================== pagina 1 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
CAPITOLU VII
(Urmare.)
MÂNCARE. - BEUTURĂ
MORE
8879 * DA'i sci (cunosce) marea.
1. CREANGĂ, Amint., Jl. 119.
A cun6sce cine e, felul seu de a fi, cât poto.
"De geba te mal sclifoeesct, Ione, răspunse mama cu ne-păsare;
la mine nu se trec acestea .. _ Pare-mi-se că scit tu mOTea mea».-1.
CREANGĂ.
"'D
8880 ". A mânca marea cui-va.
I. CREANGĂ, Po».; r- 8. - FEl.
DAME, III, p, 58.
A gustâ morea cui-va:
V. AJ.EXANDHI, Teatnt, p. 257.
Acelaş înţeles ca la No. 8879.
,Poftescă dacă vrea set quste maTCa lui H(t1'ţct·Rezeşul". - V. ALEC­
SANDRI.
<l11ămuca are la cetă un ochfu ne-adormit C1.1 care vede tot ce fa­
cem, şt-apoî tu nu seir cine'î mămuca, n'a'/, mâncat nicf odată morea
ei», - 1. CHEANGĂ.
================== pagina 2 ==================
2
PROVERBELE ROMÂNILOR
MURA
8881
*
A prinde mura.
Ve(F C'urif, Cap. II, c.
lJIurit.
A se folosi, it se prieopsi pe neaşteptate, fftr,l muncă
şi fără ostenelă ..
MURĂTURĂ
Veql !I1tcre, IIfurit, Să­
riitur.i,
MURSĂ
8882 * Dn ca mursa.
G A V. ONIŞOR, prof'. c. Dob1'OV(!ţ,
i. l' osiuiu,
Adic;l, forte dulce.
MUŞCĂTURĂ
8883
Vedl /lIloudîtun7, Vorbit.
*Mâşcătură mare s'rnăci, şi sbor mare s'nu
gresci 1).
C. IONEslJl',]Jmf. c. Neoesta, Ma­
ccdonia.
VecII Nu. 2184.
A se su perit.
La mouiarde lui est montee C/J,t nes,
PJ·Ot'. 1i'1'(/1/C.
Veql JlIlbuditurd.
Acelaş înţeles ca la No. 6319.
8884 *Cari alagă după cumata mare, chere ş-
măşcătura <;i are. 2)
C. JONEsc.:u,prQ/'. c.Neocsta; u«.
caloni«,
Cel care alergă după folose prea mari, perde şi ce are.
MUŞTAR
8885 * DA veni eul-va muştarul la nas.
LAURIAN & MAXIM, II. r- 864.
1) Muscătură mare să mănâuci, si vorua mare să nu grăesci.
2) Cin� alergă după bucata mare, perde �i muscătura ce arc.
================== pagina 3 ==================
8886
Cine se culcă ne-mâncat se sc6lă fără vreme.
1\. PANN, su« 1889, p. 17G;
III, p. 81. - HINTESC:U, p. 121.­
FR. DAME, I, p. 314
Acelaş înţeles ca In N o. S4()(;.
8887
*L.
Cine se culcă ne-mâncat codri viseză.
1\1. STĂN()11ANU, în», c. Piria, .i.
Meltedinf'7.
Acelaş înţeles ca la N o. S8SG.
Qui s'en 1:(( coucher sams souper,
Ne cesee la nuit se demener.
P.r011. J!'1'(t1/c.
Chilia a lettu senea cena.
Tulia note si dimena.r; ,
1-'-r011. Tose.
Qu.ien se ceha Sin cena, ta da la noche deIJanea.2)
1"1'017. 8]l((11.
f;liie eonder eten gaal te bed,
Dieu. iooordt het sla]Jrn liqt belei. 3)
1"/'011 Ol((11I7.
NE·MESTECAT
V cd '1 a t» olt/ti
, .o J'
NE·SĂRAT
8888
*D
Cine o face ne-sărată,
Nu o mal face altă dată.
P. (URBOVIC11ANU, pl·Of. c, u:
ccni, .i. Dîmbooita.
Omul odata greşesee, pe urmă se învaţă minte.
1) Cine merge În pat fără cină, totă no ptca se svlrcol esce.
2) Cine se culcă fără cină, t6tă n6ptea nu dorrne.
a) Cine se culcă ne-mâncat, acela nu pute dormi.
================== pagina 4 ==================
4
PROVERBELE HOlvL�NILOH
NucA
*6
8889 Nuca nu crapă până nu dai cu ciocanu.
V. FORESGU, c. Foliiceui, J. Su­
ciaua,
Nimic nu se dobândesce fără muncă,
Il fuui casser la noix POUT en aooir l' amande.
Proo. Franc.
Qui e nuce nucleum esse oult, franqi: nucam. 1)
P/'ov. Lat. (Plant.).
lIVe1' elen ](ern essen will, muee die Nuss knacken.2)
P/'OV. Gerui.
He thatwill eai ilie lcernel, mus: crack tlie nui. 3)
Prov. EII!)l.
8890
*6
Nu da nuci
Pe bluci.
AVRAM OORCEA, paroh, c. Coş­
tClJI., Banat.
A nu da lucruri bune, folositore, pe Iucrurt rele, ne­
trebnice.
OBRICARITĂ
8891
A'i tăia din obricariţă.
A. PANN, I, p. 168.-HIN'l'ESCU,
p. 126. - S. 1. GHOSSMANN, Dicţ.
GCl'1'n., p. 160.
A.'! înfrîna.
«S'a găsit cine scZ''! tale din obricarita» - A. P ANN.
OIEGĂ
Ve41 Câllcd'.
Când e omul het.
8892
*6
E betegă
De oiegă.
C. FLĂlvL-i:'\D, stud. c. Borqo-Su-
81'111, comit. Bistriţa-Nc7seucl, Tran­
silvania.
1) Cine vre să mâuânce miezul nuceî, sparge nuca.
e) Cine vre să mănânce miezul nuceî, trebue să spargă nuca.
3) Iclem.
================== pagina 5 ==================
5
8893
OL
Atât merge olul la apă, până se sparge.
KAROLY Acs, p. 80.
*6
OluZ atât(( merqe la fântân(l pânlî se sparge.
V. SALA, în». c. Valea Soliodot,
comit. Bihm', Un!Jada.
*6
Olul ulllulâ la fântână) pân('i se sparge.
IULIU GROFSOREANU, în»: com.
Ca-Işa, comit. Anul, Unqaria.
*6
Atâta umblâ olul la jântân(l, până s,'! sparge.
D. POPOVICIU, in», c. Cuvin,
COt/bit. Arad, Unqaria.
Ve{F Call/I, 7'igvit, UlcIor.
Cine cade în aceleaşî greşell, cine se tot expune une I
primejdii, la urmă o păţesce ne-apărat,
Tanie oolie al poeeo 'va la secchia, eli' ella vi lascia
il manico a le orecchia.n
P/"()'V. Itai.
Addig jâr akorso a kuira; 1lu;g clt61"ik.2)
Proo. Un!J.
.
])otw1 plaioa ielaoice, az se neeatopi.r;
Prov. Cech.
)1,01'JIe H.IJ:e KpIU) Ha 6yap1, .IJ:OKL ce ne paariie.")
Pron. SÎrb.
OLĂ
Ved, B,�/nîll, Capac, cu:
IC(l,g', E'/e'rtură, j-f'/ecar, liirb, 'a
Inset«, .ring"ril, J/Justată, Cap.
X.l1, c. OU, O/ar, 'Prieti",
S;f;ultate, SII1f71Ztâl2c't, Tortil.
8894
Ola şi ţucalul tot dintr'un lut amîndouă.
IORD. GOLESCU, Ms«: II, Ascm.
]J. 206.
Ve()l Vas.
1) De atât ea ori 6la merge la fântână, până ce'si pierde mănusa sau urechia.
') 1\ tâta merge 6la la fântână (isvor) până se sparge.
"1 Idem.
4) Idern,
;3
================== pagina 6 ==================
Ei
PROVERBELE ROMÂNILOR
8897
Şi cel bun şi cel reu dintr' o mumă amîndoi,
8895 * ,0.6Ia făr' de mănuşe,")
Ajunge după uşe.
A. PANN, III, p. �H.-H[NTESCH,
p. 129.-Român Glumeţ, I, p. 58.
- DOBRE MARINESGU, {JIu. C. PÎ1"l'!l'
Roşit, J. Argeş.
Pentru calicit ŞI omeuiî betrâni cari nu mai pot munci.
* .0. •
8896 Ola dogită în zadar o mal: legi.
ORD. GOLESCU, lJ183. II, p. 8.
Se dice pentru cele de tot slabe când vrem s;'i le câr­
pim (Gor.sscu).
Nivită oră, nu crepă ala. 2)
PER PAPAHAGl, /;/lJeil. Jaln-es.,
p. 17I.
Fie-care lucru, Ia vremea lui se întîmplă.
Omnia tempus Iiabent. 3)
Prol'. Lat.
Alles hai seine Zeii. 4)
PI"OI'. Germ.
8898
*,'j.
Când se lovesc doue ale se sparg amîn-
doue.
G. P. SALVIU, [111'. c, Smuiit, i­
COC/l'I"lIt1u.
Se dice de dOI omeni uşurel: cart intreprind ee-l'a, ea
o proorocire CeL VOI' sfîrşi reiL
*6
8899 Se laudă 6la că va sparge căldarea.
A. PANN. I, p. 162. - DOBRI:
l\L"R1NESC:U, înt'. c. Ptrou-Iioşu,
AI"Ycş.
Se 7aud(I oki c' a 8(7 Sj.Jm'fiî cdldarea:
IIIN,\,ESCU, p. 129.
1) 1\. Paun scrie din gre�elă: ca â/a dc lll/illllP!.
2) Ne sosită (fiind) vremea, nu crapă ula.
3) T6te ÎŞI au vremea lor.
4) Totu �l are vremea sa.
================== pagina 7 ==================
MÂNCARE, BEU'l'URĂ
7
Când unul slab se legi:L ele altul mal puternic, care '1
va repune.
8900
Ola şi cu căldarea nu pote să se Iovescă ;
căci de s'ar lovi, iară ala se va strică.
ACSIN'l'1 URICAIWL, Letop. II,
p, 12B,
Aceluş înţeles ca la N o. 8899,
< Osebit şi ele acesta, a se pune în p-ice, cel mai mar] cu cei maf
miel, este nebunie, Cu cel de potrivă, de se apucă nescine în price,
şi încă nu se pote să nu se l'ăglll>escă amîndoi; precum şi când se
luptă doi ce sunt într'o .vîrtnte, de şi se întîmplă deLiruesoe unul
pl'e altul, deră Încă şi cel ce au biruit, suflă tare de ostenelă şi slă­
besce forte; cu cât mal vîrtos când se apucă nesciue în prioe cu cel
mal mare şi mal putincios de cât dînsul. .. Asemine este şi pîra boe­
rilol' cu Domuiî. De câte ori au mers boierii să pîrescă Domnul mnzil
la, Porbă, nicIodată n'au Plltut isprăv) mal nernica, că Domnii ort­
cum al' fi, aii prieteni oruenf mart, şi se pun pentru dinşif', şi nu le
pot stric,'!, nemica cu pira.» - ACSIN1'l URlCARUL,
6LA DE ARAMĂ ŞI 6LA DE LUT
o ,;Ii l.la de aramă,
Pe-o vecină de lut chem{J,
Ca să facil ambe'un drum.
Insă acesta all dis : un pot,
Las mal hine să ru'nfum,
De c;t.t să m0 stric de- tot,
Dar tu în coste chenr ţistf"':l,
Nuca mine tică16să,
Pas ferice, orî unde-I ne,
La tot feltul de 'ntimplare,
Dis'n li bla cea mai tare,
Protectore nri'I ave.
Dac'un lucru colţn!''''',
Hepf'cle sali pre vîrtos,
Ar umbli. ca să te starrne.
Ver măca r ea să te darme :
Eli la mijloc vOI intru,
Şi de dauuă t,e'oi sdpi.,
:{:
In asemene parolă
Da t8 de·o lncitil b!fi"
Biata {dă se îlJcre,le.
Lasi! Yfltm şi purcede.
================== pagina 8 ==================
8
PIWYERBELE lWM.·\NlLOH.
:ftIerg al noştri călător),
'I'ărăiudn-se cu spor;
Dar compania merge slut.
Alta' ararnă'I şi alta '1 lut.
*
V rend el pest' un hor să trecă,
Intre sine se tot frecă
Ş'înc'o 111ie urme nu's,
Ce'n a lor voiaj s'au dus,
Când aranja în mole pele
Aşa forte un ghiont aii dat,
Că 'n uiăuuute hărburele
Gcmend ola, s'au stricat!
*
Cu acel mal tare forte
:\in umblă, ci cu mal mole,
De Il u vrei acestei 01e
S'arbr în urmă trista sorte '
G. ASACHI, Fab. p. 35.
Ve(F LA FO�TAll'lE, /';,(;ule, cartea V, fab. 2.
Ceînsolire pbte fi între Ma şi căldarea? Daca
se looesce unul ele altul, ula se va /rân,qe.
Ecdesiasi. XIII, 2. 3.
O' est la luite du pot de ierre contre le pol ele fer.
J1rOI!. Franc.
8901 Departe 6la de căldare ca nu cum-va, lo-
vindu-se, să se spargă.
IORD. GOLESCU, 111I88. II, P 117.
Adică cel mai slab de cel mai tare, ca să nu .se va­
teme (Goi.ssou).
Să nu ne intovărăşirn ele cât cu cei de o semă cu not.
In piesa lui Plaut, Aululari«, actul II, scena 2, JYIe­
gadol', cetăţen cu dare de mână, cere de nevastă pe fata
lui Euclion. Acesta 'i respunde : «JYIegadol', uite gilnc1ul
« ce 'mi vine. Eşti bogat şi eu sărac. Vei fi boul şi eu
«măgarul fabulei. Devenit ruda (tovarăşul) ta, ne-puteri­
«du-mi duce sarcina de o potrivă cu rangul Dvtale, voiu
"fi măgar cât va ţine mlaştina.»
================== pagina 9 ==================
8902
MÂNCARE, BEUTURĂ
* Ajunge un ciomag la unear de ale.
A. P AKK, Edit. 1889, p. 166;
III, p. 133. - HTK1'ESCU, p. 34.­
Gu. POIENARU, in,l/. j. Bltzh7,.
*6
AJlfn{!e o 1JIriclUcrZ la un car CZt ole.
C. 'rEODORESCU, îuc.t. Li/Jova,
j, ŢTa87·/f�n.
*6
.AJun/le () 1J/(('cfucă (uuJUI) lu. un car de 61e.
D·na E. B. M:AWR, p. 2.-8,,­
miu. Bucur. CI. YTn, prin 1-'. GAR­
BOVICEANU, prof. - E. I. PATRI­
CIU, iuc, c. Sniulii, j. Ctnnuluiuc-«
DOBm; lI'IARINESCU. înc. c. Pî1'VlI­
ROŞIl, j. Arqeş. -- GAV. ONI�OR,
prof. c. Dobr'ovI"ţ, i. raslu'i11.­
c. llfAKOLESCU, 8t'//,(1. 1'. (;n8UWScl,
J. Fasln1u.
*L
AJunge (1 l)(Îfl( (lmn«) la un C((}' de olc,
C. Y ARRON ]>. 15. - ILH Ho­
clOTĂt-, stnd. c 8el-işte, cont. 8i­
bhl., 'I'ransiluania.
*6
.Ajunf/e () b6trt Imnd 1((. un car de file.
AVR. CORCEA, l)(l1'oll, C. Coştci«,
Banat.
*6
II; de a}/lJ1s () ll((fâ la un car de âle.
Z. SIMULESCU, c. Miheleni, COlII.
Zm'({jul, Ul1f!a-rill.
Destu! e (1 m(1c'f/.tcr/, la un car de 61e.
P. ISPlRESCU, Hei' Isf., II. p.
HiO. -- 1. CREANGĂ, 00'11'0. Liler.,
XI, p. 191; .1:'0'0. r- 2,)8 - HELI­
ADE RĂDULESCU, vol, XVII.-HfN­
'{ESeu. p. 9G. - E. 1. P ATRICIIJ,
{TIV. c. Sniultt, j. COI'HrlnIn.- C. C.
BUNGETIANU, cler, c, COSO'l'l"ţ,,i .
. Melwdillţi.
================== pagina 10 ==================
10
PROVERBELE ROM . .\NILOI�
:1' /:
. � Desud ((f:jun.r;e) O lIu'îc'Zudî la un car de ole.
LA umAN & MAXlM I, p. 470;
II, p. 210 & 492.--IoN VÂ.LCOF,
stu«. c. ('mioal,.1. Dol;j.-I. Pus­
CARIU, C. P. Jlc'rnln[, comit. Fel­
.'JIlmş, Transilcania.
E destlllâ O 'Jnc/,clucâ, penir'un car de ole.
BARO,,;':l, Jl. 513.
,---.i :i:
R Ilestulr'i 1) bdiă la un. car de ole.
MOLDOV Al', c. Zi'({j'{f,Ii, comit. Alb«­
Tnferior«, Tran silea» ia.
La un car de ole omâc'iudi ''i prea desud:
IANOv, Con». Liter., XIII, p. 71.
:-�: 6
La nu car de I;le (lestuNi ''i o măciucă.
J.bccedw' Ilustrat p. 25. - H.
n. ENESGU, îuo. 1'. Zasnostea, .1.
DOl'ohoi.
*.6
La un car de ole e desud. o looiiură de mă-
ciucă,
V. 'FORESGU, c. Folticcn'i, j. 8n­
cuu:a.
Destul un clomaiJ la un car de ole.
1. G. V ALENTINIANU, p. 19 .
.0,
It destul o MUt bunr'i la un. car de ole.
1. MJHMLESGU, Şezelt., 1,11.219.
* ,",
Dcstul o 7Jâtâ i« un C((J' de 6le.
IULIU GROFSOREANU, în». cam.
Galşa, comit. Anul, Unqari«.
Ca sa arate prisosul ele a mal vorbi cine-va, despre
ce-va.
================== pagina 11 ==================
'9
Pentru un om simtitor aJ1mgp
ce-va, ca S[I, înţeleg;\. '
8apienti sat. 1)
1''/'1)1).
A bon eniendeur tlemi-mot.
Prtni. Ji'nwc.
A Inum inienditor poche parole. 2)
P/"Oo. Itai.
A bon entendedor ZJO�tca.8 palacrae. 0)
Pro,;. 1'01"tn.'/.
n-« Gelehrten ist .riul preâiqen. 4)
1'1"01). Genn:
vVo)"(l 10 tlie vVi8e 18 sufficient for ihem. �)
8903 * ·0.Va mai veni 6la la spuză.
P. TSPIRESCU, Leg. r. 1872. p.
172. - HINl'ESLJU, p. 129. - Do­
BRE MAHINESCU, {nu. com. Pirou­
lioşu, .1, Aj-qcş.
Va veni vremea când cine-va SrL se l"()ge ele altul, §l
atunci va fi ars, ruşinat.
E8 is nocli nich: aller Taqe A belul. n)
Proo. Genu.
1) Pentru cel care scie (cu minte] c destul.
2) Celuf care bine aude puţine cuvinte.
3) Celui care bine aude putine cu vin te.
4) E bine să predici (spui) celui sciutor,
5) Un cuvint este destul pentru cel sciutor (cu minte),
6) Nu este încă sfirsitul r!ilei.
================== pagina 12 ==================
12
PR()Y.IT.RBELll ROMÂNILOR
:j:6.
8904 Ola la foc şi epurile în pădure.
IULIU GROFSOREANU. clase. COliI,.
Gulşa, comit. �4j"(f(7, Ungaria.
Ver] i Cajo. ///, z. Pesr«,
Un', Vulpe.
Acelaş înţeles ca la. No. 2686.
;j: 6
8905 Umblă cu curu frăngend 61e.
G. P. SALvru, {IIC. c, Snnilti ,
.'l' Cocurluiu.
Când cine-va vre S{L strice o olii, si 'i e temă S{t nu '1
audă cine-va, atunci el o pnne sub dînsul şi se lasă
binişor pe ea; 0lU, se strică dar nu plesnesce tare. Cu
chipul acesta potestriciL multe ole, dar şi când se În­
tîmplă să '1 audă cine-va, măcar cât ele puţin, atunci ru­
şinea luî nu e prostâ, pentru cii, ornenil cum se cade
nu strică ol el e cu curu (în taină) ci cu beţul (în audul
tutulor).
Acestă dicere ţintesce, după cum se vede, pe omenij
mişei cart nu îndrăznesc să atace, pre cine-va în faţrt,
ci caută să '1 surpe, slujindu-se de mijloce scirbose, pe
din faţ,), aretându-se prietin.
8906
Ola s'a spart în capul meu.
[ORD. GOLESCU, ::IIss. II, I'- H.
Adic::' mie mi-a giisit vină, pe mine m'a bătut în pilda
altuîa ne-fiind vinovat (GOLESCU).
8907
In 6la acoperită nu cade gun6ie.
IORD. GOLJlSCU, ]\'[ss. II, 1'. ICi.
:i:6.
01(( acoperiti/, nu (W .fFtnâtu în ca.
A. PANN, Etlit. 188fJ, p. 173,­
n. BĂNULESCU, înr, ('. Pietrosit«,
.1. Dtniborit«. '
a« fiind acoperită, '//11 cade iJu,Ju/f,eÎ171l"îJ1sa.
HINTESCU, p. 128.
================== pagina 13 ==================
MÂNCARE, BEUTURĂ
01((, acoperită) 1111 cade .IIUlulÎe tutr'însui,
BARONZI, 60.
*
In ol« acollerilâ nu carle sjJn,Jâ (cenuşe),
1. ARBORE, in!!. J. Bllzbl
18
*ii
JJl olo. acoperită nu daii, nici or!((lr'f .r;U110C.
GAl'. ONI]OR, p1'l�l c. DOU1·Oviif.
j. ŢTaslulll.
*6.
01a «etupat«, u« dc'i qum:« in eri.
L POPESCU, iur, (". DoII1'Cl1�,.i.
llfol'.
*6
In Ma acoper.t« nu d(/' /Juno'fu.
1. BĂNESCU, prof. .i. Roman.
*6
In 1)7a acoperiti! nu dâ ,l/U11111:.
E. 1. PATRIOIU, 'lUI'. 1:. 8m:nlţt,
J. C0'l'1t1'lu'in.
*
In Ma ocoperitâ nu detu quuoiele.
GR. POIENARU, i'rl.'I· .i. BnzNt.
;t:.
01([ ucoperită pullJcrc nu acat(II).
D. DAN, stuâ, c. Neoesta, MIl'
cedonia.-l\'IETA COSTANDIN, c.Mo­
tociste, Mnccdonia.
ION e arată că lucru păstrat, pnl'l1l'erL curat şî nevă­
tămat (GOL Eseu).
2° Omul nu e bine S(t 'şi ele, pe faFt, tote ale Iut.
8908
In 6la acoperită nimenea nu scie ce fierbe.
A. l'ANN, TI, ]'. 81.
') (>la acoperită pulbere (praf) nu prinde.
================== pagina 14 ==================
=-14=-- ---.:PROVERB[i;LE ROM,\NILOR
1'/1 ol« «coperd« nunuie« '/tu sete ce ferbc.
IIIN'\,ESCU, }I. 12�.
Pentru cei ;LSCUll§l, tfl,cuţi salt faţarnieL
*6
8909 Să 'ţi astupi alele de el.
IULIU GROFSOHEANU, ruv, cam.
<ia/şa, comit. :'1ml1, Un.ţori«.
1 o Despre omul unre vorbesce ori suduîe mult.
2u Despre omul urîcios ori urît.
Pentru cel beutor.
8910
Cu ala de dirninetă,
Se tămăe 'n tată vieţa.1)
A., PANN I, p.llO,-HIN'b'ESCU,
P 129.
8911 *Se amestecă unde nu '1 ferbe ala.
LAURIAN & l\fAXIM, 1, 1'. 57.
Se amesteca în treburile altuia.
I
I
I
1
8912
"'6
O!' Nu pune mâna unde nu 'ţi ferbe ala.
K. A. ZAM�'lRESCu-DIAOOK, îno,
c. Stiuincnii, j. Dorolioi. - N. GII.
IONESCU, în». G. Mumorniia, J. Do­
l'ohoL - E. I. PATHlcIU, în». com.
8m'ulţl"j. Covur luiu. -V. l<�oRESOU,
c. Foliiceni, j. Sucuioa. - G. l\1A­
DAN, c. Truseni, ţin. Chişeneu; Ba­
sarabia. - C. 'l'EdDORESGU, înv. c.
IA1JOlJ((" J. Vasl'ltht.
f !
*6
Nu 'ţt 7Jlîq(1 1IUl'IUt unde JUt 'ţ't fierbe ola.
IOlW. GOLESCU, 11188. II. p. 110.
- E. I. P ATRICIU, îu», c. Snmlţ'i,
j. Ctn.urluiu;
1) Hinţescu, din greşelă scrie: le 1/1,,1(,/1(,
================== pagina 15 ==================
M.�.NCARE, BEU'rURĂ
C. NEG RUZ;f,r, r, }J' 247.
Ac1ic::t nu te amesteca, unele nut trebă (Got.nsou).
Irinna scald your monili toi'tllier fol/.'S !.ail. 1)
Pror, Scot.
15
8913
"'6
.!. Nu te amesteca unde nu 'ţi ferbe (fierbe)
ala.
H. D. J;JNleSCU, în», c. Zamostea,
i. D01·oho�. -v. ALEXANDrU, Tca­
tru, p. H47, & 1231.-8. r GROS::;­
l\IANN, Dict. Germ. p. 35. - FR.
DAME, 1, ]1_ 69. - GA V. ONIŞOR,
jJ1'Of. c. Dobmdţ,.i- Vasl1t�'/I..
*6
"Nu te anicsiic« unde nu '{t fierbe ala.
CĂLIN IOHDAU.H . ., stiui.], Ar/leş.
JIIu te (IJncsticâ., :Zu rnt'tt Iiarbi ola. 2)
PIm. PAPAHAGI, Zwcit .. Tahres.,
p. 1GO.
N'are sâ se amestece uime unde tuc 'zje1'7Je ola.
V. ALEXANDRl, 1'catj·., p. 965.
Acelaş înţeles ca, la, ND. 8912_
Tuct quod. nihil referi, perconiari desinas. 3)
PTO'V. Lat.
Quitter 1)1"l1le1' ce qui ne cuii pas pour SOl,
Patois (le B1'((?!.
Was dicli nicht breunt, sollst du nicht loschen. 4)
Pi'OV_ GC1'Inau.
') Nu ve ardeţi gura la zcma altora.
2) Nu te amesteca, unde nu 'ţi ferbe ala.
3) Să nu te mal ocupi de ceea ce nu te privesce.
4) Ce nu te arele nu trebue sa stingI.
================== pagina 16 ==================
16 PROVERBELE ROMANILOR
8914 * DNu 'ţi băga limba unde nu 'ţi ferbe 61a.
V. SAI.A, in», c. Y({şcm(,·B(l-rcsc1,
comit. Bihm', UU[I(l1·ja.
Acelaş înţeles ca la N o. 8�n3.
Don't ecald YOW' lipe i» an oiher man:« potiaoe 1).
PWl'. En[ll.
8915 * DNu 'ţi băga nasul, unde nu 'ţi ferbe 61a.
IULIU GROl<'SOREANU, în». COl1'/..
Getlşa, comit, �lm(l,' Unqaria.>«
V. A. UHECHIA, Con». iu«, XXI.
p, 1108.-FR. DAME, 1, p. 112.­
HINTESCU, p. 118. - ION DARIlE,
Gazeta 7htmsil'l'anic1, 1898.
Aeelaş înţeles ca la Nu 89U,
No te eniremeias en lo que no te aiaiu: hacer.r)
P/'O'V. Spau,
Do not ]Jol.:e ?lOH?' nel. into other iolk' s lJ01 vidqe. ')
r.«: Nonl-Engl.
Er siechi seine Nase in Alles. 4)
Pro». Genn:
8916 :1: DNu 'ţi băga botul unde nu 'ţi ferbe 61a.
'1'. BĂLĂŞEL, înc. c. 8teJihlcsc't,
j. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 89lf).
8917 Unde nu 'ţi fierbe 61a, să nu 'ţi bagi c6da.
IORD, GOLJ<;SCU; Mss. II, r- 102.
1) Nu '\1 arde buzele cu supa altuia.
') Nu te amesteca unde IIU te privcsce,
") Nu băga, nasu 1n supa altora.
4) Işi bagă nasu ln tote,
================== pagina 17 ==================
M.�NCARE, BEUTURĂ
17
Adică s�l nu ne amestecăm unde navem trebă, unde nu
e slobod (GOLESGu).
�Ve, suta!', ultra crepulam: 1)
P1'ou. Lat.
(Jue cliacun se mele ele son meiier.
PrO'l). Pmuc.
Sckuster bleib bei deinem Leisten 2).
Prov. Germ.
Shoemaker sticl: ta yan?" lasi. 3)
Prov. En!ll.
8918 :1: '''Unde nu 'ţi fierbe 61a, nu 'ţi băga lin­
gura.
B· PANN, Erlit. 1889, p, 6; 1,
p. 24.-D-na E. B. MAwR. p. 22
& 73.- I. IONESCU, II, p. 157.­
AVRAM CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
:j:6
Urule nu "fi fierbe ola, nu uc'i[ja lin[jura.
P. ISPlRESCU, Leg. 1. 1872, p.
170. - HINTESGU p. 129. - EM.
POPESCU, înv. c. C1ocdnescLiVJ(b"·
gineni, J. Ialomiţa.
Nu )fi uc/,[jit lingura, usule nu. 'tI, Jerbe ola,
LAURIAN & MAXIM, I, p. 164;
II, p. 492. - HIN'-\,ESGU, P: 8.­
C+ALLIN-NADEJDE, Cart. Cit.
Nu 'tt amestecă lingura unde nu 'tI, Jerbe ela:
B. I'. HĂŞDEU, Ei fm. M.agl!. p
1052. - BARONzr, p. fi9.
1) Cismarule, nu filat SUS de cât cizrna.
2) Cîobotarul sta la calapodul seu
3) Cîobotarul lucrez a la calapodul lUI.
================== pagina 18 ==================
18
PROVERBELT, R01\L'.NILOR
S. I. GROSSMANN, p. 35.
Nu se cade 81[ 'ţ't bet.r/i linqura unde nu 'ţ't
fe1"7)(; a«.
LAURIAN &. MAXIM, 1, p. 303.
:j:L
Nu 'Ci lJâ.l/((, liuqur«, unde nu 'ti [îerbe ala.
V. PALADE, COIU. Câinpeni, r.
Tm't!a·i!j'ieş, Transilnansa.
;j:
Nu bagii linaura, IU nu 'ti herbe ola,
1. COYAN, prof'. [:. Turia, BJ!i'/' ,
Acelaş înţeles ca In No. 8917.
P/'O'IJ. uu«
In alieno choro pedem ponere. �)
Il ne faul pas meiire la faucille dans la moisson
el' auiru i.
.p./'(Jv. }i"/'O?/C,
Stecl: deinen L�flel nicht -in andrer Leule T6nfe.3)
P/'OV. Gcnu,
Ta put our sic/de into another man S corn. 4)
P/'Ol'. Eu!!l.
Den som ,r;Jprne 1;ill'vJ1'e i Arulres Patim', euier iid!
sin eqen Grod. 5)
.P/,Ol· Drmcz,
1� A intra în hora străină.
2) Idem,
a) Nu '\1 băga lingura în alele altora.
4) A pune secerea nostră în grâul altuia,
r,) Cine bucuros mestecă în ala altora, î�l arde adese-ori serbuşca sa,
I
•
I
================== pagina 19 ==================
19
8919
*6
Tot doue 6le 'mi fierb (ferb): una seca
ş'alta golă,
A. PANN, xu« 188H: 1'. 15:') ;
III, p. 125. - AL. l\IAR'l'INIAN,.i .
.lIfO'1·. - V. SALA, în». c Gll'iglii·
şent, comit, nD/O'I". Tlnqaria,
Tot ,zOlllt ole 'm·'f led): urui secă�' una qol«.
HINp;sCU, p. 129.
Pentru ce] cărula tot l'ell îi merge.
"'6
8920 't' Ola împrumutată nu o vedî curată (nici
odată).
V. SALA, (/USI:. c. DumuntcauJ"
comit. Bihm', [/uilll1·ia.
Ce umblă prin mânî multe se strică sau se prăpădesce.
8921
*6
Nici o bucată pricopsită nu sunt, dar nici
fi-te ce 6lă nu me încape.
G BĂNULESCU, îur. c.Piel-ro·
şiţu,.i. DâmIJnv·iţa.
Nu sunt pote un lucru mure, dar uicî ,LUt de puţin
pe C[Lt me credeţi.
*6
8922 Maşir, de la 6la cu ştir.
Elev Scol«. Non/.i. Bllc. o: FTl;
}i1·in. P. GÂRBOVICEANU, prof'.
*6
Maşil') (le la ala cu siir,
Că n"(l{ bl((/a,f nict un fir.
Se. Norm. Bu.c. ci. VI pl'in P.
GÂRBOVICEANU, [no],
Când suntem deptLl'taţî (le la ne-un hine sall vre-un
folos ore-care.
*6
8923 Ii ferbe 61a.
Adiei:L îl: merge bine; are folos«.
================== pagina 20 ==================
20
PROVERBEI,E ROM .. i.NILOR _
*6
8924 Nu'I ferbe ala.
Ii merge reu; nu are nici un folos.
8925 * 6n ferbe ala fără foc.
D'NA SEV ASTOS, p. 230. - C.
'I'EODOESRCU, îu». c. Lipova, j. Vas­
lui,
E 0111 norocos, îi merg treburile bine.
8926
*
D'aia nu'mi fierbe mie ala în vatră.
G. POBORAN, insi. c. Slatina, j.
OU.
Sunt sărac, nu'rnt merg treburile bine.
8927
:j:.
Ola nu se umple cu vorbe.
s. r. GROSS�iANN, Dici. Germ.
r- 123.
Acelaş înţeles ca la N o. 6:386 ŞI 638G.
8928
*6
Faptele, faptele,
Nu ala cu laptele.
GAV. ONIŞOR, prof, c. Siniil«, j.
Tuim:a. - P. G . .lRBOVIUEANu,prnj.
c .. ttateect, J. AJ·geş.
*6
Faptele)
;jZl ola cu laptele.
IL D. ENESCU, îno. c. Zaniostea,
j. Dorohoi. -- E. 1. PATRICIU, înv.
c. Snl7(.lf'i, i. Coouriuiu.
Omul se judecă după faptele lut,
Snova cu călugărnl căruia a dat un om, un vas cu
lapte, să'I aibă pentru Pascî, şi el l'a deşertat în putina
cu borş, a putat da nasc ere t;1icel'ei ele mai sus.
================== pagina 21 ==================
-rvleiNGARE, BllUTUHĂ
., . .6
8929 -r- . Me fierbe în 6lă seca,
Di, n6pte nu va să tacă.
A. P"\NN, lI, ]l. Fi8.
JJi(! fcrbc în (jlr'{ SCUl)
Ş't nopica mc s:« sir tacă.
HrNTESUu, JI. :-)�J.
:{:
.l:f l fie'ruc in a« sccă.
21
Olt, ALJIX,\ Nj)R1�SUU, nuojist», j.
]',,111.([.
Pentru cel care uu 'ţi chil p�Lce, cari tot te supără, şi
mui ales pentru muierea rea şi cicălitorc.
:1' .6
8930 .. Par'că 'i fiert în OJă.
8. J\IlHĂILESGU, Scsăl., n. r­
-17. - Fs. DAMlf, Jl, p. 23. - M.
GANI.AN, j. Iaşi.
Vee)! .Fiert.
11) E slab şi fi.'Ll·i:i. sânge în obraz.
2° Desnădăjduit 'in urma unet ue-isbânde.
*.6
8931 A fierbe toţi într'o 61ă.
G. POBORAN, iust. c. Slatina,
). Olt.
A :fi cu toţii amestecaţi Într'o afacere, bCLgaţI într'o
încurcătură.
*.6
8932 Parcă ai s'o ferbI în 61ă.
G. J\[ADAN, C. ']1rl.lşC1I'i, tinut.
CMşi'ni'71, Basarabia.
Acelaş Înţeles ca la No. 1)930.
*.6
8933 Să n'am parte
De 6le sparte.
HrWfESCU, 1) 117. - BARON;'], p.
8(; - DOBIu: JV[AHINESGU, înv. c,
F'Î1·V1I-.ROŞtl, :i. Argeş. - G. Pa­
BOR.·IN, inst.,j. Olt.
================== pagina 22 ==================
• 2�2�� �.
PROVERBELE lW'd'\.NILOR
1 LI Adică ele un lucru reu, ce nu'rnî convine.
2u Jun1,mînt glumeţ pentru a afirmă un lucru care
pote nu e tocmaî adeverat.
*6
8934 Fie-care trage foc la ala lui.
·V. SALA, 'Înt'. r. k[era!J, comit.
Bihor, Unqari« .
• -, L:c
"l' � Tot omul tmge foc la ola lui.
J UJ.J U (hWl'SOREANU, in», c.
(ia/şa, comit, Arcul, Unqaria.
A trage focul la ola sa.
]{iHOLI Ăcs, r- 80.
Tot o mu.l face fi) c . la. ol« lu i,
}I1NTEtlCU, r- 129.
* !:o.
Pic-care trage [ar !el ula ?nl.
8. l\11HĂIl,!':SCU, Scsat., I, p. 219.
- E. I. PATHICIU, 'Î1I1!. c. Smuli),
J. Cocurluiu.
"'6
"1' Pic-care [ş'i iraqe jaralicltl sul: ola lui,
Y. FOH.u:SUU, c. Polticen1, j. s-:
etam,
v CI)! Tltrtii.
Omul UlaI mult ingrijesce ele el de cât ele altul.
eNu o (tl insul ) omul care să 's'( eiipet.ui6scă. rudeuii le, n'are rilă la
care 8d t'l'nqd focul», - niitrop, MIRON ROMcÎNUI., 'I'riti. popor. I No,
198, p .. 104.'3.
Tira»: l'acqua al sua mulino.
Trol'. TlII/.
Fiir sent Siidel sorqen.
Pror, Germ.
Mulnuir« Iuijian: a cisei.
]-')'01:. J[([!lY'
================== pagina 23 ==================
M.�NCARE. J3EUTURĂ
Na mlyn mit hnaii uiodu:
Pror. c-a..
Bony IIlL CRoit �fJIHff'h naapasanr.
8935 :1: Lpar'că 'I o 6lă în par.
23
G. P. SARVJU, îuc. c, 8mulţl,,io
Cocurlui«,
Pentru cei cari umblă, cu p�tlă,l'ie înaltă (joben] în cap.
Se mai dic«: par' că 'i un ciine cu ola 'in cap o
8936
*
Tricu di 6ră, cacâ te tu olă 1).
Go ZUUA, siiul, (:, 11'ÎC'ri, Alva-
1/!Îa. - L OOYAN, prof, c, Abela,
EpÎro
Daca D, trecut vremea prielnică, nu te mai încerca să
faci treba,
0'0 L::,.
8937 .:; A mâncat din 6lă.
P o Ispm,,,;scu, Hc». Ist., 1, po
2:.10. - SC.uttâ'J'('a, ILI, ]>0 1480
Şi-a, perdut fetiao
Românul crede CtL în tot-de-unu plouă la nunta fetei
care nu a fost cinstită.
,Să nn mănâncf ain olă, d, 0ţ.r ]>Iolle la, nuută.» -,)'('2IU';)'(:.
Elle a ou le loup,
PI'O'I' o F}'(I)/c.
0'0 L::,.
8938 .:; A plăti olele sparte de altiî.
Go 1'0 ;);\LVltJ, tI/V. c. SIII/,Il!!,
J. COl'1I'/1/iL
A pl ;\ti gre�elile ultoru.
1) Trccu cesul , cacă-te În olă.
================== pagina 24 ==================
24
PHOVllRBELE ROM.�NJLOU
---
Pafer les pots casses.
Fl'ov. Franc.
8939 * 6 A se feri ca de ola mălaîului.
P. ISPIRllSCU, Leg.) p. 241. - G.
POBORAN, inst. c, Slatina, j. Olt.
;\1. CANIAN puulic. J. Iaş�.
A se feri mult de ore-ce
«Să ferl, ca de ola 11lctla'ittl'it�, SfL nu de 1n clapcă.» - 1'. ISPlBEscu
*6
8940 A sufla în fundul olei.
A. PANN, 1. p. 111. - P. ISPJ­
HESCU, Rcv. Ist., 1, p. 234. - S.
I. GUOSSMANN, p. 98. - G. POBORAN
inst.f. Olt .
.A. se 1IÎtâ în funelul olei.
S. 1. GROSMANN, Dicţ. Germ.
p, 98.
A be până la, îmbătarc, te fi het,
8941
*6
A prinde ca din olă,
'I'. SPllRAN'pĂ. 11, p. 126, III,
p. 21.- GANE, Conv. Liier., VIII,
p. 4.52.- DOBRl" l\1ARINllSCU, în».
c. Pirou-Roşu, [. ilr'geş.
VecIi Stracltin,";;.
Lesne, fiiri:'L nici o greutate.
<Acolo rar pute prinde ca din o/d.»
* 61" '1
8942 1 trage cu o a
Ca să trecă bola,
G. P. SALVJU, {n'O. c. Smulii,
i- UO'V'l.t1'lui'u.
Pentru cel băutor.
*6
8943 A fi bolnav de olă.
E. 1. P ATRlClU, 'În'O. c. Srnulţ�,
j. CO'liudui'u.
================== pagina 25 ==================
MfINCARIC, BEUTUltÂ
Adică de prea multă băutură ele beţie.
"'6
8944 -1- l'a dat ola în foc.
____ 25
G. P. SALVIU, in», c. Smiilti, i.
Cocurluiii,
Ca să urate pe unul ch s'a sup(�r;tt (lin te miri-ce.
:1:6
8945 Până a strigat la 6le.
E. I .. P A rnrctu, îu». c, Smulţ-l,
.i. 00'V7wluh1.
Adică l'a bătut forte tare încât sbierii de se p;],rei1 c,1
strigă cine-va: 61e! 61e! ole I
«L'a bătut pânrl Ci striqat la ole.»
:1:6
8946 Sună a olă.
GAV. ONU;!OH, praf. c, Banca,
.J. Tu/out.
E bolnav rei'!, cam pe ducă.
Cela sonne le f{;le
?-i·ou. Fumc.
* !:c..
8947 S'a făcut 6le şi urci6re.
1. CRI,ANGĂ, COJ/v. Liier., IX,
p. )HO; Po»., p. 23. - G. P. SAL­
VIU, [III'. c. S1rHtlţl, .1. Ca V'I,WI-Il'i'li.
*
A .fi 6le şi ulciore.
L C1WANG1\, Pou. p. 136. - G.
POBORAN, inst. j. ou.
A murit �i Lt putredit forte de mult, de s'a făcut cu-
1":1t pămînt.
«D'apor liU sciţr cii mătuşa '1 mortii de cârul lupi! albr, şi s'aJdclll
riie şi urciore, senmma». - I, CREANGA POl:., p. 23.
================== pagina 26 ==================
OLElu
8948 * c: A eşi d'asupra, ca oleiul.
G. 1. J\'[UNTEANU, p. 12:6.
V c(!! Laeit', Ullt-Jt-Ielllll.
1 o A se desvinovăţi de o Învinuire ce
2° A învinge.
*6
8949 A pune oleu pe foc.
se aruncă.
IULIU GROFSOREANU, dasc. cam.
Golşa, comit. �Ij'(tll, UII.']({'I'ia.
Vcd i Caz.
10 A aţîţa rnânia unul om deja supărat.
2° Lec care stricrl mai reil.
Oleo iucendium reetinquerc. 2)
Prl!'t'. Lai.
Jet('}' de l' huile sur le feu.
Pmu. Franc.
Ro bisoţnu: bula'!' 0.110 sul foqo. il)
1''1'01'. Triest.
rn in's E'eucr qteseen. 4)
1'1"00' Germ.
'1'0 adcl fue! to ihe fire. 5)
Pron. Enyl.
1) Cu olcîu stingi incendiul.
2) A stinge incendiul cu ole'iu,
3) Nu trebue aruncat oleiu peste foc.
4) A arunca oleîu în foc.
") A adaoga material de fo c peste foc.
================== pagina 27 ==================
27
os
*6
8950 Cine p6te, 6se (ose) r6de.
AVl{,Aill CorwEA, paroh, c, Coş­
teiu, Banil/.-JuLlu lhwl"�OHl',-\NU,
r!IISI'. 1:. Ou/şa, comit. Arad, Un­
.'flI1'in.
*L
Cine prlte, ose rodc ; cine nu, iliâ carne
mole.
LAUIUAN & MAXIM, J, p. ·J.(i6;
II, p. :327 & 5:'52. - V. ALEXAN­
DRI & LASUAR ROSETTI, JJlss­
'1'. SPERANT'i'A, II, V. ]05. - L
CREAN<JĂ, ]'0'0., p. 248; COllV. Li­
ter .. X'l, p. 188.� A. PANN, Eilit.
ltl8fJ, ]>. 50; T, p. 129. - Ioun
GOLESUU, M�ss. II, p. 81. -EI, D.
:ENESCU, in», c. Zamoetca, [. Do­
rahat. - H1NTEseu, p. 1:38. - P.
ltW[R.ESUU, Rcv. i«. II, p. 154.;
Lcq. J, 1872. p. J 69. - Albina.
II, p. 44. - 1. G. V ALEN'IlNJ'ANU.
p. 7 & 45. - GAV. ONIŞOli, ZJl'of.
c. f)ob'rovrYţ, i Vashâ·u.'-:"])-l'a Ee.
ŞIŞMAN, în», c. Ada/}'/,,';. Tuiooa.
- V. Fonnscu, c. Falticctit.] ,'11,­
I'}(WO •• - A. HOVAŞru, c.· .Aciliu;
comit; Sib-iiÎ.. Transilcania .. - O.
'1:'l�O'l'EANU, stiul. c. Stăncesci; j.
ftatoşan,t, - J. :LUNGU, 8ebeşttl­
Jjlarc, Unqaria: - C. C. BUNGl!:­
TlANU, stu/l . c, Cosociff;, ,j. Mehe-
dinţ'!. .
*6
Cine poie, osc sâde; Ct1lC nil, 'li ic'f, carne macră,
];�. 1. l'A 'l'RlCIU , iur, c. 811/'ulţr,
,J. COI'U1Iutn.
*6
Cine pote) âge rode ; cuu: nu) pere de fome,
T. BERBEC:�" c. Bran., comit. Fă­
.r!1(mş, Transdou»i«.
10 Arată puterea celor prea puternicî, ce fa.c ort-oe
vor (GOLESCll).
2° Se mal �1ice §l pentrn cel bogaţL
================== pagina 28 ==================
28
8951
:t:6
Osul gol, nici câinii îl mănâncă.
Iouo. Got.iescrr, Ms«. H,p. 10.
*6
Osul ()01, 11 ict câinel« nit'! rode.
A. l'ANN, Edit. 188H, ]J 104;
IT, 1', 12(i. - HIN,\,IC::;UU, p. 138,-­
Y. 8ALA,hll', c, [Tnşcoii, Bc/1'Csc'Î,
comit. Bihor, UU.'Iflri((, - GH. 1'0'
.lJlNA1W, 1:11,1;' i- 1J 1I.�("(1.
*6
OSUl ,1)07, nic; câniz nu't vo«.
G, .ll[ADAK, stiut. (:. '/irl(,ŞCl1'l, fiu.
Chiş("1IC'iî, Basomuia. - K 1. l'A­
TRlClU., FI/I'. c. 8mlllţ-t,';' Corurluiu;
111 Af1ici:i slujba seciî, In nimenî place (GOLESC O).
2J Pe omul S,\1'<1C nu'I îubesce nimeni, ]1l'eeU111 nicf pe
fetele fi:i,l'i:'L zestre.
8952
Ose seci, fără meduvă, nici câinii le Ieă
În gură.
IORD. GOL.I':SUU, 11[33. IT, p. 8.
Se �liee pentru fetele cele sărace ee nimeni le leh fi:il':\
zestre, cum f:!Î pentru slujbele cele fi:'Lri:i nicî un folos (Go­
LEScU).
*0
8953 Celor tărdiu veniţi rernăn 6sele.
LAURlAN '" MAXlM, TI, p, t,52.
Cinecine ţue« t(Z}'((i'l� la }JI(l8(f" accl« râde osele.
n,"TNSBI<:RG·D(TRlNGSFliLD, n, p.
209,
Pentru cel cari Vlll pl'E'a t:ll'\,1iu,
Tarile renieniilius ossa.l)
l) Celor veniţi oselc.
================== pagina 29 ==================
29
ehi ,uiungltie Iro]J}JU tardi, rode 7'08S0.1)
1"'1'01'. Curs.
WC1' eu spii! lommt, citet hin/el' dCj·'l'lriij'. i)
Pror. Germ.
Sein /'-/I.l/U fu']' s/.ilio gnls. il)
P1'01'. ]8Z.
8954
;;;
'A da (ave) un os de ros,
LA URIAN & MAXIM, II, p. 552
*6
Os ele 1'03,
AVRAM COIWEA, paroh, 1'. OOŞ­
teiu, O8I/1/lIt.
V re-o slujbă sau. afacere, diu care '�î ei},�tigC, vieţa sau
trage folose.
«lş'i vinde nemu! pentru 1111 08 de '/'08»,
El pill-ttr ponosul
Ş'nltul ?'liric oS1l1.
A, PANN, r, p. :32.
Donner W� os il ronqe:
8955
*
Pentru os.
GR. JIPESCU, Hcur, Oraş., ['. 78.
Pentru a trage V1'O-UU folos personal.
,0 spunem, Ollati'i. pentru tot-de-una, cii, ,]:l,ciÎ luptăi», n'o facem
pentru. os.» - GR, JPIIJ;SGu.
A SE OSPETA
8956
*
S'a ospetat păn' a crepat")
A_ PANN, III, p. 69. - Hix­
orESGU, p. 138, - Gn. ALEXAN­
naescn, niaqistr .. j. Puina.
1) Cine ajunge prea târdi ii , rode osu.
2) Cine vine prea târdiu, remâne după u�".
3) Vaca întârdiată primesce îerbă murdară .
. ') Hintcscu scrie: L'a os}e!at ...
================== pagina 30 ==================
30
Pentru cel lacom la mâncare.
OSPl�TAR[E
OTET
v C(F Agur;d/i, IJlcd1 il/usa'i,
OII.
8957 <, Oţetul tare vasul seu îşI strică.
A- PANN, Edit. lto99, p. 100.
) Oţetul tare caeu! s(�â ş)Î! (îl) strică.
A. T'ANN, Il l , p. li"i.-HINTEseu,
]l. 138.
:.;:
O{etJe1 tare cosul şi )1 siricâ.
ILIE 'J'RIFU, 8111·11 . .1. Ilfoo.
*1'...
Oţetul tare nasul sete strică.
V SALA. îur, c. i;Jc(listcl, comit.
Bihor, Unqrcr)«.
Oţetul tare=oasul lu; slrid1..
P. ISPlREStJU, Leg. J, 1872, p.
16H.
*6
Oţetul tare nasul lut (tI) strici!.
A. '" (JOROVJlI, c. Folticcnt, :j. Su­
c1ava.- V. FORI<:suu, c. 'Vatra­
DO-I'net, :j. Suciac«.
* c.
Ote/ul tare uasul seu f4i sparge.
1. IONEsuu, Il, 1', 157. - :�. I.
PA'I'RWIU, înv. c. 8m'tlţ'i, :j. Co­
vUj'·l-ttU1.
*6
Oţetul tare vasul s(�i{, şi)l sparge.
BARON�[, P 60.-D-1'a. Ee. ŞIŞ­
MAl', în», c. Adam, j. Tuiooa.
================== pagina 31 ==================
)LINCARE, BEUTUJlĂ
0telu.l t((Ti? 'U((SU ;ş'f, 8/)((1,//1'.
U. T Îl'IUN'l'l!;ANU, p. 81
��
Otelul tarc t�t spar-,r}f' Stn.lru)' iii/sul .
31
.AL.,...MIH1\ILESGU, -i'I/V. c. Buşteni;
[. Prnhooo..
PER. P APAHAGI. Xu:c'Îl. Jal.res.,
". :!7a.
*
PUSW IUJU artuui oaslu a li-d ş-aspardqc.:J)
C. IONESCU. pro]'. c. S/''i"(;�h(,
Jlfu·cl!o/l'in.
ANDREI AL BAGAV, 0((1'/. Alo] .•
]> [)-I·.
� .
. ' PIlSW etrallll ·/'((.slu-U ş-aSJwrd.2:c.4)
1 o Om 111 }11'(3<1. Iu t(3 1::i1 sdruncină sănătatea.
2° Omul 1'e11, g{\.leevitol', invidios î::i1 aduce re([ singur,
8958
Cine se otetesce, să be oţet să 'I trecă,
A. PANN, III. p. li3.-H1NTEscu,
p. 138.
Pentru cel iute si rnumos, :Jl'ettmc1u-se, 111 hiî.tae de joc,
că puţin ne pasă c1e supărarea lui.
8959
Mal dulce oţetul fără plată de cât mierea
cu plată.
IOHD. GOJ-ESCU, 11188. II, p. 43.
Se dice pentru C(31 ee 11 au eu (;(3 cumpără, cum. ŞI
pentru cel sgârciţî (Got.ssou).
1) Oţetul cel reu vasul eT î�l sparge.
�) Oţetul cel reu vasul el îşi sparge.
') Oţetul cel tare (acru) vasul CI î�l sparge.
') Oţetul reu vasul CI î�'i sparge,
================== pagina 32 ==================
32
8960
PHOVICR.BllLlc ROM.�NILOR
Mai dulce e oţetul dăruit de cât mierea
cumperată.
BARONZI, [l. ,,3.- HINTESCU, p.
138.
Pusca daNt don'{ conta cl�rl(e este rIi iîiiere«
cumpemtc't.1)
ANDHJ1:1 AL BAGA v, Cad. Alcq.,
V. �IO.
:1:
Pusca luZr.âtc7 e canui 7JUn(� ele bUJ1(t, de cât
itcrea c'btlnpeJ'ata.2)
D. DAN. stiul, c. Neccsta, 111a­
cedouitt, - lV[g'l'A COSTANDJ.N, com.
JJ1olovi ştc. Mnced ont« .
.PER • .PAPAHAGJ, Ziceil . Jalircs.,
p. 150.
*
Pusca ele lune, dul('e ca i1it(iJ'C.4)
V DJAMANDJ, c. A'I'1I1i1tcl'i:t, 1Y[i/­
cc/louin ..
Acelaş înţeles ca la, No. 8%\J,
*6
8961 Nu mai be mâţa oţet!
GAV. ONL,?OR, p}'('.l. c. Dolnorc],
,j Yas!'II1u.
*6
Nu mat pajl((, pisica otet.
D-ra Ee. ŞIŞMAN, in». t. Adim«,
,i. Tntol'a.
*1.'..,
Pisica nu m((� miin(ZnC((. otet.
N. JVIA'l'JmSeU, in». c. ilfol'iliţa.,
j. Putn«.
') Oţetul dat În dar mai dulce este de cât m îcrea cumpărată.
2) Oţetul dăruit e mult mal bun de cât mierea cumperată.
") Oţetul de dar, mai dulce '1 de cât mierea.
4) Oţetul de dar, dulce e ca mierea.
================== pagina 33 ==================
Mc'\NCAHE, BEUTURĂ
*6
J-Vit mai 1Jl(/1UZncâ 11UZ((l otet!
Odaiă a mâncat
8i )7 s'« plecat.
33
E. I. PA'['RlCÎU, 'În-u. c. SIIl'Ulţk'
j. Cocurluiu;
�U m ă mai îuşelt tu, nu mai e pomana aia. Se (Jice
când omul, elin causa releI sale purtărt, nu 111:1i :11'e tre
cere la o personă,
8962
. .\.
"A beut pisica oţet!
ENlU BĂLTEANU, Lumina, I. p.
87, - G. POBORAN, iust, c, Slatina,
j. Olt.
Când CIne-va este înşelat,
*6
8963 Ii face oţet în urechi.
GH. ALBU, slud. c. SChil1Cll�, J.
Tuirnia.
Se �lice unui tînăr care, prea ele timpuriu, umblă sit ''1
hatil. capul unef fete.
8964
Oţetul, cu încetul se face oţet.
IOlW. GOLESGU, JJ1S8, II, r 11.
Adică trebuie să avem îndelungă răbdare ca. să dobân­
elim ore-ce (GOLESCU).
8965
:;:
Ca oţetul.
Ioan. GOLESGU, Ms«. II, Asell!.,
]l. 10.
Adică .acru.
8966
Ca oţetul la rană.
IOR.D. GOLESUU, J11ss. Il, Asem"
r 21.
Adică ustură 1'8il.
================== pagina 34 ==================
PROY.ERBELE HOM,iNILOR
--------
00
V('(l' JIi"ci",,;t, Cap. 11/.
c, Oit, Cap. /1 c. .Pa,\«(, .Terciii.
8967
Cine mănâncă ou şi nu se pică?
IORD. GOI.Eseu, .Mss. II, pag 80.
:j:f::..
Cine 'ntr'Î1Uîncrl, oii. şi nn se picură?
H. D. ENESCU, [}IV. c. Zamostea.
.i. Do·mhoi.
Ne fLratti. că orf-ce fapte' se vede, pentru e;1 ne piHeză
(GOLEseu).
:'=,1
8968 . � O mâncat treI dintr'un ou.
GAY. UNIi;'OH, .l''}"(�/� C. Dob1'O'L'cţ,
j. '·Ils/tliii.
Când la o masă măncările alI fost cam pe sponciu,
Dicere mai energicr, de c;Î.t cea de llL Nu 2�;J2.
8969
'j'
"'Tut oulu tu pită?! 1).
E COYA::A,zm�r (·.'-';!llIior'Î-iw,Epir.
o socră Mrte sgtLl'eib1., ;L întrsbaf pe noră-sa daca. avea
de gând ea sii, puuă tot oul într'o plăcintă
Aeesti:L \,lieere iea În biH;L8 ele joc J'l'e toţi aceia ca.ri
sunt elin eule afal'ii econorm.
:i:L'.
8970 ' Doue oue tari nu se sparg.
CALIN IOH.DAG.HE, 8/1((1. j. .-lrgc f.
Oântl dot oineni sunt ele () puki \';1 (1(-) puteruicî.
8971
:i:f::..
Par' că tot oue copte mănâncă.
(L\ V. O:\I�OR, }Jr(�r c . .J)obrol'("ţ.
jl"as!uil1
Pentru omul slab. galben de gl':ts.
1� Tot oul în plăciută .
================== pagina 35 ==================
35
l\L�NCARE, B��UTUI�,\
---- --------------- ------------
:;:6
8972 . Mal cuminte oul de cât găina.
C. TllODOHl�SeU, {n'O. c. Lipom,
[. Vaslwh'i.. - C. POSSA, stnul. c.
]-TII'In'I/1c§c/', j. NemţII.
*b
A (/:juns oul 1Jt(ll cuminte ca getinet.
A. C:OIWVl1:t, ]Jllbl. c. PolUceni,
.t . Suciaca.
:;: 6 A a:juns oul nuâ cuminte de cât găi,/,i(l.
G. POBORAN, iust. C. Statina..].
Olt.
*b
E ma,/' mare oul W .!J1ri'liC("
IULiU GIWF,;,ORENU, clase. c.
{!-rt/§n, comii. Arad, Unqaria.
:;:6
Se face oul J)W!, 1JUlFC de cczt fJr'fina.
G. TOM Eseu, in», c, Ttroscari;
.t- McllClliu{i.
*6
JJI(ltÎn verat 0117 de cât fJr'îhw.
V. SAI_A, tlasc. c. !'((şcoli., COl
mit. tu.«, Ulif)rt?·j(/"
VeSll Cai'- 111. e, O II.
Cind tinerii se CI'eLI mal înţelepţi (le c:tt betl'tl.lli'i, copiit
de cât părin ţit Ve,"1 N o. :!:!2\J.
L'u,ouo ne uual sapa piil, uu« gallina 1).
Pror. Ital.
.Aun uo ha sah(]o cleI CClSCCl1'OJ/
}' fIei tiene ţnesuucion 2).
1) Onl vre sa scie mai mult de cât găina.
�) Nu a sirit încă din gă6cc �i deja se crede.
================== pagina 36 ==================
36
___ PROVCRBELE ROM-4N1LOR
Das Ei unll klii,lJel' seiu, ale die Henne 1).
Proc. Germ .
. Ae.IJ.ljetL"il la-re Honcn 2).
PI"OV. Dnncz.
Pro», Cecli.
8974
Csirl:e ohtalfjCt Ci ly//7.ot '1).
Pmv. J;fa.')/J.
Ilmn EOKOJllRY").
Proo. Sf'rb.
;';:6
8973 . Oul din sat e mai bun ca cel de-acasă.
. y,A v. ONI�on, J!1"Of. c. C1·âllgtt .
.J. 'L 'uiou«,
Acelaş Înţeles ca 1:1 No. 1847.
* Canda eşi di tu ou H).
D. DAN, stiul, c. Nevesca, .1lfa·
ccdoJ/·iu..-XENOF. CAPSAUl, c. PÎ1"
lepc. l11a.ccdonia.
VC(jl iv». 22]7.
Despre omul forte curat pe dînsul.
Propre comme un sou neuf.
Pro». Franc.
*6
8975 Umblă cu el ca cu oul.
IULIU GROFBOREN1;, dasc. c.
Ga1şCt, comit. A�'(ul, Ungaria.
VC(!l No. 22]0'.
1) Oul vre să fie mal deştept de cât găina.
2) Oul vre să înveţe găina.
3) Oul învaţă găina.
') Oul mal lnveţat de cât găina.
") Telem.
ti) Ca şi când a eşit din ou.
================== pagina 37 ==================
87
:1, ,6
8976 . Umblă uşor ca oul.
C. rTl�ODORES()U, (li U. C. L-,jJnUf7,
j. Vasluiiî.
Nu sth în loc.
8977
*
Ca când vai frângă 6ule.1)
G. ZU<JA, stiut. ,c. Fieri, Al·
bani«:
Umblă Încet �i cu si-ieI;!,.
*,6
8978 A face pre cine-va cu oue şi cu oţet.
J. IONES<JU, Cart. Cii., III, p.
:J30. - E. .1. P ATHlCIU, [nu, c.
8n//IIlţ;1, i- Covm1n·Z.
A 8)i(�Z(1 pre cine-ve cn Oile şi cu otet.
LAUHL·\N& MAXIJlf. II, ]1.1230.­
G. J. MUNTEANU, p. 7:J.
A mustra a certa 1'811 p1'e cine- va, a'l batjocorî sdravăn,
frwendu'l de rîsul cslor-l-alţt.
Petele de ou �i oţet eu mare greuta.te se spală de pe
haine. Pl-in asemănarea, omul batjocorît reu, 1'8m;1.ne de
rîsul lumei, ori-ce al' încerca să facă, �i nu.'l spală nic'i
Dunâ'f'ca.
La:cer la t;;tc e( (juel!]u,'un.
Pnyv. Ji'.rcl1I c.
8979
*
A nu fi nici de zama ouelor,
I. CREANGĂ, Amini., p. 92.­
E. l, P A'l'Rlcrv, în». c. 8nmlţi,
,i. Covvrlu.'i.
'1:
'. A nu fi nici de zama oului.
GR. ALEXANDE.!(SCU, maqistr .
. i. Puina.
') Ca când ar,,'strica oue.
G
================== pagina 38 ==================
38
PROVE1WllLE ]Wl'iL�NIL01�
Despre omul pe care nu poţi pune nici un temeiu ;
care nu e Imn ele nimic.
"Şi când col", ?l1,rg·llltnJ de 'I'răsnca. dormea pe lat, CLl gmmatica
sub nas �i ha har n'ave,\ ele fl·ig. Sărace, sărace l n« ieşt: nict (le zam«
ouelor: ,le ci,/; fI,Şie, mal bine te f,1,ce;\ mă-t« 1111 mân« �i te mânca
lupit». -- L C1U;ANGĂ. -
8980
[]D 1 v A v la v
e a ou pana mer.
LAUlUAN & MAXIM, II, Jl. 560.
Adici:i l1e la inceput pana la. sfîrşit.
La Hornant, primul serviciu, la masă, se începea cu
ouă si la finele mesei se dau mere. Din acest obiceiu
s' a n;lseut la ei �1icerea,: aii 01'0 usque eul mula care ni
s'a transmis, până astii-�ll, f;11'tt cea mul micii schimbare.
La, Ham;Î,n!, s'a pii.sh-a,t datina ea însurăţeit, după cu­
nunie, să, măuâuce m.u Îllti'ti1"1 diutr'un ou şi apoI (lin
cele-l-alte bucate.
:::6
8981 . A cura GUe cui-va.
T. BALA�EL,ÎIJ,V, C. �'ltCfl.1.lI(,sc7,
.i ,\ '(Îl CCI(,
A cinati, a, hVtg:t, în sernă pre cme-va de frictt sali elin
causa respectuluî ee inspiră.
<Baba. asta eri!. g;ro?av .. le inţepa.tă.. J�a 1//1. ciu iL âlfl nhn/llili în·
11l1l1lJ, ea. nu scio ce e frica». - BÂr,,\SEL.
«Când tr- crede mic, jos, nu'ţi j!1'cI; G/{n! ouc roşif». - JIPI<:S()U,
OI"Înc. li. J.'Jl,
Vechiul obiceiri de ;t se trimite, la PaseI, oue l'OŞll
spre cinste, celor rn;t,l m;.t1'1 11e c,î,t nOI, a elat na.scel'e
\1iceriI îutl'HbuillţatrL de Jipeseu.
PAI-IAR
8982
:;:6·
. In fundul paharuluI
Sănătatea omuluI.
VC(F /}Ir, Cânt.:, Ji�Y.r;a­
'l'a, Alurle, OrÎlllllt;(r//i) j-'l':­
dltos} el Sorbi, [,.Tin.
J)ic eeI hen tOl'l.
:':3. FL. MMUAN, i\,(f�c. 1'. ::!-1-O.
================== pagina 39 ==================
}13,NCARE, BEUTunĂ 39
8983 ;j: DPăharele cine le cinstesce,
Cu nimica se găsesce.
V. SALA. ,I.asr, 1'. j'avou·Bâ­
resei, comit. Ttllun, T!u!J((}"io ..
Omul, cărui îl place băutură, nuşt mai vede de tre­
buri, se lenevesce şi cade în sărăcie.
8984
Val de cel ce spală paharul pe din afară,
iar pe din lăuntru plin de spurcăciune.
IORD. GOLE;;GU, Jl1S8, H, r- 18.
Adică de cei ce se Împodobesc pe din afară, iar pe
din lăuntru plini de nelegIuirI (GOLESCU),
8985 ;j: !�Curăţă, mal intăiu partea din lăuntru a
paharului şi a blidului, ca să fie şi cea
din afară. curată.
C;. THOTEANU, stu.l, c ,'-'tâ)((·csc-i,
[. Hotosani. - J. CH"ANGA, A·
miut., ]1. 136.
Pentru cel faţamicl. IngrijescA îutâiti ele suflet, ŞI în
1.11'111[l numai ele trupul MîL
Ve<;11 ev;mghelin 8iÎntnlu� Muleiii, xxur, :ZI;.
Din păhar
BeaI şi dulce şi amar .
. HIN'('ICSUU, 1l. j EHI,
Pentru beubură C:L şi pentru ort-ce lucru care, pe l(Lllg;�l
plăcerl, ne pete aduce şi uecaz urî.
·8987 * DPăhăruţu 'I cât un cuiu,
Când îl pui la gură rru'I.
8, ]1'[111)\1 LESGU, .';'",,71, 1, p.
218. - K I. 1 'A T1UlJlU, /III'. com,
8J1w7(:t,.i. Corurl ni u.
Dice omul căruî '1 plaee S�L 1)(� hiue.
================== pagina 40 ==================
40
PROVERBJlLE ROM;\NILOR
Un beţiv, §i mal ele frunte, elin ţinutul Clrişăneuluî,
În Basarabia, �1ice In rîndul seu:
A]'(�e-ţX facu mănutu
Cel de a fitcut stccluta.
Ce-al făcut'o mititică
Şi lUI 'mi este ele nimică.
G. l\IADAN, L'oes. Pop. p. 06.
8988
*
Scafa vine avîrliga. 1)
TLIE GHLGU, jJHJ.f. c. Abcla &
13,tcsa, E1Fi7·.
*
Scala de-avîrli.r;a ;Zne. �)
L COlA}f,P?·Oj. c. Periooli.Epir
8989
Arată, ne-statornicia si schimbarea lucrurilor ornenescî.
Lumea este o rotă ; �'l<;li unul, 111[me altul se folosesce
ele bunătăţile el.
*
A da paharul peste cap.
A he bine. Se 111:11 9-ice, cu acelaş Înţeles: Ci ve de
daşca.
*D
8990 . S'a uitat cam lacom în fundul paharului.
B. ]'L. JlIARIAN, Nasc. j). 307.
A beut cam mult ŞI s'a îrn betat.
VeeF oa.
8991
*D
A suflat în fundul paharului.
FR. DAM.E, IV, p. 124.-G. Po·
BOHAN, iust. c. Slatina, J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 8991.
8992
Cine e voinic la pahar
E voinic şi la par.
G. COŞBUC, publ.
l[ Paharul viile Împrejur.
2) Idem.
================== pagina 41 ==================
4l
Omul băutor e bun :;:i la luptă, (;;"LC1 vinul îţI eHi, pu­
tere.
8993
Pahar fara fund, la masa nu se pune. 1)
101W. OI)I..I<:SCU, JJIss. IT, ]1. 51.
Se dice pentru cele ne-potrivite cu trebuinţa lor (Go­
LESCU).
8994
Paharul Lira fund nici cum p6te sta.
IORD. Ci OLIlSIJU, Ms«. II, A s(:m,
I', 17l.
Adică, st[�prm {;\riL slug;i" Loied ft,l'r� mojicr, etc.
8995
*
T'recă de la mine acest pahar!
]<'[{. DAME, IV, p. 181.
S·t" lILI'J'ELu, 26. 3D, Cap. 20. 22.
Sit fim scutiţi de () ne-plăcere.
Părintele meîi, d(� este cu putinta, tJ'(;cr( dl' la mine
acest palun.
8I'iqnwJ'. (loi(JIV2 de moi ce calicc.
*6
8996 . Am golit (beut) şi acest pahar.
i}en7fr)}'c, Pocs. Pop. TI, ]J. 222.
Am răbdat şi acest neajuns.
N-':l,lll gitlldit 111 vremea iueu.
0". ai sI'. pnl.ru: loiii T«.«.
Pocs. PIl/).
Aualer le calice .ju8(jU' II. la Zic.
1) In manuscrisul lut Golcscu s'a scris, din 8r61'c, par în loc de pah.ar.
================== pagina 42 ==================
43
8997
PIWVlmBJlLE lW�LiNn.()R
EI' hal se/noe}' qelitlen. 1)
l-'roc. Germ.
*Curat ca un pahar.
]<\�. DAM.l�, III, ]'. ]7g.
*
Paha!' .
Vc')i 0;'1.
Se I,lice pentru ce-va. forte curat.
(,Olhlile cntD pa/tine».
I'rOjJ1'e comiue un sou neuf.
)')'00. FI'anc.
PAHARA
';'6
a99tl o.' A te întrece în pahară
PoţI să fii şi de ocară.
V. :3\LA, clase. corn, VaşCO'U·J]ă­
'l'CSC1, comit. Bihor, Unqaria.
S;1 11U heI mult căcî îţI penJI cinstea.
PÂINE
V Cl!' hine.
PALANCA
8999 *:... A fi palancă.
G. 1'. SALVIV, îu», c. 8'11wlfi,
i. Corurluiu.
V c<}î CIClU, Cuc, 7itrtrl,
Lem»,
Adică bd mort.
Palanca este un fel de turtă din f,linii. de porumb, Când
e crudă, nu se ţine fir de fir: se risipesce aşa de mult,
cit nici nu o poţi sc6te înhegit elin vatră.
1) A suferit multe.
================== pagina 43 ==================
1L�NCARI':' BEUTUllĂ
pANE
48
----------- ---
VC(J'i Brâ/lz{l, '�'/;Ile] J.Jill!t i
J.Jltlllltedttt, F't'tt, ,Flelll/rînd,
./1;;/lIt, 'GII1'(l, JUfân, Lup,
.1!ăJ�tdligl'f.,-. ��lra;; ,'(�'/f, :-!7�-
//tJVt!, ti .7 nu, vatnt) V1i:!a,
V(!rbă, /Or/fatl'l,
9000 * 6Pâinea nu vine singură la tine,
G,�, POIJi:NAHU, '1'11,'), ,'. Itoss«,
.t . I alomita,
Cu muncit se dobândesce pâuea de tote <,lilele.
9001
:1:1'0
Dacă nu e colac, e bună. şi păiriea.
G. Bw,\, ('!I)JI'il. Pd,')ltJ'{/�, '(mu­
sil.taui«.
In lipsa unul lucru lrllIl,ue iunltunrim �] eu ;,Hn] rnar
prost.
9002
Şi un nebun mănâncă noue pâini, dar e
mai nebun cine 'i le dă.
A. PA!;X, Edil. Ji-l8\), p. 50; I,
l' 129.
Nu e vinovat 'cel ce IItr7nânCl7 �'(;pte plZ'in/', ei
cel ce 't rld.
Nu e nebun cel ce mclluÎnr;l� ,�I:pte plin!, ci
cel ce 'i 1(' etil.
HINTP:SCU, 1" lH).
*6
Nu''i nebun cine llUlJ1(Înccl ş(;plc JiGîtn'i, îl ne-
bun cine le dă.
G A v. Oxrşo«, pro], r. J)ob?'ovq,
j. Vaslui/[.
*6
NZt e p1'OSt cel ce mâllcr'î şepte pâ-n't, ci cel
ce i le dă.
I (Juu GIWF�ORl�A!;U. ilasc. c.
Golş«, comit. AnuZ, U1IgU'i'''Îu.
================== pagina 44 ==================
IOSe \,lice pentru cel pl'e;L slobod la mtmiL
2° Cel prea lesne îUCl'e<;letor care, În U1'111:"I, e În­
şelat,
Les sot.'; foui les luuujuct», ct les saqos s' en .rJCW­
diesent.
P)'O/' , F.,.OI/C,
I mat! i ftinuo la fest«, cel t. sali!) se 1 ii II od on 01),
P)'Ii/', n-i.
Las iocos haeen las ranquetes y las sabios los
('OJlWII, ")
)Val'i'en U(IUC!JI l1i'iu8uJ' mut I.:luye Lente be.ool»
ueti sie. :,)
L'ror, OC1'rn,
1'1'111', RII!}l.
9003
::: .6.
. Eu umblu cu păne după el, şi dînsul dă
cu ciomagul în mine.
r. ISPIH.ESlJU, Le.'I., l, 1872, ]'.
167, - HIN\,ESCU, 1" [,IU.
J�r/i (zlI/Nu CI? 11 (În ea Il!ll)(l el) şi dinsul dă
(;lI, ClO/JW.lm! in mine.
HIN'��SCU, ]1. :J,
b'it 1II/INu Gll ZJalilea dlf,)Jl[ ci) §/ el Cit cio­
ma(j?tl dli[J(f, IIIWC.
r. I�P,IW;C:lJ, Li :», ht., 1[,
11. 3Hi),
') Nebunii fac petrecerile, ,�i cuminţi i se bucură de ele.
2) Nebunii fac mesele, �i cel cuminte le mănânca.
") Nebunii clădesc casele, si omcuii cuminti le ]OC[lCSC,
.1) Nebunii [ac petrecerile (rnescle) ;i Ullllm'n cumiuţi le luăn:incă.
================== pagina 45 ==================
l'IlfÎNCAH.g, BEUTUHĂ 4;'')
--------------------------_._.--�----- --------
Când facI bine unuîa �i el caută s;\ Iovescă in tine.
9004
Ii dai pâne şi el te blestema.
Aceluş înteles ea la N o. 900;3.
9005
:;:
Eu 'ţi dau pâne, şi tini aruci cu chetre ').
D. A. JVIliJESCU, st-ut. c. (ioperi,
Macatouia. -- D. D.-\N, st iul, c.
Ncoesca, 111({('c(/I!1!I((.
Acelaş înţeles ca la N o. 9004.
"'6
9006 '1. Cine îţi svirle o petra, svîrle'I o pâne.
V. l,'ORESUU, c Foiticcnt, j. su­
elI/VI/..
Nu prigoni pe uiment, uicî chiar 1)(3 <.;81 <';[1.1'e caută
sii-ţJ: fae;l reu.
9007
Il blestema păinea care o mănărică.
A. P ANN, I�"ljt . .188H, Il. -Je6; II,
p. -18.
17 liZ((stenu'{ pIZncrl CI/YC OlllrlIUZliC((,.
Pentru cel lenes.
HINTESGU, p. re.
*6
9008 Nu rnăriân că pânea de gebă.
C. '.l'iWD01{ICSUU, toc. r, Lipom,
j. '1'(18111/''/1. - Gu. AL�XA:--iLJIU:�CU,
'!I(({irÎsll'. r. }i'()I'şrwi, j. P"II/a.
Se �1ice ele omul vrednic.
9009
Păine cu sare
E gata mâncare.
A. J'.-\1\N, Edit. 18tlU, 1'. -,U, L
J' 12tJ.
1) El"!. iţi dau pâuo �i tu arunct cu pietre.
================== pagina 46 ==================
46
PIWVEIll3ELE IWi\!.iNTLOI!
:i: r:
P(/ne CII, .Wf.re
1,,' qnta mâncare.
HINTI·:S';U,]'. HO. - H.D. ENIES';U,
îur. ,'. h(IJ/IOslea, .i. Dorolioi: -A.
(;OHOVI';I, IIw!jisll'., t: Ii'olli!?e"/, .i.
;,·.,'N(''lut'o.
1 o Pentru ('.el care trăesce În lipsii,.
2° Pentru ('p1 care se m nl ţumesce GU puţin .
•. Cu. pLÎnc Ij; cu (ILHi lliml'1I1 ])11 este ,ii,]'ile, şi ori �i cine pute
J1J'etini[ela fericil'ci" dc,�vî,.�itii ,le CHIT Re bllcu,.ii. Jupiter>. - SC/lI;C{/,
E"islol. ,:!.).
/')'(11'. '/'".1'('.
9010
:-::
. Pânea tăiată nu se mai lipesce.
ilJain)' 1'. BUDl.'!TJlANU,,j. /1JiiV
Prietenia ;;tl'ie<l,kL lin se IlJ;t1 drege, etc.
H,u�il di«, <1(3 <I,SeJllmle;t: bucăţica de pân« tiitatiî JIU se
mal 7 ipcsce.
9011 ;::�Şi pănea şi cuţitu în mâna lui.
n·J'H. EFI?OSINA C. MlcLEseu, c.
]Jr1rlwl,.f. 'l'utrniu .
. �. L.
-a- Pâarea l« el) clltiflr{ la el.
G. r. IONESCU, îiro, C. Broscari,
.t- Jldlerlinţ'i.
* �,
�lre .�t cutitn şt panc« in 1Ilâuif,.
1. CREANG'\, Por, )J. 2.Jtl. - C.
O. lYI.WLE8CU, 1;. JIiclcscl, i- Vas­
luiu, (lu. ALB:XANDHESCU, maqistr,
i I'ictu«, .
1) I'âne cu S<1f(! gata mâncare.
================== pagina 47 ==================
:l'r.IN(JARI:, B.F:rJ'rUnĂ
�·I ti ptiru:« SI Cltt,ituZ pe uuisu: ela-l'a.
47
D. FI,. MAl\UN, Tl'lolif. /'OjJ.
l ' �0 .
. '.
,,1'
,L iiu« })I{/Ilca ''it catitn,
G. POH0RAN, 'ÎI/sI. r. Slaiiu« I
.1, OII,
*
.)"/1, JUlI/CI!, ,,' w(illit tII uuiiuc ua (;sle, 1)
D, A. MII,ESUU, (', {(opeşi, J10,­
ccdoui«. XI:KOPO"Tl': C .. \I'8A[,I;, r,
1'/1'11'/11', ,1/I/,(',;"ol/'i"
'I'otul Stiî,ÎJI lll:t,llallll, beC' cn V1'0;t,; 8 1Ila.1'(� ,!l tare,
stăpân pe situuti«.
,:;�'apo)' al'el unul (/}'I� ;I1I1I1C'( in. JJufI/a fI Jlr/JI('(f ,�; ('uri/iti, �l LUlu
de unde vre, 7Î c(\1-. ÎI -pl,I('l'; i u tu l!lţf �i 11';d I'c,'1 ri\c�e».-L Gl{l!:ANGĂ.
(�IU: iient la poi<le pilI' la. (/Ui'W', il (II lourue }IW'
OI! il lui fllaisl,
()III 11r{ la coltell« (' il pane, taql ia le [ell« come
.Ilhi /IO/i' 1),
}-'('O(', UI(/I/(I,
1V;,1"8 JlI'(,!I" llUl, dcr sCf/net sich.:!)
./"'00. Gcnn
9012
�i: Cu pânea şi cuţitul more flămănd.
Pentru (;e] care nu C;CJe :,;it se folo:,;t\sdi, do cea ce '1
:,;t;\ în mână.
1) Şi pânea şi cuţitul În mina IUl este.
e) Cine are cutitul si pin ca, taie feliile cam vrea (i se pare).
") Cine stă cu' sticl� se hlagosJovesce singur,
4) Cine arc crucea se blagoslovcscc .:;inglll'.
================== pagina 48 ==================
48
9013
PROVERBEJJE HOMÂNILOH
Cine ţine păinea în sînul altuia, de multe
ori rabdă de forne.
A, P ANN, JI, ]1.16. - 0. I.
GIW6SMANN, Dicl: ţţcrin: 1" :37.
Cine tine pânca in s[n1tl altuia) adese-ori
ul7J!lit dc fonie.
HlNTIlSCU, ]1, 176.
'1'
',' Cine [ineZ)(ztnea În sin/tl altuia, de multe
01'7 ./lt'îll/(ÎJld ·rifIJ/!Îl1c.
A. PANN, Archic, p. 12, - Gh.
ALI'XANDH.JlSGU, 'I11f/!/,ish'.,j.PllliUl.
V erl i Lit/'.
Ne Învaţi.i si:L nu :L�tel'trLl11 de la m;t,ua altuî.,
Qui s' atletul il Z'/:welle d' autru; CI souocnt mauotus
dineI'.
l'roc. Frru.«,
(Jicn I( 1JUI1W aqena CSjJNCl, mal yanla V peor
cel/a 1)
Uiti /)('1' !' altrui ni-iu s' iml1oCcCi,rctrp valle SI sa­
toll« il.
1+01'. Ital,
Die ojJ ('('IlS a.ndcr« scliotcl «uctit, eet dibuiJ'ls
�WIi;Ij� 0).
)J,I'OV. Oland.
'1:6
9014 " Baba betrănă 'nu se teme de pănea m6le.
C. 'l'JlODOHESUU, iur, c. Lipoc«,
j. Yasluii!..
Omul deprins (;[1 gl'enttLţiJp le biruesc« lesne. dar mal
ales c;'Lllc1 e [ucru U�Ol'.
J) Cine asteptă de la 1n&1I8 străină, retI miiuâucii la prânz ;i la ciuă.
'1) Cine se nutrcsce cu mâna altuia) rare ori se satură.
") Cine a7teptă de la blidul altuia, adcse ori mănâncă retL
================== pagina 49 ==================
9015
*
La maţ di căne, sărrnă di păne cafţi? 1)
Ii.n: (JHIUA, ]Jrnf. r. Pericoli,
Epil'.
La s;h'ac cauţl avuţie ?
9016
*6
De ruşine,
Măriănci o păne.
C. TEOIWHlcSCG, în», c. Lipooa,
.), Yaslnfn.
Unit omenit, în faţa altora se fac ruşinoşî, spunend C;1
nu le place iL mâncă Sit.ii a be mult, şi pe din dos beii
cât şepte şi mănâncă cât <;;lece.
�6
9017 . Fie-care pentru sine
Croitor de păne.
r. CUEANGr\, c-.»: XI, p. 173,
P/'oo. p. 1.87.- P. ALI>:XANDHESUU;
stu.l, c. Mirces«], ,i. VaslwÎ'lL
Fie-care penirt: dînsul croitor de paZne.
l.� .. [SPHU,SCU, Reu. Ist. TII,
r i)ti2.
*
Fie-care este croitor ele pane pentr» sine.
P. ISPIRESCU. Lc,ij. 1, 1872, p.
180.--HINTESCU, p. 40.- A. Go­
n.OVIGI, 1;. Foliiccni, [. SuGÎ[l1J[l.
*6
Pic-care pentl"u sine iăeior ele pâne_
P. G,\HBOVICKANU, praf. j. Me­
hedinţi,
După cum e omul de harnic şi de priceput aşa îşI
croesce vieţa: C1,t1n şi-i aşterne aşa 'cei dormi.
Quisq'uis faber IOJ'tuna.2)
1"1'00. Lat.
1) La maţ de cânc, fărămituri de pânc cauţi l
2) Fie-care i.�l Iăuresce (singnr) sorta.
================== pagina 50 ==================
50
9018
PROVB;RBELlc RO�Ti\NILOn.
Jeder 'isi semes UliirZ'cs Sc1l1nicll, 1)
J'I'(I/'. 01'1'/11,
7i�I;er/J man 18 ilie founder of his oum /01'lune.2)
T'I'O'I', Elllfl.
Hicar emijiler sieT/1' sin eţţcu LI/da,")
Pro: , Src«.
:j:- -
Lia-li pânea, sag ărşîască caşlu.:')
Avend pânea copilul pLî,uge ea, sil i se ele ln'ftllziL Dacă
1 ieî p;î,nea. nu se va rnaf gtmc1i la lJl'hn7.tL şi va. cere
pânea.
Se aplieii celor eal'( vrând sil, tlobi'nHlesctL ()l'e-ee, pierde
ŞI ee aveau,
9019
De veI să măriăncl păine, nu 'ţI bate joc
de tărîţe.
AdietL (1<'\ vef s;"t, t,e ]ml)()gio*�Re'f. nn 'ţI bute .iOG <le ţ(,\­
ranr, etL de b, 8l m;"tlli'Lllel :;;i te 'mLl'ael (GOLESCU).
9020
:t:1u m'caşl pâne, s-nu calci. ")
J, COYAN, l)}'1U', (', '/'II1 -ia, XLiiI'.
*
Pane ('(' 1II'C(/:5/, s-tru cal(f. li)
L. ('Ol-rIN., III'!!!"" Il, Somarina .
FIiii',
Unde al I'p,t,lnt un bine, rRii stL nu 1',,('1.
') Fie-care cst . făuritorul surle! Iu i.
") Fie-care este [ăcetorul propriei sale surle,
3) Fie-car e î�l făurcsce singur fericirea sa.
4) lea '1 pânca, ca să u itc brânza.
5) Unde m1I1cd,�1 p:1l1C SflJlU calci.
G) Pânea ce mâncaşf, să nu calci.
================== pagina 51 ==================
J\L\N<JARE, BEU'l'URĂ
51
9021 De la cinci păinl miedul, şi de la no ue
colaci c6ja.
A. PANK. ta«. 18tî9, p. 73;
HI, ]1. 100.
De 7a cinci, print ]J1.er(ltl şi ele la noiu; colaci
coj«.
HINTE8CU, p. 102.
Pentru cel lacom la mâncare.
9022
Pânea cât de. prospetă, vinu cât de ve­
chiu şi nevesta cât de tîneră.
V. ALEXAKDKI., Tcatr., 1'. 843.
Ve,)!, 17;/1.
Se r;lice mal ales pentru femei.
9023
Gândesce că numai el mănâncă pâine, şi
alţii pae.
*6
U âtulescc că uunuî: el III âncă pâne, altti
il/rÎ1u.:rr paie.
Y. SALA, dilsl·. COJlt. YlIlfr-oiÎ- n«
'}"("S(", CO III it. J3il'01', D".'III'}"il(.
Ol/lidesa) '11, mintea )'i ad âncă,
Nu ma: el p(i/'ne 'IIU(1liÎ1I Cir:
l]i aJtil '1IUf,/?(7'lIClI P({C,
CII oiţele, din COl)((C.
G rÎnd csce, ) ti IIlÎ'ldm ''1 (((7rînei!)
NII1IIa[ el plÎne 1!IrlllrÎ'IIC(I;
Fji (/1ţi't tn r7n!Îll CcI. pa/ e,
Ca (itele, diJl CO])(llc.
Se �1il"e (le omul mOJIc sall copilăros.
================== pagina 52 ==================
fi2
PROVllR13ICLE ROlYr.ÎNILOn,
:-:� /\
9024 . �Pânea e 'n gând
La omul flărnănd.
V. SALA, dasc. c. Pâcalcsot, co­
mit. Biltm', UII!Jrl1"in.
Vee}l j"!rllll!i/lJ.
Acelaş înţeles C:1 la, N o. 8 H;7 .
9025
Pâine la forne udată
E cea mai dulce bucată.
A. P M'N. }last1'({,t.-]-Iogea, r- 5.
Vcc)l POlite.
Când 'ţi este fome, ori-ce mâncare ţi se pare bunii.
9026
*
Vede chetrile şi-îl şi par cîrveall: di păne. 1)
G. ZUCA, stwl. c. Elvasan, Al­
vania.
Pentru cel flămâud.
9027
;1'
'Vai de acela ce are pâine, şi n'are dinţi
să o mănănce.
Gu. ALEXANDRESCU, Jllrtgist1'. c.
Focşaaii, J'. Putua,
Când al ce-l'a la care însu nu te poţi folosi.
Tel a du pai» 1 orsqu' il n'a plus ele dente.
Proo . Franc,
ehi ha denti, non ha pane, e ehi ha pune, non
het denti. 2)
Prov. Itai.
n« Deos nOi:BS a;quem new tem dentes. 3)
Pr'o'V. Port.
') Vede petrcle �i i se pare (că sunt) codrurf de pâne.
2) Cine are dinti, nu are pâne, �i cine are pâne, nu arc dinţî,
3) Dă Dumncdcii nud acelui care nu are de loc dinţi.
================== pagina 53 ==================
____________________ M_A_N_C_A_RE, BE_U_TU_R_,_\ _
53
9028
Tată! noi n'avem păne nici o cojă
Şi câinii umblă cu covrigi în cadă.
A. PANN, I, p. 135. - HIN'
'IEseu, p. 140.
VeeF Cânc, a iJ1ânCll.
Când unii nu aii ce mânca pe când alţii se resfaţă în
belşug şi bunătăţi.
A se vede, la cuvîntul a JJlancd, suova care a dat nas­
cere diceret de faţiL
9029
Mai multă pâine mănăncî cu miere de
cât cu oţet.
[(JRD. GOLD:SCU, 11188 II, p. 43' •.
Vee)! il/usul.
Adică, cu vorbe dulci ele cât cu aspre (GOLES()u).
9030 * L.Mai bună e o bucată de pâine gală, în
pace, de cât o mie de dulceţurl cu certă.
Seniiu, EtLc. CI. vti, prin P.
GÂRBOVJCEANL', prof.
Un codru ele piine Ctt bună orere far;e ma
muliu. ca ună. mesă wnirărescă cu 'nreir'e 1)
ANDRld AL BAGAV, Cart. Aleg.,.
p. 75.
*
M(t ghine pcîne ş-sare C2l arine, eli cei[ pâne
ş-inere cu 'ngrme.2)
L OOYAN, prof, c. Turui, Epir.
JJ![({ bună pcîne gUld cu aridere, ele cdt qela
multe C1,t incăişare. 3)
D-r \,VEIGAl'\D, Die Aram., II,
]). 278.
Vecp' Legul/lr'f, Sare) Unt.
1) Un codru de pâne cu bună înţelegere, face mal mult ele cât o masă
imperătescă cu supărare.
2) Mal bine pâne si sare cu întelegerc) de cât pâne �i 1111cre cu ne-
înţelegere. ' ,
3) Mal bine pâne g61ă cu mulţumire, ele cât bucate multe cu certă.
6
================== pagina 54 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru pace şi dragoste între soţi.
JJ1at bUJUt este o bucată ele pâne secă în pace, de
cât o casă plin(( ele cărnuri pregrJtite cu certă.
Prov. Solam. 17. 1.
JJfieux uaut en paix un CC11f,
Qtt' en querre 'un bccuf,
PI·OV. Franc.
Piii vale un. pan con amare,
Ohe un cappone con dolore. 1)
Proc. Toscan.
Besser toeniq mit Liel/e, als oiel mit Ftiusten, 2)
Pro». Germ.
Bedre een lea med Ba, end S,ljU med Ura. 3)
1"1'00. Dauce.
9031 *Pâine şi sare
Şi să te uiti la sare.
S. 1. GROSSMAN, Dicţ. qcrm,
p. 62.
VezI 171 ălltclligit, Sare, Unt.
Aeelaş înţeles ca la No. 9030.
JJ1ai. bine piine cu bucurie şi pace, de cât casă
cu multe bunc1trJţZ plinâ şi ele cât ne-direpte
jertfe cu urajlră,
Pc/.?'cm. Salam. Biblia 11J88, Cap.
17, § 1.
'9032 - *Pâni ş'sare ş'vrere bună. 1)
D. A. MIL�SCU, stiul. c. Gopc§i,
JJ![accdonia.
Acelaş în�eles ca la No. �031.
') Mal mult preţucsce o pâue CLI dragoste, de cât un clapon cu durere.
2) Mal bine puţin cu dragoste, de cât mult cu bătae (cu pumnir),
3) Mal bine o bucătărie cu pace, de cât �epte cu ne-pace.
4) Pâue �i sare, şi bună înţelegere.
================== pagina 55 ==================
MÂNCARE, B:B;UTURĂ
55
9033
Pâinea ce iei din gura altuia, cam să­
rată se pare.
TOIW. G<)!JESCU, lY[ss II, p. 59.
Adica când despot pe altul, cam cu greu se pal'e.
(GOLESCU).
* f::, v
9034 N'a vedut nimenea gunoiu de pâne.
G. P. S.-\I,VLU, în». C. Sumlţl,
J. CovwrlniiL
Adică grfml, porumbul, vinul, etc., nu remân nici 0-
dată ne-întrebuinţată.
9035
PâInea, la spînzurăt6re, nici un folos
mai are.
Iouo. GOL!,SCU, JJ1ss. II, p. 59.
Adică ajutorul, când nu se face lu vreme (GOLESOO).
9036
*Toţi pâne măcă, nu erbă.')
D. A. MLLllSGU, stiu}, c. Gopcşl,
Macedonia.
9037
Tot omul trebue SeL trăiescă, are drept Ia In-ana lui
de t6te <,;1ilele.
*Va s'lu acată pânea di ocli.:l)
D. A. Mu.iescu, siu.l C. GopeşÎ,
JJ1((.('cdoni{{ .
Il Vlll Iolosele fCLl'tL sa le caute.
9038
*Pe cât p6te,
Pâinea 'şI sc6te.
A. PANN, LI'. 171.-I-IrNTKscu,
p. 14.0.
Adiel. îşI e<l:;;tigtl vleţa .
. 1) Toţi pâue mânâncă , nu iarbă.
") U să'I prindă pâuea ele ochi.
================== pagina 56 ==================
56
9039
PIWVERBEL.C ROM.�NrLOR
*
Pânea nu vine singură la tine, ci tu tre-
bue s'o cauti.
D-ra Ee. Şli;'MAN, Î?lV. c, Adam
,i. 'i'n/o va ,
Căştigul nu merge f�tl'[L muncii. Ve�ll: N o. 9000.
9040
*Pâinea uscată sgârie la gât.
IORD. GOLESCV, u». II, p. ss,
9041
Adică slujba cea secă (GOLESCU).
*6 '
Pănea uscată satură casa.
V. SALA, înv. c. Lelcsct, comit.
nn«, UII!Jcwia.
Muierea harnică la tate (Iii rînd.
9042 :1: 6p' , tă
an ea cop a,
Buni ospetî aşteptă.
D-ra EUA'['. ŞrşMAN, iu». c, Adam,
,j. Tutooa . '
La lucrul gata mulţi se îndesă,
Prun tendre et lioie Ve1't
JIcitent la nuuson au desert.
T?'ov. }!',/,{I1IC.
9043
D v
Cauta pâne mai bună de cât de grâu.
S. l\ITHĂJLESCU, Sesăt., II, p.47.,
9044
Nu se multumesce cu binele ce '1 are.
*
Pânea şi u măcă, nică caşul. 1)
D. MILESUV, s111d. c. Gopeş't,
"lIaccllonia.
Vec)i Jj'l!âli) TraI/{,
1) Pânca �i o mănencă, încă (.�i) casul,
================== pagina 57 ==================
•
�I1\NC:AHE, Bi�[)TURĂ 57
10 Puţin remâne ca Si"'L samcescit cu totul.
20 Nu mal are mult de trăit,
Il a penl« le [loÎd du ptun,
Proc. J?i'CI1!('.
9045
Când pare-I en clostru, toţi vor munca. 1)
Fu. MIKLOSIC:H� Rsun. Uuter.,
r, p. Il.
Unde e belşug, toţi vor sh se folosescă.
9046
Pâre de casa atufae ,")
Fa. MIKJ.OSIUH, R1I11/. Uutcr.,
I, 1'. 1-1.
Lucrul de casă e tot-ele-unu mal hun.
9047
Păra de copt6rica are şapte coje.v)
Fa. MIKJ..OSICH, RU?lI. U1der.,
T. p. H.
Inversul <,lice1'e1 ele la N o 90,l.G.
9048
:i:
Irică pânea n'am mâncat.
G. P0l30UAN, iust. c. Slatina,
.f. Olt.
I
r
I
i
�
l
Când ne rugăm si:!. ni se Iacă o îndatorire, şi lâ se cere,
În schimb, o l'esplatit pl'ea mare.
SN 6 v I
!Ju om,. 11�'J��âl1cat �cmll1t, cerc altuia "fi L1& o pâue. Acesta
Pl'JTIlCSCC, msa li cere, m schimb, să'] lase ca si:î.'1 taie o mână. Nil
n;e Ias, !'espnnde cel Ilămând, să scru hine că nu JllăII,'mc: 'Îndi pâuea
n am mâucai,
') Când pâue '1 în monastire, ţoţl vor să mânâncc'
2) Pânca de casă satură.
") I'ânca de la cuptor arc �epte coji.
================== pagina 58 ==================
5�8� P.�R�0_V�E�R�B�E�L_E_R�0���._Â_N_IL�OR ___
9049
* Cine nu vre să facă pălne, tată diua cerne.
GR. POtleNARU, iug. j. Buzl!'!i.
Ved] a j;'rălllÎ1Z!(l..
9050
Acelaş Înţeles ca la N o 3949.
* A'i eşi înainte cu păne şi cu sare.
A.'] primi cu o deosebită cinste.
AUeI' au-decan: de quelqu'un avec la croite et la
banniere.
Pro». Franc.
9051
*L>
A mânca pănea şi sarea cui-va.
Nrc. COSTIN, Leiop. lvIolil., II,
p. 58. - LAURIAN & lIfAxur, II,
p. 1057.- G, ALEXANDRESCU, ma­
qistr. j. Puina,
L>
Pâne, sare)
I-aJn mâncat.
G. DEM. TEODORESCU, Pocsii
Pop., p. 547.
A mânca piine şi sare la cine-va.
DnI. TicHINDE.-\L, I!'ab., Il. 132.
IOA fi primit în casa cur-va,
«Adu-ţI aminte de piiuea şi sarea ce ai mâncat la cine-va, vre
odată.» -- D. TicHINDEAL.
2° A se folosi de bine-facerile cuî-va .
• Dumue deă i-aii osîndit, căci s'au viclenit de către stăpânul lor.
Impăratul, a căruta ai:/' mâncat pânea şi sarea, şi au vrut să se În­
chine la Şv edul, la fratele lUI Mohamet ; ce Dumnedou nu le-au aju­
tat». - NIC. COSTIN.
Pactum. salis.1)
Prov. Latin.
1) Adică o alianţă invlolabilă. -- .NUlU ignoratis quod, Dominus Deus
Israel, dederit regnulU David _ super Israel scmpiternum, ipsi et filils ejus
in jadulJl sa/is.»
================== pagina 59 ==================
M . .\NCARE, BEUTURĂ
CeZuy louer deoone.
De qui le pai» mangeons.
P1'ov. .Fm1U:.
Aquel loar deoemos,
Cuyo pan comemos. 1)
Proo, Span.
Wess Brat ich esse, des Lied ich singe. 2)
Pl'ov. Germ;
Let ecen) man praise the brulqe he qoee oter, 3)
Prov. En,ql.
9052 * Le. A mânca pâne şi sare cu cine-va.
59
9054
DlM. TicHINDIMl" .Fab, p: 153.
-LAUIAN & MAXIM, II, p.10fl7.
- P. JSPIRESCU, Leg. p. 333. -
Şezc'it6r'e, I, p. 61.
IOA trăi la un loc, Într' o casă cu cine-va.
dIe, bărbate, de uu ţi-el lua, copiit să 'I dUCI unde-va în pustie­
tate, ca să '1 prăpădesc], eu pâne cu. sare de pe un taler Ct, tine nn­
mai mănânc.» ---P. IsPItu:scu.
2:) A ave legături strînse de prietenie şi îndatorire
unul către altul.
*f:::"
9053 Păne cu sare.
A. PANN, Eilit. 1880, p. 49 &;
105; 1, p. 129. - HIN'fESCU, p.
140. - P. ISPIREsc:u, Leg. I, 1872,
p. 175. - S. 1. GIWSSMANN, Dict.
Germ., p. 62.
Arată O mâncare prostă şi, prin urmare, sărăcie
*
A mânca pânea de gebă.
111. CANIAN, public. i. Iaşr.
A nu fi ele nict o trebă, leneş.
') Acela trebue să lăudăm, a caru i pâue o maucam,
2) Laud cântecul acelui a cărui pâne o mâncăm.
3) Lasă pe fie-care să laude podul pc care se află,
================== pagina 60 ==================
9055 :j: L:, A mânca pânea cuî-va.
60
PROVERBE LE R01L�Nrr,OR
Il ne uaid. pas le pain qu'il manqe.
LAURIAN & lIIAXIM, II, p. mil.
JO A fi. omul cur-va, a fi în serviciul lur,
2° A fi 6spele cut-va.
CeZu'!} louer dcoons,
De qui le pain manqeons.
Pnn·. ji1ranc.
Aque; loar deoemos
CllYo pan comemos. 1)
Proo. Span.
:j:L:,
9056 A fi ( pune) în pâne.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 575.
- V. ALEXANDRT, Teatru, p. 113.
-Ji'a. DAME, III, p. 173.- E. r.
P ATRICIU, [111;. c. Sm'ulţ'[, j. Co­
»urluiu.
V ce)l Vod/i.
A fi Sa.11 a pune în slujbă.
lJlettre le pain 11, la marn.
PI'OL'. Fran c.
..
9057
"j:
"A '1 lua pânea de la gură.
Ji'H. DAMlt, III, p. 173. - lI1.
OANIAN, public. j, Iaşi.
·l· 6
-r- A.)'f, lu!'t pânea elin mână.
G. POBOltAN, inst. c. Slatina,
[. Olt. - Gu. AI..EXANDau:scu. nia-
g'Î8tr. j. Puiua. .
1
r
S. Ji'L. MAHlAN, Oruit., 1. p. 46.
') Pre acela trebue să lăudăm, a cărui pâu e o mâucăm ,
================== pagina 61 ==================
·� __ l\_r_ÂN_CARE, BEUT._U_R_Ă _
61
Adică mij16cele de traîu, slujba din care se hranesce.
'lş1 perdi: şi acestii pâne»,
'9058
*
A nu sci cum se face pânea.
Cât ele grefl. îşi câştigi.i omul hrana de t6te \1ilele.
9059
*Nu mănânc eu ast-fel de pâne.
V. ALEXANDBL Tcatr., p. nss
Nu mă bucur la ast-fel de fo16se. Se elice când 111 se
cere să facem lucrurt ne-cinstite sau ne-clelicate.
«AI1\1'f? să vînd eu pe stăpânn mea care m'a crescut'! Atunci s'a­
g'fungă parpalecu ' .. Măcar s'a111 dee fesu 1111 plin de galbenI, iu:
mănânc C'lt astfel de pânc,» - ALEXANDHI.
Je ne me cliauffe pas de ce bois 1 il.
Prov, Franc.
9060
:;:
. Bun ca păînea a bună.
A. l'ANN, IU, p. 20.
Este lna: ca l?â/inea a lnmă.
P TSPII!E";cU, Rec. Isi. , III, p.
378. - G. P0BOltAN, insi .. f· Olt.
*Lo.
E ca pâne« cea bună.
1. CREANGĂ, Pou. p. 11)2 & 175,
- E. I, P A'l'lW':ru, inc. c. SJ)!1llţt,
i. Cocurluiu.
Lo.
Om bun ca ptine« cea de !j)'rZâ,
S. JUmĂILEseu, i;iczi1J. II, p, 218,
*Lo.
Omul bun e ca l)(Znect cea ele gnîu.
V. FORESCU, c. Folticcni , j. Sti, ..
eiaca.
================== pagina 62 ==================
PROVERBELE ROM.·\NJLOH
Tr(tesc împreună
Ca pâinea a bun(l.
A. PA�N, II, 11. 133. - HIN­
TESl!U, p. ] 91.
Barba: bun peste liu'!sură
Ca pânea e bun.
A. PANN, Edit. 1889, p. 109;
Il, p. 97.
Vcq'i Il 7')'('l2, VOrO{l.
Pentru omul bun şi blând.
Il est 7JOn comme le bo« pain.
Pro». Franc,
Esse bon elI' el pan. 1)
Proo, Pieni.
Hij ie zoo qoed ale I'�jn en brood. 2)
Prov. Oimul.
•
r
9061
Bună, ca pânea cea bună,
II este vorba din gură.
HrN"\'Esl!U, p. 140.
Când cuie-va vorbesce blând şi cum se cade.
*6
9062 Bun ca pânea caldă.
EN. BĂL'I'EANU, Lumiu., 1. p.
87. - Elev. Seniin, Cenir. Buc.
oi. VIII. prin P. G),RBOVICEARU,
prof. - Du-a Ee. ŞJŞMAN, îu», c.
Adam. i: Tutooa. - G. P. SALVIU,
în». c. Snml.ţi, i. Coourluiu, ­
G. POBOHAN, inst. J. Olt.
A. fi )Jei-ne caldc'i.
D-nfl SOF. NĂDEJDE, Nuv.) p.
127.
') A f1 bun ca pânea.
2} E a�a de bun ca vinul �i pânea.
================== pagina 63 ==================
Mt,NCARE, BEUTURĂ
*6
A fi o pâne caldc'i.
63
G.W. O:\l�ORJ ]!'rof. Junimea,
:\'0. 16.
Acelaş înţeles ca, la, N o. 90GO.
"Aşa ţi'r a dice 1 Cu tiue îi pdnc caldâ, dar pe mine m'ar sorbi
într'o lingură de apă» - NĂDEJDE.
9063 * 6Se caută (vinde) ca pânea caldă.
o. P. SALVIU, în», c. /'hmtlţ�,J.
CO'IJ1tr-lUtu.
Când un lucru are multii căutare.
SN6vĂ
Ci-că unul, vrend să păcălescă pe un brutar, iu tră repede în pră­
vălie şi Întrebă: d\'Ie rog, aveţi pâne rece? - Este, este, răspunse
grăbit brutarul. - A 1 A 1 Al aţr făcut forte l'iirL de un aţi vindut'o
când era caldă.»
9064 * 6 A fi păne şi caş.
G. POBORAN, insi. c. Slatina,
[. Olt.
Prietin bun, ne-despărţit.
Eire el pain el el pot.
Sono pane e cacio. 1)
Proo. Ital.
La masa y la monet. 2)
Proo. Span.
A l'opp un ii Lei/el sein. 3)
Pro». German. (Harz).
') Sunt pâne 7i brânză (caş).
2) Bucata de lemn 'ii maimuta.
3) O 6lă şi o lingură a sa, '
================== pagina 64 ==================
64
9065
PROVERBELE ROMflNILOR
*
S'a eftenit pânea.
N li mai e chilipiru care a fost.
'9066 * 6Par'că'i o pâne ne-dospită.
Pentru un om anost,
D-na Z. JUVAHA, c. F'edesc'i, j.
Tntova.
A PĂPA
9067
*
A păpat miau.
'9068
A păţit' o, a fost bătut.
*
Papă tot.
.Fu. DAME, ITI, p. 18:d.
Se dice despre omul mtmc,kios, g,l,mnll.
PAPARĂ
9069
VC(J! BrtÎllză, a se I(';ige.
Cine a mâncat papară,
Scie duloej ori amară.
A. P ANK. II, p. 14.
Cine a mâncrd P(�)(tr(Z;
Scie dulce)/' orz a111(tnr.
Tot păţitu'l: priceput.
*6
9070 A mânca papară.
HrNTESCU, r- 140.
A. DE CIl'lAC) Dict. Etym. II,
]'. 243. "- 1'. I:sPIHESCU, Sn6ve, p,
1. - 1. Jc.xnsorr, ITI, p. 166. _
P. Isr-mss. 'L', Rev. r«, I, r-
230.-GAV. \)lI:jOf1, Junimea, No.
Hi.-E. 1. PA': '�ic:IU, în». c. Smulţi,
f CovIl1II/'ηi'i.. . .. '1'. SPERAN'PA, p.
418.
================== pagina 65 ==================
p
r
MÂNCARE, Bl1:UTURĂ
.fi mâncă păpară.
10 A fi bătut,
V. A LEXANDIU, Teatt·l.�. p. 692;
Couo. Litcl'., VII, p. 366. - 1.
CREANGĂ, Con». Liier., XI, p. 190;
Po'o., r- l:l54; Amint., p. 3.
lU:dul7'e en chair el pâie.
A'] bate, a'l pisăgt cum trebue.
20 A fi piigubit de ce-va, a fi înşelat
< Ba încă al elat peste nisee omcnf ai Iuf Dumued că, dar sa fl fost
cu alti), hei! hei! mâncat pdpan'i până acuma. > - 1. Cn,"ANGĂ, Pon.,
p.254.
I
i I
j
I
I
II
Prov. F?·anc.
Nw. COST11\, Letop. usu.. II,.
p. 107.
A. l'ANN, III, 1). 56.
Papară.
A'I face papară.
Invingere, măcel.
9072
9071
«Alţii dic că alt perit mai mulţi, îndoit �i iutreit : ce, dacă nu s'au
nrnncrnt, adovărul nu se scie. Iară dintracea papa?'C(, a.îi perit mulţI,.
că în Joc 'r aii depărtat pre 'I'urcr.> - Nrc, COSTIN.
9073
:;:
A găti O papară cui-va.
LAZĂR ŞEINEANU, Semas., p.
361. G. POBORAN, inst. c. Slatina,
,i. Olt .
.fi' 1, ferbe pa)Jară.
DlM. TicHINDEAL, Fab. 1)·4:.l2 .
.fi i se găti papară.
P. ISPlRESCU, Leg. I, p. J 37.
Vel)1 PI'lci" tit.
ii
\
I
n
11
A căută să, faci:'L cuî-va vre-un n3u, a'i întinde o cursă
ŞI, precum <;:lice Francesul : lui preparar un. plat de sa
facon.
-- -----�----- « ��- _.",� �
-- '
================== pagina 66 ==================
PROVERBE LE ROMÂNJLOH
(;6
------------------------------
,El mirost cam ce papară i se gdtescc, şi viclenia lui Întrecu pc a
zmeilor. > - P. ISPIRESCU, Leg.
«Aşteptă tu că 'ţi vom Jerbe ]Ja]JaJ"{l; te voiii opărl 811 cu zerna
care o voiu ferbe eu pentru tine, > - D. ŢiCHINDEAJ •.
PARĂ
Vcdf Cap. Il, c. Parti,
l�iti'fJ rând/tlicit.
*6
9074 A alege ca în pere pădureţe.
P. Ii.rsş, c. Baia-de-Ori:;;, Tnt1/­
silvania.. - V. SALA. dasc. c. Ţlaş­
cou, comit. Bihor, Unqaria.
Adică tot lucru prost.
*6
9075 Şi para cea mai frumosă pote să nu fie
bună.
IlJLIU GlWFŞOREANU, înv. cont.
Galşa, comit. Anul, Unqaria..
StI nu judecăm după faFI.
9076
*6
Para, pară câştigă.
P. GÂRBOVlCJ,ANU,prlif c. Degn,
i. A1·gc§.
După cum dar, aşa primesci.
9077
Pică-pară.
BAllONZl, 1'. 90.
v C()! j\fo. '}So.
Se <;lice despre omul leneş.
pASAT
9078
Şi cu păsat la masă, omul se înveselesce.
Iouu, Gor.nscu, 11188. II, p. 97.
Adicr, cu pomauă CfLt de mică ŞÎ cu masă cut ele prostă,
omul se înveselesce (GOl.EtiClJ).
================== pagina 67 ==================
9079
MÂNCARE. BEUTUHĂ
Femela care a cercat odată păsatu, nu
se dă în lături măcar s'o pici cu ceră.
Cll�. JIP8SGU, Opi?IC.} p. 41.
Se <;;lice pentru dragoste.
*6
9080 Se învîrte ca măta pe lângă blidul cu
pisat.
IULIU GlWFsOlmANU, clase. Corn.
(Jetlşa, comit . .llnul, Unqaria.
*6
Umbli ca 111âta 'n jtt1't(, pâsatu1ul.
ILm .HOlJIOTĂl'r, C Sclişte, comit.
Sib'i'ii, Transilcnnia.
Nu spune adevărul ci '1 tot înconjura.
In comitatele Bihor şi Arad, se <;;1ice pisat, Iar 'în păr­
ţile Ardelene, ca de pildă la Vidra, Câmpenî, etc. se <;liee
pasat, păsat.
Tourncr uutour du pol.
9081
*6
'I-a cădut lapte în pasat.
E. T. l'Xl'IlJGlU, 'In'O. c. Smnltt.
,i. CO/'lo1-/{'1/1.- M. OAl\IAN, public.,
f. laş!.
*6
'I-((, di(lut laptele i'n pasat.
G, 1'. SILVIlT, iur. crnu . Smuiii,
i. CO'/'l('I'!Il'/u.
A '7 cur,r;e laptel« În 2)Clsat.
(+. L 1YIIJNTEAKU, I': 73. - V.
ALJ';XA:\DHI, Teatru, p.181 Se 1036.
A 't curge l((pte in pasal.
V. ALJ;;XANDRI, Teatru, r- 83.
A i se întimplu o uorocire pe nc-uşteptate ; :L ciştig.i�
un lucru fi:'n';\ nicIo trudă ; :\ d:'\ norocul peste el; a i
merge bine.
================== pagina 68 ==================
68
<Bine ţI-a curs laptele în pasat.» - )d.EXANDRI.
Il a bien plzî dans SOlZ escuelle.
9082
S'a versat laptele 'n păsatul nostru.
Ion». Gor.nscu; 111s8. II, p. 63.
*
S' a 1)(JrSCtt laptele fh petsatul nostru,
HIN'IESCU, I'- 87. - G. POBO­
RAN, inst. c. Slatina, i. Olt.
Se �lice când, ceea ce păgubim, tot spre folosul nos­
tru vine, tot la ai noştri merge (GOLESC tr).
9083
*
'I-a picat mierea 'n pasat.
I. PETRESCU, ing. c. Curtea-de­
:b'geş, j. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 9081.
9084
*6
A versat laptele în pasatul altuia.
V. R�MBU, stiul. c. Brănesci, j.
Dtintbooiia,
Nea fCwut UIl bine, ne a elat apa la moră,
*6
9085 Par'că i s'a versat laptele în păsat.
Semin. B'uc. Clasa V1I, pr'În
P. G.\RBOVICJlA/W, Pl'Of.
Adică, e vesel.
*6
9086 E lapte cu păsat.
G,\V. ONIŞOR, prof. C071t.31w·­
gen'!, .i. Tuioca.
Lucru bun şi plăcut, folos mare.
9087 * 6A 'I căde păsat în guşă,
G. P. S.4LVIU, [nu. c. SlIHtlţ1,
j. Coourluiu.
Veel' J.fllnt.
================== pagina 69 ==================
M_�NGAIm. BJWTURĂ
69
-----------------------------
A câştigi, ore-ce ele-a gata, fără muncit şi C�Lm pe ne­
aşteptate.
PASCĂ
*,6
9088 Am mâncat mai multe pasci (ca tine).
N. l\fAGHIDON, dea, Se. Norm.
BerlatZ, c. jYico)-eSCt, i. Tecttctu.
- C. TEODORESCU, iuo, c. Lipooa,
j. Vasl1t'f'l!.
Ascultă ce-ţr spun, cuci eu sunt mar bătrân de cât
tine, am petrecut mai multe Pascî şi, prin urmare, sein
mal mult ele CL,t tine.
PASERE
Veci! CI/,. 111, c. Pasare.
*,6
9089 Păser'ile fripte nu se găsesc în pariî gar-
dului,
C. TEODORE:8GU, în». c. Lipoua ,
.i. raslvJn.
Daca vrei să dobândescî ce '1 bun, trebue să muncescî,
"eL alergi.
:l:,6
9090' Socoţi că '1 găsi păseri fripte în par.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.,
c. Focşaut, j. Putna.
Adică folose marî.
PASTRAMĂ
*
9091 A '1 face pastramă.
A '1 bate, a '1 pisiL în bătăî,
PASTRAMAGIO
9092
*
Pastramagiu.
AUREL C'\NDRK-\, Revista Noue,
va, p. 307.
Pentru omul mojic.
7
================== pagina 70 ==================
-
* /'.
9093 Doar n'am mâncat păstrăvi.
Doar n'am îunebunit ca S:L fae cutare lucru.
..
II
, t
, 1
I
; I
I
pASTRAV
PROVERBELE IW"rÂNILOR
PĂTRUNJEL
Se amestecă ca pătrănjelul în t6te bu­
catele.
ILlJ<; HOCWTAu, si ud: c. Sclişte,
comit. Bibili. 1'1"01IsiI1'a1/ia.
Ved i Burtft, C;/t}Cl'l;/i,
a jJ/tÎlt(:fi.
70
9094
*6
Se amestecă CCt petrinjelul in iotc bucatele.
V. S,IA, dasc c. raşcoiî·Bd­
'resei, ("1)111 it. Bihor, UIlY(/1·ia.
VecJi C; /!turll J Al/Ira r,
Aceb:;; înţeles ca Ia No. 87W2.
Pidrisn: cl'o[jne minestre 1).
Pro«, u.a. (Blwi).
Er isi âie Petereiiie in allet: SH]!Jlr'n 2).
EI!? IUiU luuie UIl om' in crel"!) maue boat ;;).
9095
*
Nu te amesteca ca pătrunjelul în t6te
bucatele.
P. JSPH(";�lJU, l:c!I' I, J872,
1'. 11:3.
Acelaş înţeles ca· laN o. �)09+, sub formă (le pOY;I,ţrL.
1) Pătrunjel în ori-ce clorbă.
2) E patrunjel În or'i-ce supă,
3) Vre să aIbă o rută din fie-care bucată de lemn.
================== pagina 71 ==================
9096
PECIE
Să cumpere carne merge,
Şi pecea vacii alege.
A. PANN, I, 1', 82.
Si'i cumpere carne merqe,
"li peci« uacii alege.
}IINTESC;U, p. !ii!).
71
Se <;1ice pentru cel prost.
PELTEA
9097
*
Peltea.
v Ctp' Iltltea.
M UHGULllSC;U, li/1Ul·ic. i. Tlfon.
Aceluş înţeles ca la No. Sl:3R.
PERJĂ
9098
*
A fi bun cu perje.
Ve,F No. 994, Vrirz.i,
Vet,li Ca/,. ll, c, 1'0)'7..
Adicr, bun ele mrmcn., ueruerrnc, prost.
PESCE
Ve,!' Ca/,. ru, c. PeSte,
.)';/lJ/t"t, V/-;'/IY/.
9099
*Cui nu'I ar plăce cu doi pesci în 61ă şi
cu c6dele afară?
G. POlJllK\l\, 1?ISt. ('. Slatina,
,i. Olt,
:1= .:
Cine ?/,'(t)ore doi pese: ÎlI (jW şi Gel cotlele
]1(' din aforă?
AI,. J\'Ill'JĂILIOSGU, 'LÎu'. c. BuşteJl�,
i. Pm711J1'({,
================== pagina 72 ==================
9100
72
PROVERBELE ROM_4cNILOR
Arată belşug; un bine, un folos Însemnat.
*6
Cu doi pescl în 61ă şi cu c6dele afară nu
se p6te.
Semiu, HUG. el. VII 1)1'1n P.
G).RJ30VICEANU, p?"oj.
Prea vreî multe.
9101
*6
Pescî în 61ă şi cu c6dele afară.
P. GÂRBOVIGEANU, 1)1'of j . Me­
hedinţf.
Aeelaş înţeles ca la N o. 9090.
*6
9102 Pescele, fără beutură de vin, e otravă.
O. TEODORESCU, înv. c. Lipova,
j. Vash(�u.
*6
Pesccle fără beutură ît otraoă.
OR. A LllxANmmsc:u, maqisir, c.
Focşcul'7, J. Putna.
Ve(II Pesce,
Acelaş înţeles ca la No. 2290.
9103 *Nu măcl pesci, până nu 'ţI se udă curlu 1).
r. COYAN, prof. c. Baesa, Epi1-.
Fi1rtL muncă şi ostenelă nu POţI dobândi nimic .
• !.
9104 "'Care nu 'şi udă cicI6rele (cI6rele) nu a-
caţă pescI 2).
r. COYAN, prof. c. Abela, Epi1'.
Acelaş înţeles ca la N o. 9103.
*6
9105 Asta e altă mâncare de pesce.
G. POnOR-AN, iust. c. Slatina,
i- Olt.
VezI Câsc/f.
---_._--
1) Nu mănânc! pesc'î, până nu ţi se udă curul,
2) Care nu'.;1 udă piciorcle nu prinde pescî,
================== pagina 73 ==================
MÂNCARE, BEUTURĂ 73
-------'----
Nu se potrivesce, e cu totul alt ce-va.
9106 *Pesci tu vragu nu se-află.")
1. COYAN, pj·of. c. 'f'u1'ia, Epij·.
Fie-care lucru trebue căutat acolo unde se p6te găsi.
*6
9107 Pst! că prind pesci.
C. }I�LĂMEND, elev. semi'/!. comit.
Bish'iţa-Ni'îsifltrl, Transilvania.
Pentru a se impune tăcere.
9108
*6
Ar prinde pesce şi 'i cu ochi.
A. Gonovnt, c. li'dlt-lceni,i. Su­
cuiva.
Vrei să înşeli pe cine-va şi nu poţi.
* 1.:0.
9109 Nu 'I a rernas pescii pe uscat.
V. FORESCU, c. Dornai ], Su»
ciaoa.
A sciut sit se folosescă, să 'şi hcit treburile.
PIcATURA
VecIi Vi".
9110 Picătura cea mai de pre urmă vasul în-
necă.
DlM. CANTEMTH, Ist. Icrogl., p.
170.
o ultimă strîmbătate ne sc6te din răbdare.
La tlerniere ga'tdtc fa it ele-barelcr le vase.
1"1'00. Franc.
') Pesci pe câmp (agru) nu se află.
================== pagina 74 ==================
74
9111
PROV.ERB.ELE HOMÂNILOR
PI C UŞ
*
A nu'I căde nici un picuş.
Gn. ALEXANDRESCU, uiaqistr., c.
Focşani, j. Putna.
I i
J
Adicrt nici un folos.
pIEMN
9112 Când pul pîemn mai mult, se face mă-
măliga mal mare.
A. DE CIHAC, II, p. 23,1. - A.
P ANN, III, p. 28.
După <-tu'ea şi 1010sul. Cu cât d�l mai mult, cu atâta
îţi merg treburile mai bine, mal ales când e vorbă de
judecăţi.
9113 In casa '1 piemn nu găsesci
Un şorece să orbesci.
A. PAKN, III, p. !:I1.
Atât de sărac este.
9114 A rernăne în casă fără piernn.
A I'ANN, I, p. 153.
A sărăcl cu totul, :1 nu mai :W8 nici ce mâneă.
PIFTIE
V cc}'î a se l?rJ:�·t.
9115 * A face piftie pre cine-va.
G. POBor,AN, iust. c. Slatina, j.
Olt.- FR. DAME, III, P 215.
Adică a'] bate.
9116 *Piftie.
Ca pirtia.
P. ISPIHESCD, Leg., p. 381.
M61e, f:l.l'ă tărie. Se �,;lice pentru lucruri ca şi pentru
6meni.
================== pagina 75 ==================
j\L\l\CARE, BEUTURĂ
75
�\1'1-i am'it ;;li merg-fi. pâ.nit la sfîrşitul pămintu lut ;;it va,)ă cerul
<lin apropiere, sa ă mitca!' l"miî. val' c1iL de locuri le acelea nncle pămin­
tul este eri piftia> - Ispmrc'lcu.
PILAF
Ve',li l'ito-.
PÎLNIE
PIPER
Vc,1\ Cat. li. c, Piper,
Sare; S(:ltIIIP.
9117 Şi piperul este negru, dar el pun Domnii
la masă.
IOUD. UOLI<SCU, u»: II, p. 98.
*.6
'5'i piperu e negru) da: mănuucă Vodâ cu
el la '1IW8cl.
1. POPESCU, înv. ':. Dobreni, ,j.
I1fov.
Se ,,1ice pentru cele ochcşe dar cu nurî, şî pentru cele
proste dar cinstite (GOLESCU).
Le poyv1'e est noi?' et cliaecun. en oeui aooir .
. Troc, Franc.
9118 Piperul e negru ş'îl pun d'asupra pilafuluî.
A. PANN, II, p. 129.-HINTESCU,
p. lL1;).
Acelaş înţeles ca la No. !:Jl17.
9119 "ri afiaşi ca piper piste pilafe-].
D. A. llfILESCU, stu/l. c. GopcŞ1,
Jllacedonia.-D. DAN, siud. c. Ne­
»esc«, Muceâonia.
_._-----
1) Te-ai aflat ca piperu peste pilaf.
================== pagina 76 ==================
76
PROVERBEl.E ROMÂNILOR
Ca chipe?' piste pileafe.
Gazda lJfaccd. 1, p. i'i.
Te al amestecat şi tu unde nu trebuia.
·�.�
'1
I
9120
Cine are piper mult, bagă şi în terciu.
A. PANN. Edit. 1889, p. 58;
IU, p. 71. -- ANDREI JV[ARlNLSCU,
în». c. Huinelc, J. Argeş =Semin,
Cenir. el. FI, prin P. GXIWOVl­
CENU,1J1'oj.
Care are piJ)er) bagă şi 'În ierciă.
HrNTESCU, p. 14;j.
Care are jJzper, pune şi în ierciă.
G. I. l\'Iu�nEANu, p. 150.
*.6
Cine are pipe?-t) pune şi în mltmâligă.
G. 1. 'l'OMESCU, VII'IJ. c. Brosccni,
J. 1I1ehcdinţ-t.
*.6
Când al piper mult) pUl şi Î!n chiselit(t.
V. Fomssorr, c. Ji'olticen�, J. s«.
ciaua.
Cine are piper mult) pune şi în "iaurt.
P. IŞPLRIl8CU, Le!J. I, 1872, p.
17 4; u». t«, Il, p. 150.
*.6
Cine are piper mult, aruncă şi Î!n mă-măl{gâ
(zCl11Ct 1nc/.'mr'tlige7).
GR. ALI!:XANDHE8()U, maqistr.,
oi. Puina.
*.6
Cine are piper mult) pune şi în chiseliţ(I,.
P. ISPIRlISCU, Rev. t«. II, p.
150.-H. D. ENESCU, în», c. z«
mostea, j. DOl'oho-i.-G. P. SALVIU,
în»: c. 8ntulfi, i Coourluiu.
I
t
I
1
I
•
================== pagina 77 ==================
MÂNCARE, BEU'l'URĂ
77
*6
Unde't mult chipeJ'l'tt se p�tne şi in chiseliţli.
GAV. O�IŞOR,Jl1·Of. c. Dobrooet;
i- Yaslu'i'll.
Cine are l)iper mult, il ua.r;t'î şi'n chiseliţă.
*6
Cine are piper mult, pune şi în borş.
G. POBORAN, inst. c Slatina,
j. A.'/'f]cş.
*6
Cine are chiper, p�tne şi în geanclră.
Ft:ru, stud, c. Onesc'i,,i. BactUL
Cine are piper mult, pune şî fn curcui.
IORD. GOLESCU, �Mss. II, p. 78.
Cine are tyiper mult, îl ba[jcr în iote bucateie .
G. D"M. 'l'110DORESCU, CC1·Cef.,
p. 85.
Cart an nudtu pipe1', bag(( ş-tu usc(lti.1)
PER. PAPAHAGI, Zwcit. Jahrcs ,
r- 169.
Ve!), Sar«,
Adică cel boga.ţi, eŞI aruncă bunii şî unde nu se cu­
vine (GOLESCU).
Lntr'un mod 111etÎ general: cine are pl'EÎ 111Ult, îşI bate
joc de ce are.
o 7rGAI) 8"/.0)'1 7rZ7r0r)l, "Cifj'�Gl '1,�i.l A'J.X6.YOt�. 2)
r-«: Elin.
Cui multwn est piperie, eliam oleribus immiscet.3)
Prov. Lat.
1) Cine are mult piper, bagă �i ÎIl urZICI.
2) Cine are mult piper, pune �i În zarzavat.
3) Acelas Înţeles ca la 1).
================== pagina 78 ==================
PROVERBELE ROMANILOR
Wer Plefler gmnt,r; hal, cler pjetferi aucli seinen
Brei 1).
}Vie pepers te-ceei heeft, Ilie peperi eijne boouen 2).
1'1'0 v. Ulmul:
Lou qUi a peb« s' en mei aus cauleis 3).
Clti ha assai peranl, ne meitu ancu in le foglie 4).
Prov. C01'8.
Acel care are pipe}' mult, îl pune şt. În varsă.
PI'OV. Turc,
Cine are prea mult pipc1', presare cu el şi căr­
bunit sci.
1'1'1)1'. (h'cc.
9121 Nu bagă piper tu mâcari csenă 5).
PIm. PAPAHAGI, Zn'cit, Jalncs.,
1" 152.
*
Nu arucă ptper tu m' care csenă. G)
G. ZeCA, stud. c. Abela, Epir;
Ca-oaia, Albania.
*
Nu orucă pzper tu miglririe csenă. ')
r. COYAN,P1'0f. c. Samarina, Epir,
Nu te amestecă unde nu te privesce.
1) Cine are piper mult, acela pune piper ?i în terciu.
2) Cine mult piper are, î�l pipereză �i tercîu,
3) Cine are piper, pune �i pe varză.
4) Cine are piper destul, îl pune încă "i pe varză.
") Nu băga piper în mâncare străină.
6) Nu arunca piper în mâncare străină.
7) Nu arunca piper în mâncare străină.
================== pagina 79 ==================
M.-\NCARE, 13ELJTUH� �
'tita quod nilul rcfcrt, perconiari desina» ').
Proc. Lat.
Was el/cit nichi brenni; eollst du niclii loschen 2).
]>1'0'/;. Genu.
:1"
9122 .' 'Ii dulce ca chiperiu.
v. lFRlM, siud, c. CO'l'oc/esei, j.
Tuioca.
In bătae c1e joc, despre cel iuţi şi mânioşî.
9123
*6
Ii ca chiperlu în bucate.
9124
GAV. ONI!:'ioH,proj'. c. Dobl'ovifţ,
.i- Cl)uwdu�n.
Acelnş înţeles ca la No. !Jl2�.
*6
Ii stă ca piperu 'n nas.
D- POPA, inst. c. Shwia,.f. Pn.­
lioo«,
VCcj.1 Sar«,
A nu 'i fi drag, a nu '1 ti plăcut,
;1:
9125 . Iu mighirie, ş-ea piper 3)_
J. COYAN, prof. � Biiesa, E·
pir'.
Arată pe acela C111'e se amestecă în tate; nepoftit ŞI
Iără rost în vorba altora,
PIRJOLA
*6
9126 I-o şters pîrjol a de pe foc.
M. LUPESCU, in». c. Brosceui,
j. Sucuux: .. - r. TEODORESCU, tnv.
c. Cotâ1:yaş-B1'oscen'i, j. Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la N o. 1071.
') Iucetează de a te amesteca, În ceea-ce nu te privesce.
2) Ce nu te arde nu trebue să stingI.
3) Unde e mâncare, şi ea piper.
================== pagina 80 ==================
80
PIlOVILRBEf,E ROMÂNILOR
pIRLITURĂ
9127 El dă pîn pîrlitură.
101<0. GOL rs [)U, Mse. II, p. 15
& 132. - BARONZI, p. 40.
Adici1 el chinuîesce, ea pe porc când el pîrlesce (Go·
LESCU).
PIT Ă
Vecii Col",u, Di, j\T",.ă, Oi;',
Pâ"e: IJ/ltcillttl,' Vodă.
9128 Nu e nebun cel ce mănâncă noae pite
late, ci cel ce i le dă.
Torw. GOLEscu,Mss. II, p. :)0.
*,6
Nu strice!' cine nu'tnânclî mai multe pile) a
cine îl dă.
1. G. VALF.NTINI.ANU, p. lO & 35.
*,6
Nu striclî cine 1Ju'tnânât şepte pite, ci acela
care i le dă.
Scala Nonn. Bnc. a. vu. ]l1"ill
P. Gr\RBOY!CEANU. prof.
*
Nu e vinovat cine mănâncâ şepte pite, dar
e vinovat cine z le dâ.
Dnn PIWFlH.A �hON. c. Bih'larl,
j. Tutova.
*
Nu ) l 'vinovat cine m.ănâncrl doue pile) e
vinovat cel care i le s«
Nu e nelno: cel ce mănâncă şepte pite, ci
cela, ce i le aCI.
P. ISPlRESCU, Leg. I, 18'72, p.
175.
*
Nit e nebun cine mânc2nc(( şepte pite, ci )7,
nebun cine ''i dă.
(lll. POIENARu, ing. oi. BuzC'/1.
================== pagina 81 ==================
I
j
�.· .. I ...
,
i
I
il
MÂNOARE, BEUTURĂ 81
*6
,VU e nebun cel ce nuincă şepie pite, ci e
nelnni cel ce le eW.
r. ROMAN, c. Vima-Micct, co­
mit. Soluoc-Dobâca, Unqarta.
*6
Nu ',t bolunil care ?/lâncă şepie pite, nume;
care[/, e«
V. SALA, clase. c. [7aşcou, comit.
Biho)', Ungar-ta.
*6
Nu )z P1'ost care 1Wll1âncă şCtpte p'ifi, ci care
le dă.
AVR. UOHCEA, paroh, c, Coşieiu;
Banat.
VC()1 llfala/II, PtÎnc.
10 Adică cel pre slobod la minii (GOLESCU).
2° Cel pre lesne încrodător care, în urmă, e înşelat.
Les sote font les banquete et les saqes s' en qaudie­
seni.
Prov. 1i1NlnC.
I matti fanno la [esta. cel i eaoi se la godono.1)
Prov. tua.
Los locos liasen loe ctinqueiee, y los sabioe las
comen. 2)
P;'OI!, 8pan.
Narren bauen Hiiuser und kluqe Leute beicohnen
sie. 3)
PYOI!. Germ.
Fools nuike feasi» asul unse man. eai ihen. 4)
P1"OV. Engl.
1) Nebunii fac petrecerile, �i cuminţil se bucură de ele.
') Nebunii fac mesele, �i cel cuminţi le mănâncă.
3) Nebunii clădesc casele, si omenii cuminti le locuesc,
4) Nebuni] fac petrecerile \�ese) �i 6menil' cuminţi le mănâncă.
================== pagina 82 ==================
82 PROVERBE LE HOMANILOR
9129 * 6La el îi pita, la el îi cutitu.
AVR. C01WEA,J!{(I'O!I, c. Cosiciu,
J]mwt.
Ve,!! Fâne.
Acelaş Înţeles ca la N o. 9011.
9130
*6
Umblă după pită mai bună de cât de grâu.
P. lL[J�,�. ·Î1Ig. e. BaindeC, iş.
T)'(/118i1 C(( II-ia.
Nu se mulţumesce ('U lJille10 ce'I are.
9131
:':6
. Măncă mere, măncă pere,
Locul pitei tot nu piere.
V. SAf,A, d asc. c. Crh]Ji?/d,
CIl1I1il. Bihor, U1I.1jrt?"Îrl.
*6
]Jfdncc'i 1J1('/'e, mâncă J!e1'C;
LOC1rl pif it fat nu pere.
TULIU GROP,')OI�";ANU, c. Qalşa,
comit. Arad, Unqar!«,
Asemenea si omul. incotro se abate ,.;j ]Jetrece tM.rt
\,lioa, seră tot' tl'elme sti vină b e(lliht 1u'1.
9132
:�: L
. In pămîntul negru se face pita albă.
IULIU GnUF'<)HCAi\'U. {IIL'. ('.
(�alşa. comit. Ai '(((1, r'II.I)(wia,
Ve,)! Ca!'. T L c., !.-{i(.
A celaş Înţeles ea la K o. sn.
9133 :1: LLasă-me, Iasă-te-ciu ;
Stai pită, mănca-te-oiu.
IL-LIl' G-[WF�OR loANU, r7((�C r,
(;lIlş((, N!11Iit. Am!i.
Pentru omul llP·istet ŞI lellCş.
================== pagina 83 ==================
000 D.
9134 .1' In locul pitei, malaiu.
Vo SA !.A, in». 1'0 (; uruui, comit,
Hiho1', Unqaria
9135 * D. A mâncat pită din noue cuptore
1 ULI U GIWF,�ORIi:ANU, ,z1l8C' c.
G(flŞCl, comit, Anul.
Om umblat, care ;t v81,1ut şi scie multe,
Il Ci mang{; ele plus il'nn pain.
9136 * D.şepte pite şi-un pitoiu,
Şi-un căţel de usturoiu.
VelF PtÎJIt'.
Pentru omul lacom la mâncare.
1) Când plăcintă �i. cn colac) când crbnrl (verdeţurI) Îtcrte.
*
Când pită ş-cu culac, căndu verdă hertă, 1)
1. ('OYAN, c, Tlll'ia, EjJ'Î'I'.
9137
80 Fl.o .MARrAN, Ornit. I, 1'0
2100 - I, ARBORJ<:, ill,ljo.f. Buit'a.
Pentru cel ue-prevedătort cari, când a1\ cliel tueso tot,
fC�l'ii il C1'U tace-vao ca să ail»; în dilele de strîm torare o
Prin pita Hom[�nil înţeleg p1,1,0i1;ttL, Colacul e o pâne
fr[LmîntattL cu îngrijire şi eopttL pe tipsie. Peste colac
se fac deosebite figurr cu furculiţa; şi se înfig, pe când
nu e incă copt, stafide, migdale, etc. Colacul se duce şi
la nuntă §i Iu Îm111010mÎntal'e, căci. :';1 la unu si Ia alta se
fac mese comune. C;î,uc1 e pentru �1�1I1tCL, colacul, pe lCmgti,
gătelele de mal sus, mal ptSl'tL\ c;,te o 111;,re bucată de
carne, numită armu (but) fripte, s,dî. crudă, S<l,(i mal multe
bucăţi ele bl'tmztL bună. Colacul ast-fel pl'egi:itit pentru
nuntă se nurnesce câniscu (plural, cânlscuri). Câniscnrile
aşa preparate -- căcî la nunW" de ohice1u se hc doue -:->e
1e:d1 pe cap, de c:1tl'e o LLt�L sall lle. o llevestil, §i se duc
Ia nuntrL unele se .fJrescu de c,Ul'e frtl'bt, etc. Colacul ce
r
\\
il
'j
================== pagina 84 ==================
84
PROVE.RBELE ROMANJLO.R
-----
se duce la masa Întinsă, 'in casa mortului, după Î111m01'­
mântare se numesce pâlârie şi este simplu pe de asupra,
adică fără carne, f:'iri1 caş, f[tră, stafide şi migdale, şi
numai Înflorit cu furculiţa precum s'a arătat mai sus.
Pâlâriele nu se ţin pe cap ea câniecurile, ei se Ieaii la
subsioră de către femeile cele mai în vîrstă din familie,
singurele cari aii dreptul să mergă, după mort, la biserică,
şi la masă ce se întinde în urmă în casa mortului.
:t:
9138 . Din pită ce nu măcî, ce azore ai că
s'arde ? 1)
1. COYAN) P1'Of. c. Abela, Epir.
Ce te Îllgrijesci ele lucru care nu te privesce ?
9139
*
Pita nu s'face bună maş cu farină ş-untu
mult. 2)
META CONSTAN'l'IN, c. Molooişte,
Mocedonia>: D. A. MILESCU, stud,
c. Gopeşi, Muceâonia,
Mai este şi meşteşugul de Il o faos,
9140 *.6. Pită de om.
A VH. COHCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Adică om bun.
Bon comme le bon pain.
PJ'OU. Franc.
9141 Calcă tu pită. 3)
PER, PAPAHAGI) Ziceit. Jolues.
p. 163,
*
A! a(tc6 câlcaş't tu pit([! 4)
ILa: GH1CU, )JJ'Of. c. Pericoli,
EpiJ'.
1) Plăcinta pe care nu o manancr, ce 'ţY pasă că se arde?
2) Plăcintă nu se face bună numai cu făină 7i unt mult.
3) Calcă în plăcintă.
4) Ah! călcaşî în plăcintă!
================== pagina 85 ==================
}LÂ.NCARE, BEU;rURĂ _
:1:
Gâlcaşt 1Jri jYită ! 1)
G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
10 Nu o uerneresce ; spune o 1181'o<Jie.
20 Face risipă, - (PAPAHAGl).
9142 *Fe<;eşi guvă tu pită. �)
85
D. DAN, St1HI. c. Molooişte, Ma­
cedonia. - XENOF. CAPSALE, cam.
Pîrlcpc, Macedonia.
Ved î Cap. II, c. Apă, Baltd.
Nu ai făcut nici o trebă, nu ai nemerit' o.
9143
*.6.
A lua pita cui-va.
Ava. COReEA, paroh, c, Co§ll"iIî,
Banat.
A'I goni elin slujbă, a '1 face să ' şi pîerdă mijlocela
de traru.
9144 * A 'I lua pita din gură.
AVE, CORC1,A, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
VccF Pâm.
Acelaş înţeles ca la No. 9143.
PLĂCINTĂ
Vedf Dracu, il se Lăuda,
Necaz, iVevoc, Sjâ"tu Gheol'­
glu.
9145 Bună 'I plăcinta, dar dacă nu 'I, e bună
şi pita.
1. 'ro l\1ERA, Conv. Liier., XVI.
Veql ili/blu/figel.
Acelaş înţeles ca. la N o. 8643.
I� Călcaşî pe plăcintă!
2) Făcuşî gaură 1n plăcintă.
8
================== pagina 86 ==================
86
9146
PROVERBELE ROMÂNILOR
'k{Cl.8,'j M) !L&.�'Y. iJ.st' ă.pro\l 1).
p."O'l'. su«.
Bona eliam ofta post panem. 2)
Proc, Lat.
*
Nu se fac plăcinte cu beşină de fată mare.
1. BĂNESCU, ]J?·of. j. Roman.
VedI BesiJZă, Fală, Cog-osli,
OUt, ('ap. V, c, Vînt. '
9148
10 Cu nimica ce poţi face? Cu mincnuu, cu laude
multe nu 'ţI poţi atinge scopul.
20 O trebă nu se face uşor, după cum se crede.
9147 * ""Cu gogoşi nu se fac plăcinte!
C Tuouonescu, în». c. Lipooa,
.1. Yasl'll'Î'lI.
Acebş înţeles ca la No. 914G.
*""
E lesne a dice : plăcinte
C. NllG1WZZr, I, p. 2.+9. - E. 1.
I'ATRICiu, 'ÎnI'. c. SI/mitl, j. Co­
curluiu,
*""
E UŞO)' (t dice: plăcinte:'
K. A. ZAMFLRESUu-DIACON, in».
1'. Oiodfncsd-lJ1d1"gincut, J. Dorolioi.
*1· . .;; .7' lăci 'l ve
'.. uşor a (�zee.' p(tetnte. () (tI" fJreu se
fac.
c:
Uşor fi a dlcc : plăcinte! da mult fi p(Zn{�
se f(lc.
S. MIFJĂILEl3CU, Şezăt., I, p. 219.
*
Uşor e a dice : pWeinlc'i! da» e mult pânc't
a se face.
V.E\>HESCLJ, c. Fol/:iccn'i, j. SIl­
ciaoa.
1) Bună r �i pita după (ce nu mal el pâue.
2) Bună 'î;i bucata de cocă după pâne.
================== pagina 87 ==================
MÂNCARE, BEUTURĂ
87
*6
E lesne a (lice: plăcintă] da?' 'iZ mult pân(t
se face.
K J. P ATRIGLU, tnc. c. Sniulti ,
,j. CO'U'UdU�H.
*6
Lesne 'Z a (lice: plâcintă! ela aneooe se face.
(iAVR. oNI�oR,ln·of. c. Dotnocct,
J. Vctslnl'lf.
*6
Lesne 't a dice : plâeintit! elm' e grei"j, a o
face.
G. P. SALVJU, în!'. c. Smulţf, i.
Covu1'lu'i'lt .
*6
Lesne e a dice : ptâcinte ! do« se lac .r;re?�.
C, TEODORESCU, 'Î1/'C. c. Lipora,
j. VasluI'/!.
Ca s[, arăte că o trebă nu se face, aştt UŞ01', precum
se cl'ede,
SN6v;�
Un ţigan ln,nlil pe cllInetl'll-Sell, pe la. el pe-a-casa, ca sit 'i vadă şi.
bîrlouul lUI, porunci ţiganccI Bă facă 1) plăcintă S:1 ospăteze pe cumă­
tril «cum scie el>, Dar ci ora '1 respunse efi n 'arc cn ce. ,Da ce n'ai
fa'? a.pă, n'ai? Sa,{l u'at ? Rai:'! doar n'ar'? salÎ sare nru' '? sali ce n'ar '?
fa ?!» lntl'eldi repede ţigallnl. - S.-\LVlU.
9149 * 6De plăcinte rîde gura, de vărzare şi mal
tare.
1. CHEANGĂ, f1miul. 1" 10,­
C. N. l'IWTflANU, stntl. c. Btănesci,
.i- B()[oşan'i.
Când se aş 8 f,l il, , pe masă, mâncărf plăc ute Ş1, mnf ales
ventl'u cei laoomî la mâncare.
9150 Cine socotesce câte foi intră 'n plăcintă'
nici odată mănâncă plăcintă.
IORD. GOLE'll:l], u». II, ]J. 82.
================== pagina 88 ==================
88
PROVERBELE ROM:\NILOR
*6
Daca-o socoti cine-va câte roZ intră în plă-
ciniâ, nid odată n'it mănâncă.
A. PANN, Edit. 1889, p. 63; III,
p. 77.- HINTESCU, p. 146. - H.
D. ENEscu, înv. c. Zamostea, j.
D01·oho'i.
*
Cine numeră foile) nu (mai) manâncă plăcintă
(plăcinte),
HrWfESCU, p, 61. - P. ISPfRJCscu,
Reu. Ist., II, p, 153. Leg. I, 1872,
p. 167. - GH. POIENARu, ing. J.
Bn.zi!'ii.
Cine nume-rc't foile) din plăcintă nu o mă­
nâncă nidl odată.
BARONZI, p. 54.
*6
Daca socoţ� plăcinta din câte pături îz, n) o
mat mănândl.
A VR. COReEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Ilaca veZ socoti câte fat intră în plăcintă,
nic: odată nu oet mâncă,
B. P. I:1ĂşDf:u, ziar Traian
No. 63, p, 256.
Docă vom socoti noi,
Cât intră )11, plăcintă foi,
NicZ odată nu mâncăm:
A. P ANN, II, p. 81.
Daca V01n socoti noi,
Câte intră "n. plăcintâ foi,
Nici odată 'int n)f:ndur'âm
GCt să mal, mâncdm.
HIN'rESCU, p. 177.
. \
I
I
1
j
/
,
�
l
================== pagina 89 ==================
89
PllH. PAPAHAGI, ZIVCi/;. Iahres.,
1)· lH.
10 Se �lice pentru cei leneşi, şî pentru cei Iricosî, sî
pentru cei scumpi, aretând că, nici odată la nimic' spo­
resc (GOLEsou).
2° Omul nu ar mai face nimic când ar socoti munca
grea, ori cheltuelile mari ce trebuie să le întîmpine la
o întreprindere.
�. Turcii �1ic de asemenea: Daca vet socoti câte fot intTct
în baclava, nic: oilată nu oei mânC(L.
Qui .prend qarde ă chaque voyage ne fa it [amais
voyetge.
Pro» . .Fj·(U!C.
ehi la quarda �n ogni penna, non fa ma» letio 2).
Prov. itai.
Quem new se aventura, ne70 asula a caoallo, nem
em mula 3).
Pro». Sptui.
Wer immerfort rechnet, ioas es kosiet, iesi nie 'nen
guten [(oM '1).
Pro». Germ.
He thai counts a' coste wiU ne' el' put plouql, i'the
grunil5).
Pron. Scot,
9151
*6
Nu numeră foile la plăcinte.
c. Tnouonnsou, în». c. Lipooa,
J. Vasltt'in.
10 Numai perde vreme şi apucă te de trebă,
20 Taci şi mănâncă.
1) Dacă �e4r �i numeri foile (păturile), nici o dată nu mănâncI plăcintă.
�) Cine se uită la fie-care pană. nu-şl mal face patu,
a) Cine nu lndrăznesce, nu merge nici pe cal, nicI pe catîr.
4) Acela care într'una socotesce cât costă, llU mănâncă nicIodată o
varză bună .
• ) Cine face t6te socotelile, 1\' o să pună nici odată plugul în pămînt.
================== pagina 90 ==================
90 PROVKHBELE IW1\!J\N1LOR
9152 * 6N evestă fă plăcinte! - Indată, bărbătele.
Daca ar fi făină şi brânză, cum nu's
oue şi unt, sunt gata numai de cât.
C. TEODORESCl.J. 'Î1111. c. Lipooa,
i. Vasluin. '
Aceluş înţelesca la No. 822H.A se vede snova de lu.No. H148.
:1:6
9153 . La plăcinte
In nainte,
Şi la resboiu
In napoi.
A. PANN. III, p. 51. - HlN'
TE8IJU ]l. 14-6. - 1. CREANGA, Poo.,
1" 11::19. - B. 1'. HĂ,?DEU, Etyrn.
Mtujn., 1). 133'1. - E. r. P A'rRWIU,
î11U. c. Srnulf'Z, J. Covuriusu.>:
V. FOHlcSCU, C. Foiticeni, [, Su­
ctaoa - N. IORDAN, staul, c. Te­
cuccl .. i. Tccuciu, - Semin, Buc.
Cl. YlII prin P. G rlRBOVICIlANU,
jJJ'Of
*b.
La plăcinte,
Inainte,
La resbOltl
InapOI.
IOHD. GOLESCU, Mse II, p.
39. - GR. ALEXANDRES<JU, ma­
!Jid?'. j Putna, - D na ELENA
t)EVA8'1'OS, p. 52. - Avu. COUCEA.
paroh, c. Coşteiu, Banat. - C.
TEODORESCU. îno. c. Lipoixc, [,
Vas17ân. - Dvra Ee. SlSMAN, în»,
c, Adam, J. Tutooa. .,
*b.
Inainte
La plâcinte,
Inapo;
La resboiu:
ZENO POPOVlGIU, comit. Sibi1.t,
Transilvania.
Vezi' .POjlltlltt'f, j(l!sbolu.
IOSe �lice pentru cei fricoşr, ce fug de primejdii, §Î
în urma lor, alergil S[L mănânce el' a, gata cele mai bune
slujbe (GOLESCU).
================== pagina 91 ==================
�LiNCARg, BEUTUR.Ă
----
2J Despre omul care umblă cu şiretente, când e vorbă
de muncă.
;3 o Pentru omul mâncăcios.
9154
*La plăcinte mulţi s'adună.
Adic;), la 1016se.
9155
Nu se măncă în tote dilele plăcinte.
LAUR.lAN & MAXIM, II, r- 676.
�u sunt În tote �lilele petreceri S;LU c;l:;;tigud mari.
9156
9157
Se vinde (caută) ca plăcinta caldă.
\TCq.l j'âllr!.
Cel« s' enleoe camine du. pau» cluuul.
Pron. Fuu«:
*
A găsi (aştepta) plăcinta gata.
v C()l j]Jllnl, Par".
Pentru cel Ieuest c:LrI vor Si:"L aibă totul ele-a gata şi
fării nici o ostenel[L.
9158
*.6
A'l aştepta cu plăcinte calde.
D·na Z. JUVAR.A, c, Ji'eclesc1, ,i.
Tutoca.
9159
Adică cu marî pl'egil,tiri şi, prin urmare, cu o deose­
bită plăcere.
* A'I pregăti o plăcintă.
Vedf l'ajifnl.
P. TSPIRESCU, Leg. p. 138.­
Columna Traiau 1876, N'o. 28.-­
L. ŞAINENU, Semas., p. 361.
A'r întinde o cursă, a'l pune Într' o mare primejdie.
,Unele vcnîă, măre vcriculc, asupra Iuf n�,bălIălbsa de scorpie, şi tot
sngea vezduhul, ca să tragă în tr'însul şi pe bîetul Gheorghe. Acesta
cum vG\hl ce plăcniiâ i se prcqâtesce, infipse sabia în pămînt, se propti
într'însa, şi remase ne clintit.» - lSPIHESCU.
================== pagina 92 ==================
92
PROVERBELE ROMÂNILOR
----_.
Preparer cI, qttellJu.'w,t 1m plat ele sa facon.
�
9160 . A se pune (trânti) ca o plăcintă tigănescă.
Miuo» P. BUDIŞl'.8NU, J. Ilfov.
A se tolăni.
9161 Alivanta-plăcinta.
V. Ar,EXANDRf, Op. r, p. 997.
Alioanta.
V. AL.mxANDIU, op. 1. p. 601 &
920.
A căde jos; se \:lice pentru oment,
c A cădut alivanta-pliîcinla»
A PLAMADI
V. Fonssco, c. li'olticcn�, oi. s«
ctaoa.
9162
*.6
Cine nu vre să plămădescă, cerne t6tă
diua.
*.6
Cine-nu ora (vre) set plC'{11U'idescă, cerne iotă i{iua.
Abecedar Ilustrat, p. 25.-Scol.
Norm, Bnc. oi. vtt, prin P.
Gi\RBOVWENU, prof.
Nu vre set plămiîelescrt şi totet dioa cerne.
C. NEGRUZZI, r, p. 231.
Acelaş înţeles ca la N o. 8503.
PLosCA
V c'!l lIfirtâ/mă.
9163 Când e plosca la mijloc,
Mare, mic, e cu noroc.
A. PANN, 1, p. 112. - HIN'fE­
SC:U, p. 1.48.
Pentru beţivi.
r
================== pagina 93 ==================
MÂN!lARE, BEU'l'URĂ
93
9164 Şi de plosca nu ne place, dar vinul din
ea mare chef ne face.
Iouo. GOLESi.:U, 1"1ss. Il, p. 99.
Se <,:lice în pofida muierilor celor bătrâne, ce hrănesc
pe cei tineri pe Llngi:'t ele (Gor.sscu).
9165 Nu căuta la ploscă, ci ce e în ploscă.
IORD. GflLESC:U, Mss. II, p.109.
Adică să nu cercetăm pe om după faţă, ci după des­
tomicia luî (GOLESOU).
9166 Nu de ce lemn e plosca, ci ce e in ploscă.
IOF.D. GOLESlJU, lofss. II, r- 110.
Adică nu căuta pe om după nem, ci după darurile lut
(Gor.asou).
9167 PIos ca nu se caută pe din afară.
IORD. GOLESc:u,Mss. II. p. 60.
Adică omul (GOLESOU).
9168 Cine are ploscă be şi mănâncă; cine n'are
ploscă, şede şi se uită.
/
Ve,l' Cap. X, c. a Ave, il Si.
Pentru bogat şi sărac.
P. ISPIRESC:U, tu« 1s1., II, p.
150.
:l:
9169 . Umblă cu plosca la nas.
FR. DAil'IJ�, III, p. 233.
Ii place să tot sugă,
9170 *Suflă tu ploscă 1).
P. VULCAN, public. Macedonia.
Ve,)! OM.
1) Sntlă în ploscă.
================== pagina 94 ==================
94
Acelaş înţeles ca In, No. \J1G9.
I
(:
b
j
�
9171 * 6 Spelătură de ploscă.
BARONIIl, )l. 4J.'- P. ISPIRESCU,
Lcg. I, 1872,1'. 173.-E. 1. PA­
TRIctU, îu». c� 8'nl1l1ţ�, j. COVUl"
luiu,
Ac1ici.i. VlU 01'1 rachiu.
9172 Te por tă ca plos ca 1).
Romârml !J1wileţ, 1, 11. 22.
Adici1, în tate P i.i.l'ţi le.
POCAL
r
9173
*6
Pac alele multe de'ţI plac,
Te face om sărac.
V. SALA, dasc. c. Vaşcoti-Bâ­
'),C81:'1., comit. Bihor, Uiuţari«.
Bentum sărăcesce pe om.
9174
:j:L,
Pocalele des ardicate,
Te face fără bucate.
V. SALA, dasc. com. Vaşc0'l1-Bd·
1'CSr'i, comit. Bilw1', Ungaria.
Ace1aş înţeles ca la N 0, 9173,
POFTA
9175 Deschide-te poftă, să 'ţi dau bureti să
mănăncî,
IOJw. GOLESCU, .M.ss. II, p, 94.
Se <;lice când avem prosto bucate, şî când ni se cli:'t
slujbă prostă (GOL Eseu).
') Din gre�ală s'a tipărit cu în loc de ca.
================== pagina 95 ==================
M.i.NCARE, BEUTURĂ
POGACE
9ii
In Moldova, în (lile de pop:l, când omul nu prea are
ele ce se prinde, ca sit p�Lzesc�L legea, se ie m:\măligă,
mole, se face o turtă, şi fel'illeln-se focul ele pe vatră, se
pune turta acolo, acoperindu-se cu spuză, În care sunt
şi cărbunî potoliţi, lăsându-se până se usucă bine. Turta
acesta se numesce poqace şi lJOgăc'i. Pogăcile se mănâncă
cu cojii, cu sare, cu usturolu, şi cu ort-ce sotu de udă­
turii. Ele se pot minca şi gole, numai cu sare. Merg
bine pe g[Lt şi cu m6re de curechi, mi cu borş. Pogăcile
se pnn în traistă când muncitorul pledL la drum lung,
orî la pădure, ca S�L uu se ohinutescă cu făcutul rnămă­
ligeL - Veg.l Şeeăt., V, p. 51
In Bucovina şi În Transilvania se numesce poqace,
pânea de grrLu intinsă în mIere care este îndatinat a se
dă mirilor de gustare, după actul cuuunieî,
In Ţem-RominesCi'L brutarij adună remăşiţele tăîete
a simitilor, a covrigilor, n. lipiilor şi a brănzoelor, le
îmoe, şi amestecul făcut îl coc elin nou, şi '1 vînd sub
numele de poqace. Forma 'l-e do turtă, ca a uzimelor, şi
faţa apr6pe cafenie. Pentru ca sii 'I mal potclescă gustul
de pâne aprope crudă" bruturiî presară pogacele cu puţin
zahăr. .
9176 E pace de pogace.
8. FL. M,UHAN, Ornit., II, p. 29.
E de prisos, nu se face, poţi sit te stergi pe buze de el.
,Aeestă o repetcsc, ele ele HOUe ori în nouă nopţr de lVlal'ţr, tot
la două-spre-dece ort, aşa ea nimeni să nu le vadă, că,el alt-cum epacc
de poqace. > - S. FL. MARIAN.
POMĂ
9177
*6
P6te să fie strugur, dar nu '1 pornă.
GAV. ONI�OR, prof. c. Dobrocei,
,j. Vâslu1·/.L
Illf:\ţis<1rea pote SrL o aibă., Însă, nu 'i bun.
================== pagina 96 ==================
96
PROVERBle LE ROMANILOR
--------�---------
POMĂ
9178
*
A fi p6mă rea.
Om stricat, reu nărăvit,
9179 * A fi pornă bună.
*
P6mr{.
Acelaş înţeles ca la No. �1178 sub o formă ironică.
«Ce mai ponul o �i ]Jăiatn/ acesta!'
PORC
V ce!, Cap' 11 I, (. Porc,
9180
*6
Nu 'I pasere ca porcu şi fI6re ca cure-
chiu.
AVR. CORCEA, paroh, c.. Coşteiu,
Banat.
Este o <;licet6re glumeţi.i a Rornânulut, din Banat, iL
cărut mâncare de 'predileetie este carnea de porc cu
varză acră.
PORUMB
Vc',ll Ca!'. /11, ,', PorltlJltJ.
9181
*6
Aştepţi porumbi fripţi?
GAV. ONl§OR, Jil'of. c. Dav'l'odţ,
.i, 17aslu'iu.
*6
Aşteptlt sit J t sborc po1'um}J'i j1'ip(t în {jurlt.
FERCHILĂ, student, comit. Tir­
naoa-Marc, Transiloani«.
Aştept;, un folos de-a getta ŞI făril muncă.
================== pagina 97 ==================
MANCARE, BEUTURĂ
POT<;;JU
Ve',lî Ulc7or.
A PRĂJI
9182
*6
A prăji cu muci.
T. BĂLĂS1,j" îu». r-, 8tej[lncsc7,
,j. yrî/ cea. o
A nu ave untură sali unt pentru prajit.
PRÂNZ
*6
9183 Rînza mare face prănzul mic.
IULIU GHOl"S0HEANU, clase, c.
Vasr;O'u· Bltl'esc'i,' comit. Bihor, Un­
qaria. - ILIE HOClOTĂU, stml. teol.
c. Seliştc, cinnit. Sil!?:'!!, Jhl,Jlsil­
oaui«.
*6
Inima mare, mic prân» face.
AVRAM CORCli:A, paroh, c. Cos­
iciu, Banat.
Cel rinzos, reutăoios, grabllic la mânie indispune la
mâncare şi chiar înpedică facerea prânzuluî.
In pitrţile Ungariel: locuite ele Hornânî se crede că
omul reu are inimă mare.
I
I
I
I
9184
*6
A fi cam după prănz.
A. PANN, nt, p. 9.-FR. DAME,
lII, p. 259. - G. P. SALVJU, înv.
c. Smnlţi,,j. Coourlaciu,
* A fi cani dupc't dou c-spre-dece.
Vec)l Jlasif.
A fi ameţit de beutmf1, a ave seminţ(l de vorbă,
================== pagina 98 ==================
98
PROVERBELE ROMANILOH
----------------
A PRÂNzl
Ved i a G/'!ti} J1Iil/t'tullt'f,
li se .5fil/;"
PRAZ
9185
*
A mânca praz.
Ve(Ii Bulgar.
A spune ne-adevărurî.
M. CANIAN, public, j. IaşI.
9186 *Nici praji nu mai mănânc.
Dna EVG. L;\NNE, j. ttj«,
*6
Nn mat mr7l1ânc, ele-a?' .fi şi praz.
G. BĂNUl,ESCU, in». c. Urlaiii
şi Bcidcadu, j. Dîmbocita,
Se �lice, În rîs, uretâudu-se C�L eşti sătul ; C�I, orf-ce lucru,
't 1 b 'ţv', l' '1 v v t "
ca ce . un, ,1 s ar c a, nu ar mar pu ea munca.
1\0111,lu111 crede că, pentru 8&1'b, leguma cea mal bunii
la 111:1Sa lUI este prazul. Ast-fel, când se scolă de la. masă
sătul, celor care '1 îndemnă sh mal mănânce, 8&1'bn1. le
răspunde : «Nu mat. mănânc miicar de-ar .fi şi )7'1'({.'iJ.»
A PREGUSTÂ
9187
*6
Nici cât să te preguşti.
G. f'OBOllAN, inst, 1'. Slatina
j. U1t.
Adică forte puţin.
PREPELITĂ
9188 * 6Şî prepeliţă carne dulce, dar g retă ne
aduce când tot din ea vom gusta!
IOIW. GOLI\SCU, Jlfss. Il, 1'. Dt!.
================== pagina 99 ==================
Se dico când ni se plecă tot eu un gust (GOL Eseu).
Ve<,;lI La, Fontaino, Oontes, Le PIU!: el' an,rt uilles.
PRUNA
99
Vcd i Caj. ll, c . Prnn«,
9189 * Zemă de prune.
>-
10 Pentru un lucru ele nimic.
2° Sau o băutură {CtrCL gust,
:;.
9190 "Nu e nici de zema prunelor.
Ve()! l'oj/t.
Nu e bun de mnnc, e un nemernic.
PUIU
VeciI a ,liâ"",!, Caj, rrr,
c, jJ/t';u.
�. ,'\
9191 .' L Ar mânca carne de puiu.
IOLlU (,'lWfo'SOl-:I<;ANU, c, Galşa,
comit. Anul, Unoaria.
Când un betnln rubesce pe tinere,
RAC
\'c')i Cap. jJl, c , R,/c.
9192 A mânca numai racI croitorescl cu ochii
la cefă.
BAHO:;:ZI, p. 86,
RĂCHIE
9193
*1::0
Baba 'nvie
De răchie,
Moşu more
De jîgore.
AVR. COR<:;.EA, paroh, r. Cosiet«,
Banal.
Dicere despre betrânit cel ben tor! de rrichiu.
================== pagina 100 ==================
IOi}
PI�OVERBELE ROM,\NILOR
RAeI-IlO
\T C(}l Vi li, 7701 "bi,.
I,EGENDĂ
Marele V usile criL ]ilaI urare peste apă, llll' Satana făcuse crişmele
ŞI ruchiul. -:\aiba şf-a făcut ml'surl că tot are el rachiul, n'al'fi bine
să aIbă şi apa tot În socotela lui? CăCI de, seif Dvta că ele ce ai ele
ce ai mat CiFt. Aşa şi el.
Şi ca să ajungă la hun capct, şi-a pus de gitul! să celurescă pe
lUal'ele Vasile,
- Vasile, ,)ice Iuda, hai inâue cum s'o crepi, de ()ină şi ne-om
Întîlni la cutare fi'mtfwă şi ne-om cinsti, tu eu bcutu ră d e-a ta şi eii
cu de-a mea..
- Haal.
�aIba, şîret, de nu mal aveă margill!, s'a soulat de dimineţ.ă şi
s'a dus la locul nndc pusese el pont ele cu seră, şi aşteptă cu'n nlcîor
plin ele hclircă (iachiu), ca să, vie Vasile să '1 celuiescă. Cum veele
1'8 Marele Vasile, şi tornă Într'o ,)Iă rach in şi Întinde l\iarelul Vasile,
el ÎJJtf1ili ca să '1 potă păcăli.
Un pic, citI; al rupe un per, (le ua fost cel uit. ),iumal Duumcdetl
'I-a. dat în gft.lld să facă semnul Sfânter Cruci cu treI degete şi să
blagoslovescă. Când a ve<;lut Cornutul, aşa fi sărit el, ele trei mile ele
loc în sus, şi a răcnit cât 'i-a luat gura: «A tell fie şi rachii; şi tot,
că mar m'uî gătjt».
V('(}l SBlElV, , Poe. poporale, Jl. 304-306 «De muie vine rachiul»,
9194
A face rachiu pisicei.
BARONzr, p. lGO,
A plănge.
RAHAT
9195
:.;:
A mânca rahat.
Ve.Ii a .li/Jnca, J/â/lcarc.
Acelaş înţeles ca la N o. 4993.
9196
Ace1aş
*
Rahat cu apă rece.
\. ..,
înţeles ca, 1:1 N o. 49:� t�
================== pagina 101 ==================
M.Â.NCARE, BEUTURĂ
RÂNTAŞ
*6
9197 Cui nu '1 place, facă-şi cu răntaş.
101
HOT,F,RG7;� leolofJ·, c. j1fagwr�!.
comitatul 1 'irnuoa-Mm:e. 1 'rastsil­
cama..
Pentru cel care nu se mulţuniesce cu ce i se da.
9198
*L
Rasol.
RASOL
o O. WItCLESGU, c. Miclesd, J.
Vaslt�in.
Lucru fiicut repede ŞI, pnll urmare, rĂu.
9199
*
A � rasoli.
A RASOL!
A face ceva repede şi prost.
RIDICHE
Ve,)i Cap. Il, c. Ridic/le.
9200
Dintr'o ridiche patru feluri de măncări
se face: rasă şi ne-rasă,' cute şi felii.
A. P ANN, »u: 1889, P 49; I,
p. 129. - HINTJ<:SCU, p. lol.
Pentru cel sărac SIUI sg[Lrcit la mâncare.
A R6DE
:1:6
9201 . A ave de ros.
Ve<fl Săraae.
A. PANN, In, p. 105. - BA­
ROl\Zr, p. 2'1. - HIN'l'ESCU, p. 101.
Ve?1 Croia», Os.
1° A fi bogat.
2° A fi în slujbă.
59859
================== pagina 102 ==================
102
9202
PROYERB.Ji:LE ROM1\N1LOR
*A nu ave nimica de ros.
S. 1. GROSSMANN, in«. Germ..
p. ]89. - G. POBORAN, iust. c.
Slatina, f. Olt.
Vc'!l Cro/a», Os.
IOA fi sărac, lipsit de tate.
2° A nu fi În slujbă.
A sĂRA
9203
Cum veI săra bucatele tale, aşa le vei şi
mânca.
IORD. GOLESCU, 1l'Iss. II, p. :30.
*.6
Cum, ve{ (va) sără, aşa '[Jet (va) mâncă.
DIM. 'l'îCHINDEAL, Fab. p. 426.
- Tribuna Popor; Arad, II. No,
186. -HOLERGA, stud. c. NIagard,
comit. Tirnaoa-Mnre, Tramsilra-
1l'ia.
* .6-
Cum lţ/ uei sant, aşa vei manc«.
M'OLDOVAN, c. Farăi; comit, AI­
UI{-Ir,,/cj"ion7, Trausilnania,
*.6
Cum. î(i sari, aşa mănânc),
(lA v. ONl.�OR, pj·{{f. c. J)O!)')'OVI"t,
J. Vas111-1u.
*
Cum' ti-'t sară aşa
J." �.... •
t manc«.
A. GOROVEI, c, Ji'olticeni, i. Su­
ciaca.
*.6
Otcm ş' et săr«, aşa a tnâncă
Ar,. VAsILru, {ne'. c. Tatarcsc«,
.i. Suciaca.
*.6
Cum sitrerd'J aşa mânc1.
Itn., GROFŞOERANU. vnl'. c. Galşa,
comit. Arad, Ungaria.
================== pagina 103 ==================
MÂNCARE, BEUl'URĂ
,--����l03
Cine pe cum sărcză, oşa va mânc(c'
KlÎ.ROLY Acs, P: 78.
*
Cum va s-insar) mâcorea, aşi va S-11'ui01, 1)
D. A. lIIILESCU stsul. c. Gopeşi,
Macedonia. - XEt>OF. CAPSALE, c,
Pirlepe, Macedonia.
Ve(F a Găt),
10 Adică după ale tale fapte vei lua şî răsplătire (GOLESCU).
2° Cum vei lucra, aşa te vei folosi.
On }'ecolte ce que Z' on a seme.
Pro» .. Franc.
Chi m« conciaia, se la manqi 2)
1>-/'0'0. usi.
Wie man. 's einbrocld, muss man'« eeeen 3)
P,·OV. Germ. .
.A ki mint oei, u,q:1J arat.
Prot'. Ung.
Iako kâo eeje, talc ine.
r-». c-a:
'I'so ]\(l,KO cee, TaRO II jY.H'J,.
Prou. ee».
9204
"ss te
săr
ca
să
nu te
'mpuţi.
IORD. GOLESCU, Mse.
II, r- 66.
Vc,ţl
Vorbit.
1°
Se <;1ice pentru
cei
fără gust la vorbă (GOLESCU).
20
Te voiii bate.
1) Cum vei săra mâncarea, a�a vei mânca.
2) Cine o gătesce, o mănâncă.
2) Cum lucrez berea, a�a trebue să o betÎ,
================== pagina 104 ==================
104
PROVERBELE ROMANILOR
9205 * L:.'L săr de nu se-împute până '1 lumea.
: 'Ilba:t reu.
IUI,IU G�OFŞOREANU, îno, c.
Galşa, comit. Arad, Ungaria.
SĂRAT
* L\
9206 Par'că n'o mâncat sărat.
G A V. ONISOR, prof. c. Dobroveţ,
j. Vasht'î'l!. >
10 E adormit, bleg, fără vlagă.
2° Se �ice, mai ales, pentru cel care, are ocasie, şi nu
se uită la fete.
9207
*
E prea sărat '
9208
Adică prea scump, ŞI cum \lice Francesul : c'est sale.
*Sărat "şi piperat.
Om reu.
9209
*A fi sărat.
Ve'}l Sâildătore.
10 Adică plăcut la vorbă, deştept.
2° Plin de graţie, de farmec, de gust.
9210
* ."
A fi ne-sărat.
Veqi Vorbă.
A. PANN, I, p. 21.
] O Prost.
2.0 Lipsit de gratie,. de farmec, de gust.
Vorbe bune dar ne-sarate.
SĂRĂTURĂ
9211 *Sărătură, sărătură,
Păn'ajungf la murătură.
GAV.QNTşOR, Prof. c, Bedad,
i. Tutoua.
================== pagina 105 ==================
MÂNCARE, m1:uTuRĂ
Cine vrea să trăîescă bine, sărăcesce.
SARE
105
· f
9212
Ve(F Dra,![, Cltlt/Ul, Mii!ai,',
.�! ămifltgă, Ochit', Pâ"e, ,Uttt.
Trebue să mănăncî un car cu sare cu
cine-va ca să '1 poţi cun6sce.
I. G. V ALENTINEANU, p. 36.
*
Trebue Set mănând un. car cu sare cu cine-va
ca sâ 'l pot� cunosce bine.
V. FORESCU, c. Ft'ilticeni, J. Su­
cuuia.
f
Cu greii poti cunosce bine gindurile cele mai ascunse
a unui om.
Potir bien cimnaiire un homme, il iau! avoi'!' mang(!
un minat ele sel aoec lui.
Prov. Franc.
9213 Nu e meşteşug a găti mâncare,
Ci e meşteşug a o potrivi din sare.
A. PANN, Ediţ. 1889, r- 6; J,
p. 21. - HIN'ru:SCU, p. 104.
Pentru cei cari nu vorbesc cum se cuvrne.
9214 Sarea 'i bună la hertură,
Insă nu peste mesură,
A. P ANN, I, p. 14.
*f::..
Sarea '2 b'btnă la feriură.
Insc'i n'/,f, peste mesură.
HINTESCU, p. 16S·-E. I. PA­
'rRIOl1], 'Înv. c. Smtllţi, J. C01)W'­
luiu, - 1. M. RîuREANU, Dai,
Cop. p. 96. - Semin. Bt�c. CI.
ViII, prin P. GÂI\BOVICEANU,
ploO!:
================== pagina 106 ==================
____ PIWVERBEL_g_R_O_��ILOI{ _
*
Sarea e bunii) iar nu peste mesură,
, Il
GR. ALEXANDRESCU, mU!lisl'/'.
c. Pocşard, J. P111na.
Trebue enrnpănelă în tate. şi mai ales la vorba.
9215
* �
Nu mi te fă sare tu mâcare, că mestecu
mi ţi fa <;f!).
C. IONESCU, prof, c. Nevcsta,
ivIaccdonia.
r
Nu te amesteca unde uute privesce,
9216
*'-'"
Sarea nu e bună în t6te bucatele.
V. SALA, hw. c. Sebişu, comit.
Bihm', Unqaria.
Pentru cele ne-potrivite. Şi ohtar cele bune nu se po­
iri vesc la tote.
9217 *.6 Mai bine să mănânc sare
Şi să me uit la sore,
De cât unt
Şi să me uit la pămînt.
M. A LBU, c. Ioesc; j. Tulooa.
JJfa{ bine să înting't in sare
Şi set eetlt(E lIn sare,
De cât set întin,qt în unt
/ii să caut't în pă1n'int.
LAU�IAN & MAXLM, II, p. 1215.
�M((t bine să intingz în sare
Şi te uiţl în sare)
De cât sâ î'ntÎ1/;g'f în unt
Şi sâ cautt in p(tmint.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1057.
Pentru dragoste şi învoire Între soţi.
1) Nu mi te fă sare În mâncare, căci mestccu mi te faci,
�
I
================== pagina 107 ==================
-
MÂNCARE, nJW'l'URĂ
J07
';'6
9218 '.' Cine are sare multă pune şi în chiseliţă.
E. 1. PATRlClU, în». (,.8fllnlţ'i,
J. L'ocurlui«:
V cI,ll 1'il<'/"
9219
:;: /':
Sare, până nu cere, să nu dai cui-va.
Ioan, Gor.uscn, u»: II, p. 113.
Alliuă, sfat, că sej 'nte1ege dî,'1 cunoscl ne-sărat, adică,
fiiră, minte lGOLESCU). -
9220
Puţintică sare pururea în tivgă să păstrezi
curată.
IORD, GOLESOU, Mss. II, p. 111.
Adica minte în crep (GOLI'SCU).
9221
:::6
. Numai la sare să nu me pul.
GAV. ONISOH, l))'oj'. c. AlJm-
II/esei, J. 'J'n";L'((,.
J..1a. O muncă pre grea,
9222
Nici sare cu pâine gustă.
IORD. GOLESCU, u»: 11, p. Il9.
Se �1ice pentru cel Iorte scumpi §Î sg;lrciţl (G%ESCU).
9223
",
o!'Nu arucă sare tu mighirie csenă 1).
ILIE Gurco, praf, c. Abela &
Peril'oz.i, Epir.
*
Tu. CSCIUZ l7iwre nn orucă sare 2).
lLLE Garou, PI'(�j'. c. Bdesn, EJi'I1·.
:) Nu a�unca sare ,î,n ",bucatele str,ăinc.
4.0) In mancarea străinii , JIU arunca sare.
================== pagina 108 ==================
JU8
PROVEBELE ROMANILOR
*
Nil U'}'udf sarea tu mâcare« csenă 1).
P. G},HBOVIOEANU, praf. c. 811-
ma rin a , Epi1·.
*
Nu-arucă sare fu mi!!hirie csenă :l).
li
l !
9224 * ""Când e sare nu e făină, când e făină nu
e sare, şi când le împreună pe tote, ese
apa în vatra focului.
a. 1. 'L'OM ESC(:, tiri'. c. Rr(1w:l/I'i,
j, Mehedinţi.
ii)
*
Când sare c. Jl/r'i!(f.(1( IIU e ;
8(1/'(' IIIt e,
e
1
VC(j'î Jl/r/tl/il.
A înb'i,rWI. pe omul iuâuios.
u'ore miilalu
n' ((/}'I' {J(7t�j('
GH. JIPF:SCU, OpiIiC., p. 8(J.
1. GRWORESUU, stuil, j. 11)(1'/'. ­
I. POPESCU, îno. c. Dot.rcnt, .i.
I1jov.
J'ICR. PAPAHAGI. /.lI'eif. 1,,;,1'(' . «;
1'. 174.
:'il crăcane,
{{FC JI1((}((III.
C'tÎJlI! 111'1' sau'
luciu ,: câiu!
8(11"(' .
Sari pristi piper. 0)
1) Nu arunca sare În uiâucarea străin«.
2) Nu aruncă sare ln bucatele străine.
3) Sare peste piper,
9225
10 Când Hcrtphl11 tte. oho1pil 110 inbaţii alta.
2° Despre omnl settpetat căruiu îi tut lipsesce c,\te
ce-va.
================== pagina 109 ==================
10'.1
,[(;(('1' de 1'1l1lile 8U1' le feu,
Pl'or, l!'-rrr'/lc.
(jl /n'8 FellC)' qie88ClI,l)
1+0('. Gerni,
9226
A '1 face cu sare şi cu piper.
FR, DAME, III, p. 217.
Vcc,!l Oii.
9228
A'l mustra reu, a'l batjocori f;'icendu'l de rîsul lumer.
:>:
9227 . A nu ave (nici) sare de mămăligă.
A fi sămo lipit
:1:
A pune sare 'n bucate.
A fi pli:icut la, vorbă.
9229
:1:
A 'I pune (arunca) sare 'n ochi.
LAUR1AN & MAXIM, 11,1',1057,
-- J<'R, DAME, IV, p, 17.
A face 1'1'>11 cut - va.
-/: 6
9230 '. A 'i sta ca sarea 'n ochi şi piperu 'n nas.
Il. Por A, insi, c. Siunia, J, Pra­
l.ooa,
A nu 'I fi drag,
9231
:i:
A mânca sare în casa cui-va,
LAURIAN & MAXINI, 11, 1'. 1057.
Vc(,I'î ]'/';11(.'.
Aceluş înţeles ca la No. �or)J,
CUl Îl dai coje Şl sare
Ala te r6do mai tare,
CI1'( li (lai sare şi pâu«,
A la te-apas:' mat bine.
PIII'�, P0l). tliu :lu/'/{t!.
') A turna 01 eu peste foc,
================== pagina 110 ==================
IlO
PHOVERBELE ROM,\NILOH
•
9232 * c: A se mesteca, în tote, ca sarea în bucate.
Semin. Buc. ci. VII prin p,
G,ÎRBOVIOlcANU, pl'of.
*
A se amestecă ca sarea in bucate.
Fu. DAM1�, IV, p, 17.
Câwl unul se amestecă În tate, �l mal ales unde nu '1
prrvesce.
9233 * c. A fi ca sarea în bucate.
Scola Nvnl!. s.«. el. VIU,
prin P. CLiUBOVICIONU, In-of. -­
D . .POPA, iust. c. Sinaia, .i. Pra­
/'(1)(1.
Ca S(l,J'C(i la bucate.
Joun. GOLI':SCF,lJ.[<;S, II, ASCJii.
]1. 11.
10 A fi plăcut,
2° A fi cumpătat.
*",
9234 . "'Me duc cu sare dornnescă.
,!. �Crm.C!;!3ET,\: c. l?itdenl, cannt .
l'((fjil1'([Ş, .1 j'UJls'liflllua.
Ufmcl unul se mândresce
9235
Sare.
10 Simbol al întelepduneL
,VOI snntct! sarea lume!".
2° Graţie, farmec, gust, agenme.
«Om cu. sare; vorbe tI( sarc ; nu găsesc! fir C'It sare în tot ce spnue»,
SATUL
VCt}l Cr;tctllll, JI!as/f, on.
9236
*
Ce folosesce, celui sătul, o masă plină de
bucate.
Gl{. ALH:XANDHE'iCU, magistr. c.
l'iJcşan1, j. Puina ..
VC<!1 Oro,
Acelaş înţeles ea la No. 562tÎ.
================== pagina 111 ==================
r
!
r
9237 * 1:,Sătulul la flămând nu crede.
[om). GOLE8CU, Ms». II, p. 6ti.
_ HLNT1J;SCU, p. 170. --1. O.MUN­
TEANU, P: 1,)1. --- EM. POPESCU,
în», c. C!oClhlcsd-111drg·inenl,,i . Ia­
/mniţa.-- V. SALA. tlasc. c. YCbşcol1-
1Jdl'lsCi, comit 13i/IO'I', U1lflfl?"ia.
*1:,
Sătul la .tUimdud JIIl crede.
A. PANN, ta«. 1889, p. on.
III. r 73 "'- 120; F'ab., U, p.92.
_ I', ISPIR.I,seG, Leg. 1, 1872. p.
17H. -- IULiu 01Wl';;OI�EANU, îno.
c. Golş«, comit .. -1.1'1;.<1, Llnqari«.
*1:,
StilUluI 1/11 cro!e la cel ţlănuiud:
r. CREANGĂ, Pov. p. 118.-GAV.
ONI�OR. praf. c. Dobj'ovi,ţ, ,i.Vas-
111"11.- 1. IONI':scu, (.'((1'1. Cii., II,
1'. Hl3,
*1:,
Si/luZ nit crede lIic/' 017((.[(1 I(L )fân/cînd.
r. DUMITRl';SCU, t1/.V. c. OâH­
ciora, ,i· DoU·
*1:,
Sătttlul JUt crede pe cel ll!'inuZnrl.
H. D. ENESCU, c. Zamosiea, j.
Uoroboi, - V.l<'uHlesCIT, c, F'ăli'i­
ceni, j. SnC'Îavr',
*1:,
Smu7ul nil crede jiâJwiiUlulul.
BARONzr, p. 6J.-HINl'leSCU. p
170.--1. G. VALENTrNl�Nu,p. '12.­
A. GOROVEI1J, c. F'olticcni, i. 81(.­
ceava. - na. POIENAIW, lUI). c.
Hass((".J. l\tZomi1a.
*1:,
Slîtulztl uu. crede celui .fllinuînd.
G. NEGRUZZI, 1. p. 2�,8.-- K r.
l'ATRICIU, '{'/IV. c. Srmt/ti. e, Co­
vnrluin.--C. TEODOlmscu, in», c.
Lipoca: c. Vasl-wiu.-ScoZ. Norm..
Bnc. CI. VII prin P. G,\HBOVL­
C:EANU, ]J'l'oj:
================== pagina 112 ==================
112
PROVllRBELE ROMÂNILOR
*6
Cel sătul mt crede celul fiomâmd:
LAURIAN &; JlfAXIM, I, lJ. 963.
-K. A. ZAMFIRESCu-DIACON, inu,
c. SNu/;'ieniI, j. Dorokoiă.
*6
Cel sătul '1111 crede pe cel ftamând:
G. JlfADAN, C. Truşeui, til/. ehi­
şhwt1, Basarabia.
Omul sătul JIU crede celu; jia1l1ând.
I. G. VALENTlNEANU, 1'. 29.
6
Bogatul tra cFelle nic''i odată celuI sărac, nicI
sătulul celui fldmdnd.
Şe.uitiwe, J, p. 262.
Scltlu (săturatlu) nu pist'ipsesci ac�junlu 1).
Prm. PAI' AH AGI, Z,wed. Jalires ..
p. 171).
*
Sătu! ar/flfll 11/1 pistipsc.sce 2).
C. I(IN�'''C:U, pn:( C. JYet',;sf",
lJz"cedo'l1ia.
*
SăftrlluJUI pistipsesce a,qtUlilu 3).
ILIE GRlcu,praf. c. Abda, Epir,
*
Sâtulln I/l{ rrM e ((ifllfnl a (1).
1. COLIN, pnf. c. Periooli, te.
pir
Adictt cel bogat nu tI"etle celui sărac (GOLESCU). Cel
ce are de tote nu crede nevota săraculnl.
Qui a la panse plein«, il lui srmule glie les autres
sant rassaeie«.
1'1'0(. Fraoc.
Il saiollo nOII crede al digiu'/lo '\).
Prrn), Itoi.
1) Sătulul nu crede pe cel tlăm�lld.
2) Sătul pe flâmând JIU crede.
3) Sătulul nu crede fiâmândulu i.
") Sătulnlinu crede flămânduluî.
r,) Sătulul nu crede pe cel nemânc.it.
================== pagina 113 ==================
1
j
1
113
t:« sal1t1"u nun c1'icli a lu diu.nu 1).
Pro'V. San!.
El harto del auuno no tiene cuidado ningun02).
p.(01). SpaJl.
il
Der Salte glaubt demFfanpl'igen n'ich(l).
Pr01J. Germ:
P1'OV. Danez.
Li/tie knoios the fat soio, what ihe lean one
Prov. Engl.
means.
X UVt:'l:cuc;; os') 7C'.stS�t 'Cu \I�s'C[x.6 O).
P1'IYI'. Grec.
Ava. COReEA, 'paroh. c. Coş­
tctu.
Cel în bine nu se giiudesce la reu. Se <;1ice când ci­
ne-va a ajuns într' o stare, pre care iarăşi o pote uşor
perde, şi nu ajută la nevoi, pe semenii lui.
9239 :1: D.Gura 'I portă lăcată,
Sătul nu 'i nici odată.
9238 :1: D. Al sătul gândesce că nu mai fl.ămân�esce.
V. SALA. clase. r. VaşCO'u-Bd:­
rfsc'î, comit. Bihor.
Pentru cel vecinic flămând.
9240 * D.Şi sătul şi cu punga plină nu se pote.
D. (J HEORGHlU, siud: c. Tecua,
J. TeC1tciu.
V ce!! Slănină.
'I'rebue S[1 daI ca să clobâ.nclesci. Se iJice celui care vre
să 'şI facă interesele şi să nu '1 coste.
') Sătulul uu crede pc cel ncmâncat.
2) Sătulul nu se :ngrijesce cât de puţin de cel flămând.
3) Sătulul nu crede jlămânduluf.
4) Sătulul nu crede ce suferă flămândul.
') Scr6fa cea grasă nu sci.e cum îi este celei slahe,
================== pagina 114 ==================
114
9241
PROVERBELE I!OlvlANlLOR
Crăciunul e al sătul ului.
Drapcl«! (zim:! Do'.
9243
*6
9242 Sătul ca de mere acre.
V. Ar,ExANDHL, '['ei/Ii
'" 407. - C+.W. ONISOI
.Doln·on'ţ,.i. vsa«:«.
Cuml ţi-e silit (le lUI lucru.
I.JSătul ca ş6recele în biserică.
D']'fl K n l\l.AWB, 1"
Adică Iilmit de fomo.
GuclI:r commc 1/1/ ra: Il' eglise.
P.,.ov. Frallc.
.il S pOOi' «s a ckurctc mousev;
80 arm, 'lUC etue I\.iJ'c/a.'n-JYlaus2).
1'rov, Genu.
Poiero coinc un topo efi cJu'esa:J).
1'1'00. 1/(([.
.!. /:
9244 "-E un ne-sătul.
IULIU GRGFŞOREA�U, da
Galşa, comit. Anul, Unga
E un mâncăcios.
*6
9245 A plecat sătul de-a-casă.
GAV. ONIŞOR, prof'. com
qent, j. Tu/ava,
Când unul nu pl'unesce ceea ce i se oferă.
') Asa de sărac ca un sorece de biserică.
2) A�a de sărac ca un �6rece de biserică.
3) Sărac ca un ş6rece de biserică.
================== pagina 115 ==================
MÂNCARE, BEUTURĂ 115
A SATURA
A SE SĂTURA
V e d i Câu«, j·'uJ'lticd, Jft'ij',
VOlbd, Sfii/l!
9246 * 6S'a săturat ca ţiganul cu frunza.
D·na Z. JUVARA, c, Fedcsc'i, i­
Tutooa.
*
A făcut ca tiganu7 care s'a si'iturat întâi1'1
cu frunsa, şi, fn urmă, a mâncat poma.
ALFI" JUVARA, c. Blh"ad,j. 1'U·
toca,
Pentru cel prost.
Varianta a doua nrată snov.t care a dat nascere aces­
tei \1ieer'i.
9247
Daca nu te saturi mâncând, dar lingend
nici odată.
A. PANN, I, p. l!J7.
Dacă nu te sedurt rnâncâud,
Dar nici oclnUl lingend.
HIN'r�:SCu, p. 170.
*6
Dacă nu se s aiură mâncând, dar lingend ...
G. I. 'l'OMESCU, 'ÎlI'V. c. Bl'08C(w'i,
j. JYlchedinţ'i. - 1. Por-secu, 'Î'IIr.
c. Dobreni, j. Tlfor,
* Li
Cine nu se saturâmâncând) nu se satunZ
li'llgl!nd.
It.n: Hocîorx, siud. c. Selişt«,
comit. Sibitl, Tromsiloania.
Când unul s' a lăsat de o trebă mai mare şi mal bună,
ea stI se apuee de alta mai mică şi mai prostii.
================== pagina 116 ==================
9248
Numai din miros nu te satur).
Oând se g('itesce (tlc'îtur'f) numa; din miros te
saturi.
A. PANN, Nast» .. 1'. 7.
SNOVĂ
Nastratiu-Hotrea, Într'o seră, la ferestră cum şede«
Şi lungea nasul aiurea p'a.ltif fără a '1 vedea,
'I'recend unul. din prieteni: ce rniroşt? l'a Întrebat
Vecinul l11e1\, el respunse, gătesce scumpe mâncăr),
Şi d'al lor miros m8 satur, trăgeudu'1 mere Il pr-in năr).
SCHIMBEA
9249 * 6 A mâncat schirnbeua.
G�\v. ONIŞOR, prof c. DobJ'ov()ţ,
j. Ţ!((slniu"
S'a pîrlit într'o afacere.
SCOBITORE
v C(}l Fklllltl.lJd
scotea
9250
* Cel puţin să nu te ardă zarnă de scoici.
G 1. 'rOMESCU, îsn: c, Broscart ,
i- Mehedinit,
Ved i a ,SI: Arde, (7" se Frig-e •
. Acelaş înţeles ca la N o. 4847.
SCROB
9251
*6
In dorul scrobului lingi cada tigăei.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea ,
j. Dorohoi. - D-m KJ. ŞIŞMAN,
în». c. Adam, [. Tutooa.
Acelaş înţeles ca la N o. 711.
================== pagina 117 ==================
117
SERBUşcA
ŞERVET
SETE
9252
Când casa ta are sete, nu versa apa pe
drumuri.
1.01>D. GOL8t3CU, MS$. 11, p. ios.
Adicii să îngrijim ÎuteÎ,iu dii al uasel, când în lipSi\' se
aJb, (GOLE8UO).
9253
Când mî-e sete să'mi dai apă,
Iar nu fierea după ce'mi crapă.
A. P ANN, nr, p. 140.
Vet,î Fâ/Jle.
Acelaş înţeles ca la Nu S.:.Itl1.
*6
9264 Ţine de urît şi de sete.
CLn'. ONIŞOR, J!J'()f. c. Doororet;
.1. j'llsluTu.
Pentru cei lJeuturL
9255
'i'
"Sete de balaur.
Aratii o sete mure.
J<'l{. DAMlt, IV, Ji. G4.
9256
*
Ca fript de sete.
Gl�. JIPESCU, Opinc., Il, lH.
Cu mare rîvnă,
«In vatra opincit stati acopciite cu spuza nrtiÎrir şi-a uăpustiriî
portu �i datini le şi g'bicitorile 5i credinţele şi basmele �i ereenrile,
�i Lot felul de n umi rf româuescf, �i voinicie. şi mărirea vccurilor nostru
trecute, şi urmele amarurilor umil' Val' căuta ca j�'ipi't de sete fiir,
nepoţiI noştri, tote cele spre desăvirşirca şi in.plinirea nemuluî românesc.
-JIPE::;CU.
10
================== pagina 118 ==================
IlS
PROVllRBELI,: ROMÂNILOR
9257 * Le. A da cu sete.
r. r8PIRI�S(;U. Le!!. I, .lSi2, j'.
178. Le.'!. r- 1304; .Het. i«; TII,
1" Fl;l. - HIN'rEscU, p. 17;').
Adică eu putere.
<CţmdintJ'ii, pe ll�ă aşt.epLn'în l':m:1 sh'lIll vic Tii nc, �i 1111<10 !l,'IIt:Î1f
o!lettd CI/, sete, în cât (link'olovitu6î îl !'ăinlll câte !',]'CÎ cnpell'k, -­
ISPIR.IlSlJU,
SETOS
9258
*
Setosul be apă din orî-ce lac,
A. P ANN, II. ]). 21.-HIN'II':SCU
]>. 175. - S. 1. GIWSSMANN, Dicl.
p. 153. - GI'. ALEXANDRESCU, )}'I(I.
iJisl'l'., c. Focsaui, j. FII.tU((.
O;'l,nJ unul e pn'; (lol'it (le un Incru sl'lmulţumesce
cu ori-ce.
Il n'a pas soill[lIi de l'au ne boit.
PTOD. ('01ll11/1I111i X 1- 8i,·I'I,·.
PI'IJI'. IIl1l.
ehi a seir. beic 1( !lljni furt/ana. 2)
Pro». ('O)'S.
I'ror, OC1'I1I.
Torsien Pi' in"je cand uni Va/net. 4)
]'J'(}(:. NIJ'/'l'.
SEU
1) Orf-cărci sete mare, ori-ce �pă c bi.nii.
") CUI '1 e sete be din orf-cc f!'wt[lllă.
3) Setea este cel mal bun chelner.
') Setea nu dispretuesce nic] o apă.
================== pagina 119 ==================
Ml\.W:ARE, BEUTURĂ . 119
-,----�' --�--,-,------�-_ .. _'-�---'--- ----
9259 După ce e carnea grasă mai pune şi seu.
A. PANN, Ei/iţ. 1889, r- 58;
III, P 71. - HIN'IEseu p, 27. -
P ISPlRESCU, tu-. IsI., III, p.
](-i4.
1° Oine are pre mult î�l bate .lUC :;!l (1e l'e are.
:zo Se (lrL tot celuI (�al'e are,
r-o». uu«
Soli lumen inferre. 2)
()n ne doit pas ,l (jJ'[IS pourceau le nil ointlrc.
P'}'(I'/'. Fnl'/lc.
A,l}yinyne bianc!wfJm allaw('l'. ")
L'rov, nat.
De!' feliet: SUII sclnnier! man uich! Ilen j;{{l.q. ")
i-«. a Cl'JII.
Ta qreaec a [ul so« an thc arec. "l
])rov. Eugl.
*.6
9260 A pune seu în carne grasă.
S' 1. (1RORSMAN, Dici. GaJu,.
P: 192. - GH. ALE:XANDRJ:"CU,
.: aqistr. ,i. PutI/O - U. POBUHAK,
'insi .. i. Uit.
*.6
TlÎl"lut SI:i:i în carne .(j},({811.
E, I. PATRWfU ,'\o G. P. �ALVlU-,
înr, c. 8nmlţ1, J. Cot'/I'rlnl'tt.
1) A da lumină sorclui.
") A adăoga lumină sorelui.
3) Ajunge albcta zâpede'i.
4) Scrofeî grase nu se uJlge pielea.
") A unge cum scrofci grase.
'l
,
================== pagina 120 ==================
]20
PROV.ICRBELE ROM.4NILOR
*t0.,
Bagă s(3li în carne gnlsr{,.
G, v. ONIŞOH, PHi./ c. Berlaâ,
j. Tutooa.
",
Dă tot celui care are. Arabi că ceea ce dai unuia 'i e
l1e prisos.
*t0.,
9261 Nu pune seu în carne grasă.
C TEODOltESCU, în», c. Lipooa ,
s. Vasl1t'f.
:j:t0.,
Nu vlTî S(ttl in carne grasă.
A. Gonovm, & LUPlCSCU, înu.
c. Brosceni, ,j. Suciaua.
Acelaş înţeles ca la N o. 92GO sub formă de povaţă,
9262 * t0.,Las să ferbă în seul lui.
IULIU GROFSOHEANU, in». c. GaZ·
şa, comit. A?a�l, Ungaria.
Adică (lupă votea luî să lucreze, ori să judece după
placul lui.
SFĂRĂMITURĂ
Vee)! A/asi!.
SFECLĂ
i­
I
9263
*L'o isbit cu sfecla în nas.
A. G01WVlCT. public. c. Foiticeui,
;'. Suciaoa,
Are nasul roşu de pre multă beutură.
Adică a se înroşi la faţă.
ŞITAR
9264
*A se face ca (cum îi) sfecla.
\'egI Vacă.
I
..
================== pagina 121 ==================
MÂNCARE, BEUTUHĂ
A SLAI
*6
9265 Le slăesce cum se cade.
121
AVR. CORC�;A, paroh, c. C()�·
teiu, Btmai. - D-ua L. LINDE, l'
.1J(71'lac/,.i. Tutova.
Adică minte bine.
SLANINA
VecIi D1II1imaOl, 111(Î/,1.
o.» rll� l)isic!i, Zarii.
9266
Nu pote fi cine-va (şi) cu slănină 'n pod,
şi cu varza grasă 'n 61ă.
P. ISPlRESCU, Leg. 1, p. 187:.',
p. 167. - HIN'rESeU, p. 176.
*6
'VrCt să .fii, ŞI CU slc'tninâ )n pod ŞI cu C1I-
?-ceh'iu.l 1t11S,
H. D. ENESCU, iuo, c, ZO!J/I's·
tea. J. D01'oho'l.
*6
Cu curechiul U1IS şi cu slt'îni1/(( 'n [)Dd, nI(
se paie.
D-m Ee. ŞIŞMAN, ·În'v. c. Adam,
,i. Tufoua.·- C. TJWDORESCU, hit·
c. Lipooa, i. 'Vas/uIt!.
*
Fli cu oarsa grasă, şz cu slâninu''I1 pod 1111 >Z.
se pote.
PI'TRESCU. ing. c. Curtea ile AI"
,qc§, i. AI'!Jc§,
*
Şi cu uarz« grasă şi ClI uuiura 'li )iod, 1/1{
SC lJate.
*6
Vat se'{ {it Ş? cu varza. unSet şi cu slâniua "il
pod.
E. I. PA'l'HlGIU, iuc. c, Smult),
J, C(l'VtITl'tll1!,
================== pagina 122 ==================
PROVERBELEROMÂNILOR
*
Vrîr.Za Itn8d ŞI slanina hdre.uu.
AL. llfARTlNlAN, j. Ilfoc,
*6
.)'i Cit slânina '11, )Jod şi cu uarsa unsă.
V. ]i'OlWSCU, c. JI(l!int, j.8n­
ciara.
:j'"
. � Ar un: s(� fie 5t Cit curecluui uns şi cu slâ-
uuui )JI. pod.
S. l\[IHÂILESCU, l;feu1t., II, p. 72.
- GAV. O:-lIŞOR, pl'oj'. c. Dobro­
oi'{, j. Yaslutu.
:1: .'i
N« po(f. .fi şi Cit oarz« Zlnsâ şi cu slâ11,ina
"J/ pod.
V. ]?OR1�SCU, C01ll. Don/{(., i. s«.
C/(/CI(,.
:1:
Cit slr'{,ni'nct )n pod. şi Cit curcchiu uns, nu
r;r: pote.
1. D. Dl�ĂGAN, stiu]; c. Coşnla­
M�ifct-in,.i. Botoşani.
:1:
A.li CU slă:nina'lI pod şi cu varza, Imsâ,
nu se potc.
:j:
,)'[ slâninlî 'nlrelJu, ŞI uursa unsii, nu se pote.
Celui care ar vre doue Iucrurt de odată, să '�r facu.
interesele şi să. nu 'I coste.
Vendre son. cochou el !Jcmler le lard,
POO1'. 11'1'(li1c.
9267 * L'..Şi cu porcul gras în bătetură şi cu slă­
nina 'n pod nu se pote,
C. C. BUNGKrlANU, sind. c. Co-
8(!/!(iţ, j. llIehcdiu ii,
v C(}l .B;it;!tunl.
Acelaş Înţeles ca la N o. Go80.
================== pagina 123 ==================
9268 * .6.Nu 'I fi şi cu slănina în pod şi cu botul
uns.
K I. P ATRWJU, iu». c. ,"hrmlţ'î,
,i, COL'ndll/ln.
*.6.
9269 Pentru şorlic a pierdut slanina.
ILm JIoc;'iol'Ă, stiu], e Sdişfe,
('(/II//it. Sibil1., Trausilnauia.
Pentru iL 11oh:î,n<1i un [ucru prost a scăpat altul ma,)' bun.
9270 * ""'parcu 'i gras, slănina 'i grasă,
Singură se bagă 'n casă,
Cu cuţitul la spinare
Ca să 'şi taie fiesce care.
Care n'a avea destul
Să 'şi mai taie şi din cur.
C.Fr.XMl1:ND, oLt/d. coin: BOI'!Jo­
,'-,'nSGiI"/, coniiiatu! Bil5triţa-Nr'lsifltd,
Tratrsilcania.
Cii.nc1 SP PUJH:) slăuiua pe I uel,.;ii'l ta 8;1 ' ,!l t;tle fie-care
pe pofta iriimeî.
SMANTANA
Ve.lî Hr,llZ;;t, Cutotil, Cap.
J.fJ], 'c. La!,ti', illâ,trl.
9271
:1: D. • •
Se învirtesce ca mâţa împrejurul 6lei cu
smăntănă,
li-nu Z. JUVAIlJ\, com. Pcdesc'i,
,1. Tntoca.
Ufmcl cine-va tot dă tircole unul lucru U:11'e 'i place,
s.� tot îuvirtesce împrejurul Ul101 fete, de.
Tourner autour du pai.
l+oc. Franc.
================== pagina 124 ==================
]-';'0'1', Gei'1Ii.
124
PHOVERBELK ROMÂNlLOH
Er qeh! drum la-non, ttie dir Eal,c:c um de» hcis­
se'�t u-»: 1)
* i"'.
9272 Ca măta la ala cu smăntănă.
l\L Lurnscu, iuo, c. Brosceni ,
j, 8UC1((,1'(('. - 1. '1 EODOltrr:SC:U, inn.
'c. Cotirqa«, i. Suciaoa,
1 \J Se sein fm-i"h.
2° C:îud unul, , frleÂm1 () 1':[.]>1-:11'8:1, :1 Just surprins �I
bătut.
9273
A se infrupta în ala cu smăritănă.
Y. ,\, Ih:,e:CHtA, c»,». l,ill'l'.,
XXf, ]1, lJOG.
9274
:;:
Smăntăna.
Ce e mat lJUJl, fierea. Francesnl �1j('e ('11 acelaş Îllţele,,:
la cri-me.
SMOCHIl\A
:.t:6
9275 . S' indulci moşa cu hitlli ;;),
1, COYAN,p)'of c. }-'f'!"il'Oli, BJ!ir.
Când unul s'a gflllllit mult inainte (le a se apuei!. de
o trebii �i, după ce a încercat' o, 'I-a cunoscut folosele fii
plăcerea.
L) Merge împrejurul uliul lucru, ca p,s,ca împrejurul tcrcîului cald.
�) A merge ca pisica împrejurul tcrciulul cald.
J) Se îndulci baba la smochine.
================== pagina 125 ==================
MÂNCARE, BEU'fURĂ
- ��--- --- ---�- ---- :::.=-�=-=-=�=-=-==----------
ŞOFElu
*6
9276 In tot şofeiu vrei să fie cauc.
125
AVR. COReEA, jJI{"J"oh.,c. Coşteui,
Ba.nat.
Pentru cel pretenţios şi leneş.
Şale/ti., se numesce în Banat, un vas pentru ţinut apa
de beut.
ŞOFRAN
V e�Y Cioba 1/) J10CllIJ, iJlo­
,o/an, Ca}. 11, <". ;S'ojiwL,
l�';J'IlJl, 71:�Y(1I1,
"'6
9277 "l' Şofran nu poţi găsi în ori-ce băcănie.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 96.
Adică 1ne1'111"1 deoselrite la cel proştI (GOL Eseu).
*6
9278 Ca şofranul.
IULIU GBOFŞOREANU, in», c.
eia/şa, comit. Anul, ril.gm·ia..
Pentru l ur-ruri le eele rari ŞI pl"lll urmare scumpe.
*6
9279 Şofranul nuI păsulă.
Y. SALA, 17a1;C. c. Gal�(J, comit.
ua.«. Ungaria.
l'
il
Când uuul 1111 cunosce preţul sa11 întrebu iutarea UllUÎ
J11l'-1"1L
9280
:1: �
A mâncat şofranul.
A greşit, ;1 f::\ent o nerozie Ye<,h No. 1]:\1;.
================== pagina 126 ==================
P1WV ERBEL.E ROM.�NILOR
SOMON
*�
9281 Somon.
1<'1'(. DAME, iv, p. 83.
A ti gros de cap. :t pricepe gl'ell
:\ SORBi
9282
:l:
. Cine sorbea
Orbeă
De bun ce era
CiI'. J'OIENARU, ';11.'}. j. B/tzh'i.
Despre (1 inânc.rre sa.îi U băutură pnl;-;tiL
9283
*S'o sorbi într'un pahar cu apă.
P. T"PlH.ESCU, LeiI., p. 332.
S'o sorbi CII lin,llitra.
Y. ALEXANDJU, J'err.tl'll, p. 5.
A sorb) pl'C cine-va (intr'un paliar) intr , o
1in/Judi ele apă.
B. P.I-lĂ"DE(;. l<Jt/lll/,. "Vai/It., ]1.
1272. .'
P. TSPIRESCU, {,e.r;.) p. 3ii -
ION AL LUI SBIEHA, Poc., p. ti6.­
S. Fj,. J\LU�,IAN, Tmdiţ. pop') p.
217. - Li-na SOF. NĂD"JDE, Nu.I:.
p. 127.
*.::c
Câwl iti' putc« s/f 'l sl)rl)(t îutro lin.rJurâ de
apli.
K L P ATRlctU, 'ÎI/V, c. SIII,nZţI.,
j. t oourluiu.
================== pagina 127 ==================
127
LAZĂr< ŞAINllANU, tn«. 1'· ,61.
SPAt\f\C
M,\NCARE, 131�UTURĂ
:1:
Spanac.
SPIRT
IJUCl'l1 de turme, frtriI, uicl un preţ.
8emin. RIIe. el. VIU 1)1'ill 1:'.
(;.\i�13uVl(�E:'d\U, prof',
V C{}l, /;-'0(\ Ca,;;, O!orlt,
(/nl-tlc-/t!mll.
,)0 O�,nd nu iubim J1l'e crue-va.,
�ORIC
20 Al':.tti\ dragostea ce o al e cine-va pentru altul.
:1:6
.1'7 ,�{)d)Î. ca dilltr'o lin!}ttJ'â.
GAVR. ONLŞOR, p"l'of. c. Uob,.ovl'!.
j. Vaslnill.
1'. ISPlRESCU Le,/. p. 341.
10 In semn lle lmeul'Îe.
*6
9285 Tornă spirt să stingă focul.
9284
• La glll'a filntî',l",j " fată fnllnl,să de �'I) so'rUt intr'o uârdacli şi
gin�aş îmbrăcată, 1'1 îlllg-ei, eu ]n,.,.,'tlnik cfLt l'IllJllluJ.»-- ]sPlRescu, Leg.
I', 341.
II pizlilnese şi , ulilmei daci) ar l,"tl"l, l'u»: 80rbi fiti/o l'i1l..'J'llTâ de
<1.1'1/")'-- 8.b'L, MARIAN, 'j'J'{ul, p. 217
Aşa. ţ.1'i a. <,tiee! CII tine îl pî,ne e'lldii, <Iar P" m iue 111,'[1'1' S01'UÎ. in-
1,' () linYllnZ de ([JI<'0 - S. NADI':JJ}J<:, X1i:V. 1'. 127.
dl vene", t1acttldlll, de drag-, �d " 8rill){t îuir'o l-illgU1'd de ((pi'i.,--­
ISl'mu;scu, {,cy. 1'. ;jc.,
I
f
t
f
I
�
'I�
================== pagina 128 ==================
128
PROVERBELE ROMÂNlLOR
Acelaş înţeles ca la Nu. :'O-±.
*6
9286 A fi spirt.
P. ISPJRESUU, Leq., p. 164.­
Li-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j,
Tuttn:a.
*6
A fi Iute cu :'pirtu7.
C. TEODORESCU. iuo, c. Lipora .
j. Yasluiu.
1 u 8e \,1ice d esprp omul iute �l deştept.
·,E spirt, nil alt-ce-va.»
2° PPlltl'll omul L.uuic. --- J J"aslu./.u.
STAFIDA
9287
*
Stafidă.
Vee!, SWIIIP, Cap. II, r.
S/(�jid/!,
Pontru omul slab , uscat �j slrircif la ptele.
STAMNA
\'C(F a IIlJe/(t.
9288
Curăţă-ţI mai 'nainte sticla de în lăuntru
şi blidul dupa aceia de în nafară.
B. P. I1ĂsIJEu, Etirn.111'a!/'I1., J)
4 :!i, - Eiillil( tut», 111ateÎ1t, X XIII,
p. 2G.
Ve()lPa!tar.
:t" �,
9289 . '--A mângâia sticla.
('. POBOBAK, i.ist. i- Olt.
v ccJl C({J/ldil'
Adică a be l.riue.
================== pagina 129 ==================
MÂNCARE, Bii:UTUH.X.
---
STRACHINĂ
129
VC(p: lJr/ll/:.-t'l.
9290 * 6Tate străchinile nu sunt pentru ciorbă.
A. P c\NN, Ei/it. 1889, )J 29; Il,
l'. eL
Tote sfrachi/le7e nil, sunt peniru dorM.
HINTESCU, p. 189.
Nu toti sunt dsstomicî 8,1 în vete sit producă" stt le fie
munca rodnică şi folosit6re.
9291 * 6 A călca în strachină.
Chv. O)lUjOR, J!l'of. c. Bauca.].
Tut=oa. -- ]<'H. DAME, l, 1). 180;
rv. 1'. 110.
:i'
Tot prin sl'i'ăc7/,tn'i calcă.
MmCEA, illgi'lIe}', j. Ilfov.
*6
Urnblâ) pw)"câ calci: În stdîc7IiJlt.
C. T1WDOHESCU, îl1'V. e, Lipom,
[, ŢTasltlitt. - G. P. SALV1U. {n1).
c. Si/l.ulţi, ,j. COllwrbâl.! - M. Lu­
P ESUU, in». c. Broeceut.]. Slw!ava.-
8emin. Buc. el. VIlI, prin. r.
CLil:BOVICEANU 1J}'of
*
Get c(inel calcă )'1'1 strâchint.
01,. ALU;X),NDRESCU, maqistr.].
Putua.
Te uttt la dînsu7) şi pur' că
Tot 1J1'in slnich-inl qole calcă.
A. PANN, I, p. 102. - HlNTESCU,
p. 45.
VeeF Farfurie
10 Despre cei greoi la mişcărî şi chiar ologL .- J: Su­
ciaoa &- Ilfo».
- Te uIţi la diusul, şi parcă tot prin. strachin: grile calcă. >
================== pagina 130 ==================
130
211 D8sp1'8 cel heţl il căror iu ers 8 �ov;�iitol'-�- J. Couur­
lulu.
;) I Despre cel Pl'O�tI. -- J. l Ifot:
4° Pentru cel mândrr, cari calah clp : . .u-. - J, Corarlu:«
le· ,'-,'/(CUl1:a.
Mettre les pied-, ilu ue le plu/,
1:'1'0(. Fnill('.
9292
;,;:
. A fi un calcă 'n străchini.
Aclid, stfmgac.îu, prost. mo tufl.en c.
9293
*A călca în străchini verdL
,
\' ALI.;XANlJH.I, Teatru, 1', I�'(
'" I 27li.
A ave (, pUi tare rea.
«:lll (,i·c ruşine ,ii t" l'/H'ţI cII Adula ,;>, nu tîl'Îc�lll'ÎIÎ I d.fI ce '] li1'8('''''­
""pilei de le (l'! apucat Il câlc« in strackiu; VC)'\1l " (;;\8e,,,,e 'I un CIISlll'.
măCHl' cât ,le m ic.. - V, ALEX.\NlJRI, Ghll')', lui J-[((iJ'Î-Petclt,
9294
:i:Umblă dup ă străchini verdi
(1 H. A 1,!<;XANll!l.F:SlJU, wru,-/slr .. c.
l'iÎ('�(l1I1,,j. [>III-II".
Ace1n.� înţ8les l'a, la No. !1:ZU3.
9295
6 A'l lua ca din strachină.
IU/JIU VULCÂNES()U,'};,C!·isf. C .. �
j,Hl. JI. 12. II 2,�1,
Vedî Ol;t.
Adică uşor, frtriL Hiel o greutate.
:l:L
9il96 A mânca dintr'o strachină.
D·na Z. JUVAHA, c. FerTese!. j.
'1'1110,/,((.
IOA tnll împreună, a fi fc,l'te prieteni.
2° A fi de o Mpil.
================== pagina 131 ==================
1 :jl
9297 * Lpar'că am mâncat dintr'o strachină cu el.
C. TEODORli:8UU, iuo . c. Lipom,
,i. l'asl1/Îfi,
Se gice despre cei ohraznicr.
01'1 eli'mit que nou» 01'0118 ga)'d(; les pom 'crem ,
eueemble. '
l)/,or. V,'UI/e,
9298
;:. 1.'
" - A vede alb în strachină.
D,])" Z. JU\'ARA, ('. Fe.tesc), .i.
'l'i/lol'II,
*6
Nil 11i{(/ (N(7 (flb 'În struchin«,
GAV. ONV:;OR, [I/'ol. c. j)/I(WOVi'ţ,
./. '1'(l8/'H/'tI. '
*
II/UrI/II 1'h(IISe (In ÎI! sfrachi,i/f.
(:. POllORA't', -i1l81. c. 81llthw, .J.
ou.
Adică a\'pch; sfin)t buu, a prinde zllag;1.
STRUGUR
9299
SUGACIC
* A fi sugaciu.
(ia. JIPiCi3CU, R,'/I/', {)ra?-, p.
112.
Adie, ben tor, heţiy.
A SUGE
9300
Suge, leică,
Să 'ţi facI scurteică.
Pentru cel beutoJ'l.
:BAIWNZI, p. 8:i. - ]-l[NTESCLJ,
p. 88.
================== pagina 132 ==================
132
9301
*
A suge.
PROVERBELE ROMÂNILOR
A be bine, a ave darul beţiei.
SUPĂ
Vccp' .':;/n7.
TACÂM
9302
*
Ce mai tacâm.
Ma�or P. BUDIşl'.mANu, j. Ilfon.
Prost tacâm.
L�ZAR ŞÂINEANV, in«. p. 792.
- Fa. DAME, IV, p. 13Li.
Veqi Clterestea.
Adică om de nimic.
<Ce mal tacâm Îlllr e�tr.
TALER
*6
9303 A fi taler cu doue feţe.
A. PANN, Ed'iţ. 18::>9, p 88;
III. p 63. - HIN l'J.<:,;()U, p 184.
- 13AHoNzl, p. 4�. - L 10 "ES()(j,
Cari. Cit. 111, P: 174 - LAl1
BlAN & lVlAXIM, " p. 1213. - P.
!SPIl{E,;C:U, Leg. 1, JH72, r- 177.
- G. I. MUt>Ti'A1W, p. '";:c. - Fii.
DAME. u, p ltb; VI, p. 14<1 - 1.
P"PJ>"CL, îno. c. Dobrcni, i. Ilfov.
Taler cu doe [eie.
100m. GOLJlscu,JJlss. rr p. 61).
- .A. P ANN, Eau., J, p. 8l.
*6
E ca tedgerul cu datle fete.
o 'I'souounscu, [nu. c. Lipooa,
j Vasluin.
*6
Talger cu doue fete.
V. SALA, înv cLeheceni, comit.
Bihor, Ungarirt.-Ji',. 1. PATl,IGIC,
in», c. Sm�llţi, j. Coourluiu, ­
Git. Al,EX,INlJltE:SIJU, c. Focşan't,
j. Pntna.
================== pagina 133 ==================
M,-INCARE, BEUTURĂ 133
���-
Arată năravul fr,ţamicnlnL ce se schimbă când p'o
faţiL, când !)e aHa (Gor.escu) ; pe din faţă te laudă şi că­
tre alţiI te hulesce.
Ore care meşteraş
,\ tiimis llll băeţ.a�
Cu un tale: rudăresc,
(!-t� tlou« feţe, prostesc,
Ca sit '[cit de la băcan
Icre roşii de un ban.
Il mal ,lete şi alţi do!
Să ioa icre negre lUOI.
Băiatn! cam prosticel
Cerend icre de un fel,
Le-a, pns pe taler aei,
:;;i altele P0l'uucî.
Băcanul dacă '1 a dat,
Unde să pui? l'a iutrcbat ;
El talerul întorcând
"i icrele aăsturnâud :
l)unele aci, a. �lis,
Ş'a mers el'unde l'a. trinria.
Acolo când s'arătat
8tâ,pftlllll seiI l'a 'ntrcbat.:
Cel-l-alte unde sunt'?
01' llU 'llţeleg'î de cuvînt?
Copilu 'far intorcând,
Şiv:. ia.<:,ăt�le, \lic.end,
Cin,1um Ş acele JOs,
?\imica fiind din dos.
Stăpânul s'm"t necăjit,
Tndată l'a pălmuit,
\1icend: Ve<;ll minte să ţiI,
Şi păzesce sâ nu ji'�
Cu dOlU! feţe şi tu,
C' ast taler ce te bătu,
A. P ANN, ItI, p. 64.
9304
*
A mânca dintr'un taler cu cine-va.
Veql Strot/iifl(c.
A. tl'iil împreună cu cine-va,
<Dacă nu e�tr de tl'()!Jă1W mai mănânc dintr'un talcr cu tine.'
9305
*
A cere (umbla) cu talerul.
F'n. DAMt,;, IV, p. 140.
Vcqi T{/s.
11:
================== pagina 134 ==================
134
PROYJ<:RBEM} ROMÂNILOH
9306
1 U A fi sărnc.
20 A cer�L
*
Linge-taler.
*
Linqe. tal eri,
*6
Linqe-iaere (sic).
VC()l V/;';.
BAIWHZI, 1'. �)().
DIM. BOLJNTJNB:ANU, uui; l"
75.-Ci. POBORAN, inst . .i. Olt.
'I' R"" "II·V. �'I j'v Y
. .;, ALA�r�L" c. ','C;"/IICSC,>
.1. r aleea.
A fi om cure trăesce de la ;,,1 ţiI şi elin tr aeela pre cari
il numesce Francesul : un pirt"e-assiette.
TALGER
TALMEŞ-BALMEŞ
*6
9307 Talmeş-balmeş.
.E. I. P A'l'HlC1U, în». c. Smulţt >
). CoV'/.wl'111u,. - ({. J.'OBOliAN, iust,
c. Slatina, .i. 011.
1U Bucate prostc, date ca buue.
2 o Amestecătură, nimic.
Talmeş-Balmeş este un fel ele mâncare făcută din
smântană, f[l,in{t, OU8, unt, etc. numită �i buimoş, balamiş­
balmes snrl balamie-bolamue.
Fra:;lcesul llum;sce ialnuncse, un fel ele pl'il.jitlll'it frLcnt{t
cu smâutănă, brânză şi OU8.
9308
�-'
"Talmeş-balmeş, de la cumerra.
Dvra DWlNk\ ZANNE, c. Bucu­
ITSr;t, j. Ilfoi. - Dna Ee. Z. c.
Bedrul, i. '['Il/O va.
Acelas înteles ca b N o. 890(î.
U 1'111etOl'e:: Sllovtt ne dj ongm<l, <)icel'eI.
================== pagina 135 ==================
135
I
r
I
1
HALUMIŞ'BALUMlŞ DE LA eUMETRA
Numai eră în sat :tIti:\, femee ca cumătra Zamfira, care
sit scie Stt Iacă, halwniş-balumiş mai bun şi mai gustos;
de aceia 'i-:L remas numele şi pănă "<,,11: Halttmiş"bctlwniş
de la cumeira !
Veni într'o \li un fin, ţigan ele neum, la cumătra Zam­
fira, şi mâncă Ia dînsa o strachină de halumiş-balumiş ;
când mîntui de mâncat, Începu a'şi linge buzele şi de­
getele, şi întrebă pe nânaşi-sa CtL ce fel de mincare e asta?
Cumătra îi spuse numele, şi cum se face; Iar ţiganul
pornesce iute spre casa, lui, ca SrL înveţe pe nevastă-sa
S,I, fa,cu, si ea asa bune bucate.
�['l'ece�el pe � punte, ţiganu îşi z;\ri mutra în apa li­
niştită ; pi.î.relldui-se CrL 'frumos ca dînsul nu mal este
altul ]le faţa pământuhu, se ri:i,z8mrL ele parmaclîcul pun­
ţei şi remase încremenit o bucată ele vreme. Când se
trezi de vuetul unor Care ce veneau pe malul apei, îşi
aduse aminte de mâncare ... dar numele ei nu't venea pe
Iimbă nici în ruptu cupuluî. .
Ei, cum se pote asta! Cum S,I, me duc eu aCtLSrL la.
nevastă dac'um pr,l,prldit numele ista ... pentru care aler­
gam :LŞ:L ele iute ...
Şi începu ::L se scărpini, sub căcrulă şi a, scânci pe
puufe, �i ;):�i tb, cu pumnul în CCLP, de se cutremură şi
pun teu 0U el.
Când îl ,,;ih'ir:\ ornenit cel cu carele ere se sbigue a�:t,
,qe npropier:l de dînsul :;;i începură Sit. '1 întrebe:
Da ce al păţit, mă daul'ictL, de te văicărezt aşa ?
Oe SrL pii,ţesc ruinânico ! am pmpadit mare lucru l
Ai pl'rLprLc1itl. .. ce a.l prăpădit i'!
Am prapadit ceva ... Imn :;;i scump... ca un hoţ de
mu'!
Bot de : LUI' r ..
Mai bot de nUl: niei ci\ se m:Ll p()te!
T'oţi CrLl'<\uşii câncl :i.U<,,1il'tL de « boţ de auI'» se al'uncal'i:i,
în pîritu şi îlleepuri:i, s:t. rrLscolesc;t, totii apa şi glodul, ctL
dO:Ll' 01' 2/LSi boţul cel lle nUl'; c1m pace şi tufii,! n' all
mal grLsit nimica.
SCLtui de at:î,ta tmd,I" de b o Vl'eme crLduşil �lic ţiga-
11u1u1 :
- Da bine bre omule, unde dracu l'ii fi pl'rLp;1elit tu
boţul ten, CfL noi n'am mai dat de nimica c:lt am chu­
tat! - UIte, ele ati'Lt:1 fr:\mîntiî.tur:\ s'o făcut gloc1ul şi apa.
ltalumis·bnlttmiii !
-- Asta-l fl'�Lţico ce-:1111 pr:l,paelit-o! asta-f 1 ..
================== pagina 136 ==================
-- O:11'e asta, mă ţigane?
- Halumiş-balumiş, halumiş-balttnu'ş I
Ş'o mpse ţiganul de gontL spre casa Iuî, shigtUld cât
ce putea ne-contenit:
- Halumiş-Iialumiş ! balumi§-halumiş! haZumiş-1J{tltmu:ş!
Iar Romînii rernaseră incrernenitî pe punte, c'au fost
păci:îJiţl:, aşa de al naibeî, de o baraglaclini:'t elonţattt.
1\ 1
V36
9309
PHOVERBELJn IWM.3cNILOR
*
Talmeş-balmeş
De la curnetru Ianoş.
(ia. POll!:NAIW, in!J. J. BllziRi. :''.1
.'�
1,
!
9310
il
1'.1
il
!
Acelaş îuţe1es ca la No. 9308.
*
A'} face talmeş-balmeş.
Adică :1'1 bate reu. Fraucesul uumesce talmouse, o 10"
vitură clati1 eu pumnul, sali eu palma mâner peste obraz.
V C(J! APi, Cal, Nf.il/ă, Git ..
i//(Y, J:JflllC.
9311 :1;. 6Cine se amestecă în tărîţe îl mănâncă
porcii.
Dvna E. B. MAWR, p. 103. ­
Gn. P01JmAHU, C. Iiassa, i. Ialo­
mita. - C. TEODOHESC;U, in», c.
LipoM,). Vasl·ui'!,. - 1. DIMI­
'1'1<1';8 C; U, înv. c. Gâncuroa, j. Dolj.
- B. CONSTANTINESCU, Cart. Cit.
II, p. 203. - :B. P. IiĂşDEu, 1,
p. 1052. - llENSBEHG-DuHINGS­
FELD, II, p. 59.
*6
Cine s' amestecă in tărî�e) porcii'] mănâncă.
BARONZI. P: 50. - IIIN'fESOU, p.
184. - V. FORl�s()u, c. Mălin�, j.
Suciaca.
Cine în tărîţe sit amestecă, porci; cî mănâncă.
JORD. GOLEseu, 1118s. II, p. 81.
I
�
================== pagina 137 ==================
Mt\NGARE, BEUTURĂ
._--"-_.--------------
137
*6
Cine se (Ulicstic(tÎ.n tăriţe îl1nân(i'nc(� porcit.
EM. POPESCU, in». c. Uiocdmesci­
JJ!Ieh"ginenT, J. Ialoniiia. - OĂLIN
IORDACHlc, sbul. f. A?·geş. - E. 1.
PATRICIU, {nv. c. Stlmlţi, j. 00-
ourluiti.
In trJrî{c cine se amestecă in eli
SeT sci� Crl. porci: 'l Jnrtn(Z,//ccl.
A, PANN, Arcln«. 1'. 10.
:j:6
Daca le amesteci in t(lJ'rţif te mc'în(Znc('{ tJorciL
1. CI. V ALENTINJCA.NU, 1" 1 o �i
28. --ti. D. Esnscn, fnv. c. Zo­
mostca, :i. 1)01 ·ohof.
Cine e'amestecă cu tăriicl«, îl mănâncâ p01'cit.
BAl;ONZl, r- 70.
*6
Cine se mcstecă "n tărită, îl nUlnâ'Jlcă porc';'t.
c. NEGRUZZI, 1. p. 248. - AVl�.
COlWEA, paroh, c. Costciu, Bnnat.
Oine se uiesiecă Între tr1rite)Zl mâncă porcit.
lL'�ROLY Aus, p. 82.
*6
Cine se ba,r!('1 "n. tărîţe, 'l '!nr'tnâneâ porci't.
EN. BĂLTllANU, Lwn. 1. p. 87.
- C. DANIII>ESCU, C, Scundu, j,
'Vâlcea. - G. POBOJ{AN, insi. c.
Slatina i. Olt.
*
OU, t!ÎrUl e 1)(( ti aJ1u:sti('t) .f/(tlinle va ti ehi-
punti)
N. ST. c. N-ijolJole, Macedrmia;
') Cu tăritclc te vef amesteca, găillcle te vor cîupt,
================== pagina 138 ==================
, i
P8 PllOV.lWELE ROM,ÎNTf,OR
------------ - . __ ._---------_._--------
Care se-amestecă fir târi«, siqtu căo« 'l mâcă
pa)' rilt . 1)
A:\[)[UlIU ALJ\AGAV, t 'art. Aleg.,
]'. 7t),
PIlH, PAP,HLlGI, 7.tl:c-it. .Ialoes.;
p, 173,
*
Cari se-mncstid{ cu. t)'(Z(Île,'Z nuioi po/'�'li .3)
o. ZVGA, Siliti, c, Berat, ..1.l­
bauia.
:i:
Cart s'nicsiioi tu MI 'ti;, gr'tlinle ua:/ JiltZcă.4)
r. IONESCG, jlJ'(�r c. Ncvesta,
"l[arcd01/'Îa.
:j:
Ali/a ti amcsti(i tII tiÎrte) iJ('1.1iuc1c /'(1. ti scîl-
s'1.esdi.5)
11.11'; GHIGU, )i/'I:/: c. Turia ,
Epi1',
Vc'jl fAtlld.
Adică cine petrece (;11 cel Pl'O�tI, HĂ ne-cinstesce de
către acela (Goi.ason).
Omul cu minte e acel care Îf!l vede de trebă, �i e111'e
nu se amestecă în lucruri curt nu sunt pentru el.
Fur/urc se nuscens porcorum dentibus esiur. G)
P)'I!t·, Lat.
Chi SI: meite ira la semola, qli asini se 70 man­
giano.7)
1) Care se amestecă în tărlţc, sigur că'I vor mânca porciî.
2) Care se amestecă în tărîţe, porcir îl mănâncă,
3) Care se amestecă cu tărltele, îl mănâncă porcii.
4) Care se amestecă În târite , găirrele îl vor mânca.
") Daca te amestect în tărîţe, gălnele te vor crugult.
") Amestecându-se în tărîţe e mâncat de dinţii porcilor.
') Cine se amestecă În tărîţe, îl mănâncă măgaril.
•
================== pagina 139 ==================
•
139
9312
Q�leJn com [arellos se misiur«, p01'COS o ComC1n.1)
Prov. Pori;.
vVer siclc snischt unier die Kleie, den fressen clic
Sii,ltC, 2)
1''I'n1'. Gcnu.
])cn dN /Jlawler ,,,i.ll med «u«, blice: IUlt (i!' Svi­
J?eIlC. J)
Pro». Iraucs.
P)'(IU. Cetll.
'rIW ce cr, uochnna nenra, KPllPl'hI l'a lfonI,y.
]:'/,OL'. ,'-i6I'iJ,
*6
Nu te amesteca în tărîţe că te mănâncă
porcii.
P. ISPlRLs(:u, Leg. I, 187g, p,
176.-G. MADAN, stnd. G. 'Iruseni,
ţin. C'M'jCl!Cft, Basarabia. - A Go­
lWVIc1, G. Fotticent, J. Suciaua. :«
GAV. ONlŞOR, pr·of. c. Dobrovi'fţ,
j. Yasln'!n.- D. POPOVluIU, 'Înv. c.
U1.!vin, comit. Anul, Unqaria. ­
C. C. BUNGWnANU, stiul, e, Ooso­
vifţ, J. Mehedinti.
*6
Nil te iuuestea; în tr"irite cit te nuî'JItcct porci,/"
IULIU GUOFŞOUD;ANU, clase. e.
(J((l.�a, coma. Arad, UlIgwria.
Ni: t' amestecă cu porcii in t(1rîţe) dacă veE
să nu te rn ăn<Î'I1 ce.
IORD. GOLESUU, ]l1S8, II, p- 110.
1� Cine se amestecă în tărîţe, porci] îl mănâncă.
2) Cine se amestecă în tărîţe 11 mănâncă scrofcle,
3) Cine se amestecă În tărlţc, îl mănâncă porcit.
================== pagina 140 ==================
140
PROYERBELE ROMÂNILOR
*.6
Nu te bligâ Î11 tării«, că te iIIâl1âncr't porcii.
A. PANN, Edit. 1889, r- 84; III.
Il. 48.-HIN,!,W:il'U. p.18'1.--lJ. P.
HĂfi DEU, I. p. 2318. - ION STĂ­
NleSCU, stiut, j, A'I'tjeş.
*
Nu te-umedecă tu tdl'{c, eli te mc'tâi por(·li.1)
ILn: GHWU, prof'. c. Samariua,
E;rh·.
*
Nu, ti anu;stică tu trZrf,/, c({, ti clupră .r;ă-
linle.2)
D. 1\. ])[lLllSCU, Gaect. Maccd,
I, ij.
Adică cu cel proştr, ca să nu te ue-cinstescă (GOLESCU).
Acelaş înţeles ea Ia N o. 9311 snb formă de povaţi:'L.
9313 :1: .6Eftin la făină. şi scump la tărîţe.
IORD. Gor.nscn, Ms«. II, p. 7.­
S. MIHĂILI';»CU. Sesăt. 11,1" 47.­
Abccedar Ilustr., p. 26. - FEL
DAME, IV, p. 147. -- E. 1. PA­
'l'R!C[U. ino. c. Snintt), j. Coour­
luii.- V Jl'ORllSCU, c. Folticcnt, i.
Suciac«,
* L\
Scmnp la târÎ{ă (şi) eftiu (te/ten) la .fc'tină.
A. PANN, su«, 1889, p. 63.­
])-ua E. B. MAWl�, p. Ci7. - A.
DONlCI, }i'ab. p. 11. - 1. G. V A­
LEN1'INT':A NU, p. 26 - HmTEscu,
p. 173 & 18'1. - H. D. ENESCll.
îno. c. Zamostea, j. Doroliot. ­
I. CREANGĂ, Pov. r 1Hi. - C.
N.rwR.Uzzr, I, P: 2'(8. - F1\. DMIIl�,
Il, p. 9. - C. 1'JWDORU;SUU, în»,
c. Lipooa. ]. Vasluil"!. - P. ISPI­
R1'SCU, Le.!]. r. 1872, ]J. 167. -O.
MA DAN, situ), c. Truşcni, ţin. ehi­
şeneu, Basarabia:-: GAV. (JNIŞOR,
))I'of. c. Dobroccţ, j.Vasl'ui'u. ­
C. C. BUNGlc'l'IANU, stud. c. Cos»
vN, f. J1fehed{lIţl.
1) Nu te amesteca in tărîţe, că te manauca porcii.
�) Nu: amesteca 1n tărîţe, că te clugulesc găinelc.
================== pagina 141 ==================
M.ÂNCARF., BEUTURĂ
����
*6
Scump la ttlri{e!}i iefti» la fcânâ.
141
Ir.ur Hor:IOTĂU, St1Ul. c. 8clişl:e,
comit, 8ibil1, Tmns'ilvania.
*6
SClIlilP la tă'l'fte ŞI, eftil1 la, 'II1âl(til�.
I. Por-rsctr, 'ÎII'C, c. Dolneni, [,
TI/ov.
*6
Scump In târZţe şi lesne la fârincL.
Avu. CORGEA, paroh, c. (fl)ştcin,
Z-iauat. .
Scumlni la tiÎ1'ţC ,)-eftin I« jârină. 1)
PllR"PAPAHAGi, Zwcit . .Tuhrcs ,
[1. 171.
Se �1ice pentru cel ce, la cele scumpe, cheltuesc, Iar
la cele de nimic, mult se scumpesc (Gor.ssou).
Arat[L ne-chibzuinta omuluî care nu scie ;1, pretul lu-
crurile.' ,
Gatel' 1k1W cluuulelle lJOU1' irouoer U1U' e1J/:ngle.
t-:». Pnl1lc.
Apan/tacZot de cinsa, derramador ele farinha: 2)
PI'OV. Pod,
PI'OV. C01'S,
Pemut-uiise, pounâ-f'oolish. 4)
Pro». En!)/.
Er sttmmelt elie Asche 'uncl cersireut Glas Mehl. ")
.1+0'1). C:-cnJ1..
1) Scump la tăr1ţc .�i eftin la făină.
2) Econom cu tărîta si cheltuitor cu Iăina.
a) Econom cu t.'iri\� ii galantom cu făina.
4) Gologan-înţelept, Iivra-sterl ing-nebunâ.
5) Adună cenu�a �i rislpescc Iăiua,
================== pagina 142 ==================
9314 *Scump la tărîţe şi eftin la grâu.
GR. ALEXANDRllSCU, c. Focşant,
j. Puina.
Aceln,ş Înţeles <:;{ la, No. B3V3.
9315 Nu fi ieftin la tărîţe, şi scump la: făină.
l-lINTESCU, p. 18'1.
Nu .fi scunsp 1((, iăriţe şi eftin la ./etinâ.
B. C()/('STANTINESCU, Cart. Oii.
U, p. 48.
S-lIU hit eftir; l« fărin«, şi s-te scumpesci la
M)'tt;c.1)
ANDREJ AL BAGAV, CCl1't. Aleg.
1'. r,(j.
Acelaş iuţeles ca la No. 9313 sub formă de povaţă,
9316 * 6şepte ape în chiseliţă şi o mână de tăriţă.
p. ILIGş, i1l.'}. c. .l]a:ia-de-C1'iş,
T, '({11 sitcauia .
*6
'llret ape 'It chisiili(li şi o mânlt de trtri�('t.
Iui.ru GfWF.�OH!i:ANU, îJw("ţ. 1;,
Ca/şa, comit. Ara.l, Un.jaria.
*6
r-« brâncI de tăJ'i(e intr'o aa de chiseliţă.
Ir:L1u GR0l"�OREANU, îl/vi!ţ. C.
C alşa. comit. Anul, U1I.'}(I1·ia.
Acelaş înţeles ca la N o. 8353.
9317
*6
Ce mai atâta vorbă pentru un căuş de
tărîţe.
1. CH/RlAl;, elco, se. inst. i­
Ilfoo.
Vorbi), multă pentru UIl lucru de nimic.
1) Să nu fii cftin la făină, şi să te scumpesc! la tărîţe.
================== pagina 143 ==================
143
----- ----------------------------
9318
*6
S'a turburat tărîtele îrrtr'însul.
IORD. Gor.sscu, NIs8. II, J1 H3.
}'R. DAME, IV, Il 1-17.
*
Fieru IărZ'ele într' insul.
Se �lice pentru cel forte furioşi Iu mâuia lor (Go­
LESOO).
9319 * 6S'a Iutit tărîţa în borş.
G ,\V. ONlC;!OI1, [!J"of c, Dobr'o­
vi;ţ, j. 1 'asi ui,
Acelaş Înţeles ca la No. 9318.
9320
Târţl în părti.")
DR. VVElGAND, Die A-rom., II,
r- 278.
Lucru de nImIC.
9321
*
A'I face tărîţe.
A îmbuc:1.trtţi, a nimici, a omorî 1)1"e cine-va.
«Cftnii audind de a-casă glasnl stăpâuulut 101', veniră intr'o goană
şi apucând pe zrnăii de cap. de pici()['e, de J"'\])1, de spinare, 'Îl fă­
C'WI'(� hl'/''Îţb.-GOROVEL
Ileduue en bouillie, en ckair tt ptite,
PI'01). Ji'j'(t1tc.
9322
Ca hărţui din tărîţe.
Drsr. TicHINDEAL, Eab. , p, 59.
Cu mare băgare de semă,
1) Tărîţe în bucăţi.
================== pagina 144 ==================
144
PROVERBELE ROMÂNILOR
"
«CCt hărţ'ul din tărtţe şi ca mâţa În bădăi1 nu trebue fraţilor cău­
tat, taste preotul cu barbă; fie cu barbă, ori fără barbă, aceia să fie
la Doi tot una; ci trebue căutat are preotul nostru În cap din destul
Înveţătul'ă ca să pote el cuvîntul lur Dumuedeii a'I semăna În inimele
omenilor-sv=- ŢÎCHINDEAL.
ŢELINĂ
*6
9323' L' O mai sătura telina.
AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Pentru cel: lacomi, aretându-se că 'I va si:t,tul'a pămîntul
după ce vor fi aşe�laţl: în grapă.
Manger les pissenliis par la racine.
Fro'V. Franc.
TERClu
Y c91 a se Frige, Piper,
9324
Dacă aduci întăiu terciul,
Pe urmă aduci de surdă
Ospetelui oue şi urdă!
A. P ANN, II, p. 148.
Dacă aduc; întă'iu terciul,
Pe urmă aduci de surda
Ospeteluz caş şi urdă,
HINTESCU, p_ 185.
Când UIl lucru nu se face la vreme.
9325
*6
Am avut noroc cu tercîul, că mâncam
mămăliga g61ă.
r. PUŞCARIU, c. Poiana-Bîrru­
lui, comit. Fdgd1'Ctş, Transiluania,
In bătae �e joc, despre o masă prostă,
================== pagina 145 ==================
V. DARIU, Gaset. Transilv., 1898.
MÂNCARE, BEUTUR}.
*.6 ",4 "
9326 A cădut cu nasu în terciu.
145
A păţit' o, 'ŞI a perdut omenia.
9327
* A se face tercîu.
A se amesteca cu totul Iărămîndu-se în miel părticele.
Se gice mal ales pentru mâncărî.
A SE TERClui
9328
*
A se terciui.
Acelaş Înţeles ca la N o. 9327.
TIGAIE
Vedi Ochru, Pesce, Scroă.
Adică dintr'un reu la mal reu. (GOLESCU).
9329
Din tigaie pe foc.
IOB.D. GOI,ESCU, Mss. II, p. 89.
j
r;
Tomber de la poele en la braise.
Prov. Franc.
TIGvA
Vecii Tivgă.
TINGIRE
Veq.l a Linge, .lIl'ulere.
9330 * .6'Şl_a găsit tingire a capacul.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
169. - BARONZI, p. 54. - AL. Du­
MITRESCU, p.130.-M. STÂNCEANU,
înv. c. Piria, j. Meheclinţ'f,.- D-ra
Ec. ŞIŞMAN, fnv. c, Adam, j. Tu­
tova.
================== pagina 146 ==================
14G
�----------
PHOVEHB !':LE R01\L\NlLOI�
L�'t .rJ(�sesce tiuqirea capacul,
A. PANN, II, p. li3,").-H1N'I'ESCU,
p. 187. >
Şt-a (�ffat ti'l'l/jh'ea capacul.
L\UHIAN & lYLunr, Glosar, p.
117.
*L'.
Ş't-a gcfsit iinqire« capacul) tivg(t dopul ŞI
lelea b('î}"l}({lul.
H. D. ENESCU, tI/V. c. Zainostca,
.i. 1)01 'olcoiu.
*
Şt-a .fJ((,sit tinqire« capncu şi lelea 7xrrbatu.
1. BĂN.E:SCU. lJ1·({.1. Homa»,
Fjl-o. găsit 'ullfnl fmulu/ §Î Ş' (1, gâsit tin!Jire(f
capacul.
Ionn, Gor,ESlJU, lJ1ss. II, p. >lij.
'"
. S'oructd» tin/;iJ'elu şi (I;/Ni câ:pachea.1)
N_ S·�·. C. Nijopo!«, 7I1((cnlonir{.
- C. IoN/o;SCU, pj'ol c. Neoesc«,
Macedonia,
;i:
Se-arncutn câpacliea r7 i s' ajfrZ teJl.fJir!i"2)
1. COYA:tJ, )J1'1�f. c. '/'ltria, EpiJ'.
*
Se rucuti ienqere :�t-({tl(7 câpccliea .. ")
[IAIG GHlUU, prof'. c. Abda. E'piJ'.
10 88 �1ice pentru cel ee se potrivesc la 11 �ira.ynri, �î
mai ales Ia căsătorit, ui),ml o ruulere 1'e;1 d.tL piste nu bar­
bat mai 1'81:1 (GOL8SCU).
2° M,Ll rar: SI-;1 afbt p1'8 ciue-v.i care stL '1 învete iuiute
:;;i să '1 puuă l;'L locul hu '
J) Se rostogoJl tingirea �i alli capacul.
2) Se rostogoli capacul ele '�l află tingirea.
3) Se rostogol\ tingire" ;i află capacul.
================== pagina 147 ==================
A,lieC, 111111.8re s111 emellitrl (GOL[';SCLJ).
Pj'()/'. PraJlc.
Pr{Jc, Tu're,
A. PANH, II, p.Liil. - Hix­
,\,I':SGU, 1', 187.
Tingire spoită.
Cum e fi1I.rJ-trm :�I copacul.
Dupa tingire şî capacul. 5)
I)HD. (;O[,I�SI;U, JII;,s. H, 1', (Il.
Itucă« incal'lwnrÎs, capaa ImZmnşu:1)
Proc, Gcnn.
El' is qeen pot;'oo scheef, of 1')' pas! een del.:s­
ell;je op. a)
Ken» Topf so sclue], er ţitulci seinen Deci .. el.2)
Pro». [tai.
Non vi ri pcntola SI bruii« cite non si trooi il suo
cope'J'chio.1)
P'/'OV. Tw·c.
l'engen; inrarlanâi, cabaqhi ui {!IlZ,7/{
Pl'oo. Ultnu',
Il n' est si mechctnl pot qui ne trouue son cou­
oercl«.
�) Nu e oJă a;a de rea ÎlI cât să nu \1 gă::ie;;că capacul.
2) Nu e 61ă a;;a de strirubâ, care să nu 1;1 găsescă capacul.
") Nu e ulă a�'l de strîmbă, ca să nu se potrivcscâ un capac pe dinsa.
�) Tingirea s'a rostogolit, capac �l-a găsit.
a) Din gre�ală, in manuscris, cuvintul ti/l.j'·irc este i nlocuit prin tt/JlUl':.
1 u Adică după om �î cinstea" a,ratCi asemănarea (GOL ESCU).
2U Pentru cel potriviţi, eu 1111 înţeles ,1ehvOl':1bi1.
9332
9331
================== pagina 148 ==================
148 PIWVILRi3ICLll R,OM1\NILOR
-------
9333
*Ţ'
ir.
TÎR
Se \lice pentru omul slab la trup.
TITVĂ
9334
Are minte în titvă.
I-IINŢESCU, p. 107.
Adică e deştept.
TIVDĂ
V ee)! 7'iv.�/t.
*1'0.
9335 Stă ca tivda peste gard.
GAV. ONJŞOR, prof. c. Dou1'oveţ,
i- ) Tasl/1in.
Despre femeile rele.
TIVGĂ
Vec!I Cirlltz, rap..!}, c. Tivgă.
9336 * DTivga nu merge de ( de) multe ori la apă.
IOHD. GOLEseu, Mss. II, p.
68. - DrM. S'l'ĂNCTI:SCU, Basme, p.
83. - G. POBORAN, inst. j. Olt.­
Semin. Buc. 01. VI, prin P. GÂH­
BOVWEANU,1!1'oj.-:Flt. DAME, IV,
p. 167.
l'iVfJCl nu merge de multe or� la apă, că arii
se spa1'ge 01't craJHI.
A. l'ANN, Edit., 1889, p. 10; 1.
p. 51. - S. 1. GI<OSSMAN, Dici,
Germ. p. 185.
Tioqa merge la ap(Z pâna se sparge.
BAHONZl, p. 52 & 09.
================== pagina 149 ==================
149
*b.
l'hgn nu. duce de multe ori, la apâ :�i se
']Jarge.
K. A. ZAl'iWmESCu-DIACON, ·[n'O.
c. Stiu1Jienfî, J. Dorohoi - J ON
NI'1'ESeU, înv. c. V1'espcsC'!. J. Olt,
- DUMlTRESCU, în». c. Beciu, J.
Olt.
*b.
Tiv.lJl� nu merge de multe ori la apeL, căc/;
i se rupcljâlul.
EM. POPESCU, în». c. Ciocănesct·
�V[ăj:fJiilent, j. Jaloll1iita.
*b.
Tioq« IIU duce il e multe ori, la. apă.
DOJ3RE MARIN.8SClJ, în», c. PîT'VU­
Roşu, i. Aroe«.
*b.
lhga 1/1.(, mCl"!/C ele multe ori la apă. �
AL. MUIĂILEseu, imi. c. Broscens,
:i. Prahova.
Tivganu merqe de multe ori la (tpe�;
Or: i se ntp DI'îerile şi scapă,
Or; se looesce ele ce-va .şi crapii.
A. PANN, Ar-chir,p. 9.
It merge tigva, până la noue-clec't şi noue ele
Olt la a]Jet, da lo, o suta oră se 'nfundă.
GR. JIPESCO', Opine., P: 127.
Vel)l Caml, Urcror.
1° Adică cele slabe curînd se strică (GOLESCU).
2° Cine umblă cu înşelătorii şi minciuni, într'un cu­
vînt cel cu apucăturile Tele, trebue să o pată în cele
din urmă.
3° Pentru cel care se tot expune la aceleaşi primejdit
eăct, precum g.ice Biblia: cine iubesce primejdia de dînsa
va. peri.
Temi L'a la cruche el l' eau qu' il, la fin eUe se brise.
Prov. Fr-anc.
IZ
================== pagina 150 ==================
lW
Tanto va l' orcio pe?' l' acqua, clie cyli (e') SI
rompe. 1)
!'j'(){J. '/'o!:;!'.
Caniaro I/uc I'lii mulitts nC.iJrs II. [onle, an ileix«
a asa ou (1, ironie. 2)
Der ICrlfll (Icld so /anyc ,;'111 Vasscr. Mo CI' zer­
li1'irht. il)
A pitclu«, II/((.I qoes ofieu la the 'Icd!, ;8 lnoken al
Iust. ')
lCl'u!J;en qaaer saa llf'Juje iil Kilel!'. til lum [aaer
](wd, 5)
I
\
:::6
9337 . Şi-a găsit tivga dopul.
A. P ANN, PJJil. 1881:1, p. 46;
r. p, 157. - HINTJ<:;;cu, p. 11.­
'1<'1<. DA.ME, IV, I'- 167. - DOBRlc
MARINESCU, Î11'1J. c. Ptrou-Roş«.
.i. AT.!Jeş. - K J. P ATUICW, in».
e. 8mulţl,.i. Corurluiu,
�i: 6
87-(( ilelsit MJ7Jul capucid, (iIiPI! dopul :�l
le/ca 71r1rhalul.
H. D. ENESCU, îu», c. ZaIl10sfClf. •
.1. l)()Jollo!-rl.
COU'I'C'J'c1c diqnc rlt.t cluuulron.
['}'(IV, Franc,
:1) Atâta merge ulcforul la apă, cii se [rânge (rupe).
2) Vasu] care Inergc de multe orI la fântână, î�,( strică miiuusa sau gur<!.
3) Atâta merge ulciorul la apă, până se frânge,
4) o cană care merge de multe orI la fântână, se sparge la urmă,
"J Ulciorul se duce aşa de mult la mnt:înă, p:'lnă când se stirbescc,
================== pagina 151 ==================
McÎNCARIl, BEUTURA
131
Non ha!! oll« lan lea que no halle Sit cobertera. 1)
P/'i)'C. S))({II.
9338
*Tivga cu aşternutu şi ulcioru cu prime­
nelele.
ANIGA A.l{SI�Nl;:�CA, c. B1JJ:/.''I'CHUI,
oi. {lfo/!.
Pentru II femee fttl'tL rost, lipsită <le ori-ce oriud uială.
:i: ... ,
9339 S'a umplut tivga.
K T. PATR1CW, iu», r, :";/I/:ltlţ'l,
.), Gnl'nrh,ilt.
9340
*Tivgă-g6lă.
I:IARON7.1, 1', H,'.
Aclicrl om prost,
A TocA
9341
Mult tocat,
Puţin mâncat.
Iouo. GOLESCV, l1Is8. II, p. 45.
-BA[{ONZI, p. '19.-l:Iu"pi;�cu, p.
188.
Se (lice pentru cel ce mult muncesc, (laI' puţin li si'
l)ltltesce (Gor.ssou) .
• ;. D.
'9342 ',' A toca frunze.
G. POBOHA�, -il/lif. c. Slatina, J.
ou.
A spune ven;.1l: �l uscate.
l) Nu e ula a�a de rea care ;5ă 1\U'ţil g::l,-;escă capaca.
================== pagina 152 ==================
::..15::..:2=--- PROVERB.ELE ROMÂNILOR _
TORTA
Ve(!' Prietilt.
",!!: 1':,
9343 -' După ce olaru a făcut 61a, unde vra îi
pune t6rta.
N. JUVARA, c. Popeni, j.li'ălc#L
Acelaş înţeles ca. la No. 8781.
9344
lZ6<p'L' '6 BA6.xo<; 'L'O 7:GC/.p06Xl xs
") p.b'L'·�.I)
P,I'01'. Grec.
*
La t6rtă.
anOD
Gaz. POJl. r, I" 10/J; II, No.
272. -O. CUŞBUO, Foiep, tol'l, 1898,
p. 311.
Adică mult, forte mare,
"A be - a Înjur" --la torta»
«Concurenţa a. ajuns la toriâ»
<Ne face oposiţie la toriă»,
TORTEŢ
9345
A'I tăia torteţul.
FR. DAME, IV, p. 171.
Acelaş înţeles ca la No. 576.
Lni couper l'ltel'be sous Te pied.
Pj·OV. Franc.
TREZ
Vec)i Bet.
TREZIE
Vec)i .Belie.
1) Tae Românul opinca, orî unde ar voi să '1 facă virfu (nasu)
================== pagina 153 ==================
153
Tuclu
Ve(,ll Jlla;aÎII.
TUICA
Ve,1' vi.:
TURTI\.
*6
9346 Turta coptă
N orocu 'şi aşteptă.
G. 1. I'AT.lUUIU, in». c. ,':hnuIII,
.i. Cn'v//'1'7I1if,.
Despre fata imbătrânită, câud gu,seRee noroc îu căsă­
torie.
*6
9347 Il d6re la burtă
Şi mănâncă a turtă.
'ro 13ĂLĂN\CL, in», c. 8lGfdl1escl,
:i. Vâlcea. '
Be şi mănâncă, pe când alţii raba:\'. Unii ai'\. pre
mult şi alţiI mal nimica,
9348
:\:
Fieş-care eşi trage spuza pe turta sa.
IOlW. GOLEseu, 111[88. JI, p. 72.
- GH. ALEXANDW,SCU, 1nagis/r .. j.
L'ntua..
*6
Fie-care {ni/le spu."3({, (spusa) pc turte. lui.
A. l' r\NN, ss« 1889, J). s, 1,
p. 7.-HIN·\'"�SUU, p. 191. - t. G.
',T ALEN'rINEANU, I'. 17.- Hra., RĂ­
DULESCU, Tasul., p. 18 & '119. ­
S. J. GnossMAN, D·icL. GCI·m., p.
22/·L -P. }sPIBEsur;, Leg. 1, 1872
JI. 179.; Reo. Ist. III, p. 382.--
1. Por esco, in» c. Dob/'cni, j. u.
fOV.-_t\NDH"�l MAIClNr,Seu, 'Î771!. c.
Huuicle, .i. A rgcş.
================== pagina 154 ==================
lM
l'ROVI,RBff.Lll ROM.·ÎNILOR
* /:
Fie-care if;l trupe joc pe turta lltt.
'1', BĂLA:jlCl" hll', (' l)'fl:/i711('�d,
.1, rlÎl('rlt.
:1: f�
Fie-care i:�7, traa« ce nuşa sub inrta lu/..
. ,.
01'.
V, FOIH:SC'U, c. Folticcui, .J. ,'-i'/t­
ctor« .
!Şl iraqe spuză JH turta fttt.
S. :i\TnTĂILEsUU, 8eziit., Il, 1)'
i!W.-P. GÂRBOVICD:ANU, fil'(�r c.
l7'/'l'Zol'oca, j. JJlchetlil1 tI"
*6
lfi traqc spus« pe turtă.
G A V. ON l,:!OH, [no]'. (:. / )o!I'/'OO('[ •
.r- Vasf/l-iIÎ.
A irili/!' spue« pe turt« sa.
l,AURIAN & M.\xm, IL [>.1245.
- FR. ])Ajl"":, JV, 1). 97 & 174.
*6
Trage /OI:U pe turt« lui.
AVRAM COW:EA, }Ja}'oh, c. Go�­
fân, Ito.nat:
A tra!Je focul pc turta cui-va:
LAURIAN & lIfAXJl\I, (llosa:r 1"
:\:\8.
*6
.A Ira.,1JC ceuuş« pe turta ua.
V. ALI!:XANDRI, Teatr., 1" 930.
-(:. 'l'JWDORESCU, în». c. Lipooa,
i. Vasluiu. - E. I. PATRICIU. în»,
c. Smn1ll, j. Gomul-u/tu,. - K. A.
ZAMFIRESCu-DIACON, -in'/), c. Stiu-
bicn'!, j. Dorohoi«.
Adică fieş-care îngrijasce numal d'ule sale (GOLEscu).
,A! ţi-al bătut joc de mine? a! puşohiule, Jll'ai făcut să cred că
s clironom ? ai cercat să me strict eu Florica, pentru ca sd traq: ce­
n1�Ş(r; pc turta tas . - ALEXANDRT, Florin şi Florica.
r
================== pagina 155 ==================
MÂNOARl!:, BI�U'l'UHĂ
155
(JIIibet ad ţnoţniain iortelluiu confooei uţnem, 1)
L'roc. Lai.
Cltaclln lir« l'cau 1(, etni moulin.
O.rIItU'IW C01T(' a SJnO}',S'(l1'e il jiJOCO 1(. CONt sua. 2)
l+ro», thutni«.
I'roc Ger,»,
]1/I'C1'Y nuller dnuos ilie uaicr (o tus oun 1'nill. 4)
}(C'J'1'Cu/cr u« lil sin eqen J\.a!}i:. ,,)
Dat rit /.TaI' taru Eld unde: SI; Or.ll(a. ")
9349
:;:
Stătu pe loc,
Ca turta în foc.
*6
9350 A mâncat turta dar a rernas cărpeto rul,
.scol. X'YITI'I., el. VI p1'1'n r.
Gi\lWOVIUI>!\NL', pro/ .
Ve')l Drac.
Se <,;lice pentru cel ca.ri ti1gr�clueso(l ore-ee dind semnele
îi vedesc.
') Fie-care trage focul la turta sa.
t Fie-care alcrgă �?i aprindă focul din casa sa.
:1) Fie-care trage la turta lUI .
. ,) Fie-care morar trase apa la mora luî.
") Fie-care îngrijesce focul pc turta lui.
Oi) Fie-care vre focul sub ,jla lui
================== pagina 156 ==================
156
9351
PROVERBELE R01iI1\NILOR
�
. A'I lua turta de pe spuză. 1)
A. PANN, T, 1'. 167. - }JLNTJISCU,
1). 193.
A lua eul-va eea ce floreh ii;!, alhh. ('8 lJl'Dg:lte�l pentru
dînsul şi, prin urmare, a'I pi'iril]j, a'I prosti.
9352
�:
. A'I mânca turta 'n cap.
G. POBO!{AN, ii/si. c ...... '1alil/((,.i.
011.
A'şlrîde de el cum Yl'P,
9353
*A'i c6ce turta.
A. P.ANN, III, p. 137. - P. Is­
PlRESCU, Leg .. 1'- 303.- G. POBO­
HAN, inet. c, Slatina, i. OU.
A'l Întinde o cursă, aI pnne g:îJ)(l reil.
,IIr coc c11 turta, ])11 le lns ln VH'(,. -- A. PANN.
Pasămi-te, fraţiI mer Îm.i cocea turi a.
< - Frate, Îmi \liseră el, dnpii, ce cii,leiol'irăIll cât-va. am ohosit de
atâta drum. Ciîldnm este mare. Arde ici la un oleşten, pe ca re îl scim
nor, să bem câte niţică apă, să ne recorim. Am ascultat şi am mers,
Ben cel mare, ben şi cel mijlociu, (,ră când eră să ]JCU �i eu, cum
-eram pus pe brânoî, pc marginea cleşteulur, ea sit ajung cu gura la
apă, cum făcuseră şi CI, me tl'c\lil cu o ustrn-ime gTozavă la am in­
două picrorele. Când să mă întorc să văd ce este pricina. nu me mar
putul scula în piciorc, lV1i le tăiaTă fntţ,il met şi 'fi l'iîtnh de drum, {',lriî
a mal aSGlIlI-il, la l'tlgăcimrile şi vnctolo mele. >
9354
:�: A'I frânge turta.
A'l Lat.e.
9355
*A fi turtă.
*6
A 8(' face (mlil.
n. POBOllA,\, 'ii/si. c. 81atimt,,i.
ou.
',\ In A. Pann 'c citc.;ce: rlupil în Joc e\l': de /,e'.
================== pagina 157 ==================
157
*1'0.
A fi bat turtă.
(i-, P. SALV.IIJ, il/V. c. ,','rrLlIlţ'i,
J, ('01''111'111'/'/1"
A se cocli turtă.
P. ISPJHESCU, ref}. r- 1H 1.
A fi het mort,
«Se ÎIIII'etă lJoel' II I de "e coclisc t urtti.» - P. Isrmnscu.
9356
:{:
A'l face turtă,
Aceluş inţeles loa la N 0, !);)O-t
UlJATURA
9357
Mai daţi cu udă tura
Că mi s'a uscat gura.
Pentru omul băutor.
A. T'ANN, I, p. 111. -- l-f[Jq'I�SCU,
p, 193.
9358
:1: 1'0.
. Unii cu ura
Şi alţii cu udătura.
fi:. 1. I'ATRICiv, iuo, e. 8mul{'l,
j, COVII I'TII:fU.
Unii ueiu mult �ilull1ea un le zice ],eţivi, pe dud
alţii nicî nu duc vinul la gnl';l, şi tot le ese nume reu.
Vorba Rom<Î,l111lnI: unul iraqe folosul �'i altul Ihn17ne cu,
ponosul,
ULCEA
9359
Nebun este acela care vre să. scie ce se
fiarbe în ulceoa fies-ce căruia.
DIM. TicHTNOI�AL, na., p. 1'18.
Ve(,ii ot«
Pentru cel care se amestecă învtreburile altora, care
vre sit afle gil,nc1ul'i10 fie-căruîa.
================== pagina 158 ==================
�: /\
9360 . �E scos din ulcea.
1:. ''.)BOB.\]\,', h/8f. C. 81f1hllu,
.f. (JII .
. 1-(licit e bpt.
ULcIoR
9361
;l: 6
. Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
C. NIWRUZZI, 1, p. 251. -- ])·ra
Ec. Ş1i:iMAN, înv. c. Adam, [, TI/,'
loca. - DOBRE MARlm:scu, in»,
c. Pirou-Iloşu, .i. Argeş. - .!)·na.
E. STcVASTOS, p. 131. -- H. D.
ENESCU, in». c. Zamoslea, j. Do­
)'oho�. -- K. A. ZAMFIHn:scc-DIA­
CO!" in», c. St!·u.bicni,.i- DO'I·oho1,.
- E. L P ATRICIU, in». c, Smu.lţi,
.i- Coourluu: - Abeceda1' ilustrat;
1', 29. - SCZI1t., IU, P: 129. ­
(�. 'l'sonoansou, in», c. Lipooa, i·
'·ClS/'/I-ll1.
:1: ,.,
U/r'!O/'1I 11I111ICJ'!}e de multe ori III fântână.
i:AV. ONIŞOR, IYrnf· C. ])1)/W()Vlfl,
.i. Vasln.,/!.
*6
XIt mcrqe ulcurrul des la «p«.
V. 1<'0Rl,SCU, c. Folticenî .], Su.­
ciaoa.
Ulciorul merge 10. fântdnrY numo![ pâna când
i se rupe (/i'ânge) torta.
S. FI,. MARTAN, Tnulit. pop. p.
± &: 19.
* ,
[; lcîorul atâta. merqe la j'rintel1cul, pânâ se
sparge.
V. SAl.A, ''''I-O. e. VaşcOII.-BIfITSc-l,
tOm·ÎI. ]]i/;01', Ungaria,
================== pagina 159 ==================
MÂ.:Nf;AR,E, J3EU'l'URA
159
8-llUI,'Î, s-du, i J){)fIJu 'Jdd-ajll(, l)IÎ'!lll ('13 JId
()n( CI'I:fld. 1)
1'1m. l'APAHAGI, /,1/'t'ÎI, .t ah­
')'($" ]1. j 713.
*
l'otcilo (Ii multe ort s-ducc )'IIf)'l; ({pă, IJ/(t 'Ilâ
()rrl ,'·i /niJ/(ldJ. :1)
1. COYAN, ljJ·(�r. (', 8aJJlrlriJl((')
7�'lrÎr .
. ' .
.... ·StamnaJlIll7te ori ",' (lutc 'nl/({pri. ma 1111 arii
'/!{(, ,.:;)i 'U11(/11. il)
*S/nlnUIi di multe ud s-dll�c 111 .,!oJ!lIlu,
111/ 6nl /"It ,<:; fnÎlI.w'f.l)
1/1 CI,
C. JONP:SGU, ImI. ,'. .\'c'Vlisla,
JJfacello1l1(( .
:1:
Di multe od 8' dUI,'e stauma [ntJ"'(l}!I() 1)'/,(t,�nJ�
61'1'1 s)rrÎnd.<1:.0)
11,11' GH1(:u, [in(/". (Olli. '['.11,.11("
.l';l"Î'I".
V c,1i CalUl OI '/ 'j"'vd
Urt/or.! , .... ,
'Pant un la (;J"I(.r;}U' il la foniaineue
(l)U' elle -'1 laisee fa manche OM l' oreilletie.
GABH. MIWN[lm. '1'/"';8. XVl-e
sua«
1 'ro», Grcc,
1) Se duce, se duce, cana la apă , pd,IIă ce o dată se crapă.
2) Cana de multe Of' se duce la apă, dar o dată se frânge.
3) Ulciorul de multe or'( se duce la apă, dar o dată se frânge .
• ) Ulciorul de multe or i se duce la ,?ipot [isvor], dar odată o să se
frângă.
") De multe 01'1 se duce ulcforul la apă, numar odată se [rânge.
================== pagina 160 ==================
160
PROVERBELE ROMÂN1LOR
---------- ----
9362
*6
Se uită ca cănele 'n ulcior.
C. TEODORESCU, ;I/V. c. Lipooa,
.i. Yasl-uhl.
Adică se uitit cluoriş.
ULEIU
9363
*
A eşi d'asupra ca uleiul.
1. IONESCU, Cart. Cit., III, p. 108.
- G. POBORAN, i118t. c. Slatina,
oi Olt.
Vcd i Otcr«, UIII-de-I'/IlII.
Acelaş înţeles ca la No. S(4)..,
UNSORE
UNT
9364
Le:..
De cât oiu întinge 'n unt
Şi rn'oiu uită în pămînt,
Mai bine oiu întinge 'n sare
Şi rne voiu uită la sare.
8. PL. MARIAi'i, Ami/a, p. 31.
JJ1(l't liilti: Sl� llltin/j? Î'Il sare
(;!' v tV � .
'-IZ sa cau ,1 /,11 sere,
Dc cât SIr hltinqt în tont
Şi 8i1 I:au(l Î1/ pămînt.
LAUHlAN & MAXJ.M, II, p. l�liJ.
Mal lnnc se Î.ntin.r/i ÎlI sare
Şi se cauţ7 la sore,
De cât se Xntin.r/i în mit
Şi 8G cuu(1 În 2)(YmÎnt.
E. 1. PATRlelU, ilie'. c. Si/mirt,}.
Corurlulu,
================== pagina 161 ==================
MÂNCARE. BitUTURA
161
"Mat bine să intingt în sare
Fii să le Ut{l la ea C(L la sore,
De cât sit întingt în 'imt
Şi se cauţ't în pâmfnt.
LAURIAN & MAXIM, II, ŢJ. 1057.
VC(rl., j1jălIlt7h:�T;î, Pâ nc,
Sare.
Arată, deosebirea între traîul bun ŞI reu.
9365 * 6Bate apa să Iesă unt.
GAVH. ONISOB, prof, C. Dobro­
vek, j. Yasl'lâ;�.
*6
Bate apa ScL alegli unt.
V. ]'OH)]SeU, c. Foliiceni; [, Su­
ci(t1)a.-�. 1. PATRIOtU, inv. c.
8m.ulţ�, j. Covmb�'I,u.
*6
Bate a!pa, SIt se j'acitunt.
GR. ALEXANDRJ<SOU, maqist«. c.
Focşani . i. Puina. -- C. TEODU­
RE�<;U, in». c. Lipooa, j. Vashtht.
Vcd] Ap", Piuii.
Când unul se muncesce zadarnic să facă ce-va.
A se adăogă aceste variante la No. 368.
*6
9366 Ce mai baţi apa, că unt nu se mai face.
n. MADAN, siud c. Truşeni, tin.
Chişifnifu, Basarabia.
A se apropia de varianta a treia de la, No. 363.
* 6E A
9367 ate vîntul,
Curge untul.
n. P S,\Lvru, îno. c. Smttlţ'i,
.i. Coourlutu - IllM ZANNJ<, com.
BalinUnu <Un- Vale. j. Ilfov.
Dicere de ongma ţig(tn0scă, salt cel puţin venită din­
tr'o snovă privitoro la ţigani.
Arată ideea greşită ce 'ŞI face cine-va de un lucru.
================== pagina 162 ==================
]62
PBOVERBlcL]; ROM,\NILOIl.
,;' ,0,.
9368 ',' Cine umblă udişor
Mănâncă untişor.
1', G,IRBOVWlcANU, praf. c.Bi!'!"·
Mtr-sc!, j. A1·!Je�.
10 Acela::; îl/ţelcc; l,a tI No. 2141),
2° Oel l'� '�J cU o::;toJlel:i. În vleţ". aro tate eu Înde::;·
tulare.
," ,0,.
9369 '1' A sc6te cui-va untu.
L'. lLu:,!, c. Baia·dc-Ori.>, cum it.
]-bl.Jielliora. Trcnrsilrauia>: C. l\'IĂ­
Ri,.OIKĂ, c, Curtca-dc-Arqe», i. A.r·geş.
'1' ,0,.
9370 -r- De 'I merge untu.
GA v . ONI.�OR, ]J/'I�f. c. jJvbrovI!ţ,
.i· Vaslnil/.- G. PUBonAN, iust. c.
8Iat-in/l,.i. Olt.
Ac1icil. il bate 1'81'1.
«'Ti'] fa(' l'ii (le '1 IJlcr//c 1111111»,
9371
'j'
"A merge din unt în unt.
l'II. CANIA!\', lJ//l;1'ic., j. Irl.�i.
AJlicii. din l riuo în hiun
*,0,.
9372 A fi cum îi untu.
GAV. ONIŞOH, [no]'. c. DobmVI"L
.i. I'((s///!·/I.
UNT-DE·LEi\1N
9373
Untul-de-lemn, ce pecat!
Că 'n olă pr ostă s'a versat.
IORD. GOLESOU, 111ss. II, ]l 12.
================== pagina 163 ==================
MÂNlJARI�. BEUTU1,Ă
Se \,liue ei"iut1 cee: ee socotim eh pienlem. lal'iişl Ia
nOI ne vine (GOL�:SCU).
Unt-de-lemn este unul din puţinele cuvinte, 'in care
vorba lemn eL păstrat veclnul înţeles de arbore ea fii liynwYl­
în limba poetich il lut Vil'gilin.
:;:
9374 A eşi dasupra ca unt-de-lemnul.
A. PANN, .h'dd. isso, p. 78.­
HLNl'ESlJU, p. ,10. - K 1. PA'l'RlCdJ,
in». c. SmuJp, :i. t'oourlui«.
A li !Î'(( .. <n pr«, C(I, uni-tle-lenmul,
A. p .. \r;l\, 1, ]>. ii;').
A eşI il' 1(,S/l.jJi'II, I:n I/nf/ll-dp-1CJIII1.
r. ISl'lIWS')U, ["'!]. 1'. il:3ti.
A 17 săitin lire 11111/.
DIM. Ti.lJHINDI(AI" na, p. scs.
] o A ti în stare il se impotrivi invinovăţirilor ce se
aduc de alţii.
ţ llllpel'at:ui nu �uiil, t:UILl ''''I! lnângâe, r.Ull.oRcell(lu'i ne-viuovătia.
Lă\Hlii şi pe sotn l el pentru IJL1lll', sa pUI·tare de grije, şi cu toţiî irn­
preuuă se înt6rsCl'f' la scuunul lmperăţiel, dând mărire lUI DUllJnc<,h'j\
cii ueviuovătin Q, eşit cl'asnp'm ca umlul-ile-l cmn», P. Isrrueson.
�il A învinge, a 6. mut Jna1'8.
KUI11,tl :-1. lld YIl\'hn, ÎIl Sl'lll�, si'\, se tu-,
I;;l cu. "!IJiI-t1I'-IC'I1ln/l1 d'a�l/fiHI .. "I.fir.
b: 1'.'-:;:;.
L'u'uZi el sia deesora»,« de Tucqua. J)
l vor, l11i1f1/1.
Pror, 1;'TlII ..
1) UleIul el stit d" a.,;upra apel.
�i Grăsimen vre tot-de-una să plutescă pe cl'a,uprit.
================== pagina 164 ==================
164
9375
PROVERBlELE ROM.�NILOH
'l'hr' Peedhe Ind gC1'1?II' O]J]Ja' torcrc. 1)
Pror. ])[(11"':-.
*
Tute li face ş'eră untu-de-lemnu piste
apă. 2)
C. ION.Es()u, prof r:.Ncvlisla,
Macedonia.
9377
Pentru cel ret1 :')1 vinovat, care tot el trece de bun ŞI
cinstit.
Si ha 71CUZi clic lnischiLi, Z' oqliu ('ull' acqua, l' oglitt
vene sempre sO]J1'a. ,)
Pro». C01"3.
UNTURA
�.c,
9376 . Bizuesce untura pe câne.
V. SALA, duse. c, l1aşco'ii- Be­
resei, comit. Bihor, Ungct1'ia.
Illcl'e<;ll un lucru celui mal 111:1,1'e risipitor al acelut
lucru. Vegi N o. 2214-.
Nu încrede untura pe măţă,
IC�ROLY Ăcs, p. 80.
Acelrl,:') înţeles ca la No U376 sub fOl'111U, ele povaţă,
Non raccomandare il lardo alla gatta. 4)
Fror. Bal.
Mo»: sol den Bocl: nicht eum GârtncT machen. ")
P-!'OV. Germ.
1) Grăsimea vre bucuros să fie d'asupra.
2) T6te le face, şi iară�'I' unt-de-lemn peste apă.
3) Poţi să amesticf cât vrei uleiul viile tot-de-una de asupra.
4) A nu încredinţa slănina pisicei.
5) Nu trebue să puf pe berbec, grădillar.
================== pagina 165 ==================
165
Ne bizd macslJo'a rt hr/(jat.
P"01!, J1fay.'l'
NCSICCI' net ps« slemintt.
P1'Ol'. C:1:(;h.
PrGI'. S("b.
uacto«
Vec)! Za1'c7.
937B * �'Urciorul nu merge de multe ori la apa.
AL. DUMITRESGU, p. 125. - N,
GH. IONU:sGu, 'Înv, c. Mamornita,
,j. Doroho'i. - Sem, Buc. CI. II,
prin P. GAEBOVlOEAJilU, pro],
*D
Urciorul nu duce (le (1I1,(!,Z) multe ort la apeL
1. G. V AhffiNTlJilEANU, p. 20.­
MARIN RĂDUl.ESU, stwl. c. Slatina,
i. Olt.
Urcioru merge la jeintânâ pânr1 se sparge.
D-na R J3. l\'IAwE, p. 66.
*6
Urcioru; nu merge de multe ori la. o.!}JI'f, căc;
or; se Spa1"ge ori se crapă.
AL. o DOBEf3CU & SLAVICl, Cart.
cii>« Semin. Buc. Ol. VIII, prin
P. GÂEBOVlGEANU, praf
Urciorul merge de multe m'I, la (tpGL clar, în
cele din urmă, se spm:qe
HINTESGU, 1}.196.-P. ISPlRESCU,
Leg. 1, Itl72, p. 172 .
. ;. ;::"
'.' Urciorul nu merge de 1nnlte or't la P�f,t·
1. POpgSCU, '[nv. c. Dobreni, j.
Ilfov,
Veqr Ci/I//t, 01, Tivg-ri, Uldor.
33
================== pagina 166 ==================
166
----�.
PHOVERBELE ROMÂNILOR
9379
Acelaş înţeles ca la No 9361.
Tout ca pot a l' eve que brise.
Roman ilu Iienari, xui- Siecle.
Tanto ua l' orcio per l' acqua che .egli (13) si rompe. 1)
Pro». Tosc.
Ollulo. tam fertur ad aquam quod fracta referiur. 2)
P1·OV. Josâ-Laiin.
Der KruiJ geM 80 lange eu liVasser, bis er ser­
bl"icht.3)
Urcior fără mănuşă.
IORD. GOLESCU, JYIss. II, p. 14.
Se gice pentru cel pe care n'ai de unde '1 prinde
(GOLESCU).
URDĂ
Ve11 Surd, Terclu, Uslu­
rotii,
*6
9380 Mal încet cu urda, în Turda.
V. SALA, Dasc. c. Vaşcoiî, comit.
Bihor, Ungaria.
*6
Urda, n) O duce la Turda.
D-ra SILVIA LAZĂR, c. Vaşcott,
comit. Bihm', Ungada.
IULIU GROFSOREANU, dasc. c.
Galşa, comit. Ârad, Ungaria.
10 Despre un om care are o femee presta, şi nu o
duce in lumea cea bună căci o va rîde. - Comit. Bihor.
1) Atât ulcîorul merge la apă încât se -sparge.
') Ulcica atât c dusă la apă până cec readusă spartă.
3) Atâta se duce ulcioru la apă, până se rupe.
================== pagina 167 ==================
'9381
M�Î>,NCARE, BEUTURĂ
2° Sit nu duci un lucru unde deja se află pre mult.
Comit. Bihor.
3° Se gice despre omul pripit. - Comit. A1'acl.
*.6
S'alege urda din zer.
167
AVR. CORCEA, paroh, c. Coştet»,
Banat.
Vcdî Hrânză, Neg/li7tă.
S' alege binele din Jeu, se va gitsl cel vinovat ŞI cel
ne-vinovat.
URZICĂ
'9382 *.6 A prăji urzici1e cu zama mămăligei.
I. ANTONESCU, siiul, c. Vâlcele,
j. Ar-geş.
Adică mâncare prostă şi, prm urmare, a fi sărac.
USTUROlu
Vedl .ur«, Bărbat, Cur,
Pitit. '
*.6
'9383 Par' că a păzit usturoiul.
G A VR, ONIŞOR, prof c. bobl'O�
veţ, j. Vasltt�tt.
Adică nu a dormit t6tii n6ptea, a făcut n6ptea mare.
Este un obiceiu poporan ca, în spre Sfântu Andreiu,
fetele şi flăcăif să se adune şi să petrecă împreună, fe­
tele aduoând de ale mâncărit, iar flitcăii Iăutart şi de
beut. Pe strachina fis-oăruîa se pune câte o căpetină de
usturoiu ; iar o babă bătrână e orinduită să păzescă
usturoiul ca să nu'l furestrigoIu. Căpătinele acestea, de
usturoîu, le ţin de 18c peste an, şi cu căţeii din ele ung
uşîoriî, pragul, uşile grajdurilor şi poeţile cu vite ele
pe la case, ca să fugă strigoit.
:9384 * .6Nici usturoiu a mâncat, nici gura el pute.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 48.
V. FORESCU, c. Folticeni,j. Suctaoa.
- GR. ALEXANDRJ!:SCU, mtuţistr,
j. Puina;
================== pagina 168 ==================
168
PROVERBE LE ROM.�NTLOR
* L�
Nic; zestltrOllt n' a mâncat, nic'Z [jura nu'l1JliJ'6se.
BARONZI, p. 59. - P. ISPIRESCU,
Snooe, p. 41. - D-na Z. JUVARA.
c. Fe(lesel, i. Tutoca,
:�: "i Nic; usiurou: (ni«) n'a mâncat, nid qus«
nu'l pute.
HINTESCU, Jl. 198. - P. ISPl­
RESCU, Leg. I, p.177. -- E. I. PA­
rurcro. în», c. Smnlţ'i, j. Coourluiu,
- G. POBORAN, inst.,j. Olt.
Ca şi câsul. usturolu nu mâncase, Şl [jurile
IW le niiroseă.
P. ISPlRllSCU, Le!J. ]1. 372.
;i: .:'i
Nici usturoiu a nuincai, nici quro. 'i-a mi-
rosit.
V. J;'ORllSCU, c. D01·I!.U, j. 8/1-
ctaoa,
:l:
. Hiel usiuroiu n'o mâncat şi nic; fj/w(t nu' 't
pute.
GA V. ONl.�OR, p'·o/. c. Bârlad,
.i. Tuiooa.
Nict usturolu cun mâncat, nict .(jur(i 'mI, pute
la cur.
A. PANN, III, p. 108.
"'L-
.1' N' am mâncat usiuroiu, nu'm), mir6se [jura ..
G. EĂNULESCU, în». c. Pietro­
şita, .f. Dârnuoviţa.
Veell iJ.!7e'".
Se �lice pentru cel ce n au nici o ruşine ele faptele lor
cele ue-trebnice (Gor.nson).
<Nu se poto spune bucuria ce aVlll·iî. când se ve�ll1r"( CI1 atâta cit·
dlHl de baur. Veniră a-casă, şi dormiră, ca ş-i c(Î1Ul uic; ustarotu tnc
mâncase şi qurile nu le miresei: .. A dona <;li Jl1aJ'G I'Îh'li se fiiClt în
Ul'aŞ când S8 aJlit că s'a spart visteria împc1'8.LulnI». - P. ISPlHJ!sCU,
Lc,r;. p. 372.
================== pagina 169 ==================
Acelaş înţeles ca la No. \);)8(;.
Acelaş înţele::i ca la N o, D385
jCg
IDEM, ca-,« HOJl/" ] 89:2.
A, P ANN, ] 889, 1). 10; I, p,51.
,��----------- �--
H, D.ENESCU, [u«, c. Zunios­
I ca, [. Drnohoi,
PER, PAPAHAGr, Zn'cil. Ju/;;-cs"
1" IMI,
MÂNCARE, BEUTURĂ
A mâncat urdă cu usturoiu, şi cere să'I
mirase gura a lapte.
A. PANN, rr, p, 80,-HlNTESl'U,
p, 196.-:E'B. DAM'f:, IV, ]1. 200,
Cine mănâncă usturoiu îi pute gura.
A mânca usturoiu, şi gura a nu 'i puţi
nu se pote.
:l:6
. Până nu mănânci usturoiu nu'ţi mirase
gura.
Orice faptei rea, când ŞI când trebue sit se descopere,
9388
9387
9386
9385
v ci!! LC/IIdd,
Când cel reil vre "il t1'8Crr de OUl de trehă.
I\:, A. ZAMFlHI-:scu-fl[ACON, înt'.
r', Sliulncui, :i, Do'ml"JI.
:1:6
9389 ' Cine nu mănâncă usturoiu, nu'I mirase
gura.
:j:6
Cuie nu 111 r'înâ'l1c!i ustinotu, md pute ţţura.
M. LUP.ILSc.:U, 'Î/lV. c. Bl'OSCC'III,
j, Sueiaoa.
*6
Cine l1U (i nuinca: usturo'tu) 'JI1r't mirose fIuru.
N. GII. IONESCU, înt: r. Mo­
mo'/'nit({, j, D01'oho7.
1) Usturo'(u mânâuc", gura îţi va mirost.
I
Id' ;
I
================== pagina 170 ==================
170
PROVERBELE ROM�\NILOR
Pentru omul de trebă ; nu a furat, înşelat, minţit, etc"
nu are grijă ele nimic.
9390
Îi pute gura a usturoiu.
FR. DAME, IV, r- 206.
Ac1icCt minte.
VARZĂ
V C(j! el/}rii, Fat<!, l1.!(en,
S/ă/li/l/f, Ca}. II, c, Varză,
a Ve»).
9391
*6
In plasă
După zamă de varză.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. i}te/i71/cscl,
.i. Vâlcea.
Se (Jice celuî care cerşesce p1'm sat cea ce'I trebue.
,
j 9392
'j:
"NumaI gâsca altuia să o ferbi în varza
ta.
OR. POENARU, -iug. [, Blt.�i!Ii.
Despre uo-recunosoinţa omenescă, S{t nu faci bine ni­
mărul de cât numai în schimbul unui folos 61'e-c<11'e căof,
în tot casul, .omul nu e recunoscător.
\
� 9393
*MaI bine varză acră cu 'nvolelă,
De cât zahar dulce cu cărtelă.
A. PANN, Il,p. 92.-HJN'('ESUU,
1'.199.- r. TZIN'l'ZU, ill!J.j. Bm;,'{l.
VeeF LCJ;ltl/ltlJ j>/!/lc) Un!,
Sare.
9394
Acelaş înţeles ca. la No. \1031.
*A fi murat în varză acră.
NI. CANIAN, )iublic., J. [((şi.
Adică bătu t.
================== pagina 171 ==================
J
9395
MÂNCARJi:, Bl�UTURĂ
*
Bun de făcut cu varză.
171
E. 1. PATfUdu, în», c. Smi/tip,
.i. (!1I'I!1/!'11l7'1I.
VCl!� Pol/do
Despre omul prost.
9396
*.6
Spală-varză.
BARONZ1, p. �6.·- LAZĂn �Ej·
N�:ANU, Dict . p. 7(j1. - C. POBO­
RAN, uud: .i. 8Iatina.- C. TEODO­
RESCU, fu". ('. Lipar«, j. Va sht'!/(.
10 Adică palavl'agii:L
;20 Om fC�ri1 nict o socotelă.
"Pal·'cii cştl usi epalănarzâ»,
9397
* A'I face varză.
G. POIl0HAN, ru st . c. 81al'În([.,j.
mi.
9398
A'[ bute m61', ţepiill.
* A o face varză.
G. l'0!10RA N, ·inst. c, Slatiuo;
j. 011.
A nu race 111C1 o ispravă, iL g1'0�1 111\ lucru; 'L eşl un
lucru 1'6([, cum uu fOe aşteptă, a Il Jn::,;toll.
VARZARE
*.6
9399 Numai cu apă şi cu sare nu se face
varzare.
C. POSS.-I, .�/ud. c, Hnmulesci,
.t- j\Ti'm!lI.
CU 11111lW ee poţi face '?
VAS
Vedi a Lil't�·(:J OtCI, F'ân·
rece, Pici/tu r'l,' Cap'. VI 1 -'��
�Y, (:, J7rrs.
================== pagina 172 ==================
172 l'ROVEIUjjeLC RO:1lL\NILOR
9400 * ""'Multe vase sunt pe din afară smălţuite
şi pe din năuntru mânjite.
GR. ALEXANDRESCU, lIW,'j'i8/J' .
.1. Pltln((.
Pentru cei cari f)l1llt m.u 1'6i ele cât se arat.1.
9401
* /\
-'Vasul curat spune în ce mânI a picat.
V. SALA, dasc. c. ['{{şcoli- n'l'
rescl, comit. Itiho«, Uuqaria ,
Ara!,i1, hărnici., ouiulur.
9402
Tot dintr'un lut se sc6te şi vasul de unt­
de-lemn, şi ţucalul.
IOlW. GOLCSCU, 11158. Il, p. 7(1.
Adică �î col buu :-;î col n�il dintr'o mumă .unîndo:
(GOI.ESCO).
9403
Vasul gol cântă a f6me.
HINTCSCU, p. j$1!1.
* 1.'..
� 9404 Gol cântă vasul.
V. SALA, 'ÎnL'. COlii. Criscio): d'·
Ţf(l§CO'II., comit; Bihor, L'JI.'Iarill.
Nil' i minte �[l1 cap,
\
� 9405
Vasului gol toţI îl dau cu piciorul.
A, PANN, tu«, 188�1, 1'. 102;
III, p. 131. -HTN'('CSCU, r- 1l1!1.
Adicr, omului s.irac.
* ""'V 1 l' v • v d
9406 asu p In se cerca es.
V. SALA, in». c. l'OC01rI. comit,
BillO)', Unşjaria,
Omul bog;;,L dc toti C cautat.
================== pagina 173 ==================
MÂNCARE, BEUTURĂ
-r-r-+r-r-r-r-r-r-r-r-r-r-
173
9407
In vas spurcat ori-ce 'I pune, ca vasul se
spurcă.
IORD. GOLESCU, ]j{ss. II, p. 16.
j
Adică la cel ne-legluiţI şî cuvintele sfinte se spurcă
(GOLESCU).
De mauoaie iesseau ne S01'ti1'(1 jd lum boire.
1'1'01'. c.u«. Xl T_e Siecle.
9408
Vasu spurcat şi puturos, mirosuri nu prii- \
mesce.
IORD. GOLESCU, ]j{ss. II, p. It!.
Adică cei proştî şi mojic! nu înţeleg de cuvintele cin­
stite (GOLESOU).
9409 � Tot vasul mir6se a ce coprinde ( cuprinde).
BARONzr, ]1. 49. - HINTESCU,
r- 108.
Tot vaii/il SlÎ)'� aceia iniriu«, .5J)]'o ce S(t lm'fJ!1
într' insul 11I((� nainte.
DIM. ŢiCHINDEAL, lt'au. p. 5l2:3.
VC()1 BIt/le.
Se cunosce ÎIl tot-deuna, după ore-ce semne, origiull.
omului care S';L ridicat mai rle jos.
(JI/.O semei es! iJn�nfa 1N'(,JlS. serrul»! oilorcm
Test Ci (li tÎ .
La caque sen! 100(jOiiJ'S le luireno.
trudi», p)'/)c.
1) Hutia dă In tot-deuna din mirosul seu.
================== pagina 174 ==================
174
PROVllRBELE ROMÂNILOR
Cada cuba ckeira ao vin/lo que tem. 1)
PI'OV. Pori.
vVas suerst ins Fass commi, ilanacli schmeckt es
immer. 2)
r-»: Germ.
De ton riekt altijd. naar elen haJ·in.q.3)
1'1'00. Olant7.
9412
9410 Cu vasul de unt-de-lemn, la unt-de-lemn,
şî numai tu te poţi sluji.
IORD. GOLESGU, lJ!IdS. II, p. 28.
Adit:l� eu fie-care, lu ;LCeea ce s'a deprins, la, aceea te
poti sluji eu el (GOLESCU).
I
9411 Cu vas găurit apă nu veI sc6te. '.J
IIlRD. GOLllSCU, JJIss. II, p. 28.
Se (Jice pentru cele piste putinF�, şi cii cu un nevoiaş
nimic nu faci (GOLESCU).
* /.:,
In vasu mare intră şi mult şi puţintel.
D-mt Z. JUVAHA, c, Fedc8c'1,./.
TI/to'('a..
Bn !JJ'îtnl lniitiile '1) ce qtt' on ueui,
Bn peiii, mei-on ce qu' an peut.
L'roc, JJIsl!. Xlt I« Siixle.
9413 Vasul vechiu mal mult ţine.
IOlW. GOLI1SCU) 11138. II, p. lt>.
Se \,lice spre m{wg(dm'ea celor betnÎ,nl (GOLESCU).
1) Tie-care vas mirose vinul ce ţine.
'� Ce vine Iutâiil în butoiii, are gust în tot-deuna.
') Butoîelc rniroso în tot-deuna scumbria de mare [hcrlngnl).
4) Hintillc ec baril, toruiean, vase,
================== pagina 175 ==================
9414
___ M_Â_NCARE, BEU'l'URP.
JYlalwn vas non [ranqiiur. 1)
i-»« Litl.
PrOl!. Elin.
Pol JNu tlu:« lon.ljtemps.
DU1'a pi,& una peniola [esea che una nuova.2)
Pro/.'. TOBe.
GI/{:In'o!,cn poiier; tlw'en hei langsl. 3)
Tvo», Ulmul.
A rernăne ca un odorog de vas.
A. PANN, II, Jl. 98.
175
Când suntem p(�riisitJ ele totii lumea.
Te-II II. ]JllJ'!tsit toi: -)'i al n"l1ws,
Ca wu OII01'l)g de ca«.
A. PANN.
9415
:;:6-
. T6rnă ca 'ntr'un vas spart.
FI{. DAME, IV, p. 212. - (}R.
ALEXAJmRESCU, nuuţistr. cam, ]1'0':­
şal/l, [, Puiua,
Pentru beţivul de frunte.
il boi; conune uni trou.
Proc. Fral/c.
') Vasul reu nu se strică.
") O 61ă veche line mai mult ele cât una noui,
3) (na spartă ţin'c mai mult.
================== pagina 176 ==================
17.6
PIWVERBELE ROl\L�NlLOR
VATALAH
�
9416 . Di chele di porcu, vătălah nu's face. li
I. COYAN,p1·nj. c. Pcriroli, Epir.
VC<Î! Cal.
Acelaş Înţeles ca la K o. :200t.
VIN
Vcdl A'!'Iltillrlell, a IJJ,Bu­
tie, Crl//(, Cai. �,(ll� (.', DU//III,
ifel/lerel j�aud(7, Aiisir/;r) 11/u­
(eri, .1Vc!vi!s/;'f1 j-Jalltrova, Fes.:«,
Ti/lcrejL', Vale(l-LIIIl,f:"/P.
A se vede la cuvîntul Viţel, K o. 1244, În Gaster, ehl'f."
tomaiia; II, p. 97 şi A. PANN, Pocestea rOl'bei .. I, p�lg. 1 j \)
şi următorele, o legeucll despre pomo.
9417
*6
Vinul să be la vrană.
D-ml M. BEl�EA, c. Urlat], i­
P(i/C/Il.
VeeF fi .8!.
"
CrtCI acolo îi simţi gustul şi te poţi ÎIH.lestnb.
9418 Totă lumea be vinul, dar nu'şî be mintea.
A. P ANN, I, ]1. 127.·-HJNTESClJ,
r- f).j.
Ne povătuesce să bem potrivit ci nu p(m(t la Îmbi-,bt1'8.
Ve\lI No. 8118.
:1:6
9419 . Să bei vinul, dar să nu te be !
GAV. ONIŞOR, CO})1. Iccsci, j.
Tutor«.
Acelaş Înţeles ea la No. ac11S.
1) Din pclc de porc, burduf nu se face.
================== pagina 177 ==================
177
:!:6
9420 . Cuiu cu culti se sc6te afară,
Vin cu bere de-a amară.
1. PUSOARTU, c. P. )l;fif1·lI.lH,b,
comit. Fe'îfjc(,l'((ş, Tl'ansilvania.
Inlocuesci un clar cu altn].
9421
:l:6
. Tornă vin în doue 6le,
Că nici capul nu me d6re.
G, P. SALVlIJo î/l'v. c. Smnlpi,
j. Cocurluiu: '
Pentru beţivul de frunte,
.\. '::'
9422 .' - Vinu '1 bun, rachiu 'mi place,
Şi parale nu pot face.
) ','
·1
, \
I. POP1,SCU, {nL', c. Dobrent; j.
Il/ov,
Cel iubitor de heutură, române si:'mw .
. ,. 6
! 9423 o.' Vinul nu se face apă.
ZOn: Mn-IĂILESCU, fnv, c. IJn­
ştcn1, ,i. Prolioc«
Omul 11W.1 mult ţine cu l'mb sa, de cit cu străin,
:;: f::..
9424 . Cine nu p6te purtă vinul la tinereţe, va.
purta apa la betrănete,
IUL, V UI,CĂNESCU, suul, c. Pe­
lcsci, i. DoU,
Cine be In'e,l, mult 1:1 tinerete sărăcesce.
9425
*�
Bun 11 vinu, nu 'i ca apa,
Nici friptura nu '1 ca cepa.
GAV. Onrşon, praf, c. Dolno­
vi!t. j. 'VaslHlu.
================== pagina 178 ==================
178
.. ?
PROVEBEf,E ROMANILOR
*6
Nic'i friptura nu' 1, Ca cepa,
, Dar nic: vintt nu':;' ca etpet.
Nrc, MATEEseu, în», c. lJIovi­
liţa, j. Ptttna.
*6
Il mai bun vinltl ele cât apct,
Şi friptura ele cât ce pa.
G. P. SA LVIU, îno, c, Sniulii,
j. Coourluiu.
Dic beţivii ŞI gămanii.
9426
Pici6rele nu'l mai ţin
Şi tot strigă: ado vin!
A. 'PANN, I, p. 112.
Piciorele nu'l nud tin
Şi tot strigă: adă vin!
HINTESeU, p. 114.
A. PANN, Edit. 1889, p. 52; 1,
p. 114. - HIN'fESOl', p. 202.­
Semin. Cenir. oi. VIII]J1'in P.
GĂHBOVlCEANU, ]Jj'oj.
Acelaş inţeles ca la No. 9421.
*6
9427 Cu vinul şi cu somnul
Uită grijile omul.
:pice cel ben tor.
9428 * 6Să be omul vin până va ţine leul de u­
reche, nu până 'i va sc6te ciorele ochii.
I. TAca, inu. c. Branesca.]. Co­
»urluiu,
f� Adică să be ca StL se întărescă iar nu până la În­
,,' /�etare. O
( "h oJ ,9)429 Nu e vin fără drojdie.
� r. G. VALENTTNEANU, .p. 46.
Ve4I llHere.
================== pagina 179 ==================
MÂNCAFE, BEUTURĂ
Adică bine fără reu, plăcere făl'lL supărare, etc.
Chaque vT;;! a sa lie.
.179
9430
La apă cu mesură, la vin fără mesură.
IORD. GOLEsau, 1J:fss. II, p. 37.
Se �lice pentru cei beţivi (Goi.ssou).
9431
*
-.
Are VIn <;e portă apă, are vin ce nu
p6rtă.1)
D. A. ])!1!LESCU, c. Gopeş'î, Ma­
cedonia. - D. DAN, c. Neoesca,
Macedonia.
Sunt oment cari te pricep indată, i<1l' <11ţii nici de cum,
adică deştepţi şi proşti.
9432
.6.Vinu 'i dulce.
Dar te-aduce.
B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn .
. 382. - P. TEODORESCU, mv. c. Mi­
roslrcua, Tecuci.
Adică te culcă 1<1 pămînt ; să. ne ferim de dînsul.
9433
Din picătură se face vinul.
I. G. V ALENTINEANU, p.
Din mici economii se adun averile cele mari.
9434
Vinul nou nu se ţine în foi vechi.
HIN'rEsau, 1)· 201. - G. MUN­
TEANU, p. 31.
Pentru cei tineri sau pentru copil.
1) Este vin ce primesce apă; este via ce nu primescc.
================== pagina 180 ==================
180 PROVERBELE ROMÂNILOR
---
9435 S'a jurat pe vin să nu mai be rachiu.
BARONZI, )l. 8ii. - HIN'J:ESCt:, p.
201.
Pentru cel beutor.
*6
9436 A jurat pe apă că nu be vin.
G A V. O N1ŞOR, )J7'of com. Shuil«,
j. Tuioua.
10 Acelaş înţeles ca Ia N o. 9435.
2° La o vorbă minciuosă.
*6
9437 A jurat că nu be vin.
GAV. ONIŞOR, pl'of. c. Do 111'0'
VI'ţ, i. ŢTasln'îll.
Acelaş înţeles ca la N o. D43G.
9438 Vinul îţi ese în nas.
R07n(Î1l11l r;lu'Iilcţ, I, p. 8.
Pentru beţivul cu nasul înroşit de pre multă băutură,
9439 Işi innotă gura în vin până dă dintr'însul.
A. PANN, I, p. 127. - HIN­
TESCU, p. 72.
Acelaş Înţeles ca la No. \1430.
9440 Eri vinu '1 bătu la spere,
Ş-a�H iar merge să se 'mbete.
A. I'ANN, I, p. 110. - HIN.
'{Eseu, p. 202.
Pentru cel caro nu se IaSi:'L de darul beţieI, ori câte
s'ar întîmpla.
9441
*6
Vinul e toiagul betrâneţelor şi nebunia
tinereţelor.
A. P ANN, Edil. 1889, p. 52; r,
p. 114. - HIN'.fEscu, p. 202. ­
V. SALA, in». c. Yaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
================== pagina 181 ==================
MÂNCAHll, BEUTURĂ
-------
181
Dă putere bătrânilor istoviţ\:, aprinde însă peste me­
sură mintea celor tinerl.
Vinnm, senem eliam nolentem, ealiarc r0111zwllit. J)
ProIJ. Lat.
IhlV. El-În.
9442
Vinul, cărja betrănetelor.
IOlW. GOLEBCU, .iVIss. IT, p.277.
Acelaş înţeles ca la No. 014:1.
*6
9443 Vinul e sprijinul betrănetelor.
C. TIWDOHESCUJ in», c. Lipoca,
.i. Va8111t1l..
Acelaş înţeles ca la No. 9442.
*0
9444 Vinul e laptele betrănetelor.
r. G. V ALENTJNEANU, p. 45.
Acelaş înţeles ca In No. 9443.
p.rov. Lat.
Le Vin et le lai; des oieidarâs.
Jv[alinecs Senonuise«.
Il vino i': la P017P(l (le vecchi.4)
Pl'OV. Itai.
1) Vinul, pe bătrân chiar dacă nu vrea, îl silescc 5:1 sară.
2) Vinurile, pe bătrân chiar care nu vrea, îl silesce să j6ce.
3) Vinul (e) laptele betrânilor.
4) Vinul e laptele betrânilor.
14
================== pagina 182 ==================
9445 * 6Vinul nu '1 beti boii.
182
"HOVlCUBlCLE IWMANILOR
G, P. SALvn'J, în». c. Smulti, J.
Coourluiu,
Vinul r; pentru uoi,
Nil e pentru DoI,.
A. PANN, Ei/it. 1889, r- 52; r,
r- 114.
I
� ,
Vinul e pentru noi,
8i nu c pentru boi,
V. ALEXANDRI, TeMI'.. r- 238
Dio cer beuLo!'!.
Prol!. Franc.
p/,OV, Lat.
V. ALEXANDRI, TeC/Ii·. p. 238.
Cât 'l·t de bun
Te face ucbio».
Le (;oin' cnirc el la raison sort.
8(/)1 i cutia uino olnnnbraiur, 1)
Plmd.
A. PANN, Eiri[. 1889, p. ,-,2. --/'
V. SALA, în». c. T"llşcol1 Bărcsc),
comit. Bi1/0}', T'rujoria,
Le 1it.n n' est pas pOW' les beies.
V inusn Ilr:rncn/uf sapientes. 2)
811.'1 bem. cu cumpetarc.
1) J\Hl!tea este lnvcluit.. (ruicsorată) prin "in.
2) Villul face pn: ce. eli minte nebun,
9446 * DVinul îl bel de bun
Şi el te face nebun.
================== pagina 183 ==================
M�\NOARE, BEUTURĂ
----
D01:e enire il bere, se n' esce il eapere. 1)
Prov, Itai.
Do enira beber, sale saber. 2)
Frac. Span.
183
Isi tler Trunk im Marme, sa isi der Verstand
in ele)' J(anne J),
Pr'ot'. Germ.
lyltem ilie icine {IOeS in, the tcit qoes out 4),
Prov. Eng/.
9447 * D.Fie omul cât de bun,
Vinul îl face nebun.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
.j. VaSlUtH.
*D.
Omul el' el?' fi cdt ele bun,
Vimtl il face ne-bun,
\/ A. P ANN, 1, p. 110. - HINTESCU,
p. 12B, - 1. 11. HÎURENU. Dat.
Cop., ]J. 9G. -1. G. VALENTTNEANU,
p. 31. - N, MA'J:ri;Escu, înv. c.
Mooiliia, ,j. Putna,
Vinul pc cel bun.
Lesne l' arată nebun.
IORD. GOLESCL:, lJIIss. II, 278.
Ace1aş înţeles ca la N o. 944G.
9448
Unde intră vinul ruşinea ese d'acolo.
I. G. V ALEN'J.'INEANU, p. 45.
Şi precum (�lice Ovidiu.
Nox el; amor, viuumque nilril modcrabile suadeut,
Illu pudore vacat, Liber Amorque metu,
1) Când intră băutura, esc mintea.
2) Când intră beutura, ese mintea,
3) E betia în om, atuncl e mintea în olă,
4) Când! intră beţia) mintea ase.
================== pagina 184 ==================
184
9449
PROVERBELE ROM.ANILOR
:{:
Vinul face pe săraci bogati, pe ciungi cu
rnănl, pe ologi cu piciore şi pe orbi
cu ochi.
A. PANN, I, 113. --- HlN'{Tcscu,
P- 202, - GH. rl.UlXANDRESCU, ma­
.'fistr, c, Focşant, j, Putna.
Omul care s'a îmbătat ulti:'t t6te necazurile vieţiI.
POV ESTEA VOIl.BII
Cmugul, olog-ni, orbul şi g'olanul ce'I purta,
La o cârcrumă 'm preună heJllI până, a se 'mhetit,
Ul'bul l'idică paharul, faţa vinului privind,
IJ, 'iu! ('C flore frumosii! (fise tare chiuind.
Ciungnl necăjit ,le vorba'r : Ei, d ise, me 'nebunesc!
De unde ved î ti,')['e tu, m â ? ar vrei SlÎ te păhuuesc !
Ci nu Stil, dice olognl, Ica'I cu mârn ile de ]Jer,
Srt ţi') calc cii subt pictore, să 'I pisez, să ţ,i'lla, mel',
Iar golanul <os Sleil faţă, vGzumI cii se necăjesc,
Daţ'f, mi)! �lise dUre dinşiî, că ce-I) fi e,1. împlinesc.
!>I:.6
9450 . Vinul alege pe om.
E. r. P ATRWiu, în». c, Smulţ'i,
i. Vaslui«.
Omul Ia betie lepecl:l masca, ŞI se arată cum este.
9451
Vinul e dat să'l be volnicii, iar nu toţi
nevoiaşi.
A. PANN, I, p, 127. -- HIN'I'ESeU,
r- 202.
Acelaş înţeles ca la No. 8992.
Le Vin est la boiseon des braues.
Pi'OV, ]i'1'((,l1C.
9452
Cine be vin îşi be punga, şi mintea, ba şi
sănătatea.
A. PANN, I, p. 111. - HIN'!'ESCU,
p. 201.
================== pagina 185 ==================
185
D-na E. B. lIIAwR, ]" �l�,
Arată, ne-noroci tele urmări ale betieI.
lroo. G ((Ilie. )llSii. X r-c8ii:cl e.
Tnlen tente /8 in, IVit is out 1).
1'j·OV. Engl.
9453
*
Cine be vin mult îşi be şi minţile.
GR. ALEXANDRESCU, 111 aqietr. [,
Puiua.
9454
*Vin şi rachiu cui place,
N'are cu ce să se 'mbrace.
Dvna Z. JUVAHA, c .. Rrdw7, j.
Tuiooa.
*6
Vinul) inica cui fi, place,
N'are eu ee s(7 se '1111))·aee.
A. P ANN. ua«. isss, r- 5:), 1.
]1. 117. - HINTIlSCU, p. 202.- H.
D. ENESCU, fIII'. c. �(/lliOstC{(, i.
Dar·o/lOt.
9455
:1:6
Vin, vinarsul cui îi place,
Om de trebă nu se face.
Y. SALA, âasc. c. r{(�'col1, comit.
Bihor, Un.ljcwÎa.
Acelaş Înţeles ca la No. 9447. In comitatul Bihor se
pronunţă, hin, hinars, etc.
1) Când vinul e înăuntru, Mintea c afară.
================== pagina 186 ==================
186
9456
PROVERBE LE ROMeÎNILOR
*YOţI be vin ma nu'ş be mintea.
D. A. MILESCU, stwl: c. GO]JfŞl,
Macedonia.
Tot omul b8 vin, Însă nu până, Ia imbetare.
9457
Vinul cât de ve chîu şi femeia cât de tî­
neră.
Lumea Ilusir, An. II, p. 695.
:l:
. 8et fie pânea cât de caldă, vinul cât de uechiu.
şi ncocsu: cât de Unlrc'i.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi,
j. Couurluiu:
Arată cleosebitele însuşiri ce se cel" după lucrurr.
9458
Vinul bun nu se 'ncercă, ci piste cap se dă.
IORD. G01.ESCU, MS8. rr, r- 19.
Adică lucru bun se priimesce făl'ii nici o încercare
(Gor.ssou),
9459
Vinul bun de sine se laudă.
IORD. G-OLESCU, J11s8. ] r, p. 20.
Adică ori-ce lucru bun (GOLESGU).
A bon vin pas d' enseigne.
Al buon vino non lnsoqna frasca. 1)
PI'OU. Itai.
Gute l'Vaare lobi eicli selUst.2)
Proo. Germ.
1) Vinul bun nu are trebuinţă ele firmă.
2) Marfa bună se laudă singură.
================== pagina 187 ==================
Acelaş înţeles ca In, N o. 94G0.
I
9460
MÂNCARE, nJmTURĂ
Vinul bun trece şi pe ascuns.
KAROLY Âc,;, p. ss.
Nen! dobremu w2ntt potreim« unclia.
1'1'(1). Cech,
,IJ;o6ap'I> ecnam, JlaRO K'II1l\a. Jln:lle.
PI'01i, 8[1'/1,
Nem kell a .fa bornal: c.',;/:g,f:J'.
Pro». J;Ja.ll.l/.
187
9461 Vinul pritocit cu mult mai bun.
Ioun. GOL1':SCU, u»: II, p. ] \1.
!.
Se �lice pentru cel ce se schimbi!' dintr'o slujbă într­
alta, aretând cit sunt mal destotnict (Gor.ssou).
,
I
1
j
ţ
9462
Vinul cu apa când s'amestecă, puterea ş-o
pierde.
IORD. GOLE;:;r:U, u». TI, p. 19.
Adid cel tare cu cel slab (GOLESCU),
9463
• •
In butilce mice, vinul cel mal bun.
IOR"D, G01.1 seu, 11.[88. JI, p. 17.
Adică �î cel mai miel sunt, (1flstoiIlÎ(\Î (GOJ,l�SC(J).
Dans les pciites boiic« les /;rms r!n.(/nrnls.
+
9464
Se duce ca vinul stricat din bute în bute.
A. PANN, tu«. 1889, 1'. 110.
Pentru cei ne-statornioî în obico'înrile,în prieteniile
lor, etc. şi cari le sohimbă luând altele mai re]o.
================== pagina 188 ==================
188
9465
P1WVERBELE ROMAN1LOR
Aburul vinului în cap înveluindu-se, gân­
durile acoperite şi cuvintele ne-gândite
la ivală sc6te.
DEM. CANTEMIR, Ist. Iel'o.'l1.,
". 18"L
Vinul desvelesce gi1ndul'ile cele mal ascunse ale omului.
FI·or. Elin.
Pro», l.at,
Cât să dai ocol
Tot te dă de gol.
9466
A. PANN, su«, 1888, p. ;;2;
r, p. 114.- HIN'fESCU, p. 128.
Pentru vin, daca '1 bef peste me8U1'(I. Acelaş înţeles
ca la No. 0465.
L'ro». Ehl/.
Tu umo }·crilus.1)
L'ro», Lat.
El ono unda sin calcas. 5)
Pro». Span.
1 '1'OV. I 'ouit,
(Juoan lou t,V enire, lou secret que sort. 7)
L'roo. Ilearu,
1 J Vinul IlU arc zavor.
,,) Vinul nu arc zăvor.
3) In vin adevărul,
4) In vin (c) adevărul,
5) Vinul umblă ["rr.. nădragi.
6) Vinul face să spui adevărul.
') Când vinul intră, taina esc.
================== pagina 189 ==================
MÂNCARE, BEUTUHĂ
De 10lJn in het llj!, het har! in den monet. 1)
i-«, ou«:
9467 * ,0.Vinul fără lăută
Ca o gură mută.
189
IORD. GOL Eseu, lJl8S. II, Ascm.
p. 39.
Românnluî îi place S{L be pe cind lăutarul il �lice la
ureche.
9468
Ca cânele '11. car
Ca vinu 'n pahar.
V. ALlLXANDllI c\:; LASUAU 1\.0'
S ETl'f, 1\I[S8.
Adică reu, C�LCI locul vinului e în pântece CI nu Îl]
pahar.
9469
*,0.
Cât ciora 'n par
Şi vinu 'n pahar.
Adică puţin.
GH. PO'L!';NAHU, iI/fi, c. Bassa,:i.
Iolmniţa.-ZOln lIfn-IĂlf"I';'iCU, tu t·.
c. B/.!ştcn�,). Prahova.
9470
A bee vin de unde cântă broscă.
]�,�umAN ci;; lIfAXJM, r. r- 39'2.
9471
Adică, ap;L
*,0.
Vin călcat de br6sce.
G. P. SALVt(;, VI/V. c. 8mn/ţ!,.i
Conurl uiu,
Acelaş înţeles ea la Nu. 9-470.
*,0.
9472 A versa vinul mărtanului.
Ar, Vomusou, sll/d .. i. Gor].
1) Vinul în trup, inima în gnr�.
================== pagina 190 ==================
190
PROVJi:RBELlc ROMÂNILOR
Adică a plânge. Se �lice mai ales cop iilor micî când
plttng.
9473 * 6 A cerca vinu pe-o urechie.
j\L CANIJ\NU, public. j. laşi.
Nu scie pe unde sii bA vinul. E prost saă se face.
*6
9474 Tornă vin peste pelin.
Gn. ALEXANDRESCU, mag/sl'I'.
Tutooa.
Pentru cel beţiv.
VINARS
VC9' VIII.
*6
9475 Te spune nasul
Că 'ţi place vinarsul.
V. SALA, clase. 1-, TTaşcot'î-Biî­
resei, comit. 13ih01', Ungaria.
Când unele semne îţI <1a11 năravurile pe fLLF" Se dice
mal ales pentru beţivi, când le este nasul roşu.
VîNAT
VIŢEL
9476
Viţelul cel gras s'a jungheat.
Mrrnor. 1Î..NTJM IVIRENUL, Di­
!l((!/,iilc, [', 149,
A se bucura, :1, t1it o 11 Htst, mare de bucurie ct, s'a în­
tors cine-va, că s'a pocăit unul care gl'eşise.
Alusie la parabola din Evanghelie, unele se \,lice c;1
părintol« de familie, a înjungliiat un viţel gms, pentru
a serbători întorcereu fiul uî rîsipitor la căminul păriu-
================== pagina 191 ==================
191
t'3.'3C. o pambolă similară se gt�sesce În cărtile sfinte
e1in IwliL
Tue1' le reau .(j1'((S.
ZAHAR
;\:.6
9477 . Nici zahar nu'! mal trebue.
E. J. PATJllr;lu, înr, C. 8111111{1,
.i. Conuriuiu,
Despre cel care a făcut o bptii rea �i eL fost prins
S;[,11 chiar bătut, Arnt:\, în (liJob]te, hutjocuru ce LI, primit
cine-va ele la altul.
9478
:1:
L' a spelat cu zahăr în gură.
Jlnll)}' P. BUD1�TBANU,.f. Ilfoc.
E om plăcut In, vorbă ..
9479
:1: -
S'nu li s'acaţă zaharea 1).
G. ZUCA, ('. C'lll(;;;((, Alba»;«.
S;t nu isbutescă.
Sti crede erL babele, când se porJles(; Ia locul 1111(10
trebue să facCL farmece, indată ce es din casă, im'l zahar
pisat în mâna, :;:i fCLCencl ore-ee semne, îl aruncă peste
ca.sa lor. Acesta o fac cu gâiidul că VOI' îndulci spiritele
rele, spre a le veni întru ajutor.
*.6
9480 A fi (om) de zahar.
S. MlHĂJn,SOu, !;{ezlit.1. 1'. 218.
-D:;. 1. PATR.W!U, Îmi. c. 811 IIIl{t,
i. Coourluiu,
10 Adică om bun.
:?') Arată frumuseţea omului.
1) stI IlU i se acaţe ( prinde) zaharul
================== pagina 192 ==================
192
9481
PROVERBELE HOMÂNILOH
*
Par'că era făcută de zahar.
P. ISPJRESGU, LCfj.-Fu. DAMI':,
IY, p. 239.-B. P. HĂŞDEU, Etfjlil.
lv[agu. Jl. 2623.
Jolie ({ croquer.
ZAHARICALE
YC()y Lup.
ZAMĂ
ZARA
9482 *6S'a suit zara d'asupra slăninei.
ILm HOUIOTĂ-U, stu.l, c. Sclişte,
comit. Sibiu, Transiicania,
A.rlici:L cel mai slab, prost, sărac, etc, ele asupra celut
mal puternic, deştept, sau bogat.
9483
Pentru un urcior de zară
Pune pisica în fiară.
JIrNŢESUU, p, 196,
OiÎ.ml se pec1epsesce ore-cine pentru o mică gl'E'şe1tt,
9484
*6
Untul mie, zara ţie,
Boloboţi ca mazerea,
Şi la spor ca sadea.
G. GEORGESCU, inc, C. GOCŞill,
s. l((şi.
Spre l11i:l,ng[tfel'ea copiilor ce aştepti:i zarea.
ZEMA
Vedi a se Ani" Budild·
n!să, illli'ate) a Si! Fn:s"G; Gt7i!lă)
Pnf.lu!, .Rar,
================== pagina 193 ==================
MÂNCARE, l3EUTUf,Ă
*6.
9485 Vai când te arde o zamă acră!
193
G. Oroiu, teoloq., c. Acil!lI, co­
mit, Sibiu; Transilcania,
Acelaş înţeles ca. la No. 4847.
9486
Se plânge ce zemă grasă.
IORI). GOf_ESCU, Mss, II, 1'. 66.
813 �lice pentru cei ce nu cunosc binele ce aii (GOLESCU).
9487
*
Mâcă, 'nvestă, zamă. 1)
Bune sunt ş' miile.
1. COYAN,]Jrof. c. Perivoli, Epi«,
Când nu ni se dă un lucru pe plac.
Nevesta a înţeles când socra �L poftit'o la zema, că nu
de vre-un bine 'i-a spus ast-fel. Ea. se preface că, e pro­
SUL şi nu înţelege gfmdul betrânet, aretfmcl cii al' mânca
bucuros şi carne nu numai z ernă.
*6.
9488 Zamă lungă.
Să ajungă.
HINTESCU, p. 210 - V. SALA,
în», c. Holod, com. Bihor, Unqaria.
'1'6.
'.' Zamâ lungc't
S(t s' (tj�tngă.
Avg. CORCEA, parol), c. Coşteiu,
Banat. - D. POPOVICIU, înv. c.
Cuvin, comit. Anul, Unqari«.
Ve,)! ClorM.
Câud se ferbe puţină carne pentru omeni mulţi, ŞI
astfel nu s'ajunge de cit lungind zema,
10 Acelaş înţeles ca la No. 8374.
2J Pentru cel care înşiră vorbe multe f::-Lrit nict un
rost, ca să trecă vremea.
1) _ Mănâncă, nevestă, zcmă.
- Unile sunt ;;i bucăţile (de carne).
================== pagina 194 ==================
194-
PROVERBELE ROM,iNILOR
*6
9489 Spune o zamă lungă.
A VR. OOROEU, paroh, c. Coştciu,
Banat.
Adici:'L ve1'(;11 Şl uscate.
*6
9490 S6rbe zamă, înghite la mămăligă g6lă.
T. BĂLĂşEL,lnv. c. Şiefc7?/fsc1.
j. Yâlcen.
IOSe �lice, în glumă, când nu :1i bucate, la masă.
211 Acestă \licalrt se mai în�rebuinţezi:L, şi ca 1'6SPU118
glumeţ, când te întrebă cine-va «cum te chemă 0 al cui
eştI ?».
9491
*. . v
Sorbe-zema.
BARONZI, p. 96.
Om prost, găgăuţ,L
ZER
VegI BrâllZă, Urdd.
ZÎMNĂ
9492
!+:
. Zîmnă mai coptă
Mai buni ospeţi aşteptă.
D-ra AL. JUV. c. Bedad, j.
T/ltova.
Ve(,li .Azimr/.
Acelaş înţeles ca la N o. 8m){J.
ZUPA
9492 b
Carle saera sa zupa hrane, damaraca v'o
afla. 1)
DR. MrKLOSIOH, r, p. 11.
Cine economisesce, grl,sesce la nevoe.
ehi se salva la sira la zupa, la mitein« la meio
in Lucea.
PI'O'V. llov.
J) Cine sera îşI păstrează Sllpa, dimin eta o va afla,
================== pagina 195 ==================
I
j
CAPITOIJU VIII
DESPRE VIEŢA SOCIALA
VECIN. - CERCETARE. - TOV ĂRĂŞIE
ADIO
9493 * 6 Adio, şi un praj verde!
G. P. SALVlU, înv. c. Smuli),
.i. Coourluiu.
Adică du-te, ca nu te doresc.
A SE ADUNA
,Ve(fî Alof"'" a se Aseni«:
na, a Tuna.
9494 * 6CU cine te aduni te asemeni.
P. ISPLRESCU, Leg. 1, 1872, p.
172. - HIN'J.'ESCU, p. 2. - H. D.
ENESCU, înv. c. Zamostca, i. Do­
rolioi.
Ve(Fu �ap. ��l�, i. a se Ase-
mena, a 7 rai,
Acestă dicere este cunoscută din vremurile cele mal
depărtate. O Întîlnim:
================== pagina 196 ==================
196
în Omer:
PROVERBELE ROMÂNILOR
p.&./,CI. rr:7."rlY xo:xbc; "l.o:xO" ·�·r�/,/f·'ol
Q� Ct.2[ 'ts o:J,o[o') (J."(s� 6so,;; d)� '[8 5p�otoy
ou». Cânt. X VIT,v. 218.
în prima epistolă n. lui Aristeuetes, în Sicuoniana lui
1\Ienanchn, în mai multe scriert ale lui Platorie :
(; '{/f.p 1rCl./,Cl.lOC; /'-"FrOc; oG '8XEl, (ilC; 0iWlOY op.o[(:) Ct.Sl 1tEArY.CSl.­
Agathon în Convivio.
epCÂOY p�s[y 1COD ÎV1)�O'jp.stY, 6fp,O�O') op,Otq) 'l .. rJ.�) 2t.pS't"etV, 'X.Cl.l
'['JOY ['1(1)' '- De Legibus.
In Aristol:
"OiLOWY 0lw[oO S?[st7.l,-M·oral. L. 8.­
"Op,0(OY op.o[q) 'fll,ov.-JJ10ral. L. 9.
Ta. (J0nSY'1 os M.tCt. 'f0(Jr.v iJXA-fj/'Ol; �(Jt:.v Cl.1r-:t:ltCI. tCt. (J0T{SY'f/
%'7.( 0ILOlO: ·{/OErJ. WC; 21rl'l:01rOA?l, oro'l Ct.y(jPUl1tOC; c!''1(jP(I)1r(ll X'7.l
;:1r1r0C; 2it7C(ll, X'7.l YEOC; yS(ll ••.. - Retorica, L. 2.
In Ciceroue :
Pares auiem cum. paribue, ut est in oetere preoerbio, fa­
cil ime conqrequniu«. - De Senectute.
In a patra scrisore a lui Pliniu-cel-Tîuer, care citezu.
<,1icerea după Euripid.
Ccl ce 'Umblâ impreună cu cel. înveţ{[{i,Znveţ{[t va
ji .. iară cel ce merqe CIt cei .!ârâ de minte, cu­
nosce-ea-i:a.
P1'OV. SOlOIlI" stu. 1688, p. 40.
Oderunt lnlarem iristee, tristesque ;'oc081.
Homţitt.
Un poet pe1'san din al XIII secol arată, în modul
următor fericita. înrîurire ce o are asupm unul. om, so­
cietatea cea bună.
APOLOG
iHe plimbam; vea Ia picerele mele o fofe pe jumătate uscată, care
Iăsi� un miros forte plăcut. O ridic, fii o miros cu o vie plăcere: <Tu
care miroşf atât de frumos, îi spuseî, nu cum-va eştî fierea trandafi-
================== pagina 197 ==================
V EClN, GERUETĂRt, TOV ĂRĂŞTE
197
ruluf ? - Nu, răspuuse foiea, nil sunt florea trandafirulut, clar am trăi t
cât-va timp pc lângă dîusa ; ele aCI vint mirosul plăcut pe care '1
respândesc » •
9495
Spune'mi cu cine te aduni, să 'ţi spun ce
fel de om eşti.
C. NEGRUZZI, 1, p. 248. - TIK­
TIN, Dicţ. p, 2fi.
*6
Spune-m'i C�l cine te ad1,tn1" ca set'ţ" spun
cine eşti.
ANDREI MARINESCU, in». c. IIu­
mele, i. Algeş. - Dvna E. B.
MAWR. p. 5. - E. I. PATRwlu. în»,
c. Bursucani, J. Conurluiu. - A.
P ANN, 1889, P: 55, - 1. G. IT A­
LJCNTINEANU, p. 28.-Semin. Cent?'.
Buc. a. VIII prin P. GÂRBOVI­
CEANU, 'p1'0;:
*
Spune-11îl cu cine te ctclun'i, CCl sc't'ţ1, spuI,
cine eştL
P. ISPIRJCSCU, LC,q. 1, 1872, p.
167.
Spune-1n'i cu cine te el, ca s'îft spun cine
eşt'l.
C. SISMAN, 'În'O. c. Adam , [.
Tntova.
V cdi el se lluotl, a se ];zfÎl,,;,
l;' T'rc'tî. '
Pro». Germ.
Mai ales pentru cel cari se însoţesc cu cei reI.
Dis mot qui ttt hantes, je te dirai qui tu es.
Sag' mir mit soem. Du umqeheet; ich. saqe Dir WN
Du biei. 1)
]JIanls blOwn by ihe company he keeps. 2)
Pro». Enql.
1) Spune'mi cu cine umbli, eu îţI spun ţie cine esti,
�) Omul e cunoscut prin societatea în care petrece.
15
================== pagina 198 ==================
HJS
Dimmi con ehi vaz, e te dir» ehi set. 1)
P7'O'v. Itai.
Legea lUI Manu poruncesce ast-fel credincioşilor sel':
«Brâhman nl să nu stea, măcar sub umbra unuî copac, nicr Îm­
preună cu omeut degradaţ], nict cu 'I'châudâlaş), 2) nict cu Pnccasaşt, 3)
nici cu nebunt, nici cu oruenf ruâudri de bogă.ţiile lor, nior cu ornenj
ele cea mai dispreţuită specie, uict cu AntyâvasâyîşL4)>>-Cap. IV, §, 79.
PLUGARUL ŞI BARZA
Un plugar aşozase În lanurile sale curse de prins cocori carf mân­
caii seminţele scmănat«. O barză fn prins(, împreună cu cocorii. "PIu­
gare, <,lise dinsa, nu sunt '11l cocor. Nn stric semunăturile. Sunt, şi
penele mele o arată în cleaj uns, sunt o barză, cea mai ele tr<§bă pa­
sere. Ingrijesc de bătrânul meu părinte, şi '1 hrăneso. - Barză, răs­
punse plugarul, nu'ţl cunosc ohicenuile, nici traiul pre care '1 duel.
Sciă numaî, că te atlar printre păserilc carI făceu stricăciuni În la­
nurile mele. Prinsă cu ele, cu ele vef muri>.-BABR1US.
9496
*
S'eadunară ca dra9fii tu pisă. 1)
G. ZUCA, C. 01,1011Ci, Albania.
Pentru o adunare de 6me111 reI.
ADUNARE
9497
Când la adunare multă
Spui ce-va şi nu te-ascultă,
Dă-le pace tutulora
Şi îţi di că eşti la m6ră.
A. P ANN, III, p. 9.
Când ta adunare 1'nultă
Spu� ce-va şi nu te-ascultă)
Dă-le pace tuturor'
Şi le eZi că eşt't la moră.
Vedf 1I16ră.
S. FL. MARIAN, Ornit., p. 376.
1) Spune'mf cu cine te duci, �i 'ţi vofu spune cine eşti.
�) Om de nimic, născut dintr'un Soildra 7i o Brâhmanî.
") Om ne-curat, născut dintr'un Nichâda �i o sclavă,
4) Om dispreţuit născut dintr'un Tchândâla wi o Nichâdi.
") S'aduuară ca dracii în sm61ă (adică: În Iad).
================== pagina 199 ==================
VECIN, aJlRaETĂRI, TOVĂRĂŞIE
Când suntem într'o adunare gLUiigi6si:'t, unde vorba ta
nu are nicî o trecere.
9498
L'adunare cine tace
El la niminea nu place.
A. PANN, III, r- 8.
U adunare cine tace
El la nimene« nu place.
HIN'IEsau, p. 2.
Veqi il Tdcf.
Acel aş înţeles ca la No. 6065.
9499
Cine are adunare
Cu cei fără ruşina re
E tot într' o defăimare.
A. PANN, III, p. 33. - HIN'�'E­
seu, p. 2.
Dacă te însotescl cu cel rei, va crede lumea că, eşti şi
tu ca dînşit, >
Noscitur ex socus. 1)
Prov. Lat.
Dis-moi I]Ul ftt hantes et je te dirai qui tu es.
p�,ov. Franc.
*D.
9500 Adunările cele rele, strică deprinderele
cele bune.
D-m Ea. ŞrşMAN, 'M/V. c. Adam,
i- Tutooa.
AraUL prostele urmărt ale însoţiret cu cei reI.
1) E cunoscut (judecat) după tovarăsii lui.
================== pagina 200 ==================
200
9501
PROVERBELE ROMANILOR
----
A SE AMESTECA
*
Cu cari va s-ti mestici, ahtare va s'hii. 1)
C. IONESCU, în». c. Necesta,
Macedonia.
'7 e(fl a se �ldltna) a se j�lSO,tI.
Şi precum �lice Ţichinc1eal: « cu ce feliit de omen; se
amestecă cineoa, sm( e ineuş; aşa ce-va, saz( mereii-mereă
aşa va fi.» Fab. p. 390.
9502
* -
Spune-mi cu cari ti mestici, s-ti spun 9i
esti.
C. IONESCU, prof. c. Neocsta,
Macedonia.
Ved] a se AdulUl.
Acelaş Înţeles ca la N o. 9495.
BERE
9503
Dat în bere.
Vecii Hori!.
FI<. DAME, I, p. 131.
Bun de Însurat, sau de măritat, Dicere din 'I'ransil­
vania.
BONJURIST
9504
* B ..
onjurist.
Om cu idei Înaintate. Pe la 1830 se CUL, la noi, acest
nume tinerilor cari, întorcendu-se din străinătate, uude
studiase, cu idei cu totul altele de cât acele carI aveau
trecere În ţeră, Înlocui eu, adeseori, în vorbire românescul
bună-rj/iua prin frantuzesoul bonjour.
După portul lor, aceşti tineri se mai numeu şi pan­
talonari.
1) Ca acel cu cari te amesteci, a�a vei 6.
================== pagina 201 ==================
VEOIN, OEROETĂRI, 'fOVĂRP.şrm
BUNA-DIMINEŢ A
*6
9505 După buna-diminetă şi mulţemita.
201
IL D. ENESOU, îm;. c. Zamos­
tea, j. Dorolioi.
*6
După buna-climineţâ şi mttlţumit([.
G. MADAN, c. TI'1Jşeni, tin. cu.
şcnih'î, Basarabia,
Cum îmt claiE bunâ diminefa) aşa îţii mul­
ţumesc.
r. MARINESCU, înv. c. Bradu-âe­
jos, i Arqeş.
Cum se va purta cine-va cu tine, tot ast-fel te vei
purta şi tu cu dînsul.
9506
Tu 'i dai bună-diminetă
Şi el de per te-înhată.
Â. PANN, rIT, p. 23. - Htx­
'rESOU, p. 46.
9507
Pentru omeniî cei cârcotaşt, şi tot gata de certă şi
de bătaie.
Ii dăm bună-diminetă,
El nu vra să ne mai vadă l
EN. KOGĂLNICEANU, Leiop. Molcl,
III, p. 272-
Pentru cel mândrii. Cronicarul aplică g.icerea parve­
niţilor, adică cîocoilor.
De pe-acum Începe lume
A nu căută la nume.
Pe care n'aveam prepus,
Acum s'au 'năltat mal sus.
fi dâm bt�nâ-dimin6ţd
El nu ura sâ ne l1:râ valld!
Aste nu's nimica frate
OI' să vie rele forte;
0'0 să mergem la bărbrerie
Să, ne radă pe datorie.
EN. KOGĂLNICEANU.
================== pagina 202 ==================
202
PROVERBELE ROM�;;'NILOR
9508 * c. Eu îi dic bună-diminetă,
El îmi respunde cu gretă.
GAV. ONIŞOR, prof. c. Crânqu,
,;. Tuiooa.
Acelaş Înţeles ca la N o. 9507.
*h.
9509
Bună-diminetă şi un rachiu.
Mulţămim şi un gologan.
G. P. SALVH'J, înv. c. Smulţ'î, j.
Coirurluiu,
Ast�fel se re spun de celui care 'ţi cere ce-va, spre a'I
areta că cererea lui nu se ieă în semă degeba, adică
fără o deosebită plată.
9510 * h.Dă bună-diminetă găscelor.
E. I. P ATRWI1'J, înv. c. Smulţ'i.
i. Coourluiu,
Adică e prost.
95 1 * h.T, fi' b v di .
1 renca- enea, una- imineta.
A VR. COROEA, paroh, c. Coşieii»,
Banat.
Când cine-va spune nimicuri.
9512 * h.Cacalisaura, bună-dimineta.
*h.
Cacolisaura.
A VR. OOROEA. paroh, c. Coş-
teU:/', Banat. .
Când vorbesce cine-va Iucrurt fără Înţeles.
BUNĂ-QIUA
Veq.i Cădulă, J?i.
9513 * h.Bună-<jiioa t6tă dioa.
GR. ALEXADNRESOU, c, Focşani,
j. Puina.
================== pagina 203 ==================
VECIN, CgRCE'l'ĂRI, TOVĂRĂfiIE
*L::.
T6tă-cli�la bună-c?iua.
\lOS
Ve4i Cap. 1, c, J?i.
P. G.iclmOVICEANU, prof. c. Dorn­
nesci, i Muscel: _. G. BĂNULESCU,
în». c. Pietroşiia j. Dtmboviţa.
Pe lîngă Înţelesul dat la No. 109, se mai dice şi pentru
cei leneşi, sau Înceţl la vre-o trebă,
9514 * L::.După bună-dina şi mulţemită.
IL A. ZAMFIRESuu·DIACON, înv.
c. Stiubienii, j. Dotj.
Cum e bună-(1i'ua, aşa e şi mulţămita.
HIN'fESCU, p. 20.
*L::.
Cum îl, bună-c?îua, aşa )z multămu,
A VR. CORCEA, paroh, c, Coşteiu,
Banat.
v ccF Bum'f.-diminiţa.
Acelaş înţeles ca la No 9505.
A CERCETA
9515 Rărişor să cercetezl,
Şi mai puţintel să şedi.
A. PANN, III, p. 4.-HIN'i'ESCU,
p. 31.
Regulă de purtare. Să nu supărăm omenii cu cercetări
pre lungi şi pro dese.
CERCETARE
9516 Cercetările mal bune sunt cele mal rari.
A. P AN,N. 1889, p. 176. - P.
ISPIRESCU, Rev. Ist., II, p. 148.
VecJ.l bztîltzire.
Acelaş înţeles ca la No 9515.
================== pagina 204 ==================
204- PROVERBELE ROMÂNILOR
---------
Pune 1"01" pici orul te�t în casa amiculuI, teu) ca
să nu se desquste de tine şi să te urescă.
Prm'. Solom. XXY, 17.
Trop se bese, bisita, M lamistai escarta. 1)
pj·OV. Gascon
o casa de in hermamo
No l:râs cada serano. 2)
Prov. Spau.
Gttte Freunde muss man nicht Z'U viel iiberlaufen. 3)
Proo, Elveţ.
Ma» skal varli.fJ Veunehuus seqe. 4)
Pl'OV. Danez.
Eetstir enc lYllâr, it ejaldas« jinnast5).
PI·OV. lsl. (fier)
CLIC
9517
*
Sparge clicu.
G. POBORAN, iust. c. Slatina,
i. Olt.
Isprăvesce certa, gălăgia, tajfasul.
Clic sau clică e o cetă de lume gălăgiosă ŞI rea.
A CUNOSCE
9518
Fie-care unde cun6sce acolo trage.
A. PANN, 1889, p. 161; TII, p.
130.
') A se vede, a se cerceta pre des, depărteză prietenia.
2) La casa fratelut teii n'o să te duci în fie-care seră.
3) Prietenii bunl nu trebue mult să'I cercetezi.
4) Casa prietenuluî trebue cercetată cu discreţie.
5) Aceia sunt cei mal buni prieteni, cari se cerceteză rar.
================== pagina 205 ==================
VECIN, CERCETĂRI, TOVĂRĂŞlE
Fie-care trage acolo unde cun6sce.
llINTESCU, p. 191.
Scuza celor cari ne cam supără cu cercetările lor.
f)IUĂ-BUNĂ
VccF Sabii.
DoI
Veqi Cap. x, c. Dor.
205
9519
*6 v
Unde's doi puterea cresce,
Şi duşmanul nu sporesce.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop. -
1. G. V ALENTINEANU, p. 35. ­
Fa. DAME III, r- 303.
Când sunt do:[ puterea cresce.
D-na E. 13. MAwa, p. 91.
Veq'î Unire.
Gr. Jipescu ilustreză acestă g.icere prin urmetorea
anecdotă.
01' fi patru-decî de ani, fără doi, de când un boier mare ţinu
vorbire poporului, amestecat cu ţerănimea, despre unire. Era în totu
unirei fraţilor români de dincoce, cu ăi de dincolo de Fncşanif. Boieru
mai le spuse câte 'n lume şi 'n sore de bine, despre unire; şi ca să
prubuluiesoă lor cât e de bună şi de scump lucru unirea, disc lui
ţlhiorghie Sgaibă să ridice d'acolea un bolovan cât tote dilele de mare .
. lla cer că, dar uu'I putu nici clătina singurel. Dacă ve<;lu şi ve�lu
boreru aşa, Îndemnă şi pe Ion Mâzgă să pue mână. Se opintiră amîn­
doi, dar pace, sănătate. Pietra nu se pleca. Mai porunci boieru şi
altor doi, (îmi umblă prin gură), că nu ţiu acu minte cum îi numîă,
şi câte şi patru făcură ros tu.
« Eaoătăî, le dise voios boieru, cu pilda asta incercaiu să ve aret
rodele unirif l » Dar un ţeran mai isteţ care asculta 'I'oder Fîşnetu '1
chema (Dumncdeu să '1 ierte de n'o fi trăind), că par' că'l V89-, dete
respuns boteruluî stând cu mânile băgate 'n briti, cu ochii ţintă la el,
şi dând elin cap. «E cocoue Mihăieas! tote bune, măre să trăiţi. Sfânt
e ce ai vorbit dumneta, Da greu, jugu, tot pe capu meii şi al opin­
carilor îl lăsaţi şi el'o fi unire. Că nu te audii puind şi p'un orăşan
să 'mpingă la rotă ; ci, pe rînd, tot pe d'au de noi ne poftişt să
arelip-ăm la a stâncă ele petră.»
Mai bine doi ele cât unul.
Ecclesiast, IV, p. 9.
================== pagina 206 ==================
206
PROVEBELE ROMÂNILOR
Troie freres, trois châteaua:
1"1'OV. Franc.
Tl'e fratelli, tre caetelli. 1)
Prov. Ital.
Tres irmăos, tres forialesae. 2)
1"1·01}. Portuq,
Drie broeders, drie Kasteelen. 3)
Prov. Oland.
Union te strenght. 4)
Pro». Engl.
Olan kumus: nigen oyon neiletchebeeu, kutchun
mekue buqeeu. bel' ye7ce kerek buiuqem. Ii)
P1·OV. iVIongol.
9520
DoI pe unul lesne '1 face ca nici unul.
lORD. GOLESCU, JJ!Iss. II, p. 90.
Arată puterea celor mulţi (GOLESCU).
9521
*
Unde sunt doi, cu el trei.
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; I,
p. 155. -- s. r. GROSSMANN, Dici.,
p. 214.
Unde sunt doi, cu el se face (fac) tre'i.
A. P ANN, III, p. 5.-HIN'fESCU,
p. ii4.
Ve(p: i'n/.
Pentru cel care se ţine scaîu de nOI, care tot răsare
unde nu'I sement.
1) TreI fraţi, tref castre,
2) Tre'i fraţt, tref castre.
3) TreI fraţI, tref castre,
4) Unirea este putere,
5) Daca mal mulţi omenî Întrunesc o aceeaşî voinţă, el Împlinesc lu­
cruri mari cu t6te că sunt slabi.
================== pagina 207 ==================
9522
VECIN, CERCETĂRI, TOVĂRĂi;iTE
E U
*
Eu şi cu mine.
207
P. TSPIHESCU, Rev. Ist. III, p.
379.-N. FILIMON, Ciocoi, p. 168.
10 Eu s�ngur am fost acolo.
2° Eu smgur am facut cutare lucru.
Moi seul et c'est asses.
Prov. Franc.
9523
*.6
Cum tu mie şi eu ţie.
P. GARBOVIGEANU, prof. c. Degtt,
f Argeş.
Cum te-ai purtat tu cu mine, tot ast-feliu mă voiu
purta şi eu cu tine.
GOST
*6
9524 Goştului ne-chemat îi locu după uşă.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşte1'u,
Banat.
*6
OOŞtUlUl ne-chemat ît locul după uşă.
IULIU GROFŞOREANu,dasc.c.Gal­
şa, comit. Arad, Ungaria.
VezI Ne-poftit.
Adecă cel ne-poftit la un ospăt e ne-băgat În semă,
Aseideai oalooe non inoiiatue honeste. 1)
Proo. Lat.
Hoste qui de soy mesme est convie.
Est bien tost saoul et contente.
Prov. FI'anc.
1) Să stea la uşă cel ne-poftit cu cinste.
================== pagina 208 ==================
2·08
PROVERBELE ROMÂNILOR
Ungebetene Găste setet man hinter die Tlu·iT. 1)
Pro». Gerni.
Ongenoode gasten eei men achier de deur. 2)
Prov. Oland.
*6 v
9525 Goşt1 fără traistă.
AVR. COROEA, parol», c, Coşteui,
Banat.
Adică 6spe ne-chemat, ne-poftit.
Românul când merge în goştie duce traistă cu colac,
la nemurt şi prieteni buni. Cel care nu duce traistă, acela
nu ţine socotelă de bunele obiceiuri, şi ast-fel călcându-Ie
nu't bine văzut, decî remâne ne-poftit.
GOSTIE
9526
Tata merge goştîe, ore ce 'mi va aduce
în straiţă sau taşcă.
Dreptatea (ziar), Sept. 1896,
Banat.
Cănd se aşteptă vre-un bine de la un demers ore-care,
A SE INCÂRDUI
9527
*,
Incârduit cu terchea-berchea,
Treî trei perechea.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 45; I,
p. 156.
i1tcărduit cu terchea-berchea (terca/berca),
r-« lei părechea (perechia).
HINTJlSOU, p. 78 & 185.
D' ă,tct terchea-berchea
r-« le'i perechia.
P. ISPIRESOU, Leg. p. 273.
1) Oaspeţi ne-poftiţi se pun după uşă,
2) Oaspeţi ne-poftiţi se pun după uşă.
================== pagina 209 ==================
VEOIN, oERoETĂfll, TOVĂl'\ĂŞLE
D' alele terchea-berchea
r-« le� perecMa.
209
ZILOT ROM . .\NUL, Cronica, p. 67
Adică 'cu 6meni de nimic, ele strîns ură şi mai mult reI.
«Drept aceea greşală avem fraţilor, că taste Între el Căplescii şi
Buzesciî, şi cei-lanţi din nernurf slăvite pămiutene, şi după nem şi
după slujbe, strigă cu mari dovedi şi aii dreptate. Iar uni'( din nOI,
d'alde terchea-berchea tre; lei pel'cchIa, adunătură de la patru părţ,l ale
Iumeî, precum singuri scim, şi pre unii şi vorba ne adcvcreză, 01''(
nu ar fi mal bine să tăcem ?, - Z[LO'l·.
A SE lNCHINÂ
9528 * 6Cum ţi se închină aşa 'I mulţemesce.
ANDREIU T6DER V ASIl,IlJ, c. Şe­
rlistel, com. Bihor, Unqaria.
Vec!! Buw't-tjiua.
Acelaş înţeles ca la No. 9514.
A SE INSOŢI
9529
Spune 'mi cu cine te-însotesci,
Ca să 'ţi spuiu cine eşti.
A. PANN, I, p. 117. - HINTE­
f;OU, p. 80.
*6
Spune 'rn� cu cine te-înso{es{i,
GCt se'{ '(� spun eu cine eşU.
E. 1. P ATRICI1J, 'Înv. c. Smullt,
j. Covurlu�u. - 1. ANTONESCU,
stud. c. Vălcele, [, Argeş. - Se­
min. Cent. Buc. CI. VII, pr'in P.
GÂRBOVIGEANU, prof, - C. TEo-'
DORESUU, în», c. Lipooa, j. Vas·
l?ttu.
*6
Spune-m� cu cine te-insoiesci,
Ca se'{ fi spun ce'{ cine e§tt.
AVE. CORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
================== pagina 210 ==================
210
PROVERBELE HOMAl\ILOR
----
Spune 'm; cu cine te-însoţesci,
Ca să )ţ� aret cine eşti.
A. PANN, Archir. 1'. 10.
*
Spune )mz cu cine te-insotesci,
Sa îfi spun cine eşa.
V. FOREseu, c. IJ'OltiCCl1l, j. Su­
ctaca.
*6
Spune )m?' cu cine te-ineoiesci,
Ca să )ft spun că ce om eşti,
V. SALA, dasc. c. ŢTa�co-il,Bd­
resei, comit. Bihor, Unqaria.
*6
Spune 'm: cu cine te-însoieeci,
Şi )ft vozu spune cine eşit.
VeeF a se Aduna, a ,re l1Z­
Ill,,).
Du-a Ee. ŞIŞMAN, înv. c. Adam,
j. Tutoua.
Acelaş înţeles cu la N o. 9495.
Eschyle, pune urrnătorele cuvinte în gura lui Eteocle:
«Sortă I Sortii! trebuia 01'0 să întovărăşesct pre acest om drept cu
cei mal mişei dintre omcnt ! In orf-ce afacere, nimica nu e mal reti
de cât societatea celor re1. Fructul acesteI iusotirr este amar; este
un lan de ncnorocirr, unde 1111 se seceră de cât martea. Plecaţi pe
mare, ornen] al lUI .O-zeii, cn matroz] ne-oredincioşr, cu o cetă de
criminal1, şi veţI peri Împreună cu acest 1113111 urît de \le1. Dacă un
om drept trăesce în mijlocul unui popor ne-primitor, care nu dă ne­
muritorilor cinstea ce li se cuviue ; învăluit, cu totă nevinovăţia lui,
lovit ca dînşii ele val'ga cei-ulnt, va peri.s - Cet Şepte contra Tebet.
9530
Vrei să ţI spun eu care 'mI estl?
Spune-mi cu care te 'nsotescî.
ANDREIU AL BAGA v, Ca; t. Aleg.
p. 75.
Acelaş înţeles ca la N o. 9529.
*6
9531 Asemenea cu asemenea lesne se înso-
ţes ce.
E. 1. P ATRrciu, in», c. Smuiii,
f Coourluiu.
================== pagina 211 ==================
211
9532
j
VJlGIN, CERCETĂRI, TOV ĂRĂşm
�---------------
Se gice mai ales pentru cei rei.
P?'OV. Elin.
Sirnile simili gaudet.2)
Prov. Lat.
Ogni siml:le ama il suo sirnile.3)
Reu cu reu, bun cu bun se însoţesc.
KA.ROLY Âcs, p. 82.
Acelaş înţeles ca la N o. 9531.
• . • • • •• , ')(.(I.t oocrnpa.alq.
Arrp6;;;t<; �1t(tlobc; scrn nil nc;tr)O)p.SY�u.
Plutarh.
Furern fU?' cognovit, et lu.pum lupus.
Prov. Lat.
Gleicheit mach Fre1tndlichkeit.
Prov. Germ.
Pes psowi jest pritel.
Prov. Ceeh.
Ebnek. eb a barâtja.
Prov. Ma,qy.
Ilacs IICY 6pa1''b.
Prov. Serb.
'f':,.
9533 � Cu mine nu te însoţi,
Că ast-fel nu 'I păgubi.
D·ra SILVIA LAZAH, c. Vaşco�/'"
comit. Bihor, Ungaria.
Ve<,ll Tovără,sie.
') Asemene se bucură cu ascrncnele seu.
2) Asemenea se bucură cu asemencle Seti.
3) Fie-care asemenea iubesce pe asemenele seii
================== pagina 212 ==================
212
PROVERBELE ROMÂNILOR
Căci rare-ort găsescî tovarăşî cinstit.
(Jlti Ci compaqnos: a maistre.
Pl'ov. Franc.
9534
Nu te însoţi cu cine nu eşti din destul a
te smulge de per.
DIM. 'J'ICHINDEAL, Fab. p. 3.
Veci' Cap. IV, c. iVare.
Adică cum mal <;lice '!,'îOHINDEAL, Fab. p. 2-1: set nu ne
insoiim cu cel 1na� puiernic de cat 120'1.
ÎNSOTIRE
9535
Vai de acea însoţire
Unde nu este unire!
A. PANN, II, p. 157.- HIN1'E­
seu, p. 80.
Oăci o asemenea tovărăsie nu pote da rude bune, unul
tdgEmc1 aisa şi altul cea. >
A SE ÎNTÎLNI
Verll a se 1,,02.
9536 * L",Spune'mi cu cine te întîlnescî,
Ca să'ţi spun cine eşti.
Vedi el se �4du/Z/z, a se IUJ'oţt.
ANDREI MARINESCU, în», c, Hu­
mele, [. Argeş.
Acelaş înţeles ca la N o. 9529.
ÎNTILNIRE
*L",
9537 Rara întilnire
E mai cu iubire.
Ve<;li Cercetare, Vede,-e.
A. P ANN, III, p. 3.-HIN'�'ESCU,
p. 159.- V. SALA, dasc. c. Ousiişu,
comit. Bihor, Ungaria. - E. D.
ENESCU, înv. c. Zamostea, J. Do­
roho«. - C. TEODORESCU, în». c.
Lipova. J. Vasluitt.
================== pagina 213 ==================
213
Acelaş înţeles ca la N'o Hf>1(:;.
POVESTEA VORBEI
�tJern 11l111ia inb'8,nd
lOc llŞ8" zÎmhl "licDnd'
«Bună I�ion" f�tnl meîi !
-Da vei}! cum te rubosc e îi,
Că tot (les te ccrcetez !»
ltesl'uIIse el: «Vo,l si cre.I,
[),11' ,le v ef, în f�l�ll meh,
"Ca Sfl te lulJ8SC şi eii,
Mai rar să Ille cercetezr,
«Cii. ]Jl'8 ]1] ult m.' 'lldat'Jr8zÎ,
A SE INTOV ĂRĂŞt
9538
S'a întovărăşit rîlosul
Cu chelul şi păduchiosul.
A. PANN, II, p. 7J. - HINP�SCU,
p. 1 tiI.
Când se face o tovărăsie între nevotoşî, ŞI mal ales
pentru negustorie,'
LUME
Vecii L,tutar, il se Ptepte,u"
{'ÎII/ar.
9539
Lume 'n culme, vec şoldiu,
Ioun. GOI,llSC)u, u». II, p. 41.
Adică lumea se clatină ca cele pe culme, '[ar vecu 1
stă plecat la o parte, când şî când S[L ca�lfL (GOLESCU).
*6
9540 Lumea asta nu 'i a mea,
Cela-l-altă nici aşa.
ION J\l.rWEŞJ, c. Cluj., Trau sil­
oanta.
Aici nu sunt fericit, ne-fericit votu fi şi pe cea-l-altă lume.
16
================== pagina 214 ==================
t
t
, I
Arată deosebirea elin fire.
'l'JlODORESCU-CHl.RILEANU, in»,
c. Brosceni, j. Suciaoa,
9541 * 6 Aşa'I lumea din bucăţi.
9542 * 6 Aşa'i lumea, din bucăţi;
Vede unul, face toţi.
r
!
!
Proc. l'm·c.
PROVICRBICr.IC ROl\L�NILOR _
Dius» 1:0, buqiu», bisim iarân siein, SOTa ctmoenim
ia cim bilir cimin. 1)
214
G. P. 8ALnu, 'Î11V. c. Sum1tt"j.
Couurluiu,
Se 1611 omenii unul după aJt111, fără s;l. '�l cle serna
pentru ce.
Ce soni de» mouions ele Punurţ;«.
Prov. J!j·Cl?lC.
9543 * 6Lumea 'I făcută din bucăţi; vede unul,
cere toţi.
1. TzrNTzu, ing. j . Bnzct!. ­
GR. JJPESGU, Lumina, 1, P: 202.
*
Lumea este elin lmcr't(t;
Vede unu cerc toţ't.
G. POBORAN, insi. 1:. Slatina,
j. Olt.
Aceleaşt înţelesuri ca la, N o. 05-12 S: 9;-\-1-±.
*6
9544 Lumea este din bucăţi;
Cere unul, dai la toţi.
C. 'I'eoDOHJlSCU, in». c. Lipoca,
j. Vaslntll.
\
r
1) Lumea astăz i a nostră, mâine a vostră, pe urmă a nimănui sau cine
scie a cui.
================== pagina 215 ==================
VEnIN, CERCETĂRI, TOVĂRĂŞIE
*6
Aşn)i lumea elin bucăţ't;
Cere unu, dă lei toţI.
215
-----
GR, r. ALEXANDRESCU, nuutistr,
c. Focşani, [. l'utna.-TEoDORESCU
CHIrur,EANu, înv. c, Brosccni , .i.
Suciaca.
Arată uşurătatea unor femel.
9545
Cesta lume facut le cu scalele : uri mergu
en jos, uri en sus.")
DR .. "b'H.]\:[IKI,OSlOH, RU?/I. Unter.
I, p. 7.
Unit se scobor, alţiI se ÎllaIFL; lumea este intr'o vecînică
schimbare.
9546
Lumea e ca un puţ cu doue ciuturi ; când
se urcă cea plină se cob6ră cea de­
şertă.
Y. ALEXA:-1DRI, 1'erdr. p. 13;')0
9547
D
Lumea este ca o r6tă; cine p6te învir-
tesce.
GR. JIPE�CU, Ri'1l'!'. Oraş, p. [it>.
Adică cel mal dibacin, cel mal viclen, cel mal lipsit
de ori-ce scrupule stăpânesce lumea.
Diun ia C1C/? '(1,1 • ./âlâtÎll· aşcoliurm ceririue. :J)
Prov. Turc.
9548
Lumea n6stră 'ntreg ă este ca-ună scolă
tră-nvetare. 3)
AIWHId.LJ AL BAGAV, Cart. Aleg.'
p. 99.
1) Acestă lume e făcută cu scan : unii ulerg în jos, unit în sus.
:2) Lumea e o rată, vrednic e cine o ln virtcsce.
3) LUI11ea nostră întregIi este ca o scolii pentru în veţătllră.
================== pagina 216 ==================
216
PROVERBELE ROMANILOR
Totă lumea este sc6Z([.
A. PANN, Edit. 1889, p. 29; II,
p. 5.-HmTEscu, p. 94.
9549
Intimplările lumiî ne Învaţă multe, ŞI precum se mai
dice : vremea inoaiă pe cel ce n'a a'cut dascal.
:l:h.
. Lume, lume,
Cum tî-aş pune nume!
T. RĂLĂ�EL, î1W. c. Şte,fc'inesC't,
,i. Vâlcea. '
Pentru a se areta răutatea lumet.
9550 * h.:Qi'I lume şi te mântue.
1. CREANGĂ, POV. p. 223; Cou»,
ui, XI, p. 182.
*h.
J)?'t lume şi tact.
G. P. i:)ALvlu, înv. c. Smglţr,
[. Comcrluc«.
J)i''t lume şi pace bună.
P. ISPlRESCU, u-». Ist., III, p.
160.
Când ve�ll: relele elin lume, nu căuta să le îndreptezr,
cad singur ce poţi face. Lasă şi tu lumea sit mergă cum a
mers de când e.
9551
*
Lume, lume,
Zernă de prune.
1Vlai01' p. BUD1S'l'EANU, c. Bu­
curesci, i. Ilfov. '
Lumea este o numca totă ; sfaturile şi părerile ei sunt
deşerte, să nu ţinem nici o semă de ele.
*h.
9552 Lume, lume, şi vîeta brăcinarlu de aţă.
ILIll HOcIol'Ă, elev. Seniin. c.
SlrZişte, comit. Sibi{(" Transilvania,
Acelaş înţeles ca la No. 9551.
================== pagina 217 ==================
P. ISPLHESCU, tu». Isi., I, r-
233.-H1N"l'ESCU, p. 93.
Acelaş înţeles ca la N o. 9550.
*6
9554 A fi ca nimeni de pe lume.
YECIN, CERCETĂRI,TOVĂRĂŞIE
----------------
I
1
1
I
i
t
9553
*
Aşa e lumea (asta)!
217
T. BĂLĂ�EL, în». c. Siefdnesci.,
.f. Y6lcea.
Alminterea de cât cei-l-alţl orneuî, cîudat în ideile şi
apucăturile sale.
9555
Aţîea, amia, ş-lumea tută. 1)
PER. PAPAHAG1, Ziceit. Jahres.,
p. 177.
1'.
Spune taina la toţL
*6
9556 Lumea nu 'I cât se vede prin ferestră.
V. j'PRIM. elev Se. Nonl/. c. c­
rodesci, j. li'r7lciu.
Pentru cel care nn a eşit elin satu lui, şi prin urmare
nu cunosce lumea.
*6
9557 Ce o fi pe o lume, ofi şi pe mine.
G. P. �ALVIU, {jIV. c. Sniulit,
J. Cocurluiu,
Arată ne-păsarea. Ce se va întîmplă celor-l-alţî, nu se
va Întîmpla şi mie.
9558
Par'că tata lumea îl strica.
LAZ.�R SAINEANU, Seinas. - N.
POPESCU, Calend. 1882, p. 34.
Stă trist, supărat, trudit l"ei:L
9559
6
S'au dus fie-care în lumea lui.
Sezătore, III, p. 132.
f
Adică fie-care Într'o parte.
================== pagina 218 ==================
218
9560
PROVERBELE ROMÂNILOR
*,6,
Vîntură-lume.
E. r. P ATRWIU, în», c. Snlldţ�,
J. Cocurluiu, - '1'. BĂLĂ�EL, în».
c. Stefan.esei, J. Vâlcea.
10 Om cu care umblet elin loc în loc, prefirând multă
lume.
20 Derbedei}, ştrengar.
95-61 * ,6,Par'că tată lumea e a lui.
G. POBORAN, insi. i Olt.
Om mulţumit, fericit la culme.
Le roi n' est pas son COUSIn.
Prov. Frauc.
*,6,
9562 Ii pare lumea vînetă.
G. POBORAN, inst. c. Slatina.].
Olt.
Acelaş înţeles ca la N o. 9558.
* ,6,C . . ..
9563 ănd ti'I lumea mal amara.
E. T. P ATRICIU, în», c. Snmlţi,
j. Coourluiu,
Arată culmea necazului. Cind este supărat reu, vine
unul şi te mai necăjesce.
9564 *,6, Când ti'I lumea mai dragă.
D·na Z. JUVARA, c. Fedc8cr, j.
Tuiooa,
Acelaş înţeles ca la No. 6299.
9565
Ce avem cu lumea? Lumea ca lumea
şi noi ca noi.
A, PANN, II, p.20.-HrNTEscu,
P: 94.
Facă lumea ce o vre, şi noi ce ne place.
================== pagina 219 ==================
I
p
f
VECIN, CEIWETĂRÎ, TOVĂR_Ă....::Ş_IE_' _
219
9566
Ce o face lumea să facem şi nol.
A. PANN, II, p. eo.
Ce o face alţiI, vom face �l nof.
9567
* Să ne luăm după lume.
HIN'\,Jl8GU, p. 9!3.
Acelaş înţeles ca, la N o. 956li.
*
Că doar nu piere lumea.
9568
N. GANE, Conv. iu«, IX, p.
54. -- P. ISPIRESGU, Elev. Ist., I,
p. 454.
Indemn ca Sf1 facă ore-ce, aretându'I ci}, nu i se cere
ce-va pre greu de făcut,
*
Lumea şi un om.
9569
j
j
j
j
i
D'na Z. JUVARA, c. Fedesc1, i.
'L'utova.
Adică MUt lumea sere un lucru dar mai ales cu­
( tare om.
*2-.
9570 A fi lumea de pe lume.
1'. BĂT"\'lEL,înv. c. 8mulţf, j.
Vâlcea.
Adică o mulţime ne-numărată,
«Eume de pe lume petreceau pe fata Împel'Htuht:î. >
*6
9571 A fi lume albă.
1
�
I
T. BĂLĂŞEL, înv. c. 8lefcrncsC't,
.7. Vâlcea.
Adid fericire.
*6
9572 A se duce în lumea albă.
G. POBORAN, iust. ,j. Olt.
Departe, să nu 'I afle urmele, să nu scie nimeni ele
dînsul, şi unele va fi mal bine ele cât in acestă lume ti­
călosă şi plină de necazurt,
================== pagina 220 ==================
'220
9573
PIWVERBJlLE ROMÂNILOR
* A eşi la lume,
Pentru acel, băiat SLLll fath, care acum începe a se
prinde în horă.
* L2. •
9574 De cand e (ii) lumea.
LAUHIAN & MAXIM, II, p. 9.3.­
GAV. ONISOR, pj'of r, Banca, i.
Tutooa.
Acelaş înţeles C[L la N o. 957.
A MERGE
9575 * L2.Spune 'mI cu cine mergi
Şi 'ţi voiu spune ce plătesci.
V. !::lJlLA, clase. c. Poenl, comit.
Bihor, UlIga'/'ia.
I)i)m't cu cire matri) şi VOt spure circ leŞa.
Vcel'î a se AdztJul, a se J�lSO/L.
DR. j<'R. MIKLOSICH, R'/I1/l. Un­
ter., I, p. 16.
Acelaş înţeles ca. la N o. 9529.
MIJLOC
9576 * L2. A'l băga la mijloc.
GR. JfPESCU, Opiuc., p. 141.
A se aduna îrnprejuru Iuî, a'l îmbrătişi», a'l Iubi.
«Lumea nu 'l bruţâ le, mijloc, toţt îl ocolesc.' GR. JJPesuu.
l\JULT
9577 * L2.Cei mulţi n'aşteptă pe cei putinî.
G. MADAN, c. Truşeni. ţin. Clei­
şcn;:Hl, Basarabia. - C. lORDĂ­
CHESCU, elev, c. Cristesci , j. Bo­
toşani. - 1':. J. PATRICIlJ, îno. c_
Snwl[i, .i. Cocurluiu,
Când unul vine în întQ,n,1iere la o masă, la o petrecere.
================== pagina 221 ==================
VEUIN. (J]mC�TĂRt, TOV ĂRĂf!lE
MULŢUMITĂ
9578 * 6Mulţumită sacă
Nimerui nu 'I dragă,
2JL
r
S. TJlODORJ<:SCU. c. Brosccui, i.
Suciara. . '
Oglinc1esce vechtul obicetu al plocouelor.
MUSAFIR
9579
*6
Dumnedeu face casa, dracu aduce mu-
safirii.
CL\V. ONI]OR, 111'0.(: c. Dobro­
vei, j. Vaslni'/t,
Arată ne-plăcerile pe c:1,1'1 ni le aduc adese-ort mu­
safiriî.
9580
*
Par'că eşti musafir.
D-na C. Z, e. Bc'rlad, .'l' Tn­
tava.
Se �1ice celor cari nu 'F]i îndeplinesc slujba cum tre bue.
< 'I'rec] prin odăl pa:' că eştI niusafir»
NADĂ
Vedî Pht/!.""
9581
*6
E bună pănza lungă, dar nada lungă nu.
Idem, Calend. Rom, iss».
Adică tovărăşia lungă. -Ioc de cuvinte Între ambele
înţelesuri ale cuvîn tului: nadă.
*6
9582 Nu ţi 'i de o dată, da ţi 'i de nadă.
GAV. ONIŞOR. pl'O): c. Bcrlad,
j, 'l'ldova,
================== pagina 222 ==================
22�
rROVERBELE ROM,\NILOR
*6
Nu 't (le o dată, da ''i de 1UUZ((.
X"'** se. bw. c. jYiincsc!, j.
Bacâii,.
*L
Nu )l e de () dată, ci ti e de nadă.
E. I. P ATRwn) & G. P. SA LVIU,
Î1w. c. Snndţi,.1. Corurluiu,
Pentru cei de c<1ri nu mai poţ'i scupa. Se cam apro­
pie de înţelesul �licerii de la No. 2732.
NE-CHEMAT
9583
*6
Ne-chematul (la masă) n'are loc.
LAUHIAN & MAXIM, 1, p. 719.
- P�lRVU, stud, c. Ioesci, j. Tu­
toca.
Nit ti du ncclimat Iuoii, ira s-nu ti scotâ
afoară. 1)
PER. PArAHAGT, Zweit. Jahres.,
]'. 170.
Pentru cel obraznic care se duce ne-chemat In. masă
streină,
�J,1t ca ey nouecoe senso esire eneida, s' en iourna
senso aier dina. 2)
Prou. Prov.
Unqebetene Giiste setet man hinter den Feuer­
ltem·d.3)
Prou. Germ.
An unbidden guest knmoeth. nof tohere to sit. 4)
P1"O'1'_ Ei1gl.
1) Nu te di, unde-va ne-chemat, ca să nu te sectă afară.
2) Cine merge la nuntă fără a fi poftit, se întorce fără ca să fi mâncat.
3) Ospeţiî ne-poftiţi se pun după cuptor .
• ) Un 6spe ne-poftit nu scie unde să ste.
================== pagina 223 ==================
22;3
NE-POFTIT
Vc'!l VorM.
9584
Cel ne-poftit, locul lui după uşă.
J OIW· GOLESGU, 11[88. II,]l 77 .
. '.
o:- Ne-poftitul are scaun după uşă.
D-ra ALEXANDRINA ZANN]!:, c.
Bucurcsciţ ], I\/"o'O.
Se dice pentru cei obraznici, ce merg la mese streine
ne-poftiţi (GOLESCU).
Cane no'mmdtato it nosee,
Non ce uaa ca coglie sotie. 1)
Pl'OV_ Neapol,
Unqebetene Giiste eeiet man hinier die Tlui«, 2)
PTOV. Gcrni.
Yzt 1,io clY1' skal OlJobinn siija. 3)
Prov. I81.
*b.
9585 Ne-poftitul n'are scaun.
I. G. VALENTlNEANU, p. 35.-I.
PUSGARIU, c. PoTana-"!r[i!l'l!l'II'î, co­
mit. Ji'iigiinlfş, Transiloania>« GR.
POIENA1.m. j. Eh!zi!ii. - C. TgODO­
RESGU, in». c. Lipooc.]. Vasln'în.-­
Sem. Cent". Bl!C. CI. VIII, prin
P. GÂRBOVlGEANU, prof.
*b.
Ne-pojtitul scaun n'are.
A. PANN, EdU; 1889, p. G & 141,
I, p. 24; nr, p 105.-H1Nl'ESGU,
r- 121. - P. ISPIRl!:sCU, Leg. I,
1872, p. 171; Leg. p. 32. - FR.
Dr\ME, III. p. 119.-V. SALA, dasc.
c. Ziivoen'î, comit Bihor, Unqaria
- A. GuROVEI, c, Foliiceni, .j.
Suciaca.
') Câne ne-poftit la nuntă, IIU te du că vei aduna l oviturî.
2) Ospeţil ne-poftiti se pun după uşă.
") După u�ă trebue să ste cel ne-poftit.
================== pagina 224 ==================
224
PROVERBELE ROl\L�NILOR
��-
*Lo.
Ne-poftitul 1121 are loc.
K. â. ZAMFfHESCU - DIA CON ,
Î1tV. c. 8/tnb'lcn-it, j. Dorolio),
Vccp: .il/as/!, .L1T('-c/u:mat,
Os pe.
Pentru cel care se duce unde-va ne-chemat, safl se
amestecă în vorbă ne-poftit.
«Eram şi. eu p'aco!o şi că-cam �lJra pe dinafar-ă pe la ti,! e
RerL:ll'ile, căcr nicY pornenclă un eril, sfi fi îi şi eu poftit, şi ap()! se
scie efi, ue-poftitul. SCCW?I n'are. > ISPI.R�scu.
Deviat a sede non iuriiatus in «de. 1)
P/,O{7. Jrisa-Lat.
A (ioda, nem banli.::aclo neta V!IS sem ser conuidado.2)
PJ'OV. P01-tng,
*6
9586 Ne-poftitul n'are loc la masă.
Scol. JX01'1n. Inv. Bite. ]il'i?1 r.
G;\RDOVJCEANU, pj'(�f.
Acela:;; înţeles ca la No })58;).
I�oste qui de soţ] mesme eetconrie,
Est !Jipn toei sacul et contente.
Prov. Pnl1/c.
Chi VI), alla festa e non I� inoiituo, se no toma
suergognato.3)
P/'Ou. ltal.
NE-UNIRE
9587
Ne-unire în teră
O face să peră.
AL. o DOBl'SUU-SLAVJCf, Cart.
Cit.
Acela:;; inţeles ca, la No 9519.
1) Cel ne-poftit în casă îl lipsesce scaun.
2) La nuntă, sau la botez nu te el tI fără a li poftit.
3) Cine merge la petrecere �i .nu c poftit, se Întorce ruşinat,
================== pagina 225 ==================
VlcUrN, c.:[RU�TĂRI, TOVĂH.�ŞUC :3:25
----------------
NOPTE-BUNĂ
*6
9588 N opte-bună, că tata'I la Iaşi.
X""""', siutl, c. f:Jch20pC1!i, .t-
1{'<UcHi.
o fat;:'L, îl dă a inţelege unuî tînăr, clUpi:'L care îI ard
c,Hc{Lele, că o va g:lsi singlll'il, a-oasă.
ORTĂCESC
9589
*6
Lucru ortăcesc, lucru ţigănesc.
A VR. COHGE;, pavolc, c. Costeiu,
Banat.
Lucrul făcut În asociaţie e În tot-ele-una 1'811 Iăout.
OSPE
Legile cele mal vechi prevăd datoriile celuî în casa
c[Ll'uia se presintă un ospe, trimisul de Dumnedeu,
In )J/fânava-Dhat'ma-Sâst1'CL, redactat, clupe t6te proba­
bilităţile, cel puţin În :LI treîspre-decelea secol Înainte
l1e Hristos, putem citi următorele :
(. Cfmd un ospc se prcsintă, stăpft.n ul cascr, cu forruele prescrise,
să"i aiătc un scaun. apă pentru spălatul picerelor, �i mâncruc g-ătită
cât va, fi putut mal hinc.»-Cw'lca III, § 9.'i.
«Un stăpân ele casă nu Lrebue, sera, să refuse lle a găzdui pe acela
pe caro apuncrea soreluf îl aduce, căcf un are vreme să. ajung-ă la
dînsul; ospelo, fie că :1 venit 1:1, vreme sau prC� târ�lill, 111l trebue să
ste în casă fără ca să 'i se l16 de mânca i-e.» - Cart IV, § 105.
«Capul Jamilier nu va mânca nirnieâ fără a cl:\ şi ospelut S�lI: il
cinsti pre ospe, este mijlocul cel mal sigur de n. (1 nbi't.lJlli averf,
gl.Ol'ie, vieţă lungă �i ratnl.» - Carle IV, :Ş .1Or;.
9590 * 6CU vasul gol nu pofti ospeti.
V. SALA, îmi. c. Vaşcolî- Ba­
resei, comit. Bihor, Unga'rin.
Ospele, ca §l obrazul subţire, se ţine cu clleltuielft.
================== pagina 226 ==================
226 PROVERBELE ROMÂNIWR
9591 Ospele ne-chiemat n'are scaun.
HEJNSBEG- DURINGSFELD, II, p.
278.
Ve\1i Nt-poJtit.
Acelaş înţeles ca la No. 9585.
*6
9592 După trei dile 6speţii se pun la rîşniţă.
G. P. SALVlU, inu. c. Smulţi,
j. CovnrI1.!h!,
Vorbă betrânescă. Insemnă că mai mult de trei g.ile
să nu şe�ll ea musafir la cine-va. Dacă eşti nevoit să stai
mai mult de trei dile, apoi să nuşeg.i chiar de geba, ci
să te apuei SrL faci câtă puţinii trebă la casa aceea.
Conform acestui veohtu obiceiu al ţerii, 6spele este
ţinut în arhondărie, la monăstire, trei dile, fără nici o
plată pentru locuinţa şi mânearea ee i se dă.
Acest număr de trei g.ile se întîlnesce şi în obiceiurile
străinilor, privitore Ia ospeţi, precum dovedesc următorele
l;1icerI :
Post tres S(('jJC die» rilescit piscit el liospes. 1)
PI'OV. Lat.
L' It.uie ci lA poissou
En trois )01.t1'S sant poison.
l"rov. Fhmc.
})reiliiq/rjm' Gast
Ist ein'c' Lasi. 2)
PI'OV. Germ.
r, o C c o
TJ'(V!l'n r;Gisl qtn tro!! VCl1'Cl. ii)
Pr01;. Suedez.
9593
Ospetul nu mănâncă ce gândesce, ci mă­
nâncă ce găsesce.
A. I'ANN, Ee/it. isas, p. 147; nr,
p. 1l9.--HIN'l,'ESCU, p. 138.
J) După trer (!ilc pescele�i uspcIc perd din valore, lor (se strică).
�) G" ospe care stă tref dile este o greutate.
3) UJl ospc care te ţiue face o gazdă gre6le.
================== pagina 227 ==================
_____ � V__=_lcCIN, CERCETĂRI, T(}\'ĂRĂ':îIE_? _
2:l7
*6,
Ospele nu mănâncă ce fJândesce, ce mânâncc'i
ce qăsesce.
V. S.�LA, clase. c. Sediştc, comit,
B11wr, Uruţaria:
Ospele nu maca re va sâ-mintuescă, ma re
va. s-aflâ. 1)
A NDREJ AL BAGA v, CCt1'{-. Aleg.,
p. 91.
Ospili re-41c't, nu �;e m/i/ntuesci, maca. 2)
PICR. I)APAHAGT, Zweit. Jalo·cs.,
p. 172
Să ne multumim cu ce gusim, :;;i S{L nu ne aştepMm
la lucrurt mn:l'L
lllus(Vir umdunu teme» 7mlduttn11 ier. 3)
Prov. Tm·c.
JYlusafiT ier lruldusonu
Iernes 012U17 1.tr/UZlIUnu. 4)
Pror. Turc.
PETRECANIE
* � .
9594 A'i face de petrecanie.
G. P. S ..... LVIU, iuc, c. SI/mili,,i.
CocmlI1111.-FR. DAME, III, 20:3.
10 A.'I eli!, de lucru, incurcândnI în tr o afacere.
20 A'l bate; 3,'1 goni.
ijO Rare-ori; a'I omorî.
1) q::;pelc nu mananca ce va gândi, dar ce \-8. aHa.
2) Ospele ce atlă, nu ce gilndcsce, mănâncă.
3) 0spele nu mănâncă ce g�î.llde:5ce, ci mănâncă ce gă.3csce.
4) Un musafir la masă nu mănâncă ce g:îndescc, ci măuân că ce gajC5ce.
================== pagina 228 ==================
PHOVEHBELE ROMÂNILOR
----
POFTIT
9595
A nu se da poftit.
ION AL LUt SBlERA, POV., p.
20.
A nu aşteptă pre multă îmbiere satt poftire.
,C[mlI :tu fnst Pepelea îu dreptul lor, an stat căruta, şi nuntaşi!
l'au cinstit pe bietul Pepelea. El un s'ai1 pj'c dat poftit, ci a subt
tam binişor dintro ploscă>.-I'BIER,;.
PRIVEGHERE
VCl,l! Casi!.
A seu:
9596
Insă pe unde '1 scie
Nu'I dă meşii să mal vie.
A. P ANN, III, p. 22.
Pentru cei rei, sau cart pizmuesc, urăso şi vrăjmăşeso
pe totă lumea.
SFAT
*6
9597 S'au adunat la sfat,
Ca porcii la căcat .
. R. Suclu, tlasc. c. Orlai, 'Tran­
silvania, apiu! Ildşcleu, Etym.
J.Iagn. p. 39;'5.-1. BANEscu,lWI)f.
C. Homiui i. Honum.
Se �lice despre adunările celor reI, carI tot la rele alerg.
SINGUR
*6
9598 Vai de cel ce merge sîngur! că, când va
aluneca, n'are cine '1 ridica.
IOHD. GOLE'iCU, 1J1ss. II, p. 18.
Ac1ickL de cel ne-însuraţi, Ci"L la bolă n'are cine 'i căuta,
CU111 �î ele cel fără nicf un prieten, ca la necazuri n'are
cine le ajuta (GOLEscu).
================== pagina 229 ==================
VECIN, CERCETĂld', TOV A �Ă�IE
229
9601
*6
9599 Când eşti cu el, ca când eşti şi singur.
E. 1. PATRICIU, in», c. SnH�lţ'!,
,j. Covm·l�dfi,.
*6
Ori (ttr) cu el, ori (tîr) .fe'{ră el!
V. SALA, clase. c. Băresci, comit.
Bihm', Unqm·ia.
;;:
Ori cu el, ori .fă1'ă el tot atâta.
Pentru cel ce nu e ele nici un ajutor, pe care nu poţi
pnne temeiu.
*6
9600 Per cu tine, per fără tine.
V. SAJ,A, dascăl, c. Va.şcm'i, co­
mii, Bihm', UngaricL
Acelaş înţeles ca, b No. 960l.
*6
Când eşti cu mine, ca când eşti şi sin-
gur.
G. P. SA LVIU, în», c. Snndţ�,
.j. Coourluiu,
Adică nu a,i nădejde. Se <Jice, în glumit. după ce mai
întâiu unul a, asigurat că va face tot ce'! stii în putinţă,
şi va isbuti.
SOŢ
9602
Omul din soţii lui se cun6sce.
IL�ROLY Âcs, p. 8:3.
Vedf a se Insoti.
Acolaş înţeles ca la N o. 957:5.
Chi tocea il oischio vi resta impaniato.
P1·OV. Ilai.
vVer Pech anqreift, besuclelt sicli damii.
P1·O-V. Germ.
================== pagina 230 ==================
230
9603
PROVERBELE ROMÂNILOR
�------------- ... _---
A ki sântâvâl j61', sântitani tamul.
P1'OL', JJ;[agy.
Kdo s kttlhawym chodi, l.;ulhati se uei
PI'OV. Cecli.
'I'ao ca pou 'bIl\!'b XO;IT.If, y':lHce panarn.
Pr'ov, Serb.
A SE STRÎNGE
S'a strîns rînced lângă muced.
A. PANN, Archir, p. 10,
Vine rînced lângă muced.
A. PANN, II, p. 135. _. HIl\"
'('Esau, p. 162.
Când se adună cel de o potrivă, şi mal ales când, În­
tr'o căsătorie ambif soţI sunt ref.
TOVARĂŞ
Vecj' Drac.
9604
Tovarăş numai la câştig,
La pagubă pune cârlig.
A. PANN, II, p. 80. - Hrx­
iES ou, p, ] 90.
Pentru cel cart primesc tovărăşia când sunt folose,
dar când te văd în pagubă, îţi clail cu pictorul, şi pre­
cum dice poetul:
Doncc cris felia: mulios uumerabie amicos
Tempera si fuerini nulnla., solus eris.
9605
Cine are tovarăş nerod
Ajunge din pod în glod.
A. PANN, II, p. 75. - HIN­
'!'ESCV, p. 180.
================== pagina 231 ==================
VECIN, C'ERCE'rĂRI, TOVĂRĂŞIE 231
------------�����������--------��
Tovărăşia cu cel nerod te duce la peire.
La mauuaise compaţmie perd l'homme.
P1'01!. Franc.
9606
Mulţi tovarăşi, tot-de-una,
Fac mai mult de cât o mână. 1)
A. : PA�N, n. p. 75. - Bn;
iESCU, p. 189.
Arată fo16sele unirei ŞI ale tovărăşiet.
TOVĂRĂ�IE
Vcc)l AINI/ii.
*.6
9607 Lucrul de tovărăşie
Mir6se a sărăcie.
G. BĂNULESCU, îno. c. Pieiroşiţa.,
.i. Dimbovita.
Omul bogat face singur, ee are de făcut, şi nu mai
alel'gă după tovarăşi.
9608 * DTovărăşia e bună numai cu punga ta.
D-rm Z. JUVARA, c. Fedesc'f, j.
Tutova.
Vcdi a se lI/SOţ!.
Deci să nu te întovărăşescî eu nimeni. căci te vei căi
în tot-ele-una.
Qui a compaqno« a 1naître.
P1·OV. li1ranc.
9609
Cativa cumpagnia face resbi osu de cer­
bice. 2)
DR. FR. MIKLOSICH, Hum. Unier.
I, p. Il.
Ac elaş înţeles ca la N o. 9606.
1) In Pouestea Voroer, se citesce gre�it tovat-o/l �i 1/lulţr, în loc de
touarăs si 1IIult.
2) i<.e�a societate rupe osele gâtului.
================== pagina 232 ==================
232
9610
PROVIRBELE ROMÂNÎLOR
Mll.tlHtiS3 comp iqnie con-lui! ((, la pJ tence,
Prov. Franc
Mai bire înseli nega cu cativa cumpagnia.i)
DR. FR. MIKLOSICH, Rum: Un te?".
r, p. 12.
Să fugim de societatea celor reI.
TREI
9611 Unde Ierau trei, eu Ierarn al patrulea.
r. CREANGĂ, Amint., p. 04.
Acelaş înţeles ca la N o. D521.
«D'apof vara în dilele de serbătore, cu fetele pe câmpie, pe col­
nice şi mar ales prin IUI1(�ile şi dumbrăvile eLI mâudrete , după cules
răchiţica de făcut gălbenele, sovirv de umplut florj, dumbravnic şi
cină de pus p'intre strare, cine u m blă '? Poveste" câuteculuî :
Fă-mă, Demne, val de tetu
Şi m'aruncă 'ntre ferner.
Şi, scurtă vorbă, unde ierah. trei, eu {n'am al patrulea. « - 1. CREANGĂ'
UN
9612
Unul ca nici unul.
Ve(F Cap' X, c. Un.
r GRD. GOLESCU, JJ1ss. II, p. IL
.'1se111,., p. 19.
Unul ca nicZ unul, că de la doi încep cet
multi,
*
Un) ur' un. \!)
rORD. GOI.ESCU, Jlfss. II. p. 207.
G. ZUCA, c. Cooaia , Albania.
Adică unul singur nu pre folosesce unele se cere mai
mulţi (GOLE8CU).
') Mal bine singur de cât cu rea societate.
2) Unul nici unul.
================== pagina 233 ==================
9614
VECIN, CERCETĂRI, TOVĂRĂ.::.ŞI_E 23_3
9613 Unu ca nici unu, doi ca doue-deci I
1. POPESCU, înv. c. Dobreni, j.
itr«.
Arată pu teren, ce ne d;1 tovărăşia. Un singur tovarăş în­
d ecesce puterea nosbră.
:;:
Toţi ca unul.
Ioun. GOLESGU, Mss. II, p. 70.
Vecii No. j'274.
Arată asemănarea 6menilor la urmări ne-trebnice (GOLE­
seu).
9615
*
Tot unul ca unul.
Adică Ieşi pe sprîncenă.
A SE UNI
9616 De vrei să ai nume bun, nu te uni cu
cei rei.
[DEM, Calend, Rom. 1892.
Acelaş înţeles CtL la No. 9609.
UNIRE
Vcdt Cap. X1X, c. Unire.
9617
*6
In unire stă tăria.
C. O. BUNGETIANU, înv. c. Coso­
Viii, J. Mehedinti.
In uncre stă. puterea.
JDEM, Calend. Rom. 1892.
Acelaş înţeles ca la No. 1:1510.
Veg.i anecdota cu 16n R6tă, în Amintirile lui Creangă,
p. 163 şi urmetorele.
Concordia res ]JCi1"/1Cie crescuni ; discordia res mag­
nlE dila7nrntu1'. 1)
PJ'OV. Lat.
1) Prin înţelegere cele .micî cresc; prin ne-înţelegere cele mari se de­
răpănă,
================== pagina 234 ==================
234
PROVERBELE ROMÂNILOll
Iiwuion fait la force.
Proo. Franc.
L'union fa la ferea. 1)
Prov. Veniţ.
EintrClcht bringt JJ1acht. 2)
p.rov. Germ.
9618 Unirea biruesce pe cel mai tare vrăj-
maş.
IORD. GOLESCU, l\11s8. II, p.
207.
Acelaş Înţeles ca, la N o. 9617.
VECIN
V cd i Casă, GăiNii, Gră­
din/t. )
C)
/
9619
Vecin pe vecin vede.
IORD. GOLESCU, JlI1ss. II, p. 19.
96,20
Adică vecin cu vecin se caută, se ajută (GOL Eseu).
*Vecine, s'a dus bărbatu meu la m6ră;
nu sciu, să me mărit sau să '1 mai
aştept.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.
c. Focşanl, j. Tutova.
Veqi Bărbat, Vecină.
Dice femeia care ar dori si], se iubescă cu vecinul ei.
9621 Lucrul dit vicină tot-na 'i cama bun. 3)
PER. PAPAHAGI, Zweit . Jahres.,
p. 179.
Ved! Găină.
1) Unirea face taria.
") Unirea face pu terea.
3) Lucrul vecinului tot-de-una e mal bun.
================== pagina 235 ==================
235
VECIN, CERCETĂRI, TOVĂRĂşIn;
-------
Acelaş Înţeles ca, la N o. 1847 b.
9622 * 6Bună 'i găina mea, tot mai bună pare a
fi a vecinului.
V. FORESCU, c. .FoUicen�,,j. Stt·
dava.
Ve4' Citim,.
A se adăoga, ca variantă la No. 1847 b.
9623 * 6 Găina vecinului nu piere.
V. SALA, dasc , c. Brădei, co­
mit. Biho1", Ungaria.
Se înţelege omul reu, vecinul reu.
9624
Mai bun este vecinul şi prietenul de a­
pr6pe, de cât fratele de departe.
DlM. ŢîcmNDEAL, Fab .. p. 213.
*6
lJIIai bun e un vecin de aprope ele cât un
frate departe.
ILIE HOCIOTĂ, elev. Semin. c.
Selişte, comit. Sibit'i., Transiloania.
De cât pe un ajutor îndepărtat, mai mult temeiu poţi
pune pe ajutorul apropiat al vecinului teu.
Mai bun este un vecin în apropiere, de cât un frate în
depărtare. - Prou. Solomon, 27. 10; Cap. XVII, 17 &
XVIII, 24.
Esiod, ca şi Înţeleptul Solomon, ţine mai mult să
aibă un bun vecin de cât o rudă :
<Dacă îţi vine o lucrare, sall o Încurcătură ne-prevădută, vecinii
«alergă fără brîu; rudele trebue ca mai întâtu săşf sumeţe rochîa,
«Un vecin reu e o nenorocire, un bun vecin e un bine nepreţuit.
«Fericit care dobândesce asemenea vecini! Dacă ţeranul Îşi prăpă­
«desce vitele, este din pricină că are vecini rei.»
Melior oicinue [uxta quct1n fraier procul.
H·ov. Lat.
9625
*6
Când vrai să stai bine, să fie vecinul de
apr6pe.
GAV. ONrŞOR,p/'oj. c. Avrdmesct,
,j. Tuioua.
================== pagina 236 ==================
�;-j6
PHOVEHBELE ROMÂNILOR
9626
Acelaş înţeles ca la N o. 9624.
* ge s-ti încaci cu vecinlu, încace cu cliile. 1)
D. A. Mn.nscu, înv. c. Gopeşl,
Macedonia.
Păzesce-tî singur lucrurile, şi nu te legă de vecinul
te-a dacă ţi s'a furat ce-va.
9627 * DSă cumperi vecinii intăiu şi apoi casa.
G A V. ONIŞOR, jJj·oj. c. De!n-
11{({j'6, f Tulm'lt.
Căci dU]J{L cum vecimî vor fi buni sau rei vei duce
un traîu liniştit şi plăcut sau forte amărît, De aceea Tur­
cul dice : «Inriurirea unul vecin n'ii se simte pânâ la a
şeptea malial a».
9628
Vecin bun ai nemerit, mare bine ai do­
bândit.
r OHD. GOLEsau, JJ1ss. II, p. 2()O.
Căci eşti SlgUl" cii. vei triU în linişte.
'0<;; 'rk G:§6s\I E "/yU6l VO.U;l, ,0'1 p&'),lOW �w),EI\I hl
orJ.ltCJ., 'rOl ya.p, El tl Gal XV7wrJ. YSYV·0trJ.[, Ci.�(J)<;;'rO!
Prov.fi7i'iJ/.
Qui CI, bon 1!OlSm
A bon maiin.
Chi ha buon inctno,
Ha lnun: mattino.2)
Prov. u«:
lVer gute Nachbarn hai, ue7.:omJn� cinen guten
JJ[orgen.3)
Prou. Germ.
1) Ce să te cert! Cll vecinul, te certă cu cheile.
�) Cine arc bun vecin, are bună dimineti!
3) Cine arc bUII vecin, primcsce o bună' diminetă.
================== pagina 237 ==================
VEOIN, OJWOILTĂRI, TOVĂRĂşm
---------- -----"-------'-------"----
A good neiqhbour. Ci good morroui. 1)
P?'OV, Engl.
9629 * 6 Atâta ţine pacea, până, vre vecinul.
237
V. SALA, clase. c. Dumbrăoens,
comit, Bihor, Ung(wiet.
Liniştea ta atîrnă ele voinţa, vecin'nlui teii,
Se dice că regele Gustav Ac1olf, întrebuinta adese-ori
acestă <;licere, care se afi;l şi la SueclejL
lJI[an kann nicht ldnqe: Fn'cdcn lw7ien, al8 der
Nochliar 1Olll.") .
10,'01'. Genu.
Nobocly can. line lonqer in peace, tluu» 7118 neiqh-
bOU1' plcaseih: 3) .
p,·ov;·_'[i;'lg1.
Miu: 1�iu,ter ey freden liin,r/re rin qrannen viU.4)
Prov, Sred.
9630
Cine are vecini rei se laudă singur.
A. ·PANN, Ee/iţ. 181:19, p. 141;
lII, p. ] 06 - HrNţEscu, p. 199.
*6
Cel ce are vecin'l rel se laudă singur.
G1<. ALEXANDRESCU, moqistr. j.
Pntna,
Căcî are merite mari ducă pote tri:U. În vecinătatea unor
asemenea oment.
liVe1' 81Ch eelber IoN, mU88 ii!ile Nachbarn. haben.3)
Pvo». Germ.
') Un bun vecin, o bună dimiueţă.
') Nu poţî să ai mai multă vreme pacea, de cât până când vre
ve cinul.
3) Nu poţi să trăiesc! mai mult in pace, de cât Îl place vecinului.
4) Nu putem trăl ÎIl pace, de cât până vre vecinul.
;') Cine se laudă singur, trebue să albă vecini rei.
================== pagina 238 ==================
238
9631
PROVERBELE ROMÂNILOR
He hettl. in neiqhbours, that's jal:n to praise himself.l)
Prov. Engl.
Dan som heoe letalec Gramnar, lyt skreppa S.i0lv.2)
Pro». Nor' o .
*6
De vrei să seu cum e ore-cine, nu întreba
departe, ci numai caută cum trăesce
cu vecinii ser,
DIM. ŢiCHINDEAL, Fab. p. 21.4.
In adevăr cel care trăesce reu cu toţi vecinii lut nu
p6te fi om ele trebă, şi vice-versa.
*6
9632 Timpul trece, iar vecinul reu rernăne,
GR. ALEXANDRESCU, maqistr,
j. Putna
Timpul trece, CZI w[i cu maine,
Iar vecinul 1"ett tot remâne.0)
A. PANN, III, p.19.-HINŢESCU
p. 186
E un reu ele cari nu mai poţi scăpa.
Dio ti ealoi da cattioo uicino
E da principiante di oiolino .. 1)
1"r·ov. iua.
Biiser Na chb ar, tiiglich Ungliick. 5)
1"rop. Germ.
Ond Nabo er daglig Skcereilâ.t,
1"1'OU. Danez.
1) Acela are veciniî reI) care e nevoit să se laude singur.
2) Cine are reI vecinî, trebue să se laude singur.
') Hinţescu scrie: veninul, În loc de: vecinul.
4) Dvzeii să te păzesc" de vecin reii, şi de lucepetorul la vioră,
5) Reu vecin, nenorocire diluică.
6). Reu vecin, e Iad (purgator'iu ) dil nic
================== pagina 239 ==================
VECIN, CEHCETĂ RI, TUV ĂRA�IE
VECINĂ
Vecii Bărbat.
9633 * L:o.Vecina de lângă casă,
Nici odată nu te lasă.
239
I. ARBORE, 'ing. j. Buzeu. -- G.
P. SALVIU, înv. c. Smulii, j. Co­
curluiu
Te silesc! să sari gardurile la dinsa.
Non Il pifi bell 'amor ChA la V iCUtCI ,
La si vede da sera e ela maitina. 1)
PI·OO. Ital.
'01t' hCl.1t(� '<; t·� '(Sl'tOVlCl. sXSl 1tSplCl'JlCl. xapYj, OU't2
1tiX1tOotCltCl. 'MtSAq, of5ts tOV U1tVO XâVSl• 2)
Prov. Grec.
A SE VEDE
Ve41 Cap. V, c. a Verii.
lf
9634 Câţi merg mai des să se vadă
j.'i. Cinstea li se 'mputineză.
A. P ANN, III, p. 6.-HINŢESCU,
p. 103.
Ve41 Cercetare, Vedere.
Acelaş înţeles ca la N o. 9537.
,i' .�?
9635 * L:o.Rar se ved şi nu se pupă,
7. SALA, clase. c, Sebişu, comit.
Bihm', Ungaria.
Se urăsc de morto.
1) Nu e mal frum6să dragoste de cât a vccincî, o vcdi sera şi dimineţa.
2) T6te dicerile grecesc\, vulg.tre sunt luate din Însemnata colecţie de
Proverbele grecescr moderne a D-Iui N. G. POLI'l'IS, profesor la Universitatea
din Athena.
================== pagina 240 ==================
240
9636
P[{IlVERBELE ROMÂNILOR
VEDERE
Vee)! rap. V, c. Vedere.
Mai rară vedere,
Este mai cu miere.
A. PANN, III. p.3 -HIN'!'ESCU,
p. 199,
Vecii bztîl1Zil'e, a VedJ
Acelaş Înţeles ca la. N o 796.
"'6
9637 .!. Rara vedere,
E mal cu plăcere.
O. TEODORESCU, în». c. Lipooa,
i. TTaslnl.
Vcdf Cercetare, ;!ltil/lire.
Acelaş înţeles ca la N o 9636.
A VENI
Veci' Cap. V, c: a Ve1ll.
*6
9638 Precum a venit aşa se duce.
A VR, CORCEA, paroh., c. Coşieiu,
Banat,
Vecii Cap. V, z , a VeTI).
Câştigul uşor, uşor se cheltussce. Pentru cei risipitorî
de bani, ori de avere câştigată cu uşurinţă. A se adăoga,
ca variantă, la N o. 6274.
Ce qui oient ele la flute s' en ca pa?' le tambour.
I+ov, Franc,
rVie qetoonnen, so serronnen. 1)
Pl'OV. Ge·1'1'I!.
') Cum s'a câştigat, a�a s'a pierdut.
1
\
�
I
================== pagina 241 ==================
VECIN, CERCETĂRI, TOV ĂRĂŞIJ<:
9639 * 6Când vii par'că te duci.
241
C. TEODORESCU, in». c. Lipova,
j V({sl�tlH.
*6
Când inne par'cc'{ se duce.
G. r. TOMESCU, înt'. c. Broscari,
,j. Meherlinţ'î.
VecI' a se Duce.
10 Dic femeile la bărbatit cel uriţI. - J. Vasluttt,
2J Celut ce are mersul urit. --- J. JYlehcclin(f.
9640 * 6Tot vine şi eel ce 'ntărdie.
C. TEODORESCU, ino, c. Lipooa,
j. Vasluiu.
Pentru cel ce vme după vreme la o adunare .
9641
.1:6
. Am fost şi am vedut, Eră. şi nu eră. A
dis e'a venit dacă n'a venit. Se vede c'a
venit, de n'a mai venit.
1. CREANGĂ. Amint., p. 199.­
Vil.cov', siiul .' Craiova, i. DoU -­
C. C. BUNGETEANU, stud. c. Cosovăţ,
,j. Mehedi1?{L
Pentru omul care nu se ţine de cuvint.
Urmetorea snovă a dat nascere acesteî dicert
8 N 6 v I:
Un stăpân trimite sluga sa la un prieten al lUI, să vadă dacă e
acasă. Sluga se întorce cu răspunsul m-măto r: am fost şi am vi!�ut
M'am dus acolo şi am ved ut slnga stăpâuulut. Era şi nu. era. Era
sluga, boierul nn om. A \lis c'a veni. dacă n'a venit. Sluga prieteuuluf
stăpânuluî spune slugel trimise, că dacă, n'a venit, fi, dis c'a veni. Se
vede c'a venit. de n'a ma! venit. Sluga trimisă spune stăpânulut seu:
se vede c'a venit acasă" de n'a mai venit la Irvostră
9642
De dragă, draga să'rni fii,
Dar la noi mai rar să vii.
IORD. GOLESCU, IJiss. II, p. 9
Se �lice pentru cei ce nu 'I facem haz, nu ne cam plac
(GOLEscu).
================== pagina 242 ==================
242
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
9643 De frate, frate să 'mi fii,
Dar la noi mai rar să vii.
A. PANN, III, p. 6. - HIN'fES­
ou, p. 62. - HELIADE-RĂDULESOU,
Ta?1r7. p. J 5. - A. BÂRSAN, elev.
Semin c. Corbi, comit. Făgâmşultli,
Tvansiloani«. - G u. ALEXANDRES­
ou, maqist», j. Pldna.
Când unul ne supără cu cercetărf pre dese.
9644
Soră 'mi eşti, soră să 'mi fii,
Iar la noi mai rar să vii.
10;': GH.IOA, SCTisOT'/, p, 339.
Acelaş înţeles ca la No. 9643. Se �lice mai ales pentru
femeL
9645 * 6De prieten, prieten să 'mi fii,
Dar la noi mai rar să vii.
GR. ALEXANDRESOU, maţţist»: . .i.
Putna.
Acelaş înţeles ca la N o. 9643.
9646
De nu te cunosceam,
La tine nu veneam.
HIN'fESCU, p. 41.
Când cerem ce-va, pentru ca ruga nostră să fie pn­
mită.
VIZITĂ
Y cqi AF1!le1lesc/i.
9647
Vizitele cele mai plăcute
Sunt cele mai rar făcute.
A. P ANN, III, p. 3. -- HIN
'fESOU, p. 203.
================== pagina 243 ==================
j
VECIN, CERCETĂRI, 'JOVĂaĂşIE
*6
Vizitele ceie ma; plăcute
Sunt cele ma� rari, făcute.
243
V. SALA, clase. c Holod., comit.
A ?'acl, Ungar-ia
Ve4;: Cercetare, .!12tîlnire, V,.­
derc,
Acelaş înţeles ca la No. 9634.
9648
Vizita sau cercetarea unuia ne-pedepsit,
Este mare greutate 'n casa celui pro­
copsit.
A, PANN, III, p, 6.
I
I
1
Pe lângă altele, ace stă dicsr« arată supărarea C10c01U­
lUI care vede că'I cerceteză o rudă, rămase săracă şi ne­
învăţată, care '1 dă de ruşine prin vorbele şi purta­
rea sa.
================== pagina 244 ==================
CAPITOLU IX
DESPRE VIEŢ A SOCIALĂ
STĂRI SOcrALE. -BOERII. - TITLURI. -RESBOIU.­
JOCURI.-CÂNTEC E.-P ETR ECERI.-ARME.
ALAlu
Vcc,l1: Dnllll.
ALĂUTĂ
Ve'll Lifutif.
9649 ALăuta dice din strună:
Oh! ce frumuşică jună!
Iar toba dice : lasă, lasă,
C'a s'o vedem şi miresă l
A. P A!'iN, II, p. 111.- HIN'fES­
cu, p. 86.
Pentru fetele tinere şi drăguţe.
ALeA
9650
*
A bate alcaoa.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
13.-B. P. IUŞDEU, Etym. Magn.
p. 767.-8'R. DAME, 1, p. 58.-L.
ŞĂI.NEANU, Arhiv. Ist. III, p. 265.
================== pagina 245 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
A bate halcaoa.
FR. DAME, II, p. 9ti.
245
A pierde timpul în deşert.
Alcaoa 1) era un exerciţiu vechiu militar la Români,
împrumutat din Orient, şi care stă în aruncarea suliţei,
ce trebuia să trecă printr' o verigă de fer. Din acestă pe­
trecere a rămas dicsrea în popor.
In Condica lui Gheorgachi, al doilea logofăt, citim la
capitolul: Obiceiul ceremoniei ce se face la rjioa învierii
Domnulu'i I-Iristos, pag. 321:
<A treia <;1î după Pascf, vin toţi egumcnit Gred, de se închină
Domnului cu Sfânta Inviere, aducând şi plocone câte un miel; şi tot
intr'acestă di, sau a patra <;li, aii fost obicetu vechtu, de "eş�a. Dom­
nul afară, cu tot alaiul de slujitorime, şi cu totă boierimea mari şi
mici, la. halca, ori în şesul Bahluruluî, ori la Copou, sootâudu-se toţi
caii Domnosct ; şi şe<;lend Domnul la saîvaut şi boierii pe scaune, pe
cine din borert rindufă Domnul, încăleca pe cal Domnesc, şi se slo­
bozia cu suliţa asupra halcaleî, (care suliţe sunt aduse din ţera U n­
gurescă ; acolo se fac intr'adins pentru ace stă trebă), cu diceturf de
mehterhane, şi care lua halcaoa în repegiuuea calului, venea de se
închină Domnului, şi't săruta mâna şi pola ; şi celor mai mart boieri,
li se dăruîau de către Domn câte o lastră sau canavaţă cu fir, şi un
postav celor mal de gios postajî şi atlaze, eră celor mai miciî, postajt,
Fiesce-căruia se dă darul Domnului după cinstea sa, petrecând în
acea <;li şi c,u alte chipurî de glume, pentru bucuria serbătorit.»
AMIRE
9651
După dzenă, andjur ş-amirelu.2)
PER, PAPAHAGI, Zweit . Jahres ,
p. 154.
Pentru cel care se arată grozav numai 111 lipsa adver­
sarului seu, clar tace ca pescele când acesta e de faţă,
ARC
9652
După arc şî săgetă.
IORD. GOLESC:;, MiJS. II, p. 91.
Velil Turc.
') Aha sau lwlca, însemnă pe turccsce : verigă.
�) După del, Înjur �i pe împărat.
18
================== pagina 246 ==================
Arată asemenarea ; adică după meşter şî lucrul lui,
şî după om şî cinstea, şî cele-l-alte (GOLESCU).
*0
9653 A ave multe c6rde la arc.
246
PROVERBELE ROMÂNILOR
l
1
I
1
l
ION GHICA, Scrisorea III.
A ave mai multe mijloce pentru a isbuti într'o trebă,
de a' ŞI atinge scopurile. Dicerea este străină şi se în­
trebuinţeză mai ales de Iiteratî,
Il CI plusieurs cordes a Bon arc.
PTOV. FI·anc.
ARGAT
Vec!! Bogat.
t
I
1
1
9654
Argat vrednic cine are
Se cun6sce pe mâncare.
A. P ANN, IL p. 48.-HIN'iESCU,
p. 6.
A1'[Jat�tl vrednic se cunosce după mâncare.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., 1, p.
233.
Cel VOll1lC la muncit este votnio şi la mâncare; cu
alte cuvinte cine muncesce bine, trebue să şi manunos
bine: Cu tote acestea snova de la N o. 5424 ne arată că
un om pote fi mâncăcios dar şi leneş.
Un bon valet dit /1, son maiire :
Apn's seroir conuieni repaitre.
Pl·OV. Franc.
v. ALEXANDRI, TeatT., p. 720.
- B. P. HĂŞDEU, Etym. Maqn.
p. 1567.
Pentru femeile ne-credinctose bărbatuluî,
O doină din Bucovina dic«:
9655
De cât a bărbatuluî
Mai bine a argatului.
J
t
================== pagina 247 ==================
� __ � �TI_1�:L_U�R�I,�J_O�p�'U���I�'2R�B�s��o�t_'u � __ 247
Dacă n'ar bărbat
Eu ti-ofu fi argat,
Şi colea la zorr,
Merge-vom prin fior!
...........
,
'I'u'I una ele-oftat
Că nu ar bărbat
Şi eu că's argat.
Românul mai dice : ele cât slugă la veduvă, ma� bine
viziti�'i la cai albi ; căci: vedw'a fără biirba; re�'i se tâvâ­
leece în pat, vrând să oglinc1escă prin ace stă �licere, firea
stricată şi ne-săţiosă a unor femei cari, ca şi Mesalina
lui J uvenal, pot fi lasaice dar nicî odată saiiaia:
ARMĂ
9656
De la armă la sapă.
DIM. CANTEMlR, DCSCt·. u.u.
p. 95.
Dicere pre care Cantemir o aplică Husarilor din ve­
chime, cari ca şi dorobanţii cu schimb, şi călăraşiî de
astă-dî, se ocupau cu tot din adinsul de cultivarea pămîn­
tului, şi făceau serviciul militar numai când erau chemaţi
pentru acesta.
*6
9657 A dă. arme ca să le întrebuinţeze împo-
triva sa.
C. T[(,DOREscu, înv. c. Lipova,
j. VasluIu.
* A dă cui-va arme sc't le întrebuinţeze împo­
trioa l�tL
OR. ALEXANDREflCU, magistr. j.
Pu ina.
A da argumente împotriva sa prin purtarea, prin ac­
tele sau prin cuvintele sale.
Fournir des armes contre S01.
Pr-ov. Franc.
================== pagina 248 ==================
248
9658
PR0VERBELE ROMÂNr.LOR
* "
Heba me măl 'n bătae decă nu'rnî dai
arme.
P. pOP· avocat, c. Behtş, comit.
Bih01', Ungaria.
Când puf pe un om la o trebă fără S{L 'f dat mij16cele
de a o săvîrşi.
9659
*ru spindzură armali, spindzură păliutăr­
hile (curcubetili 1).
1. CUYAK,proj. c. Janinai Epir.
Arată o casă decăzută, Dice rea batjocoresce pe rnojiciî
şi sdrenteroşiî cari locuesc unele trăiau oclini6ră nisce.
6menf cu mare vag.�L.
ARMAŞ
.9660.
Doar nu'i arrnaşul mare!
A. Doxrct, Fab. p. 9.
Adică nu mi-e frică de dînsul. Fricoşilor le par puter­
nicî numai cel de cad se tem el.
«Mare armaş mal mare pres te cer-laltr armăşel sau lictorl cari sunt
cam sese-deci Ia număr. Datoria lUI este a fa/Ce să se execute senteuta
Domnulut, când cine-va este judecat Ia marte. Afară de aceea, are
inspectiune asupra carcerilor, precum şi asupra musiceî militare, ce
se numesce tabulchnnn.» - D. O.·\NTIl;,rm, Descr. Moldou., p. 84.
ARTA·PARTA
V cc)i I-f",.ta-Parta.
BABACA
BABA 6RBA
9661 *Par'că ne jucăm de-a baba-orba,
') Unde spînzura armele, atîrnă (acum) opiucile vechf (cucurbctele).
================== pagina 249 ==================
249
'l'l'l'LURI, JOCURi, HESBOIU
--------------------�_----�-----------------------
Când nu ne putem Întîlni cu cine-va, nu putem pune
mâna pe dînsul.
V e�li G. D. Teodorescu, Cercetări asupra prouerbelor
române, p. 98.
BADEA
*.6
9662 Daca badea ar ave cosite i s'ar dice lele.
V. FORESCU, c. Panac�, i. Suciaoa
Bărbatul nu trebue să se amestece în trebile femeescî,
precum nicî femeia în ale bărbatuluî. Fie-care, bărbat sau
femee, să-şi vadă de ale lut.
9663 * .6De cât cu badea bădioîu,
Şf ocolu plin de of;
Mai bine cu badea bădică,
Şi 'n ocol nimica.
M. ALBU, elev. Se. NOj"}n, Bedad
c. Icesci; j. Tuiooa.
Vedf jjjclllul/igă.
Acelaş înţeles ca la No. 8640.
BĂDIŢĂ
9664
*.6
Dragu-mi'I bădiţă spân
Că'I şi tîner şi betrăn.
Dr agu-rni'I bădiţă nalt
Că sărută peste gard.
Dragu-mi 'i bădiţă scurt
Că 'f de carne, nu'I de lut.
(fR. ALBXANDRESCU, maqistr.,
j. Putna.
Ori cum ar fi lucrul, dar mai ales ort-cum ar fi bădita
tot îi place.
BAL
*,0,.
9665 Daca 'I bal, bal să fie... strică oul tot.
G. P. SALV1U, in». e. Smulti.],
Cocurlitin),
================== pagina 250 ==================
250
PROVER.BELE ROMÂNILOR
*6
Dacă )'[ bal) bal să fie . " să stricdn» oul tot.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipoo«,
i. Vasltih!.
:j"
Daca, )� bal) bal să fie.
Ve4'î :Jaf
Când te apucî de un lucru cu totă rîvna. Dacă petrecî,
petrecere să fie, şi nu te mai uiţi la cheltuîelă, Se dice
Într'un cuvînt, când nu mai e chibzuinţă, milă şi Îndurare.
BAN
Vedj' a Adormi, Cataramă,
A:1asif.'
9666
Cine n'ar vre să fie Ban?
IORD. GOLESCU, JYIss. II, p. 80.
Adică toţi rîvnesc la mal rnart lucruri, la mai mari
slujbe (GOLESCU).
*6
9667 A trăi ca Banu.
T. BĂLĂSEL, înv. c. Stefanesct,
j. Vâlcea. '
A trăi bine, ne-supărat, a trăi domnesce.
"'6
9668 'l' A fi fata Banului
Sora căpitanului.
T. BĂLĂŞEL, în». c. Stefăncsci,
j. Vâlcea.
Se dice fetelor fudule ŞI de nern mare.
BĂRBAT
Ve'!1 Cap . .IV, c, Bărbat,
Cerşctâre, Lele.
9669
Vai de mine ce să fac,
Bărbat n'am şî copii fac.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 17.
================== pagina 251 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
251
Se dioe pentru celce se prefac că far' de votea lor
urmeză cele rele (GOLEscu).
9670
Bărbatul să aducă cu sacul,
Muierea să scoţă cu acul,
Tot se isprăvesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 105 ;
II, p. 123.-B. P. HĂŞDEU, Etym.
Maqn. p. 373.-HINTEseu, 165,
*6
Bărbntul aducă Clt sacul,
Mu�e1"en să sectă cu acul,
Tot se gCită.
V. SA LA. dasc. c. Pocni, comit.
Bihm', Ungm'ia.
*6
Să care bărbatul cu carul, şi femeia să Î1n-
prc'iştie cu p6la) că tot se isprăoesce.
G. P. SALVIU, înv. c. Smttlt'i,
j, Covuriuiu.
*
Bârbatlu s)p6rtă cu eadu, mttHerei pt tu
quoa di ac) casa s' clspardze. 1)
D. DAN, c. Neoesta, Macedonia.
META COSTANDIN, c. Molooişte,
Macedonia.
*
Bârbailu. sJp6rtă cu sadu, ş-ln1,tHeweCi să
sc6tă CU aclu, casă mi s' adară. 2)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
r- 169.
*
Bârbatlu
si scotă
casa. 3)
s' aducâ cu câruţn, şt mlearea
cu adu, or' tina 6râ ntt si timple
G. ZUCA, stiut. c. Abela, EpiT.
') Barbatul sa aduca cu sacul, muierea (sa petrecă) prin urech ia acului,
casa se strică.
2) Bărbatul să aducă cu sacul, �i muierea să sc6tă cu acul, casa nu
p6 te să resistc.
3) Bărbatul s'aducă cu căruţa, ;i muierea sa sectă c u acul, nici odată
nu se umple casa.
================== pagina 252 ==================
252
PROVERBELE ROMÂNILOR
:;:
Cu saclu S-jI61'·tr't 7)ârlJ(d7u '11, casă, cu micli9(1,
di-ac si scotă mlarea din casă, casa vaz
hiM galâ. 1)
1. COYAN, praf. c. Ianina, Epir ..
Ori cât al' câştigă bărbatul, daca femeîea e risipitore,
nu se alege nimic de casa lor.
O doină din Transilvania dice :
Străduescc-te. bărbate,
Ş'aclună multe bucate;
C{� şi eli in' otti strădu t
Pitnă ee le-om risipi.
Dr. IARNIK, lJ. 454.
QUClnltt l'1J1n1t porta C'U la naei, la donna lu efa
C1,t la scorcia di la nucidda. 2)
PI'OV. su«.
Dle Frau kan» mit dcr Schiiree mehr aus dem
Hauee iraqen, als der .M�ann mit dem Ernte­
toaqen einfiihri. 3)
P'I"OV. Germ
Konen 7.a.n med Forkuedet bccre Biere ud al Hu­
set, end Maden kan Z;j0re ind med en Hest­
vogn. '1)
P1'!JV Danez.
9671
Ticălos bărbatul meu;
El muncesce şi eu beu.
I. CREANGĂ, Amint. p. 196.
*L:"
VetI: de bă'l"băţelul Inel:" .
,
El muncesce şi eu beu.
c. C. BUNGEŢEANU, stud, C. Co­
sover, j. Mehedinţ'î.
1) Cu sacul saducă bărbatul În casă, cu vîrful acului să sectă muierea
din casa, casă va fi g6lă,
2) Cât aduce omul cu corabia, femela sc6te afară cu o c6jă de nucă,
3) Femela potă să ducă afară din casă mal mult cu sorţul, de cât p6te
bărbatul să aducă cu carul.
4) Mal mult pote femela să ducă afară din casă cu şortul, de cât omul
aduce cu carul.
================== pagina 253 ==================
9672
'l'I'l'LURl, JOCURI, RESBOfu
Pentru femeile leneşe şi rele
*6
Dacă ţi 'I bărbatul m6le,
Du'l în tîrg şi'l dă pe 6le.
GAV. ONI§OR, ])1'of c. Adam, j.
Tutoca.
Pentru bărbatul frtră vlag;l.
*6
9673 Vai de casa unde bărbatul e muere.
T. BĂLĂŞEL, im: c. Ştefănesci,
i Yâlcm.
10 Când bărbatul ascultă de femeie.
2° Când cei mict poruncesc celor mari.
9674 :{: 6.dărbatul care e bărbat, îi cade căciula
din cap, o Iea, o scutură, şi o pune iar
la loc, şi merge înainte; dar femeia, nu
e tot aşa când îi cade cârpa.
T. BĂLĂŞEI" înv. c. Steflînesci,
s. Yâlcca.
v cq.l Căcru! ă.
1° Acelaş înţeles ca la No. bG42.
2u Omul vrednic, 01'1 ce reu i s'ar intimpla n u'I pasă;
el face ce face si merge înainte; celui uevotaş nu i se
întîmplă tot aşa,
*6
9675 Păn' a nu muri bărbatul,
Ea a dat mâna cu altul.
A. PANN, II, p. 94.-GR. ALE­
XANDBESCU, maqisir, j. Puina.
Pânc'î nu''!, muri bărtnuu!
Ea a elat mâna cu altul.
HINTESUU, p. 11.
Pentru femeile cele desfrînate.
9676
6 Ici e ternă, ici e glot,
Ici e bărbătelu mort.
S. FL. �LHnAN, Ornit. ]J. 205.
================== pagina 254 ==================
254
PROVERBELE ROMÂNILOR
Id ro terna, 'iet e glot
Ici e bărbăţehtl mort;
Ic'Z e tocma unele joc
Dragostea mea cea cu foc.
A. PANN, Moş Alb., II, p. 60.
Pentru veduvele care nu se prăpădesc după răposatul
lor bărbat.
9677 * .6Sărace bărbate, că aseră murişi şi nu te
mai putul uita.
A VI!. CORCEA, par-ah, c. Coşteiu,
Banat.
Dicere ironică despre văduve, rămase ne-păsătore de
martea soţilor lor.
9678 :;: 6Mâncaţi, orneni buni! ... că, ca măni, îi
anul de când mi-a murit bărbatul, şi
pormăne doI ... de când am luat altul.
G. P. SALViu, în». c. Sm�dţ'î,
j. Couurluiu.
Aşa ci-că dice o femee, când făcuse pomană pentru
bărbatu-seu,
9679 * 6FemeiI bărbatu îi zace,
Şi ea face ce îl place.
GR. ALEXANDREscu,magistr.,
.i. Putna.
Acelaş înţeles ca la No. 9(i75.
*6
9680 Bărbatul meu zace mort în casă, şi me
făcuşî de rîseiu.
A. PANN, III, p. 7.
1° Acelaş înţeles ca Ia No. 9679.
2° Dacă rîde cine-va în afară de vreme.
================== pagina 255 ==================
TITLURI, JOCURI, REsBoiu
*D
9681 Care o fi, tot un bărbăţel mi-o fi.
255
E. 1. PA1'RWi'U, in», c. Srmt/ţi,
i- Couurluiu,
Cel mic când vre să arate că nu are temă de mai ma­
rele seu, ori care ar ti, ori care i s'ar schimba.
9682 * Dpe bărbat mi'l Iau din Pasc! în Pasci,
iar pe ibovnic din septemănă în septe­
mână.
A GORovEr, c. Foliiceni, J'. S1t­
ciaoa.
Arată deosebirea Între dragostea pre care femela o
simte pentru unul sau pentru cel-alt.
Prima parte a trasei se �lice repede, cea de a doua
rar de tot.
9683 * DBine a fost cu bărbăţel,
Şi 'n sat cu ibovnicel.
'1'. BĂLĂŞEL, 'tî1V. c. Stefânesci,
j. Vâlcea.
10 Este bine când şi al teu şi altul străin te ajută.
2° Pentru femeile desfrînate şi, precum se mai \lice
în comitatul Bihorului : draqa mea ŞI: mânclra altuia.
9684 * DCalul şi bărbatul să nu 'i credi ; când pare
că merg mai bine atuncea te trăntesce.
V. FORESCU, c. Dorna, Buco­
vina. - E. I. PATRlCIU, înv. c.
Smttlţ'î, i- Couurluiu:
Vee)J Cal.
Nu te poţi încrede în nici unul din eL Calul îşi face
nălucă şi te trântesce, cât de bine să '1 cunosci. Băr­
batul îşi înşelă nevasta cu cea dîntâta care 'I dă prilej.
A se adăogă ca variantă la N o. 1407_
:l: D
9685 . Bărbatul nu 'I balti că 'I puţintel,
Să în fie mintea la el.
V. SALA, dasc. c. Ţigănesc'î,
comit. Bihor, Unqaria.
================== pagina 256 ==================
256
P1WVERBELE ROMÂNILOR
8{L nu te ufţl:la înfăţişarea, la statura bărbatului, CI la
mintea lui.
9686
:1:6
. Nu 'I bine să '1 înveţi pe bărbat cu
rav.
nă-
GAV. ONIŞOR, p7'of c. Gher­
mănesci, J. Tntova.
Adică să '1 ţii de scurt.
9687
Me mir ce parte
AI avut bărbate,
Că toţI s'au înnecat
Şi tu al scăpat.
A. PANN, II, p. 9') - HIN'!'E­
seu, p. 1OB.
*
Ce noroc reu. al avut liărbru«, to{i 8' au îne-
cat şi tu (l{ venit.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. c.
Focşan'î, j. Puina,
Pentru cele cari nu 'şi iubesc bărbaţii.
9688
Ce scie satul
Nu scie bărbatul.'
IORD. GOLESCU, lYlss. II, P 78.
*
Nu scie bărbabul
Ce scie satul.
HJNTESCU, p, 11. - GAV. ONI­
ŞOH, prof. c, Dobrovet, j. Yasht'ltt,
- FH. DAME, IV, P: 105 - A�:­
DREI MAHINESCU, in», c. Humele,
,j. A7'[JCŞ. - Preot. C. BUNGEŢIA­
NU, c. Coşooeţ, j. Mehedinti.
Nu scie băr'batul
Pe cât scie s(dul.
A, PANN, I, p. 150.
================== pagina 257 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
*6
Nu scie bărbatul
Câte scie satul.
257
1. G. V ALENTINEANU, p. 16. -
1. BĂNF.SCU, prof'. j. Roman.
*6
Ce seie satu
Nu scie bărbatu.
LAURIAN & \IAXIM, II, p.1063.
- HlNŢESCU, p. 169. - AVRAM
OOR\JEA, paroh, com. Coşieiu, Ba­
nat. - V. FORESCLT, c. Foliicent,
i- Sucuioa, - GR. PvIENARu, ing.
i. Buxe«,
*6
Câte scie saiu
Nu mai seie bărbaiu.
S. MnIĂILESCU, ŞezM. I, p. 219.
- E. 1. P ATRIClU, ino. c. 8mt!lţi,
j. Coourluiu,
*6
MaX de grabă scie saia de cât bărbatu.
G. MADAN, c. T1''UşenI, ţin. Ohio
şenift'i, Basarabia,
Seie satul şt nu seie Uărbatul.
HINTESCU, p. 169.
Adică mai multe află străiuiî de cât bir-batul de ale
muierii, şî mai multe află norodul de cât domnul (GoLESCU).
Se întrebuinteză mai ales ca să arate pe femeea abă­
tută ; cel interesat este cel de pe urmă care află lucru­
rile sciute de o lume întregă.
Al doilea înţeles dat de Golescu se întrebuinţeza
ce-va mai rar.
9689 * 6De ar sci bărbatul, câte scie satul, până 'I
lumea n'ar ţine casă.
IULlU GROFŞOREANU, înv. com.
Galşa, comit. Arad, Unqaria.
Acelaş înţeles ca la No. 9688.
9690' * 6Sermanul bărbatul prost,
Bun odor la casă-a fost.
V. ALI<XANDRI, Poes. Pop., p.
333.
================== pagina 258 ==================
258
FROVl<:HBKLE ROMANILOR
D.
Of! sărac Mrbattt prost)
Bun odor la casă-a fost!
S. FL . .MARIAN, Inmorm. P: 409.
Când bărbatul e n'aude, n'a vede.·
9691 D.De cât un bărbat urît,
Mai bine un străin iubit.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop. p.
356.
Pentru cele cari se dau în dragoste cu străinii.
9692 * D.E mila de la bărbat
Ca frunza de plop uscat.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.
p. vt».
L.
]J1ilet de let barba:
Ca parul ele lemn uscat.
S. FL. 1\iARIAN, Nunta, p. 709.
c:
Mila ele la băl'bai
Ca frunza ele per uscat!
Tocmai când set me umbresc,
Mrd tare me dogoresc.
Şesătorea, Poes. Pop. 1, p. 79.
*D.
]J!Iila ele la bărbat
CCl umbra 't de dung uscat;
Tu te dud sa te umbresci
Şi moi tare te soresci.
Şezătorea, Poes. Pop. 1, p. 72.
D.
uu« de lrl, barba:
Ca frunea de per uscat;
Când elat set te umbresct
Mo; tare te doqoresci,
G. MADAN, c. Tn!şen�, tin. Ohi­
şi!ni!1:t, Basarabia.
================== pagina 259 ==================
i
,
(
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
259
Cântec, ajuns dicere de care se folosesc femeile împo­
triva bărbaţilor.
*6
9693 Mila de la bărbat ca umbra de la gard.
A VE. CORCEA, paroh, c, Coşta«,
Banat.
Acelaş înţeles ca la N o. 9692.
9694
*6
Bărbatul temător îşI învaţă nevesta curvă.
A. PANN, 1889. p. 105; II,
p. 134; Archir, P: 14. - IIm·
TEseu, p. 10. - .P. ISPIRESeU,
Iie», Ist., I, p. 451. - ANDREI
MARINESCU, înv. c. Humeie, .i. Ar·
yeş.
Bărbatul temâor î§� înVCtfă neoesta cu nă­
rac.
A. PANN, Archi1', p. 14.
*
Bărbatul iemâor îşI, învaţd nevesta, reI';;.
GH. ALEXANDRESCU, maţneir. j.
Puina.
Veqi Stăplin.
Când învinuesct pre cine-va pe ne-drept, 'iI dai gânduri
pre cari 11U le avea.
Acelaş înţeles ca la No. 9695.
Se rlice pentru murerile ce nu 'fii iubesc bărbaţi! (00-
t.asou).
9695
9696
Câtă grijă de pecat,
Atâta am de bărbat.
IOHD. GOLEseu, JJiss. II, p. 36.
*6
Ea pote ţese sub pat,
C'are milă de bărbat.
GR. ALEXANDRESCU, rno.c;-isITcd,
c. POfşan·l,.i. Puina,
================== pagina 260 ==================
260
9697
PROVERBELE ROMÂNILOR
Dă-mi, vecina, pe bărbatul teu, şî tu ţine
pisălogul meu.
IO.RD. GOLESCU, l\IIss. II, p. (J3.
Se �1ice când va ore-cine S[L facă un schimb ce nu se
potrivesce, ci mai ales cu paguba nostră (GOLESOU).
9698
Vecină, dă-mi bărbatul teu ; ce 'rni ţii
pisălogul meu?
A. P ANN, II, r- 13,1.
Una gânc1esc8 şi alta vorbesce, gândiu du-se la rele.
9699
Vecinică surioră,
Bărbatul meu e la mora;
Nu sciu, 6re o să vie.
Or să-mi ieu altă soţie?
A. PAl':N, II, Jl. 134.
Pentru femeile cari se gi1ndesc la rele. Ve�lI No. 9620.
*6
9700 De focul bărbatului
J 6că 'n capul satului.
A. P ANN, II, P: 94. - H1N1'ESCU,
p. 11. -ANDREI),1ARINESCU, înv.
c. Humele, J. Arqe«.
*6
De 'm�'I1'W; ren a 7iărbntul'uf
Jocă În caţn; satului.
GR. ALEXANDRESOU, maqistrai,
j. Puina.
Pentru femeile desfrînate.
9701 Orî dă-mi bărbat, ori să plec
Să me duc să me înnec,
Unde-o fi. lacul mai sec,
Că astă-di să lasă sec.
A. PANN, II, p. 107.
================== pagina 261 ==================
TlTLURI, JOCURI, Rl�SBOrU
261
Intrăm în postul mare şi fata a rămn.s ne-măritată. Se
\lice pentru cele cari-şi caută bărbaţi şi nu pot g:1.si.
9702
Nu crede, bărbate, ce vedi cu ochii, ci
crede ce 'ţi spuiu eu.
A. PANN, r, r- 1()2; II, P 118.
*6
Nu crede) bărbaie. ce ve((t cu achit) ci crede
ce 'ţI, spun eă.
HINTIlSCU, p.10 -GR. ALEXAN­
DRESCU, nuuţistr. J. Puina.
Nu crede) Iuirbaie, ce verI) cu achit) crede
ce 'f� spuit: eu.
A. PANN, .Erlit. 1889, p. 104.
"'6
'1- Nu crede, b ărb (de) ce veilt cu ochii: crede
ce '{t spun eu.
E. 1. PATRIClU, înv. e. Smulţ!,
j. COvtt1'/uin.-GR. 1. ALEXANDRE­
SCU, nwyist1'. j. Puina.
Nu crede) Mrbc'ttele, ce verl't cu ochi-/' ci crede
ce'�t oorbesc eu.
GR. JlPES\iU, Lumina, I, p. 264_
Nu crede ceea ce veeIf,) l;â,1'uate) ci ceea ce )r't
SpWtU eu, frate.
IORD. GOLJ<;ŞCU, }jIIs8. II, p. 50.
Nu crede ce ve(l� cu achit) Mrb(tte) crede ce
'ţt spun eu.
V. ALEXANDRI, Trai?'., p. 709.
*6
Nu crede) bărboie, ce ver�t) nama: crede ce
'ţ't spun eu.
V. SALA, clase. c, Buaiiesci, comit.
Bihor, Unqoria,
Se <;lice pentru bărbatit cei Ierme catî (GOLESCO).
O suavă, asemenea cu cea francesă de la No. 4183, Il
putut da nascere �1icerel n6stre.
19
================== pagina 262 ==================
262
9703
PROVERBE LE RO'\iANILOR
Foie verde, lemn agud,
]\iel bărbate, bărbătuţ,
Lasă-mă să 'mr ţin drăguţ.
Drăguţ dacă ml-of ii ţine
Sfadă 'n casă n'am ave.
Nu mă laşI să-ruf ţin drăguţ
la te-alu face să n'audf,
Să n 'audt �i să nu ve\ll
Ce ţi-aiu spune eu să credt.
6Tad, bărbate! crede ce 'ţi spun eu; nu
crede ce 'ţi spun alţii.
S. MIHĂILESCU, Şezăt., I, p. 219.
*6
Taci, bărbate! crede ce 'ţt spun eu, şi mi
crede ce ît� spune satul.
V. FORESCU, c· Dorna, Bucovina.
*6
Nu crede, bărbate, ce spun al{it, ci crede ce
'{t: spun eu.
V. SALA, dasc, c. Vaşcou, comit.
Bihor, Ungaria. - Tribuna Popo­
ndtti (ziar), II, No. 156, Amd.
Când unul vre să te chîorescă de la ochi şi pentru
bărbaţii cel fermecaţL
9.704
Bărbatul este arburlu, şi ficiorlu ugtaclu
acasîlej. 1)
M.IuTZA, c. Crusoua, Macedonia,
apud, Hăşdeu Etţţm. Magn. p.1482.
Ve4' Cap. 1 V, c, Bărbat.
Acela� înţeles ca la No. 2755.
Pravila de la Gooora glăsuesce la rindul ei: 1ntte1"i� iasie
cap bărbatitl el.
9705 * 6Bărbaţil nu mai atunci sunt domni când
nu sunt muerile a-casă.
W ALNER-COSMA, c. Beiuş, comit.
Bihor, Unqaria.
1) Bărbatul este stilpul, 'ii feciorul hoglacul (vatra) casei.
================== pagina 263 ==================
263
In casă femeea' poruncesce.
*6
'9706 Muerea 'n pat, bărbatul sub pat.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Şiefânesci,
j. Vâlcea.
10 Pentru casele unde cântă găina iar nu cocoşul.
2° Cei proşti poruncesc şi cei cu minte se supun.
'9707 * 6 A ajuns bărbatul sluga muereî.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Şiefane« ci,
j. Vâlcea.
Cei cu minte sunt duşî de cel proşti.
*6
�9708 Bărbatul multe dice, dar femeia la dos
le duce.
S. MrHĂILESCU, Sezăt: I, p, 220.
- E. I. P ATRICIU, preot. c. Smul['l,
J. COVtwlt�'it�.
*6
Bărbatul multe g,ice, fimeea la dos le duce.
V. FOREf!CU, c. Valra·Dornet,
Bucovina.
Biotuesoe înderătnicia şi ne-ascultarea femeilor.
*6 .
'9709 Muerea multe spune,
Bărbatu la dos le pune.
T. BĂLĂŞEL, preot. c. Ştejănesk
j. Vâlcea.
10 Bărbatul nu 'şi pune minte cu gura flecară a mu­
ierii.
2° Nu trebue să te iei după tate vorbele pre cad le
au�1i.
*6
Muerea multe face,
Bărbatu vede şi tace.
'I', BĂLĂŞEL, preot, c. Stejdnesc'l,
j. ŢTâlcea.
================== pagina 264 ==================
.264
PROVERBELE ROMÂNILOR
Să tacî, să nu te amesteci în t6te câte le ve�li.
9711 *Pe femeîe nu trebue să o cunoscă bărba-
tul de cât de la brîu în jos.
Bărbatul nu trebue să scie nici ce simte, nici ce gân­
desce nevesta lui. Sfat pre care femeile bătrâne îl da.ă
celor tinere.
9712
*.6.
Bărbatul gândeam păpuşe
Şi el nu 'ncape pe uşe,
A. P ANN, II, p. 108. -- ANDREI
MAJHNEscu,i'nv. c. Humelc.j. Argeş.
9713
Când un lucru nu ese tocmai cum credeam, si mai ales
pentru măritiş care aduce femeiei mai ales muncă multă,
necazuri şi supunere către bărbat.
*.6.
Bărbatul să fie ca dracul numai bărbat
. să fie.
GAVR. O�IşoR,prof, c. Crânqu,
I Tuiooa.
Acelaş înţeles ca la No. 2742.
9714 Nu 'ml cobi, bărbate.
r. G. V ALENTINEANU, p. 20.
Ameninţare din partea femeiel de a se resbuna cum
scie dînsa.
9715
*
Calcă credinţa bărbatului.
P. ISPIRESCU, Sn6ve, p. 86; Rev.
Ist. I, p. 455.
Pentru femeile ne-credinciose,
9716
*.6.
A pus bărbatul cârpă.
T. BĂLĂŞEL, înc. c, Stefăncsct,
j. Vâlcea.
================== pagina 265 ==================
•
�l
J
TITl.URI, JOGURI, RESBOIU,
265
�
I
j
1 u Femela poruncesoe în casă.
2'0 S'au întors vremurile, cel mari au plecat CtLPUl.
BĂTAE
Ve4' Bătate.
I3Ă TAIE
Vecii Armă, Cracă, Cuvînt,
Dltlll1�erjeii, Mân,care, Tobă,
Vi/iz.
CEA D'îNTÂI BATAE DIN LUME.
Dumnedeu Sabaou avea pe cel dotspredece Apostoli făcnţî de El,
Iar Hielache n'avea nimic. Dice către Durnnedeu : - Fârtate, ca să
fie parte dreptă Între nOI, dă-nu mie şese şi tu să al tot şese, şi să
fim doi impern tf tot una ele vrăjmaşt.
- Fă'ţI, dacă 'ţI trebuesce ; eu cum mi-am făcut dacă mi-a trebuit,
dice Du mnedeu
Da Scaraoste : - Bine, să-mt fac, dar cum?
- Iacă cum, d ice milostivul: pune un ctubăr cu apă, şi cu două
degete tot le moale şi svirle inapoi peste umerul stîng 1).
Face el aşa, şi când a ţipat intăiaş dată apa inapot, s'a şi întors să
vadă ce ispravă a făcnt. Când se UItă el, 'îetă pe un drac la curu lut.
Pe urmă unde şf-a sufl icat el mânicele, mei tătucă, şi unde n'a înce­
put a brehni "), şi-a svirl], într'un restimp, tref dile şi t.ref noptt, şi
şi-a durat la draci. cât frunza şi Ierba pe-un hotar Ctt. lrei mai mult.
Se duce pe urmă la Dumuedcu :
_. Ia, acu 111 suntem doi imperatî: hor ne-am bate amîndoi. Oştile
s'ar bate şi noi om privi de-o parte.
- Hal! <;lice Dumuedeu ; iar pe din dos spune lUI Ilie: «să 'I ful­
geri şi să 'I trăsnesci, ele praf şi pulbere să nu s'alegă din el».
Sa tauele lUI Scaraoste au vrut să se 'neaei-o cu Apostolii la bătae,
dar unde au avut. chip, căci Ilie când a 'nceput a tuna şi a trăsni în
el, nu s'alegea nimica din ef ca elin colbul de pe drum .")
Da naîba de spaima o băgase pe mânică reu, ela reu de tot. Să
dăduse în dosul l uî Dumnezeu ca nu cum-va să '1 îrnpusce şi pe el,
şi tot dicoă : « Valcă, Firtate, dar năprasnică oste mal ai !»
Când tuna Ilie, să cutremura cerul şi pămîntul, �i tOţI draci îi
ucidea pe rudă pe sămiută. Dumuezeă dacă-a ver,1ut aşa, numai ce a
<;1is: «l\'[ai dintr'înşii, Ilie, căci nu de altă, dar n'om mal ave Cll ce
ne lua, n'om mai avea de cine rîde. "
In acesta a fost cea d'în tîi bătae din lume şi uricele 4) creştinilol'
de atuncI înfrânge pe·a ori cărei latini ").
Acum s'a făcut tunurile în lume, săbiile şi alte instrumente ele hă­
tiHie. Naiba lea făcut, cu chip de a bate oştile lui Dumner,leu, dar
n'a eşit la bun sfîrşit, n'a scos'o la capet cu obraz curat, a feştelit
beţul de amîneloue capetele.
1) A se asemena cu mytul lUt Deucalion.
2) Sunet ce samenă CU tusa, a animalelor ma, ales.
3) A se asemena cu mytul Titanilor.
4) Putere isvorită mai ales din credinţă.
5) Naţie streină, spurcată.
================== pagina 266 ==================
266 PROVERBE LE ROMÂNILOR
9717 * .6Bătala e ('1) din ralu.
C. NEGRUZZI, T, p. 251. - v.
ALEXANDRI, p. 514. - FR. DAME,
III. p. 309. - G. P. S.UVIU & E.
1. PATRIOIU, în». c. Smulit, j. Co­
»urluiu,
*.6
Bătaia este (e) ruptc'{ din roia,
P. ISPIRESCU, Reu. I8t. I, p. MiI.
- L. ŞĂiNEANU, Semas., p. 330.
-- 1. POPESCU, in». c. Dobreni.].
Ilfov. - G. BĂNl'LESeU, in». c,
Moroeni, i. Dîmbociţa.
Băiaia e di'l'l raiu, tot-de-Unei.
A, PANN, Edit. 1880, p. 20; I,
p. 68. - HINl'ESeU, 1). il.
*
Pârjina este di tu paradis. 1)
D. A. MILEseu, in». c. Gopeşt,
}Jfacedonla.
Vedf Cromag, Frică, Ratlt.
Căci învaţă mintea şi îndreptă pre cei rei sau gl'ei?iţL
V e�11 N o. 6905.
A se asernenă cu dicerea.: "i a tras o sfântâ de bătaie.
* .6B v , • ,. v d
9718 ătaia ŞI ocara nu se ntorce mCI o ată.
A. PANN, 1889, p. 7; I, p. 25.­
P. ISPIREsau, Rev. I8t. I, p. 4ii 1.
- Semin. Cenir. Buc. Clas. VIII,
prin. P. GÂRBOVICEANU, prof,
*.6
Beltala ş� ocara nu se 'ntorc nic; odată.
P. GÂRBOVIOEANU, prof., c.Moe­
na, i. Dolj:
Şi ucitaza şi ocara c[edc'i,
Nu se J niorce nic: odată.
A. PANN, A1'chir', p. 8.
') Bătaia e din raiu,
================== pagina 267 ==================
TITLURI, JOCURI, REsBOlu
F'uştili ş-aruşnarea nu 'les. 1)
267
9720
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jolires.,
p. 11')9.
Cine. <1 mâncat o bătaîe, bătut remâue ori-ce <11' face.
9719 Bătaia şi închiso rea nu se mai întorce.
GRIG, C'OJ1V. iu«, XXII, p,
2'�9.
Acelaş înţeles ca la N o. 9718.
*După ce mănâncă bătae, duce scaunu la
locul lui.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir.,
c, Focşal1t, ,i. Puina.
Pentru cel care nu ascultă de cât cu bătaia.
9721
*6
Omul, de nimic nu se teme ca de bătae.
TEODORESCU-CHIRILEANU, înv.
c. Boqdanesci, j. Snc!ava.
Acelaş înţeles ca la No. 9720.
9722
E resfătat înaintea bătăiI cu câte-va
palme.
A. P ANN, ss«. 1889, p. 20; I, p.
68. - HINTESCU, p. 160.
A fost bătut.
9723
A bate pe cine-va cu o sută de bătăi.
BARONzr, p. 42.
9724
A'I snopi în bătăi.
*
O bătae soră cu mortea,
Adică sdravenă.
1) Bătăile, şi ruşinea nu les.
================== pagina 268 ==================
268
PROVERBET�E ROMÂNILOR
*6
9725 Bătae cocoşescă.
*6
Se bat cocoşesce.
G. P. SALvrU, in», c. S1111l1ţ1, j.
Couurluiu,
Adică bătaie tare şi înverşunată.
*6
9726 A fi gazda bătăilor.
1If ARGHIOLA HUIBAN, c. Avm­
mesei, j. Tuiona.
A fi .fJazdâ de uc7tâl.
T. SPERAN'fIA, III, p. 28.
A fi bătut într'una.
*6
9727 Bătae la cataramă.
G. P. SALVIU, înv. c. Sm.n/ţE,
j. Coourluiu,
Vee!l Priet;", SlajlJil.
Adică straşnică,
BĂTĂLIE
*6
9728 In urma bătăliei mulţi voînicl s'a dună.
V. FORESCU, c. Folticen'l. j. s«
ciaua.
*6
In urma uâtc'{lie� muleE vitejz se qăsesc.
E. I, PATRICIU, înv. c. sm.ulfl,
j. Couurluiu,
*6
In urma ucltâliez 1nul�i viteiz se ecol«.
r. POPESCU, înv. c. Dob1'en'i, i.
Ilfov.
*6
In urma ue'Uâlie'l 1YtUlţ'i vo'înic'i s' araiă.
H. D. ENESCU, în», c. Zamos­
lea, j. Dorolioi.
================== pagina 269 ==================
'TITLURI, JOCURI, RESBOIU'
269
După
bătălie
nntlfî
vitei;'
se
sc61c't.
G. Du.
TEODORESOU,
Cercet.,
p. 30.
*6
Dttpă
bâtălie
multI,
viteil
se
aroiă.
Semin. Cenir. Buc. el. FIII.
prin P. GÂRBovroEANu, JJj'of. ­
BARONZI, 1). 56.-HINl'ESOU, p. 11.
.,...P. ISPIRESOU, Rev , Ist., II, r-
164.
*6
După Mtct7ie mu7ţ?, vitejt se ajlâ.
G. MADAN, 'Înv. c. Truşeni, ţin.
ChişeniRi, Basarabia.
Ve41 Luptă, Resbol'lt,
Zcueră,
Când unul se laudă în urma trebet.
110CJI'B parn xpatipt.rxr, TlIHOro. 1)
Pr·ov. Rus.
9729
Plecă la bătălie fără puşcă.
AL. DCMITRESOU, p. 131.
A se apuca. de o t�'ebă ne-pregătit, fără mij16cele de
lipsă pentru a duce la un bun sfîrşit lucrarea începută.
Aller an boie sans hache (coqnee).
Pl'ov. F'l·anc.
Aller CtUX mfrxes sans crochet.
BONA VENT. DES PERRIERS.
9730
BĂTAUş
Bătăuş nu's că toţi me bat.
1. CBEANGĂ, Amint. p. 200.
Veep: Bejiv.
1) După bătălie mulţf vitejt,
================== pagina 270 ==================
2 �7�O� �PR=�OV�E=R=B�E�r,_E�R�O�M_Â_N_IL�O_R __
Acelaş înţeles ca la No. 8180.
A BATE
Vedi Câne, a se Tă1Ilâ;/I,
To!.
9731
* L::,. .
De te-ar prinde, reu te-or bate;
De'î scăpa, birie'I mânca.
GAV. ONIŞOR, prof. c. Berlaâ,
.i. T1dova.
Ai grijă să nu te înţelegă că eşti duşmanul lor, că
atunci o să fie vai ele pielea ta.
9732
Vrei
9733
Tini 'I baţi şi el si-ngraşi. 1)
PER. PAPAHAGI,Zwcit. Jahres.,
p. 152
Să'1 faci reu ŞI nu isbutesci.
*
1 bate'! cum prinde, i nu'! crătia. 2)
I. COYAN, prof, c. Samarina,
Epit·.
Vegl Cocouas,
ION u'I întărîtă de geba,
2° Când te apuci de o trebă, sau f;i'o cum trebue sau
Iasă-te de dînsa.
9734 * L::,.Cin' te-a bătut, Iordaşîm
TarmambiIe Cardaşîm P
T. BĂLĂŞEL,pr-cot, c, Ştefânesct,
j. Vâlcea.
Se dice, în batjocură, CelUI care se plânge că ti, fost
bătut de un altul.
1) Tu îl baţi şi el se 'ngraşă.
�) Sau bate'l cum trebue, sau nu'I atinge (de loc).
================== pagina 271 ==================
271
TI'l'LUlll, JOCURI, RESBOIU
---------=
*6
9735 Cine te-a bătut, Iordaşim, şi n'a dat mai
abitir?
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefc1nesc'i,
.;. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la Nu. 9734.
9736 * 6Bate-o, bate-o, ş'o mustreză,
Ş'o întrebă unde însereză ?
V. IFRIM, elev Se. Norm. Berl.
c. Coroilesci, j. Tuiooa,
Arată. gelosia unul flrLci:'Lll de o fată, p1'e care o bă­
nnesce că mbesce pe alt cine-va. In timpul horei, chi­
uind, o mustreză în cântece usturătore.
9737 * 6Toţ1 '1 bat, şi toţI '1 gonesc
Cum ar fi de nem hoţesc.
V. SA LA. dasc. e. Poiana. cam.
so.«: Uuqaria.
CCmd unul e gonit din to te părţile, �i cam fără vină.
* 6 .
9738 Unde '1 baţi şi unde '1 d6re.
E. 1. P ATIUCIU, înv. e. B'gl's'/L­
cani, i. Tu/oua.
*6
Unele'l uafi şi unile 'l ustură.
O. TEODORESCU, înv. c. Lipoca,
J. Vaslui?!.
Ve(!l iVo. 2.;80.
Pentru cei cari spun una ca să inţelegă alta, ocolind
pe de departe, fttrtt a atinge de a dreptul punctul du­
reros.
*6
9739 Unde baţi şi unde crapă.
K. A. ZAMFIRESCu-DIAeoN, in».
c. Stiubieuii, j. Dorohoi, - Dr«
Ee. ŞIŞMAN, [nu. c. Adam, j Tu­
lava.
================== pagina 272 ==================
272
PROVERBELE ROMÂNILOR
----
Acelaş înţeles ca la N o. 9738.
9740
Unde baţi şi unde respunde.
LAURIAN & MAXIM, II, p.956.
Acelaş înţeles ca la No. 9739.
9741
*
Unde baţi şi unde resare,
LAURIAN & MAXIM, II, p. 940.
Acelaş înţeles ca la No. 9740.
* 6C' ., b
9742 ine-o cresce ŞI cine-o ate.
GAV. ONIŞOR, prof'. c. Dobro-
1:eţ, j. Vasln'l1t.
10 Mama vitregă 'I face dile fripte fetei bărbatului,
care are o copilă din altă căsătorie.
2J Când unul îşi bate nevasta şi '1 ved altiî.
9743 * 6Şibătută şi .... şi cu viteua perdută.
GR. POIENAHU, ing. j. Bnzefî.
Pentru omul cu judecăţi care, ca păgubaş alergă la
judecător S[L '1 cumpere, şi tot îşi perde procesul. Ve�i
No. 9744.
SN6vĂ
o frumosă fată de ţ.igan era dorită de un flăcăii român. Fata nu
vora să se lase, nici să mergă cu el. Românul o pândesce, O prinde,
o bate şi " . îşI face gustu. După ce scapă ciora, fuge la croroit cel
bătrânî de le povestesce bine păţania, şi după multă sporovărelă se
pornesc cu totif la zapcju, ca să le facă dreptate. Ba, ca dreptatea.
să fie şi mal bună, îl aduce plocon o viţea.
Când se Înfăţişeză ţiganii zapci 111, care eşeit de la masă, tocmai Îşi
sorbea cafeua. Incep pîrîşii să povestescă pricină ; îutâtu părinţi], cum
s'au priceput mai bine, arată nenorocirea ce '1 a lovit, cerend drep­
tate. Zapciul, ca să mal rîdă puţin, pune şi pe fată să povestcscă şi
dînsa păţania. După ce ţiganca îl spune amănunţit tate cele petre­
cute, elin fir până În aţă, Încheie dicend : «m'a bătut, m'a .... şi a
berit 2î2 mine cât ha ceşcă a MeiTicl·Tale».
Zapciulu) veuiudu 'I greţă şi supărare de o aşa de prostă asernă­
nare, gonesce ve ţigan! cu iujurăturr, iar flăcăulut îl dă drumul. Ast-fel
că blata clară a re mas şi bdtntet, şi f .... şi, cu riţelta perdută.
================== pagina 273 ==================
TITLURI, JOCURI, nE3BOIU
2,3
9744 * 6Remâi bătut, 'ocărît şi cu banii daţi.
A. P ANN, Eclit., 18b9, p. 79;
III, p. 29. - V. SALA. clase. c.
Fe?'ice, comit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 9743. Ne învaţă să fugim de
judecăţi, căci o învo8lc1 strîmbâ este mai Inuiă de cât o iu­
decată drepiă.
POVESTEA VORBII
Primăvara într'un nuc
Stând şi cuouiud un cuc,
Doi proşti cum îl asculta,
Porniră a se certa.
Pe unul '1 chema Pălmuş
Şi ve cel-l-alt Ciomăguş,
Pălmuş privind la cuc, sus,
Şi ve�lendu '1 spre el pus
Dise : «Ori văd uşt tu me,
Că CllCU mie 'rnf cântă ?»
C'fornăguş dise : «MinţI tu,
<Că cucu 'n nuc cum stătu
<La mine intâîu se uită,
«Ş'apo'i atuncea cântă.
«Dar nu vedt, Pălmuş a dis,
«Cu ctocu 'n cotro e 'ntins '1
«Dacă ţie ţ'ar cânta
«La tine s'ar şi uîta».
Cîomăguş a' întărîtă
Şi bâta îş'i aretă,
Dicându 'I: «Nu 'mi tot vrăji,
<Că de mă voiu necăji
«Cu asta 'n cap te pocuesc;
«AI aud it ce 'ţI vorbesc?
,'ri-am spus că, când a cântat
«Intâtu în ochî 'mt-a cătat.
«- Ce e ? tu, să �le baţI <;licI 1
«Tu pe mine 1 na clar, plicî 1
«- Ce dat tu în mine, me 1 >
Şi ciomagu 'şI întremă.
«Na,pocl-mel plicI,şapl-na puf
«Aolio 1 - staf - mă -- uf 1»
<Ho 1 ho 1 oe aveţi ele gând
S�llg'ă ,Bun�va al8I'iSâ�d;
Ş apucând 11 descâlci,
Pe amîudof ocărind,
J udecâudu '1 şi dicend :
«Fire-ţi porci-de-câut să :fiţI 1
«V'aţi pornit să ve sluţiţI 1',
Pălmuş aprins grozav,foc,
Jlierge la zapciu pe loc,
Şi spuinel cum s'a certat,
I-a elat banI şi l'a rugat
================== pagina 274 ==================
2Î4
9745
PROVERBELE ROI\l:.t,NILOR
Ca, când îl va 'nfăţi�it
Să dică ca el aşa,
Oă cucul lui. 'i a căutat
Şi să certe pe cel-alt.
Crornăguş p'ascnns şi el,
]\'l:ergend În acelaş fel
Pe zapctu unse pe bot,
Dând cât avea 'n pungă tot.
Şi să dică l'a rugat
Că cucul l uf 'i a căutat.
DeCI, când 'l-a Înfăţişat
Şi jalba le-a ascultat,
Zapciul puţin mişcând
Şi g-elllll1chiul ardicând
Sub saltea le-a arătat
Banii ce 'I-a fost el dat,
Dicend : "şi un' ş' altul m intit).
«Şi ca nebuni ve sfădiţi;
«Că cucul, să sciţt curat,
«N umar mie mi-a câutat,
«Şi VOI, dic, ve împăcat!
«13ă n'aud că ve certaţi,
«C'apol ieii gârbacrul meu
»Şi ve i111paC cum sef îi eu».
A. PANN.
Ast lucru l'aş face îndată,
Dar n'am cine săme bată.
A. PANN, I, r- 107.
Pentru cel leneş.
*6
9746 N'are cine te bate,
Pe burtă şi pe spate.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefăneecţ,
j. ŢTr2lcea,
:l:
. N' are cine să te bată.
Când face cine-va vre-o greşală.
9747
*L'a bătut de 'i au mers fulgii.
Acelaş Înţeles ca la No. 1809.
9748 * 6n bate până a striga da raci!»
G. P. SALVIU, in». c. Smulţl,f
Comirluin:
================== pagina 275 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
Adică forte tare.
*6
9749 Il bate până 'r-o puţi curu a usturoiu.
275
G. P. SALVIU, înv. c. Sm1!llf.;'.
COV'I!l'l1,tiH.
Acelaş înţeles ca la No. 9148.
*6
9750 L'a bătut vălălău,
IUR. VULCĂNESCU, Se. Inst. G.
Pelcşd, j. Do�i.
Acelaş Înţeles ca la No. 9749.
*6
9751 A'l bate de tocmelă.
Şeeaiore, I, p. 258.
Acelaş înţeles ca la No. 2/50.
*
9752 A'l bate pe datorie.
Adică fără vină, fără pricină, de geba.
A SE BATE
9753 *Se bat ca orbetii.
IORD. GOLESCU, Me«. II, Asem.
p. 208.
Acelaş înţeles ca la N o. 5655.
*.6
9754 Se bat ca orbii la tîrguri.
GAVR. ONISOR, p�·of. c. Grioiţa,
j. Tuiooa. '
Acelas înţeles ca la N o. 5655, la care se va adaoga ca
variau t;1,.'
BEILIC
9755
*
Lucru de beilic.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
65.
================== pagina 276 ==================
276
PIWVERBELE ROMÂNIWR
--------
A lucră ele beilic.
FR. DAME, I, p. 129.-IoNEscu
GION, Ist. Buc. p. 393.
A lucra pentru Domnie, de gIaba. Lucru greu şi fără
folos. Ve<;lî Istoria Bucureecilor, p. 393.
Traoailler pour le roz de Prusse.
Prov. Fnlnc.
9756
Vită de beilic.
Adică supusă la tot felurI de munci grele.
<Dar mite nOI, serma.nif, topor de uşe, vite de beilic, tobă de
buşelt, oreştint de jumulit.»
nsru
9757
Cât un belu.
r. CREANGĂ, Po»., p. 224.
Adânc şi fără grij{L.
<Şî apa!' pe la amiadă, venea Cerbul de bea apă, apof se culca
acolo pe loc şi dormea cât uu beiu, până ee se sfinţea sorcle.>
BEŞLEAGĂ
*6
9758 A fi beşleagă.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştefănesd,
j. Vâlcea. - FR. DAME, I, p.131.
IOSe dice pentru omul care îşI face dreptate cu pum­
nul, care e cam pe o ureche.
2° In bătae de joc, de cel bătrâni.
In vechime beşleaqa, sau beş-li-agaş, era căpitanul beşlii­
lor, un corp de cavalerie ales şi vestit. Primul înţeles
se trage, ne-apărat, de la apucăturile deosebite ale acestor
slujbaşi.
================== pagina 277 ==================
TITLUR.I. JOCJuRI, llESBOllT
Intelesul de al doilea, se explică de la S111e.
277
«Beşli'l sunt acei Tătari salt 'I'urcî, pe cari 'i ţine Domnul pentru
a împiedeca oştile Turcesc'( de la răpirt şi de la impilărf ne-drepte,
şi pentru a pedepsi pe Turci când comit vre-o faptă ne cuviincîosă.
Căci Mu.sulmanii ţin, că e crimă capitală ca un infidel, precum <,lic el
la creştini, să pedepsescă sau se bată pe un Mahomednu.> D. CANTE­
MIR, Descr, Molâ., p. 94.
BÎzoIU
9759
* A'} ţine bîzoiul.
G. FOBORAN, inst. c. Slatina, f.
Olt.
Vcdi lIal1gu, IsOIt.
10 A'i bate în strună, a primi tot ce spune, şi bune
şi rele.
2° A face ca dînsul, a'l imita.
BOBÎRNAC
9760
* A dă bobîrnaee cui-va.
LAURlAN & MAXIM, Glosar, 1).
75.
*
A)X ela un bobîrnac.
Şezâtore, p. 73.
A dobândi bobîrnace.
P. ISPIREsCJu, Leg., r- 232.
A'l dojeni, a'l mustra, a'I ti:î.i�t nasul.
«Grădinarul fu bun bucuros să'1 primescă, când îl ve"lu aşa curătel,
căeI dobânclise până atunci câte-va bobîrnace de la fetele împeratulur
că băgă argaţi tot ce este mai urîcios şi mal scârbos în ome nirc.»
P. ISPIREsCJu.
BOCLUC
VeeF Bucluc.
20
================== pagina 278 ==================
278
PROVJmBELE ROMÂNlLOR
BOER
VecIi FâIlU, :Jivlt, Sah-te,
T(Y1'al�, Ufe't.
A se vede în Descrierea Jl1oldou:t ele Dim. Cantemir,
Partea II, Cap. V: despre boierii moldoveni şi despre
rangurile lor, precum �i Cap. XV: Despre nobilirnea din
Moldova.
9761 Vai de boierul ce se r6gă mojicului.
J. NECULCE, Leiop. lJ1old. II, p.
247.
Arată mândria cea prostă şi răutatea clocoilor adică
parvenitilor.
«Pus'au atnnoe pc mfl;l,ilr, şi pe ţeră, banir steguluî, g'l'el baut.
J uceput'an a pri nderc pe boicruaşir lut Constantin \T odă, cei rirlicflţî
din ucmurI proste, ce "hcca Cantemir Vodă că i-a face nernurt. Şi
începură a'I bateră şi a'l inchidere prin temniţe şi pe la Siimeni : şi'l
sărăciră, de rămaseră, prcc um le au fost postrigul, mojic!. Eră unit,
dintrncele bătăr, alt şi uehunit, de alt remas nelmnl, şi pe cale le-au
făcut; că, Vet! de boierul ce se j'o!J(! mojicului.» - 1. .NlcCVLCE.
Qtti prie le 'L'ilain
Se fatiquc en cain.
Prm', Fmn.
9762
*
Să te feresei de boierul nou şi de cerşe-
torul vechiu.
M. ARONovrcI, tipoq». Iaşt,
*])umnc(leu s'ti scap(7 eli recliu elicu.r;liiar ş' eli
nicuchir nou. 1)
ILIE Gnrcu, p7'0j. c, Bâee« &;
Abela, Epij·.
*
Dumnii!eU sJti ascopă eli noii tin.r;lzin ş' eli
rin}tor vcdiu. 2)
G. ZUCA, stiul. c. Pcrmct, Al­
bania.
') Dumnedcii să te Iercscă (scape) de cersetor vechrll ;i de boer (no­
tabil) nou.
2) Dllmnec,leli să te [crescă (scape) de bogat nou �i de cer�etor ycchîu.
================== pagina 279 ==================
TITLURI, JOCURI, REsBoiu
279
Pentru că boerul n011 jup6ie norodul ca sa ŞI strîngă
avere, şi cerşetorul veehîu are meşteşug ca să te facă
să'I daI.
*�
9763 După boer şi cinstea.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa ,
j. Vasl1!i1�. - GR. ALEXANDRJ�SCU,
maqisir . i. Putna.
Arată cinstea ce se cuvine fie-cărui.
A ioui seiqneur, iout honneur.
Prov. Franc.
9764 * �Boeraş de moda nouă
Fură cloşca de pe oue.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
i. Vaslu�u.
Acelaş înţeles ca la No. 1669.
*�
9765 Boerul cât de sărac, tot îşi odihnesce
bucatele după masă.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, i­
Covurluiu,
Boerul, cât de mic, trebue să/şi facil, tabietul după
masă.
'9766 * �Ia ascultă la boieru
Cum îl sdrăncăne ciurelu.
C, C. BUNGE,\EANU, etuă. c. Co-
80Veţ, j. Meheclin1'l.
In batjocura celor cari se cred mai mult de cât sunt.
*�
'9767 O dat peste calu boeruluî.
1. G. SIMION, c. Bdsesc1-l'd7nd­
şan'i, i- Fdlciu.-ALFRED JUVA.RA,
c. Bedad, "o. Tutooa.
VezI Va!af.
Ş-a găsit beleua, a dat ele necaz.
================== pagina 280 ==================
280
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
9768 Cum e boierul şi sluga.
C. C. BUNGEŢEANU, siu/i. c. Co­
soveţ, i. Mehedinţ't.
Pentru cele cari se potrivesc; după muncă ŞI folo­
sul, etc.
Tel seumeur, tel page et sennteur.
Prov. Fmnc.
f
9769
*6
După cum e boerul aşa e şi odorul.
ANDREI MAR1NESCU, vnv. C. Hu­
mele, j. Argeş.
După cum pătimescî aşa ai S(L şi primesci
9770 * 6 Ajung unii boeri mari,
Iar eu sunt fecior de popă
Ş'ajunseiu să bat la tobă.
ST. TU1'ESCU, c. Catanele, j.
Dolj.
Aşa 'I rota lumii, pe unii 'I suie, ŞI pe alţii 'I co­
boră.
9771 Eu boer, tu boer, cine'mi trage cizmele?
Epoca (ziar) , 7 Nov. 1896.
*6
])((CCt vor fi tofi beeri, cine o« mat trage
ciubotele.
H. D. ENESCU, in», c. Zamosiea,
j. Dor'ohaL
Veql J1Iare.
Când toţi vor să poruncesoă ŞI mmme să asculte.
9772 * 6NicI salcea pom, nici boerul om.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
j. Dorohoi.
Veql Sa/efă.
I
�
================== pagina 281 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
281
Poporul a întors ast-fel, stăpânilor sei, dispreţul pre
care acestia i I'au aruncat, când ::1,11 dis : nic'i saicia pom,
nici mojicul om. A se vede N o. 1125.
*.6
9773 Viţă de boer,
Nern de cimpoer.
EM. POPESCU, înv. c. Ciocanesci­
Mdr-ginen't, j. Ialomiţa.
*.6
A fi mim ele boer, v*'î ele cimpoer.
T. BĂLĂŞEL,p1·eot,c. Ştefâncsd,
j. Yâlcea.
Ve,)! Ne",.
Se \1ice, în bătae de joc, unul om din proştî, care se
pretinde a fi de nem mai vestit.
!lest gentilhomme de droite ligne, son pM'e etai;
pecheur,
Adages fr, X VI-e Siecle,
9774
*.6
, Boer cu boii' de funie.
E�1. POPESCU, în!', c. Ciocdnesci­
Mâl'ginenl, j. Iultnniia.
Acelaş înţeles ca la N o. 977 8, cel mândru fiind tot
de odată şi sărac.
*.6
9775 Boer gol.
EM. POPESCU, in». c. Ctocănesci­
Mârginen-l, j, Ialomiţa.
Om mândru ŞI sărac.
9776
*Dacă 'I boier, tot boier.
V. ALEXANDRI, Teatru, p. 736.
Boerul e tot boer,
r. Oonsnscu, lh'ical', XXII,
p.3.
10 Omul de viţă mai alesă, tot se cun6sce, în ori-ce
împrejurare.
================== pagina 282 ==================
282
Nec'ulac,-Mănâncă ele un sfanţ şi face gură ele un galben .. , îl sciu ;,
strică pe tată diua dece scobitort, şi dă bacşiş un firfirig.
Friţ -Der Teufel!
Barzâ=: Un firfirig l În tate dilele ! .. Crişu el!.. Dacă 'I boier, tot
boier l Mi') duc să '1 dau ele seire ca să vie ele grabă. Agach'i Fluiur.
2° Boerul, ori cât ar face, trebue să 'ŞI de în petec,
adică să fure.
« •• , după o luptă, crâncenă, Mavrogheni scăpă de votul ele blam
al Camerei, dar nu şi de votul ele blam al opiniei publice.
« • " dar acum că v'aţI Încredinţat că boerul e tot beer, că năravul
elin fire n'are lecuire ... »- Uricar.
9777
Boerul e tot boer, măcar d'ar fi încins
cu teiu,
A. PANN, Edit. 1889, p. 166;
III, p. 134. -- P. ISPIRESCU, Reo.
Ist. 1, p. 452.-HIN1'ESCU, p. 16.
Boerul, încins şz cu ieiu, tot boer este.'
GR. JIPESCU, Opine., ]O. 130.
Boeru e tot boer, şi încins cu fun'ie ele
teiu,
BARONZI, p. 54.
Pentru boerul scăpătat care, ori cum ar fi, tot se cu­
n6sce din ce nem este.
9778
Boerii ţin fumul de pe urma săracului.
BARONZT, p. fiS. - HIN'l;ESCU,
p. 16.
Boerit tot din munca săracului se ţin. Pote să fie o
alusie la vechia dare a fumăritului, atât de odiosă odi­
nioră.
9779
*S'a schimbat boerul.
V. ALEXANDRI, Teatru, p. 237.
-Adeverul (ziar), VIII, No. 2412.
================== pagina 283 ==================
TITLURI, JOCURI, REsBolu
*6
S' a schimbat boerul,
N« e cum îl scii.
283
ţ
I
GR. ALEXANDRESCU, c. Focşani,
j. Puina.
Când un om nu mai e cum îl sciam noi că este.
IsprClvnicul.--Hal, �ă cinstim cu toţiI împreună, ca să remânem
fări" bănuială. Aelnceţl vin ele cârculmă.
C01·bn. - (In parte). S'o schimbat boeru ! marl sunt minunile tale
Domne I
C1'(/,�n-Nm'i..
9780
*Boierul Iumei.
Fu. DAME, I, p. 146.
Adică dracul.
9781
*6
S'au adunat boerii ciotcă.
Gxv. ONIi]OR, pl"Of. c. Puicsci,
j. Tutova.
Când g<1,sescl mal multî adunaţi la nn loc.
*6
9782 Asta o să intre în urechile boerului.
GR. I. ALEXANDRESCU, maqistr.
j. Pulllrt.
o să se afle lucrul ŞI o s:1 fie vai d8 tine.
BOERESC
V c<)1 J[illclmu't.
BOERIE
Ve'll JJIilldullit.
9783
Boeria şi prostia cu mare cheltuială se
ţin.
Vointa (ziar) No. 2935.
Vec,ll Prostie.
Acelaş înţeles ca la No, 4131 aplicat, în deosebi, la
boerie.
================== pagina 284 ==================
PlWVERBELE R.Ol\iÂNILOH
284
-----------------------------------------------
9784
,0,.
Eli chitiam că 'I boerie
Şi numai e sărăcie.
G. DJlM. TEODORESCU, Poes. Pop.
Când cl'e�li că duî de fol6se ŞI ve(,11 cii, din potrivă,
păgubesci.
9785
:1:
Boeria e pe rînd.
G. P. SALVIU, înu. c. Smulţi,
i. COVU?'llllH.
9786
Se dice cind cine-va <1 c.:'l<;lut curînd dintr' o demnitate,
îu care se credea aşe\,lat pe vieţă; căci, precum spune
Neculce : Domnul face nemurile, Domnul le stinge.
*
Boerie.
Adică bolă lumescă, Se aude în t6tă România ŞI în
Ardol,
BoIERIT
9787
*B v it
oierrt.
Fa. DAME, I, p. 146.
Impodobit cu bole lu mescî,
BORESĂ
9788 * ,0,.Boresă.
Se aude în 'I'ransilvaniu cu urmetorele înţelesurr:
10 Femeie, gospodina
Daca codru frunza 'şI' lasă
Toţ! voiuicir trag a-casă
La copit şi la Lorcsa.
2° Femee cu mOl'aVU1'1 uşore.
BucIuM
*,0,.
9789 Din ori-ce lemn nu se face bucium.
V. FOlU�SCU, c. Folticeni, j. Sn­
ciaua.
Ve41 filuer.
================== pagina 285 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
285
10 Din ori-ce om nu poţi face ce-va mai ales.
2° Trebue să seif alege mijlocele şi personale pre cari
vrei să le întrebuinţezi.
Oi) Sx 1CrJ.'1tO<;; �6)\ol) SHJ:76 liv ySYO�'W. 1)
1'1·OV. Elin.
Non ex quoins ligno fit JjI[crcttrius. 2)
1'1"01'. Led.
Toui bois n' est pas bon el [aire tleche.
Non de ogni linn« si fachen! sos Sanctos. 3)
Prou. Sarit,
Nich! aus jedem Hols kann man Pfeifen schneulen: 4)
PI·OV. Germ.
A BucluMÂ
9790
A buciuma.
L. ŞĂINEANu, Dicţ. 1" 113.
9792
A spune în gura mare, la t6ti lumea.
Trompele?' une nouuelle.
Pvoc. Franc.
BUCLUC
:l'
9791 .' A da de bucluc.
A da ele o greutate, de o încurcătură, a o păţi.
*A face (se ţine de) buclucurî.
') Nu din ori-ce lemn se face Mercur.
2) Nu din or'î-ce lemn se face Mercur.
3) Nu din ori-ce lemn se [ac Sfinţii.
4) Nu din ori-ce lemn se tare fluere.
================== pagina 286 ==================
28(';
PROVERBELE ROMÂNILOR
-----------------
A face încurcăturt cui-va, a greşI.
BULIBAŞA
*6
9793 A sta ca bulibaşa.
T. BĂLĂSEL, înv. c. Stefaneecî,
i. Vâlcea .:
Se �lice celui ce stă jos, la cujniţă, cu Iuleua în gură
şi murdar; cu deosebire, ţiganilor mai bătrânî şi urîţi.
In vechime bulucbaşa saii bulubaşa era căpitanul păzi­
t orilor domnescî. Cuvîntul buluc avea înţelesul de batalion,
trupă armată. .
"Pregătise alte bulucurt slobode, când ar trebui a cHI. ajutor bulu­
curilor celor ostenite.» - .MIRON COS1'IN.
Astă-�1l: titlul de bulubaşa, sau bulibaşa, se dă numai
căpitanulut unei şatre de ţigani.
BUN
9794
De când cu bunii el putredi.
GR. JIPESCU, Reur. Oraş., p. 29.
Ve()! iY.{o,s.
Acelaş înteles ca. la No. 3917.
BUNIC
*6
9795 De când bunicu flăcău.
C. TEODORESCU, in». c. D6gele,
j. Vash�h( ..
Adică forte de demult.
BU;'\ICA
Ve()! SUflet.
*6
9796 De când bunica fată mare.
D-na Z. JUVARA, c. Fedcsd, j.
Tuiooa. - E. r. P ATRICnJ, in», c.
Slm�l11, j. Comtrlulu. - C. 'l'EODO­
RESCl::, îno. c. Lipooa, j. V(/sl'U'h�.
Ye()l Bunic.
================== pagina 287 ==================
TITLURl, J()CURr.· REsBolu
Acelaş înţeles ca la No. \::1795.
BUZDUGAN
V ce!i StÎlpali.
CADÂNĂ
�
9797 . A sta ca o cadână.
287
A stil, fără :1 face nici o trebă. Se dice femeilor leneşe.
CAI:-'lACAN
9798 Câimâcanlu Ira ş-alasă
Ma păşelu 'tl-vindi ş-casă.1)
PER. PAPAHAGI, Zioeit. Jahres.,
p. 163.
Arati1 lăcomia de bani a paşalolor.
CALARAŞ
Vec!, Lludc.
« Iu clasa a treia (a boierilor) sunt călăraşit cari, pentru
usufructul moşielor, ce sunt date lor de domn, trebue
să '1 urmeze la resbel tot-de-una cu spesele lor» - D.
CANTEMIR, Dese?'. lJ!lolcl. p. 123. Ve�ll: Bălcescu, Vieţa luI,
MihaZ- Vite.c:ul.
CĂLARE
VccF iVan, Orb.
9799 * A se lupta călare
Nu privesce la fieş-care.
IORD. GOLESCU, J!1Ss. II, p. 4.
1) Calmacannl lea �f lasa, dar pa�a vinde şi casa.
================== pagina 288 ==================
288
PROVER.BELE R()MÂNILOR.
Adică voimciea la puţini privesce (GOLESOU).
Numai călăraşit, adică boierii de rangul al treilea, se
luptau călare pe când Iiudele formau pedestrimea,
9800
Măcar cei călări daca nu vom pute şi
pedestrimea.
Paloda (ziar), c Be'l'lad, j. 'I'n­
tava.
Măcar boerit, cel mari, dacii nu va pute poporul de
rînd.
9801 De cel călare să nu 'ţi fie milă, când ei
atîrnă picerele.
IORD. Gor.ssotr, JY[ss. II, p. 94.
Să n' al indurare ele omul călare, când vcifi
că '.'[ (şi) atîrnă pid01'ele la oale.
A. P ANN, III, p. !l2. - BTNIE-
seu, p. 135. .
Adică CeI III putere, şî de li se întîmplă vre-o supă­
rare, Însă nu le este spre vătămare (GOLESC O).
9802
Dacă n'ai să mergi călare,
Nu umbla la 'mprumutare.
A. P ANN. Nostrai-Hoqea, p. 8.
Mulţumesce-te cu ce al, daca nu vrei să o paţi ca prie­
tenul lui Nastratin Hogea:
Unul a venit odată şi indrăsniud 'ca un vecin >
A cerut să '1 de măgarul, pentru un ces, Nastratin.
El rcspunse dicâud : «frate, bucuros ţi I'aş ti elat,
"Dar nu l'am a-casă astă-dr, altul l'am im pt-nmutat.
<Măgarul din grajd d'odată a răcnit întracel ces.
«Spui că nu 'I, dice vecinul, şi ua, iacă a] ReU glas,
Iar Nastratin 'i respuuse : "ce tu nu c1'e<,l1 ce 'ţI spun cii,
<Mal mult crcdt pe măgarul de cât chiar cuvîntul meu'.
A. PANN.
9803
Cel pe JOs, cu cel călare, anevoie se în­
voiesc.
JOHD. GOLE�eu, Mse. II, r- 77;
Asem., p. 197.
================== pagina 289 ==================
_________ -=TITLURI, JOCURI, REsBolu
289
Adică cel mIC cu cel mare, şî cel slab cu cel tare (Go­
LESCU).
9804
*
Cel călare nu crede celui pe jos.
Maior P. BUDISTEANU, C. Bu­
curesci, j. Ilfov. '
Adică bogatul nu crede omului sărac, cel mare celui
mai mic.
9805
*
Popa era călare pe bălana şi întreba de
iepă.
N. UHECHIE, ing. j. Prahova.
Ve4' iVan.
9806
Pentru cel uituc şi mai ales pentru cel prost.
* Cine umblă de timpuriu călare (pe cal),
mai tărdiu umblă pe jos.
1. MtrrJLER. c. Vaşco'u, comit.
Bihor, U1'�ga1'ia.
Cine nu iconomisesce, sărăcesce.
9807 * .6Să fie călare şi să aibă o căpeţină de
varză în mână.
ST. TUTESCU, îllv. c. Catancle,
j. Dol,j.
Celui becişnic de frig.
9808 * .6Nici calare, nici pe jos.
V. SALA, clase. c. Vaşcou-Biresci;
comit. Bihor, Ungaria.
Arat!l ne-hotărîrea,
CĂLĂREŢ
Vecii Cal.
*.6
9809 Calul trântesce şi pe călăreţul ce] bun.
V. FORESCU, c, Fcliiceni, j. St�­
ciaoa,
================== pagina 290 ==================
2DO
PROVERBE:LE ROMANILOR
Adică supuşii pe stăpânul lor.
CALCAVURA
9810
* A mânca calcavurI.
P. ISPIRESCU, ·Rev. i«. 1. Jl.
230.
A fi pălmuit.
A CÂNTA
, .... ee}Î CUl', a .1'<1 CIII/Iil1fl,
])rÎIl,S"1 j;'i//i,'}") SlrUllt/, ,)'un/,
Van?
9811
*D
Tu cânţi ca cucu, eu urlu ca lupu.
G�v. O:-;I'i0R, 1Jl'Of. c, Dourocst,
i. Yaslnin.
Ţie'ţi-e bine, eşti vesel, clar mie mi-e 1'81"1..
9812
* Îi vine a cânta ca Rusului,
GR. 1. ALEXANDRESCU, 1}1((flisl1·.
j. Puina.
Le-a venit a câniă ca Rusului din qtu:«
!lÎ1Iiciulut.
I. CREANGĂ, i-.« 1" 10.
Despre omul care a face ore-ce, în afară ele vreme.
sx6vĂ
Un Rus �i un Român s'au iutovărăşit SlI se ducă la furat vin. După.
ce au stricat uşa pivnitei, s'au coborit într' Însa, şi acolo aii găsit nu
Lutotu cu vin, Au început a bc : şi RUSll, mar lacom, a ]18ut rual iu ul t
şi s'a imbetat, apo i a început a cânta şi a juca. Românal îi 'jice:
«M01 Rusule, taci din g'ură efI ne primle stăpânul. - Ce sit fac ,laea
vino chintă l Îi rpspunde Rusul.
'9813 * DOri vei cânta, ori nu vei cânta
Colac adi nu 'i căpeta.
V. SAr"A, dasc. c. lJ!Ic1'((g, comit.
Bilio1', Ullgm'ia,
================== pagina 291 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
291
Ori vef cere, 01'1 vei tace, valea ta nu ţi se va Îm­
plini.
Adică celce poruncesce nu lucreză, nu slujasce (GOLESCU).
*6
9815 Moşul cântă, baba jocă.
9814
Cine cântă nu j6că.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 80.
V. SALA, clase. c. Diulureasa, co­
mit. Bihor', Unqaria:
Când unul îşI bate muierea.
10 Unii muncesc, alţii petrec.
2° Acelaş Înţeles ca la N o. 9815.
I
J
9816 * 6U'u h tă
nu can a,
alţii jocă.
GR. 1. ALEXANDRESC:U, maqistr.
j. Puina.
9817 Cum îi cânta aşa juca.
ZlI.OT HOMÂNUL, Cron. p. 46.
Cum e't cânţI, aşa ,j6câ.
IORD. GOLESC:U, Mss. TI, p. 29.
- P. ISPIREsc:u, Iic», Ist., H, p.
100
Precum singur eântâ aşa singur gt6di.
DIM. CANTEMlR, Cron, 1, ]l. 102.
*6
Cum îtt eânt(eântâ) aşa trebue (trebuie) să .ioel.
A. PANN, ss« 1889, p. 166;
III. p. 183.-H1NTESC:U, p. 25.­
E. 1. PATRTCIU, in», c. Smulii;
[.Uoourluiu, - GAV. ONIŞOR,pl'Of.
c. Dobl'ovN, j. VaslnYu.
*6
Cum îţi ainiă aşa .i6cil.
A. DE CU'IAC, 1, r- 133. - C.
TEODORESCU, fnv. c. Liporu, j.
1'((sl'/l1u.
================== pagina 292 ==================
292
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cum. oe; cântd, (işei joc.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 393.
Caiă sâ joc: cum îtt cântâ.
1. G. V ALENTINEANU, p. 36.
Cum le cântc"i ele, (işa joc el.
P. ISPIRESCU, Sn6ve, p. 33.
*-6
Cum 'Ernt cântc't aşa JOc.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 393.
& 9Î9. - G. POBORAN, inst. i. Olt.
*
Jocâ cum 'Efi cântc't!
*
Cum li cântâ aş: gf6cc't. 1)
ILIE GRIOU, praf c. Periooli,
.dj'jninc�1!, Epir.
*
Cum va s-ti cântâ aşi vei s-gtoc'f. 2)
C. IONEscu, prof. c. Neoesta,
Macedonia.
Cum va-l cântă, «eşi ua; dzocă. 3)
VocI' a Jmil.
PER. P APARAGI, Zweit. Jahres.,
p. 164.
Arată supunerea cea mare, cum şî neghîobia cea mare
( GOLESCU).
dDl tot acela era sel'mannl, dar ce folos! că '�i de dese ba.rba în
mâna fiiu-sctt, şi cum este vorba rumânesoă : cum fI clintit aşa 'jttCCt.»
Zilot Honiânul .
Il faui liurler aoec les loupe.
Prov. Franc.
') Cum îl cântă aşa j6că.
2) Cum îti va cânta, asa vei juca.
3) Cum îi va cân ta, a�� va juca.
================== pagina 293 ==================
TITLURI, .JOCURI, RESBOlu
9818 * Cântă 'ţi lele, cântecul.
P. IflPIRESGU, Rev. Ist., I, p. 4i"i9.
Cântli 'tE, mcsulro, cântecul.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 393.
*6
Cânt(L 't't, nulndr«, cantecu:
Câ mi-e (lraiJ ca sufletu7.
AL. ODOBESCU, III, p. 203. -
V. AI.BXANDRT, Poes. Pop., p. 24.
Câmiă 11" lele câniecul,
Că mi-e draiJ ca sufletul,'
lV(:.r;a- Nega reoa
Sporqe snoholaoa.
A. PANN, eu« 188H, p. 108;
II, ]1. H6.
10 Spune ce 'I vreă că tot ce sciri eu voiu face.
2° Când cine-va arată ce a pătit. S:1,1'1 simţirile, cuge­
tele şi faptele sale.
Pe cel d61, pe cel colnic
Trece-o pruncă ş'un voinic,
Puicută băU't16ră,
Cu cosita bălălură,
V olnicel tras prin inel,
l\iult e mândr-u tinerel!
Şi·i tot d ice vo inicul :
«(Jântd 'ţi, mârulro, câniecul
«Că mte drag ea sufletul.
Poes. Pop.
9819 Ce tot cânţi şi descânţL
LAURIAN & MAXIM, I, p. 393.
Când unul spune nimicuri, şi le tot spune până când
se urasce de ele, celui care le aude.
9820 * 6Tu ce'I cânţi, el ce'ti descăntă,
V. SALA, clase. c. Căcăceni, co­
mit. Bih01', Unqaria,
21
================== pagina 294 ==================
294
PROVERBELE ROMÂNILOR
Tu ce'1, cân�t şi el ce î{i clescânlă!
A. P ANN, Eclit. 1889, p. 213; 1,
p. 86. - HIN'fESCU, p. 25.
Îl spui una şi el face alta.
9821 Ea eŞI cântă, ea eŞI descântă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, r- 5.
Ea şi-a cântat) ea şi-a descantot.
DIM. TîcI-IINDEAL, Fab., p. 160
& 185.
*6
El cântă, el clescântă,
P. lfiPIRESCU, Rev. Ist., III, p.
377. - G. 1. TOMESCU, înv. c. Bj'08-
cart, J. JJlehedintr.
El :�t' O cântcl) el Şl' o descantă.
HIN'rESCU, p. 25.
10 Se dice pentru cele ce, singure ele, eşi povestesc
ale lor (GOLESCU).
2° El o face, el o strică, şi mal ales pentru acel care)
putend să facă o trebă, gl'eşind o strică.
9822
Când nu vire de irima, nu se pote cânta! 1)
DR. F. MIKLOSICH, Rttm. tra«;
1. p. 11.
Starea sufletcscă se oglindesce în înfi:Lţişarea şi în actele
no stre, cu tote că: fel chante qui n'eet pas joyeux.
Cu'clal COT non uen, comta» nu se pol ben. 2)
Proo, Ro».
9823 * 6 A'i cânta în cap.
GAV. ONI�OR,J)j'of c. Dobj·ove.ţ,
j. Vasltt'f,n.
1) Când nu vine din inimă, nu se p6te cânta.
2) Când nu vine din inimă, nu se pete cânta bine.
================== pagina 295 ==================
TITLURI, JOCURI, RESEOIU
A fi ciocnit, nebun.
295
'9824
Cântă ca de zori.
IORD. GOLESCU, Mss. II. Asem.,
r- 74.
Adică dulce, plăcut.
'9825
* A cânta după cine-va.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 393.
A'l plânge.
'9826
* A cânta înaintea cui-va sau cui-va.
LAURIAN & MAXIM, 1, P: 393.
A se plânge sau a lăuda.
CÂNTĂREŢ
'9827
Coaţ! Coaţ! şî gui! gui! ore-ce glas va
fi? căntăretul p6te sci.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 26.
Se �1ice pentru c[mtăreţii cei proşti, luându'I în bătaie
-de joc (GOLESCU).
'9828
Căntăretul, când tuşasce, ne-sciinta lu i
ş-arată.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 33.
CIZntc'tr'eţul) când iueasce, ţş� aratc'i ne·sciinţa.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asern.
p. 73.
Se (;1ice pentru cei ce la ne-sciintă pricină caută, ca
,să nu se arate că nu scie (GOLESOU), p. 33.
CÂNTEC
Ved i a Cânt", Pas/re.
================== pagina 296 ==================
290
9829
PROVERBE LE ROMANILOR
După cântec şi jocul.
IORD. GOLESCU, ]J[8-<. 1[, p. 91.
_. Fa. DAME, II, p. 248.
V cdi An, Fus, Tun,
C;'ădinar,
Adică după poruncă şî urmarea (GOLESCU).
*b.
9830 Ca povestea cănteculuî.
GAV. ONIŞOR, t:. Slobosia.]. Tu­
tava.
Adică cum se �lice, cum e vorba.
9831
:1:
Aşa merge cântecu.
N. BOGDAN, Pov. p. 212.
Adică: aşa se potrivesce, aşa da.
9832
A'şi cânta singur căntecul.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 393.
:l:
. A'şt ccintlJ câsuecul:
M. CANIAN, publ. j. IaşL
A spune singur ce a păţit sau ce ară să pată, ce e Şl
ce simte.
9833
A cânta cui-va un cântecel.
LAURIAN & lIAXIM, 1, p. 393.
A'i spune ce-va care'I aduce să facă ce vre spunetorul.
9834
A sc6te cui-va cântec.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 397.
A spune, prin cântece, faptele eul-va; se dice atât în
bine cât şi În reu, şi cum dice francesul : le chaneonmer,
9835 * c: A'şI schimba cântecul.
D. PC,PovreIU, înv. c, C1win,
comit. Arad.
================== pagina 297 ==================
TITLURI, JOOURI, RE"lBOi'U
29'7
-----
A'şI schimba purtarea faţtt de cine-va.
«Am fost de omenie şi nu a înţeles. Daca'I aşa apoî
echiml: şi Cit câmtccul.»
CAPCANĂ
9836 * 6 A da (pica) în capcană.
GR. ALEXANDRESCU, maqisi». j.
P.nlna.
A fi înşelat ŞI prins.
Tombel' dans le piege.
Prov. Fmnc.
9837
*
L'a prins în capcană.
P. ISPIRESOU, Leg. I, 1872, p.
178.-Huq'Escu, p. 153.
Veqi Cla/,c<f.
L'a înşelat.
CĂPITAN
Vedî Atit Sti,,'
, " ,"
*6
9838 Ori Stan, ori căpitan.
BARONZl, p. 60. - HrN'�I1SCU,
1). 180.-P. ISPIRJ<sou, Leg. T, 1872,
p. 167. - T. BĂLÂŞEL, preot. j.
Vâlcea.-8T. TUŢESCU, in», c. Ca­
icnale, i. Dolj.--G. P. S "I,VIU, înv.
c. Srmtlţt, j. COVll?'lU'iU.
*6
Or� Bran, orz căpitan.
E. J. P ATRICIV, în». c. Srnul{l,
i- Cotrurluiu;
Ve<;ll N". 36.
1 o OrI te facI om în lume, ori nimic.
2° 01'1 mal câştig ce-va, ori pierd tot.
3° Să se alegă între doI rivali, care pe care va dovedi.
Inţeles forte puţin obicinuit.
================== pagina 298 ==================
298
PI'OV. su.:
}le;; ant asinus. 2)
PJ'OV. Lat.
Roi ou rten.
1"1'011. Franc.
CARJALIU
9839 * [). A fi cărjaliu.
V. ALEXANDRI, Teatru: - '1'.
BĂLĂŞEL, preot. c. Ştefanesc: j.
l'i21ceCl. - FH. DAME, l, p. 200,
10 Om vitez, fi1r(t temă ŞI ruşine care nu ţine socotelă
de nimic.
2u Tâlhar, răpitor.
Pe la finele secoluluî al XVIII-I-ea, Pasvantoglu adunase
la Vidin, nisce cete de tâlharî turci, pe cari le organisă
mil ităresee, şi cu care năvăleă în Serbia, Bulgaria şi
Oltenia, jefuincl şi ar�l€md totul în calea lor. Aceste bande,
numite câ1jalit şi posoantli: S,tU pasvangii, au fost nimi­
cite abia pe la ] 802.
* [). �
9840 De cand cu cărjaliii.
'1'. BĂLĂşEL,preot, c. ŞtejI6nesc'î,
J. Vâlcea.
Adică ele demult, din vechime.
CARJAN
9841 * [). A fi cârjan.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Ştejilnesd"
[, Vâlcw.
A fi om VO llllC , Sp(LtOS.
Cârjan trebue să fie o vorbă stricată ele la oârjal iîi.
1) Rege sau măgar.
2) .Rege sau măgar.
================== pagina 299 ==================
9842
TITLURi, JOCURI, Rl1:,moJu
CARNAVAL
După pust vire korisma. 1)
299
:B'R. Mrxr.osrcn, EII1r/.. UnfCl·., I,
p. 8.
Vecp htlltlte?'ic, iVOi",
Plbte, Vu/lte.
Acela;;; Înţeles ca, la N o. 22.::;.
CARTE
Ve'Jl Cap. )(, c. Carte.
*6
9843 Cartea greşală aşteptă.
G. P. SALVlU, în», c. Smult»,
oi. Cmmrln'fn.-C. 'fJWDORESeu, în»,
c. Lipoc«, j, Yrtsz"t-tl&.
Aşa respunrle protivnicul, la joc dA ctLyţl, dud cel-alt
spune cit a gre;;;it, ;;;i de aceea a fost bătut,
De unde se vede că, In, c:lrţi, gro;;;eln, nu are ertar«
şi, când unul gl'e;;;esce, o în folosul oelor-l-nltî jucătort.
9844
A juca cărţi mari.
BARON7,T, ]1. -lI.
A jucă pe banî mulţI şi, cum �lice Frauccsnl : .j01tr'7' .lJ1"OS jeu,
9845
:1;
A da cărţile pe faţa.
A JUC(l pe faţ(l.
A' şi ariitil. pe fată gfmc1urile ;;;1 intentiile.
Jouer cades sur table.
CARTOFOR
9846
Juni cartoforI,
Betrăni cerşetorL
G. I. MUNTJi:ANU, r- oo.
1) După carnaval viile post.
================== pagina 300 ==================
300
PHOVI!:RBELE ROI\L�NILOR
Juni, cariojori,
Betran: Ce1'şit01·1.
HINl'ESCU, p. 86.
Arată urmele acestuî vicîu.
A SE CĂSATORI
9847
Dacă m'am căsătorit
Nu m'am şi călugărit.
A. PANK, II, p. 94. -Hr.:q'J<:scu,
p. 29.
Pentru cei, bărbuţl ŞI mai ales fernet, cad alergii după
petreceri.
Cum să şc(Jă în casă
La petrecet-I să nu Iesă,
Copilu 'n casă o legă,
Tocmai când e lumea dragii,
Şi când inima Îl cere
Să gllstă ort-co plăcere.
eli dc se căsătorescc
Nu sa şi c(ll�(gdj'esce;
De la cl upurf să Iipsescă
Şa �6d� să jindurescă ;
Şi mai vîrtos pildă are.
Pe cutare şi cutare
Că nu e vre o ncrodă,
Şi vede cum e la modă,
A. PANN, JI, ]J. 156.
9848
In focul lui c'a murit
In grab s'a căsătorit
A. P ANN, II, p. 94.
Pentru cele cari nu pot trăi fără bărbat.
cAsATORIE
9849
Silita căsătorie
E frigură de livie.
A. PANN, II, p. 152. -- S. FI ..
MARlAN, p. 39.
================== pagina 301 ==================
'l'ITI,URT, .JOCURI, RESBOJU
Trebue că soţiI SrL se Iea din dragoste.
301
9850
Căsătoriile sunt scrise în cer.
D·na E. B. MAWR, p. 57.
VeI lua în căsătorie pe ursita saii ursitul Mii.
Les mariaţies se fant au cielo
Pro». FH/11C.
Noeee, e maqisiraio,
Dal ciel e destinata. 1)
Prov Itai.
Marriaqee are made in Heaoen.r;
Pi·OV. Engl.
Dic Ehen icerden tsn. Himmel qeeohlossen. �)
Proc. Germ.
CATANĂ
9851 * 6 Cine nu'I bun de catană
Nici a-casă nu'I de sernă.
C. FLĂMEND, stuâ. Semin. comit.
Bislriţa- Nc7si''Ud, Tl'CIl1silvania.
Dice re demnă de un ţinut grăniceresc.
*6
9852 Se face prost să nu'l Ieă catană.
ION PUSCARIU, c. Po1ana·lJ1cnl·
lui, comit. Fetgekaş, Transiloania,
Pentru cel care se face prost fără a :fi.
* 6,
9853 Is catană betrănă.
GAV. ONIŞOR, c. Dobrovcţ, j.
Vasl'Ufn.
1� Căsătoriile, �i, sunt hotărîte din cer.
2) Căsătoriile, sunt făcute în cer.
3) Căsătoriile, sunt hotărîte În cer.
================== pagina 302 ==================
302
PW1VEIlBELE ROj\L"NI.LOR
��---
Nu me potc îw�eE\: am ve�lut şi sciu multe.
9854
6
De cât catană 'n şireg,
Mal bine 'n codru pribeg.
V. A.LCXANDRI, Poes. Pop. p. 294.
Arati:'\ frica ce o inspira cătăniu austriacă flăcăilo r
rornânî.
III uute lLll III te, l'drtL secă!
Lasă volnicit să trecă,
S�l tr�c:ă la cîobănie,
Nă ser! pe (le cătăuie,
UlUll ,lat, hal ne inoho rite
(�1I1!1 is mie H1Rl m-ite,
�i nu-a Ulbt pletele
De lII'� l"Îrle fetele.
9855
6
De cât catană la rînd,
Mai bine 'n codru flărnănd.
V. A.LDXANDRI, Poes. PO]J�, p. 2U4.
A.eeb:;; înţeles ea la No. \)854. Intr'o domă elin 'I'ransil­
vama,
9856
6
De cât la străini catană,
Mai bine la oi cu pană.
V. ALE:XANDRf, Poes. Pop., r-
294.
Acelaş Înţeles ca la No. 9855. Intr'o dotnă din Tran­
silvania.
9857
6
Eu voios aş fi catană.
Dac' ar fi aste română.
V. A.LE:XANDRI, Poes. Pop., p.
294.
Acestă dicere arată pentru ce flăcăul român fugen de
cătănia au�triaci:'\.
================== pagina 303 ==================
9858
TITLURI, JOeU.RI, RESBOlu
J�Ll vulos aş cătăn:
La străint de u'aş robi;
Efi V0108 aş fi catana
Dai;' ar fi oste l'01/uînct.
Dar de cât să h11 la Nenlţl
Mal hine să mor în tremţl;
De cât să fi II la 1111 Sar!
l\IaI hine 'n furcl .le stejar.
Doină din Al'dCl.
CATUŞI
v c<,tl Jlillte.
CESAR
CHEF
Chef neniaco cu banii babachei!
:3U3
,4
J. G. V ALILNl'INEANU, p. 3:3.
Când petrecem pe socotela ultuîu.
A CHEMÂ
VeeF Cai'. X G� XVJJ, , ..
a C!tem/l.
*,6.
9859 Nu'l întrebă cum îl chernă,
G. P. SALI'TU, in». c. 8mnlt!, j.
Cocurluiu.
Intră ele odată în vorbă cu dinsul.
A CHIORÎ
9860
Cine chioresce, la semn nu nemeresce.
IORD. GOLEseu, JJ1.88. II, p. 81.
Adică, cine nu se socotesce, pururea greşasce (GOLESCU).
================== pagina 304 ==================
Când unul ne uresce.
304 PROVERBELE ROMANIL()[{
9861 Me chioresce, par'că va să me împusce. 1)
A. P ANN, II, p. 159. - Ha;­
TESCF, p. 33.
9862
Unde chloresce şi unde lovesce.
A. P ANN. I, p. 10. - BAHO�ZJ.
p. 57. - HIN1'ESCU, p. 33.
La vorbe ne-potrivite.
CHIN DIA
*6
9863 Chindia O j6că 6menii când se 'rnbată,
C. TEODORESCU, în». c. Lipova,
J. Yaslnill.
Sunt omenf cari arare-ori jocă, în vieţa lor, fiind trejî.
Ast-fel de 6men1, îndată ce se îmbată încep a juca sin­
guri ţiitura, chin dia şi altele, fiind că aceste jocuri sunt
uşore, şi altele nu sciu.
CHITI
9864
*6
Cine nu chitesce
Nu nimeresce.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipova
i. Yaslniu. - GR. ALEXANDRE'
scu, maqistr.. j. Putna.
Cine nu se gândesce bine, când face ce-va nu isbu­
tesce.
CHIX
9865
*
A face (da) chix.
A nu i sbuti, a o scrîuti.
') Hin ţcscu a sărit cuvintul : va.
================== pagina 305 ==================
TITLURI, JOCURI, BEsBOIU
CIMPolu
305
9866
Vec!! Ba», Copil, Lup,
Urs, a Vede.
Cimpoiele, până nu sufii într'însele, şi
le umpli de vînt, ele nici cum eţi cântă.
T ORD. GOLESCU, Mee. II, Asem,
74.
Cimpoile CU vint se umple ca să ne p6tCl
8lt�ji.
IORD. GOLESCU, Ms». II, Asem.,
p. 44.
Adică slujbaşu, până nu '1 ungt pe bot, nu 'ţi face
trebă .
• '. ,6.
9867 '1' A'i face pelea burduf de cimpoiu.
G. POBORAN, insi. c. Slatina, J.
Olt.
Ve<;ll Burduf.
Adică a'l bate.
CIN
*,6.
9868 Fie-care cu al seu cin.
P. GÂRBOVIOEANU, praf. c. Pa­
ciotu, j. Muscel.
Fie-care trebue să trăîescă cu semenii lui.
CINĂ
CIOCOESC
Ve41 .ilIi1ZelUl,ă.
ciocotu
Vcql Ban, Salcie, Slugă.
================== pagina 306 ==================
aoe
PROVERBELE ROM." NILOg
Ura pe care cîocorul o inspire, sătenulul se oglindesce ÎlJ·
tro mulţime de pocsiî poporane. Vom cită numat următo­
rele versuri elin poosiils culese ele V. Alexaudri.
OrOCOlUL
Frunză verde baraboru,
lllU 'ntilnir cu un cîocoru :
«.Bună cale, mei Române,
- ]\'[nlţ.ămim, cîocofu de câuc.
- ]\'[el, mojice, tu eşti bet.
- Latră clocolu gulemt.
Că eu astă·<;ll n'am mâncat.
- 1I1eI, mojice, mojic reu,
Las, că mi te-oîu drege eu
Când o veni birul g1'8i1.
-Alelei! puîu de clocolu!
De te-aş prinde la zăvofu,
Să 'ţi dau măciucl, să te moiu,
De pcle să te despolu.
Ca se 'mbrac cu pelea ta
Pistolele şi Ilinta,
Vintul să nu le pălescă,
Plol să nil le l'uginescă,
Ochiul să nu le zărescă ..
9869
Clocoiul este ca richita, de ce '1 tai, de
ce resare.
C. NEGRUZZI, I, r- 24,8.
Cade ŞI Iar se ridică.
9870
Ciocoiul ca câinele de multe uşi.
IOllD. GOLEi:3GU, lJilss. II, Asnl/. ,
p. 201.
Aeelaş Înţeles ca la N o. 1552, aplicat În deosebi cto­
coîuluî,
9871
*6
Nici din salce cerc de bute, nici din clo-
colu om de frunte.
V. FORESGU, c. Folticen!, f S'Il­
cuica.
Din cîocotu nu faci boer, adică un aristocrat în ade­
veratul înţeles al cuvîntului. De aceea Francezul <;1ic:eil
odinioră :
================== pagina 307 ==================
T
TITLURI, JOCURi, RESBOIU
307
.,l
I
Kiconque« [uit do« self si[J1Io'l"
Lui et scm l'i>gne eu [JHl1d ilolour inet,
Iiotnan dn Iieuart, v, 2037.
*6
'9872 Ciocoîu gulerat .
G. DllM. TEODORESCU, Pors.
FI')!' p. 29f'. - V. ALEXANDRI,
Pocs. Pop., p. 2fiO. - D. BOLIN­
'l'INEANU,Ielclc, p. 75.-DoBRE MA­
RJNESeU, iur. c. Pirru-Rosu, j.
A'I"!!cş.
Ciocoi! de sat sunt bogaţiI satelor. Bogaţilor de la
·maş li se dice cîocot guler-aţi.
Arată deosebirea ele port Ia sate şi la oraş.
"'6
9873 Of' Se plimbă ca un ciocoiu.
GIt. POlENARU, in[J. c. Ilassa,
J. Ialomiţ:a.
Pentru un teran, tot omul care nu lucl'<?zii cu mân ele
nu face nicî o trebă,
9874
CIRIC
Ciric d'ici, dăm d'ici.
A \'R. CORCEA,}J((roh, c. Coş/du,
Banat.
Se dice despre unul care nu sfîrşesce ce a inceput să
vorbescă ori să facă, ci începe altele.
Dicerea este luată ele la un joc de copii. Cuvîntul ciric
nu are nici un înţeles cunoscut.
In jocurile de copil se Inbrebuinţeză adese-ori cuvinte
fără nici un înţeles, sau al căror Înţeles s' a perdut de
pildă: - -
Unii minii
DOI spinii;
Struzu 1'110'11
PiciorLlO�
mste(�
Ciusteu;
Simioc
Cimipoc ;
================== pagina 308 ==================
308
Cimicalea
Berbecalea.
Dau tuspechi I,
Dantuşpechir
Curcubate
Bate
Pr'a cUI mână cade;
Curcubuş
Buş
Pra cUI mâna puş!
CLACĂ
Veqî Vorbă, a Vorbi.
*6M .. 1 1 U U , "fi
9875 'a trimis mama ac aca; aşa sa mi e,
aşa să 'mi facă.
G. P. S�LVIU, îllV. c. Smuiii,
i. COVttl·ltttu.
Se dice ele omenif forte proşti carljse vîră într' o da­
raveră, fără să scie să se parte, în cât ajung bătaia ele
joc a celor-I'alţt.
SN6vĂ
Cică pe un f1ăcăll prost trimitendu'l mamă-sa la clacă cu de-a sila,
l'au rîs şi l'au bătut toţi; iar el credend că aşa '1 la clacă, nu diceă
ele cât: «m'a trimis mama la dacă: aşa să-m: fie, aşa săm; facă.»
9876 * 6 A'şî bate gura de clacă,
G. POBOHAN, inst. j. Puina.
10 A vorbi fără a cugetă.
2) A vorbi nimicuri ele geba.
Ve<;li în Le Roux de Lincy, II, p. 179, Le liure deS
Quenouilles.
*6
9877 Lucru de clacă.
LAURIAN & MAXIM, Glosar', p.
174. - L. ŞĂINEANU, p, 180.
10 Fără plată.
2° Lucru făcut fără tragere de inimă.
3° Lucru prost, cu ne-îngrijire.
================== pagina 309 ==================
9878
TITLU1�I, JOCURI, RESBOIU
CLAPCĂ
* A da în clapcă.
309
P. ISPIRESCU, Leg., r- 128 & 241.
- FR. DAME, I, p. 257.
A'l prinde în clapcă.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
178. - HINţESCU, p, 153.
A fi prins, Înşelat.
Să feri «să ntt ele 'În clapcd,»
Tomber dans le panneau.
P1"OV. Franc.
CU\VIR
9879
*
A ave c1avir la cap.
A fi cam ţîcnit.
COBZĂ
Vedi BogdăJZtsa", Bogdescr,
Gras, Pântece, SăIZătos.
*,6.
9880 A lega cobză pre cine-va.
GR. JIPTI:SCU, Opinc., p. 66; ­
Rettr. Oraş., p. 271.-P. ISPIRESCU,
Leg., p. 201; I, p. 66.- BARONZI,
p. l!06. - L. ŞĂINEANU, tu«, p.
186.- FR. DAME, I, p. 266. - G.
POBORAN, inet. c. Slatina, j. Olt.
A lega strîns.
«Premaru, oinstitî asoultătorj, nict una nici alta, credându-mă cu
paie, me lege! cot la cot şi mă ţine în lanturî, trei septămânl Iară
trei dile, cobză, ele gât şi ele pici6re. De nu me scotia nevasta, acolo
'mt putredia osciorclo s. JIPESCU, Ileur. Oraş.
22
================== pagina 310 ==================
310
9881
PROVERBELE ROMÂNILOR
*A'i cântă. din cobză.
D-na P. LUZZATTO;C: Iaşl,j.I{{Şl.
A'I face S�L spună ŞI ce nu ar noi S�L se scie, tot ce
are pe l1111nă.
<A vrut s(i'm'i cântc din coliz/i.»
COCON
Vecj'f Jll11Stl.
A se vede L. Şiiineanu, Semas., p. 449.
COC6NĂ
:1:6
9882 . La cap coc6nă şi la cur coţofană.
G. POBORAN. inst . .f. Olt.
'Pentru cei vicleni şi făţarnici.
COCONA.ş
9883
Când bati pe coconaş, orI bate'l cum se
cade, ori nu te mal încurcă.
IORD. Goi.asorr, JV[ss. IL p. 105.
VecII a Bate.
10 Ne învaţă cum să inţelepţim pe sburdatecit cocont.
(GOLESCU).
2° S�î. nu facem lucrul pe jumătate.
< Decî, ne-prietenii lui Velicico, atunci au şi aflat vreme de au �li,
lui Cantemir-Vodă: «De. vreme că te ai grăbit de 'l-ai bătut, nu']
«lăsa viu; păzeşce de'I omoră, că de va scăpa viu, mâne pofmâne el
"ne va omorî 1're toţi.» Şi el, încă îndată. au. ascultat, şi l'au scos
noptea de 'i-aii tăiat capul de uaintea porţii pentru binele ce aii făcut
Velicfco ele alt dat scire lui lorelachi Visternicul de au fugit in ţera
Ungurescă când vrea să'l omore Cautemir-Vodă. Acum 'r-au multumit
şi Iordachi întru acest chip ca 11]] Grec.v= I. NECULUE, H, p. 241.
Il GEl' XE),IJWfjC; %r;f�r1. 'fr1.YE�V, )0 1)."1 'fr1.jSiv.
Pro». Elin
================== pagina 311 ==================
P/'OV. Fj'a11C.
Traiter quelqu'w� en enfant de bonne matson,
Le fouetier comme un paqc.
Oportei iestudinis carnes aui edere, aut non edere
pj·OV. Lat.
311
'l'I'fLURI, . JOCURI, RESEOIU
COCONIŢĂ
9884
Din somn la masa coconiţa n6stră.
IORD. GORESCU, Mss. tr, p. 89.
Arată lenea ore-caruta (GOLEscu).
CODĂ
Ve,1' Caj'. 1/1, C' Codit.
9885
*
A fi fruntea codit.
G, DEM, 'l'EODORESCU, Cercei.,
p. 68.
Adică a fi în fruntea celor cart sunt la urmă.
Se g.ice în batjocura acelor cart aii pretenţii marr, ŞI
cari la drept vorbind, nu sunt nimica.
9886
Mal bine să fil fruntea codit decât c6da
frunţiL
C. NEGRUZZI, 1, p. 247.
*6
JYIaz bine fruntea codi: de cât cada frunţi't.
r
I
AVR. CORCEA,PC{Toh, c. Coşte'l71,
Banat. -- AL. PETRESCU, ing. c.
Curtea- de· Arqe«, i. Al'geş.
Mai bine Între cel mici fruntaş, ele cât Între cel mari
codaş, şi cum dicea Cesar : mal bine iniâiul înt1.'ttn sat de
cât al doilea la Roma.
================== pagina 312 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
312
----------------------------------------------
9887 * Lo. A fi fruntea codiî ori c6da frunţii.
E. 1. P ATRIO'tU, în», c, Smulpt,
j, Couurluiu,
Acelaş înţeles ca la N o. 9886.
9888 * Lo.Nid c6da frunţii, nicI fruntea codiî.
I. BĂNESCU, prof. j. Roman.
9889
Adică om de mijloc.
*Lo.
Eu nu 's c6da lemnelor că's fruntea sur-
celelor.
GA VR. Osrşoa, prof. c. Dobro­
veţ, j. Vasluru.
Dice, cu mândrie, un fruntas între cel mict, de pildă
un moşnean (răzeş) cu avere.
CODAŞ
9890
Lo.De cât codaş în oraş.
Mai bine în satul teu fruntaş.
I. CREANGĂ, Amint., p. 12.
*Lo.
De cât codas 'm oraş) nud, bine fruntaş în
sat.
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Dobrooeţ,
j. Vaslttzl.t.
*Lo.
De cât codaş la oraş)
JJ;[a'l bine la sat fruntaş.
C. C, BUNGE'-!''tANU, siud. C. 00-
sovifţ, j. Mehedintt.
Veql Slugă.
Acelaş înţeles ca la N o. 9886.
Din partea tatet, care ades irnf diceă, în bătare de joc: «Logofete
brânză 'n CUIU, lapte acru 'u călirnărt, chtu şi val prin buzunarf s.
'puteam să rămân, cum era mal biue .» e Nic' a lui Ştefan a Petrei.»
om de trebă şi gospodar în Humulesci. Vorba ceea: "De cât codaş
în oraş, mat bine în satul te�'î fruntaş.» - I. CREANGĂ.
================== pagina 313 ==================
9891
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
COMEDIE
*
Comedie pe pereţi.
*
Comedie pe perete.
1. ARBORE, ing. j. B�tzeu.
313
Nimicuri, glume, bătae de joc.
Proiecţiunile cu lanterna magică pe pereţi aii putut
da nascere acestei dicerî.
CONDAC
Ve el! Cap. X. c. Con dac,
Noroc.'
CORD A
9892 A lăsa în c6rda de jos.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 930.
A lasat' o în corda de jos.
IORD. GOLESCU. Mss. II, p. 2. ­
P. ISPIRESCU, Rev. Isi., I, p. 229.
- FR. DAME, II, p. 216.
A lasa pre corda ma; de jos.
LAUBIAN & MAXIM, II, p. 328.
Adică a început a căde, a se pleca şi se �1ice pentru
cei ce după vreme îşi mai scad mândria lor (Gor.ssou).
A lăsa din pretenţiile sale, a se muia, a se pleca, a
se îmblândi, a se astîmpăra.
9893
A muia c6rda.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 328.
Acelaş înţeles ca la N o. 9892.
9894 A ţine în c6rda de sus.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 930.
Inversul c}icerei de la N o. 9892.
================== pagina 314 ==================
PROVEEBELE ROMÂNILOR
314
.�--�------------�-------------------------
9895
C6rda la violină, când e mai întinsă, dă
sunetul cel mai bun, dar atunci se şi
rupe.
HrNTESCU, p. 39.
Să nu împingem prin urmare lucrurile la extrem; să
fim cumpotatl şi moderaţi.
PLUTARH, Rcspnbl.
Arcus tensus rumpiiur.
Proo. Lat.
Trop tirer rompt la corde.
Frov. Franc.
9896
*
Nu întinde corda pre mult că se rupe.
r». IOSEPH HALLER, 1, p. 354·
- REINSBERG·DuRINGSFELD, I, p.
130.
Acelaş înţeles ea la No, 9895 sub formă de povaţă.
Nimium tenden/lo funem abrumpis. 1)
Pron. Lat.
L' arc tonsiours Olt trop ne doibt Ptre tendu car
il romprait.
Prov. Franc.
L' arca si rompe, se sta troppo tese. 2)
Pro». Ital.
A Boio lon.q beni, ai lasi uiaxeth. ioeak. J)
P1·0V. Engl.
') Intmdend pre mult funia (c6rda) se rupe
") Arcul se rupe, dacă stă pre Întins.
3) Arcul pre întins, la sfirsit împinge puţin.
================== pagina 315 ==================
TITLURI, JOCUHI, RESEOiu
315
Spann' elen Bogen nicht zu stJ'en.r;e, soll er halten
in clie Liinge, 1)
Pl'O'V, Germ,
9891
Nu întinde c6rda până se rupe.
L G. V.ALENTINEANU, p. 42,
Acelaş înţeles ca la No. �1896.
Trop tirer rompt la conle.
Pl'OV, Fmnc.
Non carreca t't'o)J]Jo l' arcabuecio, ca schiatta. 2)
Pro'V, "Vapol,
9898
*
A atinge c6rda simţit6re.
LAURIAN & .MAXIM, I, P: 930,
10 A'} mitguli, a'l lăudă a'i vorbi în plac,
2° A'I lovi unde '1 dore, a'I aminti de ce-va care '1
supără §i care credea că s'a uitat.
Tmtcher la corde sensible.
Frov. F'mnc.
9899
* A'i atinge c6rda subţire.
G. POBOl,AN, iust. c. Slatina,
i. Olt,
Acelaş înţeles ca, la, No. 9898.
9900
A mişca totă c6rda.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 304.
A face tot ce 'I stă în putinţă, pentru a, isbutl.
') Nu întinde arcul pre tare, ca să ţie mult.
2) Nu încărca pre mult fiinta, că plesnescc.
================== pagina 316 ==================
316
9901
PROVERB8LE RO�IÂNILOR
F'aij'e fleche de tont bois.
P?·ov. ]i''I'anc.
* 6 v
Lucra pe c6rda lui.
IULIt: GROFSOREANU, ilasc.
Galşa, comit. Arad, Unqar!«.
Nu are nimene să se amestece în afacerile lut.
*6
9902 Cordă.
10 Adică drept, fără a se abate.
«Drumul cordă că' şi tineă.>
Pacls. Pop.
2° Adică forte întins.
«Int.ins c6nlci.»
CO�
Velll Cap. VI, c. COf'
9903 * 6Să nu prindl pesce (pesci) înaintea co­
şului.
V. SALA, c, YaşC07J, comit. Ei-
1101', Unqaria.
Ve4f Mreji" Sac, Vl"fit.
Să nu te laudj cu nimic până nu'I [Li în mână.
COŢCĂ
Ve41 Cap. Vi, c, Caţră,
9904
*c v
.otcă.
L. ŞĂINEANU, Dici.; p. 225. ­
FR. DAME, I, p. 296. - V. ALE­
XANDRI, Teatr., p. 429.
Adică înşelătorie, poznă.
«A j ueă eul-va o cotcă.»
================== pagina 317 ==================
TITLURI, JOCURI, RESEOIU
COŢCAR
9905
*
Coţcar.
LAURIAK & MAXIM, I, p. 432.
Om care caute, să înşele, să rodă de la altul.
COZ
9906
Ori toţi cozii, ori nici unul.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. l:I.
Se <;lice pentru cel ce vor ori tot si1 dobândescă, 01'1
nimic de tot (GOL Eseu).
Cuvîntul caz, este ele ongma turoescă, şi însemneză
atal ele de la jocul de c:lrţL
Toui ou rien.
Prov. Fm71c.
9907
Cu mâna plină de cozi, cine nu scie să
joce.
IORD. 'GO.L.ESCU, lJfss. II, p. 30.
Adicl, cu stare bună, cine nu scie să trătescă ? (Go­
LESCU).
CRAlu
Sub numele de craiu, în popor se înţelege şi domn.
Se crede că craiul e pe sfertul împeratulul. Craiul se
p6te face împărat dacă va face trei răsboîe şi va birui
în câte trele.
D. Şăineanu dă, în Semas, p. 380, următorea etymo­
logie: craiu; rege, din paleo-slavicul Krali, re», care de­
rivă, la rîndul seu, elin germ anul Karl, adică Carolue
Magnus, Carol cel Mare, al căruî nume deveni tipic pentru
a desemna pe suverant, întocmai ca Cesar, de unele ger­
manul Kaiser şi rusul Ceari sau Ţari.
================== pagina 318 ==================
318
---
PROVERBELE HOMÂNILOR
*6-
9908 Ce folos! tata 'i craiu
Şi de mine vai!
GAV. ONIŞOH,jJ�·of. c. Dobrooei,
j. Vlislnzn.
Se �lice ele un reu care are p;lriuţI bunt, Sit11 se trage
dintr'un 118m mal ales.
*6-
9909 Doar n'o fi capul lui craiu.
A. PANN, II, p. ro. - P. h;­
PIREseu, Rev. Ist., III, p. 162.­
E. r. PATRlCIU, înv. c. Snmlţ-!, j.
Couurluiu,
1 il Nu e lucru mare.
2° Ce atâta grabă. Se �lice când te zoresce la o trebă.
9910
* 6- v v
T'reî crai de la Resărit.
T. BĂLĂSET" în». c. Smnlţi, f
Cocurluiu, '
Se �lice când treî orn enf insemnaţî călătoresc pe o
cale.
99 11 * 6- A fi craiu.
R r. PATHWfU, înv. c. Smuu»,
j. Cocurluiu. - T. BĂLĂşEL,jJreot,
c. Stefancsci, f Vâlcea.
Se <;lice ele omul vîuturatio, ştrengar, care se ţine
numai de petreceri, de nebuniI şi de cheltueli fără folos.
De aci: afi bun de crailicuri, adică. ele nebunii şi ele
chefurI urîcîose.
9912
*
Craiu de Curtea-Veche.
BAHONZT, p. 44. -- Vatm, r,
No, 2. - Albina, II, No, o. p.
85. - IONEseu-GION, Istoria Buc.,
p. 125.
================== pagina 319 ==================
Acelaş înţeles ca la No. 9912.
La 1796 craii ele curtea uechie reapar sub numele de
crai ele curtea arsă, adică beciurile Curţeî lut Mihat-Vodă,
în care se strîng toţi hoţii şi toţi vagabondii Bucures­
oilor. Aceştia. erau şi maî numeroşi ele cât cei de odi­
nioră de la. Curtea-Vechle
Cântecul bucurescen �ice cu potrivelă :
Adică ştrengar, hotomun.
Focul de la 1718, un foc grozav arse o mulţime de
case în Bucurescî printre cart şi Curtea Dommescă, vechta
reşedintă a Brâncovanulut, De atunct acesta clădire atât
de lăudată ele călătorit stI-eini, cad treceti prin ţeri'L, se
derapăna din ce în ce mai mult.
Resboiul ruse-turc de la 1769 dede, precum arată D-I
Ionescu, lovitura de graţie bătrânet curţI Domnescl. Ni­
meni nu o mai locui. Prin beciurile de jos şi prin ve­
chile odăi ale SeImenilor, prin pimniţe, şi chiar prin
odăile de sus se stringeu t6te lepădăturile Bucurescilor,
şi toţI grecoteii vinturălume, cari se acîoliseră aei, şi
făcură din glori6sa clădire a vechilor Domni, un fel de
adevărată Cour elef miracles. De atunci s'a născut lOCl1-
tiunea bucuresrenă de crai ele curtea veche.
, Ceva mal mult, la 1770, după mazilirea lui Grigore
Ghica, Muntenia se afla sub un guvern provisoriu. O
ceată ele mahalagit bucureşteni în frunte cu grecul Me­
lanos, s'au răsculat şi 'şI-aii ales domn. Toţi ştrengari]
din Bucureşti s'au înfrăţit cu revoluţionarii şi au înce­
put să jefuiască oraşul şi să colinde stradele aprindend
şi omorind. Melanos aveud cu că de Domn în cap şi toate
hainele domneşti -- pe carj le furase - şi călare pe un
măgar, mergea în frunte, mort de beat. Aşa a ţinut lucru
trei zile şi trei nopţi. N egustol'ii, ve�lendu-şi ameninţate
vieţile şi averile de aceşti « crai», au alergat la Cotroceni
la un Agă turc, mire sta în mânăstire cu puţintică oaste.
Aga intră în Bucureşct, se luă după «crai», spânzură pe
care unde-I prindea şi restabili ordinea. Aceasta revolu­
ţiune se numeşce «a apelpisitilor de la Curtea. veche».
Ve efi Ionescu-Gion, Istoria, Bucurescilor ; Albina, Anul
II, şi Colecţia ziarul Vatra.
_______ TITLURI, JOCURI, RESBOIu
ii, I
319
TONESCU-GION, Istoria EtiC., p.
128.
*
Craîu de Curtea-Arsă.
9912
================== pagina 320 ==================
320
PROVERBELE ROMÂNIWR
Pe la Curtea-Vechfe
Te trăgeii cânit de-o ureche:
Pe ln (hn-te.. Nouă
Te trăgeiî cânif d'amîndouă.
9914 * 6. A fi craiu nou.
D-na Z. JUVARA, c. Pedesci,).
Tntoua.
A fi luna nouă.
CUCONĂ
9915 * A pătit'o şi alte cuc6ne.
GR. POIENARU, ing. c. Pocşan�,
.f. Puina.
Ve'F Caifă, Safta.
Când unul a păţit ore-ce.
9916 A sări în c6da cuconel.
BARONZI, p. 46
A se o brăsnici.
CUMBĂRLICHE
9917
*
Psusi mula, s'duse curnbărliohea.v]
r. COYAN, JN·Of. c. Lamina, Epi1·.
Pentru acei cad ni se arată prieteni cât au nevoe de
noi, dar se înstreineză de noi îndată ce dispare inte­
resul.
Intre gi::m başii şi muşterit lor se stabilesoe un fel de
oumătrio. Işl gic unul altuia: cumbare.
Ne compere, ne ami, l' enfani est mort.
PI'Ov. Pmllc.
') Muri catira, se duse cumetria,
================== pagina 321 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
JJ101'ta la oacca, disfaita la eoccitta: 1).
Pr·o·v. Tose.
CUMETRĂ
Vec)! Sită.
321
9918 Cumetrii bărbatu 'I zace
Şi ea face ce îi place.
A. PANN, II, p. 94.-HIN?;ESCU,
p. 10.
Veql Cap. IX, c, Blfrbat.
Pentru femeile cele rele.
* 6H ' " fi
9919 al, cumetra, cum o ,
Ca cumetrul nu-a mai sci.
V. FORESCU, c. Folticen'i, i. Su­
ciaua. - E. I. P ATRWlu, înv. e.
Smulţ'i, j. Coourluiu, - 8. MIHĂI­
r.ssou, Şezât., I, p. 219.
10 Când un bărbat vroesce să se dea în dragoste cu
una.
2° Când îndemnăm p9 altul la rele, aretându'I că niment
nu '1 va afla.
*6 ,
9920 A ave ochi de cumetră pentru cine-va.
MATEI POPESCU, c. Clejan'l, j.
Vlaşca.
*6
oa: ele cumeirâ.
G. POBORAN, inst. j. Olt. -GR.
JIPESCU, Lumina, I, p. 258.
VeejI Cwltâru.
IOA se uIta. cu plăcere, cu prietenie, cu dragoste, la
cine- va.
2° A'l Iubi.
') M6rtă vaca, desfăcută tovărăşia,
================== pagina 322 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
----
3° A fi înţeleşl, în taină aSclpl'D unei afacerj nu toc­
mai cum se cade.
9921
*6
N'are ochi de cumetră pentru cine-va.
POPESCU, c. Hîmniccni, j. V/aş­
ca.-G.R. ALEXANDHESCU, maqistr.
j. Putl1a.
Adicii nu ţine la ClJ1e-Y<L, nu 'I rubesce.
CUMETRIE
9922
A strica curnetria.
LAURIAN & MAXIM, I, r- 7fli3.
A strica prietenia, a se cerb ..
CUMETRU
VedI jjalll/llis-RalalJlus, Cu­
lIll"/'r/i: Laudti Tahlle/-liill­
JIl(>!.
9923
*6
Vara cu curnetru
Pîrîe ornetu.
GH. ALBU, elev, Se. Norm,
Berl. e. SchinC111. j. Tutova.
In nădejdea altuia nu facî 11l1111ca.
9924 * 6yn cumetru şi un sare
Is ca ş-o petra de mara.
GAV. ONIŞOR, JJ7·Of. c. A.vm­
mesei, j. Ttdot'({.
Ţine mu1tb oumătru, ŞI nicî odată nu'I va părăsi.
*6
9925 Tate se fac prin cumetru şi cumetră.
GR. ALEXANDRJ�SCU, maqistr.].
Pnl71a.-M. CANIANU, j. Iaş'l.
================== pagina 323 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU,
Adic!:'L pl'lll mijlocitor], şi mai ales cele rele.
323
9928
j
1
*6
9926 Sacul cumetruluî era nou.
E. 1. PA1RIOIU, i11V. c. SJlwl('l,
[. Couurluiu,
VecI' FiII.
Vrend să arate CLL, per<;lenc1 lucrul Împrumutat, eştI
nevoit să'1 cumperi nori ca, sin înapoiezi celui în drept.
Ve<.;ll Snova la cuvintul F1:n.
*h.
9927 jI,j apte bună, cumetrele,
Ferite-ar Săntul de rele.
RO'Il/. Glumet; 1, p. 38.
Când o femeie Iubesce pe cine-va.
*6
A ave ochi de curnetru cu cine-va.
G. P. ::lALVW, inv. c. Smuli), j.
Covn1'lnin.
V cqI CII III t'(r<'[.
10 A se uîtu cu plăcere, cu prietenie, cu dragoste la
cine-va.
20 A '1 iubi.
3° A :fi înţeleşl i'n talnă asupra unef afacerr, nu toc­
mai cum se cade.
9929
:;:
N'are ochi de cumetru.
IOD. GOL[!;S CU, J1!Iss. IL p 46.
VeqI CIlIltCt1'll.
1 o Nu Iubesce pl'e ore-cine,
2° Adică nu 'şi iubesce rudele (GOLESOU).
CUMNAT
Veql Dolltn.
CUMNATĂ
9930
*6
Unde sunt doue cumnate
Rerriân vase(le) ne-spălate.
A. P ANN· Erliţ. 1889, ]J. 174.­
V. SALA, clase. c. Petrileni, comit.
Bihor, Ung({r-ia.
================== pagina 324 ==================
324
PROVERBELE ROM1\NILOR
L::,.
La casa cu trei cumnaie
Nici 'vasele nu's spelc�te.
G. DEM. TEODORESCU, Pooes.
Pop., p. 2i)6.
*
Ii), s'ttnt doue cumnaie, armâm. oasele ne-
aspelate.1)
D. A. llhLEscu, stu/l: c. Gopcş-!,
Maccdon'ia.
I'n sun cl6ue c'tt1nlwti, (mnân vasili ni-lati.�)
PER. PAPAHAGI, Zweit . Jahres.,
p.153.
10 Unde sunt m<11 mulţî, se lasă unul în nădejdea
altuta, şi treba rămâne ne-făcută,
2u Unul trebue să porunoescă.
Ho),lol (jtPCl.t·�YOl [((f.p[(J.'I o.7rw)'2.G'J.y.3)
Proo. Elin .
.Ll;[�[ltituclo imperatorum Cariam perdidii. '1)
Prov. Lat.
T1'OP ele cuisiniere gâtent la, sauce.
Pl'·OV. Fr·anc.
Dove sono molii cuochi, la minesira sant troppo
salata. 5)
Pmv. iua.
Viele KO'che oerderben elen n-« G)
Proo, Germ.
1) Unde sunt doue cumnate, rernâu vasele ne-spălate.
2) Unde sunt doue cumnate, rcmân vasele ne-spelate.
3) MulţI generall perdură Caria,
4) Mulţimea generalilor perdu Caria.
5) Unde sunt multî bucătarî, ciorba va fi prc sărată.
6) MulţI bucătar'( strică ciorba,
================== pagina 325 ==================
9932
TITLUBJ, JOCUBI. REsBolu
'1'00 many coolts, spoil ilie uroth.1)
Prov. En!Jl.
JYIange Ko/'ke forâccrce Suppen. 2)
pj·OV. Danez.
Mnoho kuchZt1'u ]Jolivku presoli. J)
Peo». Cecli.
9931 Unde doă cumnate,
Casele's ne-măturate,
A. PANN, II, r- 75.
Unde daue cumnaie,
Casele'« ne-nuiiuraie.
HIN,\,ESCU, ]1. .n.
*6
Unde dour! cumnaie,
Caeel e's ne-nuiiurat«,
ILm HOCI0TĂ, c. Selişte, comit.
EHlJiiî, Transiloania.
:j: c:
Casa cu (loue cumnaie
Bi!nuîne ne-mălumiă.
Scmiu. Cenir, Bnc. CI. VIII,
prin P. GARBOVIGEANU, prof.
Aeebş înţeles ea. la No. 9930.
*
Iu sunt doue cumnate, casa e aspartă.'}
D. DAN, slud, c. Neoesia, 1I1it­
cedonia.
Acelaş înţeles ca la N o. 9931.
') Pre multi bucatari, strica fiertura,
") Mulţi bucătar'i strică supa.
3) Mulţi bucătari strică zema.
4) Unde sunt doue cumnate, casa e stricată.
================== pagina 326 ==================
326
9933
PROVERBELE ROMÂN(Wl�
*Câte cumnate, ahăte manate di sare.t)
D. A. MTLESCU, stud, c. Gopeşt,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca al No. !:I932. Arată ŞI rISlpa.
CUMNĂŢIE
VerII NevJstif.
CUNUNĂ
VeqI Cap. LX, c, CU1lZt1Zie,
fie/Itele.
9934
Chiline! s'furim că nu'ţi bag curuna strim­
bu, s' nu-mi dzici pi nume. 2)
S. FL. MARIÂN, Nunta, p. 441.
Căderea cununei ele pe cap, la Bomânt cât şi la Aro­
mânî, prevestesce nenorocire; când se pune strîmb pe
cap, încă nu este semn bun, de unde acestă �1icală la
Arornânî.
A SE CUNUNA
9935
Le cântă de zori păn' a nu se cununa.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 40.
& 59. Asem., p. 45.
Vcqr No. ]52.
Se �lice când urăm ore-ce mai înaintea vremii (GOLESOU),
p.40.
Se \1ice pentru cele ce se urrneză Înaintea vremii
(GOLESOU), p. 59.
CUNUNAT
9936
Până nu m'oiu vede cununată,
Nu me ţiu că sunt măritată.
A. PANN, III, p. 117.-S. FL.
MARIAN, Nunta, p. 270.
') Câte cumnate, atâţia pumnt de sare.
2) Fine, de nu 'ţt pun cununa strîmb, să nu 'mi dic] pc nume.
================== pagina 327 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOl'U
Până nu 111/0"'iU vede cununoiă;
Nu ?ne sciu că sunt 1năritatc'î.
HIN"fllSCU, p. 41.
Veq.y ivIăritată.
327
Cum a g.is o Iată. Să nu te Iălesct Înainte de i sbândă,
Cât mal e ceva de făcut lucrul nu este isprăvit.
După spusa poporulut, logodna sau încredinţarea e ju-
mătate de cununie. Cu t6te acestea însă, nimene nu o
privesce de obligatorie, pentru t6tă vleţa, ca cununia,
De aci s'a născut şi dicerea de mal sus.
Fille fiancee 1'1' est prise ni laieeee, car telle est
fianc{;e qUl nepouee pas.
LOYSEL, Inst. Coutiun:
*6
9937 Nu mi's cununat cu el.
AVR CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
*
Nu sunt cununat cu ...
Rup relaţiile avute, mă despart uşor, de ore-ce legătura
dintre noi se pote repede şi uşor desface.
*6
9938 Nu's cununat cu nime!
G A VE. ONIŞOR, prof. c. Slobozia,
,i. Tntova.
Sunt liber, nu atirn de nirn ene.
CUNUNIE
Ve4î Cununi!.
*6
9939 A'i săruta cununiile
D-ml Z. JUVARA, c. Fedesct, j.
T"utova.
Al vede pre cine-va cununat, la casa luî.
« Să'i 'sănt{i cununule» urare, forte des întrebuinţată,
ca ore-cine să trăîescă şi să: Şl vadă copiii mari şi pe la
casele lor.
================== pagina 328 ==================
328
9940
PROVERBELE RO�LĂ.NILOR
CUNUNIE
Duminică cununie
Şi Luni la Mitropolie.
A. PAJl:N, II, p. 110.
Duminecă Zel cununie
8i u-« la JJlitr·opolie.
HIN'rU;SCU, p. ,'j 1.
Pentru cei cari nu pot face casă bună împreună. Cu
tate că poporul are credinţă cit:
Cun una '1 lucru mare
Nime n'o pof.e stricare,
Numnl unul Dumnerleii,
Şi cânrl Iertă soţul teu.
Pocs. Pop. Bucovina.
CURSĂ
Ve,)i Vulpe.
9941 Cine 'n cursă a cădut,
Şî pe cursă n'a vedut P
IORD. GOfA'SCU, JJlss. n,p. 81.
Adică cine s'a înşelat, şi pe înşelător nn ]' il, cunoscut?
(GOLESCU).
9942
Să întîmplă să. cadă în cursă şi cine în­
vaţă. să te păzesci de cursă.
A. PANJI:, 1889, p. 23.
8(1 înNlnplă să cac�ă în cursă şi cine învaţă
sâ te păzesc'[ ele dînscL
A. P ANN, I, p. 78.
Sunt mulţi carI dau sfaturt altora, şi nu se pot călăuzi
singuri.
================== pagina 329 ==================
l'ITLllHl, JOCURI, REsBOlu
--------
329
9943
Să întîmplă să cadă în cursă, şi acela
care se păzesce de ea.
HII\TE8CU, p. 21.
Vec,ll Vulpe.
9944
Şi cel mai şiret se prinde.
*A căde în cursă.
A. P ANN, sau; 1889, p. 23, I,
p. 78; II, p. 32. - HINTESOU, p.
202.
*6
L' a prins în cursă.
A VR. COROEA, paroli, c. Coştciu,
Banat.
*6
S' (L prins în cursă
GR. ALEXANDRESCU, maqisir.,
j. Puina.
Acelaş înţeles ca la N o. 9837.
Tomber dans le panneau.
Prov. .Franc.
CUSCRĂ
*6
9945 S'a suît la cuscra 'n pat.
ST. Tup,sou, VI1'V. c. Catanele,
[. Doii.
Se <Jice în mod rroruc celor beţi.
CUSCRENIE
9946
Cuscrenie grosă
Intr'a nostră casă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 31.
================== pagina 330 ==================
330
PROVERBELE ROMÂNILOI{
Se dice când se îndrăgesc rudă cu rudă, înscmnând
marele ajutor al casei (GOLESCD).
*6
9947 Las cuscria la pustia;
Hai cu neica la Rusia.
J. ARCORE, ing. J. BILd'1'i.
Se dice de rude, când se conteste, rudenta.
A DA
9948 * 6Unde dai şi unde crapă!
A. P AKN, Edit. 1889, p. 2(j &
159; 1, p. 8d; III, p. 128. - BA'
RONZI. p. 49. -- A VI{. CORCEA, pa­
roli, c. Costetu; Banat. - r. Bf:H­
BECE, c. Bran, comit. Fc'igc'imş,
Transilcania. - Ga. PO'tENARU,
ing. j. BI/zi!?'i. - D. GHIlORGHlU,
j. Tecuciu, - H. D. ENESCU, înv.
C. Zamostca, i. Dcn-ohoi. - E. 1.
P ATRICIU, înv. c. Smulii, j, Co­
miriuiu, - V. SALA, da se. c. Vaş·
coicBârcsci, comit. Bihor, Ungaria.
- GAVlî. UNIŞOR, }JHi,f'. c. DobJ'O­
vcfţ, j. Vasl·l/ln. - C. 'I'EODOHESCU,
c. Lipooac ]. Vaslu11./. - CALIN
VASJJ,J1:, stiul.. i- Argeş.
*6
Unde )'t dat şi unde crepă!
HLNŢllseu, p. 'J3.- Irn.ro GHOF­
ŞORE.·\NU, 'În'O. c. Golşa, comit.
Arad, Unqaria.
Unde cl(�t şz unde crapă!
P. ISPIHEscu, Leg. I, 1872, p.
174.
*6
Unde elâ şi unde crapă!
Semin. Cenir. Buc. CI. Vlll;prin
P. lURBOVWEANU, pn!,f'.
Unele o looiş; şz unele cr(�pâ!
HINTESGU, p. 92.
================== pagina 331 ==================
'l'JTLURl', JOCURi, H.l�8BOf.U
331
XENOF-CAPSALll, sltul.. c. 1"1'1"­
Iepe, JJ1acedo1t1a.
PEl'. P APAHAGl, Zweit. Jah'l"cs.,
p. 1-4!).
10 Cind unul vorbesce ne-potrivit, Situ nu înţelege ce'I
SPU1.
2 o Tu 'il dici una si el face alta.
, 5
3° Pentru cel ce ţintesc la anumite SCOPUrl în vorbire,
dar ocolesc pe de departe, fiir::. a ajunge d'a dreptul la
obiect. -- Banat.
4° Când nu nimerescî.
SN0VA
Un Român bătcudu-şi uevesta pe datorie, o Iovcsce do odată la
cap. Biata fcmete, de durere şi de frieă cade lJ8 spate. Unul care
eră de faţă., ve<;Lend'o asa restuJ"nată cum eriL, se intorce către băi-hat
şi '1 dioo în g]urn{L: unde da: şi unule cmpc'i !
«A'I tcmps 'Ine les ]Jetes parlaient (il Il'Y a pas t rois jours), un
povre Liun pal" In foi-est de Bievre se prmncnuul., et disant ses menus
sutfragcs, Ţmssa pal' .lexsou« un arhr«, auquel estoit mont« Lll1 vilain
eharbonnior pour altatr8 iLLI bois, Lerjnel voiant le Lion, lui jetta
sa coiguce, et le hlessn eur.rmcmcu t e11 line cuisse. Dout le lion clopant
tant courut et tmcassa pal' la torest ]lUI11' trouvor aidc, qu'il roucontra
un charpcnti«r, leI1"8] volontiers regal',la sal'laye, la. sottoyu le urieux
qu'il Jllit et l'omplit de 1I1011SSe, lui disant, qu'il csmouchast bicn sa
playe, 'l11e les mOLlC],CS n'y J-issent onlnre, a.tt.cmlant qn'il imit chcl'chcr
de 1'herbe ali charpenLiel". Ainsi le Lioll gucry, se prorncnoit par la
forest, iL qneHe hearc une I'ieille SClllj,iternense elJUscltetoit, el am[Lssoit
du bois pa.r ]m1ite fOI'est, l8f[llBlIe voiant le Lion venir tornha ele pel1I'
iL la renvel'se, en tolle fa<,:1I1l que le VClIt lui rellverse sa robe, coLe
el, cltemise jus<JLteS all desslIs ,les {·panles. Ce (lac voyanL le Lion
a.cc,ourllt. ,le piti0, voi1' si elle s'esto.it 1'ait aUCL1n ma.l, et considerant
8On, comrnent it nom ') (�it: O povre t'cll1111e, qni fa ai118i blessee? et
ee dis anI, apper<,:ent Ull Rell8.rd, le(lilei il appeb, ,lisflllt: COlJ1pel'e
Renanl, han, <;a, <;a. et ]10111' eause.
Qua.nd le ltenal'd [",It veuu, il lni Llit: Oompare mOll amy, 1'011 a
hlesse, cct.te l'OllIle femme i"i enhe les ja.mbes bien vilaincment, et y
a solution ele eontinnite manifeste, l'eganlc (juc la. playe est gra.nc1e
llepllis le cul.insqLles aiI nOllllwil meSIlI"e '1l1at1'e, mais hien cinl] empalls
et LlellLi; c'est Lin cnup de COigl1l'C, jc ]lIO donte qne la ploye Boit
vieiUe, pOLirtant afin qlle les 1lI011c],es n'y ]1l'ellnent, esmol1chc-la bien
') Ullde dai şi unde crapă I
2) .L-\iurea daI, �i alurea crapă!
================== pagina 332 ==================
3il2
PROVERBELJ, ROMÂNIUlR
9951
9953
fort je ten prie, et dedans ot dehors, tu as bonne queue et longue,
esmouche mori ami, osmouchc je ten supplie, et cependant je vay
.querir de la m ousse paul' y mettre.s
l'LABELAIS, Pantaqruel, L, II,
Cap, XV,
.r, 6
9949 '1. Unde dai şi unde resare !
I. G, VALENTJNEANU, p. 22 &
36. - SI'. TUTESCU, in». c. Cata­
nele.]. Dolj. - C. C. BUNGK[lANU,
sl1l.il. c. COşOV(fţ, f JJlehedinţ�.
Veci' a Bate.
Aceleaşî înţelesuri ca la N o. 9948.
*6
9950 DaI, şi nu seif unde crepă.
D. POPOVJCIU, înv. c. Cuvin,
comit. Arad, Ungaria.
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 9:)49.
*6
Unde dai, şi unde tună !
Semin. Centr. BHc., CI. 11II,
prin P. GÂRBOVICEA1W, prof.
Aceleaşi înţelosurî ca la No. \3950.
9952 * 6Unde dai şi unde pocnesee!
::-iT. Ttrţnsou, in». c. Catanele.
j. Do1j.
Aceleaşi înţelesuri ca la N o. 9951.
*
Dă în mine, şi '1 d6re pe el.
ANDREI MARJNESCU, în», c. Hu­
mele, ,j. Arqe».
Se dice pentru cele ne-potrivite.
*6
9954 Nu 'I prost cine dă, numa eel ee rabdă.
D. l'uPOVICJU, in», c. C-UVil1 ,
comit. Amd, Ungaria.
================== pagina 333 ==================
TITLURI, JOCURI, REqBOIU
Să nu răbdăm ca altul aă ne asuprescă,
9955 Dă 'i să nu se nărăvescă,
Nu '1 lăsa să se sfintescă.
A. PANN, I, p. 61.
Dâ )/t să n·'tt se ?�ârlivesc(f)
Nu '1 lăs« să se s(ZntesccZ.
H1.N'!'ESCU, p. 117.
10 Lovesce fi:i.ră milă În cel reu, CăCI doar numaî ,1şa
îl vei pute îndrepta.
2° Când unul îndemnă pe altul să dea cât de bre
Într'un al treilea.
9956 Dă 'I, mai bune! dă 'I, de '1 lasă! dă 'I,
şi pentru mine, că şi mie 'mi-a mâncat
o 6lă cu unt.
A. P AKN, II, p. 29.
Acelaş înţeles ca la N o. 9955.
9957 'I-a dat păn s'a săturat
Ş'atunci l'a făcut scăpat.
A. PANN, nr, p. 24. - HIN­
TESCU, p. 170.
L'a bătut cum se cade.
*6
9958 A'l da de-a bou.
G. POBOHAN, inst, i ou.
A'l asvîrli cu uşurinţă peste cap.
DANŢ
Vedi Ban, Lene», lIfin'să.
9959 Dacă ai intrat în danţ trebue să joci.
r. G. V ALENTINEAJW, r- 36.
================== pagina 334 ==================
334
P HOVEHBELE HOM_�NJLOR
*6
Oine intră în dant) trelnie să joce.
EL D. ENESCU, înt'. c. Zamostaa;
j. D01'oho-l.
*6
Am intrat În dans trebue sâ joc.
VASILE VOINA, preot, c. Braşo»,
Transilvania - Epoca (ziar) 17
Sept. J 898.
Vcc}l IlonI, JO(.
Te al vîrît într'o afacere trebue să mergi Înainte.
(Juctncl' ano e tn ballo, bisoţmo. ballare.1)
Prov. Tosc.
La que no baita, ele la boda se salgCl.2)
PTOV. Span.
Di« un het spel komi, moei SlJelen.3)
P1'OV. Oimul.
Vi!
du
'i
Leg,
da
s!.;al
cl�t
Leg
oppe
holde. 4)
Proo.
Danez.
Ojuna
qtren
�jl1(�ja7.djak 5)
P1'OU
T1.!Tc.
9960
Dacă în danţ tu te-al prins, ţine-te de
danţ.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 116.
Adică dacă te-aî apucat el'o trebă, ţine·te de ea (Go­
LESCU).
1) Când unul c în bal, trebue sa joce.
�) Cine nu scie să joce, părăsescă nuntn,
") Cine vine in joc, trebue să joce.
4) V rei în joc, trebue să ţii jocul (de cărţY).
5) Cine intră joc, trebue să joce.
================== pagina 335 ==================
9961 Cine intră in danţ, trebui să scie juca.
BB:RTOLDO apu/l GASTER, Lit.
Pop. p. 211; Crestom., II, p. 121.
Nu te apuca de o trebă dacă nu te pricepi.
9962
Vrei să între toţi în danţ? Pune o muiere
să tragă dantul.
IORD. GOLESC:U, NIss. TI, p. 103.
Ne iuv ată că muîeri.le mal bine îndemnă pe ori-cine
la ori-ce, şî că cu ele să ne slujim la cele mai anevoie
(GOLESCU)
DELIO
Delii: au fost odinioră la noi o cetă de călărime, gardă
Domnescă înfiinţată de Miharu Vitezu. Ve�i BALCESCU,
MihaI, Vitezu, p. 594.
Numele lor vine de la cuvîntul turcesc deliit care în­
sernneză: voinic, vitez şi nebun.
* L:.,
9963 Ii un delhi.
C. TEODOHESC:U, in», c. Lipooa,
j. Vasluitt. - Gb. ALEXANDHB:SCU,
moqistr, j. Putna.
*L:.
o-u«
GH. JIPESCU. Opincar, p. 140.­
L. ŞĂINllANU, Dict., p. �54. - G.
POBORAN, inst. i. Olt.
*L:.
B deliu,
B odată viu.
C. TEODORESC:U. în», c. Lipova,
i- Vaslnin.
10 Voinic, vitez, odată om.
20 Şiret, - ,I. Olt .
. «Ne trebue o cloşcă SEL ne chieme, da va sa 1 cuuoscern glasu.
Numa aci, ochiu ăsta, eât ne vcdi, suntem mai adunaţi şi stăpâni pe
================== pagina 336 ==================
PHOVIW.BELE IWMÂNILOR
capn-ne, împreuuatt cu geminil Moldovenf d'acu v'o doue-decl de an!
(me (lase la şcolă pe m iue), ce 'n colo 'n colo, de la unirea lul Cuxa,
delifi �'i crişan ! Ai-I-alţ,l rumânaşi sunt ea cu g[d�II pe tăietor .... »­
Gn. Jj PESOU, Opinc . p. 140.
A DESCĂLECA
Ve,!! Sat.
DIBLĂ
9964
De tate să te atingi, numai de dibla omu­
lui să nu te atingi că se face foc.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
227.
Vee)! EliM.
S:1, nu te atingi de ceea la ce crede omul că are ta­
lent.
Vestitul pictor Ingres primm ca să se critice tablou­
rile lui, dar nici de cum talentul sell de violonist.
DIPLĂ
9965
*6
Dragu mamii sbanghiu!
Cum îi şade dipla 'n cuiu,
Luleaua sub căpetăîu !
T. BĂLĂŞEL, )J1'coI', c. Stefănesci,
f Vâlcea.
Se dice, în bătate de JOC, ţiganilor, când îl au\1i cit se
vaîtă de câte ce-va.
SN6vA
o ţ.igancă avea lin dăucluc ce sciil si( tragi( din arcuş şi diu lulea.
El Îi resărea sorele, când vedea C101'01ul CLI luleaua în gUl'ă şi cu
dipla pc IlI11Ur. Numai 1'U tea de dragu lUI!
Dar, ve"ll dumne-ta, să vede că şi lUI Dumncdetî, '1 a. plăcut dăn­
crucu, ori cine scie, potc 1'0 fi dăruit draculur, că ]Jletul gl'i3ngll!'aş
det�. IlI:tu popi]:
ŞI cil,llll şel]ea umflat În bordcru, ţiganca, mumă-sa, tot aşa. mi-I
jeleă :
Draqu. 'J}lamil sbanglt'!u!
Cun: 'Îi şade dipla 'În cuiii
Luleaua sub cdprUd'in !
================== pagina 337 ==================
'l'I'l'LUHI, JOCURI, HESBoi\r
DOBĂ
337
9966
Ve,l' C",'te, Spillort', ToNt
6SUS bat dobele, jos cad negurele.
Tl'ibnna Poporulsi; (ziar), No.
160, p. 731.
Sus e vorbă, 1)1<1re şi laM" s' aii avîntat la cele mal
multe trepte, Iar jos ţerănimea nicî 11U se mişcă, elin
amortela în care zace.
:ţ;6
9967 . Baie doba în sat.
ILIE HOCrOTMJ, stud. c. Sclişte,
comit. S'ibiu, Transilvania.
Veqî Tobă.
Povestesce la toţi O întîmplare.
,"
9968
DoINĂ
6*
Doină scie, doină cântă.
C. NEGHUZZI, I, p. 302. -- D-na
L.. J ov ARA, C. Fedcsci, j. Tutooa,
il
Tot acolaş lucru] spune.
Scit ce Domnule Scripiccscu ? îr dise el IIJaf duunăt,'\1, am
venit ...
Să 'mi cel chiria? Tot aceea şi eal' aceea. Doina scic, tloiau:
cânta.
Ba nu am venit să te rog' .lo un lucru.»
C. NJ<:GHUZ;\J,
C'est tOUjouTS la meme chanson;
Pl'ov. F-ranc.
DOMN
A se vede în Descrierea Moldoue; de Dimitrie Cante­
mir urmetorelo capitole din partea a doua: Cap. II, cles­
p1'e aleger-ea Domnilor Moldaciei ; Cap. III, despre datinele
vechi şi noui la PU17e1'Ui Domnilor )J![oldauie'i,. Cap. IV,
despre confirmarea Domnilor; Cap. V, despre scoterea D01n-
================== pagina 338 ==================
338
nilor din scaun; Cap. VIII, despre ceremoniile curţe; dom­
nesci ; Cap. X, despre înmonnînlcwea Domnilor când mor
în scaun, etc.
9969
Voinţa Domnului iscălitură este.
N. MUSTE, Lctop., III, p. 33.
Cuvîntul Domnului trebue sit fie sfânt. A se asemenă
cu franţuzesoul : promeiire e' est noble, et tenir e' est bour­
qeots.
< Vointa Doinnului iscc'ilihwa este, şi acesta vecmică. Doum nl pre­
cum la t6t.8 este cinstcş, a�a la. ouvirn. ca mal ciusteş si( fie, un np mat
către hoierI, către toţ.l>. - N. Musnr.
9970
Domnul fără dreptate ca gardul fără
proptea.
Ioun. GOLESCU, Mss. II, Asem.
p, 21:3.
Dreptatea susţine trenurile.
De aceea bietul Român, atfLt ele pil.ţit În ucestă pri­
vintă, a cântat adese-ort suspiuând elin fundul inimei:
Val ş'amar ele biet. Rom:m
('imcl e Domnul reti stăpân.
9971 Domnul fără prietenI, ca ostaşul fără
arme.
lORD. GOLESCU, JJ1ss. II, Asem.
p. 21:3.
De aceea domnii fan:1l'ioţiI îrnpănau tera cn rudele §l
cu ofocoif 101'.
9972
*
Schimbarea Domnilor e bucuria nebu-
nilor.
A. PA:\N, Etlit. 1889, p. 174.
Schim barca Domnilor este veselia numal (t
nebunil 01'.
C. llTN GOL 1':5CI, Adnl1m'c de
Vi/tii'.
================== pagina 339 ==================
'l'l'l'LURI, JOCURI) R.8sB01u
*6
Sdiunbarea Domnilor
Bucuria, nebunilor,
339
A, PANl\, IT, p, 35.-(+,1. MUN­
'l'llANU, p. 151. - HIN'fESCU, p.
171.-P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872,
p. 169. - K. A. ZAMY(HllSCu-DIA­
CON, 'În v , c. Stiubieni, .i. Dorolioi.
-fI. D. ENESCTT, in», c. Zamostca,
[, Dorohoi, - BARONZZI, p. 61.­
'CĂLlN lORDAUHI<:. stud]. A?·gcş.­
Semin; Cent. B1,tC. el, 1711I prin P.
GÂRBOVICEANU, pl'of· - V. Fo­
HESCU, c. Mr71in:!, j. Suciaoa. -- A.
GOROVlll. c. li'olticc11'1, j. Suciar«.
-- 1\1. COGÂLNlCEA.:-IU, Divan (III·
l.oc, rcsp. iut A. Bals.
Crtel scit ce laşî, nu scit ce iei.
«l\'lold,oveuii, cum li '1 firea de sunt gata, la gâlccvit, ales In, ll1azî­
litul Domnilor, pote fi ca hogaţ,il fiind necăjiţi şi asul'l'iţi (le acel
Domn, şi fac şi el calabalic cât pot; ce, tle vom socotrJn drrptate,
că Domnit toţI sunt bun) , şi al' face tu 1. uroi , dreptate. 1111111a1 tot vina
boferilor. t;al'l sunt iudemnăt.ort si irnbunătm-I sjJl'C atinsrerca unul al-
tula».-M. COSTJN, Il, p. 48. ' �
Afirmarea betrânuluî cronicar e pote cam îndrăzueţă,
Niculae ::\1uste, într'un mod mai general şi cu mai multii
dreptate, c,lice:
,Că ce vor să isprăvescă pravilelo n ndo doruucsce lăcomia banilor?
Turcul, după obiceiul lui cel ne-stătător, aii luat hnul de la Autioh­
Vodă, Tiind Domn mazi! I�L Portă, şi '1 all dat domnica, maviliu.! 1'0
Mihai-Vodă. Nici un lucru nu este nuti dc st'În,qe?'ca. tc?"ilo?', Ile cât
adesea schimbcl1'w a Domnilor dintr'e rlÎnscle». - NlC, M ml1' Il, TU,
1" 31.
A.deverul �LCestel <;1icel'I e probat de Întrega istorie a.
regatul Polon cit şi ele aceea a ţel'ilor rom;lnescI, nULÎ
a.les sub regimul domnilor fanarioţL
De altminterea de mult scie omul Ci:'L schimbarea Dom­
nului nu are niCI o Înl'Îurire În bine asupra sortel luI,
adie[L mal ales pentru cel mari, clicI în ce privesce po-.
porul tot aceeaşi sorb), îl aşt8ptt\" orI-cine ar domni.· ,
ASINUS EGHEGIE CORDATl;S
In principat Il comnmtando s:,ppills
Nil j.!l'cet.er Domini nom8n mutant 1'<l111,e1'e8,
================== pagina 340 ==================
340
9973
PROVERBELE ROMÂNILOIl.
Id esse verum parva lucc Fabella indicat,
Asellum in prat.o timidus j.asoobut Senex ;
18 hostium claimore subit» te rritu«,
Suadebat Asino fugere, ne possent capi,
:\.t ille Ieutus : Quceso, n nm hinas mihi
Clitellas impositururn victorem putas ?
Senex ncgavit : Ergo quid rcfert mea
Cui serviarn, c1itellas du m portcm meas.
PHEDIW, Fab., XV.
Nădejdea Domnului este ca seninul cerului,
şi ca încetul mărer; acum este senin şi
se face nour, acum este marea lină şi
se face furtună.
J ON N LCULCE, Lcto]J., II, ]1. 339.
Prietenia Domnulut este trecetore ; se nu te bizui nicî
odată pe dînsa.
«Ce, fratiloi. l\IoI,lovonl, rogu·ve să lufl.ţ'î aminte să ve înveţaţl, şi
Sf' ve pă,ziţr. 01'1 cât îl fi în cinste la vre un Domn, hine este »ă '1
slujescî cu dreptate, că şi de la Durnnedeu al plată. Eară cu Domnul
nicf odfl.tă să nu pribegescr, rnăcnr cum ar hi, şi nn numai în ţeră
străină, ce nic) în Ţru-igrad cu dînsul să nu mergr, fiind tu Mcldoven
ce. să 'r slujesc] în tm-a ta. CăCI, străinij caută numat pre Domn să'l
miluescă şi să'I ciustesd, eră j)l'e bOleril ce sunt pribegI cu Domnul,
intr'o nimicit sunt. Şi altă cinste are boieru! când este singur pribeg
şi n Ua este cântl '1 cn Domnul SeII. Şi apoI Domnul so viseză că,
este tot plltel'l1ic Cfl. lfl. ţem lUI, când este Domn, şi Vfl. să ţie aşfl.,
ca să necăjescă pre acei boier], şi nu socotesce slujba cc'T-au făcut
că s'm"( instreinat, ce nimică, învolelă nu'r face. �Yddejdm Domnnl1â
esle ca seninul cernh!'!, .ş'i ca încet1,d rndl'e'î; aC1!?n este senin şi se face
nou?'; acmn este mm'C(! lind şi se face j'u1'iund.» -ION NrcuLcE.
9974
*6
C'un caftan de Domn
Taie cap de om.
S. FL. MARIAN, ()r·nit., I, ]J.
99. - DOBRE MAH,INES\JU, ',îlv. C.
Pî?'V1!-Roş1!, .i. .Argeş.
Domnul a.vea, drept de vieţa şi ele mOl'te asupra supu­
şilor S8l.
Haine ele pn'nce signijie mort d'homme.
Pl'OV. F1'an�.
================== pagina 341 ==================
'l'l'l'LUR.I, .rocuat, uE;;molu
MURGUL ŞI ŞOl:lWL
.La curte de'! lJlUrgc
Călru-e pe mm-gul
Pe umert cu şotmnl,
Domnul te-o vede
Bine '1-0 păre
Şi ţi·o mulţumi,
Şi te-o cJ{ll'ui
C'un dar,
C'un cloltnr,
C'un caftan de Domn
Tate cap de om.
341
9975
Am un frate cât un Domn, ş'un cumnat
cât un îrnperat.
IUHD. Goi.nscu, Mss. II, p. 3.
Se �lice pentru cei ce se fălesc cu rudele lor (Gor.sscu).
9976
Dacă tatăl meu a fost Domn, şi eu nu
sunt om, ce folos?
A PAKN, Edit, 1889, p. 148 ;
tu, p. 120.
Dacă tatal t(!u a fost Domn şz tu nu eşi;
om, ce folos?
P. ]SPIRESCU, Rev. L�t., III. p.
154.-IDEM, Caleiul. Rom. 1892.
Ce folos că taia teu a fost om, dacă tu eşi;
ne-om?
LAURIAN & MAXIM, Il, p, 401.
*6
Ce folos că tatal teu a fost Domn, dacă ttt
nu eşi: OJn?
H. D. ENESCU. înv c. Zamostea ,
j. DomhoL-Q. TU:UDOHE:;CU, în».
c. Lipova, j. Yaslu'îu.
24
================== pagina 342 ==================
3=-4=-2=-- �PROVERBELE ROMANILOR
Ce folos că iaiă-meă a fost Domn, daca e�l
nu sunt om?
e .
HrWrESCU, p 47.
:j:6
Ce folos ca taia a fost Domn daca eu nu' s om.
K I. P ATRrcl'U, în». c. Smulii,
J', COV'/.tJ'l-ItiH.
v C(p� Cnrrlt.
Se dice ele Uil reu care a avut părinţi bunt, sau se
trage dintr'un nern mai ales.
9977
Când Domnul va schiopeta, nici un schiop
se va mai îndrepta.
Ioun. GOLESCU, MoS. II, p. se,
Adică când Domnul se va abate din calea dreptăţii,
când va căloă legile, cet-I-alţî nu se VOI' mal indrepta
(GOLESCU).
Şincai I, p. 21 �1ice de asemenea: rlitpâ pilda c1'aiuZ,ttb
lumea se p1"ilostesce.1)
9978
Boldul Domnului tîrnp să fie.
[OlW GJLESCU, Mss. II, p. 116.
Adică, Domnul să nu vaterne (GOLESCU).
9979
Domnul face nernurile, Domnul le stinge.
J. NEClJLCE, Letop. II, 1>. \!40.
Arată cum, În vechime, totul atîrni. de la Domn, care
după, plac, te ridică la treptele cele mai înalte sau te
scobora cât ele jos.
«Tot Întru acel an, mal Înainte ele ce aii mers la. Saraca, striusu­
s'au totit fecto riî lnl Guvl'iliţă., şi cu alţI bOierI mul tî de ţara ele
glas, la nunta lui Iim Palarii, la Băcun), din sus ele Bedad; şi acolo
aii fost şi Vornicnl Veliclco, fiind cumnat lut Paladi. Şi striugcudu­
se acolo la acea nuntă, au sfătuit şi al! gllll'at cu toti), ei În elc el,
să fugă în ţera .M:l1utencscă la Brâncovauul Voelă, să le de ajutor de
J) Regl1111 ac! cxcm plum totus pcrvertitur orb is
================== pagina 343 ==================
TITLURi, JOCur<Î, RESBOIU
cheltuclă, să mergă la Portă Sp pirescă pe Cantemir-Vodă să'l scotă
din domnie, să rădice Domn dintre dînşii pe Velictco Vornieul.
«Deci s'au sculat un boier dintre dînşii, anume Ilie Ţifescul , pl'e
carele îl poreclia, mal pe urmă, de't dicen Frige-Vacă" şi i-au pîrît
la Cantemir-Vodă pe bof err, de le-au spus tot sfatul lor. Că erau
boierii de la o vreme pre sllpemţi de Cantemir-Vodă; că ei-ati la
curtea domnescă boternaşt tot fecro rf de mojic], Codrent şi GalăţenL
Şi dicea Cantemir-Vodă că Domnul face nemurile, Domnul le stinge;
şi 'i erati urîţI fecioriI de bolerl, să n u 'I vadă în OCh1, du pe cum îi
era natura 1n1. Şi era în cinste numai Hatmanul Bogdan, ginere-sell
şi cu Iordachi Visternicnl Rusetu, Aceşti doi schivernisiaă şi mâncau
ţera cum le era voiea. DeCI, boIeriI pre acea vreme nu mal puteri
suferi să :fie călcaţi de acei doi bolerI, şi de mojiciea celor-l-altr mai
miel de curte; că; când eş Ia îi la ţeră cu slujbe boernaşit, făceu mnlte
necasurî caselor celor mari a boierilor.»
16N NrcULCE, Letop. Motd.
*D-
9980 Nu poţi sluji la doi Domni.
E. L PATR1ClU, in». r;, Smulii,
j. COVU1'luh!,
'1' D-
00' La doi DomnI, nu poţ'i sluji.
GR, L ALEXANDRESCU, maqislr.,
i. Pntna.
*D-
LCt doi Domni nu se pot« servi.
H. D. ENESCU, in». c. Zamos­
tea, j, Dorohoi,
*D-
Nu pOft sluji de-odată 7((, do) D01nnto
ILIE IIocIOTĂu, elev. Semin. c,
Selisie, comit. Sibiu, Transilva­
nia.
*
La do'i Dmnni nu pot't s'te-arodi. 1)
1. COYAN, pj·of. c. Ianina, E­
pir' .
. ;.:
00' La clo'i Domni nu pot'i 8-te-arughecI1. '-'')
ILIE GHlCU, ]Jj·of. 'c. TU'l'ia,
Eph"
1) La doi stăpân'l nu te puţi tocmI..
2) La doi stăpânl nu te poţi angaja
================== pagina 344 ==================
344
PIWVllJlBELE ROMÂNILOR .
*6
NiJnent nu pâte sru:ji la dat Domn/'.
Paioâa (ziar), Bej'lad. - E. I.
P ATH,lClU, in», c. Smulţt, j. Co­
»urluiu, - Semin. Buc. Cl, V'I].
prin P. GÂRBOVICllANU, prof .
Nimene nu. pote servi la dat Domni.
Abecedar Ilustrat, p, 2"1.
Nimeni nu poie seL mute de elat Domni,
RmINSBllRG - DURINGSI<'llLD, lI,
p. 430.
Vedf Stifj>tÎll.
10 In înţelesul Reii natural.
2° Oând unul voesce doue Iucrurî de odată.
Nimen; nu pete sluji la doi Domni.
Matei, vr, 24. - Luc., XVI,
13.
El<; OlXO<; 00 OOVlY.tIY.l tpSr�tY tOo<; 000 '1.0 YI'J.<;.1 )
Prov. Elin.
Una domu« non aZit duos canes.2)
PrOL'. Lat.
Nul ne peui sertnr it deux seianeurs coniraires :
on harra l' un et amera l' auire, et souienra on
l' un et dispirra :1) an [' auire.
PrOl.'. Fnmc.
Non si pua seroir a duc signori.4)
Pj'OV. na.
') o casă nu nutresce bine dOI câni.
2) O casă nu nutresce dOI cân î.
3) Dispirra on=deplaÎrait-on.
4) Nu se pot sluji dOI domnî.
================== pagina 345 ==================
TITLURI, JOCURI, REt;BOIU
345
9981
Q1,tien a dos se;;ores ha de sertnr, al una ha ele
mentir.1)
pj·OU. Span,
Niemand kann eioeien Herren dienen.Z)
Pro». Germ.
No mas» can ser-ve iuro masters.3)
Pj·O'l'. Engl.
Inghen kan tiome tu Herrer t?1tak7ce.4)
Pr01J. Danez.
Emou. morin djouwe anggemon be tokhoraltă, tondo
amban djouroe edjen be iceilerakă. 5)
Pj·01J. Mandchu«,
DoI Domni într'o teră nu pot fi.
N. MUSTE, Letop. JJIolrl., III,
p. 59.
*Li
Nu pot încape doue săbi'l într'o iecă, şi nid
dot Domn; în ţeret săracă.
1. TZINTZU, 'ing. j. BI�ur'li..
Doue sdbi; şi do; Domni 1Ut încap la un
loc.
J. G. V AI,ENl'I��EANU, p. 45.
Li
Doue paloşe într' o tecă,
.DOt Domni 'În t era săracă.
G. DIlM. TU;ODOHESCU, Pocs. Pop.
p. 4.73.
1) Cine trebue să slujescă dOI domni, trebue să mintă pe unul.
2) Nimeni nu p6te sluji doi domnf,
3) Un om nu p6te sluji dOI stăpânt,
4) Nimeni nu p6te sluji doi r lomuf cu mulţumire.
5) Nu POţI pune doue şele pe un cal, un ministru fidel nu pote ave
dOI stăpâni,
================== pagina 346 ==================
315 PROVERBELE ROMANILOR
--------�..:.:..::.-�==��-�--------
D.
De unele s'a pomenit,
S' au ve((ut, şi (tur!it,
Doue săbit îsur' o tecă,
Doi Domni în teră săracă.
V. ALEXAKDRI. POC8. Pup. p.
2Ul.-B. P. I-nŞDl�u Etym.Magn.,
p. 2107.
*
Nici dOlle sâbii într' o tecă.
Nici doi Domn: într' o �erâ săracă.
Doi într'un loc nu pot porunci de odată.
,,0 ue-sătiosă hirea Domnilor spre lăţire şi avuţie orbă l pre cât
să mal adaoge, pre atât rîvnesce. Pohtele Domnilor şi Imperatilor
n'au hotar. Avânr] mult, cum n'are ave nimica le pare. Pre cât le
(lă Dumnedeii nu se satură Avend Domnie, cinste şi mai mare şi
mai late ţeri pohteso. Deh dcroiş, derchilimi. auhuebecăâ, oedu pcalişal,
derichiiimi, nechin ucceudă ; adecă, dcoe dervişt pe nn covor pot în­
căpe, eră. doi Imperatf Într'o ţeră l1U incap. Având ţeră, şi ţera altuîa
a o cupr-inde, cască; şi aşa, lăcornind la a altuia, sosesc de perd şi
al seu. Multe �lllperaţil În 1 urne, vreud să lee alte ţeri, s'aii stins
pl'e sine.»
MmON COl:;TIN, Leiop, I, p. 304.
Persanul g.ice: Dece săraci VOT dormi în linişte pe o
roqojină, şi doi îrnpcraţ'i nu. al" put(� să trăYescă în pace
inir'us: sfert al lumei.
OPRIŞANUL
Colo 'n ţ,era Muntcnescă,
Teră dulce, Româuescă,
Ca şi cea Moldovenescă,
J u oraş la Bncuresct
Sunt curţi nalte şi domnescr,
Eal' în curţ,I o sală mare
Unde şede la prâuzare
Mihnea-Vodă cel cruuf.at
De beeri îucunj urat.
«Roed mari, hoerI de rînd,
:J,)ir:e Domnul îllchinfmd,
Toţi mâncaţ.!. Ctt toţiI heţi
Şi cu hine petreceţi;
�umai unul poftă n'a.re
De baut şi de mft.rical'e,
Cantar 8lntul, al'maş mare!
01'1 bucatele nn '1 plac,
================== pagina 347 ==================
347
TI'l'LUR.1, JOCURI, nf,3Bolu
---�---��--����--'-������������-���-
o I'i de not nu '1 este drag!'
Boerimea 'ucet rîde!I,
Eal' Cantar) III l'e'pundei�:
«Aler! Doinne l\Iibnule,
Mihnule netihnulc!
Alel ' tu stăpâuul meu
Lumiua-te-nr Dumnedcu '
Bucatele tale 'mi plac
Şi de 6sl'ej,l imi e drag;
Dar usulc s'a pomenit
8' (('(1 t'('llnt şi anr,lit
D01IC sclbii într'o tecă,
Doi Domni '/ÎI Iej·tl săraoi»
::\'lăria,-Ta 'n BUClll'CSGJ,
Oprişau 'n Stoenescî '
Ce-ain v0,,1ut la Ojuişan ul
::\,'am vet,1nt u ict la �lIJtalluL
Adică diregătorit, duel sunt 1'81.
DOMN
Vcdt Dn,'/Jtate, jl'/f!.;iir!lti71�
/({1 jr(lrlllltit�/rli, .s'tt'lp/l Il.
il
, :1
il
!
� r
i
r». FI{. MlE:,L0SICH, Burn. Un­
tC1', 1, p. 5.
Cu lumele lu domnu, poţi maere Iuva
ver. ")
T oi.to GRUll'SOHEAN u, duse. c.
Galşa, comit. Anul, Thuţaria.
T. BĂLĂşEL,pj'eot, c, Ştqfâncsc�,
j. Vâlcea.
9984
:1:6
9982 . De Domn, Domn să fii,
Dar de frică tot să seif.
*6
9983 Domnii fac pe om lotru. 1)
88 <,1ice în deobşte functionarilor, cari trebue Stt ţie
socotelă şi de cei mai micî, cari le �1ic: domnule.
1) Numirea de Do/ltlt se dice în Ungaria la slujbasiî de ori-ce categorie',
Către no hili se dice rieme-I salt grafî, comiţi, barouî, etc. după titluri
ce le au. l' ,
2) Cu numele de domn, poţ'( merge unde vrei.
================== pagina 348 ==================
348
Pentru cei mari înaintea cărora se deschid t6te uşile.
9985
Cum e domnu şi servitoru.
1. G. ]\'[UNTEANU, p. 150.--HIN·
TESalT, p. 47. - LAURlAN & MA'
XIM, r. p. 988.
Cum e domnul, (aşa) e ş'i seroitorul.
Dna E. B. MAWR. Jl. :32.-K,i­
lWLY Acs, 1'. 83.
D. DAN, c. Neocsta, Macedonia.
- MllTA COSTANDIN, c, �M.olovişte.
Muccdoni«,
v edi Slugi" Stllj!!r".
1 il Slugile urmeză pildele ce i 10 dau stăpânit, şi mai
ales cele rele.
211 Dl1pi1 slugi], poţi s,l, judect cinstea ŞI slava stăpâ-
11u1uL
1'1'7 mailre, tel val et.
Prov. Fn/11,c.
Au. senechal de 1 CI. maison
Pcut-on connoisire le barou,
Pn!V. Franc. X[ITe Secol,
Tai padrone, ta 1 seruiiore. 2)
Prov Itai.
(Jllal el senor, la7 el criado. ")
Pro». Sp(('I1.
IYie d!'1' Hen', eo de?' Diener. 4)
Prov. Germ.
1) Ca stăpânul "i sluga.
2) Asa stăpân asa servitor.
3) Cl;m e clomn�l si solu.
4) Cum e domnul ;i sluga,
================== pagina 349 ==================
I
11
'ITl'LURl. JOCUH.T, REsBoiu
Like masier, like man. 1)
P/'OV. Engl.
Ialcy petn, taky !,nim.2)
P/'OV. Ceclt.
A. milyen CI .r;a.ecla, olyan a szolgâya. 3)
P/'Ov. lJ!Iagy.
KaRaB1, rocncnapn, TaRBU II mJIa'lllL .1)
P;·ov. Sirb.
:l:D
9986 Eu domn, tu domn, cine dragu slugă.
J UJ.lU GROF,�OREANU, clase. c,
Galsa, comit. Arad, Ungaria.
Când toţi vor să poruncoscă şi nimene nu ne să as­
culte. Ve\h snova de la No. 10200.
* DA
9987 ImI dici «domnule» până la primăvară.
I. Sl'ĂNESCU, sisui. J'. Aj·ge.,�.
o să mă seif de frică.
«Când ti-oîu d:� o palmă, îm'î (lici «tloumule pârui la primăoara»,
9988 :1: DCU domnii şi cu bolunziî să nu te puni
la o masă.
TGNAT MDu,ER, c. Yaşco11, co­
mit. Bihor', Ilnqaria:
Nu te încrede în eî, că îndată al pătit'o. Nu te înto­
vărăşi cu mal mari de cât tine că vet fi tot-ele-una ne­
dreptăţit.
1) Cum e domnul ;i omul (sluga).
�) Cum e stăpâuul, asa c si servitorul.
3) Asa e s tăpâuul, a7�1. e 5�rvitorul.
4) Cum e stapinul, a;" c sluga.
il
,
li i
================== pagina 350 ==================
PlWVERBELE ROMÂNTLOR
TlTLURI. JOCURI, RESBOlu
361
Qu2 avec son seiqneur mange potres, il ne choi­
sit pas les meilleures.
Proo. Franc. XVe Secol.
Acelaş înţeles ca la N o. 9990.
9992 * 6CU domnii să nu 'ţi faci simbra.
9989 * 6Nu mânca cu domnii cireşe din un blid,
caci 'ţi aruncă sîmburi în ochi.
V. SALA, clase. c. Vaş�o'iî-Bii­
resei, comit. Bilun: Unqaria,
v ce)! Ciri,sit, li/are.
G. BOGDAN, preot, c. Carpinei,
comit. Bihor', Ungar-ia.
Cu cel mart nu te însoţi. căCI ei ce OI' pofti, tot tu
vei plătâ.
Acelaş înţeles ca la N o. 536 & 9988.
*6
9993 Cine ară cu domnii, sapă cu curuI.
De' siqnori il be7 faoore
Durar suole poche ore.
IUL. GROFŞOREANU, ino. c Galşa,
comit. Anul, Ungar·ia.
Prou. uc:
*6
Cine ara cu domnit, .IVapâ cu curul.
]J![d grossen Herren ist nicht gnt schereen,
Pr·ov. Germ.
MIRON URECH'iA, e. D)'(!gânesd,
comit, Bihor, Unqaria, - AVl{.
Cc'HCJ1:,\, paroh, c. Coşteiu, Banat,
C. IOKEscu, in». c. ]I'ercsta, Ma­
cedonia.
*Nu semină curcubete tu gârdina Domni­
lor că di cap va s'ţî şi frângă. 1)
P. Isrrussoc, Rev. L9t., TU, p.
103.
Acelaş Înţeles ca la No. 9993.
*6
9995 Domnul flueră în biserică.
Să nu faci tovărăşie cu mai mari de cât tine, că vei
fi tot-ele-una ne-dreptăţit.
Prov. Cech.
Nem ja nagy urral egy tuZUal csereszny(;t enni.
Pro'V. Mag!!. 9994
Nenl do bre s welikym punem z jeclne miei tresne
jisti.
Hie rrp06IIT a'Il10 c'r, lleJII[[Wl\IT, rOCIIO,IIOll!'h lIn
e)J;HorT, sanaa rpemm, eeTII.
P1·OV. Sîr-b.
9990 * 6Cine măncă cu domnii dintr'un blid, în
fine cu 6sele îi aruncă în obraz (ochi).
V. SALA. clase. t.. Vaşcou-Bă­
resd, comit. Bihor-, Ungm-ia.
Acelaş Înţeles ca la No. 9989.
*6
9991 Nu'i bine a mânca dintr'un blid cu
domnii.
V. SALA, clasc. c, Petrilen�, co­
mit. Bihor', Ungar-ia. - G. BOG­
DAN, pr"eot, c, Cc'il'}Jinepi, comit.
Bihor, Ungar-ia.
10 Pentru cei buzaţL
2° Pentru 6menii fără căpetrtiu.
3° Pentru cei proştI.
') Nu semena bostani (duvlcd) în gradilla Domllilor că de cap o să
ţi se spargă.
================== pagina 351 ==================
II
================== pagina 352 ==================
352
PHOVERBELE ROMÂNILOR
SN6vĂ
Un mocan ducendu-se odată la biserică şi audind pe
preot care citea, din amvon, evanghelia în care se po­
vestea cum Hristos a săturat trei mii de 6meni cu cinci
pânt şi C? trei pesci, începu să fluere, mirat de o ase­
menea minune.
9996
Domnule cu boii de funie.
P. Isr-tusscc, Reu. Ist., III, p.
162.
Domnule) cu bal de .ful1/te şi cu mămcZliget în
tnlÎstă.
GR. JrPE50u, Opinc., p. 129.
*.6
Domnule cu )n boic ele funte, sâ fi; cu doi
) �z-aş'E dice baele.
R. lIIIHĂILESCU, fJezdt., I, p. 219.
- E. 1. P ATRICfu, înv. c. Smull'î,
j. Couurluiu:
Se \lice, în bătaie de joc, când se dă numele de domn
celui căruia nu i se CUVll1e.
«Când adevăru şi ueîmpliuirea visulnt îl lea de ocht; atunci mal
face şi cum dă Dumuedeu, să mal irnbuueză singur cu dom că o fi al­
dată, mal dă şi pin mere pădurete, de n'are d'ale domnesci, îi mai
dict câte odată şi domnule cu bot de funie şi cu mctmMiga 'n traistă,
în loc de boierule 01'1 cocone, cum 'i-ar fi '11 plac, , ,»- Gx. JIPESOU.
*1.::.
9997 Domnule cu boii de aţă.
E. 1. P ATRICIU, în». c. Smulţi,
i. Coourluiu.
Acelaş înţeles ca la N o. 9996.
* 6 "
9998 Calca a domn.
TRAIAN 'l'EREBEN'(, c. Betuş,
comit, Anul, Transiluania.
VcqY Popă.
Adică se mândresce.
================== pagina 353 ==================
TITLURI, JOCURI, RE�I30rU
DOMNA
v c'!î Ac, Para.
353
*6
9999 O Demne, Demne! fă pe demna cu lapte
să sugă coconu!
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Dicere glumeţă şi batjocoritore despre cel cari 'ŞI dau
aere, şi voesc EL fi credutî mai mult de cât sunt.
10000 * 60 Demne, Demne! fă pe d6mna cu lapte,
să mănănce domnu curastru.
A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiu,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 9999.
10001
M'a trimes d6mna de sus la a de jos,
Să îl cer o olă de lapte gros.
GR. JIPESCU, Opinc , P: 130.
Adică săraca să ceră la avuta. Acelaş înţeles ca la
No. 10000.
Ve�1i Sn6va de la No. 10230.
DOMNESC
V e'F a Rade.
DOMNEscA
*6.
10002 Are rînză domnescă.
IULIU GROFŞOREANU, înv. c.
Golşa, comit. Arad, Ungaria.
Om cu stornah stricat.
================== pagina 354 ==================
354
PROVERBE LE ROMÂNILOR
----
DOMNIE
10003 * DIn dragoste şi in domnie
Nu încape tovărăşie.
r,. TEODORESCU, in». c. Lipova,
j. Tlaslu1n.
Acelaş Înţeles ca la No. 9981.
* L\
10004 - A'şi ave partea sa de domnie.
M. Sr Ă UCEANU, 'VI1V. c. Piria,
j. Mehedint'
Adică putere, rostul seu.
«Până atun cf hetul tot îşI ma! are partea sa de domnie»
DONINIŞORĂ
'j:D
10005" Să ne dică «Dornnişoră »,
Fie starea cât d'uşoră.
IORD. GOL Eseu, lvIss. H, p. 66.
Se �lice pentru cel ce rîvnesc la cinste mare, şî il
casti pier ele forne (GOLl�SCO).
DOMNITOR
Veqr Leg·e.
DRĂGAICA
Veql Scârbă.
«Sub acestă denumire (drăgaîca) pare că se înţelege Ceres. Căcî.
j)e acel timp al anului, când încep a se coce semenăturele, se adună
la. un loc tate fetele din satele de prin prcgltll'. �i alegând p1'e cea
mai frumosă şi. mai robustă, îl datI numele de Draqtiica. Apoi cu ea
înainte, merg prin semăuăturt, şi 'I fac o cunună împletită de spice,
'1-0 pLm pe cap, o mal îofrlllTInseţeză cu o mulţime de cârpe îu tate
colorile, şi 'I agaţă de mânt chieile ele la şurrle lor. Drsgaîca în acest
mod îufrumuseţată, cu uiânele întinse, şi cu cârpele espuse vintuluî,
================== pagina 355 ==================
TITI.URÎ, JOCURI, RESBOIU
ca şi când ar sbură. Întorce către casă, şi cântând şi săltând merge
prin tate satele fetelor cftt o aii Însoţit. Acestea ui-mâud u'I, în cântece
destul de fI'Ll"410Se, o nurneso sora şi supcriora lor, Tate fetele ţera­
nilor din Moldova uizuesc forte mult. la acestă ouore, de şi cântecul
lor ţine, că acea fată care represiută pe Dragatca, nu pote să so mă­
rite până după treI an1»,-DII". CANTEMlli, Descr. Mold, p. 154.
10006
A sări drăgalca.
A jucă drăţiaic«,
V. ALEXANDRI, Teair., p. 534,
V. ALEXANDRI, Teair. p, 997 ,
Con». Liier. III, p. 245,- J'<. GANE,
Con». LitC1'" VIII, p, 99.
A sări, a sălta, u :fi ne-ustîmpărat,
«Când al scl eât îl lle veselă Margltioliţa, fiica-mea, că't vine lo­
godnicu!? parcă are argint viii intrinsa ... Sare p'iu casă, frate, şi
gloclt draqaica ca o nebuuă !» - Iorqu tit! la 8adagum,
DRIMBA
10007
*6
Par'că 'i O drîmbă.
/}ezătol'ea, IL ]1, 74 - M. Lu­
PESCU, înv. c. Brosccni, i 811-
cun:«.
E slab la trup.
DRIi\G
10008
Căntă cu drîngul.
10r(O. GOLESCU, J1Is8. IT, p. 33.
Se dice pentru cei ce 'şi risipesc totă averea, când
ne mai având nici o nădejde, cântă cu drîngul spre pe­
trecere de vreme, cii aULi le-a remas (GoLESGU),
DULAP
10009
Il întorce ca 'n dulap.
A, PAN", II, p. 125.-HINTESCL',
p. 186.
Veci! 7 ",!,
================== pagina 356 ==================
3·')6
PROVERBELE ROMANILOR
----------------
Il duce cum vre, îl stăpânesce cu totul.
10010
* A juca cui-va un dulap.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
236.
L. Ş.i,INEANU, DiGţ., r- 286.
A '1 înşela, a'] amăgi cu mare dibăcie.
10011 A înverti dulapurI.
LAURIAN & MAXlM, Glosa?", p.
236.
*
A învîrti dulctp.
A, PANN, III, p. 78.
A umbla cu Înşelătorie.
Ve\lend dar Ovref ul, stând se socoti,
On inşelăcîune, dulap a-noirti.
A. PANN,
10012
*
Scie să învirtescă dulapul.
G. POBORAN, insi. c. Slatina,
i. OU.
V e(�r Cltichitif..
E meşter, e şiret.
DUMNETA
10013
Acum pentru dumneta.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 2.
Se g.ice către cel ce ajută la vreme, ci În urmă, când
nu mal e ele folos (Gor.sson).
================== pagina 357 ==================
10014
TITLUli,l, J()(;UHl. HD;SB()YlJ
DE-A DUR ACUL
.6
Cine jocă de-a dura eul
Nu'şi mai umple sacul.
357
P. P1NTEA, c. Neoriucca, Banat,
tt.ţnu}: B. P. HA'!DEU, Et./j'lrI.JYIagn.,
1', 33.
Ver)l Cartofor.
Pentru cei cărora le place jocul ele ci:"LrţL
FATA
Ve,)! ((IP. 1 V, c. Fat",
l11u1I1ă.
FECIoR
VecII Ban.
10015
*
Fecior tomnatic.
Vee!' F/,'dfu.
]'a. DAME, II, p. 16.
Adică holteiu (burlac) bătrân.
10016
*Fecior bătut de brumă.
Acelaş înţeles ca la N o. 10015.
FIIcA
Ve(fl Non!.
FIN
10017
Daca m6re finul se perde cumetria.
BA RO;\;ZI, p. 52. - HINTESCU,
]J. 59.
Ved'î Finit, Nas, .L\Te-
7;Jstă. )
2G
================== pagina 358 ==================
358
PIWVERBELE HOMANILOI{
Ce mal am cu dînsul ') Arat;'!, ea se perde orf-ce legăturii
ele rudenie, când more ucel care forrneză trăsătura ele
unire Între doue familii.
Morte ma fillc, '7JW1't nuni qendre.
LOYSIlL, 111S/", CoutU?II,
}Jl{orfo il figliulo, nun 1}'(; 1)"111 compcwe,l)
Prov, Itol,
TVenn's Kind tod! ist, hal die Geratierschaft ein
Ende,2)
Proo. Germ,
Ale het kinâ d.ood IS, 1S hei gevacleTSchaZJ uit,3)
Pi'OU. O/(I.1ul.
Naar BIJ1'nel er danrll, er Fadderskapen 1de.4)
10018
*
Sacul finului e tot nou.
A, P ANN, Edi.t. 1889, p. 94,
III, P 110.--HlNl'''sou, p. 165.
v ce)! CU//letru.
Să nu iet nimica cu Împrumut căcî, în tot-ele-una, o
ceri cu veri şi o dat îndesată.
POVESTEA VORI3I�I
Unul se imprumutasc de la finul seii c'un sac
Hupt, prăpădit, plin de petic'( ca al unuia sărac,
După ce'şi isprăvi trebn inapor nu i l'a dat,
Ci, ca pe o trenţă veche, iutruu colţ l'a aruncat :
După, ce ali trecut vreme, finul seil la el inergâud
A cerut 'ca să'! do sacul, cam cu ruşine diceud :
« Naşule, n n cum-va, mal ţii acea ruptură de sac,
"Că une-orr �i cn dînsul câte o trebşoră fac.'
') Mort copilul, lIU mal tl-c cumetru ,
9.) Când copilul e mort, �umetria are sfir-Jt.
3) Când c copilul mort, cumctria se sfîrs�scc.
4) Când copilul c mort, cumetrla ar e sfirsit.
================== pagina 359 ==================
'l'ITI.URI, JOCURI, REsBolu 308
------------------
N aşul care nu îngrijise de un ast-fel de sac r('(i,
Căutând şi negăsindu'! dise către finul seii:
«Ei el! fine, cine scie unde o fi aruncat!
«Că până mal deuuă-d i îl vedem colea sul, pat.»
Finul pe loc schimbă vorba �lic,�nd: ,Ce fel'! el sărac?
,S'a perdut! şi er:'l nlte o bunătate de sac !»
10019
*Ţine, fine; na şi ţie;
Cât p'aci să-mi de şi mie.
A. PA�N, r, p. 112.-HIN1'ESCU,
p. 59.
*
Tine) fine; na, cumetre ;
Cât p' aci sd 'mI, de şi mie.
Maior P. BUDIŞTICANU, C. BIl­
ClI1'CSct, j. Ilfoe.
*
line, fine; na, cumetre.
GR. PO!ENAhU, iJ1g. c. FOC§({lI!,
i Puiua.
Cât p'ac; s(Z'mt de ş� mie.
'1'. SPIWANT1A, II, 1'. 86; In,
1', 39.
10 Când urtăm sit dăm şi uuuia care e de faţă.
'2° La un chef mare, unde se be sdruven.
Un ţigan s'a dus o.lntă ne-poftit L, m'�1l seu, unde se da o masă.
mare. Dnr tc,tc bucatele aXt trecut, pe la unsul bietului eiul'oln, fără. ea să
capete şi el ce-va. lUaI târd iu, povesti �i el intunplru-cn : vreud să
arate că. şi el a l nat parte la. acea masă, spuse, ea dovadă. că «rât
p'o.ci era Sin el,! ş'i lui» din te,t" blln:'îUîţile carI s'au mâncat la acel
prâuz,
D. T. Speranţiu a elat următorea variantă. a accstet
sn6ve.
'l}G,\NU LA L.�S"\'l' DE SEC
Iut.r'o "li cum multă 1111110
Povestea c'a petrecut
D'un lăsat de sec, odată,
C'au JlllLt1eat şi c'aii lieut,
Un ţ'ig'an de colo h:lii!e,
Tol' Li. ,-01'1,,\.
================== pagina 360 ==================
10020
PROVERBELE ROl\'lÂN1LOR
-------------------
-D'n,po'i nof,
NOI cu tetea am îudof
('e lăsa! de sec, meI frate,
C:c maf Vj�1 şi ce .bncate, -'
C o-am mal stat, şI-am mal cinstit
Şi mal ce ne-am chefuit:
Chiar ne-am lasă-săouit.
- Da, Ual' Val la cine-at] fost
Il întJ'6bă-un ure caro.
---Xoi la naşul, �ice el,
La lăsat de postul mare ...
«Ce-a Jllal fost, <;Ieti, şi. la naşul!
Cald în casă, vin, plăcinte ...
N u-'mI mal ese, f�eil, din minte!
:;: *
-- EI, şi val"?
Şi YOI, şi val! ..
« Cnm vedem că face naşul
'I'ot aşa făceam ş-i nOI!
«El sta 'n casă, 'n capul mesei,
"Unde sticlele se tr3.g·.
"Si nOI stam În capul 'til1(;le'i,
«Cam în partea despre prag.
*
- Şi-aţI mâncat ce-va, mâucat-atf
Val prin tindă cât aţi stat?
- Se 'nţelege, dice dînsul,
Ca şi naşul am mâncat.
«El, colo, pui de găină
«Şi piftie de cocoş;
«N 01 cu te te a, după uşă,
«Pul de cepa dintr'un coş.
Şi el vin, colo, tragea,
Iară not ... trăgeam lul ea ! ..
Fine, fine,
Dar porc-de-câine.
IORD. GOLESGU, Mss. II, p. 72.
Se dice pentru prietont şi rude ce se port ne-cinstit
(GOLESClJ).
10021 * ,0"Dintre mine, dintre tine, periră p ... finului.
F,. I. PA 'l'RIGTU, înv. c. SnndţI,
j. Couurluiu,
*,0"
Dintre mme şz tine peri p ... tinulul.
Gh. POIENAHU, ing. f Buecu.
\'cqr Fi"lt.
================== pagina 361 ==================
________ TI�'I'LUH.'i, JOCURI, REsBoiu
3Gl
Când piere ore-ce dintre noi, şi toţi ttlgtLc1uim ClL n ' am
luat' o.
*6
10022 A se înărnoli ca tinu Domnului.
T. BĂLĂSEL, înv. c. Stefanesci,
j, Vâlcea. "
Se <.lice când cine-va a intrat Într'un nămol adînc.
LEGENDĂ
L'a bătut bine.
i
il
� I
I
Gn. JIPFSCU, Rellt'. Oraş., p. 207.
Fă'I hin.
Adică bate'I.
10024
*6
10023 S'a săturat finul de naşul.
P. GÂRBOVI<JEANU, prof, c. Co­
numita, i- Olt.
Odati:i Turcii aveau rosbel cu Muscalit prin ţeră pe la
noi. Căpetenia Muscalilor era Finu. Domnubit.
Turcit se ascunseseră în satul Potopin, din judeţul Ro­
manaţt, şi înveţari.'t pe oamenf sit nu spună Muscalilor
cit sunt Turci aci. Muscalit intrând în sat, fil,ră nici UII
prepus, fură măcelăritf mulţi din ei. Căpetenia lor Finul
Domnului, împreună cu câţi-va cazaci, o şterse la fuge,
spre pîrîul Potopinuluî. Turcii se înşirară după eî. Finul
Domnul vrend să saîe peste pîrîul Potopinulut, i se po­
ticni calul, şi scăpă cu pictorele în nomolul pîrîului, care
era forte adînc, şi până StL ' şi sectă calu piciorele, 'I'urcir,
hirsii! şi 'I Ieă g;ltu. Şi aşa îşi dete sufletul Finn Dom­
nului, care fusese în şepte bătăliî, şi în câte şepte biruise.
Şi el' atunci a remas vorba: a se înr'imoli ca finu Dom­
nulu�.
Pe finu Dornnuluî 'l-a chemat Lider.
================== pagina 362 ==================
PROVERBE!.]'; ROMÂNILOR
FINA
10025
Din mine, din tine, peri p ... finit.
JOIW. GOLESCU, 21188. II, p. 88,
Ver)i FI".
Se <;lice când pIere ore-ce dintre nOI, şî toţI tăgăduim
C(L n'am luat'o (GOLj<;SCU).
*6
10026 A murit fina s'a pierdut cumetria.
D-na C. BALLY, c. Nico1'C8Cl, J'.
TecuchL
Vecii Fin.
Acelaş înţeles ca la No 10017.
FIU
Vee)! Barbit.
:l:D
10027 . Nu se cade a lua pănea fiilor şi a o a-
runca câni1or.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 382.
Nu se cade să dai străinilor, pe când ai tei trăesc în
lipsă.
Acest proverb, luat din Biblie, se întrebuinţeză numai
de literaţi.
*6
10028 Int6rcerea fiului risipitor.
Cănd unul a plecat în lume ŞI după ce 'ŞI a cheltuit
tot avutul, se Întorce tarăşî la al sei.
Veg.i Luca, XV, 20.
Le reiour ele l' enfani prodique.
Proo, Franc.
================== pagina 363 ==================
10029
TITLUHT, JOCURI, REsBOIU
FLĂCĂO
*FIăcău unguresc.
363
N. POPESCU, Calend., 1882, p.17.
Vecp: Fccrar,
Acelaş înţeles ca. la. No. lOL1l5.
10030 *FIăcău tomnatic.
Vee)! Fccrar,
Acebş înţeles ca. la N o. 1002\1.
FLUER
Ve()! Cras.
INGEPllTUL FLUEIWL or ŞI A SGIUPGEI.
Dumnederi, câud a fost l'8 pămint, ZI păscut oile. EI n. făcut fluerul,
�i l'a pus pc sub lâna oei. Când la tunsul oilor cîohanif ali dat de
dînsul.
Dracul a căutat Sli facă �i el ce-va, Aşa >, făcut scripca, ual' ca si,
u'o găsască niment, a ascuns'o intr'o capră. Cum Capl'H Hlel'gea cu
<;',,1a bîrligată, un tigan zări gâtul scripcei, şi o 8,;088 do acolo.
Fiinc1-căfluYRl'Lll e făcut de Dumuedeă, aşa 'y IJlngoslovit, câutecul
elin el se fie plăcut, iar scripca, lucrn draculur, siî. se hatil. de ]30 dînsa.
Şceăt/nc«, I, p. 156.
A se vede Legenda caprei, de la Nu. 157:-\.
10031
Din ori-ce lemn îţi place
Fluer nu se p6te face.
A· ]'.n\N, 1, p. 80. -- I. G. VA­
['J�NTINEAKU, ]l. 31.
Din ori-ce lemn iri place
Pluler nu. se poie face.
HINTESC;U, p. 89.
* !:"
Nu, poţ'i face fluer din ori-ce lemntyt place.
E. 1. P ATHlulU, {nv. c. Bursu­
cani; j. COV1Lr·lu'!·u.
================== pagina 364 ==================
364
PROVERBELE ROMÂNILOR
*
Plz{eră eli "iţ'l 1 entnu nu s-adară. 1)
1. COYAN, prof'. c. Ianina, Epir.
*
Di iţido lemnu flueră nu ) s ja(e.2)
ILIll GI-TIUU, )J?'I)f. c. Pcriooli,
Epi1·.
Vcrli J3tU"/I/I/I, Leru»
10 Din ort-ce om nu poţ'f face ce-l'a mar ales.
2° 'I'rcbue să. scir să alegi mij16cele şi pel's(Jllele l,e
carî vrel S�L le în tre buin ţe7.l.
O� E'X. "rJ.'!tOc; ţ!))J)1) S()(J.'fj<; el'! yS'iOl'rO.3)
1"1'0'0. Elin.
Non ex quoui« '1.(/710 ţit Mercurius. 4)
Prou. Led.
Toui Lois 11' est pas bon il fa ire .fi(�che.
pj·OV. Fmnc.
Non de oţţna linno. SI fa.r;hent sos Sanctos. ii)
l'·I'OV. Sanl.
Nickt aus [edem Hol» kann man Pfeifen sclmei­
elen. ';)
Pron. Germ.
10032
Cântă cu fluer de argint în gură.
IOI<O. Got.ssctr, lJ!Iss. II, p. 33.
Se (Jice pentru cel: ce suflând în ruâînî ca să se încăl­
\lesci:i.) - le îngheţtL mustăţile, adică vrend S�L nemerescă,
mal reu se poticnesc (GOI,ESCL1).
1) jnucr din ori-ce lemn nu se face.
") Din ori-ce lcmu Jlucr nu se face.
3) Nu din ori-ce lemn se face Mercur.
") Nu din ori-ce lemn se face Mercur.
") Nu din ori-ce lemn se fac Sfintii.
G) Nu din ori-ce lemn se talc Ilucre.
================== pagina 365 ==================
TTTLURI, JOCURI, RESBO'tU
FOLE
Î
10033
*6
F61ele pline cântă mai bine.
AL, DUMI'l'RESCU, p. 12�. - M.
STANUllANU, in», c. n-t«, j. Me·
hed'inţL
Vee)l Blwtil.
Omul îridestulut cu mâncare e în tot-de-una vesel.
Quand la cornemuse est pleine on en chanie micute.
Jamais la. cornemusc ne eZit mot si elle n'a le
rentre plein.
PrOF, Fm?lc.
"'6
10034 '1. Suflă în foL
AVRAM CORUEA,pal'oh, C. Costeiu,
Banal.
Adică suflă greu,
FRATE
Veejl Cojac, Cruce, DOIll!!)
Gmit, Cap' VUI, c. a Veu».
"'6
10035 't' De cât frate mai mic, mai bine câne
mai mare.
GR. ALEXANDr{ESUU, lIlClgisl1·.,
i, Puina.
Al'akL cum fraţiI cel mal miel sunt în tot-ele-una ne­
cll'eptCLţiţL
10036
*
Cari nu da a fratelui da a draculul."]
C. IONEsuu, Jll'Of. c. Neccsta,
Mucedouia.
') Care nu dă fratelui dă draculut,
================== pagina 366 ==================
366
PROVERBELE ROMÂNILnR
Ne Învăţăm să dăm fraţilor şi, într'un mod mal general,
tutulor rudelor n6stre.
10037
De frate, frate; dar brânza pe bani.
10RD. GOLESCU, "NIss. II, p. 94.
*6
De frate) îml eşU frate; ela?" b?'(Înzct e pe
ban'!.
A. PANN, III, p. 109.-Scmin.
Cenir. Bttc. ci VIn; prin. P.
GÂRBOVIGEANU, prof.
*6
Frate) frate; clar (da) brâme« pe bani,
(TR. ALEXANDRESCU, mag'islr .
. i. Puina,
*6
Frate, frate; dar' brânea e tn pe bani.
LAUR[AN & MAXIM, 1, P: 2;')6.­
B,\RONZI, P: 66 - FH. DAME, 1, P:
157.-P. (T,\RBOVIGEANU, prof. c.
Sldouia, J. Dolj. - M. LUPESCU,
înv. c. Brosceni, j. Suciaoa, - H.
) 1. !:;:\iJ'::iGU, in», c. Zamostea, j.
Dorohol.--- I, Axroxnsou, stud. c.
Vâlcele, i. Argeş.-GAvR. ONIŞOll,
prof. c. Bedad, j. Tutona, - D.
GmoRGHlu, stuâ. j. Tecnc1�t,
Frate, orz ne-frate; bransa pe banz este.
A. PANN, eu« 1880, p. 74;
IIf, p. 101. -Rom. Glumet, 1, p. 45.
*6
Frate, ne-frate; brânza'z pe bani,
Ii.ne HOC[(:TĂ, c. Selişte, comit.
Sibih, Transiloania.
*6
Frate) frate; brâmza e ('O pe bomi,
P. TSPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
172-D-na E. B. MAWH, 61.-Hu;­
TEHCU, p. 62. - V. ALEXANDRI,
Teatr., p.l0l8. - A VR. CORCEA,
paroh, c. Coşteiu, Banat. - GR.
FUl":NARu, ing. i. Puina. - G.
POBORAN, inst. c. Slatina,j. Olt.
================== pagina 367 ==================
TITLURI, JOCURI, Ril:,molu
-----------------
311(
--------
*6
Frate, froie " clar bransa'; cu bant.
D-na E. SEVASTOS, Nun:., p.
186.-(}, MADAN. c, Truşcni, tin.
Chişene11, Basm·abia.
"'6
0\. Frate, fraie ; lirânza e cu basu,
C. Nl!:GRl'ZZI, I, J), 249, - P.
ISPIlIESCU, u-« i«, IlI, r- 383.­
E. I. PATluclu.ÎJlv. c. S'/Jlllm., j.
COV1t'rluht.' "
*6
Frate, frate; clar brânea cu bani,
r. D DRAGAN, Se. IlIv. c . Ca­
şula- Miletin, i. Botoşani. - J,
BĂNESCU, prof. .i. Roman.
*6
Frate, frate'm't eşti, dar brânz« ''l cu uan't.
C. TEODORlcSCU, in». c. Lipoua,
j. Yaslui'u,
*
Frati, frati,
Dar caşlu cu pmclzi.1)
C. IONESCU, P1'of. C. N eocsta,
JJlacedonia.
*
Praf!., fmrE,
Ma caşlu. cu pmclzL�)
N, ŞT. c.' 'Niiopole, Macedonia.
Frati, frati; ma caşl« 'f cu pa1"a{î,3)
PER. P APAHAGI, Zu;eit. Jolnes..
p.1;';6.
Vec)! N':m.
:) Fraţ�, frati, dar brâuza cu bani ,
-) Fratî, fraţi, dar brânza cu bani.'.
3) Fraţi, fraţi, dar brânza-I cu bani,
================== pagina 368 ==================
368
PROVERBELE ROMÂNILOR
10 Se �lice când nici fratelui nostru nu'I dăm ce-va
fără interes (GOL Eseu).
20 Când e vorbă de bani nu se mal socotesce nicî
rudenia, nicî prietenia.
«Ştefan-Vodă cel bun, vrend să mergă Ia biserică Într'o Duminică
diminetă la liturghie, în tîrg În Vaslufu, şi eşind În polimart la
curţile dornnesct, ce erai. făcute ele dînsul, au aud.it uu glas mare de
om, strigimd să aducă boi! la plug. Şi mirându-se ce om este acela
că ară duminica, Indată ail trimis În toate părţile ca se '1 găsescă
pre acel om, să '1 aducă la dînsul. Şi '1 'au aflat pe om În sus, pre
apa Vasluruluî, cale de patru cesurl, arând la o movilă ce se chiemă
acum movila lu] Purcel, d, pe acel om il cblema Purcel, Şi ducenrlu'l
pl'e acel om la Ştefan-Vodă. l'au Întrebat Ştefan-Vodă: el a strigat
aşa tare, şi pentru ce ară duminica? El au dis el. aii strigat el să
aducă boi! la plug; şi ară duminica, că este om sărac, şi intr'alte dile
n'au vrut frate seii se'r deIe plugul, şi aCLIm Duminica l-au dat, deci
Ştefan-Vodă aii luat plugul fratelui celuf bogat şi 'l'au dat Iratolut
celuî sărac să fie a lUI». - ION NLOCLCl!, Letop. II, P: 181.
Mercansia no val amici. 1)
Pro». Yeneţ.
Handel undWandel7cennen keine Freundechaft.i)
P1"OV. Germ.
Nothinţ! for nothing, and very little for a Half­
penny.:l)
P1'OV. En,91.
I Kaupmannsliap ajeld in7cje Bl'oderskap.4)
Proo, Non'.
Allâh cardaşi cardaş, iaraimiş cheeeets» ai,Ti
iaratmi«. 5)
P1'ov. TU7'C.
1) Negustoria nu vre armei.
2) Negustoria �i schimbul nu Cl1110SC priete�ug,
3) Nimic pentru nimic, �i forte puţin pentru cine! parale .
• ) In comert frătia IlU pretuiesce nimic.
5) Dumnedeii a 'creat pe fi'ate ca frate, dar punga de o parte.
================== pagina 369 ==================
TITLURI, ,JOCURI, RE"BUIU
---------
31)0
-----
10038
<l>l)'l, tplAl, p.CI. tCl. 1rllvy7, IJ,CI.:;: fJ.XOPlCl.,l)
P1'OV. Grec.
6
Frate, frate; dar pita 'I cu bani.
r. CR,EANGĂ, Con». uu-, IX, r-
453; POD., p. 38.-H, P. .l:U]D:i1.:U,
Etym Maqn., p. 2422.
Acelaş înţeles ca la No. 10037.
10039
*6
Frate, frate; dar până unde se p6te.
E. I. PA rnrctu, înv. c. Smuit«,
j, Coourluiu,
Acelnş înţeles ca la No. 10038.
Cum propinquis amicitiam natura ipsa pe per it,
sed ea non saiis habet firmiiaiis.
CTGJ�IW, De Amicitia, Cap, VI.
Le frere est un ami donn« par la nature,
]Ji[ais son ami ti!: n' est pas sure.
10040
*
Frate frate nu hărnesce, ca val di cari
nu'I are.")
C. IONESCU, praf. c. Neocsta,
Macedonia,
Jirati frati nu hrânesci, ma ca vaz di CCtrz
nu l-a1"/,.3)
PER. PAPAHAGI, Zioeit. Johres.,
p. 150.
Cât ele puţin să te ajute un frate sau o rudă, tot la
o nevoie mare, mai mult sprijin găsesci într'însul de
cât într'un străin.
1) Frate, frate, dar punga de o parte.
') Frate, frate nu hrănesce, dar vai de care nu'I are.
3) Frate, frate nu hrănesce, dar val de care nu'I are.
================== pagina 370 ==================
370
10041
PROVIlRBE[,E ROMÂNILOR
Unde sunt doi fraţi,
C6da să nu'ţi bagi.
Ioan. GOLESCG, Mss. II, p. 102.
Veqi Soră.
Adică unde sunt mai mulţi unitî, să nu te amesteci,
să. nu'I superi (GoLF.Seu).
Frate ele către frate ajuiorându-se, ca o ce­
tate tare şi înaltă; şi pote cel o împeră­
ţie întemeiaiă.
PAR. SOLOM .. Biblia de la 1688.
Cap. XVIII, 19.
Olam !;;umun nigen oyon neiletchebesu, kuichun.
mekus buqes« ber yeke kerek buiuqem, 1)
Proo, Mongol.
10042
DUnde sunt trei fraţi,
Nici tu c6da sa riu'tî bagi.
G. DEM. TEODORESCU, Poes,
Pop., p. 25G.
Acelaş înţeles ca la N o. 10041.
Trois freree, trois châleaua:
Prou. Franc.
Tre fratelli, tre castelli. 2)
Prov. iua.
Dric broeders, drie kasteelen. 3)
Pro», Oland,
1) Dacă mai mulţi omcni Întrunesc aceaşi voinţă, el îndeplinesc lucrurî
mari cu t6te că sunt slabi.
2) TreI fraţî, trei castele (castre).
3) Treî fraţi, trei castele (castre),
================== pagina 371 ==================
TITLURl. JOCURI, PE�Bolu
----------------
371
10043
*6
Unde sunt noue fraţi,
C6da să. nu'tî bagi.
G. DEi\L TEODORESCU, Poes. PO]!.
p. 256.
Acelaş înţeles ca la No. 10042.
10044
De remănei, îmi eraI ca un frate; eară
de nu, îmi eşti ca doi.
r. CREANGĂ, Conu. Liter., XII,
]1. 2;).
Imi faci plăcere stând, dar ŞI mai mare dacă te vei
duce.
10045
*6
Trăesc ca fraţii şi se iubesc ca dracii.
AVR. CORE:A, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Arată prefăcătorie, ne-sinceritate, relaţii încordate.
10046
Cine 'ţi-a scos ochii?
Frate meu.
A. P.� NN,Ed-it., 1889. p. 79.­
HINTESClT, p. 127.-P. ISPlREscu.
Leg. I. 1872, p. In
Cine 'ţ't-a scos ochiu ?
Frate-meu.
D' aceea 'ti l'a scos aşa ele adînc.
lURD. GOLESCU, 1];188. II, p. 84.
Cine ţi-a scos ochii ?
Frate-mea.
D' aceea . )t-a scos aşa de adînc.
A. P ANN, III, p. 28.
Cine '{t-a scos oclui ?
Fraiele.
Dtxr. ŢiCI-JlNDEAL, Fab. p. 7.
================== pagina 372 ==================
0)-0
-j i w
PROVERBELE ROMÂNILOR
Oine '{t-ct SCOS och'ful?
Fratele.
1. G. VALENTlNIeANU, p. 25.
Arată reutatea celor mai de aprope cât de mare este
(GOLESCU).
Acesta a făcut pe Euripid S(L �1ich:
ils�'.I0y ?'.7.(J�Y'l"fJ'COlal Yl·(YW.�7.l ),o"(ooc;
Yl&./.7.c; 6'3w.'1 7Wt' sp.1rSGC,l'JlY sIc; Spl'l.
Ijig. în A.ulirl.
Un frate îl�ju}"at este mat gre'll, de redobârulit ele
cât o cetate tare.
Proll. Solomon, XVIII, 19.
X7),S"O "(o.p 1rC\),SlJ.Ol o.OS)''fW'.I. 1)
A mSTOTEL, Polit. VII.
Frairusn inter se irae sunt acerbiseima-. 2)
Pro'O. Lat.
Courrouo: (le frires, COU1YottX d' enfer.
Pro'O. Fr-anc.
t-« eli fratelli, ira di diauoii. 3)
p,"o'O. Itai.
Ira ele irmaos, ira ele diabos. 4)
P/"o'O. Portuq.
Bruder-Zunst, qar heftig isi. 5)
Pro». Germ.
Brodrekiv qaaer pua Sjrel og Liv. 6)
Prov. Danez.
1) Resbclele Între frati sunt cele mal In ver sunate.
2) Crele între frati snJnt cele mai înversuna;e.
3) Ură de frati, t;ră de draci. '
4) Ură de fraţi, ură de draci.
5) Desbinarca Între fraţi este f6rte tare.
6) Certă între [raII merge (umple) la suflet .?i la trup.
================== pagina 373 ==================
373
10047
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
------------------------
Cine 'ţi-a scos ochii?
F'rate-teu,
P. ISPIRESCU, Rev. Isi., II, Jl.
155.-G. DJ<:M. TEODORESOU, Cercei.
p. 71.
I f
I
�
Acelaş înţeles ca, la N o. 1004tJ.
A. se vede în Cercetările asupra prouerbelor românesci,
de d. G. DEM. TEODORESCU, p. 71, o părere care nu este
confirmată de tate variantele date la N o. 10046.
Şi, precum �lice poetul elin: Nimica nu e OmttlUb mai
cu jale, ele cât c12nd păiimesce de la al sei, şi de la nemttl
Sl' il. »
10048
Fratele îţi sc6te ochii,
V. ALllXANDRI, Prosa, p. 31.
A.cela§ înţeles ca la No. 10047.
FUM
10049
A suferi în nas fumul.
A. PANN, 1,1). 135.-HINTE8CU,
p. 124.
Vcdi a Ing/ul).
Acelaş înţeles ca la. N o. 8570.
A FUMA
*.6.
10050 Omul care nu fumeză
Mirose a boresă.
I. PUŞCAR.lU, c. Poiana-Meru­
lui, comit. li'rlgc7raş, Transiloania ..
Dic cei cărora le place si.'L be tutun.
FUNIE
26·
================== pagina 374 ==================
374
10051
PROVllRBJlLll ROMÂNILOR
GINERE
Vcc!1 Jnsur/'It/;re) ll.1in!Stl1
N·orte.
Nicî ginere fecior, nici nora fată.
lORD. GOLESCU, lJ1ss. II, p. 49.
Ve()l Non!.
Se �lice la lucruri ne-potrivite (GOLES(JU).
* 6 .
10052 Ginerele e sac spart (fără fund).
E. I. P ATRICIU, înv. c. Smulii,
j. Cointrluiu,
Arată nesatiul ginerelui de a luă de la socru.
10053 * 6Ginirele să'l porţi t6tă diua în spate,
sera tot el dice că a ostenit.
Ir-na Z. JUVAHA, c. Fei/esei,:i.
Tit/ava.
Ori-ce ar face socrii omului ;pentru dînsul, tot nu e
mulţumit.
*6
10054 Gura ginirilui îi fluer la curul s6cră-sa.
TEODORESCU-CHIIULEANU, în».
c. Brosceni, ,i. S'Il.c1C1va.
Adică o Înjură mereu,
10055
*Tră dzinere ouă şi-cocotlu la s6cră. 1)
ILm GHICuJprof. c. Abela, Epir.
Tră clziniri 6uă ŞZ-Cl/lCOt7U.:l)
Pnn. PAPAHAGI, Zuieit, Jahres.,
r- 155.
V e�l Afin.
') L'cntru ginere se ouă şi cocosul la socră.
") Pentru ginere se ouă �i cocosul.
================== pagina 375 ==================
rrri.uur, JOLJUR], HE!';BOrU
375
10056
Oitit vreme e Iogodnic atit îngrijesce mama socră ele
el, că face §i ce nu poto pentru a '1 mulţumi.
"r-. dzineri căntă şi-g ăliria, 3)
D. A. MU,ESC;U, siiul, c. Gopeşt,
l11a cedon 'ia.
Acelaş înţeles ca la No. 1005;).
ctot,
10057
:1: A da puiu de glol.
P. ISPIRESUU, Leg. p. 109. -
L. ŞkiNEANU, Semas., p. 361 ; Dict.
p. 3:)7. - 'j<'u. DAME, II, p. 70;
fII, r- 296.
A sterpeli, a fura, a rapl.
Termen de la jocul cu ar�icl. V e�li ION GHICA, Scrisori,
p. 301; L. ŞĂINgANU, Elemente Turceeci, îl] Arhiva Isto­
rică, II, P 693, �i mal ales studiul lUI P. ISPIRESCU, în
Conuorlnrile Literare, An. XVIII, p. 472.
"Se J uă după dînsul �i cng-etil cii, mal cu marghioli), mal cu solda,
mal C11 prefăeătorit, să înşele pe F0t-Fl'11l11oS şi se{, " /ice pni'l1 de qiol
la inel.» -- P. ISPLRESC;U,
10058
*
A'l face puîu de giol.
G. POBOHAN, insi. c, Slatina, j. Olt.
Adic;"L a'I fl1l·h.
10059
*
Puiu de gtol.
Adică hoţ, pungaş.
10060
Cu ochii la puiu de gtol.
IORD, GOLESC;U, JI,;[S8. II, p. 29.
Gata să fure, s;\ sterpelescă ore-ce,
1) Pentru ginere cântă ;i găina,
================== pagina 376 ==================
376
10061
PROVERBELE ROM.-\NILOR
GLAS
*
Pe glasul al şeptelea,
P. rSPIRESCU, Sn6ve, p. 9.
Cu voce ridicată, ascuţită. Dieere ieşitiL din cântecele
bisericescf.
A se vede snova din ISPIRESCU, Snooe, Ediţia II, p. 1879.
GLONŢ
10062
*
Glonţ.
Vc41 Varoă.
Adică repede ca glonţul.
,S'a dus glon1 a-casă.'
L. ŞĂINEANU, Dict. p. 358.
10063
GLONTE
*Nu plătesce nici un glonte.
GR. r. ALEXANDRESCU, maqistr,
i. Puina.
Nu pretuesce nmnc,
Il ne vatd pas la carele pa'Uf' le pcndre.
Prov. Franc.
HALCA
Vee)! Alca.
HANG
*.6A .
10064 ţme hangul cui-va.
A. DE CIHAC, Dict. Etyrn., II,
P: 504. - I. CREANGĂ, r1mint., p.
39; Pov., p. 240. - FR. DAME, II,
p. 97. - U. TEODORESCU, înv. c.
Lipooa.], Vaslttht.-GR. 1. ALEXA­
NDRESCU, maqisir. j. Puina.
VeeF Bîzolll, Zsou,
================== pagina 377 ==================
TI'fLURI, JOCURI, RESBOîu
10 A'I bate în strună, a primi tot ce spune, �i bune
şi rele.
20 A face Cit dînsul, a'l imiti1.
« Tu le (laI nas şi le ţi! lumqul.» - 1. CHEANGĂ.
HARA-PARA
HARHAGEA
A'l bate, a'l îmbucătăţi, a.'l nimici.
G. P. SALVIU, în». c. Snmlţ'!,j.
Coinniuiu:
10066 * L::,. A umbla harhageaua.
I
I
I
i
I
I
I
I
I
I
I
!
!
I
I I
I
1. CREANGĂ, Con». tu«; XII,
p. 29.
V cc!1 Harta-Parta.
A'I face hara-para.
A umbla pe câmpt, fări:i nicî o trebă, jucându-se,
Harluuţeaua a fost un joc care s'a pierdut.
« Te-af făcut ])1'6 nu sci ii cum: cu dracit ele la boerul cela ai facut
luiru-pura» - I. OREANGĂ.
10065
HARTA-PARTA
Veci' IIil1a-}ara.
10067
'1'
"A'l face harta-parta.
P. ISPIRESCU, Llc'v Ist., I, r- 228.
Acelaş înţeles ca la N o. lOOG5.
HARTAG
Vec)! Cap. XVI, c. Harfa:;',
Suliţă.
================== pagina 378 ==================
PIWVERBllLll ROMANILOR
HIDIDI�
10068 * L:":r;>îce hididişul, dar nu j6că pe nime cu
hâţul (hătul).
V. SALA, ilasc. e. Vaşco{r,-Br(l'CSC'î
comit. Bihor, Unqaria,
S {L nu te cre �l'i sili t a
nu arunci vina pe alţii,
bre lucru.
Cuvîntul ftidiclif}, vine
, l'
face ore-ce; cu a te cuvinte, S(L
arătând că a trebuit StL facî cu-
l1e b ungurescul he.rlYedii, vroră.
HORA
10069
Ei plăcea malchii hora :şî luă bărbat
cimpoi aş.
IOIw. GOLEsnu, }Y[ss. II, p. 14.
*6
It plâcdi mamei hora şi luă bărbat cimpoer,
D-na Z. JUVARA, c. Fac/esei, i.
Tuloua.
*6
Mame: el place hora, şi ş) Ci ales hărlia: cimpoer,
GR. I. ALEXANDHEseu, magis/'I'.
j. Putu«.
Se �lice când dobândim ajutor după plac ul nostru
(GOLESCU).
*6
10070 Nu 'i-a venit rîndul la horă.
D·na Z. JUVAR.r\, c. Fedesci, i.
1'utova.
E ÎnCtL copilă, pre tînără.
10071
*6
Hora nu ţine tot balul, mai sunt şi alte
jocuri.
V. SALA, clase. c. Câmp, comit.
Bihm', Uuţjaria;
Pentru cele cad nu ţin Într'una, car] sunt schimbătore,
================== pagina 379 ==================
TI'fLURI, JOCUl'lJ', REsBolu 379
*D.
10072 Sîc, Marico, de hora ca mâne 'I nunta.
G. P. SALvrU, iu». c, SmuZţ'i,
J Coourluiu.
1° L�1 vorbe ne-potrivite.
2° Când se face ore-ce înainte de vreme.
10073
Pe din afară hor ii, mulţi dascăli se gă­
sesc.
IORD. GOLlcSCU, JJlss. II, p. 68.
10074
Adică cei pe din :1hl'i:'t lesne judecă pe. cel în slujbă,
sati pe cel: care scriu ore-ce, laI' când vor intra şi ei în
slujbă, sau vor seri ore-ce, atuncî se va cun6sce destoi­
nicia lor (GOLESCU).
:1:
'Afoară di cor, multi cântece dzîci.')
r. COYAN, pr·o.f. c. Ircnina, E­
pif.
Acela'} înţeles ca la No. 10073.
10075 * D. Ai intrat în horă, trebue sa joci.
Scniiu. Cenir, Buc., ci. FII,
prin P. GÂRBovroeANu, JWof.
'1: D.
" .Il); intrat in lunii, j6că.
A. GO[WVEL, c.Folticent, i- Sn­
ciaoa .
.in intrat 'în horă, c(tutâ să jad.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 6±ti.
*D.
Te-ai prinsln horlt, trebue s(!, ,jOCl,
Seuiiu. Cenir. Bnc, a. 11111,
prin P. GÂRBOVICEANU, pj'n.f. -
D. ZANNE, architeci, c, Boliniisi
(Un- 11ale, j. I(jiJV.
1) Afară de horă, multe cântcce �,licl 1
================== pagina 380 ==================
380
PHOVERBELE HOMÂNILOR
*1).
Te prin(ft în horă) trebue să jod.
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Smulii,
J. Coourluiu. - GR. POIENAHU,
ing. c. Ilassa, j, Ialomiio:
Te p?·inC{z în lumi, trage clauţul.
G. 1. MUNTEANU, p. 150.­
HINTESCU, p. 75.
*
Dacă az intmt în horă, trebue să joci.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., rrr, p.
153; Leg., II, p. 136. - FH. DA­
ME, II, p. 1U8.
Dacă te prinrlt în horă trebue sr't jod.
HIN'fESCU, p. 75.
Daca te p1'inrţz în horă, cout« se joci.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 648.
Daca te p1'i1Uft În horă. trebue să tragI,
dan�ul.
A. PANN, II, 1', 108.
Cine se prinde În horă trebue sr't tragâ
danţul.
A. L\NN, eau: 1889, p. 106.
- ti. 1. GROS>5MANN, p. 1.
Cel ce se prinde în horă trebue sâ joce.
REINSBERG-DURINGSleELD, Il, p.
210.
*1).
Cine se prinde în horă treliue să [oce.
G. DEM. TEODORESCU, Cerce t.,
P: 29. - BARBU CONSTANTINE­
SCU, Cart. Cit., II, p. 45. - E�I.
POPESCU, în», c. Ciocănesci-JJ{dj"
qinen), j. Ialomiţa. - GAV. ONI­
şal" pj·of. c. Dobroveţ, j. Yas­
luiu,
================== pagina 381 ==================
'fI'l'LURT, JOCURI. RESBOIU
381
Cine intrcZ în horă CCiutC't sâ [oce.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 648.
*6
Cine intn't în hOTcZ trebue sâ [oce.
IORD. GOLESCU, 1}[ss. II, p,
lUi. - AL. DUMI'l'RESCU, p. 142,
- N. PE'l'ROV, stiul, Se. N01'1n.
Bedad, c. Codăesci, j. Vasln'i1[.
*6
Când te bagt i'n horă trebue sef, jocc.
ILIE HOC10TĂU. sem. e. Selişie,
comit SilJi'u, Transiloania,
*
Te acâraşt '12 cor? cum va 'Ci cânte't, va·t
groQ�. 1)
1. OOYAN, Pl'O,!, e, Lamina, E'·
pir.
Care s' ac(tţă 'n cor, lipsesce s' dz6că. 2)
G. WEIGAND, Dic Al'onmncu,
u, p. 278.
*
Cart s' acaţă '12 cor prinde s'gtoer'î.3)
1. COYAN, jJrof. e. Abela, Epi1·.
Ca1'Z se-acaţă n-cor, va nu 1J(t, VCt� cl.z6cc't.4)
PER. P APAHAGI, Zweit. Jalues.,
p. 163.
Ve41 JOC, Dau/.
Adică cine se apucă d'o trobă, trebuîe Sti caute de ea,
(GOLESCU).
Te al băgat Într' o afacere, trebue S�L mergi înainta.
P1'OV. Fl·anc.
1) Te al prins in horă? cum îţi va cânta veî juca.
2) Care se prinde în hora, trebue să j6ce.
:l) Care se prinde în horă trebue să j 6ce .
. ') Cine se prinde în horă, vre nu vre, va juca.
================== pagina 382 ==================
382 PIWVERBET"E ROMÂNILOR
ehi (i in uau, ha da balla1'8.1)
PI'OV. [t(JI.
La fJue no baila, ele la "Voda se salga.2)
FI'01). Spau,
Die In het spel l.omt, snoei spelen.3)
Fl'ov. ()laud.
IVil thu '( leei: qaa, tha elcalt ilcu leek haltla .. 1)
Pro». SOClI.
Ojusuc qircn. oJnaja7.;djal.. :",)
1'1'00. Turc.
10076
Dacă în horă al intrat,
J 6că şî tu ne-curmat.
Ionn. GOLESGl:, Mss. II, p. 116.
Se <;,lice pentru cei ce nu pot face într'alt fel, când
1.1 ore-ce S';1;(1 amestecat (GOLESCO).
10077
*
Cari se-acată tu caplu di cor, prinde s-lu
tragă. G)
I. COYAN, prof, c. Turta, E­
pir.
Cine îşi îea odată sarcina de a conduce o afacere,
trebue sit se îngrijescă, ele bunul mers al acesteia până
la sfîrşit. Când te upucî ele o trebă, du-o la capăt,
Trebue notat că 1<1 Epiroţt, ca şi la Macedoneni, hora
nu se face închisă ci deschisă, In cap se pun cei mai
în vîrstă, în codă cei mal tineri.
') Cine c în joc trebue să jocc,
2) Cine nu scie sf:'l jocc, să plece de la nuntă.
a) Cine vine în joc trebue să jocc .
. ,) Vrei să mergi ÎII joc, trebue ;rl \ii jocul (de cărţi).
5) Cine intră iu joc trebue să jucc.
6) Care Se priud c in capul hore], trebue să o tragă.
================== pagina 383 ==================
TITLUHT, JOCURI, RE,molu
383
10078
*
Care trage corlu, prinde s-lu bitească.")
ILIJ:; Gnrctr, prof'. c. Abela, E·
pir.
Acelaş înţes ca b No. 10077.
10079
Cu un ban s'a prins în horă, şî cu dece
nu pote scăpa,
IORD. GOLEseu, 111ss. II, p. 28.
- P. ISPLHEseu, Reu. Isi., II, I'-
16'l.
*6
On un ban s' n prins in lioră, şt cu doi
11,/,t pr5te sc(�pc1.
GR.. ALEXANDHEseu, nuujistr.,
.J. Pni1w.
AZ elat un. ban să te pr'in{�t in dant
,�i ruc por; scăp« să dat un ,�lant.
A. P ANN, II, p. 145. - HIN'
'('Eseu, p. 44.
Se \lice pentru cei ce lesne se in§c1liL şî anevoie scapă
(GOLESCU).
A. Pann n, mai dat, în cartea III, P: 150, o parafrasă
eL ucestet �licel'i:
Umhlând să me 1'1'iJH,l în daut
Dând un han intrat în l:lllţ (horă),
Şi de voo dftil cincl, şase,
Ca să. seap şi să 111e lase.
10080
Cine [ocă 'n horă şî nu dă din mâini?
IORD. GOLESCU, Mss II, I'- 79 .
• Adică cele ue-apernte tre bule si.\, le urmăm (GOLESCU).
7) Cine trage hora, trebue ;jă o .sfîr�e;;că (să o ducă până Ia sfir.7it).
================== pagina 384 ==================
384
10081
PHOVERBELE ROMÂ.NJLOR _
*
Ca nu te acaţi 'n cor, nu 'nveţi.t)
1. COYAN, JJ1'of. c. Tw'ia, E­
JJi1'.
Dacă nu Încerci nu isbutoscî.
O' est en forqeani q�r' on decient forţteron.
Pro». Franc .
10082
• !,
"Alba corlui şi laie caselei. 2)
ILIE Gnrcu, pl'O! c . .Abela, E·
pir.
Vec!, Cap. JX, c. u».
te're.
Când o soţie e bUl1�L la petreceri şi rea gospodinâ.
10083
:1: Laie corluî şi albă casejei.")
ILIE GHJCU, JJ1·of. c. Al.ela, E­
pir,
Inversul �1icerer de la No 10082.
10084
Nu scii să. torci, nici să ţesi
Numai la horă te 'ndeşi,
A. P ANN, II, p. 106. - HINTESCU,
p. ]88.
10085
Pentru femeile leneşe cari se ţin numai de petrecerl.
*A intra în horă.
DIM, STĂNCESCU, Basme, p. 118.
:1:
A se p1'inde în horă.
GR. JIPEseu, Opincar, p. 7.
VeeJ! JOC.
1) Dacă nu te prindi în horă, nu înveţi.
2) Albă în hora �i negrii. a-casă.
3) N egrri în horă şi albă a-casă.
================== pagina 385 ==================
I
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
A se apucă ele o trebă,
A se vede tote variantele ele la No. 10075.
«Ne-păsarea pentru ţeran'i vedem că s'a 'ntors la caJlu-ne, căcf dacă
am fi fost în ne 'ntrerupte legături cu dînşiî despre ale vieţiI, ne­
goţul uî şi meeeriilor, a<;11 braţele 101' întinse peste tată vederea ţeril,
al' fi coprins d'odată munca 'ntregă, şi leprele străine n'ar fi găsit
nicf loc uict timp sr't se mat pr'indd 'În horă, la lucru cu nOI>. - GR.
JJPESCTJ.
10086 * "rr lungă hora!
Junimea (ziar), 111, No. Fi.
Când o trebi:i ţine multă, vreme.
lAMA
10087
* A da iarna în ...
A cheltui fără rost si fărrt socotelă, mal ales din avu­
tul altuîa ; a lua; il jăfui.
IBOVNICĂ
Ve(l'i VliMiâ'i.
10088
lbovnica nu se ţine cu stafide şî smo­
chine.
IORD. GOLESCU, u». II, p. 7.
Adică cele mari, cu mari cheltnelt se ţin (GOLESCU).
IMPERAT
Vedi ]Jet, Betlv, Casă, Cer­
il'Clorlz, DOIll//.: lI:fort, Orb J
7'>;·alt.
Pân' la împeratul,
Rabdi încăeratul.
10089
A. PANN, sa«, 1889, p, 7; I,
p. 25.
*6
Pânâ la-împemtul)
Rabll'l fncăe'ratul.
G. COŞBUC, Jj'o'îe p. TotI, I. p.
433.-Semin. Cenir. Ettc. ci. VII,
prin P. GÂRBOVIOEANU, PTOf.
================== pagina 386 ==================
386
PROVERBELE ROMllNILOR
*6
Pânâ la J111peratul,
RabclrZ fncă'temtul.
BARONZI, p. 58. - HlN1'JeSCU, p.
78,-Semin. Centi'. Bnc. a. YIII.
J!'l'il1.P. GÂRBOVICEANU, ]!1'IJj'. ,
Până la împerat?,tl,
Sufer; incăercdui.
A. PANN, Archir, p. 10.
10 Până te vei jelui la cel mare tot o paţL
2° Ameninţare că va ii bătut.
Dumner,7e'li e pnj sus fi tearul pre departe.
Proc, R'/ls.
10090
Până la 'rnperatul
Me trece căcatul.
IOHD. GOLESCU, JJlIss. II, p. 59.
Se �lice pentru cel Iricoşî (GOL Eseu).
10091
Bola împerattlor e ca sănătatea nostră.
1. CUEANGĂ, Con». ru«, X, p.
107; Pov. p. 78.
Ve,)! Bo//f.
Acelaş înţeles ca la N o.' 4943.
«- AI'Ol, meI babă, ce d icî? bune veşti sunt acestea? Ba şi im­
păratul ei-că s'a bolnăvit de superare ! ...
< - Of! moşncae, of! boia î'ln]Jcmţilor e ca sănâtatea nostră! Numai
despre feţii de împărat, ce mt-af spns, mi se rupe inima.» ...L 1. CUEANGĂ.
10092
( Fă-rne, mamă, împerat să me mir ce m'a
" găsit.
D-Da E. B. MAWR, p. 74.
Vedf Jl!lulIlit, "Noroc.
Când unul a. ajuns unde nicî nu visu,.
lMP1�RĂ TESe
================== pagina 387 ==================
'l'lTLURl, JOCURi" RESBOîu
ÎMPERĂTIE
*.6.
10093 A 'şI bate capul cu imperăţiile.
387
E. 1. P A'l'RlUIU, înv. c. Smulti .
i. Cov'/l111111/.
Cind unul îSl frămîntă mintea cu luc1'111'1 cari Întrec
puterile sale.'
10094
A prinde împerătiile cu daruri.
BAIWNZI,p. 45.
A dobândi ore-ce nu pnn merit ci cu daruri.
IMPINTENAT
10095 *.6. A fi împintenat.
IL:LIU GROE',sOREANU, înv. c.
Ga/şa, comit. A1''({(l, Unqaria.
Pentru cei mândri.
U ngurul e peste măsură Iălos, şi caracter'isticcle fălo­
şiei lor sunt: musteţa resuoită şi piutcni la ciîlc(Ll. De
aci gicet6re:1.
A IMPUşcA
10096
*.6.
Să împusci acolo unde vedi că curge
sânge.
E. 1. PATHIC1U, înv. c. 81111[1[1,
.i. C001l1'ZlIr'll.
Să C:1uţl S�L dobândesct acolo unele ve�li cu, e ce-va.
'.6.
10097 :j: A fi (un) îrnpuşcă 'n lună.
ION GHIGA, Scriun«. ]). 386.­
V. ALffiXANDRI, Teaii'.,· p. 535 '-'"
1030. - C. TllODOERSCU, înv. c.
Lipova,J. YasI1ttll,,-- G. P. SALvr0,
iu». c. Snnt1t'i, [. Covnl'ltttu. - ZOll
MIHĂILESCU, în», c. Buşteni, i.
Pm/IDV({"
V cc}l Ban!/i} DuJJtuctjr:z'"i,
il PUlc;z,
================== pagina 388 ==================
388
PROVERBELE ROM�ANILOR
10 Om ne-socotit, care se apucă ele treabă peste pu­
tinţit a se face.
2') Derbedeu, apelpisit.
«Corteglul se opresce Ia porta lUI, şi câtî-va zaplant de fm:puşcd 'n
lună intră în odaia lui ... -- I. G.HICA.
10098
*
. A împuşca cu pat de puşcă grecesc.
JiII. CANIAN, public. i Iaşt.
A bate cu beţul.
IMPUŞCAT
10099
*
Impuscat.
1. CREANGĂ, n»; p. 306.
Adică repede.
(, Se tot ducea împuşcat.» -- 1. CREANC;Ă.
INALT
Veci! Cap. V, c. flla!t.
10100
A'I face înalt glasul.
N. MUSTE, Leiop. III, p. 6 & 84.
A'I scoborî la o treptă mal josă, a'I mazili.
«De multe ori (Iliaş- Vodă) boteza şi cun una pre 111 ulţi, şi dăruiă ;
numaf limba ţerel să gră6scă nu soia, ce tot cu talmacîu grăla. Şi a o
semă de boterI, it căror părinţi alt fost cu boierii, când s'au ridicat
ţera de al'! scos elin domnie pre tatăl sEm Alccsaudru-Vodă, le-au făcut
'Înalt qiosui», N. MUSTE.
A SE INĂLŢA
10101
Anevoe s'a 'nălţat,
Şi pre lesne a picat.
A. PANN, II, p. 41.-HIN'./;ESCU,
p. 78.
Cu greu te SUl la o treptă mai mare, ŞI pre uşor te
poţi scobori la una mal j6SiL
================== pagina 389 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
380
10102
Cine se înalţă pre mult, cade.
r». JOSEPH HALLER, 1, ]1. 69.
- REINSBERG·DuRINGSFllLD, 1, p.
388.
Acelnş înţeles ca la N o. 5GO.
"Şi copacii cel mal 'naltl mal mare sunet fac când se obbră. A��,
şi casele cele nalto şi iu tcmcfn to cu îndelungată vreme, cu maro
l'i"ip:'i ]1111'00<1 la oădcl'o.>-MmoN COS'l'lN, Lctop, Mok),
Aux qrasulee pories soujJlent les gros uent«.
Prov. Franc.
Alle qran porte soffiamo i gran oemi. 1)
Pl·OV. tua.
10103
Cela ce se înalţă pre sine, smerise-va.
Mitrop. AWTlM 1vIR.�NUL, Di-
dahiile, p. 116. -
*L:>
Od ce se înaltă se smeresce.
C. NEGRUZZI, 1, p. 260.-H. D.
ENESCU, în», c. Zmnoslfrt,,j. Do­
J'ohoL - E. I. P AT.RIGllr, în», c.
Smulii, i- Coourlui«,
Cine (cel ce) se înalţă se va smeri.
I. G. VALENTINEANU, p, 21 & 27.
I
Ne învaţă supunerea şi modestia.
Toţi apostolir, împreună cu Solomon, spun: Cel ce se
înal1ă se va umili, cel ce se umilesce se va înr711a.-MATEI,
23, 12; Iov, 22, 29; Paov. SOL. 15,33 & 29, 23; Ltro. 14
11 & 18, 64: lAO., 4, 6.
Poetul latin ne spune aprope îl) acei"şi termeni eL
menirea poporului roman este:
Parcere subjeciie et debellare superboe.
1) La porţile cele mari su nil vînturile mari.
================== pagina 390 ==================
390
10104
PROVJmBE1�E ROMÂNILOR
������-
QLwnd l' orqueil checauche deoani, lumic el dom­
maqc suioent de ]Jrh,
P?'OV. Franc.
La supe1'lxia Ci11l1o a caoallo c tOT1MJ a piedi,I)
PI'OV. Tosc.
Ifoc7tm1t.fh ltommi 1'01' dem FaU. 2)
P?,OV, Genii,
Pridr qor8 7){;f01'r Ilie faU, 3)
P?'ov. Rugl.
*6
S'a înălţat omul nostru.
H. D. ENESCU, în» c, Zamostea,
[, Dn?'oho�,
Când unul a ajuns unde nu se astept:l, nimeno sti
parvină.
10105 * 6S'a înălţat nernul nostru.
K. A. ZAMlcIRESuu·DJACON, iu»,
c, Siiubienii, j. Dorolioi.
Acelaş înţeles ca la No, 10105.
A INCĂLECA
Ve'F ssr.
A SE lNCUSCRI
Vcdi (] .fi Asou/fna, CUfat.
1) Mândria se duce călare .�i se Înt6rce pc jos,
2) Mândria vine Înaintea căderet.
3) Mândria vine Înaintea căderei.
4) Cine se mândresce remâne scăpctat.
================== pagina 391 ==================
10\06
. TITLUR1, JOCURI, Rj�SBOtU
Până nu ne potrivim
Amîndoi nu ne 'ncuscrim.
391
A.PANN, II, r- 13!'l.-H1N'l'fi:SCU,
LI. isi.
Pentru cel cari sunt ele o semit, şi mal ales 1'e1.
10107
*,0,
Nu m'oru încuscra cu el.
AVR. CORCEA, ]J(()'()71, C. COŞ/etIl,
Banat.
A ÎNNOTA
10108
Să înn6te nu e dat de cât la cel ce s'a
'nvetat la înnotat.
lORD. GOLlTISCU, Mss. IT, r- Ci;).
Se <;lice pentru ori-ce meşteşug ce n'a îl1veţa.t ore-cine.'
(Gor.nson).
10109
A nota în contra valurilor.
G. 1. MUNTEANU, ]1. '/2.
A se împotrivi părerilor sau credinţelor primite ele
toţi. c8i-l-nlţL .\
Remonier le courant.
PI'01!. Fi·aur.
A SE ÎNSURA
10110
Ins6ră-te până nu'ti trece vremea.
A. PANN, II, p.147.-HlN'.j,'ESCU,
r 80.
'I'oto 81111t buuo la Vl'Cl110:1, 101', dar mal ales căsătoria,
================== pagina 392 ==================
392 PROVERDEI,E ROMÂNlLOR
10111 * DOmul când se însoră îşi mai pune o dogă.
GR. POIENARU, 'ing, i. PU!1Irt.
8e întregesce, se cuminţesoe, se mai statornicesce.
10112
'1',
:t= Plecă şi te 'ns6ră
Pe rînd ca la m6ră.
P. Gr\RDOVIOEANU, JN"r{ }. Me­
hedinţi.
Pentru cel caro u111b1:\ după insurătore, cânrl 'i-a venit
rîndul.
10113
*1',
S'a însurat cur-golea cu fata sărăciei, şi
'i-a cununat ucigă'I t6ca.
G. P. SALVIU, 0[11/) .• c. 811111lţl,
i. Cotrurluiu:
Ctmd soţiI sunt nmindoî sărao].
10114 * DSciii eu c'o să me 'nsor, dar îmi trebue
întăiu la nopte.
8'1'. 'Tul'J':scu, 'Î'i11!. c. Calrmclc,
J. Doij.
Ve,)! Varii.
A celaş înţeles ca la N o. 304, la, care se ad:wgr. ea
variantă.
10115
Dacă inima îţi cere
Te 'nsoră şi 'ţi Ieă muiere.
A. PANN, II, r- ]O!I.--HfNTli:Sf:U,
r- 79.
Celui cărutn îi arde de căsătorie.
10116
Ori te însoră, ori te fă ostaş, ori te fă
călugăr.
A. PANN, H, p. ] 14 .. - HrN­
'('Eseu, p. 80.
================== pagina 393 ==================
t
'l'J'rLUHI, JOCURI, HESBOIU
'I'ot omul e dator în lume să urmeze unu elin aceste
treI, adie;I,: sall si.i se Iacă ostaş, 01'1 ctLlug;\l', satl sit se
îusoro, dar însă ostas SCL se facă mai tînăr, eălllg;1,1' lfwl
hetl'tm şi SlL se însor� când ;Ljunge în minte 111;.L1 coptă,
ctmc1 pt'Jte adică. SCL c[tştige bani, iar nu când scie IJlUn;L1
Set cheltutescă. Ve�li A. P ANN, Archir, p. 13.
Grecii de astă-�1'i �lic: saii ineoră-te dU eşi; tîncr, sai�
hotărcece-ie din tinereţe ca s(i te cillu.!}(lresc'i,
POVESTEA VORBEI
llIulţ,r '[I)1'OS(; singurătatea, ,1,u' cu ,le ea. sun t S:I,LIIJ.
I-alil CUl1"SCllt bunătatea, mta venit acră, clest.u].
U" um sing'lll' intro casă, şade ca un surd §i m ul.,
l\'Ii"lllD,ncll l'rtl'U, de masă, tliJl'lue HI'ă aşternut ;
CrLlJl] pled( din cas'afar�" drumu '1 e fără soroc,
Umblă ca o prerde Vfl.l'iÎ" �i'i.1Jr1Vin(] din loc 111 loc.
IJrunzc;sco l�n�l" :1 e r'-,mo, ll1ălifl,nc�. e: ? afl�,
Unele msorcz« cl.n1'IIlE\ aşte]'ne ce s o ntîmpla.
In case familiare, CII vţ·\l hu n nil '1 priimcso,
E greţos 1:1 fie-care, ,leşi 'Il fa,ţH, îl cinstesc.
De s'al' ]lllrtil cât de bine şi d'ar nmbIil ea llll sfllnt,
'rut îl defaImă or'l-cine şi îT ',tico: pa.soe-vînt.
Fie-caro îşl teme nevasta, fatfl. ,10 el,
Şi să sllesce sil.'I "home sn. petl'l;ci'i. 'lJ vre-tUI foI.
J�l cfl.t de 1Illilt să pnsU:sciî, şi SA. II1n1)le nO-lll�muaL,
l\iaţ.olo să. '1 ehinrărescă, 1;"t îl ,�ic că c 'mllUlImt,
De să. dnce la vr'o t.r61,ă mai ,les, ulJI]e Sllut felii el,
Olll'tesan îl fac în g'rahiî" �'î�l rÎtl de el Între Ol.
Do să duce la primblarc IlllllJlil. Sill,!;'i1l' Cfl 11'1 cue,
Şi privcsce CII .iind mare la. ci1ţî de lJmţot SQ duu.
Hl:de vve,:lcv Vl"O j�gnl':l,v vr:o tînel'il, Vl"ullpalJtof,
t:lta, se lllta, Gasca glll'fL. ŞI se aleRe cu, oI!
A-casă laI' claeă vine triîesee cn totul prost,
Rfll'e-Ol'I rnilll'lllciî ]JiJlo, mal mult, Ilscătllrl �i lJO�t.
Câml e bolnav n'm'c cine un păhar R.l'il să '1 ele,
]\1[61'8 p>lnă .. A.ll'[ îl vine nJ1 cunoscut a'l vetle.
De are bmll tot g'itsesco pc 11ll mal doritor
Şi, vine de '1 lingnşrs,'o S;t-l bse moştenitor;
br Ile esto siîl.'n.c m,n'o Cii ',!ile il in \lo-ciî.tat,
Do patrn, fiî.l'ă pl€tIlS'Jl'C, în gl"·'pii. e aruneat.
Şi să pIerde Illlp5. ]ume Cll IJ pnlbel'c în vînL
Nemnl S811 şi al se(1 nnme mOl'ge cu el în llJlJl'lnÎttL
Nn '1 remn.ne elin viaţ.ă, pomenire c'a. tră,it;
Trăesco fără rlul.ceţiî" se duce cum fi. venit.
Iată dar singurătatea, pe care mnlţl [) slăvosu,
Asta c, <,lic, bunătatea 1;1'[('1nl"1 filosufesc.
Fie, fie, dăl'lIitil dintrll tot sufletn! mell,
A'luă-o elti e doriti't, mal Jlllllt. nu [1 vuese eu,
Cu Dnmne<,letl înainte, îrn'i leaÎÎ inima îu eli "ţI,
.ilIe 'nsOl', CUIllIllă, păl'.inte,�.i <,1 ie[l,-ml tOţi d ]l'am lnin\1.
CUlioscut şi seinI; este u'am mai fost căsătorit,
Am ţinut (Jolle neveste �i nici una n'a murit.
!
ii
II
================== pagina 394 ==================
394
PROVERBELE ROMÂNILOR
-------------------------------------�------------
UHa me liisă pe mine, pe una o lăsaill eli,
De am trăit, ]'e(1 sali bine, să. ne erte Dumucdeii.
Şapte auf triîiif cu una şi me1'811 m'am judecat,
Gâra -- mâra tot-rlc-u ua, ,lar în sfîrşit am scăpat.
Cu a doa făcu: casă, şi la, al (lecilea an,
Vreud să, se facă mar grasă me urî ş'im'i fu duşman.
8ăracă, fuseră, tote, săracă şi ncum tcau,
Ou doar, n'o fi şi cu poto peste Ill,d bine Sle dai'!.
Dar însă de loc n n 'mi pasă OI'�i cum (rotii nemeii,
Unde o le�i sfl lesă, sunt deprins a suferi.
Ca un soldat ce 'n I'esbi'lo ma] d(-) multe 01'1 a fost,
N'are frică ,�t novoc ca acel recrut şi prost.
Cine n'a 11111-blat cu armă c frică 'n mâîuf să U lea,
In ochi îl e ca o spuimă îl mănânc oti.inir cu Ioa.
Iar cel .înveţat indată o lea ş'o are de joc,
Se aprinde şi stă gata să, intre cu el în foc.
Il ver,ll cu truntea semeţă peste armaţl tăbărît,
Pe mortc ori pe vieţă" 1111 '1 pasă e hotărît.
Aşa şi cel ce se 'nsor-ă ş'a t.I'3S gândul oăsnioesc,
D'a dona s'a treia ()l'it, Irict, spaime nu '1 îngTu2cse.
Gâra ---' rnâra, un 'l sfiesce dlitecele i se par;
Când se 'nvaţă şi. '1 lipsesce, duce dorul l'a 101' rru',
Omului de ori ce bine Îl vine imbuibătnrf,
De duloeturt greţrt 'i vine, doresce şi acriturf.
Pelinul amal' ca fierea ca o doftorie '1 iea
Şi mal cu gust de cât. mforcn pe ne-mâncate îl bea.
Mftngâ,erea aşa iară, satură des când o vedr
Ş'îllcepe a fi amară, de n'o fi şi ceva sfe\11,
Că unele sunt iubiri multe snnt şi multe 'nb'istăeiulll,
Ca plânsul'ile la nunte şi rÎsLll la 'ngropă.ciulll.
De când lumea ast-fel ti,te a fost şi VOI' 11 cum sunt,
RÎcI s'a putut, niel se pi,te împotrivă-le cuvent;
Clll elar pIelea să 'nfuI'l1icft, nevestă 'n Gasii Să'Şlic<l,
S'I) Iase cnl nu e frică să tragă danţuI cu ea,
Dar nicI ne'nsurat, În urmă să I11nhle prin sat hîl'lm.l',
Că ',�l găscsce ele îl curmă ell'lllilul din sat vre-Illl }Jar,
Pentru că 'n sfflllta sCl'ipturi'i., e 'nvederat. şi citim,
II mIc cUt învcţătu.I'ă În llime cum să, trăim,
\',,, Lina din tl'ei la uUlIlor, S(I '�1 aleg-ă, cinc-va�l,
Or'i Î11s1wat, 01'1. ccll1/get7', o'r'i să se fac(Z os(-aş,
A. P ANN, Il, ]1, 11L1.
Ace::;te Ve1'811l'l. 8unt mai ale::; intereBante prin am;:'mUll­
tele ce ni le dii. din vieţa. lui Au ton Paull ..
10117
De ce nu te 'nsori?
N'am banI.
De ce nu câştigi?
N'am noroc.
De ce nu mori?
Căci nu 'mi vine m6rtea,
A. PANN, II, p. 126.
================== pagina 395 ==================
TITLUUY, ,JOUUHI, rritsBoY.U
10 Cine nu are haul ::;au 11U ::;UlU ::;,:L '1 ufL:;;tige, nu trc­
bue să se căsătorescă,
:2 o Pentru omul fiiret nicî o VLLgii,
,Ji
I
10118
Le
Când se 'nsoră,
Nu '1 (e) de m oră.
1. CUEANGĂ, C01l'V, Liter., XI,
p. 26; Poo., Il 15,5. - P. 181'1-
REseu, l1,cv. 18t., I, p. 4.58.
Pentru uei u,Ll'l ::;e căsătoresc :;>1 nu ai:î cu ce Si:'L ţillCL
ua8a.
«Ti-ar gă�iL <ti�e IlJaLe. l'eu,'c(t e�tl IIU 1)Uil' OUlIJ, JtllL1' Chirl1:'L; vor
l/uscl şi tu, ia a§a, _În�dqLlii, eţttu odată. Aru ULl Henluuă.Ludt,? ani eii
t'JLlO cele trelJllirlC'i;'"u perrtru uas:1'? Tu el'c<U cii n uu.af ,,�a se ţillU
o femee '1 ... Vorba ccca : «când se 'usol'ă, non "f, de morii», - L CHJ'ANUĂ.
I
...
10119
:l: 0-
. Cine se 'nsoră trebue să aibă de moră.
D. Posovrcrc, Î1w. c. Onvin,
comit, Anul, Ungct1'ia .
Acebş iutclo» ca la, No. 1011(:\ sub formă de povaţă.
lOUD, GOI.Eseu, lYJss. Il, p. J()5.
- P. Isrrnnsctr, Iie», Ist., 1, lJ'
4.58. - FH. DAME, Il, 1'. 208.
10120
* Când te însori, să te însori, iar nu să te
măriţi.
Aeliuii::;ii uu iei nevastă care să 'ţi poruncescă (GOLESCU) .
10121
•
Insoră când vrei, mărită când poţi.
D-na E. B. MAWl', p. !J8.
Arat;). cu dt�L greu tate 1l1�Lritl o b.tcL.
VClP: el fii/irita.
lI1a!'i!! ton jils lJuand i'tt ooudras,
.lJ![câs ta fille 1J'�tand t'bt po'Wl"1"as.
Prov. Frmw.
================== pagina 396 ==================
396
10122
PHOVJmnl':LJ<: HOMÂNILOH
Casa tu h'lja como pudiere«,
Y iu. Iiijo como quieieres. L)
L'roo, SPUi!.
JJila1''I'.'J !J0Lt1' Son when !jun ioish, !j0UJ' Duuqter
tohen ţtou. cun. �)
t-o». Engl.
Lesne a se 'nsura,
Şi greu a se dessura.
A. P ANN, 11, LJ. llO.-IILN'!,I'SCL',
]l. 81. - D-ua E. B. MA WH 1). 54.
Priu urinare să 118 g[mdim Line iuaiu te de u face acest
pas hotărîtor.
Uicorem duxi sei! cenium poste« lux]. ")
1'/'0'0. Lat.
JJil((1'1'!j In Haa«, anâ 1'cpent at Lcis'U1'I;. ,[)
1'/'0'0. EII,ljI.
l�[ci'ratlwnin Eile,
Bere'lit man mit Weile. ")
Pro». Germ.
CM erra in freiia
A uell' aqio si pa/de.
Prtni. ilai.
1) Mărită fata cum vei pute, �i îns6ră băiatu Cll111 vcf vre.
") III,;\1I'atl hul vostru cum veti vre, măritat! fata vostră elim VG\t pute,
a) M'am 'însurat, clar am plâns după aceea l o sută (de ani).
") Insurat cu grabă, 7' căit pe Îndelete.
5) Insurat cu grabă, te căiesce pe Îndelete,
================== pagina 397 ==================
l'LTLUHr, JOUURI, RESBO'iu
397
l
10123
Până la doue-deci de ani se însoră cine­
va singur; de la doue-deci la doue-deci
şi cinci îl însoră alţii; de la doue-deci
şi cinci la trei-decî îl însoră o babă; iar
de la trei-deci înainte numai dracu 'I
vine de hac.
1. CH"�ANGĂ, 001/,'0, Liier., XI,
p. 22; Pov., p. 142. - S. FL. MA­
HIAN, Nunta. p. 14.
10124
10125
Cu dt bărbatul se deprinde mai mult cu v'îeta de .bur­
lac (holteîu), eu aW.t mai grell se hotăresce a o părăsi
�i, de la o vreme, nu se mal tine uimene de capul lUI
ea s;l, '1 facă om între omcut, ci ehiur h;Lhele, talpa la­
dului, cart sciu S�l închlege �i apele, nu'I pot veni ele hac
�i '1 Iasă în plata Domnului.
:1:6
, Nu te însura, mei vere,
Că femela multe cere.
A.NDHIl[ MAl�lNl�SCU, înv. c. ]-[11,­
'mele, j. Argeş.
V(:(!' J1Iltrerc.
Arută firea ne-s;\t1osi:i 1;'1 vecmic ne-inultumită a femeii.
*6
S'a 'nsurat Petrache!
GA vn. ONJŞOH, praf. c. Banca,
i. Tuiooa. - Gn. A.LEXANDHllSCU,
nuuţistr., i. Pnlna.
10 Erit O huîrnanu, 1';1, strins ele pe dmmurt.
�o A p(tţit' o cât do buuă; l'a potrivit cum se cada.
10126
*A A • •
msura pre cine-va.
v C(rÎ a 11I/lrl tiI.
10 A.'l goni, it se cotorosi de dînsul.
2° A'l potrivi hine,
20 A'l omorî.
INSURARE
10127
Însurare fără stare, să fii gata la tesală.
IOHD. GOLESUU, J.l!Iss. II, p. 102.
================== pagina 398 ==================
398
PROVJlHBJ<:LJ<: HOMÂNILOH
------
Adică ulcll ce Be iusoră fiil'i', uict o stare, ::;rt sufere ale
uevestei sudulme (GOLESOU).
10128
Însurarea de tîner, ca mâncarea de dimi­
neţă.
IORD. GOLESGU, Mss. II, Asc11/.,
p. 6\1.
*6
Iusurarea de tîner, Şi uuincarea de dimineţă
nit strică.
GA vn. ONl�6R, Ji/'�r C. Pnicsci.
J. 'I'utoo«.
Vc(F J/lYlll'at, IIlSltrt'l!t)rC,
J//i/tctlrc.
At;eb:;; îl! teles ca la. N o. H 7 57.
INSURAT
10129
Insuratul de tiner şi mâncarea de dirni­
netă n'au greş.
C. NEGRUZL:;J, I, p. 251.
*6
Ineuruiul de tt�niJr şi nuincarea de dimilte{(Z
mare vine prinde.
P. Gr\RBOVIGEANU, J!'I'C!f. G. t-a.
cioiu, i. Musccl.
*6
Insurainl (le Un!!'/' Şl mâncarea de ilirnineţcZ
ml strică.
E. 1. P A'l'HlclU, îuo. c. S1'Iwll!,
j. Covurluiu.
Insuraiul (le orcnie şlmcînm'rea (le rliJni'lluţ((.
V. AL.I!:XANDlU, Tca 1·1'. , p. 4[8,
506 & 9Pi5.
V cdi Lnsurarc, fllsurdtorc,
Alâltcare.
Acelaş înţeles ca la No. 10128.
================== pagina 399 ==================
Cliirii« în procincic.
TlTLURl, JOCURi, HEsBOIU
Chitila. - Al uitat eă dăn. lImsă HIl1l'C astă'I�l .. ' de l,liult lJlwă
Gă Iile duc la l.'aris şi că log'OLlilLl pc Guliţă cu Luluta.
Birzoiii. - Ba că se ,,tic] ... altă nebunie.
Chin:ţa. - Nebnuie ?
Birzoiu: - Uuliţă 'I pl'C tiner.
Chirit« .. - Cu a.tâta mai bine .. ' insurat» de rlimin(;f(t şi nuiucat«
de 'm'ame ...
10130 * 6Sculatul de diminetă şi tnsuratul de tiner
nu strică nici dată.
C. TEODORE:SCU, iuo. c. Lipoca,
i. V{(ljluhL
A.cehl;' ÎuţelUei cu la No. 1012D.
10131
De însurat şi de c6te g6le să nu se va­
iete nimene.
LAUHIAN & MAXIM, I, P u57.
V CI)' Co}il, Cot, liwln't­
l(;rtl .PL."'r.
Ci:'tel femel. cât per îl! cap, ::ii nu atîrnă de cit ele vo­
iutu ta ca Stt 'tI pui capul sănătos sub Evanghelie.
10132
9u1 stă gândul la 'nsurat
Amblă pare că e bet.
S. FIJ. MARlAN, Nun/a, p. 93,
Pl'G cine l'�t ajuns dorul ele Însurat nu mal are nici
tragere de inimă nicî SpOl' la lucru, precum mal l,lice
cân tecul poporan:
Câud e vremea de 'usurat
Nil al vreme de lucrat,
Că mergcnd ca să lucl'e�l
Din inimă tot oftezt ;
Şi când vrei ca să ruuuccscf
La i Il Li ta ta gâllllescl,
Şi ele loc nu poţi munci
Când vrei să mergt a peţ1.
Şi de loc nu poţI lnc!'il.
Când vrei fl te 1n8111'11,
Şi să fiT 1I.e al teu rîud
Să nu âmbli t.ot gândind.
================== pagina 400 ==================
10133
INSURĂTQRE
Insurăt6rea de tiner e ca gustarea de
dirninetă.
A. P ANN, JI, [1. 148. - HIN­
'fJ!:SCU, p, 80,
Iusurătorc« !Îe tiuer 1; ca I/UZnc(tJ'CI( (le I{ t­
JIIt1tt:{ll.
LAUf\lAN & MAXlM, Il, p, ��::i,
"'6
.!. Insurâlorc« fili/purie C ca uuincarc« IZe di-
mtltetă.
Selwin .. Ccuir. Bite. a. ViI,
pr"in P. GÂHBOV1l)J!:ANU, P1'(�j'.
:j: 6
Iusurăiorca de tinifr Şl uuincarea de dimine{cZ
wu siric«.
(1. P. SALV.I'I), in». c. 8uwlli,
J. Uou/t'l'luili.
VC(,J'î .I11,rt/'/'a/'c) II/surat)
/U(l./l(;an:.
Aee] ca�'i îl! ţeJes urt ca la N o. 1 O 12�).
10134
*6
La însurăt6re şi la m6rte nu se p6te să
n'ai parale.
GAVR. ONIŞOH, .l'1'Oj'. c. Brrlrul,
j. T1!lot'rt.
Cu.el �l una. �l alta eul' eheltuieb mare.
10135
;::6
De însurătore şi de c6te g6le nu scapă
nimene.
Dvna Z. J UV AHA, COIlt, Fetlesci,
,i. Tuiooa.
================== pagina 401 ==================
TlTIJURI, JOCUl�l , RB;sBolu
---
401
*6
De insurăun:« :�'l, ele cote .(Jrjle să nu te 1)(f,cţt
nic: odată.
SC11ân. Centr. Bnc" CI. VIl,
prin. P. GÂR130VICEANU, J!1'o.J.
\ve.'(!l Copil, Col, 111S1Irat,
['iir.
Aceln'5 înţeles ca la No. 101:31.
10136
*'
Ii trebuia şi lui însurăt6re ca curului
biciu.
A. GOROVEIU, rom. Folticcut.],
Suciaua:
Despre ;e1 care se. în�o�'rl, ,fi'\,rii si\' 'j fi venit vremea
salI frLl'tl. Sa fie vrednic li ŞI ţllle casa.
10137
*
După însurător e şi cal de ginere.
1. BĂNES()U, ]il'Oj. j. R0J)1(111.
Ve,i' /llrÎrlt.
ISON
10138
*A ţine isonu.
G. P0130RAN, 111St. cont. Slatin«,
,j. ()U.
VC(p: BÎzorlt, /ft7l/xlt)
Stntnd.
JAC
I I
i
10139
Doar nu 'I tera 'n jac.
V. ALEX.ANDRI, Tea./;1'., p. 71 !CI.
Oil,nd poţl 111(1, C0 'ţr pIncn '5Î cnm îţi place.
================== pagina 402 ==================
402
PROYERBELE ROMÂNILOR
RĂSVaĂ'l'ESCU. - J\t('ai păcălit Ielită; dar vorha ceea: păcălire (1"
lelita, cerc ]Jlatll 1) gnriţi1., (C(mtr! s'o sărute),
SUClANA - (l'espi}1.'!(�/(IIL'1) Da cn.!.:\ 'ţ'i ,10 drum, oruul c , dO(l1' uu. 'I
tem "n [ac.
JAF
10140
*Dacă e jaf, jaf să fie.
r. 1SPlHESCU Rev. Ist., III, ]1.
11)3, -1. G. VALn:N'l'INJLANU, p. 313.
Da,d1, e rlr'! foI, .f(�f se/' fie.
10RD. GOLESCU, JI![ss. II, r- 87.
Ve'fl Bal.
Se (�lice când nu mal e milă §î îndurare (GOL Eseu).
JOC
10141
Dacă n'ai noroc
Cacă-te pe joc.
10RD. GOLTI:SCU, Mee. II, p. 11 r.
Adică 8:1. 11e depiirt:\m (le jocul cttrţilOl', când n'avem
noroc (GOJ,ESeU).
JOC
Ve'fL I1tiJ/lIl, LuCI 11, j\loI'Ot".
* 6J . l
10142 ocul rupe cojocu .
Semin. Cenir., Buct!?'. CI. 17III,
JiI"in P. G.ÂRBOYICEANU, prof. -
1. POPESCU, înv. com. Dobrcui,
.1, Ilfov.
VC(fl :focă.
Cine se ţine de jocurI şi petreceri sărăcesce.
*6 .
10143 Jocul nu face cojocul.
V. SALA, ilasc. c()m. Şnst, comit.
1JilI01', Ungaria.
================== pagina 403 ==================
TITLURI, JOCURI, H.ESBOIU
403
lij
,
i
I
10145
Cine î:;;l perde vremea numai în jocurî :;;1 petreeert,
1111 are cu ce să se îmbrace.
:l:6
10144 . Joc fără descăntec şi ve.duvă fără plâns
nu este.
V. SALA, (lase. C01n. Petritent,
comit. tui», Unga1·ia.
Nu e bucurie fără supărare.
*/\
- Hai la joc, pici6re g6le!
Baiu, că mi-i f6me.
G. P. SATJVI1"r, 'Î1/1'. c. Smulii,
J. COm,t1-ln'iu.
on,nel poftim pre cine-vn l:L unele :;;1 dînsulut îi nrdo
inima ele altele.
*6
10146 Nu dice : hop!
Până-a nu intra în joc.
v. A. F0R!\SCU, c. CrÎmpn/nnq,
BUC(m1W( •
Nu (licl?: hop!
Pân(Z 11U ieued; în joc.
HTNTICSCU, p. 7<>.
*6
Nn rlice: hop!
PâncZ nu c.şt'{ 'Zn joc.
G. ONIŞOR, J!1'n.l c. Dob1'm),"{,
j. TTasht'f!II.
Nu (ţi: hop!
T(înli nu )'i, sări 'Îm joc.
D-na ELICNA SEVASTOS, Nur.,
p. 212.
*6
Până nu intri-în [oc
8rY nu (lic'1.: hop!
G. POBORAN, insi j. Olt.­
C. TEODORESCU, iun. C. L1p01;a,
,j. TTrtsz"t'{n. - GR. 1. ALI1XAN­
DR.l'SCU, 111{(gisfnt!, [. Putnu.
================== pagina 404 ==================
404-
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
Aiunc; (li: hop!
Când eşti, în joc.
IULIU OROl'ŞOREANU, tlasc. emil.
Galsa, comit. Ami!, Unqaria.
Ve()i li S(7,-).
Nu te bucură înainte ele a vedesfîrşitul. Ve(1f No. f)SGfl.
Ante oietoriam ne canae t1'iumphum. 1)
Prov. Lat.
Il ne fau; pas chanter le triomphe ({vC/nt la 1,ic­
t01:1'e.
P1"ov. Franc.
Non conoien cantare il trionfo prima dell« 1'1,C­
ioria. 2)
Proo. Ital.
Singe nicht Victoria, beoor tler Sir.rJ mfoc7df'n
isi. 3)
Prmi. GC?'Yn ..
JJ![en mod qeen trÎmnflied ,zingen VÎiÎi1' de 111r:lo1'ie.4)
Prov. Oimul.
10147 * 6Hop! până eşti în joc.
V. SALA, ilasc. c. Mieie«, comit.
Bihor, Unga'I"!rI ..
Bucură-te pânrt îţi merge bine.
10148 * DNu sciu ţese, nu sciu cose,
Iar la joc des te îndeşi.
OR. ALr:XANDIWSCU, moqistr.,
,j. Puina.
Ve(1l .1/ori'!.
1) Să nu cânti triumful Înainte de victorie.
2) Nu e bine' să cânţi triumful Înainte de victorie.
3) Nu cânta victoria, Înainte ca victoria sit fie câ,tigată.
4) Nu trebue să cânţi un cântec ele t riumf 1najnt� de victorie,
================== pagina 405 ==================
1'1'l'LUld, JO()UltI, REsBolu
-----------------
Acelaf] înţeles ca la No. 10084.
405
10149
După ora ş-dzucarea.l)
PIeR. P AP AlE GT, Ztoeit, J((/l1'f8"
p. Jri4.
*
Oala rhirr;lu ş-ţţiocl«, 2)
L OOYAN, ]Jj'of. r. PcrÎl'oZi, Epi».
J. OU\' AN, zn·o/. c. Tanina, Rpir.
După împrejurărî f]i faptele.
Aromânit an jocurt deoschite pentru nuntă, serhiHol'I,
potrecert, mese, etc.
l,)iCPl'AH are o originiI gl'ecesc:L.
1\ o.to: TOV %=(10, %0 TO') 10PO.
Pr01J. c-».
10150
:\:6
. S'a pornit ca surda în joc.
G. r. 1'OME;;CU, îun. c. Broscari ,
J. 1I1eherlinţl.
Surda ne-audind câud tace Iăutarul, c;l, silo se, OP1'�sC;�
şi ea din joc, mat joc;" puţin pin:. verlA ca sau lăsat
cel-l-alţi.
Se aplicit ;),08101' carf se pOl'lleSe Într'o h8hr� f;I.1';' Hiel
o soco telă şi În afm'r� de vreme .
• r , !\
10151 0'(. Face din joc, dac.
A VR.AM COIWIIJ\ paroh, r Coşle-!u,
Baunt.
') lJupă vreme �i jocul.
2) După timp i,i jocul.
') nupă timp �i jocul.
28
================== pagina 406 ==================
406
PROVERBELE ROMÂNILOR
Despre acel ce încep cu gluma şi sfîrşesc cu certa. Se
întrebuinţeză mal ales pentru copil, cari se j6c:". şi apot
se bat. Ve�ll No. 10163.
10152
La joc şi la beţie se cun6sce Românu1.
BARONzr, p. 206.
Acelaş întolea ca la, No, 81(jfl.
10153
Cel ce privesce la joc, mal bine judecă
de cât cel în joc.
TORD. GOI,Eseu, MS8 U, p.77.
Adică cel: pĂ (lin n.fn.l':\ ele c:Î,t cel ce urmezăslnjba ]01'
(Gor.nscu).
*A
10154 . Dacă te-al băgat în joc, trebue să joci.
1. Cn�:ANGĂ, Ainini. p. IJG. -
AVR. CORcr�A, paroh, c. Coştetu,
Banat. - O. c. BUNGl':'rJANu, stiul.
c. Cosoveţ, j. Mehedinţ1..
Daca al, intnd în joc trebue set jad.
FH .. DAMlE, II, r- 248.
Ai; int1'rt.l în joc, trebue S(t jad.
S. r. GROSSMANN, rn«, r- 1.
Cine 'intn'i în joc cotă slî [occ.
BA1WNZT, P 50.
Cine il1!n(, in joc cautli sit J·oce.
HIN'p:seu, p. 85.
Ve'!l Da7J!, J[,,,,,7..
Cine-va îucepânt] nu 11101'11, an voo (le ne-voe 0, silit
sr, '1 ducă p:1,l)rt la sfîrşit.
================== pagina 407 ==================
TITLURI, JOCUnI, IlESBOlu
407
< Apot sviile potcapul de-o parte �i la joc de-a valma cu nOI, (le 'r
pă,lălii.rall pletele.
«Şi tragem nu ropot, �i dane, şi tret, (le lera, cilt pre ce să RCOl.C'lIl
sufletul (lin popa. Şi aşa l'am vlăguit, .lo '1 eril, acum lohamctc (le nor.
Dar ,-,wba ccla.: daca te-al htuţat 'În ,ioc trelruie sa [oct,» 1. ORI,:ANGĂ,
10155 * I\Nu intra în joc daca nu vrei să jocî.
C. TEODOB.ESCU, 11//1. o. Lip0,/'a,
i. V((sl'n�'((,
10156
*
Daca 'I joc, joc să fie.
J-\C0la� inţeles ca, la No. 10140.
10157
A aduce pre cine-va în joc.
LAURIAN & MAXIM, IT, p. ns.
A mostecă p1'0 C11\0,-va într'un lncru l':b':1. scil'oaluL
10158
* NI chema în joc.
LAUHIAN & MAXIM, rr, p. 1 W.
A chema pn� cm e-va S�L 1'ac:1, ce-va ce 'i place, şi scie
RtL f:l.eii.
10159
A face bun (reu) joc,
LAURTAN & MAXIM, II, p. lliJ.
A'] mergo bine ori 1'Ă1'1.
10160
Nu e loc de joc.
LAURTAN & MAXIM, IT, p. 181.
10161
Nn o vreme de fi, petrece.
* A intra în joc,
D-nn S. NĂDE.JDF., s«, p. 204.
================== pagina 408 ==================
408
PHOVJmBELE ROMÂNIWR
._--------
10163
Acelaş Înţeles ca. la No. 10085.
jocx
2 * 6J, .,
1016 oea sparge cojoca.
P. GÂRBOVWEANU, ))r'o;' c. CA·
numita, J. Olt. -CĂLIN IORDACHE,
stnd. i. Argeş.
Ve()'î .'loc.
Acelaş înţeles ca la N o. 10142.
* 1\ ,
J oea aduce tărbaca.
P. G,\RBOVIOEANU, ]Jr·of. c. Şcr'­
U({,ncSf'[, i Ar·gcş.
Ve,)1 JO(.
Adese 01'1 petrecerile se isprăvesc cu h�l.t:l,l. VeeJî No.
10151.
]OIMIR
10164
Joimir.
L. ŞĂINEANu, Dict .. p. 448. -
Fu. DAMI�;, II, p. 248. .
Adică ştrengar,
In vechime, soldat cu plată, în Moldova. J'oîmirî 01'[[,1\
h ol'iginli un COl"p de soldaţi, în Polonia, do nude nu­
mele a trecut, mai tân;liii şi la. noi.
<JEriî. bOlcriî, şi mal ales Miron Logofetnl n'au vrut să dce zapis
cn. acela la mânile lni Dimitraşco-Vodă ; ce ali (�is cii ţem esto piinii.
do omon)', �i de OI' ornă câte cinct-şoso 'I'ătnrI într'un sat, n icl se vn
cuuosce pc urmn lor stricăctunc ; CfL şi în Tera Leş,'seă CJ'll'''.r.. .Tot·
mi·rt prin sate, şi DiG! nn 1'('(1 nu petrec inncnill'1'in snte ». - NIC.
MUf3'J'Ii:, II, ]'. 13. ..
A]ucA
Ved'i' J?n/ll, a Cântr!, Crnr,
jlnli-,' a fi/lI!')'i1-, j;i-ic'I, l-/oJ'/f,
Leit, (/ Illllrl, 1)01'(7) J"�71-(r.
================== pagina 409 ==================
TlTLUl>!, JOUUld, UESBOlU
10165 * 6T6tă dîua top şi hop,
Sara nu 'I ce da la porc
V. SALA, tlasc. c. DU:ln{;ntvani,
comit. Bihor, UllgaJ"ia.
Cine se ţiue numar de petreceri nu are cu ce să ducă
che1tuelile casei.
10166
*6
Hopa, hopa
Joca popa;
Uîuiu
Şi dascalu.
A v H. UOHCl<:A, paroli, c. COli/ehi,
Banat
\)lcel'O glnlll�Ft, adese-ori ironica, când se ]JUlHl preo­
tul la joc.
10167
Cum se şopâe, aşa se joca.')
DR. Fn. MJKLOSlGH, Rwn. Unler.,
I, p. 12.
*
Cun: li şuieră, aşt g't6că. 2)
ILl� GHlUU, praf. c. Anninciii,
E1Jij·.
V e�i a Cânta.
Acelaş înţeles ca la No. �817.
10168 * 6Dacă fata nu scie juca, dice că Iăutar il
nu sciu cânta.
GAV. ONlfjOl\,proj: c. Dobrooet,
J. Vaslu'îtt.
Câud dăm VIna pe alţii.
1) Cum se şueră, asa j ocă.
2) Cum îi iueră, a�'a jocă.
================== pagina 410 ==================
4lU P1WVliRBllLIJ RUMI\N1LOr,
10169 * 6 Pentru' un lucru de nimica
J ocă baba de se strîcă.
A. OlOGO LU, siuâ. J. Dorohotu:
- O. 'TEoDom:t3CU, îu». c, Lipoca,
[. Vasln!'u.
Aeeh� înţde" ca la No. 5773 b.
10170 * 6 Astă-dl jocă, mâne zace.
V. SALA, ilasc. c. Vn�coI1-BCi
j'CSC!, comit. Bihor, Unqar!«.
A\,li bine, mâno 1'81'1.
* 6J, .
10171 oca mucea
Cu căcacea.
M. LUP,\J8i.JU, îuo, c, BrvSLC'I!'I,
j. Suciaca.
*'6
J6că ]jIIuce(�
Cu C(�CâCe(L
Şi le ccînlc't z,ljremlJujN{cCet.
'1'. BĂLĂ.';'EL, preot c. Stcjiluesd,
J. Vâlcea.
1° Când lUal mul�r n;'ttfdieţi se udună la o petrecere.
2° Când mal mulţi reI, mal ales şi pre tineri, se po'
trivesc la o trebă,
10172
*6
Ce ar mai fi dacă. ar juca ursu de bună.
voe.
GAV. Onişou. Jil'uf. c, Dcbro
v(,ţ, J. Vas7uln.
Supuuere de Irică, N',11 ce face, u';11 ia co tro, trebue
mURaL
10173
T'rebuie să. joci, dupa cum eţl cântă
vremea.
Ionu. GOLESi.JU, Mss. II, 1" 114.
================== pagina 411 ==================
'1'l'fLUR1, JOGURI, l{E:,moi'u <1-11
--------
Adică, după vreme, trebuîe si), te porţl (GOLESCU).
10174
Carle juca far de musica, Ie mugnit.')
DR. FR. MIKLOSWU, Rwn. Un­
tcr., 1, 1', n.
Pentru cel cart se bucură fi'ir�, pricină.
10175
Cine a plătit acela să şt j6ce.
IOIW. GOLESGU, JYIss. Il, 1', 78.
Adie;, cine e de vmu acela ::;:1 �î sufere, �î cine u
uiuucit, acela B�, �î folosescă (GOLEDCU)
10176
Cel ce j6că pururea umblă.
Ionn. GOLESUU, 1J18s. 11, p. 77 ;
Asem., r- 152.
Adică cel ce se silesce nu lipsesce din muncă (00-
LESCU).
To'u)mt'J's va Ijui âanee.
Pl'OV •. FT'lmc.
10177
J6că danţ pe mamaligă (mămăligă).
Şi-îl ajunge cât câştigă.
A. PANN, I, p. 106. - ElIN'{I"
seu, ]J. 43.
Pentru omul 111 âucăti.
10178
J ocă nuna p'în tindă de '1 ajunge pice­
rele în grindă.
IOllD. GOLl':SUU, JYIss.I r, r- 23.
AraUi pofta ce" mare lle joc, şî veselia pentru tinerii
căsătoriţt (OOLESCU).
1) Cine jocă iară musică, e nebun,
================== pagina 412 ==================
PHOV.li:HBIlLIl HOMANILOH
;1:6
10179 . J 6că pe teiu-belit.
U. POBOHIIN, iust. ci. Olt.
E muere rea.
:1:6
10180 ' J 6că pe talger.
E. 1. PA'l'lW':lU, în». �. SI/IUZrt,
ci. Cocurluiu,
Adică jocă bine.
10181
o faci de j6că înainte'ţi pe taler.
A. PANN, Il , 1'. 12G. - HIN
Tli:SCU, p. 84.
Ţi ::;e ::;upUlle .cu totul, ŞI eu plăcere.
10182 * 6 Par'că j6că pe tipsie.
G. POBOHAN, insi. c. Slatina,
j. OU.
Veqî Tipsic.
E sprin tau, g,Hit \,i vesel ; ::;a!t(L L1c bucurie,
10183
"n gioc pe tîpsie. 1)
G. ZVCA, siiul, c. Culuna, Al­
bania.
Te duc de nas cum Vl'Ol1..
In Albania se jocă uricit pe tipsie. Din acest obicetu
s' a născut t;1icel'ea.
10184
*J6că ca ursul.
JOlW. UOLl<;�CV, lJ181i. Il. Ascm.,
1" 52.
10 De uevoîe.
20 J ocă greotu.
1) Te joc pe tipsie.
================== pagina 413 ==================
10185
'l'1'l'LUKI, JOUlJHi', Hif:"iBO'W
-----
:i:
A juca înainte de a toca,
M. CA:t;IA!\, J!tlul-ic. j. Iaşt.
4·Jij
Petrece �i nu tl8 g,î.ndesce intâiu la cele trelrniuctose.
10186
*
A '1 juca pe degite (degete).
V. ALEXANDRI, Teair., p. 600.
A duce de nus pre cine-va, a'l purtă după plucul nostru.
Dicerea vine ele la Jocul păpuşelor. A se vede, între
alte, D. C. OLLĂNESGU, Teatru la Român�, I, p. 25.
<Irt ce să te i n crcrlI de-acum, lhlGă şi fetele te gloe jiu (legile>. ­
V. ALI':XANDLn, Tealr., p. 636.
;.1:6
10187 A juca gherghina.
'J'. BĂLÂ>:!EL, preut, c. SIr:f({1If�v1,
,j. Vâlcea.
A fi bel:;;ug. ::)e �li0e când merge unul Li11e �l totă
lumea e veselă.
10188
*A 'f-o juca.
V. ALICXANDRI, Teair., p. no.
A ':;;i rîde LhJ 0lU(�-Va, ;t'1 păcăli, (1.'1 ÎuşeliL.
« U tu Llil �'aisLa llul'it co lucl eah,!!. lilli v iUG sa 't-» joc.» - Husallile.
A SE JucA
JUCAT
10189
Când şti la jucatu, joca.")
r». Fu. MJKLU<ilUJl, Ru'II!. Untc?'.
p. 11.
Acelaş înţeles ca la No. 10075.
') Câlld c�tl la joc, jocă,
================== pagina 414 ==================
* 6N Al'
10190 u te-intrece a Jucat,
MeI burduf căcat.
ION BOLDJM, eleo , Seuiin, comit.
Tîrnaoa-Mare, c. Crihalua, Tran­
silvania.
10 Când unul nu se mal lasă de jucat, de petrecerf,
20 Amenintare pentru cel care se cam obrăznicesce,
JUPÂN
V e(F Slltgl� StăjN)";:.
A se vede în LAURIAN ŞI 11AxLM, Glosar, p. :3:37, pre­
cum şi L. ŞĂINEANU, Semasioloqia l1:mue'Z române, p. 446-
449 scăderea treptat a cinsteî cuvîntului Jupân, la Rom ân 1.
De unde în vechime cuvîntul jupân 1) era sinonim ele
domn şi stăpân 2) a ajuns astă-dl să se (;lictt numai evreilor
şi acestora chiar, cam în bătate ele joc.
10191
De adi până mâine,
Numai pentr'o pâine,
Numai să '1 dici: jupăne,
A. PANN, sau., 1889, 1" 13:d.
De ar?� pana mâzne,
Numa; într' o ptune,
Ca să '� (lică doar: [upân».
A. PANN, II, ]1. 85.
De eu{'t pann mâne,
NU1nctt într' o pâne)
Ga să 't IIi că door : fup(ine.
HINTESUU, ]1. 1iJ!).
') Astă-d] la Croaţl ;i Slrbi, {''/t}Jaui1 = primar, iuspcctor ; la I'uloui
'l.u}Jan = funcţionar iualt ; Ia UngurI ispau = ;,ef de comitat.
2) In pravila lui Vasile Lupu : «Sluga, care va [ura În casa jlljJ<Îltulul
seu, de va fura lucrul puţin să nu se certe, iară de va fura lucru mare,
să se certe».
================== pagina 415 ==================
I
!
J
rr-n.uui, rocuuî, Hlt";BO!.U
Sei1pi1t;Lt şi mândru. Se \,lice, mul ales, pentru cel curt
deschid prăvălie pe tll�m�L lor, uevroinrl tli:i, slujescă Li.
aHiI, tii ue-uveud totus) mijloce iu.lestule, pentru a fi
n�gutltOl'I in lege. ' ,
JUPAN]�SĂ
10192
Socotesce trentărosa că este jupănesă.
IORD, GOLJo;SCU, MSIi. II, p, 65,
Allie;), fie-care, fie e[l.t tIe mic, socotesce pe tli1l8Şi lle
om iuare (GOLESCU).
LARGUL
*6
10193 A fost la largul seu.
IUI,lU GHOFS01WA!':U, dasc. c,
Galşa, comit. Âr'ad, Unquria.
'I-a tltat în mână să faurt ore-ce,
10194
La strîmtul teu şi la largul meu.
IORD. GOLESUU, Mss. Il,l', ou.
Acum c In !w/jlll c't (lu'V şi la sirîmiul meă.
A. PANN, ua«; 188U, jJ. 113.­
I'. ISPIHES(iU, Heo. Ist. , I, Jl. 227.
-IIINTESUU, p. 87. - Fu. DAM�,
IV, p. 117.
*
IEsle 11i lar!Jul lat ,�i la strî/ntul altuia.
A, P ANN, IU, ]1. 5ă. -- HIN­
TESUU, p, 55.
*
Te apuc Ici laryullllâi ş'i la str'Î;mtu leit
G, POBoaAN, inst, com. Slaliu«,
j, Olt.
II
I
!
================== pagina 416 ==================
PJWVJHl,HELI, IWM.4NI.LQlt
Adică la, vremea mea, ial' nu la a ta, câud eu pocni
şî tu nu (GOLESCU).
LAT
10195 * /.', A da în laţ.
G. POBOliAN, insi J. Olt.
V c�i Cursa,
Adică a fi prins,
10196
*
A se prinde în laţ.
1"1(.. DAM�, Il, r- �6ă.
10197
* A se da în laţ (laţi).
LAUIUAN, &, M.AXIM, 1, p. 685;
II, p. 123. - 1<'[(. DAME, I, p. 24ă.
Acelaş întelcs eu, b No. 1 G6t\.
10198
Cu găndul prins în laţ.
POMPILIU, Cou». tu«, IX, p.
191.
Cu g<lnc1ul la nu 81J1gUl' lucru.
LAUTA
10199
Cu lăuta şi cu toba
Aduse! în casă g16ba.
A. PANN, II, p. 111.
================== pagina 417 ==================
TITLURI, JOCUB.l, Ri;;SBO'lU
417
Cu lauto şi cu toba aduse: în casă glâ7J(i.
HIN'fESCU, p. 88.
Ve()! IAuta,..
Când unul n luat o femee ren, ele nevestă,
LĂUTAR
Ve,)'î a ss, Cap. Vii, c.
Cinste, lJf(7}}/(I/;�r;'('f, l)/�ral.
10200
Cu lăutari şi cu masă
Aduci pe dracu în casă.
A .. PANN, n, p. 111. - HINTfi:
seu, p. 88.
Ve,!, Dmc, .Li'ut/i.
Acelaş înţeles ca la. No. 10199.
10201
Lăutarul c6rde vede, c6rde viseză.
IORD. GOLli;SCU, Mss. n, r- 4::1.
Adici; fie-care meşter la meşteşugul SelI g;'i,nc1esce (Gn­
LESCU).
10202 * L::.Ţ, 6 d T'ăt ."
era m re e a aru,
Sdr6nţa pune lăutari
? T. BĂLĂŞEL, preot. c. St�fd11rsc(
j. VIÎlCC((.
\'�(ţr ,-,a J]J) a J'e\ csa,
1�t:J;'1l!/J a Pepti'lla.
0:1,11(1 unul Re gilseRce la. mare nevote, 'iar a]t,1l1 cântă
şi RA veRnlnscn. V(�<..ll No. 810R, 8109 & suo.
*6
10203 - Lăutarul cântă mal bine când îşi cântă
lul.
C. 'rEODOHlcSCU, 'Î'IIv. c. Lipooa,
j. Yasl'ltl'/t.
Omul mal bine îngl'ijeRce de dînsul.
================== pagina 418 ==================
418
PROVIlRBIlLIl ROM,ÎcNILOR
-----------------
*6
10204 In casa Iăutarului fie-care j6că.
GH. I. ALEXANDRESCU, maqisir.,
j. Puina. - Calendar 1,�'!jO, Iaşi.
Pentru eelf\ cart Atai't în mâna nostră.
LEGĂN
10205
Lumea pere şi vecina se dă în legăn.
HINTI\S.(:P, P 9�. - HARON?r,
r- "o ..
VetIl a _8,':, a se caa,
i,/flflflr, a ,I'{' j-'l..'jJtt!/.tl.
Aeoln.ş înţeleR ea la N o. 10202.
LluOE
A SE LOGODI
10206
După ce erau tineri,
Se logodiră şi Vineri.
A. P ANN, Il, p. 148. - HTNl'ESr:U,
p. 187. -- S.Fr,. MARIAN, Nunta,
p. 88.
Ve,)! Nllllt;t.
Când un lucru nu se face la vreme, şi mai ales petitu
şi logodirea.
Homânul crede că logodna nu e bine să se facă Mar­
ţea, Mercurea şi Vinerea, fiind �lile păgubit6re.
Marpa, nu e bine să pornesci în peţit, logodit sm)
cununat, pentru că în acestă �li s' ti. pornit lumea. De nceea
româncele nu îndatineză, în acestă �li, nici odată, <1 În­
eepe vre un lucru noii şi de o durată mai lungă, bună
ol'ii:o<1 lugl; aoporul �fmza.:oa croi o cămaşă, ca un cum­
va sa. 10 morga treburile reu.
================== pagina 419 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
419
Mercurea încă nu e bine să pornescl în peţit, pentru
cii, Mercurea e siinqhere pe lume; lYIercurea e veduvă, şi
cine peţesce, S:Ul se cunună în acea gi, forte bine pote
s:\ remână veduv.
.Acelaş lucru pentru Vinerea.
A se vede în S. FI. Marian, Nunta la Homânl, de unde
s'al1 luat cele de mal sus, mal multe amăuunte în ace.sb
priyinţă"
10207
\
Frul17.n, verde lemn uscat,
Par'cii. lIhl'ţl m'am însurat,
Parcă Vine1'l; am vorbif
Şi Marţla m'am logodit.;
Că de fel nu's fericit.
Că (le când m'am îusurat
Peste multe rele am ,lat
Şi de multe-orr am oftnt ...
Pal"cit nime nu '} măhn it,
Ca mine ne-fericitl ..
LOGODIT
LOGOFET
Vcr)l Ion.
P6rtă condelu la ureche
Ca să 'I dicern logofete.
A. P ANN, I, r- 170, - Hi NT"SCU,
p. 36.
Pâdă C{)nde�lt la urechle
(Jet să 'ţz r#cem logojete.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 130.
Pentru cel carî vor sii pară ceea ce nu snnt, şi mal
ales înveţaţI.
10208
1::,.
Logofete, brânză 'n culu,
Lapte acru 'n călămări,
Chiu şi vai prin buzunărî.
I. GRgANtlĂ, Amint., p. 11 & l:l.
================== pagina 420 ==================
PIWVlmm:Lll ROMÂNILOH
42U
-----------------------------------------------------
*.6
Loqofete, brânzc'i 'n cuuc,
Lapte acru 'n dilimM't,
Chiu şi vat pt'in bueunăr).
c. C. BUNGlq'IANU, stnul. c. Ca­
soveţ. j. Mehedinll.
Se dice în bătae de joc celor cari au creg.ut ca înve­
ţătura le va aduce pricopselă şi, În urmă, se ved Înşela.ţi
în aşteptările lor.
«Din partea tatel, care adese Îmi (Fcea în bătale de joc: «loqofete,
vnîll.zd "n cuiu, lapte acru. 'n ccUdmdl'l, chh1 şi vai prin buzwnăr):
- putem să l'emrm cum 01"\ mal bine: « Nic. a. lui Stefan a. Potrcl ,
<om (le tl·6bă. şi gospo,lar în HIl11l111rscl.»- I. CREANGX.
10209
*.6
Logofete,
Brânză 'n bete,
Caşcaval în buzunar,
Lapte acru 'n călimări.
GR. JIPESCU, Opinc., p 130.-­
G. BXNULI\SGU, in». (:. P-[d1'o�il({,
i- Dimlunni«,
*.6
Loqofeie,
Brânză 'n bete.
GR. JIPli:scu,ReU1·., Oraş., p. 287.
Acelaş înţeles ca la No. 10208.
«Sporiţi-ne venitu prin leg'l curate şi rornânoscî, sIăbiţ.i-ne darea,
,laţi·ne slujbaşi cum se cuvine. în tate rămuri!e cărmuireî, ş'atunct
lmninare vino de sineşî, atuuct nOI ° să, punent copii'l pe g6nă la
carte! Eh ! eh! loqofctc, v1'ânzcţ 'n bete, pal"ciî prevăd cii. îutuncei­
mea ll1inţ.iI nostrc ve îngl'flşă şi V(� rumenesce » - (tt\o .JrPI�BCu, Ophu>,
p. 287.
10210
Sunt logofet, să te înveţ
Cu cuţit să scrii pe beţ.
A. PANN, I, p. J70.-HINTI;:R(JU,
p. 91. .
AluRie la. cel cal'1 (Jl'estez�L pe rfi.boj. Pentru cel oare
DU seie nimica �i î�I dă ael'e de om Înveţat, carle 11U
seie da'!' calâi pOpC8CC.
================== pagina 421 ==================
____ T_I_T_L_U_R_î�, __ J_O_C_U_R_I_,_I_i_E_S_B_O_I_U �421
LUDI
«Liulie 1) în limba slavo nă insemneză o11L Aşa dar, când se diceă
Înainte: cutare număr de iud», se Înţeleg-ea numărul omenilor plătind
contribuţie personală. Aoestă contr-ibuţie mărindu-se, mulţI contri­
buabili nu er'a.ii Îu stare să, plătescă Întreg-a capitaţie, aveti mijl oce
numai spre a plăti jumătate, o treime sau un sfert din capitatie.
Atunci se adunari la un loc dOI, t.rcî, patru şi chiar mal mulţi con­
tribuabilî, erau cousid eratf ca un singur individ şi 'i numără ca o
tudie, fiind-că într'adevăr, nu plăteu, cu toţii împreună, de cât suma
ce ar fi trebuit plătită de fie-caro din eL JVIal târr,1ii:i se înţelege prin
ludie o sumă ore-care de bani, plătită de UIl număr ore-care de ţeranL
Ast-fel o Ludic, după Regulamentul din 1818, era hotărită la suma
de apiope doue sute opt spre dece lei pe an, şi când se dicea că
satul cutare era SUIJUS la cinul Iudil, Însemna că era supus la un
bir de' o mie nouă-doct de leL
Coutribuabilit dădeu fie-care, după puterile lut, pentru plata acestei
sume, �i, la fie-care două lunî, plăten a şes ea parte din sumă.
Ispravuicif erau îusărciuată să rcpartiseze, cu dreptate, ludiile în
satele fie-cărut district. In mâna lor sta ele a mări sau de a micşora
numărul lor, la ne-care doue luni, după simţimintele mai mult sau
mal puţin binevoitore pe care le averi pentru locuitoriî acestor sate.
Aveu grijă numai de-a mentine numărul acel aş de Indii pentru fie-care
district, astfel cum se hotărîse de la început. Eal' marele vistier, care
trebueă să controleze totc actele ispravnicilor, nici nu le examina.
ştiind bine că la sfîrşitul anului nu-şi va mal păstra locul, şi că nu
era nici un merit şi nicî o responsabilitate, dacă administrase reu sau
hine. Nimeni nu S8 ocupa de averea Statulu]; munca sa ar fi fost
despretuită şi serviciile sale nesocotite. Astfel încât, lasă că nu gă.sHl
la visterie un receusemânt exact, al locuitorilor districtelor. dar abia
işi puteu procura numele satelor ce făceu parte din ne care din ele:
şi nu arareori se iutimplă ca cutare sat, care avea abin dece contri­
buabilt, să fie supus la trer ludir, şi cutare altul care avea mal mult
de o sută de contrihuabili, să p!ă,tescă o singll"ă lndie.
Abusnl mergea aşa departe încât boierii, care n'aveu pote nicI o
moşie a lor proprie, aveu În mai multe districte unnl sau doue sate
care le aduciirl doue-trei mil de lei venit, şi chiaL' mal mult, şi pentru
care, din causa iutiuenţel lor, nu plătea la visterie sau la isprăvnicie
decât o singnră ludic. Cu felul acesta, luau pentru dînşii o par'te din
veniturile Statnlul. eal' proprietarul cinstit şi muncitor, pus sub depen­
denţa celuI mal mic funcţional', era ameninţat la f-ie-care moment să
i se răp8scă munca mal multoT aul.
BARBU ŞTlRBEl', Raport ccUre
JI>iseleff·
Mai departe cuvîntul l'ft,tde a luat înţelesul de sCt,ttelnic,
adidt om scutit de orI-ce dare către stat, fie că, în tim­
purile mai vechi serv"a, ca soldat sau ca sZ,UjitOT 2) :fără
') Saiî Ll-ude, Lude, Lud;.
2) Un fel de portărel.
29
================== pagina 422 ==================
422
PROVERBELE ROMÂNILOR
plată, scutit de plata birului, fie că, în timpurile mal
apropiate de 1101, erau scutiţi de plata birului către Stat,
Însă datori să, slujescă la câte un beer.
«Era scntit ţeranul dat hule sau scuieţ-nic»:
V. A. URECHIA, Ist. Rom. XII,
r- 457.
«Iar pentru acit din alte stat'], şi care ca un ajutor ele milă, în
vremea de mal Înainte, când nu urma strîmtorârea de acum. ati avut.
împărtăşire a 1 11 iL din Visterie şi bau; sul, nume de scntelnic1, fiind
că pl'ivilegi 111 scutelnicilor este numai a uemul uf boeresc, şi strimto­
rirca ele acum nu jertă urmarea ce ele mal înainte, către unif ca a­
cela V,L urma milostivirea Iuăltimet tale, ea Visteria cercetâud, la
ace1810cu1'1 ce se va. căde sa, rinduescă IIU puţin şi cuviinclos numer
de breslaşr plătinr] acel hreslaşt bir-ul Visteriet, şi fiind în apărare
numaf de havalele.»
'1', CODRESCU, UdcClJ', IV, p.
186-187.
«OU acestă alcătuire aşezâuduse birul ţerei de 1260000 lct. din
suma aC8st,ă vor fi a. se plăti acei legoiuiţi pentru sC1delnid, căte doI
lei pe un lrnrli, pe lună, pe salim scutelnicilor ce se cuvin a se ([il
Ia rang-mile boierilor �i altora.s
Un' car, I, p. 37. Anaf'. 15 Mal
1814.
De aci resultă e�t cuvîntul hude a avut, pe rînd, în­
ţelesul de:
10 Contribuabil.
2° Asociaţiune de contribuabili cari, priviti ca un
singur individ, erau număraţi ca o lude.
3° Om scutit de plata dărilor către stat, în schimbul
servicîului în militiî.
4 o Om scutit de dări către stat, dar elat scutelnic la
vre un beer.
Călăraşul valora în tot-de-una o liude, o cruce întregă ;
pe când liudele, luat în înţelesul de sub No. 2, ca mai
putin impus, serveau în militiî, adică în pedostrime.
De aci şi <Jicerile: a se lupl(l călare mi prlnesce la
fieş-care ; liude p'intre călăraşi.
A se vede pentru mal multe amănunte: l�NGEL, Ge­
echichte del']J1.oldau und Wolacheţ), p. 113; DR. FR. Mm:LosICH
Die Slauischen Elemente im Rwmunischen, p. 45 ; JJ1.agasin
Istot"ic, Il, p. 37; SULZER, Geschichte des transalpinischen
Daciens, III, p. 249 & 252; T. OODRESCU, lhical', I, p.
37 & IV, p. ltlG & 187; BARONZI, p. 207; DlM. CANTEMIR,
Descl'1'el'ea JJ1.olclaviet, p. 123.
================== pagina 423 ==================
\
TITLURI, JOCURI, RE'lBOIU
423
10211
Liude p'între călăraşî.
lORD. GOLESCU, Mss. II, p. 4.2.­
A. DE CUlAC, 1, p. 174.- V. ALE­
XANDRI S: L. ROSETTI, ]J{SS. ­
V. ALEXANDRI, Teat1'., r- 234.
*L::,
E ca un lucli printre căl(6raş'f,.
Dna Z. J UVARA, c. Ferlesei,
Tnfova.
Dtuc7i printre călc7r((şZ.
V. ALEXANDRT, Teatr., p. 41.
Se pl'I1nM ca l"'tde p'f,ntre cc7lăraş't.
lVIaio!' P. BUDI;;i'rEANU, c. B7f­
curesci, j. Ilfov.
IOSe g.ice când, pe lângă cei trebuincîoşt slujbaşi, se
mai adaogă şî alţii de prisos (GOL Eseu).
2° Mai mic de cât ceî-l-altî.
e Ca deputat n'am vrut să fiu 11lC1 o Llat.iî, HwZe ci calăraş.» - M.
'COGĂLNICEANU, Aperare, Il, p. 102.
Ş'apol alta �l maf mare
Care, <;leu, nu T de crcdaro !
Hojma unii scriu, răcnesc
Să nil fie bocresc l
Şi pămîntul să se 'm partă !
'I'ot mojicul s'albă parte!
N« mal noi se/' fim aburş!
L'tndi printre cl'ilrimş'i.
V. ALEXANDRI, Sasui« Napoill'i,
p. 41.
LUPTĂ
10212
După luptă multi gioni 1).
ANDRlJ;J: AL. BAGA v, Cart. Aleg.
r- 56.
1) După luptă mulţt viteji.
================== pagina 424 ==================
424
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
Dupa luptâ mttlfi vitejz s' amtâ .
. Dra Ee. Ş[ŞMAN, înv. eom. Adam
J. l'utova.
Ve4' B{fft't!ie, Re.lboiit,
Zavcul.
1
I
Acelaş înţeles ca la N o. 9728.
A SE LUPTA
Ve4' Călare.
MA DAMĂ
10213
*
Madamă.
10 Denumire ce se dă femeilor străine şi evreicelor.
2° Femee publică.
MAIcA
Ve41 Copi!.
10214 * DNid puîu de maica.
G. POBORAN, inst. of Olt.
Adică nimene sau, precum se mal gice: nic'i PUl1,t de
om, nici picior de om.
MAMĂ
Vee).l ilfu1lt{f.
MARE
V'edf Cidsă, Cap. V, c:
il1are: Ncbz,,;, Nerod, VOI'vă.
10215 * DSe bat cei mari şi rabdă cei mici.
V. SALA, clase. e. Va.şeo·u, comit;
Bihm', Ungaria.
Vee)! Bivol,
================== pagina 425 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
Acelaş înţeles ca la N o. 1305.
425
QLtidquid delirant reqes, plectuntu: Achioi.
H01{A'l'IU.
Helas an voit que de tont iemp«
Les petits ont pâti des sottises des qrands.
LA FONTAINE.
10216
*6
Ţin'te mare cât ai mălaiu în căldare.
P. GÂRBOVICEANU, prof'. c. Iiă­
tesei, j. AI-geş.
Când nu ai ce mânca mai lasă din mândrie.
10217 * 60menil mari, de multe ori,
Nu sunt în apele lor.
V. FORESCU, c, Folticeni, i- Su­
ctaca.
Căcî aii multe pe capul lor.
10218
Cine 'I mare şi tare, de Dumnedeu nu 'I
este dat să împungă.
V. FLORESCU, c. Rttgin6sa, j,
Suciaua, apud. B. P. HĂŞDEU.
Etym. Magn., p. 114.
Cel mare trebue să fie blând şi milostiv pentru cel
mai mic ele cât dînsul.
Românul, \lice d-l Hăşdeu, a observat că matca, stă­
pâna albinelor, nu are ac, ci numai albinele de rînd, de
unde îi place a trage că: cine c mare Şl, tare, ele Dum­
nerje�t ntt '2 este elat să împungă.
10219
Cei mari pe cei mici picerele şi le şterg.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 76.
================== pagina 426 ==================
426
PROVERBE LE ROMÂNILOR
Get mari pe cei miel) CCt 1:/ o perie ele şters)
picerele şi le şterg.
IORD. GOLESCU, Ms«. II, Asem.,
p. 195,
Adică nu 'i bag�L în semă (Gor.ssou).
10220
P'al teu mai mare sau stăpân nu 'mpru­
muta.
A. PANN, Eclit, , 1889, p. 130;
III, p. 116.
Să nu faci tovărăşie cu mai marele Mii, că vei păgubi
tot-ele-una.
POVESTEA VORBII
U u bătrân odinioră
Sfîrşitul seu. ounosoend.
Şi ve(�end ca o să moră
Bani, avere ne lăsând,
Chemă să vie la sine
F'e fiul seu cel iubit,
Şi cu cuvinte puţine
In ast-fel l'a sfătuit:
<Fetul meu, eu mor acuma
«Şi alt nimica nu 'ţi las,
«De cât trei cuvinte numa,
<In cel mal din urmă ces.
"Oare ca p'o bogăţie
«Să ţi le păstrezi de mic,
"Să le aibi la bărbăţie
«Acestea ce ţi le gic :
«P'al teu stăpân Rau mai mare
«Cu. dreptate sc/, 'l slnjesc'!,
«Dar ele ban� Sa'u vre-o 'rnprumuios:e
«Sâ mi 'I dai, să te peizesc1.
"Pe nevesta ta 'n viaţă
«Din inimă s'o tubesoî,
«Dar nici cât un fir de aţă
"TaIna'ţi să nu 'i desvelescî.
"Pe oopiil tel firesce
,0 să 'I Iubescî, d'or trăi,
«Dar fiu de suflet nu cresce,
,Că 'n urmă te vei căi».
Aste ale lui cuvinte
Ca o diată fiind,
Le ţinu fiul seu minte
Ce 'nchipuesc nesciind.
================== pagina 427 ==================
Tl'fLURI. JOCURI, REsBoIU
Ornul însă din natură,
Este făcut curios,
Cât să '1 dat în veţătmă
Il este făr de folos;
Căci el până nu înccrcă
Ori şi ce va audl,
Neted lu) nu'i vine parcă
Odihnit a le păzi,
Să'j sput c'o să pătimescă,
Să'1 spui că se va jertfi,
El vrea să le pipătescă,
Să var)ă aşa vor fi '!
De aceea, dar ferice
De cela ce va priimi
Ceea ce lui i se () ice
Până a nu pătimi!
Aşa ş'acest prin urmare
Lângă un stăpân fiind,
Şi CLI buna sa purtare
Uai multă vreme slujind,
Crescu, veni 'n bărbătie,
Fu cu minte, ham făcu,
Se 'nsură, luă soţie
O fată care 'I plăcii.
Se iubea cu osebire
Unul p'alt' se mâugâla,
Şi 'n cea mat mare unire
In vieta lor trăIa,
Il venea în multe rînduri
Să 'I spue câte ce- va,
Dar se 013re1L, stâud pe gândurî,
Să nu gre şes că ce-va.
Intraceste vine vreme,
Fără el a cugeta,
Că stăpânul seu să'] cheme,
Să ') ceră a'l împrumuta.
Dicânr! că '1 trebui - acuma
O mie de leI să'i dea,
Ca să 'mpliuescă suma
Pentru graba ce o avea.
Şi că (le la ore unde
Nisce baui cum 'r-o veni
Indată Îi va respunde,
Fără a mai pomeni.
El îşî iubia pe stăpânul,
Cum şi pe loc a gândit
Cum că tatăl seu betrân ul
Să nu dea la sfătuit.
Dar socoti iar în sine
Că, pete n'o fi nimic,
Ia Să'1 dati eii lUI mal bine,
Că bătrânij multe dic.
După ce '1 dă, stă se nită,
Să 'I respundă banit daţi,
Stăpânul seu iarăşi uită
Că banl are 'mprumutatr.
Dacă vede cii tăcere
427
================== pagina 428 ==================
428 PROVERBELE ROMÂNILOR
----------------
De bauij lui s'a făcut,
Merge Într'o r,1i şi 'I cere
Să'l dea acel impr-umut.
Stăpâuul S811 audindu'l
Bani iruprumutatr cerând,
Il ocărî isgoninrlu'l
Cu înj urăturf, dicâu el :
«Ce bani sant dator eli ţie?
"Om viclen şi prefăcut l
<D'unde ai tu borrătic
«Să 'rnl dai mie hni)l'Ulllut?
« N u'nu eşti tu, tu slugă mie
«De atâţea ani trcoutr ?
< Eu 'ţi dau ţie simbrie
«Ş'apoi tu să rue 'm prumutl ?
« - 'Ti·am elat, săracul de miue!
«Dar se vede c'ar uitat,
«Ia adutî aminte bine
,Şi nnintra în păcat.
,,- Au<;1r! AU<fI violesugurI
«Să nu sein eu ce lucrez)
"Ta ver,ll cu ce meşteşugnrî
"Va să me facă să cred ?
«EşI afară de mă lasă,
«Nu mă face să. turbez,
«Şi să nu 'mi mai cald În casă
"Că me puiu de t.c pisez.
< Eşti uu hoţ, un porc-de-câine.
«Nu voiti să te ve,l mal mult,
<Nu eştI vrednic d'a mea pâine,
«Fugi! pier dintr'acest minut».
Eşi bietul om, îndată
Necăjit şi amărît,
Să nu sară să şi'l bată
Că destul l'a ocărit.
Pe drum dicend Între sine:
«Iecă una s'a 'mplinit.
«Din cele tref ce pe mine
<'l'atăI mcii m'a sfătuit».
10221
:;:,6
. Cu cel mari nu mânca cireşe, nici nu te
trage 'n degete.
C. 'l'EODOB.ESCU, in», c. Lipoo«.
j. Vaslţttu. - GB.. 1. ALEXAN­
DRESCU, maqist» .. o, j. Puina,
G. POBOR.AN, insi. i. Olt.
Ve,!! Cap. II, c, Cir!;"(l,
DOIllIZ.
10 Acelaş înţeles ca la No. 63G.
2° Nu te intovărăsi cu cei mai mari de cât tine, că
vei fi în tot-de'una nedreptăţit.
================== pagina 429 ==================
TITLURI, JOOURI, Hll:sBOIU
C' est folie de mangel' cerises auec seiţmeur«.
Car ils prennent ioujours les plus meures.
Prov. F1"(!1'Ic.
Non e buno masiqiar eiliege eo' signori.1)
Prov. TOBe.
424
10222
Mit qrossen HC1'1"Cn isi nichi gut Kirschen essen.2)
P1"OV. Germ.
Those that eat cherries with qreai persons, schali
haue their eyes eprinted MIt with ihe stones. 3)
Pr·ov. Engl.
+ +
]}Ieo lierrwm er et gott eutn rett ao efa. 4)
r-«. Isi.
Nem j6 nagy (crral egy tâlb61 eseres,znyet enni.
Prov. Magy.
Neni dobri s welilcym punem z jedne miei t1'eşne
jîsti.
Prov. Cecl!.
Hie np06IITa.QHO C'b BeJIHKODI'b rOCII0JJ:onl'I> H3'h emrorr,
'1aHKa rpeunrf eCTI1.
Prov. Sirb.
*
Cu mai marele teu calul nu 'ţi alerga.
FR. DAME, I, p. 60.
') Nu e bine să mănâuci ciresi cu domni] cei luari.
2) Cu domnii cel mar! nu c b'ine să mănâuci ciresl.·
a) Cine mănâncă ciresf cu omenii mari, va ave ocl�ii SCOS! cu sîmburi!.
4) Cu bocriî nil e bi;le să mănâncf bucate (o mâncare) ..
================== pagina 430 ==================
430
PROVERBE LE ROMÂNILOR
Cu nwt marele teii calul nu )ţ:i alerqă,
Nici or' odată, cu el, ce-ua [n plug băgc't.
A. P ANN, II, p. fi5. - HINTESCU,
p. 23. - B. P. IH�DEU, Etym.
JJla.r;n. p. 82!l
Cu ma marli, sn« ambâturli calu, 1)
PER. PAPAHAGT, Zweit. Jahres.,
p. 168.
Acelaş înţeles ca la No. 10221.
<bvi aoec son seiqneur manqe poires, il ne mange
pas les meilleures.
Pro» . Franc. XVI! Secol.
10223
Cu cei mai mari şi mai vrednici nu te
asernena.
DIM. ŢWHINDEAL, Eab., p.
211.
Acelaş înţeles ca la N o. 10222.
Fuge procul a vira majore. 2)
Pro». Lat.
AASD c7.1tO p.slCO\lO� 2Î.yOPO�. 3)
Pr·ov. Elin.
10224 * LCu mai marele teu în plug să nu te pui.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.,
j. Puina.
1) Cu mal marele, să nu'ţî alergf calul.
2) FugI departe de omul mare.
3) ldem.
================== pagina 431 ==================
TITLURI. JOCURI; RESEOIU
Guma'i marele U!tt calul mr'ţ'i alerqă,
Jl/ic't odată, cu el) ce-va in plug băgel.
431
A. PANN. II, p. 55. - HINTESCU,
p. 23. -- B. P. .f-HŞDEU, Elym.
1\;[agn., p. 829.
Veql DOJ/ln.
Acelaş înţeles ca la No. l022B.
]J![al pariir fuit (� son seiqneur. 1)
P1'o'O. Fmnc. XlIIe Secol.
10225
Cu mai rnaru tei nu întinde vorbă lungă;
Cu cei bogaţi nu'ti mesura punga.
A. P ANK, Edit. 1889, p. 173.
Acelaş înţeles ca la No. 10224.
Cum sos poientes non conirastes mai. 2)
FI'O'O. Sard,
lIifit qroesen. Herren ist nichi gut echereen. 3)
t+o». Germ.
Xijff eij meili t!rin Dommerae. 4)
Pro», Danez.
10226
Nu te pune cu mai marele teu, nici te
priei cu cel mai mare de cât tine, mCI
să te apropii la apa care curge re­
pede.
Berioldo, apud GASTER, Liier.
Pop., p. 209.
Acelaş înţeles ca la N o. 10225.
') 11 est mauvais de partager avec SOli seigneur.
2) Cu cel puternic nu te certa.
3) Cu domnii cei mari nu e bine să glumescî.
4) Nu te certa cu judecătorul teu.
================== pagina 432 ==================
432
10227
PIWVIlRBELE ROMÂNILOR
Eros� QSIVJ.t(P� XIJ.)\srea. O\Op�C; Cl.y8pcJj1tO�C; O(J,l)l,sfv Îtp2-
OGGy(l}'1,
Pimla1'.
Cace certamen conqredi cum hominibu« potienti­
oribus.
Prou. Lat,
'l'
"'Cu mai marle 'ţi, alie nu semină.l)
1. COYAN, prof, c. Ianina, Epir,
*
Ou mal. mărli: mt semena aglii.2)
Ir.n: GHTCU, J!?'of. c. Periooii,
Epi'I'.
Acelaş înţeles ca la No. 10224.
Proeul a Joce el fulmine.")
Pj'OV, Lat,
10228
Nu te mesură cu cei mai mari.
A, P ANN, Edit., 1889, p. 57.
*6
Nu te mesudt Cl;t cei mai mar; ele cât tine.
Semin: Cenir. Buc., OI. YIII,
prin P. GARBOV!CIl:ANU, pj·of.
Nu te mesurrt cu cel mari.
A. PANN, IH, p. 71. - HINŢE­
SCU, p. 101.
Acelaş Înţeles ca la No. 1022G,
Chi co' suoi magpi01'i si metie, sotie SI troie. 4)
Proo, 001'8.
1) Cu mai mare de [ilie, usturoîe nu semăna.
�) Cu maf maril , uu semăna usturoie,
3) Departe de Jupiter ;i de fulgere.
4) Cine cu marii ser se pune, se găsesce jos,
================== pagina 433 ==================
\
TITLUR,I, JOCURI, RESBOIU
-----
433
10229
Când vine cel mai mare, cel mai mic nu
se mai vede călare.
IOR-D. GOL1l8CU, j11S8, II, p. 34.
Adică pe cel mai rmc atunci nimeni nul mai bagă 'n
semit (GOLESCU),
*L.
10230 Tu mare, eu mare, cine (o) să tragă ciz-
mele?
A. PANN, Erld" 1889, p. 96;
II, p. 55. - HIWI;'ESCU, p. 35.­
P, lSPIRESCU, Rev, ie; In, p. 155.
- B. CONSTANTINESGU, Cart. Cit,
III, p. 15. - Semin. Cenir. Buc.
CI. VIn prin P. GÂR.BOVICEANU,
jJ1'Of.
*L.
Tu mare, eu mare, cine trage ciemele?
GIl. PO[I!:NAIW, ing. c. Rassa, j.
Ialomiia.
* L. v
Ala mare, ălo. mare, ciemele cine să le tragc't!
CĂLIN IORDACHE, stud, j . Arqe«,
Acelaş înţeles ea la, No. 9771.
«Batu, cum ătre, 0ise1'ă vulpea ŞI orea ; lasă '] cum se găsesce, că
ele al' înveţit toţl carte, cine a V(lC8U1, ciobotcle şi a munci pentru bogaţi!"
- Şeditol'e, III, p, 112.
POVESTEA VORBEI.
Un teran viind odată, cu trebă la Bucuresci,
Şi trecând pe elin naintea boltelor Bogăserescî,
Băeţii ce stau la uşă, şi un it pe alţil se 'ntrec
Ca să cheme şi să 'udemue pe câ,ţ! pe uliţă trec,
Incepură tot d'odată n-I strigA mal mulţi din ef :
«Domnule ce vi-of să curnperf '1- Domnule ce vrei să el ?»
Uni)' îl trăgea de spate, alţi] îl trăgea ele mânt,
De i se părea, săracul, că intrase între cânt.
Unul: <Domnule, poftesce !- Altul; «Domnule, aioî l »
Altul : «Domnulo , la mine că am or! ce'r vre să <,licl.>
In sfîrşit silit el fuse intr'o boltă a intra ..
Că «Domnule>, astă vorbă pre mult îl îndatora,
================== pagina 434 ==================
434
Luâudu-se la tocmelă din Domn nu'] mai scoteă,
Domnule, la tote vorbele, Domnule Îl repetă ;
Care pe el Într'o atâta de mult 'I-a Îndatorat
In cât ve�lu că boltaşul punga '1 a cam uşurat.
Decî scăpând d'aci săteuul, puţin ce n'a mal pătit,
Plecă şi merse a-casă, de Domnule ameţit
Dicând pe drum, Întru sine: «ţ)eu! frumos lucru a fost
A sei omul să vorbescă, şi a nu fi aşft prost;
Că uite c'o vorbă numar te pupă cine-va 'n bot
Până când singur, de voe, Îmi dedeiii din pungă tol.
Cum me voiu duce a-casă o să 'nveţ copil mef,
Astfel frumos să vorbescă către ori-cine şi el;
Că nu se pote mal hine a vorbi la cine-vaşr,
l\ial vîrtos când se va duce de ce-va la areudaşr.
lI'Iergend el, şi învătându'şf copil (precum am dis),
Odată, la arendaşul, pe unul 'l-a şi trimis.
Să ceră Să'I împrumute o baniţă măciniş,
Dicâudu'i : «Ve\ll de vorbesce după cum me audişl.»
Băiatul după ce merse, căctula din cap luând,
Ii făcu închinăcîuuc ş'in urmă '1 ceru, dicend :
«Tată.'! meă, Domnia-sa, m'a trimis la Domnia-ta,
«Pe mine Domnia-mea, ca să cel' a-I împrumută.
e C'o baniţă de făină, ar de malalu, cc't ave,
1-Şi CUll1 va macină, 'udată, îuapot o să 'ţ.i o de ».
Arendaşul audindu'I vorbindu'r În disul fel,
Cu o seriosi tate stâncl răspuuse către el:
<Grei} la del, măre copile, tată teu Domnia sa,
,Ei"l cum \lic'i, Domnia mea Ia?', in Iar'ăş'i Domnia ta,
«Cine o se'[ ţie sacul î Cine o sd torne 'n el?
,Şi cine o să'l ardice ? Că nu'I unul mititel.»
Şi aşa s'a 'ntors hăîatul, şi cu sacul gol s'a dus,
Dac'a vrut toţi Domni să fie şi nici unul mic, supus.
A. PAN, II, p. 55.
Tmd lan monde pa'u pas estre lYlest1'e. 1)
TaU va jf! el a eqnor. 2)
PrCYv iua. (Rom.)
Vas doiia, ya el aiI, a, quien boiara II. parca f01'a? 3)
P)'Ol'. Porfng.
1) Tout le monde (ne) peut pas etre maÎtrc.
") TotI vor să fie bOIeri.
3) Tu 1 d6n1nă] eu d6mnă, ci ne ya gonI serora afara.?
================== pagina 435 ==================
I
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
435
Ti: duei'ia, yo dueiia, quien garelan't la pueria ? 1)
P1'OV. Span.
I1e JJfuschii un du Muschii, toer pu.r:t uns denn
ele Scho? 2)
1"'1'0'0. [-[olstein.
Alle ville Herrer V()31'e,
Ingen ville Sakke« bcere.3)
Proo. Danez,
10231 * �Tu mare, eu mare, ghetele cine să le tragă?
ANDREI MARINE seu, în'O. c. Hu­
melc, j. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 10230.
O * �D " v
1 232 aca-ori
botele?
Ve41 Boer.
fi toţi mari cine trage cio-
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobl'ovcl,
j. ŢT 'asluiu,
Acelaş înţeles ca la No. 10231.
10233
�Eu mare, tu mare, da desagiî cine '1
duce la m6ră?
GR. JIPEROU, Opinc., p.130.
Fl�. DAME, r, p. 351.
Ve(�l Domll.
Acelaş înţeles ca la N o. 10232. A se vede suava de
la No. 10230.
1) Tu d6mnă, eu demnă, cine va păzi usa ?
2) Eli Domn �i tu domn, cine ne curăţă ghetcle?
3) Totî vor să fie domnî, nimenî, nu vrea să ducă sacul.
================== pagina 436 ==================
436
10234
PROVERBELE ROM},NILOR
--------
Vilde vi alle He1yer vcere.
Hvem skulde da de stare Scekke bcere. 1)
Pr·ov. Danez.
Netar alle s7wl stare uera, kann �ngen Sekken
bera. 2)
*Eu mare, tine mare, cari val adapă callu
al Cati ?6)
I. COIAN, prof. c. Ianina, Epir.
Acelaş înţeles ca la N o. 10233.
Vas dona, yo dona, quien botara â jJorcafora.4)
P?"OV. Poriuq.
* 6 v
10235 Sunt toţî marî ca dinţii oii.
G. 1. 'rOMJ<:SCU, in». c. Broscari,
j. jl1chedinp.
Când Într'o adunare, Într' o afacere, toţi judecă, toţi
poruncesc, toţi Val' să conducă ..
10236
Mare cu cei mici, şi mic cu cei marî,
V. ALEXANDRf, Teair., p. 1335.
Caracteristica ciocoiului care se tîrasce la picerelc celor
mari, şi se m ândresce cu cei miel.
� !
10237 Cine e mare
E şi tare,
Cine e mic
Tot nimic.
P. ISPlRESCU, Rev. Ist., III, p.
151. - V. ALEXANDRI, Presă, p.
lOii.-FR. DAMIl, III, p. 128.
Ve(p: T',re.
') Dacă am vroi să fim toti domnf cine ar trebui să ducă sacul cel mare.
2) Când toţi vor să fie mari, nimene nu vre să ducă sacul.
") Eîi mare, tu mare, cine va adăpa calul Cadiuluî?
4) Tu d6mnă, eu d6mnă, cine va goni scrofa afară?
================== pagina 437 ==================
I
TI'nURI, JOCURI, REsBolu
437
Arată puterea celui mare căruia i se dă în tot-de-una
dreptate, chiar daca nu i se cuvine.
10238
Cu cei mari e greu să te ţii,
Reu e şi cu mojicii să fii.
HIN'fESCU, p. 71.
Greu e set te ţit cu cel mar?', reu e şi cu
mojicii sâ fiz.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
172.
Mulţumesce-te prin urmare cu acea aurea mediocritas
atât de lăudată de toţI şi de care toţi fug.
10239
Ad] tare, mărie mare,
Poimăne pe spinare.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 100.
10 AC;11 voinio si sănătos, mâne bolnav la pat.
2° AC;li puternic, mâne nimica.
10240 * c: El e şi mare şi mic.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Veq' Stăpân.
El este totul, dar nici nu e altul pe lângă dînsul.
Arată mal mult o stare mediocră,
10241
*f:::,.
A fi mare şi tare.
E. 1. PATRICTU, înv. c. Smt�lt'!,
j. Coourluiu, - I. CREANGĂ, Pov.
p. 223.
Veql Tare.
De la dînsul atîrnă totul, el poruncesce.
«Când veî aj unge şi tu odată mare şi tar-e, Îl căută să judeci lu­
crurile de-a fir-a-per, şi vei crede celor asupriţI şi necăjiţi pentru că
seif acum ce e necazul>. - 1. CREANGĂ.
30
================== pagina 438 ==================
438
PROVERBELE ROMÂNILOR
10242 A trage a mare.
BAROt\ZI, p. 41.
A se mândri.
I
I
'1
I
I
!
·i
f'
10243
*
A se ţine mare.
LAUItIAN & :MAXIM, II, p. 240.
- P. ISPIHEscu, Rec, Isi., I, p.
234.
A fi mare şi tare, a porunci.
A fi mândru.
10244
10245
A vorbi mare.
P, ISPIHIlSCLT, tu». t»; r, p.
234. - LAURIAN & MAXIM, II,
p. 240.
*6
A face (a lua) pe mare.
G. POBORAK, iust . .i. Olt.
I
I
il
,
I
1
A se mândri.
MĂRIA-TA
10246
*6
Na, na, na
Măria-Ta.
D·ua Z. JUVARA, c. Fcdeset, j.
Tuiooa: - V. rFRIM, siud: Scola
Norni. Berl., c, Corodesci.]. Tutora.
Ecă, ţi s'a Intimplat ŞI ţie, ceea ce nu credeai.
10247
Mai des cu păharele, Măria-Ta, şi mai
rar cu orînduelile.
lON NJWULUIl, Leiop, II, p. 235.
================== pagina 439 ==================
TITLURI, JOOURI, R11:SBOIU
439
}J!{('iJ'ia- Ta ma; des cu paharul şi mal rar
cu birul.
C. NEGRUZZI, I, p. 185.
Cuvîntul remas �licere, pre care N eculce dice cii Ve­
licico Vornicul fratele lui Miron Costin, l' ar fi spus odată
lui Cantemir-Vodă, la o masă,
Se întrebuinteză când cei mari impileză pre cei mai
mici şi mai ales când se pun biruri grele.
-Decî Iordachi Voruicul aii şi legflt frăţie cu Bogdan Hatmanul,
ve�lencl că este ginere lui Cantemir-Vodă, de ţinc'l la un cuvânt. Şi.
pe cet-I-alt; boier! ati inceput a't călcare din obiceiurile lor, şi scotea
mulţime de orinduele pe ţeră, şi pe mazilr dădjdit grele, şi pe bres­
laşi greutate, de s'au stins de at uucea, că erau b reslaşi mulţi în ţerll
atunce cu mii de stupi. Şi. Cantemir-Vodă carte lIU seiit, ; soma nimo
n u le luă, că 'i, snpusese pe cef-I-al tf boieri, că birul ţerii era ortat
de la Tmperătie. Eră Lascarachi Capi-chihata tot tri)nitea la sute de
pungi de bani de lua, ni cu o pricină, ni cu alta. Ore ce sta impo­
trivă pentru ţeră Miron Logofătul, şi cu frate-seu Velicico Voruicul.
Il �icea lut CantemirVodă, la masă: «Mai des cu păluircle, JJ1.dl·ia­
Ta, şi mai rar cu orindueliie ; că birul FireI este ertat de la Portă,
şi '1 vrea sfl 'ţi dai JlHria-Ta semă odată, şi nu 'i pute. «Şi Ve1icico
şi mal tare tot-de-una se sfădi iL cu Cantemir-Vodă, şi cu Iordachi
Visternicul; car) dintre acele voro ve, având frică, aii că,�lnt la
prepus, de 'şI-ah pus şi capetele". - I. NEOUWE, Letop. JJ1.0111. II,
p. 23Fi.
UÂ.N'l'EC
Cantemir eril, un Domn
Alt-fel prea de trebă om,
Numai ţera cam prăda,
BoieriI ve�end aşa,
Il dicea : Măria-Ta t
Cu paharu; iudesesce,
D(I?' Cl� bind mai n(yesce,.
:i: :]:
Domnul la masă 'i J.)I) fte a,
Şi cu Ootna1' '1 cinstea,
Pf1l1fl ce îl Îm betii.
BoieriI când Închina
Il �licea: jI,IIcl1"ia-l'a!
Cu pa7tand înrlcsesce
D(lj' cn bi1"l�1 ma'!, nkcsce,
:,: *
El Însă nu 'j au�LI,
lVL'tnca, b0 şi jăcuiil,
Şi 'n semă nu le bă,gil.
================== pagina 440 ==================
440
PROVERBELE ROMÂNILOR
Boierii se supera,
Şi 'I dicea : Măria- Ta !
Cu paharul încl, scsce
Dar' cu biru; mai răresce.
Intr'o <Ii s au adunat
Şi-au făcut Între ei sfat,
Când Ia divan 'i-a chema,
Pe norod a judeca,
Să 'I <Ii că : Mâria- Ta!
Cu paharul indesesce,
Dar Ctl birul nua răresce.
Domnul dacă a ve<lut
Oă de şagă s'a trecut,
Şi că vor a'I dărâma,
Căci boierit nu 'nceta
A'I �lice: Măria-Ta !
C1,1 paharul îndcsesce.
Dar cu birul mai răresce.
* *
:1:
Forte mult s'a măniat;
Pre doi diu el l-au taiat
Oă doar ele ei va scăpa,
Şi nu '1 va mal asculta
Dioâudu'f : Maria-Ta.!
C1� paharul indesesce.
DaT cu. birul mai răresce.
El la marte se ducea
Veseli, vorbea şi rîdea
Frică nici cum areta,
Şi 'n gură mare striga:
Ean aud), lV!(lr'ia- Ta!
C1� paharul inâeeeece,
Dar Ctl birul mai răresce.
::: :/;
'"
Spun că cum l-au omorît,
Pe loc Domnul s'a căit,
Oăei îndată ce 'nopta,
Amîndoi i s'areta,
Şi '1 dicea : M(kia-Ta!
C1,1 paharul indesesce,
Dar cu birul mai rdresce.
================== pagina 441 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
Pe la schiturt, sehăstrif
A dat multe Iiturghii
Ca doar îl va Împăca;
Dar prin somn tot Îl visa
Dicându'r: Măria-Ta I
Cn paharul îndesesce,
Dar C1,t bind ma! răresce.
!], :1,
,;,
Ne având nici cum răgaz,
De ciudă şi de necaz
Muri înălţimea Sa.
Norodul îl Îngropa,
ŢJicendu 'I : JJfdria- Ta I
Cu paharul irulesescc.
Dar C1! bind maî. răresce.
C. NEGRUZZI, 1. p. 188.
441
10248
Mai rărit-e cu paharile şi mai înteţiţ-o
cu trebile, luminaţi boieri şi Măria-Ta!
GR. JIPESCU, Opinc., p. 13.
Când unul nu 'ŞI vede de slujbă şi de datorie.
«S'aducem între noi lipiciu de inimă şi de binele ţeril, ca 'n vecu
când un Domn mare, din Purice Aprodu, făcu pe uriaşu Movilă;. ca
'n timpu ăla, când pe popa, Iutac în bătălie, l'a Înălţat Domnu ţerii
la căpitan; ca pe vremea când numele preotuluî Şapcă s'a prefăcut
în popa Tun; şi nu ca 'n timpu când Domnu, boterit ţeril, episcopii
şi mitro politu, fiind că nu putură Înţelege de se cădea să 'ucepă ori
nu resboiu c'un duşman vecin, aii eşit de la adunare şi s'abătură de
intrară Într'o pimnită cu vin şi acolo, la fundu butiî, se afătuiră, mal
vorbiră, mai ciocniră bărdacu, mal ulcica, mai arama, mai borcanu
şi garafa, şi tocma, după câte-va iuchinărt, se 'nvoiră odată cu inte­
parea limbii şi cu înduplecarea de a se scote tera la bătălie, şi aşa
făcură şi 'nfrânseră : şi nu ca atunct când un român d'ăl Înveţaţ'f
bătea pildă Domnilor şi boterilor, de le dicea În gura mare: «lYIai
răriţ-o C1,t paharele, şi mai înteţit' o eM trebile luminati boieri şi Md­
ria-Ta l» - GR. JrPEscu.
MĂRIRE
10249
* A scăde din mărire.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
10 A se scoborî la o treptă mal j6să, a sărăci.
20 A se ruşina.
================== pagina 442 ==================
442
10250
PRI)VERBELE ROMANILOR
A MARITA
Veql Sutit.
De! că te-om mărita.
A. PANN, n, p. 106. - P. IsPI­
anscrr, Rcv. Ist., III, p. 156.
10 Fetelor cari sunt zorite Srt se ducă la casa lor.
2° Celor grăbiţi la o trebă.
*
Cine 'şi-a măritat fata şi 'şi clădesce o
casă cun6sce greutăţile vieţeL
Dr. SEVERl!.ANU, cam. Bucuresct,
i. Ilfov.
Acelaş Înţeles ca la No. 10121.
10252 *'Le. A mărita pre cine-va.
D-na Z. JUVARA, cam. Fcdcscl,
[. Tntowl.
Ved] a .Iust/nl.
1 O A'l goni, a se cotorosi ele el.
2° A'l potrivi bine.
3 ° A'l omorî.
A SE MARITA
10253
Vecină, mi s'a dus bărbatul la moră, nu
sciu ce să fac. Mărită-me voiu, ori el
voiu mai aştepta.
IORD. GOLEseu, ]Jfss. II, p. 19.
Arată ne-răbdarea omului (GOL Eseu).
10254 * Le. A se mărita cu fl6rea în cur.
!::lI'. TU1'ESeU, înv. e, Catanele,
j. Dol,j.
================== pagina 443 ==================
't
I
I
I
TTTLUHI. JOCURI, REsBoiu
443
10255
Pentru fetele cari se mărită de timpuriu. Prin asemă­
n are cu plantele cari fac flore §i în urmă rodesc.
*6
S'a măritat lelea Manda,
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.,
j. Putna.
Ve(F Iusurat,
Acelaş înţeles ca 1:1 No. 10125.
MARITAT
v cel! a .1'': Grlibl.
Pentru cele cari neapărat trebue să se Întîmple.
Arată tăria unor asemene uniri pentru Românt.
D-ra A. JavARA, c. Popent, j.
Fălci{t.
MARITATA
Se plâng cele măritate,
Că nu au de bărbaţi parte;
Dar cele veduve ce să dică,
Când la inimă le pişca
IORD. GOLESCU, u»: II, p. 66.
6Măritatu 'i lucru mare
Nime nu '1 p6te stricare,
Nici popa, dar nici birău,
Numai singur Dumnedeul
S. FL.· MARIAN, Nunta, Poes.
pfJjl.
*6
De măritat şi de c6te g6le nu scapă ni-
mene.
Ve4'î Nevestil.
Ve(F iVevestlt.
10258
10257
10256
================== pagina 444 ==================
444
PIWVERBELE ROMÂNI!,OR
Se gice pentru cel în bună stare, când se plâng şi el
de a lor stare; dar cei scăpătaţî ce să mai gicil? (Goi.rson).
10259
Până nu m'oiu vede încârligată nu me
ţiu măritată.
IORD. GOLESCU, ]Y[ss. II, p. 59.
*.6
Pdmă nu me ooiu vide ... nu ?ne ţin mâritată.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.],
Put'l1a.
V edi Clt/mlZa/.
Se �1ice când omul nu e sigur pentru ore-ce (Gor.ssou).
MĂRITIŞ
10260
Măritişul te legă de mâini (mâni) şi de
piciore.
A. PAN�:, II, p. 108. - HINTg­
seu, p. 101. - GAS'l'ER, Liter. pop.
p. 218.
eăel îţi Impune multe sarcini şi multe îndatoriri.
Le jOU1" 01/' l'an se marie est le lendemain du bon
temps.
L'h01mne marie est un oiseau en caqe.
P1'O'O, Franc.
<In perpetua est seroitute, in t?'CI1lO1'e, mei« et in dn)io, inter spem,
desperaiionem, et fuluciam, Iiaque poetis, medicis el physicis 1Jt in cec­
libatu »ioant, id est in libertate consulo, alio!J.t�i periqrinari non possunt
percqrinatione prooula el st'udiosa alisoluiiorcs medie pocto: et reliquum
id qenu« hominum fi/unt. - Qui Boit vrn.y, qni n'a veu la J udee, ven
et seu les mreurs et condicions et oousf.umes ct estat Lant des roys
que de toute antre chose nu dit pays, u'cntendra jamais le divin
psalteriou de David». LE Roux, 1, }). 254.
Bacon a C;lis la rîndul lui: Cine are 1zcv(;stă ŞI capi!', ((.
dat zăloge avere'[ şi norocului.
================== pagina 445 ==================
10261
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
Găndescî că e măritişul păpuşe.
A. P ANN, II. p. 108.
*1:::,
Nu 'fi parc'i rnăritişul pc'ipZtşc'î.
445
Ga. ALEXANDRESCU, magistr.,i.
Putna.
Ver,Jl Bttroat.
Acelaş înţeles ca la No. 10260 . Dicorea se aplică mai
ales femeilor.
MARŢ
Vecii 1]11,1
, "
10262
*
A rernăne (face) marţ.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 237. - G­
POBORAN, inst. J. Olt. - I... ŞĂr­
NEANU, Dict., p. 496.-FR. DAMli:,
III, p. 27. - GR. ALEXANDRESCU,
maqistr., j. Puina.
Veql MiJţ.
10 A fi bătut, mai ales la jocul de cărţi,
2° A rămâne pe jos, de ruşine.
A se vede explicaţia de la cuvîntul mirt.
« Organe, fluere, chitărt, buciume, cimpole şi alte multe d'al de
astea câutau Într'o unire de r-ihnân(:fî mari, cei mai bunt mnsieantţ
din lume». - P. ISPIRI<:�CU.
MAscA
10263
Mască înaintea ta nici cum să pri­
mesei.
IOlW. GOLESCU, 1I1S8. II, p.
108.
Adică om prefăcut, viclen şî fi:'tţa,rnic (Gor.ssou).
================== pagina 446 ==================
446
PROVERBE LE ROM,\KILOR
MĂTUŞĂ
10264 * D. A fi mătuşă.
'1'. BĂLĂŞEL, preot. c. Siefănesci,
j. Vâlcea.
Adică slabă, urîtă. ŞI prăpădită.
MESA
10265
*A . t .
m ra mesa.
COLESCU- V ARTIC, public.], laş!.
A se păcali straşnic.
MIC
v edî Cap' V, c, jJ1ic, Pu­
tere, Vorbă.
,
r
10266
Cei mici vor multe cum şi de t6te.
A. l'ANN, I, p. 135. - H1Nl'ESCU,
p. 113.
Pentru cel cart rîvnesc la lucrurt mart, Arată. trebuinţele
omenescl.
Când te crede lumea mic, fără putere, nimene nu se
mai ploconesce la tine.
10267
10268
Când te cred mic, jos, nu'ţi pre cură oue
roşii.
GR. JIPESCU, Opincar, p. 131.
Cele mici le-ai lepedat,
Cele mari ai căutat;
Acum în6tă ca un câine
Ca să poţi scăpa mai bine.
IORD. GOLESCU, .iV188. II, p. 76.
1
I
================== pagina 447 ==================
TITLURT, JOCURI, m,:sBoIU
Se <;lice pentru cei ce, alergând după mai mart slujbe,
cad în mai mari necazuri (GJLESCU).
10269
A se lăsa mai mic.
VASILE Lur-u, Pntvilâ, p. 38.
A recunosce că a greşit.
« Când se 1:(( lclsa barbatul mal mic §i se va prinde cn chizeşie cum
lin 'şi va face murarir nici o răutate, şi inoă 'I face şi zapis, atunce
gludeţul să 'i o dea pl'e mână ... ' V A::iILE Le r u, Praoile, glav-ka.
DE A MIJORCA
*.6N . d ..
10270 u te Juca e-a mijorca.
GAV. OI<ISOR, prnf. c. Dobro­
reţ, j. Vasluiu.
Spune pe faţă ce vrei, ce ai de gând să facî,
De la jocul numit de-a 1n1j6rca în Moldova sau de-a as­
cunsele în Ţera-Românescă.
Jouer el cache-caclie.
Pr-ov. Franc.
MINCE
10271
Mincea când s'aruncă, nici când cade
greşasce, nici când sare.
IORD. GOLESCU, u». II, p. 45.
Adică cel ce de nevoie urmeză ore- ce (Gor.asou).
10272
Cu mincea numai copiii se j6că.
IORD. GOLESCU, ltIss. II, p. 29.
Adică şî jocul după vîrstă (GOLESCU).
================== pagina 448 ==================
448
10273
PROVERBELE ROMÂNILOR
Prinde mince.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 61.
Adică cel ce umblă după zădărnicit, Întru zadar umblă
(GOLESCU).
10274
10275
A nu juca nici mince nici clince.
BARONZI, p. 44.
MINGE
Mingea se cuvine la cel ce scie s'o trăn­
tescă mai bine.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 108.
Adică slujba la cel mai destoinic (GOLESCU).
A1,t bon chouleur 1) la pelote lui vienf.
P1'OV. Franc.
MIRE
VeqY a 1?îde.
10276
* 6 o A ••
Dupa lumînare ŞI mire,
D-na Z. JUVARA, com. Feclesci,
j. Tutooa.
10277
Cum e darul şi do bânda.
După cum e lumînarea pre care o aprinde o fată. la
ic6na sfântului, tot ast-fel va fi şi mirele pre care '1 va
dobândi.
*6-
Par'că 'I mirele care ş'o prins degetu 'n
laită.
GAVR. ONI'ŞUR,Pj·Of. com. Schio­
peni; j. Fălchl.
Pentru un prost.
') Choul eur-cce joueur,
================== pagina 449 ==================
'l'ITLURI, JOCURI, RESBOIU
*6
10278, El e mire, tatăl seu mort.
449
V. SALA, dasc. cam. Băresci,
comit. Bihor, Ungaria.
Veq.i a lIfllr).
Când unul petrece în afară, de vreme.
10279
Mirele nu se plânge când miresa e pre
frumosă.
S. I. GROSSMANN, Dict. Germ.,
r- 248.
Pentru cel care dobândesce mal bun ele cât credea.
10280 * 6Şede par'că nu'! place mirele.
D·na Z. JOVARA, com. Fedesc'î,
j. Tuiooa.
Ve(!1 i/!!iresă.
Adică supărat, bozumflat.
10281
*Cafta gămbro cu oClii şi nvestă cu frăn­
ceale. 1)
ILIE GltICU, prof. cam. Abela,
Epir.
Pentru cel care nu scie să alegă lucrurile după cum
se cuvine.
10282 * 6 A fi tot mire.
D-na Z. JUVARA, com. Fedesci,
.j. Tutova.
*6
Incă e tot mire.
GR. ALEXANDItESCU, magistr.,
j. Puina.
1) Caută mire cu ochi şi miresă cu sprincene.
================== pagina 450 ==================
450
PROVERBELE ROMANILOR
10286
10 A nu fi îndrăzneţ, obraznic.
2° A fi bine primit.
:1:6
10283 A 'şi cauta cal de mire.
r. BĂNESUU, Jn"of. j. Roman­
D-na EL. T.lWDOH, cam. seu«, f
Jlutova.
10 A se fuduli, a căuta tot lucruri marî,
20 Pentru cel leneş, care e bucuros să nu găsescă
ceea ce caută.
MIRESĂ
Ved i C/t(;"Iă, a illIÎJtc,',.
171;'re, ) J\'evJst/t.·
10284 :1: 6Miresa intrând în casa socrilor toţi ţin
ochii pe dînsa sa vadă cum se portă.
GR. ALEXANDRESCU, magish·.,
i. Putua.
Când tOţl se uită la unul noii venit într' o adunare.
*6
10285 Vai de miresa, când nu '1 mirele.
GAVH. ONI:;;(jB, ])1'I)f. c. Banca,
j. Tuioca.
10 Când unul e inselat în aşteptările sale.
2° Oând ne lipsesce un lucru mai de sernă.
:1:6
Miresa
Nimeresce masa.
K MlHĂILESCU, stiul. Se. N01'1I1.
e. Bilscsc7,.f. Fălci«.
*6
JI1.iJ'fsa
Vede 1)/OSO.
D'na EB'ROSINA ROSEI"rr, j. Ba­
căi): - C. TEODORESCU, în o. corn.
Lipom. j. Yaslufu. - GAVR. 0:-11'
�O!{, prof. c. Simila, i. Tutooa,
================== pagina 451 ==================
TITLURI, JOCURI, RE3BOIU
451
J
1 Il Când al nevoe indrăsnescî, f::'tl'ă a mal aşteptă SrL
fir poftit.
2 o Când e masa pusă nu mal aştepta SrL te poftescă.
3° Când un copil a fost bătut, şi când vine vremea
meseI el stii supărat la o parte, se dice ast-fel, fiind-că
pedepsitul SUL pe gândurI, smerit ca o miresă.
10287 * 6Se duc goştii şi rernăne miresa.
IULlu GROFSOREANU, clase. com.
Galsa, comit. �1md, Ungaria.
Să răbdăm o supărare g:l11dindu-ne la binele ce ne
aştepth.
10288
Ca la noi la nimeni; cu miresa din na­
inte.
IORD. GOLESCU, 11188. II.]l. 24.
*
GCt la 11,07 la nimeni,
P. ISPIRESC;U, Rev. Isi., I, Il.
455. - GR. JIPESCU, Reur. Oraş.,
n- 60.
Se <;1ice pentru cele în potriva bunei orîndueli, pentru
cele ce se fac pe dos, d'inderatele (G01,ESOO).
10289
Pân'a se găti miresa,
Ochii ginerelui iasă.
A. P ANK, 1, ]l. 103.
Pânc(; s'o găti miresa,
Ochi� ginerubit OI" să esă.
HlNTJlSCU, p. 108.
Pentru o dclungă aşteptare.
*6
10290 Nu'I departe casa cu miresa.
GAVR. ONI:;;OH, P1"Of. c. Schia­
peu'!,.i. Fâlci'i1.
================== pagina 452 ==================
452
PROVERBELE ROMÂNILOR
Ca mâne-polrnâne îl vegl: şi pe acesta însurat.
10291
Mai mulţi se uită la miresă de cât la
ginere.
A. P ANN, II, p. 129. - HIN­
l'ESCU, p. 194.
Ve di lIlamă.
10 Pentru cele cari sunt mai căutate.
2° Nu se cere ca bărbatul să fie frumos.
10292
Trage danţul după casă,
Că miresa'I burduh6să.
H1N'l'ESCU, p. 43.
Trage danţul după casă,
Că miresa'z burdi6să.
P. ISPIRESCU Leg., I, 1872, p.
179.
Când se întîmplă ca miresa să fie însărcinată şi, în
genere, când lucrurile nu sunt după orînduîelă,
* "ş d � '" ..
10293 e e pare ca 1 a munt miresa.
D-na Z. JUVARA, c. FeclesC'l, i.
Tutova.- E. J. PATRICIU, înv. c.
Sm'ulţ'i, j. Coourluiu:
Veq'î lI1ire.
Când unul stă supărat, bozumflat.
10294 * f'::..Taci miresă nu mai plânge.
G. D.E:M. TEODORESCU, Poes. Pop.
p. 178.
In derîdere, când unul plânge fără lUCI o pricina.
De obiceiu, miresele la împodobire, când le cântă
desoociela, plâng că se despart de părinţi. De aci cân­
tecul a ajuns gicere.
================== pagina 453 ==================
T
__________________ 1_'I_T_L_U_R_l, JO_C_U_R_I�,_I_IE_'·S_B_O_l:_u �453
'I'acf miresă numai plânge,
Jnimi6ra nu 'ţi mai frânge,
Că la. maică-ta te-oiu duce,
Când s'o 'utorce,
Girla 'ncoce,
Şi a face
Jugul
Mugur,
Restee
Clostee, ')
'I'âl1jele
Viorele
Stremănările �)
Eloriccle.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.
p. 270.
10295
* A plânge ca o miresă.
1. CREANGĂ, Am'int.) p. 4.
A plânge cu mare foc.
«Şi cu t6tă stăruinţa lui moş Fotea şi a lui bălliţă Vasile, Smă­
i-ăndita a mâncat papara, şi pe urmă şedea cu mânile la ochi şi
plângei:t ca o mi1'lJsă) de sărea cămeşa de pe dînsa». -- J. CREANGĂ.
10296 * 6Se lovi ca miresa la m6ră.
A. P AJo<N, Edit., 1889, p. 159;
Hl , p. 128. - HIN'J.'ESCU, p. 92.­
G. POBORAN, inei. j. Olt.
*6
S' a lovit ca miresa la 1norc� şt ca musca
'n lapte.
Semin. Cenir. Buc. Clasa VL
prin P. GARBOVICEANU, prof.
*
Se potrivesce ca miresa la moră.
S. 1. GRC'SSMANN, Dict., p. 85
-- M. CANIAN, public. j. IaşI.
') Clostee = redăcina trestie'i.
2) Stremănărf = nuele.
31
================== pagina 454 ==================
451 PBOVERBELE ROMANILOR
*6
S' O potTivit ca nuca în perete, CCt miresa
la moret şi ca musca in lapte.
GR. ALEXANDRESC:U, nwgisb" y'.
Ptt[1/({.
v cqr 1I1usdi, i\'udi.
J..1a vorbe nepotrivite.
r
I
I
�
10297
Ca miresa în pat.
IORD, GOLESC:U, lJIIss, II, Asem.
p 118.
10 Adică aşteptă
2° E gata; e bine,
* 6C " 1 t
'10298 a miresa a pa
GAVR. ONIŞOR, ]J1'of. c. Berlaâ,
.f. Tutoua. - G. P. :::lALVIU, {?IV.
c. Smnlţ-!, i CO'VU1'lu!u.
Adică se gri:'Lbesce.
"Se grăbesce ca mid;sa la pai».
*6
10299 Şede ca o miresă.
GAVR, ONIŞOR,P1'Of. C' Dob1'OVCţ,
i. Vasln'itt.
*
Stet C(L o iniresă.
10 StrL smerit.
2° Sta, de o parte.
10300
A lua pe subsu6ră, ca pe o miresă,
A. PANN, Moş Alb, 1, p, 16.
Adică a primi cu o deosebită cinste,
In vechime, la Români, Vodă sau cei marl erau tot­
.de-una, ţinuţi pe subsuore de curtenii sau slugile lor.
MIRT
Vcql MarI.
,
>
================== pagina 455 ==================
10301
rrrt.unf, JOCURI, RESDOTU
A face mirţ pre cine-va.
455
Zapis de la 1596 apiul B. P.
HAşDEU, Cuu. Beh·. 1, p. 75.
A despuiă pre cine-va de avutul sei:L
,Did seu soulatu Dauu �i cu J\'Iicnl �i au împresurat lo curele nostre
şi miu. jc7cntn pc noi mir] ele tot». _. Zapis de vînzare (Prahova) din
1t;96.
"ll1.-irţ, formă scădută de la mari, cxpresiuue întrebuinţată până
astăd! ele către jucătoril ele cărtr : l'am făcut 111((11 l'am bătut cn
desăvîrşire, elin itnl iauul marcio, în dialecte niarzo �i 11'!aI'Z, termen
de la trictrac (table). trecut i n aşa numit.ă dingua franca» din por­
turile turcesct, sub forma de mârc, şi corcspuudător terminuluî fran­
ces de la trictac, bredouille, care, la figurat, iusemncză, de asemenea
«l'a bitt,nt cu deeăvi rşirc». - HAŞDEU, Cu». din Bctr, I, p. 75.
MITOCAN
10302
*
Mitocan.
10 Om ele rînd cu apucături de mah alagru.
2° Mojic, bădăran.
Cuvînt întrebuinţat mal ales la Bucurescî, unde pare
·că, s'a şi născut. -
MOJIC
VeeF Cap, Il, c, Apă, Bo­
rer, r;:ap. lI, c, Cer, Grecit,
C'rim!{7, II/lină, Olt, Sa/de,
T'Jpă.
10303
Mojicul de ce 'i place d'aîa se îngraşă
A. P ANN, Edit. 1889, r- 84.
*6
JJ![ojicul ele ce 't pla ce de acel a se inqraşe.
V. SAf A , dasc, c. Talpa, comit.
Bihor, Unqaria. - Semin. Cent.
Buc. ci. Ţ1III pj'in P. GÂRBOVI­
CEANU, ]J1'Of.
Acelaş inteles ca la N o. 4320, şi mal ales pentru cel
-carl a.u gusturi proste.
================== pagina 456 ==================
456
10304
PROVERBELE ROMÂNILOR
*Mojicuiui nu se cade să se de tolag în
mână.
Berioldo apud Gasier, Liter.
Pop., p. 209.
CăCI precum dice francesul.
Il fait (7 Dieu hante
Qui vilain haui mante.
Prov. Franc. XTIIe Siecle.
Fără a mal uîtă cii
Faites bien le vilain et il vous fera mal.
Prov. Fmnc. XIII-e Siecle.
10305
*6
Apa trage la matcă şi mojicul la tepă.
D-na S. NĂDEJDE, Nt!v. p. 124.
- 1. BĂNESCU, ]J1'Of. j. Roman. -
Semin Cenir, B�tC. CI. YIII prin.
P. Gi,RBOVICEANU, prof,
*6
Apel la maică, 1nojicul la, tepă.
G. POBORAN, insi. j. Olt.
Ve4'î Cap. 11, c. Apil, Tipil.
Acelaş înţeles ca la N o. 380.
Il n' est vilain qui ne faict la villenie.
P1·OV. Fr-anc .. XVIe Siecle.
10306
*Nici salcia pom,
Nici mojicu(l) om.
GAVH. ONIŞOR, ]Jr-of. c. Dob1'O­
vei, i. Yaslu'iti. - Le. BUNGETJA­
NU, siud. c. Cosoveţ, j. Mehedinţ·t.
- Semin. Cenir. Bucur., Cl. VIII,.
1J1"in P. GÂRBOVICEANU, prof'. ­
GR. POIENARu, ing. c. Hassa, ,j.
Ialomiia,
================== pagina 457 ==================
TI'fLURI, JOCURI, RESEOIU
Nid elin salcie pom,
Nid elin mo,jîc om.
457
Ve4i No. 532 &> 1123.
S. 1. GROSSMANN, Dict. Germ.,
p. 95.
Vc4' Bot,-, Reii, Ne/ot,
Sa/de.
A se adăogă aceste varIante la No. 1124.
La caque sant toujours la harenq,
Prov. Franc.
10307 * 6NicI salcia pom de munte,
Nici mojicul om de frunte.
1. TZfNTZU, ing. j. Bu.zi!'iî. - L
ANTONlU, stud. c. Ţ1âlcele, j. Argeş.
*
Nici elin salcie pom de munte,
Nic't elin mojic 0112 ele frunte.
CĂLIN IORDACHE & STĂNESCU
16'1, sisul, j. Argeş.
Acelaş înţeles ca la N o. 10306.
10308 * ""Nici salcîa fund de butîe,
Nici mojicul om de frunte.
Sem. Centr. Buc, Cl. Ţ1II, prin
P. GÂRBOVICEANU, prof'.
Acelaş Înţeles ca la No. 10307.
10309 * 6NicI salcla cerc de butie,
Nicî mojicul om de frunte.
Scmin, Centr. Bt!C. CI. Ţ1III,
prin P. GÂRBOVICI<;ANL', prof.
NicI, elin salcie cerc de bute,
Nici elin mojic am de frunte.
s. 1. GROSSMANN, Dict. Germ.
p. 95.
Acelaş Înţeles ca la No. 10308.
================== pagina 458 ==================
XD
10310 . Nici răchita cerc de bute,
Nici mojicu om de frunte.
G A VR. ON1ŞOR, pJ'Of. C. BI"1'larl.
i. Tutcoa.
*1:::.
Nici nichita lemn de bute,
Nici uiojicul om de frunte.
0, 'l'l(O[)ORESCU, îuo. 1', Lipoc«,
f VaSIIlI?!,
Acelaş înţeles ca la No. 1030V.
10311 * DNicI talpa casii cerc de bute,
Nici mojicul om de frunte.
G. l'IIUNTEAJW, p, 151. - HiN­
'('ESCU, p, 181. - DUB1�E MARINE'
SUU, iuo. c. Pirnu-Hosii,]. Argeş,
Nici talpa casii cerc ele bute,
Nic; mojicul (1)1, mat de frunte.
A, PANX, ei«. 1888, p, 81.
Nic't elin ta7pâ cerc de bute,
Nid din mojic om de frunte.
V, ALEXANDRI, Teab'" Jl. Ll-21.
- 1:). 1. GROSSl\1ANN, Dict. p. 63.
- D'U:1 EL. t'EVASTOS, No». p. 47.
- Abecetlar Ilustrat, 1'. 28.
Acelaş înţeles C[L la N o. 10310.
10312 * DNici talpa casiî (casei) cerc de bute,
Nici mojicul boer de frunte.
A. PAKN, lIL 1" 47. - Hix­
TEl:iCU, 1'. 184. - H. D. ENESCU,
îno. c. Zosnostea, j. DorohoI.
Acelaş Înţeles ca la N o. 10311.
================== pagina 459 ==================
________ TI1'LUll.l, JOCURI, RESEOIU
459
10313
*6
Mojicul e tot mojic (chlar) şi în dioa
(diua) de Pasci,
A. PA!\N, III, p. 39 - HIN·
rt<;bCU, ]l. 109. - Gn. ALEXAN­
DIlSC:U, j)!agi.slj·. j. Pulua.
:;.
"JfojiCIl tot 'IIUJjic.
:F'lL DAME, III, 1'. sr.
Aceluş înţeles C,L la No. 10312.
Iuutica turba nescil suos deponerc meres. 1)
PJou. Lat.
Vilain ne fera jâ 7iC(W fuit.
PJOV. Franc. XVe S'ii;clc.
E ud!1 semper ca el 1'es/(')'I1,2)
Proc. Itai.
De- Balte)' filei/A eni Buuer, aucli toena: el'
schliift 7)/s llfitta/J. 3)
Proo. (}O'I1'.
Ben beer is een boer; als je Iiem omlteert, is't
nor; eeu boer .: 1)
PJ'OV. ])((j(CZ.
10314
Dac'a fost mojic întăiu,
E şi păn la căpetăiu.
A. PANN, IU, p. 40. - HIN­
'('ESCU, p. 10:).
Acelaş înţeles CeL la No, 1031i3.
1) Ceta ţerănescă nu scie să 1;1 lase obice inrilc,
2) Mojicul (ţerauul) ln tot-ele-una a>a va remiln!".
0) Ţ'eranul remân e un ţeran, chiar <Jacă cl6rmc până la două-spre-dece,
<1) Un ţeran c un ţeran; daca'I lnt6rcc!ţT tot un �eran este.
================== pagina 460 ==================
Acelaş Înţeles ea la N o. 2200.
1'00 mucl; lauqhier discouere jol1y.6)
P1"OV. El1gl.
Pe mojicu '1 cunosci după ochi,
Ca pe măgarul după urechI.
A. PA.NN, rn, p. 39.
Pi"OV. Elin.
Paserea după ce se cun6sce? după cântec.
Mojicul după ce se cun6sce? după vorbă.
A. PANN, Edit., 1889, p. 8i;
III, p, 47. - H[N"fESCU, p. 109.
An der Rede erkenni man elen Mann.5)
P1"OV. Germ.
La olla en sonar, Y el hombre en hablar.4)
PI"OV. Span.
PROVERBELE ROMÂNILOR
Al cautare l'uccello, al parlare il ceriello. 3)
Prov. Ital.
De fruciu . coqnoscitur arbor. 2)
P1·OV. Lat.
Juge l'oiseau el la pbume el an dant,
Et au. parler l'lunnme bon tn: mechani.
Tresor des Sent. XV Ie Siecle.
Ve,)! Pasăre.
10316
10315
460
I
1
n
') După rod (fruct) cunosc copacul.
2) După fruct se cunosce copacul.
a) După cântec paserea, după vorbă creerul.
4) oi, după sunet, omul după cuvintare.
5} După vorbă se cunosce omul.
6) Pre mult rîs arată nebunia.
================== pagina 461 ==================
4fil
TITLURi" JOCURI, RESBOIU
-------
Pe mojic îl cunosci cl?tpâ ochi.
Ca pe măqar dttpc't urechi.
HINTJ<scu, p. 110.
Moiio» se cun6sce dupc'i ochi,
GR. JIPESCU, Lumina, I, p. 258.
Pentru cei ce se cunosc după ore-ce semne, Şl mal
ales pentru mojici.
In privirea, omului se pot citi gându rile, simţirile,
apucăturile lui, bune sau rele. V e�li N o. 4200.
10317
Mojicul bogat e ca cânele lăţos, care
numai lui îşi ţine de cald.
A. PANN, Edit., 1889, p. 84.­
HINTESCU, p. 110.
Vedî Câne .
Acelaş înţeles ca, la No. 1481.
Vilain en1'ichy ne cognoist parent ne amy.
lhisor des Seniences, XTTIe ss:
cele.
10318
Ce 'mi este mojicul,
Ce 'mi este calicul?
Unul ş'altul e obraznic
Şi în di de praznic.
H1NIESCU, p, 109.
Acelaş înţeles ca, la No. 10313.
MOŞ
Verii Jlf/tgm;, Nepot.
10319
*MoşÎi 's talpa Iadului.
Dna Z. J UV ARA, cont. Fedesct,
i. Tuiooa.
Vec)i Nepot.
Când moşul Flpune nepotului că 'i salba dracului, acesta
îi răspunde prin dicerea de mal sus.
================== pagina 462 ==================
4G2
10320
[JliOVEHBELE HOM.ÂN1LOR
*6
S'aruncă 'n partea moşu-seu.
ION PUŞOARÎl:, c. Poiana lYI(fru-
lui, comit. ]ii)gcl1'aş, Transiloania,
Când unul 11U semănă cu nicf unu din păriutî, şi
mumu îi gtLsesce o aSemClllal'e în f:Lll1ilie, de temă ca alţiI
sil, nu o caute untle nu 'J ar pl;:',ce ei. 8e dice când se
cain băuuesce flliaţiun eu l'egnbt:\ a unul copil.
MOTPAN
10321
Moţpan.
V. ALI<:XANDRf, Teatru, ]1. 580,
!Jl8, 1001 & 1127.
Berbaut, streugar, om de nimic.
De la polouul inospan (mosci = milosc, pan) ad ică :
pre milostive, pre puternice D6111ne. Ve�li: I.J. Şilineanu,
Semas. p. 4fJO.
«Imi en',. maf mare l'L1Şi1l8 ele ofiţer ascrn _. mal a les că ... sciţi
una'? îmr face curte 1I/Ofpmm ... ce Vl' spune Chirita.» � V. ALleXAK-
DHI, Clririţa în provincie. .
«Unde, '])ollllle, 16 I'I.[(-m <:;, să'mi fie p'lllgfl ') Ore uu cum-va mi-au
şterso vrun nioipan», -- V. ALEX.\NDl{!, Iaşi'! in caruacal.
MREJĂ
* 6
10322 Nu prinde pesce înaintea mrejii.
IULIU GROFc;ORc:ANU, în». cont.
GaZşa, C011l'Ît. Arad, Unqaria.
VCl)l C·ap. IX, c. CO,f,
ViIi/fI Sac.
Nu te lăudă înainte. Nu 'ţi face planul, fură 8(, fii
8igm de isbutireu Iuî.
MUIERE
VeqIlJilrbat, DUIU'fre, Grp.
V, c, .�Iuii!re, Cap. JX, c,
Om, Pâ aer,
================== pagina 463 ==================
TlTLGHT. JOUUHT, nl�şBOlu
4(j3
---
10323
Caută muere (muiere) să 'ţi placă ţie,
iar nu altora.
A. PANN, IL p. 117. -" Hr0:­
'l'EfSUU, p. 112.
Adică Si'L nu cautl 1:1 obrazul el, ci la Însuşirile cele
bune, ce se cel' ele 'ta o nevestă căci, precum <,,1ice Tur­
eul: Iuean eii 1;1] tlerisi Itiel nl1' şee icrămo». ')
10324
*0'1U s'hibă mliarea mşata a cor1ui ş-urîtă
a casejeî, este multu ma ghine s'hiba
urîta a cor lui şi mşata a cascleJ.2)
1. COYAI', JJ1·of. c. Iauiua, EZ!i-J·.
v B(P' 1/0/"('1.
Acelaş inţeles ca la No. LOOt\2. Arată calit:1ţile ce se
cel' de la. o femee bună,
10325
* -
Mliarea la nuntă singură s-nu o pitreci. 3)
J. COYAN, }J'}'of. c. BI7,(;srt, Eph·.
Căct fiind singurii, fără doar şi pote, te va. înşela.
Alrreuoer eon cheual a, ious quete,
Mener sa [emmc IL tous festins,
De son. clienal on faii une rosse,
Ei de sa femme une caiin.
P/'Ot'. Fmllc. Xl1Ic sua:
10326
Nici pânză, mCI muiere să nu cumperi
la lumînare că, şi una şi alta, la faţă
te înşală.
IORD. GOLESCU, Jl!Iss. II, p. "16,1.
- HIN'!'ESCU, p. 140.
1) Carnea �i pielea omuluî llU suut bune de nimic.
2) In loc să fie muierea frumosa horei ;i urita casei, este mult mal
bine 5ă fie urîta hor el si Irumosa casei.
3) MUIerea (ue vesta] 'la nuntă singură să 11U O trimiţi',
================== pagina 464 ==================
4(;4
10328
10329
PROVERBELE ROMÂNILOR
----------------
Nici pândi, nic: muiere să nu alegI, la ltt­
mînere.
IORD. GOLEseu, Mss, II, p. 326.
Nici pânzc'î, nic; muiere eă nu Xez la lumînare.
1. G. V ALENTINEANU, p. 46.
Ved] .. 11"aterie, j\levJj�t/tJ
Pânză, Soţie.
Acelaşi Înţeles ca la N o. 7480.
Când îţi cauţi nevestă să deschid! bine ochii căci,
cum �ice Francesul:
A lCt chanclelle la cheore semble demoiselle.
*D.
10327 Muerea bună, barbatului cunună.
PETRU MIHU'('Ă, com. Ţ1aşcoii,
comit. Bihor, Unqaria.
Vcqi NevJstă.
Dicere luată din Biblie.
*Nu suferi în ochiu fum şi muere rea,
că te îmbetrânesce de timpuriu.
O. POBORAN, iust. c. Slatina,
j. Olt.
Dicorea se Înţelege de la sme.
*D.
De cât muerea rea
Mai bine fără ea.
Dra MARIA COSMA, înv. c. Yaş·
cou, comit. Bihor, Unqaria.
Mai bine ne-Însurat de cât eu o tovarăşă care să 'ţi
facă \lile amare.
10330
Muerii Iaste cap bărbatul el.
Prauila de la Govora, p. 105.
VecI! rap. IX, h"f1'bat.
Muierea trebue să asculte de bărbat,
================== pagina 465 ==================
TITLURI, JOCURI, RE�BOl'U
465
<l\Iuicrea de nu se va pleca bărbatul el, şi nu va petrece Întru
voia lu'î, cum gratasce apostolul, că bărbatul Iaate capul Hs. iară
muerii iaste cap bărbatul el, 'Iară de nu va asculta acestea, unile ca
acella să fie anathema-. -- Pra». de la Gooora,
MUMĂ
v edt Că1JlaStl, CoPil, il Face,
Fatll) � GUfal, I a L(l, 111"ăgar,
lI1âIlă .. 111fel, 111ilc't, Niidejde,
j\legltstor, iVor.Jc, Ochtu, a
Sdtrpil/ll, a Sc!tYopeta, a Se-
111 l'lZa , Tată, l'igan, a T6rce,
Utig-a;", a Vinde.
10331
Murnă şi tată nu găsesc,
Dar muerI câte voesc.
A. PANN, tu«. 1889, p. 160.
III, p. 129.
10 Arată cât ele mult preţuesc părinţii pentru copiii lor.
20 Daca 'ţi e nevesta rea, o poţi lăsa căci găsesci u�or
alta, mai bU11<1.
10332 * 6N evestă mal poţI găsi, dar mamă ba.
GR. POJENARu, ing. j. Bueeă;
Acelaş înţeles ca, la. No. 10331.
Când more mama remâne tata orb.
Prov. Indian.
*6
10333 Cheia şi lacata e mama şi tata.
S. TEODORESCU, îu», c. Bros­
cent, j. Suciaoa.
Părinţii sunt totul pentru copiii lor.
10334
Nici mama tatii n'a dat de pomană.
IORD. GOLEsce, MS8. II, p. 48.
*6
Nic; mama n' el elat tatii de qeba,
N. MATAK, ing. j. Ilfov. - GR.
POIENARU, ing. j. B�tzi!jt.
================== pagina 466 ==================
PROVERBE!.E llOMÂ,NILOR
*6
De ,r;diC/' n' CL dat nic: mama, tcdii.
A, P ANN, sn« ] 889, p, Hi4;
TU, p. 1 :2J. - P. ISPlRICSCU, Rev.
Isi., III, p. 1.�8. - G. HANUI"JESCU,
în». c, P!ch'oşiţa, i DÎllluol'i.la,
Adică, frLrii interes, nirnent nu ne slujasce (GoLESCU),
10335
*6
Mai bine te făcea mumă-ta un mânz şi
te mânca Iupii.
Tlna Z, JLJVAl1A, c. Ferlesc'l, ,i,
Tutav(f,
10337
1° Pentru omul prost.
2J Ra.re-ori, pentru omul lipsit ele noroc,
10336 * 6 Mal bine să nu'I fi făcut mumă-sa.
G l{. Al"EXANDllEseu, maqistr.,
j. Pnlna.
Acelaş înţeles ca la No. 10333.
*
Unde dă mama carnea cresce.
LAURIAN & MAXB�, I, l' 456,
]ljwl1a unele looesce
Carnea cresce.
A. f'ANN, sa«. 1889,1" ](i6;
IU, ]1, 133, - HIN'�'ESUU, p, 114.
Părinţi! mustreză ŞI pedepsesc copiii spre binele lor
sciind cit'
. . . Viamque insiste domandi
Dum [acilcs animi ,jU1'eJI1-/'Jn, dun: mobilie «tas.
VIHGILlU.
ŞI că, clUP�L cum "lice Horatiu :
Quo semei est imbuta recens, eercal.it odorem
Testa el iu. , . .
================== pagina 467 ==================
10338
ri-n.uut, JOCUR\, fliisJ3nTU
*6
Mama bună îşI certă bâîetul.
4(J7
V. �ALA, ilasc. cam. Câcăceni,
comit. Biho?', Ungoria.
Căci, după cum se mai �lice: copilul ne-pedepsit ?'rmrÎne
ne-pricopsit.
*6
10339 Uită-te la muma-sa şi cunosce pe fie-sa.
A. PAN�, sur, 1889, p. 106;
II. p. 134. - GR Ar,I.:xANDRESCU,
7nrrqiSI?·.,.j. Puina>: Scmin. Centi:
Buc. Ci. FIII, ]il'in P. Gi\IWO­
vrC:.EANU, lJ1'oj'.
Uită-te la uiun 1C'î-S a , şi cunosce lJe fiă-e«.
HINTllSCU, r- 114.
Acelaş înţeles ca la No. 326;).
*6
10340 Cum e mama e şi fata.
G. POBC'RAN, inst. j. Olt.
*6
Cum e mania) aşa 'i fata.
V.SALA, dasc. c. Yaşco'iî, comit.
Biho1', Ul1gw·Za.
Pe cum )'l mama, aşa e şi fata.
KAROLY Acs, ]1. 83.
Acelaş înţeles ca la No. lOJ3\).
Oum este mama, aşa şi fata ei.
EZn:CHIEL, X vr, 44.
Telle mere, telle fille.
P/'OV. F1'Ct1lc.
Wie die Multer, 80 dic Tochte1'.
PI'OV. Germ.
================== pagina 468 ==================
468
10341
PIWVERBELE ROMÂN1LOR
Nezd meg as anyjat, vedd el a h�nyrit.
Pro'V. Magy.
Pohledni na matku, a a tak si toeemi Kailou.
(dceru).
Pl'OV. Cecli.
EaRBa !\IaMRa, onaxa H 'l,epI\a.
P1"O'V. Sirb.
*,6
Vedi mama, apoi Iea fata.
V. SALA, clase. c. Vaşeo·u·Eă­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
Căci cum s'a purtat mama, se va purta şi fata.
10342 * ,6De pe călcătură se cun6sce că n'a avut
mamă bună.
OR. POIENAHU, ing. ·c. Ilassa,
j. Ialomiţa.
Pentru cele cu o rea purtare.
10343
Ce a făcut mama, face şi fata.
LAURIAN, & MAXIM, I, p. 1238.
*,6
Ce a făcui mama (muma) şi taia
O să facă fiul şi fata.
A. PANN, Eclit. 1889, p. 19; I,
P: 56. - BARONZI, p 58. - HIN'
'fEsau, p. 68 & [14. - S.1. GROSS­
MANN, Dict. p. 38. - V. SALA,
clase. c. Vaşcoa-Bâresci, comit. Bi­
hor, Ungaria.
Ce are j(lptă mamă ştată acea jeu;e hil-tulu
şi fei«. 1)
ANDREI AL BAGAV, Cad. Aleq.,
p. 99.
Acelaş înţeles ca la No. 10341.
') Ce a făcut mama şi tata, acea face fiul şi fata.
================== pagina 469 ==================
TiTLURI, JOCURI, RESBOIU
Tel pere tel fils, telle mere telle fille.
PrO'I'. Franr.,
469
10344
*
După mumă ş'tătă, ahtare hiliu şi hiTea.1)
G. ZUCA, siud. c. Georqia, Al­
bania.
Acelaş Înţeles ca la N o. ] 0343.
10345 * 6Ce a fi mamii, a fi şi tatii.
I. POPESCU, îno. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Veq; rw«
Ce o fi pentru unul va fi şi pentru altul. Arată ne­
păsarea.
*6
10346 Ce mi-e mama, mi-e şi tata.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.],
Putna.
Pentru a se arettt ca nu ţinem la un lucru mai mult
de cât la altul.
10347 * 6Ha1, mamă, să te vînd; da să nu de ni­
meni cât alu cere.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesc't, j.
Tutoua.
*6
Hai, mamă, să te lJînd; da, cât VOtZt cere,
nic: dracu să mt te cumpere.
E. r. PATRICIU, înv. c. Smulţz,
j. Coourluiu:
*6
Hai, mamă, în tîrg să te vînd; că, cât VOlU
cere eu) nid dracul nu va da.
C. 'I'eononsscu, in», c. Lipooa,
j. Vasl-uht.
Ve()i 7(7 tel.
Când unul cere un preţ pre mare la vindarea unui lucru.
') După mumă �i tată, asemenea fiul ,?i fata,
================== pagina 470 ==================
470
PROVI"RBl!:LE ROMÂNILOR
1
10348 * ""Fă-me, mamă, şi pe mine,
Să me fac frumos ca tine.
HIN,!'l!:sCU, 1), 107. - A, P ANN,
Se c;:lice pentru cei ce mult semenă cu părinţii lor,
PatTem sequitm' sua pToles. 1)
PI'OV, Latin
Le [eune ccrbeau croasse ti Texemple ehi oieuo:
Prov. Franc.
lYl:e die Alien smqen, so eioiiechern aucli die
Jungen,2)
PI'OV. Germ.
As ihe old Cocl: crouis, the young one lea1'ns,3)
PI'OV. Engl,
10349
Muma cea bună nu întrebă pe copii de
le este f6me.
IORD, GOLESCU, MS8. II, p, 46,
Vee)l Copi!.
Adică stăpânul cel bun pe supuşii sel (GOLESCU).
La bonne mere ne d·it pas: ceux-tu ?
Prov. Franc.
La buona madre non dice: ouoi tu? ma dă. 4)
Pro». itai.
La buena madre no diee: quieres. 5)
Proo. Span.
') Copiii semeuă cu părintele lor.
") Precum cântă bătrân il, astfel vor ciripi şi tinerii.
3) Cum cântă betrânul cocoş, cel tiner se va inveţa.
4) Mama cea bună nu dice : vrei tu? ci dă,
1") Mama cea bună nu dice : cert.
t
:1
,
================== pagina 471 ==================
TI'rLURf, JOCURI, RESBOlu
471
10350
The good molher sai/It noi: uull you ? but gives. 1)
Proo, Engl.
Een qoede moeder seqt niet :mijn kinâ, 1cilt gij? 2)
Pro», Oland.
Când bună mamă, când vitregă.
IORD. GOLESCU, �M8S. II, p. 35.
Se dice pentru cei ce se arată, eliud buni când rei
\(GOLES\JU).
10351
Când eram la mama, şi eu sciam să cos,
că mama împungea şi eu trăgeam acul.
A. P ANN, tu«, 1889, P 141;
III, p. 106.-B. P. IH�DEU,Etym.
Magn. p. 106.
Stiam să cos eu, odată,
Când eram la nuima fată;
Că manta ([CU 'mpungeit
Şi mâna mea îl tră,ijcc't.
A. PANN, II, p. li).
L'.,.
Mâma 'mpunqe, fata traqe,
)J![ândrâ cămeşuică face.
Şezăt.. Poes. Pop. I, p. 106.
Da po{tJ fatd, case?
JJ1.anw· 'mpunqe şi e�t scot.
S. 1<"L, MARIAN, Satira, r- G8.
L'.,.
Mâ-sa 'mpunqe, fata scoie ...
Vett mânclră cămeşâ face.
S. ]<'L. JHAHIAN, Nuuia, p. sss.
1) Mama cea bună nu dice: vrci ? ci dă.
-2) O mamă bună nu 4i�e: copilul meu! vro i ?
================== pagina 472 ==================
4M)
I �
PROVEflBELF. nnM i :i'ILnR
*6
1I1a'lJ'Ul )1njJunge Şl eu trag)
Aoleu ce lucru fac!
D-na Z. JUVAR.-I, com. Fedesci ;
j. Tuiooa.
Pentru o fată ne-pricepută şi leneşă.
J\!'a mânat mama de-acasă,
Să 'mi aleg una frumosă.
MI-am ales una mal hidă,
Care 'I cu cămeşa mânrlră.
Măsa "mpunqc fata traqe
ITai, mdndră cameşa face.
Mâ-sa 'mpunge, fata scotc,
Şi de latră n n mal pote,
Poes. Pop. Bucovina.
A se vede BOGDAN, Pooeşti, p. 71.
10352
Mai mulţi întrebă de mama de cât de
tata.
A. PM;", II, p. 129. - HIN­
'('Eseu, p. 82.
*6
CIZCt vin numai de nWI1Ul întnjbă)lar de
iaiă nu,
GR. ALI<:XANDRI<:SCU, maqistr.;
j. Pulna,
10 Omenil a.lergă unele se aşteptă la vre-un folos.
2° Pentru femeile cu moravuri rele.
10353
6Blestemulde murnă,
Ca fiera de ciumă.
G. DEM. TEODORESCl:, Poes. Pop.
p. 438.
6
Blâstemul de inumă,
Tot ca rana cea de clUI1Ul.
8. FL. MAHIAI\', Nascere, p. 329.
================== pagina 473 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOlu
6
B1ăste1llul de mumă,
E reu ca ghIara de ctumâ.
473
S. FL. MARIAN, Nascere, p. 329,
Ve<}i P/frinţ'} 7'at;t.
In credinţa poporului blestemul părinţilor, şi mai ales
al mumelor, urmăresce gre ii pre cei vinovaţi.
Blestemul mumei deerădecinesă temeliile (caselor
fiilor).
SIRAH. 3. 4; 7. 10; 12. 14.
LEGENDĂ
Se dico că pe timpul fometet celei mart, acuma când va fi fost
fometea aceea, numai unul Dumuede ă pote să scie. Destul atâta că
pe timpul acela era o femee, care ,1 vea tret prunci: doi băeţt şi o
copilă.
Etă că 'ntro <li, frăm intând femeea aceea pâue �i voind, după ce
il, frămîntat'o să o bage în cuptor, ca să o cocă, hăeţil ei corăindule
maţele de fome, şi ne mal puteud răbda până ce se va coce pâuea,
luară aluatul crud cum era de pe lopata cu care voia maica lor să'l
bage în cuptor, şi începură a'I mânca c'un gust aşa de mare ca şi
când ar fi fost cine scie ce fel de bucate bune şi alese.
Maica lor ve<lend acesta, se mâniă foc pe dînşiI şi începu a'I blăs­
tema cu amar şi a dice :
- Blăstemaţf să fiţi de Dumucdeă şi de mine! în păsert să 'ce
prefacetî şi pe munţiI cel mal înalţi şi mal mar! să şedeti, şi pâne
in vieta vostră, dacă îţi vede, să nn o puteţI mânca, cum nu putuiu
eit astă-di din pricina vostră să mănânc.
Audind acei dOI fraţI acest blăstem ne-aşteptat şi amar, începură
il, plânge de se outremura ii cămeşile pe dînşil, nu alt-ceva. ApOI luân­
du-şi remaa bun de la maica 101', au şi eşit din casă afară şi cum
aii eşit, s'au prefăcut în două pasert mari şi au sburat În lumea largă,
în cotro i-au dus ochir,
BLF.STE.\WL
La vale de Prut
Zace 'ntins pe lut,
De vînturi bătut
De om ne-vedut,
Plutaşul lYIihal,
De tl'el-SlecI de al.
================== pagina 474 ==================
474
PROVERBELE ROMÂNILOR � �
Şerpi că l'au muşcat
Vi8ţa i-au scurtat
Lupi lati încolţit,
Vietn i-au topit.
Măiculiţa lUI,
Prada dorulur,
Ea mi'I tot căta
Şi mi'I tot strigă,
ner nu mi'l găsia
Pân' nu'mf ajungea
In vale de Prut,
Pe malul de lut.
Şi când îl găsi a,
Şi când îl vedeă
De lupi încolţit,
La faţă slăbit,
De şei-pe muşcat,
La trup veninat,
Părul că'ş) smulgea,
Peptul cii'şi bătea
:i\1or-tea că'şî rllga.
l\fihaii1 ce făcea?
Snf1etu'şi trăgea,
El', când şi '1 trăgea"
Din gură dioe» :
'IIăicuţă, măicuţă,
Măicuţă, dră,gllţă,
Ci tacă'ţ.l gura,
Nu mai blestema;
Că tu când m'ai fapt
Şi ţîţă mi-ai dat,
Greu m'ai blestemat,
Blestem cu păcat :
«Sugi, suge-mi-te-ar,
«Şerpi mânca-mi-te-ar!
«Dacă m 'al scăldat
«i;l) dac'am ţipat.
«El' m'ai blestemat
"Blestem cu păcat:
«Tac'( că team scăldat
"CU apă de Prut,
«Să fii tot urît;
«Cu apă ele luncă,
«Să fii tot de ducă!
"Tu m'ai blestemat
"Ş) m'ai înfăşat,
«EI', dacă m'am plâns,
«C II faşa m 'al: strîns
«Şi ru'at legănat,
«Şi m'ai blestemat:
1
,.
I
I
================== pagina 475 ==================
TITLURI. JOCURI, RE·molu
,Tac! nu )mLl ţipit,
<Lnpif te-ar mâncă l
«Din gu ră ce-ai <Lis
«Cu foc mi s'a prins:
«Lupi că m'au mâncat
«Şerpi că m'au muşcat
« Vieta mi-aii scnrtat' »,
Vorbn uu sfirsi it
Şnfletul că 'şi' dă.
El' biela mă-sa,
88rm an a de ea,
Mult, se pedepsiă :
La Prut ea 'l ducea
Frumos că, '1 spelit,
Cu peru '1 stergeă
Cu lacrem; J'nclit.
Cu mâna săpa,
Mormînt că '1 făceiL
Şi rni'I aşeda ..
Apoi lung plângeit
Şi mered dicca :
«Blestemul de mumă
«Ca fiera de ciumă,
«Blestemul de tată
"Ca stana de pietră,
«Pnstinl le bată;
«01'1 când u'er gândi.
«Şi n'et socoti,
"Blestem s'o 'mplini,
«Greu te-o pedepsi! »
10354 * 61 d v •
us amt de mă-sa.
475
HENCIU TUCltĂ, percep. c. Vaş­
cou, comit. Bihor, Unqaria.
Ne-norocit în tate.
10355
Pentru una mumă
Şi pentru alta ciumă.
IOHD. GOLESCU, _lJiIss, II, p. 52.
La Un'U mumă
Şi ta altiI, clU1IU1.
A. PANN, ssu; 1889, p, 88;
III, p. 65. - H1Nl'ESCU, p. 114.
================== pagina 476 ==================
PROVERBELE RO:l1ÂNILOR
*6
Pentru unit inusnă
Şi pentru. altit ciumă.
1. G. V ALENTJKEANU, p. 36. -
Semin. Centr, B1,tC., oi. VIII, prin
P. GÂRBOVICEANU, pr·oj.
*6
A fi la unul 111 umă
Şi la altul ciumă.
K. A. ZAMI'IRESCu-DrAcoN, inu,
c. Stiubienii, j. Dorohoi. - T. B­
LĂŞEL, în», c. Siefănesci.]. Vâlcea_
*6
Lo unu "f mumă
La altu )1 C7Zt111ct.
AVH. CORCEA, paroh, c. Coştciu,
Banat.
IOSe g.ice pentru cel ce nu Iubesc de o potrivă pe
copiij lor, cum şî pentru stăpânul ce nu îubesoe de o
potrivă pe supuşi! sei (Gor.ssou).
2° Se g.ice, câte odată, şi pentru cel făţarnicL
* L::,.I fată "
10356 n aţa muma,
Şi în dos ciumă.
Gu. ALEXANDRESCU, j. Putua,
Pentru cei fi:iţarnieL
10357
6
Nu fi pentru unii murnă, pentru alţii
ciumă.
V. j<'ORESCU. c. Flilticcnit, j.
Suciaua.
6
Nu 'mI, fi clumă,
O· , "fi v
AJ1. nu 7 muma.
V. ALEXAND!U, Pocs. Pop. p.
36.
Acelaş înţeles ca la N o. 1035f) sub formă de povaţă.
================== pagina 477 ==================
10358
'lTI'I.l:RÎ. J')CURI, REsBolu
Frunză verde garoflţă.
Trece 'u câmp o c()l'iliţii,
Cum e crinul înflorit.
Cum e bună de Iubit,
Baba CIuma cea păg:�nfî,
Mi-o apucă strin. ele mftml,
Co pili tu '1 d ice : ,Cilllllă
,jy.n 'm'! fi ciumă şi 'J'/rl:fi UI'WII{/ ;
«Na'ţI salba ClI tlrnile
«Şi'mI lasă, tu dilele.»
Ea·f respuudo: d,hăgllliţă!
<Am o llegră sălbnliţă
«De cercat. Ia gâtuI t ău,
«Care nu te-a prinde I'hL'
*D
De când mama fată mare ..
G. PUBOllAK, insi. j. Olt.
477
v cqi lhllliâ'f, Ti,l(l.
Adică de demult
10359
Când s'o mai face mama fată mare.
IORD. GOLESCU, Mss. II, ASCII!.
p. 1:?8.
Adică nici odată. Pentru cele peste putinţă,
*D
10360 Cum nu 'i mama fată mare.
E. r. P .vrarclu, în». c. Snmlp,
i- COWd7t11t.
Pentru cele carl nu sunt şi nu pot fi.
10361
*D
De când malca (mama) m'a făcut.
O. DEM, TEODOREscr, Poes. POli
r 470.
Adică de când m'am născut, Urmeziî. în tot-ele-una o
trasă prin care se arată că nu soim, că nu cnuoscem ,
C(L nu am ve<;lut, etc .. '. cutare lucru.
ne când maica 1/1' a făcut
Cioban fl':1te u'am avut.
================== pagina 478 ==================
478
*6
10362 Bun ca sînul mamei.
V. ALllXANDRl, Proscl, p. 157.
Teatr., p. 278. - P. ISPlHW;CU,
Rcv. ts«, III, p. 378; Leg. p. 264 .
. _- G. PUBORAN, insi. j. Olt.
Adică forte bun.
La matnma e l' arma. 1)
Prov. Sonl.
Ţ;Vas der 111utler a n' s Here qehi, âae geht elem
Vale)' nu}' an die J(m:ee.2)
Prov. Germ.
Rnga mamei te scole şi din fundul mării.
Prov. Rus.
Tlrmătorea snovă culesă de scriitorul 1. Richepin, în
Bretania francesă, şi publicată de dînsul, sub forma de
cântec poporan, zugrăvesce de minune puterea neîntrecută
a dragostei de mumă,
CHANSON
Y avait un' fois un pauv' gas,
El Ion lan laire,
E Ion lan Ia.
Y avait.un'<fois .uu pauv' g::U3
qll'aimait ce!l' qni n'l'aimait pas.
Ell' lui dit : Apport' moi d'rnain,
Et Ion lan laire,
Et Ion lan la,
J�J]' lui dit : Appo rt' moi d'main
L'cceur de ta meI" POUI' 1110n chieu.
Va choz sa mere et la tue
Et lou lan laire
Et Ion lan la,
Va choz sa mere et la tue,
Lui prit l'eceur et s'en eourut.
*
') Muma este inima.
2) Ce ajunge mamei până la inimă, nu ajunge de cât la genuchir tatălui.
================== pagina 479 ==================
TITLURl', JOCURI, REsEoIu
Cornmc il ca urait, il tornha,
Et Ion lan laire
Et Ion Im1 Ia,
OOIllJJ1C il courait, il tom ha
Et pal' terre l'coeur roula .
. Et per-dant qne 1'CCk'Ul" 1'11111ait,
Et Ion lan laire,
Et lan lan la.
Et peudant qne 1'CCBUl' roulait,
Entenclit I'craur 'lui parlait.
Et lccem- disait en pleurant,
Et lan lan laire
Et lan lan la,
Et l'eosnr disait en pleurant.
'Fes-tu fait mal, 111011 enfant ?
J�AN R,[CHEPIN, La Glu.
*6
10363 A trăi ca în sinul mamei.
479
P. ISPIRESCU, Leg. p. 103, 120,
319 & 389.
v Cert Avral/l.
10 Adică bine, fără grijii.
2° In unire, în bună întelegere.
«Tră'feu acolo ei ca in sînul mumei lO1·. Unde să audf la dînşii
certă! Ferita sântuletul să vef,ll la d inşif ne-unire. Căci drnvolul vraj­
bei nu cuteza să 'ŞI vîre cada Între er l » - P. 18PIRESCU, Leg. p. 389.
10364
*
Ca în pântecele malciî sale.
IORD. GOLESGTJ, JJ(88. II, Asem.,
p. 13 \.
Se odihnesce ŞI se încăldesce (GOI,Eser:).
10365 * 6Nid în pântecele mă-set nu 'i-a fost aşa.
G P. SALV1U, înv. c. Smulţi,j.
Cocurluîu.
Adică aşa de bine.
================== pagina 480 ==================
480
10366
PROVERBELE ROMÂNILOH
* .
Ca o mumă vitregă.
IORD. GOLJj;SCU, Mss. 1[, Asem,
p. 101.
Adică reutăciosă.
Le madri sono matlri e le matriqne caţme. 1)
PJ·OV. Ital.
10367
Cum îl facuse ma-sa.
P. ISPIRJ;;sCU, Leg, p. 354.
Adică ne-vinovat.
<Fata de impărnt şi fiul văduvet se Învoiseră şi se insotiseră. Nicf
unul din amindof nu s'a căit mAI în urmă pentru acesta. Ved) că el
În vieta lUI nu alunecase pâllă atunct, ent curat cum îl făcuse mă-sa
şi pe fata Imperatulul o găsi�c a-casă». - P. l:SPIKIiSCU.
Pur comme l' enfani qui oient de nailre.
P1'OV. Franc.
10368
Unde s'a scris mumă-sa l
BAHONlI, p. 43.
Adică cum sernănă cn mumă-sa.
10369
*:Qi ca nu ţi-e mama.
-r. ALEXANDRI & LASCAR Ro­
fo\l.;T'l'J, Mss. - D-ra VflWIN!A L�­
FAHRY, c. Berlaâ, j. Tuiooa.
Indemn la ne-ascultare.
Engueule le, c' est pas ton ]J()TC.
P1'OV. Fl'anc.
10370
*Fie-care cu treba ma-silo
P. !SPIREsce, Rev. Ist., III, p.
382: •
Adică fie-care cu ale lut.
') Mamele sunt mame, �i mastihele (mamele vitrcgî) sunt cătele.
================== pagina 481 ==================
10371
TITLURI, rocuur, RE''>B'lIU
1:::, O să fie val de murnă.
G, DEM. 1'EODORESCLJ, Poes, Pop.
Oratii de Nuntă, v. 228.
Adică O să fie rei:'l de mumă, căci fiul ei va fi ucis.
Că ostaşii nu sctu glume,
Şi-o să fie vai de mumă l
*1:::,
10371 b Păr-că am omorît pe mama (meşă-mea).
'l'EoDoRESeU-CHIRlLEANU, în»,
c. Bl'osear!, i Suciaoa.
Vcqi Taia.
Dice o femeie când îi merge reu,
I\ĂNAS
..,
VecI' Drac.
N.\Ş
Vee)! »lcrn, Ve,. .
10372
. Naşul boteză,
Naşul cuteză,
IUfm. GOLEseu, JJ188 II, p. 47.
Se dice când o rudă indrăznesce la altă rudă (GOLESCU).
10373
Indrăznesce ca naşul.
rORD. GOLEBeu, JJ188, II, Asem.,
p. 31.
10375
Al' ţII N 10.37'_).
Ace aş In e es ca a � o.
*1:::,
10374 Cum e naşul şi finul.
Semin. Oent? .. Bue. a. VII, prin.
P. GÂl{BOYLCEANU, praf.
Pentru cele potrivite.
*Tot naşu ('şI) are naş.
1. G. V.ALENTI:-\EANU, p. 36.­
M, CANIAN, public, j. Iaşi,.
================== pagina 482 ==================
*6
Tot naşul îş'i are naşul lui.
GH.r. ALEXAKDRESCG, maqistrot .
J. Puina.
"'6
;:. Tot naşul are (câte) un naş.
1. PnPI';"Cl', înt'. c. Dobrenic ].
Ilfov. =Semin, Cenir. B1�c. o: YII,
prin. P. Gi,ttDIlVrCEANU, In·of.
Cum are naş copiloşul
.AŞCt are naş şi naşul.
A. [' ANN IL p. 3,3
Cun» are naş copilaşu!
Aşa are Ş't el stâpânul.
lIrNTEscu, p. 38.
Fie-care îşi găsesce stăpânul.
10376 * 60 dată vede naşul buricul finuluî.
A. P ANN. E:ZiL, 1889, p. 93,
III, p. 109.-HJNTl�SCU, p. 118.­
B P. HAŞDEU, ziar Tmian, 1889
No. 63,-1. G. VALENTIl>EANU, p,
2i),-E. [. PATRIGLU, înt'. c. Smsd­
ii: .i. Coourluiu. -- Seniin. CeM!'.
Buc. CI. VIII prin. P. G."-rmo­
VICEAl>U, ]]1"0f. - G, BĂNULl!:SOU,
în». c. Pictroşiţa, i. Dîmboviţa.­
V. SALA, dasc. c. Hincliiriş, comit.
Bihor, Ungar·fa.
Odată vede naşul ... .fimtlul.
Iono. GOLESCU, 1'138. rr, p. 11.
C. �.EGRUZZr, r, p. 260.
Veep: Na,r/i,
10 Se elice pentru cele ce nu se cuvine a vede şî a
urma ade se-ori GOJ.Eseu).
2° Când unul, din causa releî purtări, nu mai are
trecere la cine-va.
3 o Odată se întîmplă un lucru; să nu piel'�li cesul
prielnic.
================== pagina 483 ==================
TITLURi, JOCURI. RE�BOIU
483
*6
10377 A9i jocă naşu la mine, mâne la tine.
GAVR. ONIŞOR, JYrof. c. Do/n'o,
'veI, i. Yasl1f11L
Vc4i Un
Nu rîde de necazul meu că are să, te ajullg�î..
10378
Muri cumbarlu, dusi cumbărija.')
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 169.
Acelaş înţeles ca la N o. 100! 7.
*6
10379 A dat de naşu seu.
IUL. VULCĂKESCU, Se. Iust. c.
Pclesc!, j, Dolj,
*6
A dat peste naşt: sezr.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.].
1-'lIf11((.
*
Şi-a găsit naşul.
1 o S'a găsit cine să'l înfrîneze, să'I stăpâuescă.
20 A fost bătut.
*6
10380 Eu îi sunt naşu lui.
A. PANN, III, P 25.-HINTESCU,
p. 174.-G. POBORAN, insi. i- ou.
Ell îl viu ele hac, îl bat.
< Lasă'l pe sema mea, cii sunt naşul lui,»
NAŞĂ
10381
*6
Numai odată vede naşa ceea a fin ului.
(tA VE. ONI:;;OR, }irof, c. Dobj'o·
veţ, J. Yaslni.
Acelaş înţeles ca la N o. 1037 G,
1) Muri nain, se duse cumetria.
================== pagina 484 ==================
484-
10382
PROVERBELE RnM.�N[LOR
N aşa scie, naşa să vie.
G. DEM. 'I'nononnsou, Poes. Pop.
p.336.
Pentru cel care nu se pote lipsi de cine-va, care't cu­
nosce gândurile şi tainele.
N.\Ş.\ ŞI FIKUL
Foiă verde car.lama,
Nu şeii, năşică, ce-va I
S'a bolnăvit nevesta
Şi vorbeşte aiurea:
Te chiamă pe durnne-ta,
Ci-cii.'! cam cunoscî bala!
Foră verde tI'cl sulfine,
'Lam cunoscut bala, fine,
Fân'nu te-a. luat pe tine;
Dar acum să'I sput aşa,
Că ea e nev esta ta.
Tn singur i-ei descânta
Cu pumnul, cu lopata!
NE-CĂSĂTORIT
10383
Vietă ne-căsătorită
La betrănete e cea mai urîtă.
H[NTESOC, p. 201.
CtLCi tată lumea fuge ele tine, şi nu e cine să te caute.
NEFER
10384
*
A face nefer pre cine-va.
A'l păcăli.
G. FOBoRAN, inst, c. Slatina, j.
Olt.
NE-INSURAT
10385
Junele ne-Însurat e ca un îrnperat.
A. FANN, II, p. 144_-HIN1'ESCU,
p_ se.
Nu are nici o grijă; lumea intregă e a Jut.
================== pagina 485 ==================
TITLURI, JOCURI, REsBolu
POVESTEA VORBEI
Un tinăr VOllllC, În vîrstă" în ani inflăcăraţ),
Când mergea la adunare intre Oll1en'î insurat),
Şi când le da bună-dioa, el, de m ul t ce le placea:
«Iţi mulţumesc, Impăratev toţf d'a rîndul Îf ,;licea.
Aşa tiuerul se 'nsoră, după cum şi trebuia
Şi o nevastă pre bună, sotie În casă 'şi leit.
După aceia el iarăşi mergeud Între arlunat)',
Şi dându-le bună-dina, l'espundea cel însuratl :
"Iţl multumim d umitale om Cu omeni) de rînd,
"Pus în catastihul nostru ca însurat de curînd.»
'I'inerul dar, mulţămirea ve<;lend că 'i a micşorat,
Pâreudu'I reu pân la suflet, se căi cii. s'a 'usurat,
Din împerat om să'l facă de iind cu alţ.l nu'r veni,
Şi cu vină, făl'ă VInă mergânr] nevesta 'şi goni.
Apoi Iar, ca pân acuma, ducându-se 'ntre bărbaţI,
Şi dându-Ie bună-dioa, 'i-aU. respuns cel însuraţi:
«Iţi mnlţumim dumitale, elin o ITI în ne om ajuns,»
Care pe dînsul acesta ca săgeta l'a împuns.
A cunoscut cii. pe talpă putredă a fost călcat.
Şi ducândn-se îndată eu ncvesta sa 'mpăcat,
Vezi P. ISPIR.ESCU, Sn6ve, p. 45-47.
480
Vcd i Catâr, DOIJllt, Drac,
j;'rani, SOIa.
SN6vX
Unul se fâlea de uemul seti. cel vechi ii, înaintea unul ţeran. Ţe­
rau ul îl dise : «cu atât mal reu, că cu cât semînţ.a e mai veche, cu
atât mal lesne se gărgiiriţe2ă.
IORD. GOLESCU, u»: r, p. 76'1.
10386
De bun nern sunt faptele bune ale orne­
nilor.
DIM. ŢiCHINDEAL, Fab. p. 70.
Se caută val6rea proprie a omului şi faptele lui cele
bune, iar nici de cum nernul din care se trage.
10387
*.6.
Palma de la nem te ustură mal reu de
cât (ca cea) de la un străin.
E. I. P ATRICIU, in», c, Sm�dl�,
j. COV1trluln.
33
================== pagina 486 ==================
486
PROVERBEIJEROMÂNILOR
E mai mare eluda când îţi face un ne-ajuns neruul de
cât unul străin.
*6 "
10388 La padure nu se caută nern.
c. ']'EODORESCU, in». c. Lipoo«,
j. Yasl1t'l1[.
Când unul Iu besce Şi în nem.
10389 * 6Cu nernurile să mănăncî, să bel,
Daravert să n' ai cu el.
N. MATEESCU, in». c. Moviliţa,
i. Puina.
VeeP: Rud;i.
10 Să nu faci daravert cu nemurrle căcî certae gata.
2° In afaceri nu se ţine soootelă de gradul de înrudire.
* 6N, ,
10390 em, nem,
Dar brănza e pe bani,
Seini«. C. Bucur., Cl. YI, prin
P. GÂRBOVlCEANU, ]1rof.
Acelaş înţeles ca la No. 10037.
10391
Se numeră de nern mare,
Dara cinste de catâr are.
A. P ANN, ]J1.oş Alb, II, p. 22.
Ve?, Catâr.
Purtarea lui nu se potrivesce cu pretenţiile lui ele a
fi de un nem mai osebit, şi de aci i se îrnputineză
cinstea.
* 6 "
10392 an în nern de călne ori de împărat.
GR. ALEXANDRESCU, maqist»:
i- Putna.
Pentru cei cad nu se mulţumesc cu o stare de mijloc.
================== pagina 487 ==================
TITLURI, JOCURI, REsBoIu
487
'10393
De eşti tu viţă de jos să nu rei nern de
sus, ca să nu 'ţI dică : sc6la tu să
şed eu.
A. P ANN, II, p. 16:l.
De eşi: tu vitâ de jos set nu UtZ nem de
sus, ca să nu 'fi (licâ: scola tu S(t şed eu.
HIN'fESCU, p. 202.
Să ieI nevesta de potriva ta, ca să fii tu stăpân în
-casă.
10394
*6
E de nem mare, şi are rude, în piaţă,
pe Stan lăutarul şi Dobre cimpoerul.
G. BĂNULESCU, in», c. Puciosa­
lJloţăen�, i. Dî11'lboviţa.
Veql Boc}'.
10 Când unul se laudă, sau e lăudat de alţii, pe ne­
.drept, cu nemul din care se trage.
2 o Se dice, în mod ironic, când întrebă cine-va ele ce
118m de omeni se trage cutare.
Dicerea se întrsbuinţeză mai mult prin oraşe, şi prin
.cornunele mai mari.
Il est qeniilhomme, son pere allait (I, la chasee
arec fouet.
Pron. FmI1C.
*6
'10395 E de nern mare, dar crescut în sărăcie.
O. BĂNULESC:U, în». c. Motăeni,
c. Piciroşiia; j. Dfmbovi[a..
Acelaş înţeles ca la No. 10894.
Il est qeniilhomme ele droite liqne, son pere etait
pecheur.
1'1'01'. Iha1lc. XYle Siecle.
================== pagina 488 ==================
488
PROVERBELE ROMÂNILOR
03 6 * L:o.N' ,
1 9 em cu nem,
Trag la ham.
GH. A [,BU, siud. Se. Nonn.,
Bedad, c, Schineni, j. Tutooa.
Nemurile sunt datore să se ajute unul pe altul.
10397
T6te merg după nem,
A. P ANN, Edit. 1889, p. 19; I,
p. 68. - Rom. Glumet, I, p. 14.
- H1Nl'ESCU, p. 189. - FR DAME,
III, p. 39.
T6te tot clupc't nem me1'g,
La tulpina. lor olerq.
A. P ANN. I, p. 61. - HIKl'ESCU,
p. 189.
Tot cam duoă nem merg t6te,
Din ce este nu 'l poţi scote.
A. PA NI'-" III, p. 37. - Hrx­
'fESCU, p. 121.
Veci! Soia, Soi".
Acelaş înţeles ca la No. 2099 & 10339, însă mal ge­
neralisat,
La caque sent toujours le liarenq.
pj·OU. Fr-anc.
10398
Di cu un cuvînt, nern reu.
Sgârios ca un ferestreu.
A. P A.NN, ir r, p. 39.
Di, cu un cuvînt, neui rezt,
S,qârios ca un herestrea.
HLNl'ESCU, p. 1:?1.
Acelaş înţeles ca la No, 10397.
================== pagina 489 ==================
Stă supărat.
N. POPESCU, Calerul., 188.'3, p . .'35.
Par'că '1 ar fi murit cine scie câte ne­
muri.
I
I
\
"
10399
10400
TITLURI, JOCURI, RESBUIU
*6
Il trage nemul.
____ 459
1
t
G. P. SALVJU, în». c. STILUl!!!,
[, GOVU1'l11f.!t.
Acelaş înţeles ca la N o. 10;:;97.
SN6vĂ
Ci-că un şorece când a fost. să se insore, de unde �i până unde,
'l-a trăsnit prin cap să ceră pe fata soreluî,
Sorele a Întrebat că de ce numai de cât pe fata lui?
- .� pot pentru <;ii eştI cel mal puternic, răspunse şorecele.
- N uI adevărat ! este nourul, cel mal puternic. EI mă Întunecă
pe mine numar de cât, când o vre.
Sorccelo a plecat atunci la noul'. Nourul 'l-a răspuns că mal pu­
ternic de cât dînsul e vîntul. Ducendu-se la vînt, 'l-a răspuns că şi
de cât dînsul este alt cine-va mal puternic, stânca.
Stânca 'l-a respuns că, În adevăr, a fost destul de tare De sute
de ani a stat ne-clintită În bătalea vînturilor şi a gerUl'ilor; dar,
acum în urmă, numai de câţi-va anî. s'au incuibat sub dînsa o mul­
ţime de şorect, cari au potricăl'it'o În tote părţile şi, de o mal ţine
aşa, mare lucru să n'o dărîme, -de vale!
Când a aud it aşa şorecele, a şi plecat numaf de cât, dicâud în
gândul sell: «Vra să d ioă, tot nernul meu e mal tare ... » şi s'a Însurat
c'o şoricl6ică!
10401 * 6De la noue nemuri.
T. BĂLĂŞEL,}J1 eot, cam. Stelă­
nesci, i. Vâlcea.
De demult, din vechime.
10402 * 6Până la noue nernurl,
T. BĂLĂŞEL, pj'eot, cam. Stefă­
nesci, j. Vâlcea.
Vec)! Soea ,
Adică într'un viitor pre depărtat.
================== pagina 490 ==================
490
PROVERBEf,E ROMANILOR
*h.
Nem de a noua spiţă.
n. TEODORESCU, îno. c. Lipova,
f. Vasl'LLin.
Rudenie îndepărtată, cimotie.
* h. .
10404 N ern de pe Adam.
D-na Z. JUVARA, com. Fedesc17
j. Tuiooa.
Rudenia atât de îndepărtată în cât nu se mai ţine în
semă.
10405 * c: A fi la nernurî,
T. BĂLĂŞEL, preot, com. Stefă­
nescz, i. Vâlcea.
A fi trecut la boerie.
In vechime când se trecea cine-va Între boerit de nem
se �licea că ea trecut la nemur'i.
NENE
*h.
10406 Nenea dîce, nenea minte.
V. SALA, dasc. c. Sudrigi'u, co­
mit. Bihor, Ungcw'ia.
Când nu luăm răspunderea unei afirmărî.
NEPOT
V edi Mitropolit.
*h.
10407 Nepotul e salba dracului.
C. NEGRUZZI, 1, p. 249. - I. NE­
GRUZZI, Conv. iu«; VII.- V A­
LEXANDRI, l'eab-., p. 772, 865 &
989. - E. 1. P ATJUclu, înv. c,
Smulii; i. Covnr-ltLhL.
================== pagina 491 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
491
Arată părerea unehiior (moşilor) despre nepoţii lor ŞI
moştenitori presumptivî,
«Scroiescu - Nu, el-le Director, am fost mic şi singur la părinţI ...
născut în şepte lunr.
< ll!Iillo. - Potc vrun nepot?
«Seiviescu, - NicI ... m'a ferit Dumned eri ele salba dracului», ­
Millo director, P: 865.
10408
*L::,
Işî cun6sce moşul nepoţii.
GA VR ONIŞOR, prof c. Dobro­
veţ, J. Vaslttztt ..
Vec)( VIădiâf.
Scie pe cine Bă'1 ocărescă.
NE-SLUJIT
10409 * L::, Omul ne-slujit
E ca lemnul ne-cioplit.
A. P ANN, Edit., 1889, p. 84;
III, p. 48. - HINTESCU, p. 134.
- V. SAI.A, clase. c. Brădeţ, comit.
Bihor, Ungaria. - H. D. ENESCU,
in». c. Zamosiea, j. Dorohoi.
*L::,
Omul ne-servit,
E ca lemnul ne-cioplit,
G. I. MUN1;EANU, p. 151. - E.
1. P A 'rRlLJru, în», c. Smulii; i. Co­
»urluiu,
10 Pentru omul mQJIC, care nu Rele cum să se porte
în lume.
20 Despre omul ne-îndatoritor. - j. (louurluiu,
NEVESTA
Vcdl Bel/t,Pată, lV/aterie,
.,ljfute,:e, IIIU/llil, ]Jâ/Zz/f, Tt.ltnă,
Viu.
================== pagina 492 ==================
492
PROVERBELE ROMÂNILOR
e: Un călător străin dice. în relaţia votajuluj seu p'in ţerile nost re ,
că nu cuuosce, pe lume, fernet mal h aru ice ca nevestele Românee.
Şi, înadevăr. dacă vom ţine s im ă de tot lucrul ce'I fac ele, afară de
lucrul pămîntului, vom im părtă.şi bine opinia căletorulut străin.
« Nevesta româncă ţine casa, cresce copiii, face de m�ncat bărba­
tulur şi îl duce la câmp, în orrce depărtare s'ar găsi, mulge vaca,
îngrijescc de gTădină, de vite, de păsărI, etc., ţese pânza, o topesce,
o bate, o preface în clLlţî, o t61'C3, o ţese; apoi pâuza o ghilesce, etc.
şi În vremea asta ea rntf face şi hue.rescu l, seceră, prăşesce cu copilul
ei de ţîţă alăture. Copilaşul e ascuns sub o tufă de brusture, la I'e­
core şi plânge; mama lUI alel'gă de'! hrăuesce, apOI iar se apucă de
lucru în câmp, snb arşiţa soreluj.
<f'li cu tate acestea nevestele Rornânoe sunt vesele, glumeţe si tot­
de-n�a gata la ori-ce treba. SOlul lor este Frumos, în�ă frumu�eţile
lor se perd de timpuriu, din causa lncrulut greCl al pă mi ntulul» l ­
V, Ar,u:xANDRI, Poes. Pop" p. 308.
KEVES'l'A.
La mama pe când e rnm
De lucram, de nu luci-am
l\1amei tot dmgrt era m.
Eal' de când m'am măritat
Nici un Line n'am aflat.
De eu <t.i oa Tllă tur casa,
Aprind focul, gătesc masa,
Aduc apă din fântână
Şi furca n'o las elin mână.
Laii copilul, îi da ii ţîţrt,
Şi mulg vaca la portiţă,
Tacă 'ţI gnra, mei bărbate]
0ă. -;10u cugetul Îmi bate
Din străin să 'mi fac un frate
Cn să 'mi cate de dreptate,
Poes. Pap.
10410 * c"De cât cu argintul în ladă
Şi CJ1 nevesta nerodă,
Mai bine cu lada gală
Şi cu nevesta marghiolă.
1. G, TOME�C;U, înv. c. Broscari,
.f, Mehedinţl.
In căsătorie si nu te bucur! 1u, avere şi să cauţi mai
bine o femeie care să 'ţi placi. Când se întîmplă din
potriv:'i, i se cântă ace stă g.icere.
« In or'i-ce familie în care bărbatul îi place neuesta, şi
nevestd bărbatul, fericirea este asigurată». - Legile lu.r
Manou,. III, § 60,
================== pagina 493 ==================
TI'l'LURI, JOCURI, RESBOIU
493
Grecul de astă-�lî dice ele asemenea: La ce seroesce o
mie de lire, dacă le primesci impreunii cu, o femeie urilă ?
Banii se duc ŞI: femeiea remâne»,
10411 * 6Trel lucruri nu se împrumută: calul,
nevesta şi puşca.
A. lVlIHĂJLESCU, în». c. Busteni,
j, Prahova.
Acelaş înţeles ca la No. 1408 & 3319.
Uxor, equus, uestis el calceamenia inhonesiis,
Dum conceduntur, cum damno restituuntur.
Pro». Lat.
Ne ui«, 1U� cauai no impresia mai. 1)
PI'Ov. }Vlilan.
Frauen, Pierde tind Ulnen soll man nicht 1'e1'­
leihen. �)
Pro». Ge1'7n.
The icife, t!te horse and the stoord may be shew'd,
but no lent. 0)
Prov. ElIgl.
oyh og Kuern og Kona ekal inqen Mann laana. 4)
P1·OV. s».».
10412
*"6
. Cu calul şi cu nevesta ne-bătută nu faci
pe dracul.
P. GÂRBO\'IClC..\!\U, prof. c. Sl({­
rui«, .i. Dolj.
Veci' .z;�/Ilti!.
1) Nici carte, nici caii nu împrumuta.
2) Nevestă, puscă şi ces nu trebuesc împrumutate. .
3) Nevesta, calul �i spada trebuesc areta te Iar I1U împrumutate.
4) Cal şi rîşniţă �i femee nu trebuesc împrumutate.
================== pagina 494 ==================
491
PROVERBELE ROMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 3330.
10413
*6
N evesta frum6să
Îi pîrjol în casă.
N. IORDAN, stud. Se. Norm.
Bedad, c. Tecucel, j. Tectwru.
A 1 inteles ca la No. 3:368.
ce aş �
Belle femme mauoaise teste,
Bonne mule mauoaise besle.
Tres. Sent. XVJ.e Sii;cle.
10414
*L
Calu bun şi nevesta frumosă îţi pun
capu.
IOSIF ('O MA NES nu, elev. Semin.
c. Codlea, comit. Braşov, Transil­
vania.
Acelaş Înţeles ca la N o. 10413.
Beauu: ele jemme n'cnrichi; Thomme.
Pro». Franc. XVI-c Siecle.
10415
La nevesta iute otetu'I tare.
V. ALEXANDRI, Con». Liter.,
IX, p. 423.
Pentru femeile iute.
Femme cI, mauoaise tete a bon cinaiqre en son
menaqe.
Rabelais.
10416 * 6Vinul bun şi nevesta frumosă sunt doue
otrăvi dulci la om.
A. PANN, sa«, 1889, p. 52;
I, p. 114.- ANDREI MARINESCU,
înv .. c. Humele, j. A.rgeş.
================== pagina 495 ==================
TITLFR r, .T() r; UItI , RE�BOrU
495
J
Vinul bun şi neoesia [rumosă sunt doue otrăv�
dulc: pentru om.
HlI'q'ESCU, p. 202.
*,6
Vinul bun, neoesia frumosâ sunt cloue veni-
nuri dulcI.
V. SALA, dasc. c. lfaşcM:î-Bd­
I'CSC1, comit. Bihor, Unqaria.
*
Vi it7u acel liunlu ş-muliarea acea muşetâ sunt
doue unde jârmare.l)
C. Ioxzsou, prof, c. Neoesia,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca. la. N 0, 385G.
Pann a mai versificat acestă dicere, precum urmeză :
Dama frumosă �i vinul
Pot pe cine-va să'] st rice
Ca otrava �i veninul.
ts». Yorb, II, p, 83.
Femme el vm oni leur uenln.
Tn!sol' des Scntences, XVI-e Siecle.
POVESTEA VORBI!
]\[ulţi zic: «Omul de ce ''1 place
De aceia se în.IJraşc»
Ş'acest proverb pe mulţi face
A cădc 'n vieţi pătimaşe.
'I'iuerul lesne. se 'nvată
De asemenea cuvinte,
Pe care el, elin greşală,
Le judecă că 's cu minte;
Căct multor le place dulce
Dar întrebaţ,] cftţi mănâncă
Folos ce-va de aduce?
OI' Îi mai vatămă încă '?
') Vinul cel bun 7i muierea cea frum6să sunt două otrăvurf.
================== pagina 496 ==================
496
PROVERBELE ROMÂNJLOR
La un ee'! place beţia
Vedeţi se'ngraşe el arc '!
01' pe IftrJgă avutia
Tşi pierde şi vleta., more
La câţi nu place frnmusetea '1
Ai cui ochi el nil 'ndulcescc '!
Dur intrebat) tinereţea
Cu ce ea îl folosexce ?
Ingraşe el pe vre unul '!
11 dă �ile seninate '?
01' îl cler'ă.pănii bunul
Şi scurup'a lUI sănătate.
După proverbul ce dice :
e: Dam« frumosă şi vinul
«Pot pc cinera s17' 1 siria
«Ca otrai:a, ca ceninul»,
Precum de pildă ne este
Un tînăr ce VOlU a spune.
Care le-a urmat aceste
La furia lui de junc,
*
El În(h'ă,Ql o fiiută
Ce altul ş'o alesese,
Când la nunta'r spre pri':inţi1.
Ca. prieten se dusese.
Dăntuind ca c'o Juiresa
Se răni de dinsa forte.
i-ii d'aci spre acea casă.
Incepu amor să porte.
Vrencl să'şî iucorce uorocul
Dragostea să'I dobâudescă,
Cu 'ncetul ÎI crescu focul,
Ne putând să isbutescă.
'I'inera nevinovată
Lăsă Ră" se :1.lnăg{>scB,
Ş'ÎI zîm bi câte odată,
rând s'întirnpla s'o 'utilnescă,
Bărhatu'I ve\lend arestn
A putut să bănutescă.
Şi, ele n ci, pe nevesta
Incepft să o păzescă,
}
1
1
================== pagina 497 ==================
TlTLURT. JOCUR.I, llESBOIU
Dar când ajunge nescine
Nevesta ca să 'ŞI pândescă,
Epurir elin crâng mat bine
Să a puce Să.'l păzescă.
Socotind el că ea pote
!-i'o fi înţeles cu dînsul,
Oftit în dilele tate,
Pedepsi ndu-se într'însul.
Ş'aşa d'o parte bărbatul
Pătimeă s'o dovedescă,
Şi de cela-l-altă altul
Pătirneă Să'ŞI isbuteseă.
Ce-o fi urmat nil se scie,
De cât n'au mal trăit bine,
Si el, de filotimie,
lHnri tăceud'o 'n siue :
Ca două ouă când s'alergă
Şi el se ciocni apucă.
Un' elin el o să se spargă
Şi trehue să se clucă.
Decr văduvin d tinerica
Parinti) el o luară,
Şi tocma ca păserica
'N colivie o băgară.
o păzea cu străşnicie
Nicăirea a nu merge,
Vl'end ei iar în căsnicie.
Cu cine-va să o lege.
CăCI când nu vor fi mijloce
Durerea se indoesce ,
In pIept mereu rana coce,
Şi patima mal mult cresce.
Şi ne-putând alt-fel face
O luă cu cununie,
Dar nu sciii de alI el pace
Intr'ast'a lor căsnicie
De cât tinei-ul se vede
Pre apropiat de grapă,
Şi dacă vom pute crede
Curînd îl YlJ, cânta popa.
497
================== pagina 498 ==================
498
PROVElmELE R()MA:-I[LOR
----------------
Aşa dm'ş'(Lst tine!' more
Şi nevesta tot trăesce,
Nici nicăirl nu o clon.
La altul acuma gâllc1esce.
Iată amorul ce face
Iată'I binele şi rodul,
Iată de cela ce '1 place
Ce fel se ingraşe 0111111.
A. P AKK, II, p. 82.
10417
Nevesta nu e cârpă să o des coşi şi să o
Iepedt.
A. PA:'-iK, II, p. 110.-HlN1E�::U,
r- 123.-DR. GASTER, Lit. Pop.,
p. 218.
Ve()l Cârpit.
Prin urmare g:1ndes�e bine Înainte ele a te cunună cu
vre-una,
10418 * 60mul O nevestă şi O pisică trebue (tre­
buie) să aibă în casă.
A. P ANN, II, p.109.-Hlwp,seu,
p. 134, - Dr. G"\STEI�, Lit. Pop.,
p. :l18.-ANDHEÎ l\fARINESCU, în».
c. Humele, j. Al·gCŞ. - C. BUNGIl­
TIAKu,înv., c. Cosove[, j. Mehe­
clillţi.
10 Omul trebue să se căsătorescă.
20 Când cine-va voesce să' Şl leit mal mult de cât îl
trebue.
�
I
I
10419
Până a se văita fetele, se vaită nevestele.
IOHD. GOLEseu, Mss. II, p. 59.
IOSe �lice pentru cel îndostulaţî, când se vaită că nu
au (GOL Eseu).
2° Arată, în deosebi, ns-saţiul femeilor.
10420
In loc să plângă fetele
Se vaetă (vaietă) nevestele,
Care au avut luaţi
Câte doi şi trei bărbaţi.
A. P ANN, Il, p. 106. - HlN­
'{'Eseu, p. 59.
================== pagina 499 ==================
TITLURi, JOCURI, RESEOIU
Aeelaş Înţeles ca la N o. 10419.
499
10421
*6
Se plâng fetele, se plâng nevestele, se
plâng şi cele ce au câte doi bărbaţi.
GI{. ALEXANDRESCU, maqistr.],
Puina,
Acelaş Înţeles ca la No. 104020.
10422
*6
La nevoie se cun6sce prietenul şi la bolă
nevesta.
ANDREI l'VIARINESCU, in», c. Hu­
mele, j . .A1·geş. - C. BU1WIl'I'IANU,
în». c. Cosoveţ, j. Mehedinţi.
Vcql Rudii'.
In ncnorocm şi la nevoe poţi cântări prieteşugul ŞI
dragostea cut-va.
*6
10423 N evestă l taci să tac.
A. PANN, III, p. 122. - ANDREi:
JVIARINESCU, in». c Huniele, j. Ar­
geş. - Preot C. Bm'GE'ţ'JlAJ\l1, 'Î7w.
c. Cosoost, j. Meheclinfi.
Tact eă tac) neoesiă.
A. P ANN, II, p. 68.
Ve(!i Zestre.
10 Ameninţare, când unul e supărat.
20 Când, şi cel care vorbesce, şi cel care ascultă sunt
vinovaţi amîndoi.
Taci set tac, nenestă ; uu'mt mal \1i nmuc :
Că m'am prins cu tine, tu nu, ci eu stric.
A. PANN, II, p. 68.
POY1'es et femmes sans rumeur
Sant en prix el qrarul honneur.
================== pagina 500 ==================
500
10424
PROVERRELE rWMÂNTLnR
*6
Trecu'i balta.
Lua'I alta.
I. POPE�eu, înv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Cind un bărbat se lăsă de una ŞI ieă pe alta.
Une de perdue, deux de reirouuees.
Prov. Franc.
10425
lea 'ţi nevestă săracă, ca să 'ţi dică : fă
ce sciî tu.
A. PANN, II, p. 152. - HINl'E­
seu, p. 12.3.
Căcî daca nevesta are zestre mare, dînsa vre să po­
runcescă în casă.
De OIU trăi ca frunza ']1 vie,
N u Icaii fată cu moşie:
Mal bine o Iea.ii săracă,
Ce cn mâna el se 'mbracă,
Ce vo Iu dico eu, să facă
Când VOIU dice : taci l să tacă.
JABNIK·BĂRSEANU, Poes. Pop"
p. �4.
Fol est ei hore de sens, qui femme prend pour
son arqeni.
TnJS01" Seniences XVI-e Siecle
10426
Să 'ţi iei nevestă de casă
Nici urîtă, nici frum6să.
A. PANN, rr, p. 151. - HINTE­
sotr, p. 12.3.
La o nevestă nu se caută frumuseţea ci hărnicia. Daca
e pre frumosii e mutatii ele toţi, şi nu mai ţii casă cu
dînsa.
================== pagina 501 ==================
TI'l'LUHI, JOCURI, HEsBoiu
----------------
0111
10427
Să 'ţI IeI nevestă de potriva ta.
A. PANN, II, r- 151. - Da. GeI,S­
TER, i.«. PO)!. p. 218.
S(/' )fi tat ueccst« de potrio« ta.
HIN1'ESCU, p. 123.
Adică nicî maî bogabI de cât tine, nici de un nern
mal ales de cât al teri,
«Ce pete f1 �i datul de la Dumnedc.t, 1l1'1lll>Zfi, după fire, şi după
faptele omenilor să nu fie prietin dosăvirşit, c,1, uau h'ăit Dornuu
jfn.ria cu care el'â log'odit, şi aii l'emas lucrul la vraj bă Între dinşil
.leplin. Oă �i căsător-ia ornenilor poto li dt este cu numitul la ce 1'1(;
:lI' fi cu temeru, cum sorie Sirah, la cartea InT, On,1" Xl Il , stih. 18, el,;
"lice: Tot trupul dllpii nen: se aduna, ,�i la cel ile poirioa lw! se va
lipi Lărluiiul», - Nrc. COSTJN, II, p. -fa.
Acestt'L credinţă, este de când lumea şi o întîlnim pre­
tutindeni.
"Ce cuminte, ce cnrniute eră acel care cel d'Întâlu concep el În min­
tea luî, care cel d'intâlu spllse lumel aCI�stă maximă: casatoriile Si/'
se facă între egali, acolo stă fericn-ea ; nici ollată unire între bogatul,
Între nobilul mândru de uemul suri şi muncitor-ul s8,rac." Cltsă,tol';a
între egali Ull presintă uiel o primejdie: nu :11'8 nimica care să mi;
sperie ... » -- ESCRILE, P1'ometcfi "fnZc/'1/1uit, C01',
«Un străin (lin Atanwte eel't'it In lllodul unnetor un sfat lUI Pitta.­
GllS ,lin I\Iitilella, finI lUI HilTadius: «ElllUII JlleQ părinte, pot aleg'e
între dOLle căs1ltoril. Una din cele dOLle fete ue o avere şi 1) llaSC81'e
,le o potrivă cu a mea; cea-l-altă aparţine nuel clase lllai ridicate ele
cât mine. Ce să fac'? Spune-mi te rog, 1'1'8 care din ele trebne să leU.»
- El <;lice şi Pittacus ridicftIJcl toiagul, sJ1l'ijil1lll bătrâneţelo!' sale:
«Uite nisce copil carI 'ţi vor explica, tot ce trc]mc stt faci», ­
,-1.C88t1 copii Învîrteau rade repede uisce tltil'eji, lovincln'l Cl] putere,
în mijlocLll uneI mare respf1utie. - «Du-te după dînşiI ,,tise Pittacus>,
- 'l'Îllel'ul se apropIe şi aude copiiI eal'! <;licHl: «.Bate pe cea de lftng((,
tine". Străinul, la. aceste cnvinte, renllnţ,ă la 1) căsătorie mal ÎI!8It{",
conform omclIlnllll. pronunţat de acei copil», - CALLIMAJ-I, Api.IJ1'ClIlle.
3�'{jualem uXOJ'CJll (jWiTe 2).
PI'OV. Lat,
') Ieatl femee egală (cu tille).
2) (:e;e nevţsta egală.
34
================== pagina 502 ==================
PR.OVERBELE ROMÂNH,OR
Dejanira, în Ovidiu, aplică dicereu sexului ei dioend :
q'Uam nude 'in aquales ceniunt ael araira juoenci,
Tam juveni maqno conjuge nupta minor.
Non honor est sed anus species loisura ferenies :
Si (rua uoles apte nubere, nube pa1·i.
10428
Lia nvestă dit măhălă, tra s-ti vedă
ş-Dumnidzo.")
PIm. PAPAHAGI, Zweit. Jalncs ..
p. 171.
Căci o cunoscî bine si nu vei fi înşelat.
La noi pe la ţeril este obiceiul ca flăcăul să'şI caute
soţie în satul seii. Numar în casurt excepţionale flăcăul
îşI va căuta soţie în alt sat. Cel ce umblă în petit prin
alte sate, este privit reu de fetele din satul seu. Şi când
s'ar întîmpla să nu gil.sescă soţie prin alte sate, şi al'
veni apoi să potescă tot fete din satul seu, cu greu s' ar
hotărî vre-o Iată sil'1 fie soţie. Nu numai atât, dar fata
ori flăcăul, care ar ave obiceiul S[L se ducă serbătorea la
horă în alte sate, şi n'ar merge la hora elin satul SM1,
sunt rel'[ priviţi de fetele şi fliiciâ'idin satul lor; sunt
priviţi ca haunanale care umblă mâşiind elin loc în loc.
Sunt nenumărate cântec ele în cari se resfring aceste
credinţe şi aceste obiceiurI. Vom cita numai următorul:
BARBU
"Ce catf, Barbule, la nof
Nu sunt fete pe la vof?
- Ba sunt, da's cam mititele
Nu mă pot Iubi cu ele.
La vo) sunt mal năltişore,
Şi de chip mal bălăiore,
Mi le-au făcut Durnuezeu
'I'ocmaf de pe placul meii I
- Barbule de la Munteni
De-al venit la J\lloldovenL
Pot61e-ţ! dorinţele
Şi 11nJi perde minţile.
1) Ica-ţi uevesta din mahala, ca să te vadă ;i Dumnedcii.
================== pagina 503 ==================
TITLURI, JOUUR.I, RESBOîu
- Mi-otu serneua numele
P'o tate cărările
Să resa!' tlOrl de dOI'
Cu miros piitl'ltlJ(;let(,I'.
Să le parte fetele
:E'etele. nevestele
Să le merg-fi vestele I
50B
Aceste obicelurt nu pot fi la nOI de cât urme a ve­
chilor credinţe religiose carr se pierd În negma tim­
purilor.
Legile lui Mal/II, Cartea III, despre ciIsfLtol'iî gl;'i.suesc
precnm urrneză:
Şi 4. ,După ce a primit invoirea d irectorclut seu, după ce s'a pn­
rificat printr'o bare, con forn I l'cgllielor, trebue ca acel Dwidja a căru]
st.udiI sunt terminate sâ se fxlScU01'cscrl cu o femee rle aceeaşi clasa ca
dînsul. şi aveud semnele cuvenite,
§ 6. <Trebue să se fcrescă, când î�l ia soţie, de cele [fece m-mătoi-e fa­
milil� c!llar, când a.r fi forte Însemnate �i fc,rte avute în vaci, capre, 01,
a verr ŞI gTane; st anu me :
Şi 7. « l"amilia 'în care îndatoririle religii,se sunt neglijate, aceea caro
nu produce băeţf, aceea în CHI'C nu se studioz« Sfînta Scriptura, aceea
a căror iudividt au corpul acoperit el! pert lungi, sali sufei, tie de hc­
moride, fie de oftică. fie de dispe psie, fie de epilepsie. fie de lepra
albă, fie de elefantiasis.
§ t). «Să nu se căsătoresca el! o fată avend pC-rlil roşu, sa(l un mă­
dular pre mult, saLI boluăviciosa sari fă.ră per pe trup, sati p]'{. p0rbsă
sau nesuferită prin liml.utia SfI, sali cu ochif roşit.
§ 12. - Dwidjait sunt dat. .. rf să ir« o soţie rliu clasa lor pentru prima
căsătorie; Când însă doresc să se mal cflsătorescă, f�nleja trchuesce
preferate după, ordinul natural al claselor.
§ 13. «Un Sondrâ nu va lua de soţie de cât o S"l1,ll'a ...
§ 14. «Nu se spune în nici o istorie yeche ca ne-un Brâlunane sai\
nn Kahiya, chfar în lipsa UDe! femet (le clasa lur. să ti lunt ca prirn:',
nevesh\ pe o fatiî tlin clasa senihl.
8 15. «Dwidjait dest.ul de l'ohuştî pentru a se eii.si\torl cu " femeie
din cea de pe urmă clasă, scob,')ră îndată familia lnr �i descendenţii
101' la starea ele Si'll1clrâ.
8 17. «Brâhmanul care Întroelllce o S(;Jl(ldi în patnllur, se seobbl'ă,
în 'lael; clac[, el 'I're vre-un fiii. acesta pcnle rangul de Brâhman.
§ 19. «Pentru acel a cănll bnze sunt. spurcate priu buzelE' uneI,
S(;ndrâ 1), care 8 spurcat, prin duhbl'ea 81 şi care arc nn copil CLI dinsa,
legea un prevede nicI (1 cxpiaţillne.
La Elinl, ca şi la Romani") religia nu c1::i vale ca
strctinul să devină proprietar, ciiclnu pute să aibă parte di1z
solul sacru şi rehgios al cet;lţeL Ea nu permitea niel
s trăinului S�L moştenesc{t pre cetrtţen, niCI eetCtţenulul Sr\
1) Literalmente: Pentru acel care be spuma de pc buzele unei S611drfr,
2) Străinul pute dobîndi, ca favarc" individuală, cea ce dreptul elin tlli­
nllall �I'l.'t�fjmc;, ii dreptul rOlnan jlls COllllllt??'t:ii.
I I
I
================== pagina 504 ==================
504
PROVlmBELE ROMÂNILOR
moştenescă pre străin, căci ori-ce transmitere de bunuri
atrăgea după sine transmisiunea cultului, şi nici cetiiţe.
nul nu pute îndeplini cultul străinului, nici străinul cul­
tul cet�Lţenului. Pentru acest cuvînt străinul nu. se pute
căsători eu o cetătenă ; cel puţin căsătoria lui nu era,
recunoscută; copiii născuţl din căsătoria unuî cetăten cu
o străină erau bastard! 1). Pollux, III, 21 scrie: yoBoc; 6
sx ţ2Y'�C; 1j 7TJJ.)),?XlOOC; - OC; lJ.y iJ:f) sţ ry.Gt·�c; ·(Zy·�t'l.l yoBoy SlYU.l,
Trebuia o lege anume a cetăţei pentru ca să se de lo­
cuitorilor unui alte cetăţi jus connubii sau S7tljU.p.lu ..
Toţi cunoscem. lupta aprigă care se încinse la Banca
Între plebetanit şi patricianit. Unul din primele drepturi
pre cari plebeîanit le dobindira, după ce li se concedă
tribunatul poporului, fu recunoscerea legală a căsătoriilor
Între ambele ordine. Titu Liviu 2) ne spune că indată
căsătoriile se inmulţiră între patricianii şi plebeîanir.
Fetele plebeîanilor bogaţi fură atât de mult căutate CCL
Licinit, ca să nu mai vorbim de alţi se înrudiră ast-fel
cu trei genfes patricrane, cu Fabit, cu Cornelit ŞI cu
l\fanlii.
qui loing se va mariei
Sera tromp« ou ueui iromper.
Tres. Sent. XV1e Siecle.
Prinde t' sieroanie el' ti lan el t'feumme d' â pres.:l)
P1·OV. lIVallon.
JJl1,lgghieri e runstnu, pigghiali di vicinu.4)
P1'OV. Sard,
,El 7/1jo ele tu i.ecina câsalo con tu luja.5)
PI'Ol!. Span.
1) Demosthene, in iVcara1lt, 16. - Aristofan, Pă.rerile, 1652. - Aristot,
Polit. III, 3, 5,-Plutarh, Pericies, 37 - Titu Liviu, XXXVIII 36 & 43.­
Gaius, 1,67.- Ulpian, V, 4-9. - Paul, II. 9.
2) Titn Liviu, V, 12; VI, 34; VI; 39.
3) Iea'ţt slujnica de departe fi nevesta de aprope,
4) Femee \ii cal rea de la vecin.
5) Fiul vecinului teu căsătorescc'I cu fiica ta.
================== pagina 505 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
Kaufe deines Nachv((1'J1 Bind,
Unei freie deines Nachbarn Kind.1)
1'1'00. Gcn}/.
505
It is better to mct1T7J ooer Ilie miaen, than ove)'
tlle m001;·.2)
P1·OV. Engl.
10429
*Lla 'nvestă di soe, ş-cătauă di cupie.")
1. COYAN, prof'. c. Ianina, Epi»,
o asemene nevestă va fi înzestrată cu însusirt fru­
m6se, şi va. deveni o bună gospodină, după cum şi că­
ţeua de turmă este credinciosă şi tot-de-una gata sit apere
turma de Iupt şi de hoţI.
10430
*6
Pânză şi nevestă n6ptea să nu 'ţi alegi.
A. PANN, II, p. 72. - HIN­
TEsnu, p. 140. - G. POBORAN.
inst.,j. Olt.
Vec)i i)l"tere, PlÎnz/[.
Acelaş înţeles ca la No. 7480 ŞI 1032G.
SN6vĂ
«UniII ce avea nevestă urîtă la faţă, povăţuia pe altul, ca când va
voi să se insore la lumînare să 'şi alegă nevesta, ca s'o nemercscă
Irumosă , acela 'i-a respuns : «pi semne ca dumnia-ta la lnrnînure ţe-ai
ales-o !» - IORD. GOLESCU, MS8. I, p. 734.
Asszonyt, vâsznat, mem JO ,qye1·tya vilâ,qnCtl
venni.4)
1'/'OV. Ung.
') Curuperă viţelul vecinului teu, �i cerc in căsătorie copila vecinului teu •.
e) E mai bine să te căsătoresci pe băligar, de cât pe câmpie,
") lea nevcstă de nem bun si cărea de turmă.
4) N evestă, pânză llU 'I bin� să curnperf la lumină.
================== pagina 506 ==================
::.-50::.-li::.-' � P1WVERBELE ROMĂNJloOR .
10431
0'0 D
'l' -Caută nevestă să 'ţi placă, iar nu altora.
ANDREI MARINESeU, ino. c. Hu­
mele, .j. Argeş. - C. BUNGETIANU,
in o, c. Cosor!!!:, ,Wehcdinpi.
V cel, J/aterie, .1/" Icre,
i\!evl.,st/iJ Soţi«.
Acela� înţeles ca la No. 10:323.
10432 * DE mică şi a dracului,
Sare 'n capul bărbatului.
A. PANN, II, p. 111. - HIN­
TE seu, P- 104. - preot C. BUN­
GETIANU, în». c. Cosoocţ, j. Jlfehe­
dinţi:. - ANDREI MARINEseu,lnv.
c. Humele, j. Argeş.
Se <;lice de femeea rea, care din ori-ce caută certă
hărbatului.
Este şi o ghicit6re.
10433 * D Bine este să asculţi şi sfatul unef neveste.
D-na z. JUVARA, COllt. Fedesci,
i- Tuiova.
Vc'j! J/ule,-,:.
Acelaş înţeles ca la No. 3925.
POVESTEA VORBII
DOI ţerauI când vrură la lucru să ple ee
Nevestele 'u casă până ai petrece,
I'-au sfătuit ee fel �i cum să urmeze,
Cum să se tocmescă şi cum să lucreze.
Unul d ice : «Frate ve\l1 de ţine minte;
Şi Iln° a !nuerit din �lece cucinte
Eu nu îţI "lie alta de cât să scit cum că
După cum eşti mare şi vrednic de muncă,
Când te tocmescl cere să 'ţi de plată bună,
Nu lui" în grabă, pe nimic arvună.
Să'ţi prerdl surda vremea şi dilele tale,
Şi să vif a-casă fără de parale.»
Iar cea-I-altă <;lice: - Bărbate, ascultă,
LUC1'8Ză pe plată puţină şi multă,
1
================== pagina 507 ==================
*.,6,
10434
TITLUHI, JOCURI, HESBOIU
Cum ţi se intimplă, nu după plăcere,
De cât să'ţl pierd) vremea de gelm 'n şedere».
:';
Duel dar el plecară amÎIIIlOl .I'odatâ,
Sciind fie- care sfătuirca dată.
In oraş intrară, lucru să găscscă,
Veniră şiudată omcnt să. 't tocrncscă.
Cel cu plată mare nu vru jos să lase,
�eVf�sta a casă emil îl iuvetas«.
Astă-l-alt se duse, lncră, l nă plată,
A doa "li Iară la alţiI fu gată,
A treia <li incă n'o ptcrdu de gehă,
In scurt. tot-de-una se afin. cu trehă.
[al' cel-l-alt tovarăş stâud în aşteptare,
t a sti se tocmeseă tot pe plată mare,
Mal multa lut vreme erit petrecută,
Fă r ele nicr un lucru şi 'n cl.eşcrt plerdută.
Ce lua 'n trei dile dinu-:» sel'tămână
Dă pe d'ale gurii odihniud 1"1) rîl1fl ..
P ANN, 1, p. 1:)2.
De unde eşti?
De unde mi-e nevesta?
507
A. PANN, sau; 1889, p. 147;
III, p. 11 n. - HrNl'ESCU, p. 55,
- Dna Z. JUVARA, com. Fedesci,
j. Tutooa. - ANDHI�I MARINESCU.
în». c. Humel« [, Arqe«, - 1. BĂ­
NIlSCU, pj·of.,j. Iioman,
De unde eşu, creştine?
De unele mi-e neoesia.
P. ISPIRESCU, Reoist. Ist., III,
p. 160.
De obiceiu omul, însurându-se, se duce în averea ne­
vestei, fie ea şi din alt sat. De altmintorea, şi fără ele
acesta, ferneîea scie sit'şI tragtt bărbatul în spre ai sel,
recindu'I de nemurilo lut.
Trebue notat că, în vechiul drept românesc, când un
străin se căsătoria cu o româncă, el deveuiă, de fapt şi
de drept, Homân.
================== pagina 508 ==================
508
PROVERBELE ROMANILOR
;:'L
10435 . N evesta cu mintea bună
E bărbatulul cunună.
A. PANN, eu«, 188H, p. 103 ;
II, p. 110. - HIN'J.'ESCU, p. 123.
- ANDREI MARINESCU, 'Înv. com.
Huineic, i. A1'geş. - D-r GASTER,
Litcr. Pop., r- 218.
*L
Neu;str'i bZI11r1
E bâ1'lJCdlt71tf CUnUn((.
Sciuin. Ccutr. Buc., CI. FIU.
prin P. GÂRBOVICJ�ANU. Jl1'of.
Veep' Fe/Jte?t', il:flllert!.
Acelaş înţeles ea la N o. 10;327 & ;3317.
Femeea 7Jltnă este cortnui băTbatuhtl scii.
PJ'OV. Sol. XII, 4.-1 c«, XI, 7.
De Lonnes armes est (t1'1ne
Qui Il bonue femme est marie.
Net fomm« buna la val ima corîuui. 1)
PJ'OV. Lornb.
La m�tge1' Luena corona es del nunulado. ")
Pro». Span.
A qood toife' s a podley prise. 3)
PI'OV. E1/gl.
1) Fcmciea bună preţuesce o corona.
2) Fcmelea bună este cor6na bărbatului
3) O femee bună c de mare preţ.
================== pagina 509 ==================
TITLUHI, JOCUld, REsBolu
--------
509
10436 * 6De cât să'şi păzescă cine-va nevesta,
mal bine crângul cu Iepuri.
A. PANN, sou. 1889, p. 106;
II, P: 135. - HIN'fESeU, p. 123.
- GR. 1. ALEXANDRESCU, maqistr.
[, Puinn. - Semin. Centr. Bucur.
Cl. VIIi; prin P. GÂRBOVICEANU,
prof. - ANDREI MARINESCU, înv.
com .. Humele, j. Arqe«. - preot,
C. BUNGETIANU, înv. c, Cosooeţ,
.i. Mehedinti.
*
JJI[a'i uşor e a pa,Zl ttn cârd de epur; ele cât
o femee.
N. GANE, Cou». Liter., 1875.-
1. BĂNESCU, pruf. .i. Roman.
*,0.
Mal uşor a pâ.zi o turmă de eptt1'1 ele cât
o nevestâ frurn6siî.
'I', BUGARlu, preot, Banat.
Vecii Femete, lepure.
Cu cât uevesta vei păsi-o mal mult, cu at:1t te înşeL:i
mai bine. Vet;:li No. 3353.
A. PANN, mar c;l.iee, II, p. 8:).
Dar când ajunge nescine,
Nevesta ca să' şI pâudescă,
Epuri i din crâng mai hine,
Să apuce să'] l)ăzescă.
Q'ui a femme [1 qarder
N'a pas journee assurie,
Pr·ov. Fnlnc. XVle soa«
10437 * ,0. Ori să păzesc! o turmă ori nevestă tîneră
îi tot una.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­
V('ţ, j. Vaslnlu.
Acelaş înţeles ca la No. 1043G.
================== pagina 510 ==================
PROVERBELE ROM . .\NILOR
* LoC' " " fă
10438 me cauta nevestă ară cusur, ne-Însurat
remăne,
A. P ANN. II, p. 113. - HINTE­
SCU, ]1. 123. - DR. GASTER, Lit.
pop. p. 217. - V. FORESCU, c. Foi­
ticeui.], Suciaoa, - H. D. ENESCU,
in». c. Zamostea, j. DOI'ohoL - A.
MARJNFSC1J, înv. c. Humele, j . .4.7'­
.'leş.
Nu e om fără cusur, clar Încă femee!
Femme et nn ont leul' cenm:
Tresar Sent . .YVJ.e Siecle.
10439
Dacă m6re nevesta mea se duce lumea
jumătate; dacă mor şi eu se isprăvesce
lumea.
A. PANN, II, p. 160. - P. ISPI­
RE�GU, Rev. 18t. II, p. 154.
Daca more neoeeia mea se duce jurnăt(de
lumea ; âaca snore şi br'îrbatul se isprăoeece
lumea.
HIWţ'E,;CU, p. 123. - DR. GAS­
"rER, L-it. pop., p. 217.
Arată precăderea bărbatului asupra femeteî, şi rolul
seu mai Însemnat În familie, dar ŞI egoismul lui, mai
ales în prima variantă,
��le mortuo ten:a misceaiur iqni 1).
Proll. i.«
Proc. Homaqn.
') Eu mort pămîntul sa fie distrus de foc.
2) Mort eu, mort tot.
================== pagina 511 ==================
TITLURI. JOCURi" REsBoIu
511
10440
Naar [er deer, saa d0er hele Verden med miq. 1).
Pror .. Isl.
Muri nvesta, dusi cuscrila �).
PER. PAPAHAGT, Zweit. Jahres.,
p. 169.
Acelaş înţeles ca la No. 10017.
JJ101'te ma fille, mort mon yendre.
LOYSEL, Instit. Coutum.
Morto il fiyliulo, nun v' e piii compare. 3)
Prov. Itai.
liVenn' s Kind todt isi, hai die Gevatterschaft
ein Enele.4)
PrO'l). Germ.
Ale het Kinâ dood ts, is het qeuaderschap uit. ")
Prov. Olaud.
Naar Barnet er dandt, er Fadderekapen uie. U)
Prov. 1VoI"V.
Naar Konen er ded, er Sooqerskube! ude. 7)
Pro'V. Dane.z.
1) Daca mor eli totă lumea more cu miuc,
") Muri nevesta, s'a dus cu scria. .
3) Mort copilul nu mal tine cumetria,
�) Când copilul c mort cumetria are sfîrşit.
") Când e copilul mort, cumetria se sfirşescc.
") Când copilul e mort, cumetria are sfîrşit,
7) Când nevesta a murit, rudenia se duce (e afară).
================== pagina 512 ==================
512
10441
PROVERBELE ROMÂNILOR
*Lc
N evesta e ca pisica sapă şi învelesce.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr. j.
Puin a.
Veq'î Pisici'i.
Acelaş înţeles ca la No. 2339.
10442 * °Daca mi-ar purta nevesta nădragt, mi-aş
arunca şi ismenele.
D-na E. ZANNE, o. Bucurcsci, i
Ilfov.
Arată dispreţul bărbatului pentru femeie.
10443
Vru nvesta cu gambrolu, lumea tută va 6).
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahrcs.,
p. 179.
Voinţa celor mai de semă este hotăritore.
Români, în cântecele ele nuntă, dau mirelui şi mireset
numele de Irnperat.
10444
Bună'I nvesta, maş că-I orbă 7).
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jalires :
p. 168.
Vedf Nonl.
Pentru cei cari găsesc cusururt la, toţi şi la t6te.
c
10445
Feta nestă cum s-faci, cătră socră va
s·6ducă.1)
Feia cum s-faQi) cătr« s6crc't iradsi. 2)
PER. PAPAHAGI, Zweit, Jalires.,
p. 156. .
I
r
1) Vru nevesta (rniresa) cu mirele, tată lumea vrea.
2) Bună'I uevcsta (miresa}, numar că'f orbă.
3) Fata mire sa cum se face, îucepe a semăna cu s6cra ei.
4) Fata cum se face, către s6cra trage.
================== pagina 513 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
513
10446
10447
10448
Adictt de dragoste pentru bărbat.
* Cara s'rni fac nică una ora nvestă va si
schi cum s'rni 'nchin 1).
D, A. MIRESCU, sbui, c. Gope�,
Macedonia,
10 Când a păţit'o unul, aretând că de aci a prins minte
şi nu va mai căde într'o asemenea gl'eşeltt.
2° Se dice mal ales când, bărbatul fiind pre bun, ne­
vesta 'ion. luat' o înainte, şi dînsul se căesce.
*'Nvestă nu me a adraI, di prî gardu nu
vidul? 2)
L COYAN, jJl'Of c. Abda, Epir.
Când unul pretinde că nu putem sCI un lucru, căcî
nu I' am practicat ca dînsul.
*Investa di prota ca gustare a di diminetă. 3)
XENOJ<'. CAPSALE, stud. c. Pir­
Iepe, Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 10129.
NORĂ
*.6
10449 N ora nu scie şi socra nu vede.
G, I. TOMESCU, îu». c. Broscari,
,j. j)!Icheclinţi,
Când nici cei mici nu pricep un lucru, nici cei marî
nu 'r Învaţă ce să Iacă,
10450
*.6
Fl6re albă la ureche,
N oră nouă, bortă veche.
V, FOREseu, in». c. Brosceui;
j. Suciai:«.
1) Daca me voiu face încă odată uevestă o să sciii cum să me 'nchin.
2) Nevcstă nu m'am făcut, de pe gard u'am veq.ut?
") Nevesta d'Jntâlu ca gllstarea ele dimineră.
================== pagina 514 ==================
614
Se �lice, de bătrâni, despre fetelemarf cari se mărită.
10451 * 6B o 'o b o
una 1, una, nora-mea,
Las, la urmă vom vedea .
. GAVR. ONIŞOR, praf. c. Bedad,
.J. Tutooa.
Cât e sita nouă merg treburile bine, să vedem cum o
fi III al târ�li ii.
10452
Dor de noră în cur de socră.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 90.
Arată presta dragoste a nurorit câtre sacră (GOLESCU).
10453
Dor de noră,
Ca de horă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, AseJll.,
p. 115.
Acelaş Înţeles ca la No. 10452.
10454 * 6Nora merge la fântână
Cu c ărneşa s6crei 'n mână.
O m6ie odată în apă
«Na ţi-o, mamă, că'i spelată-.
Şi-a întinde p'o nuiea
De hîrîîe cănii la ea.
1. BĂNESCU, pj·Qf. j. Iioman.
Acelaş Înţeles ca la No. 10452.
10455
Nici nora fată, nici s6cra mumă.
Ioan, GOLESCU, Mss. II, p. 49.
Veell Ginere.
Arată ne-unirea nuroriî cu sacra, adică cele ne-potri­
vite din fire (GOLEscu).
================== pagina 515 ==================
TITLURI, .JOCURI, RESEOIU
---------�---------
510
10456
*6
La culcare fată mare,
Lasă nora să mal torcă,
Să facă cămeşl de sacră.
10457
D·na Z. JUVARA, c. Ji'cdesc[, j.
7'ltfOt'(f.
Yeql Cu! care.
Arată putina dragoste a secret pentru nora el.
* Dzlce a hi1i sa-i, ca s-cunoscă noru-sa.')
O' JONESCU, praf. c. Kevcsta,
Macedonia,
X"NOF, CAPSALE, stutl , c. Pir­
Iepe. JY[acednnla,
VeqY Socrii,
Acelaş înţeles ca la N o. 2--!80.
A tus fOII dise, fille : enleuds-ou: ?101'}'e,3)
Pi'Ol', Lanyltcd,
.iL tu l'a diou, . fillo ; enlendera tu n01!e1'o.4)
P/'Ou. P/,01'('1IC.
Dico a te, .flphulo: inteudilo tu nuo1'C(.5)
P/,O'I'. Bal
A tu et dicli, soţn:«: eniente. nora. H)
I'1'OV. Catalan,
o Itt qu'et clic, hillie , entenile-me 11.1, 1I0I'e.7)
1"'/'01:. Eeant,
1) Dice filcef sale, ca să cunoscă (pricepă) noru-sa,
'1 Chcmă pe fie-sa, ca să pricepă (simtă) noru-sa.
;�) Ţie lţi SPUll, fată, pricepe tu, nora.
") Tie 'ţi spun, fată, pricepe tu, noră,
") Tie 'ţl spun, fetiţo, pricepe tu, noră.
t;) Tie 'ţi spun, s6cră; pricepe, noră.
7) Tie 'ţi spun, fată, pricepe me tu, noră.
================== pagina 516 ==================
5lH
10458
PROVERBELE ROMÂNILOR
Câte pite rele, tate ale norii mele.
IORD. GOLESCU, Mss. II, P: 36.
Se <;lice când gl'eşalele nostre pe cei mici le aruncăm
(GOLESCU).
10459
Nora cu sacra, ca şor ecele cu pisica,
IOHD. GOLESCU, J.l!Iss. II, Ase1n.
p. 115.
Acelaş înţeles ca la No. 10455.
10460
Frum6să noră dobândişi,
Dar se uită cam pieziş.
A. PANN, I, p. 4. - HINTESCU,
p. 125.
*6
Bună'/, nora nosir«, numaI, se uiUt preziş.
Ga. ALEXANDRESCU, maqist». j.
PlItna.
Veq'( Nevestlf.
Acelaş înţeles ca la N o. 10444.
NUME
Ved i ca.p. xv G� XV},
c. /llul/le, Sat.
10461 * 6Schimbă'mi, badea, numele,
Nu ti-oiu mai uita binele.
D-na Z. JUVARA, c. Fedcsc'î, j.
Tuiova.
Pentru fetele care Val' să se mărite.
================== pagina 517 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
*6.
10462 A purta nume mari (scumpe).
51'
T. BĂLĂŞEL,Pl'Cot, c. Ştefăneect.
j. Vâlcea.
Se elice despre un om vestit prin nascere sau calit;lţi
bune. '
10463 * 6.1 s'a dus numele.
T. BĂLĂŞEL,)JI'Cot, c. Ştefaucsc«,
i Vâlcea.
Despre cine-va vestit în bine sali în reu.
10464 * 6. A nu'i sci de nume.
T. BĂLĂŞEI" preot, c. Ştejitnesc!,
j. Vâlcea.
Pentru un om pierdut, dus în depărtare, f.:irit să mai
seii ce-va de el.
465 * 6.V .. 1
10 eniti-ar nume e.
'ro BAL_4.şEL,preot, c. Ştefnneeci,
i. Vâlcea.
*6.
Să/ţt aud ele nume.
IULiu GROFSOREANU, în». c.
Galşa, comit. Antel, Ungaria.
*6.
AUlliţi-aş ele nume.
S[L te dUCI, S[L nu 'ţi vie doar numele, dar tu s:1 nu
mal vii înapoi.
10466 * 6.Să nu'I aud de nume.
G. POBORAN, insi. j. Olt.
Adică: mI-e urît.
35
================== pagina 518 ==================
5t8
PROVERBELE ROMÂNTLOR
* 6S v , V,-1' v
10467 a nu mi �ICI pe nume.
P. Isrmnsctr, Leg. p. 299. -
TEODOR BĂLĂŞllL, preot, c. Stefă­
nesat, j. Yâlcea.
Adică să nu me mal: numesci om, să nu me mal cins­
tescî, Se dice ca un fel de prinsore : să nu 'mî mal \lici
pe nume, daca nu voîu face cutare lucru.
«Cât pentru asta, Îmi s1ise v ulpoful, fif pe pace. Mâtne de dirniuetă
plecăm amîndoi, �i daca n u te-ofu face e îi să ishutescî, sd mi ''I1'!'i ?ilO;
<lici pe nume», - P. ISPIRESCU.
10468
*lIi 'I pe nume şi'l lasă.
BARONZI, p. 51. - HINTESCU,
p. 121).
Pentru unul reu.
10469 * 611i 'I pe nume, să ţi'l spun.
X';'**, c. Nanceci, j. Bacăîi. _.
T. BĂLĂŞT;;L, preot, c, Stefiinesci,
j. vsu«:
Când vrei S�L spui cut-va despre ore-cine §l nu 'ţI :1-
mintesci îndată numele.
*6
10470 A'şl face nume rele.
T. BĂLĂŞEL, preot, c. Siefdnesci,
j. Yâlcea.
Când face cine-va fapte urîte. Şi cum <,;lice francesnl :
se fain �m mauoats renom,
NUNA
================== pagina 519 ==================
519
TITLURI, JOCURI. RESBOÎU
--------------�
NUNTĂ
VeqY Binfit, eline, Drac,
111;tgar, ilfă/lt/iligtl, l1fortt} Cap.
1)(, c. iJ:luYere, Pisat, Tîr�',
a VedJ. ' C
A se vede în DIM. CANTEMIR, Descrierea Moldaoiei, II,
Cap. XVIII, datinele la încredinţare (logodnă) şi la nuntă
precum şi S. Jh. MARIAN, Nttnfa la Români, şi D-na
ELENA SEV ASTOS, Nunta la Români.
10471 * DMulţi alergă la nuntă, dar numai ginerele
se folosesce.
IORD. GOLE>;CU, Mss. II, p. 45.
- D-ua Z. JUVARA, c. Fedesct, j.
Tnfm:rt.
Se <;lice când , .. mulţi rîvnesc la ore-ce, dar numai unul
dobândesce (Got.ssou).
10472
Vai de cel ce nu 'şi este la nunta sa!
IORD. GOLESCU, JJ1ss. II, p. 18.
Adică de cel ce nu 'şi îngrijasce singur d'ale sale
(Gor.ssou),
10473
Cine nu se află la nunta 'I a-casă.
Atunci altu 'n locu'I jocă cu miresa.
A. P ANN, I, p. 82. - S. r. GROS'
MANN, ix«, p. 22.
Cine nu se află la nunt(t '1, a-casă,
Atunc; altu ''( j6ccZ mnesa:
HTN'!'ESCU, p. 1.
Acelaş iuteles ca la No. 10-172.
Les absenis ont iouşours tort.
PI'OV. F,rctnc.
================== pagina 520 ==================
520
10474
PROVERBE LE ROM_"-N1LOR
De)' Alnoesende muss HaC/re lassen, 1)
PI'OV. Germ.
Mergi la nuntă sî di : «şî la anul»!
IORD. GOI,IlSCU, lll{ss. II, p. 44.
Du-te la nuniă şi (?i: » şZ la (inul 1((
IORD. GOL��SCU, .Mss. II, p. 92.
Du'l ZeL nunt(L sâ 'fi rlicâ: ))şi la anul!"
BARONZI, p. 50.-HTNTESCU, p.
125.- B. P. HĂŞDEU, Etyrn. },;Iagll.,
p. 1135.
Ch'lenu't pe nebun la ntrntcZ cit se'{ )r� d;icc1 : ))şi
la anul!"
ION GHICA, Scrisore,
*-
Lirt'l la nuntc't) s-ţî clzîc(t: »)tn'i mul{i anZ 1'(2)
1. COYAN, prof. c. Ianina, E­
pir.
Aclt(une'{'l la numtâ si-ţt cl,gîcc't: ))ş-trc't mul(t
ai1U 1( 3)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 148.
IOSe (Jice la vorbe Împotriva bunei orînduelt (GOLESCU),
p.44.
2° Se \lice pentru cei ce urmeză sau ureză Împotrivă
(GOLESCU), p. 92 ..
3° Se dice despre cei proşti, sau zăpăciţi, cart nu 'şi
dau sernă de ce vorbesc.
') Cel care Iipsesce trebue să lase per.
2) Iea'I la nunta; să 'tI dică : <da multî ani !»
3) Chîcrnă'I la nuntă, 'să "ţi dică: «(şi ia mulţi ani !»)
================== pagina 521 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
521
*6
10475 Cât ţine nunta slugile sunt scutite de bă-
tae.
G. P. SALVIU, inr. c. 8mulţt,
j. Cocurluiu,
Cât petrec cei mari, cei mai mici trăesc în linisce.
10476
*La numtă tuţî alagă şi lajale fug diparte 1).
C. IONKscu, pl·Of. c. Neoeeta,
Macedonia.
Omenii se depărteză ele cel supărat şi sărac.
Donec erie felix multos munerabie amicos,
Tempera si fuerint nubila, solus eris.
Ovrnru, Trist.
10477
*6
Hopa! ţupa!
Cât ţine nunta.
Chiu! val!
Patru deci de al.
V. FORESCU, c. Folf"icenl, j. Su­
cieoa,
*6
Tre"t qile: hop! ţop!
Pairu-deci ele a1.,)
ehi?'/(! val!
I. BĂNESCU, prof. j. Roman.
Acelaş înţeles ca la N o. 85.
10478 * 6Amu e .
nunta, eu Jucam;
Amu e masa, eu măncam.
GR. I. ALEXANDRESCU, maqistr.,
i Putna.
1) La nuntă toţI alergă, şi la jale fug departe.
================== pagina 522 ==================
522 PROVERBELE ROMKNILOR
Pentru cei cari se ţin numai de mese şi petreceri.
10479
Unde nuntă şî o lume, întră şî tu în lume.
IOHD. GOLESCU, 1vIss. II, p. 102.
Adică când cere trebuinţa, să ne luăm şî noi după
cel-l-altt (GOLESCU).
10480
După ce t6te 's în cercuri 1)
Şi nunta o avem Miercuri.
A. P ANN, II, P 148. - HIN'f'E­
seu, p. 188. - S. FL. MARIAN,
Nunta, p. 88.
*.6
Toie ne sunt pe dos şi nunta Miercurea.
GR. I. ALEXANDRESCU, maqistr.,
i Puina.
Tuti ambar ŞZ numta iIercur'î 2).
P. P APAHAGI, Zu·cit . .Tah1·cs., p.
171.
Ved î a se Logva),
Când totul merge reu.
Vilele cele mai potrivite, bune şi mai norocose ele pornit
în peţit, de logodit şi de cununat, sunt, după credinţa
Românilor ele pretutindeni, Joia şi Duminica.
A se vede amănuntele de la No. 10206.
10481 * .6Dracul a mai vedut nuntă Mercurea?
G. P. SALVIU, lnv. c. Snm1tt,
,j. Co'Vtwht'iu.
Pentru cele ne-obicinuite.
Mercurea nu e bine să se facă nuntă căci Mercurea
e stinghere pe lume, e văduvă, şi cine se cunună în a­
cestă �i forte lesne pote să rămâîe veduv.
1) Cercuri = învîrtelî, Nota lUI A. Panr ,
�) T6te drept (bine) şi nunta Mercur i,
================== pagina 523 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
523
10482
6T6te pe dos şi nunta Martla.
S. FI,. MARIAN, Nunta, p. 88.
Acelaş înţeles ca la N o. 10480.
Marţia nu'i bine ele pornit în peţit, nici de logodit şi
cununat, pentru că, în ace stă gi s'a pornit lumea. Drept
aceea Româncele nu îndatineză în acesta <li Hiel odată
a Începe vre un lucru nou, şi de o durat[L mal lungă,
bună oră: a urzi o pânză, a croi o cămaşă, mal pe scurt
nimic nu încep din nou a IUCI'tL ca nu cum-va să le mergi],
trebile pe dos. De aci vine şi proverbul.
04 3 * 6C � t
1 8' a nunta in pos .
K. A. ZAMFIRESCu-DIACON, ino,
c. SUubien'i, j. Doroho'i.
10 Pentru cele cari nu pot fi.
2° Pentru cele ne-potrivite.
10484
Nici O nuntă fără vorbă, nici o m6rte
fără bănuîelă.
IORD. GOLJi;SCU, il!fss. II, p.86.
Nic: o nuntâ [ără roorliă:
HINTESCU, 1). 125.
*.6
Nuntă făr« vorbe şi snorte flirc'i bc'inuzClc'i nu,
se pote.
GR. POiENARu, ing. j. Buzeu.
Adică la ori-ce lucru se giisesce ore-ce pricină (Go­
r.sscu),
Ai: mariaqe el (t la 11Wl··t,
Le diable fait son effort.
P1'OV. F1'anc.
================== pagina 524 ==================
524
10485
PROVERBE[,E ROMÂ.NILOR
*6
Ai vedut nuntă fără minciună, şi mort
fără pricină?
TEODORESCU CHIfULEANU, fIII;.
C. Schineui, J. Tttiova.
*6
Nt: e morte fără pricină şi nuntâ fd,ri'i
minctună.
V. FORESCU, c. Cândrent, BuC(>­
rina.
Acelaş înţeles ca la N o. 0489, unde se vor află şi alte
variante.
10486 * 6N untă fără certă, şi morte fără bănuielă
nu se p6te.
Seinin. Centr. Buc. Ci. YII, prin
P. GÂRBO\'ICEANU, prof,
Acelaş înţeles ca la N o. 5489, unde se vor afla şi alte
variante.
10487 * 6Nuntă fără mânie, şi m6rte fără bănuîelă
nu se p6te.
G. BĂNULESCU, înv. f,. Pieiroşiţa,
J. Dîmbouiţ«.
Acelaş înţeles ca la N o. 5489, unde se vor afla şi alte
variante.
10488 * .6Nu se p6te nuntă fără (făr de) scurtă.
E. 1. PATRIClu, in», c. Smnlll,
J. Covw·luin.
Ve(j! Morle.
Aceeaşt observaţie ca la N o. 10487.
================== pagina 525 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
525
10489
Marte fără bănuielă,
Şi nuntă fără căielă.
A. PANN, Edit. 1889, p. 106;
II, p. 113. - HIN'J:ESCU, p. 110.
Acelaş înţeles ca la N o. 10488.
10490
"ver de marte fără rîs şi de nuntă fără
plâns!
Dna MARIA JUVARA, c. Săra­
(cui, j. 1\lltova.
VecII 1I16,.te.
A se adaog�L acestă variantă la N o. 6490.
10491
Numtă (lumtă] fără curbaru nu s'faci 1).
PER. PAPAHAGI, Zwcit. Jahres.,
p. 171.
Adică petrecere, dobândire de ore-ce, fără jertfe.
10492
Nunta fără lăutari, ca pişatul fără beşînî,
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 50_
Se <;:lice pentru cele ce nu se urmeză pe deplin, după
orînduelile lor (Gor.asou).
Nem voda sem canto, nem morte sem pranio 2).
t+o». P01·t.
Ni boda sm canto, ni mortuorio Sin llamto.3)
P1"Ol'. Span.
') Nuntă fără jertfe nu se face.
") Nici nuntă fără cântece, nicî morte fără plângere.
3) Nici nuntă fără câutece, nicf îngropare fără plângere.
================== pagina 526 ==================
526
10493
PROVERBELE ROMiNIWR
*Nuntă fără lăutari şi certă fără bătaie
nu au haz.
MAIOR. P. BUDIŞTEANU, C. Bu­
curesci, j. Ilfov.
*6
Nuntâ frlrc'i lcZutar'î şi certa flirc't Mtate e ca
piş((tul }(ZnZ bi!şinc't.
DrM. TOFELDEA, elev. Semin. co­
mit. Alba Il1fc1'i6r'C7, Transiloania,
Pentru cele cari nu sunt după orîndutelă.
10494 * 6Vec;lut'ai nuntă fără lăutari?
GAV. ONIŞOR, PI'Of. c. Simil«,
J. Tntova.
10 Acelaş Înţeles ca la N o. 10493.
2° Pentru cele cari nu pot fi.
10495
Ca nunta fără lăutari.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 237.
10 Pentru cele cari nu sunt după orîndnîelă.
21) Ne-plăcut, fără haz.
10496 * 6Nunta" fa" ră rîs . 6 t fără 1 �
Şi ro r e a.r:a p ans nu
se p6te.
Sem. Btlc. CI. VI,p1'in P. G_.�R­
BOVICEANU, praf.
*6
JJ1.6rte făr« plâns şi nunUl fc'trc't rie nu se
pote.
GR. POIENARU, itu]. c. Bassa,
j. Ialomiţa.
Vel)! .Vort,:
Pentru cele cart sunt după orînduîelă.
================== pagina 527 ==================
10497
'l'I'fLUHI, JOCURI, RESEOIU
*L>.
O nuntă posomorîtă
E ca o babă gârbovită.
527
V. FORESCU, c. Folt-icenl, j. St!­
ciaoa.
Acelaş înţeles ca la N o. 10493.
10498
Fără haină de nuntă, la nuntă să nu
mergi.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 114.
Adică dacă nu eşti vrednic de ore-ce nu te apuca
d'aceea (GOLESCU).
10499
Dacă dici că te-al căit
De ce la nuntă al venit?
IORD. GOLESCU, lvIss. Il, p. 87.
Se �lice pentru cei ce, în urma căinţeî, iarăşi greşesc
(GOLESCU).
10500
Dacă la nuntă al venit
Ce mai dici că te-ai căit?
IORD. GOLESCU, 111ss. II, p. 87.
10501
Be �ice pentru cei ce se căteso când nu mal e vreme
(GOLESCU).
Dacă la nuntă eşti chemat, ce mai aş­
tepţi şî nu alergi?
IORD. GOLESCU, illss. II, p. 87.
Se �ice când ne chîernă la cele de veselie, însemnând
că nu trebue să zăbovim (GOLESCU).
10502 * ,0. Mal vedut'ai nuntă 'n post
Cu fasole şi cu borş?
Am vedut la Călăraşî,
La bădiţa Gligoraş,
Cu fasole şi cu praji.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir,
j. Pntna.
================== pagina 528 ==================
528
PROVERBELE ROMÂNILOR
Pentru o nuntă prostii unde lipsesc cele obicînuite.
10503
* Am jucat la nunta tatiI.
Maio}" P. BUDIŞTEANU, c. BH­
curesci. j. Ilfov.
Pentru copilul născut Înainte de căsătorie.
10504 * 6 O să 'ţi car, la nuntă, apă cu ciurul.
H1N'l'ESCU, p. 125. - D-na Z.
JUVARA, c. Fedesel, j. Tufova.
Să 'fi car, la nunUl, apc'i cu cl'blrul.
A. PANN, II, p. 109.
Am se'î 'fi car, la nuntă, apc'i cu durul,
LAURIAN & MAXIM, II, p. 449.
La nuniă căram apă cu ciurul.
P. ISPIRESCU, Le.!]. p. 204.
Veep: C(",., j}f{lga,..
Când nu vrem să facem nici o trebă, sau să, dăm
vre-un ajutor eul-va,
«O vestală, Tuccia, acusată că ar fi comis un incest, strigă: «O
Vesta! dacă m'am apropiat de altarele tale cu inima curată, dă-mi
un semn care să arete ne-vinovăţia mea. > Şi luând un dur, se sco­
borî la 'I'ibru, umplu durul cu apă şi, întorcâudu-se îl resturnă la
pioîorele poutifilor, «VALERIU MAXIM, VIII, 1, 5; PLINlU, Ist. Na­
tur., XXVIII, 2.
10505 * 6 Sic de nuntă!
D-na Z. JUVARA, c. Fedesd, j.
Tntova.
*6
Sic ele nuntă) că mâne'; hora!
GAV. ONIŞOR, praf. c. Dobro­
veţ, j. Yaslttiu. - C. TEODORESCU,
în», e. Lipova, j. YaslHltl.
================== pagina 529 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
*,0.
Sic de nuntă) câ mâne e hora!
529
E. I. P ATRICIU, in». c. Smul1�,
f Coourluiu. - PETRESCU, ing.
c. Curtea-de-Arqeş, j. Ar·yeş.
IOLa vorbe ne-potrivite.
2° Când se face un lucru Înainte de vreme.
Ca fata care a jucat Înainte de nuntă, fiind sglobie.
10506
Sic de nuntă, ce 'mi vedu ochii!
IORD. GOLESCU, 1�I8S. II, p. 04.
Se (,.lice pentru cele ele mirare (GOLESCU).
10507 * ,0.Sîc, Marico, că mâine ţi-e nunta!
1. POPESCU, în». c. Dobrenî., i­
Ilfov.
Veq.I Horit.
Acelaş înţeles ca la No. 10702.
10508
Atâta pagubă să am ca de nunta tatii.
TEODORESCU-CHIRILEANU, înv. c.
Brosceni, i. Suciaoa, .
Când nu 'ţi pare reit de o pagubă.
10509
Odată nuntă.
IORD. GOLESCU, ]JfS8. II, p. 11.
Se �lice pentru Iucrurt mari, ce forte rar se întîmplă
(GOLESCU).
10510
* A dă. cui-va de nuntă.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
A.'I bate reu.
================== pagina 530 ==================
530
10511
PROVERBE LE ROMÂ.NILOR
OGEAC
*6
L'a luat la ogeac (ogiac, hogtac),
D'lla Z. JUVARA, c. Fedesc1, j.
Tuiova.
Acelaş Înţeles ca la No. 7179.
OM
Veci' CliP. LV, C. 0111.
10512
Când ti ngaţI cu omlu ateu: nd6ua dzî,
şi nd6uă alasă.')
PER. PAPAHAGI, Zioeii. Johres.,
p. 151.
Sfat femeilor ca să nu fie pre slobode la gurrl.
10513
*6
Omul prost
Bun odor la casă a fost.
E. T. P ATRJCIU, 'Înt'. c. Blwsn­
caut, i C01J1wlnIn.
Acelaş Înţeles ca la N o. 9G90.
10514
Omu plândge, che li'a muliera murit;
ata (rnuliera] se (e)rde, che se va cu
Ie marita, se se . . . ensura.")
DR. FR. MIKLOSIGH, Rum. Un­
ter., I, p. 14.
Nenorocirea unuîa e fericirea altuia.
1) Când te cerţi cu omul (bărbatul) tcii : jumatate (din vorbe) di-le, �i
jumatate lasa-le (ne-spuse).
2) Barbatul plânge, că " a murit muierea; alta (muiere) rîde, că se va
mărita cu el, daca ... se va Însura.
================== pagina 531 ==================
'l'ITLURI, JOCURI, RESBOIU
531
10515
Omu neca porta braghesile, şi mullera
cotule.')
D-r FR. ]\'[IKLOSIUH, Rnm. Un­
ter., I, p. 14.
Bărbatul să poruncescă ŞI femeiea si) asculte.
ORÎNDUIELĂ
10516
După orînduielă cărpelă, Dumnedeu să'şi
facă milă.
IORD. GOLll�CU, ]J{ss. II, p. !11.
Se Q.ice pentru starea celor scăpiita.ţi (Gor.ssotr).
ORFAN
Ye()! Sirma»,
aSTE
Tate bogăţiile din lume nu put Înlocui, pentru un
copil, părinţii pre cart 'I a. perdut.
Când cine-va e gonit din tate părţile, ori unele s'ar
duce, elin pricina prostiei lui.
Y. SALA, ilasc. c. Lehcceui, co­
mit. Bilun, Unqaria.
T. BĂLĂŞllL, înv. c. Stefăncsci.
j. Yâlcea. - G. I. 'l'OMllSCU, îu»,
c. Bj'osc(f1'l, j. lJ1ehedinţ't.
Ve(i' Cap. xr, c, Papuc.
*6
N'am loc ca Drăgoiu în 6ste.
*6
Orfanul e tot orfan, de şi e bogat.
10518
10517
1) Omul să p6rte nădragii, şi muierea fustele.
================== pagina 532 ==================
532
PROVEREELE ROMÂ NILOR
Fost'a odată unu l cu uumele (le Dl'il,goJn. care, de putiu la minte
ee 81'11, fiind luat în armată, umblil din companie în companie, tie-care
ciiu tând să scape de el.
10519
*6 v
I-a abatut ca lui Drăgoiu de aste.
E. J. PA'l'RICJU, în». c. Bursu­
cani, j. Uovurliau:
1052\
10522
r-;c venit poftă sec facă o tl'ebrc ce nu e tocmat potri­
vită, nicî cu timpul, nici cu împrejurările În care se
giisesce.
*6
10520 Cine aste are, duşmani ci-că n'are.
Tl-ra Ee. ŞrşMAN, înv. c. Adm1!,
i .. Tuioua.
Adică cel puternic, căci toţI să, tem ele dînsul.
•
Mai bine aste de cerbi şî comandirul
lor un leu, de cât o aste de lei şî co­
mandirul lor un cerb.
IORD. GOLE�CU, l11ss. II, p. 106.
Adică mal bine ostaşt proşti, c'un oornandir vrednic,
de cât ostaş! voinici c'un cornandir ticălos (GOLESCU).
*.
Ostea bună, nu va ghună.")
G. ZUCA, StIU/. c. Caoaia, Al­
bania.
Pentru cel cart rabdă ŞI la frig şi la căldură: ŞI mal
ales pentru soldaţî.
Cuvîntul este, cu înţelesul de «soldat» se aude numar
în Albania.
10523
*.
Ostea bună, a s'hiba ş'ptlna.")
G. ZUCA, siud. c. Elbossan, Al­
bania.
') Soldatul bun, nu vre manta blănită.
2) Soldat bun, fie �i puţin la numer.
================== pagina 533 ==================
TITLURI, JOCURI, HESBOIU
533
Va161'ea unei urmate nu stă în numărul cel mal'e� CI
în valorea soldatilor cart o compun.
PACE
10524
Dpacea ce vei face cu rnănerul cutitulul
s'o pecetluesci şi cu vîrful lui s'o pă­
zescI.
IOHD. GOLESUU, ]J;fss. II, p.III.
Adică pacea cu oştiri s'o păzesct (Gor.ssou].
10525
De pace,
N'aI încotro face.
IOHD. GOLESUU, JJIss, II, ]l. 9+.
Dar ele bine, pace,
N' al, încotro face.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., III,
p. 155. - IIln,rADE-RĂDULESC:U,
Bibliut. pori, LXV p. 268.
Se �lice cind, cu t6tici pacea, tot rele ni se întîmplă.
(GOL Eseu).
*L':,
10526 Pace bună.
LAURfAN & MAXIM, lI, P: 564.
10 NicIo scire,
2° Atât mai reu; cum îţi place.
PAIAŢĂ
10527
*paiaţă.
L. ŞĂlNEANU, Dict. )l. 584.
Om făl'[L caracter; caraghios.
59859
36
================== pagina 534 ==================
534
PROVERBELE ROMÂNILOR
PAJERA
*6
10528 Ho! ca nu'! pajera nerntescă.
J. 1. C. BRĂTIANU, c. F'lo1"Îca,
j. Mţ!8ccl.
Când unul vre să dobândescă cam cu hapca.
Este sciut că, până mai deunăzi, Austriacit înaintau
mereu, în spre noi, semnele lor de hotar, pre cari era
reprezentată pajera imperiului, cotropind în modul acesta
munţi Întregi cari odinioră ne aparţineau nouă. De aci
s' a născut (Jicerea de mai sus.
PAJURA
Ve4' Pajerit.
10529
*6
Merge înainte ca pajura nerntescă.
GR. POIENARU, ing . .1. Puina,
Adică înainteză mereu. Ve<,;li explicaţia originei la
No. 10528.
PALMA
VC(F Ci/Jca!, Ne/ll.·
10530
:;:
Cata omlu ş-baţă.i)
1. COYAN, prof. cam. Samarina,
Epi1·.
După avere şi impositul ce se pune asupra omului,
serviciul ce i se cere, etc. A se asemăna cu varianta
de la N o. 32�7 b.
PALO�
') După om �i palma (lovitura.
================== pagina 535 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBO'tU
PANDUR
535
10531
*f:::,
Mai bine panduru la spate, de cât popa
la cap.
A VR. CORCEA, paroh, com. Ooş­
teiu, Banat.
Adică, mai bine închis în temniţă de cât mort. Dicere
folosită de cei cari nu vor S[, fugă de o certă cu cine-va,
certă din care uşor se nasce bătae sau marte.
PĂPUŞĂ
10532
El credea că este păpuşe, dară vedu
că nu încape pe uşă.
P. TSPIRESCU. Snooe, p. 36; u«.
Ist. III, p. 377.
El credea ca daca este pc'ipuşc'i, dant vei{u
că nu încape pe uşă.
P. ISPlRESCU, Sn6ve, p. 36.
Vecii B'frvat.
Când un om, un lucru, însemneză mai mult de cât ne
închipuiam.
* f:::, v
,10533 Nu 'ţI pară p ... păpuşă.
G. P. SALVl1'J, in». c. Smulii;
,i. COl'tlj'ZUI11.
Nu crede că'I glumă, jucărie. A se vede la cuvîntul Bărbat
10534
:l:
. In lume păpuşă,
Şi în casă mătuşă.
BMWNZI, P- 52. - H1N'fESCU,
p. 141.
Pentru cele bătrâue cari es gătite în lume, de par
111ai tinere de cât sunt.
================== pagina 536 ==================
536
10535
PROVERBELE ROMÂNILOR
Păpuşă CU cap sec.
IORD. GOLESLU, 2\1Iss. II, p. 57.
10536
Adică cel prost, fără minte (GOLESI.JU).
*Păpuşă.
L. ŞĂ1NEMW, Dict., 1). sso,
;/, 10 Pre frumos gătiUL.
20 Pace ce vre cu dînsul, il duce după plac.
*1':,.
10537 A fi păpuşa cui-va.
K 1. Px-rmctu, în». c. Snmlţ'i,
j. Coourluiu,
10 Pace ce vre cu dinsul, îl duce după plac.
2° Când ele unnl îşi bate joc un altul.
10538
*
Ca cu o păpuşă se jocă cu ea.
IORD. GOLESCU, Mee. II, Asem.,
p. 129.
Te joci cuea ca cu o păpuşcZ.
A. P ANN, II, p. 125. - HIN­
IESOU, p. 1)3.
*1':,.
Slt jocă ca c' o păpuşă.
IULIU GROFSOREANU, clase. cam.
Golea, comit . .Arad.
o dUCI după placul teu. Se �lice pentru femei.
Ve�ll D. Ollănescu, Teatrtt la Români, p. 25.
10539
* A juca păpuşele.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 579.
A juC(( pc'îpuşile.
GH .. JIPESCU, Rettt'. Oraş., P:
242.
================== pagina 537 ==================
_____ �'l'l'l'LUHr, JOCURr, RESBOIU i0_8�7
10 A spune mincruna.
�o A căuta sft înşele, tt ÎJlşela,
"A tncrpnt set j6re l)(l.pnşilc»,
«A doua parte de actiune Jnlma.ti"ii a Vicleituulnt e cu totul clr
doineuiul profan, �i Înb"lusa. g8,sim nn complecs vruiat ele traditiuuf
vecht, do evcniincute isto i-ice, <le miel scauda.le sau satiro ale ruorn­
vurilor sociale.
,Indată după ce Crai)', 1'r1l118ul, Ero(!e şi Oficiarul SeL1 îşi termin!'"
scurtel« rolurj, cutia ele 11,,,,'I;io făcută CI1 trei culţlll'l colorate, şi carI
rcprcsintă oraşul Betleem, inaintcxă pc scenii ca să dcsfeto prin re­
prcsclltaţ,i unile sale.
«Inventatorii acestor 111'HliJO, pe .Ic o partt� aii avut iutonţiunea sii
repiosinte spectatm-llor starea sociotăţel în epoca ivirir creştinisnmlur,
po de altă parte si'i 10 satisfacă ccriutcic, variindu-!e actiunea prin
punerea in scenă a câtor-va 1'81.'sonagiI ({'un 1I0l.Î gen, prin P(ljJuşt,
O voce întrebă, imediat du pă terminarea părţiI dramutice : cum
vru: spcctatorij să se jCJl:e păpuşele, cii perdea 8a11, fd1'{l perdea r CII
alte cuvinte: vor cx presiuul cuvrinci/ise S>lU desll1uţate? Depinde de
la pudorca, buna crescere �i g'l.lstltl celor ee plătese a opta pentru
un" Salt altn.
Păpuşarnl s'a prcgătit �i IIJCepe [L'şlintroclllce c;arie"tlll'elo.
"Iu fnndl.ll Cl1tie! cloltâl'tiu, \lise Vicleim, stă pe tron un hod îll.
miniatură, şi la îneepnt avom J'epl'8sental'ea mal'ioll.etelor. PăIJU�'( miş­
ca,te cu sfbdi, elnpă mOllelul oelol' menţiol.1:'tte nut'! SI.lS, unde e vorb:\
do Brezaia, es în faţa pnl>lienlni şi vOl'iJesc ])t'in gura păpu�arnlnI,
«1I1aI Întâil1 se presint� nilcial'ul, ceT trel craI �i pl'I.lncul, Înt,ocmal
dnl'ă şirul acţil.lnel dl.'fLlllatice deja rCjll'csintate, Acele8şl Întrebăd şi
resjil.lnsurl, aceleaşi dncerT §i înttJl.'cerl, aceleaşI îlltonăl'l se repetă pe
scurt, şi prin Ul'I.l1a1'e ne indică nsnl tl'fLlliţional al marionctelor şi
păl'l.lşilor, al v8cll.il01' iLloIi făcuţI ,le mâni omeneRcl on destinaţi unea
do a primi d'astil-tlată, nu Îl1chină1'ilc ci zîmbetele aRistenţilur.
"Apoi păpuşele l'epresintă paro.-lierea vÎnătol'iel, aclucl:nd pe vînă·
tornl Ghindă care gonesoc 'lcjJ'/wilc }Jl'hl pî,16gr" (l;ll' care se îut,iroe
obosit (le el mll1 şi cu stomacul lihnit Ca aJnintil'e desprenefastele
timpnrI "le ocupaţiunililr l'uso-all8tl'iace, se pune în sceniî bătaia din­
tl'-lI.lJ Nemţ, şi Ull M:nscaJ. CUl'rivil'e la iuvasil.luilc Turcc, se ]'ejJre­
siută Înmormîntarea nunI Turu, dU'ltia j s'adl'eseză, lliferite del'îclerL
Ca îl.l.ficrare eL imoraJiUiţel din timpiI ce n'au porit încă tIin memoria
Ullom, s'ar8tă, danţarea (}orrille101' d'odiuibră cn ofiţeri! RuşI, desg'lls,
tftt()re Rcandale puse la index de ]1mlbl'eil publică. Cerşu(:.Jrele prefă­
cutc SUlit oglin(lite de «baba' (;Hre vine S{t implore mila publicului
:�i - i (,Ijce:
Vaţl'ml o leiţă
Pen tl'U o foiţ,ă,
Ş'Ull. g'nlogan
Penlrl.l snlilllan!
«!:ll.'agagi! străini, Ovreir carI viml m.arfă., puliţal şi j.liIsnicl d'odi­
nibră, Nunt satl.risaţl pe 1'î 111 1 prin lJă]Juşl car! le imită costllmele.
"Intl'uu cnvînt fie-care ]lăs al societiiţe'f îşI arc eeonl seii in jocnl
păpuryclor Vicleimnl11l, cam variez,l ,lnpii intcl'es81e şi faptele louHle,
precum şi Vicleinml în sine val'ieză cel din '!'i,ra-l{olllânescă Ile cel
dm llfnl.lova, unde piÎ,pnşele se, jhcrt separat, Ceca-ce merită însă, s'a­
b'agil. ateuţiune>t, e u'acestă parte servit, ca corectiv, viţielol' mal l,riu·
clpale, <ll'ct(t disl'reţnl ce meritrt de]ll'aval'ca, şi î11l1eatnnă la o pUl'tan'
contmrir,,, � G. DI,sL 'l'mDuRI,'UU, Credinţe Drdiuc, ]1, 30,
================== pagina 538 ==================
Cu mare atenţie, cu plăcere, cu ne-satin.
538: P_R_o_V_E_R_B_EL_l_�_R_O_M_Â_N_II_,O_R
10 Caută să Înşele.
2J Spune minciuni.
t
!
.�
1
" 1,·:
: s,
J
1
J
G R, l. ALEXANDRESCU, maqistr,
i Puina.
*Pare că j6că păpuşî.
*Se uită ca la păpuşe.
rOHD. G'JLllSCU, lvIss. IT, Asem.
p. 12g.
A se vede D. OLLĂNESCU, Teatru la Bomânt, 1, p. 25,
NoUl.
10540
10541
PĂPUŞERIE
Irişelătorie, şarlatanie.
PĂRINŢI
10542
10543
*Păpuşerie.
FR. D,\ME, 1If. p. 182. - L. ŞĂr­
l\EANlJ, Dict. 5Ul.
Vc4' Copil, Dinti!.
Părinţii au mâncat acrimea adecă agu­
rida, iar dinţii copiilor voştri au stri­
pezit.
Prao, MATEI BASARAB, p. 439.
I
I
A mâncat pârinţi'i aguridă)
Şi 'ş� (( sirepesii copii; dinţiz.
A. l'AKN, II, p. 80.
*6
Au mâncat părinţiz agu1"idc'l şi 'ş't-au sire­
pezit copii1, dinţit.
A. PA.NN, su«, 1889, p. 173.
- D-r GASTllR, Lit. pop., p.215.
- S. r. GROSSMAN, Dict, Germ.
no. - V. SALA, clase. c. Vaşcou­
Bă1-esci, comit. Bih01', Ungar·ia.
I
,
ţ
================== pagina 539 ==================
TITLURI. JOCURI, Hl�SBOIU
539
------
*6
Pc'irinţ'iz mănâncc'i aquridă şi fiilor U se sire-
pesesc clintit.
1. CREANGĂ, 1"0'0., p. 220.­
N. MIRON, elev. Se. N01'1n. Beri.
c. Onescl, j Bacău, - D-ra Ee.
ŞISMAN, înv. c. ArZam, Tuiooa.
*6
Unul mănâncă aquridă, şi la ctlt�tl se stre-
pezesc eUnţil.
K. A. ZAM�·IREScu·DIACON, în».
c. Stiubienii, j. Dorokot.
Ciace şi maja marâncu crecele, şi Iu lectori
lequ dinţi. 1)
D-r FH. MIKLOSICH, Rlim. Un­
tcr., 1, p. 7.
*
Ficiorli maca gorţtli, a ouşilor dinţili li-
amurţesc.2)
D. A. MILESCU, stsul. c. Gopeşt,
lJfacc(lonia.
*
Jj�ctorli maca pânw, 8' auşlor r ct111/urţesc
clintiTi. 8)
C. IONESCU, praf. c. Necesta,
Macedonia.
Veqi Agttridd, Alfll.
Acelaş înţeles ca la ND. 8061 & 8062.
Fâl'inţd, a�1 mâncat aqurulă şi dinlit fiilor s' (vii
sirepesii.
IEREMI.A, 31. 29; EZECHIEL, 18.
2.3, în Biblia Şerban- Vot/el, 1688,
p. 545.
1) Tata şi mama mănâncăprunele selbatice şi a fecîorilor (copiilor)
dinţi se strepezcsc.
2) Copiii mănâncă pere şi dinţii betrânilor se strepezesc,
3) Copiii mănâncă pome, �i din ţiI betrânilor se strcpevcsc.
================== pagina 540 ==================
540
Tal 1Jt1;(t manqia'l padre, eli' al figliulo alleaa. i
den!i.1)
Frov. TOBe.
El pare e la mare maqna li susene, e CiI fiuioj
Zi glw leiqa i denti.2)
Proo, Bov.
lVenn die Eltem Holz({lJ!cl essen, toerden. den
K.indem die Ziihne daoon stump], il)
FI·ou. Germ,
The [athers Iunie eaten sour .r;rapes asul the
cluldsen'e teethrare set on ecl.r;e.4)
Frov. Engl.
10544
Părinţii mănâncă mere acre, şî copiilor
li se stripezesc dinţii.
IOHD. GOLEscu,lY[ss. rr, p. 57.
Adică cel mart greşesc şî cei micî pătimssc (GOLEscu).
*Lo.
�10545 Pecatele părinţilor, pedepsa pruncilor.
V. SALA, âasc. c. Scdişte, comit,
Hih.01·, Uugc/7'iu.
Acelaş înţeles ca. la No. 10644.
10546
*Lo.
Ca mila de la părinţi nu'I nimic în lumea
asta.
G. P. SALHU, {nu. c, Stnuiţt, i­
Conurluiu,
Arată dragostea, cea mare a părinţilor pentru copil.
1) Acel strugur mănâncă tatăl, care strepczcscc dinţii fiului.
2) Tata si mama mănâncă prunele selbaticc, si dintil copiilor se strc­
pezesc. - Acest proverb se va asemăna cu cel din l:stria.
3) Când părinţii mănâncă mere pădurcte, din acea saii strcpczit,
4) Părinţii au mâncat aguridă �i dinţii copiilor saii strepezit.
================== pagina 541 ==================
TITLURf, JOCURI, Hl�'lBOfu
------------------
541
---------
10548
Ve�li D-na ELENA SEVASTOS, Poueşti, p. 249 şi în ope­
rile Iuî RWIU,PIN, La Glu.
10547 * DNici un părinte nu'şî înnecă copiii.
A, P ANN, II, r- 109. - Hu;­
'1,'ESCU, P: 141. -- V. SALA, dasc.
c. ŢTa§cO'lI·Bd}·esc�, comit. Bihor,
Unqaria.
10 Acelaş Înţeles ca, la N o. 1054G.
2') Rare-ori se întrebuinteză pentru a se aretă cât de
mult ţine cine-va la o altă, persona,
*D
Unde dă părintele cresce, dar unde dă
străinul se usucă.
G, P. SA1NIU, în». c. Sm�tlţ'l,
j. Coourluiu.
Căcî părintele dii cu mila şi spre binele copiluluî, pe
când străinul lovesce fără îndurare.
10549
Ce au făcut pârinţil, aceea vor face şi
copiii.
p, ISPiRESClT, Rel!. Ist" II, p.
106.
VecII iJ!U!I/.", T',tit.
Acebş înţeles ca la N o. 10343.
JJIap e tad eo K.aclyou
Nemed e vanwn a lauare f)aou.1)
1"l'ov. Brdon.
10550
Părintele cu un copil numai, ca orbul
cu un ochiu.
r"RD. GOLESCU, Ms«. Il, Ascm.,
p. 130.
RomânulnI 'LUI plăcut în tot-de-uun familiile nume­
r6se. La o vreme nu erau rare familiile cad nUm81'aU de
la 20 până la 30 de copil.
1) Kadiou este fiul tată-lut seiî, numaf dacă mumă-sa nu a minţit.
================== pagina 542 ==================
542 PROVERBELE R0M.·i:\ILOR
10551 * h.Reu e când plâng părinţii.
V. SALA, clase. c. Tarcaiia, co­
mit. Bihor, Unqaria.
Adică când copiii supără pe părinţii lor.
10552
*Bine-cuvîntarea părinţilor,
Intăresce casa fiilor.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. POZJ'
p. 167.
BZagoslovenic6 pdrintilor
Intăreece casele fiilor.
A. P ANN, II, p. 109. - P. I8-
PIREscr, Rev. Ist., 1. p. 452,. Leg.,
p. 291. - FR. DAME, lII, p. 187.
*10.
Bine-cuvîntarea pârinţilor
Iniăresce casele fiilor.
LAUIUAN & MAXIM, I, p. 209.
- HINŢESCU, p. 14. - Semin.
Cenir, Bue. CI. VII, ]J?'in P. G1\H­
BOVICEANU, ]J?'of.
10.
Bine-cuvintarea pârinţilor)
Iniăresce casa fiilor.
S. Fi.. MAHIAN, Nunta, p.81
& 316.
Ve'l' Tată.
De aceea StL ascultăm pe părinţi] noştri ŞI să'I mul­
ţumim în tate.
Bine-cuvîntarea tatc/lu'i intăresce casele fiilor.
SlRAH, 3. 4; 7. 10; 12. 14.
10553
h.Blestemul părinţilor
Risipesce casele fiilor.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.
r- 167.
================== pagina 543 ==================
TITLURI, JOCURlc...' _R_E_S_B_OI_"U 5---'-43
Blăsiemal pârinkilor
Besipesce casa fiilor.
S. FI., MARIA!'!, Nunta, p. 81
& 316,
Blestemul pclrin�ilor
Derapenă casele fiilor.
LAUR'.-\N & MAXIM, I, p. 209.
Ve4i J/ulltd, TaM.
De aceea stL 'I mulţumim în t6te.
< Aier suntem pe moşia unei scorpii, soră cu ghconoca , de rele ce
sunt nu pot să trăiescă la un loc, blestemul JJc'17'inţilor le-a ajuns, şi
d'ata s'au făcnt lighiol. s P. h;PIRESl:L'. Leq., p. 5
Blestemul numai deerădăcineeă temeliile caselor
fiilor.
:)IRAfI, 3. 4; 7. 10; 12. 14.
10554
D
Blestemul părinţilor
E ca petra munţilor,
Cade greu copiilor.
G. DEM. 'r.lWDORESCLT, Poes.
Pop., p. 590.
A .. celaş înţeles ca la N o. 10003.
10555
Di �cTincsurea9a a parintelui aremăne
hilu bou.t)
M. BOIADSCHf, rpu.p .. POlP.' p.
204.
Acelaş înţeles ca la N o. 3049 & 13050.
Mere trop piieuse fait sa famille teigneuse.
r-«. Sent. XVIe soa«
1) Din mila părintelui remân e fiul bou.
================== pagina 544 ==================
541
10556
PHOVERBEL.E ROlYIÂN.1LOR
*6
Pare că'şi jelesce părinţii.
A. P ANN, III, p. 13. - HIN'
l'Escu, p. Li l. - G. POBORAK,
iust. j. Olt.
VecII Caraoie, Currâ, l,P";,
J11âr/'i) Ş/ljl{}) SlIrd,
Pentru cel care şede nemulţumit. posae, mânios,
supărat,
PARON
V ce)! Sti1pri li.
PAŞA
10557
*
Barem de m'aş turci să me fac paşă.
:N.r.':STOR UHEcHrĂ, ing.,i. Pra­
"ova.
Daca, mă supun la un lle-a.Jlllls măcar să leS:l un
folos.
PEHLIVAN
10558
*Pehlivan.
L. ŞĂINEANU, Dict. Genii., 1"
(j03. - FH. DAME, nr, r- 200.
Şiret, înşelător.
«E un mare peltlivan."
«Domnit greul :1VCll la cnrti l« 101' ]JchlivanI araul şi 111])cli1, al111�î
din 'I'urcia, cari, asemenea vechilor ghc1iHtorl, se l uptari, f::iră arnu-,
între diuşiî, făceu feluri de năsdrăvănit �i ele jocuiî minunate şi ne­
vedute 10cn6101' uostre. Unii, de pildă, s:'Îl·eit în vezduh, cu capetele
în jos, peste opt hivolt puşi în rînd, alţi Î călca ă Cil 'illţelă pe o făşie
de tulpan intinsa fără do a S8 cufunda, 01'1 aruncai'! căciuli în sus,
cari atinguml părniutul se prefăccii în feluri de căcinlf deosebite.
«Domnii erau geloşI ele a ave. pe cel mal \'Cstiţi şi maf voinici
pelilivauî, ca să 'I potă arcUl înaltelor obraze ce oonăceri tiin cânrl
în când în capitalele 101', şi să le fie, la nevoe, bunf apcrător! tl"
primojdij.» - D. OLl_ĂNCSC1', Tcair. Iioiu., p. 03.
================== pagina 545 ==================
TITLURI. JOCJUHI, RESBO!U
PESCAR
;,45
VeciI CuvÎnt, .Plasă, Rac,
ISf/'lJ-(!.ci; •
PESCĂRIE
*6
10559 Pescăria Românului, sărăcie curată.
TR. Pnocorrn, [nu. c. Islaz, j.
Ronianaţi.
Arat:1 prostul renume ele care se bucură acesti}, mese­
rie printre Români.
A PESCUI
VecF Cap' VII, c. PI!YCI!.
10560
Carle n'are stricia, nu maere nanca lovi. 1)
D-l'. FR. MIKLOSICH, BHm. Un­
ter., J, p. 10.
Pentru cei lipsiţi ele noroc.
Chi nun ttO sorio, non cago a po.scd.2)
Pro». Roo,
10561 * 6 A pescui în apă tulbure.
LAUJUAN & MAXIM II, p. 663.
- B. P. Hk;iDEU, Elym. Magn.,
p. 1270. - E. r. PAl'RICIU, în»,
c. Bursucaui, j. Coourluiu. - C.
TEODORESCU, în». c. Lipova, j.
VaSl7tlu. - rUL. VULOĂNESOU, in».
c. Pelesci, j. Dolj. - GR. POIE­
NARU, ing. j. BnziHi,.
*
A pescui in apă turbur-e.
D-na E. B. MAWR, p. 77.
1) Cine n'are noroc, nu merga J11CI odata Ia pescuit.
2) Cine nu are noroc, nu merge la pescuit.
================== pagina 546 ==================
546
PROVERBELE ROMÂNILOR
*,6
Pescuesce în tulbure.
AVR. CORcEA;pa'l'oh, c. Coştehl,
Banat. - IeLI1J GROFSOREANU,
clase. c. Golşa, comit. A;'ad, Un­
qaria.
Ve(jI Pesce,
Pescarii prind pescele mai bine când e apa tulbure.
Tot ast-fel omenit şireţi caută să se folosescă de ne­
înţelegerile altora pentru a trage dînşii folose. Ve�i
No. 2294.
Pecher en eau trouble.
PI'OV. ]j'm?1c.
Pescare nel torb-iclo.')
PI'OV. Bal.
Im T1"I'iben jischen.2)
Pro». GCj'?1L
*,6 "
10562 Tulbura apa ca să pescuîescă.
1. BĂNESCU, prof'. i Roman.
Ve(jI Api/.
A provoca ne înţelegerI, turburări pentru a trage fo­
Iose din acestea. Ve\lI N o. 396 & 2294.
A tulbuni, apele lacului pentru a pescui ţipa?'/.
ARISTOFAN
L'eau trouble est le gain du pecheul'.
pj·OV. Franc.
Fiume torbo, quad.aqno de "pescatori.î)
Prov, Bal.
1) A pescui în tulbure.
2) In tulbure a pescui,
3) Curent tulbure, câ�tigu[ pescarul-u,
================== pagina 547 ==================
TITLURI, JOCURI, HESBOfu
En el aqua turbia hase buen pescar.l)
Pl'OV. Span.
Ini iriibes: }Vasser isi gut fischen.2)
p}·OV. GeJ'Jn.
It lS good fishing zn troubleâ waiers. 3)
p}·OV. Engl.
I rert Vand el' godt af fiske.4)
Pron. Danez.
PEDESTRIME
Vec)i Dt/are.
PETRECANIE
10563 * 6 A'i face de petrecanie.
P. ISPIHE8cu, Leg. p. 375.
A'I bate. A se adăoga la No. 9594.
547
<Nu mal chemă sfatul împerătiet, fiind că Începuse a'[ cam bănui
şi pe dînsul, ci îşI Frămîntă cugetul, ca ce al' face să plle mâna pe
hoţ, spre a'lface dc petrecanie.» - P. JSP1RESCU.
A PETRECE
*6
10564 Petrece şi jocă t6tă vara, par'că o să
secere la Jernă.
Semin. Cent}'. Bucţ!}'., prin P.
GÂRBOVICEANU, prof,
Pentru cel care petrece, tocmai când ar fi timpul ca
să munceseă.
') In apa tulbure e bine să pescuescî.
2) In apa tulbure e bine să pescuesci,
3) E bine să pescuescî In apă tulbure.
4) In apa tulbure (care nu e în linişte) e bine să pescuescl.
================== pagina 548 ==================
548
10565
PROVERBEI,E ROMÂNILOH
PETRECERE
Petrecerea fără femei, e ca nunta fără
lăutari.
N. FILIMON, Ciocoii, p. 151.
Adică nu are nicî un haz.
·10566
*6
De ce petreci de ce-ai mai petrece.
I. CREANGĂ, Arninl, p. 96.
C. C. BUNGETIANU, stiul, c. Coso­
veţ, j. Mehedinţi.
,.
Când te dai la petreceri, nu te mai laşi de ele.
PINTEN
Veci! Cal, Călcâii'.
10567 * 6 Dă'tî, popă, pinteniî şi bate Iepa cu căl­
căiele.
1. CREANGĂ. Conv. ui«, IX,
p. 453; Poo., p. 39. - D-ra Ee.
ŞIŞMANN, inv. c. Adam, j. Tutooa,
- GR. AI,EXANDRESCU, maqistr.,
j. Puina,
*6
Dă'ţz, popa) pinteni"l şi bate U.pa cu căi-
câiele.
IORD. GOLEseu, Mss. II. p.94.
- P. ISPIRESCU, Rev. Ist., III,
p. 156. - E. 1. P ATRrotU, înv.
c, Srnulţf, j. Conurluiu:
*
Dă'�'i popa) pinteniz şi bale iepa cu călcăeie.
C. NEGRUZZI, I, p. 249.
Dd'ţz) popa) pinteniz şi bate iepo. cu călcâele.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
172.
================== pagina 549 ==================
TTTLURI, JOCUltI, REsBolu
549
t
1,
1
I
t'
, !
*6
Dă/ţi, popa, pintenir .şi bate'(t iep« cu căl-
câile.
V. FORESCU, c. Folticen�, J. 871-
ciaua.
*6
Dă'ţz, popă, pinteni'i şi 1nână iep« cu călcâele.
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Şchio­
peni, j. Fălciu.
1 u Se dice când cerem ceea ce e de mare trebuinţă
altuia (GOLESCU).
2il Dă ce'ţi trebue şi rabdă la nevoe. Când împrumuţi
pe unul, şi nu'ţî mai aduce îndărăt sau îţi strică lucrul
împrumutat, şi făcendu'jt trebuinţă, nu'l mai găsesct.
.lIfel frate, dise într'o <ti cel mal mare, istuia-l-alt, mî-e lehamite
de frăţiea nostră J Tu ai bOI, ce nu'ţi înohipuîescî şi un car? Al mîeii
l'ai hîrbuit de tot. Hodorog! in colo, hodorog ! pe dincolo: carul se
strică. Ş'apor seif vorba ceea: dă'ţi, popă, pintenii şi bate 'îcpet cu cal­
căile. - I. CREANGĂ.
10568
Dă'ţi, băete, pintenii şi'ţi bate Iepa cu
călcăiu.
A. PANN, I, p. 167.
Dă'ţi, băiete, pintenii şi 'ţi bate tepa cu
călaiiul,
HINTESCU, p. 145.
Acelaş înţeles ca la No. 10567.
10569 * "n dam pinteni să stea,
Şi Brezu mai reu fugea.
1. PUPESCU. îl1V. com. Dobreni ,
j. Ilfov.
Ve4'î Căfcâiu.
Acelaş înţeles ca la N o. 2826.
SN6vĂ
Un ţigan furând un cal a fost prins şi dat în judecată. Acolo el
il fost Întrebat de judecător că de ce a furat calul, şi a fugit cu el,
ca un hot, Atuncî ţiganul a răspuus : «Domnule judecător! Nu sunt
eu vinovat. săracul de mine, ci calul, pentru că: î'l dam pintenl să
stea şi Brezu mai tare fugea. )
37
================== pagina 550 ==================
550
PIWVERBELE ROMÂNILOR
-------------------
10570 . * 6 A'I da pintini (pinteni).
M. COSTlN, Letop, uua., I, p.
33. - E. 1. P ATIUoIG, in». com.
SmnlţI, j. Conurluiu.
A'i da zor, a'l imboldi.
e. Utte-sc toţI ostaşiî cu căpeteniile lor la istorii, şi Să'ŞI aducă a­
minte de acel vestiţl ore-când hatmaru şi oşteni să se deştepte, cu
ore-care anevointă a laudelor celor trecuţi, şi cu veste a numelut ne­
muritor; că istoria ileşteptă şi pre ccî leneşi şi nesciuţl spre mari
lucruri, şi pre cei 1'81 şi făcetort de reu, cu certărî şi cu griji a nu­
melui celui reii îl o presce istoria de r8utăţi; Iară cel blagorodnici
pinieni le dd istoria. Şi încă pildele acelor veoht şi ele demult cetăţi
mai de folos sunt spre a'f deştepta" a'I pleca şi a le aprinde inimele
de cât pravilele lul Solon şi ale In] Licurg.» - MIRON COSTIN.
10571
*6
A bate în pinteni.
GR. JIPESOU, Opinc., p. 124.­
P. ISPIRESOU, Leg .. p. 209. ­
D-na L. LINDI!:, f. Tutoua. - D.
DRĂGUEfiOU, [, Ilfo». - E. 1. PA­
rructu, înv. c. SmnltI, i. Copurluiu,
*6
A baie din pinten�.
D'na Z. J UVARA, c. Ji'eclesc1, J.
Tntova.
A dct din pinieni,
]i'R. DAME, III, p. 217; I, p.
120.
10 A se bucura,
< N egoe Începuse a bate. în pinieni de bucurie. că se cortoresise de
sărăcie>. - P. I"PIHE::;CU.
2° Când unul e cu ne-răbdare pentru o trebă. - J. Co­
vuru.nru.
3° Nu't pasă, face ce vre,
4° A se sili.
< Veriga �i ea stăpâucsco sufletele, altă dată ne- pătate, �i vinzarea
de naţie bate VI! pinten! să fesă din întunecime la lumină". - GH.
JIPESIJU.
================== pagina 551 ==================
TITLURI, JOCURI, RE3BOIU
10572 * 6 A primi pinteni.
551
. T. BĂLĂŞEL, "Înv. G. Stefănesci,
j. Vâlcea.
Adică a trimite vorbă sau un odor unei pers6ne de­
părtată.
Când primescî vre-un răspuns de la cine-va, sau ţi se
trimite vre-o vorbă, se g.ice că: «al primit pinieni» sau
«a; primit sleg».
PÎRCALAB
VecII Cer, rs».
10573
Nu'l priirnise în sat şi el întreba de casa
pîrcălabuluf.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 25 ; I,
p. 85. - HlNTE.3CU, p. 169.
Pentru cel prost.
PISTOL
Yedr Gol, Imvrr'îcat, Siirac,
Tun:.)
PLASA
10574
Până a nu prinde pescele din apă, plasa
din mănă'ti nici cum să o lepedi.
Ioun, GOLESCU, 11'[88. II, p. 112.
Vecj.! Cap. VII; c. ot«
Se dice pentru cei ce cu smerenia înşelă pe omeni,
învejându'I să nu se lase de smerenie până nu vor do­
bândi gândul lor. (GOLESCU).
*6
10575 L'o prins ca cu plasa.
GAVR. Oxrşon, PI·Of. c. Dobro­
veţ. j. Va8luh�.
1/ a prins bine, şi fără nicl o greuta,te.
================== pagina 552 ==================
552
10576
PROVERBELE ROMÂNILOR
PLATCĂ
A fi platcă.
V. ALEXANDRl, Tectb"J p. 1169.
A. rernâne plaică.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 1413.
*
A. pune plaică.
A păcăli, a repune pre cine-va; a fi păcălit, etc.
"PAPĂ-LAPTE. - Meî ! D'apoî aici eu îs platea ... dos la faţă
(voesce să fugă).
< ZULIARIDI. - (oprindu'I). Ora cali ? unele spelt putina, file chir
mutunaehi ?" - V. ALJo."XA�'DR[, 1). 1169.
PLEŞCĂ
10577 * L::,. A căută. pleşcă,
E. 1. P ATRICIU, înv. c. Snmlpi,
j. Cocurluiu.
Adică chilipir.
10578 * L::,. A dă. O pleşcă peste cine-va.
Şezăt., IV, p. 2. - D-na Z. Ju­
VARA, c. Feâeea, j. Tuiooa.
Adică folos, n01'OC ne-aşteptat.
« Audind că ela o aşa pleşr;ă peste dinsul începu a jucă ele bucurie-o
A PLESNI
10579
Unde o plesnesce şi unde crapă.
I. CREANGĂ, Amint., p. 45.
VeqI a Da.
Acelaş Înţeles ca la No. 9948.
================== pagina 553 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
553
"Ei apoI! unde o plesnesce mama, şi unde crapă, dic eu, îu gâudul
meu; că doar tot nu eram aşa de prost până pe-acolo, să nu pricep
atâta lucru>. - 1. CRIl:ANG1L
POGHEAZ
* 6 "
10580 Umbla în pogheazuri.
J. CREANGĂ, Arnint., p. 195,­
N. MIRON, elev. s« N01'rn. Bed.
c. Onesci, i. Bacan.
Caută să se folosescă cu ceva, să prade, să fure.
PONT
10581
*6 ,
A da (bate) ponturi.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
A împildi pre cine-va, a'I face să înţeleg�t ce-va de
departe.
10582
A ave ponturi.
FR. DAME, III, p. 246.
A începe bine o trebă, a ave sorţi de isbândă,
popA
Veqi Cap, XII, c. Popii.
PRAŞTIE
Vedi Ham, Cap. X,
.Pra,rtie).
10583
Cât ajungi cu praştia.
IORD. GOLESCU, MS8. II, Asern.
p. 216.
================== pagina 554 ==================
054
PROVllRB.ELE ROMÂNILOR
*"'"
Gât da� cu prct.ştlCl.
13. P. HĂŞDEU, Etym. Magn.,
p. 2630. - T. BĂLĂŞEL, preot,
c. Stefănesd, i Vâlcea.
1
li'
t.
i
I
I
"
1
Adică puţin, ca distanţă.
<A sărit cât ajw�g� cu praştia»,
«După ce merse o bucăţică, cât dar C'U praştia»,
* "c d v d
10584 a e o praştie e ...
Adică puţin depărtată, forte apropo.
"Casa lui eră ca de o praştie de a uostră»,
10585
*De nu'I puteai ajunge cu praştia.
P. ISpmESCL', Leg., p. 107.
Adică repede.
( Unde mi se rep ediră, nerculeue, ăl arapf, ca nisce smeî şi ca
nisce paralel, de nu' i puteai ajttnge Ctt praştia '. - P. JSPIRESCU.
VecII Leocă,
E cam nebun.
10586
10587
*
Par' c'ar fi lovit de praştie.
FR. DAME, III, p. 261.
* A da cu praştia prin ...
P. ISPIRESCU, Leg., p. 286. ­
G. DEM. TEODORESCU, Cercet., p.
49. - N. POPESCU, Calenâ., 1881,
p. 82.
1° A căuta să fure, a fura.
«Cât despre oln cu smântâuă, nicf pomenelă nu era să'l fi prim
vre-odată la ea, orf set de cu praştia prin bucăţelele de friptură de
pe grătar>. - P. ISPIRESCU.
l
1
================== pagina 555 ==================
1'fTLUI'l. JOCUld, rdhso[u
555
2: Acelaş înţeles, la figurat; a lnit ceea ce nu ţi se
cuvine.
«l\iar prinse inimă în ea, şi începu iarăşI sei de cu praştia. cu ăl
de pircalab, prin cinstea popiî s. - N. POPESCU.
10588
* A da cu praştia pe unde-va.
A se duce forte rar pe unde-va, şi într'un mod ne­
regulat.
*6
10589 A păzi treba cu praştia.
r. IONESCU, III, p. 66. - G. I.
MUNTEANU, p. 12. -. G. FOBORAN,
înv. i. Olt.
A lucra forte puţin.
*6
10590 A păzi casa cu praştia.
A. PANN, II, p. 107. - HlN.
'fES CU, p. 29.- DOBR.E MARI­
NES CU, in». c. Pîrvu·Roşu, j, At'!Jeş,
A sta puţin pe-acasă.
«VoI sunteţl llintr'aceia car! pclZCSC casa cu ]Jt'aştia».
10591
* A înveţat carte cu praştia.
HELIADE RĂDULESCU, Bibl. ]JOI·t.
LX V, p. 92. - J<'R. DA1rIE, III,
p 261.
Puţin, pe apucate, Într'un mod ne-regulat.
A SE PRICOpsl
VeqI Cap. X va, c, Fn;.
c�ps).
PRIMAR
10592
In casa cu bîrne subţiri în păreţi nu 10-
culesce primaru.
HINl'ESCU, p. 28.
================== pagina 556 ==================
556
PROVEHBELE ROMÂNILOR
Celui mai mare i se cuvin cele mai bune.
PRIMARIE
*L:o.
10593 De per şi la primărie.
AND[{!l[ MARINESCU, in», C. H�L­
mele, j. Arqe«.
Vec)! No. 4488.
A se încăeră, a se lua de per şi în urmă judecată.
puşcA
Veqî ]Jcllaf, Cal, Drac,
DUlltlZe�leu, fi'fluee, il fi'ugi,
C�l, ,,�uJtgă) l?/"sbollt, VÎnat,.
Vmatore.
10594
Puşca până nu se vlăguîesce, slujbă bună
nu ne săvirşesce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 56.
Adică ort-ce, până nu se dedă, nu se deprinde cu
ore-ce, bine nu ne slujasce (Gor.ssou].
10595
*L:o.
Unde'i puşca să te taiu şi cuţitul să te
'mpuşc?
OIHRIAC 16N, elev. Se. Norm.
Euc.
Ameninţare glumeţ:t.
10596
Ailurea arucă tufechia, ş-aliurea agu­
des ci (ars ari) llepurli.")
PER. P APAHAGr, Zweit. Jalwes.,
p. 149.
Acelaş înţeles ca la N o. 9948.
1) Aiurea lrupuscţ, �i aiurea lcvescî (sare) iepuri le.
================== pagina 557 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOîu
557
10597
* Cu tufechia s'l agudesci, sânge nu cură
di năs."]
1. COl AN, P1'Of. com. Pcricoli,
E]Ji1'.
Veci': Neciijit, Sânge.
Când cine-va, de frică sau de bolă, este forte palid În
cât pare că nu mal are sânge într'însul,
10598
*Tufechia, callu şi mulIarea nu s'da tu
mână xenă.t)
C. IONESCU, c. Neocsca, Mace­
donia.
Veqi: Cal, Nev/stă,
Acelaş înţeles ca la N o. HOB.
10599
*Di tufeche golă să spare dol inşi, di plină
maşl unlu.")
� ILIE GHICU, prof. com. Abda,
Epi1'.
In primul cas .. se sperie, cel care ameninţă sciind cit e
puşca gală şi cel ameninţat, care o crede Încărcată. Când
e puşca Încărcată cel dîntâiu se bizue pe arma pre care
o ţine în mână.
Se dice când unul ameninţă fără a fi În stare să trecă
de la vorbă la fapte.
10600
* A fi puşcă cu tigae.
G. POBORAN, iust. c. Slatina,
j. Olt.
Om ele rumic, prost.
1) Cu puşca să'I lovesct, sânge nu cură diutrinsu.
") Puşca, calul şi nevesta nu se daii pe mână străină.
3) De pu�ca g61ă se sperie dOI in;" de (cea) plină (încărcată) numai
unul.
================== pagina 558 ==================
10601
PROVERBE LE RO�L�NILOR
*
Cât bate puşca.
1 ORD. GOLESCU, Ms«. II, Asem.,
p. 217. - Fa. DAME, III. p 302.
La o distanţă nu tocmai mare, mai mare însă ca cea
de la N o. 1068i3.
A 'tine poriee ele fueil.
Prov. Fmnc.
10602
*
A se duce puşcă.
Fa. DAME, III, p. 302.
*6
Par) eli scapă elin pttşcă.
ST. TU'fERCU, stud. cam. Cata­
nele, j. DaU. - G. POBOR.AN, insi.
j. Olt.
10603
10 Când unul plecă de odată, pe ne-aşteptate, repede.
< 'I'recu puşcâ înainte».
20 A merge de-a dreptul unde-va.
*Dă cu puşca în lună.
P. ISPIR.ESCU, to« Ist. nr, p.
155. - FR.. DAME, III, p. 302.
Acela ş înţeles ca la No. 10097.
A PUŞCA
10604
A fi de cei ce puşcă 'n lună.
S. FL. l1ARIAN, Tmdit. pop. p.
158.
*6
Un puşcă )11, lună.
V. A. UR.ECHE, Con». Liter.,
XXI, p. 1112; Leg. Rom., p. 34.
- GR. ALEXANDRESCU, maqistr.
j. Puina.
================== pagina 559 ==================
TITLURI, JOCURI, RE;;Bnlu
*h.
Puşcă 'n lună.
559
IuLIu GROF8IWI!:MW, in». 'cam.
Galşa, comit .• 4yarl, Unqaria.
Vedî Ban/el, DUlIl/ledt'tt,
(; lIIlPUfC('i, J-YUfcti.)
Om nesocotit, care se apucă ele treburt peste putinţă
u se face, derbedeu, apel pisi t.
10605 * c: Ar puşca iepurele, dar n'are cine i'1 pre­
sera cu sare pe codă.
A. GOROVEI, com. Folticeni, i­
Suciaua,
Ve(F Balig.7.
Acelaş înţeles ca la No. 11301.
PUŞCAŞ
10606
Ca puşcaşul fără puşcă.
IORD. GOLESCG, Mss. II, Asem.
p. 128.
Pentru cel lipsit de cele mai ne-apărat itrebuinciose.
PUTERE
Ve(1i Cap. V, Putere.
*h. "
10607 Puterea arata pe om.
1. G. VALENTINEANU, p. 7. ­
IvI. S'l'ĂNCEANU, înv. c. Piria, j.
Mehedinţi.
Citatia de mai jos arată în de ajuns înţelesul gicel'eL
«Aşa fu sfîrşitul acestui ticălos Domn carele sti'Ltli cu
totul împotriva bunelor nădejdii ce hrăntă ţera când i
se vestise aici Domnia, şi adevărat cuvîntul filosofesc:
«a.pX·� a.vopa. os['Xuvcrt» adică stăpânirea arată pe bărbat, cum
================== pagina 560 ==================
5ti()
PROVERBE LE lWMÂNILOR
am dice pre înţeles, că firea omuluI atunci mal bine se
cun6sce, când are el în mână cevaşi putere, că şi acesta
destul blând se arătă, când eră manzil, Iar după ce luă
Domnia, au fost aş:1 precum înapoi aţI cetit şi aţi veg.ub).
- ZILOl' ROMÂNUL, Cronică, p. 88.
Honores muiant mores.
Prov. Lat.
L' office denote quel so'it l' homme,
Et le pommier quelle est la pomme.
Prov. Franc.
Averea nu schimbă moravurile, ea le descopere.
Pro». Chinez.
10608
Pe cel cu putere multă
Te supune ş'îl ascultă;
Iar pe micu 'ţi stăpânesce
Legea cum îţi poruncesce.
A. PANN, II, p. 34.
Celui cu putere multă
Te supune ş' îl ascultă;
Iar pe micu îl stăpânesce
Leqea cum îfi poruncesce.
HIN'J,'ESCU, p. 157.
10 Pentru stăpân şi slugă.
2J Pentru cel mari şi cel micî.
PUTINClos
10609
A putincloşilor mână lungă şi ochiul ne­
oprit este.
DJM. CANTEMIR, Isi: Ierocl., P:
113.
Arată puterea celor mari.
================== pagina 561 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
561
KpWJ(jWY )'&.p J3,:Uj'),;UC;-, ots Xci)(j2tc1.t a.VOpt ZE:V�t.
OMER, Iliad.
Lonqae recum manus.
OVIDIU.
Il a la main lonque.
Prov. Franc.
PUTINŢĂ
10610
Unde nu este putinţă,
La ce e bună voinţa!
AL. ODOBJ1:SCU, III, p. 86.
Francesul �lice d'irnpotrivă : Vouloir c'est pouooir.
A RĂNI
10611 * 6Mai lesne a răni decât a tămădui.
IORD. GOLESOU, Mss, II. p. 43.
- M. STĂNOEANU, inc, c. Piri«,
Mehedinţt.
Adică a face reu de cât bine (GOLESCU).
REZEŞ
(U n proprietar mare şi a tot puternic avea, alăturea cu moşia lUI,
nisce rezeşI înteţiţl, care ţineau la pămînturile lor, dreptă avere în­
temeiată pe hrisove domnescf. 01'1 ce propunere din parte'I pentru
schimb sau vîudare rămăsese fără resultat. Ce se întîmplă'? Intr'o (Ii,
ispravnicul tinutuluî, Însoţit de o cetă de slujitori, aduse un plug şi,
urmând poruncile ce primise de la Iaşî, ordonă a trage brazdă prin
mijlocul pămîntului rezeşesc. Boii pornesc; ferul pluguluî Începe a
lăsa o brazdă negră În urrnă'I, când dintr'un rediu apropiat se ivesce
o româncă naltă, ce purta un copilaş la sîn. Ea vine sumetă, în faţa
ispravnieulur, depune copilul dinaintea boilor şi d ice : «De vreme ce
aţi venit hotesce, ca să ne luaţi moşia strămoşescă, na! trage brazda
peste copilul meu, pentru ca să nu rernâe pe lume peri tor de forne,
la uşele străinilor !.
================== pagina 562 ==================
I�EZEŞIE
1 o Arată desele judecăţt Între l'ezeşi.
2° Se dice, mal ales, în bătae de joc, de proprietarii
rezeşf cart, pentru o mică rezeşie, posed un vraf de h5.1'­
ţ6ge.
E. 1. P ATRICIU, ino, c. 8mnlţ-r,
j. Corurluiu:
V. ALEXANORI, pref'. op. C. Ne­
qruezi.
PROVEHBI<:LE R0M.�NILOR
*.6
Rezeş c'un sac de hârtie ş'un petic de
moşie.
562
«Toţi stitură încl'2m�niţi' .. afară de isp ravuic, care răeni înfu riat
la slujitor! se dea copilul În lături:
,- Nu ve atingeţi ele el, că'f amal' ele capul vostru! strigă Ro­
mânca; şi În adevăr de odată se vell eşiud din rediu vro două sute
ele ţemn! înarmatt CII topal'e şi cose. Ei veneau repede şi ameninţă­
tor! ciltre părintele Ispravnic, dar acesta, ne-găsind de cuviinţă a'i
aştepta, îşi luă ce ta şi se facu ne-vedut .» La arba! La orba l strigau
Rornânif din urmă, rÎ<;lend de spaima lui, şi ast-fel el remnseră stă­
pâni pe moşia lor ... până la anul viitor.
De pe atunnî s'a respândit în ţel'ă cântecul Rezeşilor ca un semn
caracteristic al timpulur.
Frunză verde de scumpie,
Arrl'o focul rezeşie 1
Eu ehi team că'! bocrie,
Şi '1 numnt o sărăcie.
10612
I
I
rĂ�TECUL REZEŞULU!
F'runză verde ele cireş
Lung e drumul pâu la Eş!!
Lung e drumul, şi bătut,
Din Siret şi pâu în Pint :
N u'I bătut de car cu hof
Şi'i bătut tot de nevor,
Şi ele păcatele mele
Cele multe. cele gTele!
Ard:o focul l'e7.eşie!
Eu ehi tem că'i boerie.
Şi 'I numar o să răcie !
Pontro palmă de pământ
Ţ>ilele mr-arn (lat în "înt
AnI înt�egl m'am giufleeat,
Şi nimic n'am câşt.igat 1
Eli âml.lam la gludecată,
================== pagina 563 ==================
TITLURI, JOCURT, RESBolu
Copiii 'mi plâugei; pe vatră.
N evesta 'mi zăcea lăsată,
Dare-al' Domnul Dumncdeu
Să fie pe gândul meu!
Lăsam'oiii de rezeşie
Se apuc în haiducie.
Ca sărn] fac sfânta dreptate,
Cu cea gh16gă de pe spate,
Se'mi aleg gtudecătorr
Cel stejari ue-sf.rîmbătorf l
Poes. Pop.
10613 *.60 traistă de hârtie,
Un petic de rezeşie.
563
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tutoua,
Aceb� înţeles ca la No. 10612 § 2.
REGE
10614
*.6
Pune pe rege în scaun.
E. 1. PATRWW, in». c. 8mulţ'î,
j. Coourlutu,
Ve4i Vodă.
Se dice de ci sla femeescă. Este şi o gliicitore (cimili­
tură).
REVIAS
10615
A se da rernas.
1'. CODRESCU., u-u«, XXII,
p. 18�i.
A' �l recunosce greşela, a se dă Învins.
}<ESBOlu
Vee)! Bărbat.
A se vede la cuvîntul Bătae, legenda: « cea mat cl'întâ'î
bătae din lume».
================== pagina 564 ==================
564
10616
PROVllRBELE ROM.�NILOl'
*1:0.
La resboiu
Inapoi,
Şi la pomană
Dă navală.
E. 1. P ATRICIU,. înv. c. BUTS1�­
cani, j. Coourluiu.
La reSbOlU în ctpoz) şi la pomană nc't'Vală,
Par' că nu pr« 'Vine la socoteiă.
r. CREANGĂ, Amint., p. 167.
Ved'i Plăcintă, Pomană.
Ca se arate pe omul care umblă cu şiretenie când
e vorbă despre muncă.
10617
*La resbolu codă şi la fugă frunte.
A. PANN, sau., 1889, p. 107.
*1:0.
La resboiu. în codă, şi la fugc'i în frunte.
A. PANN, III, p. 52. - HIN­
ŢESCU, p.160.- P. GÂRBOVIOEANU,
PI'Of. i. j\lIehedinţ'î.
Pentru cei fricoşi.
10618
Voinic la danţ,
Şi la resboiu în lanţ.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 20.
Se cfice pentru cei fricoşi şî sfioşt ce se fălesc până
a nu căde în necazuri (GOLESCU).
10619
Minte de betrăn, putere de tînăr şi în­
drăsnelă de nebun la resboiu se cere.
HIN'iESCU, p. 108.
Minte de betrân) putere de tîner şi cZtragiu
de nebun se cere [a resbozu.
1. G. V ALEN'fINEANU, p. 46.
================== pagina 565 ==================
La, resbel se cere să eti putere, îndrăsnelă dar şi CUIU­
petare.
La resboiu nebunii intra în foc şi înţe­
lepţii se folosesc.
FR .. DAME, III, p. 337.
t
f
r
l
I
10620
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
565
----
Ve')! Poc.
Acelaş înţeles ca, la N o. 673.
10621
Mai mulţi năsdrăvanî la resboiu, decât
muieri I'aduriărî.
IORD. GOLESCU, }.IIs8. II, p. 43.
Arată mulţimea ghicitorilor ce ghicesc ale resbotelor
(GOLES(JU ).
Resboiele de astă-df tind a proba dimpotrivă superio­
ritatea aurului asupra freruluî, chiar în aceste împroju­
rărI.
f
1
10622
10623
In vremea resboiului e mal scump fierul
decât aurul.
A. PANN, Il l, p. 51. - HIN­
'rESCU, p. 208.
*După resboiu se vede capul vitezuluî şi
urma fricosului.
A. PANN, III, P: 5J. - HIN­
crESCU, p. 26.
Veep: Fricos,
10 Omul vitez Învinge sau more, fricosul nu scie de
cât sti fugă.
2° Pentru cel cari se laudă dinainte.
10624 * 6Numal la resboiu se cunosc vitejii.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
j. Putna.
Pentru cei cari se laudă dinainte, aretându-se că 'i
aşteptăm la fapte.
38
================== pagina 566 ==================
566
10625
PROVERBELE ROMÂNILOR
După resbolu mulţi viteji se găsesc.
A: PANN, ssu, 1889, p. 107.­
HINTESCU, p. 203. - I. G. V ALEN­
TINILANU, p. 30.
*.6
Dupr't ?'(�sbo'itt mulţ'i vitej'i se arată.
EM. POPESCU, in». c. Ciocănesci­
MăI-ginen'l, .1. Ialomiia. - V . Fo­
RESGU, c. Fotticeni, .j. Suciaoa.
*h.
In urma n3sbo'tulZt't nudţl, ooinici e' araiâ.
C. NEGRUZZI, r, p. 250. - C.
'l'J<:ODORESCU, în», c. Lipooa.]. Va­
sluiu, - 1. BĂNW3CU, ]JTOf. i Ro­
nuin.
*.6
In urma ?'hbolulu't se găsesc viteJi ?1u.tl{t.
M. L1:PESCU, înv. c. Broscent,
,i. Suciaoa.
Ve4i Bătăiie, Luptă, Cap.
XIlI, c. Vit':z, Zaverif.
Acelaş Înţeles ca la N o. 9728.
Prov. Elin.
Extra periculum ferox.
Prov. Lat.
Fom eli periculu ognunt� t braou,
Prov. su«.
Hinter ilem Ofen ist gut lcrieqen.
Prov. Genii.
IIoc.1I'B paTIT xpatipr.rxr, xaoro.
Prov. tu».
================== pagina 567 ==================
'lTI'LURl, JOCURI, RESBOIU
-----�---
5fi7
10626
*
A se duce fără puşcă la resboiu.
GR. POIIlNARU, ing. j. Ialomiia,
A se apucă de o trebă fiiri.i a ave cele de Iipsr, pentru
a o scdte la un bun sfîrşit.
Il est all« au bois sans cognee.
Pro» . Fronc.
10627
A face resboiu cu miere.
Pmvila de la GO,/!(i1'(t, p. 92.
Adică într'un mod făţarnic.
«Dracul, cu miere face rcsboiu. dlllgărilon.
ROB
Ve()! a j}ll1 ri,
*12
10628 Drumul robilor.
P. ISPIRlCSUU, ReI'. IsI". In, p.
163, Po». Uncli., p. 19. - Şezât.,
1, p. 233 .
. ;.
"c.a;« Tobi101-.
V. Ar.EXANDRJ, Poes. Pop.
Ve(JI ]"'1'a/(lIL.
Poporul numesce ast-fel dunga de stele care portă la
francezi numele de: voie laciee, şi care brăzdeză cerul
Dam de la Est spre Vest.
«Se uHa pe cer la drumul robilor, vedcă CI1111 se mişcă carul,
fata care duce apă în daniţi ClI cobiliţe. Se m ira de razele ce eşeă din
Lucefăr, şi căută, cu mare dorinţă, se cunoscă care din candelele a­
tirnate în cer ar fi aceea a fetei împcratuluî ca să se închine la ea'.
- P. I-PlhESCU, Leg., P: 427.
Poporul crede că ace stă dungă albiciosă de stele, de
pe cer, e lăsată ele Dumnezeu pentru călăuzireu înapoi,
================== pagina 568 ==================
5f8
PROYERBELE ROMANILOR
spre ţeră lor, a ornenilor ce scăpau ele la robia piIghnilor.
Pe acestă cale se indreptau de veneau şi Moldovenii carI
se întîmpla de scăpau de la robia Tătarilor.
Acesta dungă de stele p6rt�\ în Ţera Homânescă ŞI
numele de Calea l1,d Traian.
LEGENDĂ
'I'are de mult, ari intrat Tătai-il În ţeră, aicr, şi, Între mulţ,1 robi
ce ali luat, era şi o fată mare, de loc dintr'un sat elin apropierea tir­
gnlul Ncmtu.
Pe aceştf robr dncendu'l în ţera tătărescă, după ce 'l·au împăl'ţit
între el, fata şi încă cu alţ.r câtî-va au fost luatî de un 'I'ătar, duş!
a-casă şi aleş). Pe cei tineri puşi în o cuşcă mare de fier, Iar betrâniî
lăsaţI pe afară şi Întrebuinţaţi la diferite muner. In cuşca unde a fost
vîrîtă fata cu cet-laltt tovarăşr, eraii deja mal mnlţl oment tineri şi
copil. Acolo le el il de mâncare numar pâne cu miez de nucă, şi fata
vedea că, din timp în timp, scotea câte nnul, care era mal gras, şi pe
care nu'] mai aducea Înal",L Pe aceştia '1 mâncnii, după cef frigeu
în chipul următor. Aveau un cuptor mare pe care, după cc'l înfter­
bintau, aducett un rob îngrăşat �i, punând u'l pe o telcgută anume
făcută, ca o lopată cu rote, îl rC]'8,1611 în foc de viu; astupau apor
la gura euptorului şi, după ce se frigea, îl scoteau şi'] mâncau.
Intr'o di, duceudu-se toţi 'I'ătarit de a-casă, a remns numal o 'I'ătă­
r6ică bătrână, Însărcinată să gătescă bucate pe când ar veni cct-l-alţj.
Baba vine şi sc6te tocmat atunci pe acea fată din cuşcă. o duce la
cuptor şi 'I arată să se Vne pe lopată. Fata nu vrocşce, Baba slice:­
Pas, fată, pe lopată I - Pas, babă, de-ruf arată! respunse fata. Baba
crcdeud că fata vroeşce ca ea să-I arăto cum să se a.şer,le pe lopată,
s'a pus să·] al·etc. Indată Însă ce fata a vlit,lut pe bahă pe lopată,
repede l·a făcnt vînt în cnptor, a astupat la gura cuptornlni, apoI
eşinc1 db·acolo şi ne vet,lînel pe nimeni prin casă SflU ÎmprejUl", a dat
drumul la robi]' din cuşcă şi aşa au fugit cn toţil.
Tătari]' când au venit înapOI, n'au gă.sit pe babă; dar găsind friptură
în cuptor, s·au pus s'o mănânce. Oând colo ce să vadă? Friptura tare
de n'o puteau trage în dinţI. Indată S'31'1 priceput ce e pricina, şi mar
ales că negăsind nici robii în cnşcă, s'au apucat să·1 caute. Robii acela,
care erafl toţI ace]' robiţ.r de·aici din ţeră, se spune că în fuga lor,
şedeau .,liua ascunşi prin stuhăril, erblll'I sau desişuri şi numai noaptea
mergeau călăuzindu·se În drumul lor după cum aur,lise, aici din bă.trÎlll
clttpct dunga de pe ccr-i1':t, şi nu s·au inşelat.
In ascunt,letorile lor din stuhăril, de multe ori erall să fie găsiţI,
căci se c.1ice că 'I.'ătaril se serveau Întru aceasta de nişte paseri numite
nagâţl, care sburau pe de·asupra bălţilor şi st.llhăriiloI şi dacă desco·
peria acolo oamenI, se l'epet,leau În jos din sbor spre el ţipînd, şi a·
tuncl când tătaril vcnIau să·I găsească, robiI se cnfunda. în apă. Aşa
cu necaz mare, şi gol, numai În piele hrăninclu·se numai cn rădecin'î
sall ierburi, au ajuns aceştl scăpaţi de la robie, după vr·o şese săp'
tii.mÎnl, la un rîu mare şi lat, care după ce l'arl trecut, au aflat că e
Nistrul. Acolo au aşteptat mai multă vreme, pÎndind noaptea, doar
vor vedea vr·o plută sau luntre, să treacă. Oând într·o noapte, pe
cînd cel·lalţ]' dormeau într· un bunget de luncă, tovarăşul ce sta de strajă
vede viind o luntre cu cîţi·va oamenI spre mal. După statură şi port,
i s·a părut că n'ar fi 'fătarl. S·a pus de pîndă la mal şi care nu i-a
================== pagina 569 ==================
_________ 1'ITLUltI, JOCURr, RE"BO!.U
569
-----
fost bucur-ia când i-a aU<,lit vorbiu.l În l i mua moldovenească, şi când
'ion, cunoscut că sunt Moldoveni, s'a dat pe faţtl, Il-au spus în scurf
tot şi luând şi pe cei-l·alţr tovarăşî, al' trecut cu luntrea de cealnHă
parte, unde li s'aii dat Îmbrăcăminte şi a pof ali venit la satele lor.
Fata apoi s'a măritat, a avut copil cărora li-ati istorisit ducerea şi
scăparea el elin rolrie şi aşa, elin copil în copil, s'a păstrat şi ajnns
astiî istorie până la aceştf d« acum, care mi-aii spuso şi mie.
Şezâtorea, I, p. 233.
RUBEDENIE
10629
Rebedenie la rebedenie trage.
P. ISPIRESCU, Leg., 1'. 391.
Acelaş înţeles ca la No, 5847.
«Ve)ll că, măre, sângele apă nu se face şi rebedenie la rebedenie
iraqe ea acul la magnet ... -- P, Isrmzsou.
RUDĂ
A se vede în L. ŞiUneallu, Semasioloqia; p. 403 un
număr de exemple luate din Cronicari! şi alţi scrii tort
bătrâni prin care se stabilesc c1eosebitele întelesurt ce
s'au elat, de pe timpuri, acestui cuvînt. Vom atrage nu­
mai băgarea de semă a cititoruluî asupra c,lici1t6rei de la
N'o. lOG42 în care s'a păstrat neatins înţelesul primitiv
al cu vîn tul U1.
*6
10630 Omul cu rude nu piere.
I. PO['ESCU, in». c. Dobreni, i
Ilfov.
Căci găsesce sprijin ŞI ajutor la vreme de trebuinţă.
10631
*6
Rudeniile sunt bune să le ai.
Y. SALA, tlasc. c. Hotar, comit.
Bihor, Unţiaria.
Acelaş înţeles ca la No. lOG30.
================== pagina 570 ==================
570
PROVERBELE ROlYLÂNIWH
10632 * L:,. Al teu te duce pân' la gro pă, dar nu te
cufundă 'n ea.
A VR. OORCEA, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
:j:L:,.
Al tet'''t te duce prîlU� III .rJ)'(jpc't şi iar te întorce.
G. 1. TOM",scu, in», c. Broscart,
j. M�ehcdi1lţi.
Pentru o rudeuîe care, ele ŞJ supărată, dar totu'ş) Îi e
milă de tine.
10633
Ruda la vreme de nevoie se cun6sce.
HINTESCU, p. 153.
Ve4i Pricii»,
A 1 '+ lIN l 04' ,:">,).
_ ce aş 111 �e e s ca. a 1: O. __
10634 * L:,.De cât ruda şi vecinul
Mult mai bine cu streinul.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop. p. 3<'-6.
CrWl nu te spune la nimeni.
De cât ruda şi »cciuul
Mul: mea bine cu strcinul .
Ruda că te necajesce.
Şi vecinul te vorhesce.
Iar streinul te ajută
Şi face Llragoste mută.
De cât un tată şio m u mă
Să te certe pentro glumă,
Mai bine c'un bărbăţol
Dacă '1 blând �i ti nerel ;
Că 'ţi spune doue-tl'eiglume,
Cum îţi e mal drag pe lume;
Şi 'ţI aşe�Iă o pernioră
Pe prispă, serile-afară.
De cât un bărlat urît
Mar bine nu strein Iubit.
Cât şe�j cu el împreună
Nu te 'ndru-l de vorbă bună.
Fie noptea cât de mare,
Oă tot mică ţi se parc,
Trece 'n gl'ab ca 1) rielucă,
Dioa '11 braţe'] te apucă.
Poes. Pop.
================== pagina 571 ==================
fin
10635
TITLURT, JOCURI, RE3BOIU
-----------------
Ruda omului este punga cu banii şi sa­
cul cu m ălaiul.
A, PANN, Ei/it. 1889, p. 59;
III, p. 73,
10 Sti nu 'ţI pul Il��ej(�ea În alţii, :fie şi rude.
2° Rare-ori: acela ţI-e 111 adevăr rudă care te ajută
la o nevoe.
Celui-l« est bien pl�1'e qui nourrist.
Quem bem me fa», he men compaclre.1)
Pl'OV. P01't.
IIe loues 111e uiell, thai mal.es 1n.IJ uelly 8well.2)
Prov. El1!Jl.
Den er Moder, som macler.3)
Proo. Danez.
10636
Ruda cea mal bună, banul ce ai în mână.
J ORD. GOJXSCU, Mss. I, p. 426.
Acelaş înţeles ca la No. lOG35.
10637
Cu rudele să bei, să. rnănăncî, daraveră.
să. n'ai.
A. P ANN, eu« 1889, p. 93.
Cu rudele sâ bel, şi set met11,ânc'î, (dar) da­
raoeră set 11,) albt .
• -\.. PANN, Edit. 1889, p. 162; III,
p. 130.
1) Cine 'mî face bine, e cumetrul meu.
2) Me Iubesce bine, cine "m i umple burta.
3) Aceea e mamă, care dă mâncare.
================== pagina 572 ==================
572
PROVERB EL]]; ROMÂNILOR
*6
Cu rudele S(t ud, să 1!l(t1lânct, însc7 clara-
oeri cu ele set n' Clt.
P. ISPIRE!:iCU, Rrv. ie., II, p.
162.- P. GÂRBOVICMNU, ])1'0.[.
j lJ!Iehedinl1·
Cu nuiele set mânândt, set uel,
Daraoeră să nu atb� cu ei.
A. PANN, III, p. 110.
Cu. rudele set mănânc't, set ua,
Daraoeră sit ?n;t Citbl cu el.
HINTE;;CU, p. 16:3.
*6
Cu rudele set bei, să mănâncl, claravel't să
, o
11, al.
Semin. Euc. ci. FII, ZJ1'in P.
GÂRBC,VIGD:ANU, ]J?'of.
Cu rudele ve şi benchetuesce, dară neguţi­
tori; nu face.
C. NEGIWZZl, r, p. 249.
*6
Cu rudele ue Ş1, chefuesce, clar neguţători'î se
nu faci.
E. 1. PATRIcIU, {?IV. c. Snmlţ'l,
j. Conurluiu
Cu ruda SCt te 'noeselesci, iar în al'işveriş
S(I, nu te 'ntovărăşesct.
IOlUl. GOLleSCU, lJlIss. I, p. 426.
*
Cu, atău!î 1nâc{� ş-bc, ş' alişverise (claravere)
, , u 1)
S n al.
J. COYAN, ]J?'o,f. c. Ianin«, E­
pir.
1) Cu al ti§ii. [rudenie] mănâncă. �i be, �i ali sveriş (d aravcră) să nu al.
================== pagina 573 ==================
'rITLURl, JOCURI, Rii:sBolu
573
10 Să nu facf daraverl cu rudele, căcî certa e gata.
2° In afacert nu se ţine socotelă de gradul de În­
rudire.
Greci) dic, ca şi noi : Ee şi mănâncă cu rudele tale;
dar claravert să nu ai cu ei.
10638
Te-ai făcut cu dînsa rudă
După mămăligă crudă.
A. PANN, II, p. 107. - HIN­
IESCU, p. 163.
Vedf Sta IZ a , VeI'.
Când cine-va se �lice rudă cu altul de la noue nemur'i
sau, cum se mal dic«, a noua spiJc'i la rotă, adică o ru­
denie îndepărtată şi ore-cum închipuită.
10639
*6
E rudă
Pe turtă crudă.
VeCfl Sta/sa,
G. BĂNULESCU, înv. c. Pteiro­
,şiţa, j. Dimbovita.
Acelaş înţeles ca la No. 10638.
*6
10640 Sunt rude după Iepa cea albă.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţ'i,
i. CO'lnWlUlU.
Acelaş înţeles ca la N o. 10639.
10641
Sunteţi doue rudişore
C'atf uscat rufele la un sare.
A. PANN, II, p. 107.
Sunteţi, daue rudişore
C' aţr uscat rufe la sare.
HHq'Escu, p. 163.
================== pagina 574 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
:j:6
Sunt rude pentru că au uscat cămeşile la
un sore,
G· P. SALVIU, in», c. Snrul1i,
J'. Coourluiu .
VedI Ciîmi/sti, RIt/CI-,
VeI'. '
Acelaş înţeles ca In. N o. 10ti40.
10642 * 6pe rudă, pe semîntă.
L CREANGĂ, Poo, p. 252. ­
i}edifol'ea, TU, p. 6, - FR. DA­
ME, II l, p. 349. - L. ŞĂINEANU,
Dict, p. 702. _. D-na L. LlNDE,
c. Bedad, j. Tntova.
Adică toţi; cu totul, de-a întregul.
<Când tuna Ilie se cutrernură cerul şi păiuintul, �I toţI d raci l Îl
ucidea pe rudă, pc semî111a», - Şezătore.
In acestă dicere s'a păstrat vechiul înţeles, ele uem,
popor, :11 cuvîntului rud.ă.
«Şi arunct vor plânge (",te rudele pămiutulul-.
El!an..g. CORES'3I, lYIat. XIII, 35.
«Deadevcr grăesc voao, ciî, n 'are a trece ruda acestă pănă acelea
tote vor fi».
EVClng. CORESSJ, Mat. XLV.
«Când fu l\'Iors; de opt-deci şi cincr de al, atunce scose pe ruda
ovrerasca de În rohiia In Faraon de in Eghypet ».
MOXA, Cronica, p. 349.
«Era ore-cine În Rim, anume Marchie, de nulă bună şi plină de
bunătate>.
MOXA, Cronica, p. 356,
10643
De bună rudă.
MATEI BASARAB, P1'Cwil. p. 140.
- MOXA, Cronic., p. 356.
================== pagina 575 ==================
TITLURI, JOCUHI, IiESBOIU
-------------------�-�--�---------------_.
De rudă=nuire.
DOSOFTEI, Vieţ, Sfiiit. (Jet. 40 b ;
Yov. J 12 a.
Adică de n6111 bun, ales.
«Erit la Antiohia 1111 om bogat, (le I'wld mare, şi căduse în !J(llă
de glLlmătate ele cap s , - Do- Ol''J'ET.
«Era ore-cine în Rim, an urue Marchie, de rudă lnnui şi plină de
bunătate'. -- Dr. sr'FTEf.
«Pentru că în toţi anil alegea norodul dor băl'haţ,r de bunii rudă
să fie de a tocrnirea lucrur-ite cetătcucscî şi votuicesct şi le punea
numele ipatî». - Praoila lu" l\Ll'rEl B..\>:;AllAB.
S/\BIE
VccF Cai, Dom», Gunt,
LiIllU,', Vor/Jif..
10644 * 6Nu încap doue săbii într'o tecă.
Iui.tu GHOFSOREANU, iu». cam.
Galş«, comit, Ârad. Un/jcu'ia.­
C. TE0DOHESCU, în», cam. Lipoo«,
j. Vasln7n.
*6
Nu pot incăp«, doue sabii într' o iecă şi nlc;
do,t D0111n� în (enZ seira cel.
I. TZINTZU, in,lj. i. Bnzei1.
*
Nt: intră doue sabi; într' o singură tecă.
V. FORESCU, c. Folticeui, j. Su­
cîaua.
Două sClvit nu 'neap într' o tecă.
1. G. VALENTINEANU, p. 50.
Vedî Cu/it, DOIJlJl.
10 Acelaş înţeles ca la N o. 9981.
2° Doi omenit cu caractere deosebite, mal ales dOI
zurbagii, nu se pot împăca.
================== pagina 576 ==================
5,6
10645
PIWVERBEI.E ROi\IÂNILOR
-------
*
Sabia, puşca; nădejdea fuga.
MAIOR P. BUDIŞl'EANU. J. un«
A. PETRESCU, ing. Curtea-de­
Al'geş, .i. Al·geş.
Pentru cei înarmatt până 'n dinţi, dar fricoşi.
10646
Sabia vrăjmaşului e lungă.
GR. ALEXMWRESCU, uiaqietr . .i.
Putna.
Să ne ferim în tot-de-una de cel care ne este vrăj ma.ş,
chiar când ni s' ar păre că nu e ele temut.
10647
Sabia de aur tae mai mult de cât cea
de fier.
A. PANN, III. p. 27.
Sobia ele aur taie mal, tare de cât cea de fer.
HIN'fESCU, p. 164. - G. I. MUN­
TEANU, p. 151.
Sabia de au}' taie mat bine de cât cea de fer.
BAHONZI, p, 61.
Veql SăgJti" Salifd.
Arată, puterea. ne-mărginită a banului.
'ArJyo(J8wr;: )\6Ut'J.�r;: p'&J.w.et'J.�.l)
Pl'ov. Elin.
Arqenteis hastie pugna1·e. 2)
P/'ov. Lat,
Pescare coll'amo d'C/1gento. J)
P/'OT. Itai.
1) A se lupta cu săgeţi de argint.
'1) A se lupta cu săgeţi de argint.
") A pescui cu c5.rJigul de la undiţă de argin t.
================== pagina 577 ==================
'l'I'l'LURt, JOCURI, REsBOIU
577
vVer' mit goldenen Kuqein schieest, de?' trifft
gewiss.1)
1"1'O1!. Germ.
He that jiyhts unih. eilcers arme, te sure to ooer­
come.r;
1"r01!. Engl.
*L'.
10648 Nu dă sabia în mâna vrăjmaşului.
N. MATKESCG, in», c. lIfo1!iZiţa,
j. Puina.
*L'.
Nu drl, sabia în mâna vră;imaş1Jtlu't, ca să
nu o întrebuinţeze împotriva ta.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
j. Puina,
Nu da sabia în mâna celul, lJ1'·ăjmaş.
D-na E. B. MAWR, p. 21.
Nu da sabie în mână celul, vrăjmaş;
Că pe alt după ce tae
Şi asupra 'fE o să sae.
A. P ANN, in, p. 22.
Nu da sabie în mâna celu: vrăjmaş.
HIN'rESeU, p. 164.
Veci! Ciomag.
10 Nu da vrăjmaşului Mii mijlocele şi puterea de a lovi
În tine.
2° Când dai învăţătură omului celui reu.
Gladium dedisti, qui te occideret.
Plaui.
1) Cine Impuşcă cu glonţe de argint, acela ţintesce forte bine.
2) Cine se luptă cu arme de argint, e sigur de a învinge.
================== pagina 578 ==================
�G��18�' � �P=R�OV�E='R=B�E='L=E��R=O�M=Â=N=I=L�OR= �
N' arme jamais la main ele ton ennemi,
Pro». Fl-W1C.
A ehi eliei il tuo seqreio, doni la iuo. libertă .. 1)
P'rov. Itai.
Gieb nie ein Scluoert in deines Feindes Hand.r;
'Ţ
r
I
1.
I
Pro», Germ.
10649
Do noi put a Sioord into YOU1' Enemy's Hands. 3)
Prov. En,ljl.
A da sabia în mâna celuî nebun.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem.,
p. 143.
i
,
10650
A dh celui nebun mijlocul ele a face reu.
* .
Cine sc6te sa bia, de sabie va peri.
D·na Z. JUVARA, c. Ferlesc'i, j.
Tuioca,
Cel ce scot sabia, de sabie vor pieri.
I. CREANGĂ, Amiut., p. 74.
Cine scote sabia, de eabie oa muri.
T. G. V ALEl>TINEANU, p. 16 &
27.
Reul ce'I faci se va întorce asupra capului teu.
«ISMENA. - Destinul a învins, destinul este mulţumit.
<ANl'IGONA. - (către trupul lui Potunice) Atins ele lovitura cea de
morte, ai lovit la rîndul UliI.
«ISMENA. - (căt»:« trupul lui. Eicocle). Ai omorît şi al fost şi tu
omorît.
«ANTIGONA.-A'i 'Ucis cu sabia.
dSMENA. - Ai perit prin sabie.
F,�CHYLE,
Tebet.
') CUI spuf secretul teîi, il dar libertatea ta.
2) Nu da nicf odată sabia în mâna vrăjmaşilor.
3) Nu pune o sabie în mâncle dusmanuluf tăii,
ca Ş';pte înipotrioa
================== pagina 579 ==================
10651
TITLURI, JOCUHl, RESBOTU
Toii ce" ce apucă sabia, vor peri de sabie.
�'[ATEr, 26. 52; Apoc. '13 10.
*Sabia are doue tăîuşurî ; cine vre se a
întrebuinţeze.
V. Foanscu, c. Folticeni , j. Su­
ciaua.
Acelaş înţeles ea la No. 452.
C'est un sabre el deux tranchanls.
Prov. Jihmc.
10652
* Li talie c6rda. 1)
G. ZUOA, stud, c. Turia, Epi»,
Are trecere, are vadă.
10653
* Li gi6că apala.r)
G. ZUOA, siud. c. Permet, Al­
bania.
Are trecere, are vază ..
Cuvîntul apală are, în Albania, pe lângă, înţelesul de
«spadă» şi înţelesul de «lânc'l scărmănată».
10654
* A sc6te sabia din tecă.
GR. ALEXANDRESOU, maqisir, j.
Putr/({.
A începe resboinl, vrajba.
Ti1"e1' l' epee du fourreau.
Pro». Franc.
10655 *.6 A se apuca cu mâna de sabia golă.
D1M. A. STURDZA, c. lYlicld'tt­
şenlj J. Roman.
1) 1; tae spada,
") 11 j6că spada.
================== pagina 580 ==================
580
PROVERBELE ROM_�NILOR
*
.il se opucă ele un tă'îuş ele sabie.
Tvl. CANIAN, public. j. Iaşi,
*
S' a apucat cu mâ�nele ele ascufitul săbieL
GR. ALEXANDRERCU, maqistr.],
Pulna.
Ve41 a se lmZfca.
10 A'şt face reu singur; a se apuca de ce-va primejdios.
2° Oând eşti în primejdie, te acaţ'i de ori-ce mijloc
de scăpare.
10656
Ali apucat ascuţitul cu mâna t6tă.
V. Ar.,EXANDRI & LASOAR Ro­
SETTI, Mse.
Acelaş înţeles ca la No. 10656.
*6
10657 Are gura ca o sabie.
IULIU GIWFSOREANU, înv. com.
Golşa, comit . .A.nerl, Ungaria.
Ve(iI Gură.
Acelaş înţeles ca la N o. 3603.
O * 6T ' ăbii
1 658 ae m sa 11.
G. P. SALVIU, înv,c. Smult1,
j. Coouriuiu,
Ve4i Gură.
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 3603.
10659 * 6Doară nu'I tera în sabie.
G. P. SALVl1J, înv. c. Srmdţ1
j. Covw-ltt'ltt.
Ve4i Tălar, Turc,
Nu e nici un zor. Ca să mai pot6le pre cel ce se gră­
besce.
================== pagina 581 ==================
TITLURI, JOCURI, RESEOIU
581
Acelaş înţeles ca la, No. 10659.
'10660
10661
*6
Doară nu'ţi stă sabia la cap.
E. 1. PATRICIU, înu. c. Smulţ7.,
j. Coourluiu:
Tu n' as pas l' epee de Damocles suspendue sur
ta iete.
*6
Pune tot sub sabie.
TEODORESCU-OI-IIRII,EA1W, în»,
c. Brosceni, j. Suciaoa.
Mănâncă mult Şl tot, nu lăsa cât ele puţin şi pentru
altul.
10662
A trece pe sub foc şi sabie.
G. DEM, TEODO"tESCU, Datine,
p. 121.
r
i
A trece prlll multe Şl mari primejdii, mai ales ale r6S­
botelor.
«Ce probe mal ne-îndu'iâse decât aceste seculare credinţe, decât
aceste nobile şi piese traditiunt, pe cari n icf rniseria, nici focul ş'i
sabia, pe s1tb care a trecut nemul românesc, de la stabilirea sa în
aceste ţeri. pe care, c'un cuvînt, nimic nu le-a putut sterge?"­
G. DEM. TEODORESI;U .
• 'i;.
10663
*
A fi foc şi sabie.
FR. DAM�, IV, p. 5.
A fi iute Şl reu.
SAC
Vcd] (tp. VI, c, Sac.
I
10664 * 6Să nu prindl pesce înaintea sacului.
V. �ALA, în». c. Vaşcoă-Băresci,
comit. Bihor, Unqaria.
================== pagina 582 ==================
582
PIWVERBELE ROMÂNIWR
----
Să nu te laudt cu nimic până nu'I în mână ; nu te
laudă înainte de vreme.
Non qrulor pesci prima eli (tve1gli p1·esi.1)
Prov. Itai.
No eligas: blat, que no sia al sac ?I encara ben
lligad.2)
Prov. Cota/o
I n' fât mâie dire dank s' on n'l' a. 3)
Pl·OV. n'allorl.
Metn soll nicht rufen: HoU Fische! ehe man
sie ha; .'4)
PI'OV. (Iersu,
SAGETA
Veci' Arc, SdgetdtM·.
10665
Bate-te cu săgeti de argint, de voesci
să biruesci.
A. PANN, III, p. 27.
Bate-te cu sâge{l de argint, ele ooiesc: sâ
biruieu».
HINl'ESCU, p. 11.
VeqI Suht.
Acelaş înţeles ca la N o. 10647.
Ap'(OfJE'Xto;: ),oyy'mo;: p.-J.xoC/.f:Jn.5)
Prim. Elin.
Aroenteis Iiasiie puqnare. ")
PI·ov. Lat.
') Nu striga pesci, înainte de a'I fi prins.
�) Nu dicea : grăunte .de grâti, până ce nu e în sac şi încă bine legat.
3) Nu trebue să dicf mulţumim până nu'laL
4) Nu treime să strigI: aduce-ti pesciî l înainte de ai ave.
5) A se lupta cu săgeţI de argint.
6) A se lupta cu săgeţi de argint.
{
i
t
j
!
t
l
j
================== pagina 583 ==================
TI'rLURI, JOCURI, REsBoiu
Pescare coll' ama el' a?',qento.1)
P/'OV. Itai.
583
10666
TYel'1nit ooldenen Kuqeln scluesst, de: tn/ft qeunss. 2)
P1'01'. Germ.
He tka: fights ioiih. silcers Cl1'1n8. 'is sure to ouer­
come.t;
p/,OV. Engl.
Săgeta slujasce după săge tător.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 66.
Adică unelta după meşter lucreză (Gor.ssou).
10667
*
Ca săgeta.
Ca o S(/.!fetâ.
IORD. GOLESSU, Mss. Il, Asem.,
p.10. - ION AL LUt SBIERA, Po».,
p. 248.
1. CREArWĂ, Por. p. 196.
Adică repede.
«Se lasă in jos ca o săgefă.» - L CREANGĂ.
Comme une fieche.
p/,OV. Franc.
10668
Cât ajunge săgeta.
IORD. GOLESCU, Ms« II, Ascm.
p 216.
La o mică depărtare.
1) A pescui cu cârligul de undiţa de argint.
2) Cine lmpuşcă cu gl6nţe· de aur, acela ţintesce forte bine.
3) Cine se luptă cu arme de argint, e sigur de a învinge.
================== pagina 584 ==================
PROVERBELE ROM,Î.NILOR
A une poriee de fieche.
ProlJ. Franc.
SĂGETĂTOR
Vc(F Stlgită.
10669
Săgetător fără săgetă.
IORD. GOLESCU, JJ188. II, p. 66.
Adică meşter fără un el trt, (GJLESCU).
ŞAH
*0
10670 A'l face şah şi mat.
A'j da o lovitură hotărîtoro.
SANTUL
10671
Carle are santuli, are şi colaci.")
Dr. FR. MIKLOSICH, R1M1t. Uuter.,
I, p.9.
Cine are sprijinitorî are ŞI fo16se.
SCRIPCĂ
Vedf Iepure.
LEGE::--lD.\.
Durnuedeu când a fost pe pâmint a păscut oile. El a făcut fluierul
şi la pus sub lâna oei. Când la tunsul oilor, ciobanii au dat de dîn­
sul. Dracul a căutat să facă şi el ce-va. Aşa a făcut scripca, dar ca
'să n'o găsescă nimeni a ascuns'o într'o capră. Cum capra mergea cu
"oda bîrligată, un ţigan zări gâtuI scripoef şi o BCaSe de acolo. Fiind-că
fluierul e făcut de Durnnedcu, aşa ''[ blagoslovit, cântecul din el să
fie plăcut, Iar scripca, lucru draculuî, să se bată lumea de la dînsa.
- Şezet., I, p. 1fi6.
A se vede varianta acestei legende la N o. 1578.
" Cine are protectori, are .�i colaci.
================== pagina 585 ==================
ALFR. JUYARA, c. Bedad, j. Tu­
tova.-GR. POIENARu,mg. i. Bnzi!ii.
TITLURI, JOCURI, RESEOIU
*6
10672 Ce are de a face scripca şi cu epurile.
A. Clocotu, stiu}, j. Dorohoi=:
Dreptatea (ziar] , 1, No. 129.
*6
Se potrioesce ca scripca cu iepurile.
Veqi .Iepure.
Pentru cele carf nu se potrivesc, nu au de a face una
cu alta.
*6
10673 Pa r'că 'I scripcă.
M. LUPESCU. in», c. Brosceni,
J. Suciaoa, - Şezăt. II, p. 74.
*6
Gras ca scripca.
C. TEODORESCU, inr, c. Lipova,
j. Vashtiu.
*6
Slab scripcă.
10:>1 PAUL, ]Jl·o.t: Transilanui.
Pentru omul slab la trup,
10674 * 6Gâtu1 lul îi scripcă.
M. Lur-ssou, iui: c. Broscari,
j. Suc/ava.
A dică cântă frumos.
SFÎRLEZĂ
v ed i Sfirliz.
10675
"sn l' o
ir eza.
Pentru cel care nu pote sta la un loc.
«Parcă '1 o sjiî-l6ză».
«Ce sftrlezâ de om».
================== pagina 586 ==================
PROVERBELE Ro:vr.iNILOR
----------------_._---
58fi
SFORA
\"cc)l Cap. X, c .. \juri1.
10676
Doi inşi p'o sf6ră anevoie pot juca.
IORD. GOLESC1J, Mse. Il, p. 170.
Adică dot stăpâni pe un lucru (GOLl:SCU).
10677
*A învîrti sforile.
GR. JIPZSCU, B)jw·. Oraş., p. 29.
*
A trtc]« sforile.
10 A conduce treburile pe ascuns ; f1:'m:'L a se areta.
2J A spune lucruri meştel?ugite pentru �L înşeli, lumea.
«Incep moşI pe gToŞl, ve],(�l �i uscate, încirtesc sforile, se landă
că el se dau 111fLl hine pe hrâncf , pe spnte şi pe <;ap, pentru pOpOl',
ca alti] ... » - Gl{. JII·Jl�CU.
�)icerea vine de la jocul păpuşilor,
Teuir ieus les file d'une inirique dans sa main.
p/,()v. F/'anc.
10678
*
A'I juca pe sf6ră.
11. CANIAK. public. i. Iaşi.
*6
A'l trtuţc pc sfon!"
TUL. GiWI<'ŞOREAKU, tlasc. c. Gal
MI, comit. Anul, Unqaria. - E. r.
PXJ'!{ICllJ, inc, c. Snmlţr, j. Co·
VUrlW!11. -- N. f'oPF.SClJ, Calerul.,
1883. p. 23. - G. POBORAX, inst.
j. Olt.
A'{ trage pe şfor«.
1. CREAl\GĂ, PO'V., r- 23G.
10 A'l duce pe placul seu.
2iJ A'l înşelu,
Aceeaşi origină ca pen tru N o. 1 Oti77 .
================== pagina 587 ==================
10679
TI'rLURI, JOCURI, REsBolu
"------
* A întinde sf6ra.
587
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 125"
Ve,!! Cord".
Acelaş înţeles ca la No. m:l\Jli.
"In Zf\(lar am rostit: 'In! inthulcti sfora pl'e tare, uu ve Întindeţi
maf mu lt de cât plaporna ... » - V. ALEX:."'.:-.IDRf.
�r0�G') i:); 'EtJ/JL') S1t� 7rGt\)6p.s�'/O') [;"i;y')or'X�c;, 4!)Z'� 02
ry"itîP.c�'/"�' 1)
Plutm'c. licspubi.
Arcus nlnuum iniensus rumpilur. 2)
Pro». Lut.
Trop tire)' rompi la. conle.
Prou. ]i''f'([](C.
Suliirsnuito a con/fi. J)
PJ'(JI). Port.
SIRMi\N
Vet)! Oi;;"', Cip. X, c,
SZ'nJltllt.
10680
Copilul sirrnan unde găsesce mănâncă.
IORD. GOJ.Escu,111s8. II, Asem.
p. 27.
10681
Adică cel ce 'I lipsesce ore-ce nude g{Lsesce el' a gata
acolo merge şî se Înc1estllleztL (GOLESGU).
"'6
"1' Sîrrnanul fără nădejde, ca o candelă fără
undelemn.
Ior{D. G01,ESCU, 11188. II, Ase1n."
Jl. 161,
Nu p6te trăi,
1) Arcus cum intcnditur rumpi solet, contra an imus CUlU intcnditur,
2) Arcul pre întins se rupe.
') A întinde pre mult sfora (c6rcla).
================== pagina 588 ==================
58�
PROVEI�BELE ROY!ÂNlLOR
SLUGĂ
10682 * 6.SlugeI şi femeii tale să nu 'I spui inima ta.
G. BĂ l'ULESCU, în», c. Pietroşiia,
j. Dîmbooiţa.
Vee)! Tarlli/.
CăCI te vinde ne-pu tcnd păstrh o taînă. Se dice mal
ales pentru femeie.
POVESTEA VORBEI
'I'rcceud ceva dup'acesta
Şi uopiif lur murind
Un sirmau luă, nevasta
Să'J crescă C'3] ef dorind,
Vrend şi el ca să nu plângă
Pen tril cari ']-30 n ăscu t,
N Il vru voia să,'r înfl'ângă,
O lăsă, şi l'a Cl'CSC11t"
lJu]lă ce făeil acesta
Cugetul tot îl muncea,
Acel copil şi neveste
Ce 'mi-o face! el (;li ceri.
Nil o fi de g-ehă ()ignl
Şi sfatul cel părintesc,
Voiii Însă 'ng'!"ab să 'mi vei visul,
Ş'apoi să me odihnesc.
Aşa 'ntr'astă cugetare
Fură el un copilaş
1)'al stăpâuului, pe care
Il duce în alt oraş.
Apoi după ce îl las fi
O cărnăşllţ'a lui ieă
O sângel'(�ză ş'acasă
Se întorce 'ngl'ab cu ea.
Dicând : ell-agă nevcst.ică
O taină să 'ţ,r spuiu aş vreă,
Dar mult me sfiesc de frică
Că n'o vef putea ţine!t.
Respunse ea: val de mine!
De ast-fel 111 El socotescî ?
A şa. cinste am la. tine"!
Şi intr'atâta te feresct '!
lV[iî iertă dar. el îl dis«,
'i'n seif că stăpâuul 'meu
Când 't-a trebuit triruise
De l'am 'mprurnutat e ă.
Şi în loc să mi'I plătescă
================== pagina 589 ==================
TfTJ,UR.T, J0CUIlI, R.k�B'\fu
l\'I'a 'ujurat m'a necinstit,
(;a po albie jlfll't,cseă
]\i'a făcut şi m'a gOllit.
D'acel necaz şi eCI d a ră
Sâmbetcle 'farn păstra}.
Şi to cma În astă sel'il
On111 aHI vrut 'ruf a In l'eslJuuat.
Că 'nt.iluiud CII întelJlpla1'8
Pe al seu copil uri t,
Il momi îri şi 'n depărtare
Du�c11l111'1 I'am omorît.
N Luna astă cămăşu ţil,
Având pe el () luaiu,
Ca s{, prind v ro pii.I'ăJl1ţă
Cu dînsa n u 'J Îngropaiu.
Dar să taci, c1l'agă uevostă,
Să. nil îţi iesă cu vi nt.,
C'apor, aH! din 1111118a astă,
Cum vei "]1l1ne, perdut sunt,
Nevesta incepu să t,lid:
Val! Cl1111 poei ii eu să crâcuese ?
Nu ver,ll că trernnr de frică,
NnmaI nude me !.dl1lc1esc?
Ba să tăcem, Z,o(l:' ca z idnl
Că, nu'} l ucru să '1 vm-him,
De se va afla ucidul
Cu toţiI TIe prăpădim.
Lăsâudu-o .Ia r 1)�\l'l'atlll
In făgi1duela. el
Aştepta să VHc,lă sta t.ul
De va avea Yl,'n11 temei.
Stăpânul sei:'! prin tot locul
Copilul îşI căut»,
l\fnmă.-sa 'J jelea cu focul.
Şi 'nrlestul se văi ta.
Intraceste ncig·aslil.
Ca să \1ic aCI11';1 ;,st.-fel,
Ce omori oo pilaşnl
Cum fi spus neveste] ei,
Nu sciu pentrn ce pricină
Cu uevesta s'a certat,
Şi la acea a el ViU8,
Câte-va pahuc 'j-fI elat,
Ea pe lot; eşilll[ afară
Inillul, '11 gură lŞl iert,
Şi ţijJă., l'r'Clll'SCe, sl,iel'ă:
Aolio şi val ,le ca,
Săriţ,], me .iullgJle lJăl'llatld,
Hoţ,nl, tâlll aL' 1 Il Ile erllllg.
�l�m, omorî ��i biii�t111 ,
�tapamlor SOl, ce [ l'lnng.
OmelJii Cllm an9iră
Aii alergat Ile l'a spus,
Şi înrlaUt strcji\ \'cl,il-('
De îl duseră pe sus.
Ducenc1td in jnr1eeaUt
După cLlm fi fost l,irît,
================== pagina 590 ==================
Fără prelungire 'udată
La morte fu hotări».
Care ve�encl vinovatul
Se ruuă a'I 'nuădui
b �
Ca, eliata salt leg'Htul
Pe scurt a ÎŞI rîndul.
Şi 'ucepu 'u vileg să d ică :
Eu am trer-dcct mit de Ier,
DragiI mele nevestică
Il las dece mil din el ;
Cinci uril las la băiatul
Ce '1 crescuiu ueavând prunci,
Şi cel l'alţl las la, gelatul
Ce mo acăţi, de furct.
Aud ind băiatul suma
Ce gâllCli o hot.ă ra,
UiU, mila ca şi muma
Şi să,l'i a'} spinzurâ,
II aruncă ştrengnl 'ridată
Ţ)iceud: gâde 1118 fac eri,
Ain dr-ept l'acestă d iată
Ca la a tatălut meu.
Dec'î după ce 'n pază mare
Pe vinovatnl l'au dus
La locul cel de perzal'e
Şi '1 În:'ilţară b S11S,
Şi c;ulLl tocma să suise
Gâclea cu strengul ele gât,
Atnnci gl1l'a ÎŞI deschise
Cel ,le niorte hotărît,
Şi 'ucepu o cuvâutru:e
In audul tutulor
Pe care o striga tare
In chipul cel urrnetor:
StaţI creşti nf, 1lL1 m'� repnneţi
Ş'ascultaţi al mcîi cuvînt
Vaită pedepsă mEi punett
C'atât vinovat nu sunt.
Daii stăpâuulu) meu veste
Şi '1 1'01Z să 'n11 fie milos,
Că copilul mort nu este,
Ci e viii şi sănătos.
El este în depărtare
Dat de mine 'n pension,
Şi 111 pre, bună căutare
Se află ca un cocon,
De cât asta a mea faptă
Numar cercare a fost,
Pentru povata 'nteleptă
'I'atăln] mort celui prost,
Car" 'nil-a dis s{, ţiii minte
�fatlll seu ee vi părintesc,
ŞI acest.e treI euvlllte
Câ,t tră.esc să le pă7.csc,
Adică: p'al teii m�l mare
Sail. stăpân nu 'mprunlnta.,
Taina îţi păzeşce tare
================== pagina 591 ==================
TITl,U1<I, J0lJURt, HE,molu
De c;ătl'3 uevesta ta.
Şi să nu el în viaţă
Copil de suflet SfL Cl'8Sd,
Păzeşce a 111ea po va tă,
l ie vei să n u te căescr.
Dar cît 11U m'am putut t.eme
O'otu pătirn) vre un rei:L
Ci le 'ncercaru făl'ă vreme
Ca \1 n prost şi nătărău.
'Mi-a d is tatii! JIIeu betrânl1l
Şi eu nu 'l'am ascultat,
Imprumutam pe stepân III
Şi ură 'mf-arn câştign t.
::lJ.lllsel în urmă, nevestiî
O tafuă ce o făcui,
Şi după pîra acestii
Ietă vieta îmlr8[lI1Î
Cl'CSC1l1 copil, n lte! gtMlc!
EI îlll! e sl'ÎnZlll'etOI';
Luruea plânge, şi el I'î,le
Că îl las moştenitor.
A. PAl>N.
591
10683
*6
Sluga harnică ce'} trece p'intre degete
dă şi stăpănulul.
V. F'HWSC:U, C. D01''1lCl, j. Suciaoa.
Vec!1' StiiPIÎI/.
Când stăpâuul nu deschide ocliit ŞI nu priveghi8zrt
gospodăria, slugile îl pradă
Le 7Jcâlli rendanqc, le p1'!!u'6t ,ljJ'Cl]Jpe,
Le procureur prend, le serpent haPIJe,
Le seiqneur n'a rien s'il ne leur echappe.
PTOI!. Ji'j'(I1lC.
10684
*6
Sluga vrednică pecat să fie stăpân.
. <;} VR� ONIŞOR, prof. c. Beruul,
J. lutova.
Satin'), la adresa stăpânilor cad al' fi, de obicetu, puţin
vrednici.
10685
Slugă va fi cât trăesce,
Slugă l'alţii îmbetr ănesce,
Şi sluga se pr ăpă desce,
De loc nu se procopsesce.
A. P ANN, II, p. 48.
================== pagina 592 ==================
f, �t=-'2=-- Pl�OVE!�BELE ROMÂNILOR
Pentru omul leneş ŞI prost.
10686 * 6De cât sluga la ciocoi
Mal bine cioban la oi.
G. DEM. TEODORESCU, Poes.,
Pop., p. 298. - Şezâtrn:c, r, p. 72.
- Abeccdar Ilustr., p. 24. - Gazet
Pop., 1. No. 22 - Semiu, B,t/c.
Ci. VIII, prin P. GÂHBovrcEANu,
praf. - V. FORESCU, c. Folticeni,
[, Suciaoa .. _.- C. 'I'xononuscu, îno,
c. Lipooa, j. Vashtht. - G. BĂ­
NUL�::;Cl.i, {nu. r. Besdcarlu, j. Dîrn·
boviţa.
10 In adevăr săteuul multe a suferit ele la ciocoi (aren
daşî, etc.) şi preferă vieţa liberă ele cioban. Pe ciocoi îi
socotesce ca un Ilem ele o111enL
2J De cât slugă la altul, fie el cât ele mare, mai bine
cioban la oile mele, adică stăpân mic.
De cât sl'u!Jd la ciocoi
u« bine cioban la fii,
\)� te eule] pe pat de Hori
Cu capu pe muşunoru,
Cn «chil ţintă la 01.
Besser .frei in de: Fremde, ale Eneeht daheim.1)
Pj·OV. Germ.
Bedre .fri el fremmed Land, en Trrcl Idem,me.2)
P1"!l'/). Danez.
10687
6
De cât sluga la Jidan
Mal bine la al cioban.
Şezător«, Poes. Pop. I, p. 71.
Acelaş înţele s ca la N o. 10G8G. In Moldova adese-o r
arendaşul este Evreii.
1) Mal bine liber Între străini, decât slugă a-casă.
") Mal bine liber într'o ţeră străină, decât slugă a-casă.
================== pagina 593 ==================
TITLURI, JOCURI, RESEOiu 5\)3
--------------------�----�-----------------------
10688
:j' '\
• L.C.De cât slugă la ciocoi.
Mai bine vacar la boi.
1. TZl/\'IZU, i1/g. j. Bu,zef';
Acelaş înţeles ca la. No. 10GSG,
10689
DOe cât slugă şi argat
La străin şi la bogat,
Mai bine vacar în sat.
G. DEM. TEODORESCU, Poesit
Pop, , p, 298.
Acelaş înţeles ca la. No, LOG88,
10690 * DDe cât slugă mare mai bine stăpân mic.
A. PANK. Edit, 1889, p, 132;
II, p. 85. - P. ISPIRESCU, Re».
Ist., III, p. 157. - AL. Duxr­
TRESCU, p. 144. - N'. MATEEflCU,
Î'nv. c. Mouiliţn. . .f. Puin«. - V.
:SALA, clase. c Talpa, comit. Bi­
hor, Unqaria.
Acelaş înţeles ca b No 2320.
Une mauoaise chnmbre est preferable ci, la meil­
leure antichamlne.
l'/,()/!, Fnl11c.
Acelaş înţeles ca la N o. 10690.
I
l
10691
10692
De cât slugă de trei lei, mai bine stăpân
de un ban.
V. ALEXANDRI & LASCAR Ro·
SETTI, 111s8.
Mal bine slugă bogată, de cât stăpân
sărac.
Ver!1 St/ipâJl.
P. hPIRKSCU, Leg. r, 1872, p.
17:Z. - Hli'I'{ESCU, p. 177.
================== pagina 594 ==================
594
PROVJmBELE lWM.�NILOR
Pentru cel ce ţin mal mult la avere de cttt la cinste.
De cât să fie negustor şi sărac, mal bine slugă cu
simbrie mare; de cât borernaş mal bine slugi't sau cto­
cotu al unul boer mare.
10693
*E reu când ajungi slugă la cal bălan.
IDEM, Calenc/. Rom. pe 1892.
Nu'i bine set te PUt oezeteă la cai alb; şi
slugâ la femel.
1. CREANGĂ, r«; p. l07.
SI}, nu. te blesteme cine-ua:
S'ajungt slu,r;â la cat albi,
Şi stăpân femee 8' a'f).Jt.
A. PANK, III, p. 52.
Să nu te blesteme cine-va:
S'a:jung'Z slugâ la ca; albi)
Şi stăpân femee s' (tIM.
HIN'fESCU, ]J. 16.
Căcî cait cel albî se murdăresc uşor; trebue mereu
să'I cureti. De asemenea femeea totă dioa cicălesce slu­
gile el, şi nu le lasă un minut să se odihnescă,
10694
"r» cât slugă la veduvă, mai bine vizitiu
la cai albi.
A. P�jTRESCU, ing. Curtea-de-Ar­
!:leş, i. A1'geş.
10695
Arată ne-satul vădu velor.
*
Slugă veche, mascara betrănă.
A. PANN, ea«, 1889, p. 95;
II, p. 57. - HINTESCU, p. 177.
- M. CANIAN, public. j. Taşi.
Arată relele deprindert pre cari le dă servitutea,
================== pagina 595 ==================
10696
TITLURI, JOCURI, RE8BOi'U
Sluga însurată
Ca o căţea ferată.
595
IORD. GOLESCU, Ms«. II, Ascm"
r- ]66.
Nu e bună de nimic, n nşi mal veele de slujbă,
Românul mai <;lice, cu înţeles cam deosebit:
Nevesta ClI copil mic
Nu e bună ,le nimic.
10697 * .6.111 nădejdea slugii
DaI de fundul pung iî.
A. PANN. JI, p. 42. - HINTESCU,
p. 117. - K. A. ZAMFlRESCU'
UrAGON, înv. c. Sti1!bienU, j. Do­
ro hot. - SI'. TUIESGU, inv. com.
Ca fan ele, j. Dolj. - Semin. Centr,
Buc. prin. P. GĂHB0VICEANU, pj·of.
C. C. ]-\UNGETIANU, stsul, C. Coso­
vN,.i. Mehedinti.
*.6.
In nădejdea slu[Jl:'t
Dat de funelul }IU11[jet.
H. D. Exssou, înv. c. Zamostea;
i Dm·ohni.- C TEODORESCU, înv.
c. Lipooa, j, ŢTasl1âu. - E. 1. PA­
TRICIlJ, înv. c. Smnlţ'î, j. Cocur­
tos«.
In temeiul sluget
Dat ele fumdu; pU11ge7.
r. G. VALEl\TII\EANU, p. 29.
*
De te laş/' pe suma slu[Ji,i:,.'
Dat de fundu; pungi/o f'
L BĂNESGU, pj·of. J. Roman.
*.6.
Cu nădejdeu sluget
Dat de funelul pungc'i.
GAVR. ONIŞOR, prof, C. Crdnqu;
[. Tutova:
================== pagina 596 ==================
PlWVJ<:RBEI,E ROllL<\NILOR
*.6.
Cine nu iea sanui slU{Jll)
Vede fundul Jlunqi'i,
Scniiu. Centr. Buc., a. VIII,
pri». P. GARBOVICEANT.T, PTOf.
Stăpân uI care nu iugrijesce singur de ale lUI, sără­
cesce.
Un stăpâu avend oi multe
Ş'argaţi destul să.'l asculte,
Dint.iTnşif u uul alege
II dă invetăturr şi lege
Cum el să le păşuueze,
Şi de ele să vegheze.
I ar el. cu ne-pas în sine,
Ca pe n isce OI străiuc,
Le lăsă pe dcl, pe vale,
Sft pască 'n voile sale;
Umhlând prin ]OCI11'1 sterpose,
Când tlămâude. când setose ;
Laptele. caşul ruâucându'I
Şi prisosul ]'nlţJ vindându'L
Viinel vremea întru care
Stăpânnl prin cercetare
Ceru să'] de socotela,
Pl'CUIlIiI cerea riudurela.
A rgatul care ele sine
Purtase grije mal Line,
Cu uc-păs şi mojicesce,
Acest respuus îl trintesce:
,;)tăpane, oile tale
,]'iind În stare de jale,
«Slabe, cum le vedt, mârşave,
,AlI fost mai mult tot bolnave.
"Şi mi-a fost de ele milă
«Ş'apuc să le Hlulg în silă,
,�i cre<,lI că nu'tt puteam strînge,
«In loc de lapte, nici sânge,
«Că n'avea uiie il sa sugă,
-Ne-cum ornu l să le mi-ligă'.
Stăpâu L11 a tuncr Indată,
Cu mânie 'nrlăcă rută
Goncsce din al argatul
Şi orînduesce pe altul.
Il dă '11 socot elă suma,
Poruucind ca pâu'acurna,
De ele să ingrijescă,
Să umble şi să le pască,
================== pagina 597 ==================
TITLURI, JOCURI, HEsBolu
Şi stringcndu-Ie la stână,
Să leit lapte, unt, smântână,
Să facă caş, să le tundă,
Şi lUI să 'i Ie răspundă.
',\:. :::
:;:
Argatnl, ş'acesta fuse,
Tot ca şi cel ce se duse,
Vîndu laptele, smântâna,
Caşu '1 făcu bani şi lâna,
Umple punga, şi ore unde,
O îngropă şi-a ascunde,
Stăpâuul iar dacă vmo
Să vn<;lă ce e mat bine,
Şi SEt 'I ceră socotelă,
După cum 'l-a fost tocmela ;
La cercetare răspunse
Că nici o ale nu tunse,
Ci'n Bărăgan pe câmpie,
Nu ar fi mai fost să fie,
Păsceud le-a smuls'o ofulinir,
NIa'i cu semă rnărăciuiî.
Nici lapte n'a putut scotc,
Ş'a fost anul st81'P la tate,
Ci, să cred), că e minune
Cum nu fetară nici una!
Stăpânul ve<;lend p'argatil
Oă se port reu blestemaţi},
Şi din turma sa cea mare
Nici un folos nu mai are,
Pe argatul Ol'op",ce,
Şi pe fiu-st i-induesce
Judecând, adică, 'n sine
Că el va 'ngrijt mar bine.
După ce în fiti se 'ncrede,
Şi el stăpân cum se vede,
Nu mai scose lapte, brânză,
Ci începu să le vindă.
Astă-<).I una hanf o face,
Mâln» alta, ca s'o tace.
'I'ae, în Irigare 'nfige,
La mfeluşef graşi tot frige,
Nu'I mal pasă. lUI de turmă,
Nici se gândesce de urmă,
Nu vre de nimeni se scie,
NumaI lui bine să'I fie.
*
Intracesta tatăl vine
Şi când, în loc de mai bine,
597
40
================== pagina 598 ==================
598
10698
PHOVEHBELE ROMÂNILOR
Vede turma 'mputinată
Ş'îl Întrebă ca un tată:
<Fiul meu, unde e turma,
«Că nu't poem vede nict 11 1'1l1 a '! >
Iar el 'Ii se: "Scumpe tată!
«Am păţit ca niel odată.
<Lupi! oile 'mi mâncară,
.Ş'astea numar îmi lăsară.
«In cât ce am muls din ele
«Fu spre hrana vieţi! mele.
"Că atâţea lup! multj fură,
«Cât ochi-mi numai v e<;lul'ii.,
«CarI şi pe mine Iară
s Putiu de nn me rnâncară ».
Tatăl Sett, în ochi cătându'I,
Şi vorbele ascultându't,
Il dise cn necaz mare:
«Of! fiul mou, reu îmt pal'c I
«Dar mi-ar fi părut mal bine
«De te mânca şi pe tine,
,Să nu mal umbli ca cata
«Şi să'mt amăresci vieţa 'P.
*.6
Sluga nu te cresce.
E. 1. P A'l'HWl.U, fnv. c. Smulţi,
i. Coourluiu.
Veqi Stăpân.
Polo sul ce'l poţi ave este când mu i.oescî singur.
10699
*
Câte slugI al atătia duşmani hrănesci.
GR. POIENAHU, ing. j. Puina.
Rare-ori o slugă este credinciosă ŞI devotată stă­
pinului eL
Quol senn, tot inimici. 1)
Pro». Lat.
Au/ant de oalets, auiomt d' ennemis.
Proo. Franc,
') Câte slugi, atâţîa Inamic'(.
================== pagina 599 ==================
TITLURI, JOCURI, RESEOIU
Tanti servi, tanti nimici. 1)
Proz). ua.
vVie ciel Knechte, so ciel F'einde.2)
Pi'O'!'. Germ.
M?mya Tisnare, manga fiende}'.3)
Pro», Sredez,
599
10700
Sluga ne-vrednică stăpânii des îşi schimbă.
A. P ANN, II, p. 49.
Sluga ne-orednică stâpâni'i des îşz schimbă,
Şi 'ş'i umple cuibul ca o pupâză.
HIN'rESCU, p. 176.
10 Căci nimeni nu gonesce o slugă vrednică ..
2° Pentru cei care trec dintr'o slujbă într'alta.
POVESTEA VORBEI
Pupăza moţată şi frllmosă 'n pene
,l}unoindu'şl cutbul elin nărav şi lene.
n lăsă şi merse Iar în altă, parte.
Ş'apudt sa facă alt cuib, mai departe.
Dar v8\lend'o cucul îl făcu 'ntrebare :
Ce faci iar aicea, soru-mea cutare '?
Cuib îmi fac, respunse, Şi'o 'ntrebă el iară:
Dar Iăcuseşr parcă altul astă vară '?
Mi-am făcut, ea dise, ş'altul după dînsul,
Dar mai mult nn este el'a şede intrInsul.
Că, după cum, pote, e sciut şi ţie,
L'am umplut cu totul ele ne-curăţie.
Cucul audind'o dise iară: ci bine,
Dar îţi laş] năravul, or îl ei cu tine?
Cum, el îl respunse; un nărav din fire
Pote vre odată s'albă lecuire '!
De vreme ce, dr-ag-ă, îl dise ei Cucul,
Nu îţi laşI năravul, geba 'ţI este lucrul,
Căci şi de acesta nu o si( ai parte.
1) Câţi servitor i, atâţia inamicî,
") Atâtea slugi, atâtia inamici.
-li) Atâtea slugi, atâtia inamici.
================== pagina 600 ==================
600
10701
PROVERBELE ROMÂNILOR
o să 'l umpli Iarăşf ea pe cclc-l-alte ;
Ci intâi năravu'tr lasă'1 de se pote,
Ş'atuncI o să 'ţi ne cuibul ca la tate.
Ast-fel e şi sluga cu năravurI rele,
Care nu se pote părăsi de ele.
Od pe unele umblă loc nu'şi mal găsesce,
Tot schimbând stăpânit nu se procopsesce.
Şi apoi stăpânit dice că 's de vină,
El la tate strică, ei sunt ele pricină.
Iar uăravu-şi care graznic îl apasă
Tot cu sine 'l portă În fie-ce casă.
*6
Sluga bună nu schimbă stăpânu.
GR. POIENARU, ing. j. BHZi!'iL
10702
10703
10704
Acelaş Înţeles ca la No. 10700, sub o altă formă.
*
Sluga bună nu duce lipsă de stăpân.
M. ARONOVICl', iipoqr. j. Iaşi.
10 Căci toţi caută să aibă o asemenea slugă.
2° Cei buni au căutare şi nu duc lipsă nici odată.
6D'ai cinstit'o ca pe frate,
Ea te 'njură şi te bate.
G. DEM. TEODOREscu,Poes.Pop.,
p. 554,
Pentru slugi şi, În deosebi, pentru cele rele.
6D'ai cinstit'o cu credinţă,
Ea te vinde făr' căinţă.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.;
p.554.
Acelaş Înţeles ca la No. 10703.
*
10705 Cum e sluga şi stăpânul.
A. PANN, II, p. 22 & 52. - P.
ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p. 167.
-Rev. Ist., II, p. 160.-HINTEscu>
p. 1'{7.
Veq'î Dom», Stăpân,
Acelaş Înţeles ca la N o. 9985.
================== pagina 601 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
Au senechal de la maison
Peui-on connoistre le baron.
Prov. Pr'Ctr!c. XIIJ.e Siecle.
Les bons maitre» font les bons ualets.
Prov. Franc.
SOLAVUL DIN SIDON 1)
601
Sclavi! din Sidon resvrătiudn-se uciseră tată populaţiunea liberă.
Unul însă scăpă şi ascunse pe stăpânul !tII, St.raton, care se purtase în
tot-de-una forte blând cu dînsul. Sclavu abia îşI dobândiseră libertatea,
şi înţeles eră rostul şi trebuinta unul stăpân. care se menţină ordinea şi
liniştea în oraş. Au hotărît să uurnescă pre unul dintre ei, rege. Ne­
putâudu-se înţelege în acestă privinţă, Iăsară alegerea viitorului rege
în sarcina îutimplărer saCi voiuter <;leilor. Sclavii ali decis că acela va
fi regele lor care, cel d'întâiu, va vede sorele, a dona <;li de diminetă.
Sclavul nostru spuse lui Stratou hotărîrea luată şi primi sfaturile
acestuia.
In timpul noptii, sclavif se adunară pe o mare câmpie, la portile
oraşulut, nftâ.ndu-se cu toţiI spre resăt-it şi aşteptând ca discul sore­
lui să se arete în zare. 011 mirare el ve\111l'ă că sclavul luf Straton
sta cu faţa înt6rsă spre Apus, adică spre oraş, 'rOţI îşI băteu joc de
dînsul; întrebâudu'l dacă nu e cum-va nebun căutând resăritul sore­
lur la apus. El tăcea. La un moment dat, pe când toţi cet-l-altr stari
cu ochii aţîntiţl spre zarea de la r'esarit, sclavul nostin le spuse să se
iutorcă şi le areta, pe acoperişurile clădirilor cele maî înalte ale 0l'H­
şulut, Iicărirea primelor raze ale soi-elut.
Sclavi! convinşl că o asemenea idee nn pute să se nască în creerit
unuf om ele clasa 101', îutrebară pe carnarad ul lor cine l'a sfătuit. El
fu nevoit să mărturisescă că stăpâuul lUI, care trăIa încă, l'a povăţuit
îu acestă imprejurare. Selavi'( inteleseră atuncl că prin voinţa deilor
scăpase Straton ele marte. Il ales eră rege, şi ast-fel Straton datori bu­
năteţe'i: sale pentrll 11n sclav, ,ieţa şi corolla.
10706
Slugile după stăpân, ca umbra după om.
IORD. GOLESCU, lJ!Iss, IT, Asem.,
p. 166.
Arată înUtletatea stăpânilor.
10707 * f:::.. Ii şi slugă şi stăpân.
O, TEODORESCU, înv. c. Lipova,
J. Vasl1t'in.
1) Astă-efi Saida, ora� din Fenicia.
================== pagina 602 ==================
602
PROVERBE].E ROMÂNILOU
1 u Când un om harnic îşi face sll1gnr t6te trebile.
2J Pentru cel sărac,
10708
"ir şi slugă şi boer.
GI<. ALEXANDRESC:U, niaqistr. j.
Putnrt.
10709
Acelaş Înţeles ca la No. 10707.
*Trâ mucilu mighiripsea, ş-Melona dă­
dea c6da! 1)
1. COL�K, ]irof. c. Ianina, Epil·.
Când se gtttesce pentru altul, şi unul se bucură ere­
<;,lend că e pentru dînsul.
s
"1
10710
Cum are slugă jupâriul
Îşi are şi el stăpănul.
A. P.-I.NK, II, p. 35.
Fie-care îşl' g;lsesce stăpânul ; şi-a gâsit lelea bărbatul:
10711
Slugă me duc să'rni găsesc, dar de (sic)
Domnul să nu găsesc.
VeeF a se Tocru),
IORD. GOLESC:C, .Mss. II, P 67.
Se dice pentru cel' scumpj (GOLESCU).
10712 * DSăriţi slugi
Din butuci,
Şi argaţi
Din căcatf.
G. P. SALVl1J, ino. c. Smuli«,
i Covutlttht.
Adică de unde nu sunt.
Se dice în zeflemea, când cine-va p::>l'UlWeSCe la alţii,
fără să albă dreptul, în loc s;'\,'I r6ge cu binişorul, dacă,
vor sau nu.
1) Pentru slugă găteu ,d Melona (nume de căţea) dădea <din c6dă!
================== pagina 603 ==================
TlTJJUR.I, JOCURf, REsBoiu
------
603
10713
*M' bă 1 lus ă t eu stă
. am agat a popa suga; eu stapân şi
el slugă.
Maior P. BUDlŞTEANU, C. Bucu­
I'CSC1" j. Ilfov.
Pentru o slugtL prostă şi leneşă ; ea şede ŞI stăpânul
lucreză în locul el. Din povestea lu; Păcală.
10714
* 6.
Ii mai trebue slugă. la dîrl6gă..
C. TEODORESCU, în», c. Lipooa,
j. Vaslufu.
Sunt unii ()111e111 calicî şi fuduli cari se indatoreso spre
a plăti la alţii sit le 1111111eesc;1,.
10715 * 6 A fi slugă. la' dîrI6gă..
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
212 & 213. - 1. BĂNESCU, praf.
,j. Roman. - D-na S. NĂDEJDE,
Ntw., p. 123. - Gazet. Pop., I,
No. 254. - Paloâa (ziar), Bă­
lael. - V. SALA, clase. c. Va.�coii­
B(I1'cscl, comit. Bihor', Unqaria.
*6
SluglZ
La dirluq«.
A VR. CURCEA, paroh, c, Coşteiu,
Banat.
Slugă Oll).lJâ)
Dnpă rlÎ1-l6,ifel,.
A. PANN, I, p, 102. - A. DE
CUlAC, Dici. Etyrn., II, p. 91. ­
HlNTESCU, p. 123.
Ved] Cap. IL!, (. Dîrlogă.
10 Ăcelaş înţeles ca la No. 1793.
2° Pentru cel nevoiaş.
30 Când unul se bagă slugă la slugă, sau slugă, la un
om sărac,
================== pagina 604 ==================
604 PROVERBELE ROMÂN[LOl�
10716 * 6 A ajunge slugă la dîr16gă.
1. CREANGĂ, Poo., p. 212. -
r. POPESOU, i?1V. com. Dobreni, J.
Ilfov.
*6
A se bă.c;â slu.l;ă la dirl6gă.
V. FOREseu, c. Folticen'!, j. Su­
ciaoa.
*6 ,
Slu.c;c't la dî:r16gâ, şi dirl6ga n are Zel cine.
(1.. P. SALVI1J, în». c. Sm1.!lţI,
j. COV1tr'!tt'!U.
*6
Slugc't Zel dirloq«, şi el la cine o pute.
Semin. Centr, Cl. VII, prin
P. GÂRBOVIOEANU, pr'of
*6
Slugă la dîrl6gă, şi dir16ga cu opinci.
1. 'l'ZINTZtJ, ing. j. B1!Zef;'.
*6
Slugă la dî:rl6gc't şi dirl6ga la plot6gc't.
Semin. Cent?'. Cl. VI, prin P.
GÂRBOVIOEANU, pj·of.
*6
Slugcl la dir16gă şi dîr16ga unde o p1.de
plâti slugă.
P. GÂRBOVIOEANU, prof, corn.
Băltenia, j. Vâlcea.
Aceleaşi înţelesuri ca la No. 10715 şi, în deosebi, cel
de la § 3.
SLUJBĂ
10717
Cele mICI le-ai lepedat,
Cele mari le-ai cautat,
Acum înn6tă ca un câine
Ca să poţi scăpa mai bine.
IORD. G0LI3;SOU, Mss. II, p. 76.
================== pagina 605 ==================
TITLURI, JOGURr, RE3BOIU
605
Se !Jice pentru ce'! ce, alergând după mal mart slujbe,
cad în mal mari necazuri (Gor.esou).
10718
Slujba cea seca, ca păinea cea uscată,
te sgârie la gât.
IORD. GOLESGU, Mss. II, Asem.,
p. 165.
Când slujesc! fără a te folosi cu numea.
10719
Slujba seca ca o nucă costelivă.
[ORD. GOLESGU, Mss. Il, Asem.,
p. 165.
Acelaş înţeles ca la No. 10718.
10720
Până s-nu scii s-facî husmete, domnu
nu agîungt ver 'nă oră;')
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p. 112.
Veci! il SllIj).
Aoelas înţeles ca la N o. 6862.
Herum nemo bene qerit, nisi seroierit bene.2)
Prov. Lat.
A peine sera bon maitre ql�i n'a este seroiteur.
Prov. Franc.
Chi non sa far, non sa comandar.rţ
Pro». Ital.
liVer befehlen unll, muss aehorchen lernen.4)
Prou. Germ.
1) Până nu scit să facI slujbă, stăpân nu ajung> nici odată.
2) Nimeni nu p6te bine porunci ca stăpân, daca nu a slnjit bine.
3) Cine nu scie să facă, nu scie să poruncescă. •
4) Cine vre să porunccscă, trebue să Înveţe să asculte.
================== pagina 606 ==================
Vedf il Sitri.
fi06 PROVERBELE ROM.�NTLOR
10721 * ""Slujbă la cataramă.
G. P. SALvn) & E. 1. PATRICIU,
înv. c. Smulii, j. Couurluiu.
Adică straşnică, grea.
SLUJBA.S
10722 * ""Slujbaşulul îi cântă cocoşu 'n cocie.
AVR. CORCJ>A, paroh, c. Coşieiu,
Banat.
Îi merge bine, are vieţa asigurată.
A SLUJI
Vedt J)OIltJl, StitplÎlt, Vred­
nicie.
10723 * ""Omul până nu slujesce stăpân nu ajunge.
A. P ANN, Eclit, 1889, p. 132;
II. p. 47. - HIN'J.'ESCU, p. 134.­
Sem in. Bouc. oi. -VIII, prin P.
GAHBOVICEANU, prof,
Acelaş înţeles ca la No. 6802.
Li peine sera bon maitre qici n'a este sertnieur.
Prov. Fnlnc.
vVer befehlen toill, muss geh01'C7ten hernen.1)
Proo, Germ.
Den som iMe kan lycle, kan heller ikke llycle.2)
I
II
II
P1'OV. Danez.
') Cine vre să poruncescă trebue să înveţe să asculte.
2) Cine nu scie să ascu lte, nu scie să poruncescă.
,
"
================== pagina 607 ==================
10724
TITLURi, rocour, RESBOIU
Eţi slujesc ca un câine, dar voiu să mă­
nânc ca tine,
IORD. GOLESCU, ])![ss. Il, p. 15.
Ne arată cum trebuie Si:'L hrănim pe slugi"L (GOLESCU),
10725
Mănâncă de la tine şi slujasce la mine.
IOfW. GOLESUU. u»: II, p. -iti.
Se dice pentru cei ce slujesc fără plată (GOLESCU).
10726
Carele numai însu-şi lui îşi place, şi 1Ş1
slujasce, acela are domn cu totul nebun.
DJM. ŢiCHINDEAL. Fab., p. 7.
Pentru cel ne-oredincjos slujba?' sati slugă.
10727
Carle sluji en corte, more en spital.")
Dr. FI". MIKLOSICH, Runl. Unto·.,
r. p. 11.
Sluga, nu se pneopse.:;ee nici odată,
10728
Carle nu scie sluji, nu scie nanca co­
mandel.")
Dr. Fr. M1KLOSICH, Fiwn. Unter.,
I, p. 10.
V Cel' SlltiM.
Acelaş înţeles ca la No. 107:20.
SOCRA
10729
Te i ubesce socră ta.
IORD. GOLESCU, 1vIss. II, p. tJ8.
Se �lice pentru cei ce vin la vremea, mesei, până a nu
se rădică masa (Gor.sson).
1) Cine slujesce în curte, more în spital.
2) Cine nu scie sluji, nu scie nici odată porunci,
.............. ---------
================== pagina 608 ==================
608
10730
PROVERBELE ROMÂNILOR
S6cra cu nora ca pisica cu şorecele.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem.,
p. 153.
VeqI Non!.
Acelaş înţeles ca la No. 10459.
10731
Ţie eţi dic, socră, ca să audă nora.
IORD. GOLESCU, 111ss. II, p. 95.
*.6.
Vorbesc sacrei, se/' pricepă şi nora.
V. SALA, clase. c. Vaşcoii-Biire­
sd, comit. Bihor', Unqaria,
Veqi ,')ea.
Se g.ice când pe unii dojănim, ca Si"L înţelepţim pe alţi,!.
(GOLESCU).
Ve�li No. 10457 .
.A tus t' ou dise, fille; eniende-ou; norre. 1)
Prov. Lang1!erl .
.A tn oa diou, fillo ; eniende' va iu nouero.i;
Prov. Prov.
Dico a te, figliulo; intendilo iu, nuom.3)
Prov. tua.
A tu ei dich, soţna ; entenie, nora, 4)
Prov. Catalan .
.A tu I]U' et dic, lullie ; eniende-me tu, nore.5)
Prov. Bearn,
1) Ţie îţi spun, fată; pricepe tu, noră.
2) Ţie îţi spun, fata; pricepe tu, nora.
3) Tie îţI spun, fetiţo; pricepe tu, noră.
4) Ţie îţl spun, sacră; pricepe, noră.
") Ţie îţr spun, fata; pricepe mi:: tu, noră.
================== pagina 609 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
609
i
10732 * 6 Ca s6cra cu nora, petrece.
D-na Z. JUVARA, e. Fcdesd,,j.
Tntova.
Acelaş înţeles ca la N o. 10459.
Adică cei mari pe cei miel (GOLESCU).
10733
10734
S6cra n'aşteptă pe noră.
10r\O. GOLESCU, 111s8. II, p. 64.
Socra pe noră n' aşteptă la masă.
10RD. GOLESCU, MS8. II, Ascm.,
p. rss.
*6
Gura s6crii, moră stricată.
P. Gr\RBOVICEANU, prof. c. Co­
maniţa, j. Olt.
Socrele sunt rele de gură şi flecăresc mereu.
Turcul <;lice despre limba socrer:
Cainana dil.1)
Proc. Turc.
10735
*
S6cra beşi, nora aruşi. 2)
1. COYAN, prof. c Janina, Epir.
VecII Capn'!.
10 Acelaş înţeles ca la N O. 1586.
2J Când 6meni ele ai noştri ne ruşineză prin purtarea
lor.
*6
10736 Ş-a căpetat s6cră.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir, J.
Puina.
J) Frunza cactusului.
�) Socra beşi, nora se înroşi,
================== pagina 610 ==================
610
PROVERBELE ROMÂNILOR
A căutat cât a c(iut(�t
Dar sacră bună 'şi-« căpetat.
A. PANN, II, p. 52. - HlNl'ESCU,
1). 177.
A păţit'o cât ele bunii, şi-a găsit stăpân.
Il CI irour« son maitre.
P1·OV. Franc.
10737 * LcS6cră, socră.
Pornă acră.
3. NĂDEJDE, Nuo., p. 121. ­
E. J. PA TRICfu, înv. c. 8nmlţI, J.
Coinwluis; .
*Lc
JYIantă socrd
Pomâ acră.
V. FORESCU, c. Foltice"nt, /. 81(­
eiaca,
*Lc
Socră, socr«
Pomă acră!
De te-ai coce cât te-oi coce,
Pomă dulce nu te-oi face.
A. PANN, III, 4 & 150.-CREAN­
GĂ, Con». ui«, XX v, p. 1118;
Pov., 10. - V. ALEXANDRI, POfS.
Pop., r- 36.
*Lc
Socră, sacră,
P6mc'i acră,
De te a{ coce un an Ş1: o van'î
Tot eşi; acră şt tunară.
*Lc
Sâcrâ) eocr«,
Pomii acra,
Cât te )'i coce,
Dulce nu te )'i face.
G. MADAN, cam. Truşeni, tin.
ChişenelJ" Basarabia ; Poes. POjJ.,
p. 84.
================== pagina 611 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
*6
S6crc't) socră
P6mc't acră!
De te-a>; coce, cât te-al cocc,
Tot duice m( te-al mal, face.
611
E. 1. P ATRICIG, înv. r. Srnnll�, j.
Couurliiiu,
Cum privesce nora pe socră.
saCRA
Sacră, sac I'ă
Pornă acrăI
De te-ai coce
Cât te-ai coce
Dulce nil te-ai mal face ...
De te-ai coco 1111 an şi-o vară,
Tot eşti acră şi amar-a
IeşI af.nă
Ca o pară;
Intri'n casă
Ca o casă;
Şe<;l'f în uughiu
Ca un junghtu.
10738
Calotihă di puÎlu, <;e nu ş-ari socră 1).
PEl{, PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 174.
Dice nora oftând.
"'6
10739 'l' Atâta reu in casa sacră-ta.
�T .. +r. TU'J:Eseu, in», c. Caia­
nelc, i. Dolj.
Adică nicl de cum.
I
10740
S'a săturat s6cra
De pornă acră.
A. PANN. 1, p. 167. - B. P.
HĂişDEU, Etym. Maqn., p. 217.­
HINTESCU, p. 177.
1) o fericită pasăre, ce nu are socră .
================== pagina 612 ==================
612
PROVERBELE ROMÂNILOR
Adică s'a săturat de tot ce i se spune, întocmai ca şi
socra căruia i se tot cântă că e pomă acră.
Dicere isvorită din cântec ele ce se <;lic socrelor, la
nunţile ţe1'ănesci, şi din care s'a dat unul la No. 10739.
10741
*I-a murit s6cra.
M. CANIAN, pttblic. j. Iaşi,
10 In bătaie de joc, celui care stă posomorît fără nici
o pricină.
20 Nu mai pote de bucurie.
SOCRU
SOE
10742
*
Soea cu dzore nu s-fage.l)
('. IONESCU, praf. c. Nevcsta.
Macedonza.
Nu poţi sili pre C111e- va să te recunoscă de rudă.
10743 *Soea la soi s-duci, 2)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 174.
Vcq'i Sânge.
Acelaş înţeles ca la No. 1039G.
10744
Soea s-u cafţî păn tu n6auli hrăni. 3)
PER. PAPAHAGf, Zweit. Jahres.,
p. 174.
Arată cât de puternice sunt legăturile de familie la
Aromâni.
') N em cu silă nu se face.
") Nem la nem se duce.
3) Nemul să'I cauţi până la al noulea grad.
================== pagina 613 ==================
10745
TITLURI, JOCURI, RESBOiu
sotu
*6-
T6te merg după soIu.
613
Vec)l Nim.
V. SALA, clase. c. Ghighişenz,
. comit. Bihor, Unqaria.
Acelaş Înţeles ca, la No. 10897.
SOL
10746
*6-
Capul solului nu se taie.
IORD. GOLESCU, 111ss. II, p. 25
& 941. - P. ISPI�EsI1U, Rev. Ist.,
J. p. 460. - D-na Z. JUVARA, c,
FedescZ, j. Tutova.
Solulu; nu 't se tate capul.
C. NEGRUZZI, 1, p. 139.
10 Adică mijlocitorul e de vină (GOLESCU).
20 Când cine-va încercă un lucru care pote să nu isbu­
tescă dice : vo'i�t incerca căci capul soluluI nu se taie. ­
j. Tutova.
<După ce Râvana porunci marte lUI Hanofnnat, Vibhishana Îl spuse:
«Nu este demn ele tine, eroule sa trimit la marte pe acestă mat­
mută ... Crima el, este odiosă, Însă, slJun învătati), trebue să respec­
tăm vieta solilor. Il putem calici Îl putem lovi cu biciul pe umeri,
să le tărăm părul, să rupem hainele lor. Solul a cărui cuvinte sunt
superătore merită asemene pedepse; dar martea trimisului nu e tre­
cută În numărul pedepselors , - HAMAYANA.
In pravila lui Vasile Lupu găsim următorul capitol
privitor la soli:
PENTRU CEI CE VOR SUDUl: SA il VOR VATAMA SOLII
Glava v.
a. - Cela ce va sudul sol ii care vin de la o domnie la alta, sau
Într'alt chip ele '1 va vatama, den afară de certarea ce dau pravilele
cele mireuescî, acesta să se afurisescă după pravila besericescă.
v. - Cela ce va sudul sau va vatama pre solî, faste ca şi furul
ce fură bcserica.
g. - Cela ce va aminti solif, de pre cale viind, sau de le va lua
cărţi ce aduc, este adevărat suduitor de Domnie, mai vîrtos când va
face acesta pentru să facă ruşine Domnu-seu, sau pentru să cunoscă
Gen cărţi taina acelui Domn. Iară de să va face să 'I pască cinstea
lUI, sau Într'alt chip drept altă dobândă, atunce nu se va certa ca
un sudnitor de Domnie, iară cu alte certări mari de-a toema ca acesta.
41
================== pagina 614 ==================
Pl:\OVERBELE ROMÂNILOR
614
-------------------------------------------------
d. - Carele va sudul salt va vatama pre soli, pentru vre-o vrajbă
ee Val' fi avut ei în desine, Ia.ră nu pentru sa facă ne-cinste Domnn­
lui ce i-a îi trimes, încă şi atunce ca un suduitor ele Domnie se va
certa.
e. - Cela ce va sudul salI va vatama pre solii cel urgisiţl, cum
are sudul pre Domnie aşa să se certe.
s. - Solul, daca'şf va da soliea, şi '1 vor face răspunsul şi '1 Val'
da cărţile, de nu va purcede; ci se va zăbovi întracel loc, de '1 va
sudul sau '1 va vatama cine-va, acesta nn se va certa ca nn sud uitor
de Domnie.
z. - Cela ce va sudul sau va vatama pre sol pentru ce nu va fi
imblat intracea solie cu credinţă şi cu cinste cum se cade, nu se va
certa ca un suduitor de Domnie.
n. - Cela ce va snd ui sau va vata.mă pre vre-un sol, sau şi nu'I
va sCI că este sol. să !lII se eertă ca nn suduitor de Domnie.
Câte-odată însă o pii,ţiau şi solii:
«Intelegând Stefan-Vodă că se apropia Craîul eu oste de margine,
aii mat poftorit solia. 'I'rimisau la Craiul iarăşi p1'e 'I'ăutul logofetul,
şi pre Isac Visternicul, cu multe darurt. Şi au timpinat pre Cratul
peste Nistru; şi trecând Nistrnl s'aii descoperit tot vicleşugul Cratu­
lUI: < De vei să fac! ostea acestă asupl'a lUI Stefan-Vodă, fără de nici
o pricină de vătămare, pune-va Stefan-Vodă nevointa, că te vei căi,
căcî al redicat sabia asupra lui Stefan-Vodă». Deci, cu acestă solie
semeţă a lUI Stefan-Vodă s'aii mâniat Craiul, peste obiceiul a stăpâ­
nilor lurner, şi puind prc soli la îuchisorc i-au trimis In Liov, pUŞI
în obedi ». - N. ('OSTlN. Lei. Molel. J, p. 393.
Pl'o�_ Elin.
NlIntio nihd imputandmn.
PniV. Lat.
He1'Clult ne message1' ne cloirent are en clange1'.
Pl'ov. Fr-anc. XVle Siecle.
Embassaclew' ne 1J(!1'le doulew·.
Bec1lCii de G1"IltlWI'.
Ş6LDĂ
,
,
'''�
il
,
,
..
I
r
h
t
t
�
'li
t
r,
r-
�.
r
10747
*
A umbla cu ş6lda.
LAZ. ŞĂINEANU, Dict. p. 7f,o.
Adică cu înşelăciune. De la jocul cu arşlCe.
SORĂ
Vec)i Cap. VIII, c. il Vazl.
f
i
================== pagina 615 ==================
'l'[TLURI, JOCURI, RESBOIU
615
10748
L:,.
Unde sunt şepte surorl
Nici coji pe cârpătorI,
Nici căltl pe închieleto rI!
G. DEM. 'l'EOD08F.SC(", Pocs. Pop.,
p. 2,,)6.
Ved! Cum/lată.
AdicrL t6te merg reu, fără orînduielă.
10749
Soră de sc6rţă.
1. CREANGĂ, r«, p. 283.
Adică nu sar;". bună.
<Dar acestă fată bună era horopsită, şi de sora cea de scorţă şi de
mama cea vitrigă, - 1. Cl<EANGA.
SORCOVĂ
10750
*Parc'ă 'i sorcovă.
G. POBORAN, inst com. Slatina,
j. Olt.
*
A fi impopoţonat ca o sorcouă.
FH. DAME, IY, p. 85.
10 Irnbrăcat într'un mod caraghios, cu găteli multe şi
'bătet6re la ochi.
2° Forte rare-ort : frumos îmbrăcat,
Paree comme une epousee de oillaqe.
Pl·OV. Franc.
SOTIE
10751
Caută soţie să'ti placă ţie, iar nu altora.
A. P ANN, Edit., ] 889, ·Ii. 103.
- P. ISPIRE:3cU, Reo, Ist., I, p.
145
Veci! MUlere, jllcvestd.
Acelaş înţeles ca la No, 10431.
================== pagina 616 ==================
616
10752
PROVERBE LE ROMÂNILOR
._-----
Omul fără soţie
Ca o casă pustie.
IORD. GOLESCU, lJ1{88. I, p.447.
Francesul dice cu acelaş înţeles: e' est un corps sam» âme.
10753
Pânză şi soţie să nu'tî alegi n6ptea.
GR. JIPESCU, Lumea, I, p. 262.
Vedî llIateri" Nev/stă.
Acelaş înţeles ca la N o. 7480.
SPADĂ
Veq'{ Urechl'e.
SPANGĂ
10754
L'a lăsat in spangă.
IORD. GOLESCU, lJ:[88. II, p. 38.
V cdl Pistol.
Adică 'l-a luat tot (GOLESCU).
10755
A bate.
A lua în spăngf,
LAZ. ŞĂINEANU, Semas., p. 355.
SPĂTAR
Vedî Ase,-ă, Gheorghe.
STĂPÂN
Ved'î Cânt, Casă, Dooitoc;
Dout';, Grâ'lt,
. * 2.n" b
10756 e cât stăpân calic, mai bine slugă 0-
gată.
GAV. ONIŞOR, proJ. c. Dobro­
veţ, i. Va81uh�.
================== pagina 617 ==================
'l'ITI.URÎ, JOCURI, l�E.�BOIU
Acelaş înţeles ca la No. lO(j92.
617
10757
*D.
Mar bine e să fii stăpân mic, de cât
sluga mare.
A. P ANN, Edit., 1839, p. 95; lI,
p. 5'(. - H[wrl<:i:lOU, p. 180.
- 1. 'l'ZINTZU, ing. j. Bnzcu.
Vee)! Slugif..
Acelaş înţeles ca b, No. 10690.
Mieu» raul etre iete de chat (jue queue de lion.
Prov. Franc.
Xe meg io eeser paroni cZ'una sessola, che servi­
tori d'uno. nave. 1)
1"1'00. Venit.
Anier cabeea de raion
Que cola de leon.2)
1"1·OV. Span,
Besser eui kleiner Herr, aie ein qrosser Knecht.3)
Pro». Germ.
10758
D.Ce'r trece printre degete dă şi stăpănuluî.
Şezătorc, II, p. 73.
Pentru slugI în genere, Şl mai ales pentru cele rele.
10759
Stăpănul, sluga casei.
Ionn. GOLILSCU, Mss. II, p. 68.
Ved, Sltt<'(l
, ".
Adică cel mare, acela trebue sit slujască la toţI (Go­
r.esou).
1) E mal bine să fii st.ipânul unei bărcî, de cât slugă pe o navă.
2) Mai bine cap de şobolan de cât c6dă de leu.
") Mal bine un mic stăpân de cât o mare slugă.
================== pagina 618 ==================
618
10760
PROVERBELE ROMÂNfLOR
Copilul stăpănului, până e mic, nu se
osibesce de slugi.
A, PANN, Il, P 47, - HIN­
'J:E�CU, p, 38.
Toţl ol11enii se nasc ele o potrivă ; mai t:1nJiu, averea,
,crescerea sau învetătura Îl deosebesce.
lYlten Adam deved ((nil En! spen l
Ţ;Vhere ioae ihen a qeutleman.
10761
Un stăpân avut când are
La mai mulţi dă de mâncare.
A, PAKN. II, p, 41. - HIN­
'[Eseu, p, 180,
Veel'( Copac,
AceLI,§ Înţeles ca la. No. 570.
10762
Stăpân me duc să 'mi găsesc; d'ar d�
Domnul să nu 'mi găsesc.
IORD. GOLESCU, 11/[88, Il, p. 68.
Am plecat sâ' mt caut stc/:pân;
Dă Demne să nu qăsesc.
A. PANN, EI/it. 1889, p. 95;
II, p. i57.
*
Am plecat sâ me bag slu[)â; dâ, Demne, sâ
nit qăsesc siăptiu,
lYlaiol' P. BGDl]Tll ANU, j. Ilfov.
*6
Am plecat să me lmg la stâpân; dă, Domne,
8(l nu qăsesc.
Seinin. Ceuir. Ette. CI. VIII,
prin P. G4RBOVICEANU, jJ1'of.
t
================== pagina 619 ==================
10763
TITLURI. JOCURi, l1ES!3ofu 610
--�-------------���--����----------�
JJ![e duc sâ'm'i caut stăpân; el' ((1' de!' DU1n­
neqeu sâ nu qăsesc.
P. ISPIREseu, Leg. 1. 1872, p.
168. - HINTEseu, p. 180.
*6
JJle duc scZ caut st(lpân; clr'1� Demne, sa nu
găsesc!
J. B.�KEseu, pj·nf. ,j. Roman.
::: L:,
JIUl caut stăpân; dă, Doinne, să nu ,r;asesc.
GH. POIENARU, c, Hase«, j. Ia­
loniiţa.
Caut stc7pân; dă, Demne, sa 'lUt ,r;ăsesc.
I. G. V ALENTINEANU, p. 3:3.
1° Se dice pentru cel' ce nu vor si" slujască (GOL Eseu).
2° Pentru omul leneş.
*6
A plecat după stăpân, cu un gând să
g ăsescă şi cu dece nu.
T. POPESCU, [n'O. c. Dobreni, i­
I1fov.
Acelaş înţeles ca la No. 107G2.
*-6
10764 . Nu căta la câne, uite-te la stăpân.
GAVR. ONT�OR, ]J1'Of. j. Tutoca,
Acelu.ş Înţeles ca la No. 1514 & Ui16. A se adoăga
ca varianta la aceste <;licerI.
10765 * 6Legă calul unde dice stăpănul, macar
lupul să'I mănânce.
E. 1. Pxrurcro & G. P. SAL­
vru, înv. c. Smulţ'i, j. Coourluiu,
- D-ra Ee. ŞIŞMAN, în». c. Adam,
j. Tutooa.
Vetfl. Cal.
A se adiiogit acest:!. variantă Ia No. 1+03.
================== pagina 620 ==================
(120
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
10766 Ochii stăpân ului îngraşă calul.
A. PA NN, II, p. 57. - GR. J1-
PESGU, Lumina, L p. 259.- D-n8.
E B. MAWR, p. 77. - AL. Du­
MlTRESGU, p. 122. - FR. DAME,
II, p. 189. - C. TlDDORU:SCU,
în», c. Lipooa, i. Vasluiu: _ "T.
FORESGU, c. Folticeni, .i Suci ava.
- I. TZlNTZU, illg. i BnziJ11.
*6
Ochiul stc7prJl1/ulu'Z îngraşâ calul.
BAHOKzr, Jl 56. - HlN1'lCSCU,
p, 180. - K. A. ZAMF'LHESCU'
DlAGON, in», c. Sttnbienit, j. Do-
1'oho7.
oaa»: stcr)?ânulul îngraşc'î pc cal.
IORD. GOLESCU, )J!{ss. rr, p. 8.
Uoclo de paron face qraso cetlu.1)
D-r FH. MIKLOS':CH, Iiiim. Un­
ter., r, p. 15.
1 o Adică unde îugrijasce şî vede chiar stăpânul, acolo
t6te bune (G,1LESGU)
2° Folosul ce'I poţi ave este când muncesc! singnr.
Ochiul unei: case este presenia stâpânuht1.
ESCHYL.
OC1l7us Jlvi.qisl1'i saţtiuat eqIl1l1n.2)
s>
Pro» Lat.
L' rril du maine real
Engmisse le clieua],
Trcst»: des Se 11 ten ces, XYIe Si­
ecle.
1) Ochiul stăpân ului îJlgra�ă calul.
1) Ochiul stăpân ulul îJ1gra�:i calul.
================== pagina 621 ==================
TITLURI, JOCUltI, nESBO!U
L'ăc del padrîi l"ingrassa 'l caal.t;
Pl'OV. Lomb. (Berqan:.)
L' occhio del poârone inqrassa il cavallo.2)
Pl'OV. iua.
El (�JO del anio enoord« al caballo.rs
Pl·OV. Span.
Des Herren Auge machi das Pjerd jeU.4)
P1'OV, Germ.
Herrens 0/:ne gj0re Koen jeel.")
Pr01!. Danes.
The Mosier'« eye makes ilie Horse jat.G)
Pro». Engl.
*6
10767 Ochiul stăpân ului îngraşă vita.
621
E. r. P ATRIOIU, in», c, Sl1ntlţ'l,
[. Couurtuiu. - H. D. .ENESCU,
înv. c. Zamostea, ,i. D01·ohof. ­
Semin, Bltc. ci. VII,prin P. GÂn·
BOVlCJlAKV, )Jl'O,f. •
*6
Ochiul stăpânulu't îngmşă vitele.
LAURIAN & MAXHd, II, p. 476.
- LIVIU PAI', înv. c. Covasint,
comit. Arad, Ung(wia.
Ochi� stâpânulul îngraşă vita.
I. IONESCU, (1(1,1't. Cit. II, p,
104.
*6
Ochii stăjJânulu't îngraşe vitele.
V. !:lA I.A, /lasc. e. Vintcr'i, co­
mit. Bihor, Unqaria.
') Ochiul stăpânlllui îngra�ă calul.
t) ldem.
3j Idem,
4) Ochiul stăpânuluî face calul gras.
5) Idcm.
G) Idcm.
================== pagina 622 ==================
622
PROVERBELE ROMANILOR
*
Ociiu! a nicuchirlui fn,graşe praoda. 1)
C. Ioxsscu, prof. c. Neoesta,
Muccdonia.
Oei iul a dotn nului U h[JI'ClŞi tuiipaia. '2)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 154.
10770
Acelaş înteles ca la No. 107(ÎÎ).
L'I/'il de la fei-miere enqraisse le ceau.
:1:12
10768 . Ochiul omului îngraşă vita.
GR. POIE�A!W, ing. c. Itass«,
[, Ioloiniţa.
Acelaş înţeles ca la N o. 107157.
:1' 12
10769 . Ochii stăpân ului îngraşe boii.
TUIXU GROF.ŞOREANU, îno, c.
Ga[şa, comit. Anul, Unqari«.
Aeelaş înţeles ea la N o. 107 G8.
L'iilg !Zel patrum inqraeclia il boul). 6)
PJ·OV. Retoromauş.
El yazda sseme hi,<fj(tlya lI'!)eijM 4)
Pl·OV. Uug.
Ochiul stăpănului îngraşă turma.
DI'. G. CRĂINIUEANU, Cou». Lit.,
XXII, p. 930.
Acelaş înţeles ca lot No. 107G0.
') OchIul stăpâuului illgra�ă dobitocul,
") Ochiul stăpânului î!lgraşă vita.
") Ochiul stăpânului îngra�ă boul.
4) Ochiul stăpânului mărcsce cu un sfert.
t
t,
================== pagina 623 ==================
10771
TITLURi, Jocurâ, RESBOîu
Ochii stăpănului îngraşă calul;
Dar de paie
Nu se 'ng raşă o ale.
HlNTllSCU, 1'. 127.
Ingrijirea stăpânulut e folositore pentru o bunii orîn­
duîelă, dar stăpânul nu trebue să se gândoscă numai In,
interesul lui ci să ingrijescă de slugi şi să le dea o
hrană îndestulătore şi bună.
10772
Ochiul stăpânului îngraşă pe cine vede.
IORD. GOLESCU, JJ188. II, p. 174.
Devisa cîocoilor ŞI a curtenilor cart nu pierd nici
odată prilejul de n se Înf,l.ţişa Înaintea celor mari
pentru ca aceştia, reamintindu 'şI ele dînşii, să 'i dă­
ruîesoă cu ce-va.
L' occluo dcl padroue tnqrassa il caiallo e'l pir?
il connpo.',
Prov. 'l'o8tYln.
* 6 v
10773 Ochiul stăpânului e struna slugeI.
O. O. BUNGET[ANU, stuâ. c. Ca­
şoci!!, j. MehedinTi,.
Acelaş înţeles ca b No. 1077:2.
Fih vede un occhio del padrone cite quailro del
servo. �)
]->1"01'. lYeap.
Dos Auge des Herrn echafţt mehr, ale eeine
lH;iden Hiincle.;;)
Proc, GC1"11/.
One e.'Je of ihe master's sees more, than ten of
ilie ecruante.')
Pro». Engl.
1) Ochiul stăpânului îngra;;ă calul �i picerile (luI) câmpul,
2) Mal mult vede un ochiu al stăpâuului de cât patru a slugel.
3) Mal mult vede ochiul stăpânului de cât mâncle lUI amîndouă,
4) Un ochiu al stăpânului vede mal mult ele cât dece ale sluge!.
================== pagina 624 ==================
10774
PROVERBELE ROMA.NILOR
Urmele stăpănulul iconomia casei.
lORD. GGLESGU, ;,vIss. II, p. 14.
Ne învaţâ că stăpânul t6te ale casei trebuie să le va�lii
(GOLESOU).
10775
*Ochiul nicuchirluî este cupria tu agru.1)
ILIE GHIGU, 1)}·Of. c. Baes«, E·
pir.
Când stăpânul însu-şi îngrijesce de treburile sale,
şi nu le lasă pe mânile servitorilor, atunci îi merge
bine.
Veeiiqia domini optlmum ste1"Cv8.2)
Pl·O!I. Led.
Le8 pieds du '!naî!re enqraissent les cliamps.
P'I"O'V. Franc.
Il pir: del padrone iuqrassa il campo.3)
P1·OV. TOBe.
PeU8 elel amo, fems li la terra+s
Pro». Catal .
De8 Herren FlI88 eliing! elen Acker lUaM. 5)
Pco». Germ.
Tlie presencc of Ilie mosier 18 Ilie p}"�fit of the
.fielel. U)
P1·OV. El1gZ
1) Ochiul stăpânului este gUllOlu Îl1 agru (câmp).
2) Urmele stăpânului cel mal bun gunoîu.
") Piciorul stăpâuuluî îngraşă câmpul,
4) Piciorul stăpânului îngra7ă pămîntul.
") Piciorul stăpâuului îngra�ă bine c âm pia (og,';rele).
G) Prcsenta stăpânulur este folosul câ m piei.
================== pagina 625 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
625
10776
Când stăpănul casei plecă, şî Domnul
cu el plecă,
IORD. GOLESCU, JJ1ss. II, p. 36.
Adică în lipsa stăpânulut, nimenf de casă mai În gri­
jasce (GOLESCU).
10777
Când stăpănul nu 'ngrijesce,
Starea 'I se primejduesce.
A. P ANN. II, r- 51. - RIN'
ŢESCU, p. 79. - FR. DAME, IV,
p. 99.
Căci slugile îl fură pe ne-miluite.
Llen de son bein, prouiee de sa perda.I)
Prov. Saooi.
Trist o e quell' aoere che il suo eumor non lo
vede. 2)
Prov. Tose.
Hacienda, tu dt/eno te rea ! 3)
Pro», Span.
Giiter brauchen Hiiier .: 1)
Proo. Germ.
*,0,.S "
10778 tăpănul nostru are stăpân.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.,
j. Puina,
Veqi Naf.
Acela� înţeles ca la No. 10375.
1) Departe de bunul seu, aprope de perderea JUI.
2) Tristă (în rea stare) este averea pre care stăpânul el nu o vede.
3) Moşie, stăpânul teii te vede I
4) Moşiile au trebuinţă de pazitori.
================== pagina 626 ==================
1
f
f
6.oi)),os rr[Jo (00),.00; oC:Grr6t·�s rr[Jo ocr:m6too.1)
P1'OV, Elin.
026
���---�-
PROVERBELE ROMÂNILOR
I
Serrus servo prresiat, dominu« domino. 2)
Prov. Lat.
10779
Când stăpânul va cădea, al sei nu se
vor mai scula.
IORD. GOLESCU, Mse. II, Asem"
p. 169.
Vecil Copoc.
Acelaş înţeles ca la No 566.
10780
Când nu are stăpănul minte laptele cel
pustiu îl mănâncă cânii.
DIM, rrtCHlNDEAL, Fab. r- 455.
Cine nu îugrijesce de a le lui, starea i se prirnej­
duesce.
1'1·01J. Elin.
i-«. Lai.
GR. Al,llXANDRESCU, magistr.;
j. Pu.'na.
C. TEODORESCU, în», c. Lipooa,
j. TTasZ.uht. - GAV. ONI\lOR, prof.
c. Dobr-ovet, j. Vasl1dH.
*6
Cum e stăpânul aşa şi sluga.
*6
CU/n e stc'lpânul aşa e şi sluga.
V cc/1 Do»: It , Siilgit.
Qualis hera, talie est ei canis.4)
1) Serv Întrece pe serv, �i stăpân pe stăpân.
2) Serv Întrece' pe' serv, �i stăpân pe stăpân.
3) Precum e stăpâna, asi-fel şi câncle.
4) Cum e stăpâna, aşa e �i câncle.
Acelaş înţeles ca la N o. 10705.
10781
================== pagina 627 ==================
'rrTLURI, JOC:URI, RESBOIU
627
10782
Stăpânul bun face sluga bună.
J. G. V ALENTINH:ANU, p. 42.
Acelaş Înţeles ca la N o. D985.
Dacă servitorii sunt inamicii stăpâuilor lor, acesta se
datoreză reuluî tratament pe care '1 suferă ele la aceştia,
precum spunea şi Seneca: « Non habemu« illos hostes, sed
facimus, cum. in illos superbiesimi, contumcliosissimi; e1'U­
deliesimi sumu s» .
Bon maisire, bon serciteur,
Prtni. Franc.
10783
Dacă toţI vom fi stăpâni, cizmele cine
să le tragă?
P. I�;PlRE.C:U, Rev. Ist., III, p.
154. - FR. DAME, r, p. 256.
*
Eu stăpân, tu stăpân; cine traqe ghetele.
M. CANIAN, public.
Vedf Boer, Domn, jJ�are.
Acelaş Înţeles ca la N o. 10230.
Non possunt omnes esse patrieii.1)
pj·ov. Lat.
Tout lon monde pou pas esire Mestre.
Prov .Franc.
1k Muschii un du Muschii, ioer puzt uns denn
de Scho ,?2)
Proo, Holstcin.
1) Nu pot fi toţi boicrî.
2) Eu stăpân ]i tu stăpân, cine ne curăţă noue ghetelc)
================== pagina 628 ==================
628
PROVERBELE ROMÂNILOR'
10784 * L>Cine schimbă stăpâni! slugă îmbetră­
nesce.
A. P ANN, ze«, 1889, p. 132,
II, p. 86. - HIN'J:ESCU, p. 180.
- 1:'. ISPIRERCU, Rev. 18t., Il,
p. 154. - AL. DUMITRESCU, p.
138. - Semin. Cenir, Buc., Cl.
VIII, prin P. GÂRBOVICEANU,
prof, B. CONSTANTINESCU, Cart.
Cii., Il , p. 45, - EM. POPESCU,
înv. c. Ciocănesci-Mărginen!E, j.
Ialomiia.
*,0,.
Cine schimbc't stăpânir more slugc't.
Semin. »«: a. VII, prin P.
GÂUBOVICEANU, prof.
*,0,.
Cine schimbc't des stăpâni� îmMtrânesce slugc't.
Semin. Buc. a. VI, prin P.
GÂRBOVICEANU, prof;
*
Cari alâcseasce domni mul�r, aruqcd. auşeasce. 1)
1. COYAN,prof. c. Ianina,j. Epir.
Care olăceeasce multă domnt, huzmicdr au­
şasce.2)
G. WEIGAND, Die A�·om., II, p.
278.
Cine nu se ţine de un stăpân, de un boer mare care
1 p6te fi sprijin, nici odată nu se pricopsesce. A se a­
semănă cu gicerea de la No. 996.
10785 * L>Cine e deprins să aibă stăpân, m6re slugă.
GAV. ONISOR, prof, c. Banca,
j. Tuiooa. •
Asemenea 6meni sunt dintr' aceia cari după energica
expresiune a lui Tacit: în servitutem ruunt.
1) Cine schimbă multf stăpâni, argat imbetrânesce,
") Cine schimbă stăpâni mulţi, slugă imbetrâncsce.
================== pagina 629 ==================
10786
TITLUR'1, JOCURI, RESBOl'U
Cine caută stăpân devine slugă.
I. G. V ALEN'fINEANU, p. 8.
629
Pentru cei lipsiţi ele vlagă şi ele încredere în sine cari
tot caută sprijinul altora.
10787
*Cine îşi caută stăpân, slugă va muri.
P. ISPIR�:scu, Rev. Ist., II, p.
152. - .\<'R. DAME, IV p. 99. - AL.
GOROV'EI, publ, j, Suciao«,
Oine caută stc'tpân) slugc't va mur«.
r. G. V ALENTINEANU, p. 42.
Acelaş înţeles ca la No. 10786, sub o formă ce-va mai
energică.
10788
Stăpân nu poţi ajunge, dar slugă când
ei (vei) vre.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 132;
II, p. 86.
Stc'ipân nu poţt ajunqe, clar shtgc( tol-ele-una.
HIN'iESCU, p. 180.
Domnu este greu s' clg'îungt, servitor pofi
tutc'i cl.ziua.1)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p. 122.
Domnu esti greu s' acljunclzi) husmichdr poţt
deuo. iută. '2)
PER. PAPAHAGr, Zweit. Jahres.,
p. 154.
Pentru cei lipsiţi de ori-ce ambiţie.
1) Stăpân este greu s'ajungl', servitor poţi totă diua (in tot-de-una).
2) Stăpân este greu s'ajungî, sluga poţi dioa totă (în tot-de-una).
42
================== pagina 630 ==================
(530
10789
PROVERBELE ROMÂNILOR
Căti scil nicuehirlu nu li seif musafirlu.tj
PER. PAPAHAGI, Zweit.Jali?-es ..
p.l(H.
*
Câte scie nicuchirlu nu li scie musafirht.�)
ILIE GIHCU, praf. c. Abela, Epir,
- C. IONI>SCU, praf. c. Neoeeia;
Macedtmt«. - G. ZUCA, siwl. c.
Permei, Albanta.
Ve4'î Cârcimar,
Cel care exercită o meserie scie 111:11 mult de cât cel
care se uită la el.
10790
Şî însuşi stăpănul rîde.
IOIW. GOLESCU, Mss. II, p, 97.
VecF D01!ln.
Se dice când însuşî cel ce greşasce se miră de greşala
1 uî (GOLESCU).
10791 * 6Vai de stăpănul care lasă laptele pe sema
viţeluluU
G. BĂNULESCU, înv. c. Pictroşita,
j. Dimbooiia.
V c4I Lup, on.
Acelaş înţeles C:1 la N o. 2040.
10792 * 6Nu poţi sluji la doi stăpâni de odată.
GAV. ONIŞOR, Pj'(Jf. c, Dabj'oveţ,
j. Yashtlu.
Nimene mt poie s7uji la do7 stclpân7;
s. 1. GROSPMANN, Dict. Genn.,
p. 230.
1) Câte scic stăpânul (caser) nu scie ospelc.
2) Idem.
================== pagina 631 ==================
Vecii Dom/Z.
N�d ne pe�tt sennr âeux maiires.
Acelaş înţeles ca la N o. 10792_
631
PnJV. Franc.
TITLURI, JOCURI, JlESBOIU
Unde nu e stăpân nici Dumnedeu.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 19.­
HrNTEscu, p. 180. - P. ISPIRESCU,
Leg. I, 1872, p. 168.- Rom. Glu­
meţ, I, r- 4.
Nu se pate sluji doi paroni.")
r». FR. MIKLOSICH, Iiw1'!. Un­
ier., I, p. 14.
10793
10794
1 G Nu poţi îndeplini bine, deodată, doue slujbe cu totul
deosebite.
2u Nu te poţi conduce urmând doue principii cu totul
opuse. Acest din urmă înţeles îl are acestă dicere în Sfînta
Scripturii: nu poţi vede de odată de corp şi de inimă;
daca cauţi să dobândesct bunurile acestei lumi vei
perde ne-apărat bunurile lumei celeîl-alte.
*6
Unde nu este (e) stc/pân ntt este (e) nid
DUJnnec�eu.
·1
, 1
1
I
Semin. Cenir., BtIC., ci: VII
prin. P. GARBOVICEANU, praf -c.
BĂNULESCU, înv. c. Pietroşiţa, j.
Dîmboviţa.
Acelaş înţeles ca la No. 1575.
OUl<. o.yo:8ov 7to)\Uy.OtpO:v[-�, St<; "X.O[pCI.VO<; zatUl.2)
OMER, iua; L. II.
Multituclo imperatorum Cariam percl1:clit.3)
Fl·OV. Lat.
1) Nu se pote sluji dOI stăpâni.
2) Nu e bine ca mulţi să poruncescă, să fie un singnr rege.
3) Mulţimea poruncitorilor perdu earia.
, 18
ro .,
ti
================== pagina 632 ==================
632
10795
PROVERBELE ROM_:l.NILOR
Stăpănul vinde şi telalul nu s' îndură să'l
dea.
A. PANN, Eelit. 188!=!, p. 65;
III, p. 81.
Pentru cel sgftrcit, care nu'I place să vadă nici pe altul
pre darnic.
Le maisire donne
Seruiieur grongne.
Pl'()V. ele Bouucllcs XVI e Siecle.
10796
Stăpănul scump învaţă (face) slugile h6ţe.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 484.
;<.
"La stc'tpânul sculnp, sluqa h6{t'î.
Bărbatul temetor îş'l învatc't neoesia curvă,
şi strlpânul scump slugc6 h6�â.
A. PANN, Eclit, 1889, p. 105;
II, p. 134.
Barboiu; temător îş'l învaic't neoesia cu năreu,
şi stăpânul· scump slugc6 1�6ţc't,
A. P ANN, Ar-chir', jl. 14.
Yeql B{zrbilt.
N e-dând ornuluî ce'I trebue îl silescî să devie ne-cinstit.
*,0,
10797 A fi (băgat) la stăpân.
GR. JIPESCU, Opinc., p. 17.
A se bdgâ 1(6 stc'tpân.
S. 1. GROSSMANN, Dict., p. 231.
A urma ideile, sfaturile sau poruncile altuia.
10798
« Şi ăsta e la stăpân».
*A'Ş"l ". "�
gasi stapan.
f
i
Acelaş înţeles ca la No. 10778.
t
(
, 1
,
,
================== pagina 633 ==================
10799
TITLURI, JOCUHI, RESEOIU
Il a trouve son maiire.
Prov. F}'(lt/c.
STAROSTE
Mal mare peste mal miel
Şi staroste de calici.
6')')
00
G. IONNEscu-GION, Ist. BUCIW.,
p. 362.
In batjocură. celor cart se mândresc pre mult, de o
mică slujbă.
«La Bucurescf documentele ne arată pe Calict locuind, Încă din
secolul XVI-lea, pe partea dreptă a Dimbovitei, dincolo de Baia ll'Ii­
tropolier, şi mal dincolo de Livedea Gospod, câmpia Domnescă, o
Întindere imensă . . .
«Pe acestă Întindere de pămînt se aflaă, acum 300 şi, pote acum
400 de ant, căsuţele, cocîobele, bordeele Caiicilor din Bucurescl, având
lU1 puţ care, sub numele de Puiu! Calicilor, fig'ureză în actele ll'Iitro­
polier ca hotar, ca punct de delimitare forte Însemnat, după cum vom
vede mai la vale.
«U n hrisov al măuăstn-er Radu-Vodă dice : «se Întindeau spre moşia
Lupesciî a YIănăstirei-Radu-Vodă, care moşie este din sus de drumul
Podului Caliciloi».
«Aci locuiau acel bătutf de Dumnedeu, «cart, ca Simion Cinngul,
Grigore Fulgeratul, Radu Orbul, Lisaudru Ologul, Atinia Surda, Ni­
ehi ta Guşatul, Tudor Gură-Stricată, Gavi-ilă Gură-Puţintea şi Grigore
ce are «cea uevoto » plecau cu noptea în cap ca să cerşesoă prin oraş.
de la Bucurescenit bogaţi şi sănetoş).
«Aveau staroste ales de el, sub numele de staroste de mişi.!1 sau
staroste de colici. Domnul la Început şi, mai în urmă, l\Iitl'opolia În­
tădau pe staroste, dâudu'I carte de recuuoscere şi putere de a judeca
neînţelegerile dintre calier. Poporul a nemurit pe acest staroste, cel
elin urmă pe trepta dregătorielor celor străvechi ale ţerei, prin Iocu­
tiunea hazlie şi ironică: «mai mare peste ma; mid, şi starostc de ca­
lia»,» - Ist. Bucur,
STEG
10800
DStegul cel mal vechiu, cinstea osta­
şuluî.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p.
67.
================== pagina 634 ==================
634
PROVERBF:LE ROMÂNILOR
Betera bandera, hvedae capitantt.1)
D·r FR. MIKLOSICH, Rwrn. ti«
ier., I, p. 7.
Adica slujba îndelungată arată vrednicia omului (Go­
LESCU).
Banniere vieille, honneur tiu capitaine.
T1'I!sor des Seniences. XVIe su.
a«
080 * DA .. .
1 1 trimtte steg.
T. BĂLĂŞEL, preot, com. Siefă­
nesci, j. Vâlcea.
v cep: Pi"!eJl.
Acelaş înţeles ca la No. 10572.
10802 * DMf-af pătat stegu.
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Adică m'ai elat de ruşme.
10803
Cu stegul.
DIM. ŢîCHINDEAL, Fab. p. 358.
Adică pe faţă, fără sfielă.
«Fără sfielă şi, ce se dice, ca si CH siequl ijio(t». - D. ŢîCHINDEAL.
10804
*A luâ . 1
ua stegu.
M. P ASOAL, praf. j. Ilfov.
A face un lucru pe faţă dar şi cu îndrăsnelă şi cam
cu moţ.
') Stegul vechîu, on6rea căpitanului.
================== pagina 635 ==================
10805
TITLUHI, JOCURI, RESBOIU
"06
't' A închina stegul.
6�5
S. FLo llfARIAN, Irnmorm., p.
H2; Tradiţ., pop., po 5 & 17. -
FH. DAME, IV, p. 102. - O. 'l'IW·
DURESCU, înv. c. Lipooa, j. Vas­
Zulu. - D-na �. ::lEVA>:i'l'OS, Nico.,
p. 17. - (il{. ALEXANDHEscu,ma­
giSt1'0 j. Puina. - Şezet., 1, p.
llJ.
IOA se supune.
«Dar zădarnică le-a fost tata lupta şi vitejia ce-o aretară, CăCI fiind
ostea duşmană cu mult mat mare şi mat tare de cât dînşiI, iară im­
păratul, care o cârmulă, cu mult mal ajuns de cap şi mal vrednic
de cât Paşa lor, În scu rt timp flll'ă bătuţI şi, vreud ne-vreud, trebuiră
sii închine stCgul şi să se supue duşmanilor.» - S. FL. MA1HAN.
«De nu m i'I asculta nici acuma ţi'Unchinat stegul.» - E. SEVAS'l")S.
«In unele case din Moldova erit mal de mult datină de a se sco te
mnrtul după imbrăcare afară pe tirna t, şi atuncî se redica de-asuprit
lut pe casă un steg.
«In Transilvania, şi anume în ţinutul Năsăudulur, asemenea stegu
se rădică şi astă-d; În turnul bisericeI seu în clopotniţă, dar numai
când more vre-o fată mare saii vre-un fector holteiu, adică care, cât
a fost În vleţă, a apucat a intra Între cet-l-altl fectorf În joc.
«Acest stcg, care stă şese săptămânî în locul unde s'a pus, are
formă pătrată În mărime cam ele patru decimctri şi e de coloro albă,
Împodobit cu flori şi mal ales cu bărbănoc.
«De la datina redicăret acestuî steg se vede că vine şi dicala
« a. 'nchimat steg�tl" care îusemueză atâta cât, ti murit, �i care e forte
respândită, nu numar la RomâniI din Transilvania, ci şi la ce! din
Bucovina şi cu deosebire în acele sate al căror locuitort, cea ma!
mare parte, se trag tocmal din ţinutul Năseudulur şi al Sân-Gîorgîulut.
«Tot aice e locul să lnsemnăm că, dintru Început, punerea sali re­
dicarea stegului acestuia se va fi expri.l1lat pentru verbul a fnchil1Ct,
căc1 numaI aşa ne putem explica <;licala «(l fnchina stegul».
« In Bucovina, precum şi în unele părţi ale llfoldovel, cum m61'e
şi se aşe�lă cine-va pe laiţă sah pe masă, al1ul1ţându-i-se preotuluI 10-
cal trista Întîmplare, şi rug-ându'l a dispune ca să se trag-it clopotele
după cel l'epausat, se aduce de la biserică o cruce sah un pl'apur,
care se l'azimă apoi de streşina caseI, în care se află mortul şi anume,
dacă e cu putinţă, În partea despre resărit ...
«Prapurul din Bucovina şi din lVlolclova ÎnlocLiesc stegul Romţmilor
dillţinutul Năs8Udullll. El servesce ca semn, că în casa respectivă
se află nn mort». - Immonn.
Baisser pavillon.
Bend'l'c lcs armes.
P1·OV. Franc.
================== pagina 636 ==================
636
PROVERBELE ROMÂNILOR
STEMĂ
*6
10806 A fi cu stema 'n frunte.
ST. 1. TU'fESOU, înt'. c. Catanele,
i. Olt.
VecI! Stea.
10 Omul cu minte, drept, cinstit.
2° Cu o positis înaltă, cu vadă.
STRUNĂ
*6
10807 A '1 cânta în strună.
G. POBORAN, insi. i. Olt.
*6
A'Z bate '11, stru11,(t.
GAVR. ONIŞOR, plOf. c. Floresci,
,j. Tufava.
Vedr El'zora, '1:fallgtt, [SOlZ,
Aeelaş înţeles ca la No. 10138.
10808
o întorce pe altă strună.
S. FL. MARIAN, Tmdit., Pop.,
p. 349. - FR. DAME, IV, p. 119.
10 A'şI schimba părerile.
Chanqer son fusil d'epaule.
Proo. Fmnc.
20 A'şl schimba modul de a vorbi. Te linguşeă şi în­
cepe a te ameninţa, etc.
Changer de ton.
Pro'O. Franc.
10809 * 6Treba merge strună.
P. ISPIRESOU, Leg., p. 205 &
369. - FR. DAME, IV, p. 119.­
GAVR. ONIŞOR, prof. c. A'Ommesd,
j�td. Tuiona, - V. ALEXANDRI,
Tcair., p. 744. - E. 1. PATRIotU,
înu. c. Smulţi, j. Coourluiu. - C.
TEODORESOU, 'În'O. cam. Lipooa; j.
Yaslwltt.
================== pagina 637 ==================
T
_________ TrTLURI, JOCURI, RESBOlu
*
Lucrurile merq strurui,
. 637
Veql .lbn/ilZ.
OR. JIPESCU, Opinc., p. 113.
Acelaş înţeles ca la N o. 7184.
«Bletul :\egole ve�1l'l că începe a da indăret, lucrurile nu'; nul'!
mcr'ge11 struna ca mal 'nainte». - P. ISPIREscu.
Toui va comme SU,l' des rouleiies.
P1'Ol'. F)'((nc.
Adică drept, Iără ocol.
10810
*
Strună.
«Se duce stntnrt la casa moşuluî ».
10811
STRUNĂ
*
'I-a pus struna la gură.
AL. OlJOB.ESCU, Oper., - FR.
DAME, IV, p. 119.
Veg] Frlit.
Adică I' a stăpânit.
«Glota abia o lineet în strună un �il'eg de dnrobantf». - AL. ODO'
BESCU.
A STRUNI
10812
*
A struni.
f
�
A ţine În frîll pre cine-va, a'I duce după plac.
«VOIU priveghiă nurorile, Ie-otu pune la lucru, le-oru struni»;
1. CREANGĂ.
Tenir la bride hauie Ci quelqu'icn.
Proi . Franc.
================== pagina 638 ==================
638
SULĂ
10813
Sula de aur zidul pătrunde.
MIRON COSTfN, Letop . Mold., I.
r- 259.
Suia de aur zidul jJeUrttnde ş� lacomia îş�
1.:inde nemul şi moşia.
DIM. CANTEMIR, Isf. Ierogl.) p.
104.
Sul« de aU1' zidurile jJeltrttnde.
DIM. OANTEMIR. Ist. l eroql., p.
306.
*Lo.
Sul« de aur zidurile jJc'{tntnde, şt lacomia
îş't oinde nemul şi moşia.
li. D. ENESCU, în», c. Zamostea,
j. Dor-ohaL
Veell SaNe, .'o'iîg-etiî, SIII/pi.
Acelaş înţeles ca la No. 10647.
«Spun omenit betI âut de p1'e acele vrernurr, cum să hie agluns cu
darur-I Ieremia-Vodă la Başta Giorgi, pentru să omore pre Mihai-Vodă.
Care lucru pote să hie că, ce nu lucreză în lume avuţia! Banii res­
colesc în lume îruperătiilc şi mar) cetăţi surpă, cum dice un cuvînt
Leşesc : suia de aur zidul pătrunde.» - MIRON OOWfIN_
Miron Costin a trăit de la 1630 la 1691 iar Dimitrie
Cantemir de la 1673 la 1723_ In acest scurt inter­
val de timp (1691-1723) <;licerea care, pentru Costin
este Ieşescă, devine moldovenescă pentru principele Cante­
mir. Avem ast-Iet data precisă când acest proverb a in­
trat în limba nostră.
Este singurul cas când am putut stabili, într'un mod
absolut neîndoios, adoptarea unui proverb străin.
10814
*Sula şi căciula.
P_ ISPIRESCU. Leg .. p. 288. -
111. CAKIAN, public. i Iaşi. - Fa.
DAME, Dict. IV, p. 127.
================== pagina 639 ==================
TITLURI, .roouur, RESBOiu
639
Pentru omul sărac; H nu ave de cât meritul se(1. per­
sonal.
Se aude o variantă a acestei giceri care nu se p6te da.
«Bine; să me însa!', respunse flăcălaşul, dară el! n'am de nici unele.
Sunt golan precum me vedj : sula şi câciula.» -- P. ISPIRESCU.
N' acoir que la arpe el l' epee.
Pro», Franc.
10815
*6
A'I pune sula în costă.
A. DE OlHAC, Dict. Etym., r,
p. 270. - LAURIAN & MAXIM, I,
p. 953 & 1372. - E. 1. P ATRTOIU
G. P. SALVIU. tnv. c. Smulţ'i, j.
Coourluiu,
*6
Par" că '� pune sula 'n costă.
A. P ANN, II, P: 159. - GR.
ALEXANDHEseu, maqistr., j. Put·
ua.
Când îl zoresce, îl silesce de a face ce-va.
Lui metire l'epef dans les retns.
Pro». Franc.
SULIŢĂ
VecI! Vodit.
10816
*6
Bate-te cu suliţi de argint că vei birui.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir.,
j. Puina.
VecI! Saătc, Săgitd, sun.
Acelaş înţeles ca la No. 10813.
================== pagina 640 ==================
640
10817
PROVERBELE ROMÂNILOR
Cine este învetat la sapă să nu s'apuce
de suliţi.
Bertoldo apucl G ASTER, Crest,
II, p. 120.
Veef! Călare.
Fie-care să rernână ce l'a făcut Dumnedeu. Mojicul nu
va rîvni la boerie.
10818
Suliţă fără bold nici cum veI găsi.
IORD. GOLESCt1, Mss. II. p. 65.
Adică cumplit fără crudime (GOLESCU).
10819
Suliţa ori şi .unde nu se pote ascunde.
A. PANN, r, p. 29. -HIN'IESeU,
p. 182.
*6
Suliţa în traistă mr se pote ascunde.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir, y'.
Puina,
Pentru minctunî.
10820
De se pote ascunde suliţa în sac.
DIM. CANTEMIR, u-»; II, p.
21.-B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn.,
p. 1822.
Daca nu se va dovedi de ll11l1ClllOS.
10821
Suliţa cu bold timp.
IORD. GOLEseu, JJ1.ss. II, p. 65.
Asem., r- 170.
Adică stăpân straşnic, dar cu îndurare (GOLESCU).
v cqi Căpmeg.
10822
După hărtag cu suliţa în spini.
DIi\:I. ŢiCHINDEAL, Fab., p. 238.
Acelaş Înţeles ca la No. 6875.
================== pagina 641 ==================
TITLURI, JOCURI, REsBoiu
641
10823
*
A pune cui-va suliţa în coste.
Gazet, Pop., 1. No. 266. - G.
POBORAN, inst. j. Olt.
10824
'.1
4
,
VecF Sulă.
Acelaş Înţeles ca la No. 10815.
*
A'I pune suliţa în gât.
G. POBORAN, iust. c. Slaiina.j,
Olt.
Acelaş Înţeles ca la No. 10823.
10825
Cât ajungi cu suliţa.
IORD. GOLESCU, Mse. Iri Asem.,
p.216.
10826
Adică forte aprope.
*De doue suliţe.
P. ISPlRESCU, Leg., p. 82.
Adică cam târdiu, la un ces cam Înaintat.
,Că�lu ca un mort, fără să se pată deştepta de cfLt tocmaI când
sorele era redicat, de doue suiiic.» - P. lSPIRU;�CU.
10827
* De trei suliţe.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 254.
«Când se deşteptă, ce să vedeţi Dsvoatră ? Sorele resărise de mult
şi se urcase ca de trei suliţe.» - P. ISPIHEscu.
SURLĂ
A se bucura.
I
I
J
1
10828
* A da în surle.
M. CANIAN, public. s. Iaş'î.
================== pagina 642 ==================
642
PROVERBE LE ROMÂNILOR
ŞUŞANEA
VcqY Gol.
TABAC
10829 * 6Co1b eşti tu, colb îi şi tăbacu,
GAVR. ONIŞOR, ])j·of. c. Dobro­
veţ, j. Vaslttf1�.
Me înţept tu, dar ŞI eu sunt coltos, tare de olan], te
întep şi mai tare,
Tabac e luat aci ca sinonim de lucru mărunt,
TABARA
10830
* A lăsa tabără.
FR. DAME, IV, p. 135.
Adică grămadă, una peste alta.
<Au plecat lăsând t6te lucrurile iabără.»
TAMBARE
Vcc)î Nnlă.
TARARA
10831
*6
Tarara nernţescă.
P. ISPIRESCU, Snooe, Edit. II,
1879, p. 116. - V ARRON, p. 66.
- T. BĂLĂşEL])reot, c. Stefănesci;
j. Vâlcea..
Când cine-va repetă, fără sfîrşit, tot aceleaşi vorbe, tot
acelaş cântec.
Ve�l'i în Varron, T. Bălăşel şi P. Ispirescu deosebite
variante ale snovet privit6re la acestă dicere.
================== pagina 643 ==================
TITLURI, JOOURI, RESBOIU
SN6vĂ
643
Odată se intilnesce Nernţu cu dracu. Din una, din alta Încep a se
lăuda amÎndol.- Ba că cii sciu un cântec lung şi frumos diceă N emţu.
- Ba eu sciii unu şi mal frumos şi mai lung de cât 81 tău, dicea
dracu.
Ăla că e al lui mal lung; ăla-l-alt ba ca al lui e mal lung.
Scit una, me drace ? Întrebă Nemtu.
- Sciii mă Nerntule, dacă mier spune, respnnse dracu.
- Hai să facem prinsore amîndoi: eu să te pod, pe tine În cârcă
până ţi'i cântă cântecu şi, la urmă, să me porţi şi tu pe mine până
mi-ol cânta câuteou meu. Aşa se vede al cui cântec e mal lung, dacă,
o fi al teu mai lung, ofu remâne eu Înşelat, de te- al purtă mai mult.
în circă.
Dracu se iuvoi cu plăcere, şi. prinsorea se făcu Între el.
Dracu, ţîştf! în spinarea Nemţulut ; mi-se aşeza frumuşel În cârcă
şi Îşi Începu cântecul. El cântă tate cântccile din lume căcl, ve�i
d-ta, el ca un drac ce era, le aflase pe tate din fir până în aţă! 1\n
rog, dracu unde nu se vîră, şi la ce l1LI-l taie capu ?
Şi aşa cântă di-ăou ţn uostru, fi-iar, cada în bîtă, un an Încheiat, la
cântece, În spinarea bietulut Nemt. Nemtu Îl purtă În cârcă, fără să
Beată graîu, Prinsore nu era?
La anu se dete dracu jos din cârca Nemţului şi-I <;lise rinjiud.
Sili acum şi tu Nerntule do·ţI fă damblaua, că ţi·e rîndu.
N emtu u'asteptă să-I <;lică de doue 01'1 şi, numai de căt, hăp ! în
cârcn draoulut şi ÎŞI Încolăci frumos mâinile şi piciorele pe după
g'âtul dracului.
< lşl drese glasu şi îşI începu cântecu :
T(Wa'I'a, tara ra !
Tara l'a, tara ra!
Aşa o incepu şi aşa o ţinu tot intruna un an încherat.
La anu, dracu îl întrcbă:
Mal al mult, m e Nemtulo ?
.- Eeeee! he l drace, drace! am de furcă, eu nici n'am inceput
hine!
Dracu Înghiţi şi N emţll îşI luă cântecu Înainte!
Tara l'a, tara'I'a
, Tw'a ra, tara'I'a!
o duse aşa alt an Închelat. şi aşa făcu doi anI În c[Lrca dracului.
La doi ani, dracu Înt.rebă iar pe Nemţ:
- lIlai ai mult, me Nemţule?
-- Mai am drace, mal am, cum să n'am!
Dl'i1Cll înghiţI Iar În sec şi Nemţu ÎŞI luă Iar cântecll r
Tw'a·ra, tara'l'a!
Tara'Ta, t(tr'(t·ra!
Şi o mai tărărăi N emţu alt an intreg În cârca c1racnlul. La ăI d'al
trmlea an, dracu iar Întrebă pe Nemţ:
================== pagina 644 ==================
-- Şi adică, mal al cle gâncl sa staI mult în spinarea mea, me
SClIlţule
- Până mi-o! isprâvi câutecul. Oe nu ne-a fost prinsorea aşa '!
Ba aşa, dar mal al mult '?
- Sunt la jumătate.
-- Bine sa vedem!
Şi dracu Înghiţi În sec, Iar Nemţu Începu Inr să tărărăe. Şi o mal
tărărăi, ciustiţl bocrr, alt an Încheiat, în cârca bîetulur drac, şi făcu,
nicr mal mult niuI mal puţin, de cât numar patru anişort în cârca
lUI michicluţă.
La ăl d'al patrulea an, dracu. Întrebă Iar pe Nemt :
- Până când al să me l1l'LI tăI'ăL'ăl ULl tararana aia afurisitii, me
Nerntule, că mf-af înipuiat urechile şi nu-al rupt şalele '?
_.- Până mi-oi cânta cântocu. Ce 01' te supăraşî, mă drace?
- Supărat, nesupărat, eu te Întreb mal al mult la istoria ala de
tarara ?
- lI1:aI am, negTeşit că mal am; da ce'?
- Nimic,
Dracu înghiţi şi merse Înainte cu Nemtu În cârcă. Il mal purtă
un an de t;lile şi N erntu Îl mal cântă. tararaua luI alt an la ureche.
Şi aşa se făcură cinct anf cle când Nem ţu cânta tararaua şi de când
dracu îl purta într'una în cârcă Ţi-era mai mare mila, să vedt pe
bretu drac cocoşat CLl namila (le Nemţ În câroă !
La cincI anr, il umpluse necazul pe hletu drac şi lat· întrebă pe
Nemţ cu biuişoru.
- lI1e Nemtule, lasă gluma la o parte şi spunomî drept, cât mal
al la afurisi ta ala de tarara ?
- Mai am mult drace. mai am de vre-o câţl-va anî l
Dracu nicI una, nicr alta: poc! cu Nemtu de pămînt şi, tiutiă!
hăete. Dracu fugi de frica Nerutulut şi nici în urmă DU se mal uită.
Nemţului îl plesniră şi nădragiI în cur, când îl trînti dracu de
păment, aşa de cu sete îl lepădase.
Şi d'atuncî a rămas de au Nemţii tur-n uădragilor petecit, şi tot
de atuncI a l'emas şi vorba cu lare{?'rma ncmţesc!t.
,
t
I
64-1
10832
PROVERBELE ROMÂNILOR
TĂRBACĂ
*L:-.
A da prin tărbacă.
G. P. SALVIU, tî!t'. c. SlJ!t�lţ-t,
j. Covu1'luL.
A luâ la tăr·bac/t.
L. ŞĂINEANU, Dict., p. 797.
10 A'şi rîde de cine-va, a'l lua la vale.
2° A'l bate.
Un obiceil1, pe care '1 Întîlnim, În t6te ţel'ile locuite
de Români, a dat nascere 9-icerei ce ne ocupă.
================== pagina 645 ==================
TI'rr.URI, .roouat, REsBolu
64,5
In Tera Românesc(l si, în deosebt În judeţele Rimnicu­
Sărat, 'Ialomiţa, Bl'i:âb: Prahova, Ilfov, 'Vla�ea, e obiceiul
ele a se cllt cânit prin tărl.acă, în \lioa de TJUUl după 1i1-
satul seculut.
După cum ne arată Dvna Nădejde, pClIlfL acum C:lţ'i-va
anî, se aşcdau în acea <;li, în Bucuresct, două tărbace :
una la bariera, Herăstrău şi alta, în mahalaua 'I'abact.
'I'arbaca constă elin două lemne destul de g1'6se şi lung],
cam ele vre-o pntrn metri, cad sunt ţinute în sus, Îm­
preună la vîrf, de eloi bfl.l'baţL Lemnele al'l la capătul ele
sus câte un belciug, prin care trece o funie, ale c;1,1'el
capete sunt leg;tte de alte done pr;l,jin'i, ţinute în sus
de alţi doi inşi. Frînghia care se cobora în mijlocul celor
doue lemne dîntâî, e răsucită, şi are Iăsat jos, un loc
cât pote să intre corpul câneluI. Latul se numesce ,jlljC:iî
sau jU,qătt. Lumea, In;),I ales btl.eţiI, prind şi aduc cânif
la tărbacă. Animalul este vîrît cu mijlocul în laţ, Pe unele
Iocurt omeuii au si un instrument de lemn cu regliturl,
de-a curmezişul, cu care frecă partea dindărăt il crmeluI,
mustrându'I cu tot felul de cuvinte glumeţe. In urmă �eI
doi inşt cad ţin capetele funiei cu prăjinsle le trag,
laţul desucindu-se învîrtesce animalul până se desucesce
toti'l funia, şi cânele scapă, ameţit, năuc, şi de mal poto
umbla fuge. Adesc-ort însă cade mort în urma, chinuluI
b. care a fost supus.
Domnul S, Popescu ne dă În Şezilt6rea, o descriere a
jujeulttt, ust-fel cum se obicînuesco în comuna Tona"
j. Ialornita, descriere care nu se deosebesce Întru nimic
ele cea din Bncurescî.
In Dobrogea şi, În deosebi, în satele rornânescf Înşi­
rate pe malul Dunărei, în cea dîntâî <;li a postului mare,
care \li se numesce jljeii., se chinuesc cânit Cel, şi în Tera­
Itomân escă.
D. Bolintinellu, în crLletoria sa la RomâniI din Mace­
donia, spune efI. la Românii din Tesalia, ]J![aceclonia şi
Albania e obiceiul ele a se bate dniI în o anumită, <;li,
elin luna lui Febrml.rie,
D-na Nădejde, clupit aflrmllrile vestituluI Între RomLlnI,
Badea Câl'ţan, ne aratrt. ctl. acelaş obiceIu se Întîlnesce
în 'ŢeJ'(t-Păgă?'({f;ulu'Z.
In privinţa origineI acestuI obiceIu sunt doue p;lrel'i
cu totul osebite.
Cea. mal l'esp[ll1c1itrl., şi cea. mal proba.bilă În acel aş
timp, este Ctl. obiceIul ele a se ela câniI în tă1'baci:'1. obi­
ceIu curat 1'0111[l.11eSC, ne vine în linie dl'epttL ele la Ro-
43
================== pagina 646 ==================
640
PROVERBELE ROMÂNILOR
maut cari, băteu şi Jîllşii cânif la o anumită dată, Cânit
s' ar băte fiind-că ne-pădind bine Capitolul, acesta era cât
p'aci să fie luat de Gallf dacă gâscele nu ar fi dat a­
larma. 1)
Ceea ce ne îndreptătesce a crede că acestă părere este
justă, este faptul că, în deosebite localităţi şi, mai ales
în Vlaşca, în "lioa când se dau cânit în tărbacă, gflscele
sunt căutate cu o deosebită ingrijire, şi chiar în unele
sate, plimbate în căruţe în mijlocul urărilor şi sub pri­
virile bine-voitore ale locuitorilor.
TĂRBĂCELĂ
Vedt Cură.
10833
* A da în tărbăcelă.
P. ISPIRESLU, Leq., p. 3(i. ­
LAZAU ŞĂJNEANU, Semas., P- 3fJ5.
:;:
. A" dă prin tci1'băcelc't.
G. POB0RAN, in». c. Slatina, j
Olt.
A luit în târbăcelâ.
P. ISPIRESCU, Leg.) p. 108.
*6
A'l dă nJu în hlliârcelă.
GAVR. ONISOR,1)1·0f. c. Similo,
j. Tutooa. '
A trece elin [Jlwâ în gU1'â ca cânit pnn
t(lrbc'tcel cl.
BAROKzr, p. 40.
Acelaş înţeles ea la No. 10832.
') Tan to silentio in summum evaserc est non custodes solum Iallerent,
sed ne canes quidern sollicitum animal ad nocturn os strepitus exitarent,
anseres non fefellere, quibus sacris Junonis in summa inopia cibi tamen
abstinebatur, qme res saluti fuit. - Tit. Liv. V, p. 7 I.
\
================== pagina 647 ==================
TITLURI, JOCURI, Rl1:SBOIU
647
Vru el să le spue cine a fost brosca, dară nu'r deteră răgaz, caci
Îl luai; vorba d iu gură, şi' l cam dedefi in Iă?'bc!celă cu grafurI care
mal ele care păcălitore. - P. ISPIRESGU, Leg., p. 36.
A TĂRBĂci
10834
*
A tărbăci pre cine-va.
1 J A' SI bate .i oc de cine-va; a'I trage o săpuuelă,
2° A'l bate.
A SE TĂRBĂCI
10835
A se tărbăci.
r. ISPlRESCU, Leg., p. 129.
A se murdări.
«Scrofa, făcu ce făcu, se svircolt prin ăl norolu şi se tdrMti, de
nu o mal cunosceal , scrofă e, 01'1 ee dracu e s . - P. 1I3PIRllSCU.
10836
*M T' v
Oş- eca.
Poreclă ce se dă m ilitarilor cu idei ruginite, proşti şi
sentenţioşt.
C' est 1,(1l Ilamollot.
P1"OV. Franc.
TARE
\'eql Cap. tr, c. Tare.
10837
Cel mal tare r6de osul cel mal mare.
IORD. GOLESCU, lJ188 , II, p. 77.
Adică cel mai pu teruio ieu parte mai mare (GOLESCU),
================== pagina 648 ==================
648
PROVERBELE RO�ÂNILOR
10838 * 6 Cel mai tare e ŞI mai mare.
H. D. ENESCU, îno. c. Zamos­
tea, j. Dorohoi, - 1. MAR1NESCU,
in». c. Bradu-ile-jos, j. Argeş. ­
C. NEGRUZZI, I, p. 248.
Vec}l J1./arc:.
Puterea îţi aduce cinste şi rnărire ; cel avut e ŞI mal
respectat.
10839
*
Tare şi mare.
P. ISPlRESCU, Leg., p. 12B.
Acelaş Înţeles ca la No. 10211.
«Ajunsese C8, el să n.e tare şi m(wc în pădure. Nil eră cîne sa 1
ste împotrivă. ne multe o rf nn venea cu slilele p'u-casă». - P. 1;;1'1-
Rr<SCU.
TATĂ
VeeF Ar/lll'lsar, ClirbltIt e,
.Jl/iga7� Jf(lldovalt, a A/ud,
J.VUIlt/i, Rus} SO/JlI1} SuJltt,
Vtlc:/i.
10840
Bine-cuvintarea tatălui întăresce casele
fiilor, eră blăsternul mamei le desră­
decineză temeliile.
1. ION icsou, Cad. Cit., II, I'- 87.
Acelas inteles ca la No. 10552.
Acest:1 \1i�el'e este luată întocmaî elin Biblie. V e�lI Si­
rah, III, 4.-- VII, 1O.-XII, 14.
10841
6
Blestemul de tată
Ca stana de petră.
G. DEM. TEODORESCU, Poes.
Pop., p. 408.
VeeF lIlumlt.
Acelaş înţeles ca la No. 10840.
================== pagina 649 ==================
10842
TITLURI, JOCUFI, RESBOIU
Bl ăstemul de la tata
Tn lume n'a fost \T'O dată,
Aşa'). În Ţera Româuescă,
11 ndc't pânea voinicescă,
S'arbă să se pomenescă.
Poes Pop.
Până tata ură
Copiii se satură.
649
10843
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 60.
Arată ne-răbdare şi ne-plăcere (GOLESCU).
Pe capul tatii nu me duc de geba.
A. PANN, Edit., 1S89, p. 13;
r. p. 54.
Când nu vrem să facem ce-va fără resplată.
- El bine, dar ce-mi dat? betrâua Întrebă.
Că pe capul tati'! nu. mi! duc de qcba.
- Bucuros, respunse pe loc votu fi gata
Să'ţI dau o pereche papuci galbeni plată.
A. PANN.
10844
Ce folos că tată-ten a fost om, daca tu
eşti ne-om!
LAURIAN & MAXIM, II, p. 401.
Ce folos că tatc't teu a fost om de tn3băj
daca tu eştz mariafoi«.
P. ISPIRESCU, Rev. 18t., II, p.
146.
Vegi DOllln.
Acelaş înţeles ca la N o. 9976.
10845
*Ficiorlu cu doi tătăni armâne fără fes.')
D. DAN, etiui: c. Necee:«, Ma­
cedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 1558 & 1559.
1) Băetul cu d ol taţi, remâne fără fes.
================== pagina 650 ==================
650
10846
PROVffiRBELl< ROMANILOR
Commumiter negl igitur quotl commumier posei­
clet'ur.1)
Pl'OV, Lat,
L' cîne dtt commun est le plus mal bâi«.
Proo, Fm/lc.
Unde da tata cresce carnea.
LAURIAN & .MAXIM, I, p. 456.
Veqi Jlfltl/lll.
Acelaş înţeles ca la, No. 10337.
10847
Tata sa trăîescă, capete multe.
IORD. GOLESC:U, lvIss. II, p. 68;
Asem.) p. 195.
Adică când cel mal mare îşI are puterea sa nu ne
pasă de păgubi, având capitalul întreg (GOLESCU).
10848
Vino, tata, să'ti aret moşiile!
IORD. GOLESCU, J.\IIss. II, p. 10.
:;:
Hai, tatâ, să'ft aret moşiile!
Medor P. BUDIŞTEANU, j. Il­
fov.
*.6.
Vino, taiâ, scZ'fi aret hotarele.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.. [,
Puiua,
Hai, taiă, sâ'f'f ([ret hotarele.
V. ALEXANDRJ, Teatl'., p. 623.
Se \lice pentru cel ce vor să S9 arate că sciu mal
bine, de cât cel betrânt, cele trecute (GOLESCU).
1) Nimeni lIU îngrijesce ele lucrul care aparţine tutulor.
================== pagina 651 ==================
TlTLUR.T, JOCURI, RESBOlu
651
�
re; 'Ar}�'1:J.lCI.'1. 1)
Bus JYIinervwn.�)
Prou. Elin.
i-;« Lat,
10849
C' est Gms·Jean (]ltl rcmontre el Bon cure.
P/,Ol1. ji'rc{)/c.
Vino, tată, să'ţl aret pe mama,
A, PANN, ur, p. 15·1.
* /2-
Huide, tatâ, s(i'{[ ara pre mama,
C, NEG[WZZJ, I, p. 250. -
E. I. PATRICJ1J, înv. c. Snndţ'i, i.
Coourluiu.
Acelaş Înţeles ca la No. 108'+8.
Piecem. natan! doces.3)
Proo, Lat.
10850
�:
. Hai, tată, să'tl aret ţîţa mamei.
1. BĂNESCU, prof. j, RomaJl,
Acelaş înţeles ca b No. 10849.
10851
*,0.
Ce feliu e tata e şi fiul.
(ili. ALEXANDRESCU, nuunsi»: ... J.
Piitua.
Vec,ll 11/ulJlit.
Acela§ Înţeles ca la. No. 10340.
(De'), r.p�ij, rr;'Y.A'J.�,0e; Cl.lYOe; we; %'Y),lOC; SJ,.Ol,
O'JX Î)\) "(S')OltO ZP�fljtO� Sit X'XX(1) nIJ.t(Joc;.
En/'ipid.
1) Porcul (învată) pe Minerva.
") ldem.
3) Vret să inveţî pescelc să inuotc.
================== pagina 652 ==================
652
10852
P!WVERBELE ROMÂNILOR
-----
Nunquam ex malo pa/re bonus filiu».
Prov. Lai.
Mancia vota se se face lu ciace şi lu
rnaîe.")
D-r Fa. MIKLOSICH, R1I1n. Un­
ter., r, p. 13.
Iti
Cea dîntâî greşelii a unul om se tertii.
A se udăogă ca variantă la N o. 5941.
N e-asemena re între părintî ŞI copii; cei d'întâl adună
şi ceî-l-alţt risipesc.
10853
10854
Per una oolte SI: perdona.2)
Proo. Itai.
Fă-me, tată, să'ţi sernen.
GR. AU;XANDRESCU, rnag·iliij·., i.
Putna.
Vedî 111,,111/1.
Tatăl aduce paiele ca aurul, fiul resipesce
aurul ca paiele.
D-na E. B. MAWR, p. 107.
li
1
A pere auare, fils prodique.
Pron. FnlUC.
A padre quadaţmatore, figlio spenditore.3)
Prov. n«.
A padre qanador, hijo despenâedor.rţ
Proo. Span,
') Odată să se face tatii şi mamif ,
2) Pentru odată se Iertă.
") Părinte stringetor, fiu risipitor.
4) Părinte strîngător, fiu risipitor.
================== pagina 653 ==================
TITLURI, JOeUUI, RESBOIU
H1as ein Vater kann erioerben,
Kann ein boser Soim 'ce1'derben.1)
Pror. Germ.
A miserlu fatlicr, mal.es CI prodiqal son.2)
Pro». Eu!}l.
653
10855
;l:t:...
. '- Hal, tată, să te vînd!
- Cum, băete?
- Cât o să cer eu nu te cumperă ni-
meni.
D'na Z. JUVAUA, c. Fed('sd, j.
T'utova,
*
Hai, tată, set te vînd!
10856
Acelaş înţeles ca la No. l03t7.
*Urît tată l'a făcut (a avut).
A PAXN, II, p. 130.
*6
Urît tată a mat avut.
P. Isr-ransctr, Le!}. I, 1872, p.
180. - Ga. JIPEseu, Lumina, J,
P: 264. - G. POBORAN, inst. c.
Slatina, J. Olt.
Urît tată a avut,
Să'z semene r« făcut.
A. PANN, I, p. 4 - Ha"!E­
seu, p. 184.
Când un 011] e urît la fa.ţă.
10857 *Prost tată a avut.
Pen tru cel prost, şi, precum ma.i, Q.ice Românul: totă
a lu'i nerodie, îi, e de la părin[i moşie.
1) Ce p6te câştiga un tată, pote strica un fiu reu.
2) Un tată sgîrcit, face un fiii risipitor.
================== pagina 654 ==================
654
10858
PROVERBELE ROMANILOR
In nădejdea tatii m6re mama.
A. P ANN, sa«, 1889, p. 59;
III, p. 73. - HIN1;'ESUU, p. 117.
Nu 'ţi lăsă afacerile în sem a altora.
10859
In nădejdea tatii rernăne mama sterpă.
P. ISPIRESUU, Leq., T, 1872, r-
174. - HINT]�SUU, I'- 116.
*6
Cu nădejde« iatei remâne mama sterpă.
G. M .. \DAN, c. Truscni, tin. Ohio
siinifi:î, Basarabia. - C. 'rEODORE'
seu, înv. C. Lipova, j. Vasl'U't��.
Acelaş înţeles ca la No. 10858.
10860
*6
In nădejdea tatei r ernăne mama fată
mare.
GR. POIENARu, inq. i. Bn.zih'i.
Acelaş Înţeles ca la No. 10859.
10861
Tatal dece fii hrănesce,
Şi le împlinesce t6te;
Dar pe el, de sărăcesce,
Un fiu a'I hrăni nu p6te.
A. PANN, II, p. 41. - HIN't'E­
seu, p. 185.
*
Un totă pote eă hrănescă (Zece fii) dar dece
/it 'nu pot scz hrănesccZ un tatc/'.
Veq'( Stdpâll.
10 Arată dragostea părinteluî şi lipsa de recunoscinţă
a copiilor.
2° Acelaş Înţeles ca la No. 107Gl.
================== pagina 655 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
655
Un padre alimenta dieci fiqli e dieci figli non
])088011 alimentare un pcalJ'e.1)
Prov. Neapol.
Un padre para cten hlejo», V no cien hijos para
un ]Jacler.2)
Pro». Span.
Etil Valer kan» ehe}' eehn ](incler erndhren,
als zelm Kinder einen Valer.")
Pi'OV. Gr}')1/..
In uau po pli iqiunsch. uutrir diescl: affcns, ca
eliasel. affons in bau.4)
Proo. Rctoromanş.
Een uader Ican. beţer tien Idnderen onderhonden,
dan tien Linderen eenen vader.5)
Proo. Olarul.
10862
*Ce 'I-o fi tatii 'r-o fi şi marniî.
D·na EUGENI,\ ZANNll, c. Bucu­
resei, j. IUOl'.
Oe va fi unuia va fi ŞI altnia.
10863
Cari ţi-u tată, mulă?
Eapa n-esti mumă. fl)
PER. P APAHAGI, Zweit. Jahrcs.,
p. 155.
Vcdî . .1 rm.ăsar.
Acelaş înţeles ca la, N o. 1291 & !fj02.
') UII tată hrănesce dece fir si dece fir nu pot hrăni un tată.
2) Un tată pentru o sută de fir, '�i nu o sută de tir pentru un tată.
3) Un tată p6te mal de grabă să nutrescă dece copii, de cât dece
ca pir un tată.
4) Un tată p6te mal de grabă să nutrescă (fece copil, de cât dece
copil un tată.
5) Un tată p6te mar bine să întreţină dece copil, de cât dece copil
nil tată.
6) Care ţI-e tată, catîră? - Iepa mi-este mumă,
================== pagina 656 ==================
656
10864
PROVERBELE ROMÂNILOR
--------
* A înveta pe tată seu să facă copii.
D-na E. B. l\'IA WR, P 76.
*
Set înveţt pe tată te�l set facă copil.
Maio)' P. BUDIŞTEANU, j. Ilfov.
Când vrei să învetf pl'e unnl lucruri pe care le scie
mai bine de cât tine.
10865
:l:
. Bucăţică ruptă (din) tată-seu.
BENGESCU, Con». iu«; XI, p.
60.
Arată o mare asemănare între tată Şl fiu.
10866
*""
Isbit capu lu tată-sa.
A VR. CORCEA, paroh, c Coşteiu:
Banat.
Acelaş înţeles ca la Nu. 10865.
10867
*E tată-seu în picere.
Acelaş înţeles ca la No. 10805, cu deosebire că nu se
dice de cât atunci când tatăl a murit, şi se adaogă de
obicem : să ntt fie de o mceură.
10868 * ""Samenă cu tatu-so, numai potcapul îi
lipsesce.
GAVR. ONISOR, prof, c. Avrd­
mesei, j. Tuiooa.
Când mumă-sa nu l'a făcut cu tată-seu.
10869
Par'că 'i-a făcut un tată şi o mumă.
A. P ANN, II, p. 136. - HIN-
1'I!;SCU, p. 184.
================== pagina 657 ==================
D-ul't Z. JUVARA, cont. Fcclcscl,
j. Tu/aw.
Sunt de o potrivit. Se \lice 111:11 ales pentru cei reI
Rall proşti.
TITLURI, JOCURI, RE.3BOIU
*
Par' câ sunt de ttn tatc(, Şl o l1Ut111ă.
657
l'
,
,
f
.'. 6
10870 '1' Făcut de noue taţi şi isprăvit de un că-
lugăr bet,
I. ARBORE, ing. c. Bnzf11, j.
Bnzc?i.
;j:6
Inceput ele dece taCt şi sjZrşit de Wl călugc'ir
ch'Zor_
D-na V. BUDIŞTEANU, i. Ilfov.
Fecîor de lele Şl cu apucăturt rele.
10871
:l:
"Na ţi-a gata,
De la tata.
Maiol" r. BUDl:;;TEA�'U, i Ilfov.
1 ti E lucru gata.
2) Când socru trăesce cu norii sa.
"'6
10872 ·1·' A cere pe un lucru cât dracu pe tată-seu.
D-na Z. JUVARA, c. Feclesci, j.
Tutalla.
Vecii !illtllU!.
Vrend să arăte vechimea trebeL
Adică mult maî mult de c[Lt i se pote da.
L
1
'1
i
I
"1
10873
:;:6
De când tetea flăcău.
E. 1. P ATRICl.U, îu», c. Snmlţ'i,
j. Cocurluiu:
================== pagina 658 ==================
658
PROVERBELE ROM��NILOR
10874 * 6Mi 'i ca şi un tată.
C. TEODORESCU, in», c. L1]JON{,
j. YaslllIu.
:Me învaţă bine, ingrijesoe de mine.
fâ975 * 6Se lepedă şi de tată-seu.
TUL. GROFŞOREANU. Jil·Of. com,
GCt/şa, comit. Arod, Unqaria.
Nu vre să scie de nimeni şi ele nimic. Se \1ice mai
ales pentru cel egoist.
*6
10876 Par'că am omorît pe tata (rnoşu-meu).
TEODORESCU-CI-IIHILENAU, in», c.
Brosceni, J. Suciara.
Vee)l 1111illlil.
De un bărbat când îi merge reu.
"
•
1:
I
,
10877
*N'are taica (tetea) ca ţi-ar da.
Când ni se cere un lucru care nu stă în puterea nes­
tră ca să'l dăm.
Veg.i DIM. STĂNcEseu, Basme, p. 94.
N'AI MÂt\CA CEVA
Dus pe gânduri e ţigan ul
Că'I bolnav un purădel
Şi ca tată, ce să. facă,
Şede bietul lfmgă el.
.- N'ai mânca ce-va l'iutrobă.
-. Val eu, teteo, ba'ş mânca
Nisce pul cu crulama.
N' are tetea cei 1t ar (/(t.
Dru-ă brânză cu smântână,
D6mue, teteo, tare 'mf place l
- D'apot mie purădică :
Dară n'am, de, n'am ce'ţl face.
N'am de aste, dragul te tel,
Că ţi·aş da şi pre ţi aş da
Ian mal spune şi alt ce· va.
*
./
i
================== pagina 659 ==================
TITLURI, JOCURI, RESEOIU
- Vale ă, teteo, dă-rut atuucc
Pâne caldă şi cu mfere.
- Val, l.ăctc, 11\.1 111<:11. cerc,
Efi nici pâue u'am săracul,
Dară miere dunde dracul!
*
- Lasă. teteo, dămr atun ce
O bucată de fi'iptnră
F'ai-'cnş trage aşa fierbinte
O bucată, seir, prrn gnră_
- Her, şi tetea ţl-ar rnâuca ,
N'are tet ca ca 11-({1' d«.
Spune-un alt-fel de mâncare
Numar el'astea să nu fie
Iţi dă tetea 'udată mare.
*
- Dă-mi arunce dar, tetico..
Să mănânc nisce plăcinte
- Huue's, dragă, Domne sfinte,
Dar de geba mi-al mal spus.
Că nici d'asre, dragă, nu's.
- Dă-ruf atuuce dar căpşune.
- Va leu, dragă, ş'astea's bune,
Dar prin luna lUI Răpcruuc
Dracu-a mal v edut căpşune ?] ..
- Cum, meI teteo, asta nn e,
D'aste-l-alto �licr că n'ai;
Eu căpşune vo iii să'm) dai.
De nu'mt dar atunee mor,
Nu, să scit de dorul lor!
- Aoleu, ţiganul dice,
Cum si .. mori cu doru'n tine?!. ..
Taci. băete, taci, mar bine!
Ţine'I, Domue, bala 'n ase
Pân ce-al' fi căpşunf frumose.
T. SPERANŢIA, III, p. 88.
659
10878
:j'
. Canda Ti văternai tata-su.')
D. A. MILESCU, siud. c. Gopcşz,
Macedonia.
Stă posomorît, supărat.
1) Par'că îl a vătemat (murit) tată seu.
================== pagina 660 ==================
660
10879
PROVERBELE ROMANILOR
Că n'am gândul tatei.
P. ISPIRESCU, Iu». Isi., I, p.
Mi6.
Când nu poţi SCI ce ghndesce cine-va.
10880
* A fi tată.
A. P A:\N, II, p. 34. - Hrn­
'[ESC:U, p. 11G.
AdicrL bun, bLiD el.
Fii tatrZ celor bun) 5i bicru celor 1'81.
10881
*Călcă în urmele lui tată-seu,
COllV. Li/a, VII, r- 8-1.
Are apucăturile pre care le are sau le-a avut tatCL-Sell..
TEPĂ
Vc1' Ap{l, 1110)1,', Olt, r;·
/{tllt.
10882
*6
Apa (trage) la matcă şi omul la tepă.
E. I. P ATRlCtU, în». c. Smulţ-!,
j. COV1.wl1.dn - ZAMFIR NEGOESC:U,
[n'O. c. Jîdent, j. Rimnicu-Sărai>«
I. ARBORE, ing. j. Btm1fi. - C.
TEODO[tE�C:U, in». cam. Lipooa, j.
Yasl1iHî.
*6
Aprt merge la maică şi omul la iepă,
C. POSSA, stiul. c. Humulesci,
j. Nem(lI.
*6
Omul t« tcpă şi apa la maică.
Seniin, Centr. Bucur., CI. VII,
prin P. G3,RBOVIGEANU, pt·of.
================== pagina 661 ==================
TITLURI, JOCURI, RltsBoIU
*6
Trage la tepcr ca rîul la moică.
G. POBORA'N, iust. j. Olt.
Omul elin proşti ori şi cât I'at îllveţa el tot într'a. lui
o c1ii
A se adăogă, ca varianta, la No. 380.
*6
10883 A'şi da în tepă.
E. I. PATRICIU, înu. c. Snmlţ·t,
j. C0V1lrl1Ihl.
*6
A'Şl trage la tepcZ.
G. POBORAN, iust. i. Olt.
Acelaş înţeles ca la N o. 10882.
*6
10884 Fie-care trage pe tepa sa.
S. I. GROSSilfANN, Dict., p. 191.
- GEl. ALU'ANDRllSCU, maqist«,
j. Puiua.
Acelaş înţeles ca la N o. 1088;3.
TERAN
Vedf Arendas) DltIJlllt:�lct't.,.
3/ort.' '
:l:6
10885 . Ţ'er anu 'I gât de găină, Iar boerul picior.
E. J. PATHrcfu, în». c. Sm1d17,
j. Covm·111'i11.
Adică ţeranul, ele şi mal sărac, dar mal anevote lasă
S[L se perdă ce are pe lâng[L dînsul, după cum şi gfdul
g[Line'l carne nu pre are dar anevoIe golescî osul. Pe când
boerul cle şi cu avuţie, clar îlldati'L sărăcesce, ca şi picio.
rul găine'l cu carne multă, clar îndată 1'8m&ne osul goL
44,
================== pagina 662 ==================
602
PROVERBELE ROllrÂNILOR
10886 * 6Ţeran de la teră cu limba amară.
C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa,
J. "Vasluln.
Ţeranului i se amăresce limba de necazuri, mai ales
în -timpul muncel.
10887 * 6Ţeranul muncesce tot anul
Ca să capete banul.
V. A. }<�ORESCU, c. FoUiceni, i.
Suciaua.
Arată cât de mult trebue să muncescă si să se trudesoă
ţeranul pentru un c:1ştig de nimica.'
10888 * 6Ţeranul când merge tropăiesce şi când
vorbesce hodorogesce.
1. OREANGĂ, Amint., p. 113.­
C. C. BUNGEŢJANU, st·url. c. Coso­
veţ, j. Mehedinţi. - G. BĂNU­
LESCU, fnv. c. Pieiroşiia, j. DÎ1n­
booita.
:pice ţeranul de el însuşi, dar mai ales moşnenit (ră­
zeşit] de foştii clăcaşt sau de cei mai cu puţină dare de
111:1nă de cât dînşit,
10889
Boierul când 'i-e forne se plimbă, ţiganul
flueră, teranul îşi bată nevesta.
D-na Z. JUVA1{A, cam. li'erlcsd,
i. Tutoua.
VeeF FOllle.
A se adăogă acestă variantă la No. 8490.
*6
10890 Ţaranul nu scie ce e şofranul.
C. TJ<:ODORESCU, în», c. Lipova,
j. "Vaslt!!1!.
Scie ţeranul ce e şofram,tl!
G. DEM. T�;ODORESCU, Cercei ,
p. 32.
================== pagina 663 ==================
TITLURI, JOCURI, RESEOIU
*6
Ţeranul scie ce'i şoframul?
(-j63
l
,
1
1,
I
"
,
;
1
I
,
r
,
I
,
l
I
t,
GR. ALEXANDRESCU, maqistr, J.
Putna.
6
Dm' mocanul,
Ca ţeranul)
Nu scie ce e şojnlnul.
G'�I?EM. TEODORESCU, Poes. POJl.,
p. 4/;J.
Ve4' Crooa», 11fown, ilfo­
eoJt1l2) liga",.
10 Pentru cel prost.
2') Arată prostul traru al ţera,nulul, în asemănare cu
vieţa pre care o duce tîrgoveţul.
TemnnZ lW, scie ce e şofranul, nicf tîrgoveţul ce'[ părluretu}.
Vilain ne set qu' esperons »alent.
Pro». Franc.
IVas uersteht Cut Bauer vom Safran? 1)
Pro». Germ,
lVat ioeet een beer van slJoren.2)
Prov. Oland.
TERĂNIME
10891 * 6Ţerănimea e talpa casei.
GR. J1PE3CU, Opinc. p, L
Adică temelia naţiei. De la ţerEmime atîrnă sorta şi
puterea acesteia.
1) Ce scie leranul de safran.
2) Ce scie �1Il ţeran de pinten!.
================== pagina 664 ==================
064
PROVERBELE HOMANILOH
TERANCĂ
*6
10892 Ţeranca e albina casei.
D-ra Ee. Şr?MAN, fnv. G. Adam,
,j. Tutou«.
Arată vrednicia ţern,nce'L
TIATE
10893
*6
Băua, tiate,
N'ai ce'rni face!
AVR. COReEA, paroli, c. Coşieiu,
Banat.
Se elice când voesce să arate nepăsarea de cel mai
mare in rang, avere sati vîrstă, cărut însă nu't este da­
tor, cu nimic, a'I face serviciu.
Tiate, se pronunţă, ciace, şi are Înţelesul ele «frate
mai mare». A se asemăna cu cuvîntul Lstrian, cioce.
Btiua, însemneză: «a pute dar a nu voi să facă ce-va».
ŢINTĂ
10894 * 6Ţintă.
1. CREANGA, ro»; p. 200.
ŞczeU61"c, 1, p. 263.
Adică drept.
«Se uIta tinta în ochii fctet.»
«S'a dus tinta la casa moşulut.»
«Cu ochii ţ'intd la foc.»
TÎRGOVET
"'6
10895 -1- Tîrgovetul nu scie ce 'I pădureţul.
C. 'CEODORESOU, în». com. CUy­
sesci, j. Vasl'wh�.
10 Adică nu scie ce e grell. şi reu. Câţi ţerani mănâncă
reu şi chiar păd ureţe cu măm:�Llig(L, în timpul muncel.
2° Sunt lucruri pe cari şi omul ele la tîrg nu le scie.
================== pagina 665 ==================
<Ţel'anul nu scie ce e şofrauul, nicI tÎ1·pove.('td nn scie ce 'i ]Jr7dn­
rciul» .
C. 'rlWDORESCG, înv. c. Lipova,
j. Yasln'1.t.
1
j
10896
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
*6
Ttrgovet
Cu pănea 'n bet.
('65
F
!
,
t
1
'I'îrgovătul nu scie cum se Iucreză greul, CI numai se
duce cu beţul în miinii la pitărie, de 'şi cumpără pânea
ele-a gat:1, şi plecă cu 8CL a-casă, cre�lenel cii griul se se­
ceră cu beţul. Aşa <;:1ic sătenii.
TOBA
Vedf Două, 1I1o!r!ova, Spi­
riare , SI/ni.
10897
*6
Bate'i toba la cap, bate'i-o la cur, la el
tot una e.
E. t. PA'rRICIU, în». c. Smnlţ'î,
j. Conurlniu:
r
Ca S{L arete pe cel care, ori câte i s'ar spune, tot pe
a lui o ţine.
*6
10898 A bate toba în tîrg şi la rnoră.
G. POBORAN, inst. i- OU.
A da de scire la toţi, a ela sforă în ţertL
IORD. GOLESCU, .Mss. II, p. 70.
10899
Toba, cu o lovitură numai, nici cum
eţi cântă.
1
1
1
Adică" cei rei, cu mică podepsă nu se înţelepsesc
(GOLEscu).
10900 * 6 Că dor n'o să 'mi bată toba 'n catane.
ST. TU'l'ESCU, înv. c. Caiancle,
j. Dolj.
Am scăpat de belea, nu'mt pasă.
Joc de cuvinte asupra cuvîntului catană, sinomm de
«armată» şi numele uneI comune din Dolj.
================== pagina 666 ==================
10901
__ � __ PROVERBELE ROMÂNILOR
S'a sfetit pe tobă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 64.
Adică. tuţi s au pus pe bătăî, şi se \lice când toţi,
din tote părţile, bat unul pe altul (Got.ssou).
10902
* A bate toba 'n teră.
1. ARBOR.E, 'ing.,j. Buee«.
* A bate toba )11, sat.
l\;Jaior P. BUDIŞTEANU,.f. Il­
j01).
Vec,li ('l0puI.
Pentru unul care nu p6te tăce,
«Nu 'I spune ăstuia: că bate toba 'n sat.»
10903
*,0.
Ca praful de pe tobă n'o să se alegă
de voi.
V. RiMBU, Vnl'. e, Branisce, j.
Dimbooiţa.
o să ve prăpăditt cu totul, nimic nu se va alege
de voi.
10904 *Făcut tobă de bătăi.
P. ISPIRESCU, Lrg. 1, p. 147.
ToM de bătute.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 124.
10 Bătut ele totă lumea.
20 Bătut într'un mod înfricoşat.
Faire de la pe au cl'un bonhomme ttn tamhour.
Prov. Franc. X VT-e Siecle.
================== pagina 667 ==================
«Dar mi te nOI, sărrnanit, topor de ose, vite de beilic, tobâ de
btt.şeli, creştini de j umulit !»
Ac elaş înţeles ca la No. 10904.
I
I
1
;,
10905
TITLURI, JOCUR!, RESBOIU
*Tobă de buşelî.
Fa. DAME, III, p. 56.
667
'1
f
t·
.6 * ,
10906 A'I face spinarea tobă.
G. DEM. TEODORESCU, Poes.
Pop. Jl. 338.
Acelaş înţeles ca la No. 10905.
o să 'ţI fac spinarea tobă.
10907 *.6 A'I face pelea tobă.
G. POBORAN, inst. ,i. Olt.
Acelaş înţeles ca. la. N o. 10901;.
*.6
10908 '1 s'a făcut burta tobă.
G. P0I30RAN, iust. j. Olt.
Pentru urrul care a. mâncat pre mult.
Dicerea corectă ar fi: 'i s' a făcut burta dohă,
TONTOROlu
10909
* A juca tontoroiul.
G. POBOHAN, insi. c. Slatina, j.
Olt. - FR. DAME, IV, p. 170.
A sări tontoroiul.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 237.
IOA sălta, a. nu pute sta la un loc .
« Şi avea şi el la ce priv), căci vedea acolo lucrurf de Cal'! nu "1
mal văduseră ochii. Dară unele fu pomana ala ca să ste la un loc?
Sâreă şi el tonioroiui, de colo până colo, fără să vre; căci nu eri!
chip să ste la un loc, filră a sălta, când cântă musica ala.' - P.
ISPIRESCU, Leg., p. 237.
================== pagina 668 ==================
668 PROVERBELE ROMÂNIWR
�-----
\
��910
ŢONŢOVAI
* 6 . . o
Trei dile ţonţovai,
Iar de acolo, chiu şi vai!
V. IFRIM, sliul.. Se. N01·m. Btrl,
c. Oororlesd,). Tutooa,
Acelas în teles ca la N o. 85.
rOl�ţo;;at �ste sinonim de «lăutar».
TOPUZ
10911
6*
Nu e nici topuz, nicî tuîu.
G. POBORAN, iust.). Olt.
Nu e 11111l1C de dînsul, nu are nici o putere.
A TOROPI
10912
A'I toropi.
L. ŞĂINEANU, Diet., p, 819.
A.'l ameţi în b:1tiU.
TRAlu
Ve(F Cap. V, c. Trau),
10913
*6 o
TraIU, neneco, CU banii babachi.
GR. POIENARU, ing. j. BnzN't.
Ve4i cu).
Acelaş înţeles ca la No. 9B58.
A TRIMBlŢA
10914
'A trîmbiţa.
L. ŞĂINMNU, Dict., p. 823.
A spune în tot locul, a da o scire în vileag.
================== pagina 669 ==================
10915
'TITLURI, JOOURI, Rf,sBOIU
TUrU
TUN
VeqI a llfurtJ S/in/itos)
Vor/d.
*6
A se pune în buza tunului.
E. I. PATRIOI1J, în». c. Smulţf,
i. Coourlusu. - D-na Prof. i:;Tu'N:
c. B(1rlad,';' Tutava.
A se pune în primejdie, a se ..... expune.
A se pune, pentru yltul,4r·' o afacere grea.
----".- ..
10916
*
Tun.
*6
Tare ca tunul,
*6
It cum it tunul.
GR. JJPllSOU. Rif/w. Oraş" p.
113. - L. ŞAINEANU, p. 834.
EM. POPEBOU, îmi. c. Ciocănesci­
lJlrl1'g'inenl, ,i. Ialomiţa.
GAV. ONIŞOR, ).!1'0/ c, Dobro­
'ocI, i. Vasl'/tlu.
10 Despre omul sănătos, Ve<;11 N o. 6840.
Săuăto« ca tunul.
V. ALEXANDRI, Teat)'., p. 613.
2° Varianta N o. 1 mal are ŞI înţeles de bet.
10917 * 6 Şi d'oiu muri nu o să de cu tunul
pentru mine.
A. PANN, Edit., 1889, p. 155;
lIL p. 125 - V. SALA, tlasc. c.
Lazuri, comit. Bih01', Ihiqaria,
================== pagina 670 ==================
670
PHOVERBELE ROMAN1LOR
Şi ci' oiii 'muri nu o sâ ele cu tunul dup(1;
mute.
HIN1'ESCU, p. ns,
Nu e Illl1l1C de mine, nu am nici o însemnătate.
10918 6 *POţi să dai cu tunu.
ST. TU'!'ESCU, com. Catauele. [.
Dolj.
Se sub-întelege : şi nu'I vei deştepta. Se dice când
unul d6rme f6rte grell.
TU.şCĂ
10919
*
Tuşcă.
LAZ.4.R ŞĂINEANU, tu«. p.837.
Adică het.
«Din duşoă În duşcă, se face tuşcă.»
TUTUN
v etil Vorbd, Ud/.
Domnul B. P. H�lŞc1eu, în Cuvinte din b(:trân'i, II, pref.
p. XXIV reproduce, după un manuscris de la Începutul
secolului, urrnătorea istorie a tutunului.
]STORJÎ PENTRU TIUTIUN.
Ascultau, Iubiti) met blngosloviţr, o inveţătură forte ele folos pontru
creştiuî, însă mal ales pentru care vor fi cădut Întru acestă greşală
ră ş'iuşălăciune diravolescă, însă eli vor fi băut tlutiun. .Acjastă carte
este scosă eli pre limba Ietiuescă prin limba moldovenescă cu nevoinţa
mareluf dascal al Ierusalimului chil' Silivestru, care au ales din multe
cărţI a sfintii părinţi elin Ierusalim (,lecenel: - Iuchinâudu-se la sfintul
mormînt al Domuulut nostru Is. Ils. şi şe<;lenel şi eu pe o piratră şi
vorbind de ale nostre vorbe sufletescî, o minune ca acestă vădurăm
şi audirăm, adică undi veniră un stareţ bătrân, şi să închină sfintului
mormînt, şi apot se intorsut-ă către noi făcând inchinăcîuue ; noi am
dis : Dumnedeu se te erte, părinte! Iar el incepu cu lacrămi a spnne
(�ecend: - O minune ascultaţi, fraţilor; să ve SPUIU o întîmplare
ea aesta ce am vedut Întru aesta cale fiind; că eu, fraţilor, lăcuesc
================== pagina 671 ==================
TI1'LUR.T, JOCURI, Rf:�BOj'U
071
întru o peşteră ele '7i) de 8U1, ce se ehirflmă Ara.vila. Acu, işind la
lume să viu să me închin sfintului mormînt a Domn ulut nostru 18.
Hs. şi mergend, am in tilu i t un om nult, şi cn o fa 1 eiî mare, şi cu
una mică, şi cu nasul forte mare ; Iar el tl'eCll pe lângă ruine şi tăce
Iar eu stătutu şi găndi i», şi ounoscutu că nu't creştin părnăutran, ce
pote să fie un diravol ; şi IlU lasailn lucru slab, ce Îndată mi', Iuuiu
după dînsul şi, fiind vota lui Dumnedeu, îl găsălu Într'un munte in­
ualt al Carrnilulur, şi făce o grăelină cu zidtu de piratră, şi săpa în
grădină şi semena; iar eu m'r.m apropiiat de dînsul şi am <;lîs : spune·
'mi, ce sap: şi ce sameuf ? iar el nu respunse nie ca cum ; Iar eu
,�eseill că: te votu jura, pe numele impăratuluî vostru, Satana, parte
de el să nu al de nu'rnl vet spu��e ce samenl acolo; Iar el cu mare
gret'i Îmi spuse aşa, adică printr'o trestie lungă di'mi şopti la ureche
dintr'insa şi �lese : -- Părinte sfinte, eu su nt galaar, dimonul care Slll1t
căpitan preste tott dracii şi sitnt mal încredinţat la impăratul nostru
Satana pentru slujbele ca re'I fac cu credinţă; şi mai mult pentru. a­
cesta am socotit nOI toţi pentru ca să facem şi noi 110ao vre () 11111"0,
denie, şi nt-am strîns toţi În mnntele acesta al Carmi luluf, şi socotind
acesta adică am pus o tiehă şi ni-a iu beşit în tri ns» tpţl, şi am dis :
că ce va işi dintrinsul să ne fie spre mirosul nostru; şi am pişat'o
şi s'au făcut semenţaaceia tiutfuu, şi-va fi uoao miros, că aceia va
trage omenit pre nasur-I şi pl'e g'l1l'l, şi înt âlu vor tragi păgăni'f, şi
apoI Ţiganii, şi apoi creştinii, şi se va înmnlţft de la resărit până la
apus, şi se va înclemna hoeril, încă şi din eei bisericesel, că va fi mal
cu preţ decât tămăia; întăiu va trage t'îlltill 11 , apolu va mergi la bi­
serică; şi mncar de IlII vor trage unii, dar CUIB VOi' îşl de la biserică
dnpa sfănta nafnră, Îndată vor tl"age tiutiuD; şi fără tămăi OI" pnt.e
trăi, iar fără t.rntlun nu vor pnte nicIo <;le; şi gura lor vor pute ca
cuibul pupăză!, şi dinţei lor VOI' ave smâlă; şi OI' care va be, îndigrabft
ol··ce voe a n6st.ră va !"nee, şi mal cinstit la îrnl'eratul nostru va fi;
măcar de trei ori de va tr'lge C.l totul la noI va fi, şi mal cinstit. ăI
vom face din plata sa, şi parte (li 'mperătel ă'î vom face. DeCI mne
s'ar Întîmpla ca să cadă Întru aestă greşală şi ÎnşelăCIune dilavolescă,
cu t6tă blagosloveni1a ne rugăm ca să se Iasă şi să se părăsască de
aeeI lucru diiftvolese; Iară cîne s'ar întempla să nu cre�ă sau să un
se părăsască de acel luel'\1 Înşelător, unul ca acela să fi" legat şi a­
furisit de cincl·spre·�lee,� părinţi de a Ierusalimului, di vre'mi ce se
face prieten şi priimitorTn toclllelelor Jiiavoles',i; ce ma! vertos de
aerasta să se ferescă }i "n totul să se lepede, şi Încă şi pe alţei să
Înveţe a se lepedil' şi pentru aestă greşalădat01"lu este fiesce'care,
din cel care VOI" fi căt;lut. întru acest păcat, tămăc bisericei să aelueii
în tată vremiia; şi care se va lepăda de acest păcat, acela să fii bla­
goslovit şi fericit în veciI vecilor, amin».
In Rusia Meridională se povestesce că tutunul a cres­
cut din cadavrul HerodiacleI, fiind C[L tăiase capul luI
Ion Botezătorul.l)
L:1 831'bl, tutunul s'a, n{tScllt din intestinele ereticuluI
Arin. ")
') Dragomanov, Ma.lIOPYCCKUI Ha pOil,f1hUI npeil,aHUI, Kiev, 1876,
p. IO.
") Karauzie, ,f{UBOT Il oonlfajrr Hap0)l,a CpnCKOTa, Belgrad, 1867,
p. 23I.
================== pagina 672 ==================
672
PROVERBELE ROMÂN[LOR
Se scie că la Spanioli, din potrivă tutunul e privit, ca
o Ierbă sfîn tă. l)
Intre alte variante ])-1 S. FI. Marian ne dă, În Albin«
Carpaţilor, 1879, p. 327.
LEGE�DI
A fost când a fost o fată, care uicf odată, nu vre să asculte de
inatcăsa. Acesta a blăstemat-o <;liceud:
Fire-at a dracului să fii! - Şi tot-de-una, când n'o ascul ta, Îl
spunea cuvintele acestea.
Dar ecă Într'o <;h vine dracul şi, luând fata, o duse acolo unde
locuia el, şi-a luat'o de muiere,
După DaUe lunf născu nevesta o copilă.
Dracul, cum e rîndul dracilor, se tot duceă era-casă, Şl pe cine'!
Întîll1L:t şi putea il îndemnă spre fapte rele;
Nevestu Iuf Însă l'iim?tneit singură a-casă, şi. cât e diulica ele mare
plâng-ea legăuâud copila.
Intr'o <Li, nimerin.l elin intămplare un vÎnetor pe-acolo şi ve<;lend'o
că plânge, o întrebă:
- Ce-ţi este tie, .nevestă, că plângi aşa ,le tare '1 şi cum de te
afli tu pe-aicea ?
Nevesta a început a plânge şi mai tare, pentru că ele când o luase
dracul ele la părinţii el, şi o dusese la dinsul a-casă, nil mai văduso
fiinţă ele om. Apoi îl istorisi ele fir În per tată vleţa sa. In urmă Îi dise :
- Voinice! du-te de grahă ele-aici, depărtez ii-te de pe-acest loc
ne-curat, CăCI simt că-ruf va veni îndată bărbatul şi, de te-a aHit aici,
are să ne ornore pe amiudor '
Dar încă 11L1 sfîrşise bi ne vcuv in tele acestea, când şi sosi dracul şi
dise plin de mânie:
- Acum te-am prins, netrelmico, cu acest om ne-legluit! , .
- DarVinătorul nu'I lăsă să vorhescă multe, ci scotâud de grabă
(1 sflJl'ă, prinse pe dracul cu ea de gnll11HZ, şi 'I dise :
- ]\fni ele grabă te-oru omorî eu pe tine, impelitatule l .. Cum al
cutezat tu a lu ă acestă fată cu trup cu tot de la păriuti" sel ş'o ţi-o
ţiup de muiere'? .
:f�ră dracul spăimâutat strigă:
- StaI, omnle! nu me omorî, că-ţi dau ţie muierea acesta dirn­
preună cu firoa-sa 1
AtuncI vinătorul l'a lăsat llc grumaz şi voi să se llepărteze cle-a­
colo Împreuuă cu mUierea şi cu fijca acesteIa.
Insă dracul îi opri (;licenclll-le:
- Staţi!, .. nn ve depărtaţi aşa ele grabă, că după drept numaI
jllmătate de copiLă e a Hlilierii mele, el' ceia-l-altă jumătate e a mea!
Şi rostind clivintele acestea, scase de grabă un paloş şi cât ai
clip.] elin ochi tăjă copila drept în elouă elin vîrful capuluI în jos,
Jllmă,tate din copilă şi-o lnă sie-şI, el' cea-]-altă jumătate o dete
vînătorului ca să se ducă cu dînsa şi cu maIca sa unde vor voi.
Nevesta se topla ele plflns, că dracul 1 a omorit copila şi şI-a oprit,
jllll1ătate c1intr'iusa, NicI n'avea ce face, căCI ce s'a 'ntÎmplat oclată,
llU putea să se mfli Îndrepte.
') De Gubernatis, La mythologi" des p!alltes, t, I, Paris, 1878, p. 19°,
================== pagina 673 ==================
'rITLURI, JOCUHI, RE�BOfu
���-�--
673
După ce sosi uevesta a-casă ue L!. păl'inţil ser, a îngropat j umătat«
de copilă sul) talpa tintei-irnulut şi locul 1111(10 a îngropat'o l'a numit
mormintul morotcct, pcntt:u că a fost de SillllJl'ă cu ma mon ul.
La câtă-vn vreme s'a Ve\lllt apof pe mormiutul acesta resăi-iud şi
el'est;(JULl o buruenă cu mat multe odrasle, pe care erali Hod albe,
vinete §i roşi). Şi săpâud burueun acesta, află că din inima, plărnânele
şi malul fetei s'a făcnt o multiine de baral.nle (cartofr), unele cu
tluelo de găină, altele mal ma.rr, şi gllstâllllu-Ie să v8';i'î cam sunt,
află că '8 bune ele mâncat. Decr luâudu-Ie le a-n urnit hnrahule, pentru
că din bucată ele copilă aii crescut,
Ve\lenll dracul, ce lucru se f{tell din .i nmătaf.ea ,le copilă a nevestei
s vle, Îngl'np:î şi el jumătatea 111[ cilgetftllci că �i din acela se va face
aşa ce-va.
Dar n'a fost du pă cum a gândit ne-curatul, căci din jumătatea [n I
a crescut o hLl1'U'�llă mare, CII f'ruuzel« late 'li cu flore măruntă, şi
dln,l a căutat în pămînt să ve"lă ce este, n'a atin t nimic.
Dracul, Jlecăjit peste măsură, nu scieă ce se facă cu frunzele bu­
ruen if crescute. In rumă Însă le strînse, le puse să se usuce, şi apot
le dete UI1Ula şi altu în .lllveţftlldn'i ca. sCt le Iumezo. De atuncr apof
au prins Gel 1l1al lnlllţj omenf a fuma fr-nnxe rle-acesteu, carr sa ii nu­
mit tuinu, th!t!un şi tabac, pentl'l1 c{e s'ae] făcut ,lin jumătatea llc
cond a tatiillll.
Jiir novesta n'a lTIal superat ele aei Îllftinte pe 111aica-sa, ci a 1n\'u­
ţal. înc:'i şi pe alte fete sa. ascnlte de malcele lor. si'î nil pi'îţesciî şi
ele Cit dînsa. Aşa a. remas ap:)I înveţatnl'a ,lin 118m în nel11 şi frica
de tliavol pentru fetele nc·ascllltătbr8 de malcele 101'.
;l;h, ','
10920 . Ce Imi eşti bun
Să 'mi bei tutun?
BARONzr, p. 86. - H1WfE>;CU,
]l. 20. - H. D. ENESCU, 'tnv. c.
Za1nos/w, j. Dm·oho!.
A uu fi bun ele mmw.
10921
;l:
. Ce atâta vorbă pentru o lulea de tutun.
VerI' VorUt!.
Acelaş înţeles C:1 la N o. G39J.
;l:h,
10922 . II a dat frunză de tutun pe la nas.
GR. ALEXANDRESc.:U, magis!?' ..
,j. Plttlla.
L'a înfruntat.
UNCHIU
Ver)i Mo,.
================== pagina 674 ==================
674
10923
, PROVERBELE ROMÂNlIIIR
După cum e unchlul aşa şi nepotuL
BARONzr, p. 62 & 66, - HIN­
TESC:U, p. 196,
Acelaş înţeles ca In N 0, 1035 l.
UNDIŢĂ
Vcdi Ac, CuvÎnt, a J)o1"lnl,
111/fmălig/i, Pesce.
10924
Undiţa fără mornelă nimic nu'ţi dobân­
des ce.
rORD. GOLESCU, lJ188, II, 1" 14.
Adica fi1ţarnicul şi vicleuul f:1J'i1 minctunj nimic nu fo­
losesce (GOLESC:U).
10925
Fără undiţă, fără plasă, nici un pesce
vei ave.
IORD. GOLESC:U, lJ188. II, p, 73.
Se �1ice pentru făţu,l'1licl, aret�tllc1 că cu viclene vorbe
înşală pe omenf (GOLESCu).
10926
Cine înghite undiţa, fier de corabie bo­
resce.
DIM. CANTEMIR, Ist. ICJ'ogl., p.
194.
După cum faci ţi se va face. Se �lice pentru cel ce ieu
cu sila şi, în urmă, Întorc mai mult,
*6
10927 S'o prins în undiţă.
GAVR. O:UŞOR, JJrof. c. Puieecit,
.f. Tuiooa.
Vee)î Clapat, CUJ'sii.
Acelaş Înţeles ea la No. 9878.
================== pagina 675 ==================
TITLURI, JOCmtI, RESBOIU
VADANĂ
671)
10928
*6
Ceri (cere de) la vădană, şi vădana 'i
duce dorul.
E. I.PATRICIU & G-. P. SALvru,
înv. c. Smulţt, .i· Oomwlu'Î/u.­
G AVE. OKI�OR, prof. c. Blăjesci,
j. TufoTO.
*6
Cei la uadasui şi v(lclana'f, duce âoru.
A. GOROVEI, pulil . .i. Suc/ava.
Veql Vi!dltvif.
Când ceri tocmai de la cel care nu are.
*6
10929 Ca vadana la
Ved] a se eră!;), V,Ydllvi'i.
pat.
M. LUPESCU, in». c. Broscent,
.J. Suc/ava. - 1. TEODORESCU, înv.
c. Cohrgaş, J. Suc/ava.
Când se gl'ămăclesce la ne-o trebă,
VARĂ
10930
*6
Vara verei,
Cina lelei,
N ep6ta cumetrei mele.
Ga. I. ALEXANDRESCU, 111agisl1'.
i. Putna.
Veql rr-.
Acebş înţeles ea la N o. 10641.
\
VĂTAF
*6
10931 A da peste calul vatafului.
M. CANIAN, 1mbl. j. Iaşz,
Vecii /]oel'.
Şi-a g{1sit bsleua, a dat de bucluc,
================== pagina 676 ==================
676
10932
PROVERBELE ROMÂNILOR
VĂTAŞEL
Vătăşel de mahala,
A plecat a colinda.
A· PANN, III, p. 5. - HlN­
Ţ.E�GU, r- 199.
Pentru eel care nu mal stă pe a-casă.
VĂTĂJEL
Sub numele lle vătăjel, în jud. Suceva, partea muutosă, se îl1ţeleg'e
un fi ăcă ii ce llă ajutorul SC{1 la nuntă mireluî şi mirese). - V,Uăjel
la nuntă sunt dof : unul ca din pnrtea mirelut şi altul ca din a mi­
l'CS81.
Functiunele vătăjelulut su nt : de a puşcă la nuntă, o rf de câte 01'1
crede trebuincios, de il primi pe tlrÎL:ăi! şi fetele co vin la nuntă, de
a primi gospodariî ce-aduc darm'I miri lor, de a strigit în joc şi a lua
fetele la joc, de a cinsti ClI rachi ă pe orneuit bătrânf şi gospodari, de
a ai utoră ]le mir« Ia îndeplinirea datorielor sale, de a-l rade, de a
umbla prin sate poftind lumea la. nuntă, în sfîrşit de a da tot aju­
tot-ul pntincîos la nuntă.
Cu cât omul numit vătăjel e mal bun de gm'ă şi mai harnic, cu
atât şi cinstea Iuî e mal mare. Pe un asemeuea om, toţr voesc a']
ave la. nuntii.
Ca semn de distincţiune, vătăjelulut miresa, mirele şi cu druscelo
-- fetele de ajutor la nuntă, care ajută mi rese'i la cusut - 'I fac
]J1'8Sent un beţ de cireş 01'l l'ădtita (salce) în lungime de 40-60
c. 1l1. îmbrăcat de ele cn Iână hoita ros-verde, galbenă, albastră şi
alb,1., nicl odată nu şi uegră, avend prinse (le el o naframă şi o ba­
tistă de tîrg, batista trebuind a fi roşie şi uaframa albă" împodobit
şi cu puţină petclă,
Beţul acesta se numesce şi el 'cătc7jcl.
Vătăjelul - heţnl - e nedeslipit de flăcăU de cum i-l pune în
mână mirele şi pănă după legarea de nevBstă a miresei.
După terminarea nuntct, lâna. naframa şi batista o leit flăcăul, iar
1)eţLII se svirle peste casa mirilor - nude a fost nunta - cn menire
Llc :t aduce la casă noroc, traiu blln şi sft11ătate.
eLl gren POţl obţ,iue ele la flăcăul vătăjel, văti\jellll seu. El se teme
se nu audă noul îusmăţel, şi aJiâllll să'l facii ele ocară, că l'a perdut
ori vînelnt, nemai puteml în acest caB fi vătiîjel la o altă nuntă nici
o c1ată.
Beţul acesta îm]1odol,it, nn se pote face din alt SOlU de lemn. Flii­
eăul ce l'ar perde, e socotit Lle lume ca un netrebnic şi om de nimic.
Prin vâtdjcl În Întregul judeţ Suceva se înţelege şi un slujbaş co­
munal, care ÎUlJlâuCză sătenilor citaţi!, ţidule, ş. a., ajntorânel pe per­
ceptol' la strângerea dărilol' Ş. a.
Vătăjeilor de la nunţi, în partea resăl'etenă a judeţulul li se .,lic
'Von1'lce!. VOl'niceii pol'tă şi ei un beţ în mână, însă mai lung ca vă­
tăjelnl celor de la mnnte, mal suhţire şi'i făcut de lemn (le alun. -­
Cu elvo'J'ilicelul face aceeaşi slujhă ca îii 'Vl1trtjcl'lll.
================== pagina 677 ==================
Atât vătăjelul cât şi vornicclul. când umblă prin sate la poftit lu­
mea la nuntă, sunt Însoţiţl .le beţ şi .le o garafă - la manta ploscă
- la ţ8l'ă (şes) - cu viu 01'l rachiu, la munte numar cu rachiu, din
care dă să 1>8 poftitul. - La munte or) ele câte 01'1 vătăjelul dă CUIva
gustă şi el, CăCI alt-fel gospodarul nil be din plosea.
La ţer·a. sătenul ce gustă din gal'afă e dator numar de cât S8 mergii
la nuntă. Cine 1111 pote merge, nu trebue se guste din cinste.
La nuntă şi 01''1 unde merg vătăjeif 01''( vorniceir trehuo se fie În­
soţi ţI de IJeţele acestea.
,
1
1
r
TITLURI, JOCURI, RESBO'tU
677
10933
VECHIL
Vechilul ca omida, pe ce se pune tot
istovesce.
IORD. GOLllSCU, Mss. II, Asem.,
p. 34.
Acelaş înţeles ca la No. 10863.
VEDUVĂ
Ve4'l a se Grt7b), Slugă.
10934
Veduva fără bărbat
Reu se tăvălesce 'n pat.
lORD. GOLlcSCU, ll!Iss. II, p. 300.
VecI' jJ[uicre.
Acel.aş Înţeles ca la No. 4017.
10935
Muierea veduvă tot castraveţi viseză,
Ioan. GOLllSCU, ]Y[ss. II, p. 300.
Acelaş înţeles ca la No. 10934.
10936
*La cal alb şi la veduvă să nu slujesci.
Ve4î Slugiî, Vizitii'.
GR. POlENARLT, ing .. j. Puina.
I
i
I
Acelaş înţeles ca la N o, 10694.
59859
45
================== pagina 678 ==================
678
10937
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
Ceri la veduvă bărbat şi ea îi duce dorul.
A. P ANN, Edit. 1889. p. 154.­
P. Tt;PIRESOU, Rev. Ist., II, p. 148.
- H. O. ENESOU, înv. c. Zamos­
tea, ,i. Dorohoi.
Acelaş înţeles ca la No. 10928.
10938
*
Plâng veduvele, plâng ş-măritatle.')
C. IONESCU, c, NCl'fsta, Mac«.
ilonia.
10939
N emul.ţumire peste tot.
Se plâng cele măritate
Că nu au de bărbaţi parte;
Dar cele veduve ce să dică,
Când la inimă le pişcă ?
10RD. GOi.,ESCU, Mss. II, p. G6.
lr�S8 <,lice pentru Cel 111 bună stare, care se plâng, şi el,
de a lor stare; dar cel scCLpătaţI ee să, mal �1iCCL ? (Gor.ssou).
10940
Ş-tini s-crechî, bă.rbate, ia veduă nu
arrnăn.")
PICR. P APAHAGI, Zweit. '}((7t1·CS.,
p. 178.
Acelaş înţeles C[L la No. 1093J.
10941
Ca veduva la pat.
JOIm. GOLIC:3CU, JYIss. II, Asem .. ,
p. 138.
10942
Ved] a se C'n'l/J/) Var/oII?!.
Acelaş înţeles ca la No. 10929.
*Veduvă grasă.
IORD. GOLESCU, Ms«, II, r- 21.
Asem., p. 42.
1) }J]âng veduvele, plâng ;i cele măritate.
�) Şi tu să crăpî, bărbate) eli văduvă nu rernân,
================== pagina 679 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOlu
Veduviţă grasă.
679
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, r-
175.
Adică văduvă bogată (GOLESCG).
VER
10943 * DE ver din naş; căţaua lor a fetat la ei
în pae.
ST. 'rUTESCU, in», c. Cataneie,
i- Do�f. '
Acelaş înţeles ca la No. 10638.
10944
*6
Veru şi cu vara
Pătulesc sacara.
G. P. SALVJU, înr, c. Smulii,
,i. Cov1trl,(,l1f.
AdiC[L fac dragoste împreună.
10945
Verul şi cu vdx«,
Pirîe camara.
G. P. SALVlU, în». c, Sinulii;
j. Comtrluiu.
Acelaş înţeles ca la No. 10944.
10946
CoTa-mboTa, Yan cuşiri (cuşuri.")
PER. J'APAHAGI, Zu:eif. .Tahres.,
p. 162.
Când cine-va iute se împrieteuesce cu ori-cine.
1) «Cola-mbo la» Ion veru meu.
================== pagina 680 ==================
680
PROVERBELE ROMÂNILOR
VERBUNC
10947 * 6. J ocă verbuncul.
V. RÂMBU, stiut, c. B1'ă1ICSC'I,
J. Dimbtnnţa.
Când unul lovindu-se, sare în sus de durere.
Verbuncul eră un joc în vechime; acuma nu se mal
auele ele el.
VICLEI\I
VecIi Cap. xr; c, Vicleim.
A se vede la No. lOG39.
A VÎNĂ
Vel!! Coco;,-de-jJlullte, li­
pure.
10948
:;:
. A vina ursă şi sc6se Iepure. 1)
I. COYAN, JJJ·of. c. Ianina, EpÎ1·.
Pentru cei cari căutând fo16se mari, se pomenesc cu
unul mic de tot.
*6.
10949 Ce-al vînat al prins.
A. P ANN, 11, p. 145.- HINIESC;U,
1)· 200. - H. D. ENESUU, înv. c.
Zamosteo; j. DOJ·oho'l.
Oe ai căutat ai aflat; se \1ice mai ales la o Întîmplare
ne-plăcută.
VÎNAT
V ec}.l VÎnător.
10950
La vînat cu puşca secă să nu mergi.
A. P AI'N, ss« 1889, p. 103.
1) Vînă Iepure ţi scose Iepure.
================== pagina 681 ==================
'lTl'LURJ, JOCUHI, REsBolu
0S1
Ca puşca secă la vînat se'[ nu pled.
A. P ANN, II, p. 126. - HIN'IE­
seu, p. 157. - P. ISPIIU:SCU, Reo.
Isi, II, p. 161.
*,6
Cu puşca [J6lă la vvnat SIT nu pleci.
I. TZJNTZU, ing. j. BnzL'/i,
*
j1vimdic nit s' dUf/" cu tufeche« g6hP)
D. A. Mrr.nscu, sttul, c. Gopeş«,
Macedonia.
Se nu te apuci ele o tl'eb;"L daca 'ţi lipsesc mijl6cele
de <.1, o duce la un bun sfîrşit.
10951
"ri hirta lig'ată nu s'duce tu-avinatic.")
D. A. l\IIJ.l'SCU, stiul. c. Gopcş'l,
Macedonia.
10952
Acelaş înţeles ca la N o. 10950.
A pleca 'iâ"'vînat cu puşca seca.
G. I. MUNTEANU, p. 72
A se apucă ele o trebă fiî.d sorţi de isbândă.
'P
.,1
10953 * ,6S�a dus câne surd la vînat.
S'a apucat de o trebă care întrece puterile sale. Ve�1l:
No. 1539.
*,6
10954 Surd în vînat.
1UL. VULCĂNESCU, stiul. c. Pele­
set, j. DoU.
Acelaş înţeles ca la No. 10953.
1) La vînat nu se duce cu pu�ca g61ă.
2) Cu copotul (căţea) legat să nu te duel la vinătorc.
================== pagina 682 ==================
682
10955
PROVERBELE ROM_4.NILOR
VîNAT
Vînatul când se vede, urma lui nu se
mai caută.
IOhD. GOLEf;C;U, Mss. II, p. 21.
Adică cele adevărate nu mai au trebuinţă de cercetare
(GOLESCU) •
10956
•
Cine alergă după vînat eşi pierde locul
seu.
IOlW. GOLESCU, Mss. II, p. 78.
Adică cine alergă după nădejdi, pierde ce are 'nmână
(GOLESCU).
QU1: va (1 la chasse
Perd sa place.
Prov. Franc.
10957
Vînatul e mai eftin în piaţă de cât în
şes.
r. G. V ALENTINEA)lU, p. 44.
Lucrurile se găsesc mai multe acolo unde au cău­
tare.
VINATOR
Vecii Curcă, Leit, P,;ivi­
gltdo,:e, Sărăcie.
10958 * DLa vînători sărăcia le r6de opincele.
I. l'ACU, Î1PJ. c. Braniscca. ],
Covu1'luh�.
Vee/! Sărăcie.
Vinătorif sunt priviţi de popor, drept omant leneş! ŞI
prin urmare săraci. .
================== pagina 683 ==================
'l'ITLURI, JOCURI, RESBOIU
683
Un vînător de meserie, ÎI111upLftl1Ll pe câmp, trase În gazelă la o
stână. Când să se culce, se descalţă la piciore şi Întrebă pe bacil!
dacă câinif lui nu alI nărav sa radă o pinoI. Baei ni respuuac scurt
«la ornenf harnic! uu ». Se culcară cu toţii. Vîuătorul îşI puse opin
cele la cap. Dimiueta, când se sculă, iea o piucele de unde nu-s. C,,·
telandrij le rosesc. «Bine aţi <;lis D-stră că cânii Vostră nu ali narav
să rOC][L opincî. - Ve<:t! bine. D-ta dacă. erat harnic, le ntiruar colo,
în cârligul cela, şi 11 cnm le avor-.
10959
*,0,.
Vînător cu punga lungă
Şi fără parale în pungă.
GR. ALEXANDRESCU, maqisir. J.
Puiua.
Acelaş în ţeles ca la N o. 10958. Ye<;l1 N o. 2433.
10960
Cel mai bun vînător, cel ce vine cu
vînat.
IORD. GOLESCL', Mss. Ir, p. 77.
A clică cel ce sporesce, acela, e mai destoinic (GOLESCU).
Vt.\JA TORE
Veql Vînat.
10961
*,0,.
S'a dus la vinărore cu puşca golă.
r·. POPESCU, in». c. Dobreni-],
Ilfov.
Veql Ri'sboIU, Villat.
Acelaş înţeles ba la N o. 10902.
Aller aua: mitree sans crochei.
Aller au bois sans coţmee.
Pr·ov. Franc.
VIOLINA
Ve'l' Cârdă,
================== pagina 684 ==================
634
10962
PROVERBELE ROMÂNIl,OR
VIORĂ
Vi6ra cu o co rdă numai n'are nici O
dulcetă.
JORD. GOL�SLJU, lJIIss. II, p. HI.
Adică petrecerea tot cu acea vorbă numnt ca o mono­
tonie (GOLESCU).
"'6
10963 '1. Rîde virşa de baltă.
DONUEV, Cnl·S. Limb. Rom., 1855,
p. 5H. - Gu. I. AI,EXANDRICSLJU,
71la,qistJ·., i. Puina. - C. 'rEODO­
HESUl', in», c. Lipova,.f. Yaslnin.
*6
Ride uirşa (le baltr'[ şi dracul ele pU1'umbele
negre.
K. A. ZAMFIHll8CU·DIAUON, în».
c. Stiubienii, [, Dorohoi.
*6
Rîde oirş« de unlM, şi n1t vede că ''t 1J1;1,-
trec? esec ceda 'n ualtă.
Il D. ENEt>cG, îu». c. Za 111 os­
tea, .i. DOJ'oho1.
*6
Etde uîrş« de unltc7, şi nu oede că
trezesce cod« într' însa ..
)v
I pu-
D-ra Ee. Şr'7MAN, înv. c. Adam,
j. Tutoca.
*6
RîdevPrşcL de betUel, şi nu se tt{tr7 la dinsa
cum î7 putredesce cod«.
GAV. ONVjOH, prof. C.lJ![wl/e?l'i,
j. I'n/ava.
Acelaş înţeles ca b No. aHil & 57()2.
================== pagina 685 ==================
1
I
TITLURI, JOCURI, RESBOfu
Qui te deride! caudam tmhit.')
HORA'�'lU, Satir. 3,
La pel1e fie moquc du fOU1',(Jon.
PI'OV, F}'{{1IC,
Dice la sarlena a la caldera:
Tirte alia, cullo neq l' o , 2)
Fl'ov. B}J({1{.
*6
10964 Să nu pr indl pescî înaintea virşei.
Y. SArA, dasc. c. YaşCO'It·]3â,
resei, comit. Bihor, Unqari«.
8ă llU te hn�h cu nnmcn până nuI în mână.
VISTAvolu
10965
*
A veni fără vistavoiu.
D-na L. L1NDE, COJ/? ]3(1'[(((/, i­
Tulova.
I ,
Făr;"l vestitor adică : ele odată, pe ne-aşteptate.
VIŢĂ
10966 * 6Care '1 din viţă
Şi din semintă,
Scie ce '1 cănia
Şi omenia.
S_ TEODORESCU, in». c. Broscent;
,j. Suciaoa,
Adică sere sit te cinstescă ChLI' şi si:', te ocărescă.
1) Cine te ride î�i tirîe ceda.
2) Tingirca spune căldărcl : trage-te de () parte, cur negru,
================== pagina 686 ==================
1
!
I
li8f5 PROVET.:BELE ROMÂNfLOR
10967 :{; 6 Pomul roditor are crengile lăsate în jos
de greutatea r6delor, Iar cel ne-roditor
ţine crengile în sus, par'că 'n ciuda
celui roditor. Aşa 'i şi cu omul din
viţă şi omul din remăşită.
S. TEODORESCU, înv. c. Bros­
ccni , J. Suciara.
Dicorea se înţeleg" de la 8111e.
10968 * "n trage viţa.
G. P. SALVIU, in». c. Smulţr,
i. Covurl7cht.
Adică omul la t6pCt §l apa la matcă. Acelaş înţeles ca
la No. 10883.
VODĂ
VeeH Cap. 111, c. Cap,
Ji/i/lc;t, li/;an.
10969 * 6Ca Vodă
Prin lobodă.
V. ALEXANDRI & L. ROSl<:'l'TT,
]J;[ss. - Epoca (ziat:) , II, No.170.
- GlL L ALEXANDRESCU, maqistr,
j. Puina, - lII. LUPESCU, înv. c.
Brosceni, j. Suciaoa.
*
c-u« ca Votle'!;
Prin loboclâ.
*6
Se plimM ca Voclâ
Prin lobocl(t.
Semin, Cenir. Buc., Ci. VII
j;rin P. GÂRBC.VICEANU, prof, ­
G. P. SALVIU, înv. c. Smulli,j.
Covw·Zul1t.
================== pagina 687 ==================
TITLURI, JOCURI, RESBOIU
*L
Se primblă ca Vod!l
Prin 'lolJOd(l.
687
C. TEODORESCU, îuo. c. Lipooa,
j. Vasht'in. -- G. BĂNULESCV, Î1w.
c. Besdcadu, J. Dîmbovi.{a.- G. P.
SALvJT, înv. c. Smu1l1, j. Coour-
111'111.
*L
Se preuuuil« ca Vodă
Prin lobod(l.
E. 1. PATRIUl1J, înv. c, Smulţf,
J. C(1)ţtrluht.
*6
Par'ca'; Vodâ, c(Înrl se plimbc(, prin lobodă.
G·AV. ONrşon,prof. c. Şchiopen'i,
J. ra-.«
1 J Arat;1 fudulia.
2° Sărac şi fudul. - J. Suciaca.
3J Se ţine mare şi bre, şi când colo ele abia îşi duce
pici6rele; tăvălit, murdărit. - J. Fălciii.
4J Se dice celuia ce umblă, de colo-colo, ffiră nici un
rost, fiindu-t lene a munci, şi trece timpul în zadar.
J. Couurluiu:
6° Se plimbă cu fuclulie pe când alţii Iucreză, şi pe
când nn e vreme de plimbare. - J Dimbovita.
E cunoscută povestea ţigan ulut care a semănat lobodă
şi se plimbă printrînsa.
10970 * 6Nici de Vodă nu 'i pasă.
E. r. P ATRICIU, în». c. Smulii,
j. Coourluî«,
Adică n'are temere de nimenî,
10971
*6
A dat Vodă cu tunul?
EM. POPESCU, înv. c. Ciocane­
scl-NI('lr'ginenl, i- Ialomiţa
*
Par că ta d« Vodă cu tunul!
GR. POIE:lAIW, ini]. f Buz61.
================== pagina 688 ==================
688
PROVERBELE ROMÂNILOR
:1:
Nu trage Vodă un tun pentnt un suflet
ele om.
Maio)' P. BUDIŞTEANU, j. Il­
fov.
Pentru o pagubă, ŞI mal ales pentru o marte cu totul
ne-însemnată.
«A murit ; ei şi ce, u Sel de Vodrl cu lunul ?»
10972
:1: A mânca (din) pita lui Vodă.
T. ROSETTI. -FR. DAME, III,
p. 221.
Adic.; a fi slujbaş al statului. Ve<.,li No. 905fî.
<Gheol'gllie Ştefau. V",lă, dupit ce aii luut 1're D6rnna luI Vasile
Vodă din Suceva la mâna lut, şi pre Ştefiîniţiî Vudă p1'e fin] seu,
'l-ati însemnat la nas pntintel : şi ])"e DiJlllna aii vrut să-şi rÎ,lă de
dînsa. Ce, Domna lui Vasilic \' odă, 'I-ail probozit şi au început a'[
blestem« şi ,,'] sudul, şi a'f \lice dulău fără ele ol.ra», cum lHI se teme
de Durnucde ă, că, 'f-au fost domnnl seu stăpân, şi 'l'a'u mâncat pita.
Şi aşa i-au dat pace şi o a.ii trimis la Buoiulescî .lo atI înclris'o în
cnrţile In] şii-atl luat. averea, şi ru ul tă spaimăi-alt făcut.» - I.
NIi:CULl'E, II, p. 187.
10973
*6
Cu greu se mănâncă chita lui Vodă.
G. P. SALvru, VI/V. c. Smnl(1,';.
Comirluiu,
A�a se mănâncă chile!' luI, Vodă.
}i;, 1. P ATRlU1U, in» c. Suiulii, j.
Coinirluiu,
1 o Când unul se jeluesce de greutatG<L serviciului
militar.
211 Sau de greutatea unei slujbe ore-care <1, statului.
*6
10974 De vorbă pune pe Vodă în scaun.
G. r. Toxssou, in». c. Broscari;
,j. JJ1elrcdinţ'i.
CeluI ce scie sii vorbescă bine, sau cii este ele cele
treburi Înc1eretnic, ŞI numai ele gurii e bun.
================== pagina 689 ==================
689
*6
10975 Pune pe Vodă în scaun.
E. r. P ATHICnJ, 'Î'IlV. c 8J1lulţ-!, j.
Coourluin,
Se �lice de cisla femeîescă,
10976 * 6par'că eştl Vodă.
G. J. TOMESUU, ino. c. Broscart;
j. Nehcdinţ!.
Se <;lice, În certă, celut ce se crede unre.
10977
*6
Departe a rernas Vodă.
GR. ALEX,\NDRESCU, maqistr., j.
Puln«.
In bătae ele joc celuî care nu isbutesce.
VOLINTIR
10978 * 6Volintir.
L. ŞĂlNIlANU, Dict., p. 870.
li'IL DAM];:, IV, r- 23i.
Adie!:"L zurbagil1.
De la voluntari; sau uolintirii înscrisî în armata gl'eC:.L,
a Iuî Al. Ipailanti, din timpul zaveref.
ZAPclu
Vcc11 Cap. xr, c. Ji,r:;-;u7. ,
10979
Zapcîu mort şi poloboc plin, în drum
nu rernăne.
Itlem, Calend. RO·In. 1892.
(
Zapciul e găzduit în tot-de-una, şi încă la cea mal
bună gazdă din sat.
10980 * 6 Ac şi aţă, că a venit zapciul în sat.
V. FOHESCU, j. Suciaoa.
================== pagina 690 ==================
690
P!WVEE\BELE ROMÂNILOR
Odinioră când intră zapciul în sat, trebuîa sit găsescă
omenii la muncă şi femeile la făcut pânză, la ghilit,
la tors, etc.
Astă-d! se mai <;1ice când vrei să îndemni pe unul
la lucru.
ZAVERA
10981
*6
In urma zavereI mulţi viteji s'arată,
G. BĂNULESCU, în», c. Rm1Cn
Costişeata, Besdeadii, .1. Dtmuo:
ci]«,
Vc.l i HUrU;!!, LII/a,
./(L';'sboiu.
10982
Acelaş înţeles ca la N o. 10G25.
Prin zavsră se Înţelege, mai ales în popor, resmeriţa
din timpul lut 'I'udor Vladimireseu.
*De când cu zavera.
Adică ele demult.
ZAVERGIO
10983
:-1:
. Zavergiu.
LAZĂR ŞĂINEANU, Dict., p. 8i8.
- Fu, DAME, IV, p. 24�.
Cută-certă, g[,lcevitor, tîrîe-briu.
ZAVRAGIO
10984 * 6 A fi zavr'agiu,
'I'. R\LĂŞEL, preot, c. Stef'ăvcsci,
.i. Vâlcea.
Se \;lice unul om gL1r('ş, care vo,'besce si verdf ŞI us­
cate, care îţI îrnpuîuză urechile cu vorbe hr[, şir.
Zavl'a.giii sînt ţiganiI oăldărarr, care sciu si:'. câl'pescă
căldările cele de aramă. Acest solu ele ţiga.ni sunt forte
hotr ; el umblă cu câte o caldare În spinare prin sate,
================== pagina 691 ==================
'l'I'l'LUHI, JOCUld, REqBOIU
(i91
ii,�
II ill'
1
mal mult ca să observe unde al' putea veni noptea, ea
să jefurescă.
Ei dic că dreg oăldările ele aramă sarl)e tornă din
noii, dar în reeditate înşală pe cel proşti Ii duc la cor­
turile lor sub pretextul de a le turna, căldările din nou,
de a le preface. Aci, printr' o dibăcie partioulară lor, pi­
tulă oăldarsa ornuluî si îi dă în schimb alta mult mal
mică, spunendu-Ie că ',Lşa a eşit Ia turnare.
Aşa se spune că un biet de uucheş merge o clat�L la o
lae de zavl'agiii cu o căldare, să f-o cărpescă. Zavragiii
ve�18ndu-i căldarea mare se strînseră împrejurul lut, puseră
pe moş Ion - c'aşa îl cheml1- să sufle cu foii cât o pute
de tare. Unul din ei se aşe�lă la vatră şi începu a cio­
căni în căldare tare, torriând în foc un :fel de praf ce
făcu un buşnigaî de fum ele nu se vedea om cu om.
Zavragiul 10ve;L cu ciocanul mereu în căldare şi striga
către moş Ion: « D{L-I moş Ione! La vîrtej, moş Ione !»
Moş Ion sufla cu foii din tote puterile, socotind că
acuma e acum! Zavragiil profitând de sunetele căldăret
şi buşnigaiul de fnm aduseră la vatră o căldăruşă mult
mai mică şi pitulari; pe cea mare.
Moş Ion, când îşI vegu căldurea Iuî at,;},t (le mică, incepu
a se minuna de o ast-fel de schimbare. Z;Lvra.giii îl luarii
pocnetu (,.1iC811d: «at�,t a eşit din tipar, moş Ioue ».
Zavragîoîcele trec ele cele mal vestite cărturărese căci
ele spun verdi şi uscate, le inturue gura ca o moră, şi
proştii, de care e plin nemul nostru românesc, le cred
cn totii inima.
A ZAVRI
10985 * 6 A zăvrl.
T. B,\LĂ�EL, preot, c. Stefâncsci,
.i. T'rilcca.
A vorbi multe, f;\r[L să te opresci ŞI Hr[L i;Hl".
ZESTRE
Ve�li în S. FI. Marian, Nun/a la Români, Cap. XVIII,
privitor la zestre.
================== pagina 692 ==================
692
10986
PROVERBELE ROMÂNILOR
Nici am boi, nici am vaci
Decât zestrea dintre craci.
IORD. GOLESCU, JJ;Iss. Il, p. 48.
Se �lice pentru fetele sărnce, ce n' a1'l nici o zestre.
(GOLESC;U).
*6
10987 A luat ca zestre toţi iepurii din comună.
V. R.iMBU, �om. Brtinesci, i.
Dtmbovita.
A luat' o ff,ră nici o zestre.
10988 * 6Me duc să me 'nnec
Unde-o fi balta mai lată,
Să'rnî încapă zestrea t6tă.
D·na Z. JnvARA, c. Fedcsc1, j.
TI .• tom.
Se dice despre fetele cari nu se mai mărită.
10989
Muierea mi-e urîtă, dar zestrea ei mi-e
dragă.
IORD. GOLESCU, lJilss. II, p. 45.
10990
Se (Jice pentru cei ce privesc numai la interes (GOL Eseu).
Zestrea t6te le astupă;
Ea şi pe dracu '1 pupă,
A. PAN�, II, p. 128. - HINl'E'
SI;U, p. 210. - S. FL. MARIAN.
Nu.nta, p. 143.
Când e zestre la mijloc nu se ţine în semă dacă fata
e slută, sau dacă a avut purtare rea.
10991
Zestrea Imi şade în lacră
Şi eu cu sluta pe vatră.
A. P.-\KN, II, r- 126.
Zestrea îm't şade în. laclâ
Şi e�l cu slui« pe oatr«.
HINIESCU, p. 210.
================== pagina 693 ==================
'l'I'l'LURf, roctrul, REsBolu
*D
Zestrea şade în ladă
Şi el cu slui« în 'IHd1'Cl.
6(:)3
GR. AI,EXANDun:scu, maqietr,
j. Puina.
Când unul ieit o novestă pentru zestrea ei şi, În urmă,
duce traiu rel1 cu dînsa în casă, mal ales dlnd e urîtă.
In casul acesta se mal dice : zestrea se perde şi 1'ÎJmGÎ.i CH
holera în casă.
109�2
De zestre noue pietre.
Se <"lice pentru cele scăpătate fete, însemnând mica
zestre a lor (O OLESCU).
10993
DZestrea femeii nu se pierde nici în apa.
S. FI.. MMUAN, .JY'Ill1 la, p. ],18.
Dacă bărbatul pierde zestrea femeii sale, atuncî il UI'­
măreso rudele lur şi, prin judecată îI scot, zestrea,
In cele mal multe părţI însă, perdeud bărbatul zestrea
nevestei sale, nu se maî face nimic, după cum nu s'a
făcut nici o formalitate şi la luare în Sr'H11U. a acelei
zestre.
ră nevasta numai atuncî pierde dreptul la zestrea sa,
dud s'a, elat la lucruri deşerte, şi s'a ales rea şi, din
acestă causă nu mai este vrednică să vkţniGscii 011 băr­
batul ei, şi tot odată are copii la carf trece dreptul a­
cestei zestre.
« Si dioortium sine culpa mulieris ţia] doiem inteţnam
repeti. Si contra, in sinquli» Iiberls se.c'am pariem dolis a
marite, usque ad mediam ejus pariem tluntaxat retineri» .-­
PAULUS, de dotiuus.
10994
Se scaldă în zestrea muierii.
A. PANN, II, p. [23. - Hlii1'E-
8GU, p. 210.
Se <"lice celui care a luat o femeie nurnat pentru ze­
strea ef ,
================== pagina 694 ==================
*.6.
10995 Sare ca capra în zestre.
C. C. MICLESUU, fOnt. kliclesc!,
j. Yasln'i1t.
1 G Când se face o arababură, un talmeş-balmeş.
2� Pentru fetele cele obrazuice.
PROVERBELE ROMÂNILOR
694
li
i
1
10996
Cei mai mulţi astă-dî se bucură la zestre.
A. I'ANN, II, r- 128.
De aceen se mal �lice:
Şi precum mal �lice Homânul :
I
I I
i
10997
C,mcl () fi la mijloc banit
Nu SA ma] într"Lă. an iî,
pe n'ai bani nu luă zestre, ca să nu'ţi
dică : taci tu să vorbesc eu.
A. PAN". II, p. 152. - HIN­
'{Eseu, p. 8.
I
1
J
Cine ealltii la zestre
l\fintefl. 1111 nerr.dii este.
FfKELE VOLt".MOLU[ AL PATRliI..EA.
P<JCS. Pop. Banat.
Om ztLpiî.eit, hd. n icî un şir în ideile sale.
VeI)! Ca/, .. \-/1, c, 711101.
:;:Zmeu fără c6dă.
ZMEU
10998
================== pagina 695 ==================
GLOSAR
R o �. N o-p R A Ne E S*)
A
A, auxiliairc eln fuiur preseui,
forme elidee pOUI' va, p. 6. 10!.
244. 3:H.
A, rr- dem . fem. celle, p. 235. 353. II
celle, la, 61. 62. 149. 177. 213.
2 8. 246. 329. 4�0. 560. Il le, p.
275. II du, p, 39.
A, prep. indiquant I'infiuitif pre­
sent; passim. II ]J1'Cp. dcterm, p.
25. 86. 87. 1U9. 170. 172. 173.
231. 352. 373. II sună a aa, cela
souue le felc, P: 25. 1/ mirose a
sărdcie, signe de pauvrcte, p.
2B1.
Abate (a), v. detourncr, ecarter."
'i·a abcUttt, I'euvie lui est veuue,
p. 532.
Abitir, ade. beauooup, fortcmeut,
p. 271.
Abur, s. m· vapeur, fumee (du vin),
p. 188. - PI. abtt1',t.
Ac, s. n. aiguille, 201. 471. 689.­
P1. ace.
A-casl, adv. il. la maison, chei: soi,
p. B6. 114. 262. 301. [,19.
Acea, adj. riU. fim. cette, p. 212.­
PI. af:elea.
Aceea (de), pr. Ilem, pour cela,
POUl" cette raisou, p. 371.
Aceea, pr, dcm. cela, la meme
chose, p. 541.
Acela, ]J1'. dC'In. cela, p, 17o, 455,
"'Aceia, p1·. elim, [ancien}, cela, p.128.
Acela, adj. et ]11'. dbn. celui, p,
52. 80. 157. 329.1/ celuilil., p.
28, '111. - Fern. aceea; pl. acei,
acelea.
Acest, ]11'. dem, ce, cet, p. 41.. -­
PI. aeesti.
Aci, ado, 'ici, 1/ cât p'aci, j'ai faiIli,
p, 359.
Acolo, ad». Iii.. lă-bas, y, p. 183.
2()4,. 205. 387. II de (colo, plus
tard, onsuitc, dorenavcut, p. (jU8.
Acoperit, ad], recouvcrt, couvort,
p. 12, 13.14." secret, p.188.-
1"6111. acoperită ; pl. acopcriit, a­
coperite.
Acrime, s. l ce qui est âcre, aigre,
verj us, p. 538. - PI. acrimi.
ACI'U, adj. aigre, p. 193." âcre,
acide, vert (en parlan t d ' II n
Iruit), p. 114. 540. 610. G 11.11
»area acră, choucroute, p. 1,0.-­
F6m. acră ; pl. acri , acre.
Acum, ad». il. preseut, maintcllflllt,
p. 340. 356. 446. 6J4,
Ada, v. app0l'te, P, 178.
Adam, n. pr·. Adam, p. 490. " nbn
de pe Adam, parcnt il la mode
de Bl'etagne, p. 490.
Adese, ac/v. souvent, fl'equemment·!1
aclese·ori, SOllvent, p. 48.
Aqf, adv. aujourd'hui, de nos jOlll'S,
180. 288. 290. 414. 437. 483.
AdInc, ((dj. profond, p. 371. lI.1ig.
prufond, l'cflechi, 51. - FeJll.
adîncă; pI. adînci, arUnc(>.
Adio, interj. adieLl, p, 195.
Ado, v. apporte, p. 178.
*1 L1astcl'Îsquc illllj(jne les llIols :L1JcÎcns eL 1)(11'8 Il'u:;;agc.
================== pagina 696 ==================
ADU
- 696-
AN
Aduce (a), o, apportcr, fa ire veuir,
amcner, p 144. 178. 203. 221.
251. 408. 416. 417. 652. II cui­
vrer, p. 179. II a' l aduce în Joc,
le mettre eu jeu, p. 407.
Aduna (a se), v. ". s'asscmblcr, p.
268. 283. II accourir, s'asscmbler,
p. 91. 228. II frequcuter, s'assem­
bler, 1). 195. 197. 198.
Adunare, s. f. assernblee, reunion ,
societe, p. 198. 199. 565. II a ai:«
([(l1mare Ctt, frcqucutcr, p.199.­
Pl. aeluneITi.
Afară, aâo. dehors, p. 71. 72. 177·11
hors de, p. 379. II pe din afară,
extcrieurernent, 11 l'extericur, p.
;:\9. 93. 173. II pe din afară, en
dehors, p. 71. II elin afara, dn
dehors, I'exterieur, p. 39.
Afla (a), v. trcuver, rencou trer, p.
146.
Afla (a se), v. 1-. se trouver, p.
519. \1 se montrer, etre decon­
vert, p. 269.
Aguridă, s. f. verj us, raisin vert,
p. 538. 539.
AI, !let. m. pl. les, p. 626; passim.
"Al, s. m. pl. pentru ani, ann6es,
p.521
Ala. pr. dem. cela; passim·II(l'ala,
de Gela, p. 455. II d' aia, pOUl'
cela, a cause de ce"la, p. 2U.
Ăla, dCt. ceux-1a, II d'c"iia, de ceux­
la, de cette so1'te, p. 208.
AlU, s. n. aiI, p. lli8.
Ajunge (a), v atteiudre, 4·11. 55'1,
G54. G83. 64, 1. II eu arr.iver a,
]J. 6. 101 II deveni1', p. �;5. 263.
280. 594. 604. 006, 6:2H II pal'
venir, univer, p. 230. 280. II
SUffil'O, p. 9. 10. ]\)0. 411.
Ajunge (a se), v. suffire, etre suf­
fisant, p. 193.
Ajuns, arlo'. an'iv8 pa1'venu. II e de
((jn-ns, cela suIfit, p. 9.
AI, ado'. et Pl·en. dem. le, la, les,
celni, p: 1I3. 114 23!. 305.
376, 426. 516. 5-;0. - PI. aL
Ăla, adJ. et pl". dem. celui-la, p.
433. - Pi. a�a.
Alalu, s n. pompe, suite, corteg-e,
p. 244. - PI. ala'lw't.
Alăută, s. f. violon, JutIt,p. 244.­
Pl. nlăufr.
Alb, all,j. blane, p. 82. 513. 573.
594. 677.:1 farîne, 131. II a vede
alb în strachină, etre a son aise,
avoi r de quoi, p. liJl.II1umc
albc'i, joie, bonheur, p. ma. -­
Fem. albă; pl. albi, albe.
Albină, s. f. abeille, p. 664. - Pl.
albine.
*Alca, s. f. [ancien) C011rS8 de lm­
gues, p. 24.4. II a bate alcao«,
perdre son temps, p. 24'1-
Alde (d'), ad]. in». pareil, sem blahlo,
p. 209.
Alege (a), v. clioisir, p. 66. 71.
378. 404. 505. 616. II scparer, p.
161. II trier, montrer tel qu'il est,
184.
Alege (a se), V.1', se scparer, 167.
066.
Alerga (a), o, courir, 488, 519.
527. 682. II a 'şi alel-gel calul Ctt,
rivali ser avec, 429. 430. 431.
Alivanta, s. f. culbute. II a căd«
alioania-plăciniă, s'etaler par
t8ITe, 1), 92.
AII, aelo'. 'et. ]Jl'on. autre, aut1'ui,
p. 3, 19; passim.
Altora, ger!. et elat. pl. de alt, des
autres, aux ant1'es, p. 61i);
passim.
AIIuia, gen, el elat. s, de al!, el'au­
trui, iL autrui, p, 48. 55; passim.
Aluneca Ca), v. glisse1', p. 228.
Amar, aelj. amer: p. 39. 61. 177.
610. II triste, desagreable, p. 218.11
ccînd ţi-e lwnea mat amant,
lorsque tu os le plus fâche, p.
218. II cZtllce şi amCl?', plaişir d
ennui, j oie et trislesse, .p. 39.11
Ct� limba am:,n'i, plein el'amer­
turne, p. 662. - F6m. amant;
pl. wnarI, amare.
Âmbla (a), v. [Mold. & Trans.]
marcher, aHer, p. 4 J.. 899.
Amesteca (a), v. me1er, mettre danş,
p. 17. II melanger, p. 187
Amesleca (a se), v. r. se meler de,
p. 14. 15. II se meler a (dans),
p. 136, 137. 139. II se mele]", se
foarrer, p. 70.
Amestica (a se), v. 1', se meler de,
p. 15.11 se melera(dans), p. 137.
AmindOI, adj. et pron. tous les deux,
run et l'autre, p. 5. 6. 391.­
]'8m. amînclmtif.
Amu, ael'/!. mainte.nant, p. 521.
An, s. m. an, annee, p. 1:'97. 010.
662. II la amtl, l'alln(Je prochaine,
dans un an, p. 520. II 'Îi amtl, il y
a un an, p. 254. - PI. ani,
================== pagina 697 ==================
ANE
- 697 -
ASU
Anevoe. adu. difficilemcut, p. 87.11
l� grand peine, p. 088.
Anevoie, ad». difficilement, ]J. 288.
586.
Aoleu, interi. oh! ah! p. 472.
Apă, s. f. eau, p. 5. 100. 108. 11 Î.
1Ul. 126. 142. ici. 163. lfi5.
1�1. 174. 177. 178 179. ISi).
187. 431. 4:.6. 514. 52-':. 545.
54.6.660.693 II i-iviorc, fontaine,
148. 149. 158. 551·II?ltt sunt 'În
apele lor, ils ne sout pas dans
leul' nssictte, p. 4.25. - Pl. ape.
Apoi, ailo. puis, ensuite, apres, p.
236. 468.
Apr6pe, prep . pres, aupres, p.235.
Apropia (a se), v. T. s'approcher,
p. 431.
Apuca (a), 'v. attraper, p. 415.
Apuca (a se), v. r. saisir, empoig­
ner, p. 579.580. II s'occuper de,
se mettre a, p. 640.
Ar, 3' pers. Sil1g. et plur. rin cond,
pres. du, verbe a ave; sert (r, formeI'
le cani/it. 7. 71.99. 249; passill1.
Ara (a), v. lahoure1', p. 3151.
Arc, s. n. arc, p. 245. 246. II dnp!î
((rc şi săgefr7, it chaclln se Ion
S0S ceuVl'es, p. 245. II (L ave multe
corele la aTe, avoi!' pIllsim's COL'­
des a son arc, 1)· 216. -- 1'1.
({rcw·1.
Arde (a), v. hrlller, p. 116. 193.
Ardicat, adj. leve, gue 1'0n IGve,
p. 91. - Felll. anlicatâ; ]lI. ar­
clica]!, anliea.ie.
Areta (a), v. montl'er; p. 210. 55\).
650.651. II prouvor, p. '295. II in­
diqu81', c1emontrer, p. 183.
Areta (a se), V.1". se montrer, sur­
gir. 268. 269. 42'1. 51',6. 690.
IIrgat, s. m. valet, homme de peine,
p. 246. 593. 0')2. - P1. ((?"gaţt.
Argint, 8. n. argent, p. 3';4. 582.
639. II argent, mounaie, p. 492.­
PI. m"ginpi.
AI'm�, s. f. arme, p. :317. 248.
338.11 a elCl ct?'me împotriva sa,
donner des armes contre soi,
p. 247. - P1. (lr'1ne.
*Armaş, s. m. [a.ncien] prevot, II
annaş mare, grand prevM" p.
248. - 1'1. armaş'i,.
Arta-paria, aclv. eu picces, on mor­
ceaux, en lamheaux, p. 248.
Arunca (a), 'V. jeter, lanoer, p. 76.
109. 350. 302. 447. 512.
Aruncâ (a se), 'V. 1'. se jcter, II ase
aruncă în partea cur-va, rcs­
sernhler- il, p. 462.
Aş, f01'1n opt. leI' pers. sing. dlt
uerbe a ace, 1'. 216. 27 .. 1. 302;
passim.
Aşa. adu. ainsi, ele la sorte, p. 102.
103. 201. 209. 213. 215. 2Do.
308. 688. I! tel, sernblahlc, 21,L
215. 21'1. II de rneme, 686 il
aussi hien, p. 4/9. II aşa ele,
si, p. 371. II tot aşa, la mâmc
chose, p. 253. II cnm.. aşa ... ,
selon . . .. le (la), P: 203 209.
291 292 348. '167 II precum ...
aşa ... , COlTtn1e. " ainsi ... , p.
24.0. 291. /1 dupâ cum ... aşa. ... ,
sclon le ... le ... , p. 280. 674.
Asculta (a), o. ecouter, p. 198.279.
II ocouter suivre I'avis ele, p.
506.lloMir, p. 560.
Ascunde (a), v. cacher, p. 640.
Ascuns, adj. cache, dissimu16. 11];0
ascuns, en secret, Jl. 187.
Fem. ascunsă; p1. ascunş1-, (l­
scnnse.
Ascuţit, a(U. tranchant, p. 580. ­
F6m. ascuţitr'î; p1. (tsc'�*ţ'i, CI'
scuţite.
A�emenit �a se) 'v. j'. rcssemblel',
p.1\:):).
Asemena Ca se), v. 1'. se cornparcl'.,
p. 4BO.
Asemenea, (lr\j. semLJlahle, p. 210.
A·seră, loc. adu. hiel' soi1', p. 254.
As!, adj. el pl'. ilem. ce, cet, ]).2'14,.
Asta, adj. ct pl'. ilem. (,a, cola,
ceci, p. 72. 283. II ".olle·ci, ce,
213. 2l7.
Astă-Ijl, a.dv. aujonl'll'hui, p. 260.
410. 694
Aştepta Ca), v. attenlll'e, p. 91. 9(5.
153. 19�. 2"0. 234 299. 442.
6U9·11 fig· attencll'e, p. G6.
Aşternut s. n. cOllche, accessoires
du lit Cc1raps, taies c1'oreillel's,
etc.) p. 151. - P1. aştenndul't.
Asl-fcl, adj. ind. tel, sembla bIe, p.
6:. II ainsi. de la so1'l.e, ]J. 211.
Astupii (a), v. cQuv1'il', 1'ecou\'1'i1',
p. 14. 692.
Astupat, adj. COuv8rt, l'eCOUV81't,
p. 13. -- Fem. asttt}Jat!î; pl.
asl1.!]Jaţr, asl'upaic.
ASlipra, )Jn5,p. sur, ]" 577. II de
aS1lpra, sur, pal' elessus, p. 75.
192./1 fLll-dessus, p. 26. 160.161.
================== pagina 698 ==================
- 698 --
Aţă, s. j. fil, fii de lin, p. 216.
689. II fibre, lien, p. 35;]. - PI.
aie.
Atat, tui]. ct pl'. tant, autant, p.
598, II atât ... pân(l ... , antant.
. . . jusqu'ă ce que, p. 5. 158.
237.11 cât ... atât ... , autaut ...
nutant ... , p. 259, - PI. aiâţ«,
atâiia.
Atăta, aâ]. ei pl'. taut, p. 142. 673.
II autant, p. 529.611. II atâta ...
pdnă , .. s autant ... jusqu'a ce
'Iue ... , p. 5. II tot atâta, c'est
tont un, p. 229. - PI. atâtc,
atâtea.
Atinge (a), v. toucher, p. 315.
Atinge de (a se), V. toucher il,
p. 336
Allrni\ (a), v. pendre, p. 288.
Aluncea, ad», alors, P: 255.
Alunci, ado. alors p. 262. 31J. 333 .
519.
Au�i (a), v. eutcndre, p.346. 517.
608.
Aur, 8. n. 01', p. 565. 576. 638. 652.
Ave (a), 'V. avoir, posseder ; passim
II ce avem C1t, qu'avons nous de
commun avec, p. 218. II nu are,
ne doit pas. p. 15. II n' are cine,
il n'y a JBS qui, p. 22'). 274.
059.
Avui, 8. n. avoir, fortune, p. 618.
I
j
13
Ba, adu. non, p. 465. II Lien plus,
lJ· 184.
Babă, 8. f. vieille feunne, 48. 99.
291. 397.410.527. II babel b!!trânâ
viciile femme, p. 48.- PI. babe.
Babacă, 8. m. pere, p. 248. 30B.
668.
Baba-6rbă, 8. n. colin-nmillard, p.
248.
Băcănie, 8. f. 6picel'ie, p. 12·). ­
PI. Mcânii.
Bade, s. m. tCl'me amical de re­
spect; s'emploie envers un frb'e
alne, une personne plus ftgee,
etc.; p. 352. 516.
Badea, 8. m. meme sens que betde,
p. 249.
Sadica, 8. m. dimillutif de uade,
p. 249.
BădioiU, s. m. allgrnentatif de baile,
p. 249.
Bădită, 8. m. diminutif de baele,
p. 24\).
Baer, s. n. cordon, !ien, p. 149.
549. - PI. baere et Mer'i.
Băet, R. m. enrant, gar<.;on, p. 653.
- PI. Dc7eţ!.
Băga(a),v.mettre, 19.76. 77.78.120.
II fourl'er, introdiure, faire en­
trer, 14. 15. 16. 17. 18. 173.
370. :171. II a'l Mgrx la mijloc,
l'elltourer, lui faire fete, p. 220.
li a'şl bdget în plttg cu cine-va,
s'associer, fai1'e des atl.'aires en
association avec quelq'un, ]l.
430. 431.
Băga (a se), v. r·. se fourrer, cn-
ti-er, p. 123. 137.140. 38t. JUG
II se place]', s'accordcr, 603. 6U4·.
618. 032.
Băgat, a/l]. place, aocordc, 1'. 632.
- Fem. bătuta , pI. bdtul'!, bâ­
t'ute.
Bălet, 8. m. gal'<.;on, p. 5J9. II Jils,
p. 467.- J-'l. Mietl,
Baiu, s. n. [Ung.) souci, tourlllcnt,
p. 255- PI. ba!uTl.
Bal, 8. n. hnl, p. 249. 250 378-
PI. bahi1''i.
Bălan, ar(j. blond. II cal bdlan, clie­
val blanc, p. 594.- l<'em. betland;
1'1. Mlard, bdlanc.
Bălană, 8. n. Blanchette, nom de
j nmcnt, p. 289.
Balaur, 8. m. dragon, p. 117.
Pl. balaur·�.
Baltă, 8. f. lac, etftng, rnarais, p.
500. 684. 69;l.- PI. Mlţf,.
"Ban, 8. m. han, ancien titre de
Iloblesse, p. 250.
Ban, s. m. argent, en general, p.
273. 303. 366.367. 3fi9. 394
480. 571. 668.694. II centime, p.
383. 59'3. 662.- Pl. bani.
BănUială, s. f. sonp<.;on, p. 523.
521. 5'25.- PI. betmtiell.
Bărbat, s. m. llOnnne, p. 62. 264.
II homme, mari, p. 146. 150. 234.
246. 250. 251. 252. 253. 2::)4.
255. 256. 257. 25�. 259. 260
261. 262. 2G3. 264. 321. 378.
442. 443. 464. 498. 499. 50(-).
508. GlO. 632. 677. 678.- PI.
băr·bafi.
I
I
J
f
================== pagina 699 ==================
BĂR
- 609-
Bl�U
Bărbăţel, 8. m. petit mari, p. 90.
25:l. 253. 254. 255. 261. FI.
bdrbiiţd.
Bărdaeă, 8. f. cruche, h1'OC, p.
127. - 1'1. bârdace.
Barem, ad]. tout au moins, p.544.
Bată, s. f. ceintu re ,.·tl'oite, p. 420.
-- 1"1. bete.
Bâtă, S. n. gonnlin, p. 9. 1.0. --
1"1. bâte.
Bătae, s. f. coup, rossade, p. 265-
267. sos. 521. /lllltte, p. 2G3.
II [Ung.] guerre, bntaille, 1).
248.
Bătaie, S. f. COllP, rossarle, p. 265,
206. 267. 268 526- 666. /1 "
mânca bătae, Hre battu ; p. 207.
II a .fi gazda bătăilor, et1'e uue
t.ete ele Turc p. 268. II bătae la ca­
taramă, forte rossade, p. 268.­
PI. Mtc7·t.
Bătălie, s. f. combat, lutte, p. 2fi8.
269. II a plecit la MMlie jdl'ă
PUŞCcl, aller aux m ÎIl'OS sans cro­
ehet, p. 2E:9. - 1'1. Mtăli·!.
Bătăuş, 8. m. batailler, p. 269. ­
FI. l!ăft'Î1lij'i.
Bate, (a), V. battl'e, p. 244. 24;).
207. 269 270.271. 272. 273. 274.
276. 280. 600. 662. 605. 6GG. II
fJ'appel', p. 180. 271. 310. 548.
[i4�J. II frappel', rcsonl1el', 3:)7 ·11
heul'tel', cogllel', p.272. II souff1eJ',
p. 161. II barattel', p. 161. /1 a
bate din pintcn'î, etl'e joyeux, p.
5: O. II cât bate JYuşca, Îi llne por­
t6a de fusil, p. 558. " a bate
ponl'/(1'r, fail'e allnHion '1, p. 553.
II a bate re'll, battre fortemeut,
p. 270. II a'şi bate Joc, se mo­
'lueI' de, p. 50. "a bate alcaoa,
l)erdre son ternps, p. 244. 24".
II a' şf bate capul, se creer Ci cs
diff1eultes, des ennuis, p_ 387.
II a bate vdlrWiu, battre forte­
ment, p. 275. II a bate de foc­
meld, hattre fOJ,ternent, comme
si ]'on etait pay6 pour le faire,
p. 275. II a bate pe datorie, bat.tre
sans raison, p. 275, II a'şr bate
gura de claci!., cout.er des sor­
nettes, p. 308.
Bate (a se), v. r·. se battre, p. 268.
275_ 424. li lutter, p. 582. 639.
" se frappeJ', p. 275. /1 a se bate
ca orbetif, fl'appel' comme un
sourel, p. 275.
Bătătură, 8, f. con!', p. l22. - Pl.
bateturi.
Bălut, arlj. battu, frappâ, rosse, p.
272. 273. " frappe, abimc, p. 357.
- Fem. bMufrt; pl. lJ('ituţ!, M­
tufe.
Băua, [Banat], non, p. 6M.
Be (a), [.Molrl}, boire, p. 673.
as (a), 1J. boire, 31. 32.33.39.41.
93. 118. 170. 178. 180. 182. 184.
185. 186. 252. 486. 571. 672.
Bee (a), V. boire, p. 189.
"'Beilie, s. n. palais du prince (bey).
II lucru. de ocilic, travail mal
fait, p. 275. "a lucra de beilic.
travailler pOUl' le roi de Prusso,
p. 276. II a fi vită de beilic, ha­
vailler COll1Jl1C une bete de sorn­
me, p. 276. -- FI. bcilicuri,
"'Beiu, 8. m. prince, bey.1I a dormi
cât un bei1�, dorrnir comme lin
roi (loir), p. 276.- FI. beir,
Belil, adj. 6corche, p. 412.- Fel1l.
beliiL!; pl. belii! belite,
Benchetul (a), 1J. [1l;fold.] faire bom­
bance, faire ripaille, p. 572.
Bere, s. f. bi81'e, p. 177.
Bere, S . .f. [Bucure8c'i}, reuninn
villageoise. " dat în bere, nu hile,
IJOll il. marieI', 1'. 200.
Beşină, S. f. [.Molrl} pet, p.8G.-­
PI. beşinr.
Beştnă, S. f. pet, p. 525. - PI. be­
ş-lnL
Beşină, 8. f. pet, p. 526. - 1'1. bi!­
şin'i.
"'Beşleagl, S. f. citpitaine el'un an­
cien corps el'elite." ([uerellellr,
cassenr d'assiettes, p. 276. II
vie ilie bmlerne, p_ 276.
Bet, S. n. bâton, p. 420. - P1. beiI'.
Bel, adj. ivre, p. t57. (199. 657.11
bet tU'1'tâ, ivre mort, p. 157.­
Fem. betii; p1. beţI, bete.
Behlg, adj. [l'mns.1 malade, p.
4. - F6m. belegc'i; pl. bcteg!, be­
lege.
Beţie, s. f. i Vl'esse, ebrÎete, p.
406. - PI. beţii.
Betrân, s. et (ldj. vieux, ancicn, p.
48. U9. 299. 300. 301. 564.
594. -Fem. bel1Yînâ; p1. biJtnînl,
biJtr·âne.
BeIrâneţe, s. f. vieillesse, p. 180.
181. 484. -- PI. bet1'CÎneţe.
Beutură, 8. f. hoi�sOIl, p. 72.­
PI. beul1.wl.
================== pagina 700 ==================
BIO
- 700-
BOR
Bicfu, s. n. fanat, p. 401. - PI.
vice et bic:hw'i.
Bine, adv. liien, r- 105. 235. 255.
256. 270. 350. 506. II mai bine,
mieux, le mienx, 11. 2:35 365.
417. 446 448. 576. 604. II ma!
vine, plutot, p. 24l. 249. 312.
355. 46:1. 466. 492. 509. Ii mai
bine, nrioux vaut, p. 10(5. 160.
16t. 170. 258. 302. 311 4D2.
532. 533. 535. 570. 592 59il.
594. II 111(l1"e bine, tres-bien, p.
398.
Bine, s. m. bien, p. 236. 5.6.
Binecuvtntar c, s. f. beucdiction, p.
542. 548. - P1. binccuointări.
Bir, s. n. im po t, p. 439.
Birăii, s. m. [Trans.] maire, p.
443. - Pl. birăt.
Bîrnă, s. f. soli.ve, poutrc, p. 555.­
Pl. bîrne.
Bil'ul (a;' v. Y8,incre, l'empOl'ter,
234. 582. 639.
Biserică, s. f. 6glisc, p. 114. 351.-­
PI. biser"ic-!.
Bizo!u, in 1()Cllţilluea: a'·! .tine b '­
zoi-ul, 1'appro[lv81', l'irnitcr, p.
277.
Bizul (a), 1), [Ung.] couner, p.
164.
,i'Blagoslovenie, s. f. bCllC(lidion,
p. 542. - PI. blagoslovcni-!.
BIăslem, s. n. m::llediction, 1,72.
473. 543. 648. - PI. uldsteme.
Blaslel1111 Ca), v. [Tmns.], rnall­
dire, p. 591.
Bleslem, s. n. ma16eliction, p. 472.
5 }'3. 543. 648. - Pl. blesteme.
Blestem, s. n. rnalCllictioll, p. 5J3.­
Pl. ulesteme.
Bieslcmâ (a), v. rnandit'e, p. 4·).
594.
Blid, s. n. plat, eCllelle, t.etTin8, p.
39. C7. 128. 350.-1'1. blirle,
Bluc" s. 11/.. [Banat.] gland !l'l
cJ18oe; semence de la cOl11en·
vree; p. 4. II der mtct pe bind, il
,lonne des pois ponr avoi!' des
feves, p. 4. -- 1'1. blttct.
BobIrnac, s. n. chiqn811ande, p.
277. II rt'� d(/' bouîrnace, gron<lel'
l]tlelqu'uu, lui rabattJ-e sau ()fl,­
quet, p. 277.:- P1. bobîrnacc.
Bocluc, s. m. [j101d.], bagages,
effets, p.277. Ve\ll 8uclllc.'-·
Pl. bucZ1rc1wi. .
Soer, s. m. seignClll', Pl'ojJl'leLail'c,
p. 278. 279. 280. 281. 282. 283.
468.602. 661. II a da peste calu
boerului cprouver LIn desagl'e­
ment, p. 379. II boer cu Loii de
funie, il est gelltilhornme ele
el�oite ligue, son pere etait,
pecheur, p. 281. IlboCj' gol, 110-
bIe et pauvre, p. 281. II bocru;
. e tot boer, la noblesse se re­
connaît toujou rs, p. 28l. II s'a
schimbat boerul, il a mis urie au tre
corele it son arc, p. 282. - Pl.
beeri:
Bneraş, s. m. duminutif ele boer, p.
279.
Boresc, ad]. de nol.le, P: 283. ­
Fom. boercscâ ; pl. boeresci, boc­
resce
Boerie, s. f. nnlJlcsse, ll.ig·nite rlo
boyard, p. 283. 2f34. II boeria e
pc rînd, la fortune est ulliLllgeaute,
p.284, II boeric, syphilis, Il. 284.-
1'1 b(!C1-i'î.
Bogal, adj. riche, p. 112. 184.431.
40l. 531. 593. 616. -F6m. uo
gcdd; pl. bogati, bogate.
BoIer, s. 1'n. seignol.lr, ]Jropri6taire,
p. 278. 279. 280. 281. 283. 441.
GC2. II cwn e bOtentl şi sluga,
tel seign811l', tel page eL servi.­
teur, p. 280. II voIm"ul htmeî, le
dialJle, p. 283 - P1. uoiej·!.
BOierii, ((c(j. syphilitique, p, 284.­
Fem. bofcr-itd,. pl. IJoieriţl, uole­
j·ite.
B61ă, s. f. mal, maladie, p. 24.
386. 499.-PI. voi!.
"'Bo!d, s. n. [all.cien) pointc, aignil­
Ion, p. 842. 6JU. -Pl. bolduri.
Bolnav, ({cU. malarle, p. 21. II a .fi
uolnav de .alCi, ,Hl'O rnalarle par
ivrogncrie, p. 2-1 - Fem. uol­
nava; p1. bolnav1" ualnou.
Bnloboţ, s. n. [.lJ![olrl] grurneau, p.
192. - Pl. bolouol'l·
Bobnd, alU. ! Ung.] fou, p. 81.
3!9. - F6m. bohmda,. pl. /'0-
l1.m\U, l!Olttncle.
BonjUl'isl, s. rn. uom qne 1'on don­
nait ironiquement, vel'S 1830, it
ceu" ([ui propagealont les icl6es
et les mmurs ele l'oecident, p.
200. - PI. bOl1jtwişK
aoresă, s. r [Tj-ans.] femme, maέ
t1'8SSe ele maisoll,. p.28'1. 37:< II
f81l1me publique, p. 284. -- ]'1.
uorese.
«
================== pagina 701 ==================
BOR
- 701 -
BUN
Bor! (a), v. [Molel.] vomir, rendre,
p. 674.
Borş, 8. n. borş (ean aigrie par la
fermeutation du son), P- 77.143.
527. - FI. borşuri,
Bortă, s. f. [Motel.] trou, p. 513.­
PI. borte.
Bot, 8. m. museau, figure, p. 16.
123. - P1. bOt1W!.
Bată, s.f. [Banat] gourd!», p. 9.­
PI. bate.
Boteza (a), v. baptiser, p. 481.
Bou, 8. 1n. boiuf, p. 182. 28l. 333.
352. 593. 622. 692. - PI. boi.
Brăcinarl'u, s. n. [Trans.], ceinture,
cordon pour tcnir le pantalon,
p. 21G. II brăcinariu de aţă, sigue
de pauvretc. p. 216. -PI. bră­
cinarii,
"'Bran,8.m.Bran, nompropre,p. 297.
Brăncă, 8. f. [Trans.] poignee, p.
142. - PI. brdnci,
Brânză, 8. f. fromage, p. 90. 366.
367. 419. 420. 486. II loqofcte,
brândi 'n cu11.t, gratte·papier,
rond de cuir, p. 419.420 /llaga­
fete, brânzâ '1'1 br,te, gratte-papier,
rond de cuir, p. 420.-PI. bl·ânze.
Breazu, adj. tachete, bigarr8. II
breaz, nom de cheval, p,549.­
Fem. br'ează; pl. brejt, bl'e,je.
Brlu, 8. n. ceinture, taille, p. 264.­
PI. brîw'l,
Broscă, s. f gl'enouille, p. 189.-
1'1. br6sce.
Brumă, 8. f. fl'imas, gelee blallchc,
p. 357. - 1'1. brwne.
Bucată, 8. f. morcean, p. 19. 52.
214.215. II plat, p. 52. II guignon
p. 53. - 1'1. bucâJ'i et bucate.
Bucate, 8. f. pl. plats, 70. 77. 79.
102. 106. 109. 110. II nourl'iture,
ce qu'il a mallge, p, 279. II te
face fdr'ă bucate, te laisse sans
noul'l'iture, p. 94.
Bucăţică, 8, f. diminutif de bttcatd,
p. 656.11 btlcâlică ruptâ tatâ-8(Hi"
c'est tout le pOl'tl'ait de son pere,
p. 656. - PI. b1tcâţele.
Bucium, s. n. buccin, tl'ompe. /1 din
ori· ce lemn mt se face buchtm,
tont bois n'est pas bon a fail'e
Heche, p. 284.-PI. b1td'ume.
Buclumit (a), v. trompeter (une nou­
velle), p. 285.
Bucluc, 8. n. confusioll, emharl'as.
Il a drf, de budnc, eprollver des
difficultes, etre em baraese, ne
savoir que faire, p. 285.11 a face
buclucuri, faire cles sottises, cau­
ser des eunuis, p. 2S5. - PI.
buclucuri.
Bucură (a se), v. se rejouir, /1 a se
bucuri; la, rechercher, p. 694.
Bucurie, 8. f. joie, p. :338. 339. -
1'1. bucurii.
Bullnaşa, 8. m. chef d'une bande
de bohemiens. II a sta ca buli­
başa, paresser, se vautrer dans
la salete, p. 286.
Bun, adi. bon. 105. 106. 171. 182.
221. 231. 233. 236.257. 258. 301.
407.467.470.478.485.514. 516.
530. 600. 609. 626. 673. Il bon,
bienveillant, 61. 62. 183. 470.
627.11 bon, honnâte, p. 199.211.
464. 468. 508 /1 bon, solide, 1'·
9. 10. 289. 494. 495. 556. 569.
II bon ii manger (a boire), p.43.
61. 62. 66, 71.85 177. 178. 186.
187.235.11 bon, veritable, p. 471.
II de bien,p. 254.11 rlebund 1'1uld,
de nohle naissance, p. 574. II
ma'! b1tn, meilleur, p. 36. 53. 56.
8i. 178.187. 203. 235. 314.
333.571.683./1 meillelll', de plus
haute qualite, p.194./I afi p6mâ
bunâ, etre un manvais sujet, p.
96, II la ce e bun, a quoi cela
sert, p. 561. II de bun ce er[t, tel­
lemellt c'etait bon, p. 126. II
n6pte bund, bonne nuit., p. 2i5.
323. II pace bwu'i, cela suffit, p.
216. II de bund voc, de bonue vo·
lonte, sllns y etrc force, p. 410,-­
Fem. bunei; pl. buni, b1tne.
Bun, s. m. grand-pere, Ullcetre, p.
286. II de când cu bunii ei p1!­
tr'c\l-l, depnis fort longtemps, p.
286.-PI. bWIL
Bună-dimintSţă, s. f. bon matin, bon­
jour, p. 201. 202. II dâ bunii-tli­
rninetă gâscelor, c'est un sot,
p. 202.
Bună-�ioa, s, f. bonjoul', p. 202.
Bună-�iua, 8.f. bOlljour, p. 202.203.
Bunic, 8. rn. graud-pel'e, p. 286. II
de când b1tnic1t fldcd-ti., depuis
fort longtemps, p. 286. - 1'1.
bunic'î.
Bunică, s . .f. grund-mere, p. 2cl6. II
!le când bunica fată-mal"e, quancl
les pOLdes avaieut des dellts, p.
286. - 1'1. bunid.
46*
================== pagina 702 ==================
Bun
- 702-
CĂL
Burdi6să,8. f. qui a un gros ventre,
euceinte, p. 452. - FI. burtli­
h68C.
Burduh6să 8. f. [Molâ.], qui a un
gTOS ventre, enceinte, p. 452. ­
.1:'1. b�wcluh6sc.
Burduf, s. n. outre, p. 30G. 4014. II
a'i face peleei lJurel��f de cinipoiu,
battre cornme plâtre, P 305.­
FI. burdufuri.
Burete, s. m. sorte de champig­
non, p. 94. - FI. bureti.
Buric, 8. n. nombril, p. 4,82. - PI.
b1.!T'ice e t burieur!.
Burtă, s. f. ventre, p. 153.274.­
PI. burie.
Buşălă, 8. f. bourrade, p. 667, li
Ca, canj. comme, p. 2. 24. 33;
passim.11 pOIIr, p. 103. 105,197.
212. 414. 446. 546. II afin que,
pour que, p. 8. 24. ::\8. i2:::\.
197 209. 2lO. 247. 419. 487.
500. 520. 577. 6U4. 608. 602.
694. 1\ que, p. 35. 36. 51. 68. II
lIe memc quc, p. 114. 472. 473. Il
comme, comparable a, p. 540. II
ca şi, comme, p. 322. 058. II ca
şi când, comme si, p. 168. II ca
când, comme si, p. 12\J. 2:l\J.11
ca·mdn!', bientât, sous pou, p. 254.
Că, eanf. qne, p. 180; passilll.11 car,
parco que, p. 19. 73. 140. 144.
148. 157. 161. 177. 211. 219.
225. 228. 232. 249. 204. �60.
3\J7. 463. 529. 534. 570. 63\:).11
dans ce cas, p. 251. II do (avoc
l'infinitif du verbe qui suit), ]J.
443. 678.
Căca (a se), v. r. chier, p. 402.
Căcâcea, s. m. Foirard (nom pro­
pre), p. 410.
Căcat, s. m. excremcnt, 1ll81'de, p.
228. 386. - P1. câcaţi.
Căcat, a(\j. emmerde, p. 414.-­
]'em. eâcatâ; p1. câcu.ţt, câcate.
Câcat, s. m. [Malel.), oxcrement,
merde, p. 602. -1'1. ccicaţ'!.
Cacalisaura,. 8. [Banat.] cltal'abia,
p. 20J. .
Căci, canj. car, p. 7. 149. 16G.
350. II parce quo, p. 394.
Căciulă, s. f. bonnet elo fonrrul'c,
p. 253. li::\8.--PI. cttc'iHli.
foo(1 de buşel1, dos toujours battu,
p. 667. - 1-'1. b1tŞCU.
Bute, s. f. fut, touneau, p. 187.
306. 457. 458. - P1. OUfl.
Butre, s. f. fltt, touucau, p. 457.­
P1. butii.
Bulilcă, 8. f. bouteille, p. 1137.-­
PI. buiilce.
Butuc, s. m: souclie, p. 602. - Pl.
butuci.
Buză, s. f. gnenle, p. 669. 1\ a se
]1w1e in. buza t'tmnlw!, s'exposer
a un danger, p. 669. - P1. inize.
Buzdugan, 8. n. massue. masse d'ar­
me, p. 287.--Pl. uuztl'uganc,
Buzunar, s. n. poche, p. 41V. 42U.­
PI. UUZ1�1w1"e.
Cadănă, 8. f. cadinc (femme tur­
q ue), p. �87. II femme paresseuso,
p. 287.-1:'1 cadâne.
Căde (a), v. ehoir, tOlllbcl', p. 12.
13. 07. 68. 14:). 252. 328.329
::\37. il88. 447. 543. 020. II tom­
he!', slu'venil', p. 74.
Căd� (a se), v. 1'. conveni!', ut]'()
con voua bie, fa.lloi!', p. 18. 3li2.
466. II cum se ('a ele, cornme il
faut, comme il conviont, p. 310.11
eţtm se cade, fOl'lemont, eomme
il faut, p. 121.
"'Caftan, 8. n. caftan, rolle d'hon-
neur, p. 340. - -1'1. caftanc.
Căl (a se), v. r·. l'cg!'ctter, p. 527.
Căielâ, sI regret, p. 525. - .1:'1. cerle/-!.
Caîmacan, s. m. calmacan, SOl'te do
pl'efet en 'l'lll'qllie, p. :!8T-PI.
ca'imacan't.
Câine, s. m. cllien, p. 28. G3. ROCi.
44ti. 4,86. 604. ti07. II câlue de
mrtlte 'uşi, vfl.gaboncl, pi(1llc-as­
siette, p. BOo. --1:'1. ctÎ'!'lt't.
Căinţă, 8. f l'cmonls, p. 600.- 1'1.
câin1:c.
Cal, 8. m. cheval, 11. 2-5. 278.
289. 401. 493. 4\)4. 5\14. 019.
020. 6:33. 075 677. II pc rai, ,i,
cheval, p. 288. II cal de ginc1'e,
beau clteval, p. 401. II a '�i (t.
IC1'git cal�LI C1h rivalisel' avec, 1"
42\J. 430. 431. II cal de mire,lJentt
cheval, p. 450. - PI. ca!.
CăIămară, s. f. [Malel.] oucrior, p.
4l9. - 1'1. câlârntt1·!.
================== pagina 703 ==================
CAL
- 703 -
CAP
C1/ăraş, s. m. soldat de cavalerie,
p. 287, 423, -PI. călc'i1'ClşL
Că/ăraşl, s. ni. Calaraşi, ohef-Iicu
du departcmen! ele la Iulomitza,
p. 527,
Călare, ad.o, �, clicval, p, 287, 288.
289, 433,
Călăreţ, s. 11'1, cavalicr, p, 289, -
PI. ec'ilă1'eţt,
CăI cit (a), v. marchor, p, 6!)(), " fou­
ler anx pieds, maroher SI11', p,
26·l. II caloi a domn, le roi u'est
pas son cousiu, p, 352, " a calca
în sirachinâ, mettro les picds
dans le plat; Gtrc un lourdand,
p, 129. 130.
Că/căiU, s. n. talon, p, fi48, - PI.
călcăk
CălctUu, s. n. talon, p, 548. 549,­
P1. câlcâic, călcde.
Călcat, adi. fonle, ecms6, p, 189,­
J1'em, citlcată; pl. cl!lcaţ!, căl-
cate, '
Că/cătură, 8, f. pas, trace, " conduite,
p, 468, - PI. câlcr'it'tlJ'l,
Calcavură, 8. f. piege il, moineau,11
gifflc, ]1, :290. 1/ Ci mâ'llcâ ca.lca-
1J1,W�, 61;1'0 giffle, p, 290, - 1'1.
calcamtr-i,
Cald, arU. challc1, p, 91. II fmis (en
pal'Iant dtl ]lain), p, 62, 63,
186," a 'şi ţine de caZd,sa firc­
server elI! fl'oid, ,p, 461.-Fem,
calclct; p1. cr/1l;l't, calde.
Căldare, s, f. challdl'on, ]l, 6, 7, 8,
425, - PI. cdlddt''[,
Ca/ic, adi, pallvre, mendiant, p,
Mil. 616 633.
Călimărl, s. f. pl. ellcl'iOl', ]l, 4,20,
Câ/ţi, s, f. 6touppe, 10ul'ro, ]1.
615.
Călugăr, s, m. moiu8, V, 392,657,­
Pl. cdln,q((l·t,
Că/ug�rl (a se), v, 1', se fairc moi ne,
cutrer dans les 01'd1'8S, p, 300.
Cam, adv, trop, un pell t.rop, ]>,
40,11 un ]1"u, ou 'luel'lne sortc,
quasi, p. 55, 97, 483, 5J6,
Camară, s, f. ellfLmbl'e, p, 679. -
PL cdnu'l1'i.
Cămeşă, s, f. [Nfolcl.], cltcmisc, ]l,
471. 514, 515, 574, - PI. Cit­
meşi,
Cămeşuică, s, f. cbemi8cttc, p,
471. - Pl. cdmcş'u1cc,
Când, adv, et cotli quand, 101'8'Jl1O,
:-��p (j, 39, j 08; passill1. II si, p.
126, 129, 11 şi, dans le cas ou,
p. 235, II câucl.... când.,... tant6t."
tant6t.." Il, 471.11 de când cu,
du temps de (que), p,286, 298.
690, II de când, depuis que, p,
220, 254. 657, II de când, alers
qne, p, 286. 477.11 ca când,
C011'I.111e si, p, 129. 229, 11 până
dind, jusqu'ă ce 'lue, p. 158, II
ca şi când. cornrne si, p, 168,
Candelă, s. F. veilleuse, p. 587. ­
PI. candele,
Câne, s. m. chien, p, 28,160,164·.
] 89, 3(-)2. 461. 514 619. 626.
646, 68 J • - PI. câni.
Cănle, s. f. [MaIci.], meohancote,
rancune, p, 685. - PI. câni'f.
Cânta (a), v. ohanter, p. 172. ]89.
2\-)n 201. 292. 293, 294, 295.
296, 305, 337. 606, 636. 66!).11
.ion81', p, 310, 326, 355, 364,
365,409, 410. 417.1I,j6ed cnrn
îţi cânta, il fanI. burIeI' avea les
loups, p, 292. II cânld'ţY, lele,
cânteeul. je me moquo de ce
(jue tu elis, p, 293, II a ''1 cânth
în cap, avoi!' une al'aig-nee dans
le plafonel, p, 294, II clÎntd ca ele
zor-t, il chante el'une facon dc­
Iicieuso, p. 29[" II a cântâ du,p!'i
cinp,va, pleureI' le c1epal't., l'absen­
ce ele quelqu'un, p, 2(J5, II a cântrl
cui-va, 11)1]el' gnel'lu'un, ]l, 295,11
a cântc{ înaintea c�lY-va, se pla,
indre iL qnelqll'nn, p. 295,
Cântăreţ, s, m, chantellJ', celui qni
chante. p, 294, - PI. cântăreţt.
Cântec, s, n, chant, chanson,p,
293, 2% 296. 460, 1/ ca povestea
ccîntec'tlI1l/!, comme l'on dit, p,
296. II aşa met'pe cânlcr;n, comme
cela oui, p, 296." a 'şi cântll
ccîntecul, conter sa mesavcntul'c,
p, 29G, II a scote cur-va cântec,
chansonnel' quelqu'un, p, 296.11
II '.şi schimbâ cânteetll chal1gOl'
son fusil el'epaule, p, 296.­
PI. cântccc.
Cântece/, 8, m, diminlltif ele ('fÎn­
tec, II a cântâ cur-va nn cântccel,
amano!' quel'lu'nn it :faire ce 'luc
nOU8 desil'ons, p, 296,
Cap, s, m. cbef, tote, p, 12, 156,
177. 188 253. 260. 294, 309.
310 318, 340, ,464. 506, 581,
613. 650, 656, 665, II opinion,
� avis, p 649, II a'{ cântit în cap,
================== pagina 704 ==================
CAP
- 704-
cÂ'r
avoir une araignee dans le pla­
fond, p. 294. II în cap, lL la tete,
p. 506. II la cap, au chevet, p.
535. II cap sec, sot, tete vide, p.
536. II piste cap, d'nn trait, p.
40.186. II a'şi bate capul CU,8'OC'
cuper de, p. 387. II (t'i pune
capu, abreger ses jours, p. 494.
Capac, s. n. couvercle, p. 145.
146. 147. 150. II dHpă tingire şi
capacul, tel pot, tel couvercle,
p, 147. - PI. capace.
Capcană, s. f. piece, panueau, II a
da în capcană, tornber dans le
piege, p. 297.- PI. capcane.
Căpeta (a), v. obtcnir, p. 290. 609.
610. 662.
Căpetaiii, s. n. chevet, oreiller, p.
336. II pân la căpetâiu, jusqu'ă
la fin, p. 459. - Pl. cc'ipetâie.
Căpettnă, s. f. pomme (de chou),
p. 289.- PI. căpeţîne.
Capitan, s. m. capitaine, p. 250.
297. -- PI. căpitani.
Capră, s. f.. chElVl'e, p. 6\:J4. - PI.
capre.
Car, s. n. chal'iot, char, p. 9. 10.
105. 189. 251. - PI. cm'e.
Căra (a), v apporter, p. 25�. II por­
ter, p. 528.
Car�, s. n. troupe, banele, p. 509.
- PI. cânluri.
Cardaşlm, s. m. Carelaşîm, p. 270.
Care, p1·. reiat. des 2 genl'es, g ni,
leguel, celui qui, p. 67. 76.80;
passim. II que, p. 45. II eaTe o ji,
qni qne ce soit, p. 255.
Carele, pl'. Telal, celui qni, p. 607.
Carja, s. f. bâton, p. 181. - PI.
câl'y'e.
Carjaliil, s. m. homme qui n'a pem
ele rien; voleur; p. 2\:18. - Pl.
cli?;alii.
Carja", s. m. IJI'ave, qui n'a peur
de rien, p. 298. - PI. c(Î1-:jani.
Carlig, s. n. croc, crochet. \1 a
pune cârlig, se retirer, tire!' son
epingle elu jeu, p. 230. - PI.
cârlige.
Carnilval .. s. n. carnaval, p. 299.
Carne, s. f. vianele, p. 27. 71. 119.
120. II chair, p. 99. 249. 466.
Carpă, s. f. chifron, loque, p. 498.
II voile, p. 253. II a pune cârpă,
se sonmett!'e, p. 264. II a pttS
bărbahtl cârpă. la femme porte
()nlotte, p. 261. - FI. câr'Jic.
Cărpătorl, s. n. pelle 11 fonr, p.
155. 615. - PI. cârpett01'ţ
Carpelă, s. f. raccornmodage, ra­
piecage. p. 531. - PI. cârpeli,
Carte, s. f. carte 11 jouor, p. 299.
- PI. cdrtL
Cartelă, s. f. recruninatiou, gue­
relle, p. 170. - PI. cârteU.
Cartofor, s. m. joueur (ele cartes),
p. 299. 300. - PI. carioţori,
Caş, s. n. fromage 11 la pic, p. 63.
144. - PI. caşuri,
Casă, s. f. maison, p.56. 74. 109.
117. 123. 221. 236. 239. 243.
253. 254. 257. 258. 324. 325.
329. 416. 417. 418, 442. 450.
451. 458. 494. 498. 530. 535.
542, 543, 551. 555. 611. 616.
1:517. 624. 625. 648. 663. 664.
II în casti, chez elIe, p. 535. II de
casă, menagere, bonn« POl\1' la
maison, p. 500. II a ţine casă,
tenir un meuage, P- 257.
CăsătorI (a se), v. r. se marier,
p. 300.
Căsătorie, 8 . .f. mariage, p. 300.
301. - PI. căsătorii.
Caşcaval, s. n. fromage, p. 420.­
PI. caşcavalttr·i.
Caştig, s. n. gaiu, profit, p. 230.
- PI. câstigltr·'î.
Caştiga (a), v. r. gagner, p. 6(,.
394. 411.
Castravete, s. n. concombre, p. 677.
- PI. castraveţi.
Cat, adi adv. et pl'. comme, p.
276. II ele quoi, p. 98. II tant que,
p. 425. 521. 591. 60\1. II aussi
loin que, 553. 554 558. 583.
II plutât que, p. 464 II comme,
aussi grand qne, p. 341. \1 anssi
petit glle, p. 39. II c0l11bie11, p.
87. 88. 217. 411. 469.489.515.
II autant que, p. 18D. 217.257.
276. 411. 465 46D. 553. 554.
610. 611. 641. 653. 657.11 avai!'
beau, p. 188. II câte chacune, p.
4D8. 499. II câte, autallt, p. 598.
II câte, tont ce que, p. 257. II câţi,
tous ceux qui, p. 239. 472 ; pas­
sim. II de cât, qne p. 56. 82. 178.
231. 235. 240. 249. 258. 264.
311. 365. 431. 432. 452. 472.
485. 535. 561. 565. 576. 682.
II de cât, qne, plutât que, p. 32.
35 53. 170. 246 249. 257.
2·8.312. 365. 464, 492, 532.
================== pagina 705 ==================
- 705
570. 592. 594. 1/ ele cât, pllltGt
qne, au lieu de, p. 106, 160.
161. 302. 509. II de cât, scule­
meut, p. 391. 692. II cât de, si,
183. 186. 279. II de cât, plutot
que, p. 31. 53. 111Je cât, autant
que, p. 55. 296. !I câte tin, un,
p. 482. II.fie ... cât ele, si ... soit
il, p. 183. 354. II numa; de cât,
de suite, p. 90. 1/ cât ... atât,
autnut , '. autant ... , p. 259. II
cât p'aci, sur le point de, p. 359.
Cătâ (a), v. [Molâ.] rezarder, p.
619. II falloir, tâcher de, p. 292.
406.
Căţa, 8. f. chieune, p. 679. - PI.
căţete.
Catană, 8 . .f. soldat, p. 301. 302.
665. II catană betrână, vieux rou­
tier, p. 301. - Pl. cataue.
Cataramă, 8 . .f. fermoir, boucle en
metal, p. 268. 606. - PI. ca­
tarame.
Catâr, s. m. mulet, p. 486. - PI.
catâr'!.
Cătea, s . .f. chienlle, p. 595.- PI.
eătele.
CăţeI, 8. m. goussc, p. 83.
Câte-va, arU. quelques, p. 267.
Cătuşă, 8. f. chaîllette, menottes,
p. 303. - PI. crUuş·!.
Cauc, 8. n. [Banat], casse, pui­
sard, gobelet, p. 125. - PI.
crtttce.
Căuş, s. n. casse, puisarcl, p. 142.
- PI. eâuşe.
Căuta (a), v. chercher, p. 56. 450.
463. 506. 510. 552. 609. fil5.
629. 682. II rechercher, p. 4.46.
604. II rechercher, teniI" compte
de, p. 486. II cltercher iL, s'effor­
cer de, p. 379. 380. II falloir, p.
B79. 381. 406.11 chercher a sa­
voir, s'inforrner. p. 238. II a eătttt't
de, servir, p. 344. II tI ccttdit în,
rcg-arder le, p. 103. II a cănta 'În,
regarder iL, p. 161. 162. II a
cchdtl la, reg-arder, teniI' compte
de, p. 93.
Cauta (a se), v. t·. etre recherche,
p. 63. 91. 93.
Ce, pr. rel. qui, p. 39. 43. 52. 80.
81. 228. 237.278. 332.389.391.
4A8. 499. 519. 558. II qne, quoi,
p. 55. 208. 250. 2913. 294. 409.
455. 469. 583. 572. 1/ quel, p.
93. 118. 162. 197. 295. 318.
CER
3i1. 649. 651. II quelle, p. 172.
244. 256. II quoi, p. 185. 442.
41,3. 561. 664. 677. II ce qui, p.
13. 14. 93. 217 254. 321. 386.
469. 591. 617. 655. II ce que, p.
157. 173. 220. 226. 227. 256.
257. 261. 262. 468. 488. 500.
541. 662. 663 664. 680. 68f.i. II
ori-ce, tout, n'importe quel, p.
118. 125. 172. 284. 363. II file-ce,
u'importe quel, p. 19. II ce mai,
quel, p. 142.
Ce, interj. que ? quoi ? p. 443.
Ce, conj. quoi, p. 117. 119. 152.
173. 218. 461. 527. 678. II pour­
qnoi, p. 142. 161. 260 527. II de
(juni, p. 409. II a quoi, p. 11.
410. 673. II rle ce, pourquoi,
p. 394. II ele ce, plus, p. 306
548. II .u ce, pourquoi, p. 527·11
după ce, a q uoi, p. 460. II dnlxI,
ce, apros que, p. 117. 152. II
după ce, non seulement, p. 179.
Ce coni, pOUI' ci, mais, p. 227.
Cea, arZi. et pr. celle, p. 39. 61.
215. 573. II la, p. 52, 61. 62. 66.
73. 470. - PI. cele.
Ceea, p1'. clIfm. p. ceIle, p. 483.
Ceea ce, ce que, p. 261.
Cefă, 8. f. nuq ue, p. 99.- PI. cefe.
Cela-I-alta, p1·. dern. f. l'autre, p.
213. - PI. celc-l-alte.
Cel, adj. et pr. dem. celui, p. 36.
39. 43. 80. 81. 228; passim. II
celui, le, p. 187. 190. 199. 203.
220. 222. �32. 233; passim.­
PI. ceL
Cela, pr. dim. celui-liL, p. 80. 389.­
PI. ceia.
Cenuşă, s. f. cench-e, p. 13. 154.­
PI. cenuşe.
Clipă, s. f. oignon, p. 177. 178.­
PI. cepe.
Cer, s. n. ciel, p. 301. 340. -- Pl.
ce·r�it"'!.
Cerii, s. f. circ, p. 67. 118'0 pici el!
c6rct, n'imporle ce quc tu lrti
feras, p. 67.
Cerb, 8. m. cerf, p. 532. - PI.
cerbI.
Cerc, s. n. cerele, p. 306. 457.
458.522. II în cercut"'!, em1Jrouille,
p. 522. - PI. r;C1'cn1',!.
Cerca (a), v. essayer, gouter, 1'.
67. 19CJ. II visiteI', p. 172.
Cercela Ca), v. visiter, rendl'e Vi­
site, p. 203,
================== pagina 706 ==================
CER
-- 706 -
CI6
Cercetare, s.]. visite, p. 203. 213.-
1'1. cercetări.
Cere (a), v. demauder, p. 107.214.
215. 3,)3. 41j9. 653. 657. 678·11
meurlier, 1'. 1B3. II vouloi:, exi­
gel', ]l. 169. 214. 392 i)DÎ II
:'acel inima îţi cere, si tu le
dcsires, si 10 creur t'en dit, p.
392.
Cere (a se), v. utro ucccssairc, p.
56'1.
Cerne (a), v. tamiscr, f'.riLler, p.
53. 92.
Cerşetor, s. n. mendiaut, p. 278.
299. - 1'1. cersetort.
Cerşitor, s. n: [Trans.], mendia.nt,
1'. 300. - P1. cerşitori.
Cel·ta (a), v. gl'ondel', p. 4·67.
Certă, s. f. CJ ucrello, p. 524. 526. II
cu cC1"tâ, au milicu des dispu­
tcs, p. 53. - P1. ce·/'te, cC1·bl1·!.
Cesar, s. m. C68a1', p. 3')3.
Ce-va, p?'. ind. quclque uhose, p.
1\)8.
Chef, s. n. pla.isir, joie, bomua.nce,
p. 93. 303. - PI. chqfi.o·i.
Cheie, s. f. cle, p. J65. - FI. cheL
Chel, adj. chauve, p. 213. - 'B"om.
chilel; p1. chel, cheie.
Cheful (a), v. s'amuse1', fairG Lom·
lJaLlce, p. 572.
Cheltuială, s. f. elepense, p. 283.
Chemit (a), v. apDeler, p. J07. II
CUrit îl ChC?1i.â, COlrlmc il se;
llomme, p. 30B.
Chemat, adj. a.ppcle, p. �)27.­
'B"('l11. chem(d,t; p1. dwmafl, chc­
nude.
Chiar, adv. m6mc, p. 459.
Chiema (a), v. appelel', iu vitel', 1'.
62().
Chindia, s. f. ellimlia, sodo lle
clausc, ]1. olH.
Chior, adj. bOl'gne, p. 6fi? - Fum.
chi(i1'â; ]>1. chior!, chidre.
Chiorl (a), v. vi set', 1'. 3013. 130,1.
Chiper, 8. n. {M�oli.l.}, POlVl'C, 1'.
77. - P 1. ehipe·rt.
Chiperlu, s. n. ["�101 .}, POiVl'C, p.
'17. 79. II ti llulce ca. c7tipe1'hl, il
est lncchant, vi!', ]J. 79.
Chiseliţă, s. f. pot,tge 'lllC l'01J ai·
grit avce lles c81'iscs 011 dus
p1'L1LlCS, p. 76. - 1'1. c7âsel'iţc.
Glliseliţă, s. f. lucrau scns qlte le
]'rcccllent, [>. :77. 107. H2.­
I'1. cMscUţc.
Chilă, s . .f. [Mold.], pain, p. 688.­
P1. chite.
Chitl (a), v. [Molel.] peuser, croir«,
p. 281 II viscr, p. 304.
Ghiu, s. u. eri pCJ'Qhnt. II inicr]. ln '
ah! oh! 419. 4.2'l. [):'l. (36:->.
Chix, n, CI face (tlh) chi:c, no pas
l'Cl1ssi r, p. ,101.
Ci, cord. mais, Il. 43. 56. 80;
passirn.
Ci-că, loc. COl1). OII dit (]IlO p. G32.
Cimpoer, s. rit. [lJ!Iolrl.} jouour de
coruemnse, biuiou, 1'- 281. 378.
487. - 1:'1. cinipoeri,
Cimpotas, s. n. jo uo.u: de C01'He·
muse, hin ion, p. 378.-- 1'1. cim­
poiaşi.
Cimpolu, s. u: C01'n0I11I1S0, biniou,
p. 305. - Pl. cimpoie.
Cin, s. n. mng, couditiou, p. 303.­
l'1. chl1wi.
Cină, s. f. filleule, p. 305. 675.­
FI. cine.
Cinci, ndj. nu-in. m'rd. cinl], p. [,1.
Cine, ])1'. ind, quj, colni ([ni, 3. 27.
34. 4.3; ]lRssirn II ore' cine, efi.el­
qu'nn, p. 238.
Cine-va, ])1'. 'ind. 011, qllcll[u'UIl, p.
37.58; pa.SSiTIJ.
Cinste, s. f. honncm·,]>. 1133. II <;on·
sidf:ratiOl1, p. 239. ::l'i'9. J':i6
Cinstl (a), v. traito]' honuclemcnL,
hOn01'81', 1" (j1J1J. II aimcr, !tona·
reI', J.1. 39.
Cioban, s. m. bCl'gcr, p. [,9·) -1'L
ciobani.
Clobolă, s. f. [Mold.), J)otLo, p.
435. -- P1. clfJUotC.
CIoc, s. u. l)oc, p. 40G. - Pl. clo·
curi.
Ciocan, s. n. nl:tl'tcau, )1. 4 .. - 1'1.
ciocane.
Ciocoesc, arlj. ele parVUllll, 1'. B05.­
F6m. C'1ococscd; pI, docoescl,
dococsce.
Ciocolu, s. m. l1arvcnn, hOllllJle
viI, p S05. 306. 307. 5\)2. 59311
C'locoIu gulercd, gl'osLol1ncL d Il
villagc, p. 307. - 1>1. clocoL
Ciomag, s. n. gt·os uD-ton, gOIH'dill,
p. 44,. II COlljl de lJâton, p. 9.
10. - P1. c'fmllc,r;e.
Ci oră, s. f. cUl'lwillc, p. 178. 189.--
1'1. dodo
Ciorbă, s.f. soupc,potago,j>. 12\).-·
1'1. clm·be.
Ciotcă, s. f [Molel.] Las, lJuluLc,
================== pagina 707 ==================
CIR
- 707-
COL
]1. 283·11 a se aduni: ciotcă, s'ns­
sembler, se reuuir cu groll)Jo
compact, p. 283.
Cireş;), s. f. cerise, p. 428. - PI.
cireşe.
Cil'cşă, s. f. [Ung,], cer.se, ]1.
350. - FI. cîrcst:
Cirie, [Banai.] sens iucorinu, p.
307.
Ciubotă, s. f. [Mold.] Lotte, p.
�80 .. - Pl. ciubote.
Crudă, s. j. depit, oontrarietc.]
în ciudd, p0111' faire picce fi,
paul' faire ourager quelqu'nn ,
p. t86.
CIumă, s. f. peste, 472, 473, 47G.
476, II megel'e, mechant, p, 475.
476. - PI. ciume.
Ciung, ad], manchot, p. J 84, -­
li'em. dungi[; pl. c1?mg'l, c'lunge.
Ciung, 8, sauclle, p, 258. - 1:'1.
citlng1.1rL
CIur, s. n. cl'ibJe, ]J. 528. - P1.
c'l'uj"uj"l.
Clurel, s. n. Jiminutif de chw, p.
279. - Pl. chwele.
Clulură, s. f. seau, p. 25. -- 1'1.
d1tt1t1'-/"
Cizmă, s. f. llOtte, ]J. 280. 4:)3.
6:.'7. - PI. cizme.
Clacă, s. f. COl'vee. II veillee 01'1
l'all trnvaille sang etre paye,
p. 305. [d5. II a 'şi bate gura
de clacd, ,lire des ril:llS, p.
305. 1I1w:rn de dacă, b'avail mal
fait, ]1. 305. - P1. elite!.
CIădl (a), v. bâtir, IJ· 442.
Clapcă, 3 . .f. piege, p. 300. II Il cI?/.
-în clapcc/', tomber el.ans le pan·
nean, p. 3U9. - 1'1. clapce.
Clavir, s. n. clavecin, piano, ['.
309. II a ave clavij' la cap, âb'e
logererncnt tO'lue, p. 308, -}'1.
clav-i1·c.
Clic, s. n. lJaw!e, p. 204. II spm'gc
c/icu, il mei; fiu ,\ .Ia rhmion,
il rlisperse la lJamle joyensc et
bnly,mte, ]). 204.
Clince, s. f. pl. ]1. 448.
Cloşcâ, s. f. UOl! VCLISC, 1'· 279.
1'1. closce,
Coat, inle1j. coasseme.nt de la
grcllonilJe, p. 295.
Cobl (a), 'V. annOllcer un malhcul',
angul'er 'luelquo chasc de mal,
p. 264.
Cobori (a se), v. j'. ,!esc8n,ll'r,]', :21 fj.
Cobză, s. f. sorte de guitare. II a
'1 leget cobză, Iier fortorncut., p.
R09. II a 'f, cânt{r, din cobză, llii
faire nvouor tout ee quil sait,
tout ce qu'il a sur 10 cceur, p.
310. - Pl. cobze.
C6ce (a), v. c11i1'8. II Ci '-! coce turta,
lui garder uu chien de sa chieune,
avoi r une dent contre lni, p.
156.
C6ce (a se), v. 1'. murir, p, 610.
611.
Cocie, s. f. [Banat} poulaillcr, ]J.
60(j. -- 1'1. cocit.
Cocll (a se), v. 1'. se grisc», I'-
157.
-·"Cocon, s. 1n. seigueur, mousicur,
p. 310·11 enfau ttuoble), p. 353,-
1'1. coconi.
Ooconă, s. f. dame, p. 310. - PI.
cocone.
Cocon aş, s. m. Lliminutif de cocon,
p. 310. - Pl. coco1/aşi.
Coconită, s. f dimiuutif ele co­
conâ, jenne dame, p. 311.-P1.
coconiţe.
Cocoş, s.m. ca'], p. B06. - 1"1. ca·
coşI.
Cocoşesc, aelj. de co'1. // Mtac co·
coşescâ, lutte acharnee, p. 268.­
FOnt. coCOŞeSCCl; 1'1. cocoşesd, co·
coşcsce.
Cocoşesce, aelu. iL la maniero ,los
eO(18. 1/ se uat cocoşcscc, il Re
Lattent avecn.charllement, p. 268.
Cadă, s. f. fjnene, p. 1(-i. fJ3. 71.
72. 116.311. 312 370 371. :5n.
08,L 694. II on ']t1811e, en alTi,�I'("
18 dernie!', p. 311. 312. 564./1
tmînc de la 1'abe, p. 3:J0.­
['1. cal,U.
Cod3ş, adj. qni est it la 'lllCI18, le
elemiar, p. 312. - 1'1. co(/aşl.
Codru, s. m. fOl'ut sC,eulairc, p.
30S. - 1'1. cot.l1'i.
Codru, 8. m. qnignon de pain, p.
B. -- P1. COtlTt.
. C6ji, s. /. crOLlte, p, G1. 53 GJR.-
1'1. cr5je.
Cojoc, s. n. bisquain, vÎ,terncnt.
fourr6 'lue partcnt les ]mysaI1R,
p. 4U2. -- P1. cQjocc.
Coj6că, S. TI. bis'luaill, p. 408.--
1'1. cajace.
Colac, S. m. pain cu COUrOllll0,
gil11Llette. p. //.3. f,J. 290. - 1'1.
colaci.
================== pagina 708 ==================
COL
- 708-
CRE
Colb, s. n. [Mold.] poussiers, pou­
dre, p. 042. - P1. colburi,
Colinda Ca), v. courir de maison
en maison, p. 676.
"Comandir, s. m. chef, commandant,
p. 532. - P1. comandiri.
Comedie, 8. f. comedie. II comedie
ele pet'e!,!, sornottes, choses in­
croyables, p. 313. - P1. comedii.
Comună, 8. f. commune, .p. 692.­
P1. comune.
Condac, 8. n. livre de pricre, p.
313. - P1. condacuri,
Condelu, 8. n. porte-plurne, p. 419.­
PI. ctnuleie.
Contra, ad». contre. II în contra, 8,
l'encontre de, contre, p. 391.
Copae, 8. f. auge de bois, p. 51.­
P1. copiii,
Copaie, 8. f. auge de bois, p. 51.­
PI. copM,.
Copil, 8. m. enfant, p. 250. 447.
470. 538. 540. 541. 543. 587.
618. 649. 656. - P1. copii.
Copilaş, 8. m. petit ellfant, p. 482.-·­
P1. copilaşi.
Coprinde (a), 1'. contenir, p. 173.
CQpt, adj. dur, durci, p. 34. II cuit,
pret, p. 153. II cuit, p. 56. 194.­
]<'6m. coptd; pI. copii, eapte.
Corabie, s. f. bateau, p. 674.­
Pl. c01"ăbi!.
C6rdă, 8. f. carele, p. 246. 313.
314. 315. 316. 41'7. 684. II a ave
multe conle la arc, avoir beau­
coup de cordes 8, son arc, p.
246. " a lăsat' o 'În corda de jos,
il a baisse le ton, p. 313." a
mu'iit cor'da, baisscr le ton, p.
313. II a ţine în corda de 8US, haus"
ser le ton, p. 313. " mt 'Întinde
careia până se rupe, trop tirer
l'Ompt la co]'(le, p. 315. II a a­
tr:nge corda simţitor'e, tOllcher la
corde sensible, p. 315. " a mişei!
tată conla, mettre tont en amvre,
l'emuer eiel et terre, p. 315."
lncrCt pc cor'da lui, il est libre
de fairc ce qu'il veut, p. 316. "
c6rdă, tont droit; tres teudu,
p. 316." carele vede, c6rele vi"
seză, on pense touj ours it ce
fJui vous est familier, 316. - P1.
c6nle.
Coş, 8. n. nasse, p. 316. - P1.
COştw-l.
Cose (a), v. cOlldre, p. 4LH. 471.
Cosiţă, s. f. ttesse, p. 2,1\.), - Pl.
cosiţe.
Costă, 8. f. câte, p. 639. 641.­
PI. coste.
Costeliv, adj. maigre." qui a une
petite amande, p. 605. - Fern.
costclioâ , p1. costeliot, costelive.
Cot, 8. m, conde, p. 399. 400.
443. - Pl. cote. .
Cot că, s. f. peloto, peloton, " trom­
perie, p. 316.
Coţcar, s. m. trompeur, fileu, p.
317. - PI. COţCM!.
Cotofana, s. f. pic, p. 310. - PI.
coţofene.
Covrig, 8. m. eraquelin (rond), p.
53. - PI. covr-igi.
Coz, s. n. atout, p. 317.-Pl. COZl.
Crac, s. m. jambe, p. 692. - PI.
craci.
Crăcan, 8. n. trepied, p. lO8.-PI.
crăcane.
Crăciun, s. n. Noel, p. 114.
Craiu, s. m. homme dereglo, lilJer­
tin, courellr de filles, p. 317.
318. 319. 320." cmht de la 0111'­
tea- Veche, vallrien, p. 318. " CTaht
de 0-n1·tea-.Ar"sd, vallrien, p. 319.1/
crcâtt nou, premier quartiel' de
la lune, p. 320. - P1. crai.
Crang, s. n. taillis, bocage, p. 509.­
PI. cnîngtwi.
Crede (a), v. croire, p. 261. 262.11
cl'oire, SUppOSCl', p. 446. 535."
avoir confiance, p. 255. " a creeZe
la, croire le, p. 110. 111.11
a crede cl,â-va, croire ce que
quelqu'un vous dit, p. 289.
Credintâ, 8. f. foi jlll'ee, p. 264.11
fid61ite, constance, p. 600.-P1.
credinţe.
Crengă, s. f. [Molel.} branche, ra­
meall, p. 686. - PI. crengi.
Crepit (a), v. [Ung.] crever, se
fendre, p. 330. 331.
Crep!t (a), v. crever, se feudre,
eclater, p. 271. 330. 552." se
f&ler, p. H8. H9. " crever, mOIl­
rir, p. 29. 117.
Crăpa (a se), v. 1". se fendre, p. 165.
Cresce (a), v. angmenter, p. 205.
466. 650. II cl'oître, ponsser, p.
541. II elever, p. 272. 487." en"
richir, p. 598.
Creştin, adj. chretien, homme de
bieu, p. 507. - Fem. cr"eştind;
111. cr'cştint, creştine.
G
================== pagina 709 ==================
ORO
- 709-
CUN
-
Croitor, ad]. decoupeur, p. '(9.­
PI. croitori.
Croitoresc, ad). q eli taille, qui
decoupc, p. 99. - Fem, croito­
rescă ; pl. croitoresct, croiioresce.
Crud, adi non cuit, p. 573. - Fem.
criulă ; pl. cru�l!, crude.
Cu, ]Jrcp. avec, p. 4. 7; passim.]
avec, clu, 172. 174. \1 avec, eu
ayaut, 47.99. 122.11 avec, pom',
p. 367. 3C9. II avec, qui n., p.
569. II que , p. 131. l:J3. 437. II
d'avoir, p. 144. fi de, p. 105.
1 3. 124. 126. 187. 282. 333.
548. 549.11 il, au, p. 19. 109.
132. 187. 195. 2t1. 213. 4:)0.
431. II pOlU', p. 323. 1110, p. 145.
585. Bo9. 670. II la, p. 317. II des,
par, p. 579. 580. II cu plată, pa)'",
p. 31.11 cu încetul, potit il pe­
tit, p. 33. II este C�l, il a des, p.
73. II de când cn, du tem ps rl [te,
p. 286.
Cuc, s. m. COIlCOLl, p. 290. - Pl.
cuet.
Cuconă, 8. f. dame, p. 320. - PI.
c'/tcone.
Cufundi!. (a), v. ],r6cipitor, jeter, p.
570.
CUI, p7·. 7·e1. celui dout, celui il
rIni, p. 71.101. 185. 399.-Pl.
diror_
Culti, 8. n. uid, p. 599. - PI. cut­
burL
CuI-va, Pl". re/. il ql1elqu'l1n, p. 2,
38.107; II passim·11 deqlle!qu'uu.
p. 1. 58. 60. 85; passim.
Culci!. (a se), v. r-. so oOllcher, so
mettro au lit, p. 3.
Culcare, 8. f. COl1ch81', p. 515.-
1'1. C'ulâir�.
Culme, 8. f cîme, sommet, p. 213.
Cum, adu. C0111me, p. 121. 162.
209. 216. 292. II commeut, p.
303. 653. II comment" de quelle
fnvon, p. 61. 102. 147. 20l.
280.11 de meme que, p. 90. 207.
477. 602. II cum şi, ains! q ue, p.
446. II nic'l cum, e11 allCl.llle fa­
von, du tout, p. 4. 305. 4.45.
551. 640. 065. II pe C�tm, comme,
p. 103. II pe Gtlm... aşa ... , tel. ..
(,cL, p. 467. II dupit cum ... aşa
şi, teL tel .. , p. 280. 674.11 cum
e... aşa ... , selo11, p. 20;�. 29l.
292. 348. 467. II cum aşa .. " de
meme que ... de meme , p. 482. II
C1,OU .... aşa , tel.... tel..., p. ti26.11
cum..: şi , tel.... te!..., p. 280.
4<i7. 481.11 cum îi, semblable lt,
p. 120. II cum ar fi, comme s'il
eta it , q. 271.
Cumet"a, s. f. corn mere, p. 134.
3�1. R22. 675. L (1 ave ochi de
cumctră pentru cine-va, aimer.
(d'a.moll!") quclqu'un, p. 821.11
a nu ave ochi ele cumătră pentru
cine- va, detester quclqu'un, p.
32'2. - 1. cumetre.
Cumătrele, s. m. dimiuntif de cu­
metru, p. 323. - Pl. cumdrei,
Oumătrte, s. f. comperage, oom me­
rage, p. 822. 357. 36". II a strica
cnmetria; ne plus vivre eu ])On8
terrues, 1). 322. II daca. more .fimd
se perde cumeiria, mor-te ma
fille, mort Inon gendl'e, p. 357.­
PI. cwni'l1"iL
Cumetrie, s. f. compe1'a,g'c, comme·
rage, p. 357. - Pl. cnmetrii.
CumiHru, s. m. comper8, p. 136.
322. 32B. i:>59. II CI ave ochi ele
CUmeI7'U cu cine va, aimel' qnol­
qu'un, p. 323. -- 1'.1. cnmeit"!.
Cuminte, Clt(j. sag'o, 1'. 35. - Fem.
cuminte; pI. cwninţl, c1l7ninte.
Cumnat, s. m. beall-frtll'8, p. 323.
34J.. - 1'1. cumnaţ!.
Cumnată, 8. .f. bolle-sCk;nr, p. 323.
324. 325. 326. - P1. cumnate.
Cumpăra (a), v. acheter, p. 71. 236
463. ,169. (353.
Cumperal, adj. achete, p_ 32. - Fem.
C'ttmper-atâ; p1. CU1npc7'aţ!, cwn­
per-ate.
Cum va, ({dv. pal' hasarcl, II penb 11
ca mi cnm·va, afin qn'il n'arrive
pas qne, p. 8.
Cun6sce (al, v. cOlluaîtl'e, p 105.
242. 2(34.443.491.11 conuaître, sa­
voir, p. 1. 204. 205. II cOl1na.ître,
juger, voir, p. 246. 406. 467.
468.499.11 recoJlllaître, juger, p.
460. 461. 468. 565. 570.
Cunună, 8. .f. COllrOU1l8, p. 32(3.
464. 508. - PI. cuml1le.
Cununi!. (a), v. marim', p. 392.
Cununi!. (a se), v. 1'. se marim.', p.
326.
Cununat, aM marit" p. 326. 327·11
nu s'unt cunwwt cu el, je 11e
suis pas marie avec lui, 1"i8n ne
m'ompeche de ne phlS le voi!',
p. 327. II ml8 cunwzat cu nime,
47
================== pagina 710 ==================
CUN
- 710-
DA
je suis libre comme I'air, p. 327.­
Fern. cununaiă ; pl. c1.P!unaţi,
cununatc.
Cununie, s. f. mariage, p. 328.­
P1. cu·}1 un'iL
Cununie, s. f. oouronne que l'on
met SUl' la tete des epoux pen­
dant la. ceremonie religiense el u
mtu-iage, p. 327, II a'·, SI.!?·Uti! cu­
nuniile, nssister it. so n muriagc,
p. 327. - PI. cuoiunii.
Cuprinde (a), v. contenir, ]1. 173.
Cuptor, s. n. fou r, p. 83. - 1"1.
cupiore.
Cur, s. m. eul, derriore, p. 12.
] 23 168. 270. 310 351. 3U,
401. 4'[3.514.66;'). - Pl. cururi,
Cur-golea, s. comp, eul-nu, horn me
tros-pnuvre, p. 392.
Cura, o, imp. couler, 8'eCOnI01'·11
veni!', olrtenir. p. 38. 44Ci.
"Curaqlu, s. n, coul'age, p. 5Ci4.
CUl'astru, s. n. [Banail colostl'um,
p. 353. .
Cura!, atlj. p!'opl'e, p. 19. 39 '12.
107. 172. \1 sdraC'!e cur'alâ, ce
Jl'est qne de IrI pauvrcte, p.
545. - 'B�em. c�l1'Cdc'i; p1. cw·a.ţi,
clt1'cde.
Curăţa (a), v. nettoyor, p. 3�). J 28.
Curcu!, s. n. en.u, melangtie avec
de la farine de ma'is, et t}ui
oommence 1\ bouilli!', p. 77.
Curechlu, s· m. [Mold. Banat.],
chou, p. 96. 121.. 122. -- Pl.
c111·echiI.
D
Da, conj. pour dc!r, mais, p. 87.
149. 221. 222. 366. 435. 469.
471.
Da (a), 'o. donnel', 4. 29. 43. 45.
80.94. 107. 117.214.215. 247.
248. 260. 277. 307. 359. 383.
409. 4::'6. 465. 466. 469. 529.
548. 5 \ 9. 577. 578. 59l. G02.
617. 618 632. 658. II frapper,
p. 4. 44. 1 J 8. 27l. 330. 338.
466. 541. 650. Il tire!', p. 5CJ8.
687. 088. 1l1ancGr, p. 554. II tom­
bel', p. 12. 13. 4l6.11 reuell'c (un
son), p. 314. II se rcnvel'SCI', p.
2,,). II portcr, p. 166. Il clonnel',
echanger, p, 253. II vouloir, es­
sayel', p. 258. Il p!'omener, fail'e
Curge (a), v. conle!', p. 67. 161.
387. 431.
Cursă, s. f. piege, p. 328. 329. II
a clide în CW"Set, 8tre pris au
piege, p. 329. - PI. curse.
Curtea-Veche, s. m. :Le Vieux-Pa­
lais, ancienno rcsidcnce de C.
Brancovanu. Il eraiu. de Curtea­
Veche, vau ricn, llehauche. ]J. 318.
Curtea Arsă, s. m, Le Palais-Brfil«,
ancienne l'esic1ence de Michel­
le-Brave. II craiu. de Curtea-Arsă,
vaurieu, p. 319.
Curvă, s. m. femme pn hlique, p.
259. 6B2. - 1"1. curoe.
Ouscră, s. f. parcute pal' affinite,
C01111110: la more el'un des epoux
pom le pere de I'autre, etc. II
s'a SILit la CUSC1'a '1/ pot, il est
ivre, p. 329. -- PI. c'uscre.
i:uscrenle, s. f. affiuite, p. 329.-
1"1. cuscrenii.
Cuscl'ie, s. f. sorte ele parente en­
tre les Leaux-pal'cnt, etc. p.
330. - P1. cusc'J'ii. .
Cusur, s. n. elefant, p. 510. - PI.
Cltsw'urL
Cută, s. f. bande (mol:ceau allOllge),
p. 10L - Pi. cute.
Cuteza (a), v. oser, p. 481.
Cuţit, s. n. couteau, p. 46. 47.82.
123. 420. 533. 556. - P1. ctl,tlte.
Cuvenl (a se), v. r. convenir, re­
venir de droit, p. 448.
CuvInt, s. n. parole, p. 188. II cn
1111 cllvint, eu un mot, p. 488.
passer, 673. II CI dr! peste, tombel'
sur, p. 279. II a clct peste, tom­
heI' SUI' (an fig.) p. 675. II a da
a'in, rem1l81' los, p. 383. II !lei
dintr/însul, il rend, il vomit., p.
180. II a ela cu, tire!' le, 669.
Ci70. II a cZtl, CtL, faire circuIeI' la,
p. 157. Il a da pe, echaDger con­
tre, p. 253. II a dc! în, frapper,
p. 44. 332. 339. II a c[[! ele, trou­
ver, p. 483. Il ((, (zr! de, atteincll'c,
p. G95. II a dh peste, trouver. p.
48;3. II a (IC! mâna cn, s'enteuclre
avec, l'epouscl', vivre en concn­
binage avec, p. 253. II a elI:! peste
cap. vide]', p. 40. II a'l da pîn
pî1'lihwc'i, le tortnrer, p. 80·11
================== pagina 711 ==================
DA
- 711 -
DE
a'I dcc pe la nas, prornener sous
le nez, p. 673. /1 a dat de naşu
si!'iJ, il a trouve son maitre , p.
483. II a clec în capcană, tomber
dans le piege, p. 297. /1 a (lic
cărţile de jafet, jouer cartea sur
table, P: 299. 1: a dec 'În clapcă,
tornber dans le panueau. p. 309'11
a del puiu. de !ltal, voler, p. 375.
a cleI, a pl6şcă peste cine-va, une
ohance survieut ,\ quelqu'un, p.
552. II a <lâ cu pmştiă pl'in, vo­
leI', p. 554. 555. II a cUc in surle,
exulter de joie, p. 641. /1 a r7â
prin tărbacă, se moquer de,
battrc, p. 64,40. /1 a del în td.r·bă­
celă, semoquerde, battl'e, p. 64·6.
II a elil peste caru vc'Uafidui, etre
dans unc mauvaise passe, ne
savoir plus que fa.ire, p. 675.11
a clei pace, bisser eu paix, p.
198. /1 a clei bund. dimiJu!tc7, sa­
lueI', donnel' le bonjolll', p. 201.
202. /1 a dâ ocol, eviter, p. 188.11
a clh de gol, tra.hil', p. 188. /1 ec
clei de buchlc, epronver des dif­
ficultes, etre cii] bamsse, ne sa­
voir qne fail'e, p. 285. /1 a elrc
pinteni, eperonner, p. 549· /1 a (hi
ele funelttZ ]Jungd, depensel' t.ont
son avoir, etre ruine, p. 595. II
a'i eL, meşii, oser, p. 228. /1 a'i
dCI cu pidond, le repOllSSCl', p.
172. /1 a dc, năvale'{, se precipiter,
p. 564. /1 a dâ ialna, 111ettre a.n
piUage, p. 385. /1 a dc, chix, ne
pas reussir, faire fausse queue,
p. 304./1 ct cle, ponturi, faiTe al­
lusion 9, p. 553. /1 (t ela în lat,
tom bel' dans le piege, p. 416.
Dă Ca se), v. r. se mottro, se ca­
chel', p. 67. II a se da în lap,
et1'e capricieux, travailler mol­
leme]]!;, fail'e des fagons, p. 416.11
a se rlâ zî·! legdn, se balance!',
p. 418. 1/ a se eZit r-i'fmas, s'avoue!'
vaincll, p. 563 il (t se di, în let­
h!r'i, se mett.re ele câte, eviter,
]), 67. /1 a se dâ peste cap, bo­
ire d'un trait, p. 186. II a mt
se elC! poflit, ne pas attelldl'e une
invit.atiou, p. 2:!8.
Dit Ca 'Şi), v. so l'ejetel'. /1 a 'şi lUt
în tcpă, retolll'ner it sos ancien­
nes habitueles, montrer par ses
actes qlle l'on est de basse
extraction, p. 661.
Dacă, conj. si, en cas ql.lO, p. 43.
85; passim.j] si, clu moment. que,
p. 249. 250. 649.
Daca, conj. vo ir dacă.
Dans, s. n, [Trans.] elanse, p.
334.
Dant, s. n. dausc, p. 333. 334.
:335. 380. 383. 411. 452 564.­
PI. danţw"l.
Dar, s. n . clon, prese nt, p. 387.­
Pl. daruri,
Dar, con] mais, ar, taudis qlle;
p. 19. 43. 75; passirn.
Oară, conj. mais, p. 486. 535. 572.
Daravelă, s. f. affairo, p. 572.­
PI. daJ'Ctvelf.
Daraveră, s. f. affaire, p. 486. 571.
572. -- Pl. dancvc1"1. da1'Cwere.
Dăruit, adj. donne, p. 32. - Fem.
dâ1"!litâ; pI. dâruiţt, clc'ir"uite.
DascăI, S. m. profess811r, maît1'e
qUl enseigne, p. 379./1 chantre
d'eglise, p. 4lJ9. -PI. dascc1U.
Dat Ca fi), f. pas de a dit, incom­
bel', etl'e l'af[lLil'e de, p. 184.
391. 425.
Dat, aelj. donlle, p. 266. 273.­
Fem. date'{; pl. daţt, date.
Dată, s. f. fo.is, p. 3. 221. 222.
482. /1 o datd, une falS, p. 221.
222. /1 aUd daM, une autl'e fois,
p. 3. - PI. dâţ'l.
Datorie, s. f. dette. 1/ pe datorie,
a credit, sans payement, p.
275. - PI. datorii.
De, p1·ep. de; passim. /1 de sorte
que, p. 514./1 de, en, p. 82.
192. 249. 576. 582. 638. II avec,
p. 623." pOTIr ce qui est de,
242. 347. 366./1 pOLlI', p. 45. 99.
109. 221. 222. 275. 276. 301.
326. 379. 528. 529. II it partiI' de,
p. 668. /1 le, la, les, p. 14. 48.
� 12. 267. 278." it ca.use de, p.
14. 20. 24. 87. 417. 5:33 68611
comme, paUl', p. 182. 2i5. 295.
529. /1 pal', p. 23. 99. 189. 201.
281. 35�. 357. 444. 556. 578.
657. 08:!. /1 autant que, p 37·11
SUl', p. 579. 580. 1/ que, POlll'VU
qne, p. 602. ti18. 619. II de quoi,
p. 101.1/ bon 11, fjui merite de,
p. 42. /1 ele fagon que, en SOl'te
que, p. 554./1 paul' que; p. 227.11
tellement, p.126. 274. /1 ce qu'il
faut pour, p. 395. /1 par, p. 475.
554. il il., au, p. 29. 39. 52. 102.
================== pagina 712 ==================
DE
- 712-
DIIVf
171. 201. 212 228 250. 252
253. 278. 336. 412. 426. 443.
447. 450. 481. 51g. 525. 554,.
579. 580. 618 eso. II de, attache
ă, p. 352. II an point de, p. 162.
274. 333. 410. 411.11 si, p.7.
94. 183. 233. 238. 242. 257.
270. 282. 371 487. 544. 582
59i-. 600. eio. 611. 654. GG9.
670. II mAme si, p. 98. II contre,
]i 140. il de, M·s, p. 3f)8. ;:;99.
400. IIl"clativement il, n G17.11
de la. il, pur-tir .le, p. 38. 232.
264. II de u; Ile, du, p. SI. (;O.
2,:,8. 259. 2t)4. 318.11 de la, loin
Ile, p. 19.11 de ce, pOll)''JIIUi, p.
:194. II de ce, ]11 US, p. 30(j. 5'J8. II
de şi, quoique, p. 531. II de aceea,
it cause (le cela, p. 371.11 /l e pc,
d'npres. it, p. 468. 490. II 11c unde,
01'1, p. B4o. II tie aS1.!jJ1'Cl, e11 haut,
pa)' dCSSlIS, p. 26. II de când, de­
puis 'Jue, n 220. 2G4. 267. II de
când cii, a lors que, p. 286. 477.11
de cât, voi r cât. II de loc, du
tout, ou aucuue facon, p. 591.11
"de în, pOl11' din, p. 128. II de
o(Zafet, il la fnis, cn mame temps,
p. 343. II de Injbil, camIne il fant,
p. 18-. II daca e de, s'i1 s'agit de,
p. 402.
De! inter}, aUons! c'est bieJi! p.
442.
De, eor/d. si, p. 50. 93. 470.
De, pn;p. de; passim. II pour, p.
529. II pOI1l" ce (lui est de, p. 241.
366. II de fn.<)on que, p. 104. II
des, p. 393. II C0111me, p. 683·11
de ce, pOUl"JIlOi, p. 527.
De-a, fi, p. 248. 357. 447.11 alil
fa«oll de, camine, p. BB3.
Decă, con,j. [Ung.] si, p. 248.
Qece, (u(j. rncm. em·d. dix, p. 383.
619. G54. 657; passinl.
Defăimare, S. j'. delligrement, dU­
famatioll, p. 199. - P1. deje'fi­
mdri.
Deget, s. n. doigt, p. 428. 448.
591. ti 17. II a se trage în degete
etc, dispute1', etl'c en manva.is
termes avea (lucl'lu'ull, p. 428.­
Pl. degete.
*Delili, ad,j. brave; mal in, financl,
p. il35. - PI. delil.
Departe, ar/v. loin, an lnill, p. 235.
2:38. 451. 689.
Departe, ac/v. loin, au loin, p. 8.
Deprindere, s. j'. habitude, p. 199.
-- Pl. deprinderi,
Deprins, tul]. habituc, p. 628.-­
Fem. de]Jl'inseT; pl. deprinş«, de­
prinse.
Derapănă (a), V. dctruire, ruiner,
p. 54B.
Des, ad». SOL1Vel)1;, ft-u(l"Cmment,]J.
94·. 158 172. 239. 404. [,D9.
628. II mai 'les, plus 801lV8n[, p.
4.8. 430.
Desagă, s. f,l>esace, .bissac, p. 4:35.
- FI. dcsagi.
Descăleca (a), v. desceudre ele clio­
val, p. 3B(3.
Descăntă (a), V. marmoter, p. 2D3.
�D1.
Descăntec, s. j'. [Ung.] act ion de
dcchnnter, coutrariet«, p. 403.
- P1. descântcce.
Deschide (a se), v. r. s'ouvrir. II se
deschide ]Jaf ta, I'appetit s'onvre,
p. 94.
Desc6se (a). v. decoudre, p. 498.
Deşert, ad]. vide, p. 215. - F6m.
dcşertc'i; p1. deşer'ţi, deşerte.
Desrădecin�L (a), v. detI'Llil'c, ren·
versel', 648.
Dessura (a se), v. r·. clivorccl', p.
�9().
Destul, adj. assez, su ffisant, p. 9.
10. II e destul, cela suffit. II din
rlfstul, sl1ffisant, assez fort, p.
212. - Fem. destuld; pl. destu1,
rlestnle.
Destul, ac/v. asscz sl.lffisamment, p.
123.
Devenl (a), V. deveni1', p. 62>J.
Qi, S . .f. jon!', .ionrnee, p. 21. 58.
9 L (J2. 226. B74. 459. 461. 66R II
llUnd-�liua, 1)onjou1', p. 202. 203.11
bund'i1ioa, p. 202. - PI. \lile.
QI, S . .f. [Ung.], p. 40>J. - Pl. �lîle.
Diblă, S . .f. violon, p. 336. - Pl.
dible.
Qice (a), v. c1il'e, p. 86. 87. 198.
202. 241. 249. 263. 349 354.
374. 40B 404. 409. 419. 443.
480. 487. 488. 500. 520. 527.
608. 619. 678. 694·llelire,1l0m-
111er, appelel', p. 352. 414. 419.
518. II (li "1 ltt?ne şi tad, ainsi va
le mnnde, p. 216. II chal1ter, p.
244.
Qlce (a), V. [Ung.], dire, p. 490.11
chantel', p. 378.
Dimineţă, S. f. matin, p. 14. II de
================== pagina 713 ==================
DIN
- 713-
DOB,
dimineţli, des 13, matiu, de bon
matin, p. 14. 398. 39\J, 400. II
lnină-dimineta, bon mat.in, bou
jour, p. 201. 202. - PI. dimineţe.
Din, pnJp, de, fILI, de la, des; pas­
sim. II de sur, p, 123 253. "de
deelans, p, 130. II ele, h01'8 de,
p. 55. 145. 159. 457. 458. 488.
558. m9. 602. II de, qui est dans,
p, 23, 88, 89. 143 551. " par, p.
(:;79./1 a, au, p. 290. II avec, ele,
p. 116. 179 211. 215. 244. 284.
36B. II sorti de, ven Ll de, p, 83.
266. 311. II une pat-tie de, de, p.
4 4H. ilIe, p, 088. II d'apros, p.
229. II du milien de, p. 362.11
(lin un., du mâme, p. 3;)0. II din
ea, qu'elle contient, p. 93. 1/ pe
din afară, eu c1ehors, exteiieu­
rement, p. 39. 71. H3. 172.llpe
din afarct, ho1's ele, p. 379. II din
afadi, exterieuremen t, p. 3H. II
din lăwdru, en cledans, a l'in­
terieur, p. 39. II pe din lct�tntr��.
eu cledans, a l'intericLlr, p. 39.11
pc din n(tuntn�, en dedaus, p.
i 72. 1/ din nainte, an avant, p.
451. " din destul, sufnsall t, assez
{'Olt, p. 212.
Dînsu, pl'. pers. 3< lJC1·S. sing. il,
lui, p. 4+. 49. 12H. B28, 4;30.
573.'- FC111. dinsa; pl. dînşii,
ellîtsele.
Dinte, s, m. dent, p. 52. 436. 538.
53H. 540. - Pl. dinţi.
Dintru, prep. de, du, p. 5.34. 101.
127. "dL] milieLI de, p. 360. II de
entre, p, 692 li el'intr'o, de la
m6me, p. 130. J 3!. il rlintr'wl,
de la meme, du lneme, p. 133.
172. 550 /1 dintJ·' {I/sul, de 1 ui,
1101'8 de ] ui, p. 180. II rid dil1t'l"'Î:n·
sul) il vom it, p, 180.
Diplă, s. f. violon, p. 336. - Pl.
diple.
Dirlogă, s, f brÎde. II slugd dnpd
dîrlogd, mauvais c1omestiquo, p.
GOJ. G04. - PI. dMoge.
DII'lu!Jă, s. m. [Banat.), IJl·ille.11
slu!let la dfr/'u!lii, mall vn,is .lu­
rncsti'lue, p. oOe;' - 1-'1. rlîdngc.
Qiuă-bună, s, j. ])on jour, p. 205.
Doar, adv. tout all. moins, pellt
etl'e qlle, p, 70. 21H. 248. 31'<.
401. 414.
Doară, adv, [lJ[old.J est-ce 'luc,
f)80. 581.
Dobă, s. f [l'rans] tamho ur, p.
337. II bate doba în sat, il conte
une nouvelle il, tout le moudo,
p. B37. - PL dobe.
Dobândl (a), v. ohtenir, p. 277. 51 G,!I
procurer, p, 6� 4.
Dobre, s. 1Il, Dobre, nom d'horrnnn,
p. 4R7.
Doă, ad]. nuui. card., deux, p. 132.
325
D6gă, s. f'. douve, P: B92, _.- P1.
dogit,
Dogit, ad]. fele, j), o. - Fern. do­
!JUd; pl. rlO/J'if�, doqite.
Dogeri (a), v. n. echauffer fortement,
brfiler (par rayonnemeut), p. 258.
DOi, adj, num, card.. d eux , passim.
Doină, s. f. doine, chant elegiaq ue ,
p. 3')7. - Pl. doine.
Domn, s. m. Dieu, Seigneur, p.
35B 602. 618. G19
Domn, s. m. prince, roi, p. 75. 337.
B38. 33H, 340. 341. 342. 34:3-
344. 345. 346. 347. 360. 575.
- Pl. domn't.
Domn, s, m. [Ung] seigneur, rnaîtl'o,
p. 262. :l47. B48. B4H B50. 3Gl.
352. 607. il cum e domnu şi se1"
Vit01'U, tel maÎtre, tel valet, p.
34 'l. "ealcc{, a domn, il est fi el',
p. B52. - Fl. domn'!.
Domn, s. In. mOl1sieur, p, 351. 352.
- P1. dOllmL.
D6mnă, s. f. madame, p. 353. -
PI. domne.
DOmnesc, ad,j. princier, p. 1 J u.
B5B. /1 ele noble, p. 353. II are
dnzd domnescd) il a l'estomac
faible, gâte, p. 353. II a se
duce Ctt sare domnescii, lai re
le heI', p. 110.--]'0111. dom-
1tCSC({,; pl. drnunesc-t, domncscc.
Domnie, s. J. trune, p, 354. -- P1.
elomnil.
Domnişol'ă, s. j. madenwisellc, p.
3�)4. - PI. drnnni§ol·c.
Domnitor, s. In, prince, celili ([Iii
regne, p. 35-1-. - P1. dO'lnnitort.
Dop, s. n. bOlldlOn, ]L 146. 150.
- 1-'1. rlopurl.
Dor, s. n. l[C,sir, alllUlI!', p. 5B.11
a'i duce do'/'td, tlesirul', nvoil'
envic lle, p. 675. 670, II tn tlon�l,
pal' onvie, desir de,]1, 11(),­
PI. don�r't,
Dor, rulv. pO\ll' do(tr'f'i, tont. au Jn!)­
ins, II, 66D.
================== pagina 714 ==================
DOS
- 714-
DUŞ
Dos, s. n. derriere. II pe dos, a I'en­
vers, p. 522. 523. II a duce la
dos, mettre do cote, negligcr,
P: 263. II în dos, dcrriere, en
l'absence ele, p. 476.-Pl.dosuri.
Două, ad], m�m. cani. deux ; passim.
Doue, adj. [Trane.] deux, p. 325.
Doue-Qeci, acid. nwn. vingt, p. 23:3.
397.
Doue-g8ci şi cinci, aclj. num, vingt­
cinq, p. 397.
Două-spre-dece, adj. mtm. douze. II
midi, p. 97.
Drac, s. m. diable, demon, p. 221.
371. 397. 417. 469. 522. 657.
084. 692. II a fi ca dracul, et1'e
laiel comme le diable, p. 264. II
a fi a dracului, etre manvais;
spirituel; p. 506. II a nu face pe
dr'acul, ne rien valoir, n'etre
bon a ricn, p. 493. II salba clm­
c�dtt'i, etre mauvais, so dit eles
neveux, p. 490. - P1. clrac'!.
Drag, adj. cher, aime, p. 241. 249.
336. II "b dmgă, eUc lui pIuit, p.
221. 293. II m1.-e dmg, je l'aime,
p. 293. 692. II când li 'i lumea
mat dragă, lorsqne tn es le
plus heureux, p. 218. - Fem.
dragă; p1. clmgi, clmge.
Drăgalca, S. f. elanse. populail'o, 354.
355. II a s(h'i drdgatca, santel'
elej oic, ne pas teniI' en place, 355.
Drăgolu, s. m. DI'ăgolu, nom p1'o­
p1'e, p. 531. 532.
Dragoste, s. f. amour, p. 354.­
P1. dragoste.
Dragu, s. [Ung.}, p. 349.
Dreptate, s. f. justice, p. 338.­
PL dr'eptâţ'i.
Drlmbă, s. f. II pw" că '{ o drîmbă,
il est maigre comme un cent de
clous, p. 355. - PI. drîmbe.
Drlng, s. n. guimbarde, p. 355.11
cântă c'u drîngul, il a depense tau t
son avoir, il est ruine et se brossc
le ventre, p. 355. - P1. dr-îngur·'l.
Drojdie, S. f. lie, p. 178.
Drum, s. m. 1'onte, chemin, p. 117.
567.689. II dntmnlrobilor, la voie
lactee, p. 567. - PI. dnt'l'lntr·{.
Duce (a), V. moner, conduire, p.
253. 520. 570. II porter, p. 166.
267. 435. II resister, p. 149.165·11
le duce la dos, n' on tien t pas
compte, p. 263. II a cl�tce lipsa
de, manquer ele, ne pas avoir,
p. 600. II a',/: duce doru, desirer
ce que l'on n'a pas, p. 075.678,
Duce (a se), v. r. aller, s'en aner,
1). 217.234. 240. 260.451. 520.
558. 567, 602. 618. 619. 649.
68l. 683. 692 II aller, pai-tir, p.
110. 241. 442·11 passer, p. 187.
,II s'en aller, finir, p. 510. II se re­
pandre, p. 517.
Dulap, s. n. balaucoire rotative, p.
355. 356. II ti întorce ca 'n du­
lap, il le mene il sa guise, p.
355. II a'Uuc{t un dula.p , lui faire
une farce, le tromper, p. 356.11
a învertî dulapuri, essayer de
trorriper, p. 356. II scie ea înoir­
iescă dulapul, c'est un malin, il
a plus el'un tour dans son sac,
p. 356. - P1. dulapnrf.
Dulce, adj. cloux, p. 31. 32. 39.
52. 64. 170.610. 611. II agreable,
p. 179. 494. II î� dulce ca elt?:'
pel'�'U, il est violent, colere, p.
79.- FeIn. (hdce; p1. clttla, dulce.
Dulcelă, s. f. douccur, agrement,
p. 684. - P1. dulceţe.
Dulceţuri, S. f. pl. douceurs, p. 53.
Duminică, S. f. dilllanche, p. 328.
- PI. duminice.
Dumnela, pr-. pers. 2' per·s. sing.
vous, p. 356.
Dumne�eii, s. m. Dieu, p. 221. 425.
443. 531. 619. 631.
După,pn!p. ap1'08,]). 44. 82. 97.117.
152. 226. 2ti7. 269.279401.424.
531. 566.577. 603.640.b82.lld'a­
pres, p. 219.246. 573. II d'apros,
solon, p. 147. 201. 203. 245. 279.
296.448.488.613. II c1erl'iere, p. 6.
207.223.452. II deI'J'iere, illa suite
de, p. 295. 601·11 a larocherche de,
p. 170. 619. II il, au, p. 246.460,
461.11 pOul', p.670.11 clupd c", apnls
que, lJ.1l7.152. 267.577. II (lnpdee,
non Gontent de, p. 119. II dt�pr'i ce,
110n seulement,p. 418. 522.lld�tpd
ce, it quoi, p. 460.11 dupâ cum ....
aş(t .. , solon ... eL, tel... tel.., p. 280.
674.11 dupc/, cum, selon quo, p.410.
"'Dupa. pn!p. apl'eS, p. 128.
Durac, s. n. so1'te de jcu ele cadcs,
p. 357.
Dure (a), v. avoil' mal, p. 153.
177. 271. 332.
Duşman, adj. ennemi, p. 205. 532.
598. - Fem. duşmancă; p1. d��ş­
mani, cluşmance.
================== pagina 715 ==================
E
- 715-
E
FAP
E. 3e pers. ind. pl'. du verbe a fi,
0tl'e, p. 4. 9; passim. il il appar­
tient, p. 113. II mic, j'ai, p. 117·11
't-e, il a, p. 662. 1I1m e, mangue,
u'est pas, il ny a pas, p. 43.
lOR. 895. /1 nu. e, il ne vaut pas,
p. 98.
Ea, pl'. pers. elle ; passirn.
Eară, ade. mais, taudis que, p.
371. 648.
Eftin, adj. bon marche. II de pen­
sier, qui paye larg-ement, p.
140. 141. 142. II ma'! cftin, meil­
leul' marche , p. 682. - Feru. ef­
tind; pl. eftini, cftine.
Eflinl (a se), 'U. 1'. devcnir m ei lleur
marche, p. 64.
EÎ, pl'. pas. son, sa, p. 415.
EI, pl'. pers. et pos. lui, p0111' lui,
sa, p.167. 291. II les, ceux, p. 286.
EÎ, 3e pers. sing. de a 'Voi, forme
le futlll', POUI' ve!, p. 629.
Face (a). 'U. fail'c, p. 3. 33. 58.
69. 115. 181 ; passim. II faire, al­
lume!', p. 22. 1/ changer, p. 405.
II cl'eer, p. 312. II reduil'e en, p.
ori. 74. a3. 377. II fairc, prepa­
rcr, p. 90. 100. 101. 171. /1 ren­
drc, p. 97. J82. 183. ]84. 347.
627. II arranger, p. 37. 109.11
faire, couclLlrc, p. 533. " laisser,
940. " procuror, p. 93. /1 valoi]', p.
493. II forcer, p. 412. /1 amassel',
p. 177. /1 a face nUI1"ţ, l'empor·
tel' SI.I1', p. 415. II a facc ]Jar'ale,
amasser de l'argent p. 177. Ii n'i
face de petreeanle, le hatt.1'e, p.
517. " a face chix, no pas 1'('1.18-
sir, p. 304. II a face si! perd,
lnener il sa perte, p. 224. II a' 1
face hin,. a'l b'tte, p. 361. II nu
fad pc dl'aC?,t, tu ne vaux pas
le lliaule, p. 493. II ce se fac, 'lue
llois-je faire, p. 250. II n' 1 face
scăpat, le Jâeher, p. 383. 1/ a'·!
face pelea, faire de sa peau, p.
305. II îl face de Tîse, il le fit
ril'e, p. 254. II ce are ele a face,
on ne pel1t pas eomparer, p.
5'35. II a face pe mare, 8tre fier,
p. 438. II n 'şi facernild, avoir
F
EI, pl'. pers. il, le, lui; passim.
EI, rr. pers. le, p. 75. 80. 136;
passim.
Epure, s. m. [Mald. şi Ung.), lie­
vre, p. 12. 509. 585. - 1'1. epuri:
EI'i, adt>. hier, p. 180.
Eşl (a), 'V. sortir, p. 180. 183. 451·11
soi-tir, aller, p. 220. II sort.ir, sur­
veuir, p. 108. II mouter, so rtir,
p. 26. 160. 163. II a"f c;{i înainte,
aller il la rencontre de, p. 58.
Eşi, pl'. per. 8011, sa, pOUl' lui, pour
el le, p. 153. 2940. 682.
Este, .']e pers. sinq. ind. pl'. du
vo rhe a fi) 6tr8. II di! le este, s'il»
ont, p. 470.
Eti, pl'. pers. POUl' toi, te, p. 305.
410. 608. 665
Eu, pl". pers. j0, moi, p. 44. 61.
202. 207. 209. 232; passim.
pitie, p. 531.11 a face sc'{,mc, ap­
pauvrir, p. 94. II a face j'c't-rd b'u·
calc, ne pas laissor de quoi man­
ger, l'lliner, p. 94.
Face (a se), v. l'. se fail'e, 6t1'0
fait, p.8{i. 87. 161. 179. 322.
392. II se lllontrer, se Cl'Oi1'0, ]J.
35. II dovenir, p. 25. 33. 74. 156.
185. 470. 544. 573 elO. 611.11
se changer on, p. 177. II p0118801',
p. 82. II se face, l'on fait, p. 61.
86. 101. 171. 284. 1/ se face, faire
le ... , p. 301. II a se face ca sfe­
cla, l·ol.lgir, p. 120. " se face fac,
il devieut fUl'ienx, il se filche,
p. :me." a se face lereZu, se
mott1'8 ou lJOl.1illie, en marflW­
lade, p. l45. II se face ji,wtu1U7,
la tem pete survient, p. 340.
Făcut, ndj. [ait, p.192. 214. 242. 24-3.
- Ji'em. jGtcutd,- pl. j{7euJ!,/âctdc.
Faină, s. f. [1'rans.], fariuo, lJ. H1.
-- PI. fain!.
Făină, s. f. farine, 1'. 90. 108.
140. 142. - PI. j'e'i·inf.
Fantană, s. f. fontaiue, ]1. 5. 158.
165. 514. -- PI. fântânL
Fapt, s. n. fa.it, acte, p. 20. 485.
- PI. fapte.
================== pagina 716 ==================
1 I
J I
1
I
, 1
i I
FAR
Fărină, s . .r. [Banat}, farine, p.
141. - P1. [ărine.
Făr, con]. sans. II fd'l' de, sans, p.
6. 524.
FăI'ă, COl1j. saus, p. 20. 28. 31. 41 ;
passim. II fdn7 piaia, saus 6tl'e
payo, douna, p. 31. II fân); vreme,
de bonne lieure, p. 3.
Fasole, s. f. haricot, p. 527. - PL
fasole.
Fată, s. f. {i.Ue, jeune {ille, p. 250.
357. 37<1. 892. 409. 442. 467.
468. 471. 493. 499.514.llfatet
mare, pncelle,jeullc fille, p. 86.
286. 477. 515. 652. - Pl. fete.
Fată, s. f. face, cndroit, p. 132·11
vue, aspect, p. 463. II pe faţă,
ouvertoment, p. 299. II a elâ, 0171'­
file pe fafe);, jouer ca.l'tes sur
table, p. 299. " în fafc);, en 110-
tr-o prosence, eu face, p. 473.­
PI. feţe.
Fecior, s. m. {ils, p. 280. II jon11e
hommCl, p. 357. 374. II ferim'
tomnatic, vieux gal'l;;o 11 , p. 357.11
fector bd.tut ele bnP1u);, vieux
gal'Qon, p. 357. - PI. feC'!oTt.
Fel, s. n. espece, sorte, p. 101.
197. - PI. felUTt.
Felie, 8. f. tranche, p. 101.- PI.
felit.
Fellu, 8. n. especo, sorte. " cefcU,u ....
şi, tel.... tel..., p. 651. - P1.
fel'i�t1-L
Femee, 8. f. [JJ!Iolel.j, fernme, p.
509. - PI. femeL
Femeie, s. f. femme, p. 67. 186.
251. 2:)3. 254. 263. 264. 397.
548. 588. 594. 693. - Pl. feme!.
Fer, s. n. for, p. 575.
FeI'be (a), v. [M()lrl.},lJouillil', p.
14.15.16.17.18. HJ. 20. 21.11
faire bonillil', p. 65. 170. II cuire,
p. 120.
Fen\slră, 8. f. fenetre, p. 217. --­
Pl. .fc1·csb·e.
Ferestreii, s. n. scie, p. 488. - 1'1.
fel"cslnde.
Ferl (a), v. pl'csel'vel', p. 323.
Ferl (a se), V.T. se gareI' de, fuir,
p. 24. " eviter, p. 278.
Ferlură, s. f. tont mets bo,tilli
glli no contient pas de v.iande,
p. 105. - 1'1. fel/'//1''I..
FiHâ (a), v. mettre bas, p. 679.
FiHată, aelj. qni a mis bas, p. 505.
- 1'1. fetalc.
716 -
FLA
Fi (a), v. 8tre; passim, " daca arfi;
s'il s avait, p. 90. II us: "1 a fost
aşa, il n'a etc si bicn, p. 419./1
o SCt fie, ce sora, p. 4,81. II ce ar
mai fi, glie serait-ce, p. 410.
Fiă, s . .f. [Trans.], fille, p. 467.­
Pl. ţie.
fiară, s. f fer, p. 192. - P1. fiar«.
Ftarhe (a), v. [Banat], borrillir, 11-
157.
Fie, s. f. fille, p. 467. - PI. fie.
Fie, 3" pers. sini}. sub]. p1'lJ8. du
verbe a fi, soit, qu'il soit. II fie ....
cât, si .... soit-il , p. 183. 354.
Fie-care, pr·. ind. chacun, chaque,
p. 22. 49. 153. 154. 20J. 217.
805. 418. 480. 66l.
Fier, s. n, fer, p. 565. 570." fier
de corabie, ancre, p. 674. - PL
[tere.
Fteră, s. f. bete fcrooc, p. 472.-
1'1. fiere.
Fierbe (a), v. bOllilli.r, p. 13. 14.
15. 16. 17. 18. 19. 20 21.
Fiere, s. f. v6siculo hiJiairc, p.
117.
Fieş-care, pl'. inel. chaqne, chaclln,
p. 153. 287.
Fieşce-care, pl'. inel. [Banat &
Trans.j, chacun, p. 123. 157.
Fi, 3e pc?'s. sing. sttbj. JJI es. du
verbe a .fi, Boit, qu'il soit. lI.fi
te ce, n'imp0l'te C[uel, p. 19.
Fiica, s. f. fille, p. 357. -- 1'1.
,fiice.
Fimee, s. f. [Btlcov.J fommo, p.
263. - 1'1. jimelr.
Fin, s. m. nUcul, p. 357. 358. 3[;9.
360.361. 481. 482. 483. II daca mo­
j'C ji'lml se perde c�/1nelri,a, morte
ma fiUo, morI; mon gendre, ]J.
357.11 sac11l fimllu'i e tot no'ii, il
faut toujoUJ:s renc1re au centuple
ce que 1'011 a emprunte. p_ 35811
s' CI sc'it'urcd; finul de nWlul, an
lui a donne son cornpte, on l'a
bien battu, p. 361. - 1'1. jin'!.
Fină, s. f. filloule, p. 362. - Pl.
fine.
Fine, s. f. fin. II în fine, it la fin,
p. 350.
Fiii, s. m. fils, enfant, p. 362. 4G8·
542. 543. 651. 652. 654. II en­
fanI;, p. 539. 542. 54-3. 648.
654. - Pl. fii.
Flăcăii, s. m. jOlllle g-arQOD, celi­
batalre, p. 286. 3G3. G67·IIJW,
================== pagina 717 ==================
- 717 -
FLA
căii unţjuresc, vicux gal'goll,
p. B6::J. /1 flăcăi: tomnatic. vieux
gar"on, j). 363. - Pl. jlddi.!.
Flămănd, ad]. aJ1'3m6, de Iaim, Jl.
47. II afl'alll0, qui a faim, p. 48.
111. 112. 302. - Fem. jidmâu­
aa , J)I. jldmân\n, flănuinrl«.
FIămânQl (a), v. avoir fann, p. 113.
F161'e, 8. f. fleru, p. V6. 4±2. 513.
- FI. flor).
Fluer, s. n. flÎlle de borger, cha­
lumeau, p. 3e3. 36L1. 374. -P1.
fluere.
Fluera (a), v. siffler, p. 351.
FluTer,s. n. [Trans.], flute de hergcr,
chalumeau , p. 8G3. - Pl.jlulere.
Foc, 8. n. feu, p. 12. 20. 22. 25.
26. 79. 108. 127. 145. 154. 1:)5.
15("). 565. 581." se face foc, se
Iâcher, ]1. 336." de focul, pal'
regret ue, p. 260. " în focul,
pal' rogret de, p. :300. - Pl.
focuri.
F61e, s. f. feuille (de p[lte), p.87.
88. 89 --Pl. fo1.
F61e, s. m. outl'O, p. 179. - PI.
fat.
F61e, s. In. ou/;r'o, cornemuso, p.
365. 1/ falele pline cântd mal bine,
quand la cornemuse est pleine
on en chante miellx, p. 365.
- P1. f6Ze.
Folos, s. 11. profit, ayantage, p 55.
318. " ce folos, [1 C[lloi bon, il
C[noi cela m'ayance-t-il, iL quoi
cela sert-il, p. 341. 342. 649.­
PI. fat6se.
FolOSI (a), v. servil', Ctl'e utile, p.
110.
Folosl (a se), v. j'. tirer profii;, amn·
Lage, ]J. Gfî5. /1 profite1', p. GHJ.
F6me, s. f. faim, p. 27. 4,8. 52.
172. 470. 662. I fi e f6rne, il a
fa.im, p. 662.
Frânge (a), v. brisel', p. 12. li a''î
fj'ânge t'Uda, le battl'e, p. 156.
Frânge (a se), v. 1'. bris81', p. 1[,8.
Frate, s. tit. frere, p. 235. 242. 3n.
G
Găină, s. f. g6lin8, ponle, p. 35.
235. 661. - PI. gdinL
Gând, s. n. pens6e, eS]Jl'it, p. 52.
188. 416." idee, desir, p. 619.
" intentiou, p. 660." îl siet gân·
865. 366. 367. 368. 369. 370.
3/1 372. 373. 600. - ['1. fmţ�.
Frică, s, f. peul'." a Sel de frică,
craiurlrc quelqll'UJl, ]J. 347.-P1.
,/ric't,
Frigură, s. f, ficvre , p. 300. - 1'1.
ji·i,!jWl·!.
Fript, arlj. roti, p. 69. 96." mort
de soif, p. 11 7. - Forn. friptt[,.
pl. fripţi, fripte.
Friptură, s. f. roti, p. 177. 178.­
FI. j'1-iptLWl,
Frumos, ad], beau, p. 66. 449. 470.
404. 495. 500.509. 516. -- Fern.
frumosă, p1. frumoşt, f1'1i11L6se.
Frumuşică, eul]. fem. gentille, 1'.
244. - Pl. frumuşcle.
Fruntaş, s. m .. notable, 1)· 312. ­
PI. f1"lmtaş'î.
Frunte, s. f. front, p. 636. " tete,
premier rang, parrni les ]Jremicl's,
p.311 :312. 564." om de fnmte,
llotalJle, parmi les premiers, p.
306. 4c57. 458." e cu stema în
fr"unte, c'est nn homme rema1'­
CJua.ble, p. 636.-Pl. frtmţL
Frunză, 8. f. feuille, p. 115. 151.
258. 673. - Pl. frunze.
Fugă, s, f. fuite, p. 564. 576. -
1'1. fug!.
Fugl (a), v. courir, p. 549.
Fulg, s. n. c1uvet. Ii l'au bMut de
'i (/1'1, JnC1'S fulgii, il l'a. batt.rl
d'impol'tance, p. 274.. -PI. ji.(Zgi.
Fum, s. n. fumee, p. 282. 373. '164.
- PI. fumw''i. -
Fumă (a), v. fumeI' (du ta.bac), p.
:373.
Fund, s. n. fond, p. 24. 38. 40.
41. 146. 374. 407. 595. 596. "
sac fClrd fnnd, panicl' percc
(clc'plmsicr), p. 374.-Pl.fundw·l,
FunIe, s. r cmde, p. 282, 373. II
longo, JiuolI, p. 281. 352. - PI.
ftmi'!.
FUI'it (a), v. yolor, p. 279.
Furtună, s. /. telll)Jcte, p. C).JQ. ­
Pl. furfww.
d'ul la, il ne ]lellSC '-l,,'il., p. 399.
- PI. gând:nd.
Gl\ndl (a), '(1. pense!', cl'oil'e, p. 51,
113. 226. 227. 264. 445.
Gârbovit, adj. cOlll'be, YOllt", cass6,
================== pagina 718 ==================
GAR
- 718-
GRA
p. 527. - Fem. gâl'bovitâ; pI.
gârboviţ!, gârbovite.
Gard, s. n, clâtnre, haie seche, pa­
lissade, p. 69. �49. 259. R38.­
PI. ganlţwL
Gâscă, s. f. oie, p. 170. 202. ­
PI. gâsce.
Găsi (a), v. tronver, p. 74. 125.
�26. 227. 465. 587. 602. 63� II
trouvor, reucoutrcr, p. 145. 146.
150. 483. 618. 619. 640.
Găsl (a se), v. 1'. se trouver, renco n
trer, p. 69. 379. 566.11 dcmeu­
rer avec, p. 39. II ce m'a găsit,
de ee qui m'arrivo, p. 386.
Gat, s. n. cou, p. 66l. II gorge, p.
56. 535. 605. 641. II gonlot, p.
149. -- PI. qâtur).
Gata, ad]. pret, p. 45. 46. 90. 9l.
397. Ii pret, termine, p. 657. II a
fi gaia la, etre pret a, s'atten­
che, a, p. 397. - Fem. gatc!;
p1. gata.
Găta (a se), v. 1". [Ullg.), finir, se
termine!', p. 21)l.
Gătej, s. n. ramille, branche, se­
che et 1;omb6e de rarbre, p. 108.
- Pl. gât�je & gâl6je.
Găt1 (a), v. prepar-er, p. 65. 105.
Gătl (a se), v. 1'. etre p1'6t, pare,
p.451.
Găurit, ac\i. peree, troue, p. 174.
- Fem. găţwitcţ; p1. gc'{nrifî,
gătwite.
Gazdă, 8. f. hâte, p. 268. - PI.
grtzde.
Geandra, s. f. bonillie de mais
I11I31allgee avea de ]' ean froide,
p. 77. - PI. gcandr·e.
Geba (de), loc. adv. iuntilement,
p. 45. 0,[9. II sans profi.t, p. 59·11
pom 1'ien, p. 465. 466.
Gherghină, 8. f. sOI·te de danse
paysanne. II Ci ,il,tect gherghină,
ctre plein ele joic, p. 413.
Ghetă, s. f. bottine, [J. 435. 627
- PI. ghete.
Ghiară, s. f. grifIe, p. 473. - PI.
ghrare.
Ginere, s. In. gendl'e, p. 374,. 401.
451. 452. 519. II cal Ile ginere,
beau. cheval, p. 401. -- PI. gine1"L
Cinirc, s. m. [Mold.}, gendre, p.
374. - PI. ginir!.
Giol, s. n. mise, cnjeu, (au jou
des osselcts. II a clei ]Jtt'itt de g'!ol,
cler-obor, chiper, p. 375.
"'Glos, aâ]. [Mold.], bas, p. 388.
- Fcm. !:flOSct; pl. gloş/" g16se.
GirliciU, s. n. echappce, eutree
de la cave, p. 290. - PI. qîr­
liclw'!.
Giuca (a), v. [Molâ.], danser, p.
29l.
Glas, s. n. voix, sou, p. 295. 376,
II pe ,glasul al ş6ptelea, d'nue
voix aigue, p. 376. - PI. gla·
suri,
Gligoraş, s. m. dimiuutif de Gli­
qore, Gregoire, p. 527.
*GI6bă, e. f', amende. II femme
considcree comme etl'e malfai­
sant, p. 416. 417. - PI. globe.
Glod, s. n. [Mold.], bo ue, fauge,
p. 230. - Pl. qloduri:
Glonţ, s. n. balle (de fusil), p.
376. II vite, rapidement, p. 376.
- PI. glonţe.
Glonte, s. n. [Molel.], balle (de
fus il), p. 376. II nu plătesce nic!
ten glonte, il ne vaut pas la
corde pour le pcmlre, p. 376.
- Pl. glon1e.
Glot, s. n. paul' glod, balle, fange,
p. 253. �54.
Gog6şă, s. f. 1). 86. - PI. gogoş!.
Gol, cu�j. vide, p. 19. 12�). In.
22·). 492. II nu, non habille, p.
281. 399. 400. 443. II non ehar
ge, p. 681. 683. II ricn avec, p,
28. 144. 194. il sec (eu parlan t
du pain), p 53. II sabie ,gata,
sabre nu, p. fl79. II a eZit ele
gol. d6nollcer, le montrcr tel
q u'il est, p. 188. - Fem. gole7;
pl. gof, ,gale.
Goll (a), v. vider, p. 41.
"'Gologan, s. m. sou, p. 202, - Pl.
.rJologanL
Goni (a), v. ehasser, p. 271.
Gost, s. - m. [Un!]. Banat.}, hâte,
p. 207 2u8. 451. II goşt'i ji.tni
tmister, h6te qui n'a. pas 6te
in vi te et par conseq llent, de­
plaisaut, lI.esagr6ablc, p. 208.­
Pl. goşti.
Goştie, s. f. [Banal.}, comrne ltâte
it un festin, p. 208. - ['1.
,goşti't.
Grab (In), loc. adv. en hâte, p.
800.
Grabă, s. f. hâte. II mai de gl'abă
[Molel.], plutât, p. 257.
Grapa Ca), 'V. herser, p. 351.
================== pagina 719 ==================
GRA
- 719 -
HAŢ
Gras, (ulj. gras p. 119. 120. 121.
122. 123. 190. 193. 585. 678.
679. II qras ca scripca, tres-mai­
gre, p. 585. II vcduvd (vcdtwild)
qrasă, veuve qui a de la for­
tune. - Fern. qrasă ; pl graşi,
gnlse.
Grau, s. n. blc, p. 56. 61. 82. 142.
- Pl. grâtwL
Grecesc, adj. grec, p. 388.- Fem.
.lJrecescâ; pl. qrccesci, grecesce.
Greş, s. m . mauqne, erreur, bevue.
l II (, ave greş, ţ Mold.], tromper.
p. 398. - PI. gj'eşw';L
Greşală. s. f. fante, p. 299. - PI.
greşelt.
Greşî (a), u. commettre une faute,
lJ. 447.
G 1'11 ţă, s. f. repugnance, p. 202.
- PI. gl·ele.
Greu, arZ}. difficilc, p. 87. 396. 437.
Greu, adu. l1ifficilement, p. 86. 87.
Iiloul'demcnt, p. 543. II Ct� gre,1,
difficilemellt, avec pcino, p.688.
Greutale, 8. f. poids, p. 243. 686.
II difflculte, p. 442. - PI. gl'C'U
telţi.
Grijă, 8. f. sonci, p. 178. II a ave
grijd de, se sOllcier de, p. 259.
- PI. gTije.
Hac, s. n. [lJ:fold.] droit, ce qui
est dlÎ, gage, salail'e. II a'" veni
de hac, eu venir 11 bout, p. 397.
- P1. hactw'i.
Hal, intelj. allons, p. 3:21. II alloJls,
viens, p. 330. 469. 650. 651. 653.
Haide, interj. aDons, p. 651.
Haină, s. f. vCtement, habit, p. 527.
- PI. haine.
"Halca, s. f. [ancicn), COLll'se do
bagoes, p. 245. 376. II a bate hal­
caoa, perc1r'e son temps, p.24.5.
Ham, s. n. harnais, p. 488. II ncm
cu. ncm trape la ham, les parcnts
s'entraident, p. 488. - 1'1. ha·
l1Ut1't.
Hang, s. n. [MoZel.] nnisson, aCCOJn­
pagncment, ton, p. 376. II a't ţine
hangt�l, l'approllver en tont, 1 'j.
mitcr, p. 376.
Hara-para, loc. aelv. en menus mor­
eeaux. II a'l face hara-para, le
battre, l'annihilcl', p. 377.
Grindă, s. f. soli ve, p. 411. - Pl
gj·in\U.
Gropi, s . .f. fosse, p. 570. - P1.
gj·op'!.
Gros, aelj. important, p. 329. IIZapte
gros, bit cpais, p. 353. - Fem.
gr08c'i; pl. groşi, grase.
Gui, interj. ori du goret, p. 295.
Guleral, ad], qui porte un coLII
ciocoiu qulcra], gros bonnet du
vil1age,p. 307. - Fem. g'ulej"(�tc'i;
pl. g��Zeratl, qulerute.
Gunoju, 8. m. ordure, impuretc, p.
12. 13. [ţ reste jete aux ordures,
p. 55. - P1. qunoic.
Gură, s. f. bouche, p. 39. 55. 60.
85. 87. 96. 113. 157. 167. 168.
169. 170. 180. 189. 191. 308
364. 374. 609.637.646. II guellle,
p. 28. II vorba elin qură, ce qu'il
dit, p. 62. II o uverture, entree,
p. 29�. II a'şt bate gum de geba
parlcr pour ne l'ienclire, conter
des sornettes, p. 308. - PI. .lJt�j·i
şi gt�re.
Guşă, s. f. gorge, gosim', p, 68-
1'1. gttşe.
Gusta (a), v. gOllter, p. 1. 107.
Guslare, s. f. gOlltcr, collation du
matin, p. 400. - 1'1. gt�stâj"t.
Harhagea, s . .f. [11:fold.} 80l'te de
jcn populail'e, p. 377. II a wnbllt
harhageaua, perllrc son temps
i1 des I'icns, p. 377. - P1. hCl1'ha­
gele.
Ilarnic, ael,j. [Malel.], actif, travail­
le111', p. 591. - Fem. haj'nicâ; pl.
harnict, han�·ice.
Hărţ, 8. n. [Banat,]. p. 143. - Pl.
hdrţm·i.
Harla-parla, loc. ac/v. eu petits mol'­
ccanx, p. 377. II a'l face hm·ta·
pw"ta, le Lattre, l'annihilcl', p.
377.
Hal·tag, s. n. cmportemcnt, In'ns­
q ucrie, p. 377. 640. - l'1. hm'­
ţagur'!.
Harlie, s. f. papiel', a.cte, p. 562.
563. - P1. hâj·W.
Hăţ, 8. n. [Ung.}, violcnce, force.
II cu Mţt�l, de fOl'ce, p. 378.
Hat, 8. n. [Ung.], violence, fOl'ce.
II C1, hâţ1�l, de force, p. 378.
================== pagina 720 ==================
- 720-
HAZ
Haz, s. n. attrait, agrement, p. 526.
/1 a ave haz, avoir du charme,
p. 526. - PL hazuri.
Heba, ade. [Ung.) inutilement, en
vain, p. 248.
Herăstrău, s. n. [Trans.] scie,. p.
488. -- P1. herestrae.
Herlură, s. j'. tout met bouilli qui
ne contient pas de viande, p.
105. - PI. lierturi.
Hididiş, s. n. [Ung.) viol an, p.
378. - P1. hididişe.
Hin, s. 1n. filleul, p. 361. "Jet'! hin,
rosse le, p. 361. - PI. hinf.
Htrb, s. n, tesson, p. 150. - PI.
hî1'buri.
Htrll (a), v. grogner, grouder p. 514.
Ho! intel}. ah! ha! p. 534.
Hodorogl (a), t'. produire un bruit
scmblable iL celui que produit
un vieux touneau p. 662.
'Hogiac, s. n. corps militaire, p.
I et '1, pl'. per. iL lui, iL elle, son,
sa, p. 4:3; passim. " paul' lui, p.
14. 156. 291.
'1 p1'. t·elat. les, p. 392. 435. /1 it
llli, son, sa, 43. 45. 60. 73;
passim
'1 8-e pet·s. sing. du verbe este,
est, p. lO. 23 39. 64. 77. 85.
87. 95. 104. 105. 113. 123 125.
177. 178. 179. 213. 214. 217.
218. 221. 2�2. 225. 235. 248.
249. 253. 256. 208. 284. 818.
332. 350. 355. 366. 367. 379
401. 407. (125. 443. 448 45l.
467. 494. 528. [,34. 540. 556.
580. 585. 615. 661. /1 este Ctt,
il a des, p. 73. 409. II mt'i, il
est absent, il manque, p. 450.11
11'/.0, il n'y a pas, p. 395. 409.
/1 nu'i, ce n'est. pas, p. 534.
'1, POUI' vei, 2·c pers. sing. du verbe
iL voi, forme le futul', p. 09. 128.
178 211. 270. 290. 403.
fa, intel}. tieus, p. 279.
Iad, 8. n. enfs!', p. 46 \.
"'lama, s.j'. pillage. II a da Imna în,
mettrc au pillage, el6penscl' sans
aueunc regie, Jl. 38·).
lanoş, s. m. Jean, en hongl'ois, p.
136.
Iar, adv. el, conj. mais, p. 10i).
I
530. II l'a luat la hoqiac, il l'a
accapare, il a mis la main sur
lui, p. 530.
Hop, inierj, hop, p. 403. 404.409.
Hopa, in terj. hop, p. 409. 52l.
Horă, s. f. ronde paysanne, p. 378-
379. 380. 38t. 332. 383. 384.
514. 528. 529. II nu': a venit rin,
dul la horă, elle este eucore
jeune, elle n'a pas eneore fait
son entree dans le monde, p.
178. II a'l intrat în horă, trebue
seZ JOC!, quaud le vin est tire li
faut le boire, p. 379. II a intra
în horă, mettre la main ă la
pâte, p. il84. - PI. hore.
Hot, s. m. voleur, p. 632. - PI. hoţ!.
Hotar, s. n. limite, fiuage, p. 650.
- PI. hotare.
Hoţesc, aelj. de volenr, p. 271. -
Fem. hOţeSeeb; p1. hoţe8d, hoţcsce.
Hrănl (a), v. Ilourrir, p. 598. 654.
117. 184. 242. 255. 395. 463.
506. 572. 615. 668. II talldis que
p. 39. 238. 244. �tlO. 404. 472.
5P8. 560. 661. 686. II de nooveao,
v p. 180. 2;"53. 570.
Iară, con;'. e'est encore, toujolirs,
p. 7.
Iaşi, s. m. laş], capitale ele la 1\'Iol-
davie, p. �25.
"Iaste, [ancien] 8·c pers. sing. ind.
v p1'. du verhe este, est p. 464.
Iaurt, s. n. lait caille, p. 76.
Ibovnic, s. m. amant, amoor8UX.
p. 225. - PI. ibovnicL
Ibovnică, 8. l maÎtresse, amante,
p. 380. - Pl.iiJovnice.
Ibovnicel, s. m. eliminutif de ibovnic,
p. 255.
Ici, (trlv. ici, ci, p. 253. 254. II rl'ic!,
c!'ici, p. 307.
Ico,iomie, 8. f economie, gains, p.
0:24. -- PI. iconomil.
Ieftin, adj. elepensier, qlli ne 1'8-
garele pas au prix, p. 1'j.1. 142.
- F6m. 'Ief'tind,. pl. 'ieftinI,
-Ieftine.
Iapă, s. f. jument, p. 289. 548. 5\9.
573. - PI. iepe.
Iepure, s. m. 1ievl'e, p. 509. 559.
585, 692. - PI. lepw'!'
lernă,8.j'. hivcr, p. 5i7.-Pl. Ie1'lIc.
================== pagina 721 ==================
721 -
lEŞ
Ieşl (a), v. sortir, p. 451. II pour
en faire sorti!', p. 161.
Iî,pr.pers. alui, a elle,lui, elle, 80]],
sa, p. 24. 45. 62. 170. 185. 218 ..
254. 321. 353. "c'est, p. 10.
222. 509.
ÎI, /J·c PC1""S. sing. du verbe a fi:
est, il est, p. 2. 43. 73. 79. 82.
86. 88. 162. 177. ns 202. 203.
207. 220. 374. 88:3. 49'1. 585.
601. 602. 642. 669. 685
ÎI, t»: pers. lui, le p. 30. 45.559.
II, p1'. JJe1·s. lui, le, p. :28. 89. 43.
passim.
lmhăta (a se), v. 1'. se griser, p.
180. 304.
1mbetrânl (a), vieillir p. 464. 59l.
628.
Îmbrăca (a se), v. 1'. s'hahiller-, p.
185.
Îmi, pr·. pC1·S. fi moi, mon, me,
pon1' moi, 201. 349. 871. 392.
lmpărat, s. m, empereur, p, 341..
3%. 386. 484. 486. - FI. îrnpe­
rat .
Împerăt?sc, �iU.� i:ll?erl�,l, p. A 3<36.
- Fem. vnpc1'alcsca; pl. 1111:pl1,­
răicsci, împenltcsce.
Impărăţle, s, f. empire, p. 387.­
FI. îrnpen'iţii.
Împintenat, a((j. etro fier, p. 387.
- Fem. îrnplntcnatii; pl. îrnpin­
tenaţî, îrnpintenate.·
Împlinl (a), v. parfaire, executer,
aC<1omplir, p. 65L
Împopotonat, ar(i. attife, pompol]ne,
p. 6l5. - Fem. împopoţonată;
PI. îrnpo)Joţonap, impopiJţonate.
Împotrivă, pnip. contre, p. 247. 577.
Împrăştia (a), v. repandre, p. 251.
Imprejur, prep. antour, p. 123.
Împreun1L (a). v. assemblel', rassem-
bler, p. 108.
Împreună,_ arlv. ensemble, p. 62.
Împrumuta (a), v. prete!', p. 493 II
a Î1npnmmta pe, preter a, p.
426.
imprumutare, s. f. action d'empl'un·
tel'. II a t,rnbZ(i la împnt1Jwtar'e,
chercher iL emprunter, p. 288.
- împr·umld(/t·1.
Împrumutat, adj. ]Jrete, emprunte,
p. 19. - Fem. împrwnutată; pl.
împ1"unmtaţi, îrnprwnutate.
Împunge (a), v. donner des ooups
de cornes, frapper, p. 425. II
piquel', p. 471. 472.
ÎNĂ
Împuşca (a), u. tirer un coup de
fusiJ, p. 304. 387. 388. 556. Ii CI
.fi un impuşcă 'si lunâ, ecervcle,
fou, p. :387.
Împuşcat, adj. rapidernent, dun
A trait, p. 388.
Impuţl (a se), v. 1'. pou rrirv p. 103.
104.
Împuţina (a se), v. 1'. dimin uci-, p.
239.
În, Pi'Cp. eu, dans; passiru.f a, an,
p. 2 L 38. 40. 67. 83. 106. ns.
124. 130. 137. J39. 160. 161.
IGG. 218. esa 268. 301. 350.
41\1 420. 442. 469. 498. 506.
5]4. 5J9. 563. 636. 669. 674.
6S 1. 682. Ii dans, parrni, p. 6n.
186. 137. 139. 140./1 devant, cn
face de, p. 669. II accroche ă,
cnfile it, an Lout de, p. 336.
e65. II on , avec, Il. 170. 595. II
de, avec, p. 641. II sous, SOllS
la menace ele, p. 580. 693. II
autour ele, p. 53. /1 au milien
de, p. 694. /1 sur, p. 12. 23. 69.
156. 180. 189. a20. 374. 563.
636. 660. 689. 69J. IlIe, p. 106.
461.11 par, p.476 646. II pondant,
p. 523.11 CI cZrt în mine, me frap­
per, p. 44. II în zadar', inutile­
ment, en vaill, p. 6 II în tote Iti­
lele, tous les jours, p. 91. II a dit
în, faire passer par, p. 80. II de
p'în, [anâen), pour din, de, p.
128. II în dorul, par desir ele, p.
116. 1/ în .fine, il la fin, p. 350.
II în năd�jdca, comptant sur, p.
595. 654. II în dos, par elerriere,
onl'absence de, p. 476. 1/ în con­
t1'(i, contre, p. 391. II subtire, în
pâreţt, aux murs minces, p. 555.
Înainte; pl'Cp. avant, p 267. 413.
II en avant de, p. 316. 462. 581.
685 II en avant, p. 90. 238. II an
devant, iL la rencontl'e de, p.
58. II an devant, en presence de.
p. 293. 445. II an dela, p. 397·11
înainte 'ţi, au devant de toi, p,
412. /1 rna� 'nainte, tont d'abord,
p. 128 .
Înalt, adJ. haut, eleve, p. 388. II
a'i face înalttti g'losul, [anC'ien].
le degrader, le rednil'e iL une
position infel'ieure, p. 388.­
Fem. înaltc'i .. pl. Înalţ'!, {naltc.
fnă1tâ Ca se), v. 1'. s'elever, p. 380.
389. 390.
================== pagina 722 ==================
ÎNA
722 -
ÎNS
Inămoll, (a se), v. 'ro pour a se 'În,
nilmoh, s' cmbourber; p. 361.
Inapof, ado. en arrierc, p. 90. 564.
Incă, ad». cncore, en outrc, aussi,
p. 57. 137. 4,49. Ilîncd nu, pas
ancore, p. 131.
Incăerat, 8. n. rossadc, peigll6e p.
38\ 386.
lnoălerat, s. n. rossadc, peigucc,
p. 386,
lncălecă (a), v. mnutcr ,\ chcval,
p. 390.
Incăpe (a), n. avoi r place, tro uver
place, p. 34('). 575. 692. II L,tre
possible, p. il5J. II coutouir, p.
J.9. II a uu. 'Încape pe, 01;1'e ]11 us
gr:md (1LW, p. 2iîi. 535.
lncărdul (a se), v. r. S8 l icr, f"r',.
qnon!.el', 208.
Incârduil, aelj. 'lui alliG 'llllitie a.vec,
p. 208. - FGm. încânlniW; pl.
'tncrÎ'l'd'llitl, încrl)·dndc.
Încâl'ligat, ruU. qni est. accI'Och6 ,'t..
p. 4.44. -- lN,m. înrârligrdr(,; pl.
fncârligaţ'!, încârl'lgate.
Începe (a), v. commonccr, p. 232.
Inceput, ar(i. GOmlllenCe, p. (5m.­
l!�6m. 'Î)ncclndd, pl. il/.ccpnţ') 'În·
cepute.
Încercit (a:' v. essayer. II goÎ,ter, p.
186.
"'Încet, 8. n. calme, p. 340. - Pl.
încerurL
Îneci, adu. lontement, p. 167. II CLI
Î'ncetnl, petit it petit, p. 33-
Închlelt6re, s . .f. p, 615.,- PI. fn­
eMerlo)·!.
Inchina (a), v. almissor, inclinol',
1)· 635.
Închina (a se), v. 1'. 8alI101', p.209.
Închis6l'e, s. f. prison, p. 267. -
PI. închisor'!.
Încins, aaj. son'6 ,\ la in.ilIo, "cint,
p. 282. -Fum. 'Î'llcin8{f,; pl. în·
cins'!, ineinse.
Încotl:o, ac/v. vers, an ct>fA'OIle.11 n'a!
îneot7·o (ace, tu ne sais ,le '.lnel
or,te t.e tlirigel', p. 533.
!ncrede (a), v, conficl', p, 164.
Incurca (a se), v. 1'. se lnÎ,lcl', p. 310.
Încuscrit (a sol, v. 1'. [Ba.nat}, ,le·
veni]' parent par alliance, s'all ier,
p, 391. II 'lin m'a/it înC1!SC7'ft CLI el,
jen 'ai pas il, le menager, p. 391.
încuscrl Ca se), v. 1'. deven.ir paren!.
pal' a111ance, p. 300, 391.
Îndată, ael'/!. tout de suite, p. 90. 2U.
Îndesă Ca se), v. 1'. allcr contin uel­
, Icmsnt, p. 384. 404.
lndrăsnătă, s . .f. audace, p. 564.
- 1'1. tnrln7sneU.
Îndrăsn) (a), u. OS01', P. 481.
Indura (a se), v. 1'. avoir pitic, p.
88. 632.
Îndurare, 8 . .f. pitic, 1'. 288. II a
ave ind.urar« de, avoir pitic de,
, p. 288. -- PI. 1:nrln1'l'il'!.
Inlruptu (a se), 1). 1'. mauger, 1'0111·
, prc le maigJ'e, 1'. 124-.
Intundă (a se), 1). 1'. conler iL fond,
, p. 149
!nghiţl (a), v. avaler, p. HH. 674..
Ingrăşa (a i, 'V. eugraisscr, p. 620.
, 621. 622. 623.
Ingrăşa Ca sa), v. '1'. cugraisser p.
, 4-55. 628.
Ingl'ijl (a), v. soig'nel', prcnclre sOLn,
aTC attentif, p. fn5.
Înhăţi Ca), v. saisir, cm]1oigncl', p.
20l.
Inimă, s. f c(8ur, 1" \:J7. 392. 4-!3.
588. 678. II (le inilnd 1'8a, ele cha·
g6n, p. :!60. II clacct inima îţi
cerc, si tu le (16siros, si le ereUl'
fon ([it, p. 392. II sdnn"lspll�'inima
ta, ne Iti i dis pas tont oe qne
tn as StIl' le (](8 rI 1', tont ce que
, tn 1'Cllses, p. 588. - PI. inim1.
Injura (a), v. in511l'ier, p. 600.
Innecâ (al, v. noyol', p. [41. II eon­
, ler, faire tomber au fond, p. 73.
Innec:1 (a se), 'V. T, se noyer, p.
256. 260. 692.
ÎnnotfL (a),v. JHlgor, p. 391.446.604..
î nnotit (a 'Şl), v. )'. no'yCI', remplir,
, p. 180.
Innolat, s. n. na-ge, acLion de na,ger,
, ]1. 381.
Ins, s. m. (usite seulomont au plnl'.
mase.), ]')o['so11l1e, illllividu, ]'.
, 586. - 1'1. inşI..
Insă, con}. nmi8, p. 10[). 228. 272.
!nşelil (a), v. trompcr, p. 468.
Inserit (a), v. re8ter j Ilsqne tal'11
, ,lans la soire!" p, 27l.
Inşi, s. pl. gons ; voil', 'Îns.
însoţl (a se), v. j'. s'associer [1., VI­
vre eu snciet6 de, p. 209. 210.
211. 2l2. .
Insoţire, 8. f association, p. 212.
, - 1'1. însoţir/.
lnsurâ (a), v. marier (SOl] fîls), p.
395, 397. II (t'l i'11sl/.rCt, le battre,
p. 397.
================== pagina 723 ==================
ÎNS
- 723-
ISB
lnsură (a ser, V. T. se l11:11'ie1' (en
pai-lant d'un liomme), p. 39l.
397.
Însurare, s. f mariag'o, p. 397.
398. - PI. vnsunlr(
Insurat, s. n, mar·l8ge,p. 398. 399.
Insurat, ad], mario, p. 595- Fcm.
însuraia, 131. in.snratI, insnrate.
Insurătore, s. f 111 ari a:g'c , p, 400.
401. - 1'1. îl1SW·M()}'i.
lnsuşi, p1'on. p. lui m,�rlle, cu x-ruc­
mes, r- 630.
lntăju, rul», d'abor.l, p. Il!). 144.
236. B92. 459. 11111,(('1. tntâUl, to u t
d'abord, p. 39.
Inlărl (a), 'V. oousolider-, fortifior,
r 5H 648.
Înţelept, a/l]. sage, p. 565. - F('1I1.
_ ·lnţelC.ptd; pl. înţelept!, înţelepte.
Intetl (a), 'V. presscl', p. 441.
Înlllnire, 8. ( rCllcoutl'C, p. 21.2.
- P]. întîlnirb.
Înlilnl (a se), v. 1'. l'cncoul.!·cr, p.
212.
Înlimpl:\ (a se), v. 1'. al'l'ivel', SUl'­
venir, se p1'odllil'e, p. 328. B-c9.
Întinde (a), v. etel1llrc, p. 514.11 ten­
dre, p. 314.315.587. II allongel',
p. 431. II a 'ÎntinrlevOJ·M lnngc'i cu
cine-va, cansCl' longllemcnt avec
quelgu'IllJ, p. MII.
Întinge (a), v. tromper (dans h
sance, dans le plat), p. 106.
, 160. 161.
Intins, a.dj. tenrlll, p. 314. - F6111.
. 'înt'insrl; ]lI. întinş!, vntinse.
Intorce (a), v. f"ire tom'HOl', p.
355. II rame1H'l' en a1'l'iel'c, p.
570. II a o înlO'/'Cc pc aUd slreună,
changer sen fusil d'epaLllc, met­
tl'e ele l'ean dans son vin, bat.­
he en l'etraitc, 1'. 6:36.
Întorce (a se), v. 1'. retOJll'llOJ', ren·
elre ce I]ue l'on a reC;;ll, ]1, 266.
267.
Întorcere, s. f. retom', p. 362. -
P1. 'Înto1·cc1·'l..
Întovărăşl (a se), 'V. 1". s'associer,
vivre en soeiet6 ele, p. 213. 572.
Intril (a), v. ontrer, p. 174. 183.
283. 338. 334:. 33:), 379. 38l.
382. :ci84. 403 40(;. 407. 450.
522. 565. 57li. II rt int?,!'t în,
entl'e1' dans la. composition de,
p. 87. 88. II a in/rit mesa, 0t1'e
attmpe, se tl'om pOl' g'l'ossie]'''­
ment, p. 446.
Între, prep. parmi, eutre ; passim.
II au milien ele, p. 137.11 p'intrc,
parmi, p. 423.
Intreba (a), v. domauder, p. 271.
303. II s'informer, p. 238. 289.
470. 472. 551.
lntrebulnţă (a), 'V. 0111]1]0,)'01', p.
247. 577. 579.
intrece (a se), 1). 1'. se SU1·P:1.SS01'.
II a se intrece fn pahare, tl'O]î
boire, Il. 4,2. II Ci se inirece la
[ucat, trop danser, 1'. 4J.4.
Intreg, ml,j. cntier, non entamc,
p. 12:1. - Fum. întregi.{; 1'1.
· inireqi: întrcqe.
Intru, prcp, en, .lana ; passim. II
nvcc, p. 414 II intrînsu, ,Ierlans,
('1\ lui, p. 12. 13. 143. 178. II
iulr'lnsc!«, en ollcs, p. 30G.
lnveil (a), v. couvru, rccouviir,
• p. 512. .
lnvelul (a se), 'V. [ 1I10lrl.], penetre J',
• s'etabIiJ', 1'. 188.
Invertl (a), 'V t.oJll'nel', faire tom­
no]', p. 3[)6. II a. t'itvi'!7·a dnlapw'X,
cssaycr de tt'om]ler, p. 356.
Invesell (a se), 'V. 1'. 6tl'e joyeux,
p. 66. II se l'ejouil', s'{'g':lyel', p.
572.
Înveţa (a), ou. ha])it.llOl', p. 256.
259 l11'cII,ll'8, p. 259. 632. II ap­
pl'eudre U� (Jnelqu'un), p. 328.
420. 6:')6.
Înveta (a), 'V. appl'oncll'e, p. 391.
II (t se în'Vcf:l:t la, înno/:a.t, appl'8n­
, cIrc a uagel, p. 39].
Invetat, mIi. habitllu p. 640. II În­
st.l'uit., p. 35. II m(t� învr>ţat, f'jlli
sait plus, p. 35. - Fe1l1. in'Vc­
ţa.tel; pl. învtţaţI, învcţate.
{nviit (a), 'V. ]'essllscit81', p. 90.
lnv[rll (a), v. tOllrner, faire t.Olll'nel'.
p. 215. II tirel', p. 586. II (/, 'Învt?-tÎ.
• sf01'ile, tirel' les Jîcelles, p. 58G.
[nvirll Ca se), v. 1'· tOLlrnel', p. 67.
123. II Caire tourne]', p. B56. II
a învîrti dulap, vOllloil' tJ'om­
, per. p. 356.
Invol (a se), 'V. 1'. s'ontenell'e, viVl'e
• en bonue lmrmonie, p. 280.
Invol!\Iă, s. f ontente, p. 170. -
PI. învoieU.
lordaşlm, s. m. Horn pro]11'8 tLll'C,
p. �70. 271.
Î s 8-c pers. pl. ind. JJ1·. ele verbe,
a. fi [MOlii.}, ils son t, p. 322.
Isbl (a), v. cog-Iler, frapper, p. 120.
================== pagina 724 ==================
ISB
- 724-
Jua
Isbit, tul». [Banal.}, cxactemcnt,
to ut-ăIait, p. 65l5.
Iscălitură, s .. f. signature, 338. ­
FI. iscălitui«,
Îş], pl'. pers. iL soi, a lui, a elle,
POUI' soi, son, sa; passim.
Ismene, s. f. pl. calecon, p. 512.
Ison, s. n. acc.nnpagncrncut, p.
401. II a ţine isouu, approuver
eu tont, i rni tcr, p. 4JJl.
Isprăvit, acii. termine, nchcve, p.
657. - Fem, iSjJ1'ăt'itii; pl. is­
]Jn.tviţi, iS]Jntvile,
Isprăvi (a se), v. J'. fiu ir, p. 2GI.
GIO.
Istovl (a), v. pom per, Pl'lt iser, P-
677
îl', pl'. pC1·S. te, t.on, �, toi, l'0\11'
toi, p. Mi. 102. HlO; ]1n.8sim.
Iubi (a), 'i'. aime1', p. G1J7.
.J
Jac, s. n. [Molrl.], ral'illP, l'illa.';'0,
p. 401. - 1'1. Jacw·i.
Jaf, s. n. pil1age, rapi ne, p. 4{J2.
- P1. .ioj1.L1"!.
Jar, s. n. [�!folrl.], lJ,'aiso enfla tn- .
mee, p. 22.
Jaratic, s. n. bl'aise cnflamrrd'c,
]1. 22.
Jell (a), v. pleure]' (la perte do),
p. 544.
Jidan, s. m, .iuif, p. 592. _. ['I.
Jidan!.
Jig61'e, s . .f. [Banat.], mal'asme,
amaigl'issemonl. de tont le COl'pS,
p. 99.
Joc, s. n. dansp, p. 29G. 378. 402.
403. 404. 405. 406. 407. II a
aduce pl'e ciue·va in joc, J () fai J'C
entrer dans la danse, p. 407. II
a'l chem?! în .ioc, l'invitcl' it la
danso, p. 407. 111'1'1.1 cioc Ile foc.
ce u'est pas le moment lle s'a·
museI', p. 407. II a intdt în joc,
ontrer dans Ia dau se, p. 407,
- P1. jocw·l.
Joc, s. n . .ieu. II a'şr uate .ioc, se
moqner de, p. fiO. - Pl. joc/tr1.
Joc, s, n. jen de c>lrtes, p. 402.­
P1. jOC�L1"!.
J6că, s. f. danse, p. 408.-P1. ioce.
"'Joimir, [; m, [M."olll.], mercenai re.
II mauvais snjet, ]1, 408. --- Pl.
joimirt.
lubl (a se), v. 1'. s anncr, p. 371.
Iubire, s. f. amam. II ma'! cu iubire.
plus agrcable, plus nimabl«, p.
212. - PI. iubiri.
Iubit, adj. aime, p. 258. - Fem.
iubitei; pl. inui [1, iubite.
lusdănit, adj. [Ung.], mattdit,p,
475. II e iusdănii de mă-sa, il
n'a pas de chano«, c'ost un
mnudit, p. 475. - Fem. iusdă­
nită , p1. iu.sdctn:i [I, i1ls'd7nde.
Iute, tul], vif', lest.e, diligcnt, p.
4�)4. - J"C'l\1. iutc ; pl. i utl.
luţl (a se), v, r. aigri:', seu'it·, II s'a
1'nţii [e'[nEa in borş, il ost Iu­
iioux , p. 148.
lvală, S. f. [Molâ.], appari tiou,
VllC. II rt sc6le la. j'valâ, mettl'e
an .iollT', ])l'odttire, faira cOllnaέ
trc it. tous, ]'. 188.
Jos, m(i. cas, p. 446, :n'6m. jriS!/';
pl . .ioşl, .iose.
Jos, ar/v. ()Jl bas, p. 3:37,11 ele .jos,
,l'lm bas, p. 313. 358. 487. II
'/'It jos, on Las, p. 264. II in ,fos,
V81'S 10 bas, ]1. 686. II pe jos,
':L picll, p. 288. 289.
Juca (a), v, dans eI', J). 2GO. 29l.
292. 304. 383. 334", 335. 355.
378. 379. 380. Cl8 L. 382. 383.
406. '107. 408. 409. 41.0. 411,
'112. 413. 418. 483. 51\l 521.
G28. [,47, 586. 667.680.11 fain,
dallSel', p. 378. 519. II a flleCl,
dr'âgaica, sautcl' ele joie, ne
]las te]] i t' cn place, JI. 35G. II a
jlWl, tOlll:01'oiul; ne pas to]]ir
en place., p. 667. II n fuca
vel'u�mcHI, santcl' en l'ail' (de
doulcul'), p. 680. II a j'IICh pllpn­
şele, tirer les 11c01le8, p. 536. II
a'l JucC!' pe sfon!, le me]]er :\
sa guise, p. 586. II a jtLcr't cui·va
�m d�Llap, tromper f]U el (1'1 '110 ,
p. 356. II .fOC,! pe leii;' belil, le
lJl'anle du Iau]), p. 412. II JOCi!
pc talger, il da,use it. la pel'fec­
tio1J, p. 4J2. II o face se! .ioce pe
talc1', il la melle it sa guise, p.
412.llpm!c,7 .ioer! pc tipsir, il
est gai, vif, gll cl'illet, p. 142.
II ,ioed ca U1'Sltl, il rhnse de
force; il. ,lause gauchcment, p.
================== pagina 725 ==================
JUC
- 725 --
LĂS
'U2. II «: jttât pe degete, le
J1)OllOl' �, s'o gu isc, p. 4·13. II a.
jncit gl/e1'ghinCt, saute» do joie,
p. 4013. II (C'r o j-nc{t, se mo.juer
de quelqu'uu, lui joucr un mau­
vuis tour, p 413,
Juca (a), '1). jOUOl', p. 2. 29. 317.
448.
Juca (a), v. jOU01' aux cru-te», P- 357.
Juca (a se), v. 1'. JOLlO!', 1'. 418,
447. 5:113, II a se jl/ce" de, joucr il,
p. 4"17.110 sefllrh dc·a.,jnilPl' il,
p. 248. 857.
Jucat, s. 11-. <l:I.llS0, 1'. 413. 413" II
a se în/rece la. [ucat, tro p dau­
ser,p. 4l4,
Jumătate, s. f mnitiC" p. G] O. ­
P l. ,jnm.c'ilc'iţl.
L
l, )il'. pers, In, 111 i , pnssi 111.
La, }Jdp. il, ali, a.n x , 1'. 2, G;
passi m. 1/ vers, sur, p. �J. 4:��. II
VI'I'S, 1'. fiG. \10. filiO, (i61. II ed,
r:cttH, p. P,�)2. [i,n, II tie, fiII, ,10
la, dr'S,]I. 25. G:.l, 8\J. HI'}. 280,
:114. G3\J II alll.n\l1' ,1", p. �)l.
II ,'" ,]cl'l'i,',rc, 1'. 90. in9. fi3G.
II le, la, p. [A. !Il!). lGO. 303.
4fi:.l. 1305, (119. II ]1a1', p. 4133. II
allj1l'us, fllIl'l'('S de, p, 1302. rJfJ2.
fj\i3. 504, II ,i, ,]alls, p. GU. 90.
lOG. 110. 12:]. lG(j. H)o. 19�1.
275. 324.. 1],84. 486. 4ml. 637
II avoc, Ol] main, p. 40, II 01, ez,
p. 4:1. 4(1. G8. ] 34. 13G, Ul.
242. 27tJ. <353. Mi!. '�813. 527.
G\i.l. G92. 59:1. U32. II snr, au­
,lossus de, :33. 180. [i8I. II ]lOII",
]1, !=J. 10. ,,0. 17-4. 192. 230.
,J7e). 1,7(). 494. 49:,. 66G. II en,
dans) p. G2. 25:3. 2GG. 288. aBO.
II dans, 1'. 177. 309. II de la,
loill (lo, p. H). 4J II <le ln, ,III,
de, p. Gl. GO. 234 2,30. 264.
318, 480. II de la, iL parti]' dp,
p. ilS, 2:'\2. II la ci, clmls sa
lllaiu, p. 40. 82, II a se witlt la
dinsul, le rog-anle!', p. 129. II
a c,itt!t!' la, eonsillcro!', p. 93.
IllOl'sIJI1'jl s'a-git de, pOllr acbe­
Ler, p. 140. lil. 14,2. II a 8711,;1
In rlo·t, sel'vi,' denx, p. :}13.
344.
Li, (a), '/', lavRJ', p. Zf',[,.
Jună, s. I. jouno flUe, p. ;
Pl. june.
June, a/l]. jeuuc, p. 29\:1. 3(
- Fom. j-uncl.
Junghea (a), v. tuer, p. 19C
';'Jupân, s. m. maître (e11
des uogociallts), p. 414.
P1. j-u:pânl.
=Jupănesă, s. r dame nnl
473. - Pl. jupâncse.
Jur, s. 1/, ton]'. II 'În [uru],
do, ]1. 67.
Jură (a), u. rair" sermont,
p, 180.
JUI'<L (a se), 1'. 1'. rairR s('
juro]', p. 180.
lac, s. n. lao, p. lIS, 2W.
lacuri.
Lacată, 8. f. (MolIZ.], ca(lo,
,16[;. - 1"1. laatle.
lăcată, s. f. / Ung.], cmlm
lUL -- Pl. ld('o/c.
lacom, wl-v. n,vidcmont, 1
lacomie, s. f. /Mold.], a,
convoitiso, [1. 638. - 1
comii.
lacl'ă, s. f. 001'1"'8, malle, r
- Pl. lacrG.
Lada, s. f. mallR, jl. 492. Gel:
-- PI. ldl,li.
laită, s . .f, / Molii.], hanc, r
- PI. la'iţ(�.
Lângă, (tIlv. al11'1'('s de, ]1.
239, II pe 7ringr7, antOlIl' ,
67.
lanţ, s, n. �I, aÎll" p, 3G,1 ..
lanţ.lll'l.
lapte, s. f. lai t, p. 2U. 6'
169. 182. 3G3. '�53. 4[,4
G30. Illa]Jle (l(T/I., 1:1.it "ail
419. 42U.
lal'g, s. 11. ampleur. II c 1((. ,
SiNt, :il a, ses eorHI�'ns Imi
p. JIG.
Uisit (a), 'V. hisser, p. 82.
214. B13. 3BO. 514. 51G
(i'12. II Iaisser, permettl'e, 11
1I1aisser on paix, p. 239,
a [âS(C în conla ele jos. h
le t.on,]J. 313, II (t llisl" pe
connel' a, p. 6::W.
================== pagina 726 ==================
LAs
-r-- 7�(j --
LOG
Lăsa (a se), u. laisser, a],'1]1[10111181'.
II a se /dSCI m({� mic, [aru-ic»]
rccounaitro ses torts, p. 447.
II a se Iăsl.i pe sama, coruptcr
S11r, p. 595. II astâ·lli se lasd
sec, aujnurd'Iiui DOUS cutrnn s
rhns le carâme, p. 2GO.
Lăsat, aelj. pcnche, fl6chi, p. 68l\.
- F6m lasată ; pl. ldsaţl" Iri·
sate.
Lat, (lcl,j. largc, p. 80. G92. - Fum.
lat ă ; pl. laţi, lat-,
Lat, s: 1/. l'cts,lacs,Ii\cot, p. 4, I (;.
II a. !lll, în laţ, c,trc ],ris au
pir'ge, ]1, 41G, II a se !lrl 'În lai,
(,tre capricieux, travaillcr mol­
lement, fnire (les fa<;;om, p, 4J 6,
- 1'1. laţi,
Lă\o\. a(l,j.v �t �ollg p�il, y. .4\51.
-], 8m. latosa; p1. laloş'i,lafose,
Lature, s. f. c(,te, p, 67. II a se !III
'În ldtn/"!, se meUre ,1e doi,",
evitel', p, 67. - FI. liUlwl.
Lăuda (a se), v. j'. se van!.er, p.
(). 186. II se IOller, p. 237,
LăuIă, s. f. violon, luth, p. ] 8fJ.
4lG. 41',". - PI. ldnle.
Lăutar, s. m. men6trier, violoncn>:,
p. 400. 417. 418. 487. "2,,
526. 548, - P1. lctutan.
Lăuntru, s. n. in!.erieur. II (lin Iă'/Iji,'
tru, int6rieurel1lent, p. 39. II
'p(wlea din Iă'unlru, l'interieur,
la partie interne, p. 39. II.pe
din llhmt!'n, en tlc,lans, p. 3\J.
Il de în lchintnt, en dedans, il rin­
tl,rielll', p. 128.
Le, 'pr. pers. les, p. 28, 39; passi 111.
!Ilem', p. 198. 648.
Lega (a), v. attaehcr, l ier, p. Q.
il09. 44-4. 619. II a legii cobzd,
licl' fOl'tement, p. 309.
Legăn, s, n. balan<;;oire, p. 418.
II (t se !lei 'În legc7.n, se lwlancer,
p, 418. - PI. legdne,
Lege, s. f. loi, p. 560 - FI. legi"
Lcfcă, s. f. diminutif de lele, p.
131.
Lele, s. f. se dit, it la campagnc,
:\ 11ne SCBUl', �L une alnie, (\
une femme plus ['gee, p. 14(5.
150. 249. 293. 675. II fcmme
ele mccul'S Iegeres, p. 443.
Lemn, s. n. bois, p. 93. 258. 284·.
312. 4-[i8. 491. - FI. lemne,
Lepeda (a), v. je!.8J', rrjcter, p.
44G. 498. 051, 604.
I L"peda (a se), v. j'. [Unq.], ronir r­
I ne riell. ",ouloil: snvoir, p. G:-·S.
rLesne, {{//J. �'IIv. facile, p. 00. 87.
393. G61.11 [Eaual], c,,"lant, p.
141.
. 'Lesne, adu. fac ilomcnt, p. 18:1.
2OC5 210.1,1 Pj.·ti lesne, tr(·s·faejlt;·
ment, p. 388.
Leu, s. ni, l ion , p. 17d. :-;32. -
'1 P1. Ici.
""Leu, s. 111" n.ncicnur- m0I1I1:1ic vn
; ln nt 37 eentimcs dl' In muunnir­
acl.ucl!c, p. 5mL - 1-'1. lf'l.
Leu, s. ni. 1'1':1111', p. 208. �UH. ­
]'1. ZeL
li, pour le, lcur. 1'· :2:1'1. ,,:19. ;,'11 1.
Limbă, 8. f'. J8ngllc, p. 16. ti(;2.
- P1. limbi.
lin, ad]. ca ImI', ]1, 340. - F(�Ill.
lind; pl. lin'!, lijlC.
Linge (a), v,lccl,cr, p.t 1 ;,.11 li,
Iiliuge·talc/·, liuge falcrl, liu.'ll'
la/fl'c, pi'l'18·assieU(), p. I B4.
lingură, s . .r. eliilli,'1'8, ]1. 17 IS,
12/ >. 127. 1- 1. linq1l1·1.
lipl (a se), v. j'. SO r(:c,dl"I', p.
Mi.
lipsă, s. f. l��n.ll'ille, ,i(,fant .. II ((
,luGe lipSit de, 1Ie ]las avnil', p.
600.
lipsl (a), 'V. mamj1l8r, p. GGG.
"'Liude, s. m, individu, contrihnah1n,
II pieton, p. '11S. 423.
*lludl, s. m. inLlivitlll, contl·iLlIlnl,l".
Ilpietnn, p. 423.
livie, s. f. Lyllie, p. 300, II Fi·
g'llnZ de Livid, forte 1ievro, p.
300.
Loc, s. n. place, p. 82. 207. 222.
223. 224-. 531, ti82. II la loc,
en place, p. 253. 267.11 'În loc,
an l.ieu de, p. 498.11 în locul, ,\ 1"
place <le, p. 83. 51 \-J. II In lUI
loc, an meme endl'oit, cnsorn­
bIe, p. 345.11 de loc, du tont..
p. 591. II.Pc loc, el] place, p.
155.11 nu C loc de, ce ]]'nst pas
le mOll1ent dl', Jl. 4-07, - PI.
locud.
Locul (a), v. llabitel', p. 555.
Logod1 (a se), v. r. se 1ialJccr, p.
418
Logodit, adj. 5an('6, p. 410,-
1<'('m. 10go(Wd; ]li. logodi('/" 10-
godite.
"l090Iet, s. 11'1,. 6crivain, s('ardai]'c,
p. 419. 420. - Pl. IO,(/I'fctf.
================== pagina 727 ==================
'- 727 -
LUP
lor, 111. pers. lcnr, it eI1es; passim.
t.otru, s. ni. voleur, liandit, p. 34H.
- 1'1. lotri«.
lovl (a), v. frapper, I': 3:30. 4(iG.
II attcrndro, p. 3�)4.
lovl Ca se), v. 1'. se coguer, p. (j.
7. 8. J MJ II s'hnrmonisor, s'nc­
co.umo.lci-, p. 4G3,
lovit, ati], Ira.ppc, 1', 5Gl. - 1<''-'111.
looitâ ; ]>1. loviţi, looitc.
Lovitură, S • f'. eonp, p. 10. GG').-
1"1. looituri,
t.u, [""II' lut; de 81>11, p. ()G(Î,
Lua (a), 1'. 1'1'ClJtll'O, p. 2�. GG. 6U.
SG. 2G3, �G4:. �(jU. BUL :-378.
3\)2. 4�7. 408. SOO oao. CHi.
Ur)! II prondrc, ohtenil', p. 0')2.11
]Jl'ondre, onlevel', p. 150. B0�. II
attl'apCl', p. 130. II souJCVCl', p.
451.11 sonlevcr, leve!', l'l'flllllil', p,
G::14. II prcmll'c, choisil', 1). 404.
41i8. ;)01. II n lw't la t!lJ'/mCrl" so
11:0'[1101' de, Imttl'o, ]l. (;4·4. II a
II/II la t'(1'uâcclii, se JIIuqllC'l' de,
l>rrttJ'c, J>. 6415. II ([ lW1Zic 11l{{J'e,
t,Lru fior, p. 4:38. II ({ I'/lCt sama
cni-va, le slu'voillcr, le con­
tl'<>lOI', p. 596.
Lua (a se), V. r. se tonil'.11 a se
lua e'u, fI'6guentcJ', p. 197.11 a
se lnct d1l:pd, imitct' J'exelllj)!c de,
p. 219.
LuaI, adj. pris, Jl. 408. - Pom.
luata,. pl. lnaţ�, luate.
lucra Ca), V. travailler, p. 27(J.
316.
Lucru, s. n. tl'avail, p. 225. 231.
;J�5. 308. 472. II cltose, p. 274.
410. 493. 6G7. II aflairo, 11.03'7.
II ado, p. 443. IIl-nenl ele cladi,
travail mal hit, p. 30B. - 1"1.
lnc1'flrI et lţ(c1"iwt.
"'lude, s. m. indi vidu, contl'ibualllc.
II pieton, p. 423.
"'ludi, s. m. individu, contribuable.
II pieton, p. 423.
lui, pr. pe1's. a lui, 80n, sa, p. 22.
30.46; l'assim. II pOLll' lui, p. 417.
!..ulea, s. f. pipe, ]). ;)3G. 073.-­
PI. lulele.
lume, s. l mOllllo, p. 213. 214.
215. 216. 217. 2 i8. 219. 2:20.11
monc1e, univers, p. 4-18. 510.11
[oule, p. 522. II în 1'I.l1ll.e, dans le
Ilwndc, p. 685. II în lumea asia,
on ce rnondo, p. 54.0. II toNi lu-
1IIeo, tOllt le l11ol1de, p. 176, II
prÎm/,'-[ lume«, tant que le monde
ex istern, p, 104. 267. II totă lu­
»ica, tout le mo udc, ]1, 17G.11
boerul tumet, 10 diablo, p. 283.11
Iii 'i lume şi te mântue, tol est
10 mondc, p. 2lG. II pm" că iaa
lumea Î'! strica, il est tt'0s-f:Î.clJ(\
p. 217.11 s'a'lt dus fie-care fn lu­
men /'t1'1, clmenn s'en alln ,le
ROti ct,b\ p. 217. II uiuturd-lu­
uic, avontm-ior, r- �18. II par'câ
totr( lumea e Il 11l�, le 1'0 i n 'est
pas S011 cousiu , p. 218.11 'it pa're
tunica uiudi«, il est tres- triste,
tros-malheureux, p. 218. II când
ţi"i, lumea mal amară, lnrs'IlH'
tu es lo pltlS lllallteul'eux, ]'.
2W. II cdud f'i 'I lnmea maz il'/'I/­
gc'i, IOl'sf[lle tu es le plus hOIl'
renx, p. 218.11 11(1/IC(( ca lumerr
şi 1'I0'! ca 1/0'1" c!lacnn it. sn. guise,
p. 218. II ce o face lU11lea set fa·
cem şi noi, lIons imitcl'Olls Jes
alltres, p. 21\J. II set ne 11.t1lm, il'II}!lt
lume, faisClns C0ll111l0 les al1t1'('s,
p. 219. II c(( do((1' mi p'ic.J'e lnmcn,
ce ne S01'a pas la. lUmt Il 'U11
IlOlI1ll1o, p. 219 Illwnea şi un
om, tout le ll1onde, p. 219. II a
fi lumea de 1)e 1'l/.1'ne, unG granllc
foulo, p. :GHJ. II a fi lume alM,
joie, Lonheur, p. 219. 1/ a se
d'uee în l'umea albă, s'eu aUcr
llaus un lllonJe meillel1l', (sa!ls
toutcfois momir), p. 219./1 a.
eşI la lume, faire son entl'ee dans
le lLlOndo, p. 220. /1 de cânll c
lwltea, dopuis gue le m011l1c
existe, p. �20.
Luminare, s. f. lnmierc, (;Jlanc1ellc,
p. 463. 4G4. II cierge, p. 448·11
dupct lwn'Înm'e ş.j mir'e, silivant
le don, le profit, p. 448. - FI.
l'umîn(�)·l.
Luminat, a.dj. illustre, p. 441. ­
Bem. l'urninatâ,. pI. lwnina ii,
lwn·inatc.
Lună, s. f. hme, p. 387, 558. 569.
1/ a fi 1.tn îmzntşcc'i 'În l'/lnc1, 6t1'0
UIt fOll, llll eccl'vo1l6, p. 387.
Lung, adj. !ong, p. 193. li}:]" 221.
560. 576. 683.lllong, qui dure
longtemps, p. 385_ - F6Tn. hmiJc'i;
pl. lnng'i, lttngc.
Luni, 8. f. Lumii, p. 328.
Lup, s. m. lou]), p. 280. 46G. m.0.
- Fl. hl:p�.
================== pagina 728 ==================
LUP
- 72H-
MAAf
Luptă, s. r. lutte, corn bat, ]l. 423.
424.
Lupta (a se), v. 1'. cornbattrc, ]1.
287. 424.
Macar, tul». [Mold.] m,�mc si, P-
619.
Măcar, aâ». an moins, r- 288.
măcar sc1, mernc si, p. 67.
macar de, mc,111e si, p. :!82.
Măciucă, s. [, tr-iquc, gOlll',lin nou­
CIIX, p. 10.11 COIlJl de triquc, ]'.
9. 10. - 1"1. nuiciuce.
Macră, (((lj. [JYlolil.} maigrc, p.
27. - 1"1. macre.
Madamă, 8. f. madame ; Iemme do
mreurs legeros, p. 424. - 1-'1.
mar/ama.
Măgar, 8. m. ânc, p. 460. MiI. -
Pl. mdga.r·�.
Mahala, 8. f'. quartier, p. 293. 67(;.
-1'1. mahalale.
Mai tul», plus, p, 3. 31; pnssiru. li
10 plus, p. 200. II ancore p111S, p.
J4tJ.llencnro, p. 6. 11. 88.11U.
] 23. 167. 161. 228. 284. 264.
392. 442. '165. 515. 522 [,27.
G:18. II encnl'O auss.i, p. 280. 378.11
ce mcâ, CI nel, 11. 132. II mai mult,
voyei: mult. II ma� ]Jnlin, vnycz
pnţiu. II mai bun, vo.l'cz blm. il
II mai bine, vo.l'ez binc. il şi mai
tm'c [Maltl.], encore pllls, p.
87. II ntL ..• ma'l, ne ... [lIns, ]l
3. 32. 33. 46. 55. 88. 98. lIS
131. 191. 201. 267. 310. H57.
U2G. II ma� 'i/ntâhL, d'abonl, ]'.
3U. ti m.({,� 'nainte, <l'alwl'd, Jl.
128. 173. II cea ma! (lc pe 'U1"IJ1(("
la dcnril're, p. 78. II cei '/1/.(1.1 'IIt'/ll('!,
la plupnl'l, ]l. 694-. II ma'! lJ1t(:i1l­
tel, voyoz }J'I/.ţintcl. II mal (le .1)1'11-
bei, plu8 t,ît, ]J. 257. 653.
Mă1,:1-cZJC?·s. sing. iutl. Z)1·(,,3. [U1/!;]
tin vel'l,o a 1Tuîni{" co "dnil'l',
mene]', C'l1voyer, p. 248.
Maică, 8. f. mere, llimill"t.if ,le
mamc!, p. 378. 42'1. 477. 479.11
!le când maIwm,'aj'dc1d, ,Iep"is
que jc snis ne, p. 477. - Pl.
maIcr:.
M�l.Ine, wlv. flenmill, p. 238. j·1.J.
529
Mălalu, s. n. fal'ine ele ma'ls, p.
LuI, s. 11. �.rg·ilc, tcrre glnisf', p.
fi. ] 72. 24}1. - PI. 11L111?·7.
108. 1:11. 4:2,5. Git. II ({, se fer')
ca de ola 1I!r{,/a!III1t1, fui!' cormuo
la peste, ]1. 24.
Malaiu, s. 1/. [UnrJ.J P[li11 rait ,10
fa,·inn de mars, p. 8;:.11 fn Incui
pile'!, uuilniii, an I ion de pnin
,10 Iromcnt, du pain (le ma u..
dove nir pali vre, ]1. 8:3.
Mamă, s. f. mere, Jl. 308. 336.
378. 386 424. 465. 1J.66. 467.
468. 469 470, 471. :172. :177.
4:;8. 479. 480. 481. 514. (11)
6:18. 601. 654. 655.657. Ilmwlul
vi/I'!:!J{,/', bel le-mere, r- LJ. 71. Ii
mamă 80Cnt, belle-merc , ]1. Ci 1 O.
cheia şi lauda c mama şi t«t«,
10 p,"l'e ci; In. mi-re sout 1'1Il,i"OI'S
cntier pour leurs enfauts, 1>' 'I!i,-,.
II1lid nuima n'a dat tati; deyilm,
OI] ne doune rien, pom' ]'i(,ll, 4Ui).
lI'u'/ule dL7 mmna canwCl C?'CReC,
la 111(;1'8 frappe l'ellfallt, W)II
pOli]' liii {'aire du mal, mais (lam
sou inter,�t, p. 406. II cum c ma:ma
c şi fala, teJle mUI'e, tellu fiUn,
p. 463. II ce It fâcnt 'Jnam.a,J'o.cc
şi fata, telle HHS]'e, telkl'illn,
J..>. 468. II ce o .Ii mamir, o.li şi
tatii, ce (lui a r'l'ivor:l. iL l'lIlI,
fllTivem fllIssi 'L l'antre, p. ·1-Ci\l.
II ce Int-c '//{,aI1W, mi-e şi lata,
.io ticlLsil, 1'1l11 allt.ant 'Iu',." I'antr",
p. 4 (;�1. II ftl-Irll!, 11/a'/'lu{, şi pe mine,
să nu" jile ji'wnns ca Hrw, j(.
jenne cOi·I,c,au crousso i, l'exOIII­
"le eln vieux, p. 4·70. II cIÎ'IIl1
Imllr.'i 11Ia.nul, ('(Îmi V'ilrcgâ, bn­
tr,l'. ],01], bnt.'''; mucll:1lIt,]1. 471.
II ·/11.((.?lta 'u"li1Lngc, fata trage,
1'JuÎ'l(dnl ciîlllCşuhd f(/{:I', pOLII' 11110
jellllc Jille pal'csseusc, p. 471·11
de crlud 1'JulI/lnfatrl nW1'C, depni8
Jort longtemps, p. 477.11 r(Îml
s' 1) mal face manw fa!rl '/HrI?'C,
.iamais ele la vio Jl. 1177.11 cum
md mama fa Iii nw?'c, allssi I'l'fI i
'I1I'j 11'.1 a qU'lIn Dieu, p. 4,77.
II ele când 'mama m'a făcnt, deplIis
(Ilie je sliis ue, p. '177. II bU11 ca.
================== pagina 729 ==================
MAlIi
- 729-
J\fAR.
sinul maniei, bon comme le
sein cl'une ]11(\1'0, p. 478. III! trăi
ca 'În sînul mamei, vivre corn me
dans le sein d'Abraliam. p. 479.
II cum îl.!(knse mii-sa, co nuue
I'enfant qui vient deua iti-c (pur) ,
p. 480. IIr,li di nu {i-c mamă,
cugueule-Io, c'cst ]1f\S ton p,",'o,
p. 4,30. lI.fic-crwc cu trrb« ?lui-si!,
chacuu POU1' soi, p. 481). Ii parcă
am omorit 7)1' mama. cormuc si
javais tlle ]1'\"(\ ct m.vrc, p. 481.
- FI. mame.
Mamaligă, s.f. bouillic t,paissc ,le fari·
ne de mars, p,411.- PI. '/lta11ta,li.qt.
Mămăligă, s. f. bouillie cpaisse 11e
farine ele lIla'is, p, 74,. 7(). 109.
144, 167. 19J. 362. 411. 573.
- FI. JndrnâliyL
Mfi.nă, s, f. main, p. lJ. 15, 4G.
47. 172. 18J. 289. 317. 414.
456. 471. 5B. 551. 5(l0 fl71
577. 578, fl79. 580. II () mâllil de.
une pni.gllee lle, p. 14-2. 231.11
cu m.âna totâ. i,. pleines lllaiu8,
]1. f>7n. Iia pnnc (Mg((,) mâna,
se lIIcle1' ,le, p. 14, 15. II (t da
'IIUlna cn, s'cnLendn.' avec; RO lHa�
I'iel' ave", p. 253. II a dh din
mâinI, 1'0111I1Ct'108 maills, p. ;)83.
II a fi pc 1'IUÎIlC! cnl-'Wl a-
vojl' llans sa ]naill, de"
]londre de qnel'jll'lll1, jl. 4,7. - J'I.
mânt, J1lâlnl, mâine.
Mâna (al, v. Hiene!', dirigcr, '-'011,
duiru, l'. 218, 5Ml.
Mânca (al, v. mallgcr, p. 1. ::::3.
28. 32. 33, 3�. 43 4G. 4\J. GO.
G 1. G:!. GJ. fl7, f,8. ij') 00. [) 1.
(H. Ci5 6D. 70. 80. 82. 83. 87.
88. \)1. 93. \H. \)8. \)\). J.OO. 10:2.
1U3, lUI. 105. IOfj. lU\). IIi),
11 li. 120 l30. 13t. 13B. Ul(j.
J:l7. ];)\1. 141). JA4. [5'1. L-'5.
1,-,r;. 10:2. lCî7. IiH. lW) 2;;6.
23�t. 2'lO. U:3:-3. tlGr 1. 3G8. ��28,
·166 . .1-813. i):.ll. 5:)8 5:-;0. 540.
rJ7!. G72. [,87- b07. fil\). 0;;0.
(10i). II a mâncat ,liu olt!, clle a
pcrclll sa vil'ginit6, )1. 23·11 ((
/luindl }J1'aZ, mUlltir, p. 08. II a
'/I/rîuc(" J·ahat. Jl10Htir; nu pas
I'clIssil', 1'.100.11 amrÎ'IItflJ1apm'u,
CoLrc lmttu; ,)tl'e tl'OtI1 ]"', 1'· 6J,
O'). II a mâner,. vrUae, eLr" IJattn,
IL :2111, II It mâner'" ealcauurl, I'e­
eeV')ll' d.cs talueltcs, p. 290·
Mâncare, s. f. n.augor, P: 4:5. J (i.
:198. 400. IllIlauger, plat, p. 7:.l.
IOL 105, II pe mâncare, iL sa fa­
con de manger, il SOL' appctit,
p. 246, II a eZit de mâncare, donnei
'l manger, Il. R18. - PI. nuin­
ciiri .
Mânca!, }J1t1·t. pas. ma1Jge, p. 151.
- 1'1. nuiuca ţ'I.
Manda, s . .f. ahreviatiou de Sma­
raudn, lI:smcral,la, Emeraudc, p.
H3,
Mândră, a/l], holle, helle fille, p.
293. 471. - Pl. nuitulre.
Mâne, a/lo, dernain, p. 379. uo.
414. 437. 483. 528. 529.
Mânet', s. 1/.. manohe, poig-n6c, jJ.
63i3. - Fl. mâner·c.
Mâll!' adu, [JJ1old.], Ilemain. II ca
m.dn'!, JJimjt,�t, S0l18 peu, p. 254.
Mânie, s. f. eo181'0, f'Ul'Cllr, p. fl24.
- Pl. mâni'l.
Mânji!, ,arU. sali, B'Jltill6, p. 172.­
Fem. nUlJ(jifd; ]!l. mlÎnjiJ/t, mlÎn­
jite.
Mân!ul (a se). v. 1'. [JJ1old.] iinir,
s'ac!tevor, p. 216. II tc mântuc,
finis, tais toi, p. �16.
Mânuşe, s, f. anse, poign6e, p. 163.
- FI. J1utmtşe.
Mănuşc, s. f. anse, l'0iguuc, 1', 115.
Mânz, s. m. poulain, p. 46G. -Pl.
lnânjL
Mat'e, ((,(Zj. g'Tlli1J, p. 35, 74·. D:l.
\B. 07. 174. 286. 243, 280. 283
2\19. 365. 446. 486. 5\1o, 004,
Gl7. 633. 647. GJ8, II gl'alld, im­
portant, p, 517, II important, gra­
ve, ]1. 4/1.3. II ce! m(wt, les g'rflndii,
jJ. ,l24, 42f1. ,1.28. 430. 432. 4B7,
.1-38. il g""LIII1, ]lllissau t. iillp6riclil',
jJ. ,1.24. 425. 4215 -127. 428 42D.
,l::O. ,Jn l. 432. 43:�. �3·t. 4B'i.
Jilfi. 437. ;138. II 'l'Iw'rc virte, t1'88-
I,ietl, 1'. 3!!8. II j(dâ '/uar'c, jOlllJC
Jillc, 1'noc1l0, 1" BCi. 286. 477.
f)lG. U5J. II fiol', ]J. 430. II de rnrltl
'l'J1({'J'C. ,10 gmnlle famine, p. 57,).
II swd toţi 1J((w'i ca din t"i ! oit,
c'cst In eULll' llLJ roi Petalill, 1'.
,l36. II e mare şi tm'c, tULIt
cl6pcUll de lui, p. 437. II a Ira..'Jc a
mare, uLm fier, Il. 438. II a se
{ine l1UU'C, 6trc !-ier, 1'. '1.:18. II IL
vo)·bi 1U{(j'C, (;uJl1malldel', J'. ,j 38.
II ti face pe 'lJI,{(j'C, 0t!'0 fîe!', 1"
,l00. - 1'1. mar'L
================== pagina 730 ==================
MAI].
- 730-
MI
Mare, s. f. mor, p. B40. - Pl. m['{I'L
Marghlol, ad]. intelligeut, lI6ll1l'e,
]J. 492. - F6m. mW'gh'Î.6W; pl.
marqh'!ol-!, 1ncl1'gM6le.
Măria- Ta, s. c. Ton Altesse, p. 4B8.
439. 441.
Marica. s. f. diminutif de Maria,
Marie, p. B79. ;)29.
Mărire, s. f. granclcnr, splcndcur,
p. 441. 1/ a sc['{d6 din nutrire,
s'appauvrir, avoir honte, p. 441.
- P1. nuiriri;
Mărita (a), 1:. marie]' (sa fille), p.
B95. 442. II a 1)l(YI'ith pre cine-ca,
chasser quclqu'un ; le bat.tro ; 10
tuer, p. 4.42.
Mărita (a se), v. 1'. so mm-icr, jl.
2B4. 395. H2 443. II a se niărit«
cu .!lo'/'ea în C'Il1', se marim' trop
jeuue, ]1. 442.
Măritat, s. n, [Molâ.] mnriage, p.
443.
Măritată, ad]. .f. mm-iee.. p. 3:26.
327. 443. 44.4. 678. - Pl. mă1'i­
tate.
Măritiş, s. n. maring-e, p. 444. 445.
-- 1'1. măI·itiş'W·i.
Mart, s. n. dans l'expression; II a
face 1nal'ţ, fairo capot; vaincre,
p_ 445.
Mărtan, s. 'm,. [G01:i.J chat, matoll,
p. 189. II Ct vel'sh vimd 'mc'irfa­
mtln'i, pleureI', p. 1.80. - PI.
m['{I·Ia.nt.
Marţi, s. f. lIbl'CIi, p. 523.
Martafolu, 8. m. mal'ollflo, 1"1'0])1'8
it. rien, Jl. 649. - P1. mm·ţa.fnz.
Masă, s. f. tahlt', p. 75. 110. 340.
4.50. II repas, dînel',p. 28. 4-].
66. 75. 223. 224. 311. 349.417
450. 521. 609. II !l1lPII. 1nasii., a­
pres dîner, p. 279.
Mă-sa, pour 1nwwi;'sl!, sa mero, p.
479. 480.
Mască, s. f. masqll8, p. 4-4G. - Pl.
m.dscL
Mascara, s. f. bonffon, p. 594·.
Maşir, 610ignez-vous, p. 19.
Mat, în loc .. (t face şah şi mat,
fail'e 6chec et mat, p. 584.
Mâtă, s. f. [Molrl.] chatt.o, p. 32.
33. 67. 123. 124. 164. -- PI.
mâ.ţe.
Matcă, s. f. li t el'unc rivicll'e, 1'.
456. 660. 661. - Pl. malce.
Mătuşă, s. f. tfmte (so <1i[, 1"1I'
respect, aux fommcs plus â,g-6cs),
p. 416. f13G. II e o lIuTtn:�'['{, c'cst
l111e vie ilie SIJl'CiC.I·O. 1'. 4Hî.­
P1. mătuşe.
Mazere, s. f. pois, p. 192.
Me, pl'. pers. 1']>' pers. sinq" rnc
moi; passim. .',
Mea, P": pos. ma, p. 235; passim.
Me�. s. n. [l\IIoH] mie, p. SI.­
P1. Ineduri.
Meduvă, �. f. m oello , p. 28. - 1'1.
mi'd'ltve.
Mei, in/eri. s'cmploie eu s'aclros­
sant. aux hommes, p. 307. 414.
Mei', s. m, pommo, p. 38. 82.114.
5'10. - P1. 11Wl·C.
Mercu!'l, s. f. [M�nH] l\foI'cl'edi, p.
522.
Merge (a), o. aIlor, p. 5. 71. 148,
14·Q. 158 JG2 165. 180. 208
228. 22,9 25B. 2fj:). 288 286.
488. 514. G20. 527. 613. 6:36.
6:37. 680·11 f1'6qnenter, p. 220.11
mnrchcr, Il. 662. II coulor, p. 162.
660. III' I! Iil.llur rle ',! a'u nWl'S
fi.dgi·!, il a. (,te lmttn comme
p1A.t.ro, p. 2,{ 4
Mesa, s. n. cn.pot. II (t in/r(t mcsa,
cLre attmp6, p. 4-46.
*Meşl, s. 7n. pl. chaussons ile f'elltl'e
llJanc qur, les 'rnrcs mettent
pal' (Iesslls leurs Las avant de
chanssQl' les lmLollches, p. 228.
1/ a'i dir, meşii, con venir, 0801',
Jl. 228. - ['1. mcş'Î'i.
Mesteca (a se), v. r. se mOler, p.
110. II se mettl'C an milien de,
se muIe]' ,'t, p. 137.
Meşteşug, s. 1/. talent, p. 105.­
Pl. 11lcşleş'I/..'}u1'1.
Mesură, s. j. masur8. II cu mesnrd,
avec m8Sllre, moclerement, p.
179. II.frint mesurâ, salJS meSllrc,
sallS mod6ration, p. 179. IIZJcsle
mes'/i.nt, 8ans mesure, p. 105, 106.
II peste nu!sI W['{, tl'0P p. 62.­
P1. mesud.
Mesul'a (a;, 1). mesureT', p. 43l.
Mesura Ca se), v. r. rivaliser, p. 432.
Meu, pr. )Jos. mon miau, p. 12. 213;
vassilll.
'Mi, .ZI1·. ]JOS. me, ma, mOi, a moi;
passim. II pOUT moi, p. 19. 242-
476.
Mi, pl'. pos. moi, mau, mien , pas­
S;111. II pOltI' moi,p. 658. II ce ml-c ...
ce m'i-c, alltant vant... autaul,
vallt, p. 461. 469.
================== pagina 731 ==================
1\IIA
- 731 -
MâL
Miau, dans la loc. a papat miMi, il
a 6te bien hattu, 1). 6+.
Mic, tulj, petit, 1'. 92. 97. 187. 365.
486.437. 44(j. 447. 593.604. fi17.
618. Ci33. II humble, p. 436. II elo
poti te tail!e, p. 506. il cel mai
mic, le plus petit, Jl 433. II ce!
'mici, les petits, les hum 1 .les, p.
424. 426. ,[4(;. II a se liisc't mal
mic, recon uaitre sos fan tes, p. 44.7.
II micn'li, ton i nfericur, p. 5GO.
- 1<'8111. 1nirri .. ]11. 'miel ct niice.
Mie, n: pers. i, moi, p. 1.92. 207.
249. 333. :3::,9. II pour moi, p. :20.
Mie (o), s. f. miile, I'- 5:3. - 1'1.
miL.
Mie�, s n. mie, p. 51. - Pl. mic­
r;lud'
Miercuri, s . .f. Mcrcrcdi, p. 5:.12.
Miere, s . .f. 111;01, p. 31. 32. fi3.
68. 567. II ma'l C'It mJc)'c, plns a·
greable, p. 24.0.
Mijloc, s .. )/" milion. 0011tI'0, p. \12.
II a'l Mqil la. '/II/ijroc, ]'0111.0111'01',
lni fail'o fete, p. 220.
Mij6rca (de - al, loc. atlv. ctl.Ghe·
cache. II n'u te Judt de·a mij6rea,
parlo franc],ement, ']J. 44.7.
Milă, s. f. piti6, p. 258. 259. 288.
54.0. II a'i .Ii 'nl'ild, avoi]' piti,',,]i.
288. II a'şi face mUd, avoir piti.e,
p. 531.
Mince, s· f. Lanu, p. 44.7. 448.­
Pl. miJict.
Minciună, s. f. mensong'c, l'. 524.
- Pl. minchm'l..
Mine, ])1' pC1·S. moi, p. 211. 229;
passim. [[la mine, elte� moi, p.
483. II Fn mine, me, moi, p. 44,.
II CIt mine, moi, p. 2u7. II pe mine,
it. moi, ]Jom' moi, p. 217. II şi pe
'mine, moi aussi, ]1. 470. II de la
'mine, loin lle moi, p. 41.. II de
'//line pOUl' ce Cîni est de moi,
1" 318.
Minge, s. f Lallo, p. 4,18. - PI.
ming'i.
Minie, s. f. cSl'rit, p. 5l. 1 ,18. 508.
II raisoll, p. 176. 184. 185. :':55.
564. 6�6 - Pl. m·inţf.
Minti (a), v. mcntir, p. MlO.
Mini Ca se', v. 1'. s'Gtonner, p. 256.
386.
Mire, s. '/Il. prolllis, fiance. p. 4·48.
M9. 460. Il r/u]J,.i l'lllllvlI(t1'e ş'i m·i·
')'e, s111vant le dou, le ]ll'OJ1t, p.
H8. II par' e(i n'll'l place mirele,
clle semlilo Iâchce, ]J. 449. II a
ţi tot mire, etl'c tim ide ; etl'e
hion l'egll, fete, p. 419. II a'şl
câut« cal de mire, voulo ir: ce
quil y a de ineilleur; cherchcr
l'im possible, p. 450. -- P1. miri.
Miresă, 8.1/1 .. promise, fiancce , epou­
sec, p. 24,4. 449. 450. 451. 452.
453. 454. ,,19. II 11'1l '1 departe
casa cu. niiresa, SOllS peu nous
10 verrous marie, p. 452. II şede
parcă'; a murit miresa, il est
triste, P 452. JI a plânge ca o
mi'),fsc1, plcurer :'t. chaudes Iar­
mes, p. 4,53. II se 10'0-1. ca mircsa
la mOHI, parler mal it. pl'OpOS,
p. 41i3. II ca miresa în pat, il
attellfl, il est pret, p. 464.11 ca
rni1'csa la pat, il est presse, Jl.
454. II şede ca. o mid;sd, il est
timillc, 1'. 454. -- PI. 1'I1.ircse.
Miros, s m. parfum, 173. II din m·i·
laS, pal' l'odern', p; 116. - PI.
mir·osu1·!. .
Mirosa (al, v. [lhms.] scutil', 1).
373.
Mirosl (a), v. sentir, p. 168. 169.
173 II sentil' (fig.) p. 231.
';:'Mirt, s. n. dans ]' expl'ession a
{ace mirţ, J'ail'e capot, vainerc,
p. 454. 455.
MişeiL (al, v. fail'C 1'(,8Onner, vilJl'cl',
p. 315.
Mitocan, s. m. homme vulgail'c,
grossiel', p. 4.55. - PI. mitocant
Milropolie, s . .f. palais metropoli­
t.aill, p. 328. --1"1. mib·opolii.
iVIocan, 8. m. paysan des monk'g"
nes de la 'l'ransylvanie qui vit ele
1'61evage des montons, p. 663.
- Pl. rnocant.
Modă, s . .r. mode, p. 279. II de modei
uond, iL la uouyelle mode, p. 2,9.
- PI mode.
Mojic, adj. ltomme du l'ellple, vi·
lain, p. 278. 437. 455. 456. 457.
4f)8. 459. 460. 4n1. II homme
gl'ossiel', p. 459. 460. 461. II nid
salda pom, nic! mojicttl om, la
caq [te sent toujOUI'S le harcllg, p.
,15t:. II mojicu tot mojic, vilain ne
Iem .ia. beau fait, p. 459. - F6rn.
mojicc'i .. p1. mqjic'î, rnoJice.
Mojic, (l(\j. [JJl'old.j vilain, hOll1mc
tin peurIe, p. 457. - ]<'cm. ma·
jtelE; pI. n'lOjîd, mojîce.
M61e, etdJ. mOll (fig.), p. 253. II Lea
================== pagina 732 ==================
l\iOlli
- 732-
:M:UN
dre, p. 27. 48. - Fem, mole ; pl.
moi,
MomeIă, s. f. appât, p. 6U. - PI.
momeli.
M6ră, s . .f. mo ulin , p. 198 234.
260. 39:2. 395. 435. 442. 453.
454. 609. 665. II m;''i !le nună,
il n'a pas de quoi mnuger, p.
395. II p6tdi ele m6t'ă, picrre meu­
Iiere, p. 322. - PI. mor!.
M6re, s. f. [Molâ.] eal] de sau­
mure dans laquelle on fa.it aigrir,
les ohoux, p_ I. II a'! scî morea,
le bien connaitre, savoir ce quil
vaut, p. 1. II a gt�sta m6t'ea cu'!­
va, apprendre a savoir ce qu'il
vaut, p. 1
Mort, 8. m. mort, p, 524. - PI.
morţi.
Mort, adj. mort, p. 2fi3. 254. 4A9.
689� - Fem_ m6rtii,. p1. morţI,
m6r'te.
M6rle, s. f. mort, p_ 394. 400. 523.
524. 525. 526. II sont cu m6r·tea,
terrihle, eapable el'amener la
mort, p. 267. - PI. morţI.
Moş, s. m. vieux, vieillard, p. 99.
291. - PI. moş".
Moş, s. m. grand-pere, p. 462. 658.
- Pl. moş'!.
Moş, s. m. [Molel.] onole, p. 46l.
491. - Pl. moşi.
M6şă, s . .f. gl'and-mere, 1). 481.--­
PI. m6şe.
"'Moşie, s. f. [ancien] patrie, p. 638.
Moşie, s. f. tel'l'G, propri8tc, p.
562. 650. - Pl. moşii.
Moş-Tiică, n. c. Rarnollot, p. 647.
Moţpan, a(\i. vaur.ien, eomenI' de
filles, p. 462. - Pl. moţpani.
Mrejă, s . .f. filet, p. 462. II m.� ])r'inde
pescc vnaintea 'nweji!, il ne faut
pas velJdre la peau de 1'oU1'8
avant de l'avoir tllC, p. 462.­
Pl. mrejI.
Mucea, s. m. ll'Illeea, Le lliol'VOllX,
nom p1'opre, p. 410.
Muced, adj. moisi, p. 230. - F6m.
l1H�ceclă,. p1. 1n1tcer;lr, rm�cede.
Muc, S. m. morve, p. 97. II o. ]J1'ăji
cu ?nud, 6tl'e pauvro, p. 97. ­
PI. 1nuc'i.
Muere, s. f. femme p. 253. 262.
263. 463. 4640. 4,65. - Pl. 1ntteri.
MUia (a), V. trompor, p. 514. II re­
lâeher, p. 313.
MUiere, s. f. femme, p. 251. 335.
392. 462. 463. 565. 677. ()92.
693. - Pl. muier;
Mult, ad», et adj. beaucoup, ti es ;
passim. II beaucoup, llo'�lb]'e\lx,
p. 198. 231. 246. 267_ 379.424.
519. Gli6. "rnt�lte, bien des cho­
sos, p. 397. 446.11 de multe ar!
souvent, p- 48_ 4,25. II de rnult�
ori, souvent, plusieurs fois, p.
148. 149. 158. 165. II de ma!
multe ori, plusieurs fois, p. 105.
II mai mt�lt, plus davantage, p.
53. 69. 74. 174_ 23l. 576. II ma!
multe, plusiours, p. 69. 80. II pr«
mult, trop, p. 314. 389. II cu
mult, de bcaucoup, p. 187. II fi
1J1,Ult până, il faut beaucoup
de temps, 86. 8:-. II mai mt�lti,
plus de gellS, p. 452. 4,72. 565.
618. II ce! mai 1nt�IPî, la plnpart,
p. 694.
MUlţăm, S. tn. [Banat], remorcie­
mont, p. 203. - 1'1. 1nt�lţcLnmri.
Mulţăml (a), V. [Molel.] remercier,
p. 202.
Mulţămită, S. f. [Tmns.] remor­
ciement, p. 203. -PI. mulţămite.
Multemi (a) v. rcmerciel', p. 209.
Mulţemita, s. f. remerciemenL, p.
201. 203. - 1'1. mulţemite.
Mulţumi (a), v. remercier, p. 201.
Mulţumită, 8. f. rernerciemout, p.
201. 221. --- P1. mtdţumitc
Mumă, s . .f. mere, p. 465. 466.
467. 468. 469. 470. 471. 472-
473. 474 4-75. 476. 477. 478.
479. 480. 481. 514. 656.llmu­
mă 'vilregă, belle-mere, p. 480.
II uUâ-tc la mHmâ-sa şi ct�n6sce
pe fie· sa, telle mere, telle fiII 0,
p. 4()7. :1 1nwna cea bun(t mt
întn!M pe cop'ii de le este famc,
la bonne mere ne dit, pas:
veux-tu? p. 470- II în .ral(f
mnmcl şi 'În dos C'Îwn(t, hypo­
criLe, faux, p. 4,76. II ca o rnmncl
vdt'cgă, m6chante (comme unc
helle-more), p. 480. II ��ncle s'a
scris rn1.t1ni.i-sa, c'est tout le
pol'tmit de sa merB, p. 480
II o SeL fie va� de rnumâ, les
meres ploureront, p. 481. - 1'1.
1nwne.
Muncl (a), V. travaiIlcr, p. 252.
6(-52.
Munte, S. m. mont, monlagnc, p.
457. 5,13. - Pl. rnunţ�.
================== pagina 733 ==================
]\fUR
- 733-
NEC
Mură, 8. f. mfi re, p. 2. II a prinde
mura, gagnel' le gros lot a. la lo­
terie, p. 2. -- P1. 1ntl1'e.
Murat, adj. [Mold.], maccre dans
la saumure, p. 170. II a fi '1117<­
nil în varul, acră, et.re ross«
dimportauce, p. 1'10. - Fem.
murată ; pl. muraţi, muraie.
Murătură, S. f. legume oonfit dans
la ssumure, Jl. 2. 104. - P1.
nniritiuri.
Mul'l (al, V. mourir, p. 47. \Yl.
253. 254. 300. 357. 362 394-.
452. 489. 510. 578. 6J 1. 628.
629, 654.. 669. 670. II perir-, ]).
417.
Mursă, s. f. hydromol, p. 2. II ca
murs«, tres doux, p. 2.
Musafir, 8. m. hote, convive , p.
221. - 1'1. musafiri:
Muscă, 8. f. mouche, p. 453. 454 ..
- FI. mueci. .
Muştar, s. m, »ioutarde, p. 2. II
'i CI venit muştaru la nas, la
moutarcle lui est montoe aLI
uez, p. 2. - 1'1. niustarurt.
Mustra (a), V. faire des reprochcs,
grouder, p. 27l.
Mut, ari]. silencieux, qui ne paria
pas, p. 189. - P6111. 'mută; pl.
muţi, mute.
Na, inierj. voilă, tieus, p. 359.
514. 657. II na ti-o, prends la,
p. 514. II na, na, na, attrupe,
p. 438.
Nadă, 8. l association, Jl. 221-
222. - 1'1. nade.
Nădejde, 8. f. espoir, p, 340. 576.
587. II in nădejdea, comptant
sur, p. 595. 634. - Pl. nărl�j(U.
Nădl'agl, s. m. pl. chausses, culottes,
p. 512.
*Nafară, adv. elehOl's, p. 128. II
de în nafarâ, extel'ieurcrnent, ]l.
128.
Nainte, adv. a vant, devaut. II în
nainte, eu avant, p. 90. II din
nainte, en tete, p. 451. II ma!
nainte. tont d'abord, paUl' la
premiere fois, p. 128. 173.
Nalt, ({,(�i. lmut, de hante taille,
p. 219. - FOIl1. nallâ; p1. nalţ!,
naUe.
Nănaş, 8. In. [Molel.), lJarrain, 1'.
4.81. - 1'1. nânaş't.
NapoJ, (ulv. arri0re, p. 9U. II în napot,
cn aj']'iElf'(�, p. 9u.
Nârav, s n. halJitude (mauvaise),
d6/"lllt, ]J. 256. 259. 362. II a
Î1wr'ţlx cu nâ'rClv, laisser j)rendl'e
de mauvaises habitudes, p. 256.
269. 632.- P1. ndramtr·!.
Nârăvl (a se), v. r. Pl'emlre de
rnanvaises habitl1cles, p. 333.
Nas, s. m. ney., p. 2. 79. 93. 109.
120. 145. 180. 190. 373. 673.
II (t'ş'! Mgct nasul, se melcr de,
p. 1f:i. - Pl. nasur!.
N
Naş, 8. In. parrain, p. 361. 481.
482.483. 679. II tot nasul {şi (/j'C
naş, on trouve toujours son
maltre, p. 481. II a dat de naşu
seu, il a trouve son maitre ; il
a 6t6 battu, p. 483. - 1'1.
nuşt.
Naşă, s. j. marraiue, p. 483. 484.
-- PI. n((şe.
Năsdrăvan, s. m. sOl'ciel', qui do­
vine l'avenil', p. 565. - 1'L nd8-
dn'ivani.
Năuntru, adv. dedans. II pc din ?let­
'(Intru, en dec1ans, interieura­
ment, p. 172.
Navală, S. f. [1110lcl.], ilTuptioll,
attur[llC brusC[ [le. II a da navalâ,
se j]l'eeipiter, p. 564.
Năvală, s. j. irl'uption, attaqLlC
Lrusq ue, p. 564.
ilie, pr. per·s. le,' pcrsonnc, dat. el
ace. [L UOU8, nOllS, p. 83. 210.
248. 354. II pOUl" uons, p. 522.
Nehun, (t(�j. 1'on, p. 43. 80. 81-
157. 182. 183. 338. 339. 520.
564.565. m7. 607. -FI. nebull'î.
Ne-bătut, adj. nou batUl, q ni n'cst
pas battlI, p. 403. - Fom. ne­
Mtntă; pI. nc-bdtuţ'i, ne-uâl'tde.
Nebunie, 8 f. folie, p. 180. - 1'1.
ncbunil.
Ne·căsătoril, adj. nou marie, V.
48!. 1/ vicţ;d ne-cdsâtorită, la vie
d'nn homrne qui n'ost pas ma­
rie, (la vie de gal'<;;on), p. 484.
- P6m. ne-cdsdtoritâ; p!. ne­
cr'isdtorip, nc-c((sdtor·ite.
*
================== pagina 734 ==================
NEO
- �34 -
NES
Nc-chemât, ad]. non appcle, nou
invite, p. 207. 222. 226. - ]'em.
ue-chcmată ; pl. ne chemaţ·l. ue­
chemate.
Ne-cioplit, ad]. non degrossi, non
cquarri, p. 49l. - F6m. necio­
plită,- pl. ne-ciopliţ'l, ne-cioplite.
Ne-curmat, aCit'. sans CCRse, sans
treve, sans rclâche, ]1, 382.
Ne-dospit, ad]. saus levain. II parca
'i o piine nedospita, il est i usi­
piele, cunuyeux, fast.idioux, p.
61. - Fem. nc-tlospită ; ]11. ne­
clospiţ'i, ne dospite.
"Nefer, S.1n. [aucien], soldat II a']
face neiel', le tr'o mpm-, l'attra
per, p. 4840. - P1. ucferi.
Ne-frate, s. 111,. 'lui n'cst pas f[,(\I'O,
etrangor, p. 06(). - FI. ne fi·a(l.
Nega. s, f. N(,ga, n0111 PI'''pl'O,I'.
293.
Ne'gândit, wlj. LI Il i n'a pas 6tC'
pensa, p. 18.,. -- Fem. ne-gâ1/.­
d-itd,- 1'1. ne-!fâ?tdiţl, ?Ie-il,î'li!l-ile.
Negru, adj noiI', p. 75. 82. 68,J,­
F6m. 1/6gnL,- p1. ncg7'i, nc.'I?'C.
Negură, s. f. brUlrlc, hl'ollillar,l,]1.
037. - FI. negure.
Negutălorie, s. f. [MoH 7 neg-oee,
commercc, 1'. G72, - 1'1. ueNl/ţii­
tori!.
Negutitorie, s· f. {Mal!!. / 11l�g(lCU,
commel'CC, p. 572. - FI. nCfjnţi­
tari!.
Neica, s. 'In. moi (ton flllli), hihi,
p. 330.
Ne-Insurat, adj. non lI1ari0, p. 484.
510. -l<'em. ne-î?/.s'nraid; p1. ne­
îns1,wa1'!, ne-însul'rde.
Nem, s. 11,. famiJlo, p. 390. II fmnillc,
race, lignee, p. :':71. 28L 48G.
486. 487. 488. 489 'J\.Jll. 4m.
613, 60:). II ramine no1;lo, p. 342.
II/ole merg dupd nc?lt, la CaijllC
sent tonjonl's la hareng-, p. 488.
II -îl h-rtge ncmul, .IIl�rne Rens Ci 110
le precedeut, p. 48\). 111)(11' cd ',!
ar fi nnl1'it cine seie câte ncnI1t7"t,
il est S0I1IU1'8, mclie, p. 489. Ii
de la noni! nem'nr'l, l1epllis tJ'es­
longtel11jJs, p. 489. II ?/em de a
?lOUa. spiţd, par811t, 610ign6, ]J.
WO. Ii nem &npii AdWIl!, parellt
610igllU, p. '19U. II a fi la 1u;r/'t'ltrt.
e!;l'() enllobli, p. J\.JlJ. - 1'1. ?/I;­
'I1wrl.
Ne·mancat, (lcU. sans avoir JIlange,
fi, jeuu, p. 3. - :F6m. ne-mânca!,),
1'1. ne·mâucaţl, ne-mâncate. '
Ne măturat, adi· non baluyc, sale
e t en xlesordre, p. 325. -Pom,
ne-maturata ,- pl. ne'?l1eltuHlţi, ne­
măturaie.
Nemerl (a), o, utteindre, p. 236,
308,
Ne-mestecat, ud]. nOII mâ<;lle, sans
mâche», p. 3. - Fcm. ne-mcste­
cată ; 1"1. ne-mestecaţi, ne-mes­
tecatc.
Nemtesc, (uU. allernaud, p. G34,.
G42. - 1"6111 'wmţescd,- pl. nem­
ţcsc-l, uemiesce.
Nene, s. m. terrne de respect; se
.l i t C11 pru-lant. iL OII ll'nll fl'el'c
aiue, parcnt 011 nm i plus âg6,
p. J9U.
Neneco, S. f lIll',l'C, p. (jG8.
Neniaco, s. f. lTlere, p. 3fJ'l,
Ne'om, 8.1/1.. nil ]'iClJ qni vaillc,
lill avorton, p. 341. l'49,
Ne-oprit, rul:j. '1,,'un ne ]lcd pas
fll'l,,:tCI', '1ni voit tont, p. G150.
-- I<'elll. ne-opriM, pl. ne-opriţi,
?1e-oprile.
Ne-pedepsit, adj. sans instuction,
sans 6tlllcatiou,jJ. 234. - Ferll.
nC1Jeilepsitet; pl. neped: psiţ!, ne­
pedepsite.
Ne'poftit, adj. celui qui n'cst pas
invil,e,intrlls,p. 223. 22,1. -
1"6m. ne-po/Zild ,- 1'1. ne-poftiPi, ne·
J!ofWe.
Nepol, s. m. neven, [J. 490. 491.
GU. - 1'1. nepoţI.
Nep6tă, S. f. nil,ce, ]1. 67G. - PI.
?wp6te.
Ne-ras, (tI(j. 1Ion r-fl]l'\ p. 10l.
FeliI. 1IC-j"(IS(Y,- 1'1. ne·raş!, ne-
7·ase.
Nerod, adj. sot, p. 230, 492. - F6m,
?1e1'ode'[; pl. nel'osU, nerolle.
Ne·roditor, wZj, qni ne porl,e pas
do fl'lli!;s, p. 1586. - ]'6111. ne-1-0·
tl-itoJ'c'i, pl. ne-J'oelitort, ne-rodi­
torc.
Ne-săra!, (((l;j. non sal6, p 3 II a.fi
?le-se/<rat, 6t1'o sot; n'avoir ni gl'â­
ce, ni chal'mo, p. 104. - FC1l1, ne·
sc'i1'ald,- pl. ne-sdra.ţl, ne-setntle.
Ne-sătui, adj. nou rttssasi6. II � un
ne-săt'ul, <;' est un gOli ffrc, riou
11e peut le rassasier, p. 114. ­
]'6rn. nc-sdtulc7 i pl. ne-şeitnll,
ne'sc'itnle,
================== pagina 735 ==================
NES
- 735-
NOU
Ne-sciinţ'i, s. /.ignonwcll, p. 29.j.
- Pl. uc-sciinte.
Ne-servit, adj [Tmlls, ,0 lJ;Iold.),
qui u'a pas servi, 1'0111p1i un
emploi, p. 4.91. -- F6m, nc-scroit ă;
pl. nc-scruit), ne-seroite.
Ne-sluji!, adj . qlliJl'a pas ser-vi,
(lui n'a pas rempli lin omploi,
p. 491. - F0ll1. ne-slujiM; pl.
ne-slnjiii, neslujiie.
Ne-spălat, ad]. non .ln ve, sale, jJ.
323. - Forn. 7Ie·spălalâ; pl 1/e­
sp(!laţ�, ne-spălate.
Ne-unire, s. f. dcsunion, n1HllCJIlC
deutente, d'],Dnnonio, rl'nnion,
p ... 223. - PI. ne nnil,t.
Ne'vesIă, s. f'. 6pollse, feimuo, rem­
me rnaricc, ]1, CI. DO. 268.
465. 401. 492 Ml3. MH M)!j.
496. 487. 498. 'l\1>l. 500. GO 1.
502. 503. 504. 50:, G06. G07.
508.509 5lli 5J1. 512. Glil.
632. 662. II la ?Icl'csta lnfc oţefn
'i tm'c, fommc :'t lllflilvaiso t[.l.o
H JJOll vinaigt,c 811 �Oll Hlenage,
]l. 494.. ilvinnl bun şi JlCvcsla
f1'umnsii sImt dfl/lfY oln/vi r/'ulcl
la mn, fell1l11o ot vin onl, Ion]'
venin, p. 4.9+. II ncv6slrt lmnr1 e
1;1/j'batnlni CWI.'I(IUl, fOllll1W ',ollue
vaut nne COII]'011110. p. 5fJ8. limaX
uşo?' e ct păZI, nil, c/Înl de cjind
de ciÎt o ncvrs!lt fntm.6sii, flui n.
femme il, p;ardel' ll'a ]1fISjOlll'lIl'O
aSSIlI'Ce, p. G09. - PL nevesle.
Nevoiaş, s, 11'l. ill�apahlfl, )1. ]84.
- PI. nevoluşi.
Nevoie, sI necessit(,., ],('SO;II, ]1.
489. 570 - PI. 1levo!.
Ne-vrednic, adi. incapable, mallvais,
]1. 5mJ. -- ]'l'm. nc·vl'crl1l'icif; pl.
lle-vreduici, nc-m'Cllnice..
Nici, cani ni, no, non lJlus; pas­
Si111. II pasiileme, p. 27. 28.
37. 98. 99. 107.109 1,7.
191. 213. 324. 376. 424. 4e9.
'179. 687 6931111ir.! ... nic! ... ,
ui ... ni ... , p. 19. 167. 168.
380. 306 212. 346. 3n M3
M7. 448. 456. 4U7. 458. 463.
,r6i. 500. 514. 615. 668. 692.
II niC'! 'UIt, pas lIU, aUCl:m, p.
19. 60. 74. 206. 232. 233
317. 541. 674-.11 nicl o, pas UIlO,
auelllle, p. 53. 253. 681. 1/ nicI,
eltm, nullement, aucnnomcnt,
t!'allclluc fagon, )1. 41. 306.
M5 551- 640.66:3. II uici odaiâ.
jnrnais, p. 18. HJ. 87. 88
111. 112. Ll3 115. 239. 266.
399. 401. 481.
Nime, sr pers. [Mold., Ung.),
personne, p, 15. 327. 378. 443.
Nimene, jJ1'. pers. [Mold.], per­
son ne, ]1. 34.4. 399. 400. 443.
630.
Nimenea, pl'. pCI·S. personne, p.
13. G6. t99.
�Iimenr, pl'. pers. porsonuo, )1. 217.
344.. 469. 653. II la nimeni, llulle
pa.rt nillcurs, p. 451.
Nimeri Ca), ». [Mold.], parvenir,
il" atteindro. 450. II atteiudrc
le hut., p. 304.
Nimerui, pl". pers. dat, il, personue,
p. 22!.
Nimic, ad». rien , p 267. 540.
674. II rien, ricn tIll tont, p.
436
Nimica, alZv. J'ion, p, 39. 102.
2'1.9. II de nhnica, de 1'Ien, lJ,
410.
Niminea, 711'· pel"S. persoJln�, ]J,
14 .. Fl9.
Noae, adj. nmn. card. l1euf, p. 80.
Noi, pl'. lJe1·S. 110118, p. 5il. 88. 182;
passim.
Niiple, s. f. nllit, p. 21. 392. 506.
616. - Pl. nopţI.
Niiplc-bună, s . .f. bonue lluit, p.
225. 323
Noră, 8 . .f helle-fille, p. 274. 513.
514. 51[). 516 608. 609. - Pl­
numl"l.
Noroc, s. n. 10011ho11r, cltauoe,
],onnc for/,uue, i'. 153. 2513.
::)9J. 4.(12." a .fi c·l.i noroc, avoir
ac la challee, p. 92. II am avut
1101'OC c'n, .i'ai de la ehance el'a­
voi]', p. 14.4. - PI. n07·nCC.
Nostru, arlj. pos. !latre, p. 68, 311.
329. 386. 390. 516. 625. --F6m,
1I6slnl; p1. noştri, nosh'c.
!'Iola Ca), v. nag-er, p. 391. II a nofâ
'în contra valurilo1', remonle!' le
eOllrant, p. 3D1.
Nou, arlj. nOllveau, p. 179. 278.
279. 320 513. II nellf, p. 323.
358.
Nouc, ael). uwn. cct'nl. uour, p.
43. 51. 83. 371, 489. 490. 657.
693
Noue-lJeci-şi-noue, adj. ?tim/'!. CJua·
tre-vingt-dix-nellf, p. 149.
================== pagina 736 ==================
NOU
- 726-
081<:
Nour, e. 1n. nuage, p. 340. II a se
face nottr, s'assomhrir, se cou­
vrir de nuages, p. 340. - Pl.
now·!.
Nu, adv. non, ne... pas; passim.
II ne peut pas, p. 27. II nu. ...
ma�, ne ... plus, p. 3. 32. 33.
46. 55. 88. 113. 131. 191.
201. 267. 310. 357. 626. II nu.
cumva, par ha831'(1 .. ' ne, p. 8.
Nucă, s. f. noix, p. 4. 605. - Pl.
mrd.
Nuia, s. f. baguette, verge, gaule,
P: 514. - Pl. nuiele.
Numa, ad». seulement, p. 332.
Numai, ac/v. seulement, p. 81. 9�J.
107.; passim. II seulement, mais,
1). 264-. 516. II numai el, lui
seul, p. 5t. II numai de cât, de
suite, p. 90.
Nume, s. n. nom, p, 516. 517.
518. II ??!ume bttn, bonne ]'e­
llommee, p. 233. II mrme rei:t,
o
O, adj. num. cani. une; pass.im.
II 'Într'o, dans line ]110me, p.
199. II dintr'o, d'une meme, p.
130. 1i:i1.lIla o, il une meme,
p. 349.
O, p1'. pers. f(hn. la, imrn6l1iate­
ment it câte d'nn verbe; am
vcr;hrt'o; o ved; p. :3.6. 19;
passim.
0, pou!', va, 3-e pers. sin!}. fnt.
p. 88. 14L 217. 219. 275. 283.
294. 433. 46'=). 477. 604.
O, pou]', vo!'ii.. IcI' pers. sing. fut.
]J. 392. 528.
O, pOlU' a, [Mald], il a, p. 79.
104. UO. ll-i8. 279. '188. 5�11.
674.
O, pOUI' aii [Molel.], ils Ollt, p. 34 ..
Obraznic, adj. impertinent, p. 461.
- F6m. obraznică; pl. obraz­
nid, obmznice.
Obricarită, s. j. portion, ratiou. II
a"t tr'iict (Un obl'icarilâ, le tenir
elI bride, p. 4.
Ocară, s.f. insulte, affl'Ollt, outrage,
offel1sc, p. 266. !I a .fi de ocare!,
otl'e un objct c1'opprobrc, p. '],2.
- PI. ocărL
OcărII, adJ, injure, p. 27i3.-Furu.
odirîtâ; pl. OCă1'îţt, occt'l'îte,
mauvais rcuom , p. 518. II a'O[
pune nume, baptiser, daune!' le
Dam qu'il merite, p. 216. - PI.
ntmw.
Numera Ca), v. cornpter, p. 88. 89.
Numera (a se), v. ?. se consideret'
cornme, p. 48G.
Nună, s. f· marraine (au mariage)
p. 411. 518. - PI. nune. '
Nuntă, s. f. noce, mariage, p.
379. 519. 1120. 521. 522. 523
524. 525. 526. 527. 528 E.29.
548. II va'! de reI ce nu.'şI este
la minta sn ! les ahsents out
toujours tort, p 519.11 C(t nunta
în post, chose irn possiblo, ou
dehors des regles, p. 523 II sic
de n1tntc'i, gallimatias, p. 529.
II odată uuniă, pom' une fois,
p, 529. 1/ a da cui-tia de nuntă.
battre quelqu'un, p. 629. - PI:
?nt.11ţL
Ochiu, s. rit. ceil, p. 99. 109. 178.
184. 261. 321. 322. 323. 350
371. R72. 373. 375. 450 451.
460. 'J.61. 464. 529, 54[, 560
6;!,0. 621. 622. 623. II a tine o­
chii pe cine-va, avolr les rogards
fix6s snr,p. 4:')0. !I ti ese ochi'!,
il n'eu pont plus, il est fll!'ieux,
p. 45l. - Pl. ochI,.
Ocol, s. n. enceil1te, clos, p. 2MJ.
II a rlel ocol, evite)', p. 188.­
Pl. oco!?!?'t.
Odată, uue fois; passim. 1I11llc fois,
jadiR, p. 471. II nue scule fois,
p. 38, ti7 482. 48!l. 5:ZfJ II de
adaM, iL la fois, en mcme tcmps,
1'. 343, 630. II nic[ oda/d, jalJlais,
p. 19. 87. 88. 111. 112. 118.
115, 239. 266. 399. 40l. 481
1/ v'/" orlatrl, parfois, jamais, p.
430.
Odihnl (a), 'D. l'eposer, ]J. 279.
Odor, S. 1/. trcsar, joyall, p. 257.
258. II bijon, p. 280.
Odorog, ((rl,i- dont les clouvusjuLlunt,
l(ui reuel un bl'uit ele fCl'aille,
p. 175.
OI! intc!'). of! p. 258.
"'Ogeac, s. n. COl'pS (miliLaiL'c)·lIl'a
l'Uat la ogeac, il a mis la main
================== pagina 737 ==================
'- 737 -
nor
sur lui en echangc d'un tres­
mince avanta ge. il l'a attra pc,
p. 530. - PI. oqcacuri.
'{'Ogiac, e. n. merne sens 'lue le
precedent, p. 530. - PI. oqia­
curi.
Oh ! inier], ah! p. 244.
bie, e. r. mouton, p. 249. 302.
436. 592. 623. � Pl. 0'1.
Oiegă, s. l [Ung] bouteille , p. 4.
- Pl. oieqe.
Ofu, pOlll' noiu formnnt le futut­
p. 82 160. 391. 444. 4G9. G69,
670.
OI, e. m: [Ung.] vase, pot, p. r�.
- PI. oturt.
OIă, s. f pot, marrnite en terre,
vase, p. 5. 6.7. 8. 9. 10. 11.12.
13. 14. 15. 16. 17. /8. Hl.20.
21. 22. 23. 24 2� 71. 72. 121.
J 23. 124. 142. 152. 162. 177.
258. ;333. 353." 'unde uu'i ferbc
6Ui, ele ce q ui ne le l'egal'de
pas, p. 14. 15. 16. 17. 18.11 îi
Ierbe ala, ses affail'es vont bien,
il a rlu "eurre dans sos epinal'cls,
p. 19. II nu'! fej'be 61a, sos aH:"i­
ros vont mal, p. 20. II îi jerbe
!ila frtnt foc, il a bcancollp de
chauce, p. 20. II 6la nu se umple
CH V01'UC, des actes et non cIes
Jlaroles, p. 20. II (t'i fej'ba în 61,t
secă, l'enunycJ', le retOl1rnel' sur
le gri!, p. 21." par'cc'i '.! fied
171. 61it, il est abattLl; il est tI'es­
l'ail>le, p. 21. II a jier'be laţ! în-
11"0 al it, et]'e tous dans le 11161110
]Janier, p.:21. II a mâncat din 6ld,
ntle li VII le 101lP, p. 23. II a piliti
o/ele sparte de alti'l, payel' les
]>o(.s easses (pal' les a.utI'88), 1'.
23. II a se feri ca de ola milla!u.­
lui, se bien gm'':lel' de fai I'C uuo
cJlOSC, p. 24. II l( sujlit 'În fnn­
rlnl 61e!, ai Itlel' il. boire, etl'c
ivre, p. 24. Ii (/ pj'i1llZe ca eli'lI
riir'i, attnlpel' faeilerncnt, p.24.11
(l.!i bolnav de alt!, etrc 1111 i Vl'OguC',
p. 24. II', a dut âla în fuc, il
est fl�ehe, p. 20. II su.nâ a 6lâ,
cela SOllDe le f{,le, p. 2[. " s' (l
(âeu! ale şi ulc-l61'e, il est mort,
p. 25·- FI. rÎIe.
Olar', s. 11/,. potie]', p. 1[,2. - :PL
alad.
Olelll, s. '71. [lht71s.] huil.e, p. 26.
Oleu, s. n. [Ung) huile, p. 26.11 a
ORI
pmlC alert pc foc, jeter de I'huile
sur le feu, p. 26. - - PI. olcuri.
Olog, ailj, perclus des jambes, eul
de jatte, p. 184. 603. - Fem. 0-
l6gă; pl. oloqt, oloqe,
Om, S. m. creature, homme, gens,
p. 22. 38. 52. 61. 66. 84. 112.
178. 183. 184. 185. 191. 197.
219. 229. 254. 267. 280. 288.
304. 336. 340. 341. 3!2. 347.
373. 390. 392. 425. 456. 45/.
458. 485 491. 494. 495. 498.
559. 569. 571. 601. 606. 6lCJ.
622. 6i9. 660.686 688. II hommo,
mari, p. 530.lIpitd de om, bon
comme ]e bon pain , p. 84. II om
de frunte, homme d'elite, P: 303.
-- PI. 6menL
Om, paul', vom, .1';" pers. du plur.
fut, p. 442.
Omenie, s. /. urbanite, (·.gal'<ls, p.
tl8G. - PI. omenii;
Omăt, S. n. [Mold.] neige, p. 322.
- PI. omi!tw'L
Omidă, S. /. chenille, p. 677.-·
1'1. orni\ll.
OmorI (a), v. tue!', p. 482. 6,�,8.
Opincă, S. t: sandale des paysans,
p. tl04. G82. - 1'1. opind.
gr, jiâur', p. 270. 435. 451-
Oră, S. f fois, p. \./19. II de multe
07'1, souvent, p. 48. '125. " de
multe Ot·�, SOllvent, plLlsieurs fois,
p. 148. 149. 158. Hi5. - PI. 01'1.
Oraş, S. n. viIle, p. 312. - :Pl. ()­
j·ase.
Orb, 'adj. avcngle, p. 184. 27:'i.
541. - Fem. ârM; 1'1. m'M, Drue.
Orbet, S. m. lanpe. II se bat ca m'­
ueţi!, lut.te acllal'uee, p. 27[l. ­
PL Oj·bc[!.
Orb) (a), 'V. pcnll'e la. vue, .levenir
, a.veugle, p. 74. '126.
Orc, cani est-ce 'l"e, ]1. 2l'iO·llore
ce, r[l<oi, fl1Ie, ]l. :::u8.116I'c ce,
, fJ1Icl, p. 295.
Ore-cine, p1·on. inrl. Cjnelfjn'Il11, p.
238.
Orfan, (ulj. ol'[llwliu, p. [,3/. - F6m.
olfand; pl. 07fani, In/auc.
Ori, conj. Oll, ou bieu, p. 64. 148.
149. 165. 229 260. 2tJO 297.
310. 312. 317. 366. 392. 442.
486. 509. II m·rce, n'i.nlportc ce
(jue, p. :172. II 07'�-cc, n'Îrnpnl't.e
fjl181, p. 118. 125.284. 3(-)3.11 a1'i
şi u.nde, ll'impaJ'te ou, p. 640.
================== pagina 738 ==================
ORÎ
- 738 -
PÂ.r
"'OrîndLul!ă, e. f. ordro, ol'grmisa­
tiol1.11 imp[,t, p. 438. -- 1'1. 0]'11/­
tluel.L.
Ortndutelâ, s. f. organisution, 'p.
G31. - 1'1. orînduicli,
Orlicesc,a((j. 1'>t.il en assncial.ion ,
p. �2!). -- F6m. o/·fItrcsc�t; J,j. 0'1"
tăcesci, ortăccsce.
Os, s. 1!. os, p. 27. 28. 29. sso.
G�·7. II a ({'ve os de /'OS, nvnir un
os iL l'Ol1ge,', p. 2\). II pentru os.
011 vile ,1'1111 ]lJ'/Jfit, pourl'nssictte
nu ]'0'""''', 1'. 29.�· 1'1. ase, noe
[U1lyI
OsebI (a se), u. r, se disting-nor
, ele, ]1. G18.
Ospe, s. 11/,. 1 II') te, p. 22;).226. 227.
Ospel, s. m, l,,',to, p. 56. 22G. 10-1.
, - 1'1. rispeli.
Ospele, 8. rn.II(,t,c, p. 144. - Pl.
rispeţL
OSpiîtil (a se), 'U. j'. mnngcJ', 11. 29.
Ospiilăric, s. f. j,Î,f;cllcl'ie, p. 30.
Ostaş, s. In. gllclTiol', soldnt, p.
. 338. 302. G3'3. � PL ostaşi.
Osle, s. f. a"n'l-o, Jl. B02. Gol. !):12.
- 1'1. osl-l.
Oslenl (a), '1). se fal,igllcn', p. 374.
Pace, s. f. paix, p. 53.533. Iilmix,
tmlJ'luiLlit.:" ]'ep08, p. 95. il e
pace !le, il 11 'y a pas de, p. 95.
II a (la pace cni--va, 110 pas s'occn­
per ,le (lllclq'un, le m6priser, ]).
198. II p((,ce lnmâ, ct c'cst tOllt,
p. 210. - PI. pâci.
PăduchiOs, a((j. pau iHeux, IJ. 213.
- Ji'6m. pc(duch16sc(; pl. pddn­
rhioşi, pdd'uchiodC.
Pădure, s. f. foret, p. 12. 486. ­
PI. pâ(l1,w'Î..
Pădureţ, (ulj. sauvage, nOli greffe"
p. 66. 664. II pere pâd1.o·eţe, poi­
ros a. cic1re, p. 66. - Hom, pâ­
d1t1"l! ţ(i; pl. pâdul'eţ7, pâdurete.
Pagubă, s. f. perte, p. �30. 529.­
PI. pag1.Lbe.
PăgubI (a), v. 6pl'ouver unu pcrtc,
un dommago, p. 211.
Pahar, 8. III. venc iL boire, p. 38.
39. 40. 41. 42. 126. 189. 438.
439. 441. II caii ce, ]1. 41. 1/ Ci det
]JaJwntl peste cap, videl' �on
vone d'ul1 trait, p. 40. II a 81.(/lat
Oţet, s. 11. vinaigl'c, p. 30. 3l. 32.
33. 37. 53. 4,94. II a bi'ut pisica
oţet, il a (,le l.ieu aLtl"']1'\ 1'.
33. II î,t (ace oţet 'În urecln, il lui
fait la co n r, p. 33. II !XL oţetul
tres-aigi«, p. 33. II «: face C'lI 0'11
şi cu oţet, ln i lnver la t .. �Le, le
ridiculiser, ]1. 37. - 1'1. otetur
Oţet! (a se), v. J'. Stll'i1', !l�\velli,:
aigre. II se J':'Luher, ]1. 31.
Olravă, s. f pnison, p. 7�, 1\11.
4\-)u, - PI. otrtunir),
Ou, s. u. ll,,,r,]l 34. 3u. SCJ. 3,.
38. 90. 1M 24D. 2[)(J. 2'\J. 4J(i.
110'11 copt, .cuf dur, p. 34,.IIZ){()'·(((
tot aui! copie nuin/incă, il est
tres·maigl'c, }1. 34·11 umblă 1IŞ01'
ca oul, il ne peut pas tou;!'
cu pl:100., p. 31. il a' 1 face cn oii
şi cn otet. ] ni lavel' la tiît.c, le'
l'cndl'c, la ]'is('c de tont le ll1ontlc,
p. 37. II eL 1/, fi nicI ele za/1(a
Q'(.H'lm·, 1'0 ['ien val"i!', p. B'.II
,lcla oft ZIcînd la 11U�I', ,lll com­
'll1ellCcllI'ent jnSlIIl'i" bfin, 1' .
33. II a cunl oui! cui-va, ]'('<;0-
voi,' dcsp!'6scnts, pL!'c en!lsi,J,-""',,
p. 38. - 1'1. out, riu(.
'În ,/UJul1.LI paha7'1Llu/, il a lJicn
bu, il s'csl. eni.vre, p. 40. II td�cc),
de la m.ine acest pah((j', doigncl'
ele moi ce calice, p. 41. II CIW([t
ca 'un pahm', ]11'0]11'0 comme un
SO'I llOllf, p. '1,2. - PL pahm'e.
Păhară, s. In. [Uny), velTe iL boire,
p. 39. - FI. pâhm·e.
Pahară, s. f [Ung.] vel'l'e iL lJoil'o,
p. 42. -� PI. pahct7'i!.
Păhăruţ, s. -rn. Lliminntif de paha.r,
petit VOlTe, p, 39. - PI. pahâ­
?"I.tţ'e.
Paiaţii, s. l paillassc, arle'lnin, p.
533. -- PI. palate.
Pâine, 8. f. pain, p. 42. 43. 44.46.
47. 48. 49. 50. 51. 52 53 54,
:55. 56. 08. 61. 107. 414. 605. II
nn mănâncct pâi!nea de g6ba,
c'est un tmva.illollr, p. 4,5. II ţine
pâinea şi c'utit'u, tont d6peml dc
llli,p. 47. il ciuc ţine piÎ:f/lert în
stnlr1 aUuln, de muUe OJ'i mbrlâ
de fame, 'lui s'atten([ iL J'6cllelle
(J'antrui a souvellt rnanvais (Iî-
================== pagina 739 ==================
PAI
- 73�j -
PAR
ner, p. 48. II nici sare cu J)(î-l1IC
gusta, c'ost nn avare, p. 107.
- PI. pfti1l!.
Palu, s. u, {'{·tl1 do paille, p. 51.
(\20. (\52. 67D. - PI. paie, pac.
Pajeră, s .. ţ, :tigle imperial, p. 58J.
- 1'1. pajere.
Pajură, s. f. aigleimp{oj'iale p 51 '.
- L'l. pojure.
Palancă, s. l tourtc de Iruinc <ln
ma ·,·s. Ii a fi palantă, 6b'(' ivrc­
moi-t, 1'. 4·2. -Pl. polancc.
Palmă, s.l giAe, p. 2G7. 48;::'. --
1'1. palme.
'''paloş, s. 1/. glaive, p. 354. G84.
- 1'1. paloşc.
Pămlnl, s. n. lelTe, p. 82. IO!). HAl
lGl. - 1'1. p(lmînh.t1'l.
pa", (011,7. pOI11' pâl/l.1, .iuR'lue, p.
LI·GrJ. 11.i usqn'il ce qne, p. Bml
Pană, s. f. p. 302.
Pană, c01�i . .ius'lue, .ius(lI1':'t, p. ,:8.
1 Ml. 349. %9. 88G. 386. 3fJ7.
41 J. 489. mo. 1/ j IIsqn'it ce 11I1P,
]1. 25. 29. 104. 148. J C8. ](;ij.
178. 180.274.275. 315.1I.il1s'lll·it
pc 'Jne, t.ant 'lne, p. 4,. 5. �0.
8G. S7. 104. 107. 1(j9. 287. 80G.
32fi. 827. 404·. 444. 018. G'l�).
II si, p. 253. 391. II pân(t... 111<,
a.vant de, tant 'luc, p. 3:':G. 89l.
401. 55G. II pân(1 a, j 11 sI} Il 'il. ce
(1110. p. 8l'i. ::lCg. 274. 451. 498.
1111(}1)(1 a nu, avant qne (,le), ]1.
3:':G. 40;1 551. II pâllâ c,ind, .i lIS­
f[ll'it ce I}ue, p. l58.1I1)(Înă 'I
l'll.m.ea, j am a is, p. 257.
"'Pandur, s. 1n. pal1clOlll', soldat d'in·
fanterie; gellllal'me, p. 535. --
1'1. panrl'Ul''l.
pane, s. f. pain, p. 43. 44. 45. �(j.
47. 48. 49. fiU. 51. 52. 53. CA.
,,5. 56. 5'1. 58. 59. 6'). 61. 02.
GH. (H. Id6. 362. 414. 66"). II pIÎne
caldd, pain frais, p. J 86. 111Iu
m([1lIÎucâ plÎne de gcbâ, c'est 11ll
travaillcl.lr, p. 45.11 C'U pcÎnea şi
cuţit'ul mor'e jldmând, il Il e S�I i t
tiror parti ele ricn, p. 4,7. il caute!
pâllc mai b'ulIâ de cât de gnÎ'l1,
il est tonjours mecontentde tout,
p. [.6. II a 1'I1ânc(t plinea şi srl?'CCI
cut-ta, rCI;evoir les hienfait de
'1 Il el qu'tm , p.58." anuÎncilpânea
de gfba, (�tl'e l)UreSSellX, p. 59.11
rr m.rtncrt pânea cw!-va, l'er;;evoil'
les bienfaits ele queJqu\1l1, vi vre
il ROS crochete, p. 00. II a fi fu
}JIÎ1IC, etl'e cu place, 1'. 60.11 a';
lu« ptinea de la guni, lui eule­
VOI' sos moyeus cl'cxistcnce, p.
GO. II un mânânc eli astfel de
pâne, jo De 1110 chnnfle pas de
ce hois la, p. GI. II e ar pâne«
cea bunei, ]'011 COl11me le ],(011
paiu, p. Gl. II bun ca pânea 0f/1<I1!.
mAme sens lIuO le 1'1'0.c6<1(·1IL, p.
1;2. II se vinde ca p/inca C((Z<lI(,
cela se veut] C01l11l1C le 1'"in
cltn1ll1, p. G3. II a fi Jl!Îuc şi =».
1�t.l'e ,1. paiu el i, pot, p. GB.II S'I/
eftinit pânea, les tcmps snu t.
cllanges, p. 04. II 1!m.'c(! 'i ()
pânc ne-dosp-itel, il est enllll'ycll.\,
fn.lle, p. 64. - 1'1. plÎnz.
panlece, s. m. ventrc, p.479.
PlInZl, s. f. toile, p. 222. 4 (;'1.
4·G4. C'\Ji'i. (jIG. - I'!. pânze.
PJpa (a!, v. nmngel', 1'. 32. C,L II
l!apâ 101, glontol1, 1'. fH. II It
]J(tP(tf mia-lî, il a {,:l,I>n.ttll, p.
04.
Papară, s. f panmle au fl'omagl',
1'. (14. 55. II a r1Uîr/,C(� j)(IP(lJ'ff,
(,tl'O lln.ttu, p. G4. II (I'l face Jia·
pa1'll, l'6c1nire en bouillio, p.
65. II d6raite, p. G5. II a"l gât! ()
pupl.!nl, I ,Ii pJ'(Jl,aI'81' un plrtt
Ile sa f3 1)011 , p. 65. _.- J'l.
jJapal'e.
Păpară, s. f. panalle an fl'Omag0,
p. 65. II a rnânca piipm'/i "Ll'8
Imttll, p. G5. - 1'1. jJâpa?'C.
Păpuşă, s . .r. poupee, )1. '146. 53;").
53t). 537. 538. II mal'iOlluette, l'
&,16. II !,ieu n.ttif6, p. 53iJ. CJ(j.
II pirp7lşri C1t cap sec, sot, p.
53U. II ce .fi )Jllp'llşa cuI-va, 0tl'0
le l)antin de quelIJII'un, p. 53(5.
1'1 a iaca pI/]J'llşcle, meut.ir, essa.­
ye!' de trompc!', p. 53G. - ]'1.
pc7puşe �i 1JJipuŞi.
Pâpuşe, s. f. poupC,e, p. 2G4. 440.
1)35. - FI. pripll:şe.
Pa puşerie, s. f ruse, b·i chc]'ip,
eharlatanerie, p. ;)38. - YL pâ·
pnşe1·ii.
Par, s. m. pien, p. 23. 69, I8a.
258. - Pl. pm"l,
Păr, 8. m. poiriel', p. 2:')8. - Pl.
pcri.
"'p'ara, s. f. para, �cnLinw. II pl.
lJamle, al'gCll t, p. ] 77. tlll!).
683 .. - Pl. pw·alc.
================== pagina 740 ==================
FAR
- 740-
PE
Pară, s. f. poirc, p. 82. Il parii
pădn1'6{ă, peire a cidre, p. eG.
II picâ })(I7'(!, paresseux, p. GG.
- P1. pere.
Par'că, contract. pour, pare că,
an dirait que, comme si, P: 2l.
23. 34. G8. J 29; passim. " il
semble que, p. G4. 104. 192.
217. 248. 412. 481. 5G4. 658.
/1 par' cel'i, an dirait que, p.
687.
Păre (a), v. semhler, paraitrc, p.
218, �35. 255. 445. 535, II pare
că, il semble ([ue, p. 544. II
pCt1'C că, conune si, p. 399.
452,
Păre (a), v. 1', sembler, p. 55,
Păreche, s. f. paire, p. 208.
FI. păr·ech1.
Părete, s. m. mur, p. 555. - FI.
păreţl.
Părinte, s. 11/., pere, p, 541.. - 1'1.
părinţt.
Părinţi, s. m" pl, parents (p(�l'e
et mere), p, 508. 539. 540.
541. 542. 543. 544, " par! eri' şI
jelesce pâr'inliI, il paraît S0111-
bre, ff,chf), p. 544.
Parte, �s. f. partia, p. 39. II 801't,
chance, p, �5�. II part, p. 354. II
a se antnca tn partea , . . res-
8embIel' iL, p. LfG�, II a mt ave
parte de, ne pas profiter de,
ne tireJ' ancn Il ava-ntage de,
p. 21. 443 678. - 1'1. priit!.
Pasa (a), v. import,CI·. 1/ nu'" pasâ
de, il ne craiuL pas, il ne s'in­
qlliete pas ele, p.' 687.
Pa�ă, s. f. pacha, p. 54'1. - Pl.
paşale.
Pasat, s. n. bo"iI.lie de ma'is,
moulll gros, l1lelange de Iro­
mage an de lrLit, 1'. 67. 68, II
',1, a căr;lut lapte 'În pasat, il n.
hien plu dans son oollClle, p.
68. " 'I rt picat mie1'C 'În petsed,
]]leme scns (l11e le precedent,
p. 68. 1/ a vt"1'sed laptele în pa­
sal'ltl alt'll-la, il a rait du hien
aux autl'cs, p. 68,1/ e lapte cu
pC/sed, c1lOse agreahle, avantn.­
geuse, p, 68, - P1. păsatm'L
Păsat, s. n. houilJie de lnai's, mouln
gros, melange lle frollln.ge OL1
ele lait, p, 65, G7. - Pl. pet­
sahwt.
pasat, s. n. memf' sens que le
precedent, p. 68, - Pl. prέ
saturi,
Pască, s. f. [Molâ.], gâtemi de
Pâqnes, [J. 69. - 1'1. pasce.
Pascl, s. f. pl. Păques, p. 255. 459.
Pasere, s. f. oiseau, p. G9. 96. _
1'1. paser».
Pasăre, s. f. oiseau, p. 460. - PJ.
păsi'!T'l.
Păstra (a), v. garder, p. l()7.
Pastramă, s. f. viauds salec eL
sechee au soleil, p. 69.11 (t'l fiice
pastramă, lelmttl'c cornm« 1'1â­
tre, p. 69. - 1'1. pastrame.
Pastramagiii, s, m. rnarchan.l de
pastramă. II homme grossior, p.
69. - Pl. pastramaqi«. '
Pastrav, s. n. f Trans.] chmnpignon.
1/ doar n'am mâncat păst1'Ctv!, je
ne SlllS pas fou, p. 70, - ]=>1.
pâstntvi.
PăsuIă, s. f. [Ung] hal'icot, p. 12::'.
- Pl. pâsule.
Pat, s. n. lit, p. 259. 263, 329.
454. 675. 677. 678, II e]'ossp, p.
388, - FI. palw"!,
Păta (a), 1.'. t.acher, macllle,·, p.
G34.
Păţi (a), v. SupPol'tel'. II e/ pclţit-o.
il a etc attrape, p. 3:l0.
Patru, __ ae!j. mtm'. cani. 'lua.tre, p,
101, " al patntlea, le qnatl'iern0-,
p. 232.
Patru·geei, adj. n7./1n. quarante, p,
521-
Pătrunde (a), 1), traverS81', p. 638.
Pătrunjel, s. m. pel'sil, p. 70.
Pătu!l (a), v. euraser, couchel', p,
G79.
Pătură, s, f. couehe; feuille (de
pât.e), p. 88. - 1'1. pM'/.wl.
PăZI (a), v. ganler, 1'- 167 " gar-
• der, surveiJIcr, p. 509. 55::'. li
111aintenir, p. 608.
PăZI (a se), V.1·. se cleric!', prencll'P
garde, p. 328. 329,
Pe, p1"Cp. ,sur, p. 26. 19. 117; 1'f\S­
sim, /1 pOlll', p. 306·11 par, p. HlO.
2G4. 518,535, 574. II pa!', pal' des·
SOllS, p,454. II a, au, r1'apres, p.
246,284·1392. /1 en, dans, p,47.
217.11 d'apl'es, selon, p, 649.11 POUl'
avoil', conl,re, eu echa.nge de, p.
4. 48Ci, 657. II a, an, p, 164. 275,
289. 426. 522. 630. II formant
l'accusatif, sans se traCi uirc en
franr;ais, p, 39, 71. 73; passim.
================== pagina 741 ==================
VEO
- 741 -
PIC
II a da pe, echanger contre, p.
253. II pe la, SOU8 le, p. 67i:l. II pe
unde, la ou, p. 228. II pe cât, au­
tant LIne, p. 55. II de pe, d'apres,
a, p. 463. 490. II p'în, a travers,
p.80.
Păcat, s. n. malheur, elommage, p.
162. 591. il peche, p. 259. 540.
- PI. pecete.
Pece, s. f. chair qui recouvre les
plates-cotes et le ventre, p.
71.
Pecellul (a), v. sceller, p. 533.
Pecie, s. [. mâme sens que pece, p.
71.
Pedâpsă, s. f. punition, p. 54. ­
P 1. pedepse.
Pedestrime, s. [. infantcrie, p. 288.
547. _. PI. pedest1'ilnL
*Pehlivan, s. In. charlatan, p. 544.
- PI. pehlivanL
Pele, s. f. [MoldavieJ, peau, p. 305.
667. - PI. pei.
Petin, s. In. absinthe. II vin dans
lequel an a fait macerer des
feuilles d'absinthe, p 190. - PI.
pelimtri.
PeJlea, s. f. gelee de fl'uits. II dis·
cour filanelreux, p. 71. - PI.
pcltele.
Pentru, }J7'l3p. paul', 10. 29.49. 129.
142 182. 192. 321. 322. 333.
356. 410. 414. 475. 495. 669.
670. II paUl' conserver, paUl' gal"
der, p. 123. Jjpentru cd, pal' ce
que, p. 5/4.
Per, s. In. cheveu, p. 201. 212.
556.
Per, conj. [Ung.} ou, ou bien, p.
229.
Perde (a), v. perd re, p. 60.
Perde (a se), v. r·. elisparaître, se
perelre, p. 357.
Perdut, adj. perdu, p. 272. -Fem.
perelutd; p1. perduţi, penlttte.
Pereche, s. f. paire, p. 208. - PI.
pereeM.
Perechle, s. f. paire, p. 208. 209.
- PI. pcrechii.
Perete, s. In. mur, p. 313. II ca·
mediI pe per'eti, riens, plaisan·
teries, p. a13. - PI. per·eţ!.
Perl (a), V. periI', p. 27. 8:.l. 224.
418. 569. 578.11 disparaître, p.
360. 362.
Perie, s. f. brosse, p. 426. - PI.
per'iL
Perjă, s. f. [Molel.} prune, p. 71-
II a fi bun Cit perje, etre un sot,
p. 71. - P1. perje.
Pescar, S. m. pecheur, p. 545.-­
PI. pescari.
Pescărie, s: f. metier ele pecheur,
p. 545. - PI. pescări«.
Pesce, S. m. poisson, p. 71. 72.
73. 316. 402. 551. 581. 674.
685. II a prinde pesci, pecher, p.
73. II asta e altă mâncare ele
pesce, c'est une autrc paire de
manches, p 72. II psi ! cet prind
pesci, silence! p. 73. II ar' prinde
pesce şi 'I cu acid, il essaye ele
tromper plus malin que lui, p.
73. II nu'; a rema» pescii pe uscat,
il n. Sll bieu mener sa harqne,
p. 73. PI. pesc!.
Pescul (a), V. pecher, p. 545. 546.
II a pesf]ţt'î în apd t'ulbnre, pe­
chel' en ean trouble, p. 545.
Peste, prep. sur; passim. II par
elessus, p. 190. 249. 633. lipeste
mesţtr'd, sans mesure, p. 105.
106. II peste mesnră, tres, p. 62.
II a ela paharttl peste cap, vieler
son vene el'un trait, p. 40. II a
da peste. trouver, survenir, 279.
483. 522.
Petic, S. n. baut, lambean, p. 562.
563. - PI. petice.
Petră, s. r pierre, p. 45. 543. 648.
II petrâ de moret, pierre du mou­
lin, p. 322. - PI. petre.
Petrache, S. m. climinntif ele Petr'e,
Pierrot, p. 397.
Petrecanie, S. f. rejouissauce, eli·
vertissemeut, p. 227. 547.11 a'Z
face ele pel1-ccanie, le hattre, le
tller, p. 227. 547. - PI. petre­
cdnil.
Petrece (a), v. s'amuser, se diver­
tir, p. 548. 609.
Petrecere, S . .f. partie ele plaisir,
clivertissement, amusemellt, p.
548. - Pl. petreceT'!.
Petrinjei, S. 7n. [Ung.] persil, p.
70.
Piată, S. f. marche, 682.11 în piatd,
au marche, en viile, p. 487. ­
PI. pieţe.
Piatră, S. f. pierre, p. 693. - PI.
pietre.
Pica (a), V. tombcr, p. 172. II tom·
bel' (au fig.), p. 388.11 a picel în,
tomber dans, p. 68. 297. 11 a
49
================== pagina 742 ==================
PIC
- 742-
PLA
pica cu, faire tom bel' des gont­
tes de ... sur ... , p. 67.
Pica Ca se), v. ro. se sali r avec des
gonttes de, p. 34.
Pică-pară, s. c. paresseux, p. 66.
Picătură, s. f gontte, p. 73. 179.
- PI. picături,
Picior, s. m. pied, p. 178. 184.
288. 411. 425. 426.444.11 pilon,
p. 66. II 'În picere, tont crache,
tont le portrait de, p. G56. II a'i
da cu. piciorul, reponsser, p.
172. - P1. piciore, picere.
Picura Ca se), v. 1'. [Ung.} se salir
avec des gouttes de, p. 34,
Plcuş, s. n. profit, p, 74. - PI.
picuşuri.
Piemn, s. n. farine de mars, mou­
lue grossierement, p. 74.
Pierde (al, v. perdre, p. J 23. 187.
682.
Pierde Ca se), v. ro. se perdre, dis­
paraître, p. 362. 693.
Pierl (a), v. periI'. disparaître, p.
82. 219, 235. 578.
Pieziş, adv, obliquement. II a se
UUCi plc,ziş, loucher, p, 516.
Piftie, c, f. gelee de viandes. II a
face piftie p1'C cine-va, 1 ni rom­
pre les os, p. "74. II ZJ�ftie, homme
mou et sans energie; chose
molle et sans consistance, p.
74. - PI. pifti'î.
Pilaf, s. n, pilaf, l'iz cuit, avec du
benITe, p. 75, - Pl. pilaftl1'-1.
Pilnie, s. f. entonnoir, p, 75.­
PI. pîlni1.
PInten, s, in, eperon, p. 548, 549.
55U. 551. II a da pinten, eperon­
ner, prosser p, 54,9. 550, II a da
din pinten'!, santel' de joie, p.
550 II a bale în (din) pinten?)
meme sens que le precedent, p.
550. II a primi pin/cut de la
cine-va, l'ecevoir des nouvelles de
qnelqu'ulJ, p, 551. - Pl. pinienf.
"Pinlin, s. m. [Mold] eperon, Ij (ţ'i
Chi pintin'l, presser, p. 550. ­
PI. pin tin!.
P'lntre, p1'Cp, it travers, p, 591.
Piper, s. n. poivre, p, 75, 76. 77,
78. 79. 109. II şi pipe1'l,tl este ne­
/ll"U, dm' (;1 ptm Domnii la masă,
le poivre est noir et chacun en
yeut avoil', p. 75, II îi stă ca pi­
pent 'n nas, il ne peut pas le
sonffl'ir, p. 79,
Piper, s. n. [Mold., Olt] poivl'on'
s'ernploie surtout au pluriel,pi:
peri, et au singulier sous la
forme piper l·O.ŞU, p. 76. - 101.
piperf.
Piperat, adi poivr«, p. 104.­
Fem. piperată ; pl. pipemţ'l, pi­
perate.
Plrli (a) v. craquer, p, 322. 679,
"Plrcălab, s.f'. percepteurd'impols,
p. 551. - PI. pî1'călab'i
Plrjol, s. n. incendie, feu ; malheur
p. 494. . )
Pirj6lă, s. f. [Mold.] boulette de
viande huchee et grillee, p, 79,
II 'i-o ştere pîrj6la ele pe foc) il
lui a eoleve ce qu'il prepat-ait
pour lui, p, 79. - 1'1. )JÎ1':f61e.
PIrlit ură, s. f. action de flambm-.]
el dă pîn pîrliiură , il le tom­
mente, il le torture, p.80. ­
PI. pklittL1"1.
Pisălog, s. n. pilon (piece anxiliaire
flu rnortiel'.), p. 260. - 1'1. pisll-
16ge.
Pisat, s, 1/. [Ung.] meme seus qn8
petsat, p. 67.
Pişa!, s. n. urine, p. 525, 526. ­
PI. pişattw!.
Pişca (a), v. pineer, p, 443. 678
Pisică, s. j, chat, chatte, p. 32.
33. 100. 192. 498 512. 516
(j08. - PI. pisicl.
Piste, ]Jn!p. par dessus. II se dd pisic
cap, s'avale d'un trait, p 186,
Pistol, s. n. pistolet, p. 551.-P1.
pisl6le.
"'Pită, s. f. pai]], p, 80, 81. 82. 83.
84, 85. :l69. 516, 688. II la el
pita la el Cttţih" tou t depeud
de lui, p. 82. II ttm.blâ clupel
pitâ ma'î /J'und ele cât de q1'fiu)
il cllercb<l rnidi il quatol'ze heu­
res, p. 82. II în locul pilei, ma­
Iaht, il est ruine, il va de 11181
en pis, p. 83. II a mânca!; pită
din nouif cupt6re, il a mange
de plus el'uu pain, p. 83. II pilâ
de om, lJOn comme le bon pain,
p. 84.11 a'i lUCi pita (din gu'/'ă),
lni 8nlever sa place, ses 1110yens
d'existence, p. 85. - 1'1. p-ite
Pitoiu, s. 111., un grand pain, p.
83. - PI. pit6k
PIăce (a), v. plaire, aimer, Jl. 71.
93. 94. 101. 177. 185 190. 199.
254. 321. 363. 374. 378. 449,
(
================== pagina 743 ==================
- 743-
I i'
PLĂ
455. 41'3. 1)06. 607. 615. II îi
place, il (elle) aime, p. 378. 4<19.
Plăcere, s. f. plaisir, p. 240. II mai
cu plăcere, plus agreable, p.
240.
Plăcintă, s.f. galette feuilletee avec
une farce de pommes, vi an de,
etc. p. 85. 86. 87. 88. 89. 90.
si. 9:2. II e lesne a Ijice plăcinte,
c'est plus facile a dire, qu'ă faire,
p. 80. II numer·'î foile la plii­
cintă, tu perds ton temps, p. 89.
II la plăcinte muit: s' adună, tout
le monde se precipita la ou il
y a quelque ehoso a gagner, p.
91. It nu se mănâncă în tâte Iji­
lele plăcinte, il u'est pas tous
les jours fete, p. 91. II se vinde
ca plăcinta caldă, cela s' enleve
comme du pain chaud, p. 91. II
a găsi plăeinta gata, profiter du
travail d'autrui, p. 91. II a'l aş­
tepta cu plăcinte calde, sorti r il
sa rencontre avec la croix eL la
banniere, p. 91. II a'i pregăti o
plâcintă, lui tendre un piege,
p. 91. II a se pune ca o plăcinM
ţigânescă, s'allouger, se vautrer,
p. 92. II alivanta-plâcinta, il a
fait la eul bute, il s'est etaje, p.
92_ - PI. plâcinte.
Plăcut, adj. agreable, p. 242. 243.
- Fem. plăcută; pI. plăcuţi,
plăcute.
PIămădl (a), v. melanger le levain
a la pâte et la triturer, p. 92.
Plânge (a), v. pleureI', p. 452. 453.
498. 542.
Plânge (a se), v. r·. se plaindre,
etre meeontent, p. 443. 449.
4�9. 678. II a se plânge de, se
plaindl'e cl'avoir, p. 193.
Plâns, s. m. plenr, p. 403. 525.
520. - PI. plânsuri, plânsete.
etc.
Plasă, 8. f. filet, epervier, p. 551.
674-.111'0 prins ca Ct! plasâ, il
l'a attl'ape, p. 561. - Pi. IJlase.
Plasă, s. f. arrondissement, p.
170. - PI. pIă!}'!.
Plată, s. f. paye. retribution. II cu
plată, paye, p. 131. II jarâ plată,
donne, non paye p. 31. - Pl.
plctţi.
Plalcă, s. f. capot. II a pune platcă,
l'emporter sur, tromper, p. 552.
-- PI. plâtci.
pol
PIăt1 (a), v. payer, p. ::3. 411. 604.
II valoir, p. 220. 376.
Pleca (a), v. partir, s'en aller, p.
114. 260. 269. 618. 619. 625.
676. 681. II aller, p. 392.
Pleca Ca i se), vr. avoir mal au
cceur, avoir envie de rendre,
p. 33.
'Pl!lşcă, s, f. [ancJ requisition. II
pillage, maraude, p. 552. II a
căuta plescă, chercher a profi­
tel', p. 55:'. II a dat o plCscă
peste el, nn profit lui est tornbe
du eiel, p. 5fi2.
Plesnl Ca), v. frapper, p. 552.
Plimba (a se). v. r, se promener,
p. 423. 307. 662. 686. 687.
Plin, aelj. plein, rempli, p. 39. 113.
172. 215. 24\1. 317.689. II plein ,
gonfle, p. 305 II charge, p. 110.
- Fern, plină; pl. plini, pline.
Plop, s. 'In. peuplier, p. 258. - PI.
plopi.
Ploscă, s. f. gourde, p. 92. 93. 94.
II umblă CM plosca la nas, il aime
a boire, p. 93. II spelâtl!ră ele
ploscă, vin ou eall-de-vio, p. 94.
- PL ploscl.
Plot6gă, s. f. morcean de cuiI' ser­
vant a l'aceommoc1er les san­
dales, p. 004. - PI. plot6ge.
Plug, s. It. charrue, p. 430. 4-31.
- PI. pb�guri.
Pocal, s. 'In. [Ung.] gobelei', verre,
p. 94. - PI. pocale.
Pocni (a), v. eclater, detonner, p.
333.
Pod, s. n. grenier, p. 121. 122.
123. 230· - PI. poduri.
Poftă, s. f. faim, p. 94. II a se des­
chide poftă, ouvrir l'appetit, p.
�)4. - Pl. pofte.
pom Ca), 'V. inviter, p. 225.
Poftit, aelj. invite p. 228. - Fem.
pojUtâ; pI. poftiţi, paftile.
Pogaciu,s. n. fouaee, galette de bouil­
lie de froment on de mals, sau­
poudree de sel et dureie au
four, p. 95. II e pace de pogace,
,-,'est inutile, tu penx renoneer
a, p. 95. - PI. pogace.
*Pogheaz, s. n [IJfold.], mara ude, ra­
pine. II umblă în pogheazuri, il va
a la mara ude, p. 553. - Pl. po­
qheazuri.
Poimâne, loc. adv. apres demain,
p. 254. 437.
,1
================== pagina 744 ==================
- 744-
POL
Pâlă, e . .r. giron, pau d'une ro be,
p. 251. - PI. pote.
Poloboc, e. n. tonneau, muid, p.
689. - PI. poloboce.
Pom, s. 'in. arbrc, p, 280. -- PI.
pomi.
Pomă, s. f. fruit, p. 96. 610. 611.
II raisin, [Molel.}, p. 95. 115. II
arbrc fruitier, p. 456. 457.686.
- PI. pome.
Pomană, s. f. aumoue, p. 564. II
de pomană, faire I'aumoue, p.
465. - PI. pomeni,
Pomeni (a se), v. r. se trouver i­
nopinement, arriver a l'impro­
viste, p. 346.
"Pont, s. n. point. II CI clit (bate)
ponturi, faire allnsion, p. 553.
II a ave pOnltlr'î, bien comrnen·
cer, p. 553. - PI. ponttwf.
Popă, s. f- pretr ... , p. 280. 289. 409.
443. 538. 548. 548. G03. II roi
(aux cartes) p. 553. - PI. popi.
Porc, s. m. porc, p. 96. 122. 123.
136. 137. 139. 140. 228. 409. II
pOl·c·rle·câlne, coquin, drOle, p.
360. - PI. porci.
Porni (a se), v. r. s'elancer, p.
405.
Porumb, s. m. pigeoJl, p. 96.
Porumbea, s. f- prunelle, p. 584. -
PI. porttmbele.
PorunCI (a), v. commander,ol'don­
ner, p. 560.
PosomorJl, adj. 80mbre; sans en°
train, p. 527. - Fem. posomo·
t'Îtct; pI. posomor'Ît!, posonwr'îte.
Posl, s. n. cal'eme, mai gre, p. 523.
527. - PI. postw·i.
Polcap, s. n. bonnet de ll10ine
(pretre), p. 656. - PI. potca·
pud.
Potciii. 3' pe1·s. inel. p1'CS. je peux,
p. 97.
Pole, aclv. peut·etre, p. 95.
Potrivă, s. f. egalite. II de potriva
ta, de ta condition, p. 501.
PotrivI (a se), v. r. se ressell1bler,
s'accomll1oder, p. 391. 453. 454.
585. II a potrivi elin sare, mettre
du sel autant qu'il en faut (et
pas plus', p. 105.
Poveste, s. f. conte. II povestea cân·
tecţt/ui, chanson devenue pro·
verbiale, p. 296. - PI. poveşti.
Praf, s. n. poudre, poussiel'e, p.
666. - PI. p,·afţtr-l.
PRI
Praj, s. 'in. [Moid.], poireau, p.
195. - FI. praji,
Prăji (a), v. frire, faii-e reveuir
dans le beurre, p. 97. 167.
Prânz, e. n. repas, ele midi, diuer,
p. 97. - PI. prânzuri.
Prănz] (a), v. diner, p. 98.
PrăpădI (a se), v. 1'. mourir, p.
59l.
Praştie, s. f. frontle, p. 553. 554.
555. II cât ajttng'! cu praştia,
it un jet de fronde, p, 553. Iii
ca de o praştie de, tres-prcs, p.
554. II ele nu. 'i puie«i ajunge
c·tt praştia, tres vite, p. 554. II
par" ca 'ar' fi lovit de praştie,
il semble toque, p. 554. II a eZit
C1t praştia prin, essayer de voler
p. 554. II a clet Ctt pr'aşfia p�
wule-va, aller fort raremellt
quelque part, p. 555. II a pâzt
treba Ctt pr'aştia, travailler tres­
peu, p. 555. II a păzt casa cu
praştia, n'etre jamais chez soi,
p. 555. II a învelat carte Ctt
praştia, il n'a rien appris (a.
1'ecole), p. 555. - PI. prăşti'î.
Praz, s. m. poireau, p. 98. 527.
- PI. praji.
Praznic, s. m. repas funebre, p ..
461. - FI. praznice
Pre, prep. sur, p. 163,- passim. II.
formant l'accusatif sans se tra·
duire en frangai8, p. 37. 74.
126. 309. 442. 65l.
Prea, aelv. tres, trop, p. 28. 104.
4Ml 564. II plus que, p. 10·11:
p1'ea 1intlt, trop p. 314. 389.
II mt p1'eet, pas trop, p. 445.
II prea lesne, tres facilement, p.
888.
Precum, adI). comme, ainsi que, p.
240. 291.
Pregătl (a), v. preparer, p. 91.
Pregusta (a se), v. r. gouter.1I nici­
cât set te p1'egttSU, pas mell1e
de quoi goiHer, tres·peu, p. 98.
Presera (a), v. [Malel.], saupoudrer
p. 559.
Preumbla (a se), v. r. [Motel.}, se
promel1er, p. 687.
Pribeg, adj. errant, vagabond. p.
304. - Fem. pr'ibegă; pI. pri­
beg�, pribege.
Pricepe (a), V. comprendre, p.608.
"Priei Ca se), v. se qllfll'eller, avoir
un conflit, p. 431.
================== pagina 745 ==================
PţU
- 745 -
PUP
Pricină, s. f. motif, p. 524. - PI.
pricini.
Pricopsl (a se), v. t·. s'instruire ;
s'enrichir, p. 555.
Pricopsit, adj. instruit, p. 19. ­
Fem, pricopsitâ , pI. pricopsili,
pricopsiie.
Prieten, s. m. arni, p. 235. 242.
338. 499. - - PI. prieteni.
Prilml (a), v. recevoir, p. 551. II
admettre, p. 173.
Primar, s. n. rnaire, p. 555. - Pl­
PI. primari,
Primărie, s. f. mairie, p. 556. ­
primării.
Primăvară, s. f. printemps, p. 349.
- PI. primăceri.
Prlmbla (a se), o, ;'. [Molel.}, se
promene]', p. 687.
Primejdul (a se), o, 1'. etre en dan­
gel', p. 625.
Prlmenâlă, s. f. rernplacement, rc­
nouvellement. 1/ primenele, linge,
effets de rechange, p. 151.
Primi (a), v. admettre, p. 445. II
regevoil', p. 551.
Prin, prep. pal', it t1'3VerS, p. 217.
II parmi, it travers, p. 686. 687.
u87. II pal' l'intermediaire de,
p. 322. II dans, p. 129. 419.420.
644. 646.
Prinde (a), 1'. pl'endl'c, attraper,
p. 2. :J4. 270. 297. 309. 316.
329. 387. 448. 462. 551. 581.
680. II a prinde pesci, pe chel', p.
73. 462. 581. 685.
Prinde (a se), v. j-. 8tre pris. /1 a
se lwincle în, entl'er uans, p.
3:34. 379. 380. 383. 384. /1 a se
pt'inde în, se prendre it, p. 674.
II tombel' dans, p. 416. /1 a prinde
')ine, etl'e avantageux, p. 398.
II a se pj'incle 'in laţ, tomber dans
le piege, p. 416.
Prins, adj. pres, attrape, p. 416.
-Fem.prinsd; :pl.prinşi,prinse.
Printre, P1·Cp. ii travel'S, pal'mi, p.
4:23.617.
Pritoclt, acU. transvase, soutire, p.
187. - Fem. pritocitd .. pI. pri­
tociţi, pritocite.
Privighere, s. f. action de veiller,
de surveiller, p. 228. - 1'1.
jJj·illeghe1·i.
Privi (a), v. regarder. II nu jJ1'ivesce,
n'est pas donne it, p. 287.
Procopsit, adj. parvenu, p. 243.
- Fem. procopsită .. pl. jJ1'OCOp­
siţi, procopsite,
Procopsl (a se), 1:. T. s'enri chir,
parvenir, p. 591.
Proptea, S. f. etai, etanoon, p.
338. - Pl. proptele.
Prăspăt, adj. frais, p. 51. - Fem,
prospeta , pl. pTospe1'1, prospeie.
Prost, aclj. sot, bete, p. 43. 81.
257. 258. 301. 332. 530. 653.
II mauvais, de rnauvaise qualite,
p. 132. 162. - Pem. prostă ;
pI. }J1"OŞU, proste.
Prostie, S. f. sottise, p. 283. ­
PI. prostii.
Prună, S. f. prune, p. 99. II zernă
de prunc, chose sans valeur;
piquette, p. 99. 216. II nu e
nic: de zema prunilor, il nest
bon it rien, p. !19. - PI. prunc.
Prunc, s. m. nonrrisson; enfant,
p. 540. - PI. prunci.
Pst, interj. ehut, silence, p. 73.
PUIU, S. m. poulet, p. \:)9. 375.
424. - PI. pui
Pune (a), V. mettre, placer, p. 14.
18. 26. :i9. 60. 74. 75. 76. 77.
107. 109. 119. 120. 152. 173.
192. 230. 253. 263. 264. 335.
392. 417. 563. 581. 637. 639.
641. (;88. 689. II a pune platcâ,
l'emporter sur, homper, p. 552.
II a pttne mâna, se JUeler de,
p. 14. II a"l pune captd, le JUe­
meI' au tombeau, p. 494. II (t"!
pWfle nume, baptiser, donner le
nom qu'il mEll·ite, p. 216. II a
jJtlne în pâne, mettl'e en place,
p. 60. II a pune la sare, faire
tral-ailler dans les mines de
sel, p. 107. II pune să "1 cânte.
il fait jouel' pour lui, p. 417.
Pune ( a se), V. T. se mettre, etre
mis, p. 41. 430.11 se mettl'e, se
placer, p. 349. 669. 677. II se
mettre, s'allonger, p. 92.11 s'en­
gager comme, devenir, p. 594.
II a se p1.me la, faire travailler
it, p. 226. II it se pttne cu, cutrer
eu conflit avec, p. 431. II se pune,
l'on eu met, p. 77.
Pungă, s. f. bourse, p. 113. 184.
185. 231. 431. 571. 59;:'. 596.
683. - PI. pungi.
Pupa (a), V. embl'asser, p. 692.
Pupa (a se), v. j'. s'embrasscr, p.
239.
================== pagina 746 ==================
FUF
- 746-
RAS
Pupăză, e. j. huppe, p. 599. - Pl.
pupiize.
Purta (a), v. porter, p. 113. 177.
3U. 419. 512. 517. II supporter,
p. 177.11 faire aller, p. 94.
Purta (a se), v. r. se oonduire, p.
450.
Pururea, adv. toujours, p. 107. 411.
Puşcă, s. f. fusil, p. 269. 388. 493.
556. 557. 558. 559. 567. 576.
680. 681. 683. II a fi p�!şcd r;u ti­
qae, etre un sot, P: 557. II cât
bate puşca, iL une portee de fu­
sil, p. 558. II a se duce pt!şcd,
par-tir d'un trait, p. 558.
Puşca (a),», [Molâ.], tirer un coup
de fusil, p. 55t>. 559. II un. puşcâ
'n iunâ, cerveau brfile.p. 558.559.
"Puşcaş, s. m. corps de troupe
arme de fusil, p. 559. - Pl.
puşcoşi.
Pustie, s. f. desert. II la pustia, au
diable, p. 330. - FI. pustittrL
Pusliu, adj. vide, p. 616. II aban·
donne, non surveille, p. 626.
- Fem. pttstie; pl. pttstii,pu8tie.
Put. 8. n. puit, p. 165. 215. - FI.
puţurl.
Pute ta), v. p0uvoir, p. 7. 27. 41.
42. 5ii. 66. 121. 122. 125. 126.
177.254.259.388.295.343.344.
345.383.395.443.471.554.586.
604. 629. 630. 654. 670. II pou-
Răbda (a), v. supporter, endurer,
p. 332. 385. 386. 424. II a rdbda
de, snppol'tcl' la, p. 48.
Rac, 8. m. ecrevisse, p. 99. II la
ntc'i! des ecrevisses! p. 274.
Răchie, 8. f. [Banat), cau-de-vie,
p. 99.
Răchită, S. j. [Mold.], osier, p. 458.
-- FI. j-ăchite.
Rachiu, Is. rit. eau-de·vie, p. 100.
177. 180. 185. 202. - PI. Ta­
chiurL
Rahal, s. n. rahat, pâte dans la
composition de laquelle entre
de l'amidon, du SUCI'e et une
essence, p. 100. II a mânât Ta­
hat, mentir; se tl'omper, ne pas
l'ellssir p. 100.llmhat cu apii rece,
chose sans importance, p. 100.
- FI. rahat'w·l.
voir, etre iL meme de, 105. 174.
215. 440. 4M:i: 4b5. 488. 554.
Pule (a se), V. r. etl'e possiiJle se
pouvoir, p. 72. 343. 363. 369.
040. II nu se poie, c'est im­
possible, p. 113. 121. 122. 169.
043. 400. 523. 524. 526.
Putere, 8. f. force, p. 187. 205.
560. 564. II pouvoir, p. 559.560.
- FI. puiert.
PutI (a), V. pue1', sentir mauvais,
p. 1ti7. 168. 169. l7 '. 2�5.
Putin, adv. peu, p. 151. II cel pu­
ţin, tont au moins, p. 116.
Puţin, ad}. 1)eu, P: 220. - Fem.
puţină; pl. puţini, puţine.
PulincTos, ad], puissant, p. 560. ­
Fem. pttl'inc'iosâ; pl. pntincioş'î,
puiinctose.
Putinta, 8. f. possibilite, p. 56l.
- FI. putint«.
Puţintel, ad», peu, p. 174. II ma"
pttJintel, un peu 1110 ins, p. 203.
Puţintel, adj. pe tit, p. 2:35. - Fem.
pttţintief!; pl. }Jtt.ţinte'î, p�,tintele.
Puţintică, adv. lliminutif de puţin,
un peu, p. 107.
Putred, arZj. poun-i, p. 286. - Fem.
pnfr'CfIă; pl. ptth-crji, ptttrede.
Pulregl (a), v. pourril', p. 684.
Puturos, adj. puant, infect, p. 173.
-- Fem. puturo8cl; pl. putnroş'î,
putw,ose.
R
Raiu, s. n. paradis, p. 266.
Rană, s.f.plaie, jl.33. 472.-1"1. rănL
Răn1 (a), v. blessel', p. 561.
Rânlaş, s. n. roux, p. 101. -- PI.
rântaşw'I,
Rar, aelj. rare, espace, p. 203. 212.
240. 243. - Fem. rarl!; pl. ?'Crr-'E,
rare.
Rar, ar/v. rarement, p. 239. 241.
242. II mr('E rar, plus rarement,
p. 4CJ8. 439.
RărI (a), V. espacer, faire uue chose
]11oin8 souvent, p. 4�J.
Rărişor, allv. raremellt, p. 203.
Ras, adj. rfLpe, p. 101. - Fem.
raS't; pl. raşl, HIse.
Rasol, 8 n. boui11i. II b'avail mal
fait, p. 101. - FI. j·a8olttd.
Rasoll (a), V. faire ql1elq118 chose.
hâtivement, sans 8oin, p. 101.
================== pagina 747 ==================
REB
- 747 -
RUD
Rebedenie, s. f parcnt e. II parent,
p. 569. - Pl. rebedenii,
Rece, adj. froid. p. 100. - Fern.
rece; pl. Hei.
Rege, s. m. roi, p. 563. -- Pl.
reqi,
Remâne (a), v. rester, demeurer, p.
48. 73. 74. 155 175. 238. 273.
325.371.445.451.510.654.689.
II rester, avoir de reste, p. 28.
II a renuine platc«, etre vaincu,
etre trornpe, p. 552. II a remâne
marţ, meme sens que le prece­
dent, p. 445.
Remas, aâj. reste. II a se da remas,
s'avouer vaincu : reconnaitre ses
torts, p_ 563. - Fem. remasă ; pl.
remaşi, remase.
Remăşiţă, s. f. reste, II race infe­
rieure, P- 686. - PI. remăşile.
Repede, aâ». rapidement, p. 43l.
Răsări (a), v. repousser, p. 306. II
pOllsser, se lever, p. 272. 332.
Resărit, s. n. orient, p. 318.
Resbolu, s. n. gucrre, bataille, p.
90. 563. 564. 565. 566. 567. II a
se dt!ce fără puşcă la resbo'!u,
aller au bois sans cognce, p.
567./1 a face resbolu en miere,
ne pas combattre ouvertement,
p. 567. - PI. resb6le.
Resfăta (a), u. gâter, ([orloter, p.
�67.
Resipl (a), u. eparpiller, disperser,
depenser, p. 652.
Resipl (a), u. [Mold.J eparpiller,
disperser, p. 543.
Respunde (a), v. repondre, p. 202.
II fig· p. 272.
Reu, adj. mauvais, p. \16. 199. 211.
238. 256 293. 407. 488. G16. II
mechant, mauvais, p. 233. 237.
464.11 terribIe, p. 478. II mone
l'ei1, mauvais renom, p. 518. II
de inimă rea, de chagrin, p.
:l60. /1 e re!1" c'est mal, p. 594.
Reu, adu. mal, p. 259. 437. 542.
611.11 terriblement, beaucoup,
fortement, p. 270. 646. 677. II
ma� reu, plus fortement, p. 485.
II mai reu, plus vite, p. 549.
Reu, s. m. mal, p. 323. - P1. rele.
Rezeş, s. m. [Mold.) paysan pro­
prietaire et non corveable, p.
56L 502. - PL rezeş'l.
Rezeşie, s. f. [Mold.) propriete
dont le possesseur ne devait
pas la corvee, p. 562. [,63. ­
Pl. rezeşie.
Richită, s. f. osier, p. 306. - PI.
richiie.
Ride (a). v. riro, p. 87. 630. 684.
II mi: jăcuşi de dsdu, tu m'as
fait rire, p. 254.
Ridica (a), u. relever, p. 228.
Ridiche, s. f. radis, p. 101. - 1'1.
rulichi,
Rlios, aii], galeux, p. 213. - Fern.
rî'!Osi'i; pl. dtoşt, rîiose.
RInced, adj. rance, p. 230. - Fem.
rtncedă ; pl. rîncer,li, rîncede.
RInd, S. n_ tour, p. 378.11 rang, p.
302. II pe rînd, it tour de râIe,
chacun son tour, p. 284. 892.
- PI. rînduri.
Rlnză, s. f. estomac, p. 353. II are
rîneă domnescă, il a un mau­
vais estomac, p. 353. - PI. rînze.
RIs, s. n. rire, p. 525. 520. - FI.
rîsur'i.
Risipitor, adj. prodigue, p. 362. ­
Fem. risipit6re; pI. risipitori, ri-
sipit6re. .
RIşniţă, s. f. mOLllin it bras, p. 226.
- PI. rîşniţe_
RIU, s. n. riviere, p. 6Gl. - PI.
rîurL
Rob, adj. esclave. Ii drumul rubilor,
la voie lactec, p. 567. - PI. robi.
Rod, s. n. fruit, p. 686. - PI. r6de.
R6de (a), V. ranger, p. 27. 28. 1Ol.
64'/. 682.
Roditor, adj. frllitier, q ui parte des
fruits, p. 686. - ]'em. rodit6re;
pl. Toditort, rodit6re.
Roman, s. m. ROllmain, p. 545. II
homme, p. 406. - PI. românt.
Român, aelj. raumaill, p. 802. ­
Fem. Tomâne; pl. români, ro­
mâne.
Ros, adj. ronge. II de ros, it l'onger,
p. 29. 101. 102.
Roşlu, aelj. rouge, p. 446. - Fem.
roşie; pI. Toşi'!, roşie.
R6Iă, s. f. roue, p. 215. - PI.
TOti.
Rubedenie, s. f. parente, p. 569.­
Pl. rttbedenii.
Rudă, s. f. parent, p. 487. 569.
570. 571. 572. 573. 574. 575. II
l'udă pe turtă crudă, parente
tres eloigllce, p. 573. /1 pe rudă,
pe semînjă, tous, p. 574. II de
bună rudă. de banne naissance,
================== pagina 748 ==================
IWD
- 748-
SĂR
P: 57 ±. II de 1"udii 11/.al·C, 1118111e
sens que le precedent, p. 575.
-PI. rude.
Rudenie, s. f. pareut, P: oG9. -
PI. rudenii.
Rudiş6ră, s. f. diminutif de l"udă,
parent, p. 573. - FI. riulişore.
Rufă, s. f. linge, p. 578. - PI.
rufe.
Ruga (a se), v. 1'. prier, p. 278.
Rupe (a), v. mettre eu pieces, eu
loques, p. 402.
'S, 3·e pers. ind. pl. [lVIold.} paul'
is (sunt), sont,]l. 205. 269. 312.
324.325.461. 522.llnu's, il n'y a
pas, p. 90.
ş, paul' îşi, so n, pOU!' soi, p. 30.
102. 448.
Sa, adj. pas. feni. sa, sienne, p.
22. 153. 154. 35±. 374. 519 II
soi, p. 247.-Pl. sale.
Să, C011j. que; passim.ll pour, paul'
gue, p. 31. 52. 127. 560. 694.
Sabie, s. f. sabre, p. 345. 346. 575.
566 577. 578. 579. 580. 581. II
lW da sabia în mâna V1Ajma·
şuJn�, n'arme jamais la maill de
ton ennemi, p. 577.11 are gUl'a
ca o sabie, il est mauvaise langue,
p. 580 Illa'e în sâbir, meme sens
que le precedent, p. 580.11 clOaH!
nu'i ten! în salAc, rien ne j)rc'ssc,
p. 580. II dOCl1'f)' m!'f'! sld sabia la
cap, meme sens que le precedent,
p. 581. II pnne tf)t sub saMe, c'est
un gros mangellr, p. 581. II a
t'rece pe snb foc şi saMc, courir
de grands daugers, p. 081. II (j, fi
foc şi sabie, 6tre vif, col ere, 11113-
ehant, p. 581.-PL sâui!.
Sac, s. 1'1/. sac, p. 251. il23. 3:37.
358. 374. 562.571. 640. Iinusse,
p. 58l.-PI. sacu1"Z.
Sară, C(cl,j. fCm. [Ll1.o1d] scche, sans
rien avec, p. 221.
Sacară, s. f. [Molel J, seiglp, p. 6'19.
- PI. saGare.
Săgetă, s. f. fleche. p. 245. 582.
583.584. II ca sdgda, comlile une
fleche, p. 583. II crit r<ftmge sâ.gda,
it une pOl'tee de tleche, tl'espres,
p. 583
Rupe (a se), v. 1'. se briser, p. 149.
158. 314 315.
Rupt, adi. arra ehe, p. 266.11 detache,
p. 6·30. - Fcm. ruptă ; p1. l'npţ'i,
1 "ltp te.
Rus, s, m. Russe, p. 290. - PI.
l·UŞ!.
Rusia, s. f Russie, P- 3i30.
Ruşinare, s. f houte, p. 199.-Pl.
l·uşincki.
Ruşine, s. f ho n te, P- 49. 183.­
PI. ruşini.
Săgetător, s. m. archer, p. [,83.
584.-- Pl. săgetdtol'!.
Şah, s. m, echec, p, 584. -PI. şahlt1'L
Salbă, s. f collier, p. 590.-·Pl.
salbe.
Salce, s. f. saule, p, 280. 306,­
PI. sălcii.
Salcle, s. f saule, p. 456. 4,ji­
PI. s(tlci'î.
Samă, s, f. [Molel} compte. II a se
lrisc! pe S({1'IW, comptel' sur, p. 595.11
a. lua sama, sllneillel', p. 596.
Sănătate, s. f. sante, p. 3,::;. 184.
386.-FI sdnâtdţi.
Sânge, s. m. sang, p. 388.
Sânt, s. 111. Dieu, p. 323.
Sântl (a se), v. 1'. se sanctifiel', p.
333.
Sapă, s. f sape, bOlle, lJinette, p.
247. MO.-Plul'. sape.
Săpa (a), v. piocher, p. 351.11 Cl'ellSer,
gr:wcr, p. 5J 2.
Şapte, aelj. num. [U1lg] sept, p. 8I.
Sară, s. f. [Ung} soi!', p. 409.-­
FIUl'. sdl'L
Săra (a), v. saleI', p. 102. 103. 104.
Sărac, acU. pallVl'e, p. 112, 184.
258. 279. 282 345. 346 500.
575. 593. II pau vre, malheul'eux,
p. 254. II aface Sc{t'ClC, appall vril',
p. 94.-Fem. s!l1'o,că; pl. săI'ad,
Sc{l·ace.
SărăCI (a), v. s'appallvrir, etre ruine,
p. 654.
Sărăcie, s f, pauvl'ete, p. 231. 284.
392. 487. 545. 63:!.-Pl. să1'C!cil.
Sărat, adj. sale, p,55. 104 -·Fem.
sdndd.; pIuI'. seb'aţl, sănde.
Sărătură, s. f salaisoll, p. 104.­
PI. sdrdtw'i.
================== pagina 749 ==================
SAR
- 749 -
seu
Sare, s. f. sel, p. 45. 46. 54. 58.
59. 105. 106. 107. 1O�. 109. 110.
160. 161. 171. 559. II la sare, aux
galere, (mines ele sel}, p. J 07. II
a' 1 face eu sare şi cu pipel',
larranger ele la belle facon , p.
109. II a "'.U ac« sare de nuimă­
liqâ, etre tres-pau vre, p. 109. II
a pune sare în bucate, parIer
d'uue facon agr8able, p. j 09. II
(t'I J)1t11e sare în ochi, lui faire
du mal, p. 109. II a mânca sare
încasa cui-ca; vivre sous le toitde
quelqu'uu, p, 109,11 a fi ca sarea
în bucate, etre agreable, P: 110.
Sărl (a), u. sauter, p. 320. 355.
403. 506. 577.667. 694. II s'e lan­
cer, P: 602.11 s'elaucer, s'clever,
p. 447.
Sarle, s. f. [Molâ.] se], p. 192.
Sărula (a), v. cm hrasser, p. �49. II
baiser, p, 327.
Sat, s. n. "illnge, p. :-36. 255. 256.
23,. 2iiO. 202. 312. 337. 551.
593 (j66 689·11 din sat,d'ailleurs,
p. 36. - 1 '1. sate.
SătuI, a eZi. repu, rassasi6, p. 110.
111. 1 j 2. 113.114.-Fem. sătuld;
p1. scltllli, sătule.
Săturit (a), v. rassasier, p.56. 115.
144.
Sătura (a se), v. 1'. se rassasier, p.
115. 11 Q. 611. 649. II en a voir
assez, p. 33;). 36l.
Sau, conj. ou, on bien, p, 208. 204.
243. 421i.
Săvlrşl (a) l' faire, accamplir, p. 556.
Sbanghiu, acU. gaillard, p. 336-
Fem. suanghie; plul'. sba?l!Jhii,
suangliie.
Sbura la), v. voIe!', p, 96.
Scăde (a), v. diminuer, d8croîtl'8.11
a scăde din, pel'dre de, 1'. 4i 1.
Scălda (a se) v. 1', se baigncl', p,
693,
Scăpa (al, v. 8ch311per, p. 149, �70
446.558.644. II se debal'asser de,
echappel' it, p. 3S3. 400. II e·
chapper, etre sauve, p. 200. II
a scăpl1 de, eviter. 1'. 443.
Scăpal, arU. echappe, II a'l face
scăpat, le fail'e SallVel', le Iaisser
pal' tir, p. :333. - Fem. scâpatâ;
p1. scâpa ţi, scâpa te.
Scaun, s. n. siege, p. 223. 226.
�67. II trone, p. 5li:). 688. 089.­
Pl. scaune.
Schimba (a), v. changer, p. 295.
516. 599. 600. 628.
Schimba (a se), v. 1'. ohanger, p.
282. 283.
Schimbare, s. f. changeruent, p.
338. 339.-1 1 scliimbâr«.
Schimbea s. f. soupe faite avec des
tripes de bceuf. II a mâncat scliim­
beua, s'attrapc r soi-meme, p. J 16.
Sci (a), v. savoii-, connaître, p. 1.
13. 14. 61. 64. 137. 157. 228.
234. 238. 256. 267:1/260. 283.
295. 317,"-321. 332. 3q1L 337.
356. 384. ?'92, 404, 409. 442.
448. 471. 484. 489. 500. 513,
lJ17. 662. 663. 664. 605. II a sc1
de frică, redouter, p. 347.
Scl (a se), v. 1'. se savoir, p. 327.
Scobil6re s. j. cure-deut, p. 116,­
P1. scobitori.
Scolcă, s. f. coquillage, P: 116.-
1"1. scoici,
Şc6Iă, s.f. ecole, p. 21 G.-1"1. scoli,
Scurtă, s. /. natte. II sOI'ă de scol'ţă,
demi-sceur, p. 615. - FI. sc6"1e.
Sc6te (a), v. tirer, fail'e sortir, p.
1118. 162. 172. 174. 177. 188-
251. 471. 488. 5 ;8. 579. II g'agnel',
p. 55.11 al'l'acher, Jl. 178. 371.
;)72. ;)7;3. !I a',! sc6te un cântec,
le cl!f\nsonnel', p. 296.
Scrie (a), 1'. ecrire, p. 4':.'0.
Scrie (a se), v, r. mettre sa signa
ture. II unde s'a sCI'is mumcl-sa,
commc il rcsscmble it sa mere,
p. 480.
Scripcă, s. f. [Molel. et l'rrt1is]
violnll, p. 584. 585. II pa1.'câ'i
sC7'ipcâ, il est. tres-maigre, p.
585. II !Jâtullui e sCTipcd, il chante
coml1le. un rossignoJ, p. 585.­
PI. sC1·ipce.
Scris, {(clj. 8Cl'it, p. 301. - Fem.
scrisâ; pI. sCI'iş'!, so·ise.
Scrob, s. rn. / M�alcl.) (eufs brouilles,
p, 11.6.-1'1. sCTobw-·/.
Scula (a se), v. r. se le\'('r, se re·
veille]', p. 3. II se lever, ]J. 487,
626. II se mOlltrer, p. 268. 269.
Scul al, s. 1'1. lever, p. 399.
Scump, acU. rare, de pl'ix, p. 517·11
cher, qui a plus de pl'ix, p. 565,11
aVf\re, chiche, p. 140, 141. 142.
- F,om. scump; pIuI'. sCHJnpI,
scumpe.
Scump, s. m. a"are, p. 632.-P1.
semn]!!.
================== pagina 750 ==================
seu
- 750-
ŞI
Scurt, adj. de petite taille, p. 249.
- Fem. scurtâ ; pl. scurtt, scurte.
Scurtă, s. f. [Molâ.], bâton, p.
524. - PI. scurte.
Scurleică. s. f. manteau de femme,
fourre et il courtes manches, p.
131. -- PI. scurteice.
Scutit, adi. exempt, dispense, p.
521. - Fem. scuiită ; pl. scutiti,
scutite.
Scutura (a). V. secouer, 1). 253.
Sdrăne ănl (a), V. resonner, p. 279.
Bdr6ntă, S. f. [Mold.], coureuse,
femme de rnauvaise vie, p. 417.
- PI. srlr6nţr.
Se, pl'. pas. 3·e pers. se, soi, il
soi; passirn.
Se, pr. pas. 3-e pers. se, soi, il
soi, p. 5; passim.
Sec, ad], desseche, p. 260. II sans
profit, p. 605. II vide, p. 19. 21.
II vide, non charge, p. 680. 681.
II se lasd s�c, cal'eme prenant,
p. :l60.11 cap sec, sot, tete-vide,
p. 536. -- Fem. SeCel; pl. sed,
sece.
Sec, adj. vide, p. 28. ,.- PI. sr'Jd.
Secera (a), V. moissonner, p. 547.
Şede (a), V. rester, demeurer, p.
93. 203. 336. 449. 452. 454.
692. 093. II s'asseoir, p. 487.
Semă, s. f. compte. II pe sema, il
la garde de, 630. II a fi de semc'i,
valoir quelque chose, p. 301.
Semena (a), v. ressemblel', p. 652.
653.
Sem(\na (a), v. (Molel.), l'essembler,
p. 656.
Semtnţă, S. f. race, p. G74. 680.
Semn, s. 71. but, cible, p. 303.
PI. semne.
Senin, 8. n. serenite, p. 340.
Senin, ael}. serein. II este senin, il
fait beall, p. 340. - 1<'em. se­
ninct; pl. senini, senine.
Şeple, arlj. num. [Tl'ans. .lJ!IolelL
sept. p. 80. 142. 615.
Şepte, adj, num. sept, p. 43 80.
81. 83. II al şcptelea, le septiemE',
p. 376.
Septemână, S. f. semaine, p. 205.
- P1. septemâni.
Seră, s. f. soir, p. 374. - PI.
ser!.
S erbuşcă, s. f. bouillie de millet
broye et de lait, p. 117. - PI.
serbusce.
Serman, aelj. pauvre, p. 257. _
Fern. eermană , pl. sennan!,
serman«.
Şervet, s. n. serviette, p. 117. _
Pl. şervefe.
Servi (a), V. servir, p. 343. 344.
Servitor, S. m. serviteur, domesti­
que, p. 348. - PI. seroitort,
Şes, S. n. plaine, rase campagne,
p. 682 .. - PI. scsuri,
Sete, S. f. soif, p. j 17. 118. II a
da cu sete, frapper fortement, p.
117.
Selos, adj. celui qui a soif, p.
118. - Fem. seioeă ; pl. setoşi,
setose.
Seu, pr. pas. son, sien; passim.
Seu, s. n, suif, p. 118. 119. 120'
- PI. seuri.
Seu, s. n. [Mold.], suif, p. lhJ.
120. - PI. săuri:
*Sfant, S. n. piece de monnaie valant
83 centimes, p. 383. -- PI. sfanţ!.
Şfară, s. f. [Molel.], ficelle, p. 586.
II a'l tmge pe şfarâ, le mener il
sa guise, le tromper, p. 586.­
PI. şf'ert.
Sfărămilură, 8. f miette, ]l. 120.
- FI. sfărămitm't,
Sfat, S. n. conseil, p. 2:28. 506.
- PI. slaturi.
Sfeclă, 8 . .f. betterave, p. 120.
PI. sfecle.
Sleii (a se), V. r. se mOlltrer, p.
666.
Sfinll Ca se), V. l' faire il sa tete,
p. 333
Sflrlezâ, B. f. toupie, ton ton, p.
585. - PI. sfîrleze.
Sflrşit, a (\j. acheve, termine, p.
657. - Fem. sfîrşitâ; pl. sfîj"­
şitl, sfîrşde.
Sf6ra, s. f. {icelle, p. 586. II eorde,
p. 586, 587. II a învîj·ti, sforile,
teniI' tous les fils (d'une intrigue),
p. 586. II a' 1 trage 1)(' sfarct, le
tromper, p. 586. II a întinde sfam,
tendl'e la cOl'de, p. 587.
Sgâria (a), V. eeor-cher, p. 56. 605.
Sgârios, adj. qui 8eorche, qui egra­
tigne, p. 488. - Fem. sgâj'i6sâ;
]lI. sgârioş!, sgâri6se.
'Şi, pr. pos. pour soi, son, sa;
passim.
Şi. conj. et; passim. Ii anssi, p.
::\9. 40. 43. 75. 85. 123. 1il4.
186. ;]19; passirn. II m8me,' p.
================== pagina 751 ==================
- 751
ŞÎ
98. 106. 282. 461. 512. 658.
II aussi, meme, jusqu'a, p. 42.
43. 76. 77. 106. 185. 289. 658.
II mais encore, p. 418.11 encore,
p. 41. 87. 119. 520. \1 ni, p.
96. II en realite, p. 229. II ele şi.
quoique, p. 531.11 ca şi, comme
p. 32�. 658. ,
ŞI, con}. et ; passim, \1 aussi, mâme.
p. 77. /1 meme, p. 66. II aussi, p.
75. 411. 520. 522. 625.11 aşa ...
şi, ainsi, p. 102.
Sic, interj. zut 1 c'est bien fait 1
p. 3,9. 528. 529.
Silil, ari}. force, p. 300. - Fem.
siliiă ; pl. siliţi, silite.
Stmbră, s. f. associatiou, compag­
nie, p. B51. - Pl. simbre.
Simbure, s. n noyau, p. 350. ­
Pl. sîmburi.
Simtitor, adf sensible. II corda sim­
ţi/ore, la corde sensible, p. :315.
- PI. simţit6ră; pl. simiitori,
simţit6re.
Sin, s. n, sein, p. 478.479. II giron,
p. 48. - PI. sînu�z.
Sine,pr. pos. soi, p. 49.11 soi-meme,
p. 186.11 pre sine, soi-rrll'lme, p.
389
Singur, adj. seul, tout seul, p. 31.
43. 56. 123.228. 229. 237.
291. 397. 443. II soi-rneme, p.
296. II într'o sing11ră, dans le
meme, p. 575. -Fem. singurli;
pI. singu1'l, sing'ure.
Singur, acU. seul, tout seul, p.
228. - PI. singuri.
Şirt\g, s. Il. rang, p. 302. - PI.
ŞiregllrZ. şirege.
*Slrman, aelj. orphelin. p. 587. ­
Fem. sîrmanâ; pl. sîrmanl,
sirmane.
Sirman, adj. pauvre, p. 587. - Pl.
sîrmanl.
Şilar, st m. se au (a t.raire), p. 120.
- Pl. şitare.
Slab, arlj. maigre, p. 585. - Fem.
slabă; pl. slaM, slabe.
SIăl (a), v. figer. Ijle slc'iesce cum se
cade, il ment it la perfection,
p. 121.
SIăninj, s. j, lard, p. In. 122.
123. 192. - PI. sldnine.
Slugă, s. f serviteur, domestique,
1'. 263. 280. 349. 52 (. 588.
589. 590. 600. 601. 002. 603.
604. 616. 617. 618. 623. 626.
SOliI
627. 6:28. 629. 632. II cum e
sluga şi stopânui, tel maître
tel valet, P: 601. II a fi slugă
la elîl16gli, homme pauvre, p.
603. - PI. S111,q1.
Slujbă, s. f. emploi, service, p.
556. 604. 605. 006 - PI. slujbe.
Slujbaş, s. m, employo, fonctionnai­
re, p. 606. - PI. slujbaşl.
SlujI (a), v. servir, p. 343 344.
583. 606. 607. 630. 677.
Sluji (a se), v. r. se servir, p. 174.
Slut, adi [Molel.], laid, p. 692.
693. - Fern, sluta , pI. sluţi,
slute.
Smălţui], adi. emaillc, p. 172. ­
Fern. smâlţuitli; p1. smălţuiţi,
smălţuite.
Smăntănă, s. f. crernc, p. 123. 124.
- PI. smântâne.
Smeri (a se), u. 1'_ s'abaisser, etre
abaisse, p. 389.
Smochină, s. f. figue, p. 124. 385.
- P1. smochine.
Smulge (a se), v. r. s'arracher. 11 a
se smul,qe de, s'arrachel' les, p.
212.
So, pr. pas. POUI' se'lt, son, p. 656.
Socolelă, s. l. compte. II nu vine la
socotelii, cela ne convient pas, p.
564.-Pl. socoteli.
Socoti (a se), v. r. croi re, se figurer,
penser, p. 69. 415. II compter, p.
87.88.
S6cră, s. f- belle mere, p. 374.
513. 514. 515. 516. 607. 608.
609. 610. 611. 612. II şi,a căpe,
tat s6cră, il a trouve son maître,
p. 610. -PI. sOcl'e.
SocrII, s. m .. heau-pere, p. 612. II
socrii, beaux-parents, p. 450.­
PI. socrz.
Şofeiu, s. n. [Banat] vase pour
l'eau, p. 125.-PI. şojde.
Şofran, s. n. safran, p. 125. 662.
603.
Soiu, s. n. race, p. 613.-Pl. soiuri.
Sol, s. 111, messager, ambassadeur,
p_ 613.-Pl. saU.
Ş6lda, s. f. tricherie. II a umblâ cu
ş6lda, cherchel' it tromper. p.
614.-Pl. şolde.
Şoldiii, a�j. hoiteux, de travers, p.
213. - Fem. şol-lie; pI. §oleli'i,
şo!die.
Somn, s. m, somme, sommeil, p.
178. 311.-PI. somn uri.
================== pagina 752 ==================
SOlII
- 752 -
STĂ
Somon. s. n. tete dure, p. 126.
Soră, s. f. sreur, p. 242. 250. 267.
614. 615. II sor« cu moriea, tel"
rible, mortelle, p. 267.--PI.SW·OT't.
Sorbi la), v. hU111er, p. 126. 127.
194. II s01'ba-zemct, sot, imbecile,
p. 19 ...
Sorcovă, s. f. haguette, 01'l18e ele
flenrs artificielles, avec laquelle,
le matin du jour de l'au, les
enfants souliaitent une heureuse
auuee, it leurs pareuts etc. II
par cii"! sorcocă, elle est parce
cornme uue epousec ele village,
p. 615. -.PI. sorcoce.
S6re, s. m. soleil, p. 54. 106. 160.
161. 322. 573. 574.
Ş6rece, s. In. souris, p. 74. 114.
516. 608. - PL şa·rec!.
SOI'j (a se), 'U. 1'. etre brule pal' le
soleiI, p. 258.
Şoric, s. n. eouenne (ele lurel), p.
127.-PI. ş01·ice.
Şorlic, s. u. [T1'Cl1'Is.] couenue (de
lard), p. 123.- PI. şorlice_
Seţ, S. In. assoeie, p. 229.-PI. sol".
Soţie, s. f. femme, epousc, p. 260.
615. 6l6.-Pl. sOiiL
Spadă, s. f. epee, glaive, p.616_-
PI. spade.
Spala (a), v laver, p. 39.
Spală-varză, m. c. bavard, p. 171.
Span, adj. glabl'e, imberbe, p. 249.
- Fem. spânâ; pl. spân", spâne.
Spanac, s. m. epinard. II chose de
peu ele valeul', p. 127. - PI.
spanac'W·l.
*Spangă, s, f. sabre-bayonl1ette. lira
lâsat [n spangcl, il hli a pris tout
,-,e qu'il possedait, p. (j16. II a ltlel
. in spang'l, batb'e, p. Glli.-P1.
:pd1lgl.
Sparge (a), t'. bl'iser, detruire, p.
30. 31. '108. II defail'e, p. 204. II
l'evolutionner, p. 293.
Sparge (a se), v. j'. se casser, se
briser, p. 5. 6. 8. 12. M. 148.
149. 105.
Spart, adj. brise, p. 21. 23. II pe!'ce,
p. 175. 374-. - Fem. Slv]rtâ; 1'1.
sparţl, sp(l1·te.
*Spâtar, s. m. aneien titre de no­
blesse, chef de l'armee, coune­
table, p. 016.-1'1. SjJc'itar-'l,
Spate, s. n. dos, p. 180.274.374.11
la spate, derriere soi, p. 535.­
P1. spele.
Spela (a). 1:. laver, p. 37. 191.
Spălat, adj. [ave, p. 324. 514.
Fem. spelată ; 1'1. spelaţ», epelat«
Spelătură, s. f. rincur«. II spe!cU1[J'CI
de ploscă, vin, eau-ele-vie, p. 94.
-.P1. spâlc'Utlr'l.
Spin, s. m, epine, p. 640.-PI. spin'l.
Spinare, s. f. dos, p. 437. 667. II pe
spinare, sur le dos, it terre, p.
437.-PI. spinâd.
Sptnzurăt6re, s . .f. potence, p. 55.­
PI. spînsuratort.
Spirt, s. n. cssence, esprit, alcool
p. 127. 128. II a fi spirt, etre eli;
vif-argent, p. 128.--Pl. 8]Jij·t1W'l.
Spită, s ţ: lignee, branche. II nem
de a noua spiţâ, parent il la mode
cI.e Bre.ta�ne, 1(' 490.-PI. spiţe.
SPOit, adj. etame, p. 147,-Fem.
spoitâ; 1'1. spoiţ'l, 8poitc.
Spor, s. n. accroissement, augmeu-
tation. p. 192.-P1. spu'/'twi,
Spori ,a', v. augmentel', p. 205.
Spre, Pl'ep, selon, 1'. 173.
Sprijin" s. n. sOl1tien, p. 181.
Spune (a), v. mOl1trer, p. 17:.l.
190. II dire, p. 194. 197. 198.
209. 210. 212. 220. 261. 202.
263 588. Ii llommer, p. (518.
Spurca (a se), v. 1'. se souiller,
&tre souille, p. 173.
Spurcăciune, s. f- saletl', souillure,
p. 39. - 1'1. spu1'câc/un'!'
Spurcat, {/r(j. sonille, p. 1':'8 -
1"em. spw'calâ; pI. spurcaţ'l,
SP1l1·cat ...
Spuză, s. f- cenc1l'e chaude, p.13.
II feu, charboll allume, p. 11.
153. 154. - PI. spuze.
Sta (a), v. restcr, se ten il' c1ebout,
p. 41. II1'ester eu place, ne pas
bOllger, p. 82. 155. 549. II se
tl'OllVer, p. 581.11 se tenil', p.
28(i. 287. II consister, p. 233. Il
îi slei ca pipeJ'/1 în nas, il ne
l'aime pas, p. 79. II îl stel ca
sarea în ochI, meme sens que
le precedent, p. 109. II a slâ bine,
vine tranqnille, p. 235, II a'lsta
gândul la, penser it p. 899.
Stafidă, s. f. rai sin sec, p. 128.
385. - 1'1. stafide.
Stan, s. m. Etienne, p. 297. 487.
Stană, s. f. rocl1e1', roche, bloc de
pierre, p. 048. - PI. stane.
Stăpan, s. rn. maîtl'e, p_ 426. 482.
591. 593. 594. 599. 600. 60l.
================== pagina 753 ==================
- '153-
SUI
602. 603. 606. 616. 617. 618.
619. 620. 621. 622. 623. 624.
625. 626. 627. 628. 629. 630.
631. 63:2. 633." cum e stapânul
aşa şi sluga, tel maître, tel ser­
vitcur, p. 626. II a fi la stapân,
obeir it quelqu'uu p. 632. II a'şl
gâs� etăpân; trouver son maître,
p. 63:2. - PI. stăpâni.
Stăpânl (a), v. commander, faire
obeir, p. 354.
Stare, e. f. etat, position, p. 354.
II fortune, p. 397. 62'.- PI. stârl.
*Staroste, s. m. prevot, p. 633. ­
PI. starosii,
Steg, s. n. drapeau, p. 63B. 634.
035. II a trimit« sleg, envoyer
dire, p. 634. II mi-ai pătat stequ,
tu m'as couvert de lionte, p.
634. II cu stegul, onvertement, p.
634. II a iu« St6g1�, faire une
chose ouverternent, r- 634. II a
închima. stegttl, baisser pavillon,
mourir, p. 635.
"Stemă, s. f. couronne, diademe,
p. 636. - PI. stcme.
Sterge (a), v. essuyer, 425. 426. II
enlever, p. 79.
Sterp, adj. sterile, p. 654. - Fem.
sterpâ .. pI. sterpl, sterpe.
şters, adj. essuye II de şters, it
essuyer, p. 426. - Fem. ştirsă ..
pl. :;;1 CI'ŞI, şterse.
Sticlă, s. f. bouteille, p. 128. ­
PI. sticle.
Stinge (a), v. eteindre, p. 127. II
eletrllire, p. 342.
ştir, 8. m. amaranthus sangllineus,
p. 19.
Strachină, s. f. eCllelle, tenine, p.
129. 130. 131. II a câlcci în stra­
chină, etre un lourdaud, un sot,
ivre; fier, p. 129. II a călca în
stn'ichinl ver\li, avoir une mau­
vaise conduite, p. 130.11 a'llt!a
ca din strachinii, l'attraper sans
difficulte, p. 130. II a mâncCl din·
tr' o strachinâ, etre it tu et it
toi, p. 130. II a vede alb în stra­
chină, reussir, s'enrichir, p. 131.
- Pl. sb'âchinf, strachine.
Straită, s. f. [Banat], besace, p.
208. - Pl. straiţe.
Străin, ado. etral1ger, p. 258. 302.
485. 541. 593. - PI. stj'(tin�.
Strein, adj. [Molel.? etranger, p.
570. - Pl. streinL
Sirepezl (a se), v. j'. etre agace
(en parlant des dents), p. 538.
539.
Strica (a), v. briser, p. 249. 250.
II gâter, faire du mal, p. 398.
399. 400. Ii gâter, p. 199. 322'
II avoir tort, p. 80·11 briser, au nu"
ler, p. 44'1, II totă lumea îi strică,
il est fâcho, p. 217.
Strtcă (a), v. [Mold.] gâter, detru­
ire, p. 30.
Strica (a se), v. 1'. se casser, se
gâter, p. 7. II gâter, detruirc, p.
30.
StrIca (a se), v. r. [Mo/d.] se rom­
p1'e, se briser, p. 410.
Stricat, ad], gâte, p. 187. 609. ­
Fem. stricată; pl. stJ'icaţl, stri­
cate.
Striga (a), v. crier, p. 25. 178. 274.
Strimt, s. n. le fait d'âtre etroi t.]
la sirtmto! mâî, dans mes pe­
tits souliers, p. 415.
StrInge (a se), v. 1'. s'assembler, p.
230.
';'Slripezl (a), v. etr8 agace (en par·
lant eles dents), p. 538.
Siripezi (a se), v. r. etre agace (ea
pa1'lant des dents), p. 540.
Strugur, s. n. [1\1Iold.] grappe, p.
95. 131. - PI. strngu1'i.
Strună, s. f. corele (d'un arc ou
el'un instrument de musique),
p. 244. 623. 6:-)6. 637. II gour­
mette, p. 637. - PI. stl"une.
Strunl (a), v. concluire, diriger, p.
637.
Sub, pj·cp. sous, 22. 154; passim.
II sous, dessous, p. 259. 263.
Subtire, aelj. mince, 555. II r:onla
snbţi1'e, la conle sensible, p. 315.
Suler} (a), v. endurer, supporter,
p. 373, 386. 464.
Sufla (a), v. souffler, p. 305. 365.
II a stiflit în fnndttl 61er, vider
son venc, s'enivrer, p. 24. Ii a
sw!lCt în fundt�l paharult!!, mo3me
sens qlle le precedent, p. 40.
Sufle!, s. m. âme, p. 293. 688. -­
PI. suflete.
Sugăclu, adj. buveur, qui aime a
boire, p. 13 [. - Fem. st!gacie ..
pI. s1tgaci, sugace.
Suge (a), v. boire, p. 131. 132. II
teter, p. 353.
Sul (a se), v. 1-. monter, p. 192.
329.
================== pagina 754 ==================
SUL
- 754-
TĂR
Sulă, s. f. lance, p. 638. 639. II sula
şi căciula, la cape et I'opee, p.
639. II a"l pune suia 'n costă, lui
mettre I'epee dans le reins, p.
6;)9. - PI. suie.
Suliţă, s. f. tlleche, javelot, p. 639.
640. 641. II cât aj�tngl cu suliţa,
il, une port ee de fleche, p. 64I.
- PI. suliţe.
Suna (a). v. souner, p. 25.
Sunet, s. u. son, p. 314.-PI. sunete.
Supă, s. f; soupe, p. 132.- PI. supe.
Supune (a se), v. r. se soumettre,
p. 560.
Surcea. s f. copeau, p. 312.-PI.
surcele.
Surd. adj. sourd, p. 405. 681. ­
Fern. surdă; pl. sunl!, surde.
Ta, aelj. pos. fim. ta, tienue, p.
102. 117. 170. 231; passim,
PI. tale.
Tăbac, s. n. [Mold.] tabac il, priser,
p. 642.
Tabără, s.f. camp. II a Iăsel tabără,
Jaisser les choses en tas, sans les
ranger, p. 642.
Tăbârcelă, sI semonce, reprimande,
p. 646.
Tacâm, s. n. assortiment complet. II
ce maI tacâm, quel hOnlme de
l'ien, p. 132. - PI. tacâmur't,
Tăce (a), v. se taire, garder le si­
lence, p. 21. 199. 2Hî 262. 263.
452. 499. 694.
Tăelor, acU. coupeur, qui coupe, p.
49.- PI. tcletari.
Tăia (a), v. couper, p. 4. 123. 152.
306. 340. 556. 576 577. 580. 613.
Tăiat, adi. coupe, p. 46 . - Fem.
tdlatd; pl fdiaţi, tdiate.
Taică, s. rn. pere, p. 658.
TăIuş, s. n. tl'anchant, p. 579.580.
- PI. td1tlşm-'l.
Taler, s. n. assiette, p. 132. 133.
134. 412. II taler cu dotte fele, hy­
pocl'ite, p. 132. II a cel'e Gtt tale­
rul, mendiel', p. 133. illinge-taler,
pique-assiette, p. 134. - PI. ta­
lere.
Talger, s. n. [Mold. Ung.}, assiette,.
p. 132. 134. 412.-Pl. talgel'e.
Talmeş-balmeş, s. c. pele-mele, voir
balmeş, p. 134. 135. 136.
Surdă (de), ade. inutilemont, p.
144.
Suri6ră, s. f. dimiuutif de sor'c!,
petite sceur, p. 260.-PI. sll1'iol·e.
*SurIă, s. f. fifre, pag. 64l. - PI.
surle.
Sus, ael}. haut. II en hau t, p. 337.11
în sus, releve, en I'air, p. 686.1
de sus, d'en haut, p. 3l3. 353.
487.
*Şuşanea, s. f. long fusil albanais,
p. G4�.-Pl. şusanete.
Sută, s. f. cent, centaine, p. 149.
267. - PI. sute.
Svlrll (a), v. [Mold.], lancer, jeter,
p. 45.
Talpă, s. f. semelle (poutre), p. 458.
46l. 6(i3.- PI. tălpi.
Tămădui (a), v. guerir, p. 56l.
Tămălă (a se), v. r. boire, p. 14.
Tarara, s f. tarara, chant monotone,
p. 64:2.
Tărbacă, s. j. supplice que l'on
infl.ige aux chiens it certaille
<"fJOclue de l'annee, p. 40S 644.11
(( drc prin tdr-bacd, se moquer
de quelqu\lll, le batt.re, p. 644.
Tărbăcelă, s. f. l'acte de fair8
pas ser par la tâ?'bacc!, II a (lit în
tărbnrelâ, se moq uel' de qnelqu'un,
le battre, p. 646. - 1'1. 1ci1'bd­
ceZi.
Tărbăcl (a), v. se moquer de, battrc,
p. 647.
Tărbăcl (a sel, v. 1'. se sali)', p. 647.
TarrJiU, adv. tard, p. 28. II ma! tâ,\li11,
plus tal'd, p. 289.
Tare, adj. fort., p, 30.31. 234. 494.
647. 648. 06�1. II fort, dUl', p. ;)4. II
fort., encore plus, p. 87. il fort,
puissant, p. 425. 486. 437. 647.
648. II e mare şi tare, tout d6pend
dc lui, p. 43i.-P1. tar't.
Tare, aelv. [lYlold.J tres, fort II mar
tm'e, encore plus, p. 258. 576.
Tărie, s.f. force, p. 233.-PI. tdl·it.
Tăriţă, s.f. son, p. 141.-PI. tăr-iţe.
Tăriţă, s. f. son, p. 50. 136. 137.
138. 139. 140. 141. 142. 143. II
s' a turbw'at tărîtele înf1.'îns'ld,
il est furieux. II a'l face t('[1'ÎIe,
================== pagina 755 ==================
- 755
le reduire en bouillie , le battre,
p. 143.-Pl tăriţe, tărîţe.
Tarmambile, p. 270.
Taşcă, s. [. (Banat! sacoche, p.
208.-Pl. tăsd.
Tată, s. m. pere, p. 53. :208. 225.
::l18. 341. 342. 449. 465. 466.
408. 469. 472. 528. 529. 648.
649. 650. 651. 65'2. 653. 654.
655. 656. fi57. 658. 659. 660.
II prost tată a avut, c'cst un im­
becile, p. 653. II bucăiică ruptă
tată-seu, c' est tout son pere, p.
656. II a fi tată, etre bon, p. 660.
- PI. taf!.
Tătar, s. m. Tartare, p. 417. - PI.
tătari.
Tăvăll (a se), v. r. se rouler, p. 677.
Te, pr. reft. te, toi, il, toi, tu, p.
42. 45. 54. 70; passim.
Tâeă , s. f. fourreau, P: 345. 346.
575. 579. II moş-te că, ramollot, p.
647. - PI. teci,
Teiii, s. m, fibre de tilleul, lien fait
de fibres de tilleul, p. 282. II
tC'i'u-belit, tilleul decortique, p.
412.
Telal, s. m. revendeur, p. 632. ­
PI. telali.
Ţelină, s f. termin en jachere, p.
144.. III' o mai sătura felina, la
ter:'c seule potlrra le rassasier,
p. 144.
Teme (a se), v. craindre, p. 48.
267.
Temeiu, s. n. fondement. II în te­
meiul, comptant sur, p. 595.
Temelie, s. f. fonelation, p. 618.
- Pl. temelii.
Temelor. adJ. jaloux, p. 259. 682.
- Fem. tem(;t6re; pl. temetori,
temet6re.
Tepă, s· j: trempe, espece, p.456.
660. 661.
Ţer ă, s. f. pays, p. 345. 346.401.
417.575.666.11 campagne, p.
662. - PI. {eri.
Ţeran, s. m. paysan, p. 661. 662.
663. - PI. ţeran!.
Ţerancă, s. f. paysanne, p. 664. -
PI. terance.
Ţerănime, s. f. la classe es pay­
sans, p. 663.
Terca-berca, s. comp. propre il, rien,
p. 208.
Terchea-berchea, s. comp. propre
it rien, p. :208. 209.
ŢIN
Terciu, s. n. eau dans laquelle cuit
la farine de mars pour faire la
mamaliga, p. 713. 144. 145.­
Pl. ierciuri:
Terciui (a se), v. r. se mettre en
bouillie, en marrnelade, p. 145.
Ţernă, s. r. terre, p. 253. 254.
Ţesală, 8. f. etrille. Illutte, coups,
p. 397. - PI. ţesăU.
Ţese (a), v. tisser, p. 259. 384. 404.
Telea, s. m. pere (ernploye par les
bohemiens), p. 658.
Hu, rr- pas. ton, tien, p. 260. 312.
370; passim.
'Ţi, pr. te, toi, pour toi, ton, ta,
p. 14.15. 16.17.50.Q4;passim.
Tiate, s . .f. [Banat], frere aine, p.
664.
Ticălos, tul], miserable, p. 252. ­
Fem, ticălosă ; pI. ticăloşl, tică­
Iose.
Ţic, »r. pas. it toi, ta, p. 19". �07.
:J16. 463. 518. 529. 615. II pour
toi, p. 359.
Tigae, 8. f. posle it frire, p. Il6.11
a fi puşcă Ctt tigae, lle rien va­
loir, p. 557. - FI. tigă!.
Tigaie, s. f. poele il, frire, p. 145.
- PI. tigăi.
Ţigan, s. m. bohemien, p 115.662.
- PI. ţigan!.
Ţigănesc, adj. de bohemien, p. 92.
225. - Fem. ţigănescă; pl. ţigă­
nesc/, ţigănesce.
Tig�ă s. r callebasse, gourde, p.
145. 149. - PI. tigve.
Timp, s. n. temps, p. 238. - PI.
tirnpur!.
Timp, adj. emousse, p. 342. 640.
- Fem. timpă; pI. tîmpl, ftmpe.
Timpurie, aclj. precoce, de bonne
heure, p. 400.
TimpuriU (de), avant le temps,
trop tot, p. 289. 464.
Tindă, 8 f. antichambre, corrielor,
p. 411. - PI. tinde.
Tine, pl'. pos. toi, p. 43. 56. 69.
242; passim. II de la tine, du
tien, de ton avoir, p. 607.
Ţine (a), V. tenir, p. 47. 178.11 te­
nir, garele]', p. 48. 260. II entre­
tenir, p. 385. II preserver, p. 117.
li durer, p. 174.378.521.11 por­
ter, p. 178. II a ţine ochil pe, te­
nil' les yeux fixes sur, p. 450.
II sui vre, p. 282.11 a .tine în conla
de s'us, hausser le ton, p. 313.
================== pagina 756 ==================
ŢIN
- 756
TOT
II (t"l ţine ison, I'approuver, le
Hatter, p. 401. II a ţine bîzoiid,
(hanqul) mâme sens que le pre­
cedent, p. 277.370. II a ţine casa,
vivre avec, p. 257. II ţine, tiens,
prends, p. 359.
Tine (a se), v. 1'. se garder, p. 179.
li se con server, p. 283. II se re­
garder comme, p. 326. 444. II a
se ţine de, continuer it, p. 283.
334. II a se ţine C1.t, vivre SUI' le
mâme pied que, ri val iser avec,
p. 437. II a se ţine mare, etre
fier. p. 425. 438. II se ţine de bu­
clucuri, il ne fait que des sottises,
p.285.
Tine (a'şl), v. gardel' pour soi. II a'ş�
ţine ele cald, se chauffer, p. 46l.
Tiner, adj. jeuue, p. Gl. 186. 249.
418. 509. 564. II de aner', de
honne heure, etant tres jeune,
p. 393. 399. 400. - Fem. ti­
ueră ; pl. tine?'!, tinere.
Tinerete, s. f. jeunesse, p. ITi.
180. - PI. tiner'eli, tinerete.
Tingire, s. f. cass8role, p. 145.146.
147. - PI. tingil'z.
Tintă, s. ( hut, p 664.
Tipsie, s. t plateau, p. 412.11 par.' CCb
jocâ pc tipsie, il est gai, ave­
nant. p. 412. - Pl. tipsi"-
Tir, c(mj. [Ung.] ou bien, p. 229.
TIr. s. f. maigre comrne un hareng­
saur, p. 148. - PI. ţM,.
Tirg, s. n. marche, foire, p. 253.
275. 469. 665. � PI. tir·gl.wi.
T1rgovet. s. m. citadin, p. 664. 665.
- PI. fîj·goveţ!.
Tită, s. f. teton, sein, p. 6D1. -
PI. ţîţe.
Tltvă, s. f. [Tmns.] callebasse
gourde, p. 148.-PI. titve.
Tivdă, s. f. [Molel.] calle basse
gourde, p. 148,-PI. tivde.
Tivgă, s. f. callebasse, gourele, p.
107 146. 148. 149. 150. 151. II
s'a umpl1.tt tivga, ils ne sOlltplus
en bons termes, p. 101." tivgă­
golc'l, sot, imhecile, p. 151.-PI.
tivge.
Tobă, s. l tambollr, p. 244. 280.
416. 665.666.667.11 a bate toba,
l'epanell'e une nouveHes, p. 666.
II jac1.tt tobd ele Mtă�, fortelllent
Imttu, p. 666. II toM de btişel'i,
llleme sens que le pnlceclent, p.
667. 1/ a'l face spinm'ea (pelea)
toba, le battre cornme plâtr«, p.
667.-PI. tobe.
T6bă, s. f. tambour, p. 416. - PI.
tobe.
Toca (a), v. haehe r, p. 151. 413.
T6că, s. f. planche sur la quelle
on frappe, pour aunoncer le ser­
vice divin, l'angelus, etc. 1/ uei­
!Jd-l toca, le eliable, p. 392.
Tocat, adj. hache, p. 151. - Fem,
tocată .. pl. tocaţi, tocate.
Tocmai, adu. juste, precisernent, p.
258.
Tucmelă, s. f. accord, engagement,
II de tocmelâ, fortement, p. 275.
- PI. tocmeli.
TOiag, s. n, longue canne, p. 180.
456. -1-1. toiaqc.
Tomnatic, adj. automnal. II jiltcclu
tomnatic, vieux garcon, p. 357.
363.-PI. tomnatici.
Tontoroiu, s. m, tonton, p. 667.­
PI. tontoroie.
TontovaTu, s. m. [lYIold.] violoneux,
p.6fi8.
Top, interj. hop! p. 409.
"'Topuz, S. n. massne, sceptre, p.
66j.-Pl. topUZU1"l.
T6rce Ca), v. file1', p. 384. 515.
Toropi (a), v. assommel', p. 668.
T6rtă, s. f. anse, p. 152. 158. II la
tortâ, beancoup, p. 152. - PI.
tot·te.
Tortet, 8. n. eliminutif de tortâ. II
a'i tdiidorteţtil, lui cou per 1'herbe
sons le pied, p. 152.--PI. tortele.
Tot, adj. et adv. tont, p. 58. 64.
70. 77; passim. IIlrt meme chose,
p. 472." tont de meme, malgre
tont, en fin de compte, p 5.82.
188. 235. 238. 241. 279. 436.
531. 610. 621." tout en.ier, p.
04. 202. 203.249.250.251. 409·11
enC01'e, toujours, p. 19. 172. 199.
235.358. 374.449. " chaque, tout,
p. 22. 77. 106. 125. 129. 1i3.
184.186.214.215. 23'l. 269. 271.
,n5. 335. 435. 436. 481. 482.
516. 547." tout ele m8me, tou­
jours, quand m8me, p. 281. 282.
347. 436." sans cesse, COJ1stam·
ment, p. 34. 129. 178.293.459.
677. " toujOU1'S, p. 5. 229. 233.
255. 281. 459. 488. II tote, tantes
choses, p. 522. 523. 613. II cu
mâna tată. it pleiues mains, p. 580.
II multe şi de tate, heaucoup ele c11o·
================== pagina 757 ==================
TOT
- i5i-
TUŞ
ses. p. 446. II în tată »ieţa, toute sa
vie, p. 14. /1 în tote, de tont, en
tout chose, p. 110. II tot atâta,
c'est tot un, p. 229. II tot una,
la meme chose, p. 509. 665. II
tot aşa, la meme chose, p. 253.11
cu totul, entierement, tout-ă-fait,
p. 607.-Fem. t6M; pl. taţl, tate.
Tot-de-una, ad». toujours, p. 231.
266. 629.
Tovarăş, s. m. associe, p. 230. 231-
- FI. tovarăşi.
Tovărăşie, s. / association, p. 201-
354.-1'1. tovăraşii.
frage (a), v. tire!', p. 280. 380. 433.
435. 47l. 472. 488. 586. 627. II
tirer, attirer, p. 22. 153. 154.
489. 686. 1/ conduire, p. 335.
452. II s'arreter, demander, ]'08-
pitalită, p. 204. 205. II se diriger
vers, 1). 456. 660. 661. II (['1 traqe,
boire, p. 24. 1/ a't tUI,qe W'/ d1.tl�tp,
tromper, p. ::356. lI.tle·care b'a,qt
pe ţcP(! sa, la caque sent tou­
.ioms le hareng, p. 661. /llra,qe
(1, mare, il est f,er, p. 438. II
a trage pe sfodi, tromp"r, p. 586.
Trage (a se), v. t·. se tireI'. II a se
tmge in de,qctc c�!, disputer avec,
p. 428.
Trăi (a), v. vivre, p. 62. 238. 250.
371. 479. 591. /1 vivre, etre hien
portant, p. 650.
Traistă, 8 . .f. hesace, musette, p.
208. 352. 51-3. 640.-P1. tmisie.
TralU, 8.11. existence, gem'e de vie,
p. 668.-1'1. imhtrL
Trânti (a), v. jeter a tel're, ren­
verser, p. 255_ 289./llancer, p.
448.
Trânti (a se), v. r·. s'allonger, se
vantl'er, p. 92.
Trebă, 8. f. travail, p. 441. 555. II
dose, p. 480./1 affaire, p.636.11
de treM" comme il faut, p.185.
649.
Trebui (a), v. clevoir, p. 56. il avoir
hesoin. p. 191. 392. 603. 1/ falloir,
p. 105. 264. 291. 333. 334.
335 379. 380. i381. 395. 401.
406.410.498. 603.lltrebue, il faut,
tu dois, p. 105. 291. 333. 334.
379. 395. 406. 498. 1/ trebui
[ancien}. il faut, p. 335./1 trebule,
il faut, tu dois, p. 410. II imI tre­
bue, j'ai hesoin, il me faut, p.
30:2.
Trece (a), v. passer, ccsser, p. 24.
31. 187. :':::38. 391. 581. 591. 617.
646.1/ s'eIoigner, p. 41./1 passer,
traverscr, p. 500. I/laisser eohap­
per, p. 386.
Trei, adj. num: card, trois, p. 34.
142. 206. 208. 209. 226, passim,
Trei-qec', adj. num. trente, p. 397.
Trânca-flănea, 8. comp. soruettes,
p. 202.
Trenţăros, ad]. loqueteux, p. 415.
- Fem. trenţdr6slt; pl. tI'cnţă­
roşI, trenţărose.
Trez, S. m. qui n' est pas ivre, p.
152. - PI. trej!.
Trezie, 8. f. etat de non ivresse,
p. 152.
Trimete (a), V. envoycr, p. 353.
Trimite (a), V. envoyer, p. 308. 634.
Trtmhiţa (a), v. sonner de la trorn-
per. 1/ annouccr, p. 668.
TropăI (a), v. marcher lourdement,
p. 661.
Tu, ])1'. 2-e pers. tu, toi, p. 56.
174, 201. �07; passim .
Ţucal, s. n. pot, pot de chamhre,
p. 5. 172. - PI. 1�!cal·ur·!.
Tuciu, 8. n. marmite en fonte, p.
] 08. 153.
'"Tuju, s. n. queue de cheval (dra­
pe au), p. 668. 669. - P1. tninrL
Tulbura (a), v. trouhler, p. 546.
Tulbure, adj. trouble, p. 545. 546.
- l?em. tulburc.
Tulpină, S. f. hranche, origine (d'n­
ne race) p. 488. - PI. tulpin'l.
Tun, s. n. canon, p. 669. 670. /1 tun,
hien portant, p, 669. 1/ (! dCI cu
tun'Ul, tirer le canon, p. 669.
670. 687. 688. - FI. tumwt.
Tuna (a), V. gronder, 1'880nJler, p.
332.
Ţupa, interj. hop! p. 521.
Turbura (a se), ·v. r. se irouhler,
p. 143.
Turbure, arl:j. trouhle, p. 545.
TurcI (a se), V. r·. devenir turc, p.
544.
Turda, S. f. Turda, viile de Hon­
grie, p. 166.
Turmă, 8. f. tl'oupeau, p. 622. II
han de, p. 509. -- PI. tur·me.
Turna (a), v. verse!', p. 119. 127.
175. 177. 190.
Turtă, 8. f. galette, tourte, p. 153.
157. 573. - FI. t'ul'te.
Tuşcă, ai/v. iv!'e, p. 670.
50
================== pagina 758 ==================
TUŞ
Tuşl (a),/!. tousser, p. 295.
Tululora, Il tous, p. 198.
Ucide (a), u. tuer, p. 392.11 ucigă'1
toca, le diable, p. 392.
Udat, adj. trernpe, rno uille, p. 52.
- .l<'em. udata ; pl. udaţ«, 'Uda te.
Udătură, 8. r. boisson, p. 157.­
PI. udatur«.
Udişor, ado, p. ] 62.
Uila (a), V. oublier p. 178. 25<1.
516.
Uila (a se), v. r. regarder, p. 40.
54. 93. 106. 129. 160. 161. 516.
11 a se uita la dînsa, se regarder,
p. 684. 11 a se wUa la dînsul, le
regarder, p. 129.11 a se u'itil la,
regarder, p. 452. 467. 619.
Uluiu, inter], hou! hou! P: 40\:.1.
Ulcea, S. f. petit pot en terre avec
anse, p. 157. 158. - FI. 'Ulcele.
Ulcior, s. n. cruche, p. 25. 151.
158. 159. 160. - FI. 'Ulc'iol'c.
Uleiu, 8. n. huile, p. 100. - FI.
1!leZl,wi,
Umbla (a), v. aHer, p. 5. 36. 289.
/1 aHer, marchel', p. 37. 129.
411. 553. 686.11 circnler, p. 162.
686. 11 queter, p. ] 33. 11 aller,
tourner, p. 67. 82. 11 chercher a,
p. 288. 11 a ttmbla cu... la, por­
tel' a, p. 93. 11 a umbla cu, se
servil' de, circuIeI' avec, mettre
la main dans, p. 12. 44. 53. II
a umbllt cu şold?t essayer de
trolll])er, p. 614. 11 a 1tmbla d1!pă,
poursuivre, offrir, p. 44. 11 a
umblct clupd, cherche1', p. 8ll. II
a wnblit 'În Jurul, tourner au'
tou!', p. 67.
Umbră, S. f. om bre, p. 258. 259.
601. - PI. umbre.
UmbrI (a se), V. r. s'abriter du so­
leiI, se mettre a l' om bre, p. 258.
Umple (a), V. emplir, remplir, p.
305. 357. 11 saliI', p. 599.
Umple (a se), v.r. s'emplir, p. 20.151.
Un, adj. nwn. canl. un; passim. II
meme, p. 5. 573. 574. II un'it, les
uns, p. 280. 291; passim. 11 nici
unul, anCllU, p. 19. 55. 74. 206.
232. 233. Il tot una, la meme
c!lose, p. 509. 665. 11 dinf7·'nn, de
I Tutun, 8. n, tabac, p. 670. o7I.
672. 673. - Pl. tuiunurî,
Tuturor, il tOl1S, r- 1\:J8.
u
la mânie, p. 133.11 tot! ca unul
ils se ressemblent, p. ::l33. II unul
ca unul, de ohoix, p. 233.
Unchiu, S. m.oncle, p. 673. 674.
- PI. 'unchi.
Unde, adv. ou, Ia oii, p. 14. 15.
]6. 17. 18. 77. 152; passim. II
dans Iaquelle, p. 212. II de unde.
de la ou, p. 189. 346. 11 01'i şi
unde, n'importe 01), p. 640. II
până unde se pote, autant qU8
cela est possible, p. 369. 11 unde,
nu'� Jerbe Ma, de ce qui ne le
regarde pas, p. 14. 15. 16. 17. 18.
Undelemn, S. m. huile d'olive, p.
587.
Unde-va, ad». quelque part, p. 555.
Undiţă, S. f. hameeon, p. 674. -
PI. lmdi1e.
Unguresc, ad,j. hongl'ois, Jl. 363. II
jldcâu un!l'ure8c, vieux gargoll,
p. 363. -Fem. ungm'csccl; plUl'.
ungw'esC'!, unguresce.
UnI (a se), v. r. s'associel', p. 233.
Unire, s. f. union, p. 212.233. 234.
- PI. uniri.
Uns, adi gras, graisse, p. 121.122.
123. - Fem. 1tnsă; pIuI'. unş'!,
unse.
Uns6re, s. f. graisse, p. 160.
Unt, s. n. bellrr<:�, p. 90. 106. 160.
161. 162. 192. 333.
Unt-de-lemn, S. n. huile d'olive, p.
] 62. 163. 164. 172. 174.
Untişor, s. m. dimiuutif de wd,
beurre, p. 162.
Untură, 8. f. graisse de porc, p.
121. 164. - PI. tmtul·e.
Ură, s, n. mauvais renorn, p. 157.
- PI. urc.
Ura (a), porter uue sante, p. 649.
Urca (a se), v. r. monter, p. 215.
Urcior, S. n. crllehe, p. 25. 165.
166. 192. - PI. urclOre.
Urdă, s. f. fromage blane, p. 144.
166. 167. 169·
Ureche, s. f oreille, p. 1 '/8. 419.
513. - PI. w'ech'i.
Urechie, 8. f. oreille, p. 33. ] 90.
283. 4.19. 460. 461.-PI. 1tTech't.
================== pagina 759 ==================
URÎ
- 759-
vre
Urit, adj. laid, p. 500. 653. 1/ triste,
miserable, p. 481. 1/ deteste, p.
258. " mi-e urit, je le deteste, p.
692. II ţine de urii, enipâche de
s'eunnyer, p. 117.-Fem. urîtâ ;
plur. urîtt, urite.
Urla (a), hurler, p. 290.
Urmă, s. f trace, pas, p. 624.660.
682. 1/ de 'pe urmă, a la suite, de,
p. 282. /1 cea mal de s« urmă, la
d erniere, p. ';"3.11 'În urmă, a la
fin, ensuite, p. J15. 1/ în urma,
apres la fin de, p. 560. II în urmă,
apres, p. 268. 1/ pe nrmii, eu­
suite, p. 144. II în urmă. apres,
it la suite de, p. 690. II în cele
din ttr'1nă, eu fiu de corupte, p.
166. II la ttrmă, it la fin, plus
tard, p. 514. - PI. urme.
Urs, S. m, ours, p. 410. 412. - PI.
'urş'!.
Urzică, 8 . .f. ortie, p. 167. - Fl.
�wzicl.
v
Va, 3-e pers. ind. sing. du verbe a
voi, s'emploie POUI' le futur;
passim. 1/ il veut, p. 21. 304.
'Vacă, 8I vache, p. 71. 692. - Pl.l!acL
'Vacar, s. m. vacher, bouvier, p.
593. - PI. văcarl.
Vadană, S . .f. [Mold.}, veuve, p.
675. - PI. vădane.
'Vaeta (a se), V. r. se plaindre, p.
401. 498.
Vai, [Mold.} 2·c pers. sing. POUI'
veI = vr'el, tu veux. p. 12l.
'Vai, inter}. h81as! p. 318.419.420.
621. 668. II quoi! oh! p. 471. II
malheur, p, 399. /1 vai de, mal­
heur a, p. 39. 52. 212. 228.
250. 252. 253. 278. 450. 481.
519. 525. 630.
'Vaieta (a se), v. r. se lamenter, p.
399.
Văita Ca se), v. r. se lamenter, p.
498.
'Val, s. n. vague, Hot, p. 391. ­
PI. valnri.
VăIăIău, inter:j. helas! II l'a bătut
vâlălău, il l'a bien rosse, p.
275.
'Vale, S • .1. vallee. I/la vale, en bas,
p. 288. - Pl. văr.
Uşă, S. f. porte , p. 207. �23. 306.
025. - PI. 11,Şl.
Usca Ca), v. faire secher, p. 573.
574.
Usca Ca se) v. 1', se dessccher, p.
157. 541.
Uscat, adj. desseohe, p. 259. II rassis
(pain), p. 56. 605. II pe uscat,
hors de I'eau, p. 73. - Fem.
uscată; pl. uscaţi, uscate.
Uşe, s. f. porte, p. 6. 264.
Uşor, adj. facile, p. 86. 509. IIleger.
p. 354.- ]'em. uşorăj p1. uşort,
1,lşore.
Uşor, ad», ICgerement, p. 37.
Ustură (a), V. cuire, brfiler, p. 271.
485.
Usturoiu, s. n. aiI, p. 83. 167. 168.
169. 170' 275. II îl pute gura a
usiuroiu, il merit, p. 170. - FI.
usturoii,
Vară, 8. f. ete, p. 322. 547. 610.
- PI. ve1'i.
Vară, s . .f. cousine, p.675. 679.­
PI. vere.
Varză, s. f chou, p. 121. 122.1':'0.
171. 289.11 varză acră, chou·
croute, p. 170. II a fi murat în
vw'ză acrCt, etre bien battu, p.
170. II spală-varză, bavard, p,
171. II a o face varzâ, ue pas
reussir, p. 171. - PI. verze.
Varzare, s. f. [MoldavieJ, SOl'te de
tarte allx cerises; gateau aux
ChOllX, p. 171.
Vărzare, 8. f. [MoZdJ, memes sens
que le precedent, p. 87. - PI.
vărzăr'!.
Vas, 8. n. vase, vaisseau, vaisselle,
p. 30. 31. 73. 171. 172. 173,
174. 175. 225. 323. 324.-PI.
vase.
Vataf, S. m. inteudant, p. 675. ­
PI. vatafi.
Vătăşel, s. m. coul'riel'" p. 676. ­
PI- vătăşe'!.
Vatră, 8. f. foyer, p. 20. 108. 692,
693. - PI. vetre.
Vec, S. n. siecle, p. 213.-Pl. ve­
C1Wi.
================== pagina 760 ==================
VEC
- 760-
VIT
Vechii, s.m. [Mold.] intendant,
p. 677.-·PI. oechili.
Vechlu, adj. vieux, p. 51. 174.633.11
vieux, ancien, p. 179. 186. 278.
513. 594. - Fem, oechie; pl.
oechi.
Vecin, 8. m. voisin, P: 234. 235.
236. 237. 238. 570.-PI. »ecint.
Vecină, 8. f. voisine, p. 239. 260.
418. 442. - PI. vecine.
Vecinică, 8. f. diminutif de vecinii,
p. 260. - PI. vecinele.
Vede (a), V. voir, considerer, p. 19.
55. 131. 201. 214. 217. 234.
241. 244. 261, 263. 288. 328.
387. 417. 444. 450. 483. 513.
514. 522. 524. 526. 527. 529.
535 596. 623. 684. II voir, con­
sid erer, p. 468.
Vede (a se), v. r, se voir, se vi­
siter, p. 239. II se voi!', etre vu,
p. 326. 327. 346. 403.433. 444.
682. II se vede că, il paraît que,
p. 241-
Vedere, S. f. visite, rencontre, p.
240. - PI. vedcr«,
Vei, 8·e pej-s. sing. du verbe a voi,
forme le futur; vei r,lice, tu di­
ras; passim,
Veduvă, s. f. veuve, p. 403. 443.
594. 677. 678. II vedut'cl grasc1,
V8uve qui a de la fortune, p.
678. - PI. t'i!duve.
Veduvită, S. f. diminutif de vedtwc1,
jeune veuve, p.670.-PI.vecluvite.
Venl (a), v. venir, p. 11. 28. 43.
228. 240. 241. 242. 236. 260.
378. 394. 433. 472. 481 517.
527. 650. 651. 085. 689. il venir,
monter, p. 2. 56. II revenir, p.
683. II a'i t'eni a, avoir envie
de, p. 290. II fi 1Jeni la socoteaU!,
convenir, p. 564. II a'i veni de
hac, venir a baut de quelqu\lll,
le Iorcer a faire quelque chose,
p. R97.
Veni", s. n. poison, venin, p. 495.
- PI. venimw!.
Ver, s. in. cousin, p. 679. II titre
d'amiti,'" p. 397. - PI. veri.
"Verbunc, S. n. ancienne dan se, p.
680.
Verde, adj. vere, p. 130. 195.­
]'em. verele; pI. verr,li.
Versa (a), v. verse]', p. 117. "verser
mettre, p. 1()2. II repandre, p.
68. 189.
Versa (a se), o. r-. couler, p. 68.
Veselie, S. [. joie, Il. 338. - PI.
veselit.
Vezeteu, s. m. [Mold.] cocher, p.
594. - Pl. »ezetei.
Vicleim, S. n. mystere (drame re­
ligieux) de la uaisance de Jesus­
Christ, p. 680. - PI. uicleimuri,
Vide (a se), V.1'. [Mold.], se voi,',
p. 444.
ViEiţă, S. f. vie, p. 14. 21ti. 442.
484. - PI. »ieţ«.
Vin, S. n. vin, p. 51. 72. 93. 176.
177. 178. 179. 180. 181. 182.
183. 184. 185. 186. 187. 188.
189. 190. 494.495. - PI. vinurl.
VIna Ca), v. chasser, p. 680.
Vinars, s. n. [Trans.] eau-de-via,
P: 185. 19U. - PI. oinarsuri.
VInat, S. n. gibier, p. 682, 683.­
PI. oînaturi,
VInat, S. n. chasse, p. 190. 680. 681.
VInă tor, s. m. ohasscur, p. 682. 683.
- PI. vînei tari.
Vtnăt6re, s. f. chasse, p. 683.­
PI. »inăiori,
Vinde (a), v. veudre, p. 63. 469.
600. 632. 638. 653.
Vinde (a se), o. r. se vendre, p. 91.
Vineri, s. f. Veudl'edi, p. 418.
Vtnet, adj. hleu. II sombre, p. 218.
- ]'e111. vîniJtcl; p1. vineri, vinete,
Vinovat, aiiJ. coupa.ble, p. 43. 80.
- ]'em. vinovatdj pI. vinovatI,
vinovate.
VInt, s. n. vent, p. 161. R05. - PI.
vfntnrf.
Vlntură-lume, m. C. aventuriel', p.
218.
Violină, s. f violine, p. 3H. 683.
- PI. v·ioline.
Vi6ră, s. j: violon, p. 684. - PI.
vi6re.
VIrf, s. n. sommet, p. 146. II pointe,
p. 533. - Pl. vîrfur1.
VIrI (a), v. fonrrer, p. 120.
Virşă, S. f. verveux, nas se, p. 684.
685. - PI. vîrşe.
Visa (a), v. revel', p. 3. 417. 677.
Vistavolu, s. m. envoye, COUl'eur,.
cha.rge cl'annol1cer l'arrivee de
quelqu'ul1, p. e85. - PI. visfavol.
Vită, s. f. bete a cornes, p. 51. 276.
621. 622. - PI. Fite.
Viţă, s. f. race, famille, p. 281.
685. 686. " vitc1 de jos, hasse ex·
traction, p. 487. - PI. vite.
================== pagina 761 ==================
z
673. 688·lllangage, p. 460.11 vorba
din gură, ce qu'il dit, p. 6:l. II
a întinde vorbă lungă, parlm­
beaucoup, p. 431. II querelle,
523. II ce atâta uorbă, pourquoi,
tant discuter, p. 673.-FI. vorbe.
Vorbl (a), v. parler, p. 438. ()62.
69!. II parler a, a' adresser a, p.
608·11 dire, p. 261.11 a vorbi mare,
cornmander, p. 438.
Vostru, pl'. pas. votre, P: li38.
Vra, [Mold.], B.« pers. sinq. du
verbe a v1'oi, il veut, p. 152.
20l.
Vrăjmaş, adj. ennemi, p. 234.576.
577. - Fem, vrăjmaşă .. pl. V1Y'{j­
maşi, vrăjmaşe.
Vrană, s. f. trou de bande, p. 176.
- 1'1. v1'ănL
Vre, p7'. ind. quelque. 1/ nicl Vj'e-o­
dată, et jamais, p. 430.
Vre, [Ung.}, 3-e pers. sing. du ver­
be a vroi, il veut, p. 237.
Vrednic, adj. capable, actif, p. 246.
4:30. 5\:11. - Fem. vrednică; pl.
vrednici, vrednice.
Vreme, s. f temps, p. B91. 410.
565. 570. II d� vreme, de bonne
heul'e, p. 398. II fără vreme, a­
vant l'heure, trop tot, p. 3. II până
m.'ţt trece 1!1'ernea, avant qu'il ne
soit trop tard, p. 391. II la m'C7ne
de nevo-!e, dans les moments dif­
.ficiles, p. 570. - FI. vmn'L.
Vrol (a), V. vonloir. p. 58. 71. 92.
121. 125. 152. 157. 233. 235.
238. 250. 335. 395. 407. 446_
579. 629.
"'ZapciU, S. m. sous-prefet, p. 689.
- Pl. zapcii.
Zară, 8. f. lait caille, p. 192.
*Zavera, S. f. l'evolte, sedition, Il.
690. - FI. zavere.
*Zavergiii, 8. m. revoll1tionnaire,
seclitieux, p. 690. - PI. zavc7·gi'l.
*ZavragiU, S. m. meme sens que le
precedent, p. 6DO. - PI. zavragi-L
*Zăvl'l (a;' 11. cliscou!' filalldI'eux et
sans aUCUllO suite, p. 691.
Zema, 8. f. jus, sau ce, p. 76. 99.
19:1. 193. 194. 216. II zemâ de
pnrnc, rien qui \'aille, p, 99.
761 -
Vitea, s. f. veau femellc, p. 272.
424. - PI. viţele.
Viţel, s. m. vean, p. 190. 630.­
FI. viţel.
Vilez, adj. brave, p. 268. 269. 565.
566. 690. - Fem, viteză; pl. vi­
tejt, viteje.
Vitrigă, s. f. belle-mers, p. 471.
480. -- PI. vitriqe.
Viu, adj. vivant, p. 335. - Fern.
vie .. pl. viî, vie.
Vizitiu, s. m. cocher, p. 594. - P1.
vizitU.
VIăgul (a), v. s'user un peu par le
service, p. 556.
*Vodă, s. m. prince regnant, P: 75.
686. 687. 688. 689.
Voe, s. f. volonte. II de bună voe, de
bonne volonte, p. 410. - PI. val.
VOI (a), v. vouloir, p. 50. 139. 465.
582. 607.
VOI, pl'. p. vous, p. 666.
Voinic, adj. vailIant, valeul'eux, p.
40. 1::)4. 564. II brave, p. 268.
566. - Fom. voînică; p1. vOînic'i,
vo�nice.
Voinţă, s. f. volan te, p. 338, 561.
- P1. vo-!nţe.
Voios, adv. avec plaisir, p. 302.
Voiu, 1-e7' pers. sing. du verbe a
vo-2, forme le futur, p. 160. 220.
442. 469; passim.
*Volintir, s. m. volontaire, p. 689.
- PI. volintiri.
Vom, 1-e7' pers. pl. du verbe a voi
forme le futuI', p. 88.
Vor, 3-a pers. pl. du verbe a voi,
forme le futur, p. :'80.
Vorbă, s. f. parole, p. 20. 62. 142.
Zace (a), V. 6trc etendu, p. 254. II
etre malade, p. 254. 321. 410.
Zadal' (Tn), loc. adv. en vain, inu­
tilement, p. 6.
Zahar, [lJlo1d.} 8. n. sucre, p. 170.
191. 192. - 1'1. zaharuri.
Zahăr, S. n. sucre, p. 191.
Zaharicale, C. f. pl. sucreries, bon­
bons, p. 192.
Zăitin, [Banat], p. 163.
Zamă, [Motel., Banat., Oltcn.], jus,
sauce, p. 37. 116.167. 17u. 192.
193. 194. II zamă lungă, discour
filandl'ellx, p. 194. - 1'1. zemc.
================== pagina 762 ==================
ZER
- '762-
ZOH
:210. il sorbe-zemă; un sot, p. 1 V J.
- 1'1. zemuri.
Zer, s. n. petit lait, p. 194. - PI.
zeruri,
Zer, s. n. [Banat], petit lait, p.
167. - PI. zerud.
Zeslre, s. f. dot, p. 691. 692. 693.
694. - PI. zestre.
Zgrimburicea, s. m. Zgl'imhuricea,
norn propl'e, p. 410.
Zid, 8. n. mur, p. 638. - 1'1. zidurţ;
Ztmnă, 8. f. [Molel.] pain Dan fer­
meute, fouace, p. J 94. - Pl.
zimne.
Zmeu, 8. m. cerf-volant, p. 694,.-
1'1. zmei.
Zori, s. j. pl. aube, anrore. II cântă
ca de Z01'!, il chante agreable­
ment, p. 295. II a cânta de ZOI'!,
donner une au bade, p. i:l26.
================== pagina 763 ==================
GLOSAR
A ROJY.I:ÂNO-FRANCES
A
A, pr. dem. le, la, elle, p. 31. 530.
II du, de la, p. 262. 543. 622. II
fi, p. 345. 515.lIle8, C8UX, p. 539.
A! interj. ah! p. 84.
AC, s. n. aiguille, p. 251. 202.
Acăţare, v. accrocher, attraper, p.
13. 55. 72.
Acăţare (s'), v. r. s'accrochor, p.
191. 381. 382. 384.
Atfea, pr. dem, la, celle, p. 31. 495.
II cela, p. 468.
Acel, pr. tlem: celui, le, p. 495.
A9ia, ad». maintcnant, p. 84.
ACilamare, v. inviter, appeler, p.
520.
Acoperită, adj. f. couverte, p. 13.
Acra, adj. f. ai gre, p. 31.
Acşi, adv. ainsi, 292.
Adăpare, v. donner fi boire, p. 43(;.
Adare (s'), v. r. se faire, p. 364. II
durer, resister, p. 251.
Adjun, aa} affame, qui a faim, p. 112.
Aduyere, v. apporter, p. 251.
Adjundzere, v. devenir, p. 629.
Adrare (s'), 1'. r. se faire, devenir,
p. 513.
Aflare, V. tronver, p. 227.11 rencon­
tl'er, trouver, p. 146.
Aflare (5'), v. r. se trouver, p. 73.
75.
Aloară, adv. !tors, en dehors, p.
379.
Agârşire. v. oublier, p. 50.
Agiun, a((j. alfame, 'lui a faim, p.
112.
Agiungere, o. deveni]', parvcnir, p.
605. 629.
AgÎiu S. n. aii, p. 432. - - FI. agTiI.
Agru, s. n. eham p, p. 624.
Agudere, v. frapper, p. 556. 557.
Ahâle, adj. f. pl. autant, p. 326.
Ahlare, adj. tel, p. 200. 409.
AI, u« le, celui, p. 436.
Alâcsere, v. chauger, p. 628.
AIăcsere, v. changer, p. 628.
AIăgare, v. courir, P 2. 521-
AIăsare, V. lais ser, p. 287. 530.
Aibă, ad], t: blanche, p. 384.
Alişveriş, S. 11. affaire, p. 572. -
FI. alişverişe.
AÎiu, s. n. ail, p. 169. 432. - FI.
;;['[e, ali.
AÎiurea, ade. aillours, p. 331. 556.
Ama, conj. si, p. 138.
Ambar, ad], droit, bien, p. 522.
Ambăturlire, v. faire couri!', faire
concourir, p. 430.
Ambutere, v. sentir, sentir mauvais,
p. 169.
Amestecare (s'), v. r. se mele!', p.
138. 140.
Ameslicare (s'), v. 1'. se melel', p.
15. 137. 138. 140
Amia, pr. pas. fi moi, p. 217.
Amiră, s. m. roi, empereul', p. 245.
Amirărescă, adJ.f. imperial"" royale,
p. 53.
Amurţare, v. etre agace, p. 539.
An, S. m. ann6e, p. 520. - FI. (;;;'1,.
================== pagina 764 ==================
---�
AND
- 764 -
CAR
Andjurare, v. inj urie!', p. 245.
Apă, s. f. eau, p. 159. ]64. 179.
Apală, s. f. epee, p. 579.
Ara, aclj. f. mauvaise, p. 3I.
Arbur, 8. m.. coloune, potea u, etai,
p. 263.
Ardere (s'), v. 7'. se bruler, p. 8i.
Aremanere, v. rester, derneurer, p.
543.
Arldere, s. f. joie, contentemeut,
p. 53.
Arine, s. f union, eutcute, p. 53.
Arma, s. f. arme, p. 248.
Armanere, v. rester, elemeurer, p.
324. 649. 678.
Arof,jire (s'), v. 7'. s'engager il ser­
vir, p. 343.
Arsarire, v. sauter, s'clauoer, p. 555.
Arucare, v. jeter, lancer, p. 45.
78. 107. 108. 555.
Arucutire (s'), v. 7". l'ouler, j). 146.
Arugat, 8. 'In. valet, homme de
peille, p. 628.
Arughel!ire (5'), v. 7'. s'engager it
servir, p. 343.
Aruşire, v. rougir, lJ. 608.
Aruşnare, s. f honte, p. 267.
Ascâpare, v. prescrver, p. 278.
Aşi, atlc, ainsi , p. 103, 292. 409.
Aspardgere, v. briser, p. 0l.
Aspardzere, v. briser, p. 31. 251.
Aspardzire, v. briser, p. 3i.
Aspargere, v. briser, p.3l.
Âspart, aclj. gâle, eletl'uit, p. 325.
- F'em. aspariă.
Atăuţî, les tiens, tes parents, p.
572.
Aţlea, pl'. pas. a toi, p. 217.
Auş, 8. et. aclj. vieux , p. 530.
Auşire, u. vieillir, p. 628.
Avere, v. avoir, p. 84. 572. II C/7'e,
il a, Il. 2. 369. 468. II C/7'e, il y
a, p. 179.11 ari, il a, p. 77. 369.
6ll.
Avinăre, v. chasser, p. 680.
Avinalic, it la chasse, p 681..
Avlrliga, prep. autou!', p. 40.
AVlrliga (de), lm§P. auton!', p. 40.
Azore, s. n. hâte, p. 84.
13
Băgare, t'. mettre, p. 18. 77. 78.·
326.
Bărbat, s. m. homme, p. 2fi2.
Barbat, s. m. homme, p. 251. 678.
Bată, 8. f. coup, p. 534.
Batere, v. frapper, hattre, p. 270.
Bere, v. boire, p. 186. 572.
Beşire, v. peter, p. 609.
c
Ca, r;ol1j. comme, p. 32. 37. 75.
76. 198. 215. 348. 513. II POUl'
que, p. 515. II si, p. 384. II que,
p. 32. 53.
Că, conj. que, p. 84. 326. 512. II
car, p. 106. 35l.
Caca re (5'), v. 7'. chier, p. 23.
Căftare, v. ehercher, p. 49. 449.
612.
Calmacan, s. 717,. caimacan, sorte ele
prefet, p. 287.
Cal, s. n. cheval, p. 430. 436.557.
Calcare, v. mareher, fouler aux:
pieels, p. 50. 84. 85.
CăJfă, s. m. elomestique, apprenti,
p. 348.
Bitisire, v. terminer, conduire jus-
q u'a la fin, p. 8h3.
Boii, s. 7n. bceuf, p. 543.
Brani, s. n. degl'8, p. 612.
Bun, adi bon, p. 82. 58. 193. 495.11
CCt7net bun, meilleur, p. 32, 343.
Bună, adj. bonne, p 54, 84. 512.
532. II 7na bună, meilIellre, p. 53.
Calolihă, adj. hcureuse, p. 6ll.
Cama, adv. plns, p. 32. 234. 343,
cand, adu. 1000sque, p. 530. II când ...
când, tantat ... taatat, p. 83. II
ca când, comme si, p. 37.
Canda, on dirait q ue, comme si,
p, 36. 659.
Câne, s. m. chien, Jl. 49.
Cantare, v. chantel', p. 292. 381.
Căntare, v. chullter, p. 375.
Cântec, s. m. challt, chaason, p.
379. - FI. cântece.
Cap, s. 7n. tete, p. 351. 382.
Capacho!, s. f. couvercle, p. 146.
Cara, conj. si, p. 513.
================== pagina 765 ==================
CAII
- 765-
DAl{
l
�
II
Care, pr. -«. q ui, p. 210. II celui
qui, p. 72. 138. 381. 383. 628.
Cari, »r- rel. qui, p. 200. 369.436.
655·11 cclui qui, p. 2. 77. 138.365.
381. 382. 628.
Oăruţă, 8. f. charrette, voiture, p.
251.
caş, 8. n. fromage a la pie, p. 50.
56. 367
Casă, 8. f. maison, p. 251. 252.
262. 287. 325. 384. 463.
Cat, adJ. et ado. combien, p. 326.
630. II de cât, que, p. 32. 53. II
eli cât, que, plutât que, p. 53.
- Pl. câţi, câte.
Cata, pnip .. selon, p. 405. 534.
Cata, s. f. chienne, p. 505.
Caii, 8. In. cadi, juge, p. 436.
Călră, Pj'(jp. vers, p. 512.
Qe, »r- rel. quel, p. 84. II qui, p.
179. 611.1Ique,p. 50.84. 159.11
ce qL18, p. 227. 468.11 pourquoi,
p. 236.
Cheie, s. f. peau, p. 176.
Cherire, v. perdre, p. 2.
Chetră, s. f. pier1'e, p. 45. 52.
Pl. chetre et ehUri.
Chilin, s. m. filleul, p. 326.
Chiper, s. n. poivre, p. 76.
Chiprare, v. becqueter, p. 140.
Chipurare, v. becqnetel', p. 137.
Chira, s. In. temps, p. 405.
Iii, pl'. j'el. que, laquelle, p. 2.
ce que, p. 200.
Cir,ior, s. In. pied, p. 72. - Pl.
ciQ1.ore.
Cior, s. In. pied, p. 72.-Pl. clore.
Qiretor, s. m. mendiant, p. 278.
Clrveal, 8. f. morceau, quignon, p.
52. - PI. e{rveJl.
CÎile, s. J. clef, p. 236.-Pl. cUt.
Coeot, s. m. coq, p. 374.
Cadă, s. f. queue, p. 602.
Codru, s. m. morceau, quiguon, p.
53.
Coia.mboia, p. 679.
Cor, s. n. dan se, p. 379. 381. 382.
383. 384. 463.
Car dă, s. f. sabre, p. 579.
Crătiare, 11. toucher, p. 270.
Crâdere, v. croire, p. 112.
Crepare, v. crever. II s'crechi, que
tu creves, p. 678.
Crepare, v. crever.eolater, se fendre,
se casser, p. 6. 159. 331.
Csenă, adj. f. etraugere, p. 78. 107.
108.
Cu, pr-r5p. avec, p. 53. 83. 84. 210.
236. 251. 252. 430. 432. 449.
580. 557. 572. 612. 649. 681.11
avec, pour, p. 367. II avec, et, p.
512. II a, p. 15. 124. 137. 200. II
dans, au milieu de, p. 137.
Cueol, s. m. coq, p. 374.
Culae, s. n, pain en couronne, p.
83.
Cum, ad», comme, p. 270. 381. II
comment, de quelle fagon, p.
513. Ii aussitot que, p. 512. II
cwn ... acşi, de mâme ... ainsi.
p. 29�.11 c'um e ... aşi, comme .. ,
ain si, p. 103. 292. 409.
Cumala, 8. f. morcean, p. 2.
Cumbar, s. m. parrain, p. 483.
CumlJărliehe, s. f. sorte de paren te
que cree le bapteme entle le
pal'rain ou la marraine et leR
parents de l'enfant, p. 320.
Cumbari'la, s. f. meme sens que le
, prt?cedent, p. 483.
Cumnată, 8. f. belle·socur, p. 324.
325. 326.-Pl. cumnate et cum­
naţ'!.
Cumperat, adj. achete, p. 32.
Cun6scere, v. comprendre. p. 515.
Cupie, 8. f. troupeau, p. 505.
Cuprie, s. f. fumier, p. 624.
Cur, 8. m. derriere, p. 72.
Curare, v. coule1', p. 557.
Curban, s. m. sacl'iflC8 holocauste,
p. 525.
Cureubetă, 8. f, potil'Oll, cucu1'hite,
p. 248. 351. - PL eurcttbete.
Curună, 8. f. coul'orme, p. 326.
Cuserie, s. f. sorte de parente q ui
existe entre les beaux-parents,
p. 511.
Cuşiri, s. m. cousin, p. 679.
Cuşuri, s. rn. consin, p. (i79.
Cuttl, 8. n. couteau, p. 4,7.
D
Da (a), li. douner, p. 3�. 45. 365. 557. I Dar, conj. mais, p. 367.
II remuer, p. 602·11 frappel', p. 3:31. Dal'avere, s. f. affaire, p. 572.
================== pagina 766 ==================
De, couj. de, p. 82.
Oh6ră (dil, donue, p. 32.
Oi, prfp. et conj. ,le, du, de la,
p. 20. 32 36. 49. 52. 176. 251.
2;52. 260. 278. 326. 3ă1. 364.
;379. 382. ;S05. 513. 557. 601.11
de, hors de, p. 557.lIjusgu'it ce
que, de telle sorte que, p. 146.11
de, avec, p. 170. II it, p. 369. II
par, p. 55. II it cause ele, p. 543.1
gue, p. 32.
Oicu9niar, 8. m, nrendiant, p. 278.
Oimineţă, s. f. matin, p. 513.
Din, prep. de, dn, p. 84. II de, hors
de, p. 252.
Dinti, s. m. dent, p. 539. - J>J. dinţI
et dinţî.
Diparte , ade. loin, an loin, p.521.
Oit, prep. do, du, p. 234. 502.
O'iu, au li eu de (que), p. 46;).
Doi, a!lj. nn7n. cani. deux, p. 343.
557. 649.
Domn, s. m. Jlrince, p. 3,j3. Ii grand,
maître, p. 351.11 maître, p. 348.
622. 628. 629. - Pl. domni.
Doue, adi. l1U1n. car'l. deux, p.
324. 3:2,'). ·t(JCJ.
E, .'J·c per8. s. irul. pr. du verbe
etre, p. 325. 348.
Ea, pr. pers. eIle, p. 79.
Eadunare (s'), v. r. s'assembler, p.
198.
Eapă, 8. f'. jument., p. 655.
Eflin, adj. bon marche, p. 14-1.
142.
EI (a:O·), )J1·. pas. art. la sienne,
le sien, p. 31.
Fa�ere, v. Iair-e, p. 53. 85. 106.
164. 17fi. 468. 513. 605.
Fayere (s'), v. r. se faire, p. 84.
106. 304. 512. 525. 612.
Faptă, jJart. pas. fait, p. 468.
Fără, conj. sans, p. (149.
Fâră, conj. sans, p. 525.
Farină, s. f. farine, p. 84.
Fărină, s. f. farine, p. 141. 142.
Fârmaciu, 8. m. poison, p. 495.-
Pl. tanna�e.
Doue, adj. num. card. dcu x p.
3:24.
Drac, 8. m. diable, p. lD8. 365.­
PI. draci.
Ducere (s'), V. r. allor, s'en aller.
p. 159. 320. 483. 511. 612. 08I.
Duchescere, V. comprendre, p. 515.
Dul�e, ad]. doux, p. 32.
Dulyi, adj. doux, p 3�.
Dumneqeii, 8. m. Dieu, p. 278.
Dumni�eu, 8. m. Dieu, p. 278.
Dumnidzo, S. 11l. Dieu, p. 502.
După, prep. apres. p. 423. II der-
riere p. 245. II selon, p. 405.
469.
Dzenă, 8. f. ciI, p. 245.
OZi, 8. f. jour, p. 530. 629.
Dzicere, v. dire, p. 326.
Dzlcere, v. dire, p. 3,9. 515. 520.
Dzinere, s. m· gendre, p. 374.
Dzineri, s. m. gendrc, p. 375.
Dziniri, S. m. genelre, p. 374.
Dzore (cu), de force, p. 612.
Dzuă, 8. f. jour, p. 6L9.
Ozucare, v. <1anser, p. 292. 38 J.
405.
EI, p�·. pe1'8. lui, p. 270.
Eră. adv. de nOllveau, p. 164.
Erbă, 8. j. herbe, p. 55.
Eşire, V. sorti]', p. 36.
Este, 3-e pe1'8. sing. ind. pres. il
(eUe) 8Rt, p. 32. 47. 215. 262.
266. 403. (:i2!. 629.
Esti, .'J·e pers. sirlg. ind. p1'cSS. il
(elIe) est, p. 200. 210. 655.
Eu, pr. pers. moi, p. 45. 210. 43(;
Fes, s. m. fes, p. 649.
Fetă, s. f. nllc, p. 468. 512.
Fiyior, 8. m. fi.ls, p. 262. 1:39. fî49.
FiÎic, 8. j. tranche, moroean, p.
193.
Flueră, s f. ftllte, p. 364.
Frănycală, 8. f. soureil, p. 449. -
PI. jrăngeale.
Frândzere (s'), v. r. se hriser, se
casser, p. 159.
Frângcre, V. briser, p. 37.
================== pagina 767 ==================
Frângere (s'), v. se brisor, se cusser,
p. 159. 35I.
Frate, 8. m. frere, p. 365 369.
Frati, s. m. frer'e, p. 367. 3tj(.J.
G
Fugire, v. fui!', p. 5::n.
Furim (s'), p. 326.
Fuşte, s. f. C0UP, p. 267. - Pl.
fuşti.
GăÎină, s. f. poule, 11. 137. 133.
140. 375.
Gambro, 8. ni. marie, p. 449. 51:].
Gard. 8. n. haie, cloture, p. 513.
Bărdlnă, 8. f. jardin, P: 351.
Gela, s. f. plat, p. 53.
Ghine, ad». bien. II ma qhine, plu­
tot, mieux vaut, p. 53. 463.
Ghună, s. [. manteau fourre p.
532.
Gloc, s. n. danse, p. 405. 412.
Gtecare, v. joucr, p. 292. BRI.
409. 579.
.I-I
Glon, atl], bravo, p. 423. - Pl.
g-1on1,.
Gol, aelj. vide, p. 252. II vide, non
oharg«, p. 5G7. 681. II sec, sans
rien avec, p. 53. - Fcm, gală.
Gorţ, 8. m. poire, p. 39. - Pl.
gorţi.
Grescere, v. appeler. p. 2. 5Hi.
Greu, ade. difficile, p. 6:29.
Gurâ, 8. t: bouche, p. 169.
Gustare, 8. [. g01îter, manger, p.
5l3.
Guvă, 8. [. tron, p. 85. 251.
Hare (de), d onue, p. 32.
Harbere, v. bouillir, p. J 5.
Hărnlre, v. nourrn-, p. 3()9.
lIârzil, adj. donne, p. ;)2.
Harbere, v. bouillir, p. 18.
Hert, a(\j. bouilli, p. 83. - Fem.
hcrta..
Hire, v. etre, p. 142. 200. 25:;.
463. 532. II 8'hibă, .[u'il soit, p.
463. 532.
Hiiiu, 8. m. fils, p. 468. 469.
Hilea, 8. f. fille, p. 469. 515.
" conj. ou, ou biell, p. 270. II pOul'
que, p. 515.
'1, 3-c per8. sing. ind. pres. du verbe
etre, p. 234. 367. 512.
!e�ire, v. sortiT, p. 267.
In, prcp. en, dans, p. 143. 252.
381. II it, p. 383.
Incacere (s'), v. r. se quel'eller,
dispute!', p. 236.
Incăt�are, s. f. querelle, p. 53.
inchinare (s'), v. r. salum'. II se con­
uuire, p. 513.
indulcire (s'), v. t·. s'habituer, pl'en·
dre plaisir, p. 124.
I
HiIU, 8. in. fils, p, 543.
Hirtă, 8. f. chienuc de chasse, p.
681.
Hită, 8. f. smochină, p. 124 - Pl.
hiţi.
Hrânire, v. nourrir, p. 369.
Huzmete, 8. f. service, p. 605.
Huzmicar, 8. rn. servitor, slugă, p.
628.
Huzmichăr, s. rn. servit0r, slugă,
p. 629.
Ingra�are (s'), v. r. engl'aissel', p.
270. 622.
,;;'grlne, s. t: desaccol'd, manqne
A d'entente, p. 53.
lnr/lire, 8. f. chagrin, dispute, p. 53.
lnsarare, v. saleI', p. 10:,3.
Ins, s. m. personne, p. ;'57. - Pl.
inşi.
Insoti re (s'), v. l' s'associer, s'uuir,
p. 210.
Intreg, aelj. entier, p. 215. -Fem,
înt1'egă.
In vestă, 8. f. femme, ep0USC, p.
513.
================== pagina 768 ==================
- 768
IKV
lIIIG
Inveţare, 8 . .f. enseignement, ]0(;011,
p. 215.
lnveţare, v. appreudre, p. 384.
10, pl'. per. moi, p. 678.
't', conj, n'importe quel, p. 364.
!tido, couj. n'importe quel , p. 361,.
lu, ade, ou, r- 15. 18. 50. 79.248.
324. 325. 331. II el'iu, au Iieu
de, p. 463.
J
Jale, 8. f. chagriu, malheur, p. 521.
L
'L, i»: per. le lui, p. 55. 138.
270. 369. 520. 557.
il, pr, per. leur, pour eux, p. 292.
La, prep. a, p. 463. 520. 521. II
aupres de, p. 343. II dans, p. 49.
II pour, lorsqu'il s'agit, de, p.
141. 142.
Lalu, adj. uoir, p. 384. - Fern.
laic.
Lemnu, s. n. bois, p. 364.
�pure, s. m. lievro, p. 680.
li, pl'. pers. lui, elle, a lui, a elle,
p. 31. 50. 52. 191. 409. 579.
659. II a eux, pOUI' eux, p. 164.
292.
Ma, aâ», plus, p. 32. 53.430. 432.
I!ma ghine voi!' ghine. II ma mult,
voiI' l1ndt.
Ma, con/. mais, p. 159. 186. 227.
287. 367. 369.
Mâcal'e, s. f. mangel', p. 78. 103.
100. 108.
Macare, v. mangel', p. 2. 55. 56.
72. 84. 89. 103. J 38. 169. 193.
227. 539. 572.
Mahală, s. f. quartiel', p. 502.
Mamă, 8. f. mere, p. 468.
Mană, s. f. main, p. 47. 557.
Manală, s. f. poignee, p. 326.
FI. manate.
Mllre, adj. grancl, p. 2. 430. 432.
436.
Măritată, ac7j. mariee, p. 678. -
Pl. mctl·itate.
Maş, adv. s8ulement, p. 84. 159.
512. 557.
Mâ5cătură, 8. f. bOllchee, p. 2.
u, pl'. per. Ieur, p. 539.
Llepure, 8. m. lievre, p. 556.
ligal, adj. attache, p. 681. - Fern.
ligată.
Lingură, 8, f. eueiller, p. 18.
lipsire, V. falloir, p. 381.
lucru, 8. m. objet, chose, p. 234.
luare, v. prenclre, p. 50.287.502.
505. 520.
Lui, Pr- per. a lui, sa, p. 47.
Lume, 8. f. monde, p. 215. 217.
512.
Lumtă, 8. f. noce, p. 525.
Luptă, s. f. Iutte, combat, p. 423_
M
Maţ, 8. m, boyau, 11. 49.
M'care, 8. f. manger, p. '/8.
Mcare, 8. f mauger, p. 10'/.
M'care, V. mangel', p. 50.
Me/ona, 8. f. lIielona, nom de chien-
ne, p. 602.
Mercuri, 8. f. lI'Iel'credi, p. 522.
Mere, 8. f miel, p. 53.
Mesă, 8. f. repas, table, p. 53.
Meslecu, 8. m. melange, p. 106.
Meslicare (5'), v. 1'. se mele1', f1'e­
_ quenter, p. 138. 200.
Mi, pl'. p08. mon, moi, p. 10Ei.
200. 613.
'IVli, pl', pas. mOll, moi, fi moi, p.
210. 326.
Midi9ă, s. f· pointe, p. 252.
Miere, s. f. miel, p. 32.
Mighirie, 8. f. plat, p.78. 79.107.
108.
1
================== pagina 769 ==================
MlG
- �69-
OUA
Mighiripsire, v. preparer (un plat),
p. 602.
Minie, 8. f. intelligence, raison, p.
186.
Misluire, v. penser, p. 227.
Misurare, v. mesurcr, compter, p.
89.
Mlare, s. f. femme, p. 252.
Mleare, s. f. femme, p. 251.
Mliare, 8. f. femme, p. 463.
M6şă, s. f. vieille, vieille femme,
p. 124.
Mşală, fldj. jolie, p. 463.
N
Nă, adj. mmt. card: une, p. 159.
'Nă, adf 1!wn. card. une, p. 159.
Nari, s. f. miel, p. 32.
Nâs, pr. pers. lui, 557.
Nd6uă, 8. f demi, p. 530.
Ne, pr. pos. notre, p. 655.
Nere, 8. f. miel, p. 32.
Ne·aspelat, adj. non lave, p. 324.
Ngaţare (s'), v. r·. disputer, se que-
reller, p. 530.
Ngraşare, V. engraisser, p. 622.
Niare, 8. f. miel, p. 32.
Nică, ar/v. encore, p. 56. 513.
Nicuchir, 8. m. maître, p. 278.622.
624. 630.
Ni-lat, adj. non lave, p. 324.
Ni-vilă, adj. non venu, p. 6.
Nor, s, f. belle·fille, p. 515.
Nora. S. f. belle·fille, p. 609.
N6au, acU. neuvieme, p. 612.
o
Muciu, s. m. slugă, p. 602.
MuIă, S. f. mule, p. 320. 655.
Muliare, s. f. femme, p. 251. 495.
MuÎiera, s. f. femme, p. 251. 557.
Mult, aâj. beaucoup, p. 53. 77. 84.
379. 423. 463. 520. 628. II ma
mult, plus, p. 53. II nuuie ori;
souvent, p. 159. II eli multe ori,
souvent, bien des fois, p. 159.
Murnă, 8. f. mere, p. 469. 655.
Marire, v. mourir , p. 483. 511.
Musafir, 8. m. hote, p. 630.
Muşelă, adj .. belle, jolie, p. 495.
N6slră, pr·. pas. la nctre, p. 215.
Nou, ac\j. neuf, p. 278.
Nlre, prep. en,dans, p. 159.
'Ntre, prep. en, dans, p. 159.
Nu, ado. non, ne pas, P- 2. 6. 13.
15. 18. 50. 55. 72. 73. 78. 84.
89. 106.107.112.140.142. 176.
179. 186. 191. 227. 251. 207.
270. 326. 343, 351. 364. 365
369. 381. 384. 430. 432. 513.
525. 532. 557. 572. 605. 611.
612.630. 678.lIpânănn, avant
de, p. 72.
Nume, 8. In. nom, p. 326.
Nuntă, s. f. noce, p. 520. 521. 522.
525.
Nuntă, 8. f. noce, p. 463. 520.
Nvestă, 8. f. femme, p. 502. 511.
512. 513.
'NvesIă, 8. f. femme, p. 193. 449.
505.
O, pl'. per. fem. la, p. 463.
Oci1u, s. m. reil, p. 55. 449. 622.
624.
OIă, s. f pot, vase, p. 6. 13. 15.
18. 23.
Om, s. m. homme, p. 530. 534.
Qră, s. f. moment, p. 6. 23. 405.
Oră, s. f. fois, p. 159. 513. II di
multe OI'i, sOllvent, p. 159. II
ver'nă oră,jamais, p. 605.llvr'tînă
oră, jamais, p. 251.
Qrbă, adj. av�ugie, p. 512.
Ospe, 8. m. hote, p. 227.
Qspi, s. In. hâte, p. 227.
Oste, s. f armee, p. 532.
Ou, s. m. ceuf, p. 34. 36. 37.
Quare, v. pondre, p. 374.
Ouare, v. pondre, p. 374.
================== pagina 770 ==================
- ,7l! -
PAL
Păltuţarhă, 8. f. viciile sandale, p.
2-k8.
Păn, prep. jusque, p. 612.
pană, prep. j usqu'ă. II până ce,
j usqu'ă ce que, p. 159. II până
nu, avant de, p. 72. 605.
Păne, 8. r. pain, p. 45. 47. 49. 50.
5�. 55. 56.
Pâni, s. ţ'. paiu, p. 54.
Paradis, s. n . paradis, p. 266.
Para, s. [. argent, p. 867. Pl.
l)(l1'aţ�.
Parere, v. sernbler, p. 52.
Părinte, 8. m. pere, p. 548.
Pârjină, s. [. bâton ; rossadc, p.
266.
Parte, s. f. morceau, piece, p. 143.
- PI. pc'irţ1.
pasa, s. m. paşa, p. 287.
Pe, pj·cp. sur, p. 412.
Pesce, s. m. paissan, p. 72. 73.
Petură, s. r feuille, p. 89.
Pi, }mip. sur, p. 3J6.11 par, p. 25[,
PllafJ, s. m. pilall, plat de riz, p.
75.
Pileafe, s. m. mome sens que le
precedent, p. 76.
Piper, s. 1n. paivre, p. 75. 77.78.
79. 108.
Pisă, s. f pnix, p. 198.
Raoă, adj. f. mauvaise, p. 31.
S', ])1'. pas. se, p. 124. 176.
S', cOllj. que, POUl' que, p. 2. 50.
142. 191. 200. 2Î8. 343. 430.
502. 520. 557. 572. 678.
'Ş, ])1'. pas. son, sa, POUl' lui, p.
186. 611.
Ş', conj. et, p. 2. 54. 77. 79.
193. 217. 251. �67. 287. 405.
468. 469. 502. 505. 520. 532.
572. 602. 678. 1\ allssi, p. 245.
S1, conj. qne, p. 210.
Sa, pl'. p08. sa, p. 515.
Sac, s. n. sac, p. 251. 252.
Sange, s. 1/1., saug, p. 557.
Pisle, p1'Cp. sur, par dessus, p. 75.
76. 164.
Pistipsire, v. croire, p. 1'12.
Pilă, s. f. gâteau Ieuillete, turte.
p. 34. 8el. 84. 89.
Pitreyere, v. envoyer, p. 463.
Plăndzere, v. pleurer, p. 578.
Plin, ad]. charge, p. 557.
Ploscă, s. f. gaurele, p. 93.
Pâmă, 8. f. raisin, p. 539. - PI.
pome.
Porc, s. m. porc, p. 176.
potyiU, s. n. pot, p. 159.
Pradzl, 8. f pl. urgent, 1). 367.
Pravdă, s . .f. betail, animal, p. G22.
Pri, }Jrcp. sur, pal' dessus, p. 8[.,.
513.
Prindere, o, falloir, devoir, p.270.
381. 382. 383.
Priste, }J�'i;p. Sllr, p. 108.
Prota, premiere, p. 513.
Psusire, v. mOLII·ir, p. 220.
PlIn, adj. peu, petit, p. ()32.-
Fem. p[înc'i.
Pulbere, 8. f. poussiere, p. 13.
puiTu, 8. rn. l)olllet, p. 611.
Purtare, v. su pparter, p. 179. II ap-
porter, p. 251. 252.
Puscă. s. f. vinaigre, p. 31. 32.
Putere, v. pOllvoir, p. 84. 343. 629.
R
I Rucutire (s'), 1). I'ouler, p. 146.
Sare, s. f. sel, p. 53.54.107. 108.
326.
Sări, 8 f. sel, p. 1C:8.
Sărmă, S. f. miette, p. 49.
SătuI, adj. rassasie, p. 112.
Săturat, adj. rassasie, p. 112.
Sbor, 8. rn. mot, parole, 1). 2.
Scafa, S. f. tasse, p. 40.
. Scăpare, v. garder, pr6server, p.
278.
Scllsiere, v. becqueter, p. 138.
Scire, V. savair, p. 5U5. G05. 630.
ScTincsurea�ă, s. f. pitie. p. 543.
Scolă, S. f. ecole, p. 215.
================== pagina 771 ==================
- 711 -
Scătere, 'V. enlever , prendre, p.
251. 252. II faire lever, p. 680.
Scumbu, aâ]. avare, econome, p.
141.
Scumpire (s'), 'V. 1', lesine!', p. 142.
SBmenare, v. semer, p. 432.
Seminare, 'V. semer, p. 351. 432.
Servilor, s. m. serviteur, p. 629.
Si, con], si, p. 89.11 pom que, p.
520. Il que, p. 251. 252.
Şi, con], et, p. 2. 45, 47. 52. 53.
56. 79; passim.
'Şi, pl'. pas. son, sa, ses, p. 72.
Şidere, 11. rester assis, rester, p.
89.
Singur, ado. certainement, p. 138.
Singură, ad]. fem. seule, P: 463.
Tiiiare, 11. couper, p. 579.
Tâmhare, 8. m. tambourin, p. 642.
Tărlte, s. f. 80n, p. 142.
Tărte, s. f. S(lll, p. 140. 141.
Târţe, s. f. 80n, p. 138.
Târţ�, s . .r. 80n, p. 138. 140.
Târţi, s. f. son, p. 14>i.
Târţl, s. f. 80n, p. 137.
TaIă, 8. m. pere, p. 468. 655. 659.
Tătă, 8. m. pere, p. 469.
Tâlânl, s. m. pl. peres, p. 649.
Te, pl'. per. te, toi, tu, p. 15. 23.
106. 140. 343. 381. 384.
Tengere, s. f. casserole, p. 146.
Tengire, 8. f. casserole, p. 146.
reu, pl'. p08. ton, tien, p. 530.
Ti, canj. avec, p. 681.
Ti, pl'. pas. te, toi, tu, p. 75. 137.
140. 200. 236. 278. 412. 502.
530. 655.
Ţi, pl'. pas. te, p. 210. 520.
ŢI, pl'. pas. te, toi, p. 520.
'ŢI, pl'. pas. te, ta, toi, paUl' toi,
l't toi, p. 15. 18. 45. 7'2. 106.
169. 2UO. 287. 292. 326. 381.
II qllll toi, p. 432.
Tine, pl'. pas. toi, p. 436.
U, pl'. la, p. 56.
U, /J-c per·s. sing. ind. pres. du
verbe etre, p. 655.
Udare, 'V. mouiller, p. 72.
Sâcră, s. f.uelle-mc1'8, p. 374.
512. 609. 611.
Soe, s. f. race, espece, p. 505. 612.
Şopul, 8. In. source, p. 159.
Sparare (s'), 'V. r. s'effrayer, avoir
peur, p. 557.
Spindzurare, '1:. accrocher, p. 248.
Spunere, 11. dire, p. 200. :210.
Stamnă,s,f. crucho, pot, p. 128. 159.
Strlmbu, ado, de travers, p. 326.
Su, pl'. pas. seu, p. 659.
Suflare, 'V. souffler, p. 93.
SuTerare, v. siffler,jouer ele la fllite,
p. 409.
Sunt, I-er et 3-e pers. sing. pl. ind.
pres. du verbe l'tre, p. 198.324.
325. 495.
Ţinghin, adj. enrichi, p. 278.
Tingire, s. rn. casserole, p. 146.
Tini, pl'. pos. toi, p. 45. 270. 678.
Ttpsie, 8. t: plateau, p. 412.
Tot, adj. tont, p. 55. 186 - PI.
toţi.
Tot-nă, adv. tonjonrs, p. 234.
Tră, pl'ep. pau!', p. 215. 374.502.
520.
Trâ, prep. ponr, p. 602.
Tradzere, 11. aller vers, p. 51�.
Tragere, 11. conduire, mener, (la
danse), p. 382. 883.
Tri, P1"ep. paUl', p. 374.
Trecere, V. passer, II tricu, est passe,
p. 23.
Tu, p,·cp. dans, en, p 23. 84. 36_
47. '73. 77. 78. 84. 85. 98. 106.
107. 108. 138. 140. 198. 251.
266. 351. 882. 557. 612. 6:24.
681.
Tufeche, s. f. fusil, p. 556. 557.
681.
Tut, adj. tout, p. 34. 164. 217.
512. 521. 522.629. - F6m. tntâ.
pl. tnti, tnţî, tute.
Tutipata, S. t: h6tail, p. 622.
Udare (s'), 11. ". se mouiller, p. 72
Ugiac, S. n. clteminee, conduite
de la (:heminee, p. 262.
Umplere, 11. remplir, p_ 251.
================== pagina 772 ==================
- 77'2-
ZAU
Un, adj. ?turn. card. nu, p. 52.
232 .:
Un', ael}. num. card. une, p. 159.
557.
Ună, adj. nwn. card. une, p. 53.
215. 513. II vr.'�tn('l OTel, jamais,
p. 251.
Va, 3-c po·s. sing. ind. pres. du
. verbe vnire, il veut, p. 381.
512.
Va, indique le futur, p. 55. 103.
137. 138. 159. 109. 200. 227.
292. 351. 381. 532.
Val, interj. malheur, p. 369.
Val, indique le futur, p. 37. 252.
292. 381. 436. 513.
Vas, s. n, tonneau, p. 31. II vaisselle,
p. 324. - PI. VClSi.
VaUllah, s. n. outre, p. 176.
Vătemare, t'. pereh'8, p. 659.
Ve�in, s. m. voisin, p. 236.
Vecliu, adj. vieux, p. 278.
Vedere, v. voi!', p. 52. 502.
Veduă, s. r veuve, p. 678.
Unt, S. m. beurre, p. 84.
Untu-de-lemn, S. m. huile, p. 164.
Ursă, e. r ours, p. 680.
llrttă, adj. laide, p. 463.
Urut, adj. laid, p. 495.
Usca ti, s. ţ'. horties, p. 77.
v
Veduvă, 8. [. veuve, p. 678.
Venire, u. venir, P: 40 .
Verl!ă, S. f. choux, P- 83.
Ver'nă oră, jamais, p. 605.
Vi<:ină, adj. voisine, p, 23,L
Videre, V. voir, p. 513.
Vin, S. m. vin, p. 179. 186. 495.
Vindere, u. vendre, p. 287.
Vragu, s. m. campagne, champs,
p. 73.
Vrere, v. vouloir, P: 210. 512.
Vre re, s. (: volonte. II cu bmu'l
VJ'er'e, avec entellte, p. 53. II
bun(t vd:re, bonne entente, p.
54.
Vr'un, aUCUIl, p. 232.
Vr'ilnă-6ră, jamais, p. 251.
x
Xenă, adj. etrungere, p. 557.
Van, 8. m. JeUll, p. 679.
z
�aharea, s. l SUC1'8, Il. 191.
Z-di, conj. que, p. 32,
I Zamă, s. f Muce, p. 193.
================== pagina 773 ==================
GLOSAR
ISTRIO-FRANOES
A
Află (V') v. il trouvera, p. 194.
Are, 3·e pers, sing. inel. pres. du
verbe avoir, p. 57. 545. 584.
Bandera, s. f. drapeau, p. 634.
Belera, adj. [, vioille, p. 634.
Bire, tulo, bien. II mat bire, mioux,
p. 232.
Cal, 8. m. chcval, p. fî20.
cand, ad». lorsquc, p. 57. 294.413.
cănta, v. chantor, P- 2�)4.
Capitan, s. m. oapitaine, p. 634.
Carle, pr. pour carele, 'lui, celui
'lui, p. 194. 411. 545. 584. 607.
Casa, s. f. maison p. 57.
Cativa, aâif'. mauvais«, P: 231. 232.
Cerbice, S. f. con, p. 231.
Cestă, pr. ilem. cette, p. 215.
Che, conj. quc, p. 530.
C'iace, s. f. pere, p. 539. 652.
Closlru, S. m. cloitro, p. 57.
Coja, s. f crofrtes, p. 57.-1'1. coje.
Aşa, tul». ainsi, P- 409.
Ala, pron. autre, p. 530.
]3
Braqhăsl, S. f. pl.braios, culottes,
p. 531.
o
Colac, s. m .. pain an cournnno, p.
584. - 1'1. colaci.
Comander, v. ordonner, cornmandcr,
p. 607.
Copl6rică, S. f. four, p. 57.
Corte, s. f. cour, p. 607.
C6tule, s. jupe, p. 531.
Crecă, S. ţ, prunc sauvag o, p. 1)89.
- 1'1. crecc.
Cu, pnJp. avcc, P- 215. 232. 347.
530.
Cum, cani cornmc, P- 4,09.
Cumpagnia, S. f. societ.<" p. 231.
232.
D
Damaraca, S. f. le matin, p. 194.. I Dinte, s. m. dcnt., p. 539. - 1'1.
De, pd:]J. de, p. 57. 2Rl. 294. 620. dinlî.
i'il
================== pagina 774 ==================
DOI
- 774 -
LOV
001, adj, num. cani. c1eyx, p. 631. I După, prlp. apres, p. 299.
Domn, 8. m. maître, seigncur, p.
34.7.
E
'En, prep, eu, dans, p. 57. 215. 607.
'Ensura, (a se), v. t'. se mru-icr, p.
530.
Face (a), v. faire, p. 231. 620.
Face (a se), v. T. se fairc, 6tl'e
fait, p. 652.
Făcui, w(j. fait, p. 215.
F
G
('E)rde (a se), 1). 1'. riro, p. 530.
Far, prcp. sans. /1 [ar (7e) sans, p.
411.
Fecior, s. m. onfant, p. 580. - FI.
feciori.
Graso, adj. gras, P: 62lJ.
Hrane (a), 1'. consorvcr, garder, p. I Jlvala�, v. il (oIle) lou«, p. 634..
194-.
I
'1, J-e pers. sing. inel. pres. du
vorbe Gtrc, p. 57.
[e, PJ'. »»: lni, p. 530.
le, .'I-c pC1·S. sillg. imi. 11rC8. du
vcrhe arc, p. 21['1. 411.
Jos, ati". bas. II ('11, jos, cn hns, p.
215.
J
fnseli, pr. per, (avoc) soi-mâme ,
seul, p. 232.
[rima, s. f. creur, p. 2\)4.
Iuvă, rul». ou, p. 347.
JUcfL (a) v. drmsor, p, 109. 411.
'LI3.
Jucat, s. m. dnns«, p. 118.
Kortsma, s. m. carâme, p. 299.
L
La, prep, â, p. 413.
Legu, v. simt agac6es, p. 539.
LH, pr, pe: il lui, Ba, ]J. (,30.
Lov, 1). pecllPl', p. 545.
================== pagina 775 ==================
r
LU
Lu, pr'ep du, (le, 1'. 34.7. II a, au,
t� 1)· G39. fi52.
775 -
şus
!..ume, 8. f. moudc, p. 216. 047.
M
Ma0re, (a), v. aller, p. 347. 545.
Mal, tul» plus. II ma! bine, mieux,
]J. 232.
Maia, s. ţ'. mere, p. 5:39. 052.
Mancla, adj. ţ'. unc, uue premiere.
p. 6G2.
MarâncII, o, ils mangcnt, p. 539.
Marita (seva), il (olle) se mariera, p.
530.
N
Mergu, 'V .. ils vont., p. 215.
More, ''V. il mcurt, p. 007.
Mugnil, adj. Iou, p. 411.
MllHera, s. [. fcmrnc, p. 5:)0. 5:31.
Muril (a), V. ellc est morte, p.
530.
Muncă (vor), ou. ils maugcronl., p.
57.
Musica, s. [. musiquc, p. 411.
Nanca, eulv. jamais, 1'. M5. 607. I Nega, ael. V. pl.utât qne, p. 23.2.
Neca, conj. qnu.11 neca porta, qu'il Nu, li. neg. non, ne ... pas, p. 2!l4.
porte, p. 531. 545. 607. 631.
o
Resbi (a), 'V. l'ornpru, briser, p. 231.
I Os,
]J. 500.
I
I
1,
f
I
I
J
,
O, prep. la, )J. 194..
Om, s. m. hornme, mari,
5Bl.
Pâre, s. [. puin, p. 57.
Paran, s. rit. maitrc, p. 544.. 620.
631.
Plânge (a), pleurcr, p. 5ilO.
Paria, 'V. il portc, l'- 5B1.
Sa, pl'. p08. sa, sieuuc, p. 104..
Sa�ra, s. r. soi!', p. 104.
Sănlul, s. m. pl'oLecteul', 1'. 5t>4.
- 1'1. s6xtlt�li.
Şaple, aelj. num. card. sept, p. 57.
Scăla, s. r 6chclle, p. 21G. - 1'1.
scâlc.
Scie, il sait, p. 607.
Se, pl'. pos. se, p. \l91. 4UI). 530.
631. 652. II qne, ]J. 652.
p
R
s. u. os, 1'. 201.
Pole, V. il peut, p. 291, esi.
Poli, 'V. Lu peux, p. 34·7.
Pusi, s. m. maigre, cam aval, p.
299.
Şi, conj, ct, ]J. GSI. 5;)9. 5S'k. 652.
Sluji, v. sCl'vie, p. 607. 601.
Şopa� (se), V. l'on siffle, joue de
la flfltC, p. 409
Spital, 8. n. hâpital, p. 607.
Şti, v. tu os, p. 413.
Siricla, 8. t: chance, p. 545.
Slufa6, '1). oile mssasie, p. 57.
Şus, 8. n. liant. II en §'H8 eu lJaLlt,
p. 215.
================== pagina 776 ==================
TO'f
Uoclo, s. m, o-il, IJ. 620.
- 776-
ZUl'
']:'
Tnţt, adj. tous, p. 67.
u
I Uri, adj, uum, card: les uns, p.
215.
v
Va, v. indiquant le futur, p. 194,.
530. II v' aflic, il trouvera, p. 194.
Ver, '1). tu veux, p. 3'17.
Vire, v. 3-c pers. sinţ], inel. prc«. il
vieut, p. 294, 299.
z
Vor, o. iudiquallt le Iutur. " 'Vor
munca, ils mangcront, p. 57.
Vota, 8. ţ'. Iois, p. 052.
Zupa, s. t: soupe, p. 194.
j
f
i
f
.J
================== pagina 777 ==================
ERRATA1)
7, linia
380,
340, "
040, prov,
"
"
}J
prov.
linia
prov.
linia
prov .
linia
prov.
41, "
51,
52, prov.
linia
da.
64"
80,
97,
100,
149,
153,
J55,
10l),
208,
233,
248,
8, cel mal m.iel cu cer mal marf, ia loc de: cet muî mor-i
cu Get ?nat nvici.
26, Vider în loc de Avaler.
21, adîncă în loc de adâncă.
9026, si în loc de şi.
28, codri în loc de codruri:
27, incătşare în loc de ÎnDotşa1·e.
9065, ettinlt în loc de efteni!.
1, Si în loc de Şi.
31', ��I���o�n d�0�9��. POTr;IU.
28, la a o în loc de la o.
18, a se adaogă . "şi pentru ccl lacour".
9350, cărpălorul în loc de cărpătorul
18, prooerbio în loc de prcoerbio.
9527, Trel Iei în loc de Trei trei.
12, "ale,!l" în loc ele "IeşI".
9658, a se adaoga după cuvîntul bătae: deca nu 'mi
dai arme.
255,,, 9682, Iau în loc de iaii.
258, Iiuia 18 &28, păr în loc de per.
262, prov, 9705, numai, în loc de nu mai.
266, 9718, se 'ntărce în loc de se 'ntoree.
275, li�ia 12, 9750 În loc ele 2750.
205, prov. 9827, ore ce în loc ele ore-ce.
1300,,, 9849, Livie în loc de llvle.
803, 9860, Cine nu chlnrăsce în loc do Cine chlorăsce.
1321, 9919, Că în loc de Ca.
,\80, d;lia 8, a SA pune titlul Cuscrie îndată deasupra
proverbulut 9947.
30, Unde'; în loc ele Unde.
3, "clamore" în loc ele "claillloro".
9988, bol unII ii în loc de bolunzii.
"
"
}J
"
"
.. ,
:,
Pag',
1) Afadi de ruter excepţif acest errnta nu Indrepteză ele cftL greşelile sall omisiunile din
proverbe saii din Iocuţtuur. Cele-l-alte ne presuuăud vre-un Interes deosebit, s'ail trecut cu
vederea.
================== pagina 778 ==================
- 778 -
Pag. 056, linia 25, "ce nu ajută" în loc do "co ajută".
" 399, prov. 10130, nici o dată în loc do nici dată.
435, 10232, Dacă-ar în loc ele Dacă-ori.
" 446,,, 10268, Inn6tă în loc de 1n6tă.
481,,, 10373, Indrăsnesce în loc de Indrăznescc.
" 504, linia 11, "Homa" în loc de "Banca".
512, prov. 10443, 1) în loc de 6).
512, 10444, 2) în loc de ').
512, 10445, nvăsta în loc de nâslă fii 3) în loc ele 1).
512, l{;lia 24, 4) în loc de �).
" 535,,, 13, trebue trecut ca exemplu după linia 19.
539, 11, maia în loc do maj«.
543,,, 6, Derapifncl în loc de ])el'apÎ;rut.
557, prov.l0599, se în loc ele să.
575. linie 26, Doue În loc de Două.
602, pro v. 10711, d'ar în loc de dar.
640, 10817, suliţă În loc de suli]!
648, " 10840, eară în loc ele eră.
680, linia 28,)) Vincl ursotca" în loc de Vină Iepure.
îl
II
l'
\
================== pagina 779 ==================
-
SCARA
Pagina
TITLU
BIBLIOG RAFlIl
SEMNll CONVENTIONALE
CAP. VII. DESPRE VJ1l'I.'A FISICĂ
Mâllcal'e.-Beutură (Urmare)
CAP. VIII. DESPRll VIETA SOCIALĂ
I-VI
VII-XXVI
XXVI-XXVIlI
1--194
CAP. JX
Vecill.-Cel'cetal'e.-'l'ovăl'ăl)ie
DESPRE VIETA SOCIALĂ
Stărt sociale. - Boeri1. - 'l'itlurl.. - Ros­
bohi.-Jocurl.. - Cântecc. - Petrecerl.-
Arme ..•.•..•.
GLOSAR ROMÂNO-FuANCES.
GLOSAR AROMÂNO-FRANCES .•
GLOSAR ISTRIO-FRANCllS.
ERRATA.
195-243
244-694
G95-7G2
763-772
7.3-776
777-778