================== pagina 1 ================== PROVERBELE ROMÂNILOR CAPITOLU VI DESPRE VIETA FISICĂ , ObiceiurI. -Imbrăcămillte. -Case si clădirt diverse.- , Gospodăria casei. ACASA ALAcSIT ALAGEA *6 6530 A'şl căpeta alag eua. VeeÎ! Casă. Vec]l Lmbrăcat, G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.-L. ŞAINEANU, Dict. p. 19.'­ P. ISPIHEscu, Leg. p. 12. �-1 pătî «laqeua., (vre-o olaqea] Fn. DAMf.:, I, p. 55. A păţi un ne-ajuns, a fi înşelat, păcălit. Alageua este o materie vergată de bumbac, un [el de indiană. , «Nimeni nu s'a putut atinge de lmpărăţia mea, cât am fost tine!", t('trit să-şi capete alaqeoa .• -P. lSPIHESCT,. ALBIE * 6531 A face pre cine-va albie de porci. PONTBHIANT, Dict.-FR. DAMJ�, I, p. 57. ================== pagina 2 ================== 2 * A' l face ca pe o alhie de porci [porcescă), A. PANN, Edit. 1889, p. 12G ; III, p. 115. - G. POBOHAN, inst. r. Slatina, J. Olt. Veql Troci/. A ne-cinsti, a batjocori rel1, a injura, a arunca cu noroiu în cine-va. M'a Înjurat, m'a necinstit, C'a s» albie porcescă, M'a făcut, şi m'a gonit. A. PAN1\:. ()532 A face pre cine-va albie de câne. Luicon Buaan, p. 724. *6 A face p're CLne-va alhie de câ,nL E. I. PATRIGIL', înv., c. Smttlţi,.7. Coouriut, - B. P. HAŞDEU, Et!!,)!. Magn., p. 7:19. - V. ALEX.Ai\DFU, Toafl·., p. 3S.-Şezi1tol'ea, 1lI, p.14�. Acelaş înţeles ca la :\0. 653'1. «Daca nu vret să ieI câmpiI pe urma lor te fac albie de eân; prin foile lor.»-ALEXA1\:lJnT, Sandu. Napoilă. 6533 * A face pre cine-va ca pe-o albie. 6534 Acelaş înţeles ca la :�o. (j532. * Din albie. JI1�lcSC:I, Opiuc., p. 21. - B. P., HA';'ULU Et!!m. J1!fafjl1., p. '740. Din cea mai fragedă vîrstă, din pruncie. Se scie că albia se ln trohuinţeză ca legăn, pentru copii! cei mici, mai ales pe la ţeră. Francesul �lice, de asemenea: cli?� le hercea«. ALTIŢĂ ================== pagina 3 ================== AMNAR Veq.I Dmc, Femeie. *6 6535 Cât ai da în amnar. B. P. HAŞDEU, Etym. Magn, p, 1091.-S. FL. MARIAN, Tmcl. Pop., p. 184.-G. POBORAN, inst., c. Sla­ tina, J. Olt. Cât ar scâpărcl din amâna?". I. CnEANGA, Amini., p.15.- B. SJ'. DELAVHANGEA, Sultănlca, p. 88. Intr'o clipă. «La fântână mi-a fost masul, şi n'am Închis ochiI cât ai scă­ păriI, elin amăna1'.>-CnEANGA. * 6535 b Nici cât ai da în amnar. P. !sPWESCU, Le.r;., p. 104. De loc, nicl o mica de ces, Traneversum uruţuem discedere. P1'O/). Lat. 6536 * A rămâne fără amnar. Il. P. HA�I>Jo:u, Etym. 111agn, p. lG93.-DuBJU·: MA I,JNJ';SCLJ, inc., c. Ptrmc-Iioşu; J. Argeş. A Il în lipsă de un lUCl'I1 ClI totul trebuincios ; il fi sarac cu desă virşire. Să nu mar ajungă nime Să hee 'n crîşmă cu mine! Că's fecior de gospodar :;:i·am 'I'emas fitr' de mi11W1', AII1'OI'({ Română, lS81, p. 16. ANGLIE VeqI l lui nă . ================== pagina 4 ================== 4 ANTERIU Veell A1'!l1'nte, Climaşii. ARGEA Veell Bărbat, a se 01'ii· bi, a se P1'ipL *6 6537 La argea, fără vergea, n'ai ce căuta. P. GĂRBOVICEANU, projes. Sein., CI. VI. Cânrl merg'l unde-va fără cele trehu inciose, A AŞTERNE *6 6538 Cum (îP) vei aşterne aşa vei dormi. A. P ANN, Edit. 1889, V. 57; III, 71.-P. ISPIHIlSCU, Leg. 1, 1872, p. '[76; Bev. lst. lI, p. 160. - B. r. HA'!DIlU, Etyrn. Maqn., p. 1962. - 1. VALENTINEANU, p. 7. - 1. IONE­ SCU, II, p. 115.·- GROSSMANN" Dict. , 90, 92 &: 157.-A. GOROVEI, J. S-u­ ceova.-M. PASCULESCU, la Intiln; p. 11. -E. L PATDIClU, in» .. c. Smul­ ţt J. CO/lu1'lui.-H. D. ENESCU =. c. Zamostea J. D01·ohoit7.-EM. Po­ PESCU, in», G. CI:oc/inesd-JYlih'ginel1i, J. Tulomiia -Elev. Semin, Buc. CI. FlIJl' rin P. G!\HBOVICEANu,pr'�f­ Gn. POIENAnu, ':ng.,c. Raesa, J.lalo­ mita. *6 Cum Wi aeierni (uel aeierne) asa oei durms. Avn. COT\CEA, paroti, c. Coşteiă. Banat>-: V. SA\'A, -Înv., c. VaşC0'l1- Băre 8c1, cont, Bihor, Ungaria. * C ' .. 'l -' l) nun. va s asierni cU," na. s c orrnz . 1. IONESCU, profesor, c. Nerest«, ================== pagina 5 ================== LIIBI:.1,CXMlNTE, CAS.� * Cum Vu.,'{[ asierni, ac.şi val clorlni 1) 1 COYAN, prof, c. Lanina, El'ir. Care cum i�l aşterne, asa dorme. IULlu Gnorşoru.xxu, in», c. Gal­ şa, comit. Arad, Cain ţi 'l asterne, aşa 'vei dormi. EN. BALTENU, Lum. I. p. 8i.­ E. 1. PAT1UCIU, înv. c. S11Ulţ't, J. Cocurlui, __ o M. LUPESCU, 'Înv. c. Brosceni, J. Suciaoa, Cum ţi-al aşternut, aşa uei. dormi. LAUHIAN & MAXIM, I, p. :16. *6 Cum îţr asierni; aşa (şi) clOT11?1" Hll\'1'J'SCU, p. 7.-LAUlUAN& M.·Ic­ XIM, 1, p. 988.-REINSBEHG ·DmUNG­ SFELD, Il, p. 376.-Dn. G. HALLI':H, 1, p. 561.-G. ONIŞOH., praf. Bedad, J. Tutooa. - Iur. GHOFŞOHEANU, în». c. Golşa, comit. Amd -I. Mru­ CEA, c. Lovnic, comit. Tirnra:«: Mare. -DOBliE MtIIAR1NESCU. în». c. Pirou-Rocu, J. Argeş. *,1\" 1. LU1\Gu, c Sebeşul; comit. Sibiu. T)·a1isill'ania. * Cum ţi'/. asterne / ii-asierni ] aşa te =oe: culcă. 1 :Al�08Z1, p. 49 S: 66.-DuMLTHE­ seu, p. 133.-E. D. MAWh, p. 7.­ V. FlIKJi:SCU, r. Folticenic J, Su- ================== pagina 6 ================== 1 '1:1 )\"1-:1: m:L1·: HO.\I :.\.'II.llR Precum îţl,/Jc1 asierne a.şa o să te culci. A. PANN, III, p. 99. Cum işt asterne a�a va dormi; A. PANN, sa«. 1889, p. 113; II, p. 101. Cuvn e�� (î��) va aşterne, asa va (şt) dortn), I01:D. GOLJo:SC:U, Mss. II. p. 99.-­ A. PAN", n, p. 2/. Cum ş-ai1 asternut, pre aceia să se culce. D. CA N'J" I-:MIll, 18t. Leropl. p. 367. Cum 'îşl, va asterne cine-va aşa va zăa', D. Th:IIlNDloAI., .F'ab. p. 375.1\:;4,20. Cine cum î�r asterne aşa va dormi. Abecedar Ilustrat, p. 26. Care curn L.ş'î vn asterne, asa se va �i culca. A. PANN, sa«. 1889, p. 1-19; II, p. 105. Cine precum '.şi aşterne, aşa se culcă. KAflOl.Y Ăcs, p. 84. Cum ne asiernem aşa vom dormi. HJ-:LIADE-RĂllULI':Sr:U, Bibl, port. LXV, p.12il. Cnmîş� asterne cine-va aşa d/ir m.e. 1. T. S·n:FANI".LI,Conv. Lit. XVI. * Omul cum Lc;� asterne, aşa se şi culcă. V. FUIU;SI:LJ, c. Folticen" i. Stl­ ciaoa. Omeni: ilorvn cum i.şI asiern, ================== pagina 7 ================== 7 */, CII m g-tl, asicrne. aşa It rlO1'JHt. AL. VASILIU, înv. c. Tatăruşt; j. Suciaoa. * Cum veI-ţi astcrni, a.şi va s' danni N. ST. c. Nijopole, Macedonia.­ Ii.u: GHlC{', prof, c. Periooli, Eptr, (' , fU t � v • t l U .aun ;"-i'i.� r;rn., I1JLe cu p. A::-;DJ: 1·:lU AL BAGAV, Cart. Aleg. p. 62. Adică cu m ne vom pur-ta aşa vom şi petrece (GOLl�SC:U). Cum f'ăptuesce cine-va, in bine :;alt în rihl, aşa i se resplă­ tesce; reul salt binele, care ne vin, se trag din lnţelepta Salt greşita purtare pl'e care am a vut'o, prin urmare, ort-ce trebă, să se l'acă cu precugetare. Că precum îtl vel aşterne, Şi cum îţI veI pune perne, Aşa o să mi te culc], A. PAt\N. III. p. 9D, Camine on r(�it S01'l tit an se couclie. P"OV. Franc, (Jnien maia CCiJnCi Iiace, en elia se yace 1). Prov. Span, 1 FI:emem sicli betiei, sa lieqi man 2). Pro/\ Germ, He tluct mal.e« It is bed ia, lies ihere 3). Proo. L'ngl. So.n ma»: retler (lil), .�C(([ lir;ger rnan 4). 1"1'01'. Danez. l) Cine face pat reu, in acela se culcă. :?) Cum 1:1 aşterne cine-va, a�il se culcă. ,;) Cine '�i face reu patul , se culcă d'ar:upl'a. ") Cum il faci, a'ia te eul CI, ================== pagina 8 ================== 8 6539 PROVEHBi<:LE ROMA.NrLOR * A'I asterne bine la cine-va. , G. POBORAN, c. Slatina, j. Olt. Ve41 a Incondeta . A'l vorbi de reCt. AŞTERNUT Veq.r Sfânt, Til'[!i1. AŢĂ Veq.l Ac, c. Aţii' Caz) XII, a Câr­ pi, 1)i, Fh', Şerpar, Vieţli, ZaJ!ciu. *,6 6540 Aţa se întinde până se rumue. Itn., GROFŞOREAKU, dane. c Gal­ fa, comit. Arad, Unqoria, Când unul se întinde peste puterile sale. 6541 Trage aţa cât să nu se rupe. IORD. GOLESCU, JJ1S8. II, P '1'14. Adică să nu aducî pe om la desuădejduire (GOLESCU). 6542 Nu trage pre mult că se rupe aţa. IORD. GOLEseu, Mss. II, p. 110. *,6 Nu iniiruie aio. că se rupe. E. 1. PATHICIU, in». c. Stnult], j. Coourlui. Nu întinde ai« să se rupe. C. NEGI\UZZI, 1, p. 251. Veq.I cs-a« Adică să nu supărăm pre mult şi piste putinţă pe supuşil noştri, că remănern fără el (GOLESC:U). ================== pagina 9 ================== Trek het touuije niet te sty/" oţ gy k1'ygt het eind in de hand 5). I I l 'i' 1 1 Il I I i l' I j llI13RĂCĂMINTE, CASX Nimium tendendo [u.nem abrumpi« 1). Pro», Lat. Trop iirer rompt la corde. Prov. Fran». o s'tind tant on coron qu'! casse 2). Prov. w.au« Subir multa acorda 3). Prov. POj·tTlp. ehi tropo la UnI, la rompe 4). Pr.,», Venit. 9 ( Proo, OImul. *6 6543 Ata lungă face noduri. I. AHBOHE, inq, Buze'it.-DoBRE MARlNESCU, înt'. c. Ptrcu-Hoşu, .t. Arpe;>. Cine se grăbesce o păţesce, SNOV Ă Dracu, care fusese de atâtea orr păcălit de femeie, credu odată că a găsit, în sfîrşit, mijlocul de a't pune capacu. Vede o ţerancă care cose o cămaşă a bărbatulut, pe prispa caseî; se apropie de dînsa şi 'j pro­ pune un rămăşag. Fie-care va c6se o cămaşe, şi cel care va isprăvi, d'intâiă lucru va ţine, pe cel-alt, vreme de 5 ani, slugă fără simbrie Dis şi făcut. Dracul care băgase de sernă că femeia rupea într'una hu­ căţI micf dintr'un mosor de aţă, îşI găteşce un fir lung, lung cât t6te dilele, făcăndu-şt socotela că va câştiga ast-fel tot timpul pre care '1 perde femeiea tot rupând la fire miel de aţă şi petrecăndu-Ie prin ure- ,) Trăgân.l pr e mult rupI funia. 2) Se trage atât ata încât să rupe. 3) A intinde mult sfora . • ) Cine pre o trage, o rupe. !i, l\1" -1- .. " .... ,.., f .. �n,...l....n 'H''''''' +"'1'(,> "l1,.., "'171'>1 1'(;n1·'\nr.> ('11 f'�nX"nl in ,ntln;5 ================== pagina 10 ================== 1U PltlIIEHHI';LI'; J-:U.\lÂNlLiln chea acului. Dar socotela din tîrg nu s'a potrivit cu cea de-acasă, ptJ când femeia făce două înpunsălurl dracul nicI una nu isprăvea căc! aţa lut fiind pre lungă, îl trebuia vreme multă pâuă să o tragă şi, ha se înnoda, ha să rupe ast-fel că femeia a păcălit şi de astă-dată pe dracul, care s'a j urat că nu să mal pune în poră CLI dinsa. *6 6544 Unde e aţa mal supţire, acolo se rupe. 101\1). GULESCU, Mss. II, p. '12.­ Semin, Buc, CI. Vll prin P. Gin­ B(IVICEANU, prof. *6 Unele este afiX [mai] subtire acolo se rupe. E. B. Ms.w«. p 87,-I. G. VA­ LENTINEM\O, p. 35.-G. P. SALVHJ in Il. c. Smutţ», j. Conurluiă. -10l-\D. C\.LlN, stud, J. Arqeş, *6 Afa se rupe ele unile"; {mat} subtire. V. ALEXANDru S: L, ROSETTi,llfss. -N. GII. IONESCU, in». c. JJ{am01'­ uiţa, J. Dorotiot. - E�1. POPESCU, in». c. Ciocănesc; - llfi1.rginent, j. 1alomiţa,-P. Gip BOVICEANU,P1"l�f c Ş-wici, j. Argeş. *6 Ata se rupe pe unde e m.a?' subţire. V. SALA, in», c, Voscoii-Băresct, comit. Bih01', Ungaria. *6 iira se rupe tot urulc) mat subţire. Gn. Pem:NAHu, ing. Buzet!, *6 Aţa se rupe de urule: mo: slabit. M. LUPESC:U, Î1!I). c. Brosceni, j. Q, ......... "",,,'" ================== pagina 11 ================== t\IHI\XCX\ltN'I'I';, CAS\ 11 *6 De unde e ata (mal) subţire Il acolo se rupe. AL. MAH'J'INIAN, j. llfov.- V. FORESCU, c. Folticeni.], Suciacu.»: E. 1. PA'1'IIlClU, tIU'. c. Smulţi, j. Covurlur.-G. Osişon, prof. j. 7'u­ tava. *6 A.ta subtire u�or si! rumpe. V. SALA, in». c. Zăvoeni, comit, Bihor, Unqaria . ."lcolo Se rumpe ata unele e mai subţire. IL L. GnoFşoHEANU, Î1w. c. Galşa, comit. Arad, Ungm·ia. Se dice pen tru cel scăpăta ţI când pîerd � i ceea le a l1, �i că necazur ile pUl mea cad pe cel mal slahl (GIJLESCU). Cine e mal sărac, acela dă mal lesne de pagubă; săracul, de multe orr, pierde mal de grabă de cât bogatul. *6 6545 Mai mult aţlt de citt faţă. A. PANN, 1, p. 138& 'l:l7.-HIN­ {'ESCU, p. 74. - S, FL. MAlUAN, Poes. Pop p. 133.-E. L PATHICJU, in». c. Smulti; i. Couurlui, - Fu. DAMI::, II, p. [,f. Despre o îmbrăcăminte sărăcăciosă salt jerpelită. Veche, ruptă, petic6să şi cârpită peste tot, J/a, mult aţii de cât taţiI se vecie în al el port. A. PANN. *Li 6546 Nu face fata cât ata. , .. E. B. MAWH, p. 80.-E. 1. PA­ THIClU,inv. c. Smul;'I,j. Covurlu,t.­ DOBlU: MAHlNESCU, iu», C. Pirou- YJ",,,,,, " s ================== pagina 12 ================== 12 PHOVI�HBI':LI� ROMÂNILOn ------------------------ ------------------ * Ma� SCU11'lPC'î aia ele cât faţa. I. . BĂNESCU, proţ: j. Roman. Când unui, după o mu n că multă, se alege cu nimica. 6547 * Ei strînge aţa, IORD. GOLESCU. Mss Il, p, 14. Adică el înfr îneză la chleltuelî (GOLESCU). * 6548 l\'i tăia aţa. A'I da drumul, a'l lăsa mal slobod. Taie-mi afa că crep, adică; lasă-mă să mă duc, că mor. * 6549 S'a mal lungit aţa, Gn. ALl<;XANDHESCU, mag/sti'. Focşant. E mal slobod, îl merge mal hine. * 6550 Se tîrâe atele dupe el. G. POBOllAN, inst, c. Slatina, j. Olt. Vec,ll Ob'taz,�. E sdrenţsros, forte săra«. * 6551 A se tine într'un fir (într'o) aţă. A. PANN, 1, 32; JI, p. 89.-1111"­ 'j'ESCU, p. 201.-P. ]SPIHESCl', Leg. p. 108 - B. P. HAŞDEU, Etym. p. 20'i9.-DE IJA VHANCEA. Sultănica, p B6. - FII. DA\Vl�, 1, p. 103; Il, p. 26. Veql Cap. XII, c. Aţă, ================== pagina 13 ================== Abia se line: 1MBR:tC.:tMINTE, CASA Necăjita lut vieţă Se ţine într'un fir de aţă. A. PANN. 1� Origina acostel dicert se pote trage: 1" De la povestea sparleî luî Damocles, ']0 Mar probabil Însă de la credinţa mitologică a ursitorelor in care Cleto torce firul vieţet omeni lor , Lacbosia îl trage şi mesoră, iar Atrope, îl tale in cesul morţiI. Acest ă credinţă există şi astă-r;ll' la poporul nostru. Francesul dice, ca şi nol : sa vie ne lient qu' â un (il. r 6552 * Până la un cap de lI,ţă. ION NJ<:C[]LCE, Letop, II, p. '191 & 208 -B. P. HAŞDEU, Etym. p , 2080. - G. POBOl1AN, inst. c. Slatina, ). Olt. Până într'un cap ele aţă. N M[]STE, Letop. III, p. 40. ­ N. COSTlN, Letop, II, p, 49. B. P, HAŞDEU, Etym. Magn, p. 2080. VeCi! Ac. Până la cel mal mic lucru; fără a lăsa nimic; tot, «Mâncat'au tot şi pâne şi dobitoc, şi aii jăcuit tot, până la un CClp de aţă. »-I. NECULCE . • Au scris tot ce aii avut prin care 101' până într'un cap «. (t(ă.»-N. MUSTE. *Lo. 6553 Nici un capăt de aţă. I. CHEANGĂ, Alllint" p. 99. Nici cât un fir ele aţă. A, PANN, III, p. 96. Nicl aţă. A. P�NN, L 11. 22 ================== pagina 14 ================== 14 ---- A hsolut nimic. f'110VERI3I""J<; HO'irÂNILoH ----------- «Numar verul Ion Mogorogea, feclor de gospodar cinstit, nu luase nici un capşt de aţ('t».-CREANG.:\.. «Nu sta să ne dat povaţă Că nici cât un fir' de aţă Nu-ţ! dăm prin gură să tragt, A. PANN. «Nici aţă nu am tras prin gură de aseră pân'acum.v-i-Pxxn. 6554 * Pentru lin fir de aţă. A. PANN, II, p. '11. Pentru puţin, pentru un lucru de mică însemnătate . • Când va fi 'mperat, să scie şi închisorea cum e, Jar nu pentru un. fir de aţă, 01' alt ce-va vinovat,' Să '1 ţie pe totă vteţa În puşcărie băgat. A. PAN". 6555 Ca pe aţă. D. CANTE�IlIt, Inst. Ier·ogl. p. 126. B. P H!\ŞDEU. Etym . .Nlagn, p. 2081.-Fn. DA�lIi;, 1, p. '103. Veqi Ciripie. Drept, fără cotiturI. «Iară pre malurile gârlel tot feliul de pomăt roditoriu şi tot copacjul frunzos şi umbros, de-a rîndul, ca cum ln-e aţll de-a drep­ tul.; frumos orlrăslia.s-e-D. CANTEMlH. 6556 Aţă RETEGANUL, Prol>. s-u: IL p. 65; V, p. 83 ap. Et fm. Magn. p 2083. Adică în linie dreptă, de-a dreptul. «Buna muiere prinde a plânge şi merge aţă la curte.s-e­ RETEC:ANUL. BAER ================== pagina 15 ================== 15 6557 Ili BH.\CĂlIIXTE, CA� \ -------------------- BAGĂU BAIE Veq.l Câne. Omul a intra în baie si a nu se tmbălă nu se. , pete. A. PANN, I, p. H7.-HINTESCU, p. iRI. *6 Intri In hac, trebue să te Mesei. E. 1. PA'l'HlCIU, înv. c. Smulţi, .i. COVUl'ltt'i. S� dice mal ales pentru cel car! urrneză pildele rele. 6558 La bale} într'o baie, �î bun şi reu se spală. IOHD. GOLESCU, MS8. II, P 1\9. La bale,�ntT' o baie, unul intră ş' altul iese. Ioan. GOLESCU, 1'1188. Il, Aseli1. p. 201. Se dice pentru cele de obşte muieri (GOLESCU). *6 6559 Dacă al pe cine să te bage în bae, te tact să- nătos. G. BANULESCU înv. c. Pietrosiţa, j. Dimbovita. Adică dacă e cine să-ţi de ajutor, să te caute. 6559JJ A trimite la baie Vf'q.I Fe1'edet'i. Fn. DAMI�, r, p. n«. ================== pagina 16 ================== 16 PROVERBELE RO�L�NILOR BALAMA * 6560 A sc6te din balamale. A necăji, a supera pre cine-va. * 6561 A eş) din balamale. J. BANESGU, prot. j. ROI1'an.-­ l\H.GURĂ, lJf'of j. Prahova. - FR DAM�, 1, p. 114. it' şt eş� din balamole. Veq.l oprrJw, 7'îţîJU't. '1° A ee supăra. '2." A fi cîocnit, ţîcnit.-j. Roman, Soriir de ses qonde. Pr(lv. Franc. * fi562 A i se slăbi balamalele. V. ALEXANDIU, Teatl'. p. 1183.­ FR. DAME:, r, p. 114. * A semuUt, btilamalelc, G. POBORAN, inst, c. Slatina, j. Olt. Slab la balamale. FR. DAME:, IV, p. 70. A'şl pierde puterile, a fi fără putere. Afl'odita.-Ce al ? .. ce ţi'I? Papă lapte.- Nimică ... 'ml o slăbit balamalele ... Afrodita.-EştI bolnav? Papă lapte.-Aşa 'mI pare ... ================== pagina 17 ================== 6563 IMBRAc.:\.MINTE, CAS.x.. * A strînge în balamale. 1. BANESCU, ZJI'of j. Roman. 17 Veql U�ă. A sili să facă ore-ce, a constrînge cu vorba. BĂLEGAR Veq! Muscă. BARIŞ 6564 A'sl da ba risul pe cefă, , , B. P. HAşDE1J, Etyrn. Magn., p. 2533. - DE LA VRANCEA, Trubaâ, p. 148 .. A perde ruşine, a'şI da polele peste cap. Se dice numar pentru femeile măritate, de ore-ce fetele marf o bictnuesc a umbla cu capul gol. «Nu ţin (MoldoveniI) lucru mal ruşinos, de cât a se vede părul capului la o femeIe căsătorită sau văduvă, şi este crimă capitală a descoperi în public capul unet femel. Din contră, pentru fetele fe­ ci6re este ruşinos a'şI acoperi capul, fie chiar şi C:I cea mal subţire pânză, căcI capul descoperit e semnul castităţet.» DIi'!. CANTEMIR, Descr, Mold. p. 139. Jeter son bonnei par dessue les moulins. Pro». Franc. BASMA Veq! a Luă, Parale, a Spune. *.6 6565 Luaşt bazmaua � T. BALĂŞEL, înv. c, Stefănescî, j. Vâlcea. VeqI Colac. ================== pagina 18 ================== PROYERBELE ROMÂNILOR 18 --------------------------------------------------- La nunţile ţerănescî orf-ce îndatorire se plătesce cu o bas­ ma, cusută frumos. Aşa stolnicul, lăutarul, bucătarul, chela­ rul, fratele de ginere, sora de miresă, pochinsăresele, cel ce merge cu merindele, cel ce spune oraţiile, naşul, naşa, etc., aii ca daruri, şi ca resplată a serviciilor ce le face, câte o basma. In casul de faţă minciuna sau ceea ce spul cut-va fiind luată drept un serviciu de aceea se întrebă . 6571 E un flueră-baston. G. P. SALvn'J, in". c. Smulţi, i C01jurluiu. Uşurel la minte. BATĂ VeqI Brânzi1 *L>. 6572 Nu ajungl la bete, Dacă nu al spete, V. FOilESCU, c. Broştent, i- Su­ ceall'l. Nu poţi aj unge unde doresct, n u'ţr poţî in deplin i scopurile, daca nu al pe nimeni care să-ţi de ajutor. *L>. 6573 A'I da pe bete. IOIw. GOLleSCU, M8S. IT, p. 62.­ LAURlAN & MAXIM, 1, 170.--A. DE CII-lAC, 1, p. 24. - P. ISPIRESCU, {fev. 18t. 1, p. 227; Leg. 279.­ V. ALEXANDRI, Teatr. p. 410.-Gn. JIPESCU, Opinc. p. 99.-1. BĂNESCU, prof'. j. Roman.-G. POBOHAN, inst, c, Slatina, j. Olt. * A da pe bete afară. s. I. GHOSSMANN, Dict. p. D.-A. PANN, III, p. 24 & 127.-FR. DAME 1, p. 131. 1° A'l învinge, a'! In veţa minte. Reu pe reu, pe bete '1 dă.-IoRD. GOLESCU. Intr'o clipelă '1 ar da pe bete logofeţiI el marI d'aicl, ================== pagina 20 ================== 20 PROVERBELE ROMÂNILOR 2° A gonr, -Il dete pe bete din ostrov». P. IsPIRESCU, Leg. p. 279. 30 A'l înşela. 6574 A da pe bete faptele cui-va. E. SEVASTOS, p.17B.-FR. DAME, I, p. 131. A'l da de gol, a ride de dînsul. . BOBOU *6 6602 Ca boboul. B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn. p. 2775. Adica negru . • Cu cămaşa ca boboul •. Boboui este o îmbrăcăminte de-asupra, şubă sau zeghe, care se portă in cornitatul Făgăraşulut. BOLD VeqI Cap. X, o, Bold, Domn. 6603 * A au4it'o cât un bold şi a făcnt'o d'un cot. M. CANI AN, public., .i. laşi. ================== pagina 27 ================== IMBHĂCĂMINTE. CASĂ Vecţi No. 2558. Se dice pentru cel mincinoşr. BOLTA 27 6604 lJe boltă trebuintă sermanul nu are. � IORD. GOLESCU, M8S. Il, p. 94. Adică săracul de cămară, pentru că n'are ce pune într'insa. (GOLESCU). BORDEIU Veqj Obiceiă, Sat. *6 6605 Un bordeîu să al, numai să fie al ten. H D. ENESCU, înv. c. Zamostea, j. Doroho'i.-I. G. VALENTINIANU, p. 30.-EM. POPESCU, înv. c. Vio­ cftnescr-Mftrginen'i, j. Ialomiia, *6 Un borde'iu să'l ai, numai să fie al leu. V. SALA, dasc. c. Băleni, comit. Bihor, Unqaria. *6 Un bordeiu. să ai; cât de reu, numai să fie al leu. A. PANN, Edit. 1889, g. 175; 1. p. H6. - HIN'fESCU, p. 18. - FR. DAME, 1, p 150. - DOBRE MARI­ NESCU, c. Ptrou-Rcşu, j. Arge,? Bordeiul, fie cât de reu, măcar de ar sta în papa'in6ge, numai să fie al te:il. P. ISPIRESCU, Reo. 18t. I. p. 453 .. VeqI cous« Sa al cât de puţin, nu mal al teu. să fie, şi, precum dice ================== pagina 28 ================== 28 PROVERBELE ROMÂNILOR Cantemir: «Mal fericit este cine-va cu strimt traiti la locaşul seu, de cât cu t6te desfatările în casele streine». Ist. Ieroql, p. 97. Domus propria, domus optimal) P,·OV. Lat. Casa mia. casa mia, Per picina che tu sia, Tu' mi pari Uita badia! 2). Prov. }fal. Eigen uias Wie gut is das 3) . Proo. Germ. Sectt er all ((lest) a sjal/s b1li4) Pvo». Island *6 6606 Mal bine în bordeîul teu de cât în palatul altuia. E. I. PATRIc!U,înv. c. Smulf'l, j Coourluiă. *6 Mat bine în bordeiul meu ele cât în pa- latul feu. P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Comă­ niţa; j. Olt. VeqI csuu: Arată fericirea omulul In casa lu I, 6607 Câte bordee, atâtea capete. BARONZI, p. 60,-HINŢESCU, p. 18. 1) Casa ta; casa cea mai bună. 2) Casa mea, casa mea, cât de mică să fii, imi pare că eşti o monastire. 3) Când e cova al lăU ce bme este. 4,) Tot e dulce in casa omului. ================== pagina 29 ================== IMBHĂCĂMINTE, CAsi\ V bq.l Obicetii. Arată ne-potrivirea îe părorî, gusturI, etc. *6 6608 Câte bordeie, Atâtea obicete. 29 1. POPESCU, înv. c. Dobrenî, j. Il­ fov.-C. TEODOHESCU, tno. c. Lipo­ va, j. Vasluiă, - GR. POIENAHU, ing. c. Focşani, j. Tuiooa, Veqr Sut. Acelaş înţeles ca la No. 6607. *6 6609 Nu fie-care bordelu are splină de teiă. GAV.ONIŞOH, prof. c. Epuren: , j. Tutooa. Adică nu trebue să judecî după aparenţe. *6 6610 N'ai usă la bordetu. , Se <;lice celuf care, intrând în vre-o casă, lasă uşa de perete, vraişte. BORFAŞ *6 6611 A fi borfaş. DoNA Z. JUVARA} c. Feâesct, j. Tatona. Adică pungaş. De la borţe, IucrurI din casă, ca perne, lăicere, etc. Are acelaş înţeles şi aceiaşi în trabuinţare ca cuvîntul gâinc�r. BORFOIU *6 6612 A fi borfotu. S. MIHĂILESCU, Şezăt. II, p. 72. ================== pagina 30 ================== 30 PROVERBELE ROMÂNILOR Omul cu trupul greoiii, desfigurat. B6TĂ BRĂCINAR VeqJ ots, Soc6tlZ. 6613 Dacă te tine brăeinarml. , LAURIAN & MAXIM, 1, p. 247, VeqJ Cur«, Dacă poţî, dacă [ndrăsnesol. *.6- 6614 A fi tare în brăcinar, T. BĂLĂŞEL, înv. e. Stefănesct, j. Vâlcea A f: bogat. BRANŢ * 6615 I-am pus branţu. Veq.J Sbanţ. Q. I:'OBOHAN, inst. c, Slatina, j. Olt. 1° L'am domolit, l'am făcut să tacă. 2° L'am păcălit. B'I'anţul, este un fel de petec ce pun cismarit la încălţă­ minte. BRĂŢARĂ BRICEG * 6616 Nu'i taie brieegul. i) Veq.J Cosac, a MU1'i, P. BUDIŞTEANU, maior, j. Ilfov. ================== pagina 31 ================== .l!l1BRĂCĂMIN'l'E, CASA N'are Indr-ăsnelă de a face un lucru. 31 6617 *.6 A festeli bricegul. , 1. VEJA, prof': c, Alexandria, J. Teleorman, - GAV. ONIŞOR, o. Si. mila, J. Tutova. VeqI Be;. A nu isbuti in încercările sale, a păţi o ruşine. «Umblă binişor că'mi festelesci bricegul s , BRICIU VeqI a Rade. Cine nu'şI păzesce gura, o pate. 6618 6619 Brictul pre ager se ştirbă. Tribuna (ziar) an. 1885, p. 26. Incerca bricful la capul meu. IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 17. VeqI Bărbierie. 6620 Se dice pentru cei ce nu sunt destolnict la meşteşugul lor (GOLESCU). *.6 La asa obraz, asa brictu. , , GR. ALEXANDRESCU, maţjist, c, Foc�an", j. Putna. VeiI No. 6890. 1 s'a dat după merit, după om şi cinstea; are un înţeles mai mult defavorabil. Baile bdş baile traş 1). Proo. Turc. 1) Aşa cap. asa br-lcfu. ================== pagina 32 ================== H2 6621 PHOVEHBELE ROMÂNILOR BRINIŞOR *,0. A 'şi da brînisorul. , G. POBORAN, inst. c. Slatina, j. Olt. r····�� i' k! A ave a face cu cine-va, a se da de partea CUI-va. La ţeră, flăcăii fură br-înişor ul fetelor cu cart sunt in dra­ goste, aretănd ast-fel că se iubesc şi sunt ca şi Iogodiţî. BRIU Veq.l Cap. XXI, c. Brîu, Lingur!i, Mîn!i, Rest eu, Topor. * 6622 A fi (se ţine) de brîu cu cine-va. LAURIAN & MAXIM, 1, p. 25:l.­ FR. DAME, 1, p. 157. A sta de brUt cu c�ne-va. GR. JIPESCU, Opinc. p. 99. Veql Gat. A fi forte prietin cu cine-va . • Une-ort ne şi place sit stăn: de brîu cu dregătorit, şi să nu dăm arătăriî relile ce făptuesc eh.-GR. JIPESCU. * 6623 .A se lua de brîu cu cine-va. LAURIAN & MAXIM, 1, p. :c!53. A intră cu cine-va in strinse legătură, mal ales cu unul care este pe o treptă mai josă de cât nOI, saă nedemn de a ne fi prieten. * 6624 Prinde s'ne ţinem brîn cu brtn-). I. COYAN, prof. e, Ianina, Epir. ================== pagina 33 ================== 33 Sa ne ajutăm un ul pe altul. *L:. 66,25 A fi un tîrîe-brîă. V. ALEXANDRI, Teatru, 452, 46;), 826 S: 1279 - (iR. JIPESCU, Opiuc. p. 71. - BARONZI, p. 96.-S. I. GROSSMANN, Dict. p. 176. - FR. DAM�, IV, p. 164.-DoBRE MARt­ NCSCU, înv. c . Ptrou-Roşa, J. Argeş. GAV. ONIŞOR, c. Dob"oveţ, J. Va­ s?uiii.-GH. IONESCU, înt'. c. Eros­ cart, J. lJ!Iellulinţ'i.-G. P. SALVIU, ino, c. Smulţ't, J. Coourluiii. VeqI Caiţacetă, ouu. '1° A fi câr cotaş, huclucaş, arţăgos, zurhagill. Inainte vreme, orneni î buclucaş! lăsau într'adins să le a­ tir ne un colţ al br iuluî, când umblau pe podurt, şi se legau de nenorocitul care, elin păcate, il călca II fără să bage de semă. '20 Derbedeu, sare-garelurL «Nu ţi-e ruşine obrazuluj să te porţt cu Adela ca un tsrte-briii ! Dar ce lipseşce copilei de te-al apucat a călca în strachini verdr-. v. ALEXANDRI, Teatr. p. 1279. 3° Băelărang, nătâng.-J. Argeş . .,j," Om negligent în afacerL--J. Mehedinţi. ,-IsPIHESCU. BR6sCA Veql Cheie, BULENDRA 662'1 Bulendră. AUREL CANDREA, ReI>, NO'uiJ, VII, p 408. - L. Ş.:I.INEANU, Dict., p. 116,-FR. DAME, 1, p. 166. VeqI Cârpă, Femee desfrînată, lepedă tură. BUMB Veql Haină. BURETE VeqI Cap. II & rit. c. Burete. 6628 Buretele până nu'l storci, apă din el nict cum scoţ'î. IORD. GOLESCU, Mss. II, Asel!;. p. 163. *.6. Până nu'l storci, buretele nu dă apa. C. IONESCU, c. Sinesci, J. laş •. De la cel sgărcit, până nu't iei cu sila, de bună voie nimic vedî (GOLESCU). *.6. ·6629 Nu poţl (se p6te) cu burete (le) Să baţI piron în perete. A. PANN, Ee/it. 1889, p. 95; II, p. B4.-HINTESCU, p. 20.-DoBHE MAHlNESCU, înv. c Pirou-Roşu, J. A1'ge�, ================== pagina 35 ================== *6 Cu burete nu poţi bate un cuiii (un piron] în perete. IOHGU BEHEA, c. Urlaţt, J. JI MeU,- *6 Cu burete nu se [pâte) bate cuiu. în perete. E. l. PATRICIU, 'Înv. c. Srmtlţi, J. Conurluiii. '10 Omul pre bun nu'l ascultă nimenea. Stăpânul, cel mal mare, trebue să fie mal aspru, ca să fie ascultat de slugile sau supuşiî luî. 20 Cu un nevoiaş nu poţî face lucru mare.-J. Argeş. 30 Cu nimica tot nimica se face.-J. Fălci{�. 6630 A bate cu burete Piron în perete. G. MONT�NU, p. 72. A încerca o muncă peste putinţă. * 6631 A, trece (trage, sterge) cu buretele peste ce-va. LAURIAN & MAXIM, 1, p. 238.- T. CODR"SCU, Uricar, XXII,p. 42.- 1. 1 C. BHĂT[ANU, Florica, J. MU8- cet=- FR. DAM,U:, IV, p. 104. A da uităreî, a fertil greşala SRLl faptele rele ale eul-va. PaSSe1" l'eponge sur une [auie. * 6632 Be (suge) ca un burete. IOJ�IJ. GOLESC O, lJ18S. Il, Asem. p. 203. Pentru cel care he mult. Boire comme ttne eponqe. Proo, Fretnc. ================== pagina 36 ================== '16 6633 PROVl'�[tBe:LE RO�'lÂNlLOJ: * El st6rce ca p'un burete. IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem. p. 168. A scote parale, folose multe de la cine-va. BUZUNAR Vec}I lrliere, Raţă. 6634 Când nu 'ţ'i' sună. 'n buzunare Pătimescî de gălbinare 1), Şi de friguri grele 'n pungă Cu scuturătură lungă. A. P ANN, III, P 138. Veq.i Gălbinar·e. Arata cât de reti este când omul nu are bani. Homânul mal dice : sănătate golă, jumătate de b6lă. *6 6635 lea dintr'un buzunar şi bagă într'altul. 1. BANESCU, prof, J. Roman. Se dice pentru cel sgărcit. 6636 Ari ş-chatra ş-ouln n-dzepi12). PEI',. PAPAHAGl, Zweit. Jahree., p.176. Cel puternic pete, dupa cum vroesce, sa faca bine saii reu cui-va. 6637 Ca cel \ie-şI căîtă mula n-dzepi 3). PEl�. PAPAHAGf, Zweit. Jahres., p. 160. Credî bine ceeea-ce doresci. 1) Galbeni n'a.re.-Notă de A. Pann. 2) Are şi petra �i oul într'un buzunar. ================== pagina 37 ================== 6638 DIBRA.CĂt\'llSTE, C:A';\ * Par'că o scăse din buzunar. '17 A. PANN, IlI, p. 8.- HlNTESCU, p. 21. 1° Se dice la audnl uneî prosti! sau unor cuvinte fara rost. 2° Când unul trantesce III inciuna în data, pe ne-găndite. 6639 * A'l ave. în buzunar. Veqi Tăşcuţă. C. TEODOfU';SC:U, înv. c. Lipooa, J. Vaslui�t.-GR. ALEXANDRESCU, c. Focşani , J. Putna.-G. POBO­ HAN, înv. c. Slat-ina, J. Olt. A ave pre cine-va in mână, la discretia sa. llvoir quelqu'un dans sa manche (bourse). 1) Prol', Franc. 6640 * A :fi tot cu mâna în (Ia) buzunar. A. PANN, III, p. 28.-HIN'j'ESCU, p.105. A fi darnic, cheltuitor. CACIULA Vedl Acru, Albină, An, Ci Be, Burtă, Cap, Căpeţînă. casa, Chel, Conciu, Flore, a Judecă, Ci Ouă, Pălărie, Pascî, Per', Prietin, Sulă, a Umblă, Ureclzie. Laurentiu 'I'opeltin �iice : «Românit de ArdeI al noştri portă hatnele lungI, îmbrăcat tot tru­ pul; ne fac mare învăţătură portului din vecii de demult, care au ţinut părţile aceste de la Septentrion, care halne pomenesce un das­ cal, anume Marţiales, că se chiamă Endromida, port vechiu, nemân- ================== pagina 38 ================== dru, era hun ele luna lut Decembrie, Şlice au de pîslă •. Iar Miron Costin aelaogă: pe limba nostră glugă, care spun că şi boeriî aice, în ţeră, mal de mult purta chivere ca aceJe.-Letop. Mold: 1, p. 71. *6 6641 Ce''( căciulă nn'I tulpan. G 1. PATr\ICrU, înv. c. SmulţJ, J. Covul'luitl. Arata superioritatea bărbatului faţa de femee. 6642 Ce'I căciulă nu'} tulpan; căciula p6te se cadă si 'n glod, si o ieă si o scutură, si tot că- , " , ciulă. Dar tulpanul când o căde, apof îi reu. S. MrnĂILEsc:U, şez(�t. L, p. 220, Greşela femeei nu se p6te "ler::;e nici îndrepta atât de uşor ca a barbatuluI. *6 6643 Oăcrula când cade jos, o scutur ş'o pnîu în cap; dar tu cârpă � GAV. ONfŞOH. prof. c. Dobrooăţ, J. VasluUi. A .. cela� înţeles ca la No. 0642" *6 6644 Până la an multe că CIulI rămân pustiI. N. Btnr AR U, c. Pitescs, J. Arqe«. Acelaş înţeles ca la N'o. 11. *6 6645 Badea cu căotula albă De departe par'că '1 babă. C. TEODORI>;SCU, in». c. Lipooa, J. VasluiU. Se arată, in bătae de joc, omul sarac si leneş care nu e în stare sa'şl cumpere o câciulă negră. 'I'X,>oon" 1 ,...!",H r·"!'.'"l!i nA" l'ii. Cplp albe sunt mal putin cău- ================== pagina 39 ================== lllBR.:tC,:(MlNT IL. CASX :;:,� 6646 Badea cu căclula lungă N'are nicî o para 'n pungă; Iar cu căciula rotunj6ră A re în pungă grămăgi6ră. 39 C. TEODOHESCU, înv. c. Lipooa, J. Vastwin. VeriI Pălărie. Omul fudul e calic, căci cheltuesce pre mult pe îmbrăcă­ minte şi pe nimicurî. :;:.c t&647 Nu se cumpâră omul pe CăCIUlă. ZAi\JFIH. G. NEGOESCU, ino, c. Jiden·/, J. Iiimnicu-Sărat, Omul nu se judecă după exterior. i(}648 După plote, şî CăCIUlă de ore, IORD. GOLESCU, Mes, II, p. 91.- P. lsPIRESCU, tu« Ist. II, p. 165.­ Abec. llustr, p. 29. Dupâ ploie căciulă de 67,e. l\:'\.HOL1' Acs, p. 84. '* Diip« ploie (plae) căciulă. N. ST. c. Nijopole, Maceâonia.:« C. Ioxuscn, înv. c. Nevesta, Mace­ donia.-V. DIAMANDY, prof: c. 111e­ ţoca, Macedonio; *,6 DI.�pr1 plo;« nu mat trebue căciulă. AR. GOHOVEl, c. Folticenî, J Su­ ceava. VeqI Chepeneag, lpi.iqe«, ================== pagina 40 ================== 40 PROVERBI,LE ROCIIÂl\ILOR --- 1° Se dice când, după un 1'e1\ ne mal supără şi cu bagiocur'i.­ (GOLESCU). 2° Când ne vine un lucru după vreme. *6 6649 Căefula plătesce. DOBIIE MAHlNESClJ, înv. c. PJrvu· Roşu, J. Âl'geş.- VAHRON, p. 31). Ve41 Turc. Respuns ce se dă când nu vrel sa plătescî. Veg'î în Varron, snova privitore la acesta dicere. *6 6649 b Bună 4iua, căciulă, CIi stăpânul n'are gură. GA v. ONIŞOR, prof, c. &erbii, J, Tutora, Pentru cel mojic. *6 6650 Sa'm'î ard căcrula pentru un ehi tic ! GA v. ONI�CIP" prof. c. Dobi'ovi!ţ, J. Yaslui·tI,. Veql Pădu.che, Purice. Să me super pentru atâta lucru! 6651 Oăcfula ta, când va afla taina ta, în foc s'o bagf. 10)',]). GOLESCU, .M8S. II, p. 10!). V f41 Căuwş<'l. Ne arata C;:U de ascunsa trebuie sa păzim taîna nostră (Go­ LESCU). *6 6652 Ce? căclula nu mă ţine banI? GAV. ONI:;;on. prof, c. Dobroce], J. Vasluiă, De e lucru cât de mic, tot trebue sa pUI pre] pe el. *6 6653 Cine te Întrebă de ce per eţl este căctula. IOI{]). GOLESCU, Mşş. II, p. 1;:1- DOBl�E MARINESCU, in». c Piro«­ Roşit, J. Arqeş. ================== pagina 41 ================== IMBRAcAMINTE, CAS.� 41 Adică cine va să te scie; nimenl te bagă în semă (GOLESCU). 6654: De cât căcîulă de ofe, mal bine cu capul gol, IOHD. GOLESCU, 11Iss. II, p. 117. Adică să cinstim mal mult cuali tatoa lucrur-ilor (GOLESCU). 6655 Oâcula al Gog va s-facă 1). PEH. PAPAHAGl, Zweit. Jahres, p. 157. A face un lucru nefolositor. Er schi/It imI/Vinde. Pro», Germ, *6 6656 Căcfula nu se portă vara. V. SALA, înv. c. Petrâea, comit. Bihor, Unqaria. Când se face ore-ce în afară de vreme. 6657 De aveat căctult nu tncăpeat cu capu 'n portă. T. SPEH.ANTL\, 1. p. 257. Se dice omuluî prost. *6 6658 La aşa cap aşa căciulă. S.Mrui\ILI.(SCU, Seeat, II, p.2'19.­ H. D. ENl<:scu, înv. c. Zamostea, J. Dot'oho'i.-AvR. CORCEA, paroli, c. Coşteiu, Bemat.-GAV. ONIŞOR, prof. c. Dobrooeţ J. VaslU'lu.-G. P. SALVIU & G. I. PATHIClU, in», c. Smulţ), J. Covurlui·tt.-V. Fo­ RESCU, c. Folticeni, J. Suoeaoa.=: D-RA Ec. SIŞMAN, in». c. Adam, .J. Tutova.-B. P. I-H.şm1:u, Etym. Magn. pag. 1978. 1) Căciula lui fTorr. va :5.1 facă. ================== pagina 42 ================== 42 *6 D' aşa cap aşa căciulă: GI-!. Tm1ESCu, in», c. Broecari, J. Mehedinţ't - ANDR. MARINESCU, in», c. Humele, J. Arge*,.-PREOT C. BUNGETIANU, in», c. Cosooeţ, J. Mohedinţr. *6 iişa cap, aşa căciulă. Semin. Buc. el. V III prin P. GARBOVICEANU, prot'. După, cap şcaculă 1), PER. PAPAHAGI, Zioeit. Jahres, p. 161. * Ahtâr: capete ce aii, ohiări Câr;lUli s'p6rtă 2). V. DIAMANDY, c. Meţova, Mace­ donia. * AMare cap, ahiare căr;tulâ 3). ILIE Gr.rcu, prof, Arminciil., E­ pir.-I. COYAN, c. Ianin z, Epir, * Cata caplu. s-căciula 4). I. COYAN, JJr'(lf c. Pel'ivoli, Epir. Veq.j Chiulaf, Fes. Vrend să arate că i s'a dat după merit SOlii a păţit vre-o intimplare potrivită cu firea lui. Are un înţeles mal mult de­ favorabil. SNOVĂ Dice e'a fost odată un negustor Turc. El venind într'o di, în­ tr'un sat, la o casă, să găzdulescă, şi vedend acolo o scrofă, cu mal ,) După cap şi căciulă . • ) Atari capete ce au, atari căclull să porte. 3) Atare cap, a tare căciulă. oi) După cap şi căciula. ================== pagina 43 ================== IMBRACAMINTE, CASX 4H mulţI purcel miel, după dînsa, întrebă pe gazdă ce sunt aceia, fiind-că el nu mal văduse asemenea animale. Gazda îI răspunse, că aceea este o scr6fă cu purcel; îl mal spune că scrofa fată de câte două şi trel 01'1 pe an, câte şapte, opt sau dece purcel de aflată. Atuncr turcul se miră forte mult de repedicîuusa cu care se înmulţesc aceste animale şi numai de cât, se hotărî ca, de tot capi­ talul ce ave, să cumpere porcI. creqend că are să se imbogăţeecă tot aşa de repede. Cum dise aşa şi făcu. Incepu a cumpăra porci de toţt baniI câţI ave, şi în scurt timp strînse o turmă mare de porcr, Dar nu trecu multă vreme la mijloc, şi dete şi brâuca într'în­ şiî, şi muriră de se stinseră, aşa că nu '1 mal remase de cât căţt-va purcel. AtuncI turcul se puse de'! tăIă şi pe aceştia, şi pielele pur­ ceilor le dete ca să '1 facă o căciulă. Când căciula fu gata, o şi puse în cap şi se duse la tîrg. Acolo îl întîlniră o mulţime de prietenI de al seI şi veqendu'l, numaI de cât îl întrebară ce a păţit de şi-a făcut o aşa căcIulă? El le răspunse : La aşa cap, aşa căciulă, aşa căciulă trebue, pentru că a trebuit să-rut vîr toţI banii în porci, din care pri­ cină am rămas calic_-Ş'ezăt6re. Baile ba!}, baile tras 1). Prov. Turc. W1:e âer Ilerr, sa der Knecht 2). Pro». Germ, *6 6659 Căcâcea fratele mireset cu eăctula afumati)" P. lSPIRESCU, Rev. 18t. 1,454.­ GA v. ONlŞOR, prof'. c. Aorameeci, J. Tutova. Arată nevîrs tnicia ornuluî. 6660 CIoc seleam de la jupân Ibriam, că şi-a făcut căciula şalvart "], P. ISPlRESCU. - L. ŞĂrNEANu, Semas. p. 1360 & 459. La vorbe nepotrivite. '1) Aşa cap, aşa briciu. 2) Atara ereer, atare pălărie. 3) Oioc seleasti cuvinte turcescl însemnâ nd : multă sănătate. ================== pagina 44 ================== 44, PROVERB"I�I� RmrÂNILoH --- *6 6661 Nu rup căctula până te ved. GI-I. Toxrescu, î/w. c. Broscari, J. Mehedil1ţi. Se in tîmpla curind. 6662 Cu eăefula într'o parte. IOHD, Gor.tcscu, Ms«. IL Asem. p. 130. In semn de ne-păsare. * 6663 A purta căctula pe-o ureche. FR. DMI!::, III. p. 300.-M. CA' NIAN, publ, j. laşi. A nu'I pasa, a 'şi bate joc ele ore-ce. *6 6664 A îndesa (tufli) căctula pe urecht. G. POBOHA:-i, înv. c. Slatina, .J. Olt.-D-NA Z. JUVAHA, c. Fedesci, J. '1 utoua, A se face ca nu scie, Arata ne-păsare pentru ceea ce ni ,le spune sau ni se cere. Cuvin tul a tulli se aude numai in Moldova. *6 6665 A pune cnctula pe-o sprincenă. T. BĂLĂ:;;I';L, in». c. Stefănesct, J. Vâlcea. A se fuduli. O asemenea locuţiune, nascuta dintr'un obiceîu identic, se întrehuinţezâ şi la Turcî. 6666 Este cu musca pe eăcfulă. P. !SPIIU:SCU, Leg. 1,1872, p.17 2 A se adaogă la No. 2178. ================== pagina 45 ================== L\lBRĂCĂM1NTE, CASĂ *6 6667 Altă CăCIUlă. 45 AL. ODOBESCU, 1, p. 1:36.-P. Is­ PIHESCU, Rev. 18t. 1. p. 2:30.-LAU­ RIAN & MAXIM. 1, p. 981.-FR. DAME, 1, p. 174.-S.I. GROSSMANN, Dict, Germ. p. 37.-L. Ş.�INEANU, Semas., p. :348.-DoBRE MARINESCU, înv. c. Ptrou-Roşu; J. Argeş.--B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn. p. \J21.­ G. POBORAN, inet . c. Slatina, J. Olt. -P. GÂRBOVICgANU, c. Poenarii, J. AI'peş & Comăniţa, J. Olt. Vec}I Foie, Gâscă, VOl'bă, Popă . .E altă vorbă, altă cestiune ; s'a schimbat starea de mat nainte a lucrului. In privinţa originei acestei dicetorî sunt două părer'i: Al. Odohescu, I, p. 136 dice : «Pehlivanil arabi şi hindici, ce '1 aduseseră din tera turcescă, făcură şi f'elurt de năsdrăvănit şi de jocurt minunate şi nevedute lo­ curilor nostre , unit sări au În văzduh, cu capetele în jos, peste opt bivolI puşi în rînd, alţiI călcau cu iuţelă pe o foiţa de tulpan Întinsă fără de-a se cufunda, iar unul mal ales schimbă în tol chipul o căctulă, care, când o arunca pe pămănt, se prefăcea în felurI de că­ cIulI deosebite. De acolo a şi eşit vorba românescă . altă căchtlă ! când vre omul să clică că s'a schimbat starea de mal nainte a unul lucru». D. B. P. Hăşdeu, este de părere, ca dicevea a luat nascere din obiceiul atât dacic cât şi românesc de a se purta căcîulî deosebite, după ranguri. A se asemăna cu dicerile de la No. 6658, 6669 �i 6669 Il. C;'esl nne auire paire de manches. Pl'OV. Fl'anc. Da» ist ganz eiuias Anderes 1). P1'OO. Germ. '; Este cu lotul alt-ceva. ================== pagina 46 ================== 46 l'RuVERBELE HOlIÂi':lLOR ----- ------------------_._--- *L. 6668 A schimbat căcfula. P. ISPLHEseu, Rev. Ist. 1, p. 2,):3; Leg. 1, 1872, p. 178.-HINTESCU, p. 21.-FR. DAM1�, 1, p. 174.-Ma­ 'ieI' P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov.-Do­ BRE MARINESeU, înv. c. Ptrou-Roşu, J. Arţje«. '1° A trecut de la un lucru la altul. 2° Şi-a schimbat părerea. 3° ŞI-a schimbat purtarea. Schimbarea căc'îulelor arată schimbarea, precum dicerea : doue capete într' o caciuiă, asemănarea părerilor. Changer son {usii d'epaule. Pron, Franc. 6669 Tot dintr'o CăCIUlă SCOSl. , IORD. GOLESC:U, 111s8. II, p. 70. Adică toţî de-o părere (Gor.sscu). 6669b. DOI la un gând ca două capete într'o CăCIUlă. D-NA Z. JUVAHA. c. Fedesci,.I. 'Iil.to·va.-IORD. GOLEseu, ltIss. II, Asem. p. 49. Veqt Căpeţînă. Acelas inţeleş ca la No. 6669. Deu» tetes dans un chaperon. Pro». Franc. *.6 6670 A umbla cu eăefula 'n patru. D-NA EeA'1'. ZANNE, c. Bedad, J. Tutona. *.6 A umblet cu căciula 'm dece. DOBRE MARIN"seu, înv. c· PÎ')'I)U­ R()s1./. . .T. A rues, ================== pagina 47 ================== 1.\U3Rtl.CĂ.iVlJN'n:, CA�Ă 1° A se Cilcluli la iaht J urneu. 2° A căuta mult şi în tate părţile. 47 -N. COSTIN, tu« I, p. 391. , «De ar sci haina de pre dînsul gândul lut, o ar băga în foc.»- Gn. URECHL�, I, p. 170. M ET ELL U S. Generalul roman Metellus, poreclit Macedonicus, ne putend lua o­ raşul Contrebia, în Spania, puse soldaţit sel să facă marşurl repedt în t6te direcţiile. Când se întăria pe un munte, când pe altul. Un prietin îl întrebă pentru ce atâtea mişcărt : "Nu me mal întreba, răs­ punse generalul, căc! dacă aş sci că tunica cun6sce gândul meu, aş arunca-o în foc». Intr'o di, după unul din aceste marşurI, se intorse repede spre Contrebia, găsi apărătorit el nepregătiţI şi luă oraşul cu asalt. Que ta chemise ne sache la guise. Pro». Franc. A ajuns vremea (treba) să nu se mal tneredă omul nicf În eămnsu luf, , P. ISPIHESCU, Rcv. 18t. L p. 227.-Gazeta Săten., Dec. 189i. Nu te mal poţî încrede în n imenl. *.6 6721 DăI şi cămeş», şi fugf, GA 1'. ONI�OH, prof. c, Dobrooeţ, J. Vasliti,i. Ve4l rsu. Se despre pentru omul l'eLl ; da] ori-ce şi seapa. ================== pagina 61 ================== IlJBr.XCXilJ[i'\TE. CAS"i 61 *.6. \)722 Pe unde scoţI cămaşa � I. ARBORE, ing. Buzeu.-G. Po­ BORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.­ GAV. ONIŞOH, Junimea, No. 16, J. Tutova.-D·NA Z. JUVAHA, c. Fe­ desci, J. Tufolla. Se dice unuia când l'am incolţit, şi nu mal are in cotro, nu sere cum să esă din încurcătură sau ce să mal dică. «Să te văd acum pe unde scoti cămaşa». 6723 * Nu mal scie pe unde să pune (scote) cămaşa. I. ARBORE, ing. Bttz,h't.-ALFRED Juv AHA, c. Berlaâ, J. Tutooa. Nu mal are încotro, nu scie ce să mal facă. *.6. 6724 Gata ca o cămaşa de s6cră. D-NA Z. JUVAHA, Ftdefjc'i,J. r»: tova.-E. 1. PATICru, tno., c. Smultt, J. CovuTluh'.-GH. ALEXANDRESCU, maqistr, c. Galaţi, J. Covurluiă. Ve(Jl Iee. 1° Se dice de o trehă f,lcută de mântuelă, fără tragere de inimă. 2° Se dice pentru orî-ce lucru ee e gata, isprăvit. Nora e datore să de socreî o cămaşă ca prin acesta să do­ vedesca că scie săţesă pânza, să o croîescă, să o c6să şi să o �i înflorescă cu bibilurî. Camaşa socrei e cel el 'in tâlu lucru care trebue să fie gata. *.6. 6725 Cămaşă de sderă fără de mâniet şi fără de gură. D'NA Z. JUVAHA, c. Fedeşci, J. Tutova. Se dice de o trehă făcută ele mân tuelă, fără tragere ele inimă, ne-ispră vita. «Fectorul nu eşi din hotărîrea marca-sa, nunta se făcu şi baba îşl ================== pagina 62 ================== 62 luă cămaşa de socră , ha încă ne-tăiată la gură: care însemneză cii. s6cra nu trebue să fie cu gura mare, şi să tot cârlescă de t6te cele .• - 1. CREANG,'\ Po». p.4. 6726 Până va eşi euf-va cămaşa prin ismene. A. PANN, I. p. 1J7.-HIl'i'j'ESCU, p. 12. Se dice pentru cel car) heii până se îmbată. 6727 *6 Par'eă am uscat eămest la acelas sore, . , C. TEODORI,SClJ, înv. c. Lipova, J. 17 asltdtt. * A'ş� usca cămăşile la un sare. FR. DAM',::, IV, p. 79 & 204. VegI Rudă, Hufă. JO A trăi împreuna, a ave aceleaşf interese. 2° A se Înrudi. *6 6728 Ce am uscat cămăşile pe un gard � Maiol' P. BUDI'iTEANU, j. Ilfov. Respuns ce se dâ aceluI care îşI lea nasul la purtare, se 0- hrăznicesce. Nous n'aoon» pas ga râe les pou1"ceaux en­ semble. Prov. F/'G1U;. *6 6729 'I-a uscat eămeşile. GAV. ONIŞOR, c. Pusesei; J. Tu­ tona. ================== pagina 63 ================== 6130 LVI BR\C:X,\lINTE, I:AS.\ *6 O făcut eămesa ismene. , 63 GA V. ONIŞOR, Pl'of c .. Dobrooet; J. Vasluiti. 10 ŞI-a greşit planul, n'a isbutit într'o trebă. 20 A ajuns din cal, măgar. *6, 6731 Il stringe cămaşa. G. P. SALVIU, -tn". e. Smuiţi, J, Covurhtiit. Nu pete să facă sau să spună ce-va din mal multe pricinî. *6 6732 A'�I rupe căma�a (cămeşa), Ap" GOROVEl, c. Folticeni, J. Su­ ceava -GAV. ONlŞOR, c. AVl'amesci, J. Tutona, - E. 1. PAl'RlCIU, in» c. Smulţr, J. Covurlui«. A ave un mare necaz. Se dice de cel cludoşl. *6 6733 Ca pe mâneca cămeşef. D-na Z. JU\'ARA, c. Fedescl. J. Tlttova. Adică forte uşor . • 0 să faci (cutare lucru) ca pe mâneca c(tmeşei.» *6 6134 A 4ice (spune) pe gura căme�el (eămeşir). GR. AI(EXANVHESCU, c. Focşant, J. p.utna.-G. POBOHAN, insi. c. Slatina, J. Olt. - N. BU.IORANU, c. Voinesci, J Tutova. 10 Cam din gura şi mal mult minciunii. 20 Spune din gură, dar din inimă l:ug'etă alta. *6 6735 S'a uttat pe gura cămeşit. ================== pagina 64 ================== 64 I'HOVERBELE HOllÂ.,'itLOH Adica il merge 1'e11. * 6736 A rămâne în cămaşă. LAUHIAN & Mxxr», 1, p. 354.­ FR. DAME, 1, p. 186. A rămâne sarac, a pîerde averea. * 6737 In cămaşă. LAUHIAN & MAXIM, 1, p. 354 .A luat'o numai etc cdmoşă.» Adică săracă, fără nicî o zestre. * 6738 Fără cămaşă. * Numai cu cămaşa. Veep Deget. 1 i I \ Il I 1 I LAURIAN & MAXIM, 1, p. 354.­ FR. DAM!!;, 1, p. 186. LAUHlAN & MAXIM, 1, p. 354. Acelaş înţeles ca la No. 6737. * A'ş'i' da şi cămaşa. 6739 Adică tot ce are pentru a dobândi ce-va sau a scăpa de vre-un 1'e11. 6740 * A''j' 1 uă si cămasa, , , LAURIAN & MAXIM, 1, p. 354. Până la că/naşă. P. J:.;PIHESCU, Leg. p. 290. A'1 lua tol, a'l despuia aşa în cât se nU'1 remână nici că­ maşa pe dinsul. * 6741 Arde cămaşa pe el. ================== pagina 65 ================== IMBRĂCĂMINTE. CASĂ Ve41 Călcâie. De multa dragoste. 60 *.6 674:2 De sare cămaşa pe dînsa. I. CREANGĂ, Amint., p. 4 ; Pov. 254. - T. B:\L:\§EL, înv. c. Ştejă­ nesci; J. Vâlcea. L o Plânge cu mare foc . e: Plânge ca o miresă de săre cămaşa pe diusa.» - CREANGĂ, Amint. 2° A tremura de frig. cCIăoţăneu de frig de săre camaşa pe dîoşib-CREANGĂ, POtJeşN. 3° A tremura de frica. 6743 * A nu ave cămaşă pre sine. LAUHIAN & MAXIM, 1, p. 354.­ FR. DAME, 1, p. 186. A fi sarac lipit. 6744 * A se certa pe cămaşa eul-va. LAUHIAN & MAXIM, 1, p. ;354.­ FR. DAM.I�, 1, p. 1!l6. Ve41 Vl·abie. A se certa pe lucru strain. Alusie la vestmintele Iuî Hristos p.l'e carî �i le ali im pârţ.it soldaţii care '1 pa7,ell restignit pe cruce. *.6 6745 Nu'} încape cămaşa. G. POBORAN. inst. c. Slatina, J. Olt. *.6 Nu'L iime chimesa. AVR. GORCEA, paroh. c. Coşteiă, ================== pagina 66 ================== 66 PROVKRBEU: ROMÂi\ILOl\ '10 Nu'l încape locul de trehut'I multe ce are. '2° E ne-răbdător. 6746 Ca cămaşa de ptele. Se lipesce. IOHD. GOLESCU, 11'I88. II, Asem. p. 80. CAMILAFCĂ VeqI Rasă. CANDELĂ 6747 Cine va să '1 ţie candela mal multă vreme, tre- buie din vreme s'o umple de unt-dă-lemn. IOHD. GOLESCU, M88. Il, P 115. Adică sănătatea, starea trebuie să îngrijască de ele (GOLESCU). 6748 * Candela pe sfîrşit. Veql Lumînare. IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 24.­ P. ISPIRESCU, Re". lst., 1, p. 456. Se dice când se sfirşasce omul (GOLESCU). 6749 * Se sfîrşesce unt-de-lemnul din candelă. D-NA s�[. LAMBRINO, c. Găgesct, J. li'ălc#t. - GR. ALEXANDRESCU, maqiet; c. Focşani, J. Putna. Acelaş înţeles ca ia No. in48. 6750 Oănd unt-dă-lemnul se isprăvesce, candela se istovesce. IOHD. GOLESGU, MS8. II, p. :)�. * După-r;e s' bitisesce uniulemnul sastind:« candilo:»] D. A. MILESCU, c. Gopeş{, Ma- cedonia, ================== pagina 67 ================== JMBnĂC,� MINT E. CASĂ 67 lnsemneză sfîrşitul vieţi) (GOLl';SCU). Este şi o snovă, care nu se pote da, şi care este hasată pe credinţa că, fie-care om are candela lui, care arde într'un loc anumit; când se sfirşesce unt-de-lemnul dintrinsa, omul tre­ bue sa moră. 6751 Daca pUI unt-de-lemn în candelă, îţI va lumina. A. PANN, 1II. p. 28. - HINTESCU, p. 196. - Rom. Glumeţ, 1, p. 55. Veq.I YUldiclt. Fără dare de mită nu capeţl dreptate la judecăţî. CÂPENEAG Veq.! Cliepeneaq. CAPETÂIU Veq.I Cap. XXII, Că· petâh�, Căscat. *.6 6752 Puseiu dorul căpetâlli. B. P. HĂ.)DidJ, Etym. Magn. p. 200. - Şez,'tt(J1'e, 1, p. 164. A renunţa la dragoste. Frundişoră mer mustos, Mă! bădiţă de om prost, Spune-asară unde-al fost? EI1 de mult te-am aşteptat Pân cocoşul a cântat; Dac' am vedut că nu vir, Puseiă dorul ci1petâi'tt Cu jale m'acoperiî, Şi bine me hodiniI. Poe8 Pop. *6 6753 A'I pune capul cllpetâiu. G. P. SALVIU, în,'. c. Srnulţ'i, J. Covurluiă. ================== pagina 68 ================== v,o , �i$4- 5· Ma 68 A 'l ucide. *6 6754 A umbla fără (nicIun) căpătâiu. HIN'}'ESCU, p. 193.-A. PANN, 1, p. 100. Fara nicî un rost. Unde '1 trimeţj, unde '1 mâiă Umblă fllră căpi!taUi. A. PANN. *6 6755 A fi fără eăpetâiu. S. MUIĂILESCU, Şezat, II, p. 72. Om ne-statornic, derbedeu. *6 6756 Om fără căpătâiu ; nicî căţel, nici purcel. V. FORESCU, c. Dorna.J. Suceava. Veql No. 1612 Se dice de omul care nu are nimic dupa dinsul, adica Hiel casa, nicî femeie, nicf copil. CĂPISTERE *6 6757 A vede alb în eăpestere, BAPoO:-;ZI, p. 47.-DoBRE MARI­ NESC:U, înv. c. Pirou-Roşu, J. Ar­ geş. *6 A vede alb în capistere. AL. MlHĂILESCU, înv. c. Buşteni, J. Prahova. *6 A se vede cu alba în căpistere. P. ISPlHEscu, S110IJe, p. 38.- S. t ================== pagina 69 ================== lM13R'\CAMIN'l'E. CASĂ. *6 A aduna alb în căpistere. 69 N. POPESCU, Calend., 1882, p. 17.-L ŞJ.INEANU, Semas, p. 355. *6 A aduub alb în câpisterie. G. POBORAN, inst. c, Slatina, J. Olt. Alb :in căpesterie. DE LA VRANCEA, Sultănica, p. 229. *6 N' a vecjut încă alba în căpistere şi P. ISPIRESCU, Leg. 1,1872, p.168. HINTESCU, p, 2. _. V. RÂMBU, c. Brănesc1, J. Dâmboviţa. Aşteptă 'intâ:ift sa vedem alb 'in căpistere l}. A, PANN, sa«. 1889, p. 166; Ill, p. 133. - HINTESCU, p. 3.­ B. P. HĂŞDEU, EtY·/i. Magn. p, 706. -FR. DAME, 1, p. 56. - G. DEM. TEODORESCU, Cercet, p. 56. *6 Sărac de n' are alb în căpesiere. Semin. Buc. Cl. viu ptin P. GĂRBOVICEANU, prof. Veq.I Strachină. Adică făina în albia sau copa'îea în care se ţine malaiul, şi care se numesce căpestere, ciipisicre, căpisterie, după loca­ Iităţi. 1° A \;1 atinge scopul. 20 A strînge ce-va avere, a lega gura pănzel. «Spuse şi Mitică t6te necazurile cu ucenicia, cu una, eu alta, pana ce se v�4u cu alba în capistere. Acum dise el, Mărire Ţie D6mne trăesc in largul meă- ,-IsPIRESCU, Snâoe: ================== pagina 70 ================== 70 PHOVEHDELE nOMÂl>ILOn ;30 Să aihî răbdare pană să se macine grâul, şi apoi să cadă făina în lada morir. Acest inteles, arătat de D-I Haşdeu, Etym. Magn. p. 706 se pote da, mal ales, variantelor 6 şi 7. 4" Atât L. Şăineanu cât şi S. I. Grossmann dati pentru a­ cestă dicere, înţelesul de: a se căsători, care 'mi pare a fi eu totul greşit. In orî-ce cas exemplul citat de el. L. Şaineanu însemneză : a se îmbogaţi. .Cel mal mart fecIorI se făcură flăcăI unguresc! şi chiar hăe­ ţanilor li ce făcuse de însurătore, de le sfîrâea inima, şi unchtaşulut i se apropia de a sta în colţul patulut şi de a vede pe alţiI adunând pentru el, alb în cdpistere •. 5' Pote însemna, câte odata, şi ce-va de hrană . • Muncla să se răpue şi ':şI ţine casa cu rostul pI, stropolind şi deretecând prin vecinl ; pleca din revărsat ul zorilor şi se întorce pe la amurg cu alb în căpe8terie: cu d'ale guret pentru ea, cu hohe pen­ tru păserI».- Sultănica, p, 229. 6758 Până se văd albe (alb) în eapestere ml-a eşit părul p'tn căciulă. BARONZl, p. 62 & 67.-HINTESCU, p. 25. '1" Până sa me ved cu ce-va parale, cu ce-va chiag la pungă, am aşteptat şi am muncit mult. 2° Arată o aşteptare lunga, căci Ia moră se macină pe rînd.­ Etym. Magn. p. 706. Adică până nu vedî folosul, câştigul în mâna ta. *.6 6759 Până nu ve41 alb in eăpistere StL nu cre4i. I. POPESCU, înv. c. Dobrent, J. Iljov. 6760 * Alb in eăpestere se vede 1 IORD. GOLESCU. M88. Il, p. 3.- I. AIlBORE, illg. J. Buzelt. t :r ================== pagina 71 ================== IMBRACĂMINTE, CASĂ ------------.-------- 71 Se <;li ce când cercetăm să vedem de găsim ce-va să ne fo­ losim din ore-ee (GOLESCU). E vre-o speranţă să eşim la un sfîrşit bun. CAPTUŞELA Veq.! Fa ţii, Petec. *6. 15161 Mai scumpă căptuşala de cât blana. D-NA Z. Juv ARA, c. Fedesci, J. Tutona, 'fine căptuşala mat scumpă ca faţa. TH. A. ZAMFIRESCu-DIACON, tnv. c, Sttubieni; J. Dorohot, Cănd accesoriile te ţin mal scump de cât principalul. *0 6762 A fi. căptuşela cui-va. A inlocui pre cine-va, fără însă a preţul cât dînsul. Eire la doublure de quelqu'un. P,·ov. Franc. CÂRPĂ Veq.l Ciiciulii, Guri1. Nevestă, UrecMe. 6763 Nu e cârpă să o descoşt şi să o lepe�l. A. PANN, Edit. 1889, p. 104. Veq.I Nevestii. Se <;lice pentru femel. *6. 6764 A purta ca pe-o cârpă de dar. A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteia, Banat. Adica inc6ee �i incolo fără nicî un folos, numai de fală. ================== pagina 72 ================== 72 PHOVEHBELE ROMÂNILOR ---------------- Cârpe se dăruesc, mal ales la nunţî, când apoî mulţi le Pl'l­ vesc Iuăndu-le din mână în mână. 6765 * Cârpă. VeqI Bulendră. FH. DAME, 1, p. 202. '1° Pentru, hainele rupte, sdrenţărose. «Hainele lor erau cârpe». <)0 Femele desfrînată. «Vre să lea de soţie Câl'}Jă lepădată de totă lumea». 3° Om slab, fără vlaga. «Nu e om, e cârpă», Francesul dice de asemenea: c' est ttn chiffon. 6766 * A'I face cârpă. A'l vorbi de reu. cII face lumea cârpă.» CASĂ VeqI Ban, Clip. IV c, Bărbat, Bou, Căciulă, Capră, Cap. XIX & XXI, c. Casă, C:nstit, Cloră, Con­ dur, Copil, Cosă, Cuc, Cusu, Cum­ nată, Datorie, Domn, Dumnerje·i1., Fat(t, Frumos, Livadă, Lup, Mef­ teşuq, Midsă, Nopte, Pat, Pltră, Praf tie, Primar, Sete, Stîlp, Ştiucă, a Tăci, Talpă, oui«, Uşă, Zapis. TRADIŢIE POPORALĂ La început casa a fost făcută de dracul. El nepricependu-se cum să facă să intră lumina intr'însa, se apucă ca să care lumina cu oboroc. Dumnedeă, trecând pe acolo, şi veqendu'l cum se necă­ jesce, s'a apucat şi-a făcut fereştt, la carI a pus însă cruce (cerce­ văua). De atuncI dracul nu mal are trebă cu casa. - Şezăt6re, IIl, P. 240. + I I ================== pagina 73 ================== IMBnĂC.�MINTE. CAS.� 73 *li 6767 Casă cu două rînduri; sus cânit, jos stăpânit. G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, J. Coourluiă. Adica hordeîu, în care locuesc orneniî, şi pe acoperişul ca­ ruta se scie ca cânif alt culcuşul lor obicinuit. 6768 De casă nouă să te feresc], de muiere tînără să te Iipesci. IORD. GOLESCU, Mss. 1, p, 329. Casa noua e verde şi te poţi imholnâvl, muierea tineră e dra­ gostosă, *li 6769 Casa nu se ţine cu mirose de fată mare. IDEM, Calend, Român, 1892.-Do BRE MARINESCU, înv. c. Pirou­ ROŞIt, J. Argef. V e�I Fată, Gog6fă, Ou. Fata, pe lângă alte însuşiri, trebue să mal aiba şi sestre, , 6770 * Câte SI-al, nu'ţi mâcă casa 1). I. COYAN, prof. c. Băesa, Epir·. Sfatul părinţilor catre fiiî risipitort şi, mal cu "ema, catre cel cari se marginesc numaî la ce e strict necesar şi nu se în­ grijesc de rest. 6771 Dacă 'tI este casa golă, bagă mărăcini în ea. IORD. GOLESCU, MS8. Il, p. 116. De ţi- e casa mare, bagă un mărăcine, de cât pe fie-cine. A. PANN, Edit. 1889, p. -170. 1) Câte să al, nu'ţl mânca casa. ================== pagina 74 ================== 74 PROVEHBI<:LE HOMÂNILOH --------------------- ���---------- Dacă 'ţi este casa mare, bagă în ea un mărăcine, de cât pe ţieşte cine . . A. PANN, II, p. 81.-HINTESCU, p. 28. *6 Dacă ţi-e casa mare bagă mărăcini în ea. 1. POPESCU, înv. c. Dobrens, J. Ilfov. *6 In casă, mai bine un mărăcine de cât pe fie-cine. P. GÂRBOVICEANU, prof, c. Co­ maniţo, J. Olt. *6 Când ţi-e larg in casă pune un spin în mijloc. D-RA Ee. ŞIŞMAN, înv. c, Adam, J. Tutooa, *6 Bagă în casă un mărăcine, de cât pe ori-cine. Semin. Buc. el. VI prin P. GÂR­ BOVICEANU, prof, l VeqI Chiriaf. Adică mal hine să băgăm mărăcinî în casă şi să O năpustim, de cât s'o dăm cu chirie (GOLESCU). *6 6772 Cine are străin A re, în casă, spin. A. PANN, Il, p. 81.- HINTESCU, p. 181. - DOBRE MARIMESCU, înv. c. Pîrou-Roşu; J. Argeş. Acelaş înţeles ca la No. 677'1. *6 6773 Pre cine primesc! în casă, te seăte din casă. AVR. COHCEA, paroh. c. Coşteia, Banat. I 6 ================== pagina 75 ================== 75 Când faci bine unuia, care în urma se face stăpân in casa ta, şi-ţî dice ca Tartufe : la maison est it moi, e' est it vous d' en sorti,', *L:::. 6774 Lesne a intra în casa omuluf, anevoe a eşI. T. BXLĂŞEL, înv. c. Ştefănescî, J. Vâlcea. Veql a Intra. 1° E bine a incepe un lucru, anevoe a'l duce la cap et. '].0 E bine a merge la cine-va, e anevoe a dobândi ceea-ce vrei de la dînsul. *L:::. 6775 Casa ce nn troncănesce, pustie se socotesce. IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 25.­ H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea, J. Dorohol.-OOBHE MAHlNESCU, tno, c. Ptrvu-Roşu, J. Arge? Adică casa fără muiere pustie se socotesce, pentru-că, din vechime, muierile purtau condurî în picere, şî când umblă, troncăns (GOLESCU). * 6776 Casa nu s' faQe cu ună chetrs, D. A. MILESCU, c. Gopeşt, Ma- cedonia. VeeJI, Zid. Pentru casele unde nu sunt copiî. *L:::. 6777 Casa ne-măturată Ospeţt aşteptă. G. P. SALVIlJ, inv. c. Smulţi, J. Coourluiii, *L:::. Casa ne-măiuraiă Mosaţir: [musaţiri] aşteptă. O-HA Ee. ŞIŞMAN, înv. c. Adam, J. Tutooa - C. TEODoHEseu, înv. c. Lipova, J. Va.�lu:. - E. 1. PA­ THICI1J. înt' c. Smulţi, J.COi'urluiii. ================== pagina 76 ================== 76 PROVERBE LE RO,IÂNILOR clO Ast-fel se scusa femeile, când le apucă cine-va cu casa ne­ maturata sau ne-gatita. 2° 'I'ocmai când cine-va nu e pregatit, e controlat de mal marii Iui. 6778 La casa cui ne are, Cit mai bine 'i pare. IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 28. *6 Ne ducem la casa cui ne are, Că mai bine '1, pare. c. TEODORESCU, înv. c. Lipova, .J. Vaslui. Adica la cel ce ne iubesce, la al noştri (GOLESCU). *6 6779 Casa omului e şi Iad şi raiu, s. TEODORESCU-!\IRILEANU,.J. Su­ ceava. - D-NA S. NĂDEJDE, Uni· versul (ziar) Martie, 1899. - S. TEODORESCU, înv. c. Lipova, J. Vusluiu. Arată bunurile şi ne-ajuns urile căznicier, Se dice mal' ales pentru femel cari, după împrejurări 'fac casa lor plăcută sau nesuferită hărhatului. *6 6780 Ce e pe dînsul e şî în casă. IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 75.­ DOBRE MARINESCU, tn», c. Pirou­ llollli, .J. Arge�. 6 Ce '1, pe el şi a-casă. GR. JIPJ<:SCU, Opinc, p. 141. Veq.l LadIJ. Arată presta stare a celui scăpetat (GOLESCU). ================== pagina 77 ================== 1 ILYlBR.KcAMINl'E, CAS.t 77 GR. ALEXANDRESCU, maqistr, c. FOCfalli, J. Put1'l.a. 6781 * Cât ii pe mine, atâta'I şi a-casă, ferescă Dum- ne4eu de foc. ,(It I ! Il Acelaş înţeles ca la No. 6780. *.6- 6782 Eu strălucesc în casă, şi ale mele hîrburi pe masă. IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 7. - DOBRE MARINESCU, înv. c. Ptreu­ Roşu, J. Argeş. '1° Se dice pentru cele scăpetate, când se mândresc (GOLESCU). 2° In hordeiul meu ei'! sunt mal mare, şi lucrurilor mele 1; se cuvine întâietatea. - J. Argeş. *.6- 6783 Cine nu'şt laudă casa, casa pe el cade. IORD. OOLESCU, Mes II, p. 81.­ DOBRE MAIUNESCU, înv. c. Pîrvu­ Roşu, J. Argeş. * Nicuohirhi ca i nu piqnisâecă casa, cade di-l apitrusesce.1) ILIE GHlCU. prof. c. Abela & Băesa, Epi/'. t ° Se dice pentru cel ce ŞI laudă marfa lor de vindare, că într'alt chip, române ne-vîndută (GOLESCU). 2° Să'ţl laudî nemul cacl alt-fel, nu'ţî dă nunenea nici o în­ semnătate. *.6- 6784 Fie-care e stăpân în casa sa. G. TEODORESCU, înv. c. Lipooa, J. Vaslui. *.6- Tot omul c ivnpero: in casa lut. DOBRE MARINESCU, înv. c, Pirou­ RoşII, J . .drgeş. 1) Stăpânul daca nu'şî laudă casa, cade de-l copleşesce, I i i I I ================== pagina 78 ================== PROYERBELE nOM.ANILOr: 78 --------------------------------------------- Tot omul e domn in casa sa. HINTESCU, p. 47. -E. L MAWR, p. 12. Fie-care e domn în casa lut. AL. DUMITRllSCU, p. '121. ) Tot; se povidescu en esae casa.l) Fn. MIKLOSICH, Rum, UlIter" 1, p. 15. J o Omul, fie cât de mic,în casa lUI e cel mal mare. 2° Fie-care e stăpân pe averea luî, Charbonnier est matire chez soi. Prov. Franc, Oqnu no e ţxuirone a casa sua.2) Pl'ov. Itai. Mientms en mi casa estoy, Re!} soy,3) Pro», Span, Iedermann ist llerr bei .sich.4) Pro», Germ. 11 man's bouee is his castle.5) Prov. Engl. *6 6785 Nicăerl ca la casa. omulut. D-NA Z. Juv ARA, c. Fedesci, J: Tutona. 1::, Ca la casa omului nu'?, nicăiurea . 1. CReANGA, Pov. p. '135. 1) Fie-care (toţi) e stăpân, in a sa casă. 2) Fie-care e stăpân, in casa sa. 3) Cât sunt in casa mea, sunt rege. 4) Fie-care e stăpân in casa sa. 5) Casa omului e castelul Seu ================== pagina 79 ================== nIBn.:\.CĂMlNTJC, CASĂ 79 * Pretutindeni e bine, dar a-casă e mai bine. Major P. BUDlŞTEANU, J. Ilfo». In tot locul e bine, dar e mat bine a-casă. Acs IL\ROLY, p. 80. Acestă gicere se deduce din cea precedentă, şi precum dice Dim. Cantemir: "Coliha în ţarina sa şi hordeiul în pămîntul seu, de cât palat urile în străinătate, mal desfatată şi mal fru­ mosă a fi socotiră. «Iei, lerogl. p. '237. Nicăeri nu't fericere Omul ca la casa lut T. SPEHANTA, III, p. 204. Nullu» est loeu» domestico. sede jucundior.1) Pro». Lat. Non si dat meZltS riposu. que in domo eua»] Proo, Surd. Eae: 0/' uiesi, Home iei best."] Prou. Bngl. Ost ader VVest, daheim ist best.4) Proe. Germ, Pron, Sârb, Wsudy dobre, ale doma nejlipe,!I) Pro», Cec", Mindeniitl jl;, de legjobb olthon.7) Proo, Magia/', 1) Nici un loc mai plăcut de cât casa unde locuesci. 2) Nu e mai bună odihnă de cât in casa sa. 3) &: 4) La est şi la west, acasă e mai bine. 5), ti), & 7) In tote părţile e bine, acasă e mai bine. ================== pagina 80 ================== 80 PROV.ERB.EL.E ROMÂNILOR *6 6786 AjungI în casa altuia nu poţf şede Cum îţi place. A. PANN. 1, p. 1il6.-HIN'f.ESCU, P- 28. - DOBR.E MARINI':SCU, înv. c, Pirou-Roşu, J. Arge:;. Ajungt în casa altuia, cum îţi place ruc poţi şede. Ajungi la masa altuia, cum ţi-e gustul nu poţi mânca. Ajungi în patul altuia, cum ţi-e voiea nu poţi dormi. A. PANN, EdU. 1889, p, 175. Când agiungi iru-a altui casă, nu poţi s' şe(l1. cum fi-este orerea ; nu poţi s' mâ9i cum ţi-este gustul; nu poti .să dormi curn 'ţi-va truplu ; 1) ANDR.ErU AL BAGAV, Cart, Ale q p. 91. Acelaş înţeles ca la No. 6785. *6 6787 Val de casa cu mulţi stăpănf. 1. G. VAL.ENTlNEANU, p. . 6828 * Om cu casă. LAURlAN & MAXIM,I, p. 494. Om stabilit, însurat şi cu ore-care avere. * 6829 A ţine (fi) de casa cut-va. LAURIAN & MAXIM, 1, p. 494.- Fn, DAME, J, p. 204. A fi omul caseî, a fi clientul out-va. 6830 * A sparge (strica) casa cur-va. A. PANN, l, p. 54. - LAURIAN & MAXIM, 1, p. 493. 1° A strică buna înţelegere între soţî. 2° A. face ea soţiî să se despartă. 6831 * Afi stîlpul casele EN. B.�LTENU, Lurn. 1, p. 87. Acel care ţine o casă prin munca, priceperea, influenţa Iuî. * 6832 O casă de copil. VeqJ, Ci(J1'M. Copil mulţ'i. P. ISPIRESCU, Rev. ui.; p. 232,­ IANOV, Conv. Liter, 1, p. 24. VecjI Picio1'. CATALIGA *.6- 6833 Par'că'I cu catalige în picfore. GAV. ONIŞOR. prof, c. Dobrooeţ; J. Vasl!titt, ================== pagina 91 ================== 91 Are picerile Iungt. CATARAMA VeeJI Bittae, Prietin, Slujbit. *,0. 6834 Mal lasă din cătăramă, IUL. GHOleşOREANU, dasc. c. Gatş«, comit. A'rad, Ungaria. A lăsa mal slobod, a nu mal constrînge aşa de tare. *,0. 6835 Il slab în cataramă. GAV. ONlŞOH, ziar' Junimea, No. 16. J, Tutova. Nu are putere, nu indrăznesce. CATENĂ VeqI Lemţ. 6836 Catena de aur înc� e catenă. G. MUNTEANU, p. 1bO. - HIN­ TESCU, p. 30. I)ice omul care ţine la independenţa luî, Cuvîntul catenă se află şi in poesiile populare: Plugul cu catcni de fer legat. CATRAFUSE *,0. 68a7 A'şI lua catrafusele. C. NEGRUZZI. I. p. 249. - E. I. PATRIClU, înt,. c. Smulf't, J. Covur­ luiit.-LAURIAN & MAXIM. Glosar, p. 125. - G. POBOHAN, inst. o, Sla­ tina,J Olt. A se căra de unde-va; a pleca, şi mal ales vrend ne-vrerid, dintr'un loc, dintr'o slujbă, etc. Pretuire ses cliques et ses claques. Prov. PI'anc. ================== pagina 92 ================== 92 PROVi<:RBELC RO.\L:\XILOR CATRINŢĂ I I '1 6838 * A '1 mirosi a catrinţă. FR. DA.\ln:, 1, p. 212. Pentru hăeţf când încep sa se gândescă la femel. .0 să incepă a'; mirosI. a catrinţt: '. - I. CREAi'iG.'... CĂUŞ VeCJ.I l'itrîţe. *6 6839 Va (a) veni (el) drăguş la căuş! V. ALEXANDRI, Teatr. p. 179,201 & 270. - S. 1. GROSSMANN, Dicţ, p. 4. - E. L PATRICIU, inv. c. Smulţi, J. Conurluiii - GA V. 0- NIŞOR, c. Dobrooeţ, J. Vasluitt. - G. POBORAN, ir st. c. Slatina, J. Olt. 6 O mai ven'z iar r6ta la ştirbină şi drăguş la căus, GR. JIPESCU, Reur. Oraş. p. 267 & 268. A căde clrăguş la cauş. V. ALEXANDRI, Teatr, p. 1418.- L. ŞIINEANU, Semas p. 342. *6 O mai ajunge clrăguş, la căuş. C. MANOILESCU, stud, c. Cosmesd, J. Vaslnitt. Vei uent tu clrăguş la căuş, 1JCmt este iernă este. GR. ALEXANDRESCu,magist1". Ga­ l aţi, J. Coourlui«. ================== pagina 93 ================== ___________________ I_>_I_B_R_Ă_C_Ă_M_IN_'I_'E�,_C __ AS._� 9_3 ImI vef încape 111 mână, vel mal ave nevoe de mine, vef mal veni iarăşî la mine, să te ajut, dar va fi pre târd iii. A se vede origina dicer iî �i înţelesul cuvîntuluî drăguş la No. 306. . - V. ALEXANDRI, p. 179. Cu În­ ţelesul de: a sosit cesul ca să câştig ce-va, căci mt-a Încăput În mânt. 6840 A lua cu căusul de la inimă. , IJAMBRIOH, Conv. Li ter, IX, p. 5. A alina durerile, necazurile eul-va de odată, ca şi când le ar fi luat cu căuşul. CAZAN Veql Pântece. 6S41 * Mic şi mare într'un cazan fierbem. IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 44. Adică toţi eu necazuri (GOLESCU). *L> 68 � 2 Al dat un cazan mare şi al luat o căldare. A, PANN, III, p. 109. - DOBRE MAHINESCO, in», c. Pirou-Boşu; J. Arqe». *L> A dat un cczan �i a. luat o căldăruşă. GR. ALEXANDRESCU, maaietr. c. Focşaiu, J. Putna, AI dat un lucru de preţ, 'fi al primit în urmă altul nevoiaş. 68W * Ilnă câzane ve herbe, val crepă.1) 1 COl AN, prof, c. Samarina, Epir, 1) Un cazan care Jerbe (inchis ermetic) o să crape. ================== pagina 94 ================== 94 PROVERBELE ROMANILOll Când e ne-mulţumire, complot, o să isbucnescă. * 6844 Oăţănlu după �e s' frândzi nu s'alieheşce 1). D. A. MILEseu, stud, c. Gopelj't, Macedonia. Pentru cele cari nu se mal pot îndrepta. 6()45 * 'Nă câzane herbe, ma nu scim \.le vai sc6tă 2). 1. COYAN, proj. c. Perivoli, Epir. Nu se scie ce va eşi din cutare afacere, tratative, complot, etc. CEAS VeqI Cap. 1, c. Ceas. VeqI o.« 6846 Ceasul umblă, lovesce, Si vremea stă, odihnesce. , A. PANN, tia«. 1889, p. 176.­ FR. DAME, 1, p. 217. *.6 Ceasul umblă şi louesce Iar vremea se odihnesce. A. PANN, III, p. 151. - HIN'!'E­ seu, p. 194. - DOBRE MARlNESGU, in», c. Pirvu-Roşu, J. Argeş. 'In Se dice pentru cel car'( dispreţuesc bîrfelile. 2° Tate sunt trecătore în lume, numar vremea e statornică. *.6 68.-C. N":GRUZZI 6894 N'am mai ave cine să ne tragă ciubotele. I. CREANGA, Amiiit., p. 13. VeeJl Boer, Mare, Stăpân, Ar fi toţI de o potrivă; nu ar mal fi mic �i mare, slugă ŞI stă păn, s. c, 1. «Dacă ar fi să iesă tOţI înveţaţT, după cum socoţl tu, n'ai' mat ave cine s(� ne traga cîobotelev=-ă. CREANGĂ. 6895 Cu ctubotele dintr'o vacă şi cu tălpele din alta. 1. CREANGA, Amint., p. 99 Când unul are cîohote pl'e largi pentru dînsul. 6896 De crobote, B. P. HAŞDEU, CUD. Betr. I, p. 52, ================== pagina 108 ================== 108 PROVERBELE ROMÂNILOR * A' i plc'Ltz ciobotele. GR. ALEXANDHESCU, maţjietr, Galate, J. Coourluiii. Adica îndemnisare pent-u alergatura. Plata ciobotclor era despăgubirea ce o hotare Domnul, Salt vre un alt dregator, când trimi Le pe un delegat sali expres, sa execute sali se aduca pre cine-va, sau se faca sa se îndeplinoscâ vre un ordin sali hotârlre.Plata se hotâre de trimiţător �i sa impl in ia de a­ dresant. Gasim acesta locuţiune într'o carte de judecata data la Ia�l în 15 Aprilie 1588. "Boboc din satul Murgescî omora pe un om; pentru acesta trebuia una din doue : ori sa fie decapitat, 01'1 "sa-şi plăiescă capul, ce adecă sa se de judecatorului, marelut vornic alţi;rer, o amenda ele rescumperare, anume doi-spre-dece hol. Ne pu­ tsnd plati, Boboc fuge � fugend el, orl-câta va fi, se va da a­ celula ce '1 va înlocui la plata amendeî. Judecatorul chema dara de 'ntâîu pe fraţil vinovatuluî, Marco �i Petrea. «pentru că au fost frăţie lut, Marca şi Petrea, de faţă Minte me şi n'au avut putere să '1 plătescă capul, pentru acela l-am făcut şi nol acestă scris6re a nostră ca să ţie ace moşie parte lu Boboc în bună pace, Iar de se va afla cene-va den rudele lut, să atbă a dare ac.r 12 bol şi treI galben! de ciobote luf Necoră şi lu Stefan. Iar de nu se va afla nemenele den rudele lul să se plătcscă Ce au dat, Iar IeI să ţie acea ocenă şi fecIorie lor în vece •. Aceştf Necoră şi Stefan platesc amenda cuvenita şi capătă asi-fel partea de ocena a lUI Boboc. Asupra acesteî averf 1'0- mâne totuşî rudelor vinovatului dreptul de a o redobândi, în­ torcend lUI Necora şi Iul Stefan cel 12 bol, el', pe de-asupra mal dându-le, ca îndernnisare, pentru ostenelele lor, treî ::;'al­ henl de clobote.-HĂşDEu. La nOI până asta-dî mirele trebue sa de socruluî, sali VOl'­ nicelttl'ui în dar, o pereche de cîobote, înainte de nunta iar sacrei mirelui, nora adică miresa, e datare să'I de o cama:;;�l cusuta frumos şi lucrata de dînsa. O locuţiune identica g'asim În dreptul occidental din evul­ medill, Ve�i du Cang'o la cuvintele cal'Zttl'us, mluttns, calcia­ ,'ittm calcittgiwn. 1 1 \ ================== pagina 109 ================== IMBRA.CA.M1NTE, CASA 109 «Et concedirnus ipsi homines, ut qualemcumque terram de sanurn exaudineravit, in hereditalem habeant ad respondendum , sicut in ma- tinae consuetudo est, sine calearu «. Chartu , an. 1117. -Interrogate quidern fideles vestros, et omnia vobis nota erunt, eo quod illi, qui vobis eum collaudant, hac per munera el colciaria fa­ ciunt». Leol!. III. Sed. P. P. Epist, 9. . Quitard, p. 164. 6896J). Cu clubote. NIC. COSTIN, Letop. II, p. 38-89. «CariI TIU vreau din nI (boIerI) ne-înţelegetorI �ă vie de faţă la di· van, după jaloba omulUI, îndată trimite de'! aduceii 6menl domnescI cu ciubote, fără "oiea Jor». - COSTIN. 6897 * A.'i plăti clubote roWil. M. CANIAN, J. Ial/I.- Gn. ALE­ XANDHESCU, magistl'. c. liocl/(ljţl, J. Putna. 1 o i� .. 'l plati mult, dc'i dll,bote roşii purta(î. Dumai Vodă, şi tol de odata pelea roşie Nil. mal rara ŞI mal scumpa de cât cele-l-alte. «Numai Vodă, Iar nu şi boieriI, are dreptul de a'şl căpluşî pantofii ClI postav roşu>. - ZALLO:';Y, Fanarioţii. Acest ohiceill ne a venit de la curtea din Bizanţ, unde DU­ mal Basileul şi porfirogeneţil aveu dreptul de a purta veslmin le �i mar ales inccHţaminle roşiI. ================== pagina 110 ================== e-;« Franc. I 1 Hnr!'J<:scu, p. ,)8 GJ:\. PO!J<:NARU, ing. c. Focşant. J. Putna. PHOVERBJ<:LE ROlJÂ.NJLOH Terchea-berchea, trei lei perechea, clubote roşit. * A umbla (se duce) cu ctobote roşit. GAV. ONI�OH, prof'. c. Btriaâ J. Tutoua. * *6 Cu ciubote rosit, , C. Cnrsrnscu, c. Valea-Hea .J. Vaslui-il. Adică rar şi prm urmare scump. S'a îmbogăţit. Veql Domnie. "1° A umhlit desculţ; a Il sărac cu desăvîrşire. 2° A o păţi. «Anul acesta o să fie ierba cu ciubote roşit», Il a du (ain dans ses boites. 2° Astă-dî se intrebuinţeză, cam rar, şi cu înţelesul de: a nu'] dit nimic, lăsându'l să umble cu picerile gale. 110 6898 6899 Pentru omul care, de şi ocupa o posiţie inaltii, este cam prost. 6900 o 6901 Şi-a pus fen în clobote. CiOCHINĂ Ve<.p Dobândă. 6902 A sptnaurato la cluchină. IOHD. GOLESCU, 1tIss. II, p. 4. I *6 11 pune (leua) ce-va la ciochină. LAURIAN & MAXIM, 1, p. 682.- S. 1. GROSS�IANN, p. 85. - P Is­ l'IHESCU, Rev. b( 1, p. 232. - G. DEl!. TEOOOl1lLSClJ, Poes, Pop. p. 514.-AL. ODUBJ<:SClJ, 1, p. 4�7.­ G. p" Bon A N ;"s' " Slnfi>7n .T nll ================== pagina 111 ================== 1MBRAC.�MlNTE, CAS." ----------------- 111 Ve41 Cuiu, Adica a lasat'o la o parte fara nicl o grijă, Iară a '1 pasii de ce-va (GOLESCU). A pune la pastrare, la uitare, a nu ţine socotelă, etc. «Puse cartea dornnescă la crochi1Ut".-ODOBESCU. Ciochină se numesce : 10 Cureluşa, dinapoia şeleî, de care drumuţul îşI lega hu­ cluorurile. 2° Cărligul ce ţeranil de la mun le portă la hrÎl'l. Buzdugan În mânl lua Şi plecă Din stână în stână 'Cu cântarul la clochină. Prov. Pop. Proo, Fl'une, CIOMAG Ve41 Câne, Cuvînt, Drag, Femee, Nebun, ou, Pâne, Vorbă. *6 6903 Omul nu fuge de colac ci de ciomag. LASCAR CATAnGIU, c. Goll�şei, J. Comcrluiii. Ve4! C<Îne, Omul nu fuge de hine CI de reri, *6 ()\)04 Arăchiţi strîmbele ş-adunaţt cădele 1). JLmGI\lr:u,p1'<�f.c, Abela& Bi1fIsrt EpÎ1', Când zaresc vre-un hoţ sal'I Illl lup păstoriî obicînues c a strig-il între el: Luaţî strimhele (adica domegile) şi elaţi dru­ mul codelor (adica cânilor). 1) RilniH (Inatil shimbele s i adunati c6dele. ================== pagina 112 ================== '112 6905 PHOVERBELE nOMÂNILOH * Şcoplu 'i dit parădis 1). 1. COYAN, prof. c, Abela, Epir, Veql Bătaie, Fridi. Adică eumintesce pe om; arată că 5i prin bătae poţî face ce-va. 6906 CIomagul are două căpătâîe. P. ISPIRESCU, Rev. Isi. II, p. ·Iă6.-Fn. DAME, 1, p. 246. Ciomaqul are doue capete, şi cu cel el' al eloi lea se dă tot-de-una mat cu sete. BAHONzr, r. 52. - HINTESCU, p. M. Veql Bâat, Bi!ţ. Ori-ce lucru îşi are binele şi răul seu; precum lovesci, poţî fi si tu lovit. Vedî No. 44·8 & 4::;2. 6907 A fi treba pe ciomag. V. ALEXANDlU, Teatr. p. 1045. Adică pe bătae. *.6 6908 Bate't urma cu ciomagul. GA V. ONIŞOH, pl·Of. c. Puteeei, J. Tutooa, Adică hate'l daca '1 poţl prinde. *.6 6909 Par'că e cu clomagu la brîu. G. POBOHAN, inst. c. Slatina, J. Olt. VeqI Restei'i, Topor. Se dice de omul arţăgos, tot-de-una gaLa la certă. 1) Ciomagul 'j din miu' ================== pagina 113 ================== DlBR:\CĂlVIINTE, CAS.A. -------------------- '113 * 6911 A merge pe ciomag. Ve(J! Băt, Prăjină. Acelaş înţeles ca la No. 6;'59t. G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt. CIORIC Veeî! Cap. VII, c. Cioric. 6912 A mâna ce-va cioric (tot cleric). LAURIAN & MAXIM, 1, p. 686. A spune curînd, a vorbi repede. CIORI CAR v €eîr Ceoricar. CÎRCHEA * 6913 Li are tricută cîreheua 1). G. ZUCA, c. Elbasan, Albania Il duce unde vrea, II portă după gustul sell. CIUBER Vecp Vacă. CIUBOTA Ve (îl Boer, Ctobota, Dragoste, . Opincă. *6 6914 A fi ca ciubota. Veq! Cizmă. A fi prost. A. GOaOVEI, J. Suceava. - N. ACBU, c. Petra, J. Neniţ u, * 6915 Nu'! vrednic să'î tragă clubotele. Gn. ALEXANDRESCU, mooietr. c. Focşaui, J. Putna. 1) Ii-a trecut inelul (În nas). ================== pagina 114 ================== 114 PROVERBELE ROMÂNILOR Arată inferioritatea unuia faţă de altul. Il n'est pas digne de denouer les cordons de ses souliers. Prov. Franc. CIUBUC Vec)l Trai"!!l, Saltea. *6 6916 A fi CIubuc. G. P"BOHAN, iust, c. Slatina, J. Olt. Ve�I ua«. A fi amorezat. * - 6917 Altul li se arde barba, altu va SI-aprindă ciu- buchsa 1). 1. COYAN, pl·Of. c. Băesa, Epir. Ve�I Casă, Lulea. Unul perde şi altul câştigă; unul sufere şi altul petrece, etc. CIUCURE Ve�I Săriicie. CIUPle *6 6918 Cu clupicile scârţâind şi cu maţele ghiorăind. G. P. SALvn'l, înt), c. Smulti, J. Covu!'lm:'il. Pentru cel îmbrăcaţi bine dar carf nu aii ce mânca. CIZMA VeqI Cap. VlI c. Apil, Boer, Cizmar, Mare, f::;t!1pân. ================== pagina 115 ================== IMBRĂCĂMINTE, CASĂ 115 6919 Nime nu scie mal bine unde 'I strînge cizma de cât cel ce o p6rtă. A, PAN;-', sau. 1889, p. 4.-E. B. MAWH, p. 60.-BARONZI, p. 62 & 66 -·HINTESCU, p. 35. Tot omul scw unde 'l strînge cizma. I. G. v ALEN'l'INEANU, p. 29. * Fie-care SCte unde 'l strînge cizma. V. FOJ1ESCU, c. Folticenr, ,1. s«. ceava.-Sem. Euc. el. VI prin P. GÂnBovlcIlANU, prof, Nu scie unde me strînge cizma. IORD. GOLiCSCV, Mss. II, p. 51. VECJI Ciobotă, Opincă, Adică ceea ce me supara (Gor.uscu). Vedî origina acestet dicerî : la N o. 6893, Dr, Gaster, Chres­ tomatia, P: 265, Andreiu al Bagavu, Cart. Aleg., p. '.174. Nemo scit ubi calceus urat, nisi qui eum por­ iat.'} Pro/l. Lat. Chacun sait 0/1 son soulier le blesse. Pn". Franc. Ognww SCt doue la ecarpa lo stringe.2) Pl·OV. Itat. Cada qual sento o sen mal.3) Prol1. Span: Ieder uieiss am beslen, ioo ihn der Scliuli driickt.4) Pror. Gerni . Every ones Knoioes best, iohere the shoe pin­ ches him.5) Proc. Engl. 1.) Nimeno nu sci e unde încălţămintea doro, de cât acel care o perlă. 2) Fre-care scie unde gheta îl strînge. 31 Fie-care îşi simte durerea. ================== pagina 116 ================== 116 6920 PROVERBELE ROMÂNILOR Cizma, fie cât de frumosă, dacă la pictor te strînge, departe se lasă. IOflD. GOLESCU. MS8. II, p. 78. Se dice pentru cele ce ne superă, arătându-ns că trebue să ne dăpărtăm de ele, fie cât de scumpe (GOLESCU). 6921 * A linge cizmele cut-va. M CANIAN, publ. J. Iasi. A linguşi, a se gudura pe lângă cine-va. *6 6922 De cât cizmă 'ncăputată Mal bine lipsă de totă. C. CRISTESCU, c, Valea-Rea, J. Vas/tit. impotriva celor cari vor să se căsâtoresca cu O femeie veduvă, *6 6923 E cizmă. N. ALBU, c. Petra; J. Nernţu. ­ N. CARCALACI-II, c. Câmpina, J. Prahova. Veq.l Ciubotă, E prost. Bete comme un pot. P/'ov. Fran A CLADI * 6924 A clădi pe nisip. A incepe olnlreprindere care nu va ishutl, cad nu e aşe­ datâ pe o temelie sanătosa. Se va ascmână hărbatulut nebun care şi« zidit casa S(1. pe n:'sip.­ S. MATEI1'j, 726. In saxis seminare 1). r-;« Lat. 1) A semăna prin petre. ================== pagina 117 ================== 6925 IMBRĂC.Ăl\lINTE, GASĂ Bâii» SUI' le sabie. PI'OI'. Fl'anc. CLANŢĂ * A tine clantă (clanţ) cu .... , , 117 V. ALEXANDHI, Tectfr.p. 257 ; Conv. Liter. V. p. 13\1.- P. Bu­ DIŞTEANU, J. I1fOl'. A se lupta cu vorba, el Si' certă cu cine-va. cAm ajuns a pute ţine clanţ' cu ort-ce avocat..-V. ALEXANDRI. *6 6926 Bun de clanţă (clanţ), E. 1. PATlUCI1J, înt!. c. Ehmdţf, J. COVUI·ZUit"i. - C. Tnouonuscu, in». c. Lipom, J. Vasluiii. - I. BĂNI'SCU, prof J. ROlnan.-GR. ALEXANDRESCU,C. Focşani, J'Putn«. Se dice de omul vorbăre], gnraliv; vorhesce bune şi rele. 6927 *6 E reu de clantă. , V. SALA, âasc. c. Buntescî , co­ mit. Bihor, Unqaria. E reii de gură, muşcătot- la vorbă. 6928 * T6tă dioa, clanţa, clanta din gură. A. PANN, sa«. 188\1, p. 151; III, p. 122.-HINTESCU, p. 35. Despre omul căruia nu '1 tace g·ura. 6929 * Olanţ. G. POBORAN, insi, c. Slatina, J. Olt. Adică gură . • Mai ţineţi claniul adică: mal tacr». ================== pagina 118 ================== 118 6930 Clanţă. PROVERBELE ROMÂNILOR L. Ş.li.lNEANLT, Dict., p.181. Flecar, guraliv. «Ce clanţă de fmlwc». eLIN Vec}l Nebun. *6 693t A nu ave nici în elin nict în mânecă cu cine-va. GR. JIPESCU, Opinc, p. 82.­ LAURlAN & MAXIM, Glosar, p. 180.-P. ISPIRESCU, Leg. p, 43.­ E. 1. PATlUC1U, înv. c. Smulţf, J. C01'UI'Zui-iî.-A. DE CU'IAC, II, p. 62. - DOBRE MARlNESCU, inv. c. I'irou-Roşu , J. Argeş. - V. SALA, înv. c. Voşcoii-Băresct, comit. Bi· hor şi comit. Arad, Ungaria. *6 N'am cu dinsul nici în elin nici în mânecă. HINfESCU, p. 45. - JLTL. GROF­ ŞOREANU, dasc. c. Galşa; comit, A"·ad.-P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p. 178.-GAV. ONJŞOH, prof, c. Do­ brooăţ, J. V a81ui��. Cu nebunul să nu,'ţi PUt nici în elin nici în mânecă. A. PANN, Ediţ. 1889, p. 25; 1, p. 85. - HlN'j'ESCU, p. 119. *,-:::" Cu omul prost să nu a1. a face nid în elin nici în 'l'nânică. I. CHEANC.Ii., POli. p. 202; Amint. p. 197.-K. A. ZAMFIRESCU, Dia­ con, înll. c, Stiubienii, J. Dorohoi. A nu ave nicî o legătură, nicl O daraveră cu cine-va, căcî e din acel' cu care nu o poţî duce la cale. Cuvîntul elin în tote părţile Homâniel şi in comitatele din ================== pagina 119 ================== 1MBR:\CĂl'ilINTE, CASĂ 119 Ungaria sau din Transilvania locuite de Român]' are numai urrnătorele doue înţelesuri : tO O bucata ele pânza saii de panură la veştminte le ţerănescl, numita la Francesî biais sau le. 2" O bucata de pamînt aven d forma unul triunghiu cu o basă forte mica in raport cu înalţime, sau. a unul segment de cerc cu rada mare. In Tera Homâncscă, piezişala sau povirnişul unuî deal se nu­ mesce clinct. De aci resultă ca explicarea acestef dicere, pre care o ela D. G. Cosbuc in Foi« penrru. toţi, 1, No. 88, nu pote fi primită. Din întrebuinţare acuvîntuluf rnânee, numai in Banat, şi cu un înţeles cu totul deosebit de cel cunoscut pretutindeni la Românî pen­ tru cuvintele oşite din aceoaşî radecină, nu se pete primi, fară alte probe mal teme1nice, argumentarea Ii-luî Coşbuc, care de alminterea schimbă şi dicerea scriind-o: Nici în el'in, nici în mânee. Dicerea francesă : teni1' qttelqit'tm dan« sa manche se apro­ pie ore-cum de cea românescă şi ne ajută ca sa o înţelegem. In vechime pun;;a se purtă la Frnucozl, ca şi astă-dî, adese­ orî la Români, între piele şi partea cămeşeî unde se afla elinv,l, adica sub mâneca, De aci au. venit locuţiunile tenir quelq'wn. dans Set manche sau dans sa bouree, carî sunt similare. 6932 * Nu 'ţI Iipsesce elin, ma muma întreg ă 1). ILIE Gmcu, prof. c. Abela & Sa­ marina, Epir, Veijl D6gr'f. Când cine-va e prost şi vorbesce năsdrăvănit. CLOP *� 6933 Nu portă el clopul. v. SALA, dasc .. c. Vaşco�'î-B(i- ­ resei, comit. Bihor, Ungaria. Când muîerea e mal mare în casa. C'est elle qui por'te la cnlotte. Prol'. Fl·anc. 1) Nu 'ţi lipsesce clinu ci .adea înhegă. ================== pagina 120 ================== 120 PROVERBELE ROMÂNILOP, CLOPOT Veql Cap. XII, c. as. pot, a MUJ"I *.6 6934 Nici cât să astup un clopot. R. SnIlU, in», c. Orlat, Tran­ silvania, în EtV111. Magn. p, 1912. Adică forte Jluţin. Se dice mal ales pentru fen, paîe, etc. «N'am ad unat fen nict cât să astu p un clopot», CLOPOŢEL *.6 6935 Are gura (ca un) clopoţel. IuL. GROb'ŞOREANU, înt". c. Golşa , comit. Arad, Ungaria. E vorbăreţ, guraliv. COLINA Veq.l a Ride. COCOŞ-DE- VîNT o­ I 6936 *.6 A fi cucos-de-vtnt, , D'NA Z. JUVAI\A, c. Feâesci, J. T'ltlova. Veq! Mară, Vînt. 1° A se da după vint, a nu se potrivi întîmplărilor. 2° Se dice, mal ales, pentru cel cart 'ŞI schimbă părerile la fie-ce ces, C'est une qirouciic. CODORISCE Veq! Topori8ce. ţ , 1 ================== pagina 121 ================== IMBH;\C;\MINTE, CASĂ GOFA *6 6937 A căuta cofe de MoşI. 121 E. l. Pxrnrcrtr, ,1111;. c. SlIlUlţi, J, Coourluiii, A căuta pleşcă, chilipir. ln dioa de Moş) se impart cofe, (le pomană, de sufletul mor­ ţilor. *6 6938 A pune 'n cof'ă pre cine-va V. ALEXANDHl, Teatr. 237, 277, 574, 1152 & 1360.- A. DE CU-lAC, II, p. 567.-Şezăt6re, II, p. 101.­ Abec. Ilustr, p. 29. -Fn. DAME,I, p. 270 j III, p. 297. - E. 1. PA­ rnrcru, în!!. c. Smulţi, J. Coour­ luh't.-GAV. ONI';iOR, prof. c. Bşr­ Iad, J. Tutova. *6 A't bâga în cofă. LAURIAN & MAXIM, I, p. 766.­ G. P. SALVIU, in», c. Smulţi, J. Coourlui, Veq! Conată. A înfundă, a înşela, a repune, a remâne, a dovedi pre cine-va. Metire quelqu'un au sac. Prov. Franc. *6 6939 A turna cu eofa. A. DE CfHAC, Il, p. 5G7.-D-NA Z. JUVARA, c. Fedeia, J. Tutoe«. Veq! Doniţă, Galet«. A plouă forte tare, 6940 Ca din eofă. S. FL. MAHlA", Tradit. pop. p. '188. ================== pagina 122 ================== 122 PROVERBELE ROMÂNILOR Adica în mare numer. . COFIŢĂ *6 6941 A '1 lovi peste eoflţa cu ouăle, TI:. 1. PATnICIU, înv. c. S'llulţr, J. Coourluiă. A '1 atinge Locmaî unde '1 dare. COHE 6942 :;: . N'aglundze câ '1 badz! 'n casă, ma va ş-tu cohe-). G. ZUCA, stud, Albanio fi Epir, Vecll Pat, Pentru cel nemulţumit şi obraznic. Cohea e partea vetr eî care e lipita de perete. E locul de cinste in casa. Acolo nu are dreptul sa ste de cât cel mal heLrân din casa. COJOC Vecţ! Ac, Cămaşă, Dochia, ilie, Joc, Lup, Silă, Var(J,. 6943 De cu vara, pentru temă, de cojoc să te 'ngri­ jescI. 10RD. GOLESCU, Mss. II, p. 374, 6944 Ve41 Inţelept. Ne învaţă a fi prevedetorî, Cojocul căutare, numaî la temă are. 10UD. GOLESCU, Mss. 11, p. 374. Arata căutarea unul lucru, dupe vremurî. 1) Nu ajunge că. '1 bagi in ca să, ci vrea şi în vatră, ================== pagina 123 ================== IMBRAC.I;.MIN'l'E, CASĂ 123 *L'l. 6945 Bpală'mt cojocul, dar DU mi'} uda. A. BAŞOTA prin V. FORESCU, J. Suceaoa. Se dice de un om care a greşit. Să fie pedepsit,căcl i se cuvine, dar să nu fie sărăcit, să nu fie urmărit în averea lUI pentru greşelî ce nu au adus pe nimine în sapa de lemn. 6946 Nu te uttă la cojoc, ci te uîtă ce e sub joc. A. P ANN, III, p. 48, Edit. 1889, p. 84. - HINTESCUj p. 36. - E. B. MAWR, p.21. *L'l. Nu te uHa la cojoc, ci la cel ce e sub cojoc. M. LURESCU, înv. c. Brosceni, J. Suceava. - DOBRE MAnINESCU, in», c, Pirnu-Roşn; J. Arqeş. Vec}! Haină, Nu te uită la portul omului ci la om însu-şt. On ne cognoist pas les qen» aux robes. Prov. Franc. ",!fal si giudica il caoallo dalla sella 1). P)'ov. '108e. Do noi look at the coat, but at what is under the coat 2). Prov. Enql. l(al)ZJe og Kaik ekinte manqen Skalk 3). Prov. Danez. 6947 Şapte fraţi pe UD cojoc, IORD. GOLESCU, ]fS8. II, p. 96; Asem. p. 159. Se dice pentru cel forte scăpătaţî (GOLESCU). 1) Reu se judecă calul după şea. 2) Nu te uIta la halnc, ci la ce e sub hnlne , 3) Pălăr-ie şi pantaloni ascund mul \1 reI. ================== pagina 124 ================== 6948 PROYERBELE ROMÂNILOR *6 A 'SI întorce cojocul (pe dos). , V. ALEXANDRI, Teatt. p. 717,­ Poes. Pop. p. 7B.-FR. DAME, 1, p. 271.- V. FORESCU, J. Suceaoa>« DOBRE MARINESCU, îl1-/!. c. Pirou­ Roşu, J. Argeş. - G. P. SALVIU, înv. c. Smuiţt; J. Covurluh'i.-A. PANN, II, p. 1BO. A întorce cojoca (cojocul). LAURIAN &: Mxxr», 1, p. 494. 1 ,i VeqI Chepeneaţ). '10 A 'ŞI schimba părerile de odată şi pe ne-aşteptate. Să tem, tremură în tot pasul. Să nu 'şI supere norocul Şi sit 'ŞI înt6"că cojocul .. A. PANN. 20 S'a superat, s'a mâniat, s'a Iuti t. -Et, măr badeo, nu mă faceţi să-mt intorc cojocul Jie dos, că, de şi sunteţi omenl libert, ve-otu face acum s'alergaţT Iepuresco.s-e­ Rusaliile, p. 717. Era Mane cel pletos Cu cojoc rnare, m iţos, Cu cojoc întors pe dos Şi cu ghioga ne struj ită, Numaj din topor cioplită El la Toma 'ncet vcnta. Şi. din gură aşa '1 grăia: AleI! Toma Alimoş 130er din tera de jos, Ce ne calci moşiele Şi ne strict feneţcle? Boer Toma Alimoş II da plosca cu vin l'OŞ: Să trăiesc), Mane fărlate Dă-ţt mânia după spate Ca să bem în gjumătato.» Profetul Sofronie, Cap. 1, v. 8 a dis, cu acelaş înţeles: a îm­ brăcă o haină st1'dină. ================== pagina 125 ================== 6949 nIBRĂCĂMINTE, CASĂ Tourner casaque. Proli. Franc. A cunosce cUI de ce îl e cojocul. A. PANN, III, p. 145. 125 Cunosce cu cine are a face, şi se portă cu dînsul cum trebue. *L>. 6950 A nu căută cut-va de ce 'l-e cojocul (cojoca), LAURIAN & MAXIM, r, p. 770.- P. ISPIRESCU, Snâoe, p. 4ll.·- Do­ BRE MARINESCU, în". c. Ptrcu-Roşu, J . Arqe«. 1° A nu face deosebire de persone, a trata de o potrivă, cu aceeaşi severitate pre toţî, fără a ţine sema de posiţiunea per­ sonelor, de 'iubirea nostră pentru ele, elco 2° Fara a mal cerceta. «Nu'! mal caută de ce 'l-e cojocul»; - ISPIREscu. *L>. 6951 A'I întreba de ce ''i e cojocul. G. P. SALVIU, înv. c. Smulţl, J. Coourlui, A'l bate. Se aude la jocul "de-a baba arba". *L>. 6952 A nu'l mal întreba de ee't e cojocul. 1. CREANGt\, POV. p. 274. GAV. ONlşon, prof. c. Dobrooeţ, J. Vas­ luii'!. - Fn. DAME, 1, p. 271. A. nu'I mal lasa sa se gândescă, a'I lua repede. «Turturică par'că n'ar fi voit ; dar calul n'o mai întrebă de ce'; e co­ jocul •. - CnEANG.�. *L>. 6953 A'�'i teme cojocul. E. I. PA'l'RICIU, înv. C. Smulit , J. Coourluiii, - M. CANIAN, publ. J. Iaşi. .) o Se dice ele omul forle fricos, care se sperie de orl-ce lucru. ================== pagina 126 ================== 126 PROVERBELE ROMÂNILOR IL a peur meme de son ombre. Prov. Franc. 20 De cel bănuitor, care se feresce de totă lumea. 6954 A suna CUI-va cojocul (cojoca). LAURIAN & MAXIM, I, p. 770. *.6 ,4 '� scutură cojocul. s. I. GROSSMANN, Dict, p. 96.­ FR. DAlVIE, I, 271; IV, p. 44.­ GR. ALEXANDRESCU, magist. c. Foc­ '1an'i, J. l'utna.-C. TEODORESCU, in". c. Lipoca, J. Vasluiii>« G. POBOHAN, iust; c. Slatina, J. Olt. Vecj.l NădiW/. Adică a '1 bate. 6955 A ''1. rupe din cojoc. A. PANN, 1, p. 96. A '1 bate reii, a '] rupe pielea. *.6 6956 A 'ŞI păsi cojocul. A se feri de bătae . .6 6957 A fi val de cojocul cui-va. Seeătâre, 1, p. 186; 1II, p. 86. Val de dînsul, val de pelea lui. * 6958 Cât îl pote cojocul. PANN, nr, p. 14-5. Cât pote cine-va. -Scie cât îi lJote cojocul lui". COJ6CA ================== pagina 127 ================== IMBRĂCĂMINTE, CASĂ COLIBĂ 6959 * E mai bine în coliba ta de cât în palatul al- tuia. G MUNTEANU, p. 150. - HIN­ TESCU, p. 36. - A GOROVEI, J. Su­ ceava. VeqJ Bordei'!7, Casă. Nicăeri ca la casa omului şi, precum dice Cantemir: "Ca co­ liba în ţarina sa şi bordeîul în pămîntul seti, cât palaturile in străinătate, mal desfatate ŞL mal frumose a fi soeotiră". Ist. Ieroql, r- 237. 6960 S'al mâşl'nă călivă, ma a ta să-hibă. 1) ANDR. AL BAGAV, Cart, Aleg. p. 75. Acelaş înţeles ca la No. 6959. Domus sua, domus optima.2) P1·OV. Lat. 6961 Orfăn s'hiî c-ună călivă, mâşi a ta căli vă să­ hibă.a) ANDR. AL BRAGAV, Cart. Aleg. p. 9'1. As hif� ar/tin, ş-iu. căliuă, maş?' căliua s'hibă a mea.4) PEH. PAPAHAGl, Zweit. Iohres., p. 171. Acelaş înţeles ca la No. 6960. COLŢ Veq.l 'ţ'enl. 6962 * A da din colţ în colţ. P. ISPIHEscu, Leg. p. 44, 152; Sn6!Je, p. 10.-FR. DAME,I, p.274, 1) Să ai numai o colibă, dar a ta să fie. 2) Casa omului (sa), casa cea mal bună. 3) Sărac să fii cu o colibă, dar a ta colibă să fie. It) Să fiii sărac, intr'o colibă, dar coliba să fie a mea. ================== pagina 128 ================== COMANAC « Slujitorii dedi!iZ din colţ in colţ, şi nu sciau ce să respunqă».­ ISPIRESCU. *L'> 6964 Sunt bărbat cu comanac, Nu muere cu cârpa 'n cap. Vedt Coromac. M. CANI AN, publ, J. Iaşi . PROVEHBELE ROMÂNILOR * A fi cu comanac, A fi bărbat, voînic, 128 6963 -10 A alerga zapăcrt, ne mal sciind ce să facă. 2° A fi nedumerit, nehotărît, a nu scie ce să facă, şi cum gice Francesul : ne plus savoil' (1, quei saint se vouer . I , I I , • C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa, J. Vaslui�7. Acelaş înţeles ca la No. 6963. IORD. GOLESCU, NL�s. II, p. 43. Adică mal multe muferI de cât barbaţî (GOLESCU). L. ŞĂINEANU, »i«. p. 149. Om de nimica. Ispirescu dă acesteî dicerî un înţeles cu to­ LuI opus, care se va gasi la c. Curnas Veqr Cumaş. COMAŞ CONCIU Mal multe COD ci uri de cât căciult. * Comas. , 6965 6966 I Il , I CONDUR 6967 Oonduriî, sarea veseliei. IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 26. Adică muîerile, că mal nainte condurf purta mu'îerile (GOLESCU). ================== pagina 129 ================== DIBRĂCX�!Ii'\'l'E, CASX 129 6968 Casa fără eonduri ca o casă pustie, IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem. p. 58. VCQ! Nu. 67T>. Adie<, fară muîerî cii.d mal inainte, muîerile purtati conduri în picere. COPAIE VCC)I E1JUt·e. 6969 Mal bine c'o copate dă cât cu coşul la apl�. IORD. GOLESCU Mse. II, p. 107. Mal hine cu cel învel a t tu sa te slujesci, fie Cilt de prost la new, eW cât cu cel de ITI"re nem �t fără de nicî o sciinj.ă.­ (GOLEscu). *6 6970 A dat cu mâna prin copae. P. ISPIHESCU, Rev. L9t. 1, p. ::27; Leg. 1, EdU. H17ll, p. 174.- HIN· TESCU, p. 98.-DoBRE MARINESCU, in». c. Ptrou-Roşu, J. Argeş. A furat, s'a lasat oii. lie mituit. COPTOR COROMAC V"ql Comanac. 6971 Coromacu nu se face za o plota 1). F,�. M'''LOSICII, Ritm. Ulitei·., 1, p. 12. 0111111 multe Lrehue "CI pahi. in "ia!.a Iul. �Vl) .�e la un ca pel ]Jer u.na pioua sala 2). Prov. Triest. 1) Comanacu nu se face pentru O plole. '2) Nu se face 1) pălărie pentru O singură plnie, ================== pagina 130 ================== 130 PROVERBELE ROMÂNILOR CORT I , I *Li 6972 K umbla cu cortul. LAURIAN & MAXIM. 1, p. 949.­ D-NA Z. JUYAHA, c. Feclesci, J. Tu­ tovCt.-FH. DAMJ�, 1, p. 292. *Li A se mută ca ţiganu cu cariu, AYR. CORCEA, ]JCtJ'Oh, c. Coşteiit, Banat, A nu fi aşedat la un loc, a se mula ele colo până colo, din­ tr'un oraş într'altul. 6973 *Li A cere ca la usa cortului. , Şezăt6reCt, J, p. 2B A cere ca ţigani), cu insistenţă �1 fără ruşine. 6974 *Li Ca la usa cortuluî. , LAUfllAN & M.HI.\I, 1, p. 949.­ NIC. JliI.�TEESCU înv. c. 11fovniţ(�, .f. Putna. '10 A se tot certa, a se gâlcevi ca ţiganil. 2° Un fel ele horă forte Iute şi animată. coş V"q.l a GI/tt, Hoqeoc, *Li 6975 A şters coşul fără să vre. GAl'. ONlc;'OH, lij·Of. C. CJ'tÎl1lj/!, J. Tu/om. I A păţit-c. *Li 6976 A scrie pe coş. V cq.l G 1'1'n dă. Avu. COW::EA, paroh. c. Coşteia, Ba"at. Se dice [1en11:11 o noutate, ce-va ne-ohicînuit de la o per;;onâ. ================== pagina 131 ================== IMBRĂCc\ MINTE, CAS.:t coş 131 Veq.l Copaie, Cap. X, c Coş. 6977 In coş fărămiturile se pun. TORD. GOLESCU, Ms». II, p. 16. Adică. cele prosto şi de nimic, la o parte, ca nisce netreb­ nice. (GOLESCU). *L. 6978 A arunca la coş. A Iepeda un lucru, a '1 dil uîtăref. coş Veq.IOiem. *L. 6979 Caută să ieă din coş grăunţe �i din postavă malaiu. A. PANN, Edil. 1889, p. 64. ­ DOBIU: MARINESCU, înv. c. PÎ1"VU­ Roşu, J. Argeş. Se gice pentru. cel lacom, ne-săţios sari sgârcit, 6980 Şi din coş grăunţe şi din postavă tărîţe. A. PANN, TII. p. 09. Şi elin coş grâunţe _şi elin postavă tăriie ; .şi din (dind parte !}i din tăriie merinde. IORD. GOLESCU, 11;[88. Il, p. 99. Se dice pentru ce! ce cer parte din toto (GOLESCU). 6981 Nici din coş grăunţe, niel din postavă făină. Ionn. GOLESCU, M88. II, p. 49. Se dice pentru ce! forte scumpî, cel ce nu vor să de nimic (GOI,E::;CU). ================== pagina 132 ================== 13:? I'ROVEHBELE R01L"NILOR *L. 6983 Am băgat şi eu în coş. B, p, HAşDEU, Et!!/II. 1l{agn, p, 2318.·-JoLiu GHOFŞOREANO, dasc. c. Golşa, comit. Arad ; Ungaria.­ A vn, COIICEA, paroh, c, Coşteiii, Banat. 1" Ain început a macina, alll cU1'luh1 - Şeeătâre, II, p. 47. A sărăcit, nil Ulai sta hine, nu mal trăesce 111 .belşll#i ca iuaint o. COSAR *6 6984 Mul�umesc ţie, Domue, el '1 coşarul gata. A. PAN"', lJ101/ Alb, II, p. 2·j, - 38.-1. AnnOI1E, ing. Buzeii.-Do· BilE lVL\lIINESCU, îUt'. c. Pirru­ ROŞII, J. Arqeş, 1" Pentru lUI lucru lucru făcut, ce trehuia, dar care se pare gre{1. 2° Se dice acelor cari se lauda, Inaintea nostră cu săvîrşirea �al\ indeplinirea unuî lucru care nu e ele credut că va pute eşi la nil hnu s fi l'�i t. SNOVĂ Bunca incepu odată un coş ir vroind a face pe placu ncvestet, care ave o vacă de adăpostit. Lucreză el o săptămână încheiată tot stricând şi iar dregend ce lucrase, căf'l nu se mal rnulţumea cu re eşea din mâncle luf. In sfîrşit, după multă trudă, isprăvesc'; coşarul, «IIi, ne- ================== pagina 133 ================== mBH.\C.��[[NTE, CA.S\ ------- vestă, mulţumesc ţie, Dâmne, că e coşarul gata!. Dînsa se împetri­ vesce, bărbatul o inhaţă de căncpa draculut, Arondaşul din sat sari: ca să'l împace. Veqclld însă că nu fDCI' nicIo ispravă, îl lasă în plat i Domnulut şi se întorce a-casă d: povcstesce întîmplarea nevester sah', şi încheie dicend : "tu dragă, al fi spus îndată, mulţumesc ţie Demne, CI] " coşarul gata. Ba nu, bărbate, şi bine făcu femcica lul Bunra d.­ se împotrivi cerere! atât ele nesocotită a hărbatulut». Din vorbă în vorbă, ajung �i la cociorbă. Pe când arendaşul îşl snopia ncvesta întră preotul satuluI, care îl dojenescc, mirându-sc ca nisc« omenI eli' la oraş �ă se bată ca mojicii, şi la urmă îl tmpacă. .6985 *6 Intr'un cos ar se p6te pune şi un viţel. , AL. MAl'\TINIAN, J .Lijo», - Do­ mn: MARINESCU, înt'. c. Pirru­ Roşu, J. A1·geş. lntr' ° casa l'rosta 1'0 te s tă �I UJ I om bun. *6 6986 A intrat lupu în coşar. G. P0l30nAN, inet. c, Slatin«, .J. Olt. Pavesce- te. Le l,)up est enlre dans la berţţerie. r.;« I'1·(/J1.c. *6 6987 A început a rupe ca purceii la coşere. G.WR. ONl,!OH, prof: c. Brrlad., J. Ttlt01;a. 1" Te necăjesce rara , •. ­ ISPII1ESC:U. A se vede la 1'\0. (;H()., IUlinjelps cu to tul npIL�. CUPTOR V"ql Cărbune, Vut)'J, "'D 7003 '1- -Cât e (de când) lumea şi pămîntul Pe cupttor (cuptor) nu bate vîntul. 1. CnEANcX., Pov. p. ,\24,. COlI!'. Liter. XII. p. 31.-- G. P. :SAI. vru , inr, c. Smulţi, J. Cocurlui. Când l' omul la adăpost ele- orî-ce 1'\:(1.. 7001: * La cuptorul cald puţine lemne trebuesc. A. PAl'\N na«. '1889, p. 151, 'J 58 ,. 1lI, p. 122.-HtNTESI:U, p. 4!. *L�\ l a coptorul cald puţine lemne trcbuesc. DOBHE MAlll"iESCU, ino, c. Pi/,­ 'DU-ROŞII, .1. Argeş. L« copioriul cald putine lemne lrebuesc, Semin. Buc. CI. VIl, prir: P. GAnB(lVII:EA.\U, Jil'o.f. 'I() Celui supărat pUj.i11 n ln·J'1I1' ca să-I ;{[>II('(' tlljl drnci). 2° Pen tru fome il,' cele ro le. ================== pagina 138 ================== 1:18 7005 PROVERBELE ROMÂNILOR .��------------- Urit amor gravius, quo urimur inius. oeuu«. Un vieux [our est plus a'ise a chauţţer qu'un neuţ'. Prov. Franc. Alt Ilolz gibt gutFeiel' 1). Pro». Germ. Nu cel ce bagă lemne în coptor, ci cel ce le aprinde se înţelege că dă foc. Ionn. GOLESCU, 1I1ss. II, p. 51. Aclici't cel ce dă pricina de lUI reu, acela se înţelege că el face (GOLESCU). * 7006 A tră] pe cuptor. M. CANIAN, publ·ic. J. laşi. A fi leneş, a DU se mişcă elin casă. *.6 7007 A fi la gură de cuptor. GAV. Oxrşon , prof; c. Dobrooeţ, J. VasluI. - G. POBORAN, insi. c. Slatina, J. Olt. Ve4r Găina, l" A încă pe in gură de femeie. 20 A păţi ruşinea. 3° 1\'1 SUl in mână tot. De la el seimpih·tăşesc toţî ; prin mâna lUI trec tate; dă cUI vre el �i cât vre . 7008 .6 Pe cuptor. Adică in casă. I. CHEANG;(, Pov. p. 8. «Intr'o bună di mineţă, feclorul mameI ÎI aduce o noră pe CUpt01'»,- 1. CREANGĂ. '1) Lemnul betrăn face foc bun. ================== pagina 139 ================== J lTIlBRA..CĂMINTE, CASA. 139 ---------------- CUREA Vecţl a se Intinde. *.6- 7009 A umbla cu cureua, GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobro­ veţ, J. VasluUI, A căuta să înşele. Era un joc, când-va, unele unul căută să inşele pre altul cu o curea . • Nu'm; urnblă cu cureua, că te pricep » , *.6- 7010 Tot natu scie unde'l strîng curelele. AVR. CORCEA, paroh, c. COlfteitt, Banat. Vecţl Cismr't, Opincă. Fie-care işi cunosce necazurile sale. Chacun sai! 011 le bât le blesse. Proo. FI'C/l1C. *.6- 7011 Cauţi şi tu curele pe unde au ros eâniî teele. G. POBORAN, instit, c. Slatina, J. Olt. Unele rod cânit tee, ele geba mat caii curele. A. COJOCARU, etud. c. Tţţesct, J. Putna. A căuta ce-va bun unele lipsesc şi cele mal proste. 7012 * Adună-ţI curăile, earf si vrei s-nu ti aumbrăză 1). G. ZUCA, c. Elbasan, Albania. Păzesce-te de vrei să nu o păţescl, 11 Adună·ţi curelele, de vrei să nu te lovesc (sau să nu te închid). ================== pagina 140 ================== 140 PHOVERBELE RO.\IÂi\ILOH *6 7013 A nu'l ţine cureua. G. POBUllA"i, inst, J. Olt. - D. �lAm"Escu, in», c. Ptrou-Itoşu, J. Argeş. Nu te ţin curelele. BAJ:O.\ZI, p. 8G. * Nu' 1 fine curelele. LAU'J:LlN & l\IAXDJ, T, p. 93.'\. Nu' [ ţin curclile. Nu 'l ţine curcţu«}. A. m: CllIAC, 1, p. 71. '10 A nu pute. 2° A. nu indrâsnl. cAu dat şi el mese după cum îi ţine/1 curelele s . Urmetorele versurf diu Păunaş1tl Cedrilor u.. reamintesc credinţa Românulul privitore la mărirea 'lai:'! micşorarea pute­ rii omului după elim hriu! il stringe, mal mult sal\ mal puţin, trupul. 7014 Eal' băctul cum slăbla Brtul i se dcscinţjea. Şi Păunul mi'l strîngea Trupuşorul il frângea .. <-Mândl'o, măndruliţa mea, Vin dc-mt strînge brîul rncă ! Apera te-al' Dumnedeu, Că-mI slăbesc puterile, Mi se duc averile! * Daca te ţine curelele. P. Isrnucscu, Ref. 18t. 1lI, p. 380. Daca le ţine curcua. 1. CREA"iG.\, POt,. p. 332. - V. ALI-:XANDIU, Teatr, p. 397 .-LAU­ nUN & MAXIM, 1, p. 247. ================== pagina 141 ================== 141 *.6 Nuinci sâ te ţină cureu«. T. BĂL.�ŞEL, înv. c. Ştefănesct, J. Vâlcea. 10 Daca poţI. 20 Dacă indrăsuescî . « MaI poftescă şi alţiI daca le dă mâna, şi '1 ţine cureua>.-I. CREANG.�. 7015 Est lungesce cureua. , IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 15. Adică eŞI maresce averea, puterea (GOLESCU). Alloruţev' la courroie. 1016 A da cureua. 1'1'01'. Franc. V. ALCXANDRI, Teatr. p. 119 & 1287. A ave putere ele a face ce-va; a'I da mana, a îndrăsni. Adela.-Adevel·at P, Radule ? .... Nu respundt P petcu.--Nu'i (Ui curâu« să I espundă. Giner. lui II. Pete!!. *6 7017 A strînge în curele. A. PANN, II, p. B2.-LAURIAN & MAXIM, 1, p. 933. - HINrESCU, p. liJ9.-Gu. ALEXANDRESCU, J.Putna· A constringe, a tine de scurt, a infrina. Nil �e părăse de r,·],�, Dar l'a cam strîns în curele. A. PANN. *6 1018 Il strînge cureua, G P. Si\L vru, în/). c, Smulţt ; J. Covurluiîi. *6 Il stdll!} curelele. A I'R. COHCCA, paroh, c. Coşteiii, ]31111at.-Iu1.. GROFŞOREANU, dosc. c, Golşa ; comit. Arad, ================== pagina 142 ================== 142 PROVERBELE ROM\NILOR ------------------- Veql Frâmbie. E mărginit în puterile lUI, nu pote să facă sau să spună ore-ce. CURMĂTURA * 7019 - Ba e curmătură. - Ba e forfecătură. Veql Alb, I(as, Raţă. Pentru cel în dărătnicf şi cârcotaşî. CURTE *L; 7020 Ierbă în curte, sărăcie în casă. E. 1. PATRICIU, înv. c. Sili uIţi, J. Coourlulii. 1° Despre omul leneş. 2" Despre cel sărac care, ne-avend vite, îl cresce lerha În curte. *L; 7021 Are trecere 'n orl-ce curte. A. PANN, III, p.28.-HINTESCU, p. 192. - DOBRE MARINESCU, 11lV. c. Pirru-Roşu, J. AI'geş. E hine privit de ori-cine. Se dice mal ales despre hanl. 7022 * A tine de curtea cntăruta. , LAURIAN & MAXlM, 1, p. 947. A fi clientul eul-va, omul lui de casă. cuşMA v ((11 Casă, Parale. CUTIE * 7023 A umbla cu cutia. LAURIAN & M.UBI, 1, p.1001 ================== pagina 143 ================== IMBRĂC.:tMINTJ<:, CASĂ A cerşi pentru sine, dar mal ales pentru biserici sau sco­ puri de hine-facerî. *6 7024 Par'eă e (a fi ca) scos din cutie. C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa, J. Vasluit'i.-G. POBORAN, insi. c. Slatina, J. Olt. - GR. ALEXAN­ DRESCU, maqistr, J. Putna, Scos din cutie. LAURIAN & MAXIM, 1, p. 1003. A fi gătit frumos şi curat. DESAGI VeqI Fragă, Grupă, lUare, Nă.dmg'i, TraisUi. A SE DESBRĂcA *6 7025 Desbracă-te, Radule, şi îmbracă-te, gardule. Fft'ru, stud. c. Onesci, J. Bacaa. DaI lucrul cui nu trebue şi nu'i şede bine cu el. DESBRACAT *6 7026 S'a învăţat desbrăcat şi II e ruşine-îmbrăcat. A. PANN, III, p. 32. -GR. ALE­ XANDRESCU, maqistr, FocfallT, J. Putna. - DOBRE MARINESCU, Î1w. c. Pirou-Roşu, J. Argeş. VeqI Despuiat. Se dice : 1° Pentru cei ruşinoşî, unele nu trebue. 2° Pentru cel proşti carl, şi când si: Imhogăţesc, se portă sdrenţuroşî, dupa cum s'au obicinuit. 3° Pentru cei cad, din proştî, ajung' mart, �i nu sein cum să se portc, DESCULŢ *6 7027 Pe brumă descult şi pe rouă încălţat. N. JOHDAN, st ud, c. Teclicel, J. Tecuch'i. ================== pagina 146 ================== 11_6 _ VeqI Vacii. Pe lângă înţelesul de la Nil, 26'1::, în judeţul Suceava, se mal adaogă şi urmetorul : Omul bogat care nu face hiel un bine, care nu ajută pe cel sărmani, care nu trăesce de cât pentru dînsul, mai bine ar fi fost să nu fie bog·at. * 7034 A turnă cu doniţa. VeqI Copt, asua. A ploua tare. DRUG * 7035 A se ţine drug de." Arată tăria cu care ne ţinem de cine-va sau de D lt,eh'; .. 7036 A O ţine drug înainte, A merge drept Inainte, a'şl vede de trehă fără sovă ire, fării. abatere. DULAP VI'I}I Cap. IX, c. Dulap. DUŞ * 7037 A căpăta un duş. L. ŞX li'iEA1'>U, Dicţ. p. 2";8. Itespuns ne-asteptat sau paţeUi ne-placlltiL ESLE Ve(JI BOI�, Gal, Iesle. *L> 7038 Bslea nu merge la bou, ci boul la ea. V. S.U.A, ·înv. c Driigănesc7 & Beius, comit. Bihor, Uncari«. r ================== pagina 147 ================== llllBI\ĂCĂMli\TE, CASĂ ---�--���--�- ---� Nimic nu se dobândesce Iară muncă. Folosele nu vin de Gât la cel cari le cauta, FĂCĂD VeqJ Mori! FAŞĂ 7039 Incit din fasie. , DBI. CANTEMIR. Ist leroql. p. �59. *6 l . "l' l' tt v I A no. eei (tnaşe «şa). G. POBORAN, insi, J. ou-: Gn. ALEXANnRGSCU, maqistr . J, Put ru», *6 Nurna; eşlt în [aş«, Gn. JlPESCU, Re!/')'. Oraş. p. 21. Cuvîntul t(l�a este semnul pruncieî, în aceste treî dicer! cari însemneză, dUjle ordinul în care sun t aşedatr- : din I'l'ageda co­ pilărie: incă copil mic: nu ma] e�t1 copil. Des le berceau, PrOD. Franc. FAŢĂ \' ecj! Aţil. *6 704:0 T6tă faţa 'i bună, dacă căptuşala '1 căldurosă. GA 1'. ONIŞOH, prot', c. Glte,nm'f .. uesct, J. 1'11. to tllt • Acelaş înţeles ca la Ni>. li7()!I. FELENAR 7041 Felenarul înainte când nouă ne merge, mal mult ne lumineză, Ion», GOLESC!!. Mss. Il. Il, 71. ================== pagina 148 ================== 148 PHO\ERBELE HOMÂNILOR ----------------- Adică milostenia înaintea morţil mal mult ne folosesce ((;0 Lf;SCU). 70!2 Păzesce-tr falenarul, să nu cum-va să se stingă, , . ca să nu te rătăcescl. lonn COL Eseu, MS8. II, p. 111. Adică mintea sa nu se smin tesca. (GOLESeU). 7043 Felenarul lumineză, însă nu şî de desupt. Ionn, GOLESeU, 11188. II, p. 71. Arată ne-domirirea omului la ceea ce nu vede (GOLESeU). FEREDEU 7044 * A trimite (duce) la feredeu, M. CANIAN, public. J. laf'i. Veql Baie. Acela? inteles ca la No. 656Kb. �l cum dice trancesul : l'en­ vo yel' se co ucher. FEREGEA 704:5 Tate le are coconiţa, numar feregeoa 'r Iipsesce. 10[\0. Cor.eseu, MS8 lI, p. 69; Asem p. 159. Veql Filigea, Mm'a, Topi, Zamtirica. S,; dice pentru cel scâpătaţl, ee vor să parte haine domnescî, (GOLESCU): precum şi când cine-va nu dispune de mijloce şi totuşl doresce sa întreprinda IucrurI murI, peste puterile lul. FERESTRĂ VecII Ban, Burtă, Casă, Doctor, Fom«, Maestre, Pântece, Perete, PorUl. 7046 *1::0. Ferestrele au ochf, Iar gardul si peretii ureeht, , . G. P. SALVIU, in», c. Smuiţt; J. Coourluiîi. ================== pagina 149 ================== !MBR.\CĂMINTE, CAS,Ă Veql Gard, Perete, Acelaş înţeles ca la No. 9W. *.6 1047 A asculta la ferestra altuia. 149 T. R\LĂŞEL, înv. c. Şt�/(llW:;C'i, J. Vâl�erl. A fi om flecar �l fani căpetă iu. FERFENIŢĂ 7048 * A'l face ferfeniţă, Fn. DAmt, II, p. 19, 1° A'l bate reti, rupăndu'î �i straele de pe dinsul. 2° A certa intr'nnmod grosolan. FES 7049 * Am înţeles Cine porţii fes! * Ai 'înţeles Cine portă fes? Chclb6sa De la Buqinosa. V,'ql interes, "�fi/Jte, T(J,tiJ. G. P. SALVnJ, Înt!. c. SII!!dp, .J. Coourluiî«. Gn. ALEXANDHESCU, manist», c. Focşani, J, Putna. Am înţeles cine se crede mare şi tare, pe când, in adever nu e de cât un prost Şl un mişel. J)icere remase din vremea fauar ioţilor, când cîocoimea se purta cu fes. * 7050 Cari are cap, are şi-Iese 1). G. ZecA stud. c. Fieri, Albaltia. '1) Care are cap, are :;i fes ================== pagina 150 ================== loD PHOV ERBELE HOM:i NILOl\ ----------------- Cine e deştept dohândesce şi parvine. * 7051 Ahtare cap, ahtare fesi 1). N. ST, c. Nijopole, Macedonia. * '. Cur(/, li e caplu, .,;i [eslu. 2). D. DAN, stud. c, Molovişte, Ma­ cedonia.-META CONSTANTIN, stud, c. Pirlepe, Macedonia. * S'ptoti caplu, s-aţeeea il C. IONESCU, inv. c, Neoesta, Ma­ ccdoni«. * (;i sol, !li C(t]J, ohtnre fese vai portă 4). G. ZOCA, stuâ c. Fiert, Albania. Veql Căciulă Chiul(�j. Acelaş înţeles ca la No, G6:,)8. *,0. 7052 A'i turti fesul. G. P. SALVI\J. "IV. c. Smulţt, J Coourluiii. - D-RA ALEXANDRINA ZANNE, c. Bucuresct, J. Ilfov. A'] ruşină, CiJld unul păţesce o ruşine, ca urmare Il tru­ fieî lu). FESTILĂ Veql Fitil. FILIGEA FIRIDĂ VecJI portă. 1) Atare cap, atare re s. 2) Cum ii capul, şi fesul. 3) După capul şi fesul. 4, Ce soin de cap, are; atare fes va purta. ================== pagina 151 ================== IMBIl.\'CXMlN'l'E CAS.� FITIL 15[ Ve41 Festilii, Lumînare. :4:.6 7053 E fitilul ma. lung de eât eera. DOBRl<; MAI\lNE'icU, ·tnv. c. Ptrou­ ROfu, J. Argeş. J;lai lungă e [esiila decurn ojunge eera. HINTESCU, p. &9. Ro Prăvălie mare şi marfa puţină, 2° Mal multe pretenţil de cât putere. 1054 A'. da fitil. * .4.'1. pune iuu. A. DE CIIIAC, Il, p. 577.-S. I. Gn.OSSMANN, Diet, p, 53.-FR. DAME, II, p. 27. Maior P. BUDlŞTJ<;ANU, J. Ilfov. 1° A imholdi, a ademeni pl'e cine-va să tacă ce-va. 2" A '1 aţîJil, it '1 întărîtă in poLri va cut-va, a''î dil pricină de certă. FORFĂ 6 7055 F6rfă. ,Şez(�t6j'e, II, p. 75. Ne!oi1ijent in îmhrăcăminte. 6 7056 F6rfă la gură. S. Mruxn.escu, Şezltt. II, p. 75. N 1I'�1 ie;\ sema ce vorhcsce. A FORFECA *6 7051 A forfeeă pre cine-va. G. POBORAN, insi, J. Olt. - L. ŞXfNEANU, Dict. p. 333.-Fn.. DAME, II, p. B5. ================== pagina 152 ================== 152 PHU V.ER Bl!: LE ROMÂNIL0B 1 o A mustra pre cîne-va. 2° A'I bate, FORFECĂTUR 7058 * A'l trage o forf'ecătură. I V 1� A'l cer ta, 2° A'Ll.ate. FORFECE Veqr Bărbat, Limbii, Nen.]: 7059 * Fără misură nu bagă f6rfica 1). D. Â. MILESC:U, stud. c. Gop€şr, 1l1acedonia.-D. DAN, stud. c, u«: lovişte. Moceâon;«, Mesoră-ţf hine cuviutclo. *6 7060 A umbla cu f6rfecele în buzunar. ZOIC MlHAILI':SCU, 'Înt'. c, Buşteni, J, P1'a71O/'a. FRÂMBIE *6 7061 Il strîng frâmbiile. A VR. Concex, paroh, c. Coşteit: Bai/of. Imprejurările il supără, e mărginit in puterile lui. Frâmbia este o legătură de lrrăciri sa(l hriur! de lână cu care se incing n omăniî, în BanaL FUND 7062 * Cu fundul în sus. Ion». GOLl:SCU, u». [1, p. :31. '1) Fără măsură nu bagă Iorfecel e ================== pagina 153 ================== Adică in potriva buneî oriuduelî (Gor.r.scu). 7063 * A'} da de fund. I. CRI:Al\G.\, Po/). p, 169. A cuuosce tole g';\ndurile cut-va, până şi cele mal ascunse ; a intelege hine o afacere . • Câte seiI I u, numai dracul cred că pete să-ţl dee de fusul», - I. CREANG.:C 7064 * A dat de fund. Numaî scie ce să \li�ă, ee să faci-l, l' incoltil. �I cum frnncesul, il est an boul de son roulea /1 . 7065 * A nu'} da de fund. G. 1. MUNT"Al\u, p. 71. Ccntrnriu diceriî de la No. 7063. FUS V"41 Cap. IX, c. n.« *L:o. 7066 Dintr'un fus de moră face o codă de teslă. D'!"A E. B. MAWR, p. 3i.-Do· BRI<; MAnINESCU, inr, c. Pircu­ Rafu, J. Arqe«. [o Dintr'un lucru insemnat, prin ne-dibăcie, se face o ni­ mica totă. ToL scliimhănd destinat ia mii il lucru, îl reducem b_ nimic. 2° A sărăci cheltuind nebunesce. 03 l'arbre d'un pressoir le manclie d'un cernoir Pro». Franc. Far d/una lo.ncia una s}!ine71a.1) Pro», Ii al. FUSTĂ 7067 *L:o. Fusta femeiî, fasa draculul. , V. ALEXANDlU, Teatr, p. 1356>; ConT. Liter. VII, p. 374.-DoBP,E lVL<\RINESCU, in», c. Ptrmi-Roşu, .I, Ar,qcş. '1) A face dintr'o suliţă un bold. ================== pagina 154 ================== 154 Pllon:1I BELE R .. 'IÂN1LUn Femeia e chiar dracu. *6 7068 Nu's bătrân de bătrâneţe, Ci's bătrân de fuste oreţe. I. H.\J\ESC:U, pror. J. Roman VecjI No. 7IJ11. I'entrtl c,d .hel'h;llI li. * 7069 Fustă. Adi",ă I"emel", • Tot intr" fuste trăcscc-. GAITAN * 7070 Lucru merge găttan, P. !sPlRJ<:scu. Leg. p. 284 -Fn. DAME, II. p. 49; IV, p. 178.­ Maior P. BUDlşTr,ANu, J. Ilfo!).­ L. Ş;\INEANU, Dict. p. R43. Y'�ql Ciripie. Adidi [(,t'le hine, drept, f,iră nicî o smiutelă . • Treburile lrnpărătiet mergea gt'litan.> - ISPJRESCU. Comme .sur des rouleiies. Pr'OV. Franc. GĂLETĂ VI�c)I Vacii. 7071 *L:; Vre să umple, 'n puţ, găleta Cu gaura ne astupată. A. PANN 1, p. 81. - H1Nj'ESCU, p. 158 -DUBIlE MAliiNESCU, Îlw' c. Pîruu-Roşu, J. Argeş. Despre cel prost. *L:; 7072 A turna (ploua) cu gălăta. G. POBORAN, înst, c. Slatina, J. Olt.-FR. D.HIE, II, p. 51, IV, p. 190. ================== pagina 155 ================== IMBnĂC.:;'WN'I'E, CAS.;:" VecJI Cofă, DoniţlJ. A ploua tare. El pleui des hallebal"des. GARD ioo VeeJI Ban; 13iirbat, Betrâ/l, 13,:/', Brad, Cal, Câne, Cep, eiorii, Cocoş, Gras, Gură, Upii, Inalt, ll'1ântnleasa, Necaz, Nuci1, 6ncea, Orb, Perete, Politicos, Proptea, Prost, Riizoiea. *6 7073 Gardul lUI nu '1 fură, numaî a vecinnlut. V. SALA, in», c. Câmpeni; co­ mit. Bihor, Unqaria. Pentru vecinul reu, De la omul cel de omenie, i se [urii din gradillă orf rodurile de pe câmp, pe când ,le la omul I.·N, nu'î înstroinează, uimonl, nimic elin al shl. *.c:,. 7074 Gardul are ocht si zidul urechi. , A. PANN, sa«. 1889, p. 6; 1, p. 21.-HINTESCU, p. 6S-D-A E· B. MA\\'R, p. 9t-P. GĂHBOVICEA­ NU, prof. c. Scliitu-Golesct, J. M«: scel.-V. SALA, dasc. c. Petrileni, comit. Bihor, Ungaria. *.c:,. i�i pi'reţi'i au urechi, precum şi iţardurile (tU ochi. H. D. E'\ESCU, 'Înll. c. Zaniosiea, J Dorohoi, *.c:,. ;':li qcrdu. arc urechi, şi pereţii aLt ochi, GA V. ON[�OIl, pro], c. Dobroe/ţ, J. Vaslui,tt. Gardul ocli p6te s'facd., murlu. urecli p6te 'ti 1 v 1) S �n( (1, • A:'oiI)[U;tl; "L BAGA 1', Cart. Aleg. p. 99. '1) Gardul ochi pote să facă, zidul urechî polă să sectă (Iungescă), ================== pagina 156 ================== ii II '1 Il 1111 1, II II il II jl 1 J 156 Gardul ari acli, murlu an urecli 1). PER. PAPAI'IAGI, Zweit. Iolires, p. 157. Acelaş înţeles ca la Nu. �)40. Les murs ont des oreillee. Prov. Franc. Las inatas tenen ulls, ?J las pareds ienen orei­ las.2) Pro». Catal, Wcinde haben Ohreni) Pro». Ge1·1i1. Jj'1 ?ntlren hebben ooren+] Prov. ouo.«. *6 7075 Cine sare gardurI multe îl dă (intră) câte LUa par în cur. C Nl<:GRUZZI, I, p. 251. - IDESI, Calend, Rom. 1892.-P. ISPIRESCU, s-« lst. IT, p. 154.-IL. TIFANC.-I.. c. '1Vu, J. Falcid. - E. 1. PATRI­ CIU, în". c Smulti, J. Conurluiă. ­ DOJ3HE MAHlNESCU, in». c. Pirou-: Roşit, J. Arpeş. *6 Cine (cel ce) sare multe garduri, ei dă un par in cur, IOHD. Gl'LESCU, MS8. II. p. 82; A8em. p 45.-G. P. SALVIU, înt. c. Slnul!r, J. Corurtui«. 1) Gardul are ochi, zidul are urechi. 2) Tufişur il e au ochi �i zidurile urechi. 3) & 4) Zidurile au urechI. ================== pagina 157 ================== 157 Il\!BRĂCĂmNTE, CASe\. �--------------- Cei ce multe qardur; sar O [or] sel tiii cu curti "n par A. PANN, II, p, 28.-HIN'j'ESCU, p. 169. Cine sare mai multe qardurt, cade in­ trunui. 1. G. VALEN'l'INEANU, p. 28. Cine săre multe qarduri, U, rerncîne chi­ meşa 'n pal'. AVR. CUHCEA, paroh. c. Costeiă, Banat Cine sare peste garduri dă adesea în pari, P. GÂRBOVICEANU, prof, e. Co­ niăniţ«, J. Olt. *D Cine sare. multe qarduri se înţt;pă în urmă intr'un. par. C. FLĂMÂNDU, stud, comit. Bi8- triţa-"WIsi'fud, Transilvania. V",,!l Cap. XXI, c. Gard, Pa}', a Umblă, 10 Cineurmer,â multe rele, el da şi de capul lUI un rell (GOLESCU). :1.0 Lacomia la om DU e hună : omul ne-astunperat o pate adesea. -Cine gardul străin trece, şi în pomul altuta se suc, la Întors gar­ dul zid şi. la mâncare porna petră i se face •. - D. CANTEMIR, I8t. ICl'ogl. p. HJ9. 7076 Gardul cu proptele nici odată ptere, 10[\0. GOLESCl1, 11188. II, p. 21. ================== pagina 158 ================== lb8 l'IiOVEflBELE ROMANILOI: Gardul cu proptele bune, Nu cade 'n timp de furtune. 1\. PANN, III, p. 27.-HIN'!ESCU, p. 68, Gardul cu proptele, Nu cade 'în timpuri qrele. BARONZI, p.G1.-1. G. �JUNTEANU, p. '150. - I-IINp<;sr.u, p. 68. *6 Gardurile cu proptele, Nu cad de vinturi rele. N1C. MANOILESCU îm,. c. 111o!,t­ liţ«, .J Putna. *6 Gardul cu proptele, Nu cade la vre muri rele. Semin. Bue. el. VII prin P. GÂn­ ROVICI':ANT" prof. *6 Gardu. CU ]Jl'optele nu cade. CA v. Oxişor., ZJ1'of c. Dohrcre]; J. Coourluiti, * tlartlu. ca propele nu calle. GJ:. AU;XA\I>I,,"SCU, 1It((gistr. J. Putna * (; ardul cu proptele bune nu cade. V. SAI.\, dasc. c, Cki\,coii, comit. Bihor, Ungaria .. � D. Pcu-ovict, in», c, Cunin, comit. Arad, Un­ ,,,aria. *6 Gardul CU propiele ţine mai mult. r. Isrmnscu, Leg. 1,1872, p, '17'l. - V. SALA, dalie. c. VCtşcoli­ IMl'lscl. comit. Bihor. Unaaria. ================== pagina 159 ================== 169 *6 Gardul ca proptele, Tine la neVOL grele. C. TEOIJ<.iI:ESCu, îm.'. c, Lipooa, J. Vaslui. *6 Gor.iul CU propiele nu Sl�irnbu'l'dâ. V. SALA, clase. e, Sudrigiil, /,0' mit.. Bih01', Ungaria. *Li Gordul CU propte bunii, nu se imburdă. IUL. GHlWŞORI·;ANU. dosc. c. Gal-· şa, comit. Arad, Unaaria. Adică cel cu huni ocrot itori (G"LEseu). nil pîere. 7077 Gardul fără proptele nici cum pete sta. rOI:D GOLI';�CU, 11[s8. IL p. 2t. *Li Gardul /ilrâ propiele, Cade în timpl.lJ'tr}rele. E. 1 PATHII:il\ 'Îllli. c, SlIJulţi, 1. Coourluiii Adică cel Iară uicl 1111 ocrotitor ({;OLl�SI:U). Arah;' c;U jJ(lh' un om, farâ sprijin. *Li 7078 Gardul cu ragele E ferit la timpuri grele P. G.:(HB"VICI·:.'?\I', prot, c. Itt­ tesei, .J. A }'[Je.�. Acelns inţcle« ca la N o. 707 'f. 7079 Un gard de tot căzut de o propta numai nu se pote ţine. j"HI'. G"i.I':;;;I:U, flIS8. Il. p. 12. Si', dicc pentru cel ee se J,i.'/,lllc-sc în mică nădejde In marl in timplnrj ((;OLE:;CU). ================== pagina 160 ================== 160 PflUVElIHELE ruDIÂNILOH .0, 7080 De cât îi pune la un gard propele verq.I de stejar, mal bine tale-le şi le pune pe foc. S. MIH�[LESCU, Şeeă». 1, p. 220. ::;: L:. De cât ti pune la un !Ja1"d uscat propiele rle stejar, mal bine să le pui pe toc. E. 1. PATRICIU. in». c. Smulţi, J. Coourluiii. C,tnd n'aI pentru cine "a le 1'111, mal hine calita-ţi de trehâ. 7081 Peste gardul mititel Sare şi un căţel. A. DUl/lTHESClJ, p. 131. Omit! prea smerit .le toţi e lovit. Plus la haie est basee, plu» on !/ passe. ProIJ. Franc. *L:. 7082 Până veţI odini să ridicăm ăI gard. A. PAl\." Ediţ.188n, p. 175.­ DOBl", MAHINESCU, in». r, Pirou Roşu, J. Argeş. A. PANN, Il, p. 147.-HINTESCU, p. 12". Se dice uuor muncitorl Cel !"II r, ch ia r in timpul odilmaî, li :-:e aa d,-' st,ipc"tll, lucrurl miel spl'e a le face. * " 7083 'I'ot omul împroptesee gardul lui. V. S.\LA, inv. c. Voecoă-Barescs ,1( B. Lasun, comit. BUlOr, Un­ gW·Î(I. ================== pagina 161 ================== l�!BIl.iic�MJN'rE, CAsK �-��- *1"" Dmul sede (sade) lângă un gard s,i tot mături , . imprejur, A. 1P.\l\N, Ediţ. 1809, P 174; II,. p. H7.-H1NTESCU, p. 05 - Do­ BilE l\f�RINESCU, Înt). c. Ptreu­ RO.�II., J. Arqe«. *6 Umul şede lânqa un gard, Şt tot mătura mprejur. '''. SAL,I, dnsc, c, Brusca, comit. Bihor, Unqaria ] li PteJl leu cel cad IIU pol "UI farâ a dl'l'etidl câte ce-va, tără el vorbi, etc. 2�' Cur'atenia tl'I'JIlIf' t inută .�i intr'o ea�ii mal rea, 71085 Ga.rdurilor dă, ocol Si se trăntesce ''O Domol. , A. P.\NN, III, p. :1,9 -, HLY!'ESCi.', p. 128. 71086 :;: Nevestă Dlll me {'evI, di pi gardu nu vedaul �l) ll.JE Gmcu, prof, c Abda, Epir. Mi� nu mi ",'a intimplat lucrul acesta, dar nu'[ H'rl,,! '! * ';/087 Nlll ti ţini (]i garllu pntrrdait,") D" A. MII.Esn:, rtiul, r . Qope�i. ,l)llcljdOIlÎa. s� nu cre(Jl ca uevoîaşul o "a'ţi fie devre-ull lolos : daca ',Il lei un ocrotitor, alege'} puternic. j) Nevestă nil m� făcui, de pe gard Il" vi�qui" �'.) Nn tE; tine. de gardul putr edit. ================== pagina 162 ================== 162 *6 7088 Ii pare gardu pîrleaz. 9. P SALVIU, înv. c. J. Co/'urlui,l. Fuge 'speriat, lIebuIl, de lJU '] oprescPuid un obstacol. *6 7089 Vrabie pe gard. E. 1. PA'J'H!(:IU, în,.. c. S,)wlti, J. COl'llrl1d·,':1. Veql No. 264!1. Când unul să lauda cu stăpânirea Imlt! lucru care nu 'I are, "1 nu']' stă in pllLinţă ><ă'] dobilnde,;,."i. *6 7090 A Iegă la gard. Li\UIUAN Si MA�L\I, IL p. H::\.­ V. ALEXASDHl. Teatr, p. 6�5. _.­ A. JU.YAHA, c. Fedese" .J. TulMa. L' a leqat ca pe un dohitoc la gard. A. PANN. 1, p. 1(j7.--HE\"TE';I�C. p. SfI.-Şezât. Poes. Pol' !, p.l,.. *6 .-1 'l leq« de !Ja1"d. G. NlADAN, Poes. Pop. Basarob!«, p, '10 Si 56. - G. POBOF;Ai'>. iiiS,'. c. SIC/tiI/a, J. Olt. Veq.l Iesle. ,[0 Adica il amăgi, a prosti, il îJJ�elil a'�l .k,Le joc dr- ellll'-'[') a face pre cine-va sa credâ ceea-ce 11\1 psl.e, il J'ci.:.;,idlli ,:ir,o-,.,., CII g;lndlll de a nu :;:e!ine de euvintnl dat. Cu cuvintu m'a; legat Ca p'u» dobitoc de gard. G. M.·\j)AN. 2" A diI ce-va uîl ăr iî, a",' hl",\ de II slujhâ, de o Illlmo;J ore-caro. ================== pagina 163 ================== lG:) Elat, hărhate l ligI oornicio de .'1artl, că ,.('] nu mal am part- de' tine şi'ţ1 duc doru, - A Li':X.\.\DI:I. A v-nit un blăst.ima! Şi capul mi l'a Iea«! Cu pe un dobitoc 1(1 [Jard. Şi s'a dus şi m'a lăsat. Poes. Pui'. *_c 7091 Să'I leg'[ la gard să'I dai fân. C. PnBHH.-\�) /"8!. c. �(.,,"lathu:t7 J. Olt *� Leqă l de !jal'll şi '1 dă [en, G-I:. Al.r:X..\\:DRJ'5Cl:"1 i.lia{list,y. ,.T Put no. *L Lega'l de !fard şi dâ'), paie Pentru cel ]JI·I)�I. *"'- 7092 Nu e legată de gard. Va trece, �L' va �l'il',:,i : «Helhct, o nopte nu'! legettl1 de flO)'Ii, a tr-o- «a elim a tr"cf>" *� 7093 A legat eânele de gard. J)·I;A SlI.\'IA Lvz v«, c. l'(!şcou· Bă rrsci, C01Hit. Bihor, Y1wJlrl"io. ================== pagina 164 ================== 1164 I'RO\'ERBELE RO�lÂN1LOR N'a facut nici o isprava. Pentru ° lauda deşertă. *6 7094 A potrivit-o cu oiştea în gard. E. I. PATRIeI!'], în.v. c. S"u!'ţ-i. J. Cocurluiă. *6 .-l dat cu oiştea îu gard. V" FOR Eseu, c. Foiticeni, J, Su­ ceava. * A. nenwrit-o cu oi.şteai,n gard. *6 A. nimerii-o, ca P1'oStU, drept cu oiştea ;în gard. G .. IV. Oxrşon, stud, c. Banca, J. '1'11 tona V"'(ll Irimia, Ioan; Stan, Nu a nemerit-o, 11 potrivit-o pl·n�t. Şe dico mal ales la vorbe [lf'-potl'ivite �i celuî care ;:ţ'reşe;;ce l:e-V11. Se dio că Irnuia, un om din satul Hogea, comuna Dogele, fiind het şi mergend, spre sat. cu căruţa cu dot cal, nu a lăsat, pre tovarăşul seu. să mânie caii, ci, luând e1hă\uril";.în mână, în 'oc să ţină dru­ mul ati cârrnit oiştea tocmaI într'un gard, lângă porta ţarnet, şi de atunci a rămas dicerea. - PATHICIr;, 7095 Fecior de după gard. ŞINI :A[ DIN ŞINC;\, Adiţ. 1853, Cron. II, p 172. Veq! copa. F,·opte. Copil facut in afara de casatori ... • Cantemir dice că, după hronicele moldovcnesct, (Ştefan V!l) au fost fecior de după gard al luI Bogdan 1Il Vodă e , - ŞINCAI. «Ear după, acela, VoIca a născut pe acel fiu mal sus dis Despot, pe sub qarduri, ca pe un bastard, şi pretindea Votca, muma luI Dis­ pot, cum că a rămas îngreunată de Şuşan» -Cl'isov lllihnea· Vodit, an. 1586 in O,4V din Bâr. 1, p. 164. ================== pagina 165 ================== 7096 I�IBRĂ.GĂMINTE, CASĂ * Deslegi-ţI iepa de la gard. GH, BX.L,INCSGC, c. FOC,/(Wi. J. Put.na, V"qI Cal, ],rpi'i. Desluşesce-p vorba, Acest inţeles, cnre nu s'a dat la No. W04, este identic Cll cel de la No. H88. *...::. 7097 Par'că 'l-a tălat vita (boii) de la gard. G. POBOR .. \N, inet . Il. Siatillo,.f. Olt. VeqI JepiJ:. E supărat, stii posac �l tacut. Acesta dicere, este o varianta a celet de la No. 'fiU::. *...::. 7098 A trântit'« ea baliga în gard. E. L PATRlell), ÎI/V.' Smulţf, .r. Co r It/' {iti:·,,; . Se dice la vorbe lW-p"tl'ivit,". *...::. 7099 ! săr! (peste) gardurt. v. ALI·:X..\NIHU & L. ROSE'l'Tl, 1'r1S8. - V. ALEXANDRl, Teatr, p. 1227, 1278.-1. CnEANG'\, POl!, p, 21:5. -- FR. DAME, Il, p. 56; IV, p. 18.-A. C:\NOHEA, Rev Noui'i, VII, p, 409. - DOBRF. MARINJo:scu,îm·. c. Ptrou-Hoşu, J. AI:qe�·. A umblă după femel sal'( dupa bărhaţî. A Să1'i� qardul se dice mal ales pentru fetele ca!'] �i-m'l perdut fecloria . • Bree ! ce berbautlîc 1 .... imi ll�a fata, îl mănâncă zestrea şi sare ga1'du1·i>.-ALEX:\NDHI. *6. 7100 Un sare-gardurf. v. ALI';X,\NDHl, Teatr. p. �68. ================== pagina 166 ================== * 'd'UH Rădăcină de gard. Excrementele omt!lul. A SE GĂTI :fii 71l0t Lumea arde în foc şi cocona se gătesee. LVÂL<:OF,elel'. Se. illll. c. Craiova, J. Doli. "1"(11 fi se Pieptcn«. *,6 1103 Până, se gătesce, S6rele sflnţesee. A. Pli\N, sa« 1889, P 44; I. p. 155.- H1N'l'ESCU, p. 178.-D. Por-ovrciu, ino, c, Cuvin, comit. A,.ad. - V. SALA, tn». C. Vafcou­ Barcsci. comit. Bihor, Unoari«, J"enlru (e! leneş. GĂTIT Ve(,l! uu.« GAURA J1 sIDIflit pe gaură. L"UIlA:, S: MAXIM, II, p. 'l363. GHEM Ve(lI Cap. XX), c. Ghem, .lIl1·. *L:, :JW5 Pa.lt'ei '1 molie �e gheme. G. P. SAI.n!";, ÎI!!'. c. Smulţi, .J. ((jf)Ul'luit7.. ================== pagina 167 ================== */ 7106 S'a plătit ca săraca. de ghemele satulut. o femee săracă, mal ales la! eră, ,;e li ranesce lucrând la cele­ l-alte femel, torcend, şi indrugând, �i, daca se intimplă să albă. mult de lucrat, caută se lucreze mal Iute, şi. prin urmare mal prost, ca sa isprăvesca mal repede. Prin acesta asemănare se în!:elege, prin nrrnare, ori-ce om care, pentru plata, cantci. n umaî se de peste lI�hil lueruluî cu care estc Jnsârcin.rt. *L 7107' GhemuI e mare, însă e mic cine l'a fecut. V. SALA, dese. c. Hieni; comit. Bihor, Ungaria, L'a adunat după ce-va materie ne-tolositore cu. scop de a ln�t'la. Ii; mic in omenie, adica lnşclator. *L 7108 A se face ghem. :\1. C\:'-IIA.'1, publ, J, Iaşt. - FR. DA)!I� II, P 64 . • S'a făcut ghem de frică-. *!:::. 7]O� A se face ghemotoc. G. P"BIJI>,;\", inst, c, Slatin«, J. Olt. GHETA Ve(!l li'a.td. �./\ j1]]O"�A strînge ghetele pre cine-va. !. GHlGOP.J';SCU, elef), ş« lnst. Bncuresci, .1. Ilfoo. ================== pagina 168 ================== j 1� I Yt'cll Boei', Cap. XXi., c. Gol, J1.eh'i, Negi1. 10[(1). GOLESCU, l}!S.S·. II, p. 44·. V. SALA, dasc. c Colesct, comit: Bihor, Ungaria. Mîl şî sute de votnicl nu pot desbrăca pe ce! gol şî dăsputat. *6.:' O sută de talhari,nu pot despoie pe un (sărac) gol. Veejl Otobotă, Ciema, OpinciJ. V. SALA, Î11/!. c. Vaşcoa-Bâresct 8.: Bunteect, comit. Bttio«, Ungan'a. GOL GIU�ELIU GIUBEA GÎRLICIU Eire =clans ses petiis soulier« .. Om CII idel l'ui!'inite, din alte vecur]. Adică de la cel ce lI'al'e n'ai ce 11111 !GOLi':SCU), 168 A ave un necaz, i) superarr-, '1I1 pa;:, it,e aiIa intr'o impn;­ jurat-a grea. 7111 Gtubelic. *6. 7112 Eu gol, al sdrenţos, nu ţi-om fi uiet de un folos. Când nu dăm ajutorul nostru cui-va, arâtăudu'I ca nu'I p.)i.c� fi de niot un 1'01/):,;, 1U3 ================== pagina 169 ================== 7114 Singur se dă de gol Până să '1 de ocol. A. PcIN.'>, 1, p. 112.-HIN'j'ESCU, p.70. Pentru heţiv. 7114h. Cel gol trebuinţă n'are d'a-şt păzi halnele sale. IORD. GOLLseu, M88. Il, p. 7fi. Adica cel sarac n'are de ce ingriji (GOI.Eseu). Homme nu ne peut etre depouille, Pl'01J. Franc. 7115 Gol al venit, gol te duci, cu tine d'aicI nimic duel. IOHD. GOLEseu, M88. 1, p. 296. *"'" Gol m'am născut, gol o si), me duc. A. �ANN, Ediţ. 188\:1, p. 1�4; II, p. 8t;.-=-H[NTESCU, p. 70.-Do­ BHE MAHlNESCU, inv. c. Ptrmc­ Roşu, J. Arpe«. Sarac am fost, sarac o sa mor. Dicere luata din Biblie. Gol m'am. născut din mitra mamei mele, şi gol me uoiii înt6rce acolo. Ioc., 2.:21; P,�., 49.1'i; s«; 5.15. *L. 7116 A ramas din gol cu pelea. G. P. SALV1U, înv. c. 811111rţ·" J. Cov'ltrluitl. -GAV. OMŞOR, p"of c. Delu-1Uare, J. Tutova. Când un om deja sarac, saracesce şi mal reu, * 7117 Qi s-fal,)l gulişan ca pulu di eloee �l) G. ZUCA, stud, c, Cusina, AC­ bnnia. Ce sa fad când nu al nimica, t'tll'â parale .) 1) Ce să faci gol ca puiu de cloşcă? . ================== pagina 170 ================== *6 'il' 1]8 Â. fi golă Ca o olă. G. P"BORAi'. iust. J. Olt. Casa săracă, gola. *6 1119 Gol ca. degetul (deg itul). V. AL8:-':A:,DRI, Teatr, p. '1644.­ D-.\A�. N.�])EJDE. NUl!. p. 87.-FR. D . .urrc, 1, p. 344. ;-;al'ac lipit IKimilllulll1. S1llldu. - Şi (!eu, Antohi, "ştl [jul Cet d('y;t"Z? Al'llohi.- Gol, gol, păcatele mele! că chiar casa asta. în care şed de două-dccl el" ant. e a ta, Du'I a mea.-SwJrcit. Rîs;]). * ?\ 7120 Gol nap. G. DI�\[' 'l'J.;ODURJlSC:U, Cercei. p. ol"l.-I. ;Vr.'\RI:\'ESCU. in», c. Bradu­ 'le-jos, J. Aryeş.-M. STĂNCEANU, in». c. Piria, J. Mehedinti. Gol ca napul, A vn, CORt:I'A. paroh. c, Coeteia, B(tI�(!t.-FR. I).UII;:, Il. p. 75; III, p. M. Veell (( se Lnbrăcîc .. Jleiu 'a SI11'1. . Golan, Cara halne [le dinsul, sarac. P. ISPlHEscu, Leg. p. 2SiJ. - FR. D.\ II !�, III, p. 221. Cred că nu 'ţI pre vine Să tP, duct ca napul, cum venişl la mine, SPEHA"PA, 1, p. 49. Gol pistol. 7]21 e-« gol, [acul pistol. A. PAN", ]ÎalJ. 1, p. 42. nmu« gol, C« un pistol. A. PA.'iN, tiau. Hl89, p. 40; 1, p. 15ti. - HI,Y!,J<:scu, p. 70. - H. D. E:-.-Şez�t6I'e. Proc. Elen, P1'OV, Lat. Nu cmmne le ma in. Nudior paccillo. Pro», Franc L. ŞAU'EANU, Arliio. Ist .. II, p. 226. Gol susanea. , , 7'123 I 4-, Acelaş înţeles ca la No. 7122. Se Tu trehuinţeza câte o data acesta dicetore sub forma: gol sa.�sana.. Fiind dat inţelesul cuvintuluî sacsana, în limba tur­ cescă, adică cal de sarcina, şi Într'un mod figurat, sarcină, po­ vară, este apropo cert ca qo] sacsanc� nu este de cât o corup­ pe il dicereî qo! şuşanea. ================== pagina 172 ================== 172 PROVERBELE ROM;\NLLllR *� 7124 Gol ohilug. Gol piliu]. Veql8i1mc. Acelaş inteles ca la No. 712:3. G., P, �ALvn;, ;'111, c. Srnldţl", J. Corurluiă, *6 7125 Gol chil u g' şi-gras butuc. G. P. SALVIIJ, in», c, Smutţr., .1 .. COt'l/'l'luht, Veq! a se 1mbnkit Se dice la acel carI cheltuesc, tot ce au, pe beutura. *6 7126 Gol făeăleţ, EM. POPESCU, tIU'. c. Ciocănesci­ .�fl1rf!il1en t, J. Ialomita . Acelaş in ţeles ca la No, 7124 .. 7127 Gol tocă. Fa. DAME:, IV, p. 16,'7. Acelaş inteles ca la No. 7126. c A găsit casa golit toed e , *6 7128 In gol. Ved! Cap. XlI, c. Sec. Adică faxa ishănda. «Pe unde �e duce tot ;" {joi unlbla.,,-CIUcAN';�. *6 7129 A da de gol. A. PA""", Rdit. '1889, p .. 52.­ Hrxţ-sscu, p. '128. A '1 da pe faţâu.nellirile sau însuşir-ile sale cele rele .. *6 7130 A se da de gol. A. PAc'm, 1, p. H2.-HLNTESG1J,. p. 70.-AvR. COReEA, paroh, c. C'o'lteitt Banat, 1 4i \ ================== pagina 173 ================== mBR.�CĂ�lI.\'TE, CAS.� ----�------------ '173 Cănd cine-va din ne-pricepere, sau fara a voi. i�'i descopere sJ�I.bjelunile. GOLĂCIUNE Veq! Golatate. GOLAN Ve(JI Il se Intoti. GOLĂ.TATE *D 'dUH Golătatea tneunjură, Iară fomea dă. de-a-dreptul. 1. CElEM';C;X, Amint, p. 69.-·E. I. PATH.ICIU, in», c. Suntlţi, J. Co­ curluiii. * Golăciunea incunjură satul; [iar} f6mea dă d' a dreptul. N. (;B. IONESCU, îlW. c. Mamor­ miţ.«, Dorohoiă �C.IOElDXCriESCU, elev Şc, In», c. Crietesct, J. Bo­ toşani, De haine poti rabdă, dar de mâncare I1U. Omul l:jol sau reii îmbrăcat se. feresce de lume, dar cel (lamend dâ busta. -Mamă, bate-mă, ucide-mă, spiuzură-me, fă ce scit cu mine , numai dă-m' ce-va de mâncare, că mor de Iorne. Vorba ceea: goUttatea în­ cunjură, iadl forneo rlă de· it dreptul s , - CHI·;ANGA. *.6 'il !32 Sănătate de la golătate, că. despueţit vin pe urmă. E. BALCAN, Hin. p. 10.-Maior P. BUDI'ŞTEANU, .1. 4/0t', *D Maltă sănâJate de la golătale, că desbra- (;(tţi'i vin din urmă. v. !r.RIM, înt.'. c. Corodesct . J. 1'1ttOVIt. 1° Hespuns ce se da acelui care te întrebă de sanatate. 2," S'm'L tnchîaburit şi acum JIU mal cunosc lumea.--TulolJa. ================== pagina 174 ================== l'ROVERBELE Rm'lÂN[LOf; A SE GOLI *L 7133 Nu te goli înainte de-a ajunge la gârlă. V. FORI':SCU, c. Fotticeni, J. Su­ ceava. Veql Gârla, Pî1'i11, RHI. Acelaş iute les ca la No.lIO'l-. GRADINA Veql C{lp. II, c. G1'IJdi'niJ. , *6 7134 Udăfntâiă grădina ta, şi de 'ţI mal rămâne apă, udă şi pe a vecinulut. K 1. PATHlClU, înv. c. Smulti , J Conurluiii. lugrijesce înt.liu ele tine, şi pe urmă do alţ.iî. .!. , 7135 Carle maere en vrt, locu plterde.J) fR. �1IKLOSICH, Rum, Unters, 1, p. IO, Cine '�l părâsesce locul, Il vede luat ele alţiI. Ne invaţâ sa fim statornic! cad: petra care Sr< tn uiii din loc Il ic prinde muschii». Qui va Ct la chasse perd sa place. Prov. Franc. GRAJD Ve'tef'ănesc'i, J. Vâlcea. Veql Uucu.iat.ă, Acelaş inteles ca la :'\". 7(/u1. A'I d.uee la biserica care este I'n;;] 'naită, mal �1l1';':1I1atft (;CtVile casele din sat. ================== pagina 178 ================== Pentru omul reu, fara nici o calitate. HAINĂ Din I1lIDIC ce o să poJl face '? A. PANN} lll, p. 70,-H1NTESCU, p. 74. GURGUIU PROV.I!:flBELE RO�IÂNILOR A îmbrăcat pe dînsul halne noi, ŞI-au ţinut de JOI până mal apoi. V. SA LA, da se. c. Holod; com-it. Bihor, Unqaria. *6 Haina 'i haină, dor om nu'«. V. SALA, dasc, c, Mizirieş, co­ mit. Bih01", Ungaria. P. GÂHBOVIGEANU, prof; c. Ri:J· tesei, J. Argeş. A VR. COReEA, paroh. c. Coşteia; Banat. Veq.! Ac, Ban, a Be, Croitor, Gol, Cap. XXI, c, Hatnă, Nu1tti1, Sara», Somn, Străin, *.6. 7151 Din casă de pălajen nu se face haină. 7153 *6 7150 A lua pe gurgută. *6 7152 Haina '1 bună, dar omu nu 'l. Adică a goni pre cine-va. Gurguiul este partea dinainte a 0- pincei. Cu acesta Romanul dă în laturî din cale obiecte ce nu le află demne de a fi prinse cu mana. 178 I 1, 1: I 1 , I I I 1, III. I *6 Ha'ine noi, De Joi până apoi. V. SALA, duse. c. Vaşcot'i-B,)­ resei, comit. Bihor; Ungaria. ================== pagina 179 ================== .. 179 Pentru omul care nu scie să 'ŞI ecouomiseseă avutul. *6 '1154 Milă mi-e de haina Iuî, dar de cămaşa mea şi mai tare. D-:-IA II. JUI'ARA, c. Fedesci, J. Tuto?:a. Vtq! Ci1YJlaşft, Piele. Dice omul care 'SI caută întâiu de sufletul lUI, şi În urma, se gândesce şi la alţiî. *6 7155 De cap, că hafnele îs pe banI. IULIU GROFŞOREANU, dasc. c. Golşa, comit. Arod, Ungaria, Când dOI se certă şi sunt gata la hataîe. 7156 Se răsfaţă 'n haine lungi Ca un ban în două pungI. A. PANN, 1, p. lGI.-H1NTE�GU, p. 1fiO. Se dice despre cel mândru. 7157 HaIna asta străină, a ta este � A. Pxxx, 11, p. 7.",. Pentru cel cart cum pera pe datorie. *6 7158 Halne de anglie Petece o mie. V. SALA, dasc. c. Vaşcfou-Bil­ '1'["c1, comit 8/1101', Ungaria. Pentru cel care are Iialne Irumose, alese, Însa Iacute pe da­ torie. *6 '1159 Nu te uita la halne, ci la ce este în haine. Al\DHEI MAm:-a:sr:l, 1'/1V, c, H!<­ mele, J. Aroe«. ================== pagina 180 ================== 180 Pl\OVERBELL: ROMÂlilLOH --------------------------- *6 Nil se caută li-una, ci cel din haină. E. .1. PATRICIU, hw. c, S'I/ulţl, . J. Coourluiit. VeeJI Cojoc. Să preţuescî şi să cinstesc! omul nu după portul, după în­ făţişarea, după averea, ci după valorea lUI proprie. Nastratin Hogea , odată. fiind la nuntă chemat Se duse în haIne simple, ca sărac biet îmbrăcat. Nuntaşii ast-fel veq.endu'l, nicI în semă nu '1 băga, Ci pe cel cu hatne scumpe să trateze alerga. Şi după ce aşedară la masă, pe toţt, frumos, Il puseră ş i pe dînsul în colţul meset de jos Nastratiu vedend acesta se sculă 'n grabă, alergă, Şi la lin al seu ptie tin să '1 de haine îl rugă, Dându'i haînele acela se-îmbrăcă galant, pe loc, Puse şi. o blană asupră 'şr, cu postav roş de foc, Şi aşa rner gend el iarăşt, la nunta ce a fost chemat, Cum îl vădură nuntaşit, cu cinste l'a 'ntîmpinat: Poftim, poftim, Hogea-Efendi, câtre dînsul toţt dicănd, L' a pus tocmai 'n fruntea mesil, fie-care loc tăcând. El dacă şedu la masă, ş'a întins mineca în vas, Diceud : poftim, poftim, mănâncă ce " mal gras. I! întrebară nuntaşit : Hogea-efendi, eJi( end, Pentru ce o Iact, acesta, ş'întingt mineca măncând ? Pentru că, el 18 r espunse , cu, înlâln, când am venit Cu hamele cele proste, D irnenea 11 LI m'a cinstit; Şi cind v'am dat bună diua abia ml-aţl di s : mulţumim. Iar acum venit cu aceste, toţI mi aţl dis ; poftim, poftim De ac-a şi eu nlana �e mănănco o poftesc Că ved, toţr privesc la haine şi persona n'o cinstesc. A. PANN, *6 7160 Hainele nu fac pe om (omul) mal de trebă. A. PANN, Edit. 1889, p. n7; III, p. 71.-HINTESClT, p. 74.-B. CON­ STANTINESCU, Cart. Cit. III, p. li'l.- V. SALA, dasc, c. Vaşcou­ Băresc), comit. Bihor, Ungaria. *6 Hainele nu fac pe OJ)Lm�'î'[ bun de cât este. Semin, Ruc. CI. VIII, prin P. GKF:BOVj(�EANU, PI'().f. ================== pagina 181 ================== IMBnAC,'�lINJ 1':. CAS,' --------- � - ----------��� *6 Haina nu face pe om mat ele irebă. 181 OOBEE MARINESCU, în". c. PÎ1"" ou-Roşu; J. Co"udllit'1. *6 Haina JIU face pe om, E. I. PATRlc.ru, înv. c. S1Jmlţi, J. Coourluiii, - Fn, DAMl�, Ill, p. 153. Nu face hairui pe ma. AL. DUlIIITRESCU, p. '130 *6 Hainele nu fac pe O1n. V. SALA, in», c. V. Selişte. co­ mit. Bihor, Ungaria -IUL. GROF­ :jOREANU, clase. c. Gtuşa, comit, Arad, Unqaria. *6 Hainele nu [ac omul. VeqJ Imbrăcăminte Acelaş înţeles ca la No. 7159. D. POPOVIGIlJ, âasc. c. Cuvin. COl1. it Arad, Unqaria. VeqJ No. 4342. In uestimentis non est sapieniia mentis 1). Prov. Lat. L'habit ne [ait pas le moine. P1·OV. Franc. Das Kleid machi keinen Mâncli 2). Proo. Germ, *6 7161 Omul einstesee haina, nu halna pe om. 1Vu face hain». pe om, ci omul face liaina, 1. G. VALENTINEANU, p. 34. i) In haine nu stă cuminţenia mintei. 2) Haina nu face că lugărul, ================== pagina 182 ================== 182 Pf\OVERBELE ROMÂNILOR Acelaş inţeles ca la N o. '7 -160. 7163 * Haina (hamele) face pe om. AL. DlJ\![TRESGU, p. 136. VecII ;l1edic, Rasă, Robă. Acelaş înţeles ca la No. 7H;2. Pi'OV. su«. PI·OV. Lat. L(� belle plume ţait le bel oiseau, P,·OV. Franc. 7164 După c6jă se vede pomul, După haînă omul. V. A. UREG[![Ă, Leg. p. 131. Acelaş inteles ca la No. 7168. *.6. 7165 Nu face omul cât haina. DOBf\E MARINESCU, înv. c. Pir­ mi-Roşu, J. Argeş. Pen tru cel hogat dar nerod, ne-cinstit. *L::. 7166 Hame noi cu bumbii vechî, Sună cam reu la urechi. V. SALA, înv. c. Totorent, comit. Bihor, Ungaria. La Iucrurî ne-potrivite, mal ales In căsător-ie când e mare deosebire de virsta intre soţî. 7167 Haînele împrumutate nu ţine de cald. A. PANN, Edit.1889, p. 176. 1) Halna (este) omul. 2) Vestmintul face omul. ================== pagina 183 ================== IMBRACAMINTE, CASĂ *6 Ha/inele 'imprumutate nu rin de cald. 183 Veq! nea, P6W. V. SALA, înv. c. Budureasa, co­ mit. Bihor, Ungaria. Haina iniprumutaiă nu ţine de cald. A. PANN, II, p. n.-HIN'fESCU, p. 74.-P. ISPlfIESCU, Re». 18t. I, p, 2�5. *6 Haina străină nu ţine de cald. E. l. PATRICIU, înt,. c. Smulţt, J. Comcrlsciă, *6 Hainele siraine nu ţin cald. NIC. MANOILESCU, in». c. MOfJi­ liţa, J Putna, VecJi Ave/'e, Străin '1° Lucru strain nu ne Iolosesce. 2° De lucru furat nu te poţ'i folosi.-J. Covurluiu. D'habits d'autruy mal an s'tumore. Mimes de Baif; XVI Siecle. *6 7168 Haină lungă '1 minte scurtă. Şezăto"e, II, p. 35. *6 Haine lungi .şi minie scurtă. S. FL. M.UUAN, Sat, Pop. p. 52. '10 Arata mintea cea prostii a femeilor. Frundă verde lemn uscat Hal nevastă la vînat! - ElI dic, deu, că am barbat. - Eu dic, (ţeu că am muere Şi cu tine tol aş mere. Nevasta ne-pricepută, Haine lungi şi minte scurtă, Stă puţin, pe loc gândesce, A pol la vînat pornesce. Poes. Pop. ================== pagina 184 ================== 184 PHOVEHBELE ROM.ÂNiLOR --- 20 Prin extensiune se aplica şi hârhatilor, în ierile unde si ei portă haine lung'], Turcilor, nebunilor, Sărăcie 'j vorbă multă Haina lungit 'i minte scurtă Poes. POL). 7169 Bune sunt hatnele late, dar la călugări numai sunt date. IOBD. GOLES,X, Ms«. li, p. 8fy .. Arată fericirea c 7188 Se găti ca ieea de socri. G. POBOHAr\.hlst. J. Olt. Vec}! Cămaşă. Acelaş înţeles ca la No. 672� -, *b> 7189 Ieea lată Că se gată, Ieea 'ngustă Că mal oustă. G. Sll\lULESC;U, c. Mehelens, co­ mit. Zarand, Unqari«. Adică cu ieea lata se gătesco averea, cu ieea ingusta averea ţine mal mult. Ne îndemnă prin urmare a trăi cu păstru. 7190 Ca o ite fără bîzărt. fORD GOL"SCU, Mss, II, Ase,". p. 48. Pentru un lucru care nu este g·iHit. IESLE Veql B01!, Cal, Esf,e. *b> 7191 L'a legat la Iesle. Vcq! Gard. DOBHE MARINE5CU, în·v. c. Pirvu­ Roşu, J. Arqeş, ================== pagina 189 ================== 189 1MBRĂCĂMIN'1'];;, CASĂ -------------------- Acelaş înţeles ca la N o. 7U9(). IGRASIE * 7192 A ave igrasie la cap. A fi prost, tîmp, într'o cl6g�l. IIE Veql lee. ILIG VeqI Tigan. A SE ÎMBRĂCA VeqI Copil, c«, Des­ brăcat, Cap. XXI, c. a se Imbrăcă, Serbătâre. 7193 Când îmbrăcat când despuiat (despotat). A. PANN, I, p. 134 -HINTESCU, p. 77. Despre cel sărac care adî are şi mâne nu. *.6 7194 Sta), ma, că nu '1 îmbraoi tu! GAV. ONJŞOR, prof' c. Btrtaâ, J. Tutova. Când un altul iţ! bale copilul. *.6 7195 Zena până se îmbracă A fi supt viţelul la vacă. V. SALA, dasc, c. Negl'i, comit. Bihor, Un.f/cwia. Veq! a se Incătţ«. Pentru cel leneş. *.6 7196 A fi îmbrăcat pe dinăuntru. G. P. SALVlll, in». c. Smulţl,J. Coourlttiii, ================== pagina 190 ================== A. PANN, sa«. 1889, p. 45; 1, .p. 156.-HINTESCU, p. 77. 190 PROYERBELE ROMÂNILOR Se îmbracă 'numai pe din-lăuntru [năun­ iru]. Veql Gol. Se dice pentru cel beţivi, carî din caus a acestuî viciu, se portă mal mult gOl, ne avend cu ce să se imbrace. 7197 E îmbrăcat ca un nap Din eăloâe pân' la cap. A. PANN, 1, p. 1HH. - HINTESCU, p, 77. Veq.! Gol. E atât de sărat: încât nu are nici cu ce să se îmbrace. *6 7198 Imbrăeat pistol. C. DANIILESCU, ele". Se. Insi, c. Scurulu, J. Vâlcea. Veq! Gol. Pentru cel cari sunt mal mult g'oL IMBRĂcAMINTE *6 7199 Imbrăcămintea nu face pe om. V. SALA, da se. r. Dri'1g(}ne8ci, comit. Bihm', Ungaria. VCf11 Haină. Acelaş inţeles ca la No. 7 HiO. JMBRĂCAT Ve�l (1 se Imbrăcă, Minte. 7200 * Alâcsită ş'ni bâsea tă 1). C JONESCU, in», c. Neeeet«, Ma­ ccdonia. 1) Imbrăcate (gătită) şi ne-sărutată. ================== pagina 191 ================== li\lI3HĂC.A.M!NTE, GASĂ 191 Despre tinerii care se g·ii.tesc pentru logodna ŞI remân ne­ logodiţî. *.6 7201 A fi îmbrăcat domnesce, Si a tremura Domne-păzesee. T. BĂL.:;':;;EL, înv. c. Stefănesci , J. Vâlcea. Se dice celor fudul] cari se îrnbracă subţire pe un timp fri­ guros. A IMBROBODI *.6 7202 L'a îmbrobodit femela. P. ISPlHESCU, Leg. 1, Edit. 1872, p. 175; Sn6ve, p. 33.-HIWj'ESCU, p. 58.-G. POBOHAN. inst. J. Olt. *6 A î mbroboâi ca pe-o muere (muiere). A. PANN, Ediţ. 1889, p. 104; r, p. 56; II, 97 & 125. - HIN!rESCU, p. 77.-P. ISPIHESGU, Leq., p.64.­ DUBRE MAHINESC:U, înv. c. Plrmi­ Roş1t, J. Argeş. Ve41 Femeie. 'lG Se dice, om vm'rrobodit, de acela care se portii. pe placul muîerel şi nu vede de cât cu oclriî el, ne-credend reui ce '1 pote spune, altii, de dînsa' o văduvă însă când-va, după lege, Cu a doua nuntă capul ! eu să'şt lege, Ea atunci dice cum că, se iusoră, Iar nu se mărită pentru a doua oră. Şi caută, 'n lume, bărbat să găsescă Ea să fie mare, ce o vre să facă. A. PAN!\'. 2° A inşe lit. «Pe aceşti bărbaţi, mal adese, îl tmbrobodesc femeile lor .• -ISPIRESClJ. ================== pagina 192 ================== 192 PHOVEHBELE HOMÂNILOH Românul Glumeţ, I, p. 4'j, A ajuns de nu duce lipsă. 1 AÎNCĂLŢ Veql MUlIlii. A IMPUNGE Fn DAME, II, p. Hf. Veql !l0t1, Vacă, vu« A ÎMPĂTUR A O împătură. A fugi. 7205 *,6. 7204 A imbrobodit treba. ,6. 7203 Umblă imbrobodit. E r. PATHlCIU, tnv. c. Smulţi, J. Cocurluiă, *,6. 7206 Inoălţat cu ghetele de la botez. C. DANIILEseu, elev. Se. Inst, c. Scundu, J Vâlcea,. Desculţ, sărac. *,6. 7207 A încălţa bine pre cine-va. GH. JIPESCU, Riful'. Oraş. p. 207. G. POBOHAN, inst . J. Olt.-DOBRE MAHINESCU, în», c. Pirin: Roşu, J. Argeş.-1. FUHCĂ, ing . .1. Ilfov­ GA V, ONIŞOH, prof. c. Dobrooeţ, J. Vaslui'l1.-AvH. COHCEA, paroh, c. Coşteiîi ; Ban-it, IoA '1 insela, a '1 pune hine. III; II "Biue l'a mal ÎJ1dtltat." 20 A '1 bate. ================== pagina 193 ================== IMBRĂC.l,MINTE, CAS.!\. *L::. 7208 Până se încalţă S6rele se-înalţă. 193 7209 A. PANN. Eâit. 1889, p. H; 1, p. 165. - HIN'!'ESCU, p, 17R. -G. ONIŞOP, prof în Junimea Berlad , II, No. 36.-V. SALA,înv.c. 1'aş­ coa-Barşsct, comit. Bihor, Unga­ ria.-D. POPOVICrU, in». c. Cuvin, comit. Arad *L::. Ioniiă abia se "ncaliă, De la uşă pân la pat, Ooieiele tote cad. Pană sorele se 'nalţcl ST. STOICESC:U, preot; c. Bată­ cenca, J. Ilfov. Vlad pânâ se "ncaliă Sorele se 'naltă : Vlad pânâ se 'ncinge Sorele se (rânge; Vlad pân' se qăiesce S6rele sţiniesce. G. Bi\NULESCU, îltl). c. Ptetroşiţa, J. Dtmbooiţ«. Ve4r a se Gltti. Despre cel leneş. * A se încălţa cu cine-va. D-NA C. BALLY, c. Nicorescş; J. Tecuci·/1.-L ARBORE, ing. J. Bu­ zeu. in A face o cunoscinţă ne-plăcută şi de care nu te poţî de­ sbara.-J. Tecucitt. "M'am încltlţat cu dînsa în străinătate." 2° A '1 hate.-J. Buaeu: ================== pagina 194 ================== 194 '1210 PROVERB/'�LE ROMÂNILOR ÎNCINGETORE Veq.! Cap. XX1, C. 111- cingitto?·e. A ÎNCOLŢI * A '1 încolţi. A încurca pre cine-va, a '1 supără, a '1 st rimtorâ �i, precum dice francesul: mettre qlwlqu'un au pied du l1nw, Pacculer, ÎNCUETORE VeqI Cheie. INEL Veq! Deget, Porc. * 7211 Sgâmî 'ţI nelu cu surcelu 1). G. ZUCA, siud, c, Sama1'ina, .1I1acedonia. Adică vorbă să fie, nu se p6te. *6 7212 Tra.s ca. prin inel. P. TSPIRESCU. Leg. p. 245&290.­ AL. ODOBESCU, 1. p. 132.-Sezltt. 1, p. 10. Se dice despre un flăcăii 'nalt, subţirel. Cine-au CUIlO�CU t Cine mi-au vedut Mîndru clobănel Tras prinf1"uninel? Feţişora luI Spuma laptelut Musteţiora lul Spicul grâulut, Pocs. Pa]!. 1) Sgârie-ţi inelul cu surceua ================== pagina 195 ================== IMBHĂG,:t�[[N'j'.E. CASĂ A ÎNFĂŞA 195 7213 * l1e aveam că era mosa Iihonă, 'nfăse s-caslu. 1) ))' , , , I. COYAN, prof, e. Ianina, Epir. Se dice de câte or! pe lângă un bolnav, slab din fire, se hol­ nă vesce şi se culcă, alături de dînsul, vre un alt.ul de o consti­ tuţie mal tare. S N 6 v ). o socra născu şi ea un copil, la o vîrsta cam înaintată. Cu drept cuvînt. nora sa nu pute să vadă cu ochi buni o ast-fel de întîmplare, caci dinsa, care avusese t1'e1 copil, trebuia acuma să îngrijescă de sacra sa lelmsă, şi la aşa vîrsta 1 Cu tate a­ cestea, de voe de nevoe, a treimi t sa rnergă la g'ârlă ca să spele rufele murdare ale Iehusei. Intr'acestea socrul �e întorce sera, acasa, bolnav. Care nu a fost necasul şi mirarea bietet nurorr când, venim! ele la gârlă, găsesce la stânga vetrei pe tata socrii valcarându-se şi cerănd de la ea, fel de tel de servicii pc lunga cele ce trebuia să facă socreî şi copilaşilor sei. In supărarea şi zăpăcela ei, <}ice atunci ; ţe (weam că el',:t m6şa lih6nă, 'nfăşe ş-caslu. Al ocărî. 7214 * A'l îngălă. AÎNGĂLA G. POBonAN, inst, c. Slatina, J. Olt. A ÎNGRĂDI VeqI CUI', Gura:. *6 7215 Dă nuele (nuîele) la cei cart îngrădesc. P. GÂRBOVICEANU, Pl·of. J. Me­ hedinşi, - Ar.. MAHTINIAN, J, It­ foo. - DOBRE MATIINESCU, înv. c, Ptrnu-Roşu, J. Arqe«. - C. TEO­ DORESCU, î/lv. c. Lipova, J. l'a­ sluiu. 1) Nu era de ajuns că aveam pe bătrâna lehusă, a Infăşat şi moşnegut. ================== pagina 196 ================== i96 PROVERBELE ROMÂNILOR * Dă lemne la cel de inqrădesce. Mai",· r. BUDIŞTEANU, J. llfov. Se dice : ,[0 De omeniî care 'ŞI fac de lucru pe lângă aceî carî mun­ cesc, carf sunt cea-ce francesul numesce : la mouche d'u coche. 20 Pentru acel pe cad 'l găsim muncind la o trebă la care să scie că nu Re pricep de fel. _Are trehă ! slugă la dirlogă, ridică nuele şi le dă la cel care în­ grăclesce. » A SE INGRĂDI 7216 A se îngrădi cu cine-va. BARONZI. p. 46. A dobândi protecţia cui-va . • Se îngrădise cu Cupărescir». _. N. COS'J'lN. A SE ÎNŢOLI *,0. 7217 S'a înţolat (sic) golanul. M. STÂNCEANU, înv. c. Ptria, J. Mehedinţl. A dobândi ce-va la care nu se aşteptă. A ÎNVELI 7218 Cine te tnvălesce, acela te şi desvelesce. IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 83. Se gice pentru cel făţarn icl (GOLESCU). ÎNVELITORE VeqI a se Intinde. , I I j 7219 * Di frândză di euroubetă, tendă nu se-adară.") I. COYAN, proj. c. Periooli, Epi,. 1) De frunză de dovlec, învel lto re nu se face. ================== pagina 197 ================== Cu minciunî nu se face trebă ; cu nimic, nu poţi face ceva. IPINGEA V fq.! Drac, Lup, Pe­ şin, Şea, Şină, Vreme. *6 7220 După ploîe, vine şî el cu ipingeua, IORD. GOLESCU, M88. Il, p. 91.­ P. ISPIHESCU, Rev. 18t. II, p.16f>.­ DOBRE MAR1NESCU, in». c. Pirvu­ Roşu, J Arqe». Vec}! Cdctuid, Căpeneaq, Manta. Se dice pentru cel ce nu vin, la vreme, spre ajutor (GOLESCU). 7221 Se 'nvelesce cu ipîngeoa Şi se scarpină cu surceoa. A. PA:-lN, III, p. 91. Pentru cel sgârcit şi cumplit. 7222 Netegea Pe ipingea. Veql Peşin. lOR]). GOLESCU, 21188. Il p. 47. Adică cu peşin, şi se dice când slujbele se vînd de faţă pe banî (GOLESCU). IŞLIC *6 7223 A călca pe colţu işliculut, G. POBORAN, insi; c. Slatina, J. Olt. 1° A supără pe cine-va. 2° A 'l pune piedici intr'o afacere. 7224 * Nu mă călca pe coltul ialiculuî, , , A. PANN, Edit. 1889, p. 157; III, p. 127. - HINTESCU, p. 36.­ DOBRE MARINESCU, in». c. Ptrou­ Roşu, J. Argeş. ================== pagina 198 ================== 198 PROVERBELi<: RO;IANILOR --------------------- ------------- Aceleaşi inţelesurt ca la No. 7223 sub formă de oprire. 7225 * Işlicar. Veqi mubelUi. IŞLICAR FH. DAME, II, P 284. Om cu ide'i ruginite, din alte vecurr. ISMENE Veqt a s« Ciilugii­ riţii, Cămaşă, Grea, Cap. Xţ X, c. Ismene, Nemţ, Necestă, *.6 7226 Nu dau eu ismene pe călător. A. PANN, Edit. 1889, p. 154; 111, p. 124·. - 1. AHBORE, ing. J. Buzeu. - - M. STANCEANU, tno. c. Piria, J. Mehed·inţ'i. * Nu. trimite ismene pe coletor, GR. PomNARU, ing. J. Buzelt. *.6 Ai trimes, şi tu, ismene pe căletor. 1. POBORAN, inst. J. Olt.-l Po­ Pi<:SCU, in», c. Dobrent, J. Ilfov. Când daî o însărcinare unuta care nu mai are speranţă că o va îndeplini. «Daca facI ceea ce spul, e curat (( da ismene pe ciiUtol"> adică: te păcălesc! fără dor şi pote. 7227 Ne lasă cu ismenele deslegate. IORD GOLESCU, M88. Il, p. 47. Adică nu şed până la sfirsit, ca să svirşască ore-ce \GOLESCU). i � I 7228 Cine mi-a umplut ismenele! A. PANN, 1. p. 99. Pentru cel nerod. ================== pagina 199 ================== IMBRĂcĂmNTE, CASĂ 199 *,0. 7229 Uşor de ismene. Iute, grabnic la nărav. A VR. CORC I':A, paroh, c. Coşteiu, B(tnat. 7230 *,0. Cu ismenele pe băt, , G. POBORA0i, inet. J. Olt. Gol puşca, sarac. LUFT 7231 A rămâne iuft de .. L. Ş.:tI?\EANU, Dict. p. 444. Adica lipsit CLl totul de un lucru şi mal ales de parale . • A rămas iu tt de parale •. A LA Yt(}l Muiere, a se Rade, *,0. 7232 Te veî Ht Când a ploua, Te veI unge Când a ninge. Gn. ALEXANDRESCU, magist. J. Putna, Pentru cel murdar! �i ne-ouraţl. 7233 * La-mă, mamă, şi pe mine. A. PANN, Edit. 1!:)89, p. 104.­ GR. ALEXANDRESCU, maqistr: J. Puina, Leit-me,rYlrt,mâ, _şi pe ?'Yline. lORD. GOLCSCU. Mss. II, p. 43. Veq! J1uiere. 1° Se dice pentru cel leneş! şi nevoiaşi (GOLESCU). 2° Pentru cel proşti şi nătăref. ================== pagina 200 ================== Acelaş înţeles ca la N Q. 7233: il I 200 7234 7285 PROVERBELE ROMÂNILOR Lă-mă, mamă, ti pe mine, că a4'1 e tâmbătă. A. PANN, Il, p. 125.-HIWpcSCU. p. '102. La-mă, mamă, şi pe mine Si mă fă frumos, ca tine. , A. PA:;:", 1, p. '108. Iii l' i I ! I 1 1 Acelaş inteles ca la N o. 7231,. *L:. 7236 Un Ia-mă, mamă. A. PANN, Il, p. 97.-1. CREA.NGĂ, An/Înt. p. 96.-A. CANDREA. Ref). NriUi1, VII, p. 296. Adică un prost, un natarâu .. Şi daca găsesce vr'un Iii-mi! mamă, Nu vede, n'aude şi !Ju'I bagă sernă, De părere bună pe care 'ntîlnesce, Işl laudă casa şi se fericesce A PANN, II, p. 97. A SE LA *L:. 7237 Lumea pIere de belea, Lelea pune să se lea. C. TEODORESCl:, in». c. Lipooa , J, Vaslui·ii. Veq.I a Be, (1 se Găti,. Cap. IX, c. Leg()!!, a se Pepteuă. Când unul e necăjit şi cel de faţă sunt veseli. LACAT V 8c!i Cheie, GU'I'i1, CI Vorbi. ================== pagina 201 ================== WBRIcIMINTE, CAsI 201 *D 7238 Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţt, ci pen- tru omenii cinstiţi. DOBRlc MARINI<:SC:U, îlW, c. Plrou» Iioşu, J. Arp eş, *D Lacaia este pentru omeni [cei] buni. C. TEODOHILSCU, in», c. Lipooa, J. VosluiiJ,.-G. P. SALVIU, in», ('. Smulţs, J. Coourluiii. *D Lacăiile se ţin pentru omenii cinstiţi) nu pentru hoţi. C. C. M1CLESCU, c. Miclesei, J. Vctsluit'i. Se intreba cu inţele mi stn1 literal dar mal ales pentru în­ scrisurf car! nu legii decât pe omul cinstit. Contre coiqnee serl'ure ne peul. Adaqes Franc. XVI Siecle. LACRĂ VeC)l Zesh·e. LADĂ VeC)1 Ban, Făgc'lclulelă, Molie. *D 7239 Ce (e) pe dînsul, aceea şi 'n ladă. A. PANN, 1, p. 165; III, p. 119.- P. ISPIREsc:u, Rev Ist. Il, p. 146.­ H. D. ENESCu,In". c. Zamoatea; J. Dorohoit'i. *D Ce pe dînsul (noi), şi in ladă. A. PANN, Il, p. 155. - GR. ALE­ XANDRESCU, maqistr, J. Putna ­ P. G;\RBOVlGli;ANU, prof. J. Mehe­ d';nţ'7. ================== pagina 202 ================== 202 Veq! Caslt. PROVERBI,LE nOMÂNILOR 1 Se dice de cel cari in lume, les bine imbrăcaţî, dar a-casă, nu aii nimic. *.6 7240 Câte pe dînsul şi a-casă, ce'l în ladă '1 străin. G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, J. Coourluiă, Acelaş inţcles ca la No. 728n. */� 7241 Lada la mine şi cheia la tine. IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 40.­ LAURIAN & MAXIM, 1. p. 731. ­ GAV. ONIŞOR, prof'. J. TutotJu.­ DOBRE MARINEscu,înv. c. Pirou­ Roşu, J. Arge)�. Se dice pen tru eel: ce se soco tese că sunt sigur) fără nici o pază, şi pentru cel ce (�ŞI dau puterea lor in mâna altora (GOLESCU). *.6 7242 CheIa si lada în mâna lui. , D-NA CI.. BALL v, c. Nicoresct; J. Tecucit1. Totul stă in puterea luî. *.6 7243 Atâta ('i) tot Şi lada 'n pod- V. ALEXANIlRI, 1'eatt·.,p. 711.­ D-NA Ee:. Z. c. Berlad, J. Tutoua.s-« G. P. SALVIl'J, 'Înv. c. Smulţ'i, J. Covudui�I.-B. P. HĂŞDEU, Etym. Magn. p. 2037. -. D. CRUCEANU, stud, c. Popeni, J. 'lu.tova. '10 Când se isprăvesce o treba. - J. Covurluiu. 2° Arată că s'a facut puţin lucru. - J. Tutova. 3° Arabi puţina însemnătate a unef pers6ne. 1 I $ I r ================== pagina 203 ================== 1MBRXC.�MIN'l'E, CAsA 203 - Se vede cit nu scit cine sunt şi ce pot eu? - Dvta '1 eştt D·l Răsvrătescu : atâta. tot �i lada '11 pod.- V. ALE- XANDRI. .}O Când se dă zestrea, se numeră cu de-amerunţelul tote lu­ crurile, la urmă se ispravesce cu: at(ita '1, tot şi lada 'n pod. Acesta '1 golă şi stă de îndemână, să o umple cu zestrea, şi a­ pOI in car cu patru hol. *L 7244 A nu mal ave ladă cu (line-va. T. BALAşEL, înv. c. Ştcfânesct; J. Vâlcea. A fi cedat cu dinsul, a nu mal pute trăi împreună. LAlŢĂ Veq.l Mire. LÂNA Veq.l a Impleti, Cap . III, c, Lâni:J. *.6 7245 Lâna cea bună prin spini rămâne. E l. PA1'IUCIU, în v. c. Smulţf J. Coourluiă Multe talente se perd prin hordee. *.6 7246 Unde '1 una li curge lâna. E. 1. PATHlCIU, înt'. c. SmHlţf, J. COIl!wlil.iil. Arată paguba celui sărac, tot pe dinsul îl lovesc tote relele *L, 7247 Lână 'n lână, per în per. GAV. ONIŞOR, lJl·of. c. Dobroveţ, J. Vaslulii. Când schimbăm un lucru pentru altul care face tot atâta. ================== pagina 204 ================== 204 PROVERBELE ROMÂNILOR *.6 7248 Nu 'ŞI pote purta lâna sa. E. I. PATRICIU, îl1'V. c. 8111itlţ-i, J. Cocurluii», Pentru omul putred de bogat. *.6 7249 Face din lână lae, lână albă. A VR. CORCEA, paroh, c. Coşteiă, Banat. Arată dibăcia omului care e in stare sa facă lucruri peste putinţă. LANŢ Veql Catenă. *.6 7250 Daca se rupe o verigă, tot lanţul se desface. HINTESCU,p. 200. -1. G. MUN­ TEANU, p. '150 - DORm: MAHlNESCU 'Î11V. c. Pirmc-Roşu; J Argeş. Când o serie de Iuerurî stau Intr'o strinsa şi firescă legătură ast-fel că, prin lipsa unela dintre ele, tot rostul lor dispare. *.6 7251 A se ţine lanţ. P. ISPIHEscu, Leg. p. sss. Fără întrerupere. «De când al venit tu paguhele se ţin lanţ.>-IsPIHEscu. LĂTURI VeqJ Nevoie *.6 7252 Cine se mestecă în lături '1 mănâncă porciI. A VR, CORCEA, paroh, c. Coşteiă, Banat, VeeJl TăI'Îţe, Arată că omul trebue să fugă de societatea celor stricaţl şi cu purtare rea. ================== pagina 205 ================== IMBRĂCĂMINTE, CAS.:\ LAVIŢĂ :105 7253 *6 Par'că .a supt la lăviţf. P. GÂRBOVICEANU, p,·of. c. Degu, J. Argeş. 1 I � I I i i I , I " I I E forte slab. LENeĂ *6 7254 S'a mâncat lenea. , IUL. VUU;ĂNESCU, elev. Se. Inst, c. Pelesci; J. Dolj. A înşelat pre cuie-va şi şi-a perdut -oinstea. ,;;. .... LEGĂN Veq! Copil, Cap. is; c. Legăn. 7255 Il îmbnrdat -CU -legănu](-·"·<· , - -,': IUL. GROFŞOREANU, în!'. o. Galşa, comit. Araâ, Ungaria. E scrintit la minte. *6 7256 Din legăn. Veql Faş�. De copil mic, din pruncie. Des le berceau. Praf). Franc. LEŞIE * 7257 A '1 turna leşie pe inimă. SOI'. NADEJDE, Nuv. p, 20. A 'l vîri în grijl', a '1 superă. ================== pagina 206 ================== 206 PROVERBELE ROMÂNILOR LIPUDĂ J * 7258 S'nu hit di a�eÎi �i alasă clora di Iipudă as- varna 1). G. ZUCA, stud, c. Cu sina, Al· bani«. VeqJ n-i«; Cal/avetli Sa nu cauţi pricină de certa. LOC 7259 Oând aveam locul, n'aveam mijlocul, acum cii. am mijlocul, ămt Iipsesee locul. I()[ID. GOLES�U, M88 II, p. 34. Arată ne-potrivirea norociriî ce IlU vine la vreme (GOI.t:sc:u). * 7260 Tu loc-mi, s'ehetrlle ml-aglută 2). I. COYAN, prof c. BI:ICsa, ElJh'. Arată cât valoreză patria pentru fie-care. LOCAŞ '1261 Mal fericit este cine-va cu strîmt tratu în lo- caşul seu, de cât cu tote desfătările în ca­ sele străine. Dnl. CANT"MlR, Isi. Ierogl. p. 96 Nicăerl ca la casa ornulul. LUCRU VeqJ CaJ!. X, c. Lucr«. 1) Să nu fii diu aceia cari Iasă caltaveta (legătura de la Ciorapi) să Urle. 2) In locul meu (patria) şi petrile 'mi ajută. ================== pagina 207 ================== IMBR.:\dMINTE, CASĂ � _ LULEA 307 VeqJ Am01'czat, o-«. goste, Malait't, TutUH, Vorbi/. *6 7262 N'ajunge nici o Iulă (pipă) de băgăă, IULIU GROFŞOREANU, in». o. Gotşa, comit. Arad, Ungaria. Arată cât de puţin preţuesce un om, adică nicî cât băgă'Ul, ultima remăşiţă a tutunulul dintr'o lulea. Se referă atât la ca­ lităţile flsiee cât ŞI la cele morale. *6 7263 Caută Iuleaua şi el cu ea în gură. H. D ENrlSCU, înv. c. Zamostea, J. Dorolu.iă. - DOBRE MARINESCU, în". c. Pirru-Roşu, J. Argeş. *6 Cu luliaua în gură şi (el) caută luluiua, E. I. PATRICIU, 'Înv. c, Smulţi, J. COvtwlui!:t. * Cu luleaoa in dinţi, ş'i' şi caută luleaoa, 1. BXNESCU, proţ: J. Roman. *6 Caută lula, şi lula 'fîn qură. AVH. COHCEA, paroh, c. Coşteia ; Banat, Ungaria. *6 Nate caiă luleaua, şi el cu ea în gură. I. POPESCU, 'ÎnfJ. c. Dobreui, J, llfov. VeqI Nan. '10 Când cine-va întrebă de un lucru, ce e sub ochii Sel, dar, din nebăgare de semă, nu'l vede. 20 Despre omul prost. ================== pagina 208 ================== 208 -PHOVEHBF.LE ROMANILOH * 7264 TreI lulele, TreI dughene, Capul plin de socotele. I. PETRESCU, ing. c. Piteşti , J. Arpe». *6 Trei lule în cinci clughene. G. P. SALVIU, în!). c. Smulţi, J. Coourluiii, lIne, Ene, Ou trei duqhene 1 In una lulele, In una tabac Sion una căcat. I E. 1. P ATRICIU, -înv. c. Smulţi, J. Coourluid, Pentru negustorul sărac, greu ca fulgu pe apă. 726;) TreI lulele în două zambile. A. PANN, II, p. 85.-HIN,!,ESCU, p. 93. Acelaş înţeles ca la No. 7264. 7266 * Ilnluf s'aprinde barba, s-altul 'ş-aprinde Iu- , , lelu.1) ILIE GHICU, prof, e, Periooli, E'pir. Veq! Ciubuc, a se Pîeptenă. Unul suferă, altul petrece; unul perde, altul câştigă, ş, c. 1. *6 7267 NicI luleaua nu'I arde. GAV. ONIŞOH, proj. c. Şchiopenl. J. Fltlcili.. 1) Unuia i se aprinde barba, şi altul I�i aprinde luleaua. ================== pagina 209 ================== lM13R.\C.\illlNTE, CASĂ Veql Sitrac. Când il merge unula tot reu. 209 7268 A da CUI-va cu luleaoa în nas. A. PANN. A. PANN, III, p. 37.-HINTESCU, p. 12(). A nesocoti, a dispreţui pl'e cine-va. Nu 'ti mal caută '0 obraz, Iţ; dit cu luleaua 'n nas . . ',��_(4(� ,'1 • . , *.6 7269 Luleaua lUI Dumnezeu. G. P. S.U�VIU, înv. c. Smulţ'i, J. COVU1"lUilt. Adică sticla cu vin. *.6 7270 A se lua cu luleaoa. E. 1. PATRICIU, ino. c. Smutţt; J. Coouriuiă, �1° A '�l uîta de interes. 2' A se îmheta, 7271 * A se afumă cu luleaua. S. I. GROSSMAN.\', Dict, p. �8 & 48.-FR. DAME, 1, p. 48; II, p. 29 :.-1. ŞAfNEANU, Semas. p. 351 & 458. * .')' a afumat cu laleaua. B. P. HXţ;mi;u, Etym. Magn. p. 460 &: 462.-A. PANN, I, p. 111.­ G. P0130HAN, inst, c. Slatina,.f. Olt. l' A se îmbăta, a fi bel. 2' E negru şi murdar, se dice mal ales despre ţiganI. «De ce sunt negri tirranir ?-8'rn'j rl.f'H.mrd ,..." lTl fO<:l.Hl., DJ."." ================== pagina 210 ================== 210 PRUVERBELE HOMÂNlloOR 'I''ai-je fait voir de joie unc belle animee Qui, souvent d'un repas sortant tout enţumce, Fait mâme it ses amant, trop faibles d'estomac, Redouter ses haisers, pleins d'ail et de tabac. BOILEAU, Sntire X. Dem A/ren zum Kater tra.qen. 1) Prov. Germ. *6- 7272 A furat luleaua Nemţulul. AL. ODOBESCU, III, p. 27.-L. ŞĂ.INEANU, Semas. p. 458; Arch. III, p. 200. - P. !SPlRESCU, Unc. SIăt p. flO. - BARONZI, p. 40.­ GR. JIPESCU, Reur. Oraş. p. 113.­ GH. I. TOMESCU, Înv. c. Broscari, J. JYJehedinf'I.-E. 1. PA'l'IUCIU, înv. c. Srmtlţ'i, J. Covurluiu.-1. STĂ­ NESCU, stud. J. AI·geş. * A pupat luleaua Nerniului, ION GRIGORESCU, elev. Se. lnst. J. Ilfov. *6- il luat luleaua Nemiului H. D. ENESCU, în". c. Zamosfea J. Dorohoitt.-EM. POPESCU, in», c, Ciocănesct-Idărqineni; J. Ialo­ miţa.-1. POPESCU, in». c. Dobreni; J. Ilfo», Acelaş înţeles ca la No. 727�1. 7273 A furat luleaua Nemţuluî, cu zale cu tot. P. [spmESCU, Unch. Sfăt. p. 1O:�. Acelaş înţeles ca la No. 7272 cu mal multă tărie. *6- 7274 A turtit luleaua Nemţuluî. G. BĂNULESCU, Înv. c. Pietroşiţo: J. Dtmbouita. '1) A duce maimuţa la motan. ================== pagina 211 ================== IMBRĂCĂMINTE, CASĂ 211 I j 1 Acelaş înţeles ca la No. 7273. SN 6 VĂ Nernţul fiind odată covîrşit de beutură a vrut să stea jos, pe pămînt; dar, când s'a aşedat, a uîtat luleaoa sub el. Când s'a sculat tărdiu, ca trezit a vedut luleaua spartă. *1::. 7275 A ajuns la lulele. P. GÂRBOVICEANU, pTOj. c. Degu, .1. A1·geş. A sărăcit cu totul. *1::. 7276 A se face Iul ea. L. ŞAINEANU, Arli, 18t. III, p. 200. - DOBRE MARINESCU, înv. c. Pîrou-Roşu; J. Argeş. A fi lulea. E. 1. PATRlCrU, înv. c. Smulţi; J. Coourlui-ă, - G. POBOHAN, inst­ c. Slatina, .1. Olt. 10 A se ameţi, a nu sere ce face; a se imhăta ; a fi het. 2° A fi amorezat. Se dice are [urn uri (ceţăJ în creeri, cu înţelesul de a fi bet ; de aci, printr'o succesiune naturală de idei, e afumat, a­ fumat Ctt Lulea.ua; făcut lulea, In judeţul Suceava se dice : a se luli cu înţelesul de a pe­ trece, a se cheful: M'aş lul: şi n'am cu cine. Poes. Pop. *1::. 7277 A '1 da luleaua prin cenu�e. I, POPESCU, înv. c. Dobrent, J. Ilfov. A'l terfeli, a 'I face de rîs.· *1::. 7278 A '1 bate luleaua pe datorie. V" RÂMBU, stud, J. Dimbooiţa, A'l supără cu vorbă multă sau ne-potrivită. ================== pagina 212 ================== 212 PROVEHBELE ROi\IÂNILOR LUMINĂ VeqI Oboroc. 7279 Lumina la 'ntunerec mai mult lumineză, IORD. Ger.eseu, MS8. II, p. 41. Adică cel in veţat intre cel proşti (GOLESCU). *6 7280 Drept ca lumina (cea dreptă.j D. ŢiCHINDEAL, Fab , p. 44. - G. POBORAN. inst. c Slatina, J. Olt. Veq.! Luminare. Adică forte drept. * 7281 Au aprins lumina. GR ALEXANDRESCU, uuuristr, J. Putna. All priceput, aii înţeles. LUMÎNARE VeeJI Biserică, Bocluc; Botez, Certă, Cap. XIl, c. Colac, Dl, Gâlcevă, Cap. Xll, c. Lu.minare, a Murl, Oboroc , Om, Pâne, Sărac. *6 7282 Luminarea e pe sfîrşit. DOB!�E MAHlNESCU, in». c. Pirvu­ Roşu, J. Arqe«. Ve(JI Candeltl. Adică vieţa i se curmă. 7283 Luminarea, când el tai mucul, atunct mai mult lumineză. IORD. GOLESCU, Mss. II. p. 41. ================== pagina 213 ================== IMBR;\C'\MINTE, CAsA Adica cel drepţi dupa ce mor (GOLESCU). 213 7284 Aprinde luminarea înainte de a se face noptea. IDEM Calend. Rom. 1892. A face un lucru înainte de vreme. * 7285 A scrie pe lumînare. M. CANIAN, publ. J. Iaşi. Scrie pe lumînare pentru ne-uitare. A. PANN, III, p. 108. - HIN­ ŢESCU, p. 172. *,6 Scrie pe mucul lumînări?'. GA v, ONIŞOH, prof. J. Tutooa. Veq.l No. 140. Uita uşor îndatoririle ce i se fac. 7286 Luminarea lumineză casa, numaî pe sine nu se Iumineză. BARONZI. p. 51. -- HINTESCU. p. 94 Despre cel cari, pentru alţiî sunt bunî, dar pentru el nicf de cum . 7287 . � EşI aprinde lumînarea d'amîndoe căpetăile. IORD. GOLESCU, MS8. lI, p. 15. Adică eŞI răsipesce averea, cam din tate părţile (GOLESCU). Acestă dicere pare o traducere a cuvlntuluî frances: Bruler la cluuidelle pal' les deua: bouts. *,6 7288 Orl la unul, ori la trei, tot o lumînare arde. Să ne ferim de risipa. A. PANN, III, p. 70.-HINŢESCU, p. 94. - DOBRE MARINESCU, inv_ c, Pirvu-Roşu, J. Arge�. ================== pagina 214 ================== 214 PROVERBELE ROM:�NILOR 7289 Luminarea se aprinde pentru cel ce vea, nu pen- trn cel orbi. A. PANN, 1, p. 150 -HINTESCU, p. 94. * Luminarea se aprinde pentru cei ce ued, Gre. ALEXANDRESCU, maqistr, J. Puina, Se dice celor cari nu văd, nu pricep ceea ce li se arăta sau se petrece împrejurul lor. 7290 Arde lumînare a nostră Şi facem socotăla v6stră. A. PANN, Ediţ., 1889, p. 9.3. *6 Arde luminarea nostr« Pentru socoielo. vostră. A. PANN, m, p, 109.-HIN'fESCU, p. 94. -- DOBRE MARINESCU, înv. c. Ptrou-Roşu, J. Argeş. - DUMI­ TRESCU, p. 130. A.relem luminarea nostră ca sa facem so­ coiela altuia. VeqI Sărac. EN. BĂLTENU, Lum, I, p. 86. 1° Pentru cel cari văd de a lţiî în loc să îngrijescă, mal în­ tâiii, de dînşiî. 2° Când imprumuţî pe alţiî, îţl fad singur beleaoa, căci tu al de luat şi tot tu eştl cu grija. NOtLS [aieon« les {rais et vous avez les pro{its. Frov. Fn/nc. *6 7291 'I-a suflat in lumînare. A. PANN. 1, P: 167.-HINŢESCU, p. 182. - DOBRE MARINESCU. înv. c. Ptrou-Roşu, J. Argeş. ================== pagina 215 ================== IMBRĂC.�MINTE, CASĂ �1° L'a remas, şi-a bitul joc de dinsul. 2° 'I-a luat vieţa. *6 7292 A mânca mucul Iumînărrl. 215 LAURIAN & MAXIM, Il, p. 190.­ FR. DAME, Il, p. 294.-E. I. PA­ TRlCIU, în/). c. Smulţi, J. Covul'­ lui�t.-AL. VASILIU, in», c. Tdtă­ ruşi, J. Suceava. * S·o mâncat Zumînarea cu feştilă cu tot. S. j\lWĂILESCU, Seeătârea, 1, p. 21S.-G. P. SALVIU, ino. c. Smuiţi, J. Covurluitl-GAV. ONIŞOR, prof. c. Dobrooeţ ; J. VaslnUL Vee!I 1I1uc. '1° S'a înşelat reci, a pă[:it-o.-J. Covurlui &: Suciao«, 2° Nu mal are trecere la cine-va din causa relei sale pur­ tărî, 'şI-a perdut omenia.-J. Vasluiu &- CovurluL 30 A fi în mare primejdie, a fi pierdut, a nu mal fi chip de scăpare.-LAuaIAN& MAXIM.- J. Vasluit1. *6 7293 A mânca lumînarea. C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa, J. Vasluitt. -GR. ALEXANDRESCU, maqistr, J. Putna. Acelaş înţeles ca la No. 7292. *6 7294 A '1 mânca lumînarea. DOBRE MARINESCU, î1W. c. Pir­ cu-Roşu, J. A1·geş. A '1 pricinui, a '1 dori mortaa. *6 7295 lea mucu lumînărit. GAV. ONlŞOH, prof, c. Dobroveţ, J. Vasluiu. N'ai sciut sa te folosesc! de Jmprejurărî, toţi au luat câte ce-va Iar ţie nu 'ţl remâue nimic. ================== pagina 216 ================== 216 PHOYEHBI�LE HmrÂNILOH .��--��------------------ *6 7296 A căută.; cu lumînare. A. PANN, III, p. 23.-HIN"j'ESCU, p. 66.-Gn. JIPESCU, Reur, Oraş. p. 21.-V ALEXANlJlU, Teatr, p. 45'1,478, 775&'l1i4.-GAV. ONIŞOH, p?'of c. Dobrooeţ, J. Vaslui'll. il căută cu lumînare Diua in amiadă mare. P: ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p. 175.-HINTESCU, p. B1. *6 Umblă cu luminare r,liua la ametuii, IUL. GHOFŞOH.EANU, înv. c. Golş«, comit, Arad, Unaaria. Veql CerUt, Gâlceoă, Pricină. Adică cu tot dinadinsul, cu mare 8îr�uill!a. «Să fie caute cine-va CII luminarea, nu v'ar putea găsi mal potri­ viţL Când facem nunta ?» - ALEXANDRl. *6 7297 Are lumînărt la nas. V. SALA, Dasc. c. Vaşcoa-Bit­ ?'esd, comit. Bih01', Ungaria, '10 E încă copil, e un mucos, 20 E prost. *6 7298 Măcar sa '1 fi picat cu lu mînarea. 1. CHEANGĂ, Amint, p. 134. Orî-ce al face, ort cât I'aî pedepsi, ori ce ar fi păţit. «Nu 'şl astîmpăra gura către mal mari! seI, măcar să 'l fi picat cu luminarea.» -CREANGA. * 7299 A fi ca lumînarea, Ionn, GOLESCU, JJ1ss. II, Asem. p. 221. ================== pagina 217 ================== 217 IMBR.:tC.:\)!INTE, CAsi" --------------------- *6 A Stil drept ca lumenarea. AYH. CORCEA, ptirolc, c. Coşteiiî, Banat, Ungaria. *6 A sta (fi) drept ca luminarea: A. PANN, II, p. BO. - HINTESCU, p. 94. - P. ISPIHESCU, Rev. Ist. III, p. 377; Leg. p. B.-I CREANG;", Pov. p. 271. - FR. DAME, II, P 294. - GR. ALEXANDRESCU, ma­ gistl' J. Putna. Adică drept. -Inţepenindu-şt pictorcle rămase drept Ci> luminarea», - Ismmssou. lJroit comme u.n cierqe. Prov, Fj'(lnc. 7300 Drept ca Iuminarea în sac. LA UHlAl\ S: MAXIM, II, p. 196. Adică strimh. MAClucĂ VerJ! Lemn, 61ă, Per, Vacal·. *6 7301 Cu O măctucă a lovit doue capite. V. FORESCU, c. Dorna, J. Su­ ciana, Cu o vorba" a lovit în dol inşf. Fain d'une pierre deux cou.pe. p'·O!!. Franc. * 7302 A făcut el poc cu măciucă, dar şi eu fl.i� cu bi- eiuşcă. ================== pagina 218 ================== Când unul, fricos, a fost bătut Şl să laudă că a dat şi el în adversar. 218 PROVERBELE ROMÂNILOR El d'aprope cu măclucă : fischea, plişchea trag în nOI; NoI d'de}'arte cu hictuşca : poca, poca într'amîndol. Când îndrăcit) erau, ei. totit, Dar vornict şi nol cu toţiI Spm'anţ'ia, II, p. 92. MÂNECA VeqJ elin. 7303 *6 Bune sunt mânecele late dar nu ajunge pânza. GR. ALEXANDRESCU, maqistr, J. Putnet. *6 Bună e 'mcîneca lungei Dar pdnza nu va s'ajungă. A. PANN, 1, p. 161.-HINTESCU, p. 100 .. - DOBRE MARINESCU, înv. c. Pîrvu-Roşlt, J. Ar·geş. '10 Să ne mulţumim cu puţin când nu putem să avem mal mult. 20 Pentru cel carî vor sa se arete mal mult de cât sunt, şi mal ales pentru săracul mândru. il ne suţţi: pas de oouloir, il [au: encore pou­ uoir. Pt'ov. Franc. 7304 �) �) Ca ce nu pote maere en sir, maere en mâreca,") FR. MlKLOSICH, Iium, Unter., 1, p. 7. Pentru cel lacom şi hrăpitor. *6 7305 A O băga pe mânecă. LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 40. - G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop. p. 557. - I. C. FUNDESCU, Basme, p. 75.-FR. DAME, III, p. 18. 1) Cea ce nu pote merge în sin, merge În mânecă. ================== pagina 219 ================== IMBR.X.CĂMINTE, CASA. 21\:1 *6 A. (cam) Mgat'a pc 1Tl.cînecâ. P. Issrrucscn, Re". lst., 1, p. 221; Leg. '15H, 203 & 260.-LAU­ HIAN & MAXIM, II, p. 2'11. - FR. DAMI�, 1, p. 112. - E�!. POPESCU, înv. c. Ctocănesct-Mărqineni; J. Ia­ lomiţa. - P. GÂRBOVICEANU, pl'of. c. Pitcioit'î, J. Muscel. -GAV. ONI­ ŞOR, prof, J. Tutooo: *L:i .ci luat' a pe mâneccL E. I. PATIUCIU, înv. o, Smulţi, J. COlJUrluit'î,-SAV. ONIŞOR, prof, c. Dobl'oveţ, J. Vasluh1. (o A se ruşina. 2° A se speria; a '1 trece sudori de marte; a se teme. 3° A se supera.-J. Covurluitt. Ienicerii d'audiă Pe mânică o băgu Să credă nu le venia, Când ius-başa le diceă. Poes. Pop. Ne pas en mener lar.r;e. *6 n06 A rupe mâneca (mânecile) eul-va. LAUHIAN & MAXIM, Il, p. 232; Glosar, P: 1'l3 .. -. nn. JIPESCU, 0- pinc. 6 & 147.--(}, P. SALVIU 'Inv. c. Smulţ:;:, J. Cpvurluit't.-DoBRl'; MARINESCU, înv'. c, Pirvu-Roşu, J. Argeş. *6 _.Li t1'ctge de mânecă pe cme-va. FR. DAME, III, p. 18.-GAV. 0- NIŞOR, prof, c. Dobrooeţ, J. Va­ sluit/.-A. GOROVEI, J. Suciaoa. ================== pagina 220 ================== 220 PROVERBELE RO:VI NI_L_O_R _ '10 A cere ore-ce cu mare staruinţă . • Mi-a tot rUIJt mâneca al de cuscru MateI, ca să '1 dau locşoru ăla, de le la nasu dumitale acolea.»-GH. JIPESCU, p. 147. 2° A merge des la cine-va; a '1 superi cu desele nostre cer- cetărt. «Nu 'i rupe nimene mânecile şi '1 e tot casa pustie.v=-G. P. SALVIU. 3° Când minte .. Mal trage '1 de mânecă că pre le spune bocăne, *6 7307 'raeţ'i' mâneca şi fugI. AVH. COHCEA, paroh, c. Coşteiă, Banat. VeqI P6Iă. A fi reu crescut, mojic. De reu caută sa te scapi jertfind ore-ce. Acesta dicere ne reamintesce păţania bietului Iosif care şi-a lasat, nu numaî rnâneca, dar mantaua intregă în mânele nevesteî lUI Putiphar. A 'şI sterge nasul cu mâneca, LA URIAN & MAXIM, II, p. 231. LAURIAN & MAXD!, II, p. 2:)1- 232. A lovi în mânecă. 7309 7308 '10 A. voi sa facă reu fără ca sa isbutescă. 2° A alura, a spune lucrurl ne-potrivite. *6 7311 Cu mânect largI. VeciI Faţă. Pe ascuns şi, precum dice Francesul, el?, sous main. I. CHEANG,\', PO!). p. 108.-E. 1. PATRICIU, înv. c. Smnlţ't, J. Covnl'­ l!titt.-G. POBOHAN, inst, c. Slatina, J. Olt. BAHONZI, p. 44. - M. CANIAN publ, J. laşi. * Pe sub mânecă. 7310 11 ! ================== pagina 221 ================== I\IBRĂ.d.MIN1'E, CASĂ 1 ° Bucuros, cu plăcere, cu voe bună. 221 «Părinţil Ieter, când aud asta, sar d. bucurie că le a picat un om aşa de bun şi o dau cu mânec'i larg'i.>-I. CREANGĂ. 2° Cu ne-răbdare. «Te aşteptă cu mo.necr largi .• MANTA *.0. 7312 Pentru un purice nu mi-oiu pune eu mantaua (cerga) pe foc. E. 1. P ATHlCIU, înv. c, Smul!!, J. Couurluiii. VecJI Purice. 1° Acelaş înţeles ca la No. 2425. 2° Pentru cei mari cari nu se pricina, nicî odată, pentru interesul celor mici. *.0. 7313 Până a nu găsi mantaoa nu eram (erat) dator. V. ALEXANDRI & L. ROSETTI, Mss.-G. P. SALVIU, înv. c. Sml/lţi, J. Covurluiii=« C. NEGRUZZI, 1, p. 249. Când credend ca am dat de un folos, ne alegem, pe ne-aş­ teptate, cu o supărare. SN6vĂ DoI tovarăşt mergând pe un drum, găsiră o manta. Ne-putând s'o împartă ast-fel, o făcură părălesce şi o luă unul, iar cel-alt dise a­ tunel: . 7319 Manta. D-NA S. N.ĂDEJDE, Nttv. p. 117. Acelaş înţeles ca la No. 7318. «Nu ţi-am spus, de la început, că te ţine ca manta». 7320 A (şI) întorce mantaua dupre vînt. G. 1. MUNTEANU, p. 72. Ved) Chepeneaţj. Şubc'î, Umbrelă. A se da după vrernurî, a mi se împotrivi. MĂNUŞĂ Veq.I Despuiat, Cap., VII,. c .: Mănuşă. *.6 7321 Despntatuluî mănuşi îl Iipsesoe, 1. POPESCU, înv. c. Dobreni, J. Ilfov. Acelaş înţeles ca la N o. 5032. ================== pagina 224 ================== 224 PROVER13ELE ROMÂNILOR *,0, 7322 Par'că 'I cu ro ănuşt în mânf, GAV. ONIŞOR, praf. c, Dobrooşţ, J. Vasluiă. Umbla aşa de incet incăt nu face nicî o trebă, 7323 Subt mânuşă stă ascunsă sî cea mal urîtă mână. IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 65. Adica subt zmerenie, ca subt masca, cel mal făţarnic (GOLESCU). *,0, 7323b. De cât mănuşă în mână, mal bine brânză şi smântână. GAV. ONIŞOR, praj. c. CI'(îngu, J. Tttlava. Se ţii mal hine la mâncare de cât la îmbracămin te. *0 7324 A arunca mănuşa. LAUHTAN & MAXIM, II, p. 238. A desfide pre cine-va, a te lua la întrecere, la luptă cu dînsul. In, evul-mediii cavaleriî aruncau. mănuşa in semn de desfi­ dere : ".ieter le qan.d, autrcment jder le gage de la bataille c'est proposer le combat et maintcnir ce que l'on a propose veritable."-Anc. coutu.mes p. J. 7325 *0 A ridica mănnsa. , A primi lupta. MARAMĂ 7326 A 'şi pune mara ma. L. Ş,(INEANU, Aj·clt. Isi. III, p. 202.-FH. DAME, III, p. 23. ================== pagina 225 ================== IMBRĂCĂM1NTE, CASĂ MASA MASALA 221> VeqI Cap. VII,e. MaslJ. VeqI Orb. 7327 Dă masalaua pe un poponeţ. IORD. GOLESCU, M88. II, p. 93. Dă mal bun să lea mal prost (GOLEscu). MAscA *0 7328 A'sI ridica masca. , GR. ALEXANDRESCU, maaistr, J. Putna, A spune pe şleau, a se areta precum eşte, a se da pe faţă, etc. Jeier [leoer J le masque. Prov. Franc. MĂTASE Veql a Impleti, Rochte. MATERIE 7329 După gustul altora să nn'ţl alegI materie, nici nevastă. A. PANl\, IL p. 151.-HIN'j'ESeU,. p. 74. Veqr Muiere, Pânză, Soţie. CăcI gusturile nu se potrivesc. MĂTURĂ *6 7330 Măt,ura nouă, mătură bine. JULIti GnoFşoREANU, dasc, B. Conilaş, comit. Arad, Unqaria.>« DOBRE MARINE seu, înfJ. c. Pirou­ Rosu . .T. A,·"po ================== pagina 226 ================== PROVERBELE RO�lÂN1LOR ---- i r I l' FR. MIKLOSICH, Rum. Untet·., 1, p. 13. MetUt'a nava meiae bire l}. Mâtura nouă, mătură {rum,os. HINŢESCU, p. 102.- G. 1. MUN­ �rEANU, p. 100. - E. B. MAWR, p. 59. 226 Lucru nou e mai bun, mai plăcut. Neu» Besen 7whren wohl, Biss das sie wet'den staubes voll.2) i-s« Germ. Granata nuova spazza ben la casa. Prov. tua. l'out nouveau, tout beau. n·O!'. Franc. $,0. 7331 Mătura nouă ''1 bună. AVR. COReEA, paroh, c. COfteUt, Banat. Acelaş înţeles ca la No. 7330. A. BAŞOT/\ prin V. FORESCU, c. Ji'oUicen'i, J. Sttc'iava. $,0. 7332 Mătura nouă nu lasă praf în urmă. '10 Acelaş înleles ca la No. 773'1. 20 După omul bun, cinstit, cu rîndulelă si cu socotelă nu remâne judecăţi, ne-înţelegeri, datorit şi sfadă. - BAŞOTA. 7333 Mătura cea nouă în euiă se atîrnă. IORD. GOLESCU, lIfss. Il, p. 46. Adică ori-ce lucru nou se cinstesce mai mult (GoLl�SCU). ================== pagina 227 ================== mBRĂCX�!INTE, CASĂ 227 *6 7334 Mătura veche ajunge la grajd. A. PANN, Edit. 1889, p. 96; II, P 64.-BARONZI, p.61.-HrNTEscu, p. 102.-G. 1. MUNTEANU, p. 150.·· S. 1. GROSSMANN, Dict. p. 263.­ DOBRE MARINESCU, înv. c. Pţrou­ ROfu, J. Arqeş. VeqI Sita. Lucrul ne-trebuincios, ne-folositor se înlătură ca, de pilda, slugă bătrână. *6 7335 Si-a făcut nasul mătură. , V. DAHW, îl! Gazet. Tra1!si u: 1898. ŞI-a pîerdut omenia, e un linge-talere. 7336 * A vede de coda măturet. M. CANIAN, public. J. Iaşt, A'şI vede de trehă. Se dice mal ales pentru femel, când se amestecă unde nu le ferhe ola. A MĂTURA VeqI Scară, *6 7337 Măture fie-care la uşa sa (lut), G 1. MUNTEAl';U, p. 1fJO.-HIN­ TESCU, p. 102. - E. B. MA WU, p. 28. - OOBRE MARINESGU, înv. c. Ptrou-Iioşu, J. Argeş. *6 Fie-care măiură, iniâiii, 'înaintea pâTţii lui. P. GÂRBOVICEANU, prof. c. Schitu­ Golesci, J. Museel. Pentru cel carî vorbesc pe alţ if de reil, şi nu se uită la dtnsit. ================== pagina 228 ================== 228 PIlOVERBELE ROMÂNILOR Chacui: dait betlayer deuant sa parte. PtOV. Franc. [eder rege vor seiner Thiir.1 J Proo, Germ. *6 7338 Nu'şi. mătură gunoiul din naintea casei lui. IUL. GROFŞOREANU, dase, c. Galşa, comit. Arad, Ungaria. Nu ingrijesce de ale Iuî. D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci, J. Tulom. *6 7339 Mătud ca mâţa (pisica). *6 Sgrabălă ca inăia: IIJL. GROFŞOREANU, dasc. c, Golşa, comit. Arad, Ungaria. Când cine-va e murdar, ŞI]fi loc de a curăţi cum trebue, 'ŞI ascunde numaî murdăriile. *6 7339 b A mătura. Adică a goni, a lepeda. MERSIe A ascunde un lucru ce aparţine altuia, a fura. . La monăstire, sau la seminare, in trapeza adică în odata unde se şede la masa, se află într'un colţ o ladă, care se umple cu făina de lemn ce provine din tăerea lemnelor cu ferestrău. Farfuriele, pe care s'a dat măncarea, nu se mal spală, din , I I I 1\ I 1 I I I * 7340 A da după mersic. Veej.l Persic. GR. 1. ALEXANDRESCU, maqistr- c. Galati; J. Coourluiii. ================== pagina 229 ================== 1MBRAc.:\.MINTE, CAS.:\ '" 229 causa greutăţeî şi a numerulut puţin, ci se şterg cu acea făină de lemn şi apoî se pun la masă. Lada în care se pă­ streză riglăitura de lemn se numesce mel'sic. Acum se în­ tîmplă că acel din călugărî, salt seminariştî, cart fac cu rîndul serviciul de sters, să găsescă pe talere rămăşiţe de mâncare ma'! bune. Atuncî farfuria cu acest scump conţinut, în loc a o deşerta şi apoî a o şterge, o dă dupe rnel'sic, şi în aşa mod încât să nu o zărescă economu; şi după ce se isprăvesce masa, apoî scot şi eî de după mersic bunătăţile ascunse şi le mă­ nâncă. Din acest ohiceiă s'a născut dicetorea de mal sus. MEŞII 7341 * A da meşh cui-va. Gn, JlPESCU, Opine. p. i).:J.-L. ŞAINEANU, Arh. 18t. III, p. 207.­ FR. DAME, III, p.40. Nu 'i ela meşii, A. PANN, III, p. 22.-P. ISPlHESCU, Leg. 201 & 255. A ''! dă mâna, a "1 conveni, a cuteza. In să pe unde îl scie Nu 'i d(j meşii să mal vie. A. PANN . • Ce să facă? să se ducă acolo, nu 'i dll meşit, căcl nu sciă ca ce dracovenie să fie .• -IsPlHEscu, Leg. p. 255. Meşiilo erau un fel de încălţăminte, de piele galbenă, peste cad se purtau papuciî. MEŞINĂ VeqI Beşină, MEŞTINĂ MINTIĂ *6 7342 Dar nu m'i'o scurta mintia. AVR. COReEA, paroh, o. Coşteiu, Banat. ================== pagina 230 ================== Arată ne-păsarea de o gTe�ală ce a facut-o saii are de gând să facă ore-cine, ne-temendu-se de pedepsa, precum aii să se teme preoţii, carî portă mintil orî reverendă. Cuvîntul m'intie se pronunţă şi minC'ic, mincii. A scurta mintia unul preot, insemneză a'l despopi, a '1 ca- t.erisi, ceea ce se face odiniora , în Banal, sub ierarhia sirbescâ, prin scurtarea �i taerea minticl şi a peruluI, de către episcopI. 230 PROVElIBELE nOMÂNILOH MIROZNĂ *6 7343 A '1 curge din mână numai miroznă. D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci, J. Ttttova. '10 E vrednic, se pricepe la ort-ce. 20 Implinesce numai fapte bune. MODĂ MOLE Pentru cele care 'ŞI tot schimlxi portul după gustul dile). Adică să te dedaî şî cu cele mal proste, ca să le poţi suferi la vreme (Oor.sscu). VeqJ Cap. V. c. ]OJ61e. Nu tot pe mole, ca să poţî suferi �î cele tare. 10I\D. Gou:seu, Mss, II, p. 110. Fn. DA'18, 1Il, p. 58. * A se asedă pe mele si la căldură. , , , 7346 7345 C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, J. Vasluiu.- Ee. ŞIŞMAN, îl1v. c. Adam, J. Tutova. *6 7344 -Ce porţi, leleo, chelbea 'n cap 1 -Dacă 'i modă, ce-am să fac! l' 1 " I I 'l 1 ================== pagina 231 ================== [lvlBRAG.\i\lIN'l'E, CASA ------ A duce o vieţă bunii şi liniştită. 231 7347 * A nu 'i fi mole. Dru. CAN'l' "MUI, Isi. 1er·ogl.­ J. rP.EANG.:\., Pov. p. 126. - FR. DAMi±, 1JI, p. 58. A nu '1 plăc-, a i se Jntîmplă ce-va displăcut . • N'are să 'i fie mole, când m'oiu înt6rce. > - CRI;A'\C:Ă. MORA Vec}I Adurwl'e, a A­ scultă, Făină, Femeie, Găint1, Gudi, Lipsă, Mă­ măligă, Mi1'lfsă, Ne-feri­ cit, Rî\�niţă, Sac, a Scu-i­ ]Jet, Stomah, Surd, Vorbă. 7348 Şi mora să ar�ă, şi şorecit să Se risipeseă. IORD. UOLESGU, Mss. II, p. 98. *.6. Lasă să cmJă (şi) moro. numai ş6rici1, să morâ. A. PANN, m, p. 15.-E. 1. PA­ TRlCIU, înv. c, Smulţi, J. Coour­ lui'i:i.-I. IONESCU, Cart. Cit. II, p. '157. *.6. .Arde mor a dar şi ş6reâî se prăpădesc. H[N'j'ESCU, p.178.-P. ISPlREsc:u, Leg. I, 1872, p. '171; u-si« 1. p. 232.-FR. DAd, m, p. 58.- V. SALA, înv. c. Brădet, comit, Bihor, Unaaria, Lasă să ar�Iă şi mora, Numai ş6reciT Sit peră. HrNTEscu, p. 6. ================== pagina 232 ================== 232 PROVERBI!;LE ROllIÂNILOR *L". A ars mora, da?' ŞL ş6r-ecii s'au dus dra- cului. G. POBORAK, inst, J. Olt.-Ei\l. n.;;'L'J'EAKU, Lnunin; I, p, 8, * A ars mora dar şi şoreci; dintrinsa, Ardă mora, arcjă şi şOl'ecii. 1. G. VALE1'\TI1\EANU, p. 34. *.6 A arde mora ca să aTcjă (şi) şorecH. BARONZI, p. 52. - J. OŢOIU, teo­ log. c. Aciliă, Ungaria. *L". Ardă m6Ta, numai ş6Tecii seL m6TeL. E. L PATRICrU, înv. c. Smulfi, J, CovurluUt. ' * ATdâ şi m6Ta şi şoreciL Gn ALEXANDRESCU, magistr. J. Putna, A arde mora, cu .ş6recit cu tot. FR. DAME, IV, p. 79. *.6 Dă foc m6rei ca să qonescă ş61"eciL E. I. PATRICIU, î'f!V. c. Smulţ; J. Covurluiîî. Z-dedi foc a moraei, s-ascapă di ş6riţ;t 1). PER, PAPAHAGl, Zveit. Ialwes, p,168. 1) De te foc morei, să scape de sorecl, ================== pagina 233 ================== IMBRĂCXlVlINTE, CAS.:\ 233 Se dice când ne primejduim, insuşî, vieţa nostră, numai sa piară şi cel cumpliţi, ca să scăpam de supărărf şi necasurî, ce pătimim de la el, şi se gice la desnădejduire (GOLESCU). Se dice, mal ales, pentru omul Iute şi mânios, care caută să facă reu altuîa, chiar cu paguba lui. «De cum-va intră un şorece În moră, se cade să aprindem mara ca să'l scotem d'acolo? - JIPESCU, Iieur. Oraş. p. 62. il caut rnieua: Iaisser son enţ'o.nt morveuo: que de lui arracher le nez, PrM' Franc. De1' Bau.pew uieqen. muss rnan dem Baum nicht umnacken:') PI'OV. Germ. *L:. 7349 Ca să ardă şorici], nu da foc morit. V. FORESCU, c. Folticent, J. Su­ ctaoa. Acelaş înţeles ca la N o. 73 �8 sub forma de oprire. *L:. 7350 Pentru un şorece nn pot să dau foc morei. G. BĂNULESCU, 'Înv. c. Ptetroşiţa, J. Dimbooiţa. Acelaş înţeles ca la No. 7349. *L:. 7351 La moră (cine) cin se duce, se umple de făină. Ion», GOLESCU, iI1S8. Il, p. e9.-­ DOBRE MARlNESCU, înv. c. Pîrvu­ . Roşu, J . Arqe«. Cine umblă prin m6ră ese plin de făină. LAURIAN & MAXIM, 1, p. 1223. P ISPIRESCU, Rm,.lst., II, p.105:­ FR. DAM8, II, p. 9 . • 1) Din causa omidllor nu trebue tălat copacul. ================== pagina 234 ================== 234 PROVERBEL8 ROMÂNILOR .: / Carle rnaere en mora, se nepreşae.1) I I 'f,> FR. MIKLOSICH, Runt. Unter., 1, p. 10. Adica cine pe la cel proştl merge, se smereduesce de pros­ tia lor (GOLESCU). Intr'un mod mal general cine se aduni cu cer rel, derine ca dinşil şi in ori-ce cas, i se dice şi 1U1 reu· ehi va al molino, s'infarina.2) Prov. tca. Uuiet: aruia enire la miel, al!lO se le peqo:"] Proe. Span, Die in den 1I1olen kom! uiord: light bestoven.4) Pro.". Germ. *6 7352 Trece ca pe lângă o m6ră pustie. CA\'. ONIŞOH, prof. c. Dobroveţ, J. Va8Iui!7. Fara să se mar opresca, bi.ră să mal in tre. , '� 7353 M6ra nu macină până nu o ungf la fus. IOHD. COLESCU, .M88. II, p. 45. Adica, firi interes, n iment eţl ajuti (Gor.nscu). *b. 7354 Din cotro bate vîntul se îndreptă aripele morit. GA\'. ONIŞOR, prot'. c. Crdngn, J. Tutova. Veql Mantct. Din cotro sunt folosele, puterea. 1) Care merge in moră, se umple de făină. 2) Cine merge la moră, se umple de făină. 3) Cine umblă la miere, i se lipesce ce-va, 4) Cine intră in moră, se umple de praf. J) Care nu vre să audă clopote DU se duce la moră 7355 * Care nu va s'avdă clopote nu s'duee la moră.") v. DJAMANDY, ]J1'0j: c. Meţooa, Maced on ia. i 1 • 1 I I ================== pagina 235 ================== 1MBR.�CĂ�IlNTE, CASĂ 235 7356 Dacă vrei să intri în gura lumii, nu te amesteca în afacert, staî de o parte. * Care nu va s'avdă vârdăehile, la m6ră s-nu s'ducă.') C. COYAi\, prof. c. Băeea, Epi», Acelaş inţeles ca la N o. 7355. 7307 Plutim sî not morile. , IOHD. C�OLESCU, Mss. II, p. 60. Se dice pentru cel proşti, când S8 falesc a fl �î el ore-ce (GOLESCU). *6 7358 Cine fuge de la m6ră, se înt6rce fără mălaiă. IORD. C:OLESCU, Ms». E, p. 83.­ DOBRE MAmNEscu, in». c. Pî1'VU' Iioşu, J. Argeş. Adică cine fuge de slujbă, remâne Iară nici un folos (GOLESC:U). Intr 'un mod mal general, cine fuge de muncă, de bine, ajunge reu, nu are cu ce trăi. 7359 * Este câlâbâliehe la m6ră � Ca s-te du�l val ve41. 2) I. COYAN, prof, c. Abelct, Epi,.. Când vef să sciî un lucru, du-te singur şi cerceteză. 7360 * Cându nu este vimtu, nu măvluă mora.") V. DIAMANDY, prof, MeţovCt Ma­ cedonia. Când nu al hanî nu poţi trăi bine. 7361 M6ra bună şi chetri macînă. PER. PAPAl-lACI, Z-weit. Lnlires, p.168. *6 Maret bună macină ori-ce. GAV. ONIŞOH, prot'. c. Banca. J. 'l utooa. 1) Care nu vre s'audă titirezul, la mură să nu se ducă. 2) Este mult de lucru (imbulz elă) la mor ă ?-Daca te duci vei vede 3) Când nu e vînt, nu macină mora, ================== pagina 236 ================== 236 PROVERBELE ROMÂNILOH I • J Pentru omul vrednic, 7362 Când grătescî �î nu te-ascultă pune 'n gând că estt la moră. IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 105.- P. ISPIRESCU, Rev. Ist, 1, p. 457. Veq.l Adunare. '� I Pentru că la moră nu se pote asculta de odorogitura ratelor (GOLESCU). *L> 7363 A îndrugă ca la moră. DOBRE MARINESCU, înv. J. Ar­ geş. - FR. DAMi<.:, Il, 174. - Poes. Pop. '1° A vorbi de tate, şi bune şi rele, verdî şi uscate. 2° In coşul morif se primesce şi bun şi reu, ori ŞI cine are dreptul să torne, - J. Argeş. *L> 7364 Vorbesce ca în m6ră. GR. ALEXANDRESCU, magistr. J. Putna, 1° Acelaş înţeles ca la No. 7363. 2° Adică vorheşce tare. Veg'i No. 7362. l 7365 * Multe sb6re la m6ră s-dzîc.') ILIE GHICU, prof. c. Turla, Epir, * Sb6re multe la m6ră. 2) ILIE Gl-HCU, prof'. e; Abela & Băesa, Epir. - 1. COYAN, prof. c. lanina, Epir. * yfulti sb6re s' dzîc la m6ră. 3) G. ZUCA, stud. c. Elbasan, Al· bania. 1) Multe vorbe la moră se dic, 2) Vorbe multe la moră, 3) Ca şi la No.4. ================== pagina 237 ================== 1MBR.�CĂMIN'l'E, CAS.� '10 Când nu al timp să asculţi pre cine-va şi el tot mal vre să te ţie de vorbă. 2° Acelaş înţeles ca la No. 7363. Qni veut oui»: des nouoelies, Au [our et au moulin an en dit de belles. GABR. MEUNIER, XVI Siecle. 7366 Hodorog, tronc, vorba îndată Ca m6ra când e stricată. A. PANN, I, p. 23. Hodoroq, tronc, ca o r6tă, De la o moră stricată. A. PA0.N, I, p. 9. - HINŢESCU, p.75. *6 Hodoroqesce ca o mora stricată. G. P. SALVIU, înv. c.Smulţt, J. Conurluiii, *6 Hodoronc, tronc, ca mor a ne-ferecată. CĂLIN IORDACHE, stud, J. Al·geş. *6 Ca omora ne-ţerecaiă. G. TOl'lIESCU, înt'. c. BrOSCaI'1, J . .Jvlehedinţr. *6 li merge gura ca o moră hodorogită. C. TEODOHESCU, înl', c. Lipova, J. Vasluiit. Pentru flecariî, cad vorbesc mult, dar fără mîez. ================== pagina 238 ================== 2R8 PROV.ERB.ELlc HO,IÂNILOH Brairies de mouliu. Dit de l'Apostoile XIlI Siecle. Persaniî dic, cu acelaş înţeles: aud sqomotul m6re� dar nu »eâ făina. *6 7367 Par' că umblă mora fără grăunţe. AL. VASILIU, înv. c. TittăruşI, J. Suctaoa, Acelaş înţeles ca la No. 7366. 7368 M6ra când stă, atunci se sfărâmă. IOHD. GOL.ESCU, lJIss. II, p. 45. Adică treha când stă din lucrare, şi sănătatea când stă omul din mişcare (GOL.ESCU). 7369 Morile când plutesc De coră bit se socotesc. IORD. GOLESCU, Me«. II, Asem. p.140. Pentru cel proşti când se fălesc. *6 7370 Astrînge ca găina la m6ră. AVH. COHCEA, paroh, c. Coşteia, Banat. Adică resfiră, resipesce. Cuvîntul astrînge se intrehuinţeză aci într'un mod ironic. Găina la moră are hohe multe. Când dă de o grămadă rlcăe, şi ast-fel resflră şi împrăştie in tale părţile. *6 7371 Tine rîndul ca la m6ră. , A. PANN, 1, p. 15.-DOBR.E MA­ RlN.ESCU, in», c. Pirnu-Iioşu; J. Argeş. ================== pagina 239 ================== IMBR;\CĂMINTE, CASĂ ------------------ *6 Pe rînd ca la m6ră. 239 1. CnEANG;\, Âmint. p. 52.­ Colum, Tratau, 1882, p. 87.-GAV. ONlŞOR, J. Tuto"a.-G. P. SAL vru, în". c. Smulţr, .r. Covurluii1.-N. MAclmDoN, stud , c. Nicoresci; J. Tecuciii.-I. POPESCU, înv. c. Do­ brent, J. Ilfov, Unul după altul; fie-care la rîndul seu. Nimenea nu pote fi scutit de a aştepta rîndul la mora, ci acel care a turnat în coş este urmat de acel care a venit după dînsul. Primus veniens, primus molet.1) PI·OV. Lat. Prov. F1·anc. ehi prima arriva al molin, primo macina.lI) Prov. Ital. We?' zuerst in die Miihle kommi, mahlt zueret.') Proo, Germ, First come, ţirst served.4) P1·OV. Engl. *6 7372 Unul macină la moră. 1. CHEANG;\, Pc". p. 248. - Do­ BRE MAHINESCU, în". c. Pî/'"u-ROf/U, J. Argeş. 1" Acelaş înţeles ca la No. 737 L 2° Unu se fo losesce. 1) Cel d'Intâiu care vine, cel d'Intăiu macină. 2, Cine întăiă ajunge la mor ă, cel d'Intâiă macină. 3) Cine întăiă vine la moră, întăiti macină. 4) Intâiă venit, întâi ă slujit. ================== pagina 240 ================== 1) Trecut prin ţifanea morel. 240 PROVERBELE ROMÂNILOR Acelaş înţeles ca la No. 7366 & 7374. M. CANIAN, public . .7. Iaşi, Pr01', Franc * Las, că o să tragă la m6ră. Junimea, III, No. 15. * A'I umbla gura m6ră. D. A. MILESCU, siud. c. Gopesct, Macedonia. o să aibă odată nevoe de mine. C'esl un moulin (� paroles. Gn. ALEXANDRESCU, maqistr, J. Putna, La grea rnoră a dejugat. Voinţă, XII, No. 3348. * La rea moră a desjugat. Avn, CORCEA, paroh. c. Coşteia, Banat. Se dice despre unul care vorbesce multe ŞI tare. *6 7373 La rea m6ră am dejugat. IORD. GOLESCU, lYlss. II, p. 39.­ ION GHICA, Scrie., XVIII, p. 20. ­ GA V. ONIŞOR, Junimea, n, No. ,,6.- DOBRE MAnINESCU, în". c. P2r11U· Roşu; J. Ar·gef. *6 7374 Par'că �l făcut la m6ră. Se dice când nu nemerim unde se cuvine (GOLESCU); şi mai ales când un servitor nemeresce rei'1. la un stăpân. 7375 7376 * 7377 Tricut pi tu ţîfunea di moră.') ================== pagina 241 ================== 241 Care a păţit ŞI scie multe. Tifunia este o scândură găurită care se aşedă în punctul unde apa vine pe cupele roţiî. 7378 Când va veni apa la moră. IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 34.-­ FR. DAM{:, III, p. 58. *� A'i vent apa la moră. G. I. MUN'1'JH.NU, p. 73. - v. ALEXANDRI, Teatr., p. 2d4.-GA. v. Oxrşon , prof, J. Tutova.-ST. Tu­ "j'ESCU, stud, c. Catanele, J. Olt. * 'I-a venit apă la mdră. A. PANN, II, p. 68.-HINTESCU, P: 5. - I. IONESCU, III, p. 159. ­ A. MARINESCU, îlW. J. Argeş.­ S. FL. MA.RIAN, Trad., p. 186.­ preot C. BUNGETIANU, înv. c. Co­ sOIJeţ, J. Mehedinţi.- E. I. PATRI­ CIIJ, înv. c. SmuZţT, J. Coourluiii=« V. Fonuscu, J. Suciaoa, lO Adică vremea fieş-căruîa (GOLESC:U). 2° Stă mal bine, a ajuns şi el mal mare, a dobândit un a­ j ut or, 'l-a venit bine Într' o afacere. Faire uenir l'eau au moulin. *� 7379 MI-a veni (şi mie) apa Ia m6ră. V. ALEXA:-iDRI & L. ROSETTl, Mss.-A. GOHovEI, J. Suceava. ­ GAV. ONlŞOR, pj·nf. c. Dobrooet ţ J, Vaslui,l. Vine apă şi pe mora mea. Iur.. GHOF:;:OllI(ANU, înv. c. Goiş«, comit. Ararl.-V. BRATU, stud: co­ mit. Alb« Injeri6ră, Transiioania, 18 ================== pagina 242 ================== 242 PROY'�RBELG HOMÂNILOR Va (o) ven� apa şi la m6ra mea. D-NA E. B. MAWH, p. 83.-H1N­ TESCO, p. 5. Va ven� apa şi pe m6ra mea {nostră}. V. �ALA, înv. c. Verza1', comit. Bihor, Unt/aria. -- D. POPOVICIU, inv. c. Cuvin, comit. Arad, Un­ .f/arie!. Arată speranţa că vom fi, ŞI noî, odată hine, ,i un fel de ameninţ.are pentru acel cart nu ne lerL în semă, credendu-ne micî. Il peul y avoir un reiour du maiin. E8 ist nocii nichi aller To.qe Abend. Pron, Germ, *,0. '1380 A. lua (tăîă] cui-va apa de la moră. LAOHlAN & MAXIM, Il, p. 188.­ FH. DAME, !, p. 78; ITI, p. 58 .. ­ G. POBORAN, inst. J. Olt. *.6 'I-a luat apa ele la moră. IOHD. GOLl'SCO, Mss., Il, p. 6.- P. ISPJ[{8sco, Leg. 1, 1872, p. 'l79. ­ S Mll-JĂJLESCO, Şeeăt, II, p. 73.­ HIN"j'ESCU, p. 5. - FH. DAME, II, p. 290.-M LUPESCU. î1W. e, Bros­ cent, J. Suciaoa>« V. SALA, înv. c. Vaşcoii-Bareect, comit. Bihor, Un­ qaria . - V. BHi\.TU, stuâ. comit. Alba-lnfen'o1"lt, Transilvania. *,0. 'I-ai luai apa. Gi\. v. ONIŞOH, prof, J. Tutova.­ C. TEODORESCU, îno. c. Lipova. J. Vaslnil1. ================== pagina 243 ================== 1MBnĂcĂMINTE, CAS.Ă 243 1° Adică 'l-a luat totă nădejdea, totă puterea (Gor.sscu). 2° 'L a întrecut in trehă. - J. Suciava. :30 '1, a repus cu vorba. - Şezătorea, 4° Nu mal are mij16ce ele traiti. Rompre l'eau ci quelqu'tin, Prov. Franc. 7381 'I-a luat apa, a stătut mora. IOHD. GOLJeSCU, Mss. Il, p. 5. 'l-a'î luat «pşora, A stâtut mor a. A. PANN, 1, p. 134.-HINTESCU, p. 5.-F.u. DAME, 1, p. 83. �10 Insernneză că, când lipsesce stăpânul caseî, ca când ar lipsi sunetul caseî (GOLESCU). 2° 'I-aI luat nădejdea, puterea, nu mal preţuesce nume. * 7382 Par'că 'i-am (a) tălet apa de la m6ră. A. PANN, III, p. 13.-S. I. GROS­ MANN, Dicţ. p. 23. - HINTESCU, p. 5.-FR. DAME, IV, p. 138. *,0,. Par 'că 'i-a oprit apa de la moră. Iur.. VULCĂNESCU, stuâ. c. Pe­ Zesc'I, J. Dolj. *,0,. Pat' că 'i-a luat apa de la 'in6ră. E. I. PATHICIU, în". c. Smulţi, J. Coourluiii, Când unul stă supărat, posac, aha Lut. *,0,. 7383 Mâ.nă apa la mora lui. A VH. COHCEA, paroh, c. Co\�teiâ. Banat. ================== pagina 244 ================== 244 PROVERBELE ROMÂNILOR -------- Cathi-un apa trât moră 'Lu. tradzi Il. PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahres, p. 160. A trage tate folosele pentru sine. Chacun tire l'eau fI, son moulin, Prov. Franc. Oqnuno tira I'acqua al suo molino 2). Prov. /tal. Ee denkt [eder an seinen Sack 3). Prov. Germ. Euers] miller drauie the uiater ta his awn mill4). Pro». El1gl. *D 7384 Turue ca m6ra fără apă. 1. POPESCU, î1W. c. Dobreni, J. Ilfov. Adică tace din gura. 7385 * II umblă mora. Il merg treburile bine, face parale. Vegl N o. 7402 . . Lucreză şi pune de-o parte căcr într'alt chip, nu 'ţi umblă m6ra». 7386 * S'a pornit mora, V. ALEXANDRJ, Teatl\ p. 241. Când un flecar începe a sporovăi. 1) Totă (fie-care) apă către mora lui trage. �) Fie-care trage apa la mora lui. 3) Găndesce fie-care la sacu lui. 4) Fie-care morar trage apa la mor a lui, ================== pagina 245 ================== IMBH.X.CXMINTE, CASX 240 *.6- 7387 S'a dus de la moră la rîşniţă. D. POPA, inst. c. Sinaia, J. Prahova. *.6- E om purtat de la m6ră la r'Îşniţă. E. 1. PATRICriJ, înv. c. Smultt, J. Conurluiii. VeqI Vatră. Se �ice, în deridere, celuî care se pretinde că a umblat mult prin lume. 7388 *.6- A fi dus si , la moră si la rîsnită , " E. I. PATRICIU, J. Couurluiă. înv. c. Smulti , Scie şi a păţit multe. A. PANN, Edit. 1889, p. 172. III, p. 104.-P. ISPIRESCU, Sn6ve, p. 'lOJ.-G. POBORAN, ins. J. Olt. DOBRE MARINESCU, înv. J. Argef. 7389 *.6- A fost O dată la moră şi de două ori la răş- niţă. Pentru cel cari se laudă că au vădut şi sciu multe, ci tot proşti au remas, 7390 Asta mos Ion o seie , Pe el să '1 chemăm să vie; C'a fost odată Ia mori Şi în tîrg de două ori. A. PANN, II, p. 15. -- Gaz. Să­ ten Dec. 1897. Acelaş înţeles ca la No, 7389. 7391 A fost pân la moră ! T. SPEHAN'j'IĂ, II, P 35. Acelaş înţeles ca la No. 7390. ================== pagina 246 ================== 246 7392 PROVERB!';LE ROlIÂ.NlLOH Să ne spue dînsul ce e Că dor Dediu-t om, bre d oră Om ce scie multe, frate, Căci a fost pâll �i lrt moră, De lam6ră la rîşniţă. IOHD Gou;scu, "�Iss. II, p 1:)3; Asem. p. 197.-1. G.VALENTIl\EANU, p. 32. *6 Ajunge de la moră Lo. rişniţă. A. PANN, Edit. 1889, p. 78; III, p. 105.-P. ISPlHEscu, Reo, Ist., 1, p. 226 -HIN'j.'ESCLJ, p. 110.-S. 1. GROSSMANN. Dict. p. 157.- Se­ min, Bue. CI VU prin P. GĂ.RBO­ VICEANU,prof-DOBREMARINESCU, înv. c. Pirou-Roşu, J. Arge'l' *6 A se duce (merge) ele la moră la djniţă. G. DEM. Tl-!EODORESCU, Cercet., p. 80. - 1. ANTONESCU, etud . C. Vâlcele, J. ATgef. *6 A duce ele la moro. la r�jniţă. GAV. ONI�OH, praf. c. Dobroreţ; J. Vas?uit'î. Adică de la cele mal mari la cele mal miel (GOLESCU). Din bine în 1'CI'i � din rel\ în mal rel'l. *6 739:l A dejugă de la moră la făeău. GII. JlPE:Sr;U, Opinc. p, 85. Acclaş înţeles ca la N o. 7:392 .. «Să nu te trezesct că daI din lac în puţ �i ca, de silă, deJugi de la 11I6n� la lăcătt».-JIPESCU. ================== pagina 247 ================== 247 7394 L\IBRXC.:tMINTE, l:ASIle -------------------- A ajunge de la m6ră la morişcă. G. 1. GROSSMANN, tu«. p. 157. Acelaş înţeles ca la No. 7393. 7395 *6 A '1 trimite de la moră la rîsnită. , , (:. POBOI'\i\.N) inst. J. Olt. *6 A'Z purta ele lrt moră la r�jn·iţă. PÂRVU, stud, c. [vesei, J. Tu. tova. Vec)! Ana. Te duce cu vorba, te trimite de la unul la altul, dar de dat nu 'ţi dă. 6 739(; A'I face o m6ră de vînt. S. FL. l\IARIAN, Irad. p.t 8, A'�'i bate joc de cine-va. *6 7397 A. se înt6rce ca mora în vînt. DIM. ŢîCHINDEAL, Fab. p. 1l::l4.� DOBH.E MAHlNESCU, ino. o. Ptrou­ Roşu, J. Argeş. *6 Ca mora 'in vînt. GrI. 1. TOMESCU, înv. o. Bros­ cari, J. iVleheclinţi. Vec)I Cocoş-de- Vînt. A'şi muta părerile după împrejurări; a umbla de colo-cele fară nicî un ros t. C'es: une qirouetie. Prov. Franc. ================== pagina 248 ================== PROYERBELE ROM.:i.NILon 248 ------------------------------- *L. 7398 M6ră stricată. V. ALEXANURI, Teatr., p. 506 & 104.:. - S. MmĂ.ILl>sCU, Şezut. II, p. 47. - 1. BĂ.NESCU, proj. J. Roma/!.-FR. DAME, Ill, p. 58. ­ E. 1. PATRICIU, înv. c. Smulţi J. Covw·lui·tt. *L. M6ră hodovoqiiă. I. CREANGĂ., Po», p, 252. - D-N,\ S. NXUEJDE, NUIJ. p. 159. - A. GOROVEI, J. Suciana, - EM. Po­ PESCU, înv. c. Ciocănesci-Mârqi­ neni, J. Ialomiţa. - Şezăt6rea II, p. 47. - E. 1. PATRICIlJ, înv. c. Smttlţ'i, J. COtJ1lt'luitt. - GAl'. 0- NIŞOR, ]J1'Oj. c. Dobl·01'ifţ,J. Vasluiii. *L. A fi moră spartă. G. POBORA�, inst. J. Olt. * M6ră ne-ţerecată. * Sburasce ca mora spartă. D. DAN, stud, c. Neiest«, 111((­ cedonia, *L. Ii umblă gura ca mora cea stricată, D. POPOVICIU, în», c. Cuvin, co­ mit. AI'ad, Ungaria. Om vorbăreţ şi flecar. *L. 7399 Are de moră. P. ISPIRESCU, Rev. I8t., 1, p. 232. - FR. DAME, III, p. 58 - D. POPOV1CIU, înv. c. Cuoin, com-it . Araâ, Ungal'ia.-G. POBORAN, inst, J. ou. ================== pagina 249 ================== [MBRACAMINTE. CASĂ 249 Are ele rnoră Nu': e fTicc� să, moră. A. PANN, III, p. 105. - Hrx­ TESCU, p. 62. E ele moră. 1. CnEANG\, Po". p. 155. Veql a se Insură, Are cu ce trăi; e boga t. Tu credt CR numat aşa se ţine femeea; vorba ceea: când să 'n­ soră nu'j de mora», - CREANG:( .. 7400 * N'are de m6ră. E sărac. *.6 7401 S'a isprăvit de m6ră. A. PANN, lII,p. 109. - HIN­ ,!,ESCU, p. HO.-DoBRE MARlNESCU, înv. c. Ptrcu-Roşu, J. Arpe«, A sărăcit, din bogat Ş1 cheltuitor a rămas cu dracu 'n punga. 74:02 * 'I-a stat mora. FR. DAME, IV, p. 98. Nu'} mal merge bine, nu mal are folose, V e�1 N o. 7385. 7403 A da la m6ră. S. 1. GROSSMANN, Dicţ. Germ. p. 28 & 48. A ba vin, a se imhăta. *0 7404 .A se bate cu mori de vînt. LA[JRlAN & MAXiM, J, p. 129. Adică cu protivnici sau greutăţi inchipuita. ================== pagina 250 ================== :250 7405 PROVERBELE nOMÂNILOH Se battre contre les moulins ci ueut. r-.« Fi·anc. MORIŞCĂ Veq.I Modt. MORMîNT Veq.r Babă, Cer, Flâre, oc-«, o-s, Vl'el·me. * Nu plandzt pi mormintul altulut. D. DAN, stud, c. Nevesta, 101((,­ cedonia. - META CONSTANTIN, c, 11101of,ifjte, Macedonia. Pastreza-p lacrimele pentru nenorocirile tale. *6 7106 A fi secret ca mormintul. K. A. ZAMFIHEscu-DIACON, înv, c. Ştiubienit, J. Dorohoiă, A ţino bine o taină .. 7407 * A băga pre cine-va în mormînt. A.'I supără 1'("\'1, a'I amărî vieţa, c Şi-a băqat copila de vie în mormint»; Despre Ull parinte care şI-a maritat rata cu unul care nu'I placea. *0 7408 A fi ca un mormînt văruit. A nu preţul nimic. Ve asemenati mormintelor celor văruite. MATEI, p. 2:1, 27; Luc. 11, 44. MOSOR *6 7409 Să trăiţi până vi 'ţi sărută cu mosorul. G. P. SALIlIJ, înv. c. Smulţt, J. Covurluiă. ================== pagina 251 ================== IMBH.l.CĂMINTE, CASĂ ------- 251 Urare hazlie pentru vieţă lungă. Să scie că betrănilor, după ce le cad dinţiî, li se duc buzele ină untru, şi li se Întorce barba ca un cîrmoj de sanie, ceea ce îl face să nu se potă sărută. MUC VeqI Frumos, Lumî­ nare. 7410 Mi-a ajuns mucul la deget. Conv. Liter, apud, DAME, III, p. 70. * , 1'0 ajuns mucu la vîrfu degetului. l:.A.V. Oxrşon, prof, c. Dobroveţ, J. vusuu«. Când ît vine mucul la deget. s. FL. MARIAN, Tradit. p. 122 & R03. t o A nu mal pute răbda. 20 A fi la dică, la mare strîmtore, în primejdie. «Se luptară el vornicesce, adică cum sciaii el să se lupte, când îl ajunge mucul la âeaet»,> MAHIAN. 7411 * A mânca mucul. Ved! Lumînare. ALl<'HED JUVAHA, c, Berlad, J. 'I'uiooo . 1° S'a înşelat retI, a păţit'o. �o Şi-a perdut omenia, nu mal are trecere la nimeuî, MUR Vec}l Zid. MUNDIR VeciI Peşchir. ================== pagina 252 ================== 21)2 PROVERB8LE ROMÂNILOR MUŞAMA * 7412 A face (pune, trage), lucrul muşama. L. ŞĂrNEANu, Al'h. lst. III, p. 212. A acoperi lucrul, a '1 ascunde, a nu '1 scote la lumină, a '1 cocoloşi. 7413 * A rămâne lucrul musama, , A rernâne lucrul curat. NĂDRAGI VeqI Cizmar', Nevestit. 7414 N'are pe sine (el) nădragt Şi îşI cumpără desagt. A. PANN, I, p. 161.-HlNTESCU, p. 117. Despre săracul mândru. 741.5 Câţ'i văq cu nădragI ToţI ămI sunt dragf, IORD GOLESCU, Mss, n, p. 37. *6 Câţ1, cu nădmg1, 1 aţi ii sunt draqi, A. PANN, Edit. 1889, p. 105.­ GR. ALEXANDREscu,magist. J. Put­ nit. - DOBRE MARINESCU, tn». c. Pînn(-Roşu, J. Ar·geş. Pe câţi îi ve�l'i cu nadragi, Toţi îţi sunt frumoşi şi draqi, A. PANN, II, p. 109.-HIN'ţ'ESCU, p. 117. ================== pagina 253 ================== BIBHĂC.:tMIN'1'J<:, CASĂ 253 I 4 • Ori câţ1- cu nădraq; Toti 'ÎL sunt ei dragi. I'. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p • . 179.-HIN'fESCU, p. 117. Se dice pentru muîerile cele ne-săţiose, şî desfrînate (GOLESCU). *6 7416 'I-a scuturat nădragit de prav. IuL. GROFŞOREANU, dasc, c. Gal­ şa, comit. Arad, Ungaria. Veq.l Cojoc. Adică l'a bătut. NE-MĂTURAT Ved! Casă. NE-SPĂLAT Veql Gât. a Mânca. *6 7417 A fi un ne-spălat. I. CREANGĂ, Po». p. 248.-GR. Jll'ESCU, Ri!ur. Oraş., p. 175.-GH. ALEXANDRESCU, magistr. J. Putna, Un om de rind, un mojic. *6 7418 E nn ne-spălat Ia gură. IULIU GROFŞOHEANU, î1UJ. c. Gal­ fa. comit. ATad, Ungaria. V orhosce pros t il. NE-TUNS 7419 Mai bine cu capul ne-tuns de cât cu el tăiat. BARONZI, p. 62 & 67.--HINTESCU, p. 27. ================== pagina 254 ================== 254 PROVERBI<:U: ROMÂN[LOR Acelaş înţeles ca la N o. 7350. Il uau: mieuic laisser son enţani morveux que de lui ar racher le nez: NOJIŢA 7420 Cât ţi-al lega nojiţele. DE LA VRANCIi:A, Sulti1nica. In tr' o clipă. NUIA Ve41 a lngrădL *.6. 7421 A pleca pe nuîa. G. POBOHAN, inst, c, Slatina, J. Olt. Ve4! Bi!ţ. A pleca repede dintr'un loc, gol puşcă. OBADĂ 74t2 * A venit obada cea rea de-asupra. C. FL.:\MEND, c. Borqo-Susent comit. Bistriţa-Năsi!ud, Transil­ »ania.. 1\.(1 venit împrejurările gl'ele. OBIALA Ve.�.l a Donnl, Lună, Opincă. *.6. 7423 A'şl căuta de obele. AVH. COHCIi:A, paroh, c. Co?teiii, Banat. ================== pagina 255 ================== 1MBRXG.\�IlNl'E, GASI 255 A'ş'î cauta de interese; a se sili să ajungă la capăt bun fără ajutor străin. *6 7424 Mă ard obelele, ALES. DÂNGU, c. Vaşcoă-Bărşsci, 'd comit. Bih01', Ungaria. Sunt strimtorat, supărat. 74�5 A soote din obtale. MIRON COSTIN, Letop. Mold. A rididt pe o troptă socială mal' înaltă pe un om din popor . • M'ai scos din obiale şi den sărac m'ar îmbogăţit>. - M. COSTIN, *6 7426 A ajunge oblală. G, POBORAN, inst . J. Olt. *6 A fi obelă. A VR. CORCE:A, paroh, c. Coşteit1, Banat. Om de nimic, fară vlagă, fară caracter, slugarnic. *6 7427 Tîrîe-obelă. G. P. SALvru, in», c, Smulţ'l, J, COVUdldtt.- ST. STOIGI<:SCU, preot, c. Balădnca, J. Ilfov, *6 Tirie-oqhele. l:A v. ONIOjOH, prof, c. Dobrone]: J. Vasluh7. '10 Nevoiaş, sdrenţuros. - J. Vasluiu. 2° Buolucaş. - J. Covurlucu: *6 7428 II curg obtelele. «. POBOHAN, inst . J. Olt. ================== pagina 256 ================== 256 E sărac lipit. PROVEHBELE ROMÂNILOR 7429 Il întinde ca pe o oblală. Rom. Glumeţ, I. p. 55. Ve4! Opincă. 1° Pate multe. 2° E hătut. OCHELARI 7430 • Bună dimineţa, ochelarilor. Remâneţl sănăt6se, fetelor. IORD. Gor.sscu, l11.�s. lI, p. 86 Se �ice pentru cel hetrânl când încep a pune ochelarî la ochî, aretând că nu mal sunt destofnicî a face curte muîerilor (GOLESCU). Aflarea acestui proverb, în manuscrisul lUI I. Golescu, arată până la evidenţă, cât de greşit era Lamhrior când afirma că acestă colecţie este se'utilă de m'i-ee î111'Î'ur'ire stricătâre felultti ş't noirnei literatuvei poporane. Bonjour lunetles, adiea ţiiieite«, Pro», Franc. Căcî : precum dice poetul latin, Qua: bello esl habilis, Veneri quoque convenit «ia«, Tur pe senex miles, tur pe seniNs amor. OI'lDIU. 74Hl * A orbului ghiliile nu îi da videlă.') C. IUNESCU, prof. c. Nevesta, u«. cedon ia, Pentru cele ce nu ne pot folosi. 1) Orbului vedere nu'; dau ochelarii. ================== pagina 257 ================== f lillBR.x..C.�iIIINTE. CAS.x.. OCHINCĂ OCNA ODAIE OGHEL 257 Veql Opincă. Vec}I Suita, VecIi Cap. XIX, c. O­ daie. *.6 7432 Am, nu am, trebue să 'mî ajungă oghelu pe pici6re, când îl întind mat mult. D-NA Sxt , LA!\1I31UNO, c. Găgesc'i, J. FlllcHi. VeclI a se Intinde. Ne învaţă a nu ne întinde peste puterile n081:1'e. 7433 A privi de sub oghel. Cu nepăsare, ca omul care stă hine şi liuist.it. OGLINDĂ Vec,ll Cap. XIX, e, Odaie. *.6 7434 Pucitulut oglindă 'i lipsesce. I. Pill'ESCU ,t1w. c. JJobren't, J. uto». Acelaş inţeles ca la N o. ;'')0::;2. *.6 7435 Bate toba surduluî, dă oglindă orbulut. P. GXRBOVICEANU, prof'. c. Bă­ tesei, J. Argeş. A celaş înţeles ca la N o. 604-3. 'l'rehă zadarnica. ================== pagina 258 ================== 258 7436 PROVJCRBELE ROllL�N[LOR Stergeţ'i. oglinda, ca mal bine să te 1'e41 în ea. 100W. [;OU:SCU, 11[88. II, p. 117. Adică curăţă'ţî sufletul (GOLl:SCu). 7437 * Og lin da este duşmanul femeelor urîte. C. TJ';OD1lRlST1N, Letop, 1, p. 7'1-72. Vec}I Mu:. COSTIN, Eeto)). 1, p. 27. *.0., 7441 Nu'J: smintelă Din obelă, crr fălincă Din opincă, A \1\. Coiu :I':A, paroh, c. Coşteiă, Banat. Se �ljce când, intr'o casa, lucrurile 111e1':j' ri�i't, �i vina pentru acesta, o porta capul casel, Intrun unod maî general, când di­ riguitorul nu c Ia jnâlţimea indatoririlor salt'. *!" 7442 Fie-opinca cât de bună Ca elubota nu mal sună. C. MAIl.\l\, c. Truşenţ, ţin. Clii­ şenl�tl, Basarabia. De Gât ţi;ran, eli iar truntaş, mal bine de la «raş. 1) OIanele dac. de bcut unul al tula. ================== pagina 260 ================== Adică cel proştl din proşti, norodul din proşti (GOLT�scu). 260 7443 PROVERBELE Rm:lÂNILOR ----------------- Opinca din piele grosă se face. Ionn, GOLESCU, 11188. II, p. 9. 1 I I 1 I I l *6 7444 Opincile de la botez îs ale mâl bune şi mal traInice. ;\ vn. Concnx , paroh, c. COlfteii1, Banat. Adică tălpele piciorelor. 6 7445 Opincile să se rupe, stăpânul să trătescă. CR. JII'ESCU, Opinc. p. 14�. Când prăpădim un lucru ce ne aparţine. Traind stăpânul, el muncesce şi indreptcză orî-co paguba. Pe ţeranime se rezema ţera, naţionalitatea unul popor. H46 * Opinca e talpa ţeri!. V. ALEXANUl1l. Teatr., p. 922. 1 1 I I ! 1 1 I i *6 7447 Nu mă călră pe opincf Că te fac de le mănânct. G. P. SALvru. înv. c. SmulţT, J. Coourlui«. veet1 uu« rta», Când te atiu:je cine-va in vorbire. "-\c;ela� inteles ca la No, 1511. *6 7448 Nu mă călca pe opincă Că eu sciu de ce ţI-e frică; Nu me călca pe pictor Că eu soiu de ce ţI-e dor. Sr. TU'j'ESC:U, c. Catanele, J. Dolj. ================== pagina 261 ================== BlBRAC.:\�/lNTE, CASĂ Acelaş înţeles ca la No. ,KilO. *L; 7449 OpincI rupte şi 4ile perdute. 261 AVH. COJ1CEA, pnroh, c. Coşiei«, Banat. * An� rupt multe părechi de opinci. Adică o lucrare întreprinsă saii o călătorie fără ispravă, in care silinţa nu a lipsit. 7450 Fie-care singur scie unde îl strînge opinca. A. PANN, Ediţ. 1889, p. 07; III, p. 71. - HINŢESCU, p. 171. *L; Fie-care sete unde îl strînge opinca. P. ISPIf{Escu. ReI>. 18t. III, p. 382.-S. 1. GROSSMA:'JI.IU, Con». Liter.,XI, p.30. A fi opincă hîrzobată. A. PANN, III, p. 27.-HlNTESCU, p. 81.-Ro1n. Glumeţ, I, p. 55.­ Do 1 li: 1·; MARli\I:;SCU, înv. J. Argeş. 7456 ================== pagina 263 ================== IMBR.:\C:(MIN'l'E, CASX Om de nimic, o secatura. 263 *"'" 7457 'I-a pus opinca (ochinca ). v. ALI<;XANDIU, Teatr., p. 8;:)2.-­ E. 1. PATH1CJlJ, înv. c. SmttlF, J. Coourluiă, - S. MmĂILEscU, Şe­ zât; II, p. 73. - C. BALLY, c. Cârlomaneect, J. Tutova.-DoBlu; MAlUNESC:U, înv. J . .Argeş. VeqI a lncăli«, \0 'L a păcălit. ()O 'L a ruşinat, -" ':>0 'L a repus, a remas de nimica. " Il ltti a rive son dau. P1'ov. Pranc. *"'" 7458 A �'i pune (da cu) opinca în obraz. C:. P. SALV1U, lno . c. Smulţ'i, J. Coourluiă . Acelaş înţeles ca la No. 7457. Ve<;li in Calesuiarul pentr'U toţ� pe '1896 o scena, între Teo­ dor Văeărescu Furtună şi preşedintele sfat ului orăşănesc al Bucurescilor, care ne dovedesce că acesta dicere nu era o sim­ plă metaforă acuma opt-decf de ani, In urma. *"'" 7459 A fi din opincă. Gl{. JII'J';SCU, Opinc. p. 7 & B.­ Fn. DAlIlE, III, p. 156. A fi elin lb·aul. -In vatra opinci; stau acoperite cu spuza uttării ş'a năpustirir portu, datinele, ghicitorile, credinţele, basmele, visurile, şi tot felul de nu­ mirt românesc!, şi votnicia, mărirea veacurilor nostre trecute şi ur­ mele amarurilor unde vor ca fripţI de sete, nepoţiI noştri, tate cele spre desăvîrşirea şi împlinirea nemulut românescs . -- JIPESCU. ================== pagina 264 ================== 264 *.6. 7460 Opinear. PROVERBELE ROMÂNILOR OPINCAR Vec}! Ceoricar. Cn, JIJ'ESCU. Opinc., p. 128. , 1 j Ţeran purtător ele opincî, ORĂ Ve4I Ceas. 7461 Ora imnă şi-agudesee ; timpul stă-n loc şi se- descurmă.' ) ANnHEILr AL BAGAYU, Cart. A- leg. p. 90, Acela» tnţeles ca la No. 6846. OROLOGIU • 7462 Orologful la ora a două-spre-dece bate mal mnl t. HINTE5CU, p. 1'l7. OTREP *.6. 7463 A ajunge otrep de vase. G. POBOHAN, insi. J. Olt. Om ele mnuc, fară caracter, fal',i vlagă. OTREPA * 7464 A fi O otrepă, Otrepă de om. FH. DA)II::, nt, p. 168. Acelaş înţeles ea la N o. 74·68. 1) Ora merge şi lovesce; timpul stă în loc şi odihnesce. ================== pagina 265 ================== (MBR,:tCX�[[NTE, CASA. PĂCLIE PAIPAN6GĂ PĂLĂRIĂ V, 'ciI Sat. V"ql PaZJilin6yă. 26:) Veql Casă, Flul'e, In­ ţelept; Pipă, Sofa Mari«, 6 7465 Săracă pălărie Tu tragi tot a saraoie ; Dar căciula cea buhosă Aduce de dulce 'n casă. VcqI NI). 664C, B. P. HAŞDi�u, Etym. J1Iagn" p. 47 din c. Orlat, Transiloania, Dicere clohănescă din Transilvania. 'I'eranul tl'iicsce mal bine �i câştigă mal mult de cat om ul de la oraş, 7466 * De s'ar :fi apucat să facă pălării, toţi omenit s'ar :fi născut fără cap. Pentru omul fără noroc. *6 7467 A purtă pălăria. 1. Jl'\NESCU, prof J. Roman. IUL, GROFŞOREANU, clase. c. Ga[şa, comit. AnlCl, Unqaria. A fi mal mare în case. Se dice când muierea poruncesce în casă. Porier culotte. Prov. Fl'a11C. Veq! Căciulă. Pană la îmbetare. 7468 Până asvîrlă cu pălăria după lună. Conv. uu«; IX, p. 192, "Mâncă şi he, până chiulea şi cu pillclria dupii ,mut asvirlia'', ================== pagina 266 ================== 266 PROVEHBELI" HOlrÂKILOH ----------------- *Lo. 7469 A lovit'o în pălărie. E. 1. Pxrnrcro, înv. c. Smuli», J. Covurluiă. - Fu, DA li It, III, p. 17fi. Xl pocni in palarie. V. ALE:\.ANJlHI, Teat}'., p. 46;{ .'\: 565. *Lo. M'«: plesnit in pcllârie. I. CHEANL:\, Poo., p. 150. - G. P. SALYll'], î·}w. c. Smuiţt, J. Co­ rurluiii. *Lo. .!VIe lovi�i in pălarie. 1. lor«: ULESC:U, in» c. Ba-ia-de­ Amm(l, J. Mehedinţi. - G. POBO­ n.\N, inst. J. Olt. 1 ° A atinge cu o vorbă in ţepi Hore. ']0 Când se trântesce o vorbă la nelocul el. :30 A brodi reti o trebă, a păţi ore-ce. 7470 *Lo. A'sI găsi pălăria. , GA V. ONl�OH, c. Dobrooâ, J. Vasluitl. - M. CANIAN, public. J. laşi. 1° Acelaş înţeles ca la No. 7:H6. 2° Când dor sotî sunt rer de o potrivă. *Lo. 74701J• A scăpat pălăria pe apă. G. ONl�OR, prof, c. Simila, J. Tutooa, Acelaş inţeles ca la No. 6674. ================== pagina 267 ================== 1MBRĂCĂMlN'l'E. CASĂ PALAT PANGLICĂ * 7471 A scote panglice pe nas. 267 Veql Bordei,tt, GoliM. A inşelă lumea. Una din hoscăriile pehlivanilor consistă în a scote panglice din gură şi din nas. PANGLICAR * 7472 Panglicar. LAZ.�H ŞĂfNEANU, Semas.; p. ,,48, Dicţ., p. 588. - lcn. DAME, III, p. 181. Inşelător, şarlatan. La origină scamator care scotea panglici pe nas. PANTALONAR 7473 * Pantalonar. A. CANDREA, Rev. Nouă, VII, p 473. Veq.l Surtucar. Porecla ce Re dă Între 1830 �i181,8, tinerilor cu idei înain­ tate şi revoluţionare care, pe lângă ideî, adoptase şi portul strai­ nilor. Aceştia, la rîndul lor, tratau pe adversariî lor de işli­ cari, g''iubeWi, ş. c. 1. PANTOF 7474 C'un pantof şi c'o opincă. GR. JIl'ESCU, Opinc., p. 108. Ve41 Papuc. Ne-pregatit, cu nepusa masă. ================== pagina 268 ================== 268 PROVEflBELE ROMÂNILOR "De te-ar pofti alte puterI dopoliţe , va să jocr, flărnând, c'un 1Xt11- tof şi c'o opinca, cum te-ar găsi". - JIPESCU. S'enj'uir u.n pied chaueee et Tautre nu. Prov. Ft·anc. PĂNURĂ 7475 * A fi tot de o panură. K.U\l'LY Acs, p. 83. A fi top: de o poti-iva. Este de observat că: La Firenza, postavurile mal proste se numeri panni olira­ montani Salt [rancescţii, La Francesî în proverbul: qHi trop estent son maniei; la penne en rotii, cuvîntul pensie insemneză : postav, Essi sono dell« stesso conio, 1) Prov. Ital. Leisien gesehlagen Sie eind uber einen. 2) Proe. Germ. Egy liuron pendiUnek.3) Proo, Ung. Iednaky ianec skaeu. PI·O". Cec. 7476 De pănura cutărui. De felul. S. FL. MAIUAN, Tl'adiţ., p. 124. «Căc) pe timpul acela, nu era ca acuma, atâta osle învăţată, câtă ar fi fost În stare să dee fată CI( ostea unu! împărat de pănur« celui turcesc> . 1) Sunt însemnaţi la rei - Il sont fi appes au mărne coin. 2) Tote cordele (de la vioră) sună la un fel. 3) Se aud clopotele în cer. ================== pagina 269 ================== BIBR.�C.�MINTE, CAS.� PÂNZĂ 269 VecjI in, Fată, Ierna, Mânecă; Materie, Muie­ re; Nadă, Cap. XII & XXII, G. Pânză, Silinţă, Sîrguinţă, a 'tese. *,0. 7477 Pânza nu se ţesă fără spată. AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiii, Banat. Pentru cele ne-aparat trebuinciose în anumite fmprejurărî. 7478 Cine a încurcat pânaa trebue să o descurce. Berto/do apud GASTEH, t«. Pop. p.20a. Cine a facut reii, trebue să drega, *,0. 7479 A pus pânza după şură Şi n'ajunge bătătură. E. MHIAILESCU stud. c. Băsesct, J. Fălcz'tl. S'a întins mai mult de cât trebuia. Cu t6te că s'a ferit dar s'a prins, c'a apucat-o t6mna când, pe frig, nu potc j.ese afara. *,0. 7480 Pânză şi nevestă n6ptea să nu 'ţI alegi. A. PANN, II, p.72.-HINTESC:U, p. 140.-G. POBORAN, inst. J. Olt. Nici ptuiză, ntct muiere să nu cumperi la luminare că, 0i una şi alta, la faţă te inşală, IORD. GOLJ<;SC:U, Mss. IL p. 461.­ HINTESC:U, p. 140. Nici pânză, nici muiere să nu aleqi la lu­ mînare. IOHD. GOLESC:U, MS8. 1, p. fl26. ================== pagina 270 ================== 270 PROVERBELE ROMÂNILOR --------------�----- Nici pânză, nici muiere să nu ie'!, la lu­ rniuare. 1. G. VALI':N'J'INEANU, p. 46. Pânză şi so ţie să n' aleqi n6ptea. GR. JIPESCU, Lu-nea, 1, p. 262 VeqI Mate1'l:e. Cad, precum dice Fraucesul : li la chatidelle la clieore semble demoiselle. *6 7481 Câtă pânză ai luat, apusul s6relul ţe-o arată. IOnD. GOLESCU, Mss. II, p. 36.­ Do BRE MAHINESCU, in», c. Pirou­ Roşu, J. Argeş. 10 Adică cât al muncit intr« <,Ii (GOLESCU). 20 La bătrâneţe se cunosco cât :11 scîut aduna, 7482 La pânza urzită, Domnul ne dă bătătură. IORD. GOLESCU, Mss, Il, p. 39. Adică la lipsă şî la ori-ce Începere, Domnul ne ajută (GOLESCU). Diea donne fil a ioile ourdie. Proo. Franc. 7483 Tine-te, pânză, nu te rupe. , A. PANN, II, p. 72. Tine-te, pcînzet, set nu te sp l1'g'L. Ionn. GULESCU, lJfss. II, p. 95. *6 Tine-te, pânză, set nu te TUPt. LAUHlAN 3.: MAXJ.\J, Il, p. 575.­ HINTESCU, p. 110.- Lum, llustr. II, p. 696.-P. !sPlHESCU, Leg. 1, '1872, p. 100.-8. IONESCU, in», c. Broscarţ, J. Mehedinţi, - G, P. SA LY!'U, î111'. c. Sniulţi; J. CODUI'­ luiii, - G. POHOHAl'\, inst, J. Olt- 1 I I ================== pagina 271 ================== IMBH.l,C;;'�[[l'-IsPIHE�CU. *6 7484 Pânză reu ţesuta Si vreme perdută. , A. PANN. 1, p. 10. - BAHONZI, p. 57.-HIN·I'ESCU, p. 4?J!\c 140.­ N. MANIIILESCU, înv. c. lt1oIJidţa, J. Putn«, Acelaş înJe les ca la No. 04·. *6 7485 A da pânza pe fui6re. D-NA Z. JUI'AltA, c. Fedesci,.7 Tutoca. - 1. Cu. SBIWN, stud. c. B,(sescl-T(1măljen-t, J. Fltldit. A. păgubi la un schimb. A da lucru gata, sigur, ce'l al m mana pe ceva ne-făcut, problematic, Inti'un cuvînt a dă bun �l :l lua prost. ================== pagina 272 ================== PR(WERBELE RmJÂNlLOR ------ .. _-----------_.-------._---- 272 *6 7486 S'a încurcat pânza. Gr.. ALE:\ANIJRESCU, 1Ilagistl·., J. Putna. VeeJl fţe. S'm't incurcat trelrurile. 7487 * A ţese pânzele. A. pregăti o intrigă. "Ea a ţesut iute pânztZe". Francesul dice eli acelaş iuţeles, ourdir une uiivuşu.e. *6 7488 ŞI-a găsit vremea a ţese pănza l GH. ALK\ANDHESCll, magistr., J. Put na. Când cine-va se apucă de o treh�l în afară de vreme. *6 7489 A lega gura pânzei. P. ISPIHEscu, Leg., p. 203; Sn6ve p. 23. - EN. BAL'rEANu, LUni, 1: p. 87. -- Fn. DAliE, III, p. '181. -' E. I. PATRlCIlJ, înv c. Smuiţi; J. Coourluiit. - G. POBOf:AN, inst. J. Olt. *6 il prinde gura p(Î"n::,eL ( ;. P. Sxr, vr D, iu». C. Slnulţ', J. Couurluiă. -.[0 A incepe o trebă indrumând'o pe o cale bună. 20 A incepe o trehă, fără însă a o ispravi. :30 A sta mal bine în trehurile sale, a se îmbogăţi. "Tate îi mergeu În de bine. Incepu şi el a lega qura pâneet, Munca luî se vedea cum mergea înainte, şi avea parte de ea». - ISPIRESC:U, Leg. 209. ================== pagina 273 ================== 1MBRĂCA MINTE, CAS.A 273 Acostă dicere s'a născut din munca ţesutului pânzeî. E greu femeiî pănă legă gura pânzeî ; pe urmă ţese �i mal pe apucate. *6 7490 A fi pânză. GR. JIPESCU, Opinc., p. 63. Adică la un g<\.l1cl. uniţi. «Puneţi-ve serbătorea toţI la unire, pânză să JiţJ, rugaţI pe dregător ăla care o fi, şi '! diceţr.;.». *6 7491 A curge pânză. V.FURESCU, c. Folticent, J. Su­ otaea. A..dică forle desă. «Plotea curgea pânză ca şirotul-. 7492 * Pânză înălbită, FH. DA�IIi:, tu, p. 181. ['enlru un lucru forle curat. PAPAIN6GA *6 7493 A merge în papalnoge (patpanogn). G. POBOH.AN, inei, J. Olt. A mel'g'e vesel şi sărind, parcă al' shura. PAPUC V c41 D-rac, Grba, Muc, Pară. *6 7494 Cel încăltat cu papuci. nu cunosco pe cel cu opinct. lOIlJJ. CULI·;SCU, M88. U, p. 76.­ H. D. ENESCU, în". c. Zamostea, J. Dorohoiă. - DOBI1E MAl}lNESCU. tnv:c, Pîrv'u- Roşu, J. A1 geş. C)() ================== pagina 274 ================== 274 PHOVEBBELE HO�1.�NILOR Se dice pentru ceî marî, ce se fac că nu cunosc pe cel miel (GOLESCU). Arată fudulia celuî bogat, faţă de cel sărac, *b 7495 Intr'un papuc ş'oopincă, Lipa, lipa, nea Stănieă. A. PANN, Edit. 1889, p. 45; 1, p. 155.-HINTESCU, p. 140.-00- BHE MARINESCU, înv. c. Pî1'VU­ Roşu, J. Argeş. Ve�I Pantof. Pentru cel leneş. 7496 Mal bine să 'ţI spargt papucii 'de cât să'l ţii învăliţf. 10HD. GOLEseu, M88. II, p.107. Se dice pentru cel sgârciţî, ce nu vor să umble, ca să nu 'ş'î spargă încălţămintele (Gor.sson). *b 7497 Poţf să mergf cu papucî galbenă. G. P. SALVIU, tn», c. Sm1tlţf. J. COVU1'luitt. Aşa ''î de curat pe jos. Boeriî cel mari purtau odinioră meşiî Salt papuci galbenî. On irai: en pantouţlee en ce lieu, Prov. Franc. 7498 Mal bine cu papucI cârptţt de cât cu piciorul gol. 10BD. GOLEseu, MS8 II, p. 107. Se dice pentru cei iconornl, ca să nu remâle cu totul în lipsă (Gor.usou), 7499 * Dooă cictore tru ună papucă nu intră.'] ILIE GHleu, prof'. c. Annincif(:, Epi,'. 1) Două piclore Intr'un papuc nu intră. ================== pagina 275 ================== 275 Ve�I Domn, Sabie. Adică dau! stăpânî nu pot fi într'un loc. 7500 L�al călcat pe papuc, foc te-al aprins în ca­ pul tăă. JOl�D. (�OLICSCU, Jl1ss. II. p. ::18. Ve�I Picior. Adică al dat pricină de gâlcevă (GOLESCU). * 7501 A'şi pierde papucii. P. ISPIRESCU, to« lst., II, p. 145. - Con». XII, p. 235. - Dnr. OLLĂNESCU, Pe Mal. Gârt; A muri. «Cât p'aci era să'şt pere!il papucih. Il a laisse ses houseaux. r-»: Franc. 7502 * A O şterge la papuc. I. CREANGĂ, Po·v., p. 47; Conv., IX, p. 456.- P. ISPIRESCU, Snooe, p. 47. - L. ŞĂINEANU, Adi. Ist. III, 219; Semas., p. R57.- FR. DAME, III, p. 182.-POBORAN, inst, J. Olt. * A o lua la papuc. A se porni, a pleca, a fugi. 7503 * A'ş'l. lua papucii. Acelaş înţeles ca la No. 7502. *6. 7504 A'l dă papueit. E. I. PATHICIlJ, in». c. SIIIu1ti J. Coourluiă, - AL. MlHĂILESCU, in». c. Buşteni, J. Prahoca. ================== pagina 276 ================== Veql Pingea, T:tlp. 7513 * ParIu cu cât '1 baţi, cu ahtând intră ma nâ- untru.1) G. ZUCA, stud, c. Berat, Albania. o idee, o părere, cu cât o repeţt mal mult cu atât mal bine intră în mintea celor-l-alţL *6 7514 'I-a pus paru la uşă. P. [SPIRESCU. io« i«, :m, P. 164. - DOBRE MARINESCU. înv. J. Arge)�. - 1. GH. SmION, stud, c. Băsesci-Tămăşenş, J. Fălcit'î. A"î pune secuestru; a'I scote averea în vînzare. Odiniora când vrei să pUI secuestru pe o casă, sau averea dintr'însa, băte un par înaintea uşeî precum astă-dî se pune si­ giliu, c După ce că-ţi plătesc chiria regulat, apot vret sâ-m; pu'f şi parul la u.şă •. -[SPIHJ<;SCU. 7515 * Cât frunza 'n par. V ALEXANDRI, Teatr., p. 254. '1) Parul cu cât îl baţi, cu atât Intră mai 'năuntru, ================== pagina 279 ================== Ll'lBR.:\.CĂMINTE, CAS_-Z����_�� __ 2_7�9 Acelaş înţeles ca la No. 1656. 7516 Ca ctors 'n par. V. ALEXANDHI, Teatr., p. 620. Acelaş înţeles ca la No. -1658. <Şi fiind-că era cam fudul, s'ar li fudulit în ştreang C(I eTom n p(tj">. -- Do-i Morţr oii, *.6 7517 A lua paru. D-NA !VI. JO\'ARA, c. &ăr·(tţenr, J. Ttttov(t. A se lua la bătae. PĂRETE Ve41 Perete. PÂSLĂ 7518 Obraz de pâslă, VeclI Curaj. Drapelul (ziar), I, No. 285. Adică gros de obraz. PAT Ve4I Bolnav, Inalt, a se Intinde, Mit'l!să, u«: tere, Nevoe, Vădană; a se Zori. *.6 7519 Toţi eânit bat, Dar el şede 'n pat. V. SALA, dasc. c. V(t�COit, comit. B{fwl', Unaaria; Nevesta lUI se ţine cu tot satul şi numai el nu o scie, 7520 Lasă'I în pat, lasă'l pe pat, se cacă în pat. IOHD. GOLESCU, Mss. n, p. 39· ================== pagina 280 ================== 280 PROVERBELE ROMÂNILOR 1 l' I t , I Se dice pentru cel obraznici, aretându-ne că nu trebuie sa le dăm obraz (GOLESCU). 7521 Eu ţe-am dat voe în pat, şî tu m'af băgat sub pat. IORD. GOLTcSCU, Mss. II, p. 7. Se dice pentru cel obraznici (GOLESCU). *6 7522 Lasă-mă subt pat, Iasă-mă în pat. A. PANN, In, p. 34.-D·NA E. B. MAWR, p. 32.-1. G. VALENTI­ NEANU, p, 31. *6 Lasă-mă în casă, lasă-me sub pat, lasă- me în pat. BARONZI, p, 62.-HINTESCU, p. 29.- V. FORESCU, c. Fotticeni; J. SUc1a1,a. Ba losă-rne în casă, ba lasă-me sub pat, ba lasă-me 'în pat. P. ISPIRESCU, Unch. Sfiit. p. 83-84. *6 Losa-me sub pat, lasă-mă în pat, până se urcă şi în cap. T. BĂLĂ.şm", înv. c. Ştejanesct; J. Vâlcea. Se dice despre cel obraznic şi lacom care, avend voe la un lucru, se înădesce mal departe. SNO VĂ Un călător Inoptând într'un sat se rugă de o femee să ]1 lase să tragă la casa el. Acesta nu vru de odată căc! bărbatu '1 Iipsia , dus după treburi, dar la urmă se învoi ca călătorul să d6rmă în tindă. Dintr'una într'alta, tet vaetându-se de frig, se rugă de nevasta ca să ================== pagina 281 ================== IMBRĂCĂMIN'l'1>, CAS.� 2111 '1 prirnescă întăiu În casă, pe urmă sub pat, �l in sfîrşit într'un colţ al patulur, Dar nicI cu atâta nu se mulţumi şi, vădend bunătatea fe­ meie! îl ceru, în cele din urmă, ca să se culce lângă dînsa ca să se încăldescă mal hine. Nevesta supărată foc de aşa iudrăsnelă şi neru­ şinare chemă pe GriveI �i '1 dete din casă afară, cu alaiu. Cui plus licet quam par est, plus 'UuU quarn licet 1). P1'OV. Lat. Non iutrodur l'asino in sala, che poi ti rnan­ dero. {'uori e della sala e della carnem 2). P1'OV. ltal. Lăssest du Einen in's Haus lwmmen, 050 kommi; er dir bald in die Siube 3). Pl'OV. Ge1'))'- I-I'Uem In: indlader i Dit Huue; kommer i Din Siue 4). p/,OV. Dan. 7523 Cine d6rme pe pat m6le nu d6rme în odihnă. lORD. GOLESCU, Mee. II, p. 83.­ P. ISPlRESCU, Rev. Ist. n, p. 151. Adică cel mart, ce de multe grij) nu pot dormi în odihnă (GOLESCU). *.6 7524 Ajungi. la patul altuia, cum ţi-e vota nu poţI dormi. A. PANN, Edit. 1889, p. 175.­ DOBRE MARINESCU, înv. c. Pirou­ Roşu, J. Argeş. 1) Celui cărui i se dă voe să facă mai mult de cât are drept, vre să facă mal mult de cât i se dă voe. 2) Nu băga măgarul în tindă, căci pe urmă te va da afară şi din tindă şi din odae. 3) Daca laşi pe cine-va să intre în casa ta, in curînd va intra în odaia ta. i) Pe Cine poftesci în casa ta, acela va intra în o dai,i ta ================== pagina 282 ================== 282 PROVERBELE ROMÂNILOR ��������- Ajungi, în patul altuia, nu poţi dormi cum ţi-e uoio.. A. PANN, 1, p. 136.-HIN'j'ESCU, p. 142. VeeJI Casă, 1Vlasă. 1 Prov. Germ. Nicăerf ca la casa omuluî. Qui dormit in lectu an.zenu, non dormit quantu. quere(1) Pro», Sard, vile?' uiill meiden Unqemach; Bleibe umier sei­ nern Dach 2). Dhem som wil leţuia i gott maak, han sittie hemma under Taak 3). Prov, soa. 7525 Şi 'n pat şi c'ochit pe foc, '1 se pare tot un loc. A. PANN, I, p. 94, --HINTESCU, p 142. *6 Set 'l pui ori, în pat, ori cu ochii la foc, el tot una gândesce. GR, ALEXANDRESCU, muqist»: J. Putn«. Pentru cel norod. *6 7526 Ca d'an de tine Mulţi subt pat la mine. IORD, GOLESCU, Mss. Il, p, 25.­ DOBHE MARINESCU, 'inv. c. Pirmc­ Roşu J, Argeş, '1) Cine dorrne în pat străin, nu d6rme când vre. 2) & 3) Cine vre să trăiescă Iiniştit, trebue să trăfescă în casa lui. ================== pagina 283 ================== [�lBR.�CĂMINTE, CASĂ 283 Se dice, spre ne-cinste, către cel ce se mândresc (GOLESCU). *6 7527 A '1 băga sub pat. GR. ALEXANDRESCU, maqistr, J. Putna.-FR. DAME, III, p. 194. Il bagă subt pat, şi'l pune să cânte COCQ­ sesce. A. PANN, Il, p. 125. -HIN'j"ESCU, p. 8. �lO A înfricoşa pre cine-va. 2° Se dice mal ales când e bărbatul sub papucul nevestei. *6 7528 Nici în pat, nici sub pat. G. POBORAN, inst. J. Olt. VeciI Car. Pentru omul vecînic ne-mulţumit. *6 7529 S'a dat jos din pat întâiă cu piciorul stâng. 1. PUŞCARIU, stud. c. Poiana- 1I1.erului, comit. Fitgitraş, 71;'an­ siloania. --\.cela� inţeles ca la No. lj,51lL PĂTURĂ Veql a se In tinde. A PEPTEN VeqI a Pieptenă. *6 7530 A peptenă pre cine-va. 1. CREANGĂ, Pov. p. 148. ================== pagina 284 ================== 284 A'I bate. PROVERBI,LI, ROMÂNILOR . - I. SBIERA. il pela, a pela. 1) Prov. Itai. PERDEA Veq.I Casă, Ochiti. *6 7535 A �l pune perdea la ochl. G. POBORAN, insi. J. Olt. 1) Din fir In fir. ================== pagina 286 ================== PHOVERBELE HOMÂNILOR A'i pune perdele la ochi, S. 1. GnOSSMANN, Dtcţ., p. 85.­ FR. DAME, II, p. 203. 'I-a pus perdelele la ochi, P. ISPIRESCU, Leg., 1, Edit. 1872, p. 175. - HINTESCU, p. 143. VeqI Cap. V, c, Perdea. A inşelă pre cine-va, a'l impedică de a vede lucrurile cum sunt. 7536 * Cu perdea. GR. JIPESCU, Riur. Oraş. p. 50.­ FR. DAm;;, III, p. 203.-1. BA­ NESCU, prof, .7. Roman. * rs-« perdea. D-NA S. NĂDE.JDli:, N�tv. p. 15. * Cu perdea ori [ără per-dea? D. C. OLLANESCU, Teatl'. 1 p 19.-G. DEM. TEODOHESCU, Poes. Pop. p. 120. 1° Cu perdea, însomneză : a) prin alusiî, şi cum dice Francesul, ci mots coucerts . • A VOI'bi C�t perdea»: b) nu într'un mod faţis. «Ornu şi aq.f este robu omului, chiar în ţerile dise luminate, însă este o sclavie cu pe1·dea».-JIPESCU. �o Fără perdea, adică pe faţă, pe şleau, fără incunjur. «A spus lucru pe fată, t?f,ră perdea», 3" Cu perdea 01'1, făl-ă rJertfea? In jocul păpuşelor, la Vicleim, se întrebă daca adu narea do- ================== pagina 287 ================== i , I 287 resce ca să se vorbescă cu perdea ori f'ăI'ă perdea, adică într'un mod cuviincios sau ba, cu sau fără cântar de bună cu­ viinţă la g·ură. De aci se trage şi dicerea. Ia 'ntrebaţI holeril şi cucone le Cum să jucăm păpuşele? Aşa orI aşa, Cu perdea ori fără perdea. 7537 * A '1 lua cu o perdea mai sus. M. CANIAN, public. J. Iaşt.:« D-NA Prof SION, c. Berlad, J. Tutooa. A '1 lua repede cu vorba, a 'i-o lua înainte, a 'i tăia apa de la moră. 7538 * A da cut-va o perdea. A. de CJHAC, II, p. 605.-G. ONIŞOR, prof c. Bedad, J. Tutoea, A'I certa, a'I da o răfuială. 7539 A se da după perdea. FH. D,\M .. E, III, p. 203. A se ascunde, a lucra într'o afacere pe ascuns, fără ca a­ mestecul nostru să fie bănuit. 7540 * A ridica perdeoa. GR. ALEXANDRESCU, magistr. c. Focşani; J. Putna. A da lucrurile pe faţă, a spune pe şleau, etc. Leoer le voile. Proo, Franc. PERETE Ve4r Burete, Cadră, Cap, Casă, Comedie, Crl/­ ce, Ederii, Mu.scă. Nucă o-« ================== pagina 288 ================== PROVERBE LE RtD1ÂNILOR V. HARAM, înv. c. Griviţa, J. Tutova.-T. SPERAN'j.'IA, Il, p. 71. *L':. Pereţif au urechi. Smulf't , , înv. c, PăTeţi'i aLl urechi şi fereştile ochi, I. CREANGA, Pov., p. 2'1. IuL. GROFŞOREANu,clasc. c. Galşa, comit. Arad, Ungaria. -- D. PoPO­ VICIU, dasc. c. CUI)in, comit. Arad, Unga1'ia.-E. T. PATRIGrU, înv. c. Smulţr, J. Coourluiii. *L':. H!reţi'i casei atI, urechi. E. L PATRIGIU, J. Comtrluitt. *L':. ,�i peTeţi'i aii urechi. *L':. Pereti; au urechi Şl ferestrele gură. 288 7541 ILIE TRIFU, stud, c. Bucuresci, J. IlfOV. *L':. Şi pereti; aii urechi, precum şi gardurile a(t ochi. H. D. El\ESCU, in». c. Zamostea J. Dorohot, Pădurele ail urechi ş'i hudiţioşi pă1'eţii ele petră ochi au, DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl. p. 7a I Gardul are ochi, şi zidul urechi: A. PANN, Edit. 1889, p.6; 1 p. 21.-HINTESCU, p.168. - D-N� E. B. MA IIT:, p. 94. ================== pagina 289 ================== BIBF\ĂC;;"'lll\'TE, CAS.:; ---- 289 Gardul adi poie s'facă, murlii u1'ecU pote s'tindă,'} ANDIlEI AL BAGA v, Cart. Alei}. p. 99. Yel}I Gard. Acelaş inteles ca la No. D40. Slalerii paries.2) Prov. Lat. Les mUTS ont des oreilles. PrOD. Franc. *.6. ',542 D'aîa face omu patru pereţi, ca să se acioleze SI cei străinî, , A. ILIESCU, c. Sărdanu; J. Dtm­ booiţa. - Et!J11!. Magn. p. 181:i. Arată firea primitoră a Il omânuluî. 7543 Mănusită mortă , . Cine mi te portă 1 Taica burete Tup de părete. A I'R. CORCEA, paroli; c. Coşteiit, Banat. o ,:licerepe care obicînuesc a o folosi părinţil sali cel marî, Iuând mâna copiilor şi lei:\·ăuclnd'o intr'o parte �i intr-alta. La cuvintele ))tup la părete" claii cu ea ele părete sau de alt o­ biect, În jucărie. * 7544 A vorbi Între patru păreţi. LAGRlAN S: MA"I)l, II, p. 589.­ ['il. DiUII�, m, p. 183. VeeJ! o-u« AdiCc( taînic. 1) Gardul ochi pote să facă, zidul urechi pete să întindă. 2) Zidul lui Stateriu. ================== pagina 292 ================== 292 7553 l'ROV ERBELE ROlIÂ!,{[LOl\ Em,pltllre sur 'uite [ambe de bois. Prov. Franc. * S'o pul în părete. H. JUVARA, c. Bedad, J. Tutooa, VecJl Cadrei. Atât e de frumosii. 7554 * A remâne (ca) scris pe părete. P. ISPIRESCU, Leg. p. '143&319.­ FR. DMUi:, III, p. 186.-G. POBO­ RAN, inst, c Slatina, J. Olt. Vei,1I Tablotl A remâne incremenit de fricii sau de mirare. «Impăratul şi omenit din cetate se păreă a fi scrişi pe parete, atât îl înmărrnurise frica.,·-lsPlHEscu, p. 319. PERNĂ Vecjl Bolnao, B6W. 7555 * A muri fără pernă (perină) la cap. P. 13UDI�TEANU, maior, J. n­ jOtJ.-l:AV. ONI�OR, pro]. Bedad, J. Tutol)[l. '10 A muri singur f?i în sărăcie mare. 'J> Se dice de omul care nu va muri în patul lUI, CI va fi omorit de alţiî, PERSIC 7556 A dat'o după persic. V. ALEXANDRl, Teatr., p. 1297. VecJl .1v[eJ'sic. Acelaş înţeles ca la No. 7:34·0. - Nu te am vădut eu când le-a! furat? _ In adevăr ar pute crede cîne-va că le am dat d1.tiJă persic j însă mă glur, să n'am parte ele ele, dac'am avut de gând să le .... să le .... ================== pagina 293 ================== 1.\lBnX C,'C\lINT IL, CAS'\ ------- 29.'3 PERUCĂ o 7557 Cel cu perucă nu cam heretisesce. 101\1). C:OLESCU, kIss. II, p. 77. Adică cel vinovat nu cam gl'ă'îesce, ea să nu se prin(,la (GOLESCU). PEŞCHIR *.0. 7558 Cum e peşehirul şi mundirul. P. canBovlcEANU, praf. el. VII, Semin. .1. Gorj. Pentru cel cart se potrivesce, mal ales la căsătorie. PETEC Veq.! Petic. PETIC VeeJI Blană, Gură, Sac. *.0. 7559 Intinde petecul numal cât ajunge, căci se rupe. Z. G. NEGOESCU, înt'. c . Jitlent, J. Ilimnicu- Sărat. Nu încerca peste puterile tale. [ORD. GOLESCU, Mss. IT, p. 89.­ DOBRE MAIUNESCU, Î1w. c. Piron­ Roştl, .1. Argeş. *.0. Din petece căptuşală Mare greşală. 7560 Adică meremet cu vecheturt, mal multa pagubă (GOLESCU). *.0. 7561 Işt găsesce gaura petecul. G. POBonAN, insi. c. Slatina" J. Olt. ================== pagina 294 ================== 294 Ved! Sac. PROVERBELE RO):!ÂNILOR , i I I Când dOI inşî se potrivesc, mal ales la rele. 7562 * A cose petic la petic. ! t d 11 I A. fi string-etar, sgărcit. *6 7563 De 'l-a mers petecele. 1. CHEANGĂ, Amint., p. 38 j Pov., p. 148. - SBIERA, Pov., p. 37. ­ E. I. PATHICIlJ & G. P. SALVI1J. in», c. Smulţt, J. Coourluiă, Arată repedicîunea, zorul şi anume: '10 A fi bătut fara milă. «L'a enopit de 'i·a mers petecele»: 2° A juca cu foc . «Jucă cle"1 merqeă petecele», *6 7564 A'�i da în petic. LAURIAN & MAXIM, II, p. 654.­ GR. JIPESCU, Reur-. Oraş., p. 19.-­ FR. DAME, 1, p. 332; m, p. �07.­ DOBnE: MAnINESCU, înv. c. Pirou­ Roşu, J. Argeş. *6 A'.�t CUt in petec. N. POPESCU, Calend, '1877, P' 14.-E. 1. PATRICIU, tno. c. Smuiţs, J Covu1'lwht.-G. POBORAN, insi, J. Olt. *6 Şi-a elat in petice. 1. TEODOHESCU, in», c. Cotârgaş J. Suctaoa. VeeJ! 7'igaJl. ================== pagina 295 ================== llIBIL�CĂMINTE, CAS.� :>'\)5 -------------------�-------------------- IoA se întorce la o vech ie deprindere rea; a'�r areta firea cea tică losă, a veni la obîrşia sa. JO A'şl da pe faţă ncghiobia. «Câtă-va vreme se purtă hine, dar peste puţin, îşi âete tn petec>.­ N. POPESCU. *6 7565 A'I face pete că. D-NA Z JUVABA, c. Fe(Zesei, J. Tutova. A'1 ocărî r8CI, a'l face de risul lume]. *6 7566 A se face (a fi) petecă (petică). GA V. ONIŞOH, prof, c. Slobozia J. Tutova. 1° A se muîă, de frică. 2° A fi fără vlagă. PETICOS 7567 * Peticos. Adică copil in faşe. Se dice celui care se Întinde la lucruri ne-potrivite pentru vrîsta luî. PETRĂ Vec!l Fată, Inimă, *6 7568 Două pietri (pietre) tari nu pot măcina bine. A. PANN, tau. '1889, p. 100; lII, p. '1(:;. -- HIN'l'ESCU, p. 47. -­ P. ISPlRESCU, Re". 1st., Il, p. t02. -- Semin, Buc. el V Il, prin P. GÂRBOVICEANU, praf. * Doue petr-e (petri} tari nu pot măcină, BARONZ!, p. 60. -- Hrnţesou, p. H4.--GR. PO!ENARU, ing. J. Buzett. ================== pagina 296 ================== I I 1 II I I I i . I Doue peiri tari macină bine. l{\ROLY, Acs, p. 79. *6 Doue petri; tari nu pot mă.cinic bine. V. SALA, clase. c. lJfr'fgu1"a, co­ mit. Bihor, Usuiari«, *6 Dou» petrii iari vu: fac [ărină buru: AVR. CORCEA, paroli, c. C'oşteiil, Banat. *6 Ilouă pietre tari nu fac mălaiti. GH. ALE\Al"I])HESCU, maoist.r., J. Putna. 1° DOI omenî, de o potrivă puternic! saii deştepj.l, lIU se pot învinge lesne. 2° DoI inşî avend caractere grele, nu pot trai împreuna. 3° In căsnicie, ca să mergă lucrurile hine, trebue ca nJ1nI din SOţI să fie mal domol. lJU1'O con dU1'O non rit mea bUOJl 1nlWO.1) Prov. Ital. Zuie! Hnvte Steine mahlen nicld !/nt.2/ ]>l·OV. Genii. 1'0 '1(�t' Stien m (El it g�t 3) P1"o1'. Dan. Dwa tW1'r}e kamene nedobre mel�.41 Pl·OV. Tcec. }{et kemenţţ J.;C) nem jal u rol, 5) Proc. U1!rj. 1) Tare cu tare nu se face zidu bun. 2) 3) 4) & 5) Două pietre tarî nu mac i nă bine. ================== pagina 297 ================== 1MBR.:\CĂMlNTE, CA SĂ 297 *6 7569 Trebule să macine petra, ca fă curgă la pi- scoale. Ionn, GOLESCU, Mss. II, p. 114.­ DOBRE MARINESCU. înv. c. Pirou­ Rafu, J. Argeş. Adică trebuie întâiu să muncim, apoî să aşteptăm să do­ bândim (GOLESCU). 7570 Petra care nu e bună Reu macină tot-de-una. A. PANN, Il, p. 27.-HIN'j'ESCU, p. 144. *6 Petra care nu e bună macină 1'(3((. DOBRE �IAHINESCU, înv. c. Pir­ vu-Roşu, J. AI·peş. *6 Petra Te, re făină face. GR. ALEXANDRESCU, maqist«: J. Putna, Cu un lucru reu, reLl te slujesci ; se dice, mal ales, pentru omenif stricaţi de la cari nu poţî aşteptă nimica bun. *6 7571 A fi petră de moră în casă. GAV. ONI'iOR, 1)1·0f. c. Dobroieţ, J. Vasl!tit1.·- J. CREANGĂ, Pal'. p. 284 Ve.-N. MUSTE. Ne pCtS laisser pierre sur' ţiierre. tvo« Fvanc. PETROIU *L:-. 7579 Aşteptă dumne-ta pân' s'a coce petrotu. GA v. ONIŞOR, prof. c. Dobrovi!ţ, J. Vasltât'i. *L:-. Las' să se cu că petroiu, CA'l'R1NUJ, stud. c. Rdclit't, J. VasluUL Sa nu al nid o nădejde. A PIEPTENA VecJI (t Peptenă. * 7580 A 'şi pteptenă stilul. L. ŞXINEANU, Dict. p. 614. A scrie cu .lngrijil'e. ================== pagina 300 ================== 300 PHOVEHBI,LE HO.\L\NlLOH A SE PIEPTEN.A *6 7581 Satul arde şi baba se peptănă. C. POSSA, stuâ, Scol. inv. c. Humuiesci, J. Nemţu.-A. (;OHO­ VEI, J. Suctaoa, Satul arde, baba se piapienă. P. ISPu\ESCU, Leg. I, '1872, p. 164. Satul anle, baba se peptemi .. HINTESCU, "p. 7. *6 Satu arde, baba SI! pepienă. AVH. CURCEA, puroh, c. Coştetu, Banat. - IUL. GHOI?ŞOREANU, dasc. (J. Galşa, comit. Arad, Ung aria. Veq.! a Be, a se Gc'ttl, Cap. IX, c. Leqăn, a se La. Când unul nu vre sa sere de păsurile altuia. 7582 Satu plânge, baba se peptenă. G. L MUNTEANU, p, 3'1. Acelaş înţeles ca la No. 7;381. 7583 * H6ra s'npâdă, moşea s'chiptină-). C. IUNESCU, prof, c. Ne resta , Macedonia. Acelaş înţeles ca la No. 7.,82. *6 7584 Arde casa şi baba se peptenă. L BOLD EA, c. Oriholna, comit. Tîrnal'a- Mm'e, Transilvania. 1) Satul se jefula , baba se pieptenii. ================== pagina 301 ================== DIBR:(C�MlNTE, CAS.\ * Casa arde, masa s' ctiepiinc: 301 D. DAN, stud, c. Neoesta, Mace­ donia. - META CONSTANTIN, stud, c. Molooişte, Macedonia. Acelaş înţeles ca la No. 7383. *6 7585 Lumea ptere, şi ea se pîaptănă, 10RD. GOLESCU, Mss. II, p. 41.­ V. FORESCU, J. Folticent. - GR. ALEXANDRESCU, maqistr., J. Putna, *6 Lumea pere şi baba s(� peptcnă. E. 1. PATIUCIU, înv. c. Smttlţ't, J. Comwlnitt. Lumea pere, baba se p(fptenă. C. NEGnUZZI, 1, p. 251. ·to Se dice când, în cele mal marî primejdii, mulerile stau pe gătell (GOLl':scu). 2° Acelaş inţeles ca la No. 7584. 7586 Tera piere şî ea se pîaptănă, , 10RD. GOLESCU, Mss. II, p. 95. Se dice când, în primejdiile cele marI, aflându-ne, nOI atunci ne inveselirn, şî mal ales rnulerile (GOLESCU). P!EPTENE VeclT Barbă. PINGEA *6 7587 A pune pingeoa CUI-va. S. 1. GROSSMANN, p. 38. - FR. DAMg, III, p. 217 & 297.-G, Po­ BnnAN, inst. J. Olt. ================== pagina 302 ================== 302 PROVERBELg RO;lIÂNlLOH ---_. * A pune pingele cui-va. BAHONZI, p, 40. - HINTESCU, p. 27. - S. 1. GnossMANN, Dicţ., p. 50 & 157. - L. ŞĂINEANU, Al'h. 1st. p. 222. Veql Cârpaciit, a Fotcovt. -1° A amăgi pre cine-va, a'l potrivi bine, a'l inşelă, a'l potcovi. 2° A'1 fura. «Spătarul Pingelescu, om ce se siliă să nu desminţă pronumele seu .... s , - FiLIMON. *� 7588 A'l da pingeua, a. POBIlHAN, inst . .J. Olt, A'1 respinge o cerere �l a'l goni. *6 7589 A bate la pingea. E. 1. PA'1'HICIU, in», c. Smulţi, J. Coourluii: Veq! Papuc, Talpi1. A cheltui în jocurl şi petrocerî. *6 7590 A ţine la cine-va ca la pingele. ST. DEMETHESCU, elev, S,;. Inst; c. Balf, J, Romanaţt, Adică forte puţin şi cliîar de loc. A PINGELUî * 7591 A pingelui. L .If\Nl(scu, pl'of. J. Roman, * A puuţeli. (;, POBOHAN, inst, c. Slatina, J. Olt. ================== pagina 303 ================== 30� Acelaş înţeles ca la No. 77:'�7. PIPĂ VeqI Lulea, loiillmu. *L> 7592 Nu ajunge niei o pipă de băgăă, IUL. GROFŞOHEANU, clase. c. Gal­ şa, comit. Arad, Ungaria. Adica forte puţin. *L> 7593 Pipă (lulă) cu cintură, MălaiU nu 'i la gură. V. SALA, clase. c. Vaşcott-Ba­ resei; comit. Bihor, Ungaria. Pentru cel falos, fudul însa lipit de sarac. *L> 7594 Pipa, pălăria şi t6tă gospodăria, ulciorul şi schimburile, să nu le uItaţI a-casă. ('", V. ONIŞOH, prof; c. Scliio peni, J. mu«. Arată saracia sa telor, Acestă dicere, forle vecile, reamintesce acele vremurf de res­ trişte când, vestindu-se sosirea Turcilor sali a Tatarilor, fie­ care 'ŞI ridica avutul şi se adăpostiă la munţf saLl prin padurf. PÎRLEAZ VHj.I Garei, Necaz. * 7595 A sări pîrleazu. Cn, JIPE�C:U, Op inc., p. 41. A ave purtare rea. «Fă. cuscră, ce făce) când eraI mal tlnără ? Te tăvăliat pe unde era terba mal mare, 01'1 te pitia! p'In porumburt şi stu-ia: ptrleazu ?» .-­ .JIPESCU. ================== pagina 304 ================== 304 vnOVERBELE nO�I�N[LOH *.6. 7596 A fi (a'I face) 'iepure de pirleaa, G. POBOHAN, inst. c. Slatina, J. Olt. Veq.! 1 epure. Acelaş înţeles ca la No. '1924 &; 192;j. PlROSTlI *.6. 7597 A pune pirostiile în (pe) cap. DOBHE MARINESCU, înv. c. Pîl'VU­ Roşu, J. Al'geş. - G. POBOHAN, inst, J. Olt. - FR. DAM�\ III, p. :219. A pune pirostTiile (pe cap). BAHUNZI, p. 45.-P. ISPllmscu, Re". Ist., 1, p. 232; Leg., p. 233 s. 353. A se căsători. -D'apot când află tată-seu că fie-sa are să fie mumă , f(�nt să fi pus pirostiile pe cap? se făcu foc şi pîrjol>. - ISPInESCU, Leg., p. 353. PIROSTRII V €C}! PirostiT. PISCOlU Veq.i Petră. PLAPUMĂ VeeJl a se Intinde, Pă­ duche, Purice. * 7598 A trage plapuma. Maiol" P. BUDIŞTEANU, J. Il­ fov. Vpc1l '('ni. ================== pagina 305 ================== __________ I_'lBR\CX,UNTE, cAsI A'�'î lua partea cea bună, in t6te. Odinioră se culcai! mal mulţi omenî într'un pat şi sub a­ cecaşî plapumă .. Acest obiceiu, care a mal remas pe alocurea, la ţ@ră, a dat nascere dicerif care ne ocupă. Tirer a soi la couoerture. Prov. Franc. PL6cILĂ 7599 * Va-o spun ş-a plocileî.") 1. COYAN, prof, c. Pericoli, Epir, o sa "pun pănă oiu murr, ce am tras. POD VeqJ a Atîrna, a Căde, Casă, Dumnedeă, Ladă; Moş('!" Cap. XI, c. Pod. *6. 7600 Hodor, hodor şi în pod nimica. G. MADAN, c. Truşeni, ţin. Clii­ şenUI, Basar-abia. Fudul şi sărac. *6. 7601 Culcă-te în pod,' că nu umblă. vacile. E. 1. PATRICI1J, înv. c. Smul ţi ; J. Coourtuiă. Se dice, în batjocură, celuî nerod. *6. 7602 Işî pune gura în pod. IuL. GROFŞOREANU, dasc, o. Gal­ şa, comit. Arad, Ungaria. 1) O să o spun şi plăcei (de pe mormint). 22 ================== pagina 306 ================== :lOI:i A saracit. *b. '7603 A sări ca din pod. AVR. C'2RCEA, l)(troh, c. Coştei«, Banat. Se dice când îmhrăcamintele sunt pre marî făcute, ast-fel că poţI sări, în ele, ca din pod. *b. '7604 Par'că a cădut din pod. E buîmac. Tombe1· de la lume. lORD. CURCUBE'1'.:\, c. Vlăden; comit. Făgăraş, 'Iruneilcania.:» P. BUDIŞTEANU, maun-, IlfOV. '1605 A călca din pod. Vee}I a csu« FR. DAMJ�, 1, p. 180. A fi măndru. *b. ''1606 Câţl ca tine In pod la mine. T. B.'\L.\�EL, in», c. Stefănesct , .7. Vâlcea. CâP: ca tine am învins ŞI stăpânesc. Arab ca nu ne e temă de cine-va. POLĂ Veq.f Betrân, Cap, CO­ pil, Gâ1'I,l, oul, Fani, PîrNi, Rtl'i. a UmbU" vuae« ================== pagina 307 ================== lilIBRXC.:tlVIINTK CAS.� *h. 7607 Pole lungI şi minte scurtă. tOHD. GOLESCU, .j1[88. Il, p. 54.­ A. PANN, Edit. 1889, p. 105.­ HELIADE-RXDULESC.u, Mouet, 1848, p. 165.-HIN'j'ESCU, p. l48.-P. Is­ l'IRESCU, Leg. 1. 1872, p. 167.­ E. 1. PATRICID. ino. c. Smulţ; J. Corurluia. -- ANDR/·;i MARlNESCU, înv. c. Humele; J. Argeş. - H. D. ENESCU, în!>. c. Zamoetea, J. Do­ rohoiă.-s-t), ONIŞUR, prof. J. Tu­ tova.-Semin. Buc. CI. VII, prin P. GÂRBOVIC/eANIJ.-DoBRE MARI­ NESCO. ·inv. c. Pirou-Roşu; J. Aj'­ geş.-preot. C. BUNGETIANU, înv. c. C080Vi!ţ, J. JlIfehedinţl.-G. POBO­ HAN, insi. J. Olt.-\\.. A. ZAMFI­ HEscu-DrACON, înv. c. Stiubienit, J. Dorohoi17.-D-NA EL. SEVASTOS, Nuv. p. 214.-AI·H. COHCEA, pa­ roh, c. Coşteiă, Banat.-I. PUŞCA­ mD, c. Po'iana-Merulu·t. comit. Fr1- găl'af, 1 ransiloania. Pole lungi, minte scurtă. (;. 1. MUNTIUNU, p. :31.- V. A­ LEXANDIU, Teatr. p. 1086. - A. PANN, Il, p. 101.-HIN!,ESCU, p. 112. *h. Pole lungi, minte puţină. L POPEscn, înv. c. Dobreni, J. llfuv. c: Pole lung'î .'}i minte scurtă, La nimic ne-pricepută, (:. D/·;ll. T/';ODORJ';SCU, Poes. Pap p. 55a *h. Pole lungi şi minie scurtă, Judecată mat măruntă. G. DElI. T/';ODtlHJo;SCU, Poes, Pop. p.520. ================== pagina 308 ================== PROYERBELE ROMÂNILOR N[u�erea, CU p6le lunq; şi cu mintea scurtă. IORD. Gor.uscn, 3188. I, p. asi. P6li luruizi, ş-mintz scurtă 1J. PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahree. p. 169. Vec}1 Cosiţă, Hain ii , Minte, Muiere, nus, RocMe. Se dice pentru cei ce se fălesc în haine largî şi lung î, şi minte puţină au, şi mai ales pentru muîerf (GOLESCU). Pentru a se areta ne-destoinicia, ne-priceperea femeilor, în afaceri, inferioritatea minţii lor, faţă de a bărbatului. Ci tact, matcă, la nalba, Ca aşa e femela, Pole lungi 'Ii minte scurtă Judecată mai măruntă ; Cap legat, inimă 'ncinsă, Şi de minte nc-coprmsă. Poes. Pop. Prov. Elin. Jinlieris animue 3). Prov. Lot. Femina vestis longa et lonoior amentia+) Proo, Lat. LCL donne spesso hanno lonqa vesta, ma corto htelletto.5 } Prov. Itai. Cabello l uenqo y C01'to el seso. 6) Proo, Span, 1) Pole lung> şi miote scurtă. 2) şi 3) Minte de femee. 4) Haina femeescă e lungă �i mal lungă prostia. 5) Femeile adesea aii haîna lungă, dar scurtă minte, 6) Haina lungă �i scurtă mintea. ================== pagina 309 ================== Ii\lBn.�C.:I,�UNl'E. CAS.\ :309 liVeiber haben langes Haar und kur zenn Sinn,»] Proo. Germ. QV'inde?' have stctkkel Sind og langt Haar.2) Pro?!. Dau. 7608 De pole ridicate nu rîde nimeni, ci de pole călcate. A. PANN, Ee/it. 1889. p. 159': III, p. '128. De p6le căca te [iniinaie] iotă lumea ride ; iară de pole ridicate nimeni. P. ISPIHESCU, Ref). 18t., II. p. 159. * Nimene nu rîde de pule ridicate, ci de pnle întinate. Nimeni nu rîde de omul harnic, ci de cel leneş. *.6 7609 Pole călcate, muîerile bete. DOBRE MARINESCU, in». c. PînlU­ Roşu., J. Argeş. Semnul leneî şi al desfrinăreî. *.6 7610 Unul în pole (ŞI) - altul în frile , A. PANN, Edit. 1889, p. 147; III, p. 119.-V. SALA, in». e. Saea, comit. Bihor', Ungaria. *.6 Unul în maie, altul de pole se acaiă, V. SALA, clase. c. Voecoa-Bă­ reSel, comit. Bihor', Ungaria. Pentru cele cari) au copil mulţî. 1) �i 2) Femela are per lung şi minte scurtă ================== pagina 310 ================== :l'[O PROVERBELE ROMÂNlLOR *6 7611 La bătrâneţe Me tem de pole creţe. S. TEODORESCu-KIRILIANU, tno. J. Suctaoa. Vec}I No. 7068. Adica de muîerî. 7612 Polele muîerif , cinstea muîerif ; cum şi le ri- dică, cinstea pe jos pică. IORD. GOLESCU, JYIss. 1, p. 327. 7613 Baga'ţ! p6111i 'n brîn, di vret s'adzundzt diparti.") Pi:n. PAPAHAGI, Zeoeit, Iahres., p. 15'2. * Aclună'fi polile 'm. brîn.2) 1. COYAN, prof, c. Abela, Epir. Grăbesce-te, silesce-te din resputerî. 7614 l'i,I'al ajuns la gâclă şi ţi-al ridicat p6lele. P. ISPIREscu. Leg. I, 1872, p. HiS. * A. ridicat pIÎlele la brîi:[ până a nu qjunge la rîJc V. FORESCU, c. Folticenş, J. Su­ ctava. Acelaş înţeles ca la No. 725. l) Bagă'u pol ele în brîu, de vrei s'ajungt departe. 2) Adună'ţl polcle 'n brîu. 1 ================== pagina 311 ================== lllB[{Ăc.��rrN'l'E, CASĂ Oueou. udjel ugei ghoutoul tailba.1) Prov. 11long. *6 7615 Să ajungf la păreă, �'apo'j' sa rădicf polele. M ALBU, stud, c. Ioesei, J. Tu: tooa. Acela�inţeles ca la No. 7614, sub formâ de povaţă. *6 7616 Tae din p6lă şi pune la umăr. V. FORESCU, c. F'olticen:r, J. 8t/­ ctaoa. *6 Toe elin pole şi pune la mnnect, 1. BĂNESCU, proţ', J. R01Jwn. *6 Tac din T}(Jle �i pune 'n mânecă. N. Mmo», stud. c. Onesci, J. Bcu:ă!'i. Vecj.l Arvinte. Când omul a sărăcit cârpesce �I drege, din spirit de eco­ nomie. * 7617 Bati'ţ'i caplu, până nu ti luă apa di p6Ie.2) G. ZUC1\. stud, c. Berot, Albania. * Bati'ţi caplu, până nu, ţi si uda p6lae.?) G. ZUCA, stud. c. Berai, Albania. Cauta să fad, la vreme, cele trcbuinciose. Pela, la Macodo-română, insemnezâ partea de jos a Jraînel ; la femel, insemneză şi şorţul, J) Fără a fi ve,)ut rîul, şi-a şi tras cismel e. 2) Bateţi capul până nu te ea apa de pol e . 3) Bate'tl capul pân: a nu ţi se udă polele, ================== pagina 312 ================== PROVE;HBELE RmJ.:!,N1LOH --------------------------------------,------- *6 7618 A'�l da polele peste cap, G, POBORAN, inst, J. Olt. *6 A'.)): pune poleie în cap. E. 1. PATHICIU, înv. c. S11Iulţ;,.1, Coourluiă. - DELA VRANCEA T1"/I­ btui.; p. 148. 10 Pentru femeile desfrînate carl a(l perdut ort-ce rusine. 20 Când într''o certă nu se mal [ine socotelă de nimic. ieter son bon net pa?' dessu» les moulins, P1'Ov. Franc. *6 7619 A'şl lua p61ele în (�ap. Ve<;lI Cap. Acelaş înţeles ca la No. 7618. A. PANN, II, p. 143.-HINTL�CC, p. 159. - preot C. BUNGE'j'I.\:'(C in». c. Cosocşţ, Mehedint). A'ş'i pierde ruşinea, il nu'î mal păsa de nimeni. *6 7620 A'şI lua p6lele în dinţi. GR. ALEXANDHESCU, maqistr. J Putna.-GAV. ONIŞOH, 111'0f C. Do­ brov!!ţ, J. Vaslui'ii. 7621 *6 Să taî p6lele şi să fugi. S}!. LA\1BHINU, c. Găyesci, J. Fă1C'i�'i.-D-NA Ec, ZANNE, Bâl'lad, ,7. Tutova, - 1. BĂNleSCU, proi. J. Roman. *6 Tae p6leZe ş� (ugi. G. MADAN, c. Truşeni, tin. Clii­ Fni!il, Basarabia. - E. 1. PATHl­ CIU, înv. c. Smulţt; J. Covu1'lui·u.­ V. FOHloSUU, c. Folticen'7, .1. s«. ciooa, ================== pagina 313 ================== *6 Tae polo .?i fugL GA Y. ONI�OR, prof c. Dobl'oveţ, .1, Vasluhl. Vc4l Hursue, Jlfâneec'î, Nebun, Rift/., Suman. Se remâf pâuuhaş cu ce-va, dar să scapl. 7622 * A se ţine de prilale cui-va. V, ALEXA1\'DRl, Teatr. p. 1328. Veql Pulpană, A nu slăbi pre cine-va, a se tot ţine de dinsul, «In căţt-va anI m'aş înstăr], cu bant m'aş tot acăţc( ele polele beeri­ lor, până ce m'aş înculha, frumos, în ;'trhontoJogif', ,-ALEXA1\'J)RJ. 76'33 A fi în pela cut-va. Vee)I Mânti. A fi în puterea eul-va. B. P. HĂ�lJr:u, Cu». Ee/r, 1, p. 174. «Aşa să-ţi fie mila Dumitale şi de capu I miu, că eu astădt sunt în pola Dumitale, şi mi-I nedejde numai pnn Dumnidiu si pre durn­ nita •. - Act din judeţ. Ilfo», An. 1609. *6 7624 A purta pole. G. POBUR.\1\', ins, .1, Olt. �I o A fi Iemele. 20 A a ve minte de femeie. PONEAVA *6 7625 Intinde-te cât ţi-poneava. IuL. GRlW::!OREAeW, Îl/v, e. Galşa, comit. AI'ad, Ungaria, VPql a se Intillele. ================== pagina 314 ================== PROVEHBELE ROlIÂi\'ILOR Acelaş inteles ca la No. 5:366. POPÎRNĂU 7626 Când mal bine, când mal reu Pân' ajungt în popîrnăă. ANDR. ŞAGUNA, mitropolit, Tran­ silvania. Ara tă tralul omului, POPONEŢ VeCiI Masala, PORT VeqI a VorM. "Către aceste tote, caută ce scrie de portul Românilor iscusitul is­ toric Laurentie Topeltin din Medieşi. Cuvintele luI ţi le isvodesc, că aşa scrie: Românii din Ardei, Wt noştri. portiI o ha:[nă de la u-nere pctil peste lot trupu! îmbrăcaţi. Ne fac mare înveţătura por­ tutui de a veculul celui vechi,ti. care aii ţinut părţile aceste de la Sep­ tenirion, adică părţile care sunt apropiete "])I'e mesă-nâpte, tot trupul acoperit. Care fel ele haine pomenesce un dascăl anume Martiale», că se chiamă andromida. Cu aceste cuvinte îl trimetea Andromida vechiu port, nu mândru; iar hun de luna Decembrie. Şliee au de pâslă , pe limba nostră Dă­ cescă, gl�tgit. Eu socotesc chivere care am apucat şi eu la boeriI ţereI nostra». -- MIRON COSTIN, Letop, 1, p. 27. *6 Portă-te 'n port, Ca ţiganca 'n cort. 7627 A VI\.. COHCEA, paroh, c. Coşteiu, Banat. Pentrc femeile ne-harnice, carî nu 'iubesc ordinea, îngrijirea �i curăţenia. *6 7628 Vrednicia omulut se cunosce după port. A. PANN, 1, p. '150. - HINTE­ seu.') p. 203. - DOBRle MARINE­ seu, hw. J. Argef. 1, Hinţescu scrie, din greşală, pat pentru 1'01·t. ================== pagina 315 ================== î i :.H5 Căci omul leneş nu are nicî cu ce să se îmbrace. Habitus oirum indicat.'] Prov. Lat. La robe fait l'homrre. P1"OV Franc. Prov. Germ. *6 7629 A purta portul cui-va. 1. CRl,ANGX, Pat'. p. 252. - G. POBORAN, inst: J. Olt . . 1'1 semăna. -Cine o mal dori. să facă tovărăsic cu tine ... aibă'st parte şi por­ tii'ţZ portul, că pe nOI sciă că ne-al ameţit». -- CHEA�GX .• -Cine o mal face ca mine să'mi pârte portul»; - POBORAN. FORTĂ v eql BO'!�, Fame, Surâ, Viţel, Vorbit. *6 7630 Ell îţi deschid părta şi tu îmi 4ici nebun. P. GÂH.BOVIGEANU, pr·oj. J. Me­ hedinţi. ImI resplătescî cu rei\, binele ce 'ţî-am facut. 7631 Cine bate la porta altuia, trebue să bată şi la porta lui. A. PANN, sa«; 1889, p. 93. "1) şi 2) Haina al'a.tă pe om. ================== pagina 316 ================== 3�l6 PHOVEHBF:U; Hml.:\NILOH *6 Cine bale la porta altuia, o să bată şi al- tul la port« lut. A. PANN, Ill, p. 108.-HINTESCU, p. 12. - DOBHE MAlU1\ESCU, in». c. Pîrtnt Roş«, J. Arqeş. 1° Cine cere cu împrumut; i se va cere la rindu lut. 2° Cine se iubesce cu neveata altuîa, o să i se întîmple ŞI lui acelaş ne-ajuns. * 7632 Da pri portă, s'eavdă parathira.t) ILIE GHICU, prof. c. Turla, Eph·. * Agudese pri porta, s'eomdâ firida.2) G. ZUCA, stud. c. Elbasan , Al­ bania. Acelaş înţeles ca la N o. 2480. * 7633 Pe părta mare. Cu fruntea ridicată, fară Înjosire. * 7634 Pe părta mică (portiţă). Cu umilinţa, fără nicî o însemnătate. PORTIŢĂ * 7635 A'�'i. păstra (găsi, deschide, lăsa) o portiţă (de scăpare). A'ş'i păstra putinţa de a scăpa. II a touşour» une parte de derriere. P/'OIJ. Franc. 1) şi 2) Lovesce porta; să audă Ierestra . ================== pagina 317 ================== 7636 1MBR.�cAMINTE, cAs.A pospAiALĂ Pospăială, L, Ş.�INEANU, Dicţ" p. 636. 3'17 L ustr u, su perficialita te. «Are şi el o posp?Hală de învăţătură, POSTAVĂ VeqI Coş, POSTOLA 7637 Muşata postola va fi anca muşata zavata.') FR. MIKLOSICH, Ritm. Untet'., 1, p, 13. Urmele frumuseţei se cunosc in tot-de-una. Francesul dice d'impotr ivă : Beau. soulier deoient laide savate. POTCAP 7638 * A pune potcapu în cap. G. t'OBORAN. inst, c. Slatina, J. Olt. '1° A rupe cu lumea, a eşi din lume. 2° A se călugări. 7639 * A pune potcapu în par. GH. ALEXANDHJ�SClJ, maqistr, Focşani. A t\lg'i de la monăstire, a se întorce in lume. J eter le [roc aux liorties. Prov, Fl'W1C, I ) Frumosul pantof va fi încă un frumos papuc, ================== pagina 320 ================== 320 PItOVERBELIS ROMÂNILOR Care 'e-baie caplu la pragul din sus, mu­ tresce la pragul difl gtOS l} G. WEIGAND, Die Ar·om. II, p. 276, Samnrina. * Carulu. omla da caplu di praqlu. di sus, aiunce muirasce în ghfos 2}. ILIE Gmcu, prof. c. Abela, Epir, Se dice pentru cel mândri, ce nu se uîta in jos, până nu le dai piste nas, cum şi pentru cei ce nu l'e milă de săracl, pâna nu saracesc şi el (GO�ESCU)- Intr'un mod mai general: până nu păţesci multe, nu te înveţi minte. 7641 Lovit cu capul de pragul de sus şi de cel de jos. P. ISPIJ1ESCU, Sn6ve, p. 80. Om care a păţit multe ŞI prin urmare scie ŞI multe. 7642 A da cu capul de prag. BARONZI, p. 44. *6 ii cUt cu capul ele pragul de sus. l�. POBORAN, inst. J. Olt. * ii cU� (le pragul de sus. M. CANIAN, public, J. laşt. *6 S' a lovit cu capul de pragul de sus. K. A. ZAMFIHEscu.DIACON, 'Înt!. c, Sttubienit , J. Dorohoiă. A prinde la minte, a dohândl experienţa după ce a păţit'o. 1) Cine 'şi lovesce capul la pragul din sus, privesce la pragul din jos. 2) Când omul lovesce capul de pragul de sus, atunci privesce in jos. ================== pagina 321 ================== 1.\LBnXCXilIINTE, CAS.\ :321 • 7643 Cine cu capul de multe pragurl se Iovesce, a­ cela în urmă mai bine se socotesce. !ORJl. GOLESCU, lrIss. II, p. i9. Adică cel ce multe pate (Gor.sscu). *.6. 7644 A pune pietorn în prag. P. ISPlRESCU, Leg. p. 388.­ A. PANN, III, p. 95.-G. POBORAN, iust. J. Olt.-DOBRE MARINESCU, În". J. AI·gel/. *.6. A se pune in prag. GAV. Oi"IŞOH, prof. c. Dobroeeţ; J. Vaslmt'i. 10 A se ho t.:.irî să facă ore-ce. NOI hotărît 'ţI mal spunem Git piciârele 'n prag punem, Şi. vorba nu ne schimbăm. NicI un cuvînt nu mal pa te, Din pepenI a ne mal scotc, Supunerea ca să 'ţI dăi». A. ?ANN. 2° A se im potri vi. < Daca veq.(l tatăl feteT, împăratul, că fie-sa pusese piciorul în !Jntg, şi nu voia, în ruptul capulul , să ioa pe altul de J1ărbat...».- {SPJHESCU. ;:;0 A stil pe loc, a nu voi să facă nimic. "Se pune în prag şi pace>. *.6. 7645 A pus pictorul pe pragul sortet. V. JI'Or:ESCU, c. F'olticem J. s»: ciaoa. A învins necazurile, stă hine. 7646 Măcar din afară de prag. ])IM. CANTEMLH, Cronic, 1, p. 205.-8. P. HkiDI�U, Il, p. 426 & iora. 23 ================== pagina 322 ================== 322 PHOVEP, RELE HO'I.�NILOR Cât de doparte. Se dice pentru o înveţalura cu totul su­ perficială, o pospoiala sciinţifică . e Cine-va carele măcar cât de puţin cetela sfintelor şi a profanelor scrisort va fi amirosit, precum se dice cuvîntul, măca»: den afan'! de prag, cât de departe .... -CANTE1I:IIR, *6 7M7 A M pentru pragul uşel. T. SPER:\NTL�, prof. Iaşi. Ve<;ll Reste·tt. A he când nu mal ţi-e sete şi, cum gice Rabelais, boire p ou» la soi] it venij', Origina dicereî este aceeaşî ca la cuvîntul Restea. Boire aHX anqe». H·ov. Ji'nmc. 7648 A fi pragul casei. Ve<;ll Stilp, G. POBORAN, inst .• J. Olt. A fi cel mal de semă, în casa: se dice pentru bărbat. PRĂJINĂ Ve <;Il Cal). II, c. PI'ă­ [in«. *6 7M9 A încăleca prăjina. G. POBORAN, 1:118t. J. Olt. \'e<;ll Bit. A '1 pazi, a '1 supraveguia. De doru eul-va i se face de ducă, insa nu are cu ce sa 'sI ţină cheltuelile de drum. 7650 A '1 pasce cu prăjina. V. ALEXANDHl, Teat1'. p. 45D. ================== pagina 323 ================== [)ll3R�C:\�IL,TE, CAS.� * 7651 O prăjină (de om). Om Înalt şi deşirat. PRIDVOR PRIMENELE PRISACĂ PRISNEL * 7652 A fi prisnel. VeqI Ci Sări. Veq.l Tivgă. Veq.I U1'8. 323 1. ARBORE, inqiner. J. Buzlti. 6 Iute ca prtsnelul, 1. CREANGĂ, Pov. p R1O. 6 Iute ca un prisnel, J. CREANGĂ, Pot'. p. 68. *6 Se inuirle ca un prisnel. IUL. GnoFşoREANU, înv. c. Gal­ fa, comit. Arad, Ungaria. 1° A umhlâ repede, il fi rute la t1'8l1a . • Umblau dracit în tate părţile,tute ca prisnelul, şi '1 intrau, lul1- van, în voIe, în late cele.>-CREANl;A. 2° Copilul mic şi forle v ioiu, PROPTEA Veq.I Gard, Cap. XXI, c, Proptea. ================== pagina 324 ================== :3:2.'[ PHOVEIIBELE FlOMÂN1LOH *6 7653 A ave proptele, G. POBORAN, inst, J. Olt. VeqI Spate Adică ocrotitort hunî, sprijin. 7654 * Nu '1 ţin proptelele. Omul gârbovit, ne-putinclos. *6 7655 Propteua gardului. Şezătore, 1, p. 111.-G. DEM. TEODOFlEscu,Poes. POp.-FR. DAME tu, p. 289. 1° Om leneş, Cu cine mă cununaşt ? Cu tonta din Făgăraş Cu urita satulut Cu prcpteua gardului. l'oes. Pop. �o Copil tăcut in afarct de o legiuită casatorie. Ve�1l cuvintele CopiL �i Gct1,d. PROŢAP PSATHA 7656 * Nu i s'arde psatha.') IL!I'; Gmcu, prof'. c. Abela, Epir, VecţI Rogojinlt. Când un om remâne nepăsă tor �i rece la t6te necasurile ŞI loviturile sorteî. PULPANĂ *6 7657 A se ţine de pulpana eul-va. Gn. JlI'ESCU, Reur, Oraş., p, 285. 1) Nu'I se arde l'ogojină. ================== pagina 325 ================== I .. Ve4! Iaca, Mânecă, Palit. Acelaş înţeles ca la No. 7(-;22. A PURTA VecJi a Mâncc!. PUŢ Ve4! Apă, Câne, Drac, Funie, Găzetă, Lac, a Si'tri; *1::,. 7658 Nu SCUIpa în puţ, căcî se pote întîmpla să bei din el. I. SJ LAG Il 1, şcol, comit. Mureş­ 'Î'urda, Trausiloania: Nu dispreţui un lucru de care pa te veî avea trebuinţă. Nu batjocori un om caci poţi fi silit odată să'i cerf sprijinul. Despre cel prost. Adică la cele bune cel mal mulţî alerga. ! I I 7659 7660 La un puţ bun mulţi voinici s'a dună. Il. P. HAŞD.l�U, CUIJint. II, p. 809. Vecii Fântână, Gospoâinii. Nu găsesce nicî apă în puţ. r>. AL DUMlTHlcSCU, p. 127. ',I I i 1 Si on Tenuouai: ci la rioierc il n'?J irouoerait poini d'eau. PtOV, Franc. *1::,. 7661 Sare de la fântână în puţ. L P\WF:SCU, în!). c. Dcbrent ; J, Ilfor. Acelaş înţeles ca la N o. 799. ================== pagina 326 ================== ._-------- PI;l)n:nBE:Ll-: I\UlIÂi\IL 7679 La aşa barbă, aşa răsătură, A. PANN, II, p. 52.-HIN'j'ESCU, P 10.-B. P. H!\ŞDEU, Etym. MagI!. p. 1978.-DoBljE MARINESCU, înv. c. PîrvlI-Roş1t, J . .Argeş. 10 Cum e omul şi lucrul. 2° După faptă şi l'esplală. RÎŞNIŢĂ Vec!l AI'metsal', Gura, Jl!11'tmălig(1, Mâr«, Ospe. 1) Rasa nu face pe călugăr. 2) Rasa nu face pe fratele (călugăr). ================== pagina 336 ================== 336 7680 P[;OVl<:HBE:Ll<: llUlL\NILOI\ Aci la răsnit ă nu e , , Care când o vrea să pue. A. PANN, 1, p. 15. - HINTESCU, p. 1:'0. Vee}l Moră. Pentru cel car! nu mal dau pas şi altora să deschidă gura, ci vorbesc într'una, când ar trebui sâ taca. ROBA 7681 Roba nu face frataru.') FR. Mlh,LOSICH, Rwn. Dnte1'.,I, p 15. Acelaş înţeles ca la N o. 7677. L'abUo non ta il monaco»} Proo. uai. ROCHIE V eCJ 1 Muiere, Mură, Popă. *.6 7682 Rochte lungă minte scurtă. ILII, HOclOl'A, stud. c. Silişte, comit. Sibit'î, Transilvania. Ve(}! Cosiţă, Ha lnr't , Minte, Muiere, Pl6W, P61cl. Acelaş înţeles ca la No. 7607. 7683 Rochiţe de mătase sting focul bucătăriei. TDEM, Calenâ. Român, an. 1832. Luxul săracesce pe om. '1) Rochia nu face pe frate (călugăr). 2) Haina nu face pe monah. ================== pagina 337 ================== 7654 D4BlI.:;'c.bIlNTE CAS." Rochie sumesă. BARONZI, p. 90. 337 Adică femeie clesfrînată. ROGOJINĂ Vec)I Chef, Psatha; Cap. IX, c. Rogojină. 7685 Rogojîna nu te învălesce. IORD. GOLESCU, Ms«. II, p. 62. Adică lucru prost, slugă prosta nu'ţl folosesce (GOLESCU). 7686 Rogojîna nief cum te "ncăldesce. IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem., p. 139. Acela? înţeles ca la No. 768:3. *6 7687 A'î trage rogojina de sub pici6re. 'l ribuna POp01·. (ziar) II, No. 186, Antd, Ungw·ia . .'\'1 dobori, a'I învinge. 7688 * A sparge nuca pe rogojină. MaiOt· P. BUOI5TEANU, J. Ilfov. Variantâ de adăogat la No, 92(j. *6 7689 Ca mâţa pe rogojină. E. 1. PATRICIU, in». c. Smulţ't, J. Coourluiă. Când o trohă merge 1"8\\. *6 7690 Trage mâţa pe rogojină. GAV. ONIŞUR, prof, c. Banca, J. Tutova. 24 ================== pagina 338 ================== 3::l8 PROVERBELE HO�IÂNILOH ----- -_--..--:�-=--:�����-----� o hîrie, o duce gre(L ROTĂ Veql Cap. X, c. Rotii. *6 7691 R6ta umblă, banii pică.  I'R. COHcr';A, paroh ; c. Coşteia, Banat. 10 Arata fol6sele morărituluî, 2° Când îţl merge hine într'o întreprindere. *6 7692 S'a întors rota, ION GHIGORE, stud, J. Ilfov. ­ G. POBORAN, inst; J. Olt. Veql Cap. Xll, c. Rotfl. Acelaş înţeles ca la No. 6994 .. RUFĂ * 7693 Spală-ţl rufele în ograda 'ţi, şi le întinde pe funia ta. V. FORESCU, c, F't;lticen'1, J. Su­ ctaoa. Nu cere ajutor de la alţii, caută-ţi de trehă ; nu te amestecă, unde nu te privesce. o 7694 Rufele murdare se spală a-casă. D-NA E. B. MAWR, p. 24. Nu 'trehne sâ dar în vileag greşelile rudelor tale, sau cer­ turile familiare. II [au; laver son linge sale en [amille. Pro». Franc. ================== pagina 339 ================== 1MBR.;'GAM[�TE, CASĂ 339 *6 7695 Se bagă (vîră) ca rufa (eamaşa] în eurul să- raculut. G. P. SALVlU, înv c. Smulţi, J. Covurlui·tt.-I. BANESCU, prof, J. Rornan.s-s Mator 1-'. BUDIŞTEANU, J. l(fol1. *6 Se acată ca ruta în gâtul săracului. E. 1. PATRlGlU, in», c. Smulţi, J. Coeurluiit, 1° Pentru cel car I se bagă ne-poftiţi în vorbă saii într'o a­ dunare. 2° Pentru cel ne-să ţi os, *6 7696 Usucă-te, rufă, în cum, Că altă nădejde nu'I. A. (;OROl'Er, c. Foiticeni J. Su­ ciaoa . Arată sărăcia omuluî. 7697 A usca rufele la (un) sore. A. PANN, Il, p, 107.-HlN'j'ESGU, p. 163. Ver,ll Cămaşă, Rudă. A trăi împreună, a ave aceleaşi interese, SAC v U(! J Bă1'uat, Cal, Cap, Cerşetor, Condae, Cumetru, Dumnedeă.Fe" meie, Fîn, Funie, Laco­ mie, a Lăudr)" Lumînare, Mâţă, Minciună, Mort, N1tcă, PăI', Pară, Pon. Popii, 1 '01'C , Rudă, Sit- 1'([C, Sgârcit, TăgrÎrţă, Vulpe. ================== pagina 340 ================== 7698 PHOVlmBELf<; ROMÂNILOR --------� Sacul de la. gură se păstresă. IORD. GOLESCU, Mss. lI, p. 63. Sacul se păzeece de la gură. !i'n. DAME, IV, p. 6. *.6 Sacul de la gură se legă. E. 1. PATHICn:l, înv. c. Srl!ulţl, J. COflUrlttit'i. Sacul cu făină, se iconomisesce când se 'n­ cepe, iar nu când ajunge pe fund. HINTESCU, p. 1(:i5. *.6 Sacul de la gură să incepi o'] lega. E. 1. PATHICIU, înv. c. Smulţl, J. Covurluiă . Cruţă sacul de la gură. 1\ .. A. ZAMlTIRESCu-DIACQN, 'Înv. c. Ştiubeni), J. D01·ohoii:i.-H. D. ENEscu, înv. c. Zamostea, J. Do­ rahoT. *.6 Sacul se cruţă de la gură. C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, J. Vas/uitI. *.6 Legă sacul de la gură. ILIE HoeToTA, stuâ, c. Selişte; comit. Sibiîi; Transilvania. - E. 1. J'A'fRiCrU; în!). J. Conurluiă>« DnBlu; MARINESCU, in». J. Argeş Legă sacul la gură pană e plin. HlNTESCU, p. 165. *.6 Sacul ele la qura trebue chibzuit, nu de la fund. GAV, ONIŞOR,p1'of. c. Avramesci, J. Tutooa. ================== pagina 341 ================== 1 r I � I 1 1 1 IMBR.\C.\l\Il�TE, CAS.� *6 LeW1 sacul până e plin. P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p. 170.-TLIF Hoctorx , c. Selişte, co­ mit. Sibiu, Transiioania, - Ec. ŞIŞ'IAN, ino . c. Adam, J. Tutooa, */\ Legă sacul păna e plin, nu când ajunqe la tund. V. SALA, înv. c. Beiuş, comit. Bihor, Unqaria==Semi«. Ruc. el. VII lJrin 1'. GÂ.RBOVICEANU, prof. Legă sacul când e până în gură, nu când ajunge la fund. L\. PANN, Edit. '1889, p. 5b.­ CAHBU CONSTANTINESCU, Cart: Cit., III, p. 5. * Păzesce sacu. de la gură, iar nu de la fund. GR. ALE\ANDRESCU, maqistr. J. Putna, Legă sacul pana e rotund, Nu când ajunge la fund. A. F'ANN, lll , p. 72, -'- J-11N­ 'j'ESCU, p. 16;;. *6 Leq« sacul până e plin, nu când ajunge la fund. ElI. Pop��scU, in», c. Ciocănesci­ ]jiăr'gineni, J. Lalomiţa, *6 Legă sacul cât e plin, nu când ajunge la fund. GAV. ONIŞOR, prof'. c. Dobrooşţ, J. Vasluiii, *L. Grijesce ele sac până e plin. TUL. GROFŞOREANU, înv. c. Gal­ şa, comit. Arad, Ungaria. ================== pagina 342 ================== 342 PROVERBELE nmlÂNILOR * Iconomisesce sacii din gură" nu când e la funel. (;. I'OBORAN, inst . J. Olt. Ve(11 Cap. Xll1, c. Sac. r 1 Ne învaţă că, de la început, trehuîe să păstrăm (Gor.sscn}. Când al, să te g-tmdescI să pUI de o parte, Iar nu după ce ţi-al cheltu it tot avutul. Il est tard d'etre chiche quanâ on est au fond du tonneau: PI'OV. Franc. Sparagna la tina, mentri e china, quannu lu funnu pari, nu c'c chiu di sparagnari.1) Prov. Sard, Au] die Neige ist nicht gut sparen.2) Pron, Germ. Beiier spare at the brim, than at the botiom»} PI·OV. Ettgl. *6 7699 Mai strînge sf6ra la gura saculut, l:A V. ONIŞOH, prof, J. Tutooa, Acelaşi înţeles ca la No, 7G98. 7700 Sacul sec nu p6te sta 'n picere, IOHD. COLEseu, Mss. II, p. 63. Sacul deşert nu stă, tn pici6re. V. ALEXANDlU & L. HOSE'rTI, Jlfss. 1) Economlsesce butoiul, cât e plin, când fundul se vede, nu mai e ce să econo­ misescî. 2) La sfîrşit nu e bine să economisesci. 3) E mai bine să economisesc; la început de cât la sfir,:;it. ================== pagina 343 ================== IMBRĂGĂ1!.INTE. GAS.� *6 Sacul gol nu stă fin pici6re. 343 V. SALA, dasc. c. Vaşcott, comit. Bihor, Ungaria. -- DOBRE MARI­ NESGU, înv. c. Ptrou-Roşu, J. Ar­ geş. *6 Sacul nu stă în pici6re până nu'1, plin. GAV. ONIŞOR, prof, c. Banca, J. Tutol>a. Sacul gol, cu aneuoie stă drept. Junimea (ziar), III, No. 15. *6 Sacul plin cu vînt, gl'eu stă în piciore. H. D. E;-/ESGU, înv. c. Zamostea, J. Dorohoit'î. Adică cel fani. putere şi cel Ilămând (GOLESGU); precum şi cel lipsit de a vere, de sprij in, etc. Sacco vuoto non pua stat" in piedi.1) Prov. Ltal, On vud seche ni sdreut s'tini dreut.2) 'e-.« ·Wallon. Ein lcerer Sack steht nicht aufrecht. 3) Pron, Germ. *.6 7701 Sacul plin curînd se varsă. 1-IINTESCU, p. '165. - Maior P. HUDIŞ'l'EANU, J. Ilfoo. - DOBRE lV[ARIN8SGU, înv. c. Pirvu-Iioşu, J. Argeş. 1) Sacul gol uu pote Stii in picere . 2) Un sac gol nu ar putea să se ţină drept. 3) Un sac gol nu stă drept. ================== pagina 344 ================== 344 PROVERB�LE ROMANILOR ------ Rabdă, rabdă, până se supără. *.6. 7702 Intre doI sact gol, alegt p'ălcu pae. C�. IhNULESCU, înv. c. Ptetroşiş«, J. Dimbooiţa, Vel,lI Datornic. Intre doue rele, alegi ce e mal puţin rih1. 7703 După sac şî peticul. IOHD. (;ULESCU, Mss. II, p. 91. *.6. După sac şi petec. 1\. A. ZAI'll'IHESCu-DncoN, in!'. J. Stittbienrt, J. Dorohoitt.-H. D. ENESCU, tnv . c. Zamostea; J. Do­ j·ohoi1t.-A. (:OHOVEI, J. Suciava . -S. 1. (�HOSS_\IANN, Dicţ, p. 20 & '12:-1. *.6. După sac şi pete că. G. l\LIDAN, c, Tl'wÎfI!-i, ţin. cu­ şeneil, Basarabia. *.6. După sac şi petic, după Turc şi pistol. C:, TEODOHESCU, tn», c. Lipora, J. Vas/uitt. *.6. După sac, petec. (�AV. UNI';'OR,]J1'Oj. c. Dobrooeţ ; J. Vasluill . .6. După cum e sacul, aşa (e) şi peticul: V. FORESCU, c. Folticeni, J. Suc/ava ================== pagina 345 ================== *6 Cum H sacul, (aşa) şf petecul. lf. 11. EN"SCU, 'Înv. c. Zamo­ lea, J. D01'ohoit'i.-E. 1. PATRICIU, în", e. Smul!i, J. COI1ltrluit'î.--P. UĂRBOVIC�:ANU. pro.f. c. Comăniia, .J. Olt,-G. POBORAN, inst. J. Olt. *6 Cum e sacul şi peticul. A. PANN, Edit. 'J�89, r 57; Il, p. 15L-HIN'P:SCU, p. 165.­ P.lSPIP,ESCU, Rev, Ist. n, p. 16.­ LAumAN &: MAXIM, II, p. 654 & ·1ll27.--P. W,RBOVICEANU, ]]1·of. c. Şuier, J. Ar'gef.-DoBRE MARI­ NESCU. in». c. Pirou-Roşu, J . .1r'­ geş.--I. VULC.:i.NESClJ, elev. Se. Ins. c. Pelesct, J. Dolj, - LAURIAN & MAXl\J, 1, p. 988. *6 Cum e sacul, şi petecul. 1. «. 'hLENTINEANU, p. :34& :-'U.-1VfAHlN HĂDULESCU, stud. c. Slatina, J. Olt. *6 Cum e sacul, aşa e .şi peiicul, D. CONSTANTINESCU, Cart . Cit. m, p. 'J:'), *6 Cum e sacul, asa e şi petecul. Semin, Buc. CI ,VIIl »r!» P. (;X,RBOV1CEANU, prof. *6 Cum sacu, cum peiecu; E. 1. PATRIClU, înv. c. Smul.tt, J. Conurluiii, *6 Sacul şi petecul. G . .\'OBOHilN. insi, J. Olt.-;\L CANIAN, public. Iaşi. ================== pagina 346 ================== 346 PROVERBELE ROMÂNILOR * A. face sacul după cum e peticul, J)OBRE MARINESCU, înv. c. Pir­ ou-Roşu, J. Arae«. Işi nemeresce sacul petecul. A. PANN, II, p. �l:i5. *6 Şi-a găsit sacul petecul. I-Jn""j'ESCU, p. 'W5.-FR. DAME, IV, p. 6.-G. POBORAN, inst. J. Olt. - E. I. PATRICIV, tn». J. Co­ ourlui ă, - CR. POIENARU, ing. c. Iia ssa, J. lalorniţa.-N. Rusu, c. Iqhisdorf, comit. Tirnaoa, Tr-an­ silvania. Şt-a gâsit sacul peiicul. P. ISPlRESCU, Leg. 1, �1872, p. Hi9. *6 Şi-a găsU sacu petecu. A VH. CORCEA, paroh, c. Coşleit'!, Banat. Şi-a aţlat sacul peiicul, LAUHIAN &: MAXIM, Il, p. (j5�. *6 Ş' O aflat sacu petecu. A VR. COf\CEA, paroh. c. Coşteiu, Banat. * Fie-care sac fîŞi qăsesce peticul. V. FORESCU. c. Folticenr J Su­ ciava. 1 ================== pagina 347 ================== IMBRACAMINTE. CAS." *,6 Tot sacul îş?, găsesce petecul. 347 BARONZI, p. 54.-S. 1. UROS­ SMANl'\, Dicţ. p. '19L-IuL. GROF­ ŞOHEANU, înv. c. Oalşc, comit. A­ rad, Ungaria. ,6 Peticul după sacul se��. S. FI.. MARIAl\, Nuntă, p. 37. Sacul şi-a găsit petecul. C. NEGRUZZI, I, p. 25'1. * Cum e eaclu şi peiiclu. I}. D. DAN, stud, c. Neoest«, Ma­ cedonia.-XENOF. CAPSA LE, c. Fir­ lepe, M'1cedonia. YegI Petic. 1° Adică după om şi cinstea, arată asemănarea (GOLESCU). 2° Când dOI inşî se potrivesc, mal ales soţil. «Şi a găsit sacul, peticul s , 3° Pentru lucrurî potrivite. «Haina 8;1 'ţI lie cum e sacul şi peticul», 4° Se dice de un lucru reu ce '1 are un om de nimic.­ J. Argeş. «Omul o lacom, clar face sacul după cum 'i-e peticul», Tel pied, tel soulier. Proo. Franc. Qual piede, tale scarpa.2) Pro». ltal. '1) Cum e sacul îi petic u l. 2) Atare picror, atare ghetă, ================== pagina 348 ================== 348 Z ulke leest, zulke schmn.1} Proe. Oland, 7704 Tot sacul eşi caută petecul seu. IORD. l�OLESCU, MS8. II, p. 70. 1 ° Adică fie-care de sine-şi iugrijesce (GOLESCU). 2° Fie-care Î51 caută prietin, şi mai ales nevestă, care sa se potrivescă cu dinsul. Are un înţeles mai mult l'f)(I. 7705 * Făsule după făsule se umple săcnla.") V. DIAMANDY, prof. c. Meţova, J[acedonia. Puţin cu puţin se face mult. 7706 * Gărnuţ di gărnuţ s'umple saclu.") ILIE: Gmcu, prof. c. Abela, Epir. * Grânuţ di grânuţ s'umple saclu.4} 1. C:OYAN, praf. c. Tur-ia, Epil·. Acelaş în ţeles ca la N o. 765 şi 770.5. 7707 Când tot scoţi din sac, şî nimic bagi în sac, curînd ei dai de fuud. IORD c: O LJi;S cu , Mss. II, p. :36 V c<,lI Caz). X, c. a Luă. Adică când tot cheltuîescî şi nimic mal adaogl, curind isto­ vesei, şi îndată sărăcesc! (Got.uscu). *6 7708 Sacul din care tot lai şi nu mai punt, se go- Iesce. AVH. C:OHCEA, paroh, <'. Coşteiii, Banat. 1) Cnm e calapodu, a� a şi gheta 2) Fasole după fasole se umple sacul. 3) şi 4) Grăunte cu grăunţe se umple sacul. ================== pagina 349 ================== r I 1MBRĂCXwIlNTE. CASĂ Acelaş înţeles ca la No. 7707. 349 r 7709 Gura saeulut legată pururea să nu o ţii. IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 103. Adica să nu fiî prea sgârcit (GOLESCU). 7710 c: Nu se 'ncepe niof odată sacul de la fund. 1. FL. MARIAN, Nuntă, p. 84. Când ni se cere ca să facem un lucru în afară de orînduială. «Homănit de la sate nu voesc, cu nict un preţ, a-�l măritâ mal in, tâlCl fetele cele miel, sau a'şt în sur.'! iecrorir cel mal tinert, inaintea celor mal inaiutaţt in. vîrstă, dioend că «nu se 'ncepe nici odată sacul de la [urul a , \' e':,ll Brâneă. 7711 * Sac am, grân n'am; grân am, sac n'am.') ILIE Gmcu, 1Jr'0f. c. Baes«, Epir. Celul căruîa vecirnc îl lipsesce ce-va; se dice mal ales pen­ tru omul sărac. 7712 In sac �'i la moră. IORD. (}OLESCU, Mss. IT, p. 102. Adică cele grabnice sa nu le zăbovim (GOLESCU). *6 7713 Două mâţe în sac Nu încap. GAV. ONIŞOH, 1JI'Oj: c. Dobrooeţ . J Vasluit'î. DOI reutăcioşî nu pot trai impreuna, şi mal ales nora ŞI cu socra în aceeaşi casă. *b. 7714 In sacul legat, Nu seif ce't băgat. V. SALA, clase. c. Vaşcmj" comit. Biho«, Ungaria. 1) Sac am, gr âu n'am; gl'ftu am, sac n'am, ================== pagina 350 ================== 330 PROVJmBEL'·: RO�r.�NILOR * Sac legat nu scii (.!e are.1) 1. COYAN, prof, c. Perivoli, Ep ir, Se dice femeilor, când sunt tngreunate, aretăndu-so că, prin nici un semn nu se pote cunosce de va nasce feclor sau fată. 7715 A găsit sac de bucate. IUBD. l;OLESCU, lIfs8, n, p. 2, ! d il 1 Se dice pentru cel ce nemeresc ore-ce, după gândul lor (GOLESCU). *.0- 7716 Sacul spart nu se mai umple. H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea; J. Doroliot, - DOBHE MAHINESCu, tn». c. Pirmc-Roşu, J. A1'(leş. Omul cheltuitor nu mar adună cât e lumea. *.0- 7717 Sacul cu două guri nu'l poţi umple. V. SALA,înv. c. Vaşco'u, comit. Bihor, Ungaria. Acelaş înţeles ca la No. n·w. 7718 * Cu sbore, saclu nu s'umplo. 1. COYAN, p"of c. Băâs«, Epil·. V"c,ll Baniţă, Ciorbă, Vorbă. Acela� înţeles ca la No. fl38;;. *.0- 7719 'l'ornă ca într'un sac spart. C. TEoDOnESCLJ, ·în". c. Lipoca , J. Vasluil1. Mănâncă m ult. 1) Sac legat DU sciî ce are. ================== pagina 351 ================== l\ll3nlc.\l\IlNTE. CAS\ *6 7720 OrI i�I umple sacu, orI î�l pune sacu. ILlElloc'ioTĂ, stud. c. Se7işte, comit. Sibiu, Transilvania. Pentru cel care caută cu orl-ce preţ să facă avere mare. *6 7721 A fi sac fără fund. l. Cr\EANGX, Pov., p. H'1 ."\: 2/;,1 .. - Fr.. llAMI�, IV, p. 6.-li: .. A. ZAMI'IrmScu-DJACON, in», c. Sttubienii, J. Dorohoiă, - E. 1. PATRICIU, înv. c. &:mulţi, J. Co­ tnt1'luii1. - C. 'J'.J;;ODOIIESCU, înv. c. Lipooa, J. VaslnÎ't'i.-G. POBORAN, iust. J. Ol.t.--Abeced llustr., p. 27. *6 Sac fără fund. ::i. MllL�ILI';SCU, Şesât, II, p. ·17. -IuL. nROFŞORI';ANU, dasc. c, Gule«, comit. Arad, Ungaria.­ IORD. COLESCU, Ms«. II, p. G::I.­ AVR. C:OHCEA, paroh; c. COftei-i:i, Banat. - J<'R. nAM�, II, p. 4'1. *6 Sac fără fund e omul [ără rind:'] Y. SALA, dasc. c. VaşcO!'i, comit. Bihor, Ungaria. V Cl,lI Femeie. 10 Se dice pentru cel ce nu sciii cum să'Şl păstreze averea, şî pentru cele ce nu poţI le da de fund (GOLEscu). 20 N'are saţ, nu se mulţumesee ; nu se mal satură de mâncare. «Pesemne c'uista'r Flărnandiln, tometeu , sac jăl'a fund, saLI cine mal scie ce pricopselă o li, (k nu'I nul satur;'( nict pămtntul« .-CREANGĂ . �lO Nl1 se isprăvesce, poţi lua mer-eu. 1) Fără rînd adică fără cum pot. ================== pagina 352 ================== 3;:)2 7722 J'>ROVERBJLLE ROMÂNILOR Prov. Elin. Ine.xplebile dolium.2) Prov. Lat. C'est un panier perce, Pron. Franc, * A fi sac spart. [DEM, Calmd. Rom., 'lS92.-FR. DAME, IV, p. 6. - M. CANIAN, public. J. 1afi. Acelaş înţeles ca la No. 7721. Evreii au un proverb cu totul identic. *6 7723 Ş-a pus sacit 'n car. CA V . ONIŞOR, prot'. c. Simila, J. Tuiora. Ş'a făcut treba, nu'î mar pasa de nimenî, şi de nimic. *6 7724 A deslega sacul. A începe să vorhescă. GH. JIPESCU, Opinc., p. 41.­ A. PANN, III, p. 8 & 31. - HIN­ TESCU, p. '165. - P. ISPIRESCU, Rev. 1st., Il, p. 160. «Ascultaţi, copiit moşiculut, să desleg e'u sacu cu glumele şi cu sua­ vele». - JIPESCU. Vider son sac. Prov. Franc. 7725 Deslegă-voiu sacul, Vede-veI pe dracul. A. PANN, III, p. o1.-HIN'fESCU, p. 16G.-P. ISPIRESCU, Rev. lst., II, p. 160. 1) şi 2) Butoiul care nu se pote umple (fiind fără fund). ================== pagina 353 ================== DIBR.�CĂ;iIlNTE, CASA * A deslegat sacul şi a ve(lut pe dracu. 353 GR. ALEXANDRESCU, maoist». J. Putna. Ameninţare. Voiii spune tol ce sciă. 7726 N'a deslegat sacul încă Dar să veq'i. vorbă adîncă. A. PANN, III, p. 8.-flINTESCU, p. '16;'). Pentru cel proşti. *6 7727 A'l prinde cu mâna în sac. LAUHlAN s: MAXIM, II, p. '1027.­ P. Isrmnsco, Leg. p. 76. - AL. ODOflESCU, III, p. 'l47.-GR. JI­ PESCU, Opinc., p. 95.-FR. DAME, m, p. 278. -- V. FORESCU, c. Şa­ rul-Dornii, J. Sltciava.-GAV. ONI­ ŞOR, c. Dobrooeţ, J. Vasluiti.>« I )OBRE MARINESCU, înv. c. Pirnu­ Roşu, J. Argeş. re(Jl Traistă. A prinde asupra faptuluî. 01'1 cât a căutat să tăgădulescă, a fost dovedit de faptă rea. «C:�lţ1 s'au. prins cu mâna 'n. sac, CII ocaua mic.l, tO\l ;ti�1 păpat duba». - JIPESCU. La main dans le sac. Pro v. �Fj"(11l C. *6 7728 O băgat'o în sac. JUL. l:ROFŞOR"ANU, duse. c. Gel­ şa, comit. Arad, Ungaria. S'a incurcat la certă. 7729 A băga în sac pre cine-va. ================== pagina 356 ================== iJ56 PROVEHBELE flO:YJÂNILOH *.6- 7740 Lasă'l pe salba lut, AVR. COHCEA, paroh, c. Coşteiii, Banat. Adică în năravul se ii, cu planul seii, cu scaderile sale. SALTEA V ct;li a se Intinde. 7741 Daca întin41 salteua se rupe. FH. DMIE:, IV, p, 11. Să te mulţumesc! cu ce al. * A st&. (şede) pe saltea. 1 li' � f I , D-NA Z. JUVARA, c. Fedesct, J. Tutooa. VerJi 1hndur. to A nu face nimic; a nu'şî da nici o ostenelă, 2° A fi fără griji. 3° A fi bogat. Adică ceî cari nu muncfaii. «13oleria ele pe saltea il perit». - Opine., p. 28. Adică. fără muncă; fară ca să ne coste nimic, Cu acelaş inţeles Jipescu a dis : r I I .j I j I j i T. CODHESCU, Uricar, XXII, p. 115. * De pe saltea. Ad iCcl de pe saltea Cu ctuhuc şi cu cafea. 7743 *.6- 7744 A pune sub saltea. v. ALEXANDru, Teatr., p. 703.­ Fn , DAME, IV, p. 'l'l. - G. Po­ BO[\AN, inst. J. Olt. ================== pagina 357 ================== IMBR.tC\MlNT", CAS.\ :'1_57 1° A pune de o parte, a înlătura. 2° A da uîtăriî. ŞALVARI VecJl Mahomet, ŞALVARAGIU * 7745 Şalvarag iti. Poreclă ce se dă Turcilor, purtător! de şalvari. ŞANDRAMA * 7746 Sandrama. , POIENARU, Dict. I, p. !140.­ FR. DAME, IV, p. ts. Femeîe prăpădită de bătrâneţe sari de Mie; cădetură de om. C'est une ruine. Prov. Franc. SĂPUN V"�l a Rade. *,0. 7747 Săpun al cumpărat, săpun mănâncî, DOBRE MARINgSCU, �int,. C. Pir­ ou-Roşu, J. Al'gef. Săpun 1,e1" săpun trebue să mănânct. A. ])UMITRESCU, p. 12D. * Săpun să fie, parale am dat. Cine face o greşelă trebue să '1 sufere urmările. Se gice când te a păcălit cine-va, şi mergi înainte. ================== pagina 358 ================== PHOV ERBI;LE ROM ÂNILOR Un bulgar vrcnd să cumpere brânză, capetă O bucată ele săpun. Ajuns a-casă se pune pe mâncare, înfig'e dinţiî în calupu de săpun, vede că s'a păcălit, clar, ca să nu rernănă păguhaş îl dă înainte <;li­ când : sdpur: am cumpc1"at, săpun mănânc». Speranţă, II, p. 140 a dat o variantă a aceste! snove. La dînsul un Muscal, care nu are de cât treî parale, cumpără o rădăcină de hren şi o roda, până la sfîrşit, cu tot necazul lUI spunend : Să '1 lăsăm curat pccat 1 OrI mâncat OrI crăpat Dară nict că nu '1 lăsat: Eu pe el parale dat. Acestă snova se găsesce şi la Bulgar], de unde, e de credut, că am luat-o şi noi. Qui [ait la [auie la boit. Prov. Franc. *.6. 7748 A striga la săpun. TEODORESCU, înv. c. Lupşeanu, J. Lalomiţa, A striga tare. «D'otu prinde' o , o s'o bat cu vergcoa ala de hiel' de la puşcă, păn o stnga la săpun.» Etym. Magn. p , '16. *6 7749 A '1 trage un săpun. }.I[aior, P. BUDlŞTEANU, J. Ilfov. A '1 certa. Donner uai savan ci quelqt�'un. Proo, Franc. 7750 A '1 face cu săpun şi cu apă rece. ================== pagina 359 ================== DIBR.\C.\WNTE, CASA ---------- A '1 certa, a '1 lua la trei parale. A SĂPUNI *6 7751 A săpuni pre cine-va. lui .. GROFŞOHEANU, in», c. Galşa, comit. Arad, Ungaria. Acelaş înţeles ca la N o. 7749. SARI CĂ V 8�ll Păduche. 7752 Nu te uita la albeţa sariculut, când săpunul, cu eate l'a spălat, pe răboj l'a luat. IORD. GOLESCU, 11188. II, p. '1'10. Adică la gătela coconelor ce cu împrumutare o fac (GOLESCU), SĂRITĂ *6 7753 A 'şi perde sărita. BARONZI, p. 66.-D. Por-ovroră, înv. c. CI/vin, comit. Arad, Un. garia.-IrAE HOCIQl'X, c. Selişte, comit. Sibiâ, Transiloania, - G. COŞBUC, F6iep. Toti, II, No. �16.­ MIRON COSTIN, Letop=-« V. SALA, dasc, c. Y CtşcOt1, comit. Bihor, Un­ gar·icl. A 'şI perde mersul regulat, a 'ŞI schimba obiceîurile bune, felul de gândire sau de purtare. Cuvîntul e luat de la morar! cad numesc sărita, căderea a peî din scoc pe rupe. Se dice prin urmare că mora şi-a per­ dut sărita cind apa se fură în lăturî, şi nu cade regulat în cupele roţii. Se <}.ice de o apă, când şi a lăsat matca el obicînuită, şi a croit 7848 El face staulul �i apoî oile. GA V. ONIŞOR, prof'. c. Dobrovifţ, J. Vaslui·li. Acelaş înţeles ca la No. '1701. STA VELĂ *L> 7849 N'are stăvelă. AVR. CORCEA, paroh. c. Coştetu, Banat. N II are astîmpăr. STEMĂ *L> 7850 A fi cu stemă (stea) în frunte. FR. DAl'iIE, IV, p , 103.-G. Po­ BORAN, inst . c. Slatina, J Olt. '10 De nem mare, ales. 20 Om de o valor e deosebită. STÎLP *L> 7851 Nu te rezîma de stîlp putred. A. }'ANN, ssu: 1889, p. 96 ;II, r- (H. -HIN'j'ESCU, p. '179.-B. CONSTANTINESCU, Cart: Cit. III, P: 15. =-Semin: Buc, CI. V III prin P. GĂRBOVICEANU, prof..-DoBRE MAH.INESCU, tno. J. Argeş. *L> Nu te rezema nici de umbră, nici de stîlp putred. GH.. POIENARU, ing. c. Rassa, J. Lolomiţa. ================== pagina 384 ================== 38!� I'HOI'EHBELE HO.\JÂNILOR Să nu credî că nevotaşul are să-ţî fie de vre un folos sau ajutor, ci alegep, ca protector, un om puternic şi cu vlagă. *.6. 7852 StîlpiI ţeret IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 68.­ GR. JIPESCU, Opine. p. 120.-E­ NACHE KOGĂLNICEANU, Letop. uaa. III. Adică boeri'i cel maî marI, ce ţin tera, ca nisce stîlpî (GOLESCU). «Intracestă Domnie s'au săvîrşit doi beer) marr, carii putem să dicem CI 01 stîlpi ai ţerEi».- EN. KOGĂLNICEANU. *.6. 7853 Stîlpu casei. P. ISPIRESCU, Sn6ve, p. 73.-G. POBORAN, inst, J. Olt. Vec}I Bărbat. '1° Cel mal de lipsă în casă, ajutorul cel mal mare. �o Bărbatul. «.Rilii daca lipsesce stîlpul casei» .-ISPIRi':SCU. * 7854 A fi stîlp. FR. DAME, IV, p. '106. 1°. Sprijin «Fii st-ilp \ep;'\n ca ceI J1ostre».-A. ODOBESCU. �o Cel mal cu vagă, cel d'intâiu. «Moş Trilu, stîlpul şi veselia satulurv.i--P. BUJOR. 7855 A rămâne stîlp. FR. DA�L6, IV, p. 106. '10 De mirare. �o De frică. Se mal dice, cu acelaş înţeles, a 1'emâne stană de petra. ================== pagina 385 ================== STÎLPIT 38b 7856 A remâne stîlpit. P. ISPIRESeU, Legende. Acelaş înţeles ca la No. 78:35. STISMA Ve<;lr Zid. STIUBEIU 7857 Până şi cenuşa din sttubeiă. GR. JIPESCU, Opiuc., p. 32. Vec,!! Cenuşă. Sărăcie desăvîrşită. -Datort vinduţr până şi cenuşa din suubeii; s , - JIPESCU. *6, 7858 Etă stiubeele, vin �i albinele. GA V. ONIŞOR, prof, c. Dobrooeţ, .1. Vasluhi. Când alerg unii la hine, la fol6se. STOFĂ 7859 * Bunătatea stofel nu stă în înfloritură ce în ţe- sătură. A. BAŞOTX, prin V. FOR Eseu , c. Folticent, J. Suctaoa. Yalorea unul om nu sta numai în averea lui, în rangurile pre carii le a putut dobândi, ci in fnvăţătura, în înţelepcIunea �l alte asemenea calităţî. '7860 * Are stofă (bună) într'însul. Yet;li Cumaş. 27 ================== pagina 386 ================== Veq! Haină. Acelaş înţeles ca la No. 7160. Acelaş înţeles ca la No. 7167. " r Vel,lI Falil, Gostii'/. VeSlI Ban. Cap. 1, c. Crăcusn, PER. PAPAHAGl, Zweit. IalM·es., p. 174. STRAIU STRAIŢĂ PROVERBELE ROMÂl'iILOR Verjl Hatnâ: Rasă. PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahres., Il. 'J7!f. Omiu far;i stranlu, nu stranlu omlu.3} Strai'i'ia nu fa�e omlu.") M. BOJADSCHI, 1'p"l.f1 .. PWf1.u .. , p. 1913. Strafilu ta�i omlu. 4) Preţuesce mult. ANDREIU AL BAGA v, Cart. Aleg., p. 9(). 7863 7862 7861 Straniulu �'a'i de 'mprumutare, tră tine căldură n'are.') 386 Acelaş înţeles ca la No. 7J63. 1) Straiul ce al de imprumut, pentru tine căldură n'are. 2) Straiul nu face pe om. 3) Omul face stratul, nu straîul pe om. 4) Straiui face pe om. r.) Păzesce-ţi straîele ca să ai pe jumătate. I 1 j, 7864 * Firea-ţi strafiele ca s-a! gtumităţli. ") 1. C:OY AN, prof. c. Baesa, Epir, , !. ================== pagina 387 ================== BfBf\ĂC."�llNTE. CAS.x.. :387 ----- Cu pază �i tot se p,jerde, dar dacă nu le-al pazI ce ar mal rămâne. Prin urmare pază tot-da-una şi la tote. *L'>. 7865 Straele împodobesc pe om. CR. ALEXANDRESCU, maqisir. J. Puina. Acelaş înţeles ca la No. 7863. 7866 Au tras stratul de sub el. 1'\ROLY Ăcs, p. 84. V cdt Pădtweţă. Adică a murit. Ha morso la terra. r-o« Itai. Er hai ins Sira» gebissen. Prov. Ge1"1I1. Eiriintottak alâla (J gyekenyt. Prov. Ung. Wyt?"hli z pod neho lauicku. P1"O". Ceclt. P1"Ov. Sîrb. STRANiu *L'>. 7867 Cine se 'ntinde mai mult de cât îl strantu, îl remân pictorele g6le. AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiiî, Banat. V';(ţ! a se Intinde. Acelaş înţeles ca la N o. 536fi. Strasiiu. se numesce in Banat un fel de plapomă, ================== pagina 388 ================== :388 PHOVERBELE ROMÂKILOR STRAŞINA *L. 7868  dormit sub straşină. Se dice de cel care suferă ele reumatisme, Vet;ll lalele de 1 V"X.C.�RESL:U, şi Ielele de L. ŞĂINEANU, şi în deosebî p. 6 şi 7. Este de observat că, în credinţa Românilor. Ielele umblă pe straşinele caselor. 7869 Nu ti chişe tu chieute, că ti 'nchicutesă.") 1\'1. IU'l'zA, c, Cruşooa; Macedo­ nia. - L. ŞĂINEANU, lelele, p. 25. Dicetore menită a da obiceiuri bune copiilor. Aromânul crede că Albile, adică Ieleie n6stre, umblă in timpul nopţii pe lângă straşine. Ele lovesc cu holă (inchicuteză) pe toţi acel cad, n6ptea stau în chicute salt se uşureză, în acele locuri, pe lângă straşine. şUBA VeSli Cap. I, c. Drum. *L. 7870 Isi întorce suba după cum suflă vîntu. , , AVR. CORCEA, paroh, e. Coşteiă, Banat. Ve01 Cdpeneaq, Manta. Se dă după vrsmurf, nu se impotrivesc«, SUCMAN Ve�lI Suman, SUMAN Vcc,l1 Cămaşă. 7871 Sumanul alb se p6te înnegri, Iar cel negru nu se p6te albi. IlINTESCU, p. '[82. 1) Nu te pişa sub straşine că te lovesce hola (darnblaua). ================== pagina 389 ================== B1BR.:\C.:\�ll�TE, cAsl ::389 *""" Sumomul alb se poie negri; I�el negTu nu se pote allJL DOBRE MARINESCU, înv. c. Pirou­ Roşu, J. Argeş. Omul cinstit are ce perde, Iar cel stricat nu are nici ce perde nici cum să se mai îndrepte. *""" 7872 Nu după suman trebue judecat omul. D-NA Z. JUVARA, c. Feâesct, J. Ttttova. VeSli ]{a'Tnă, Rasă, Acelaş înţeles ca la No. 7677. *""" 7873 La anu n'o cuprinde sumanu. GA V. ONIŞOR, prot, c. Dob1'O­ veţ, J. Vaslu.itt. Se dice pentru femel şi. mal ales pentru cele bune de se­ minţă. 7874 Să 'ţi tai p6Iele sumanulut şi să fugi. S. FL. MARIAN, Traei. Pop. p. 186. VeSli ra«. Acelaş înţeles ca la No, 7621. SURTUC Veql Pomană. SURTUCAR 7875 * Surtucar. L. ŞĂINEANU, Dict. p. 788.- A. CANDI\EA, Rel'. Nouă. vn, p. 413. Om de la oraş şi mai ales burghez. Poreclă pe care a dat'o poporul tinerimeî de la '1840, care se întorsese din străinătate cu idei liberale şi mode străine. ================== pagina 390 ================== 090 PHUI'EnBELE HOil!ÂNILOR SUTMAN V e�ll Cămaşă. TABLOU * 7876 A remâne tablou. Acelaş inteles ca la N o. 7554. Acesta dicere pare a fi mal de curînd intrata în limbă de cât: a remâne scris pe perete. TAFTA 7877 A venit tafta la cot. GR. TOCILESCU, Iie». Ist. 1, p. 2::;5. Ve<;ll Cap, X, c. Cot. Tocmaî pe tocmal, nu a fost lipsă. 7878 Taftă. Adica cu totul. I. CHEANGĂ, Amint. p. 32. «Şi tot aşa ne uns de eate doue şi trei orf pe r;li cu nopte, pănă ce, în Vinerea Secă, ne am trezit vindecaţt taftă,.-CREANGĂ. TAGĂRŢA Ve<;lr Vemt. 7879 Tăgârţă a 'mprumutat, şî sac nou acuma cere. 10RD. GOLESCU, Mss. II, p. 70. Tăqâriă ruptă te 'împrumută, şi cere la so­ roc să '1, dat sac nou în loc . . i\.. PANN, III, p. HO.-J-IIN'fES­ CU, p. '184. Ve<;ll Fin. Se dice pentru cel ce cer mal mult de cât ceea ce aii dat (GOLESCU). Vedf, la cuvîntul (in, o suavă care ilustreză ace stă dicere. Vorba iăgâ1'ţa, traistă de drum, e de origină turcescă, de la taqo», vas saă traistă pentru merinde, a carul diminutiv este taga1'gic. ================== pagina 391 ================== 1.\IBRXC.:\.l\!IN'IE, CAsA TALPĂ Ve�ll Iael, Mojic. 391 *L-. 7880 Din talpa casef cerc de bute nu se pete face. Ve(J'i lV/ofic. l:R. POIENARU, ing. c. Iiassa, J. Ialomiţa. Adică din om de jos, hoer sau om de omenie. *L-. 7881 Din talpa de casă nu se face obadă de rotă, AR. GOROVEl, J. Suciaoa. V e�ll j}[oj ic, Acelaş înţeles ca la No, 7880. *L-. 7882 A cunosce ce-va din talpă. C:-. POBORAN, inst. J. Olt . Adică f6rte hine. 7883 * A călca pe talpă putredă. G. 1. MUNTEANU, p. 12'1.-A. PANN, Il, p. Hti. Ve(,ll Scundunl. A se înşela, a face un pas greşit. .\. cunoscut pc ce talpă ptttr'eelă a fost călcat Şi ducendu-se indată cu nevasta s'a 'mpăcat. A. jJANN. *L-. 7884 Talpa casei. Gn. Jll'ESCU, Opine. '1.-8. Po­ BORAN, inst. J. Olt. 10 Bărbatul, �o Terănimea. <Ţerănimea este talpa casei, temelia naţil» .-.IIPESCU. ================== pagina 392 ================== V. ALEC\:ANDHl, Teatr. p. '1:3U. VegI Opincă. *6 7885 Talpa ţeril. PHOVEIlBELE HmlÂSILOR De obiceîu acesta dicere se aplică ţerănimeL Alexandri o În­ trebuinţeză pentru boerî, care de obiceîii se numesc stîlpii ţf'l'ii. «Hatmanul Stefan Stilpcanu, boteru de cel vechj, talpa ţerir, romău întreg ca din vremea lut Teut cel hetrăn» .-A.LEXANDRI. 392 TALPoiu *6 7886 Tălpo'i'u. L .. 5X.INI!:ANU, Dicţ . p. 79�). Babă rea, afurisita, caruîa '1 se mal dice talpa iaclulni. "Despre diuă tălpoiul a venit posomorită'' .-CREANG.�. TÂMBARE 7887 După ploîe multe tâmbărL 1) ANDnEI AL 13AGAV, Cart . Al eţ; .• p. SI). 1 t I * După ploie iâmbare nu lipsesce.2} T. C:OYAN, pj·of. c. Abela. Epir. * Pl6ta eli cart trece, tâmbare nu s'lipsesce.3) G. ZUCA, c. Turi«, Ep'ir fi El­ bassan, Albania. Veql Căd-uIă, Cdpeneaq, Ipingea. Se dice când dobândim ore-ce, după vreme. Lucrul e bun la vremea lUI, în urmă nu are nicî un rost. 'I'timoara este o manta făcută numai din lână de capră, �i 1) După p loîe multe mantale. 2) După plore mantaua nu e de lipsă. �) P1M�, (lnn�, ee trece. mantaua nu e de lipsă. ================== pagina 393 ================== 393 pre care numaî Rornânil SCil1 să oţesă şi să o lucreze. E pur­ tată mal ales de păstorit din P ind şi este pen tru dinşiî ceea ce e talaganul sau eărco ui pentru cei de la oraş. 7888 * Va ti fac mânică di tâmbare.") G. ZUCA, c. Samarina, Epir, Nu te voiu asculta, nu voiii face ce vrei. Se dioo în bătae de joc. Mânecile tâmbaref se por tăin tot-da-u na aruncate pe spate. 7889 * Mânecă di tâm bare va te adarii � 2) 1. C:OYAN, proţ'. c. Turla, Epi», Adică: ce hatir o să 'ţî fac '1 7890 * Am cheaden ş-trt tâmbarea ta! 3) L COYAN, 1J"of, c. Băeset, EZJir', Ver,ll Ac. Am cu ce să te frec, să te înving, să'!l astup gura. Rendre cI, quelqLb'w1, la monnaie de sa piece. Pr·ov. Fretnc. TANDUR 7891 A stă pe tandur. FR . .DA'\II�, IV, p. 14::\. Ve<;lI Saltea. A sta cu mânile în sîn, a nu face nicl o trebă, TĂ.RĂBUŢE 7�92 * A'şl lua tărăbuţele. 1) o să te fac mânecă de tâmbară. 2) Mânecă de tămbară o să te fac? 3) Am fir (de lână pentru cusut) şi pentru târnharea ta. ================== pagina 394 ================== A se porni cam cu nepusă masă. ŢĂRUHĂ Arată dragostea de ţeră. I 7893 7894 7895 * Ţâruh'i din loc-mi, ş'as hibă 'mpiticate. 1) 1. C:OYAN, prof, c. Perivoli, Epii·. TAS * A umbla cu tasul. [,'R. Ţ1AME, IV, p. 147. TAŞcĂ Ve<;ll Cap. IX, c. Goş­ tiă. TAVĂ A da tavă pre cine-va. L. :;itl.INEANU, Dicţ., r. 799. t \ " I II I ,1 ! . 'i' "',,1 ii , I! II A'l bate rell. TEl CĂ *.6 7896 L'a dus (tras) cu nasu la teîcă. c. p, SALVIU &I�, 1. PATRICIU, î1W. c. Smutţt, J. Covurluh1.­ N. MACH1DON, stuâ, c. Nicoreset, J. Tecucit7. L'a tras în judecată, l'a dus înaintea feţelor judecătorescl. 1) Opincl (lin ţCl'a (locul) mea, fie şi cârpi te. ================== pagina 395 ================== -----"--- JNlBRACAMINTE, CAS�A� _ TEMELIE 7897 După temelie, zidirea să ţe o aidescî. 101<0. GOLESCU, 11188. II, p. '1'16. Adică după putere ori-ce să urmezî (GOLESCU). TERFĂ * 7898 Terfă. LAURIAN &: MAXIM, Glosar, p. 538. Femee desfrinată, curvă. De la terţă, ţesătură rasă şi murdară. ŢEST *L:> 7899 E umblat ca ţăstu, de la unghete la foc, şi Ia- răşi la unghete. IUL. VULCĂNESCU, stud. Sc.Lnst, c. Pelese?, J. Dolj. Ve0.l M6,.ă. Pentru cel cari nu aii V0(Jut şi nu sciii nimica, şi se daă ele ornenî pricepuţî în tale. *L:> 7900 A't pune ţestu în cap. A. PANN, sa«. 1t\89, p. -104; I, I': 56. -- G. J'OBORAN, inst. J. Olt. - ])OBHE MAHlNESCU, ·Înv. c. Ptrou-Roşu; J. Aroe«. Ii pune testul în cap, Şi 'l înt6rce ca 'vi dulap. A. PANN, II, p. '12Fi.-HINTESCU, p. '186. ================== pagina 396 ================== 306 PRoVlmBELE ROM.�NlLOH 1° A'l spune, a'l prosti. Se dice mal ales, despre acele fe­ mel, carî aflând slăbiciunea hărhatuluî îl fac în tot-de-una să dică ca ele. 20 Când bărbatul îşl lubesce nevesta, �l dînsa are apucă­ turt rele. *.6 7901 Cu ţestul în cap. A fi vrednic. SNoVi\ TICHIE A. PANN, r, p. 8:3.-HINTESClJ, p. 2G. Ve\ll Chel, Chelbo8, Drac. Cap d'avea, n'avea, el scie. Dar şî-a cumpărat tichie. Pentru cel proştî. IORD. GOLESCO, 111s8. II, p. 3'l.­ C. DANIILESCU, Se. insi. c. Sundu; J. Vâlcea. rUL. VULCĂNESCU, Se. Insi, c. Pelcsct, J. Golj. -JO Se dice pentru cel ce nu vor să '1 vagă nimenI (GOLESCU). 2°_ Om prost. 3° Om leneş, trândav. *.6 7902 A fi ca ţes tu. 7903 'I'rct neghiobj mcrgend pe o vale �ilt'esc un urs care intra în vi­ zunia lut. Ca să'] pcitJ prinde unul din ci propune ca Sel se descingă cu tOţi, să lege hriurilc lor cap la cap şi. În urmă de piciorul lut. După aceea el va intra ast-fel legat in vizunia, va apuca ursul, şi to­ varăşir ser tr;'igendu'l nlarâ vor rernune cu toţit stâpănr pc urs. Dis şi Iăcut. Insă c.uid prostul vru să prindă pe urs ele urecln, acesta îl apucă de cap, şi '1 imbucă. 'I'ovarâşiî ele cuvînt îl trag repede a- 1'''1':'( dar vedendu'l t',(r;'i cap se uită miraţt unu la altul. «Avuta Vladu ================== pagina 397 ================== IMBRĂCĂMINTE, CAsA 397 cap ore? întrebă unul»: - Nu ţiLl minte, al să întrebăm pe nevesta lut, dice cel-alt. Şi se duc la Stana să o întrebe. Muîerca stă puţin, ele se gănclesce şi le dicc : nu sciu bine davea cap, dar la Pnsci imt pare că şi-a cumpărat tichie. 7904 De tichia chelulut nict cum să te atingi. TORD. GOLESCU, MS8, II, p. '1'17. VegI Chel, Drac. Adică să ne ferim de ceea ce ne pa te vătăma, cum şî să nu pomenim ornuluî de ceea ce el se supără, de cusurul lUI (GOLESCU). 7905 * Nu te juca cu tichia chelulut. IORD. GOLESCU, M88. II, p. 'lU9.- 13ARONzI, p. 50.-HINTESCU, p. 85. Cu tichia chelului nu te juca. P. ISPIRESCU, Rev. 18t. Il, p. 'l62. Ve�lI Drac. Ne învaţă să ne ferim de orî-ce pote să ne vatăme (GOLESCU). Itomănul crede că necuratul e chel ŞI umbla cu o tichie în cap. 7906 JOCI cu tichia chelulul ajungI şi tu Îl1 felullul. A. PANN, II, p. 163.--BIN'j'ES­ cu, p. 186. Feresce-te de cel reî, să nu ajungt, şi tu, ca dînşii. 7907 Cu tichia de frenghie Cu pene de c'i.ocârlie 1). P. ISPIRESCU, ReI'. 18t. II, p. �l62.---clJ'Uciumul, No. 212 An. 1864. Pentru omul fudul de îmbrăcămintea luî. Frenghi era odinioră numele unei stofe preţiose. Acest cu­ vînt pare a fi o corupţie a cuvîntuluî Frânc, adică Francez, i) Intrun mod greşit Ispirescu scrie == f1'ânghie în loc de /renglâe. ================== pagina 398 ================== 39tl PllOVlmBELI<: HOllÂNILOH î l nume ee se da, în Orient, poporelor din Occident. Francesiî luând o parte cu totul preponderantă in roshelele cruciadelor era natural ca numele lor să rămâne, pentru Orientalî, numele generic al Lutulor Europenilor. (stihnr din frenghi negru)=per.san, f'renghî, ceea ce nu este alt ce-va de cât pa?1n-us aw'eus Francorwm=-: VULLERS, II, p. G67. Ve<}l B. P. llKşIJIY:u, Cuointe din Betrăn'l, 1, r 250 şi Arch, bto­ ricii, Il, p, 689, 7908 A se juca cu tichia chelului. BARONZI, p. '>7. Adică a se apuca de lucrurî primejdiose. *6 6909 Născut cu tichia în cap. AL. ODOBESCU, 1II.--I."R. JlA'lE, IV, p. 156.-])OBRJi; lVIARINESCU, înv. c, Pirou-Roşu; J. Arpe». Se dice despre omul norocos în t6te. Ve�lr ongma la No. 2823. 7910 * Cel cu tichia. Ve!,ll CăduUt. Adică dracul. ŢIGARE * 7910!J A ajuns la mucurl de ţigărI. GAV, ONIŞOH, prof. c. Bedad, .1, TutoVG, A sărăcit de tot. TINDĂ Vcql Ghindă, a Jucă, Suflet. ================== pagina 399 ================== Dmn.:\.C.\i\llNTE, CAS.\ *.6 7911 Ca să scurteze din cale De cu seră a plecat, Si în tindă s'a culcat. , A .. PANN, I, p. 82.-P. Ispltu:s­ cu, Reo. 1st.11, p. 144.-HIN'j'11SCU, p. 22.-H. D. ENESCU, înv. c, Za­ mostea. J. Dorohoiu.-DoBRI': MA­ !UNESCU, înv. J. Arqeş. Ca din drum să mai scurieze Se culcă la uşă 'n. tindă. T. SPI':HAWj'A, nr, p. 26. *.6 Se culcă in tindă ca să-şi scurteze din cale. P. GÂHBOVICCANU, prof'. J. Me· 7led;n!,'. '10 Pentru cel prost. :20 Când unul se pregătesce la un lucru, mult inainte de vreme, SN(JVĂ Ci-că unul, uudind pc alţiI Cil cunr] alt sil plece la vre un drum depăr­ tat, se scolă cu noptea în cap, el s'a culcat în tindă, ca să mal scurteze din cale, Ve(,ll BOGDAN, la Hî'l'lălt, Jl. '"'0. TIGANL:1, LA JJHU:W lntro scră, nu Hei.lI tunle, Un ti.gan căsa.� de sat, Vrend a douu-di s�. se rlucii La llJl Joc îndepărtat, Dupil ce'şI lu« G. Pa­ BORA]'(, inst. J. Olt. A sc6te din ţîţînă. V. ALEXANDRl, Teat?'. p, 37'1. Vegl Balama, Opdlă. A necăji reu pl'e cine-va, a '1 face să perdă răbdarea, a '1 scote din pepeni. ================== pagina 403 ================== BmRIcĂ.MI:->T�, CASA 403 * 7\l23 A eşI (sărf) din ţîţînI. G. POBORAN, inst. J. Olt. -- M. CANIAN, public. J. Iaşi, A pierde răbdarea. *6 7924 A fi sărit din ţîţînL '1'. lHLAŞEL, 'Înv. c. Stefănesci, J. Vâlcea. A fi nebun. TITIREZ *6 7925 A umbla ca titirezul. C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, J. Vasluiu. - D-NA Z. JUVARA, c, Fedesc'i, J. Tutova. Veq'î Chichirez, P1'isnel. Acelaş înţeles ca la N o. 7652. * 7926 Titirez. Copil mic şi vioîii. ToIAG Veq'î a Muri. 7927 TOIagul bătrâneţelor, V. ALEXANDRI, Teatl'. p. 237. Toiaqul betraneielor şi nebunia tineretelor . V. ALEXAN.DRI, Teatr. p. 841. Adică vinul care dă putere betrânilor. ŢOL Ved,l a se lntinde. ================== pagina 404 ================== A snopi în hătăî. 40', PROVERBELE nOMÂNILOH * 7928 Ţolu pe chtoru, şi 'ieaF drumu la Pitesct. 1. BĂNESCU, prof. J. Roman. Pentru cel carî se încerca sa facă lucrurf fără sa le dea de rost. *� 7929 A bate ţol pre cine-va. GRlG. Cono, Lit XXII, p. 24i).­ G. P. SALVIU, Îl1V. e, Sniulţ; J. COIlUI·luiit.-FR. DAME, IV, p. 69. * 7930 A trage ţolu. lYL CANIAN, publ, J. ]al!l. A opri ta te folosele, tot binele pentru sine. Tirer li soi la couoeriure. 1"1'00 Franc. ŢOLINĂ 7931 * Tolină. , LAURIAN & lY[AxLlI, Glosar, p. 561. Femee desfrînată. TOMBATERĂ 7932 Tombateră. Ve0f Lşlica«: L. �Ă1Nl�ANU, Dicţ. p. 817. Helrân cu idol ruginite. ŢOP Vesti Fereqea, Zasn­ firica. ================== pagina 405 ================== DlBRX.CX "UNTE, CAS.l. 403 *6 7933 Numat ţop'i. îl Iipsesce. A. PANN, Edit.1889, p. 120.­ E. I. PATRlcrU, înv. c. Smultî , .J. CovU1'Zuitl. Veqî Fel'egca, Mara, Zamfirica. Se <;li ce pentru cel scăpătaţi cari se portă mal bogat de cât li s'ar cădea. Prin cuvîntul ţop Rornânul înţelege după locuri: 10 O panglică roşie care, la fete, legă coda peruluî, Se dice, prin extensiune, şi pentru c6da pendul. Vedî BEL. RĂDULESCU, Sburătorui: 20 Panglice roşii, de un centimetru lăţime, pre cart le pun flăcăii la pălărie. 3" Funde la clohoj.ele.-J. A1'geş. ŢOPÎRcA * 7934 Ţopîrcă. Nume de ocară, ce se dă ţerancel, purtătoră de ţopî. ŢOPÎRLAN 7935 * Ţopîr1an. Nume de ocară, ee se dă ţeranulul, purtător de ţopl. TOPORISCE *6 7936 O pnne în toporisce. [UL. GROFŞOREANU, tno;c. Galşa, comit. Arad, Ungaria. Susţine eu tărie un lucru ce nu e aşa. Tine mult la spusele lUI, şi nu lasă nimic din ele, eu t6te că sunt greşite salt chiar mincinose, Toporisce, sau cum se dice pe aiurea codorisce, se numesce beţul de care e legat hicîul, ================== pagina 406 ================== 406 7937 PROVERBEL" ROMÂNILOR TRAISTĂ Vec,ll Brânză, Bucu­ rie, Cal, Calic, Câne, Cap, Dumnedeă, Făină, Fală, Funie , Gâscă, Gost, Inimă, Mâţă, Pi­ sică, Raţli, SăI'')C, ,/-Ygan. Cată traistă să găseseă, Vrend desagii să'şl golăscă. A. PANN, I, p. 8'1. * A cerut traista să qoleeca. desagii. GR. ALEXANDRESCU, maqistr, J. Putna. I I " I y I Pentru cel prost. *Lo. 7938 Traista g6lă te omoră, HINTESCU, p. '19'1.-DoBRE MA­ RlNESCU, in». c. Ptreu-Iioşu, J. Argeş. '10 Grea e vieţa celul sărac. 2° Când un om de nimic se crede de o potrivă cu cel bunî, *Lo. 7939 Două trăiştl grile, nu pot să trălescă. C. TEODORESCU, înv. c. Lipova, J. Vasluiu. Nu e bine ca bărbatul şi femela să fie amindoî săracî. *Lo. 7940 De cât două traiste g6le, mal bine una. G. P. SALVIU, in», c. Smulţi, J. Covurluh'"i. De cât să leu o fată săracă, mal bine rămân ne-însurat. 7941 Seie moşul ce are în traistă. Ioan. GOLESCU, ltfss. II, p. '100. ================== pagina 407 ================== 407 [�mHicĂ"IlNTE, CASĂ ------------------ Insemneză taîna ce fleş-care ş'o scie, cu care supără pe ore­ cine, şî s'a dis când unul bătea pe nevastă-sa cu traista, �î al­ tul se mira de presta bătaie, însă nu sciă că moşul avea traista plină de pîetre (GOLESCU). *6. 7942 A'�I lua traista şi cîubucul. DOBRE MARINESCU, înv. c. Pirou­ ROlfU, J. Aj'geş.-M. CANIAN, _pu­ blic. laf7.. * Tot calabalîcul, Traista şi ciubucul. 1. AHBORE, ing, J. Buze-u. Ve�l! o«, Sulă. Se dice de 1111 om forte sărac când plecă din satul lUI fără să albă ce lăsa în urma luî. *6. 7943 La culesul viet nu merge cu strugur! în traistă. V. FORESCU, c Folticeni, J. Su­ ciav(l. Vedî Polă. Acelaş înţeles ca la No. -1236. *6. 7944 NumaI traistă '1 trebue. GA v. ONIŞOR, prof. c. Dobrooeţ, J. VasluUt. In derîdere. '1'0 te le are şi numai traistă '1 lipsesce. *6. 7945 Le aruncă în traista dinapoi. D-NA I'R. SIOl\, c. Bşrlaâ, J. Tu­ tooa . [\ u le ţine în semă, le dă uîtăreî, "Ce nu ţi-O place din vorbele mele, arunca în traista dinapoi, ce ţi-o place in cea dinainte». ================== pagina 408 ================== Adică pe ne-aşteptate, repede; fară a ave vreme să sLrîngă ce'I trebue de drum. PROI'ERBELE ROJIÂ:ia. G. ONIŞOR, c. Banca, J. Tuiooa . Ve\lI Gelltll/că, Gutuie, Hap. Când ai păţit vre un ne-ajuns. 7962 *.6. S-a luat'o în traistă. , E. 1. PA'l'RICIU, înv. c. Sm'ulţJ, J. Coourluiă.:« Gp .. ALEXANDHES­ CU, magistr. J. Putna. - M. CA­ NI AN , public. J. raft . . '\. păţit'o, a facut o faptă rea, a Iost surprins şi bătut. *.6. 7963 A sc6te vorbe din traistă. E. I. PATRICIU, înv. c. SmulţJ, J. Coourluiă. - M. CANIAN, publ, J. laşi - GA V. ONIŞOR, »rot. c. BăWb(tnesci, J. Tutova. 10 A spune palavre multe, a minţi. 2° A. spune vorba de la el, pe cuvînt că e disă de un altul. *.6. '7964 A veni luna lui traistă în băţ. l<:. I. PA'l'RICIU, înv. c. Smutu, J. Coourluiă. Adică timpul muncei. TRENŢĂ Veq.I Sdrenţ(L. *.6. 7965 Pirţ în trenţe că cele bune s'au rupt. Gn. POIENAHU, ing. J. Putna. ================== pagina 412 ================== Privitor la omul care a fost bogat, in urmă a sărăcit, şi tot năzue să se parte ca inainte, dar nu pote, TREPTĂ Veql Scară. 7966 Din trepta cea mal de jos, când vei aluneca în jos, lesne te mai scoli de jos, iar din cea mal de sus anevote mergi în sus. 10HD. GOLESCU, MS8. II, ]1.89. Adică din mare când vel scădea, anevole mare le mal fad, Iar din mic mare mal cu inlesnire (Gor.escu). *.6. 7967 Cine sare multe trepte de odată, i se frânge picloru. DOBl�E MARINl'SCU, înv. c. Pîr­ ou-Roşu, J. Argeş. Cine d' odata multe trepte va sa sara, pi­ ciorul şe 'l va {rânge (ara nici o greşală" IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 8:3. VeSll a Săr), 10 Cel ce din mic d'odată va să se inalte, indată scapătă de tot (GOLESCU). 2° Omul lacom, care va se coprindă multe, i se întîmplă ne­ ajunsurt. Ăiâc, aiăc merdioene cicarldr 1). Prov. Turc. * 7968 A fi de o treptă mai j6să (înaltă). 10 A fi de un nern mal de rînd sau mal ales. 2° A ocupa, în lume, o posiţie mal mică sali mal înaltă. TRÎMBĂ * 7969 Trîm bă. P. ISPIRESCU, Leg. p. 287. 1 ) 'I'reptă cu treptă se urcă scara. ================== pagina 413 ================== 1MBnXCX�I1N1'E, CASĂ Intr'o linie, într'un şir lung. «Nu se domiria de ce cocorit umblă inşiraţt trîmM».-ISPI- RESC:U. TROCĂ *1::. 7970 A '1 face tr6că de porct. LEXIC. BUD. p. 274.-GAV. 0- NIŞOR, c. Dobrovcţ, J. Vasluiu. Vedl Albie . . Acelaş înţeles ca la No. 6531. «L'a făcut trocă de porci în faţa mea». *1::. 7971 Stă ca tr6ca peste gard. GH. 1. 'I'ojnsscu, în". c, BI"OS­ CCt1'l, J. MehedinţL Adică nu este bine asigurat cad, troca de peste gard, nu este a celui cu grădina ci a trecător-ilor. ŢUCAL TULPAN VE'<;l1 CllciuIă,Cap.XX, c. Tulpan. A TUNDE Ve<;l1 Chel, Chiluq ; cs­ cen; Oie, Popă, a Rade, Cap, XXI, c. a se Tunde. «Aice este locul a pouieni şi dc tunsura peruluî, aceea ele care al'i scris un Simeon Dascalul, şi mal înainte ele dinsul Eustratie Lo­ goretul. 'I'unsura acesta, precum s'au aretat ele portul trupului şi de încălţămintea opincclor, elin istoricul 'I'opcltin , şi IarăşI lntrinsul se arată, de care aşa dice : Mit mir cum de douit feluri de tunsură atI. luat Ardelenii noştri de la Romleni, care o ţin în Slh1U� �i până astă-d: : ================== pagina 414 ================== 414 PHOVEHBE:LE HO}'lÂNrLOH 'tin (el de tundere mai adânc la peliţă apropieiă ; alt-fel mai departe de peliţă, prin peptine tund pift·ul. Şi acea tunsură, mal aprope de pe­ Uţă, noi Dacii o numim ŞIERAN, iar acea mai depărtată de peliţil CO­ LUNSUL. Şi tot 'I'opeltin dice : Râmtenilor le place a se rade, şi in chipul ceatlăulu; acoper cărunteţele .101'. Şi pricină dăcă, la cap, din dos, la cefă, tundea peru!, să fie capul tot slobot de sudort şi în re­ corelă la ostenele , Vede-se dar ca este vechii) chiceiii tunsura acesta, carp- şi până astă-dt se veele la o semă de locuitorr al ţeril nostre şi în Ardel , şi este de ];1 Hornlenî acest semn slujitoresc ; că în chipul cetlâulut îşI Înveli.l capul slujitorii. Il oruulut cu tafta subţire ca în chip de cunună slujitorescă . Vedu-se dar hasnele acelor scriito rt, maj sus numitul Simeon Dascalul, şi Eustratie Logofătul, şi acel amăgeu Misail Călugerul, carii aii scris dl semnul acel tunsurt ca un ceatlăii, alt fost semn tălhăresc cu care insemnă Romlcnit prc ornenit cot de rell-mcetorL-MlRON COSTIN, Letop . I, p, 'J7. 7972 Unul te tunde sî altul te rade. , IORD. GOLESCU, Mss. II, p, '12. Arată supărarea ce suferă omul când el trage din t6te păr­ [ilo, şî când el despole până la pIele (GOLESCU). 7973 * Eu îl tund ş'nâsu cresee 1). C. IONESCU, praf, c. Necesta. Ma­ cedonia. Vreî să facî 1'e(l cui-va şi nu ishutescî. *6 7974 Ba e tunsă, ba e rasă. HARONZI, p, 59, - HINTESCU, p. 7 .-.P. ISPlRESCU, Rev. Lst., 1, p. 450. - A. PANN, Moş Alb, II, p. 44.-DoBRN l\fARINESCU, înt) c, Pîrt'u-Roşu, J. Arpeş. Ba că o fi una, ba că o fi alta; ba cei e tunsă, ba că e r-asă . .P. ISPIHESCU, Leg. r, p. 22. 1) Eu îl tund şi dinsul cresce: ================== pagina 415 ================== IMBHĂ CĂ-MINTE, CASĂ co fi tunsă c'o fi rasă. GARAGIALI, C01tf1. Liter., XIII, p. 4'10. Unul gice tunsă, altul rasă. G. 1. MUNTEANU, p. 12'1. Diceă el tunsă, ea rasă; gicea el rasă, ea tunsă. B. P. IUşDl3:u, Etym. Magn., p , 1628-'1629. * Ba că'?, tunsă, ba că'?, rasă. e« (Zic tunsă şi el rasă . 1Vu sciu la ce o să Usă. A. PANN, II, p. '158. - HlN­ 'fl�scu, p. 193. Ve�r Ras. Acelaş înţeles ca la No. 7673. SNOVĂ Un bărbat avea o muiere care il cinstea to tă diua, Intre cele-l-alte, mal adese-ori il dice« păduchios. Bărbatul, măcar că o bătea, tot-de­ una, dar nu putea să'1 astupe gura, p,mă ce hotărî să o innece. Şi du­ cendo la o apă, �i băg,lnd'o câte puţintel o întrehă.-«Vel mal dice păduchios». Ea tot «păduchios, păduchios» striga. Băgănd:o tot în apă, până i se astupă gura, el <;Lise :-«Mai <,U păduchios, daca po ţr ,» Eane-putend vorbl, ridică măuile in sus, afară din apă, şi încep LI cu unghiile, a face semn, ca cănd ar ucide la pă ducht. Atunct bărba tul o lăsă din măn! dicend. «Du-te la dracul că, şi cu gură şi fără gură, tot cicală eşti». - IORD. Got.escu, Mss. 1, p. 822. A. se vede snova de la No. 7673. *6 7975 Tunsă, rasă, asta e. E. 1. PATRICIU, ino, c, Smttlţi, J. Coourluiă. Ve�h ti Rade. ================== pagina 416 ================== PROVERBELE ROMÂNILOR ----------,------- Pentru a se curma vorba aretându-se că nu mal c mmica de dis, lucrul fiind ast-fel precum se arată, precum se dă pe faţă. 7976 Unde o eşi să Iesă, Ori că tunsă, ori că rasă. A. PANN, III, p. '12.-IIINTES­ GU, p. '196. Veq.I a Eşl. to Acelaş înţeles ca la No. 4622. 2° Pentru cel lUp şi mânioşî. *LO. 7977 Nu 's tuns nief ras pe cap. S. MIHĂILESCU, Şeză»; II, p. 7J.-­ E. 1. PATRICrU, înv. c. Smulţt, J. Covttrluiu.-I\. A. ZAMFIRESCu-DI­ ACO);!, înv. c. Siiubenii, J. Suciaoa; Adică: nu se pote. Se di ce când nu '1 vine la socotelă să facă ore-ce. *LO. 7978 NicI tuns, nici ras. E. I. PATRICrU, in», c. SmulţJ, J. Coourluiii. Adică fără câştig, dar şi fară pagubă. «A eşit nic't tuns, nici ras, din acestii to vărâşie». 7979 A tunde ridiche. CARAGIALl, Epoca, III, No. 37'1. Ve�lI Cocen, Chilug. A tunde la piele. 7980 * A '1 tunde pe tobă. l1fa'tor, P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov. A tunde până la pIele, cum se tunde la casarmă. *LO. 7981 L'a tuns bine. GA v. ONI:;;on, prof c. Slobozia, J. Tutoua. ================== pagina 417 ================== 4'17 L' a tuns bine, Cum se cuvine. ,\. J) Ai'li'I, II, p. 2�).-I-lIN'fEscu, p. '193. Ve<,ll a Rade. Adică l'a batut. *6 7982 A scăpa tuns. (;. P. SALVIU, inc. c. Smlllţl, J. Couurluiii, \'es!1 Chel, CI Rade. --\fI ică bătut. *6 7983 Tuude .. o. I. CHEANl;.�, Poo, p. [O.-G .. P. SALVIU, înv c. Smulţt, J. Couurluiă. -G. POBORAN,inst. J. Olt. Vec;)l CI Fug" PZrle. Adică : Iugî, plecă. «.\pol cse P'� u�;l, pline mana }lI' 1,"p;1, �l pe-o secure, şi tun­ de-o" .-CREANC,:(. ŢUNDRĂ *6 7984 Il lovit cu mâneca tundrel. , G. PETHIUCA, c. Corn ea, comit. Albn-Inferiâră, Traneiloauia. E prostănac. TUNS Y ct,l1 a Rade, n TU1,de, POpII. 7985 Tunsul lesne se ptaptenă. rORD. GOLESCU, };fss. Il, p. 70. ================== pagina 418 ================== TUR OrI cum o fi; arată o hotărîre. Tribuna Popor. Arad, N OY. 1897. TUREAC PROI'ERBELE HOllANILOg Vec).l Chel. A fi la tureac. GR. ALEXANDRESCu, maqist«, J. Putnet. Desnădejduit, gata să pună mâna la ture ac, să scală cuţitu. Adică săracul lesne se gătesce, că n'are ce 'mbrăcă (GOLESCu). *6 7986 Ori tuns, ori ras. 418 7987 L 1', J TURETCĂ Vec).l Dumnerje·u, PiUI. *6 7988 A luat foc în turetct. G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi,.J. Covurl2!ilî. Vec;[l Per. S'a păcălit forte rei't într'o afacere. «Te mal şi porcclesc turetcă».--Au;XANDRl. TURN LAZAR Ş.:\INI�ANU, Dic!. p. 8:-17. Turetcă. Vedf Coiţea. Bătrân ruginit. 7989 '1 I I ================== pagina 419 ================== 1MBf\.� C.t.IIINT 1':, CAS.:\ ------- TUZLUC 4'19 ---- *1::. 7990 N'are nici tuzlue nici ipingea. G. POBORAN, inst, J. Olt. E lipsit de tote. ULUC *1::. 7991 Dintr'un butuc, Faci un uluc. G. J3.�NULESCU, î1W. c, Pîetro­ şiţa, ,1. Dimbooita. Dintr'un mojic şi nesciulor, un om CII crescere ŞI învăţătură, UMBRĂ * 7992 A '1 băga la umbră. Adică în temniţă. Metire (� l'ombre. A. f'ANN, II, p. 28.-HINTESCU, r 8. Pron. Franc. 7993 UMBRELĂ • Int6rce umbrela din cotro vine plota, P. ISPlRESCU, Leg. I, '1872, p. J79.-l-IINTESCU, p. '195. Se apără de unde vine reul, primejdia. UN GHETE VestI Ţ'est. UNGHiu Vcq! Colţ. ================== pagina 420 ================== 420 7994 l'noVEHBELE HOM1NILoH A. umbla prin unghturl. Nrc. C:OSTIN, Letop. I, p. ·�·52. De colo până colo, intr'o parte şi într'alta. <,Şi aşa s'aLI pnlpădi.f de tot acea oste 'I'urcescă, ce mergea pre ap,l la Astrahan; şi, ce ali remas, ămblănd pr'en unghiur-r, într'o p.u-te şi într'alta, nict un g'alion deplin P;'llli[ În Tarigrad nu s'au In­ tors.»-N. C:OSTlN. UŞĂ Vesli Biseric(l, Câne, Ctocoiii, Lacăt, a JYlii­ tură, Par', Surd; a se Teme, Cap. XVII & XIX, c, Uf!'!., VOl·bă. 7995 Care ascultă la uşă î�'i. aude defalma. ])-NA E. 13. MAWH, p. 5'1.-G. l. JVluNTEANu, p. :30. - HINTESCU, ]'. U. V cQ.l Cârcinmii. Căci, de obiceiii, cauţi să afli vorbele ornenilor pre cari 'f băuuescî că nu 'jl SUtit hine-voitorî, Salt cu cari al vre-o da­ raveră. Eclesiastul dice : "c·u·/tctis sermonibue q ui dicuntur ne acco­ rnodes cor tt�t�m, ne forte aiuiuis sel'vwm t.u.urn malcdicen.; tem tibi". Qui se tieni attx ecoutes eniend souvent son [aii: Pl·OV. Franc. ehi ascolta alla porta, ode il SttO danno.") Prov. ltal. Quien escucha Stt mal oye.2) Pro». Spun, 1) Cine ascultă la uşă, aude reii de dinsii. 2) Cine ascultă, aude reu de dinsu. ================== pagina 421 ================== nmnXCAMlNTE, CAS\ Horcher an der liVand, Hori seine eigne Schand.1) 421 li I ! 7996 Pron, Germ. Lisieners seldom (ne'er J hear good Of them­ selves.2) Cu bătaia la usă afli de este cine-va în casă. , IORD. GOLESCTT, Mss. II, p. :11 .. Adică cu cercetarea afli orî-ce (GOLESGU). 7997 Cine în urmă vine, acela închide uşa. IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 7\1. Adică cine m urmă române, acela slugă si� 'nţelep e (GOLESC:U). 7998 * NumaI boierii mari şi cânit nu închid uşile. D-NA Z. Juv ARA, c. Fedescr, J. Tutooa. - N. J., c. Popeni, J. Făt­ IJh'1. * Numai cânit şi împeraţi1, mi închicl 'Uşile. Maior' P. ]3uDlŞTl,ANU, J. 11:(01). , �. Când unul, intrând în casă, lasă uşa deschisă. Cani e nobili Veneziani lasciano sempre l'uscio aperto."] Pro». Itai. Hunde und Edellente lassen die Thiir auf. 4) Pr01!. Germ. Hurule 0.1 Adelsmcenâ lukke ikke Deren eţier sig.f» Prov Dan. 1) Cine ascultă la perete, îşi aude răul , 2) A.cultătoril nu aud nici odată ceva bun despre dînşii. 3) Cânil şi nobilil Veneţianl Iasă în tot-de-una uşa deschisă. 4) Cânil şi nobilii lasă uş il e deschise. 5 � Cânil şi nobilii nu inchid uşile după ei. ================== pagina 422 ================== 422 PRO\'EHBELE HOilfÂNILOR Gn. POiENAnu, ing. J. Buzetl. Ved) Căţea. Ve�ll Grajd. Nu zacl1ide uşa, când cii porcu scapat,") FR. J\l[IKLOSICH, Rum. Unter., I, p. '14. Pentru cel cari nu îngrijesc la vreme. G. 1'. SAL VIU, înt,. e, Smulţi, J. C oourluiă. Acelaş înţeles ca la No. 7999. Nu e vinovat barbatul care se lega de o femeIe, CI dinsa că prirnesce. A se apropia de dicerile 160·4, ŞI 1605. *.6 7999 Nu'i vinovat cânele; el intră unde vede uşa des- chisă. *.6 8000 Oânele nu intră daca nu'I uşa deschisă. 8001 8002 Uşa deschisă pe orf-cine primesce. TORD. Gor;ESCU, }.188. n, p. v,. Adică unde nu e poprit, ori-cine intra (GOLESCU). *.6 8003 Inchide uşa, Că m6re matusa. , Mato»: 1). lluDI';'TEANu, J. Iljoo Când unul lasă uşa deschisa Şl e frig' afara. *.6 8004 Inchide uşa că ese Iepurele. I (�I·1. TO.\IESCU, înv. c. BI'08Cal't, J. Mehedinţi. -1) Nu închide uşa când e porcu scăpat, ================== pagina 423 ================== l\U3RAC.bIlN·J'E, CASA 423 Se dice în timpul iernei. Să închidă uşă căcî ese căldura, potrivindu-se acesta cu 'îepurile, că cî îndată se 1'8CeSCe casa. *.6. 8005 Uşa a mea şi casa a ta. G. P. SALVlU, înv. c. Smulţ'i, J. COl>urltti-l'i. Daca nu'ţî place, eli plec din casa ta. Sunt slobod să es, nu me pete nimenea opri. *.6. 8006 MI-o pus foc la uşă. GA V. ONIŞOR, ]irof. c, Dobrooeţ ; J. Vasluiu. Vec;ll Casă. Acelaş înţeles ca la No. 6812. *.6. 8007 A'I pune scatul (spinul) la uşă. G. P. SALVlU, îlH1. c. Sl1mlţ'i, J. Coourlutu, - C. TEODORESCU, înv. e, Lipooa, J. Va8luf. A'l sarac]. Se dice că, Inainte vreme, ţeranil munciau totă vara pe la­ nurile hoerescî şi pe a-casă nu mal 10ve1\ de loc. Iar tomna ta1't;liu, când se întorceu în sat, îşI găSeall curtea plină de ho­ leră, scaîeţi şi bălărit cari crescuseră în voie, până la uşa caseî, in cât ţăranii nu putea]"] petrunde până la dînsa, până când nu luau cosa, salt vre-o sapă; şi deschideti mal intâiti o cără­ ruşe de la portă până la uşa caseî, *.6. 8008 Nu mal scârţăi uşa de geba. GA v. ONIŞOR, pt·of. c, Dobrooeţ, J. Vaslui·/'î. Nu mal stărui. că'] de geha. *.6. 8009 A lua u�a 'n spate. G. P. SALVIU, in». c. SmulţJ, J. Coourluiă ================== pagina 424 ================== 424 Adică : e�r afară. Se dice, cam în bătae de joc, când rre'l să daî pe cine-va afară din casă, cu nepusa masă. *6 8010 A îmbrăca usa. , G.l'. SALvrl;, in», J. Comiriuiit. Acelaş înţeles ca la K o. 8009. I 1 *6 8011 Uşa, Panaite! G . .P. SALYIU, înv. J. CO/JuduÎ'il. Acela� înţeles ca la No, 8010. *6 8012 A''i. căde pâtră la uşă. G . .POBQRA:\, inst, J. Olt. A nu'] slăbi, a'l cerceta într'una. *6 8013 Câne de nouă (dece) uşt. G. P. SALVI1J, înv. c. hmulţr, J. Couurlui«, *6 Câme ele doue uşL IULIU MOLDOVAN, c. St. l11icl(tu.�, comit. Tirnaoa- Mică, Veql Câne. Arată pe omul ne-aşedat In tr'un loc ne-stabil. Varianta la No. 1552. *6 8014 A strînge cu uşa pre cine-va. v. ALEXANDR!, Teatl"., p. 373 & 444.- G. P. Sxt.vtu, ·t1W. J. Cocurluia::« 1. BAl\ESCU, prof'. J. Haman. Veq.1 Balanui. Jo Nevoit a recunosce, a face ore-ce : a const.riuge (cu vorba). ================== pagina 425 ================== IMBRĂCĂMIN1'E, GASX 425 «I-am prins mal din ioră cu OCOl mică la piciorcle Jctdor in genunohr.. .. şi tronc! 't-am strîns cu uşa. De aci po ţr s5.'1 privosct ca gineriI me1".- A.LEXANDRI, p. /.4! •. 20 A'1 juca, a'l freca. 30 A'I prinde. «M'o strîns cu uşa, grecn, dar oi ii 8;1 mi� fac surd» .-A LE­ XANDRI, r- 273. *6 8015 Par'că't strîns cu usa. , E. I. f'ATHIcru s.: G. P f'AL­ VIU, inst, c. Smulţ'i, J. 'Coourtuiă, Pentru omoniî slahl. 8016 *6 A'i tine usa. , , A'1 ajuta la rele. Se dice mal ales pentru femeL *6 8017 Â. fi (sta) după uşă, C:. f'OBORAN, inst, J. Olt. Ne-băgat în semă. *6 8018 A fi. cu ochii stîlpiţt după uşă. T. J3ĂLĂŞl!:L, ino, c. Ştefănesci; J. Vâlcea. Vec;li Gri-ndă, E pe marte. Româuul crede că martea se aşedă, în casa o­ muluî care e gata să'şl de sufletul, in gTindâ saii după usa. *6 8019 L'a prins cu cod&. între uşă. GAV. ONIŞOH, prof, c. Dobrooeţ, J. Vasluitt. L'a prins cu minciuna cu iar din vorba luî, s'a trădat singur. ================== pagina 426 ================== 426 PHOVEHBELE RO�'lÂN[LOR 8020 * Bate usele. , LAURIAN & MAXIM, I, p. '127. Umbla din casa in casa fără căpătâ iu. 8021 * Bate la usă. , * E după uşă. Se apropie, 1111 e departe. «Resho iui bate la UŞ(l'" Il-NA Ec. Z., c. Bl!l'lad, J. Tu­ toca, 8022 * A nu încăpe pe uşă. �\ .. PANN, Il, p. '108 . . [0 De mare, gTOr,. 8024 Ii rupe călcânile cu uşa. A VR. CORCEA, 1)(WO!I, c. Coşteia, Banat. 11 scote afară, îl gonesce cu ruşine. :j:L>. 8025 A'i da cu usa în nas. , M. 0TANCEANU, tn». c. Piria; J. Mehedinţi. ================== pagina 427 ================== _____ l_'r�B_R_.:\_=_C . ...:.."�_II_r.;_'I'_E_'_, _C_A...:..S_". '127 A goni cu dispreţ. Ieter la porle au nez. Prov. Franc. 8026 * A scăpat prin uşa din dos. GAVR. ONIŞOR, prof. c. Berlaâ; J. Tutooa. Cu mare greutate, cu ruşine. Se sauver par la porie de derriere. Pr·ol'. Franc. *6 8027 A deschide uşa eul-va. 1. CREANGĂ, POD. p. 73. A.'I cerceta, a intra în casa luî. «Ţipenie ele om nu'E deschide uşa s , - CREANGĂ. UŞERNICĂ 8028 Uşernică, L. :;;.:\:INK�SU, Dicţ, P: 847. Femee desfrinată. Les [emmes [eneetrieres et les terres de [ron­ tiere« sant mauvaises ci garder. Pr·ol). Fl·ane. VAR VegI Fet1'l1. VARGA Ve<;lI Irumnedeă ; a Tremură , Cap. II, e. Vargă. ================== pagina 428 ================== Veqi Cenuşă, Fid(l, Pitdt, Slut, Cap. XiX, c. Vat1'l�. A căuta pae şi vergele. v. LUCACIU, paroh, -Gazeta, I, No. '160. Fie pânea cât de rea Tot mai bună 'n vatra mea. D-NAI';. B. MAWR, P- 43. PER. PAPAHAGI, Zweit. lall}'es, p, 17�. Prof). En,ql. Home is home, be it never so homelu ; there's no place like home 2). Pron, Germ. Ost, Sud, West, Daheim ist's am best-], Proe. Franc. A chaque oiseau son nid sernble beau. N ieăerf ca la casa omului. VATRĂ Tate mijlocele de lipsă pentru a isbuti, Acelaş înţeles ca la No. 80.'30. 428 8029 «Se svîrcolesce căutând pae şivergele s�'( scape din noroiul in care a vrut să me trag-ii. pe mine». -- LUCACIU. 1) Ost, Sud, Vest, a-casă e mal bine. 2) Casa e casă, nu e niciodată fără găteli; nimic nu 'mi place ca casa. 3) Vatra străină nu ţine căldură 8030 8031 Vatra csenă nu ţîni căldură 3). II It r 1 ================== pagina 429 ================== LvlBR.\C.'\MlN'1'E, CASĂ Eigen Feuer und llM'd koch: wohl1). Pro» . Germ . • 8032 Vatra mea, palatul meu. 429 lOR]). UOLESCU, Mss. II, p. 19. \ Adică în casa mea ca într'un palat (GOLESCU) • Acestă dicero pare a fi o simplă adoptare a proverbuluî ita­ lienesc: Casa mia, per peccina que iu. sia 'Eu. mi pari una badia. Pron. Itai. *6 8033 E un om purtat de pe vatră pe cuptor. E 1. PATRICJU, înv. c. Sm11lţl, J, Cocurluiu: Se dice, in derrdere, celui care se pretinde că a umhlat mult prill lume. *6 8031: Nu �I arde nict focu 'n vatră. GAV. ONIŞOR, prof, c. DObrol,i!ţ, J. Vasluiu. *6 Nu '" ard iăciumii în vatră. '/, C. L IONESCU, înv. c. Broscart, J. Mehedinti. *6 N are nici tăciune In vatră. L:. l'OBOHAN, insi. J. Olt. *6 Nic; facu "n vatră nu 'F arde, şi nici mă- măliga nu 'ţt fierbe. C:. ONI�OH, 171'01. o, Dobrooâ ; J. Vaslu-tu. 1) Propriul foc �i vatră ard bine. ================== pagina 430 ================== Când îţl merge reii. Acelaş înţeles ca la No. 8034,. AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteiă, Banat. PHOVERBELE ROJrÂN1LOR ---------------- *6 8036 A se prinde cu mânile de vatră. 1 . CREANG.�, Ccno. Liter., XI, p. 21; Pov., p. HO.-DoBRE :\IA­ RINESCU, înv. c. Pirou-Roşu, J. AI·gelf· *6 8035 N'are nieî cenuşă 'n vatră. 430 10 A'şl dura o casă, a prinde chlag. "Că duhia acum se prinsese şi el cu mâinile de vatl'ă».-CREANGĂ. 20 Când o tineră, după căsătorie, Re face mare în ale casiî, faţă de socrit, f, i 8037 * A sta pe vatră. Fn. DAME, IV, r 2'13. Adică în casă ; se dice mal ales de femeile lăuze. 8038 A îmbătrâni în vatră. P. ISPlRESCU, Leg., p. 233. I ·1 I I ' I I In casa părintescă. «Intrase la grijă că o s<,("1 îmbetrânesc(� fetele in vatră, şi o să impletescă cosiţa aibă, fără să pue pirostriilc în cap». - ISPIRESCU. *6 8039 A'l căde în vatră. G. POBonAN, inst, J. Olt. Adică în casa, în sarcina eul-va. Se dice mal ales, pentru fete, când una s'a iubit cu cine-va, şi dînsa cu voîe fără voie, vine în casa ornuluî să nască pruncu şi sii o hrănescă. ================== pagina 431 ================== 8040 VEARĂ * Si fii tre�l ună veară di urecle.') G. ZUCA, c. Fieri, Albania. 431 Dice acel care se jură că nu va mal face un lucru. VERIGĂ Veql Hitru; Lanţ. *Li 8041 Par'că '1 trasă prin verigă. G. POBOllAN, inst, J. Olt. VeqI Inel. Naltă şi subţirică, Se dice mal ales pentru femel, pe când dicerea : par' cc"i, 'i tras prin inel, se întrebuinţeză mal ales despre bărbaţt. VESTMINTE 8042 Vesmintele luate împrumut nu ţin de cald. Rom. Glumeţ, I, p. 11. A.celaş înţeles ca la No. 7167. 8043 * A împărţi vestmintele eul-va. Vec,ll Cristos. Se dice, cam în g'lumă, când uniî îşI însuşesc lucrul altula. «Impărţit-af vestmintcle mele intre el, şi pentru mantia mea aLI aruncat sorţii». - PSALM. XX, 11, 18; Luc. 23, 24; IOAN, '19, 20, 24. 8044 Veşmîntul nu face pe om. G. iVIUNTEANU, P: 151. - HIN­ TESCU, p. 200.- D-NA E. 13. iVIA­ IOB, p. 64. 1) Să-ml treci o verigă (cercel) de urechle. ================== pagina 432 ================== 432 l' I I Vesmintele nu fac pe om. V, SALA, clase, c. Send. Ferice & Şust, comit. Bihor, Ungaria. VecJl Haină, Rasă. Acelaş înţeles ca la No, 7'160. ZADIE *.6 8045 Zadie băgată 'n casă, Multă zarvă 'n casă lasă. V, SALA, dasc c. Vaşcm1- Baresct, comit. Bihor, Unaaria, Nora rea face necaz, vrajbă, între ceî-l-alţî casnicî, In Bihor zadia., este catrinţa de la nOI, care, în alte comi­ tate din Ungaria portă şi numele de opreq salt zepreq. ZAGAZ 8046 Se rupe zăgazul. Il stă si sfirleznl. , A. PANN, 1, p. '134. Pentru cel cariî pierd folosele ce le trăgeu de unde-va. ZAMBIL V cl,ll Lulea. Z.ARCULĂ 8047 * După ploîe zărculă. 1) ILIE Gmcu, prof; G. Băesa, c. Abel« & Samarina, Epir. 1) După ploîe, glugă ================== pagina 433 ================== Ye,}I Caciula, Cltepeneg, lpinoe«, Manta. Acelaş ,inţele� ca la 1\0. 7:':1:'1. ZEGI-IIE Veci 1 Pădtlclte. ZEMBIL Vec,lI Lulea. ZID Vec}l 111i.w, lYlut. Pe­ rete I Petră, a Tace. 8048 * Zidul alb e hârtia nebunilor. Seinin, Bue. el. VII, prin P. GARBOVICEANU, prof', Pentru cel cart măzgălesc zidurile cu scrisul lor. Siuliorusn nomina parietibus insunf.1) PI'Ol>. Lat. *L\ 8049 A fi ca un zid. Poes. Pop. ,1° ='\eclinlit. 2° Adapost, Sprljlll, apărare pentru cine-va. *L\ 8050 Cu capu nu spargi zidul. ILIE J I oc'[()'l'.�, teolog. c. Seiişte ; comit. Sibiă, Transilvania. Când incercf un lucru peste putinţa, şi mal ales, când unul mic �i slab, se legă ele altul mult mal tare ele cât dînsul, în tote privinţele. l) Numele nebunilor sunt scrise pe pereti. ================== pagina 434 ================== *6 8051 Zidul are urechi şi gardul proptele. I I I 434 PHovlmBELg ROM;\N1LOR I r G. BĂNULESCU, înv. c, Ptetro­ fiţa, J. Dtmbooita, 1. COYAN, prof, c. Turla, Epir, Yesli Perete. Acelaş înţeles ca la No. 7074. * Stizma nu s'mută, omlu s'mută.") D. A. MILESCU, stud, c. GOIJeyl, Macedonia. * Şi stizmile a/:( urecl'i..1) 8052 Omul e schimbător, nu se pa te ţine de cuvlnt. 8053 * Murlu s'face ş'cu chetrî miel.") D. A. MILE5CU, stud; c. Gopeşt, Macedonia. Şi poporul, Şl cel miel, aă rostul lor în lume şi aduc Iolose ohşteî. A ZIDI V,,']l Temelie. 8054 Cine pe lângă drum zidesce, mulţi stăpâni 00- bândesce- I"RD. (;OLESC:U, J1S8. II, p. 62; J1!Jss. 1, ]'. ;'07. Ve,}l MazeJ"e. '10 Adică mulţî musafir! din căletort (GOLESCU). Odinioră călătoriî ohiclnuiau să poposeacă la ori-ce casă o intălnia în drum, ne fiind ospelăril sau hanuri pe la teră. Â- 1) Şi zidurile au urechl. 2) Zidul nu se mută, omul se mută. �n, 7iflnl <.:R ro ce si cu pietre miel. ================== pagina 435 ================== _____________ J_\IBR.\CI-\llNTE, CASl, cest obicelu era atât de înrădăcinat in cât, la unele case mari hoerescf, se găsea în permanenţă o masă, aşedată gată, la dis­ posiţia drumeţilor. 2° Arată şi nesiguranţa tralului, iu vechime, pentru cel cari şedend pe lângă drum, erai'! în calea invasiunelor, şi ast-fel supuşi la prădaciuue şi alte neajunsurî. Acestă grijă se res­ ['rânge in următorul cân tec popular. Fil.cul CUIbul Ungă drum Intr'o crenguţă dalun. C;tţl drumeţt pe drum trece:', Toţi În CIIIIIiI meu sVirl0;'t 0i din gură aşa r;lieeh : «Păsărieă , păserea, « 1. 1\1. HÎUREANU, o«. Cop, p. 96.-1<:. 1. PATRICJU, înv. c. Smulţi; J. Coourluiă -H. D. ENESCU, in». C. Zamostea, J. Dorohoi, - Scol, Noni/. el. VII prin P. (3ÂRBon· CEANU, prof. - G. ]JKl'HIUCA, c. Con/a, comit. Alba Injeriâra, Tron­ eiloania. Cine n'a gustat amarui, nu scie ce e dulcele" JJARONZI, p. 6'1. *6 Cine n'a gustat amarui, nu cunosce gustul m,iere'î. Z. C. l'IECOESCU, înv. C. Jiâent, J. Rimnicu-Sărat, ================== pagina 441 ================== \/'I"C.\HE, Hf:UTUH.\ *6 Până nu guŞti amarui, nu sci; ce e dulcele. K 1. PATRICIU, inv. c. S1ilulţ;, J. Covurluiii, 6 Până nu'1- gusta amaru, nu scii ce' i dulcele. s. J\1IHAILESCU, Şezăt., L.p. 2Fl. De-ai gustat amarul Scit fi ce'], zaharul. u-« Copiilor, ll, 1'. 'J7D. Care nu gustă amarlu, nu scw 9� e :0,­ hărlu+) G. \YElGAND, Die Arom. II] p. 270, Cruşero. * Cari nu m' că [arrnaclu, nu sete ge e me- Tea.2) 1. C01AN, prof c. B(leso, El'ir. Veql Dulce. Binele, il simte mal mult aceia care e trăit în nevol. *1). 8064b• II sătul de dulce, vre şi amal' câte-odată. CA V. ONl�OR, pn).f. c, Avmmesc"J, .J. '(1utova Când unul s'a săturat parcă cu binele, şi să portă ast-fel că reul trebue să'I ajungă. 8065 A se face zahar amarul, A. PANN, Il, p. o. '10 A îmbuuă pre cine-va. 1) Care nu gustă amarui nu scie ce e zaharul. �, Care nu mănâncă amarul nu scie ce e mierea. ================== pagina 442 ================== 442 l"HOVEHB"U: I\OMÂNILOR 1 I 2� A se drege, a se impăcă lucrul. �,� f,iCl'1 zuhccr anuirul cu cele ce s'a 11.1:11 (,lis. A. PANN. APĂ Vel!I Cap. II, c. Apil, a ns, Chiseliţă, na-«, Pumn, Sete, Sperietură, Tărîţe. *6 8066 Apa nu e (este) bună nict în cizmă (cizme) . • \. J'ANN, Edit. 1889, p. 52 ; 1, 1'. H'i·. - lIJNTESCU, p. IL. - P. ISPIREsco, Leg. I, �t-'72. p. no.--­ (:H. JIl'ESCU, Rf!tU' Oraş, p. -1'13. - G. POBOHAN, insi. J. Olt.i-« 13. P. I-U.şDEIJ, Etym. Magn., 1'. '1.269. - Sem., Buc., CI VIII, prin. 1'. (3ÂHBOVICEANU, prof'. ­ IULm (:HOl?�OHEANU, clase. c. Golşa comit. Arad, Ungm·ia. 6 Apa nu e bună nici de [rică, nici în cizme. }'. ISPIRESCO, Leg., p. H:L-GH. JIPI·;SCU, Beur. Oraş. p. '1'13.-I<'I\. DAME, l, p. 7'1). Apa nu este bună niei Ln opinci, J.'. ISJ·lRESCU.P01J. Unch. p. '100. *6 Apa nu e bună nici fin cibote. K 1. i'ATHlClO, tn», e. Smulţr, J. Couurluiii. ;j:,.:, Apa, nici Ln ciubote nui bună. (:AV. ONI,?OH, prof. c. Dobrooeţ, J. J' asluh7. *6 Apa nu e bună nici în ciobote. 1:. TJo:UDOHI"SCU, înl1. c. Lipoua, J. Vasluilt. ================== pagina 443 ================== :picerea beţivilor. MAi'\CARE, BI·:UTUR'\ 143 8067 L'eav. [ait. pourrir soulier el houeeau. (;AV. MlwNmn, XVi e Siecle, * Cine be apă din pumni străint, nu se satură nici odată. A. PANN, Il, p. !113.-l-lIN'l'ESCU, 1'. 12.-S. 1. GROSS)[AN, r- 37. Din pumni străin/[ nu te saturi când bei II,]],/,. .. v , J'ANN, l , I': '136.- JIINTESC:U, [1. '130 . • x-L::. Cine be a,pă din pumni streini nu se s ­ tură. , ILIE HocIOTA, teol, c. Selişte, comit. Sibiu, Transiloania, Acelaş înţeles ca la No. M58:3. Qtti s'atlend fi, I'ecuelle d'aut1'ui est, suje! li mal el/ner. Proo, Franc. ehi eseudella d'altti espera, {reda la menja lJ Proo, Catal, ehi per' le maii d'altri s'imbocca; tardi si sa­ tollo 2 J. Pl'OC. Itai. lle tha: waits on anoiher man's irencher, ma­ kes many a late dinner 3). P!'ov. En!Jl. '1) Care aşteptă mâncarea altuia, o mănâncă rece. 2) Cine se nutresce cu mâna altuia, tărdiă se satură. 3) Acel care aşteptă din bl idul altuia, face adese ori O proslă mâncare, ================== pagina 444 ================== PROVEHBELE nOM.�l\ILOR 8068 Dacă nu daI omului apă, nu '1 da nicl mâncare. P. ISPIHESCU, Leg. 1, '1..'-;72. 1'- 179.-HINj'ESCU, p. ;,. Când faci omului un bine, {;J'1 întrec. *,0, 8069 Nu M apă că facI broseă, 1':. 1. I'ATIUCIU, în". c. Smulţi, J. Coourluiii. ,0, Nu. bl� apă multă că'i face broscă '11.. pân- tece. i\. I'ANN, IU, p. '1:31). P1·OV. Franc. Arată vrednicia nmulul. *,0, Dă '1 în cap, să nu te apă. Ve<;ll B1'!;sâ1. J)ic heţivit. (;H. A.L1C:\.ANDHESCIJ. maqist r. .J. Putn«. Les mechants soni buueurs â'eau: S.�rllIA[LESCU. Şeeăt., L p. 2'1:-\. (:AV. ()N[]OH, p,·of. c Fedesci, J. Tutora . * Apa o M, m rinduneoa, elin sburat. Pentru cel heţiv. *,0, 8070 A Mut apă, are să ploe. 8071 Apa o beII pe picior Ca o pas ere în sbor. 8072 1, ,[ 11 1, 11 L S. i\hHIJAHE, stud. c. Cerţesc», J. Tulom. ================== pagina 445 ================== ------------ .......... _ .. _---------- \l:Î NCARE, B/"UTunX -"icl ci tindu 'j moliftele Sfctntuiul Vasile nu "e lasă de beţie. 80'73 * Be apă rece că te 'i recort, V, .\LE\ANDHf, Ieat1'. p , '1088. Ve<,ir Sperieturiţ; Se giee, in dedc\ere, celui supărat, sfătllindu'l să o lase mal domol. *6 8074 Unul nu găsesce pod pe apă, altul nu găsesce apă de Mut. V. Foru:scu, c. Polttcen'i, J. Su­ ciaoa , Unit alt prea mult şi alţi! mal nimica, Unit at"i averi marI, clieituese in petrecerr, alţir nu aLl nicI ee mânca. *6 8075 Si se tă câte-odată. ,apa ga a V, SALA, daso, c. Va?cot1-Bi1- resei, comit. Bihor, Unoaria. (ld cat ele mare să fie o avere, cu vremea il ve�1f sfir�jtul. 8076 * Li dediră apă ni-grită.l) (;. ZUC,\, c. Al/ela, Epi1' .�i Ca­ vata, Albania. l-:[Je morte. Când cine-va cade ;;rei1 bolnav, se trimite la Jsvor, un .bă­ ial: ca să leit apa, şi în tot drumul, de când plecă până se ÎIJ­ torce a-casă, nu trebile să vorbescă cu nimenI. Daca'] vor­ J'esee cine-va, el nu trebue să respundă, nicî măcar prin semne. ================== pagina 446 ================== 44.6 PRO\'ERBELE Rml�\NlLOH Adica ce cugetă, ce scopurf are. A fi inţeles cu cine-va. A nu mal be apă rece. * A se adăpa în aceeaş apă cu cine-va. s. I. (:I\1ISS�lAN, Dicţ., r- '1118. P. ISPIRESCU, Leg. [l. 47,-1'- P . . IHşDEU, Etym. Magn., p.12()7.­ HINTESCU,p. 5.-BARONZI, p.f58.­ L. fĂINEANU, Semas. I': 358. ­ G. POBOHAN, inst, J. Olt. LAUHIAN & MAXIM, Il, p. 8�r).­ Fn. 'IlMIE, 1, p. 78. A cercă în ce apă se adapă. 8079 8078 *L2. 8077 A sci (vede) în ce apă se adapă. B. P. JJĂŞDJ�lJ, Etum, l11ag?1., p. J2fi0. - T. SmER.'\, Poc , p. 27. A fi mort, a omori. r 1111811111 1 1 , t d f f I 1 11 \.\ «Dac;'l le apucă , metJ mult nu nei be apit rece>.·-SBIEH.\. Faire passer le ,gOLit du pain ci quelqu'u»: Pi·OV. Franc, *L2. 8080 A băut apă. după gheţă. G. f'013 OI'.AN , iust. J. 07t. E cârn. *L2. 8081 A se întrece în apă rece. ])-NA Z. Juvxnc, c. F'edescl, .J. Tllior'a. A se ohrăznici. ================== pagina 447 ================== 447 MÂNCARE, Bi:uTUHI ------- -------------------------- -------------- .......... 1 I 1 *.6 8082 Nu te întrece în apă rece. r,AV. ONI:;;OH, P1'0f. c. DOOr01)i!ţ, J. Vasluitt.-C. TEOlJOHESCU. in», c. Lip01)a, J. Vasluiit, Acelaş înţeles ca la No. ROS1 sub formă de povaţă. *6- 8083 A tmbeta cu apă rece. T1'ibuna-Sibit'l, 11586, p. M8.­ B. P. HĂŞDI'i;U, Etym. l\[agn. p. 'l269. - AVH. COReEA, paroli.; c. COfteili, Banat. JO A spune nimicurî, a flecări. 2° A înşela, il amăg·j pre aljil cu vorba. <1,:15;1 cel nu mi! imbeţ; tu cu apr't rece, vei!. unrle vret si) ajungj». *.6 8084 Nu plătesce nieî apa care o be. H. P. HĂŞDEU, Etym. Ma,lJn. p. 12tiD.-D-NA Z. ,IUVAHA, c. Fe­ de8ei, J. Tutova. Arată putina însemnătate sari valora a unul om. Il ne vaut pas la corde pour le pendre. *.6 8085 N'are după ce be apă. Prov. Franc. A./JANN, I, 1'. �l;-tL-JlINJESCU ]'. 5 S:. 2tH. - L. '::;'\lN/<:ANU, Se­ mas, 1'. 354.-1'. ISPIRESCU, Leg. 1, J157:2, p. 177; Leg. p. �174. _ 13. P. HĂŞDi::D, Etym. l1Iagll., 1'. p. �l2(}8.-.semin. Buc., CI. VI]], prin 1'. GÂ.RI30VWEANU, prof. _ DELAVHANCEA, 8ultănica, p. '1:1.­ C:. T/':ODORl;;SCU, înv. c. LipOM, J. Vasluitt.- IULIU GHOFŞOHEANU, c. Galfa, comit. AI'ad, Ungm'ia.- V . SALA, in». c, Vafcou-Băre8c'i, co­ mit. Biltm'. TTnr",,,.in ================== pagina 448 ================== PPcOVERBLLE HO'lÂ"lLOH E sărac cu desăverşire. I�. 1. lJ.\I'HICJU, in», c. Smulţ-t, J. Coeurluiu. Il necăjesce. Se dice mai ales când, unul mal mare, it! dă poruncl fără nicî un rost. .\. PANN, 1110ş Alb, Il, p. 62.­ JIINTESCU, p. 5. -- P. ISPIRESCU, Leg. I, 'ltl72, p. 'l70. - V. SALA, dasc. c. Serbesct, comit. Bihor, Un­ garia. - E. l. PATRlCIU, înv. c. Smuit); J. Coouriuiă. B. P. SALVIU, Înv. c. Smulţi., J. Coourluiti. E sărac şi mândru. *L:o. 8088 Apă golă. *L:o. 8087 Il ferbe fără apă. *L:o. 8086 N'are după ce M apă şi el se scobesce în mă- sele. Adică nimica tot. «Tate 's (tz)ă gală". f i 1 1 t 1 I L 1 c. 8089 A face cuf-va apă. U. 1'. !'H.ŞD{:U, Etyrn, Magn., p. '[27i, A'1 pră pădi, a'l inmormin tit. «l3a o îngrop;) ]le mumă-sa. ela pe nOI sciu că nu, c:i/-om face noi ap((».--Tribu1!a-Sibiu, '1885, p. 5?i\). Obiceiul urmelor a dat nascere acestei <;licer'î : După că s'a ingropat mortul, toţi se spală pe pămînt cu apa rnortuluf peste gropă, pentru ca să nu amorţesca sali să a­ Bucle m<'mele.-Banat. ================== pagina 449 ================== Cand se insoră de a doua ol',ihărbatul, rămas văduv, pe ruormiutul femee! sale rnortă se varsă apă multă, ca aceia se Cl'ede că arde in ';jJ'opa.-Tral1S'ilVania. APETIT S090 Apetitu vire munoându. Fn. MlhLOSICfI, Rum, Unte/·., I, p. 7 s. 3! •. �1<1.nc,lt1d se deschide polta de mâncare. Ile ee al, de ce al vre :,il al mal mult. L'appeftit vient eli manqeani. 1"1"00. Franc. ARDEIU V,'r,ll Cap. Il, c. Ar­ deii7, BOl"ş. 8091 A poftit I'ardetu prăjit, Si ne-gustând s'a stărpit, , .\ .. PANN, Il, p. t'l3.·-HIN'j'ESCU, 1'. fi H. J'. fli\şTJl<:u, Etym. Magn., 1'. '151n. Se dice despre fetele car! 1'01', cu orî-ce pl'eb ca să Ne ma­ rit>'.' mal curind. *.6 8092 A'l da cu ardetu pe la nas. (;. I'I/BORAN, insi, J. Olt. A '1 superă, a '1 in tari tit du pa ce e infocat ele necaz sau ele manie. *.6 8093 A pune ardem peste rană. I ================== pagina 450 ================== Ve!}l a Macin«, A. se păcăLi. GA\,.ONIŞOR,P')'of J. Tuiooa>« 1\'1. r:Ai'iIAl\, public. J. Iaei . ASMAŢUCHI * A mânca asmatuchi (hatmatuchl). , ., G. MA DAN, c. Tl'uşelli, ţin. cu. şenei!, Basarabia. AZIMĂ Acelaş înţeles ca la No. 809'2. *,0. 8095 Azima mal c6ptă, mal bunI ospeţt aşteptă. Azima se ruce din mi.n:I lh� orz, ceruută prin sită de�ă, in ,'1'''IYI8 (1" lipsă la şes. Se macină orzul, se cerne Dina inl::tl prin sită rară, ca să relll;'le hâspa, se dă prin sită ti csă, se opărescc in covută, se frămînt;;" şi apoi se tace turte, ca pogacile, rotunde, se pun pe lopată, peste care se presură puţină făină, ca Sel nu se prmdă turla .le lopată, să fac pe turtă nisce borte cu dane degete �i apoi se dau în cuptor. Cănd sunt cople, se scot (lin cuptor �i se măn.mea. Azilnek sunt bune la gust. ElE' se mănâncă şi g'ole, cu sare. Azime se pot face şi din făiJ1�_ de gr;:tlL 8094 1 I 1 ! ' Spre lauda mâncărilor bine gătite. o amestecătură de tot feluri de bucate. BALAMIŞ-BALAMUŞ V. ALWO.NDRI, Teat1'., p.67i. Un balami�-balamuş, ca la cumătra, povestea ţiganulul. 8096 ================== pagina 451 ================== BASAMAC *6 8097 Basamaeul Sparge capul. lUN l\ITESCIJ, înv. c, Viespe-ci, J, Olt. - Semin, Buc. O. VIJJ, 1)"111 P. C;ÂHBOVICEANU, p'i'of. Prin urmare sa ne Ierim ele a'l he. A BE Ve�/j Cal', VlI, c. Apti, a AmI, Ban, a 111ânccl, j.1fuscal, Pallm', Ploscă, Pumn, Rată, a Silpa, Sperietură, Târtă, F ară , *6 8098 Be de-ţi fii gfubea : că tat'to n'a Mut şi gtu- bea tot nu sî-a făcut. , G. 1), SALI'IU, in». r, Smul ţt, J, Comcrtuiă. Se dice in zeflemea, de cel beii 1'1. *6 8099 Hop odată Baba '1 bată; Mosu-ar be , Si n'are ce. , AVH, COHCEA, paroh, c. Co�'tei,t'I, Banat, 1° Dicere ele care se folosesc cel mal vrîstnicf când COPJlJ se îrnpedică şi vr6(1 să cadă, facendu'I sa ridă de frica ce aLI pa­ J:i1-0. 2° Se dice ele asemenea şi când bătrănil sunt heutorî. *6 8100 Vom be cât om pute, şi om plăti când vom ave. E. 1. PATRICIU, înv, c. SlIIulţJ, J, Coourlui«. ================== pagina 452 ================== PRO\'EHBELE r.07l!ÂNILOf\ ---� Pentru omul ne-gospodar. *6 8101 Be cu 6la Să fugă MIa, Si cu ploschiţa. , ' Să-SI ude gurita. , , Pen tru cel beutorî. C. C. BUNGETIA.NU, stud. c, Co- 80ViJţ, J. .JvIehedinţi. *6 8102 Dacă bel şi mal mănâncî, pare mi se că nu te usucI. G,\ v. UNlşaR, prof, J. Tutooa, *6 DaCII, bei şi mai măruuici, par' că nu te ]JTea usuci, Scol. Norm. Bue. ci. VII prin P. GÂHBOVICEANU, prof; YOlea bună te face să nu mal imbetrâuesoî. I r 8103 Mândra, be şi chiuesce, Mândru, tace şi plătesce. P. ]SI'LRESCU, Leg. 1, '1872, p. 17H. - IIINTESCU, p. 100. Vec)l a Ave, Ploscă, Când unul petrece în socotela altuia. 8104 Uniî beu şi mănâncă, alţii rabdă şi se uită. Gn. ,IIPESCU, Opinc., p. 27. Arată deosebire de traiă între h03'aţ1 şi sâracî, hoerf şi te­ rani, etc. *6 8105 Eu am Mut şi tu te-ai îmbătat ! GAl'. Oxrşon, »rot- c. Dobrooeţ; J. Vasluit'L *L).. Unu be ,?� altu. s'Lrnboiă. D. IJ.\N, stud. J. Ilfov. � I I ================== pagina 453 ================== MANCAHE, Bf:UTUH.\ Unii bel\ mult, �;[ lumea nu le dice beţivi; iar alţ if dimpo­ trivă. 8106 Mirancea be, Mirancea să plătescă. Cine trage folosele să parte 7' cheltuelile, h. 8107 Cel ce be şi cântă bine, Nu'l mai ve4i cu haine bune, Tote la crîşmă le pune. Sezăt., Poes. Pop., 1'. 14:!. Cine se ţine de petreceri, sărăcesce, şi precum se mai spune: vrednicia omului �e cH')lIisce după 1/01'/. 8108 Ţara piere de Tătari, P ... be cu lăutari. fORD. t;OLESCU, j\!Iss. Il, Jl. !·f,. Vec!l a se Gatt, Legăn. a se Peptenă. Se dice când, in primejdiile cele mal marf aflandu-no, nOI atuncl ne în veselim, �î mal ales rnuîerile (uor.sscc). *h. 8109 Ţera piere (more) de TătarI, Şi el be cu lăutarI. 1'1 .. PAR", Edit. '!tll-l9, p. 1u.·,.­ G. BKNULESCU, înv. c. Pietroşiţa, J. Dimbooiţa. - Şcot, N01'1n. Buc. CI. VIl, prin P. G?\RBOVICEA(\;U, prof· Când unul nu vre să scie de păsurile altuîa. *h. 8110 Lumea more de TătarI, Stanca be cu lăutari. Şco NOI'm. Inv. CI. VlI, prin P. l;AIIBOVICEA:"U, prcf. ================== pagina 454 ================== U. L:HJWHGHlU, stud, J. Tecuci-u. 8112 Ce al băut de ne-al urît � Beţl şi mancaţt, şî de gaură să nu ve dăpărtaţt. IORD. GOLESCU, Mes, II, p. '1'16. *,6 Lumea pie1'e de Tatari, Şi tu bei cu lăutari. Aceleaşi inţelesurî ca la N o. 8'108 şi 8'109. Adică la ori-ce veselie să avem mare grijă de cele vătăma­ tere, ca şoreciî pe lângă gaurI (GOLESCU). 8111 P. ISPIfiESCU, Rev. 18t., II, p. 116 ; Leg. I, '1872, p. '179.-I-!IN­ TESCU, p. '14. Când ne cerceteza unul care, de multă vreme, nu a mal căl­ cat pe la nof. Proe. Turc. Prov. Tm·c. Veresie icichi icen iclii chere sarhoş olur.2) A. PANN, Edit. '1889, p. 52; r, p. H/L-HINTESCU, p. '12. (;n. ALEXANDRESCU, maqistr, J. Putn« . Cine ba în cinste, ori In dator, Se îmbată de doue ori. * Cine be în datorie se 'Îmbată indoit. Bacşiş ia uerese icen ichi cherei earhoş oiur."] 1°.-"-clică când întorce cinstea sau când plătesce datoria. 2' Când nu plătesc! mal bine 'ţI pare. 1) Cine be in cinste, ori in dator, se imbata de două orJ. 2; Cel ce be pe credit se îmbată de doue-orr, SU3 . ' , • j I , 1 I 1 l' II! L" ., 1 II 1,1 1,' I! 14 J I I i ti Il l- I·';, ================== pagina 455 ================== 455 8114 Be, pipota 'şi innecă, Altul ca să nu '1 întrecă . . \. !.'ANN, I, ]'. HO.-llINTES­ cu, p. '12. Se p.uiâ 'şi innecă pipota. P. Isr-nu.scu, Rev. 18t. I, p. 451. Pentru beţivul de frunte. 8115 Be de se turtesce si cocă se face. , A. I'ANN, 1, p. '164. - P. 151"1- HEseD, Reo. 18t., J, I': 1,51. Acelaş înţeles ca la No. 8114. 8116 Să bei (bei) până ţi-o eşi părul p'în CăCIUlă şi cămaşa p'în ismene . . \. jJANN, Edit. '1889, p. ;35; 1, 1" '1'17; Fab, Il, p. 46. - HIN­ p:seu, p. '12. Veql Pir. Adica pana la imbătare. *6 8117 Cine be pân la. "mbătare Nume bun, în lume, n'are . . \.. PANN, Edit; '188\), p. 55; 1, P: H7.-HIN'}'Eseu, p. 12. - Se. Inst, Buc. CI. viu, prin. P. GÂR­ aovrcss.su, ]J1·O.f. ,)'i s-bei, şi nume bună s' ai, nu S: fact.1) PER. PAPAHAGI, Zweit. lahres. p. 15J. De 'Tel sa dobandescî nume bun, să al şi bună purtare. sus Să bel, dar să nu 'ţI bel minţile. L. l:. VALlcNTINEANU, p. :20. La beutura, ea şi la ori-ce lucru, se cere cumpătaro. t) Şi să bel, �i nume bun să ai nu se pote. ================== pagina 456 ================== 4:>1; *� 8119 Din ce bel, din ce al mal be. ILIE II ocitJ'l'.�, teol. c. Seii«:«. comit. stun, Ungaria. Cu cai bei CU af,IÎ.tauoescl să bei nuii mult, Gaeet, Pop. I, r 'LH. Vc<;11 Apetit, a Mânet't. Pen tru cel ne-săţios. Quanlo pi'll si beue, pili si ha sete Il. Pro», Toscan, Euer drunk, ever dry 2). Praz:. Engl. Je mehr Einer trinki, je rnehr ilin d'iirstet 3). Pi·O,'. Germ. 8120 Tu îl bei pe dînsul şi el te be pe tine. 1\. PANN, Edit. 1.889, p. C):l : 1, r- H'f.·-I-IJN'j'ESCU, 1'. 4:'. Adică vinul. * 8121 Cine a Mut o să ba, cine a furat o să fure. Cel rei'! nărăvit anevoie si� mal îndreptă. Qui a bu, boira. 8122 Să '1 tot bel si să mal cel. , V. J\ Llo\ANDHl, 'i'ea!>- 1" 89'.\ Pentru vinul bun şi cel bt·utor. *� 8123 Be apă clocotită şi mănâncă foc. GAV. ONIŞOH, prof c. Dol)'j'o!·tţ, .1. Vaslui/(. A fie adaogă la N o. 70G. 1) Cu eăt bel mal mult, cu atât mai mult �i e sete. 2) Tot be, tot îi e sete. :J) Cu cât he , cu atăt ii e sete ================== pagina 457 ================== �IÂNGARE, Br:UTURA *6 8124 Ilă'I să be că n'a mâncat. 4�7 Seni. Buc, Cl, rl, )J1'il1 G, (�\R­ BOVICEANU, l)1'Oj. Când se dă un lucru in afară l�e vreme. *6 8125 A be ca în codru. G. P. S.\LI'lU, îl2V, e. Smulţ], J. Corurhiiu, Ver,ll a Mândr. Fără să poltescă, i!il imbie şi pre altul. *6 8126 A be ca în tîrg. IUL. l:aol·':;;oHEASU, dasc. r. Gal-­ fa, comit, Arad, Vnga1'ia.-I;. 1-'. S.\LVli\ în». c. SlIIulţi, J. Cocur­ luiu, V ce)l a Mâner!, Acelaş înţeles ca la N o. 8125. 8127 * A 'si be si cămasa. , , , L .... UIlLI.S 8.: .\Lum. L 1" :r,4. A fi beţiv de frunte. 8128 * A 'ŞI be minţile. A 'Ş'î brJ mintea. A. PASS, 1, ". '[:l7 .-lIef)' Eseu" p. !H. S. I. GnoSS}I .... NN, Dict. Gem," A be până la imbetare. *6 8129 Be cât şepte. V. 1\ LEXANDRI, Teatr. fi. ')I:;L­ c:. TEODORESCU. 'Înv. c. Lipoc« J. 1'a8111111. ================== pagina 458 ================== Adica h� mult. UR .. ln·ESCu, Opinc. p. 30; Reur. Oru«. p. '113. re',l1 �Vo. 180::. .-1.1' ti, beui-o inir'un pahar ele apă. P. lSPIHEscr;, Leg. II, p. 40. * A 'şi be şi căciula din cap. LA UHlAN iZ: JI.AXlM, 1, p. �V35. A clica pana la imhetare. VeSlI a Sorbi. A fi mică la trup. Acelaş inţeles ca la 1\0. 8128. S' O bei intr'o cauă ele apă. P. IsPlRESCU, Leg. II, p. '17 . . P. ISPLHEscu, Leg. p. 360. *.6 8130 Be până'! (de �i) trăsnesc urechile. 8131 8132 S'o bei într'un pahar de apă . I 11 «El JIU voi s,1. o ducă, pe jos, a-cas;I la tatii-seLl, ca sii nu 08- tenesca , fiind că o vedea c;i. era aşa puţintic« b trup în c,H al' fi beut-o intr'un. pahar de apeţ », -ISPIREscu. *6 8133 S'o bei cu lingura (O bardacă) de apă. *6 8134 L'ar M într'o lingură de apă . . \1\. COHCEA, paroh, c. Coşteiă, Banat.-S. MIHĂJLESCU, Şeear., II, p. 47. I j f I Ye<;ll a Sorbi. Arată ce-va frumos, plăcut. (:. POBOHAN, insi . .J. Olt. ================== pagina 459 ================== Arată o ură ne-termurită. 8135 * Cât (cum) ar te o lingură de apă. Con», Liter., IX, p. '188. - G. POBOHAN, inst ; J. Olt. to Iute, intr'o clipă. �o Lesne, cu uşurinţă. *.6. 8136 Be a gol. V. :SALA. dasc. c. Vaşcoit-Bărăsci ; comit. Bihor, Unqaria, Adică pe datorie. *.6. 8137 Be a duplu. V. :SALA, dosc, c. Vaşcoii-Băra­ set, comit. Bih01', Ungaria. Acelaş inteles ca la No. 8'136. 8138 A be pre cine-va. LAURIAN & MAXIM, 1, p. 135. A he in socotela cut-va: a'l storce de banî , hend in socotela Iuî. BELTEA * 8138 b Beltea_ ALF. JOVARA, c. Btrlad, J. 1'u­ tona, VorJJâ sau scriere lungită fără trebuinţă. , I'gR. I'APAHAGl, Zweit. Iahres. ]'. '11)8. VeSlI Beţiv o I'entru cel care se crede mal mult de cât este. 8141 Bet dintr'o cârctumă ese, Intră 'n alta, fiind dese. s.. PANN, 1, p. HO,-JlINTESCU, I'o ":1. 1) Celui bel i se pare că dînsu l a ajuns împărat, 2\ Cel bel crede că dînsul e împărat. ================== pagina 462 ================== 462 PHon:HBELE HOM-I " " 8143 Umblă pe drum bet Ca câine (cânele) turbat. A. PANN, 1, p. 'HU.-HINTESC[;. p. 'lflt. Arată starea omului het. 8144 Ce e în inima trezuluî, stă în gura betulut. IOHD. (;OLESCU, lVlss. II, p. Ti. *.6. Ce e 'n inima trczului, este in gura bitului. A. J'ANN, 1, p. 'l'l2.--IIIN'j'ESCU, p, '102.-GR. ALEXANDHESCU, m(t­ {fist?·. J. Putua. Ce e în inima trezului, etă în gUTa celui bei. P. [SPIRESCU, u-« Ist, II, p. 1'1(1. *.6. Ce e în inima trezulu'î, eiă in gUTa celui bai, ] 1. D. ENESCU, în!!. c. Zarnostea, J. IJo1"oholu. ================== pagina 463 ================== MÂNCARE, Bi':Fl'Ul1.\ ---- Veql Adeoer, Copil, Nebun, Adică cel het totă talna şi-o spune în betie (I.:OLESCT.:). 1'6 2'1 "'fi y.Cl.pou:{. "oG'kpo'iw:;;, 27C� "'(i:;; '(),t;)"t'�:;; s:re: 'rOO p,:Ujl)')W:;;l). P1'OV. Elin. Quod est in corde sobrii, id est in liiiqua eb1°ii2). Prov. Lat. Depois de beber, cada hum dd seu parece1' 3). 1"1'0'0. Port. Drukkin» mann» muainz draţar af hjariaau. 4). 1"1'01'. 18l. Truaikner M.und Verrăth. des Herzens Grund 1» What soberness conceals, drunkennee« reueals 6). PI'O'O. Eng1, Araki ou qhoubaeou. uge olana uqelemui li­ Pr01J. Jlfon,q, *,0" 8145 Popa bat şi Ivan nici gustat. CA V. ONIŞOR, prof: c. Scliiopeni, J. F(llrh'1. Când unul are tot �i altul nimic. 8146 Lasă 'n pace pe cel het că singur va căde, IOIm. (:OLESCU, j\l[88. II, 1'. 1(1). Adică pe cel reI �i furioşi, că singurl el se poticnesc. (( :OLESCU). 1) şi 2) Ce e în inima trezulul , aceea e pe limba betulut. 3) După băutur-ă spune cine-va părerile sale. ,�) Gura beţivului spune din fundul inimst. S) Gura beţivului desvelesce fundul inimei. (;) Ceea ce trezul ascunde, cel bet desveleşte (dă la iveiă) 7) Când bei vin devii vorbitor. ================== pagina 464 ================== "1' Îl f li li I LHj4 I'HOIERBELE Hl1'!ÂNILOI1 *.6 8147 Drag mi-este bărbatul bet Că sare 'n sus ca un ţap, Sare 'n sus, se veselesce Pic'i6rele de'şt belesce. T. IHLl.ŞEL, înv. c. ŞtefăneE;tr, J. Vâlcea. Cuvinte prin cari se iau in r-is hărhaţiî cel hepvl. Sa nu ne impotr ivirn celor he�r, căc'( sunt prirnejdioşî. 8148 * Din calea beţivuluî şi Hristos s'a abătut. I1ARONZI, p .. '.9.-HINTESCU, 1'. 'l:L .6 Din calea omului bet �i Hristos s'a elat in lăiuri: J'. ISPIRESCU, Rev. 18t. III, p. '1IH. - Şez(1tol'e, J, p. 2.�t). I 1 I Iri vremea de .leiuult, c.uul un.!.[:", DlllllJlC<;lcii �j (Ou sf', Pctreu [le p;'i"lint, străvestitj În dOI Jllo,:meg'l serrn.m: ,�i sdrenţel'O,�1 îmJJrăcilţl, cu de,setgcle in spate, se vede pentru ca si; nu'r Clll10scă omenir, se l'OYCstesce că, ajunaend el In trun sai, .Il-aCl exit in calc, din Intim­ plar«, un cuinc turbat. A tunel sfintul Pct\'()a a <;).i,8 către Durnl1es'kCl : ,,,i ne Jerim in JiltllrI din cale, D6111J1c c;'[ lată vine aSllpril-ne 1111 c;\ne turb.rt. - Nu te tel II c, [Jdrc, 'i-a I"':'�l'uns DUJilne�ldi, cii acela '1 un c.ure holnuv , nu turbat, car .. , urluit7. Acela� inJeles ca la No. SUD. 1) Nebunul fuge de omul bet, ================== pagina 466 ================== 4(-j(j PROVERBE LE HO�I.�NILOH 1 *6 8151 S'a uItat bet d'a-seră, 1. Gntconsscu, stud, J. 1 lfor - G. P. SALVIU, înv. J. Covw·l�tit'l.­ G. POBonAN, inst; J. Olt. Se dice celul care umblă tot het ŞI nu se mal trezesce. Când îl cauţî e cu luleua Nemţului în gură. Se îni.rebuinteză în bătae de joc: "N II e h�t frate, căcî agl n'a gustat, dar p6te s'a uitat aşa d'aeeră«. *6 8152 A se căeă bet şi a '1 mânca trez. T. BĂLĂŞEL, înv. c. Ştef(�nesc<, J. Valem. A face ce-va rell. în ne-ştire, şi' a'I trage în urmă ponosul, *6 8153 A eălcă a bet, BARONZI, p. 42.-G. P. SALV1U, înv. c. Smulţi, J. COVUl'lui-il. A da semne de beţie. 8154 * B6t frânt. Bel cu de să virşire. 8155 * Bet mort. GR. JIPESCU, RelO'. OTCt\�., p. 112. Acelaş înţeles ca la No. 8'154. BEŢIE Vet;lT Beţiv, Ll:mbl!ţie, Tinereţe. Acelaş înţeles ca la No. 8J5:3. 8156 * Bet turtă. Gn. JIPESCU, Reu», Oraş, p. 11:3. r ================== pagina 467 ================== MÂNCAHE, Bf;U'J't;H.� *L:, 8157 Beţia e nebunie cu voIe. V. SALA, duse. c. Vaşcoii-Ba- 1'i!SC'l, comit. Bihor, Unaaria. Omul het nu mal seie ee face, ea şi nebunul. *L:, 8158 Omul la beţie Cade 'n nebunie. C. TEODOHESC(), înt'. c. Lipov«, J. Vasluiîi. Acelaş înţeles ea la N o. 8'1:':;7. *L:, 8159 Beţia e sărăcie grozavă. P. GÂRBOVICEANU, prot; c. Ptl. cioiii, J. Muscel, Omul, care are darul beţiei, nu'şî mai vede ele treburî, şi re­ mâne calic. 8160 Darul beţiei este cel mal reu. P. ISPIRESCU, Rev. Jst., Il, p. �lS6. Darul betiei este cel mat urît din t6te clar-u­ rile rele. LAURIAN & l'II.UIM, 1, p. '1:36. Căci tnjosesce eu totul pre om. SNovA O dată un Episcop chemă la sfinta episcopie, pe un preot beţiv vestit. CUIl1 sosi preotul, episcopul Incepu cu cuvînt dulce şi hlănd a'] mustra, dicendu't : - «Fiule, a intrat Îl] urechile nostre., pe curn Sfinţia-Tu, al darul beţiet ! Aşa e liule? - Nu e dar Prea Stiute, nu e dar; e pa­ timă la tnine !» respunse preotul stringend gtubeua la pept. 8161 Beţia o vindecă sapa şi lopata. A. PANN, 1 Il 1H.--HIN'I'ESCU. p. 1.3. ================== pagina 468 ================== PROVERBELE ROMÂXILOR *6 Beţia o vindecă numai sapa şi lopata. GR. AL!i:XANDRESCU, ma qietr. J. Putna, F: bOla Iara Iec pl'e care numai mortea o vindecă. 8162 Beţia este uşa tutulor răutăţilor. A. PANN, I, p. tH,-HINTESCU, p. '13.-P. ISPlRESCU, Ref). Ist., I, p. 45'1.-FR. DAME, IV, p. 204. Cel Ireutor e gatit la orî-ce, pentru a 'şl satisface pofta, sau fiind het e în stare să faptuîescă orî-ce nelegiuire. 8163 El ce face la beţie Se căesce la trezie. .\. PANN, 1, p. �IH.-]j[NTESCU, p. '13. Căcî omul fiind het, nu'şf mai dă sema de ce face. Trunken. gesundigt, iiuchtern gebiisst. 1) Prov. Germ, He ihai kill« a man when hc is tlrunk, must be hang'd uihen he his sober. 2) Prov Engl. *6 8164 Multe spune Românul la beţie. N. C:URH:RU, c, Tinta, J. Prn­ hooa. Când Ii se reamintesce o fag-ăduin[.ă data, în anumite im­ prejurari, şi de care nu mal vrel să seir nimica. *6 8165 Arama omului la beţie se arată. A. PANN, Edit. '1889, p. 55; I, p. 'H7.-HINTESCU, p. '13.-Sem. Bite. CI. Vl11, Jl1'1'n r. GÂRBOVI­ CI�ANU, prof-Fn. DAME, I, p. 86. 1) Fiind bet păcăluescl, trcz ispăşescf , 2) Acela care omor ă un om cănd e het, trebue să fie spânzurat când e trez. ================== pagina 469 ================== La joc şi la beţie se cunosce Homânul: HARONZI, p. 206. *.6- Arctma omului la beţie se cunosce. PÂRI'U. c. Ioesci, J. Tutoca. *.6- Omul la beţie îşi dă arama pe [a fă. G. HANULESCU, in», c, Ptetro­ şita, J. Dimbociţ«, Căcf atuncî, ne mal dându'şî semă de ce face, se arata aşa cum este. 8166 * La beţie omul este pisică, maîmuţă şi la urmă porc. l. AnBoHE, lUi!. J. Buz/fii, Arata deosebitele rase prin cari trece omul la beţie. Găsim, la Evrei, următorul apolog: .1\ ,> U L O (; Putriarhul Noe rlopărtundu-sc putin nu pr-imul hutuc de viţă ]11' e.u-c '1 săd isc, Satana se apropie plin de bucurie striguud : "])1'01;':';) pornă, vr<�u �;i te ud 1 si indata alergii. in gTaIJ;'( �i se intor-se cu patru anima)", un iuio), o Illilimnt{l, un Id'l .'1 Ull porc pre care, 'Tinjunghiii indată la ră.l eciuu vi ţel , pentr-u-ca insuşu-ik s;tngellll versnt să trecă in mustul vitel. D« atunci dacii omul I,e IIJ1 pahar ele vin, devineul.uid şi plăcut ; are hlunrlcţea 11111'1111'11; doui' pnhare il J;,C Iute, �globiIÎ, sare �i se strimb;,( ca u.aunuţa ; trer pahar" il ase lTIil 11:i. cu leul; se arată ur.mrlru, neinduplecat, lotul trebue să 'i SI', plece; se crede o putcre ; ':li l;lice in sinc : Cint' se aSt�ln,'În;1 curuin« '? Duc;l. Le, nuu ruul t i�( perde minţile, nu se m.u ]lote conduce sinzur, se tolăucsce in tina, rl-vine ca un porc. F'l'ancesi'i intrehllinjall mal inainte forte de", (,liccrile: 'v'in d'Gtgneau, vin de singe, vin de lion, vin, de porce(tu, pentru a areta deosebîtele fase ale beuture'i; fară a mal vorbi tle: vin d'i.ine, vin de pie, v'in ele cel'/� v'in de l'enard. O menajerie în­ trega, precum se vede. ================== pagina 470 ================== (3n. JIPESCU, Reu!'. Orar, p. '1.12. GR .. IIPESCU, Re/ti'. Oraş., p. H2. Cel mal inalt grad al heţieî, PROVERBELE RO�L�NILOR 470 *6 8168 Beţie la cataramă. *6 8167 Beţie la t6rtă. ! t I 1: I 1. 11 i:t , " I f 1:' II ! d II I I '1 ! ' ! 1 il Acelaş înţeles ca la No. 8J67. BEŢIV Ver;ll Copil, Cârciu­ mar, Joc, Ruqăciusie. «Beutura nu o urăsc (Mold ovenit) prea tare, dar nict nu -un.t prea plecaţi spre ea. Plăcerea lor cea mal mare este, de a'sl petrece de la şese ore de sera pânâ la trel dupc miedul nopţer, şi une-urt p;lnă in revărsatul c,liler, lot in măncârt si beuturî, p;\nă ce 7i VerS;\ c.ue-odată. Dar acesta nu o fac În tate dilelc, ci nrnnat in serhătort rnart, şi Ierna c.md e thnpulurit, şi dud frigul face pe oment să �edă pre a-casă, şi să-şI incăldescă trupul CII vin. Vinarsul nu le place, decât numar soldaţilor, şi nu beu, decât UD păharcl inainte de l[ja.�;L Cel car! locuesc în Molrlavia in feri ară , şi. la continiele Munteniet, sunt mal arnatort de vin, de c.u cel-1-alp. Odată s'aii aplicat pe rernaa llJl Moldoven şi un Munten, să var;lă cart sunt mal tari în băutură, Mol­ doveuit 01'1 Muntcnit ? :;;I-aI1. mers pe podul din Focşanr, care e"te marginea între Moldova şi. intre T(�ra-r:olll.:m(�scă, unele cel do] atleţl de băutură, atuta s'au luptat cu paharele, pauă c.md Muntenul ,1 cădut mort, de prea mult viu ce ;l heut, Iar pre Moldovenul, in semn de premiu. pentru victoria sa, l'a r];'iruit Domnul seu cu hotcr-ia ». - TlI\I. CANTEMIR, Dese1·. l11o/d., p. '[37. CFU�DINTĂ «Se eFec că omul bet are 3 nemţI În stomah. Cu citt ouml be, cu abta nemţiI se ridieă deasupra, În stomach, plutind În vin, p,tn,1. ce �e Hue in cap.-In capul omuluI sunt doue scal.lne, şi nemţi fiinrl 0, IlUul remâne in pieial'e. ApOI încep toţI NemţiI a c,'llltil. În capul J,e­ ţinduI, şi cel din piciare vrend să se peUle şi. el pe scaun, cel-l'alţl '1 leu la hatae, şi se hat grozav, până ce 'ŞI capetă loc cel din pi.­ dare şi, pnnendu-se el pe scaun, rcmâne altul in piciare aclică cel birnit, şi ast-l'el se împacă, şi. Iar incep a c:mtit, şi îmhătenclu-se cu ================== pagina 471 ================== \IÂNCAHE, B1�U'1'UHA /,71 t.oţiI ,le tăria vinulut ce se ridică mereu din stomahul beţiv ului, cad CII toţii in stomah, şi atunci beţivul cade ,�i eljos, nu mal pote he, şi dorine dus, de '1 ling canit la gură».-H�OHESCU, J. Tecuoiă, *b. 8169 Beţivulul tot la vin 'l-e gândul. GH. ALEXANDRI�SCU, magi�tr, J. Pu.tna. Adica fie-cărui la ce '1 place. 8170 Omul beţiv nu scie ce face la beţie. A. PA!:IN, I, p. 111.-H1N'j'ESCU, r '13'1. Ye�lI Beţie. Acelaş înţeles ca la No. 8158. 8171 Nu e beţiv cine be, ci cel ce se îmbată. L G. VALENTINEANU, p. 3'1. Respunaul ce se da de cel caruîa i se fac mustrărl ca he prea mult vin. 8172 Beţivul, când trece pe punte, închide ochii să nu va�ă apa. A . .PANN, Edit. '1889, p. 55; 1, p. �17.-IIINTESCU, I': '13.-P. Is­ PlHESCU, ReI'. 18t. 1, p. /,51. Ve',!l Pisică . . -\.tat de mult o urasce. 8173 Omul beţiv, la beţie, scote din gură ceea ce are la trezie. IORD. l;OLESCU, ]/[88, II, p. 9. Adica in beţie îşI arată naravul ce are (GOL1:scu). 8174 Beţivul, când este net, Ii pare că e împera t. A. PANN, 1. 1'12. - HINTESCU, 1'.13.-P. ISPlRESCU, ReI'. t». 1, Il. '>?il. ================== pagina 472 ================== Acelaş înţeles ca la Nu. 8-140. Gn. ALEXANDHESCU, magistr., J. I'utna, Arată fasele prin cad trec cel beutori. 1 r 0' I * Beţivulut şi dracul îl ese cu oca (ocaoa) îna- inte. VeSlî e«. *6 Beţivul când e bei se crede î1nperat. 1. C. VALENl'I:-iEAl\U, 1'. :30.-·· K 1. PATRICIU, 'tIlV. c. Smulţ7. J. Coourluiţ«, 472 *6 8175 Saltă, betive, şi te veselesce, îmbată-te şi te tăvălesce. 8176 C. NJ1:GRUZZI, 1, p . 2,-;U. - V. ALEXANDnI, Teair.n, 302 S: H'1.- 1. C. VALEN'J'INJ1:ANU, p. 20.- v. FORESCU, c. Folticent, J. Sttc-iava-· CA V. ONIŞOR, prof', c. Siniila, .J. Tuto-va. t 1 ii I fi _ I *6 Beiiuului. şi dracul '1, ese cu cana înainte. IL D. ENESCU, în-v. e. Zamostea, J. DOl'oholu.-I�. 1. PA'J'HlCIU, iur, c. Smulţ'i, J. Coourluiu, * La omul beţiv iese ,;'i dracul cu ocaua plin/: L PJ1:TlmSCU, ing. c. Curtea-de­ Al'geş, J. A?·yeş. * Beiioulu; şi dracul îi ese cu ola (de vin! înainte. 1. Il�NESCU, prof, J. Roman. *6 . Betiuului şi dracul ii ese cu colaci înainte, l�AV. ONIŞOH, praf c. Cdt1tgu, J. Tltto-va. ================== pagina 473 ================== '1° Adica celuî norocos, căruîa tale îl merge după plac. 2° Când ne ese inainte unul prc care '1 dorîam, sali de care aveam mare trebuinta. 8177 Beţivul îşI tot spală gâtuI cu apă de sapă, de temă să nu rug ineseă. P. ISPIRESCU, Re». Ist. 1. 1'. 4.;'2; Snâce, p. �J(Î. Beţ.ivul nu se pote stăpâni. 8178 Pe betivul tQt'i îl arată cu degetul. , , li, PANN, Edit. '1880, p. 5:" Beiurul de toţl e areta: cu degetul. P. ISPIHESCU, Rev. i». I, p. 'I,�,2. Beţivul, de mic şi mare 'În sat, .E cu degetul [destul} areta/o li. PANN, 1, p . 'l�I'J.-]IINTE�­ cu, p. "i:l. E vedut reL1 de totă 1 umea. V. li'ORESCU, c. Dorna, J. Su­ cţana, 8179 *6 Beţivul se învaţă cu beţia, ca şi talharul cu hoţia. Hotii 'nvaţă la hoţie, F1'i betiuul la betie. ,. , A. f'ANN, Edit. �1��9, p. ;).�,; I, p. 'Ja. A veni �i a pleca îndată, fără să stea mult. *L:. 8208 S'a înăcrit ca borsul. , C:. MANOLESCU, stud, c. Cosmcsci ; J. Vai:lluit'l. Arată prosta stare a unul lucru. *L:. 8209 A'I pune ardei în borş. L;. POBORAN, inst. J, Olt.-GA\'. UNI';'OR, prof. c. Simila, J. Tutooa, A intărrtă, a luţl lil'e cine-va. După ce e înfocat de necaz sali de mânie, tu îl măresct supărarea, 8210 *L:. A sufla în bors. , Şeeătâre, II, P: 103.-FR. DMIE, 1, p. '1.'50.-D-NA I�c. Z. c. Bedad, J. Tutova. ================== pagina 482 ================== 48:l A. ronfai. PROVERBE LE ROMtNILOB *6- 8211 Nimeni nu'1 suflă în borş, A. PAPADO\,oL-GALnlAH, Cono Liter., p. 21. -- V. ALExANnHI, Teair., p. '1039.-1. CREANUX, Pal'" p. 230. - S. FL. MAHIAN, Traâ«. Pop., p , H9.-E. 1. PATRICIU, -ÎU2'. c. Smulţi, J. Coourluiă. Nimeni nu indrăznesce să'I supere, să se lege de dînsul. «.'3lelan-Vodă tiind un om care nu suferiă nici când pre nimb sl/'i sufle în borş, JlII se lăsa pănă JlU elil fle-cărut căte o hătue . - S. FL. MARIAN. . 8222 * Bragă. Beulură prosta ; apă tulbure. BRÂNZĂ VeSli An, Frate, u-. nă, Intuneric, Mltlll!JJiglt, Runc, 8(�laf, Septemâni:t. 1) Nici smochinele, nici omiliile, după Pasc! nu mai sunt bune. ================== pagina 485 ================== M�XCAR.E, m1:UTURĂ *6 8223 Când e brânză nu-I bărbînţă. 485 I. CnEANGĂ, Conv. Liter., IX, p. 4!'i5; Pov., p. 45. - FR. DAME, 1, p. 130. - S. TEODOREscu-KIP,I­ LEANU, J. Suc/ava. Când e brânză nu e berbiniă. A. DE CI!IAC, II, p. 48'1. Când e una, nu e alta. 8224 * Când ţI-e brânza mal prespătă, n'al smântânâ. 13leNGESCU, Cono . Liter., XI, p. 60. Acelaş înţeles ca la No. R223. 8225 * AI si tu puţină brânză la putină si credI, acum, " , , că al eăşărie. L BĂNESCU, prof, J. R011l(m. Când unul se crede mal mult de cât este. *6 8226 Brânza O mâncat'o cânif, da gălâta '1 de faţă. 1. GH. SIMION, c. Băsesci-Tămă­ .�enr • .1. Falciă. Ve�l1 Drac. Când ore-ce semne vedesc un lucru. 8227 Brânza de capră strică şi pe cea de 61e. J-JINTESCU, p. 1IJ. Lucru re(l strică şi pe cel bun. Se dice şi pentru 6menL ================== pagina 486 ================== 486 PROVERBELIi: ROMANILOR *6 8228 Brânză bună în burduf de (de) câne. 1UI\D. I :OLESCU, Mss, II, p. 87.­ IiAHONzI, p. :,0. - A. PANN, Edit, '1089, p. �.7; III, p. 7'1; Archiv. p. ·W.-lJINTESCU, p. 019.·-(; .. Po­ BORAN, inst, J. Olt.-P. ISPlRESCU, Leg., r,18n, p. '170; Rev.Ist.,r, p.t-.:J.-'YL LUPESCU, in», c. Bros­ cent; J. Suciaoa. -I·:AV. ONlŞOR, 1)1'01. c. Dobl'orifţ, J. Vaslui-(i.­ FI<. llAj\]E, 1, ]l. J�.7 .. - gN. BAL_ TEANU, Lum., 1, r 07.'- V. CA­ LIN, stud: J. Argeş.- V. Fonsscu, c, Folticcn·Z. J. SucJam.--E. 1. PA­ TRICIU, în!'. c. S111ulţi, J. Covur­ luiii. - C:. IO!1D\.cIJESCU, stud. c. Cristesct; J. Botoşuut, - LAUHlAN S: M.ElM. r, p. :254. - V. SALA, dasc. c. jI oşcoă-Baresct, comit. 13i­ hor. Urujaria, - 1. G. VALEN'J'I­ NMNU, p. :33.-C. C. ]J UNG I<:'!'[ANU, c. CosV1:ifţ, J. Mehedinti. - K, A. I.A1IFlRESCU-])lACON, in». c. SaH­ bienii; J. DOI'07wl.--H. D. ENESCU, în!). c. Zamostea , J. Dorohoi, ­ l. SILAf: III, comit. Mureş- Turâa, Ungaria. Brânză bună în burduh. de câne. C:. \'J.:GlHJZI, r, ]'. 24fl. *6 Brânză bună în burdus de câne . . \.VP •. CORcr:A. paroh, c. Coşteiii; Banat. Brânză bună în [ole de câine. T. CODH"SCU, Uricar, XXII, r­ ;- •. 1. Brânză bună bătută 'n [ole de câne. D. POl'O VlCIU, in» c. Cuvin, co­ mit. Arad, Ul1gcwia. ================== pagina 487 ================== .\I�NCAHE, BI":UTUHĂ 487 *6 Bună bninzr'l, nUrrWt e în [ole de câne. IUL. GHOI,'ŞOHI<:ANU, Înv. c. Gatş«, comit. Arad, Unqaria. Ve,).! Caş, A.raUl pe cel invăţaţl, dar nebunî si cu năravurf rele (UOLESCU). Pentru omul deşt��t dar cu năr�vurl urîte salt, într'un mod mal general, cu o calitate �i o mie de defecte. 8229 De am ave brânză, după cum n'avem pâine, bună apă de păpară. TORD. GOLEseu, Mss. Il, p. 92. Se dice când tate ne lipsesc, după cum a <;lis un sărman ce trecea pe o punte de o apă mare şi n'avea ce mânca (Gor.nscu). Une bonne [ricaesee de pain sec. Prov Franc. *6 8230 Mânâncă brânză cu mămăligă g61ă. C. TEODORESCU, înv. c. Lipooa, J. Vaslu'ht. Pentru cel sgârcit. Ve<;lI No. 8248. Se dice ca jiganii, când se aşsză la masa, vira brinza într'o sticlă, pe care o pun pe masă, când le este poftă de brânză. Apoî, aducend mămăliga, se pun cu toţiî împrejurul meseî, şi incep a întinge pe din afară de sticla, până ce mănâncă tată mărnăliga gola şi, în urmă, string masa, punend sticla in ladă, spre a o ave îarăşî când le va mal veni poftă de brânză. *6 8231 VacI n'avem, brânză mâneăm. 1,;. 1. PA'l'HlCIU, înv. c. Smulţt; J. Coourluiă, lo Sărac şi cheltui lor. 2° Pentru cel care scie sa dobăndescă ce '1 lipsesce. ;-=:. Pentru omul ne-gospodar, *6 8232 De un deget în turtă şi de-o unghte în brânză. GAV. ONIŞOH, prof'. c. Dobro­ ve?, J. Vaslultt. ================== pagina 488 ================== PROYERBELE RO.\1.�NILOP. Calicie, sgârcenie, sgâr ie-brânză. 8233 Burduf de brânză în sem a câlnilor. IaRD. GOLESCU. Mss. Il, p.815 .. A dat burduful, cu brânză cu tot, pe se1i'i,Ct cânelui. A. PANN, I, r '167.-1-1lNTESCT!, p. 20. * A elat burduţul de brânză în sama cânilor . Gn. :\LEXANDRESCU, mooist», c. Focşant, J. Putna, Se <;lice pentru cele ce ;;:e dau, în păstrare, la risipi torn (GOLF;SCU). Laisser alte?' le chai au [romaqe. *6 8234 Brânză de Iepuri. GH .. \LE\:ANDRESCU, maqist; . .J. Putn«. Lucru peste putinţă, care nu se află. «Cere să '1 de şi brânză de sepuri», 8235 * Altă brânză (în ceea traistă). Acelaş înţeles ca la No, 1881. *6 8236 S'a băgat brâuza 'n putină. A. PAr--.N, III, 1', '109.-Hr:\­ TESCU, p. '19.-GH. ALEXANDRES­ cu, maqistr. J. Putna.-G. Po­ BOHAN, inet . J. Olt. Nu se mal in timplă ce s'a întîmplat, nu o să mal fie folo­ sele carif aii fost, nu mal e pomana ala. ================== pagina 489 ================== 489 *6 8237 A nu fi bun de nict o brânză. LAURIAN!\; lVfAX!.'l, r, p. 23:'l.­ JlIK!'Eseu, p. 20. * Nu e ele nici o brânză. P. ISPIREseu, Le.q. l, 1872, 1'. '17:1. Nu e hun de nimic, nu e nimic de facut cu dînsul. 8238 * Nu e nici o brânză de el. LAURIAN & MAXIM, 1, p. 234.­ L. Ş:\iNEANU, Dict. p. 'J07.-FR. DAME. r, p. 137. Acelaş înţeles ca la No. 8237, însă exprimat într'un mod mal energic. *6 8239 A nu face brânză cu cine-va. LAURIAN & MAXIM, r, p. 2;0,:3-':: '1212.-I. CnEANG.:î" Pov. p. 230.-­ FR. DAME, II, p. 6.-G. POBOHAN, inst. J. Olt.-GAV. Oxrşon, prof. c. Dobroveţ, J. Olt. A nu face trebă, a nu se înţelege cu cine-va . • Numar eu el "in de hac. Alt sklptm in locul meii nu mar face brânză cu Harap-All. căt e lumea şi pămîntul. s , -CREANf:Ă. *6 8240 A nu face nici o brânză. LAUHIAN & l\'1AX.lM, I, p. 2 .• 3.­ Fn. DAMI�, 1, p. '157. A nu ishul.i, a nu face nicî o ispravă. «Ce bl'ânzc't mi ·al făcut ?«. *6 8241 M'ai umplut de brânză! IOHD. GOLEseu, lfIss. Il, p. 1 .. :3.­ G. P. SAL\'IU, înv. c. Smulţi, J. COflUrlUIU.--G. ONIŞOR, praf, c. Dobroveţ, J. VaslultI. ================== pagina 490 ================== 490 PROVERBELE ROMÂNILOH --- *� Me umpluş: de brânză! G. I'OBoRAN, inst, J. Olt. Ve!}I J!î·lipe8ci. t o Se dice pentru cel ce nu ::;râ'iesc cuvinte potrivite, cum şî pentru cel ce nu dau cât se cuvine (Cor.eseu). 2:. Nu mi-al făcut ce speram. *� 8242 S'a umplut de brânză ca br6sca de per. l:. P. SAL IIlJ, in», c. Smulţt, J. COVU1"lui'/1. ::\u a câştisat, nu s'a folosit cu nimic. *� 8243 A strica brânaa. LAURIAN S: MAxm,n, p. '1:-:0'1- M. BALLY, c. Cârlomitnesci , J. Tutova. A se supăra. «A stricat brânea Niculae . *� 8244 S'a împuţit brânza. IJ-NA Ee. Z. c, Berlad, J. Tu­ to"a.-J�.l.PATRlcIU, îav. c. Smulţi ; J. Couurluîu, - Gn. AU:XANDRES­ cu, maqiet», J. Putna.-A VR. Con­ CEA,lJa1"oh, c, Coştelit, Banat. *� Se impute hrănza între ei. lUL. t:noFşont:ANU, 2n/1. c. (ial­ şa, comit. Arad, Unqario: A se strica prietenia. Acelaş inţeles ca la No. 8243 e�pri­ mat cu maî multă tărie. «Cu mine N ... şi-a împuţit brânzo»: *� 8245 S'alege brânza din zer • . \VH C:oHeEA, paroh, c. Cal/terti, Banat. ================== pagina 491 ================== Veg.l ti-as. S'alege binele din reti, se va găsi cel vinovat şi cel ne-vi­ novat. *L:. 8246 'I-a cam esit brânza în barbă. , G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi; J. Coourluiu, A.imbetrânit. Se intrebuinţeză cu înţeles de: şi-a plerdut credi tul sau puterea, nu mal face nici cinci parale. 8247 *L:. 'I-a cădut brânza în barbă. , E. 1. PATRICIU, î/IIJ. c, Smulţ'i, J Conurluiu, Când unul a dat norocul peste el. *L:. 8248 Pune brânza în sticlă şi întinge pe din afară. (;. P. SALVIU, inv. c. Smulţi, J. Cocurluiu; Acelaş înţeles ca la No. R230. *L:. 8249 Brânză 'n sticlă. \'1C. MATEESCU, înv. c, Mooiliţ«, J. Putua. Pentru omul 8gâl'eit. *L:. 8250 Pune brânza în strachină şi întinge pe alăturea. A. PANN, Edit. 'Ui89, p. 64 ; rn, 1" 78.-H. P. IU�])J�u, ElYn!. Magn. r- 6�13.-HLNp:scu, p. 19.-H. D. I�NESCU, in». e. Zamostea, J. Do­ rohoiu, *L:. Pune bransa 'în strachină şi întinge alături, Semin, Bue. a. V[ priw P. r:ÂR­ BOVlCEANU. prof. ================== pagina 492 ================== . i«. I, p. 45:3. *L>. Sgârie- brânză. PROVERBELE HmrÂNILOH ----------------------- ---------------- '1" Om ele nimic, flec care se crede ce-va. 2° Prost, ne-priceput. Adică lucrul bun, eul nu''i place'! (GOLESCU). 492 8251 2° Om arţâgos, cărpănos, câr Litrn-, căruîa nu pote niment sa 'l intre în vo'ie.-J. Vasluht. 8252 8253 8254 ================== pagina 493 ================== MKNCAHE, BE:UTUH.� 493 Cu bucăţele mic?' se prind pesci marto LAURlAN & MAXIM, II, p. 651. Veql Jii'îdimituri1, Pesce, Pitic, Rîmi1. Acelaş inteles ca la No. 2453. * 8255 Bucăţica mare Trece cu 'nnecare. Ve<;l.l Imbucătură. 10 Pentru cel lăudăroşi şi hunî de gură. :20 Pentru cel lacomi la avere. 8256 Bucata mal mare de cât fărămitura. IOHD. GOLESCU. Mss. II, p. 85. Adică păcatul de cât greşala. (Gor.sscu). 8257 Mestecată bucată Cere �î aşteptă. IOHG. GOLESCU, lIf.ss. II, p. 44. Se dice pen tru cel ce vor tate, el'a-g·ata, fără nici o oste­ nelă (Gor.nscu). * 8258 Bucata din gură. LAUHIAN S: MAXDI, 1, p. 267. *6 .It' ş'i rupe bucăţica din gUTl'!" S. I. GROSSMANN. Dicţ p. 4.­ GH. ALEXANDRESCU, magistr. J. Putna. IOA ela din puţinul seti, şi la care ţine mult. 20 .\ cruţa, a economisi. BUCĂTĂRIE Ve�l1 Rochie. ================== pagina 494 ================== 8259 PHOVERBELE ROMÂNILOr: Cu bucătăria. plină Sărăcia e vecină. HAHONZI, I': 6'1.-·JJINTESCli. p. HJ. Ve<;ll Cuhnie. Cel care petrece în desfatărî, ÎŞI prăpădesce starea. A grasse cuisine, pauvrete voisine. Pron, Franc. A. grassa cucina, pOVert(b vicina 1). Pl·OV. tua. Wohlschmack Brinqt Bettelsaclc 2). Pro». Germ, *.6 8260 Bucătărie grasă, moştenire slabă. 1. TZINTZU, inr;. J. BuziJi'i. (;r:. PoIENAr.u, inr; .• 7. Pu tna. Vec;ll Culmie. Grasee cuisine, maiqre testament. Prol>. Franc. Cucin« qrasea, magra erediiâ 3) Pro". Itai. Buena olla, !J mal leslamento 4). Pro», Span, Felle K. uche, măqerc Erbsctiaţt o). Prov. Germ. BUCATE Ve(,ll Draţroste, l11i!rC!1', Pâne, Pisică, o. Sără, Sare, Vorbă, 1) Cu bucătăria grasă, sărăcia e vecină. 2) Măncarea gustosă aduce t raistă, 3) Bucătărie grasă, slabă moşteni re. 4) Bunii ola şi fet] testament. 5) Grasă bucătărie, slab testament. ================== pagina 495 ================== MÂNCARE, B1�UTUR'( *6 8261 Vece feluri. de bucate, Tot fasole mestecate. G!'t. ALEXANDRESCU, maqistr. J. P1.ltI1Ct. 1° Pentru cel sărac �i mândru. 2° Tot acelaş lucru. *6 8262 De cât bucate stricate, mal bine maţe sparte. uAV. ONIŞOR, prof; c. Dobrooşt, J. Vasluht .. Pentru cel lacom la mâncare. 8263 Bucatele de la masa altuia sunt mai cu gust. A. PANN, sau. Btl9, p.o::;; III, p. tlL-HIN'j'ESCU, p. 'l9.-P. Is­ PlflESCU, Re». 18t., I, p. 45:i. v e�l Mâncare. Prov. Franc. I'entru cel sgârci t care,. în tot-de-una, e gata să primescă ele la alţii, dar nicî de cum să de la r-indul seu, A. table d'autnti an maruţe de meilleur appetit que chez soi. Si balla bene eulla sala degli auri+]. PI·OV. itai. Au] aiuierer Leule Kirciiuieih. isi gut Gă.ste laden 2). Proo, Germ. 1t'8 good io croU Yule al ollier men's cost 3). Prov. Engl. 8264 Bucatele, ca muferea, fără dresurl n'are gust. Ionu, Cor.eseu. Ms«. II, Asell/., p . 20". '1) 5e jo că bine In salu (odaia) altuia. 2) Cănd altii sfinţesc biserica, e bine a pofti musafir). 3) li: bine să strigi Yule când alţii plătesc. ================== pagina 496 ================== 496 PIlOVERBELE ROMÂNILOR ------ IJl deschide pofta de mâncare. 8265 A mânca singur bucatele şi a lăsa altora zăma. LAURJAN & MAXIM, I, p. 267. A trage singur tot folosul, lăsând, pe sema altora, forte pu­ ţin sau nimica. 8266 Bucatele fură bune, dar nu a sciut naşa să le pue. P.ISPlRESCU, Iie»; 18t. 1, p. 45.3 * Bucatele fură bune, dar n'a sciui naşa a le pune. A. PANN, Moş Alb, 1, p , 'lll.­ GR. ALEXANDRES.;U, 1/lagistr., c. Focşani, J. Putna. Hiii! naşă, bucate bune, Dar nu mi le a1, sciut pune I G. Dm1. TEODORESCU, Cercet ., p. H. Acelaş înţeles ca la No. 82fj6. SNovA LAMBRlUR, J. Iaşi, - G. DE,!. TEODOIH:SCU, Cej·cet., p. 74. llELIADE-HĂDULESCU, XL VIll.­ P. ISPlRESCU, Rev. J8t. 1, p. 228.­ T __ AUHIAN & MAxnT, 1, p. 423. _ GR. JIPESCU, Opinc. p. 86. - M. f'ĂSCULESCU, La întîi. p. 3'1. Bune bucate dar reu date. A fi în capul bucatelor. 'Când lucrur-ile nu vin cu orindui ala cuvenită. Se dice, mal ales, in deridere. «Ţ'iganul cu laptele acruuu de la naşu, dup:l ce se sâturase, ele nu mal putea măncă, c.ind Veq.ll că, pe la siirşitul mesei, naşa sa aduce un purcel fript la coptor disc, lăs.indu'j gura apă: «Hiii! naşă, bucate bune, dar nu. mi le al sciu» pune 1» 8267 8268 ================== pagina 497 ================== MÂNCARE, BEUTURĂ Vednic in fruntea bucatelor. !'\:l7 ----- (:AV. ONIŞOR, Junim, II, No. :\0. In locul cel mal bun, cel mal de cinste şi, prin urmare, cel mai mare, cel mal puternic, şi în stare de a trage folose din acesta. In capul mesef staei personele cele mal considerate. Expresiu­ nea în capul bucatelor, este şi mai energică de cât in capul mesei. Cea ele a eloua se referă la cinstea ce se dă eul-va, cea d'intâi(t mal mult la plăcerile şi fo16sele ele cari se bucură, cel chemat şi pns îl! capul bucatelor. Tenir la queue de la podle. r-«. Franc. 8269 * Buea te greceşct. GR. POIENARU, ing. J. Buzet'l. Acele� înţeles ca la No. 4990. BUCĂTURĂ *6 8270 Fă bueătura cât ţi-e gura. Sem in. Btic. el. VI prin l-·. r:ÂRBOVICEANU, prof Ve<;li DU1I1icat, Imbucatură. 1° Nit li! lacom. 2° N II le încerca peste puterile tale. l�J bisoqnio [ar i bocconi a misura delta boccorş. Proo, Ital, Marin muss den Bissen nicht qrăsser machen, als das Maul 2). Pron. Germ. -1) Trebue făcute bucăturlle după măsura gur ei. 2) Nu trebue făcută bucătură mai mare de cât gura, ================== pagina 498 ================== 488 PROVli;RBELE ROlJÂNILOR $6 8271 Cu bucătura mică se prinde pescele mare . .G. POBonAN. inst., J. Olt. Vegl lrnbucătură .. Acelaş înţeles ca la No. R254. $6 8272 Bucătura mare se pune în gât. Gn. ,I\U:XANDHESCU, maoisir. J. Putna. Veg.l lmbucăturii, Acelaş înţeles ca la No. 8255. 8273 Celii mai buri bucunele cace de familia 1). Fn. MlKLOSICH, Bum. Unter . 1 1'. 8. Cele mal bune se cuvin celor mal marî. 1 majo bucconi zi dei paroni 2). PJ'ov. Rov. $6 8274 Il numără bucăturile. G. POBORAN, insi, J. Olt. '1° Il dă puţină mâncare. 2° Când unul tot spune cât mănâncă un altul. BURDUF Vesl1 Bnînz%, Câ/Je, Carte. $ 8275 A lega burduf pre cine-va. Ji'R. DA�lE, I, p. 168; II, p. 263. Vcc,ll Cobză. A leg-a cu putere. 1) Cele mai bune bucături tatălui de familie. J)\ ("'{'\!A IY\ni mari bucăluri sunt pentru stăpâni. ================== pagina 499 ================== 8276 MÂNGAR1':, m;;U1'URĂ * A '1 face burduf de bătate (bătăî). G. rOBORAN,1:nst. c. Slatina, J. Olt. A '1 umfla în bâ tăl ; a '1 bate fară milă. 8277 o să '1 facă ptelea burduf. IOf\D. GOLESGU, Mss, II, p. 10. Adică o să '1 căznescă fara milă (GOLJi:SGI1). *,0. 8278 A se umfla burduf. G. I'0I30RAN, inst. J. Olt. Din mâncare pre multa. BURETE VeqI Cap. II Se VI, c. Burete, Drac, POfti! *,0. 8279 Doar neam mâncat bureţi. ILIE HOGlo'!'Ă, teol. c Selişte ; comit. Sibi«, Transilvania. Vec;ll Ctnpercă, CI Mânca, Păstrăr; Doar n'am înnebunit. *,0. 8280 Pareă ai mâncat bureţt, MOISE ['OPOVICIU, peda,qo(J. e. COV1'Oq'l, rom it. HUJ1fdiora, Tran­ siloonio, 1° A '1 înnebunit, aîurczf. 20 Se dice CelUI slab la tru p. BUTILCĂ ================== pagina 500 ================== l'HOVERBEL E n.O:VIÂNILOR Ve81 )J *.6 8281 Cafea rusescă. 8282 Prov. Franc. CÂNCEU Nu de multe orf inşelă, fură, minte, etc. cine-va, in cele din urmă trebue să se prindă odată. ANA ROŞCA, c. Topâl'cea, comit, Sibitt, Transiloani«, Tant va la cruche a Teau. qu'a la fin elle se brise. Când e omul het, V er.!I Oi�gii. *.6 8283 E reu De câncău ; E betegă De oiegă. 1 q ================== pagina 501 ================== M�NCl\.RE. BI�UTURA. CAPAC 8284 Capacul după olă. lORD. GOLESCU, ]Jfss. II, p. '103.-S. 1. GROSSMANN, Dict. p. 2::H. Adică orî-ce după cuviinţa sa (GOLESCU). *� 8285 Si-a găsit capacul. , Vegf Drac, 61a, Tingire. Se dice despre căsătoriile potrivite in răutate. 8286 Se arucati căpaehea �î-află tingirea 1) Gazeta. Macedon. 1, p. CI. Se-arucuti căpnca, di s-aţlă tuuizcrlu'"}. PER. PAPAHAGl, Zweit. Iahres., p.16'i. Ve�ll 'l'il1gil'e. Când mirif sunt amîndoi urîţl, Kein Top{ so schie], e1' findet seinen Deckel3). Pro!J. Germ. II n'y a point de pot si laid qui ne irouoe son couoercle. Prov. Franc, Non vi e pentola si brutta che non si troui il sua coperchio 4). Pro». Itai. *� 8287 A'i găsi capacul. A. PANN, III, p. 42.-D-NA Z . .!UVAHA, c. Feâesci, J. TI/tova, 1) Se rostogoli capacu şi află (găsi) tingirea. 2) Se rostogoli capacu, de'şî află tiugirea. 3) Nici o 61ă cât de strîmbă, să nu'şi găseseă capacul. 4) Nu e 61ă câl de urilă care să nu'şt afle capacul. ================== pagina 502 ================== PROV�RB8LE ROM��[LnR �----------------- Găeesce capac la tate. 1<:. I. PA'1'RICIU, ino. c. Smultt ; J. Coourluiă . �1 o A g'isi cusuru vorbei. 2° A nu lasa farâ reSPUl1S, a face respunsul cuvenit. "1:',, loc 'Îi găSt capacul". *6 8288 .!'i pune capac. l; A V. ONIŞOR, prof, c. Dobrooeţ, J. Vasluit1.-GR. ALEXANDRESCU, 1Jtagistr. J. Putna. l'' A'i inchide g'ura cu un repuns hine potrivit. 2" A acoperi, a ascunde fjTeşelile eul-va, «Fug'i de linguşitort c.ir: i\l vorbesc tot pe plac, puindu'ţ; la t;Te�elI capac». CARACUDĂ 8289 * Caracudă. Locot. C. CmS'1'ESCU, o. Vale(�- R. a, J. Vaslui ii. Om de puţină insemnatate, şi cum dice francesul : le menu (retin. «A reiuas numar curacuda, �eJil at"l IUbit cu toţil». CÂRCEAG *6 8290 Cârceagu merge de multe ori la fântână până se sparge. 0\ VR. COHCEA, paroh, c. Coştetu, Banat, Vec.li Ulcior. Acela? înţeles ca la No. 8282. ================== pagina 503 ================== 503 Se numescs cârceaq, in Banat, un ulcîor de pămînt în care se ţine apă de betiI,. GÂRciuMĂ Ve�lI a se, n«, Bifu­ turii. *6 8291 Nici cârelumă 'n drum Nici parale 'n pungă. T. B.\L:\�EL, înv. c. Steţânesct ; J. Vâlcea. Se dice când te îutilnescî cu vre-o rudâ ori priet iu, într'un loc unde nu al cu ce face cinste. Aceqtii �licere se ohiclnuesce a se dice mal mult d'andoselea : Nici cârciumă "n. pungă Nic; parale 'si drurn. *6 8292 Cine te vede intrând în cârctumă nu dice că ai , intrat să te tnchint. .\.. l' ANN, sa«. '11:)8V, Jl. ;):,; 1, Jl. -In. - HINTESCU, p. 27.�· P. ISPIRESCU, Reo. 1st. II, p. 1fî5.­ DOBRE MARINESCU, înv. c. Ptrmc­ Roşu, J. Argeş. Se dice pentru beţivl precum şi pentru acel' car iî se adună cu cel rel, car il şi dinşiî tot reI se socotesc. Pentru omcniî beţi vî, 8293 Popa tocă şi îl chemă La biserică să mergă, Ei la cârcîumă alerg ă. A. PAXt-.', 1, p. HO.-HINTESCU, p. F,O. *6 8294 Cine pune urechile la crăclmă multe aude. D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci, .J. 1ittova. ================== pagina 504 ================== Adică lucrurl ne-plăcute pentru dînsu. 504 Ve�ll Uşă. PROVERBELE ROMÂNILOR Qui ecoule aux portes entend souoen: plus qu'il ne desire. Pro», Franc. ehi sta a scou«, pocli de bii el seniirti+]. Pron, Itai. Ouien escuclia, su mal o1Je 2). Prov. Span, De l' Horcher an der Wand Hort seine eig'ne Schand 3). Proo, Germ. *6 8295 Cine intră în crâclmă nu intră ca să se în- chine. GR. ALEXANDRESCU, mapist»: . J, Putna. Pentru cel a căror rea purtare se dovedesce după ore-cad semne. *6 8296 Crîşma ort O vin4i, ori te vinde. G. P. SALvru, în". c. 8mulţ" J. Cocurluiu: Arată vrednicia omului in negustorie. In loc să vindf mar-fa, daca nu eşti vrednic te vinde ea, adică rămâî calic, perdend şi ce al avut. *6 8297 Crîşmă (birtul, îăgădăul, ospătărla) eul îl place, boii 'n jug baiă nu 'I face, V. SALA, dasc. c. Vaşcoii-Bă­ j'(18C;, comit. Bihor, Ungaria 1) Cine stă de ascultă, puţin bine va audi. 2) Cine ascultă, răul seu aude. 3) Cine ascultă la uşă aude pentru sine o ruşine. ================== pagina 505 ================== MÂNCARE, B1\UTUR.� CUI îl place să mănânce şi să M bine, sărac ajunge. CÂRNAT Veqr Datorie, Şagil, Socotelii. 8298 Cârna tul, când se 'ndesă, începe a crăpă. IORD. GOLESCU, Mss, II, p , :'\(; ; Asem., p. 76. Adică cel lacom (GOLESCU). 8299 Mal multe �ile de cât cârnaţf. K.\.ROLY Ăcs, p. 8'1. *6 Mat multe dile ca cârnaii, IULIU GROFŞOREANU, duse, c. Golşa, comit. Arad, Unqaria. Nu e în tate dilele Lelşug, folose, petreceri. Acestă dicere, de care se folosesc Româniî din Ungaria, pare a fi o traducere a proverbuluî similar maghiar. Ogni qiorru) non e testa 1). PrOf!. tua. Es is nicht alle )'ctg Sonntag 2). Pl'OV. Germ. T6bb nap mint l\'olbdsz 3} Pl·OV. Ung. 8300 * De când ploaă cârnaţi. A. PANN, Fab. 1, p. 126. - L. ŞĂINEANu, Semas., p. 363. - 1. fi RBORE, ing. J. EI/zeu. '1) Ftc-care 'li nu e sărbătore. 2) Nu e fie:ce 4i Duminică. 3) Mai multe qi1e de cât cârnaţl. ================== pagina 506 ================== HAIWNZI, P- 47. De când ploio. cu cârnaţi. P. ISPlHl,SGU, Rev. u«, II, 1'. 156.-A. PANN, Fab., 1, p. 1'17.­ FR. DAME, III, p. 233. Ve�[l Cioc. De mult, într'o vechime iudepărtatâ când orî-ce se putea in­ timpla, şi chiar lucrurile cele mal de ne-crcdut. Lorsque les aloueiles uoue tombaient toule ro­ tiee dans la bouche. A. fi de c/uul cu pl6ta cu cârnatu, A'!'. PETHESCU, ing. c. Curtea­ de-.Aj·geş, J . .Argeş. *6 Pe când ploaii cârnaii şi lipi; calde. Pro». Franc. 1. I In tot-de-una poporul a credut in asemenea ploi ne-ohicî­ nuite. Pliniu, în istoria sa naturală, .ne vorbesca de plot cu lapte, cu sânge, cu fer, cu lână, cu cărămidî, etc. Ve\li A. PANi':, Pab., I, p. 117 la 126 şi J.. ŞX.INEANU, Basme, p. 121, 917, 839, 881 şi 997. *6 8301 Cârnatul lung nu e bun. E. 1. P.\TI\lCIIJ, ilHI. c. Smulţi, J. Coou.rluiii, i , I A ţine treha de scurt. *6 8302 A lungi cârnatul. C;n. ALEXAIWHESCU, maqistr, J. Putlla· Adică trcba. *6 8303 Ca un cârnat. G. POBOHAN, inst, c, Slatina, J. Olt. Plin, gras de plesnesce, ================== pagina 507 ================== ,rANCAf\E, BI':U'l'l:nĂ CARNE Ve<,ll Os, Parale, Pe­ ele, Seă. 8304 Carne tînără şî pesce bătrân. Ioan. GOLESCU, Mss. 11, ['. '10:3. Veql Viţel. Adică. ore-ce după cum se cuvine. Jeu.ne cluiir el uieuo: poiseon. Prov. Franc. *Li 8305 La carne lesna e rea zama. V. SALA, clase. c. 17aşc0'I1-Bă­ reect, comit. Bihor, Ungaria. Tot ce e eftin nu e bun. Carnea mal eftină este slaba. *Li 8306 Carnea cea ef'tină câ.infii u mâeă.") ILIE Grucu, prof. c. Abela 5\: Bit­ âs«, Epir. Pentru cele rele şi fara preţ. 8307 Alavdă f:îsulili, s-mâeă carui."] • P. PAPAHAGI, Zmeit. Iaht·. p. 'l4,B. Pentru cel cari, Între două sau mal multe lucrurî, laudă pre cel mal prost, Labe die Berqe, und bleib' in cler Ebene.3) Prov. Germ. Praise tlie sea but keep 012 land."] ProlJ. Engl. 1) Carnea cea eftrnă, cânil o mănâncă 2) Laudă fasolele şi mănâncă carne 3) Laudă rnunţit ŞI stă la câmp . . j) Laudă marea şi locuesce pămîntul. ================== pagina 508 ================== PHOYEHBELE ROM.tl\ILOH Proo. Franc. Il (aui louer la mer el se tenir en terre. Prov. Span . * NicI carnea să ardă, nict frigarea. A. PANN, sa«. 181l0, p. 6r;; III, p. 77. - HIN'j'ESCU, p. 27.-­ AL. MAHTINIAN, J. I{fov. Hoblar de la mar, y eslar en la tie?'ra.1) 8308 Acelaş înţeles ca la No. 8308. Să nu fii nicj prea sgărcit, nicl prea cheltuitor. Adică cu îndurare să urmăm la tate (GoLESCU). HIN'j'I';SCU, p. 27. - BARON!'I, p. 60. Ver;ll Miel. Nici carnea ne-friptă, nici frigarea să se arqă. IO!�D. GOLESCU, Mss. II, p. 'lUtI. NicI carnea cu 68e, niet frigarea arsă. * A nu arde nici carnea nici frigarea. M. CAI\IAN, public. J. Laşi. * NicI carnea, dar niel frigarea. 8309 8310 8311 ELIODon VERUATTI, c. Balş, J. Romanaţt, Potrivit, nicî prea mult, nici prea puţin. ,. I I II «Nu CIOll' nici carnea, dai' nici .frig tren», *L. 8312 Tocmai carne pe 61ă. G. POBORAl'i, inst, J. Olt. 'A) A vorbi de mare .�i a sta pe uscat. ================== pagina 509 ================== G09 �1.;;'NCARE, BEUTUn.� --------------------- S'a ajuns tocmai ce era. *6 8313 Carne fără ctnlan nu se pote. D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci , J. Tutooa - K 1. PATRICIU, înv. c. Smulţ'i, J. Coourluiă, *6 Carnea [ără de ase nu se vinde. G. MA DAN, c. Trw;en'i, ţin. Chi­ şenMl, Basarabia -. *6 Carne fara ase se pote? I. G. SIMION, c. Bâsesci-Tânia­ şent, J. ssia« NLl e carne fara ase. FR. ])AMI<;, III, p. '163. Nu e om fără cusur, folos fără pagubă, plăcere fără sup(­ rare, într'un cu vînt: printre multe lucruri bune trebue să fie �J ce-va reu. »o: vin sans u« Prov. Franc. l{ein Fisch oh.ne Jtăl1gel! J Grăie. Kein Mensch. oh ne Prov. Germ. 8314 Un c'e carne senza osse 2 J. Pl'GV. Cors. * Carnea de lângă os e cea mal dulce. D-NA E. B. l\'[AWH, p. 86.-D-HA DIDINA ZANNE, c. Berlaâ J. Tu­ too«. '10 Cu înţelesul seii natural. '1) Nici un pesce fără ose, nicî un om fără cusur. 2) Nu e carne fără ose, ================== pagina 510 ================== PROVERBELE ROMÂNILOR Pro« Germ, Prov. Franc. Proe, Germ. LAUHlAN & MAXIM, 1, p. 454. Carnea face carne. FIei scl! maclit Fleisch ă). PTor. Port. Carne carne cria 3}. Carne l'a carne, pegce l'a ve,'lce 4). P,·ov. Itai. Chair ţ'ait chair, el poieeon poisson, La carne pil� vicina all'osso e pili saporita 1). p,·O". iua. Prou Franc. 2° Pentru părinţt �I copil. La chair la plus pre« des Oi; est la plus iendre. le năher dem Bein, je siisser das Fleisch; P Carnea este cea mar hrănitore mâncare. 8a15 CAŞ Veqr a Lua, Pân�, Pesce, Sătaş, Ter'Ciil. *6 8316 Na, câine, caş NumaI că scăpaşt. 1" GXRBoVIC��ANU,jJ1'Of. J. GMj. '1 j Carnea mat aprupe de O!5 e mai gus tosă. 2) Cu cât e mai nprope de pi clor, cu atât e mai dulce carnea. 3) Carnea face carne. ',) Carnea 'ace carne şi pescele. �)) Carnea face carne. ================== pagina 511 ================== MÂ.NCAHE, BI�UTllH,\ ----------------- Se dice atunci când, trimiţend pe cine-va să facă o trebă, din care şi el urmeză sa se folosescă, caută numai ca să scape de ea. * 8317 Vede glinatlu şi Ji si-pare grunghe di caş '). G. ZUCA, stuâ., c. Caoaia, Al· bania . Pentru cel prost. 8318 Cas bun tu foIi di câni 2). , PIeR. PAPAlIAGI, Zioeit, Iahres.; r- 16!.L * CWj bun tu chele di ccîne 3) ILIE GHIGU, c, Pericoii ; Epi1' - 1. COYAN, prof. c. BMsa. Epir. 1" Acelaş înţeles ca la No. 9228. '2" Om deştept, inima bună, într'un corp pocit. 8319 * Caş bun tu ohele di porc 4). 1. COYAN, prof, c. Turla, Epir. Acelaş înţeles ca la No. R3IR. 8320 * Caş bun tu chele ampuţită 5). 1. COYAN. prof. c. Pen'f,oli, 1!)pi'l·. Acelaş inteles ca la No. R3Hl. 8321 * Di chele di porc, Iole di eaş nu s'fa()e 6). 1. COYAN, prof, c, Abela , Epir .. '1) Vede găinaţ �i 'I se pare bucată de ca�. 2) Caş bun în f61e de căn e. 3) Caş bun în pele de căne. 1» Caş bun in pel e de porc. r,) Caş bun in pele împuţită. H) Din pele de porc, f61e de caş nu se face. ================== pagina 512 ================== PROYERBELE ROMÂNILOR Vegl Vâtâlah. Acelaş înţeles ca la No. 2864. *L::. 8322 .Asa teă si ursucasu. " , CA V. ONIŞOR, prof, c. Dobrociţ ; J. Vasluiii. Adică pe furiş, *L::. 8323 Cas la stână. , *L::. Pesce 'n baltă, cas la stână. AL. ALEXANDRESCU, c, Htrşooa, J. Conetanţ«. - T. Si'ERANTĂ, 1, r 6. Se dice despre acele lucrurt carf se află neapărat şi cu bel­ şug, în anumite Iocurî. Ve�ll '1'. SPERAN'j'IĂ, Tiganul la stână. 8324 Ineă cu caşul la gură. IORD. C:OLESCU, Mss. II, p. ro. *L::. Incă nu "i-a cărţut coşul de la gură. Cn. JU'ESCU, Opinc. p. H2.- P. ISPIRESCU, Re!'- Ist.l, p. 231.­ HIN'j'ESCU, p. 30. * r1 ţi Lncă cu caşul la qură, LAURlAN & MAXH'l, 1, p. 50'!. L::. Tot cu casu la gură. GR. JIPESCU, Opinc. p. 1�;U. * A ave coş la bot. A. GOHOV.I,I, c. Folticeni, J. 811- ciava. ================== pagina 513 ================== �lÂ.'1CARE, BEUTUFL:t A. fi incă puişor cu caş la gurii. P.ISPIRESCU, Rev. 18t. III, p. 878.-LAURIAN & MAXIM, I, p. 241. A Il încă puişor cu caş la botişor, HINTESCU, p. '156.-P. ISPIRES­ cu, Leg. I, ·1872, p. n3. Nu 'i-a picat coşul ele la gură. BARONzr, p. 86. Adică încă copil pănă acum, după asemănarea pâserilor ce, pănă puii au caş la gură, el îmbucă mumele (GOLESCU)' A fi încă tiner şi a nu pricepe lucrurile vieţel. «E ! e ! Măre Dane! tot cu caşu la gltrtl păl ! N'aI audit vorba alea că femela are noue gur1...»-JIPESCU. Bejaune. Proo. Franc. Gelbsch nobel 1). 8325 * A deşerta caşul. PI"OV. Germ G. POBORAN, insi, c Slatina; J. Olt. A o sbughia, a fugi. A cĂscA Ve<,lI Cap. V, c, (t C(lSC(!.. 8326 Unul cască, ş'attul înghite. A. PANN, 1, p. '167.-I-fINTESCU, p. 29. Unul cască gura şt altul 'înghite. IORD. GOLESCU, Mse. Il,]1. 1'1.­ GR. ALEXANDRESCU, prof, J. Put­ na.-M. STÂNCEANU, ino. c. Piria ; J. lJ!Iehedinţl. 1) GIOC zalnen, ================== pagina 514 ================== PER. PAI·.UIM;!, Ztreit Lalires., p. ng. n.lVIILI<;;;cu, Gaz. Maced'J .\, [1. 3. l'ER. PAPAHAGl, ZIOe'it. lahres, 1" 'l4H. 1'j)l ihi\�ci. ş-altu paşci, ") AJtn hâsci"Î, ş-al tu s-oumnică."] Acela� inlel"i; ,�:, h No. R328. D. Mn.sscu, Gazei. ],faced. I. p. ;�). PER. PAPAHAGI, Ziceit. lo hres. p. 'J'I,\). Pr01'. Piem. 1) Alţii L·.'l�"';:·I, Ojltii i",�llii. 2) Unu] f3 . ...::t' '-"II:' ...:j 1111 �Hul n mănâncă, 3) Altul ",,,,,1. ,01[,,1 ee riJ['.so""e (citşLigă). 4.) Altul \.:;���.;'l. .�i :dtni i1-\;'ţ ;.;-rijania. ;) Altii cn�·_:;�. al ti l ii�;' o:rij,wia. �) Tn ef>Sc:i ",i ;,1:'111 �:, '.II1I'111.'. Liter., X, p, :'\81 ; 1'0'1'. 1', ·I�Î. Adică betrân şi fără putere. 1) Nu te bucură, bucurato ; nu te mâhni, rnăhniro , .;;:1 ",'�:jC:·1 dlleiJllpl'cjur. ================== pagina 520 ================== PrlOVErlBI::LE nO:Vl.\NILOn 520 ------------------------ ·1 I 8349 *6 Are chîag (cheag). P. IsPlRE;lCU, Bev. 18t. 1, p. 232.- Gn . .TIPESCU, Opinc . p.28 S: G5.-T. BXLĂ�EL, în!). c. Ş'te­ ţănesct, J. Vâlcea. Are chtag (cheag) la inimă. j-l!NTESCU, p. 32.-A. PAN!\, Ill, p. 'lO,S.-FR. DAME, 1, p. 228. Are cheag la pungă. GR . .IIPESCU, Iieur, Oraş, p. 2GG. Om cu dare de mână, eu avere. «Sănătos lucru e s:\ aoeţ; cheoo« vostru şi la păs să lqnnniţl elin ee aţl pUS».-JIPESCU. *6 8350 A prinde chfag. LAUHIAN S: MAXBI, 1, p. 3'14.­ GR. JIPESCU, Opinc., p. 7'1 & 105.- S. 1. GROSSMANN, in«. p. '152.-G. POBORAN, inst, J. Olt.­ G.I v. ONI�on, prof, c, Gherl}/('j· nesci, Tutona, A prinde putere, a se îuavuţi. «A prins şi. el o lecă ele clcuu]», Tot acelaş lucru �i lucru de nimic. CHISELIŢĂ ,B 1 I 8351 CHIFLĂ * Tot trei chifle dece bani. , CA V. ONl�OP" praf c, Bedad, J. Tutoua. ., • Vel}l Cap. 11, c. Apă, Piper, Tărîţe, Uliţe), ================== pagina 521 ================== 8352 MÂNCARE, BEUTURĂ TreI ape în chiseliţă. 521 Ionn. GOLESCU, ]l{8S. 11, p. 71. *6 Trei ape ;in chiseliţă şi o brâncă ele tăriiă. IuL. GROI"ŞOREANU, dasc. c. Gal­ fja, comit. Arad, Ungaria. *6 Sepie ape 'in chiseliţă şi o mână de ţărî{ă. P. ILlE�, c. Haţeg, Transilvania. Ve<;l1 No. 409. Adică rudeniile de departe, în cât nu se mal socotesce de rudă. (GOLESCU). *6 8353 TreI brânci de tărîţe într'o olă de chiseliţă. IUL. GU"FŞOREANU, dasc. c. Gal­ şa, comit. Arad, Unqoria. *6 A face trei ape in chiseliţă. G. POBORAN, inst. J. Olt. Trei ape şi o chiseliţâ. E. 1. PATRICIU, înv. c. Smulţi, J, Coourluiă; Vesti No. 409. Atât preţuesce lucrul ori vorbele cut-va, ca să arate că ce se dice de cine-va e aprope de nimic. 8354 * A face chiseliţă. V. ALEXANDrU, Teatr. p. 236.­ A. DE ClHA(;, I,]'. 50.-FH. DAME, I, r- 235. A bate rM. «A face chisitliţli de hătaie>.-ALloXANDRI. ================== pagina 522 ================== 522 8355 * Chisălită • . PROVLRBELE ROMANILC>F Amestecătură, talmeş-balmeş. ,RBGLE RC,MÂNILOR --------------------- Ved! Cap. XV, c. Cinste. Trebue să bel cu dînşii, eăcî numaf ast-fel le hagă în sema. A CINSTI *L:. 8363 A cinsti ţigănesce. T, R�LĂ�EL, înv. c. 5teji1nesc'i, J. Vâlcea. Acelaş înţeles ca la No. 8361. CIOB Ve11 Caz). XII, c. cu«; Hh·b. *L:. 8364 Rîde clobu de hîrb. 1. ANTONESCU, c. Puunes,«, J. Rîmnicu-Sc'trat - Sem. BUG. Ci. VII prin P. GÂHBOVICEAl\U, nrof . VeSI! Hirb. Când unul îşI bale joc de altul pentru un cusur pre care '1 are şi dînsul. E de observat ca cu vintul hirb, arata hucâţils unul vas de lut spart, Iar ciob, bucăţile unuf vas de lemn. Acest din urma cuvînt se trage de la persanul c6b, lemn, bucata de lemn, a­ schie. In limbagiul curent nu se păzesce acesta deosebire, în­ trehuinţându-se ambele cuvinte, unul în locul celui-l-alt. *L:. 8365 Rîde ctob de 6lă spartă. Semin, Buc. ci. VI prin 1'. (;/-.n­ BoncEANu, ]i1·Of. Acelaş înţeles ca la No. 8364. 8366 Amîndoi mâneaţt dintr'un ciob. A. PANN, II, ['. 107.-,I-I!"TEs­ cu, p , 3. ================== pagina 525 ================== "IÂNCARE, BEU'l'URĂ l'' Când dOI inşl sunt ne-despărţiţî. 2° Când sunt ele o panură, cât unu cât altu. CIOLAN Vec;lf Carne. *6 8367 Umblă cu ctolane legate la gât. 525 = ALFRED JUVARA, c. Bsrlad, J. Tutova,-GA v. ONIŞOR, proj. J. Tu­ too«. A innebunit de tol. 8368 A fi cîolan. A. PANN, 1, p. 55. A fi rEn'i, varvar. "Cât de hun să 'ţ! pară, tot el ctolan este».-A. PANN. *6 8369 A 'I da un clelan (de ros). E:. 1. PA '1' RlC!O, in». c. Smulţi, J. Coourluiu, VeSli os, a Rade. Adică o slujbă. . c. Lipooa, J. YasluÎ'lt.-GH . .i\ LEU, stu.d. c. Scliinenş, J. Tutova. Dac« :tI f�'.c,,1 :';I.·e;:(�la IlU al decât să rabgl, că nu mal e chip de SC.iAJ';1.r·,;, ,l"pi. elim babele nu pot r6de cîor icul de porc. CIREŞĂ Ve'.!l Cap. IX, c . Mare. CIUPERCĂ A uli r,,,i.'iI.::i n nn rc. Cîupercile nil !in la Iomo. 8378 VCIJl Cap. II, c. ci«. percă. ,4 ".IÎLIlcă la cluperet. M. CANJAN , public. J. 1aş1.-2111'o tor, P. BUJ)[�TEANU, J. Ilfov, ================== pagina 528 ================== ILIE H ocrOTĂ u, teol. c. Selişte, comit. Sibiii, Transilvania. 528 PROVERBELE r:OMÂNILOR ����-----�--- *.6 8379 Par'că mănâncă numai ctuperci fripte. FI1. DAME, III, p. 15.-S. MI­ HĂILFSGU, Şeeăt: Il, p. 47.-:8.1. PATRICI!! înv. c, Smulţr, J. Coour­ luiu, *.6 Par'că a mâncat numai ciuperci Fripte. GR. ALEXANDRESCU, rnaqiet, J. Putna. E slab, fără sânge în ohraz. *.6 8380 Doar n'am mâncat cîupare), V cq.I Burete, a lffânca, Păstrăv. Nu sunt nebun să fac cutare lucru. CLISĂ VeeJl Slănină, *.6 8381 Din câne nu poţi face clisă. *.6 Din câne nu {aci clisă. lUL. GHOFŞOHEANU, tn». c. Gal­ o7rt, comit. Arad, Ungaria. Din omul reCl, stricat sau leneş nu poţl face om bun, C1l1- stit sau sirguincios. AVHA)l COnCJ<:A, paroh, c. COo7- teiu; Banat. Ve<;ll Cânt. Kutyab6l nern lesz szalona 1 l Pro». Ung . : l .6* 8382 Clisa întregă şi eurechtul uns. IUL. GROl?:;;OREANU, î1W. c. Gal şa, comit. Arad, Ungaria. 1) Din căne nu se face slănină. ================== pagina 529 ================== li Â:'\ C AlU:, BE:U'r UH X :129 L.* Nu potc fi cu curechiul uns şi cu clisa in- treq«. IUL. GROFŞOHEAN[j, comit. Arad Unţjaria. \'ee,ll Sl(�ninti. Cănd unul ar vre două lucruri de odată, cari! nu se pot impaca: să'�l facă interesele şi să nu'I coste. CLONDIR .6* 8383 A se pupa cu clondiru. t:. I-'OBOHAS. l:n8t. J. Olt. cocA 8384 * A se face cocă. .\. PAl\N, 1, 11. '164. - P. [SPI­ RESCU, Rev. i«; 1, r- ,'toL-FR. DA;I!I�, 1, 1'. 26/1. A "e imhdi't. A C6CE *.6 8385 S'a face, nu s'a face; acu dacă s'ar c6ce! (;. P. :)ALVIU. înv. c. Smulţt, J. Coourluiil. Arata (j dorinţă prostescă. ::; x () V A Cl-c(t HJ1ll1 dupa ce �j-a i,'pril v it de semănat ogorul, in loc să <,liciî, cuui e obicetul : ,,,le acum �;I ele Ilurnne,}e(i să se J;lciî,», el nind ,"",�·,,«l,':� ........ r •.• ,� .'; ":1:" • "n' .. � .. j'.-.r-,:. ,'H-, '-'�"P r·,ro" '-,r'r. ,-1<""1 ..... ) <::,1"10 r.(;,..,.,�, ================== pagina 530 ================== Lut nu'] era frică ciî nu Re va tace .... îl era rn.u coce! *6. 8386 A O coce cui-va. J'ricc'( că nu se va I 1 A. PANN, III, p. 25. - P. IsP1- RESCU, Leg., p. 24.7; Basm. p. 79.-G. 1. MUNTEANU, p. 72. ­ ]i'n. DAME, 1, p. 236.- G. POBO­ RAN, inst, J. Olt.-BARONZI, p. 45. Ve�ll P1ăântă, 17trtlt. A'i pândi pentru a'I întorce reul făcut, a'ş! resbună. «Feciorit de boier! nu putură mistui vorbele ctobânaşulur , Isi puseră in gllncl sit '-;-0 l:oc(1 şi se culoarăv.s--fsr-mnscu, p. 247. 8387 6. A coee pre cine-va. C:. 'J'EODORESCU, înv. o, Lipovn, J. Vaslu{u.-GH. POPESCU, îm'. c. Drl�guşmpi, J. Su.ciava.-GAV. 0- NIŞOH, prof. c, Alwltmesci, J. Tu­ tona, Acelaş înţeles ca la No. 8380. «Ah! inşclătorul, cum m'a amăgit, �lice:, Păculă. 1�1 ! âa'! voitl coce e11 •. -Şezăt. III, p. '13'1. «De mult îl cocdt>. COCONARA 8388 * Alandala coconara. Pentru vorbe proste şi fără rost. cocoş VeSll Cap. 111, c. Do­ coş. 8389 * Bruma este pi brumar, ş-cocutlu pi-alunar 1). G. ZUCA, c. Eţbassan ; Albania. 1} Bruma este în Brumărel (Noembrie) şi cocoşu (se mănâncă) în Atunel (Iulie). ================== pagina 531 ================== MÂNCARE, BEU'1'UnX Fie-ce lucru la vremea Iui. CODRU 531 VestI Câne, FIămând, Fome. 8390 Nu e vrednic codrul să'şl plătescă, A. PANN, II, p.48.-HINTESCu p. 208.-Fn. DAME, IV, p. 235. Pentru cel leneş. Il ne vaut pas le pain qu'il mange. Prov. Franc. E interesantă transiţiunea logică: cod.ru. = padure, trecut în accepţiunea de tel''itol'iii delimitat, s'a luat apol in înţelesul general de bucată, de unde astă-dl dicerea poporană COd1"U de pâne=bucaLă de pfme.-1UşDF.U, C'Uv. Bet«. I, P: 16:=:. 8391 * Cât codrul în mâna flămândulut. Ioan. r,OLESCU, Mss. II, Ase1/!. p. 4.:'. Pentru cele de puţină vreme. *L> 8392 A visa codri. T. B.:\LĂŞGL, tnv. G. Stefănescs, J. Vâlcea. * A viset codri verr,l'î. LAURIAN & MAXIM, I, ". 764. VeSll Furne. '1° A. simţi o fome ne-spusă de mare. «Mănuncă hine ca să nu visezf la nopte codrit »erqt», 2° A mânca înfricoşat • e Ce spuf tu '! Hall viscd! codri venit ,?" ================== pagina 532 ================== 5:32 PROVERBELE ROMÂNILOR ------ COJA *6 8393 A prinde cojă. c. POBORAN, inst, J. Olt. Vegl lJ;Iala, Unghie. A mal înviora. COLAC Vegl Câne, cap. XIl. c. Colac, Femeie, a Luă (1 11'Iânccl, Pâne. *6 8394 Oolacu nu'I a cUI se menesce, îl a cUI îl mă- nâncă. M. LUPESCU, in», c, Broşceni, J. Suc'lava.-l. 'rEODORESCU, în». c. Cotîraa« . .1. Suciava. Când un lucru pregătit pentru unul, îl capătă un altul. *6 8395 Din colacul mele, ce cojile trudit se alege! IuL. CHOFŞOREANU, înv. c. Gal­ şa, comit. Ar'ad, Ungaria. Când nu remâne nimic din trun lucru. S N o V A 1'e pruncul ti:;anulLII l'a IJ;J'Ul tatrL-seii, pentru <;(, a iuăncat medul de la noue colaci. Pl.mgen.I purdclul l'a intrebat, Ul1 Roman , de ce plilnge. Spun endu'I pricina, Homunul l'a in h-elra t, 111al departe, ce a răcut cu cojile: «Dor din colacii moi, ce cojile trudi; se alege !. fu l'CS­ punsul erorotulur. *6 8396 Asta''i. lapte cu colac. IUL. GHOFŞOHEANU, înv. c. Gal­ şa, comit. Arad, Ungaria. Vec.!! Lapte. ================== pagina 533 ================== MÂNCARJi:, B1�UTUR Ă Pentru o întîmplare plăcută, fclositore. *6 8397 Umblă ca cânele cu colaci în codă. '1· C. 'J'EODORESCU, înv. c. Lipoc«, ,.' J. ŢTasluiu. Pentru cel bogat, care are mal mult de cât îl trebue. *6 8398 Noi n'avem pâne şi cânii umblă cu colaci în codă, GR. ALESANDRESClJ, maaistr., J. Pu.tna, Când unil nu al'! ce mânca si alţi! se resfaţă în averî şi hu­ nătăţî. 8399 A umbla după colact caldl, V. A.LJE\:ANDRl, Teat?·., p. 720 *6 A aştepta colaci cal�lL C:.\V. ONI':;'OR. proJ: J. Tutow. *6 A venz la colaci cal�li. G. P. SALVIU, înv. J. COVUi'­ uua-: ALI'·R. JUVARA, c. Bşrloâ, J. Tuto1Xt. Adică după lucru bun, plăcut şi de-a gala. 84:00 * A duce pre cine-va la colact ealdt. , M. CANIAN, public. J. IaşI. Lucru bun, plăcut, Intim plare fericită, pleşcă. A'l duce cu vorba, cu fagăduell, a'l purta pe la ic6ne. fi I j 84:01 Colac. V. ALEXANDRI, Teat?'., [l. ;)15;'). ================== pagina 534 ================== PROVERBELE ROMÂNILOR Adică nimic. G. POBORAN, insi, J. Olt. Columna Traian, 1882-83, P . . -,i':i;). COSTĂ A mâncă c6ste fripte. COVRIG VeqI Câne, CI Jl1ânca. A VIC COReEA, paroh, c. Coşteiu, Banat. N'are minte, vorhesce fără socotelă. Cotărezsu. este un fel ele mâncare ce se face, din lapte, făină COLÂREZ COLEŞA Acelaş înţeles ca la No. D7G. 8404 *Ll. 8403 A află. spini în coleşă. Şl orez. *Ll. 8402 N'are colărez în cap (la vorbă). «Domnul l,hiftul me iul.esce peste Jllesură, şi me rogă să'l ieu, Cel piere. Ce �licj ele asta, moş Fluture'! :'Şi[ colac .... » , - Doi morţi eu. J '. 1 II *Ll. 8405 Cu un covrig tot calic. 1<:. 1, PATRIGIU, inv. c. Smulţ;, J. Coourluiii. Cu un lucru de nimic tot sărac remâf. ================== pagina 535 ================== L&� - El \IÂNCARE, BEUTORĂ *b. 8406 A scote la covrigI. 1, CREANGĂ, Amint., p. 154.­ V. ALEXANORI, Teatr., p. 145. ­ I�. L PATRICIU, înv. c. Smulţ), ,1. Covurluit'i. - DAM�, IV. p. :1:'1. *b. .1 duce la covriqi, V. FORESCU, c, Folticenî • .1. Stt­ ciava. *b. A eşz la couruţi, .-1 ajunge la covrigi calCl'lr.- l:. P. SALvru, in». c. SI�IUlţt, J. Coourluia; A ajunge reci de tot, a săraci, a calici . • Ctocoismul să trătescă, şi 1:18 pe dinşit, că ne scot ei la co­ vrigi>. - 1. CREANGĂ. 8407 * A se face covrig. A. DE CII-lAC, II, p. 78. - C;R" ALEXANDRESCU, maqistr, J. Puma. 1" ). se ghemui, mal ales de frig. 2° A slăbi la trup. ·,Te-'tl sbircit p:mă te al făcut covrif», CRĂCANE Vcc,li l�f((laii7. CRÎŞMĂ ================== pagina 536 ================== 530 CRUD * 8408 Merge cruda cu ne-sărate. Maio1' P, IlUlJIŞl'E.\:,\u, .r. II/o/), *A Cruda cu ne-săraio.. G, POBORA.:\, iust. J. Olt, Bine cu 1'i:'['1 amestecat, dar mal mult 1'13(1, «Trăesce .')i el cruda cu ne-săraia », CUHNIE *.6 8409 Rîndueala când e bună, rostul cuhni marge strună. Ee, ::;1,!MAN, in», c, Adam, J, Tu/ova, Pentru cele cu rinduîală. 8410 Lângă cuhnia cea bogată, sărăcia gata, JORI!, GOLEseu, 11Is8. n, 1'.'13. Adică cel ce petrece in desl'ătărl, curind sarăcosce (GOLESC\.) A. grasse cuisiue, pauurete uoisine. PI'OV, Franc, 8411 Cuhnia bogată lasă diată pr6stă. lORD. GOLESCU, MS8, II. p, 81.­ P. ISPIHESCU, Rev. 18t, II, p, '1.:'9. Vec,ll Bucătârie. Adică cel ce petrece in desfătărf, prostă stare lasă (GOLESGu). Grasse cuisine, maiqre testament. PI'Ol', Franr, ================== pagina 537 ================== 8412 MÂNCAHE, BitV'l'l;n.\ Greu la cuhnte. ii 10fID. GOLESCU, lYJss. II. p. :n. Adică cu anevole se mişcă (GOLESCV). CURCUBETĂ. * 8413 Curcubete herte 1). (�. Zucx , c. Samarin«, ],"P:'J'. In Vorbesc! minciuni. 2° SPUI prostii. *.6- 84,14 Curcubeta încă merge cât merge de asupra a- pel apot dar odată se cufundă. ION NICULA, preot, Vaşcoti, co­ mit; Bihor, Ungaria. Acela� înţeles ca la N o. 8282. 8415 * Multe-orl s'duce curcubete la fântână, ne-oră. vă-s frângă 2). V.llr.BIANDI:, c. Arminciu, Ma­ cedonia. V,)r)1 Ca}', ou, Ulc-im·. Acelaş Tnţeles ca la No. 8114. CURCUT Ver;ll CI Frige, Piper, CURECHlu VeSli Slănină. *.6- 8416 Il mal trebue ş'o căpăţină de curechlu în mână. S. iYrllIĂILESCU, Şezăt . II, p. 7:3. 1) DovlecI fiert]. 2) De multe ori se duce tivga la fântână, odată se Irăr ge. ================== pagina 538 ================== 538 PROVERU"LIC ROMÂ�jLOR ------------------ f$ I Ca să rîdă de cel ce merge călare în timpul friguros al er­ uel. Când degera picerile saii mânile, românul le invelesce în tot de curechru verde. DEMÂNCARE Ve<;,lI Câne. DROJDIE 8417 :!: . A fi pe drojdii. Ve(�l Vin. P. ISPIRESCU, Rev. i«. III, p. 378. Despre acel care a fost odată bogat, ŞI nu mai are de cât remăşiţe din averea sa. *6 8418 A fi cu drojdiI în cap. (:. IJOBORAN, inst, J. Olt. *6 .Li umbla cu cl1"ojcli'î în cap. C:. TEODORESCU, in», c. Lipooa. J. Vashttu. Adică het. 8419 * Drojdie. Ce mal reu, scursorea, lepădătura. Drojdia HocieWlel = La lie du peuple. DULCE Vc<,li Amar, (1 Gusta, 1lPiel'e, Pa ha}'. *6 8420 Ce-a fost verde s'a uscat, . Ce-a fost dulce s'a mâncat. Avn. C:OI\Cr-:A,pal'oh, c. COIite"U, Banat.-GAV. ONl�oR.prof. ci Sir­ bit, J. Tutoo«. ================== pagina 539 ================== ----.� .�-- Ve<;ll Verde. �\lÂi\CAHE, BEUTUH.� 539 Arată timpul frumos, traîul huu, fericirea de odinioră, care a dispărut. 8421 * Dulce la limbă, amar la inimă. V. ALEXANDRl & LASCAH Ho­ SET'!'!, Mss. Pentru cele cariî d'intăiu ni se pal' plăcute, la urmă însă ne aduc necazurl multe şi superărî. 8422 Dulce le înghiţi, amar i să le scoţI. IOHD. (;OLESCU, Mss. II, p. D1. Se dice pen Iru jăfuitorf (Got.sscu). 8423 Dulce 'I-a fost la mâncare Dar acre (acru) la scărpinare, A. PANN, II, p. ;32.-HINTESCU, p. 5'1. .L\celaş înţeles ca la N o. 8422. *6 8424 Cum 'i-a fost dulcele şi amaru! A VII. CORCEA, paroh, c. Coşteiii, Banat . . Adecă cum a primit binele trebue să primescă şi reul. 8425 Unul gustă, qice: dulce! Altul gustă, qice: acru! A. PANN, II, p. H8.-HIN'j.'ESCU p. 51. * Unuia îi vine gust dulce, altuia H vine gust acru. Gn. ALEXANDRESCiJ, maqistr, J. Putna, Ara tă deosebirea de gusturI la omenî. ================== pagina 540 ================== fi40 Ver,l'i A. PANN, II, p. 148-10-;0, 8426 * Omul are un dulce şi un amar. VestI Amul'. Are şi bune şi rele. Om fara cusur nu se po te. Ver,l'i morala fabuleî : Nu. e nimic (arCi C'nsu)', din A. Fab., II, p. 52. No gh' e d6r;e senz' amăo,l) Proo, Lig. P.\NN , 8427 A trăi cu cine-va dulce şi amar. A. PANN, Moş Alb, I, p. fiiI. Adică împărţind împreună reul şi binele, bucuriile precum şi necazurile vicţe). DULCEŢĂ 8428 * Apă si duleett , , Cu capu de pereţi, Cafe amară Şi pe uşă afară. Ver}1 Lingura. CI{. ALEXA?\DRESCU, IJlagistl'. J. Putna, Pentru o primire prostă. 8429 Dulceţa aduce amareaţă, M. BOJADSCHl, l'P'I.p" P"'I'JI .. p. 197. Binele aduce rerl, bucuria scirhă, ş. c. 1. Ver,ll povestea din Bojadsohi. 8430 Dulceţa cât de dulce, după morte însă, nict (]I poftă mai. aduce. IOl�D. GOLJ1;SCU, 11188. Il, p. 90. 1) Nu e dulce fără amar. ================== pagina 541 ================== 54'1 Arată că ori-ce la vremea el se cuvine cad, in urma, în za­ dar se socotesce (GOLESCU). 8431 * Inghite (la) dulceţă. D-NA Z .. IU\'ARA, J. Putna.­ FR. DAME, II, p. '18;-). Se bucura de ceea ce vede Sai] Re in tim plă. Il boit du. lait. Pro». Franc. A DUMICA 8432 * Cum durnicaşt aşi mâcaşî.") N ST., c. Nijopole, Macedonia, * Cum va-s dirhid, aşi va-s mâl/i.2J ILIE Grucu, prof, c. Abela & BIJ. esa, Epi1'. Cum î{i dimieaş, acsi mâeă-ţ'î.3) PER. PAPAIIAGI, Zroeit, Ialtres .. p , 1G�. Dupa cum al muncit, a�a vei dobâudi, lIVie man's einbrocki, mucli man's essen.'l) P1·OV. G ertn: As 1 breui, so 1 must drink,"] Prov. EI1f)7. 1) Cum al dumicat aşa al mâncat. 2) Cum vet dumică aşa vei mânca. 3) Cum îţi dum icî, aşa mănâncă'tl, 4- -) Cum o elumiel aşa trebue să o mănâncI. c,) Cum torn aşa hcă, . ================== pagina 542 ================== 5·i2 8433 PHOVEHBlcLlc HOMÂNILOR Qui {'ait la [aute la boit. 1"1'01'. 1""1'(1110. ehi Pha conciaia, se la manqia+) Prov. Itai. El que hace la soma, este la como.2) Prol'. Span, Unii dumică �î alţiI mănâncă. IOHD. (:OLESCU, ,HS8. II, p. '11. Unii mănâncă şi alţii dumică. P. ISPlRESCU, Leg., 1, '1872, p. nL - ]-JINTESCU, p. 99. * Unul dumică şi altul mănâncă. 1. AHBORE, ing . .1. Buztii. *6 Cine dumică şi cine mănâncă! 1. POPI'SCU, tn». c. Dobrenţ, J. l1;fov. Vel,!l Boii a Căscă. Arată că unil pentru alti! muncesc, Iar nu pentru insu'şî ei (GOLESCU). *6 8434 Cine dumică nu mănâncă. 1. ANTONESCU, c. Vii/cele, J. Ai'­ peş. Acelaş înţeles ca la No. R4.'I:1. 8435 Cine dumică scie, cine mănâncă nu scie, A. PANN, tiu«, '1889, p. ():3; III, p. 77. - HINTESCU, p . 5'1. 1) Cine a pregătit'o, ° mănâncă. 2) Cine face franzela, acela ° mănâncă ================== pagina 543 ================== MĂ NCARE. Bl�UT URĂ Numai cel ce dumică scie cum şî ce du­ mică, iar cel ce mănâncă n'are sciinţă cât de mică. IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. �u. * Aţel ce diâsică scie, nu şi aţel care maş (sadi) mâcă.IJ D. DAN, c. Nevestă, Macedonia.­ ME'l'A CONSTANTIN, c. Molovifte. �Macedonia. Adică cel ce muncesce, acela scie cum se câştigă, Iar cel ce mănâncă d'a g'ata n'are nicî O sciinţâ (GOLESCU). DUMICAT *Ll. 8436 Dumicatul să ţi'l facI cât îţI încape în gură. E�!. POPESCU, înv. o. Oiocanesci, Mi11:qinent, J. Ialomiţa, Ved: Bucăturâ, Imbucătură, Aceleaşi inţelesurî ca la Na. R270. DUŞCĂ *Ll. 8437 Din duseă în duscă se face tus, că. , , I:R. ALEXANDRESCU, magist1'. J. Putna.-H . .lUVAHA, c. Băsescş, J. mu-«: Pentru cel beutorî. FĂCĂLEŢ Veg.l Gol, Jlo1'M. 1) Acel ee dumică scie, nu şi acel care numaI mănâncă. ================== pagina 544 ================== PHOVERBELE HOMÂNILOR A FĂCĂLUI 1 l- I Adică a bale. 8438 * A făcălui, LAZ. >�INEANU, tu«. p. 3'13. FĂGA.DĂU Ve(,lf Cârcium/i. FĂINĂ \'0<,11 Dt'ac, Dumne­ iţeu, a Frămînta. Leneş, Mont, o-u« Tădţe. *6 8439 Din codină rea făinii. G. 1. 'J'OOIESCU, in». c. Broscari, J. J'Iehedinţ-i. Codina este cel mal de pe urmă grau ce remânc la vintu­ rat, şi, prin urmare, cel mal rău , Bine înţeles, că şi faina fă­ cută dintr'un asemene grâu nu pote fi hună. Se aplică celor cariî sunt dintr' un nern rei't sal"t cu obiceîurt rele, din fire. *6 8440 Fie-care grăunţe are făină, dar are şi tărîţe. v. FORESCU, c. Ji'olticen'T, J. Su­ ciaoa, Tot omul are şi bune ŞI rele. I I I f 8441 Şî din făină parte, şî din tărîţe merinde. IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. \)9. Se (;lice pentru cel ce cer parte diu tote (GOLESCU). 8442 Atât făina, cât �î aluatul, tot cu împrumutare. IOHD. (·:OLJ;;SCU. Mss. II. P .. i , * Şi fâina ş' aluat, Tot imprumut le-a luat 1). A. PANN, 1, p. ·133.-1IIN,!,ESCU, p. ;')7. 1) Acestă (Fcere se află tipărită, într'un mod greşit, atât in Povestea vorbeî cât �i in Hinţeseu. ================== pagina 545 ================== 'IÎNCARE, BI':UTURI 545 ag Se dice pentru cer de tot scăpătaţl, ce trăre8c tot cu impru­ mulare. «(:OLEscu). 8443 Vre să fie şi grâu scump şi făina eftină. G. ESARCU, Bacatt, Monit. Ofie. No. 26, 1898. Cere lucrurI peste putinţă. *6 8444 I-a (mi-a) trecut făina prin traistă 1). A. PANN, Ediţ. '1889, p. 155; III, p. '125.-HINTESCU, p. 56.­ G. POBURAN, inst., c. Slatina, J. Olt.-I. POPESCU, in», c. Dobl'eni, J. IlfoIJ.-Semin. Buc. a. Vin, prin P. GÂRBOVICEANU, prof, *6 I-a trecut [aina prin etraua. v. SALA, îno, c. Vaşcou-B!tl'eSci, cont. Bihor, Ungaria. *6 .4. trecut [cina prin traista; (:AI". ONIŞOR, Junimea No. 16. A fost când a fost, clar acuma mIlllaT Însemnă nimic, şi.-a tr/cit traiul; .�'Z-Cl nuincat rnolaiul. * 8445 S�a spulberat făina din covatn, S'a 1'1 dus folosels. 1. B�NESCU, prof J. Roman. * 8446 Altă făină se macină acum la moră. 1. C:HEANG.�, Amint. p. Î. S'a schimbat rostul lucrurilor. 1) Hinţescu scrie din în loc rlp m';"H ================== pagina 546 ================== 546 PROVEHBELE HOMÂNILOR «Şi părintele mc ieă Ia dragoste, şi Smarundiţa începe. diu când în când, a mc fura cu ochiul, �i hiîdiţa Vasile me pune să a�­ cult pe alţit, şi alti: fitinit se macină acum la m6ră,,,-CREANG:\. 8447 Ca făina orbului. Unirea (ziar), c, Blaj. Tron­ siloania. *.6- Se perde ca făina orbului, G. PETRICĂ, c. C01'?UI, comit. AliJa-h!ferioră, Transiloania. Adică împrăştiat, fără nicî o legătură. «Afirmăm sus şi tare că inlundarea causct naţionale n'a făcut'o mCI Stan, nict Bran , ci a Iăcuto pasivitatea. Suntem desorganisan, imperechiaţt, hnprăstiaţ: ca făina o rbului sc=-Unire«, 8448 * Oanda Zi m'că gumarlu fărina! 1). I. C:OYAN,1Jrof. e, Periooii, Epir, Pentru cel care stă supărat. Se dice mal ales când un om fără pricină bine-cu vîntată, se dă la o gândire adâncă sai] la o rnâhnire inexplicabilă. Măgarilor li se dari, de ohiceiii, tărîţele Iar nu făina. 8449 * Ţi m'cară gumarli fârina 2). G. ZUGA, c. Cacaia, Albania. Acelaş înţeles ca la No. 8448. FĂINELĂ *.6- 8450 'I-a tras o făinelă. G. P. SALVIl:, înv. c. Luncariţa, TJ. ulceo, 1) Par'că 'I-a mâncat măgarul făina. 2) 'Ţi măncară măgarii făina. ================== pagina 547 ================== M;\.NCAHE, Bl1uTUHI --------- *,0. L'a inţăiniu, I-a tras o bătae sdravenă de l'a făcut, cum e făina de mole, FĂRĂMITURĂ Vc(,li Bucată. 8451 Cu O fărămitură, mare pesce prindem. IORD. GOLESCU, 11188. II, p. 28. VeSll Bucăţiclt, Pesce, Pitic, Rîmă. Adică cu O vorbă viclenă şi pe cel mal mare inşelaş, şi cu o momelă de mită mult dobândim (Uor.sscu). 8452 Fărămiturile ce �ţl remân, dă le şi tu pe rai tel eâăni, că sî el să mănânce aşteptă de la . . stăpân. IORD. GOLESCU, MS8. II, p. '114. Vcsl! Câne. Adică cu cele de prisos ajută pe cel săraci (GOLESCU). Vegl No. '15n & -1585. 8453 Şî câinii mănâncă din fărămiturile ce cad de la masa domnulul. Ioan, GOLESCU, Mss, II, ]'. !17. Se dice pentru cel mici şi scăpetaţî, ce se ajută din cele ce prisosesc de la cel mal mart (GOLESCU). *,0. 8454 Din casa lUI N*** n'o să mal esă popa cu fă- râmăturt în barbă. (:A V. ONIŞOH, prof, J. Tutova. Pentru cel sgărcit. FARFURIE VC(Jl Frumuseţe. ================== pagina 548 ================== 54.8 PROI'ERBELE RmlÂNILoR *6 8455 Par'că calcă în farfuriI. G. A.LBU, stuâ. c. Schinent, J. Tutova. VegI Strachină. Calcă cu grija, Încet ŞI pe-a furişul ca să nu '1 audă ni­ rnenea. FASOLE Ve\lI a S8 Arde, Bu­ cate, Carne, Cap. 11, c. Fasole. 8456 * Nu ţI-e fasolea fiartă. A. 1'A1\N, 1, p. n. Te înşeli, nu al nemerit'o. Ba, ha vere, me cam iertn Cii nu ţ-e faeole« hiel·tă; Eli am mâncat ce �e chernă Un mezelie de pastrărnâ. l'A:'\N, *6 8451 A rămâne de rîs ca fasolea în . 8460 A '1 lega fedeleş, HARONZl, p. 200.-A. DE CIHAC, II, p. 497.-P. ISPlRESCU, Snâre, p. 9.--FR. DAME, II, p. 'W.-I;. POBOHAN, iust. J. Olt. A 't lega ţideleş. Ve�l Cobdi. S. FR. MAR/AN, Tradit. Pop. 1'. 17'1. A legă cu putere, tepen, vîrtos. FELIE 8461 * Val păţi ca cânIle, (fi vre filie ma mare.") G. ZUG.", c. Berat , Albania. 1) Cine e pesce se întorce Ia apă. 2) Sne o broscă pe un scaun aurit, sare iarăşi în baltă. 3) Brâsca nu pote trăi În afară de baltă. 4) Vei păţi cu cânele ce vrea o felie mal mare. ================== pagina 550 ================== 550 PROVlmBELE ROMÂNILOR Când cine-va nu se mulţumesce cu puţinul co'I are. Alusie la fabula bine cunoscută, In care cânele scapă bucata ce o avea in gură, vrend să dohândescă alta mal mare ce i se părea că o vede in apă. FIDEA 8462 * Fidea cu apă. IORD. GOLESL:U, 1\1lss. II, p. 72: ASM1., p. 47.-LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 247. Adica om de nimic, Iară nici un dar, fară nici o destoînicie (GOLESCU). A FIERBE VegI Apă, OIă, ss: FIERT * 8463 Al făcut'o (o făcuşt) flertă. 1>. ISPlRESCU, Rev. Ist., r, p. 228.--FR. ])A�LE, II, p. 6.-E. 1. PATRICID, înv. c. Smul(t, J. Co­ 'Vurluiu.-G. POBORAN, insi. J. Olt. Nu al isbutit, al stricat o trehă. * 8464 Par'că '1 fiert. Vesti ou. '10 Slab, iara sânge in obraz. 2° Fără vlagă, abătut în urma unor nenorocirî, pagube, in­ timplărf displăcute, elco FIERTURĂ Ve�ll Sare. 'f I I ================== pagina 551 ================== 8465 Când fiertură în 6lă, Şi când mămăligă grilă, A .. PAN:", 1, p. '15'1. Carul. [eriură în 6lă Şi când mămăluţă g6lă. HJN'j'ESCU, p , 59. Despre omul sarac care, dintr'o di într'alta, nu maJare ce mâncă. FLĂMÂND VeSli Atft, Capră, Co­ dru, Lup , Pâne, Sătul, a Sătură; Vară, *6 8466 Plămândul codri viseză. A. PANN,/<.,'dit, '1889, p. 50. - 1. G. VALENTINEANU, p. 12.- V. FOR eseu, c. Foltlcenr, J. Sueiaea.>« T. BALAŞEL. ino. c. Ştejetnesc'i, J. Vâlcea. Flarnnndul codri uisesă ş'i vrabia rneiii. .\. PANN, 1, p. 'l28 -HINTESCU, 1'. 60. - P. ISPlHEscu, Rev. 18t., III, p. 382.-S. FL. MARTAN, 01'­ nit., p , M2. Flarruuulul codru visezcl şi erabia mei 'LI,. A. DE CllJAC, oi«, p. 649. *6 FWmrîn(li� coclri viseză. 1. ])UMITRESCU, $1111. c. Ganctooa. J. Dolj. Pita-a gî unl u. şi-tnviseâză. 1) .-l.NDREIu il L BAGA v , Cart. Aleg. p. IÎ2. 1) Plăcintă Ilămăndul viseză. ================== pagina 552 ================== 552 PHOVEHBJi;LE RO�IÂ�ILOR Adţunlu. curnăi învisedzâ.1) PER. f'APAHAGI, Zlce't. Lahres., r- '148. * Adjrunlu curnăii în,viseclzd.2) C. Ioxsscu, c, Netlsta, Moce­ donia. Veq! Fome. Tot omul de ce'I aminte, de aceea vor] .. E'''CE', �! ceea ee nu are, tot de aceea doresce. 11 porco soqna qhiande»] PJ'OV. u.a. lVenn der Hurui trâumt, so is't van B?'od.�) Pro». Germ. rono/�Hirr I,ypnr�'L npoco CHIITCJI 5) Pl'OV, Hus-Mico; *L:l. 8467 Cine ''i flămând, pânea '1 (e) în gând. HL'i'l'ESCU, p, 11,0, -- H. D. K­ NESCU, în/'. c, Zamostea, J. Doro­ hoiă.-:« v, SALA, dasc. c, Buel1·igiil. comit, BUIOI'. Ungaria.-ILIE Ro­ efOTĂ, teol, c, Seliştc, comit, Sibiă, TJ'al1silvania,-N, Rusu, c 19hi1'­ d01't; comit, Ttrnavtl, Transih:a­ nia. - I. CUHCUBET,:I.., c. Vlădent, comit. Făgr7mş, Transiloanio, *L:l. Cinei ţlămând, Pita'i in gl1ncl. Avn. COHCEA, paroh, c, Coşteiâ, Banat, - IUL, GROFŞOHEANU, ino­ c. Galsa, comit, Arad, Uuqoria. 1) şi 2) FIămândul bucăţi (de păne) \'isez5. o) Porcul vlseză ghindă, 1) Când cănel e viseză este de pâne, 5) Puiul llămănd meiă vise ză. ================== pagina 553 ================== *,0, Celui ţlămând, Pita't 'in qârul, V. SUA, dasc. c, Vaşcoă-Ba­ resei, comit. Bihor, Unaaria. Flămtindului pânea '1, 'în gând. Abecedar l1tIS'f1', p. 2ti. *,0, Ceha ţiăinârul Pânea 'il,n [J(Î,nd. 1\'. CUSU", c. Godinesct, comit, Eluneclt'ul'a, Transilvania. *,0, Omului {lămâncl Pânea 'l-e ,în qârul. I. PUŞCARJU, e. Potanu-Idiruira, comit, Făgltl'(/l/, Transilranio. VeSll Pline. Acelaş înţeles ca la N o. iH6G. *,0, 8468 Bolnavul doresee sănătatea şi flămândul pânea , V. SALA, in», c. Băiţa, comit. 13ihm', Vllgan:a. Acelaş înţeles ca la No. 8407. 8469 Plămândit visez mâncând , Si setoşil apă bend. A. PANN, Pab. II, p. '12:J:. Acel:ţ� înţeles ca la No. 8468. 8470 Plămândulut îi pare mtere, codrul cel uscat. S. 1. GROSS.\IANN, ])icţ. fJ. 1�,:�. Pe omul flamănd ori-ce mâncare îl \11 ulţumesce. ================== pagina 554 ================== PROVERBELE ROM1NILOR ---------------- "Cel sătul oalcă in plclOre fagurul, darii celu; ftămânâ tufe amă­ răctunile du le', i se paT». - Pro». 27, 7. 8471 FIămânqilor nu le trebue poftire multă. S. 1. GnosSMANN, Dicţ .• p. '153. Pentru cel Ilămăndl, precum şi pentru cel cad rivnesc mult la un lucru. *6 8472 Plămându n'aşteptă coptu, nici golu nălbitu. A. \'R. CORCEA, parolt; c. Coşteiii, Banat. \'eqI F6me. Acelaş înţeles ca la No. 8171. *6 8473 Cine se culcă iiămând se sc6lă fără datorie. GR. POIENAHU, ing, J. Bl/zeu. Inversul \licerilor de la No. 8%9 şi 8410. 8474 Cel flămând n'are urecht de ascultat. IORD. GOLESCU. Mss. Il, p. 77. VeqI Pântece. i Adică tometea n'ascultă nici o poruncă. (GOLJ.:SCU). S'a 1i8 de uniî ca acesta dicere a fost întrebuinţată, pentru întă iaşî dată de un favorit al Imperatuluî 'I'itus, pentru o E­ vreică, numită Maria care, împinsă de Iome, şi ar fi mâncat copilul, in vremea când Ierusalimul era aseeliat ele acest im­ perat, Acest proverb era însă cunoscut cu mult înainte. In a­ dever Catone, vorbind poporului la o tomete a 1i8 : "Ard'uum est, Quirites, ad »entrem o.uribue carentcm »erbo: faCC9'C»). Pro», Elin VenlC1' non babei attres 2), Pro». Lat. '1) Pântecel e nu are urechi 2) Pântece!e nu are urechi. I II ================== pagina 555 ================== 8475 \IÂNCARE, BF:UTUR.A. Ventre al/ami n'a pas d'oreilles. Pro». Franc. L(� lam no la ţţhe »eâ, ne la ghe sent 1). Prov. tua. Ein liuruţriqer Baucb hal keine Ohren 2). Proo. Germ . . -1 h ungry belly has no ears 3). Pro», E'ngl. Calea flămânduluî e cea mai lungă. 555 SLA VICI, Con!). IX, p. 122. - P. ISPIRESCU, Rev.lst., I, p. li55. Căcl nimic nu'I p6te race să'şI ulte de f6me. *6 8476 De cât îneercelată, mărgelată şi flămândă, mai bine clulă si sătulă. , M. STĂNCESCU, înv. e, Piria, J. Jlfehedinţi. Intăiii mâncare Şi traiti bun şi in urmă, numar, gateră. 8477 * A da flămândulut scobit6re. A da eul-va un lucru care nu'! Iolosesce la nimic. A FLĂMÂN:QI Vel,l! Cal, Copil, I?i, a Găti. *6 8478 Poftim! nu fiămân4i ca a-casă! GA V. ONJŞOR, pr·of. Junimea, No.1U. -1) Fomea nu vede, ci simte. �) LJn pântece Ilămând nu are urechi. ;3) Un pântece Ilămănd nu are urechi. ================== pagina 556 ================== 556 PROVERBELE RO�IÂNILOP. Indemn, glumeţ, la mâncare. F6IE Ve(li Plăcintă, F6ME Ved! Bogat, a Dorm), Flămând, Găină, Gota­ tale, Lup, Maţe, Pâi1e, Urechie, Var,), Cap. VII, c. Vas, *L:.. 8479 Când ţI-e fome nu caţl că malaiul e în cuptor .. CA V. ONlşoR,pr/{f. c. s'llul!i, J. Tutol!a. Acelaş înţeles ca la No. 8472. Nihil contemnit esurieus 1)" Proo. Lat .. Qui a {aim mange ioui pain. Proo, Franc. A buona [ame non vi e caltivo pane 2). PI·OV. Ital. Dem hungrigen Baucb schmecki Alles uioh! 3). Pron, Germ. *L:.. 8480 Out-e fome codrii viseză. [ORD. (:OLESCU, MS8. II, p. 27. BAHONZI, p. 5;., - BINTESCU, p. 6L-P. ISPInESCU, Rev, Ist. II, p. '1;:)9.- ElI, POPESCU, îll1l. c. Cio­ cănesct JlI/ărginenr, J. lalomiţa.­ GAV. ONl:;;OR, Junimea, II, No, 36.-G. DKtIl. TEODOHESCU, Cercei, 1'. �iO. - I�. 1. PA1'H1ClU, inr, c, Snuilţt, J. Cocurluiti. 1) F'lărnândul nu dispreţuesce nimic. 2) La o bună Iome nu ţi este pănea rea 3) Păntecele flămând iubesce ori -ce . ================== pagina 557 ================== )IÂNCARE, BEUTUR.� 557 *6 OUt e [ome, codrii viseză. P. ISI'IRESCU, Leg. r, 1872, p. '177; Rev. 1st. III, p. 382.-1. Io­ NESCU, II, p. H5.-Abecedar ilus­ trat, p. 26.-A .. GOROVf>I, J. Su­ ceava. v ec,lî FUimând. tu Adică la aceea ce poftim, la aceea ne găndim (GOLf>SCU). :L" Pentru acel eă ruîa i se pare vorba tot despre ce doresce el. Hladooe nu. chleb na mysli +]. Prov. Ceh. \" e(,ll Sete. 8481 Când mi e fome să'mi dai pâine Iar nu 'mi 4ice: vino mâme, A. PANN, 1U, p. '139. Când mi-e [ome să-mi dat pâne Iar nu (,lice: vino 1nâne. lIINTf>SCU, p. 61. Să fad bine la vreme căcl, mal târdiu, nu preţuesce nicî un Lan, 8482 Fomea se UItă la părta omuluI muncitor) şi nu îndrăsnesce să intre. A. PANN, Ediţ. 1889, p. 4/,; 1, p. '1;)5. Fomea se uită pe [eresiră in casa omului muncitor, şi nu intră nici de cum pe uşe. HINTESCU, 1'- 62. *6 Fomea se uită la porta omului muncitor, dar nu pote intra. V. SALA, ino. c. Vaşcoă-Băresct , comit. Bihor, Ungaria. 1) CUI l-e furne, e cu pânea in gând, ================== pagina 558 ================== 55tl I>ROVERBELE ROMÂNILOR Fomea se uită doar pe uşe, în casa muri­ citorului, dar nu lrulrasnesce să intre înăuntru. P. [)ULFU, Albina, 1, p. :::90. *L> Fomea se uită la uşa munci torului, dar nu cuteză să intre în casă. I. G. VALENTINEANU, p. 42. Prin muncă se înlătură lipsa şi saracia. La [aim regarde it la parte de Thomme labo­ rieucc, mais elle n'ase pas enirer. Prov. Franc. /1. [ome chega it porta da oţţicial, mas new pâde ld enlrar 1). Prov. Port. Dem Fleieeiqen quck: der Hu,n!JM· uiohl :::-u­ weilen in's Fensier, aber in' s Ilaus dar] C1' nicht kommen 2). Pron, Germ. 8483 * După f6mea fi vai al, ahtare mcare val fa(jl 3). (:. ZUCA, c, Cusina, Albania. Dupa rîvna şi activitatea ce vei desvoltă intr' o întreprinclere, va fi şi reuşita ce vei ave. *L> 8484 F6mea e cel mai bun bucătar. P. ISPIREsc(), Rev. Ist., III, ]'. :38:3.- A.L. DUilllTl\ESCU. Galic, jl. 140.-D-RA Ee, ŞrşMAN, in», c. Adam, J. Tutoo«. - CI-IlBICI-HÂ\,­ NEANU, Conv. Liter., XVIl.- Gre POIENARU, ing. c. Rassa, J.Ia­ lomiţa.-C. MElSSNER 8: V. DOGAR Lect, II, p. :'\0. -- V. SALA, daec. c. Fînaţa, comit. Bihor, Ungaria. 1) F6mea se uită la părta lucrătorului, dar nu p6te intra. '2) Fornea se uită pe ferestră în casa flărnânduluţ, dar în casă nu In drăsnesce să intre. �) După fornea Ce o să ai, atare mâncare vei face. ================== pagina 559 ================== MÂNCAnE, m'i:[J'J'unX 559 ----------- *� Fomea e bucătarul cel mai bun. G. MUNTEANU, p. :30.-KAHOLY Acs, p. 82.-J-lIN'j'ESCU, p. 6'1.­ I. G. VALENTINEANU, p. 20.-1<:. 1. .PATRICIU, în". c. Smulţ'i, J. Co­ !lul"lttiil. ])-NA E. H. MA \\'R, p. :;6. * Bucătarul cel bun e [oinea. V. FORESCU, c. Ji'Glticeni, J. Su.­ eiana. Ve�ll Pâne. Celui flămând orî-ce mâncare i se pare bună, şi precum �lice Horaţiu : p ulmentaria quiere 8udando. Este sciut că măncarea naţională a :::lpartanilor er:'l un fel de ciorbă negrictosă, compusă: dup:'i unit din sare, oţet, s:inge, şi bucăţele de carne; dupij alţii elin grăsime ele porc, sare şi. oţet. Dionisie Tira­ nul, fiind de faţă la o inasâ publică, h Lncedeuiona, gustă elin ;1- cestă ciorhă şi () găsi. forte rea. "Nu JI"�; iuir, disc bucntarul, căct lipsesc drcsurile. -- Ce dresurr '!-Alerg:1tul'a, sudorea, ostenela , 1'0- mea, setea, acestea sunt carit dari g'ust munoarilor nostre». Optimum condimenium [ames 1 J. Pro1!. Lat. Il n'est sauce que d'appetit. Frov. Franc. Ira megghiu cocu e lu pititiu. 2). Prov. Sard, Huruţer never [ail« of a qude cook 3). Prov. Scoţ. Huruţer isi der bcsle Kocl, 4). P1·OV. Germ. 1) Cel mai bun dres e fomea 2) Cel mai bun bucătar e Iomea, 3) F6mei nu'i Iipsesce niei o dată un bun bucătar. r.) Fomea e cel mai bun bucătar. ================== pagina 560 ================== 8485 PHOVEHBELE ROMÂNILOn Nejlepsi kuchar jest hlad IJ' Proo, Cech, Legjobb ezakâce az ehseg 2). PrOf). Ung. T.lIa;IJ;'l> e Haii6oJI'l:.iiI !''yBap'l, 3). P,·ov. ss« F6mea face bucate bune. S. 1. GHOSSMANN, Dic!. p. '153. *6 Fomea face bucatele bune. GH. ALEXANDHESCU, maqistr, o, Focşani, J. Putna. Acelaş inţeles ca la No. 8484. 8486 F6mea e soră bună cu setea. LAUHIAN & MAXIM, 1, p. '1220.­ P. ISPIHEscu, Ret'. 18t., III, p. 383. l:eutura şi mâncarea merge împreună. 8481 F6mea si rusinea , , Nu se pot de loc uni, Intr'un loc a locui. 1\.. PANN, IlI, p. :�2.-HINTI'S­ cu, p. '190. * Fornea şi ruşinea nu se pot impreuna. Vegl GoUltate. Acela� inţeles ca la No.7131. Nescii plebs jejana timere+i. Pro», Lat. 1), �) şi 3) F6mea e bucătarul cel mai bun . • ) Poporul flămănd nu se leme de nimic. ================== pagina 561 ================== 8488 )LÎ:'334. *.6 8539 \li-mi hîrb, până nu'ţt qic ciob. GR, ALEXANDRESCU, maqistr, J. Putna, IORD. GOLESCU, Mss. Il, Ase1/!. pi39. FR. DAME, II, p. 99. Ca un turb de olă, A fi hîrb, * 8540 A fi bătrân, istovit, fara putere. .-IsPlREscu. 8548 A trimete pre cine-va după icre ver4i. S. I. GROSSMANN, Dicţ., 5D.­ G. POBORAN, tnst, J. Olt. Vcq.l Cal. A'şl rîde de cine-va trimiţendu'I după un lucru care nu există. Einen in den April schiokeu. Proo . Germ. *,0, 8549 A visa icre ver4i. Adică lucrurî peste putinţa. P. GÂRBOVICEANU, prof; c. R(�­ tesei, J. Arţre«. 8550 * A spune icre ver4i. Adică minciuni, poveştl. A ÎMBETA ASE IMBETA Ve<;lI a Cap, VII, c. Apli, aBi, Beţia. ================== pagina 579 ================== 57!) *.6. 8551 Nu te îmbătă până n'ai băut. GAV. CRISTEA, preot c. Fm'reii, comit. Bih01', Unqoria . Pentru cel care vorbesce intraîurea. 8552 Cine odată s'a îmbătat, anevoie se desbată, IORD. GOJ-Eseu, MS8. II, p. 79. Adică cine se învaţă cu năravuri rele, anevoîe se desvaţă. (GOLESCU). 8553 *.6. Omul se îmbată si de inimă reasi de inimă bună. , , A. PANN, 1, p. 1'14. '- HINTESCli, p. 'l:35.-GAV. ONlŞOR, prot; c. Si­ mila, .1. Tutooa, Vet;ll Necaz. Orl-ce pretext e Imn pentru cel beutor, IMBETARE Vegl o Ee. A IMBUcA 8554 Stă, îmbucă lăeomesce, Ca un lup când se pripesce. A .. PANN, In, p. 69.-HINTESCU, 77. Pentru cel lacom şi hâlpav la mâncare. 8555 Imbueă de pare că se bat lupiI la gura lui. P. ISPlREseu, Leg. 1, 1872, p. 'l70. A se adăogă acesta variantă la Nu. 20;31. ================== pagina 580 ================== 580 8556 PROVERBELE ROMÂNILOR --------- ---------- * Cât al îmbuca odată. P. ISPIRESCU, Unel!. Sj(Jt., p. H.-FR. DAME, II, p. 128. - G. POBORAN, iust, J. Olt. Iv Intr'o clipă. �o De loc . • El n'avea rude, nici cât at tmbucă odată», IMBUCĂTURĂ VegI Citlug(1r, G1WiJ, fffâncl, Pâne. Vorbit. I ( I Nu fi lacom; nu te încerca peste puterile tale. 8557 După cum ţi-e gura Să-ţi fie şi îmbucătura. BARONZI, p. 65. I I '" E bisoqno [ar i bocconi a misura delta boccasş. Prov. ltal. Ma»: mtlss den Bissen nichi gr6sser machen, als das Jlaul2). Proo, Germ 8558 Imbueătura mare strică stomahul. lOR D, GOLESCU, Mss. II, p. 17. Se �lice pentru cel lacom! la avere, insernnănd că mult il vatămă lăcomia (GOLESGU). 8559 Imbucătura cea mare. Se înghite cu 'nnecare. A. PANN, r, p, 'l4.-IlIN1'ESCU, p. 77. 1) Trebue să faci îmbucătura după măsura guni. 2) Nil trebue să faci îmhucătura mai mare de cât gura. ================== pagina 581 ================== jIÂNCAHE, Br.:UTUH.\ VegI Buci! ţiei!. Acelaş înţeles ca la No. 8272. 8560 Imbueătură mare sî vorbă mică. , IOHD. GOLEseu, M88. II, p. '102. * Muşcătură mare, soore mici,'] D. A. MILEseu, stud, e. Gopeş", Macedonia. Vegl Inghiţit1�rit. Adică să ne ferim de vorbe marî şi superătore, suferind cele d'impotrivă (GOLESCU). 8561 Imbueătură mare poţi băga în gură, dar vorbă mare să nu scoţt din gură. IOHD. GOLESCU, lVI88. I, p. 17�. Imbucăiură mare să îmbucăm, dar vorba mare să nu (licem. P. ISI'lHESCU, Leg., 1, 1872, p. 180. *.6. 1 mbucăiura mare s'o vîri, in gură, da vorba mare sa n'o scapi din gură. 1. I. ])ONCA, stud, e. Cârja. J. Tutova. Imbucăiură mare să 'nghiţ'î Şi vorbă mare să nu rjic'î. A. PANN, sau. '1889, p. 6; I. P- 14. - !3,IRONZI, p. 57. - )-}I'\­ 'j'ESCU, p. 77. Vedt Inghiţi/unt. Acelaş înţeles ca la No. 6319. 1) Muşcătură mare, cuvinte mici. ================== pagina 582 ================== .')1)2 PHOVErml:LE ROIJÂNILOR 8562 Aşteptă îmbucătură Să t-e de mură în gură. A. PANN, I, p. '106.-I-IIN'J,'ESCU, p. 77. Ve�ll No. 901. Pentru cel leneşî cari aşteptă să dobăndsscă orI-ce de-a gata �I fără muncă. 8563 * A sc6te şi îmbucătura din gura omuluI. A. PANN, II, p. 125 . .4.'1 lua îmbucătura din gură. A. PANN, III, p. 20. [o A. fi vrednic. �o A trăi pe spinarea, din avutul eul-va. A INCHEGA *.6. 8564 Le 'ncMgă numa-aşa. D-NA L. LINDE, c. Berlad; J. Tutona, - AVR. CORCEA, paroh, c. Coşteit1, Banat. Adică minte. , A INCHINA *L. 8565 Cu ce 'mi închină, cu aceea ''i închin. I. Ojottr, teoloq., c, Aeiliu: Tran­ silvania. Cum mă cinstesce aşa '1 cinstesc. INGHEŢATĂ Ve(.lI Bragă. ================== pagina 583 ================== �IÂNGAHE, Bi':U1TnĂ A INGHIŢI 583 Ve<;lI Ac, Ai/achi, a Căsca, Dulceţit, Gitluşcit, Gutuie, Hap, Răbdare. *.6. 8566 Mal bine înghite bucăţica mare. D-NA Z. JUVAHA, c. Feâesci, J. Tutona. Sub înţeles: de cât să dicî vorhă mare. Acelaş-inţeles ca la N'o. 8;'56L Il ne tau: pas dire: [oniaine je 11,e boirai pas de ton eau. Prov. Franc. *.6. 8567 Inghite cât poţi mesteca. K 1. PATHICIU, în», c. Smttlţ-i, J. Coourluiă. 1° Nu m lacom. 2° Nu încerca peste puterile tale. 8568 Se ţineă ca să înghiţă un bivol, şî d'abea în- ghiţi o muscă mică. IOHD. GOLESCU, Ms«. II, p. (j6. Se dice pentru cel ce se socotesc la lucrurf mari, şi d'ahea dobândesc cele mal mici (GOLESCU). *.6. 8569 Inghite şi tacî Că n'af ce să fact. AL. VASILlU, fnv. c. Tătănt1/1, J. Suc-tava. Cânrl trebue să răbdăm un ne-aj uns, ne-a vend în cotro. 8570 Inghite la nodurt, cât pumnul, Si sufere în nas, fumul. , A. PANN, 1, p. B5.-HIN'j'ESCU, p. '124. ================== pagina 584 ================== 584 PHOVERBI;LE ROllÂNIL()R Ve<;1J Cap. IV, c, Nod. Acelaş inţeles ca la No. 8569. A. Pann, lntrebuinteza IJiCE:'l'e;l mal ales, pentru săracî. *"" 8571 A înghiţi Noduri. LAURIAN & i\iAxBI, Il, p. 424.- 1. CREANG.l, Pov., p. 38, '110 & 260; Cono, Liter., IX, p. 453. ­ !i'R. DA}II�, III, p. 'UO. A 'Înghiţz la noduri . . '\. PANN, 1, p. 'l35.-H1STESCl!. p. '124. - P. ISPIRESCU, S1l6�'e, ]1. '1'J;). * A -înghiţi cu noduri. *"" A înghiţi [la) noduri seci. IUL. GHOFŞOHEANU, înv. G. Gol­ şa, comit. Arad, Ungaria. - Ave. CORCI.:A, paroh, o, Ooşteia, Ba­ nat. - G. POBOIHN, inst, J. Olt. VeSll Gălufcă, Cap. 1 V, c. Nod. '1° A duce dorul, a ave mare dor de ce am perdut sau ne lipsesce. In Banat arată mal ales, pofta de mâncare şi lipsa de bucate. 29 A răbda cu supărare. «Ncvesta, ne wa! avend in cotro, tăcea şi îngliiţia noduri>. ­ CREANGI. «Craiul şi acesta ° 'llghiţ-j cu noduri», - A. PANS. Aualer des poires d'angoissl}. PI'OV. Franc. *"" 8572 Când n'at, înghiţi gol. N. \:,ANDRU, c, Geoqul-Superior, comit. Alba-Inf'el'i6ră, Transilra­ n ia, ================== pagina 585 ================== MÂNCARE. BF:UTUR.:( Acelaş înţeles ea la No. 8.')69 S: 8,,)70, 58;'. *6 8573 A înghiţi în sec. *6 A înghiţ:" în sec. FR. DAME, IV, p. 47.-G. Po­ BOHAN, inst . J. Olt. T. 13.:\.LXŞEL, în», e, Ştefănesct, J. Yâlcea. Când cine-va se uită la altul, când mănâncă, si lui nu '1 da, saîi când doresce ce-va şi nu '1 pote dobândi. *6 8574 A înghiţit ne-mestecat. K 1. PA'fRIC:[U, înv. c. S1llulţi, J. Cocurluiit, L'a batjocorit. 8575 * A înghiţi şi cu ochii. I. SBmRA, P01J., p. 107. Arată pofta mare de a mânca ce-va. . - SBIEHA. 8576 *6 A '�i înghiţ) limba. T. BXLX�EL, înv. c. Stetănesci, J. Vâlcea. Când mănâncî ce-va prea gustos. INGHIŢITURĂ 8577 *6 Inghiţi tură dicl. , mare să înghiţi, vorbă mare să nu V. SALA, înv. c, Vaşcoil, comit. Bihor, Unqaria . ================== pagina 586 ================== pnO\',mBEL'� nmIÂNILOH V"<,ll Imbucătură, Acelaş înţeles ca la No, 8566. , A INSETA .\. PANN, 1, p. 'lH. 8578 N6ptea când însetoşaaă. Sticle si 61e viseză. , Noptea când inseioşeză Sticle şi ale uiecz«, Pentru omul beţiv. 8579 Când înseteză curtea ta, Apa, 'n drum, n'a lepăda . . \. PANN, III, p. n. Când inseteză curtea ta, Apa, 'n drum, n'o lepede!'. Ve<;ll Sete. HINTESCU, p. SO. Ne învaţă să ingrijim intâîu de al nostri, când se găsesc in Iipsă. LACOM Ver}.1 Cap. XVI, c. Lacom, 8580 Lacomul, şi sătul, flămând este. nIiI!. CANTEMIH, I8t. Iel'ogl. p. 'I.�,. Arată ne-saţîul celul lacom. *.6 8581 Omul lacum e ca şi calul care, cum trece dru- mul, ear flămândesce, V. F onusou, c. FolticenJ, J. Su­ c/avcI. ================== pagina 587 ================== 587 Vec.l1 No. 1410. Acelaş înţeles ca la No. 8580. 8582 Lacomi! sunt de unde n'are mărul c6je şi cire­ sa sîmbure. , lIINfESGU, p. 86. Ve(�l su« Acelaş înţeles ca la No. 879. LĂMÂE LAPTE V 011 Colac, a se Fri­ ge, Judecată, Cap. III, c. Lapte, Jfinj8, OUl, 0- parit, Păsat, a se Ruga, Usturoiu, Vin. *LO. 8583 Laptele şi It vacii frum6se, ca şi a vacii proste face eoraslă. A. HAţ;OTA p1'in V. F'ol·eSC1t. c. Folticeni, J. Suciaoa. j)'J.lerir ca ŞI ţeraniî fac gre�elI şi fapte rele. *LO. 8584 Pune laptele 'n sticlă şi întinge pe din afară. 1. Gh. SIMION, c. Băsesct-Tă- 11l(llJeni, J. nas«. Vesll Brânză. Pentru omul sgârcit. *LO. 8585 Umblă ca mâţa pe lângă laptele ferbinte. GAV. ONl�OR, ]11'0[. c, Dobl'oveţ, J. Vasluiti. Al' dori şi se teme. ================== pagina 588 ================== ;')88 PROVJGHBELE RO�IÂNILOR ----------------� *.6 8586 li învăţat ca mâţa la lapte. GA V. ONIŞOR, prof, c. Dobrooşţ, J. Va�luil't. VecJr Smântânii. Adică e rei1 nărăvit. *.6 8587 Pune straje mâţa la lapte. V. SALA, dasc, c. VaşCOI{, comit .. Bihor; Ungaria. Incredinţezî paza unul lucru acelut care de sigur îl va prăpădi. *.6 8588 Pentru lapte, că nu't brânză. G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, J. Coourluiâ. Respuns ce să dă acelui care întrebă pentru ce s'a făcut cu­ tare lucru, �i intrebatul nu vre să'şl descopere taîna. *.6 8589 Ce folos De lapte gros � GAV. ONIŞOR, prof: c. Dobrores, J. Vasluiil. *LO. Ce folos de lapte gros, câ'i in burdu] de câne. ll-RA Ee. ŞIŞMAN, in», c. Adam, J. l�etol'a. Pentru omul deştept dat' cu năra vurf rele. 8590 Lapte numai de veI mulge, veI dobândi �î unt. IORD. GOLl':SCU, JYIs8. II, p. 106. Adică, puţin de la supuşi de vom lua, mult vom dobândi. (GOLESCU). ================== pagina 589 ================== MÂNCARE, BEU'fUnX --------- 589 A. PANN, II, p. 34.-HIN'fESCU. p. 87. 8591 Laptele, până nu '1 baţI, smântânâ nu poţI să scoţr, Fără bătae adeseori nu poţî face trebă. 859� * Până nu baţf laptele nu ese unt. Gn. ALEXANDRESCU, maqietr, J. Putna, Acelaş înţeles ca la No, 8591. 8593 Lapte dulce OchiI ţi se duce. V. A LEXANDRI, Teat,·., p. 898. Arată cât de mult îl place Ilomânuluî, laptele dulce. 8594 Il sporesce ca laptele ţiganulul. BOGDAN, Poe.; 1'. '138. Când credî cii dat de vm Colos şi te alegl cu pagubă. Intr'o şatră Stil pe vatră O olă cu lapte Pe jumătate; )'0 pâzeă un ţigan buzat Şi lăhărţat, Că ţiganca se dusese la crîşmă, :):l Cllmpere pentrun lin crijrnă. Şi Iacă cum Iocu ardea 1)la se 'nlerbinta Şi laptele 'ncepu a se umfla ! Tiganul ochi 'n olă şi '1 boldosce Şi vecie cum laptele sporesce ! Şi de bucurie sare În SUR jucănd , Şi aşa strig:'tnd: Dă DOIl1Jll'! dă Domne ' elă Demne mereu l Să curgă tot laţ.te, pău' şi '11 heleşteu ! ================== pagina 590 ================== 590 ------- PBOI'ERBELE ROMÂNILOR Şi elim laptele sporea .:'ii din olă afar dădeft Tig'anu Iute se repedl, O covată de nu'ş' unde găsi, Şi de vatrăolipi, Să curgă 'laptele in ea, Măcar cnt a încăpea. Dar cât lapte 'u vatră it curs In covată n'a ajuns, Şi căud cată Jn cea olâ, O găsesce rlanciu g61;1 ! Atunct htetul gl"l'.(t oJ'tc1.ă Şi pre cerurt cuvinteză : - Domne, Demne, mare eşti Cănd laptele ne sporescI ! Dar când Iaşr 61a deşartă Nu Iaer nicr o veşcă spart«, *6 8595 A fi un papă-lapte. Adică copilăros şi prost. V, ALEXANDRI, Teatl'"p. 1112,­ Gn. JIPESCU, Opine .. p. 7'1.-AvR. Concux, paroh, c, Coşteiîi; Ba­ nat. - EM. POPESCU îllV, c, Oio­ cănesc'i-Mărginen'i, J. Ialomiţa. ­ E. 1. PATRICllJ, înv. c. Smulţ'i, J. COl'urluitt.-Fn. DA\!E, III, p. '181. LAPTE ACRU VeI}! a se Frige, Lo­ lJofi!t. *6 8596 Tare'} lapte acru. Gn. AU:XANDRESCU, maaistr, J. Putna, Adică displăcut, gre!'1 de apropiat. *6 . 8597 Lapte acru în călunar, Chiu şi val prin buzunar. V. JFRLlI, stud, e. Corodesct, J TutolJa. ================== pagina 591 ================== MÂNCARE, Bl�UTUR\ Veg.l LogoFt Pentru cel cart, cu totă înveţătura lor, nu aii ce mânca. Se dice mai ales, în bătaie de joc, pentru acel cari, fugend de o meserie bănosă, se îndesă la slujbele statului, unde ahîa iş'î agonisesce pânea de t6te dilele. LAPTE COV ĂSIT Ve<,11 a se Frige. LEGUMĂ 8598 Mai bine legumă puţină �i dragoste multă. A. PANN, II, p.92.-JIIN"j'ESClI, p. 88. In căsătorie mal hine e să fie dragoste de cât avere multă. LEORCĂ * 8599 A fi leorcă. LAZĂH �.�INEANU, Dicţ., p. Mi.1. Udat până la pîele. LEURDĂ 8600 An Il mâncat leurdă, �î lestimp îl pute gura. IOHD. GOI.ESCU, Mss. II, p. :3.­ P. lsrnuescu, Rev. i«; 1, p , 23(). Ve�l( Usturoiii. Se dice pentru cele ce nu se potrivesc la vremea lor. «;OLE�CU). LINGĂ-U *6 8601 A fi Iingăă. T. m.LĂŞIOL, î12I), c. Şiefănesct, J. Vâlcra. ================== pagina 592 ================== 592 PROVERBELE ROMÂNILOR �[o 1\ măncă mal mult pe la alţiî, şi a fi ceea ce numesce Iran­ cesul : un pique assiette. :l0 Linguşitor. LINGURĂ Vegr Ban, a Be, Ge­ metură, Gur(t, Nebun, VIă, Omenie, a Sorbi, a Suf/it. *6 8602 Cu lingura îţi dă duleeţă şi cu coda îţI scote ochiI. A. PANN, Ediţ., -1889, p. 88; 1II, p. 65.- HINTESCU, p. 91. - V. FORESCU, c. Folticeni, J. Su­ ci(l!J�.-EcAT. Şlş�rAN, c, Aclam, J. Tutova. *6 Cu lingura î1, dă să 1nănânce, şi cu coda ii sc6te ochii. P. ISPIRESCU, Rev. Ist., Il, p. 160.-H. D. ENESCU, înv. c. Za­ mostea, J. Doroliot. Cu lingura te hranesce, Eal' cu c6da te chioresce. EL. SEVASTOS, PO!J. p. 85. *6 Dat cu lingura şi 'i scoţi ochii cu coila, .IL A. ZAMFIRESCU-JJIACON, îi/v. c .• Stiubienit; J. Dorohoi, *6 Cu lingura te hărănesce, cu c6da îţi scule ochii. IuL. GROFŞOHEANU, dasc. c. Gal­ şa, comit. Arad, Ungaria. I f "i ================== pagina 593 ================== * Ca luuţur« ti 'ntric« şi cu coila ţt scoie ock 1). x. :)T., jVljopole, Macedonia. * Cu luuţur« 'fir in (Lr;l ciurbaiu, ş-cic ceda ,'rIl!: scoti oeli 2). (:. IO:\E�cu, praf. c. Neoesta, ]J1a­ cedoni«. Pon lni omul t"aţarn le. 8603 Liugură cu cadă mare şi cu lef'ă mică. LAURLIN S: .\Lu-:m, Glosar, [1. :i'i13. Când tragem puţine folose dintr'o muncă, dintr'o meserie sau dintr' o slujbă ore-care, 8604 :l: .' Aqel . 3'1. :j.'1. * Frige-linte. .\. I'ANN, lII, p. 77.-V. ALt;­ .\ANDTII, Teatr, 1'. 279; Conv. Liter. V, p. 'l6!,. - BARONZI, p. UG.-K 1. PATlUCrU, înv. c.Smulţt; J. Cr>vurluii:i. * Spală-linte. i 'I! r " i ,[ I '1 ii v ec}l Va}'zet. Adică palavragiu. '1) Linte ve(!u�i, linte spui. G. POE OHAN, iust, J. Olt. ================== pagina 597 ================== 8617 ... LIPIE * Când se bă teil omenit cu Iipi'î peste gură. Ve(Jf Carnot . Adică de demult. MAHMUR *6 8618 De câ,t să daf de pomană la caliot Sâmbăta mal bine ce-va de băut mahmurilor Marţea. 1':. 1. V.HRICIU, inv. c. 811111/(1, J. C01'Ul'ZUÎ'l1. Adică să nu dai cUI nu't face trebuinţă; când facî un .lar, să cauţi unde se simte ne voia, ca să fie primit eu mulţumire. Sâmbăta la ţeră, mal de ohiceiu la tomnă, se fac praznice, pomenî şi toţi caliciî sunt sătui ; aşa că la urmă după ce parte din el să şi ameţesc de heutură te şi înjură în loc să mulţu­ rnescă. Sâmbăta dar calicul nu are aşa nevoie de pomana D-Lale: pe când mahmurul, adică omul după beţie, îl arde gâtul de heutură, 'Il cere stomacul, şi dându'I să heao cană ele vin îp fad mare pomană cu el. MAIA 8619 * A prinde mala. , «. I'OBORA:\, insi. J. ou. Ve�ll C�HI, Unghie. A mal Înviora. MALAI v l:Sll sua«, Drum, FaUr, 1I1a'ln, M61'11, ou, Fi:pă, Pung(l, neas, 'TI '((III. ================== pagina 598 ================== 598 PROVERBELE ROJIAIiILOR *.0, 8620 Val, val, vai, De cin' n'are malai! N. ŞANDRU, c. Geoaatui-Super, comit. Aiba Inferi/iră; Transiloa­ nirt. Adică cine nu are m.lncare. Arată tot de o dată rolul in­ semnat pe care'I are mălaiul iu nutrimentul Romănuluî de la ţeră. 8621 * Ci-că mălatu nu'I copt, Si el înfulică cât opt. , s. FL. lIiARIAN. Pentru cel lacom şi vecinic ne-mulţumit. *.0, 8622 Coce-te mălai Pân la Sfântu Niculai. G. POBOP,AN, inst, J. Olt. Dice cel căruî se face o fagădnială deşertă, 8623 * Mălaiu Din rafu. v. ALEXANDRI, Teatl'., p "198. Arată cât de mult il place nml1C1Jllllul. 8624 *.0, SI-a trăit traiul, , ŞI-a mâncat mălatul. s. FL. l\lAIUAN, Lmmorni., p. 40. - Semin, Buc, el, VIII. prin P. l:ÂRBOVICEANU, prof.-A. Go­ Rani, public. J. Suctaoa:»: E. I. PATIUCIU" îm,. c. Smulţi , J. Co­ vu1"luHi. - V. SALA, in». c. Vaş­ coa-Barseci, comit. Bihor, Unoaria. ================== pagina 599 ================== 599 '>lÂNCARE, BEUTUR.ii. ----------------- Si-a, trai: traiul , St-o. păZJat malaiul, V. ALEXANDRI, l'wtr., p. 2HL *6 Ţi-o: irăii traiul Ţi-o; mâncat molaiul, v. ALEXANDHI & L. ltUSE'l'TI, 11188. - V. ALEXANDRI, Teotr., ['. 77.3. - 1. CnEANG.ii., Poe., 1, p. 319. - GAV. ONIŞUR, 1)1"0;: C. Do­ brooşţ, J. Va8Iuh'i.-GR. ALEXAN­ DRESCU, maqistr, J. Putna. *6 AIi-cun trăit traiul .Mf-am mâncat. molcvul, V. ALEXANDRl, Teatr., p. 941.­ C:. TEODORESCU, înv. c. Lipooa, J. V(lsluitt. 6 Ne-cun trau. ttatul Ne-ani vruincui vnălaiul; 1L PX.sC:ULESCU, la lntîln .• p. 4. 6 Ş'i-amâncat molciu. Şezătârea; UI, p. '110. - VASIU, ALI::XANDRI, l'eafr., p. 633. 10 A trăit şi a veouit, nu e pecat si mori. 20 A irnhătrâni t, nu mal e hun de nimic. 30 A murit. Ta lpâ . - Gblu.i Letr.iu , eu'! Ghiftui. -B"tr;'ll1. da cum '? nu ţi·ai mâncat mlilaiu de efmd ! Doi Morţi cii, p. 633. ================== pagina 600 ================== (j1)1) La nOI în popor, se găsesce amiutire ca altă data, în tim­ purl veclu, pe vremea deselor năvălirî şi a farnete], cel tineri trimeteau ca sa mara în padure �i in codr-ii secular], pre cel betrânî şi istoviţi, carî nu puteau lua par le la răshoiu �i la munca, dându-Ie drept pr ovisie, câte un m.al::lil�l ca sa '1 ma­ nânce. Când se isprăvia mu laiul tr ehuîă sa mara Românul. A­ UHa era vial a IUl, cât ţinea acel mălairi. Se crede ca acest obiceiu barbar, a fost desfiinţat în urma inttmplăreî de mal jos. Ci-cii el losto vreruc de mult, de iuul l , eri �l'\Jl"LQin;a poruucis« SJ LIl<: pe oiuenit cd lJdr;'ml. Un OUl aveil. un tab1 lJelr, iusemnâ că hrana se c;\�tig'iI cu gl'ei:i, cu anevoe. Cănd ţeranul are mămăligă, udâtură uşor găsesc». Cel mal mare pecat face cine-va, duel insultă 01'1 injur,'! mămăliga. «Nu călca mărnăliga in piciorc, lUii ! că te-a hate la pântece!" Mămâliga se face din făină sali fărinil de păpuşot. La morâ, pentru măcinat plătescr vamă. Face mare pecat acel ce inşelă pe moral' şi nu-t dă vuma ; pe ceea Iunie, căte tire ele j';{init sunt în inesuru cu care l-a înşelat, toto le va c;\!·;\ cu genele ochilor, in genunchI, inşclătot-ul. Făina înainte de a se pune in lfItlllJ�tlig;l se cerne prin sita, C;\wl fac1 mămăLigă cu f;l.im'l neceruută şi in ea se allă spurcat de fO­ rece, de mănănct asemenea mămălig», 1�lC1 bube pe limbă. Fie-care ţijran are sita lui. Sita nu se il;\. cu imprumut; şi cund se dii vre-odată, să se ciucii ueoperită cu ceva, c;1c1 e ri�u de dihănii, �ita pote li mal dcsa 01'1 mal rară, �i se tace 01'1 ti in eZrot (sîrmă sub­ ţire) 01'1 din p;'llll.ă de jlt)r de cai. C;H de s;irac lie ţ;iranul, el nu-ţI lm'lnc'mc,'l mălmUiga cu [;jine" necerllHtă; cine face aşa, miin;'mc;'i lucru spurcat şi tnlge a siir;\cie. Ceea ce rem;\ne după ccrnerea făineI, se I1llJIICSCe tăl'îţe. 'rii­ riţc1e nu se 8l'îrl, ei. se fac cu ele Ilwlte altclucrur1: cu tărîţe se umpLe horş; tc'irîţe opărite (cu apă clocotitiî) se da II gi.linelor ca hran;l, c;lcl j�IC OU/� multe; ;Ullestecate (inclulcite) cu sare, se dalI \' i.teLor şi oilor dud f�ltcl; ferte cu urzi.cI şi Tiuflte 1) se hce mînjală, cu care se ung natrele2) de la P;'lJ1I.i1 de cîlţ (cÎllep;'i) ea s;'( nu se SelrllOşel.e I1relr de 1) Huştele sint tăriţele, cu care s aii făcut borş. �) Natră e locul dintre sulul de dinainte şi cel de dinapoI. ================== pagina 604 ================== fii)} ---- PHOYJmBI-:LI'; HO)IA:\JLOR ----------------- l r 1.01'1. �i ��l s� rup.i : hiritu dcsc.intatc se U, p. 11)5 ; II, p. 'l2D.--Gn. JIP��SCU, Lum.I, p. 262.--HINJl'SLU, 1'. �1\l. ================== pagina 608 ================== 60ti PROVERBE LE r:OllÂNfLOH De ccU i;(l mânânc mCi,IJu1,ligâ cu uni Şi sâ me uii Ln pămint; Jlal bine sâm.ânânc pune cu sare Şi sd me uel i« SUTe. }'. lSPfRESCU, s.« i«. LI, p. 1.�,7 . De cât mâmâligâ cu. unt ,�i să me ui: in păniini, JloJ bine perne cu sare �C;i .s(L mi! uit ln. sore, li. P. l'lA?DEU, ziar Traian, :\0. i:H, p. 25fi. Vel,l'l P1Îne, Sare, o«. In casatorie se cauţî dragoste rar nu avere. De cât urită �l avuta, mai hine serrnană şi frumosă, 0i precum dice Solomon, Hî. -17: mai bine est tm prdnz de legume cu iubire, ele cât nn ba (i îngJ'Ctşat şi ura cii dinsul. slieu:c uaui en paio: an oeu], qu'en querre nn boeu], Pr(jl!. Franc. Piii vale Hn pa» con amore, che tin cappone con dolore 1) Prcv. Ir)sc. sle« ual pCL ;; ceba eii amor, que qalline: ab dolor "}, Proo, Val. Besser ein Gericlit Eraui mit Liebe, ale eui gemâsteter Oclise mit Haes "]. Pl'OV, Germ. 1) �flj bine o păne cu dragoste; de cât un clapon cu durere. 2) slai bine păne �i cepă cu dragoste, de cât găini cu umere. il) :'Ilai bine o farfurie de varză cu dragoste, de cât o cir0dă de boi cu ură, ================== pagina 609 ================== (jug *L:>. 8641 Ca dorul de mămăligă nici un dor nu te strică :;CLJRUU, re»ie. şcol, J. Baca«. *L:>. Nimic . lut te strica ca dorul ele mă·lnăligâ. E. I. l ' ATHICJU, înv. c. Smulţi; J. Coourluiii. -- I. 'rACU, in», c. Braniscea, J. Covurluii:i. Il" Dintre late ns-ajunsurile tornea le intrece pe tote. 2.> Pl8SPUll;; ce se da celuî care se vaetă că '1 e dor ele ce-va. s x o v s llu ti'i"lJ1 umbla cu meşteşugul lut prin sat .. La o vreme Ilăman di , dar nn a vcă ce muncă, cJcl nu'şt luase nimic dc-a-casă, .�i nu c:tŞ­ ti�as,o inc:'i nici un ban. 'rol mergend el prin sat, diresce nisce 0- rnent carit Iucr.u; la o pOiată . .1)10 departe incepe să':j1 laude marfa SPlill'·'.IIl[ că ar" de vlndare suie, ardele, pretc.uc, slredele, ladite, �. c. L Ouienit 'şI vedeti de lucru. Tiganul se tna! apropie, dă Lună [}iua şi incepe a se mira gic,'nd: "de lrebă omcnt �i Lună casă; dadi n'ar'- coş !» Ve'J611cl că nimeni nu'l leit în sem:l,ţig'anuI, pre CC(l"I; se ve.le că '! găsise ruşinea, se rlepiirtb,ă diccn.l , mirat sin.rur r.IIIIi d" sa putul rusina: «Ca dorul de mi1.nH'tligilnid un dor nu te strică»: *L:>. 8642 Mămăliga "I stîlpul casei, Pânea't cinstea mesei. P. [LU:'!, c. jfaţeg, Transileania. I'entru ]y,îed �i li_,ranL 8643 Bullt'L e şi mămăligă, când ne lipsesce pâinea. 10nu. C;ULESCli, Mss. Il, p. 86.­ Fn. [IA\18, 111, l'.l�l. Adica c,tnd ne lipsesc cele ma'l hUlle, ne folosesc �î cele Jna'i prriste. iGOLESCU). rJ"O�'. Elin. ================== pagina 610 ================== Pl·OV. Lat. Si non adsunt carnes, to richo conienios esse 0])01'1 et. j I I Fewte ele !fTives on" pretul des merles. p!,OV. Franc. *6 8644 Când omul n'are să facă O mămăligă mare, face două mal mici. Acelaş î'lţele� ca la No. RG03. (;. 1. 'J'O�lESCU, În!>. c. Broscari, .7. Meliedinţ"i. *6 8645 Mămăliga cere alb în oăpestere. Nu scie încă cum se mănâncă mămăfiga. P. ISPIREscu. Leg. p. 177. ,8647 *6 8646 Femeia care nu vre să facit mămăligă t6tă 4iu�, cerne. Vedt Femeie, a Fra­ mînttl, llbl'ieJ'e. (,. l'UBOHAi'I, inst, J. Olt. ­ ENIU HALTEANU, Lumin . 1, p. R7. 1'. G;\HBOVIGEANU, J.J1"of. (;� Şero bănesci, J. Al·,qelf· Când vreî ce-va trebue să dispui de cele de lipsă pentru a ajunge la ţintă. U preotesii relu:'iS8se văduvă, �i se pl:'mge:\ �i �u văeui groz�t\ d '1 ruurise bărhatul, şi untle mal gtlsesce '::l un on. de potriva repo­ satulut, care eril d� patrtH;lecl (le anl, Iar fnneile cart o cercetau aii Illfmg:'tiat'o slic<'nrl; «la tncl mamă preol!'�s;l ; nu mal pUnge, c;1 dacă nu vei �"ăsl unul de patrn-sleci ele ant, 1 .. 1 dOI (il; e;Î.tp rloni�- ,�ecl» . Câud un om e nevoit să se lipsescă de un folos ore-eare, dar îl vin altele cel puţ.in tot atilt de bune. S N () V j\ Il! ================== pagina 611 ================== \(\.,\CC\HE, BEUTURĂ Mi ---- ._--_._---_._--._" -_ .. _-------. -----------�-- *1::. Nu scie nici cum se=rnărucncă mămăluţa, P. ISPlRESCU, Le.q. 1" 14.-G. POBORAN, inst . J. Olt. 'la A fi prea tinăr, lipsit de experienţa. 20 A fi prost. «- Ia spune-ne .�i nouc, C[l cloră ,l'om putea să 'ţI dăm vre-un ajutor. «-- Ca ce ajutor aţI putea, vOI, să-mt dap, VOI car'I nu seif! Znât cum să mănâncă mămăliga». -IsPInEscu. Il n'a pas 'inventa le ţi; ci couper le beurre. PI'OV. Franc. *6 8648 Caută nod în mămăligă. Iur.. GHOl',!OHEANU, duse. c. Getl­ şa, comit. Arad, Unţiaria, Acelaş înţeles ca la No. 97G. *6 8649 Mămăligă ne-fertil. IUL. GHOVŞOHEANU, îmi. c. Oalşa, comit. Arad, Unoario. Om nătărău, ne-isteţ. «'facI, măJlu'lUgil ne-fertă»] I I ! 8650 * A'şi seote mămăliga. I , i A'ş] câştiga traiul dilnic. *1::. 8651 A rămâne cu aţa mămăligeî. (;A v. ONI:;;OH, pl'oj. c. Dobrooeţ, J. Vasluiît. - D-NA L. Lli\DE, c. Bfrlarl, J. Tutol'a. Adica sarac lipit. ================== pagina 612 ================== *6 8652 A prins mămăliga c6jă. L CREANUĂ, Conv. xr, p. '17\) ; Pov., [1. 209.-P. ISPlRESCU, Le!). r, '1872, p. '176; Rev. Ist., 1, p. 2:32.-I1INTESGtJ, p. 36.-]�. 1. PA­ TRlCrU, înv. r, Smulţi, J. Couur­ luit't. - V. ALEXA.'DRI & L. Ho­ SET'!'!, 1I1ss.-N. GH. Ionescu, înv. c. Jlamol'uiţa, J. Dorohot, - K. A. ZAMFlREscu-D!ACON, înv. c, Stiu­ bienit, .7. Dorohot. - GA v. UN1şon, prof. c. Dobrooşţ ; J. Vasluit't.­ V. FORESCU, c. Folticeiu. J. Su­ ctaco: - 1"1\. DAME, m, p. '13. ­ C: •. \LEXANI)RESCU, c. Alexeni«, J. Ialomiţa.- C. IORD.4.ClmSGU, sirul, c, Cri.stesci, J. Botoşani. *6 ril.l PI'I,IIS IHcllnâli!JC1. c6jel. H. D. EXESCU, l1W. c. Zamostea, .r. DomllOi. *6 ...1.11. prins inetiiu'Uiga la C(ll'ja. (� . .\IAD.\S, c, Truşeni, ţin. Clii­ f6iU'tlt, Bosarobia. * A. prins c6jrL \" e\[1 Boston: Arata pe bogatul, ridicat dintre nevoîeşî şi toL de odată fudul. "I�i, �Li'OL.. \li c,"[ 11u'I lumea .le "pol. ::;ă le Icrescă .lJUl'H1I,<;lcLI c.uul prinde l1u(,miîl(!J(t ('ojă. Vorba ceea: l iămt l roume ee n\'111 avut, �(1 lflC mir ce ma gă,-.;it». - I. CHEAT\tiA. *6 8653 Mămăliga când prinde c6jă se împute. L VXLCO\o', stud, c. Craioou, J. Doli Adică saracul cind se fmb"gaţesce. A se vede No. 86;';2. ================== pagina 613 ================== l *6 8654 A (01 pune de mămăligă. 1. C!HcA'IGX, Pov. ]J. 16'l.-])-l\A Ee. Z., c. Bsrtad, J. Tutora. - l ."}1a)or I).· BUDIŞTEANU, c. Bum­ resei, .7. Ilfor. - G. P. SALni::, in». c. Smul] .. , J. Coourluiă. - G. POHOIUN, inst. c. Slatina, J. 01t­ N. I\ARI,ALEcm, ing. c. Câmpin«, J. Pl·aho!)a.-K L Pxrnrcni, îJlv. c. Smulţi, J. COVUJ'Zuli1,.-EN. H:\ L­ '1'EA"1U. LU/1/. 1, p. 80. 10 A nu face nume, nid o ispravă, a Stil cu mânile în sîn. 2° A sta pe loc, a zăbovi mult un-le-va. «Ce, vret sit )JU'I d� rnitllu'lligiJ de nu te mal d uci- ? 3° A sticat o trebă, a sfeclit 'o, a păţit'o. I , ! I � «l\fel Chirică, apoi seir că �i boier li, c;lt il de l.oter, a pus'o de mii:mdligă •. - CrmANGĂ, p. 1.61.. 4° A'ş! lua g'andul de la o treha. 50 A. suferi o pagubă. *6 8655 A pus'o de mămăligă cu lemne ver4i. GA v . ONIŞOH, prof. c. Dobl'OVi!ţ, J. Vaslldil.-C. 'rEODOHESCC, in»: c. Lipom, J. Vasluii». A umblat în zadar. Se răsfaţă în avere, în burietăţl. Poreclă ce se dă ţeranuluî, în bătae de joc. , 1 l. 8656 8657 J ocă pe mămăligă. Mămălig'ă 'n traistă. [URD. GOLESCU, ],185'. Il, Asem. r- 52. GH. JIl'J':scu, Opinc., p. 12!J. ================== pagina 614 ================== (\14 PROVERDELE HOlIÂi\lLOR *6 8658 A fi (O) mămăligă. * A IL mă1nâligâ mare. T. SPERAN'PA, .Epoca, IV, No. 780. Veql Bali(j(�. Om fără iniţiativă, care aşteptă totul ele a gata. "Clmenil cer-l-alţi H'all dus la .iuclee'tt,'( şi ali scăpat. Iară (;heo)'­ ghe al nostru, mc'îmăligiî mare>. 8659 * Mămăligă m6le. T. SPErtAi\'PA, Epoca, IV, No. 781). Om fără vlagă. *6 8660 Par' că e cu mămăliga 'Il gură. P (rÂRBO\'ICEANU, prof, c. Poe­ narit, J. GOIj. V orhesce ne-desluşit. *6 8661 E bun de tăiat mămăliga. I;n. ALE\.ANDRESCU, maqistr, J. Putna, E prost, MĂMĂLIGAR *6 8662 A fi mămăligar. D. OLL.�NESCU, l.'eatr., p. 85.­ CR. JIf'ESCU, Reu». Oraş., p. '137.­ s. FL. i\'[ARIAN, Ornit., 1, p. ')4D. ================== pagina 615 ================== \11KCA11E. BE:U'lliHX ,[" Prost, nesăhuit, nătăng, bădăran, care ]JU se pricepe cle­ căt sa mănânce mamaliga. «Pe nOI orăşenir, ne credea l'ân(l b o vreu« poporu, că sun­ tem marI, grmmvl, Iulnicj, citin ; ucu mi �" parc c;"i ne leit drept nisce mămăligcwi», - .lII'ESCU, A MANCA Ve�ll el Alcrţj«, a Be, Bogat, Bolnav, Bou, Bu­ cate, CaZ, Clip uşă, Cap. 1 V, c. Carne, a Câştigi}, Cepa-Clorei, Chel, Copil, Cremene, Curcă; a Du­ mică, Găină, Grec, Gu­ ni, III, Jidan, Lăcusta. La/ti', Linqur ă, a Lucra �. JYIăg(t1', Mâţă, 1lfc�tJ'(l!lu­ nă , M'iere, a ][unâ, (.he, Olâ, Ospăţ, Ospc, Pâne; Pântece, Papură; Piiriu­ te, Plilcintlt, Post, (t Pos­ a, Rabdare, Rahat, a S,}1'(t, a Sbură, Sfânt, CI Sluji,Strachini1, fi Strîn­ -'fe, a Tocă, 1.111'0, U8- turoiîi; V((nl, VOI'M, r.I. Vorbi,. *6 8663 Reu mâncaiă, Bine mă săturaiii ; Nici nu fuse, Nici n'ajunse ; Daca mai era, Tot nu strica. l�, BK"ULESCU, c. Pietroşiia, ,J, Dârubooiţo: După o masă mal mult prostă �i sărăcacîosa. ================== pagina 616 ================== PROVERBELE RI)�i'INILOg ----- 8664 6 Omul când n'are pul fripţi. ce să mănânce, mănâncă şi G. POBOR,IX, inst . J. Olt. Se dice în :.;lumă când sunt bucatele ma! bune de cât cre­ deam. 8665 * CarI nu-are di putin, mâcă ş-di gae 1). 1. Covxx. prof'. c. Turla, Epir. Când nu poţî dobândi cel bun, te mulţumesc! şi eu mal prost. 8666 * Să facem ce-om face, şi pe urmă Iar om mânea. Major P. BUDIjTEA:'it;, J. If;lov. '10 Pentru cel desfr-înaţi. 20 Pentru cel carI sunt tol cu g',lndul la mâncare. Ci-că unul s'a însurat odată. In sera nunţit, voind ��I.-�,( incerce nevesta, ]i. să vadă ce fel rle pornă este, o intrehă : Acui., ce laceru, nev(�Rt;l '? Muncăm ori ne culcnru ? «Şi ea 'j il respuns : .S�l facpm ee 0111 Iace , �i pe llrliJiî iar om măncn ». 6* 8667 Mâncaţi cu bine Şi fără mine. C. ]'eODuRESCl.:, ·Înv. c. Li­ ])02'0, J. Vasluiă . Se tjice de cel ne-poftit la masa altuln. 8668 * Si a mânca încă e greu. , 6 e)" A.. Ii v 'v v .1' , I�L a manca enea � greu că, ctacâ nic i. '/!nes- tecii te frigi. S. MIII.\ILESCC, Şezăt. L p, 219. 1) Care nu are de puîu mănâncă _:1 de ciură. ================== pagina 617 ================== G17 Pentru cel leneşf şi mOI Ia muncă, cart se plâng că un lu­ cru este gTei't de făcut. 8669 Mal bine ar tot mânca De cât ce-va ar lucra. A. 1'A:\1\, 1., p. J06.-HLYfESGU, I'.OD. *� 1I1.C[t bucuros CI" mânc« ele cât ar lucra. Gn. ALEXA"EnESCU, niaoist«, J. Pulna. Pentru omul 10Ile�. * 8610 Omul nu trăesce să mănânce, ci mănâncă să tră- Iescă. A. PAKN, eau, '1889, p. Ml; I, p. 129. - H. CONSTANTINESCU, Cart, cu., lll, p. '14.-AL. 1\IAn­ 'J'INIAN, J. Il;lov. Omul nu trăesce ca să mli.nânce, C1. '/1/11,- nAnccl, c« 8rt tr â.lescă.. Set mănrlnc'l. ca s(I, trăesci, ta?' nu sâ iră­ esei ca să ul.â.nâncL L G. VALl':NTL'iIAN, p. 47. Vedt a se Hrăni, Să mâncăm Cu cumpătare, Il [aut maruţer pour uivre el non pas uiure POU1' manqer. NIoLIr:n E, Aran. Ede ut v'ivas, ne vivas ut cdes. Origina acestei maxime care În Evul-Mediii se scria sub forma: E. U. F, N. V. U.E. se atribut' lUI Socrat. ================== pagina 618 ================== 618 PROVERBl::LE nO'.IÂNILOI\ Bun precept de igienă. Precum dicea Latiuul e hine 'Of'sui citr« salturitatcm. eăcî, altrninterea, după energica espresiune a lut Diogene. stonuxh.ul. devine prăpăstia vieţe7. Dar e atât de dulce să 'ţi sapi gl'upa cu dintii. Iruiurnerabilee rnorbos esse mii'al'is? Coquos numem. ­ SEN"CA, Epist. xcv. *6 8671 La mâncare nu grăbi Că sîngur ţi bănui. V. SALA, dasc:c. Vaşcoa-Baresci, comit. Bihor, Unparia. llegula de igiena. *6 8672 Nu e prost cine mănâncă, ci e prost cine îl dă. Semin, Bucur. Cl, Vl1I, prin P. G�RBOVICEANU, prof, \'el,lî Prîne, Pită. Se dice pentru cel prea cu mâna largă. Les [ous lant la /de et les sagent la mangent Pr'ov. Fr·anc. 1 motii [anno le {este, 'i savi le qodono 1). Pr·ov. Ital. Os dondos [a.zem. a testa, e os sesudos qostao delta 2). Pl'Ot·. Pert. Narren bauen Iliiuser, der j{luge l.auţt sie 3). PI'OV. Germ, Fools build liouees arai wise men bU!J them 4). Prov. Engl. 1) �i �) Nebunii fac petrecerea (sărbătorea) ,�i cuminţi; o mănâncă. 3) Nebunii clădesc casele, deşteptul le cumpără, 1·) Nebuniî clădesc casele �i omul cu minte le cumpără, ================== pagina 619 ================== )IÂ.NC.U:E, Bt�UTUn.:\. ------------------------- Vl�J 8673 * Mâcă ti pranzu Ve(� I 111ânc(l'I'e. s-minduesce s'ti sera, 1). , , Il. A. MILESCU, stud, peet, l11acedonirt. C. Go- Sa fim cumpătaţî �i preve�letoI'L 8774 ăstă-dt să măuânct cât un bou, mâine ceri să , mănânc! cât doi. A. PANN, Ediţ. 'lt;89 , p :">0; t, p. ·12n. Astâ-I,h sâ mânGÎnd cGÎt un boii, Mâne cert -'iâ mân(�ncl din noii, I-IIl\TESCU, J1. '18 Pentru cel lacom la mâncare. 8675 Cine mănâncă puţin mănâncă mal de multe ort. A. PANN, Ediţ., 188\1, p. 4U,I, p. '12U.-l'JINTESCU, p. 157. Pentru cel cumpătat şi prevedetor. Jlal smtpe qtti tout âisne. Prov. Franc. Die utai eet en 'LUat lael siaen, .f{an iuiee mael ter laţel gaen 2). Pro». Oland, 8676 Cine mal puţin mănâncă, are �î mâine ce măncă. IOHD. (;OLESCU, Mss. II, ]'. 80. Adica cine se iconomisesce, are tot-ele-una (GOLESCU). Qid qarde de son dîner il a mieuo: h sou.per, Prov. Franc. 1) Mănâncă la prânz ,�i gândesce-te şi la seră. �) Cine mănâncă şi mvî lasă ce-va pute să se pue de două ori la masă. ================== pagina 620 ================== 8677 S'e' si desina, e'usi si cena 1). PrOf. Florent. J.rlan muss die Morgensulj]Je nicht :::U !J i'OSS machen, dase man Abends aucli ioas hot 2). PI'Ot'. Germ. Ein skal so haida Iol, ai ein Iieue not»! iil Paasl .. a 3). Pl'o!J. 11'01'11. Cine mănâncă mult, mănâncă mal de puţine 01'1. A. J'ANN, ss«. '11)1)9, 1'.49; 1, p. '12\1.-HIN"rESCU, p. '1'1:3. Pen tru cel lacom la mâncare sau ne-cumpătat în eheltuell. 8678 Daca n'at să mănânc]', Muncesc'i. până caqi pe brâncl. /\. PANN, I, p. 13.). Daca n' at sâ mănânci, Muncesci de car,l1, pe brrinci, Dăscăliţa sărăcia luvaţă pe om sa muncescă. 8679 Mâncat, ne-mâncat Sculat Dumnedeă săturat. , 1'. Isi'lBESC1.;. Basme, p. 716. Cine mâncat, mâncat, Cine nu, sculat, Durnnerieii săturat. 1'. Isi-msscu. Basme, p. 80. t ) Cine mănâncă lot la doue- spre-dece, nu mănâncă nimic sera. �) Nu trebue să f'acl prf mare supă de d im inetă, cu să al şi pe scrii, 3) Trebue lul să ţie atâta, ca să mal ai �i la Pasci. ================== pagina 621 ================== 1;:21 Se �li(;e in �lLlmli, celor cad mănâncă puţin la masă. L'n Sirl! se cununuse CU o l tornâucă �i o .ul uscse in casa p.i­ rinulor. _,ei tote �TcutăţiJe �ospo. - SBIEIU, Pov., ]>. tlti. 8731 * Când mâncat, când ne-mâncat. II. PA:\:\, 1, p. 1::H.-HI!\TES'�r.r, p. 11!11. Despre omul sărac. ================== pagina 633 ================== tn3 * 8132 A mânca pe sponel. s. 1. GROSS)JAX, Dicţ.Germ., p. !,. A cruţa, a economisi. 8733 * A mâncat masalar. E nebun. * 8734 A mâncat cucută. v. ALEXAl'(DRI. Teat!"., �). 1187. Acelaş înţeles ca la No. 87;1:3. *6 8735 Işl mănâncă de sub el (dînsul). E. l. Pxrnrcră, in», c. SlIIulţr, J. CotJurluiiL-UR. ALEX.\CiDRES­ cu, nuurist», J. Pu/net. Ve�ll Talp(l, Ungltle. De .,;gâl'cit ce este. *6 8736 A mâncat ce nu'l place. VecJî Mâncare, Rahnt, A păţit-o reu. Vedî N0. 4DD:1. *6 8737 Nu mânca ce nu 'ţI place. J. POl' Eseu, in». c. Dcbreni, J. llfov. - E. I. J'ATRlCIU, ino, c, Smulţi ; J. Covnrlui'11. Nu te amestecă unele nu te privesco şi mal ales nu căută certă. 8738 De par'eă mănâncă numar Vinerea. P. ISPlRESCU, Lg., p. 101. ================== pagina 634 ================== 6:34 PROVERBELE ROYÂNILOR ------- *.6 Ilo" câ mânâncâ numai Mercurea şi Vi- nerea. (;A V. ON1�OR, pl·Of. c. Simil«, J. Tutova.-I�. L PA'l'RICIU, in». c. Smuiţt; J. Coourluiâ, l I Se (Jice despre omul slăbăuog, slab la trup. «O uruhră de 0111, un betr;'m eu harhu piinii la g'enunchl, sluh �i pipernicit vi cocoşat, de par'ci; mănâncă nUJ11Wt Vinerea. »-1'. Is­ P1RESCU. 8739 * Tuţi câţl s-Ia, cu dispotj mâcă � 1) 1. CO\'AN, ir«: c. Ianina, Epil'. Acelaş înţeles ca la No. 782n. *.6 8740 A mânca ne-spălat. P. ISPIHE;sc:u, Rev. Jst., r, 1'. 23U.-G. P. SALVIU, îlW. c. Smuiţ«, J. Coourluiă, *.6 .4'1: mâncal' o ne-epolet. N. MmON, dud. c, Oneşti, J. Bacălt, 1) A perde o afacere, a saraci. 2" A o păţl de tiner, des de dimineJa. ;=p A fi bătut. In vechime la nOI, ca şi astâ-dî inca la 'l'urcî, orneniî obi­ cînuind a mânca mal mult cu degetele, se spălau pe mainî înainte de a se pune la masă. 8741 *.6 Te-a mâncat si te-a băut, , IJ-NA Z. JUVAHA, 1;. F'ede8c'f, J. Tutora, 1) Câţi se spală, Cu episcopul mănâncă. ================== pagina 635 ================== Te a'I dus; să nu mal ai nici o nădejde. *.6 8742 A mânca fript pre cine-va. Gn. JIPESCU, Oplnc. p. 2::;.-1'. ISPlRESCU, Leg., p. 'W5 & 224.­ G. P. SALVIU, 'Înt!. c. Smulţi, J. CODudaU/. * ft mc1ncct pre cine-va. '-\"1 inving-e, a'l nimici, a'l pierde. «nI pă săracu liornnu Teorloi- fi 'lllItnc((răji'ipt tot străinil>.­ .IIPLSC:U. 8743 Când mănâncă îi trosnesc fălcile. A. PANN, II, r- 48.-HJN'j'Eseu, 1" fi. Pentru cel care mănâncă hine. 8744 Il face de mănâncă şi mere pădureţe. 1. CnEANGX, Con», XI, p. 184; POD., p. 230. A '1 sili la ascultare. «C�tlld ved că 11141 face m;u',lI:UI'Y, 'ţi-o �tl'ing' de codit de 1//(ll1cÎncă şi mere piuiureţe », -I. CnEANc:X. 8745 * Scie numar să mănânce. Adică e prost. 8746 * Mănâncă ca dintr'al seu. Fără nicî o jenă, nicî o sfielă. 87'47 * A mânca cât un lup. LA r.;f\lAN & MAXIM, I, p. 545. ================== pagina 636 ================== PllO\-EI\BELE I\OIIA:\'ILOl\ ---- Veq.l No. 2052. 1 ţ A mânca mult. 8748 * A mânca ca un lup. *6 A mânât lupav. LAUnIA:\' &: M_'\XDJ, II, p. 2iJ1. C:. TEODOI\ESCU, [n», c. Lipouc, J. Vasluh'1-.-GI\. ALE"AXDRESCU, maqistr. J. Putua, I l \ A mâncă mul t şi cu lăcomie. MÂNCĂcIos Ver).1 Grec. MÂNCARE Vee}l Cap . VlI, c. Apă, Arfat; Biilltlt/'ii. Bolnav, Dulce, Lene, t.«. CI·It, Lup,Pâne. Sare, ,),1- rutare, ,!Vgănes!', Vm·b(1. *6 8749 Mal bine două mâncărt de cât o bătae. HINTESCU, p. '!On.-R. D. ENU' cu, -iII-V. c. Zamostea, J. Dorohoî, *6 Doue mcîncăr'î nu strică; doue bătăi siriei), E. 1. PATnICIU, îm,. c. Smulţ», J. Corurlulii, *6 Doue Mtă'i strică, clar doue mcîncăr1, nil strică. A .. PANN, III, p. 'lUO. - HI:\f­ TESCU, p. H.-P. ISPIRESCU, Bel.'. lst., III, p. 162.-C. TEODORESCT.i, în". c. Lipooa, J. Vasluh'i.-Semin. Bllc. a. viu prin P. r;;\I\B()\'l­ CCA:\'U, prof I '1 ================== pagina 637 ================== (B7 Doue Mtă'i strică, nu doui: mâncăr'i. D-NA �OFIA NXDE.JDE, Nuv ]1. 'iiH. *� Doue MteH strică, dar doue mâncăr'i nu. P. ISl'Ir\ESCU, Leg. I, 1872, p. 165.-GAV. Oxişon, proţ'. c. Do­ hro�'cţ, J. Vaslui-tI,. Pentru cel lacom la mâncare. 8150 Doue mâncărl nu strică, ci nici una strică. LAUfIlAN S: l\1AXl:I!, II, I': 'I:J()-i. Acelaş înţeles ca la No. 874V. * 8751 Două mâncărt strică, dar doue bătăi! �i una �i alta sun t de prisos. *6 8752 La mâncare leu si la lucru bou. , A. PANN, sau., '1888, 1'- '15<:). H1NIEscu, p. tI!l. - h. 1. MUN­ TEANU, p. 121.-Semin. Euc. U. ViIZ prinP. GÂnBovlcEANU, prol A. PANN. II, p. 48. Pent ru omul leneş ŞI măncău. 8753 La mâncare lup dar la lucru codacîu. P. ISPIr\Escu. Leg. 1, 18n, j" '17'1.-lIINTESCU, p. !J9. *L::. Laln(Înco re lup şi la treb« vulpe. E. 1. PATTIlCIU, in». c. Smulţt, J. Couurlui il. ================== pagina 638 ================== 638 PHOVEHBELIi: RO)I�NILOn *6 La mLÎn�are lup, la trebâ vulpe şi la somn butuc. GA v. ONl�nR, pro]. c. Banca, J. Tutova. Acelaş înţeles ca la No. 8752. *6 8754 La mâncare lup şi la învăţătură butuc. Semin, Buc. a. v u, prin P. G;\RBOVIC�;ANU, 1Jl·o.r Pentru cel leneş la in veţătură , 8755 * La mâcare bârbatu, ş-Ia lucru fili'ior.1) C. IONESCU, in», c, NeIJesta, JJ10- cedonia. Acelas întele� ca la No. 8753. , , � *6 8756 - Sco lă, Ione, de fă foc. - Batu, că nu pot. - Scolă, Ione, la mâncare. - Unde '1 lingura mal mare '? Ava. (:ORCI<;A, paroh, c. Coşteiă, Banat. VeeJl Lucru. Se dice când omul leneş se preface a fi bolnav la lucru, dar la mâncare ţine CI[ cel sânătoşî. *6 8757 Mâncarea de dimineţă e ca însurătorea de ttnăr. \. J>ANN, ua«. 188!), p. �LU7; II, ]'. H8.-HrNIESCU, p. '100.­ ['. lsvmzscu, Leg. I, 1872, p. 'l7�. - Gn, ALllX:ANDRIi:SCU, nuutistr, J. Putna. - ECAT. ŞI�\IAN, înr'. «. A,{(/})/, J. TU.tOH/. 1) La mâncare bărbat �i la lucru copil. ================== pagina 639 ================== MÂNCAlm, BE:Unm,\ 6:39 *6 Mâncarea ele deminciă e ca tnsurăiorea de tinel'. V. SALA, inv. c. Cârpinet, co­ mit. Bihor, Unaaria. *6 Mancarea de eliminaţă e ca insurătorea de tim-puriu, C.:\LlN IORDACHE, stud, J. A1·geş. Mâncarea ele ti'mpuri/t e ca insurăioreo. de tinăr, L C:. VALENTINEANU, p. 38. *6 Măncarea de dirnin(;ţă şi insuraiul de tî- ner nict odata nu strică. S. MlI-IAILESCU, Şezăt, 1, p. 2'16.­ V. F'OIIESGU, c. Fotticeni, J. Sti­ C'iava.-H. l i. ENESCU, 'înv. c, Za­ niostea, .1. Dorohoiu, - 1<:. 1. PA­ '!'lUCIU, 'Inv. c. Smulţ,t, .1. Couur ua«. * Măncarea de diminefă şi insurăiorea de ti- ner sunt lUCTUTt bune. Gn. POIENAHU, inţ), .1: Putna, Ver,111I/sul'at, Insurătâre, M(incat. 1° Mâncarea de dimineţă este cea mal plăcută şi cea mal fo lositore. 2° Treba făcută de vreme nu sti-ică, ci din potrivă e de mare folos. *6 8758 Mâncarea de demineţă lungesce vieţa, P. ILIE,!, 'ing. c. Bota-âe-Cris; Transilrania. - V. SALA, înv. c. Văşcoit-Băresci, comit. Bihor, Un­ oari« . ================== pagina 640 ================== 64·i) PHOI'EHBELE HO:ll.il.NILOH Acelaş inţeles ca la No. 8757. *1:::. 8759 Vorba puţină şi mâncare a puţină, nicIodată nu strică pe om. V. SALA, în". c. Vaşcoa-Băresci, comit. Bihor, Unaari«, A se adăogit acestă varianta la No. 6396. *1:::. 8760 Mal bună 'i mâncarea lungă de cât vorba lungă. C. TEUDOHESCU, î1W. c. Lipora , J. Vasluiu.-Gn. ALExANDnEscu, mooistr, J. Putn«, * �li{(â bine mâncare lungă de cât vorbă Lunqă: Acelaş înţeles ca la N o. 87r;U. * 8761 Mai bine mâncare puţină de cât bolă lungă. Mâncarea prea multe aduce şi hola. 8762 Mâncarea de dimineţ ă lasă-o pentru seră. A. PANN, Ediţ. 1889, p. 49; I, p. 0129. - HINTESCU, p. °WO.-S. 1. GROSSllAN, Dicţ. p. 1;')2. 10 Sfat celor ne-cumpătaţf la mâncare. �o Să Iim cumpetaţf şi prevedetori în tote. 8763 La mâncare să aibi cumpătare, Si la băutură să fii cu măsură. A. PANN, Arcliir, )'. 11. Acelaş înţeles ca la No. 87,")9. *1:::. 8764 Sunt unii. cari se Iăfăesc in bunătăţi şi li se strică dinţii de mâncare, iar altora li se ru­ ginesc dinţil ne avend ce se mănânce. Ii. SCURE'iu, l·ev. scol. J. Bacait . ================== pagina 641 ================== Uniî aii prea mult şi alţiî te mirt ce �l mal nnruca. 8765 * Ma cu gust este mâcarea di la mesa alântui '). D. DAN. stud, c, Neocsca, Ma­ cedonia. Ye�lI Bucate. Pentru cel stj'ârcit care tol-ele-unit e gala să primeseă de la alţir, dar nici decum sa dea la rîndul Set"!. 8766 S'hibă mâcari pri mesă, ş-las Iipsescă şirvetlu.s) PER. PAPA!IAGI. Ziceit. Iahres , p. �159. Când avem lucrul principal, cele ele mal puţin însemnătate pot si" lipsescă. Si67 * 'llâcarea disvalită u mâcă eătuşa,") D. A. MlLESCU, stud; C. Gop�ş', Macedonia. - II. J lAN, c. Neoesca, Macedonia. Când vrei să ishutescl într'o afacere, Iucreză în taînă. *6 8768 Mâncarea e nude e, dar băutura e fudulie. CALIN rORDACIIE, stud. J . .11"­ yeş. VerJl BiJutul'ă. Ne iuva!.a sa fugim de heutura care nu e folositore ornuluî. 8769 Orf-ce mâncare satură pe om, ca ori-ce apă stinge pe foc. TORD. UOLESClJ, Mss. Il, Asem., p. �WU. Se ne mulţumim cu ce avem, �i mal ales pentru mâncărî. '1) �laJ cu gust este măncarea de la masa altuia. 2) Să fie mâncărl pe masă, :ii Iasă să l ipsescă şervetul. 3) Mâncare 1 desvalită o mănâncă pisica. ================== pagina 642 ================== G42 8770 I'ROVenBeLE RO'I:\NILOL * Mâncare g recescă, Ve�l a Mânca, Rahat. Adică escremen tele omului. *.6 8771 Mâncare serbescă. U. 1. 'J'OMESCU, înt. c. Broscari, J: JIIJehedinţr. Când mâncarea constă mal mult din verdăturî, zarzavaturj. 8772 * A'i tăia pofta de mâncare, A ucide pre cine-va. Lui [aire paseer le gatit du pCJ,ÎlI . .P1'OV. Franc. 8773 * A''i. trece pofta de mâncare. Adică a murr. *.6 8774 A strica mâncare a de geba, 1. CHEANGĂ, Cont. uu«, XI. p. 174; .POl'., p. 188. . A nu fi bun de nici o trebă, de nici un folos, de nici un ajutor . • Din trei Icciort c'lţl arc tata, nict unul Sol nu Iie hun de ni­ mica? Apoi d rept să ve spun, că atunct de geba ma, stricaţi mtÎl1ca­ rea, d1'Clgii mei ..... - 1. CREAN(�Ă. MÂNCAT 8775 Mâncatul de diminetă şi 'nsuratul de vreme .... , V. l'U.EXAN!)RI, Teair., p. 9;-)5. ================== pagina 643 ================== �JÂNCARE, Bl�U'l'URA Vee;ll Mâncare, Insurat, Insurătâre. Acelaş înţeles ca la No. 8757. MÂNCĂTOR Slujbaş ne-cinstit, hoţ. 8776 Mâncător. N1C. COSTIN, Letopie. j}/old. II, p. 89. «Stă tirgul mine! ozit de p.uie in Lole părţile; eltinătate şi hil­ �ug in tote bucatele, Nnrnat mâncătorit aveu vore rea, că nu puteti m.mca ca în d ilele ele-nainte altor Domul». - N. COSTIN. MÂNCÂU *6 8777 Mal bun mâncău de cât călăreţ. C. 'I'sooonsscu, în1J. c. Lipoo«, J. Vasluit'i.-Gn. ALEXANDHESCU, maaistr. c. Focşant, J. Putna, Mal harnic la mâncare de cât la trebă. MANDALAC 8778 A cătă păcate în mandalaet. Fn. nAMI�, 111, p. '10. Ved! Papură, Sâre. A căuta un cusur, o g'l'eutate acolo' unde nu pote fi; a hîrfi in potriva celor bune. Cherclier midi h qualorze heures. PI'OV. Franc. MANESTRA 8779 Manestra poteplita nu 'l bura za munca') FH. lVhKLOSICH, Rum. ua«; 1, p. is. 'l) Ciorba incăI\.NN, Ediţ. 1889, p. '14'1 ; III, 1'. '105.-P. ISPlRESCU, lieo, Ist., 1, p.157. -- HINTESCU, p. 'l48.-B. P. HXŞDl�:U, Etym. Magn. p. 123.-.1\ .. Gonovnt, c.Foiticeni, J. Suciava.i--Semin, Bue. ci. VIII, prin J>. GÂRBovrcEANu, prof'. 1° Nădejde mare să l1LI pUI in cel-l-aljJ. 2" La masa altuia să mănâncî cu cumpătare. *.6 8785 Cel cu masa e dator să poftescă, cel străin să nu îndrăsnescă. V. IFHlM, stud. c. Corodesct, J. 'Tuiora, ::\e învaţă cum să ne purtăm în lume. 8786 'l'ot el la masa altuia, şi la masa lui nimenea. .\.. l'ANN, Ediţ. '1889, n. 65 ; HI, jl. i::>1.-IIIN'fESCU, p. '1O:�. Despre cel :;;gftrcit. *.6 8781 Cine '1 întâlu la masă, e pe urmă la lucru. K 1. PATHIcru, înv. c. Sunuţ«, J. CO'Vli 1'lu1ti. 1) Vrea o lopată în luntrea fie-cărui. ================== pagina 647 ================== Pen tru cel care umblă cu şiretenie şi se codesco când e vorba de a munci. 8788 Veniti înteleptilor să mâncati la masa nehunulut. 't " , Ioan. COLESCU, "MS8. n, p. '19. Veniţi înţelepţilor' de mâncaţi la masa ne­ bunilor, HlNTESCU, p. 8'1. * Poltiţi înţelepţilor la 1nW;([ nebunului. GR. POIENARU, ing. J. Bttziftt. Se dice in pofida celor ce eŞI resipesc averea în desfătăr-I cu mese alese. (GOLESCU). Les fols font les banquets el les sages les manqeni. Adages Frang. XVI-e Siecle. *6 8789 La masa gată se adună mulţi muşteriî. GAV. UNI�OR,prof. c. Avn'lmesci, J. Tutova. Toţi alergă la lucrul gala, la Iolose fără muncă. 8790 NebuniI dati mese şi îoţelepţiI mănâncă. L G. VALENTINEANU, p. 4',. Acelaş înţeles ca la No. 8788. * 8791 La masa nebunilor s'adună cei cu minte. Aceleş înţeles ca la No. 8790. Le tol [ai: la {este el convy, Et le sage s'en paist et resjouit, Prov. XVI-e Siecle. *6 8792 Masa întinsă Te lasă cu punga Iinsă, tON MCDIC)l, c. Cluj, Ungaria. ================== pagina 648 ================== 64t; PROVERBEL� ROMÂNILOR CUl il plac mesele bogate, sărăcesce. 8793 AjungI la masa altuia, cum ţI-e gustul nu poţi mânca. A. PANN, Ediţ. 1889, p. 175. Ajungi la masa altuia, nu 1nănând după cum ţi-e gustul. A. PANN, 1, p. 1:3Ci.-HINTESCU, 1'. 'lU3. * Ajun!iî la masa altuia, nu poţi mâncit cum îţi place. \ ',; I F;şt'î adese-ori înşelat în a'iteptările tale când te la�'î în nă­ dejdea altora. Male aqiiur qui alieno nuiriiur arbiirio 1). Pron. Lat. Oui s'attend li T ecuelle d'auirui a souvent ?nelH­ vais dtner. 1""01). Franc. ehi minesira cl'altri aspelta, ţ'redda se la mangi(2). PI'01'. Ital, Quem h mesa alheia come, [anta e cea cam [ome 3). Proc, Port. JIe tliai waits on anoilier man's irenclier, ma­ l.e» many a late dinner 4). 1"1'01'. E'!1(71. 1) Reu o duce acel care e hrănit la voia altuia. 2) Cine aşteptă supa altula, o mănâncă rece. 3, Cine merge Ia masa attuta, mănâncă la două spre-dece şi sera cu forne, J) Cine a�tcptă Ia taleru altuia mănâncă de multe ori târdiu Ia m asă, , li ================== pagina 649 ================== 8794 \1 :\NCARF:, Bji;UTUH� Bună masă, cocone. Eşi afară, ţigane. 649 1. DU�UTRESCU. î1!tJ. c. Gânciol!({, J. Dolj.-D. ST.:I.NCESCU, Basme, p. 9'1.-'1'. SPERANTI.A III, p.2.13. Bună masă, Bane. Ieşt afară, ţigane. IORD. (;OLESCU, lJ1S8. 1, p. 743, Cciud unul nu'şl ajunge scopul, şi l'emălle înşelat în aştep­ tăr ile sale. Urmetorea snovă ne dă origina acestel t:Jicerl: Un ţi.gall, ca să şileU la masă cu stăp.mul siil\ ;t socotit să lI1fu'gă_ tocmat asuprit mesei, şi ;.;ă') �li.ciî : «Bunâ masă, Bane /» socotind cii. � stii.p:lllU seLl o să '1 �ic;l : «Şerţt la masă. ţigane». Aşa se duse asupra !lieseI şi '1 dise : «Buni; iliacil, Bane 1» Stilpiinul il dise : «Leşi afară, ţiqane s , -COLESC:U. - Bună masa, <,ocune Bane ! - Poftini la masa; nene Iane. A�a era planul ţiganuluî când era să se duce la hoer Pofta buna, coconc Bane ! EşI afară mi! ţigane. Aşa s'a intimplat tiganuluî după ce s'a dus la hoer. E. HA'!r:AN, Binete, p. 111. 8795 Omul la masă când sede , Să mănânce Cum să cade. A. I'ANN, IU, p. 33.-HIN'j'ESCU, ]'. 'J;J;:. Adică să nu fie nicî ruşinos uicî obraznic. 8796 Unde masă şî pahare) Acolo sî Stau călare. , IORD. (,OLESCU, JJ!S8. II, p. 13. ================== pagina 650 ================== Se dice pentru ling'eli! ce alergă după mese d'a gata (GOLESCU). * 8797 In mesă, ş-ea cn lingura 1). E. C:OYAN, prof: c. BIUsa, Epir. Acelaş înţeles ca la No. 8796. 8798 Poftim la masă Cu ce ţI-al adns d'a-casă, HINTESCU, p. '103. Când cine-va sosesce pe ne-aşteptate, asupra mesei, unde nu e nici poftit nici dorit. *,0,. 8799 Poftim la masă. Dacă ti-al adus d'a-easă. , C:. TEODOru;SCU, înv. c. Lipoca, J. Vastuiu. - E. HAICAN, Bineţe, p. '10. Acelaş inteles ca la N o. 8788. *,0,. 8800 Poftim la masă Dacă ţi-al adus de-a-casă; Că masa n'are gard, Nici pumnu lăcat. M. ALBU, stud, c. Lnescţ; J. Tu- toca, *,0,. Poţtim la masă, Dacă ii-a; adus de-a-casă ; Că masa n'are gard, Nic'î pumnu lăcat, Ei: te poţteec că mi-e ruşine, Dar tu nu fi, porc de cdne. C:. P. SALVlU,Înv. c. S1Iut/ţi,.7. Coourluiu, 1) Unde e masă, .:ii ea cu lingură. ================== pagina 651 ================== M� NCARE, BEOTORĂ Acelaş înţeles ca la No. 8799, cu o ameninţare pentru cel care s'ar obraznici. 8801 *6 NicI masa căţi. n'are gard, da nici pumnu n'are Iă- V. hmlM, stuâ. c. Corodesct, J. li.ttova. Acelaş înţeles ca la No. 8800. 8802 Mese întinse, pahare pline. IOHD. l:OLESCU, 1l'Is8.�I1,�[l�.4. / Se dice pentru desfătările risipitorilor (Cor.eseu). *6 8803 Asta e mal reu de cât : poftim la masă. 1. CnEAl'\GĂ, C01W. u« XI, p. +rt ; PO!!. p. 2UL-Gn. ALEXAN­ DHESCU, maqistr, c. Focşani ; J. Putn«, La o Intimplare displăcută. «- Pttu ' drace, lecă in ce incurcătură am intrat. Asta 't mai 1'<1u de cât poftim la rnasă, d ise el.» - 1. CRE.'�NG,:>'" *6 8804 Şede la masă cu ne-poftiţii. V. '[FHIM, elco, Se. Norm, c. Co­ rodesct, J. littow. Vel,ll Ne-poftit. Pentru cel ruşinoşi, care stau la masă ŞI nu îmbucă. *6 8805 Pune-te, masă; Bcolă-te, masă. IOHD. L:OLESCO, 1ltss.lI, 1" 5;').­ ]\AHONZI, p. 5J.-JllNTESCU. p. ']."'0. Pune te, masă ; Hidicrl-te, masa. P. ISPJREsc:u, Leg. 1'. 351. ================== pagina 652 ================== 552 PROVERBELE RO"I.�l'\"rLOR Intincle-te, masă; Riclicc'î-te, masc'î. V. A. UREGlllE, Leg. p. '1B5. Aşterne-te, măsuiă; Stdnl)e-te, măsuiă. LAz.'\n Ş,HNEANU, Basme, p. 860. BASM * Intinde-te, (masc'î. 1° Se \lice pentru heI ce '�l risipesc averea 'n desfatărl (C;OLESCU). \, 2° Dar mal al�s "C�],lil, li li al ,decftt să poruncescf pentru ca un lucru sa se Iacă fa}'a zabava. «Tale lucrurile, in )eestă casă, erau cu şart. Nimic nu Iipse». TaLe catrafusele esl nveu . LLaful lor, şi nimic nu crăue-rostit. C,mt1 voiea ce-va, ern d'estul D"umal să poruncescr, si indată se mce;'1. A ci ("rit in adever : punle masă, ridică-te masă »: - Istuazscn. Origiua aceste{,<;licel'l se găsesce în povestea beţivuln'i 'In'i­ iou « DU"7""" Un ţeran sărac porni să-�I rcshune impotriva lut Irumne.leu, ciîci ,Ui la unit prea mult şi alţi! prea puţin. In c.rle intilni pe DUlilJleslel'1 in chip de orn, Lrăg-end un usin de Iunie, şi ntl.uid de la ţi,ran unde merge, il dărui asinul care hă­ lig-;l galbeni. Dar abătcndu-se la un l.irt, c.u-cnun.u-usa iI schimhă ,,­ sinul cu altul. .\ .loua oră păli LoL 'l,�;[ cu ° JIIas;\ care, b poruncii" se a�t"rne;'l cu m.urcăr! �i ;),:uturI. In cele (lin urmă Dumnedef il dărul un I,iiţ care, la poruncii. pisai:'lh pe .luşruanii stiip;'U1UluL Sell. Teranlll insuşl il simţi 111,,1 in­ t;'tIlt erecLul pentl'll slll1wţia ]111; apoI hiJ'ta�j,l earl se Yegllcii nevoiţI a '1 inapOI;" lucrurile luate, Aceslă val'ianta bănăjeană a basmulul, precum şi multe al­ tele, atât de la l',omânl cât şi ele la alte pop6re străine, se vor aflit in Ba8l1wle flomeinilor de L. Şă'ineanu. Ve\ll, de asemenea, ,'Şe:,Cil(j)'ea, 1, p. 201-207 ŞI L Creallt!ă, 1'00'e�t-'i, Danilă Prepelec. ================== pagina 653 ================== �IÂNCAHE, BEO'fUHX 653 8806 * Tu îl ehemî la masă, şi el se bagă pre sub masă (ca pisica). LAURIAN & MAXI\J, II, P: 270.- 1. ]l�NEsco, ]l1·Of. J. Roman. Tu il traq: la masă, şi el se oira sub masă. E. I. PATRICIii, înv. c. Sniulţi, J. Conurluiu, * Il poţtesci la masă, şi el se bagă sub masă, Gn. ALE:\:ANOHESCU, magÎstr. J. PutllCl. 1" Arată pe cel care, 01'1 căte j s'ar spune, tot pe a lUI o ţine.-E. PA'l'HlCIU. :la Despre cel prost care nu scie să preţuîescă cinstea sall h in ele ce i se face. O ghici tore a cărui de sle şare es te cu vin tul : pa re ul; sună ast-fel : Et1 îl trag la masă, El se /i'tl'ă sub masă. 8807 De te vor pofti la masă, tu nu te trage sub masă. C. NEGHUZZI, 1, p. 2i.d. N II fi ruşinos. Acelaş înţeles ca la No. RROG, suh formă de povaţă, c: 8808 A'i lăsa sub masă. /y'ezt'lt6rea, IY, p, -J7L A.'l necinsti, a nu 'l băga în sernă. 8809 * A pune masa cu toţii. P. ]SPInESCU, Rev. Ist., III, ]1. 3i7. ================== pagina 654 ================== 654 ( PROVERBI<:LE RO�IÂN[LOH / Ved: Bragă. A se împrieteni cu totă lumea. «EI este de cel care cu toţi pune masa". 8810 * A se pune la masă (mare) cu cine-va. D-NA ECAT. ZANNE, c, Be:I"lad, J. Tutol'a. * A întinde masc"î cu cine-va. A fi bun prietin cu dînsul. «N'am întins masă cu el». * 8811 A ţine masă deschisă. LAURlAN & l\'LUI.II, 11, p. 276. A ave în tot-de-una ospeţî la masă, a fi primitor. P,·ov. Franc. *.6. 8S12 A fi (cam) după masă. Vegl Pnînz. A fi cam chefuit. P. ISPIHESCU, Rev. t«, III, p. :i79.--Fn. DAME, m, p. 29 - G. POBORAN, inst. c. Slatino i J, Olt. 8813 * A fi ca după două-spre-dece. M. CANIAN, public. J. Iaşi, Acelaş înţeles ca la No. 8812. 6. 8814 Nu't apucă s6rele sfărimitura de pe masă. H. SIMU, c. 01'1at, Transiloania, apud. B. P. IUŞDF:U, Etym. l"\![ag- 111/111. p. '1392. ================== pagina 655 ================== MÂNCARE. BlhJTUH.� Pentru omul sgârcit. *.6. 8815 Cu ne-pus în masă. 655 1. CnEAN(:A, Conv. ui«; X, 1" '113, XI, jl. '1\)2, XII, p. 268; 1i:l,{; Pov. p. 9i:l, 26'> 8-: 310.- V. ALExANDru, l'eatl·. p. 4(}l, 424 & 462.-P. ISPIHEscu, Rev. 1st., II, p. 16'1 ; Snâoe, p. 7i:l. - T. SPE­ HANJlA, I, p. 208.- E. I. PATR1- CU], tn». c. Sm.ulţ't, J. Coourluia . *.6. Cu ne-pusă masă. 13. 1'. Il A�Ul'i; U , Trei Crai, Il. 51.-J'. ISPIRESCU, Snâoe, p. 78.­ V. ALEXANEP"I, Teatr., p. 503.­ E�I. POPESCU, înv. c, Ciocănesc; MăI'.'!I:nen·i, J. Ialomiţa, - G. P. SAJ..VIU, îllveţ{1t. c. Smulsi, J. Co­ »urluiii. Ou ne-pusă în masă. S. FL. MAJUAN, Nuntă; p. 21 ; Trudiţ. Pop., p. 18, 22 & 187.­ P. ISPIRESCU, Leg. jl. 209, 3'11. 8;; :�22. Cam cu nu prea pus 'în masă. T. SPEHANTIA, III, p, 28'1. 1° De o dată, Iară veste, pe ne-aşteptate. «Se treziră inconjurau din tate ptu'tîlc de l{olU:tnl cart, Iuăn­ du') cu-nepusă masă la ],�lrlllaIă, ii si măcehlI'iră pc jumătate»,-S. FL. MARI.\N, 7i'acl. p. 22. «Am scăpat din Focşant (:. Il Ii'. am putut, cu ne·pus în mas{l»,-ALE­ XANIlHl, p. 40'1. :iO Ingrabă, fără in târdiere. « Ti\raJlllJ intră cu aminrloue (Iânc) in m�1I1ă, �i butnind şi 1'1\8- ================== pagina 656 ================== 6;')G PROVERBE LE ROMÂNILOH hulu.in.l pe �ărăcie, o porti Sit lesă afară cu ne-pusă în mase!". - 1'. bPlHESCU, Leg. p. 20(). «De ar veni a�I Să-IIi! uducă paşporlll, m'a� porni cu ne-pusi! 11IaS(I».- ALI<:XANDHI, p. fi03. 3° Ne-pregătit, înainte de vreme. «�'a sculat cu ne-pus in nucsă, căct nu mal eru chip să dormă , cUtII dormea alte . 423. Ver}! Bucate, {'eril .. Adică l« locul cel mal bun �i mal de cinste. «la priviţ) prc V·rile mcgieşi.lor, cum ţi.n jlrc cel străint ; li dau de m.mcat, erei la sfat S:lI"i în capul mesei nu '1 pun, nici il auiestecă, şi pentru aceea trăesc prostimea lor pimii acuiu ne-călcată». - 1. ]'\]';­ CuLCE. ================== pagina 657 ================== 8818 ,IIÂXCARE, Bi':UTURX * A ave ce pune pe masă. HINTESCU, jl. '[03. 637 A ave ce mânca, cu ce trăi. MASLINĂ VecJI a Mânca. 8819 * IţI dă o măslină şi 'ţi cere un butoiu de unt- de-lemn. N. CARCALECIll, c. Câmpiua, J. Prahooa, Când cine-va, în schimbul unei slujbe miel ce ţl-a făcut, cere alta mult mal însemnată. MAZERE VeeJl Bob, Cap. II, c lYlazerc. *6 8820 Ferbe mazirea (mazerea) şi tact. C. NEGlHJZZI, I, p. 250.-K I. PATRICIU, înv. c, Smulţ i, J. Co­ VUl'lttJ:â. Sfat ele a nu te amesteca în multe, şi mai ales unele nu te pl'l vesce. *6 8821 Il cerci de mazere şi (el) se face bob. C:. TEODORESCU, in». c. Lipooa, J. V Ctslttii'.-GR. ALEXANDRESCU, nuujietr. c. Focşani, J. Putna, ­ C. POBORAN, inst.J. Olt. � Vec,ll Cap. VIl, c. Bob. :II in veţl hine �i el face rel\. i 1. I I I111 I ================== pagina 658 ================== 658 l'ROVERBELli: nmlÂNlLOR *L:. 8822 Catără '1 de ma zere şi el eacă bobu "ntreg. G. P. SALVIU, îllV.C. Smulţ;, J. Covurlui�'l. Vec;lJ Bob. Se dice despre cine-va când i s'a spus să nu facă cutare lu­ cru, că '1 reu, şi el face alta mal pe sus. *L:. 8823 Hodorosc-trosc, mazare de post. IULIU GROFŞOHEANU, înv. c. Gal. şa, comit. Arad, Ungaria. Vec).'i. 111arglvi6liî. La vorbe ne-potrivite, şi când-unul se amestecă intr'o dis­ cuţie fără să scie despre ce e vorba, MEDUVĂ VC{,l1 Cap. V, c. JJN· duvă. 8824 Măduva de miel. Ionn. GOLESCU, Mss. Il, p. se. Adică cea mal bună demâncare, �î cel mai bun lucru (GOLEeiCV). MELEŞTEU 8825 A linge meleşteul. V. ALEXANPIU & LASCAR !::scu, p. !04.-H. P IiAşmi;u, EtY1n. Magn. p. 23'18. *.6. A. umhlă cu mâna prin miere şi a nu luuţe nu se p6te. Seniin, Buc. el. 'VIlJ, priu P. GÂRBOVICEANU, praf. 1) Hinţescu scrie deget"t in loc de degetele. ================== pagina 665 ================== )l.\NCAR", BŢ:;Un;[l.\ ti6� -�-----�----� �� �-------� *6 Umbli cu măinile Ln miere şi să nu dat la gură nu se p6te. G. DEM. TEODORESCU, înv. c. Broscari, J. Mehedinţl. Să'ţi bagI degetul 'în m�[ere, ş' apoi să nu vei să'l linqi, ar fi o prostie. [-IELIADE-Rt\DULESCU, Biblie, ţ. 104. Sâ umbli cu m'ieTe şi să nu te lingi V degete, nu se p6te. IDEM, Calend. Rom. 1892. *6 Cel ce (cine) umble; cu m'ieTe îşi linge de- getele. LAUHIAN & MAXIM, Il, p. 169.­ K L PATHICnJ, înv. c. Smulţi, J. Coourluiti. *6 Cine umblă cu miere îşi linge deqetile. V. FOHESCU, c. Folticeni, J. Su- cîaoa. *6 Cine umblă cu mâna în miere, trebue se!, 'Şi liruţă degetele. H. D. ENESCU, in». c. Zamostea ; J. Dorohotu, A âmbla [umbla] cu mainele 'în miere, şi a nu 'şi (nu 'ţ'i) linge degetele, nu se p6te. P. ISPIRESCU, Leg. 1, 'J872, p. 168; Rev. lst. I, p. 235. *6 A Mger, degetele in miere şi a nu le linge, nu se pote. P. GÂRBOVICEANU, prof c. Ra­ tesei, J. Argel1' ================== pagina 666 ================== 066 PRO\'ERBELE ROMÂNILOR ---------------- Cine 'ş'i bagă mâna în mtere, :işt linge de­ getele. BARONzr, p. 53.-I-hNTESCU, p. J05. Cine bagă manete vn miere îşi linge de­ getele. l. G. VALENTINEA:-/U, p. 9. *.6- Cine umblă (cu mâna) prin miere,îşt linge degetele. AL. DUMITREscu,Galic. p. '134.­ C. TEODORESCU, înv. c, Lipova, J. Vasluiu. *.6- Bagă deqeiul în miere şi nu 'l linge! 1. STANESCU, elev. Se. Inv. J. Argeş. *6 Set ela'i CU destul prin miere şi să nu 'l lingi! CĂLIN IORDACHE, stud. J. AI'geş. * Care 'ş'i mola d.zedzetlu. tu n'îare va 'l-a- liruţă"}, ILIE GHlCU, ]J1·of. c. Abela fi Bctesa, Epil·. Ca1"i-îş'î bagă mâna "n. nari, elzl:cl-itli va-« alingă 2). PER. PAPAHAGI, Ziceit; Lahres, p.170. '10 Ori-cine se îrn părtăşesco din ceea re '1 intră in mână. 1) Care 'şi moie degetul in miere, il va linge. 2) Care '§i bagă mâna in miere, degetul îşi va linge. ================== pagina 667 ================== )IÂNCARE, Br:Un;R'\ 667 Se dice mal ales pentru slujbaşi cart, avend pe mâna lor h aniî publici, caută să şi '1 insuşescă. 2° Când trăescî în intimitatea uneî femel e greii să nu cauţi a dobândi dragostea el. POVESTEA vonsn Doue P1SICl dintr'o casti, surorl fraţi vret si'i le (JicI, [U cămară, dupa masă, intrând ca nisce pisict, Mirosiră, cotili.ră din taler in [;Heraş Şi intre alte găsirii si o felie de cas. Sar amlndoue do dată, asupra '1 să grămădesc, Pentru el vor să se bată, fac gură, să gfdcevesc. ,Şi una şi. alta rele, mîrili1 şi miută, Sii '1 îrnparţă intre ele nict de cum nu se 'nvotâ. Şi ca să nu se mal certe merg la COtOIU, cer la el Ca prin drep tă , .i udeca t{l să le lmpace la un fel. Cotetul ca un cu minte le-a d ls : nu ve mal ccrtaţt, Ce folos mi: de cuvinte'! cLi sciLî cum ve irnpăcaţ). Care le împacă tate C cumpena pre pămînt, Şi impotriva '1 nu pote niment să (!ieă cuvint. Diceud aceste apucă şi cum penele pe loc. Ceru caşul să '1 aducă, îl rupe drept prin mijloc, Pune intro parte �'al ta caşul cel În doue frint, Jnalţă cu muna Îndată cumpăna de la părnint, Dacă vede că intr' o parte atîrnă Ifla! grel1 niţel, lea elin cea-I-altă parte şi muşcă ce-va din el. Il pune Iar, laI' ridică, acum dincoct greii ve�end, MU5Că şi dacl niţică ca S�l potrivescâ vrcnd , Apo! Iar şi Iar �i Iurâ, cilnd aci când colea greu, Vrend lor reii s:i nu le parii el il muşcat tot mere li, P,in' să săturâ pc sine şi lăs,'i părţile mici. Atuncr le potrivi bine �i le rlete la pisicf , Ele clar silite fură ast-fel il se mulţămi, lJacr, minte nu a I'ur;, singure a '[ împărţi. A. PANN, Edif. '[889, p. 83. Qui manie le miel s'en leche les doigts. Prov. FI·one. Qnem cOln mel trata, sempre se lhe apega 1). Pro". Portug. 1) Cine umblă cu miere, în tot·de·una i se Iipesce. ================== pagina 668 ================== 668 8846 \ / PROVERBELE R0:\IÂNILOR Quien la miel menea, siempre se le pega de ella 1}. Prov. Span, Die olie meei, Krijgt smeeriqe handen 2/. Prov. Olarul, He that measurelh. oii, shall anoint h'is (inge?'s 3). Proo, Engl. Bal baribaso« khourouqluni deliyakhott4}. Proo, Mongal. Cine e�i bagă mâna în mIere şî nu eşi Iinge degetele � IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 84. *6 Cine bagă mâinele in. m'i,ere .;;i nu le linge? GR. ALJo:XANDRloSCU, maqist», J, Putna. Cine bagă degetele 'în m'iere [ărăca SLt le lingă? HJO:LIADE-HĂDULESCU. M01!v. de 1848, p. '166. *6 Cum a umblă cu mlere prin mânâ şi nu şi-a linge degetele? M. LUPESCU, înv. c. Br08CfliJ, J. Suci aua, *6 Se pa te să umbli cu miere şi set nu te ling'[ pe degete? GAV. ONIŞOR, prof :c. Dobroceţ, J. Vaslui'u. i) Cine umblă cu miere, în tot-de-una i se lipesce dintr' insa. 2) C ne măsoră unt-de-lemn, căpătă mânf unsurrise. 3) Cine măsoră unt-de-lemnul, îşi unge degetele. 4} Când ai luat miere, îli lingi degetele. ================== pagina 669 ================== MÂNCAHE, Bl�O'l'On\ --------- ------------ 669 6 Se pote să âmblt cu mten prin 'mână şi să nu 'ţi lingi degetele? s. MIHĂILESCU, Şezăt. 1, p. 219. Umblă cu miere în mână şi să nu se mân­ [ască pe degete! 1. POPESCO, înv. c. Dolnent; J. llfo". * Care s'm'intesce cu meTe şi nu 'şi alinqze dzedittli? I}. N. SI'. c. Nijopoli, Mucedoni«, Arată că piste putinţă a nu S0 împărtăşi ore-cine elin ceea ,;e '1 intră in mână (GOLESCU). 8847 Ca să simţi dulceţa mierit, trebuie să lingI de­ getul ce '1 bagf în mIere. IOHD. GOLESCU, Mss, II, p. 1U3. Adică când te vel folosi din munca La, a tuncî veî cunosce dulceţa muncel tale (GOLESCU), 8848 Bagă mâna în miere şi degetul îţi linge. HELIADE-IUDULESCO, TancZal, p. '18. Când ămbl: cu miere linge 'ţi degetele. C. NEGRUZZI, 1, p. 249. Acelaş înţeles ca la No. 8840 sub formă de povaţă. *6 8849 Linge mIerea de pe degete, dar să nu le roql. A. GOHOVEI, c. Ji'oltieen;, J. S11- elctL·a. t) Cine se atinge cu miere şi nu 'şi linge degetele? ================== pagina 670 ================== 670 PI\O\'ERBELE n\,lÂNILOR Impărtăşesce-te de ceea ce 'ţI I\tră în mână, Însă într'un mod mar potri vi t. l il [au: plumer la pa le sans la [aire crier. ro», Franc. 8850 Mierea e m6rtea mu celor. BAnONzr, p. tio. - G. 1. Mul.';­ TEAN�. 'l30.-I-lINTEsCU, p. 105. Acelaş înţeles ca la No, 2167. *6 8851 Cu mlere se prind muscele. V. Ji'OHESCU, c. Folticent, J. Su­ ciaoa, Acelaş înţeles ca la No. 88:::;0. 8852 Unde este miere acolo şi musce, HEINSBEHG-[)UnINGSFELD, Il, jJ. '136. *6 La mtere se strîng niuscele. V. SALA, dasc, c. Tarcaiţa, co­ mit. Bih01', Vugaria. *6 Musca se trage la 1Yt1,ere V. SALA, dasc, c. Vaşcoit-Bă­ resei, comit. Bihor, Ungaria. * lJ1uşcile ningă Dtare se-adună I}. 1. GOlAN, lJ1Of. c. Periooii, Epir. Şi omeniî unele ved folose şi câ-rtigurf, Ad sa mele curret sa musca 2 J. Prov. Bard. 1) Muscele lân;;ă mlere se adună. ,>, Ln mip.l'A :l.,prf!:i, musca. ================== pagina 671 ================== 671 Iluor Houninq er, der eankes Fluer 1). Pl·OV. Danez. 8853 Lipsesce mierea, se duc muscele ! V. ALEXANDnI, Teatr. p. 1449. A sărăcit omul toţî îl părăsesc şi, precum dice poetul latin: Donec eris felix, multos nuinerabis amicos ; Tempora si fuerint nubila, solus eris. 8854 Când daI piste miere, nu mânca piste măsură, • că şî ce n'at mâncat aţI scote din gură. IOHD. COLEseu, Mss. II, p. '105. Adică să ne s tăpanim J.a tate, ca să nu pătimim (Gor.zscu), 8855 Cine eŞI bagă mâna în uletu de mtere, pentru puţină miere, mâna 'mpunsă o sc6te. IOHD. GOLESCU, Mss. Il, p. 84. Adica pentru lin nuc folos ne băgăm înşine in primejdiî (Gor.sscu) , 8856 * Care fură ftină cu filare, are musca pre uare 2). ILIE Gal CU , praf. c. Abela & 8a­ marina. Epir, VeqI JJ1usâî. Acelaş înţeles ca la No. 2178. 8857 Miere 'n gură e plăcere Dar la inimă durere. A. PANN, In, p. [j9.-I-IIlYfES­ cu, n, '105. * i\lHerea e dulce la mâncare, dară pricinu- esce durere laini mă. GR. ALEXANDRESCU, maqistr, c. FocşanT, .7. Putna . '1) Unde e miere, acolo se adună musce!e. 2) Cine fură borcanul cu miere, are musca pe nas. ================== pagina 672 ================== G72 PHOVEHBELE RO\IÂNILOR ------ Pentru cel lacom la mâncare. 8858 Cin' va mânca multă mtere El o să verse si flere. , ' A. PANN, II, p. 51. Cine va mdnca miere, El o set verse �t ţiere. ir [NTESCU, p. '10.1. Pentru cel lacom. Să fim cumpătaţi în toto. (! Inţeleptul Solomon dice : De găsesci miere mânLîncel n'U­ mai ctii u. 'ţi este destul, ca sel nu te prea sat uri. ş'i sel o verşi.­ Pro». XXV, io. il1el satietatcm [Jignit. Pl·OV. Lat. 8859 * Care mâcă miere, ş-mâcă ŞI Iârmaclu-). N. ST. c. Nijopole, Macedonia. * CCir'L mâcCl. mhea, mâcet ş-/L1r1Jl.aclu ?}. 1. COYAN, prof'. c. Bilesa: Epir. Cine s'a hucurat de un bine sa nu '1 pare l'el\ când n va ven 1 ŞI un răii. 8860 A mâncat astă vară prea multă miere, Si acuma are la inima durere. , A. PANN, II, r- 143.-HINTESCU p. 105.-Gaz. SI/ten. J)ec. '1897. Acelaş înţeles ca la No. ;')609. 8861 * NicI mtere am mâncat, nici inima .me dore, IOltD. GOLESCU, JJ188. II, p. 4\).­ GR. ALEXANDRESGU. c. F'ocşani, J. Putna. 1) Care mănâncă miere, î.şl mănânca ii otrava. � ---" �';'n""..... m�'in�ineă si otrava. ================== pagina 673 ================== l.IÂNCARE, BElHUH.� 673 Nic: n'am măncat m�ere, nici la inimă am durere. A. PA:\'N, IIl, Il.lU3, - Il rn­ TESClJ, p. lUj Se .licc pentru cei ne-vinovaţi, cum �t pen tru cel ce nu le pasa de u imic. ',GOLESClJ). 8862 * Intre miere amestecă ftere. D. t:ANTC)][R, ht. lei'ogl., p. 381. Ye(}l s«. 125C. A spune vorbe superâ tore, intre altele mal plăcute. /)0 P" il dolce ne v ien I'ama ro 1) Proo. It al, 8863 Nu e mtere fără fiere. 1\ II e hine fara 1'81\, 'placere rara supărare, �i precum dice Eu­ r ipid : o;)'/� ;;.'/ '(E'/fJlTO '/.Ol[)[<;; s0j.u XlJ.t 1t!J.'l.,z, A).f-.' E'Jrt rtc GOrX[)(//Jt<;;. Prov Elin. Plus aloe» quam melli« habet. 2). Prov. Lat. No ÎW!J miel sin liiel+] PrOD. Spun. Un va ml:i ben senza mel+]. PrOD. Rollt. 1) După dulcel� ne vine amarui. '2) Are mai mult sabur de cât miere. 3) Nu ar miere fără fiere. ================== pagina 674 ================== 074 8864 * 'Eşi, şile, dintr'ocli, că vine, paplu c'niare 1). 1. COYAl'i, prof. c. Periroii, Epil'. Un gunoiit intrase în oclnul unul copilaş, si '1 supera mult, 'I'ocmaî atunci vedend pe m oşu seu, că vine să'] de nisce 1I11ere. uită durerea de la ochii), şi o mănâncă cu mare plăcere. Odata mierea măncată, copilul Iar simte durerea şi începe- a ţipil şi mal tare. Dicerea se aplică cind cine-va, însărcinat cu săvîr�il'ea uneî Iucrări. o neglijeză, indată ce ocasia se pl'eSill tă, pentru o alta. lucrare mal plăcută �i mal usoră. 88G5 * A dâ banl pe litere. 1. NEGHUZZr, Conu, Liter. XII, p. 18. - B. P. lUşDl';u, Et!J1iI. 1I1agn., p. 2424. - T. Sl'Er:AN'j'lA, 1,1-. 8:),-}iH. llAM{:, I, p. 1·ltl.­ Şezăt., lll, p. '187. -- ::i. K ĂDE.JDE., N/lI'., p. '12U.-A. (;OROVEI. J. SI!' dam. ia A critica, a mustra, 2° A batjocori, a ocări. 3° A'i bate, a 'i face ln. feL «Ai.ce în 1er,'[, (le la o v reinc, (leprin�e.-le neguţ;JtOl'ii Turci IW­ Inrlcstulaţt cu mtereu, cu ceră, cu alte ne.g·oţt' CI' pret:ul'ia(" cu du­ gilenc prin tirgurt, 'I'et,ll'nd şi ţt-m �i bo tr-rimca lipsit t' , ·11 (t'l (ace alMe dc porci, ]'injurier gros8ierement,1. 2. - Pl. allJl:i. Albină, S. r 8 beille, 385.- Pl. al­ bine. Ale, ad). et p?"l!l1. clhn. les, Ti. 260. Alege (a), v. choisir, 2:.'5. 269.270. 344. Alege (a se) V. 1'. rester, gagner, 369. 532. II se separer; etre se­ pare, 479. 490. II a se alege scruli/ ele, ne rien rester, 369_ Alerga (a), V. courir, 82, 83. 277. 503. 078. AhlSă, adj. remarqnable, bien, de choix, 84. - Pl. alese. Alt, adj. et l)j'on. autre, autrui; passim. Allilă, s. /. partie superieure de la mallche des chemises pay· sRnnes, sur l'epaule, qui e,3t ================== pagina 681 ================== - oS] ALU toujours couverte d'une riche broderie, 2. 25. Aluat, s. n. levain, 439. 54,4.- P J. aluaturi. Aluneca (a), e. glisser, 4] 2. Ama, inier}. quel! tel! 105. Amănar, s. n. briquet, 3. II cât ai sciipăru. din amănar, en un elin d'oail, rapidement, 3. - Pl. a­ mâl are. - VedI Amnal·. Amar, atl], amer, 440. MI. II triste, penible, dur ti supporter. 355. 539. II malheur, ennui, 540. II omul Q1'e un dulce ŞI: un amar, tout homme a du bonhour (de la joie) et du malheur (des ennuis) 540. II a t1'ăt 'Împreună dulce şi amal', supporter eno sernble les bons et les mau­ vais jours, 540. - Fem. amară ; pl. am ari, amare. Âmbla (a), v. [Mold.], marcher, aller, G23, 665. II Il âmbla cu, mettre le main ă, (dan:;), 669. - Ved! a Umblă. AmeaQ!, - adu. [Ung), midi, 216.11 la amcarJi, â midi, 216. A mesteca (a), V. mele1', melange;', 673. Amesteca (a se), v. ,'. se meler.11 se fOllrrer, 64,5. Amestica (a se), v. 1'. [Mold.], se l1leler. II se foune)', 522. Amlallă, adv. midi, 216. il în amia�/ă '1/aI'e, en plein midi, 216. Amindoi, adj. et pron. tous les deux, l'un et l'autre. 213.478. 524. - Fem amîndouc. Amna .. , S. n. briquet, 3. II cât ai ela în 0111 n <11', en un clm d'mi J, 3. - Pl. aml'IOI'e, An, S. m. an, annee, 31'\9. 691. II la anul, dans un all, l'annee proehaine, 389. 1/ an, il y a 11n an, J'annee derJllere, ij91·llpânâ la an, jllsqu'ă, l'anl1ee pro­ ('haine. 38. -- Pl. (lnl. An de (d'), ad;/. înv. parei.!, sem­ blable, 282. 1/ ca, cl'an ele tine, des gens eomllle toi, 282. Anevoe, ad). difficile, malaise, 75, Anevoie, adv. difficIJement, il, grand peine, 177. 412. 579. II cu (lnevoi[e, avee difticulte, avec peine, 343. AngHe, s- t stofă de bumbac, stofA prostă, 3. 179. APC An!al, S. n. fut, fulaille, 624.- Pl. antale. "'Antereu, s. n, jjl![olclJ vetement, a long pans, porte irnmediato­ ment sur ICI chemise et serre a la taille, 57. Anteriu, s. n. mănie sens que le precedent, 4. 57. II mai ap1'upe câmasa de cât anieriul, la che­ mi se' m'est plus prcche que le pourpoint, 4. 57. Aoleo, intel}. ah! helas I 474. 475. Apă. s. f. eau, 23. 34. 47. 129. 174. 241. 243. 244. 266. 3�5. 358. 442. 443. 444. 445. 446. 447'. 448. 456. 458. 459. 47l. 473. 487. 521. 537. 540. 549. 550. 553.586. 624.641. II riviere, 445. IIZa apă, sur l'eau, 129. 1: a nu mai be apii rece, etre mort, 446. 1/ a se întrece în apii j'eee, devenir impertinent, 446. II a'! imbetă cu apă rece, lui dire des mensonges, le Lrornper, 447.11 nu plătesce nid apa cal'e o bt, il ne vaut pas la eorde POUl' le pen dre, 447. II n'are dupâ ce be apă, etre tres-pauvre. 447. II îl /!31'be fârâ apă, il le fait gril­ leI' ă, petit feLl, 448, II apă gală, de J'eau pure, rien qLli vaille, 448. II a lace cui·va apă, le rui­ ner, l'enterrer, 448. - PI. ape. ApOI, adv. puis, ensuite, apres, 011. 383.537. 572, 665, II alo1's, ensnite, 38. II �i apor, et puis, 83. II de jOi �lână. apo'l, tres-peu de telnps, 178. Aprinde (a), V. allume!', 212. 213. 275·11 alJumer, mettre le feu, 138. Aprinde (a se), v. r. s'alJull1er, s'en­ flammer, 177, 214, /1 prendre feu, 83, Aprins, acV 8n flamme::;, qui brllle· 82. 8'). -Fem. ap,'insă ,; p1. a, pl'in�i, (I,pj·inse. Ap .. ope, l1rep. pres, aupres, 56. [i,. 58. 105- Apropia (a), V. approcher, rapprc,­ eher, II terminer, ne plus avoir, 601. II a apropiat malaiul din traistă, il a depense presque tont ce quj] avait, 601, Apşoră, s_ f- diminutif de ap(l, eau, �43, - Pl. apşoj·e. Apuca (a), V. surprenclre, trouver) ================== pagina 682 ================== - ()8�- APD G;j1. II nn apucă sorcie ... , le soleil ne trnuve pas ... 054. Apucil (a se), v. 1'. se mettre it, entreprendre, 205. II se saisir, s'accrocher, s'agripper, 81. Apus, s. n. coucher (du sol ei!) 270. Aramă, s. n. cui vre, airain. \1 ca­ ractere. 11 a'ş·t areta arama, montrer ce que l'on vaut, 468. 469. 1\ a' şI ele! arama pe (atri, montrer ce qne I'on vaut, 469. - Pl. arame. Arde (a), v. bruler, s'enflammer, 40. 04. 82. 83. iee. 208. 218 :214. 231. 232. 233. 255. 300. 301. 429 508. 56l. Arde (a se), v. 1'. se bruler, G08. 1)63. Ardeiu, s. 11/. piment, poivre rouge, 449, 481. II a 'i elet CI! amleiu. pe la nas, l'exciter, le faire mettre en colete, 4'19. \1 a ptme ardeiu. IJeste 1'Clnă, jeter de I'huile i:lUl' le feu, 4.49.1\ a 'i pune arde'! în borş, l'exGJtr,r. le faire mettre en col ere, 481. - Pl. al'cler. Ardid (a), v. relever, H:i0. AriH,1, (a), v. montrer 4.73. \1 mOll­ trer, prouver, 59. 258 :]71). A relil (a se), v. 1'. se montrer, 468. Argea, s. f. sorte de cave 0(11'011 risse le lin, 4. Argint, s. 11. argent, 98. Aripă, s. (. aile, 234. - Pl. anjJe. Arunca (ai, v .. ieter, lilneer, 133. :l:H. 291. 360. 407.1\ a arunet't, CIt, jeter des, 360. Aş, forme opt. l-e1' pers. sing. elu verbe a ave. \1 aş be, je bOl­ rais, 1524. \1 (!ş mânc(!, je man· gerais, 63U. Aşa, adv. ainsi, de la Rorte, COl11- me cela, 4. 5. 6. 7. 88. ::lJ4. 0-}5. GOO. lin. 56H. 5(5\:1. 58:3. Il tel, semblabl8, 31. 41.4:3. 10" 3�}!). 371. \1 a�a ele, 'ii, J38. Ascultii (a), 'V. ecouter, 14-9. 236. ,;,:311. Ascultat (de), pOUl' eCOl1t0r, pOUl' entelldn', [)'J4. Ascuns, aci). cache, dissimule, :J:3J. - Fem. ascuns(�; pl. ascunşI, ascunse. Aşe�it Ca;. v. placer, :3,)9. I\şer,ja (a se), v.)'. s'aBseoir. II it se aşer.l!i. pe m6le şi lc! căldurii, se mettre il bien vi vre, '2:30. A·seră, loc. aelv. 11 ier soir, 4(50. 628. Asmaţuchl, s. n. cerfeuil, 4;')0. II el mâncet asm((�uchl, s'attraper soi­ meme, 4,50. Asta, adj. et pron. dem .. , . Aşterne (a se), v. 1'. be mettre (en parlant 0'1111 COllvert, d'une table), (j52. Aşternut, s. n. couche, literie, 8. - Pl. asternuturI. Ast-fel, ari} inel. ain;;i, 526. Astrlnge (a), [Banat], ama;;ser, reu­ nir, mettre en tas, 2;)8. Astupa (a), v. boucher, 120. Astupat. ac/j. bouche, 154. - Fem. astupedă; pl. astupc!II, astupate. Asupra, prep. sur, 29. il ele asupru, au de�slls, el! haut, 254. II ele asupra. SilI' 537. Asvlrll (a), v. lancer, jeter, 49. 265. Aţă, s. (.fil, 8. 9. 10. 11. 12. 13. J '1. 1\ fiI de lin, 372. II a remâne cu ata măII/ăhgd, etre comple­ tement ruine, oll. Ii nu întinde ata cei se r'upe, trop tirer rompt la corde, 8. \1 s'a mai lw�git atCl, il lui R allfll1ge la corele, 12.11 C! 'I strînqe ata. lui selTer la corde, 12. II ({''l tăIa atc!, lui rendre l:J. llbeI'te, le laisser par tir, ] 2. II se line într'un fi1' rlr atâ, ne tient qu'it un fiI, 1:3·11 pânâ la un cap ele aţă,jusqu'<'l une Uite d'upingle, 13. II nid clÎ t un fir ele att(, absoliJment rien. 13. 1\ pentru' un tir ele aţă, pOUl' un nen, 14. Ii ca pe a{â, tout c1roit, 14. \1 alei, tOut droit) 14. A.tat, aelj. ct P1': tant, autant. :28. :39.77. II aUZla tot, c'est tout 2.0�·11 ================== pagina 683 ================== - 68:3 ATI atrit ... clît, et. .. et, aussi bien ... ju», 6H. - Fem. atâtii; pl. auui, ett,î'e. o Atinge de (a se), v.r. toucher il. :�87. Alirn (a), D. pendre, 2J. II ac­ crocher, suspsndre, 97. J:.lG. '"l)3. 69+. Ba, tulo. non. II ba ... ba, lorsque deux persounes sont d'un avis contraire, ou hien lorsque quel­ 'lu'un change e1',wis, 142. 280. ::>:31. 332. 414. 415. \labă, s. [, vieille fernnie, 38.300, :.0], 4t')1. 527. - PI. babe. Sade, s. 1/1. terrno d'amical res­ pect, s'emploie envers un frcre ai..e, une perscune plus âgee, erc., 25. 38. 39. Bae , s. [, [Mold.] bain, baignoiro, L:J.-Pl. Mi. Baer, s 11. cordon, !ien, 14.- Pl. II·/cre. Băga (a), v. mettre, fotHl'er, in­ Lrodlllr8, taire entrer, 15. 3ti +1). 73. 74. 1:61. 132. 135. 188. :.lIS. :2] D. '3511. 28U. :'liH. 3.18. 35:-L :3G4. �08. �m �.SS. 581. 6G'l. 06G. Ijt:iti. iJ08. 66\), 671. b7ti. BăgiL (a se), v. 1'. se fourrer, 339. ,.10. 15Zj8. il '3e placer, s'accor­ der, 106. Băgat, (ul;j. mis, 1349. II introcluit, -[82. - Fem. bâgaleL; pl. IJâgaei, uâgate. Bagău, s. n. ,rT((ms. Ung.), cillot de pipe, F,. 207. BUB. II n'ajungp niel clÎt o lulri, d/j bel gtlii, il ne vaut pas Ulle pimee de cen­ dres, :l07. Băta (a se), 'o. r. / ,Iiold.j se baig· ner, 88 laver. 10. Băial, 8. 111. gar�oJl, ,-'76. - Pl. b«(cp on bâiefL Bale, s. f'. bain, lG. II baignoire, 15. II a trimite la b,rle. eli vo yel' promener, 12. I Pl. bei'/,. Balu, s. n.[Unq.j tmvaiJ, ouvrage, 60±.- PI. UaiH1'1. Balu, inte·l}. (Banat), non, 638. Balama, s. f'. gond. e;]mrnii.,re penture. 16. 17. II fi Bc;j{e elin balanwle, irriter 'jl161qu'lln, lli. il BAS ătunct, odo. alers, :21:2, 238, GOU. Au4î (a), v. entenclre, entendre dire, 20. 420 6118. Aulică, inier]. ah! 517. Aur, s. n. or, 'lI. 98. G73. Ave (a), v. avoir, posseder; passim. Azimă, s. [, pain non ferrnont.e, fouace, 4;'>0. - PI. azime. It eşI, elin balamale, sorti r de ses, gouds, Iti. II a i se slâb, un/a­ molele, ne plus avoir ele forces, Hl. II It strînge în bolamale, ac­ cuier, 17. Balarniş-balamuş, S.1/l. macedoine, olla-podrida, 460. VOIr talmeş­ halme». Bălegar," s. n. fumier, ] 7. - PI. IFi leqare, Baligă, s ţ'. bouse, 105. [1 a trân­ t.it'o ca balig,! in q(!/'ll, il a parls pour ne rien dire, 165. -- Pl. balige. Baltă, s. f'. lac, etang, marais, 512. - PI. uiilţi. Ban, s. m. ban .. 83. - PI. bivoli. Bizare, s. f. lisiere el" la chemise autour du cou, 188. - Pl. bî­ zăr'!. Blană, s. f. fonrrure, 25. 26. 7l·il a", scutUTCi, blana. lui se x couer ses puces, 25.-'Pl blân'. Blană, 8. f, plauche mince,26.­ PI. blăn!. BIănl, (a), v. battre, 26. Blejdă, s. t: mangsl' imaginaire, 477.-- PI. bl�jcle. Blid, s. n. plat., ecuelle. terrine, 477. 478. 479. 596. II n' ((Te ce ptme în blid, il n'" pas quoi manger, 478. II it linge blide, pi­ que assiette, 478. II an!'Îneloi se spnnâ într'un blid, manger a la me111e ecuelle, 478. II a intrat nora 'n bliele, il brise tout ce qu'i! touche, 479.- PI. blicle. Bob, s. 171. feve, pois, 479, 480. Gm. 658. II a mâncat bob, elle est enceinte; il ou eIle ment, 480. Bobou, s. m. [Tmns.] sorte ele manteau ele paysan, :'6. Bodapl'osle, s. n. merci, remercie­ ment, 474. 475. Boer, s. m. seignelll', noble, 56l. 629.- Pl. boel·l. Bogat, acl.i. riche, 536.- Fem. bo­ gată: pl. bogatE, bogate. ================== pagina 686 ================== BOI - G80 - BRI Boier, s. 1/1. seigneur, noble, 4:n. i)()l.-Pl. boieri. B6Iă, s. f. mal, maladie, 4,5:2. 040 ­ l' 1. bule pt, 11071. Bold, s. f. [iVlold.) opingle, :20.­ PI. bo/du?"!. Bolnav, adj, malade, 553. Fern. bolnavă; pl. bolnavi, bolnave. BolnavI, Ca se), v. 1'. devenir ma­ lade, fairo uue maladie, 474 475 '[Boltă, s. f. magasin voute, cave voutee, 27. - Pl. I,olti. Bombă, 8. f. [Unq.] grain, 291. PI. IluII/be. Bordeţii, 8. n .. cabane, hutte dont le toit seul depasso la terre, 27. 28. 29. II n'ai ueă la bordeiu, ta hutt.e n'a pas de pone; se dit il celui qui entre sans fermor la porte, 29. Pl. borele'le. Borfaş, s. m. [Molâ.] filon, tire­ laine, 29.- Pl. uor(ilşl. Borfoiu, s. m. [lI.foldJ, poussah, homrJle gros, 29. Borş, s. n, borş (eau aigrie par la fermelltation du son), 48(1, i81. 482. II bOTş, piquette, 111aI1- vais vm, 481. II bo1'] cU şti?', ;;hose de [leu d,importan(:e, de pel1 de valf:ul', 481. II a 'ccni ca la bor", entrer et sortiI' de sui�e, J81. II'a pW!e arde ii} in vorş, l'exclter, le mettre en cuiere, J8l. Ii a sufli{ in bOJ':�, ronf1er, 481. II a 'i SUflC} în bOTş, lui .iouer un man vc\i" tour, se lllO, qller de IL1i, 482. II a mânwt 1)01'8, il s'est mis ded�ns, 482. II (( Wllplut'o ele borş, il n'a pas rellssi; OII �'est mOqlle de lui, +82. il {(tCrt bOI':: tU". qi'i1 t'clsse (;e Ci u'll vOlld!'a ek". 482. Bostan: s. m. citrouille, 006 -FI. bosta'rd. Bol. ,<, 1n flgure, l1111SeaU, 512, 677.-Pl. voturI. Botă,s, r barilld, 483111Jotâ, rien, 483.-PI. IlIJlc. Botă, s, (. / Uit!!.] gourdill, 30.­ Pl. bUte, Botez. s. n. hapteme, 171. 1\:12. :260.- Pl. botezurI. Botişor, s. rn. diminutif de bol, figure, museau, 513. Boii, s, m. bCBUf, 146. 1G5. BUi. (519. 637.-PI. bol. Brăcinar, s. 11. ceinture, courroie pom tenir IA pantalon, 30. II ({, fi tare în urăcinnr, etre riche, BII.- [JI. brăcinori. Brăclnarlă, s. 11. meme sens q ue le precedent, 30. Bragă, 8. f boisson faite du jus de millot «uit, broye et fer- 111en1:e, 48:3. 484. II a be Magii C'1t cineua, com pere et corn­ paanou, etre a tu et il toi, 484. li b1'llgâ, boisson de mauvaise qualite piquetra, 408i. Brabă, 8. f. [Molâ.] 1118111e sens qUA ie nrec0dent, 48'1. Brăncă, s. f. membre (bras, pied).] po.gnee, riZI. Ii n cii de 1Je' bl'ânc'l, tornber de fatigue, 620, - FI. urând, Branţ s. 'In. ernpiecement {lui se met aux chaussures usees. II 1-(11)1 lJlIS IJr(l?!!u, je lui ai ci"" le bec; je me suis jlilye sa t ete, 30. - Pl. branţu?'1, Brânză, s. f. fl'omage, :2�4, 300, 484, 4'�G, 486. 48" J88, 480, 490, MJl, 4H?, 5BS Il bttrrlu( de l>riÎnză in sema câInilo/', lai::;spr atler le chat an frorJlage, 488 il il cere brânzâ de 'lepurl, l'imjlo­ sible, demander la lune., 488 il u!tri brânză, c'est une al1tre paire clemanches, 488, II s'a bâgri/ bn{l1Z'a în pntină, c'est fiIIi, 488.11 an1l fi bunde nicIo !mÎn;;:ă. n'etre bon it rien, J811. II a nu tace Il1'ânză C!I. cine-va, Ile pelS renssir, 48\:l.II lII',ti wnplut de brânză, IOl'sq 11e t10tre atL8rlte est trolllpl,a IHIO, li'! strica vrunzâ Llcher, 4DO. " I;a împuţit brânzCl 11 ne liont plns amis, ;WO. II ,,'a­ leqe brânzn elin zer, separ6l' IA han grain de l'ivraie, 4�HI. Il 'I a C{{/I! (sit brli.nm i 11 ,,,trbă, il commej'lee :'1 vieiliir. 491. II "1 a cel?:!!t bnÎnzlt În ba1'iJi'i. il vieillit,4\11. II !/J·ânzri. '11 slic7ri grippe-soll, 4\j1. il Si/liric (mînzr; c\vare, 4\12. II brânză 'n bet:e, hommde rien, .sot. J9:l. - Pl. b'fânză. Brat, s. m. Brat, nom propre [,2:1. II anl:iennement: frere, Brăţară, s. f. b1'acelet. 30. - PI. bn'W{rE BI'iceg, s. n. c:\.nif. 30.1,1, - Pl. bricege. ================== pagina 687 ================== EHI - 68, - ECZ Briclu, s. n. r asoir, 31·3�1.-Pl· brice. Brlnlşor, s. n. diminutif de brinişor cernture ; ceinture tres etroite portes surtout par les femmes li a'fl "dă brinişora], s'allier it q nelqu'un, s'entenbre avec lui, <:\2. - 1'1. brânisore. Brlu, s. n. ceinture, 32·33,] 1:.l. :no. 594. II .a stă de briu cu cine-ca, etre a tu et :\ toi, 3:2. II a 152 luă de briu. cu cine va, etre une paire d'arnis, 32. I! pânâ in brîu, jusqu'a IA ceint.uo, (scionce inoyenno), ::lJII tirie -brÎu, flâ­ neur, faincant ;33, -Pl. brie. 8r6scă, s. f. grenouil!e, 444. 491). - PI. brosce. Brâseă, s. f. serrure, i14. 99. - Pl. brosce. Brumă, s, f. frimas, ge1ee blan­ che, 143. Bucală, s. f. l110rceau, MI]. MJ3' - 1'1. lJUcât'l. Bucătar, s. m." cuisinier, 558. 55\l (j2fJ. - Pl. /Jucl.!lar1. Bucătărie, s. f. cuisine, ;::JG. Mn. 4\.J4. "- Pl. bltcâtăI1:i. Bucate, s f. pl. mets, plats, 3UO. 494·. 49G. ·l')(j. '1\17. 5(;11. (145. II a fi în capul bucatelor, t,enir la queue de la poele, avoir 1':1>:;' siette au beurre, 4'l(j. II bUCI/te grecestI, chose sallS v;deur, M17. Bucăţea, s. f. petic ll1o]'eeau, 439. - 1'1. bucâ{ele. Budlică, s. r petit morce:1ll, pe tit fragment, 492. il�)J. GS;:;.- 1'i. bucclţele. Bucătură, 8. r bouchee, 49,. 4%. II mOl'reau, 4\18. - PI. bncâtwi. Bucluc, s. n. confusion, embarra:3, enlluis, 51. - Pl. buchtClld. Bucura, (a se), 'V. 1', se reiouir, 82. Bucuresci, s. 1'''' Eur;arest. 33l. Buhos, (uf:j. lJerisse, hirsut!', 26:). .F'em. buh6sâ; pl. buhoş'I, Im­ hUse. Bulendră, s. f. [M�old-7, guenille, haillon, chiffon. II bllllmdrâ, femme de mauvaitle vie, 34.-­ P 1. bule?? cl'l'e. Bumb, s. 111. (Mold. et 'I'1'ans.], bout,on, 34. 182. - Pl. bnmbL Bun, adj. bon, bienveiJlant. lG. 40. 90. 117. 147. 118. 184. 203. 218 22G. 235. 25G. 269. 2\1,. 7Jns. 31G. 3Gf). 3t)5. R70. B8;). 4·11. 442. 4G3 486. 487. 489. 4 �12. 4\16, [JUG. 530. 559. 5fjf 1. :)i3. 6U9 b14 6i5. f.:i39. 64fl. ljf51. II bon, honnăt=, 201.11 bOII, solide, 158. J 59. 1,8. II mal bun, meillenr, se. :'lIiO. 428. 45lJ. 41n. 558. 55\1. 565. 606. 629. 640. li43 II nume Imn, bonne renorn­ mee, 455. II soră bună, SCBur du meme pere et de la merne mere, [j(-jO. II bun ele clanţâ, qllÎ a bon bec, beau pariem', 117. II de inimii busui, parce qu"l est heureux, gai, 57\:" - Fern. bună ; pl. buni, bune. Bunătate. 8. f. bonne qualite, va­ leur. 38G .. - Pl. Luuărăt). Bunătăţi, s r pl. bonnes 'choses, G40. Burduf, s, n. o\1t1'e, sac fait de pe au Cl'Lle, 48(j 488. 498. 4m1. G88. II a '1 leg,i /np'duf; l'att,," (;her solidement, 4\18. II a'l fiice burduf de biitd) .. battre COnl\11� plâtre, 499, II a se umflii bur­ âuf, manger it en crever, 4"':. - FI. bUTClu(uT'1. Burduh, 8. 11. {i1'[old.j, outre, 431. -Pl. uU1'Clufml. Burduş, s. n. LBanat], outre,48("\. - Pl. b,A1·du8e. Burete, s. '/li, eponge. 34. 35. 36. 28�:1. II (t trece ('71 buretele peste o ;,il'eşa/â, p,\RSer l'eponge Sl1r une fAute, 35. II .mge ca un burete: il hoit comme une epouge, 35·11 îl storce ca p'un bnl'ete, le mettre it sec (d'arg'el11), Ro. Btll'ele, S lll. ch'1mpigIl011, 49P. II cloa/' n'wl! mlÎncat blt1'eţ�, je Ile Silit; pas fOI1. 49fJ. II pal"câ a� mlÎl/cat lJ1weti, COll11J1e tu es lllaigTf', J\-I9: - 1'1. bureţi. Bute, g. f. fut, tonne:1L1, 115. 30j. - PI. uaţJ. Butilcă, 8. f. [Molii.!, bouteillf', flacou, .:J/l\j.- Pl. IJII,iilcl. BUIOiu, s. 11. ton11eau, fut, b57.­ PI. uutu[e. Butuc, s. m. sOllche, 172.419. (i38.11 gras but/tc, maigl'e comme un clou, In. - Pl. bntucl. Buzunar, s. n. poche, 3ti. 01. 15:.l. 5UO. 663. II pa1"cr1 o scuse din buzunc!T, flueI mensonge, qmdle sottise, 37. II a'l avea În /Juzu· ================== pagina 688 ================== css CA nar, avoir quelqu'un dans sa I bourse, 37. II a fi tot cu mâna c CAI la bueunar, etre depensier, 37. - Pl. bueunare. Ca, couj. COl11l11e; passim. II pour, [,5. 82. 148. �14. 230. 232. 233. ::l58. 289. 297. 364. 399. 455. 504. 577. 617.11 afin que, 523. 669. II que, 58. 71. 505. II ca şi, COl11l11e, de meme que, 586. 587. II ca şi când, com rne si, 2J1. Că, conj. que; passim. II ea!', parce que, 8. 40. 43. 59. 76. 83. 144, 179.188.189.200.260.269.299. 305.365.400.411.422.444.445. 457.463.473.547.583.588.650. II parceque, 510. II că ce, quelle sorte de, 59. II de, 583. Căca Ca). v. ernbrener, ernmerder, 479. (j58. Căc it (a se), v. r. chier, 279. 362. 466. Căcâcea, s. m. Foirard (nom pro­ pre), 43. Căca!, s. 1n. oxcreruent, merde, J08. - Pl. cdcaC!· Căca!, adj. embrene, emmerlle, 309.- Fem. C(lwla; pl. caca te, cacafL Căci, conj. car. parce que, 293. 325. Căciulă, s. f'. bonnet de fourrure, 37. ;:;8. 39. 40. 41. 42. 48. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 85. 128. 265. 437. 455. J58. 462. II cu cădula înt1"0 pa,.te, a la .ilO m'en fiche, 44. II a p�t1·tit căciula pe-o ureche, meme sens que le precedent, 44. II a îudeSiL căciuln pe u;'ech'î, ne preter allCUlle attention a ce que 1'on nous dlt, 44. II a pune câciula p'o sp1'incenâ, etre fier, 44 II a fi Clt musca pe câdulâ, ne pas avoir la consCienee tranquille, se ;;entir roupable, 4411 e altâ că· ciulă, c' est une autre paire de manches, 45. II a schimbat câ­ ciula, il a change son fu::;il c1'e­ panle, 46. II tot dinl1"0 câciuW scoşi, du meme avis, 46. II doue capete înt1·'o c<1ciulc'i, deux tete::; dans ue chRperon, 47. li a tim· bici cu câc'�ula 'n patnt, s'hu· milier; chercher avec persi· stance, 4 Î. II a' ş! lud căCiula, etre humble, s'humilier, 47. II n scăpa; căciula pe apă, iI a perdu ce qu'il avait ; elle est enceinte (se dit surtout des fii les-meres) 47.1/ a i se duce căciula. pe apă, perdre, 47. II pe sub căciulă, tout bas, a 1111 voix, 48. II a sta sub cdciulă, loger a la belle etoile, 48. II a fi vecinic cu căciulo. pe cap, etre fier, ne faire sa cam a personne, 48. II a elit cu căciul« în cânI, etre ivre. II până dă cu căciula 'În [J'/'indâ, j usq u'ă ce qu'il soit ivre, 49. II de qeba mai portă căciulă, c'est un sot, 49.11 ele căciulă, par tele, 49. II cel CI.! căciula roşie, le diable, 50.­ Pl. câciuli. Căciuli (a se), v. r. faire des cour­ bettes, s'humilier, 50. Câde, la), V' choir, tomber, 38. 52. 77. m. 95. 96. 97.132.157. 158 159. 185. 193. 306. 424. 43U. 463. 467. 491. 512. 547. 620. II descenclt'e, 13411 tomber, 8tre reu verse, 159. II il câde elrăguş la cauş, venit' en sup­ plmnt, 92. II "t'a cc'irjţut b1'ânza în ba1'bâ, il a vieilli, 491. Câde (a se), v. r. convenir. II cum sti cade, bien, fortement, 377. li CU/II se cade, con venablemeut, 649. Cadrâ, s. f'. tableau, 50.-PJ. cadre, Cafe, s. f. [Mold.] cafe, 54U.-Pl. calele. Calea, s. l. cafe. II cafea rnscscâ. eau-devJe, 500. - PI. cafele Caltan s. n. caftan, robe d'hon· neur; 51. II a îmbrâw cctltanul, etre ennobli, 51. II a lua un caf­ tan, etre battu, 51.-PI. caftane. Caftăni (a) v. battl:e, 51. CăI. (a se) v. 1'. regretter. se re­ pelltir, 468. Calm ac s. n. creme (du lait), 500 II ia creme, ce qu'i] y a de meil­ leur, 500. - Pl. CCtImacc. Câine, s. m. chien, 462. 486.488, 510, 547, 627, - PI. câini. ================== pagina 689 ================== CAL - 689 - CÂN Cal, s. m. cheval, 174·.572.586.­ Pl. cai, Calal:lal1c, s. n. effets, paquet bagage, 51.407, II embarras, 51. - PI. calabalicuri, Călare, ado. it cheval , 649. Călăreţ, s. 111. cavalior, 6/,3. - PI. ciilc'il·eft. Călcil (it), v. marcher, mett re le pied sur, 179. 260. 275. 306. 362. 391. 406. 548. II a c/ilcă din pod, manher fiărernent, 306.11 a culcă a bet, donner dss'signes. d'ivresse, 466. Oălcălu, s. n. talon, 190. 5(j3. ­ P J. călcâi, câlcâie, câ/ceUe, câlcâc. Călcăn, s. n. [Banat] talon, 426. P 1. călcâ 'ţ}L Că/cat, adj. sur lequel on a marclio, 309. =-Fem, cîtlcaiâ; pl. ccilca{'!', călcate. Cald, adj. chaud, 137. 182. 183. 431. 506.11 frais (en parlant du pain) 533. 535, - Fem. calclc'i; pl. cal�U, calde. Căldare, s. f. chauclron, 52. 93.11 par' câ"/' fCI·t înt'r' o căldaTe, i / est tout honteux, hurnilie, 02.11 a câde din căldm'c în {ac, tom bel' de la puole dans la braise, 5211 cet/dare ne-spaită, noir comune un chaurlron, G2.- Pl. ceUdăI'/" Căldăruşă, s. {. petit chaudron, 53. 93. - PI. căldâruse. Căldură, s.j. chaleur, chclud, 230- Pl. câldul'L Călduros, adj. chaucl, 14,7. -:B'em. cctldul'osă; pl.' ec'ilduTOşt, dUdu· 1'08e. Cale, s. f. chemin, route, 399. 464. 505. 573. - Pl. căt. CiLIiHol', s. In. vayageur, J 98. - P!. căletor:;'. Calic, adj. [Mald1- pau vre, 534, 632. - Pl. ca/ido Calic, s. In. mendiant, pauvre, 097. -- PJ, ,calid. Călimal' s, n. encrier, 590, Calţavetă, S. f. [Mold.} jarretiere, 53. - PI. caltavcte. C1îlugar, s. In. moine, 184. 33c1. 335. - Pl. călugăl'�. Calup, s, n. pain de sa van. II a mâncci calupul, eLre mis cledans, 53. -Pl. calupttrL Cam, adv. un peu, en quelqe sar te quasi, 182, 26':l. 29'3.4'1]. 654-,655. Oamară, S. f. charnbre 54. - Pl. cămet!"t. Cămară, s. f. charnbre, 54. II tresor. chambre du tresar, 54. - Pl. câmăI'i. Camaşă, s. f. chemise, 339. - PI. cămăşi. C1îmaşă, 8. f. chemise, 54, 5u GG. 57. es. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 170. 455. 4ii7 II nu te încrede nici în cămaşa ta, que ta chemise ne sache ta guise, G9. II pe unde scoţi cămaşa ? que vas-tu faire ? 61. II a'şi rup e. cămasa, s'arracher les cheveux, 03. II �! remân« în cămaşâ pauvre C4, II a'!:,! dii şi cămaşa, donner jusq'ă son dernier sau, G4.11 arde cămaşa pe el, il est amou­ reux, 05. II nu'l încape cămaşa, il ne sait ou clon ner de la tete, 65. II P 1. cămeş't. Cămeşă, s.], [Mold]. ehemise, 00,07. 58.59. GO. 61. 62. 63. II 'l·a uscat câmeşile, ils ont garrle les pam­ ceaux ensemble, 02. il a {ilcut cămeşa ismene, il s'est tl'ompes, 63. II ca pemÎineca câmeşe'i, fa­ cilement., 63, II a (lice lJC gul'a ciim{;şei, il, mi-voix, 63. - 1'1. cămes/'. Cămi/ă,·s. r ChRI1l0aU, 9C,·- 1'1. căm'ile, Camilalcă, s. f. voile noir qui re­ cou vre la toque des moineR et retambe sur les epaules, 66, 335. -' Pl. cmllilatc't. Cană, s. f. broc, canette, CruChOIl, 458. 472. 500. - PI căni. Ca.nceu, S. m" [Trans.] br0c, C;l­ nelta. 500, - Pl. câncee. Când, adv. et cOllj. quand, lOl'sque, 3G. 38. passim II si, dans le cas al], 83·11 când ... când, tant6t ... tantât, 189. 314. 551. 632. II ele câncl Cll, du temps de (que), 506, II de când, depuis que, 137'11 de când, alors que, 505 G06, pe când, lorsque, 506. Candelă, s. f. velileuse, G6, (;7- PI. candele. Canc, S. 1/1. chien, 2. 20. 1,1,9. 70. 81. 139, 163. 2 i9. 381. 382.421. 422. 1124. 485. 486. 487. 488. 533. 088, II porc de câne, rustre, 110mme da rien, 650. - ['1. r.rl/n?'. ================== pagina 690 ================== CÂN - 690 -, CAS Cânta, (a), v. chanter, 283. 375, 453. 56l. Cânta, (a), v. [Ung]. regretter, se plaindre de ne păs avoir, 37L Cap, s. 11l. chef, Uite. 20. 28. 3L 38. 41 42. 46. 48 49. 67, 106. 128. 183 18G. 18Q. 100. 208. 217. Z30. 253. 26G. 275 278. 280. 202. 304. 312 311', 318. 81\) fl20 321. 370· 374. 377. B0G. 396. 398. 401. 408. 416. Lifl3. 444. 451. 458. 465. 534. 538. 540. \1 bout, 112, II bont, morceau, 13. II sommct, 298. II în capul mese1" a, la place (I'hon­ neur, 656. II a fi În capul buca­ telor, tenir la queue de la poe le, 4913. -Pl. capete et capite. Capac, s , n. couvercle, 501. 502. 573. II şi-ti găsit capacul, il it t.rouve son pendant, 501, II n'i pune wpac, lui river son erou, 502. II qâsescc capoc la t6te, il a reponse a tout, 502. -- PI. ca­ pace. Căpeneag, s. n. [T1·ans. el UnqJ, mantean, cape, 67. 102. 103 II dupii pl6ie câpeneag, de la mou­ tarde apros diner, 102 II :�l'a întors câpeneag!!l, il a chf\l1 g'e son fllSi.l d'epaule, 103. - PJ. căpenege. Căpestere s. f. Inf\ie, huehe 8, fa- 1'ine, 68. 69. 70. Căpestere, s. f. maie, Imche a farine, 610. Cape!, s. n. bout, 13. 361.- Pl. cctpcte. Căpe!a, (eL). v. aCCjuerir, obLenir, 1. 14G. CăpelâTu, s. n. chevet, oreiller, G7. 68.112. II a umbla fără că]Jl'tâW, f\ller a l'aventurr, G8. Il a fi fără că.petâiii, etre ;;ans mOYt311S d'existenee, G8. - Pl. căpelt1i,·. Căpetâ.TU, ,q. n. bout·, 213, II pointe, 278.-PI. căpetâ'ie. Căpeţtnă, 8. ('. pomme (de chou), 537.-- Pl. cllepfîne. Căpisterc, s. f. mf\ie, hncho it fa­ rine, G8. G9. 70. Căpisterle, s. f. maie, huche il fa· rille, G9. Capră, s. f. chevre, 485. - PI. cal)re. Căptuşală, s. f. jMold.] doublme, - �c,;-,. "'1 _ ....... 1_ •• , A1:r Căptuşelă, s, ţ. doublure, 71.-PI. căptuşeZi. Car, s. '11. char, chariot, 352. -Pl. CM·e. earacudă, s. f. carassi Il. II men Il tretin, g-ens de peu d'impor­ tance, 602. -- Pl. carnw(le. Câl'ceag, s. n. [Banat) cane, broc, 60:2. - Pl. cârceqe. Cârciumă, s. f. cabaret, 461. 462. 47G. 503. Pl. clÎl·c1ume. care, Pî> rei, des /2 qenre», qui, lequel, celui qui; passim.11 quel, quello, 5611 que, 447. II chacun 5 G. 336. 571. Oărnat, s. m. saucisso, 50G. 50G.11 a hmgt cârnaiul; allonger la sauce, 506. II cet un cârnaţ: comme un boudin, 5013. - Pl. câ'J'1WP· Carne, .i� f. chair, vianrle. !)07. 508. 509. 510. - Pl. c(T1'1iw'L CârnelegT, s. f. pl. careme, jou rs do maigre, 548. Cârpă, R. [, chiffon, loqne, tordlOll, 38. 71. 72. 128, II cârpă, rou­ leuse, chiffe, 72. II a '1 (ace clÎr­ pă, le dechir('l' il belles dents, 72. - PI. cârpe. CârpI (a), v. reparer, recoudrc, Rfi. 376. Cârpit, adi· raccoml110de, 274. ­ Fem. Câ11Jitc'i; 111. cârpi�i, C(11'­ pite. CărUia, 1)1'. l'elat. dont, 83. Caş, s. n. fromage ti, la pie, 355. GIO. Gn. i312. 513. II încă Ctt ca­ şul la gură, blam-hec, 512. 11((, deşerta, caşul, f!le]', 513. - PI. CClŞU1'f, Casă, s. f. maison, dell1ellrR, 10- gement, 22. 72. 73. 74. 75. 'i6. n 78. '19. 80. 81. 82 83. 84. S5. 86. 87. 88. 89. 90.101. un. 142. 175. 206. 213. 228. 2(jG. �tiO. 288. 297. 301). :\2:.3. :m4. mn. 400. 421. 423. 432 G4.7. bG7. 558. 609. G7G.1I ctmmbre. 75. II menage,' 89. II beaucoup, 90. IIZa CClS[t, chez, dans hl, mai, 8011 de, 177. II casă de ·1JăiajcJl, toile d'araignee, 178. \1 îr n1'l(� cânii la casă, il n'a rien a se mettre sons la dent, 81. II [t1'C cas[t sub caduld, il loge a la be11e etoile, 85. II C(!sa o a1'e sul! �"Ol11;;. rn;;.7;; . .,.i�J. il n'a nas de ================== pagina 691 ================== CĂŞ - 691 CĂU dornicile, 85. 11 mi-o pu» [oc la casă, il m'afait des iutr.aues, 85. 11 n'are casă, n' m'e ma SI', il n'a ni feu ni lieu, 86 II nici tu. casă. nici tu ma.să, il n'a ni feu ni lieu ; maison mal tenue; sou· dainemsnt, 86. II n'a stricat Dumne�!el1 doue case, les deux font la p lire, 87. II casa {riră clopot, maison sans fernme, 88. ii a se pornI, ca de la o cnsii pustie, filer �t l'anglaise, 88. II nou i-s porci; acasă, il est de mauvaise hurneur, 88. II a ven� de-a-casei, cornprendre, 88. II CI o .r;ă82 a-casă, la trouver vierge, 89. II Ci {ace casă, se marim', 8\1.11 a face casr'i Cit cine-va, vivre en boune intelligenoe avec quel­ C[ u'un, 90. II c C1t casă, il >1 pig­ non sur rue, 90. II a ţine (fi) ele casa cui-ca, etre client de quel­ qu'un, 90. II a sparge (stric«) Casa cui-ca, somer la discorde dans un menags, 90. II a fi stUpul case'[, etre la pierre an­ gul>tire d'une maison, 90. Ii o casâ de capi", be>tucoup d'en­ fants, 00. - PI. case. Căşărie, s. (. fromagerie, 485.­ Pl. cclsâl'iL �ăsca (a), v. ouvrir la bouche toute grande, 513. 514. Caşcaval, s_ n. fromage, 515. 516.11 a se întinde la Crtşcaval, viser trop haut, (itre impert.inent, 515. 1/ a se da caşcaval, (itro mou; etre sot, 515. II a trât în caşcaval, vivre dam; son fro­ mage, 516. II a ave caşcftvetl iie ros, avoir un os a ronger, 516. - Pl. caşcavcll,lt1'l. Caşcovă, s. f- plat, manger ima­ ginaire, 477. - Pl. cascove. Castană, s. r. châteigne; 516.-­ PL castane. Caştiga (a), v. gagner. II ele câşti­ gat, a gagner, 606. Castl'avete, s. n. concombre, 290. 517. - PI. castraveţ�. cat, ar1:j. adv. et p·r. comme, [i\18. 635. II de q uOi, 120. II t>tn t (jue, 137, 341. il snivant., 313, 497_ II plut6t qne, 73. Ii au­ tant que, 11. 182. 278. 293. 451. 457_ 474. 531. 583. 619- 624. 632. 635. 662. II comme, anssi grand que, 26. 543. 572. 583. II co mbien, 120. 202. 270. 306. 378. ilIe temps de, 3. 254. 459. 580. II tant que, le temps de, 8. 185. 135. 136. 537. 1\ cât de, si, 27. 55. 428. 438. 439. 543. II fie ctÎt de, si, 54. 11G. 259. 540. II c/u. .. ateU, autant ... au­ Lant, 28. '77. 1\ cu cât ... cu atât, plus ... plus, 456-11 ele cât, que, 11. 12. 28. 5C). 57. 58. 71. 105. 115. 127. I3i. 151. 206. 2153. 387. 495. 505_ 561. 565- 570. 636. 643. 651, il de cât, que, 4l. 57. 128. 129. 274. 555.11 ele cât, seulement, 662. II nici cât, moins que, 13. 120. il de cât, plutot que, au Iieu de. 28_ 110. 160. 224. 406, 476. 597- 606. 607_ 608. 617,640. 1\ câte odată; parrois, 441.11 câte un, quelque, un, 156. Cătit (a), v. [Mold.] chorcher, 139. 207.406.643_ li regarder, GCi6. II catti abeţ, faire ce qu'il fauL pour etre bat tu, 23. Cataligă, 8. r {N[olel.] et:hRsse, OO.-Pl. catalige_ Cataramă, 8. f. bOllcle, agrafe, fer­ moi!', 91. 470. II be�ie la cata­ ramâ, org-ie, 490. - Pl. cata­ ramc. Căţei, s_ m. potit chien, 08. 100.­ PI. câte!. Catenă, s. f. [7.lrans.] chaîne, 91.­ PI. eatene. Câte-va, adj. quelques, 367, Cat1, pl'. pl. de cât, tous eeux qui, 262_ 2�3. 379. Cala-afuse, s_ {. pl. paquet, bal11chon, 9l.11 Il'şi IU{I, cat1'Ct{t!seZe, prendre ses cllques et S'"S claques, 9l. Catrinlă, s. f. [Malel} cotte, ju pe de paysanne, 92. II a"[ mij'os2 a calj'inţă, il COll1ll1el1ce ii, courir les filles, 92.-Pl. catrinţe. Cauc, s. 1?-. [Banat/, casse, puisard, gobelet, G17-Pl. câuce. Căuş, s_ n. casse, pui::mrd, gobeJet, 92. m). II a l!ti/' cu cclu§ul ele la. inimcl, consoler, calmer rapi­ dement, 93_-PI. câuse. Căuta Ca), v. chercher, '121. nu. 207. 210- 348. 428.611. II s'effor­ cer ele, cherchel' a, 131· li fig. chercl1er, 4. 104. II re,�hercher, 125. ================== pagina 692 ================== CĂU - 692 - CErE a se), v. 1'. oxaminer, re­ cher, 180 . . 'şi), v. r. s'occuper de, 254. , s. f. vogue, eonsideration, in d'ol.re rechercb6.122.­ :ăutărL s. n. chaudron, marmite, )4.- PI. cazane. (a se) v. 1'. s' efforcer, 9G. rei. qui, 75. us. 138. Hj6 214.377.453.471.543547. 575· 601. 62:-1. 665. \1 que, , 4. 40. 81. 174. 175. �30. 448. 451. '154. 622.669. Il i, 40. 103. 588. II quel!e, 59. 370. 446. Il quoi, 125. 2GO. 640 657. \1 ce qui, 38. 76. 179. 201. 202. 335 349. · 441. 462. 475. G38. li3il. II :[tie, 406. 4,68. 47l. 473. G28. · 628. 050. '. inter. quoi ? 62. J1�j. que, 298. II pourquoi, · II de quoi, filG. 619. G2G. · II dnpâ ce, non seulemullt, mi. pour ci, mais, 38ii. ld}. et pl'. elcm. celle, la, 17i5. l, 212. 2.4. 226. 254. 26G. i .. 'H2. 485. 509. (l8U.-PI. cele. s. n. heme, 94. II horloge, - PI. ceasuri. 1, s. n. chaudron, mS,l'lllite, \1 ftmd de cca�Ln, noir comme e taupe, 95. - PI. ceaune. ce, ce qui, 622. II ce que, 7. Ll71. , pl'. dem. celle·la, 488. s. f. Duque, 17. - PI. cefe. adj. et p1'. dem, ce, cel ni, le, 1. 54. 112. 115. 123. 138. 15G. ,7. 1138. 169. 180. ] % 20l. 4. 273. 289. 2D3. 320. 088. i9. 398. 408. 411. 4G3. 4G3. i7. 471. 543. 553. 558. 559. )9. 571. 601. 623. 632. 646. )5. - Eem. cea; pJ. cd, cele, itui, (a), v. [Mold.j preparE'l' la vollaille, du poisson), [l17. 22. �şă, s. r. eendre, 211. 385. 430. - Pl. cenuşe. uşer, s. 111.. L Mold.] mauvais eribe, 95. - Pl. Cem!şC1'1, uşeresă, s. f. souillon, femme e mauvaise vie, 95. - Pl. cc· ',1(,s(';re.�(! . Ceoricar, s. '111. paysan, villageoi, 95.- FI. cem·ictt1"t. Cep, s. n. broche, tape, fausset, 474. - PI. cepuri. Cepă, s. f'. oig non, 517. 518. 630. \1 LL ''1, da cep«, ne lui donner rien qui vaille, 518. \1 a mânof o cepă clegm'(/f;r, ne pllS rcussir, 518. - PI. cepe. Cer, s. n. ciel, 134. 365. 3(iG.·­ Pl. ceruri, Ceră, s. f. eire 151. Cerc, s. n. carele, 175.391. - FI. cercuri. Cerca, (a), 'Il. essayer, 96. II ro­ chercher, exarniner, 446. 479. 657. Cercei, s. m. boucle d'oreille, 96. II a.,tc! l' cercei la ureche, cela n'a pas d'importance; il ne l'ou­ bliera pas, 97. II n'o să o aur» cercei la ureche, je n'ai pas be­ soiu d'lJ11 objet de luxe, 97. 1Il! rcmâne cercei fârâ tortă, cbose g-âtee, bonne a .ieter au rebut, 97. - Pl. cercei. Cere, (a), v. dernander, sollieitcr, 090. 406. 456. 493. 619. 657. (i60. 664. 1\ exiger, 476. 610. II '11endier, demander, 130. Cergă, s. r COLlverture, 9S. 221. - PI. anje. Cerne, (a), v. tllmiser, cribler, 518. 5m 564. 5G5. 610. Certă (a se), v. se dlsputer, 65. Cescil, s. f'. tasse. 519.-PI. cesce. Cetera (al, 'V. [MalLi.] reprimander, gronder, 658. Ce·va, Pj'· 'ind. qUG1que eh08e, 3[,. 1lU. In 379. 391. 597. GI'? Cheag, s. n. coagll1ul1J, eaillot, 52U. II are cheag, il a de 1'08, 521). - FI. cl!e((!lW"t. Chee, s. f. / M.old.] ele, SlR 09.­ Pl. c7uL Chef. s. n· bOlJl1e disposition, bo­ nne hurneur, 438. 548. \1 (! fi Cl! chef, etre gris, .woir son plllmet, 460. - Pl. chefu.rl. Cheftea, s. f� boulette de vianc1e h�cMe, 519. - Pl. cheflele. Cheie, s. (. ele. 83, tl8. 99. 100. 101. 202. 1\ (u'e (loue che'b pentn! o înct!ct6re, c'est une fine 1110U­ ehe, 100. 1\ elâ cheile Mariucdi:, livre toi pieds et poings ]ies, 1 00. II a dd cheile pe rnâna cu�-v a, ================== pagina 693 ================== - 693 CRE contle!' sa fortune il quelqu'un, 100. 1/ nu 'fi elit cheia pe mâna altuia, il ne faut pas se depouil­ ler avant de se coucher, 10I. a fi cheia, etre la cheville ouvriere, 101.11 a fi cheia şi lacăiu. ctt1,va, conaître les pl us sscretes pensees de quelqu'un, 101. ­ PI. chei. Cheiet6re, s. f. [Motd.] gond. char­ niore, panture, 10l.-Pl. cheie­ tort. Chel, ad]. chauve, 397. 398. ­ Fern. chel« ; pl. chei, cheie. Chelbe, s. f. ţ Mold.] teigne, 230. Chelbos, ad]. ţMolâ.] chauve, 149. - Fern. dielbosă ; p1. chelbosi, chelluise. ' Chema (a), v. appeler, inviter, 54. 245. 503. 653. Chepeneag, s n. eapA, mantean iL capuchofl, 101. 102. II a '*� 'înt6rce chepenea,qul pe elos, clJangr son fusii d'epaule ; se f,,\cfWl', 103. - PI. chepenege. Chepenlag, s. n. [Banat], cape, manteau :i, capuchon, 102. 103. Cherestea, 8. f. bois de charpente, 103. - PI. chercstele, Chet6re, s. f. [Bucov.], goud, ehar· niere, panture, 101.-Pl. che· tor'!. Chlag, 8. n. coagul um, raillot, 519. 520, 1/ panse, 519, 1/ a fi un eMail 8bircit, c'est une vieille baderne, 519. 1/ a1'e eMa,q, il est riehe, 520, " a prinde chillg, s'enrichir, 520.-Pl. chiagnrL Chiar, aelv. meme, 573, Chibrit, s. n. allumette, 103. 104. " e chlurit, il s'enflamme com­ me la poudre, 104. - Pl. ehi­ , bril'fU·f. 'Chichirez, s. n. babillard (tcnne de meunerie), 104. -- Pl. chichi- 1·Cj't. Chichită, s. f. petit compartiment separe dans i'interieur (rUne boite; boîte situee sous le si­ ege du cocher, 104. lOG. II a eăutcl chichiţe, chercher la pe' tite bete, 104. II a wnbZ,t cu ehi· chiţe, chereher a tromper, 105. - P 1. chichiţe. Chiflă, s. f- croissant, 520, - PI. chifle. Chilug, s. n. [1vlold.], pilon, 172. cm II gol chilug, nu eomme la main, 17\:1. Ohlmeşă, s. f- [Banat] chernise, 65. 105. 157.-PI. chimese. Chincă, s. [, sous-ventriere, 262, 1'1. chinct. Chingă, s. f. sous-ventriere, 262.- 1"1. chingL Chior, ad}. borgne, 404. - Fern. chioră , p!. chiori, chiore. Chiorl (a), v. eborgner, 592. Ohipărat, adj. [Mold.] poivrc, 629 . Fern. chipera tă ; pl. chipem{t, ctiiperate. Chiseliţă, s, f. potage quel'on aigrit avec des cerises ou des pru­ nes, 520. 52l. 522. Ii trei ape în chiseUţă, cousin a la mode de Bretagne, 521. /1 trc'! ape şi o chiseliţă. objet de peu de valeur, 521. II a face chiseliţă, reduire en bouilJie (battre), 1121. II chiseliţâ, macedoine, 522. Pl. chi8eliţe, Chiseliţă, s. f. meme sens qne le precedent, 521. 522.-Pl. ehi· seliţe. Chişleag, s. n. [Mold.] lait caille, 522 Chilie, s. m. []JIold.] fretin, petit poisGon, 40.-PI. chitid. Chiu. s. n. eri pergant. II chiu şi vai, rien, 590. Chiu) (a), v. ponsser des cris c!'a]]e· gresse, 452. Chiui, dans l'expresiol1 a"t t1'C/ge chhdu, le tromper, 105. "'Chiulaf, s. n. bonnet, 105,-PI. ch'tulafu1·z. Ci, conj. mais; passim. Cibotă, s. f. [Mold.] botte, 106. 442.-PI. cibote. Ci-că, loc. conj. an dit que, ar, sans donte, 598. Cimbru, s. 1Jl. thym, sarriette. 522. " se amestică ca cimbml, il se fourre partout, 522. Cimitir, s. n. cimetiere, 106." păzesce c-i1nith'n, il suce les pissenlit par la racine, 106.­ P 1. cimitire. Cin, p1'. ind. qui, celui qui, 233. 598. Cină, s. f. SOuperj cEme, 522,­ P1. cine. Cina (a), v. sau per, 522. Cinătul (a), v. [Jllold.] preparer ================== pagina 694 ================== CJN - 694 eLO (do la volaille, du polssou), 522. CincI, adj. nttm. earâ, cinq, 24. 208. Cine,p1'.ind. qui, celui'qui: passim, II quelqu'un, 6. Cine-va, Pt- ind. on, quelqu'un 89. 118,. passlm. Cinste, 8. f. hormeur, considera; tion, 310. 609. II present, don tournee, regalads, 523. II a [oce cinste, payer une tournee, re­ galer, 523. II în cinste, au C'OIl1- pt.e d'un autre, 454. Cinsti (a), v. horiorer, 181. II valoir il quelqu'un de la considera' tion, 334. \1 payer il boire, 524. Cinsti (a se), v. r. regaler, payer il boire, 523. Cinstit, atl]. honnăte, 201-]'em. cinstiiă ; pl. cl;nst'iţ1, cinstite. Cinlură, s. f. [Ung] chaînette, 303. II PI. c'inture. Ciob, s. n. tet, tesson, debris, 524. 574. 576.-PI. eloltuTi. Ciobotă, s. f. {iliald.], botte, 106. 107. 108. 110. 113. 142. II de dobote, POUl' ses bottes, 107. II a ttrnblcl cu c'f,ouote 1'oşi!f, nu piec1s, 110. II ctt ciobote 1'oşii, chel', 110. II Ş'Ct pus (en în eio· bote, il a ou foin dans ses bol­ tes, 110.-Pi. c'lol/ote. Ciocârlie, s. f'. alouette, 397.-PI. doeâj'li't. Clochină, s. f". cror-het que le mOI1· tagnard porte ii, la ceinture. " a o spînzunl la C'toch'inâ, pen­ dre au croc, 110. - Pl. do· chine. Clola", s. n. os, 509. 525, II wnblâ eu dolclne legate de acU, il est fou, 52G. II a fi eiolan, mauv::LÎs, [)25. II a'1 dc't un dolan (ele 'ros), lui donne!' un os a ronge]', 525. Pl. dolane, Ciomag, s. n. gros bâtOIl, g0urdin, 111. 112. 113 Ilpa?"câ e cu do· magH la bTit'i, il a la tete pres du bonnet, 112. II a merge pe clamag, s'en aller pauvre, sallS le sou, 113.-PI. cio'lllage. 0161'11, s. f. corneille, 279. - 1']. dor't, Clorbă, s. f. soupe, potage, 375. 525. 527.11 dorM încă.lzitâ, du rechauffe, 626. II dorM hmgâ, discour filandreux, 527.11 dor· ia. beaucoup, 527. Cloric, s. m. a mâna ce-va dOI' it, 113-rle1' vi te, 113. Cloric, s. n. couenne, 527. C\oricar, s. m. {JJl[old.] paysan, 113,-Pl. d01'ica1'�. Cil'eşă, s. f. cerise, 527. 687.­ PI. ci1'CşI. Cluber, s. n. {JJl[olcl.] baquet, 113. PI. duberr. Clubotă, s. f. [Mold. ei Basarab.], bot.te, 106. 107. 109. 110. 113. 219. 442. II a [i dobotâ, etre un sot, 113.-P1. c111bote. CIubuc, s. n. pipe il long tuyan, 114. 407. il a fi chtlmc, etre (1' mcureux, 114.-PI. ciuuuce. Ciucure, s. n. frange, bouttette, houppe, l1A, ChIlă, adj. [em. essorillee, 556.­ PI. dule. Ciupercă, s. f- champignon, 627, 628. II a mânccÎ, la ciulJerd, Yivre de l'air d'u temps, 527. II PCt1" cii mănâncâ numai c'l.upcrd, il est tres mai gre, 528./1 cloal' n"'a-m mâncat dupc1'ci, je ne suis pas fou. 528. -- PI. dupcrc'i. Clupic, s. 111. {MalcT.j bottine, HA, PJ'.c'l.upic'L Cizmă, s. f. botte, 114. 115. 116. A42, II c�'i linge cizmele, lUI ler;her les bottes, 116. II c eiz)JIă, r;'est line bete, 116.-Pl. ciz/Ile. Clădi (a), v. bâtir, 116. Clanţ, s. 1Il. clinthe, 101. ,lcsbl'âcaf-!, desbj·dcate. Descălţat, adj. dechausse, lH. - ]'etll. descellţală; pl. desccU{aF, desec1/tCltc. I I II'.' I � ================== pagina 700 ================== DES - 700 DOM Deschide, (a). v. ouvrir. 98. 315. 316 427. Deschide, (a), v. ouvrir, 98. Deschis, adj. ouvert, 422· II a (1:nc uiasă dcscliisă; j enir table ou. verte, 654. Fem. dcschisă : pl· � deschisi, deschise. Desc6se, o (a), v. decoudre, 71. Descură (a), v. ouvrir, 98. Desculţ, IId}. nu-pieds, dechausse, 142. 144. II un va-nu-pieds, 144. - Fern. dcsculiă, pi. desc/llţI. desculţe. Descurca (a), v. derneler, 269. Deşert, ad}. vide, 343. -- Fem ele. : sertă; pl. deşert!, deşerte. Deşerta, (a), V. vider. II a deşcrt«, coşul, fui!', s'en aller, 513. Desface (a se), '0.1'. se defaire 204. Desfătare, S. f. joic, pl atsir, 200. - PI. desţăiărt. Desjugă, (a), v. deteller, (les boe­ urs). enlever le joug, 2W. Deslega (a), v. delier, detacher, 165. 352 II a desleg Il sacul, vider son sac, 3Ţ)2. Desi egat, adj delie, det'ait, 198. 353. - Fe111. cleslegatâ; pl. des- legaţi, dcoiegate. . . Desmăniit ( a se), V. ) .• L Mold}, se det';lcher, 55. DespOia (a), V. [Ung.] d6ponilleJ', tont nu, 168. Despoiat, oclj. [Ung} tout nu, 189. - Fem. despo'tatâ; pl, des· polaţ'!, cZes]lo!ate. Despuet, adj. depouille. tout DU, 173. - FEirn. elespuetă; pl. des­ ]Jue{i, pl. elespuete. Despuiat, adj. depouille, tout nu, 145. 168. 189. 223, - 1<'em. des· ]Juiată j pl. despu-tctF, despuiate. Deşt, s. 1n doigt, 473. 666·11 a Il ((1'Uat C1t deştul, etre mOlltre au doigt, 473. - PI. clcJle. Destul, adv. assez, suJIlsant, 439. Dcsuper;l (a se), v. T. se d0fcicher, 55. Desvell (a). v. devoiler, deL:onvrir, 196. Qi, s. f. jour, jOLlrnee, 117.216. 140. 261. 483 505.518 548.561- 610. II jour (de la vie). 354. II bu­ nâ 'li/t(!, boujour, 40. II în tj'iua cle, le jour de, 483. - Pl. tjile. *Diată, 8. f. testament, 536. - Pl. dia te. Qice (a) v. dire, 460. 503. 557. fi81. 585. 664. II dire, parter, 63. 331. 415. 539 II appoler, 575. [>76.11 dire, traiter, 315. Dlmlnâţă, s. [, matin, 256, 354. G38. G38. 640. 642.- Pl. dinti 11cte. Din, prep, de, du, de I a, des; passim. II de sur, 458 II de, hors, de, 16, 34. 37. 52. 54. 74. 132. 143. 186.' 230. 255 .. 283. 360. 402. 403. 464.516 581.11 de, qui est dans, 54.180. !lla, 625. II des, 2. 147. 205. II it cause de, 259. II avec, de, 260. 293. 544. II sor­ ti de, 263. II une partie de, de, 126. II din ce ... din ce, plL1S . .. plus, 456. II pe din aţară, en dchors, 587. fi elin aţoră, hors de, 321. II din lăurdru, en de dans, 190. II din cotro, du cote ou, 234. II elin slm1'at, au vol, 444. II din urmă, it la suite, par der­ riere, 173 Dlnapor, ado, par derriere, 4.07. 561- Dinăuntru, ael-v. it l'interieur, de· dans, lS9. Dlnsu, pl'. pers. 3, pe1'$, Si11g. il. lul, 59. 6i). 76. 118, 178. 201. 202, 456. 633. Dinte, s, m. dent, 207. 312. 438. (i40. - Pl. dinţi. Dintru, ]Jl"ep. de,' 36. '16. 107. 153. H9. 4Gl. 478. 524. 635. II dintj" însa, d'elle, 232. Doă, adi. ?ntill. card. deux, 87. Doar, (tclv. tout a11 moins, peul· etre que, 499. 528. Doară, aelv. tout au moins, peut­ etre Cjue, 134. Dob:indl, (a), v. obtenir, 434. 588. Dobitoc, s. m. animal domestique, ] 62. - Pl. dobit6ce. Doi, aelj. mtm. eMil. deL1x; pas­ :,Jim. II cel d'al eloilea, le second, l12. Domn, s. m. Dieu, Seigneur, 87. 13::l. 270. II D6mne pâzesce, Dieu pl eserve. 191. , Domn, S. 1Il. prillce, roi, 78. - 1'1. domnL Domn, S· 1n. maître, 54,7. - 1'1. dornnt. Domnesc, adi. princier, de prin ce) 331. - Fem. domnescă; pl. elom­ nesd, dQmnesce. ================== pagina 701 ================== - 701 DOM Domnesce. ad». princiarement, 191. Donită, s. [, seau en bois avec anse, 145. 146. II a turnă cu doniţa, il pleut it verse, 146. ­ Pl. doniie. Dop, s. n. 'bouchon, 573. -- Pl. dopuri. Dor, ad», POUI' doară, tout. au nioins, peut-otre que, 229. Dor, s. n. desir d'arnour, 07. II al" petence, souhait, 609· II ce fi'e der, ce que tu desires, 260. II in doru, par desir de, 562. - PI. doruri: Dori, (al, v. desirer, 553. Dormi (a), v. dorrnir, reposer, 4. 5. 6. 7. 281. 388 II dorrnir, re· poser, 80. MiI). 621j. Dos, s. n. derrrsre, 427. II pc dos, tI l'envers, 103. 124. Dospl (a), v. fermenter, lever, 439. Doue adj. nUri!. card. tem. deux; passim. Doue-spre·�ece, o il). ?1.um· card. midi, 264. 654. Drac, s. m. diable, demon, 15:3. 352. :�G3. 472. II It se ehlcc dra· eului, lie perdl'e, 232.-P1. drad. Drag. ad;j. eher, chel'i, aime, 25�. 253. 464. 563. - Fern. dl'agâ: pl. dTC(I] 1, drage. Dl'agosle, s. r tendresse, amom, G91. - P 1. dragoste. Drăguş, adj. plecat, smerit, 92· Drept, aelj. droit, tout e1roit, 212. 217. 343. 367. II tout druit, en pleill, :1 64. II ele-a dreptul, e11rec· tement, tout droit, 173. - Fem. dreptă; pl. drepti, drepte. Dres, s. m. lie (en parJant d'une SauclJ), fard, 4%. - Pl. dreswrl. Drojdie, s. r lie, G38. II a fi pe droj ela, vivre SilI' son Ieste, 538. II a fi (�n drojiWi 'in cap, iitre iVIE', G38. Il drojdie, le rebut, ce qu'll y a de pire, 538. - Pl. droj(Zi'l. Drum, s. ?Il. route. cbemin, 40J. � 34. 46;:. G03. 573. 57G. G86. II a scurtei din drum, diminuer le chem in �L parcourir, 399. - Pl. dnt1l!UT'I. Drug, s. 1n. bane, baneau, 146·/1 a se ţine drug dr, travailler e1'arrachepied, ne pas q uitter e1'une semelle, 146. II a o line drug înainte, aller ele l'avant, aller dl·oir. devanr. soi, 14,6. DUP Duce (a), v. mener, couduire, 394. 533. II em parter, 169. II a duce la (credeti, l'envoyer coucher, 14R. il a duce la copriqi, cond uire 3. la ruine, 535. II it duce casă cu, t.e nir ma ison avec, vivre en bonne inteUigence avec, 8' entendre aVRC, 90. Duce (a se), v· 1'. s'en aller, parti!', 18. 47. 76.87.96. 233. 245.2M;. 382. 401. 46 . 56311 aller, 14S. le9. 232. 4.08. 589. 671. II a. se duce cu, chausser des, 110 II a se duce dracului, disparaitre, etre detruit, 232. Duqhenă, s. (. magasiu, 208. - Pl. duqhcne. Dulap. s. n. balancoire rotati ve, 105. ] 46. 395. II a. întorce dula­ ]J1lri, chercher �L trornper, 105. -- 1'1. dulapu1't. Dulce, ad;j. doux, 440. 441. coo. 538. 539. 540. «64. 671. il de dttlce, gras (qui se mange les jours cJlj gras, 265. li lapte dulce, lait, 361· 589. - 1<'13111. dulce; pl. ilulcl, dulce. Dulceţă, s f. COli firme, G40. G41. O\)t1 I'nr·/) ,J.i'll.fC lp ================== pagina 703 ================== FĂG 703 - FER jour se leve, 400. Il a se {ace scară şi punte, faire fleohe ele tout bois, 365. II mt se pute face, on ne peut pas fairc, 301, II a. se [ace couriq, se poloto nner; lnî11grir, 535. Făgad5i:i, s. n. [Unq 7 aubcrgr , [,()4. [,44. Făină, s. ţ. farine, 131. :238. 207. 340. 544. 545. 546. 504. II i-a tre­ "il I [iiin« prin traistă, il :t mange son p ain blanc le pre­ mier, 545. II s'a spulberat [ăin« din cooaiă; il a perdu les avau­ teges qu'il avait, 545. Ii altă {ăină se macină (lcum la 111on/, les temp« son t changes, ce n'est plus la merne chose, 045. 11 ca [ăina orbului, eparpillo, saJis cohesion. S3,ns aucllnlien, .54G. -- P 1. fl.iinL Fllinelă, s. f'. l'a.dion de se pou· dr!)!'. II semonce, 546. -. Pl. fii­ incli. Falcă, 8. f. mâchoire, 631). -- Pl. fă7d. Fălincă, s: f. [Banat],'de la. ((, făl'i, a gre.;ii, a. smiliti: faute. elom· mage, 2G9. - PI. fâlincL Fântână, s /'. source, R2G. 500. G82. -1'1. (rîntânc. Fal)t, 8. n. acte, fait., 20. - Pl. fapte. Flî.ră conj. sans; passirn. II făj'(� de, sallS, 61. 509. II fân! ca, sans que, 666. FlÎrămitură, 8. f. miette, 131. G4-7. - PI (ărămit�t?·r. Fărâ.Il'Iătură, s. {. miette, G47. - Pl. (ă?'âmâluri. Farfurie, s. f. as�iette, G47. 548. II pm"că calcâ în ('arf!l?'ii, il mar. cllo sur la pointe des pieds, M8. - Pl. !ro'fuTi!. Fărină, s. f. [Bonatj, farine, 296, - PI. faTine. Faşă, s. t: lange maillot (d'enfant), 147, 153. II nu mai eşti în FO!/i, tu f1'es plus Uil enf63. - Pl. {vmete. Forfă, ade. [JJIold.] lllai habille en guenilJes, lGl, II f61'fii la gU/'(I, rnauvaise Iftngue, l1'>I. Fodec:\, (a), 11. taillader. II gronder; baUre, 151. Fol'iecătură, s. r coupure, 14.2. j fi;]. II semonl:e, rossade, 152. - PI. forfecât�t1·e. F6rfece, s. n. pl. cise,"ux, lGS, F61'1e, adv. tres, 438. Fragă, s. f. fraise, 563.- P!. fragf. Frâmbie, s. (. [Banat], reinture de iaine, 152.- PI. frâmbi'!. FrămlnHl (a), v. petrir, 518. G0"-. 565. Frămlntătură, s. r. pâte (petrie), 439. 5G5.- Pl. frelrnînteltur1. Frange (a se), 'i. 1-. se rompre, se briser, 193. 412. Frant, (tr(j. brisa.IITJet (rânt, ivrc ================== pagina 705 ================== FRA mort, 466.-Fem. [râmtă ; pl. frâl1ţl, frânte. Frate, s. m, frere, 43. 123. 627.­ PI. fraţi. *Frenghie, s. f. trocatelle, 397.­ Pl. fl·enghi'!. Frică, s. f. peur, crainte, 249. 260. II nici de [rică; du tout, 442.­ P1. [rici: Frigare, s. m. broche, 508. 565. 566. 663. II a'l pune in friqare, le mettre sur le gril, 566.­ Pl. [riqâri: Frige (a), v. rotir, 566. 567. II [ri­ ac-linie, avare, 596. Frige (a se), v. 1'. se ro tir, 51i7. II etre attrape, 616. Friguri, s. f pl. fievre, 36. Fript, add. rot), grrllă, brule, 528. 534. 568. 610. 630. 635. 663.­ Fem. {riptă ; pl. fi'ipţi, fripte. Friptură, s. f. rotl, 566.-P 1. (rip· lurL Frumos, adj. beau, 116. 200. 2[,2. f87. 659.11 bien, 226. -Fem. [rumosă ; p1. frumoşi, frumose. Frunte, s. f. front, 383. 474. II om de frunte, notable, parmi les premier>" 175. II a fi în fruntea bucaidor, avoir l'assiette au belll're, tenir la queue de la p081e, 4\17.-PI. frunfl. 7115 - (JAR Frunză, s. f. feuille, 278. 630.­ PI. frunze. Fudulie, s. f. ostentation, pose, 475. 476. 641.-PJ. fudulii. Fugi (a), v. fuir, se sauver, 452. II fui]', 60. 220. 285. 312. 313. 389. II a fug'i de, fuir le, 111. Fuior, 8. n. poigr.ee de chanvre qui garnit le quenouille, tortis de filasse, 271. Fum, s. n: fumee 186. 567. 583. Pl. [umuri. Fund, s. n. fond. 152. 153. 340. 341. 342. 348. 349. 351. 354. II eul, fond, 95. II a dat de fund, il est au bout de son rouleau, 153. II a'i dCI ele fund, le con­ naître EL fond, 153.- PI. funduri. Fundătură, s. f. eul-de-sac, im­ passe, 21.-Pl. [undăiuri, Funie, s. 1'. corde, 338 - Pl. funii. Fură (a), v. voler, 155. 174. 210. 456 Furculiţă, s . .f. fourchette, G95.­ P 1. jurcuut». Furtună, s, r. orags, tempete, 158. Pl. furtune. Fus, s. '/1, arbre de couche, arbre moteur, 234.-PI. fuse, Fustă, s, f. jupe, jupon, 153.154. II cotillon, femm'C', 154, - Pl. fuste. Găină. s. f. geline, poule, 238. f\31.-Pl. gâin'l. Găitan. s. n. sou tache, ganse, 134. II acZv. ('omme sur desroulettes, 154.-PI. găitanc. Glaben, adj. jaune, 274. - Fem. qalbe,'u; pl. galbeni, galbene. Gălbinare, s. f. jaunisse, ictore, 36. Găletă, s .. f: seau, 154. II barillet, 485. II t6rnă C�t ,!Iăleta, il pleut ,'1, verse, 154,-Fl. gâleţi. Găluşcă, s. f. boulette, quenelle, 567. 568. II a înghif1' gâluşca, itvaler la pilule, 568.-'Pl. gc'i. lusce. Gând, s. n. l,ensee, idee, 552, G53. II a'şi pune în gând, se fîgurer, �36·11 a'l fi gândul, penser, 471- (1 fi la un gâncl, avoir la meme pensee que queJqu'ull, 46.­ Pl. gânduJ't. G Gândi (a), v. penser, 96. 282. Gard, s. n. cl6ture, haie, palis­ sade, 62. 143. 148. 155. 156. 157. 138. 150. 160. 161. 162. 163. 104. 165. 166. 288. 324. 4J3. 434. (i[)0, 651. II îl pa1'e pa1'du pirleaz, il fuit comme un der" te, 162. II a lega Za gard, abandon ner, ne plus s'occupf'r de, 162. II a'l legiI, la gaTd, le tromper, se moquer de lui, 162. II sâ'l legI la gard sâ"! dai fen, ii est bete EL manger du fain, 163. II l\ legat cânele de gaTd, il Jl'", pas reu8si, 163. II (1 pot1'ivit'n cu oiştea în gard, il a fait lme sottise, il a mal mlleule sou a:ft'aire, 164. Ilfe­ eio)' dednpa gard, bi'ttard, 164. II rleslegc'i'f' iCpa de la gur'd, ]'3· conte ton affaire, 165.11 pa1"că 47 ================== pagina 706 ================== GÂR � 706 - GHĂ "! a tăiat vita de la gard, il est făche, 165. II a tl'ântit'o ca baliga în gard, il a dit une sottise, 165. II a sări peste gaj" (ZUj'i, courir apros les nlles, 165. II un sal'e gard1tri, etre un COl]· reur, 165. II rădăcină de gard, merde, 166.-Pl. aardur). Gărlă, s. ţ, riviere, 174.310.-1'1. gâ1'le. Gâscă, e. f. oie, 408. 568. - PI. gGÎ5ce. Găsi (a), v. trouver, rencontrer, 221. 222. 266. 272 293. 316. 325. 346.347.350.354.406.445.501. 502.572. Gât, s n. con, 51. 339. 525. 593. 59(1. 629. il gorge, 4,3. 498.­ PI. gâtu,j·i. Gata, od». pret, 61. 536, 647. II pret, termine, 132. II tle.a gata" tont fait, sans effort, sans peine, 632. Gătă. (a se), v. n. [Ung.], se ter­ miner, Fie fini]', 188. 445. Gătî (a), 1). preparer Ca diner), 568. 569. Găti (a se), v. 1'. se preparer, 4-77. II se falre beau, se parer, 166. Hlil. II se torminer, se finir, 188, Gătit, il d;j. pare, ntt.Jfe, l63.- Fem. gătitâ; pl. găti!!, gritite. Galll'ă, s, f. trou, 15!. 293. 4.54. 1: \ troll de la tlerrure, 166. II rt C'S1((li� lJe grtură, ne pas pouvoir • rentrer Ghez soi, croqubr le r,'I, marmot, 166, - Pl. gdar'!. Găuri (a), 1) •. trouer, 563. Găvan, 1'. n. creux (de la cuil­ lere), mo. - PI. gClvnne, Geba (de), loc. adv. inutiJement. ScH1S profit, 49. 139. 423. 642. Ghem, s. n. ]JlJloton, peloto, 160. 167, II par'că''i molie de ghem, lent GOll1me 11n tonue, 166. II It se race ghem, se peJotonner, 167. - PI. ghemu1·i. Ghemotoc, s. n. gros peloton, ta· pau, 167. - PL ghemo16cc. Chetă, s. t: bottille, 167. 171. 192. - Pl. ghete. Chetă, s. f'. glaee, 446. 630. - Pl. gheţurL Ghiorăl (a), v. gT{)uiller, produire rles sons, 114. Ghiorghinil, F. f. georgine; fruit ele J'aub8pine, 621. - Pl. ghior· ghine. Ghiveciu, s. n. sorte de pot-pourri, olla podriela (plat), 570. Glrlieiu, 8. n. echappee, antrce ele la cave, 168. - Pl. gârliciuri. "Giubea, 8. ţ, long vetement de dessous, 168. 451.-PI. g!ubele. "Glubeliu, s. m. porteur de qiube«. II retrograde, 168. - Pl. qiu­ »a«. Gligan, s, m. [Unq.] sanglier.fibfi. -P1. gligan'i.. Glod, s. n. [Molâ.] boue, fange, 38. - PI. qloâur«. Gog6şă, s. f. pâtisserie legsre, sorte de pot de norme, 570. 571. lIa vinele go,!Joş-! cui-ou, lui conter des bourdes ; essayer de le trornper, 571.11 des riens, des .ueusongcs, 571. - PI. gogoşi. Gol. aclj. nu, 41. J 68. 169. 170. 171. 172. 274. 387.11 nu, non meuhlo, 81. 170. II vide non ha­ bite, 73. 74. 554. II vide, 185, 313. 344. 381. 406. 410. 477, II pur, sans melange, 448. II sall" rien avec. tout seul. 487. 551,1! in peZe golei, nu, 5G II a ,!Jaf, a ererlit, 459. II a în.r;hiti gaZ, ava­ leI' sa sallVll (at rien d'autre), G84. II a da dp (joI. denoncer, !l1ontrer ce qu'i] a fait, r6veler sa condnite, 172. II a se da ele gol, se faire voir tel Cjlle ]'on est, 169. 172, li gol ca degetul, nu eomme ]fl. maill, pauvre, 170. II gol nap, meme sen,; llLle le precedellt, 170. II {Joi pislol (puşcâ, şuşrtnea), mell1e sells r[ue le prer:8c1ent, 170. I7l. Ii gol chilug (fâcâleî, tceti), memfl sens ([ue le precedene, 17:J ,în gol, Sdn� sLj(�GiB, 172.-l"i'em. qold,- pi. g01, .q6le. Golaciune, s. f. [Ma IrZ.] , nudite, 173. -PI. (Jolâciunf. Golan, s. 1/1. gll8IlX, pMI v['e diable, 173. 196. - Pl. gaZetni. Golătate, s. r iMald.] guensaille, 1'73. G01l (a), v. vider, 406. Golî ta se), 'V. 1'. '"e vider, 348. 1: tie deshabiller, 174. Goni (a), v. chasser, 232. Gospodărie, s. (. menage, 3CJ3.­ -- Pl. gospodi/l'ii. Grăbl Ca), 'V. se hâter. se presser, oi8. ================== pagina 707 ================== GRĂ /07 H1R �rădină, s. f. jardin, 174. - PI. 1J1'ădini. Grăl (a), v. parler, 236. Grajd, s. n. ecurie, 174. 227. - FI. grajduT�. Grămăgi6ră, s. f. patit tas, 39. ­ PI. grănutg�6re. Gras, adj. gras, 21. 172. 402. 571.11 riche, abondant, M14. - Fem. qrasă; pl. graşi, qrase. -Grau, S. n. bie, 545. - Pl. !Jrâe, et griÎne. Grăunţe, 8. n. pl. grains, 131. 238. 4l0. 544. Grecesc, adj. grec, 497. 642. - Fern. qrecescă ; pl. qrecesei, qreceece. 'GreşaIă, s. f. fante, 293 412. -­ P 1. g1·eşeli. Greu. adj. difficille, malaise, 1fJ8. 159. 240. 537. 606. 616. 627. desagreab!e, penible, 86. - Fem. qrea ; pl. gre'!, grele. Greu, aclv. diff.cilemeut. 313. Grier, S. m. [Molâ], grillon, 375. - P!. gried. GrijI. (a), v. prendre soin, 341, Grindă. s. f. pOl1tre, soli ve, Ml. 175. 176. II a pltne ochi'l în g7'in­ dr!, etre il, l'article de la m{\rt, 175. II a încrcsta în .lJrindâ, mal­ qLl::lr POUI' ne pa'> oLlblier, 170. II a tâ!a tit grind(!, ne faire riell qni va il le, 176. - PI. grin[Zi. Gr6pă, s. f. fosse, 170.-PI. gropi. Gros, adj. gros, epais, 260. 48"1. 583. - Fem. gr6sâ; pl. g)'oşi, g,.6se. Grozav, aei,}. t.errible, 41)/. - B'em. 9 ro.zavâ; p 1. g roz .!V�, g ;,ozave. Gulerat, (lclj. qui porte un col, II fier, insolent, 176. - Fem, gltleratc'i; pl. guleraţi, quleraie. Gmotu, S. m. ordure, 177. 228.11 furnier. 17'7.-- PI. qunoie. Gură, s. [, bouche, 40. 104. 117. 120, 151. 207. 237. 240. 248. 253. 288. 303. 305. 462. 474. 493. 497. 543. 563. 574. 580- sst. 582. 591. 597. 614. 663. r'J64. 66;).671.11 ouverturo, 61. 272. 310. 341. 342. 349. 350. II g ueule, 138. II bec, 512 513. II a sc6te din qură, dire, 471. Gurgulată, s. f. cimetisre, 177. Gurguiu, s: n: bout de la sandale. (opincă). II a luci pe qurquiu, chasser, 178. Gllriţă, S. (. diminutif de gttl'â, 4{)2. - FI. quriie. Guş ă, s, ţ • [Banat], con, 594. Ii a 'i pune Liruţurile la gttşâ, ne pas lui donner il, manger, 594.­ Pl. quşe. Gust, S. n. gout, 225. 440. 4%. 5:�9. 571. 648. II a ave qust, VOl1- loir, avoir envie, 518. II cum (i-e gustul, �I, ton gOLit, comme il te plairait, 80. 648·11 a fi mai CIt gust, <1-VOII' plus de golit, eLre plus ag-reable, 495. - PI. ql(.stu1'i. Gust,I Cii), l'. g01)ter, 440. 441. 522. 539. 571. 572. Guslare, s. f. gOLlter, 572. Gustat, p. p. gOlite, 4Gel. Guţă, 'J1. p. diminutif ele Georges, (jo 1. Gutuie, s. f. coing, 411. II a înghiţI f}utUtlt, avaler la pilule, 572. ­ PL mitul. I-I Hai. intetj. allons, 474. Haide, intelj. allolls, 331. Haimana, s. f. vagabond, batteur de p<1-ve, 607. - PI. ha!lItanale. Haină, s. r vetement, habit, 5G. 58. 169. 178. 179. 180. 18l. 182. 183. 184. 185. 458. II haina nit fi !Ce pc om, J'habit ne fait pas le moi ne, 181. II haina fo,ce pe om, la belle pliltne fait le bel oiseau, 182. - Pl. haIne. Halal, s. n. profit, 627. Hambar, S •• //1. magasin, grangr, 185. - Pl. hambare. Hărănl, (a), v [Ung.] nourrir, 592. Hartie, s. f'. pa[>ler, 483. - PI. hâ1·tii. Haţmaţuchi, s. f· cerL,uil, 4GO. II a lIIânciL haţmnţ,(chi, etre attrape, 450. ';'Hel'ctisi, (a), v. salum', 293. Herghelie, s. f'. banl,s, 518. - Pl. herghelif. Hiii! inte?j. oh! 406. HlrlJ, s. n. tes5011, tet, 77. G24, ================== pagina 708 ================== - 708 HÎl1 573. 574. 575. 576.1I1'îde hîlbul de ciob, la pelle se moque lh fourgon, 574. II îmi iJici hî1'b, îF rJic ciob, je te traite comrne tu me traites. 575. II a fi hîrb, etre brise, 576. - FI. hîrburL Hlrzobat, ad:i [Mold.] perce, 262. II a fi opincă hireobată, etre un rien qui vaille, un pas grand chose, 263. - Fern. hîrzobaUi; pl. hîrzobatr, liir zooate. Hodor, bruit, 305. Hodorog-trnnc, inierj. patatras, 237. Hodorogl, (a), v. sonner la feraille, 237. Hodorogit, adj. abime, detraque, 237. 248· - I'ern. hodm'ogil(! : pl. hodorogiţi, hotloroqiie. Hodoronc - tronc, inier]. pat·,; 1· ,', 237. Hodorosc·trosc, interj. [Ung], pa­ tatras, 6G8. Hogeac, s. n. {]JIold.]. tron de fu· mee, chemlllee, 185. - Pl. 7w­ gec;,cul"t. Hogeag, s. n. [Mold.] trou de fu­ mee, che111inee, 186. - PI. ho­ geogur'l. Hop, inter}. hop, 45l. Horn, s. n. [JYJold.] tuyau de h cheminee, 186. II abia a eşit din horn, c'est UII morveux, 186. PI. hornuri. lEl1 Hoţ, s. m. voleur, 201. 47B.--Pl. hOl!. Hoţie, s. [, voI, Iarcin, 473. - Pl. hoţi?. Hotar, s. n. limite, finage, 144. II septe hotare, de loin, 144, ­ Pl. hotare, Hrană, s. î- nourriture, 576, - PI. hrâni. Hrănaclu, adi. [Mold.] vorace, 576. - Fem. hrânacle; ])1. hrămuci; lirănace. Hrănl Ca), �,. nourrir, 576. 592. Hrănl (a se), v. 1'. se nourrir, 5'(}. m7. II a .'6 lran» cu vînt, vivre de l'air du temps, 577, Hrăn, s. n. raifort., 577.-Pl. lir« .. nurL Hrincă, s. [, [Ml)ld.] tranche de mămăligă, 607. - FI. brinc«. Hrlştl, intc1:j. ou;;t, (tirer vive­ ment), 221- Hristos, S. pl'. Ohrist, 464. ';'Hudiţios, odj. {Mold.} qui doune sur la rue, 288. - Fem. hudi­ {'!6să; ];lI. hudiţ'Loş'L, hudi{tose. Huştii, s. f. pl. [Molel.] son clUL a servi h faire le bol's, et que 1'on emploie ensuite; comm(!; fennent, pour faire un aUlre,. borş, 577. 1 I et '1, â lui, 8. elle, SOI1, sa; passim. 1, pOUl' este, est, 530. '1, 171'. rei. le, 278,1\ ies, 274. '1, .'J·e pers. sing. Clll verbe este, est, 10. 38. G2. 58. 59. 70. 77. 78, 81. 84. 9U.113. 132. 144. B7. 166. 178. 186. 202. 203. 207. 224 226. no. 240. 209. 303. 039. 349. 355, 3t\0. 422. 431. 411. 451. 484. 532. 550. 552. 553. 5a8, 590. G08. 609. 629. 038. MO. 640. 677. '1, POUl' vei .2·c pers. sin.q. du verbe a vOI. 5. 441. 444 445, 016. Ta, intel}. allolls, 523. Taca, s. f. collet, col. !I a 'i 'rt!lJe -racaoa, insister vivemellt au­ pres de qnelqu'un, 186. Iad, s. n. enrer, 7(;. Iar, odv. et conj. mais; passim, II tandis que, 173. 381. 475- o 640, II de nouveau, 92. 616. Iară, adv. et conj. tandis que,. o 173. 3u0, II de nouveau, 298. !arăşl, con}. de nouveau, 395. latac, s, n, ch,uJ1bre a coucllGl',. 187. - PI. 'ktlc(Cu,l'i. Taurt, s. n. lait caille, 577. Iar, s. n. digue, barrage, 480. - FI. iaztwi. Vegl, eaz. Ibl'iam, s. n0111 propre, 43. Ibrişim, s. n. fiI ele soie, so;e torse, 187. It a ''1 trage Uln ibrişim pe la 1/a,',. faire allLlsion 8.; gron­ der, 187. II 'merge luc1't! ibrişim,. l'"ffaire va comme sur des roulettes, 187.- PI. ibrişillmrr. Ibrişin, s. n. [Mol(l} fii de soie� soie torse, 187. -- Voir il,rif·i1l11. ================== pagina 709 ================== ico �conomisi (a), v. econornlser, 340, 342. Icre, s. [, caviar, 578. II a umhli: după icre ver�n, tenter l'Hl1POS­ sible, 578. II a spune icre ve?'!)'!, faire des contes ti dorrnir de­ bout, 578. .Iee, s. 1'. chemise de paysanne, 188. II ca ieea de sacră, pret; mal fait, 188. II ca o î-!e fără bi­ eărs, chose non terrninee, in- o complete, 188. - Pl. î·!. Iăpă, s. f'. jument, 165.518. - PI. o iepe. Iepure, s. III. lievre, 304. 4:l2. 488. .0 - Pl. iepuri: Jerbă, s. f. herbe, L42. - Pl. !CI'- buri, lernă, s. f. hiver, 92. 122 - PL o Hwni. Ieşl (a), v. sortir, 15. G67. II a 'teşi înainte, venir a la rencontre d», 47. !mbăta (a), v. grisor, 447. 578. Imbe!a (a se), v. r. se griser, 45�. 454. 471. 472. 578. 579. ImbC\arc, s. (. ivresse, 455. G79, - Pl. îmbClări. imbătr1\nl (a), v. vieillir, 430. Îmbrăca (a), v. mettnl (un habi!), 5l. Ilmettre, se vetir de, 178. ii emporter. 424. Iillahiller, ve­ ter, J 89. II a 'ÎmbrâcIl UŞct, 8',on A aller 42J. Imbrăca, (a se), v. 1'. s'habiller, 14'::' 180. hiT' Îmbrăcăminte, s. [, vutemeut, 1 �U, - Pl. îmbrăcăminte. Îmbrăcat, adj. habille, 14'1. 145. 171. 189. 190. 191. II îmbrăcat pistol, nu comme la main, 171. 190. - Fem. imbrăc.iiă ; pl. îm­ brăcati, imbrăcate. Îmbroboin (a), v. emmitoufler, envelopper la t ei,e d'un fichu, 19J. 1D2. II ct 'l imbrobods; l'entortiller, 191.11 a imbrobodit treba, ii est bien dans ses af­ faires 19:1. Îmbrobodit, ad]. la tete couverte ·\'un fichu, 1\)2. Fem. imbro­ bodită ; p]. îlllbmbodiţI, imbro­ bodite. îmbuca (a). v. manger rapidement, mall ger g]ouLoJ1nemenL 579. 580, G81. fi mettre dans la bou­ che, 581. I cât ai imbiuio. odată, =n un cltn d'oeil, 580. /1 nic; cât a·t îmbucic odntă, rietl, 580. Îmbucătură, s. r bOLlchee, 580.581. 582. - Pl. îmbucâtw''L Îmburda (a), v. [Ung.] ren verser.11 îI îmburd.at cu lCgănul, il est , toqne, 20[,. . Imburda (a se), v. 1'. [Ung.] sn , r'"n verser, etre ren verse, 159. Imi, pr. pers. it moL mOll, me, pour moi; passim. !mpărtl. (a), v. se partager, 431. Impătura (a), V. laife �es bagages. plier. II a o împâtul'li, prend1'e sos cliqnes oe ses claqllos. s'enfu:r, 192. Împerat, s. m. empereur. 77. 4n. , 461. 4.71. 4;2. - PL îm[Jcra(·l. Impih:Ltese, ati}. imperial 474. - I<'UIl1. 'Îl1IjJerătcscă; pl. împel'â­ , tesd, împerâtesce. Impodobi (a), v. omer, embellir, 387. împrejur, prep. alltom, 161. Impreunil (a se), '1'. 1'. VIVl'e ellsem­ , bIe, r:;'unir, SA n�.ioinclre, 50U. !mproptl (a), 'V. [Ung.] repare1', ] 6U. lm�rurnut, s. 11. emprunt, 431. l' pret, 601. II a credit, G44. /1 luat împrnmnt, emprunt6, 43]· - Pl. , împ1'umulzwl. JmprumuliL (a), v. preter, 390. lmprumutare (cu), it credit, [j·j.4. Împrumutat, (lf�j. emprlll.Le, 11)2. �83. - Fe!!;. �illpl·wnutnt({ .. ]II. 'J1J/nl'II111'1,fnfl '1 '1I'Y11'IIH1,,1 "Jn ================== pagina 710 ================== IMP 710 -- INC Împunqe (a), t'. piquer, 192. Impuns, adj. pique, 671. - Fem. , impunsă ; pl. im,PUl1Ş�, impuns». Impuţr (a se), v. r, se găter, 612. il s'a împuţ'Ît brânza, leur arnit.ie , est iompue, 490. In, pr·cp, en, dans ; pnssim. II a, :'11l, 22. 33. 47. 50. 51. 59. 74. 202. 207. 224. 22c. 240. 247. 250. 203. 266. 279. 298. 305. 311. 321. 361. 366. 3PB. 405. 426. 444. 533. 566. 607. 608. 627.656. \1 eno avec, 273. II avec, entre, 312. II dans, vet u dr-, 179. II en, faite en, 81. \1 sur, 3. 21.38.49.86.98.128. 135. 160. 175. 176. 200. 230. 275. 2/7. 278. 2î9. 291. 292. 30/1. 312. 317. 321. 368. 370. 395. 3%. 398. 444. 474. 503. 573. 575. 586. 655. [ţ le, 483. 548. II pom, 20. II a fi tare în b1"llcin((7·, avoir de quoi, 30. II a îwape cu calm 'n portii, ne pas avoir la te. e plus grosse que la larg eur de la porte, 41.11 a strînge în ba· lamale, tenir en bride, 17. II a da cu căchtla în grindci, .ieter son bonnet au plafonrl (etrA ivre), 40.11 înpelea gală, nu, 55·11 î'F slob în cutan/mel. il n'ose pas, il est faible, 0l. II a slr-înge în ct!rele, tenir en bride, 141·11 a dei Ctl picion! în aOn1ţă, re­ pousser du pied le baquet, 145 II lână în lânâ, tout lain!:' (sans melange), 203. II 'i a su­ flat înZu11lînare, (il lui a eteint sa cbandelle) il s'est moque de .lui; il l'a tue, 214. II a iov}, in mânecă, donner dAS coups de bâton dans l'ean, 220. II (1'1 pune în 11·aistâ, le metre de­ dans 410. II pune'o în tra'Îstâ, met le dans ta poche et ton mouchoir par dessus, 411. II p'în, a travers, 70. 81. 1\ în gol, sans succes, 172. Înăcrl (a se), v. i'. s'aigrir, suriI. II s'a înăcj·it ca borşttl, cela va mal, 481. lnainte,p1"(}p. devant, 147.11 avant, 174. 213, II au devant, 472. 1\ (t o ţine dj·ug înainte, aller de l'avant, 146. II a face îna'inte, passer devant, aller, 475. . . '-'---��+ "(V7 Înălbit, «d]. blanchi, 213. - Fern, 'il/ălbitii; pl. înălbit!, inălbitc. Înalt, oaJ. eleve, 412. - Fem. inol­ tă , pl. tna Iti, înolte. InăI\a (a se), v. T. monter, s'elever, 193. Înăuntru, od'!:. dedans, 558. Încă, aav. encore, en outre, deja, davantage, au 1110111S ; passim. II tout ele meme, 91. 258. Il încâ până 1l'!t, avant ele, 569. II aussi, 537. ÎncăI91 (a), v. rechauffer, te nir chaud, 387. Încăll!l (a se), r. r. se rechauffer, 874. lncăldlt, o â]. rechauffe, 526. ­ Fern. încâ/g,ită; pl. î1?cdlg,it�, ineăltlitc. Încăleca' (a), v. enfourcher, 3'12. Încălţa (al, v. rhausaer, 192. Il CI încălţa pe cine-vo, le tromper, le battre, 192. Incălţă (a se), v. 1·. se chausser, 193. Il a se ineă1ta Ct! cine-va, s'embarasser de Ljuelqu'un, 193 Ind,ltal, aad- cbausse, '143. 144. 171. 192. 273. - Fem. încăI­ ţntei; pl. încăl!a{�, încăltate. Încăpe, (a), 'o. Fntre]", pouvoir. entorer, 349.543.11 passer â tra­ vers, 41. 42tj. II eontenil", 65. II nU încape pe uşă, c'est un ge;mt, 426. II nu'l încape câmaşa, il est inquiet; il est accable, de travaux, 65. Încăpulat, aaj. [Mold.], rel1l0nle, (en parlant ele bOttflSl, 116.­ Fem. încc"iputatcZ; p1. încăputa!'i, încâptttate. Încât, adv. que, 438. Începe (a), v. commencer, 133. 340. 349. 51::5. 595. Început, s. n. ctebut, commence· m f n t, 381. - PI. 'Începutu1''[. Încerca (a), v. essayer, faire l'essai de, 3I. Incerce lai, etilJ: qui a des boucles Q'oreilleE', 555. -l�em. încerce­ latâ; pl. încc1·celaţ'l, incer-celate. Închega (a), v. congeler, figer·11 1 'ncMgă nUllla-l aşa, il ment, 582. Încheia (a), v. [MoZa.], ci ore, ter­ miner. II a închdet'o, il y a l·�nr.n(·A !=.')7. ================== pagina 711 ================== 7]1 - ING Închide (a), v. fei mer, 174. 421. 422. 471. II enfei mer, 382. Închina (a), v. boire il la sanie de quelqu'un, 1)82. Închina (a), li. 1'. prier, 503. 504. Încinge (a se), v. 1'. mettre sa te­ int ure , se ceinturer, 193. lnctnqătăre, s. f. ceinture, 194. - Pl. incinqetor). lncol\1 (a), v. acculer, mettre au pied du mur, 194. Încrede (a se), v. 1'. avoir confi­ ance, 59. 60. lncreslă (a), v. r nt oc her, Iab e une entaille, 176. Încuet6re, s. j. serrure, 100. 194. - Pl. incueior). lncunjură (a), o, tourner ani om, Jaire un detour, 173. Incurca (a), v. meler, emmeler, 269. Incurcă (a se), v. 1'. s'embrouiller. s'em barasser, 365. II se n elsr, 272. Îndată, adv. de suite, 2:17. :;99. 439. II 111tmaHndată, a J'instnnt, RaIlS iarder, ; 65. Îndesa (a), v. enfoncer, tirer, 44. Indesa (a se), v. 1', se bourrer, se 1'emplir, 505. Îndo) (a se), v. 1'. se plier, 369. Indoit, adv. doublement, 454. Îndrăsn) (a), t·. oser, 557. 558. 646. Îndrepta (a), v. diriger, onelJtu, :234. Îndrugit (a), v. fileI' grossiere­ ment. II a înd'rug{L ca 7a 11101'17, dire des riens, 236. Îndulc) (a se),·v. T. s'adoucir, C64. II a se îndulci, la caşcaval, a voir HOP de plelentions, 515. Inel, s. n. fl.IllleaU, bague, 194. 367.11 tras ca pn'n ?'nel, minte, svelte, 194. - PI. inele. înfăinâ (a), v. couvrir de farjnf'·11 , battre comme pliitre, 547, Infăşâ (a), v. emmailloter, 195. înfige Ca se), v. r. se planter, s'en- foncbl', 278. Înflorilură, s. f. dessin, 385. - Pl. înflorituri. Înfulica (a), v. f JJ1oZd.] devorer, A manger avec avidite, 598. Jngăla (a), v. fagoter.11 g:onder, 195. Îngana (a), v. rire, se moquer de, (-i21. IN'} Îngheţată, s. f. glace, 483. G82.-­ A Pl. inght{ate. Inghi!) (a), 1). avaler, engloutir, devorer, 411. 513. 039. 541. 567. 568. 572. sso 583. 584. 585. 662. II a i11gh* cu noduri, desirer, 584.11 a înghi{� în sec, desirer, 585. II {I înghii� şi W OI hii, de­ sirer, 085. II a'*-I îngh'iţ1, limba, se lecher les Ievres, 585. II a înghift ne-mesu cat, avaler de travers, 585. înghiţitură. s. f. bouchee, 585.- Pl. • înghi (iluri. Jngrădl (a). v. enclore, cloturer, 195. 196. ÎngrădI (a se), v. r. s'entourer, , 196. Ingrijl (a se), v. 1'. se premunir, • se precautionner, 122. Ingusl, adj. etroit, 188.-Fem. în­ gttstă j pl. î11gu�a, înguste. Inimă, S. ţ'. CCDur, 93. 205. 462. WO. 539. 660. 677. II de inimă rea, de ch agrin, 579. Ii de inimă Imnă, de joie, de contentement, 579. - Pl. inimi. Inimă, s. r ventre, es1.omac, 671. 672. 673. - PI. inimi. Înneca (a), v. noye1'. 455. Innecare. s f. etouffemellt. [80.11 cu înntCa1'e, difficillement, 493. -PI. innecăd. Înnegr) (a), v. noircir, relldre noir, 3138. Innoti! (a), v. nager, 675. Insă, C01?j. mais, cepel1dant; pas- s;m. înşela (a), V. tromper, 2G9. Inşela (a se), v. r. se tromper, 299. Insela (a), v. etre altere, a voir soif, 586. Insetoşa (a), v. [Tmns], MIe a1- tere, avoir soil', 580, înşl, s. pl. gens, 24. Insurat, S. n. [JJ1old.] mariage, 639. 642. ÎnsurăI6J'e, s. f'. mariage, 638.639. - PI. inSU1·ălor'!. înlâlu, acU. ord. premier, 646.­ Fem. întâia. Întalu, adv. d'abord, 69. 174. 227. 283. Inţelege (a), v. comprendre, 149. înţelege (a se), v. 1'. s'entendre, • reconnaître, admettre, 138. Intelept, odj. sage, intelJigent, 5(;9. ================== pagina 712 ================== 712 - IŞL 577. 647. - Fern. înţeleptă; pl. , înţelep{i, înţelepte. Inţepă (a se), v. 1'. s'embrocher, , se piquer, 157. 277. Intllnl. (a se), v. 1'. se rencontrer, 562. Înttmplă, Ca se), v. r. arriver 325. Întinat, ad}. crotte, tache de bo ue, 309. - F'etn. întinată; pl. in­ , tinaF, întinate. Intinde, (a), v. etendre, :ol57. 338. II tirer, allonger, 8. 250. 262. 293. 356. II a întinde mese cu, faire npaille avec, etre bons amis 654. Întinde, (a se), v. 1'. s'allonger, 8. 313. 6G2. II tenter au dela de ce qne I'on merite, ou de ce que I'on peut, 387. 51G. II a se întinde la caşcaval. avoir trop , de pretentions, 515. Jntinge, (a) v. tremper, 491. 587. Intins, adj. dresse, 647. 651. II pe o- ecarii întinsă, sur une grande echelle, 366. - Fern. întinsâ; pl. întinşi, întinse. tntola, (a se), v. 1'. [lIfehedin{'i], se nipper. II s'enricbir, 196. înţoli, (a se), v. 1'. se nipper. II s'en , richir, 196. Int6rce (a), v. tom'ne!', 419. II re· tourner, mettre a l'envers, 1O::l. 437. 567. II faire tourner, 395·1! a înt6rce chichi{e ş'i dulapur'!, essayer de tromper, 105. II a' şi înt6rce mantaua după vînt, Ch:lll­ ger a tout vent, 223. II îşi o{n­ t6rce :'Iuba elupă cwn suflă v·in· tul, meme sens que le prece­ dent, 1)88. II a înt6rce pe dos, re- , tourner, 124. Int6rce Ca se), v. r. tourner, :247. II revenir, 25. II 8'en retourner, 235. II s'a întors cl'ângul 1/lol'ii, les telllps sont (:hanges, 133. II s'a intors r6tl', m6me selJS que le pnicedent. 338. întră (a), 1'. entrer, 15. 75. 1::l8. 15G. 334. 422. 461 L170. c03, 504. 557. 5515. II ::;e retreeilJ, , rentrer, 377. Intre, pTCp. varmi, entre; passim. . II au 111 1] ieu de,5132. II dans, 42G lntreb:\ (a), v. demander, ijl1estion­ , ner, 40. 12G. 379. Intrece (a), v. clepasser, smpasser, 455. Întrece (a se), v. 1'. depasser, les bornes, 446. 4<17.11 a se întrece în apă rece, devenir im pert,i­ nent, 44,13, Întreg, ael). entier, 258. 528. 529. 1358. - Fern. înlregCi; pl. inireqi, • intreqe. Intru, prep. en, dans; nassim. II de, 44, II avec, chausse de, 274. II într'insn, dedans, en lui, 368. 5131, Întuneric, s. n. obscurite, tenebros. 212. !nvell, (a) v. couvrir, 3::l7. Inveti (a se), v. 1', se couvrir, 1913. , 107. Invelit6re, s. f. couverturo, 1913.­ r 1, în celito 1''1.. Învelit, aâj. enveloppe, sene, 274. - Fem. îrwelitâ; pl. 'bnveliţi, învelite. Învăţă (a), v. apprendre, 473. II ap­ · prendre �L, habituer a, 625, Invăţă, Ca se), v. 1'. s'habituer, , s'nccout.tumer, 143. 145. 473, Inveţat, acU. habitue, 144.588- Fem. învetatâ; pl. înveţaF, in- • veţate. • lnveţătul'ă s. f. lecon, travail paUl' s'lIlstruire, instmction, 638. ­ P!. învetătul'e. ÎnvlI'ti (a) v. faire, tom'ner, 81· 566. Învlrtl (a se), v. 1'. tourner sur soi-meme, tomner, n23. 563. Ion, s. m. Jean, 245. 607. 638. 10niţă s. m. Jeannot, 1m. Ipingea, s, f. manteau paysan (pour la pluie) sans munche et avec capuchon, 197.419, - PI. ipin­ gde, Iplngea, s. f. meme sens CJl1e le · precedent, 197. - Pl. iptngele. [s, S-c pers. pl. de a fi. [Molcl., Ung., Banat] sont, 179. 2fiO. !şi (a) v, sortir, 04.. [Şl, pl', per. fi, soi, it lui, a e11e, pour soi, ::;011, sa; passim. 'Islie, s. n. bOllllet de fourrure, qlle porta1ent les boyards, 197. II (t 'lcăle,i pe coIful işlicnlul, lui mareher sur la queue (le facile]'), le contreGarr8r dans se" entreprises, 197.·- PI. i8lice. 'Işlicar, s. m. retrograde, iL idees arrierees, - Pl. iilicar!. ================== pagina 713 ================== IS.M 'IIi) - LÂN Ismene, s. f. pl. calecon, 62. 63. 198. 199, 4.55.1/ uşor de ismene, mau vais sujet, 199.11 cu isme­ nele pe bel, sans-culotte, ] 99, Isprăvl (a se), v. 1". finir. se ter­ miner, 66. 249. :Istov) (a se), v. 1', s'eteindre.Bâ. fti, pl". pers. te, ton, a toi, POUl' toi; passirn. lubl (a), v' airner, 5.t, 477. 631. lutt s. n. cuir de Russie , II a re· mânc iufi: de, ne pas a voir de, 199. Iute, ad]. rapide, 323. - Pem. iute; pl. infi, iute. Ivan, s. n. Jean, 463. Ivelă. s. f, apparitlOl1·11 a eşi la ioelă, se montrer, 474. J Jiqănfe, s. f. animal, bete, 56l.- PL jig(tn,i'l. Joc, s. n. danse, 460.-PI. jocuri. Joi, s. [. Jeudi, 178. Jos, a(lj. bas, 175. 318. 319. 3'20. 364.11 ma'b [osă, inferieure.d Lz. Fern. jasă; pl. [osi, iose. Jos, adv. en bas, 73. li in jos, en bas, 175. 364. 412. 1/ pe jos, �L terre, 310. II cea mat de jos, d'en bas, 412. II de ios, de par terre, 412. II a se cl(L jo<, descsndre, 283. 'L pl'. per. le, 1 ui; pa8sim. ta, p1'll}J. �L, au, aux; passim. II vers. sur, 28. 81. 37. 93. 123. IMi, 243. 007. II chez, 9:J 202. 282. 306. 360. 437. 450, 024. 629. II ;;OllS, 292, II a, dans, 159. 189. :el99. 534. II pUlI!", 213, II en, 59, 101. 122. 2U, 210 . .J-SG, 579. 1/ cle h de la pan de, 43. il ia ce, oi], 415. II des, 527. II a fi la tin gâl'ld, avoir la meme Jdeo, 4.6. Ilie, 123.11 la alltea�IÎ, en plein .iour, 316.11 înghite la dulceţâ, il avale des confiwres, 541. Iii de ZII, dfl. 287. li!. (a), v, laver, 1\:10. 200. 3JG. lil (a se), v. 1'. 8e laver, HHJ. 200, Lacăt, s. n. cadenas, 201. - 1'1. lacăte. lăca!, S 7/, cadenas, ()[)IJ. (;51.- Pl. 7ckale. ' lacată, s, f. / Mo7el.), caden<1s, ng. 101. 201. Lacom. aclj. glol1toll, gommand. ins,ltiable, 5Ho. 587,-Felll. la· comă; pJ. lacomi, Lacome. lăcomesce, (fdu. a videmen t, 579. Juca (a), v. danser, 613. II jouer 397. Juca (a se), v. 1'. jouer, 397 398. Judecă (a), v. juger, 389. Judecată, s. [, jugement, enten dernent, mtelligence, 307. - PI. .judecăţi. jug, s. n. joug, 504. - Pl. jt!gU1'�, Jumătate, 8. f'. tnoitie, 184. - Pl. jumătăţI. Jupăn, s. m, maître (ironiquement) 43. - Pl. jll.pânI. L Lacră, s. f'. coffre,201.-Pl,lacre, LăcrămiL Ca), v, pleurer, 518. Lacum, adj. [llfold.] glouton, vo· ra(;e, 086. ]<'em. lacltmă; p \. /rnwni, lacume. Lada. 8. f. caisse, coffre, malle, 201. 202. 203, il ce e pe dînsul şi in ladă, il ror�e tou te sa fortune sur son dos, 201. Ii lacla lct mine, şi che'ta la tine, elre a la mel'ci de qLHllqu'Llll, 302. il a nu ave ladei cu cme'V(f, vivre en maLlvai8 tArme a vec qllelqn'nn, 203. - p\. lâ(7f. Lae. wlj. f. /13(l1Ia:), Iloir, 204·, LaiFL, s, f. [Molel.] banc, 20;;,- 1,' 1. lnlte, Liîmae. s.' f. citron, [iS7, - 1'J. lâmr'd, UlnfL, s, /. lain8, 203 2U4. II lânâ 'n lânâ, per în per, bon net l)hwL', blanc bonnet, 203, ii nu ]J(ite purtit lâna sa, c'est 1:1. mal'quis de Oarabits, 204, iilace din lână llle. lânii alM, il vous femit voil' la lune en piei li .iou!', �04. -- PI, lcîne. ================== pagina 714 ================== LÂN -- 714 - LIN Lângă, o d». auprss de, 161. 382. 434. 536. II aupres, 50\-). il pe lângă, aupres de, 234. 587. Lanţ, s. n: chaine, 204. II a se ti11C lanţ, saus interruption, :204.­ PI. lantud. Lapte, s. n. lait, 532. 587. 588. 589. 590. Ii lapte llulee, lait, 561. 589. II lapte acru, lHit caille, 590. II lapte cocăsii, lait caille, 591. Ii H în1)ctat cu mcîţa la lapte, il a pris de mauvaises habitu­ des, 588. 111June st1'fl.ie mâflt la lapte, recevoir l'ennemi dans la place, rJ�8. II a fi un papă· lapte, un sot, 589· Lăpt6să, adj. f. bonne laitiere (en parlant d'une vache, etc.) 145. - PI. lăpiosc. Larg, ad]. large. II grand, 74. II tu, mâneC'i la1'g'1, it bras ouvert s ; avec impatience, 220. - Fem. la1'gii; pl. lCl1'g�, la1·.lJl!. Lăs�, la), v. laissl?J', 116. 226. 231. 2,(0. 316. 35f5. 363. 400. 463, 496. 536. 640· 647. 653. 656, IllaissEer, ablll1donnel', quitj er, 198. 327, II permeU1'e, 279 280. II a lăslJ. d'l:n, lâeher la, 91. II faire naître, produire, 432. La!, adi large, plat, 184.188.218. La!. s. n. cât e, II în lătur'Z, ne e6te, 464.--Pl. lături, Lătrit (a), v. aboyer, 462. Lături, s. f pl. eHUX grasses, eau de vaissel1e, 204, Lăuda (a), v. louer, 77. Lăuntru (din), adf en dec\ans, 390 Lăutar, s. m. men8trier, violo- neux, 453 454, 5�3 h06 -Pl. lâut(lri. Laviiă, s. f. pl�J1(he, rayon eta· gere, 205.-Pl. laviţe. Le, 1n·. pC1·. les; passim. Lea (a), v. Javer, laver la tele, 199. Lea (a se), v. n· [Mold,} se laver, se Javer la tete, �OO. Lefă, s. f. creux de la cuillcn e, 593. LCfăi Ca se), v' 1·./JJ101d.j s'etaler, se carrer. II jouir de, 640. Lega, (al, v. attacher, 53. 110. 162, 163. 254. 340. 341. 549. II a'l lege! bunlv}; l'attacher sollc\e· ment. 488. II a legi! gura pânze'!, 1,;on ('(lmmAnr.er une afl.'aire (parfois, sans la terrniner) ; s'enrichir, 272. Legăn, s. 11. berceau, 205.-Pl.le'­ gâne. Legat, aâ]. lie, attache, 368. 465, 525. II lJe, ferme, 349. -l<�ern. legală; pl. legati, legate. Legumă. s. I. tcut' met cuit, sans viande, 591. 602.-Pl. legume. Lele, s. t. se dit it la camr agne, it une UDur, a une amie, a urie femme plus âgee, 25. 230. II femme de mauvaises 1110- eurs, fille la joie, catin , 200. 573. Lemn, s. n. bois, 137. 138. 196. 595. 613.- Pl. lemne. Lâna, s. f. Helene, 22. L\\nca, s. f. Helene, 205. Leorcă, etcpr, î1'IV. mouille, trernpe, 591. Lepedrl. (a), v. jeter, rvjeter, 71. 492. 586. Leşie, s, f. lessue, lessive, 205 - Pl. Ieşi? Lesra, adj. f. [Ung.], mai gre, 507. Pl. lesne. Lesne, adi înv. facile, 75. Lesne, adv. facilement, 327. 412. 417. Leu, s. )11. ancienne monnaie, valant 37 centimes de la mon­ naie actuelle, 110.- Pl. Iei. Leii, s· 1n. liol1, 637.- Pl. lei. Leurdă, s. f aiI d'ours, ail des bois, 591. Li, pour le, 640. Limbă, B. f. langue, 539. 585,­ Pl. limlA .. Lingăii s. et adj. pique'asRieUe; fla gorn (eur, 591.-Pl. lin,qă1. Linge (a), v, leehn, 116. 402. 4.8. 658. 664. 665. 666. 668. 669. 676. Linge (a se), v. 1', '3e lecher, 668. lingură, s. f. cujl]ere. 458. 459: 477. 478. 592. 593. 594. 595. 638. II a". atînd! lingw'a de gât, ne pas lui, donner a dîneI, 593. il a'ş� pune lingu1'{/, de In·fii, fini]' de manger, L94. II a înce­ put de la lingura de lemn, il est venu en sabots de 80n vil­ lage, 595, II cu linqtfH(, beau' conp, 59[J.- PJ. lingu1·1. linguriţă, s. f. petite cuiJlere, 595. -Pl. lil1[Jun'(e. ================== pagina 715 ================== - 7IG- LIN lins, aci). lisse, uni. II cu punqa. linsă, fi, sec, 047. - Fem. lins«. Linte, s. f'. lentille, 696. II pentru. u.u. blid ele linte, pom un plat de lentilles, [l96. II frige-linie, grippe-sou, 590. II spală-linte, bavard, 5>J6· L lpa-lipa, loc. ad». en trainant les savat es, 274. LipI (a se), v. r. se colier. 59. 2Cl1. II a se l'ip� de, s'approcher de pres de, 73. Lipie, s . .f. pain sans levain, en forme le galette, fouace, 5C 6. 597.-PI. lipi,- lipsă, s. f'. manquo, defaut. II mut bine lipsă, plut ât s'en passer, 1,6. II în lipsă de, lorsque I'on n'a pas, 483.-PI. lipsur). Lipsl (a), v. manquer, 145. 148. 206. 223. 257. 406. 609. 671- Loc, s. 11. place, endroit, 206. 563. II în tot locul, partout, en tout !ieu, 79. II tot un loc, la miime cbose, 282. II de loc, du tout, 560. 1/ în loc, a la place, 367. 390. II într'un loc, au miime endroit, ensemble, 560. II la un loc cu, avec, en compagnie de, 382.-PL locud. Locaş, s. n, demeure, hab Lation, 206.- PI. locoljurt. Locul (a), v. habiter, 560. Lopată, s, j. peJlc, 467. 468.-Fl. lopeţi. Lor, pl'. pe1'. lem, it elles; passim. LOVI (a), v. frapper, 94. 217. 220. 266. Ii Gogner, 122. LOVI (a se), v. 1'. se cogner, 318. 320. 321. II s'harmoniser, s'ac­ comoder, 548. Lovit, aci). frappe 320 417,-Fem. lovită; p]. loviţi, lov'ite, Lua (a), v. prendre, 17. 22. 36. B8. 64. 93, 99. 131. 178. 210. 215. 24-2. 243. 270. 275. 334. 348. 359. �65. 393. 404. 407. 408. 411. 418. 423. 431. 523. GM. II prendre. acheter, 357. II enlever, 93. 512. 582. II obtenir, 51. II mettre la main sur, 279. II enlever, tirer, 363. II relâcher, 91. II ma'! lasă d,:n calammd, Jache la bride, 91. II l'a luat la hu,qeog, il a mis la main sur lui, Il s'en est rendu maî­ tre, 186. II lt luat'o pe meînecc1, il n'en merre pas large, 219. II a 'r! 121(1. paputii.prenrlre, sex cliques et ses claquos, 275. II (1. '1 luă cu o nerdea 1110.-1 sus, lui couper le sifflet (la chique), 287. Lua (a se), v. r. se ten il'. II a se la« de, se tenir par, 32. 1/ a se lua cu, s'oublier avec, 209. II a se luă ele In'hl cu cine·va, etre a tu et it toi avec quelqu'un, 32. 1/ a se lui!, cu luleua, se gri­ ser, 209. Lua (a 'şi), v. enlever, oter. II a 'şlluri, căciulă, s'humilier, prier, 47. II a ':�'1. lua polele în cap, jeter son bonnet pardesus les moulins, 312. Lucra (a), v. travailler, 270. 617. Lucrat, aci). travaulo, Iaconne , 184,-Fem. lucrată; pl. lucl'aţI, lucrate. Lucru, s. n. travail, 637, 646. 1/ affaire, 154. 187. 252. /1 chose, 97. 379 639. II lucru 1I1e1'ge găi· tan, l'affaire va comme SilI' des J oulettes, 154.- PI. lucnlrt. LUI, pl'. pe1"s. it lui, son, sa; pas­ sim. LUI, ])1". pej·s. de, du, 136. 177. 209. Lulă, s. f. [Ung.], pipe, 207, 303. - Pl. lule. Lu/ea, s. f. pipe, 207. 208, 209. 210. 211, 551. II tj'ei lulele 'în doue zarnbile, pauvre (se dit des l1egociants), 208. /1 râd lu· leaua nu ''[. anle, il n'a pas de chance, 208. II a 'i da cu lu­ leaua în nas, le mepriser, se moquer de lui, 209, II luleaua luI Dumne\!eii., IA vin, 209. " (l se lua (ofwnit) cu lulea'lla, se gri ser, 209. Ilo. fut'at luleaua Nemţuluz, il est gris, 210. 1/ a turtit lu· leaua Neam.tuluI, il est ivre mort, 210. Ii lt ajuns la lulele, il est pau vre comme Job, 21l. " a se face In lea, iitre gris, 211. II a 'i d(1. hlleoua p1'in cenuşă, se moquer de lui, 211. 1/ a "t bate h�le(l'lla pe datorie, 1 e fâcher par nos dires, 211.-PI. lulele. Lulia, s·l !JY[olcl.j, pipe, 207. 303. - PI. luNele. Lume, s. l monde, 137.166.200 301.309. 'lO8. 453. 454. 45G, 4r.r· ================== pagina 716 ================== LUl'i1 -- 716 MĂM Lumânare, s. f. [BC01al] lumiere, chandelle, 217. 1\ d1'ept CCt lume­ na1'ea, droit comme unt> chan­ delle, 217. - Pl. lWllenă,·i. "Lumină, s. f. lumiere, 354. \1 chan­ dele, 212. - Pl. Inmin'L Lumina (a), v. eclan'er, 67. 147. 148. 213. II eclairer, briller, 212. Lumina (a se), v. r. s'eclairer, 213. Lumlnare , .'. j. lumiere, chandelle, 212. 213. 214. 215. 216. 217. 269. 270. Iilt/minarea e pe .�fîrşit, il est il, I'article de la mort, 212.11 a scris pe lllillinare, il a la momoire courte, 213. II 'i a suflat în lumînare, il s'esL mo­ que de lui; il l'a tue. 214. II a 1/Iânca mucul lurnîniiril, se trom­ per; etre en dang er, 215. II a " mânca luminarea, le tuer, de­ sirer sa. mort, 215. II 'teit mucu lumînârit, prenclre peu de chose, 215. II are lnmînâr''i la nas, c'est un morveux, 2lo. II a fi Măcar, ar/v. meme si, 216. II nu/car ele, meme si, 27. II tont au moins, 321. MăCiucă, -' . .r. gourdin noueux, 217. - PI. mâciuce. Măcina (a), v. llloudre, 234. 235. 289. 295. 2% 297. 545. Mahmur, mlj. etourdi, q ui a. la tete alomelie par le vin, 597. Mai, arlv. plus; pass[m. II encore, 12,139. 174. 40�412. 537. 572. 615.664·11 encore plus, 91. Ii en· core,aussi, 626. il ce1l1aL.qllel .. 103 Il până ce 8e mai tlepn:nde, jllsqll'a ce qu'elle en prefllle l'habitllde,479·11 mo'lmult, plus; voir rnult. Il rna'i pn!in, l1wins; voirpttfill·ll ma'! bun, lJlBi!leur; voir bun. Il ?/Ia't bine, miellx. j)lutot; voir bine. il şi J}/ai tare, / Molel.], encore plu,;, lin. Il mat cu, p\1J'i, 4·95. Maia, s . .r presure, fennent, II a J!7'inele maiCI, prenell:e des 1'01'­ ces, 5H7. Maimuţă, s. f. singe, 4G�J. - PI. maimuţe. 'M�lnp ndl� rlAnl�iJ1, ni)7. (n�). ca lurnînar'ea, elroit comme un i, 216. II drept. ca lzonîrwl'ea în sac, tordu, plie, 217. Lună, s. f. lune, 265. II mois, 411. li lulU! Z1I'I tmistă în birt, I'epo­ que des moissons, 411. - Pl. lttn'i. Lung, ad]. long, 9. qd. 151. ] 79. 183. 218 307. 308. 336. 500. 555. 56�. II prolongo, 36. 040. II ciorbă lungă, discours qui n'en finit pRS, 526. 527. - Fern. lungă; pl. lungL Lung) (a), v. allonger, 141. 506. 639 Lung) (a se) v. r. s'allongcr, 12. 502. Lup, s. 111. loup, 133 381. �82. 579. 629. 635. 636. 637. 638. li a mâncit cât tin lup; devorer cormne un loup, 635. 636. Lupav, a(�j. I Mold.}, cormuc un loup, 636. Lut, s. n. argile, terre glaise, 504. 631. MăIăeţ, aelj. farineux. II g!(st mâlâeţ, mauvms gOttt, 571. - Fem. mâ­ Iăi:{ă. Mălaiu, s. n· pain de farine de mat3, 131. 235. 290. 303. 556. 597. 098. 599. GOO. GOl. 002. 603. II Ct apr·opiat· rnala'!!II de tmistâ, il a c1epense toute sa fortune, il n'a plllS longtemps iL vivre, GOL II /lIâlaTu dnlce, pain de fanae ele mai8 san'< levain, tiOl.11 za1llă de m(Hain, chose sI. l1u'i,nu§iţe. Mânz, s. 11/,. ponlain, 572.-PL mun]'!. Mărăcine, s. 111. ronce, 73. 74.-1'1. ?J!cf1·ăcinr. Maramă, s. f. longo voile dont les fenlll1f.lS :,;e COl! vrent la tele. 224,. -PI. marame. MăI'ar, s. m. aneth (botan.), G4G. Mare, adi. grand, 54. 73. 7J. �m. 134. 1e7. 186. 216. :lQ3. 3\(;. 421. 47::;. 47i5. 402. 4,93. 4(18. 5n. 5Cl. 565. 57:2. 580. 58l. 581. 535. fl\J3. 607 blO. 6\4. (;;)8. 654. li cei mal"!. les grands, ()el. - B'em. metre; pI. maTl. Mare, s. f. iTI"r, 3(j'). - Pl. '/Iutrl. M.irgelată, adj. 01118 de perJes de vene, de verroteries, G55. PI. ?l!ăriJelatc. Marlucă, S. f MarieUe, 100. Marţi, s. f. mardi, 597. MăI'unl, adi. petit. m(3nU, peu, 307. - ji'ell1. miirnnlâ; pl. 111rl'rltni!, lIulruntr< Masă, S. f. table, 77, 225. 484.­ Pl. mese. Masă, s. f. re pas, (liner, oi!' 8(;. 878. 4}IG. Gel';'. 60!} 6Hi· (;47. (j�,S. Ci4\) (J5U. b51. (j52. 65l . (j:j4. 055. C:)(j. 6-,7. Iln'(l1'c casd, 1L',"J'e masâ, il n'a ni feu, !lI 1 ieu, SG. 1\ bunei, llV1SeI" bon appe· Cit, 6+9. Ii eL '1 lâsli,·ub lIUtSr(, ne pas aVOlr ele consideratiol1 pom 1 \l;, G53. (iGo. II a pune 1I!cl8l1 CIt toţii, 6ere ]1len avec tout. le monde, 6'13. II a tine masti rleschisii, tellir tablB ou­ vt3rle, li.)�. II a f; (ealll) dupâ ================== pagina 719 ================== MAS -- 719 -- MES masă, etre ernăche, 654. II Ci fi ca după dOlle-spl'e�ece, er.re Dom­ pette, 654. 111w 'i apucă sorele sfărărnitura de pe masă, c'est un grigou, 654. II cu ne-pus în masă, brusquement, inopine­ merit, de but en blanc, (j j6. I! a fi la cap de masă, occu per le haut bout de la table, 656. II a ace ce pune pe masă, \l,VOII' de q noi, (j57. - Pl. mese. Masala, s. f. torche, 225. - PI. uiasalale. Masalar, s. 1n. jusquiame, 633. II a mâncat masalar, II est fou, 633. Mască, s. f. masque, 225. - Pl. niasce. Măsea, s. [, dent molairs. 4A8.­ Pl. măsele. Maslinii, s. I. olive, G2J. 6u7. ­ Pl. măsline. Mâţl\, s. f. (Iliold.j, chatt«, 81. 228. ::::37. 349. 31i6. 46u. 587. 588.­ Pl. mâţe. Mătase, s. f. soie, 225. 336.-PI. uuităsuri: Maţe, s . .f. pl. entrailies, 1 U. 30\1. !(J;i, Materie. s. f. matiere, etoffe, 221,. - P 1. 1nideri!. Mătură, s. f. balai, ramoll, 2:Y;. �26. 227. II mătum naue mătură ! vine, toul; nOllveall, touL be;'OGGUfjer de son menage, 227. II şi-a fdcut nasul mătnrâ, ,,'e�t lin p·CjLle·asslette, :.L'7. - Pi. ' măture. Măturit lai, v. b,t!aY8r, lGl. 22.). 22(3. 227. 228. 3(i4. II a Jl/litura, (;h"sser, SSR. Mătuşă, 8. f, tante. II tie dil, par respeGt, aux f'e11ll118S âgties, 422. - Pl. J/uituşe. Mazăre, 8. f. P01S, 291. "1-;;'1, 'k811. 6�)7, 658. Mazere, s . .r. pois, 6;)1. 6;;1"). Mazil'e, s. l. !JY[old.j, ]lOis, ii·)Î. Me, pl'. }Jos. me. 'Iloi; pm;sim, Mil, intel;j. s'emploiA en s', " cât ţi-a� legc't nnjiţele, en un elin d'oeil, 2G4. - PL noji/;e. Nomol," s. n. boue, bOUl'be, 161. - 1'1. l1IJl!7n(ur'L Nopte, s. ('. nl1it, 213. 269. 270 ',8b. Ii inainte de a se face napte, avantque la 1lI11tne tombe, 213. - 1'1. nopţt Noră, s. f. bru, beIIH-fille, 479. II ainirltt 1'101'(( 'n blide, il brisEl tout, 479. - 1'i. 11UI'OI't. Noroc. s. n. chance, bonheur, 470. - PI. nOToce, Nostru, ad). pas. notre, 214 j pas­ sim. Nou, ad). neuf, nOllveau, 73. 178 ================== pagina 724 ================== o ! • I II - 7:2-± NOU 182. 188. S25. 226. 390. 1\ din nou, de nouveau.Ul.â - ]<'em. nouă; pl. no�, vunu: Noue, adj. num. cal·d. neuf, 424. Noue, pl'. p08. nous, pOUI' nous, 147. Nil, adv non, ne . .. pas; pas' sim. Nucă, s. [, noix, 337. - Pl. nud. Nuea, s. [. baguotte, verge, gaule, 195. - Pl. nude. NUia, s. f'. b8g11ette, verge, gaule, 195. 254. 11 a pleri: pe nuia, fi- 0, aâ]. nwn. carâ devant UIt adjectif ou un substantif, une ; passim. 0, pl'. pers, [ein. h]., imrnedlate­ mcnt a câte d'un verbe; am ve4ut'o, o vecl; p'l'3sim. O, llr. neut, le, o. 50. 0, pom '0(1, 3·e pe1's. �inf). [ui: 38. 92. 18G. 229. 24,�. 3115. ,336. 40D. 455, 572. 0, pour, au [Molel.], ils ont, '185 0, POUl' Ct. [JJ1old, Ung], 03. fF>. 215. 277. 29-l.. 3::\1. 340. 423. 4U. 562. fi66. Obadă, s. f. jallte, 264. 3DL,-PJ. obel,/'ţ. Obelă," .�-f. [Molel., Banf/t cii' Ung.], chiff0Jl dont les paY"c\I1S s'ell' veloppent les piecl" 011 gll\SO de b'lS, 254-. 265. il a''}'! C(lut(t de obeZe, ,,'occnpor de "0" inte' i r8Ls, 25411 me (lUZ obeZele, .ie sllis gene, 255· 1\ a fi Ol!(:[II, homme S'lm; canl.l;lere, ele peu d'iillportance. 2G5·lIlîrie· u/leZii, mauvars eOl1dHmr, Vi'­ nu·pieds, 255.--1"1. o/Jele. ObTala, s. ('. ll1eme 8am: qCte obel'l, 193. 251 255 236 II (t !icate din obfale, elever a une condiLioa plus h8.Llte un homme du reu· ple, 255. \1 îl Ct!l'il obielele, e'est un va-nl1-pieds, 255. II (1 'intinde ca pe o obia.lii, baLtre, 256. Obiceiu, s. n coutumA, habitude, 29. - PI. obiectuj·li,. Obraz, s. m. visage, 31. 103.263. 279. 3,,)5. 369. - PI. obraji, o­ bl'((zc. OrE ler sans demauder 'son reste, et S8.11S le sou, 254. Numa, adv. seulement, 582. Numai, adv_ se ulement, ne ... que ; passim. II pourvu (Fie, seulernent, 141. 231. 232.625. [ţ rnais, 27, II numai îndată, de suite, 365. Nume, s. n. num II nU1I1e bun, bon renorn. 4,5,5. Numără (a), 'O. compter, 4.91;. Nuntă s. [. mariage, 606. - PI. nunti. "Dea, s. f. an vionno mesure de capaclte, 472.-PL ocale. Ochelari, s. m. pl. 11111('LLe�, :250. Dchincă, s. (. [Moul.] s'llld,lle des pays.m«, 257. :J6�j. Voir onincă . Ilchiu. s. '111. rod, 148. 15'). 17·-,. 282.28". 28(i 288. 425. �{l. 585. 589. 592 630. II a face CIt ochiu, dig-ner de l'roil, 43:->-­ Pl. ochi. Ocol, s, n. tom, eireui 1',. \1 a ci li ocol, eviter, lfll. II fltrd sri'l de ocol, ";W'l dewUl's, 1Wl.-PI. ocolll!'·'. Odlie, s. f. chambre, 257.-PI. ocid!. Odată, une fois: passill1. II tont cI'un coup, 5:57 II de (Hia.lrI, a LI fois, 412. \1 C(Î/e olZnlii, par­ fvis, 441. 445. II nici orlulil j;1.­ l1uis,lG7 3409. el71- 4,13. fJ::\l 640. Odihnă, 8. f. reros. II în Ocllhwf, en p.IIX, tmnql1ille, 281.-PI. 0- dtlLl'lc. Odihni (a), v. se reposer, 160. OdihnÎ (a se), v. 7'. f58 repos()!', :J4.. Odinl (a), 'O. 8e reposer, 160. 09h61, 8. m. [JlfOld.], cOl1v,"rLure, 2--.,7. II a privi el" snb oglta, ro­ g'arder avec illclifferetlC0, 2:Ji. PI. oqhi'luri Oghel:1, o. r. [Molel.] memo sens qLll'l ouială, 255.-PI. ogheZe. Oglindit, s. f. miroi]', 257, 25�. - 1'1. oglin�li .. Ogt'adă, s. r- l Molcl.] eou!', 338. , -PI. o[Jl'tlt.}i. Oie, s. r. ll1ouf,on, 39. 41. 2�2. 383. 485. - PI. oi. ================== pagina 725 ================== OIE - '125 PAI Olegă, s. f. [Ung.] bonteille, 500. Pl. oieqe. Oişte, s. f. timon, 164. I)iu, POUl' vOlu, 327. 328 OJă, s. f. pot, marmite en terre, 81. 170. 472. 501. 508. 52[. 522. 524. 55L. 573. 674. 575. 576. 586. 644. // şede hirln: 'n druin­ şi ride de 61ă, la pelle se mo­ que du t'ouvg ou, 573.1/ ride hir bul de ciob. ride hirbul de ala spurtă, il sorme le fele, merne sens que le precedent, 574. II ca un hî,.b ele olă, il sonne le fele, 576. - PI. 61e. Olan, s. 111. tuile. 258. - Pl. olane. Olivă, s. [, [Unq.], olive, 621. ­ PI. olive. Om, s. in, crea ture, h0111me, gens, 6. 15. 23. 39. 49. 56. 60. 68. 75. 76 77.78.83.90. 107.111. 115. 118. 161. 175. 116. 118. 180. 181. 18�. 190. 201. 245. 204. 265. 289. 314. 323. 351. 371. 3"<7. 339. 429. 431. 432 444. 460. 461. 464. 465. 467. 468. 469. 471. 4'l2. 540. 553. 557. 577. 5,9. 582. 586. 597. 6iO. 616. 617. 640. 641. 649. - PI. omeni. Om, POUl' vom. 1-Cl'. pel·s. pl. {ut., 108. 616. OmorI (a), v. tue!', 406. Opincă, s. f. sandale des paysans, 259. 260.261. 262. ::'63. 267. 273 274. M2. II fie care. scie unde '1 strînge opinca, chacun sait en le bât le ll[esse, 261. 1/ îl strînqs opinca, il est fâche, il est dan­ ses petits sOL1Jiers, 262. // îl în] tinele ca p' o n pincă scuTtâ, ii le bat, 262. // a fi opincă hîl'­ zobatâ. c'est lln rien qui va· ilJe, 262. 1/ '·t (t pus opinca, il lui a rive son clou, 263 II a '� pune opinca în obraz, meme, sem, que le precedent, 263. // a fi elin opincă; etre paysan de uaissance, 263.- Pl. opinei, Dpincar. s. m. paysan, 264. - Pl. opincari. Opri Ca), v. arretor, empăcher, 243. Oot. aelj. num. card. huit, 598. 602. Oră, S. [. Iois, 245· 246. 4540.502 .. /1 mai de multe ori, pl u 'l de fois, plus souvent, 6t9. /1 mai ele puţine ori, moins de fois, moins souvent, 620. Oră, s. [, heure, 264. - Pl. ori. Orb, ad]. avougJe, 214. 257. 546. - Fel11. orbă ; pl. orbi; orbe. Ori, conj. ou, ou bien,51. 213. 280. 351. 416. 418. 454. 504. /i ori că ... ori că, soit. .. soit. 416. /1 ori cine, n'importe qui, 74. 136. 422. 1/ ori-ce, n'importe quoi, 98.235.// ori-ce, u'import.e quel, 142. 641. 668. 1/ ori-câti, n'importe combien, 253. Orologiu, s. n. horloge, 264. - Pl. oroloqiuri. Qs, 8. n. OS, 508. 509. - PI. ase. Ospe, s. m. hâte, 75. 450. - PI. 6, jU8l1u'iI, 13. 33.38, 51. 178. 19['.285.341. 4Ul 600. 629.II.insqu'a ce quP, �. 34. 44. 49. 6:l. 70. 16U. H;6. 189. [93. 2:.'1. 231. 250 205, 277. 21)0. 314. 318. 319. '156 458. 500. 502. 570. (',20. 629. II ]lână în cât, tont qne. 629. II }lsqu'i1, llieme, 6L 385·llavant que, 310. 318. 3Ul. 57\:1. 58'J. II lant lJue, 3JO. 341. 3i3. g76 441·11 până îl/tr'un. jusqu'a UI', 13i1 prînei ce, jll'qll';'t ce que. 479. II până nit, aVilllt de, 57e. Pană, s. (. pluille, 39,-· - PI. pene. P.1ndar, s. m. gardien, 106. -Pl. pând01'l, Panait, s. n'o P. Ii sur, au beut de, 178. II par, 61. 63. 81. 267. 540· 557. II eri, dans, 2l8.219. 220. � que, 73. II iL travers, dans, 166. " fixe snr, ;282. 1/ POUl' avoir, contre, 271. II au bout de, 199. II it, 184. 340.11 le long do, 14·11 pe cine, qui, 15.11 pe picior, de­ bout , 444.11 Iormant l'accusatif, sans >ie traduire en fraucais, 2. 00. 48. 162. 168. 174. 180; passim. II pe unele, Iă ou, 10 60. 109. 1/ p'in, a tra vers, 70. 81. 455. Pe, plOp. Voir pe. Păcat, 8. n. domrnaze, 49.11 mal­ heur, 027. 643.-Pl. pecatc, Pele, s. f. [Molel] pean, 5;). 56 . L69. 1/ pele g61{l, nu, 55. -Pl. pei. Pentru, ]ll'ep. paul', 14. 40. 55. 98. 100. 122. il �L tituse ele, 563 Peptena (a), v. [Jlold.} peigner. II baLI re, 283. Peptena (a se), v· 1'. {J.lfold.] se [leigner, 30U. Per, s. 111. cheveu, 70. 455. II poi1, fii, ilO. 203. 284. 285. 490 II per în per, lorsqu'on ne g';lgne riel1 an change, 20:3. II în elui pet'b, chang.lit"t, 284. II a siLi în do� peri, indecis, 284. II a fi în do! peri, etre pris de vin, 284" II ele a lir (( per, par lG menu, avec soin. 284. - PI. per'!. Perde, (a), v. L MO'el), perure, 96. 3G9. 4lU· 623. Perde, (a se), v. )'. [Trans.], se perdrp, 546. Pel·dea. 8. f. rideau, 8J. 285. 286. 287. II a '.! ]June [Iudec! la ochi, le trampe", 286. /1 cu J)(')'dea, en gilZan t, 286. II a ele), CII'!. va o ]Jo'dea, lni laver la tete, 287. 1/ CI '/ lltli cu o pCl'clm ma'i 8U!;, lui cOLlper le tii, 287. II a se dct dupe/. perdea, eu SOllS mai,', ::;an� se monLrer, 287.11 a ridiCI). jlcreleaoa, level' le voile, 287.­ Pl. perdele. ================== pagina 728 ================== PER Perdut, ad]. perdu, 261. 271. - FElin. perdute!; pl. perduţi, per­ dute. Pereche, s. f. paire, 110. - PI. perechi. Perechie, s. f. paire 96. - PI. pcrcchL Perele, s. 1Jl. I11U]', 35. 50.81. 287. 288. 289. 291. II par'că spui la perete, parler 8,' un sourd, 290. II a riâic« patru pereţi, se fain, un abri, 290. - Pl. pereti. Părete, s. m. mur, 34. 33. 148. 155 288. 290. 540.- PI. pereţi. Peri (a), v. perir, 231. 301. 453. 451. Perină, s. f. [Molel.] coussin, 292. - Pl. perinc. Perire, s. f. perte, 367. - FI. periri. Pernă, s, f. coussln, 292. - PI. perne. Persic, s. n. dans la locut : a !ld. după persic, cacher POUI' voler, 292. Pers6nă, s. f. personne, 258. - Pl. persone. Peruca s. f. perruque, 293. - Pl. peruce. Pesce, 8. m. POiSSOll, 480. 492. 493 498.507.512. 547.-Pl.pesci. Peschir, s. n. serviet.te de toilett.e, 293.-- PI. peschire. Pesle, prep. sur, 35. 413; passim. II par desslls, 157. 160. 165. 312. 365. Pelec, s. 11. lambeau, chiffon, 10- q lle, 184. � 93 294. 205. 344. 345. 316. 347. 348. II pieees, 179. 344. - PI. petece Pelecă, s. f. [Mo/el.], torchon, 26. 295. II a 'i ('ace pe/ceă, le traiter pis qlle pendre, 295. II a se face petecă, s'effrayer, 295. - PI. petece. Petic, s. n. lam beau, chiffon, 10' que, 184-. 293.294.295. 34'l. 345. 316. 347. 1\ a case petic la petic. etre avare, 294. 1\ a 'ş� da în petic, revenir iL son naturel, l'otomber en faute, 294.-PI. petice. . Pelicos, s. !Il. enf,mt dans les langes. 1\ morveux, 295. - PI. peticoş�. Pelră, s. f'. pierre, 288. 298. 299. 424. II grele, 360. - FI. petre. 7�S - PÎR Pell'a, s· [. pierre meuliere, meule, 295. 296. 297. - PI. petre şi peiri. Petroiu, s. n. gros caillou, 299.­ PI. petl·o�e. Piaplena (a se), v. 1'. se peig ner, 300. 301. 417. Pica (a), v. tom bel', 22. 13:2. 310. :138. 368. 513 517.1\ a pică cu, faire tornber sur lui des gout­ tes de, �16. Picior, s. ni. pied, 116. 145. 257. 260. 214. 276 283. 321. 363. 367. 368. 369. 387. 412. 464. 564.1\ inpicere t piciore), debout, 342. 34,3. 1\ pe pid01', debont, 444. - ]='1. pictore el. picere. Picura (a se), v. r. se tăcher, 622. Piele, s. f. ţ.eau, 56. 66. 499. II cuir, 260. II o să '� [acă pielea burduf, il le battra fortement, 49Sl. -- PI. piele. Pleptenâ (a), 'v. peigner, 289. Pleptenă (a se), v. 1'. se peigner, 300. Pieptene, s. ('. peig ne, 301. - Pl. pieptent Pierde, (a), v. perd re, 96· 184. 275. Pier) (a), v. perir, disparaître, 157. 200. 30.l. 523. Pildă, s. f. exemple. 1\ par oxem­ ple, 400 - PI. pilde. Pilug, s. n. []JIo/d.], pilon, 172.1\ gol pilllg, nu comme la main. 299. Pingea, s. f. demi-semelle, 30l. B02. II a'i pune pingeoct, tl'(,mper, tirel une carotte, 301. 1\ a'i dci pingcua, le repousser, 302. 1\ a bate la '{lingaL, depenser son avoir, 302. 1\ a tine la cine· va cet la pingele. ne pas teniI' il. quelqu'un, 302.-1:'1. pingele. Pingen (a), v. troD1per, voIeI', 302. Pingelui (a), v. tromper, voleI', 302. Pipă, s. f. [Untr] pipe, 207. 303. Pl. pipe. Pipolă, s. ('. estomac., 455.-PI. pipote. Plrleaz, s. n. echalier, 162. 303. 304. \1 eL sări, pîrleazu, jeter 80n bonnet par dessus les mOLl' lins, 303. \1 eL fi iepU1'c de pîl'leaz, vagabond; vouloir men8ger la chQvre et le ChOll, 303.- Pl. . pîrlcazw,·t. ================== pagina 729 ================== PIR - 729 POI� Piron, s. n. gros clon, 34. 35.­ Pl. pirone. Plrustll, 8. f. pl. couronn e que l'on met RUl' la tete des epoux pcndant la ceremonie religie­ use dLI mariage, 30i. Pirnstru, s. f. pl. meme sens que le precedent, 30 r. Ptrţ, s. n. vent, pet, 411.'- Pl. pÎl'ţul'i. Piscoaie, s. f. anche (rigole) qul relie la tremie iL h\ huche, 297. 30J. Pisică, s f. chat, 228. 366. 469. 653.-PI. pisici, Pislol. s. n pistolet, 170 171. 190. 344. II yol11istol, nu eomme la maiu, 170. 171· II imbrăcat pistol, nil cornme 1,\ inain ElO. PI. pistele. Pită, s. t. pain, 552. 553.-PI. pite. Pilesci, s. n, Pitesci (ville), 404,. Place (a), v. plaire, aimer, 438. 504. 633. 044. 048. II cum î{'! plac;, iL ton gOlH, COll1me tu voudras, 80. Plăcere; s. f. plaisir, 671. - Pi. plăcel'l,. Plânge (a), v. pleurer, 300. Plapumă, s. f. couvertllH\ 304.- Pl. lJlapume. . Plăti (a), v. payer, 40. 108 109. 451. 452 458.531.11 vfLloir, 447. Plăti (a se), v. T. s'acquitter, 167. Pleca (a), v. parti!', 254. 399.646. Pleca (a se). v. l' peneller, 17[:,. Plesni (a), v. frapper, atteindro, 266. /1 r,�ire claqner son fond, 24 ii claq uel' (en p:wlant du fOllet) 3()l. Plimba (a se), v. r. SA promener, 627 Plin, O((j. plein, re 111 pli, 208. 233. 340. 341. 343 38l. 472. 494. 651. - l"Eil1l. plină; pl. plini, pline. Plivit, 8. 11. sarcbge, 475. Pioesci. s. n. Dom ele viile, Plo­ eSt;l, 438. Ploe,8. f. pluie, 39- 102-PI. plot. PI6ie, s. f. pluie, 39. 101. 102. 197. 222 419. [JOt). - Pl. ploI. Ploşchiţă, s. f. diminlltif de 11108- cii, gourele, 452. - Pl. ploş­ chiţe. Ploua (a), v. pleLlVoir, 154. 199. 444. 505. 5U6. II mouiller par la plure, 188. Pluti (a), v. flotter, 235. 238. Poe, inter,j. pan! 217. 373· Poeil, adj. diforme, 257.-]<'8m. pocită; pl. lJocil�, pociie. Poem (a), n. claquer, 361.11 frap- . per, att.eiudre, 266. Pod, s. m. grenier, 81· 202. 305· 305. II pont, 365. 4-15.-PI. po­ duri, Pofta, s. f. envie, 540. 6i2. II ap­ porit, 569.-PI. pofte. Pofti (a), V. desirer, 449. 661.11 invite]', 646. 650. 653. Poftim, formule d'invltation, je VOllS en prie, 555. 650. 651. Poftire s f. invrtat.on, 554.-P 1. poftiri: Poltîţl, venez, 647. Poimâne, loc. ad». apres-dernain, 518. Pela, s. f. giron, pan, d'une robe, 188. 3!)6. 307. 308. 309. 3LO. 311. 312. 3n 389.11 a'şz ditp6- lele peste cap, .ieter son bonnet p:ctl' desslls les moulins, 312. II a'şI lw(, poZele în cap, me111e sens q ne le precedent, 312. II a'ş'! lua paiele în dinţi, m8111e seml que le precedent, 312. 1/ să tai poZele şi să rug!, (;on­ sentil' a perc\l'e quelqlHl 'chClse poul' se debarasser ue, 31:2. II a se ţine ele polele cui-va, ne IJM! le lâcher el'une semelle, 313. II a fi în pola cui-va, fitre a la merci de qLlelqu'lw, 313. II a purta poZe, etre un esprit taible, 313-PI. pOZe. Pom, s. m. arbrA, 182.-P/. pom·l. Pamă, s. r [Molel), raisin, 18.­ Pl. pOme. Pomană, s. f. anm6ne. II a dL!' de pomană, fa,ire la charite, Ga7. - Pl. pomcne. Poneavă, s. f. [Ung.] couverture, 313. - Pl. poneavc. Popă, s. In. p!'etre, 463. 503. 523. 547. - Pl. pop!. Poplrnăi:i, s. n. [1'/'ans.] cercueil, 314. Poponeţ, s. m. lumignon, 2:?5. 314. II dă masalaua pe un poponeţ, II a perdu au cl1ange, 225.­ P 1. poponeţe. Porc, s m. porc, 1. 2. 21. 88.134. ================== pagina 730 ================== - 73J 1 1 I I I i I r i POE 204.413 4069.549.11 pOl'c-rle-cÎine, coq UIl1, drole, 650. - PI. porci. Porcesc, aelj. it porc, 2 - Fern, porccscă ; pl. porcesd, pOI'CCH(·C. Porni (a se),v. 1" partrr, 8811 se mettre en marche, 24-4. Port, s. n. costume, facon de s'h i­ biller, 314.315·11 alJ1u!rip0l'tlll cuf-vet, ressembler it quolqu'un, 315.- Pl. porturi. Portă, s. [. porte, 41 315. 316. 557. il lJe purta mare, par LI grand porte, lE' front haul, 316. -Pl. porţL Portiţă, s, [, peti te porte, 316. II a'şi pâetr« o jJortiţă (le scă pare; se g.uder une porte d e uer­ riere, 316.- PI. pUrti!e. Porumb, s. 11. mars, 21. - Pl. po· rumbi, porumburi, Pospăalâ, s. r vernis, 317. - Pl. posJ!liieli. Post, s. n. careme, Il1fiigre, 658 Posta'Iă, s. f. hll�he, 0,1IIS laljuelle tombe la fMine dans le ll1oulin, 13 I. 317. Pot cap, s. 11. \Jon lIet de JI1oine, 317. II (l pline u!)kapu in JWJ', jet('l' le frol; a,1X 11Orties, 317. - PI. }Joi/capi. Potier,i (a se), V.1·. bronchel', buL· te!", 664. Pote, '!IIlo. peul·etre, 59. Potrivi (a), v. arrangel' de lello sort e q llP, 104. Poveste, s. f. conte, fable, recit, �37. 450. --- PI. ZJoveşli. Praf. s. n. poussiel'P. 220. 253. Prag. s. n. senil, ilJ..�. 319. 320. ;J�l. 822. II (t ela CIt crtpul de p1'ag, acqueril' de l'eXl,el'ience it se� prol'res dtipens, 3;l0. II It lJUne plciorl! in vrag, reslSLer, s'opposer, 321. II elin araret de prag, de loin, 321.11 CI 1.1/; pel/trn pl'agul uşl!i, bOire 1. 051.11 S'+. II cu saw, a la pelle, :354- - Pl. saci. ================== pagina 734 ================== SAF - 734. - soĂ Salii an, 8. n. maroquin, 355 il a ave urechl. de soţt.ian, a voir l'o­ rei Ile d ure, 355. II a ave obrae de soţ'iia», avoir I'eplderrne peu sensiblo, 3')5. Sălaş. 8. n, dcrneure. habltatton. II derrioure ru dimen taire de::; nătres dam; les montagnes, ;355. Salbă, s. r collier, 355. %6. II/a­ să'! în salua lu�, laisse le avec SI,,; III an vaises hubi tudes. ;rjlj. -Pl. salbe. Sălb (a), v. sauter, dan ser, 4.72. Saltea, s. [, matelu s, 356. II a stit (ocili) pe saltea; ne rien faire, 3"5(i. II de pe saltea, sans se fel' t.iguer, 356. II a pnne sub saltea, rm;tLro de cclUi, 350.-1'l.salttle. Şalvari, s. f. pl. large pantalon eles Turcs, solle ele brales, '13. il;)7. Şalvaragiu, S. 1/1. port.elll' de şal· vari. II SllJ'Illlln qUR I'on donne all" 'j'ures, 3G7.-1'I. !i,t!vam'jil. Samă, s, f. L Mliltl.] garde. II a da în /iil//ul, <,oldier, 488. Samana I a), 'V. [Mold.7 :,;elner, 290. �âmbătr\. s. f. �,t1lledi, 597, Samnf\ (a), 'V. [B'I'rult}, lll:l.rqller, hurI' IIlle entailJe. 17(j. Săn,ilale, s. I sante, 173. 553. Sănătos, (/clj. lJion port,ult, 15, II portul'-VOllS blOn, 256. II (t se .fIIce sliniitos, recou vre,r la "anUl, 15.-l,'8111. sârllitu�â; VI. sdnâ­ to"" sână/(} .. Ii puu, crier �t tue lele, 358. II (t'I "rage nil sii1J1.tn, l/li (IOlll1er nn tH\Vull, 358. II (t'l f'ICC Cl! �ăpun şi cn opâ rece, ll1ellle seus qlle 10 \11 (weclellt, 359. -Pl. sâpnne. SăpunI (a), v. s1. d'irleze. Sllrşl, (a se), v. 1'. �(1 terminer, 66, Sfîrşit, s. n. fill.II ZJf- sfîrşit, pres rle sa lin, oG. 212. SI6ri't. 8. f. conle, ficelle., 29D. 3J2.-PI. 8'/01'). Sgârie-b(·:tnzâ, '/11. c. avare, grippe­ SOI(, 4D2. Sgrabăla (a), v. [Ul1,Q,} grattel', 228. 'Şi, pl', pas. [lom ROl, SOI1, S,t; pH;;silJl. Şi, con,j. et; passim. il flnssi, mem8, jLl;;qll'iL, 51. 00. 04. 82 8 i. 97, 101. 132. 133. 13D. 155. 160. 174, 185. IDo. 197,W8. 199. 201; passirn. II enl:Or0, 1,9 II (t�(t şi, meme, 5. 6. II cum şi, aussilât fine, 310. ŞI, pl'. pos. pom lui, 184. 669. ŞI, conj. eL; passim. II ,wssi. 199. 235, 483. 588. G19. II fişe! şî, de menlll, 6. 11 fie şi, mome, 18'1. II deja, 622. Şic, 8. n. clillqnant, fil d'or. II (! ((ve şic la vorbă, :-;a p,\!'ole a du poids, de la v"lellr, 37'+. SimbUl'c, s. 1n. noyall, pepin, 587. - Pl. sîmburI. Simţi (a), 'o. ressentir, GJ. 669. Şîndl'ilă, s,.r, b,ll'dean, 0!;handole, 374. - Pl. şindrile. Sine, p7'an. soi, 65. 213. 252. Şineag, s. III. [Banett.] anr,ienne me:-;me qlli compre!!d cinq!âr­ ta,?, 627. - PI. şineagur'!. ================== pagina 737 ================== S[::l" Singur, aelj. seul, tont seul, 169. 201. 463. 496.569. - Fern. sin­ gm'ă; pl. sinquri; singure. Singur, ndj. seul, lui mome, U18. - Fern. sinqură. Şiorec, s. ni. f Ung.] souris, 185. - PI. siorec). Slab,' ailj: faible, 10. 16.91. II mai­ gre 494. - Fern. slabă , pl. slabi, slabe. SIăbl (a se), v. 1'. Iaibl ir. II Ci i se slăb� balamalele, perdre ses for­ ces, faiblir, !fi. Şleau, s. n. trait, courroie, route. II pe şleau, sans am bages. smăntană, s. f. creme, 224. 483. 577. 589. SminWă, s. f. [Banat] difficulte, 269. - Pl. sminieli. Sobă, s. f. po61p, 374.375. II a tl'ă� cu. capu. �n scb«, ne jamais sortir ele chez SOI, ne rien savoir, 374. II H cântâ grierul în sobei, il est toque, 375. - PI. sabe. Socotiilă, s. r. compte, 208. 214. 22.1. - Pl. socotelf. Bocoll (a), v. supposer, compter, 298. Socoll (a se), v. r. etre pris pour, etre regarele comme, 75. 238. II faire ses comptes, R21. Socră, s. f. be]Je-mere, 6L 188. - Pl. sacre. 'Sofra, s. f. table aL manger), 375.- Pl. soimle. Somn, s. m. sommeil, 638. - Pl. somnU1·![. Şomolag, s. n. bouchon de paille II nabot, 376. Soră. 8. f. soem. 560. - FI. sti1'01'L Sorbl (a), v. hllmer, 59(j. Sore, s. 11l. soleil, 62. l(jn. 193. 270. 339, 607. 608. Şorece, s. m. souris, 82. 85. 231. 232. 6M. - Pl. şOrfC1. Şoric, s. m. "ouris, 231. 232.-Pl. surlci. Soroc. s. m. terme, 390 - Pl. soroce. Sortă, s. f. sort, 321. - PI. surle et sar fi. Şoşelă, s. f. chuchotement, 525. - PI. şoşele. Soţie, s. r femme, epouse, 270.­ PI. sOfi'l. Spăla (a), v. laver, 123. 338. 359. Spăla (a se), 'V. 1". se laver, 15. !::iPU Spală-linie, m. c. bavard, G96. Sparge (a). v. casser, 185. 337. 451. II dechirer, 55. 274. II ele molir, renverser, 433. II dissou­ cre, briser. 87. 88. 90. II a sparge o casă, troubler une familie, de­ truire l'harmonie qui y rogne, 87. 88. 90. Sparge (a se), v. 1'. se briser, ,')00. 502.11 se dethirer , 270. Spart, s. n. fin, 33l. Spart, ad], casse, gâte, 248.52411 casse, 574. 575 II perce, 350. 352. 495.- Fem. spartă; pl sparţi, sparte. Spărtură, s. t: dechirure, 37(;.­ PI. spărtur». Spală, s· f. rot. (du metier it tis­ ser), 269. Spale, s. n. dos, HJ· 86.185.423. il a lua uşa '17 spate, part.ir, 423. - Pl. spate. Spela (a), v. laver, 377.378, 473. Spela (a se), v. r. se laver, 3'/8. 379. 380. Spela!, s. n. lavago, 377. - PL spc/âtu.1'i. Spelalore, s. f. [Ung] lavage, 380. - PI. spelători. Spilcul (a se), v. 1'. [JlI[olelJ s'attif­ fer, 3S(). Spin, s. ni. epine, 534. II ronr,e, 74. 203. 423. - PI. spini. Spinare, s. f. do�, 59. 8G. - PL spinăr'l. Spînzura (a), 'V. accrocher.110. 594. Splină, s. f. ar8te, aretier, 29.­ Pl. spline. SpOIala, s. f. bac1igeon, verni, 380. -FI. spotel!. Sponcă, s, f. [IVIold.] agrafe. II a renllînc pe spolld, rester sur la paille, 380. II a şede pe spond, rester sur une pelotte d'epin­ gles, 381. II pcsponci, peu, 381. 633.- PI. sponci. Sporl (a), v. allgmenter, 589. Sprincenă, s. r soureil, 44. 84.­ Pl. sprincen'l. Spulbera (a se), v. r. s'en aller en poussiere, "e disperser, s' envoler, 545. Spune, (a) v. dire, parler, 6:-::.290. 468. 480. 578. Spurca (a se), 'D. 1". se souiller, mang1jr '1. q. chose de sale, 478 Spurcat, ael}. souiJle, impur, 625.- ================== pagina 738 ================== STA - 738- S:'R Fem. spurcaiă ; pl. spurca!i, epurcate. Sia (a), v. rester, derneurer, 21- 48. 13b. 284. 3D6. 367. 393.413. 425 430. 570. 600. II S6 tenir, 217. 224. 342. 343. 368. 373. 11 se tenir (rester) debout, 159. 11 s'arreter, 238. 243 249. 482. \1 se itrouver 462. \1 consister. resider. 885. 1\ otre assi«, 368. 11 a sta de băi. cu cine-va,' se tenir a sesţtrousses, 23. 11 etre supporte par, 27. 1\ a stit de b1'îtt cu cine-va, etre a tu et a toi avec quelqi'un, 32.11 etos! arrete l 180 Stambă, s. f. indienne (etoffe), pour siamp/i, impression, 381.­ Pl. stambe. SIan, s. m. Etienne, 649. Stână, s. f. bergerie, �i81. 382. 512. II a inchide pe lupul în stâ­ nă, enfermer le loup dans la bergel'ie, ::\82. \1 s'a dus ş', el la stând şi a ajuns Yinerea, il n'a pas de chance, 382.-1'1. stâne. SIanca, s. ('. E�iennette, 483. Stănică. s. m. diminutif d' Etienne, 274. St:l.ng, etdj. gauche, 283. - r�em. stângă. Stăp:l.n, s. m. maitre, 40. 55). 73. 77. 80 260. 38\. 434. 547. - PI. stdpân'!. staul, s m· [lliold.], etable, ber­ caiI, 883.-Pl. slaule. Stăvel,,-, s· (: / Banatl, bal'l'iere. II n' are stâvCliJ. il n' el pas d; repos, 383. Stea, s. f. etoile. 083. - Pl. stele. Stejar, s. ?I/.. chene, 100. - Pl. st�iarL "Stemă, s. f. eouronne. cliademe. II (t fi cu stemti în frunte, etre de noble origine, 6tre un hom­ me remarquable, 88i]. - 1"], steme. Sterge (a), 1). essuyer, l:îl!. :220. 258. Il et o şte1'rle la papuc, filer, 27'.>. il efhcer, !3[) 1: a sterge cu buretel� peste, passer l'e· f>onge sur} 35. Sterge (a se), v. 1'. s'essuyer, G28. Sterget6re, s. f. [Ung.] essuyage, 380. - PI. sW·,ffetol'l. SIerP'1 (a se), 1), 1'. avorter, deve­ nil' stcrile, 44(J. Sticlă, s. f. bouteille, 491. 586. 587. - Pl. sticle. Stil, s. n. style, 209. - Pl. sti- 11Wi. Stîlp, s. n. potcau, pilier, 90. 383. 884. b00. II stilpa. ţe1'it, les no­ bles, 384·1! stilpu. casei, le mari, le personnage important de la maison, 384. II a fi stîlp, le premier, le soubien, 384. II (! I'cmâne stîlp, rester petrifie, eba­ hi, 384. - Pl. stîlp'!. Stilpii, adj. fixe, imrnobils. II CI 1'emâne stîllJit, demeurer petri­ fie, 385. II fixe, 423. - F'em. stUpitti; pl. stîlpiţi, siilpiic. Stinge (a), v. eteindre, 82. 83. 83 i. 641. Il detruire, aneantir, 476. Stinge (a se), v. 1'. s'eteindro, 148. Sllnge (a se), v. r. [Mold.] s'ete­ indre, 177. ştir, s. m. Amaranthus sangui­ neus, 481. Ştirbl (a se), v. 1', s'ebrecher, 31- Ştirbină, s. f. br&.che, laeune, 92. - PI. stiJ'bine. Stlrp, aii/. bIise, 573. - r�em. stîrpr7. Sliubeiu, s. n, l'I1che creusee dans un tronc d'arbre, 885. - Pl. sUuTJee. SI ojă, s. f. eLoffe, 385. II are stofă bună într'însul, il a de l'etoffe, 38') .. - Pl. stare. Stomah, s. n. eslomac, 526. 580. - Pl. stomahlwi. St61'ce (a), v. presser, 34. 36. Strachină, s. f. ecuelle, terrine, 491. - Pl. strachine. Străin, s. 'In. elranger, 74. 289. 646. - PI st1'ăinL Străin, adj. d'autrui, elranger, 179. 183. 202. 206. 44:3. - Fem. sh'ăinâ; pl. stut'in'l, strdine. Straiţă, s. f'. LUng.] besace, 886. 543. pj: stf((ite' Straiu, s. r (Molel. Unq.J, vete­ ment, hilt)it, 386. 387. 474. II (111 tl'as slminl de sub el, il eFiG mort, 1387. - Pl. strae. Siraje, s. f. gardien, g-a.rde, 588. Străluc1 (a), ţi. briller, 77. StraniU, s. m. [Banat.], I,;o\\ver- ture, 387. - Pl. stranii. Straşină, s. f. avant-toit, auvent, 388. - PI. straşine. ================== pagina 739 ================== STR - 739 - TĂC 1 Strein, adj. etranger, d'autrui, 365. L140. - F e 111. strcină ; p 1. sire­ in" etreine. Ştrtlng, s. 'II. corde, 51. - 1'1. sh'engul'L Strepezl (a se), v. 1'. etre azace (eli parlent des dents), 438. Strica (a), v. g,1ter,. 87 .. 90. 134. 485. 490. 580. 615. 640. 642. II iaire du mal, 526. II a slri­ cit casa cut-va, gâter le me­ nage ne quelqu'un, 90. II et stricd b1'linzII, se fâcher, 490. II faire du mal, 609. 636. 637. 639. II depenser eu pure perte, G59. Strica (a se), v. T. se g{l,t,er, 640. Stricat. adj. gâte, 237. 248. II gâte, manque, 495. - Fem. stricată; pl. stricaţi, stricate, Striga (a), v. crier, 83. 358. StrInge (a), v. prcsser, couiprirner. 17. II serrer, 141. 342. 424. II serrer, gene!', 63. 106. 107.115. 139. 152. 167. 261. 262. II a sirinq» cu 'Uşa, mette au pied du mur, 424. StrInge (a se), v. 1'. s'assembler, 670. II ramasser, lever (en par­ lant d'un couvert) 652. Strins, aclj. 881'1'8.11 )Jaj"câ 'i strîns cu uşa, tres-maigre, 425.-F8111. str'insel,. Strugur, 3. ?n. raisin, 407. - 1'1. strupw·". Strună, s. f. corde (d'l1l1 arc ou d'un instrument de musique). ------- ,--------II et llIerae strună, aUeI' comme sur des" roulettes, 536. Su�, ]Jrep. :;;�us; passim;J des- 80l1S, SOUS, 81 28fJ. 3ul. Subt, ZJd.:p. sous, 224.:181). 282. 283. Şubă, s. f� longue pelisll8 fourree,- 105. 388. - Pl. snbe. Subţire. acU. fin, d�licat, 10. ll. - F8m . .subtire. Sucman, s. m. rlJ',Qpş.] salTau, saie, 388. 389. - Pl. SltC11lane. Ta, adj. pas. jelll .• ta, tienne, 40. 59; passim. Tabac, s. n· tabac iL priser, 208. Tablou, s. n. tctbleau. II a I'cmâne Suferi (a), v. supporter, 231J. 583. Sufla (a), v. soutflar, 103. 166. 214. 388. 481. 482. Suflet, s. In. ărno. II din suflet, de tout coeur, 54. - PI. suflete. Suge (a), v. teter, sucer, 189. 205. II boire, ;)5. SUI (a), v. montor, 366. Suman, s. n. [Mold., Trans.] sar­ rau, saie, 58. 388. 389.-Fl. su­ "ma ne. Sumes, adi. retrousse. 111'ocMe Sl!­ mes«, courtisane, 337.- Fem. sumcs«, Suna (a), v. sonner, tinter, 36. 18: Tol, aaj� et adu: tout, 1�8. 193. 206,202; paserm. II en ,out· lieu, 79. !I mal gre tont, er fin de com pte, 277. 428, 438. 451. 534. II tout entier, 116. )l17. 204. 258. :1 encore, toujours, 51:l. II chaque, tont, 77.�13. 98. 107 115. 139. 147. le . 347. 348. II sans cesse, cons mment, 37. �1�. �30. 348. 1,,6. 4'11. 47� 026. 617. II toujours, 10, 38 46. 57. 58, 213. 396. 367.520.565. 646.11 de tot, completement, 159. II atât tot,c'est tout, 202 II cn tot, ent ierernent, 210. 215. 23:1. 488. II lot un. loc, la merne chose, 28;!. II tot una, lrt meme chose, tout 1111, 282. - Fern. totă , pl. toti. tote. Tolde·una, adv. tOll.iours, ':011;3- trtmment, 112, 297. 631. Trage (a), v. tirer, '8, 107. 113· 219, 252. 304. 337. 367. 373, 387. 894 404.546.653 II a trage cu, passer. 35. 11 a 11'age la, s'arr€ller a; 240.409.11 elldurer, supporter, 327.328.11 a traqe (1, provoquer, amener, �65. II tra­ ge''!, vas-y, 144. II a'i tmge o (orf'ecâtul'ă, le gl'onder, le hrtt­ tre, 152. II a"t f1'age un sâpun. Ini flanqller un savon, B5t>. II a'i t1'(lge chiulu, 1 e mettre de· dans, 105 Trage (a se) v. 1'. se retirer, se t'onITer, 653. II a se trage la, allel' ver�, 670, Trăi (a), v. vivJ'f', 1 a8. 250. 260. 367. 374. 406, 516. 540. 098. 599. 617. Trainic, aclj. durablr, 260. - Fem t1'lli1licâ. Traiu, s, 11. E'xistencp, geme de vie, 206. ::;98. - PI. tmhl1'L Traistă, s. f hpsace, muselte, 406. 407. 408. 40r), 410. 411. 488, 54["1. 576. fjOl. 613. II numai t1'ai­ sta 'i trebue, .i 1 veu t p; qn'tl Dtl vaut, 407. Ilie a- 1·ttncn în traista dinapo't, il n'ell tient pas compte, 407. II a se duce ca 1/rpus în traistei, fileI' sans appr0ts, 408. il a'şilua lumea)n traistă, s'en atler fâ­ gP&;- 408. II a' ş! bclgei minţile în OUS, 388. Tucal, s. n. vase ebrech6, GU. Tundere, v. tondre, 4,14,. Tut, adj. tont, lEG. 564. G34.­ Fem. tutâ; 1'1. tuli, tu.ţi eL t!!te. u U, pl'. n. la, S07. 011. I (le la clleminGe, I8fl.--rl. uel- Udare (s'), v. l' se mouil\er, 311. Jaytwl. �L�,,,;nc;� M-.n,lllitH Udieac. s. n. clJemin,je, conduite ================== pagina 755 ================== UDJ - 755- ZUR. de la cherninec, j 80. --1' l. eul­ . [eacuri. Udjiac, s. n. chominee, couduil.o de la cheminee, 185. -Pl. ud­ jtaeul't. Umplere, (s') o, 1'.;;e reniplir, 340. seo. 0�5. Un, adi. JtW/!. cord: 1/1, uu, 00. :J08. mI. Va, Se per. sing. du verbe, orere, VOUlOlf, RO. 114. 122. :li}1 235. fiOi. 50f), Va, indique le futur, 4. [,. 7. ,1 J. :Wil. fi4·]. lj(j6· II va u spiu», je la dirai, J05. Vă, POUI' va, ind. le Iutur, r)�17. Va"!, POlII' indic. le futur, 5. \J'l. 04. 150. 23G. 298. 549. G58 Vftrdâche, s. [, babillard (t. meun.) 235.-1'1. oârdăcl« Valră, ,. f. ătre, royer, 1:l0. Veră, 8. [. eLe, d.31. Unit, ad]. nit/IL canl . fetu: Urle, 75 . sr. \)0. 127. 175. 274, 4ilJ. 628. Unlulemn, 8. m. huile, 6 G. Ureei;;, S. t: oreille, 156. lGG. 28D. 431. 43L--PI. !treci!. Uscare (s'), 'o. se secher, 58C1101", [IDG. v Videre, V. voi!', II 'vetj.'l, tu vois , 235. II vcde, il voit, 511. II veti zui, j'ai vu, J 61. Ilvirj.u*,l, tu as VU, 596. Videlâ, s. [. vuo, 2f,o. Vimlu, s. ui. vent, 235. Vlncre, v'· veni!", 5J 9. 674. Vrere,v. vouloir, 139. 310. 549. Vre re, s. [, vouloir, volonte, 80. II cum ţi-este vre reu, comme tu le voudrais, comme il te plaît, 00. ZahăI', o. n. sucre, �AJ· I Zudu, udj. fou, 46[,. Zărcu"i, 8. /. capudl011, baeilolic, 432. ================== pagina 756 ================== f ================== pagina 757 ================== ISTRIO-PE. AN0;ES GLOSAR Anca, adv, encore, 8J 7. Apetit, s, n. appetit, 449. Bad, v. boire, �58. Bire, adv. hien, 226. Bucunela, s. pl. bouchees, ij 98. �a,. adj. dem: celui, 213. Oace, S. 'In. pere, 498. Când, conj, lorsque, 422. Carele, p. r. pour carele, qui, celul qui, 8:3, 1740.234. Casa, s, [. maison, 78. 83. A lAI. . adj. ind. autro. /1 Ul' lu al, l'un (it) l'autre, 258. 13 \ Bura, a�j. f. pl. bO�jes, (�d�: Sur, (ld]. bon, 498. Pl. bu1t. c Ce, p. j'. que, qui, 218. 622. CelU, p. r. celui, 498, Cii, est, 422, Clostru, s· m, couvent, cloître, 622. Coromac, s. m. chapeau, 129. Cumpera, v. (il) achete, 83. I D na, prep, ă, 258. \ De, prep. de, 498. Da (a) v. donner, 258.11 date, il donne 622. 1/ daii, donnent, 258. Esac, [11', »». sa, 78. E I 'En, prim. dans. 78. 174.21 R. 9�,L ================== pagina 758 ================== FAC - in8- ROB Face (a),v. laire, �j00. Face (se), 'v. r. se fairo, etre Iait, 1 :.l9. Facuta, adj. t. Iaite, bătie, :)3. 1 Familia, s. /. Iauiille, JD:). Fi (a), v. otre, 317. 022. Frataru, s. 1Ib. frero lai, ruoiue, 336. '1, s-« pers. ind }JL dLI verbe I [apna, s. [. cliaux, 83. etre, est, 643. L t.ocu, G. In. eudru!t, place, 17J. I Lu, prep. a :l68. Mairc, .t-c lJC1·o. i5tn,r;. irul. l'!': il va, 17rJ. 218. 234. Mal, adu. plus. II mat iruri, muil- leurs, 4\J8. Manestra, s. î- soupe. 043. Maranea, 'O. imri. rnange, '022. Mareea, s. f. inanche, 2Ul. Me\;'IC, v. (oile) balaye, :�26. Metura, 15· f'. balai, 226. Molta, s. I; sabie, 8,:. Mora, s. f, moulin, 23'1. Munca (za), 'v. a manger, 6c13. Muneand, v. eu mangeaut, 14�). Muşala, adj. jolie, 31'7. N N� ... ne, 1J. nc,r;. 11i ... ni, 8i). INova, ail], f. neuve, 226. Nepresae (se), 'V. 1'. il se tiai il. Nu. p. neg. non, ne ... pas, 83. 12\:l. 234. ' 218. 33G. 422. 643, () O, ad]. uuni. ellrei. Uite, 129. Plate, :;e pers. suu]. iud, li 1'. il paye, 83. Pl'icrde, 3' pers. "ing. iiui. 111'8. il pord, 17,1. Plola, s. f'. pluie, l:lU. Roba, s. f. Iobe, 336. POI'CII, S. tu., porc. !f.2:.l. Postola, s . f. pantouflo, 317. Potc, ac pe1'l;. siJlg. inel. pf. il peLlL 218. .) Polcplita, (Id). j'iml r0chaull'ee, 613. ================== pagina 759 ================== SAL Salhiin, s. n. sabie, 83. Scapat, a/l]. sauve, echappe, 422; Se, )11'. )1. se, ]2,). 208. II si, ()22. Sepuvldnseu, .';" pC1'8. 'ind. pl'. i I.� ZAV commandent, il sant les mai­ tres, 78. se-, con.l. si, 022. Si!', s. 111. sein, G22. Slipţi, 8. 1/1.. p7. tniio«, 2')8. r], Tot, IUU. tont, 78. - PI. top. UI', a�j. nwn. cari', un, 2:'8. Va, 3 )1ers. Sil1.r1' 'ind. Jl1', il veut. 317· Ve!', ind. le rntur.] veI' fi, tu sera", (}�tJ. I Uşă, s. (. parte 42:2. Vi1l1, arlj. vivant, en vie, G22. Vire, 3-c 1)CI·8. ind . .Jl1'. il v ient, 449. VrI, s, 1J) .. jardin, l 74. Za. PI'lJp. pour, 129. G43. Zacl1ide, v. ferme, 422. z Zavala, s. f. snvat.o, 317. ================== pagina 760 ================== Pag J) pn VCt ================== pagina 761 ================== linia E R R A TAi) Pag. 12, Pl"ov. 6550, ttrăe în loc de ttrăe . • , Il după în loc de d'uJii!. 21, a se intercala Între liniile 7 şi 8: Ti-a făcut nil reu; să uu'I lJ1:11 vel11 pe-acasă. ii). :1 se pune titlul Bătetură, îndată de-asupra proverbu hu Go80. Gu, P1'o\'. 6708, de sm ăniâ în loc de desmânia. i)9, 6717. s'a în loc de sa. 77, 6783, cad în loc ele ca i. 78, » 6784. scpooidescu în Loc de se pooidescu. 81, linia 30, '''''kl în loc de nuută. 88,,, 9, a se adăoga: sau fil,l'ă nevesU,. 112, 111"0\'. 6906, căpetâfe în loc de căpătâie. 120, linia liO, Cocină În loc de Colină. 123, pro v. 6946, cojoc în la: ele joc. 14 7, 7039, 1/fU ?nil'! in loc ele numoi. \"'\), 7079, c"Qu: În loc de cazut. W\), 7114, Fără în loc ele Până. /! 193, " 720B, l'iuia 18 trcb ule intcrcalntă între liniile 10.şi li. 19\), linia 8, Buft În loc de Lu-ft. 200, prov. 7236. Ui-me în loc ele la-mă. 200, 7260, ş' în loc ele s'. J) 22\1, 7342, Dor în loc ele dar. 2:"8 7436, Sterge·ţi în loc de Stel'geti. 2(j2: 7452, [âruhile în loc ele ţlruhlle. 262, 7454, strîns In în loc ele strlnstn. 270, 74B 1, lucrat în loc de luat. 371, " 7434, ţesută în loc de [esuta. 282, li n ia :!1, nerod, in loc de: norod. 290, 1, nu. macină în loc de mucină: 801, 1, m6şa în loc ele mosc!. 335, :!7, R ăşti1lită în loc ele Rîşnită. l) :\i'a1':Î, de miel e xcepţ.lf, :LCe:-:;L enatn nu lnd reptâzu (le e,iU greşcl.He sa.u om is.i unilc elin proverbe s�\,u din IOCUţ,IUlll. Oef e-l-u lte, ne pre.siu tdu d Uit tu.crc , d�osebH, S'fl(t trecut cu vederr-«. ================== pagina 762 ================== - 762- Pag.348, prov, 7105, săcula în loc de săcnla. B68, " 7190, să în loc d'.J sa. 369, linia 22, 41 în loc de' J, 381, prov. 7842, stănil în loc de stănile. 389, linia 1, Sucmanul În loc de Sumann), " 434, prov. 8051, stismile în loc de stiemile. 443, linia 11, sa- în loc de s-. 475, a fie pune înainte de prov. 8185 titlul BEUTOR. 537, prov. 8415, nă-oră în loc de ne-oră. 570, 8518, taină in loc de tălnă, ,,654, 8814, ş6recele sfărmitura in loc de sărele sfărlmltura. 656, 8816, este deja pus la prov. 8808; trebue suprimat. ================== pagina 763 ================== SCARA. TITLU; CHIPUL LUI P. ISPIRE8fOU J3IBLIOGll.AFIl':, , • , SI<:M�E CONVEWfIONALIl , CAP. VI. DGSPHE VIETA 1'ISICĂ. o bicet uri, _. Im brăcămin te. - Oase si clădiri diverse. -- Gospodăria caseI,', . . . CAP, VII. DesPICE vlETA FlSICo\. Mâncare, - Băutură. GL08AR ll.OMÂNO-FRANCES • GLOSAR AROjYLÂ.NO-FHANCE8 ERRAL\ , ..... , Pagina �------�--- I--VI YII-XXVllI XXVIII--XXIX l-436 437--678 679-746 747-756 757-760 761-762