================== pagina 1 ==================
CAPITOLU IV
ALUNIŢA
OMUL ŞI ORGANELE SALE·
I
1
ALBA
*
A trecut alba prin rabi.
. I. BĂNESCU, prof. J. Roman.
PROVERBELE ROMÂNILOR
Omul În r genere. - Bărbat. - Femee.
Organe. _. lUembre.
Ve(n· Cap. III. sisa, Fatel.
Despre o fată care şi-a pierdut fecioria.
2695
2696 Aluniţele negre, dar podoba muierilor.
10110. GOLESCU, Mss. II, p. 1�9.
Şi un cusur pote fi câte-o-dată folositor. Aluniţele revin adese­
ori în poesiile n6stre poporale. Dăm un fragment din următorul
cântec cules de d-l T. Bălăşsl, în judeţul Vâlcea:
lonă, Io nă, taică "'16nă.
Naiba te scose 'n pOiană;
Albă ca o butiană ;
Frurnosă Ca o ico nă ]
================== pagina 2 ==================
2
I'ROV};HBELE HOMt\XILOB.
---- -------------
S;lrut ochiul şt-o sprînccnă,
Şi-ahmiţa de sub gen",
;>i negelul din obraz.
C'ai făcut la mulţi necaz
ne nu te mat mă ritast.
BABA
Vefjl Belea, Bubă, Coluo,
Copac, Dijmar, Dlnte, Drac,
Fecior, a Flueră Mo«, ]I,[ut,
a se Pep uin.ă, aP1'OrOC?" Rada,
Sat, Suriţ, Vis, a Vo'ruL
2699
2697 * ""'Cât e baba de betrănă
Tot doresce diuă bună.
K. A. Z�MFmEscu·D!AcON, în!'.
J. Do,·ohoI.
Omul, cât de bătrân să fie, tot nu vre să moră.
2698 * ""'Cât e baba de bătrână
Tot doresce voe bună.
S. FL. l\IAllIAN, Nunta, p, 3G2_
*"'"
Cât e baba de betrână
Tot doresce voe bZlnă,
Batir o dată 'în sepiemână,
AHTUll GOllOVEf, c. Folticeni, .1.
Suctaoa.
*"'" b
Baba, câtM' î de . etTână,
Tot w}teptă 'n septemăna.
GAVll. ONf�Og, prof. c. D"broreţ
J. Vasln'i.
Pentru femeile cari nici la bătrâneţe nu se părăsesc de rele.
D'ar ave şi baba, ca omenii barbă,
Atuncea i-ar dice: "ce mai moş de trehă.»
A. PANN, III, p. 150
La lJetl'âneţe, bărbat sali femee, tot una este şi nimica tot.
2700
*
Nu s'a vădut mei babă îrumosă, dar nici doctorii.
bune şi copil cu minte.
V. F'OJlESCll, c. Pulticenr, .f. Sit­
claoa,
Ve<)i Copil.
Se dice pentru cele car) nu pol: fi.
================== pagina 3 ==================
O�IUL şr ORGANICLE 'Al.F:
3
"Va să fie Irumos si să fie si betrân ; aceste doue pofte nu se tocuiesc :
de ve! fi ],Nrân, nu �el fi frUl�()S» -- SI. Augustin, p. 22.
2701. Babele de cele trecute pururea bîrfe se.
IOHD. GOLESCU, 111ss. I, 533.
Betrâllul, laudator temporis acti, îşI reamintesce cu plăcere,
vremile trecute pe care le şi laudă. în pizma timpurilor de faţă.
*,6
2702 Baba bătrână nu se sperie de drugii (druqa) grasă.
A. PANN, Edit. 1889, p. 8t1; III,
65.-ANDREI Manrssscc, Î1w •• 1. A",
ge/j. - preot C. BUNGETTANU, in»,
J. iHthedil1fi.
BaUCb uetrână na se teme de vorbă gr6să.
C. NEGIWZZ[, I, p. 251. - K r.
PATmclu,Î1/.t'., J. Coourluiu,
Ve'Jl Curiui.
Omul bctrân, find mal Încercat în novof, nu se sperie de
fie-ce lucru. Se �lice despre acel care a păţit şi scie multe.
*,6
2703 Baba e calu dracului.
LAUlUAN & MAXiM, I, 341.-AN­
DREI MAHlKESCU, in». c. Huiuelc, .J
Arge�.
VC<}l Dl'(W, Femeie
Femeile betrâne fiind moştcre în
poruluî, nu le pote Întrece nimeni
farmece, după credinţa po­
In şireteuîe.
Ve dl N. A. Bogdan, N« te juca cu ..... baba p. 104--109.
"[('/111 draculut de babd nu putea să va(}ii în ochi pe [ata uucliiaşulm. >-
P. !ŞPIRESCU.
*,6
2704 Baba e talpa Iadului.
IIl. LUI'EliCU, iu» . .J. Suciaoa,
Babele fiind mestere în rele.
Talpa Iaduluî, dice poporul, e însuşi mama lUI Scaraoschi, o
babă hîdă şi m-ită, de se sperie şi sfinţii când o veci.
e Un tdZpoiz'i de babă meşteşugosă înl trebile sale, cum 'i sfreclelu dra­
eului» - Con», Lit: Xl ; 31.
Despre cei f'ricoşr.
2705
2706
Babele cu sânge bătrân
Se sperie (spariă) şi scuipă 'n sîn.
A. p J.1\N, ru. p. 53. -lIHITEliCU,
p. 8
*
Unde baba face,
Dracul nu desface.
1. AHUOHE, iuyiner, .J. B/lz('ti'i.
================== pagina 4 ==================
4
PR()VEUBELE ROMÂNILOR
*
Unde baba face,
Nici dracul nu desface.
AL. MAllTINIAN, J. Ilfov.
Arată puterea pre care, credinţa poporului, o atribue Iarrne­
celor şi vrajelor făcute de babe.
2707
Nu se lasă nici o babă
CăCI e bătrână si slaba;
Ci pentru că-ît dic : mamă,
Şi n'o mai bag în semă.
A. PANN, nr, 150.
Femeile nu văd nicIodată că au îmbetrâuit, şi nu se lasă de
rele de cât atunci când nu mal găsesc eu cine să le făptuescă.
* 6B b vlv,
2708 a a ca etore,
Nu-ara serhătore.
A. PANN) Edit. 1889, p. 132; n,
p. 85. - P. ISPIllESCU, Rev t». I,
4[)O. - I. T. MEllA, Con». Liter.,
XVI. - V. Fonsscu, c, Brosten: ,J.
Suceca. - E. I. PATllICIU,' in». c.
Smulti,J. COVUrlUilt.- Semin. Buc,
el. V in prin. P. GÂllBOVICJ::NU, prof.
- G. ONJŞOH, prof'. c. Bedad, J.
Tutoco:
Omul călător, fie la mâncare, fie la dor-mire, saii ori-ce alt,
nu caută după cum '1 este gustul, ci după cum pote găsi.
De aceea şi mai dice R.omânul: La drum mănânoă omul ce
găsesce, că Dumnedeii iert/i pecatelc.
6*
2708 b. Baba tace
Că n'are ce face.
TEOD. IHLĂŞEL, ·2nveţ. c. Stef'ă­
nesci, ,I. VtU,·ca.
A face ee-va de nevoe.
A se arunca în
ca babele în clţei si motanL
C. NEGI:U�ZI, I, p. 3. - B. P.
IHşD@, Etym. JJ[0.9n. p. 2269,
A indrăg! ce-va de odată şi peste măsură.
2709
(( Pe când uitasem că suntem Românt si că 3 vern si noi O limbă, pe
când ne lipseau şi c(lrţl şi tipografie, pe' când totii lumen se aruncase în
dosit şi perispornent ca babele 1" că/ci şi mo/aul, căct ln şco la publici
se lnveţ�\ nU111Ul grecesce ... a . - C. NEGIHT7,21. .
================== pagina 5 ==================
OMUL şr ORGANELE SAL"'�
5
2710 * L'A căşunat ca baba (mătusa) la mormînt.
A. PANN, III. 4. - HIN'FESeu, p.
30. � B. P. HĂŞDilD, Etym. Maqn,
1). 2269. --ANDREI MAItINESCU, "tIIV.
c. Humele, .J. Argef.-preot C. BUN­
GJqIANU, în!'. c, Cosoret, J, Melie­
dinţt.
Se <;lice omului care, fiind saii nu chemat unde-va, nu mai
are gând să plece, precum şi celui ea re nu isprăvesce îndată
un lucru.
In acestă <;licet6l'e se sub-inţelege,pentT'u pomană»,
2711
*
A fi O babă.
B. p, lHşDI�:o, Ht!Jm. 111(((J1/, p.
2268.
Se dice, in bătae de joc, oincnilor becisnici, fără vlagă.
2711b
Taie-babă.
Se <;lice ele omul lăudăros.
V. ALEXANDHl, Poe8-Îi, 1, p. 5\:1.
2712
*
A fi ca o babă turcescă.
Despre omul spân şi cu sbîrcituri pe obraz.
* fi
2713 Nu te grămădi ca baba la raiu.
FR. DAM}J, II, s- 7D.-I. TEODO­
rtESCU, înv. J. Suciaoa.
Ve()l Prasuic, Vadanâ.
Se dice acelor cari se îndesă la o trebă şi o fac cu plăcere.
*fi
2714 Scie cat baba mea.
A. P.ANN, 1. p. 10.-Gn .. Jn-ascu,
Opinc. p. 74.-B. P.IUşDilD, Et,Ij1n.
Magn. 2267.-GR. Jrr-ssou, Opiuc.
p. 74.
Adică prea puţin.
Scie sfătuirl să dea
Cât scie fi bab« mea,
A. PA"N, I, p. 10.
"N'ar strica să hire şi dofrort dă ghit e, că mulţi din itI cl'uc}l sein mal
numa cât baba mea, vorba ă lula.» - GR. ]IPESCU.
�fi
2715· Babă
Carabă.
l'OMI'lLIU, Cono. uu« IX, 190.
================== pagina 6 ==================
ti
,6
Babă
Catarambă
PHOVERBELE UOi\tÂNILOR
It SlMU, Elym, Magn. p. 2267.
Se dice de o babă gârbovită de bătrâneţe, precum ne arată
bine următor-ea poesie populară din Artlel.
DrageIe badit copile
De v'ar pute badea cresce
Să Vi' facă tot neveste
Din neveste babe
Slabe,
Şi din babe,
Cătărambe.
n. SalU, Poes pop.
Pentru Român cuvîntul babă nu însemnâză adîncele bătrâ­
neţe, şi când vroesce să'I de acest înţeles îl însoţesce cu epi­
tet.ele de betrâmă, carabă sau cataraml/â.
2716
Si-a strîns fine
J Si vecine
Si t'oti finit
. Si' vecinii
Si vr'o' trei babe betrâne
Care sein rîndul Ia pâne
G. D�:M. 'fEoDOIlESeU, Poes. l)OI'.
p, 146.
A da pirciul babei.
2718
li
.i
Fu. DAMg, I, p. 109.
A dă peste cap tumbă, cu Vale sau. f:'il'ă vale,
BĂIAT
;:k "'\
2717 . LoBăieţii sunt dracu gol.
Glt, Jll'ESCU, Opinca», p. 118.­
ANDllEI MAHlNEseu, in». c. Hume]«,
,1. Arycy.
Vcr,H Copil, Drac.
Arată năsdrăvăniile ce le fac copiii şi ne învaţă să ne ferim
de dînşiî.
6 Ai mai vădut v'un băiet cu minte si babă frumosă?
S. MllIĂIJ"ESCU, in», Şe.dtt6I'ea,
II, 74,
Se dice spre desvinovăţirea copiilor şi despre cele ca rI nu
s'au mai v<\lut.
================== pagina 7 ==================
OMUl, ŞI OIWANELE SA LE
7
*6
2718 b Băiatul cere puşcă şi fata cere furcă.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefănesci, J.
Vâlcea.
Fie-care trage unde 'l împinge firea.
BARBĂ
Vee)i An, Babâ, Cap. XXI
c. It arbti, Brânză, Cărbune,
Ciubuc, Copil, Gâscă, Gliiocel,
ţCl'bc'l, lJIlâniă, Pecal, Pel', Popii,
T'repcliţâ a Rude, Iiâstiturti,
Spân, Şorece, a Stupi, IT orlui:
2719
* .
Barba lasă să se ducă,
Capul să trăiască.
A. PANN, tuu: 188!:J, p. 134;
Il, p. 87.-IIINTEscu, p. 10.
Se dice spre mângâîerea celor cart suferă o pagubă, aretân­
du-le că ace stă ar fi putut să fie şi mai mare.
In vechime raderea bar bei era, pentru boer, o necinste şi o
degradare.
'I'urcu, de la care e de credut că ne a venit acest proverb,
şi pentru care barba este lucrul cel mai scump din lume, dioe
ca şi noi: Trebue să [erttesci burb a pentru a scăpa capul.
Mieux caut. perdre la laine quc la brebis:
Prov. Franc.
Anies a ts se perca, qu,e la ooellia. 1)
Pro». Pod.
Better give the ioool ihan ihe sheep. 2)
P'·ov. ElIgl.
2720
Cine are barbă, se inqrijaşce de pieptene.
101lD. GOLIW'U, 11188. II, p. 79.
*6
Cine are barbă eă-ş; c2fmpere (şi) pieptene
(pepiene)
A. PANN, Edit. 1889, p. 95; III,
p. 111. - T. BĂLĂŞEL, in». c. Şte­
făncsci J. Vâlcea. - H. D. ENESCU,
inr. C. Zamostea J. Dorolioi.
') Mai bine să piel"l,n Iâ na ele cii t alea.
2) Dă mal bine lâna de cât oren.
================== pagina 8 ==================
Oari ş' ari barba, ş-ari ş-căptin li. 1)
PERICLE PAPAHAGI, Zeeit. Ialires,
p. 152.
19 Adică cine are casă, trebue să îngrijască d'ale casel, (GOLE.CU).
2' Cui îi place să se f'udulescă, să aibă dichisuri.
3' Prin ace stă dicere se arată că cine-va e în stare a se Îm­
potrivi învinovăţiriIor ce i se aduc de alţii. - PATRICIU.
8
2721
PUOVEllBELE RO�L�N1LO"
------ -- ------------.
*6
Cine are barbă) are şi peptene.
C. NEGRUZZI, 1, 249.- AnEcEDAl�
Ir.us'J'IlA'J', 29. - A. BAŞO'J'A prin r.
FORESCU, Folticeui, J. Suclavet.­
E. I. P A'J'RIClU, in». c. SmHlţ-t, .T.
Coourlui,
*6
Cine portă barba să-ş't cumpere şi peptene.
P. ISPIllESCU, Rev. rr, p. log.­
H. D. ENESCU, in», c. Zamostea,
.r. DOJ·ultai.
Oine portă barbă trebue să azbă şi pepiene.
P. ISPIllESCU, Leg. I, Edit. 1872
p. 166. - HINJESCU, p. 10.
*0' b b b
tne are ar el să al ă şi pepiene.
J. BĂNESCU, prof, J. Roman.
*
Qel ce are barbă) are şi cheptene.
v. DIAIIIANDY, c. Me(ova, Armin­
ciu, Macedonia,
Cei cu harhe, ca caprele tot înainte merg.
IORD. GOLESCU, J188. II, A8�m.
p. 202.
.. '
Adică boeriî.
) Cine are barbă, nie şi pieptene.
2722
Când începe să iesă barba fiului teti, tu rade pe a ta.
A. PANN, Edit. 1889, p. 176.­
P. ISPIllESCU, Rev. Ist. 1, p. 457.
Daca începe să 'Iesă barba fittlu� teu ht rade
pe a ta.
A. PANN, IT, p. 147.
================== pagina 9 ==================
••
I ••• � .•... '
11[
li !
I
2724
O"'tJL �l OHGA:;ELl� SALE 9
Adică gătesce-te de ducă, căcl de aci înainte îţI sunt r;1ilele
numerate, şi nu te mal lea nimenea în sămă.
2723 Barbă lungă si capra are, dar minte nici cum are.
Ionn. GOLESCU, Mss. 1, p. 532.
Şi c(tpra ari barbă, m'a tzd capră ş' esti. 1)
PEHICI,E PAPAHAGl, Zweit. Ialue«.
p. 161.
Boeriî, preoţii şi betrâniî noştri!, adică toţi acel cari erau
cu îuveţătură mare saii trecuţi prin multe, şi prin urmare cu
experienţă, se purtati odinioră cu barba lungă.
Si philasophum oporteai ex barba metiri, hircos pri­
man. laudem ablaturos. - Euuuchue.
Se barbe le sens encuseni.
Banc ct cheores mouli sages fuseni.
Roman du. Iienart, v. 2321, XlrI
Siecle. .
Nu te făli în barbă lungă când mintea 'ţe scurtă.
Ionn GOLESCU, 11188. 1, p. 532.
Nu te făli cu slujbele mari pre care le al putut dobândi, daca
nu e nimica de tine.
2725
Barbă mare,
rară minte n'are.
P. ISI'IRESCU, Rev. u« I, p. 454.
Fl·ou. Elin.
*
Barbă mare,
Minte n'are.
Cine are barbâ mare, minte nici cum are.
IOI1D. GOLESCU, JYlss. II, p. 78.
Adică socotesc că mintea stă în barbă (GOL1�SGU). Se dice băr­
baţilor proştl.
SNOAVĂ.
Un bărbier vec)end cit un boIer îl plătesce pentru rasul capulur cincI pa­
rale, Iar pentru gătela barbel cincI galbenI: boierule, ÎI c)ise, să vede că
mintea din cap, totă s'a scoborît în barbă, d'aceia mal mult barba de cât
capul o cinstescl.·- IORD GOLESCtJ • .Jl1S8. 1, p. 739.
lh 7tcJY((I)YOC;; 00'(Ol, Y.!7.l a.7tO mJY(wyOC;; crO'flOW.l, Y.!7.l a.7tO 7tW­
"[UJliOC; 'ft)1,6(J0'f0�' 2)
1) Şi capra are barbă, dar tot capră este.
') Barbre tenus sapie ntcs, et sophistrn et plrilosophi,
================== pagina 10 ==================
10
2727
Barbos tenus sapientes.
P1'01J. Lat.
En la qranl barbe ne gist pas li sacoir.
Anc. Prov. M88. XIII Siecle.
La sapienza non istă nella barba 1).
Prov. Ital.
Barba fa bucc igl wn ed in bi l'csti,giu bucc il si,gnul' 2).
Prov. Reto-romuns.
2726 * DBarbă lungă, minte scurtă.
IORD. GOLBSCU, 11188, r. p. [l32.--
T. BĂLĂŞEL, inv. c. Stefănesct, J.
Vâlcea.
* /::,
Barbâ lungă şi minte scurtă.
ANDREI MAHINESCU, in». c. IIu­
mele, J. Araeş,
Barba lunqă, până ) n burtă,
Şi minie până 'n gât scurtă,
A. PANN, I, P: 88. - Hrxjsscu.
p. 10. - P. lSPIRESCU, Rev. i«. 1.
p, 451.
Betrâniî greşesc şi ei câte odată, sau greşind nu ascultă po­
veţeJe celor tineri, şi li se dice : ar îmbCtrânit de geba, sau;
eşt,r beirân. şi n'ai minte ca un copil, saii : barbă hmgă şi
minte scurtă.
Dicerca corespundetore pentru femel este; pole lung'i şi
minte scurtă.
«De va dice neştine altuia tu a'! barbă mare, iaste cuvînt ce să prinde
şi dirept sudalmă şi nu clirept sudalmă, pentru că acestea cuvinte se ch ieruă
ca ueşte isvdde, şi grudetul mai bine crede cum să [Le fără sudalmă, di­
rept aceia nu se va certa atu ne! acela ce aii dis acele cuvinte.»-P1'avila
V"SILE Luru, p. 53.
Plini de barbă fii goi de minte,
ZILO'l' HOll1ÂNUL, Cronică, p. 20.­
Columna Traian, 1882, p. 285.
Acelaş înţeles ca la numărul 2726.
«Ocărîtă isprava a Căpitan-paşet şi a celor-l-aur paşi, pli1l'! de barbă ,fi
gOl de nunie.» -ZILO'.l· HOMÂNUL.
1) Sciin ţa un stă în barbă.
!!) Bai-ba ]111 face pe om şi ha ina nu face pe bocr.
================== pagina 11 ==================
2728
OMUL Şl OHGANEI.E SAL}�
Scăparea lui la barbă.
11
IOUD. GOLgSCU, Mss. II, p. 67.
Se dice pentru cel ce se silesc din proşti să ajungă mari cu
lăsarea oarbei, pentru că din vechime cine ajungea boer mare,
îşi lăsa barba, ca un semn de cinste (Gor.sscu).
2729
*
De barbă şi de cote gale să nu te plângi nici odată.
Jll1iol' P. BUDl�'fEANU, J. Ilfov.
VeiJi CopU, Cot, Tn.surat,
Md,'/'Uat, Pă'l'.
Căci viu fără a le dori cine-va.
2730
Altu ş-ardi barba, s-altu s'aprindi ţigara 1)
PER. PAl'AIlAGI, Zioeit. Iahres
p.14\J.
VeiJi a se Pept/iru»,
Când unul petrece pre dud altul suferă vre-un reii
* D.
2731 Lasă-mă de barbă că se rupe lenea.
'1. TEODOUESGU, C. C:oti1'g<lş, J. Su.
ciaua. -- T. BĂLĂ:;<EL, In». J. Vâlcea-
De una rue vaiet şi de alta 'rni pasă. Se dice mal ales pen­
tru EvreI.
SNOAVĂ.
o dată un percIunat de Ovret p lccă cu o căruţă c'un cal, nnele, nu sciii
să ve spun, Cii nici el n'a vrut să 'mi spue. Sela dor atâta că p� drum
se întâlni cu un puişor ele Ro l11:1.n.
De la una la alta Românul 1nhaţă pe strănepotul lUI Abraham de barbă,
şi dă-l căteua ca pe! Ovreiul ameţit de durere şi de tîrnuială, nu avu pu­
tere să facă alt-ceva, de cât că se apucă voinicesce de leuca căruţel şi în­
cepu a striga de la ficaţr: «L[tJ'ă-me de barbii, cii se rupe Imea. >
2732
*
A sa face dîră prin barbă.
* L\
Cărare să nu sttferl (laşi) sa ţi se [acă prin
borba.
IOllD. GULESCU, 2lfss. II, p. 104,.­
C. BAŞO'l'A prin V. Fonuscc, c. Foi­
liceul, J. Suciaoa.
Să nu trec a odaia şorecele p'în barbă.
101:0. GOLESCU, MS8. II, p. 113.
================== pagina 12 ==================
12
PROVEHBELg HOMX�ILOH.
l,a fac dram prin barbâ pe de'ntregu.
v. ALEXANDRI, Teatr, p. 38.
*
Să nu se facă dirâ prin barbă.
LAUlUAN & l\lAxm, Glosar, 228.
Sâ nu se [aca diră.
LAUlUAN & MAXIM, Glosar, 227 .
2736
.6*
A face dîrâ prin barbă.
FR. DAMI�, I, p. 11D. 376. -­
M. CANr.1N, J. Iaşi. -E. 1. PATHlCIU,
tn». c. Smulţt, Coourlut,
Adică să nu suferim cât de mică supărare, ca să nu se facă
obieeiii (p. 1040). Adică să ne păzim, a nu se face obiceiu spre a
nostră superure, să nu iertăm cea d'întâill supărare (p. 113).­
(GOf"ESCU).
Să nu se deschidă cale, să nu se facă început, să nu devină
În vcţ, Presupune în tot-d'auna o pagubă.
*.6
2733 Nu mi ciudă că trece păduchele prin barbă, da mi
ciudă că face cărare.
p,\UVU, stud. c. Ioesci, J. Tutooa,
Acelaş înţeles ca la No. 2521.
2734 "n mănâncă barba pre cine-va.
B. r. HĂŞD@, Btym. Magn. p.
250�.
Adică vede ce-va pe care ar vre să '1 fure.
«Intrând pe uşă în casă, au aruncat unul din ei ochil în pod şi, zărind
o slănină mândră şi grasă aniuată în pod, aîi (PS către cela-l-alt : Fărtate
m.emdnâllcă barba!-Lasă c'orn rade- ° ! respunse cela-l-alt.a-s-Iox AI" LUI
SBIEREA, Pov. p. 268.
*.6
2735 'I-a intrat barba în gură.
T. BĂLĂşEr" î/IV. c. Steţănesci,
.1. Vâlcea.
1 s'a apropiat sfîrşitul.
*
A căuta cui-va în barbă.
VCf)l. Obraz:
A stimă, a cinsti pre cine-va.
13. p. IlĂşDj�I}, Et!JIn.' J1fagn. p.
2507.-Fu. DAME, 1, p. 11D.
2737
* A 'si da barba în mina cui-va.
!.n,O'l HOMKNUL, Cronica, III, p. 46.
================== pagina 13 ==================
OMUL ŞI OHGANELE SALE
Ve(J! Pi!,·.
A se da pe mânele eul-va, a se pune la discreţia Iui.
13
«El tot acela era, sărmanul, clar ce folos! că '(1. dedcse barba î1l1lZrÎlla
!iti sell.»-ZILO'1' ROMÂNUL.
*6
2738 A smulge barba cui-va.
LAUIUAN & MAXIM., I, p. 117.­
ANlHmf MARINESCU, înv. c. Humel e .
. J. Arqe«.
1° A-l bate, al batjocori.
Acest înţeles îi ave, în parte, dicătorea identică la Romani :
Est illud sumptum a gestu, barbtini uellere, quo sumrnum con­
temptum ac ludibrium significamus. - P. MANUTllJ.
2° Se mal dice şi de omul păcălit saii remas într'o prins6rc.
Tov nOY{<:lVCI. ,,{nelY 11.
Prov. Elin.
Barbom iellere 2).
Pl'ov. Lat.
*6
2739 A'i lua barba foc.
T. B.�LĂŞEL, in». c. Şt�fc'Î.llescl,
J. I'âlcea.
Ve<!i 10;;".
A'I sgudui de barbă, a'l bate.
*6
.2740 A'I.lua barba pui.
T. DĂr,ĂşEL, ino. c. Ştefanesct.
J. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la N o. 2739.
2741'
A'şinete�i barba.
LAUHIAN & i\JAX1M, r, p. 117.
A se areta, a fi f6rte mulţumit în inima sa.
BĂRBAT
Ve(F Cap. IX, c. sa-u«, re­
meie, 11fuic1'e, ·VJd'il:uă.
* !..,
2742 . Bărbatul să fie puţintel mai frumos de cât dracul.
A. l'ANN,Eclit. 1889, p. lOG; lI,
p. 129. _. JIIN'P:SCU, p. 10. - ANDHEI
l\IARI� ESC u, in». c. Humeie, J Al·gey.
1) A smulge barba.
") Irl ern.
================== pagina 14 ==================
---------- ........
A. PANN, Eel;t. 1889, p. 14; I,
p. 55.
Doi bărbaţi Ia un loc tot pot lăcui, iar două mu­
ieri Într'o casă, nict cum pot trăi.
IORD. GOLl�seu, 21188. 1, p. 327.
Fie U] heţ descojat
Tot se numesce bărbat.
Usturou; dulce .,;z bărbat ZaJ' mol« nu se pâte
în lume.
*6
l)ece Român: pot şede într' o casă, cel se
'mpaca, da dalie femei ba.
GR. JIPI,oCU, Opincar, p. 23. _
ANDREI i\IAHlNESCU, in», c. lfumele,
J. Argfş - preot C. BUNGEFANU,
in». c. C08oviJţ, .1. Jl1tltedinţi.
*6
2743 Bărbatul după vînă, sî muierea după dinţi.
IORD. GOI.Eseu, Mee. I. p. 546.
Arată darurile ce se cer de Ia un bărbat şi de la o femeie.
2744
-x.
Bârbaf bun şi ustul'oitr.. dulce.
Bdruatul nu st(i în frumos,
Ce a fi de cât dracul ce-va maz frumos.
A. r ANN, ]}foş Alb, IT, p. 77.
BărbatuluI i se cere mai multe alte darnr-ţ de cât frumuseţea,
putend să fie mal urît, pe când femeia trebue, înainte de tote,
să fie frum6să.
A. PANN, IT, p. 55. -1-IrxTESCU,
p. 12.
Bărbatul, cât de prost să fie, tOL bărbat se socotesce.
L'ombre d''ltn liomme vaut cent femme«,
Pi'ov. Franc.
Ve<,ll lIf""e1'e.
Prin acest proverb, adese-ori întrebuinţat, se cal'acteriseză reu­
tatea femeilor şi neputinţa lor de a se uni mai multa Ia un loc.
2745
* .0.
2746 Bărbat bun şi usturoi ii dulce nu se pete.
A. PANN, se«. 1889, p. 105; II,
p. 113. - HIN'fESCU, p. 10. - DR.
GAS'.rER, Litet·.pop. p.218.-ANDItEt
MAmNES('U, în!'. c. Jlumele, J. Ar'flef.
i
•
I
Il .
I I
j
�
,
I
t
================== pagina 15 ==================
...... 1
OMUL şt OIlGANELE !iAr,'"
Acest proverb ne dă părerea femeilor despre bărbaţi.
Că ltsturoil't dulce si bărbat zar mole
iVit se pore-în fumd, el nu p6rtă pole.
Cât ele bun să 'ţi pară tot el ctocan este.
A. I'A.NN, Edit. 1889, p. 14.
il n'est homtne ni femme olt il n'y ait un si.
P1'OI'. Franc.
Es 'hit kein Mann,
Er hai nen rVolfs zahnl).
Prov. Germ.
15
�: 6.
2747' Nici bărbatul în (la) argea, mCI muierea la răsboiu.
IOUD. GOLESCU, Mse. II, p. 49.­
ANUUEI MARINESCU, in». c. Humele,
J. Arger
Adică f'ieş-care la ceea ce din fire i se cuvine (GOI.ESCU).
Nu la t6te 6menii le este dat a face acelaş lucru, de aceea
nu trebue să se amestece nimeni unde vede că nu p6te face.
Ne arată datoriile firesci ale bărbatului şi ale femeieL
2748
Unde bărbatullipsesce, ca gardul când lipsesce, pazi
nu se mai qăsesce,
IORD. GOLESCU, Mss. II, ASC1It.
p. 207.
Arată rolul şi Însemnătatea bărbatului în familie.
* .6.
2749 Unde nu 'I (e) bărbat În casă,
Nici mămăligă pe masă.
A. PANN, mu« 11:\89, p. 105.­
Dn[I'I'Hm ZANNE, J. Il/iJ'/J.--ANDREl
i\JARINESCU, in». c. Humele, .I. Argeş.
Unele nu 'i bărbat în casa,
Nu e nicl pâine pe masă.
G. J)EM. TEonOHESCU, Cercei. p. 22.
Bărbatul este clrefea casei, bărbatul este stîlpul casei, fără
el casa nu mai este casă, masa nu mal este masă.
Există o variantă a acestul proverb care nu se p6te publica.
2750
Bărbatul fără muiere, ca când ar fi luat de lele.
IOUD. GOLESCU, Ms«. Il , Asem.
p. 207.
E ca un trup fără suflet.
1) Nu e 0111 care să nu HIbă un dinte de lup.
================== pagina 16 ==================
= ;;;
16
2751
I'HOYEHBEL]� ROMÂNILOIt
���-------�--� .. _---
L'homme qui est seul est fol.
Adages fra/!!(ais xvr- Siecle.
Bărbatul fără muiere, ca f6rfeca fără soţie, ce nu
taie ci numai sgârie.
IORD. GOLESCU, 11188. Il, A8em.
p. 207.
Acelaş înţeles ca la No. 2750.
2752
Remasul bărbatului cu trântitura muerilor.
DIM. CANTEMIIl, Ist. Ierogl., p.
218, 401.
Pilda acesta va să se inţelegă, că orf -cum lucrul s'ar tîmplă,
tot pe voie este să fie. -- Dur. CANTEMIH.
<ApoI nedejd ea îndnplecândn-mI diceam, că din coltit Dulăilor de va
cum-va scăpa, di fălcile crocodilului nicI cu un mijloc nu se va mântui;
şi aşa sau despre o parte, sa îi despre alta, rămastc! bărbafuluz CII trân­
I tura ?Iluerilor, tot vOI dobândi, şi gândul meu început tot val ispră\'i.­
<DIM CANTE.lIiIH, p. 218.
Origina acestei dicerf ni se dă tot de Dim. Cantemir:
«Este poveste, că vrând doue muert să se trântescă, d ice, o ri care a s'a
birui să facă valea bărbatulut ; bărbatul Îndată a se găti începend, ele elice:
Ce te gătescI? El respunse: OrI aşa, ori aia tot c îi dobândesc.» -istorie
Ierogblică, pag. 401.
2753
Bărbatul capul muierii,
Bărbatul legea muierii,
Bărbatul crucea muierii.
IORn Gor.nscu, J1188. 1. p. 546.
Arată întăietatea bărbatului.
*6.
2754 Bărbatul este cheiea casei.
ANDHEI MAl\lKESCU, îJ1V ('. IIu-
mele, J. A1"gef·
Ar'ată însemnătatea bărbatului.
Francesul de altă părere dice : La teunne est la clet' dit menage.
LCl femme est la elef du mena fe.
* c.
2755 Bărbatul e stilpu casei.
Dm. L\ANN", J. Ilfov. - ANDREI
l\lAlllNEseu, in». c. Humele, J. A)"ge�'.
Bărbatul ţine casa; când dînsul lipsesce casa se surpă.
L' homme est l' âme ele la maison.
1"1·0r. Frallc.
================== pagina 17 ==================
VecJl ]V[U1,eTe.
Nu e prea bine când bărbatul lasă să trecă de la dinsul, şi
se face că nu aude ţipetele şi vorbele rele ale muierii, ci e mult
mai bine când acesta din urmă tace şi ascultă de bărbat.
Pour faire un bon menaqe il faut que l'homme soit
sourd et la femme aoeuqle.
Pro», Franc.
OMUL ŞI OIlGANEr.l� SALE
IOED. Gor.sscn, Mss. I, p. 546.
17
Bărbatul surd nu prea bine, muierea mută cu mult,
mult mai bine.
*
2756 Bărbatlu cu crucea în cap,
Miearea cu draclu tu inimă. 1)
N. ST. Nyiopole, Macedonia.
Bărbatul este bun şi muierea rea.
.2757
f
\
I
'1
r
i
I
\
R,.
I
L,
*6
2758 A fi bărbat la gură.
Adică harnic la mâncare.
*
2758 b A fi bărbat.
Om cu vlagă.
I. VEJA, praf. Alexandria, J.
Teleorman,
BĂRBIE
*6
.2759 A lăsat bărhie.
T. BĂLĂŞEL, înv .• J. Vâlcea.
Il merge bine, a făcut avere.
BEREGATĂ
Ve<,ll a IS'mâpa ..
*
2760 A ave beregata cur,.canulul.
T. BĂr,ĂşEL, înv. J. Vâlcea.
A înghiţi repede şi ne-mestecat.
B6cĂ
2761 * 6 A fi tare de bocă.
G. PODORAN, insi. J. Olt. - T.
BĂr,ĂşEL, înv. J. Vâlcea.
1) Bărbatul cu crucea în cap, muf erea eu dracul în inimă.
a
================== pagina 18 ==================
Vegi Cap.
ioA fi tare de cap, a nu pricepe uşor.-J. Olt.
20 A nu '1 prea păsa de ori-ce Întîmplare, a nu 'i fi urit, a
răbda. multe.-J. Vâlcea.
PROVERBl!�LE UOuL�NILOR
bA&!! &.
18
Gros la Mcă.
Fu. DAME, Dict. I, p. 141.
BOJOC
1
t
J.
f
1
�
2762
*Varsă bojocii dintr'însu.
E apucat de vsrsăturî grozave şi durer6se.
*6
2763 A se umfla în bojogi 1).
A se necăji, a face gură mare.
BOT
VeQ:I Cap. IV, c. Bot, ou,
a Pup« ..
2764 *
6
A unge pe (la) bot (botu).
Fu DAME, 1, p. 152. -- G. Po­
llORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
VeeF Oelth7.
A mitul, a dă eul-vă un bacşiş, o plată nedatorită, cu scopul
de a dobândi chiar şi fără drept, un lucru pe care îl dorim.
Pe za pciii unse 'pe bot.
A. PANN.
Francesul dice cu un în ţeles iden tic: gTaoisseT la patle. A se
vede în La Mesangere, pag. 472 o snovă din evul-mediu privi-
t6re Ia ace stă locuţiune.
*6
2765 A se sterge pe bot.
*6
Sterge-te pe bot.
LAUR lAN & MAXIM, Glosar, pag.
89. - Conv. Liter. IX, p. 459. --
1. CREANGĂ, Amint. p. 110.- Fu.
DAME, 1, p. 152. - E. 1. PA'rIUCIU,
înv. c. Smulţt, J. Co!!u1"luiu.
V. ALEXANDRT, Teat,·. p. 1561.­
G. POllORAN, inst. c. Slatina J. Olt.
1) In judeţul Vâlcea se elice bojog iar nu bojoc, precum, în Joc de plămâni,
se e)ice flănuin" şi tiomoji-
================== pagina 19 ==================
=
OMUL ŞI ORGANELE SALE
19
Se'}, se ste7'ga (ştfrgă) pe bot.
P. lsJ'lRESCU, Leg. 1, Edit. 1872,
p. 169. - 1J1NTESCU. p. 181.
* .r�
Sterge-te la bot.
'1'. 13ĂLĂŞEL, înv, J. Vâlcea.
Ve(jl Buz".
Ca unul care a mâncat ore-ce şi în urmă se şterge pe gură.
Irisernnâză a pierde un lucru, un folos, etc., fără nădejde de
a'l mai rodobîndl vre-odată, a-ş) lua gându de la dînsul; a nu
i se face pe voie:
«Nu vi! dau nicI o bucăţică de purcel, măcar să crăpatt,
Iar de nu, cel ce dice, rcspunde Gâtlan.
Amin! bleştesc eu cu j umetate de gură.
Şi eu m'anin, spuse Pavel după sobă.
Amin, ne amin, stergeti-vi! pe bot, despre purcet.» - 1. UIlEANGĂ,
Amint. p. 110.
Francesul dice : se brosser le ventre.
2766
*
A fi bot gros.
M. CA NUN, J. Iaşi.
2767
A fi mojic la vorbă.
* A da cui-va peste bot.
A'] înfrunta, a'] dojeni cu asprime.
2768
* A'�i linge botul.
Ve<JI IIuză.
LAUlUAN & Msxor, Glosor, p. 89·
A simţi mare plăcere din ore-ce.
2769
* li -
A se mge m
Vc'Jl a Pupa.
(pe) bot cu cine-va.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 89.
- F'R. DAME, 1, p. 152.
A fi forte prietin cu cine-va.
*6. btd ,
2770 Linge-te pe o, e-acum:
GAVR. ON1ŞOR, prof. c. Bertaâ,
.I. 1\ttova.
lea-ţi nădejdea de un lucru.
================== pagina 20 ==================
12ELC11· .11.1.IJlI_I. l1li.11.9&.1" ••••• 1 ... 1.141411'1: •• '-
1
t
20
PHOVERBELE HOMÂNlTJOH
*L
2771 A merge în bot.
)\f. Sl'ĂNCEANU, înv. c. Piria J.
Mehedl:l1ţi.
Se dice despre beţivii cari, la fie-care pas, cad la pămînt.
*6
2772 A tunde botul cui-va.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Ştefănesci,
.r. JId/cea.
A'i tăiă vorba.
BOTOS
2773 * 6 A ramine botos.
G. P. SALVIU, în». c. Smulţi, :J.
COVU1"lIlUi.
A fi înşelat în aşteptările sale.
2774
*
A fi botos.
T. BĂI.Ă�EL, înv. c. Steţănesci, .I.
Vâlcea.
A fi ne-ruşinat, obraznic.
BRÂNCA
* .
A da pe brânci.
2775
BARONZI, p. 46. - GR. JIPESCU,
Reu», Oraş, p. 58. - P. ISPIRESCU,
Rev. I8t. IiI, p. 155.
A nu mal pute, a cădâ istovit la pămînt. Se dice prin ase­
.menare cu do bitocele.
*6
2776 Eu me duc, dar daţi-mi brânci că mă dau de trei
ori peste cap.
LAZĂll STE�'ĂNESCU, c. Perişani,
,1. Argeş. .
Când vreI un lucru şi te facI că nu ţii la dînsul.
BRAŢ
2777
* Cu braţe deschise.
Vegi Cap. XXI c. Braţ,
IORD. GOI,ESCU, MS8. II, p. 31.­
LAUHIAN & MAXIM. 1, p. 249.
================== pagina 21 ==================
L
2!�''''d&
OMUL ŞI OHGANIo::L}; SALE
Adică dragoste mare (Gor,ESCU).
F'rancesul dice ca şi noi: eî bras ouuerts.
21
2778
A fi cu braţele deschise.
S. FI,. l\!AltlAN, Traâ, pOp .. p.
196.
Primitor.
2779
*
Ca în braţe el ţine.
2780
Ioun. GOLESCU, Mss. II, Asem.
p, 222.
* /'" Li ţine (purta) pl'e cine-va în (pe) braţe.
LAUHIAN & MAXIM, I, p. 249.­
T., BĂLĂşEr" înv. c. Şte!etnesct, J.
Valcea.
NI căuta cu cea mai mare dragoste, a Ingriji bine de dînsul.
*
A sta (şede) cu braţele încrucişate.
LAUltIAN & MAXIM, r, p. 249.
A nu lucra nimica, a sta nepăsător, a nu se amesteca.
* :\
2781 L. A fi cu braţele prinse.
T. BĂI.ĂŞEL, înv. c. Şte/iinesci,
J. Vâlcea.
A a ve copil mic.
2782
'�
" A ave braţele legate.
LAIUAN & MAXIM, 1, p. 249.
A nu ave putere, a fi oprit de pfedici materiale sali morale.
2783
�
. A fi braţul drept al cui-va.
LAlJUlAN & MAXHI, 1, p. 249.
2784
Vc<jl Mân<i.
A fj persona cu care se servesce cine-va bucuros în tote afa­
cerile sale; fără de care cine-va nu pote.
*
A se arunca îl braţele cui-va.
LAUIUAN &, MAXJl\I, 1, p. 249.
A se dă in mânele JU1, a se supune bunei lui plăcere, a se
pune sub scutul Iuî.
BucA
VOI)l a Pişptii,
* /'�
2785 A da într'o bucă să crepe cea-I-altă.
A plesni de gras.
T. BĂLĂ�l!:L, in». J. Vâlcea.
================== pagina 22 ==================
2788
22 PROVEHBEI.E JlOMÂNJLOlt
BURIC
VecJl fif6să, N uş, Pepene.
*b.
2786 Buricul pururea în mijloc.
IOHD. Goi.eseu, Mss. Il, p.86.-­
i\NDHEi MARINE seu , înv. c. Hurnele,
J. Arqef'
Ca un buric în mijlocul pânteceluz.
IOIm. GOLESeU, Msg. II, Asem.
p. 207.
Adică �'î-ce la locul seu, cum şi domnul în mijlocul noro­
dului (Gor.escu).
*b.
2787 Calabalic.
La buric.
IOHD. GOI.Eseu, Mss. II, p 24.­
P. Isi-rnnsou, Rev. Ist. 1, p. 455.­
ANDRg! MARlNESeU, înv. c. Numele,
J. Arger - preot C. BUNGgTÎANU,
in», c. C08oveţ, .I. Mehed·inţ'i.
10 Adică la cendrul stăpânirii pururea ealabalîc, adunare
(GOLESCU).
20 Când se certă mal rnulţi onienf şi s'uii grămădit unif peste
alţii li SE: dice: «s'a tăcut calabulic la ouric.s=), Arges.
Calabalîc este un cuvînt turcesc care însemneză': bagaj,
glotă, larmă. Ve<;l'î Revista pentru Istorie, Archeoloţţie şi Filo­
loqie, Il, p. 667.
*
A nu căde buricul cui-va.
10 Se dice, spre Îndemnare, acelul care nu prea vroesce să
facă un lucru cre<;lcnd că se iujosesco făcendu'L
2° De poftă:
«D,'(.1, şi l ut să mt'l cadă buricul."
2789
* A tăia buricul cui-va.
A'l potrivi cum se cade.
2790 * ""De când cu buricul verde.
G. P. SALVlU, înv. c, Smulţi, J.
Coourluia.
De dind eră copil mic.
================== pagina 23 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
*6
2791 Buricul pămîntului.
23
E. 1. PA'J'RIC1U, înl'. c. Smuiţi,
J. Covurluiu.
Se dice despre omul mie de stat.
BURTĂ
VefJl Copil. Ochii" Popă,
Ş6-rpe, Viţel.
*6
2792 Burta omului n'are Ierestră să se vadă ce e în ea.
P. Isr-msscc, Rev. i«. I, p. 454.­
ANDREI MARINESCU, îm>. c. Humele,
J. Argef'
Vedf Pântece.
10 Omul mănâncă multe şi de tote căcî, precum mal dice Ro­
mânul: nu. seie omul din ee se îngraşă.
2° Mai mult să ne îngrijim de ceea-ce se vede, adică de ÎI1l­
brăeăminte, de cât de mâncarea nostră pre care nimeni nu o
pote eunosce.
Mieux oau: b· lle manche que belle panse.
Prov. Franc.
Sa bentre [matta) non la bidet niunu. 1)
Prov Sard.
Man sieht nichi in den. Magen,
W ohl aber auf den Kraqen. 2)
Proo, Germ.
2793
*
Burta plină nu învaţă bine.
1. Annonu, J. Buzifi;i.
Ve<jl Fole, Stomati.
2794
10 Se dice copiilor miel după ce aii mâncat prea mult, sau
când vrem să-i oprim de a mal mânca.
20 Dacă nu te Împinge nevoiea nu lucredl cu atâta inimă.
Burta priimesce st multe �î puţine.
IOHD. GOLESCU, Mss. I, p. 543.
Se mulţumesee omul cu mult şi cu puţin.
1) Burta nu o vede nime nf.
2) Nu se vede în burtă, dur se vede gulerul.
================== pagina 24 ==================
24
.... 'MAA'.
PHOVERDELE HOMÂNILOIt
Au ventre tout V eiure.
Tresordes Sentences, XVI, Siecle.
2795
*
A sta cu burta la sore.
M. CANIAX, J. laşi.
A nu face nici � trebă. Se dice despre cel lencşf ,
2796
* Cu burta de pămînt.
Ou burta la pămînt.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 129,
A fi gros şi scund.
BAHO�ZI, p. 70,
10 Adică În fuga mare, prin asemănare cu dobitocele.
Calul fugea ele da cu burta de pămînt.--P. ISPIREscu.
20 A nu face nici o trebă. Se dice despre cei leneşi;
«Stă, Cit burta la pămînt, t6t" rJiua.»
Francesul dice : courir uentre el terre.
2797 * 6par'că 'i-a fript peste burtă.
G, PonoRAN, insi. c. Slatina,
.I. Olt.
Ve(ji Şe1'pe,
Acelaş înţeles ca la No. 2513.
*6
2798 A ave burtă de îepă,
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vrîlcea.
A nu se mai sătura mâncând.
*6
2799 'I-a mas şorect în burtă.
G. POnOItAN, inst. .I. Olt.
Ve<)i jJ[aJ, Pân.tece.
Se dice pentru cel flămângîos.
* ,.:::,
2800 A cresce 'n burtă.
T. BĂLĂŞEL, tno, .T. vâlcea.
A nu se mal îngriji de cât de mâncare,
2801 * L'A fi numai burtă şi căciulă.
T. R\I�ĂŞEL. înv .. 1. Vâlcea.
A fi scund.
2802 * 6 A fi numai burta de cine-va.
T. BXLĂŞEL, in» .. 1. Vâlcea.
================== pagina 25 ==================
OMUL ŞI onGANELE SALE
* 1\
2803 A fi larg în burtă.
T. BĂLĂşEr., înv. J Vâlcea.
A fi bolnav; a răbda mult.
25
1
* L�
2804 A nu sci ce are în burtă.
T. BĂL.lşEL, înv. J. Vâlcea.
A nu'] afla voile orrceea ce scie sau ce p6te şi, cum dice Fran­
cezul: chercher eL sauoir ce quil a dans le uentre.
* l�
2805 A face burta butie si gura pîlnie.
LAZĂH ŞĂINEANU, Semas. p. 351.­
GH. JIPESCU, Reur. 0,.0'1' p. 113.­
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
Se (,li ce despre cel beţi vi.
* i\
2806 Burtă- Verde.
LAunrAN & MAXIM, Glosar, p.
107. -ANDHEI MAmNEscu, tno. c.
Numele J. Ar-geş. - preot C. BUN­
GEŢlANU, înv. c. Coeoveţ, J. Mehe­
dinţi.
Iordache Burtă- Verde.
S. 1. GROSSMANN, Dict. Germ. p.
227.
10 Acest nume se dă aceluî ce mănâncă mult, ce se îmbuibă
şi se îndopă din cale afară, şi de aci, prin metaforă: om dat la
interes şi vicţa, materială. şi prin acesta lipsit de cugetărI şi sim­
ţiri înalte şi gener6se.
2° Om prost sau un om care n'are grijă de nimic, ci aşteptă
să i se dea tote de'a gata. - J. Al'gtŞ şi Mehedinti.
BUZĂ
Vel)r Cap. I, c. Crâciu.n, Inim.â.
2807
In buze miere si'n inimă fiere.
rOIlD GOLESCU, Mss. II, p. 17.
Pre buze miere, în inima ttere.
LAUHlAN & l'rJAXBf, Il, p. 292.
Vel)l Faui, GU1·ii..
Arată cugetul celui făţarnic şi viclen (Gou;scu).
================== pagina 26 ==================
26
PHOYERHRT.E HOMÂNILOR
:;.. L'"
2808 Buzele cele mute
Vorbe3c pe tăcute.
A. PANN, J. p. 167. - l-h:liTgSCU
p. 21. - ANDum l\IAunmscr, înv. c.
Humele, J . .Argcf·
2809
10 Se dice despre cei făţamicl.
20 Şi tăcerea este un respuns.
:l:
. A scăpăra buza de ....
Ou. J1PESCU, Opiucar, P 148.
* ,6.A. b
cd!pa cut-va uza.
LAUHlAN & MAXIM, 1, p. 272.­
Dna E. GlIIGOllIU, J. Ilfov. - G,
POBOUAN, insi. c. Slatina ;1. Olt.
A fi în mare lipsă de un lucru, şi a'I dori forte mult; a fi
în mare nevoie de un lucru a cărei satisfacere nu mal sufere
amânare:
_Ţeranii, opincaril, hine, seif ali multe treburi cu negustoru. Când le
scarăra buza de parale, se duc la el a-casă, în efi de sărbătore, şi ieaii
arvună ca să-i ducă cu chirie în carile lor: scândllri, sare, !:;uţi, lernne.. .. »
GlI. ]IPESCU.
:1:
A fi cu lapte pe buze.
281.0
GAVlU{, ONIŞOH, prof. c. Berlad,
J. Tuluva.
2811
A fi încă copil.
Si on lui pJ"e,�sait le nez il en. soriirai: dn laii:
Prov, Franc.
Buzele cele dulci, ca lipitorea te sug.
IOHD. Gor.ssou, MS8. II, Asem.
p. 205.
Arată puterea s[n'utatnlul precum şi tristele urmări ale dra­
gosteL
281.2
*
A se sterge (spăla) pe buze.
V. ALEXANDlU, '['Iatl". [JUg', V!tl
S: a17.
Ve<;ll Boi, Gură.
A'şi lua gândul de la un lucru, a'I pierde tără nădejde de
a'l mal redobândl vre-odată.
================== pagina 27 ==================
OMUl .. ŞI OnGANEL'E SALE
27
"Florica. - Ce hârtie.
Colivescu. - O copie de pe testamentn cuconet Toclosiea, prin cru e
te lasă pe tine clironomă averii sale.
Florica. - (uzmită) Pe mine?
Florin. -- Pe dînsa? d'apoi el'?
Colivescu. -- Tu te spală pe buze despre avere! Pe tine te lasă argat
Floricăt.» - V. ALEXANDJU.
$6
2813 A remâne cu buzele umflate.
LAURTAN &, MAXIM, I, p. 272. ­
ANDREI MAlUNEseu, înv. c. Humele,
J. A,.ge�.--loN AL LUi SnumA, Pov.
p. 272. - G. P, SALvru, în!'. c.
Sm-ulţi J. Covurluiu.
* 1'\
..ti remos CU buza urn/la ta.
P. !oPIllESeU, Leg. I, sa«. 1872,
p. 175; Leg. p 234; Rev. 1st 1.
p. 232.-N. FILIMON, C-ioco'i, p, 42,
-lhNTEseu, p. 21.-preot, C. BUN­
GE'fIANU, înv. c. Cosoreţ, J. Mehe­
dinţi.
A lasă cu buza umflată.
v. ALEXANDRI, Conv. Lit. II, p.
142. - P. Isr-msscu, Leg. p. 249;
Uneh. ss«, p.11.
':f
..ti remâne buzat.
1'. ISPIllESCIl, Unele. Sfăt: p. 50 .
• y,.
Cu buea wnfla ta,
V. ALEXANDHl, Teatr. p. 70 8;
739.
10 A pierde ce-va, a remâne supărat.
20 A fi înşelat în aşteptările sale, a nu isbuti într'o între­
prindere, a nu căpetă ce aşteptă să capete.
30 A veni cu buzele umflate adică a fi nepregătit.-K I. PA­
'l'l(lCl1l.
I
li
II
1 I
I
2814
:f..
A lăsa buza.
:f. .
..ti pune buza.
LAUIUAN &, Mxxr», J, p. 272.­
P. ISl'lR�;SCl:, lteo. Istor. I, p. 229.
LAURIAN &, MAXIM, I, p. 272.
A fi gată să se supere, să se îmbu înescă, să plângă.
I
�
================== pagina 28 ==================
28 PROVl·;nHELE ROMÂNILOH
* ,",
2815 Trei oca 'i atîrnă buza.
G. POBOHAN, iust .1. Olt.
E paraponisit grozav.
'1 .. 6
2816 A da (bate) din buză (buze).
LAUlUAN & ?llAXIM. I, t28 & 272.-
P. ISPIIlESCU, Bev. Ist. III, p. 155.­
FH. DAME, I, p. 125. - LAZĂR ŞĂI­
NEANU, Semas. p. 361.-M. CANI AN,
.1. Iaşi. - D-NA L. LINOE, Bertaâ.
� Tutora. - E. S. PATHJCW, înv.
c. &mulţ?:,.I. Coouriui. - GH. JIPESCU,
Opinc, p: 62.
*6
A bate în buee.
Abecedar Ilustrat, p. 29. - ION
CREANG,'i. Po». 46. - G. P. SALVJU,
in». c. Smulţi .T. Covurlui.
10 A fi mânios.
2° A. suferi, a suferi lipsa, a JIU ave ceva de mare trebuinţă,
a perde şi a duce dorul de ceva trebuincios, a răbda, a rămâne
înşelat în aşteptările sale, a nu se alege cu nimica.
"Dar liş.ţele ne fiind chi6re nici morte, aii sburat; toporul s'a cufundat,
şi Prepeleac a rămas bătând Î.n ouee.» - CREANGĂ, Pov. 46.
3° A umblă fără nicî un rost, în zadar. Inţeles identic cu:
a umbla frunza trăsinelului.
*6
2817 A rămâne cu buza friptă (arsă).
M.aior P. BUOIŞTEANU, .1. Ilf'ov.--·
G. I'OHOHAN, iust. c. Slatina, J. Olt.
Vedf Ininui.
Adică a fi scârbit tare când pferderu ore- ce, sali nu dobân­
dim ceea ce nădăjduim.
«Mi s'a fiibl buza de când aştept»,
'X' 1\
2818 A fluera (shirnii) din buze.
G. POBOIlA:'i, inst., c. Slatina,'.I. Olt.
Acolaşl înţeles ea la No, 2817.
* Li
2819 A sufla în buze.
GAvmL ClN1ŞOH, prof. c. Dobronet
:ro Vasluiu.
Acelaş Înţeles ca la No. 2817.
================== pagina 29 ==================
OMUI� ŞI ORGANELE SALE
2820 * 6A'�i linge buzele.
29
G. POBORAN, inst. J. Olt. - T.
BĂLAşEL, înv. J. Vâlcea.
10 Acelaş înţelcs ca la N o. 2768.
20 A dorî un lucru, cu deosebire, de mâncare.
*6
.2821 A'�i muscă buzele.
P. Ist-ranscu, Le,q.377. - T. Co­
DRESCU, Uricaru; XXII, p. 322. ­
GR. JlPloSCU, Reur. Uraş p. 272.
In semn de supărare.
«Irnperatul dise fie-săi. - Bine, frate-dragă. ttoţl le-aii sărutat? Ba nu
tată, unul numai a venit pe care l'am mânjit, după cum mi-nt porunci,
-dumneata. - Si'l cunoscl? - Ba nu, căc! era Întunerec
« lmperatul 'î{f mzqcă buzele. ApoI porunci păzitor+lor să nu lase pe
nici unul din 6spet! cari ar voi să pl ece.» - P. ISI'IREscu.
2822
Cât să pui pe buze.
Adică forte puţin.
IOUD. GOLESCU, Ms«. II. Asem.
p. 128.
BUZAT
Veqi Buză.
CĂIŢĂ
2823 * 6Născut cu căiţa.
S. FL. MAHIAN, Noscere, p. 60.·­
ANDUEI MAHINEseu, înv. c. Humele,
J. Arţjeş,
10 Se dice de un om forte norocos.
2° Se dice copilului care se nasce cu capul învelit într'o pe­
Iiţă pe care moşa caută să 'i o Iea ca să nu o înghită, căcî, de­
venind mai mare, deoche pe ori şi cine, şi este păgubos, jar
după mor te devine strigoiu dacă nu 1'0 îndopa cu meiii şi cu
pietre în gură, în nas, în urechî, în ochi, etc., adică în tote
deschideturile trupului. - ANDUEI M.!.mNl�scu.
Credinţa cea dIntâiii a existat sau există la t6te pop6rele.
La Asirieni, când un copil se născe cu căiţa în cap, se crede
că norocul a intrat împreună cu dînsul în casă. Moşele din
Roma, dice Lampridlu, vindeau acestă peliţă, cu care se în­
tîmplă să se nască copilu în cap, f6rte scump advocaţilor, cart
================== pagina 30 ==================
CÂLCÂIU
Vc(Jl Cur', ji'611W, Genrcctiiii,
Irnm ă.
credeau că dacă o p6rtă pe dînşii, vor câştiga procesele cele
..;:1
mal grele.
Francesul elice de un copil născut eu căiţă : il est ne coiffe.
30
PROVEHDELE ROMÂN1LOH
1
f
1
I
\
2825
2824 Isbesce cu călcâiele 'n pinten.
IORD. Gor.sscu, JJ;[S8. II, p. 7.
Adică singur se rănesce (GOLESCU).
Dă cu călcâml în pintene.
IOBD. Gor.nsou, J.llss. lI, p. 93.
Se zice pentru cel ee va temă pe însuşi sine (GOLEscu).
2826 * 6EI îi dă. călcăie să stea,
Şi Iepa mai tare fugea.
P. Isr-rnnscu, Leg. T, seu. 1872,
p. 171; He». Ist. III, p. 377. ­
I-hNTESCU, p. 181. - T. B.ĂL.ĂŞEL,
înv. c. Stefănesci, J. Vâlcea.
Când unul, prins eu mâna 'n sac, caută a se desvinovăţi
dând argumente cam slabe.
SN6vĂ
Un diavol de ţigan ce făcuse, ce clresese, că furase o lepă de la un
om. Păgubasul l'a prins si l'a chemat la judecată. La diua înfătisăril jude­
cătorul întrebă pe ţigan: '«De ce al furat lepa. cloră? � Hapoi �u am fu­
rat'o eă pa ea, ea m'a furat pa mine, zeii aşa, să trăiţi boearule, mân­
caţ-aş.- -Cum te-a furat, lntăclunatule ?-Hapol hulte cum a făcut, S'a vîrît,
Imite asa, su mine si m'a luat pa sus, si a tulit'o cu mine la horas să me
vîndă. Eu î't dam �ălcâe să stea fi e� mar tare fitgea, până m'a băgat
în horaş, Şi efi, ca să nu me vîndă ea pa mîne, am vîndut'o eă pa ea
Zell aşa boearule, să trăesct!»
�
I
I
1
I
I
2827
* Din călcate pân'la glezne.
A făcut şi Vişa grîu din calccae pân)la glezne.
A. P.ANN, I, p. 166. - Hixjnscc,
p. 202.
*6
A tacut .şi Vl·.şa grÎit din călcâz.şi pân)în glezne.
ANDllEl M.ARINESC.U, înv. J. Argef.
�
I
I
Se dice :
1" Despre o laudă pr6stă.
2° Când se face muncă multă şi spor puţin.-J. A1"ge�.
I
,
1
�
================== pagina 31 ==================
OMUL ŞI ORGAlIELF. SALE
31
'Y.- /�
2828' Fugiţi călcâe, că ve calc.
N. IORDAN, stuâ, c. l'ecucel, J.
Tecuciă.
Când unul e în premejdie, e ameninţat. şi de frieă nu scie
cum să fugă, cum să scape.
:;"6-
2829 A face alheţă 'n călcâi.
T. BĂLĂŞEL, tn». J. Vâlcea.
Se dice când el pe cine-va în bătae de joc.
*6-
2830 Ii jocă soreciî 'n călcăe.
1. ANTONESCU, elev. scol. inst, c.
Vâlcele, J. Argeş.
Om ne-astîmpărat,
2831 :;: LA,S! dă cu călcăm 'n cur.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. 8tej'ltneSct'
.1. Vâlcea.
A perde vremea in zadar.
2832
A da cu călcăm cui-va sau la ce-va.
LAURlAlI & MAXIM, I, p. 317.
:-!: I�
A'}; da C�t calcâiu' în cur.
T. BĂLĂŞEL, in», c. Ştefănesc/', J.
Vâlcea.
V c<Jl 1'iO'[01·.
A'] dispreţul, a'I arunca cu dispreţ.
2833
A lovi pre cine-va in călcâi.
LAUlllAN & MAXIM,!, p. 317.­
Fn. DA�n�, 1, p. 181.
1° A nu'l văternă de loc.
2° A nu'şr atinge scopul.
*6
2834 A bate din călcăi (călcăte).
FR. DAME, I, p. 181. -Ono ,h­
PESCU, Opinc. p. 65.
Ve(jI Pinten.
A fi forte vesel, bucuros.
2835 Din călcăe pân' la cap.
A. P AliN, I, p. 133. -- HINTESCU,
p. 77.
================== pagina 32 ==================
PHOVERllELE ROMKNILOH
Veql Cap, Creştet.
Cu totul, cu desăvîrşire.
E îmbrăca t ca un nap
Di7t câicâe Pân' la cap.
A. PANN, 1, p. 13:1.
*
2836 A pune sub călcăe,
A stăpâni cu totul, a nimici şi a injosi pre cine-va.
*6
2837 A se învîrti (sări) într'un călcâiti.
M. CANIAN, J. Iaş'i. - T. BĂT,XşEL,
înv. c. Şteţ'ănesci, .1. Vâlcea.
*
A se întorce (numai) inir'ssn calcâiî).
P. !sPIRESCU, Basme, p. 75; Leg
p. 13.
A fi iute la trebă, a face orî-ce lucru repede, fără zăbavă, a
fi vrednic.
"Punea la cale tot pentru drum, şi să întorcea numar într'un călcâiu,
când poruncea şi aşeda lucrurile de căletorie.» -P. ISPIHESCIJ, Leg. 13.
2838
*
Cât te-ai învîrti Într'un călcâiu.
VeQ.I, a se 'în1Jîrti.
Repede, în puţină vreme, într'o clipă.
*6
2839 A i se apri ide călcâile.
V. ALEXANDHI. Teatr. p.194, 216,
260, 421, 581, 814, 943. - E. 1.
P ATHlCIU, in». c. Smulţi, .J. Co­
curluiîi--« G. POBOHAN, inst. c. Sia
tina .1. Olt.
*6
Mi se aprinde (aprind) calcâile (călcMele) de
doru-ti.
,
A. PANN, sa«. 1889, p. 160;
III, p. 129.-I-hNTEscu, p. 22. -
Semin. }jUG. CI. V III prin P. GÂR­
IlOVWEANU, praf.
* 1 s'au aprins calcăile.
BAIWNZT, p. 47.,-IOAN CREANGĂ,
Pov. p. 163. - 1. BXNESCV, praf' .
• 1. Roman.
================== pagina 33 ==================
OMLI, �I OHG.nEU: �ALE
*L
li ard călcatele.
33
GAVlUL ONIŞOH, prof. c. Dobroneţ,
J. V<lsluitl.-FR. DAMi.:, 1, p. 181.
Ve()l Talpă.
Se dice :
1° De un om fără astîmpăr, zorit în afacerl.
20 De un bărbat sau de o femeie care pică în dragoste. Acest
din urmă înţeles e cel mai obiclnuit
Tita. - Si cu cine se 'nsor ă, eue6nă ... scii d-ta ?
Perchezeancă, - 1 s'o aprills căkăile pentru mine.
DOI morti vi't, p. 581.
2840
* A areta călcâile.
LAURIAN & MAXIM, 1, P 317.
A înt6rce dosul, a se pune pe fugă.
2841
A'şi lua călcâile de-a umere.
V. ALEXAlWIU, Teatr. p. 1034.
A fugI repede, a o luă la sănetosa.
«M'am smucit voinicesce din ghIarele ce mi! prinseseră de gât; 'rni-am
luat căicăi/« de-a umere, şi m'am dus, m'am elus, m'am dus până ce m'am
vedut departe şi de Iţie şi de agie ... " - Iouou DE T.A SAGADUHA, p. 1034.
2842
A juca din călcăiî.
LAUlnAN &. MAXIM, 1, p. :\17.
Acelaşî înţeles ea la 2841.
2843 *
L".,.
H sfîrîe călcâiele.
Vc(JI a Fugi.
P. hl'lHF.SCU, Leg. 1, sau. 1872,
p. 169; Leg. p. 12. - HrN'l'IlSCU,
p. 21. - T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefă­
nesci, .J. Vâlcea.
Fuge repede.
« Altă dată abia me aretam Înaintea vrăjmasulut şi, să te ţiI 'pîrleo I î'f.
.s(irîl'azi călcâele elin nainten feţit mele.s c--P. ISPIIlESCU, Leg. 12.
*6
2844 A se duce cu călcăile înainte.
, G. P ', �ALvID',în/J: �. Sm�lţt, .1.
Coourluiii. _. 1. BALAŞ.;L, mv. c.
Steţă nesct, J. Vâlce�f.-M. LUPESCU,
înv. J. Suceo«.
================== pagina 34 ==================
----------�_ .. _-_.-
34 PROVJo:R13ELE HOM.\NILOI<
10 A fi dus mort la grapă. - ,J. Suceou,
20 A stă pe loc, a nu merge unde. al gând.i--J. Vâlce(� & Co­
ourluiu:
30 A fi oprit de la ce-va. - J. Suceua,
CĂMAŞĂ
2845 * LNăscut cu cămaşa (cămesa).
ANDREI MARl"ES�U, înv. c. Hu­
mele, J. Arqeş. - S, FI,. MAHIAN,
Nascere, p. 65.
Ve()i cao«.
10 Adică îorte norocos.- Macedonia şi Tera Româmeecă:
2" Păgubos şi după morte strigoiu. - Tera Româmeecă. Ve<jl
dctaliurf la cuvîntul Câită.
CAP
VC<J.t An, lto.sama.c, Ba1'btt"
C(ie'l,ulă, Cnp. V c. cauua«,
Ca.liruiar, Cârtncno, Ch.iul at ,
Crtiiii, Cur, IH, Douiec, D')'o.i­
di.e , E'oa,ng lielie , G ă'rg âun. ,
C;âscă" Glo.oole, Greerc, GlI/ră,
Lţn-asie, Jid.an, Jiulecaiti, Liui­
lui, ua-.«, ((, lrfân,c(i, Netuiis,
Ochi'it, Pâtăric, Perete, Petrii,
Polii, Prag, Resboi11, Sat, {I, se
saa«, Sol, Sticlete, Tatii, rt­
otrie, 1''/(,/,(i.
2846 Cap, mânî si picîore am.
A. PANN, Edit. 1889, p. 136,
II, p. 88. - I-IINTESCU, p. 3.
Dice omul bărbat care scie bine că va fi. în ori-ce i m pr ej u­
rări, în stare de a'ş.i câştiga vieţa, de a atinge (.inta dorită.
* c.
2847 Capul duce picior-ele.
A&IHtEl i\J.HUl'ESCU, 'ÎI/V. C. Hu­
mele, .1. AI'gej;'.
Cel mai mal mart, cel mai înveţaţi, cel mai buni trebue să
porun cescă, iar cei-l'alţf s[t asculte de poruncile date.
2848
*
Daci nu e ('i) cap, vai de picere (piciore).
IORD. GOLESCU, Mss. II, p, 87.­
HlNl'ESCU, p, 26. - P. IS1'IRESCU.
J.eg. 1, Edit. 1872, p. 168; Ref.
Ist. III, p. 154.-- I. ION8scu, Cart.
Cit. Il, p. 157.- S. 1. GROSSMANN,
Diat. Ge/·m., p. 135. - P. hH'�, c.
I1a!egn, 11'ansilvania.
================== pagina 35 ==================
35
I
:1: '
Unde nu e cap ,val de picuire (picere).
A. PANN, Edit. 1889, p. 29 & 82;
Il, p. 4; III, p. 30. _. LAURIAN &
MAXIM. J, P 4:l8-430. -. Abecedm'
Ilneirut, p. 25.- E�1. POPESCU, Î1W. c.
G-iocilne8C-i-JJ1ih·g'intni,.1.Ialomiţa._
1. KEGR\JZZl, Conr, uu-. XII, p.
14.·- BAHo!Szr, p. 51. - l-hN'rEscu,
p, 26. -- 1. G. VAU�NTIN>lANU, p. 30.-­
Ar,. DUMI'nmsc\J, p. 151. -- 1. Du­
MI'I'ImSCU, inc. c. (Jall.qiova, .J. Doly'.-·­
(J. BAŞOTA prin V. Formscu, c. Foi­
ticeni, .l. Suciaoa, -- E. I. PATRICIU,
inr, c. Smuiţi, ,I. COVw·l-Ui.
VuZ de picerc cdml nu e cap.
IOHD. Goi.eseu, J1«8. Il, p. 17.
*
Vat de piciore daca nu/1, cap.
11. D. ENI,SCU, in» c. Zomostea,
.1. Dorohoi .
Daca n'ai în cap, VO'/, de piciâre.
IlIN'j'E>'CU, r- 26.
*
Cdnd nu'l cap, val de picerc.
D-NA. V. JllJDJŞTEANlJ, Bucuresct,
.r. llfov.
Când capul se ameiesce, -picuirele dovedesc,
şi când mădularele buiquesc. lipsa crieri­
lor arată.
DnI. CANTEMIlt, Lst. Ieroqi. p. 236.
Iu nu':t cup, ca vid di �"i��6n' 1).
Pmu. PAI'AlIAGI, Zweit. Ialn-es.
p.161-
Iu caplu lipsesce, ea vai de ciciore �.
ANDREi AL BAGAVlJ, Crtrt. Aleg. p. 61
VcrJI Cap. III, I!. Cap.
Adică când n'avem bun stăpân, val d(� norod (p.87).-Adică
tl(� cel ce nu-şi are minţile Intregi, cum şi de un norod fără
stăpân (p. 17). - (GOLE�CU).
1° Cel care nu 'ŞI aduce aminte, trcbu Ie în urmă să alerge.
2° Dacă eşti prost faci o faptă rea într'o clipa, şi apot alergi
de te prăpădcsct până o potolesci.
:1) Unde nn'j cap, val (le picîot-c,
:1) Unde capul lips csce val de picl6rl'.
================== pagina 36 ==================
36
PHO\'EHllEI.E ROMÂNll.OH
Les [ambcs pâtiss(nl paur la tetl'.
PI'O!'. Franc.
Lmf, (lui n'a pas cap, Qn' nye came» 1).
Proc .. JJr:U),1I.
Chi a ncn d'tesia, abia qanbe '").
Prou. Pielii.
JlVas Inan nichi im Kop(e hai, mues manm 'in den
Beinen. hoben il).
Pro». Germ.
* L\
2849 Când nu 'i cap, nu 's nici picîore,
GAVH. ONJ�OR, proţ. c. Berlud,
.f. Tu/ova.
Arată însemnătatea stăpânuluî.
2850
Ahtari cap, ahtari minti 3).
PERICLE PAl'AIJAGI, Zueit: Iahre s.
p. 14tl.
De la cap atîrnă totul.
Qualis n:x, iali« gr·ex.
2851 * Ll.Capul să trăiescă, (că) belele curg.
A. P ANN. Edit. 1889, p. 134; II,
p. 88. - HIN'j'EoCU, p. 26. -'- Fu­
DAM};, I, p. 192.-E. t. PATHICIU,
înv J. Covu1'luit1. - LAURIAN &
MAXIM, Glosar, p. 65. - P. ISPI­
rucscu. Re», 18t. I, p. 460.
* L\
Capul de ar fi sănătos, că belele curg gîrlet.
1. CHEANGĂ, Conv. Lit. XI, p. 181;
Pot'. p. 219. - C. N. TROTEANU,
Elev. Se. Nonn. c. Slâncesct, r. Bo­
toşuni.
*6
CUpl(l) set fie sănătos, că belele curq (gîrlă).
lANOV, Conv. Lit., XIII, p. 73.­
S. Ml1IĂ1f>ESCU, Sezăt, I, p. 220.­
C. UONACHT, op.-V. Fo asscu, Fel­
ticeni •. 1. SUCi(I1i1.
i) & 4.) Ace1 care nu are cap, să albă picere,
<l) Ceea ce nu avem în cap, trebue să avem in pieere .
.a) Atur« cap, atare minte.
================== pagina 37 ==================
37
* "
. Caplll să tră1,r3SCă, că belele cură.
G. PonoRAN, inst, J. Olt.
Ne îndf�mnrl să ne ţinem firea, să nu pierdelll nădejdea în
nevoL
2852 * L\Vai de cap când talpa-î mâncată păn' la os.
V. ALEXANDI<J, Pl·08. - ANDUEl
MARlNESCU, în'O. c. Humele, J. Araeş,
10 Val de ţera in care norodul e sărac, rell nărăvit, etc.
20 Se dice de omul care se arată în faţa lume) că stă bine şi
el este prăpădit de viu, sau că e mal H1U]tlllort.
2853 * !:\Bine dice mos Arvinte:
Val de cap unde nu'i minte.
RI';'1'EGANU, PO'O. Ard. V. 79.
ANDREI M.UtlNESCU, in», c. Humele
,I. Argeş.
Vc(JI Arohct c.
Omului care pate o m n lţiru e de rele pe urma faptelor sale
Fe (]i(�e ast-fel.
2854
*
Pe cap bun stă bine si o căciulă ruptă.
V. FOilESeU, c. Folticeni, J. Sn­
da'vet.
Vc<jl Câdulâ.
Căci mintea iar nu portul omului sa Tea În sernă.
:1: L�
2855 Capul lui nu plătesce cât o capă degerată.
V. Fouasou;r'. Folt'iceni, J. Suclf1't'et.
* J
Nu' i face cctpul nici o cepr1 degerată.
Semin, Buc. el. Y1I1,prinP. 0'\1{­
UOVICEANU. prot'.
VcdJ P'?:âe.
Se dicc de omul prost., care nu prcţuesce u iuric. Ver).1 No. fl29.
* j�',.
2856 Nu'l taie capul nici doue mere degerate.
G. POI\O\lAN, inst. ,1. Olt.
Acelaş inteles ca la No. 2866.
c
=
================== pagina 38 ==================
Ve<!'i N o. 28%.
38
2857
/l.
Cap legat, inimă 'ncinsă
Şi de minte necoprinsă.
G. Dlm.
p. 520.
'fEODOJlESCU, Poes. Pop.
2860
Adic:l femeile cari sunt lipsite şi ele minte şi ele judecată.
Ci taci, maică, la natba,
Că aşa e femela;
P61e lungr şi minte scurtă
Judecată mal măruntă.
Cap legal, initită 'ud1z.rii
Şi la »iiru e lIecoprÎ1lsâ.
Poes. Pop. Corbea; p. 520 .
.;:. ,6
2858 Capul până nu se sparge, creerii nu se ved.
A. PANN. 1, p. 145. - H1NlESCU
p. 2G. - ANDREI IIfARINESCU, in».
c. llutnele .J. Argef.
10 După ce se descopere ore-ce, atunci se văd cusururile.
2° Până nu faci fapta nu pute să'ţl impute nimenl nimică,
până nu taci loc, huli, nu ese. - .J. Argeş.
2859 Sacu capu are a sa6 misle. 1)
Fn.l\1Il([,OS!CH, Rum. Unter., r, p.15.
Câţl olllenl, atâ tea şi găndurl. Corespunde <,liceril românesc!
câte capete, atâtea p âreri:
Tante teste, tanti cervelli. })
I'ro». Itai.
Capul În jos, când În sus nu '1 poţi ţine.
J OH]). Gor,ESCU, .Mss. II, p. 103.
Adic�i să te pled, unde IIU poţi porunci. (Gor.sscu),
*,6
2861 Capul plecat nu '1 prinde sabia.
ION NECULCE, Letop. JJlfold. II,
p, 257.--K. A. ZAMFIUESCU-])IACON.
in». c. Stiubenii, J. Dorohoi, -- N.
MA'J'EF.SCU, tn». c. Moviliţa, .T. Putna .
* c,
CCip�tl plecat sabia nu 'l tae.
A. P ANN, m«. 1889, p. 115 i II,
p. 52.-D" E. B. Mawn .. p. 16.­
Fu. DAM1:, IV, p. 5. _. Da Ee. 7,.
c. Bedad, J. Tutooa. - preot, C.
I3IJNGETrANU, in», c. C?80reţ, J. Me­
hedin!i.
1) Vie-ce cap, n r-e crCel'-j1 s(�L
!1) Câte cnpote, ::tt;îPa cJ'oeJ'1
================== pagina 39 ==================
OMUL ŞI ORGANm,E SALE
39
* L'eCa.nul
L:' plecat nu
'1 tac (tate) sabia.
C. NEGRUZZI, I, p. 250. - ALE­
XANDRU I-l�DEU, Rev. Noue, VII,
p. 402.-Fll. DAME, 1, p. 192.--P.
ISPlHEscu. Rev. Ist. L p. 460.-G.
DEM. T};ODOllESCU, Cercei; p. 30.­
V. FOREscu, c. Eolticent, J. S,�·
ciava.-T. FRÂNCU & G. CANDUEA,
Rotac. p. 75.-ANDREI MARINEs"u,
c. Humele, .I. Af.fJe�. _. E. I. PA­
'l'RIClU, înv. c. Smulţi, J, COVUl'­
lnh'i, - Semin. Buc. el. VIII prin
P, GÂRBOVIC1:NU, PI'Of.--GAV. ONI­
ŞOH, prof, c. Dobrooeţ, J, Vasluiit.
Capul plecat, pururea nevdNmat, zar cel din
potriva, pururea culcat.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 25.
Capul plecat
De sabie e netăIat.
1. HELIADE RĂDULESCU, Bibl, P01't.
p. 122.
* c.
CaZJul plecat
De sobie (spadă) nu e taiat.
LAUUIAN & MAXIM, 1, p. 426.­
BARONZI, p. 53. -- l-hN'fEscu, p. 26 .
. -I. G. VALENTINEANU. p. IO.-AL.
DUMl'fRESCU, p. 138.-G. POBORAN,
inst. e, Slatina, .1. Olt.
Capul plecat la tote
Sabia sâ '1 iae nu p6te.
A. PANN, Ar-chir, p. 5.
* c. Capul plecat de sabie nu e tăei,
H. D. ENESCU, in». c. Zamostea,
.l. Dorohoi, C
Capul plecat nu se taie.
C. BOLLlAC, Culeq, p, 174.
Adică cei plecaţi de nimeni se supără, 'iar cel din potrivă la
pămînt s'aruncă. - GOLESCU.
Prin supunere şi umilinţă se înlătură mari primejdii. ­
LAUlllAN &:. MAXIM.
================== pagina 40 ==================
40
PROVEltBELE HOM'\XILOn
Omul neîncăpăţînat, supus la t6te, nici odată nu pierde.
·,1. Al·ge.� rf- Mel/edinţi.
«Nu face ca tată-seu Cantemir-Vodă să se 'pună împrotiva unet crăi!
cu o mână de o ment slabi .. ,. capul Plecat nu-l prinde sabia.. - L
NEcuLcE, II, p. 257.
Capul plecat nu' 1 iuie sabia.
Evang7ulii.
Pokornu qlaou sablja ne sjece. 1)
Pro». Sîrb.
Timuli maier non fiei. 2)
Pnonus. Vieţa ua Trct8ibul.
2862
Capul plecat, nu numai pre cei milostivi ce şi pre
cei r emilostivi, spre milostivire pornesce.
Di». CANTEMlll, lst. Iero fl. p. 149.
Acestă dicere nn este de cât parafrasa acelei de la No. 2861
şi are acel aş înţeles.
2863
Capul fie cât de mare, iar gura potrivită, sî cu mult
mai mică.
Ioun. GOLESCU, ;1188. II. p. 103.
Adică om ul fie cât de mare, Însă vorba lui mai potrivită.­
GOLES\'U.
2864
Capul cel tâmpit, odoroqesce ca un butoiu dogit.
G. SION, Pab. p. 12.
Ftecar şi prost.
*,6,.
2865 ŞI altul are cap, da,
Dar, ca al meu, ba-ba-ba!
A. l'ANN, I, p. 83, - HINTESCli,
p. 3.'- ANDREI rv.IARlNESCU, ;111:. C.
Numele, J. Arceş. - Pm:oTu C.
BUNG>:TIANlf, in». c. C0801'I�t. ,1 Me-
hedi/lţi. '
10 Se <,Iice despre cel prost. - A. PANN; C. BUNGR'!'IANU,
20 Adesea când greşesce cine-va ce-va, recunoscendu-şî gTe­
şala dice : şi altul are cap, dar ea al mei; ba. - MAHTNESCU.
1) Plecntul cap sabia n u'I tale.
2) Muma cel uf fricos nu pb1nge.
================== pagina 41 ==================
OMUT .. ŞI OllGA�ELE SALE
�
2866 . r. 'A fi bătut la cap.
41
LAUlUAN & l\'!AXUl, 1, p. 339.­
Git .. Jrl'IlSCU, Opinc. p. 4;l. - T.
BXLX'1EL, în», c. Şt�fitnescf, J. Vâlcea.
A se freca mult cu un lucru, a căpăta mare experienţă şi de­
prindere în acel lucru, şi de aci, a sci şi pricepe forte bine, a
se pricepe bine. - L. M.
* /�
2867 E bătut la cap,
Tocmai ca un ţap.
A. PANN, I, p. 10. --lhwFESCU,
p. 26. - ANDREI MAllINF�SCU, tn». c.
HU11Iele, J. Ar·qps. -preot C. BUN­
GETIANU, înD. c, Co�oveţ,.I. 2'r!ehedinţi.
EUl Latu: la glavă (cap) ca un berbec (ber­
bece) inior«,
P. ISPlI1ESCU, 8n6ve, p. 107 ; Rev.
Ist. III, p. 378.
* r,
. E băfttt l« cap ca berbecul (berbecele) la c .....
I. l\fXGURĂ, praf. J . Prohoooc->
Maiur, P. BUDIŞ'l'EANU, Bucuresct;
J. Ilfov. - T. BĂLĂŞIU., înv. c. Şte­
[ănesct, .J Vâlcea.
10 Se (]lce, în bătae de joc, celui ce se crede că scic multe.
2° E greoiu, guguman, prost.
2868 * ['Cap ai, minte ce 'ţi mai trebue.
P. Isvuucscu, Rev. Ist. I, pag.
4iJH -CARAGIAI,T, Con». Liter. XV I,
p. 410. - Fu. DAMB, r, p. 192.-­
A�DnEI l\lAIlINESCU, fnv. c. Humele .
J. A1'gef. - preot C BUNGE'\'IANU,
in». c. Cosoveţ, J. Mehedinţi. -G.
P. SALVIU, îl/D, c. Smulti, ,1. (.'0-
ourlui. '
Se (jice omului prost care greşesce în ce-va sau spune vre-o
nerodic , şi în deobşte celui care crede că e de prisos să mai
•
înveţe spunend că "are el cap»,
2869 Cine vrednicia capului nu pricepe, acela lungimea
codii la mare cinste ţine.
Dur. CANTEMIIt, Ist. lerogl. p.106.
Se dico despre acel cari IlU judecă pe om după mintea ci
dup�i inl':Iţişarea lu I,
================== pagina 42 ==================
42
2870
HOYEHBELE l{O�LiKILO}{
Cu capul se lucra mal greu de cat cu sapa si cu
lopata.
1
,
SLAVICI, Con». tu«. IX, p. 188.
Se �iice pentru acel cart nu sciu preţul precum se cu vine
munca intelectuală.
2871 *
Le,
Capu Îl ese, şi curu intra.
1. S. MAHD.\IlE,
J. 'fu/ova.
stut/. c. Cel'ţescl,
10 Când îl cauţi, tot acolo îl găsesci.
2'0 El a dis, şi tot el o intorce.
*6
2872 Capul face, capul trage.
A. PANN, Edit. 188B, p. 82; III,
p. 30. - LAUHIAN & MAXIM, 1, p.
426. - P. ISPIHEi;CU, Leg. 1. sa«
1ts72, p. 173; ReV . ./sl. I. p. 460.
- HINTESCU, p. 26. - HEINSBEIW
DtimNGSFELD, 1, p. 224. -- BAllBU
CUNSTANTIN.b.SCU, Cari. Cit. III, p.
14. - I. G. V ALENTIN.'�AlW, p. 7.­
L IONESCU, Cart. Cit. Il, p. 115.­
S. 1. GllOSSMAN, Dict. Germ. p. BO,
92 & 168.- FIt. !Ju1E, 1, p. 129.-
1. IlĂKEscu, prof. J. Ruman.-EM.
POPESCU, ·tnv. c. Ciocănesci-Blărqi­
neni, J. Iulomito., - ANDHEI MARI­
NESCU, [n». c. Humele, .I. A1·ge�.­
preot C. BUNGETIANU, înv. c. Co­
SODet, J . Mehedint), - E. I. PA­
'fItIC'IU, in», c. 8mu'Zfi, J. Couurtui«,
*
Capiu fa f/e , caplu tradee 1),
N. 81'., Nijopole, Macedonia. ­
PERICLE PAl'AHAGI, Zweit. Iahre».
p 161.
PăţiteJe sunt resultatul minţel şi cugetărilor, adese-ort
site, ale omului. Ori-ce trebă să o Iael cu precugetare.
Faber compedes 'luas fecii ipse gestet 2).
Prov. Lat.
Qui lait la faute, la boit.
Prou. Franc.
ehi la ta, la rna,qna 3),
Pi'ov. Venit.
1) Capul face, capul trage.
Il) Lanţurile (entraves) pe care le a făcut lucrătorul, ]0 va purta el' sing ur.
3) Cine o f'ace, o mănâncă.
1>
I
================== pagina 43 ==================
OMUL ŞI OHGANELE SALE
----
l1fie man's einbrokt, muss man's essen 1).
Pro», Gel·11I.
43
101tD. GOLESCU, 1I-1ss. II, p. 36.­
Dm. TicIHNDEAL, p. 416.'- ANDREI
MAlUNESCU, in». c. Humele, J. Argeş.
* L\'
2873 Capul le face, inima le trage.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.
p. 279.--ANDREI MARINESCU, înv. c.
Humele, .I. Argeş.
Inima suferă adese-orf din pricina capului.
Se mal dico când faci un lucru care nu 'ţi place, dar care '1
faci, fiind-că interesul te silesce. - J. Al·geş.
- Taci, inimă,. tact
Că tot tu le [act :
Şi bune, �i rele.
Mal multe belele'
-- Ba capul le face,
inima le trage,
Ofu,zi", si tace
Cii n'ar� ce't face'
Capul şi Inima.
*6
2874 Câte capete, atâtea sî căciuli,
*6
Câte capete, atâtea păreri.
K\ItOI,y, Aco, p. 79. - G. MUN­
TEANU, p. 60. - 1. G. VALENTI­
NEANU, p. 47.-HINŢESCU, p. 25.­
Fu. DAMl�, I, p. 191. - H. D. E­
NESCU, înt'. c. Zamostea, .J. DOI'O­
hoi.- V. F�nEscu, Cernăuţi, Bu­
cocina.
*
. Câte capete) aiâiea idei.
Abecedar Ilustrat, p. 26. - V.
Fonescu, c. Foliiceni, J. Suctaco,
*6
Câte capete, atâtea şi vorbe deşerte.
v. FOUESCU, c. Buja, J. Suciaoa,
Câte capete, aiâiea minţi.
LAUJUAN &; MAXIM, I, p. 424.­
Da K B. Mswn, p. 56.:
Aiâiea capete, atâtea păreri.
FR. DAMB, III, p. 186.
1) Cco a ce dnuiiot, acela trebue Sti mănâncî.
================== pagina 44 ==================
44
PHI)VEHBELE: HOl\.L�N ILaH
Atâ(ea pareri, câte sunt şi capete.
Gn . Jrr-nscu, Bem'. Oraş. p. 124.
CâţZ 6mif'iz ahânti minţd. 1)
Pxuicr.e l' APA uz.c r, Zweit. Iouree.
p. 165.
Adică cât) 6meni, atâtea şî gândur-I, că fieş-care cu părerea
sa. - GOI,ESCU.
Nu toţi oruenii sunt tot la un fel, fie ca inteligenţă, fie ca
apucături, şi cum se mai dice : nu toţi sunt tăcuţi într' o qi.
".AJJ\o; �(a.p t'ă.)J\OVJ�,) a.'r;�p E1t� 't'zp7tst(X� sp''(O�� 2).
O�1En, Odis.
Quot homines tot senieutice. ")
TEREN'fIlJ. Pkormio.
Quot capita tot SeIZSU3. 4)
['rOD. Lat.
Tanti uomini, tanti pareri. 5)
PrOD. Itai,
Jl1any men, Jnany minds. G)
Pro». En,ql.
Viel ]{(jpfe, viei Siennc. 7)
Pl'OV. Germ .
. :t Lc.
2875 Capul lui a mai fost la o cîotă de răchită.
S. MIIIĂU,ESCU, Şedet6rea, I, p'
219.- V. FOHESCU, �. Dorna, J.
Suciaca. -. E. 1. PA'fHTCJU, ·Înv. c.
Smulţ«, .J. Coourlui
* .:
Capul ruz a mat fost la un cur de babă (de
mătuşo).
1. lUNEscu, prof: .1. Roman. ­
Da E�'R. A. NECUI,ESCU, c. Con­
stanta, J. Constanţa.- G. P. SAI,­
VIO, înv. c. Smulţt, J. Covurluiu.-­
T. BĂLĂŞIlI" tl1v: C. Stefănesci; .I.
Vâlcea.
1) CD!-T 61110n1, atâtea miuţ l.
:!) Căcf unora unele Iar altora alte hfcl'ur) surid şi le plac.
:3) Câţf 6meni, atâtea minţf.
4) Câte capete, ntâ tea mintt ,
n) Cât! omenî, aWtc:l piirerrt .
6) MuliI omen'i , multe păror+.
") Multe capete, multe păreri.
================== pagina 45 ==================
OMCL ŞI OI�GAI\:ELE SALE
* .
Capul lui a mai fust la �tn cur de magar.
MAIOR P. Bl:DlŞTEANU, J, II/o!'.
Despre omul prost, sau nevrednic, care nu caută de el, de casa
IUl, ci umblă numai sa facă trebă pentru altul.
2876 *Yie-care este stăpân pe capul lui.
P. Isrmssou, Rev lst. II!. p. 379.
Eşt-z stăpân pe capul teu,
Or; pe bine, ori l1e refi. �
A. PANN, II, p. Hi2.
Eşt; stăpân pe capu! teii.
Ori la bine, or; la ret:
1-!INTEscu, p. 180.
Fie-care este stăpân de a face cum va vroi, căci capul lui
plătesce,
2877 Capul ţi l'oiu sparge, dar hatîrul nu ţi l'oiu strica.
P. !SPIRESCU, Rev. Ist. 1, p. 460.
Despre aeei cari ne arată o prietenie prefăcută.
*1':.
2878 Ce 'i la cap, nu 'j la piciore.
x ... elel'. Se. Norm. c, Năneeu
J. Bacaa.
Când un om se crede ca face bine şi face l'eii. Mal bine
g ândeă cu pioio rele de cât eu capul.
2879
*
Cap fără creeri.
LAVIHAN & MAXIM, 1, p. 964.
. 2880
Om prost fără judecată.
*
A 'şi pune cenuşa pe cap .
E. 1. P A1'R1CIU, înv. c. Smulţt, J.
Covurlu{t/'.
A se pocăi, sim ţind.u-se vinovat.
Acestă dicere se trage de Ia un vechiu obiceiii al Evreilor.
«Si pentru aceea me osândesc şi mi! pocăesc pe praf şi pe cenuşe, > _
Iov, xi.u, 5-6.
*1':.
.2881 Capul pute, cada mişcă.
I�. 1. PA'fHl()lU, inv. c. Smult: J
Couurluiii. ' '
================== pagina 46 ==================
4ti
1'HilVEHBEf.E UO�d.�lLOIt
Să dice mai ales pentru pesce, in mod ironic, aretând că e
mai mult vechiu de cât prosper, şi de aci, într'un mod mal
general, pentru lucrurile proste, carî se încercă unii să ni le
trecă de bune.
*L:,.
2882 Cine n'are cap, nu '1 dare.
GAVH. O';I�O", PJ'of. J. Tutoca.
Pentru cel proştî.
2883 :j.. L:,. A 'si lua. capul în pole,
Om, CAN'l'EMIU, Ist. Ierogl. p. 345.
- .\NlJImi MAHlNJ'SclJ,înv. c. JIu­
mele, ,1. Argelj.
Vcd'i »su.
1°. A o lua la sănătosă, a fugi.
« Dobit6cele, snrn cele, Iarăşi În tote p ăr ţile, ClI mare tulburare, a se îm­
prăştia li-aii căutat; din care unele, precum se dice dicetorea, capul in
po'le iu ându-ş«, în monarhia pasirilor alt pribegit)).-Dnl. CAN1'EMIR.
2°. A se face că nu aude, nu vede nimic.-·-MAImmscu.
2884
Capul când te dare, tot trupul bnlesce,
IORD. GOLESCU, fI.1ss. I, p. 228·
:;.-
Când capul bolesce.
Tot trupul păiunesce.
Când topul se ameţesce, piciorele dooedesc,
şi când mădularele buiquesc, lipsa crierilor
araiâ.
DJl!. CAN'J'EMlJI, Ist. Ierogl. p.
23G.
Arată însemnătatea celor marf, şi cum, de dînşii atîrnă Ie­
ricirea mulţimei.
Si capui dolet, omnia membra lanqueni. 1)
Proo, Lat .
.fi Ici li chef deut toue les membres li failleni. 2)
P,'ov. ]i'rm'c. XIIc Siecle.
Quando 'f capa duole) iuiie le membre lanquono. S)
Prov Tase.
,) Dacă capul (t.e) dare, talc mădularele Iânced esc.
2) Pe cine '1 dure capul t6te mădularele '1 lnsă.
:1) Cond capul (te) dor-o, tote mădu lai-ele lă ncedesc.
================== pagina 47 ==================
osrnr, ŞI OnGANELE SAL}<�
47
JYenn das Haupi kranl« ist, irauerii «dlc Glieder. 1)
PI'OV. Germ,
* Li .
2886 Cap mare, mmte puţi lă.
, GAVlUL ONIŞOR, proţ'. J. Tuioca,
praf, c. DO/JI'o-
pe altu nu.
G"V1\. 01lIŞ01\,
1!eţ, J. Vaslttiu.
Nu m e duc cii după capul altuia, ci după capul meu,
2885 $ L::OpC
un cap 's stăpân,
Ve<Ji M are.
Pentru cei proşti.
2887
Cine ce'o să tragă, la cap 11 e scris.
A. PAN", I, p. 32.
J ntimplărfle viit6re sunt de mai nainte stabilite, şi nimica în
lume nu le p6te schimba. Devisa fataliştilor.
2888
*
Cap ce nu gândesce,
Numai la bostan se qăsesce.
GAVRIL ONIŞO,U, praf. c. Berlad ,
.1. Tutooa.
Î!
I :
I
Se <,lice despre cei proşti.
2889
Capete fără mintuiri masi la bostani cresc.")
l\NDUEl AI, BAGAVl1, Car, Ale.lJ.
p. DO.
Ve<Ji No. 600.
Despre cel proşti, cari trăîesc fără nici o grijă.
Gailesiz baş bostanda biter 3).
P1"OV. Tu,·c.
şi fără judecată, căci nici o greşală
V C{).''i Pung(t.
Vai de omul fără minte
nu rămâne neplătită.
2890
Carle tale de cap,
plate de
1"11.
p. 9.
scrigne 4).
Mncr.osion, Rum.. Unter, I,
2891
Carele are capu de stecla, ne ca nu se bate cu
etrpa) O).
Fu. Mnu,oslclf, Rum. Unter, 1,
p. 9.
1) Unde ea put o bolnav, t6te mîidulai-ele pătuuesc (sunt triste).
') Capete fără de griji şi la bostani Cresc.
a) Cap fiiră de griji. la bostan cresce .
.. } Carele greşesee cu capul, plă tesce cu punga.
i.) Carele are cap de sticlă nu se bule cu bolovanil de pctră ,
1::
================== pagina 48 ==================
4H PIWVEIlIlELE IW�L\NII.OR
Cine e slab nu se prinde la luptă cu cel puternici.
*6
2892 Tufă 'n cap, tufă 'n mână, tufă 'n punqă.
MAIOR P. BUDIŞTEA1W, Bucuresci .
• 1. Ilfov.
Nimic în plingă, tufă 'n capete.
GR. JIPBSCU, Opinc. p. 124.
Terani'î de la munte, în Ţ'era-Rornânâscă, batjocoreau odinioră
prin acestă dicerc pre soldaţii Austriaci cari, la părădi, purtau
rrunde de tufă la şaoourf vrend să arate că catanele nemtesc]
nu au nimica în cap, căci sunt pr6ste; nimic În mână, căci
sunt vecinic bătute şi arma nu le este de nioi o trebă : nimic
in pungă, căef sunt sărace.
Au service de l'Autr iche
Le militaire n'esl pas riche
Chacun suit "'il!
Vec,U No. 1213 la care se vor adăogă aceste variante.
2893
:!!
A fi cap sec.
1\. I'A"N, 1, p. 93. - l Irxruscu,
p. 27.
A nu a ve minte, a fi nepriceput.
]Şi pune capul sec.
Cu înţeleptul la în trec.
2894
* A suci capul cui-va.
G. POBOUAN, inst .. J. Olt.
A momi, a înşela pe cine-va.
* 1::"
2895 A'�l lega capul.
Vec)l No. 2807.
A. I'Al0i, II, p. 96. - LU;It1AN
&. l\'iAXIM, 1, p, 143.- P. ISl'I.uE6cu,
Deg, p. 386, -ION AL Lut SHlEIIA,
Pro». 110. -- G. POllOHA1i, insi. c.
Slatina, J. Olt.
10 A se mărita şi prin extensiune a se însura.
2° A se înVOI la un lucru; a se prinde că'I va face. - J. Olt.
Să scie că, la ţera, numai femeile măritate se portă cu capu I
legat saii înhobotat, pre când fetele umblă tot-de-una cu capul
goL _. Din acestă datină s'a născut dicetorea ce ne OCUP;}
care, prin extonsiune, s'a aplicat mal târdiu şi bărbaţilor,
================== pagina 49 ==================
o verluvă Însă r ând-vu , după lege
Cu a doua nuntă. capul scd sa'f! le;;t
Ea atuneea dice cum că s6 însură,
1:>1' nu s6 mărită pentru a doua ură.
,\. PANN, lI, p. 96.
<Fata imperatulut nu voîea eli nict un chip să l;e mărite .... El nu't da.
Jnil11a să 'fi lege capul cu nici unul din peţitorii ce veneau să o ceră.
P. Isi-russcu, Leg. p. 380.
,Cum te jălesc e îi, luminate imperate, că ţi-at legat capul cu o minu­
,niiţie ca aeesta."- ION AL LUI SUIEHA, Potr. p. r ro,
* L::'
2896 Numai ciuperci în cap nu mi-a crescut.
E. I. PATHWIli, înv. J. Coourluiîi,
Dice acel care scie şi a păţit multe.
* /'
2897 .� A'şi vîrî capul în gard.
T. B"r.ĂŞEL, t1lV. J. Vâlcea.
De ruşine.
�;: L�
2898 A fi tare de cap.
1. CHbANGĂ, Amint. p. 66. -- T.
BĂL.\�EL, tnv. c. Steţănesct, J. Vdlcea.
VeC)l B6Ni.
10 A nu înţelege uşor, a fi prost.
2° A fi răbdător,
"In sfîrşit mama, cât era ca de Iare de cap, de la o vreme pierde
"ăbdarea, �i vine tiptil, în vîrful degetelol', pe la spatele mele.- I. CnEAli'GX.
30 A nu ţine socotelii de povata altula. - J. Vâlcea.
:2899
* L�
A fi hap (ap) pe cap.
G. l'OBOl'AN, inst. ,1. Olt.
Tocmai pe toernat.
:2900
:1' �.
A fi cap în cap.
G. P'JUOllAli, ins! .. J. Olt.
:2901
Acelaş înţeles ca la No. 2899.
�.
"A umblă cu capu 'n traistă.
M. CANIAN, .T. Jaşt. - G. 1'0-
llOllAN, inst, C. SI"tÎ1ta, J. Olt.
A nu fi atent, a nu 'ŞI da sema de ceea ce se petrece impre­
jurul seii; a nu pricepe nimic; a nu chibzui hine lucrurile.
4
================== pagina 50 ==================
50
PHOVKHBELE RO){�ILOR
* A
2902 '�A umbla cu capu 'n sac.
ANDHEi MARlNKSCU, inv. c. JIu­
mele, J. Arger - T BĂLĂŞ�;L, 'Î11I'.
c, Stefânesc«, J. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la numărul 2901.
2903 Are cap, nu devlă.
LAUlIIAN & MAxm, Glosar, p. 219.
Se pricepe hine.
*6
2904 A ave cap, nu dovlec (bostan).
1. BĂNESCU, p1"(!f. J. Roman. ­
E. 1. PATlUCIU, tnv. c. Smuiţt, ,1.
Covurluii1. - LAURIAN & MAXIM,
Glosar, p. 219 .
. -.
;:'Cap rm doolec.
K 1. PA'l'R1ClU, in». c. Smulţr, .l,
C O1'U1'l ui«.
*6
.A aVe cap, tivgă (chiulac).
T. BĂLĂŞEL, î/lv. J. Vâlcea.
10 A fi deştept, chibzuit.
20 Se dice, în bătae de joc, oiuuluî prost care se crele deştept ..
*6
2905 A ave capul, ca dovlecul,
T. BXLAşEr�, in» .. 1. Vâlcea.
A ave cap prost.
* /"..
2906 A ave cap.
B. P. IUşDiW, Etyrn. Mag'l. 969.
A fi om cu cap.
LAUUIAX & MAXIM, 1, p. 425.
10 A fi deştept, chibzuit, priceput.
20 A fi în stare de a face ore-ce.
Poti desface ce-ai făcut
D;r eu 1t' am cap să te nit.
Că cu gândnl te-aş uita,
Nu me Iasii. inima.
lAllNIK-BĂnSEANU, p. 16-l
*.6
2907 A ave grăunţe 'n cap.
M. CANIAN, J. Iaşi, - G. P.
8ALYlfJ, înv. c. Smulţi J. Coourlui«:
================== pagina 51 ==================
OMU[, ŞI ORGANET.E SALE
A fi prost.
*6
2908 A ave apă la cap.
51
ANDREI MAIllNESCU, tno, o. Hu­
mele, J . .Argef.
*
A ave apă }n cap.
VecJl U,.echre.
Adica a fi palavatic, ţicnit.
*6
2909 A luat apă la cap.
E. 1. PATRlCIU, înv. J. Covul'luiu.
Adică s'a imbetat,
2910
*
A fi cu luna 'n cap.
M. CANIAN, J. Ia!},.
Acelaş înţeles ca la No. 2907. Cam pretutindent poporul atri­
bue lunei o înrîurire ore-care asupra minţei unor 6menl'. Eran­
cesul <).ice, despre omul care 'şi schimbă părerile dintr'un ces
într'altul: il est Iunaiique, adică schimbător ca şi luna.
*6
2911 I-a răsărit luna 'n cap.
GAVn ONlŞOlt, prof. e. Dobro­
veţ, J. COVll1'luiu.
A îmbătrânit ; alusie la pleşuvie,
*
2912 A fi greu la cap.
1. CREANGĂ, Amint. p. 164. ­
Fn. DAME, 1, p. 191; II, p. 83. ­
LAURIAN & MAXUI, 1, p. 425
Cap greu.
LAURIAN & MAXIM, I, p, 425.
*
Om greft de cap.
LAunIAN & MAXIM, 1, p. 425.
A nu pricepe uşor, a fi prost.
«Dumnedeă să rut'! Ierte, moş Ione, dar dumneta, cum ved, e{1l cam
g1eu la cap; Ia haldem În grădină, să vi! fac a Inţelege şi ma! bine.»-
1. (JRIliANGĂ.
2913
* A fi ajuns de cap.
1. CllEANGĂ, .Amint. p. 106. ­
S. FL. MAIUAN, Trad. pop. p. 5.
================== pagina 52 ==================
52
Deştept, înţelept.
rHOYEItllELE nO.M,\NILOlt
«Iruperatul, care o cîrmuia, cu mult mal ajlllls de cap şi mal vrednic.
de cât pa şa lor ... )) - S. FL. MARIAN.
2914
*
A fi uşor (uşurel) de cap.
LAUJ<lAN & l\'lAxBI, 1, p. 42,). ­
Fu. DAM�:, IV, p. 205.
Cap uşor.
::: ! A ave cap u�or.
LAUlllAN & MAXiM, I, p. 42b.
T. BĂLĂŞEL, inv .. 1. Vâlcea.
Se dice de om ul care uşor şi curînd pricepe.
2915
*
A fi gros de cap.
* Om cu capu gros.
:.::
Cap gros.
:::
A fi gros la cap.
LAUHlAN & l\lAxnr, I, p. 425.
LAUIUAN & MAXIM, 1, p. 425.
LAUR/AN & l\IAXm. J, p. 425.
1\1. C AI\UN, .r. Inşt ,
A pricepe anevoie.
2916
:;�
"A ave cap mare.
• *,
.�.
A fi cu capui mare.
A fi cap mare.
,C'A .fi mare de cap.
M. CANJAN, .1. Illf/' •
LAllitiAN & MAXDI, 1, p. 420.
I,AUIllAN & MAXIM, I, p. 426.
291.7
GI" Jn-sscu, Opinc. p. un.
Se dice despre omul deştept, priceput; despre omul cu mare
pretenţie de a domina:
In casa acesta tor;; sunt cu capul mare, adică toţi vor să
poruncescă.
A umbla cu capul mare.
T. l3.hĂşn, inr .• 1. Vâlcea.
A se ţine mare, a nu băgă in semă pre alţii.
================== pagina 53 ==================
n
I
OlIUL ŞI OHGANgLE SALE
53
BAllON�I, p. 44. - ANDREI Mxm­
;�ESCU, in», c. Humele. J. Al'gef'
LAumAN & Maxi», 1, p. 425. -­
Fn. DAMI0, J, p. 1\)1.
Adică fără minte, nepriceput, uşurel.
* !\
2919 A lua în cap.
-* 6
2918 Om fără cap.
A f'ace ele capul seii, ne vrend să asculte de uimcuî-
10 A pricepe.
20 A se pune cu iotă rîvna Si'1 facă un lucru .
l'
1 i
G. POBORAN, inet, c. Slatina, J.
Olt.
::t: I
'-'A'�i pierde capul.
LAUlUAN & MAXIOI, I, p. 424.
* /\, A uu SCi0 unde 'i-e capu,
G. POIlOIIA:-I, insl; J. Olt.
A se zăpăci de treb[1 multă, a nu mal scie ce face.
2921
. " L
2920 � -" A'�i lua (asa) în cap.
2922
:,!: /'
De ţi-oiă pune mâna 'n cap.
De loc, remâi ca cu 'n nap.
GAVll. ONHion, ]J1'IJ/, c, Doul'oveţ
.1. Yasltâu,
Iţi voitl smulge pel'ul. Ameninţare.
2923
'1'
. 'Cu capu 'n jos.
V. ALEXANDlH, TeaI1'. p. 3ăO,
«Totă casa e Cit capu '1/ jos .... Cum sit dreg trebile?» - Felia clilt
casă, p. 35°·
10 Umilit, ruşinat.
20 Arată neorînduială, zăpăcelă: se <;1ice despre lucrurile care
nu sunt după rînduHlla obicinuită şi precum (Jice Franccsul:
sen« dess1ls dessmu;.
2924
:;:
A umbla cu capu 'n sus.
M. CANJAl':, :J. laşi.
================== pagina 54 ==================
PROVEUBEI.Ji; ROMÂNILOR
:i:L
. �'A umbla cu capul (pe) sus.
FH. DAME, 1, p, 192. - T. Bx·
LAŞ EL, înv. c. Stetănesct, .1. Vâlcea.
A se ţine mare, a nu băga în semit pre alţii.
-1
!
2925
*
A ridica capul.
BAlIONZI, p. 43.
A se înălţă, a prospera în aîacer).
2926
*
A ave fumuri în cap.
LAURJAN & MAXIM, I, p. 1266.­
G. POBOHAN, inst. c. Slatina, J. Olt,
A fi mindru, a se crede.
2927
*
A scote Iumurile din capul cui-va.
A aduce pre cine-va la cunoscinţa adevăr-atei sale val6re, a
'i sc6te gărgăunii din cap.
*6
2928 A umbla cu capul între urechi.
MAJOU P. BUDlfL'EANU, ,1. Ilfov.
- M. UANIAN, J. laşi. - ANDREi
l\1AmNEsuu, îl/v. c. Ilumele, .f. Ar'�
,qeş.-preut U. BUNGET'ANU, înv c.
C08ovifţ, J. M,Jledin!i. - A. PANN,
Edit. 188fJ, p. 45; 1, p. 155. -�
HINŢESC1J, p. 26.- E. 1. PATRlCJt,
înv, c. Smulţ«, J. Cort/rit/ia.
10 A nu fi atent la nimic, a fi leneş, a nu se ţine de nicî o
trebă, a umbla gură-cască.
2° A nu 'şI da. semit de ceea ce se petrece Împrejurul seu,
a fi prost.
Acest din urmă inteles e mal puţin obicfnuit,
2929
*
A 'l?Î ţine capul cu ....
N. MUSTl", Letop. UI, p. 42.
A trăi, li 'şi ţine casa cu ...
«Avea şi sfetnic pe l:'tngă sine o aretare de grec anume Spandoni .... un
blestemat şi de nernică, fără de nict o meserie; numat cât îft ţit/ca capul
cu minciunile şi cu milosteniile ce 'î dau.»- N. Muşr»,
2930 :!' 6 A'l?l (i) pune capul.
SnmON DASCĂLU, Dioerse, 1, p, 406.
-� N. MusTE, Le/op.m, p. 4 &52.�
G. PonoRAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
================== pagina 55 ==================
OMUL �l OHGANln�'E SALE
55
1 ° A da chezăşie pentru ore-cine salt ore-ce, a se prinde că
va face un lucru.
2° A se pune în primejdie de m6rte.
3° A fi doborît, a fi ucis, a muri.
deră daca aii sosit în tera lUl, îndată aii făcut oşu, si se bătea cu
Moscalit ce erati prin cetăţile ce le luase de la Svedr, şi 'pre apă şi pre
uscat, până şi el 'şi ait pus capul, lovindn'l dintr'o pu�că.>-N. Mosra,
p. 52.
2931
* l'o,
A mânca capul cui-va.
ION l'·Ecur.m�, Letop, 11, p. 211.
- N. Musr», Lrtop, Hl, p. 56. -
ŞfZ(Uor'ea, Poo, Pop. II, p. 32 ; III,
p. 214.
Se certă de 'Ş'l mănâncă capetele.
A. PANN, III, p.23.--HINP:SCU,
p. B2.
A 'ş1, mânca capul.
ION AL LUI SmERA, Pou. p. 5G.
A niniicl, a împinge pre cine-va sali a se duce singur la peire .
• Din tera Muntenilor tot îl adăogâ cu pîro. Ştefan-Vodă până i-au mân­
cat capul.» _. N. Musrx, III, p. 56.
"Ave multi si mar! neprieteni la Duca-Vodă, de stau în tot cesul să';:
sndnânce eapul, pe toţi Cupărescii, şi pe alţl bore rt de ţera Muntenescă,
rovareşt cn Cupărescir, şi ,tmitot de'l pirrau.» - ION NECULCE, Le/op, II,
)O. 211.
Gruio! Gruio ! fetul meu,
l'6rte'i retl năravul \e\ii,
Cu beţivi! re'nsoţesct,
Cu tâlhar! te sfntuesct,
Numal ţera s'o prădezî
Si nimica nu lucrezt ;
Lasă-te de t ote aceste
Că aceste-s furte rele,
Că zeii şi copul {Z--l mâucă
Saii �e<.,ll în temuit'adincă.
Gruia lui Soeac. I'oes. Pop. Se­
zl1t6rea, II, p. 32.
2932
:!.
"A rade capul cui-va.
Fll. Dun:;, III, p, 342.
Vcql Ul'eult.e.
A urmărI pre cine-va, a nu'l e]ii. pace, a') spune într'una aeeI a!;'
llucru.
:f.L
2933 A toca capul cUI-va.
================== pagina 56 ==================
5G
Acelaş înţeles ca la No. 2932.
*6
2934 A se pune pe capul cui-va,
A insista mult, pre lângă cine-va, ca să faca UJl lucru.
*6
2935 A nu mai scie unde 'i stă capul si pici6rele.
GAVHlL OSIŞOH, prof, c. Beria (1,
.1. Tutooa. _. T. I:HL;(ŞET., inr, c.
Sietăne-ct, .J. Vâlcea,
10 A fi buimac de cap, zăpăcit.
2° A fi ostenit.
;;:
2936 . Fără să'l doră măcar capul.
P. ISl'lIlESCU, Iieo. Lst. III, p.
381; Leg, p. 8. -1"](, DHII\ 1, p.
192 & 401.
Acum poţt să pUl fi6re l'1 ureche şi nici capul
să te doră.
P. Isr-mssou, Leg. li, p, iss.
N'o să Ve d6ră nici capul.
I. CHEAIIGX, P,rv. p. D,
6
Fără nic: capul scl) 1 dâră.
Gu. :rIPESCU, IUur. Ora«. p, 144;
Opinc. p. 72.
Adică fără să al nici o pagubă, nicI cea mal mică SUpCI'Hre
nicl o grijă.
«De altele prea puţin îl durea cap ul.»
2937
*6
Are cap de întors furci.
K. A. ZAMFIRllSCu-DlAcox, in».
c. Stiu bl'll ii, J Dorolm),
:j' ,
. o Cap bun de întors furci.
E. 'I. J> A'l'IUCIU, in». c. Smulţi;
.1. Co;w·!uitt.
E prost retI, nu e de nici o trehă.
Asemănarea vine de acolo că locuitorii, când fac furcI cu carI
se vor sluji la treerat, le Întorc c6rnele într'un cap de cal mort,
punend, cele d oue c6rne ale f'ureef , în găurile ochilor acelui
tl0lan
================== pagina 57 ==================
OMUL ŞI OltG.-\NELJo: RA1.g
2938 :::\A fi dat cu capul si de SlB şi de j03.
K 1. P ATR!()m, Înv . .1'. C01!lwluitt.
VeVI Pray .
.\. păţit şi scie multe.
* /
A se dă cu capul de
(toţi) pereţii.
S. l\f UlAILESCU, inv .• I. Suciava ;
Sezăt. IT, p. 72. - T. 13Ăr,XşEL,
ÎIW. c. Steţ'ănesct, .T. Vâlcea.
A fi forte nenorocit, desnădăjduit, a'I fi ciudă de vro greşală.
2939
:;:
2940 A da cu capul de tOţl păreţii.
LAUJUAN & MAXIM, Jl, p. 589.-
1"n. DA�ll:', III, p. 18G.
1° A fi orb.
2° A fi distras sau zăpăcit, a nu mal scie ce să facă, şi curn
d ice F'rancesul : Ne plus sauoir 01l donner de la tele.
::, /'
2941 'A se diJ. peste cap.
Maim', P. BUD[ŞTEANU, J. IUov.
G. POBOHAN, insi. c. Slatina, .I. Olt:
A întrebuinţă tote ruijlocele pentru a'şî atinge ţinta.
In basme, zmeii se dau de treî orlpeste cap pentru a se pre­
face, salt pentru a redobândi forma lor primitivă.
:;: /:�
2942 A da peste cap.
G. I'OBOHAN, iust .. 1. Olt.
A be.
*""
2942 b. Dac'! nu't cap, nu'i noroc.
Q. MADA;" C, Truşeu 1, f'.I:7tişendl,
Basarabia.
Norocul şi'I face ornu singur; numai cel prost "alt leneş se
plânge că n'are noroc.
2943 :1: !'cA 'si lua lumea în
cap.
1\. l'A"", II, p. 12,1. -- I."IUIHA:\"
& l\IAxIM, I, p. 188 & 429. - ION
AL LUI SB[J<:rlA, Po». p. 22G.-ŞEZX­
'JonEA, 1 p. 284; II, p. G7.-LAZĂR
;?ĂIN�;ANU, Semas. p. 357, - E. J,
PA'l't:lCJl1, 'Îl11'. C. Sntulţi; J. Co·
'/J 111 'luiii.
A (lPUC(� lumea în cap.
flt. DA�lI�, I, p. 8�J.
================== pagina 58 ==================
.58
A fugi pentru a scăpa de un reu fără a scie unde, a fugi
nebun.
*1\
2944 A nu 'sî vede capul.
1. CREANG.�, Anunt, p. 6ll. - T.
SI'ERAN'PA, II, p. 216 --Fu. DAM(�.
I, P 1\:)1. -- G. P. SAJ.vID înv. c.
Smulţi, J. Cocurlut,
10 De trebî multe ce are.
20 De supărare, de nevoi.
*1\
2945 A pune plumb in capul cui-va.
Mai01', P. BUDIŞ'l'EA1SU, r, Ilfov.
1\1. CANIA,', J. Iaşi.
A '1 domoli, a '1 băga minte în cap.
2946
:!:
. A se pune în cap şi în piciore.
v erJ1, 0"", PiC-t01·.
A încerca prin tate mijlocele.
*1\
2947 A tăia pre cine-va capul.
LAUUUN & i\lAxIM, I, p. 425.­
A. PANN, Il. p. 123. -- IIIN'j'EScu,
p. 135.-BAuoNzI, p. 44 - '1'. IH­
LĂ�EI", tn». c. Stefănesci, J. Vâlcea.
A se pricepe ca să facă un lucru.
Pe omul la mal mari drăcit îl taze capul. - A. PANN.
2948
*
Şi fără cap, şi fără pici6re.
1\1. CANIAN, J. lIfuv.
Fără inceput şi fără sfîrşit. Om sucit, C11 care nu te po�i, în
nici un chip, Înţelege.
*1\
2949 A vede să prindă capul loc.
G. POJJOI'AN, insi . .J. Olt.
A băga de semă cum se încep lucrurile, cui să dai ce-va.
*1\
2950 A merge (o trehă) peste cap.
G. Ponouxx, inst. r. Olt.
A nu merge bine, a merge pe dos.
«Totul merge peste cap."
================== pagina 59 ==================
5U
DIM. UANn;�IIR, Isi. Iuo.ql. p.
166. - V. ALEXANDIU, Teatr, p.
861. - LAURlAN & MAXIM, 1, Jl.
424. _ DnI 'l'îcUINPEAL, P: 57.-­
P. hl'IRESCll, Leg. 162. - G. DE�1.
'['EODOUESCU, Poes. Pop., p. 154.­
GR. JIPESCU, Opino. p. 36.
Adică cu nici un preţ, chiar dacă ar trebui să pierdem vieţa.
« O dată cu capul lucrul acesta neisbândit să nu'l lăsăm.' - Dra.
CANTEMIR.
2951. :;: DO dată cu capul.
pa
1
I
Ve,)i c,Utae, Cl'eştet.
Cu totul, preste tot; arată () asemenare desăvîrşită.
E1'1t chiar mă-sa din cap până "n. picidre. - STm'. DELAVI\ANCI·;,I .
E-/, 't(')'1 1tOOeJ)'1 k 't'�'1 'l.S!fa.kfJ'I 1).
prov. Elin.
10 Acelaş înţeles ca No. 2951.
"Nu se dă la muncă nicI îl1 rupttd capuluI." _.- 1. CUEANGĂ.
20 R.epede: "a şters'o în ruptu capuluJ.»·-.I. Tutor«.
*L
2953 Din cap până în picere (piciore).
LA-URIAN & MAXIM. 1, Jl. 430.­
S. DELAYUANC�;A, Suitănica. - [o'IL
DAMi;, 1, p. 192; III, Jl. 211.
Din cap până în ealcăe.
l,,\UHlAN & MAXIM, 1, Jl. 430.
CăcI lelca are o fală
Şi n'ar vre cu caPU-O dată
Să stele ne·sărutaIă.
G. DEM. TEODORESCU, Pocs. Pop.
p. 154.
j
J
I. URUNG;;, Pov. 223; Amint.
p. 116. -- Şezt'tt6rert, J" p. 88.­
GAVItlr� ONIŞOU, prof. c. Berlad, J.
Tufora.
:;:
Nici în ruptul capuluz.
1. UmaNG;;, POl'. 217; Amiill.
p. 49. __ o Şezătorea, 1, p. 88. - P.
ISPIR�:scu, Leg. Jl. 23.
* L'::::,
In ruptul capului.
2952
1
..
1) Din plccre până în cap.
================== pagina 60 ==================
60
A capite usque ad calcem 1).
Pro». Lat.
Des piede it, la Uite.
Pro». Franc.
:1: /:
2954 . � A 'şi face de cap.
LAURUN & i\lAxIM, I, p. 424.-­
V. Ar,ExANDRI, Teou: p. 1258. ­
G, P. SALV1U, îllt'. c. Smult i, .r.
Covurluiiî. - G. ONIŞOH, )11'0/: c.
Bedad, r. Tutoua.
A indeplini fapte care pot primejdui vieţa Salt aduce vre-un
re11 ore-care.
"'6,
2955 -t- A 'si da de cap.
G. POBOHAN, iust, c. Slatina,
.1. Olt.
Acelaş înţeles ea la No. 295c!.
:j: '\
2956 LA 'i da de cap.
T. BXr"\ŞE[,, in». J, Vâlcea.
A '1 resul.
:1: 1'-\
2957 A da cu capul de multe.
A fi păţit, a i se fi întîmplat multe.
:j:
2958 re cap si-a făcut, de cap 'i-a fost.
LAURTAN & i\lAXI'J, I, 424.
Fie-care suferă dupe faptele sale.
2959 Se ţine de capul lui ca gaia maţul.
P. ISPlHEscu, Leg. J. EIW. 1872,
p. 178.
Adică într'una, fără încetare.
A se adaogă aoestă variantă la No. 1822.
2960 *'A se pune (şede) pe capul cui-va,
I. CnEANGĂ, Pov. 270. - K 1.
Cm:ANGĂ, înv. c, Smulţt, J. Co­
vurluiil.-Fn. DA�Jl�, IV) p. 48.
10 A stărui de cine-va,
2° A sta mercii lângă dînsul, a 'I âde belea.
J) Din ca p p:rn:î in. 'pice ro.
================== pagina 61 ==================
oxur. ŞI Ot�GAJ:<lEi.l'-� SALE
«Duceti-ve de după capul meji.» -1. CllEAKGX.
2961 ::: L'A 'i întorce capul.
10:< CREAiSGĂ, l'o». p. lG5.
A ameţi, mai ales ele dragoste.
Cl
'r�
I \ ,
)',\
2962
«Fata, bună mehenghe, Îl îl1to'rce caplil, �i Ipaie vede e;i nu '1 de le­
p ădat,» - 1. CUEAiSClĂ.
*
A se sui, (a sări, a se urcă) în capul cui-va.
LAURIAN & MAXIM, I.: p. 428.­
Fu. DAME, IV, p. 126 .
.A ataca pre cine-va cu violenţă, ne eu fapte, sah eu vorbe
injuri6se. - LAURIAN.
A stăpâni pre cine-va .
. .,
2963 '. A fi de capul seu.
A nu ave stăpân, a nu fi cine să '1 poruncescă .
. '. ,/
2964 .: cA fi cap tăiat (leit) ...
G. P. :)ALVIU, fnv. c, 5mnl{i, J.
Cocurlui«.
Arată () mare aseuieuare Iisică între doue persone.
«E tată-seă, (flP tâiat»
CĂPEŢÎNĂ
2965 ::: '"Done căpetrne intr'o căciulă.
Iouo. GOLESCU, M.\·s. Il, p. 90.-­
ANDREI MAlUNESCU, tno c. Humele,
;1. Arqeş.
Adică cel ce aii tot un gând, tot o părere. - GOLESGu.
Deux te-fes 80118 le meme bonnei.
Proo. Frac.
CARNE
Veqi ;..lfU,'1u,lt, SU1'a'fnUI'c{, Ta­
I(i, llnghie.
I
1
1
,
t,
I
i
\
2966
:':
. Carne cu ochi.
Ionn. Gor.escu, 11["8. 11, p. 25.--'
P. Isr-iusscu, ltco. Ist. I, p. 4.60.-­
FR. DA"j-:, 1, p. 201.
================== pagina 62 ==================
62
PROVERBELE UOMAN1LOR
.' .. 6
·1· . Bot cu ochi.
,
1. CUEANG,I, Amint. p. 7!.- D"
SOFIA NĂDEJDE, Nuo. -- Fu, DAME,
1, p. 152.- G. P. SALVIU, îtlv. c.
Smulţf, J. Covul·Zuiu.
1 ° Adică OlU de nimic. - GOLEoCU
.N u mi-ar ii cindă încnl ten, când :11 fi şi tu ce-va şi de te miri unde:
Îmi <j.ice cugetul me ii ; dar aşa, un bol cu ochI Ce te găsescl, o bucată de
humă însufleţită din sut de la not.i.» -- 1. Cm'ANGĂ.
2° Se (Jice de o faţă fără exp resiune.
-Frumosă l un bol cu ochl . - Da SOFIA N.�\)E.J[)E.
3° Om cu desev ir şire prost.
2967
*
A cresce carnea pe cine-va.
LAumAN & MAXIM, 1, p. 456.-
P. ISPIRBSCU, LelJ. lO8.-FR. DAMB,
1, 201.
A se îngrăşa, a 'I merge bine, a ti mulţumit, bucuros.
2968
*
Nu mai cresce (nu se prinde) car.re pe el.
LAURIAN & MAxur, I, p. 967.
De reii saii de inimos ce este.
2969
*
Isî mănâncă carnea de pe el.
L flĂNESCU, pro]. J. Honian..-: T.
DĂLĂŞEL, înv. c, Stefănesct, J. Vâlcea,
* /';,
A 'şt mânca din carne.
G. POHOHAN, inst. J. Olt.
2970
P Acelaş înţeles ca la No. 2\168.
2° A ajunge retI, nebun. - J. Vâlcea.
A-şi mâncă carnea cu cine-va.
LAUJUAN & MAXIM, I, p. 456.
A-şi mânca umarul, a duce o vieţă forte amară cu cine-va.
*6
2971 Carnea ca fieru.
Vîna ca oţelu,
T. BXCĂŞE[" îllV. J. Vâlcea.
Acestă dicere, pre care o intilnim adese-ori în poesiile pa­
porane, şi se întrcbuinţeză mult de popor, arată pre un 0111 be­
trân ou puterile ne-slăbite
================== pagina 63 ==================
OMUL ŞI OIlGANELE SALE
*6
2972 Mi s'a mâncat de carne.
G. POllORAN, in�t. v. Slatina, J.
Olt.
Mi s'a urît, mi s'a acrU, mi s'a găgit.
$
2973 A da în carne.
A lovi unde d6re, a nu da alături.
T. BĂI,Ă���L, înv. J. Yâlcea.
T. BXd.ŞEI" inv. J. Fâlcea.
A fi rei\ superăclos. Ve<}l No 4331-
$6
2975 A fi cu carnea bălţată.
$6
2974 A nu ave carne p� el.
Vei}"i In'i-ruc'i.
A fi OHI cu nazUrl, reutăcios.
:>;.6
2976 A mând omul.
$6
A mânch carne ele (din) om.
LAUIUAN & MAXIM, 1, p. 406.-
E. 1. l' A1'l\lCIU, îllv. c. Smu/ţi, J.
CovtlTlui'u,
1 ° A fi torte reu, aspru, varvar şi ciud.
20 A fi cumplit in felul Se\1, fie în bine sau în retl.·- LAUHIAN
& MAXIM.
30 A fi urît din cale afară .
l
J
.1<: l1rîtă de mănâncă omul,»
2977
$
A fi carne rea.
$6
A .fi reft de car'ne.
, LA�m.AN & �IAxIM; I, p. 406.-
1. BAI,AŞEL, tllV. c. Ste((1nescl,.L
Vâlcea.
1 o Aplecat la plăcerile sexuale.
20 Are sângele stricat, ast-fel ca ori-ce rană se tămădue cu
gre\!.
2978 ::;.!� A tăii în carne vie.
V. CODRI'�s'CU. UlllCARU, XXII, p.
01. _ L. ŞĂINEANU, Dict. P: 7\13 ..
================== pagina 64 ==================
G±
J'HQVEHlJELE RO:.\L�:\'Ir.OR
,---------------
2979
A curma reul fără cruţare, prin mij16cc energice şi cum <,tiee
Jrancesul: couper dans le vii:
:i:
A fi de carne şi de ose.
LA URI AX & 1IIAXlM, J, p. 45;).
A fi expus la osterielă ca ori-ce fiinţă cu puteri margiuit«
şi slabe. Este opusul dicoiil : a fi de peiră, a nu simţi os­
tenelă.
2980
:i:.
In carne si în ose.
P. Isrrussc u. Lt;g. p. 103.·- FI{.
lhMB, J, p. 201.
Adică în Iiinţă, înaintea ochilor.
"Se deşteptă şi fata de unde dormea ea, şi cum îl \'Cl)U în carn« {/
in dse, Îi dise : tu să fII soţul meu.» -- P. ],PIREECU.
2981
*
A se scutura carnea de pe om.
1'. Isl'lnE�CU, L€g. p. 129.
A se incrtncina carnea pc O'In.
1. CI1EANGĂ, Pov. 77.
De scârbă, de frică.
-Atunci unde se făcu un 110ro:([ cletos �i puturo s de li se sot/lin'!
carnea de pe tine.» .-- P. Isr-mnscn.
CEFĂ
VCf}f Cap. III, c. C,;{(J, Fa.t",
()ehhi.
2982
'A A fi gros la (În) cela.
ANDHEl l\IAltl2\E:'Clf, în», c. 1I,(­
mele, J. Argc§. - 1\1. CANIAN, J.
Iuşl, - Preot C. Buxm:TIANu, im·.
c. Cosol'i'{,J. Mehedinti. - Fu, DA;1;:;,
li, p. I:'(i
B g'fos la cej« are de 10S.
A. PANN, m. p. 10i). -lil�p:�('lf,
p. 101.
A fi gras la cef«.
BAHO:\ZI, p. �2.
Celă grasă.
LAUllU;'; & ;\L\XDI, 1. p. 1iG!:i.
================== pagina 65 ==================
mWL ŞI OltGANEI.E SALE
Om cu eera gra8ă.
65
*6
.A fi cu cela grasă.
M. LUPESCU, inv. J. Suci ava.
iOA fi om bogat.
ioA fi mojic, gros de obraz. Acest din urmă înţeles e forte
puţin întrebuinţat in Ţera Româneseă, şi se aude mai ales prin
:Moldova.
2983
A ave cela lată.
G. PonoRAN, ins. J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 289.'3.
2984 A lovi în cefă c'un bulqăre de îască.
M. CANIAN, J. Iaşi.
A spune vorbe nepotrivite.
Vezi variantele acestei diceto rI la No. 777.
:;'6
2985 "A pune la cetă.
G. POBOBAN, inst. J. Olt.
Ve<Jl Spate.
A. dă uitării, a nesocoti o poruncă dată; n u'I pasă.
2986
:t�
A scărpina la cefă.
* I�
A'î ela la cefă
LAURIAN & MAXIM, 1. p. 568.
'1
I
T. BĂLĂŞ�]L, înveţ. J. Olt.
A bate şi, într'un mod metaforic, a se purta reu cu cine-va,
:11 J scutura reu.
*6
2987 A fi tare de cefă.
G. PonoRAN, inst, J. Olt.
VeIJI Chică.
A fi bogat.
*6
2988 A vorbi până ţi s'a strîmbă. gura la cetă,
A vorbt mult şi fără rost, fără să te oprescl.
================== pagina 66 ==================
66
*.6
2989 Când mi-oi (ţi-i) vede cela.
Iouo., GOLESCU, M.�s. II, Asem.
p. 128 -V. ALEXANDRI, Teatr. 642
& 1662.-1. CREANGĂ, Pov. p. 227.
-- T. SPERANTlA, I, p. 188. - Fa.
DAM!!:, 1, P: 216, - G. P. SALVltl,
înv. c. Smuiţi , J. Govurluiit.-T. EI­
r.XŞEL, înv. �. Stefăneeci, J. Vâ/ce�.
VevI Ch'ică.
Nicl O dată; se dice pentru cele peste putinţă.
Lasă, las, prin satul vostru
Nu vI': cad de-acum belea,
Să vI': ved atunce numai
Ci/a cand îmt voiii vedea.
Ţiganul la Mânăstire, p. 188.
2990' * 6A . t· 'f "
III orce ce a cui-va.
T. BĂr.Ăş�;r" înv. J. Vâlcea.
A nu'I băga în semă vorbele.
* /.),
2991 A umfla ceîa de pumni şi spatele de cîomege.
A. PANN', I, p. 25.-T. BĂLĂşEr"
înv. J. Va/cea.
A bate reti.
2992 * 6 A 'i muiă cefa.
G. POIlORAN, inst. J. Olt
Verj.l Os.
Acelaş înţeles ca la No. 2913.
CHICA
Yerj.'î vtaaua.
2993 Cui e chica desă
Sa vie la masă,
Er cui e chica rară,
Să esă pe uşă-afară.
P. Isr-rnsscu, Rev. Ist. Il, p. 159.
*.6
Cu; este chica de să
Să pojte8că la masă.
V. FORESCU, c. Vamtic J. Nemţ»,
Mod glumeţ de il pofti pre cine-va la mâncare, sau la nuntă
la masa cu dar.
================== pagina 67 ==================
OMor, ŞI OIlGANgLE SALE
* /�
2994 A fi tare de chică.
67
2995
G. PonoRAN, insi. c. Slatina, .1. Olt.
VeQl eera.
10 A fi sănătos, gras.
20 A fi bogat.
* A face cut-va chica topor.
r. CUEANG,\, P"O/) p. 254
A scăpa cu chica topor.
ION GIILOA, Con». Liter. XIV. p,
86; Scrisori; p. 41.
*/\.
Cu chica topor.
V. ALEXANDRI & LASOAU HOSET1'l,
.4[83. ANDREI MARINES('U, îlHl C. Hu­
mele, .I. Ar.ge-7. - V. Foussco, o. Fol­
ticent, .J. Suctaoa.
10 A fi bătut.
«lea să-I taci chica topor, spinarea tobă şi pântecele cobză, dise Setilă,
căci almintrelea nicl nu e de chip s'o scoţi la capet cu buclucasul acesta.,,­
I. CREANGĂ.
2° A fi ruşinat, supărat.
3° Unul om bine făcut la trup, care se portă bine îmbrăcat şi
care este vesel în tot-deauna i se dice ast-fel. - MAHINEŞ()U.
2996
:1:
A i se face chica măcîucă.
1. BĂNE:SCU, p1'of J, Roman.
Vei), Pir,·.
1 s'a sbîrlit părul in cap, de frică.
:I:/':"
2997 A umfla de chică.
T. BĂLĂşEr., tn», J. Vâlcea.
A lua de per, a bate.
:;. i\
2998 ,',� A'I ţine de chică.
Dru. A. Sl'URDZA, Voillţa Naţlon;
XII No, 3278. - Maio1' P. BUDlŞ­
'r�]NU, J.ll(01). - Gr. P. SALVIU, tno,
c. Smulţi; .I. Coouru«.
Ve'}I p,;,..
A stăpân) cu totu), a ave în mână.
«Credeai că el sunt in stare să ţie de chi(ă totă ţcra.>-D. A. S1'UUDZA-.
*/\
2999 Cănd mî-oi vede chica.
G. POIlOI:AN, inst. J. Olt.
================== pagina 68 ==================
v",n C(l(1.
Nici odată.
CHIP
Ve<Jl F'rUiJt08.
3000
Chipurile mai de departe, că mai de apropo sem­
nele le vădesc.
3001
IOJm. GOI.E�CU, .]}[ss. Il, p. 101.
Adidi pe muicri mal de departe să le privim, că mai de a­
pr('pe li Se) cunosc sbî rcituvile obrnzulul. .- GOLgSCU.
*Fii după cum te arată chipul.
P. ISl'lRllSCU, Leg. 1, Edit. 1872,
p. 176; Rev. 1st. 1II, p. 382. -
HINTESCU, p. 33.
Indemnare ca să fim de trebă,
Ve<)l P01·[.
Acelaş înţeles ca la No. 3001.
3002
Cum ţi-e
chipul te portă,
G. OEM. '!'EQDOIlIlSCU, Poes. Pop.
p. 339.
3003
Daca 'n trebuîe mutere
B'�lete, băiete,
Vin 'Ia maica de me cerc
Nu fluiră pe la p ortă,
Ci cum p'e c!tipul te p,;,.tă.
Poes. Pop.
*L
Chipul omului e oglinda sufletului lui.
V. FOBllSClJ, c. Folticeiu &- Dorna,
J. Suc/ava.
3005
V ()<)'î osu«:
.lnîăţişarea omulut îl arată de bun saii de reii.
CfOLAN
Ve!}i Cap. VII, G. Ciol.an,
Piele.
*h
3004 A'şi face de ciolane.
A face un lucru care 'ţi pote aduce vre un neajuns, care se
va sparge în capul tE)lt •
• In locurile unde hoţiI î!! fac de ciolane unul de lec nu găsesc!.>
*
A trece .. ciolan pri 1 cîolan.
1. Cln;ANGĂ, Conv. iu«, IX, p.
283; r». p.5.-M.CANIAN,J.1ari.
================== pagina 69 ==================
A ii rupt de osteuelă.
«Acum de-odată, până te-t mal odihni, lea furca în brîii şi până mânj
demineţă sit gătescî fuiorele aceste de tors, penele de strujit şi mă laîul de
pisat. E" me las puţin că mi-a trecut cioia» prin do/an cu nunta vo stră.»>
1. CREANGĂ.
1
3006
*
A fi cu ciolane în pântece.
FR. DAl[(�, 1, p. 246.
Ve<)I Pâotece,
A fi însărcinată, se <;lice mai ales despre fetele cnr î ali greşit.
CIUF
*6
3007 A'i face Dumnedeu parte d'un ciuf.
T. BĂLĂŞEL, înv .. f. Vâlcea.
A fi rînduit să trăescf eu urîtul în casă.
Prin cuvîntul ciuf' se înţelege un om nesimţitor şi 1'1'(1 făcut,
C6DA
3008
Cadă lungă, minte scurtă.
BAllONU, p. 51. -- HINTllSC;U, p.
36. - /\r,. Onouuson, Il l, p. 44.
Vel!i Pilit", l'olii.
Se dice despre femel, pentru a arăta. că sunt lipsite de minte;
şi precum <;lice Diru. Can temi]': Cine urednicia capulnt nu ]J1'i­
cepe, acela lusurimca co�lt:'i la 1nC/'/,@ cinste ţine.
3009
A împleti cadă albă.
BAIWNZJ, p. 46. - B. P.IUşD"u,
E.ljlm. MagI!. p. 707.
1" Despre o fată care a unbetrânit 1':'11':1 a se măritâ.
2° A ftfce o muncă nctolositoro. - B. P. IL\şDEG.
C .. U
Vct}'î Lucru, Para:
3010
*
A strînge de c ... pre cine-va.
LAUHlAN & Mxxisr, 1, p. 773.
1° A'I vătemă, a'I surpa.
2° A'I umili, supune, a'J unblăndr, a'! sin sii facă un lucru.
*6.
301.1. Zdranga, zdranga iţele,
Dragi 'mi sunt c ....
'1'. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
================== pagina 70 ==================
70
1'1lOVEI\BELE ROI\!ÂNILOI\
Se \lice fetelor şi nevestelor leneşe şi bune de prieteni.
3012
*
A fi cu c ....
A fi cu vlagă, bărbat,
*6
3013 Umblă ca un c .... într'o căldare.
1. BĂNESCU, ţnof'. J. Roman. -
GAVRIL ONIŞOR, prof. c. Dobrooeţ,
J. Vasluiii. '
Ve';l Cui".
Umbla Iără rost, se în vîrtesce şi tot pate.
Tiganul ne-având de cât un o .... de 1111 el I'a pus într'o căl­
dare ca să facă ciorbă.
COLŢAT
*6
3014 A fi colţat.
T. BXLĂŞEL, înv. J. Vdleea.
VCQI Col.ţos,
10 Bun de gură, care respunrle fără frică şi vorbesee unde
nu e poftit.
20 Arţăgos, care se înfige la c{irtă.
Ve<;ll dicetorea de la No. 1718e
COLŢOS
:::6
3015 A fi colţos.
1\'1. LUl'ESCU, înv. J. Suciaoa.
Acelaş înţeles ca ]a No. 3014.
COLTUC
3016
*6
A 'i areta (da) coltucul (cultucul),
G. POllOHAN, insi. c. Slatina, J.
Olt. - LAUlHAN & MAXIM, 1, p. 986.
Ve')t lJIlbic, Col.
A'i Întorce spatele, a nu'i da nimic.
COPIL
v cc;i.l Ade'ver-, a Bate, BetTân,
Bogat, CuJit, Drac, a Flâmâm}i
a Mânca. Mince, lil6!;â, a Plânge
Serman, St<ipân.
3017
:::COPii, nebunii şi omul het vorbesc adevărul.
DIM. ZANNE, J. Il(01i.
================== pagina 71 ==================
71
r
* L\Dc la un copil, şi (de la) un nebun afli adeoerul.
BARONZl, p, 52. - HINŢ}�S()U, p.
38. - Da K B. MAWR, p. 23. ­
Du GASTEIl, Litef'. pop. p. 218.­
ANDIlEI MAmN�:8cu, înv. c. Humele,
.1. AI·geş.
;;-
"De la un copil şi un nebun afli tot-de-una
aâeoerv).
1. G. V ALENTINEANU, p. 10.
Ve'fi Adevifr, Nelncn,
Afli adevărul de la copil şi de la nebun pentru că copilul şi
nebunul n'au vicleşug la inimă, nu pot ţine o taină.
A tol, enftine ei it gens iV1'CS
Ne (aut ses secrete rCpelel'
Car, selon que trouoons es liores,
Jamais ne veulent rien celer.
Mots dods de Caton XVle Siecle ..
1 mati e i lJUlei dise la oerita 1).
Pl'ov. Venit.
Kinder und Narren, sagen die Wahrheit 2).
Proo. Germ.
Children antl foois tdl (speok) truth 3).
Prov. Engl.
Barn seqir [afnan sannleilc 4).
Frov. J,qland.
*6
3018 De copii, de barbă şi de cote gole să nu te plângi
nici o dată.
A. PANN, Edit. 1889, p. 120; III,
p. 111. - HINP:SCU, p. 37. - Dr
GA.STEIl, Liter, Pup. p.218.-ANllREI
MARlN>JSQU, înv. c. Humele, .1. Ârgetl.
=Preot O. BUNGETIANU, înv. c, Co­
soveţ, J. MehedinţL
1) Nebuni'î şi copiii spun adevăruf .
") Copil şi nebuni! spun ad evăru].
3) Idem.
4) Copilul spune tot-de-una ad evăr-ul.
================== pagina 72 ==================
72
rROVEIU1l':Ll.; "ROMANILOR
*L
De copi; şi de cote-gale nir;t o dată să nu te
valţi (plângi, ieluescl).
P. ISPlRl,sCU, Leg. 1, Edit. 1872,
p. 165. - GAVRIL, ONJŞOlt, prof, o.
Berlad, J. Tutooa.
De copil şi de c6te-g6le să nu se »aeie cine-va
nic; o dată.
P. ISPIRllSCl', Rev. Isi. IU, p. 157.
Ve(Jl Barbă, Cot, In.surâtorc,
Mărit"t, Pif,..
De copil să nu se plângă, nimeni, pentru că copii face O1'I-ce
nătăfleţ, şi apoi e mar bine sc/, q�ică cine-va: var de mine de cât
vai de noi.
De barbă să nu se plângă, căct barba arată pe om bătrân.
Iar de cote gole d'asemenea să nu se plângă, căci sărăcia vine
când n'ai gândi.
3019
*L
Doi la oi,
Doi la boi,
Doi cu tata la cimpoiu ;
Şi Mariţa şi Mateiii,
Şi la foc is mititei.
S. MlIlĂIL};SCU, şeZ(tto"ea, l, p. 2Hl.
* L"::.
Doi în car,
Dui sub car,
Doi pe chinga carului,
Iar JJlor1ţa,
Şi Gethiţa,
Şi Mateif't,
Şi Dara jteiu
Stau la foc, că ) s mititei:
Da Ee. Z. Bedad, J. 1'1ttov(I
Dat în braţe,
Doi în moie,
n« de pole li s' agaţă .'
Şi Marica,
Şt' Să/lica;
Dar Mateit:
================== pagina 73 ==================
73
Şi Dolofeia
Care sunt 1n i mitt'tet ...
P. ISl'lRloSGU, Basme p. 7-1.
Doi la oi,
Do; la bot,
])01, Git tot-seu la cimpoiu,
Doi în car,
Doi sub car;
Dot în chilna carnht,'l.
Iar CittTila,
/:;i Burilă,
Si Fraţila,
, .
Şi 1Yl ândrila,
Şi Mafteil1,
Şi Dorofteiii,
Şed la foc că's mitite1.
PA LODA, ziar, an. 1891,
Se <,tice, în glumă, despre acel car1 alt copif mult).
* I
3019b 'Unu 'n braţe,
Altu 'n maţe,
Ş'altn de pole s'aqată.
Acelaş Înţeles ca la No. 3019.
3020 Copilul ca cnpaciul, când de mic se strimbeaă, ane-
voie se mai indrepteză.
lORD. Gor.uscn, l\fss. n, p. 61.
Cel ce din jni« copil să ded:\ eu năravurî rele, anevoie a să
mai desbară de ele. -- Vel;!i No, M7.
3021 Câţi copii ca tine duce la grapă cel bătrân �i 'ngropăl
IOllD. Gl'LlOSCU, J'\!lss. li, p. 37.
Se <,tiee pentru <:el ti Il eri ce :1i;'t(:pt:\ când şî când să nioră cel
betrânî (G·OL"SCU).
3022 Până copil mic eram,
Nebunii multe făceam,
Acum c'am îmbBtrâit,
NIintea cu totul mi-a lipsit.
IOBD. Gor.sscr, jjI8'�' II, p. Ml.
Se dice pentru cel ce, şi la betrâucţe, de nebunii nu se Jasi\.­
GOLl<:Seu.
================== pagina 74 ==================
3023
PHOVERln�LE HOl'lL\NILOH
*
Copii mici, grije mici,
Copii mari, grije mari,
3024
n-« K DAME, c. Bucuresci, J.
Ilfov.
Cine are copii nu 'i nici odată lipsit de grijc.
Să nu vie în capul copilului ce-i menesce maica-sa.
Drsr. CANTEMIR, Lst. Ieroql. p.261.
Părinţi'! trăiesc tot-de-una cu frica in sîn.
"Precum maîcele către fiii ser aevea dovadă sunt, carele ori de fie te ce
mică a ortndutalit sănătăţii mutare, grelf şi primejdi6se bo le cuconilor sc'!!
prepun şi de celea ce să nu le cum-va se vie să tem, acele precum să le
fi venit de frică socotesc, de unde cuvîntul a se dice s'au apucat: să nu
vie în capul copiluht7 ce-l mcnesce matca-sa», - Dnr. CANTEMIR.
3025
*
Nu me invăţă să-mi înec copiii.
A. PANN, Edit. 1889, p. 158; llJ,
p. 127. - �1. CANIAN, J. Ia�"i.
Vec}i Părinte.
Adică a face rele.
3026
Copilul ori cei place, aceia cere, iară a cunosce de
'i folosesce sau nu.
IOHD. GOLESCU, Mss. 1, p. 233.
:Mulţl omeni mari sernănă copiilor, În acestă privinţă.
3027
Nu eşti copil fără dinţi.
Să te Ieă (scoţă) omul de (din) minţi.
A. PANN, IT, p. 147. -- HINj'BSCU,
p. 38.
Ve<Jl Dinle.
Adecă cştl în stare a judecă un lucru.
3028
*
Nu mai sunt copii.
1. DĂlmscu, prof, J. Roman.
Adese-ori copiiî sunt mal şireţi de cât s'ar crede şi pricep
lucruri cari s'ar păre că întrec mintea lor.
Romaniî <;liceu desj re copil: Nasum rhinocerontie habent, lun­
gimea nasului fiind privită ca semnul unei minţi agere.
3029
Nu 'mi plâng oopiii de Iome.
A. PANN, II, p. 107. -- HINŢF:SCU,
p. 37_
1\" are copii să 'i plângă de fome.
A. PANN, H, p. 144.-- l-IINTESCU,
p. <17.
================== pagina 75 ==================
OMUL ŞI OH.GAN.ELE: SALE
76
f
:;:
Ce 'ţ'l plâng copiii de f6me?
Maior. T. [lUDJŞTEANU, c. Bucu­
resei, J. ilfov
Nu 'i de grabă. Arată nepasarea omului care nu are de cât
sufletul lui de îngrijit.
*6.
3030 Il trag copiii de polă.
If-e de grabă.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, .J. Olt
3031
Copiiî după părinţi, ca pomele după pom.
Ioao. GOI,ESCU, Mss II, Asem.,
p. 61.
Copiil sunt frumoşi saii urîţi, bunt sau reI, după cum sunt şi
părinţiI lor.
'i'el pere, tel (ils.
• Proo. Franc.
3032
:1:
Aşa se 'nşală copiii.
IOR�. GOLESCU, Mse. II, P: 5. ­
P. ISPIREscu, Rev. bt. 1, p. 233.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 29 ­
LAZĂR ŞĂINIlANU, Semas. p. 235.
Copilul ne-pedepsit
Ajunge ne-pricopeii.
�:: Aşa se 'nşelă copiii şi femeile.
Maiol' P. DUDIŞTEANU, c. BItC!!­
resei, J. llfov.
Se (,lice când se 'rişală cei ce se socotesc de iscusiţi. (GOLESCU).
3033 Copilul ne-pedepsit
Ajunge ne-procopsit.
*6
Copilul ne-pedepsit
Remâne ne-procopsit.
A. PANN, 1, p. 61; II. p. b. ­
IhNTEscu, p. :38. - Semin. Bue. CI.
ViII prin 1'. GXIlIlOl'ICEANU, praf',
DI' G�.ş'flm, ui«. Pop. p. 218.
Fictorla acel ne-pedepsit procopsitu nu paie
.să hiba.
ANDREI AL BAUI-.VO, Gari. A.leg.
p. �9. \
I I
================== pagina 76 ==================
a 12
T
I
76
PHOVEHHF.LE R()�lAN1LOH
Copilul prin pedepse se îndr-eptă şi se cuminţesce. Acest in­
ţeles, ce se dă astă<,ll dicerif, este greşit şi ar trebui să se spună:
copilul neinueţat române nepr icopsit.
In adevăr vechiul înţeles al cuvîntului pedipsâ este înve-
ţătură.
I
r
"Si acesta am făcut la tălmăcirea acestit sfinte Scripturi, făcencl multă
nevointă �i destulă cheltutalâ, despre o parte pllind dascăll sciutt forte den
limba elineaseă ... şi despre parte al noştri 6menl al Ioculu'î nu numai pe­
dejsiH Întru a nostră limbă ce si de lin.b a elinească având sciintă.> -
Biblia drn 1688. Predoslovia 1.' ,. ,
Ce-va mal curios: vorbele 'Înveţ, înviiţătură, ah dobândit sub
influenţa lUI pedepsesc, pedepeă, înţelesul de "a pedepsi, pe­
dopsă- înţeles străin limbelor romanice.
A se vecHi în acestă privinţă capitolul: Oreljt'inisnwl şi lirubo.
în Semasiologia d-lui L. Şălueanu.
Vom insemna că un fenomen analog s'a Întîmplat şi la Fran-
eesi pentru eu vîntul chastier.
Vechiul proverb: Bien labeurc qui chastoie son. entani, arc
înţelesul de: Bine lucreză cine 'şI cresco bine copilul.
In adevăr citim În Le Roux de Lincy : I, 217.
«Dans notre vieux langage, c!ws!ier ne voulait pas dire jU7tir, corriger,
mais e'lever, instruire, e7tdoclri1Lcr, comme le prouve le poeme intitule le
Castoiemcnt dun Pcrc it sori Fi!«, compose au xin- Srccle, et flt;i n'est
qu'une suite de prece p tes accompagnes el'exemples 11. l'appui ».
Fiul certat (în:ucţat) 'înţelept 'UCL f� şi pre cel nelncn. f!lll,!]cL 'L
va avea.-- J3i/;/ia, 163\). PMem. 8010m. X � lI.
A. PANN, Edit, 1889, 29; II, p, 5,
_ EINTESCU, p. 38, - BAllllU CON­
Wl'AN'l'lNESCU, Cart. Cit. lll, p. 14.
Copilul răsgâiat (răsgăiat, rîsgăiat)
Remâ �_e ne-înveţat.
3034
Ji'i(iorhl dizÎlirdat, annânB ne-invi\at 1).
PERICLE l' AI'AllAGI, Zwe-it. Iulwf'S,
p.156.
llIulttt disMerrlat jir;im'lu, ne Jnveţat pr5te S;Cl­
'remână 2).
ANDUEIU AL BAGAVU, CaI'f. Aleg.
p 99.
«Eu să 'ţI spun cit Românu care nu 'ş1 piersică, nu 'i urechif'sce, nu 'i
mustră, nu 'i pişcă �i n'l \i stăpânesce copiiI ele miel, mult p�că!ues:ce;
căcl la mare, les nisce splnc)uraţl �i ajung r�u.> - On, JH'ESCU, Opincar,
p. 118.
') Copilnl desmlerdat, rcmănc ne-înveţa t.
2) Mult desmlerdatul copil, ne-înveţat poto se !'emiln,'.
================== pagina 77 ==================
O�IUL şr OHGANEL'E SALE
77
fi7nfant par trop caresse
,Alat appris ef pie r6ylC.
']'1'e801' des Sensences, XVlc Sicc!«,
3035 :1; LCopilul alintat
E Român (om) stricat.
E. J. PATRlCIU, înv. J. Covurluii't.
Acelaş înţeles ca la No. 3034.
3036 :;: ;'Mulţimea copiilor, averea omului.
V. ALEXANJ)l<I, Poes. Pop .
.Mulţimea copiilo», averea ltomânuluz.
ANDlmî MAIlINESCU, îllv. C. Hu­
mele, J. AI·gt�. _. S. Fr .. MAR!AN,
Nunta, p. l.
JJ1ulţl?nea copiilor, bucuria Românulul.
s. FL. MAK1AN, Nunta, p. 1.
Căci mulţimea copiilor este un mare ajutor şi nicî cum o po­
voră pentru lucrătorul de la ţară.
Enfan« sant richesses de paurres r;ens.
Adaţjes f"an�oia XV le Siecle.
3037 Lucrătorul de pămînt, cu cât mai mulţi copii are
cu atit mal folosit.
IOUD. Gor.ssou, M88. 1, p. 282
Ve<ji Ţifran.
Acelaş înţeles ca la No, 3037.
3038 Unde mulţi copii, acolo blagoslovenia Domnului.
IOHD. GOLESCU, M88. 1. p. 232·
Acelaş înţeles ca la No. 3037.
*6
3039 Din glumă se fac copii.
L AUllOUE, ing. J. Buzei/,. - ANDREI
MAHlN.;�CU, în!!. c. Hu meie, J. Argev.
- MaiOI' P. llUJ)IŞTEANU, c, Bucu­
resei, J. llfo», - Preot C. BUNGE·
ŢEANU, înv c. Cosoveţ, J. Mehedinţr.
1° Când un om vre să se dcsvinovăţâscâ de un lucru făcut
de dînsul şi care nu a eşit la un bun sfîrşit, se respunde prin
<,Iicătorea de mal sus.
2° Glumă pe care o fac adesea bărbaţii pc socotela femeilor.
================== pagina 78 ==================
78
3040
Copilul rîde �î când nu e de rîs.
IORD. GOI,ESGU. u». Il, p. 27.
Ieder Muftet' Kind ist seMn 1)
Prov. Germ .
Copilul, ce vede cu ochii, cere.
A. PANN, III, p. 154. - HINŢESCU,
p. 38. _ P. lSl'lllESCU, Rev. Isi, 11,
p.157.
Căci crede că tot ce sbOl'ă se mănâncă.
:1:
fie-caruia i se pare ca copilul seu e mai frumos.
P. ISl'lUESCU, Beo. Ist. ni p. 382.
B"/e-căru1a i se pare că copilul seu e ma� frumos,
D' ar .fi cât de urîczos.
A. PANN, Edit. 1889,p. 3jl,p.7.
Proverb care se află in t6te ţerile şi la t6te pop6rele. VeQI
I)l'Ov. 16!2 şi legenda care'l însoţesce.
lOBD,GOLEscu,Mss. n, p. 26.-AM­
DRld MARlNESCU, înv. c. HumeLe, J.
Argeş.
Adică orI-ce, până nu-I vine vremea, nu se săvîrşasce (GOI,ESCU).
3043
3042
Ve'}' a Rîde.
Se qice pentru cei ce rîd fără vreme (GoLESGU).
:!: 6
3041.' Copilul pana vrelllfa nu 'i vine, nu ese din sgâul
mă-seL
. AU' occhi di e mamme tuiti i jiglioli so belli 2)
p,.ov. COT'S.
3044 :1: bCopiii 6menilor sunt draci gol.
A. PANN, Il, p. 122. - G. DEb!.
'fEoDolmscU, Cercet. p. 72.- P.lo·
l'lUEoCU, Bec. Isi- Il, p. 157. - AN­
Dl\�;l MAltlNESCU, înv. c. lIumcle, J,
Argef·
*6
Copiii sunt draci gat
lhNŢEscu, p. 37.-pl·eot C. BUN-
Gq'IANU, îllv. c, Cosoveţ, J. Mehedinţi.
,) Pentru fie-care lllUlII" copilul (set,) e frumos .
• ) In ochi'i \llUlnclor toţl copiii sunt frutnOŞl.
----
================== pagina 79 ==================
7U
Copiiz sunt numai dracul gol.
G. DE�[. TEODORE:lCU, Cercei. p, 72.
Ve<Jl llă,tat, Drac.
Acelaş înţeles ca la No. 2717.
Se dice gor, adică întocmai ca dracul, fiind-că, după credinţa
poporulul, necuratul e gol, adică neimbrăcat cu nimic.
3045 De copii, case sparte nu s'au ve�ut.
A. 1"ANN, Bdit.1889, p. 120;Ilf,
p, 112. - }-hNP:SCU, p. 37. -- 1".16-
I'lRRSCU, Rev. ie. III, p. 157.- DI'·
GAS1.·EH, Lit. Pop. p. 218.
*,0,
Casa, de Gopi-l nu se strică.
ANDltEI l\-IARlNESCU, îllv. C. Hu­
mele, J. Argef. - Preot C. Bus­
GETIANIJ. înv. c. Cosoreţ, .J. Melie­
dini),
La o casă tata şi mama sunt totul, iar copiii vin În al doilea
rînd.
Iar unul dintr 'înşil. vrend să't mal mângâe:
Lăsaţl, dice, frate plânsul să rernâe,
Casa nu v'e sparta, c' a murit copilul,
Sunteti Încă tineri ş'o să faceţi altul.
A. PANN. II, p, 138.
3046
Copilul, e ca maimuţa, ce vede face.
A. P ANN, mu« 1889, p. 19; r I
p. 68. - HINTESCU, p. 38.- P. 15-
l'lRESCU, s«. 18t. rr, p. lf)7.
*<�
Copilul e ca mal'muţa.
T. U,\LXŞIU., înv. J. Vâlcea,
In multe trebue să ne terim de copil, căci ceea ce văd la
părinţi aceia în vată şi fac la rîndul lor.
3047
*
Copilul numai ce mănâncă e halal, ce îmbracă e
haram,
A. l'ANN, ei«. 1889, p. 166;
III, p. 133.
*Halal ele ce mănâncă, şi pecat ele ce p6rt(L.
1. UXNESGU, pro]. J . Iioman,
Ne învaţă sit ne Îngrijim mai mult de mâncarea pl'e care o
dăm copiilor, de cât de straelc eu care '1 îmbrăcăm.
:::-'-- ---- "-_.-
-------
================== pagina 80 ==================
80
3048
PROVEH.BELE UOMÂNILOH
Copilului dă-i cu palma peste cur sa-i vie minte la cap.
A. PANN, Edit. 1889, p. 166;
in. p. 133.
Copilulu� da-t cu varga peste şe�lut, să'i vie
minte la cap.
3051
i' ,
,
j
1111
lil !
. 1:
d
l'
! I
n. N'J'l·;s cu, p. 38.
Bătaia şi pedepsa iudrepteză Iirea prostă a copiilor şi le bagă
minte în cap.
Nebunia este legată de in/ma copiluZul
Dat, varga pedepsit6re o va scâte din el.
Prot'. Sotom. XXII, § 15.
3049 Cui e milă nuiaoa să nu'şî frângă
El mai pe urmă copilul o să-şi plângă.
A. PANN, sau. 1889, p. 166;
III, p. 133.
CUl, îi c frică sa nu frângă nuiaua, pe urmă
o să 'it plângă copilul mat bine.
HIN'j'ESCV, p. 125.
Acelaş înţeles ca la No. 30l8.
Oare mt se indură de iotaq, urasce pe fiul seu,
Iară cel ce 'L iubesce cu 1U·voinţă îl certă.
Biblia, 1688. Parem, Solam.
3050 Cui l-e milă de copil, nu iubesce pe copil.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 207.
Ne învaţă că pe copii fară milă să 'i dojenim şi să nu 'I 1'es­
tăţăm, - GOLESCU.
*
Vai de copilul acela ce n'ascultă de părinţi.
Ion». GOLI�SCU, ll'[88. I, p. 232.
Căci de la dînşii nu putem primi de cât sfaturi bune şi ro­
Iositore, De alminterea Românul mai dice : ascultarea e vieţă
şi neascultarea e m6rte.
3052 Copiii la părinţi ca un ochiu de vieţă.
Ionn. GOLESCU, MS8. II, Asem.
p. 61.
Arată dragostea părinţilor pentru copiL
================== pagina 81 ==================
osrur, ŞI ORGANELE SALE
:l: /:
3053 . Copilul să nu '1 iei pe credinţă.
T. DĂLĂŞEI" iu», J. Vâlcea.
Pc vorba omului fără minte să nu te Iei.
81
*D
3054 Copilul cu leqănul se adorme.
A. PANN, Edit. 1889, p. 107.­
ANDREi MARINESCIJ, înt'. c. Humel e,
,J. Al'ge:;.
Copilul cu leqămtl se amaqesce şi tace.
A. I'ANN, IL 125. - I-!JNTESCIJ,
p. 38.-Dl' GAsn:n, Lit. Pop. p, 218.
Cu vorbe bune şi cu blândeţe f'acî trebă.-
*
3055 Şi noi am fost copii.
1. BĂNESCU, prof .• I. Roman. ­
Maior P. BUDrş'rEANIJ, c. Bucuresct,
J. Ilfov.
Ele <,lice acelor cari se plâng că copiii sunt sburdalnici, ne­
:astîmperaţi, indemnându'I să fie îngăduitori.
Wir siiui aucli Kinder .r;ewesen 1).
1'1'OV. Germ,
Alte barn i borjan "}.
P1·OV. Nor»
:!"
3056 Cit trece ci'lra peste gard copilul flămândesce.
Da 2. J, c. Fedescf, J. Tu/ova.
Copilul e vecinic flămând.
Pentru cel f1ămânglos.
.3057
3058
* (A."
Are burtă ca de copil sărac,
T DĂLĂŞEL, îll'v. c. Stefi'inesci,.I.
Vâlcea.
Nevoîea învaţă pe om si nuiaua pe copil.
A. PANN, Ed�t. 1889, p. 29; II,
p. 5. - Hrxrsscn, p. 123.
Acelaş înţeles ca la No. 3048.
,) Şi 1101 am fost copil.
'! Totul e mal întăiu copil.
================== pagina 82 ==================
82
3059
Dacii 'i copil, să se joce.
Dacă '1 cal, să tragă,
Dacă 'i popă, să citescă,
1. CUEANG"', Amint. p. 38.
Arată firea şi menirea fie-cărula.
«Să mănânce şi să se j6ce acum, cât îs mititel; că le-a trece 10[' sbur­
dăcumea, când or fi ma! m art �i i-o r lua grijile înainte; nu te teme, că
n'or scăpa de asta. S'apoi nu scit că este O vorbă: dacd-t copil, să se
jdee; dacd-i cal, sa tragă, ,ri daG-ă-iPopă, să CtNscă». - 1. CHEANGJi..
*6
3060 A ajunge (dă, veni) în d6ga copiilor.
G. MUNTEANU, p. 121. -- 1. Io­
NESCU, C'l.rt. Cit. III, p. 108. - E
B. PA'rHlcIU, înv. c. Smulţt, J. Cor,
lui. - G. POllORAN, inst c. Sla'
J. Olt. - T. I3ĂLĂşEL, înv. G.
nesci, J. V âlce (1.
::: 6.A ajUnge în mintea copiilor.
Sezătorea, IlI, p. 200.
Vegl Copil.ărie, D6gâ.
A fi, ca copii]', lipsit de jud�cată; a se prost]; se \lice despre
acei bătrâni a căror minte s'a întunecat.
«Baba copil n'a mal făcut, şi de dor de a ave şi ea, îşi făcuse nil legăn
şi în el pusese, în loc de băet, un lemn de teiii ce '1 infăşnse şi '1 îmbr o­
borlise ca pe copil. Se vede că ajunsese baba în mintea (opiilon>. - M.
LUPESCU.
6.t:;; 1C'1.�Q�� Dl '(S[)OYt;� 1).
Pro», Elin.
JJis pueri senes. 2)
Prov. Lut.
3051
Am ajuns sa ne Ieă copiii în piciore.
A, PANlI, Il l, p. 150 - B. P.
lfAşDEO, Et!}/1/.. Maglt. p. 633.
A ajuns (vremea) să ne iea copi'ii în Fz'clare.
P. Isr-mssou, Rev. I,t 1, p. 225.­
HINP:SCU, p. 37.
Vef)! Pi,rtoJ'.
Dic cel bătrâni când tineri! nu le mal ascultă sfaturile şi 130-­
veţele.
1) Bătrânl î sunt pentru a doua oră copil.
2) Id em.
================== pagina 83 ==================
97
mint �i si 'j tragI doue şi c!ecl de lovituri la spate că el nu vrea să în­
ţelegă ce '1 spun eii; el pune vorbele mele la cur.» Ţernuul Începe a recni
�i a se rugă : "Me rog, cuco ne , lertii-me, că nu mal put vorbele D-tale la
ellr.-- Audt, bre?! Mal trage'! doue-dect si cinct, că el ci-că nict la cur
nu pune �orbele mele! «lemnul începe iar a se ruga: Me rog, cuc6ne!
lertă·me că le puii'! !--Mal trage't, bre, d ouedect �i cinci că, lan audt, ci-că
vorbele mele le pune la cur.» - P. G. SALVl1J.
mare.
IORD. GOLESCU, Mss. lI, p. 30.-
P. ISPlHEscu, Beo. Isi. II. p. 162.­
ANDREI MAlmmscu, ·tnv. c. Humele,
J. ArgeJ-
la .
. 1. Su-
*6
Copilul, 1.'
]i'eClorlu cart ,<;-nu
l'
� .H.
p. 172.
') Copihtlul care nu plânge 11\1'" d�' . ,
, u ma-sa ţLţa.
.a ţîţă.
in·of. c. Berlad,
li da ma-sa tUr!. 1).
, ,
Al'AlIAG1, ZIl,ât. Iahres.,
================== pagina 84 ==================
84
rnOVERBELE ROMÂNil.OR
Adică până nu cer i, nimeni nimic nu-ţi dă. - (Gou:scu).
Cere şi ţi se va da. Daca vrei să atbî un lucru, şi dobândi­
:rea lui atîrnă de altul, cere'l, căci necerut nu ţi se dă.
Quen nao falla, năo o ouve Deos. 1)
Prou. Port.
eli nu pianghie, mancu tetta. 2)
Pro». CO?"I<.
Han fiu inkje; som inkje beti. 3)
Prov. Narv.
Agldmaian âogiugâ meme vizmezler. 4)
Prav. l'u,·c.
3063
Copilul, cu plânsorî dobândesce demăncare.
IORD. GOLERCU, Mss. Il, Asem.
p. 134.
3065
Acelaş i nţeles ca la No. 3062.
*6
3064 De copil, copil e, dar cu nevasta să nn '1 laşi singur.
T. DĂLAŞEL, înv. J. Vâlcea.
Omul, şi dacă nu se pricepe la ceva bun, la cele relc tot îl
-dă în gând.
*
Copilul trebue să fie copil.
I. IUl!mscu, ll'·of. J. Roman. ­
DJM. ZA:;NE, Bucuresci, J. ILfov.
Nu e bine ea copilul să fie betrâncîos în gusturile şi. gân­
-durile sale.
J(indel' sind Kinder. r.)
P"O!>, Germ .
Barn. el' Barn. G)
Prov. Islantl,
1 pioco a renta eli' a la taseo da giovo. 7)
Prov, Piem.
J) Cine nu vorb esco, Durunedeii nu 'J aude.
"2} Cine nu plânge, nu suge ţîţă.
3) Acela nu prirnesce nimic, care nimic nu cere.
4) De nu plâng'e băietul nu i se dă de mâncare (ţîţă). - Acest proverb mi
's'a comunicat de d-l C. Maşu, student din Vcles, Macedonia.
�) Copilul să fie copil.
�) Copilul e copil.
7) Tinerii la c!Que \leci ('le am) trebue să tră6scă ca tineril.
================== pagina 85 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALB
85
II
»edut nic: baba frumosă, dar nici doc-
,
bune şi copil cu minte.
1\1. FOIll'SCU, c. Eolticent, .I. Su>
ciaoa.
3069
*6
3066 Copilul reu, blestemul lui Dumnedeu.
M. MA'l'JmSCU, îllv. c. Mo/)iliţet, J.
PUlna
Credinţă forte respândită în popor.
*
3067 Copil cu minte şi babă Irumosă.
*Nu s'a
iorit
"'6
'!. A' a vegut nimeni copil CM minte şi babă fru-
moso,
G. P. SALVJ(), îllV. c Smutţi, J.
Covurlui.
Ve'Jl Babă, n.u«.
Se dice despre lucruri carl nu s'au mai vedut, cari nu pot
fi; şi mal ales despre copil, când se plânge unul că cutare co­
pil nu e cu minte.
*6
3068 Copil de suflet.
V. ALExAlmHr, Teat,., p. 1626.­
P. Isenucscu, Basme p. 89; Reo,
Ist. II, p, 157.
Adică copil înfiat, numit copil de suflet pentru că după mortea
părinţilor sei adoptiv; va îngriji de sufletele lor, Iăcenrl cele
de lipsă pentru ca să li se ierte pecatele şi să mergă ele a
dreptul în rniu.
Să nu iei în vieţă copil de suflet să crescr.
A. PANN, Edit: 1889, p, 130; IlI,.
p. 117.
;:: Copil de suflet să nu it?',
Taina să n' o spui neoesiit,
Si }Jrl'eth't de masă să nu al.
Maio/' P. Bt'DIŞTEANU. c. BnclI­
resei, ,f. Ilfov.
Căci nu sunt recunosoătorî şi la nevoie 'ţI snnt duşmanii cel
mai mari. Infiind şi crescând copii carf nu sunt al noştri uităm
eă, precum a gis Socrat: 1.'1.'-00; "'()�(:U'I ta, O:,i'�rJ.� }-Inoo;, făcând'
bine celor rei, nutrescî lupi.
VeQ.l A. Pann, Edit. 1 88(), pag. 120--131.
--�-- - - r
================== pagina 86 ==================
:86
pJ{OVEnnELr(� nOMÂNILOH.
3070
Mila de la copil de suflet ca umbra de mărăcine,
Pi Isrrnsson, Basme, p, 97.
Daca copm, născuţi din carnea şi din 6sele tale, sunt adeseori
uereounoscetorl şi rei pentrn părinţii lor, dar încă cei adunaţi
de pe drumuri.
Ve�n Ispirescu, Basme, pag. 88-97.
3071
::: ;:::,
Copil din florII).
LAUHfAN & MAXIM. I, p. 925.-­
BAIWNZI, p. 106. - S. F'L. i\[AllJAN,
Nascere p. 59. - Preot C. BmiGE­
'PANU, ino. c. Cosooeţ, J. Mehedinţi.
Ve,\! No. 5606.
Adică copil pre care l'a născut fată nemăritată şi, prin exten­
siune, ori-ce copil natural.
Acest soiii de copil portă, după localităţi, dellUTlliri forte va­
l'Îate şi anume: 'copil din flort, copil de pripaz, spurii, fem.
spttr6Xcă, urzicar, fecior de isbelisce, copil de lele, copil de că­
pătat, copil ele la umbră salt propieua g(�rduluX, toachi (Trans.)
şi bitongX (Trans.).
Românul crede că aceşti copil sunt de obiceiu cu mult mal
talentaţi, mal deştepţi, mai isteţf, mai întreprindetorf şi mal
frumoşi de cât mulţi dintre copiiî născuţi dintr'o căsătorie le­
giuită, dar tot de-odată şi mal desfrînaţi.
Intîlnim o asern mea credinţă la diferite popore şi mai ales
la Prancesî.
In lucrarea d-luî S. FI. Marian, Nascerea. la Ronuini, se va
găsi un Însemnat nume!' de credinţe şi de obiceiurI privitorc
Ja copiii din tlori.
Vom spune numai că, la Români, copilul natural a purtat în
tot-de-una numele mumei sale, chiar când acesta a avut un
bărbat şi copii legiuiţî, dovadă: Ion Vodă Armenul, a cărui
mumă era o Armăncă, soţia lUI Sarpega, Petru Rareş 1) şi Ale-
1) Inainte vreme cuvintul coţril se mtrebulnţă, mal ales in Moldova) Il,uma;
pentru eopii1 naturali, pe când cei născuţj dintr'o căsătorie legiuită se qicell
teeiori:
<1:Peciorfi ce se vor nasce den călugărjţă, _ acela sunt eopii ; nu vor moscen l
ncmlcă d entru averea miine-sa.» - Pravila. "usile Lnpn,
<-:Acesta SB inţelege când cuconul cel sud uit încă nu va fi osebit de tată-sert;
lal'{i de '1 va ii fecIor de suflet, Salt de '1 va fi cop'U atunce DU va putea să
marg:l la ghldel să 'Şl plăngă sudalma feclol'ulul seti.)) - Prwl.Ji[a. Vusile lJII})11.
dJltlyn �07. - Când face neştine copil cu luulul'BH luI ceea ce e blagosloYit�t
pl'e lege, acela copil se chimnă adeverat.
Iar5 c::1nd ţine neştjne 111ltlare în casa lui ne .. blagoslovită} şi se culcă CII
·dînsa de faţă� de va face copil se chiamă hireş?'.
Iară când s(} culcă cu nUllare afară de casa lUI, acela copil ce va face se
>chIamă copil.
Iară când va nasce copil şi nlnlcnea nu scie care tată l'all făcut, nid cela ce
l'aft semăna.t, acela se cllIaJnă 'intunecat.>,-Pravila. -�l.îlte:î 1ln.8nl·tlb�
AceştI din urmu copH se numesc de Franceşi: EnfrJ.,nt de la 'Jnesse de 1ni­
nu/it, qlâ cher'eheDien â, tâtons.
================== pagina 87 ==================
87
:xanclru Ldpuşnenu, fiul unei Lăpuşnence. In tilnim un obicei II
identic la Elini şi la Romani probă d ioeri.le : 'r·�; p:�'dpf); J" o.�!;
"/.',1-0(",." Matris ut capra clicitur. ")
Ce-va mai mult, la Români, copilul din flori vine cu drep­
turi egale la împărţirea moştenirei rămasă de la mumă ; d insu
Vâte fi legitimat prin căsatoric sau adoptat, cu formele cerute
de lege.
La Evrei, in vechime, copiii naturali aveau aceleaşi drepturi
ca cei legitimi dacă nu erau născuţl din o servil sau o ido latră.
La Elini copiii naturali făceau parte din familie. In lipsă de
copii legitimI, el nu moşteueaii Prin legitimaţie dobândeaii
drepturi în succesiune.
La Francesi un t.ată pote recunosce un copil natural. Cu tote
că un asemenea copil nu are nici un drept asupra averii pă­
rinţilor se i, a căror moştenitor nu este, i se recunosce calitatea
de succesor neregulat.
La Prusacl copilul natural are tote drepturile unui copil le­
gitim în succesiunea mumeI. Tatăl, care l'a recunoscut, îl da­
toreză o pensie de întreţinere şi educaţia până la 14 ani; are
dreptul la a şesea parte din succesiunea acestuia dacă nu au
avut şi copiî legitimi.
La Austriaci copii] naturali moştenesc numai pre mamă, dar
cu aceleaşi drepturf ca copiii legitimi.
Originea diceriî copil elin flori, este cam indotosă şi putem
alege între urrnăt6reie versiunf.
10 Copil din florI, adică făcut printre flor'i, prin livedi şi nu
în casă ca copiii legitimi. În tăvorea acestei versiuni avem şi
<,lieerile: copil ele oard, copil de ta umbră sau propteua gar­
dului, urzica.r.
Frnncesii dau, în unele provincii, copilului natural numele
de champi; adică născut pe câmp.
20 Se dice copil din flori prin alusiune la îeciora care a nă­
seu t din mirosul unei flori.
«Intruna din dile, domniţa poftind la o fiare frumosă , rugă pe roba-I
să 1-0 aducă şi cum o mirosi. rernase însărcinată. > Flarea s i Fiorea,
Dru. S·dNCESCU.
Acestă credinţă O întîlnim şi la Romani, la car! vedem că
Iunone atingend o fI6re concepu pe deul Marte.
Protinus herentem decerpsit pollice florem,
Tungitur ; et tactu concepit illa sinu.
OVIDIU, Fasti, V. 255.
') Să nu pue pre altul la Domnie, ci pre Petru Măjearul, ce l'au poreclit
Rareş, dupre numele muierii ce alI fost dupe alt bărbat, tîrgoveţ din Hâl'lCl',
f!1 Pai! chiemat Rorc.ş. - Gr. Ul'cchie, I, p. 190.
/ 2) In spnrios dictum videtul', qlloruIll putel' incertus est, eaql1C gratia a
lnatl'e denominantul'. -1). i\lnnutin.
================== pagina 88 ==================
88
l�ROVERBELE ROMÂN1LOR
----------- --------------------
Odini6ră vechii Elini credeaii că cei 'd'întâill omcni s'au
născut din stejari şi din pietre, probă fabula lui Deucalion.
1rXAt'J.['P7.tO'),
Om:H, oa«.
E». quercubus ac saxis nafi.
Prov, Lat.
Latini! întrebuinţau acestă <,lic0t6re in potriva otuenilor cşiţi
din popor, şi a căror origină era necunoscută, saii celor lip­
siţi de ori-ee crescere, şi cr U(;ll , la inimă.
3° La ţară mai ales, florile le portă tinerii ne-eăsătoriţf, Copiii
născuţi în acest timp sunt făcuţi când ambiî părinţi erati purtători
de flori, sau erau ei însuşi flori nescuturate, şi de acela, la ast­
fel de copii, li se dice cop??i din tlori, adică nevinovaţi ca şi
florile, căct sunt făcuţf din dragoste.
Acâstă 'din urmă versiune, care explică dicerea printr'un 0-
biceiii românesc şi bine cunoscut, pare a fi cea mai probabilă.
Sunt însă argumente destul de puternice In favorea celei-l-alte
versiunI, ast-fel că nu ne putem pronunţa într'un mod absolut
pentru una din aceste tr el soluţiunt, în Iipsă uneI probe 110-
tărît6ră.
3072
Dolofan de copil.
r. I,PInESCU, Une". fercll. p. 18;
Iie». lst Ill, p. 162.
Pentru un copil gros şi gras.
3073 * 6 A face pe copilul.
ANDREI i\IARllmSeU, înv. J. A I'gef.
A face pe naivul, pe nesciutorul şi cum dice Francesul:
faire l' enfant.
3074
*
Ca u r copil de ţîţă.
101\D. Gor.nscu. ;1188. Il. .Asem.
p.6L
Ve<J'( l'Wi.
Adică nepriceput, naiv, care nu scie nimica,
3075
Ca un copil cu ţîţa în gură.
rORD. Gor.sscu, Mss. Il, Asmt,
p. 223.
*
Ca un copil lx ţiţă.
rORD. GOLEseu, lJ1ss. II, Asel/!.
p. 61.
================== pagina 89 ==================
OMUL ŞI OHGANlcLE SAr,E
Adică mulţumit, fericit.
8t1
3076
Ca copilul cu dane ţîţe.
Adică în belşug.
Io nn, GOI,gSCU, blse. H, Asem.
p. 223.
coş
3077
.:.
',' A fi tare în cos.
N*** Bedad, .J. Tu/om. - ION
AL i.ut SBIERA, Po», p. 109.
3078
A fi sdravăn, sănătos, puternic.
*
A rupe în coş.
A trage o bătae straşnică, SOl' cu martea.
3079
*
A se rupe în coş.
A lucra cu sîrguinţă, a se prăpădi de prea multă muncă.
3080
*
A fi rupt în coş.
1. CUEA!<GĂ. Pov. p. 261.
A fi prăpădit de Iome şi de sete.
COSIŢĂ
3081
*
A împleti cosiţa albă.
1'. JSPIRESCU, Leg. p. 233; Reu.
Ist. 1, 22U.
Ve(Jl cssa:
A îrn bătr-âni remânead fată.
-Intrase la grijI că O să-I îmbetr ânescă fetele În vatră, şi O sit împle­
tescă cos/la tubâ, fără să pue pirostr iile ÎlI cap". - P. ISPlltE5CU, Leg.
p. 233.
3081b
Cusiţă lungi s-minţi scurtă 1).
PERICLE PAl'ABAGI, Zweit. Iahres.
p. 169.
Ve<Ji PIele, Pahi.
,\rată mintea cea slabă a mulerilor.
3082
*
Cosiţa-albă.
Fu. DAME, I, p. 2fJ4.
Poreclă ce se dă feteI care a îmbătrânit fără a se mărită.
,) Cosiţe lungi şi minte scurt ă.
================== pagina 90 ==================
90
PH.OVEHBE:L]<� UOMÂNILOn
COSTĂ
Ve(Jl Pântece, Spin.
*6
3082 A bate la trei coste.
LAUI!lAN & MAxm, I. p. 125 &
953.-Preot C BUNGETJAJSU, înG. c.
COSOre!, J. Mehedinţi.
Vei,ll, No. 4441.
A bate forte rell.
*L:::.
3083 A se bate în trei coste.
AlmrmtTlhmNEocu, înv. J. Al'gef.
A se bate ca o sorcţă, ,) a alerga mult.
*6
3084 A '1 lua din coste.
G. F. SALYIU, îllv. J. Covu-rIIl'W.
Cum ii vine mai greu.
*6
3085 A '�i da coste cu cine-va.
LAUHlAN & TllAxrM, I, p. 953.­
G. DEM. Tnononsscu, Poes. pop.
p. 339.--G. I'ononx», inst, c Sla­
tina, .J. Olt. - T. CODltESCU, Uri­
cariu, XXII, p. 99, Doc. X V in«
Secol.
6 A J şi det costeie cu cine-va.
Gn. JIPI;SCU, Opine. p. 83.
VeQJ Cot.
10' A se înţelege în ascuns, în paguba dreptului, în 'coutra
CUI-va, şi în deobşte, a se înţelege, a se învoi, a se uni.
Nu gândi că 's t6te proste
Ca să 'r! di cu tine coste.
Curles-Maha.
2° A se în vecina şi a se hotărî.
«Care pÎrăil '" rupe din zarea d clulul despre ţinutul Sucevet ; şi viile
alăturea cu moşia Buda, până în p rejma v'irfulut voei Braq.inil, şi până acolo
îi! dai; coste Mogoseştil cu Buda.» -, UmcAHu, XXIJ, p. 99.
A fi lihnit de Io me,
3086 *
6
A ave castele lipite.
G. POIlOUAN, insi. J. Olt.
1) Un soil! de pese".
================== pagina 91 ==================
3087
Ol;!UI .. �I OHGA.NELE SALE:
* L'o
Gras de-I numără coatele.
1. BĂNl�SCU, praf. .I. Roman. -
T. BĂLĂŞEL, in». c, Ş{ef'�/le8cl, J.
Vâlcea.
Slab de-it numera căstele.
1. CHEAJW'\, Puv. p. 194 &, 286.
* L::'
Ii numera castele de o poştă.
G. P. SALVID, in», J. Cocurlei«.
BAIWNZI, p. 53. - J[tNTESCU, p. 39.
Adică slab.
COT
*L'o
3088 Când cotul se lovesce, Uită mâna pătimesce.
IOHD. GOLB:SCU, JlIss. IL p. 34.­
AlSDREI MARlNESCU, in», c. Huniele,
J. Arşje»,
Adică când cârma se vatămă, t6te părţile pătilllesc.-- (GOLllSCU).
Când greşesce cine-va, sau când pierde ce-va, tot ce-I apar­
ţine suferă. ,
3089 De cote-qole şi de maţe flămâide nime nu se vaită,
(vaietă).
Ve<)i Copil, Lrisurâtorc,
Mă'i'itat, Pe?'.
Căci de rele şi de nenorocire nu putem scăpa.
"'L'o
3090 '1' A'i areta (dă) cotul
Vec)'( Coltuc.
1° A 'ŞI bate joc de cine-va,
dînsul; a 'i Întorce spatele.
2° 1'1.'1 respinge cererea.
G. P. SALVIU, înv. c. Smltlţî, .I.
C01Jll1'luit'i. - T. BĂLĂşEr�, în/). c.
Ştefănesci, J. Vâlcea.
după ce n 11 mal are nevoe de
3091
*
A fi un cote gale.
*,
Cote g6le.
l\J. CANJAN, J . Iast .. - 1. BĂNESCl1,
prof. :J. Roman. '
LAURIAN & MAX1M, I, p. 957.-
P. hl'lRESCr::, Bev. Istor. II, p. 158.
- CAllAGIALI, Nop]: furt. I, se. 1.
-A.PANN, sa«. 1889, p.120; IIl,
P 111. - HINTESCU, p. 37. -- D"
GASTEH, Lit. pop. p. 218. - N GANE,
Nov. lI, p. 34. - Da Ee. SEVAS'fOS,
Pro». p. 175.
================== pagina 92 ==================
92
PIWVEHBELE RO�!.�'ILOR
Ve<Jl Copil, Per.
A nu ave nimic, nici măcar cu ce să se Îmbrace.
Si am venit aict În vale.
Ca să ved un cote go'le.
De neveste fermecat I
De prăjină 'ncălecat ...
N. GANE.
3092
*
A 'şi da cote cu cine-va.
1. BĂNESCU, pl·Of. J. Roman. - I.
(JARAGIALT, apud, Dame, I, p. 29;').
Ve<JI Costă,
10 A se lovi cu cotul.
«IŞl dedeu c6te şi rîdeil». - P. ISPIUl'SCU.
2° A fi în înţelegere, a se învoi, a se uni cu cine-va.
3° A trăi la un loc cu cine-va.
"Când omul Îsi dedea cdte cu Dumnedeii pe faţa pămintulut.» - D. C_
OLLĂNESCU, Tea·t,. la Rom. p. 35. '
CRAC
3093
Iţî stă înainte cu cracii.
Ca ursu 'n spinarea vacii.
A. PANN, III, p. 37. - Hll"!'ESCU,
p. 179.
Despre cei o braznicl.
*6
3094 Lung în craci,
Bun de vaci.
G. P. SAI.VIU, în!'. c. Smulţ),
J. Co!'urluiu.
Sc dice, în zeflemea, despre cel Iungî, ca să se arate ca nu
sunt buni de vre-o trebă mai de semă.
CREER
3095
Ve<Jl Cap.
Unde lipsesc crierii dîn cap, : acolo covîrsesce c6da
peste cap.
Dur. CAN'l'E�lm, Ist. Ierogl. p. 106.
Când stăpânul saii cel mai mare este lipsit de minte, sluga
sau cel mai mic poruncesce.
3096
Unde creeri mai puţine, acolo voinicie mai mare.
IORD. GOLESCU, 11188. II, p. 13,
================== pagina 93 ==================
O�lUL ŞI ORGANELE SALl�
93
Adică la cel nebunI. - (GCJl.ESCU).
Ne dă a înţelege că numai cel lipsit de minte. e V01l11C în
ort-ce împrejurare, neputendu-şî da semă de tote primejdiile
la care se expune.
*6
3097 A ave J11m (ceţă) în creeri.
G. PonoRAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
A fi bet.
3098
*6
A nu ave creerl în cap.
T. BĂLĂşn, îil/!. J. Vâlcea.
Ve'}l Cap.
A fi lipsit de judecată, a fi prost.
CREŞTET
3099
*.
Ilm creştet până în tălpi.
10:-1' Ar. LUI SllTImA, Tov. 302.
Ve�\l Căicăe, Cap.
Cu totul, preste tot.
3100
*6
Ile te-ai pune în creştet, tot de qeba,
GAVlUL Olnşoll, prof. c. Dobroret
.J. Vasluii'i.
_1_
Ve(jl Cap .
Ori ce vei face, nu vei isbu ti, nu 'ţi vei atinge scopul.
CUR
VCf}'iCap, a D01'mi, :P/"U1nOS,
Gard, Gură, Nas, QIă, Popă,
Iiufti, Seceră, Smerit;
3101 * """Totă lumea are cur, dar mai cur al cui se vede.
IOUD. GOLESCU, M.�s. u, p. 69.-­
ANDI<EI MARINr,S()U, înv. c. Humele,
J. Atgeş. - D. DRĂGOESCU, c. Bu­
cur'esei, J. Ilfov. - Preot C. Bu:-I'­
GEŢIANU, înv. c. COSOI'ef, J. Mehe­
dinţi.
* A cu; Gur e mal: mare ?-A cuz se. vede.
1. BXNESCU,. praf. J. Roman.
Adică tot omul păcătos, dar mai păcătos cel ce urrneză pe­
-catul de faţă. - GOLESCU.
*"""
.3102 Să nu 'ţi dai curul pe mâna altuia.
GAYltlL ONIŞOI<, pl·Of. J. Tu/ava.
================== pagina 94 ==================
I'f{OVERU'RLE ROM,tNILOR
Să nu te dat pe mâna altuîa căci e reu de tine.
3103
*
Cu curul (curu) îl doue luntre.
Ion». Gor.Eseu, u». II, p. 29.­
Da g. B. Mxwn, p I5.-FI!. D,ul1i:,
I, p. 321. - L BĂNEseu, prof, .J.
Roman.- AL. BELDIMAN, Trţ). III,
p. 419.
*
Umblă CU GUrU în doue luntre.
1. BĂNESCU, proţ'. J. Roman.
Se dice pentru cel ce se razimă când în unul, când in altul
(Goi.sscu).
Intre el aveau nădejde a Iucrâ ş'a isbutl,
Interesul la Domnie, cu dînşii a'[ isprăvi,
Cit Cltrti! în done luntre, p aremiea ce avem,
M� tem să mi-I ve(} in baltă, cum pe cel mal mulţt vedem.
Ar_. BELDIMAN.
J)icerea nostră corespunde proverbulul latin': duabus sede­
re sellis.
Juliu Cesar numise senator pe poetul Laberius. Cicerone, când
acesta se iufăţişă in Senat, nu vroi să '1 facă loc dicend : re­
ciperem te nisi anquste sederemus. Marele orator da ast-fel a
se înţelege că dictatorul pre îmmulţe din cale afară, numărul
senatorilor. Laberius Însă răspunse indată lut Cicerone: atqui
solebas iiuabus sedere sellis, făcend alusie la purtarea În doi
peri, pre care o avusese :M. Tullius în vremea resbelului civil.
Solone făcuse, la Atena, o lege prin care love f6rte aspru, pe
acel cari, în timpul rescolelor, se dau pe lângă t6te partidele,
Ce păcat că o asemenea lege, nu se află şi pe la nof.
'Tegnî o pe in duc scarpe. 1)
p"OV. Ligur.
Sicli ziclschen zioei Stii/de seteen. 2)
Proo, Germ.
Sitiia emillan tU!� etolar. 3)
Pj·OV. Sved.
3104
Cine umblă cu curul în doue luntrii Î'l nici una este.
I01<D, Gor.ssctr, Mss. III, p.7H.
1) A ţine un picior in (ioue incăcţăminte.
2) A se aşe(jâ într'un doue scauno.
3) Jdem.
-
================== pagina 95 ==================
OMur, ŞI OHGANEr.E SALE
Do
* L,
Cine şede (umblă) cu curu în doue luntre lJică
(cade) în apă.
Maior P. BCDlŞTEANl;, c. Bucu­
resei, J. I1fov.- E. 1. PATlUCIU, inv.
c. Smulţt, J. Cocurlui,
Ou curu în douc luntre (luntrii) nu poţi şede.
A. PANN, Edit. 1889, p. 73; rIT, '
p. \:19. I-!INP�SCU, p. 41.
Nu p6te omul să şacJă (şr!dă) cu curul în doue
luntrii.
A. PANN, I, p, 149. - HINTESCU,
p. 13l.
Nu âmbla cu curu in doue luntre.
c. t\'EGRUzzr, r, p. 250.
Nu şede cu curul în doue luntre.
HEINSBERG-DOJlINGo}'ELD, II, p. 440.
Vec,ll Luntre.
Adică cine slujasce la doue slujbe, la nici una se găsesce.
(GOLESCU).
Cel care se rezemă când pe unul, când pe altul şi care, cum
mal dice Românul, vrea să împace şi capra şi varza, nu face
nici o ispravă, şi nernulţumesce pre toţi.
Demeurer enire deux selles le eul it ierre.
Pj·ov. Franc.
!VO se pol tegnir el culo Sit do scaqni. 1)
PI·OV. Venit.
Wer auf eioei Stuhler; silzen will, făllt oft miilen
durch. �)
Pl'OV. Germ.
Beiueen tioo stools the breecli cometli to the ground. 3)
Prov. En.ql.
*6
3105 Lesne două-deci si cinci (cinci deci, o sută) de bice
(nuiele) la curu altuia.
Motor P. BUDIŞTEANU, c. Bucu­
resei, J, llfoo. - K 1. PATIlICIU,
inr, e. Smulţi, J. Covurluiii.
') Nu se pute ţine curul pe dou ă scaune.
2) Acel care vre să ste pe două scaune, cade ue multe ort între ele.
a) Intre două scaune curul cade la pămînt.
================== pagina 96 ==================
96
Cind sute de nude lesne în spate la alţii.
A. l'ANlI, Il, p. 12.
O sută de bice la curul altuia, ca nici unul
1 a curul nostru.
IOI:D. GOLlcSCU, lr188. Il, p. 10.
L' alt cine: euie de nuele
Lesne când nu guşn din ele.
A. PANN, Fab. I, p. 116.
Maghini no sui-di cumad» pri truplu a lcl11tui,
di nI'; bifigură pre-amel. J)
PF.!{{CL11: PAPAIlAGI, Zweit. IIl.1wes.
p. 168.
10 Adică cazna altuia nOI nu o simţim, nicî ne pasă de ea,
că pe nOI nu ne vatămă. Se dice pentru cei cumpliţi (GOLESCU).
20 Pentru. a se areta că o trebă nu se face aşa uşor după
cum se crede.
3° Lesne a sfătui fără să iel parte.
Ve<;li A. Pann, povestea vorbit, II, p. 5 -14.
SLUGA OSlNDITĂ
Un �ga se necăjise
Pe sll1ga'�l ce îl greşise
Si a poruncit lndată
, Aci 'nainte'r SălI hatil,
Strigând: puneţi'l jos Iute
SI il datt In tălpi cincI sute.
,\n;an Ag�! dise sluga,
Ascultă mI putintel gura.
Judecata dumital�
Este prea f6rte cu cale,
Dar e ă 's încă la 'ndoelă
Si am mare bănneJ5
Că' or n'a! mâncat bătae,
Să scit durerea cum rae,
Saf, nu seir numcr ă bine,
Şi poruncesc! cum îţi vine.
Sute!' ale de nuele,
Nu 's ce-va mat puţintele!
Agao făceofl haz mare
11 d ete, atunci, ertare.
P ANN, Pau. 1, p. 116.
SN6vĂ
Se povestesce că un boer, superat pe un ţNan de respunsul Iur, a chemat
o slugă şi '1 a poruncit. «J\li\i! lea să 'mi aşternt pe ţi\ritnolul esta 1 .. pă.-
') Mai bine () sută de ciomege pe trupul altuia, de cât unul singur pe al "'el"
================== pagina 97 ==================
OMUL �I OIlGANELE SALE
97
mlnt şi să '1 tragi doue şi 'ieel de lovituri la spate că el nu vrea să În­
ţelegă ce '\ spun eii; el pune vorbele mele la cur." Ţernnul începe a recni
şi a se ruga: «Me rog, cuc6ne, lertă-me, că nu mai pul vorbele D-tale la
cur.c=-Audf, bre?! Mai trage'i doue-dect şi cinci, că el ci-că nict la cur
TIU pune vorbele mele! «Ţerunul începe Iar a se ruga: Me rog, cuc6ne!
l<§rtă·me că le puiri !-Mal trage'I, bre, douedect şi cinci că, lan au'Jl, ci-că
vorbele mele le pune la cur.» - P. G. SALVIU.
* L_'\
3106 Curul n6ptea vornic mare.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 30.­
P, ISPJRESCU, Rev. Ist. Il, p. 162.­
ANDREI MAlUNEscu, îllV. c. Humele,
J. Arge)�.
*
C�trul nâpiea vornic mare,
Că oorbesce singur tare.
DnI. ZANNE, arch, J. Ilfo],
Adică fieş-care, la vremea sa, mare se arată, şî că in pustie­
t{lţi şi cel mai proşti mari se arată (GOLESCU).
Ameninţare pentru casui când nu ne vom opri din rele.
3107
3108
lntricoşază'ţi cusurul
Să nu 'ţi umple cnrul.
A. PANN, IU, p. 53.
În/?'îneză 'ţi cusurul
Sămt 'ţi umple curul,
I-!INTEscu, p. 42.
lea din cur şî bagă 'n gură, şî pazea să nu te spurci.
IORn. GOLESCU, M,os. II, p, 7.
*
lea din cur f}i bagă în gura şi iji că "l bu-
cată bună.
MAJOR P. BUDIŞTEANU, c. Bucurescţ,
.r. Ilfov.
*6
Ieă din cur şi bagă în gură.
T. BĂLĂŞE1., î1iV. c. Stefănesci,
.T. Vâlcea.
Ii
1
I
-.
l' Adică mănâncă 011 şi să nu te pici. Se dice pentru cele
urîte urmări, că piste putinţă a nu te molevsi de ele (GOLl>SCU).
2� Să dice celor murdari. - J. Vâlcea.
30 Mulţumeşte-te cu ce al. - P. BUlHŞTUNU.
================== pagina 98 ==================
98
3109
PI\OVEflBELf: ROMÂNILon
*
Dacă n'ai bătut cur mic,
Nu 'nîricosă p'ăl voinic.
A. PANN, Hl, p. 53. -- HINTE5CU,.
p. 41.
Nu te lega de omul puternic, dacă nu al îndrăznit să Iovosci
pe altul mal slab.
*6
3110 A fi cur bătrân.
A fi om în v irstă.
3111 * 6 A dure în cur.
A nu 'I păsa de altul.
T. BĂLĂşEI:., in». J. Olt.
3112
*
Bate curul, că se învaţă capul.
1. BĂNESCU, pro]. J. Roman,
* 6A d l "
traqe (a a) bătaie a cur, ca sa uină mm-
te � la cap.
LAURlAN & l\IAxm, 1. p. 12J. -
T. BĂLĂŞEL, înv. c, Stefănsct, J. VrU-·
cea.
*
Dca la cur ca sa se sue mintea la caz).
ALFlmn JUVAltA, Berlo d, .1. Tutooa ..
1. R\NESCU, 1)1·0f. J. Roman.
*6
Da 'i l« cur să 'i fuga mintea la cap.
G. P. SALVJU, ino, c. Smu/ţi, J.
C01iUI'Zuiif.
Da: 'z C�t nuiao la cur) să 'i vie mintea la cap.
P. Isvnrsscu, Rev. Ist. III, p. 155.
Ve<,lt Copil.
A bate pre cine-va pentru o greşală.
Se \lice mal ales despre copil, care numai eu pedepsa se eu-O.
mintesce şi se indreptâză.
3H3 * L"A fi cur greu.
T. BXr.XŞEL, înv, J. Vâlce«.
A fi gras.
3114 *Ii jocă curul ca o mărgea.
1. 13hEseu, p1'of. J. Roman.
================== pagina 99 ==================
T. BXl,ĂŞEf" Înv, J. Vâlcea.
mWI� ŞI ORGAXELE SALg
Despre OInuJ ne astâmpărat.
3115 *Par 'că are argint-viii în cur.
1. BĂNESCU, pro", J. Roman. _
Maior P. BUDIŞ1'1':ANU, c. Bucuresc ţ
J. Ilfov.
Acelaş înţeles ca la No. 3114..
*6
3116 A şede cu curu 'n cenuşă.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. VâZcea.
A fi leneş. Se �lice mal ales femeilor.
*6.
3117 Ii pute curu a usturoiu.
E. 1. PATRICIU, îllV, c. Smulţ!, J.
Coourluţ,
Ve<JI U sturoisl,
Are ce-va pe consciinţă.
* /:-"
3118 A fi cur gros.
A fi îmbuibat.
*L, .
3119 Nu'i ajunge curul de călcăe.
G. P. SALVlU, ino, J. COVUrlUI.
Are 111 ulte treburî şi nu se mai pote odihni.
*6
3120 A pune seu la cur.
A'i merge bine, a face avere.
T. BXLĂŞEL, tn». J. Vâlcea.
3122
* L\
3121 A fi cu c ... t la cur şi a dice că e seii.
T. BĂLĂŞEL, inv. J. Vâlcea.
A fi sărac şi prost şi a te crede lucru mare.
*
A stringe din cur.
De frică,
*6
3123 A se scula cu curu 'n sus.
*6
S'a sculat Iiursus, cu curu 'n sus.
v. FORESCU, c. DOI"na,J. Suctaoa;
Se \:lice despre omul care se supără de ori-ce, chiar şi fără
pricină bine cu vîntată, care stă tot fără chef şi posomorît.
================== pagina 100 ==================
100
3124
PROVERBELE RO�[ÂXILOJC
*
Curu ei (lui) si patru bani,
Şi-a căruţă de ţigani.
Maior P. BUDIŞTEAN\1,.1. Illov.-­
Da S. C. Bi!rlacl, J. Tutova.
Pentru cel nepăsător .. Există şi o altă variantă care nu se
p6te dă.
3125
*
A fi cur si vale.
Se <;lice de omul nechibzuit, cheltuitor fără nicl o socotelă.
Se aude în Moldova.
*6
3126 A se pune în cur şi în cap.
P. ISPlRESCU, Rev. lst. I,234.­
LAURIAN & MAXIM,!, p. 42tl.-Fn.
DAME, 1, p. 321. - G,.VR. ONIŞOB,
proţ'. c. Bărlud, J. Tutova.
*
A se da, în CMr şi în. cap.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 1001.-­
Fn. DAME, 1, p. 192.
V �Ql Picior,
A 'şi pune t6te puterile, a face totul, a Întrebuinţa t6te mij­
(icele pentru a isbutl.
"De te-al pune in cur ii 'n cap tot ele geba.))
*6
3127 A pune curul pentru altul.
T. BĂLĂŞEI" in». J. Olt.
A lua apărarea cui-va fără folos.
*.
3128 Işî face singur sunet curul.
E. 1. PATRIGHl,tnV J. Coourluiă.
1° Când unul prost făcând ce-va mal de nimica, se laudă pe
t6te căile că a făcut o mare ispravă.
2" Când unul caută să svonăscă un lucru care n'ar trebui să
se mai audă.
3129 * 6C'a mână culege ştir, cu alta se scarpină 'n cur.
T. BĂLĂşF.I" c. Stefănesct, înv. J.
Vâlcea.
Se dico femeilor leneşe, murdare şi tăndăl6se.
Acestă <;!icere se află Într'un cântec de horă, cules în judeţul
Vâlcea.
================== pagina 101 ==================
3130 *
OMUl, ŞI ORGA:<ELE SALE
Harnică, nevasta mea,
Harnică, naiba s'o lea!
Ca mână culege [tir.
Llt alta se scarPi1lă '1l cur,
Să se f a că ştiru bun,
S1 '\ placă ş'ălut benân !
I�
A ajuns curul cap.
101
T. BĂLĂŞEI" înv. c. Stefănesct, J.
Vâlcea.
*
Vai de tera când aJunge curul cap şi l .c ..
pârcalab,
1. BĂNESCU, prof, J, Raman.>«
Motor P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov.
Ve')l Sai. �
Când cel proşti ajung mal mar! şi nc dati poruacî , când cel
prost învaţă pe cel cu minte.
* 1:::-'
3131 A merge cu curu înapoi.
1\1. CANIAN, J. Iaşi, - Maior P.
BUDIŞTEANU, c Bucuresci, J. Ilfoo,
Vc'Jl Rac.
A da înderet, a nu isbuti.
3132
* A rămâne cu curu pe qheţă.
10 Inşelat în aşteptările sale.
2° Sărac cu desăvîrşire.
La Francesl dicetorea eire it eul, se apropie de a nostră, şi
are o origină destul de curiosă pentru a merita ca să o ropro­
ducem aci.
In Evul-Mediu studenţii de la Universitatea din Paris şedeu,
în clase, jos, pe pae. Fie-care se scula, când i se pune vre-o
întrebare, şi dacă nu pute respunde se aşedă la locul lUI, cea
ee se numia etre it eul sau ctTe mis de eul, precum se vede în
acestă frasă din Rabelais, Cart. II: «Il tint contre tous les re­
gents et orateurs et les mit de cul,»
*6
3133 Hăpa 'n sus, cur bătrân,
Că la îernă să 'ţi dau fîn.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Ştefănesci, J.
Vâlcea.
Se dice personelor betrâne şi cu deosebire celor ee se scolă
anevoie.
================== pagina 102 ==================
102
31.34
PROVEnBELE ROMÂNILOlt
*
A fi cu curu mare.
A./PANN, 1, p. 160. - IllNTESCU,
p. 118.
A se ţine mândru, a se crede.
*6.
31.35 A�pune curu la tînjală.
T. BĂLĂşET" îllv. J. Olt.
A se pune pe lucru straşnic.
*6.
31. 36 A se ţine de curul cui-va.
NI urmări, a nu'I slăbi, a nu se despărţi ele dînsul.
*6.
3137 A da din cur să eSI din îernă.
T. Bh,\ŞEL, înv. c. Ştejrlne8c1, J
Vâlcea.
A te pune pe muncă dacă v reî SKl scapi ele sărăcie.
,'. 6.
3138 ·1· A nu ave loc de curul cui-va.
T. BĂr,ĂşEL, înv. c. Ştefânesct; J.
Vâlcea.
A nu lăsa pre cine-va în pace, a'l vorbi de rell.
*6
31.38b A se freca de curul cui-va.
Acelaş înţeles ca la No, 3138.
DEGET
Ve(J1. Beţio, Irurnncdeîi, Gol,
a (Juca, Mo»:e, Jl['iere, Raiu, Sârc,
Vorbâ.
Domnul T. Bălăşel, învăţător, ne-a comunicat următ6rele cre­
dinţe şi datine culese în judeţul Vâlcea.
De degetul cel mic se legă, la morţi, o para, cu care mortul are să plă­
tescă la vămile văzduhului.
Buricele degetelor se jupoe, când vedt pe altul Iăcendu'şt neputinţele.
Ca să scapI de acestă jupuială trebue să sufli în deget �; să ()ici:
1I1âtnele mele ca tunu!
Curul lett ca durul
Când lovesc1 pre cine-va cu degetele în ochi, cel lovit să'ţt sufle În ele-
.gele, că't trece îndată.
Celui ce si trosnesce degetele i se elice că are amorezi.
Popilor numat degetul cel mic li s� vede elin iael.
Heste degetele mâner drepte fetele pun de trece salamandriţa ca să pată
'case riur) frumose pe cărnăşt,
================== pagina 103 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
103
3139
* Îi intindl degetul si 'ţi cere mâna.
I. G. V ALENTJX�;ANU, p. 32.
1. B,I.NESCU, prof: J. Roman.
:� -
Dai un deget şi 'ţi ieo. mâna iota.
Da Z. J., c. F'edeşti, J. Tulova.i-«
Maior, P. BUDJŞ'l'EANlJ, c. Bucuresct,
J. Ilfov.
Se ()ice despre cel lacom, şi obraznic
Si diqitum porrexeris, manum iuuadei. 1)
Pron. Lat.
Si vous lui donnee un pied, il Cit prendra quaire.
Proo, Franc.
Al »illano, se gli porqi il dito, ei prende la mano. 2)
Prov. u.a.
Wenn man Einem. den Finqer giebt, so will ei' qle­
ich die ganze Hand. 3)
Pro». Germ,
Give a cloum your fin!Jer and he'll laice your tohole
hand. 4)
3140
Prov. Engl.
Degetele să 'mi trăiască, inele multe.
IORD. GOI,ESCU, M88. II, P 88.
*6
Degetele să "mi trăiască, inele 's multe.
ANDREI MAltlNESCU, înv. c. Ilume­
le, .T. A rgef.
trăiască.
ANl,lJmlMAlmmscu, înv. c. Hume­
le, J. Argef.
să scim de cele mal proste, de cele
:::6
Degetul să
1 g Se dice când nu 'vrem
ce nu ne plac. (GOLl;SCU)
2a Când pterde cine-va un om şi vre să se arate că nu '1 pare
refl diec: eu să traesc că am să fac altul, saii : degetul să-mi:
tl'âiesCcl. - J. Argeş.
1) De " intin?l degetul, apucă mânu.
2) Teranul, de '1 înt.ind î degetul, apucă mâna.
') Când se dă eul-va degetul, vre îndată mâna totă.
4) Daţl FiranuluI degetul vostru şi ve va lua mâna tOt.ii.
================== pagina 104 ==================
104
PHOYEHHEL1<; l\O;\l�ILOR
m
3141 Al meu deget să 'mi trăiască, alt inel În loc.
IOHD. GOLESCU} j\I'88. II, P 2.
Ved f Scaun,
Se dice când nu ne pasă de ceea ce am pierdut, cum nevasta
de bărbat, şî bărbatul de nevastă (GOLl'SCU) .
• ii:' ,0-
3142 Cinci degete sunt la o mână, si unul cn altul nu se
potrivesc.
A. PANN, Edit. 188B, p. 103 ; II,
p. 80. - P. Jsvnu.scu. Iiec, 18t. II,
P 14�). - H. D. ENE�CU, ·Înv. c. Z{t­
most ea, .'1. Dnrohot,
Cinci degete la a mână, împ'eună născulc, îm­
preună crescute, şî unul cu altul nici cum
se potrioesce.
IORD. GOLESCU, Ms«, II, p. 84.-
*
Cind degete sunt la o mână JL' unul cu altul
nu s} asemăna.
HINŢESCU, p. 44. - ],frlim' P.
BUDIŞ1'I:ANU, c. Bucuresei, J. Ilfo»,
*D
Cincl degete la a mâna şi mt semenă unul
cu altul.
BAltONZI, p. 53. - preot 0. BUN­
GEŢIANU} îm:. c Cosooiţ, J. Me­
beainţt,
*.6
Sunt cind degete la a mână vi nu samina
t6te unul cu altul.
1. CREANGĂ, Fat'. p. 19. - h1E
THn'u, elev se. tn». Bucuresct.
*6
Cind degete la o mâna �i nu se Gsemenă unul
cu altul.
ANDUEl MARlNF.SCl1, ·Înv. c. Hu­
mele, J. Argeş.
6 .
Cine: degete sunt la o mână dar nzt se pa-
triuesc.
Semin, Buc. el. VIII }J1·in PETRE
GÂRROVlCENO praf.
================== pagina 105 ==================
(\�I1JL �I OItGANET.F. SA LE
106
Gind degete sunt la o mân'l ŞI, nu se pot1'i­
vesce unul cu uliul.
IDEM. Coleuâ. Român. 18!)2
*6
Cind degete s1.tnt la o mâna şi nu semenă
(sami!.n([) unu ca altu (dar 6menii).
AL. DUMITRESCl', p. 126.·--G. P.
SALVIU, îlIV. c. Smulti, J. Coourlui.
*6
.Are omul duci degete la o mână şi nu sun;
tote de o potriva,
T. BĂr,AŞEL, înv. c. $te!ălteilcl,
J. Vâlcea.
*6
Cinul degete' s III o nuuia, Şi' nu' s tote ca 'una.
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţt
J. COVUI·Zuiu.
'l-î'nţi dzediti tit mună, ij-un cu-olosdn: nu sunt
ună. 1)
PEHlCL�; PAPAllAGI, Zweit. Iahree.
p 155.
Toţi zăzeti sus 8cn îednac. 2)
FR. Mncr.osrcn, Rum. Unter, 1,
p. 15.
Veq'î Om.
Arată neasemenarea 6menilor şi mai ales a fraţilor (GoLESCU).
Dacă degetele care sunt Ia aceeaş mână nu se asâmenă, cu
atât mai puţin 6menii care sunt crescuţi în diferite modurt, şi
aii fire deosebite; se dice mai ales despre fraţi.
«Era odată o capră, care ave lrei lee}\. Iedul cel mare şi cu cel mijlociit
dau prin băţ de obraznic! ce er aii ; i:J.ră cel mic, era harnic şi cu minte.
Vorba cea: sunt cind degete la o mână, fi mi saniitui tate unul Cit
aitu!".-CnBANGĂ.
Les doiqis dl une Inclin ne s'entresemblen; pas.
Prov. Galic. M".s. XV·e Siecle.
'Putle le dita non son pari 3)
Prov. itai.
Las dedos de la mana 110 son iguales. ')
Pro». Spon.
1) Cinci degete (sunt) la o mană, şi unul cu altu 11U sunt (tot) una.
2) & a) 'I'dte deg-etele 11U se asernănă.
6) Degetele de la mână nu se asernănă.
================== pagina 106 ==================
106
PIWVEHUELE ROl!.\NILOH
3143 * 6Lung în dejte,
Bun de cleşte;
Lung în cracî,
Bun de vaci.
G. P. SALVlU, îJ11'. c. Smul{i,
.I. Cocurluia.
Să dice, în zeflemea, despre cel lungi, ca sit se arate că nu
sunt buni de nicl o trebă mai de semă.
*6
3144 Te Iovesci la un deget şi te d6re trupul tot.
T. B.ĂLĂşEL, î-nv. c. Ştefănesct,
J. Vâlcea.
Şi de cel mat mic lucru al nostru ne pare reti.
3145
Degetul cel mare cu mult mai mic se vede de cele­
i-alte.
3147
IOUD. GOLESCU, .il!S8. II, p. 88.
Adică cel mare mai mic sc'nţelege, că la toţf slujasce. - 00-
LE8CU.
* L"
3146 L'o cumpărat cu ciuci degete s'o cătătură rea .
. �ATmNIU, stud, c, R(�aiu, .I. Vas­
ZUlU.
Adică a furat lucrul,
Cari dzedit va talli, di nu va ti doră l 1)
PEUICLE P APAIIAGI. Ziceit, Iahres.
p. 155.
NiCI pe unu, căci to te sunt trebuincîose.
3148
*
Nu sunt numai cu deştu (deqetu) în gură, ci cu
mâna totă.
rn
31
31
A. PANN, I, p. 162.-· li IlqESCU.
p. 44. - Maior P. J3UDJŞTEANU, ,;.
Bucuresci, J. Ilfov.
Am credu: ca e cu degetul în gură, şi când
colo el erc't cu mâna tâta.
P. hl'IHESCU, Rev. i« I, p. 231.
l' Diee săracul mândru. - A. PANN.
2� Adică de tot prost.
1) Ce deget vr-e'î să taiu, să nu te (6)';1 '?
================== pagina 107 ==================
O�UL ŞI ORGANELE SALE
107
::'6
3149 . A sta cu deg-etul (deqetile) în gură.
P. ISPI!lESCU, Le.q. p, 2fj7.-Maior
P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov,·- Gn. Jl­
I'ESCU, Opinc. p. 61.
:f;
A fi cu degr:tul în guni,
BAl:ONZI, p. 44,-T. I3ĂLĂŞEL, inv.
c. Şteţănesci, J. Y âlcea.
*A d l
pune eqeiu în gură.
M. CANIAN, publ, J, Iaşi,
10 A nu munci, a sta cu niânelo în sîn fără a face nimica.
,Eu socotesc, mărite imperate, că cel ce a făcut o asemenea vitejie, nu
cre.] să se fi culcat pe urechia ala, şi să fi stat aşa cu degetul în gurd
după ce a ucis pe smeI.. .. trebue să fi luat el vr'un semn cu care să de
la ivelă vitejia lut.s - P. ISI'I1mscu.
2° A fi nătărău.
3° A fi sărac.
3150
*
A remas cu degetu în gură ca tăunul (musca) cu
pam în cur.
1. I3ĂNESCU, prof, J. Roman.
Maio/' P. I3lHHŞTEANU, c. Bucuresci,
J. Ilfov,
3151
Adică păcălit, prost.
* A rămâne cu degetul.
A. l' ANN, I, p. 133.
*6
A Cl;Jungc (fi) ca deqetul .
T. )JĂLi\�EL, înv� c. Şte/'(Ynescl,
J. Vâlcea.
"'6
.,. A oJunge (fi) cu. degetul.
G. 1'. SAI.VlU, in». c. SlIIul{i, J.
Cocurluiit.
Adică sărac, lipit pămîntului,
S'crs, s'a stins într'un ceas ..
NumaI Cit def'tltl a rcmas.
A. PANN.
3152
:j,.
Numai cu degetu.
Adică săracă, fără zestre.
================== pagina 108 ==================
I
""
!
108
A luata numar cu deqetu, şi cum se mal <;1ice: numar cu
cămaşa pe dînsa.
3153
*
Mai bine să pîerdî un deget de cât mâna tată.
Maior P. BUDJŞ'l'EANU, J. Ilfov.
Adică mal bine să pier<ţ! ce-va de cât întregul, un singur
copil de cât pe toţi s. c. 1.
Membrum perdere praetat quam ioium CO;"pU.�. 1)
Prol'. Lat.
1 ve? mî piede on bresse qui tot l' coirps. 2)
Prov. Wallon,
L lemei perd» un di che una man. 3)
l'roo, Ruman?
Besser den .Arin brcchen, als den Hals. 4)
P1"OV. Germ.
I
,-{
*
Isl dau cu degetele în ochi.
I. BĂNE8CU, prof'. J. Roman.
Certă între prietinl.
*
Incerca marea cu degetul.
. P. Isr-msscu, Leg. I, Edit. 1872,
p.170.
3155
3154
3156
Incercă lucruri peste putinţă.
Acăstă variantă se va adaogă celor deja date la No. 8ăă.
*
Nici la degetul cel mic nu te puiă (pune, ajunge).
A. PANN, I, p. 54.·- E. I. PATlU­
ClU, înv. c. Srnulţi, J. Covurlut>«
G. PODoRAN,inst. c. Slatina, .I. Olt.
:1'
. ·.Nicl la degetul cel mic.
P. ISI>TnESCU, Leg. p. 352 -" Dra.
DIDINA ZANNE, Bucur esei, J, Ilfov,
A fi lasat la deget�tl cel mic.
P. Isr-msscu, Rev.Isf. I, p. 233.
l) Mal bine să pler(�I un mădular de cât tot corpul.
2) E mal bine să pier!}l un braţ de cât tot corpul.
"i E mat bine să pier!}i un deget de cât o mână.
4) Mai bine să piol'<}.i braţul de cât gâtui.
t
I
�
t
================== pagina 109 ==================
OMUL ŞI ORGA:.1ELE SALE
109
* L�1"'7u l b d l L mi
tv J schim nic; pe eqetu mea ce nuc.
GAV. O:"ŞOH, prof, c. Dvbl'oâ;ţ,
J. Vasluitt.
Arată mică însemnătate a unui lucru, a uneî pers6ne, şi cât
de puţin o preţuim faţă cu alta.
Nu 'l schimb nici pe degetul meii cel mic, adică nu me dau
pe dînsul.
« Crini! şi viorclele ri!măseseră pe jos, şi m'd la degetul ce/mic al el
mi le jllllâl.» - P. ISPIHEscu.
* /'.
3157 Nici la vîrfu degetului.
G. POlJORA1I', inst, c. Slatina, J. Olt.
Acelaş Înţeles ca la No. 3156.
« Nu te scriu 7tid la vîrI" degetuluI.
3158
*
A numără pe degete.
Numai pe deşie
Ori-ce socoteste.
3161
A. 1'.t1l'N, 1, p. 170.
A fi prost, a fi lipsit de ori-ce inveţătură,
* Le,
3159 Ii numeri pe degete.
Gn. JIPESCU, us». Oraş. p. 188.
- T. BĂLĂŞEL, in». c. Stef'ănesci, J.
Vâlce(l.
Sunt puţini la număr,
';r
3160 Nu scie să 'şi numere degetele,
1. BĂNESCU, pro], J. Roman.
E forte prost.
*
A scăpa. un lucru p' intre degete.
V. ALEXANORI, T,atr. pag. 1593.
* l' a trecut pJintre degete.
A pIerde un lucru pe ne-aşteptate, fără a se pute împotrivi,
şi când credeam că am pus stăpânire pe dînsul.
.Cnm să fac? .. Zestrea el 'mI scapă p'intrt drgete», - V. AU:XANDHr.
li lui a glisse entre les doiqis.
Prou. Franc.
================== pagina 110 ==================
110
*6
3162 Ce'i trece p' intre degete,
S. MlHĂILESCU, Sezăt, II, p. 73.-­
G. P. SALVlU, înv. c. Smulţi, J.
GOlJurluiiî.
Adică puţin şi fără voiea lui.
"Ce-X frece p'înfre degete d" şi srăpânulut.» -SEZĂl'OllEA.
7,·6
3163 A scie pe degete.
M. CANIAN, J. Iaşi. -- G. P01l0-
llA>!, inst. c. Slatina, J. Olt.
*
A scie pe vîrful degetelor.
D-1'a A. J. c. Bârlad. J. Tutov«.
Adică f6rte bine.
Latinii giceu despre ce-va forte bine lucrat: factus ad un­
guem, prin alusie la obiceiul pre care '1 aVeLI lucrătorii de a trece
unghia degetuluI pe d'asupra rosturilor bucăţilor de marmoră
impreunate, pentru a 'ŞI dă semă daca aceste erau bine apro­
piate şi nu rămăsese părţt mal ridicate,
Saooir SUI' le boul du doigf•
Prov. Franc,
3164
*
A (se) ascunde (dă) după deget.
DARIJ]SZI, p. 48.-FR. DA�Il:', I, p.
97.--maior P. BUDIŞTEANtJ, c. Bu­
curesci, J. n(ov.-Ics. Paloda XIV,
No. 27. - E. 1. PATRlClU, înv. c.
Smulţi, J. Covul'luiă.
1U A da argumente proste, a se scusă fără dibăcie.
2° A îndosi ce-va.c-Is, I'ATIUCIU.
*6
3165 A da după deget.
T. DĂr,ĂşBJ" Înv. c. Steţănesc), J.
Vdlcea.-G. POBORAN, inst. J. Olt.
A birul pre cine-va în avere, cinste salt slujbe.
*6
3166 Pană va dă din deget.
EM. POrl�SC(), fnv. c. Ciocănesct­
M(trginclli, J. Ialomiţa.
Se dico despre omul sirguitor -şi care nu 'Şl pote atinge
scopul: <Alergâ până ua dă din deget şi tot el.»
================== pagina 111 ==================
O"fUL şr onGANRL1� SALE
3167 $ 2.Cit va dă din deget.
111
ANDImI MARINES':;U, înv. c. IIII­
mele, J. Argef.
Adică cât va fi, cât va trăi
Sunt unii oment cari .vrend să arate că fără el nu se p6te
face nimica dic : cât voi da eu din deget, n'are să se întîmple
nimic.
3:1.68
A bate cu degetul.
ENACHI KOGĂL"ICEANU, Letop ..
Mold. nt, p. 241.
In semn de ameninţare.
"Era om de trebă şi învetat, şi agluus de minte, care stând tret c)ile în·
vederea norodulut, aii trecut şi Sultan Mustafa împ eratul tiptil, şi veqen­
du'! bătea cu degetul dicând : duşman, dând şi bacş-ş la Enicerit caril îl
păziaă •• - ENACH. KOGĂL.
*2.
3:1.69 A se trage cu CÎtle-va in degete.
LAURIAN & MAXIM, I. p. 1031.-
1. BĂ:mscu, prof. J Roman. - Fn.
DAMB, I, p. 345. - E. 1. PATRICIU,
înv. c. Smulţt, J. Covurtusa.
A trage degitu cu cine-va.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 1034.
A se împotrivi oul-va, a se lua la certa, a se judeca cu cine-va.
31.70
*
A fi aretat cu degetul.
31.71b.
1. BĂNESCU, p,·of. J. Roman, ­
A. PANN, l, p. 111.
A se face de rîs prin purtarea sa.
Din potriva, la Elinl şi la Romani a fi arătat cu degetul, În­
semna: a se bucura de o mare reputaţie.
Toturn nnmeris hOJ tui est
Quod monstror digito prtetereuutium.
Oratiu,
*6
3171. A 'şi băga degetul in cur.
1'. BĂL.AŞEL, înv. c. ŞtefălIescI, J.
Vâlcea.
A şede de g ebă, fără lucru.
*
A purta lumea pe degete.
I. CREANGĂ, Poo. 190 &, 267. ­
Fa. DA'IlE, 1, p. 344.
================== pagina 112 ==================
2&
112 I'I<OVEm,ELE Uml,\�ILOIt
*6
A purta pe degete.
Maior P. BlJDlijTEANU, J. llfov.­
M. CA.NJAN, J. Ia�i. - FR DAldi"
1lI, p. BOO. - G. POUORAN, inst c.
Slatina J. Olt.
�:
.il învîrti după (pe) deget (degete).
G. POUOllAN, inst., c. Slatina, J. ou-
4Crede-me că să aibi tu puterea mea, ai vlnturâ ţările şi mările, pă­
mintul l'a, da de a dura, lumea acesta ai p\1\'la-O uite aşa, pe degde, şi
tote ar fi după gânclul leU» - 1. Cm:ANGĂ, Pov. p. 19°·
Ve�n Ci .t ucă.
1" A purta cu vorba, cu mincJunile. şi după plac.
«Eli ţi'oiu '11 eta-o pe unde se ascunde, iară tu să mt-o princ}î, cum ţi-\
mestesugul, si să'! str1mbi gâtui () lecă, să se [nvete de altă dată a mat
purI;). lU1lle� pe degete.» - 1. CUEANG,l, Pov. 1'. 267.
20 A duce după placul Sell.
31.72
A suge ce-va din degete.
LAURlAN & l\1Axur, I, p. 1031-
FR. DAMB, 1, p. B45.
A im�gina, a inchipul. un lucru.
31. 73 * 6 A pune degetul pe rană.
Da E. B. l\:lAWI<, p. 103. - T. BĂ-
LĂŞEL, înv. c. StefăneScl, J. Vâlcea.
*
A pune degetul pe bubă.
Maiur P. BlJJllŞT};ANU, C. Bucu-
resei, J. I1fov.-l. NEGRUZZI, Cont'.
Liter. XII, p. 17.
Ve'F Bubă.
A atinge punctul dureros, a lovt pre cine-va unde '1 dore,
a arăta reul fără ocol.
31.74
*
A '�i linge degetele.
Vegl Buză.
De bun ce e. A mânca un lucru cu mare plăcere. A mânca
totul şi a ma'i dori dintr'acelaş lucru.
*6
,31.75 A lins la miere de pe degete până ce si le-a mâncat.
M. LUPESCU, Jnv. c. Bro8ceni, J.
Suciara,
Ve<J,l Mi,,· e.
De prea mare lăcomie 1171 face de cap.
================== pagina 113 ==================
OMUL ŞI OltGANf:LE SALE
113
l
I
3176
*
A
'şi muşca degetele.
I. CUEHGĂ, Pov. p. 29,1. -- Fa.
DAlllb,lII, p. 77.- G. POBOUAN, iust.
r. Slatina, J. Olt.
Ve<Jl Pumn.
1.0 De supărare, de părere de reti, de căinţă, de ciudă. de I'U­
"�ine.
20 De nerăbdare.
In legenda Asiriană, Scohorirea în iad a marei zeiţe Istar,
-citim: "Umilită, lovindu 'şi fruntea şi muşcându. 'şr degetul cel
Jiiare .... »
3177
A 'şi muşca degetele.
ve<}l UnghIe.
S. 1. GltOSSM.AN, tn« -, Germ. p.1.36.
A fi sgîrcit.
*6
3178 A nu ave nîci cu degetul ce face.
T. I3ĂLĂş[·:L. in». c. Stefănesct, J.
Vâlcea.
Se <,Iice în glumă, de lucruri slabe.
Când face câte cine-va un lucru slab, în g-lumă sătenii dic,
că cutare a făcut un lucru de nici cu degetul n'a,r ce '1, tace,
adică nici cu degetul nu '1 poţi sfărîma.
3179
A ave degete lungi.
LAUUIAN & MAXIM, II, p. 226.
T. CODIn;SClJ, Uricar, XX. p. 88.
A fi cu degetele lungt
LAUlUAN.& rtIAxU!, II, p. 1.99.
Ve<;ll Jlâ.nl', Unghite.
A fi hoţ, şi mai ales hoţ de casă.
*
3179b. A pune degetul.
A iscă1i.
*6
3180 A'} strânge de degetul cel mic.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stef(�11esci, .T.
Vâlcea.
A fi epileptic.
Când cine-va are un atac de epilepsie obiceiul poporului este
,le a '1 strânge de degetul cel mic, cl'e<,lend că cu acesta îl face
.a 'şi veni în fire mai de grabă. �
J
================== pagina 114 ==================
114
PUOVERBELE nOMÂNILOH.
In Evul-Mediii, în Franţa, cloclil erau datort să iuusee, şi
chiar să rupă cu dinţii, degetul cel mic de la morţi, păzându­
se ast-fel ca un om, cădut în catalepsie, să fie ingropat de viii ,
De la acest obiceiii vine numele de croque-mort care se dă cio­
clilor până în diua de astădi.
DINTE
Ver)l Iitirbai, Cap. XXI, c :
Dinte, Ininui, Lirnb/i, Lule«,
Lună, Muiere) Pă1"Înţ't, T'otă, .
• '.J'61'e, Stea.
3181 * DMai apropo dinţii
Decât (ca) părinţii.
Ioun. GOLESCU, Als8. II. p. 43.­
ANDREi MARlNESCU, îmi. c. Humele,
J. AI'ger - Preot C. BUNGEFANU,
î11V. c, C08ovef, J. Mehedintt, - G.
MADAN, c. 7'n;lfenl, J. Chisil;et't, Ba-
sarabia, '
1� ma: apr6pe dinţii
Decât parinţii.
I. CHl�ANGĂ, Aminf. p. 11.
VeQ-l Ctinuxşti, Genucliiii,
Pele.
Adică mal mult n'e milă de noI decât de însuşî părinţil noştr-î
(GOLESCU) •
• OrI mt-or dă feciorii după m6rte de- pomană orI ba, mal bine să-nit
dau eu, cu mâna mea. Că, ort-cum ar fi, tot is maz aprope din/tI de cât
Pări1Ztiz. S'au vedut de acestea !» - 1. CREANGĂ.
, ,
Vechii Elin! diceii : piciorul e mai departe de cât .l}enuchi11_
it pitt »icino il dente cite niesun parenie 1).
Prov. Itai.
Ieder ist sic]: sclbst der năchste 'l
PlOD. Germ.
*D.
3182 Dmtele minţii la muiere tocma (tocmai) după marte
iese.
IORD. Gor�E8CU, 1I1s8. II, p. 89.­
HINP'SCU, p. 112. - ANDREI MARI­
xsscu, tn». c. Humele, J'. Al'gelf ... -­
DI' GAs'rEH, t.« Pop. p. 217.
1) Mal. apropo e dintele de cât ori-ce rudă.
!) Fîe-cru-c este sie-şl mal aprope.
================== pagina 115 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SACE
115
Adică iuulerea după niorte dobândesce minte (GOL1�SC'U).
Cu alte cuvinte, femeile sunt fără minte, pe ele le pote În­
şela ori şi cine.
3183 Se plânge că n'are dinţi,
Ş'apoi rade la cojiţL
A. PANN, III, p. 92.--UJN'1'ESCU.
p. 46.
Se vice despre cel sgârcit, care nu se îndură să de altora
nici măcar lucrul ce'I este nefolositor.
3184
N'are dinţi să radă pânea, şi'I cere inima mere acre.
A. PANN, III, p. 150.
Ve<Jl.l1âuu'i.
Se dice despre omul betrân care tot poftesce la lucruri ne
potrivite pentru vîrsta şi puterile luf,
3185
Când n'avem în gură dinţi
N'avem atunci în cap minţi.
A. PANN, III, p. H7.
Când n'avem în gură dinţi,
N' avem atunc; în cap minţi.
II IN ŢF1S cu, p. 118.
VetJl Copil.
Adică când eram copil. A doua variantă se pote aplică şi be­
tr ânilor.
3186
Dintele cind te dare, cu cleştele se domolă,
IOHD. GOLEseu, 111s8, Il, p. 89.
VcOl M dse«,
_ Adică reul cu depărtarea (şî) numai se vindecă (Gor.nscu).
*6
3187 Ca şi dinţii babii mele,
Fără şepte nu sunt opt.
1. BĂNESCU, prof'. J. R011i(t1!. -
1. MĂGUHĂ, prof'. J. Prahova.
Se dice, În bătae de joc, acelui care se laudă că are multe şi,
la drept vorbind, nu are nimic.
*6
3188 A ajunge ca dinţii babei.
Tuo o. BĂLĂŞ1,:r" înv. o. Ştejă­
nesci, J. Vâlcea.
A se răr-i.
3189 'Pret-deci şi doi de dinţi are omul în gură, dar nici
doi nu'i remăn până în urmă.
Ion», Gor.sscu, su« f, p. 056.
================== pagina 116 ==================
Omul, când imbetrâneace, pierde, una câte una, tote însuşirile,
toto puterile sale.
* ;",
3190 Dinţii 'i-a eşit, mai sunt ochn.
G. P. SALVIU. î11V. c. Smulţi, .1.
Covurluiă.
ris
]>HOYEHBELE n01I.\NILOl{
J
1
1
�l
Glumă reutăctosă care se face copiilor, şi mal ales betrânilor.
3191
*
Până scobesci un dinte.
A. PANN, I, p. si.
*
Cât sa te scobesct într'un dinte.
LAZĂR ŞĂINEANU, Semas. p. 34:4.
-D. STĂNCESCU, Basme, p. 12.­
FR. DAME, IV, p, 36.
*
Cât te-ai scob; în d/nte,
G. POBORAN, insi, c. Slatina, ,J.
Olt.
3192
Adică îndată, repede, Într'o clipă.
Dar gândirca i':t fost scurtă,
Că nu pierdem vreme multă,
Ci până scobesct un dinte
Ce să facă 'r veni 'n minte.
A. PANN, i, p. si.
*
A se scobi în dinţi de un lucru.
1. CHEANGĂ, Po». p. 294.
A nu '1 pute dobândi, a renunţă la dînsul. Corespunde 'Îi­
cerii francese: tu peux te touiller,
«Când prin dreptul perulut, nu 'i vorbă, că par'că era bătut cu lopata
de pere multe ce ave; dar credeţi c'a avut fata parte să guste vr'o una?
Nu căcl perul s'o făcut de-o mie de ori mal nalt de cum era, de-t ajunsese
crengile în nouri ! Ş'atuncL. scobesce-te fata babe! în dinţi !-1. Cm:ANGĂ.
*L.
3193 Ai dinţi în gură
Ca parii la curătură,
N. MIRON, stud. c. Onesci,.J.Bacttu.
Puţini şi rari; al îmbătrânit.
Curătura este locul unde se curăţă O pădure nelăsându-se
nimica În urmă de cât, pe-ici pe-colo, câţi-va seruicer'I.
3194
1 se cletănă dinţii.
101\0. GOLESCU, 11[88. Il, p. 7,
================== pagina 117 ==================
l17
Adică este pă sfîr-şit (GOLESOU).
3195
* L,.
Nu'l mai dare dinţii.
A�DHEI l\lAllINE"CU, îuv. c. 1fu­
mele, :1. A",qef'
Se <)ice de acel care a murit.
Les denie ne lui jont plus mal,
OVlD} u, C uriosiics [rancaises
3196
*/
A scote (lua) cui-va si dinţii din gură.
LAURIAN & MAXIM, 1, p.10J4.­
P. Isrruasou, Rev. lst. I, p. 234.­
Fu. DA}Il:�, 1, p. 375.- G. POBOHAN,
inst. c. Slatina, .J. Olt.
Ve(}l il! âsea:
A'I lua. tot ce are, a'[ sărăci cu desăvîrşire silindu 'I a plăti
o datorie de unde are sa ii ele unde nu are, a'I lua şi cenuşa
din vatră.
Laurian şi Maxim adaogă acestui înţeles şi următorele : a
ride saii a se opune, a ameninţă. - Vul. 1, p. lO!4 - 1045.
*6
3197 Dinte pentru dinte, si ochiti pentru ochiti.
N. GANE, COI1V. Liter. An.ltl75--
1876. - AN flUEI l\LU:JNESCU, înv. c,
Humele, J. AI:qe-1.
De'ţ1 va face cine-va un reu, întorce'I reul ce ţi l'a făcut.
Origina acestei dicerî : se găsesce în vechile Iegislaţiunî, cari
stabileau ceea-ce Francesul numesce: le peine du talion,
Ochi pentru ochi Şi dinte pentru dinte.
Esod, XVI, 8 213 .
Acel care va răni pe ore-unul din concetăţe­
nii sa, va îndttra ce a îndurat cela-l-alt,
va primi ţrânqere pentru trânqcre, va perde
ochii: pentru ochiu; dinte pentru dinte.
Leoitic XXIV, HJ & 20.
Reu penir« 'J'{'!i), �lice cuvîntttl vechiu.
ESClIIr�, Choeţorele.
*�
3198 Om bun de dinte.
LADRIAN & MAXIM, 1, p. 1014.
Care te inţ.epă cu vorba.
================== pagina 118 ==================
118
;1: ''\
3199 ... A sede cu dinţii la stele.
A�DllEI M.;uuiESCU, înv. c. 1Iu­
mele, J. Aroeş. _ .. l\l. CM'IAN, J.
Ia�i. - Da KLENA SEVA-STOS, Poe,
p. 62,-G. P. bALVl1J, înv. c. Smuiţ:
J. COl'ul'luiri.
*
A şede CI), dinţiZ la sâre.
Maio«, P. BUDIŞTEANU, C, Bucu­
resei, J. Ilfov.
Vc(ll St ea.
1Q A nn ave ce mâncă, a răbda de f6me. Se c;lice de dobitoce
şi de oruenţ.
2° A pterdc timpul în zadar. "-.1. Ar'peş,
Ver]l dicctoiea de la No. 296.
Bxnoxz i, p. 43.
*
A tăia ca dinţii babei.
Adică rell şi chiar de 10('.
* 1'\.
A ave dinţii de lapte.
3200
3201
ANDHB1 MAHIXESCU, -în'V. c. Hu­
mele, J. Ar'ge�.-G. POIlOllAN, inst .
c. Slatina, ,1. Olt.
A fi tîner', şi prin urmare copilăr-os, nepriceput, necunoscător
de ale vieţi].
3202
:;:
- 'Ş'a arătat dinţii.
VetJl cou.
A se i mpoti-ivi la ore-ce; a 'şI areta, voinţa; a ameninţa.
3203
A ascuţi dinţii asupra cui-va.
A. PANN, Moş Alb, Il, p. 42.
A se olnaznicl cu cine-va, a'I atinge cu vorba.
Ve<,H Povestea fetei, Vol. I, pag', 4D9,
:;: I
3204 "Ascute'ţi dinţii.
K 1. Pxrutcrn, ÎI/V. c. Hmulţ), J.
Covu1'llliu.
Aşteptarea ţI-e 7. a da 1'11 ică,
3205
:j:
A ave dinţi de papură.
1. Hk"ESCU, pro], .I. BOml11J.--hL
CANJ.ll';, J. laşi.
================== pagina 119 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
119
Se dice de omul care ameninţă fără a fi în stare să trăcă şi
la fapte.
Ve91 0,,,.(,.
A'şI lua nădejdea de la dînsul.
3206
A se spăla pe dinţi de un lucru.
V. ALEXANDUl, Teotr. p. 1573.
"l'il pusese ochii grecu pe răzcşia mea ... spune'i set se spele pe dintt.»
- V. AI.EXANDUl.
3207
A beli dinţii.
LAUIllAN & MAXIM, Gl;sar, p. 65.
A rîde prostesce.
DOS
VeQ.l Fa,jii, a l1�i/(,1'â, a, j)f'ttJfJâ,
Obraz .
3208
. - Unul în dos te'a'njurat.
- În lipsa mea putea să me şi bată.
A. PANN, 1, p. 169.
Ve<)l Faţei, a Injwru.,
Arată nepăsarea de bîrfelile omenilor.
*6
3209 Ce aude dosu, n'aude faţa.
GAVRIL ONlŞOI<, prof, c. Berlad,
J. Tutooa.
In lipsa omului multe se spun pe socotela Iuî.
3210
'I'ote lucrurile ne sunt pe dos.
A. PANN, II, p. 148.-I-hllP:SCU,
p. 189.
Nu sunt cum al' trebui să fie.
3211 ::: 6 A eşi cu dosul la omenî,
A. PANN, sa«. 1889, p. 57; ni,
p. 71.-I-lrNp:8ce, p. 134.-ANDREÎ
MAlUNI\SCU, înv. c. Humele, J. AI'gq.
A nu se purtă cum trebue, în lume.
3212
Nici în dos, nici în faţă.
Pravila lttiMA'l'd B.�sAl{An, p.
13�),
Adică în nici un chip,
,Şi Încă aceştia Sfinţi IubitorI de cinstea Iut Dumnederi zăb rela blogo­
cestier, atâta biru iră însell!.c1nnile cât nu bii,ga în sernă nid în dOJ' 11ic'î
ÎJl faţă frica lor.» -Pr�1), MAT. BA9,
================== pagina 120 ==================
120
PllonamF;LB llOMAN1LOR
32i3
*
Dos la faţă.
V. ALEXANDRl, Teatr, p. 58, 21 G.
825, 1006 &. 1169; COIIV. Liter
I, p. 294.
A. di, dos la faţa.
Adică a fugi, a pleca.
V. ALEXANDItf, COlW. Lit. VIl,
p. 370. - S. FIu MAlUAN, Tl·ud.
pop, p. 30.
«\ 'am dus .... Să ne videm cu hine, Măndică ! Pe unde să es, ca să nu
mI! 'ntÎlnesc cu el? Ha! pe ferestră .... dos la faţă." - V. ALK,(A�DlO.
Iealr. p. 825.
* Li. .
32f4 A da dos (dosul).
Pracila lui VA 'n u: Lm-u, p. ;3I.
- N. COS'1'IN, Letop. Mold. Il, p.
D1. - N. MuS'1'f;, Letop. Ill, p. 2J.
38.- OR. Unscaa, Letop, 1, p. 231.
-- R\IlON7.I, p. 41. - P. ISI'II!E:5cC",
Rev. i« I, p. 227.·- K 1. Psrui­
clU,iml. c, Smulţt, J. Cocuriici«.
A se întorce, a pleca, a fugi, de unde şi cuvîntul a dosi,--' VI'() i
N. MUSTE, Letop . Molâ. p. 32, - a fugi, a se ascunde.
-Svedul necunoscând meştesugul Moscalulut, socotind că Moscalul de
frica puterit luî ai, da! dos şi fuge .•.. '> - N. Musr», III, p. 38.
3215
A da dos la fuga.
NJC. COS'I'lN, f-etop. Moldol'. II
p. 109.
Acelaş înţeles ea la No. 3213.
"V�del1d Tătarit asa, aii lepădat si robit si duiumul si arI da! dos la frlgă.>-
N. Co�'rlN. ' " , .
S. lIJTlUH,ESGU, Sezt'U. 1, p. 220.
Li. A duce la dos.
Ve<j'i Spate:
A nu ţine sernă de ceea ee i se spune, a nesocoti o poruncă dată.
-Femeia duce la dos tot ce T spune băr batu.»
32i6
FALCA
3217
:t: ;'
. � Cu O falcă în cer şi
(cu) alta (una) în pămînt.
Dr». CAN'l'IWIU, tei. lel'ogl. p. 1$09.
- P. Isr-msscc, Leg. 6, 225, 263
& 302. - 1011 AL Lui SnmllA, POl'.
p. 36.- V. Fousscu, c. Folticent, J.
SUJtiava.-I. CREANGĂ, Amillt. p. 50:
Pov. 58 & 214.-K I. PATltTCIU, în!'.
c. Burs/lcenl, J. Covl/1'luir'i. - G. P,
SALVIU, îllv. c. Snwlţi, J. C'orm·llliii..
================== pagina 121 ==================
12â
'\ \ la nsă.
��cu.
ori-cine.
'.
.�9-.
- \
\'
",AlţiI 'l-ar t-\ spus, c..
vo'ie rea s'ar ii otrăvit, \
pămÎllt, la şOim alergă".
Allică ncdljit
cuIiunc este f6rt,
�l ol'igina.
�: L�
3218 A vorbi cui-ve
A vorbi aspru, fădt ocolu
:;: A se lovi cu mâna
V c<)1 (;-Il'I'fL.
D<, mirare.
<\.:âo(\ au(!iră una cu ace-tlI, toţi se 10' i,
nu mal putură să ''il stăpâncccă lllirarea ... » -
A. l'A�", Jllo§ Alb, u p. 42.
Cu falei deschise.
:;:
A fi tare in fălci.
1. BĂ:-(ESCU, prof. .J. Roman.
Se (,lice despre omul care nu se m6ie cu una cu doue.
3221
3220
In gura n\are, eu tărie.
l:)\se ea CIt .fălc't desc/tisc:
\la să 'l-icl tu cum ,j.lc lOii!
;\. PA:-<'"
'1
i
3222
:;: r:
A da fălci.
LAUlUAN & Mu�a(, 1, p. 1218.­
FII. J)AMB,I1, p. 9.,- G. POllOltAN,
inst. c. Slatina, J. Olt.
A' i clC� falci.
FATĂ
h
I
Vel}l uo», Bet'rân, Cnlva/rit,
ui, Ca.p XXI. c. Fată, Faţă, a
«e Grăb1'1 Ncmfstă, pcr, Nor«,
OehClan., a Schiopăttl, Scopit,
Ţi.ţei.
Domnul T. Bă1ăşel mi-a comunicat următ6rele credinţe şi da­
tine, eulesein judeţul Vfllcea.
'ţ;'-=:;. ·fI
..-- ... ----- - "
·r
================== pagina 122 ==================
122
PHOVEnUELE RO)!.\NJLOH
Fetei mari căreia 'l-a murit peţitorul, Înainte de Il se fi cununat cu el,
nu 'r mal vin alţi peţitort, căci n'are parte de bărbat.
Când fata merge la cine-va în casă, să ste repede jos pe scaun sau pe
pat, căc! şi peţitorii cari OI' veni la ea şed, nu pleca îndată.
Când femeea însărcinată perde din sprincene, e probă că face Iată,
(auel mama scaldă fetiţa mică, să nu încerce apa de ferbinte, în căl­
dare, cu degetul că ct, când va [1 copila fată mare, î')l va perde fecioria.
Când copilul mic va elice lntât mo.md, copilul ce '1 va urma va fi fată.
Mama când c6se la cea d'întâi a fetiţet, să nu se sc6le de jos până nu
o gătesce, căci numai un singur peţi tor va veni la fata el şi va face cu el.
Copilul celui mic să nil 'j pui flori, de va li băiat, ori mărgele de va
fi fată, p<\nii la anul, căci mama va face des şi numai fete.
Când se îngrcjpii locul, sau cămaşa în care a stat copilul în pântice, se
pune În el un fir roşu şi o pană de g:'i.ină, dacă vrei să facă n1a111a 111 ai
târdiu o fată.
Local în care a fost fata se îngr6pă după uşă.
Dacă mama vrea '" facă fată în viito r, de pa rru-d ect de dile să ''ii facă
moliftă la biserică Marţia, JoIa, Sâmbăta şi Duminica.
J?ata când' e iată, trebue să facă ite, câcl dacă s'o mărita numai e bine
să facă la iţe. '
Fetele trebue să be vinul tot din pahar, să '1 scnrg:l, căcl se scurg o­
chii flăcăi lor d up: ele.
Fetele când- se învaţă să c65:1 întâi, sara când s� culcă pune nn codru
de turtă în cusătură, ca să IlU o uite, după CUlIl nu uită turta.
Fetele mart ca să se mărite, spală clopotul Ş' cuuuniile b ise ricet cu apă.
Acea ap" O bea, şi să scaldă cu ea ca să asculte lumea la ea, cum as­
cultă la clopot.
Fetele mari I emase ne-măritate, îu 'Fua de Ropo!i7tul,leslelor, a treia
Marţi după Paşte, fac un test mititel, îl usucă tot în diua aceea; îl arde
până roşesce şi bagă, sub el, un pul ele găină viii şi il lasă de se arde, ca
să ardă inima în scrisul el, Întocmai cum arde puiul sub ţest.
In sera anului noii fetele j(�ll doî perf de porc; unul 11 rinduesce el şi
altul bălatuiuî cu care ar vrea să se mărite. Pune aceşti eloi per), unul lângă
altul, pe vatra arsă. Dacă perit se iucârl igă unul cu altul, e probă că fata
are să leit pe acel băîat. Din potrivă dacă perit se Încât-ligă fie-care în
parte, s: 'şi lea g;Î,ndul de la el.
Tot în sera anului nou fetele IerI treI seminţe de cânepă, le pune pe
vati a focului ferbinte, şi încotro 01' sări seminţele, într'acolo este scrisul el.
Tot în sera anului nOII, fetele mart ei; afară'cu ochii închişi, trag la gard
şi pun mâna pe un par din gard, şi încep a numer ă ele la acel par în rînd,
începând de la dece înderet până la unul. Parul care va căde la numărul
unu, de va fi cu cojă pe el, soţul ce-l va lua bogat va ii, de va fi fără
c6ja, va fi �erac.
Tot în sera anului nou fetele marl merg în oborul vitelor şi, lovind uşor
O vit" culcată, elice; Hei, estimp: Hei, la allul! Hei, la alt an: şi aşer mal
departe. La ce an se va scula vita, la ala se mărită fata.
* L\
3223 Fetile mari, numai după urşi nu merg.
V. F'olmscu, c. FulticeuT. J. Su­
clat'a.
Ve�rl F'mnete.
10 Fetele se mărită, nu după plac, ci după porullcela, după
cuviinţa, după vroinţa părinţilor, aşa că numar ur�l nu le pune
ÎlJainte la măritiş.
================== pagina 123 ==================
OMUL. ŞI OltGANELE SA LE
2° Arată cât de mult rîvnesc fetele la căsătorie, precum şi
mintea lor cea slabă, care le lasă a fi înşelate de or) şi cine.
*1':"
3224 Fetele şi după ursi se duc.
1. .l:L�NESCU, prof .• 1. 110111(<11.
Aceeaşt idee ca la No. 3223, exprimată cu mal multă tărie.
*1':"
3225 Nici mărgea ne-insirată,
Nici fată ne-măritată.
A. PANN, lI, p. 128.-11L'Ip;"(,[J,
p. 101. - ANDREI MAmNE,�eu, iu».
c. Humele, J. Argeş.
Nic: O mărgea ne''I1şîrată,
Nici o fata ne-maritoia.
lOI\D. GOLEseu, Ms«. II, p. 48.
1 ° Se dice spre mângâierea fetelor ce intârdieză a se [mă rit».
aretând că nu treoure să se deznădejd uîască. - GOLESCU
2° Iritrun mod mai general, cand cine-va dice că un lucru
este peste putinţă ele Iăout, şi el este f6rte uşor, şi'I p6te Iace
01'1 şi cin e.
3226
*
Fată mare,
Minte n'are.
Da 'L, J. c. Fedesci, J. Tuiooa .. ­
Dl'a Ar,�;XANDRINA ZANNE, Bucuresci,
.1. ll{ov.
Fetele 11 'aii minte, căci orf-cino le pote înşela.
*1':"
3227 Cu gogosi de fată mare nu se fac oue roşii.
ANDBEI MARlNESCU, 'Înv. c. Hu­
mele. J. AI·YCj9. - G.-l'Ol'oHAN, iust.
c. Statiuo, ,1. Olt.
*
Cu pooeşti du jatl,} mare nu se mănâncâ oui5
roşit.
Ve<Jl Beşirui, Co.sâ., Gog6şâ,
0"'".
Cu min oi unl nu se face nicIo trebă i nu poţl face ca faptele
tale să fie credute,
3228
- Măi, Iane (Ivane), dragi ţi 's fetele?
- Dragi.
- Dar tu, lor?
- Şi ele mie.
V. ALE;XANDlU, Teatl·, p. 71\;1.-
1. CI<EANOA, Amint.'p. 51.
================== pagina 124 ==================
I
12-4
l'HOVEHBELE nOM.�.NILOIl
..
,
Ti 's dragi fetele?
Dragi.
- Dar tu, lO1-.
- Şi ele mie.
3229
Da Ee. v: c. Bâ1'lad, J. Tutooa,
Se <,lice celor care Iubesc fără a fi Iubiţi la rîndul lor.
REvnĂTESCU. - Ţara nu 'r de jac, dar tu 'ml eşn pe plac, pre legea me :
t:\USANA.- "Ţt-oiil fi, d'apol scit povestea lUI Ivan : Mă'î, Ioane, drag'!
ţi 's fetele? - Drogi, - Dar tu; lor? - Şi tie mie .... - V. ALEXANDR1.
Ve<;lI N. A. Bogdan. Poveşti, p. 110.
/" � .
Fata dacă 'mbetranesce,
Pune pae sî-o pirlesce.
S. FL. l\bIUAN, roes. pop. 105.
Căci şi-a pierdut tOţI uuriî
*6
3230 După ce trece dulcile,
Şed fetele ca curcile.
T. BĂLĂŞEl" înv. c. Steţitnesct, J.
Vâlcea.
După ee trece vremea în care fetele aşteptă peţitorii, ele se
intristâză, c'au rămas ne-măritate,
Domna Elena C. Bălăşel, a eules în comuna Bogdănesci, .T.
Vâlcea un cântec din care extragem urmetdrcle versuri.
1
;�
Deseră se lasă sec.
M� duc, maică, să mă 'nnec,
Cii a trecut duia!«
,'li [edem ca CIl1 cii e.
Fata rnarnel, nil te duce
Că mal vin şi alte dulce.
3232
*6
3�31 Cine are fete multe, însoră mulţi măgari.
10RD. GOr.EseU, M�s. II, p. 78.-­
IlINTESClT, p. 59. - ANDlml l\lAm­
Nr,SCU, înv. c. Humelc, .1. A.1·.qf�.
Adică le d:'i după ori-cine se Intimpla, fie cât de proşti (GOI.E8CU).
:;: 1:0
Ai fete, strângi gun6e.
GAVItlL. O"IŞOH, prut 1: Beriad,
J. Tit/ora.
Acclaş înţeles ca la No. 3231.
3233 Cine are mnlte fete, adună nebunii de pe drumuri.
P. !sVIRE"CV, Reu. Ist. H, p.150.
Acelaş înţeles ca la No. 3232.
1
================== pagina 125 ==================
OMUL ŞI ORGANE!.],; SALE
121)
3234
Cine are fete multe, se închină la ori-cine.
Iouo. Gouescu, ]ylss. 1, p. 239.
3236
Ca să le potă mărita.
:;: l\
3235 . �oLa o fată mare şi un măgar sbiară (sberă) la uşă.
A. PANN, II, p. 134. - HINTESCU,
57. - ANDUEI l\IAItlNESCll, înv. c.
Humele, J. AI·ge?'.
*6
La fata mare şi mggarlJl sber«,
Semin. e«; CI. VIIl, prin P.
GÂnnovld:NU, prof.
*6
La o fata sberă (rage) .�i un măgar.
GAVRIL ONJŞOIl, pj'of. c. Berlad,
.1. Tutooa. - Preot C. BUNGETl.UiU,
inv. c. C080Jleţ, J. Mehedinţl.
*6
La o Iuta mare şi un măgar îi sbiata (sbe1'ă)
la u��.
A. PANN, Edit. 1889, p. 102 ­
l-I. D. ENEscu, înv. c. Zamostea . J.
DOl'oho'i.
Pe o fată maro o pote cere ori şi cine în căsătorie, numai
să vre dînsa. Are acelaş înţeles ca dlcerea . şi mâgnl'ii sunt
BCOŞ''i în tîrgul armăearilor.
Aşa 's fetele, când senin când pl6ie.
V. ALEXANDItl, Cont'. [,itel'. V,
p. 140.
Arată firea schimbăt6re a fetelor cari acuma sunt vesele şi
acuma se posomoresc.
3236 b
6
Unde's şepte fete'n casă,
Nici câlţi în casă,
Nici mălaiu pe masă.
G. DEM. Tuonounscu, l oes. Pop.
p. 256.
v C<]l Cumnată, Frate, Soră.
Unde poruncesce mulţi nu ese nici o ispra vă. Acestă <;licală
se află în basmul: ViteZ'ltl cu mână de nul'.
*6
3237 La casa cu doue fete
Mor pisicele de sete.
Semin, Bue. el. VIllJl'in P. GÂII­
nOVICEANU, proţ'.
================== pagina 126 ==================
] 215
PHOVEHBELE HOM�ILOH
Vegl Cumnată.
Aeelaş Înţeles ca la -No. 3236.
3238
Fata pân'ei mărită
Dile neg-rave! noda.
BARONZI, p. 53.
Fata prin' d mărita
Dile negre vei inno di!,.
HINTESCU, p. 57.
Căcî fetele se mărită anevoie, şi 'ţi fac dile fripte până le
poţI ela pe la casele lor.
3239
Fată mare,
Grijă mare.
Iono. GOLESCU, Mss. I, p. 238.
Căcî au minte uşoră şi orî-ci ne le p6te aruăgi.
J240
Fetişora asta are trei coste de drac Intrinsa ; pe
când (şi chiar şi) cea mai bună dintre femei, şi
(Încă) tot are una.
r. CHl�ANGĂ, Con». Litel'., XI, p.
20; Puv. p. 164.
Fetele, chiar şi cele mal bune, tot aii câte ee-va retl într'·
insele .
e, Fetiş6m asta, o vedt d-t a cât e de scumpă la rîs? Par'că '\1 ar veni a
crede că-I de cele cu crucea 'n sîn, dar, lea! una de aceste a înălbit o
dată numar înt r'o singură nopte pe moşu-rneu în fântână.» - J. CREANGĂ,
Poo. 164.
De alminterea Românul crede că nu e bine să remâle l'emela
Iără nici un drac i n tr+in sa.
Adică nu'I de Hiel o trebă.
3241
3242
* 2,
Fata mare,
Ispravă n'are.
Fată mare,
Bese tare.
V. ALEXANDHI, Pro>ă, p. 5.-AN­
DREI MAHINBSCU, tno. c. Humele, J.
Argeş.
lOR!). GOLESCU, MS8. II, p. 71.
*6
Fată mare, bese tare,
Umple casa de putore.
P. ISPII!ESCU, Rev. Jst. In, pag,
381. - T. BĂLĂŞEI" Înv. c. Stef(f·
nesci ; J. Vdlcea.
================== pagina 127 ==================
OMUL Ş[ OHGANELE SALE
127
Si) (,1ice pentru cel ce, cu cât mal mari sunt, cu atât mal
mari greşim fac, şî pentru cei ce li se aude numele de de­
parte (GOLESeU).
Copiii flecari Si un adese ori in batjocură, în faţa fetelor,
urrnătorele versurl.
Fata mare,
Bese tare,
Ump le casa de putere,
Sparge tundul la căldare,
Sparie iepa din coşare,
Fata mică bese 'nce t,
Umple casa de oţet.
3243
Fata, drac înzobonit.
IOHD. GOLESCD, Mss. 1, p. 238.
Arată şirctenia fetelor.
3244
Fata ca tulei n'o ţine pe vatră, că nu e făcută de
vatră.
10RD. GOLESeU, Mss. II, p. 114.
Adică fata în vîrstă n'o ţine ne măritată {Gor.sscu).
Il ne fau: pas faire qrenier de jilZes.
Pro». Franc.
Di donne e di oinu 'un. ne fa maqazzini: 1).
Prov. Cors.
J1 iulchen und Eier mU8S man nichi. lanqe aufheben �).
PJ'01). Germ.
3245
Eri se juca între fete
S'astă-di şade (şede) 'ntre neveste.
A. PANN, Il, p. 143. - HIN'fESCU,
p. 69.
Eri eră cu, fetele
Ş) asta'd,j cu nevestele.
P. ISPlRBSCU, Reu. ist. III, p. 378
* /'0
Până ter; cu fetele,
Astă-rJi cu nevestele.
Poes. Pop.
Astă-rJ't cu fetele,
Mâne C1J, nevestele.
10"1 GHICA, Scrisori, p. 34
1) Fetele şi vinul nu se păstrez".
') Fetele 'ii ouăle nu trebue păstrate multă vreme.
================== pagina 128 ==================
128
pI<on;RIlELE I:O)LI.:'{\LOH
Pentru cei a căror stare s'a schim bat cu totul şi de curind, pre­
cum şi de fetele cari ah greşit.
Aceste vei-sur) îorrueză începutul vechiului cântec care se <)ice
de zori şi a doua <;li după nuntă. Vcdt, pentru mal multe deta­
talii, ION GHICA, Scrisori, p. 33- 36.
3246
:i:
NiCI CU fetele, nici cu nevestele.
A. P.UH', tiau. 1880, p. 110.
Nici cn fetele la hora, nici cu nevestele la bi­
serică.
A. PANX, Il, p. !J8.
3247
*
Ner;i tri tu 1'nvesti ner;i tri tu jeti. 1)
D. A. MILE8CU, Gope\�I, Jfacedoni".
Se (}ice despre acele cari, prin purtarea lor nesocotită, alt eşit
din rîndul fetelor, fără ca să intre într'al nevestelor.
*b.
Câte fete se ridică nu pot face o mămăligă.
G. P. Snvlu înv. c. SI/tit/ţi, J.
Cocurlu».
Nu sunt bune de măritat. Se dice pentru fetele care nu mul
sunt copile mici, dar nici fete mari, după-cum se cred.
'1: -.
3248 . L:>Nu e nici fată nici nevestă.
Semin. Buc CI. VfI prl» P. (;,\.R­
BOVICENU, prof,
Acelaş înţeles ca Nu. lă?i3.
Ve<)l PiiNI.
Uniî părinţi privesc.fetele ca o sarcină în casa lor.Vedi NO.I003.
In basmul cu Doi împcl'aţ'i ele Teodor M. Arsenie, oitim :
3249
*
Fată mare, petră'n casă.
1. BĂNESCU, prof, J. Roman,
- Imperate, împerate,
Tu al tre! fete,
, Ca nisc« p'fefre I
El' eu am trei feclort
Ca n isce bujorr,
*.6
3250 Fetele, la casa omului, 's petre de m6ră.
GAVRIl, ONIŞOR, prof. c. Duvrovi!ţ,
J. Covurluiil.
1) Nici între neveste, nici între fete.
================== pagina 129 ==================
.pa
I '1
OMUL.ŞI ORGANELE SALE
129
:j: I�
Petele sunt petn' la casa om�tlu1.
T. BĂLĂŞET., înv. c. Ştefănescl J.
Va/cea.
Ver)i Ptit,.ă.
Acelaş înţeles ca la No. 3249.
*
3251. De cât tet.ă ma qhine chetră. 1)
D. DAN, Necesca, Mrlcedonia.­
D. A. MILESCU, c, Gopeş). Macedo­
nia.- XENOl'ONTE CAPS;LE, Pirlepe,
Macedonia.
Dice Aromănul supărat că a căpătat o fată.
*
TIi fete multe casa nu se asparze. 2)
D. A.l\11LhSC·U, c. Gopeşi; Macedonia.
3252
Veq.i Copil.
Cu tote că fetele sunt petră în casă, nu se strică o casă fiind
că nevesta face numai fete. Are câte-odată şi înţelesul prover­
bului românesc: casa de copii nu se strică.
*
3253 Săraca mândruţa mea
Cât e ea de netedea :
Demineta când s� scolă,
Ci6rele 'din cap îi sbriră,
Eră sera când se culcă
Gândesci că-i o cîoră smultă,
8. FI.. :\IAHlAN, Omit. II, p. 39.
Se <,lice cu privire la o fată, care îşI negrijesee corpul, care
umblă ne-spălată, ne-peptenată şi negră, .
De ore-ce le trebue zestre.
*6
3254 A iubi frunte
Şi-a lua cluîul
fetelor
verzelor.
T. BĂr,ĂşEf" in». c. Steţănesct, J.
vaZcell.
De cine nu ai gândit, de acela ai avut parte.
*6
3255 Fete multe, sărăcie la casă.
T. B,\ LĂ ŞEI., înv. J. VaZcea.
*6
3256 Să dea (dee) Dumnedeu, mamă, să fiu eu fată (mare).
E. 1. PATUICIU, înv. c. Smul!i, J.
Covurl-uit1.-C. Nnanozzr, 1, p. 250.
1) De cât fată ma. bine pctră.
2) De fete multe casa nu se stt-ică.
9
================== pagina 130 ==================
130
3257
Arată îndofela ce o are despre ce-va.
*
TIe o vrea fata si mama, voiă şi eu,
1. BĂNESCU, pro]. J, Roman.
Daca o fi de la Dumnedea
Ş' o vrei'!, fata şi muma, voia şt' eu.
A. PANN, II, p. 143.- HIN'fESCU,.
p.59.
Dioem când nu atîrna nuruaf de noI ca să se facă un lucru -eare,
de almintrelea, ne este plăcut.
3258
re gata, tote sunt gata,
Numai nu voesce fata.
A. P ANN, II, p. 143. - HINTESCU,
p. 68.
�
. Gata, gata,
Dar nu vre fata,
1. Anuoue, in.lJ' J. A,·gelj.
Pod6ba feteI este modestia.
*,3
Gata, numai să vre [aia,
Gr. P. SALYIU, în!). c. Smulţt, J.
Covurlui.
Nu a sosit vreme de a se face ore-ce, şi nu atîrnă de noi ca
să se Iacă, Se dice acelui care crede că un lucru este gata, pe
când in realitate mal e mult până atuncî.
3259 Rusi iea fetei, fl6rea frumuseţei.
IORD. GOLESCU, Mss. I, p. 238.
3260 Cinstea fetei, preţ n'are.
lonn. Gor.sscu, JJss. 1, p. 238.
Căc) odată perdută nu se mal pete redobând i cu tote bogă­
ţiile 1 um ii.
3261 Mai bine fată mortă
De cât ne-cinste să portă,
Ionn, Gor.nsou, .lf.�s. 1, p. 238.
In memoriile lut Langeron, printre documentele privit6re la
.îstoria Românilor găsim urrnătorele linii care ne dovedesc, cu
·prisosinţă, că la începutul acestui secol se găseau boîerf, şi
încă dintre cel mal mari, cari erati cu totul de altă părere ele
cât Virginiu, care şi-a omorît singur fata, în mijlocul foruluf de
la Roma, vrend mai bine să o vadă mortă de cât necinstită de
deoemvirul Claudiu.
================== pagina 131 ==================
mWL ŞI OHCA"EI,E �ALE
131
"Le boy.u d Constantin PhiJippesco, profitant cette impardonnable faiblesse
de Miloradovicl, lui prostitua sa fiJle, s'empara ele sa confiance, surprir par
Iui celle de Michelsou, reussit il rendre Ipsilanti suspect, et enfin it l'e­
loigner, brouilla Michelsou avec lui et fit lleposer et persccuter Varlam.»
3262 Mai hine fata cinstită,
Decât zestre grămădită.
Iouo. Gor,E�GU, ffJS8, I, p. 238.
Sunt mulţi, cu tate acestea, care pretind că : zestrea tiit� le
astupă.
3263
Fata la vremea ei, ca mierea în fagul ei.
IOUD. GOL1'SCU, 1118s. lI, Asem.,
p. 183,
3264
Adică dulce şi plăcută.
Fata după mumă, ca proba după pânză.
Iouo, GOLESCU, l1fS8. II, Asem.
p. 183.
Cum a fost muma va fi şi fata.
Acelaş inţeles ca la No. 3264.
3265
Fata ca mama.
IOIlD, GOLESCU, Mes. II, Asem.
p. l83,
3266
*�
Nu umbla după fete, că remâi fără ghete.
N. IORDAN, stud. c. Tecucel, J.
Tecuciă.
3267
T. BĂLAşBr" ino, c. StejăIMsei, J.
Vâlcea.
Dragostea fetelor, golesce punga oiu ului.
Cinstea fetei ca zăpada, dacă odată se topesce, al­
beţa nu i se mai vede.
Ion». GOLF;SCU, jjllss, u, p. 183.
Repetă sub o altă formă idea de la No. 3260.
*6
3268 A fi fată fătată.
Adică eu copil.
* 1:::"
3269 A trecut fata prin raiu.
L HĂNESCtI, prof : J. Roman.
Ve<)i Cap. III &; IV, c· Alb".
Şi-a plerdut fecloria.
*6
32:70 A fi fată la cap.
Ir
,
A
================== pagina 132 ==================
1'32
PR()VEltBELE }{O�t.-\Xll .. 0H
A 'ŞI fi perdut fecioria. Umblă cu capul gol, ca fetele, ar trebui
însă să se im brobodescă ca mu'ierile.
:;:L
3271 Sunt multe fete îngreunate.
ANDU1l1 MAltINESCU, in». c. llu­
mele, J. Al-ge'l'
V 0(11 Dr-ac.
10 Sc (Jice când tot de odată plouă şi so rele Iucesce,
F'rancesul <,lice în acelaş cas: e' est le diable qUii bat sa temane
ei ([wi marie sa fille.
2° Sunt mulţi omeni cari, în faţă, ţi se arată într'un fel şi în
inima lor all alt ee-va, întocmai ca şi unele fete cari, în faţă
se dau de) fete marr, pe când în fapt ele sunt muîerI gale.
3272
:;:
A fi fată în fl6re.
Adică fată mare.
3273
Ca o fată mare se arati.
IOUD. GOL};SCU) 11'Iss.lJ) Asem. p. G.
:\:LA se purta ca o tată mare.
T. BĂLĂŞl>I" inv. c. Steţiinesct, .I.
Vâlcea.
*L
Par' cel e o fată mare.
T. Cnr�ÂNG.�, Amint. p. 85. - G.
P. SALVIU, inu. c. Smuiţi, .1. Co­
ourluiii.
3274
Adică sfiieios, ruşinos, cu gustUl'l modeste, eu minte, aşodat,
curat, cinstit, fără bănuelr.
Il est sage et timide camme une jcune fUte.
:j:
Tot ca una, fata (me) mea.
A_ DONIel, Il [ab. 9. p. 22.- V.
ALEXA.NDIU, Teatr. p. 717. - 1. JU­
NESCU, Pr'of. J. Roman.- S. 1. GROS­
SMA.NN, Dict. Germ. p. 83.- Da So­
FIA NĂDEJDll, Nuv. p. 16.- Fa.
DAMu, II, p. 14. - Gazeta Poporu­
lulul An. J. No. 230.
Se ,tice pentru cele care sunt de o potri vă, \le un fel, cart sunt
iute ea una şi una ca t6te.
Paternitatea acestei gicel'e se atribue lui Daniel care, cel d'in­
tâi â, a întrcbuinţat'o în următorea tabulă :
================== pagina 133 ==================
133
3275
In oglioehl o mo mită
Chipul Îs\ Vl!dll od a l.ă,
La a sa' tovărăşiţă
Face senine nli�l arată,
.Qicen(\: ,Ultii-te, privesce
La ace caricatură,
Cum sit strîmbă, se sluţesce,
Pa rcă-I puhavă la guni.
Vedi gri masuri ce întorc".
Ei., să 11U aşa de sltwl,
Sanii slllgure 'rnt n.� face
Şi maş spîncfura de ctudă,
Dar cum sunt din sori6re
Vr'o trii patru slutis6re
Ca acesta, �i anunl�)
Pot l' numer a le sp uue,
N u Ill�\ cere trebuinta,
1-311 respllBs tovărasi'tal
Căci 1iir:' de Îllşinu-'e:
Aclevcrul ele vei vre,
Noi. suntem cani din nascare
JOI ca UlIO fata mc.
Cart. Il, jid). D.
*u
Patru-deci de ani îmi pare
De când sunt fată mare.
T. BĂLĂşm�, înv. J. Vâlcea.
Se (,lice fetelor rem,ase ne-măritate.
:;: L,
3276 A fi ca fata ne-măritată.
G. I'OllOltAN, inst, J. Olt.
A fi tără nici un rost 'in lume.
*,6
3277 Are popa septe fete, t6te stau să fete.
'1'. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefiinesct, J,
Vâlcea.
Se !)ice despre fetele cu rea purtare.
FAŢĂ
VcQl (}(fJ'ă, COllLân<!uJ'c,!Dos,
Fata, Inj,el(wc;,'u/JW, (( -l urtee«,
ilfa.ţ, ŢJ(lrnîn( Ro.şa(rJ, SIlf/eI,
U'I'U,
3278
Se încăldesce la fată,
Iar spatele îi inqhetă.
A. l'AN:-I, r, p. 1af>. -- HJNTE5CU
p. ss
================== pagina 134 ==================
2.
134
._----�-----
Despre cel leneş şi t6wcla v.
3279 In faţă te ciustesce,
Şi în dos te vorbesce.
A. PANN, 1, p. 168.--1·l1N,'E5cu,
p.34.
Despre cel fflţal'nic.
3280 In faţă una 'ţi vorbesce,
Şi în dos alta 'ţi croesce (croiesce).
A. PANN, 111. p. 63.--lhiSŢE:5cU,
p.206.
A. PANN, tu, p. 63.
Acelaş înţeles ca No. 3279 şi ul'met6l'ele.
*
'Tu taţă uno. )ţ� sbura"ce.
I.?i d/napo� alta ) ţ't curuesce. 1)
N. S·l'. c. NijolJole, lVlctced onia.
Arată năravul celor viclenI şi făţarnicI.
3281 În faţă dinţii îţi albesce,
Şi inima îşi negresce.
3282 In tată te nete4esce,
Şi în dos te cioplesce.
A. l'ANN, Ee/it. 1889, p- 88.
In laţă te neteiţesce,
Şi în spate te c'loplesce.
A. PA�N, III, p. fi3. - Hncp:scu,
p. 122,
Acelaş înţeles ca la No, 3279 şi urmet6rele.
ehi davanti te lica, dadrio te sgr-aftţ 1).
Prov. Venit.
Hiue dich vor den Kat.zen,
Die corne leclcen tind hinten kratzen �).
Fl·OI!. Germ.
3283
/::.
Pe din faţă măgulesce,
Pe din dos te otrăvesce.
S. FI,. l\LUUAN, Poes. Pop. Nnn tii
p. 53.
Acelaş înţeles ca la No .. 3279 şi urmetOrele.
--
J) Ln fnF\ una 'ţ'l vOl'hesce, şi dinapOI altl.l 'ţI Cl'oi'esce.
================== pagina 135 ==================
135
3284
In faţă miere
Şi în dos ner
A. PA��, Edit. 1889, p. 88.
C'albillfl 'n gură cu miere
Şi în cadă cu ac şi fiere.
I-Ionig im Mnnde, Galle -im I-IC1"zen 3).
Prov. Germ.
Ve4' El':(,"
Se <,Lice despre cel făţarnic care:
A honey-tongue, a heart of gall <1,).
Prov. Eogl.
Langlte de miel et emur de fiel.
Ftov. Franc.
Volto di mele, cor eli jiele ").
PrOl1. l'o8c.
-
Boco de mel, ma/)S de fel ij).
Pro». Portug.
$6
3285 In faţă te linge,
In dos te frige.
Hn>iŢESCU, p. 58. - G. POBOIC\'N",
'iMt. c. Slatina, J. Olt.
$L
Pe din jaţd te linge,
Pe din dos te frige.
S. MlIL\.IL�;S(JU, Sez('it6rea, Il, p.
218. _ V. FORESCU, c. Folticeul, .J.
Sucla1J(ţ. _' E. 1. PA'l'R1C!U, 'Înv. c.
Smu/ţi, J. Covurl'uiu.
A1"at�1 năravul celuI făţarnic şi vicJ(m.
*6
3286 A judeca numai faţa, iar nu si inima.
A judecat num(�l f(�ţa, �ar nu şi inima.
A. l'ANNJ II, p. 146,- HINTgSCU
p. 57.
A judeca după exteriol", adică într'un mod superficial.
1) Acel care în [aţă te linge, în dos te sgârie.
') Păzesce-te de pisic ele care te ling în taţă şi pe din (l08 te sgârie.
3) Mtere în gură, venin în iniInă •
.&) O Ilmbă de mIere, o inimă de Fiere.
�) Obr3:1. de micre, inimă de fiere.
ti) Gură de intern, Jl\f\.n'i de fiere.
... __ ._-_._--------
?R
!':o-;:
================== pagina 136 ==================
136
;�- ...
PHOVEmlELE IW1dNILOR
3287
Tot-d'a-una Ieţisora.
Mărită pe fetiş oră .
A. P�NN, II, p. 129. -- HINTESC1:r
p. 58
*6
Feţ�'ş6ra mângâie fetiş6ra.
A. PANN, ieu. 1889, p. 106.-­
P. ISPlIiESCO, tu« t«. III, p. 382.
-ANDREI MARINl\seu, înv. c. Hume­
le ,I. A1"{/e�.
Vc<Jl Cap.
1° Frumuseţea înlesnesce măritarea fetelor căct, precum �lice
francesul: La beauLe est un. bon passeport dans la vie.
2Q Acest proverb se întrebuinţeză cu mai multe înţelesuri.
Unii îl explică ast-fel: fetele sunt atrăgătore, îţI mâng âre f'eti­
ş6ra dar 'ţi golesc punguş6ra. -MARINBNCU.
Sunt mai multe variante a acestei dicer], cad nu se pot pu­
blica.
3288
Faţa subţire cu mare cheltuîelă se ţine.
G. MUNTEANt.:, p. 150.- I-!tN'P,scr,
p. 58.
Ved I Boerie, Neroiiie,
Obraz,
Cine vre să ducă o vieţă maf alesă, să trătescă bine, trebue
să cheltuescă,
*6
3289 Te uită în faţă,
Şi me întrebă de vieţă,
A. PANN. Edit.1889, p. 148; tu,
p. 120.- HINTESCU, p. 194. - »r»:
0(,,1 D. Cronrcs, înv. c. JJJerel1i. J. Olt.
Omul se uztd în faţă,
Şi îţi judecă vieţa.
A. PANN, 1. p. 150.
Omul se �tită în jaţâ
Şi 'ţi judeca a ta vleţă.
I-hN'p;scu, p. 135.
Uita-te la obraz şî 1171'3 'ntrib(l de necaz "
Uită-te ZI), laţă şi me 'ntribă de vieţă.
IORD. GOLBSCU, Mss. II, p. 11.
================== pagina 137 ==================
O?tUL �l OnGA.:·a:LE SALE
137
3291
:l:L
Uită-te la Iată
Şi miJ 'ntnlb(l de vlcţa.
l:lAIWNZI, p. 50. -- HINŢESCU, p.
58. - 1. BĂNESCU, pro]. .T. Roman.
-P. Isr-msscu, Leg.!, Edit. 1872,
p. 165. -' E. 1. PA'rRIC!U, inv. c.
Smulţt, J. Cot'ul'luitt.
Prioeece-me în faţă.
Ş' a pOL mi! întdbă de v7cţă.
V. ALEXANlHH, Teatr.
*6
Uită-te la fată.
, .
Şi' l întrebă de' 1/1·cţă.
Seniin, Bu�. ci. FIII, }J"in P.
GÂUBOVF'EANU, prof'.
Adică buna Salt reua petrecere a ornului se cunosce după
Iaţa obrazului (GOL,"SCU).
Se dice când se întîlnesc doui prieteni, cari nu s'aii YC<;lllt
de mult, şi să cerceteză despre sănătate şi despre starea lor
materială.
- Ba ca să (J.id, l11ă1 Ne-a ver e,
Vesel eşti, Ori am părere?
- Dar ori nu vedt ? ce pustie.'
Tu o să mori în prostie.
Apo: te uu ă la fală
Şi lIlC '7ttn!bă de vzC:tă
A. PANN, l, p. 16.
3290 După a lui faţă, firea lui de faţă.
IORD. GOLESCU, Ms«. lI, p. 91.
Se 9ice pentru cei urîţi, ce au şî faptele lor urîte, ca şî Iaţa
(Gor.uscu)
Nu căută la faţă, si la năravul ce are în faţă.
IOHD GOLESCU, 11188. t, p. 506.
Acelaş înţeles ca la No. 3286 sub fonMl de povaţă.
3292 :;: L'Me uit în faţă sa ved ce are în maţe.
ANDREI MARINESCU, înv. c. Ilu­
mele, .1. Arqeş,
Vef)l OClt·,;,I.
Căci pe Iaţă se oglindesc uăravurile omului.
3293
Şî pe faţă, sî pe dos, tot faţa din dos.
IOI'�). GOLESCU, 1Y1ss. II, p. 98.
================== pagina 138 ==================
138
Ve{jl Frumos,
Se dice pentru cele mal urîte lucruri (GOLEBCU).
*
3294 Ma ghini să aruşeşcă di cât să înqalbineşcă faţă 1).
D. A. MILESCU,C. Gopeş«, Macedonia.
Se aplică la însurătore şi mai cu semă la aceea de a doua oră.
3295
La faţă frumos s'în lăuntru găunos, ca mărul cel
frumos.
IORD. GOLESCU, M88. II, Asem.
p. 192.
Se dice pentru cel ce la vedere se arată ele ispravă, iar pe
din năuntru sunt scârnavi şi cumpliţi, ca făţarnici),
3296
Când nu sunt de faţă pete să me bată.
JOllD. Gor.sscu, M88. 1, p. 731.­
P. lSl'lfiESCU, Basme, p. 129.
Vc,jl Dos.
Arata nepăsarea pentru cele ce se spun de noi în lipsa nostră.
l)ice unul: cutare te ocărasce, dar acela li respuuse: «tiind tt« J'U1L! de­
faţă, po'le sti mI! bată.»- IOlW. GOLESCU, Respu118uri potrioite, Mes. I,
p. 731.
3297 De faţa fiind, lipsesce.
IOHD. Gor.sscc, jj;Is�. II, p. 94.
Se <,lice pentru eel nesimţitori (GOLEscu).
3297b
*
Ca ta de faţă, şi baţă 2).
V. DIAMANDY, Jn·of. c. Meţot'(J.,
Armiciu, Macedonia.
D. 'l'JUlilN])KAL, p. 321. _. H. D.
ENESCU, înv. c. Zamostea, J. Do,
rohoi. - K. A. ZA�U'lJlESCu-DIACOK.
înv. e. Situbenit, J. D01'ohoi.-l\1.
CANIAN, J. Iaşi.-GH. JIPESCu,R/tur.
Oraş. p. 57. - G. ONIŞOIl, pro]. c.
Bel'lael, J. Tutooa.
DllP�1 om şi cinstea.
*6
3298 A fi cu două feţe.
Ve�l1 Obraz, Taler'.
Adică făţarnic, şi viclen.
D'acela părerea nostră publică e cu doulfe{/! ndică rczbuz a tâ.» - Gl<
}lI'ESCU.
I} Mai bine să l'O:;H�ŞC�l de cât să lJlgălvinesci1 fat.,..
') Cum e fala şi palma.
================== pagina 139 ==================
13�.t
3299
*
A scapă cu faţa curată.
BAlWNZI, p. 41 & 68. - P. l'I'I­
R1lSCU. lte». i«. 1, p. 233; Leg.
p. 16.
Ou faţa curată.
Ve1)î Obrax,
Adică a eşi curat dintr'o afacere, fără ca să i se potă arunca
vre-o Învinuire; a nu rămâne de ruşine .
c Pe drum calul spuse fetei cu ce tertipuri âmblă tată-seă să-I Încerce
bărbăţie, �i o povătu] ce să facă ca să scape cu .fa/a aeratti.: -- 1'. b­
r-mnscu, Leg. p. 16.
Ahutm (Ici t i u zÎ'In ac. 1)
r.;« ':J!u/rc.
3300
După faţă sî sufletul.
JOI<O.
p. 157.
GOLESCll, Mee . l I, Asem.
3304
Ve(Jî Oukht,
Sufletul omului se og!indcscc pe faţa lut,
*
3301 A da un lucru pe faţă.
LAlllUAN & Maxur, I, p. 1218.
A descoper-i un lucru, a'! da în vileag.
3302 Nici pe faţă, nici pe sub mânecă.
BARON7.[, p. 44.
Adică nicl pe faţă, nici pe ascuns.
* L'
3303 A'i întorce faţa la cefă.
A lovi cu putere, cu palma, peste obraz.
* Li
'I-a esit pămîntu 'n faţă.
G. P. SALVID, î/lt'. c. Sruulţi, .1.
C()vut'luitt.
Se (Jiee de cel bolnavi. cărora li se inegresce faţa, qui oni
la f1:.lJ'W'C terreuse, cum (,liee Irancesul.
Tenmul crede că acesta este semn de JlJ(n'te.
FĂTĂTĂU
'Y: 1\
3305 A eşi Iatăt âă înaintea cui-va.
G. POHOItAN, inst. c. Slatin«, ,1. Olt.
Cu indrăsnelă, ea o f'ată care a perdut ori-ee ruşine.
1) Frunten mă-este des(;1lÎs;1 şi fata 'J))1 albă; adică sunt făr:l paUl. P.-oyeJ"JJ
l}lllll nicat ele d-l Ion Ba rucu, stud en t d!» Avdcla, .l\{acedonia.
-
-
================== pagina 140 ==================
140
PHOVERllET.E HO)I�ILOn.
FECIOR
Ve(lI Ban, Copil, Lele, I'optî.
3306
Fecior de babă.
B. P. IHşDI�:I). }lJtY1n. Magn. p.
2271.-- Dr«, CANTEMTH, Descr Motd­
p. 151.
3308
Se dico despre copiii crescuţi pre mult timp pe mânele ma­
melor şi a bunicelor.
*6
3307 Cine are feciori, are si păcate.
GAVRIL OlHŞOIl. jJrof. c. Dobrorăţ.
J. Vaslui.
Cine are copu are şi greutăţi, trebue să se aştepte să pată
câte o ruşine din pricina lor.
Gulobi si feciori cacu casa. l)
Fu. l\hKLOSICJI, HUliI. Ullte/·. 1,
p. 9.
Cine are copil nu 'şI pote ţine casa curată,
Eloi e colombi smerda le case. 2)
Proc. l;-iest.
Enfunts, poules et les coulombs.
Nmbrenent et souilleni les maisous.
Trceor des scntences XVI e Siecle.
3309
*
Feciori s'hibă, mea fete eate s'vrei, 3)
.D. A.IVIII.ESCU, c. Gopefi. J/actdo­
ma.
Arabi preferinţa Macedon euilor, ca şi a Românilor în ,!!:Cllcre.
pentru băîeţl.
3310
*
Ficlorli mâcă ţapurne, (s') auşlor le amorţesc din-
ţiU (dintil). 4)
D. DAN, c. Nccesca. Mucedonia.­
ME'I'A COWI'ANDIN, c. Molonist», Mace­
donia. - XENOFO"'I'Jo: CAI'HA�.l';. C. Pi1'­
Iepe, Macedonia, - I'EHTCU; I'AI'A­
IlACI, ZIl'eit, Iall1'e;;,. p. 156.
1) Por-nmhif şi copii! scârnăvesc casa.
2) Copiii şi por-uni bii seârnăvesc casa.
') I:ăeţi să tic, căel (dor) fete câte vre'i,
-') COFiii mănăncă IJI'unC YCI'<)1, şi uetl';.tllilol' li se su-cpcvesc d i n ţi l,
================== pagina 141 ==================
141
o aur, �I OBGANL;LE S.ILE
------.�--,--------�----�---�---------'--
1. GU!(JU, pro], c. Am-inciu, Epi«.
;!:
. Pielorii mânca pruncie, şi-a auşlor le amor-
ţese dintl'ii 1).
...
VeQl Părinfi .
10 Unul g reşescc şi altul o păţesce, mal cu deosebire părinţi)
mult trag în urma copiilor.
20 Când copiii fac ce-va rele, părinţii se îngrijesc. - Epir.
I I
331.1
*
Cu ficiorli nu mâţi lapte că te pruschuchesc. 2)
D. DAN, c. Neoască, Mac!!donia.­
XENOFONTE CAPSALE, c. Pirlepe, Ma­
cedonia.
, I
Cine se adună cu cel proşti, sau rell crescuţi, nevătămat nu
scapă,
3312
Fecsorlii acelii cu minte plangu ma înainte di ci lii
Ha f6mea 3).
M, BOJADSClII, l'po.p.. PUlp.U:i. p. 195.
T
VeQ.l Copil.
Trebuie să fim preve<;letorl, să îngrijim de cu vreme de cele
trcbuincfose.
«Porcul agrul şedea lină z uă sub arbure, şi intru xea dincilti. E vulpea
ci trecea pre acolo lu v izu sub un arbure. Catră ci fără verună \ipsire ce
iutruxesti d incilri ? Şi acela rcspuse : nu li fac incet, că. seste că. nîi jine ne­
apaudaxita veruuă lipsire, �i Iti am iudrepci, lra si nu şed atur cea si \li
intruxesc, cândo si me Iipsescă.> - M. BOJADSGHl.
3313
Şi teciorli nu s' fac cu punga di quse ').
1. NENI'j'ESCU, Rom. Maced. p.283.
Se dice femeilor insărcinate aretându-se că, daca vor nasce o
fată, şi acesta e cu norocul eL
3314 Feciori acătaţi Sâmbăta 5).
1. NENITESVU, Rom. M(lced. p. 164.
Cuvint de ocară ce se dice copiilor de Români din Tirnova
şi din Magarova.
Locuitori) din aceste oraşe, mal toţi negustori, sunt ocupaţI
t6tă săptemâna în Bitolia, şi numai Sâmbăta se întorc acasă.
Acestă particularitate explică în de-ajuns <).icerea.
1) CopiiI luănâncn prunele, şi betl'âniloJ' le amol'!esc dinţH.
2) Cu copiii nu lnâncâ lapte că te stro-pesc.
3) Copii1 cel cu lnillte plâng mal inainte (le a le H rome.
4) Şi băe\ii nu se fac cu punga de gât (guşă).
6) Copil conccpnţI Sâmbida.
================== pagina 142 ==================
142
I'UOVEnnEr.E RO}L\NILOn
FEMElE
Ve(Ji Casă, Cnc, F'u-sI Leneş,
][uic1'e, Pâsat, nas, Sterp.
FACEREA FEMEIE!
1.
Spun, măre, ca Dumnedeă, după ce a urdit pămîntul cu ariciul, avu
poft: să facă �i omeut,
El şi-a Împlinit pofta inimi! tocmai pe tocmai.
Făcu pe om şi se veseli o tonă. Căţelul cum este el 1 inguşitor, tot [1.
ţîlea. din codă 'li se gudura pe lângă Dumnedeă ; eră Dumnedeu 11 luase
în nume de hine si nu făcea un pas fără să nu [le si cătelul cu dînsul.
Voind să facă ş'i pe mufere ; Ori, că uttase cum făcu�� pe om, sau că
de temă că nu va mal nimeri să facă ace laş Iucru a doua oră, precum îl
făcuse întâiii, stătu la chibzuirî,
Se socoti ce se socoti, şi îndată adormi pe om. Pasămi-te că plănuise
el ce-va nou în gând; şi de unde să nu [,e aşa. Scose o costă de la om
ca să 1,,,'11. pe muiere, şi o puse jos, alăturt, până să închicjă rana ce fă­
cuse btetulut om.
Căţelul sta şi el acolo, şi se uttă la stăpînul sM ce face.
Pe când Dumnedeu se frămînta ClI firea şi se muncea a vindeca rana
omulut, căţelul haţ ! lea costa în gură �i pe ict ţI-e drumul. Ve41 că p'a­
tunet căteit nu erau Înv�ţaţi a [ace sluji! Când bagă de sernă Dumnedeă,
costa nu e. Se uită în sus, se uită în jos, şi ce Să vedt D-ta? fugea câ­
nele, nene, de par'că Îl dase cine-va sub cadă cu unt-de-neft
Strigă Dumnedeu : cu tu ! cutu ' Dară unde s ă mi-I audă cânele, Cum
bag; de semn, se' df'dulct'se nec,:ratul la carne de om. lanl (lacă Ve4il DUI11-
nedeă că nu este chip să scdtă costa din gura cânelui alt -fel, se luă după
dinsul. Cănele fug!, Dumned eă după el. Şi fugI, şi fugI, şi fug\, până ce
Dumnedeu se cam superă, şi unde mi se opintl odată, sărI cale de un conac
�i mi-l apucă de cadă. Cânele trage, Dumnecfe(l ţine. Nu vrea, duşmanul
să lase costa elin gurii, nici în rnptul capuluI. Şi trage, şi trage, până ce
Dumne4eu remâne Clt c6da luI în mână, eră el se duse ca un turbat, .�i
dus a fost si până ael!.
Dumne4etl mâhnit şi ostenit de atâta alergare, SUitl1 locului şi se uită
când la câne, când la coda luI cu care rcmăsese În mână; apOI scârhit,
trânt\ cada jos, pe pămînt, \,i <jlse:
- l\1u1ere să se fae,l. Şi muiere se făcu.
P. !sPlRESCll, Slloz'e, p. 92.
Vef}l in Şezăt61'ea, IV, p. 177, o variantă fi aceste] legende.
Il.
Dllmne<)etl, la început, a făcut şi pe femee tot cu atât ea coste Cl> �'\te
făcut şi pe bilrbat. Insă când a rcmas moşa Eva Însărcinată cu copilul
cel d'intâiu, Illi pute să-şi ţie sarcina, căd se lăsa mel'eu în jos. AtuncI
Datl1ne<�e(I, vccjend că a greşit'o, fiiI. el-că trebuia să fI dat femeei mal multe
coste ca bărbatuluI, a mal luat doue costiţe de la Adnm, �l le-a pl" la
Eva. A'a că de atuncI femeea a remas cu ma! multe caste ca hărbalul. _.­
T. 13ĂLX'iEC, J Vâlcea.
3315
:;: L:.,
Femeia
te fac� si 'ţi iei ale trei fuiure şi lumea în cap.
A. PANN, Bdit. 1889, p. 104.­
ANDREI MAllJNESCU, înv. c. Humelc,
J. Argeş.
================== pagina 143 ==================
O�!CL ŞI OHG.,"ELE SAT,}: 143
Arată l"Emtatea femelelor. I I
Se gm'de de femme cspot/sei"
Qui oeui en pai:x; se reposer-
BnUSCAM!l!U,r�, xvn- Siecle.
O�;;;'I '(UYCI.t'l.OC; XStpO'l, o�f)Z 'tcZe; '/.'1.);76 1).
p,.ov. Elin.
'1'
'.' Ce e mai reu de cât o femeie 1-Doue.
1. BĂNESCU. llrof. J. Roman.
Aceaş idee ca la No. 3315 sub o altă formă.
3316
* .:
3317 . �. O femee vred -ncă e coronă caseî..
1. G. VALEN'l'lNEANU, p. 41. ­
ANDREI MARINESCU. înv. c. Humele­
J. Al·geŞ. - Preot C. BUNGEŢJANU,
inv. c. COS01:eţ, J. Mehedinţi,
I
II
* L"
Femeea cinstită este corono băruatulu/t.
Sem in. Buc. CI. VII prin P. GÂR­
BOVICEANU, praf'.
VecJI Nc'Vestă.
La ţeră mai cu semă, tate lucrurile din casă şi din curte sunt
sub îngrijirea femeiel şi când acesta e vrednică t6te sunt bune,
la din contra tate sunt în stare rea.
Acestă (Jicere ne vine din Biblie. unde se citesce: Cel ce atL
«îla: muiere bună. aflat-au darttrt şi aU luat de la Domnu.l
î1'Hblâniţire.-Parem. SOLOM, XVIII, § 22. Biblia 1688.
Femme bonne vaut une couronne.
Uecueil de G RUTIlEl'.
I
I
N,L [oinna buna la val una COr'l'.t.na 2).
Prov. Lomb.
La mugcr bucna corona es del mal'idado 3).
l'1·ov. Span.
il goorl wif'e' s a gixUey prize 4).
Prov. ElIgl.
3318
Femeea tot femee.
C. NEGHUr.ZI, I, p. 157.
1) l\imic nu e mu f rel' el" er,\' femela, chIar şi cea m a I bun,j'
�) Femelea bună preţ.uesce o c01'6nă.
3) Femeia nună este eoro na lJărbatulu1.
�) O femeIe bună e de maro preţ..
================== pagina 144 ==================
144
PJlOVEHUELE Rmd.NILOn
:;:
F'emeeae tot femee şt tn �liua de Pusei.
Maior P. BUDIŞTKAN'l), c. BUCII­
resei, J. llfov.
Adică în tot-de- una sla uă, fără judecată şi ne-statornică. Cu acest
din urmă inteles Francesul dice : Fortune, ton uoni est teucme.
Ţlarium et muiabile semper femina.
VIJlGILlU.
3319
Souoent femme oarie,
Bien fol est gui. s' y fie.
PIOV. Franc.
*
Pusca, calul si femeia nu se împrumută.
:!\:. GANE, COIlV. iu», IX, p. 51.
- C. BAŞOTA prin V. FOllESCU, c.
JJ'olticenl, J. Suciaca.
* Trei lucruri nu se împrumută: calul, puşca
Şl femeia.
1. llĂNEscu, prof', J. Roman,
:;: l�
Calul Şl. femeia să nu le împrumuţi.
GAVlt. ONI'iOH, praf, c, Bedad,
J. Tutooa.
*6
Caht şi femeia să n' O dai pe mâna li liuia ..
S. MIHĂILESCU, ::'ezl1t6refl, I, p.
220. -- V. FOHESCU, c, Doruu, J.
Suciaoa. -- E. 1 l ' xnucru, i nc, c.
Smulţi, :J. Coourlui,
Ve'F Cal.
Se dioe despre lucrurile carI nu trebucsc i mpru m u tatc, ('[ICI
ţi se Întorc cu pagubă. Sfat prielnic.
*6
3320 Femeea, pusca si calul n'are credemiit.
P. ISPIHESCU, Le[J. I, sau. 18i2.
p. 174.- ANDHEI l\l."'!O>(E>lCU, înv.
c. Humele, J . .Arg8J.
*6
Femeia, puŞCCt şi calul n'au (nic: odata) C13e-
�lemînt.
P. Isr u.sscu, Rev. Ist. III. p. 381.
- IhNp;scu, p. b8.-- G. l'OBOHAN,
insi, c. Slatina, J. Olt. -- I. S. M.H'·
DAHE, stud: c. Cerţescî, J. 'L'utota,
================== pagina 145 ==================
OMUL ŞI OUGANELE SALE
14�
·Y·6
. Femeea şi calul
vc�n Cal.
n' au credemînt.
,
Semin. Buc. CI. VII pl'iu P. Gh·
IlOVICEANU, prof.
Calul te pote trân ti, puşca p6te să nu lea foc şi femeea e
mincinosă şi viclenă.
1-, " �'''., O ' 1)
l)vo:t'x:fi p:� morous tJ:�o 0:'1 rJ.1tO c/'V'\I .
Fr01! . .EUn.
Nec mulieri, nec gremio credendum. �).
Pt·ov. Lat.
De cattiva donna g�tardati, e della buona non ti fi­
dar di nulla. 3).
PI'OV. Neapol.
De le mala muger te quarda,
Y de la buena 11,0 .fies nada 4).
Prov. Span,
Trust noi a horse' s heel, nor a dog' s iooth: 5).
Pr01J . .EnlJl.
Weiber'n und Geschossen solZ Niemand irauen. 6).
Proo. Germ.
3321
t
"Femeea a prinde minte,
Când a face curu dinte.
V. FORESCU, c, Folticent, J. Suciava
3322
Acelaş înţeles ca la No. 3182.
*6
Femeia şi cânele să nu credi.
S. MJIlĂILESCU, Şezitt6rea, I, p. 221·
-E. 1. PATHlCIU, înv. c. Smulţî, J.
Covurluiă.
*6
Credinta femeia şi a cânelui să n'o lcZ nid
odata,
Preot C. BUNGE'PANU, înv. c. Co­
soveţ J. Mehedinţi.
1) Să nu te încre(,ii Ierne ief , nici mortă.
2) NicI femelei, nici inimei să nu te încre(]L
3) Păzesce-te de femelâ rea, şi nu te increde celeI bune,
5) Nu te încrede în picîor ul caluluî, nici în dintele cânelut.
6) Să' nu te încl'e<;ll în femel şi în puse].
10 •
================== pagina 146 ==================
146
PROVERBELE UOMANII.OR
Ve<J'i Cal, Ciine. jIf""'e1'c.
CăCI femela înşală pe bărbat şi cânele te muşcă pe furiş, chiar
când te ounosce bine,
3323
*13
Fă-mă, mamă (un) val de teiu,
Şi m'aruncă 'ntre femei.
ANDI\EI MAI\lNESCU, înv. c. Hu­
mele, J. Argeş. - G. MISAIL apwi
ISPlRESCU, Reo. Ist III, p. 380.
*6 .
Fă-me, Dâmne, val de ieiă.
Şi m' aruncă 'ntre femei.
I. CREANGĂ, Amint p. 64, - Preot
C. BUNGEŢIANU, înv. e, Cosoveţ; J.
Mehedinti.
*
Fă-me, Demne, bob de meiu,
Şi m' aruncă ) ntre femei.
1. BĂNESCU, praf. J. Roman.
Se Qice despre bărbaţi! cărora le plac societatea femeelor;
dorind să le afle gândurile ascunse.
Fă-me, mamă, val de teii/.
Şţ' m' aruncă "ntre .IerneZ,
Să le-aud vorha �i sfatul,
Cum Î'1' farrnecă bărbatul,
Poes. Pop.
3324
*
Cine scie amnarul femeiei 7
L ARBORE, ing. J. Bltzeu.
3325
Ve(iî Drac,
Pentru cele care nu se pot sci.
CăCI femela nu are amnar anumit, şi ascute pe oră-ce bucată
de fer, cleşte, piro stio, ş. c. 1. care îl cade sub mână.
Femeei când 't-e hine caută pe dracu.
DII ELENA f:)f:v:.s'ros, POD. p. 20.
Căcî femela e vecinic nemulţumită de sorta el şi cu gândul
tot la rele.
* L\
3326 Femeia are gându dracului, ca si el să te asvîrle
uude nu trebuie.
1. DmnTHF.�CU, tnv. c. Gânclova,
J. DoU.
Ve(j'i lIf"rel'e.
Femela crea, şiretă şi viclenă.
================== pagina 147 ==================
OMUL ŞI OllGA]Sm,E SAI.E
147
*6
3327 Femeia e calul dracului.
A !iDlu:l MAm�'Il<:sCl1, îl1v. c, Hu­
mele, .1. Argeş.
V"'Jl Bab,,,
Căcî cu ajutorul femelPI dracul Îşi atinge scopurilo. Ve11 .le­
genda de la No. 3330.
3328
*
Femeia e scula dracului.
Dm. !,J.NNE, Bucuresci, J. Iltov,
3329
Acelaş înţeles ea la No. 3327.
*
Femeia e sora dracului.
Dm, ZANNJC, Bucuresci, J. ll/ci'V.
Acelaş înţeles ea la No. 3327.
Rutenii <lie: temeia.e firea drucului:
3330
Femeea 'I dracul.
C. NEGRUZZI, 1, p. 251.
Vc'F j'f[u:tC1'e.
Acelaş înţeleş ea la No. 3329, exprimat eu mal multă tărie.
Ve<;ll No. 4018.
In tratatul de morală din papirusul Prisse, redactat sunt
acuma cind mii de ani, un învăţat definesee temeîa ogiptiană
-un mănunchiii care eoprinde t6te l'cutăţile, un sac plin (le tate
gandurile rclo.»
Sfete Spiridou, făcc',or de minunt, cică umbla ClI Sfelc Petre 1"0 cale.
Da Sfere Spiridon si! nbătît într'o Ieasă de mărăcini şî dete peste dracu
călare p� muere. Sfete Spiridon, d� mare crudă, scose sabia şi le reteză
capu la amîndoi, şl plecă Iăsându't cărăbăniţt, Să dusă Sfete Spiridon, a-
. junse pe Sfete Petre şî.! spl�se tăr ăşenia.
Da Sfete Petre, îl fu milă şI ()ise; «Reu [ăcuşi, Sfele Spiridone, şi pute
sa ,� mânie cum-va Dumnedeu p� noi. Ar li bine să te 'ntorcl să le pul
capetele la loc; r6gă·te la Dumuedeă, şî cum eşt1 [,'cHol' d� minunt, o să.
Învieze. »
Sfete Spiridon s'a întors iute inderet şi de degrabft fi greşit capitile, a
pus capul draCitÎttt la muere ;rZ p'al1illtcrii la truju dracu/uz, 'il l-a
înviat a�a. Şî d'atuncl tate lUuerile, câte se trag dîn blestemata aia dl!
muere, sunt cu capu de drac, da nu sE cunosc din ale·J-alle. Şî ce creq.J,
că muerile ălea lepădate d<': suflet, care scote p� dracu, care fac vrăjI di!
lnvrăbjesc amenilor, face de sparge casele Rumânilol', îŞI om6ră COpiii, beii
buruenl să 1Il\ mal facă copil, �i câte felurI de l\\crul'l nelegiuite, ce cre�!
cii alea sunt curate? Nu te mai gâorli c11 alea a\\ ce-va 'il din partea dia­
volescă. - Seze'{(6i'ea, IJf, p. 33.
*6
3331 Femeea e mai dihai de cât dracul.
G. POJlOUAN, inst. c. &latinu, J. Olt.
================== pagina 148 ==================
�n-
�
148
I'ROVEROm,�; l\OMÂNILOR
Acelaş înţeles ca la No. 3330.
3332
Femeea hotăresce l}i Satana implinesce.
V. Ar.FXANDRl, Teatr. pag. 296
& 319.
Ce hotăresce femeia trebue să se impliuescă ; mal cu somă
când are gânduri rele, ceea ce se întîmplă mai de obiceiu.
3333
Femeteî nici dracu nu'i vine de hac.
Da E.ENA f)EvAwroii, POl!. p. 158.
Atât e de şhetă şi de v icleuă. Veql D-a El. Sevastos, Poveşti
pag, 158-165.
S N 6 \' li.
1 t
Dracul s'a prins într'o (ji cn femeia că va case o bucată de pânză mal
repede de cât dînsa. El îşi făcuse socotela că va câ;liga multă vreme pe­
trecând de odată un fir de aţă lnng, lung cât tate dilele, prin urechile acu­
lui, În loc de unul mai scurt precum se obictnuesse la cusut. Se pun .. mân­
·dol la trebă ; dar pe când femela, cu firul el cel scurt, lucra repede şi cu
spor, 'btetul împeliţat Îjl perde vremea tot trăgend aţa lui cea lungă, ast­
fel că femela isprăvise deja pe când dracul abia făcuse câte-va împunsăturt.
La femme sait tln ari ooani le diable.
Prov. o-u«. Mss. xv Siecle
La dona pe1' picolo. cite la sia,
La »ince el diavolo in furbaria; l)
Prov. Venit.
3334
*
Femeea judecă pe dracu şi'l scote dator.
V. Foucscu, C. Folticeui J. Suctao«.
Ve<)l fl'I-wrere.
Pentru că meşteşugul ferueesc e ruatruare de cât cel drăcesc.
1) Pernera cât de mică e dinsa, întrece pe dracnt ÎlI ştretente,
Alusie la farmecele pe care, după credinţa poporului, le fac
femeile, şi mai ales cele betrâne.
Femeile sunt înzestrate cu darul de a afla slăbiciunea băr­
batului, tăcendu'I în tot-de-una să <,lică ca ele.
*.6
3336 Femeea a tmbetrâuit pe dracul.
ANDREI MAElNESCU, înv. c. Hu­
mele, J. A,·geş.- HINTESCU, p. 58.
Vet;,li Muiere.
*.6
Ceea ce femeea, legă, nici dracul nu desleqă.
ANDREi MARINESCU, inv. c. Hu­
mele, J. Argef.- Da E. B. MAWIl.
p. 98.
3335
i
!
! :
================== pagina 149 ==================
OMUl, ŞI OHGANET,Y. SALE
lH
*
Femeea a îm�etnlnit pe dracu cu descreiire o:
unui .fir de per.
DI' GAb'l'lm, Liter. pop. p. 1137.
Ve'ji JJf",cl'u.
Arată viclenia şi iscusinţa femeîeî.
Originea acestei (,liceri se află. într'o SJ1()\,ă populară, forte
răspândită. Reproducem mai jos o variantă a acestei suove
după D-na E, Sevastos; la cuvîntul j}[u.tere, No. 3946, se vor
mai găsi înf'fl doue variante, care se deosebesc, întru cât-va, de
cea d/întâiii
SN()vA
«Ferneta aduce :1 fire <le per de porc, ca să 'i facă din ele un ac ş'un
suvac, Necuratul ca vîntul se duce la un ferar de lea forul, ilăul şi t6te
halaturile de câte ave trebuinţă; apoi face jăratic mare şi pregăI esee s1\
împlinescă cuvintul ce a dat femeie!. leit un fu' de pe,-, îl încăldesce, îl
ma! încăldesce până se face scrurn. Il iea pe al doilea, îl incăldesce mal
pe departe îl pune pe ilă(" îl bate cu ciocanul sdravăn, îl îndoae şi Iar
şi iar îl bate. De unele vede că n'are ce-l face se chibzuesce că mai tre­
bue încăldit. Işt face socot elă şi '1 încăldesce, îl bate Cit ciocanul până îl
gătesce de dile. AtuncI leit ş} pe al treilea fir de per, II încă ldesce mal pe
departe, mal pe aprope, îl sucesce, îl învîrtesce pân cel arde. Scit ce? dice
necuratul. ElI nu pot face nict ac nict suvac, dă-rnî copilu sit me duc.
_. Ba nu ne-a fost aşa to cmalo, bădişorul e ! Dar ve dt nu vreu si! qicl
că nu-s milostivă ; mai na-ţt un fir de per să-ml fad dintrinsul o spelcă
după pruba asta, ce ţi-o da 11 ; eal' ele nu, să scit că ţi s'au închis cărările
şi să-ţi ieI tălpăşiţa, că cu mine ţi! încîrcă, leit Ucigăl-tcca perul, îl îndote
dnpă prubă, el nu şede, dă să '1 turt escă cu ciocanul, nicl atâta
Işt face socotelă că tot cu focul trebue să '1 lucreze, il mal sucesce, îl
mal cârnesce şi la urmă '1 pricopsesce ca şi pe cele-l'alte. Atunci Diavolul
de necaz isbesce foile dinaintea llşel eal' el se duce re sus şi se veele numai
un fum în urma lui. Ear omul să u1tă la femeIe şi dă din cap: amamieă
eşti tu, m�I femele, că nici dracul nu ţi-a venit de J1ac.>
*6
3337 Femeia r.e-bătută, e ca m6ra ne-ferecată.
1. CREAJWĂ. Pov. p. 126.-ANDREI
MARJ:NESCU, înv. c. Humele, J. Al'gelj.
-Preot C. BUNGEŢ1ANU, inv. c. 00-
soveţ, J. Mehedil1ţl.-G. P. SAI.vlU,
inv. c. Smulfi, J. COVll1'!tlitt.
* [\
Pimeia ne-bătutâ (ne-mustratd), ca m6m nc-
fericată.
V . .FORESCU, c. Negl'a-Şarttllti, .J,
Suciava. - G. MADAN, c, 'l'rtlşetli,
J, Chi'linCt't, Basarabia.
*6
ji'emelu ne-ţeselata, e ca m6ra ne-fe1'ecald.
M. Llm:scu, Sezăt. IV, p. 178.
================== pagina 150 ==================
-.11.' .... '�,� 'k.
, r. " �
(
I '
I
150
PflOVEflUE[,f: flOMANILOR
1
t
i
j!
Ve!}, 1Ihti·,,·e.
După cum mora trebue ferecată pentru a scote malaiti bun,
tot aşa şi femela trebue bătută pentru a pute face trebă cu ea;
căcI dealmintreJea: Dumnedeî« a !('ieut femeia. din costa barba­
tnlur şi bărbatul are dreptul a-ş?' scâ:rp'ina, costa sa.
Bossuet, reamintinduşî modul cum Dum nedeii a creat fe­
meia, o numesce, 1I,n os surnumeraire.
<Am s'o Ieri de 'cânepa dracului, si am s'o învet eu cum trebuie să
caute altă dată de bărbat; că .femela' ?te-bătută, e c� mdra ne-ferecată..
-- 1. ORBANGX.
l�EGENDĂ
Dice că demult, demult, demult, cine scie când va mal fi fost şi aceea,
mergând Într'o c}i de prime vară un om cu plugul în ţeriniî., şi începând a
ara un ogor al seu dă, după vr'o câte-va întorsături, de cuibul unui Ciocărlan.
Ciocărlanul, cum îl vede că trece cu plugul pe 1 ângâ dînsul, şi că nu
va tr3gc multe brazde până ce îl va strica cuibul, d ise :
- Bxdisorule ! Îl; bun şi nu-rut strica cuibul, că şi cii ţi·oirl prinde când-va
vre un bine;
- .Si ce bine poţi să-rut prindt tn? - întrebă omul plin de mirare, au­
diudu-l vorbind.
, - Fă numar ceea ce te rog cii şi lasă dacă vei bănul când-va, Iasă dacă
nu-mi vei [1 tot" vieţn mulţămitoriu.c=dise mal deparle Ciocărlanul,
- Bucuros tl-asl implint dorinta acesta, că nu e cel lucru mare, dur
'mi-I temă să nu 'păţesc unu cât 'c}ecl!.
-- �i ce poţi să pătesct?
- Ce pot să păţesc? Af\:'i că et' am o Iernee f6rte rea, care, dacă va
veni si va vede că n'am arat ogorul cum trebue să se are, o să me l»atii.
de-rm va merge colbul.
- Cum se p6te una ca acesta? ... Femeea să te bată pe D-ta? .. D'a pot
bine: Illl esli dota bărbatn? ..
Nu scit �(t femeea trebue să fie supusă bărbatulut si să se temă de
dînsului '
- !la sciii' ., Aşa ar fi să [,e, nu-l vorbă, dar ce e de făcut după ce
femeilor li e dată să fie mal tari de cât noi bărhaţi! şi sit ne bată ori şi
când li vine cheful? .. Trebue să răbdăm şi s1 tăcem!
Ba, asta n'aşi mal face·o nici o dată t
- �i ce a! face, mc rog, când �(\ fi tu bărbat în loclli meu?
- Ce aş'î face?... Sciu eii ce 3?1 face, că!n viata sa n'ar 111111 pnne
lnâna pe Hline � ...
Şi, (lacă nu lnai vrei, eii pot să te 'nveţ �i pre tine, Ca de astă·ql îna­
inte femeea ta să ou te mal bată ci s'o baţI numai tu pre dînsa.
- Când nt'al înv(;�·a) ll1ure pomană ţi-al mai face, şi eli nu nuului că
ţi a:fl lăsi, cuibul cum este, ci Încă ţi-a,?, fi forte Illulţfimitor că, va, D6mne!
multe an) mal avut '" ,ufer până acuma din partea femei! mele, multe
bi'ttăi am trebuit s:, mal mănânc t "
- Ascllbt dară! - disc Ciocărlallul- când Va venI femee" ta în ţerillii.
şi va voi s" te bată, p�ntrl1 că nu ai arat locul, unde se află cuibul meil)
tu, ÎI\ loc de respuns, sii apuci ele grahă o prăjină lungă, şi cu prăjina
aceea apoi să Începi a ml·o crOI pe unde vei apueft, scil colea .•. cum se
cade, dc! ea, neavcud prăjină, nu se va pute apropia de tine ca să te
hată, 'ii aşa o să scapi Cll obrazu curat, fără să ţi se întâmple vre-un r�ii,
11icl măcar cât e negru sub unghie. Iară femeea ta, neavend În-cotro, va
trebuI să înghită nodul'l, să tacă şi să se înt6rcă a-casă de unde a vcnit ...
================== pagina 151 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SAI.E
151
Asta-t una! •.. Al doilea după ce te vei Înt6rce de Seli( a-casă nevasta,
fIind foc �i pară de mânie pe tine, cum vet intra În casă are să sară cu
-o prăjină ca să te bată, Tu însă nici de astă dată să nu te laşt, să apuct
un băţ scurt, dar gros �i sănătos şi cu acela să Începi a mt-o mesură peste
-spate, scit calca ... de la r6te. Ea a vOI să dee în tine cu prăjina, dar
fiind acesta prea lungă de bătut În casă, nu ţi-a putea nimica face, pe
când tn cu băţul t�ii poţl s'o baţi cât o încăpea întrînsa,
Fă aşa, cum Îţi spun eu, şi Iasă de vei mai păţi vre-odată ceea ce ai
păţit până acuma!
Omul îl ascultă! Incepu ma! departe a ara, iară locul, unde era cuibul
ciocărlanulnr, îl îucunjură, adică îl lăsă nearat.
Ciocărlanul, de bucurie că şi-a ve<j.ut cuibul ne-atins, a Început a se
înălţa in naltul cerului tot învlrtindu-se În cercuri şi cântând de părea c:l
t6tă lumea era a lui.
lată Însă că nu mult după acesta vine şi nevasta omului nostru c'o Ialcă
in cer şi cu una În pămînt, şi cum dă Cu ochii de cuibul ciocărlanulut că
nu este arat, sare ca turbat" la bărbatul oeu şi nict una nici doue vre nu­
mai de cât să-I bata.
Insă bărbatul seri, care I sciă acuma prea bine năravul, nu o lăsă pânr
ce s'a apropia ele d insul, el apucând de grabă o prăjină unele nu Începu
a mi-o crol peste cap, peste spate, şi pe unde apuca, de ţi se părea că im­
blătesce păpuŞOI, nu alta, şi dăt, şi dăt, până ce s'a săturat de bătut dicâud.
- Destul sunt eu ostenit şi năcăjit de mult lucru ce am, Încă şi tu vrei
să me mal arnărăsct ? .• Nu m'ai amărît destul până acuma? ..
Na ceea ce-ai căutat, căci d6ră e vremea ca să-ţi lei şi tu odată resplata! .••
Femeea, de durere şi mânie, stupiă foc şi pară, nu alt ce-va. Dar de
geba .... N u putea nimica să-i facă ..• Şi aşa acuma întăia-şt dată în vieţa
el trebui să rebele si ea o bătae.
Apoi, elupi\ ce numat de-abia cu chiu cu şi cu vai, scăpa din mânele
bărbatulut, o lua îudarept la fugă, spre casă, tot blesternând şi ameninţând:
- Lase, mări mangositule, că-mi vef veni tu a-casă] .. Te-oră iuveţă eă
pre tine a bate de altă dată pre femeea ta, n'avea tu grijă! ..
Bărbatul, săltând ele bucurie, că a fost şi el odată În stare aşi bate ne­
vasta, il dete pace să se ducă tot invlrtindu-se câte d ile-s Într'nn an, si-si
păz) mal departe lucrul _ .. Iară, după ce a Înserat, ;'a Întors a-casă ca �i
câ-id nu s'ar fi întîtnplut nimi că, 1
Femeea cum îl Vt:qil că vine apucă de grabă o prăjiu'l cât (FU a de eri
de mare, şi cn acesta punendu-se lângă uşă Il aşteptă, ca cum va intra 18
casa, dennă să începă a-l cro\.
Barbatul intră în casă. Femeea sare la dînsul şi voesce să-I bată. Dar de
g�ba! __ Unde s'a mai pomenit ca să se p6tă bate cine-va în casă cu prăjina?
Bărbatul Sell însă, care asemenea se Înarmase, 'din cn bună vreme, o'un
re5teii de cărp�n gros �i vînjos, mi-o bătu şi de astă dată de-i merse colbul.
Si din dina acee::! apoi nici odată nu l-a mai bătut femeea, si tot numaI
el ;. biltut:o pre dînsa, cftnd o mânca pelea �i căuta vre o pri'cină.
De la acest bărbat apoi s'ml iJJv�ţat si ceia-I-alt! bărbat! asi bate fe­
meile, căci mai nainte nici nn bărbat l1l{ scia cnm �ă-ŞI hatit fel�leea şi s'o
înveţe minte, ci numaI femeile Îşi băteau tărb�ţi!.
Iară ele la tîrgoveţii aceştia, căcl omul ce şi-a bătut întăia-şl dată femeea, er ..
tîrgovi;i, au înveţat şi alţl 6menl de prin satele învecinate aşl bate femeile.
Femeile, vecJcnd ele la un timp că s'a Întors crt,ngul morii, că acuma
1'lU-şl pot bate bărbaţiI ca mai uainte, ci din potrivă că aceştia de multe
orI le frig Î<l bătaie, fără ca să se p6tă Într'un mod 6re-care apt\ra de dln­
�il, s'al1 strîns t6te la Ull loc, la vornicul tîrgulUi, care era o babă, şi elill1-
preună cu acesta alI ţinut apoi un sfat mare: ce e de 'nceput şi de făcut?
Şi dllp:l multă chitelă şi chipzuelă, se puseră în cale ca tote, până într'una,
să-şi nărăsescă bărbaţii şi să fugă peste Dunare.
================== pagina 152 ==================
162
PROVEflnELE R01\fÂNILOH
,
Şi cum s'au sfatuit, aşa aii �i [ăcut. Fie-care a luat ce a avut mal scump
la casa sa, aii Încărcat t6te lucrurile luate în mal multe care şi apoi, Iă­
sându-şt bărbaţii, S'311 pornit să trccă Dunărea, mergdnrl vomicul, adică
baba, înainte iar nevestele după dînsa.
Bărbaţii la rîndul lor, ve<,lelld că femeile nici de, CUlTI nu �uguesc, ci
că ioan părăsit şi alt apucat lumea În cap, se pamint Cu torit, ca nisee
lupt turbaţi, asupra omului care i-au Invetat a le bate, voind să-I prindă si
să-I ornore.
Omul, prindând de veste şi scăpând, cum va ti scăpat din mânele lor,
apucă la fugă spre ţarină şi mergând drept la ciocăr lanul, căruia 'i-a cru­
lat cuibul, îl dise tremurând ca varga de Irică :
-- lată cum si iată ce mi-ai făcut tu, măr ciocărlane ! ... m'ai invctnr
să-mt bat nevasta, şi te-am ascultat. De la mine s'au învetat şi alţI biirb�ţl
aşr bate nevestele, �i acuma păr ăsindu-ne şi fugend t6te nevestele de la
noi, bărbaţii lor vreu să me prind:l şi să mc om6re!... Ce să fac e(,
a cuma ? ...
- M�eel! mei! ... ce mal orneut bă tuţl cu Ieuca ! ... sit se tetnii, că îu­
tr'o furie îl vor părăsi nevestele pentru tot-de-una �i că nil se vor mat
întorc" nici când înnpoi ! ... N'aibi nicIo frică, căct unele s'a mal vcc,lut
vre-o femee să fugă de bărbat .. Dar dacă ţi· e frică să nu al vre-o ne­
plăcere din pricina mea, apoi .•. lasă-te numar pe mine, că le Întorc eu
pe tote, până Într'una, mal de grabă de cum şi-ar Închipui cine-va, şi cum
rosti ciocărlanul cuvintele acestea se avîntă deodată În naltul cerului şi
cât al bate în palme, ajunse lângă Dunăre, în cotro i se spuse că ali apucat
femeile. Si tocmai când ajunse el acolo, voiau si femeile să trecă Dunărea r
Ciocârlanul, cum le vedir, incepu a se învîrt" prin aer, de-asupra lor, şi
Il cânta:
Ţurlut, ţurlui, ţurlur, ţurhu l
Peste Dunăre bărbaţt nu-l!
Turlut, ţurlut, ţur lut, ţuduI!
Peste Dunăre bărbat! nu-t I
Femeile audindu-I ast-fel cântând, 4ise una către a lta : Auc)i\l vor ce cânt:1
paserea, care sboră pe de-asupra nostră?
- Da cum pecatele să n'o aUljim! ... ci că peste Dunăre nu se afHi
nici un bărbat! ...
-- El dacă e aşa treba trebilor, mal bine s,t ne Înt6rcem înapoI la băr­
baţii noştri!, cariI ni i-a dat Dumnecţel şi să suferim bătae de la dînşiI,
'decât, lreccnd Dunărea, s" fim tMă vieţa n6str� 1:1ră de bărbaţI.
Si cum diseră, asa si făcură. T6te se Înt6rseră înapOI la bărbatil lor.
Si 'de-atun�I apoi n'u �1aI bat femeile pre bărbap, ci numaI bărbaţiI ['re
lemei. Şi dacă se 'ntîmplă �ă bată vre o femee pre bărbatul seii, apoI să
sciţl că bărbatul acela nu e lJărbal adeverat, ci nn mămăligar. Orni/%­
gia, I, p. 343.
Bon cheval, mauvais cheval '/:cut t epeJ'on,
Bonne femme, mrtllvaise lemme veut le baston.
'l'd;so,' des Seiliences XVIc Siecle.
Abeilard pune In practică acestă povaţă, precum o scim din­
tr'o scris6re a sa cătrc Heloisa: In ipsis diebus dominicw pas­
sionis, .... te nolentem ac dissuadentern swrius minis ac IZagellis
ael eonsensurn lrahebam.
Ausone ghicise inima HeloiseloI' vlitol'e, când nc spunc În
descrierea bunurilor unei amante desăvîrşite: « Va, scie să lJ1"Î-
================== pagina 153 ==================
p
OMUL ŞI ORGANBLE SALE
153
mescâ louiturile, şi după ce le va prind, ua 'îndr-ăgi cu mar
1n1llt foc pr-e arnaniul ei>', - Bpigj', 77.
De altmintrelea cine nu scie că bătaia este pentru ţerancele
n6stre, proba cea mal hotăr itore a unei dragoste desăvîrşite.
Al caval spl'on, a la [omna baston 1).
Proo. Pieni
lYeiber und. Pferde ioollen geschlagen sein 2).
Proo. Germ.
* c:
3338 Femea ne-bătută (e) ca calul ne-ţeselat.
I. Dusumssoc, tu». c, Gânc/ova'
J. Olt.
*
Femeia ne-bătută î>t ca şi calu ne-săcelat.
S. MmAILESCU, Şezăt6rea, I, pag.
221. - 1':. I. PATRICIU, inv. c, Smulţi,
J. Covur/uiiL
Acelaş înţeles ca la No. 3337.
3339 * 6Fimeile ne-mustrate,
Ca bucatele ne-sărate.
V. FOllESCU, c. Folticeni, J. Su­
ctaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 3337.
3340
*
Femeile ne-chibzuite, ca bucatele ne-sărate.
V. FORESCU, c. Folticent, J. 8u­
ciaoa.
Femeile cart n li se gândesc la cele ee vorbesc, pierd din nuri! lor.
3341
*
Femeia ne-măritată e ca mara ne-terecata.
V. FORESCU, înv. c. Folticent, J.
8Uc1(Wa.
Variante la No. 3337,
*6
3342 Femeia numai după urs nu se duce.
ANDREI MAllINESCU, 'Înv. c. JIu­
mele, J. Arqeş>« N. BOGDAN, Nu».
p. 97.
1) Calului pinten, femeie1 băţut,
2) Femeile şi ca iî cer să fie bătuţi.
================== pagina 154 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
Femeia numa� dupâ urs mt se duce, cel '1 e
frică c'a mânca o.
G. P. SALVIU, înv. c. Smul!!, J.
Covurliu,
Ve?l Fată.
Arată slăbiciunea femeilor, precum şi dorinţa lor de a se
mărită.
Vegi Şedătorea, 1. pag. Gă, Baetul m6şnegulut şi lata Imşie­
ratului.
Ve<,ll Câne.
Când fuge femeia cui-va, e sigur că o bate, căci de bine n'ar
fi fugit.
3343
Femeea
trebue
să
se
temă
de bărbat.
N. GANE, CAlV. Liter.
an. IX.
Căel
altmintrelea i
se
suie
în
cap.
*6
3346 Femeia e căne, latră dar nu muşcă,
VASILE T6DEU, c. ltoşiorii-de- Vede,
J, Teleorman,
nu p6te afla
le spuni.
nu le p6te sătura nici odată.
Femeea care nu voesce să frămînte, totă dioa cerne.
P. ISPlRF.SCll, Rev. lst lH, p. 381.
3348
1° Nimeni
ţine ceea ce
2° Nimeni
Vc<,lt Ciine.
Femela ameninţă, Însă fără nici o ispravă. Ne învaţă a nu
ţine semă de ţipetele şi vorbele el cele prostc,
*6
3347 Femeea de ciomag fuge, nu de colac.
G. P. SALVll;, 'tJlV. c. Smulţt, J.
Covurluiu.
*6
3344 Femea vede chiar unde bărbatul abia z iresce.
1. G. VALENTINEANU, pag. 21.­
ANDREI MARlNESCU, in». o. Humele,
J. Argef.
Arată agerimea miuţei la Iemeîe.
*b
3345 Femeia 'i sac fără fund.
1. CUEANGĂ, Pov. 141.- ANDREI
MAHlN>;S('U, îllV c. Humele, J. Argelj.
adevărul femeii, sau că ele :nll pot
\
1
I
================== pagina 155 ==================
OMUL ŞI OUGANELE SALE
155
*6
Femela care nu m'i (vra) să l,'ărnînte (pld-
mădescă) tâta �liua (4ioa) cerne,
P. ISPIREsc1J, Leg. 1. xa«. 1872,
p. 167. - HINŢESCU, p. 58. - I.
Ioxssou, Cart. Cit. II, p 105. ­
E. I. PATUICIU, tnv. c. Smultt, .I.
Covurlllit'i,. ,
Ve(j'î a P'J'ărnîniu, Muiere.
Se dice despre acel cari, ne-vroind să facă o lucrare, îşi pierd
vremea cu pregătirile el; se mal <;lice şi despre cei leneşt, pre
care nu'I trage inima la o trebă,
3349
*
Când trei fimei se întîlnesc, mai mult de cât o sută
gâsce gârâesc.
V. FOUESCU, c. Folticent, J. S,t­
ciava.
Se dice de femeile carI se întîlnesc, că vorbesc tate odată şi
nu se ascultă una pe alta, întocmal ca şi gâscele rătăcite când
se găsesc Iarăşi grămadă.
3350
* 1::'"
Femeile, când se adună, parcă's gâscele la pireu.
G. P. SAT-VIO, înv. c. Smulţ" J.
Covurlui.
Arată gura cea llUUC pre care o fac Iemeile, când se adună mai
multe la un loc.
3351 Doue femei rele nu fac cât una bună.
BAHON7-I, p. 52.- HIN'P,SCU, p. 58.
Adever uşor de primit.
3352
Femeia a scos pe om din raiu,
N. FILBION, Ciocoi, p. 20'1.
Arată reu] pre care d insa l'a tăcut bărbatului.
*6
3353 Se pote păzi un sac de purici, o turmă de epuri, dar
nu o fimee.
C. BAŞOTA, c, Folticeni, J. SucTava.
Ma: lesne poţi păzî un cârd de !fepurt.,.,
o. NF.GUUZZI, 1, p. 251.
:1: L�-'.--,
E mat uşor a lJăZl 'Un carâ de epurt de cât
o femee.
E. 1. PA'I'It1C1U, înv. c. Smulţt, J.
Go'VurlHiu.
================== pagina 156 ==================
156
PROYRBBELE ROb-L�NIL01{
Ve(jl Iepui-e, Mtciere, Nemasui.
f
I
E peste putinţă ca să păzescî o femee, dacă nu v re să se
păzescă singură.
Qui a femme cI, qarder
N'a pas [ournee assuree.
Aclage8 f1"Cl1l<}ois, XVle Siecle.
*.6.
3354 N'am mai vedut femee
Să lase voinic să pîee.
T. B.ĂLĂŞEL, in». c. Steţ'ănesci,
J. Vâlcea.
Femea, cine 1 o di ce, p'aeela iubesce.
3355
* Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia şi
banul.
1. BXN1,SClf, proţ'. J. Roman.
Vinul te Îmbată 'ii te Împinge la rele; femeia te eicălesce tată
vieţa ta, şi banul nu 'ţi. dă pace până nu I'al cheltuit, şi fiind
oehiu. dracului, te şi vîră în pecate,
FWJ11me ei vin
Ont leur venin.
GABH. MIWNIE:ll, XVI·e Siecle.
3356
Să te terescă Dumnedeu de femeia leneşă, mirşavă
şi răsipit6re.
I. CREM,GX, POl'. p. 141.
Căci tocmai menirea Iemeîel este de a strînge, şi de a ţine
casa prin munca ei; dînsa trebue să fie pisica casei.
*.6.
3357 A fi femee.
T. BĂLĂşu" îl1V. c. Ştejănescf,
J. Vâlcea.
A fi lipsit de vlagă.
*.6.
3358 Femeea frum6să
Este pagubă la casă.
MARIAN IUnuLEscu, elev. Şco Iust.
c. Slatina, J. Olt.
Căci e cheltuit6re şi mulţî îl daii tîrcole,
Beaute de ţemme n' enrichii homme.
PI"OV. XV l-c Siecle.
1
1
\
..
I
1
================== pagina 157 ==================
01\lUL ŞI ORGANELE SAL1'.i
* j'"
3359 � A'l bate si femeile.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A fi nevoiaş.
FET
157
335%. Carle cavta de alţi fati, celii de ie nu mergn bire t).
Fn. MICLOSICH, Nutri. Unle,'. 1.
p. 10.
Să îngrijim, Înainte de tote, de ale nostre,
FICAT
3360
*
A rode la ficaţi pre cine-va.
P. IfPITIESCU, Leg. p. 51.
A se cal de un lucru.
"Şi ap ot o rode la ficap călcarea poruncit tată lut lor.» -- P. 1 sr-musou.
3361
*
A fi rănit la ficat.
A. PANN, II, p. 93.
A iubi pre cine-va, din dragoste.
3362
*
A tăia la ficaţi.
Fu. DAME, Il, p. 22.
Se dice de un frig mare: «e un gel' de te tare la f'icaţr"
*6
3363 A spune de la ficaţi.
T. BĂI,ĂŞEL, î11V. c. Ştefănesci,
J. Vâlcea.
A spune ce-va serios şi constrîns.
3364
*
A ofta de la ficaţi.
"lLOT ROMÂMuL,Rev. Ist ,III, p. 71.
Din adânc, cu mare durere.
,3365
*
A frige (arde) la ficaţi.
M. 9ANIAN, J. IIl?!.
A atinge la jicaţz.
DIM. CANTEMITI, t». Ieroţţl, p. 153.
1) Cine caută de coplif altora, al IUl nu merg bine.
================== pagina 158 ==================
158
l'ltOVl:IUIEI.E l\OMÂNII�OIl
*6
A seca In .fica(i.
G. POnOltAN, inst, c. Stotina,
J. Olt.
Arată durerea pe care o resimte acela căruia i se tace un
mare neajuns, sau pre care '1 atingem rHl (�U vorba.
«Măcar că până la jieaţt it a/ingi pildele ... ' _. Di>L CAN'1'EMllt.
3366
A se opinti de la ficaţL
M. P Ăscur.Escu, La Întâlnire, 5.
Adică cu putere.
FIERE
Ve,jl Buze;, hEfer'e, M".;:e,.�,
Sele.
3367
:i:
A plesni fierea î 1 cine-va.
P. ISPIREscu, Leg. p. 26. - !VI.
CANUN, .I. Iaşi. - G. PODORAN,
inst. c, Slatina, J. Olt.
:j: L2'.
A. eră1 a fierea în cine-va.
P. ISPlllESCU, S1i6�'e, p. 14.- A.
PANN, III. p. 140. - G. P01l0RAN,.
insi. c, S'a tina, J. Olt.
1 Q De ostenelă şi grabă.
2° De necaz, de reu tate.
«Plesni jt:,rea într'insa de necaz, Cill)ll �i crăpă ca necuratul.» - P
Isrrnascu, Leg. p. 26.
30 De sete.
Când ml�e sete Să-�11 �a� apă, "
Iar nu perea dupa ce m: crapa.
A. PANN, ItI, P 140.
40 A fi constr-îna.
:j:[',
3368 A'şi vărsa fierea.
G. PODOllAN, insi, c. Slatina, J;
Olt.
Acelaş înţeles ea la No. 3367 § 2.
*h
3369 A fi fiere spurcată.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. StefălIcscf, J ..
Viii cea
Om reu.
-
================== pagina 159 ==================
FIR
*f:::,.
3370 A despica firu 'n patru.
BARONZI, p.47 ;&e7._l'.lsPIRESCu.
tu« lst. ni, p. 160.-DoBRF. MA­
ItINESCU, îlt!!. e. Pil"Vt�·Rofu, .I. Ât'9ef'
A tătlL ttn fir de per în patru.
v. ALEXANDR[, Teatt·. p. 714.
CmR1LĂ. _. A�l vre să scHi mat întâii1 dacă nepotul d-tale are hristoiftle?
AGAcm. - Are.
CIlIRILĂ. _ Dacă '1 om statornic, econom?
AGACIll. __ El? ...• e în stare să laze un fir de Per în patru.
V. AU;XANDRT, Agachi Flutur,
Ve<)iTC'r.
IoA cerceta cu de_a_luăruntul.
20 A fi sgârclt.
A FLOcAi
*f:::,.
3371. A tlocăi
'1'. BĂr,XşEL, î1l1'. J. Vdlcc(1.
A bate, a lua de per.
FL6cE
:\:f:::,.
3372 Nor6ce, În tl6ce.
T. BĂr,XşET", 'ÎIlV. J. Vâlcea.
FLUER
A ave parte ele bătae.
*f:::,.
3373 A cânta cu tluerele.
T. BĂLX�EL, inD. J. Vâlcea.
A şede jOH cu genunchi'! la gură.
F6LE
VC<)l Ca/1" X, c. ra« pâle,
fl. T'ltrna"
3374
:\:
A da pe foi.
P. IspntESCU, Leg. p.l02.-I�AzXll
ŞĂINEANU. Semas. p. 305. - FR.
DAME, IJl, p. 33.
================== pagina 160 ==================
160
A bate.
1'ItOVER13ELE H.OM. . .e\NILOn
<Mânia grădinarulul trecu orî ce hotare când veni si vel!i, acea mare
prăpădenie. Dară cânel voi să 'z de" je .fol, pentru că �u Îogriji,.e de gră­
dină, fiica Impăratulut Îl ceru florr, ele la ferestră.s -v P. ISPJnE5c1J.
FRUNTE
Ve<)l Bour', Pâduchc, Ca-p,
XII, o. Stea.
3375
:j:J::,.
Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.
T}:RA N oUE, Tom. III. ]Jucur·.18t57.
- AL>:XANDRESCU, elev Se. Norm, c.
Alecseni, J. Iolomiţa. - C. IORnĂ­
CHESCU, siuâ, c. Cristesci, J _ Botoşani.
*1':.
Ce''l e scris omului, în frunte-It e lJUS.
1. CREANGĂ, Pov. p. 82 &. 220.­
TEODORESCU, elev. Se. 1,.,11. prin T.
SPf;{tAN'j'Ă.
3376
Devisă Iatalistă. Sorta fie-căruî om e stabilită mal dinainte şi
nimic. nu o pote schimba.
ApOI d�, ceea ce-l scr:s omuluI, î1t.fru1Ite 'l estejlls; şi tot ele o morte
are să m6ră cine-va.» --1. CREANGĂ Pov. 82.
Omul nu pete scăpa de ce îî este (l-e) scris în frunte.
P. Isrrnssou, Leq. I, Edit. 1872.
p. 169. - HIN'fBSCU, p. ):34,
Trebuie să paţa omul ce 'i o fi scris în /runte.
HIN'j'ES('U, p. 136.
*6
Ce e scris în frunte, omul aia paie.
T. BĂLĂ'1W" înl'. c. Ştefîtnesci, J.
Vâlcea.
Aceeaşi idee ca la N 0.3375, sub o altă formă .
• De lucrurile Durnnedeesct putin scii1 Multt dintre el, si În general mal
t6tă plebeea crede că Dumne()etl a destinat' de mal înai'nte diua morţeI
pentru fie-care fiintă, şi că mal înainte de acestă ()iuă nime nu p6te să
moră, nicl să pleră În resbel,
"Şi acestă credinţă atât curagiu le insuflă, în cât se aruncă câte- odată
orbesce asupra inimiculul.» - DIM. CANTEMIR, Dt!so·i .• �.fo!d. p. 139.
3377
J::,. •
De la frunte pân' la nas
Şepte paşte ş'un popas.
S. FI,. MARIAN, Omit. I, p. 2H.
Se 1.ic.e celor urîte.
================== pagina 161 ==================
161
O�!UJ, �T OHGANEJ;E SALE
_._.�------ ---' �-----
---------
Nu 'i căuta .se .fie măcar de .şepte palme în
frunte.
A fi de �epte palme în frunte.
S.1. GROSSMANN, tn«. Germ. P< 93.
"Eral' nisce ruulerusce (Amaz6nele) cu cari nu se pute juca cine-va, că·!
lua p�rul foc, de ar fl fost, el "colo, de şejle jalme in jrunte. Ercu\e se
întovără�l cleei CU câtl.va prietinl el'al lui .... » P.lsPIl\ESCU, Unc1z. Sjăt.
1, p. Sa.
P< }sPIHESCU, Leg< T, Ed'Ît.1872,
p. 179.- l-l!NTESCU, p. 139.
De ar fi ele şepte palme în frunte.
P. lSPIRESCU, Unch. Sfăt. 1, p.
50; Rev. lst. nt, p. 156.
10 Adică ales, deosebit, minunat; lăţimea cea mare a frunţel
fiind privită ca semnu1 unel minţl mal agere.
10 VOJnic, uriaş.
<3378
* L_c..
3379 A bate cu fruntea 'n nori.
G. POBOUAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
10 A fi înalt.
20 A fi mândru.
* ;"
337%. A ridica fruntea sus.
T. BĂLĂŞBL, înv .. 1. Vâlcea.
. 3380
<,Care mai buni, care mai rei. care frunte care cadă .• Gn. Jll'ESCU,
Or. JIl'ESCU, Opine. p. 25.
Din cel d'întâl, din cei mal bun1.
A fi vesel şi fără frică.
;;:
. A ave fruntea senină .
E. 1. PATUIC1U, înt'. c. Smulţi,
.1. Covurlu'i.
A nu se sci vinovat de nicî o faptă urîtă.
*b
338i A n frunte.
1\1. PASCULBSUU, la Intâln. p. 15.
11
.y". L
.3382 A merge în fruntea co�ii.
G. POBoRAN, inst. e, Slatina, J. Olt.
*6
A fi ?n capul c6de�.
;;;:z;
;
================== pagina 162 ==================
162
l'ROYERHELE }{OMÂNIT.OH.
3382 b.
3383
A fi prost, a fi tot la urmă.
,,0 să facem aşa ele târ(}ii1 În cât tot în capul cade] o să Iim ..
De cât cada frunţi! mai bine fruntea codit,
Semin. Bue. el. VII pr in l'. GlR­
BOYICJeANU, pro].
Mal bine să fii cel d'întâii:i printre cel mici, de cât cel de
pe urmă printre cei marî.
Cesar exprima aeestă părere. cu mal multă tărie, când �lice
că e mal bine să m: cel d'întăiu într'un sat de cât al doilea la
Roma.
GÂRLAN
Vc<ji a Sufla.
GÂT
V cc).1 Lercă, Litururâ, J{{jsc�
ric, Nod, Scripcâ, Usuib.ie.
,
Gutn face macre omu en malura 1).
Fu. MlKLOSICH, EHI/!. Unter-. I,
pag. 9.
Cine nu-şi păzesce limba adese-ori îşI primcjduescc viâţa.
3384
*
A O lua 'n gât.
Maior P. BUDIŞ'fEANU, C. Bucu­
resei, J. llţ'oo.
o teCi. în gât ş�' merge înainte.
P. ISPIUEscu, Leg. 1, sa«. 1872,
p. 169.
A se pune cu totă rivna să facă un lucru, prin asemănare
eu boit cari ieau jugul în gât ca Re tragă carul: a o lua. asupră'I.
3385 * l":-. A 'ţi intra pe gât ne-spălat.
G. P. SALVIL;, ino, c. &mlJ,7ţr, J.
Covurluiîi.
Când vederea sau presenţa unuia îţI este displăcută ;
Se gice de cel respingetorî, cari au obiceiul de a se apropia
prea mult de cine-va, când vorbesc, şi fac mişcări cu degetele
apropo de gura omului.
1) Gâf.u (gura) face să H1ergă omul in nenorocire; actiei!: gura tlu(;c omul ht
}}cire.
================== pagina 163 ==================
osrur. �l OJWAlSELE 8AL�:
163
3387
*L
3386 A 'ţi intra pe gât ne-reqhilat,
K I. PA'1'IlIClU, in». c, Srnulţi,
J. Cooarl« itI.
Acelaş înţeles ca la No. 3385.
* .
A pune gatul pentru cine-va.
A 'şi pune gâtul la mijloc.
1. CREANGĂ, A miII t. p. 66.
A 'ŞI pune vleţa chezăşie pentru cine-va, a garanta pentru
dinsul: «ImI pun gâttd că e om cin.stit.»
*
3388 A da de gât pre cine-va.
A'1 prerde, a'I nenoroci.
«Guvernul a esitat sit de de gât pe R ..... »
*
3389 A se ţine (sta) de gât cu cine-va.
Fu. DAME, II, p. 57.
VO()l 111"U'.
A fi tare prietin cu dînsul.
;1'
3390 "A '(I) sta în gât.
Fn, DUI�], II, p. 58; IV, p. 98 •
. - M. CANIAN, .T. Iaşi. - G. Po­
nOHAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
A ave "n. ,gât.
A fi displăcut, nesuferit CUI· va ; a fi supărat de ceea ce i s'a
spus.
3391
*
A 'şi rupe gâtuI.
M. CANJAN, publ. J. Iaş«,
10 A nu isbuti într'o afacere.
;10 A'ş'l pierde bunul renume, cinstea, averea, posiţia în so­
cietate.
3392 * ;"A ajuns apa la gât.
E. 1. PA 1'RICIU, î1lV. J. Covu1'luii1.
VCf)i Al)Ct,
Arata culmea necazurilor.
*6
3393 Pân 'n gât,
P. ISl'IRESCU, Leg. p. 161. - G.
POllOHAN, inst. J. Olt.
================== pagina 164 ==================
16J
l'TIOYEnnET.F. ROMÂNILOR
VO(fÎ e-i«, r:f'Jl.1u·lu',1, tticen«:
10 A "ei rorte mult.
< Uniî dic':; că sei ăcarte, până în glezne; alţii cI ici' că până în gelluchl,
eră alţii până în brîfi. De m'ar fi întrebut pe mine, eu le-aş 11 spus c�l
sciă carte piÎ11tT II/. -- l'. ];;1'11:1':"'[:'
20 le fi înglodat in ,latorii.
"A li dator Până'7? gât.>
3394
'1,
o,, A strînge de gât pre cine-va.
A'l supcră, a'] scote din sărite, a'i veni retI.
"lIfl j·trî1tge de gât când te aud spunend ast-fel ele lucrurt.»
* f.\.
3395 Il potrivesce din gât, ca lupul.
G. P. SALVllJ, inv. c. SmuZţi, J.
Corttrluilî.
S'a lăsat a fi înşelat, dar şi el are sfl'l înşele la rîndul lUI.
*6
3396 A se strica la gât.
E. 1. P ĂTltlCJU, înt. c. Smulţi .r.
Coourluiii.
Vc,ji eera.
Arată (le;:;binarea Între d ouă per s/ine.
GÂ.TLAN
Ve(jî a Su ti«,
GENĂ
VeQ18ne, Och.iu .
* I�
3396 b. A lăsa genele.
T. BĂLĂ�Er" înv. c. Ştefănesci,
,J. Vâlcea.
A se supără.
GENUNCHIU
Ve<j.l Judecator, Tijă.
3397
Genuchele cu .mult mai aprope decât călcâiele la
trup.
IORD. GOLESCU, Msn. II, p. 85.
Ve<J1 Dinte, PO'ele.
Arată că mal mult Iubim pe cel de aprope decât pe cel streinî
'\ GOI,Eseu).
Eliniî <;licMl: Piciorul e mai departe decât genuncMu.
================== pagina 165 ==================
lGo
* -:
3398 'Strânge-ţi qenunchele de gura.
B. 1. P<I'l'HlGlti, "1/.0. G. ;'lI/u1t1, J.
COVUl'luiîi.
S;'[ nu te întin(,ll n Iace luuru r: marf , da('H nu tI.' bizui.
3399 Genuche-Gele.
1';. HAIGAN, Vorbe bune, Jl. 11.
Adică "('I'a(:, :;;i cum al' (,li('(' F'rnn (·psul. 1171 ra-rai-picds.
*
3400 A da cu geauchiu cui-va.
Ve()'f Pid_ol',
A'1 j'eRll.inge a'l depărta (�U tlic;[ll'('ţ.
3401 Pân'n qenuchiu,
P. Is i-mxscr, Leg. p. iei.
Adică puţin. Ve(,Il la 'N'o. 3393 trasa din Ispircscu.
* 1:'0
3402 Ce strici orzul pe qâsce, când e terba la qenuncht.
E. I. PATHlClU, ino. c. Smulii, J.
Cot-urlu],
A se a dăo g ii. acffitit variantă la No. 91)3.
GHIARĂ
V('Ol CUjI_ III) O. O/iran(.
Adică n muncr.
3403 *. A da cu ghiareie.
3404
Preot C. DUNGETEANU, in», c. Co­
sove{, J. !Jfehcdinţi.
*
A pune ghiara pe cine-va.
:1::
A apuca în gldară.
A PUlW mâna pe unul care române la discreţin ll(,"Lră ; a vcui
vremea ast-fel ca altufn să-I pese de tine.
*6
3405 Are ghiara lungă.
G. l'O!l(JllAN, iust. J. Olt.
VtH.ll No. Jt!8D.
10 E şiret.
2° E apucător.
GINGIE
* />;
3406 A inqinqiă.
T BKLXş!U., tno. c. S'tllfrtncsCÎ,'J.
Vâlcea.
)\ Inco avere, a prinde chb,\!;.
I I
!
!
.11
================== pagina 166 ==================
166
3407
l'J{OVEUHELl'-'! RO�LiNILOJ{
GLEZNĂ
Ve,)i CăleMa.
Până la glezne (gleznă).
A. PANN, III, p. 153."- P. ISPI'
lWSCU, Leg. 161; Rev. I8t. 1, P'
229. -" HIN'fESCU, p. 28. - Gn. Jr­
PESCU, Opine. p. 128.
Adică forte puţin.
A inveţat carte pâttă la glezlle.
A. PANN, III, p. 153.
GREBĂN
3408
*L1
A fi numai qrebănul de el. 1)
T. B.l;LĂşEr�, 'Inv .• I. Vâlcea.
A fi prăpădit de slab.
GRUMAZ
*L1
3409 Grumăzul cel dulce îmmulţesce priatenii (prietenii).
DIM. TicllINOEAL, p. 219-·220.­
ANDREI MAlUNESCU, înv. c. Humele,
J. Arge�.
Cu cât cine-va este mal bun, mal blând, mal primitor, mal
puţin mîndru, cu atât are mal mulţi prietint, şi cum se mal
dice: uorbele cele dulci, deşch.id. uşa cea, de rrer.
GURĂ
Ve<jl Adeoşr, Apă, a ku(ii,
Balan, Bale, Ban, Bărbat, Bet,
Bucată, Cap. II, e. Burete, Ca­
tic, Cap, Caş, Cuvint, Clopot,
Inomneaeîi, Foc, Gard, Grâ'ii,
Irnlrucâturd, Ininui, aInt'l'ebaJ
Jidan, Lae(U, a se Lăuda, Le?·
ca, Mânâ, ueuia, "'fe/ijo"",',
Miere, Mutere, bbJ,l'ă, Nebun,
Ochi'!,!', 0111" Parti, Pecâtos, Po­
citură, Prcscura, Prost, Pruoui,
a. Pupa, Sat, Sfânt, Suflet,
'I'airui, Terînd, T,trgovi�'5te! TU1'C,
llStll1'oifl} vo-ua, a 17or'hL
3410
*6
Cască gura cât poţi
înghiţi.
ANOIlEI MARINESr:U, înv.
mele, J. A'I·geş.
c. Hu·
1) Gl'ebuJ1=ş11'D spinării,
================== pagina 167 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
167
Nu te întinde la lucruri prea mari pentru tine.
3411
Bine că nu a dat Dumnedeu omului mai multe gure
(guri).
LAUnIAN & MAXIM, I, p. 144.-
P. ISPlRESCU, Rev. t« 1, p. 452.
I i
:3412
Se <Jice:
10 Despre cel guralivl ,
20 Despre cei lacomi.
Cel ce gura nu 'i tace,
Ca rindureoa vorbă face.
IORD. GOLf:SCU, MS8. II, Asem.
p. 47.
Vorbesce mult însă îară nicf o ispravă, fără nici un înţeles.
*6
3413 A 'sî pune lacata (lacată) la gură.
Da Z. J. c Pedesti, J. Tutova..-G.
P. SUVIi). înv. c.' Smulţt, J. Covur­
luiii,.
Iş: p�tne lacăt (lacai) la gură.
A. PANN, I, p. 168.- HINŢESCU,
p. 86.- Fu. DAM�]. II, p. 89; nt.
p. 297.
Când vrei să vorbesd, la gura
Să azM lacdt (lăcai) ş�' mes�tră.
A. PANN, 1, p. 3.- HIN'l'ESCU, p. 206.
Nu vorb"Z peste mesur«,
Ci puneţz lacăt (lacat) la gură.
A. PANN, III, p. 9. -l-hNŢEscu,
p.207.
*6
Să aiM lacăt la gurct.
E. 1. PA'rmCIG, înv. c. Smuiu, J.
Coourlui,
Ve!}! Gcwd, u. vo-u.
A nu vorbi p re mult. Ne învaţă a vorbi cât de puţin şi cnm­
pătat, căci: gura aduce 'Itra.
3414 Puneţi friu la gură si lacăt (lăcat) la inimă.
A. PANN, Edit. 1889, p. 6; 1,
p. 21.-HIN'fESCU, p. 62.
Să vorbim cât de puţin şi, când vorbim, să nu ne destăinuim
tote gândurile.
================== pagina 168 ==================
168
l'UOVl'aUn;LE ROMANILOlt
3415 Frate meu din gură; iară de la inimă foc şi otrava
P. Isr-msscn, Rev.18t. III, p. 383.
Fu .. DAMI�, III, p. 167.
Se zice despre cel făţarnic'! şi vicleni.
3416
Dicf din gură c'eţi sunt dragă,
Limbă plină de otravă.
IOHD. GOLEseu. 11188. II, p. 23.
Se dice pentru cei făţarnici, ce se fac că ne iubesc (GOJ.Eseu).
A 1tO '( )\(tJ'C'C·�c; <pO\oc; 1).
Pro». Elin.
Lingua amicus 2).
Pro», Lat.
3417 Din gură miere, iar din inimă otravă.
IOllD. GOLI'seu, MS8. Il, p. ss.
ca mai mulţ� cu mierea 'n qura şî cu fierea 'n
inimă.
IOllD. GOI.Eseu, 11188. Il, p. 75.
Ve<jI Bueâ,
Se dice pentru cei făţarnici, aretând năravul lor (p. 88).­
Adică de faţă s'arată că te Iubesc şi pe dîn-dos te sapă; arată
năravul făţarniculul (p, 75). - GOLEseu.
3418 Din gură te unge, si din inimă te frige.
Gu, JIPEseu, Reu}'. Oraş. p. 112.
v 0(J1 Dwninctieii, Fa.jel, oau«.
Se dice despre cel făţarnic şi viclen.
3419 TIin gură: fugi la nevoi;
Din inimă: vinto) că voiu.
A. PANN, Il, p. 135. - IIIN'j'ESGU,
p.71.
Se dice despre cei carI se prefac că nu VOl' ceea ce doresc
din tot sufletul, şi mai ales despre femel.
3420
La gură ca un miel, iar la inimă lup întreg.
10RD. Gor.sscu, ]188. II, p. 38.
Ve<JI No. 2149.
Se dice pentru cel făţarnicî, aretând năravul lor (GOLESCU).
3421
*
Omu nu caută ce'i în inimă, ci ce'i în gură.
Da '/.. J., c, Feder; "i, J. Tutov(j
1) Prietin din Iim bă.
2) Priet:in din limbă.
================== pagina 169 ==================
169
3423
Să luăm vorbele 6mellilol' cum ni se spun, fără a mal cer­
ceta dacă exprimă adevăratele lor gânduri şi sirnţirf.
3422 Din gura omului bun vorba de reu nu ese nici odată.
A. PANN, I, p. 168. - HrNTESCl',
p. 136.
C�LCI dînsul este indulgent cb Iar şi pentru cel. rel.
o gură numai are omul si urechi doue, dar d'im­
potrivă mai mult qrăîesce de cât ascultă.
Ioun. GOJ,llSCU, 11188. Ir, p. 137.
V c<Ji a .A 'U�li) Ureelsie.
Arată năravul 6menilor şi ne îndemnă a urma împotrivă.
3424
*
De multe ori ai gură si n'ai limbă.
3425
*/":.
. Gură am (JI} limbă n'am.
Ii;. 1. PATl:IClU, in». c. BUI'SIt­
cani; J. Covurlwiu.-G. P. SALVlU,
înv. c. Smulţt, J. Covurluiâ>: CA­
VIUL ONlŞOH, prof'. c. Dobrovilţ, .I.
Vasluiîi.
Al ave multe de dis şi trebue s�I taci.
Gura desîrmată mai tare alerga de cât petra din
del resturnată, pre care un nebun cu piciorul
pote a o prăvăli, si o mie de înţelepţi a opri nu
o pot.
Dnl. CANTEMIR, Ist. leroql, p. 81.
Ne învaţă a ne cântări vorbele căcî, cuvîntul slobodit JlU se
mai pote întorce, simulte neajunsuri ne pote aduce.
3426
*/'0
Intâiii clătesce-tt
gura, apoi varsă.
IOHD. GOLE;SCU, Mss. Il, p. 102.­
ANDlml MAmNEscu, înv. c. Hnniele,
J. A�'gcf'
3428
Ve(J; a Ctotort:
Adică întâîti socotesce-te, apot grăîesco (GOJ�};s'i.M.
* L\
3427 Par 'că. ţi-a eşit un porumb din gură.
K 1. P A'l'llIClU, in». c. Smulu, J.
COll7�rllliU.
Când unul îşi arată o dorinţă pre ea ro o impărtăşesce şi altul.
*1:
Gura îndulcesce,
Gura amăresce,
II. D. ENES()U, înv. c. Zamostea,
J. ])orohoi.
================== pagina 170 ==================
170
PROVERDELE ROMÂNII,OR
Vegl Li'IJl,bă.
Vorbele ne pot aduce S'iU plăcere, sau supărare.
3429
*
Ce intră 'n gură nu e pecat, ci ceea-ce iese din
gură, aceea mare pecat,
IORD. GOLESCU, M�s. II. p. 76.­
P.lSl'lRESCU, Rev. Ist.lI, p, 147.
*
Nil e peca! ceea-ce intră în gură, e pecat
ceea-ce eee.
J. Auno s«, ing. J. Hazih'i.
'-'i::,
�. Nu e pecat de ce intră în gură, ci de ce ese
din gură.
1. G, V ALENTINl·;A,m, p, 32.­
preot C. BUNGETIANU, in». c. Co­
soveţ, J. Mehedinti.
::: /:'0 Nu este pec«! ce intra în gură, ci ce e!;e dl'n
gură.
ANDREI MAIIDrESCU, in». c. IIu­
muie, J. A1'gef'
*
Qe ese cll�n gură e are�1 nu r;e baâe; 1)
D. A. MlI,l';SCU, C. Gopeşi, Macedonia.
Adică mal mult pecătui m cu gura pir ind, def'ătruând, grăind
de reu şi c. 1. t, de cât mâncând ele carne în <;Ii de post (GOLESCU).
Cu alte cuvinte nu mâncarea spurcă pe om, ci vorbele şi fap­
tele lut.
3430 Nu ceea ce intră 'n gură spurci p§ om, ci ceea ce
iese din gură.
Iouo. Gou:SCl1, ,1188. Jl, p. 50.
Ku ce intră în gură 8p�trcă pe om, ci cele ce
es dl'n gură.
1. M. HîuR8NU, Tst, C'i}J. p. 96.
Adică nu mâncarca, ci vorba cea viclenă de făţarnic (Gor.uscu).
Nu ceea cc intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce
cse din f)ură, aceea spurcă pe om.
l\LWEIU XV, 11; Rom. XIV, H,
XVII, 20; 1 Tim. IV, 4.
1) Ce cse din gUl'rl e 1'8(1, nu ce bagi.
================== pagina 171 ==================
Cine tace, lllcrgc 111 pace.
1) Ca re ':;;! păzesce (vegllÎ;u�ă) ţ!lu'a, 'iŞ! păzescc capul.
*6
3433 Ii-e gura pusă la loc reu.
G. P. SALVIU înv. c. Smulţi J.
Covurlui1t.
171
OMUL ŞI OnGAt-U:LE S�LE
101\1), GOLESCU, MS8, ir. p. 22,-
C. NEGUUZZI, 1, p, 247.-1. I:5ĂNESCU,
prof, J, Roman, --- V. Foussou, c.
Dorna, J. Suciava,-E. 1. PATlUGIU,
îrlV, c. Bursucant, J. Covurluiu. ­
l-hNTESCU, p. 72.--1. AunoRE, ing. J.
Buzeu .. - ANDIU'I M�RlNF.SCU, înv,
c, Ilumele; J. Argef.-G. P. SHVIlJ,
îl1'(', c Smutţ), .1. COVUrl�l!. GAV.
ONI'iOU, prof. c BiJ1'iad,.1. Tutova.
Adică vorba fără cale ne osi ndesce la pedcpsă (GOLJlSCU).
* /'0.
3437 Gura bate curutl).
*1' d'
.esne 2n gură.
Adică lesne făgăduim, dar anevoie împlinim, şî lesne porun­
cim, dar anevoie se săv irşasce (Got.sscu},
3435 Gura de multe ori capul jos I'aruncă.
[01(1). GOLESCU, !Jlss, II, p. 22.
Adică cu vorba eUl multe ori şi vieţa ne-o repunem (GOLESCU).
Şi precum I}ice Solomon în Paremiile sale: gura nebunului
pieirea ht't este, şi buzele lur laţ sutletuiui. - Biblia 1688,
3436 Cari s-aveqli gura, caplu a lui s-aveqli, 1)
PBltlCLE PAPAllAGl, Zweit, Iu,I'l'es.
p. 161.
Se dice despre ee1 Ilecaii.
*6
3434 Lesne din gură, anevoie din mână.
IOl{]). GOLESCU, u». rr, p. 40.
:l:6
3432' Gura lui trebuia pusa m alt loc.
G. P. SALVIU în/!. c. S!/Iulţi, J.
Conurlii).
Adică în locul curului. Se ()ice pentru cel ce spune vorbe proste ,
;<. Le
3431 .' �Nici din gură hăsină, nici din cur vorbă bună.
10HD. GOLF-SeU, Jl}ss. li, p 49.-
1. BĂNESCU, prof'. J. Roman. - AN­
DREI l\� ABINESCU, 11W. c. Humele, J.
Argeş.
Adică nici ele la cel prost poţi audi vorbă bună, nici de la
cel cinstit vorbă pr6stă (GoLESCU).
================== pagina 172 ==================
172
*
Gura bate spatele.
P. 1>;,'I1\E"CU, Leg. I, sau. 1872,
p. 175. -�. J[lNT'0SCU, p. 72. -- Tri­
buna (ziar) An. 18:)5, p. 26.
De In uite orî pe Ul']J1H vorbelor () pate cine-va.
«Briciul prea "ger se şt irb ă �i gllra bat" spatele." - Tribu na.
3438
;� i�
3439 Gura omului sparge cetaţi.
Ionn. GOLl<'SCU, Mss. IL p. 22 ­
A�mlUn MAlUNlcSCU, in». c. Humele,
.1. AJ'gelj-
Arată puterea gurii (GOLESCli).
3440
Care nu 'I dare gura, si munţili disică. 1)
ANDUEI() H I3AGAVU, Cart, Aleg.
p 9.1.
Arată pu terea gu ri1.
* /-.
Gura aduce ura.
A. PANN, jt;dit.1889, p. 7; 1, p.
25,-- V. ALf;XANDItl & LASCAR Ro­
SET'!'J, Mss.--BARONlI[. p. 58. - HIN­
'p;scu, p. 71. - Il. D. ENEtiCU, inv.
c, J:amosleu, .1. DOI·ohoi.
Vorbele ne<5hib7.uite pot sellleIlfl ura Între omcnt. şi eh'iar a­
deverul nu trebue spus în tot.-d'a-una.
3441
I
Veri/as odium parii. ")
Pi'OV. Lat.
j)ie W((!trheit isi der Welt leid. :l)
PIOV. GenII.
La verde} genere! odio. 4)
PI'01). '1'0,'1'.
Lrx »crdo/l amarqa. ")
1'1'00. 81)(111.
3442
Gura omului e plină, �î varsă când i se pleca.
Iono. GOLESCl!, ]{88. Il, p. �2.
1) C��l'e nu '1 dure gUl'a, si munj if despică.
�) Adeverul l1USCC ura. .
3) Ad evîiru l e reti l u mif .
4) Adevărul nasce ura.
il) AdevPl'ul c mal reti.
================== pagina 173 ==================
173
Adică omul când s,; superi'! piste 1l1("Slll'fl, atunci vorhesce
mal eu prisos (GOLESCU).
*L
3443 Când nu tace o gura, nu tace o lume intreqâ.
A. PANN, In; p. 77.-I-hN'p'sCU,
p. 71. - ANDHF1 MAHlNHSCU, îl1V. c.
Humele, ,J. A .. ge�,
Al spus cui-vu o taInii a ta, are să fie sciută de t6tă lumea.
3444
Gura nu cere chirie,
Pete vorbi ori-ce fie.
A. l' A"N, 1, p. ;). - IlIN'�Escu,
p. 72,
* G 1 .
xura nu cerc curie.
D-NA LUTA LIN])];, Bedad, J. Tu­
toca.
* /\
Gz�ra nu tine chirie.
,
P. ISFIRESCU, Leg. p. 293.--Poes.
POl'. apud D.u.n!:, 1, p. 235,·-G. P.
SALvru, inv. c. Smuu), J. Covurluiu.
�:
. (Jura nu cafta chirie ti eburire. 1)
D. A. MII.E�CU, GOpfşi, Macedonia.
Pentru cel vorbăreţi şi flecatI.
�ie�ii orneur, de spail:�ă" şi" sciind că gura mt'l ţine citit le, spuse celor
-ce li intrebară, precum 1\ ulveţa,e cotoşmanul, P. I�PIUE8CU, Leg. p. 293.
* L'"
3445 Nu'l ţine gura parale.
Aeelaş înţeles ('a la No. 3449.
FI,. DAME, Il, p. 89.-GAVll. ONIŞOll
pro], c. Bedad, J. Tutooa,
3446
Gura care e 'mpuţita,
Altui e ne-suferită.
A. PANN, 1, p. 5.--HIN'.{'E6CU,p. 72.
10 Cusururile celor-l-alţi ne superă în tot-de-una.
2° Mincinosul displace tutulor,
3447
Parcă 'I-e gura 'nclestată
Şi de elele luată.
A. PANN, 1, p. 105.
Pal" că 't-e gura încleştată.
1hN'l'ESCU, p. 7i3.
1) Gura nu cere chirie pentru vor-bit-e.
================== pagina 174 ==================
174
Se dice :
1 Q Despre ee! leneş, care nici să vorbescă nu vre.
2° Despre cel prost.
3448
Cine cauta gurij
'1 se des golesc (desqolesce) turii.
A. PANN, Edit. 188V, P MI; 1,
p. 129.-1hNTgSCl.;, p. 73
Să fim cumpătaţi la ruâncarc,
Gouoerne ta bouche selon. ta bourse.
Pro», Franc.
* .6
3449 Gura nu te lasă.
G. 1'. SALVIC, înv. c. Smulţi; J.
Coourlui.
G�(,ra mc te idrtă.
Gu, J[PEliCU, Opinc. p. 134.
Gura cere ne-contenit mâncare. De t6te poţi răbda, dar de
Iome, nu.
3450 Gura mai lesne vorbesce adevărul de cât minciuna.
A. PANN, TII, p. 124.-HIN'f'ESCU,
p. 72.
E mal uşor să spui lucrurile cum sun t, de cât să ticluescî
o mincîună,
3451
Gura dice vavic istina 1).
FR. �fIKLO�lCll, Rum. Untet·, 1, p. 9
Acelaş înţeles ca la No. 3460. Gura ar vorbi adevărul, omul
însă o silesce adeseori să spună mincîunl.
La boca ouol dire sempre la oeriiă.
Pr0!1. Triest.
3452
*
Frundă verde lobodă,
Gura' lumii-e slobodă.
:1: L.\
Gura lumii slobodă
1. G. VALENTINEANU, p. 32.-Ma­
ior, P. BUD1ŞTEANU, C. Bucuresct, J.
Ilfov.
GAVII. Osrşon, prof. c. Berlaâ,
J. Tuto/)a.
================== pagina 175 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SAL�;
1)ice acel care se portă cum îl place, fără a ţine nicl o so­
cotelă de vorbele şi părerile lumii.
*6 .
3453 Gura Iumii nu o poţi opri <astupa)
ANTlREf MARINF.SCU, înv. c. JIu­
mele, J. Argeş.- K I. PATRIClU, înv.
c. Bursucani, J. Covurlui.- G. P.
SALVIU, înt>. c. Sinul!;', J. Covurllti.
*.6-
Apa, vlntZt şi gura lumii nu o poţi (se pot) opri.
s. MIlIĂIU;SCU, Şezitt.l, p. 220.-
V. FORESCU, c. Folticent, J . ..suciaea.
Poţt oprz vîntul, apa şi gurile 6menilor?
1. CREANGĂ, Amint. p. 67.
:>1:6 .
. Apelor, vînturz'lor şi guri lor 6menilor nu. le
poţi pune frîu.
C. C. BUNGE"j.'IANU, stuâ. c. C1S0-
veI, J. Mehedinti.
Nu poţî opri lumea de a grăi cum îl place, fie şi pe nedrept.
«De unul este ciis că: cine va astupa gura la Iolă lumea? Acesta nn
e Cit putintă.» Dm. TlcHINDEAL, Fab. p. 248.
*6
3454 Ferescă Dumnedeii de gura lumii.
E. r. PATRlCIU, înv. c. Smulţt, J.
Covurlui·u.
Acelaş inteles ca la No, 3453.
*6
3455 Gura lumii (lnmeî) numai pămîntul o astupa.
A. P ANN, xs« 1889, p. 4 & 159 ;
I, p. 7; III, p. 128.- V. ALI<XANDRI
& LASCAH ROSE1'TI, 1Ifss.-- V. A­
l,1c"XANDRI, Teatr, p. 14B2.--P. IsPI­
ltESCU, Leg. 1, Edit. 1872, p. 164.
-BAHONZI, p. 56. -- HINTESCU, p, 72.
Gu., r:onv. Lifei'. p. 24.--1. G. VA­
LENTINEANU, p. ;.12.- H. D. BNESCU.
inv. c, ZCt/nostpa, J. Dorohoiă>« G,
P, SALVIU, în!!. c Smu.lţt, J. Covul'lui
Gura omulu'� numa: pămîntul o astupă.
rORD. GOLESCU, JJ1ss. J, p. 196 j
Mss. II, p. 22.
* c.
Gura omulUl n'o astttpă d« cât pămîntul.
Sernin. Buc. CI. VUI, prin P.
GÂnuov ICllA" o, proţ'.
================== pagina 176 ==================
176
f'l:OVEHBEJ�l'; 1{('-MÂN1LOH
Gura lume: nime n'o pâte inchide de cât pă­
mîntul.
Du El .. S':VASTOS, Pov. p. 97.
Gura lumet mtmoi 1nfJrmîntul o astupă.
I. O. VALENT1NEA1'iIJ, p. 47.
Numo! p(cmîntul astup« gura fiecarului.
BARONZI, p. 51.-HIN'j'EoCU, p. 139.
V oi)l Flecar,
Adică omul, numai după ce more, nu mal pote grăl de reii
(GOLESCU).
Einmnl in de)' heHfe ,'4'lund, kommt man scluoer
uiieder hcraus. 1)
Pro», Germ.
3456 Gura lumi! nici pămîntul n'o astupă.
On. JIPI'SCU, Opi,«, p. 113.
Acelaş înţeles ca la No. 34f)5 exprimat eu mal multă tărie.
*6
3457 Cânii cind încep a lătra te mai lasă, dar gura lu-
mii... pace.
G. P. SALVlU, înv. c. Smulţt J.
Covurll/iu.
Acelaş înţeles ca la No. 3456.
3458
*
Gura rea numai pămîntul o astupă.
J. BĂNF.SC1J, pro!, .. 1. Roman.
Acelaş înţeles ca la No. 3456.
*6
3459 Gură de om,
Gură de câne,
Cere pâne.
ALFRED JUVAIIA, c. Berlaâ, J. Ttt­
tova.. - 1. BĂNESCU, pro]'. J. Ro­
man. - I. G. VAI.EN'fiNEANU, p. 45.
Ori-ce vietate în lume are nevoîe de a mânca, şi trebue să
rnuncescă ea să-şi agonisescă hrana de tate dilole,
t) Odată (când al intr-it) In gura onHmilor, eşI cu gre'll af'a ră.
================== pagina 177 ==================
OllUL ŞI Ol\aANEL� SAI,E
177
*6
3460 Gura omului e iad,
Căt să 'i dai tot dice : ad!
A. P ANN, Edit. 1889, p. 50; 1,
p. 129 - HINTESCU, p. 72. - Se­
min. But. ci. VIII, pl' in P. (}Ân­
HOVIC'EANU, prof,
Gura 'l chio» un ead
Cât be, tot �ice: ad!
V. ALEXANDlH, Teatl·. p. 239.
Sp dice despre CCl lacom] la mâncare şi la beutură.
3461
*
Gura nu dzice: nimal! 1)
D. A. Mrr.sscu, c. Gopeşi, Mace­
donia .
. \celaş înţeles ca la No. 3460.
3462
Gura-I iarna: mai mun ce li se daie, mai mun ma­
rănca, 2)
FR. Mncr.osrcn, Rum. [;11 IeI", I, p. 9.
Gura nu se satură nici odată,
3463 Gura nu-are săturare ; dă 'Ii cât vrei, nipni va să-altă. 3)
ANDREJU AL BAGAYlJ, Cart. Aleg.
p. 107.
Acelaş Înţeles ca la No. 3462.
3464
Gura se satură, dar ochii nici odată.
1. G. VALENTINEANU, p. 46.
Gura ţe-o (ţi-o) ŢJoţt saturib, dar ochiul nici
odata.
Ion». GOLESCU, 11188.11, p. 175.­
lIrNp:scu, p. 72.
Ve(jl osu«,
Arată lăcomia omului care tot pof'tesce mal multe de cât 11
treime.
3465
Cănescă e gura şi lacomi sunt ochii la poqace.
Dur. TîclIINDEAL, F'ab. p, 10.
Acclaş înţeles ca la No. 3460.
"Noi a'p suntem în tracestă ptele a nostră cât nicl noue însu-şf nu trebue
eu totul să ne încredem: nil crede, uaşrde, că câuescâ e gura, şi lacom'!
suu: ochii' la jogace.-DBI. TîcIlINDEAI,.
1) Gura nu <).ice: destul!
�) Gura '1 o 'Prăpastie :m::l1 mult i se dă, maf mult mănâ neii.
3) Gura nu se S�ltll),i'i : (1<1 '1 cât v rcr, va 111:11 cere.
12
================== pagina 178 ==================
178
3466
Gura taie mai mult de cât sabia.
BARO�ZI, p. 52.:.... HIWP;SCU, p. 72
* i\
Gura ucide mai mult de cât sabia.
IL D. E�F.scu, înv. c. Zamos/etl,
.1. Darohoi.
Ye\!, Lirnbă .
.Arată grelele urmări, a vorbelor rele.
3467 Gura dice, gura miute; omul tot remâne om de omenie.
HINŢESCU, p. 72.
Se <,lice in bătaie de joc, despre cel mincinoşt.
* t\
3468 Gură rea,
Inimă rea.
G. MUNTEAN'J, p. 150.- I-IIN'fESCU,
p. 72.-·ANDREi MARINESCU, înv. c.
Humele, .I. Argeş.
Numai omul reu la inimă p6te VOI'bi pre alţii de reu,
3469
Cari nu '1 dori gura, tntă dzua macină 1).
PElUCLE P Al'AIlAGI, Zweit. l ahres,
p. 162.
Pentru cel flecari.
3470
* "�
Din gură în gură, are să ajungă până la urechile lui Vodă.
G. P. S<-LYIO, înv. c. Smulţi, J.
Cecurluitc.
Adică () sa se afle.
SNOvA.
Ci-ca odată, de mult, nisce ţemnI, bătrâru ;<edelt în drum r6tă, şi vor­
beii de ce se mal aude prin ţeră, Unul dise : Ee, asta din gură în gură
are să a/ungă Până la urcdu?« lut Vodă, şi ast-fel e}icend făce lercea,
per cea eli băţul într'o baligă mare care se alE înaintea lut,
3471
Gură are de vorbit
Şi (dar) cap n'are de gândit.
A. PANN, 1, p. 94. - 1. G. VALEN­
'l'INEANU, p. 28. -HINŢESCU. p.72.
Despre omul norod.
3472
:1:
Gură are si gura nu
se aude.
BARONZI, p. 59.-- HINŢESCU, p, 72.
:i} Cart nu'1 cl6re gura, t6t·l d iua mucină.
================== pagina 179 ==================
(lMUL Şi ORGA��;LE SALE
179
Se dice :
1" Despre omul norod.
2" Despre omul sfiioîos, care nu indrăsnesc« nici să. voi-bescă,
.in anumite i ru preju.ră rl.
Gurâ au ,fi "It pol sef grâtascâ,
Cu ochi sînt şi nu pot să zărescâ,
Urechi nu şi nu pot să audzâ,
Nice aburt nu le Iaste 'n budzâ ... ,
DOSOFTEIU, 1673,1"81». CXXXV,
15, 16, 17, 18; PSI1l. CXV, 4, 5,
6, 7.
3473
Gura lui ei suflă cind cald, când rece.
IORD. GOJ,i?'ŞC,U, 11158. Il, p, 22.
Suf/a când cald, când rece tot dintr'o gura.
IOUD. GOL Eseu, Mss. II, p. 65.
Din gura Z.ul 'lasă şi cald şi rece.
Dnr. TicHlNDEAL, Fob. p. 183--184 .
.li scos elin gurd când cald, şi când rece.
A. PANNJ I, p, 165.
Când frig suflă, câmd c(tldurd.
G. ASAKI, Pal;. p. 113.
Adică vo rbesce când bine, când reii, şi se dice pentru eel ce
acţi laudă, adf defaimă tot p'acel obraz (p. 22). - Adică când
te ajută, cind te derapănă tot cu un graiă (p. (5).- (GOLE�CU)
Se c,Uce de omul făţar-nic şi viclcn.
Origina acestef dicert se află Într'o fabulă forte veche po­
vestită ele Anian, şi ele mai toţi Iabuliştii din antichitate. Acelaş
subiect a fost tratat, la F'rancesî, de La Fontaine în Cart. V, fab.
7, iar la nOI ele G. Asaki, Seţbaticu; 'ii CăUt01":t(Z, p. 112-113,
şi de Dim. Tîchindeal.
SATIRUL :;1 OMUL
Saliml e un om selbatec sau maemucă de cele mari, asemenea omulut,
Acesta s'au prietenit cu un Om, �i pornind să căletorescă în soţie, acesta
s'au întîmplat ierna, pentru acera îl erâ frig omului la mâm, şi ap ropiin­
du-le cătră gură suflă ÎntrÎnsele ca să se încăldescă. Iară Sat irul l'au în­
trebat ce face el. Acesta au rcspuns că s� încăl�esce la mânf. Apot după
acea aii venit la un făgădău unde li s'aii dat mâncare caldă. Atuneea Omul
per tru ca să nu se ardă, Iară aii început a suflă, să r:lcescă mâncarea. Sa­
tirul mirându-se îl întrebă pentru ce acuma suflă? El îl spl1ne, să ri!cescă
mâncarea, c:l e prea ferbintp.. El! daca e acesta aşa, tu remâl cu Dumne­
(�e(i! că cu aşa priateul mie nu-mI place, din LI cărol gură rasă ii cald
iZ' reCt.- Dm. TfcJlDIDE.', L.
================== pagina 180 ==================
180
PHOVE1U3ELE n.01\.IÂ':'OI.OH.
De sufli scânieu), se va aţîţâ o flacăre puternică;
de sc/dl''i pe dînsa, se va stinge; şi c gura care
[ace şi ttna şi alta.
Ecc7esiilsl. JI, v. H.
EÎ'. CI.''>tO') toG 0t0p.IJ.tU) tO'! {J0r,:).!;') Î'.�.� dj'! 'f')y'pilY
S�6:Ft'l. 1)
r-o». Elin.
Ne eodem ore calulum. ac frioidum etli re. ")
Proc. Lat,
Souffler le froid et le chaud.
Prol'. Franc.
* b.
3474 Când ţi-i gura amară, (atunci) se caută (cine-va a
ţ'o îndulci) cine ţ'o îndulcesce, c'apoi (căci) când
il dulce ori şi ci le (toţi) o sărută,
S. MIHĂII.ESCU, Şez(tt6rea, 1, p.
219.--C. BAŞOTA, prin V. Foussou,
in», c, Folticent, J. Suctaoa,
Nu se caută de cât acela care 'ţI dă ajutor in vremuri de
grea cumpănă, căci, când eşti fericit şi 'ţi merge bine, mulţi
se găsesc să te Iinguşesoă şi să-ţi ofere serviciile şi spriji­
nul Jor.
3475 Nu te lua după gura lumii că dai în gropi.
1'. ISl'IREseu, Leg. I. sa«. 1872,
p. 171. - H1N'fEseU, p. 73.
Căc) părerile şi credinţele lumi! sunt ade se-ori greşite.
:l:L
3476 Mult a aştepta, până 'i-a veni mura in gură.
V. Fousscu, c. Dorna, Bucouina,
Se dice de cine-va care 'şi-a �erdut)averea, sau o slujbă, <)
afacere de la care trage mare foJose
3477
*
După gură, lingură.
GAVRIL Omşolt, pj'of. c. Berlaâ,
.T. 1 ut oi:a.
Ve<JI Sac, Turo.
SJujbe, fo16se, locmnle după om,
3478
Gura care singură pre sine se laudă, pute.
DaI. C,\NTEMIR, Ist. lel·ogl. p. 224
l)Din acecnşl gUl'ă a sufl:\ cald şi rece.
2)Idem.
================== pagina 181 ==================
181
Căci nu mat laudă pre care ne o aduc alţii, are preţ.
3479
*6
Asta va ţipa în gura celei-l-alte.
G. 1'. SALVlIJ, ÎHV. c. Smlllţi, .1.
COl'urlllhl.
Acesta va li mal rea ele cât cea de luai nain le.
Mai multă gură de cât trehă.
BAIWNZ1, p. (il & 66.-lflNTESClf,
p. 73.-Da K B. tlIAwn, p. 55.
:�. !:...
C/ttră multă, treocZ putina.
K 1. PAT'UC,G, in». c. Smul!T, J.
Coourluiii.
Despre cel lăudăroşi carf, dupii vorba Francesuluî: tont plus
de bruit quc de beeoane.
Ver0is ţuupuis non re .
. Pro». Lat.
3481
:;: i�
Sare cu gura proţap
g 1. PA1'H1CIC, înv. c. Bursuconi,
,J. Covurluill.-·· G. 1'. SATSIL:, inv.
c. Smulţi, ,T, Covllrluiiî,
VC(J'( 1'nf;jincr..
1� Când unul fiind vinovat, sare tot el cu gura mare,
2° Sare cu gura la toţi.
3482
'"
�. Cu gura ce pote.
Se <,lice pentru cel cari, ncputenl face mat mult, �e apara
cu vorbă, precum şi pentru cei ee se laudrl m ult dar rut pot
Iace nimic.
'1: r-;
3483 . '�Bun de gură.
ION NtWULCB, Le/o]! . Mold, 1[,
p. 28G.-· C. Nl';Gl<UZZl,l, p. 247.-'
LAURlAN & l\LI.XIM, 1. p. 229.· 1.
I\'BGllUZZ1, CUii 1). uu-. II, p. 51.-·
AL.ODOBF.SCU, Weo�o-KIl'r�'("tl·I .. ­
J SPI!tESCU, Rev. lst, 1, p. 453.
Bun ele gurâ şi polav1'agh1 de ţrunie.
P. !ol'IllEH'U, lic». Ist. J, p. 40:-\
================== pagina 182 ==================
182
*
Bun de jle(Jnal.
1'. JSPIIIESCU, Leg. r, sau. 1872,
p. 167'; Rev. 18t. 1, P 453.- IltN­
'fESCU, p. 20.
Om care se pricepe a vorbt, care vorbesc- mult, Iim but.
«Trimise câţt-va breslaşt megieş! de a lui Mihnl-Vou,'I, Văsluient tot d"
cel bllttZ de gură şi de plrîto>.- I. NECUI,CE.
*6
3484 Bun de gură, (si) reii de lucru.
A. PANN, Edit.1889, p. 158; ur.
p. 128.-LAURlAN & MAXIM, I, p.
229.- BARBU CON8TANTINl�SCU, Cm·I.
Cit. Ill, p. 15.- ION NIŢESCU, inv.
c. Vtespesct, J. ou»: V. ALEXAlXOlU,
Teatr. p. 471. - P. ISI'IREscr, Rev,
isi. I, p. 453. - HINŢESCU, 71.-
1. Ioxnscu, înv. c. Bedu. J. Olt.­
GR. JI/'ESCU, Opinc. p. 107.- E.
1. PA'IR!ClU, înt'. o. Smulţi, J. Co­
'lJurluiu. - 1. Dcsurasscc. inv. c.
Gânciooa, J, Dolj.- A. PAN", es«
1889, p. 41; 1, p. 152.
Bun de .(jllrrt, rei!, la trebă.
AL. DUMI'.!'RESGU, p. 129.
la lucru; se c,lice iuat ales despre cel
Cit gura ţara-bara, ma, cu mâna csira-mara 1).
['El:. l'APAHAGI, Zn·C'it. Iahres ;
p. 170.
Veql. vo-ua.
Palavragiu şi fără spor
Ilecarf şi leneşi.
"Ve sciă eu de mult, c:'\ sunteti bllJd de gurii fi 1'if1 de lr/cru,» - V.
ALEXANlJR!, Teat». p, 47. '
Le8 ,ljl'ands diseurs ne sont pas les qranâs faiseurs.
1"'01'. Franc.
Gran pnwlI}ss e POcll feu �).
Pro». R011l(l9//.
A mucha parola obra lJOGCt 0).
Pro». SPetI/.
Groeee J;Vo1'te und nichie dahinter t).
1'101'. Germ.
1) Din gură 4ic ce vrell, (lf\1� din mana nu fac lliruk.
Il) :Mal'e făg'�lduinl,e �i fapte pl�ţine.
') La multii vorbă, trebii puţină.
"") Vorbe marI şi nimic în dosul lOl'.
================== pagina 183 ==================
183
Aeelaş înţeles ea Ia No. 3483.
3485
Bun de gură, bun de mână.
BARONZI, p. 43.
Adică:
1· Pala vragiu şi ne-cinstit.
20 Spune şi face.
3486
Bun de gură, reu de mână.
BARONZI, p. 52.-IhN'fEocu, p. 20.
Lăudaros şi de nici o trebă,
3487
:i:
A '�i păzi gura.
I. CIn;ANGĂ, Pov. p. 82.
A 'ŞI eumpăni vorbele.
3488
A tăce.
A 'şi pune gard la gură.
V. AI,EXANDRI, Teoir. p. 915.­
FI<. DAME, H, p. 89. -- M. CA-NU.S,
J. Laşi,
EWRWA.-Să lei pe alta? ba să nu te 'mpingă p�ca(u că '\1 scot ochii,
au<;ll tu ? .... îţI scot ochii cel de borer perpelit.
FI.ORIN.-Perpelit? eu ? .. Ftorlco, pune',ti' gard la gură, că pe cruce a
1I'l1en .... - V. AU:XANDRI.
Acelaş înţeles ca la No. 3488.
3489
3490
A'�i îngrădi gura.
:;:
A ave gura impedicată.
FR. D.UtB, n, p. 188-189.
Fu, Duo::, II, p. lE5.
Veyl Ta1nif.
Despre acel cari numai cu greii pot vorbi.
*
3491 Gura Iilice si inima cernice, I)
D. A. MIL�;SUU, c. GOllqi, .Mace­
donio;
1" Despre omul care caută să-şI ascundă necazurile.
2° Despre cel făţarnic.
3492
*
Ii umblă gura ca curu,
1. BĂ.NESCU, pl·Of. J. RO!ncHI.
Spune ncrodii.
1) Gura Jku-c şi inima d u d e negre.
================== pagina 184 ==================
184
3493
P1WVE"BKL>� ROMÂNILOR
:;:
. Ii umblă gura ca rîşnita,
" ;lIfUI01' P. BUDIŞTEANU, c. Bucu­
resei, J. llfov.
Vegl MeU] c /:.
E flecar, vorbesce repede şi cum (,li ce Francesul: c'est u i:
moulin li paroles.
*6
o 3494 Ii umblă gură ca o moră (stricată).
V. FORESCU, c. Broştl'llt, J. SrI­
ocTava. -- G. POB08AN, inst, c. Sla­
tina, .J. Olt.
*6
Il umblă gura ca o morâ hodorogită (hîrbuita).
D. Gl,;ORGlllU, stuâ, c. Tecucia,
J. Tecuciă. - C. IOBDĂCRESCU, stud.
c. Crietent, J. Botoşan t.
Când vorbesce omul vru te şi ne-vrute, spune multe ne-gân­
dite, se asemenă cu o moră hodorogită care nu macină bine.
*6
3495 A lua petră în gură,
G. POBORAN, inst. r. Slatina; .1. Olt.
A susţine o afirmare cu mare jurămînt.
({ Fur ă, şi lea je'/J'ă Î'll gură, şi jură că nu a furat.»
3496
*
A dă cui-va si pe gură şi pe nas.
*6
A dă cui-va .�i pe gurrt şi pe cur.
1. IUNESCU, prof . J. lionian:«: V.
FORESCU, c. Foliicent, J. Suciaoa,
A dă eul-va cu belşug şi mai mult de cât îi trebue, a '1 îm bu'iba
cu banî, mâncare, etc.
Se dice de obiceiii sub forma: poţi să "! drcr ş'i pc .(j�I1"GZ 11"; p!'
cur şi tot nu, o să '[ mulţusnesci, cu înţelesul că unul nemulţă­
mitor, 01'1 cât bine i s'ar face, tot găsesce mijloc a se t}lngui
că nu i se face destule îndatoriri.
3497
A ave gura impuţită.
A. P ANN, 1. p. 5. -1I1N'I'ESCU, p. 72 o
*
A puţi quro. cut-va.
Dn z. . J. c. Fedesci, J. Tutova.­
Fll. DAMB, UI, p. ·19.
Adică a fi mincinos: Ii pute gW'a de rnimcitcni:
================== pagina 185 ==================
3498
oxurr, ŞI ORGANELE SALl,
*
A vorbi cu gura altuia.
185
P. ISI'JllEReU, UneI!. sau. p. 82.­
Da ECAT. 2 ... c. BiJdad,:J. Tu/ava.
-AN])IlEl l\1AltINESCU, înv. c. Ha­
mele. J. AI·gef!.- Preot U. BUNGJl­
'j'lANU, înv. c. Coeocei.), Mehedil1ţi.­
M. CANIA;-<, J. loşt.
1° Se "licc când vorbesce un altul în locul unul om care,
fiind chemat să vorbescă, sau se ruşineză saii nu se pr-icepe
să vorbescă.
20 A vorbi încet, între diuţî, mor măind, înt.r'un mod ne-În­
ţeles.
"Din pnclflu n cestă mal marele deiior se uHa la dinsul tot chtondoriş.
�i îl ['orbi cu gura a/tuta, cum se elice." - P. ISPIREscu.
�L
3499 . 'A vorbi ca cu gura altuia.
1. BĂNESCU, p'·o/'. .I. RaII/aH. ­
G. P. SALVIU. iuo, c. Smultt, J. Ca­
� 'Vu1'luiu. - S. FL. l\1AIUAN, Traci.
f'op. p. 319.
Cu sfielă, fără siguranţă, într'un mod ne-hotărît.
*6
3500 Mănâncă ca cu gura altuia.
GAVU. OlHŞOR, prof'. c. Dobrooeţ,
.J. Vasluiu.
10 NU'l plac mâncările ce i se dau.
2° Il stă gândul în altă parte. Nu 'I mal cun osci.
3501 ::: LA vorbi cu gura pe jumatate.
G. P. SALVltr, înt'. c. 8/1luZţi,
J. Covll1'luiu.
:;: 1'-,
Cam (mai) cuşumaou» de qur«.
1. CUEANGĂ, rs« l, p. 197 &
262.-· K L PA'I'lUC1U, îm·. c. Smulţi;
.J. Co!'ul'htiu.
1° A nu spune cu tot:l inima, a nu vorbi verde, lămurit.
2° A vorbi încet.
, Bun sosit la noî, voinice, dise craiul cam cu jumataLe gură.» - 1. Cut:ANGl.
:::6
3502 Ii rade gura gheţii.
GAVll. ONIŞOll, prof. c. ])oiJroveţ,
J. Vaslui"tL.
Ve'll li Rode.
E vorbăreţ.
================== pagina 186 ==================
186
PROVERBELE ROU.:\NU.On
:i: 6
3503 Ii taie gura 'n săbii.
GR. JlI'E8CU, Opinc. p. 112.
Ve(]l sau«
Se dice despre omul gureş, limbut, fie cal' dar şi eicălitor,
aspru şi muşcător.
< Când arc omu patima llmbutit, ghterme la limbă, vorbteşce şi curate
şi. s��rcate" şi hlerte şi nehîerte i e Iemetr- cicălitore, ce-t tat« gura '"
.rabu.» -- bR. JIPESCU.
3504
* {:;;.
Il taie gura în her.
G. POllORAN, insi. c. Slatina, .J.
Olt. - T. BĂLĂşt:L,înv. c. Stefă­
uesct, J. Vâlcea.
Acolaş În ţeles ca la N o. 3;)03.
*6
3505 Ii taie gura.
Acelaş înţeles ca la No. 3504.
G POIlORAN iuet: c. Slatina,
J. Olt. '
3506 *
c:
A vorbi cu doue guri.
A. PANN, I, p. 164. - GR. ,II­
r-esen, Opincar, p. 133. - ANDREi
MARIN�:SCU, îmi. c. Humele, .1. Arg�lr
V ci)l Faţă, Limbă, Obraz;
1 o A vorbi când bine, când reu şi se dice de acel cari aeJî
lan dă şi tot ag'j defaimă l e acelaş om.
Spune pentru j une Ci' este CIt stare,
Cu două gurl însă, şi şoptind şi tare,
Când vorbe de bine striga să audă,
Şi câ!l(l spune rele abia ·mişc� buzn.
A. PANN, r, p. 164.
2" A JlU C:PUllC tutulor acelaş lucru, a fi pentru Ulii! nnună
şi pentru alţii cîumă, şi precum gice Francesul: (f,1)IYI;'l' tlcux
poids el deu» nccsures.
« Prernaru vorbesce cu doue gud: cu una desgreuneză p'''1 lUI, \1 ap:l.rl!.
şi '1 păsuiesce, cu alta te 'ntetesce pe tine şi nu te slăbresce, pâu'nu plă­
tese! �i lăscaîa» - GH J1P>:SCU, Opincar, p. 133.
3507
::: /, .. \
Până i se duce gura la urechi,
1. C,mANGĂ, Alin·nl. p. 67.
V C(Jl Cetâ.
Despre eel care rîde cu mare poftă.
Rîde pâna li se dlld gura la uraM». - 1. CllEHG .••
================== pagina 187 ==================
3508
osrrn. ŞI OHGANf;Ll, SAU:
:1: ;!2.
Când o pui la gură, nu'i!
GA VI<. O'''ŞOR,
.1. Tufova.
181
prot; c. Berlad,
Vcc}'l roua».
Beţivul când be cu ulcica o suge pe ne-resuf'late, şi intregii,
fără să mai lase şi pentru alţii.
Arată pofta, plăcerea de o băutură bună.
*6
3509 A intrat în gura lumii.
GAVRIl, ONIŞOlt, prof. c Berlad •
. 1. Ta/Itra.
Il vorbesc oruenil (lc reu.
��: L:::.
3510 A ave apă 'n gură.
V. lIAnAM, î/w. c. Grieiţa, J.
Tuioca. - M. CANIAN, J. Iaşi.
Sc dice de omeuit tăcuţt.
3511
:t: L�
'I-a venit apăta) la
gură.
ANOlml MARINCSCU, înv c. Hu­
mele, J. Argef. - Preot C. BUNol<:­
·PANU. înv. c. Cosoneţ; .I. Mehedinţi.
-1. BĂNEscu. p,o/. J. Roman .. ­
lOR\). GOLESCU. Mss. II, p. 34.
Yeo:)'i Apli.
1° E in mare pr-imejdie, desnădejduit, il dat dc un necaz
mare.
«Când (,/ne apa la gură, t6te trec peste mesuru.. - IORD. Cor.nscu.
�lfJ'.I'. II, p. 34.
2. SUi mal. binc, it ajuns şi el mai mare, a dobând it u n aju­
tor. Are acelaş înţeles ca: ''i-a nenit apa la '1IH)nl. - ,1. Meh.e­
elint'i .�'I; il 7'[1 el}.
3512 * Li A'i lăsa gura apa după ce-va.
BAIIONZI, p. 40 & 68. - GIt. Jr­
PF.SCU, Opinc. p. 153. - P. 181'1-
l'''SCU, Leg. pag. 213 & 238. - r.
CHllANGĂ, Pov. p. z58.
*
A tas« gura apă.
Calend. Basm. 1875, p. 59.
10 A fi dorit de mâncare.
«Si [năltirnet vostre gând bun si mânâ slobodă, ca să ne dati cât '"
p(Jt� mal multi', mâncare şi beuturi�:l, ,)ise Setilă, căruta î7lăsi. ci[1;ra ap ă»:
- 1. CmlANGĂ, Pov. p. 259.
================== pagina 188 ==================
Saliram mopeJ'c. 1)
I'n)/}.L"t.
J/ cau lui en oieni el la bouche.
PI'OV. Franc.
2° A Iubi forte mult pre vre-cine; a pofti, a pri vl cu jind
un lucru.
«Cresce inima într'însul de bucurie si de fală, mai cu se mă când vede
pe cet-l-altt li! de imperat! şi de dom,;! că le ldJ'(i gura apă la toţi după
o aşa bucăţică.» - P. ISl'llmSCU, J�eg, p. 213,
.,
1
I
3513
*
A se bate peste gură .
.A se bate cu mâna peste (jura.
T. CrmANGĂ, POD, p. 2�;J. - F1(,
DAM}" III, p. 14.
;;:A se bate cu palma peste gttră.
GAVRIL OXIŞOlt, pro]. c. Bedad •
. I. Tutoca.
�:
. A pune mtuu: la qura.
1. CUEANlLI) POD. p. 171.
1° De mirare la audul unei întimplăi-I nenorocite, rugând u-u«
ca Dumnedeu să ne Ier escă de un asemenea r(�u.
« l Iarup-Alb alun ci .re oate cu mâna pe.rle gură �i e)ice: Domne Iercsce
de omul nebun, că tare '\ de jălit, sermanul !» 1. CH�:ANGX, Pov. p. 243.
2° Când ne a scăpat o vor-bă şi ne citim de ceea ce am "pus.
3° De ruşine la aud ul unor cuvinte proste,
«Trage în gazdă ia babă, o Ieu cam pe departe, �i�î spune Ca s�'t 'i a­
ducă de-sară pe nevcsta lui Stan din satul cutare la d însul.
«Haba când aude asta, pUlle mâna la gură, clatină din cap şi dice :
«- Demne, om bun, cum ner)l el-ta că a�1 face e ii lina Ca asta.' - 1.
CHB,\NGĂ, Poe. p. 171.
3514
:-;:
. Bate-te cu palma peste gură.
G. P. SALVIO, ino. c. 8n/lt1ţi,"-'i
Coourtuit:
l\Ial bine (,li Sti te feresc;\ DUIllJlCI)eLl lW tine, :;;i nu m a i j u
deci pre alţii.
351.5
:1:
A prinde ca mana la gură.
1. Auuo n«, ing. ,J. lJlt,zett.
================== pagina 189 ==================
189
3516
Adieă asu pra taptulul,
*
A se şterge pe gură despre un lucru.
V. ALExANDm, 'l'CO!1·. pag. 228,
247 & 5GO.
*
A se spă7a pe gură.
LAURlAN & i\1AXUI, 11, p. 1230.-­
maia,/, P. DUDIŞTEANlJ, c. Bucuresci,
.1. Ilro?:.
Ve(jl Bol, HU.?(I.
A pf crde un lucru fil.ă nădejde tie li '1 mal rcdobând i vre­
odată; a 'şi lua gândul de la dînsul.
ISPRAVNICUL. - Vin de intră la mine fată '11 casă.
DOClI1ŢA, ,Vergele pe ,<;'ură, boterule.
V. Ar,llXANDm, Croia noii, p. 228·
A mânca.
3517
3518
*A'şi pune gura la cale.
1. CHEANGĂ, Ammt. p. 60.
:i:
Gură-lată.
ION AL r.ul 8mEJ<A, Poe. p. 252,
Se dico, în dispreţ, neeluîa rare vorbesce mult şi tare.
3519
Gură-largă.
COS'l'lNESCD, Dict. I, p. 505. '-'
AmIEL CANDHEA, Rev. Nr,ui!, VlI,
p. 40G.
Acelaş înţeles ca la No. 3518.
3520
* r.
A fi (un) gură-casca.
1. CUEANGĂ, POt'. p. 285. - 11.
CANJAN, J. JrtfT. _. E. 1. Ps mrcm,
înv. c. Smuln, .I. (,'ovur!'uil'i.
A umbla gură-cască.
A. l'ANN, 1, p. (j(i. - l'!JNTESClJ,
P 73
-*,
Gură-cască.
LAllltlAN & MAXLlI, I, p. 49:3.­
(3]( ,JrrE�('ll, I:i!ur. Oraş, p. 2{i6.­
BARONZI, p. 95.
10 A c�lsca gura, ochii mirându-se de ce vede.
2° A fi fără căpetâiu, a şede zadarnic; a'şI petrece vremea
eu nimicuri şi, prin extensiunc, a fi prost.
================== pagina 190 ==================
iBO
.Moşnegul fiind \UI gură-cască, sau cum 'ţt vre sa 1 (}jeeţl, se uîtă în
c6rnele er, şi ce-I spun" ea, era sfânt.»-I. Cm;ANGĂ, Pov. p. 285·
3521
*
. Cască-gura.
LAURIAN & MAXIU, 1, p. MJ8.
Dmbltt cosca-qura, lJierde-v(lr(l.
A. PANN, eu: 1889, p. 45.
Este un casca-oara, un pterde-oara.
l hxruscu, p.26 & 71.
A'şl pierde vremea cu niuricurI.
:1:f'o.
3522 A rămâne cu gura căscată.
Mirat, înşelat în aşteptările sale.
j\ll'l.r;; sXrJ.V;['1.
l'1·ov. Elin.
Lupus hioi.
.Prov. Lift.
3523
Gm-a-cască, semn de minte prostă.
lORD. GOLESCU, u». 1, p. 1H7.
3524
Variantă a �licct6rel de la No. 3520.
;1: /:
. _. Ci -:e umblă cu gura căscată, îi intră muscele.
GAVRIL ONI�OR, pl·of. e. Bedad,
J. Tuiooa,
10 Acelaş înţeles ca la No. 3520.
20 Se <}ice, în deridere, celor cart stau cu gura căscată.
*f'o.
3524 b. Gura lui daci ar fi de petică s'ar rupe.
G. P. SALYIU, înv. c. Smulţi, J
GOt'l/rlul.
Se dice desprc CCl fleca ['1.
.'. l'
3525 ·l· �-Gură-spartă.
FR. Dun!;, »t«. Il, p. SB; IV,
p. 89.-.E.1. P A'rHlCJU, înv. c. Smulţ«,
J. Covurluiâ.
Sc <,Iiee de omul tlecar, care nu scie sii ţie o taInă.
================== pagina 191 ==================
191
;1:
3526 A ave gură de cârpa,
BARONZl, P 45. -- D. DnĂGUESCt!,
c.Bucuresci, J.Iijov. - G. ponoRA:;,
iust. c, Slatiua, J. Olt.
A fi iim but, a nu pute ţine o taină.
*
Toci-gură.
BARONZl. p. 83 & 96 - AUUEJ, CAN­
DUf;A., Heo, Noue. Vl I, p. 406 .. - Fu.
DAMf:, IV, p. 167.
Adică flecar, care tl'oncănesce din gură cât e c,liulica de mare .
3527
. ;. /:
3528 .... A 'i toca gura.
BARONZI, p. 40. - G. PonoRAN,
iust. c. Slatina, J. Olt.
A flecăr1, a fi gureş, limbut.
••• 1\.
3529 '.' lE numai gura de el.
LAumAN & MAXIM, r. p. 1313.­
'I'. BĂr,ĂşEr" înv. c, Ştef(�ne8ci, J.
Vâlcea.
1& Făgăduesce, dar nu se ţine de cuvînt.
20 Se laudă cu multe, fără să albă puterea de a face.
3530 * 1:"Dai cu gura să Iesă banul.
G. P. SAI.vIU, in». c. SlIIulţi, J.
Covurluiu.
Se <,liee în batjocură celor ear! trăesc n u i ua i cu gura, nurua i
cu mincîuni. mal ales despre avocaţi.
3531
*
Par'că are câlţi în gură.
1. BĂNESCU, prof. J. Romon .
Despre cel cari hălbăesc vorbind.
3532
�!:
L'a luat gura pe din nainte.
A. PANN, sau. 1889, p. 11 ; 1,
p. 52.-HINŢESCU, p. 73.-- C. N�>
GRUZzr, 1, p. 263.-- AL. ODOllESCU,
IlI, P: 45.- G. PonoRAN, inst. c.
Slatina, J. Olt.
A scăpat o vorbă pre care nu ar fi vrut să o spună .
• Crede-me nict eu n'uş voi sit spun cela ce nu pre este tocmai ad ev e
r ul , dar ce sit '1 Tact năravuluI? lile zea gura pe dinainte .• - AL. OnoBESCU.
<
:±jiiii� ..
================== pagina 192 ==================
3533
*
A apuca cu gura înainte.
V. AU;XANDHI, Teal�·. p. 1181.
Se <;lice mai ales de omul care, sciindu-se vinova t, începe
dinsul cu gura ca s;1 ne Ieă apa de la moră.
*-
3534 "Cum îi vine la gură.
Adică fără să se mal gândescă, făd să 'ŞI mai cu mpeue scă
vorbele. «Dice cum î'/' 'Vine la q urti»
.'. h.
3535 o'!', A '�i bate gura 'n vint.
GAVR1L ONlşon, prof'. c. Bedad,
J. Tutooa.
A vorbi de geba.
* f'�
A '�l reci gura de
qeba,
HINTESC1:, p. 20J.-A. l'ANN, Edit
1889, p. 74; III, p. 101.:-' T. 13.,­
LJlŞEL, înv. c. Sieţ'ânesci, J. Vâlcea.
A vorbi Hira nicl un folos, fără a dobândi ceea ee dorim.
3536
"Dacă lUt ,lt' se trece vorba ltn 'li: reci gura de glba.»
3537
A sti cu gnra rece.
M. BOGDAN, apud, Dame, III, p. 319.
A nu îmbucă nimic.
3538
:;:
A ave gura slobodă.
Fi!. DAMl�, II, p. 1)8
h.*
A fi slobod let gură.
g. 1. f'ATHJCIU, inr. c. Sl/lUlţr, J,
C.vu1·luiii.
A, vorbi fără sfielă, prâ mult şi ceea ce nu trebue spus.
*h.
3539 A ave gură.
13. P. HĂIjDiiC, E'tVIJ'l. MagiI. U69.
A vorbi. fără sfielă, a indrăsul să vorbescă.
3540
* ,�
A nu ave qnră.
r\JC. COi;'l'JN, Letop, Mold.. II, p.
10. - 1\1. (j,\NJAN, J. laşi. - FI!.
DAMi:, n, p. ss.
A nu indrăsni să vorbescâ de frică, de ruşine, etc.
================== pagina 193 ==================
OMUl, ŞI ORGANEI.E SAJ,E
Val, val) val inima mea,
Mult '1 bună, mult '1 rea,
Mult '1' n'egră ca tina:
Mult se arde şi se frige
Şi ti' are gură să strige.
lARNJK-BĂltSEANU, p. 213.
193
3542
"Boer;l cari erau acolo, gură 1/' ave'i; spre lmperăţie, bucuroşi Cl'!lll si'şI
-scutescă vie\a.,> -- N. COSTUC
*L:,
:3541 A ave gură mare.
T. BĂLĂş};L, in», e. Stef(Tnescî,
J. Vâlcea.
A vorbi tare şi răstit.
A nu fi gura cui-va chioră.
A. PANN, 1; p, 10.
Despre cel care spune multe 'şi fără vreme.
3543
�
. A'j umbla prin gură.
G�l. JIPESCU, Opincar, p. 15.
Se <,lice despre un lucru pre care îl scim de altmintrelea bine
dar de care nu ne putem aduce aminte, pre care nu'] putem de­
numi în cesul când vrem să vorbim de dînsul.
Aooir sur le boui de la lanoue.
Proo, Ft·a1'IC.
3544
*
A se uită. în gura cui-va.
1. CUEANGĂ, Pov. p. 177; Amint.
p. 163. - ION AL I,UI SDIEUA, PQV.
p. 252. - Fn. DAME, II, p, 89.­
GIt .. In-esou, Opine. p. 136.
A căulh la gura cui-va.
GR. JJP��SCU, Reu,.. O!'('f. p. 266;
Opinc. p. 26 & 136.
,..\'1 asculta, a ţine sârnă de ceea ce spune.
"Şi apot dacă ne-am pricepe şi noi la câte ce-va, cine se mal uUă in
gura ndstrd ? Vorba cela coc6ne: Ţăranul când merge, tropăresce şi când
vorbesce, hodogorogesce.» - I. CREANGĂ, Amint. p 163.
3545
A face gura pîlnie.
Gu, J1U5CU, Reur. Oraş. pag
113 - LAZĂR ŞAINEANU, Se mas
p. 351.
A be mult, a se îmbetă.
13
================== pagina 194 ==================
194
1'ltOVERBELB ROMÂNILOIt
A '1 lăuda forte mult.
A '1 vorbi de l'ett.
«Când te 'ualţl, te 'ngroş! şi te tolănesci 1n binurt, atunci te măresce
face spume la gură lăudându-te şi te jortă Îlt gură d ca j'ml sfâiu.
... Gn, Jll'ESCU.
* .
A purtăjsre cine-va în gură.
FR. DAME, III, p. 300.-Da Ee.
Z. c. Bedad, J. Tutova.-Dna V.
BUDIŞTE.lNU, c, Bururesci, J. li'o»,
Lc.*
3547 A purta pe cine-va în gură ca pe un stănt,
GR. Jll'E�CU, Opincar, p. 131.­
ANDREI MARINESCU, înv. c. Humele,
J. A1·g�.
3546
\
I
\'
3548
A ave gura strîmbă.
LAUlUAN & MAXIM, II, p. 1295.
*Lc.
3550 A face gura pungă.
FIt. DAMfl, IT, p. 89.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 1313.
1. CREA.WĂ., Pov. p. 285. - FI<.
DAME, II, p. 8\1.
*
Gură rea.
*
A fi bun de gură.
*
Gură-strîmbă.
10 A vorbi pre alţii de bine.
20 A fi vorbăreţ.
*
A fi reu de gură.
A strîmbâ gura la cine-va.
LAUHIAN & MAXIM, II, p.1294.
A batjocori, a lua în rîs, a ingânâ pre cine-va.
A fi mincinos.
3552
3551.
GAVIIlL ONIŞOlt, praf. c. Bedad,
.1. Tutova. - G. Ponons s, inst, c.
Slatina, J. Olt.
10 Efect care '1 produc lucrurile acre când le punem în guni.
20 A strînge din gură.
3549
\
\'
================== pagina 195 ==================
3553
)
OMUL ŞI ORGANEI .. ":; SALE
A vorbi pre alţii de reu, chiar fără drept.
Francesul gice: âtre mauoaise langue.
:;:
. Gură de aur.
195
LAUlUA� & MAXIM, I, p. 1313.
Se dice despre acel care vorbesce cu eleganţă şi uşurinţă :
a fi orator bun.
3554
-+':
"'Fie-ţi gura aurită (rostul aurit).
Adică: să de Domnul să vorbesci Într'un ces uun.
"'6
3555 �! .. Parcă 'i cu gura auritâ,
GAV. ONI�OI', prof. c. Dobroeeţ,
J. Vasluiu.
Bine a mal vorbit, verde a mal spus.
3556
>':6
A ave gura dulce.
GAVRIL ONIŞOR, prof, c. Dobroteţ,
J. Covurluiu.
3556b
3556 c.
3557
10 .A fi plăcut la vorbă.
20 A fi blând la vorbă şi chiar linguşi tor.
*
Gura are, şi gura n'are.
1. Gmcu, prof. c. Abela, Epir.
Pentru cei cari tac din modestie sau sfielă.
Ii merge gura ca pupăza.
L CI\EANGĂ, Pov. - FR. DAM}:,
in, p. 298.
Se <,lice de omul vorbăreţ şi Ilecar.
A se muia gura cui-va.
I. CngANGĂ, Amint. p. 58.
A vorbi mai domol şi chiar a tace.
«Tote ca tote, dar când am audit eu de tata, pe loc mi s'a muzat
gura; apoi Încet, Încet m'am furişat p'iritre oment.» - 1. CREANGĂ.
3558
*
A'i lua gura.
BAllONZl, p. 44. - 1. CREANGĂ,
Pov. p. 15.
Ve'Jl Vorbă.
IOA face pre cine-va să tacă cu silit sau de ruşine.
2° A i se paralisă gura.
================== pagina 196 ==================
196
J�I{OVEi{l�ELE nOl\L\.NILOlt
«Ielele \.,,(, luat gura şi piciorele.» - 1. CRB!.NGĂ.
3559
7'-
A se săruta în gură cu cine-va.
3560
A fi f(,rto pr-iotin cu dînsul.
A căsca gura cât ocniţa.
P. ISI'lltt;SCU, Unch. Sfăt. p 124;
Rev. 18t. II, p. 144 .
. -\dieă f(n'lelllal'e. Se dice, nud ales, de cel lacom la mâncare .
• :�. ,0,
3561 Are-o gură
Cât o şură.
*1':
Casca-o gură,
Cât o şură.
Face-o gura,
Cât o şură.
Acelaş înţeles ea No. 3060.
V. ALEXAiSDIU, &LASOAR HOSE'l''rI,
Ml<s. - G.I'.VR. OJoilşou,p�·of. c. Ber­
Iad, J. Tutooa,
1. CRt;ANOĂ. Por. p. 54. - H. D.
ENESOU. înv. c. Zamostea, ,J. D01'ohoL
V. AI..EXAND'U, Tea/r. p. 473.
3564
* /,:,
3562 A face gura cat tate dilele.
T. B.�LĂŞEL. tl/ll. c. Stetămeect, J.
Vâlcea.
A vo i-h i tar«,
� .�
3563 . '-'Cu gura căscată.
LAUHlAN & MAXIM, 1, p. 499,
Arată :
1° Dorinţă înfocată, aviditate, pasiune pentru (n'e-ee, neas­
timper, grabă mare.
2° Mirare. Inmărrnut-ire şi de aci prostie.
A umbli, eli gur:! căscată dup: o slujbă.
* A închide (astupă) gura cui-va.
G. POBORAN, illst. (', Slatina, J.
OIt.-M, GANIAN, publicist, J. Iaşi,
A sili pre cine-va să tacă, prin amenlnţărî, argumente puter­
nice, Salt chiar cumperându'I tăcerea.
================== pagina 197 ==================
3565
OMUL Şl ORGANELE SALE
*
A unge cu gura.
1!l7
A. PANN, lII, p. 63.
A linguşi cu vorba prc cine· va, a '1 spune vorbe plăcute şi
de l:HHIă.
*6
3566 Murâ în gură.
P. ISI'IllJ,�SCU, Leg. 1, Edit. 1�72,
p. 167. :- G. P. SALvnJ, in», c.
Smulţ t, J. Covul'luit'î.
Vc<)i Pd:·;a.t.
"A '1 cădea 111 ură ' n gUl'ă. Se fIice despre ee! leneşî , cari >li;'­
teptă ori şi ce de-a gata şi fără muncă.
A se adaogă acestă variantă la No. 901.
3567
*
Din gură în gură.
Fl\. DUIL:, 11, p. 88.
Adică de la unul la altul.
3568 A'l trece din gură în gură ca căni! prin tărbăcelă.
BAR0NZJ, p. 40.
Se <;lice când mal mulţt, pe rind, vorbesc pe unul de ret\.
3569
:;:
Gură în gură.
1"1\. DUli" II, p. 88.
Adică apropo unul de altul şi precum 'Jice Fn1llcesul: bouch e
a. bouche.
* L:"
3570 A sări cu gura.
1. CR"A�GĂ, Amint. p. 155 .
. !.
"A începe cU qura la cine-va.
A. P.�"'N, III, r- 136.
A certa pre cine-va; a se aurostccă într'o discuţie, într'o
certă, etc.
3571 * L\A'i înturui gura.
T. I3Ăr.XŞHI., înv. c. Stefdness», -I.
Vâlcea.
A vorhl iute.
3572
:1:
A intra in gura cui-va.
Se dice când cine-va ne vorbesce de reii : «sti nsc intri în !j1I'/'a,
eî di e foc de tine »
================== pagina 198 ==================
198
]>ROVERBBT ... 8 nOlilNILOR
*.0,
3573 In gura mare.
Ast-fel ca t6tă lumea să audă, să afle,să inţelegă.
Apertis tibiis. 1)
Prov. Lat.
GURGUIU
Ve<}I lVţd.
GuşA
*.0,
3574 Ce are (n-e) în gusă
Şi in căpuşă.
Ve(jl ]'{",,,,e.
G. POllOIUN, insi. c. Slatina, J. Ou,
Nu p6te ţine () taină, spune 'iute ce scie.
Mugur-ele viţei de vie, se numesce căpuşe. şi cum se des­
gropă viţa începe a se deschide.
In aoestă dicere gura omuluî oare nu p6te ţine o taină, se
asernănă cu căpuşa viţel .'
După nlţit, cuvîntul câpuşă saii căpuş, ar însemna aci un fel
de fluer.
Prima explicare ne pare maî naturală.
3575
::: !�
A se umfla în quşă.
G. POBOIUN, inst. c. Slaiino , .l.
Olt.
Ve<}'1 p",,,r.
A se mândri, a se răţoi. Asemănare luată de la eurcanl,
păuni, etc,
HÎRCA
3576
;;.
··Hircă.
LAZĂ.R ŞĂINEANU, tx«. p. 379.­
FR. DA}lFl, tu«. II p. 106.
Babă f(,rte bătrînă, baborniţă.
HOM6CE
;l' L'
3577 .' 'A lua de homoce.
T. BĂL.lŞEI" înlJ. c, Stetanesct, J.
Vâlcea.
A trânti de per. Hornoce insernneză per mare, stufos.
1) CI! flautele (hine) deschise.
================== pagina 199 ==================
Ol!UL �l ORGANgLR RAI.};
ÎMPREJUR
:i:6
3578 A'I luă. împrejur.
1911
E. 1. P ATRlCIU, înv. c. Smulţi, J.
Covurluiu.
Adică îl zoresce cu vorba unul mal mare, cerel1du '1 socotelii
�le ce-va.
ÎNAINTE
VOQl 1Y ainte,
* L.
3579 A fi cu inaintea (haldea) înapoi.
G. POBORAN, insi, c, Slatina, J. Olt.
A fi om sucit.
ÎNCROZNIAT
*6
3580 A fi incrozniat
T. BĂLAŞEL, înv. J. Vâlcea.
A fi urît, făcut reu, şi cu calităţi rele.
Cuvîntul croenă arată, în Vâlcea, partea de din jos de eera
soprhisă Între cel dOI umeri, eMa şi şalele. lea 'L croznie, adică.
i:ea '1 în spinare.
INIMĂ
Ve<)l Jl<ita,f,e, tset, J]ltză, Oitîag,
Cltiii, CuţU, Drac, Dulce, Dumne­
�le-i'j" Fală, Frumos, Gură, Iepure,
cap. XIX, e. Inimă, a ee 1n.91t1"a,
a Judeca" Leşie, cap. YII, IJ. lJli5r,
osua, Per, a Răbda. Radlă, "
Săgeta, ŞiJrpe, Venin, Vinrj,eI01·.
358l
Voinţa inimaî dă aripi piciorelor,
V. ALRXANDRl& LJ.8CAR Rosm-rr,
MS8.
*6
- Inzma voi6să, pictâre ugm-if..
I-IINŢBscu, p. 80.- ANDREi M.,U\I­
N>:seu, înv. c. Humele, J. Argef.
Inima bucwr6să, pid6rIJ ageri.
G. MUNTF.ANU, p. 150.
l' Arată puterea voinţei.
2" Se dice unui om care în tot-de-una este vesel, 01' la CI
J!Oltuncă îl ve} pune.- A. l\J..UHNE8CU.
================== pagina 200 ==================
200
:! ::
7.3 =: ., h ± ':: !!:
PROVEnBELI<� n.01llÂl<lLOlt
3582
Inima o au pe limbă.
DIM. CUnE�ll11, Descr, Mald. P: 137.
Ce 'z pe inimă aceea 'z şi pe limbă.
s. 1. GROSSMANN, Diet. Germ. p. 10\),
* L'o
Ce are pe (în). inimcl are şi în gurti.
GAVll. ONIŞOR. prof, c. Berlaâ, J.
Tuiova.
*
Ce are în (pe) inima are şi pe buze.
Ve<Jl Bet.
Spune tot ce gândesce, tot ce are pe inimă.
In scrisul lor leroglific Egiptienii figurau Irancheţa printr'o>
inimă atirnată de un gât.
«Cu toţi sunt f6rte glumeţ! şi veseli; inima o aii pe limbă; dar precum
_ltă curînd' mâniă, chiar aşa amiciţia lor nu ţi ne muit.» - Om. CAN1'Eld.IR,
Avoil' le cceur a la bouche.
Pro». F1·(jIlC.
:;: ;..;,
A ave (fi cu) iuima
3583
apr6pe de gură.
E.1. PATIUClU, înv. c. Sl1Iulţl, J.o
Covurluiu. -- G. POIlOHAN, inst. c·
Slatina, J. Olt.
Cu inima ap1'ope de qura.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 27.­
P. ISPIRESCU, Rev. Isi. 11, p. 160.
A nu aDI! inima departe de gU1·ă.
BARONZl, p. 4+.
3584
*
A fi cu, inima la guni.
M. UANIAN, puU .• I. lO)lÎ.
10 Adică lesne se mame (GOLESCU).
20 Spune tot ce gândesce, tot ce are pe inimă.
Inima când se 'nveselesce faţa înfloresce.
IOHD. GOLESCU, Mss. I, p. 506.
lVlulţumirea omului se oglindesce pe faţa lui.
3585
Inima si limba sunt de o palmă una de alta.
G. MUNTEANU, p. 60.-· JIIN'p:sc1J.
p. 80.
================== pagina 201 ==================
0}.tUL ŞI ORGANEL1<:SALE
201
Se <}.ice despre cei vorbăreţi, cart nu pot păstra la inimă
Vl'C-O ta j nă,
3586
Inima 'mi crapă de foc,
Si lui îl arde de joc.
A. PÂNN, IH, p. 7. -- IhNTE8GU,
p.80.
Unul se 'nveselesce pre când altul e su pârat.
3587
Inima mea plânge l'1i el rîde.
A, PANN, IU, p, 7, - II1N'j'E6GU,
p.80.
3589
Acelaş înţeles ca la No. 3586.
3588 Din inimă rea, reu gând purcede.
Dix. CANTEMIR, Ist, Ieroql, p, 318
Cel re(l, cel mânios tot rele plănucscr .
• După ce Hameleouul aU cunoscut precum Inorogul din fălcile Croco­
dilului şi elin tote vicleşugurile lui nebetejit s'a mâutuit, .'ii acmu tuturor
de vicltan dovedit, şi mal vîrtos despre Şoim tare proboz it �i mascarit ve­
t)elldu-se, prec�m se dice cuvîntul: dt'tt {,,{mă rea, 1 ifi; gânâ purcede, de
dia aeve asupra Inorogului to;e reutăţile Î�l pohârnl.» - DUI. CAN'mMlR,
*
Unde ţi-e inima, acolo si gândul.
'i V. FORESCU, c. Fotticent, J. Sa.
ciara.
Când iubesc! pre cine-va eştI lot cu gândul la el.
3590 Marea că e mare şi încă are fund, dar inima omului!
V. ALgXAND1U, TIa/r. V. 101.
10 Şi omul se satură în cele din urmă.
2° Cu stăruinţa poţi află gândurile rceJe mai ascunse ale o·
rnului.
ti Ba încă cumnatu me îi, .pahar nicu, pretinde că 111'3Ş1 iÎ măritat chiar şi
de a cincea oră, dacă ar fl fost ertat de discaterie ... Apo! de � nu dic ba � ...
că dor nime nu fuge de bine,,, Jllarea că 'f mar e fi încă are fund, dar
inima onudur !» - V. ALEXANDltl.
*6
3591 Taci inimă, taci,
Că tot tu le faci.
G, Dcsr. TgODOltESCU, Poes. Pop.
p. 278. .
Se dice, În glumă, celor cari 'iubesc şi păţesc ore-ee din
acestă pricină,
CAPUL ŞI lNll\1A
Tact inimă iad,
Că 101 lit le faci :
================== pagina 202 ==================
-�._,5
202
!'ROYERBELJ< ROM.\NILOI'
Şi bune şi rele,
Mal multe belele!
Ba capul le face,
Inima le trage,
Oftez:; şi tace,
Cot n'are ce-l face.
*.6,
3592 A căde tronc la inimă.
1. CREANGĂ, Por. p. 166. - V.
ALEXANDBl, Teatr. p. 944. -lol'{ AL
I.UI SIlIEIU, Poe, p. 139. - G. P.
SALVlU, înl). c. Sml/lţi, .I. COlJltrluiu.
* I"
Tronc la inimă.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p, 71.­
l\f. LUPESf;V, înt'. c, Brosoent, J.
SIIc/Ol'a.
"I a căq,ut ta inima tronc,
Ca cloşca pe ou« clonc.
A. P�NN, Il. p. D3 .. -. IIINTES':If,
p. 21.
.'. /:
'!. �A căde cu tronc la inimă.
G. POBORAN, inst. e, Slatina, J,
Olt.
Se dice în bătaie de joc, când ore-cine se face că se sfărâmă
ou inima pentru ore-ce (GOLESCU).
Se dîce, într'un mod glumeţ, când cine-va lubesce de odată
la prima vedere, când primesce ceea-ce Francesnl numesce le
(�OUP de toudre:
«Fata, bună mehenghe, Îl Întorce capul şi Ipate vede că nu'; de lepădat.
Dar Chirică "ra şi el p'acolo, şi cum se Iasii Ipate din joc, Îl dice:
- EI, stăpâne, cum văd eii, nicl de asta IlU te-al da în Jăturl, a�� '1
c;;, ţi-a că�lflt trollC la inimă?I, -- 1. CRBANGĂ.
*6
3593 Inima sânătosă e vieţa trupului.
ANDHEI MARlNESCU, Î1w.c. Hu­
mele, J. .Argel/.
VetJl Siiu(l!os.
Se (.lice UlIUl unuî om care, ori-ce i s'ar întiinpla, el este toi
vesel.
Inima ce se veeelesce face a fi sl�nătos) iară omul-ui
mâhni! usucă i-se osele.
BilJliil 1688. Parem X\'U, 23,
================== pagina 203 ==================
203
3594
*
A ave inimă verde,
*
Inimă verde.
MAlon P. BUmş'l'HUm, c. BUCH'
reset •. J. IlfOt'.-M. OMlaN,J. Iaşt.
OR. JIPESCU, Reur. Oraş. p. 112.
1" A fi vesel, VOIOS.
20 A Ii vitez:-P, BUDlI;lTl�ANU.
::: L\
3595 A fi negru la inimă,
*
Inimă negn1.
Adică reti, ţine-minte,
1. IlĂNEscu. proţ'. J. Roman.
3596
:1:
Inimă albastră.
P. IŞPIlIRSCU, Unch. Sfat, p. 45.'­
O. POllOl\AK,inst. c. Slatina J. Olt.
Dor de t'm:md albastrll.
GR ;IIPIl8CU, Reur. Ora?, p. 112.
*6.
De inimă albastră,
M. OANIAN, J. lafT.-- G. P. S.lI.YIU,
în», c. Srnulţ«, J. Co!>urlltit1.
A fi supărat, întristat.
e Deul se superă foc. - Ş, de ce atâta iltim/i albastră,' AlI d6rit nu cu­
noşce <jeli! ce p6mll de umenl sunt Elinit, că nu se ţin de vorbă ?,. - P.
Isvrussctr.
Cântecele de dragoste şi de dor se numesc şi cântece de i·
nimâ albastră.
3597.
AH
3598
* A fi (sta, da) cu inima închisă.
. G, Pouom s, inst,c. Slatina, J. Olt.
supărat, a (l;:[ ('U p;ll'ere ele reu.
*
A fi cu inima cernită.
Aeelaş înţeles ca la No. 3597.
*.6.
3599 Abraş la inimă.
G. P. SALYW, în!>. c, SmUl{i, J
C()1'l�rlui:t-'.
Adică retl la inimă.
================== pagina 204 ==================
204
PUOYEnBELE ROMÂNII-Oli
3600
* /:
A ave scorbură la inima.
T. BĂLÂŞEL, îllv. c. Şte/'anesci,
J. Vâlcea.
A fi supărat, a i să fi întîmplat vre-o ne-norocire,
*6
3601 A fi tare rlnzos la inima.
M. LUI'Eseu, in». c, Br08Ce11'i, ,1.
8ucîava.- S. M1HĂILESCU, în!". Se­
ZtUljt'e, II, p. 74.
3602
A ţine mânie.
:;.
"A ave inimă de petră.
COSTA-CEA, prof: c. Calaţi, J.l:'o­
vurluiu.
:�:
A ave inimă îrnpetrită.
OR. J1PES(;U, Belw. Oras; p. 112.
A fi milos.
«Ali s'a Î/lipetri! inima de atâtea pătelt.» - Gu, j n-nscu.
3603
�:
. Inimă de aur.
Se <;ti ce despre omul milos, bun la sunet, înzestrat cu por­
niri înalte.
3604
:\:
A ave inimă de fiere.
A fi reutăcîos, invidios
3605
*
A ave inima legată cu curele.
A fi tare la inimă.
111; robul' et ces triplex
Circa pectus erat, qui fragilem truci
Commisit pelago ratem
Primus, nec timuit prcecipitem Africum
Decertantern Aquilonibus.
lIOHAT. Ode lII.
3606
Mi-am sărat inima!
1. Aunoue, -ing. J. Arger--Maior
P. BUD1ŞT�:ANU. c. Bucuresci, J. u.
fov.-G. POlIORAN, inst. c, Slatina.
Vc<Ji Suflet.
1° Aş! implini dorinţa salt pofta, a se bucura de o isbundă.
================== pagina 205 ==================
205
3608 � 6 A '�i lua inima în dinţi.
LAuRlAN & MAXIM, 1, p. 318 &
1014.-P. !<;PIRESCU. Basme, p.89,
Le,q. 11, 86, 100, 121, 136, 177,
218,261 & 381.--ION AL LuI SBlEll,\,
Pov. 283. - ION CUEANGĂ, r-. p.
156 & 291. - LAZĂI� ŞĂINEANU,
, Semos. p, 357. - Fu. DAblK, 1, p. 370;
Il, p. 193.-1\1. CANlAN, J. Iaf'i.­
G. P01l0UAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
-A. PANN, Moş Alb, it, p. 49; II,
p. 110.
lşl tea muna în dinţl şi funia în traistr1.
A. PANN, sau. 1889, p. 19; \,
p. G8. - HINl'ESCU, P: 80.
lea/ţi inima în dinţ't şi lumea în traistă.
V. ALEXANORl & LA8cAU nO�wrTI,
Mss. '
« Oanilii crapă de durere! Dar or i cât îl clun� de tare, el tot î,r7 (illit
i1t'ima cu dinţil şi 4ise ... » - 1. CREANGĂ.
2u A se împotriVI la ce '1 dă inima hl'i'mcl.
;\: L\
3607 A 'si ţine inima cu dinţii.
1. CREANGĂ, COllV. iu«. IX, p.
460; Po». p. 58.-G. POB01IAN, insi.
c. Slatina, J. Olt.
10 A stăpâni durerea pre care o resimte.
Se dice, într'o discuţie, de acel care a rema" pc protivnic, are­
tându-şl ast-fel mulţumirca.
20 MI am resbunat de el.
A se îmbărb[ltii, a învinge frica natul'aJăiniJllC! OIneneSe1, a
se hotărî să, facă un pas care 'l costă.
Cu Dumnedei'! înainte, îmi leau i,u'JII.<1 itt dintl.
Mi! 'usor ; c�uună Părinte �i 4icii-ml toţt cii n'am �1inţl. A. PANN, II, p. 115,
«J{l tea inima îlt din!'!, calcă în gura lacomi el, s6holăresce siql lea
un copil de su llet.> - P. IsrIlU:SCU, Basme, p. S9'
Prcndre son coura,ge Ct deux mains.
Pl·OV. F,·anc.
3609
A '�i lua inima în gură.
A. PANN, III, p. ns.
Acelaş înţeles ca la No, 3608.
================== pagina 206 ==================
206
J'HO"EBBET.. ... � ROMÂNIl.OR
Ea pe loc eşind afară, t'ttima tit gură î,.l leiI,
Şi ţipă, răcnesce, sbieră, aoleii şi va! ele ea.
A. PANN.
3610
3613
* A prinde inima mucegaiu,
M. CANIAN, publ. J. Iaşi,
A îmbătrâni, a pierde ori ce urme de porrrirI generose.
3611 * L.ÎI rîcăie la inimă.
A. PANN, J, p. 15.-- HINP�SCU, p.
144. - FR DAMB, III, p. 306. - G.
POllOilA:<I, inst c. Slatina, J. Olt.
10 Nu p6te ţine o taină.
2° Il supără forte mult.- G. POllOHAN.
$L.
3612 A 'cresce inima în cine-va.
P. Isrmescu, Leg. p. 213 &, 27".
--G. POllOilAN, inst e.Slatina, .1. Olt.
De mulţumire, de fală, de bucurie .
• O-esei inima î7ttr'însul de bucurie şi de fală, mal cu Semit când ve­
el� pe cer-l-alţr fii ele împeratt şi de domn! că le Iăsâ gllra apa, la ton,
după o aşa bucăţică.» - P. Iseruescu.
*
A cresce inima cui-va de o schiopă.
M. CA:<IIAN, publ. J. Iaşi.
A se imbărbătă, a redobând i întru cât-va vomioia, speranţa, etc'
*6
3614 'I-a crescut inima cât un bostan,
Da Z:. J. c. Ferlescl, .J. Tutooar-«
G. P. SALYIU in». c. Snutlp, J.
Covu1·luii:t.
Acelaş înţeles calaNo. 3612 & 3613, însă într'un gradmall1Jare.
*6
3615 A fi cu Lima mare.
T. IHLĂşgL, inv. c. Stefanesci, J.
Vâlcea.
A fi supărat, Ve�n No. 3647 b.
*6
3616 A îninimă.
T. B_hAşl�r" ino. c. Stefănesct, J.
Vdlcea.
10 A prinde inimă, curaj.
2° A începe să facă avere.
================== pagina 207 ==================
mWI, ŞI ORGANE1.E SA1.E
207
* i�
361. 7 A i se face i .ima cat un purice.
LAUIIIAN & MAXIM, I, p. 64 &
545. - FR. DAM", 1, p, 208; III,
p. HOO. - P. Isr-mssoo, Leg. p. 200
& 304 - G. P. SUVIO, înv. c.
Smulţ«, J. Covurluiil .
.iri fi uuma cât un purice (purece).
P. Isrrunscu, Leg. I, Edit. 1872,
p. 179. - HINP:SCU, p. 80.
A z se face tnuna numa cât un purice.
Gn, JIP};SCU Iieu», Ora". p. 111.
Ca inima cât 'UtZ purice.
P. ISPlltESCU, Leg. p. 281.
Adică cu inima strînsă de frică.
«Vitezul cari priveghta, i se făcuse inima cât ur: purice, dară imbăr­
bătându-se se reped), şi unde se arunca, măre, asupra balaurulut cu sabia
g61ă in mână, şi se luptă cu dînsul până Îi veni bine.» - P. ISPIRESCU,
Leg. p. 200.
3618
A se starei inima cui-va.
GR. JIPESCU, Reu/·. Oraş. p. 111.
3619
De durere.
*
A se strînge inima cui-va.
G". JIPESOU, Riiu}·. Oraş p. 111.
De supărare, de întristaro, de frică.
3620
'ii-
1 se bate inima ca la un purice mort.
.r» Z. ,1., c. Fedeşti, J. Tuioou,
*
1 se bate uuma ca la un rac mort.
1. BĂNESCU, pl'D/'. J. Iloman,
De frică,
3621
* A se pune o petră pe inimă.
FR. DAME, m, p. 297.
v 0<),1 Pelră.
A se îngrijă de ore-ce. Acestă variantă se adaugă la No. 1015·
*6
3622 A 'i cade de pe inimă o petra de moră,
GAVR. Oxrşo», lJroj: c. Bedad,
J. Tutooa,
A scăpa de o mare g-rijă,
================== pagina 208 ==================
208 PROVERllELE l\Ol1�ILO"
*.
3623 Ii stă pe inimă.
Adică vre să facă ore-ce şi nu pute. Dorinţă, răsbunaro, etc.
*6
3624 A sta (şede) grecesce în inima cui-va.
P. ISPIRESCU, Hei'. 1sl. m, pa)!.
379.-ANDR1�I MAHl/(ESCU, in», c. Hu­
mele, .I. Ar.lJef. - Fu. Ihm�, II, p.
81. - On .. ln-sscu, Re1l'l'. Orar p.
112.
*6
A şede qrecesce în mima (qândtt1j cui-ua.
G. P. SALVIIJ, in», c. Smulţt, J.
Coourluiă.
A scl tot ce vroesce şi tot ce cugetă cine-va, a 'I cun6sce t6te
gândurile, chiar şi cele mal ascunse.
*6
3625 A sta călare în inima cui-va,
ANDREI MAIUNESCU, ino, c. Hu­
mele, .I. Arges.- I. ARROIU:, îng. J.
Bazeit. '
1
Acelaş Înţeles ca la No. 3624.
.Daca îl cernră Arapil inelul, el tiigădula ca un nemernic. Se 'pusese
diavolul călare 'pe inima 17d, şi nu '1 lăsa nict ele cum să sc';ţă inelul la
ivelă ,» - P. Isr-mzscu.
t
. �
,
i
,
I
,
�
1·
I
1
I
�
'1 a dat un fer ars prin inimă.
P. ISPIRESCU, Le!}. p. 13+, 239,
271 & 282 - R. P. IIA�Df(, Etym.
MII.'!!!. p. 1731.
:1:
A trece un IZa O1'S prin int'ma.
P. ISI'IRESCU, Leg. p. 52, 92, 13'*
& 3G3.
A se pune călare pe inima cui-va.
P. )SPIlU:SCU, Leg. p. 108.
A stăpâni pre cine-va, a '1 impune voinţa sa.
3626
3627
Eu şed calare în uuma lui.
1. CREANGĂ, Puv. p. 161, Con».
Liter. XI, p. 28. - P. ISPIRESCU,
m« Ist: III, pag. 379.
«De asta ti-I acum în grij", stăpâne ? dac'a ... �mas treb a ţână la atâta,
<11'01 las' pe 'mine,' că te-oi ă face eil să IeI un drăguţ de Iemere, care nu
se mai află! CăCI di şed că/are îll inima lor şi, nu că me laud, d ar
sciă t6te măruntarele d intr'lnse!e.» -1. CREAr;GĂ.
================== pagina 209 ==================
O)'lVL ŞI ORGANELE SALE
*6
M' O 01'S la inimă.
209
M. LUl'ESCU, Înv. c. Brosceni, J,
Suctaca.
VerJl oa«, Cuţit,
10 A se spor-ia.
2° A fi scârbit tare de ce-va, forte ne-plăcut, la care nu ne
aşteptam şi care ne apucă fără veste. Acest din urmă înţeles
se aplică mai ales la varianta a treia.
«Fata cum vedu furca, îl treeit ltlt fer ars prin hlimă,. ea cunoscu
furca şi p. icepu că Prâslea cel vit cz trebue 5:1 fi e şi t d'nsupra p ăruintulut .»
- P. [SPIRESClJ, LeI. p. 82.
3628
*
A lăsa cu inima arsă.
1. CHEANGX, Pov. p. Î$l.
Mâh.rit, plin de durere.
((Nu lţl ma! pune vieţa în primejdie! Şi apoI să ne ]uŞJ, tocmai acurn,
-str ăini, cu inima arsă, şi fără ui ct un s prijin.» .- 1. CHEANGĂ.
-3629
*
A'i pune (rămâne) un ghimpe la inimă.
3631
:i! ,6
3632 A 'i sări inima din
A rămâne cu o părere de reii, cu o temă .
.... 1\
3630 ',' . A 'sl călcă pe inimă.
LAUHIAN & MAXIM, I, p. 318,-
F. DAME, I, p. 181.-8. FL. �L\[t1AN
Trad. pop, p. 12$1.
Aceleaşi înţelesurI ca la No. 3603.
*
Par 'că a dat inima dintr'însul.
l. CUEAKGĂ, Pov. p. 99.
V8(J'l No. RO(iO.
Se dice când simte ore-cine o emoţie puternică, când află, pe
ne-aşteptate, o veste ne-plăcută şi pare că se sfîrşesce audindo.
«Cum s'a sculat împăratul �i s'a pornit la vin ă t o re , cre dinctosul 't-a spus
cu de-a maruntul, ce se petrecuse în odaia lut, în cele do"" nopţl din urmă.
Şi împcratul cum a audi t acesta, pe loc a tresărit, de pn r'că 'i-a dat inima
dintr'Insul.» - 1. CIlEANGĂ.
loc.
I\J. Lunrscu, in». c Broscent, J.
Svctao«. - S. MIIJ.ĂILFSCU, Sezăt.
JI, p. 74. -- Calendarul Bnsmelor,
1877, p. 3.
A se tul bura, a se speria de odată ..
14 •
================== pagina 210 ==================
210
3633
PROVEonKLE ROMÂNILOR
./.. A nn 'i fi i : ima la loc.
G. POJlOIlAN, iust. J. Olt.
3634
A nu fi pe deplin mulţumit; fi nu fi .impăcat in sufletul seu.
* A veni cui-va inima la loc.
1. CHEANGĂ, Po». p. 192. - P ..
Ispll<ESCU, Leg. p. 310.-:\1. C�NaN,.
J. Iaşi.
A se linişti după ce s'a temut de ore-ce.
.Ea se duse şi se prinse În horă eril-şl lângă fiul împeratulur. Acesta
cum o vctFt, î7: »en) inima la loc, tiind-că fata cam intârdiase » P. ISl'lP.ESCU,.
3635
*
A sfîrîi inima cui-va după ....
1. CIlEANG'\, Puv. 167.
A iubi pre cine-va.
«Ce-a făcut el ce-a dres, că fetel si lul Ipate alt început a le s/irit
inima unul după altul.» 1. CUEANGK.
3636
��
A rămâne cu inima friptă.
A. PANN, IIl, p. 55.
:1: !'
'A fi fript (ars) la inimă.
A. Mxmsusc«, înv, c. Humele, .r .
.Argeş.- S. l\1IHĂILESCU, îl!v. &�zit-·
IOI'ea, II, p. 74.
Ve<jl Buză.
A fi scârbit tare când pierdem ore-ce.
Dar îmi erâ pentru tine, că din mână te pterdcm,
S'ntunct CII inima .friptă remânencl mi! p ră pădern,
A. PANN, In, p. 55.
3637
* :'c
A (i) se sterqe de la inimă.
E. L PATIliUIU, îl/v. c, Smlllfi, J ...
Coourluiii.
Nu mal ţine la cine va, cum a ţinut până atunci,
3638
*
A '�i recori inima.
ION AL LUI SOnatA, Pov. p. 34
A se bucură de ceea ce a tăcut, mal ales, în urma unei 1'6s-­
bunăr'i.
================== pagina 211 ==================
t-
I
OMt:L ŞI OHGANELE SALE
211
3639 *A unge la inimă cu miere.
V. ALEXANDlU, Te'.tr. p. 638 & 591.
*1\.
A unge la inimă.
G. PonoRAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
A spune eul-va vorbe plăcute, cuvinte de laudă, o veste do­
rită, s.c.l.
GHlFTuI.- Ce pecat că m'ai trezit!
FERCHEZANCA. -- Pecat?
GIIIn;;;. - Dar ..• 'rnl-aî spăriet un vis cât se p6te de plăcut ... Pline 'ţi
1n gând ci/visam că erat lângă mine, şi că 'rnt ()iceaI, c'un glas 'de înger,
că nu me poţI suferl , .. seir? .. par'că me ullgea't CU mtere la inimă.
FERGHEZANCA. - Adese-ort visuril e's mincinose.
GITlFTUl. - (Trist) I'ec.it mare !
V. ALEXANDlU, DOI idorţ'!.
:j!""
3640 A'i rîda inima.
Şezt'Uorea(Buda-Pesta) An. 1879.
- Conv. Liter. VI, p. 102.- I.
CllEANG,\, Pov. p. 4.
/).
A rîde imma în cine-va,
lARNIK-BĂRSE!NU, Poes. Pop. p. 13
De bucurie.
3641.
*
A fi cu inima inqheţată,
:j!
A îngheţa inima cut-va,
De frică, de supărare, Francesul t]ice, cu acelaş înţeles : aooir
le cceur transi.
3642
'I-a trecut rece prin inimă.
ION AI, LUI Snrsus , Pov. p. 109.
V c<)I Spate.
S'a speriat.
*""
3643 A'i fi răcit inima.
T. BĂLXŞEL, îuv. c. Stefănesct. J.
Vâlcea.
S'a înfricoşat de ce-va.
3644
A fi mele la inimă.
Adică slab, milos.
ION AL LuI SOlEllA, Poo. p. 145.
================== pagina 212 ==================
212
.Fetul-habel era tare mole la inimă. Indată '1 s'a făcut milă ele bteat a
ţigancă, şi ele aceea aii prins un Iepure şi '1 'l-aii dat.» - 1. SBIERA.
3645
*
A nu ave la inimă.
Ve<Jl Stomalc, Sn.tt.et,
A nu iubi pre cine-va. a nu-l pute suferi, a'l urî.
*6
3646 Căcăcios la inimă.
E. 1. PA1'RlCIU, înv. J. Covuduiit.
Reti la iuaţe, invidios.
*6
3646b Chişav la inimă.
E. 1. PA1'lllCIU, înv. J. Covurlui·t1.
Acelaş înţeles ea la No. 3646.
Porecla de ch.işa» se dă, la ţeră, omului rell în treburile lui
căruia nu'] scil nici voiea, nici nevoîea, căruia i se mal dice :
1'eU la cheţi salt rei), la maţe, în fine omului care se scirbesce,
de binele altuia.
3647
Inimă de argint-viu.
3648
DIM. CANTEMIR, Ist. Ieroqt. p. 249.
Adică Iute, inimos. Ve<;ll t\o. 429.
"'6
3647b,t. A fi cu inimă.
'S
A fi inimos.
Simţitor, vrednic şi un muncitor. Ve (ţi NO.3615.
*
A fi fără de inimă.
FR. DAME, 1, p. 225.
*6
A nu ave inimă.
T. BĂLXSEL, înv, c. ŞtefăneScl,
J, Vâlcea, '
10 A fi crud, ne-milos.
'2° A fi mră vlagă.
«N'are inimă într'jnsul.»
3649
*
De inimă bună.
A. PANN, I, p. 114, - HINTESCU,
p. 135, - LAUIUAN & MAXIM, 1, p. 64,
================== pagina 213 ==================
I
OMUL şr OHGANEU) SALE
213
i
I
�
Buna să 'ti fie inima!
1. CUEANGĂ, Con!'. Liter. X, p 37G.
_ P. !SPIIlESCU. Rev. Ist. 1, p. 453.
10 De bunătate.
2° De bucurie.
"Omul se imbată şi de inimă blt/ui şi de inimă reo .» - A PASN.
*6
3650 De inimă rea.
Nlc. COSTIN, Letop, Mald. II, p.
88. - A. PANN, 1, p. 114 & 138.
_ HINŢESCU, p. 135. - LAUIUAN &
MAXIM, 1, p. 64.- Fu. DAME, III,
p. 3�5.- Şesâtâre, Poes. Pop. III,
p. 21:1.
)
3651
"'6
,,' A fi cu inima rea
Ve<j'i Licsand1·",.;i?·
.10 De reu tate,
2° De super are .
• Ii scrisese si prielenii de la P6rliî, precum să nu 'şi facă inimă rea
Nicolal Vadit de mazilire.> .- V', COSTIN.
ApoI mal o si\pti\mână z ăcut de inima rea,
De păre că t6tă carnea şi osele me dure.
A. PASN, 1, p. 138.
*.6
A'I pnne (remâ :11) o bubă la inimă.
R 1. PATHIc!U,inv. c. Smul!i,
.J. Covurluiu.
10 Adică a '1 supera. Se �lice când unul vorbesce ce-va care'l
costă mult pe un altul.
20 A păstra resbunal'ea.
3652
'1 s'a pus la inimii.
Io� A[� Lui SnmUA, ro». p. 157.
3653
Adică l'a Iubit, l'a indrăgit.
«După ce ati zăr it'o şi noterul. s'aiî minunat [o rte de chipul el, şi îndntă
'î s'aii pus la i7timă, cât nu mat ave astîmpăr nicăirt, Dragostea îl în­
ghimpase urit.» - 1. SnJEHA.
:;:
A le pune tate la inimă.
Gn. JIPESCU, ReU/·. Oraş. p. 111.
Fn. DAM�;, II, p. 1\)3,
A 'ŞI face supărare de ori-ce lucru, şi cum (Jice Franccsul :
pretuire tout lj, cceur.
================== pagina 214 ==================
214
l'BOVEllBI;LE 1l00LÎNILOH
*6
3654 A 'i fura inima.
10 A face pre cine-va să 'ţi facă în voe.
2° A '1 face să te Iubâscă.
*,0.
3655 A i se lipi de inimă.
G. Pouon.cx, insi. c. Slatina, J. Olt.
A '1 fi drag.
3656
* f".
A fi slab de inimă.
T. BĂI�ĂŞEL, î n», c. Ste!(1nesr:i, J.
Vâlcea.
A fi fără vlagă
*6
3657 A '1 seca Inima,
 '1 păre reu tare de ce-va.
G. POllOIl.\N, inst, e. Slatina .• I.
Olt.-T. BĂI�ĂŞI�L, înv. c. Strfăn esri ,
J. Vâlcea.
, -<ImI siat inima când o ved aşa de rea.>
J658
*
A coce pre cine-va Ia inimă.
Fu. DA loii; , II, p. 193.
Vegi a cs«.
A dorl răul cui-va, şi cum ;<;lice Franeesul : lui garder un
chien. de sa chienne.
3659
* A ave foc la inimă.
*
A ave un mare foc.
rR. DAMB, n, p. 193.
V A fi tare supărat.
2° A dorl forte mult un lucru.
*
3660 'I-a rămas la (pe) inimi.
Maior P. BUDIŞl'EANU, C. Bucu­
"esei, J. Ilţo».
-IoA rernas dorit de un lucru .
. 2° A rernas superat de o vorbă, de o întîmplare.
3661
*
'La mers drept la inimă.
P. Isr rnsscu, Lpg. I} si«. '1872,
p. 177.-I-I'NTESCU. p, 103.
Adică 'I-a plăcut.
================== pagina 215 ==================
OMUL ŞI OHGANELE SALE
215
* A fi cu inima împăcată.
A. PANN, IU, p. 146.
d
Adic{t liniştit, fără nici' un prepus.
3662
li dise ea tarăsl : mamă,
Ei..' nu pre am' băgat semă ;
Ea mal citesce odată,
Sâ 'm! sti illim" 'lIIpâwlri.
A. PANN.
'X- L
3663 A da. inima brânci.
HAnONZI, p. 44. - G. POJIOJIAN,
'iust, c. Slatina, J. Olt.
Nu 'mi dă inima brânci.
GR. JIl'gŞCLJ, Reu,.. Oraş. p. 112.
Vedt Brâmcâ,
Când te împinge inima la o faptă.
*D
:3664 A băga inimă în cine-va.
G. POJlOHAN, insi. J. Olt.
A'I îm bărbătă, Bagâ inimă în tine, adică: fii inimos, vrednic,
'iute.
3665
*
A prinde la inimii.
1. CUEANGĂ, POD. p. 212. - ION
AL LUl SEmRA, Pov. p. 182.
A ':;;1 veni în fire, a se imbărbătă.
({ Harnp-Alb ma! prim/cJlri o !ic,t la t'1lt'mă Încalecă şi se Iasă În voten
calului, unde o vre el să '1 ducă.» -- 1. CHEANGĂ.
3666
*
A i se tăia inima.
LAZAU ŞAINEANU, Semne. p. 361.
-- P. ISl'lItESCU, Basme, II, p. 136.
De Irică, de aperîetură .
• Când audi porunca asta si amenintarea ce'I Iă c u, i se tăzd i!lima bie­
tl1Il1I pictă, p'ad era să'! vie' re ii.» - P. bl'JH;;SCU.
*D
3657 A'i face căţei pe inimă.
G. i'OllOIlAN. iust. c. Slatina, J.
Olt.
A'l supără re(1 şi el n II p6te \lice nimica.
================== pagina 216 ==================
16
3668
PltOVERlH;f.E lWMANILOR
*
I-a cădut inima în călcâi.
Muia,. P. UUD!ŞTEANU, c. Buc«:
resei, J. Ilfov.
Se dice :
10 Despre cel amoresat.
20 Despre cel fricos
Cu acest din urmă înţeles Latinul dice : A nimus in pedes
âecidit, şi Omer, in lliada: Tap�·'1'j(j.'), rrfJ.:;�'1 O;��Pfj.� iC0:it rJj.;:rrz-;�
uop.o;.
3669
A căde cu inima.
LAumAN & J\IAxm, I, p. 302.
3670
3671
A pierde curaglu.
A căde cu inima pre ce-va.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 302.
A se pune cu t6tă puterea şi tragerea de inimă pe un lucru
:::
Până a dat inima din noi.
1. CUEANGĂ, Pov p. 160.
Adică f6rte mult, pană nu-a mai putut.
- Am muncit până a dat inima din nal,» - 1. C/u<;ANGĂ.
*.6
3672 A nu mai rămâne inimă în cine-va.
O. POUOHAN, inst. J. Olt.
A'şI pIerde firea, puterea.
3673
*
Dir băierile inimei.
M. FILIMmii, Ciocoi, p. 52. - P.
ISPlltESCU, Re». Ist . I, p. 4.50.-- Olt ..
JIl'ESCU, Riur, Oraş. p. 112.·-0.
POBORAN, inst, c. SLatina,.J. Olt.
Din adîncul inimii, cu totă puterea: artă odată din Iniierile
inimei
3674
*
A se strica inima cui-va.
Ou. JJl'ESClJ, Reul'. Oraş, p. 112.
A fi fără cluet, supărat .
.6
3675 Inimă de teiu.
Gu. JU'ESClJ, Reur. Oraş, p. 112.
Adică slabă,
================== pagina 217 ==================
OMUL ŞI OHGANELF. SA LI�
INIMĂ
217
*6
3676 Când inima chiorăesce, gura nu pre contenesce.
IOHD. GOLESr,U, Mss. l l, p 34.­
A1<llUEI l\L.m'ESCl', in», c, Humele,
J /l1yeş.-
Adică la vreme de nevoie omul cam câ rtesce, şi mal ales când
(�j lipsesce deinăncarca (GOLESCU).
* L\
3677 A i se pune sorele drept inimă.
I. CHEANGX, AmiII!. p. (;6 - Da
MAHlA J. c. Bertaâ, J. Tutooa. ­
CI!. 1. ALl�XANDllESCu. Galalz, J_
COllurluiu.- G. P. bALY[li, Îllv. c,
Smulţl,.T. Cocurluia.
Adică a i se Iace f6111e .
.In totu-lut-tor, a fI trecut la mijloc vr'o juruern te de cras, cit a zăbo­
vit mama acolo, m a i vr'o tr evpatru de când ftlgisem da-casă, !?'ur fi tre­
buit să încep" a mi se pune sorele drept inimă, după cum se dice ; căcI
er:, trecut de arnia dă.» - l. Cln:A�GĂ.
Acestă dicâtore se Iutrcbuiuţeză în tat,I Moldova, şi mai mult
la persona intâiu de la singurit, f6rte rar la pers6na a doua şi
a treia de la singurit, şi Ilie! odată la plural.
Origina acestei figuri trebue să se afle în vre-o poveste sau
istorioră a un uf ţigan, care uitându-se la s6re, ce era sus. la
meridian, şi fiindu 'i f6me, a dis greşit ea i s'a pus s6rele, în
Jocul f6mel, drept inimă. Asemenea inver-siuni sunt nenumărate,
la ţeră, şi tate se daii pe semn ţiganilor.
LIMBĂ
VC(Jj Albind, so«, Dulce;
(Lâdiliciîi; Gură, Inimă, Ca,p ..
XXI c. Limbii, Mor'le, Nebun,
Pasere, Pecătos, Popă, pusch,re,.
l)erpe, a Tsirce, V(Wrl, VO(Je.
i 1
!
1
1·
3678
Mai lesne ar fi cui-va apa curetore a popri, de cât
limbilor multe a stăpâni.
DD1. CA:NTE'llll, Ist. Ieroqt. p. 38.
Acelaş inteles ea la No. 3153.
3679
Limba nu are 03e, si sîarămă umerile.
Bt1'teldo, oJilld GAS1'EIl, IA·t. pop.
p. 210.
Lhnba ase n'are, dar ase sfărâmă.
IOHD. GOLESCU, }'lss. II, p. 40.
================== pagina 218 ==================
218
l'HOVeRHELE nOMÂXU.On
Limba cea mâle (rânge 08e.
CON3TANl';N DIN GOU:SCI, I, p. 47.
* L. .
LImba ase n'are şz 6se s/ărâmcl.
A. PANN, sa«. 18S9, p. 5; I, p.
21. - BARONZI. p. 58. -- HINP:SCU,
p. 90. - K. \V AN DE Il, Lexico», V .
. p. G33. - ANIlUEI \1Almmscu, in».
c. Hainele, J. A1'!JiI!-
:;:
. Limba fard ase) 6se sţăr âmâ.
V. Fonnscn, c. FullicBU'. J. s».
clara.
* f\.
Limba âse n'are,
Unde-atinqe clare.
r. Auuou«, ing. cules il! J. Vâlcea.
Limba u'ore ose, dar ea sjărâmă ose.
1. G. V ALF.NTI:oIF.ANU, r- 43.
:f�
LimbcG c!i>e n'are) clar ose rade.
1. BĂNESCU, 1)1·0f. J. RVIII(tI!.
;!: L\ .
Limba 11,' are ase.
N. MATEJ.:SCU, Inr. c, MoFilita,
J. Puina.
Limba n'are 0'311,
M« face resbi dosu. 1)
FI( �rllU,OSlCI\, 11111/1. Unter, J
p. 12
Use limba nostră n'are) maşi ea âse l)()le să­
frânqa 2).
::'
Lirnba
ANDllEl(' AL 13AGAvO, Cxrt . Ale!!.
p. 93.
ase (OSI) nu are (ari), (ş-) ase frăndze.
Gazeta Macedoniet, I, pa z. ;l.-­
PEU. l' AI'AILl.GI. ZlCeit. Iahres, p.
1 Gfi. - 1. G meu, prof'. e. Turia­
A'I/ineiu, c. S I1naf'Îna, Epir,
1) Limba n'are os dur- rup e spatele.
:-) Oso limba n6strii n.'u rc, însă ca ase ptite să frângă.
================== pagina 219 ==================
o aur, Şi On.GA:\Jo;Ll; SALlC
219
Adică eu cuv în tu l, mari lucrurl săv irşi m (GOLEscu). Sali că
'Se spun glume carI vatămă pe altul.
Aei'slă dicoro se mai găsesc la Români sub formă de ghi­
citore :
Ose n' are, nici aranui,
Insă osele etăramă:
Iutru îndelunqarca mâniet, sporullmpi!ratulu'l; iară
limba, mâle sdrobesce 6sl'.
tuui« 1()8S, Parem. XXV, 10;
Fac. XXXII, 4; Sam, XXV, 24.'
Chcmlcsic dil chemic chirar 1).
Prol!. Turc.
LIl lanque n'a şnain n'y d'os
Et rompi l' echinc el le dos.
Fro». Franc.
La linqua a n'ha d'0880, ma a roml'e 1'0880 2).
1'1'01). Li[J.
Rine ZUl1,r;e isi hei Il Bein,
Schliiq! abel' M(t1/clteln den Iiiicker: eni 3).
Proo. Germ.
The tonque breakeili bone, tho 'itscll haoe none 4).
Pro». 1<711[/1.
3680
';.:
'. Limba nu are ose, se înd6e după gâ td.
C. Forucsou, c. Fullicenl, J. s«.
efata.
Se d eosibesce întru cât-vu un proverbul de mal sus. Cel din­
h1iu arată răul ee '1 pote aduce o vorbă pre care o scăpăm, al
doilea ne în vată că lim ba pote (,1 ico şi bine şi )'('tl, adevărul ea
.şi minciuna, etc,
3681
'1.'
. Ci ie '91 păze ice limba, Î91 păaasce capul.
Hl1'p:scu, p. 90.-1"11. DA)18, II,
p. 278.
Ci ne pusescc liml. II , 'şt lJQstreză capul.
J:A"O,�Z[, p. (iL
V('()! (,'I{/'(I,
1) Limba f;if';"i 0:-;(', 6:�e sf:1r;imit.
�) Limba n'are 081 dar rupe o:-;ul.
,f, O limbă lUt e (;101:111, dat' lovcsue pe Hl<lt: Illldfl pe spate.
4.) LimlJa stl"jc;l (Ise, eu t6te c:i sing"ul',1 nu are �o�e).
================== pagina 220 ==================
220
PHOVEHBELE n.O:\L;\'N1LOH
Ne învaţă a ne cântăr-i cuvintele, aretând primejdia la care
ne p6te aduce o vorbă ne-socotită.
Cine păzesce gura lut şi limba, păeesce şi de scâ,.bc'i
sufletul ua.
Biblia 1688, Parem, XXI,23.
3682 Limba slobodă mult te vatămă.
Iouo. GOLESCU, !lf.ss. I, p. 277.
Acelaş înţeles ca la No. 3681.
«Căderea omulul este pe limba lul.» J)ice scribul Ani GaJ'C
trăia în Egipet sub a XII-a dinastie.
3683
Cine un 'şi ţine limba, îşi perde capul.
Inmr, Calend . Român, an. 1892.
Ac.elaş înţeles ca la No. B6f-l2.
3684
De multe ori limba tae (taie) mai mult de cât sabia.
A. PANN, Edit. 18b9. p. 6; T, p.
21.--I-IINp�scu, p. �JO.-P. ISPlme:;ce,
Rev.Ist. nr, p.158.
* L�::'
L,'mbfl, taie rnaz mult de cât sabta.
ANDRT':l MAIllNgSeU, inv. c. H u­
mele, J. Arqeş, - V. Fonescu, c.
Folticent, J. suctava.
*
Limba tale ma?' 7'eu ca sabia.
I-IIN'Pescu, p, 90.
Limba urîtă, mai ascuţită de ori-ce sabie as­
cutiiă.
,
Iouo. GO;.ESCV, MS8. u. p. 40.
Multe ori s'ialie cu limba cama mult ca cu
corda. 1)
ANDRUU AL BAGAVU, Cart. Aleg.
p 98.
'Ve<JI GUTii, vs-s«.
Adică cu gura rea ucidi mal rect decât cu cuţitul (GOLESCU).
Sunt ceza'ce grăesc de rănesc ca cu sabia, 'iară lim­
bile înţelepţilor vindecă.
Biblia 1688, P1rem. XII, is,
1) De multe 01'1 se talc cu limb a mal mult d ecăt cu c6rda (de vloră).
================== pagina 221 ==================
223-
OMUL ŞI OHGANET.E
Un (OUP de langue caut pis
PI'01).
Catiioe linque taqliano pi-it, ehi;
PI'01). It,
Mas hiere maia palabr«, que eSj­
Pro». SPM,
111any ioords hurt more than sioori
P,·OV. Erlgl.
Biise Zungen schneulen schărfer dens.
Pro». Germ.
\ "'1'
C", \
'2>
:;: L',.
3685 Limba rea este cuţit cu două tăîuşurl.
Da E. D. MAWIl, p. 9. -ANDHEI
MAUINESCU, înv. c. li urnele, J. Argef.
1° Se dice de acel care se arată că voesce să te laude şi el
te lovesce.
2° Omul reu de gură se răuesce singur vroind a lovi in alţii.
�
i
3686
Limba tae (taie) ca fnrfecile.
A. PANN, 1, p. 167.- l!r:q'Escu.
p.90.
I
I
I
+
Acelaş inţelca ca la No. 3684.
*6
3687 Limba e bună, limba e rea.
1. G. VALl':N'l'INEANU, p. Mi­
ANDl!Ef MAlUNESCU, tn». c. HUli/e­
le, J. Arqe«.
10 Pe urma vorbelor une-ori scapl, alte- ori o paţî,
2° Limba vorbesce şi bune şi rele.
Martea şi vieta sunt in puterea limbei.
SOLOMON, Pl'ov. XVIII, 21.
3688 Limba ndreetd;l, limba-aspardzi. fi)
PER. PHAlIAGI,Zweit.Jahl'es. p.166.
Acelaş înţeles ca la No.3687.
1) Limbele rele tufo m af mult de cât sabia.
�) Mal reu lovesce o vorbă rea de cât o sabie ascuţită.
:l) Unele cuvinte lovesc mal re11 de cât săbiile.
4) Limba rea ta îo mal re(1 de cât sn bia.
l» Limba drege, limba sparge.
================== pagina 222 ==================
222
pn()VERBEL"'� RO)lÂNILO){
*
Omulu limba 'l foye, limba l' ospardse 1)
1. GHlCU, P1'of. c. Bnes«, Epir
t
*.6
3689 Limba dulce
Mult aduce.
Limba dulce,
Bine aduce.
Ll'mba dulce
Multe bune tuluce.
1. BĂNESCU, ll/·of. ,I. ROII/(I/!.­
Semin, Buc. el. VIII, prin PETRE,
(H.IUlOV1CENU,lirof.
S. lVI. RÎUH1��li, Dat. Cop. p .. 97.
ANDHJo:1UL AL DAGAVU, Cart. cJle.q,
p.54.
Cu vorbe bune şi cu blândeţe dobândim, adese-orl, ceea-ce
nu am fi putut căpettt altmintrelea.
*.6
3690 Limba indulcesce,
Li111ba amăresce.
A. PANN, su« 188D, p. G; 1. p.
21. - fhNŢESCU p. 90. - 1. G. VA­
LEN'J'INEANU, p. 28 - K. \V Al':DER.
Lexico», V, p. 633. -- ANDlIEI MA.­
RlNESCU, in». c. Huni-le J. AJ'.Qer­
V. FOIlESCU, c. Folticeni, .I. 811-
ctavn.--K 1. PA'I'RlCIU,în-v. c. Sniulţ),
J. C ovw·luit'i..
Limba te 'ndnlccscc şi tot ea te amaresce.
Gn. JIPESCU, Opinc. p. 56.
'Iute câte le-amărcsce limba, pute să le-înclul�:escri.
ANDnEHH� AL DAGAVlJ, Cart. Aleg.
p. DH.
Limba 'murasci, limlra 'ndul�;esci. 2)
l'EB1CLE PAPAUAGf, Zweit, !a!tres,
p. iss
Omul după cum scic să vorbescă, aşa trăesce. Vorba aduce
şi mâugâtcrc şi supărare, laudă şi defahnă.
1) Pe om limba '1 face, limba '1 sparge.
2) Ll mba n mă r-os co, limba Indulccscc.
================== pagina 223 ==================
OMla, �1 OHGA1\ELY. SAL1<;
223-
A se vede în Vi(i,ţa lui Esop, de Planudu, anecdota meselor
date de filosoful Xantos şi, la care tote mâncările eru îi făcute
cu limbî.
En lanque gist la mort et la vie.
Al!c. Prov .Mss. XIll" Siecle.
3691
Limba şi dulce şi amară se arată.
TORn. GOL1i:SClT, MS8. l l, A8em.,
p. 79.
Limb« e mal dulce şi limba e mal amară.
IlAJ:o�ZI, p. 63.- I-hN'r��scU, p. 90 ..
*
Limba e şt dulce Şl amara, dupd cum o elat,
v. FORESCU, c, ]i(!Zricen', .J. S'I-'
ciava.
Acelaş înţeles ca la No. 3690.
3692
Limba e dulce ca mierea şi amară ca fierea.
Constiu.ţionolui, (ziar) A,I. 1894.
Acelaş înţeles ca la No. 3630.
3693
Nu pure limba, iuva nu te tuca�. 1)
Fu. l\1!l(J.OSICH, R um. Uuter, p. 14 ..
Vef)' Lirurur ă, OM.
Nu te amestecă unde nu te privesc.
Non metter bocca, doie non ti tccca 2).
)'1'00, Tosc.
3694
Limba ishesce În dintele ce te dnre.
101:1), GOLl'SCU, 11188. n, p. 40.
Limba 'n gură ne·o inueriim la măseua ge ne
d01'C 3).
ANDIU�jUL AL BAGAVO, COI·t. Aleg.
p. HO.
Limba fi·gură o 'unuirtesct, la mâşeua .ge ti
dori 4).
PER. PAI'AIII,QJ, Zweit, Ialires.
p. 166.
1) Nu pune limba unde nu 'ţ'î t6că.
=.!} Nu pune gura unde nu 'ţ1 toca.
') &- ') Limba 'n gura (ne)-o învîrtirn la m ăseua ce ne (te) clare.
I
================== pagina 224 ==================
22J
Limba tradje, iuoa dintele dore 1).
[<'II. MlKLOSlCTl, Rum Ul1le,.. r,
p. 12.
Adica te defaf mă unde aţi pasă (GOLESCU).
"Oxo» rL; aA"{si, '/.S(0S 'l.'1.l r�'1 jSli,'Sj2l 2.).
Plutarch.
Ulii dolet quie, ivi et inanum hrtbet 3).
Prol'. Lat.
Dişir: ardâi erde dil dac/mîl' 4).
Prov. Turc.
La lanque va ah la dent fait mal.
Prov. Franc.
Sa limba battit In ue set dcnie dolei 5).
Prov. Sm·d.
La va) a linqua, onde doe a gel1..!Jiaa G).
I'rov. Porlug.
De tong r;aat (is) ioaar de iand ecer doct ').
Prov. oio,«
3695
Limba când qresaşce, adevărul grăiesce.
IOHD. GOLESCU, JJ1S8. I, p. 2Î6.
Limba gre.?inrl, adeuăru] spunr:-o
V. ALEXANDllT) Teatr. p. 139;�.
:;.
"Limba qreşind, o deoerul qraesce.
1. PETlmscu, ing. c. Curtea-de­
Arge�, J. Arge�.
Adese-o ri om ul spune adevârulJără să vre.
NEAMUŞ.- Prin urmare eu sunt ele părere "ii de părtăm ele nOI ori ce
gânc1 ele prigonire În contra acesrut nem atât de interesat ... asta ... nt ât
-d e interesant, vrOe111 să clic.
IIJUZODEANu. - Limba 'gr,:}'i7ld, adeuăru, spline.
/Jderi }'i Clocot, p. 1393.
3696
*
Inteleptul învlrtesce de septe ori limba în gură,
înainte de a vorbi.
V. FOllESCU, c. Folticeni, J. Sucinia,
1) Limba trage, unde dintele dare.
2) "" ") Unele ce-va el61'8, acolo şi mâna (o) are.
4) La măsea a care d6re limba atinge (tot-de-una).
5) Limba bate acolo unele di n tele cl6re.
6) Acolo merg o limba, unde doi-o gingia.
7) Limba merge: unde dintele dore.
================== pagina 225 ==================
OMUL �l OI(GANET,E SAr.;;
225
Omul înţelept se gândesce mai întâiu bine, şi În urmă VOl'­
besce. Se dice celor uşurei la vorbă.
Il faui iourner sept lois sa lanque dans la bouche,
aoant de parter.
Pro». Franc,
,3397 La născuntu tali dinţui, ş-la misountu taii limba. 1)
PER. PAPAlIAGI, Zioeit. Iahres,
p. 166.
Pentru 6menii rei de gură,
3398
T'Jti pasărea pe limba ei piere.
P. ISPlllESCU, Leg. I, nau. 1872.
p. 175 .
. Se adaogă la No. 2268.
,', Le.
·3699 Of Limba lungă uşor se scurtă,
HIN'j'ESCU, p. 90. - ANDREI lIIA.­
nrxsscu, înv. c. Humele, J. Argeş.
1° Care nu scie să 'ŞI păzescă gura o pate reu. Ameninţare
pentru cel vorbăreţi.
2° Omul care vorbescc multe se desvaţă de a mal vorbi cum
trebue. -- ANDHEi l\[AlUNEHcu, J. Arpe«.
* c:
3700 Pilai scurteză 'ţi cea limbuţă.
OAYR. ONI�OR, Pl'oj, c. DobJ'o1!eţ,
J, Corurluiă.
Nu flecări atâta.
*6
'370'1 A i să fi scurtat limba.
T. 13ĂdŞEL, c. Stefănesct, in». J.
Vâlcea.
A nu pute vorbi.
3702 * Le. A 'si pune frîii limbii.
G. 1'OIlO1(AN, inst, c. Slatina, J, Olt.
A tăoe.
3703
A ave vierme la limbă.
c., Jll>fSCU, Opinc. p. 112.
A fi limbut.
1) La unif tale dintele, la alţit tate Hmha.
15
================== pagina 226 ==================
226
3704
l'ROVERHELE ROMÂ!illLOR
*
A ave mâncărime de limbă.
M. CANIAN, .1. la)�i.
* ("-
.A ave măncaricia de limbă.
G. P. Sxr.vru, înv. e. Smulţt, J:
Covurluili.
*6
A ave mâncaiură de limbă.
T. DĂLĂŞEL, înv. c. Stefănesct, J.
Vâlcea.
10 A fi nerăbdător de a vorhl, a fi Iim but; a vorbi când IlU
eştl poftit.
2° A nu pute ţine o taînă.
:le
3705 . Il trige la limbă.
1. BĂNESCU, '1'1'0(. J. Roman.
Acelaş înţeles ca la No. 370,1.
:f' 6
3706 . - A '�i bate limba.
T. BĂLĂŞ':T" în!'. c. Steţ'ânesct,
.I. Vâlcea.
A vorbi mult.
3707
*
Imi vine pe limbă şi nu pot să spun.
r. BĂNESCU. praf. J. RumaJl.
:;: L"-
Imi stă pe limbă.
G. POll0IlAN, insi .. J. Oii.
Ver)l Ourti:
Acelaş înţeles ea la No. 3543.
A ooir SUI' le boul de la lanqu»
1"1'00. Franc.
*6
3708 A eşi cui-va (scote) limba de-un cot.
M. CANIA:<, J. laşi. - G. P:
SALVIU, îm'. c. SmuZ{i, J. Coourluiit,
A fi într'o mare strîmt6re; a isbuti după multă trudă.
Tirer la lal1,que d'un pied de lOI1.q.
, OUDJN, Curios. P,an,.
================== pagina 227 ==================
3709
OMUL ŞI OHGAXF.LE SALE
.x-
A aştepta cu limba sc6să.
Fu. DAIIIE, II, p. 278.
227
3710
Cu ne-răbdare.
*
A umbla (alerga) cu limba scosă după ...
Gn. JIPESCU, Opinc. p. 64.
A r-îvni mult la un lucru, a alerga mult pentru a'l pute do­
Lândl.
3711 * A'i îngheţa limba 'n gură,
I. CREANGX, Pov. 256.
10 A fi îngheţat da frig.
2° A tăce de frică.
3712
* .
Cu hmba ce p6te.
3714
Pentru 6menH cart. ne-având alte mijloce, se aperă sau atacă
uumaî cu vorba j se dice mai ales despre femeL
In Iliadă Menelas, mustrând pre Elini, dice: QI�O( Ct1t2li.'fj1:Yjpe.;
Ctxatih� ')0, 81:II.Xo;Wt,
nwt'tţj 1tOAep..(C8tY. 1)
P,'OV. Elin.
Lingua bellare. 2)
Prou. Lat.
*h.
3713 L'a muşcat albinele de limbă.
H. D. ENESCU. înv. e. Zamostea,
J. Dorohoi, - E. I PURlClU, înv.
c, SI/Iulţi, J. COVU1'lUI.
E bet, Acest înţeles se adaogă celui arătat la No. 1269.
*
A i se tmpedică limba.
GR. JIPESCU, Reu!'. Oraş. p. 113.
� ,�
.. . A � se împletid limba,
GAVR. Osrşou, pro]'. c. Berlad,
J. Tutooa,
A fi bet.
1) A se luptă ClI limba.
') Idcm.
================== pagina 228 ==================
·zy
I
l
228
PROVBnI3ELF� nOM1.N1LOn.
*L
37 i 5 A fi pişcat (prins, înţepat) la limbă.
Ca. JIPF.SCV. Reur. Orar p, 113.
_ Fu. DAME, II, p. 213 & 278; III,
p. 220.- LAZĂI\ ŞĂINt:ANU, Semas.
p. 351.--G. POllOIIAN, inst. c. Sla­
tina, J. Olt.
Adică bet, ameţit, afumat.
3716
:;:
. A fi prins la limbă.
GII. Jn-sscu, RCu1'. Ora». p.113.
__ FR. DA1>IE, III, p. 280.
Acelaş înţeles ca la No. 3715.
*
Nici limba nu '1 asudă.
371.7
BAUONZI, p. 47. - 1. I3ĂNEsclf,
prof. J. Roman.
T. BXLĂşEr" îllt'. c. ŞteJll.nescl,
J. Vâlcea.
Se qice, în gl urnă, când ţi-e frig.
Se dice.:
10 De omul ne-ostenit în vorbă.
20 111tr'n11 mod ironic, când învinuim pe un om muncitor că
este leneş.
*� \
3718 A asuda sub limbă. �.
C. P. SALVlll, î/lv. c. Smulţi, J.
CovurlliiiL
Se dice, în bătaie de joc, de cet cari Re "altă că au muncit
mult, când, la drept vorbind, nu au făcut nimica.
*L.
3718b' A se mâduşi sub limbă.
*L.
3719 A lega limba cui-va.
llARONzr, p. 43.- ANDREI MARI­
NBSCU, înv. c. Humele, J. Al·ger·­
Preot C. BUNG';TIANU, înv. c. Coso­
âJ(, J. Mehedinţi.
A face pre cine-va să nu mai vorbescă de frică, de interes, etc.
*b
3720 A se lega limba cui-va,
1. IlĂNEoCU, lJ1"of. J. Roman, ­
M. CANIAN, J IlIşi.-A. PE'I'HESCU.
ing. CU1·tea·de-AriJeş, J. Argeş. ­
S. IIL• MAltlAN, '1 ru d, Pop. p. 321.
_ GAVII. ONJŞOll, praf. c. Jjerlad,
J. Tutova.
================== pagina 229 ==================
O)lUL ŞI ORGANELE SAr..};�
229
ii: D
De 'ţi înghiţi limba.
*6
A se lua (pe1'�, încurca, îngroşa) limba cut-va.
T. BĂI,ĂŞEI" înv. c. Şteţănesct, J.
Vâlcea.
10 A nu îndrăsni să vorbcscă de un lucru.
20 Cu deosebire a fi pe patul morţii, cu sufletul în guril.
*6
3721. A se deslega limba cui-va.
LAURlAN & l\JAXlM, H, p. 165.­
BARoNzI, p. 48 - GAVll. ONI�oll,prof·
c. Bedad .r. Tutova.
Adică poto vorbi; pricinele care '1 opreu de a spune ceea ce
scie au perit, îi M\ mână să voibescă.
"'6
3722 ·l· A '�i înghiţi limba si a 'şi uita morţii.
U. POSSA, elev. Se. NorJlI. c. u«.
ma/esei, .1. N6m,ţl�.
T. BXLĂŞllI., Înv, c. Steîăneect, J.
Vâlcea.
Cind mănâncî ce-va dulce, plăcut,
«A1a'l de bun că ft îngltiţ'i limba şi 'ţi uil,! morţi! »
*
3723 A ave limbii de aur.
Gr. JIPESUU, Opinc. p. 56.
3725
VCQI GU1·ă.
A fi bun de gură, a vorbi bine şi frumos.
*6
3724 A fi cu limba fagur de miere.
T. BĂLĂŞIlI" înv. c. Stefiinese',
J. T'âlcea.
A fi dulee In. cuvînt.
*
A fi cu doue limbi.
Om cu doui! limbi.
LAURIAN & MAXIM, n, p. 166.­
FIt. DAMB, II, p. 278.
Gu. Jll'ESCU, R(Ju/·. Ol'''f' p. 10.
v c,).i FaJ", Gură, Obrae.
Se dice de omul prefăcut care vorbasce când bine, când reii,
a().! laudă şi adl defaImă tot pe acelaş om.
6
3726 A ave multe limbi.
Sc dice de omul făţarnie.
================== pagina 230 ==================
230
rROVEnllELE ROM . .\NlLOlt
*6
3727 A'şi muşcă. limba.
LAURIAN & MAXIM, Il, p. 166.­
G. POBORAN, 'inst. J. Olt.
Ve<F lVană.
10 '1 pare forte reu, se căesce de ce a vorbit.
2° Ar vrot să <;lică ce-va vătămător, dar îşi înJrînă pofta şi
'tace.
*6
3728 A'l trage de limba.
E. 1. PATltlCI0, înt). c. blllUZţI, J.
Covu1'luiu. -- G. POBOIl"N, iust. c.
Slatina, J. Olt.
A'l zori să spună o tarnă.
3729
*par'că '1 trage cine-va de limbă.
Mru e rr. PAbOAL, prof'. Bucuresci,
.J. Ilfov.
Se �lice despre cel limbuţi cari nu se pot opri de a spune
ceea ce trebuia să tacă.
3730
Limbă subţire.
Gazeta Maced. r, [).
Poreclă prin care Aromânii zugrăvesc firea Iinguşitore şi El­
ţarnică a Greculuî.
*,6
3731 S'o spargi cu limba.
G. P. SALVJU, înv. c. Smulţt, J.
Covurluiu .
. Adică forte subţire; se dice mal ales de Pl)Il7.() şi bora.ng icurî .
• C�mn�ă de borangic s'o spargi CII limba.'>
*6
3732 A fi limbă lătă,
T. BĂL,IŞ"I" înv. c. Ste/i'inesci,.1.
Vâlcea.
A vorbl urit, din eausa Iiuibcf mari.
* [,
3733 A ave Iimbă lungă.
LAURIAN & l\!AXur, II, p. 16iJ.-­
l-hNŢESCC, p. 90. - ANDm:i �1Am­
NESCU, înv. c. Numele. J. Argef.-­
E. A ZAMFU<ESCU. Diocon, înv. c.
Stiubenii, .J. Doro/lOt.
================== pagina 231 ==================
OMUL Şl OltGAi'\J<:L1<� SALB
231
* 1\
.A fi lung la (ele) limbă.
s. MIHĂILESCU, Înv. ŞeztU61·ea.1 I, p.
47. - E. I. PA1'IUCIU, Înv. c. Smulli,
J. Covarluii1..
A nu pute păstra tăcerea, a vorbi prea mult, a nu pute ţine o
taină. Cu acelaş înţeles se mal q.ice: a fi Limluii),
*6
3734 A fi slobod la limbă.
E. 1. PATIUCll', Îi!D. c. SOll!lţî,
J. Coourlui«.
3735
3736
Vcr)î Gur«.
Acelaş înţeles ca la No. 373B.
*6
A fi fraget la limbă.
Acela:;; inţeles ca la No. 3733.
*
A înţepa cu limba.
A' atinge cu vorba.
3737 * L" A ave limba ascuţită,
A fj reCt ele g·ură,muşcător.
:;. 6
3738 " - A prinde (la) limbă.
E. 1. PATHlCLU, Înv. c. Smulţi, J.
Coourluiă,
Maior, P. BUIJIŞTI';ANU, c. Bucu­
resei, J. Ilfov.
G. POIlOHAN, inst, c. Slatina, J.
Olt.
M. CANIAN, J, 111)11.- Fn DAM>;,
II, p. 278.-- G. POilOItAN, iust. c.
SI alina, J. Olt.
Se <,iicc:
10 Despre cel sfiicIos Salt frl'cos care îndrăsnesco să vorbesoă
numai după ce au dispărut causele care 'I opreă de a deschide
gura.
2° Despre omul care a beut şi e cu chf ef.
3739
Limbă.
M. Musr» Letop, ust«. lll, p.
59,79&83.- MIHONCos'l'JN,I, p. 277.
Cercetaş. lnţelesul este bine stabilit de Miron Ccstin când
.(,tice: "şi din Limbi. apol şi din iscode ce aveti Leşiî la Turci,
cum să hio avut Sultan Osman ilOO.OOO oalări, etc.»
================== pagina 232 ==================
232
PHOYERBELl--:i ROM.tSILOR
"Intorccndu-se au prins limbă pre un Lch, carele a îi spus câte stegur"
sunt Leşî şi Cazact.» - N. Mrsr», p. 83.:
3740
*
Limbă-lată.
3741.
Maior P. [lUDIŞTllANU, c. Bucu­
resei, J. llrov.
Sc <,Iice despre cel care nu pote să vorbescă, care bălbăesce.
* A 's ţine (băga) limbă în gură.
A tăce,
LUMINĂ
VeeJl O"hhl.
MÂNĂ
VeiJ.l Ban, Butiă, Ruaumas-,
C(Uugăr, Cap, Cârlncne, Co-­
pae, a Da, Dscninedeii, Falcş;
Foc, Furnică, Gurti, Iepure, a
Jucâ., Lună, Cap, XXI. c. Mâ·
nă, Miere, Minte, M6'rte, Och:iiÎ,J
ota, Pepene, Pilat, Popă, sa»,
Sapti, a Scrie, a Scutură, Şârpc;
l",f{JâTCit, Sp ueti, a TTC- mură,
Vatt'cl.
*6
3742 Cine da din mâini (măr i) nu se innecă.
A. PANN, Il I, p. 27. - 13AHOl'Zr,
p. 61.-8. J. GBOSSMANN, Dict. Germ,
p. 157.-1. IONESCU, Cart. Cit. II,
p. 133.-P. !sPlRESCU, n.« 18t. Il,
p.lOi.- FH. DAME. Il, p. 198.­
ANDRE1 MARIN��SCU, înv. c. Humele,
.I. At'gel�' - H. D. ENESCU, înv. c.
Zamostea, J. Dorohot. - Preot C.
BUNGE'PANU, în!!. c. Cosoret, .I. Me­
hedinţi. - E. 1. I'ATBIClU, tno, c.
Smulşi, J. Corurlui ă. - Sem in. Buc.
CI. Vill prin P. GÂRnovICEA?;U,pro{.
Care dă din mâtnl nu se innecă.
G.l\fUNTEANU, p. 150.-IIINp�scu,
p. 100.
Cine dă din mant nu se înnecă, ci esc mat
curînd la mal.
ION AL LUI SnIllllA, Tov. p. 216.
Oine dă din mânz, ese la liman.
8. 1. GUOSSMANN, Dicl. Germ,
p. 157.
================== pagina 233 ==================
OMUL ŞI OHGANELE S.ALJ<;
233
Cine muncesce are cu ce trai, cine alerga căştigă ; îndemn
pentru cel car-I aşteptă scăparea lor de la alţii.
3743 * Dă din mâni dacă vrei (vrei) să eşi la liman.
A. PANN, E.lit. 1889, p. 41; I, p.
152 -- 1'. !oPllm:;cu, Rev. ht II 1, p.
155. - Hll�P;SCU, p. 94 &. 100.­
FII. DA�!I�, II, P 278.
* ie.
Dă din mâni daca 'vrei Sti a/nngl (eşi) la mal,
BAIIBU CONSTANTINgSCU, Cart, Cit.
Il, p. 45. -- 1. i:3TĂNESCU, ele» Se.
lnst, J. Argeş.
* I�'.
Da din miini ca să JiU te inneci.
1. G. VALENTINEANU, p 34. - K
J. PATJUCIU, inv. c. Smulţf, J. Cu­
vurluiit.
* l";
Dă din mâini Sit eşI, la mal.
E�!. POPESCU, înv. c. CiocănescT­
Mllrgineni, J. Iatomiţo, - T. BĂ­
LlŞEI" in», J. Vâlcea.
* c:
Dc1 din mân; daca vel să scapi.
X ... ele» Se. Norm. c. N111U'J/i,
J. R(lClll�.
* L::"
Da din mân: daca nu vret ea te în ne ci.
GALLlN-NĂnE.JI)E. Cart, de Cit.-­
Semin. Buc, el. VII prin P. (HRBO­
VI CEA NU, lJ1·Of.
A('ela:;; înţeles ea la No. 3742, sub o formă mai imporntivă.
* /.i
3744 Dă din mâni până nu te înneci,
GAVUII, 010ŞOIt, )J 1'0 I. c. Bel'lael,
.1. 'J'utuva.
Acelaş Înţeles ca la N o. 3743, cu adaosul că munca, alergarea,
Încercările nostre să se facă la vreme, jar IlU după ce nu mal
sunt de nici un folos.
3745
:;:
Dă din mănî şi carul 'ţi va ajuta.
FlI. DAM!;. r, p. 51.
================== pagina 234 ==================
2B4
Scapa-mă, Demne!
Dă din mâni, Române!
I. M. HiuHEANU, Dat. Cap. p. 25.
Să nu aşteptăm scăparea n6stră de la alţii, chiar de la Duru­
ncdeii, ci să facem singuri cele de lipsă pentru a atinge ţinta
nostră.
Aide toi el le clcl t' aulera.
I'roo. Franc.
3746
Multe mânî fac sarcina mai usoră.
Da E. B. MAWH, P 55 - n..
IWNZf, p. 60. - HINP:SCU, p. 101.
*.6
Multe mâni fac sarcina lIş6ră.
A�DIlEI MARfNESCU, înv c. 11u­
mele; J. Arges. - K 1. PATHIClU,
înv. c. Smulţt,' J. Coourluiă.
,,:.
"'Săraccle mâni multe fac sarcina ma?' uş6ră!
Mal mulţi 6menl pot mai mult de cât unul singur. Arată pu­
terea şi r6dele tovărăşiei. Vedl No. 3784.
J'),siow Mi nl,so'lw'I p.SAEt·�. 1)
I�SIODJ "Eplu, '/1.;. ·(I)J.�prj.�.
Multae m'lnus onus leoius redduni. 2)
Prov. Lat.
�1olte mani fanno l'opera leggiera. 3)
Prov. Itai.
vi« Hărlde machen bald ein Ende. 4)
Prov. Germ.
JJlany hanâs make quick ioork, �)
P/'OV ElIIjl.
3747
In mina 'i ce pică
Sparge tot şi strici.
A. PANN, 1, p. 9G.
Ve().t Nero d,
Se dice despre cel nerod şi stângaci ii.
1) Mal mult pote munca (meşteşugul) mal multora.
!) Multe mănt fac sarcina mal uşoră.
ti) Multe mân I fuc munca uşoră ,
4) Multe mânf fac Iute un sfîrşit .
.5) :\fu1te mânt fac Iute munca.
================== pagina 235 ==================
OMU. �r OHGAlIELE SAT.>'
23G
3748
Omul de trenă nu Iese cu mâna qolă din casă.
A. PANN, 1889, p. 173.
Omul de trebă nu ese din cosa cu mâna gala.
HINTESCU, p. 132.
Se <;tice omenilor sgârciţl cari tot spun că nu aii, când li se.
cere vre un ajutor.
*6
3749 Cu mâna goli n'ai făcut nici o tr ebă.
G. POllORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Nu dobântlescl nimica, fără să dai şi tu ce-va în schimb.
3750
Unds nu poţi prinde
Mma nu 'ţi întinde.
S. I. GnossllAN, p. 35.
Să nu rivniu, la lucruri cari nu sunt de nasul nostru.
'j' '"
3751 .. L Mâl13. altuia nu te scarpina cum îţi place,
A. PANN, I, p. 136.- HINTESCU,
p. 170. - ANUHEI MAUINESCU, in».
c, Sumele, J. Ar!1e�.
�.
"'A::renlu ti scarchină iu. nu ti macă 1).
D. A. MI LES CU, c. GO}Jffi, Macedonia,
Să nu te laşi nicî odată în nădejdea altuia, căci nu 'ţi faee lu­
crul după cum îţi place.
3752
O mână spala pre alta.
LAUlHAN & l\1AxlM, II, p. 225.­
U. MUNTEANU, p, 60, - AL. Dusn­
TUlcSCl1, p. 133.
*
jlfână pe mana spală, şi amindoue (spala) o-
brazul (fata),
N. FIf�IMO)l, Ciocoi.- V. Fouescu.
c. Fotticent, J. Suciava.-B. 1. PA­
TlUCIU, În!'. c. Smulţi, .J. Coourluiă.
- Semin. Bu». CI. VII, priit P.
GÂUBOVH'EANU, praf. - V. UĂL1N,
elev S". lnst. J. Arqe«. - II. D.
ENlCSGU, in». c. Zamostea, J. Do-
1"ohoi.
1) Stră i nu l te sca rpinu unrl e nu te iuiinâncâ.
================== pagina 236 ==================
236
l"HOVERnELJ.; nO)IÂNILOR
lllână pe (pre) mână spală şi amindoue faţa.
Abecedor ilustrat. p. 25 .. _- I.
IONESCU, Cart. Cit. II, p. 105.
* L".
O mână spală
(Iaţa).
pe alta, şi a·mîndoue obrazul
A. PANN, ua«. 1889, p. 158; m.
p. 127. - LAUHUN & MAXIM, l, p.
1213.--B.umu CONSTANTINESCU, Cart,
Cit H. p. 203.--P. ISPIRllsCU, Leg.
I. Edit 1872. p. 1'74.-B. P. llĂş­
nH:, Euţm. Maqn. p. 108. KĂHOLY
A'es, p. 78. --BARON7,i, P 53.-HIN­
p:seu, p. 98 - 1. G. VALEN'l'INEANU,
p. 41.- ANDREI MARlNES';U, înv. c.
Humele, J. Arger-Frt DAME. III,
p. 14.-" Du K B. l\1AWR. p. 66.­
AL. N. LATIOV AHY, Şedinţa CClmerei
J iep, 2 Dec. 1894. -' G. POIIORAN,
inst. c. Slatina, .J. Olt.
o mână pe alta spală Ş'amîndoue pe obraz.
IORl). GOLESCU, J't1ss. tr, p. 9.
O mână pe alta trebuie să spele.
IOHD. GO!.ESCU, .!YIss. Il. p. 101.
*6
Mână cu mână se spa la şi obrazul tu amindoue.
K. A. ZUIFIRESC[J-DIACOJ«, îl1v. e.
Situbenii, J Dorohoi.
Mână pre mână spală, şi amîndoue mânele
spală obrazul.
LAUlUAN & MAXIM, II, p. 1230.
o mână spală pre alta şi amîndoue faţa. 1)
HmN&llKUG·[)iimNGSFELD, 1, p. 188.
M âra spela mâra, ,sî amind6 faca. 2)
Fu, MIKLOSICU, Rum. Unter. p. 13.
Mâna spela s69lc� isi amîndu6ele facia H)
ANDlu,;YOI, ALBAOAVU, Cart. Aleg.
p. 54.
Ne învaţă să ne ajutărn unul pe altul, luând pildă dela mâni
(p. 9); - Adică unul pe altul trebuie să ajute (p. 101). - GOLESCU.
1) Cuvîntul (o) liPS8SCC in Dii reng sfeld din cl'orc, ceea ce se vede dup;1 ti-a­
ducerea germană care urmăză.
S) Mâna spala mâna, şi amîndouă faţa.
') Mâna spal.i sorin �i amîndouă fala.
================== pagina 237 ==================
GolUL ŞI ORGANELE SAU:
237
Omenii să se ajute unul pe altul Ia nevoe ca şi ei, la rîndul
lor, să fie ajutaţi de un altul.
X Sr(J X,Stp!J. '1 [nts t, iH'I.to/,oc;; ts oei'l.to),OY. 1)
Pro», Elin.
Manus manum lavat. 2)
Prov. Lat.
Une mmn laoe l'ulltre.
Pro», Franc.
Una mano lava l'eltro e tuite (e) due la faccia. 3)
Pi'OV. Itai.
Huma muo lava a outra y ambu« o rosiro. ,,)
Prov. Port.
Eine Haruiuxischt die an de re und beide das Gesicht.5)
Proo. Germ.
At COUl't one hal/ti will wash the oiher. 6)
Pl'ov. Engl.
3753
'f.
. 'Aşteptă la mâna altuia.
P. },;PIRESCU, Rev. t«. r, p. 23-1,
*6
A căiă la mâna altui«.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A atîrna la mâna oltuui.
fu. DA�lB, Ill, p. 14.
Aşteptă să'I de alţii cc'I trebue ne vroind SUl1 neputend do­
bândi singur ceea co'l o do lipsă.
*6
3754 Mai uşor e a ţine un bostan în mână de cât o al-
bină.
E. I. P ĂTlllClU, înv. c. Smulţi, J.
Coourtula.
Arată cât e de superăcîos omul viclon.
1) Mâna spală pre mână, şi degetul pre deget.
2) Mâna spală mâna.
3) O mâ nă spală pre alta şi a m lndou.i faţa.
4) O mână spală pre alta şi am in două rostul.
&) O mână spală pre alta şi amtndouă obrazul.
6) La curte o mână vre Si' spele pre cea-l-altă.
================== pagina 238 ==================
238
3755
rUOYER1JE.t..R no::u'/t�IT.OB.
* L'o.
E reu când astepti de la mâna altuia.
A. PANN, Edit. 1889,
III, p. 126.
p, iee ,
I
!
I
I 1
!
1
1
Acelaş Înţeles ca la No. 3753.
Male aqiiur cum illo qui alieno nuiritur arbiirio. 1}
Pro». Lat.
Wei' auf eines Andern Schiissel ioartei, isst oft
schlechi. 2)
Pro», Germ,
Chi pm' le man d'altl'i s'imbocca, tardi si soiolla. 3)
Prov. iua.
3756 Să nu scie mâna stingă ce face drepta.
LAt;IUAN &; MAXIM, ir, p, 220.
*
Ce face mâna clreptă sa nu scie mâna stânga.
BARONZI, p. 53. -- 1IINŢESCU, P:
93. -D1' GASTER, ui. Pop. p. 214.
-' Da E. B, l\1AWR, p. 23. '
*6
Ce face drepta să nu scie stângct.
P. ISPIUESCU, Rev. i«. II, p. 14(}
- BARBU CONSTAN'l'INESCU, Cart
Cit. II, p. 15. - H. D. ENESCU
îl1v. c. Zamostea,IJ. Dorohoiă.
Stânga SLt nu scie ce face drepta.
LAURIAN &; MAXIM, II, p, 1258.
Ce face stânga să nu scie drepia.
lDEM, C IZend. Rom. An. 1892.
Să nu scie stânga ce face drepi«.
I. lVL RÎUUENU, lst. Cap., p. 96.
;):/'-.
Nu trebue să scie mâna stângă, ceea ce dă
cea drepia.
V. FORESCU, c. Fulticeni, J, Su­
clava,
1) Reti îl merge acelu'ia a că rul mânca re at1rna de o vrolnţă străină.
lI) Cine aşteptă după blidul altu ia , mănânc:l a d ese-orf reti.
3) Cine se nun-esec cu mâna altuta, târ<jill se satură.
================== pagina 239 ==================
r
(1).1 UL ŞI ORGA XELl<� SA LE
23�
3757
3758
Când faci vre-un bine fă'} pe ascuns să nu te vadă 6menil,
şi să nu '1 strigi în gura mare ca să '1 afle totă lumea căci,
precum dice Martial:
......•... Dona
Auctoris pereunt garrlliitate sui. ')
Lară tu când taci milostenie. să nu seie stânga ta ce tace
drepta ta. - MATEID, VI, § 4.
*
Dă c'o mână, iei cu alta.
A. PANN, II, p. 69.
Cu O mână dă, şî cu alta adună.
IOHD. GOLEgCU, 1I1s8. II, p. 28.­
P. ISPIImscu, Rev. I�t. II, p. 161'.
*6
Cu O mână dă, şi cu alta te.
E. J. PATRICIU, înv. c, Smulţ),
J. Cot'ur'luii1.
Ca O mâna dai, şi cu alta Ici (tai).
BARoNzr, p. 53.-HINŢESCU, p. !J8._
10 Adică mai mult Iea de cât dă (GOLESCU).
2° Despre cei cari nici odată nu sunt în pagubă, căci sciu
să tragă fol6se chiar din darurile pre cari le fac; ca negustoru
de pildă, care şi cumpără şi vinde.
3° Când cumperătorea se face cu bani gata.
Iei (iai) c'o mină şi dai cu alta.
A. l'ANN, Edit. 1889, p. 95: III,
p. 110. - P. ]SPlRESCV, B, v. lst .
III, p. 377. _.- HI:-lP:SCU, p. 98.
Cu O mână Ma şi cu alta daă.
Da E. n. MAWB. p. 81.
Se dice despre cel cu mâna spartă, carI cheltuesc .tot ce câş­
tigă şi, după ce alt muncit, nu se aleg cu nimica.
*6
3759 lai cu o mână şi dai cu dece,
D. Gm:oRGHIlT, su« Se. N01·m.
c. 'l ecuciii, J. 7ewci-u.-C. POSSA,
stud, c. Humulesct, J. Nemţu,
Acelaş înţeles ca la No. 3758 exprimat cu mai multă tărie.
'l o facere de bine divulgată prin limb uţia aceluia care a tăcut'o îşi pierde
preţul.
================== pagina 240 ==================
240
rHO\'EHBEl.E nOj\Ji��ILOH
----"""
3760
* A dă. cu o mână şi a opri cu cea-l-altă.
LAURIAN & MAXIM, Il, p. 226.
A face eul-va un dar, fără însă a slobod I darul din mână.
3761
Dă cu O mână ca să îeă cu două.
HINŢESCU, p. 98.
3763
'''A
'.' CIne dd cu o mână, ieă cu amin doue.
P. ISPIRESC.U, Leg. 1, ss« 1872,
p. 172; lieo.Tet, rr, p 161.·-1IIN·
TESCU, p. 98. - AND1\EI MARINESCU,
înv. c. Humele, J. Arţjeş,
Se (fice despre cel lacom 'ii cumplit care da puţin ea 8:1 le:\
mal mult.
Pileum. donat ui pollium recipiat. 1)
P,·ov. Lat,
De pocli pr ave benasse. 2)
Prea. Romagn.
Schenken heisst Aflgeln. 3)
P,·OO. Germ.
Octava venim' AUergaava. 4)
lro». N01'v.
llonner un pois paur avoir une feoe.
Proo. Franc.
:l:D
3762 Dă cu O mână şi lea cu o mie.
ANDREl MA llINESCU, tno. c. Humcle,
J. Arqeş.
Arclaş înţeles ca la No. :3760 exprimat cu mal multa tărie.
C'o mână te mânqâie şî cu alta te sqărie.
101\'.). GOLESCU, l'rbs. II, p. 26.
Se dice pentru Iăţarnicî (GOLESCU).
Altera manu fert lapidem, altera panc1n osieniat. <)
P1·OV. Lat
1) Dă o căctuiă ca să capete o manta.
» A dă puţin pentru a prinu mult.
3) A da ins cmucz ă a pescui.
') Dar aşteptă dar (întors).
L) Cn o mână ţin o o petră, şi cu ceu-l-altă arată o păn e.
================== pagina 241 ==================
CL
3764
2
Q:MUL ŞI OnG.ANELE SALE
*
Cu o mână te aperă,
Cu alta te deperă,
241
li
·1
'1
I
LAUlUAN & MAXIM, I. p. 1047.
Cu o mână te aperă,
Cu alta te daperă,
LEX. HUD. p. 163. apuii, HKşDEU,
Etym. Magn. p. isos.
Se dice pentru cel făţarnic.
""fi !M�. !50WP tpW?Sl, t'fl os Srsp'\J t6 11:0['. 1)
Pro». Elin.
Altera manu iert aquam, altera iqnem. �)
Pro». Lat.
3765 Mâna 'ntinde ca un sărac, ochiti şi-aruncă la Iurtişaq.
Ioun, GOLESCU, Mss, II, p. 46.
Se dice pentru cel ce fură ccrşînd, şî pentru cei smeriţi şî
făţaruici (GOLESCU).
I
1,
.,
3766
Cu mâinile la piept, şi cu ochii la puiii de giol.
IOHD. GOLESUU. JJ1S8. IT, p, 29.
:1
V(H)j Rus.
S8 (]iGe pentru cel ee cu smerenia lor VOl' să Iure (GOLESCU).
:1
I
3767
CiI
Cu mina te joci, mojic te areţi.
Iouo. Gor.nscu, Mss. Il, p. 30.
YC(J'î ce Glunt1..
Se qice pentru cel ee supără cu mâna în glUlll[l. (GOLESCU),
arătându-ne că nu trebue să glumim cu gluonturt şi imbrâncirî
ea ţerani'i şi ea mojicii.
Jeli de main, jeu de vilain.
Prov. Franc.
Gioco di mano, gioco di oillano. 3)
Prov lo8c.
Jochs de mans, [oclu: de villans. 4)
l'I·OV. Catalan,
1) Int.r!o mână tine �lpJ) 111 cca-l-a lt îi foc.
2} Telem.
3) Gluma cu mână, glulnă dr mojic.
') Glumn cu mâ ullc, glume de mojict.
IG
================== pagina 242 ==================
242
3768
PHOVEHBELB HO�IÂNIL0 H
Cu o mână ca c'o mie.
IOHD. GOLEseu, M88. IT, p. 23.
Se diee pentru cei ce cu puţin, mult ajută (Gor.esou).
*6
3769 De la mână pân' la gură.
Jl1aio/' P. BUDIş'mANu, c. s»:«.
"esei, J, Ilfov. - M. CANIAN. J.
/aşt, - GAVR, ONIŞOR prof', c. Ber­
io d, J. Tulova.
Mii şî sute de întîmplări de la mână pânll
la qurâ,
IO!l», GOLEseu, �M88. II, p. 44,
De la mână pân la guru, '!rIulti 'ţ hin năs­
câruii OTZ. 1)
PERICLlC P APAHAGI, Zweit. !ahres.
p. 170
Arată schimbările vremii cele grabnice la QI'I-ce întîmplare
(GOLESCU). - Intr'o clipă putem trece de la bine la reu, de la
vIeţă Ia mor te.
AristoteIe ehi acesteI dicerî următorea o rigină. Anceii, fiul lUI
Neptun şi Astipaleel , săpându-şi odată via, certa selavii care
nu lucrau destul de bine. Unul d'intr'înşil, supărat de atâta o­
cară, îi spuse că el, Anceii. nu va mal oe vin din ace stă vie.
Trece vreme la mijloc, se coc struguri], se culeg şi se calcă.
Anceti cere să i se aducă must şi, ridicând cupa, dice sclavului
cu pricina. -- Mal cred! acuma că nu vOI be din acest vin'?­
Intre cupa :j'i buze, o mie de nenorociri se pot ivi, răspunde
omul. In acel minut se aud nisce strigăte: un mistreţ intrase
în vie şi strica totul. Anceu pune Îndată cupa la pămînt, Îşi lea
armele, alergă spre fiara sălbatică, şi cade rănit de marte.
Alţii cred că origina qiceril trebue căutată în Od isee. In a­
cestă poeuiă Antinous, unul din peţitorii Penelopeî, sta gata să
golescă o oupă de vin, când se simte lovit de o săgetă slobo­
zită de betrânul Ulise, scapă cupa din mân'i şi more.
Ho)J\a. :J,sw�G 7rS'(Sl 'l.lJAt'lto<; 'X.'1.t X€li,so:; o.xP01J. 2)
Prov. Elin.
Multa caduni intel' calicein supl'cmaque labra. 3)
Pro». Lat,
1) De la mână pân la guril� multe 'ţi' vin adose-ot-I.
2) Multe cad (se perd) între cupă şi buze.
") Idem,
================== pagina 243 ==================
;
243
f
�
I
i
�
\
Entre la coupc ct les leores il !J a de la place pmi?'
un molheur.
Pro». Franc.
Dalla mauo alia bocca spesso si perde la zuppa. 1)
Pro». Itai.
Von der Hand bis eum Mund verschuttel Manclu»:
die Suppe. 2)
Proo. Germ.
Betueen the hand and the lip,
l'hc morsei may slip. 3)
PrOD. EWI1.
3770 * A trăi de la mană pân la gură.
G. P. SALVIU, in», c. Smulil , J.
Coourluia.
A ave ele la mâna până la gură.
G. 1. MUN'l'EANU, p. 121.
Adică forte puţin. Are înţeles mal restrîns de cât: de euj/i
până mâne.
,,1vlilă de la mână plin' lot gură.» -- A. Gouovxt.
*6
3771 De la mână pân'Ia gură
Pierde- îmbucătura.
ANDHEI MARINESCU, inv. c. Hu­
rnule, J. A1·ge�.- Da E. B. lV!AwR,
p. 78.
Se dice unui om slab.
3772 * 6 A uita de la mână păn'la gură.
UAHONZI, p. 47 & 65. - GAVRIL
ONJ�OR, praf. c. Berlod, J. Tutooa>:
ANDHEI MARlN"�CU. înv. c. Humetc,
J. Areeş, -lhN'j'Escu, pag. 194.
G. DEM. TEoDom:sClJ,Cercet. p. 88.
- E�L POPESCU, in», c. Ctocănesct­
MăI gineni, J. Iolomiţa G. 1'.
SALY[(], în/). c. S .. l1lllfi, J. Covurluiu.
Uit îmbucătur'a de la mână pân) la gură.
A. PANN, H, p. 146.-I-IINTcscu,
p. 77.
1) De la mână la gură n doso-orj se perde s u pa .
�) Intre mână şi gură mai nrulţf îşi rest6rnă supa .
J) Intre mână şi gură, bucata p6te să cadă.
================== pagina 244 ==================
244
PR()VKRBELE ROMÂNILOR
Prostul uita, din natura
De la mână pân'la gură.
A. P Al'N, 1, p. 80. -- I-IINŢE5CU.
p. 155.
Vey,t a jl1âncâ.
10 Despre omul ultuc.
2° Despre cel prost.
3773 E mult de la mână pân'la gură, dar de astă-di (adi)
până mâne!
A. rANN, III, p. 14l.-I1INŢESCU,
p. 113.
Acelaş înţeles ca la No. 3769.
*6
3774 Sărută mâna pe care n'o poţi muşca.
_ ANDREI MARJNESCU, î'llV. C. IIu­
mele, J. Ar.qff,- preot U. BUNGE­
'FANU, 'tnv. c. Cosoveţ, .J. Mehed·inţi.
Mâna ce nu o poţi muşc«, sarut' o şi o mân­
gâie.
IORD. GOI.Eseu, J1188. II, p. 108.
Mâna care nu o poţi muşca, o sărută (sănd'o).
A. PANN, III, p. 65. - HJNTESCU,
p.98.
Saruta mâna ce n'o poţi muşca.
HEINSBEJlG DURINGSFELD, I, p. 353.
-G. DEM. TEODOllESCU, Cerce'. p. 29.
*6
Linge mâna ce n' o poţ� 'muşca.
'1'. BĂLĂşEL, Înv. J. Vâlcta,
Linge mâna 1Je care nu (IJoţz să o musci.
C, BOLI.IAC, Culeg. p. 175.- Da
E. B. l\JAVH. p. 96.
Mâna ce nu poţi muscă, sa o lingi.
1. G. V ALENTINEANU, p. 33.
Adică pă cel ce nu 'l putem supune, să ne plecăm Iu] (GOLESCU).
Când ve<fI că nu POţi întrece pre un om în ori-ce, nu te mal
lupta de g6ha cu el.
A. Paun aplică celui făţarnic acestă d ieete rare, pentru C.
Boliac, zugrăvesce de minune natura, viclenă şi josnică, a cio­
cofului.
================== pagina 245 ==================
OMUL şr OHGANELB SALE
245
�
Iii
I
l11ulti manwn palpont, (juam am pulaiam. oelleni. 1)
1'1·OV. Lat.
Aucune fois on seut baiser
La main qu'on voudroit qui fust arse.
Roman du la Rose xiu- Siecle.
'Mucho» basan las manos (jue qucrrian uer cortadas. �)
Pro». Span .
Jl1an!f do kiee the hands, they wish to sce cut of 'l).
Pro». Engl.
Kessemedijin eli cip de annena ko 4).
Pro» Turc.
3775 Mâna mai usoră, să n'o simţă cel ce pe umere o portă.
101\:). G OL};S CU, ]lrf8�. II, p. 108.
Adică oblăduirea mal blândă, ca s'o potă su leri norodul (GOLESCU).
377 6 Ceea ce e în mana ta, cu poliţa nu depărtâ.
Ion». GOLESCU, JJ1ss. II, p. 115.
Adică binele ce'l poţi face insu-ş'i tu, să nu'l tr-imiti la altul
să'1 săvîrşescă (GOLE;SCU).
:;: L,
3777 Ce e ('i) în mână, nu e Ci) minciună.
A. PANN, su« 1889, p. 145; III
p. 117; Arcliir, p. 7.- P. Isvnucscu,
Rev. Isi. II, p. 146. - O. NEGRUZZI,
I, p. 248. - 1. CUEANGĂ, A mint. p.
100. -- V. ALExANDnr, Teatr, p. 515.
-8. FL. �lAmAN, Ornit. I, p. 412.
-AL. DUUITRESCU, p. 141. -- Preot
C. BUNGETEANU, înv. c. CosoviJ'ţ, J.
Mehedinţi, - FI<. DAM':;, III, p. 14.
- K. A. )l;AMFllmscu-DIACON, înv.
c. Ştiubenit, J, Dorohoi -LAUIUAN
MAXIM, Il, p. 225.'- JA};OV, Conv.
Liter., li, p. 132. - I. NEGRUZZI,
Xli, p. 56. -lLHwNzI, p. 55. - 1.
G. VALENTLNEANfT, P 8. - Du!. Tî­
CfllNOEAL, p. 28. -- Abecedar ilus­
trat, p. 24. - C. BOLLIAC, Culeg.
p, 175. - 1. BĂ1>lEsclJ, prof. J. Ro­
man. - Da E. PONJCr, inst, c. Cer­
nucoda, J. Constaruu, - ANDllEI
MAlUNESCU, in». c. Humele, J. Argef.
- K 1. PATRfCIU, înv. c. Smulţi,
,1. Covurluiu. - G. i\IADAN, c. 1'nl­
şcni, 1'- Chi'jinet't, Basarabia,
1) MulţI ating mana, pre cnrl a l' dori (6:'i o ·vadit) tăiată.
2) Mllili sărută mânele lJl'C care ar vroi să le vadă tătut"c.
:'1) Mulţ,i sărută mAnele, pre care ar vroi să le "�ldă tăiate.
4) Mfina ce nu poti f1':î.nge, sărut'o cu pasiune.
J
================== pagina 246 ==================
24-6
Ce cn ?JuÎnâ ?1?� e ti) minc"iuJll1.
, IOUD. GOLEilCU, l'r1ss, Il, jl, 75.­
i\cs K.'nOLY, p. 79. -- HINŢESCU. p.
98, _ .. Ei, I. GHOSSMAN� Dict, Germ,
p,1.''.>3.
:l'
Ce (iz în mânâ nu c minciuna.
v, FOHESCU, c. Folticeni, .1. Su·
rirtra,
* I�\C �.. ) u
.e I a-mână nui mindun(f.
GAVl<IL ONI'iOE, pro]. c. Dobro­
j;{�ţ, .T. Vas/uil,-
A�'ca ('l- (. iru 1no.mî nu e mencsună. 1)
1\L BOJADSCHl. I'rr;.v- !\'l'J,Y.S>)'rTJ.­
Hi.(J,;(�Y.'�, p. 19'3.
(}e (fitI', iru m/uiă, nu f.ite mincuna, 2)
A�DREluL AL ]JAGXVl:, Cart, Aleo,
p. ()l.
(}i este tu 1I1â'IU1, nu este mincune. :)
C. \VEtGXXD Die Aroillunrn, 11,
p. 278.
VP(J1 (lup. XVII.
Aclierl nunuu ceea ce nvcm în stUpflllil'ea n(;"tl'i\ aceea num.u
(' sigură 11 llC,sll'!l (OOLl';SCU),
In tot-de-una 1Il111�U111e,,\'p·t(' P" f'(' al, ('[,el 1If'ltI111/,1{1!1il1l1ui
i se iea d nrul,
A se obscrv ă fOl'llla «-nr.in«, În varianta din juc1eţnl Yasluiu,
nprnpiindu-s« de (Ji('(:l(')J'C':\ de la No, 3800,
{}e-t tu mâna,
nu'?, miJipunc'l. 4)
PEI:. PAPA HAGI,
p. 170.
Zu·cii. Iahrcs.
.\CEA <'l I,� OI(\] ,]ANA NU j�: i\lENCSUNA.
Trccundu unu can e unu riu cu carne in gl1l"5" �i viz uudu t ru apa umb ra
a lui miridui, d1. bucata. r',cea ce IIi se vede in glo:;u este ma mare eli CuI LI
aCea ce ave in gnr:1; a�i lnsându ::tCen. ci nvein gllrâ trn si ha acea ei se
Ji; vecl8, aremase ff,râ <li da'.de. -- 1\1. nOJA�)SCII'.
Un tiel/s vaut JlIieux que dCllX Ilt l' uUJ'as, Dun est
stir, l' autre ne l) est pas,
lu\. FO?\'l'AINE.
1) ACONt ('(> f' în IlJtt niÎ nu (' ndlwluaii.
2L 3) {>\: '9 Ce eHtr in mimii, nu ('5t0 lllit'l'11in;\.
================== pagina 247 ==================
lcli ioeiss iookl, ioas icli hobe, aber nichi, wasich
krieqe. 1)
O).HH. ŞT OHnA:�ELE SALE
2,17
I
I
li
1Jan er 1C1SS, som
Il andi hece. 2)
r-s». Nor'/!.
3778
Sus de mână si-aprope de gaură.
IORD. GOLF:S�U! 11188. II, p. 113.
Sus de mână, Jos de vînă şi mai apr6pe de
qaura.
J\. PA�N, JlI, p, 53.
Aşa cântă ş6reeii când se înveselră jucând, adică să rid ico
mâinile în sus jucând în horă, dar să ste şî pe lângă găuri,
ca să pată scăpa la vreme de) nevoie, în veţându-ne şi pe 1101,
că în cea mai mare veselie, să ne îngrijim de cele rele (GOLESGU),
Acest;1 t;lie6t6rc se aplicii 61llenilor fricoşl.
3779
Pe tot ce pune mâna se usuci.
VcgI a .ApHâL
Pentru omul ne-norocos în tote i n treprindci-i!« sale.
*6
3780 Il (o) mână sacă [
GAVHlL ONlijOl< prof, 1'. DolJ/'oveţ,
Vaslui,
Acelaş înţeles ca la No. 1377:).
:0;' '"\
3781 r- LOCU mâna închisă musce nu poţi prinde.
Iouo. GOLl",CU, 11188. II, p,30,­
J\N[)REI MAlUNESCU, tno. c Humele,
J, Aroe«.
Adică fără bani nimic llU poţ'i face, nu poţi dobândi; e;;i Re,
(,1ice pentru cel Rg:'i.rciţi (Gor.escuu).
Daca nu te apuci de un lucru cum trebue, negreşit că nu 'I
poţi face; şe<;Iend nu 'ţ.'i vine nimic.
Mano cluusa non prendernai mosche. �)
1',.01), Itai.
1) Sci ii bine ce am, Jnsii nu o vuiu l'l'jmJ.
�) Acela esto sigur, care .u-e Hine) în mâ nă ,
3) Mâ nn inehi:-;:1 nu !IlUI priud c lllUSCC.
================== pagina 248 ==================
248
PROVERllELE ROMÂNlLOR
3783
3784
*6.
3782 Cine e cu (are) mâna lungă
Pierde (perde) şi ce are 'n pungă.
A. PANN, II, p, 31; Archel', p. 9.
- l-IINTESCU, p. 98. - ANDREI MA­
RINESCU, înv. c. Humele, J. AI'geş.
- Preot C. BUNGEŢIA.NU, înv. c. Co­
soveţ J. Mehedinţi.- V. FORESCU, c.
Folticeni, J. Suciava.
*6
Oine are mână lungă,
Perde şi ce are 'n pIJng/.t.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
J. Dorohoi.
Omului ne-cinstit nu'i merge nici odată bine până la cele din
urmă. Se aplică �celor cari fură ce-va şi în urmă, dovedind u­
se, pierd şi ce .au avut.
Departe cu mâna de para focului.
IOHD. GOLF-SeU, Mes, II, p. 117 .
Adică de muiere (Gor.nscu]. VeQl No. 689.
Mâinile cele mai multe, aduc şî roduri mai multe.
IOIlD. GOLESCU, l\{ss, 1, p. 337.
Arată puterea şi r6dele tovărăşiei. Ve<;H No. 3746.
3785 Nu pete ţine cine-va doi pepeni într'o mână.
P. IsPIREscu, Leg. I, uau. 1872,
p. 168.
*
Cine ţine doi pepeni înt1" o mână remâne fără
nici unu l.
V. FOHESCU, c. Folticeni J. Suctao«.
*6
Doi pepen'l într' o mână mt 1Joţi ţine.
B. 1. [>ATRlClU, in», c. Smuut, J.
COV1wluiu.
N�t' s p6rtă do: peapifl'l sum-soara. 1)
PEHJCL]:; PAPAHAGT, Zveit. Lahres.
p. 154.
*D .
oi 1Jzponi sum-soară nu 's ţîn. 2)
1. GlllCU, pro], c. Periooli, Epir
,) Nu se lJOl'tă elot pcpen.I la subsuru-ă.
2) Doi pepcnt ]n suhsu6r5 nu se tin.
================== pagina 249 ==================
OMUL �T OH.GANELE SALE
2·W
Nu poţi face două treburi odată Lăcomia la om nu e bună.
Vc(JI No. 990 .
Ve<Ji I.",'ap(l.
Arată blândeţea mureri], f;'i darul el firesc ele il alina dure­
rile n6stre.
y
I
3786
•
Ca mină de muiere, nici o mină mai delicată.
IORD. GOL Eseu, Mss. II, Asem.
p. 105.
I
'I
3787
*6
Unde punea (a pus) el mâna, punea (a pus) şi Dum-
nedeii mila.
1. CUEANGĂ. POP. p. 37. - P. IsPI­
RESeO, Sn6ve, p. 45.---8. NhnĂJLESCU,
în», i:>ezilt6reu, II. p. 75. -- V. Fo­
RESCU, c. Folticeni, J. Suetaca.
1° Se dice omului norocos în întreprinderile sale,
«Erau odata într'un sat doi frati, si amindot erau insur atl. Cel mare era
harnic, grijllliv şi chiabur, pentru'că 'unde punea el »iâ», punea ,fi DU7Jl'
llrţC/1 mila, dar n'avea copit.» - I. Cm·;A:wĂ.
2° Se ().ie8 despre acel căr uf li stă 'n putere a scote pe Olll
de la gTP,i:i.
3788
*
!\'lana misură nu are. J)
D. DAN, c. Neresca, Macedonia. ­
ME'fA COS1'ANDlN, c. Molooişte, ]}[ace­
douia.
Pentru cel laeoin.
�: c.
3789 A 'si speta mănele de un lucru.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 225.­
DIM. TicHJNDEAL, Fab, p. '177. '­
ANDJm! MAHlNESCU, înv. c, Humele,
,1. Al-geş. - M. CANIAN, J. IUfi.­
V. ALEXANDUI, p. LXII. pret, C.
NEGRUZZI.
A se Jep{�da de respundei-e, a se da de nevinovat; a încurcă
lucrurile şi pc urmă a se da de o parte .
• Mos erat apuc! autiquos, ut cum vellet quis se ostenclere innocentem
nb aliquo eri mine, accepta aqlla lavaret marius suas coram populo.,,-­
Fr,EUHY DE BJ':LLINGEN.
1VHCt1n spelat rnânele printre cei nevinovaţr.-l:'salm. LXXII,
v. 1,).
1) :M:111Cl 11l(�sll['ă nu a re ,
I
================== pagina 250 ==================
250
l'lWVEB1H,LE' HO�L�:-\lLOH
Când Pilat vru să se lepede de ori-ce raspundere când lI ristos
In osân dit la morte, se spelă pe 111[1111 în faţa poporului adunat.
�L
3790' A se spăla pe mânt de un lucru (de ci re-va).
LAUlnAN & MAXIM, II, p. 1230. '-'
P. Isr-nussou, Le.!}. p. 30 .. -- 1. Bi;­
xsson, prot . J. Boman.--S 1. Gxoss­
MANN, Dict, Gorm. p. 51. - LAzA;'
ŞAINEANU, Semos, p 361.-G. Po­
llOUN, insi. c, Slatina, .l. Olt.
Seniin. Suc. CI. V II, prin. P. (Un­
IJOYlCE.\ xr, )J1'of.
vc�n Bol, Gur/f.
A fi nevoit să se lipcSI',i'i de ce-va; a pierde un lucru fiinl
speranţă de a 'J mal pute redobândi vre-odată.
«Călug(ifiţrt simti, săr] odată În SUSj �i ve(}end cit l ipsesce vasul, lnce p u
a se boci de ţi se rupea reruuchit de' milă. Indată se a dunară călugăriţele
'ii se văicilreii de focul ce le ajunsese. Pustuicul, dncă ve']il că s'a J'pi!lat
.Ve mânz de " .. sul cu botez, căt� către fata de 1 m perat cum sbura cu
Calben-de-S6re.Jl -- P. Isr-mascu.
3791
A coprinde un lucru cu patru mânl..
A. PA"�, In, p. l.J,!j.
*
Cu dOlle mânt .
Adic{t cu maro d ragosto.
ln adevăr,
Este betrân să le 'nt ind!
Cu patru nzâllt să '1 'cOfJrill�/1.
E şI de care să fllgI,
Opl cu a brâudi! să te duel.
A. I'AN"'.
*[';,
3792 Când mi-oiu vede mânele.
G. l'OIlOHAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Ve�Jl Palmă, .P(h'.
;:):J întrebuinţeză mal ales în frasa: să le vCrl cdndmi-olti
1.'ccll: mânile, cu înţelesul ele: în tot-de-una, f6rte des.
3793
�
. A da cu mâna în foc.
P. lSPlIlESCU, L�g. 1, Edit. 1872,
p. 174.
A se J1Jll,ogăţJ din senin, tie odată :;;i pe ne-aşteptatl'.
După unij origina acester <;licel'l al' fi următ6rea: HOJll[llllll
================== pagina 251 ==================
2:il
crede ca, 11l auuru ito :(Jile, joci Iocuri (f'cux-Iollets] de-asupra
uscundetortlo r in cad se află bani sau scule preţiosc. Acela
care, trecend prin acele lOCUl'}, sapă îndată în punctul pe dea­
supra căruia vede focul j ucând, giisescc coruor« a sou n s.i.
A se adăogă aeest.�\ variantă la No. G9fJ.
3794
*"
A Iasa cu mina 'n gura.
1\1. CAN1AN, .L Iaşi.
\'2:J1 [)e.rJl'f, PUrnn.
Adic;\ buxa], păcălit, prost.
Se (,lice desp re hoţ\'.
3795
*
fl1am piparate.
Fn. DA)lJ.:, ur, p. 217.
3796
:;:
. A S'� tâi'l cui-va mănile �i piciorele.
P. !cP1RESCU, Ll'g. p. l\JG.
De mirare, frică, de snădej unire, necaz. Francesul d ice eu aceluş
inţelns. les bras ru' eti sont tombes.
«Când însfl VCt]l1 pe Fer-Frumos viirid ca un von.ic cu fata lângă dînsul
i se laIc mâz7lile "i ji, l(;re!c: P':lc\, p'ac) elil să se pernă Smeul de p ă­
rere de relI, că se rl�pl1SeSe mum ă S:.1. ';, --- P. Isi-nusscu.
3797
*
MămlEiitele mămuţei si tatutet.
ION AL LUI SBlEIL\, .7:'0'0. p. ;!()!J.
- D-o Ee. '/,. e. Bârlaâ. J. Tuun:a.
Jllrînuţele tatucuic; şi măsnucutei.
1. CnEANOĂ, POl). p. 2:)2.
Se <}ice în bătaie de joc despre cct Iencş'i.
Ol'igilla acestei <)icerl trebue căutată în basmul, Fait! bu l.ci
şi Iata moşnecomlu i.
(d\lerge şi tU cC\,l merge tot pe acef;t drl!111 pe unde fusese fala lno�l1e­
guiul; se întîlne>:ce _�i ea C\1 cfltelnsa cea slab<-l. Sl holnavă; dă si eu de
părul cel ticsit de o;nide, de i:11;lCU1� cea lnÎlit:'i �j secă şi pănlsită,' de cup'
tlorul cel neJipit si :1pr6pe �ă se rîsipescă: eI.:!r când o rugă �i cutelusa, si
părul şi Llnt:llla ş'i cuptlorul, ca s" îngrije;d de dînsele, ea le �0Spl;n(1�b. c'"
dudă 'ii în b,ltale de joc:
«- Da cum nu! că nu mI·olii festeli eu 7Ilânu/ele fă/ucule! si lJ1.ămll-
oile!l Multe slugI aţI avut ca mine?n -- J. CrmA;uk "
* 1':'
3798 A fi O mană şi un suflet.
G. PQllOHAN, insi. c. Slatinct,
,T. Olt.
Yet,.1J: Trup, FnghTe.
A('ei�lş înţe1es ca 1a No. 4740. S(' nude in l\!old() va.
================== pagina 252 ==================
252
3799
PHOVEnlll'�LE H.OMÂXILOH
Cu dilele a-mană.
MmoN COSTIN, LetO]J. Mold, Edit.
I, p. 231 &, 308; Edit. II, p. 263.
B. P. I-lĂşJ)]�o, EtY1I1. Magn. p. 1018.
*
Oit qilele în mână.
H. MAHlNESCU, Înv. Şezdt6rea, IT,
p. 109.
Cu frica în sîn.
« Nice el fănI gr6za morţi! nu emit ce âmb la ă în tot ccsul, cum se d ice :
CiI r;tilele a-niâua., - Mruox COSTIN, p. 263.
«Se duse por taru la Impernt şi-) spuse.
- Du-te şi-! d i să vie, respunse Impăratul. Da moşnegu aştepta res-
punsul cu di/de 'n mână. Vine portaru si-t dice : Du-te, mosule, al
vote.» - R: ]V[AmNEscu, î1ZV . Suctaoa. ' ,
Vecil NICOLAE MUSTE, Letopiseţul 1I1oldovel, p. 84.
3800
Cu capn a-mână.
DIONISIE ECCLES, apud HĂŞDElr,
IttYIn. Maqn, p. 1018. - LAUlUAN
& MAXIM, r, p. 424.
A fi, a scapa dintr'o mare primejdie de m6rte.
Cine Jllerge în resboiîi e în tot-de una cu capul a-mână .
.: Prins'au (Pazvantoglu) şi pe borer it ispravnic! �i·j tine la Diiu inchisi
până când da câte patru-de cî sa îi cinct-dec'i de pungi de bnnr, a por SCăj�7
(It capu a-mânâ.» - DJONISlF. ECCLES. Croit.
3801
*
In mărit străine.
A. DONIel, Fab. I, p. ,u.
"\dică nu atîrnă de noi. Se îlltrebuillţ6z�l mal ales În Irasa :
bucuria (euuiruia) a fost în uuini. străine, despre cel cari se
bucură ele un lucru înainte de vreme, şi se ved în urmă în­
şelaţt în astcptările lor.
() vu lpe a intrat odata
Flămândă în livadă.
Şi p6mele vec}encl, Irumose, c6pte bine,
S'au bucurat nre mult în sine.
Dar bucuria el ;(l fost în mânz străine.
el prunele pe crengi cam sllsuşor era.
Vulpele în livadd.
3802
Cu mâini şi cu picere.
IOItD. GOLESCU, Mss. II, p. 29.­
LAUlllAN &, NLum, II, p. <l2iJ.
================== pagina 253 ==================
oxnn. ŞI OH.GANELE SALE
253
'I
*
A da ifL din mân: şi din 1)icMt·e.
P. ISPIHESCU, Leg. p. 207. - 1<'H.
DAME, m, p. 14.
10 Adică cu mare silinţă, sîrguinţă şi bună-voinţă, gata spre
orf-ce slujbă (GOLEscu).
«Din noti se puse pe muncă, muncă jidovescă J se svîrcolea omul �i în
drepta şi În stânga; n6ptea o făcea <li, da fi mânz fi din ficere, cum se
elice, şi folos nici cât negru subt unghle.' - P. ISPlHEscu.
20 Din t6te puterile
A se opune cu mânt fi cu pieere. -LAl;HlAN & MAXlM.
OMER, iu;« Y.
Mandnu: pedibusquc. 2)
TEllEN't'IU.
3803
_ ..
'':oMai dă din măni şi din piclore.
LAUHlAN & Mxxi», 11, p. 220.
Adică mal alerg-il, mai Iucreză şi tu, şi nu aştepta tot de la alţil.
*6
3804 Dă şi di 1 mână şi din gură,
E. I. PATRIClU, înv. c. Smulţi, J.
Covlwluill
I. C,mANGĂ, Po» p. 5n. -- D.
DnĂGlJEscU, c. lJucu1'escT, .I. Ilfov.
- Da Ee. Z. c, lJerlacl, .f. Tutovll.
-G, l'OIlOBAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Dă Lot C(' an' ('� să scape.
:{:
A 'si muşca mâinele (mânele),
3805
1':,. *
A':rt muşcă din mâni.
Ei. 1. PATHlCIU, in». c. Smulţ),
J. Cow"zuiii,
Y e(1l Deget.
De necaz. A se CăI de ee a f{t('UL, şi cum dir-e Francesnl : se
-mordre les poings.
1) Din mânf şi din picere.
2) Telem.
================== pagina 254 ==================
3806
:,.:=
A fi mâna dreptei. cui-va.
L,\l;JlTAN & MAXIM, T, p. 24fJ; tr.
p. 225.-- Pl!. D,UI8, !Il, p. 14-
Columna lui Traian, AI/. VII, p,
431. - V. i\LI'XANDllf, Teat». p.
1478.- P. ISI'IRESCU, Leg. p 31,142.
V 8(Jl Octiiii .
Adică persona cu care se servesce cine-va bucuros la tate
afacerile sale, fără de care cine-va nu potc, omul de incredere.
«Ajunsese să Fie mâna drl'ptă a Iinperntnlur.» .--- Coiumna lut Tra!all.
* !\
3807 A fi mană dreptă,
LAUHIAN & i\.!AXlM, II, p. 225.-­
P. Isi-uuescu, 164 - Cln . .J1l'ESCU,
Oţnnc . p. 80.
Adică ager, indemănatec, bun la trebă.
< il luase la ochi, cfici era spirt, scit, colea cum trebue oinalur, Jftrlnă
tl,':ptă, nu alt-ceva.» - P. ]ŞPIIlESCV, Leg. p. 16,+.
3808
*
Cu mânile la PIept.
IORD. GOl,I'SCU, i'Vlss. 1 I, p. 2U.--­
FI<. DAMlC, 1[1, p. 21B.
Ou mâineie la piept ca cei smerit; şi plecaţi.
JOIIO. GOLESCU, Jlls8. H, Asem.
p. i06.
Adică smerit şi plecat. Î.n vechime ouiul care 58 îllfătisiJ îna­
intea mal murelui seu, strângea cu aruîndoue niâiru antoriul
la pept, în semn de respect şi de nnrilintă. Din acest obiceiii
;;'a născut şi cuv in tul : s'a apropiat de cutare cu pLepflll st.rins,
:z. c -,
3809 . � A pune miinile pe piept (pept).
T. CREANGĂ, POl). p, 118 & 288 ---
S. FL. �lARIAN, T'·'ld. 11O]J. p. 118.-­
G. P. SALVIU, înv. c. Smlllfi, J.
Covurtui: - G. MADAN, Poes. POJl'
Baearabia, p. 45.
Ca mâni!« pe p't0pt.
Fu. DAMi,;, Ill, jl. 213.
Adică a muri. Se dico prin alusie la posiţia ee se dă miini­
[OI' acelui care a murit, Îndată după morte, precum şi dud se
aşeQ.ă în sicriu.
((NllmaI cel ele sus scie câte am tras de când mama cal"e m'a LÎcut a
pus mânile pe PIC}>!» r. Cm:A!'!GĂ.
1
I
, 1 ... ,.
1"
�', !
I
t{
"
d'\
Îl
1
================== pagina 255 ==================
3810
J/iÎnile pe pept Ot PllllC
�i din gurii. tot oiu spune.
Pues. Pop.
*
A pune cui-va mâna în piept.
FR. DAME, III, p. 213.
A'} prinde, a 'l încolţi, a 'I sili să Iacă un lucru.
*L,
3811 A stil. cu mânele în şolduri.
S. Fr.. MAIUAN, Traei. pop., p.
122.--0. POB()IlAN, inst. c. Siatina,
J. Olt.
A nu Jueril ; a fi leneş, ne-păsător.
3812
Cu mânile în şolduri.
OR. JIPB;;CU, Upinc. p. 115; Iieur,
0/,'1i!. p. 223.
Adică în vule hună, fără nief o grijă, fără nici o greutate
.lllgeru de pe umeru drept sf'ătule pe Român de bine, să intre la ra iă
cu mâtu.!» În - OIi. JIPESCU.
38'i3
��: ./:.-
A sti (rămâne) cu mânele in sîn.
LAUU[AN & MAXIM, I, p. 24g.­
SLAV1Cl, Con». Liter. XII, p. 430.
GI'. ,I[PESCU, Reur, Oraş. p. 10;
Opin« p. (11.
1 G Fără a lucra nimic.
21) Nepăsător.
Ti) -::f!,' jSt[JfJ. EţOl s/w,,,c; AS'(2lV. ')
ES(,IlIN1� .
.Manum habere sub pollio, 2)
Q\JlNTlLIAN. XlI.
Demeurer les bras croise».
3814
A sta cu mânile în brit1.
OH . .f11',"'Cl:, Opiuc. p. 89.
A(:ehlş Înt,eles ca la No. 381.').
1) Ca �;1 t.inenr mâna scot;;:i de sub manta cândvvoi-bim. La Elin} a ţine
mâna sub manta salI ufurfl de manta, insemna:) vorbi puţin sa li mult.
:!) A ave mâna sub manta,
================== pagina 256 ==================
3816
256 rnOYEBBt-:LE lW)L\'NILOH
*,6.
3815 Cu mâna în sîn.
ANDlU�1 Mamssscu, înv. c. 111<­
mele, J. Argeş.
Adică asupra Iaptului. Ex : a fost ţrrins cu mâna în sin.
*
Nici sorecii nu mănâncă din mâna lui.
Da '!J. J. c FedeşlT, J. TulODa.
Despre omul ne-darnic sall s.'.!âl'cit.
*,6.
3817 A 'şi pune mânele în cap.
ION AL ULT SmEHA, Poe. p. 203.
---1. CHEANGĂ, Pov. 1, p. 2fil & 292.
De mirare, L1.e necaz, de supărare.
«Când a venit Sfânta Duminică de la biserică 'şi-a pus mâuetc '7/ CII}')
de ceea ce n găsit n-casă.» .- 1. CltEAJ\0.\, p, 292.
*,6.
3818 A se lua cu mănele de per.
ANDHlll tllARINESCU, in». c. Hu­
mele, .I. Arqeş. -- FH. DAMJ:., IIi, p.
202. -- Gu. JIPESCU, Opinc p. a2.
S' a luai cu amuidoue mâinile ele per.
A. PAJ\N, 1, p. lfi7. -- lj,�TESCl.i,
p. U2.
Acolaş înţeles ca ia N'o. 3817.
3819 *
,6.
A fi mână sparta.
:{:
Nânc� spart((.
V. ALEXANDlll, Teatr. I'. 761.­
Abecedar Ilustrat, p. 27.-- LACltIAN
& MAxm, lI, p. 1220.-- A"DHE:j
l\IAfmmseu, in». c. Humc'e, .1. Argat
.. _. FH. DAMI\ 1\', ]1. �;�) -- U. P.
SALVIU. înt'. c. Smulţ», .J. Covurluh7.
Au run G"llOYEI, c. Folticeui, .I.
Suciara. -- T. JlĂL;;�EL. î n», J.
Vâlcea.
LAOIUAX & l'I1ASDl. 11. p. 1220
]\1. CANglS, J. laiii .
• '\ elil \,i a pleJ'(lp t(ltlli :1 fi ]'i�i[litol',
================== pagina 257 ==================
3820
OMUI. ŞI ORGANELE SALE
Cu mâna spartă.
257
3822
V. ALEXANDRl, Teatr, p, 1224.
Adică fără nicî o socotâlă, asvîrlind banii pe ferestră.
e Nu 4ic nimic că cheltuesc! CU mâua Jjartă.}) -- V. ALgXANDRI.
382f *.i::,. A ave mână bună.
LAUlUAN & M.UIM, IT, p. 226.­
Fu. DAME, III, p. 14.-G. PORORA-N,
insi, c. Slatina, J. Olt.
A fi norocos în Intreprinderile sale.
*
A ave mână bună cu cine-va.
LAGUIAN & Msxr», II, p. 225.
A petrece în înţelegere bună eu cine-va.
3823
* .
A fi (ajunge) în bună (bune) mână (mâni),
La mână bună.
LA-URIAN & lHAxm, II, p. 125.
In bune mânZ suntem.
DJM. TîCHINDEAL, ]'(!b. 133.
Adică la loc sau la o pers6nă sigură.
Il est tombe enire bonnes mains.
OUDIN, Curios. franc.
*6 .
3824 A fi bun de mână.
LAUIlIAN & MAXur, I, p, 230.­
Fu. DAME, lII, p. 4. -- llAUO�!ZI, p.
43. -- D. DRĂGt:ESCG, Bucuresci, J.
llfov, - GR. ;rIPESCU, Reur. Ora».
p 122; Opinc. p. 96.
10 Indemănatec.
2° Indemănatec la furat. Acest din urmă Înţeles este cel mai
obicinuit,
*6
3825 A '�i face mână bună.
AL. OD013ESCU, 1. p. 122.-FR.
DAM�;, II. p. 7.
A'Ş! face nume bun, a dobândi trecere pre lângă cine-va, a
se lua cu binele, a se Iing uş] pre lângă cine-va.
"Până intr'atâta isbut iră el a f! face mână bUIlă la Turcl, încât îm-
17
================== pagina 258 ==================
258
rROV"�RBgLE � MÂNILOn
p er ă tia le areta a sa bună-vointă si a sa încredere, dându-Ie mansupurt şi
întrebuinţându-l ca slujbaşt ai bise�icel.)) --LJ6�I.NA CnlA.JNA.
3826 * 6 A fi cu mâinile de sare.
G. POBOrL\N, inst. c. Sla.tina, .I.
Olt.
A nu ave piezc bune, pe ce pune mâna nu 'i merge bine,
n'are parte de nimica.
*6
3827 A fi cu mâna învăţată reu.
T. BĂr�AşEL, ln», r. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la N o. 3824.
3828
*6
A ave mâna lungă.
A. PA;';N, II, p. 31; Archir, p.
9. -- HINTESCU, P: 98, - ANDRJi:r l\h­
HTNESCU, tn». c. Llurnele. J. Arges.­
FI( DAMf:,lll, p. 14. :- H. D. ENE�OU,
in». c. ZI/mostea., .1. Dorohot,
*6
Lun.g de mână,
G. DEM. TEOD01<1;.-;CU, Poes. Pop.
p. 585 - g. 1. P ATRlC1U, iui: c.
Smult«, J. CO'liluluitt.
:i' 6
Mână lungă.
D,M. OAN'l'EMIH, lst. Iero», p.113.­
LAURIAN &. l\1Axl1!, II, 13. 226. - S.
I. GROSSMANN. Dict. Germ. p. 230.­
Gu JIPESGU, PiJur. Orar13.20&287;
Opinc, p. 72.
* ,""
A fi hmg ZI' mână.
NI. CANJAN, .I. lasl.- G. POBO­
HAN, in st. c. Slat'in�. J. Olt. - T.
BĂl.ĂŞEI�, înv. J. Vâlcea.
D' ai cu mâna lumq«,
BARONZT, p. 48.
1° Are obiceiul să fure.
Cine e cu mâeta lungă
Prerd e şi ce are-in pungă.
A. PANN, lI,p. 31.
Tot votnict
Ual Oltulnr,
================== pagina 259 ==================
259
Cum îl place,
Codruhll,
Cum nu li vine
Câmpulu'i:
LUi1gz
De mână
Tari
De vină
Tou porniţi pentru pricină.
G. DEM. TFOJ)OR�SCU, l'oes. Top.
2° Se bucură de o mare putere sau influenţă morală.
«c\ l'utindoşilor mână lrmgă �i ochiul neoprit este.» - Dru. CANTEMIR,
isi. lerog!.
Eea uuuu: lu; Iehooa 11 Il s'a scurtat.
ISAIA, Cap. I,IX, v. 1.
Il est pouroic de Ioncuee mains.
OUDlN, Curios. franc.
Loiuja: regum mantf8.
OViDIU.
K [JctGGO)Y '(O:[j BClJlt/,S')<;. OtS /.wastrJ.t a.vopl. XSP'It.
O�mH, Iliad.
*' ,:\"
3829' A ave mâna scurtă.
M. CMUAN, J. Iaşi. - Fn. DAliE,
IlI, p. 14.
10 k fi Hiră trecere, fără putere morală sau materială.
Rei'! mâna lut lehooa mt s'a scurtat.
ISAIA, Cap. L1X, v. 1.
2° A fi ne-darnic.
E cu 1Il!Î7ta scurtă la dare şi lungă la luare.
3830
A ave mâna largă.
LAU1nAN & MAXIM, II, p. 226.
A fi darnic.
3831
A 'si lărgi mănele.
NIC. COS'l'1N, Letop.Mold. II, p.l?
Ve<;\'i ]!Jn!.
Acelaş înţeles ca la No. 3fl80 § 1.
«Deci vedând Munteni! ales nil uern ce le diccu Soltănescl. cum Ducă·
Vudă 'şi.a iărgd niâ uei« 'pre lăcomie, care nu' n1t11 l:ute !;�\ rabde, ce atI
inceput" se cum ce rcă.» - NlC. COSTJN, Leto», AfoM.
================== pagina 260 ==================
260
PROVEItREl.E ROMÂNIl.OR
3832 * c: A fi ager la mână.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J.
Olt.
10 Ada bine, a lovi cu puteri'.
20 Iute la trebă.
* Le,.
3833 A fi uşor (greu) de mână.
T. BĂl.ĂŞEL, înv. c. Stefanesc«, J.
Vâlcea.
A face lucrul cu uşurinţă sau cu greutate.
3834
A ave mână strînsă.
* A. fi strîns la mână.
LACRIAN & i\IAxnr, Il, p. 226.
G1<. JIl'ESCU. Opiuc. p, 29.
A fi ne-darnic, sgârcit sau numai forte păstrător.
3835
*
A ave mână de fer.
A fi mâna de fer.
LAURIAN & MAXIM. Il, p. 226.
Cronica Anoninllt, ap. Fu, DAMI�,
III, p. 14.
A fi energic, a stăpâni într'un mod despotic .
• Le voiu da ell Domn cu mâna de fier.» - Cronica Anonimă.
Avoir' une main de fer.
Prov. Franc.
3836 * A ave (fi cu) mânile legate.
Fn. DAME, III. p. 14. - LAURIAN
& :\1AXIM, 1, p. 249 .
. ZI1.ânz legate.
LAUlUA.N & lYlAXIM, II, p. 226.
*
A lega mânile cui-va.
LAUIlIAN & MAXW, II, p. 143.
A fi pus în ne- putinţă de a face un lucru, de a îndeplini o
faptă bună sau rea, a fi împedicat în acţiunea sa, a nu ave pu­
tere, a fi oprit de piedici materiale sau morale.
================== pagina 261 ==================
OMUL ŞI OIlGAXELE SAT,g
*6
3837 A lega de mânt si de picere.
HINTESCU, p. 10l.
NI pune în ne-putinţă de a se îrnpou-ivi vroinţii nostre.
«Măritişul le lip;ă de 7IIâllt "i de plddre.�
261
3840
3838 * .6 A '�l lua mâna de pe cine-va.
G. POBORAN, inst. c. Slatina. J. Olt.
NI părăsi, a nu '1 mai aperâ.
*6
3839 Om cu dare de mână.
FR. DAME, m, p. 14. - GR. Jr­
PESCU, Opinc. p 99.
Om care stă bine, care e bogat.
Cu mâna tare si cu braţ înalt.
LAUIUAN & MAXIM, II, p. 225.
Cu t,ită puterea fisică şi morală de care putem dispune.
*6
3841 A pune pre cine-va la mână.
C. NEGRUZZI, 1, p. 302. - V. A­
LEXANDI!I, Teatr. p. 444, 512, 831
& 832.- LAURrAN & MAXIM, Il, p.
225 - M. CANIAN, J. Iaf!. - FR.
DAMID, III, p. 14 & 297. - E. 1.
P ATRTOl\J, înv. c. Bursucani, J. Co­
vnrluiu. - G. P. SALVIU, înv. c.
Sl/lUlţi, J. Covurluiu.
NI înşela.
«Scit una, cl"agă cuconă Nastasic;'\?" 't-am pus la mâszd.» - V. A­
LEXANDI!I.
3842
*A .
prinde la mână.
N. MUSTE. Letop, Ivlold. III; p. 4.
- V. ALEXANDRI, Teair, p. 1078.
10 A pune mâna pre cine-va.
"V.rt�od sd prindă la mâllă, pre bocru Muntenesct, au şedut ascuns în
Tarigrad. - N. MUSTE.
20 A prinde pre cine-va asupra unui fapt reti, sau displăcut,
care '1 pune la discreţia nostră.
"lI,f'a/t prins la mână, blăstematul ! Da cine dracu mi! pune să scrhi s ,
- V. ALEXANDlU, Cred.itorii.
================== pagina 262 ==================
262
*
3843
A
ave
în
măaă.
M.
l'AXIAN1
J,
laşi.
�i:
li
.:1
Ci?;C
la
/11((11(( ,
UA"L, III, [1. J!, Q, 1'".
insi, (', Sluiiu«, .1. Olt,
Vet}l r.a».«.
,/\ ţine p re ('h1t'�ya în }Htte-;'r:.î
vroiru noi.
*6
3844 A căde la mana cui-va.
J1DI. ('As'n.:-m!, Ist. Ju'ogl.·- (�.
})E;\1. TEOfJiJHE;,;CUJ Poe. }>0]1. p. f){J;1.
-- V. ALEXAl'\DIU, Taur, p. �;�4 .. �
1G12.
:;:
A venz la mâna cuî-ua.
:;:
.A încrJp(! te" mâna cut-ou,
rE. lL\�!L, III} p. 1-1 � Se:::tf'r5re.
1'020. Pop. nr, p, 2J4,
A ('.;ld6 în puterea cut-va, la di:;crepa lui.
Că sunt" vornlc :.-d
Că sunt l\liul n'ar
Der la IllLÎ1/{l
il lJaSSC)'!1 ptu: 1JlC!5 JIIa ins,
Oui.rx, r.:u!'iosite.� [ranc,
3845
A '9J scote capul din mâna cui-va.
Praril« iu; \'A"ILIC LUI'tr. I': :i:),
A ':;:1 sciipi\ v ieţn.
«Uciderea' ce face ueştine (le Irica altuf a lJcntru s d ',f? saflri (apui de»
mâna 111/, n ccstn sii. nu atbă certr.re.» Pr. V.
* /'.
3846 A 'ţJ. fi dat mult din mână.
T. DiiL.\:jET., îllV, .l. ru-«.
S6 dicc celui ce-l tremură nnurilc, cam în batjocură.
3847 *
L\
A '1 cIi pe mâna cui-va
(:. P(,[lOllAN, iu=t, r. Sl atiu«; ,1, Olt,
================== pagina 263 ==================
26�
:1; l::.
A '1 Uăgct în mâinile cuiva,
'l'. BĂLĂŞEL, înt,. c. Sieţanesci,
J. Vâlcea.
10 A da in puterea cui-va, la discreţia luî, a 'l pîrî.
2° A 'l înşela; a rîde de cine-va pre care '1 scic prostănac.
*6
3848 Par 'că a luat (cutare lucru) cu mina.
U. l'OBOHAl', in s; r. Slatina, J. 01
3849
Repede, de odată. Se <;liec Ulai ales do o bolă, de o du r ere
care dispar de odată.
!I:
'. A fi în bune mâni.
Irânqe mânele,
D1'1. 'l'iCHINDEAL. Nil}. p, 13n,
Adică a eăd6 în puterea unul om bun în tote pr-ivinţele. Fr an­
cesul dice, ea şi not : tombal' cn de bonnes in ains.
*
A
3850
A. PANN, lIJ, p. 137. - G. Po­
HORAN, insi. c. SZ" tina, .I. Olt.
Arată durerea, desnădăjduirna, necazul.
385'1
Ii saruta mănele si pe faţ:i. si pe dos.
P. ISPlHEscu, Leg. p. 93.
Arată:
10 O mare dragoste.
20 Naravul celui linsrusito r.
3852
A pune mână de la mâna.
1. OimANGĂ, Tov. p. 332; Amint,
p. 161.-8. �'L\Dl'.J])E, Nu". p. 156.
* L�>
A face ce-va din mână în mână.
ANJHmI MARlNEScu,Înv c. IIu­
mele, .1. Al'gff'
A dii fie-care câte ee-va pentru a veni În ajutorul eul-va.
".Un sat întreg n'�r fi 1':15 ore lIIâml de la mâllă, ca să p6lii face din­
tr Insul ceva,» -1 CUE:\NGA.
3853
:1:
A umbla din mană în mâna.
P. Isr-uuescu, Leg. pag. 197.
LA1lllJAN & '.LunI, II, p. 226.
Ve!]l fJ(f?1.
Adică de la unul la altul.
================== pagina 264 ==================
264
PROVERBE LE ROMÂNILOR
.Şi se făcu O bucurie mare Între dînşiI de nu se pote sptlne. Bietul
F�t· Frumos, umbla di,Z mână î,Z 111,ână, căci toţI votau să '1 Îmbrăţişeze
de mulţumire.» - P. ISPlRESCU.
*Lc.
3854 A fi (merge) mână 'n mana cu cine-va.
M. CANI AN, J. Ia�1. - G. Pono­
RAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
Adică în Înţelegere, În legătură de prietenie cu cine-va; a se
ajuta unul pe altul, a lucra împreună.
* .6
3855 Când te-oiu aduce de mână.
G. PonoRAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Adică nici-odată, mai ales in frasa: «să vii când te-ahi aduce
de mână.i
*Lc.
3856 A'I duce de mână.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A'l călăuzi altul, a fi prost.
*Lc.
3857 Pe sub mână.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 225.­
P. ISPIRESCU, Leg. p. 185. - G.
POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Incet, pe ascuns, ca să nu afle şi alţii. Francesul dice : eu
soue mains, sous cape, etc .
• Vorbiră, rîseră, îŞI po vestiră [el de fel de lucrurt, deră cam pe sub
mâaui fiind că-I era ruşine Iectorulut de împărat să rÎ(}!! şi să vorbescă
a�a inaintea tătân1!-sM.",-, P. ISPIRESCU.
:l:Lc.
3858 Să fi dat cu mânele de cer.
G. PonoRAN, insi; c. Slatina, J.
Olt.
N'aş fi eredut acest lucru.
3859
:1:
A bate mâna.
V. AI.EXANDRI, Teatr. p. 918.
A da mâna.
LAURIAN & MAXIM, II. p. 226.­
ION AI. LUI SmERA, POV. p. 137 &
168. - Pravila VASILE Lm-u, p. 37.
Ve')1 Cap. XXII, Mâ.ner, Palm.e,"
1° A isprăvi un tîrg, a se învoi.
================== pagina 265 ==================
OMUr. Şl ORGA"ET,E SAU;
265
3860
"Florico, mI" duc si viu Îndată ca să batem mâna împreună. Cred e-me,
fa, nu scăp" chilipiru de la mână.« - Florin fi Fîorica.
20 A făgădui, a se prinde cu cine-va 'că va face ore-ce. Acest
înţeles se deosibesce puţin de cel precedent.
«Arunct trebue să socotescă giudeţul, acel obraz de se va fi călugărit
după ce se vor fi Împărţit cu biserica, ce se etice să tie dat mâna, pentru
că arunce nu iaste loc de-a se mal impreunare.: Prov. Vxsu.« Luru, p. 37.
Daca nu '1 dă mana că mergi după mine ..• » I, SBlEHA. Pov. 168.
3° A se împăca ..
4° A face ce-va fără temere de vre un reu. Acest înţeles se
obicinuesce numai pentru dioetorea : a da mâna.
'j'
"'A dă mana cu cine-va.
Nrc. COSTIN, Letop. Mold. II, p. 27.
10 A se întîlni cu cine-va Astă-df se <;lice mai ales: a dct cu
ocliii cn. cine-va.
< Domnu Ducăt- Vodă, audin d aceste veşn de Căzacl, şi boerit cari erau
Oalm:.cami În IaŞI, erau bucuroşi de nna ca acestă tulburelă, ca să p6tă şi
el sc tp ă să nLI le mai fie a da mâna cu Duca-Vodă, mal tare alt Început
a purta vest ile.» - NIC. COSTTN.
2° A fi potriviţi, la fel.
«Puteţl să Ve datl mâna».
*Lo.
3861 Iei-te de mână cu el.
GAVRIL O:»rIŞOR, p ro]'. c. Berlud,
J. Tutova.
Sunteţi potriviţi. tot o apă, cat UIlU] cât altul, de o panură
Are un înţeles mai mult defavorabil.
Ils peuoent se donner la main:
Pro». Franc.
*0
3862 A di cu mina de cine-va.
T. BĂLĂŞEL, îllV. J. Vâkea.
A '1 găsi, a-l află pentru a '1 pedepsi.
*Lo.
3863 A 'i fi peste mână.
G. POBOIlAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
10 A nu 'I fi îndemână
2° A fi departe.
* ,,,,"
3864 O mână de ...
1. NEClJLCE, II, p. 257.
================== pagina 266 ==================
266
j'H0VERIIFLE H\1)lÂNILOH
«:-'kie Sl el O 1Julliă de c.irte.»
«Erall'o 7nând ele 6mell1.)�
3865
*
A ave mana curata.
3866
LAUlHAN & MAXIM, 1[, p. 226.
A se scie curat în consciinţă, a se purta cinstit, a conduce şi
administra cu Iidclitate, a nu alerga după câştigur) ne-cinstito.
* I�
Una la măiă.
E. 1. f'ATltiGll.', Înv. c .• "multi, .l.
Coourtuid.> V. 1\L"\:";>;D1<1, Tcatr,
p 1352.
1° Când din mal multe aşteptări ale nostre, una s'a implinit
şi nădăjduim că succesul de astă-di nu este de cât începutul
unel seriî de isbândî.
«Satraru ! în sfîr . -it 111'am făcut boteru �... Una la, m ână şi cele multe
'n8i,;te !" - Boferi fi Ciocoi'.
2° Când unul vre să arete că, csebit de ccea ce se vorbesce,
î ncă mal e ce-va.
MĂS:C
3857
I'vHs3ua ele ite!e, ohtica sapa si l )pat3., �î ciuma fuga.
Iou». GULESCU, :11s,. li, p. 108.
Vt-;(Jl Dinte.
Adică când te dure maseua s'o scoţi, când te îmbolnăv csct
de ontică "ă 'ţi sap'} gr6pa, şî la eiurnă să fugi (GOL",",OU).
3868
��
"Fie-care scie unde '1 dare masaua.
V. FOHE5CU, c. Fuliiceni, .I. Su­
ci avu.
Ve�(l Cisnui:
Fie-care om îşi ounosce păsurile.
*6
3869 A lepăda ca pe o mi se stricată.
Preot C. BUNGETrANU, in». c. C:o­
SOl'i!ţ, J. Mehedinţi.
Il de te afară 'ndaia
Ca pe o mase 1) stricată.
A. PA"N, JlI, p. 21--·lIrwp'fiC'u,
p. 45
================== pagina 267 ==================
O�IUL ŞI OHGAi':ELE S.\LE
2Ci7
A d epărtă pre un om. a lepedil UII lucru fără j)�ll'el'e de 1'e11
ca un ce păgubitor :;;i lipsit de ori-ce folos.
+j\
3870 '.' -Cât să pue p'o mase.
11. D. E:<ESCU, înv. c. Zamo8tl'Q,
J. D:J1'uhoit'i. - 1 '. InPlltEHCU, ReI'.
18t. I, p. 145; o-.». 5.fe'it. p. 8±.­
Fn. DAME, iiI, p, 30.
*
Nic't ]i' O m:be (m(L�(�) n' ore ce pWU?
1. UnEANG.', Pov. p. 23. - G. P.
SALVIU, înv c. Smul,ti, J. Cai'urZIt/it.
Nici cât p' o mâse.
V. /\U:XA;'(DlU, Te" II'. p. o.tO.
Nu le afu,nge nic; pe () merse ea pue.
P. Isi-n.escu, Snove, p. 82.
Adică f6rte puţin; arată o mică cantitate.
"Şi-l mănâncă :l'Ft ne Iute 'ji cu ,,�a poftă, de 'ţi petre că 7tiâ r» »uisc
uare <'C 1'1t1lC.» -1. CHEANGĂ.
1 L n' en a pas pour Ea deni creuse.
PrQF. Franc.
3871
* L\
A trage (suge) la
mase.
T. SJ.'J.:UAN'j'X, l, p. 53. -- 1)" SOF1A
NĂDE.H>E, Nu'V. ]).19.-S. 1. (JllOS­
�MANN, Dic! Germ p. 281\: 48.­
FH IhMB, UI, p. 30.·-·�1. CANI'�', J.
Laşi. - .E.l. PATlllClU, în!'. c Smulţt,
J. Covurlwii; - UIt. JIPESCU. RiJul'.
Oroş, p. 112.
* /.'0
A traqe la măsi».
T. I3ĂLXŞEL, in», J. Vâlcea.
*6
A 'sZ îi/cald) măeeuo:
, ,
P. Isr-nu.scu, Unele. Sfiit. p. 30.­
FI\. DAM!;, Ill, p. 30.--G. P. �ALYJt,
i..». c. ::31/1�lţ,) J. Coourtui«.
:!:b
.A'şZ Stl'OPZ maseua.
S. 1. GllOSSMANN, Dict. Ge1·'lZ. p.
26 &. 48.- P. l sr-nucsou, Urch. Sf'o t.
p 30 - Fu. DAM�, 1 II, p. 30.­
G. P. SALVIU, înt'. G. S'I/u!ţi, .J. Co·
vurluii:t. -- G. POllOIC'N. ilHt. c. Sla·
tinr/', ,1. Ult. '
A be, a be mult. a se îl11 b6t�1.
================== pagina 268 ==================
268
PItOVEHHELE ROMÂNILOR
«Stni mal bine sa-i tragem la măJ'e' câ-e o li!"" ele tămÎl6să,»-D" S,
�ĂnE.JDE.
:1: A
3872 A 'si pili măseua.
G. OIl0llAN, inst. c. Slatina".I.
Olt,
Acelaş înţeles ca la No. 3871.
3873
A nu ave cu ce 'şi stropi măseoa,
BAIWNZI, p. 43.
A nu ave cu ce be, a fi sărac.
3874
:1:
Cât te-ai scobi în măse,
G. POllORAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Ve'F Dinte.
Repede, într'un scurt interval de timp.
3875
:1'
.' A 'i sc6te si măselele (din gură).
LAUIUAN & MAXUI, Il, P 249.-­
Fu. DAME, Ill, p 30. - P. Isr r­
llESCU, Reo, Ist. 1, p. 234 -- GR. JI­
PESCU, Opine. p. 62.
Ve<Ji Dinte.
A'I lua tot ce are, a'] saraci cu desăvîrşire făcendu'l să plă­
tescă o datorie, de unde are saii nu are.
3876
,6,
A fi scobit în măsele.
G. DEM. 'rEOD., Poes. pop.
Gat.a să mănâncc, lihnit de f6me.
Vine 'mpăratul îndată
Cu ostirea lui totă :
O sută �incj-deCl si cinei
De cel m;l voinicl
Cu feţele alese,
Cu mănicile sumese,
Scobiţz în măsele,
Gătitt, sâcre mare,
Pentru ospele tele
G. DEM. TEODORESCU, POC.>. Pop.
*,6,
3877 A pune măseua,
G. POllOHAN, insi. c. Slatina, J. Olt.
A be ţ{�păn; Re ()ice pentru beţivi.
================== pagina 269 ==================
OMUl. ŞI OltGANELE SALE 269
*6
3878 A 'i face cu măseua,
1. CREANGĂ, Pal'. p. 28.-M'li01"
P. BUDIŞTEANU, C. B ac!wesci, J . Ilfov.
VeQl oeu«
A '1 face semn.
3879
Nu mă dor măselele de ....
LAURIAN & MAXIM, II, p. 249.­
FR. DAM!:, lII, p. 30.
Adică: nu 'rnî pasă.
3880
* li pocnesc măselele.
I. lHNEscv, praf. .J. Roman.
3881
De frică sau de nevoie.
:j:
li ţipă (scapără) măseoa.
1. 13ĂNESCU, prof J. Roman.
E în mare strîmt6re, în mare nevoie. "
3882 * 6 A 'i crapă maseua (măsaua) în gură.
I. CREANGĂ, Amint. p. 5.- E. 1.
PA'!'IUCiU, înv. c. Smulţi, J. COVUl"
luiu.-GAvRIL O�nşOll,pi'of.c. Bh-­
Iad, .I. 1 uiooa,
10 De necaz, de ne-răbdare.
2° De nevoie.
«Aşteptam Cll neastîmper sit vie un lamic de şcolar de nfară, căc! era
poroncâ să nu eşim câte dot odată, şi 'm:; crapit niâseuo '11 gură, când
vedem că nu mal vine.» - 1. CREANCX.
*6
3883 A 'şî culege măselele.
1\1. CANIAN, J. laşi.
* 6 A '§i culege măselele de pe jos.
G. P. SALVlU, in», c. Smulf'i, J.
Covurluiă.
A fi fost bătut cum se cade.
*6
3884 De 'i sar măselele.
G. POllORAN, insi. c. Slatina, J, Olt.
Pentru o lovitură puternică peste obraz.
================== pagina 270 ==================
270
:l:/.
3885 '�J]e 'i trosnesc măselele.
T. BĂLĂ�gr., in», J. VGUCN),.
Acolaş înţeles ca la No. 38!:l4.
MAŢ
3886
lVfaţele în om îneci tot se certă.
A. PANN, tuu: 1889, p. 14; 1,
p. 55.
:1'
111u(ilc (maţele) în om se cerlâ, dar o-u cu om.
A. I'ANN, II, p. 102 ... - HINTESClT,
p. 102." ANDllEI iVIAl!INESCU, tu».
C. Llum. le, .1. A'ge? _. Preot C.
lluNGEpANU, î nr. C. Cu"oce{, .J. Me­
hedinti.
Traiti Iără certă lIU se pote. Când do! se certă şi li se re­
l'roş6zil de ce se certă. el respund prin ;leGAt;"t dicorc.
3887
�l·
Tu il bagi în mate,
Si el csc în Iata.
A. l'ANN, us« 188U, p. 52 ;1,
P: 114. - Seniin, Buc, el. Yl LL,
prin P. GAHIlOVWEANU, pl'of.
Sl� (,UC(' despre vin.
*.
3888 "A 'i chiorăi matele de fOme.
A. PANN, ssu. V38U, p. 158;
III, p. 128 1'. I,;P1HESCU, Reu.
Ist, II, p. 149 ... HIN'P�:!C[J, p. 102.
-. C. P. �ALVI(), in». r. Smulf', J.
Coourluiii.
Se (,lice celuf sărao, care nu are II ici ce mânca, prccuui şi
despre' ee! f1ămând.
* L\
3889 'I-a mas sorecii în maţ (mate),
E. 1. PA'rrUCli'J înv c BI(T8umui
.I. (·oVUl'luiu. - O. P. SALVIU, În!'.
c. Smulfi, J. Covurluit''l.
VO(Jl Pântece, Burtă.
Se (}ice despre cel Ilămânglos.
* L':c.
3890 A fi cu maţele pistriţe,
Preot C. BUNGETfANU, tn». r. Co­
sovet, J. Mehedinti: - T. B.ĂLĂşEL,
înv.'.1. Vâlcea. '
================== pagina 271 ==================
271
* �-\
Pesb'iţ li moţe.
1. Cr.EANG.�, Cour, Liter, IX, p.
453.--CAIlAGlALI, Cono, Li/el', XlH,
p. 253. - F'n. DA!lIJ<, m, p. 31. ­
K 1. PA'l'RlClU, in», c. Smn!ţi, J. Co­
'rw 'lui!! ,
Este r;i' eli ou mate pestriţe.
v. ALl,XANJ>RI, CanI!, Lifer. 1. p.
330; Teafr. p. 49 ,- P. !sPlRF.SC1.·,
Rev Ist. IU, p. 379.
:1: LC
Om Cit ma.ţe l'estn:ţe.
V. ALleXANDRl &. LASCAR Rosur-r r
Jlfss,
�,
"A ave maie llestl'1pr>.
1. BĂN8SCU, pro". . .r. Roman.
:1:
.il lli tII cap şi
-oestrit lil maie.
[, ,
.".
Adicii ţine-minte, care nutresce gând ud rele altora, într'un
cu vînt, re!l ca şerpele cel pestriţ care, după credinţa poporului
este cel mal veninos dintre toţi sorpit.
Câte-odată se (Jice şi despre omul faţaruic, bun la vorbă şi
rel1 la inimă. VC(,li No, 2144.
3891 fi ţărcat la maţe.
G P. SALV!(", in», c. Srnulţt, .T
Co nurlu),
Acolaş îuţeles ca la No. 3890.
3892
:\:
'A fi cu matale bălţate.
Ţ. BXr.ĂŞEL, in», G. ŞteliJnesei, J,
Vâlcea.
Aeela:;; intel",; ea la No. 3890.
3893
fi ave mate-neqre,
FIL DA�IJ�, JIr, p :31.
-. "A .Ii neqru la maie.
G. P. SAT.YILJ înv. e. S,lIulţi ,I.
ClJvurluit'{,.
Acela:;; inţele« ea la No. 2144 şi 3890,
================== pagina 272 ==================
272
*6
3894 A fi rUl la maţe.
E. 1. PATRIC1U, înt>. c. SOlUlţi, J.
C"vurluiu.
Acelaş înţeles ca la No. 3893.
*6 .
3895 A fi maţe-fnpte.
AURELIU CANDllEA. He», NOile, VII, .
p. 411.
Om sărac, care n'are nici ce mânca.
3896
*6
frige la
A
maţe
pre
cine-va.
G. POBORAN, insi.
J. Olt.
A'I
super a, a'i face
vre-un
ne-ajuns. Se aude în
lVIoldo\':l.
3897
*
Maţe-g61e.
AURlOLIU C.AN])HEA, Iieu. N;uiJ,
V11, p. 411.
3898
AceJaş înţeles ca la No. 3l:lH5.
*
A fierbe maţele in cine-va.
FR. DAM�, 111, p. 31.
A turba de necaz.
6*
3899 A'I pătrunde la maţe.
G. POllOllA>I, iust, s. Slatin«, J.
Olt.
A'l mira grozav, a'l atinge reu.
< Vorba lu! m'a pătruns la rnate.»
3900
*
A versă si maţele.
LAUIUAN & MAXUI, Jl, p. 262.
1° A versa reu.
2· A ucide.
3° A se indigna forte, a ave mare greţă de o faptă sau personă
mişelă.
3901
* A tine maţ.
LAURlAN & MAXIM, JI, p. ::62.­
FR DAME, III, p. 31.
VO'); Gaie.
A nu mai înceta, a nu mal da pace.
================== pagina 273 ==================
O�lUL ŞI ORGANELE SALI<:
*6
3902 Apucă ca gala maţu.
273
K 1. PATlneIU, tn». c. SmuZ{i, J.
Loourluiii.
Se <;lice de acel care, orf-cât i s'ar spune, tot pe a lUI o ţine.
A se adăogă la No. 1822.
3903
A se lărgi maţul cui-va.
NIC. CUS'l'IN, Letop. Mald. II, p.
23 &, 29.
Vel!1 MâniE.
A fi ne-săţios, a pof'ti multe.
«De care vedend boreriî cii nu ma! no t birul nicI mal pot sătura nesa­
tful DUCă!.Vodă, că i se desf înase si ;. se !ăFgiJ'c ma/ele spre luat, ce
�umoj ce Pali căutat a se risipi.: .:' N. COSTI�.
3904
w
"A se lungi cui-va maţul,
\1. CANL\.N, J. Iaft.
A '1 fi iome; il se lăcom 1.
*6
3905 A 'i,n impar ţi maţele cu druga.
G. POilORJlN inst. c. Slatina, J. Olt
Acolaş înţeles ea la No, 4469.
J\1IJLOC
3906
*6
A fi mole de mijloc.
0, POhOlLIN, insi. c. Slatina, .I, Olt.
LingUt;dtor, Lîrîtol'.
3907
:;: �
rlfijloeelul ca nojiţa,
Curi�oru ca tăgârţa.
T. 13ĂdŞl';L, hv. c, Şteţ'ăneea; ,1,
Vâlcea.
:l,' (Jll'.P îetolor şi nevestelor fudule, i nsă urite la trup.
MĂRUNTAIE
ii scie tote măruutăiele din cine-va.
L ClmANGĂ, Po». p. 16�.
,', cuuosce pc nn om eu desăvîrşire, şi chiar gândurile lul
('l'l .. lllal ascunse,
{(CăcI eii şed călare În ini m i lor �i, I1U că n1t� laud, dar sciit lo'!c md-
Fuu'dff'lc dint r'Insu}.» L CHEA7\CX.
1 S
================== pagina 274 ==================
274
PHOVER1!Er.E IlOM1NILOR
MOŞ
Veql Cap. XII, e. Moş;-', il
lIb,,.i.
3911
3909 Şi moşuluî îi plac tate,
Dar să le rodă (radă) nu pote.
A. PANN, III, p. 72.- IIINŢgs['u"
p. 111.
VevI Om.
Se dice celui care se incercă să săvîr şâcă lucruri peste pu-­
terea lui
3910 * L\Cât e moşul de bătrân
Tot doresce măr din sîn.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 362._
Se <).ice despre omul care a îmbetrânit şi tot nu se lasă ele
dragoste.
Mosul traiul s'a nemerit
Şi �a vultur (ul) a 'ntinerit.
A. PANN, IIr, p.141.- HUiTESCU •.
p. 191.
Se dice când omul, gata să se psrdă, scapă de m6rte şi işi.
recapetă puterile; mal ales despre cel în vîrstă.
3912 A işit şi moş
Din coş.
IOUD. GOLESCU, 11188. II, p. 1.
*6.
A eşit şi moş
Din coş.
A�DHEr MAItlNESCU, Î'll1J. c. Nume-­
le, J. AI·Uef.
Ver)! Grop â, 1'i,-îş-G,.ăp-iş.
10 Se dice când se scolă bolnavul din pat, după o bolă lnde-.
Juugată (GOLESCU).
2° In bătaie de joc, când cine-va face un lucru pe neaşteptate.
Când Ierna e pe sfîrşite şi copilaşii, Încep să esă din case­
la momirea unor slabe rage de căldură, câte o cetă dintr'înşH
răzemaţî de prispa casiî repetă cu duioşie:
Esr sore
DIn 'lncbis6re,
De 'ncăldesce,
6se g6le;
R,,'! mOf
Din COf,
================== pagina 275 ==================
OMUI� ŞI OHGANgr.g SALE
Că vine cuc6nele
Şi dau cu pist6lele!
Buuuuu l
275
G. Dg�r. TEODOIIESCU, Cercei. p. �7.
*6
3913 Până a trece mosul qrosu, trec caprele dosu.
IULIU VULCĂNESCU, stud, c. Pe­
lesci; J. Doljiu.
Când unul nu se grăbesce şi alţii il apucă înainte, saii îl scapă
ce-va din mână.
3914
A spune despre moşi peroşi,
FR. DAME, III, p. 205.
3915
Tot înşiră la gogoş!f}
Spuind despre moş1, petoş1-.
A. PANN. r, p. 8.-BARONZI, p. 57.
A spune poveşti, lucrurî cart nu pot fi; se q.ice despre cel
mincînoşî sau, precum [spune A. Paun, despre pedanţt şi co­
pilăroşî.
Tot înşiră la qoqoşi,
Spunend despre moşi strămoşi.
HINŢESCU, p. 70.
A spune poveşti, a vorbi de lucruri vechi pre cari nimeni nu
le pote cunosce salt controla. Se dice despre cel mincinoşI şi
flecarf,
o'. D.
3916 '1' A spune (dice, vorbi) moşi pe groşi.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 332.- On.
JIPESCU, Reur. Ora". p, 28 & 185.
-D. BOr,lNTINEANU, le/ele, p. 51 &
81.--G. P. SALVlU, în». c, Smulţ;
J. Co!'urlttUi.
A promite moş1- pe groş!f.
EAItaNZr, p. 46.
*
A îndruga moşz pe groş1-.
Semin, Bue. el. VII lJrin P. G.tll­
ncvrcsxu, prof,
Acelaş înţeles ca la No. 3914.
-Rumânu s'a dedat a polecri, că spUlle la mo(f Pe groşi pe ce'l ce'î
tot dă mereu cu Dumned eă să'l Ierte, adică: lume, căş catt gura numal la
nor ; vedeţi-ne lume. > - Gn. J IPESCU.
Incălecaiă pe un lemn,
La. bine să ve Îndemn.
================== pagina 276 ==================
276
PHOVEHBEL1� lW1\L\NILO]{
Incăle caiă pe un COCO�I
Să ve s pui îi la m01 pe gro1.
P. Isr-russcn.
J
3917
De pe la ăi moşi putredi.
M. l'ASCULESGU, [" r-ut« p. 6.
când cu moş/i putrerji.
A. PANN, Eâit, 188V, p. 146; III,
p. 118 --preot C. BUNGETTANU, in».
c. Coeoceţ, J. Mehedinti.
*6
Vorb(t asta o (de)
,"eVl nu".
Adică de demult.
Se dice când cine-va povestesce
mult şi pre care ccî-l-alţî JlU sunt
vre-un fapt ce a trecut dc
dispuşl a'l ascultă.
3918 De când cu mosii rosii.
, P. TSl'lRESCU, Eev. lst. Ill, p. 151.
_. Fu. DA�!J;;, III, p. 67.
Adică de demult. VP(JI N'o. 3a17.
So mal qi:w şi când cine-va spune multe erut nu se pot irn­
plini.
:1: L\
3919 De când cu moşii verdi,
BARONZI, p, 48, - FTI. DAMJ�, Il l,
p. 67, ANDJn;I }\JARlNESeU, îni. c
Humcle, J . .!J1'geş.
Acelaş înţclos ea la 1\0. 3918.
*
3920 La moşii ai verdi,
MulERE
«VeÎ mal citp�lâ şi tu c'lJ' la
P. hl'mg"ct,
P. bJ'lRESCU, Leţ). p. 2G1.- F.\I
l'OI'ESUiJ, in». c. (;,ucrlncsci-Mi'/Jpi-
ucn i, .J. la/umil", . K. A. ;':;Al>IFI'
l(Escu-DIAG01\, fll1', r.. ,�'liu!Jeni'i, .1.
Do 01101.-- LAZ,\H Scma«.
\1. B(;3.
ă't vcrrj7, ort la Puseele cailor.--
t
LltF:,oA
Când il f8cnt Dumuedcii pz'": rumâu, a f:t<':llt
A fileu!" duue l}�lp1!�l p�lml1l1
pe muere, sl uite CHm·
ain
================== pagina 277 ==================
277
înviat. Dumnedcu ave puse dia parte o furcă de tors �î cu fusu el, )i un
ciurnag, şî Dumnedeă a (ps: muerea s ă-ş lea furca cu fusu, şi OlllU .să-ş lea
clumagu.
Aluneea �<l ales: ornu s-a dus la clumag �î muerea la Iurcă ,
El rn51 mult se jllcau cu furca Ş1 cu clumagu, da de lucrat DU lucrau
mă! nimic, că el erau îmbrăcaţi în unghie, peste tot trupu, di' nu-r răsbe
şî 1118.nCBU po me du p 'î11 pometurI YÎ. de unde luau, c:'eşte altu la
asa că ruuuăt scă de de loc.
Da muerea ca muer ea, ea tot sccă la uni nte sÎ la noroc, Într'o dî do-rne
)1;1rbal-seti �î vine dracu la ea şî�'i dice : <l'ieh., fă: me re elin porn1.1 I ăla care
v-a dis DU1111leZeli să nu mâncau, �î mănâncă, că sunt lJÎSCf" mere grozav de
bune.»
Muerea l-a ascultat, a luat şî a mâncat, da dracu de colo: <otoree, f1
must pe g�1t �Î bârbnt-ten » Ea şî blestemată, a stors bârbat-seu
pe gât. DJ. el o dată a sîmţît) a pus mâna în beregată, a strîns cât
a putut, ca să nu se ducă mustul pe g:ÎL, 71 d'nt unct ru mânu are nodu ăla
In gth şî muer ile nu-l alt. IJtllnnezel'l clnrl I-a vezut c:î. I-a calcat porunca,
]-0 Inul la p lesnete de bice 'ii i-a biestcmat pe rumân să se a rărescă cu
ul_j;J. şî l..iC muere, cu furca să s� urănesca ! şî pornit unii s-a uscat, alţi
lÎ remas sterp], �1 gr:ld1lla ala s-a p�inlsit, 1î ci'atuncI e reLi de nnnân până
in (Jiua de !),(}i, numai din pricina mue!';!.
Si lunerea d'aia e blestemaUi. să. n'ulbă crucea 'ntreg'l, crucen. CI numai
cu \rei COi'nUrl, sÎ. aî vetlut di sî cnl1unia 111Ueri are treI cornurI sî a bar­
batuluI patru, cr'uce într�g;l, �1 'cUn l11uere nici poptt llU se face, nicI barÎln
'111 altarI n'are voe s:1 Între. Ea e mal păcăt6să ca rum:lnu) 01'1 pe nnde ()
ii eu. ŞI npoJ şî fălJlura, mueriî e lnal în chipu draculuI) că ia să r:1n1âe
O 111uere la pelea g{}l�'iJ că se sparie !';ii fuge �î dracu de ea, 91 ruiate;]. lllU­
enî e lnai pr6SI.ă d'o sulă de orT C.l a lJ:::trbatulul; ea are l1i,ntea copiilor)
sî d laia e sî vorba cintecului că .. l1ucre8, e_
l , ]'oale lungi şi minte sCllrt�l
Muere ne pril:el'llUi!
Ea n'tJrc nici un curaj, da de drăcovelll 'intrece ŞI pc dral:u.
Nu veqI c�lte d�scîlltece, câte fermcce dă închega apele de s'o li llllnll·
nînd şÎ dracii; tot llluerea le fuce.
S't n'a mintiI seracu :'il d'n, (lis c�i: tilUeren. n ulbit �î pe (irncu, şî Z,ăll
;'!::,n: e.! Ba, l)(Jillnc păzeşce, d;o 1-', CUlll să poveSle�te d.in 1)ătrÎnf, aptu 1101
t,licenl c:�i �edC111 (;l1 HHlcre în C::1stt, �î nOI 111uJţî Oln Il cu gol ciracu,
III, 1'. 31•
3921 *
f'�
MUierea ne··cerLata 1)
E ca mara ne-ferecata,
Nu macina bine.
1\. l'ANN, Rdit. 188U, p. lOG,
II, p. 1:2.:1.-- !ItNi'ESCU, p. 112.-
8tmin. Bue. CI. ViiI, pl'lll P. GÂR­
Jl(WICJ':Nlf, ]'1'0;:
*J"'lUlerea ne·uettuta
E cn mUfa JlC-jerccntă.
UlM. !;ANNE, areli. ,1. I/fUL.
================== pagina 278 ==================
:2 78
3922
După cum mora trebue ferecată pentru a scote mălaiu bun,
tot aşa şi femela trebue bătută pentru a pute face trebă cu ea.
Beaumanoir ne spune că, pe timpul lUI Saint-Lou.is, bărbaţii
aveti, după lege, dreptul să'şt bată nevestele ă loisir, adică cât
le plăce, nu trebuia insă să le o [Jl61'e, sa ii să le calicescă.
O vechfe dicere din Languedoc, care se aude şi astădl, 11e
arată că fetele din Montpellier, ca şi Rornâncele nostre, coiisi­
deră bătaia ca un semn de dragoste.
Lei castaqnioit dou brueic
Petouai k.an soun. pas mordudes :
Lei filiou de Mounpel'ie
Ptouroiai Ican. soun. pas battudes.
Muierea întrece si pe dracul.
HEINSllEllG-DoIlINWiFELD, r, p.248.
Arată viclenia şi răutatea m uîeril. Ve<;11 legenda de la No. 3331.
La femme saii un art avant le diable.
1'l'ov. Franc.
La donna ne sa un punte pih dcl diaoolo. 1)
I'ro». ua:
3923
Muierea judecă pe dracul, îl scote şi dator.
A. PANN, Edit. 1889, p. 104.
*6
Muierea iţi [udecă pe dracul; şt ţi' l scâte şi
dator.
A. l'ANN, II, p. 118. ,- ANDlml
l\1AHlNESCU, îuv. c. Humele, .J. Arges.
--I-hN'j'ESCU, p. 49. - Semin. B'lJ.,
el. VIII, prin P. G.'H\30VICl�NU,1J1'Of.
Pentru t;tl meşteşugul f'erucesc c rnaî nrare fie cât cel drăceac
Vedf legendele de la No, 3333 ţ;i 3336.
1 donn i ghe l' (In lada anca al diavol. 2)
Pro». Mil an.
3924
Unde e muierea nu mai are dracul nimic de făcut.
I t,.:iNRBP,UG-DolUNGSFELll, "pur! o,
1Jf11l. Teodorescu, Cercei, p. 30.
Acelaş înţples ca la 1'\0. 3922.
1',\-1; 0,10,1, 'l'Y""', 11(' lI<l,\O(}UII", lj('jl""r,. 0)
Pr·o'V. Rus.
1) Femela scie lin pUllct mal mult <le eiH drac111, adică: întroce pe dracul.
2) Femeile ali ill:;elat chiu!' pe fln.lcld.
:;) Unde c fcmclu, dracul c de pl'isos.
================== pagina 279 ==================
oxrr. ŞI ORGANELE SALE
27\l
�6
3925' Ascultă din dece vorbe si una a muerii, (muierii).
A. PANN, Ellit. 188�', p. 43; 1, p.
153. - I-!INTEscu, p. 195 & 205.­
P. ISPIRESCU, Rev. 18t. I, p. 234.­
Preot C. BUNGEpANU, înv. c. COBO­
t'lit, J. Mehedinti. --ANDREI M>\llI'
NE'SCU, înv. c. ilumele, J. A1'g€Ş,
Si una 'a muerii din dece cuvinte tine minte.
, "
A. PAN:-I, Edit. 1889, p. 42; I,
p, 152.
:!!
Din dece una s' asculţi şi a femeii.
GA vu, ONIŞOR, prof'. c. Berlud
J. 'l'uto'V(t.
Cu tote că sfatul niuierii nunui; muierilor totosesce. tot c
ÎJinq să asculţt câte odată şi sfatul mureril, mat cu semă în ale
gOflpodăricl. Probă următor-ea poveste,
CA sĂ ASCUL1't BINE ESTE ŞI SFATUL UNEI NEVE�TE
Nastratin Bogea 1) la multe a se gândi nu'; plăcea
Şi cam p ătimeă adesea după cele ce făceu.
Odată cârruuirorul al acelutaş judeţ
Aci 'n sat pentru o sed poposind ca un drumeţ,
Şi v�cjelld el că sătenit toţI cu marj, cu mici alerg
(are de care mai bune plocone să 'j ducă merg,
SocotI Nastratin-Hogea ma! jos a nu se lăsa,
Si ca ce lucru să 'I ducă, Întrebă nevasta sa.
El r}lcc gutui să " ducă, ea, ba smochine Îl d icea.
Şi părerea lutre dînşii unul altul nu " plăcea.
Disputându-se ei ast-fel ca la un minut de ces,
Ca să ducă tot smochine nevesta lut l'a re mas.
Deci din pom cele mai c6pte smochine el culegâu.l
Şi 'n grab la cârmuito rul cu dinsele alergind,
Se uită cârmuitorul, şi sciindu 'I cam bufon:
Deră tocrnat smochine, dise, găsişi să 'mi aduci plocon,
Si cum sta 'n genuchi cu coşul ca fieşte-ce St1PUS�
C:ărmuitornl îndată pe slujbaşi! sef a pus
Sit lea acele sn.ochine şi fie-care pe rind
Să '1 lovescă şi În cap cu ele toţi câte una dând.
Când lui Nastr atin acestea slujitori! o f1ceâ
El la t6tă lovitura, boclaproste le cjicea.
După ce striviră tote smochinele În capu '1 gol,
li e!itie ciirmuitorul: ardică-te de jos, scolă
Şi ÎmI spune adeverul de ce, voill să sciu şi eu)
La fie-ce lovitură tu ai mulţumit merell?
Respunse Nastratin Hogea: Si-ţI "pua; eu ca un sărac
1) Nastratin-Jlogc3 a fost şoitaru Sultanuhu Balazct llderim. Câl'llluitOl'll[
.ot'flşulul ele earo se pOlllonescc aci, llU este altul de cftt vcstitlll Tamcrlan, îna­
intea ci11'ul se înL1ţ:iţ;ă Nastratin�Hogea trimis de obştea ol'a�lI!ul Constantino�
])01 ca gă cCl'şe:=-;c;\ InOa fiOl'OSttla! -învingetor.
================== pagina 280 ==================
280
PJtOVEH1�KLE UtlMÂNll.Oll
Ne având nicIo putere vre-un pl ocou bun să-ţi Lac,
Am sfătuit cu r-evcst a să 'ţl aduc nisce gutUI,
Ea r]ice s'aduc smochine, e îi ln contra Îl stătut,
Deră 'n cele de pe urmă de guru el m'am supus
Si aceste putinele smochine ti le-cun adus,
i)e acea când în cnpu-rut sm'ochinele mo) simtem
De sfătuirea nevestit mulţumirile Iăcem ;
Că ele aducem ploconul gutuI, precum dicem eli,
Atuncea era să fie val de acest cap al men !
De acea este bine ca j" ascult!' si să
Şi o povaţă de-a femei)' din' p;tru'sfed
Că eată eu, cu Iuthnplnre, prin povata ce 'mr a
Cu aceste lUOI smochine sdîpaI cu capul nesparr.
A. PAl'iiN .• iVas!ratill-.fIogea, p. 12.
Intr'o altă anecdota, Povestea norlrii, p. I, png. 152-15+, dOI
bărbaţi aii plecat la Ull drum; l)e amîndoi îi povăţuesc lJlult>·
rile ce să facă şi cum să se portc, Unul care s'a ţinut i1(' "j'H­
turile nevestei s'a inapoiat cu Liuo ; iar cel-alt care n'a ascultat'«,
s'a întors a-casă fără parale şi prăpădit ca val (le d însn).
()oimlOr(�d lan ocl: siundon» vara qodt, 1)
1'1'01). Sned,
3926
Muierea cat de puternica, bărbat pe jumătate.
IOBD. GOLEbCU, Jlss. I, p, ;)�1.
Arată eu e[(t b�t1Jatlll întrece pe 111IIni·!'.
3927
rduierea e jumătate de cruce, rumânu e cruce ÎH­
treqă, cruce de voinic.
e u, J1PESCD, 0IJÎne, p, 7\1.
Acelaş înţeles ca N'o. 3U2G.
Să scie că cuuuuu de nUllL:l a lJiÎrl!;tţilo!' are patru ('efetld şi
a f'erucii tl'nl. Ve(,ll în acestă privinţă, Mss. I a lUI Ton!<w]H'
nolescu, p. 733, cor/Je ş,j reSjJUnsUTt jJotrh'iie, preculll şi 'in I'as­
mele lUI Ispil'('s(,u, Editia din Craiova ISU3, pagineli' 12!1 131
3928
Muierea pole lungI, minte scurtă.
A.I'ANN, Bd!t, 11:liU, p. U;J, II
p. 101.-· Illl'iiTESCU, jl, 112.
Afulcrca lj61c lung't ''ii minte scurtă.
1)1' GAS'I'J;H, LitAJ'. pop. p. 217.
Ca muierea cu puZe lungl şi cu minte scurta.
10J<O. GOWoGU, .:1188. Il, Asem p,97"
1) Cehe odată p(iLc ii ş� sJatul llHtlt'l'iT folosit,ul'.
================== pagina 281 ==================
O:UCL �l OHGA:\ELE SALE
281
���
. Femeia ) l polc lungl şi minie scurta.
GAYH. ONIŞOI<, pro], c. Dobrooeţ,
J. Vas/uitt .
. VC(Jl Ho'nui, Pletrl, Po!â,
Arat[l slăbiciuuoa urin ţil la muiere.
r!)'.I'Z�Î');; 'ffJS'JS;. 1)
Prop. su«
Mulicri« UIlW1US. 2)
1',00. Lat,
3929
MUIerea minte usurâ.
Y CiP N o. 3�121l.
3930
Limba mmerii cutit cu doă ascuţitun.
I OU]). (JOLl:3CU, /1",,5. I, Jl. 2Ti.
!!: l�
Limba mutcri; Guţd cu. doue ascuiişua«.
ANIJHEI l\1AIUNESCU, in». C.
mez'" J. A/per
1111'
3931
3932
Al'plaş înţeles ca la No. i3G"t).
Limba muierii c spada d; n'o l!.l8(t nici odatâ !i(1. se
1'u:Jillescâ.
J'I'Or. Chin.
Muierea dacă 'mhetrânesce sî nimeni o mal privesce,
la verigă qăndesce, .
IOHD. (;OLf>CU, Jh&. lI, p 258.
Xc nuu putcnd faec [j(,alo:;;ii pe sema cî, ÎlldplIlll:l Jll'î> alţii
ta rele.
M'a inzăhălat umerea
Şi me joci cum ('i)e vrerea.
A. PANN, JI, p. 158.-11INT'eseu,
p b3.
S,) (Jiec {l('�pre llărbatuJ cart' (' SUU papucul m u i erl l.
3933
Pe muerea (muierea) înteleptă o bate cine-va si 'i
e ruşine să plângă; iar muerea (muierea) rea
numai dintr'o vorbă ardica mahalaoa în cap.
A. PA�N, in, p. 18.--11(w!'ElicrJ,
p. 11�.
1) .MÎlltP (Il, HUIÎPI'(',
:i) Idem .
================== pagina 282 ==================
282
PH(JVEBllEL1'� RO).t.t�ILon
Tot e mai bine să al a face cu un om deştept de cât cu un
prost.Se dice, mal ales, pentru femeile rele.
3934
Gândnrile muierii sunt reshirate ca cada dracului
On. Jirnsou, Opinc. p. 42.
Nimeni nu le p6te cun6sce.
-Nu 'ţl spuseiu că eram o fîţă, un nod, acolo? Ce să cunosc ei:i ce-r
pl esnta mueri'n cap! Nu 'nţelegi că gâlldt/l11e lIIu7eri'! s'ul11 1 eshirale ca
aida dracuiui,» - GR. JIPESCU.
F'emme el inelon
A peine les coquoist-on,
Pro». Franc.
i,
I
Wie keni el" ooii, naar reqien eisch,
JJ1eloenen en het urou. wenvleisch? 1)
r-o». Ola 11 a.
1) Cine cunosco după o c11'0jJtă ocrcet e re, pepcnl1 :;;i carnea Ietueilor,
M'ulerea are noui: găuri şi multe cere.
A. P ANN, II, p. 110.
L".
3935 Muerea rea singură Î:şi dă palme, :ş'îs,i .bate capul
de pereţi (pereţi).
I
�
·1
"
I
t
c:
Muierea poftesce şi la urdă de curcă, şi la lapte
de cuc.
A. l'ANN, Ill, p. 17.-I-IIN"j'Escu,
p. 112.
Arată până unde p6te merge reu tate a femeilor.
Gn. JIPESCU, Opincar, p. 150.
Arată firea ne-săţiosă il rnuiet-ilor. cal"! poftesc până şi lucruri
ce nu pot fi pe lume.
:1'
.' Pe muerea în tWi vieţa să o porţi în spinare, si
odată să o lasi jos, iar ea se vaită că a ostenit.
A. P-UIN, sa«. 1889, p. 160; tu,
p. 12\1.
MUIerea e vecinic nelllulţumiUi.
*6
3938 Muierea are noue găuri.
A. 1'.HIN, Edit. 188!), p. 103-
AN])R"I lVlARINESCU, înv. c. Humele
J. Argeş.
3937
3936
,
I
================== pagina 283 ==================
283
f Neceeia noue g�tri are.
A. PANN, Arcliir, p. 13.
Muie1'ea are naue gur1 şi multe cere.
HINTE8CU, p. 112.
6.
. Femeia are noue gurl şi să i le Clstupl pe
toie, tot nu se îndest�tleză dîn lăcomie.
GIt. JU'ESCU, Opinc. p. 1.'10.
Arată Iirea ne-săţi6să a femeiel; de unele şi vorha : nu te
insură, 1niFi uere, că temeia multe CC1·C.
3939
Muierea înghite o mare mtreqă.
IORD. Gor.escu, Jlj,s. r. p 320.
Acelaş înţeles ca la No, 3938.
3940
Firea muierii saţ n'are.
IORD. GOLT<:Sl;U, Mss. I, p. 327.
Acelaşi înţeles ca la No. 3938.
*6.
3941 Muierea de la cap recesce,
Iouu. GOI.Eseu, 1J.Iss. II, p. 46.-­
ANllUEI MAl\INESCU, înll. ccHumcle,
J. AI·ge�.
Arată slăbicluuea muieri] la minte (Gor.sscu).
\ 3942 Muerea este vas slab, de nimic se necăjesce. şi cu /'
\l nimic se imhlândesce.
A. P,\NN, Il. p. 126.- HINTESf'li,
p. 112.
Arată fi rea cea slabă şi sclrimbătore a Iom el el.
� 3943
Muierea ca un vas slab ce lesne se sparge.
!OI<D. GOLESCU, 111ss. II, Asem.
p. V8
Acelaş înţeles ca Ia No. 3941.
3944
De muiere nu scapă nici dracul!
V. 1\. UHICCHlĂ, Cons. Li!el'. XXI,
p 1104.
V Of)! Femeie.
1° Pe toţi îi potrivesce şi '1 remâne muierea.
2° Nu scapă nici un bărbat ne-insurat.
3945
Ceea ce săvirsesce muierea nimenea nu pote săvirst.
1\. PA>:N, sa« 1889, p. 103;
II, p. 114. - Hrxjescu, p. 112.
================== pagina 284 ==================
284
Arată dibăcia cea ne-întrecută a muierii. Vedl A. Pann, Po­
vestea 'vorbei, 1, p. 53-59.
Weibcrlist GeM iiber a/Le u« 1)
PI'Ot'. Ger1/! .
.Astuzia di donnc le uince iulie. ")
P,·ov. 1'080.
3946
::.
"Muierea a îmbătrănit pe dracul (dracu).
A. PANN, Edit. 1889, p, 150;
ll, p. 118 & 121 .- HIN'{'ESCU, p.
112. - P. ISPIl\Escu, Leg. I, Edit.
1872, p. 164 - Dv GAsTlm, Liter.
pop. [l 217.
Muierea a 'muetrânit pe dracu cu discreiirea
unu i liir de per.
GIt. JIPESCU, Opinca!', p. 115.
Muserea a 'mbelrânit pe dracu cu descreiirea
nnui fir de per.
A�j)HEI l\LUUNESUU, in». c, Hu­
mele, J. AJ'gf�. -- Preot C. BUN­
GETIANU, iu». c. C08ovi'i!, .I. JJlthe­
dinţi.
*
lJlu�erea a inalbit :�l pe dracu,
1. BĂl'!ESCU, prof, J. Roman.
:;:
Muterea imbetrtmesce pe drocul.
1\J. CANIAN, J. 1((,/1.
Ve(Ji Fe1ne7c.
Arată iscusinţa cea mai uuue a uiuteri î.
S N o v Ă
Un om ave un petic de loc lângă moşia unul drac. Dracul tot rnereu
lua .Iin locul oruulr.I mărindu-sî balta sa. La urma urmelor omul se ne-
căjesce şi se ieu ln. certă cu d�·aClJ d.u p ă ce însă se învoesc, făc.3nd o pr in-
sor e, si anume: dracul să slujescă la om un an ele dile, si să facă tot ce
î se v� poruncl, Daca dracul va înrlep lini bine tot c� i s� V:1 cere, atunci
locul sit remâuă al lui. Slujesce dra cul pe om, Iăcendu-s) slujba bine şi
1t1 tate, ast-fel că rernăsese numut câte-va dile până să se impliucscă anul.
Omul speriat se vorbesce cu ncvesta, cerendu-I sfatul. Femela Îl resplII;de
�) Vjcleşugul femoIeI întrece orl-(;e \'id0�ng.
�) Şil'ctcnia femaicT 10 intrece pe t6te.
================== pagina 285 ==================
OMUL Şf ORGANELE SA LE
280
să n'aibă frică, �i smulgând un fi,' ele per de la subsioră îl dă dracului ce­
renel,,'! ca să'] descretescă. Dracul rea firul si cerca t6te mijl6cele de ,,'1
îndrepta, TI trage prm dintr, îl încăldesce la' foc, îl bate cu ciocanul şi li­
rul mai reti se incolăce. In cele din urm:1, vec)encl dracul că acestă poruncă
nu o p6te indeplint, fnge ruşinat, cu peru] albit ele atâta trudă, şi lasă o­
mul în pace, rell1âneoel păguhaş şi de slujitul de pân' aci. Şi ast-fel a 1'1'­
mas vorba că murerea a Îmbl!triînil pe dracu.
A se vede in Povestea Vorbei; II, pag. 118-121 una din ne-­
numeratele variante a acestei sn6ve, care se încheIe cu urmă­
torele versur i:
Ş'atiit s'a necajit d ra cu l
Cu pustiul per, ser acul,
Cât începu să albescă
Perul, şi să îmbetrânescă.
Ba si cocosat remase
Neviindu 'i' să se lase,
O rnuere să'l su pne
Si 1110sia să 'i repne.
Dar în) cele după urmă,
M6rtea care t6te curmă,
Scăpii si de d însit dracul
Şi Iar 17! stăpâni lacul.
Dar cocoşa din spinare,
Si bar ba crescută mare,
rnil remas ca moştenire,
Spre vecinică pomenire:
Că muerea de când vocnl,
A îmbl!!r/ilLit pe dracri/.
:;:h
3947 Unde vede muere
Par 'că îl lipesc! cu
miere.
A. P ANN, na«, 1888, p. 106.-­
GAVR. ONJŞOR, prof. c. Berlad, 1.
Talora.
Ori-unde vede muere
P01" că îl 17)W8d cu rutere.
1\. l'ANN, II, p. lOU.
Ori unele vede muiere,
Par' că îl lipesce Cii miere.
JhN'j'E3CU, p. 112.
p, n t r u ee] bcr'bantf ,
:1:
3948 Sfatul mueru (muieru) muerilor (mmerilor) îolosesce.
A. PANN, ua« 1889, p. 4.3: 1,
p. 1f)3; lII, p. 127. --- H1NTEscr;
p. 175. - ANDHEI l\IAIUNEscu, îm'
c. Ifumele, ,1. ATge�.
::Ilulerilp llH llP pot (El sfaturi bUlle căc], după cum Jllal <Jic,'
R'llllfll1ul, dînsele '111 pâle lu1/fl{ 8iminfc srurtrl.
================== pagina 286 ==================
286
3949
PROfEnDELE ROMÂNILOR
Loda, ma 'un fari di donna c1!nsigghiu. J)
Proo. Sard.
Prauenrath und Rubensaat gel'ăth alte sieben Iahr. 2)
F10V. Germ.
* L"
Muerea (muierea) care nu va (vre) să plămădescă,
t6tă dioa cerne.
A. PANN, Edit. 1889, p. 103.­
preot C. DUNGETÎANU, înv. c. C080-
veţ, J. Mehedinti. - ANDREI MA.RI­
xxscu, in». c. Humele, J. Arge?
Jl1uerea care nu. va să facă azz'mă iota ijioa
cerne.
P ANN, Fab, 1, p. 38.
De va fi să nu ooteec«,
Muzerea să plămadesca,
Şade, cerne, până mâzne
Şi tot nu jl'amîntă pâne.
A, PANN, II, p. 158.-HIN'j'ESGU,
p. 203.
*6
Muerea care nu vre să facă mămăligă totă
�liua cerne.
Semin. Buc. CI. VIII, prin P. C.\R"
JJOVIC1�"U, prof,
J.lfulMra ce nu va s' jreminta, iuta ijiua ma
tot r;erna, 3)
A�DREIt:r AL BAGAVU, Cart. Aleg,
p. 62.
;;.
" Mliarea când nu va s' jănnîntă, tuta dzua în­
terna. 4)
1. Gmcu, prof c, Abela, Epir.
*
Jl11d'terea, care nzt va s' tarmi: a, tâia �lua în-
ierne. 5)
D. A. MILI�SCU, Gazet. Maced, I.
1) Laudă, însă nu 1I'J'Jllrt sfaturile femeilor.
�) Sf'a turil e mntorilor şi săm în ra de morcov) sunt bune la fie-car-e şeptc :11l1.
') ') '" ") "Muierea care (când) nu vrea să fr:imillte, t6tii <j.ioa (tot) cerno.
================== pagina 287 ==================
OMUL ŞI OUGANl!;LE SALE
287
Ve()'l Femeie, a Frâniiruă,
Se <,liee despre cel cari. ne vroind să facă o trebă, îşI pierd
vremea cu pregătirile el, sau tot caută nod în papură ca să nu
o fad. Se mal dice şi despre cei leneşl.
}'ABUL.\
Nevestă ! mi-am si uitat
Turtă de când' n'am mâncat!
Şi cum a� mânca acum,"
Cum sunt flărnând după drum !
Aşa, dragă, să trăescî
Fă 'ndată de me mbescr.
T'a, face sufletul men,
Că nu e vr'un lucru greu)
Dar apă de loc n'avem
Nici sit frămînt nici sil bem.
Ci du-te, a dis, J'a puţ
Şi adu Într'un ceşcut,
Bine, îi dise ea, dar
Şi sare nu avem iar.
Eh! dise el te-al trecut,
Cere niţică 'mprumut.
A pol unde să o coc?
Nu sunt lemne, nu e foc.
Pentru lemne, a <lis el,
VeI culege vr'un surcel,
Foc Iar la vecini găsescl,
Şi un crâng să pârjolosct,
Bine. dise, dar n'avem
Făină, măcar un ptem,
Vedf asta e, a c)is el,
Şi a tăcut ca un mtel.
A. I'AIOI, Pub. 1, p. 38.
3950
Muerea te face să dici : La-mă, mamă, si pe mn,e,
A. PANN, Edit. 1889, p. 104.
Ve<Jl " t:a.
Adică te prostesce, te pune cu totul sub papucul el.
3951
Muierea, pisica casei.
IOHD. Gor.uscu, Mss. ir, p. 45.
M�tZerea e pZS1Ca casei, o pasesce de ş6red.
IOHD. GOLEscu,Mss. Il, .Asem. p. 98.
V c(}l Naocslâ.
Adică păzesce casa de r isipitorI. (GOLESCU). Ve�n No. 4010.
3952
Muierea credinţă n'are.
IOHD. GOLESCU, l'rIS8. 1, p. 321.
VeqI Femeie,
Căcl este mincinosă şi viclenă.
================== pagina 288 ==================
288
l'JtOVEllflELE n01l3 .. :NILOH
'n '
3953 '''''Sub potc6va cismei mele
Sede dracul s'o muiere
Şi mi) 'nvăţ a face rele.
V. ALEXANDUl, Poes. ]10p. p. 3:e:3.
Femela, ca şi dracul, numai la rele împinge pe bietul bfl1'l';lt,
de almintrelea să seie că femeia a scos pe 0111, din. Tai11.
3954
Doaă muieri şi o gâscl fac tîrgul cucului.
IOllD. GOLlCS0U, Mss. lI, p, 91J.
*
])r:J1.U; muier: f}z-o gâscă fac tîrgul cucului.
G. DEM. TEODoncscu, Cercei. p.
5G.-- Dn. GASTEH,Uter. pop. p. 217.
- IIINp:scu, p. 113 .
.;,.;. L
Doue femei[ '1'0 gâsca fac tirau] cucului.
J. A. MAUDAUE, stuâ, c. CJ'etescl .
• J Tutoea.
AraUl g[tl:lgia şi sgomotnl <;(' fac »mtoril« dind vo rbr-sc, fit'
cât d,� puţine (GoLESCU).
Acu vre-o tl'el-(Jeeî şi şese de an'i cxist« în Bucurosct, la i n­
tîlnirca stradclor Brczoîanu şi Belvcdcre, un tirg' numit '1'1'l'fJ?tl­
CucnluX, unde saluhor-i: şi bidinărcsole, dOl<;e]e, sUlllsaJ'il şi slugih'
aşteptau muştorit ee averi nevoie de a lor muncii şi bună-voinţă.
In Iaşi Tîrrrul-Cuculul e renuillit prin învăhnăseta şi huetul
ee fac Jidani1 îl! tocmelile şi v iudâiile 10]' de yeehiLul'l �j ti"
alte olJj'eet('. l)iei\t,)re,1 dfr hielllp["C(' vorbăria f('m(,l(�s('ăJ spu-
indu-ne efI, gfjgiiitui uucI şi pala\TI'Je a dou(J 111lllCl'l, sunt
in stare ;�iî te aS!ll'l}(;sdi, ea şi cp] g'J'owv ,Ul, Tîrgnl-
Cucului. (;, DEM. 'l\:olJ(lltEccu.
1'''('8 IIl/ilieres f((ciunt lIu1Uimris. lj
F1"O/:, hOl.
f)ClI::t: /;'111111('8 font un Jilold,
Trois un gram) wljuet,
(hwtr(' 1111 1,leÎii 1narch6
1)
.,
I
jJ(10 d(JIIni e WI nea
un mercu.
l'rot: f 'ft 1'1l
================== pagina 289 ==================
"7
I
oxrur, ŞI OnGANf':LE SALE
289
Zwei Weiber und eine Gans machen einen rv ochen.
marki. 1)
l'i'()V. Germ.-Etveţ .
. � 6
.3955"' Muierel Iimbută la bărbat tăcut, ca toca la biserică.
Ion». GOLESCU, M88. II, Ase!». p.
94. -- HIN'j'Escu, p. 112 - ANDREI
l\1ARINESClJ, ino, c. Humele, J. Ar·gel!.
Ve"l lJăJ'bat.
Hieiu8sce Iim buţia feme1e101', aretâlld tot ele -odată şi precă­
·derea bărbatuluI.
Arată Jimbuţia muIerii.
3956
Muierealimbuti, gura ei făcută ca toca să 'i tunuasca.
IouD. GOLESClJ, MS8. II, Asem. p. 94.
3957
C:iud mnierea e mută, şi bărbatul e surd, f:, vieţa
cea mai bună între amîndoi.
HINŢESCU, p. 112.
Iorm. GOLESCU, M88. I, p. 546.
Când muierea muta şî bărbatul surd, vi!!ţa cea
ma'i bună între amîndo'i:
Ioun, GOLEStJU, M88. II, p. 2G6
Muierea după dinţi.
Vegi Bărbat.
Ca şi �licerile de mal sus, bieluesce Iimbuţia muieriI.
3958
Vegi Bărbat,
La RomânI se consideră ca o ruşine faptul ca f81uela să 'şi
a rate dinţij. De aceia femeile de la ţer'ă, ţin mâna la gură, când
se află în faţa unet persono pre care o privesc ca superi6ră
lor, in semn ele respect şi ele modestie.
Pe m cleri (le) cnno3cl din rochi,
Şi pa hoţii după ochi.
"Ullele (femel) beii ac.isă vin dt ele nult; în public însă rare-ori Ve!
vede vre-o m.uroua bitii căct ele sclă că, C,I cât o femeie va mânca şi Va
be mal puţin pe Ia oipeţe. CLI atât ea Se cot15iderii d e m u onest», Pentru
aceea, rar vei ptlte observ,,, când ''il aduce câte o bUC'lţică la gură, nicr să-'11
deschidă buzele în cât să i se vada dinţiI, ci cât se pote mat pe aSellIJS 'şi
viresce bucatele în gură." - D. CAN'I'Emn, lJ"J·cr. lI.fo!d. p. [39.
.3959
A. !J ANN, II. p. 27. - HINTIlSCU,
p. 113.
După portul el se CUI16sco daca femela este cinstitii Salt ba
1) Doue femel şi o gâscă fac lUI tîrg septern{lllaL
19
================== pagina 290 ==================
290
pnOYI�I:{13ELE HOMÂN1LOR
Femnie de riche vetcl/lcnt pal'ee
A un tumier est comparee,
Qui de iert fait sa couceriure j
Au decouorir apperi l'ordure.
GAJllHEL lVh:ultmR, XVIo Sie ile,
*6
3960 De nebun şi de muerea (muierea) rea fie-ce (fie-care)
înţelept fuge.
A. PANN, r, p. 169.- HTNTE�CU,
p. 11 \l .. - FR. DAME, II, p. 211.-­
ANDREI MAlUNESCU, inv. c. Huuieie,
J. AI'.r;pr
Cu nici unul din el nu te poţi înţelege şi nu poţi tl'iil.
Jfa� bine a locui în pămînt pustiu, de cât cu }11/{­
ierea s f'ătnier1, si limbută si orăjmaş«:
:; 1 , ,,'
Biblia 1688, Crrp. XXI &. 19.
3961 De muiere rea, şi dracul fuge de ea.
Io n». GOI,ESCU, 11188. I) p. 315.
Acelaş înţeles ea la N o. 3960.
3962 Să fugi de muiere rea ca dracul de tămâie.
IORD. GOLESCU, MS8. I, p. 315.
Acelaş înţeles ca la No. 39G!, sub formă de povaţă.
U; 0')1', O'.lvotspo'i 1.7.;. 1.:WtSpO'i lJJJ,r) '(')'»1.,1'.0:;. 1)
Omer.
Femina nihil pestilentiue. �)
p!,OV • Lat.
3970 Trei lucruri te sgornesc din casa ta: picătura, fu-o
mul şî muierea rea.
r OUD. GOLESCU, 1�J8S. 1, p. 284.
Picatura, {'urnitl �î muierea rea, scâte pe om
afară din casa sa.
TOUD. GOLJeSCU, 11188. 1, p.385.
Fumul, picăia.« şi traiul re�� te scote din casă.
LAU1\fAN & MAXI>l, Il, p. 1102.
* .:::"
, Fumul şi femeZa re, te scote din casa afm"ă.
Ei. r. P.UlUCIU, in». c. Smulţi, J.
CoruduNi.
1) Nimic nu e muî pref{tClI1 şi mai 1'0(l ca femcla
�t) De cât femeia nimic nu o muf runost.
================== pagina 291 ==================
A
t
OMUL �l OIWA:-mLE SALE 291
;1'
"1 rei lucruri te scâie din casă ofora: lJ16l(�,
fumul .�i muerea rea.
1. BXNESCU, praf, J. Roman.
;l: 1\
. Fumul, femeea rea şi picitş�tl te scot din Ci]S({,
AHTUR GOI<OVEI, c. Folticeru, J.
Suciaoa,
*
Să te feresc}, de [umii din casă 'ii de muie-
rea rect.
D. DRKGUl';SOU, Bucuresci, J. Ilfov
Acelaş înţelcs ca la No, 3960.
Sunt tria demna domus: imber, mala femuui, fumus. 1)
r-;« J6s. Lat.
lliJr) ·/.7.l (j&.),Q.TYJ, '/.rz), '(Il'rr) ·VJ.r.&. tp[rJ .. 2)
THALE�.
Eumo e dona caiia fa scampar l'omo de casa. 3)
Pro». Venit.
o picătudi neîntreruptă In r,li ele 1)l6Te, şi o ţemeie
8fitdăc'[6�c'i una sunt.
AL. ODOB,"SGLJ, \jJ'21J00 - K!l·r'((.
p.246.
Arată staruinta cu care femeia îşl urmăresce hotăiirile.
Drei Din,g6 ireiben den Mann uus dem Hause: ein
Rauch; ein iibcr Dacli und ein biiees vVeib. ')
PI'OV. Germ.
lORD. GO!.ESCu, 11[88. II, p. 10\.
Cu muierea să umbli ca c'o bubă coptă, că îndati
se sparge.
Ce se nasce în cap de muiere, intrinsa ne-istovit
nu piere.
SOLOMON, Pro». XXVII, § 16.
Fumee, pluye et femme sans raieon
Chassent l'homme de sa nuuson.
Pro». Franc,
1) Sunt tre'i rele în casă: picăturav Jcmefa rea, fumul.
:1) Focul şi marea şi muterca, tref lucruri rele.
�I) F'u mul şi femela ren gonesc pre om din casă,
4.) 'I'rof lucrur-I goncse pe om afară <lin ca să: un fum, IUl ucopcr-cml nt rUti
ţ;i o femeIe rea.
3972
3971.
================== pagina 292 ==================
292
PHOVEflBELF.: nOMÂNIl.OR
Adică binişor, că numai îndată se mânie (GOLE�CU),
:;:
3973 . Ochii muierii sunt la pungă.
l\I, CANIAN, J. Iaşt, - G. Pouo­
HAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Femela preţuesce pe om după averea pe care o are.
La fetnme est faicte de la bourse de l' homme.
l'rov. Frunc.
i'
1
J
Acelaş înţeles ca la No. 3973.
*L'.
3975 De cât muiere de aur, mai bine bărbat de paie.
IOHD. GOLESCU, lJiss. II, p. 117.­
ANDHEI MARINESCU, înv. c. Humele,
J. Ar·geş.
Arată deosebirea bărbatului de muiere (GOLESCU).
3974
3976
:.;:
. Muierea (îemea) se uită la mână.
Da Z. J. c. Fedesct, J. Tutova.
Homme de pailZe vaut une femme d'or.
Pro». Franc.
Două muieri într'un loc
Nu trăesc, se cert de fOG.
A. PANN, II, p. 135,-.J-hNl'ESCU
p.111).
Doue muierZ nu o scot la cape: (nu es în capet).
Ăcs KAHOLY, p. 79.
Doi bărbaţz la un loc tot pot lăcui, zar doue
muierI, într' o casa, nic: cum pot tr·az.
IOHD. GOLESCU, lJiss. J, p. 327.
1
I
}
i
1
*;::.
Dece Români pot şede într' o casa că să 'mpaca,
da doua teme; ba.
Gn, JU'ESCU, Reur. Oraş. p. 23. ­
ANUIlEI MAIIINESCU, înv. c. Humele,
J. Argeş.
Prin acest proverb se caracteriseză răutatea femeielor şi ne­
putinţa lor de a trăi, mal multe intr'o casă. fără a se certă.
3977 Muierea cuculeţ de nopte, iar bărbatul cocoş de nopte,
10110. GOLESCU, MS8. II, p. 45.
================== pagina 293 ==================
OMUL ŞI OnGANELE F:ALf�
293
Muierea la bărbat, cuculeţ de nâpte.
IOED. GOLESCU, 11/88. 1, p. 321.
Adică ceea ce muierea cântă n6ptea bărbatului, aceea el ur­
mcză, Iar bărbatul o deşteptă (GOLESCU).
3978
Muierea cu nouă suflete.
lORD. GOLESCU, l't1S8. II, p. 45.
*6
Femeia are noue suflete, ca pisicele.
ANDBEI Mxnrxnscu, tno. c. Nu­
mele, J. A'-.!Jeş.--l. IUNESCU, p,·of.
J. Roman.
Ve0i son«.
Adică de multe prirnejdii scapă la Iacer'i elf copii (GOLESCU)
precum şi in cele-l-alte întîmplări ale vieţi.
Adică ,,'0 stăpânesoî, iar nu să
3979
Pe muiere s'o încaleci,
iar nu să te încalece.
IORu. GOLESCU, :3188. II, p. 111.
te stăpânescă (GOLESCU).
3981
Ne srmtJre (t ta (amine pOltl" rlen
De meitre son pied SUI' le tien,
Car Iendeinain. la pusie bcsie,
Le uou/lrait metire sur ta teste.
GAlm. MEUI\IJlU, XVle Siecle,
3980 Mnliera ţire trei cantuni de casa, şi omn ur. 1)
l"u, MJl{LOSICU, RUni Unier. J,
p. 13.
Arată însemnătatea economică a Iemelet într'o casă, însem­
nătate recunoscută mai ales de toţi acei cad au trăit pe la
ţeră. In fermele francese este admis, ca o axiomă, ca rodele
muncel femeie), adică păserile, laptele şi derivatele lor, trebue
să plătescă totă întreţinerea Ierrucl.
Care 'si băte mulrea isi bate caplu ; care 'şi bate
mul� îşi bate punga.' 2)
G. \VEIGAND, Die ArOlnlWen, II,
p 276, Samarin«.
Daco-Rornânul este cu totul de altă părere, precum se vede
la No. 3921.
3982
Muierea cât de bună să n'o slăbesct din friu.
IOHD, GOLESCU, Mss. r, p. 5.[5,
Căcî este slabă şi trebue să fie stăpânită.
1) Mutoron ţine tre I pă rţ) de casă, şi omul una.
2) Cine 'Şl bute muter-ea îşi bate capul; care \;1' bate ca tî ra , îşI bate punga.
================== pagina 294 ==================
2�N
3983
3984
3985
3986
3987
3988
3989
Unc bonne femme, ii.':C bonne muie, tine bon ne chieore,
sont trois meschanies bestes.
Prov. Franc,
Muierea rea, apa şi focul purure resbat, şi li se
Iacs lOG.
Bel·toldv, "}Jud GASTEH, uu».
pup. p, 210.
Muierea rea, resboiu în casa ta.
IOHn, (;OL1·;SCU, .�liis, I, p. ,115
Muierea temătore, învaţă pe bărbat curvar.
]OJ:D. Gor.nscu, J�18s. 1, p. 316.
Muierea Irumosă,
Mai drăqăstosă,
IOllD. Gor,r,,,cu, JYlss. 1, p. 31()·
Muierea cinstită,
Patră ne-preţuită.
IOHD. GOLESCU, 11188. 1, p. 316.
Muierea cinstită, podoba casei sale:
IOHD. C01.I<:So(;, 11188. 1, p. 316.
*�
Muierea desîrînată e (;3. calul fără trtu.
Se11lin. Duc. cI. VII, prin P. GAu­
llOYICE.NU, JJJ'of.
39�O
Niininea nu-o pute 5t1'11nl.
Muierea intelep�� corona bărbatului.
IOHD. C''',I';SCU, }1!d8. I, p. 313.
Arată eâ t (1n mult prcţucsce (J Jeruee bu nii.
Femmc bonne uuit une couronne.
Na fomna buna la val una corhna. i)
Pro». Berţram.
399'1 Muierea se 'nţelege din fire vicle iă.
rORD. COLEseu, Mss. r. p 314.
3992 Muierea bărbată, avuţia casei.
IORD. GOLF-SeU, Ms«. I, p. 314_
================== pagina 295 ==================
3993
OMUL ŞI OHG�\NEI�E SALE
fiIuierea bărbată
l!'Iult tort ne arată.
29iJ
I'l!<D. GOLl,"CU, JJ8,�. r, p. 314.
Vrcd nicia mutcri) se cunosce la cele din casă.
3994
Muierea bărbată
Sc6te pânză forte lată.
IO!:D. GOLl-:SClJ, JJ188. 1, p. 31+
_'l.eela� inţelos ca la No. 8898.
3995
l\'Iuierea crodinciosă, cinstea casei.
Ion». GOLE;,Cl1, 11188. J, p. 314.
3996
Muiere tăcută anevoie a găsi.
IOJ!D. OOT_El;CU, 11188. r, p. 8H b.
n;,;::escl' : :::: I-lllţia feiuefelor. A se vecHi N o. 3964.
En:e h;WJ1Urt ou cman. inou maqhoui ugo yin egul'
hOI:?I(m. 1)
3997
3998
3999
4000
4001
Muierea rea,
Intr��ă căţea.
Muierea rea lăccsul drac-lut.
IORD. C: �LIcSClJ, J'y[S8. r, p. 316.
Muierea mănlnsă e ite marea fără vad.
Bertoldo, :fPltCZ. GA5'1'T':R, Liter.
Pop. p. 20;).
Lec la rană, muierea cea bună.
[ono. OOLI';SCC, Mss. J, p. 31 G.
Muierea bătrână şi de vînă bună, somn urît o. duce ,
dar mâncare bună.
rono. GOf.'"Ocu, M�s. I, p. 3l7.
1\u te lasă să dOI'Il!1 dar te hrănesce bine .
4002
.filare venin, muierea la om.
IO"D. Gm,ICsc:u, lJls.,. I, p. 319
Vel).l riJ'.
Da]' otravă plăcută ca ţ:i vinul, precu m ne învaţă Il altă qi.cere
v c<,ll No. 3673.
4003
Muierea orînduiala ca:>:i.
IOHD. GOLEeCU, ,1[88. 1, p. 320.
1) GUJ'a fcmeloT este nn eHI\) (il' vo rb e rele.
================== pagina 296 ==================
,}jl6
PROVERBELE HOU,\;IlILOR
4004
Muierea în pat, se nu se suie fără bărbat.
IOBD. GOLESCU, JVIss. I, p. 320.
Dicerea de la No, 4016 explică acestă povaţă.
4005 Muierea îmbătrănesce,
Dar pofta nu 'i contenesce.
TORD. GOLESCU, JVIs8. I, p. 320.
Arată firea ne-săţiosă şi stricată a fem -Iei.
4006
Muierea cu ochi frumoşi,
Pe toţi îi face voioşî.
]OBD. GOLESCU, n.« I, p. 320.
Arată firea purure pizrnătăretă a femeleL
Iouo. GOLESCU, Mss. I, p. 320.
Arată puterea frumuseţeI asupra bărbaţilor, şi precum dice
Francesul: la beauti est 'U1i excellent p asse-port dans la vie.
4007 Muierea cu cât imbătrănesce cu atât mai mult la
tinere pizmuesce.'
4008
Muierea curată,
De miros te-îmbată.
lORu: GOI�ESCU, Jfs.�. 1, p. 32l.
Curăţenia este darul de căpetenie al femelei.
4009
Muierea cănd are pat, la nimic alt mai gâudesce.
IORD. GOI�ESCU, MS8. I, p. 321.
Arată firea el desfrinată.
4010
Muierea că rd lipsesce,
Casa se risipesce.
IOHD. GOI�ESCU, JVIss. I, p. 321.
Acelaş înţeles ca la No. 3951.
4011 Daca muierile n'ar fi găsit mijloce, tărdiu bărbaţii
ar fi 'nveţat să joce,
IOJm. GOLESCU, JVIss. 1, p. 328.
Arată priceperea muIerii şi rolul el civilisator în lume.
S'il n'y avait pas de temmes, les hommes seraient des ours
mal lCchis, dice un proverb Provansal.
4012
De casă noue să te Ierescî, de muiere tineră să te
lipesci.
IORD GOI,Eseu, lYIs8. I, p. 329.
Căci cea dîutâiii îţi aduce bole, şi cea de-a doua ee suri plă­
cute.
================== pagina 297 ==================
Adică fărLl bărbat.
297
OMUL ŞI OHGANELE SAL}�
Muierea te lubesce,
Până ce altul găsesce.
IOHD. GOLICSCU, Mss. 1, p. 322.
Muierea pămîntul cel mai roditor, dar fără udătură
nimic nu rodesce.
Muierea multe face, şî bărbatul vede şl tace.
IOHD. GOT,Eseu, MS8. 1, p. 322.
MUIerea este rea şi bărbatul îngăduitor.
4015
4013
40-14
IOHD. GOLf:SCU, Mss. 1, p. 323.
Arată firea el schimbăt6re.
Femme mespreni (1 foiee. 1)
Roman elit Iiennrt, XIIIe Siecle.
4016
Muierea fără bărbat,
Reu se tăvălesce în pat.
IOltD. GOLESCU, JJ18s. 1, p. 323.
Fruncesul dice la rindul seu: les temmes ont leursjambee au col.
*6
4017 Muierea fără bărbat,
Ca calul despedicat.
Semin, Bac. el. VII prin P. GÂn­
BOVICJ!:NU, praf.
MUIerea are nevoie de a fi stăpânită.
A se vede No. 3330.
4018 Muierea drac tmpeliţat.
Ion». GOLESCU, JYI88. 1, p. 324.
Ve,)'i Vorbă.
Şi precum se mal dice : taptele sunt btirbaţi, iar »orbele
temei.
IOHD. GOLESCU, JJls8. I, p. 326.
Muierile tot vorbesc,
Iar bărbaţii săvîrşesc.
4019
'I'ote sunt pline de reu tate.
4020
Nici o muiere,
Fără fiere.
IOIlD. OOLESCU, M88. 1, p. 326.
1) Femme tromp e sou v en t.
================== pagina 298 ==================
298
}>HOVEHBELg HOM1NILOU
4021 Nici toporul fără codă, nicî muierea fără bărbat,
este bună de vre-o trebă,
101<0. GOLllSCLT, j}hs. 1, p. 326.
""
Ara�:': slăbiclunea femeiI şi ele ce ajutor il este bărbalul III
vieţki ..
Femm« seuie �.,c rien.
Pro». c.au« 1iI.'8. xv, Sieel,'.
4022
La n��liere, ca la moră, pururs It; Iipsesce, Ia una
o doqă, ŞI la alta o aripă.
Iono. GOLESGU, Als,. Jl, As,,:,.
p. �'7.
MUIere cu mintea intrcgii nu se ami.
4023
La muiere ca la :;;<::e, ce într'o baie şî bl'�i ŞÎ rei
se spala.
IOHD. GOLESCLT, MS8. II, Aseni,
p. �j 7.
Dicero ce nu se pULe Ui)licD. ele câtla ,,:1 "Gitl deoselJit de Ieuieî.
4024
Muierea ca viţa, cum o pişcî Iâcrămcză,
Innn, nOLESCU, 1�ls8. II, Asem.
p. 98.
1
,�
Adică când este tînE�r:l.
Ne arată că e peste putinţă ca cine-va să pazescă o femee,
dacă nu vre să se pf'izescă singură. Yef,!i No. f3353.
r
I
I
r
J
J
IOHD. COLE.,CU, Mss. Il, Asem.
p. 98.
Muierea ca eastravetele, până e verde se mănâncă.
Ionn. GOLESCU, lJls8. 11, Aseni
p. 98.
Muierea ca erângul cu iepurii, piste putinţă a se
păzi.
*6
De cât să păzescz o muere (fata mare), mal
bine un cârd de iepuri.
G. P. SALVIU, in», c. Srnuiţ ; J.
Covurlui�7.
C<'\cl ferneile plâng pentru nilllicnrf şi (le porunceEr.
A toute Iieurc ducn pisse el fcmme pleure.
Pro». Franc.
4025
4026
================== pagina 299 ==================
OMUL ŞI OHOANELE SA LE
2!:l})
Qui a femme el qarder 17 a pas JOlti'l;,;e assurs«
Pro». Franc.
4027 Muierea ca sfîrleza, cine scie mai bine S1 o învir-
t:j::;:;5., �����!�9. mai bine şi-I slujasce.
IaHD. Gf)r.I'�'-;CU, 31;';8, II, A,ş'elJl.
p. os.
:\Iuerea:are nevoIe de un bun po văţu itor.
4028
Muierea la re3b:>iu, ca bărbatul la arqea,
IOIlI). GOLESCU, 11'1<8. II, Asem.
jl. U!:l.
Se (,Hce pentru lucruri ne-potrivite şi nc-firosci.
16HD. GOLESCU, lJIS8. Il, Asem.
p. DU.
Muierea ne-gătită,
Ca o tingire ne-spoită,
Veijl Tiqwn.
v'e11leea să fie c"rat îmbl'iicată.
4029
4030
Muierea cicală, gura ca toca-t tocâ.
Iouu. GOLESCU, JrJ�8. II, Astm.
p, 94 .
. Arată limbuţia m uîer-ij.
4031
IYIular6a. liluca1Hă btocma ca o iazrna pocita.
IOHD. GOLEseu, 1I18S. II, p, 9i.
Cl1Ci trebue să fie seriosă şi modestă.
. Arată răntatsn fi.i.'oI .1'cIJleiescL
4032
Nici otrava nu e rea ca muierea rea.
IonD. GOLl';'CO, JliIS8. II, Asem. p, UZ> .
4033
Precum Ia haine moha, aşa si Ia barbat muierea rea.
IOlw. GOL]':SCU, 11[88. II, Asem. p. 9D.
11 mmorocesce şi '1 prăpădesce cu totul,
Este neasthnpeJ'ată
4034
Muierea tîneră ca vinul noii fierbe.
IOHD. GOl,gSCU, Mss. II, Asem. p. Dă.
AdicJi plăcută.
4035
MUIerea bună, ca pâinea caldă,
IORD. Gou;scu, 111."8. II, Asem. p. fJ6.
4036
Cea mai bună muiere, ca cel mai reii bărbat.
Iou». GOLESCU, Ms«. Il, Asem. p. fJ6.
================== pagina 300 ==================
300
rnOVEUllELE BOMÂNILOR
Arată marea deosebire între băr-bat şi Iern efe.
4037 Nimic alt mai dulce ca muierea dulce.
IO!lD. Gor.esou, MS8. II. Asem, p. 96.
Acelaş înţeles ca la No. 4035.
4038
Ca o flore la ureche muierea lânqă bărbat.
Iorm. GOLl�SCU, 11188. IT, Asem. p. 97.
Acolaş inteles ca la No. 4036.
4039
Muierea fără bărbat, ca uncuiu fără ciocan.
Ioun. GOI.Eseu, Mss. II,A.sem. p. 99.
4040
Acelaş înţeles ca la N o. 4021.
Muierea fără bărbat, ca carul fără proţap.
I011D. GOLEseu, Mss. II, Aseni. p. 99.
Aeeleaşi înţelesuri ca la N o. 4021.
4041 Muierea fără bărbat, ca casa fără temelie.
IOI<O. GOI�I�SClJ, LW81i. Il, Asem. p. 99.
Acelaş înţeles ca la No. 4021.
4042
lVfuierea fără bărbat, ca lopata fără cadă.
IOHD. GOLESCU, lrIS8. II, Asem.
p. 9D.
Acelaş înţeles ca la No. 4021.
4043
Muierea fără bărbat, ca furca fără fus.
IOH]). GOLESCU, Mse. Il, Asem.
p. au,
Acelaş înţeles cala No. 4021.
4044
Cel cu o muiere, ca cel numai cu o cămaşă.
101<]). GOLJ-)SCU, Me« II, Asem.
p. 100.
4045
Dicerea berbanţilor.
Bărbatul ca un foc, iar muierea foc întreg.
IOHD. GOLESCU, jW88. II, Asem.
p. 100.
Adică muierea e mal aprinsă ele cât bărbatul; dar la 11 rrna
urmelor tot vorba Românuluî.
Foc la mine,
foc la tine,
Foc la nor
La amlnrlor.
================== pagina 301 ==================
OMUL fi' OIWA�ELE SALE
BOl
4045b 6 A fi muiere cu cârpă 'n cap.
G. MADAN, Poes Pop. Basarobia,
p. 88.
Adică frumos.
MUSTAŢĂ
Vcdf a Rade.
*6
4046 De mustăţi şi de cote gale si nu te plângi nici odată.
Semin. Buc.cl. VIlI prin P. G . .\R­
llOYIC};NU, prof'.
Veg.l BnTbă, Copil, Cot, Ln.sur at, JVIă,,·Ual.
Acelaş înţeles ca la No. 4453.
*6
4047 Mustăţile îi caută (cată) a olă.
A. PANN, I, p. 111. - r. BĂNESCU)
prof. J. Roman. -- LAZAR ŞAINEANU,
Semas. p. 351. - G. PORORAN, inst,
c. Slatina; J. Olt.
*6
li caia mustăţile spre fund.ul ole:
G. P. SA.LYIU, îllv. c. Smnlţl, J
Coouriuii;
Ii place să be.
"'6
4048 '.' I's mustăţile făcute pe olă.
G. P. SALYIU, ino. c. Smuu), J.
Coourtuiă:
Acelaş înţeles ea la No. 4047.
:t
4049 I-a crescut mustaţa în olă,
LAZĂR ŞĂINEANU, Semas. p. 351.-­
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 4047.
*6
4050 A trage la mustaţă (musteţă).
Fu. DAME, 1lI, p. 79. - S. 1. GROS­
Sl1ANN, tu«. Germ. p. 28 & 48.-1\1.
CANIAN, J. Iaşt, - G. P. SALVlt::,
înv. c. Smulţ!, J. Covurluii:t.
A te bine şi chiar până la imbetare.
*6
4051 Sus mustaţă I
A fi vesel de ce-va.
T. BĂLĂŞEL, ino, J. Vâlcea.
================== pagina 302 ==================
302
4052
I'HOYI':HBELE H(r�L\XILOR
�:
. A face cu mustaţa.
P. lsl'IHIOSCU, Leg. p. 39l.
A '';\1 areta iubirea către o feJl[ee resucindu-şi mustaţa când
treci pe din nainte a el .
,Fiind tot pe Lîngă Illlpi,ratlll, şi vcc)end adesea pe fala Irnperatu lur,
îl bătu gândurile să se int iud.t p[1n:1 la dînsa 7l un gre�l; cfici şi ea pusese
ochi! pe dînsul. Intr'o 'li se îucumese a 'f face cu mustata, dant cam cu
sfială; ea se uită gale') la d insul.. - 1'. hl'IIlI;SCU, Leg. p. 391.
*6
4053 Amustăci.
T. BĂLĂşgr" ÎJ!D. c. Steţ'ănesci, J
Vâlcea.
A face uaz ni-I, :1 nu'] plăc6 ce-va.
4054
*
A 'I rîde mustaţa.
LAURIAN & MAXIM, Il, p.988.­
GAVIl. ONIŞOR, rrvt- o, Berla«, J.
'['lltOt·a.
1° A se bucură de binele cai-o vine peste nof sau peste prie­
tenii noştri.
3° A începe S�l crescă mustăţile pentru întâiaşî dată, şi Iru­
mose şi precum se mal dico : ai 1Ji1;ji mustata.
*6
4055 A rîde (zimhi) pe sub mustaţă.
1. Cm:ANGĂ, Pov. p. 24fJ. - FR,
DAME, lIl, p. 79. - T. BĂI.ĂŞEL
in». J. ]1 âlcea.
Ve<)l PnlllJ1.
A rîde cam pc ascuns.
llidere in stoniaclio,
CICEHO.
Rire dans sa bar-ZIC.
PrOD. 1,'nrnc.
*6
4056 A sta cu mustăţile ţăpură,
T. RĂr,ĂşEL, înv. c. Ştejănesci,
J. V(Î,lcea.
Cu mustăţilc resucite Şl aduse în sus.
*6
4057 A sta cu mustăţile în prepeleag.
T. BĂLĂ�EL, îno. J. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 406G.
================== pagina 303 ==================
4058
Ol\lUL ŞI OHGANELE ::;.ALl�
MUTRĂ
;j:
A face (a areta) mutre cui-va.
Fu. ])A)'\�, 1 H, p. 80.
303
10 A se sclifos 1.
2° A-:;;l arăta ne-prietenia către cine-va.
4059
*
Nu e de mutra lui.
4060
P. Isrmsscu, LeI]. 1, sau. lH72,
p, 177. - ]-[lI'1P;SCU, p. 116. - Fa.
D.\M8, ur, p. 80.
Se (Jice despre un dar, o slujbă, etc. car] sunt pre bune pentru
cel care le pr.iuiesce.
DIN NAINTE
Ve:)! Inainte, ni ,It jYapol.
*
A nu trece pe din naintea cui-va.
1. CUEANUX, Pov .p. 216.-1'. h­
PlllESCU, Snooe, p. 38.
A cinsti pre cine-va, a fi blând cu d insul.
_ d)e �� ave o slugă ca acesta, lut 'i ar frece pe din naiu/e.» .- I.
CllEANG�.
«Nevest« me tubesce ele 7/1t seie curu si!' nr] trecd pe dilt n auu», sunt
Iericit.» - P. JSPIln:f:5Cu.
DIN NAPOI
4061
Pe din napoi bun de popă se crede, pe din nainte
măgar S3 vede.
IOUD. UOLF;SCt1, u»: II, p. bS.
S() <Jiee pentru CCI (:e ne lnşală la vcrlero (Gor,Eseu).
NARĂ
4062
* .
A se umfla în nări.
G. DEM. 'l'E()DOltESCU, ['oes. Pop.
p. 171.
:j:6
A umflu narile.
1"1<. DAMl�, III, p. 87. -- T. 13Ă­
d�Er., in». J. Vâlcert.
1° A se mâudvi.
================== pagina 304 ==================
304
PIWVEUBELl� ROMÂNILOR
De,' nunul cel mare
Cu grija'n spinare,
Călare p'un cal
Ca un Ductupal
Se ridic" 'n scărI,
:;ii se umflă 'n nărf
Şi făcu-ochiI rotă
Peste oştirea t6tă
G. DmI. TEODOHf:gCU, Poes. }>ep.
2° A se supera şi a fi gata de resbunare.
3° A fi cu băgare de semă.
4063
Om cu bune nări.
LAURIAN & !\lAXIM, Il, p. 358.
Adică delicat, fin, deştept, vorbăreţ, glumeţ; în opunere cu:
om fără nări.
Francesul dice cu înţelesul de fin, deştept: cei homme a bon
nez saii du nez. I
4064
A băga pe sub nară.
Fu. DAME, III, p. 87.
A băgâ lJe sub nar:Z.
LAUlUAN & MAXIM, Il, p. 358.
Veql Nas.
A mânca. Acestă dicero este mal energică de cât a băga pe
sub nas.
NAS
Ve(,llApă, Babă, Fl6"e, F1'un­
te, Cap. IX, c. FU1J�, Labaşa,
Iln-isin, Ioan, Judecaid, Lă­
rruiie, Mânecă, Muc, Muscă,
M-uşta», Cap. XXI, o. Nas, O­
braz, Panglică, Pa.'), Piper, Ri­
diche, Sp ate, Tereă, Ţ'îf'nă, Un­
turti,
4065
De nu era nasul
Beliai obrazul.
*6
De nu era nasul
lş>t belea obrczul.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 65.
- G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, J.
Covurtuii:
I. BĂtmscu, praf. J. Iiomo u.>«
Pv Isr-rusecc, Rev. 1st. III, p. 159.
- preot C. I3UNOlq:'ANU, înv. c. Co­
soviJ(, J. Mehedinţi.- ANDUEI MA­
ltINES(JU, înv. c. Humele, .J. Al'gef.
================== pagina 305 ==================
OMUL ŞI OIlGANELE SALE
De nu era nosul
O păţea obrazul.
305
P. ISPIRESCU, Leg. I, Edit. 1872,
p. 179; Rev. t». III, p. 159.­
HINŢEseu, p. 118.
*
Noroc cu nasu.
Că J §'l belea obroeu.
1. ARBORE, ing. J. Buzeu.
10 Se dice, în batjocură, celor cari: cad, lovindu-se cu nasul
de ceva.
2° Cu un neajuns al scăpat de altul, cădend ai scăpat. prin­
tr'o vătămare mal mică, de alta mai mare. - LAURIAN MAXIM.
30 Unul om, care scapă dintr'o încurcătură cu ajutorul unul
altuia, i se dice ast-fel. - ANDR�;1 MARINEseu.
4066
'Ş-a plecat gura si nasul
Ca când o să 'mbuce vasul.
A. PANN, III, p. 33.--HINŢEseu,
p. 73.
Se <}.ice:
10 Despre omul ruşinos la masă.
2" Despre cel lacom la mâncare.
4067
Nas subţire cu cheltuială se ţine.
FR. DAME, nr, p. 89.
Vedf Faţă, Obraz:
Fără cheltuială nu poţi duce un traiti mai ales, nu poţi ţine
un loc cu vadă în lume.
4068 Din nas, zema cea mai urîtă.
lORD. GOJ,ESeU, .Ms8. II, p. 88.
Adică din cele spurcate spurcăciuni ese, şî dă la cel prost,
prost cuvînt audi. (Gor.sscu).
*.6
4069 Şi nasul mirose florile cele mai îrumose şi din el
ese zema cea mai urîtă.
ANDREI MARINESeU, înv. c. Hu­
mele, J. Arguj.
Când unul om prost i se îucredinţâză să :facă ce-va bun şi
alţii îl mustră pentru acesta, atunci respunda ast-fel.
4070 Par 'că n'are nas să ne dea obraz.
A. PANN, III, p.32 .. - HINp:seu,
p. 118.
Se dice pentru cei obraznicI.
20
================== pagina 306 ==================
306
PROVElnl]�LE HOMÂNILOH.
4071 O palmă departe de nasul meu.
IORD. GOLESCU, Mss. lI, p. 9.
Adică pe mine să nu me supere (GOLESCU).
*6
4072 1 se moie niţel,
Nasul cel de oţel.
A.PANN, IlI, p. 33.-HINŢESCU, ')­
p. 199. - ANDREI MARlNESCU, înv.
c. Ilumele, J. Ar!Je�.
*6
A � se muta nasul,
E. 1. PATlUClU, îJ1V c. Smulfi, J.
Coourluiil,
Se dice ast-fel unui om mândru care, perdend ce-va, pierde
şi mândria.
*6 .
4073 .Nu 'î ajunge n'as că n'are
Mai e şi cu curul mare.
A. PANN, I, p. 160.-HlN'fEscu,
p. 118. - ANDU':! MARINE8CU, 'Înv.
c, Numele. J. Arge�.
Se dice despre omul sărac şi mândru, despre cel care după,
ce e prost şi fără nici o vagă, mai este şi ambiţios.
4074
Cel ce 'şi bagă nasul pretutindeni şi'! va băga şi
unde nu trebue.
DIM. TîCH!NDEAL, l!'ab. p. 164.
Ne învaţă să nu fim obraznici şi să nu ne amestecăm unde
nu ne privesce.
4075
Ce au căutat pe nas le-a dat.
1. CREA.lGĂ, Pov. p. 26.
4076
Ve<)l No. 4093.
Pentru cel care pâţesce ore-ce din vina sa.
* A 'şi vîrî nasul în ...
HINŢESCt', p. ilS. - DUl. TÎCHlN-'
DEAL, Fab. p. 116.
*6
A băga nasul unde nu trebue.
G. POIlOllAN, inst, c. Slatina, J
Olt.
Ve <iI OIă.
A se amesteca în afaceri care nu'l privesc.
Hinţescu dă, acest proverb, sub o formă cn totul greşită.
================== pagina 307 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
*6
4077 A ave nas de ceră.
307
1. ARBORE, ing. J. Buzeu. - I.
BĂNESCU, prof. J. Roman.- O. BUN­
GEŢlANU, înv. c. Cosovitţ, J. Mehedinţi.
*
A fi nas de ceră.
Da Ee. Z. c. Bi!rlad, J. Tutova.
*6
Nas de eera.
DIM. OAN'l'EMIR, Ist. Ieroşt, p. 249.
-- FR. DAME, III, p. 89.- T. DĂ­
LĂŞEL, înv.J. Vâ?cea.
VecII Ju.decaisi .
A. se supără lesne şi din nimic.
«Mal vîrtos obiceiul învechit este deprindere cu nevoe a se uita, pre
carele precum meşterşugul, aşa firea pre lesne a 'l lipsi, sa ă a'I tăgădtil nu
p6te; Iară de �l s'ar afla nas de Clară şi inimă de argint-viu ca acela,
me crede că, acel fel de prieteşug, purure îndoit şi cu prepus ar fi. > -­
DUI. CANTEMIH.
De son nez ne vous sai que dire
Fors que mieu» faict ne just de circ.
Roman de la Rose, XlIle Siecle.
4078
*
Nu merge la sore de frică să nu i se topescă nasul.
Da Z. J. c. Fedesct, J. Tutooa>«
Da PRo�'mA SION, c. Bsrtaâ, J.
Tutova.
Se dice despre cel delicat, de omul cu obraz subţire.
(Jtti a tele de cire ne doit pas s'approcher du (eu.
Pro», Franc.
Ohi et (il) capo di cera, non vada oi sale. 1)
Prov. Tose.
Die vun was is, moei bi] het ouur niet komen, 2)
Prov. ou-«:
De not a baker, il YOltl' head be of buiter. 3)
Prov. ErI!}l.
4079
*
Nu 't ajunge cu strămurarea la nas.
LAURIAN & MAXIM, III, p. 88.­
P. ISl'IRI�sCU, Leg. p, 246.
1) Cine lire cap de ce ră nu merge la sore.
2) Cine e de ceră nu trebue să se apropie de foc.
") Să nu te fact pitar (brutar) daca al cap de unt.
================== pagina 308 ==================
r
!
!
i
«Cum se brodi ca locul ce '�! alesese, să fie alătur! cu al unul ţt'!ran
bogat şi mândru de nu ''/ ajungea ane-ua cu prăjina la nas» - P. ls­
PIRESCU, Leg. p 175.
Ve<Ji Spate.
A se face că nu '1 vede, că nu '1 cun6sce, a '1 despreţui ; a
se areta reu voi tor pentru dînsul.
PROVERBELE ROMÂNILOR
----- -----_. ��.-. __ .. _-------
Nu 'i ajung>t cu strămurarea la nas, de înfu­
murat ce este.
'P.ISPIRESCU, Le,q. 1, Ea ·f. 1872,
V. 168.- HIN'fESCU, p. 18L
*
Nu le ajungt nic: cu sirâmurarita la nas.
M. PĂSCULESCU, La fntU. p. 23.
*
.Nu 'f aţunqe cu prăjina la nas.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 175. - T.
SPER�N'fIA, II, p. 100 --FR. DAME,
III, p. 88.
*.6
Nu ajungl cu prăjina de opt bot la nasii lni.
E. I. PATRTCIU, înv. c, Smulţi, J.
- Covurluiu.
308
*.6
4080 A ride pe sub nas.
Ve<Jl Mustaţă.
A rîde pe ascuns.
*.6
4080b A 'i ride în nas.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Când cine-va îţi rîde, bătendu-şî joc de tine.
4081 A întorce nasul cui-va.
FR. DAME, III, p. 88.
*.6
Nu îl ajung� cu O prăjină de căcat la nas.
V. FORESCU, c. Brosceni, J. Su­
ciaoa.
Se dice de omul mândru, înfumurat, care se ţine tot cu nasul
în sus şi privesce la cei-l-alţi cu dispreţ, şi cum dice France­
sul, du haut de sa grandeur.
*.6
4082 A băga pe sub nas.
Ve"! Nară.
LAURTAN & MAXIM, Glosar, p. 40.
- Fn. DAME. III, p. 89. - G. P.
SAI.VI1J.înv. c Smulţ), J. Covurluiit.
-T. BĂLĂŞEL, îllv, J. l'âlcea.
================== pagina 309 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SAI,E
A mânca saii a be cu lăcomie.
309
*6
4083 A 'şi beli (rupe, jupui) nasul.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
66. - G. POBORAN, inst. c. Slatina,
J. Olt.
10 A căde în mare primej die.
2° A se păcăli, a o păţi.
4084 * 6 A puţi a nas belit.
T. BĂL.AŞEL, înv. J. Vâlcea.
Se dice vinului şi rachiuluf, cari fac pe om să 'şi belescă
nasul.
4085
*Nu ii mutria narea
Ma mutreli harea. 1)
N. Sr, c. Nijopole, Macedonia.
Acelaş înţeles ca dicerea Românescă : mai bine un. dram de
nurt ele cât un car ele frumusete.
* 6 v •
4086 A 'ŞI cunosce lungul nasului.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 234. - G.
MUN'l'EAN'J, P 72.-1. ]ONEscu,Cart.
Cit. 1lI, p. 174. -- FR. DAHE, II,
p. 296; 1lI, p. 88. - E. 1. PA'l'RICIU,
înv. e. Smu/ţE, J. Cut'urluiu.- Gn,
JIPESCU, 118ur. Oraş. p. 59.
* A 'şi cunosce nasul.
M. CANIAN, J. In?'.- FR. DAME,
III, p. 88. .
A 'şI cun6sce adevărata val6re, inferioritatea, a scie până
unde îi este dat să se întindă.
*6
4087 A nu 'şi cunosce lungul nasului.
BARONZI, p. 46. - LAURIAN &
MAXIM, Il, P 365. - G. P. SALVltr,
Înv. c. f>mulţl, J. Covurluiu. - A.
PaNN, Edit. 1889, p. 84; III, p.
48. - HINTESCU, p. 95. - P. ISPI­
nsscn, Leg. 1, Edit. lb72, p. 176.
* 6 A nu 'şi vede lungul nasului.
T. BĂL.AŞEL, înv. J. Vâlce(l.
1) Nu căută la nas ci caută la graţia (harul) lUI.
================== pagina 310 ==================
310
PROVIOlBl�LE ROMÂ'HLOR
Se dice despre cel obraznic, mojic sau prost, care nu 'ŞI cu­
nosce adevărata !uI val6re şi până unde 'i este permis.
4088
Fieş-care să 'şi cunoscă lungul nasului seu.
IOIlD. GOLESCU, 11188. IT, p. 114.
Cunâece' (1 lungul nasului.
LAURIAN & MAXIM, IT, p. 199.
Adică cinstea ce i se cuvine, ca să nu se întindă mai mult
piste cuviinţă (GOLESCU).
Aceeaş dicere ca la No. 4087 & 4088 sub formă de povaţă.
4089 A nu 'şi întinde vederile mai departe de cât lungul
nasului.
LAURIAN & MAXIM, II, p, 365.
* Li
N�t oede mai departe de cât lung�tl nasulut.
Fn, DAME, III, p, 88 - G. Po­
BORAN, inst c. Slatina, J. Olt.
:j'
"A nu 'ş'l vede htl7gul nasuliâ .
M. CANIAN, J. 1l1fi.
'Se <}ice:
10 Despre cel care nu vede bine.
20 Despre cel ne-prevedetor.
3° Pentru cel prost, care are puţină pricepere despre lucru­
rile cele mal uş6re de simţit şi priceput, despre cel a căror
minte nici cât de la nas se întinde mar departe, precum dice
Dim. Tîchindeal, Fab. p. 269.
La Romani un nas lung era privit ca un semn de intele­
genţă şi de mare pătrundere. Nasum rhinocerontis habent, au
un nas de rinocer, adică sunt forte deştepţi.
Il ne voit pas plus loin que le bout de Bon nez.
Prov. Franc.
*6
4090 Nu vede de nas.
Semin, Bue. CI. VII, prin P.
GÂRBOV]f'EANU, Pl·of.- T. BĂLĂŞEL,
îllv. J. Vâlcea.
Se dice când cine-va nu vede un lucru bine. Se întrebuinţeză
şi cu înţelesul figurat.
4091
A 'şi şterge nasul pe unde-va.
Bxuoazr, p. 42.
Vc<Ji Muc.
================== pagina 311 ==================
OMUL ŞI OaGANELE SA Ll�
A merge des pe unde- va.
* 6 .
4092 A scote pe nas.
FR. DAME, III, p. 89.- M. CA­
NIAN, J. Iaş�.- G. P. SAJ,VIU, înv.
c. Smulţt, J. Covu,.zuiu.
*
A sc6te prin nas.
G. POBOIIAN, inst. c. Slatina,.f: Olt.
A reaminti o bine-facere, o îndatorire, neîncetat şi într'un mo d
displăcut.
«Mi-a făcut un bine şi lot mi '1 scdte pe nas,»
*6
4093 O să 'i iasă (esă) tate pe nas.
A. PANN, Edit. 1889, p. 113; II,
p. 101.-HINŢESCU, p. 54.-G. Po­
DOHAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Ve vor eşl iâte pe nas.
1. CaEANGĂ, Poe. p. 260. - Fu.
DAME, III, p. 88.
Vegl Panglică, xo. 4075.
Adică O să plătesoa el odată tot ce a făcut.
«Bine! bine! cercaţI val marea cn degetul, dar lea! să vedem cum îţl
da de fund? V� vor eri. ele tdte aceste pe nas.»-I. CREANGĂ.
*6
4094 I-a eşit lemnul pe nas.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, J.
COVîl1'luiu.
Se dice când după ce cine-va ţi-a făcnt un bine, apoi ţi'l rea­
mintesce într'una, ţi' l scâte pe nas, vrînd să te umilescă sau
ca să te silâscă a '1 răsplăti îndoit şi înpătrit.
*6
4095 A (nu) da nas cui-va.
Vegl Iuan,
A (nu) lăsa pre cine-va
braznic.
-,
P. ISPlllESCU, Leg. p. 123 & 125.
-LAUHIAN & MAXIM, Il, p, 365.­
FR. DAME. nr. p. 89.-1. CREANGĂ,
Amint. p. 39.-E.1. PATRICIU, �nfl.
c. Smulţi, J. Coouriuiă.
să fie familiar, îndrăsneţ şi chiar 0-
"Tu le dai nas şi le ţiI hangul.» - 1. CIIEANGĂ.
4096
:;:
Daca îi dai mult nas, ti se urcă în cap.
BARONZl, p. 62.-HINŢESCU, p.118.
================== pagina 312 ==================
312
PROVERBELE ROMÂNII.OR
Vegllvan.
Dacă esti prea bun cu el, se obrăznicesce.
Cui plus licet 'luam par' est; plus vuU 'luam licei. 1)
Pro». Lat.
Meti Gallo en mi cillero ; hizose mi lijo ţi mi he­
redero. 2)
Pro». Span,
*6
4097 A 'i bate nasu cu vorba.
G. MADAN, POBS. PUJl, Basarabia.
p. 33.
A '1 înfrunta, a '1 supără cu vorbe reli.
Vorba el îmz bate nasu,
Din gură 1i curg vorbele rele
Şi rne amăresc cu ele,
Poes, Pop.
4098
A da in nas.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 3H5.
A imputa cui-va ore-ce.
*6
4099 A dă cui-va peste nas.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 365 &
728.- BAIlONZI, p.41.- FR. DAM8,
III, p.88 & 89.- T. BĂLĂŞEL, î1\v.
J. Vâlcea.
A da pe nas.
I. CREANGĂ, Pov. p. 52 & 213.
A mustra, a înfrunta aspru, a pedepsi reu; a mărgini şi pune
la locul seu, a învinge.
«De '1 vet pute trânti pe dînsul atunci să te încerci şi cu mîne i clar
cred că ţi-a da pe nas!" - I. CBEANGĂ, P01J. p, 52.
4100
*
A dă. (pre) la nas.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 365.
4101
A '1 imputa forte reu.
*
A da cu nasu prin ....
GB. JIP��SCU, ReU1·. O"aş p. 109
A merge puţin unde-va şi fără nici un rost.
') Acel cărol îl permitem mat mult de cât i se cuvine, vre mat mult de cât
i se permite.
') Aduc un Frances in lanurile mele de g râ îi ; se face fiul şi moştenitor-ul meu.
================== pagina 313 ==================
4102
OMUL ŞI ORGANELE SALE 313
«NoI •.. cel cart am dat {U n as u prin sco:e.» - GR. ]IPESCU.
* A da pre cine-va cu nasul.
LAUIUAN & MAXIM, II, p. 365.
A '1 face să vadă, să înţelâgă reul ce l'a făcut, greşala în
care este, etc.
4103
A da (face) din nas.
FR. DAME, III, p. 89.- LAURIAN
& MUlM, Il, p. 365.
Ve(jl No. 4104.
A da semn de înţelegere, de aprobare sau de desaprobare,
de dispreţ.
4104
A (cam) carmi din nas.
V. AL1�XANDRJ, Conv. Liter. II,
p. 142. - P. lSPIREscu. Re». Isi:
1, p. 460.
*6
A strimba din nas.
FR. DAME, III, p. 88. - S. PL.
MARIAN, Trad. pop., p. 164. - G.
POBORAN, insi. c, Slatina, J. Olt.
Acelaş înţeles ca No. 4103.
*6
4105 A 'şi lungi nasul.
A. PANN, III, p. 36.--E. 1. PA-
1'R1C1U, înv. c. Smulţi, J. Covurluiu.
*6
A 'şt lung'i nasul la purtare.
GAV. ONJŞOR, prof, c. Dobrooeţ,
J. Vasluiu.
A se obrăznici.
Dar el r e-astîrnperatul în pat dacă a trecut,
Şi ve<;lend'o că el t6te voiuţele ''i-a făcut,
Işl lungi nasul şi dise : dragă lele! tot mt-e frig.
A. PANN.
* ;.:,
4106 'I-a crescut nasul cel tăiat.
G. POBORAN, ·inst. c. Slatina. J.
Olt.
S'a obrăznicit din nou, după ce o păţise odată.
4107 * 6 A fi năsfiros.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
================== pagina 314 ==================
314
PB,OYEnBELJ� nOMÂNJLOB
4108
A nu se mulţumi cu fie-ce lucru, a fi superos,
A nu mirosi a nas de om.
.1. CllEANG;', Conr, Lit. XI, P 174;
Pal! p. 188.
A l.lU fi faptă de om de trâbă, nu este bine.
«Apoi drept să ve spun, că atunct de geba mal strican mâncarea, dragiI
mei ... Să umblaţi numaI aşa frunda frăsînelulul t6tă vteta vostră şi să ve':
lăudaţi că suntett feciorI de craî, asta tu: »urdse a nas de om.» - I.
CUEANGĂ.
4109
*
A lua în nas.
.il. lua în nas ruşine»,
A. PANN. Ji'ab. II, p. 69.
Obrasnicu. Iwe ceas
Când să lea ruşinea în nas.
HINTlcSCU, p. 'J 26.
lea ruşinea 'n nas
In fie-ce ceas.
HIN'fESCU. p, 16J.
Ad.iMI a păţi, a suferi ore-ce.
Să vedem care pe care
Va rernâne la cântare,
Si din noi amîndoi cine
Va lua în nas luyitte.
A. PANN, Fab. II, p. 59.
*h
4110 A tăia (Irânqe, rupe, scurta) cui-va nasul.
ION NECULCE, Letop, Mold. Il, p.
190. - LAUllIAN & MAXIM, 1, p. 672 ;
II, p. 365& 728.-LAZAn ŞAINEANU,
Semas. p. 346. - FR. DAME, III, p.
88-89. -E. 1. PATIliCIU, înv. c.
Srnulţi, J. Covn,.zuiii.
IoA mustra şi pedepsi rell.
2° A mărgini şi pune la locul seii.
3° A ruşina.
Acesta expresiune reamintesce vechile timpuri când tăierea
nasului era o pedepsă obicinuită în legislaţiunea românescă.
«De ar fi atunci intâiă tot să şi-l tale nasul, iar de va face şi al doi­
lea rînd să li spinzure.» - Pravila luz Vasile Lupu, p. 13.
Ve<;l'i Pravila lui V. Lupu, p. 41.
================== pagina 315 ==================
OMUL ŞI OUGANELE SALF:
315
Persona ast-fel pedepsită era expusă dispreţuluI tutulor, pre­
cum arată Paul de Aleppo: «în acestă ţeră (România) este 0-
bicehi ca o personă sluţită la nas cade în tr'un fel de infamie
şi nu mal pote deveni beiu.»
«Deci Stefăniţă-Vodă cum ail vedut berul cu cărţile, s'uă pre mâniat,
şi l'-au şi adus pre acel Nicolat Milescu Înaintea 1111, În casa cea mică, şi
au pus pe călău de i-au tăiat nasul, După aceea Nicolat Cârnul au fugit
În ţern nemţescă, şi au găsit acolo un doftor de '1 tot slobozia sângele din
obraz, şi '1 boţ!a la nas; şi aşa din d i .în 4' sângele se îllrhega, de i-au
crescut nasul la loc, de s'au tămăduit, Eră când au venit aice În ţerii, la
Domnia In! l lies-Vodă, numai de abia s'au fost cunoscând nasul că '1 tă­
lat. Numar tot n'au şedut în ţeră de ruşine; ce s'a îi dus la Mosc, la ma­
rele imperat, la Alecsiu Mihailovict. 1) - ION NECULCE.
Francesul <,lice: etre camus cu înţelesul de: a fi ruşinat.
li odă des haranoueurs bien camus.
MONTAIGNE.
4111
;;:
" Dă. l'ar prin tîrg cu nasul tăiat.
FILIMON, CiOCOI, P 289.- P. 15-
l'IUE'CU, Rev. Isi. III, p. 155.
Când dorim reul altuia. Pedepsa dări! prin tîrg, a existat
la n01, ca şi la multe popore, până în timpurile forte apropiate
de noi, de ore-ce o aflăm şi în condica In'] Caragea.
*6
4112 A 'si turti nasul.
A o păţi.
Se casser le nez.
*6
4113 A umfla nasul.
A se supără,
G. POBOHAN, inst.c. Slatina, J. Olt.
Pro». Franc.
4114
*
A duce de nas.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 365 &
1130.- FR. DAME, IJI, p. 88.
*6
A pur! a de nas.
Om. TîcIIINDEAI" p. 192 & 321.
-- P. ISPIRESCU, Leg 1, Edit. 1872,
p. 175. - G. MUNTEANU, p. 72.­
J-hNŢESCU, p. 58. - V. ALEXANDRI,
Teatl" p_ 1590. - Fu. DAME, III,
p. 88 & 300.
1) In Rusia, N. Mileseu fu unul din dascali. celuf care deveni în urmă Pet r u
cel mare, şi fu trimis ca şef al primei ambasade rusesc! la Pekin.
================== pagina 316 ==================
316 PROVEIUlELE ROMÂNILOR
li pori« ele nas pe unele îi place.
A. PANN, III, p. 27.-HINŢESCU.
p. 150.
il port de nas cum îi place.
v. ALEXANDRI, leatt·. p. 1409.
De nas purtat (ce se gice mi! trage de nas cum
vre el).
DIM. TîcHINDEAL, p. 325.
*
A purta de nas ca pe un bou ele carne.
Sem in. Buc, Cl. VIU PI·inP. G.i&­
BOVICEANU, praf.
A tine ele nas.
,
V. ALEXANDRI, l'ealr. p. 253 & 1604.
Ve<Jl Ibăşea.
IOA stăpâni pre cine-va, a '1 du-ce după placul nostru, a '1
amăgr.
«A simţit hoţul că am nevoe de el ,fi me ţine de nas.»- V. ALEXANDRl
p. 253·
«Nu vor mai mult să '1 all1�gescă, C� fie cine să '1 ţină nebuni, să '(
jdrfe de nas, Şi,Să 'i mal inşale.» - Om. TicHINDEAI., p. 129.
2° Fără multă greutate, direct. De pildă: calea ace stă duce
de nas unde vreI să mergI.
Se dice ast-fel prin alusie la urşî şi alte fiare care fiind prinse
de vînător], li se petrece o verigă prin nări, şi sunt ast-fel si­
liţI să asculte de poruncile acelor cari '1 stăpânesc.
Francesul dice cu acelaş înţeles: mener quelqu'un pal' le bout
d'u nez.
4115
A trage de nas.
Om. TîclJINDEAT., Ji'ab. p. 133 &
325. - LAURI.lN & MAXIM, II, p.
365 & 366.
1° Acelaş înţeles ca la No. 4114 Însă mal energic .
• Mil trage de nas cum vrea el.» - Du!. TîclllNDEAL, p. 325.
2° A deştepta, a insulta, etc. - LAURIAN & MAXHI.
Nare trahere. 1)
Pro», Lat.
1) A trage de nară.
================== pagina 317 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
317
4116 * 6 A căde (pica) cui-va nasul.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 302.­
V. ALEXANDRI, Teotr. p. 1384. ­
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
A rămâne ruşinat, umilit, a pierde cutezanţa şi mândria.
"O! de te as vede măritată după gândul meu .... cum i' ar cădea nasul.'
- BOERI ŞI ciOCOI, p. 1384.
*6
4117 A nu fi de nasul cui-va.
P. TSPIRESCU, Leg. p. 233 & 257.
- FR. Dnn';, III, p. 88. - GR. JI­
PESCU, Opine. p. 129.
Asta nu e de n,lsul vostru (teu).
P. ISPIRESCU. Rev. Ist. 1, p. 234.
-LAURIAN & MAXIM, II, p.365.­
H INP:S CU, p. 118.
VeQ.l Obraz:
A nu fi pentru cine-va, a fi pre bun pentru unul care nu
merită un asemenea lucru.
«A<j.l aşa, mâne aşa, el vedea că mt e de nasul luz o aşa bucăţică, Dar
ce-r fact inimet P» - P. lSPIREticT.', Leg. p. 233.
Ce n'est pas pour ton nes.
Prov. Franc.
4H8
:l'
"A lua nas.
LAURIAN & MAXIM, II. p. 364.
*6
A 'şz lua nasul la purtare.
FR. DAMB, III, p. 301. - G. P.
SALVIU, înv. c. Smu/ţi, J. Covurluiu.
- GAVIIIL ONIŞOR, praf. c. Berlad,
J. Tutava.
A se năsui.
G. DEM. 'I'EODORl'SCU, Paes. Pop.
pag.3.
A se întinde, a se măsură cu altul mal puternic şi mare, a
a se obrăznici.
Grăi 'i bunul Dumnedeti :
- Tn (cutare), cu'! te năsul
De te scaldt În rind cu noI,
Poes. Pup.
================== pagina 318 ==================
318 PHOVE1Ul>;LE IWMÂNILOH
4119
:l:
. A umbla cu nasul pe (pre) sus.
A. PANN, 1, p. 161. - LAURIAN
& MAXIM, II, p. 364. - HINTESCU,
p. 168
* 6A ţine (pllrta) nasul sus.
LA-UmAN & MAXIM, II, p. 364 &
365. - OR. JIPESeU, Bifur. Oruş, p.
188. - O. POBOJlAN,inst. c. Sla­
tina, .I. Olt.
*
.A se ţine (a fi) cu nasul pe sus.
1. CREANGĂ, Pov p. 162. -- P.
ISPIRESeU, Leg. p. 175.
*
A (' şz) ridica nctsttl.
V. AI.EXANDIlT, Teatr, p. 463. ­
LAUHIAN & MAXIM, II, p. 364.
* A fi cu (a ţine) nasul în SI1S.
Fu. DAhIB, III, p. 88.
A Ii mândru, îndrăsneţ, obraznic; a se ţine mare.
Şi sărac şi ne-supus,
Umblă cu nasul pe sus,
A. PANN, 1, p. 161.
*6
4120 A merge cu nasu în vînt.
G. POJlOHAN, inst, c. Slatina, J. Olt
4121
Acelaş înţeles ca la N o. 4119.
*
A lăsa nasul în jos.
A pleca nosul.
BAHONU, p. 206. -- LAumAN &
MAXIM, lI, p. 365. - Fn. DAME, III,
p. 88.
LAUIlTAN & MAXIM, II, p. 365.­
A. PANN, III, p. 33. - HINŢESeU,
p. n
*6
A pune nasu 'n pamînt.
M. LUPE seu, înv. c. Brosceni, J.
Suciaca. - ION AI. LuI SmEHA, Pov.
p. 20. - S. MJHĂII.ESeU, Şezăt6rea,
IT, p. 74.
================== pagina 319 ==================
OMUL i?l' ORGAN"ELE SALE
="
. Ou nasul în 70s.
319
P. ISPlUgscU, Leg. p. 15 & 73.
Adică a fi plouat, ruşinat, umilit.
"A doua eli pâudl şi cel mij lociu ; dară nicl el 11l\ fu ma! brez., ci se în­
t6rse la tatăl seu Cit nasti: în ios.» - P. IsPIUESCU, p. 73.
Francesul îutrebuinţeză cu acelaş înţeles dicetorea : baisser
le nez.
4122
;1:
Cu nasul lung.
S' au dus CI), nasurile lUll.gi.
ION AL r.nt SBIERA, PO'V. p. 221.
Acelaş înţeles ca la No. 4121.
Avoir un pied de nez.
Pl'ov. Franc.
1
4123
�
. A ave nas.
LAUlUAN & MAXIM, Il, p, 365.-
B. P. HĂŞDEV, Etyrn. Magn.969.­
L.o\.ZAlI ŞĂINlnNu. Semas. p. 346 .
•
• J
l
I
!
;
I
1
l
f
J
t
{
"
1
.'. D.
't. A ave nas bun.
C. POIlOHAN, insi. c. Slatina, J.
ou.
A fi nasos.
Fu. DAMB, III, p. 90.
10 A fi cutezător, obraznic, ne-ruşinat.
20 A fi considerat.
«Minclnosu nu are nas la nimecc-a nemine honoratur.s -c Lexro. BUD.
La Francesl auoir bon nez insemneză a fi prevedătcr, pătrun­
q.etor; la Romani, ottactorice nares, emunetce nares, a veti ace­
laş înţeles. Pentru Ebrei nasul era organul minţii şi al înţelep­
ciuncî. Iov ne spune că inţelepciumea lur Dumnerjwu locuesce
-in nările sale, şi Isaia ne sfătuesce să ne încredem cu totul cum­
petărei uni om a căr-ui minte stă în nările sale.
*Lo.
4124 A nu ave nas.
LAUHIAN & M�xlM, II, p. 364 &
365. - LAZĂR ŞXINEANU, Semas. p.
3-16.- E.I. PĂ'fl\lCIU, îllv. cSmulţi,
J. Coourluiă.
================== pagina 320 ==================
320
PROVERBELg IlOMÂNILOIl
41.25
N' are nas sa mergă la poliţie.
P. IsPlllESCU, Leg. 1, Edit. 1872,
p. 178,- HIN'j'gSCU, p. 103.
1° A nu îndrăsni, a se simţi vinovat.·
2° A nu fi considerat, a nu mat ave trecere la cine-va. Ve<Ji
No. 4123 citaţia din Dicţionarul de la Buda.
*
A tremura cui-va nasul.
Fumiqă (treme) cui-va nasul.
LAURJAN & MAXIM, tr, p. 364.
Adică a fi .mânios, supărat.
4125 *A dă .
b a nas cu cine-va.
LAUIlI.!.N & MAXIM, n. p. 365.
A ave indrăsnâla, ne-ruşinarea de a se înfăţişa înaintea eul-va.
NĂSOS
Ve<J.INas, Cap.XXI,c.Năsos.
NOD
4126
Îi dă necazul de nod.
A. PANN, 1, p. 146.- HIN'j'ESCU,
p. 119. .
E reu lovit de s6rtă.
4127
1 s'a dus pe gât cu noduri.
A. PANN, II, p. 29. - HIN'j'gSCU,
p. 124.
VecJI Gât, a Inghiţi.
Adică cu mare greu, cu mare neplăcere. Se dice pentru omul
care a fost silit să rabde multe neajunsurî pentru a t.!.obândi
ceea ce doresce, prin asemănare cu o îmbucă tură prea mare
care se înghite cu anevoie.
Avaler des couleuores.
Fro», Franc,
OBRAZ
VecJI Faţă, Ivan, Leuca, lIIâ­
nă, Nas, Necaz, Cap, XXI, e.
Obraz, Opincă, Orb, Pânză,
Ruşine, Saftian, Soărţă, a.Seui»
pă, a Stupi.
41.28
Omul nu ese cu dosul la omenl, ci cu obrazul.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 57; III,
p. 7l.-I-hN'j'Escu, p. 134.-ANDIIEI
MAIIINESCU, in», c. Humele, J. Arger
================== pagina 321 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
321
4129
Se dice ca un indemn pentru a ne purtă. mai curat. Când
eşti în faţa lumel p6rtă-te mal scuturat; pe dedesupt poţi să
ai o haină şi mai aşa, dar pe d'asupra să fie mal bună, cu
t6te că dis este: nu te uita la haină, ci la ce este în haină.
De la cei fără obraz, eşi cumpără obraz.
Iouo. GOLESCU, M88. Il, p. 93.
Se dice pentru cel ce eŞI Ieaii pildă de la cel obraznici (Go­
LESCU).
4130
Tu obrazul îţi întorci,
Şi el dosul, ca la porci.
A. PANN, 111, p. 39.-HINŢESCU,
p. 1�6.
41.32
Se dice pentru cei mojicî.
*.6 .
4131 Obrazul supţire cu mare chteltuială se ţine.
ICRD. GOLESCU, 11188. II, p. 11.­
H. D. ENESCU înv. c. Zamostea, J e ,
Dorohoiu.
*.6
Obrazul subţire cu multă cheltueala se ţine.
A. PANN, Edit. 1889, p. 57; III
p. 71.-l-hNŢEscu, p. 126.-ANDRE'
MAllINESCU, înv. c. Humele, J. Argef
*6
Obrazul subţire cu mare cheltuiala se ţine.
1. G. V ALENTI:'iEANU, p. 20& 35.­
AL. DUMITREseu, p. 135. -- 1. B1-
NEseu. pro]. J Roman, - V. Fo­
nsscn, c, Folticent, J. Suciaua. ­
E. 1. PATRICIU, inv. c. Smulţi, J.
Coourluiă.
Obrazul supţire cu mare cheltutala se ţine, şî
cel fară per cu mare usiurime.
IOUD. GOLESCU, 11188. II, p. 201
Ve<Jl Faţă, Nas, Cap. XXI
c, Obraz.
Adică muierea (GOL�SCU).
Nici odată. astă-di, acestă <;licere nu se întrebuinţezâ cu În­
ţelesul, restrîns şi special, arătat de Iordache Golescu, ci În­
semnezii că fără cheltuială nu poţi duce'o vieţă mai alesă. Se
dice celor cari caută tot bun, fără a se uita la preţ.
*
A 'şi pune obrazul pentru cine-va.
T. SPEUANŢIA, Ill, p. 144.
21
================== pagina 322 ==================
322
PB.OVEIWEI,g HOM.-\NILOH
4133
4134
A respunde de cinstea, inteligenţa, etc. unuî om.
Nu 'ţi pune obrazul pentru altul.
A. PANN, sa« lS139, p. 115; H,
p. 102. - I-hNTESCU, p. 126.
Acelaş inţeles sub tormă de povaţă .. Devisa egoistului sau
misan tropului.
*6.
Ciresele trec, da obrazu rămâne,
l. Ou. SIMION, eleo. c. Băsesct­
Tămăj!en't, .I, Pălcii/,.
Respunde acel care nu vre să facă o faptă cc'l pote ruşină.
4135
* A ave obraz.
:;:
A fi cu obraz.
LAuRiAN &, MAXIM, Glosar, p,
424 - S. FL. MARIAN, Ornit: II.
p. 36.
IOA fi om de omenie.
2° A îndrăsrii
«După multă frămîntare şi bătae de cap, îl plesni prin minte că, dacă
se va Încumelr\ cu Uliul, care tot-de-una îi mănâncă puii, acesta, ca cu­
metru, va ave atât obraz pe lângă nas, şi nu 'f va mânca şi mal de­
parte puit.» - S. Fr.. MAIUAN.
4136
Obraz de câne.
Se dice de omul obraznic.
6
4136b Obraz de mascure.
Acel aş înţeles ca la N o. 4136.
*
4137 A fi fără obraz.
*6
A fi ne-obrăzai.
LAURIAN &, N1A XIM , Glosar, p. ,124 ..
G. GR. J1PESCU, Opinc. p. 7.
DIM. TlcHI"Df:AL, Pab. p. 121.-·
10ltD. GOI,Eseu, u,« Il, p. 93.­
LAUHIAN &, l\lAXtM, Glosar', p. 124.
T. 13ĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
10 Adică fără omenire, ne-ruşinat şi obraznic. Ve<;H No. 414L
*
4137b A nu ave obraz.
A nu indrăsni S{I Iacă ore-ce.
================== pagina 323 ==================
OMUL ŞI ORGANF'I,F; SALE
*6
4137 c A fi dat într'un obraz să crape celă-l-alt,
T. B,\LĂŞF;L, tn». J. Vâlcea.
A fi gras.
*6
4138 A '�i face obraz.
323
101< NECULCE, Letop, Mold, II,
p. 313.- 1. CMANGĂ, POD. p. D3.�
G. POJlORAN, inst. r. Slatina, J. Olt.
A 'şI face trecere la cine-va, reputaţie bună .
« La Dumitraşco-Vodă nu merg-ea, nici bant sau pâne nu trimetea; şi scria
cărţl la Seremet, de 'rz .făcea obraz, adecă veştt de la Turct, şi pe Dumi·
t r aşco-Vodă în loc de laudă, îl clevetia către Şeremet .» - ION NECUJA'E.
«Danilă cum vede pe drac scăpat, bun tefăr .... se face că '1 sc6te.
- lea las, met omule, las! nu ',H mar faae obraz. Dacă ai sciut că al
un bunic uşa de grobian, pentru ce m'ai Îndemnat să mi! lupt cu el?" -,
1. Cm;ANGĂ.
4139
*
A da cui-va obraz.
NICOI,AE COSTIN, Letop . Molâ,
II, p. 78 - ENACHE KOGĂLNlCEANU,
Letop. Mald. lll, p. 203.- V. A­
LEXANDHI, Teati'. p. 337, 947.­
Hrxrnsru, p. 164.- Fu. DAME, III,
p. 140.
10 A lăsa cui-va pre multă libertate, dându-î ast-fel o mare
indrăsnâlă,
«Uşele divan ului erau deschise, şi multă vorbă cu prostimea avea, cât
atâta le dedese obraz, cât nu putea nimene din boIerI ca să epcă măcar
cât de puţin lucru vre unul ţ�ran, că îndată striga la Vodă Il, şi pentru
un lucru de nimica a unul ţeran, cât de prost, făcea pt> un boier mare mas­
cam şi '1 Închidea. - EN. KOGĂLNICEMW.
20 A se areta cui-va.
«Da de unde şi până unde pe ln noi? De atâta vreme de când nu ne
al mai dat obraz .. "-- V. ALRXANDllf, Petra din casă, p. 337.
4140
-l\'
A lua obraz.
*
A 'şt lua obraz.
V. ALEXANDl!I, Teatr. p. 1590.­
Fn. DA Mi:, 1II, p. 140.
A se obrăznici, a deveni din cale afară indrăsneţ,
================== pagina 324 ==================
324
PROVERBNL�: 1I0MÂNILOH
* /.:,
41.41 A fi gros la (de) obraz.
LAUIUAN & MAl1B1, Glosar, pag.
424.-S .. MIHĂII,NSCU, înv. Şezl1t. 1,
n. 47.-1. CHNANGĂ, Amint. p. 106.
-FI<. DAME, Il, p. 86; III, p. )41.
-E. 1. PATHICIU, înv. c. Smul{l,
J. Covurluiu.
Vegl PreZe.
A fi obraznic, mojic. Vegi No. 4137.
2* .6A A • di b
414 mgroşa n O raz.
G. POBOltAN, inst. c. Slatina,J. Olt
Vegl preZe.
Acelaş înţeles ca la No, 4141.
4143
Cu obraz gros şi semeţ,
Şi cu gură de orbeţ.
A. PANN, III, p. 37.
Se dice despre omul mojic.
4144
Găsi om meşteşugos
A 'i ciopli obrazul gros.
A. PANN, III, p. 33. - HINTEseu,
p. 130.
Obrasnicul şi-a găsit stăpâuul.
4145
Ingr6şe obrazul.
A. r ANN, III, p. 37. - IlINŢEscu,
p. 126.
Se învaţă a răbda, a suferi neajunsurile, insultele.
4146 * .6 A ave (fi) obraz subţire.
IOHD. GOI,Eseu, Mss. II, p. 11
& 201. - H. D. ENEscu, înv. c. Za­
mostea, J. Dorohot, - A. PANN,
Edit. 1889, p. 57; III, p. 71. ­
HlNTESCU, p. LJ6. - 1. G. V ALEN­
TINEANU, p. 20 & 35. -1. BĂNESCU,
p1"of. J. Roman. - ANDREI MAHI­
NESCU, înv. c. Humele, J. Arge'l.-
1. CREANGĂ, Po». p. 255.
A fi subţire de obraz,
F ... DAME, III, p. 1<11.
A fi om delicat, cărui îl place o vieţă mai alesă ; a fi de nem
mai ales
') Costantln IvIavrocordat.
================== pagina 325 ==================
OMUL �I ORGANELE SALE
325
«Or nu cum-va v'aţl făcut şi val, nisce feciorl de ghindă, fi!taţl in tindă,
că sunteţi obraze sub/uz.» - 1. CllEANGĂ.
41.47
A fi cu două obraze.
ION NECllLCE, Letop. Mold, II,
p. 286.
Ve<Jl Faţă, Gură, L'imbă.
A fi făţarnic.
«Mal era şi fratele lui MihaI-Vodă, Dumitraşco Racoviţă cornisul, şi
âmblă clevetind pre Antioh- Vodă şi mestecând către Munteni. Numar Mun·
teuit eroii cu doue obraze, a rătau pr ietesug' şi către Antioh-Vodâ şi către
partea lut Miha!-Vodă şi aşa politicraă lucrurile ele ărnbe părţile. - IcN
NECULm:.
C'estun mot dit a deux oisaqee.
Pl'ov. de TEH. MIELOT, XVe Siecle.
41.48
Cu alt obraz.
ION NECULC/O, Leiop, Motd, II,
p. 313.
Intr'un mod cu totul altul; arată făţărnicia şi viclenia omului
ca şi dicătorea de la No. 4147.
«Eră la Turct scria într'alt chip, cu ali obraz, că sunt Moscalii puţiut,
şi este ostea flămândă.» - ION Nsom.oe.
4149
:;.
"A 'i crăpa (plesni) obrazul de ruşine.
HINŢESCU, p. 126.- I. CREANGĂ,
Pov. p. 172.- G. POBORAN, inst, o.
Slatina, .J. Olt.
A se ruşina.
4150
I.\'
A bate obrazul eul-va.
8. Mraxu.ssou, înv. Şezi!l61'et1,
n, p. 73.
A '1 dojeni cu asprime.
4151 * 6 A 'i căuta (cătă) în obraz.
GR. J'PllSCU, Opincar, p. 44.­
O-a Ee. Z. c. BiJrlacl. J. Tutova.­
K 1. P ATRIClU, înv. c. Bmulţi, J.
Covurluiil.
l'lu 'ţi mai caută 'n obraz,
Iti dă cu !iulr!oa (luleua) 'n nas.
A. PANN, III, p.37.-I-IIN'Plscu,
p. 126.
Veq'i Barbă,
A stima, a cinsti pre cine-va.
================== pagina 326 ==================
326
PHOVEUUELE H01\Li�HLOH
*6
4152' A face cui-va pe obraz.
1 OREANGĂ, POV. 1, p. 12, 29;
254. - FR DAME, lII, p. 141.-·
GAVll. ONIŞOH, pro]. c. Berlad, J.
Tu!ova.
A '1 cinsti după cum se cuvine, cu înţeles defavorabil.
«Na! Încaltea v'am jăcut ,ri eu pe obraz. De acum Înainte spuneţt ce
vi! place, cii nu rnt-a fi ctudă,» -- I. CREANGĂ, p. 254.
*6
4153 A 'i fi helit obrazul.
T. BĂLĂŞI'r" îllv. J. Vâlcea.
A '1 fi dat de ruşine.
« Ion mi-a beli! obrazul. l)
4154
*
Cu obraz curat.
I. CHEANGĂ, Pov. p. 215; Ami/It.
p. 55. - S. FI.. MARIAN, Traâ. Pop.
p. 5.
Ve<)l Fajă.
Fără ruşine, fără ca să ni se potă arunca Vl'e-o în vinuirc;
ne-bătut .
. «Scăpând eă cts obraz curat, Îmi le" traista cu blidele, pornesc spre
sat.s - I. CREA NGĂ •
4155
• i(.
A nu fi de obrazu cui-va.
V. ALExANDln, Teatr, p. 948.
Ve<Jl Nas.
A nu fi pentru cine-va; a fi pre bun, pre ales pentru dînsul.
« BALA ŞA. - ..... Şterge-re pe buze, chir Manoli,
MANOLE. - Pentru ce?
BAI.AsA.-Ade!uţa nu e de obrazzt a-udstrd ... adică să nu bănueşcl...
MANO'I.E. - Ecă! Nu cum-va '1 cu stc în Irunte.v-s-V. ALEXANDHI, Drum
de fer.
41.56
* A eşi la obraze.
P. ISl'IUESOU, s-« t»: r, p. 228.
4157
Ve<Jj Om.
A se deosebi, a se Înălţa la o treptă socială mai mare.
* .
A spune (dice) de la obraz.
G. POllORAN, inst. c. Slatina,.J. Olt
A mustra În faţă, fără frieă şi fără a se feri.
================== pagina 327 ==================
O 'lUI, ŞI ORGAN>�LE SAL�;
OCHI1J
327
4158
Vegi Ban, a se Căca, Căcat,
Cânip , Carne, Carte, Chef, Cli·
pilă, a. Clipi, Corb, Cotoiii,
CU1'nlftră, CU.'rIJă, Cutrâ, Deget,
de Dep arte, Dinte, a Dormi,
Incmnedeu, Frate, Frutnos, a
F'U,g1" Furcă, Gând, Gârlă,
q�seă, <}hil",!:l1eJ GurAă, �C(,i"/!,
t.uujura, ]lIwna, {t ]t[a:nca, 1'.1.-0,­
ţd, .Z'y[ ojic, flfruiere, NU1neri!1.'i"
Cap. X VIl & XXI, c, Och.iii,
Pd.dure, Pântece, Perdea, Pe­
rete, Pizniaş, a Plânge, Poh o­
ială, Punad: a Ride, Sărac,
a SC't, Sprimcen.ă, Stăpân, (L
Strinţ;», Ţerirui, a Vede, Vis,
a V'i"ui, vo-i«, Vulpe, Vu,li'l.lr,
Zav'isinic.
A vede stercul în ochiul altuia, eră bîrna în ochii
sei a nu vede.
NIC. COSTIN. Vie. 1, p. 458.
Nu ve�i bîrna din oclii»] te�l, şî ve�li gunoiul
din ocMul meu �
IORD. GOL>;SCU, 11188. II, p. 51.
Ve�i bîrna din ochiul tei1,
Şi nu vorb'i p' alt (altul) de rea.
A. PL\NN, I, p. 3. -- HIN'j'ESCU,
p. 11.-1. M. RîuRBNU, Dat. Cop.
p. 96.
Gunoiul din ochiul altuia îl vedem, şî bîrna
din orhiul nostru n'o vedem.
A. PANN, II, p. 123.- I-!INTESCU,
p.71.
*6
Vegi gwwiul din ochiul ie!1
Şi nu VOTb}, pe-alt-ul de reu.
1. NITESCU, tn», c. Viespe8ct, J.
Olt. - G. IONESCU, înv. c. Beciu .• T.
Olt.
:\:
Vegi gunozul din orhiul altuia, ŞI' ?IU
din ochiul te�'t.
»eds bîrna
,
LAUIUAN & MAXIM, I. p. 1273;
Glosar, p. 279. - Semin. Buc. Cl.
V II. prin P. GÂRROVlCEANU, pro].
Vedei: patul din ochii oliui«, nu vedeţi însa
bîrna din uchii ooşiri.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 476.
================== pagina 328 ==================
328
PROVlmBELE UOMÂNILOU
*6
Vaj,l mai întrîia gunozul din or:h'itd teu, şi (ţpoi
oorbesce pe altul de reu.
E.1. PATUICIO, înv. c. bmulţs, J.
Covurluiu.
Vede gunolul în ochiul altuia şi nu vede bîrna
din al sea.
Fu. DA�IJ�, r. p. 121.- LAUUIAN
& MAXIM, Glosar, p. 61.
*6
Gun()iu din ochiu altuza 'L oeie, dintr' al seu
nu.
1. ANTONESCU, stud. c. Plăinecct,
J. Iiimnicu-Bărat.
*6
A vede bîrna în ochud. altuia.
K. A. ZAMFlRESCu-DIACOl'(, înv. C·
Siiubenii, .T. Doroho],
Veqi palul în ochzul altuia, dar nu veqi bîrna
în ochiul teu.
Dt'· G. CUĂINICBNU, Conv. Lu.
XXII, p. 930.
*6
Vede patul în ochiul Decinulul ş/ nu vede bîrna
în ochiul sUt.
V. FOUESCU, c. Folticeni, J. Su­
ctava.
Ve(jt paiul din oeh'iul uecinulut şi nu v('4/1,
bîrna din or:hlul leu.
L G. V ALENTINEANU, p. 48.
Vedi paiul din ochiul altul-a, si nu vedi bîrna
, , ,
din ocluul tC71.
1. G. VAT"ENTINEANU, p. 17.
*6
Bîrna în oeh'tul seu n'o vede, dar gunoiul în
oduu: aluua îl vede.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
J. Dorohoţ,
6
Vec,li gozu din ochZu altuia şi nu veifl bîrna
din ochu: teii.
S. MIIIAILESCU, înv. Sezăt. L'p. 220
================== pagina 329 ==================
Oi\lUL �J ORGA�ELE 50\ LE
329
.,.
"'Nu oede: grinda di tu oc/iul a teu, ma vedz�
şilea altultd. 1)
D. A. MILESCU, c. Gopeşt, Mace­
donia.
Se dice pentru cei ce ale altora greşeli mai rnicî le cerceteză
şî le judecă, iar ale lor cele mai mari nici că le văd (GOLESCU).
Mai uşor cun6seem greşelile saii cusururile celor-l-alţî de cat
pe ale n6stre.
lant ce ve�ll gunoiul din ochiul fratelui ieu, iară
birna din ochiul t erI, nu o simţi.
MATllIU, VIT, § 3. 4. 5.
Suus cuique crepitus bene olet. �)
Pro». Lat.
EMOtOC; 'l.GtO!l '"'0 �osp.a, tJ:�)'Oll '( Âm.toy "rrSlt'll. 3)
Proo. Ez.in.
On voit une paille dans l' ceil de son prochain ei on
ne voit pas une poutre dans le sien.
l+ov. Franc.
To see thc mote in anoiher 'e eye, and not the beam
uz your OU!I1. 4)
Prov. Engl.
Man sieht den Spliiter iin fretnden Auqe, im eignen
den Ballcen nichi. 5)
P'·Qv. Ger'ltI.
l'tial'.gr ser saur â ant/ars nefi, en ele/ci sjâlfs sins. 6)
Pro". lslanti,
41.59 Mai bine bîrna din ochiul ten să o scoţi, de cât gu-
noiul din ochiul fratelui teu.
IORD. Go�gSCU. ;1188. II, p. 103.
Adică mal bine ale tale greşeli mari, de cat cele mici ale celor­
l-al ţi (Gor.xsou].
*6
41.60 Ochiul când se lovesce îndată lăcrămeză.
IOIlD. GOr.ESClJ, M8'·. If, p. 8 ;
Asem. p. H6. -- ANDIlEI MAUlNESCU,
înv. c. Il nmele, .I. Arqe«.
,) Nu vecJ'i grinda (bîrna) din ochiul leu, dar vetl.I gunoiul altulur.
2) Fie-căruia .i se pare că beşina luI nlir6se bine.
a) Fie-care gândesce că beşina lui este mal plăcută.
4) A vede gunoIul în och'iul altuia, şi nu bîrna in al seii.
O) Omul vede ţandăra în ochiul străin, în al seii bîrna nu (o vede).
6) Unii ved murdăria in nasul altuia, şi nu în al lor.
================== pagina 330 ==================
330
PROYEHBl!:LE H01\1.!\NILOB
10 Arată slăbiciunea orel-ce, cum când supărăm pe ore-cine
indată se întristâzâ (GOL':SCU).
20 Omul slab, sărac mai cu semă, când pierde ce-va îndată
se cunosce. _. J. Argeş.
4161 A'i sta ca un qunoiu în ochi.
A. PANN, II, p. 92. - r::hN'P�;;ClJ,
p. 179.
A stâ ca qunoiul in ochi.
P. ISPJnJo;SCL1, Snoce, p. 78.
Ve<J.l Picior, Ghimpe.
A superă pre cine-va, a 'i displace.
41.62
A fi spin ia ochiul cui-va.
Vointa Naţională, /In. xu, No.
3i\07 ..
41.63
Ve<j.i Ghimpe.
A fi reu vedut de cine-va, a 'I fi ne-plăcut.
Cu ghiarele de ochi eţi dă bună-diminetă,
101tD. Gor.uscu, MS8. Il, p. 28.
Se dice pentru cel cumpliţi (GOLF;SClJ).
*6
41. 64 Cu ochi de lup îţi dă bună-dimineţă.
A�DllEI MARINESCU, în·v. c. Ha­
mele, J. Ar,qeş.
Când un om 'ţI este duşman, şi caută a ţi se areta prietiu,
pentru a 'ţI afla slăbiclunea.
4165
In ochi cu gura te unge,
Ş'în dos cu ac te impu "ge.
A. PAliN, IlJ, p. G3.-I·IrN-P;scu,
p. 72.
Ve<J.l Pajâ.
Despre cel făţarnic şi viclen,
*6
4166 Ilin ochi miere, din gură fiere.
GAVlUL ONIŞOR, prof: c. Bărtad,
J. 1'UtOl>a.
Aeelaş înţeles ca la No. 4165.
4167
Ceţa după ochi cât poţi să te-o ridici, ca mai bine
să cunosci ceea ce vei să vedl.
IORI>. GOLI�SCU, .w[,,;. Il, p. 115.
Adică ne-sciinţa [Gor.escc). -
================== pagina 331 ==================
oxrur, �l OItGANELE SALE
*L:.:o.
4168 Veq.i-me cu un ochiă, S1 te ve� ("ed) cu doi.
101\0. OOLBSCU, MS8. Il, p. 103.­
Preot C. BUNGETIANU, in», c. C080-
1."ifţ J. jl'Iehedinţi. - ANDlmi MAIU­
NERGU, in». c. Humele, J. Arqe; s, ­
T. BĂI..'ŞBL, înv. J. Vâ!cea.
*6
CZJW me vedc c' un or-hitt, eu îl văd cu dot ; cine
nu, cu nici atâta.
S. MmĂu,BsoU, Sezătorea, II, p.
21H.···· V. 1"o1\I'8cu, Bucovina.- E.
1. PATRJC\IJ, inv. c. Smulţi, J. Co­
v url uiă,
*
Cara s' mi vrei cîni cu un odiu, ett cu dat. 1)
D. A. Mu.usou, c. Gopeei, Macedo­
nia .
. ;.:.
Breame CU unlu, s'te breesc CU doilZi, 2)
I. OUICU, praf, c. Pel'Îwli, Bpi,'.
Adică să căutăm, să îngrijim de altul, ca şî acela îndoit să
caute şî să îngrijască ele noi (GOLESCU)
1° Se dice când cine-va cere un ajutor cât de mic altuia, fă-
găduindu '1 îndoit la păsul seu.' ,
2° Ca să arăte că nu are nevoie de iubirea cui-va. Acest în­
ţeles pentru varianta a doua.
4169
Pentru ochi iasac nu este.
IOHD. GOLIOSCU, 111.,,,. II, p. 51.
41.70
Gl�st2d şi ochii nici un ia sac au.
IORD, Gor.ssou, 1r1S8. 1. p. 197.
Adică vederea slobodă (001.>;8<'U).
;l'
.' Ocli diparte ved, ma nu aii satuleţă, S)
D. A. Mll.ESCU, c, Gope8i, Ma,.e­
douio:
:;: --
Ocliti sâtuleţă nu au. 4)
D. DAN, c. Neoesca, Macedonia. _.
ME'fA COSTANDJN, c. Molovişte, ]J[ace­
douia.
Yc(F Gurii,
1) Dacă 1110 voesct tu cu un ochiti, Olt cu dof,
Z) Prtvcsce-mă cu unul să te privesc cu amîndoI.
3} Ochiî departe văd, dm- nu se satură.
4) Ochii nu se sn tur-ă .
================== pagina 332 ==================
332
PH.OVEHllELE ll.OM.\NILOn.
Arată lăcomia omului.
41.71
* -
Ocliul a omului lemargu este. 1)
N. S'I'. �, Nijopole, Macedonia.
4172
4172 b
Acelaş înţeles ca la N o. 4170.
Ochii se înveselesc şî mima rabdă 'n sec.
IORD. GOT_ESCU, Mss. 11, p. 8.
Se dice pentru cel ce nu pot dobândi ceea ce ved cu mare
poftă (GOLEscu).
Şi ocliu va a sae parte. 2)
FR. MIKLOSH1H, Rum, Unter, p. 15.
Pentru frumuseţe, ŞI plăcerea ce ne o aduce.
*6
4173 . Ochii omului se pare lacomi la pogace.
IOHo. GOLEBCU, Mss. II, p. 8.­
ANDilEI ;VIAIlINESCU, în v, c, Humele,
.J. Argeş.
Câm!scă e gura, fjz lacomi sunt ochii la pogace.
Dm. TicHINDEAL, Fab. p. 10.
VegI Gură.
Adică omul mult rÎvnesce ŞÎ mult poftesce la cele bune. (Go­
LESCU).
"NoI aşa suntem întracestă ptele a n6str:1 cât nici nou e însust llU tre­
bue eu totul să ue încredem: nu crede nas ul«. că cânescd e gura, fi la­
comz sun! ocJtiZ la /,ogace.» Dur TîclIIOo'IHL.
4174
Mami, unde estt să mă vedl
Că şi eu am tot ochi brezl t
A. PANN, I, p. 103.-]JTN'j'ESCtT,
p. 199.
Se dice despre cel nevoIaşI.
4175
*
Nu alghii din ocliu, va s'alqhesc di zeane. 3)
n. A. Mrr.sscn, c. Gopeşt, lWace­
doni-i.
Daca nu m'am pricopsit de alt ce-va, d'apoî de acesta.
4175b *Nu vedzui di oeln, vă 's ved di cafcale? 4)
I. GHICU, pro". c. Abela, Epir.
,) Och îul omulut lacom este.
!!) Şi ochiul vrea a sa parte.
;1) Nu alb iî de ochi, o să albesc de gene .
.f) Nu vefJlll din ochi, vo iit vede din m eloif (ochilor)'?
================== pagina 333 ==================
OMUL ŞI ORGANI�LE SAU;
Nu m'au procopsit fii moi, me vor prccopsi rudele?
333
4176
:1:
Ochii. verdi
Să nu 'i credi.
1. BĂNESCU, prof .• 1. Roman.
:1:6
Pe omul cu ochii »erd;
,
Nici odată să nu '1 creqi.
M. GANIAN, J. Iaşi.-G. POllORAN,
inst, c. Slatina, J. Olt.
Românul crede ca omenii cu ochii verdî sunt reI şi Iăţarntct.
Costachi Konache, cu totul de altă părere, a slăvit ochii verdi
într'una din cele mal frum6se poesii ale sale: Ce putere, D6mne
sfinte, a,r sădit în ochii verqi.
Ochii verd i la Români, ca şi las ojos verdes, la Spanîoll, sunt
priviţi ca o trăsură de frumuseţe ferneescă, ceea-ce ni se pare
a fi străin Germanilor şi Slavilor, la carI nici nu există vre
un termen pentru acest fel de ochi. - - Etym. Magnum, p. 3000.
Se mai dice în glumă:
Pe omul cu ochii venÎl
Nici odată să nu'l credt,
Că le 'nşală c'o lămâie,
Şi te bagă 'n prăvălie.
:1:6
4177 Cum o vedl,
Cu ochii verdi,
IhLIADE-IUDULESCU, Op, IX. ­
p"eot C. DUNGETIANU, în!:. c. Co­
soveţ, J. M,hed'inţi. -- ANDREI MA­
RlNESCU, înv. c. Humele, J. A,·gef.
- U. PonuRAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
:1:6
Cum U veq/i,
Cu ochii v6rql.
P. Isr-msscu, Leg. p. 268.
:1:
Cum veqz,
Cu ochii verdi.
,
M. CANl!.N, J. Iaşi.
Când vreI să areţl că lucrul nu pote fi de cât aşa cum se
spune de noî, cum se vede. "
<Bărbate, mal dise femeea, dară asta nu e lucru curat. Atâtta ban! pen-
tru nn ou de găină! '
================== pagina 334 ==================
3M
l'HOVFHHELE I:()M.\NILOH
Şi pipăIa bani! Se val)" nil care cum-va sunt niscat Iermece, 01' alt-ceva.
De găină, de ne-găină, uue l'am vîndut cu doue pungI de banI, cu»:
îl vetjl cu oclu'l. vertjl. - P. ISPIIu;scu.
In jocul numit, după localităţi, d:a baba-gaia. d'a treI colăceî,
d'a clonta (cloşca), (['a puia-gala, şi care Înfăţişe7.ă lupta closeei
pentru apărarea puilor în contra eretulul, galei saii nli ulul, În­
tîlnim următcrelo vcrsu,'i.
- Cn111 îţi sunt pliil?
. - ('U1It iz ve�/7,
Cu ochii ven!i,
Ca lingură de p.tsnt
Să nu mat zacă de versur.
Aceste versurI se mai aud şi în jocul (['a ulceluşile.
Vedl G, Dern. Teodorescu, Poesil poporale, p. 196.
4178
*
Doi ochi ved mai bine de cât unul.
IORD. GOLESCU, MS8. Il, p. 90.­
LAURIAN &; MAXIM, II. p.476.-P.
Isr-russorr, Het'. Jst. m, p. 162.­
G. DEl\!. ']'IWDORESCU, Cerce'. p. 23.
* I.:c.
Doi ochi oed mal bine de cât unul sinqu».
ANDREI MARINESCU, înv. c HIt­
mele, .I. Argeş.
Adică dOI îngrijitorI (Go""30U).
Orf-ce afacere e mal bine studiată, de ma) mulţi inşf, de cât
ele o singură personă.
Deux yeux talent 111lCUX qu'un.
Pro». Franc,
J.ll{ai� tem dous olhos que hum. 1)
Pron. Port.
Zioei Auqcn sehen mchr als eins.')
Pro». Germ.
Ttoo c?fes see more than one. 3)
Prov. Engl.
4179
Patru ochi ved mai bine de cât doi,
Da B. B. Mxw«, p. 77.
,
Mai truni se vaede C?t pal1'u odl(i) nega cu doi. 4)
rn. MmLOslClI, Rum. UniM'. I, p.13
1) l\la'i mult \,(id dUI ochI de cât unul.
2) DoI ochi veCI 11131 bine de cftt unuL
") Idem.
4) Mal lIlUlt ;:e vede cu p:th'u ochI' de cftt eu dOI.
================== pagina 335 ==================
OMUL �I ORGANELE SALE
Ochi mulţi mal bineoeâ.
KÂJWLY Ăcs, p. 80.
335
Acelaş înţeles ca la No. 4178.
Varianta dată de Kâroly Ăcs este identică eu proverbul si­
rnilar unguresc.
Quat1'e yew.J: caleni plu« gue deux.
Pro». Franc.
Vedi pdt quairo occz cite due. 1)
Pro!!. Triest.
]J;[as ven quairo ojos que do!. 2)
Pro». Spun.
Z,VJ'e (jine see I1Ul'e end io. 3)
Pror, Danes.
Viel' Auqen sehen mehr als suiei. 4)
Pro». Germ.
Four e;tjes see more than one. 5)
P1'O!!. Engl.
'l'Ubb seein, triMet irit. 6)
1'1'01) Unpur.
4180
Cei cu ochi călăuză la cei fără de ochi pururea să
se arate.
4182
101<0. COUciCU" ilfss. II, p. 115.
Adică cel inveţaţf la cel proşţi (Gor.nscu}.
*b
4181 CeI fără de ochi, călăuză la cei cu ochi.
IOIu>. GOI.EoCU. MS8. II, p. 76
- ANDREI Ms urxnsou, înv. c. Hu­
mele, J. Argclj.
Se dice când ce'! proşti de minte poroncesc celor inveţaţ;
(GOI>E6GU).
Cel cu ochi mână pe cel Iără de ochi, ca d'impo­
trivă amindoî se poticnesc.
IOUD. Goi.usco, J!fS3. Il, p. 76.
Adică cel învăţat pe cel prost trebuie să îndrepteze, Iar nu
d'impotrivă (GOLESCU).
l} 2) a) & 4) Patru och î veci mal mult de c.i t 1..101.
5) Patru ochi văd mal bine de căt anul.
li) l\lulţI och I, ma I mult veti.
================== pagina 336 ==================
336
PHOYEfl.UELl': ROMÂNIL8R
*6
4183 Mai credincioşi ochii de cât urechile.
4. PAN", I, p. 162 - T-IINŢESCU,
p. 40.-ANDREi MARINESCU, înv. c.
Humele, J. Arae».
Mat bine se cred ochii de cât urechile.
IORD. GOLESCU, Mss. IT, p. 43.
Veql a Au<;Zi.
Adică ceea ce veQj de cât ceea ce audi (Gor.escu},
'Q'r[wv 1tlot6tSpOl Or.p0a.Ap.oL 1)
Proo, Elin.
Oculis maqie habenda fides, quam auribus. 2)
Prov. Lat.
Un seul cei! a plus de credit
Que deux oreilles n'ont d'audioi.
Temoin qui l'a vu est meiileur
Que ceil qui a ouy, el plus seul'.
LOYSEL, Max. droii Coutum,
TI ale piu un tesiimonio di oista che dieci de udiia. 3)
Pro». Itai.
Sjon er So,r;n rikari. 4)
Pro». Island.
Ein AU.rJenzeu.rJe gilt mehr elen zehn Ohrenzeuqen: 5)
Pro». Germ.
Marie de France, scriit6re din secolul al XIII, ne povestesce
cum o nevestă a convins pre bărbatul el că aoestă credinţă este
greşită.
LA FEMME ET LT;; MARI.
Un gros benât de paysan voulant un [our rentrer dans sa cabane, trou va
la porte [ermee : il regarde p:tr le trou de la serrure, et croit voir vu
homme sur son lit, Outrd de rage, il se reti re, bien re solu d'eu te moigne r
le soir son mecontenternent il. sa feuune. «Qu 'as-tu ? lui dit-elle en le vo­
yant ariver de mauvaise humeur.-- l'ai vu ce m itin un hounne sur mon
Iit, - Voila tes ancienues folie, qui te re rreunent. - l"olies! je crois ce
que j'ai Vll.- SOllvent, il ne faut pas et'olre ce qlle )'on voit." Puis, le
prenant par la maiu, elle le conclltit il. 'UIl cuvier rempli d'eal1.» Regarcle
dit-elle; que vois-tu?- Parb:eu, je voi, uue flgllre cl'hounne.-- Eh bien!
1) Oclril (sunt) mal credincIoşI de cât urechile.
2) Să te încre<;ll mai mult ochilor de cât urechilor.
3) Mal mult preţ are un martor care a ve()ut, de cât uuul cal'e a angit.
4) Lucru vec,1ut e mai cert de cât cel au(Jit.
') Un martor ocular preţ nes ce mai mult ele cât c,1ece martori cari ali augiL
================== pagina 337 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
337
rep liqua la matoise, tu n'es pas dans cette eau, el cependant tu t'y vois.
Il n'est pas surprenant qne tu te sois vu sur ton Iit ; apprends ql1e les
yeux mentent quelquefois.» Le pauvre idiot convint de 5011 tort, et promit
il sa femme de ne plus croire ce qu'il verrait,
Eschil Il dis de asemenea:
• Pentru a ave proba, trebue să vei}! cu ochit : alta este a presupune şi
alta a fi sigur de un lucru.» - Ag amemno»,
41.84 * ""'Ochii văd, inima cere.
IORD. GCLESCU, MS8 II, p. 8.-
1. G V ALENl'IN'�ANU, p. 14 & 42.­
V. FOHESCU. c. Folticeni, J. Suctaoa,
- Preot O.' BUNGE'j'IANU, ÎI1V. C. Co­
soâ!ţ, J. Mehedinţi. -1\1. CANIAN,
J ]"Şi.-ANDltF.l MARINESCU, îtw. c.
Humeie, J. Argef.- GAVR. ONIŞOR,
praf. c. Berlad, .1. Tut01Ia. - G.
POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
!j: c.
Othii veci, '{ritma cere,
Dar e J'eU când n' aX putere.
A. P ANN. sau. 1889, P 73; III,
p. 99. - HIN'j'ESCU, p. 127. - H.
D. ENESCU, înv. c. Zamo8tea, J.
Dorohoi, .
*"'"
Oc7nt oed, uuma '(mt) cere,
Ce folos ca n'am (nu 'i) putere.
P. IsPIIU;SCU, Leţr. p. 112.-·- G.
DEM. Tnononsscn, Poes. Pop. p.278.
- V. ALEXANDRI, Tuur. p 215.­
GR. JIPESCU, Rifur. Oraş, p. 112.
*"'"
Othil 'mz ued; inimă 'mi cere,
Dar nu am nz'ci o putere.
ANDREI l\JAmNEscu, înv. c, Hu­
mele, J. A/'ge�.
"'"
Ochi� ved, in/ma vrea.
V. ALlCXANDRI, Toes, Pop, p. 326.
!l:"'"
Ochii ved, imma ceTe;
Daca nu 'z nici o putere!
S. MIHĂIl.ESCU, în!'. Sezăt. II, p.
220. - V. FOHESCU, c. Folticent, J.
Suciaoa, - K 1. PATRICIU, înv. c.
Smulţi, .I. Coourluiă.
22
================== pagina 338 ==================
338
Adică pofta omului la cele ce vede (GOLESCU).
Veq.i de multe ori un lucru, iţi place, al vrea să '1 dobân­
desc! dar nu poţi, Acest cuvint se dico mal ales de omul la
betrâneţe ; el vede m ulte femel frum6se, ar dori să le aibă, dar
nu năzuesce la dînsele, căci nu 'rnaî are putere a le ave.
*.6.0 . vd'
4185 chil ce se ve rar sunt mai dragalasi.
H. D. ENESCU, ino. c. Zamosteo,
J. Dorohot. - ANDIlEi MAHINESCU,
înv. c. Humele, J. Arqe«. - M. Le­
PESCU, înv, c. Brosceni, J. Suctaoa,
*20,
Ochii, cart se ved rar, se iubesc.
E. I. PAl'IUClU, in». c. Smalfi,
J. ConurluiU.
Se dice pentru acel cari ne displac şi tot se îndesă pe lângă noi.
Când vedem mai rar pre cine-va, nu 'i putem cun6sce aşa
de bine slăbiciunile şi greşelile, şi prin urmare ne place mal
mult.
1
I ,
4186
Ochi] ce nu se văd, lesne se uită.
IOIl�. GOLESCU, Mss. Il, p. 8.
*.6.
Ochii ce (cart) nu se ced, se uită.
A. PANN, Edit. 1889, p. 153; III,
p. 124 -- LAURIAN & MAXIM, II. p.
476. - BAIlONZI, p. 62 & 66. - Hra­
'j'ESCU, p. 127 -- P. ISPll\gSr:U, Leg.
1, sau. 1872, p. 172.- M. UANIAN,
J. Iaşt, -- AL. Duurrunsou, p. 123.
-- Preot C. BlJNGETIANlJ. in». c Co­
sonăţ; J. Mehedinti. - [jr G. CIlĂI­
NICI�ANU, Con», Lit�r. XXII. p. 93u.­
Axnusr MAIUNgSCU, tn». c. Humele. J.
Ar.lJfş. - Ş'I'ICFAN Duarruuscn, elev,
Se. Inv. c. Bal�, J. Romanati.-G.
POBOIlAN, insi. c. Slatina, '.I. Olt.
Ochii cari nu se oeâ des, se vilă.
1. G. VALEN'rlNEANU, p. 19.
Oeti ge nuis ceâ,
Largo de uoclii,
curund se-a(/ârşesc. 1)
PEH. PAPAHAGL Ziceit. Iahres, p.
172.
larga de irimi, 2)
FR. MlKLOSICII, Rum. Unter, 1.,
p. 12.
I t
1 1
1) Ochil ce un se văd, se uită.
2) Departe de ochi, departe de inimii.
================== pagina 339 ==================
J
O�fUL ŞI ORGANBLE SALE
339
4187
Adică pe cel ce nu'I vedem mal des, curînd îl uităm. (GOLESCU).
Se dice mal ales pentru dragoste.
După cum e o �licală: numai ochii ce se utt,
EI de Ira ţi şi de soţie şi de rude nu se uit.
A. P ANN, M0'l Alb. r, p. 39.
Procul e» oculis, procul e;v mente. 1)
Prov. Lat.
LO;'� des yeux, loin. du coeur.
Proo, l;ranc.
Oios qui non si bident, de pare !/ismentigant. 2}
Pro». Surd,
Aus den Auqen; au« dem Sinn, 3)
Proo, Germ.
What the eye sees noi, ihe heart rues noi. <1)
Pl'ov. Engl.
Cam departe de ochi, dar aprope de inimă.
Ion», GOLESCU, M88. II, p. 103.
Adică să Iubim pe ore-cine făr'd'a-l vede des (GOLBSCU).
*6
41.88 Când nu sunt ochi negri săruţi şi albastri.
1. CREANGĂ, POf). p. 203.-B. P.
HAŞDEU, Etl/m. Magn. p. 718.
ANDUEI MARINESCU. înv. c. Humele,
J. Argeş. - preot C. BUNGEŢIANU,
înv. c. COSOL'jJţ, J. Mehedinţl.
*6
Cine (cel care) n'are ochi negrt, săruta ,şi al-
baştrt.
C. NEGllUZZI, I, p. 249. - E. 1.
Pxrurcnr, înv. c. Smulu, J. COVU1'­
luiii.>« H. D. ENE8CU, înv. c, Za­
mostea, J. Dorohoi,
*6
Când nu J S oclu negri, saruţ'l şi cei verrjt.
GAvn. ONIŞOll prof, c. Dobrooă] •
.J Vaslui.
Il
1
* L\
Daca nu
baştrt.
găSeBCZ ochi neg1'Z) sdruţz şi cet al-
D. CUUCEANU, stud. c. Popent, .J.
Tutooa.
1) Departe de och I, departe de minte.
2) Ochii carf nu se ved, se uită.
a) Departe de ochI, departe de minte.
") Ceea ce ochiul nu vede! inima nu plăngc (doresce).
================== pagina 340 ==================
340 PIWVERllELE UOMÂNILOR
Când cine-va nu găsesce ce caută, se mulţumesce cu ceea ce
găsesce, şi precum dice Francesul: quand on n'a pas ce que
l' on aime il Taut aimer ce que l' on. a.
Acestă gicere ne arată precăderea pe care o au, la Românî,
ochii negri asupra celor albaştri, pre care 'i şi numesc, ochi
de gâscă.
De almintrelea o credinţă forte respândită la Romani este că
ochii albaştri! deochîă, şi încă mal reu de cat alţii. Strigoi! au
ochi albaştri. O pasere albastră e nenorocită (Marian, Ornit.
II, p. 26); când e curcubeul albastru va fi secetă (Etym. Magn.
p. 739); o inimă mâhnită, cântecele de jale se numesc albastre.
Precum observă D. Hăşdău, albastrul juca la Romani acelaş
1'01 funest pre care '1 jocă şi la noi. La Roma se punâii pe
morminte cununi albastre (VmGIr .. LEneid. III, 64); albastră era
luntrea pe care căletorrau sufletele morţilor (VmG . .lEneid. VI,
410); şerpl albaştri încolăceau capetele Furielor (VIRG. Georg.
IV, 482); în fine dolîul, la matronele Romane, nu era negru ci
albastru: «feminas olim in luctu, purpurea veste deposita, cce­
ruleam sumpsisse.» SERVo ap. FOHCELLIN.
In fine la Englesl întîlnim cuvinte ca: blue-boy-eorfan, blue­
devils-emâhntre,
*6
41.89 Ochi albastri mai rari, dar negri şi la Ţigani.
D. CRUCEANU, stud. c. Popen'i, J.
Tutova.
Pentru cel cărora le plac ochii albastri.
*6
4190 Ochii sunt rupţi din mare.
P. ISI'IRESCU, Leg. I, Edit. 1872,
p. 172. - HINŢESCU, p. 127.·- AN­
DUEI MAl<1NESCU, înv. c. Humele, J.
Al'ger- G. POBORAN, înv. J. Vâlcea.
OeMi omuiu; sunt din mare că se bucură tot
la mare.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 72; III,
p. 99. - HIN'fEoCU, p. 127.
Ochii ved mult şi cer mult; se dioo despre cel lacom.
ladul şi pierirea nu se satură; aşişderea şi achit 6menilor
sunt nesăţioşi. - Biblia 1688, Cap. XXVII, § 20.
41.91. Alţii daca ş'o scote ochii, şi noi nu o să sc6tem.
A. PANN, II, p. 21.
Alţz�l daca şt-ar scâte ochii, şi noi tot nu o
să } i scâtem,
HINŢf�sCU, p. 127.
================== pagina 341 ==================
OMUl, ŞI OHOANELE SAT�E
341
Alţii daca şi-o sc6te ochii, şt nul trebue să
ni-t scotem?
P. ISPIREscu, ReI). i«. r. p. 230.
"'6
Oj. Daca' şi scote cine-va achit, să' i scoiem şi naz ?
ANDREI MARINESCU, înv. c. JIu­
mele, J. Argeş.
Daca sare cine-va în puţ, să sărim şi noi ? Dacă cine-va a
făcut un reu, urmeză de aci ca să facem şi noi ca dînsul?
4192
Are ochi, măni si piciore,
Pete munci cu sudore.
A. PANN, I, p. 137.- fhNŢESCU,
p. 114.
VerJ'( Cap.
Se dice pentru omul leneş, care cerşesce în loc de a munci.
*6
4193 Tu îi faci cu ochiul, el îţi face cu capul.
A. PANJ.'I, seu. 1889, p. 25; I, p.
85. - lIINŢEscu, p. 56. - ANDRBI
MAlllNEscu,înv. c, Humele, J . .A.rgell'
Se dice despre cel prost care, fiind cu tine într'o adunare,
îi facI semn să se îerescă de ce-va, şi el nu se păzesce când
vre să 'ţi arate că a înţeles.
*6
4194 Ochii şi sprîncenele
Fac t6te pecatele,
Şi legă dragostele.
G. D}�M. TEODORBSCU, Poes. Pop.
p. 301.
*.
Ochii şi sprincenele
Fac t6te greşelele.
Sezătol'ea, Poes. PO)). II, p. 217.
:j: L�
achit şi sprincenele
Fac tate pricinele.
Seeătârc«, Poes. Pop I, p. 11.­
V. AUXANDHl, Teatl'. p. 411.- G.
POBOl!AN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Prin ochl intră dragostea şi străbate până la inimă.
Aceste versur-I, ajunse proverbiala, se întîlnesc în multe po­
esif poporalo de dragoste.
================== pagina 342 ==================
342
PHOVEHnELE HOMi:\'ILOR
I \)V�t'l .. oc;; r)p .. p,1'l. 'roIc; o.�/..tJ .. b.Conalv �ZAO�, 1)
Pro». Elin.
tr-­
;'�
1
J
•
I
*.6
4�95 De n'ar fi ochi şi sprîncene
N'ar mai fi păcate grele,
Nici dragoste tinerele.
G. DEM. Tl'ODOIlESCU, Poes. Pop.
p. 301. -- IAR:;m-BĂRsEAMU, Poes.
Pop., p. 8.
:;!
. De n'ar fi ochi, n' ar fi sprîncene,
NJ ar mal fi pecaie grele.
Seeătoreo. Poes. Pop. 1, p. 11.
Acelaş înţeles ca la No. 41\)4.
INCEPUTUL DHAGOSTEI
Dec 'al sci, dec 'al pricepe
Dragostea, de unt! 's.e 'ncepe!
De la ochr, de la sprîncene,
De la buze' subtirele,
Muscar'ar neîca din ele
Ca 'dintr'un fagur de miere!
Dec 'al sci, dec 'al cun6sce
Dragostea de unei 'se nasce!
De la gâtuI cu mărgele,
De la sîn cu elrăgănele
luca-s'ar neica cu ele,
Ca cu doue floricele.
Poes. Pop. G. Dlm. TEODORESCU,
p. 3°1.
'E-x. toi) sioopry.� ,(a.p '(tPStl1.l tl.VOpomOlC: Zpăv. 2)
PI·OV. Elin.
E» adspectu uascitur amor. 3)
Prov. Lat.
*.6
4196 Ochii înţeleptului ved mai departe.
A. PANN, 1, p. 149. -lhN'fEscu,
p. 12i. - ANDREI MARINESCU, înv.
c. Humele, J. Argef.
I
1
VCQl Lnţelcpt ..
Ochiul
înţeleptulut vede mai departe.
BAUBU CONSTANl'lNESOU, Cart, Cit.
II, p. 46.
') Ochtul temetet este o săgctă pentru acet care '1 Întîlnesc.
2) C'1cl din vedere se nasce la 6men'i dragostea.
3) Din vedere se nasce amorul.
================== pagina 343 ==================
OMUL �I ORGANET,g SALE
343
Arată fo16sele înţelepcfunet.
Vc<Jl Drau.
Arată puterea banului care se numesce de popor şi, ochiu.
dracului.
41.97
Ochiul trupului vede bine, dar al dracului mai bine.
1. G. V ALEN'fINEANrT, P 46.
41.98
Unde's ochii inţeleptuluî este mâna nebunului.
A. PANN, I, p. 94. - HINTESCU,
P 81.
Arată lipsa de judecată la cel nebun saii nerod.
*6 .
41.99 Ochii au vedut, ochii să 'i sară (sae).
A. PANN, II, p. 72. - HIl'11'ESCU,
p. 127. - ANDR>'l MARINESeU, înv.
c. Humele, J. Argeş. - Preot C.
BUNGE'fIANU, Înv. c. Coeooşţ, J. Me­
h-dinţi.-M. CANIAN, J. laşi.-G.
f'ORoRAN, inst. c. Slatina, J, Olt.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
*6
Ochii a,a ve4ztt, ochii să crape (sară).
l. BĂNESCU, prof. J. Roman.
ANDREI MARINE seu înv. c. Humele,
J. At'geş.-M. CANIAN, J. laiii.
Tu ţi-ai făcut, tu să pătimesci. Se dice celor ce cumpără câte
ce-va fără să fi observat bine pe ce dă bani, şi cu deosebire
celor cad se căsătoresc cu fete cu năravurî rele. Are acelaş
inţeles ca proverbul: capul face, capul trage.
;1:6
4200 Ochii sunt oglinda inimeî,
r» G. CRAINICENU, Conv. Lifei'.
XXII, p. 930. - ANDREI MAHINESeu,
înv, c. Humele, J. Argeş.
Ochiul oglinda zmmei,
Ion». GOLESCU, M88. II, p. 174.
sufletului.
Dr G. CRAINICENU, COtW. Liter.
XXII, p. 931.
GeMztl oglinda
VeQ'i Ou,"'ă, Ilol.
In privirea omului se pot citi gândurile, simţirile, apuoătu­
rile lui bune sau rele.
4201
*.
Omenii se cunosc după ochi.
Ve". Ou.r"vă, Hof.
================== pagina 344 ==================
344
PHOVE1UH;:LE H.OMÂNILOR
4202
Acelaş înţeles ca la No. 4200.
*
Dă'mi ochii tei, ŞI e(l pe-ai mei, să vedi cum o să
'ţi pară.
GAVR Osrşon, prof'. c. Dobrooşţ,
J. Vasluiu.
Dacă al judeca tu. ca mine, mi-al găsi dreptate.
Veqi Cap.
Acelaş înţeles ca la No. 2843, care este varianta Daco-Rornână
a proverbulul Istrian.
4203
Celi ce n'aru ochi, piciortejle li portu. 1)
Fu. MIKLOSICII, Rum. Unle',', 1, p.b.
Quclli che non hanno occhi, i piedi li portana: 2)
Proo, Triest.
Ve<)i CQ1·b.
Se dice celor care nu sunt de nicî o slujbă, de nici un ajutor.
4204
Ochi avend ai fost ca orbul,
Te-ai dus, m'ai slujit ca corbul.
A. PANN, II, p. 49 - HINl'ESCU,
p. 126.-8. FL. MARIAN, Ornit. II,
p.22.
Auras-tu dane tou/our s des yeu» pour ne POi7Z! voi!',
Peup!e ingrat.
4205 Nu vidzu di adi, vai vedă di dzeni l 3)
PEIUCLE PAPAHAGI, Zuieit. lahres,
p. 178.
CeluI care înşolându-so la o afacere, crede că va isbuti într'­
altă şi mal grea.
4206 Lasă 'i să 'şi scăţă ochii, că ei o (or) dă semă.
A. PANN, Edit. 188\), p. lUi; II,
p. 102. -lhN'P�scu, p. 127.
Ne îndemnă sti nu ne amestecăm în certurile altora.
4207
*
Scote'ţî un ochiu.
G. PORORAN, inst. ('. Slatina, J. Olt
Se cJice, în glumă, când nu vrem să dăm ceea ce ni se cere.
*6
4208 A unge ochii cui-va.
LAultlAN&i\IAXlM, II, p. 47'7.-
T. SPERAN'j'Ă, 1. p. \)4. - S 1. GROS­
SMANN, Dict. Germ. p. 67.-:1'.1. CA­
NIAN, J. Iasi. -- G. POBORAN. inst.
c. Slatina, '.f. Olt.
1) Acei' cad nau ochI, îl vor duce pici6rele.
2) Idem.
:1) Nu ve (Jit Cu ochiî, va vede cu sprîncenele"?
================== pagina 345 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
345
10 A '1 lua vederile, a '1 împcdieă de a vede.
20 A'l inşelă, a'l momi dându'I puţin.
30 A'l cumpără cu bani saii dându'I un folos ore-care, a'I mi­
tui, a'] îrnpăcă cu puţin.
. . . . . . . . Borerul strigă Ca să vie,
Să 'ţI lea vulpea, ş'apol îţI mal dă 'ii ţie
Vr'un'bacşiş acolo, ocMX să ţi-X ung d,
Şi 'ţi mai mu lţumesce .
T. Sl'ERANTĂ, 1, p. 94.
Groiseer la patie.
r-,». Franc.
4209
Are cu ce să 'ţi ungă ochii.
P. Isi-insscc, Rev. Ist. I, p. 232.
4210
Are ochi; ce să ) (i ungă.
A. PANN, nr, p. 100.
Are avere, arc cu ce să te cumpere.
A făcut oohîu) cât boul, dar tărdiu.
A. PANN, II, p. 37.- HINŢESCU,
p. 127.
Le-a venit minte la cap, dar cam târdiii.
42H Unde vede gârla închide ochii.
P. ISl'lHESCU, Leg 1. Edit. 1872,
p. 176.
Se dice despre cel beţiv. A se adăoga acestă variantă la nu­
mărul 727.
-)t.
4212 De cât să 'i iei ochii, mai bine vieţa.
]\1. CANIAN, J. laşi.
Omul orb nu mai e bun de nimic.
4213
*
Are ochi numai să nu de în gropi.
LAUHlAN & MAXIM, II, p. 476.
421.4
Se dice despre cel prost.
Ochi aii şi nu văd, urechi aii si nu aud.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1556.
Och: aa ş�' nu vor vede, urech: au şi nu vor
DUct?-·
r. l\'EGltUZZ1, III, p. 79.
Despre cel cari nu văd, mei nn aud, saii se fac că nu. ved
ceea ce se petrece împrejurul lor.
================== pagina 346 ==================
346
PROVJllmELl� ROMÂNILOn
Ocht au şi nu. pot să veu;lâ, urecni atI !fi nu pol să audă,
nici abur nu le este 'n bnza.-Doso�"rF.[, Psa. 134.
4215
*
Are ochi se vadă şi urechi se audă.
V. Founson, c. Folticent, J. Suclava.
Scie singur ce e de făcut.
Nu trebue să te amestec] în trebile altora; tie-cu re trebue
lăsat să facă cum îl place.
*6
4216 Cu un ochiti la slănină şi cu altul la făină.
HEI.rADE· RĂDULESCU, Tandal, p.
18.- ION GHlCA, Scrisori>« P. 19-
PIRESCU, Rev. 1st. II, p. 162.- r»
CIIĂ1NIC]iJNU, Conv. Liter. XXII, p.
930.- ANDREI MAllJNESCU, înv. c.
Numele, J. Argeş.- H. D. ENESCU,
inv. c. Zamostra, J. Dorohoiii>«
Fu. DAME, II, p. 9.
'<:6 .
'. C' un ochii; la făină şi CM altul la slanina.
BAltONZI, p. 51. - HIW!'ESCU, p.
128. - Git. J1PESCU, Reu/'. Oraş,
p. 58;- G. POBOltAN, inst, c. Sla­
tina, J. Olt. - T. BĂL.�ŞEL, înv. J.
Vâlcea.
:l:
'.il se uUc� cu un ochia la slanina şi cu cela-
l-alt la faină.
M. CANIAN, J. laf!.
*6
A celula cu un cchift la jal'nil şi cu altul la
slănină.
LAUBIAN & MAXIM, I, p. 556.­
Fa DAliE, l, p. 213.-preot C. BUN­
GEŢEANU, înv. c. Cosoveţ, J. Mehe­
dinţi.
�:
Cauţ!f chiar ca o găină
Cu 'n ochia la făină ş' altu la slanisi«.
A. PANN, ss«. 1889, p. 8; 1,
p, 26.
Cam cauţi ca o găină)
O' un ochia la slănină
Şi altul la taina.
Ve<;j! a. se UIta.
HINŢIlSCU, p. 31.
================== pagina 347 ==================
oaur, ŞI OIWAl'IELE SAL>: 347
10 Se dice pentru cei care se uită cruciş) chiorîş, poneiş şi
paliii.
3° Mal rar: a fi cu gândurile Împărţite. - J. Vâlce((.
Ve�n sn6va din Povestea Vorbit, A. Pann, I) p. 25-27.
Il reqarde en Bourqoqne la Clwrnpagne qui, brute.
Pro». Franc.
:lu"
4217 Cu un ochiti la gale şi cu altul la tigae.
G. POIlOHAN, insi. c. Slatina, J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 4216.
4218 Cu un ochiti la re sărit şi cu altul la apus.
IOHeI. GOLESCU, ltfs8. II, p. 28.
Se <;lice pentru cel ce se uită cruciş [Gor.sscu}.
4219
*
Cu un ochiu rîde şi cu altul plânge.
J. BĂl'I};sclJ, praf. J. Roman.
Se diee de omul făţarnic.
:L0.
4220 A ave ochii mai
Veq'i Pântece.
marl de cât burta (pântecele).
1. G. VALBl'Il'll'lEANU} p. 45.
Al'IDREI MARlNgSCU, in». o. Humele,
.I. Arger- FI'- DAM};, III, p. 144.
Se 1ice:
10 Despre omul lacom care poftesce mal mult de cât pote
mânca.
2° Despre cel care rîvnesee la Iucrurî ce nu sunt de na­
sul luî,
Avoir les yeux plus grands que le »enire.
Pro». Franc.
E ten pi6 j ace ch an fa la piinza. 1)
Prov. Rom.
Vie Augen sind gr088e1', als der Bauch: 2)
Pl·OV. Germ.
The eye is bigger than ihe belly. 3)
Prol1• E'I1fJl.
4221 De nimic nu i se prinde ochii.
P. ISPIRESCU, llev. 18t. III, p. 159.
') Coprînd e mal mult el' ochif de ca t cu pântece le .
• ) Ochi! sunt mal rnarf de cât burta.
S) Ochiul e mal mare (le cât burta.
================== pagina 348 ==================
348
PROVEHBI<:Ll<� nOJlL\N JLOn
r
I
!
*1'0.
N' are de ce săt se prindă ockhtl (ochii),
ANDUEl M .. mNESCU, înv. c . Hu­
inele, J. A"qfl/- - pl'eol G. BUNUE­
ŢIANU, înv. c. Cosovl7ţ, J. Mehedinţi.
Se dice când te găsesci în casa unui om sărac, sau într'o
câmpie gală cu desăvîrşire.
«A-casă mI are de ce să i se prindă ocMul şi a ridicat nasul sus."
*1'0.
4222 Ii sticlesc ochii In cap.
G. POllOUAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
E şiret.
*1'0.
4223 Ei [ocă ochii în cap.
Iouo. Gou:SCU, MS3. II, p. 14.-­
LAUlUAN & M.AXIM, II. p. 476. ­
LAZĂR ŞĂINEANU, Semas. p.346.­
M. C'NIAN, J. laş], _.- Fu. DAME,
nr, P 144. - I. CREANGĂ, Pov. p.
167. - Axruucr MAI()NESCU, in», c .
Ilumete, J. Arqe8. - S. I. Gnos­
SMANN, Dict. (;c;11I. p. 85.
:;: 1'0.
Ii j6că ochii, în cap, ca de drac.
1. ARBORE, îng .• 1. Buzeu -AN­
DHEI MAR1NESCU, în», c, Humele, J',
Arger - preot C. KUNGE'rIANu,înv.
c, C080veţ, J. Mehedmti.
Arată pe col reu şî viclen. (GOLESCU).
Se <,lice femeii sau bărbatului curvar, sau hoţ, sau meşter în
mincîunî. - -I. Argefj.
Se d ice omului isteţ care prin firea lui o făcut a pri VI şi cele
mai mici amenunts. - J. Mehedi/lţi.
"Cum ajuuge acolo, Ipate se şi prinde în joc lângă un puişor de Iată ,
căreia îl' jucai; oclttl în cap ca la o şerpotcă.» 1. CllEANGĂ, Pov. p. r67.
, t
4224
A'l luci ochii departe.
BAUONzr, p. 45. - Fn. DAME:, III,
p. 29.
E cu gândul la altele, doresce alt-ceva de cât ceea ce j se
oferă.
*1'0.
4225 A năluci ochit cui-va.
G. ['OIl0RAN, inst. c. Slatina,.T.
Olt.
================== pagina 349 ==================
OMUL ŞI OI{GANELl� SALE
Acelaş înţeles ca la No. 4224.
4226 :1: 6. A cătă în ochii CUI-vă.
H49
G. POBOIlAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Veql Obraz.
A rubi pre cine-va şi a se ţine de sfaturile Iuî,
4227
Cu
.� ..
-!.
A aştepta pre cine-va cu patru-deci de (patru) ochi.
G. POBOIlAN, insi. c. Slatina. J. Olt.
ne-răbdare, dorind să '1 vadă mai de grabă.
:;:6
4228 . --A fi cu patru ochi.
'1'. SPERANTĂ. I. p. 18; III, p. 24.­
H1NP:SCU, p. 28. - '1'. BĂI.ĂŞEL, J.
vau,«
* "'''-
Om cu patru ochi.
G. Dml. '1'EODOllESCU, Creâinţ.
Do tin. p. 6. -E. I. PA'flUCIU, înv.
c. Smulţi, J. Coourluiă,
Veql Carle, a Sci,
A Îi cu carte, învăţat, a tot sciutor, cu judecată.
Tu să Iact ce <iice popa,
Dai' ce face să nu faci :
El cu patru oclz't se chtamă
N'o să 'I judeci tu, Să tact
T. SPI<:RAN'j'Ă, III, p. 24.
4229
*
N'are ochi să me vadă.
V. ALF;XANDRI & LASCAR ROSET'f1,
Jlfss.
*
,N' am ochi să 'l ved (verţ).
A. PANN, Il, p, 130.-HINTESCU,
P: 199. - G. POBOHAN, inst, c. Sla­
tina. J. Olt.
4231.
Veql a Ved,'.
A nu vede pre cine-va cu plăcere, a '1 urî.
*
4230 A nu ave ochi de cât pentru .....
Fn. DAME, III, p. 144,
A se uita numai la dinsul, a '1 Iubi.
* /:::0.
A nu 'şi lua ochii de la cine-va.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
================== pagina 350 ==================
350
PRO\'EH.llELE ROM.lSILOH
'II
I :
1:
1
I
Acelaş înţeles ca la No. 4230.
*ii
4232 Umblă (e) cu ochii loqodiţt.:
A. PANN, sau. 18t;9, p. 174; 1,
p. 128.- HINTESCU, p. 128.-M. CA­
NIAN, J. III�i. - LAZ�R ŞĂINEAIW,
Semas. p. 350.-0R .. JIPESCU, Reul".
Oraş p. 113. -- O. POBORAN, inst.
c, Slatina, J. Olt. - OR. JIPESCU,
Opinc. p. 125.
Adică e be],
*ii
4233 A face (ave) ochii patru.
A. PANN. Edit. 1889, p. 96.··­
P. ISPIRESCTJ, RB1). 18t. lIl, p.381.
-LATJRIAN & MAXIM, II, p.476.­
Om. ZANNE, J. Ilfov.
*ii
A face (ave) ochii "n patru.
LATJllIAN & Mxxur, IT, p.476.­
M. CANIAN, J Iaşi. - E. I. PA­
TIllCIU, înv. o. Smutţ-, J. Covurluii:t.
-O. PonoRAN, iust. c. Slatina, J.
Olt .- T. l:ULĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A fi cu ochii în patru.
FR. Dun,:, III, p. 144.
*6
.A deschide ochit în patru.
V. AI.EXANDRI, Teatt·. p. 611,
1131 & 1493. -. H1NTESCU, p. 127.
- I. BĂNESCTJ, nro], J. Roman. -­
K. A. ZAM[o'l1f�;ScTJ-Diacon, înv. c,
Suubenit, J. Dorohot,
Deschide ochi: patru.
A. PANN, Il, p. 72. - P. IsPI­
llESCU, Rev. 1st. III, p. 160.- V AR­
!tON, p. 31.
Veqi Pungă, U,-eehie.
 privi bine, a fi cu băgare de semă, mal ales la cumperat ,
a se păzi bine.
«Deschideţi ocltil '1/ patru, de nu vre! să 'ţi deschidi punga"
*6
4234 Intre patru ochi.
LAUlUAN & MAXIM, II, p. 95 &
478.- M. UANIAN, J. laşi.- FR.
DA�[E, III, p. 145.-.E. L Parnrcnr,
inv. c. Smulţi, J. Covurluia.
I
I
I �
1 �
����--M�======���J"itiâ7ii'l,ri?Eii .. iî;'2� .. :;:;;:;;;; .... iiâi·iiil ...........
================== pagina 351 ==================
In taînă, fără martorl, fiind numai dOI de faţă, cel care spune
şi cel care ascultă.
Entrc quairc ycux.
r-;« Franc.
O:\lUL ŞI OHGANELJ<.: SALI<!
351
*b.
4235 Nici cât te-ai mânji la un ochiu.
G. PonoRAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
Forte puţin, şi chîar nimica .
e N'are b anl Ilie! cât it-a! mânji la lai ocltiii."
4236
*
Fără să dică: negri ţi-'s ochii.
Da El;. SEVASTOS, Pov. p. 37.­
M. CANIAN, J. Iaşi -AT. PETRgSCU.
ing. Curtea-de·Argeş, J. Argel}­
CHIS;�gA �EOHGESCU, maqistr, c. Hnfi,
J. l'alclu.
Fără să'1 spue nimic care să '! supere, fără să '1 întrebe ce-va.
Se c,l.ice şi de omul blând care nu e în stare să supere pe
nimenI; «nicl nu '1 in stare să 'ţI dică : negr-i 'ţi-s oehii:»
«De odată se duse el, umblă în t6te părţile fără să 'z 1ică nimene
negri ţi 's ochii,» - Er.EN A SEYASTOS.
Cu ochi.
Cu ochi şi cu sprîncene
J3AHoNzr, p. 48. _. FR. DAME, IV,
p. 95 .
4238
In\URlAN & :\hXUl, Il, p. 478.
Adică real, manifestat, împeliţat, lucrul i nsuşi în pele şi in
corp.
4237
. ,. b.
'.' A face un lucru cu ochi şi cu sprîncene.
LAUlUAN & MAXIM, Il, P 478.--­
preot C. BUNGE'f!ANU, în'v. c. Co­
soveţ, J. Mehedinţi.
:;: /\.
A fi cu och: şi cu sprincene.
BARONZI, p. 40. - P. ISPIl<Escu.
Rev. Ist \lI, P: 379. - G. PonoRAN,
insi. c. Slatina, J. Olt. - T. BĂ­
r,ĂşEL, inv. J. Vdlcea.
* L\
Ochenat şi sprtncenat.
P. Isr-msscu, Ile». 18t. III, p,
3i9. -- G. POUOIlAN, inst. c. Slatina,
J. Olt,
================== pagina 352 ==================
352
pnOVgnngLJi; UOMÂNJLOR
Acolaş înţeles ca la N o. 4237. Se dico de un lucru adevărat.
Învederat, vădit, înţeles şi seiut de toţi, de o faptă. prea afară
din cale de rea, etc.
*6
4239 A'i lacomi ochii.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J.
ou.
A dorr mult.
*6
4240 'I-a scos ochii, ca de bubuiag.
N. �IACHJDON, stud, c. Nicoresci,
J. Tewciu.
S'a prea încărcat. De greu ce '1 era, i se umflase ochii ca
de un buboiii.
·j'6
4241 ',' A ave ochi rei.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 476.­
Fu. DAME, IrI, p. 144. - G. P.
SALVID, în!'. c. Smulţ], J. Covurluiu.
10 Cari aduc reu! celut la care se uită, a ave ochi carf de6chle.
20 A se uita cu invidie, cu ne-plăcere, suparare, mânie, ură,
etc. la cine-va; se dice în opunere cu ocni buni .
• Are ochz ri!'! pe t6t,'[ lumea.»
4242
*
A ave ochi buni.
LAURIAN & MAXIM, lt, p. 476.
Se dice în opunere cu ochi rei. A se vede No. 4241.
4243 * 6 A da cu ochii în foc.
G. POllOUAN, insi. c. S'atina, J. Olt.
A se înşela, a se pîrIl.
4244
A fi ochiul cui-va.
LAURIAN & MAXIM, IT, p. 47G.
Ve<JI Mârui,
A fi slăbăciunea cui-va, ace! prin care vede şi află totul.
4245
*
A fi lumina ochilor cui-va.
G. POllORAN, iust. c. Statino, J. Olt.
A fi scump, a fi drag eul-va.
================== pagina 353 ==================
osmr. ŞI ORGANELE SAL,:
*6
4246 Ca ochii din cap.
353
V. ALEXANDRl, Teair. p. ,824 &
1385 _ .. LAURlAN & MAXIM. H, p.
475.-- 1. CnF.ANGĂ, Poo. p. 153.­
ION AL LUI SIlIERA, Po». P 27 &;.139.
- Dr OUAÎ;j[ICENU, Con». Lit. XXII,
P 30 - S. [<'L. MARIAN, Trud. pop.
p.l08.-· T. BĂLĂŞgL, tl11!.J. Vâlcea.
,6
Ca de ochii din cap.
1. OREANGĂ. Pov. p. 203.
6
Ca. la ochi.
GR. JIPF:SCU. Opinc. p. 55
Arată cât de mult preţuim sau iubim un lucru, sau o per­
sonă ascmănându'l cu ee are omul mal scump in lume.
'. Acum veduse Ipate, ce p6te Cilirica, şi·j ero d"ag ca ochi'! din ca».»
1. CRIUNGĂ. p. 153.
Tenir it quelqu' un cmnme et la prunelle de ses yeux
Proo. Franc.
4247
:1'
Şi ochii dia cap.
V. ALgXANDRJ, Teatr. p 1279.
Adică f6rte mult, tot ce am avut.
s Arn cheltuit fiocltit din cap până când am vedrt'o mare» - HAGI PETCU.
4248
*
Ochii şi...
:1'
"Ochit din cap şi ...
*
şi och/; din cap.
1. CREANGĂ, Pov. p. 26fi.
Ne Îndemnă a îngrijl de aprope de un lucru, precum am păzi
ochiî din eap .
• Fata fi odtil dilt cap, căcl atâ-n vi-l le cul.v-v-L OItEANGĂ.
*6
4249 A ave ochii cărpiţt.
G. F'OIlOHAN, inst, c. Slatina, J'. Olt.
A fi prost.
23 •
================== pagina 354 ==================
354
l'Rov�mBELE ROMÂNILOR
4250 * .6. A fi cui-va ca sarea în ochi.
S. 1. GROSSMANN, Dict. Germ. p.
85.�GAVR. ONIŞOl1, prof. c. Dobro­
vet, J. Vasluiu.
A fi cui-va sare în ochi.
Ve<Jl Drag, a Iubi;
A nu 'i fi drag, plăcut.
*.6. .
4251. A '1 lega la ochi.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1057
G. POBOl1AN, inst. c. Slatina, J. Olt ..
4253
*D
A 'l brobod'i la ochi.
GAVl1. ONIŞOll, prof. J. Tutooa.
Ve<Jl Gard, Perdea.
1° A '1 imbrobodi, a'l fermeca.
2° A '1 lega de gard, a '\ înşela, a '1 prosti.
d·a legat ochii nevesta.»
*.6.
4252 A lua la ochi.
AL. OOOBESCU, IIT, p. 159. - L
Cl1F.ANGĂ, POV. p. 197. - LAUHlAN
& MAXIM, Il, p. 477.-- M. CANIAN,
J, l"�i.-FR DAM}:, 1Il, p. 145.­
.E. I. PATRICIU înv. c, Smulşi, J.
Covurluiu,
A lua la ochi burd.
ENACHI KOGĂLNICEANU, ap. Dame,
III, p. 145.
A lua (ave) a ochia,
N. COS'fIN, Letop. Muld, II, pag.
80 & 89.
IOA ochi, a pune, a îndrepta ochii S8.U arma într'o ţintă.
2° A observa, a însemna, în înţeles bun sau reu.
30 A 'iubi pre cine-va.
,- Dar acest cal ţi 1 'ai ales?
-'- Apoi <le, tată, cum a d" tîrgul şi norocul, am ele trecut prin multe
locuri şi Illl vreti să mi! zeie dmeniZ la ocld.»-I. Cl1EANGĂ,
«Acmu Hanu aoâna a ochiu pre Nicolat-Vodă .• - N, COS'l'IN.
*
A pune ochii pe cine-va.
G. POBOIlAN, inei. c, Slatina, J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No, 4252, § 2 şi 3.
================== pagina 355 ==================
OMUl, ŞI ORGANELE SALE
4254 * 6 A pune ochi rei pe cine-va.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
A prinde necaz pe dînsul.
*6
4255 A lua de ochi.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 477. -
G. POBORAN, inst. c, Slatina, J. Olt.
10 A amăgi, a ameţi, a ulmi, a seduce prin frumuseţea Iui.
20 A apuca pe ne-aşteptate, cu mare violenţă.
*6
4256 A apuca de ochi.
B. P. HĂŞDEO, Etynt. Ma.qn. p.
1394.- 1. BĂNEscu,prof. J. Roman.
- G. POBORAN, inst, c. Slatina, J.
Olt.
sări) ochii.
Semin, s.« el. VII prin P. 01.,,­
novrcicxu, proţ; - T. BĂLĂŞ&L, înc •
• 1. Vâlcea.
10 A '1 face să credă ceea ce nu este. -- B. P. HĂŞD�;tr. Aeelaş
înţeles ca la No. 4255. § 10•
2° A minţi, a tăgădui. - I. BĂNESCU.
30 A uîmt, a ameţi prin frumuseţea luî.
*6
A '1 crăpa (plesni,
4257
1° De ciudă.
2° De ruşine.
«Spuuet adevcrnl în faţCi să';: crape ocltiZ.>
3° De muncă, ObOH61ă.
4° De f6me.
4258 * 6'I_a sărit un ochiu să vadă cu celă-l-alt mal bine.
T. BĂLĂŞEL, înv .• 1. Vâlcea.
Se dice, în batjocură, celui ce nu a vedut un lucru.
*6
4259 A ciupi de ochi.
G. POUORAN, inst; c, Slatina,.I. OII,
Acelaş înţeles ca la No. 4256 § 3.
"M'a duPi! de ocll{ prin frumuseţea. el.>
*6
4260 A lua ochii.
LAFHlAN & MAXIM, Il, p, 477. ­
M. (:ANJAN, .I. lOfl. - A. PANN, 1.
p.139.
================== pagina 356 ==================
PROVERBELE HOMÂNILOH
A '1 fi plăcut, drag la inimă.
•. li fugzau ocht'! de atâta str'tlucire. -- 1. CREANGĂ.
*
A sorbi cu ochii pre cine-va.
1. CHEA�GĂ. POD. p. 167-LAU­
HlA' & �IAxIM, 11, p. 478 - LA­
ZAI! ŞĂ ';';EANU, Semo» p. 3±�.- P.
},;"II":-CO, l.iţ), 1, E,lIt 1872, p.
17{).- Ih�'p:sco, p. 117.
*
A 'i fugi ochii.
*6
A prinde ochii[.
426J
4262 * 6 A 'i aluneca ochii după ce-va.
G. I'oBOHAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
1. CUEANGĂ, Pov p. 95 & 99.
A nu 'ŞI pute opri ochiî pe un lucru, atât de strălucitor şi
de frumos este .
4261
G. POnOHAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
10 A amăgr, a ameţi. a seduce. VC(ri No. 4250.
20 Se dice despre un lucru plăcut, frumos strălucitor.
,Hatnele ei ochii 'fi ieă:» - A. PANI!.
Cu acelaş înţeles Francesul dice : cette personne portait un
costume eblouissant.
I
l'
*6
A sorb?' din ochi pre cine-ua,
G. l'OBOHAN,inst. c. suu.« J. Olt
:1:
A mânca cu ochiz prp, cine-va.
N l'OI'E"Cll. Crtlend. 1882, p. 18·
- Fu I)A�ff:, III. p. 144.'-· LAUt(l­
AN & l\IAXIM, Il, p. 47" - M. 'JA­
NIAI!, J. fuşi.
*6
A mânca elin ochi:
G. Pouonxx, inst. c. Slalina,.T. Olt.
A sorbt CII, prWZ1"l'a.
N POPESCll, ralend 18S2, p. 18.
A se uita la cine-va cu mare dragoste, ca la un lucru frumos
şi plăcut.
================== pagina 357 ==================
O�lCL ŞI OHGANELE SALE
"Cum să mi se pară, mei Chirică P le" par' cd-mt viue .1' o .'orb cu !lchi'!.
de drag;, ce-mt e.» - 1. CnEAXGĂ.
*6
4264 Mânca 'ţi-aşi ochii.
r. Il"L1\şEL, iur, J. Vdleea.
Se dice celuî ce ţi-e drag şi când eştl sau de o vîrstă cu el
sau mai mare, şi eu dcoschiro când ţi-a făcut un bine sai:'! arc
să 'ţi facă.
4265
:;:
A 'i sclipi (licări) ochii după ce-va.
G. POBOHA�, 1·118t. c. Slatina, J.
Olt.
A '1 dori forte Jll ult.
*6
4266 A i se scurge ochii de (după) ....
P. ISl'ltn:SCU, Leg. I, E'dit. 1�72,
p. 176; Llg. p. 2·1, 47 & 72. ­
I3AJ«)�ZI, p. 40. -- I-!INp:scu. p. 127
& 128.- M. GAN,AN, J. Iaşi. -­
Fll. LJAM,::. IlI, p. 144; IV, p. 43.
--Gn. .l.r-nscu, Opinc. p. 79; ()piue.
p. 12D.
*6
A 'i cură (se wura) 1) OChii după.
G. P. SALV1U, înt'. G. Slid!lţi, J.
Con!rluiu.
10 De plâns.
Pe altul cine plânge ochit lui îfz scurge.
HINTESCU, p. 128.
2° De dragoste .
• Fata de imperut, tot uuâud u-se la el, i J'C scurgea oc/u: după h',IlHU­
=t= şi după bolul lui.» - P. Isinuescu, Leg. p. 47.
3° De poîtă i cu dcosel.ir« a riv n t la l ucrurf de mâncare.
'1' 1:::'
4267 ' .. A prăpădi din ochi pre cine-va.
I. CREA�!G", Po». p, 276.
:i: c.
A pierde elin ochi prc cine-oa.
G. I'OlIOHAN, insi. C. Slatina; J.
Olt.
A se uHA cu mare (lrag la cine-va, il '1 iubi g'l'o:;:av.
================== pagina 358 ==================
358
I'ROVEllBELI, 1\O�IÂNILOll
.Si de aceea Harap-Alb o prăpădea din ochs, de dragă ce-r er ă.» --
1. C'lIEANGĂ.
4268 * 6 A ave peri rih în ochi.
G. POBOllAN, inst. c, Slatina, J.
Olt.
Vel;li No. 2280.
Căutatură urîtă, a deochia; n'are noroc, n'are parte, nici as­
eultare,
Unii 6meni, pre carr 11 dor ochii, gic că au peri rei şi se
duc la babe de 'i scote.
*6
4269 A sc6te ochii cui-va.
NICOl�AE COSTIN, Letnp. Mold. II,
p. 54 .. - LAUlllAN & )1AXIM, II, p.
'*77.-D1' C,lA1NICENU. COnl'. Liter.
XXII, p. 930. - .. T. CREANGĂ, POD.
p. 122. 1"1\. DAM!':, lll, p. 144.­
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Berlod, J.
Tutova.- G. l'OROltAN, insi. c. Sla­
tina, J. UZt. - 'I'. BĂLĂŞEL, in». J.
Vâlcea.
Vcql Frate.
1 (l A amăgi, a ameţi, a seduce .
• Turcului să 'i dai bam, �i să 't scop oei/il.)) - N. COtiTI".
2° A '1 dojeni cu asprime.
< Bărbatu meu îmi scdte ochii că me ţiu cu cutare. jj
;�6 A '1 supără, fi '1 necăji reamintindu'I binele ce 'l-a făcut.
"Imi scdte oei/it că mi-a dat sau ['lcnl cutare lucru.»
4270
*
A '�l scote ochii.
ION NECULCE, Leiop: Mold. II, p.
302.--1. CREANGĂ, Cunv. Liter. X,
p, 375; Pov. p. l07.-Gonv. Liter.
IX, p. 4.
Nu ve sc6teţi ochii unul altuia.
A. PANN, II, p. 152.-HINT"SCU,
p. 127.
1· A fugi f()l'te 'iute.
20 A căuta să Iacă reu cui-va.
«După ce au ajuns Nicolat-Vo dă în Golaţl, arunce au sosit şi Dimitraşcot
Vodă din Tarigrad în Galaţl, şi au mers Nicolat-Vodă la gasda lui Dimi­
traşco-Voda de s'au împreunat amîndot, care nu puţ!n lucru aă făcut Ni­
cotat-Vodă arunce, de au mers la ga,da lut Dimitraşco- Vodă, că alţl Domn­
lUI mal stau să se împreune după ce si: mnziiesc, ce fug unul de altul să
'ţ'! seoră ochil.,,--IoN NECULCE.
================== pagina 359 ==================
OMUl, ŞI ORGANELE SALE
359
4271. * A '�i sc6te ochii pentru cine-va.
M. CANIA.N, publ .. J. Ia�t.
A face ori-ce. a se băga îl, foc pentru cine-va.
*6 .. .
4272 A '�l scote ochii cu ce-va sau cine-va.
LAURlAN & MAXIM, II, p. 477.
Poftă trupescă.
V. ALEXANDlU, Teotr. p. 9.
Cu ochii în 2 peri.
4274
T. BĂLĂş�;r., înv. J. Vâlcea.
A supcra pre cine-va, a '1 aduce minte des de binele ce 't-al
tăcut.
*6
4273 A 'i sc6te prin ochi.
\
Veg.l Cap. VI. e. Per,
Vorbă.
De o co16rc ne-hotărîtă.
*6
4275 A ave ochi la spate.
G. POBORAN, inst. c. &latina,.T. Olt.
1. CREANGĂ, Pov. p. 5.
Acelaş înţeles ca la No. 4276.
6
A ave un oohiu după cefă,
4276
\
r
*
A ave och: în cită.
"Omo6sv 'f..spa.);7r:;, Op.p.M('/.. �xet. 1)
Prov. Elin.
Dur. ZANNE, Bucurescl, J. Ilfov.
Vede tot, nu '1 scapă nimic din tot ce se petrece împrejurul
Iui.
In occipitio oeulos habct. 2j
Prov. Lut.
ElÎniI ca şi Latinil intrebuinţatl acestă <,licere pentru 6meni1
preve<,letorl şi circonspecţi.
*6
4277 Până le sar stele ver4i din ochi.
GR. JIPESCU, 0l'incar, p. 40.-
G. POJlORAN, in-t: c. Slatina, J. Olt.
1) Are ochi în cefă.
2) Idcm.
I •
W
================== pagina 360 ==================
360
PROVEllH�LE ROMÂNILOR
Sc diee pentru cei cari aii muncit forte mult, Vegî No. 2H7.
*L:,
4278 Să 'ţi dai cu degetul în ochi.
T. DĂLĂŞEL, Înv . .r. Vâlcea.
Când e întuneric besnă.
*6
4279 A se face întuneric (negru) înaintea ochilor.
T. 13ĂLĂŞEL, înv . .T. Vâlcea.
Când eşti superat reti şi Iără veste j când ţi se vestesce o
ne-norocire.
4280
'1'
"'A arunca cui-va şperlă în ochi.
N *** , c. Bşrlad, J. Tutooa.
�!
. A pune cui-va nisip în ochi.
M. CANIAN, J. Iaşi.
Ve<)l Pu,lbm'e.
A inşelâ, a amăgi pre cine-va, a'l face să vadă 1 ucrurile alt­
fel de cât sunt. Ved) N o. 1085.
*6
4281 A da peste ochi.
G. POBOllAN, insi, c. Slatina, J.
Olt.- T. R'iLĂŞEL, tn». J. Vâlcea.
10 A da palme peste ochiti.
20 A lucra fără băgare de semă ; a face ce-va cum R'nÎn­
tîmpla, bine reu, numai să fie făcut.
«Dtii peste ochi» adică; fă-l cum J'ai face.
4282 * 60chi de bou.
LwmAN & MAXIM, II, p. 475.­
M. CANIAN, J. Iaşi.- T. BĂC.ĂŞgL,
în'v. J. Vâlcea.
Adică marI. In Omer întîlnim adesc-orl denumirea de Boii"':;
"A06.VCI., Minerva cu ochil de bou.
*6
4283 A face ochii ca de bou.
T. BĂLĂşEr •• Înv. J. Vâlcea.
A se uita cu ochii ru arf la ee-va. Se dice mai un alt În bat­
jocură.
4284
*
Ochi de gâscă.
LAUlHAN & MAXIM, H, p. 475.
================== pagina 361 ==================
p
OMUL ŞI OHGAN1i:LE :SALE
361
Adică ulhastr}, spiHăeiţ1.
*
Ochi de pisică.
LAUltlAN & MAXiM, Il, p. 475.
10 Adică c{lprÎi dcschi şl, aprope galbeni.
�O Vicleni. Ve(Ji N o. 1743.
30 1VIiiwf\turj :;;Î agerI. VN,lî N(J. ::l143
4285
*6
4286 Ochi de broscă (broscciu).
I,AVR1AN & :\lAX1M, J l, p. 475
Adică eşiţ] din melcii jur, bulbucaţl.
.l\. L\
1.28'7 A faci ochii ca de broscă,
T. DĂL'\ŞEr., ino, J. voue«.
A se uitil eu ochii rua rI la ee-va; K(\ (,iiee mai mult în bat­
jocura,
'j' Ci
4288 .. L A face ochii ca de capră innecată.
T. BĂr.ĂŞEI" Î/w. J. VâlcUi .
Acelaş îJl\.elcK ea la No. precedent.
il
* L,
4289 Ochi de şerpe (şerpoică).
LAURIAN & l\JAxl�r, Il, p. 475.­
G. l'OllOHAN, in-t, c. Slatina, .J. Olt.
10 Miel şi rotundi.
2° Aseri, viol.
4290
*
Ochi de vasilic,
G. I'OHOl\AN, iust: c. Slatina,.1. Olt.
Reutăeloşl, car] pctruud tote.
..
Reqard. de basilic.
Pro». I 'ro ne.
4291 ::' . 'A ave ochi de corb.
G. POBOltAN,il/st. c, Slatina, J. Olt,
Negri şi Iruruoşl .
;j' (\
4292 . � A ave ochi de mură.
* !�
Are ochi de mură
Cari mima "ţl fură.
G. POllOIlA.;S, inst, c. Slatina, J. Olt.
================== pagina 362 ==================
362
PROVEllllELE 1l0MÂNILOIl
Negri şi frumoşi.
*6
4293 A 'i albi ochii.
G. POBOI<AN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Aşteptând
*6
4294 A
după ce-va ; a i se urî aşteptând.
'1 înverdi ochii.
G. POHORAN, inst, c. Slatina, .f.
Olt
10 De durere .
. Ip dati o palmă de 'ţi înverrjeJ't-' ochii:.»
2° De dor, aşteptând mult ce-va.
« Mi-a î1werrji! ocJlil aştept ân d.»
:;:6
4295 A da ochii în gene.
P. ISPIRESCU, Lea. p. 97. _.- G.
POBOIlAN, inst, c. Sia tina, .1. Olt.­
T. BĂI,ĂŞEL, înveţ .• I. Vâlcea.
A închide ochi], a aţipr,
4296
*
Cât te-ai şterge (freca) la ochi.
P. ISPIIIESCU, Leg. p. 77 & 107 ;
Basme, II, p. 139. -- FI<. l)A"f�, IlI,
p, la.
Cât (sa) te sterg?' la ochi.
P. !sPIRESCU, J:eg. p. 114 &: 388.
- !<'UNDESCU, Basme, p. 34.
:1:
Cât te ai sterqe la un ochi'a_
N. POPESCU, Calend. Basm. 1880,
p. 30.- G. PonoHAN, inst c. Sla­
rina, J, Olt.
Cât te trect la un. ochia.
N. PI'JI'ESCU, Cat eud, Basm. 1880,
p. 70.
*
Cât ai strînge din ocht,
POMPILW, COf/V. Lit. IX. p. 188.
-'" G. POHOilA", insi, c. Slatina J.
Olt.
Ve<JI CUpă, cuoaa, a Clipi.
Intr'o clipă, într'un scurt interval ele timp
================== pagina 363 ==================
4297
E« dacame esas pajas. 1)
Prov. Span.
*
Nici cât te ai mânji la un ochi îi.
G. POBORAN, inst. c. Slatin«, J. Olt.
Adică forte puţin.
4298
A fi negru înaintea ochilor.
1. CREANGĂ, ti,« p. 227.
A fi displăcut, a fi urît eul-va.
«Rernănere-aşt păgllbaş de dînsul 5'1 remân şi să '1 văd, când mt-oiii
vede cefa ; arunct şi nicI atunci, că tare mi-I negru înaintea orh.ilar,»>«
I. Cm;ANGĂ.
4299
* A fura cu ochii.
1. CHEA�GĂ, pOV. p. 276.
A se uHa pe furiş.
"Nu '\ vorbă, şi ea .furii cu ocli/? din când în când pe Harnp-Alb.v->
1. Cm�ANGĂ.
4300
*
Cu cada ochiului.
DrM. CANTE�IfH, 18t. Leroţţl, p. 360.
4301
Acelaş înţeles ca la No. 4299.
«Eu frate, până într'acestă vreme duhurile lnăd usiudu-mt tate viclesu­
gurile Corbulur, cum se dice, (U cdda ochlului' căutând, pentru volea 'ta
li-a tăcut.>- Div. CAN1'F.M:JR.
*'
. 'Par'că umblă cu ochii legaţi.
GAVRIL ONIŞOIt, prof'. c. Bedad,
J. 'l utooo:
Nu vede nimic. 11U 'şi dă SCUlă de ceea ce se petrece împre­
jurul luI.
4302
* A face ochi.
Da SOFIA NĂDF..JDE, u,« p. 123
- LAUHIAN & MAXIM, II, p. 476.­
FR. DAME, II, p. 6.
1 ° Se <;tice despre dobitoccle a căror pUI Re nasc orbi, şi în­
cep a vede numai după câte-va dilo.
2° A se deştepta, a se trezi din somn.
3° Se dice despre omul care incepe a înţelege, a pricepe.
1) Intrun : dă 'mi ast.o paf c.
================== pagina 364 ==================
r
4303
*
A Iace ochi mari.
LAURIAN & i\'lAXIM, Il, p. 476.--'
1"11. DAMiC. iu. p. 144. -- :\1. CA­
NIAN, .J. Jafi.
IOA se deştepta bine
29 A se mira, a fi surprins
4304
�
• A face ochi mici.
LAUf<1AN & Maxr», II, p. 476.
10 A fi somnoros.
2° A se f'ace că nu vcd«.
4305
;l!
" A face ochi dulci.
LAUlUAN & :VIAXIM, ir. p. 47G.
A se uita cu dragoste la cine-va.
Faire les yeu.x: doux cI, quelquan.
P/,OIJ. Franc.
4306 * A deschide ochii.
M. CANIAN, publ, J. Iaşt.
Vc\.!l jVo. 43"::.
10 A se păzi, el băgă de sC,ndi.
2° A se m iru.
4307
*
A deschide ochii cu (pe) cine-va.
G. POBORAN, insi. c. Slatina,J. Olt.
A'l CUIl()See bine, a fi «rcseut improună.
4308
T
.. Să nu 'i vagă ochii.
.J(-
Sa nu li vafţă în ochi.
G. PODon.!N, inst, c. Slatina, .J.
oii. - .. T. I3ĂLĂ�EL, ÎI1/J •• f. Vâlcea.
Cand il urăsco.
;l!\
4309 .. Abia îl văd în ochi.
G. POBonAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Mi-e ft\rte drag.
================== pagina 365 ==================
OMGI., ŞI OIlGANEL.: SAU>'
::.
4309b "A vede pre cine-va cu ochii săi.
M. CANIAN, pubi. J. Iaşi,
A fi orbit de cine-va.
365
4310
*
A '1 citi în ochi.
G. POnOI1AN,inst. c. Slatina,.I. Olt.
A 'j cunoscc, a 'i ghici şi gândurile cele mal ascunse.
* I\'
4311 A face ochii rată.
G. l'oeoRAN, inst. c. Slatina, .1. Olt.
A se uîtâ jur-împrejur.
4312
A be1i ochii.
T ,HlItIAN & MAXIM, Glosar, p. 65.
Ve<.ji n». 8868.
10 A 'ŞI deschide oclriî, a băgâ semă,
20 A fi 0D1 vioiu, sprinten, muncitor.
3° A se mira.
40 A se uita la ce-va îndelung, prostosee şi cu perdore de timp.
*6
4313 A face cu ochiul.
A. PANN, Ee/it. 1889, p. 25; I,
p. 85.- lhNTESCU, p. 56.--- LAU­
RlAN & �IAxm, II, p. 476 s. 477.­
ANDnEi i\lAHJNESCU, în!>. c. Hu.mele,
J . .Argef.
A face semne de înţelegere.
Fa11'e de l'rei{ it quclqu'un.
Pro». Franc.
*6
4314 Cu ochii duşi.
G. P')BOllAN, inst. e. Slctine, J. Olt.
Apr6pe de m6rte.
:1: L'>
4315 A d'i ochii peste cap.
10 A leşină.
2° A muri.
431.6
:;:
A băga ochii.
G. POUOllAN, inSI. c, Slatina, J. f)lt.
================== pagina 366 ==================
366
A privr bine, cu băgare de semă.
4317
;;:
. A închide ochii.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 477.
10 A murI.
20 A trece cu vederea, a se face că nu vede reul ce se face,
a lăsa să treeă, să se facă fără a se împotrivl,
30 A se arunca Într'o primejdie luându,-şi inima în dinţt.
40 A nu băgă sâmă, a nu se gândi Ia ce face.
*6.
4318 Ochiu ne-adormit.
E. I. PATmcIO, in». e. Smu1rr, .T.
Covurluut.
Adică harnic, nu se odihnesce şi tote le cerceteză şi le vede-
OM
Ve?'i .Apă, Ban, Betrân, Ba­
ta, Cal, Caii", Cumplit, ua,
Incmnedeti, Incsm an, Flecar,
Fricos, Gând, Harnic, a se Iru­
betă, a l'J'nb(Jtl'ân�, Iruiiiretnic,
Insemnat, Intelept, a Invela,
In'lJetai, Lăudos, Muiere, llfun­
te, Ne-slujit, .Nevoe, Nevoiaş,
Cap. XJX & XXI, c, Om, Pa­
timă, Pom, Resboii1, Reii, fi,
Rîde, Ruşine, Stricat, Ţipă, (J
Umbla, Vin., Voinic, efe.
CREDIN1'E DESPRE OM.
1
Omu este fiicut de pămînt, d'ata e aşa de ticălos şi de şubred. După
ce a 'Inchipuit Dumnede ă pi! om din pămînt, l-a suflat în gur<l, şi el nu­
mai de cât a înviat. 6menji :'il ele demult aU fost jidov!, adică nisce 6men!
grozav de marî : capu ca hîrdău :lI oi! cinCI vedre, ochiî ca taerile, mâr
ude ca putineele, pictore]e Cit ulele, deştele ca moş6rele, unghde ca seca­
riie, dinţii din gură ca frare!e plugulut.
Al mal mare om din lume a fost Adam, omu ăl de l'a făcut Durnne­
qeii întâi şi 'ruât. Capu luI era grozav de mare şi nu pur r ez. se nicI până
când a ve .. it Domnu Hristos pe lume. Un împărat vi!qend capu lui mos
Adam pi! cân,p, [-a Înfricoşat când l'a vl!qnt aşa di! mare şi, ca să nu se
înfricoşeze 6stea, a pus o mie de soldaţi ca să care plet' I ca s'o copere.
Şi alât a fost de mare că O mie de 6menl abta În trel (]ile au putut'v co·
per). 6men'iI ăştin, ăi luicf, cum suntenl Fli noi, $unt işiţl încoa, în urma
Domnului Hristos, că şi Domnul Hrislos a fo,t tot jido" mare. NoI, ăstia
d'acum, sunlem pe lângă jidovl ca nisce mllsce mititele. Odat� ni,,'e 6menl
d'ă�tla eraU CLI plugu şÎ el la câmp. Vine la el o fetiţ:'l el'" jidov ca de
qece-cinclspre slece ani, şI îI lea în p61ă pi! el, VI"O trel 6melll, cu plugn
şi cu vr'o şese bol cu tol, şI îi duce În p61� ca pe nisce s6rec! 1" mUInă-so,
şi qise: «UUe, mamă, ce găsil eu colea. Nisce lDusce sgâl'iail pămîntu.>
================== pagina 367 ==================
OMUL ŞI OI!GANELE SALE
367
Da mă-sa dise : «Dur, mamă, acolo că ăştia sunt 6menil care are să moş·
tenescă pămîntu d'acu înăinte,» ŞÎ l-a dus Iar În p6lă dă unde-i luase
Dumnede ă a prăpădit pi! jidovi! ăştia că să făcuseră rill de nu se mal,
înţelegea cu el de loc. Intât şi întâi l-a orbit pe toţi cu nisce musce mă­
runţele care trag la ochr, şî el, după ce a rămas orbi, a murit toţI de fome,
că nu să mal pute ar ănr, şi aşa a scăpat Dumnezeii lumea de spurca ţiI ăla
de jidovr, care era ă marI de: călcau dintr'un munte în altu. -- MARIA ŞU!CU
c, Şte./ănescf, J. Vîlcea, în Sezdtdrea,
Il
IntăI ci-că a fost Jîdovil, apot ce-va mal mict a fost Uriap'z cum, dă
pidă, a fost Do/cum şi A rap-buzat, care mulţi din el aveă numal câte
un ochiă in frunte, Că!căuniZ a fost tot 6menl ma rt, da a fost cu doue
capete, şî el mâncau 6meni d',,1 noştri, îl prindeti În câte o casă mare unde
le da de mâncare numaI sîmbure de nucă, cu pâne şi cu mă la iti dospit,
şÎ se Îngrăşe"il bIeţii Român! de se Iăceii i amăn ca porcii, şi când să în­
grăşa, lua câte unu din el, şî î! bilga în cupt6re arse, cu că măşt cu tot,
d6r le da brânci Cătcăunil aii fost ă! mal re! 6meni după f"\:1 eli! pămînt.
A mal fost şî 6menl jumâtate-di!-om. cu o mână, c'un picior, cu un 0-
chru, cu o urc chte, c'o jumâtate-di!-gură, c'o jumătate de nas, şi cu t6te
jumătate. Aşno a fost ăt mat P"'şll şî ăt mal slabt 6menl <lupii lume.
A mal fost 6menl cu {t!pfe piciore �i CII {iple mânz. da n'a fost putând
niUlic, că se încurcau singurI în ;.,tâtea pid6re şi 3tâtea mânI.
Acuma nu mal sunt nicI un fel de 6menl opâciţl lie pămînt. Li s'a per­
dut ruda la toţI; acuma nu mal sllnt de tât românl d'a! noştri şi 6men!
si!lbaticl, celri sunt tot ca nol, dor că SUI>t negri şi f!ncoş!
Mal ,;unt piticZ, 6menl ca copilaşii de mar!, da ,unt betrânI, cu mus­
tăţI şi barbă, şi sunt groz'w de ţapenl, trânteş"e p'"l mal vqinic om. Ala
ci-că mal SlIJlt .';ii acu. şÎ câte-lin bo�r eump�ră (âte unu elt'! lnodă. - Cos­
TACllE SBUHLEA. c. ZldtarZ, J. V â/cea, în Se: ătorea.
A se vede şi legendă de la cllvÎntul Muzere.
In aceste credinţe Întîllllm reminlscenţa despre potop, Titonl, Ciclopl şi
Polifem, Pigmel şi Gnoml. Ce-va mal mult ÎnTre crenţiunil<: imagina;iel luI
Swift şi credmţele ropomlu! nostru gă;im ma! multe asell1{!1l3ri curio"e.
de l'ild,;: 6menil cu şeplc l'id6re, fetiţa de jidov care găsesce plugarI a­
râ"d şi-l duce la mă-sa cu bol cu tot, şi altele.
431.9
*
. Omul e ca ierba, qilele lui ca fl6rea.
1. G. VALJ-;NTINEANU, p. 8 & 25.
Ornul e ca 'lerba) ijt'lele luz crr, jl()rea câmp'u1uf,.
V. ALEXANDIU, 'l'ea!l'. p 1720.
Omul ca i[erba se usucă.
IORD. GOT_Esec, .JtTss. IL A,qem.
p. 14.
Atât omul cât şî slava lUi, ca fl6rea câmp"luZ,
îndată înflorescc, îndat!i sii �î oCi)tejesce.
101<0. GOI.I':�GU, JJlds. ll, Âsem.
p. 14.
Ve�n Cap. V, e. J)i.
Arată scurtimea vieţii. Acestă <;licere ne vine din Biblie.
================== pagina 368 ==================
,168
4320
J>ROVEUllELE HOM.K.NH.OB.
Omul este ca 'ierl;a, �lilele lui ca flârea cum pulut :
asa va înflori.
rs-i«. DAVID, CII, 15
Lihomme florii !IOU)' IrJ..OU)'II·.
Proc. Franc.
-r j\ \1()pO)7r::� S()t� JţI)S{)tJ.7: Î',,7.�. 'JZV7.t1.6vov. 1}
SOFOCr.. A ·(lx.
Homo bulla. al
l'ro», 1,,,,.
Omul, de ceea ce-r place, d'acaea se mqraşa.
rOUD. Gor.nsr-tr, Ms». IT, p. 184.
De ce se îngraşă omui" De ceea ce IUl (�l pla-e.
Io nn. GOL1<:S!'U. M88. II, p. 225.
* i.::'
Omulu; de ce ''l place; rl'ae (aia) se 'nqrose.
A. PAN". TI, p. 81 - lI'NŢE.wu.
p. 13G.- Pr-ot C. 1;r;"""'j'IANl!, Î!tv.
c. DJSlil,eţ. ,1. Melvdinţi.
Omul de ce� place, de aceta se inqraş»
PAN:;. Il, p. 82.
Adică fie-ce om trebue sii tr8.'îescii cum îi place, se <,!inc lllai
ales când cine-va se deosebesce prin gustul Sell de cei-l-alţl,
fie la mâncare sau la ori-ce alt.
4321
*
Omul nu scie din ce se tnjrasă.
Adesc-orî ne displac m âncărf care nc 31' fi do un mare folos.
Rc gieo mal ales când ne al'lâru la o masă mal pr-ost»,
4322
Omul fără muisre, ca un om fira cămaşă.
IOIm. GOLI"oel!, 1\1.)8. H, ASf>tn.
p. ID.
Arată cât de mult preţuesce muierea pontru bărbat.
Sub cuvintul do om, în popor se înţelege adnso-or'I, băr-bat,
precum sc doved esce în uruiătorcn urare la pahar:
S:1 r ră Iesc t"iI �l e îi ,
SI ginerile t-.()cr;t�BJe,l,
l:'l�cl!)rul Llttl şi fi ma mir,
Şi (>nI1l} n-vcst it mele;
S:l-aIH.}lţî hine d� mîne,
N ICI eU 5'1 mI: prii p:1desc.
1) Omul este suflare şi umbrti.
2) Omul este o bulă de 'lor.
================== pagina 369 ==================
4323
OMUL ŞT OnGANELE HALE
Omul vrednic se face munte �i punte.
A. P ANN, II, p. 49.
369
4324
4325
Omul vrednic se face munte (luntre) �i punte
�i trebue să esâ la liman.
A. PANN, II. p. 86.-' HINTEseu,
p. 13i).
Ve<Jl Lumtre, Munte.
Omul vrednie întrebuinţeză tote mijl6cele de scăpare, când
se află intr'o strîmtore, într'o mare primejdie.
Omul trăesce cu ce bagă în gură.
A. PANN. ssu. 1889, p. 49; 1,
p. 139.'- 1l1NP;8cU, p. 135.
Nu trebue să ne gândim numai la mâncare, însă nici s'o dis­
preţuim pre mult.
Acelora car'! se gândesc numai la trebuinţele trupului li se
d ioe că omul nu irâesce ruinuii. �u ce bagă în guni şi cu cu­
niniul lUt Durnnedeu:
Omu 'Il fie ce di
Trăes ce cu be,,;ură
Şi cu ce baga 'IZ gură
A. PANN, III, p. 97 &: 98.
Omul ca umbra, îndată piere cum ei lipsesca lumina.
l ouo. GOLESCU, Me». II, Asem.
p. 14.
Arată cât de repede şi de uşor se pote pierde omul.
Pindar spune încă cu mal multă energie: Q'l.�u.� bvap lb(JPUlItO�,
omul e visul unei umbre.
4326
Om cu om pre anevoie S1 s'asemene t itocma la faţă
şi la năravuri.
Iouu, Gor.sscu, Mss. Il, p. 136.
Arată deosebirea între OlUClJl.
Ii y a qrande di{l6rence d'homme (� homme.
Pro», Franc,
4327 Omul pe pămînt, dar îngerii Îl cer.
10HD. GOLEo0U, Mss. II, p. 9.
Adică fie-care unde i se cuvine (GOLESCU).
Şi precum gice B. Pascal: -L'hornme n'est ni ange ni bete,
et le malheur est que, qui veut faire l'ange, Iait la bete.»
24 '
================== pagina 370 ==================
370
PROVERBELE ROMÂNILOR
4329
* 6 •
4328 Omul gandesce (şi) rele şi bune.
A. PANN, II. p. 38. - HIN'fESnU,
p: 133. - ANDREi MARINESCU, înv.
c. Humete, J. Argat.
Are părţî rele şi părţi bune.
Pe omul la (mai) mari drăcil îl tae (taie) capul.
A. r>ANN, II, p. 123. - HINŢESCU,.
p. 135.
Se dice când vedem pe unul Iăcend lucrurf carî nicî nu e
ar fi trecut prin minte.
4330 Omul ca lumînarea, cănd lumineză atunci se sfirsasoe.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem.
p 14.
Omul more când a dobândit experienţă şi învăţătură, şi toc­
mai atunci când ar pute să fie folositor în lume.
4331
* .
Tot omul bun prinde carne.
Vcgl Carne.
Românul, ca şi cele-l-alte po pore, a observat că omul gras
este, de obiceiu, bun la inimă, pe când cel slab e răutăcios, fă­
ţarnic, ţine-minte.
"Păziţi-ve de acest tîner slab» (liceu Romanii arătând pre
Iuliu Oesar şi Francesii pre Bonaparte.
*6
4332 Om bun, dar cu naravu dracului.
GAVlt. ONIŞOR, praf. c, Dobrooe],
J. Vasluiu.
Când un om reii, parc a fi bun. sau e credut ast-fel de oro­
cine.
Vedf Deget.
Arată ne-asemănarea între omeni şi mal ales între fraţi.
4333
Omenit ca degetele, nici unul cu altul s'asemănă.
IlINTEscu, p. 129.
*6
4334 Om cu om nu se lovesce.
ANnHEI MAflfNESCU, înv. c. Jiu­
mele, J. Aj·get;.
Acelaş înţeles ca la Nu. 4326 & 4333.
4335
Omul cu cap uşor
Se învîrtesce ca un mosor.
Ioun, GOLl>SCU, Mss. II, Asem.
p. 14.
================== pagina 371 ==================
OMl'L ŞI OnGANI<:LE SALE
Se dă în vînt fără nicI un rost.
371
4336
*
Ce drac mai mare, mai rău �î mai fără inimă îţi
trebue ca omul?
M. LUPESCU, Şesăt, 1, p. 242.
Arată răutatea ne-Între cută a omuluî,
4337 * L\Pe om in diua de a�i se '1 pui în piua, şi să dai
cu chiluqul peste el, şi nu '1 nemeresci.
E. 1. PATRICIU, înv. c. Smulţi, J.
Cocurluiâ.
Ve<j.'i Piuă.
Atât de şiret este.
*"'"
4338 Câţi omeni atătea năravuri.
DIM. TicHINDEAL, Eab. p. 169. _.
ANDIUH I\1ARINESCU, înv. c. Humele,
.I. Ar.geş. - preot O. nUNGET!ANU,
înv. c. Cosoveţ, J. Mehedinţl. H.
D. ENJo;SCU, înv. c. Zamo8tea, J.
Dorohoi,
(;âthi om ş-mintea-I: 1)
PER. PAI'AHAGI, Zweit. Iahres.
II, p. 160.
De ar face nescine nu schi cât bine, nu p6te plăce la toţi, şi
precum dice cronicarul, «sfatul alege câtă osebire este între om
şi om» 2)
4339 Ori om, ori semă iătură
Nu se schimbă din natură.
A. PANN, Nastratin-Hoqea, p. 24.
Nici crescerea nici învăţătura nu pot schimba firea omului.
4340 Din omul bun, bun lucru ese,
N. MUSTE, Letop, Mald.III, p. 73.
Acelaş înţeles ca la No. 1036 şi 1037.
4341 Omul muncitor
Ca un pom roditor.
IOHu. GOLESCU, MS8. II, .,bem.
p. 15.
Cine muncesce, produce şi dobândosce.
1) Fie-ce om cu mintea lUI.
') Miron Costin, 1, p. 340.
================== pagina 372 ==================
372
PROVERnE{.E H.O:'llÂNILOR
*6
4342 Omul sfinţesce locul.
1. CREANG_1, Pal'. p. 230.- L G.
VAU;N'l'INEANU, p. 47. preot C.
BUNGqrANu, înv. c. Cosoveţ, J. Me­
hedinţi.-- A'DHEI l\L:'lU�EbCO, in»,
c. Humele, .I Il J·geş.
*6
Omul sfinţesce (eânieece) locui, (iar) nu lo-
cul pe om.
A. PANN, Edit. 1889, p. 29 & 57 �
Il, p. 5.- K I. PA'I'H1CJU, in». C.
Smult: .• J. Coourlui ic. - llINTgSCO,
p. 135 -- H.IUlO CONS'rA�TIN";CU,
Cart, Cit. Il!. p. 15 - Semin, Buc,
CI. V iJI. prin l '. GÂHIlOVICE�O, prot'.
- N. l\1ACH!DON, stud. c Nicoresct,
J. TecuciiI.
Omul sfinteece pe loc.
A. PANN, MOf su. I, p. 27.
* 1\
Nu locu; sfinţesce jJ3 om, dar omul pe lOG.
G. MADAN. C. Truşeni, Ţ. cu­
şină-ii, Basurabia,
Omul cinstesce locul.
1. G. V ALEN'l'INEANU, p. 45.
*
Omul sfintesce locui, iar nu dobitocul.
G,·VH. ONIŞOll, praf. c. Bedad,
J. Ttltuva.
Fie locul cât de reu, fie ca posiţiune, fie ca OrI-CO, face ca
săfie bun dacă el este locuit do un om bun. --- MA'"NESCU.
Cu alte cuvinte omul dă valore sluj bel, posiţiunei pre care o
ocupă în lume, căci dacă dinsul nu preţuesce ce-va prin sine
însuşî, tot nhnie se va socoti 01'1 cat de sus va fi aşedat în
societate.
L' office ei la somme
Monstreront gad soit l'homme.
Prim. Franc.
4343
:;.
"Omu 'i mai reu de cit locul S3U.
GAVIUL O;-;IŞOR, p1'Of. c. Bi!rlad,
J. Tutoou,
Când unul a ajuns unde nu se cuvenea.
================== pagina 373 ==================
373
4344
Omul fără socotintă, ca carul fără proţap.
100m. GrJl,E,en, Jt,\'8 Il, A/I€m
p. lfJ,
Adică nu () bun de uic) o trebă,
.,. L':.
4344b" Nu e om tară cusur.
A. P.'''N, Edit, 188\), p. 3.
ANDRlcj ,VIAHINEf;CU, in». c. Numele,
.1. A"gelJ -- preot C. BONGF:'PANlJ,
înv. c. C080I!Cţ, .1. lJ1thcdinţi.
Om (arci CUSUT nu se poie.
P. IsPllu:sGU, [,el]. I, tu«. 1872,
p. 170.
Dar om, ori cus» 'întru tate,
Fără cusur nu se potc.
A. PANlI, Ji'"b. r, p. 128.
Om întru totc fani ('USMr, nu se pote,
Il !l"l·>:C;CU. p. 1:-\0.
Omul. tie cât dc imn, are :;;i cd.te ('{)·va l'{\ll.
Nul homme san» d efau:
Proc. Franc.
* /�.
4345 Omul dice si isprave sce.
A. lJA"N, iu« 188U, p. 151; ru,
p. 122. - HINŢICSGU, p. 132.·-AN­
DREI MARINE�CU) în'!'. v. 1Itttnele,.1.
A"gef,
1 o Se (,liee despre omul cioălitor.
2° Când cine-va vorbesce mereu şi el llll isprăvcsce nici n·
dată) i se \lice: «şi ca ho ! isprăvcscc odată. Omul dice :j'i isp-rri­
nesc« nu ca tiue : fora, tu.r.i, totti 1'111'((.» - A. ;\lAItINEscu.
* .0.
4346 Omul trage la om, si dobitocul la dobitoc.
A, PA�N) tu«. 1889, p. 161; rn,
Jl. 1 ;10. - A:<Dlml MARIN'�SCU, ÎiIV.
c. iII/melc} .1. ,ti J'gl'�'.
Um la om trage, ŞI: 'Uita la 'Uită.
i\. PA:-lN, 1, p, 13. '- Hll>lTESG!J,
p, l3n,
Cine se asemenă se adună, ne-care unde (�Un6R('e aeolo traze.
Ve<,1t A. Pann, Povestea rorbii, I, p. 11 -la.
================== pagina 374 ==================
374
PHOVEUBELE H.OMÂNILOH
Aristot.
Simile sirnili gaudet. 2)
Prov. Lat.
Qui se ressemble, s' assemble.
Prov. E't·anc.
Ogni animale si unit cum s'ispecie sua. 3)
Pro». Sard,
Gleich. und gleich gesellt sicli gern. 4)
Prov. Germ.
4347 Buri 6miri facu grase mulierle. 5)
I'R. MICLOSICH, /(1/111. Unter, I, p. 7.
Daca femela e rumenă şi grasii e dovadă că nu duce lipsă de
nimica, şi că are traiti bun în nasii.
4348 Omul blând ca apa lină.
IORn. GOLESCU, M8S. II, p. 15.
Trebue să te ferescl de dînsul. Vedf c. Apă.
4349
Omu neca porta sev cris, 6)
Fn.MIKLosrcn,Rum. Unter.I,p.14.
Fie-ce om eu păsu rile sale.
Chacun porte sa croia:
Encyclop. des Prov .
. ' .
. :. ,�
4350 Omul este ca ora, lesne se lea după altul.
A. PA:\IN, Rdit. 1889, p. 55. ­
ANDHEf l\l<1-HINESCU, îl1v. C. llumele,
.J. Argeş. - preot C. BUNGETiANU,
;111'. c. CORoveţ, J. Mehedinfi.
Ormtl este ca oui, lesne S(:, lea după altul, nu
judecă neooia:
A. I'AlXN, L p. 117. -� I-lrNŢEscu,
p. 132.
Unul după altul se te«, ca oile dupa capre.
IORD. GOLI�SCU, Mss. II, Asem.
p. 12.
V c<JI s«. �209 & 486Î.
1;) Asemcnclc rubesc« pe asemeuele.
:l!) Ascurenele se bucură ele asernenele.
�) Fîe-ce dobitoc se unesce cu acei de speefu sa.
4) 4semcne şi asemene se i ntovă răşesc bucuros.
b) Omeuit (b ărba ţi t) bunI fac muterile grase.
t) Fie-ce Ol!i IHll'l'{i Cl'tlCE>:1 Iui.
================== pagina 375 ==================
OMUL ŞI OttGANELE SALE
37&
Omul se înduplecă lesne, şi fără a se gândi, a primi părerea
altuia.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem.
p. 15.
Arată firea ne-săţiosă a omului.
4351
Ce sant mouion« de Panurqe.
Frov. Franc,
Omul �î pofta, ca iadul ne-săţiose.
Ve�l }i[oş.
Multe doresce omul fără a le pute dobândi.
*6
4352 Omului îl plac tate
Dar să le rodă nu pote.
A. PANN, Edit, 1889, p. oS. ­
ANDHEI MAHINESCU, înv. c. Humele;
.1. Arger
4353
Omul ca o băşică, piere cum se sparge.
IOHD. GOLESCU, JJlss. II, Asem.
p. 14.
Omul lesne se pierde, şi nimic nu rămâne în u rrna lut.
TOP'fr)AI)� 6 tlyfJPW7rOC;. 1)
Fro1!. Elin.
li omo balta. -)
* I.�
4355 Omul qreşesce.
A. PANN, 11, p. 40.
Arată. slăbicl unea şi nc-statorn icia omulul.
Preot C. BUNGEŢIANU, înv. c. Co­
saver, J. MeÎtedinti.
Nu se poto om Iăi-ă gn"şelă, om desăvîrşit în tote.
I'ro». Lat.
Omul este pilda slăbiciunei, jefuirea vremii, jucăria
norocului, icona ne-statorniciei, cumpăna zavistiei
şi a primejdiilor.
4354
4356 * '/\Omul se luptă cu durerea.
ANDHIn 1\'1AIUNESCU, înv. c .: Hu­
mele, J. Arge�. -preot C. BUNGE­
ŢfANU înv. c. Cosoveţ, J. MehedintI.
Aluslune la vi6ţa plină de necazurI ce o duce omul.
1) Omul (c o) bpşirii.
") Idem.
================== pagina 376 ==================
*6·
4358 Pe omul bun îl calcă şi vacile.
ANDHEI M.,uUNESCU, înv. c. Hu­
mele, J. Arger - preot C. BUNG�:­
TIANU, înv. o. Cosoret, J. Mehedinti.
PROVERI:n:LE nOMÂNILOH
Omul ca o maimuţă, ce vede la altul, aceea şi el face.
IOHD. GOLESCU. 1I1S8. Il, Asem.
p. 14.
Arată spiritul de imitaţie şi Iipsa de judecată a omului. Veg1
No. 4350.
4357
376
*
Pe omul bun îl cacă vacile.
Arată firea cea slabă şi plăpândă a oruuluf.
Acelaş înţeles ca la Nu. 4358.
I. BĂNESCU, pt·of. J. Roman.
Cine e pre bun îl Ieaii toţi peste picior, îl rîd şi cei mal de
nimic.
I
Omul ca oul, cum el atingi, îndată se sparge.
IOHD. GOLESCU, lYlss. II, Asem.
p. 14.
4360
* 60 '
4359 mu bun, îi de pus cu curu n drum.
GA VI!. ONIŞOR, prof. c. Dobroveţ,
J. Vasluiii.
Nicl o fiinţă în lume
Nu e plăpândă ca omul,
El portă ma! mare nume,
Şi el e tacma ca oul,
Carele numai câct sade
In puţin timp se clocescc,
Şi se sparge jos de cade,
SalI de alt de se ctocnesce.
A. PANN, II, p. 32.
4361
Omul nu trebuie să fie nici pre-pre, nici forte-forte.
A. PANN, Edit. 1889, p. 63; II,
p. 77. - HINTESCU, p. 134.
1° Se (]ice despre cel cumplit saii sgâl'cit.·-A. PANN.
2° In t6te omul trebue să se f'erescă de extreme.
Sta: in medio viTtus iibrata contrariis.
*6
4362 Par'că numai el e om.
G. P. SAI,VIU, in», c. Snmlţi, J.
Govul'luiu.
================== pagina 377 ==================
377
N', FIL1MON, Ciocoi. p. 126. -- 1'.
ISPIREscu, s.« Ist. III, p. 454.
4363
S<:l dice e:lnd cin<:l-va se arc în vedere numaI pe sine, şi de
altul nu 'i pasă.
*'
.' Căci de! om sunt si eu!
Câ om sunt Şi ei!!
P. ISPlRESCU, Re". Ist. 1, P J59.-
1. "EGRUZZI, Conv. uu». XII. p. 34.
10 Şi ori-ce durere omenescă, are un rcsunct şi în inima mea.
20 Acela:;; înţeles ca la No. 4362.
Homo sum, humani nihil a me alienum esse puio. 1)
Prov. L(lt.
/1 sen toft e d' cheran. �)
P"OV. Homaqn.
Jder hat ein Hemâ von Menschen-fleisch. 3)
P,ov. Germ.
4364 Omul să dică în qăndul seu:
Dornne feresce de mai reu.
HINŢESCU, p. 135.
Ne învaţă a primi cu r<:lsemnare loviturile sOrtei.
:1: ,""
4'365 Omulm. nimenea nu pote să 'i de minte si noroc.
A. I'ANN.lI, P 133. - HIN1'ESCU,
p. 13G. - ANDRBIMARlNESCU, în". c.
Humele, J, Arge§. - preot C. BUN­
GE'pANU, înv. c. Cosoveţ, J. Ylehe­
dinţr.
Se dice de omul care fiind povăţuit de cine-va bine, în vre-o
afacere, nu urrneză povaţa şi gresesce. \
4366
*
Din acelaş aluat sunt Iacuţi toţi omenil.
LAURlAN & Mxxr», I, p.701.
Toţ'î oiuen iî sunt de () potrivă, toţi sunt de () pUl1Urtl, căcî
precu III dice EnglesuL
11' hen Adam deloeâ and Eoe span,
Where wali then the gentleman?
1) Sunt om, însă cred că rrimic din cele omenesc! nu 1011 este străin.
2) Toţi sunt de carne.
:J) Fie-care a re o c.ămaşă de carne de om.
================== pagina 378 ==================
378
PlIOygnB>:t.g ROMÂNILOR
*6
4367 Omul are un dulce si un amar.
A. PANN, Pab.lI, p. 62.-- ANDREI
MARINE seu, înv. c. Humele, J. Argeş.
- preot C. BUNGE'j'IANU, înv. c. Co­
eooet, .I. Mehedinti.
Tot omu,l are un dar şi un amar.
S. I. GROSSMANN, Dicr. Germ. p. 233.
Tot omul are un dar şi un amar, şi unde pri­
sosesce darul, nu se moi bagă în sema amarul.
1. CREANGĂ Conv. LifeI'. 1877, p.
193; Pov. p. 269.- B. P. HĂŞDEU,
Ftym. Magn, p. 994.
:j:
Unde prisosesce dar'ul
Se ne-socoiesce amorul.
Da E�ENA SrwAsTDs, POf;. p. 131.
10 Omul are în vieţă şi dile bune şi dile rele.
20 Fie care om are în sine şi părţi bune, şi părţi rele, şi
precum q.ice Pascal: «L'homrne n'est m: ange ni bete; mais le
malheur est que qui veut taire l' ange fait la bete,"
4368 Omul se îndreptă după omenî,
L SLAVICl, Nuoel»,
Vorba cu lumea gheboşilor .
• j(- 6.
4369 Omenii buni se împacă.
G. P. SALYIU, înv c. Smulţi, J.
Covurluiit.
Se in voesc, pot trăî la un loc.
*6
4370 Nu e după cum vre omul ci după cum pote,
A. PANN,Edit. 1889, p. 58.- Se­
min, Buc. CI. ViII, prin. p, eUR­
JlOY1CBNU, prof.
VeQl Do-nin , Drcninedeu:
Ne învaţă să nu rîvnim la luci-urî pre mari, şi p re cari JIU
le putem dobândi.
* /:::-.
4371 Omul, cât trăesce,
Multe pătimesce.
BARONZI, p. 51.-·HINT"şcu, p, 132.
-- preot U. BUNG1'TIANU, înv. c. 00-
soveţ, .f. Mehedinţi.
Oi-I-cât ar trăi omul, necazurile nu 'l curmă.
r
\
================== pagina 379 ==================
OMUL ŞI OHGANEL}<� SALI.!:
,379
Omul se deprinde cu reul ca vermele în hrean.
Du ELENA SEV"STOS, Pov. p. 57.
Veqi Vierme,
Omul se deprinde a trăi cu reul, în lipsă şi în sărăcie. Vet;ll
No. 2621.
4372
4373
Dicumu face omlu află. 1)
M. BO.JAD8CRT, fpu.p" 1'0>1'.0<. p.205.
Ce caută omul găsesce, de va face reu, reu i se va întîmpla.
4374
Omul singur ceea ce 'şi face, nimenea nu il prite desface.
A. PA.NN, seu. lH89, p. 149;
m, p, 120.
*6
Ce 'şI, face omul sinqur, nu» dracul nu vote
să 'i desfacă (disfaca) (nu 'i pote desface).
1'. ISPIRESCU, Bev. Lst. II, p. 149-
- 1. Nxcnozz r, Conv. Liter. XlII­
p. 31. - H. D. ENESCU, înv. c. Za­
mosieri, J. Dorohot, - preot C. BUN
GETI"NU, îm'. c, Cosovşţ, J. Mehe'
dinti, - ANDHFa MAlllNI'SCU, îl1v. C'
FII;mele, J. Arges. -- G. POllORAN'
inst. C. SIli tim;, :ro Olt.
:f;
Ceea ce omul singur îşi face,
Nimeni nu '1, pate desface.
HIN'fI';SCU, p. 176. - All�'UR Go­
ROVEI, J. Suciaca,
*6
ReuZ care şi' i face omul, nu il pate face m-
meni.
Semin. Buc. a. VIU prin 1'. OÂIt­
BOVlOENU, praf.
;'Z: i�\
Nici dracul n�t face OOtului, ce îşi face el
singur.
V. FOltE�CU, C. Dorna, ,J, Su­
ciava.
:l: li
Cum (ce) şi-a tace omul singur, nu i-o (p6te)
face nici dracul.
1. NllGRUZZl, Conv. Liter. XIII,
p. 31. - K 1 PATlllClU, inv. C.
Smtdţi, J. Cuvurluiu. - Aurnu 00-
1l0VEI, C. Folticent, .J. Suci ava.
1 Pr ecurn face omul afir\.
================== pagina 380 ==================
380
*
Ce 'ţl, far;l sin qur, ner;i dracul. 1)
D. A. MILhS{'U, Gopeşt ; Macedonia,
Reul, ce omul şi'I face siugur, nu e in stare să îl facă ni­
minca, necum al îndrepta.
" L:':-:.
4375 Om de paie.
LAURlAN & MAXIM, lI, p.569.­
ANDREI iVIARINESCU, învo c. Humrle,
.J. Arger - G. P. f:)ALVI(l, înv. c.
Smulţi, J. CovuI·luiu.
OlB fără vJagii.
4376
*
A fi om subţire.
Bine crescut, ros cu Iurueu.
* c:
4377 Om voinic: e tetat nu ouat.
ANDHEI MARINmscu, in». c. Hu­
mele; J. Arpeş,
Se <;lice despre omul voinic, vredni«, înd răsneţ, vitez, om în
totii puterea cuvîntului.
Acestă vari.mta, din Tera-H.olll<lnescă, se V:1 adaoga Iocuţiunei
moldovenesc! care este trccută la No, 179;).
:;.: ,'o
4378 . ,,� A fi om la casa altuia.
T. BĂd:ŞEL, înv. J. Vâlcea.
A fi sărac,
*,�
4379 Om verde.
K 1. P ATlUCIU, înv. J Covurluitl ..
Om vrednic, cu vlagă, om în totă puterea cuvintuluî.
:;:6
4380 E om verde ca găinaţul gâSC3l.
G. P. SALVIU, inc. c, Smulţi, J.
Covurluiu.
1lell1ea la adresa celor eal'l se cred vrednict dar nu SUlIt.
*6
4381 A fi om.
T. B;(LĂ�t:I., in». J. Vâlcea.
1) Ce 'ţ.J ruei singur, nici dracul (nu 'tI tace).
================== pagina 381 ==================
OMUl. t?l OHGANEL1'; SAt..g
1° Om în t6tă puterea cuvîntului, vrednic, cu vlagă.
2° Cu avere, cu vază şi cu cinste.
*6
4382 A se fi facut om.
T. BĂLĂŞEI�, înv. J. Vâlce(t.
A se fi îmbogăţit.
*1'>.
4383 A fi om-omenas,
Om cinstit şi cu avere frumuşică.
381
*6
4384 A se face din om ne-om.
A. PANN, II, p. 144. - HDI'['Esru,
p. 151. - G. IJIOM. Tuououcscu, Poes,
Pup.
10 A se prăpădi cu totul; a 'şi pierde averea, starea în lume,
cinstea, etc.
20 A 'şi pierde înfăţişarea de om, a d even i un monstru, fiind
sluţit într'un mod ore-care.
4385
*
A eşi la emerit.
V. ALllXNDllI, Conv. Lifei'. VII. p.
365.
Vegi Obraz.
A se deosebi, a se ridica la o treptă socială in ai înaltă
*6
4386 A 'şi găsi omul.
GAVHIL ON1�Oll, praf. c, Bărloâ,
r, Tu/ava.' A. l' A:>N, in, P: 146.
*6 .
A'l găSlt pe nen-to (teu) omu .
. G. POBOllAN, insi. c.Slatino., J. Olt.
*6
Nti ţi-ai gasit omul.
C. NF:GUllZ7.1, 1. p. 303. - V. A­
LEXAN,'IU, Teatr. p. 2-11.-1>:. 1 l'A­
Tltl<;W, in» c. ,':I'II/Ulii, J. Cuvu1'luiu.
*6
il 'ş'l da peste om.
CUEANGĂ, Pov. P 227. - l'�. T. PA­
TlllC10, inc. c. Sma/ţi, J. COI·urluiu.
10 A găsi un om deştept care nu pote fi înşelat, voinic care
ne învinge, unul mal reu de cât dînsul etc., cum dico France­
sul: irouuer son maître.
================== pagina 382 ==================
382
PWJYI,:nBELJ-; IlOMÂNILOH
4387
Liugorea-!e dise : geba
Ne-am găsit omul ele trebă,
Cine suntem s. 'nţelegă,
Şi umblăm să ne alegă.
Cunorce el dobitocul
Cu! de ce î! e cojocul.
A. PANN, III. p, 145.
2° Numai pentru varianta a treîa : a găsi un om prost pre
care să '1 p6tă înşela.
«HeI, te pricep eii hîtrule, unele 'ţI bate gândlll.. .. spune câte vru te, câte
nevrute, Ce mal ba, mer baete, ... 1tu 'ţi al găsit omu,» - V. ALEXANDRI.
Craiu nou.
*6
A fi un om şi jumetate.
M. CANIAN. J. Ia�r. - T.
ŞEf" in», J. Vâlcea.
Adică vomic, îndemănatic; C11 cinste mare şi avere.
4388
*
Nici pui de om.
VerJ'i Picior,
Absolut nimeni.
4389
*
Om copt.
LAUItIAli & MAXIM, J, p. 754.
10 Matur de trup şi de minte.
2° Moloşit, fără vieţă.
30 Forte plăpând.
4° Forte superăcîos.
5° Putred de corupt, fie la trup fie la suflet.
438%
*
A fi din omenî.
Dintr'un nem mal ales. Se aude cu deosebire în Moldova, şi
corespunde Francesuluî : il est (bien) ne.
os
VecJ'i Cuţit, Limbă, Mi!duvă,
Cap. VII. e. Os, Piele, Suflet.
4390
DE os din osele mele şi carne din carnea mea.
Arată dragostea ce o resimtim pentru copiif noştri.
«A tunel Adam dise : ace stă este os din âsele mele şi carne din
carnea mea.» - MOISE, 1, 2,23; CAP. XXIX, 14; IUDE. IX, 2.
================== pagina 383 ==================
p
4391.
OMUr. ŞI ORGANI�LE ,ALE 383
Cât (ce 'il p6te osul (lui).
P. Iszmsscn, Unch. Sfăt; p. 118.
- GR. JIPESCU, Opincar, p. 128 .
. Mult îZ pâie osul.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 002.
V eq 1 Piele.
Ce putere, ce vlagă are; cât p6te.
«Il mirosi ce '1 pite osul.» - Gn. JIPESCU.
4392
Se cere os la o lucrare.
LAURlAN & MAXIM, II, p. 552.
Adică putere, vlagă, stăruinţă.
*Lo.
4393 A ajunge la os.
T. C. IONESCU, înv. Sezăt. 1, p. 89·
Pân' la os.
GR. JIPESCU Reur. Oraş. p. 32.
Vcgl Cuţit.
A nu pute îndura mal mult un reu, o durere, a pierde rab­
darea.
«Dar bIata babă ajungbtd'o la os, începu a '1 ceteră 'Fcendu 'r: fugi
de-aici, ticălosn le, că ni'a I of ti git. }) - T. C. Ioxxsotr.
*Lo.
4394 A 'i da de os.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J.
Olt.
A 'i da de hac, a i se 'nfundă.
4395
A fi din os.
GR. UHECHlE, Le/op. us«. 1, p.
190. - FR. DAME, IlI, p. 163.
VefJl iI1.6"tc, Sfânt.
A fi din nemul CUI-va, şi mai ales dintr'un nem mare.
e Adever indu-se că 'j de osul lUI Stefan- Vodă, cu toţiI l'aii r ădicat Domn.'
-- Gn. ·UHECH!E.
4396
A fi din cei cu ose sfinte.
DIM. Or,ĂNJ>sclI, ap. Fn. DAME,
in, p. 163.
Acelaş înţeles ca la No. 43\)5.
Etre sorti de la cuisse de Jupiter.
Pro». Franc.
================== pagina 384 ==================
&84.
l'H.OVJ<:HUl<:L'E HOl\1ÂNJLOH
*6
4397 A 'i fi osul sfânt.
T. BĂI.ĂŞEr., înv. J. Vâlcea.
Se dice celui ce face fapte bune.
*6
4398 A '1 fi osul îndrăcit.
T.· BĂLĂŞEL, înv. J. VâLcea.
Se c;lice celuî ce face reu.
4399
*
Ii numeri 65e1e.
IORD. GOLESCU, M88. II, Asem.
p. 166.
Vegl Costă.
E forte slab la trup.
*6
4400 A fi numai ose înşirate.
T BĂLAŞEL, înv. J. Vâlcea.
A fi slab prăpădit.
*6
4401 A fi numai osul şi pelea.
T. BĂLĂŞEL, tn», J. Vâlcea.
A fi slab reu.
« Domnule, sămt dat numar pelea şi osul, dar carte s. 'I Înveţi. >
4402
:1:
A 'i fluera vîntul prin ase.
Ve<JI Slab.
A fi slab. l)icere mal energică de cât cea de la No, 4399.
*6
4403 A ave ase marte.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Se dice celui ce se împedică la mers, şi se trage de la o bolă
a cailor.
:j:6
4404 A 'i scirţii osele,
'1'. BĂLĂŞRL, îl/V. ,I. Vâlcea .
. Se dice celui prea ostenit.
*6
4405 A fi cu osele pestriţe,
T. BĂLĂş�;L, înv. J. Vâlcea.
Vegl lJ1.aţ.
A fi om răutăclos.
================== pagina 385 ==================
386
.6*
4406 A fi copt la os.
G. POBORAN, inst, c, Slatina, J. Olt.
l' Bătrân.
2° Trecut prin multe.
*.6
4407 A 'i muia osele,
BARONZI, p. 43 & 47.-Fa. DurE,
III, p. 163.-- G. POBORAN, inst. e.
Slatina, J. Olt.
Ve<l'l eera.
IOA '1 snopi în' bătăi,
2° A '1 pune la muncă grea.
*.6
4408 A 'i frânge (rupe> esele,
ANDREI MAIUNESCU, înv. c, Hu­
mele, .1. Argeş. -preot C. BUNOE­
TUNU, înv. c. Cosoveţ, J. Mehedinţi.
-1'. BĂLĂŞEL, inv. J. Vâlcea,
Acelaş înţeles ca la No. 4407; expresiune mai energică.
Eompre les os.
Pro\>. Franc.
*.6
4409 A băga fiori in ose.
P. ISPIR};sCU, Leg. Il, p. 11; Rev.
Ist. 1, p. 450.-G. POBORA.N,inst.
c Slatina, J. Olt.
Ve<jt Fl"ică.
A înfricoşa pre cine-va, şi precum elice Francesul: glacer
<Z' effl'oi.
*.6
4410 A sta in capul oselor.
G. POBORAN, inst. c.Slatino, J. Olt.
*6
A se scula în capul oselor.
T. BĂLĂŞEJ., înv. J. Ydlcea.
A sta în picere, Iar nu culcat, sau aplecat, sau răzimat de
ce-va.
4411 * 6 A nu '1 ţine osele.
T. BĂr.ĂojKL, înv. J. Vdlcell.
Se <).ice leneşilor car'i 'şi petrec vieţa mai mult culcaţi.
*.6
4412 Pân' la ose,
Ve<j, Meduvă.
LAURlAN & MAXlM, Il, p. 551.
================== pagina 386 ==================
386
PHOYI<:HBELE HOM.�NILOH
Adică în tot trupul, forte adînc.
Grecu 'j b61ă lipicrosă
Ce pătrunde Pâ1t' la dse.
OUŞOR
* L'\
4413 A căde ouşorul, 1)
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stetănesci, J.
Vâlcea.
A răguşI.
LEGENDA
Adam şi Eva eruu pUŞI de Durnnedeă în ra iîl, care era o grădină gro­
zav de Irurnosă, cu pornî roditorr, In mijlocul grădine! era un meI' mal
mare şi mal frumos ca toţi cer-I-alu. Din acest mer, Dumnedeu a pornncit
lut Adam si Eve! să nu lea vr'un fruct din el, căc! vor murî. Părinti! nostri
alt păzit m'llltă vreme a cest ă poruncă alu! Dumned eu, dar drac'ui nu' le
da pace, căct plcsneă de necaz : cum neşte <Smen! proşti să fie fericiţr şi
fără m6rte. Atunci dracul a luat chip de şerp e, şi a Început a da tîrc61e
Ever, mornind'o cu fel de fel de vorbe linguşit6re: că pomele din acest
pom sunt cele mal bune şi că Îndată ce vor mânca :1U să fie ma! fericiţi
ca acum, că au să se facă 'intocmai ca Dumnedeu de puternic!, căcI DUITI­
ned eă numai de necaz, ca să nu fie şi el ca el, de acela 't-a oprit, nu de
alt ce-va.
Eva, ma! slabă de fire, fu biruită de vorbele necuratulu! şi credu că face
bine dacă O gusta şi ea măcar O lecuţă dintr'un me r, Se duce la 1'(\111 Cu­
lege un fruct, mănâncă jumătate din el şi fuge şi la Adam, să mănân ce
şi el. Dar Adam se brodr adormit şi cu gura puţin deschisă. Eva, ca să'I
facă mal repede fericit şi pe el, cam [:lră voia lUI, ce-r trăsnl în cap,
bătu marul puţin şi începu a'l srorce în gura lui Adam. Adam cum simţi.
repede bănui fapta Evel, şi ca să nu Se duc" mustul merulut oprit pe gâtuI
sM, se apucă cu mâna de gât, şi incepu a stringe. Insă în zadar, că el
mustul tot s'a dus, însă, în gât, 'I-a. rernas un nod, de strîns6re mare �i
ca să se scie că omulu! nu 't-a fost cu vorea a călca porunca luI Duin­
nedeu, că Eva ClI sila l'a făcut. Si de la Adam până adI, iott ornenit ati
nod În gât·, Iar mnterea n'are. - 'r. 13ĂLĂŞ J<:L, 1)
PALMĂ
VeeJl. Ourâ, a Jle!·,.-u:rllJ 111 ascd ,
Per, Cap, I. G. sr. Gheorghe.
*6
4414 A ţine în palme.
N. POI'Eseu, C"lend. Basm. 188:3.
p. 63.- FR. DAME, III, p. 176.­
G. PonollAN, inst. c. Slatina, J. Oft.
1) Nodul care se vede în gfltlej, la băl'baţI, şi numit, Ja Jo'l'ancesT, p01l11ne
el'A.dam.
================== pagina 387 ==================
r
3B7
*
A ţine (a duce) ca pe palmă.
I. CREANGĂ, Pov. P 113 & 307.
- FR. DnIE, III, p. 176.
A purtâ pre cine-ca pe palme.
Fn. DAME, III, p. 300.
Ve<Ji Mlină.
A stăpâni cu totul, a duce cum ne place pre cine-va.
Ve<Jl Mânci.
A '1 duce cum ne place; a '1 face belea.
G. l'OllOIlAN, insi. c. Slatina, J. Olt.
A. PANN, 1, p. 170.-HINŢESCU,
p. 35.·- AL. ODOBI';SCU, Weu8o-Ku­
v"'I1Et("O�, p. 204.·- P. ISPIIlESCIl',
Rev.lst. Il, p. 161-FII. DAME, 111,
p. 176.- G. POBORAN, in/it. c. Sia­
tino, .J. Olt.
palmă.
FI<. DAM!!;, III, 176.- Sezăt6"cll,
1, p. 208.- :\1. CANI AN, J. !'Itji.­
K. A. ZAMFiilEScu-DIACON. înv. c,
ŞUubenii, J. Do ohot>« I. BĂNESCU,
pro]. J. Roman=> E. 1. PA'fRICIU,
în11. c. &mulţi, J. Covurlu-iil..
*
Ca în palma.
*
Ca pe palmă.
*6
Ca în palmă el
*6
4415 A ave (a da) în
1. Cm:A.wĂ, Amint. p. 86.- 1.
l:)I,AYlcI, NUD.
10 Adică de loc; arată lipsa unul lucru, unei persone .
• Când me uitam in oglindă, barbă şi mustăţi ca în pa!mă .• --I. CREANGĂ.
« Perl ca îu palmă.» - 1. SLAVICi.
*6
4416 A '1 juca pe palmă.
4417
• De-acum rernât la mine lvane; şi pentru că mi-at curăţit casa de draci,
am să te ţin ca pe palmă.> - 1. CllEANGĂ, p. 307.
tine.
, Iono. GOLESCU, Mss. II, Asem. p.
222. - G. POIlORAN, inst. c. Sla­
tina, J. Olt.
A îngriji de cine-va, a nu '1 lăsa să lipsescă de nimica, a '1
face vieţa uşoră şi plăcută, a 'i fi drag .
20 Acelaş înţeles ca la No. 4414.
:* 6
4418 Ca in palmă.
================== pagina 388 ==================
388
l'ROVEHllEI.E RO�b\NlI.OR
4421
10 Adică forte bine, în cele mai mici amănunte, şi cum dice
Francesul : sur le bout des doigts.
«Cunosce ca în palmă ... ' - AL. ODOB1�SCU.
2° Uşor, repede, fără greutate.
dţi citesce ca în palmă.> - PANN, 1, p. 170.
4419 * L:.Când mi-oiu vede palma.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Veq' Mână.
Se intrebuinţăză mal ales în frasa: să te vid când mi'oitj,
1fedi palma, cu înţelesul de: în tot-de-una, des.
*L:.
4420 A dă. cui-va palme scobite.
T. BĂLĂŞEL, îllv. J. Vâlcea.
A '1 bate strajnic.
$
Cât (cum) ai bate în palmă.
LAZAH ŞAINEANU, Semas. p. 345.
- FR. DAME, 1, 125; m, p. 176.
Cât az bate din palmă (palme).
1. CREANGĂ, Poe. p. 153; Amint.
p. 97.
*L::.
Cât az bate în palme (palm«).
c. NEGRUZZI, I. p. 81.- P. Is«
PIRES()U, Rev. lst. Il, p. 145.- N.
GANE. Cr!tlV. Liter. an. XI. p. 365.
- V. ALEXANDRI, Teatr, p. 143,
427, 954, 1153 & 1365.- H. D.
ENESCU, înv. c, Zamostea. J.Dol'ohoL
-- ION AL LUI SIIIERA, Pov. p. 181.
- S. FL. MARIAN, Trad.lJOp., p. 26.
Cât pleenesa în palme (polmZ).
ION AL LuI SnmRA, Pov. p. 11.-
FR. DA�ii", III, p. 230.
De grabă, Îndată, într'un scurt interval de timp.
Inainte vreme slugile se chemau bătând din palme.
"A lăsat obl6nele În jos, a aprins luminarea şi cât az bate din palme,
ni s'a şi lnfăţoşat cu o cană: mare de lut piinii. cu vin de Or\obescl.»­
I. CREANGĂ, Anunt, p. 97.
*6
4422 A mânca palma pre cine-va.
LAURIAN & MAXIM, H, p. 228.­
G. P080ltAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
I
.�
================== pagina 389 ==================
OMUL ŞI OltGAN LE BALE
389
1" A fi gata, a vroi să Iovescă, să bată pre cine-va.
Les main« lui dernangent.
PI'Qv. Franc.
2� A vroi să capete banf. Semn că va lua banl, după credin­
ţele poporului.
4423 * uPar'că 'f-aî fi dat palme.
T. BĂT,ĂŞEL, înv. J. Vdlcta.
Pentru cel ce a dat de vre-o ruşine.
*U
4424 A frecâ în palme.
T. BĂLĂŞllL, îtlv. J. Vdlcea.
A face un lucru repede, uşor.
Adesea se aude în popor: "Cutare lucru nu se Prâcăîn p alme,»
adică: 11U se face aşa lesne.
4425
*
A bate palma.
V. A',EXANDnI, Teotr. p. 26. ­
Fu. DAM�], III, p. 176.
A bate palma cu cine-va.
T. Sl'ERAN'j'Ă, IIl, p. 229. - F'R.
Dun;, 1, p. 120. - Df:I.AVRAl<CEA,
Vis şi Vii!"l, p. 46.
Ve,}I lIlâ",'.
A ispravi un tirg, a se învo i,
Când vindătorul şi cumpărătorul aii ajuns la învoială îşi
strîng unul altuia mâna dreptă, bătendu-le cu putere, ceea ce
se consideră ca o încheere definitivă a vîndări],
III,,1 am inchi şi mănuşf
Şi le-aş da făr'nicl un grn�l,
Dacă 'aşI sci, boert, ehe vreţi
Mie '11 palma să-mi bâte,tZ.
V. ALEXANDlU, 11er{C/I. Bocctgiul
p. 26.
*U
4426 A căde în palmă.
Fu. DAME, III, p. 176 - G. P.
SALVIO, înv. c, Smulţt, J. Covurluiit.
VetJi .;lfânâ'.
A căde în puterea oul-va, a fi la discreţia Iuî,
*6.
4427 A face palma bielă.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vdlcea.
================== pagina 390 ==================
390
J'ROVEHBELE UO�L�SJl,OH
"'J4431
A bate pre cine-va.
* .6
4428 A scuipa în palme.
T. IHr.X�J-;r.. in». J, Vâlcea,
A se pregăti la o trebă, şi mal ales să bată pre cine-va.
PÂNTECE
VecJI Bruscă, Brn-ic, Cioloo«,
Cap. X, c, Leică, 1Jf(tieă, j1fo/YIul,
Ocki'Il, Popii.
*6
4429 Pântecele se satură dar ochii nici odată.
ANDHE! l\JAIl!NESCU, înv, c. Hu­
mele, J. Ar.qeş.
Ve\ll oeu«, St.oniah:
Mâncând omul se satură, dar privind nicî odata.
*6
4430 Pântecele omului n'are Ierestră, ca să (i ) se vagă
ce a mâncat.
A. PANN, sa« 1889, p. 4\:1; I, p.
129. - E!INTESCV, p. 140. - Preot
C. BUNGE'PANU, in». Cosoveţ, J. Me­
hedinţt,
*6
Păntecele omuiut n'are ferestr«.
H. D. ENESCU, în». r:. Zamostea,
J. Dorohot,
Ve�l Hurtii,
It Omul mănâncă multe şi de t6te.
20 Nimcnea nu pote scie ce nutresce În cugetul sefI.
Fieş-ce in vasul seu, iar pântecele vas de obste
IOllD. GOLEseu, 11188. 11, p. 7';!,.
Arată nrărhnoa pânteceluî ce primesce ori-ce llag,'[ într'însul
(GoLESCU).
Au venire tout y entrc.
Tresor des Sert, XVIe Siecle.
4432
Pâ ntecele ca focul, ori-ce bagi Intr-'Insul îndată le
mistuiesce.
Ioun. GOI,ESCU, MS8. ll, A sem.
p. 131.
Acelaş înţeles ca la No. 44.32.
4433
Pântecele ca un cazan, ori-ce bagi în el tate le fierbe.
IOUD, GOLGSCU, JltS8. II, Asem.
p. 131.
================== pagina 391 ==================
O�H1L ŞI ORGANELE SAfJE
Acelaş înţeles ca la No. 4431.
391
:\: L"
4434 Pântecele gol n'are urechi (ureche) de ascultat.
10110. GOI,Eseu, M88. lI, p. 60.­
AND1IEI MAlIINESCU, inv. c, Humele,
J. Aj·geş.
Ve<Jl Fl drn.ân.d,
Adică Ilămând.ul nu pre se supune la porunci (Goi.eseu}; cu­
vîn tarea, cât de Irumosă să fie, nu are nicl o trecere la omul
flămând, şi precum a <;lis poetul latin, neseit plebs [ejuna timere.
]'aClt"iP fJ('Y)I. SX8l Z:)ta. 1)
Plutarc.
Jejunue oenter non audit oerba libenter. 2)
Frov. Lat.
Ventre a ttame n'a pas d' oreilles.
1',·OV. Franc.
o venire eln jejum năs ouoe a nenhum. 3)
Proo. Po-t.
h'l:n hungrige1' Bauch hai kcine Ohren. �)
Proo. Germ.
A hungJ'Y belly has no ears. 5)
Ft·ov. Engl.
Adică când ;1'a1 bun, mănânc!
4435
Pântecele se umple şi
cu pae şi cu fen.
Ionn. GOLESCU, 11188. II, p. 60.
şî prost (Gor.esou) .
. * Le,
4l'j.36 Par'că 'I O mas şoreciî in pântece.
GAVRIL Osrşon, prot'. c.
J. Tutooa.
Bedad,
veer Ma.!".
Se qice de omul cărui îl gb iorăe maţele de fOllle, precum şi
de cel lacomIa mâncare.
r,
4437 UŞi_au ţifloiat pântecele noue dile, şi răbdară de tate
nouă-deci şi noue de dile,
Gr. JIPESCU, Opinc. p. 132.
Se dice pentru cel cari cheltuesc tot ce au de odată, şi în
urmă trăesc () vieţă întrâgă în lipsă şi sărăcie .
.1) P:.intecele n'are ltredll.
!') P�lntccele lulmcsit de f6:ne nu ascult;) bucuros cuvintele.
�) Pfi.nteccle gol nu ascultă pc nim<:wc.
&) Un pântece hllmesit de Uitue n'al�e ureehL
L) Ielem.
================== pagina 392 ==================
392
PROVEllBlU�E H.O.MÂNILOn
4438 * -6Se închină pântecelui.
(
A. PARN, Edit. 1889, p. 73; III,
p. 100. � HINŢESCU, P 140. - II.
D. ENESCU, înv. e, Zamostea J, Do­
rohoi,
Se (}iee despre cel lacom la mâncare, care trăesce numai pen­
tru gură.
*-6
4439 A 'şi face pântecele balercă.
S. MIHĂ.ILESCU, înv. Şezătâre«,
II. p. 73. - V. FORESCU, c. Fotti­
cent, ;ro Suctava.
Vc<JI LiJică.
A fi beţiv, a be mult.
4440
A 'i face pântecele cobză.
r. CREANOĂ, Pov. r, p. 254.
A '1 bate.
4441
*
A 'i face pântece din coste.
* .0.
A Ji face câstele pântece.
C. NEGRUZZI, I, p. 250. - E. I.
PATRICtU, înv. C. Smulţ), J. Co­
vurluiii.
Vc<JI No. J082.
A bate reu, rupându'I costele. A se asemăna eu <;lieet6rea:
(t'r muta âsele.
*6
4442 Mai aibi şi coste, nu numai pântece.
E. I. PA'fRICIU, înv. C. Smuiţt, J.
Covurluiii.
Se dice omului mâncăcios.
4443 * A fi luat în pântece (păntice),
P. ISPIIIESCU, Leg. p. 161. - Fu.
DAllK, lII, p. 180. - M. CANIA.\',
J. laşi.
A fi grea, a reruânâ însărcinată. Ve<;li No. 4446 .
• Nu trecu mult şi atât stăpâna cât �i ep�un., se simţiră a fi lua! Îl!
pântece. Şi după nout'! Iunt femeea născu un copilaş de drăguleţ, eră ep
şl1na un mânzuleţ giugaş.» - P. ISPIREscu.
*-6
4444 Par'că are ose în pântece.
G. P. SALVIU, îl/V. c. Smulţ), J.
Cocurluiâ.
VOQl ctou.«.
================== pagina 393 ==================
OMUL ŞI ORGANKLE 8AL�
393
10 Acelaş înţeles ca la No. 3006.
2° Se dice de acei cari umblă drepţI, inţepaţî, şi nu voese
să se înd6e pentru a se supune la o trebă,
Heine exprima aceeaşi idee spunend despre Prusacî: «pai'că
alt înghiţit bâta cu care 'i snopeă odinioră.»
4445
*
A pune lumea in pântece.
M. CANIAN, J. Jafi.- F'It. DA.M:2,
in, p. 180.
A mânca Salt a be cu lăcomie.
Boire comme un irou.
Proo, Franc.
4446 * A fi cu pântecele la gură.
Acelaş înţeles ca la No. 4443.
PARTE
4447
E bet.
Il atîrnă intr'o parte.
A. PANN, I, p. 112. - HINTESCU,
p. 7.
:!: l'
4448 . � A pus mai (pre) mult de-o parte.
A. PUN, 1, p.112.-G. POBORAN.
inst. c. Slatina, .I. Olt.
S'a îmbătat,
*6
4449 A fi (cam) intr'o parte.
BARONZI, p. 42. - G. POBORAN,
inst, c. Slatina, J. Olt. - P. ISPI­
llESCU, Re», Jst. nr, p. 378.
*6
A fi nea-într'o parte.
G. POBOUAN, inst, c. Slatina, J. Olt
1° Bet.
2G Smintit, ţicnit, palavatic,
PELE
================== pagina 394 ==================
394
PHOVEUllELF. HOi\lÂNILOH
PELIŢĂ
4450 * ""Să 'i tai peliţa cu un fir de per.
Da Ee. Z. c. Bel'lad, .J. Tu/ova.
-U. P. SALVIU, tn». c. Smulţi, .I.
Covurluiă.
Pentru cel carl au peliţa fragedă şi subţire; m al ales despre
fetele şi nevestele frumose.
PER
VeQl hlV"/, Pf'litd, ("'p. 1]]
& XXI, c. re-.
:;: /j,
4451 De omul cu părul roş să fugi.
ANDREI MARINESGU, înv. C. Hu­
mele, J. Argeş. - preot C. BUNGE­
TTA"U, îno. c. Cosol'eţ, J. Ml'itedinjî.
*
Sa te jeresC(l Dumnedea de omul spân şi roş.
S. MlHĂILESCU, îl1ve!. Sezăt . 1,
p. 220.
*.0.
De om roş, spân şi însemnat să jug·t cât îi trclZ.
M. LUP1�SCU, înv. c. Brosceni; J.
Bruia/la.
c. De om 'roş, spân, şi însemnat sâ te ieresei
ca-t buclucaş.
1\1. LUPESCU, tur, Sreăt, lJ, p. G5.
L'\
De omen; cu perul roşu să te feresci, cel sunt
abraşz.
Preot V. Mmoxesou, c. Vînători,
J.Nemţ, ap ud, B. P. !-lĂŞDF;u, Et!Jl1I.
lrJogn. p. 90.
Când vei vede om 1'OŞU sa dai şi să fugi.
!DEM, Calend, Rom. AtI 1892.
Sâ te [eresci de omul roş, căci e lista: dra­
cul în picuire.
1. CUEANGĂ, POl). p. 263.
Ve<Jl In.semm at .
Se crede, 'in papal', că toţ) cel cu părul roşu sunt orueni reI
şi piâză rea. Varianta lUI Creangă explică în deajuns acesti!
================== pagina 395 ==================
;\\15
credinţă In hastue, Impăratul Roşu este cel mai cumplit dintre
tOli Impăraţil. şi pune la grele încercări pre eel carI au ne­
norocirea să '1 cadă în mâni.
Antichrist are să se nască, În vremea (le apoi dintr'o femee
roşie .• Omul cu porul roşu în Iim ba poporulut este sinonim cu
Păcală, de aceea povestea omuluî cu perul roşu este povestea
lui Păcală. - A. Marlnescu,
(. Numa! tine minte sfatul ce 'u d aii : în călătoria tn, al să al trebuin tă
şi de r�j şi' de buni, (1.11' sd le 'rercsei de olltlli 1'0,1', cnl \TI,,' "le, de ce]
s pâ n , Cât al pute sll n'aI de a face cu dînşiI, căcl S\\1It forte şug\\beţl.'-
l. CUEANGĂ, Pov. p. H)8.
Acestă credinţă se află la multe popore şi origina el se pierde
in negura timpurilor. La vechii Egipţiant dracul se numesce
cel roşu, In India, în codicile lUI Manu citim: -omul dwidja să
un se mărite cu o fată care al' nvepe-rul -rO.11.1" sau bolnăvicîosă,
salt pre per6să, saii guralivă, sau cu ochii roşii; să 'şi alegă o
nevastă bine făcută, care are mersul lin şi gracios al unei lebede
:-all al unul elefant tinar, a cărui trup e acoperit cu per puţin,
a cărui per.este subţire, dinţii miel, şi mădularele ruole şi plă­
cu te la pipăit.»
Homme l'ou.X: el femme barbuc
De quaire lieu» les salue,
A vec trois pieres au poing
Pour ten a?Jder, s'il oient a point.
Tresar des Seni XVle Siecle.
Rose dc pa, cenio diăoi per cael. 1)
Prov. Lomb.
Rot lMr (f .JJiJlbosk gl'or it a en .goi Grund. 2)
Prol!. D"'1tC8.
4452
Şî firul de per eşi are umbra sa.
loUD. GOI.Eseu, lJiss. II, p. !'l9.­
HINŢF.SCU, p. 60.
Ve<)I Pa41t, 'J'J'1(}J, 1'ufă.
1° ::;il eel mal lllic eşi are l'ecol'ile sale (GoI.Eseu).
2' r.'ie-care cu nllravul lu\.
3' Şi eel mal înţelept smilltesce.
4° Nu e om, eât de lllic să fie, care să nu 'ţi pută face vre-un
hine sali vre-un l'ell.
\'e�n Phmdr. Fah. XVi, Lib. V. Lea el .Mus, n cărui morală
esle: Ne q"llis minores lcedat, fabula fuee monet,
l} HOI;HI de per, o subt de dl'uei (diayoH) de tie-ce IiI' de per.
!} Pel'il rf)�l ţ.l pădu.f"ilc de un in nu crese pe un loc hUli.
================== pagina 396 ==================
1) Şi un fir de per i:;;1 arc umbra sa.
J) Perii lungi şi mintea scurtă.
ANDREIMJ.RINESCU, in», c. HUlllele,
J. Argef.
C IORDĂCHESCU, stud, c. Crisiesct,
J, BOtOS11li.
J
IORD. Gor.ssou, 11118S. I, p. 401.
Etiam unus capillus habet unbram suam. 1)
Publius, Syrus.
PROVt:RBELI'; UOMÂNJLOU
Părul când albesce,
Inima se topesce.
Per lung şî minte scurtă.
IOIID. Gor.ssou, �!lS8. IT, p. 57.
*
Peri lungzi şi mintea scurtă. i)
N. Sr., o. Nijopole, Macedonia.
Arată urmele firesci ale vîrstei.
396
Ve<,il Barbă, Copil, Cot, Insurat,
Mâritat, Jlfust{/,ţă.
Nimeni nu e dorit de per şi de c6te g6le, adică de sărăcie,
căci vin singure şi pe ne-aşteptate,
*6
De per Ij�' de câte gale sa riU te plâng1- nici
odata.
*6
De per şi qenuche gale să nil te pldngz nz'cz
odată,
4454
*6
4453 De per şi de cote gale nu se plânge nimene (nimeni).
J. CUEANGĂ, COIlV. Lit. XI, P 177;
Po». p. 203. - preot C. BUNGEŢlutJ,
inv. c. Cosoveţ, J. MeJudl.'nţi,
4455 Daca la per mincinos, dară la graiu tot mai virtos '!
IORD. GOLEseu, Mss. II, p. 87.
Se dico pentru cei ce-şi văpsesc părul, aretând că precum la
per, aşa şî la vorbă, mincinoşi (GOLEscu).
4456 Intăiu părul din capul teu să ţe-l vedi, apoi de pel'
cu altul să te apucî.
10UD, GOLE�eu, MS8. II, P 102.
Adică întâiu să-ţI cunosci destoinicia ta, puterea ta, apoi de
sfadă şî de gâlcevii să te apuci (GOI.Eseu).
4457
il
Iii
================== pagina 397 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SAU;
397
*
Perlli lundzi
s"mintea scurta. 1)
D. A. MILESCU, c. Gope?i, Ma­
cedonia. - D. DAN, c, Necesca, Ma­
cedonia. - ME'fA COS'fANDHi, C. Mo­
looişte, Macedonia.
*
Pm·t lungi, minte scurtă 2)
1. Garou, praf. c. Auela, Epir.
Vel,u Codă, ruu, POIă.
Se dice pentru cei ce se fălesc În barbele lor cele mari, cum
şî pentru muierile cele cu per lung (GOL�;8CU),
Saci uzun adi chisa, 3)
Pl·O'V. Turc.
4458 * 6A se dă după per.
BARONZl, p. 44. - A. DE C1llAC,
I, p. 200. - G. POBOllAN, inst. c.
Slatina, J. Olt.
lO A se supune orbesce celui care ne stăpânesce.
2· A se lăsa în voiea împrejurărilor.
4459
Lasă-te după per.
LAUlllAN & MAXIll, II, p. 133,
Dă-te dupa per, daca vel să nu te dorâ.
C. BOLLIAC, Culeg. p. 175.
Acelaş înţeles ca la No. 4458 sub formă de învăţătură, BoJiac
scrie greşit: dă�te de pe per.
*6
4460 A fi fată în per.
Maior 1'. BUDIŞ'I'EANU, e. Bucu­
l'esci'.-GAVll, ONIŞOR, prof. e. Do­
br'ov�ţ, J. Vasluiu.
10 A nu fi fost încă bătut: - J. lif(}'V .
• Ce, eşti fată mare în Per? nu te-a b.ătllt nimeni?
2' A 'i fi venit vremea de măritat. -- J. Va�luilt.
1) Idem,
• & 3) Peri lungi, minte scurtă. Proverbul turcesc ni s'a comunicat de D-]
Pandeli C. Maşu, student (lin Veleş, Macedonia.
================== pagina 398 ==================
4462
PROVEIIII�LE ROUÂNILOH
*6
4461 A eşi cui-va părul prin căciulâ.
E�L POPESCP, in». c. Ciocănesct­
JJfltrginenT, J. Ialomiţa, -- ANDl1,:l
MAIUNIOSCU. înv. c. Humele. J. AI'gef.
- E. 1. PA'rmCIu, in», c. SlIIulţ-t,
.J. Corurluiă. - Sem in. Buc, CI.
VIII prin P. GÂlmovlcEANU, prof:
Pân' ţ' a eşz şi ţie
Per prin cactulă ca m:e.
A. PANN) l/ab. II, p. 46.
Să bei (Mi) până ţi-a eşz perul prin căctuiâ.
A. I'ANN, 1, p. 117.- HINŢESCU,
p. 12.
Până se ved alb în căpestere mi-a eşit perul
p'în căctuia.
BARONzr, p 62 & 67.-HINŢESOC/.
p. 25.
1° Despre cel care a păţit multe nevoI şi belele, care a avut
multe de răbdat.
2° Despre cel care a beut pană la îrnbătare.
*
Când mi-a cresce per în palmă.
A. PANN, II, p. 107.-H1NŢESCU,
p. 108.-1. BĂNESCU, p,'of. J. Iioman,
*6
Oând a cresce per în palmă.
M. CAN1AN, J. Ia�i.-G. P. SAL­
VIU, înv. c. Smulţi, J. COI'urluiil.
Când mi-a cresce
Adică nici-odată.
per în palmă
A. PANN, I, p.
p. 154.
ş'între de,şte.
170.- HINTES('U,
4463
"Ş'a pricopsl când mi-o (resa Per în pa/mă.> _. A. PANN.
Crassus declarând solului lUI Oroses că va da respunsul cerut
când va fi în Seleucia, acesta îşî Întinse mâna dicend : VeI
intra în Seleucia când vor cresce perI aci.»
*
'I-a crescut per în palmă.
1. BĂNESCU, p1'of. J. Roman.
Se dice de omul leneş.
Aooi« du poil au tnilieu de la main,
Prov. Franc.
================== pagina 399 ==================
4464
OMUl. ŞI OHGANgLg SALE
A cauta peri în palmă.
399
I
1.
Fu. DAMJ::, I, p. 213; III, p. 176.
A 'şi pierde vremea, în zadar, căutând un lucru care nu p6te fi.
*A
4465 Căţi peri în podu palmei.
Preot IOCIl. Ir.rescu, c. Recea, .1.
Vdlcea.
Adică nici unul, de loc. Vec,lI No. 4483.
"Are noroc câţl perlîu palmli.»
*6
4466 'I-a luat ciuful (părul) foc.
P. Isr-rmsscu, Unch. Sfăt, p. 50.
-- E. 1. P ATIlICJU, înv. c. Smuut,
J. C01Jurluitt.- r ,AUlUAN & MAXlM,
I, p. 708.
Lasă 'l să-i ieă perul foc.
A. PANN, III, p. 26.-. HlNţ'ESCU.
p. 143.
*e..
Vedi că 'ti ieă peml foc.
1 ,
LAUlUAN & MAXlM, II, p. 188.-­
FR. DAME, III, p. 202.- G. POllO­
HAN, inst. J. Olt.
10 A fi reii bătut.
20 Aintărîta pre cine-va din pricma
înţeles ca: a 'şi aprinde paie in cap.
unei jeluirl, cu acelaş
«Erau nisce muterusce (Amazonele), cu care nu se putea juca cine-va.
că 'f lua perul foc, de ar fi fost, el acolo, de septe palme în Irunte.v-r­
P. !FP IHESCU.
*6
4467 Sa '1 tai cu un fir de per.
G. POBOI<AN, inst, c. Slatina, J
Olt.
Vegl reuţa.
Se dice pentru pelea obrazului când est .. forte subţire.
*6
4468 A 'şi împărţi perul cu furca.
ANDREI MAUlNESCU, înv. c. Hu­
mele, J. Argcş.
A 'şl, împărţî perul cu cine-ca.
A. PANN, Moş Alb, 1, p. 9.
Lasă' l să-şI, împarţă perul CU turca.
A. PANN, 111, p. 26. -HIN'l'ESCU,
p. 143.
================== pagina 400 ==================
400
PHOVERlna.t': UOMÂNII.OH
Ve<Ji FU1'Clt,
perul cu furca, maţele cu drugf1.
G. Ponoaxs, inst, c. Slatina, .T
Olt.
10 A se bate cu cine-va, a fi bătut.
20 A se certa reu .
• Când cine- va este oprit de la ce-va şi nu ascultă i se dice : lasă'[ sit
-se ducă la ei să-şt împartă perul cu furca .• - A. l\1ARINF.SCU.
3° Se <Jice când părăsesci pre cine-va şi '1 Iaşt În plata Dom­
nului.
4469
A despica peru 'n patru.
V. ALEXANDRI,& L.�SCARRoSEl'l'I,
Mss. - G. PonoRAN, inst. o. Sla­
tina, J. Olt.
A despica perul în dou«.
LAUBIAl'! & MAXIM, 1, p. 1077.
A despica perul.
FR. DAME, IIr, p. 202.
4470
Ve?l, Pir.
10 A fi sgârcit.
2° A cerceta cu de-a-măruntul.
3° A fi isteţ.
*
A se prinde cu cine-va de per.
DuI. TicI!INDEAL, FI/b. p. 129.
A se opune cui-va, a se certa cu dînsul.
447:1.
*
A se lua de per.
1. BĂNESCU, prof: J. Roman.
Ve<j'i No. 3817 & 3818.
10 A se incaeră.
2° De mirare, de necaz, de supărare.
*6
4472 A i se face părul măciucă (in cap).
P. ISPIRBscu, L�g. p. 190 & 301.
-- BARONZl. p. 47. - G. MUNTEANU,
p. 73.-- 1. Ioxescu, Cart. Cit. III,
p. IMI. - ION AL LUI SnmRA, POl).
p. 302. - FR. DAME, III, p. 202.--­
E. I. PATRIC!U, fnv c. Smutţt, J.
Covurluiu. - GR. JIPESCU, Opinc.
p. 154.
================== pagina 401 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
401
A se 1'idica perul măciucă.
N. f'OPEHCU. Calend, Basm, 1875.
p. 17.
Ti se face perul maciuca.
13AR9NZI, p. 67.- I-hNl'ESCU, p.143.
1 se face în cap 7Jerul mactuca.
A. PANN, III, p. 52.-- A. DE CI­
HAC, Dict. Etym. 1, p. 152.-- Fu.
DAM�:, III, p. 6.
A se pune perul maciuca.
ZILOT HOMÂNlJI., tu« tec. III, p.
8i.
De spaună.
e; Aci să (i vedut ohtăturt, lacrămt de toc, blesteme de ţi .re pnuc,1 perul
.măduc<t.> - ZIl�O'1' RO�IÂNUL, Cronica.
*6
4473 A se sbirli peru 'n cap.
A. PANN, III, p. 52.-HIN·fESCU,
p. 143. - R MAUINESCU, înv. Seeât,
Il, p. 109.
�.
A z se sul, perul în vîrful capuluz.
1. CUEANGĂ, I;ov. p. 77 & 159.
- FR. DAME, III, p. 202.
AceJaş inţeles ca la No. 4472.
Perzt! în cap 'i se sbiriesce
De frică când povestesce,
A. PANN, nr, p. 52.
6
·4474 Intr'un fir de per.
Sezătore« din Buda.-PesWl 1879.
Adică atîrnă de o nimica totă, se pote pierde forte uşor,
•. '1'6\ă fericirea nostră stă. înlJ'ulI fi,. de per.-- Sezdtdrea din Buda­
Pesta.
Francesul ar dice ca şi nOI; tout notre bonhenr ne tient qu' ti
um. fil.
4475
Cât s'ar rumpe un per.
ION Nscrn.cs, Letop. Mold. II. p. 261.
1\
Cât ai r/lpe un per.
St'zitt6t'ea, I, p. 67.
2G •
================== pagina 402 ==================
402
PROVERBELE ROMÂNILOR
Adică: puţin a lipsit.
«Prindtnd de veste Dumitraşco Beizadea. aii spus Vizirulul 4icend cit
acela este un om nebun, nu este de domnie; şi aşa au lipsit de n'a ă luat
domnia cât s'ar rumpe lt1t tir de per.» - ION NEOULCE.
*L,
4476 A sc6te (eşi) cui-va peri albi.
A. PANN, II, p. 15�J.- HINTEseu,
p. 77.- l. IONEscu, Cart. Cit. III,
p. 66.- G. MUNTEAN'], p. 122.- r.
CRF�ANGĂ, Con. Liter, XI, p. 193;
Amint. p. 38; POl). p. 270.- P. 18-
PIRF:SC1J, Rev. i«. nr, p. 11':5.- V.
ALEXANDIU, Teatr. p. 350.- E. I.
PATUlCru, înv. c. Smulţt, J. Co­
vurluiu.
A scâte cui-va peri suri în cap.
S. FI .. MAllIAN, 'l'rad. pop. p. 209.
A îmbătrâni pre cine-va Iăcendu 'I necazurî, neajunsurI, dile
amare.
«I-Ia!, şi dacă-t cunosce-o care-I a mea adevărată, te-te şi duceţi-ve de
pe capul meu că mi-aţ1 SCOS peri albf de când aţi venitb- I. CllEANGĂ,
Pov. p. 270.
4477
Nici un per mic.
Pmvila de la Gooora, p. 109.
Adică cât de puţin să fie, nimic.
«Dă va muri un egumen dintr'o mănăstire, �I <lupă martea lui vor veni
orecarit din rudenit lUI, şi vor cerca şi vor cere, dintru averea lul ce-va,
8" nu se dea lor nicl U1t pifr mic, nict să 'I iea aminte pre dinşit, ce să
'j gonescă pre dînşit cu ruşine.»- Pr. Gov.
*6
4478 A ţine de per.
HINŢESCU, p. 124.- Mrti01' P. Bu­
DIŞT�3ANU, c, Bucuresct, J. ilJov.-­
G. P. SALVlii, înv. c. Smuiţi, J.
Covurluiă.«: Gu. JIPESCU, opinc.
p.99.
A ţine 'n per.
GIl. Jll'ESCV, lU1W. Ora? p. 20f).
VecJi csu«.
1° A ave în mână, a stăpân] cu totul.
2° A se ţine de cine-va, a '1 ajuta.
II PliC norocul de pifr.
H1N'j'ESCU.
================== pagina 403 ==================
OMUL ŞI OHGANELE SALE
403
4479
A băqă pre cine-va de per in sîn.
A. PANN, II, p. 92; III, p. 129.
- HINŢE:;CU, p. 50.
1,
I
imi vine să 'l ieai; de per şi să 'l bag în sîn.
P. ISPlRESCU, Rev. lst.III, p.157.
*
L' ar băga de per în sîn.
M. CANIAN, J. laşi.
VCfF Drag, Sîn.
Se <,lice despre cei cari nu ne sunt dragi.
4480
* o
Tras de per.
Ve<J'i Pal"di.
Tire par les cheoeux.
Proo. Franc.
*6
4481. Când mi-o cresce per în barbă.
G. POBOl,AN, inst. c. Slatina, J. Olt.
G. DEM. 'I'sononsscu, Cercet, p. 66.
Ca perul din cap.
4483
• Are noroc cât Per îtt cap,»
20 Forte subţire. Iritâta variantă are singură acest din urmă
înţeles.
*
Cât per (câţz peri) în cap.
10 Arată o mulţime ne-numărată, forte mult. Veql No. 4465 •
*6 v
4482 A se duce noue ani eu per şi nouă ani fără păr.
G. P. SALVI(), înt'. o. Smulţi. J.
Covurluiu.
A se duce pentru tot-ele-una, a nu se mal întorce, Se dice
mai ales sub forma: «Du-te .... » acelui care ne displace şi a cărui
vedere ne supără.
HINŢEacu, p. 85.-FR. Du.!E, III,
p. 202; IV, p. 178.- BARONZI, p. 67.
Se dice despre o vorbă, o judecată silită, ne-firescă şi lip­
sită de logică.
Cât se p6te de curind, des.
Se întrebuinţeză mai ales în fraza: să te vecl când mi-o cresce
per în barbă.
================== pagina 404 ==================
404
pnOVERBELJt; HOM . .\NILOR
4484
*
Câţi peri in barbă.
Dnr. TîcHlNDEAL, Jlab. p. so,
Adică forte mult.
<S:t al tu atâta minte În crierl câţi peri îtt ba1bă. - DIM. 'l'îCHINDEAL.
4485
*
A 'şi da. părul pe mâna altuia.
Da E. B. MAwR, p. 39. - 1. BĂ·
NESCU, prof, J. Roman.
VCQ! Itarbă,
A Re da pe mânele eul-va, a se pune la discreţia Iul.
4486
A 's,i da părul şi a fugi.
LAUIUAN & MAXIM, Il, p. 651.
* L�
Da'; p(�rul pe mână şi tuot.
G. P. SAT.VIIJ, tn». c. Smulţi, J.
Covurluiu.
Nu te da pe mâna cui-va, căct pe urmă în zadar, te vei în­
cerca să fugi.
*6
4487 A fi toţi în per.
P. !SPIRESCU, Leg.-GR. JIPESCU,
Reur. Ora? p. 206; Opinear p. 23.
- BARONZI, p. 206. - ANDREI MA­
RINESCU, în». c. Humele, J. Arge�.
-preot C. BUNGE'fIANU, înv. c, Co­
SOlle!, J. Mehedinti.
*
lntr'un (în) per.
G R. JII'}�SCU, Opinc. p. 23 & 147.
*
Până Jntr'un per.
LAUlIlAX & MAXIM, II, p. 651.­
Fu, Duuî, II, p. 202.
Până la un per.
;!,rW'f ROMÂNUL, Oron. p. 87.
}O A fi cu toţii, a nu Iipsl nici unu).
«Suntem îlt per vr'o cinci milione de Rumâ nr, cu din oraşe, cu din
sate._ - GR J'U']escu.
20 Cu tote amănuntele.
Silit sunt dadever:
El ÎmI dice a scrie
T6te Pâ'na la UII per.
�ILO'l"
================== pagina 405 ==================
OMUL �I ORGANELE SALE
*6
4488 De per şi la vale.
400
II
LAUJllAN &, MAXIM, Il, p. 651.­
ANDREI MAUINESCU, înv. c. Humele;
J. Al·,qef. - preot C. BUNGEŢIANU,
'îllv. c. C080veţ, J. M.ehedinţE.
A se incăeră, ':t se lua Je per.
"Când s'au apucat do! ln�l la certă, un altul le dice: de pcr }'j la uale
smi ele per şi la primărie>. - A. MAlUNESCL1.
4489
*
Daca te ţine părul.
LAURIAN &, Msxor, II, p. 651-
Daca eşti in stare să faci cutare lucru, incercă.
PER CEA
Vc,}t Zulur.
PERcluNAT
''1:6
4490' Perciunat.
LAzĂn ŞĂINEANU, Dict. p, 606.
Porecla ce se dă evreilor habotnicî.
PICIOR
Ve()J: a. Asoirti; a Câlc«, Cap ,
C'is'm/i, Coâa, Cracă,. Ul'en,qlll'
a D«; lhcrnnc{lmt, Furnicâ,
Ghirn.pe, Ierbii, In.a.Lt, Ininui,
Intelept, a se Intinde, ln'vejâ­
for, L'un,ă,Afân<l, jlfinte, Och'li"i,
Ol(w, Pap-uc, Oap . XXi, c. Pi­
UZOT, Pra.q, Scară, Spinare,
'{n!pt.â, Vin, it V'isa, (( J�01·l)1.
* ,o,
4491 Cu'n picicr în gr6pă şî cu altul (unul) afară.
IORD. Gor.sscu, 1t188. II, p. 30.-
A. P ANN, Ndit. 1889, p. 172; III,
p. 155. - P. TSPIRESCU, Unch. Sfiit.
p. 3; Iieo. lst. II, p. 162. -- HIN­
rESCU, p. 145. - H. D. ENESCU, înv.
c. Zcmosiea, J. Dorohoiii. - E. 1.
P ATlUCIU, Î1l!'. c.Smulţi, J. Covw"luiil.
- S. FL. iVIAHIAN, Trad. pop., p.
272.
C�t un picun: în gn5pâ, .�i cu altttl d' asupra.
P. ISPIRESCL1, Leg. I, Edit.1872,
p. 171.
================== pagina 406 ==================
406
PIWVEunELE ROMANILOR
* L\
CU �tU picu»: în gr6pă şi cu cela-l alt pe pă-
mînt.
V. FOltESCU, c. J?olticeni, J. se­
cîaua,
*
Cu 'n pir/la?' în gr6pă.
C. NEGUU%7.1, 1, p. 302.
* A fi cu piciorul în grapă.
FR. DAME, II, p. 85; IlJ, p.211.
Se dioo pentru cel betl'âlli, ce sunt spre sfîrşitul vieţit (Go.
LESCU).
Se diee, Într'un mod mal general, de omul slab şi prăpădit
de b6lă care nu mai are mult de trăit.
Prov. 1,11"11.
Apio opus est. 2)
Un picior sănătos e mai de priinţă de cât două ca­
talige.
Avoir un pied dans la fosse.
Pl'OV. Prauc.
4492
Calendar, 1853, Iaş),
Nimica nu înlocuesce darurile firesci.
P1·OV. Lat.
'felina sălbatică se punea pe morminte, la Elin! şi Romani,
ca un dar plăcut morţilor şi divinităţilor infernale.
Tousjours en quelque temps qui face,
1I1ieu.Tvallent pieds que eschsasses.
P1·OI'. Com. XV-e Siecle.
4493
Picîorele '�i împiedică,
Dar sărind rupse piedica.
A. PA"N, lIJ, p. 141.
Se dice pentru cel care a scăpat de un retI, de o !J6Iă, etc.
1) Are trel;uinţă de telin" se lba tică .
') Irienr.
================== pagina 407 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SAI,�1
407
*6
4494 Pe lup, piciorele '1 hrănesc.
E. 1. P ATRICIU, înv. c, Smulşi,
J. Covurluiu. - N. MA'fEESCU, înv.
c. Moviliţa, J. Putna. -. G. MADAN.
c. Tl"ufeni, Ţ. CMlJinel1, Basarabia.
Când unul se capătă cu ceva prin alergătura lui.
*6 .
4495 Nu se pote ţine hine pe pici6re, ne fiind de �ilele
t6te.
V. FORESCU, c. Boja, J. Suc/ava.
Nu e om ca toţi 6menH, muma sa I'a făcut de şepte luni.
*6
4496 Picior ttner la cur fietrăn,
IOBD. GOLF�SCU, Mss. Il. p. 54.­
ANDREI 1\1ARlNESCu,l11V. c. Hwmeie,
,1. Argelj- - Preot C. BUNGEŢIANU,
inv. c. COBoi,el, ,I. Mehedinti.
Se dice pentru cel ce împreună se călătoresc ne-potriviţi la
vîrstă, şî pentru cel ce se căsătoresc la betrâneţe cu fete tinere
(GOLESCU).
Inimă tînără la OlU bătrân. - J. A,·gelj.
Când um blă 'iute un om mal betrân. - J. Mehedinti ..
4497
Nu pure picioru en ceruse, che pote tocu en nutru
fi şi sgori te. 1)
FII. MlKL081CH, Rum. Unter. I,
p. 14.
VeQl 1\'0. 609.
Păzesce-te de omul violen şi făţarnic.
4498
*
Par' că aduce picerele de după del,
Adică merge a-lene. Se aude in Moldova.
*6
4499 A lua (cam) peste
picior.
P. IsPIRESCU, Leg. p. 37, 229,
240 & 247.- GR. JIPESCU. Reur.
0"0'1. p. 271,.- I. CnEANGĂ, Amint
p. 128.-· FR. DAME, III, p. 211.­
V. ALEXANDRI, Teatl'. p 1069, 1230
& 1264.- M. LUPESCU, înv. c. Bt'08-
cent, J. Suciaoa. - S. MmĂiLEscU,
Sezi'lt. 11, p. 73.- S. I. GROSSMAN,
Dict. Germ. p. 16.- E. 1. PATItI­
ClU, înv. J. Co�·ul·lui!1.- G. P. SAL­
VIU, înv. e, Sml�lF, J. Comt1'luii'i.
1) Nu pune picfo rul in cenuşe, că 'pc/te să fie foc l năunt.ru :ji te a rd i,
================== pagina 408 ==================
408
PIwvmtUEL>: ROMAN/LO 1\
A nu lua în sernă, a lua în rîs, a necinsti pre cine-va.
Traiier quellJu'un }Jat· dessous la jambe.
Pro». Franc.
4500
A luă. pre cine-va in piciore.
BARONZI, p. 40.�A. P AJIIN, III, p.
150.- B. P.I-IAşDh;v, Etmn, il1a.gn.
p. 633 - P. ISP/REscu, Rev. 18t. III,
p. 225.- lhNTllsCU, p. 37.
Vel)'i No. 806"/.
Acelaş înţeles ca la No. 4499.
*6
4501 'I-a îngheţat picerele,
1° A fi bet.
2° A Ii slab.
N. FUHvă, inpiner, c. Pitesct, J.
Argef·
1 s'aii sleit puterile, e pier-dut, a sărăcit; a p îer-d ut ori-ce spe­
ranţă de îndreptare.
*6
4502 A nu ţine picerile pre cine-va.
G. PODOl!AN, inst, c, Slatiu«, J.
Olt .
i
�
1
. \
I
1
\
!
I
4503
:<:
. A se tăia cui-va picerile (picîorele).
I. CUEANGĂ, Puv. p. 314. - Fu.
DAME, Hl, p, 211.
A se ta/la, caz-va 1nâ"iinile şi pici6rele.
P. Isr-rnsseu, Leg. p. 196.
De frică, de o emoţie ore-care.
«Când însă veq.lt pe Fel-Frumos venind ca un voinic cu fata lângă dîn-
sul pe cal; J'e taze maz1Zile ;ri Piclorele Dară lmbărbătându-se, stătu
loculul ca să se lea la luptă cu Fet-Fruffi<JS.»- P. ISl'II\Esev.
*6
4504 A pune piciorul in scară.
E.I. P kfruCITJ, tn», c. Smulţ), J".
Coourluiă.
Ve()) 2174.
1° A scăpa de nevoi, a dobâud) o stare lllal bună.
2° Şi-a ajuns la scop
4505
*
Cat s'ar întorce Într'un pICIOr.
M. CANIAN, J. Iaşi.
================== pagina 409 ==================
V e<J 1 C,tlc<Îi'U,.
Adica repede, într'un scurt interval de timp.
OMUl. ŞI OIlGANELF. SALE
*
Cât te-ai învertz într' un picior.
GR. JIPESCU, Opinc.
p.79.
409
4506 * 1..:' A sta (face) pe picior (de ducă).
G. POBOlţAN, iust. c. Slatina, J. Olt.
In grabă, a fi gata de plecare.
IOA face uşor.
20 A face în pripă şi reu,
4507
A face stând într'un picior.
LAURlAN & MAXIM, II, p. 1260.
Stane peâe iu una. 1)
I [OBATIl;.
Au pled leo«.
J rov. PrallC.
4508
Cât apucă piciorul.
* ,'::.
Cât îl eă pictorele.
V. ALEXANDlU, apud B. P. lMş(Wu,
Elim. Ma,qn. p. 1393.
Adică in fuga mare .
GAVR. ONIŞOIl, prof, c. Berlad,
.J. 1ietova.
4509
• CuI nu '1 place să vadă alergând pe un şes întins o poştă românescă
cu opt cai? Cai! alergă cât le apucă pidorut. ,) - V. ALEXANtnn.
� .
A se tOPI d'a'n pioiorele.
P. ISPJ1u:scu, Lea. 8. - LAUR
ŞĂINIUNU, Semas. p. 344.
A slăbi, a se pIerde de dorul unuî lucru, de inimă rea .
• Acum mi: topesc d' a' 11 jiczdre!e de dorul părinţilor met, însă ?i de
voi nu me îndur să ve părăsesc.: - P. J Sl'IUESCU.
Secher sur pied.
PI'OV. Franc.
Morirse por sus pedazos.
]>,.01'. Span,
1) Sb\nd intr'lJll pic'ior,
================== pagina 410 ==================
410
PROVEIlDELE IW�IÂNILOR
4512
4513
*6
4510 A călca pe picior.
S. MIHĂILESCU, Seeăt, II, p. 73.
- GA VR. ONIŞOR, prof. c. Berlaâ,
J. Tutoua. - G. POIIOBAN, inst, c.
Slatina, J. Olt.
Ve<)l Opincâ.
'10 A '1 supără,
2° A atinge cu ce-va în vorbire.
30 A '1 face semn. Se dice mal ales Între bărbat şi femee.
Nu me călal pe Pidor
Cii eu sciă de ce ţi-! do r.
*6
4511 Nu mă calcă pe picior,
Că mă faci de te omor.
G. P. SAf,vIU. tn». c, Smulţi, J.
Covu1'luiu.
Nu me lovi unde mă do re. Partea a doua se �lice mai rar.
*
A călca în piciore.
LWIUAN & MAXIM, I, p. 318.
A învinge, a supune, a umili, a oprimă, a dispreţui.
Fouler aux pieds.
Proo. Franc.
* A călca cu (piciorul) drepttul),
LAURIAN & MAXIM, I, p. 318. --­
FII. DAME, I, p. 180.
A începe şi a isprăvi cu bine, cu fericire.
4514
*
A călca cu (piciorul) stănqtul),
LAURIAN & MAxm, 1, p. 318.­
Maior P. BUDIŞTEANU, Bucuresoi,
J. un«
*6
A calcă cu piciorul stâng înainte.
ION GlIIUORESCU, eler, Se. 1118/.
Bucuresct.
Ve()l {t se Sclt,lâ.
A începe şi a isprăvi cu reu, Iără noroc.
Partir du pied ga1tche.
Pro». Franc,
4515
6 A se pune În pici6re.
GII. JIPESCU, Opinc. p. 68.
================== pagina 411 ==================
OMUL ŞI OHGANELE SALE
A dobândi o stare mal bună.
411
,Fără scolă te părăginescl rell şi mi te mal pul în pici'o're cât e lumen.»
- OR. JIPESCU.
*,:.:,
4516 A fi în piciore.
O. POJlOltAN, iust. c. Slatinil, J. Olt.
Gata să facil un lucru .
c E om vrednic, e în pic'fo're la tote.»
4517
*,:.:,
Asta merge chiar drept în pici6re.
GAVlI. OXIŞOll, ])1'0}: c. Dobrooeţ,
J. Vaslui,it .
.Adică e o mare minciună. Prin asemănare eu omenlf marI
car] umblă în pictore, pe când copiii se tîrîe pe brâncî.
*
451.8 A căde în piciore.
Se <)iee de cel care nu se pierde eu totul ori-ee sehim bare
s'a putut Întîmplă Îl} afacerile lui.
Il est comme le chat qui torr;be toujours SUI' ses pied.
r-;« FntUc.
liJ caduto in pit come le qaue. 1)
Prov. Itai.
HI' 's like a cat, jling him which way you iolll he' il
light on his leqs. 2)
P,·OV. EI/gl.
4519
A 'şi lua piciorele pe umere.
COllV. Liter. VI, p. 229.
A J şi: lua piciorele ele-a umeri.
FR. DAM1�, lIJ, p. 211.
*
A 'şi: lua p'-cl6rele la umer.
o. PonoRAN, inst, c. Slatina, J.
Olt.
VetJl Cdl<,â,'e.
Acesta dicătore s'a născut din faptul că, omul care alergii
repede, ţine capul plecat, şi picior-ele, în unele momente, pal' că
se apropie de cap,
1):-\ cărJu t î n picere C<-1 pisica.
2) E c,a pis ieu, aruncă'! unde vrut, Y<.I ci:ide pe p icerile luI.
================== pagina 412 ==================
f
412
!'ROVllRllEC,E ROMÂNILOR
Prendre SCoS [ambes (t son cou.
P'·OD. Franc.
*6
4520 A 'şi lua piciorele la spinare.
Dur. S'I'ĂNCESCU, Alte Basme, p.
'105.--1lfaior P. Btrorşrna xu, e, Bu­
curesci ; J.ll{ov -G. POBOHAN, insi.
c. Slatina, J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 4518.
*6
4521. A o lua la picior.
A fugI repede. Se aude în 'I'ansilvania.
Ve,), a Vagi .
A fugi repede.
1
\
A. PANN, III, p. 131.- ION AL
LUI SU1"IlA, Poe. p. 271,-Fn. O.U!li:,
1Il, p. 2ll.
Ea pe dată ce-audră
Printre slugI se furişîa ,
La pidor că 11lt-O luâ,
Şi din fugă potriveă,
Câte-un del, câte-o vâlcea,
Fân la codru d'ajullgea.
Poes, POJ>.
*
A dă. cu piciorul.
*
A 'şi ascuţi picior ele.
:1:
A 'şi bate piclorele.
A întinde piciorul la drum.
P. Isr-msscu, Leg. lJ. 322.
A umbla repede, şi cum c,lice Francesul: allonaer le pas.
4525
4523
4522
Ve(JI a. A80'Î1·n, CtllcrÎb'f .
• \ dispreţul pr e cine-va; a respinge; a arunca ce-va cu dis­
preţ.
G. OEM, TEODOlll�SCU) Poes. PUţi.
p. 501. - BAlloNzr, p. 40. - FR.
DAM}:, IlI, P 211. - LAZĂR ŞĂr­
N"ANU, Semas. p. 357,· -G. r. SAL­
\'IU, înu. c. Smulşi, .I. Covurluiu.
_. GIl. JII>IlSCU, Opinc. p. 142.
1. Cm:ANGĂ, Pov. p. 216.
A osteni umblând, a umbla mult.
«De geba ve 11la'! batep Piddrele ducându-ve.. - I. Cm�ANGĂ.
4524
,
,1
I
i J
\
1
1
I
\
I
II
II
I
================== pagina 413 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
"A dat Cli pictorII norocului.
*.6
4526 Nu da cu picioru,
Că vei duce doru,
413
Gxvn. Oxişoa prof, c. Bedad,
J 1'utOV7.
Povaţă ce se dă celui care dispreţuesce un lucru folositor.
4527
*
A fi X .... în picicre.
A somena întocmai eu cine-va.
4528
*Iea pe unul de piciore şi lovesce pe cel-l-alt (cela­
l-alt) în cap.
A. P ANN, 1, p. 85.-- HINTBSCC p. 76.
lea pe unul, dă în altul.
IOItD. GOLBSCU, MS8. II, p. G.
Se dice când toţi sunt de o potrivă la ne-destoinieii (GOU1SCU).
*.6
4529 A trage cu pictorul.
BARONZl, p. 206.-- D. DnĂGUES­
cu, c. Bucuresci, J. Ilfov.
A trage pe altul după dînsul. O credinţă populară, de la nuntă,
a dat nascere acestei <;lieetol'l.
4530
* A 'şi strînge piciorele.
1. CREANGA, P01J. I, P .284.
A sta locului, a se linişti.
"Cât era diulica de mare, nu 'şI mal strîngea piciorele ; dintr'o parte
; venea, �i 'Il alta se duceă.» - 1. ClIBANGĂ.
A se duce, a se face ne-vedut.
4531
*
A face picicre.
Fu. DAJlI�, lll, p. 211.
4532 * A 'şi rupe picerile,
A osteni.
4 *.6 di
533 A bate n picior.
A porunci, a se răstl.
FR. DAMB, III, p. 211.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
-- FIt. DAM};, III, p. 211.
================== pagina 414 ==================
414
4534
Arată
4535
I'ItOVERBF.LE ROM,\NILOR
.;<-
A� merge cu picerile 'n sus.
M. CANIAN, J. Iaşi.
O purtare ne-obicrnuită, destrabălată.
*
Imi stă ca un ghimpe la picior.
FR. DAMll, H, p. 66.
VerJi No. 4161.
Acelaş înţeles ca la No, 751, la care se va adăogă acestă va­
riantă.
*.6
4536 A 'i pune piciorele peste cap.
G. POBOItAN, inst. o, Slatina, J. Olt.
A '1 stăpâni cu totul.
Ne souţfre a ta femme paUl' rien
De mettre son pied sur le tien,
Car lendemain la pute beste
Le ooudroit mettre sur ta teste.
GABHlBJ, MeUHIEIt.
*.6
4537 Nici picior de om.
G. POBORAN, insi. c. Slatina, J. Olt
Adică absolut nimine,
«Nicl pictor de om nu petrunde aci..
* .6
4538 A fi bună de picior.
GAV. ONIŞOR, prof, c. Dobroveţ,
J. Vasluiit - G. P. SA.LVIU, inv.
c. Smulţi, J. Covurluiit.
Femee rea, dcsfr inată .
• E pul de lele, aşa a fost măsa, blmă de pidor.
Les femmes ont leurs jambes au col.
Prov. Franc.
4539
A se pune şi 'n pici6re şi 'n cap
P. I�P!ItESCU, Basm, Ilf , p. 118.
- Fn, DAME, 111, p. 298. - LAZAR
ŞAIN>:AlW, Sem as. p. 363.
VcrJl Cap, Cur,
A 'şi pune t6te silinţile, a întrebuinţa t6te mijl6ccle pen tru
a isbutl,
«Dar de geba ; să le pui î,.t Pidan fi Îlt cap tot nu poţI ghid.> -
P. ISPIRESCU.
4540
*
Unde 'ţi stau picerele îţi va stă şi capul.
p JşPIRESCU, Leg. p. 91 & 322.
================== pagina 415 ==================
OMUT, ŞI OIlGANF.LJ<: SALE
Ameninţare de marte, obicinuită în basme.
4541. A sta pe uu bun picior.
DIM. TlclIINDEAL, Fab. p. 4.
A fi într'o bună stare, într'o bună posiţio.
-Până atuncI uu st aă pre mat bun pidor.» - DIM. TîcHINDEAL.
Ne savoir sur gael pied. danser.
Pro», Franc.
P1ELE
41&
Ve(Jl a Atîrna, Burdut', Că­
mu.şâ, Cap. [II, c. Piete, Poţui,
l'ă(jel'c, Tîrg.
Vc'}l Cărnaşă, Dinte.
Omul ingrijesce întâiii de dînsul, şi în urmă
şi de părin ţi.
4542
*
Mai aprope 'i pelea de cât cămaşa.
Este mai op,.ope pteleo. de cât cămaşa.
P. Isenusscu, Rev. Ist. III, p. 379.
numaî, de rude
Tunica pallio propun: est, 1)
PLAU'l'. Trinum.
Apud veteres primum in officio locum habebaut 'parentes, proximum
pupilli nostrre fidei crediti, tertium clientes, q uartum hospites, q uintum
cognatiet affines, ut indicat Gellio libro qninto, capite tr idecimo, P. MANUTIU.
La peau est plus proche que la chemise.
Prou. Franc.
Sta. pih vicino la pelle, che la casnicia. 2)
Proo, Ombria.
Neas: is my shirt, but nearer is my skin. 3)
Jlrov EnlJl.
*6
4543 Pielea (pelea) rea (re) şi răpănosă,
Ori o bate, ori o lasă.
I. CREANGĂ, Amint. p. 40.- E.
1. PATlllfJ1U, înv. c. B,wsucani, J.
Covurlllii1 .. - G. P. t)ALVIU, inv. c.
SInul ti, .1. Coourluia.:« D. GHEon­
GHIU,' ele», Se. Norm. c. 1'ecucia,
.1. Tecuciă>« F'E't·u, stud, e. Onesci,
J. Bocaa.
Ve<Jl s«. 2808.
1) Tunica e mal aprope de eât pallium.
') Mal apr61'e e (stă) pl"lea de cât e,'imaşa.
') Apr6pe e eămaşa mea, dar mal op1'61'e e pIelea mea.
================== pagina 416 ==================
416
PROV��H"ELE HOMÂNII.Olt
Se qice mai ales despre femeile cele rele, sau despre copiif,
pre care nicl cu bătaia nu "i poţl i.duce la brazdă.
HN6vi\.
Un om avea o femeie furte rea şi hărţăgaşă. Ne mal putânrl'o suferi, mi­
'0 luă Într'o <li de cânepa dracului, mt-o aşterne la pămînt şi începu s'o
mesore cu UII gârbaciă.
Dar femela nutbir, În loc să se fuge de er tare, ea şi mal tare îl bat
jocorea, şi drept respuns la loviturile bă rbatuluî, ea str igă mereu: Dă,
mâncam'a! friptă!
«Apot de geba, se gândi omul; pe/ea rea ti răpăllO.ră, o1'l o bate or!
o Iasă
4544
:;: 1;:,.
Nu 'i plătesce pielea
(nici) o cepa.
10Rl). GoLlo:SCU, M1S8. II, p. 50,­
G, POBORAN, inst c. Slatina, J. Olt.
*1"
'-'Nu 'z platesce ptelea cl()ue cepe deqeraie.
ANDREi MARINESCU, înv. c, Hu­
mele, J. Argef.
V'HJI Cap, Cip,,,
Se dice pentru cel de tot nevoiaşI (GOLESCU).
Arată puţin a însemnătate sau val6re a unui om.
*6
·4545 Par'că el e de pele,
Şi eu de nuele,
G. P. SALVID, Îlll'. c. Smulţi, J.
C01JUrluiit
Când cine-va se are în vedere numai pe sine, şi de altul nu'I
pasă.
4546
Sărăcuţa lelea
Plătesce cu pielea (pelea).
A, PANN, J, p. 135.-HINTESCU,
p, 88.
Ve?, Cap. III, e, Piele.
Omul sărac, ne-având banî, îşI plătesce greşelile sau cum­
peră ce '1 este de trebuinţă punendu'şi vieţa şi sănătatea la
mijloc.
*6
·4547 Intinde-te cât ţi-e pelea.
ANOREI l\1AHlNESCU, înv. c, Hu­
mele, J. Arges. - AL. DUMITI!E8CG,
p. 119. - predt C. BUNGETEANU, înv.
c. Co�oveţ, J. Mehedinţi.
================== pagina 417 ==================
OMUL ŞI OI1GAN1GLE SALE
417
* 1.::,
Intinde pielea dupa cum îi ela puterea.
ANDREI MARJNF.oeU, înv. e. Hu­
mele, J. Argejl.
Vef)l Cer-gă, a Intinde,
Pdtun-â, Plap onui;
Omul trebue să se întindă în afaceri atât cât p6te, nu mal
mult, căci alrnintrelea nu face nicI o ispravă.
*.6
·4548 A intra (a se băga) pe sub pielea cui-va.
P. ISPJREseu, Leg. p. 270- N.
Poesscu, Calend. .Hasm. 1882, p.
30. - FR. DAME, I, p. 112; III, p.
213.-1\'1. CANlAN, J. Iaş), - G. Po­
BORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
*
Pe subt piele 'i-a intrat.
10RD. GOLF.SeU, 1I.fS8. II, p. 58.
Adică I-a aflat tote taInele (Gor.sscu].
A se lua cu binele pe lângă cine-va, a căpătă deplina lui Il
-crcdere şi dragoste .
• Ce făcu dascălul, ce drese, că se dete pe lângă muma copiilor, şi cu
-şoşele, cu mornele, îl intră'pe sub 'p1ele, şi se înădi cu dînsa.s--c-I', ISPIREseu.
*6
4549 Numai pelea lui scie.
E. J. PATRICIU, înv. e. Smulţi, J.
COt'urluii1..
*.6
Vai ele pielea lut.
Se <,liee de acel care a răbdat şi suferit multe salt care a fost
chiar bătut.
*.6
4550 Nu '1 (mai) încape pelea.
LAUI1IAN & MAXIM, rr, p. 38.­
N. POI'Eseu, Calend, Basm. 1875.
p. 21. - FIt. IJAM1�, Il. p. 151. -
G. POBOUAN, inst; c, Slatina. J. OH.
Nu încape în pelea lui.
D1M. TîCll!NDEAI" Fab. p. 173. -
Fu. DAME, 1Il, p. 213.
* L\
Nu '�t 'încape în pele.
G. P. SALVIU, înv. c, 5mulţi, J.
COVlwluiu.
;;:
Nu 'l ţine pelea.
LAUIUAN & MAXIM, II, p.617.­
FIt DAME, 1II, p. 213.
21
================== pagina 418 ==================
418
l'ROVERBELE ROMANJLOn
10 De gras ce este.
2° De bucurie.
3° De îngâmfare, de fumuri multe ce are în cap.
*.6 .
4550b A întări din piele.
G. POBOUAN, inst, o, Slatina,J. Olt.
Stă, nu vre să asculte, să se supună; se face că nu aude.
*.6
4551 A fi gros la pele.
Dnr, TîCHINDEAL, Fab. p. 121.-
1. IONEscu, Cart. Cit. III, p. 14.­
M. CANI AN, J. Iaşi, - E. I. PA­
'rRICIU, înv. c. Smulţi, J. Coourluia.
A fi gros de piele.
G. MUNTEANU, p. 121.
Ve<Ji Obraz.
10 A răbda ort-ce ne-ajuns, obrăznicie Salt insultă.
2° A fi ne-ruşinat.
4551b *.6A întări din piele.
T. BĂLĂŞ�]L, înveţ. J. Vâlcea.
A răbda.
4552
*
A fi subţire la piele.
M. CANIAN, J. Iaşi.
Inţeles opus celui de la No. 4551.
4553 * A sci cât p6te pelea cui-va.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 604. - I.
BĂNESCU. praf. J. Roman,
Verji Os.
Adică ce putere, ce vlagă are.
4554
*
A sei cât tace pelea cui-va.
1. Annons, ing. J, Buzlht.·
*L::.
Cât îi e pelea.
E. I. PATRICIIl, înv. c. Smuiţi, J.
Coourluiâ,
Scie cât preţuesce cine-va.
4555
*
A cresce pielea pe cine-va.
FR. DAMt], III, p. 213.
================== pagina 419 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
10 De bucurie.
2° De îngâmfare.
419
4556
*
A 'şi vinde şi pielea.
FR. DAME. Hl, p. 213.
A vinde tot ce are, a face totul pentru a scăpa de o datorie.
de o prime] die.
*LC>
4557 A lua cui-va şi pielea.
*LC> .
A' l JUpu'Z de piele.
G. POBORAN, inst. c. &lati1ta,.T. Olt.
*
A lua şi pielea după cine-va.
Ve'F No. 2311.
A lua cut-va ce are şi ce nu are, a 'i luă şi cenuşa din ocară
*LC>
4558 A fi pele rea.
Poes. Pop. ŞezlHorea II, p. 18.-
I. CREANGĂ, Amint. p. 40.
Ve<Ji N o. 2308.
Adică om răii, în care nu te poţi încrede.
Că cliacu '1 pele rea
Mânca carne Vinerea,
Te 'nşală şi nu te lea.
Poes. Pop.
4559
* A nu 'i fi pielea nici de ciur.
M. CANIAN, J. Iaşt.
4560
A nu fi bun de nimic.
*
A 'şi pune pielea pentru cine-va.
FR. DAME, III, p. 213.
*
A 'ş't pune pielea în earamurâ ....
Ve<jl Cap.
10 A garanta pentru cine-va, a 'şi pune vieţa în primejdie
pentru dînsul.
20 A încerca tate chipurile pentru ea să isbutescă.
*LC>
4561. A fi numai piele şi ase (Ciolane).
FR. DAlIE, III, p. 213.- Auu.
GORon;î, c, Folticent, J. Suciava.
Adică forte slab.
================== pagina 420 ==================
420
}'ROVEIIBELE ROMÂNILOR
.N' aooi r que la peau ei les os.
Pro». Franc.
*Li
4562 A frige pielea cui-va.
1. CR};ANGĂ, Pov. p. 223.-- E. 1.
PATRlCIU, înv. e. bmulţf, J. Covur­
luiu.
A face dile fripte oul-va, a '1 chinul şi chiar a '1 repune .
• Până atunct mai rabdă Harap-Alb, căct cu răbdarea îl frig't p'telea.»
- I. CREANGĂ.
*Li
4563 A 'i rupe pielea.
E. 1. PATRICIU, inv. c. Smulţi, J.
Covurluiu.
Yegl Tirg.
A 'I înşela.
4564
*
A 'i da prin piele.
G. POBORAN, imt. c.Siatina, J. Olt.
L'a rezbit, s'a săturat de aşa trâbă,
4564b * Li A fi întărit pelea pe el.
T. BĂLĂŞEL, tnv. J. Vâlora.
Despre cel bătrânt, cari nu mor.
*Li
4565 A 'i-o face pe piele.
FR. DAME, III, p. 213. -- Aaron
GOROVEI, c. Folticeni, J. Suctooa.:«
G. POBORAN, inst, c, Slatina,J. Olt.­
P. ISPIRESCU, Leg. 1, Edit. 1&72,
p, 169; Leg. p. 281. - HINŢESCU,
p. 56 - A. PANN, III, p. 17.
Ve>;)l No. 2310.
A pedepsi, a chinui, a bate pre cine-va; a '1 face pe fel, a '1
:face în necaz, a 'ŞI răsbună,
«Acnm eşti a mea! sta! mi! tu, că ţi-O f'ac dt ţie pe pzele, femee fără
inimă ce mi-a! fost l» - P. !sPIHESCC.
*Li
4566 A 'I-o sc6te prin piele.
G. PORORAN, insi, c. Slatina, J. Olt.
A '1 necăji rCfr pentru un lucru.
4567
A stringe din piele.
GR. JIPESCU, Opincar, p. 136.
A răbda.
================== pagina 421 ==================
OMUL ŞI ORGANEU' SAL�l
421
4570
"Să dăm drepturt Jidovilor, Turcilor şi d'or hi dincolo şi aier, NoI acu
stringem din ptele: n'avem în cotro,» - GR. JIPJ'SCU.
*,6.
4568' A 'şi lăsa pielea unde-va.
G. POIlORAN, insi. c, Slatina,.I. Olt.
A muri, a plăti o faptă cu vieţa.
Il ?J a laiss« sa peau.
PI'OV. Pranc.
;1: ,6.
4569' A mânca pielea pre cine-va.
LAURIAN & MAXDf, II, p. 228. ­
S. FL. MARIAN, O,·nU. 1, p. 347.­
E. 1. PArRIClU, înv. c. Smulţ), J.
Coourluiii. - G. PonORAN, iust, c.
Slatina, J. Olt.
A nu se astiiuper», a căută «ertă, a face zurbavă. A j se Iace
cui-va de bătaie .
• Ci tot numar el a bătut'o pe dînsa când o mânca prefea, şi căută vre-o
pricină. $ - S. Fr •. MAIHAN
:;:
. A se certa pe pielea cui-va.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 354.
Adică în paguba CUI-Yi\, pe spinarea unei a treîa personă.
PIEPT
Yed r cou.«, Jlfthui, .j'Yas
FllJ)Ml.
*b.
4571 Cu pieptul deschis.
1. CHl�ANGĂ, POV. p. 80.'- E. L
PATRlCIU, înv. c, Smulţt, J. Covur­
luiu.- M. CANIAN, J. Iaşi.
*,6.
Cu peptu desfacut (înm'nte)-
T. BĂLĂŞEf" inv. J. ]lâlcea.
Fără sfielă, fără a se teme ele nimica.
"Cum ajunge în tîrg, se duce CU pIcptltl deschis drept la palatu) îlllp�­
ratuluî .• -1. CUEANGĂ.
4572
*
A lua (trage) de pept.
T. BĂLĂijEf., Înv. J. Vâ/cat.
Ve')l lIfân(l.
A prinde asupra f'apruluf şi a'1 bate.
================== pagina 422 ==================
422
PRon�RREt.E ROMÂNILOR
---�--�---- -�- ---------------�-��-------�
4576
,
I
1.
*2,
4573 A pune piept pentru ... :
GR. JlPESCU, Opincar, p. 6it
A veni in ajutorul cui-va, a'l sprijinl În întreprinderile sale.
* D. v v
4573b A se pune cu pieptn.
GIL JIPESCU, Opincar, p. 140.
A se apuca de o trebă cu mare stăruinţă.
* 2, .
4574 A fi de şepte palme în piept.
T. BĂI.ĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Ve<)I A·unte.
A fi om voinic, mare În trup.
PLETĂ
*D.
4575 Pletele lungi şi minte scurtă.
A. ['ANN, II, p. 108. - IIINTESCU,
p. 147. -FR. DAME, m, p. 228.
Plete lundi şi minte scurtă sunt femeile.
1. G. VALENTINEANU, p. H5.
2,
Minte scurta, plete htngt.
G. DEM. T�'ODOI!ESCU, Poes. Pop.
p, 633.
*
Plete lunJl şi minte scurta,
Judecată mal măruntă.
VeQJ. csa«, bfnreJ'c)
Pifr'} pală.
Se 1ice pentru cei ce se fălesc În bar-bele lor cele mari, cum
şî pentru 111uierile cele cu per lung (Gor.nsou].
Se \lice astădî numai pentru femeL
Der femela, haine 'n duugr,
Jlli72t� scurta, plete I1mgl;
Cine 'n mintea '1 s'o lăsa
AIbă '1 portu 'n vreţa sa.
Cătănuţu 'r când grăIa,
Ea ast-fel Îl respundeă ...
Poes. Pop.
Cei cu plete le ai'! pierdut şi cei chelhoşt le împletesc.
IOUD. GOLEseu, Mss. II, p. 75.
Se <,lice pentru cei ce se dau după mode vechi (Gou�scu).
================== pagina 423 ==================
OMUl, ŞI ORGANELE SALE
423
4577 * A se da (umbla) cu pletele în vînt.
1 CREANGĂ, Amint. p. 9.
A se sbuciumă, a întrebuinţa t6te mij16cele care ne stau la
indemână pentru a atinge ţinta dorită.
PRUNC
4578
Pruncul şi betrănu 'n t6te
Fără doică nu se pote,
A. P""'NJ p. III,150.-HINl·ESCU,
p. 15!"
Omul irnbetrânind cade într'o a
în stare să se eârrnuîescă singur
ua pruncie şi nu mai e
4579 Prostul �i pruncul fie de ce se sparie.
DIM. TicHINDEAT" Fab. p. 17.
Căcî şi unuia, şi altuia le lipsesce judecată.
*6
4580 A fi ne-vinovat ca pruncii.
ANDRE1 MARINESCU, înv. c. IIu­
mele, J. Argef.
*6p
.1f.J ne-vinovat ca pruncu care se nasce,
1. BĂNESCU, pro], J. Roman.
A nu Ei făcut nimica din ce ţi se impută, a fi cu totul ne­
vinovat.
Il es! innocent comme l'enfant qui oient de naître.
Pro», Franc.
PUMN
Ve(}i a Plânge.
4581 Versi cu pumnul şi aduni (culegi) câte unul.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 133;
II, p. 87. - IhN'fESel!, p. 156.
10 Mai uşor se cheltuesce de cât se câştigă.
2° Imprumuţt o sumă mare, şi 'ţI scoţi banii cu ţîrîita,
3° Negustorul trebue să de mulţi bani de-odată pentru marfă,
şi nu vinde de cât cu încetul.
4582
Iei (ieă) câte unul
Şi dai (dă) câte pumnul.
A, I'ANN, Edit. 1889, p. 58; III,
p. 72. - P. ISPIllESCU, Ree: Ist, III,
p. 377, - H1Nl'ESCU, p. 76.
================== pagina 424 ==================
424
A lua. cu unul
Şi a dă cu pumnul.
BAHONzr, p. 60. -� G. MU1\TEANtr,
p. 150.- I-l!NŢEscu, p. 196.
1° Anevoie se câştigă, lesne se cheltuesce ; ne îndemnă la cct)­
nornie.
2° Despre cel risipitor care cheltuescc mai mult de cât C'â�tigă.
* 6n v o,"
4583 in pumni străinl
nu te saturi când bei (bei) apă,
.A. PANN, 1, p. 136.- HINŢE;;CU,
p. 170. - ANDHEf MARINESCU, înv.
c. Humele, J. Arge�.
VeQl Cap. VII, c. Apel.
01'1 cât al fi îngrijit când eşti pe mâna altora, tol llU 'ţi
merge bine ca cum ai f'i între al tel.
Qtii s' attend Ce l' ecuelle d' autrui, est sujet Ce mal dî1le?',
Prov. Franc.
Quien it mano agena espera, mal yanta y peor cena. 1)
Proo. Span,
Ele thai waits on another man' s trencher, makes many
a late dinner. 2)
PTOV. Engl.
*6
4584 A'I ţine în pumni.
'r. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Ve<,n l'almâ.
A îngrijl de din sul.
*6
4585 A rămas cu pumnu 'n gură.
ION GlUGOJmSCu, elev Sc.Lnst . Bu­
curesct,
Ve<lJ Degel, Manet.
A rernâne buzat, păcălit, prost.
*6
4586 A rîde în pumni.
Ve<Jl M'UslaFi, Nas.
A rîde pe ascuns.
*6
4587 Cât pumnul.
Cine aşteptă d in mflnă străină, rell prâuxesco şi maf rei', cincză.
Cine nştept:l din b lidul attura, mănâ ncă ad ese-oi-I t:ll'Q,ilt.
================== pagina 425 ==================
O>llJL ŞI ORGANELE SALE:
42&
.;:
'. Cu lăcrim'i în ochi cât pumnul.
P. ISPIREscu. Leg. p. 308; Rev.
Ist. ll, p. 160. - B. P. HAşOf:(),
Columna Traian, vn, p. 92.
Adică mare. Se <!icc de obiceiii de lacrimi şi de o îmbucă­
tură mare. Erauccsul <;Iice de asemene: des larmes grosses contme
le poing.
*6
4588 Un pumn.
Un număr mic, () mică cantitate, şi cum (Jice francesul: 'line
po'ignee de ...
*6
4589 A bate cui-va în punmi.
Seeătooea IlI, p. 188.
A 'ŞI rîde de dînsul. Un gest, obicinuit la Românl, a dat nas­
cere aces tef dicătort,
*6
458% A se bate cu pumnii în pept.
T. BALĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A fi dat peste vre-o nenorocire, n i se fi întîmplat o supei-are,
11 il ve un necaz.
RERUNCHIU
*h.
4590 A ave (a fi cu) seu la rărunchi.
J. CUEANGĂ, Pov. p. 201.- M.
Lur-ascu, înv. c. Brosceni, J. Su­
ctaoa.:« S. MIHĂILESCU, înv. Şezlt­
tore«, IT, p. 74.- G. POllORAN, inst.
c. Slatina, J. Olt.
*A prinde seu la rerunch,t.
s. I. GnOSS)[ANN, Dicl. Germ, p. 162.
Y 0()1 1VO, 25 '7.
A sta bine, a fi cu avere; a se îmbouăţ].
"Nu cum-va al trebni ntă de slugă, votnice? Cum te verl, sameni a ave
SCit la ,-ertmc!tr. De ce te scumpesc! pentru nimica totă, şi nu 'ţI iei slugă
vrednică, ca să 'ţi fie mână de ajutor la drum.» - 1. Cm:ANll'\'
*u
4591 Ţi se rupe rerunchii ...
P. hPJHESCU, Leg. p. 190 - G.
POHORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
- Fn. D.IlO::, III, p, 31�.
De milrl, de superare.
================== pagina 426 ==================
426
PROVERIlELE llOMÂ1!ILOH
« Plângeă şi se tangula de ,li-se rujdt renmchil ele mila lut.» -- P. Is­
PIRESCU.
RÎNZA
4592
*
A fi tare În rînză.
I. BĂNESCU, prof. J. Roman.
*
.il fi rineos.
Adică a fi cerbicos.
4593
*
1 s'au Întors rtnza.
1. A RllOm;, in,l! .• J. BlIzeii.
Ii vine să verse, îi este greţă.
ŞALE
*6
4594 Ii strîmtă În şale şi largă În pole.
GAVllIL ONIŞOII, prof, c. DoiJi'oveţ,
J. Vasluiic.
Când suntem înşelaţi in aşteptările nostre.
Ve<Jj' NfJn,nekbi, Cap, Il!
e. sea.
4595
A fi crescut În seul său.
G. POIlOIIAN, iust, c. Slatina, J. Olt.
4596
Adică Iără gTije.
SÎN
VeQl . ..4 orau. } Cruce, .Dru:!)
Dusnnedeii, Glufţ/i, .�[ltHU;, su
nti, llf6'1'te, ",-"eu/i, I'âne, Plr,
Ba';'ii, a Se'lf.'Ipâ, Şel'pc.
lea dintr'un sîn şî bagă Într'altul.
lOII!). GOLESCU, 11188. Il, p. 6.
Se dice pentru cel scumpi :;î sgârclţ). şi pentru ce! ce ajuti
tot pe al sel [Gor.nsctr}.
*6
4597 Când ar pute să '1 bage în sîn.
E J. PATRIClli, 'Î1W. c. SlIlUlţi, J.
Coourtuio,
================== pagina 427 ==================
OMUL ŞI OIlGANU,E SAU;
Ve,}! ['el'.
Arată dragostea ce o are cine-va pentru un altul.
427
4598
Te-aş băga în sîn dac' ai incăpe de urechi.
V. ALEXANDRI, Teatl·. p. 433.
Te aş vîrî în sîn, dar nu incap; de urechi.
I. CUEANGĂ, Pov. p. 253.
*
Aşa mi-i de dmg de 'l-aş băglt 'n sîn, dar nu
'ncape de urechi,
S. MIHĂlf,�;SUU, Sceătărea, II,
p. 75.
Arată putina drasroste pre care o resirnţirn pentru ore-cine.
4599
*
Ca şi când îi trece un şerpe rece prin sin,
V. ALEXANDRI, Prosă, p. 42. -
P. ISI'IREs<)U, Rev. 18t. II, p. 144.
Arată spaîma.
*6
4600 A fi cu qheţă în sîn.
E. 1 PATItlUIU, înv. c, Smulţi,
Covurluii1.
V cQl Ol,,;ţir.
Cu frica in sîn.
ŞOLD
Ve()l .. 1!kl1rl.
SPATE
Ve(Jl Fa.ţti, Ou/rr'f., Lascâ, u
.l.iitrfi, Prieti», a FJflU1, Rif­
oa�<;, U!!(I.
� /<
4601 . "Cade pe spate şi-şI frânge nasul.
101"'. OOI,ESCU, M8.<. Il, p. 25.­
A!'. DllE I MAIIINESCU, înv. e. Humele,
J. AI',qef.-FR DAME, Il, p. 37,
Se <,Hcc pentru cele ne-potrivite (GOLESCU) precum şi despre
omul ClI totul lipsit de noroc.
Il tombe sur le dos et se easse le nez:
Prov, }I'l'anc.
Si romperebbe il collo in un filo di paglia. 1)
Pro». Itai,
1) ;n:�[tr rU}H� gâtuI de Uit puit' (tir de paIe).
================== pagina 428 ==================
428
I'UOVEUBELE nOllÂNILOR
*6
4602 Isi aruncă temă în (pe) spate ca buhaiu.
E. 1. PATRICIU, tn». c. Slnulţr,
.J. Coourluta.
Vec}I Spate, Spinare, Ta",'.
Se dice când unul se laudă singur. Este de Însemnat că pro­
verbul identic latin şi elin
Bas adcersus se ipsum puloerem monet.
Boo:;; S1i:' sCXUt(P XOYlsiwl.
se aplică 6menilor cari-şi fac retl singuri, şi se apropie cu
totul de <licerea macedoniană de la No. 2549.
*6
4603 Cu spatele nu poţi îndrepta lumea.
LAURIAN & MAXIll, II, p. 1223.­
ANDREI MARINESCU, înv. c. Humele,
J. AI'gef.
Ve<)'î Umer.
1 ·cCu puterea şi de odată nu se p6te îndrepta lumea, cu resteu
la. brîu nu se p6te face nimic.
2° Să nu încercăm lucruri cari întrec puterile n6stre.
Cuvîntul spată, are aci înţelesul de urner.
4604
Spate la spate
Ca să pată bate.
IORD. GOLESCU, 111s8. II, p. 67.
Se <,lîce, în bătae de joc, pentru cei ce nu stau la bună crin­
durală (GOLESCU).
*6
4605 A pune la spate.
DUl. TîcHINm;AL, Eab. p. 257.­
D-ll Ec. Z. c, Bşrlaâ. J. Tutova.­
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, J,
Cocurluiu. - G. POBORAN, iust. c.
Slatina, J. Olt.
Vc<JI Cerci, Dos.
A ela uitării, a ne-socoti o poruncă.
«Datoria către mal marit lor şi înalta cinste, nicl odată nicl decu m nu
o vor pune la spate.» - D. TîcHINmaL.
4606
*
Pare-că aruncă la spate.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 322. --- 1.
C. FUNDESCU, Basme, p. 7\J.
*6
A da după spete.
G, POllOl:A�;, insi. G. Slatina, J. OU
================== pagina 429 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
429
4608
4609
10 Se dice despre cel care nu se mal satură mâncând.
,Şi tucepând a arunca câte dece pâtnî În gură şi a le Înghiţi, sfîrşi cnp'
tornl până la mtedul nopţiI. Par'că arunca după spate. Ma! adună şi co­
driceit ce mal remăseseră de la tovarăşt, ÎI ÎnghiţI şi pe aceştra şi înCeptl
a striga: Mor de forne, mor de forne.» - P. ISPlREsu.
20 Mănâncă şi nu 'i merge la inimă. Acest înţeles, pre care '1
dă Fundescu dicătoreî, nu este cel mai obictnuit.
*6
4607 A fi lat în spete.
G. f'OBOIlAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Gras, voinic.
*
A da latul pe spate.
BARONZI, p. 41.- Maior P. Brr­
DIŞTEANU, c. Bucuresci, J. Ilfov.
A cădâ Iungindu-se la pămînt.
* .. 1
A nu soi mei eu spate e.
1. CREANGĂ, Amint. p. 55.- M.
CANIAN, J. Iaşi.-- Fu. DAME, IV,
p. 90 - S. FL. MAIUAN, Traâ. pop.
p. 30 & 342.
A nu visa nicl cu spatele.
M. CANIAN, .I. Iaşi.
A nu sci de loc, a fi cu totul străin de un lucru.
"Mai audit'at dumneata, cumnată, una C9. asta, să fure Ion pupăza care,
qicelt rnătuşa CIt jale, ne trezesce desdimineţa la lucru de atâţta ant ! ...
Insa mama, sărmana, nu sciă nid cu spatele,>- 1. CREANGĂ.
461.0
Când
*
Să nu 'i fi audit spatele!
audi o vorbă displăcută.
«Ce a audit N ... să uu '1' fi atuţil spatele 1,·
4611
*
A fi rupt în spate.
A fi tare ostenit.
M. CANIAN, J. Iaşt,
4612
*
A fi eu qheţa 'n spate.
1. CREANGĂ, Amint. p. 29.- - FR.
DAME, Il, p. 65.
Ve!}l Frică, GheJă,
Spinar«,
Adică speriat, Îngrozit.
================== pagina 430 ==================
430
4613
PHOVEUBEl .. E ROMÂNILOn
'I-a trecut rece prin spate.
ION AI, r.ur SnmHA, P01). p. 161.
De frică.
4614
'X
A strînge din spete.
Maior P. BUDlŞTEANU, c. Bucu­
resei, J. Ilfoo.
Ve(}l UrneI'.
In semn de dispreţ, de ne-păsare.
4615
Il strînge în spate.
1. CUEANG'\, Pov. p. 246 & 314.
De frig şi mai ales de frică.
«Dar când sela că are să deie peste Ivau, se U!ietul picl6rele ['O stl'în­
geâ în spate de frică.» - I. QREANGĂ.
4617
A 'si areta spatele cui-va.
HINŢESC1:, p. 147 .
. '. f:,
't' � A întorce spatele cui-va.
T. B.ĂL'\ŞEL, înv. J. Vâlcea.
Vc<H Nas.
10 A nu lua în semă vorba 01'1 rugăeiu nea altuia.
2° A fugi, a da dosul la Iaţă.
In locul ele plată
Spatele 'ţ1 arată.
4618
A fi spate cui-va.
Spatarul Mrr.uscu.
A '1 sprijin], a '1 ajută.
Pe urmă spate şi ajutor le aii fm;t.»-SP. Mrr.sscu.
*6
4619 A ave spete (multe).
E. 1. PATIUCIU, ino. c. Smulţr,
J. Coourluiii.
A ave sprijinul unor omcni putar niof.
4620
*
A sta în spatele cui-va.
M. CANIAN, J. laşi.- C. BAT.LY,
c. Cărlomănesct, J. Tutooa.
Ve<)l Spinare.
1° A nu '1 slăbi, a se ţine de dînsul,
2° A fi silit să îngrijescă de dînsul, de întreţinerea lui.
================== pagina 431 ==================
4621
OMUL ŞI OIlGANELE SALE
* A se pune cu spatele.
431
4622
LA-UmAN & MAXIM, II, p. 1223.
întorce spatele eul-va din lipsă de atenţie sau de dispreţ.
'şI pune tate puterile: cu spatele=cu forţa.
*
In spatele cui-va.
NIC. MUSTE, Letop, Mald., III,
p. 37.
Adică în paguba cui-va.
«Stedile si vrajbele celor mai marI de multe-ort se descarcă în spatele
celor �iCi.; - N. MUSTE.
SPINARE
VCQl Că'I1to,{;ii, Casă, :N1.tta,
P-h':;'or.
*6
4623 . A mânca spinarea pre cine-va.
I. CllEANGĂ, .Amint. p. 57.-LAU­
llIAN & Mxxra, II, p. 228. - FR.
DAME, IV, p, 92. - G. P. SALVIU,
tn». c, Smulţt; J. Covurluid.
*
Pisemne că te manânca spinarea.
IORD. Gor.xscu, MS8. II, p. 53.
Se dice pentrn cei ce dau pricină ca să-i bată la spinare (Go­
LESCU) cărora li se face de bătaie .
Je vois bien que la chair lui demange.
Comedie des Prov. Act. 1. Se.
VIU.
4624 Pe cîne '1 mănâncă spinarea
Lasă'l să-i de scărpinare.
A. PANN, IrI, p. 25.-I-hNTESCU,
p. 179.
Cine caută pricină lasă'l să fie bătut.
4625 * f:::, A 'şi arunca ţerină pe spinare.
ANDREi l\hHINESCU, in». c, fiu­
mele, J . .Arge�.
VC<)l Pulbere, Spate.
Când cine-va are slujbe bune saii a dobândit stare îaeepe a
'ş'i arunca ţerînă pe spinare, a nu mai îngriji ca pân'aci şi a
se purta reu. - MARJNESCU.
Ve<Ji N o. 2549.
================== pagina 432 ==================
432
4626
* A fi cu gheţa în spinare.
,M. CANIAN, J. Iaşi,
r cgi Fricâ, a!urţă, Sprc!«.
A fi speriat, îngrozit.
4627
A face cui-va foc în spinare.
HrNŢESCTJ, p. 60.
Ve<Jl Ş';''Pe.
A'] supără, a'I face ne-ajunsurl.
4628
A 'i face spinarea dobă.
1. CREANGĂ, Pov. p. 254.
*.6
A face spinarea tobă.
T. m,LĂşEr" înv. J. Vdlcea.
Adică a bate.
4629
*
A ave multe pe spinarea sa.
FR, DA�l:E, IV, p. 92.
4630
10 A ave multe sarcini.
2' A fi respundetor de multe rele pre care le-a făcut.
* A aruncă în spinarea cui-va.
10 A lăsa în sarcina cui-va.
20 A arunca. CUI-va învinuirî.
4631
o'.
O!' A trăi pe spinarea cui-va.
Ve<JI Spate.
A trăt în sarcina cui-va.
,4632
*
A stă cui-va pe spinare.
A se ţine Într'una de cine-va, a nu 'I da pace.
·4633
Par 'că '1 ţiu (ţin) în spinare.
A. PANN, III, p. 4. - HINŢESCU,
p. 179.
1 G Atât de ne-suferit îmi este.
20 Pentru cel cari tot stau pe capul nostru şi nu maf plecă.
*
,4634 A purtă pre cine-va în spinare.
BARoNzr, p. 67.
Se dice despre un om care ne supără prin faptele şi vorbele
.sale : a fi plictisit, săturat de cine-va.
================== pagina 433 ==================
OMUL ŞI ORGANEI,E SALE
Parter quelqu' ttn sur les epa'ules.
Pt·ov. Franc.
4033
T. BĂI,ĂŞEI" înv. J. Vdlcea.
4635 * A se sui pe spinarea cui-va.
HINŢESCU, p. 164.
Se q.ice despre cel obraznic care, dacă '1 dai nas, ţi se urcă
'i'n spinare.
4636 * 6 A căde în spinarea cui-va.
Cade saiara în spinarea omului.
P. ISPIRESCU, Leg. 1. Edit. 1872,
p. 178; Rev. Ist.1. p. 454.- LAZĂR
ŞĂINEANU, EZ.em Turc. Rev. ]8t. III,
p. 230.
"'6
"l' Cade saiara în spmare.
H1Ni'ESCU, p. 169.- S. 1. GROS_
SMANN, Dici. Germ. p. 68.- N. Po,
l'ESCU, c. Pietroşiţa, J. Dtmboviţa.
LAzĂn ŞĂINEANU. EZem. Turc. Ref)
I8t. III, p. 230.
Cade urdu belea pe spinarea omulu�.
P. ISP1IlESCU. Unch. Sfă t. p. 122.
A se impune cui-va cu de-a sila şi pe ne-aşteptate; a se uita
să '1 hrănâscă altul.
Cuvîntul satara�ste turcesc, şi are înţelesul de belea.
SPLINĂ
*6
4637 Par'că nu are splină.
Se dice de omul sau de calul care fuge repede.
«Calul care n'are splină fuge ma! Iute şi nu ostenesce.» - 1. M. Cos­
BTAN1'INESCU, c. Uuln�ta, J. Iaiomiţa, îlt Şesăr. III, p. 121.
Courir comme un deratC.
Pro». Franc.
4638 * 6 A se pune splina.
A nu pute fugl iute.
SPRINCENĂ
Veql Casă, Cap. Il, c. Go­
guşă, oaua.
4639
*
Vrend să'şî facă sprincenele şi-a scos ochii.
I. BĂNESCU, praf. J. Roman.
28
================== pagina 434 ==================
434
PROVERBELE nOMÂNILOlt
*6
Vrei să 'ţi faci sprincene şi 'ţI scoţi och1'i.
H. D. gNESCU, înv. c. Zamo8tea,
J. Dorohoiu.
Când vrei să te dregl mai reu te rupi.
4640
Se umflă în sprîncene
Ca curcanul în pene.
A. PANN, I, p. 161. - I-IINTESCU,
p. 195.
Ve(Jl Cureti, CU7'Cftn.
Despre omul care se mândresce, de şi nu prea are pentru
ce, precum şi despre cel obraznic.
'Avl1.crltw'l'ts:; 'ta.:; 0'fpfJ:;. 1)
Suiâias.
Aitolere supercilium. 2)
Prov. Lat.
Lucian dice despre o cuvîntare obraznică : %".�Ul"fp0(JjP.EyOO; J.i-;­
·(OUC;.
4641. * 6 A ave sprîncene posomorîte.
G. POBORAN, inst. r. Slatina, J. Olt,
A=fi negru Ia suflet, a fi hain.
*6
4642 ăles pe sprtncenă.
B. P. HĂŞDiW, Colum, Trataw:
VII. p. 88; Magn. Etym. p. 801.
- P. ISPIREs.cu, ReI!. Ist 1, p. 230,
- I. CARAGIALT, Conl!. Liter. XIII •.
p. 410.-- preot O. BUNGEŢIANU, înv.
c, Coeoeeţ, .I. Mehedinţi.- ANDBEt
)\' AHINF;SCU,ÎIIV. c.llumele, J. Arpe»,
_··GIt. JIPESCU, Răur, Oraş. p. 21.
Ales dupa eprincena.
N. FlI�lMON, Ciocoi, p. 104-LAU­
I!lAN & MAXIM, II. p. 1252.
Ales de pe sprincenâ .
13 P. lD�DEo, Etym. Magn. p. 84.5,
*6
Unul ca unul, făcuţi cu sprincena.
V. FORESCU, c. Fulticeni, J. 8u­
ciava.
1) Cu sprîncenele umflate.
') A umflă sprtncena.
================== pagina 435 ==================
OMUL III OIlGANELE SALE
43&
Adică după plăcere, tot unul şi unul, lucru bun şi ales, de
la înţelesul sprînoenă : parte resărită, proeminenta: sprîncenă
de munte.
"Cel d'întâiU sau cel mal ve�lut dintre toţi, ce-va ca grccesce,
�'PP062�, sau 0'PpOJl�''l� .- B. P. HĂşDl�o
e Scose pe sofrngitl şi pe stolnic, sub cuvînt de mâncătorie, şi puse in
locul lor pe alţit, alest de dînsul după sprîncf1Iă. � -- N FJLmoN.
*L.
4643 Pe sprincenă şi pe poruncelă.
G. POBOllAN, inst .. J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 4612.
*6
4644 A se uita. pe sub sprmcenă.
G. POBOllAN, inst: J. Olt.
A se uită crunt; se dice despre cel ce ali vre-un gând reu
sau sunt tâlhar].
SPRINCENAT
v-er Cet/,ilo,.ie, oaua.
*6
4645 A fi sprîncenat.
A fi ocheş şi făcut bine.
T. BĂLĂŞEL, tnv. J. Vâl<:ea.
STÂNGA
*,0,
4646 A trage la stânga.
G. POBOllAN, iust. c. Slatina, J.
Olt.-1'. BĂLĂ�EJ" în v, .I. l'dlcea.
*6
A da la stânga.
1\1. LUI'ESCU şi 1. 1\:ODOR�"CU,
în!! .• I. Suciava.
10 A fura, a ascunde.
2° A fi şiret, viclen.
STAT
*�
4647 Mic la stat
Mare la sfat.
BARONZl, p. 51. .- HINŢESCU, R'
104. - Sezătârea, 11, p. 39 ... - G.
DEM. Tt;ODOI<ESCU, Cercei. p. 43.­
IORD. CĂLIN, elev Şc61. Norm. inet .
. l. Âl'geş.
Ve<Jl Mare, Mic.
================== pagina 436 ==================
436
PROYERBgLE RO�IÂNILOH
Acestă credinţă se întîlnesce în literatura poporală, la t6te
naţiile, Mal de obiceiU cel mare şi puternic la trup e slab de
minte, şi învins de cel cu o statură mică dar mal ager la minte.
Probă Odiseii şi Polifem, David şi Goliath. In basmele nostre
cel mal mic săvîrşesce în tot-de-una fapte strălucite pre cari
fratii lui, mal mari, nu le aii putut duce la un bun sfîrşit căc],
Cel ma! mare
Minte n'are
Cel mai mic
E mai voinic.
De almintrelea e de notat că omenii cari au lăsat în lurue
un nume strălucit, au fost, mal totf, de o statură mică, de pildă:
Ce sar, Napoleon 1, Stefan-cel-Mare, Attila, Alexandru Machedon­
Frideric cel Mare, Conde, etc.
"Era acest Stefan-Vodă om mt mare la stat ... era Întreg la minte, ne­
lenevos .... şi unde nu cugetat, acolo 11 aflat. La lucru de resbote meşter ....
Ingropat'aă pre Stefan-Vodă în mo năstir ea Putna, cu multă jale şi plân­
gere .... că cunosceă tott cit s'au scăpat de mult bine şi apărare. Ce după
m6rten luI îl qiceu Sfântul Ştefan- Vodă. »-Gn. URECHI, Le/o}. 1, p. 178.
Novac când s'a depărtat,
Un Turc mitifel la sfat
Dar a dramluz la sfat
Către toti a cuvintat :
T;lrcilor
Nebuuilor
N II pricepeţt chtar nume,
Nu 'j călugăr, ci '\ vornic,
Poes. Pop. 'l'ransilv. Gruta lui
Novac.
*6.
4648 Ce folos de statul ten,
Daca 'ţi-e naravul reu.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
J. D01·ohoi.- V. IFRIM, stud. c. Ca­
roâesct, J. Tutoca.
Frumuseţea sufletuluî întrece pe a trupului.
STOMAH
'nvaţă bucuros.
G. l'vIUNT.gANlJ, p. 151.-HINŢgSCU,
p. 181.
•
Stomacul pli 1 nu
4649
VecJ'( ]Ju,"iă, rat«.
1- Se gice copiilor mici, după ce au mâncat mult, când vrem
să 'i oprim de a mai mânca.
2° Daca nu te împinge nevoia nu lucredî cu atâta inimă.
La No. 2793 se găsesce forma în adevăr Românăscă a acestei
dicerî.
================== pagina 437 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
437
4650
*-
. 'I-a pus un ghimpe la stomac.
E. 1. PATUlCI1J, în1'. c. 811I11l(;;, J.
COV1wlllil1.
Ve')' Inim(/.
Când unul a vorbit ce-va care '1 costă mult pc un altul.
4651
*
Te dare la stomah,
IOHTl. GOLEseu, 1I18S. lI, p.68.
Se dice când ne cere ore-cine, ore-ce piste cuviinţă, ca când
am dice : de 'ţi: voiii dă, te vatămă (Goi.sscu).
4652
• Stomahul se satură dar ochii nici odată.
1. G. VALENl'INEANU, p. ,13.
V e(} 1 Oeh'i';'i, Pâ.nlece.
Mâncând omul se satură, clar privind nici-odată. Arată şi
marea lăcomie a omulul,
*6
4653 Stomahul cel tare şi pietre mistuesce.
IOBD. GOJ.Eseu, 11188. II, p. 68.­
ANDHEI l\IARINESGU, înv. c. Humele,
J. A1·geş.
Se) gice pentru cei lacorn i la mâncare şi la avere (Goi.sscc).
Omul cel reu unde I'ai d uce nu T pasă, fier-ul reu nic{ odată
nu se p rdşuidesce. - MAlt1NESCU.
4654
Stomahul ca mora, ori-ce pui în coş, îndată mis­
tniesce.
IOHD. GOLEseu, 1I1s8. II, Â$efll.
p. 168.
Acelaş înţeles ea la Xo. 4653.
4655
Stomahul când pătimesce,
Tot trupul se topesce.
10110. GOLEseu, ])188. 1, p. 476.
Vestită fabulă «Mtidularele Ş1; ptiniecele» pre care Menenius
Agrippa, cel mai popular şi cel mal iubit dintre senatori, o po­
vesti plebei resvrătite, care se retrăsese pe muntii Aventin şi
Sacru, nu este de cât o paraîrasă a acestei !}.icer'i.
Ne învaţă că unirea 111 familie, în cetate, in stat este în fo­
losul obştef ; dcsbinarea dimpotrivă c păgubitore şi duce la
peire.
4656
Stomahul, ca mara, când n'are ce măcina, atunci
se strică.
Iouo. GOLIlSCU, MS8. Il, AS8m.
p, 168 -- 16\l.
================== pagina 438 ==================
438
PHOVEHlJELI, nOMÂNlLOn
Ne învaţă a îngrijI de dînsul.
4657
Stomahul când chiorăesce,
La demâncare gândesce.
TOllD. GOLESCU, Mss. 1, p. 476.
După efecte putem afIn causa.
4658
*.6
A nu ave pre cine-va la stomah.
Fu. DAME, IV, p. 110, - E. I.
PA'rlUC!U, în!". c. Smulţi.T. Covurluiii.
*
A ave p1'e cine-va greft (bine) la stomah:
Fu. DAME, II, p. 83. - M. CA­
NUN, .J Ia�;,
*6
A nu 'j fi la stomac.
G.POllOllAN,illst t'.Slatina,J.Olt.
! ,
I
V C<}l Suflel.
Se \lice despre omul care ne displace. prc care nu 'l avem
(le bine, nu 'l putem suferi, il urîm.
Atât e de mic.
T. DĂLĂŞEL, în». J. Vâlcea.
SUFLET
N'a apucat să 'i esă sufletul şi 'Î dă cu Dnmnedeu
să '1 ierte.
Ve<JI Cuvînt, Drac, Fajă,
Saramură, Cap. XXI, e. Su­
flet, Tl'UP, Vorbă.
4660
:;: L'
4659 Să '1 iei subţi6ră.
SUBŢ16RĂ
A se citi În Şezăt6rea, An III, p. 236, credinţele despre suflet
adunate de d-l Lupeseu, înveţător.
4661 Sufletul bucuros este să intre în raiii, numai pe-
catele nu '1 lasă.
A. PANN, sau. 1889, p. 172;
1Il, p. 155.
Despre cei cari sunt Lucuroşi să scape de betrâni, priviri­
du'I ca () sarcină.
N. COST1N, Letop, Mold. II, p. 32 .
• ;{llld unu] este bucuros să tacă ore-ce, dar nu 'I stă în pu­
tin tiL
================== pagina 439 ==================
4662
OMUL ŞI ORGANELg SALE
Sufletul când pătimesce,
Tot trupul se topesce.
439
10UD. GOLESCU, ,tIss. 1, p. 452.
Starea morală a omului are o mare inriurire asupra stărei
sale fisice, Ne rearnintesce vechiul adagiu: mens sana in corpore
Jlano.
*6
4663 Cu suflet vitez şi cu trup leneş.
A. PANN, Edit. 1889, p. 158; III,
128 - I-hNl'Escu, p. 203.-ANDIIEl
MARINESCU, înv. c, Humele, J. Al·ge�.
Se <;lice despre omul bun de gură şi reu de lucru.
*6
4664 Nu 'i fi (vrei să fii) şi cu sufletul în raiu şi cu pelea
în pod.
E. I. PATRICIU, tn». c. Smulţi, J.
Covurluiu.
Se <}.ice celut lacom care voesce doue lucrurî de o dată.
4665 Să piară sufletu meu împreună cu cei de alt nem,
IORD. GOf.ESCU, M.�s. II, p. 66.
Se <;lice la desnădăjduire, aretând supărarea sufletului ce pă­
timesce de la alţii (GOLESCU).
4666 *La unul fără suflet, trebue unul fără-de-lege.
1. CREANGĂ, Pov. p. 248.
*6
La unul fărd suflet, trebue unul tară lege, ...
şi la unul [ară lege, trebue unul fdrd suflet.
G. P. SALVIU înv. c. Smult; J.
Covurluiit. .
* ii
La omul fară suflet trebue om făra Dumneiţeu.
N. MATEESCU, înv. c. Moviliţa J.
Putna,
Vet).l Cap. XII c. Lege.
La un om reu îl trebue unul şi mai reu ca să 'i pată veni de
hac. Nn'I pecat să'ţi resbuni pe un om fără suflet sau fără
lege.
4667 * Are nouă suflete, ca pisica.
A. PANN, II, p. 160; IU, p.141.·­
HINTESCU, p. 125.
================== pagina 440 ==================
440
PROVERBELE nOMÂNILOn
Are mare vitalitate, nu se pIerde, nu m6re cu una cu două,
Se dice celor rei şi făţarnici.
4669 * 6Suflet călător.
!
,
I
1,
4668
De ce nu 'ţi este sufletul cum îţi este faţa.
Sr.z.vrcr, Con». Liter. VI, p.228.
OR. JIPESCU, Reur. Oraş p. 261.
- ANDREI MARINl;SCU, înv. o, Hu­
mele, J. Ar!lef' + preot C. BUNGE­
ŢIANU, înv. c. Cosoveţ, J. Mehedinti.
Pentru omul care 'I tot bolnav, cu un picîor în grapă, să '1
sufli să cadă, care mir6se a grapă, sau e pe drum de peire.
*6
4670 A i se bate sufletul în tindă.
E. I. PATRICIU, înv. c. Bursucant.
J. Covurluiu.-G. P. SALVICr, inv'
c. Smulţi, J. Covurluiu.
Acelaş înţeles ca la No. 4669.
*6
4671 Ii cu sufletu pe sobă.
O. P. SALVICr, inv. c. Dobrooeţ,
J. Vasluiu.
E reu de tot; ca:mâlle, pohnâne mare.
4672
6
Cu sufletul în palmă.
S. F'L. MARIAN, 1'rad. pop. p. 108.
Acelaş înţeles ca la No. 4671.
Se dice de un om f6rte slab la trup.
T. CRIŞU.N, c. Cuqieru, Transil­
vania.
Cu sufletul la gură.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 253. - N.
GANE, Conv. Liter. IV, p. 55.
Acelaş înţeles ca la No. 4672 b.
Acelaş înţeles ca la No. 4670.
*6
4672b A 'şi ţine (a fi) sufletul în buze.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
4673
*6
4674 A ave sufletul în ose,
II!'I
I
================== pagina 441 ==================
4675
OMUL �l ORGANE!,!!: SALE
*
A 'şi stupi sufletul.
441
1. CR};ANGĂ, POl). I, p. 230.
A asuda mult pentru a face oreeoe .
• Până l'am dat la brazdă, ud-am slujit sulletul eLI dÎnsul..-I. CREANGĂ.
4676
*
A sc6te sufletul cui-va.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1365.
A'l necăji reu, a 'i cere un lucru cu mare insistenţă.
4677
*
A lua pe sufletul seu.
LAURIA!I & MAXIM, II, p. 1365.
A'şi lua respunderea.
4678
*
. Mi-am sărat sufletul.
Acelaş în ţeles ca la N o. 3606.
*6
4678b A'i înăcri sufletul.
l'tIaiot", P. BUDIŞTEANU, c. Bucu­
"escI, J. Ilfov.
G. POBORAN, insi. c. Slatina, J,
Olt.
A'l amăr), a'l supără.
4679
:;.
"A ave suflet negru.
A fi negru la sl�flet.
Ve(Jl Iriinui,
A fi reutăcios, ţine-minte.
4680
*
A fi fără de suflet.
I. CREANGĂ, POl). p. 248.
*
A nu ave suflet.
10 A fi m6le, fără nici o iniţiativă.
2° A fi om reu, ne-milos.
In credinţa poporului dracul nu are suflet.
4681
*
A fi mic la suflet.
Lipsit de simţiri gener6se.
4682
*
A fi mare la suflet.
================== pagina 442 ==================
A ave porniri generose.
Când unul sufere o bătae de marte.
I
I
�"f'"
.. "
I
BARONzI, p.[45. - ANDREI l\1Am­
NEseu, înv. c. Humele, J. Argeş.
ANDUEI MARlNF.SClJ, înv. c. Hu­
mele, J. Arger.
A. P ANN, III, p. 90-91.- N. BOG­
DAN, Pov. P 123. -- I. CUEANGĂ,
Amint. p. 72. - [j na B. Focşant, .1.
Putna. - V. ALEXANDRI, Teatr, p.
1376.
PROVEUUELE UOMÂNILOR
*
A nu ave pre cine-va la suflet.
. T. SPERANŢIA, I, p. l8t.
* A se băga în sufletul cui-va.
Fu. DAME, I, p. 112.
*
De sufletul tateL
Ve<;ll Inimă, Stom ah.,
A nu iubi pre cine-va, a nu'] pute suferi, a'l urî.
442
4683
10 A fi inimos.
2° A fi evlavios.
4684
1 ° A osteni,
2° A se mal ridica, a mai însufleţi, după o cădere fisică sau
materială.
*.6
4686 A fi plin de suflet.
"i
. A se utr: rn sufletul omului.
19 A 'i vorbi de aprdpe.
2° A căpătă încrederea eul-va.
3° A nU-I da pace.
*.6
4685 A se umple de suflet.
*.6
4687 A'l lăsa numai cu o mână de suflet.
E. I. PA'I'RICJU, in», c, Smulţş, J.
Covurluiu.
4688
Se <Jice;
1° Când renunţăm de nevoie Ia un lucru pre care de ulm in-
trelea nu '1 putem căpăta.
2° De acel cari fac pomană fără voîa lor.
3° De cei sgârciţi.
4° Despre ţîganl, în batjocură.
================== pagina 443 ==================
OMUL ŞI ORGANELE $ALR
443
«Aprope de Boişte vine satul Blebea. c;lre, mal mult de jumătate, după
ce 'şi scapă căctula pe baltă, elice: să fie de sufletul iatei,» 1. CREANGĂ.
POVESTEA VORBEI
Un ţigan cam pe la munte,
Vrend sit trecă pe o punte,
Din Întâmplare Î! scapă
Căctula din cap În apă,
Şi ne-putând sit se 'ntindă
Cu iuţels, sit o prindă,
Se uttă ia ea cu jale
Cum sălta pe rîu la vale,
Dicând : du-te dar mal iare,
Că tot aveam gând, ÎmI pare,
Ca să dau tati o cană
S'o căciulă de pomană.
Asa facem şi no! pote,
De unde nu putem ccote,
\)icem vorba cea obştescă :
Damnec)eu să pr iimescă.
4689
De sufletul hunicăl.
V. ALEXANOJll, Teatr, p. 58 & 919.
Acelaş înţeles ca la No. 4638.
*6
4690 De sufletul morţilor (reposaţilor).
G. POllOllAN, inst o. Slatina, J. Olt.
Acelaş in ţeles ca la N o. 4689.
4691
*6
A alerga (ve li) tot
într'un suflet.
P. ISPIlIEscu, Rev. Ist. t, p. 229;
Snâoe, p. 87. - B. P. !-IĂşDEu, C,­
lumna Traian, VII, p. 87; Etym.
Magn. p. 826. - ION AL LuI SBIEllA,
Po». - T. BĂI,ĂŞEI" înv. J. Vâlcea.
*A I
veni, în ruptul,
A veni, cu s�tfitlul la qura.
!':. GANE, COIlV. Liier IX, p. 55.
sufletului.
SLAVlc1, COllV. vn, 228, 229 &
Cl48; Conv. iu«. VIII, p. 292.
A alerga, a veni Iute, d'ume haleine, cum dice Francesul, şi
prin urmare prăpădit de ostenelă.
4692 * 6 A 'şi vede de suflet.
G. POUoRAN,inst. c, Slatina, J. Olt.
================== pagina 444 ==================
444
PROVERBELE HOMÂNIr.OR
IOA se feri de rele.
2° A 'ŞI căuta interesele.
TALPĂ
Ve\ll Bogat, Creştet, Cap.
VI, c, Talpă.
4693
*
Işi mănâncă de subt (sub) tălpi.
A. PANN, Edit. 1889, p. 63; III,
p. 77. - HIN'j'ESCU, p. 99.
VC()t a 1tllinc(t, Ungh/ie.
Se (Jice despre cel sgârcit.
4694
A cunosce pre cine-va din talpă.
FR. DAME, IV, p. 141.
4695
Adică bine, cu totul.
*
A eşi cu tălpile înainte.
G. POllOHAN. inst. c. Slatina, J. Olt.
A murl.
Mortul se sc6te din casă cu picerile înainte. Dacă s'ar scote
cu capul înainte, ar mal mur i în curînd cine-va în acea casă.
*6
4696 A pune sub talpă.
K 1. PA1'HH.:IU, înv. c, Smulţi, J.
Covltrlltiit.
A repune pre cine-va, a 'l stăpăni cu totul.
A pleca, a fug1.
4697
A O apucă. la talpă.
ION AL r.ur SllllmA, Pov. p. 279.
*6
4698 Ii ard tălpile.
Acelaş înţeles ca la No, 28il9.
GAVHIL ONJŞOH, praf. c. Dobro­
ve!, J. Vasluit'l.
Fuge repedc.
*6
4699 Par 'că îi arde jăratec (foc) sub tălpi.
G. PO�ORAN, inst. c. Slatina, J. Olt-
4700 * 6 A 'şi luă. tălpăşitele.
Con. Liu r, IX, p. 455. - A. DE
CIIIAC, Dict. Etll?n. II, p. 530.­
S. I. GROSSMANN, Dict. Germ. p. 113.
G. P. SALVIU, înv c. Smulţi, J. Ca­
vurluit1.-T.IULĂş':L,înv.J. Valcea.
================== pagina 445 ==================
OMUL ŞI OHGANELE SALE
445
.A O lua la tctlpăşiţe.
ION AL LUI SHIEHA, Poo, p. 185.
A pleca ele unele-va, a se porril repede, a rugt.
4701
A 'I răpăi tălpile.
Fu. DA�I};, Il!, p, 312.
A fugi repede.
4702 * DA fi în tălpi.
G. P. SAf"VIO, înv. c. Smulţi, J.
Covurluiu.
A fi gata la poruncă.
*D
4703 A bate la talpă (tălpi).
C. NEGHUZZI, 1, p. 299. - 10""
GHICA, Scris.-E. 1. PATlUCIU, înv.
c. Smulţi, J Covurluiu. � G. Po-
1l0HAN, iust. c. Slatina, J. Olt.
Ve<)i Boqat, Papuc,
Pingea"
10 A bate crunt.
2° A cheltui bani cu risipă şi mal ales in petreceri, prin beţii
şi jocurî.
ŢÎŢĂ
4704
Ţîţele când se 'ntăresc,
Vîrsta fetei ne vestesc.
IOHD. GOI"E6CU, Mss. I, p. 591-
Se <;ti ce despre acele lucruri cari se pot cun6see după unele
semne.
4705
Par'că tot suge la ţîţă.
Scie 'vorbe să îndruge
Par' că tot la ţîţă suge.
A. PANN, 1, p. lO.-BARONZI, p.
57.- HINŢESCU, p. 26 & 206.
Ve<)l Copil.
Pentru cel prost.
4706
Cine la ţîţe a ajuns,
In qenuche jos s'a pus.
IOHD. GOLESCU, 111s8. I, p. 591.
Se închină lor.
Vec;1I Le beau tetin şi Le Iaid tetin de Clement Marot.
================== pagina 446 ==================
446
I'UOVEUREf_E ROMÂNILOR
*
4707 'I-a dat ţîţa intrăqă, nu numai gurguiu.
V. FOIU:SCU, c Bucuresci.L. Ilfov.
L'a îmbuibat, 'l·a dat mal mult de cât era trebuinţă. Se dice
pentru cel lacom.
:1:6
4708 A fi întors de la ţîţă.
1. CUEANGĂ. Pal). p. 217.-1. BĂ­
NR,;<'U, praf. J. Roman.-Pu. DAMF.,
II, p. <llt;. - Sezătârr, I. p 15.
Se dice de omul care 'ŞI face reu lUI şi altora, un fel de
piază-rea.
«După credinţa poporulut roţi copil cel îlltor{l, adecă toţi acela cart
au lost odată înţărcaţi, dar după vr'o câte-va d ile snu septemânt mamele
lor, veqendu'l că prea tare tânjesc, s-ni din altă causă 6re-şl care, le'aă
dat Iarăşi de supt, după ce cresc mari, sunt forte rei de OChi aşa, că în
t6tă vieţa lor or la cine se vor uiti>, fie om sau vită, fie ori ce V� fi, res­
pectivul îndată se di6che şi se bolnă vesce şi el] nimic alta nu se p6te vin­
deca fără numai cu stîngerea de cărbuni şi cu descâni area de dio cht. De
aceea nu e bine nici odată a întorce pre un copil lnţărcat, adecă a '1 da
încă pe un restimp de supt, ci dacă l'a înţărcat o dată, înţărcat să re­
mână pentru tot-de-una .• - S. FI-. MARIAN, !"ascere. p, 427.
*6
4708b A fi cum îi ţîţa.
GA\'Il. ONJŞOH, prof. c. Dobrooeţ;
J. Vasluiti.
A fi bun.
TREPĂDATE
4709
Gesta cu trepădatele,
Că nu 's departe satele.
I. CI!EANGĂ, AmÎnt, p. 135.
*6
Pe trepădateie, ca nu 's departe satele.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, J.
GO/'Ul'luiu.
Se dice celor cari nu pot stii Ioculuî, şi sunt în veci gata
de plecare .
• Mulţămit CII cât avea, cu cât n'avea, când te mir! ce nu '1 venea la so­
cotelă, ie-ţî popa desagil �i tOiagul şi pe ici ţi-e drumul. Vorba cela:
(;ista Cit trepădatele că nt: 'J' departe satele »-1. CUEANGĂ.
TRUP
4710
Ve<)T Gtind, Oeb.iii, Sănătos,
Saramură, Suflet.
Mic de trup, dar tare de vînă.
101<0. GOI-ESeU, Mss. IJ, p. 44.
================== pagina 447 ==================
oaur, ŞI ORGANELE SALE
447
Se dice pentru cel scurţf, dar voinici (GOLESCU).
471.1. Ori-ce trup cu umbra sa.
IORD. GOLESCU, MS8. Il, p. 10.
Fieş-care rtt năravul seul ca fieş-care trup cu
umbro sa.
IORD. GOLESCU, M8S. II, Aselll.
p. 117.
VecJl rasa, Pif,., Tufă.
1° Adică ori-ce om cu năravul Sell (GOI,gSCU).
2° Şi cel mai înţelept smintesce.
3° Fie-care cu norocul lui, fie-care are partea lUI în lume.
4° Nu e om, cât de mic să fie, care să nu p6tă face vre-un
bine sau vre-un reu.
4712
Om în trup destul de mare.
Şi minte de copil are.
A PANN, 1, p. 10. -1-hNŢgscu,.
p. 130.
4713
Ve<Jl Mare,
Se dice despre omul lipsit de minte şi de judecată.
*
Ca un trup fără suflet.
IORD. GOLgSCU, MS8. II, Asetl'l.
p. 157.
Se dice de omul desnădejduit, de acel care pare că trăesce
in altă lume fiind lipsit de ceea ce doresce, de ceea ce a Iubit
şi a pierdut.
C' est camme un C01'pS sani'! âme.
Prov. Franc.
4714
Trupul sluga sufletului.
IORD. GOLESCU, MS8. 1, p. 495.
Simţirile înalte, Iar nu poftele sau trebuinţele trupesct trebue
să călăuzescă pre om.
4715 Cu trupul in biserică şi cu gândul la dracu.
HIN'fESCU, p. 193. -- Da K B.
lVlAWR, p. 80.
Ve<)l Biserică, Dumnelje,'.
Despre cel făţarnic.
Bl cuerpo sancta y el anima del diablo. 1)
Pro». Span
1) Corpul sânt şi inimă de drac.
================== pagina 448 ==================
448
PHOYEIlIlELE HOM .. '\NILOn.
Habit de beat a souoent angles de chais.
Pro». Franc.
4716 * ""Nici un trup fără de osăndă.
E.1. PATlllCJU, înv. c. Smulţt, J.
Covurluiil.
Dumnedeu nu lasă pe ninienl ne-pedepsit, căci fie-care îşI
are păcatele Iuî.
*""
4 717 A fi trup şi suflet cu cine-va.
P_ ISl'lRESCU, Uuclt. Sfăt. p. 103.
- LAZĂR ŞĂINEANU, Semas. p. 343.
- G. j'OIlOIlAN, insi; c. Slatina, J.
Olt.
Toţi un trup şi un eufiet.
Dur. TîCiIINDEAr., Fab. p. 209.
Exprimă deplina brodire a două caractere, celrnai inalt grad
de prietenie, şi desăvîrşită înţelegere în t6te.
Eeser anima. e corpo d'uno. 1)
PI·OV. Itai.
Ein Here und eine Seele sein. 2)
Pro». Germ.
vcer Un,qh'ie.
A gândr şi a simţi la fel.
4718
'l'hey are like hand and qlooe. 3)
PI·OV. Engl.
A fi un suflet în două trupuri.
D/M. CANTEMIR, bt.Ierogl. p. 315.
L
«Pre aur focul, eră pl'e priatin primejdia ispitesce ; şi după hotărîrea
filosofasoă, adecă Zt1l sztjlet in dou;; trupuri a fl, de abta unu! cine-va şi
mal nicr unul să nu fie aflat.» -- DIM. UAN·rEMlR.
Doi corp e un' anima sala. 4)
Prov. Piem.
UMBRĂ
Ve()I Friqur'i, Pa'Ui, retI/tin!,
Pe?', a se h'pe1"ilt, Trup, 'j'ula.
1) A fi inima şi trupul unura.
") A fi O rnimă şi un trup.
a) Sunt ca mâna şi mănuşa,
') Două trupurI şi un singur suflet.
4719
Umbra nicf odată more.
IOHD. GOLESCU, Jlf88. n, p. 11.
================== pagina 449 ==================
O�IUL ŞI OUGANl<--;LE SAL}-;
449
Adică urmele faptelor nici odată se sting (GOLESCU).
4720 Cine se razimă (rezimă) de umbră,
Dă 'ndată peste cap tumbă.
A. PANN, II, p. 64.. - HINŢESr.U,
p. 195.
Cine se dzimă (raeimă) pe 't�mbră greşesce.
P. IsPIRESCU, Leg. l, Edit. 1872,
p. 180; Rev. Ist. II, p. 155.­
I-IINTESCU, p. 159 & 195.
Fă-te clientul unui om puternic,
4721
;;:
. N'are umbră.
Se întrcbuinţeză în Moldova, aplicând u-se celui remas forte
slab după o b6lă îndelungată. precum şi unul om prea bun.
De cel cl'întâiu Înţeles se apropie dicetorea francesă con voit
le [our au trauers ele son C01'PS.JJ şi prin urmare n'are umbrâ.
4722
*
Par 'oă 'i-a luat umbra.
Pare gata să moră atât e de slab şi de prăpădit.
In vechime, ') în temelia uneî clădiri mal însemnate, se în­
gropa un om asigurându-se ast-fel soliditatea şi trăinicia lu­
crării. Mai târdiu zidarii obicinuiau a fura umbra cui-va, adică
a 'i lua măsura umbriî cu o beldie care se aseza în urmă în
temeliile casei în lucrare. Efectul era acelaş, după credinţa po­
porului, şi în scurt timp omul a cărui umbră se luase, trebuia
să slăbescă şi să moră, devenind stafie şi geniul întăritor al
casei. Astă-d) când se ridică vre-o clădire nouă, până a nu se
aşedă cea întâill petră a temeliei, se face aiasmă cu care se stro­
pesc şanţurile, Apoi se taie doi miei de se face masă mare
pentru zidari cari, după ce ospeteză şi închină în sănătatea
stăpânuluI ca şi întru tăria zidurilor, ingropă cruciş capetele
mieilor În doue colţurilor a casei, eal' în cele-I-alte doue un­
ghlnri două 6le roşii pline cu apă ne-Începută.
Acest cbicoiu şi acăstă credinţă f6rmeză fondul legendei NIo-
năstirei Curtea de Argeş.
O şoptii de sus
Aevea mt-a spus
Că orr-ce 'am lucra
Noptea s'a surpa
Pan 'om hotărî
1) Acest o b icciu a trebuit să se păstreze în unele locuri, pâuă în timpurf forte
apropiate de noi; ast-fel, În temeliile caseî D-lnl N. -Tuvar-a, clădîtă de Grecănu
pe la 1847, in oraşul Bărlad, am g ăsf t intregul schelet a unu i om. care rusese
zidit i.ntr+înaelc.
29 •
================== pagina 450 ==================
450
PIWYEHllELE IWMÂNILOH
In zid de-a zidl
Cea 'ntâI sotio ră,
Cea 'ntâi sori6ră
Care s'a ivi
Mân! în dtort de dl
Aducend 'bucate '
La soţ or la frate.
4723
*
A fi (ca o) umbră.
<;lice de asemene: il n'est plus que lombre de ce
*L:-.
A remas numai umbra de el.
ANDREi l\1AUlNI�SCU. in», c. Hu­
mele, J. Arge�.�K r. PATUlC'IU, înv.
G. Smutt), J. CovUI'l-uiU.
A fi slab.
Francesul
qu'il a eU.
4724
*
A se teme (si) de (o) umbră.
LAURIAN &. MAXIM, II, p. 1522.
*.6
A se teme (a'i fi frică) şt' de umbra luz.
1. CREANGĂ, Pov. p. 233; AmiII!.
p. 2.-1. BĂNESCU, prof. J. RO/1lel1!.
- E. 1. PATBICIU, înv. c. SmulţT, J.
Covu1"luil'i.
Se sperie de lucruri de nimic, fără pricină temef nică.
Umbram suam metuere.1)
P,ov. Lat.
'J'-11" Nl)' �O-I) �., �IJ.'I '(1 )
'[' Vo' v'" TOl�St ta«. 2
Prov. El-ill.
4725
*
Nu'} ajunge nici umbra lui.
ION Ar, LUI SJlIEHA, Po», p. 2Jl.
Aşa de tare fuge.
*
Ca umbra după om se ţine.
4726
Ioun, GOLESCU, Mss. II, Asem.
p. 222.
* A fi umbra cui-ua,
il1aiQt' P. BUDlŞ'l'EANU, C. Bucu­
resct, J. uţo«
1) & 2) A se teme de umbra sa.
================== pagina 451 ==================
OUUL Şl OHGANl!:LE SALE
A 1111 slăbi pre cine-va, a se ţ.in0 meruu <1(' dinsul.
Il le suit comme "an ombre.
Prov. Franc.
451
4727
Face si el umbră pămîntului.
P. Isi-rnsscu, J.,eg. I, /I,'rJ,:{. Hl72
p. lG7.
Se dice despre acel cur] trăesc Hira a ruun cl, de lcnr sau din
neputinţa, prin extensiune, a trăi,
Acestă variantă se va adăogă la N o. 9GI:.
4728
* A face cui-va umbră.
LAUItIAN & MAxm, II, p. j:",2:1.
A 'l întuneca vada, rcnunielc, gloria.
4729
Umbra omului după marte.
LAURlAN & MAXIM, Il. p. 1523.
Adică. sufletul.
4730
Nici ca o umbră.
L Connsscc, Ul''Îea/', XXlI, p. 150.
Adică de loc .
. , La acestă judecatii t6te aceste nt'd ca un păiajen sau umbră n'au avut
nici o ascultare sau lucrare.s - Uricar.
UMER
Vci}I csua:«, Pir:;.Jor.
4731
*
Nu O să indreptez eu lumea cu umărul.
A. l'ANN, Edit. 1889, p. 15�;
III, p. 128. - IhN'fESCU, p. 94.
Nu poţi să întorct lumea cu umerul.
I. UlmANGĂ, Pov. p. 223.
*
Ou umerul teu nu îndrepţi lumea.
I. BĂNESCU, prof, J. Roman.
*.6 ,
Nu poţi îndrepta lumea cu umerul.
Preot C. BUNGEl'lANU, in'\!. I}. Co­
sover, J. jJ![ehedinţi.
Ve"l Spate.
================== pagina 452 ==================
452
1'1<oYERIlELR lW�l_�NlLOR
4732
1° Cu puterea \ii de udată JIU se pMe îndrept:i lumea, eu re­
steu la Grîu nu se face nimic.
2° Să nu încercăm IncrurI care întrec puterilc unu i 0111, pu­
terile nostre,
«Aşa e lumea asta, şi de al face ce-ar face, remâne cum e.ctc ea; nupof-i
s'a îJl/ard CU U1IZCt uZ, măcar să te pul în ruptul capulut.» - I. CR�;ANGĂ.
Vre să ardice lumea cu umărul,
Dm. TîcIllND1':AL, Fab. p. 474.
A(�(�Ja� înţeles ea Ia No. 4731, § 2.
4733
Pare că după umeri aruncă.
A. PANN, III, p. 38.
VecJl �"''fJ(lI('.
1 o Când mânoările ee ni se dati nu sunt pe placul nostru, şi
p rin urmare 11 L1 ne folosesc.
Acele mâncărt lucsuose nu o putea 'impăcă,
Când le mânca Îl părea cu după umerl arunca.
2° Pentru omul Iucom Ia mâncare.
4734
*
Umăr la umăr.
J. RiNEscu,proj'. .J. Roman.
Ajutându-so, sprijinindu-sc unul pe altul.
4735 * L\ A pune umărul
Fu. D.u!l�, Il l, p. 197. - GR. Jr­
PESCU, Reur. Oras} p. 65 & 188;
Opinc. p. IOIl. '
* /:
A pune umeru la râta.
T. 13ĂLĂŞEL, in». J. Vâlcea.
A sprijini p)'!) cine-va, a 'I da mână (le ajutor.
Prster l' epaule {donner un coup d' epaule) li quelqu' un.
Proc. Franc.
4736
* A se ridica pe umărul cui-va.
Adică prin ajutorul lul.
* L:'
4737 A strînge (înălţa, da) din umeri.
A. PANN, II. p. 85.-- HINŢESCU,
p. 117. -1. CREANGĂ, Pov. p. 82
& 263.-GR. JIPESCU, Opinc. p. 73
& 121. - GAVR. ONIŞOR, prof, c.
Berlaâ, J. Tutova. - T. BĂr..ĂŞEL,
tno. J, Vâlcea.
================== pagina 453 ==================
OMUL ŞI ORGANELE tiAU;
453
1· In seuin de dispreţ, de ne-păsare,
«Apot asta nu vi! privesce pe d-vostră ; ea ma! bine păziţi-ve gura 'ti
dat! de scire împăratulut c'am venit noi, respunse mosuegul.
;,Străjeril atuucl se uită lung unul la altul �i strîng din umer .... apoi
unul din el vestesce împeratul.>-I. CREANGĂ p, 82.
Daca nar
Din um(r dat.
A. PA:NN.
2° Arată nc-soiinţa, ne-pr-iceperea, nc-durn itirca.
, «Atunci Harap-Alb şi cu al sel au început a strînge din umeri, ne­
p ricepându-se ce-r de făcut.»-I. CRI>ANGĂ, p. 263.
:;: ,/�
4738 A lua pre cine-va, peste umăr.
G. P0J30RAN, inst, c. Slatina, J. Olt
Y<'(.;I1 I'icior.
Acelaş înţeles ea la N o. 4499.
UNGHIE
VeQl F"ll'l'lM', rt. S(' ţ�"/cir"ldnit,
co». XIX, c, [r'''J'd,·.
4739
Subt unqhea degetului mai vrâjmas t6psesc de cât
dintele viperii stă.
Dm. CAN·mmR. Iei. Ierilf/. p. 84.
Omul e mal l't'll de cât fiarele sălbatice.
4740 .'1: LA fi unghie şi carne cu cine-va ..
LAZĂR ŞĂINEANU, Semas. p. 342.
- G. P. f:lALVUl, in». C. Smulţt, J.
Covur·lui'tt.
Ou care era prietin unghie şi carne.
1. CngANGĂ, Conv. L1:ter. xv,
p. 456; Amint, p. 10::l.�lj'll. DAMlh­
I, p. 201.
Se întl'e!Julnţ()z:\ pentru a expr-imă (le plina hrodir« a d ouă
caractere, «el iuni înalt grad (le prietenie, lucru fr'll·te rar: "p1'e
aur focul, Iară pre prietin primejdia ispitesco ; �i d upă hotărî.
rea f'ilosofusca, adica un suflet în doue trupuri a fi de ahîa unul
cine-va, şi mal nicf unul să 1111 fie aflat» precum <,liee n. Can­
temir, Ist. Ierogl. p. 315.
D-1 Şălneanu arată e�\ Bl'inklllann (Die Metapllel'l1, p. 137-138)
care a supus unei analise eomparativă expresiunile metaforice
exprimând acesta idee, la mai multe pop61'e, gflsesee că locuţi­
unea Span10Eî ser u,îia !J ral'lU', şi prin urmare cca H.olll:1nescă
================== pagina 454 ==================
l']lOVEHBELB UOl\l:\�lr.OR
mire ('8t(' id en tică, c superioră tuturor celor-l-alte. ') Nicăirea
dm;iivÎl'şita potri vir-c în părere a dOI 6menî, amiciţia cea mal
intimă, nu'] mal firesre şi mai niruerît exprimată, de cât când
<Jicem a li lIn.qMe şi carne cu cine-ca. Acestă imagine îrnpli­
nesce Uite cerinţele: ea e nobilă, fiind că c luată din natură şi
anume din parteu cea mal nobilă a co rpuluî omenesc, de la mână,
şi ce] dOI torruenl de comparaţiune, unghia şi carne, nu stau
într'un raport extern sau juxtapus (eum sunt cele-l-alte meta­
Iore), ei raportul 101' este lăuntric şi intim; ele sunt făcute la
olan:"1 (le natură, şi nu ]lot Ii despărţite fără a sufr-r) vătiunare.
Eire unis comme les doigts de la main.
Proo. Franc.
ES8e1'e carne ed unghia 2).
Proo, Itoi.
EijsC carn c onqia "1.
Proo, Piem.
4741
:t:/
IŞI mânca (mănâncă)
de subt (supt) unghii (unghie).
A. PANN, Edit. 1889, p. 63; 1Il,
p. 77. - P. lSPIRESCU, Basme, p.
73. - E�r. POPESCU, in». c, Ciocă­
nesci-JJ1ărgineni, J. Ialomiţa. - K.
A. 7,AMFIRESCu-DrAcoN, 'Înv. c. Ştiu­
benii, .J, Doroliot. - Semin, Buc.
ei. VII, prin P. GÂUBOVICENU, praf.
:!: /,
A' Ş't mân ca negnt! de sub unghie.
G. POBOUAN, inst_ c. Slatina, J. Olt .
• y,
) Ş' măca di sup unghie 4).
D. A. lVlrLESGU, c. Gopeşt, Mace­
elemia.
\'eQl a ililinca) 'l'O(P('i.
DN;!')'(, cel sgărcit şi cumplit.
4742
:;:
A ave unghiile cam lungi.
Cronica anonima, p. 14:3. -Io!>
GlJICA) ScriSorL '
Ve<J'( De.'!"l, l1!<Înll,
An Ll j'i cinstit, a i'urâ.
Fiind el cam /mzg la zmgllt'l, din rel"l Ştirhescilor» - C,-, Auo1dmii.
1) Loeu!iunen. itulial�u e�te aeceaş, ceC:l efi denotă «) odginil identică latinii.
2) 4- Ji carne şi ungldj,
al Jdem.
�) Jşi munfineă de sul) lInghle.
================== pagina 455 ==================
4743
O�IUL t71 ORGANEL-E. SAl.E
*
A-şi areta unghiile.
455
4745
1. BXNESCU, pro], J. Roman .
• \ se supără, a areta că suntem în stare ele a ne apără şi ele
fi i n torce reul care ni s'ar pute face. Prin alusie la elobit6cele
«ari se servesc ele unghiile lor ca ele o armă.
4744 *!::o. A nu-şi tăia nici unghiile (o unghie) pentru cine-va.
Da Z. J. c FedeşU, J. Tutoro: ­
Da Ee. Z. c. Bedad, J. Tutaoa,
A fj egoist şi sgârcit, fi nu fi în stare să tacă cea mai mică
mişcare, cel mal mic sacrificiu pentru altul.
Ab hac regula mihi non licet transversum, ut aiunt, 1tnguem
discedere» - P. Manutin, p. 195.
*
A-�i pune unghia în carne pentru cine-va.
Dra A. J. Bel'lad, J. Tu/ava.
Maim' P. }3UDlŞTlIANU, Bucuresci,
J. Ilfov .
. \ fi gata să Iacă ori-ce pentru cine-va.
*D.
4746 A-şi pune unghia in gât.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, .1. Olt.
A sill mult să facă ce-va .
• j{o D.
4746b A lua în unghii pre cine-va.
G. MADAN, c. Truşeni, T. Chiri-
fi eu. Basarabia. r
A'] prinde cu putere; se apropie ele înţelesul ele la NO.4746.
4747
Nici cât unghia.
LASCAR CATARGIU, Monit. Oficial.
şed. Camel'. 29 N01J. 1894 .
. \clică de fel, nici cât ele puţin .
• Nu voiă ceda niel cât unghia>. - IJ. CATA-RGI.
Si tu Hercle ex isthoc loco digitum transversnm, aut unfjllem latum
excesseris.» - PLAU'!'. Aulztlaria.
*D.
4748 Nici cât e (îi) negru subt (sub) unghie.
IORD. GCLESCU, Ms». II, p. 48.­
Dm, TîcIIIIiDEAL, Fab, p. 62. - ION
AL Lui Sllj.m��A, Pov. p. 76 & 236.­
GAVUII, ONIŞOR, prof. c. Berlaâ, J.
1 utova. - G. POBORAN, inst. c, Sla­
tinu, .1. Olt.
================== pagina 456 ==================
I
It
456
*L::,N'
wZ cât
PROVERBELE ltOMÂNILOR
negrul sub unghie.
LAURIAN & MAXIM, I. p. 543.­
BARONZI, p. 45.-P. ISPIRIi'SCU, Sn6-
ve, p. 54. - B P. IHŞDElJ, Trei
Crai, P. 34. - K. A. ZAMFIRESCU­
DIACON, înv. e. Situbeni), J. Doro­
hQi.- FR. DAME, I, p. 208.
Cât neqru supt (subt) (sub) 11nghze.
IORD. GOLESCU. Ms». II, Asem.
p. 128. - DBI. CANTEMIR, Ist, le­
roql, p. 294 .. - P. Isr-mnsou, Leg.
p. 207, 285, & 297. - fi'. DAME.
III, p. 107.
URECH1E
• Măear cât negru sub unghie lucrul acesta aşa a fi nu l'am aAat.»­
Dm. CANTEMIR .
*.6
4751 La urechîe ce se dice, în pădure se aude.
lOUD. GOI.Eseu. 21188. II, p. 38.­
Preot C. BlJNGETIANU, înv. c. Coso­
veţ, r, A�{ehedinfi.
GH. JIPESCU, Opillc. p. 77.
sub unghie.
I. CUEANGĂ, Amint. p. 78. -- EM.
POPESCU, înv. c. Ciocl1nesci-Mărgi­
neni, J. Ialomita . - Sezatârea, II,
p. 105.
.6 de"
Nu '1 dare mei unghiea de la degetu ăl mare
la călcâiu,
*.6
Cât e (îi) negru
Adică forte puţin (GOL�'SCU) •
Pentru o durere ne-însemnată.
(unghii).
G. P. SALVIU, înv. c. SmulţT, .r.
Covurluiu.- G. POBORAN, inst. c.
Slatina, .r. Olt.
A prinde la putere. Sc dico atât în înţelesul pro piu când şi
n cel figurat.
Ve<JI An1.o/,cza,l, Ariciu, aBe,
Cap, Cârcimă, Cercei, Drac,
Drag, Fiâmâoui, Flore, F6Tne,
Obiooet, Iepure, Lună, Lup,
j1{r'i,qarJ Oclciii, Pădure, Paiii;
Pântece, Pârete, Purice, Saf·
tiam, Sîn, Soptd, Cap. XXI, o,
U1'c(;h/ie, a Vorb't.
4749
0*.6 . d h
475 A prm e la ung Ie
================== pagina 457 ==================
4752
4753
4754
OMUL ŞI ORGANELE SALE 467
*L
Ce spui la urechie în padure se aude.
ANDIlEî lV[ARINESCU, tn». c. Hu­
mele, J. Arge'l'
Ve'jI xo. 940.
Adica cele (1i� tamă nu se pot păzi (GOLESCU).
Cele mal line şapte, ce le dice omul către cine-va, se aud a­
lături. Alnsiune la omul care nu pote păstra o taină.
*
Cine are urechi de audit, să audă l
1. CItEANCĂ, A mint. p. 136.- I.
IONESCU. Cart. Cit. n, p. 151.-­
Ar,. DUMI'r1l8SCU, p. 119.
*
Cine are urechi, să audă.'
Cine are u1'echz sa p6tă augz, lasa sa audă!
Dor TîclIINDEAL, Fab. p. 419.
Agel ce-are urecli de-aodire să-tiudăl 1)
ANDREIUL AL BAGA TU , Cort. Aleg
p. 181.
Se dice pentru a atrage atenţia nostră asupra celor spuse, iuaf
ales când se vorbesce in pilde Salt prin alusiî.
Aceste cuvinte se găsesc în parabola semenător ulul. Cel ce
are ureclii ele rlurjit audă t :» JVIA'rEI XI, 15; XIII, 19. LUCA,
VIII, 8. MARci IV, 9. Ar-os. II, i. 11. 17. 29, III, 16, 22.
*
După ce 'ţi degeră urechia de qeba mai pui căciulă.
Da S. CALO!, c. Berloâ, J. Tutooa
Pentru celo care se Iac după vreme.
Urechi să fie, ca spate destule.
Dreptatea 1, No. 108.
Cel ne-ascultător va prim! pedepsa C(� i se eu vine.
*L
4755 Pe-o (p'o) ureche intră si p� alta ese.
HIN'fESCU, p. 197.- preot C. BUN­
GE'.pANU, in», c. Coeooeţ, ,1. Melie­
dinţi.- E. PATIUClU, înv. c. Smulţi,
,1. Coourluiâ. - BARONZI, p. 56.
================== pagina 458 ==================
458
PROVERBELE ROMÂNILOH
:.1:6
. - P' O (prin o) ureclue (V-a intrat şî pe (prin
cea-Il-alta (l)-a eşit.
IORD. GOLESCU • .MS8. II, p. 54.-
V. FORESCU, c, Folticeni, J. Suctaoa.
- G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi; J.
Coourtuiă.
Ce intră pe o ureche, ease (ese) pe alta.
C. NEGRUZZI, I, p. 248.- V. A­
LEXANDUI, Teatr, p 1040.
*6
Intră p'o ureche şi ese pe cea-l-altă.
A. l'ANN, Mo� Alb. 1, p. 5.­
A�mREI MAIUNESCU, tn». c. Humele, J.
Arge�.- G. P. SAf,VIU, in». SrnulfI,
J. C01!>u·luiu.
6
Im; t'ntra pe o urechie şi' mi ese pe af,lantă.
M. PXSCULESCU, La Intiln: p. 10.
Se dice pentru cel ce nu vor să asculte nimic, şî pentru cei
ce uîtă numai decât ceea ce I'e dis (GOLESCU).
Cela lui enire par une oreille et lui sort par l'auire.
Prov. Franc.
Per un orecchio entra, per l'altro esee. 1)
Prov. Ital.
Zu einem Oh» hinein, zum. andern ioieder heraus. 2)
Prov. Germ.
in ai one eal' out at the other. 3)
Prov. E'ngl.
t.
4756
*
A se culcă pe urechia aia.
P. ISPlIlESCU, Leg. p. 267.
*6
A se culca pe o urechie.
T. CREANGĂ, Cot/V. Liter. XI, p.
174; Po». p. 188. - M. o AIn AN,
.J. lafli.
') Pe o urec!J1e intră, pc cea-l-altă ese.
li} Pe o ureehîe înăuntru, pe cea-I-altă din noii afm-ă ,
a) Inlră de o urechto, şi ese pc cea-l-nltă.
================== pagina 459 ==================
T
I
OMUL ŞI OUGANRIJE SALE
459
*
Culca-te pe urechio aia (aceea).
A. PANN, ua« Hl89, p. 82; III.
p. 30.-B. P . .HĂŞDEU, Etyrn. Magrl.
p. 16.-HINŢESCU, p. 41.-P. ISPI­
RESCU, Rev. Lst. II, p. 160.-G. 1"0-
BaBAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
*6
Culca-te pe acea ureche.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 771; II,
p. 160. -C. NEGRUZZI, Conv. Liter.
III, p. 98. - B. P. l-!ĂŞDBU, T"ei,
Crai, p. 20. -- Abecedi r llustrat,
p. 26. - V. ALEXANDRI, Teatr. p.
370, 819 & 1356. -H. D. ENESCU,
înv. c. Zamosteo, J. Dorohot,
*
Pe agea urecle ti bagă 1)
D. A. MILESUU, c, Gopeş), Mace-
donia. •
1° Adică ceea ee te aştepţi tu, nu se va întîmpla, renunţă la
dînsul.
«Cum ved eu, frate-meti .rt j>dle cuk,'t pe-o urechis din partea vostră ;
la sfîntul aşteptă s'a împlini dorinţa lut.u-e- I. CR�:ANGĂ. p. 188.
20 A se odihni, a nu 'ş'i mal bate capul de un lucru, a se mul­
ţumi cu ceea ee a făcut.
«Eli socotesc, mărite împărate, cii cel ce a făcut asemenea vitejie, nu cred
să se fi. culcat pe ur<clda a ia şi să f stat numat aşa cu degetul în gură.»
- P. ISPlREscu. Leg. p. 257.
Se cOUChe1" sur les d eua: oreilles.
Prov. Ji'ranc.
*6
4757 A se lăsa pe-o ureche.
GAVR. ONIŞOR.PI·Of. c. Dobrooşţ,
J. Vaslui'l�
A nu se ţine de u trebă, şi a vede în urmă că nu ese cum
ar fi trebuit.
*6
4758 A se pune (porni) p'o ureche.
T. BĂLĂ�F.L) înv. J. Vâlcea.
Se dice de omul care nu mal isprăvesce spunând un lucru
de o mie de ori, precum şi de acel care nu se lasă până nu
isprăvesce ce "şt-a pus în gând.
1) re acea urcetuc bagă-j.'i (în cap).
================== pagina 460 ==================
460
4759
PHOVERBELE ltOMÂNIT,OR
Este tare de urechi
Că n'are doue perechi.
A. PANN, I, p. 94. - HlNŢESCU,
p. 184.
Se dice, In bătae de joc, despre cel care nu aude bine sau se
face că nu aude.
*,6
4760 E lună veche,
N'aude de-o ureche;
E lună noue,
N'aude d'amîndoue,
G. P. SALVIU, tn». c. Smult), J.
CovurluUl.
Acelaş înţeles ca la No. 174, la care se va adăogă acestă va­
riantă.
4761
*
Când s'ni ved ureclia. 1)
D. DAN, c. Neuesca, Macedonia.
- ME'rA C:JSTANTIN, c. Molooişte,
Macedonia. - XENO�'ONTE CAl'SALE,
c. Ptrlepe, Macedonia.
*
Cându va-fii ued ureclia. 2)
1. Gnrcu, pro], c. Abda, Epir.
Ve(jl ca«.
Adică nicIodată. Se dice rnaî ales când cîne-va dă baui cu
împrumut, şi nu are speranţa să ''j l(ea înapoi.
4762
Doue urechi şi o gură
Ţi-a lăsat buna natură.
Multe, multe să asculţi,
Dar puţine să vorbescî,
IDEM, Calend. Rom. 1892.
VeeJl a Aurji, Gură.
Ne învaţă a vorbi cât de puţin şi a ascultă.
Os unun: natura d1UlS tormauit et aures
Ut plus audirct quasn loqueretur homo, 3)
Dist, Cato,
Turcul qice: <Natura, care ne a dat un singur organ pentru
a vorbl, ne a dat doue pentru a audi, şi ne învaţă ast-fel că
trevue mal mult să ascultăm de cât să vorbim.>
1 & 2) Când m'i-oiu ved6 ureehjn.
a) Natura a făcut o (singurâ) gur;] şj d ouc llJ'cc!!l, pentru ca ornul mal mult
să aseult e de cât 8:1 vorbcseă.
================== pagina 461 ==================
461
*6
4763 Un car cu urechi; nu cumperr o perechie t
G. P. SALYlU, 'Înv. c. Smuiţ), J.
Covurlui,'i.
Se dice celui care, no-audind bine, întrebă că ce a strigat un
altul.
:;. /:
4764 " � A fi într'o urechie.
LAUHIAN & MAXIM, Glosar, p. 224.
--P. lsrrnuson, Hev. 1st. III, p. 379.
-II. DE CIHAC, 1, p. 301.-8. MI-
HĂILESCU, Şeeăt. l I, p. 219.- preot
C. BUNGETIANU, înv. c. Cosoveţ, J.
llfehedinţi. - ANDREI MARINESCU,
înv. c. Numele, J. Argeş. - G. P ..
SUVIU, înv. c. Smulţi, J. Covurlui2!.
-- G. PODOHAN, inst. c. Slatina, J.
Olt. - T. BĂLĂŞEL, îrw . .J. Vâlcea.
*6
A fi cam într' o �t?"echl,e.
ION AI. r.UI SmERA, Pov. p. 5.-­
K 1. PA'fIUCIU, înv. c. Smt!lţi, J.
Covurluiă.
1° Adică un om palavatic, cu apă la cap, cam smintit, ţicnit)
sărit din minte, prostovau.
2° Se dice omuluî care face ce-va alt-fel de cum ar trebui
făcut, şi ori cât i s'ar spune, tot pe a lui o ţine.
*e:,.
4765 Umblă într'o ureche.
1. Un. SIMiON, elev. c. Băeesci­
'l'ămi/'fen'Z, J. Fălci(l.
'ŞI-a pierdut rostul; nu 'i mal dă de căpătâi li.
*6
4765b O lea aşa într'o ureche.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
De capul Iuî, fără judecată.
4766 A se face într'o urechie.
S. Fr., MAllIAN, Trad. Pop. p. 197.
A se face că nu aude, că nu înţelege.
*6
4767 A fi cu cacatul după urechi.
T. BĂr.ĂŞEr.. înv. J. Vâlcea.
A fi copil, ne venit bine in vrîstă şi în minte.
================== pagina 462 ==================
462
PKOVKRBELE Rn)JA�ILOR
4768
Se dico acelor ('.a1"1 se amestecă în vor-bă eu ('el betnini, vrf\nel
f'ă eHi sfaturi celor mai cu minte de cât ei.
A 'i asuda urechia pentru ce-va.
lhnoNzI, p. 40. - B, P H.ĂŞDEU.
Rtym 1/fagn.. p. 1!H9.
Se �lice când aşteptăm o veste cu ne-r-ăbdare.
*6
4769 Este tare de urechi.
1\. PANN, I, IJ. U4.·- HIN'fESCU,
p. 184. - P. hplimscu, Ite». Isi.
l l l, p. 379. _. G. P. Sar.vro, in»,
c. Smuiţi, J. Covurluiu. -- T. B1-
LĂŞEL, in», J. j/ âlceo,
Este fudul de urechi.
A DE Cruxc, r, p. 301.
*
E fudul de· o ureclit«.
IoN u aude bine, este surd.
2° Se face a nu aud).
Variantele 2) şi 3) se întrebniJ1ţez�1 nurnai În Moldova.
Avoir l'oreiile dure.
Pro». Franc.
*6
4770 A băga pe urechi.
'1'. BĂLĂŞ�;L, in». J. Vâlcea.
4771
A înţelege.
*
A ave urechi lungi.
Vec)i jtJâgar.
A fi prost sau ne-învăţat,
M. CANIAl<, publ. .J. Iaşi.
4772
*6
A se (cam) lungi urechile cui-va.
A. PANN, I, p. 132. - HINŢESCU,
p. 61. - V. ALEXANDRT, Teatr, p.
198,536, 748 & 1002.-1. CUEANGĂ,
Amint. p. 54 - Du SOFIA NĂDEJDE,
Nuo, p. 57. - G, P. SALVIU, înv,
c, Smulţ), J. COl!w·luiu.
De f6me.
Avoir les denis lonques.
P1'OV, Franc.
================== pagina 463 ==================
OMUL ŞI OnGANKLg SALE
* !�
4773 A'1 desfunda urechile.
463
4774
4779
G. P. Sar.vru, in». c. Smuiţ), J.
Covurluiu.
A '] Iov 1 cu palma peste urech 1.
* 1:0. •
A face (pr-inde) urechi.
G. P. SAI,VIU, îll1'. c. Smulţ«, J.
C ovu1"luHi.
A aud l, a pricepe.
*8.
4775 A cresce urechile cui-va.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 966.
*8.
'l-a crescut urechile cât de măgar.
G. P. Sar.vru, înv. c Smulţi, J.
CovurluL
A se îtuprosti.
*8.
4776 A'şi plimba urechia.
G. POllORAN, iust. c. Slatina, J. Ult
A trage cu urechia, a asculta căutând să afle oi-I-ce.
*8.
4777 A fi urechia satului.
Maio!' P. BUDIŞTEANU, Bucuresct,
J. Ilfov.
A sci tot ce se petrece În sat.
8.*
4778 A fi urechia tîrgului.
I. BĂNESCU, praf .. I. Roman.>«
M. CANIAN, J. Iaşi,
Ureciaa tîrguluI.
BAHONZI, p. \:15.
A sci tot ce se petrece în tîrg.
*
A fi urechia pămîntuluî,
Maior P. BUDlŞ'l'EANU, Bucuresct,
.T. Ilfov.
A sci tot ce se petrece, tot ce se dice în lume.
4780
*
A fi urechia lui Dumnezeu.
1 BĂNESCU, prof: J. RUIIICJn.
M. CANIAN, J. Iaşi,
================== pagina 464 ==================
464
PI�OVElmELE HOMÂNILOR
Om bun, om care (1<1 sîatnr! ]JUlHl.
4781
;; .
. ' A fi urechia dracului.
I. BĂNESCG, pro]. J, Roman, -­
M. CANIAN, J. Ialjl.
Oru ;�Cll, om care dă sfatur) rele.
*
4782 A ave urechia cui-va.
A Ii ascultat cu plăcere şi ClI incredere de eÎr(\-cine.
4783
* A ave urechi a tîrgului.
Se <;licc despre acel a căror sfaturI sunt ascultate de couce­
tăţenii lor.
4784
Are urechi de cârpă.
Ureoh; de cârpă.
IhwfESCU. p, lH7.
Nu aude bine .
I. C. FUNDESCU, Bas e, p. 91.-
1'. !';PIRESCU, Leg.!, Edit. 1872,
p. 167; Le.'!. p. 33H.
• Când a strigat întâil!, a audit Iepurele 7i dise :
- Auditt fraţilor, se prăpadesce stăpânu l nostru.
- Tact, ztrecld de cârpa, Îi ejise vulpea, şi-i trase o palmă, tu sr g:ln-
descl stăpânulut nostru aşa.>- P. ISPIREscu.
4785 * A ave bumbac în urechi.
II1. CANIAN, publ. J. Laşi,
*.6.
Par' că are bumbac în urecli«.
P. G. SALV1U, În". c. StJtulfr, .1.
Coourluiii.
Se dice despre acel care nu aude bine Salt s(' Iaco că 11 u aude.
Aooir du coton dans les oreilles.
P"OV. F,·an".
;; . .6.
4786 r- A'i băga bumbacul în urechi.
G. 1. PATHlC'jl', tu». (. Smulţ), J.
Conurlut .
Vctj.i Surit,
A'I învăţă minte prin bătaie, a'l face să nu m al spună ceea
ce trebuia tăinuit.
================== pagina 465 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE 465
*L::o.
4787 Să-şi bage bumbac în urechi.
G. P. 8ALVIU, înv. c, Smulţi, J.
Corurlui.
A vertisment ce se dă acel uia care a comis o faptă nesocotită,
şi dăunăt6re altuia.
*L::o.
4788 A nu (o) duce la urechie.
T. Sl'EilANTĂ, 1, p. 10. - r. BĂ­
NESCU, pro], .I, Roman. - Maior
P. BUDIŞTENU, Bucur-esei, J. Ilfov.-­
G. POllOHAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Se dice despre ornul căruia îi place să be.
*L::o.
4789 Nu duce nimenea la ureche.
G. P. SALYIU, înv. c. Smulţt, J.
Coourlui,
Toţi o me n i] betl dar nu din calc afară. Mustrare la adresa
beţivilor.
o'. L::o.
4790 '!' A pune mult pe-a ureche.
T. DĂLĂŞEL, în». J. Vâlcea..
A se im Leti\.
4790b
*
A se pune pe o ureche.
T, BĂr..ĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A repeta un lncr n de multe 01'1.
*L::o.
4791 A pune la ureche.
T. B.�LĂŞEL, in». J. Vâlcea.
A menaja prc cine-va.
*/\
4792 A'i rode urechile.
1. CREANGĂ, Po». p. 265. - ION
AL Lui Snmus , 1'OfJ. p. 169. - E­
l. PATIllCJU, inn, c. Smulţi, J, Ca­
CIIrluii:i.
Ve(Jl Stirâcic,
A spune, CI cere într'una, eu mare insistenţă.
-ImI rod tuec/file să le da"l fata. - 1. CllEAlSGĂ.
«Muierea tot nu înceta să '1 rddd urechile ca să 'f prăpădcscă ; că de
nu 'f-a pierde, ea '1-" lăsa şi n'a mal şede cu diusul.u-c-I, Snrnua,
30
================== pagina 466 ==================
466
4793
PHOVEHBELE UOMt\NILOR
Rompre les oreilles.
Pron, Franc.
*
A fi urechile rase de ...
J. CnUNGĂ, Tov. p. 314.
A cunosce bine, a fi săturat de ore-ce.
"o sciă eu cât e lumea de dulce si de amară, bat'o pustia s'o bată.
Lut Ivan i's rdse urechile de dîllsa.:--I. LUEANG.4..
4794
*
A mânca urechile cui-va.
Dm. CAN'l'EMIJ<, Ist. Iel·ogl. p,
2�J6 -LAlillIAN & MAXIM, 11, p. 228.
- Maior P. ilUDlŞTEANU, c. Bucu­
resei, J. ll!'ov.-Fu. DAME, III, p. 15.
Acelaş înţeles ca la No. 4792.
«Destul urecltile mt-at 1ilâncat cu cuvinte deşarte.» - DIM. CANTEMIR.
6*
4795 A sufla vîntul în urechile cui-va.
G. POHOHAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
A nu audi.
4796
*
A se face numai (tot) urechi.
P. Isr-msscu, Snore, p. 59; Leg ...
p. 97.
A fi numai urechi,
T. Couusscu, Uricar, XXII, p. 45,
* fi'
A i numai o ureche.
M. CANIAN, publ. J. IaşI.
A asculta cu mare băgare de sciuă.
«Când începură nrsit6rele să ursescă, el se .răcit 1tumai ureelll şi "WJI
tot.-P. lSPIHESCU, Leg. p. 97.
E'tre toui orcillcs.
Frav. Fi'anc.
4797
*Sa" 'ţI" hl
mântui uree la.
G.l 'OHOHAN, iust, c, Slatina, J. Olt ..
Numai aşa de formă, ca sit scapi. Se aude În Moldova.
*�
4798 A ave apă în ureche.
V. HAllAAl, Înv. c. Griviţa, J ..
Tutova.
Ve')! Cap.
================== pagina 467 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SAf"E
467
Se dice de omul care nu prea aude şi e cam lovit eu lenea.
* 1:0
4799 A nu 'i suna bine la urechie.
G. POIlORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
A nu 'i place vorbele pre cari le aude.
4800
A 'şi deşchide urechile in patru.
V. ALEXANDItJ, Teatr, p. 1131.
4803
4805
Vec)} osu«:
A asculta cu băgare de semă.
*1.\
4801 A toca la urechia cut-va.
Gn .. hI'ESOU, Opinc. p. 103.
Acelaş înţeles ca la No. 4792.
*6
4802 A face urechea toca,
S. MlIlĂILESOU, înveţ. Seeăt, II,
p. 74.-G. P. SALVIU, î,lV. c. Smulţi,
J. Covuduiu.
Se <,J.ice celui care nu face ce i se poruncesce, făcendu-se că
nu aude.
«lî spu] şi el.face urechea tdcd»,
$
Pare că 'i-a sunat la ureche.
M. CANJAN) publ .. I. Iaft.
*6
De '!f, trăsnesc urechile.
G. POIlORAN, insi. c. Slatina, J. Olt.
A fost lovit peste obraz, a primit o palmă.
*6
4804 Ii ţiue urechele.
G. P. SALVlii, înv. c. Smulfi, J.
Covul·luiu.
Aşa de reu il fost bătut.
* A 'şi destupa (deschide) urechile.
T. CODlU:SCU, Urical", XXII, p. 45.
A. asculta cu băgare de sernă, a fi atent.
4806
*P' ,. h"
an 111 uree 1.
V. ALEXANDItJ, Teatr, p. 1016.
Adică forte mult.
================== pagina 468 ==================
\
t 468 J
PROVEUBELE ROMÂNILOR
.M'al înglodat in datori! pân 'îl! urechI,,, - V, AU:xANDHr,
Juequ' (lUX o reillcs ,
PI'OE, F,'ane.
*L'.
4807 Până peste urechi
S, FL. MAIUAN, Nunta, p. 21.
Acelaş înţeles ca la No. 4806 Într'un grad mal mare .
-c Amorezat până peste urech).
J'en ai par-dessus les oreilles.
P,·ov. Franc.
4808 * 6A 'f?1 face urechea şuchiată.
GAVR. ONIŞOR, pro], c. Bărlad
J. Tutova.
Nu 'i pasă, lasa greul pe altul.
*6
4809 A 'i dă. peste urechi.
G. P. SALVIU, InD. c, Smulţ), J.
Covurluil'"i.
A mustra, a pedepsr reu; a mărginI şi pune la locul seu.
*6
4810 A '1 mai pişca de urechi.
G. P. SALVIU, înv. c, Smulţr, J.
Co?)ltl'luiii.
Aceleaşî înţelesurl ea Ia N o. 4809.
48H
*
A ascultă. cu tate urechile.
P. ISPIImscu) Leg. p. 18.
Cu mare atenţie.
48i2
* .
A asculta cu o ureche.
i\!. C.ANJAN, tntlJ1. J. I<lfi.
Cu puţină atenţie.
Priier une oreille distraite it , .. ,
Prov. Franc.
*6
4813 A căde (şede) pe urechile cui-va.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 303.­
G. POIlOIlAN, ins! c, Slatina, J. Olt,
-1'. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
================== pagina 469 ==================
OMUL ŞI ORGANELE SALE
469
A edde cut-oa pe urechi.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 3OJ.
Ve(j' Spinare.
Când îţi dă altul cele trebuincîose: a căde in sarcina eul-va,
satara-belea pe spinarea luî.
4814
:;:
A 'şi pleca urechea
Drn A. J. r:. Bet'lad, J. Tutova.
A asculta cu bună voinţă, cu atenţie.
Prefer une oreille bienoeillante.
p,.ov. F,.rlnc.
4815
*
A trage cu urechia.
4817
4818
A asculta, căutând se afle ceva.
VÎNĂ
Ve�'i Bărbat, Bell'ân, Carne,
Caşr.T, c, C""ebun,Scln[Jc, Trup.
4816 * 6. A pune vînă tin eră la cur bătrân.
'r. BXLĂŞEL, îl1V. J. Vâlcea.
Ve()] Pictor.
A te apuca de muncă, la vreme de betrâneţe.
*
A ave vină.
j1. CANIAN, publ .• J. Iaş).
A fi bun de vinc't.
rORD. OOLESCU, Mss. IT, p. 87.
* c. A fi vînos.
'1'. DXLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A fi voinic, puternic.
ZULUF
Zulufi, plete şi percele, la muieri se cere.
IOUD. GOLESCU, Mss. II, p. 223.
Arată ceea ce se cer« de la Iemeîc şi numai de la dînsa.
================== pagina 470 ==================
1
1
================== pagina 471 ==================
CAPITOLUL V
DESPRE VIEŢ A FISICĂ
Trupul omulnl, - Stările, tacultăţile şi mişcările sale, -
Vi eţă. - �1(.rte. -Infirmi tăţl, - Bole. - Mişcih'L­
Cele ciJl('1 simţurl. - Somn. - Vis.
A SE ACĂŢA
;;:
4819 . TIi <te s'acată s'uscă.
D. A. Mir.sscu, c, Gopeşî, Mace­
donia.
Ve'fi a APUCI', IVân".
Despre omul lipsit de noroc,
A ADORMI
Yeq't Muchie, a 1'âJ.â.
4820
Adormi duman si te trezesci Mare-Ban.
On. JIPESCU, Reur. Oraş. p. 285.
Y e(J 1 A stă��zr, Srf'râ.
A rată repeglunea eu care putem trece dintr'o stare prostă
într'alta strălucită.
*
4821. A adormi (ca) mort.
I. CREANGĂ, POi'. p. 97.
�� căile întrun somn adînc.
================== pagina 472 ==================
472
4822
PROVERDEJ,E 1lOMlxILOR
*
De te adorme,
T. B,'(LĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
P. ISPIRESCF, Leg. p. 245.
Adică forte frumos; se dice despre oânteco.
"Până aci cântase ei, nu cântase; d ară după asta îşI puse şi el tote pu­
terile �i cjlcea din fluer nisce doine de le adormeă. - P. ISPIREseu.
ALBEŢĂ
4823 Ce folos de multă alheţă 1)
Dacă n'are un vino 'nc6ce.
A. PANN, III, p. 129. "- HINŢESCU,
p. 61-
Frumuseţea fără nuri nu are nicî o putere şi, precum (Jice
Iordache Golescu: A lbeţă singură nimic nu tolosesce, cum o
muiere albă la faţă, dar tără nuri şi misiâii bune.
ALBEŢĂ
4824 * A ave alheţă.
FR. DAME. 1, p. 56.
Par' că are albi!ţă.
Pentru cel care nu 'şi dă semă de ceea-ce se petrece in jurul
lui saă care face o greşelă de ne-Iertat.
Avoir la Lerlue.
Pro». Franc.
Ve<,lI in Sezătorea v, I, p. 118 modul cum ţeranf noştri se
caută de acestă b6lă.
*6
4825 A ave alheţă 'n călcâi.
*6
A face albeţă în calcdi,
Vegl Călcâiu.
Se l;lice, în batjocură, celor ce se fac bolnavi elin fie-ce lucru
de nimic.
A ALERGA
Veql Cap. XVIi c. a Alerga,
Poncanâ, Su.tlet, Tinerete.
4826 * .6Cine alerqă (mult), se poticnesce.
IOBD. GOI.E3CU, MS8. II, p. 78.-
1. l\1ARlNESCU, îll11. c. Bradu-de-Jos,
.1. .A'I'gef. - M. S'rÂNCEANU, tn». c.
Piria, J. Mehedinţi. - P. Bnurş­
TEANC, Bucuresci, J. Ilfov.
1) In Po cesica 'vo'/'bi< se citesce : albeţ«,
================== pagina 473 ==================
1
STĂRILE ŞI MIŞOĂHJLl<: TilUPULUr
473
10 Cinc se pripesce, grcşascc (GOI.ESeu).
2" Cine se amestecă în multe, o păţesce. -1. :\lAH1NESCU.
T6z gltid6n, tes i O1n Un. 1)
P,·OV. Tur,·.
4827
-Toţi bine alerqă, dar afară din drum.
IOUD. Gor.escu, 1Ifss. IT, p. 70.
Adică nu după orînduială se port (GOLESCU).
Cu tote că d-l Stânceanu, înveţător, ne comunică că acestă <,!i­
(··ere s'ar întrebuinţa in comuna Piria, Jud. Mehedinţî, pentru
omenii cari se ostenesc In zadar, sunt de părere că trebue să
o privim ca străină, şi anum« grecescă : K'J./,"', l'.b '(P2X'jD�:,
:;;.1\), 't'l.,:b� -:'(J c; 0000. 2)
Multe-aravqi tru-alăqare, ma şi-inveti şi multe bune. 5}
ANDllEIV Ar. BAGAVU, Cart, Aleg.
p. 99.
4829
A(fel (fi alaqă multu, va să s'curmă curundu. 3)
G. VVEIGAND, Die AI'om. p, 278.
Car: alagă, n-uie s-curmă. 4)
PEU. P APAlIAGI, Zwe,:t. Lahres. 1[,
p. 148.
Xe învaţă a nu ne pripi căci, precum dice Daco-Românul, cine
«e grâbesce, curînd ostenescc.
4828
�
I
I
I
VCQ.l a 1'1'((';, a. u-a.i«.
Arată foJ6sele călătoriilor.
*6
4830 A alerga cu sufletul în buci.
T. BĂLĂŞEI" îlll'. J. Vâlcea.
A a lel'gâ repede.
4831.
;1'
" A alerga ca un purice potcovit,
1. B.hlEseu, prof'. J. Romun.
A hin so mişcă din lOG, um lJJă f'Jrte încet.
:1: I.�
4832 De unde alergi, d'acolo mănâ rci.
T. B.�LĂŞlll" ÎlIV. ,1. Vâlcea.
Prin muncă, ne ţinem vieţa.
1) Cine. mcrge Iute, cui-Ind ostencsce.
') Bine alergă însă pe lături de cale.
J) Cine ah�rgă mult, curînd se obosesco.
4) Cine alerg ă, repede oboscsce .
• ) Multe rabr)l când alerg! (umblţ), dar îJlyct1 şi multe bu nr-.
================== pagina 474 ==================
474, PHOVI:RBELE nO�LÎ.l"I,Ol{
:;.
4832b "Care alaqă după multe, chiarde şi puţină. 1)
[r.rc GIlICU, prot'. c. Abela, Epir,
Yc(ji Epw·(·.
Ne învaţă să nu ne lăcomim la prea multe.
I
1
1
4833
*
A alerga pe capete.
P. Isr-imssctr, VI/eh S(111. p. 51;
Re». Ist. 1, p. 229. -- D. 1'. IIĂŞD'cU,
Et!lill. ]lfapn. p. 826.
Se dice când mal mulţi se Întrec pentru a ajunge la o ţintă.
<Când audi ră muterituril e despre una Ca asta, se adunată numar într'o
clipelă, ca frllne)!l şi ca Ier ba, alerg-ând pe capele, ca re ele cale să ojllllgă
la mure mal curîud.» _·P. ISPlllESCU.
*6
4834 A alerga în sus si 'n jos.
A munci mult.
4835
Scie multe alăqatulu nu acel ce şede 'n casă. c)
ANDREI AL BAGAVU, Cart. Aleq.
p. 99.
Acelaş înţeles ca la No. 4829.
A ALUNECA
"'6
4836 o:. A alunecă reu.
A fi sărac, prost sau nebun.
*6
4837 A aluneca Într'o parte.
T. BĂLĂŞEL, in». J. Vâlcea.
T. JULĂŞEL, 11/V. J. Vâlcea.
A fi cam smintit.
-x· 6
4838 A aluneca de c6dă în vale.
A fi sărăcit.
AN
T. IUr.Xşm" in». J. Vâlcea.
Vc<Jl n-»,
4839
Puterea la om sunt anii
Şi aripile lui banii.
'\'0<)1 JI((/I.
A. PANN, Il, p. 41. -- HINTESCU,
p. ]57.
1) Cj�1C alergă d upă uuultr-, plor<1e �i putinul.
�) SC10 multe all'I'gătol'ul (acel ca ro aI01'g-:1) nu acel. ce �edc "n casă.
================== pagina 475 ==================
4842
STĂRILE ŞI MIŞCĂlIJLE THUPULU! 475
Arată preţul tinereţii şi a banuluî.
*6
4840 De ani e mare
Şi minte n'are.
A. P '\NN. Edit. 1889, P 172; m,
p.153.- HINŢESCU, p.4.- M. i:hlN'
csxsu, înv. c Piria, J. Mehedinţi.-
1. MARINESCU, înv. c. Broâu-de-jos,
.1. Arqe«.
Ve')! M",.e.
Se dice când u.i om nu face nici odată lucrul cum se cade,
Adică bătrân şi prost
* L�
4841 Daca la patru-deci n'am putut, la opt-deci (ce) o să
pociu (pot)?
A. PANN, sa«. 1889. p. 171; nr,
p.10o.- 1. MAlIINESCU, înv. c. Bradu­
de-jos, J. Arqeş. - M. S'J'ÂNCEANU,
Îll1'. c. Piria, J. Mehedinţ).
Dacă la tinereţe n'ai făcut avere, dar la bătrâneţe nici să te
mai gândosoi. Arată slăbiciunea şi neputinţa pre cari le aduce
vîrsta.
Trebue să vie si ei ca mâne la anii mei.
A. PANN, in, p. 101.
Arată scurtimea vieţii, şi ne învaţă a nu n« mâud.ri dc folt,)·
sele tinereţiî, căci sunt trecetorc.
4843
*
Şi-a uitat anii.
M. CANIAlI', J. Iaşi,
E forte betrân
*6
4844 A fi băgat atiţea ani în cur.
T. BĂLĂşEr�, tn», J. VâlceH.
A fi mare de ani.
A APucA
*6
4845 (Ori) ce apucă
Se usucă.
A. P ANN, ss«. 1889, p. 100; III,
P 15. - IIINŢESCU, P 5. - ANDREI
MARINESCU, în». c. Humele, J. Argc,'.
Ve<Jl a se Acăţă, Mând.
10 Se q.ice despre omul ne-norocos.
20 A. Pnnn aplică ace stă <,liccre omului inderetnic.
================== pagina 476 ==================
476
PROVF.RnEI,E IWMÂNILOR
A SE ARDE
Ve';!l An.
*6
4846 Arde-mă, friqe-me,
Pe cărbune pune-mă.
V. FOIlESCU, o, Polticelli, J. su.
ciava.
Ori cât de mult m'ai chinul tot nu vei afla nimic de la mine
4847
Când te-o arde, să te ardă o zemă mai grasă; dar
o zemă de fasole prea este a dracului.
IDEM, Calmd. Rom. 1892.
*6
In loc să ) l arija o eamă grasă, îl arde Zina
slabă.
IOHD. CĂLIN, elev Se. Norm, Iust.
J. Â,·geş.
Ve<Ji a se F'·iye.
Se ()ice aceluI care a păţit U Il ren, în urrrna unui lucru de
nimic.
*6
4848 Il arse cu zamă de scoici.
1. VULCĂNESCU, stud. c. Pelesct ,
J. Do�f.
Acelaş înţeles ca la No. 4847.
4849
Cine o dată s'au ars sufletul de bucate fierbinţi,
suflă şi în cele reci.
BERTOLDO, apfid GASTER, Lit. pop.
p. 210.
Vedi, Câ ne, Fierbinte,
Fript, Optirit:
Cel păţit c În tot-de-una cu frica În sîn.
Cha; echaude craini l'eau froide.
Proe, Franc.
*6
4850 Cine s'a ars cu ciorba, suflă şi în iaurt.
Semin. Buc. a. VIII, pri» P.
GÂIlBOYJCEANU, pro],
Vei)i Câne, Fierbinte,
Fript, Oţuirit .
AceJaş înţeles ca la No. 4849.
*
4851 Ars.
Repede, de-odată.
Gn. JIPf;SCU, Opinc, p. 42.
================== pagina 477 ==================
STĂRILE ŞI MIŞr,ĂltlLE TImpULuI
{(A sări ars; a trece ars prin .... "
*L',
4852 A se fi ars.
A fi păţit ce-va.
A ARDICA
V CQl a Ridica.
* L�
4853 Ardică lucrul în sus
Care nu e de el pus.
477
II
•
1. '
I �\.I
! li
I!INTESCU, p. 93.-l'vI. S1'ÂNCEANU,
îl/v. c. Piria, J. J,lehedinţf. - 1.
1\JATIINESCU, tnv. c. Bradu-de-Jos,
.I. Al'ger
Se gice când cine-va lea un lucru care nu e al lui. Se mai
dice şi: eră pus Tlit'î şi l'a pus bine.
A ASCULTA
V ecJI A duruire, J;�e'J'c.':;fr s, Uşi.i
a VOl·b·L
Yeql a Aulii-
Ne În vaţă a fi cu băgare de sem ă la ceea ce se petrece in
jurul nostru, însă cumpetaţi în vorbele nostre. VeQI No.4876
*L',
4855 Intât ascultă şi pe urmă vorbesce.
!DEM. Calend. ROIiI. 1892. - 1.
l'vIARHmscu, 'tIU'. c. Bradude-Jos,
J, Argeş.
Oâud un om se pripesce C11 răspunsul înainte de a fi înţeles
despre ce e vorba.
* L hi
4854 Ascultă cu uree ile,
vedt cu ochii, dar taci cu gura
1\1. STÂNCEANU, 'InD. c. Piria, J
Mehedinţl. - 1. MARINESCU, îllV. c.
Bradu-de-Jos, J. Argeş.
1
I
*L',
Asculta'] că n'am »reme.
G. P. SALYlU, îl/V. c, Smulţ), J.
Coourluiă,
Prin acestă dicere se arată că nu dăm nici o însemnătate
vorbelor carf se spun.
4856
*
Ascultă'l dacă ai vreme.
P. Isr nmsou, Leg. 1, 1872, p. 170;
Re», Ist. I, p. 234. - HINPlSC!J,
p. 208.
================== pagina 478 ==================
478
PHOVEHBELE UOl\1ÂNll..OR
A SE ASEMENA
:\:
4857 Cara s'nu unzescă va s'aniurzescă. 1)
D. A. Mn.sscu, c. Gopeşt, M(I­
cedonia,
Dacă nu o fi tocmai lucrul dorit o să se asemene puţin cu dînsul.
*6
4858 Cine se asemenă se adună.
T. BĂLĂŞEL. înv. J. Vâlcea..
Omenil cari se potrivesc la caractere, la moravuri etc. se unesc.
Se <ţi ce mal ales pentru cei reI.
A ASUDA
Veg' Lirnb ă, Nebun.
4859
A nu asuda de vorba cui-va.
T. SPERAN'flA, III, p. 288.
A nu 'î păsa de vorba lu i.
A '1 osteni, a 'I supără.
4860
A asuda pre cine-va.
GIt. UUECHJ1J, Letop, Mold. I, p. 132.
ASUPRA (DE)
Vee)l. Dedesubt,
A ASVÎRLI
4861 * boNu asvîrli cu piciorul,
Ci-i vei duce dorul.
Il. D. I�NEscu, 'Înv. c. Zemwstea,
J. Dorohoi .
VeiJl PiO'lo'I".
Nu dispreţul nimica căe\, la () vreme, pote să 'ţi prindă bine:
A ATINGE
*6
4862 Il atinge unde '1 d6re.
A. PANN, I, p. 5.-HIN'jEseu, p,
77.- Fu. DAMB, I, p. 103.- G. P.
SAT.vn\ 'Înv. c. Smu,l{i, J. Coour­
luiii.- G. POBOIlAN, insi. c. Slatina,
J Olt.
VC'}! No. M05.
================== pagina 479 ==================
Vorbesce, cu sciinţă, tocmai despre lucruri earY sunt displă­
cute, durorrise acelui către care se adroseză.
Stefan- Vodă 'îl' tdegea
U n.le baba l' (/!�·JLgel'r.
G. DEM. TEODORE5CU, Poes. Pop.
p. 519.
4863
6 .
Nu te atmge,
Că te frige.
IOSt., LITA, Transilo, în Rtym.
Jl1agn. p. ;,;003.
Când suntem opriţi ele la o faptă care ne-ar putea aduee pa­
gubă.
*6
4864 A atinge pre cine-va.
A '1 vorbi de reu, insa cam de departe.
A ATÎRNA
Ve!)1 CliP' J v, e. Parte.
:i: 6
4865 A atîrna cui-va pelea 'n pod.
T. BALAŞ"L, Inv. J. Valceo.
A te ţine de cine-va pană la morte.
*6
4866 A atîrna de a�i până mâne.
A fi om nehotărît, leneş.
*6
4867 A atîrna de altu.
A nu fi stăpân pe tine.
AU:!;)
A AU:!;)1
VCt)'i Cap. );YII, (J. a, AU(,II,
(J.. Diee, G'iu,rgi'U, Lusui, a ,';(1
Speriă, Surd, Tocii, fi, Triii; (&
Vede, Vu Ipa.
*6
4868 Aude tot în gură.
n. SIMU, îl1V c. Ori" t, Transil».
opud IJĂŞ[»�j), Etym. JYlagn. n. 2109.
- f. JORGUl.ES(:U, î/IV. c Boia-de­
Ari11n<1, J. Mehedinti. - 1. MARI­
sxscu, î'l1v. c Braâu-de-jos, J. Al·!Jef.
- T. BĂLĂŞKL, inD. J. Valeea.
================== pagina 480 ==================
480
PUOVERBl.:LB HO�lÂSJLOn
i o E surd.i-- J. Vâlcea.
2° Nu inţelege ceea ce i se spune.c- J. Argeş.
3° Vorbesce mult, fără a mal audi pe cei d'lmprejul'.- ,T.
MehedinţL
*6
4869 Aude in gură ca cucul.
1. AUIIORE, in.q .• I. BllZh'i.- P.
]SPllIESCU, Rev. i«. 1, p. 235.- 1.
MARlNESGU, înv. c. Bradu-de-jos, J.
A1·f!eş.- preot C. BUNGElJANU, Înv.
c. Cosocu, J. Mehedinţi.--G. POBO­
HAN, inst. c, Slatina, J. Olt.
10 Se (;lice unui om tare de urechi. - J. B1IZ3U, Olt.
20 Despre oruenil întunecaţi, cad nu înţeleg nimic.- J. Argeş.
30 A fi cine-va învăţat, momit, pe bucăturt se facă câte ce-va,
ar nu din convingere.- .T. Meherlinţ{
Poporul crede că cucul aude cu gura, şi de aceea o ţine me­
reu căscată, chiar şi după ce a cântat
4870
A audi mâine.
T. BĂLĂŞEL, fnv. J. Vâlcea.
A fi surd
*6
4871 Nu mai aude cucul.
I�. 1. PATRlClU, înv. e. Bursucani,
.1. Covu1'luiu.-G. P. BAl-VIU, înv.
c. Sm�,l!î, J. Covllrluiu.
VeQ.l s». 1762.
Nu mal e speranţă ca un bolnav să se însănătoşezc: are să
mură la sigur.
*6
4872 N'aude, n'a vede, n'a greul pămîntului.
OBI. BnLINTINBANU, Poesii. - L
C. FUND!(SCU, Basme, p, 91. - 1'-.
POPESCU. Calerul. Basm. 1801, p.
82<---1. MARINF;t;CU, înv. c. Bradu­
de-Jos, .J. Argeş. - P. Isr-inesou,
Leg. p. 339.- B. P. llĂşDl<U, Ety>n.
1I1ugl�. p. 2113.
N' aude, nu vede.
A. PANN, II, p. H7.
*6
A se face (fi) n'aude, n'a vede.
s. I. GUOS8MANN, Dict. Gen/! p.
187.- T. B.,\LĂŞEL, ÎJ,v. J. Vtllceu.
================== pagina 481 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂUlLE TUUPlTLUI
4cll
*6
Ne-aude, ne-a vede, ne-a greul pr1mîntului.
Dna E. SEVASTOS, POl). p. 35.­
K 1. P ATRICIU, inv. c. Smulţt, .L
Conurluiă,
:fh
Nt;-aude, ne-vede.
N. Gn. IONESCU, înv. c. Mamor-
1/I:ţ " , J. Dorohot,
*,0,
Nic; n'aude, nici nu vede.
N. Gn, IONESCU, î11V. c. Mamm'­
niţa, .T. DOl'olwf.
1° Se dice de omul care nu 'şi dă sema de ceea ce se pe­
trece în jurul lul. Se aplică mal ales bărbaţilor cari nu cunosc
:faptele rele ale nevestelor.
F6e verde, lemn agud
MăI bărbate, b ărbătut
Lasă-mi! să-mi tin drăgut.
Drăguţ daca mi�oil1 ţine,'
Sfadă 'n casă n'am ave.
Nu mi! laşi să 'mi ţin drăguţ
Ia t e-oiă face să n'aud!
Să It' audt si să mt ';CdZ,
Ce ţl.oii\' spune e ă, sa c're<ir.
Poes. Pop.
26 Despre omul care, dică ori-cine cea ce o i)ice, lUJ nu '1
pasă; de acel care de nimic nu să intereseză.
30 A se face că nu înţelege.
-Ţt-am spus să mal vil pe la mine şi te-al făcut uc-audc,» - S. 1','2(­
DE.JDE.
40 A fi prost, hai-huiii.
Origina aceste] diccre se găsesce în următorul basm.
BAS 1\1
A fost odată un om care, rnur indu'I nevesta, l-a remas d01 copit un
băIat, Aurel şi o fată, Maria. EI se că sătorr a doua 6ră cu o femee ce
avea o fată, Bura. Mama-vitregit ura, ca de obiceiii, copiii solului �i In­
grijea de a el. Tatăl, om afemeiat, î�I asculta muIerea şi ca să depărteze
coprit lut din casă, ÎI duse În pădure ca să '! lepede acolo şi să scape
ast-fel de dînşii. Maria, care '1 pricepuse, luă cu sine cenuşe, o presăr ă
pe drum şi putură ast-fel copii! să regăsescă a duoa seră casa părintescă,
Stând lângă casă, lihnin de fome, copiii privtau Cll jind la tatăl lor, cum
vesel mânca la masă cu nevcsta şi Hufa. La urmă, ne mal putând
rebdă, el intră În casă şi bărbatul, muncit acum de dorul lor, li primesce
�i le dă de mâncare. Certă şi necaz urmă apot î tre soţ! până ce tatăl se
lăsă Iarăşi În valea femeie! şi din noii duse copiii În pădure. De astă-dată
fată, fiindu't ascunsă cenuşa, luă cu sine făină. Lighionele din pădure lin­
seră făina şi copiii perdură drumul pentru tot-deuna,
31 •
================== pagina 482 ==================
482
PHOVEHIlELE ROMjhar�OH
EI rernaser ă în pădure unde rătăciri multă vrem". Băiatul se apucă de
vânătore, Iar fata se în vrednici cu ale case! şi ast fel trăiră el cât-va timp,
până ce, Într'o di, un smeă dete peste fata singură şi se iudrăgi cu dînsa,
De atunci Smeul şi fata căutară vreme cu prilej să om6re pe băiat, Baia,
tul Însă Îşi făcuse tovarăşi nedeslipiţl patrn căţeluşl: un urs, un lup, o vulpe
şi un Iepure, care '1 păztaă de ortce rele 'intirnplăr'î. Smeul, ele multe ort
se încercase să ornăre pe băiat în pădure, dar nu putuse de reul căţeilor.
Oelată Maria rugă pe frate-seu' ca să '1 lase căţei! cu care se va juca în
timpul dilet, Aurel primesce şi pled singur prin pădure, Smenl care stit
la pândă, o pune ele închide căţel într'un ste! de petră, iar el se pornesce
în spre vînător. Aurel vecjenelul din depărtare cum veni a asupra't se urcă
într'un copac. Smeul Îl strigă să se dea jos să'l mănânce. Aurel se rngă
să '1 lase, mal Întâi, să cânte un cântecel. Smeul ascultă, şi el începu
ast-fel,
Uuu! N'aude,
N'a vede,
N'a greul pămintulur,
Uşurelul câmpulut, ,
Că vă piere stăpânul I
Vulpea audt glasul lui Aurel şi spuse celorl-alţt : «Stăpânul ne chem,'­
el este în primejd ie.» Lupul îi dete o palmă, dicându'r el' minte. Vînăto,.
rul mat strigă, ;1. douo , a treta �i a pntnl oră rană. ce toţi căţeiI audiră �i
încercâudu'şt puterile prăvăl iră lespedea care închidea trecerea, eşiră cu
toţii şi într'o clipă (ură la rădăcina copacului-Iar Aur el vec!endu'i le strige,; .
• Căţeluşii mei! de un stânjen să '] băgaţI în pămînt şi să '1 luaţt numaI
inima şi ficatit.: Căţei! ascultară porunca stăpâuulut şi cu toţi! se înt6r­
seră în peşterI[ la Maria. Ea, care nimic TIU scia din cele petrecute cu că­
ţeir, sciindu'I închişi, se înlemni. Anrel fripse lnirna �i ficaţil s111enlul, o b�Hu
cu ele peste ochi p!1.nă ce Maria remase 6rbă, drept pedepsi fi fapte! sa ce.
Ea fu părăsită în pădure; jur Aurel cu ajutorul c:\ţelu�ilor, eşI la lume,
Îşl luă rl!mas bun de la dînşii şi povesti cele ce păţise.
Diferite variante al acestuI basm se pot afia în următ6rele
cărţI: I. C. FUNDESCI', Basme, p. 91; P. ISI'IRESCU, Legende şi
Basme, p. 333; Se.zăt6rea, An. I. p. 65; Dna ELENA SEVAST08, Po­
vesti. p. 35; LAZA'� ŞAI.NEANU, Basme, p. 1064, etc.
l
4873
Alta e a au�i şi alta e a vede,
A. PANN, T, p. 162.- HINTF.SCU,
p. 7.
Veql Ochi17, a Vechi.
Au<;lul ne pate mal lesne înşela de cât vederea şi. precum
<).ice Dirn. Cantemir, Ist. Ierogl, p, 97: adeverat bună este sai­
'inţa aU(Jirii. dară mai adeverată este ispita 1)1:cZerii.
«Vederea laste ITla! mare de cât au4irea pent.·u că mal credillcZos lUCru
{aJ'te il vede' de cât a audi, cii ele multe ori auelim un !Ilem si acela !aste
millciun.1, lau'i când vede {1eştine acela e lucru acieverit.»)�Pr�vila lv/alel
Bamrab, CI. 15, p. 425.
Un seul a3il a plu� de a}"(5dit
Que deuJ: or-eilles n'ont c/'audivi.
GABllH:L tlh;umE", XVI Siecle.
================== pagina 483 ==================
STĂRILE ŞI MIŞC:Ăl\JLE "'IlUPULU!
6*
4874 Aude, dar nu înţelege.
483
1. MAHlNEseu, în1J, c. Brad-u-de­
Jos, J. Argeş.
Se dice pentru cel proştî
«Auqiţi, dară nu înţelegeţ'i; şi uedeti dară nu cumosceţi .• ­
ISAIA, VI, 9; lVIA�'El, XIII, 14; �lAllC, IV, 12; Lncs , VIII, 10; ION,
XII, 40.
*
4875 Nu se mai aude, nici în cer nici pe pămînt.
E. I. P ATHIClU, îl11J c. Smulţi, J.
Coourluiă .
• Arată sgomotul mare.
AUJ;)IRE
4876
Mai bine audire multă fii vorbă mai scurtă.
TOllD. GOLESCU, 11188. l, p. 180.
Acelaş îuţcles ca la No. 4854.
AUJ;)IT
6
4877 Audite fii ne-audite,
Gn. JJPESCU, Reur. Graf. p. 57.
VC(Jl a vo,·bi.
Adică multe şi mărunte, adeverurî şi iuinclunl.
A BALBUŢI
VcQ.I a c-ai.
BALE
Vc<J'f C(t]J. XI!, e. s.aa, Drac.
4878
S'a vedut cu nisce bale la gură
Şi le socotesce că sunt untură.
A. PANN, l, p. 160. - HINTESCU,
p. 8.
Ve<J'l Muc.
Se dice despre cel sărac şi mând ru.
*6
4879 A 'i curge balele după ...
G. P. SAI,VIlr, înv. c. Smulţi, J.
Covurluitl.
A r ivn'i mult la un lucru.
================== pagina 484 ==================
484
llHOVEB.UELE ROMÂNILOR
BĂRBĂŢIE
Ve?l 1'inlYreje.
BĂTAIE
*6
4880 Bătaia de inimă se vindecă cu inimă de porumbel.
GR. JIPESCU, Reur. Oraş. p. 112.
- M. STÂNCEANU. înv. c. Piria, J.
Mehedinţ'f.
Orf-ce bătaie de inimă extraordinară provine, sau din o prea
mare bucurie, sau din o 'prea mare supărare, şi se crede că se
pote vindeca cu inima de porumbel, din causa blândeţei acestei
păserf.
4881
Intr'o bătaie de ochi.
LAUlUAN & MAXIM, I. p. 124 & 672.
4883
Ve<)l Clipă, cuoa«,
a Clipi, ousa.
Adică repede, într'un scurt interval de timp.
BĂTETURĂ
4882 * 6Nu mă călca pe bătături.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţl, J.
Covurluiu.
Ve?! Pi&t01·.
Adică nu me lovi unde mă d6re.
A BELI
Ca când îl belesce cine-va de viii.
A. PANN, iu, p. 18.
Se dice pentru cel care ţipă tare şi cam fără pricină.
A BEŞI
Veili Drac,
4884
Cine a băşit,
A greşit,
Cine a spus,
In gură-î i s'a pus.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 79.-
P. ISPIRESCU, Rev. lst. Il, p. 149.
Ne învaţă să nu graim de cele urît urmate, nicI să rîdem
de greşalele altora (GOLESCU)
================== pagina 485 ==================
STĂUJLE ŞI MIŞCĂll1LE TRUPULUI
485
4887
*
4885 S'a beşit baba în baltă.
1. BĂNESCU, prof.J. Roman.
Cuvintele babelor, când nu sunt de tot rele, tot vatămă,
Cititorul îşi va reaminti ca apele În genere, şi mai ales baltile,
sunt locuite de draci.
BEŞINĂ
Ve,}i Cap. XXI, c. Beşinâ,
BiJtl'ân, Pişat,
*6 . d
4886 Cu beşint e fată mare nu se fac (face, boesc) ouăle
(ouă) roşii.
C. NEGRUZZI, I, p. 249. - P. Is­
PIRESCU, Rev. Ist. Il, p. 158. - V.
IIARAM, în!'. c. Griuiţa, J. Tutova.
-- E. 1. f'ATRICIU, îllv. c. Smulţt, J.
Covl/1·luiu. - V. FORESCU, c. Pol­
ticent, J. Suciava. - N. JUVARA, c.
Popent, .1. Fălc-it'I. - GAVR. ONI­
ŞOR, prof. c. Berloâ, .I. Tutooa.
V ccJ.'i Fat/i, Gogâş(l, oue,
PIăcinlci, Cap. V. c. Vînt.
Cu nimica tot nimic se face. Cu minciuni, cu laude multe
nu poţi ajunge la scop. O trebă nu se face aşa uşor, după cum
se crede.
Mai multe din cur beşint
De cât la tahaci meşini,
A. PANN, nr, p. 53.
111at multe beşîni, de cât la tabad rneştinl.
IOHD. GOLESCU, u,« II, p. 43.
Adică mal multe făgădueli decât săvîrşîrî (GOLESCU).
4888
Beşina de nimeni are ruşine.
IORD. GOLESCU, JJlss. II, AIsem.
p. 209 .
Adică cel prost şi obraznic.
4889
Băşina, pe tăcute, graiesce şi ea când-va.
IORD. GOLESCU, ];[S8. II, Astm ..
p. 209.
Acelaş înţeles ca la No. 4888.
*6 .
4890 Ii face beşina un galben.
G. P. SALVIU, înv. c. Smu/ţl, J.
Covurluia.
================== pagina 486 ==================
486
PllOVEIWELE nOM.\NILOI<
Arată o Împrejurare grea, din pare cine-va nu pote scăpă
nici ca prin urechile acului.
4890b
Băşina vintul seu cum şi l'a luat,
Peşin a şi răsuflat,
IORI). Gor,ESCU, 11188. II, p. 86.
Se <;lice pentru cel ce nu pot păf'Il'i1 multă vreme cele de
taină (GOLESCU).
BETRÂN
\'0<]1 .A morcsat, Cap. XXI, r,
Betrâu) 0({1"tO(01', Fustă, j1[i'l7-
cinos, Ne-insurat, Prunc, Rhi­
hm""" Spân, T'inăr, Y01'b(('
*6
4891. Feresce-te de bătrână fată mare, ca de-a vacă Im-
punqetore.
V. FOHESCU, c. Baia, J. Suctava .
Fetele betrâne sunt rele la inimă şi rele de gură. Când in­
cep a batjocori I1U mal sfîrşesc, legându-se mat ales de fetele
tinere şi fruruose,
4892
Cine are bătrân să '1 vîndă, şi cine n'are să '1 cum­
pere.
lORD GOLESCU, .'18S. Il, p. 79.
*L::.
Cine are belTân sâ 'l vînq.ă, şi cine n' are sa
J şi cumpere.
A. PANN, E'dU. 1889, p. 172.-
P. Iseiussoo, llev. 18t. II, p. 150.­
M. ST.iNCF.ANU, înv. c I'iria, J . .Me­
lterlinţi.-T. BALĂŞEr., 1nv .. I. Vâlcea.
*L::.
Cine n' aTC betrâs: să J l cumpere.
I. l\IARINESCU, înv. c. Bradu-âe­
.108, J. Argef.
Cine n' arc betTân să J ş'l cumpere.
A. PA!';N, TIr, p. 147.
De n'ai betrân trebue să J ţi cumper«.
C. NllGHUZZr, J, p. 301.
De nu az bet1'ân, cotă sa 'l cumperi,
I. G. VAU;NTINEANU, p 21.
Arată trebuinta şi ne-trebuinta ce avem de betrânf, după În­
tîmplărl (GOLf:SCU)j �i preeulll mal �Uce A. Paun:
================== pagina 487 ==================
487
Este betrân să te 'nrindt
Cu patru mânt să 'I c;prill<jl;
E şi de care să fugi
Opt cu a brânzif sâ te duci.
Ye<;ll A. Pann, Pov. Vorb. III, p. 148-14\:l.
4893
Bătrâni sunt între bătrâni
Şi tineri între tineri.
A. PANN, Edit. 188fJ, p. 17'2.
Ve(jl 'l'înt,..
:'\ll toţI tinerii sunt ue-cum pctaţl , cum 11ieI toţi betrânif eu
m in te.
4894
Betrănul iubesce pentru tînăr, şi (iar) tînărul pen­
tru bani.
A. PANN. Edit. 1889, p. 107; II,
p. 133. - )-hN'P,sc17, p. 13.
Betrânilor le plac fetele tinere, Iar tinerilor cele eu zestre
mare.
:j: Li
4895 Beşina betrănuluî pute, dar cuvîntul mirose.
E. 1. PATlUClU, înt'. c. Smu1l'i,
J. COVU1·!UÎU.
(jn bătrân mal tot dâuua e super pentru ee! tineri carf tre­
bue S�\ îngrijcscă de el, dar sfaturile sale tac ee! tiuerî înţelepţi.
Un împ ernt a dat odată poruncă să ucidă pe ioţt betrâuit din ţer ă
cre()endu '1 ne-folositorl. Un fiu însă, fiindu '1 milă să 'l ucidă, a ţinut pe
tatăl Seu ascuns mat multt ant, In vremea asta se întîmplă o famete mare
de nu se mal găsea nict seminţe pentru seu.enat câmpu. Irnperatul s'a pus
pe gândurt şi a dat poruncă că cine e î.1l st a re se scape ţera de aşa pri­
mejdie, să se am te �i va ti bine resplătit. Iletrânul Închis învetă pe tiul
seu se spne împeratulut să are t6te drumurile. Impâratul lusciintat urmă
sfatul ce i se Clase, şi căpetă ast-fel sămînţă pentru semenat, căci, pe
drumurr crescută, ici şi colea, câte un fir de grâu; de orz etc. Ve<jend
îrnperatul acesti! minune ceru socotelă tÎIlerulUl, că de nnde a avut el un
aşa bun gând. Cu tută frica de a pierde pe tatăl setl, omul tîner a tre­
buit să spună. Arunct împăratul, nu numar că n'a omorît pe bătrân, dar
" dat poruncă c:1 de ael să nu ma! ucidă uid un bctrân, �i pe acest cu
�fatul prielnic. l'a boierit punendu ') printre sfetnici! sel.
*1),
4896 Dacă e betrână
Şî e bună dă vî:lă.
1011\) GOLESCU, Mss. II, p. 87.
1\1. !::l'I'ÂNCgANU, înv. c. Pil"ia, J. Mehe­
dinţi.-1. IVL\ItlNESCU, inv. c. Bradl{­
de·jos, .I. Argf'7'
================== pagina 488 ==================
488 PROVIlHBELIl ROMÂNll,OR
10 Se dice pentru cele ce, şi de le-a trecut vremea lor, dar
tot pot ne folosi (GOLIlSCU)_
2° Se dice pentru femei betrâne dar cari merg iute la drum,
îngrijesc bine de casă sau sunt desfrinate.-- J. Mehedinti.
Se dice de o femee betrână când este forte casnică.- J. Arqeş,
4897 De bătrân poţi rîde, pentru că bătrân ai să fii.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
176; Rev. lst. III, p. 156.
*D
De betrdn să te riqZ, căci o să ajung'l ca el.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vlilcea.
Va veni vremea ca să rîdă şi alţii de tine. Se dice celor cari
ieu pe bătrâni în rîs.
4898 De bătrâni nu rîde, pentru că bătrân ai să fiî.
HINŢE�CU, p. 13.
Acelaş înţeles sub o altă formă ca la No. 4897.
4899
Cinstesce pe bătrâni, căci şi tu poţi fi bătrân.
A. PANN, Edit. 1889, p, 1 1
p. 157.- HINŢE8CU, p. 13.- P. 18-
PIRESCU, Rev. Isi. 11, p. 15R.
Să nu necinstesci pe om la betrâneţele lut, că şi n
vom îmbittrâni.
B. ST. DELAVHANCEA, Trubad, v
4900
Acelaş înţeles ca la No. 41:$98.
Rispetta sos bezzos. 1)
Prooc Sorâ,
Des Alter soll man ehren. der Iugend eoll ina«
oehren. 2)
PI'OV. Germ.
Aldrd6m skyldi enginn forsma. B)
PI'OV. Island.
Vai dă ceea ce cade pe mână dă om bătrân!
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 18.
Arată zădarnica fală a betrânilor (GOLESCU).
4901. Cele bune şi plăcute
Pentru bătrâni sunt făcute.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 76.
') Cinst.esce pre bătrână.
1) Bătrăneţea trebue cinstită, tinereţea trebue certată.
1) Nmenea nu ar trebui să despreţuăscă pre omul bătrău.
================== pagina 489 ==================
STĂrtIT.E �I MlşCĂmLE TRUPULUI
Se (,lice spre mângâerea celor bătrânl (GOI,E8CU).
489
4902
Nu cere de la prost învăţ
Şi de la bătrân băţ.
A. PANlI, eu: 1889, p. 29; II,
p. 4.- HINŢESCU. p. 154.
Nu cere de la om ceea ce nu scie, saii îi este de neapărată
trebuinţă.
4903
Cei bătră 'li mai mult trăiesc, ca ăla cea veche.
IORo. GOLESCU. 1[8S. II, Asem'
p. 209.
Acelaş înţeles ca la No. 2304.
* L�
4904 Omul bătrân şi nebun, leqă'I de gard şi 'i dă ien.
V. FORESCU. c. Folticeni, J. Su ..
cia�·rt.
Căci ca un dobitoc a îmbetrânit şi tot fără minte a remas,
4905 Bătrânii pe la sfîrşit ca copiii d'a buşele.
IORo. GOLESCU, Mss. II, Âsem.
p. 209.
Betrâneţea este o a doua copilărie.
4906
Omlu auş, ca natu s-taei, 1)
PEUI. PAPAIIAGI, Zweit. Iahres.
H, p. Hit.
Acelaş înţeles ca la No, 4905.
Alte LlUle sind zueimal Kinder. 2)
P101'. Germ.
4907 Bătrâni! satului, ca câinii la o turmă.
IORD. Gor.nscu, Mss. II, Asem'
p. 209.
Arată mintea celor betrânf şi fol6sele pre cari ni le aduc.
daca ne ţinem de sfaturile lor.
4908
Om bătrân şi cu minte de copil.
A. PANN, III, p. 154.--HIN'fESCU,
p. 130
Cel betrân .�Î, fără minte,
Ca un copil fără dinte.
IORD. GOLE�C(), MS8. Il, Asem.
p. 209.
1) Omul betr:in, ea copilul se face.
2') Omerriî bet1'3nl sunt pentru a doua oră copif.
================== pagina 490 ==================
490
PICOVERIJELE ROMÂNILOR
* Le.
Cei betrânr ati, mintea copiilor.
T. BĂT.ĂŞEI:, tn», J. Vâlcea.
vcşr Ee/rân,,!e.
Se dice despre omul betrâu şi fără minte.
4909 Vrabia puii! şi ea măre de hetrănă.
P IorIRESCU, Leg. 1, 1872, p 173.
A se adaogă var-iantelor de la No. 26-14.
4910
* Le.
D'ar fi moşu cât de bătrân, tot ar minca măr din sîn.
GAVH. Oxrşon, pl'of. c. Bedad,
J. Tutova.
I �
Se <jice pentru cel cari rivnesc la lucruri cad nu far pentru
dînşii, şi mai ales pentru betrânil cei desfrînaţI.
"'Le.
491.1 '1' A fi bătrân uitat.
T. n,\LĂŞEI" înv, .I. Vâ(cea.
A fi betrân peste fire.
BETRÂNEŢE
Ve(jllJetnin1 ca». XXI, c. Bt�
irdneţe, D7'(I(), a ht'l'(�ţâJ JlIJ?'le,
Tinereţe, Viu.
4912 Betrâneţele nu vin sinjure, ci cu multe nevoi.
A. p,���, sau. 1889, p. 172; II! ,
p. 157.-HINTE5CU, p. 13.
Şi cum dioe Ispirescu : «pî rdnlulcelc ele betrânoţe când v in
aduc cu dînsele foi de fel de metehne."
(P6�(iD t6 "(flp7.:;, O') FrJ �Vl.sra.l \1/)'10'1.
, r-o». }I)in.
La oecchiaia non oien soia. 1)
L'7 »ccchioja oten con ogni mata. 2)
F,'ou. Itai.
Homeni oelho, sacco de azares. 3)
} j'ov. Poruo).
Alt!'?' l.ommt uu! Allerlei. 4)
Pro». Germ,
1) BiHl'âneţea nu vine singură.
2) IHHrftneţe::t vine cu t6te relele.
:1) Om bătrâ n, sac ele nauoroctrI.
4) BeLl'frnetca vine cu tot solul (de 1'0112).
================== pagina 491 ==================
!
i
I
'.
S'1'�\nILE ŞI l\UŞUi\UILE 'i'RUrULUf
491
Allderdomen kommer siillan ensam. 1)
Pro». Soed:
Căci () b6lă Iără lec.
Nici o bolă mai grea ca bola bătrânetelor.
IOHD. Gor.escrr, MS8. II, Asem.
p. 208.
*
Labetrâneţe nu se mai prinde minte.
1. 13Ă1'lFlscu, p,'o,f. ,I. Roman.
Se <,lice cel ui ajuns la o vîrstă mal mare, fără ca să capete
mintc.
4914
4913
r
4915
,
La vreme de bătrâneţe, mănâncă mere pădureţe.
10RD. GOf"ESCU, Mss. II, p.38.
Se ()ice pentru cele no-potri vite (GOLESCU).
4917
,
J
..
r
* I�
4916 La bătrâneţe place vinul vechiu şi nevesta tînără.
V. l"ORESCU, c. Folticeni, .T. Suci ava.
:\rată gusturile celor bătrâni.
*
Omul la bătrâneţe ajunge în mintea copiilor.
I. AUllOl\B, in,q. J. Buzeu.
vc�Jr It ăt run, o. Î1nl)(1tl'ânL
A1'a1[1 urmele fire set ale betrâueţeî.
4918
Vor veni betrăueţele să '1 întrebe unde sunt tinereţele.
Dm. TîvUfNDEAf" Prtb. p. 244,
Se dice pentru acel care nu muncesce şi nu strînge la tine­
reţe ca să se potă odihn î mal tâ rdiu. F rancesul dice de asemenea I
La uieillesse nieiulra lni demander compte de l' emploi de set
jcuuesse.
4919
Ale mele bătrâneţe, cu-ale tale tinereţe.
IOUD. GO['ESCU, Mss. II, Asem,
p. 208
Dice betrânul sănătos şi verde, tînărului ofilit şi fără vieţă
într'însul.
*6
4920 A ave bătrâneţe unse.
T. BĂLXŞET", in». J. Vâlcea,
A trăi fericit, ticnit, la bătrâneţe.
1
1) Betl'illlete�l v i uc r.u'c-o rI sil\�I.:I'�.
================== pagina 492 ==================
492
PROVEllDEU; ROMÂNILOR
BGLĂ
Ve'Ji Bi!I'I'<ÎneJe, Cap: XXI,
c; lJ6Z<1, Doctor, 1I16,·te, ,,'ădu­
.'filei, Nwvestă, Plastur, P·u,ngă,
Sâruitate, S"pi!ral'e.
*.6
4921 Bela cunoscută e pe jumătate vindicată.
V. F ORESCU, c. Fulticeni, J. Suciaoa.
Omul cu minte, care scie ce vrea şi unde merge, izbutesce
la multe, dacă nu la t6te, din care a Început să facă.
4922
Bela Întră cu carul şi iese pe urechea acului.
IOHD. GOJ,ESCU, Mss. II, p. 85;,
'Mss. I, p. 542.
Bola intra ca prin rata carulut, şi ese ca prin
urechea aculus,
A. PANN, III, p. 142.-HIN'j'ESCU,
p. 17.
Bela vine cu carul şi ese cu acul.
BARONZl, p. 50.-HINl'ESCU, p. 17.
Bola vine cu alacul, şi se duce cu carul mocănesc,
P. ISPIHEscu, Rev Ist. J, p, 452.
- FR. DAME, III, p. 151.
*�
Bala intră (vine) cu carul, şi ese (ca) prin
urechile acului.
L G. V ALEN'rIN.;ANU, p, 25.­
GALLIN-NĂDEJDE, Cart. Cit.--1. MA­
mNESCU, înv. c. Braâu-âe-jos, J.
At-geş.- M. STÂNCEANU, ino. c. Ri­
ria, J, Jl_hedinţi.- E. 1. PATRICIU,
tn», c. Smulţt, J. Covu1·luiu.- 1.
ISTRĂTEscu, îllv. c. Cobi«, J. Dâm­
boviţa.-B. P. HAŞDEU, Et,ljm. MagII.
p. 114.
*.6
Bola intre/' cu carul, şi ese prin 'Urechea acului:
H. D. ENEscu, Înv. c. Zamostea,
J. Dorohot.
*
Vine bâla prin urechile acului, şt n'o poţZ
ecâte prin UŞt de biserici;
Ar .. MARTINIAN, Bucuresei, .J, Ilfov.
================== pagina 493 ==================
STĂmLE ŞI �lIşcĂmu, 'I'RUI'ULuf
493
*6
Boia intră cu carul, ş�' ese ca anul.
EM. POPESCU, înv. c. CJocitllescY-
1YIărgineni, J. Ialomitza.
6
Reu intra 'n trupu omuluz ca p'in urechili a-
euiut, �i nu 'l încape nicZ caru când te ume­
resct ea-l scoţi.
GR. JIPllSCU, Opinc. p. 65.
B6la vine cu fuga �i se duce cu boii.
FR. DAMf:, I, p. 153.
Boia vine cu poşta, şi Be întorce pe jos.
IOl\IJ. GOI,WSCU, u«. 1, p. 542.
Adică lesne intră şî anevoie iese (GOI.Eseu).
Omul lesne se îmboJnăvesce, pe când se intremeză cu multă
anevoinţă.
Maladies viennent a cheoal et «cn retourueni a pieel.
Adayes fl'an>;. XVle Siecle.
El mal ven a caooll e al va via a pe 1).
Pro». Parmes.
El mal enira ci brazadas y sale â pulgaradas 2).
Proo. Span.
E rankheii kommi zu Pierde und geht zu Fusse weg 3).
Pro», Germ.
Aques come on horsebaclc, but go away an foot 4).
P1'o". Engl.
4923 * O Bolă lungă, marte sigură.
Evenimentul, lafi, 28 Iunie 1895.
- IORau BAI.ş, Laşi.
Relele cari nu se curmă repede, all urmări grave. Se între­
buinţeză şi cu înţelesul Setl natural.
De lonque maladie, fin de ta vie.
I+ov. Pr·wlc.
1) Reul vino călare şi se duce pe jos.
2) Reu l intră cât coprtndt cu braţele şi il/caii cât apuci cu degetul cel mare,
3) Boia vine călare şi plecă înapot pe jos.
f) Fr'igurtle vin călare, dar pJecă inapof pe jos.
================== pagina 494 ==================
494
Malatia langa, marie sicura 1).
Praf). Venit.
Lang Sygc, er vis J) od 2).
Pro». Dones.
Lange Kranlcheit, sichrer Tod 3).
1'''00. Germ.
4924
Bela lungă trece primejdia rea.
IOHD. Gor.l�SCU, M88. 1, p. :142.-
Inversul proverbulut 4923
* L'c.
4925 A dat Dumnedeu şi MIe, dar a lăsat şi Iecurl.
A. PANN, IlI, p. 147. - HINP;SCU
jl. 51. -- P. Isvnuescu, Rev. Ist 1,
p. 227. - Fu. DAME, II, p. 266.­
M. S'r,\NCEANU, înv. c. Piria, J. Me­
hedinţt,
D!lJnJ1e�eu a lasat şi bole şi lec'uri.
1\1. P,\SCULESCU, La tnut«. n, 1.
6*
A dat Dumnedea bale, dar a dut şi lrSGuri.
r. MAIlINgSCU, in». c. Brodu-d e­
Jos, J. Argeş.
Când este vorbă de un om care a fost greu bolnav, şi în urmă
s'a însănătoşit,
4926
Icido lănqore în lume nu-aduce cu nesă martea 4).
ANDREI AI> BAGAVU, C((1't. Ale,q.
p. 122.
4928
Rcul este adese-orf vrem olnic.
4927 Bale să (le) dea Ilumnedeu, că lecurl sunt destule.
;\. PANN, III, p. 140. --lhN'j'EsclJ,
p. n.
Acolaş îuteles ca la No. 4826.
Nu 'ntreba pe om la MIe:
({ Voesci să 'ţi dau pernă mole 1))
A. PANN, III, p. 131.),
v C(jl Botna».
Adică pc omul dorit de un lucru, daca vrea s6 i se dcn.,
1) Bală Iun g ă, morte sigură.
2) Ldem .
") Ldem.
4) Ori şi ce b61:1 .in lume nu aduce cu dinsa morte.
\ .. ' .. -\\ ....
\.
1 -e .
"\
\ .
\t
================== pagina 495 ==================
4929
ST'\ll!l,E ŞI }f1'îC,\l<ILE TIWPULUi
Qui demande au +alade s'i] teul sante?
Pro». com. X V o Siecle.
*
Bela nu îngraşă pe om.
495
Dna Z . .1. c. Pe,leşti, .1. Tuiooa.
Se c,lice când ve<,li unul că slăbesce fiind bolnav, şi se miră
alţii cum fi slăbit aşa de Iute
4930 Bola, pat mole unde găsesce, acolo se odihnesce,
IOHD. Gor.xso«, Mss. 1. p. 542.
Cine se lasă m6le, bolesce mai multă vreme. )
*'
4931 . Lunqeşce-i, Domne, bOla!
*6
Lunqesce-i, Domne, bâla, până la coţtul căp-
şunelor (capşundor)!
M. S'd:\CEANU, în/!. c. Piriti, J.
Mcl« dinţt. - - 1. l\L\ImlEocu,lu 1'. c.
B)'({dll·rle�i08, .1. Arqes,
* L.::.,
Lunqescei, Demne, bola .
Pân' s'o (să se) câce (cora) T6ma!
ALFHED JUVAHA, Bedad, J. Tu··
toca>: L. L l'ATHlCIU,îllV. c. Solt/lţi,
J. Couurluiii. -- GAVR. OSI�OB, 1',.,,(.
c. fier/ari, ,J. Tulol,'a.
- Ce-ai mânca;2 sZJUne.
-- Of! oş mânca capşune !
- Lunqesce-i, Demne, Ilitele
Fân să crescâ capşumele !
B. 1'. I-iĂşn,;c, ziar ']'f'{/ian, 18G\},
.t\o. 63, p. 2f)(j.
- Ce-uz mânca, tată, spune?
-OI cum aş mânca capşune!
-Lungesce-z, D6mne, r,Zilele,
Pân' o cresce căpşunele l
A. l' ANN, III, p. 13\}.
6
Dumnedeu să 'tt lunaescă durerile
, , U
Pân s'o câce perile.
================== pagina 496 ==================
496
PHOVERBELE RO�fÂNILOIt
4935
Dialog proverbial între ţiganul tată şi copilul Selt CE'l bolnav
de morte.
Acest răspuns fie dă de ornuljievoit, ca ee cercul! ore-ce în
grabă, i se făgăduesce pentru mal târdiii, şi când nu va mal fj
de trebuinţă.
Ve<;li Speranu; III, pag, 88---90.
*6.
4932 Unul zace de bolă,
Altuia . i se scală.
T. BĂLĂŞEL, tn». J. Vâlcea.
Unul nu mal pote de grijă şi necazuri, şi altul sburdă se ve­
selesce, şi d'alte drăciî îI arde.
* /.:;
4933 Bola din născare,
Lec nu (mai) are.
K. A. ZAMFIREscu-DIACON, Î11V. c.
Şttubienit, J. Dorohoi, __ o E. 1. PA­
TlUCfU, tno. c, Smulţt, J. Covurluii1.
- V. Fonesctr, c, Folticent, J. Sa­
ciava.- I.l\lARfNEscu, in», c. Bradu­
de-jos, J. Argf�. - M. STÂNCEANU,
înv. c. Piria, J. Mehedinti.
Veq.ll'rosti<,.
O deprindere înrădăcinată în om, nu o mal poţi înlătura. SH
dice când un om vorbesce prost, sau are năra vurile rele, eu
înţeles că e născut aşa. În adevăr sciinţa nu a putut descoperi
până acum Iecurf pentru cele mal multe b6le din naseere ea:
orhitul, surrlitul, schtopatul, etc.
*6
4934 Bela din fire
N'are lecuire.
N. MATF.ESCU, tu». c . .Movili(a, J.
Putna.
Acelaş inţeles ca la N(). 4933.
El de bolă pătimesce
Şi p'alţii de lec sfătuesce.
A. PANN, Il, p.163.-HlN1"'sC'u,
p. Ha.
Se (Jiee despre acel cari dau altora sfaturi de cad s'ar pute
folosi şi dînşii.
4936
o băla dacă (când) vine la om, strigă către cele-l­
alte: "Sariţi, că l'am prins! 1)
A PANN, u, p. 87 ; tu, p. 147,
- !:1rNTEscu, p. 17.
================== pagina 497 ==================
S'I'ĂHILE ŞI MIŞCXRILE 'rRUPOJ .. U.1
497
'1
I
u
I
Bela de om se legă, ca viţa de par.
IOHD. Gor.sscu, MS8.1I Asem. p.204.
o bolă vindecă pe alta, când vine una după alta.
10RD. Gor.sscu, ]!fss. II, p. 541.
4941
Acelaş înţeles ea la No. 4V22.
32 •
*6
4939 A se lega de .... ca hola de om sărac.
Omul adese-orl e singur de vină dacă j se întîmplă vre­
un I'H1.
Se mal dice când cine-va vrea să despartă pe alţii eal'! se
bat, şi în urmă lea el bătae.
*6
4940 A se lega de cine-va ca hola de om sănătos.
E. I. PATIUfJ1U, înv. c. Bursucani,
J. Covtwluiu. -V. Âl,EXAND1tl, Teatr,
p. 1014.
De odată, pe neaşteptate şi fără pricină .
• Te-al legat de capul meă ca boIa de om sănătos.» - V. ALEXANDlll.
Ve<)l Nb·te.
Se <;1ice cănd ne ţinem scaiii de ore-cine, făeendu'l necaz prin
vorbă şi prin fapt.
Nu'! păcat la Dumnede ă
Să te Iegt de capul mei",
Ca mazerea de harac
Ca Mia de om sărac.
S. FI.. MARlA.N, l'oes. pop'} p. 57
*
Omul când e sanatos) işi caută singur bâla.
C. lVhCI.ESCG, c. Mic/esei, J. Va­
sluit'i.
Un reu te scapă de alt reu.
* L\
4938 Omul bela singur s'o caută.
A. PANN, III, p. 147.- HINŢESCU,
p. 131.--1. MAHINESCU, în-v. c, Bra­
du-de-Jos, ,I. Ar·gef. - M. STÂN­
C,"ANU, îllv. c. Pir-ia, J. Mehtdinţt.
10 Se rea m înţelesul seu natural.
20 Un reu nu vine nicIodată singur.
Ve!}! A Pann, IU, pag. 142 --147. Frigura, ling6rea ŞI CIUma
cerea, fie-care pe rînd, puterea lor asupra unul bîet cIoban, ca
să afle care din ele este mal mare şi mai grozavă, şi remân
câte trele i-uşinate.
4937
I
"�r
"'r.
"�f
\
i
================== pagina 498 ==================
498
4942
4945
Nici nu '1 scolă după (din) bolă,
Nici nu '1 lasă ca să moră.
A. PANN, nr, p. 140.- HIN'fESCU)
p. 172.
Se dice despre cel rari nu sunt în stare să 'ţi facă nicf hine.
nici reu.
*6
4943 Bola lui e sănătatea nostră.
A. PANN, Ilî, p. 65. - HINŢli:SCU.
17. - P. ISPIRESCU, Reo. Isi. 1, p,
452. '- M. STÂNCEANU, înt). c. Pi­
"ia, J. Mehedinţl. - 1. MARlNESCU,.
înv. c, Bradu-de-jos, J. Argeş.
Ve41 Imperat.
1° Se dice despre omul care asupresce pre acei cari sunt puşi
sub ascultarea Iuî.
20. Compară bola bogatului eu sănătatea săraeulut. - J. Argeş'
*6
4944 Bela lui ea sănătatea mea.
E. 1. PATRICIU, tn». c. Smulţi..
J. Covurluiă.
Se dice când unul nu e bolnav cât se face.
* A nu'i fi bela sănătosă.
BAIlONzr. p, 206.
Nu 'i-a fost b6la săndt6să.
A. PANN, III, p. 141. -lhNTESCU,.
p. 17.
A fi forte greu bolnav, a muri.
I
t
I
4946
Tote bole nu seu sare. 1)
FIl. MIKLOS1CII, Rum. Unte/·. I,
p. 15.
Acelaş înţeles ca la No. 4945.
Tuue le palle non riescon tonde,
Prov. 1'o'c.
*6
4947 Nu e bolă fără lec.
[jna EL. SEVASTOS, Pov. p. 187
-1. MARINESCU, înv. c. Breâu-âe­
Jos, J. Argeş. - M. STĂNCEANU, în!' ..
c. Piria, J. Mehedinti.
1) T6te b6JeJe nu sunt sănătrise.
================== pagina 499 ==================
499
_!
Fie-care boIa îşl are iicul seu pe ht 111 e.
ION AL I,U1 SmERA, POV. p. 24.
10 Acelaş înţeles ca la No, 4925.
2° Se dice când nn om săvîrşesce o faptă rea, cu înţeles că
nu române ne-pedepsit.
*6
4948 Asta e holă cu lec,
P. ISPIRBSCU, Rev. Ist. I, p. 234.
Asta e bâla C't6 lea
Am e�1 de cojocul teit ac.
A. l'ANN, Edit. 1889, p. 158 ; III.
p. 1�8. - HIN'fESCU. p. 17. - B.
1'. IlĂşDf:fT, Etym. MagII. p. 114.
* L"
BMa cu u«
FR. DAME, II. p. 266. -. l\L 8TAN­
CEANU, înv. c, Piria, .1. ,11ehedfnţt.
Recl care se pote îndrepta. Se dice, mai ales, despre cei cari
au luat deprinderi rele ca beţia, jocul de cărţi, etc.
*6
4949 Bola are şi leo,
E. I. PATHIClU. înv. c. Smulţi, J.
Coeurluiă. '
Acelaş Înţeles ca la No. 4440.
*6
4950 Bolă cu ochi.
M. 8TĂNCEANU, Îltv. C, Piri«, J.
]Ylehedinţl. - [)na l'noFI"" SION, c.
B�rlad, .1. Tutooa ... - 1. l\IAl\1NESCU,
îl/V. c. Braâu-âe-Jos •• J. Arţjeş,
10 Când se scie din ce e provenită bala, adică din beţie, des­
frînare, etc., şi i se cunosce prin urmare Ieeul.
20 Se dice mai ales despre femeile îngreuna te.
*6
4951 A vîrî (băga) în bolă (bole, tate belele) pre cine-va.
L CREANGĂ, Puv. p. 121; Amint.
p. 63. - TON AI. Lui SBiERA, POl).
p. 11, 256. - 1'. Isrrnescu, Leg. p.
20, 7t\, 22\J; Ullch. Sf('1I. p. 20.­
FII. DAME, 1, p. 112. -_o 13 .. P. IUş­
nW. Etţjm. Magn. p. 2319. - G.
POBonAN. inst. c. Slatina, .1. Olt.
1° De frică.
================== pagina 500 ==================
«Ochit ala mari, frumoşt şi viol de le bagă iu brfle.-l'. lSPll\�;8GU, Leg. 20.
BOLNAV
YccJI Bogat, (( JJIât1,Ca, oi«,
Stiniitos,
PROVElIllELE l{()M�ILOR
M�l bărbate,
Blestemate,
De când in at semeuar
Bo'la '1/ âse ml-a'l băgat.
lAn�lK-BĂRS�;ASU, p. 457.
20 De dragoste, arată efectele Irurnuseţii.
lJra Um'SA ZANNlc, c. Bncuresci,
J. ilfov.
A îndreptă un lueru; n "chim bă în bine starea materială sau
morală a unul om.
Veq.i Etyrnologicurn nuuniurn, pag. 2319.
4952 * 6- A sc6te din bolă.
500
si sănătosul face ce scie.
A. PANN, Edit. 1R89, p. 82; m,
p. 30. -lhNŢEocu, p. 18. -- P. 18-
r-russcu, Reo. 18t. 1, p. 453. - M.
S·d.NCEANU, înt'. c. Piria J. Melie­
dinţi.
VecJi Doctor, Mort:
CăC! cel sănătos scie mal bine cum să-I caute.
4956 '* 6-Numai bolnavii (ul) să întrebă.
A. PANN, sau. 1889, p. 156; III,
p. 126. - 1. MARJlHJSCU, înv. c. Bra­
du-de-Jos, J. Argelj. - ARTUlI Go­
ROVEI, c. Foliicent, J. Suci ava. -­
GAVll. ONIŞOR, prof, c. DoZn"ovet, J.
Vas/uiti.
*6-
4953 Ce folosesce bolnavului patul de aur?
A. P"NN, Ill, p. 142.-HINŢESCU'
p. 61. -. 1-'. ISPlltESCU, Reo.Tst, Il,
p. 147. - H. D. ENESCU, înv. C·
Zamostea, J. Dorohot,
Se <}ice pentru cele nc-Iolositore,
*6-
4954 Bolnavul multe dice,
*6-
4955 Bolnavul nu se întrebă.
1\1. ST)(NCEANU, înv. c. Piria, J.
'Mehed·inţi.
Omul dorit de un lucru nu se întrebă daca 'J primesce.
' ... 11
li
================== pagina 501 ==================
ST.\RILE ŞI MIŞCĂRILJo: TRUI'ULlJI
501
Nunuu bolnavul se întrebă: « vei să-ţl daa cu­
tare ireba ?»
A. P ANN, III, p. 139.
Se <,lice când întrebi pe un 0111 daca voiesce un lucru de
care este dorit.
Se intrebuinţeză mal ales când Românul dă peste prând sau
cină, impreunate şi cu băutură, la vre-o casă sau cârciumă, şi-'î
cunoscut bine de toţi. Unul îl întrebă: VreI să mănâncî sau
să bei? Atunci Românul respunde ironic: nurnai bolnavii se
întrebă. Cu alte cuvinte: Vreti, cum să nu!
Vc,}î nst«.
Acelaş înţeles ca la No. 4950.
4957
4958
Intrebi pe bolnav: «vrei S3. 'ţi dau pernă 1"
A. PANN. Edit. 1889, p. 156; III,
p. 126. -- HINŢESCU, p. 18.
Qui demande au malade s'il oeut santC?
Prov. Franc.
Mângâiere de om bolnav.
1. G. Y AI,ENTINEANU, p. 38.
*
Parigorie de om bolnav.
A. PANN, III, p. 142.- FR. Duu;:,
IlI, p. 186.
Se dice de o speranţă zadarnică pe care o avem Salt care ni
se dă de alţiî.
4959 Pârigurie a luidzitluî, până să 'şi da suflitlu. 1)
PER. PAI'AIIAGr, Zweit. Ialw. II,
p. 17·t
Acelaş înţeles ca la No. 4958.
4960 Când un om se insănătoşeză, se dice: "a avut dile,
mare este Dumnedeu ! II Dar când more bolnavul
se dice : "Al drac{dui fiI doctorul,
P. ISPIRESOU, Rev. lst. 1, p. 459.
Arată lipsa de recunoştinţă a bolna vului către doctor.
4961 Este bolnav forte greu
Şi ar mânca tot mereu.
A. PANN, III, p. 139.- HINŢESCU.
p.18.
================== pagina 502 ==================
502
PROYERBELE ROMÂNILOR
4964
Când unul nu e bolnav cât se face.
*6
4962 Bolnav la (de) morte,
Şi ar mânca de tate.
E. I. PATRIClU, înv. c. Smulţl,
J. Covurlttiu.-- D. GllEORGllrC, elev.
Se. Norm, c. Tecuci, J. Tecuci.­
AnTuR GOROVEI, c. Folticen!, J. Su­
ciava.
Acelaş înţeles ca la No, 4961.
4963 Bolnavul credinţa n'are
Când geme cerănd mâncare.
A. f-'ANS, IJI, p. 139.
Acelaş înţeles ea la No. 4961.
*6
Ii bolnava de morte, nevesta mea: dorme bine, mă-
nâncă bine, de lucrat ar lucra puţin. Dimineta
cum se scală ar mânca şi foc; cum mănâncă, cum
i-e somn; cum se culcă, cum adorme,
ARl'UR GORo\'EI, c. Folticeni, J.
Suctaoa.
Despre cel leneş şi lacom la mâncare.
A. PAS:<, III, p. 140. - UtN'fESCU,
p. 18.
4965
La ori şi ce bolnav greu
Doftorul e Dumnedeu.
,
Se <}.1ce la desnădăjdui i-e.
A SE BOLN Ă VI
4966 * 6De eate-ori se bolnăvesce omul numere.
A. PA,,""', Edit.1889, p. 134; II,
p. 88.- HINTEoCU, p. 17.-· P. 18-
PIRESCU, Hev. 18t. III, p. lG6.-- 1.
MARINESCU, înv. c, Bradu-de-jos, J.
Arfle�.
*6
De ar muri omul de câte ori se bolnăvesce!
M. STXNCEANU, înv. c. Piri«. J.
lffehedinţi.
*6
De ar mw'� omul de câte-ori se bolnănesce n'ar
fi ollwrd pe pamint.
M. S'rXN(JEANU, inv. c. Pirio, J.
ll1eh edinţi.
================== pagina 503 ==================
503
4967
Se <.,lice, spre Îmbărbătare, când cine-va se înbolnăvesce sau
se iutimplă vre un reu.
Omul când se 'mbolnăvesce
Cel mai mic ei poruncesce.
IORD. Goi.ssou, Jls,�. 1, p. 541.
Arată tristele urmări ale bolei, cari ne pun la cheremul 01'1-
4968 :;.. L-"Nici si te bolnăvesci, nici si (n') aibi trebuinţă (lipsă)
de dottor (doctor).
A. PANN, sau. 1889, p. 58; III,
p. 73.-HIN'fESCU. p. 18.- 1. MA­
lUNESCU, înv. c. Bradu-de-jos, J.
Arge\�.- M. STĂNm;ANu, înv, c. Pi­
ria, J . .Mehedinţ'î.
Când se cere ajutor la cine-va, la o nevoe, fără a '1 pute do­
bând].
BONDOC
4969
* L\
Bondocul,
ori-unde se va urca, tot bondoc rămâne.
IOHo. GOLl;SCU, MS3. Il, p. 85.­
P. ISl'IRESCU, Rev. Ist. 1, p. 453.-­
M. STĂNCB�NU, îllv. c. Piria, J. Me­
hedinti
VC(jl 'j'igan.
Adică cel prost de minte, în cea mai mare cinste, tot prost
se inţelege (GOLESCU).
Laoez chien; peignez chien, ioutefois n'est chie« que
chien.
Prot'. Franc.
ehi as in nasce, osin muore. 1)
Prov, Italian.
]j;'in Af!' blcibt ein AI!,
E'r ma.'! Kunig ioerden oder Plat!. 2)
Proo. Germ,
Aeselet beholder sine 0ren, om det end teder grroske
tua«. 3)
Proo, Donez:
t) Cine se nasce măgar, măga r more.
�) Pot o ajunge rege salt pOl-lă, o maimuţă (tot) ma unuţă l'emâne.
;J) )[5ganll îşl păstrer.5 urechile, chiar şi când mănâncă scaett g recesct,
================== pagina 504 ==================
504
P!tOVEUBRLE UOl\olÂNILOn
BORÎTURĂ
VecJl s». 1662.
BUBĂ
Veqi Belea, Deget, Femeie,
lnimă, Sgt'ibuliJă, a Ttic«.
*L\
4970 Buba cap nu face,
Până nu se căce.
A. P ANN, I, p. 60.- BARONZI, p.
5ts. - IhNŢEsct:, p. 19 - 1. MA'
RINESCU, in». c, Bradu-de-Jos, J.
ÂI·.9'e�.-M. STĂNCEANU, înv. c. Pi­
ria, J. Mehedinţi.
Faptele rele ale omului nu se sciii până nu se dau în vileg;
un om nu p6rtă nume de hoţ, până nu se prinde furând.
4971
Buba el mistuiesce,
Şi el se rumenesce.
IOHD. GOLESCU, M88. Il, p. 86.
Se g.ice pentru cel ce se mândresc, când averea lor o isto­
vesc, şi pentru cei ce se împodobesc la sfîrşitul vieţei (GOLESCU).
4972
Câte bube tate rele,
Tot în capul babei mele.
P. ISPIltESCU. Rev. lst. II, p. 144.
Veql Belea.
Pentru cel cari ne-Încetat sunt loviţi de sortă.
*2,.
4973 Ca c'o (pe lângă o) bubă ccptă umblă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, .ASeJll.
p. 18.- P. ISPIRESCU, S116v. lJ. 70.
-- T. BĂLĂŞEL, îllV. J. Vâlcea
V e(} 1 },j""'el'e.
A umbla uşor pre lângă cine-va să nu '1 supert, să nu '1 atingi
în ce-va .
• Amblă pe lângă mine ca pe lângă o bubă coptă.,,-P. hPlRE8CU.
*L\
4974 A fi bubă coptă.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 262 &
754. - 1"11. DA�IE, I, p. 160; 288.
1° Plăpând
2° Forte supărăcîos, gata de prioini.
3° Leneş. .
4° Istovit de bole grele.
================== pagina 505 ==================
000
4975
A fi bubă rea.
Fu. D.\ME, 1, p. 160.
Si '1 pui la bubă si să 'ţi fie de lec.
IhuONZI, p. bO._lhNTEscu, p. 19.
_ Fu. DAME. II, p. 266.
Adică om forte superăc'ios.
4976
Bun, să 'l pu� la bubă.
10l\D. GOLbSCU, MS8. Il, P: 86.
\f e{}i Ra:nă.
Se <}ice pentru cel blâ11fP, aretând bunătatea lor (GOLESCU).
'1'
4977 .,' Aci e buba.
'1'. CODUESCU, UrirOl", XXll, p. 06 .
. ;:
'. Asta '� buba.
LAURI!N & MAXIM, 1, p. 262.- .
Fu. DAME, 1, P 160.
",,"
Unde e buba (negrtl).
GR. JIP�:SCU, Reul'. Oruş- p, 247;
Opine. p. 161.
E.. 1. PATRICIU, înt'. c. Srnn1ţl, .1.
C"vur!uiil.-T. Sl>ERANTĂ, 1, p, 1\9.
Ve'}l tu .... i.
Adică greutatea, nodul cestiunel.
:tb
4978 Cel cu buba.
Ve'F ]l[uscă.
Cel vinovat, cel care să teIlle ca să nu i se afle faptele rele,
care la t6tă vorba i se nazăre crc<,Umd că tot despre dinsul
se vorbescc.
4979
*
A pune mâna (degetul) pe bubă.
1. N�:GUUZZ!, Conv. Liter. XII.
p. 17.
*6
A cUt peste bubă,
Thil. CANIAN, J, Ja.si.-G. POBoRAN,
in.�t. c. Slatina, J: Olt.
ve,jl Deget.
Adică fi atinge punctul durcros, greutatea, nodul unei cesthlIlJ.
J:Lcttre le doigt sur la plaie.
Pl'ov. F, C/IlC.
================== pagina 506 ==================
506
4980
PHOVERllELH ROMÂ!'nr.OH.
A cunosce unde '1 dare buba.
HELIADE-HADULESCll. Tandat . p.
89.- P. ISPIRESCU, e.« t». II, p.161.
*L.
A 'i sai bUU(L.
G. POBORAN, inst, c. /:)latina,.J. Olt.
Adică punctul vulnerabil, partea cea slabă unde te p6te lovi
cine-va, şi, precum dice FrancesuI : le de/aut de la euiraes«,
*6
4981. A sparge cui-va buba.
G. POIlOIIAN, iust. c, Slatina, J. Olt.
A '1 atinge unde '1 d6re.
.u sparq cit buba "i-o fac eu.
BUCĂ
BUCĂŢICĂ
%6.
4982 Bucăţică ruptă (tăiată).
I. CREANGĂ, Pov. p. 75 & 2:'>0.­
P,gNOgSCU, Con», Litel·. XI, p.60.
Arată o mare asemănare fisică sau morală între eloi 6meni.
«D'apot fetişora lut : a dis dracul şi s'a Iăcut : bucăţică ruptă Llt,i-seij
ln pici6re.> - 1. UnEANGĂ.
II est bien le fils de .'lon pere.
Pro». Franc.
BUZAT
4983
*
A se duce (rămâne) buzat.
Adică păcălit, ruşinat, înşelat în aşteptările sale.
A SE cĂcA
Ve(Jl u«, Lu/ial'hUI, SeăI­
dâtore.
4984
Cine se caci cât mănănci tu!
P. ISl'lllESCU, Rev. Ist. II, p. 154.
Cine (nimenea nu) se cacă cât nulnâncă alt
cme-ua.
LAUBIAN & MAxm, 1, p. 293.
================== pagina 507 ==================
507
Se dice :
10 Acelui care spune multe Ilecurf sau multe minciuni.
2° Omului Înfumurat care se crede prea mult.
*.6
4985 Cacă-te, şi 'i fă cu ochiul.
P. Isr-mescu, Ren. Ist. 1, p. 454.
-M DrAN(;EANU, înv. c. Piria, J.
)tirltedinţi. I. MUtlNI�;CU} înv. c,
Bradu-de-Jos, J. Argef.
Se (,Hce:
1 o Când Ull om c incolţit şi nu mai scie ce să facă ca să scape.
2° Când un om dă o vorbă ne-potrivită cu ceea-ce se vor-
besce de alţii. -- J. Argeş.
3° Despre cel făţarnic şi linguşitor care după ce a rîs de unul
în lume, caută în urmă, prin linguşiri, a se apropia erăşl de
el, când are nevoe. - J. Mehedinti.
4986
*C v f . v '
aca- nca.
Om fricos.
::' !::-.
4987" A căca tot butuci.
G. P. SALVIU, înv. c, Smulţ), J.
COVUl'luiu,
v C(Jl a Piş«,
Se dice pentru cel prost şi obraznic.
4988
*
Caca-te că te taiu !
A face ceva silit.
Maior P. BUDIŞ1'EANU, C. Bucu­
resei, J ll(ov
Un ţigan se îmbrăcase �i el turcesce �i sI! plimba fudul prin sat, La
marginea satului inrîlnesce pe un roman şi resuudu-se la dînsul, cu Iata­
ganul în mină ÎI strig�: Cacâ-te că le laiit, Ti!canul ne-având Încotro să
supune �i în urmă li dice : M:u'e pecat că nu I)(jţl vecie singur ce bine '\1
stă îrnbrăcut iurcesce ; p ar'că eşu Ull pa�ă!-U�or lucru, r espunde Tiganul.
Imbraca tu hainele mele. l,)is şi făcut. Când se ude Rornânul cu iataganul
în mână strig" Iaraonulut ; Mănâncă, ţigane, că te laiii.
4989 * D. A se căca nouă ani pe o aşchie.
T, BĂLĂŞEL, ino, J. Vâlcea.
A fi bolnav ea ast-fel, ne-mâncând să nu aibă la ce merge
afar:',
================== pagina 508 ==================
508
PHOVEHllEL}<:; ROM..\.NILOR
CACAT
4990 * 6Mai bine îl Iaceă mumă-sa un căcat, si îl mânca
porcii.
V. FOUESCU, c. Folticeni, J. 81/­
ctaoa.
* .6-
A' l fi făcut mă-sa un căcat.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Se (]ice omului reu, ne-trebnic, care era mal bine, pentru el
şi pentru părinţi, să nu fi fost născut.
Are mai multe cusururf.
4991 * 6Pute a cacat şi mai are un zmaq.
T. BĂLĂŞ1':L, înv. J. Vâlcea.
4992
'j'
"Căcat cu ochi.
LAUlUAN & MAXIM, I, p. 295.
Om de nimic, care nu merită să fie luat în semă.
LAUIUAN & MAXIM, I, p. 295.
*
A mânca căcat.
4993
IOA spune minciuni.
2° A se amăgi, a se înşela, a se frige, a nu căpăta isbâuda
dorită.
A nu folosi nimic.
*6
4994 A lua. (a se alege cu) un căcat,
'1'. BĂLĂŞEL, tno. J. Vâlcert.
Ve'}! &ăld,Uo,·c.
4995
* A mâncat căcat când era. mic.
Ma i01'P. BCDIŞ1'EANU, c.Bucuresct,
J. Ilfov.
Adică e om norocos.
*6
4996 Căcat cu apă rece.
LAUlUAN & MAXm, I. p. 29:").­
T. B.\LĂşEr., înv. J. Vâlcea.
VecJ.l Ra}wt.
Nemica, lucru fără nici () val6re.
A CADE
4997
VccJ.l Cal" XVII, c. a cuu,
Copac, Picior, Spinare, Vatră:
Cine cade de sine (el) nn plânge.
A. PANN, »u« 1889. p. lOG & 148.
- H1NlESCU, p. 21.
================== pagina 509 ==================
j
S'I'ĂnILE ŞI Ml�CĂRlLF: 'l'IWI'ULU!
Cine cade de sine, să plângă '1,-e ruşine.
A, PANN, II, p. 118.-I-IINŢESCU,
p. 21.
*.6
Cine cade sinqur, nu plânge.
A. PANN, In, p. 120. - BAllONZl,
p. 60.- HINTESCU, p. 147. - P. Is­
l'IRESCU, tu« i« II, p. 150. - 1.
!\1Am1iESr;U, înv. c. Bradu·de-jos,.f.
Argeş. - M. S'rĂNcEANU, înv. c. Pi­
ri« .J, Mehedinţi.
Ayel ge cade nepimtu 'li ciJte-aritşie ca să se­
plângă. 1)
A;;DllEiU AL BAGAVU, Cart. Aleg.
p. 123.
Când cine-va îşI face reu singur, când pate vre-un ne-ajuns
în urma faptelor sale şi ne-îndemnat de nimene. Trebue să
rabde ne-având pe cine să 'ŞI verse necazul.
IOHD. GOLESCU, lJ188. 11, p, 3.- M.
S'l'ĂNCEANU, înv. c. Piria, .T. Mehe­
dinţi.
Adică a nu greşI nu se pote, dar cinste eţi face, când gre­
şeşc'i să te îndrepte zi (GOL�'SCU).
Ce n' est ]wint hon te de choir; mais de trop geSil'.
PI'OV. Franc.
*.6
4998 A nu căde nu se pote, dar cinste eţi face, când oadi
să te scoli.
Non e vcrgogna cuiere nel jungo} ma gli. e vergogna
il non oolersene leoare, 2)
Prou. Napolit.
Foile» ist keine Schande, abel' lipgen hleiben. 3)
Pro». Germ.
*.6 ,
4999 Cade omu dintr'un pom, şi tot mai dice o vorbă. ,
GAV, ON1ŞOR, prof, c Dohroviiţ
J, Vaslttiu.
D,
Omu cade dintr'un copac, şi tl)t ma� stă o leca.
S. MmĂILEscu, Sezăi. 1, p, 220,
1) Acel ce cade lH��l11�phlS îl este ruşine ca să plângă.
2) Nu e ruşine să ca<JI în noroiu (murdărie), dar e ruşine să nu vr e'i să te
scoli,
3) A căd6 nu e ruşine, dar a remânc int.ins,
II
================== pagina 510 ==================
510
ŞI' cel ce pică dintr'un copacii; încă stă un
pIC.
S. FL.1\lARIAN, 1htrl. pop. p. 312.
*
Omul cade din copac şi încă stă de se 1'i!,sMfld.
V. Fouxscu, c. Folticent, .J. 8u­
ciava.
*6
Cade omul din tu/an
ŞI; tot se odihnesce un an.
G. POIlOIL\N, inst. J. Olt.
*6
Omul cade dintr'un copac, şi tot se odihnesce
lecă.
K 1. PATR1C1U, in'/!. J. Gov/trluiu.
A se adăoga aceste variante la No. 564.
5000 *Vream să cad, bine că mi-ai făcut vint.
Vream mtşti ghini s'cad, ghini că mi pimsiş. 1)
PER. l' APAHAGI, Inveţ. Iahres, Il,
p. 158.
* Le. •
Ghine că me pinseşz, că »ream 's cad. 2)
h,n; GHlOU, pl'of.Biiesa,S .mnrina .
10 Când unul nu vrea să recun6scă că a fost bătut, învins.
2° Când cine-va vrea să scape de unu care 'l supără, Grecul
dice de asemenea: 108)",. 'I'J. ".00, y.fJ.I ;",.I.a., 11:0 IJ.'t(6po'l.oi,.
"'6
5001 .:. A căde ca de pe mal.
G. P. SALVlU, înv. c, Smulţi, J.
Coourluiu.
Se dice de rei prc obosiţi, car! indată ce se pun jos, se culcă,
n u se mal pot sculă.
5002 * L\A căde ca din pod.
T. I3ĂLAŞEL, în'/!. J. vaieea.
A cade gl'ei:L
1) Vream tocmai bine să cad, bine că m'aI împins.
�) Hine eă mă-îm pinseş'î, că v ream să cad.
================== pagina 511 ==================
511
A CĂLcA
VetJi Bârb((t, J]<Uifturâc csaa,
Ierbii, In.imei, Lslio, Lâeomie;
Pictor, Pod I Popă, Popesce,
Sciiruiurti, Cap. ",l[II, c, Sec,
Stractcirui, Talp â, Urmâ,
5003
*
Nu mă călca pe picior
Că sciu de ce ţi-e dor.
V. FOlIESCU, c. Folticeni, J. SUclatYl.
5006
;
II
Ve<Jl Opincă.
Se dice când, după ore-ce semne, se cunosc dorinţele nostre,
şi mal ales când o femeie e uşoră şi face multe cochetăril, ast­
fel că bărbatul înţelege după ce umblă. ea.
*6
5004 Calcă tot a mare.
Gu. Jll·F.SCU, Opine. p. 129.- P.
ISPlRESCU, Reo. Ist. I, p. 45&. - I.
�'AlUNESCU, îll1J. c. Bradu-de-jos, J.
A,·yeş.-·:\:L STĂNC�'ANU, tno. c. Piria,
.J. Mehedinti.- Fu. DAMB, IV, p. 4l.
VOfJl Cap. LY. e. Mare, a Seuip ă,
Se <;lice 6menilor trufaşi cari, prin însuşi mersul lor, aruncă
nesocotinţă semenilor.
*6
5005 A călca de sus.
G. P. SAJ.VIU, înv. c Smulţt, J.
C01Jur{uiu.
VecJl Por!.
Acelaş înţeles ca la No. 6004.
* Câ.t va călca jerbă verde.
ION Ar. LuI i:)"IEHA, 1'01J. p. 241.
Cât va trăi,
* L\
5007 Calcă ca pe mărăcini (spini)
IOUD. GOL'::;CU, 1�i88. Il. Asenl-. p.
69.- GAVH. ONIŞOR prot'. l', Bsrlad,
.I 'L'ulov t,
Ve?i Gh-irnpe.
Se dice de un umblet nesigur sau sfiicios,
5008
* A călca pe jaratec.
M. C.\NIAN, Pilot. J. laşi.
A se băga într'o afacere primejdiosă.
================== pagina 512 ==================
512
PHOVEHBELF: ROMÂNILOR
*6
5009 Pare că calcă pe ouă,
1. MAlmn;scu. fnv. c. Bradu-de­
jos, J. Al'gef.- M_ STĂNm:ANu, inv.
c. Piria, J. M hedinţt
s- dice :
10 Când un om e trimis să facă un lucru mal repede şi el
merge incet. l
2' Celor ce cad în greşeli car î le vor mânji cinstea.- J. sietie­
dinţi.
*6
50'10 Par 'că calcă pe ace.
M. LUI'ESeU, înv .. 1. Suc/m'a.
Se dice pentru ceî greoI in mişcărî,
* L\
50H A nu (mai) călca pe pămînt.
GR. Jn-sscc, Opcnc, p. 29.- M.
CANIAN, J. Iaşi,
10 A fi plin de bucurie.
2° A fi mândru.
5012
*
A călca. drept.
A ave o purtare bună, cinstită. F'rancesul dice, cu acel aş în­
ţeles; marcher droii.
5013
*
A călca strimb.
N. FILDION, CIocoi, p. 63.
A ave 1) purtare rea, ne-cinstită.
c. Când muierea începe să calce strîmb şi o simte bărbntul, inima lui arde
ca pescele pe căr bunt.v+> hLUION.
*6
5014 A călca reu.
v e<Jl Picior.
Cu, .In-sscn, l!eul·. Oraş. p. 274
A umbla fără isbândă, a nu '1 merge bine.
*6
5015 A călca in petră secă.
G. l'oBORAN,iIl8t. c. Slatina, J.
Olt.
Ve<)i s». 1017.
Acelaş înţeles ca la No. 5014.
50'16
*
A călca într'aiurea.
V. ALEXANDRI, 1'ealr. p. 1017.
================== pagina 513 ==================
ST��RJLr,; ŞI MlşcArULR 'I'HUl'Ul,Ul
A nu fi credincios. se (,lice mai ales pentru dragoste
513
,Te-am lnteies eîi de mult cii 'mz cald în!r'alurea.»- V. ALEXANDIlI.
, .
5017
*
A 'şi călca cuvîntul.
Io s Ar, Lui SBIEHA, Pou. p. 20
A nu se ţine de făgăduinţă, de cuvîntul dat.
A nu asculta de poruncile lul.
*.0.
.5019 Calcă tot de trei ori într'un loc.
G. P. SAL\'IO, înv. c. Smulţi, J.
Covu1'luiu.
5018
*
A calcă cuvîntul cui-va.
ION AL LUI SUIERA. Po». p. 21.
Vc<!i Urmă.
Se dice de cel cari nu au spor Ia mers, salt la altă trâbă ;
adică sunt ticâiţi , păcătoşi.
Adică a se purta.
. 5020
*
A călcă .
Gl<. JIPESCU, Opinc. p, 71.
«De nu mt'et călca cun Îmi place mie, să '\1 lei gându de la ajutorul
.rneu. -- Cn, J tPEoCU,
CĂLDURĂ
A aiurt. a fi smintit
5021
*
A ave căldură la cap.
Flt. DAME, 1, p. 182.
:i: 1::,
5022 A fi capiu.
Adică ameţit, bet,
CALIC
Ve<JI Cap, X, e. Caiio, a Itid.e.
CAPH;
FIt DA�I(:, 1, p. 195.
A cĂsCA
Ve'F Cap. Vl T, c, a Cdscâ,
* L\
,5023 Cine cască, dorme.
J01<I). GOL>;SCU, M88. 1 r, p. 7H. �
M. DTÂXVEAlSU, "in/}. c. Pirio J. IlIe·
lu dinţi.
================== pagina 514 ==================
514
PROVERBELE ROMK�ILOR
care nu e bun de nici o trăbă pre-
Arată starea celor leneşi şî somnoroşt (GOLESCU).
5024 Umblă căscănd din pom în pom,
Ca căscatul din om în om.
A. PA��, 1, p. 100. - HINP;SCU,
p. 29.
l
Ve<J! Căscat.
Se I}icepentru cel nerod
cum şi pentru cel leneş.
SNOVĂ
Un nerod, care \! temea r�u nevestn, vede odată un om care mergea
căscând pe drum. S� întîuiplă cit în acel minut cască �i nevesta Rornânu­
lut. Acesta credend atunci cit a prins semne de înţelegere 1ntre dînşiI, fără
a mal dice nimic lea o frînghie. îşI chernă nevesta şi se pornesce spre
casa lui cu gândul ca să o spânznre de un copac
Deci mpreună mergend
Şi În ogradă intrâncl
Din loc în Joc o purta
S'un pom lesnicios căra,
Ea, gându·l ne-cunoscând,
Stând Il întrebă, d icend :
- Ce me porţi: din pom îll pom
Ca căsca! din om în om?
- Dar ce? o întrebă el,
Căscatul um blă ast-fel?
- Dice ea, dar au nn scii >
Ceba dar eşti între vit !
El privind'o a respuns
Aşa: - Bine că 'lui-ai spus,
Că eu asta n'o sciam
Şi să te spînzur umblam.
A. PANN, I, p. 100.
A mur i.
5025 *.6 A căsca o dată de dane ori.
T. BĂLXŞEL, înv. J. Vâlcea.
CASCAT
*.6
5026 Umblă (din loc în loc) ca căscatul din om în om.
A. PANN, Bdit. 1889, p. 45. ­
G. P. SALVlti, î1W. c. Smulţ], J. Ca­
curluiă.
A�em. '
qura în gură (trece).
IORD. GOLESCU, Mss. IT,
p. 70 & 180.
Ca cascaiul din
Ve<}l a Căsca.
Se dice pentru cel leneş care 'ŞI perde vremea fără nici un
rost.
================== pagina 515 ==================
r
515
-----------_ .. -
STĂRILE �[ �n:îCĂRlLE TRUPULUI
.E'J6� X'1.V6'1tO� V.stS·;:�'l,�t S1:;rO�. 1)
['rOD Elin.
Oscilante uno deinde oscitat et alter. 2)
Prov. Lat.
Un bon brîiUeuy en (ait bailler deux.
Prov. Franc.
Wenn Einer găhnt, sa .găhnen sie Alle. 3)
PI'OV, Germ-
Geispi fer millum mana. 4)
TI'OV. Feroe.
*6
5027 Căscatul d'întâiii,
Cere căpetâiii,
IORD GOLESCU, Mss, II, p. 32.-
I. MARINESCU, în'/!. c. Bradu·de·Jos
J. AI'ge�,
Căscatul cel d' întâiu
Cere căpetâiu;
Caecatul d�'n 1ĂJrmă,
Cere o palmă bună.
P. ISPIRESCU, Rev. tu: Il, p, lH,
.1.:
Căscatul cl'întâiu
Cere căpetâiu,
lar cel din urmă,
O palmă bună.
M. STĂNCg,I.l'IU, în'/!. c. Piria, J.
Mehedinţi.
10 Se (}icc pentru cel somnoI'oŞl, ce CUJll casc{t vor să se culce
(GOLESCU).
20 Se dice în adunări celUI care cască şi nu este atent; în-
tâia oră i se trece, dar mal mult nu.- J. Mehedinţi.
A cĂTA
Yeil1 e' su:
----_.-
1) Unul căseilnd imite"� cel·alt.
2) Unul căscflnd pe urmă cască şi altul.
3) Când unul cască, aşa cascft" şi ccl-1-alţ.1.
<) Căscat,,1 trece la altII\.
================== pagina 516 ==================
PROVERBELE ROMÂNILOR
CĂUTĂTURĂ·
Veg.i Vultur.
Vec,\i Nccn, Pungă.
A cĂuTA
Arată puterea căutăturel.
Căutttura dulce, haz de dragoste ne aduce.
Ionn. GOLESCU, 1I1.S8. I, p. 253.
EM POPI,SCU, înv. c. Cfocănesc[·
Măr'gineni, J. lalomiţa.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Despre cel ce umblă fără scop, în zadar, fără folos.
*Pe unde nu '1 cati, pe-acolo îl qăsesci.
GAVH1L ONIŞOR, prof, c. Bedad
J. Tu/ova.
*6
A cauta 4ioa de ers:
5030
*6
5029 Ce cauţi 1 dina de eri!
5028
Despre acel pr o cari îi întilnim ne-încetat, şi în locuri unde
nu ne aşteptam să 'I găsim.
CHEL
*6
5031 A căuta ce n'a perdut.
10 Acelaş înţeles ca la N o. 5029
20 Caută să fure.
Ve()'i Chelbos, a se Intinui­
'l'clŞ't, Pleşuv, Tichie.
*2-
Ce 'i lipsesce (trebue) chelului? Tichie de mărgăritar.
P. bl·JItESCU, Rev. Ist. 11, p 147.
- Dia. L;ANNE, Bucuresct, .f. Ilfov.
_. 1\1 STĂNn;Al'u. inv. c Pi: ia, J.
lIfelwdi1.ti. -_ .. 1. l\IAHINESCU, înv. c.
Bradu-a'e-ios, .I. Argeş. - A. PANN,
Edit. 1889, p. 120; in, p. 112-­
E�L 1'01'JOscu, înv. c. Cl:ocănesci-Măr­
ţrineni, J. Iolomiţa,
T. BĂI.ĂŞEL, irl1·ef. J. Vâlcea.­
AYHAM COHC�;A, preot c. Coşteii1"
BUllut.
5032
================== pagina 517 ==================
STĂHlL!': �l MIŞCĂRtl,E r uurur.ur
517
Ce 'ţi lipsesce, chelule? 11'chie cu mdrgăritar.
rORD. GOLESCU, ltIS8. II, p. 78.
Ce lipsesce chelului? Căciulă de mărgăritar.
r. G. V ALENTINEANU, p. 20. - I.
G. MA wu, p. 11.
Ce '� trebue chelului tichie de mdrgăritar?
HJNTESCU p. 192. - P. ISPIRESCU"
Leg p. 185.
Ce '� trebue ch!'lulUl? Tichie de marqaritar.
P. ISPIRESCU, Leg. I, sau. 1872,
p. 178.
:� .6
Chehtlui scufie de mărqâriiar îZ trebue.'
[jna Z. ,T. c, Fedefa, J. 7lutova.
"'.6
.!. Chelului tichie îl. trebue.'
T. BĂr.ĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Chelului tichie de marqărita».
Ar.. D'CMI'IIIEEGU, p. 135.
1° Se gice pentru cel 'scăpătaţi ce vor să se îrnpodobescă,
tocma ca cel mari (Got.sscu).
Intr'un mod mal general, se dice pentru acei carf rîvnesc la
lucruri ce nu le sunt folosit6re şi ne-potrivite cu .starea lor;
celor săraci şi mândri.
2° Omului la nevoe, la supărar e, nu 'i trebue nici petrecere,
nici cântece.
Veo;11 a, fiice, Gu.şat,
Se dice despre acel care, avend cusururi, rîde el de alţii; ele
pildă când un nătăng ar face pe cel cuminte n ătâng,
*.6
5032b Di-I, mamă, chelă să
n'apuce ea înainte.
Ex. POPESCU, înv. c. Cu.cânesc;«
M(lrgineui, J. lalomiţa.- M. STĂ�­
C�;ANU, înv. c. Piria, J. Mehedinţi.
- T. l\hIUNESCU, înv. c. Brtulu-tie­
j08, J. Argeş.
,;. 6.
5033 '.' Ce-ai cu el,
Dacă e chel.
IOHD. GOLESCU, ltIss. II, p. 74.­
HINTESCU, p. 2.-- P. ISPIBEBcu, Rev.
18t. II, p. 146.- M. STĂNCKANU, îllv.
c. Piria, J Melwiinţi.- 1. MARI­
�EŞCU, Îl1V. c. Brad u-dc-jos, J. Amer
================== pagina 518 ==================
518
PROVERBELE ROMANILOR
1° Ne învaţă să nu supărăm pe cel cu năravuri rele (GOLESCU).
2° Dacă e prost lasă '1 în pace, nu te mal încerca zadarnic
să '1 facI cu minte.v- J. Mehedinţ'i.
*6.
5034' CheIul � mâncat mielul.
IOIw. GOLESCU, Mss. Il, p. 25.­
P. !SPIRESCll, Iico. Ist. II, p. 149.­
l. ARBORE, ing. J. Buzeu.- 1. MARI­
NEseu, înv. c. Bradu-de-jos, J. Argeş.
- M. S-rĂNCEANll, înv. c. Piria, J.
Md,edinţi.
* Cheiul (care) mănâncă mielui.
AL. MARTlNEAN. Bucuresct, J. Ilfov.
Se dice:
10 Când greşalele nostre le aruncăm asupra altora (GOLES('U)'.
2° Când un nevotas lea partea cea bună.>- J. Argeş.
3° Copiilor când se tund până la piele.
Un om ducându-se să fure un miel, l'a prins păgubaşul şi
l'a trântit de per, până ce i l'a jumulit de tot. De aci s'a năs­
cut ace stă dicere.
*6.
5035 Am luat un mel şi m'am vedut chel.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
*6.
Am dat un mel pân'rn' a vedea chel.
Acelaş înţeles ca la N o. 5034.
Din aceste dicert se vede că, adeseori, cuvîntul chel se Ieă
cu înţelesul de tuns SC1�rt.
*6.
5036 Chelul lesne se tunde.
IOUD. GOLESCU, 11188. II, p. 25.­
P. ISPIRESCU, Reu. t«. Il, p. 149-
[j na S, CALOI, lJiJd"d .. J. Tutova.
1\1. S'l'ĂNCEANU, înv. c. Piria, J. Me­
hedinţt,
*6.
Pe chel uşor îl
tundi.
,
G. P. SALVIO înv. c. Smulţt, J.
CovurluiU.
VeqJ Chelbos, Tuns.
Adică săracul lesne se desbracă, se căpuiesce şî c.L (GOLESOU).
'I'reba în mic lesne se face; unde e puţin lesne se isprăvesce.
================== pagina 519 ==================
STĂRILE ŞI MHiCĂlULE TRUPULUI
519
Exigui caballo curta strigilis. 1)
Pro». Lat.
LI: ci lJ.ui n'a qu'treus ch'uet» les a vîte peignîs. '1)
Prut'. Wallon.
Quien presto sobe, presio lo reza. 3)
Pro». Span,
Kurzes Haar ist bold geb1'irstet. 4)
Frov. Germ.
A bald head is soon shaven. 5)
Prm·. EngZ.
*h.
5037 Chelului, numai chel să nu 'i dicî.
P. ISPIHESCU, .Rev. Ist. II, p. 149,
- 1 MARINESCU, înv. c. Bradu-de­
ju,; J. Aj'geş.- M. STĂNCEANU, înv.
c. Piriu, J. J11eTzeclinţi.
CltlJulu� despre chelie
Sa nu J,t spia vr' o istorie.
A. PANN, 1, p. 5.- BAIWNZI, P
56.-- HllQ'ESCU, p. 33.
Veg1 Plcşu'/J, Twhie.
Reamintirea cusururilor nostre ne este în tot-deuna displă­
cută şi ne supără.
Il ne faut point parter de corde dans �a maison d'un
pendul
P,·OV. Prallc.
Em casa de ladl'ao nao lembrar bar-ara. 6)
Pro». Portuş),
lrn Hause des Gehăngten sprich. nicht vom Stricli. 7)
r-o« Ge,'m.
5038
*
Chelului de 'i dici chel
Se supără biet şi el;
Dar ţie, om de nimic,
Când ţi.-oi dice, cum îţi dic,
Nu te superi ca si el?
Maior, P. BUDIŞTEANU, c. Bucu­
resei, J. Ilfov.
1) Calului mic scurt Irit' OI trebue).
» Acel care n'are de cât t.rcl fire de per le pe ptă nă ropcd o.
3) Care seie puţin, repede îl spune.
4) Perul scurt e iute periat.
o) Un cap chel e repede tuns.
6) In casa hoţului nu reaminti de frînghie.
7) In casa spăuzuratuiut nu vorbi de rringltie.
================== pagina 520 ==================
520
PllOVEUllELE UO)1 . .\�lLOU
Aeelaş înţeles ca Ia No. 4501).
*b
50j9 A scăei chel.
G. P. SALvnJ. înv. c. Smulţ i, J.
Cocurtuia.
Adică bătut.
CHELBE
*b
5040 Ii plin de chelbe,
1. S, 'MARDARE, stud. c. Cerţesct,
J. Tu/ora.
N'are nimic, e sărac.
CHELBOS
Veg! cn«, maa.
*b
5041 Chelbosul lesne se tunde.
H. D. ENEscu, {ni). c, Zainost ea,
J. Dorohoi.
:i:b
Chelbosul lesne 'l tunqi.
E. 1. PATBJCJU, îlw. c Smalţi, J.
Corurluiii.
'legi Chel.
Acelaş înţeles ca la No. 503G.
5042 Chelbnsuluî tichie de mărgăritar nu 'i trebue.
C. NEGRUZZI, T, p. 249.
*6
Chelbosulu't îl trebue scufie de mărgarintar!
N. GH. IONESCU, înv. e, Mall/o)'­
niţa, J. Dorohot,
*6
Chelbosulu; scufie (tichie) de maroaritar; îi
lipsesce?
V. FORESCU, c. Folticeui, J. Su­
ciaoa, - f<J. 1. P A'l'RlCIU, înv. c.
Smulţl, J. Covurluiu.-I. D. DRA­
GAN, elev, Se. Ino.:c. Coşula Miletin,
J. Botoşan«:
VeQl Chel.
Acelaş înţeles ca la No 5032.
================== pagina 521 ==================
52l
CHELIE
Ve<}î Chel.
5043 * .6Uupă ce are chelie,
Mai are �i fudulie.
Se (�ice despre cel sărac şi
crede om cu minte.
A. PA�:X, 1, p. lGO.- HINŢES�ll,
p. 33 __ \.l\lAlmmSCU, în". c. Bradu­
de-Jos, .I. Argeş. - M. S'fĂl\CEANU,
î1ll'. c, n-.«. .1. Mehedinţi.
mândru, şi eând un llătâng se
5044
*
A freca cheiia cui-va.
LAUJUAl! & �IAXIM, Glosar. p. 12\).
A '1 perui bine, a '1 bate rci\.
*.6
5045 A fi lovit chelia pre cine-va.
T, I3ĂLĂŞEL, 1nv . J. Vâlv(·a.
A fi dat peste vre-un noroc.
Când vre unui om îi merge bine, câştigă salI găsesce ce-va
îi l'emâne vre-o moştenire, poporul ii <}ice că T a lovit ehelia,
a dat sau a venit ehelia peste el.
In graiul din J. Vâlcea a ehel'i� însemnez{l: a despoia pre
cine-va de un bun ore-care.
A CHEMA
CH10R
*.6
5046 Cine trăcsce cu
chiorii se învaţi a se uita cruciş.
BAIV):'(ZI, p. b2. - HINP;SCU, p.
l!)O.---I. l\lAJUl!ESCU, înv. c. Bl'adu­
de-Jos, .1. At'g'-'l' -- M. STĂNCEANF,
ÎI/!>. c. l'irio, ,1. Mehedinţi.
Prov. Scr;ţ.
If ye gang el ycar wi'a cripple, yl:!'ll limp ai ilie
end o't. ')
Ve<)1 ScMop.
Deprinderile rele se leal1 uşor când trăim la un loc cu cei
re1\ nărăviţL
1) C,"Hl mergeţi un an cu un schiop, la liile]" un"lll' "şa () să sch'îopil1.a\l
i vof.
================== pagina 522 ==================
522
PHOVt;RBELE ROMÂNILOn
Vegi Orb,
Acelaş înţeles ca la No. 663ll,
*L),
5047 Cu chior ii chloresci,
Cu gâ 19avi,lgângăvesci.
BARONZI, p. 57. -- HINTESCU, p.
33 .-1. l\iJAHlN�;SCU, înv. c. Brad u­
de- Jos. ,J. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 50-16.
*1:>.
5048 Chiorul între orbi este imperat (e rege).
Il. D. ENESCU, inv. e, Zamostea,
.J. Dorohoiă. - P. ISPIIlEscu, lteo,
Isi. 11, p. 149. - 1. G. VALEN'fl­
NEANU, p. :10, - G. POBOI�AN, inst,
c. Slatina, J. Olt.
Chiorul între orbi, imperat se socoiesce.
lOR!). G(ILESCU, M�s. 1, p. 231.
Ve(F Orb.
Adică între cei de tot proşti cel cu puţină minte împerăţesce,
Beati li gnerci in terra de 'cechi. 1)
Prov. Cors.
Den entiqde cir hogst i korqen blond de blinde. 2)
Troo. Soedes.
5049 * L), A nimerit chiorul Suciava.
C IOllDĂCHESCU, stud, c. Crisiesct,
.J. Botoşant.
5050
*
A da busna ca chiorul.
1\J. CANIAN, publ . J. Iaşi.
A se repedi de-odată.
*L),
5051 A da de-a dreptul ca jupanesa (baba) cea chioră.
G. P. SALvJU,înv, e. Sniulţl, J.
(loourluiii.
Vegl Orb.
Acelaş înţeles ca la No. 6050.
5052
A da chiorî unii peste alţii.
1. CUF:ANGĂ, POD. p. 30J & 312;
Conv iu«. XII p. 27.
Vc<}l Chiorîş, 01'U,
Orbiş,
1) lTericiţl cel chîori in ţel'a orb ilor,
�) Un chior e cocoş în coş prmtre cel orbr.
================== pagina 523 ==================
STĂRILE ŞI MIŞUĂRlL�: TRUPULUI
A se lovi unul de altul din îuţelă.
523
«Dar ce al păţit, me pahonţule, de te-al sculat cu n6ptea în cap, şi facI
aşa larmă, diseră omenit boerului, cart dau ddorz unul peste altul, de
par'că aveau orbul găinilor.» .- 1. CUEANUĂ. p. 304.
A CHIORÎ
5053
De pre mult ce mă iubesce
Ca cocoşul mă chioresce.
A PAI\N, II, p. 159.-HINp;SCU,
p. 113.
5055
Despre cei care nu ne Iubesc.
*6
5054 N'are cu ce chiorî un şorece,
G. P. SALvJU, înv. c. Smulţ'i, J.
Covu1·luUt.
Se dice de omul sărac, Ve<,li No. 2537 b.
*
A chiorî pre cine-va.
A '1 înşela, a susţine un ne-adevăr bătător la ochi.
CHIORÎŞ
5056
A dă. chiorîş unii peste alţii.
V. ALEXANDHI, Prost't, p. 145.
Vc�\l Ch-ior, Orb.
Acelaş înţeles ca la No 50;)2.
CHIOT
*6
5057 Un chiot la del şi unul la vale.
G. P. SALVltr, tn». c. Smulti, .J.
C01!urluiu.
A da cui-va un chiot la dcl şi unul Ia vale, insemneză a nu'}
resplăti cu nimic pentru serviciile făcute.
CHIP
Vc(j.l Frumos,
A CHrşCA
================== pagina 524 ==================
52-1
CHIU
*6
5058 Cu chiii.j cu vai.
Fn. DAME, IV, p. 208.
Adică cu mare greutate şi după multe necasurI.
*6
5059 A fi de chiu şi vai.
T. I3ĂLXŞICT" înv . J. Vâlcea.
A fi trăit reti, mal mult bolnav.
*6
�\ 5060 A fi trăit mai mult cu chiu şi vai.
T. BXLĂŞEL, înv .. I. Vâlcea.
Mal mult bolnav ori bătut.
A SE CIOCNI
5061 A se ciocni.
Iu\ZAll ŞXINE�NU, ot«. p. 171>.
A se imbetă.
CIOCNIT
5062
:j:
Ciocnit.
LAZĂll ŞĂINEANU, Dict. p. 175.
10 Nebun, care nu e în t6te minţile.
20 Ameţit de vin.
C1UL
5063 * A scăpa ciul.
Fu. DAME, 1, p. 2: 3.
A scăpa cu greutate şi cu ore-care pagubă, dintr'o mare pri­
rnej die.
CIUMĂ
Ve<)! Mnrnti,
5064
Cîuma, fuga.
IOllD. GOLESUU, MS8. II, p. 108
La ciumă să fugi (GOLESCU) CăCI este singurul mijloc de a
scăpa de acestă b6lă.
================== pagina 525 ==================
5065
* A fugi ca de ciumă.
525
A. I'ANN. II, p. 99.
Ca de ciumă fuq«, şz ruj, se mal întorce.
IORD. GOT.Eseu. Mss. II. A,·em.
p. 186.
A Iugl de ore- ce repede şi cu frica in sîn.
Fuir camine la peste.
Proc. Franc.
5066
:l:
. Par' că era bolnav de ciumă.
1. CUEANGĂ. POl'. p. 73.
Toţi fug de dînsul.
.. Ba, de la o vreme în co ce, urîtul Îi mânca şi mat tare, c�c'i ţipenie de
om nu le deschideă uşa : jar' că eraă bolnav'! de ctuma, sermunit. - I.
CUEANGĂ.
5067 * .6L'a fetat ciuma.
V. ALEXANDllI. Poes. Pop. p. 36.
Se dice de omul reu şi duşmănos .
. ' . .6
5068 0:. A fi (ca o) ciumă.
Gr, JIPESCU. Opinc. p. 56. ­
LAVlllAN & MAXIM, G108!11', P: 169.
*.6
A fi ca ciuma.
10 Urît.
20 Imbrăcat reu.-J. V,ilcea.
3° Reu.
CiUMAT
*.6
5069 Stau. ca ciumaţii,
E. 1. l'A T1UCJU, înv. c. Smul{l, .I.
GU1'ltrluiti.
Acelaş înţeles ca la No. 50GG.
Vivre camme des pesti/ei'!!!i.
PrOI!. Franc.
CIUNG
Ve()l Dn'rnne�lml'J Vin.
================== pagina 526 ==================
PROVEHm;LE ROMÂ:HLOR
*L:>
5070 Ci1illg nu sunt, olog nu sunt.
A. PA��, sau. 1889, p. 135; II,
p. 88. - H1NŢESCU, p. 35. - M.
STĂNCEANU. înt'. c. Piria, .I. Mehe­
dinţi.-l. MARINESCU, înv. r.. Bradu­
de-Jos, J. Argef'
10 S6 dice de multe orf despre cel cu dorinţa de a se îmbo­
găţi dar cart nu pot, Iipsindu-Ie mijlocele trebuincI6se.
20 Se lea ca respuns când, unul om cam ne-ascultător, se
se dice că are să 'i mârgă reu într'o afacere.
A C1UPI
5071
*L:>
Nu mi-ar păre reu, când m'ar ciupi o cîoră cu plisc;
da me ciupesce una fără plisc.
E. 1. PATHICJU, înv. c. Smulţt, J.
Cocuriuid.
GAVH. ONIŞOR, pro[. c. Berliul,
J. Tulov(t.
*6
Nu mi-ar fi duda să me cZupescă o ci6rel GU
plisc, dar aşa tu!
Când unul mal reu ca tine vre să te mustreze.
CLĂBUC
*6
5072 A face clăbuc (clăbuci) la gură.
I. TEODOHESCU & 1\1. LUPE seu, înv.
J. Suctaoa. - Fu. DAMJ�, 1, p. 256.
Despre cel cărora nu le mal tace gura.
CLIPĂ
5073
*
Intr'o clipă (de ochiă).
P. ISPIRlcSCU, Leg. p. 10') & 140.
Ve<JI Clipel'L, a Clipi,
" se Şterge.
Adică repede, Într'un interval scurt de timp.
Din clipă în clipă.
P. Isnmescu, Leg. p. 341.
Dintr'un ces într'altul, la fie-ce minut.
"Aşteptă m6rtea din clipă în clipă. - P. ISPIIu;seu.
5074
================== pagina 527 ==================
f
------_.-�--_.
ST,'I<lLE ŞI MIŞCĂHlL�; '. RUPULUI
527
CLIPELĂ
5075
Ca clipela ochilor.
Pravila de la Govora, p. 93.
D1M, CA!n'E�!lH, Ist, Iero,ql . p, 113.
Nrc, MUSTE, Letop, Mald., III,
p, 68.
In clipala ochiului.
Cât clipala ochiului.
Intr' o clipetă de orNt,
P. JsP1RESCU, Le.q. p. 340.
Vc<J! Băta.te, Clip", (l Clipi,
a se Freca, a se Şterge,
a Strînge.
Acelaş înţeles ca la No. 5073.
e« u1tc[1:n d' oeil.
E un alzalne y quitame csas najas. 1)
Prav. Span,
A CLIPI
5076
*
Cit ai clipi (clipescn (din ochi)
c', ISl'lRESCU, Leg. p. 166 & 287;
n«. Ist. n. p. 145.- J-1. D. ENESCU,
înl). c Zamostea, ,1, Dorohoiu.- ION
AL J,Ul SmEHA, POV. p. ]37.
Ve()l Balui», cuoa, CUpcIă,
(1, se Pret'li, a. se 8ferge,
il SI't'lnge.
10 Cât de puţin.
"Şi precum tu nu m'aI deslipit de lângă line, uic: câl ar clipi din oeH,
aşa şi eu nu mi: vo iu deslipi ele tine. ,.>- P. lSPIlmscu, p. 287-
20 Repede, într'un scurt interval de timp.
A CLOTORl
5077
Clotoresce, apoi varsă.
DH!. TîcHlNDEALJ r-». p, 242.
Ve<ll our«.
Pentru cel lăudăroşI, cari multe vorbesc şi pl'C puţine fac.
1) Intr'un rjcdică-mt 9i du-mI aste vale.
================== pagina 528 ==================
528
l
l)I{OYE!{nrl.� HOlllxll.0R
« Ace sta taste pentru n cet carit când stati a gn\l te iea o spatmă rl� as­
culrat, şi gânde,cl cit Liumnedeu scie ce nu ar pute face, şi cum sunt de
vrednici; Iară când vin la lucru, se implin-sce vorba: rtotorescc, "pO! varsa.
- DUl. Tîcm'DEAL.
C086ŞĂ
5078 :j: /'). A suna cui-va cocosa.
LAnllH & M'Xl)[. 1, p. 708. - 1.
MAHlNEseu. înv. c. Bradu-de-jo», .1.
Arţjeş.>: 1I1. STĂNCEH/U, în·v. c. Pi­
"ia, J. Mehedinţi.
A 'I bate bine la spate.
A SE cocoşA
*6
5079 Tot aşa, tot aşa,
Până mi te-i cocoşă.
I"IID. GOLl:SCU, MS8 II, p. 69.-
1\1. STĂl<CEANU, ÎI/V. c. Pirio, J. Me­
hrd inţ.ţ.
Arată cea ne-contenită şî tot de un fel urmare (Gor.nscu].
COCOŞAT
Vedt Insărcinat.
5080
Ca cel cocoşat, pururea încărcat,
TOIt!}. GOLBSCU, j1l188. 11, ASf1n
p. 60.
Adică să plecă sarcinel.
COPILĂRIE
.5081
Omul în copilărie,
Lesne 'nvaţă ori-ce fie.
A I'ANN, Il, P 3. - llINp:seu,
p. 133.
Ne îndemnă a sili copiii la inveţătură, eăcî mal târdiu va fi
-de geba,
5082
A veni în d6ga copilăriei.
1\. I'AN:oi, II, p. 146.-' IhNp:­
seu, p. 3t\- 1. Ioszscu, Cart. Cit.
Ve(ji Copil, D6gă.
Despre omul a a cărui minte e slăbită prin vir stă.
================== pagina 529 ==================
529
A CRESCE
*6
5083 Are să mai crescă.
E. I. PATRICIU, înv. c, Smulţ!, J.
Covurlui«,
Se dice pentru omul lesne credetor.
A CUFUNDA
*6
5084 Vede pe om ci 'i dă apa în gură şi el îl mai cufundă.
E. 1. PATRlCIU, înv. e, SmulţE, J.
Govurluiit.
Ve<}i Undă.
Despre cei cari nu te ajută la nevoi sau În prirnejdiî.
A SE CULCA
Ve<}i a Aşterne, Cap. XVIlj
Gă'tnă, Ne-niănoat, Pod, Sira,
Urechie.
5085
Să ne culcăm doi si să ne sculăm trei.
IORI>. GOLESCU, MS8. II, p. 66.
:{:6
Să se culce elot şi să se scole trei.
M STĂNCEANU. îllv. c. Ptrio, J.
Mehedinţ],
*6
Si! culcă doi 81., se sc6!(i trei.
,
1. MARlN�SCU. inv, c. In-adu-de­
jos, J. Argfr
P Se <,lice ca o urare către cel oăsătoriţ! (Gor.sscu),
2° Se dice ca glumă la dOI tineri cari nasc un copil.- J. Argeş.
*6
5086 Omul se culci unde 'i mtile,
GAVRIl, O�ilŞOR, prof'. c. Berlad,
.J. Tutooa.
Fie-ce om alergă unde i se pare mai bine.
CULCARE
5087
*
La culcare, fati mare, lasi baba si mai torcă,
1. BĂNESCU, praf'. J. Roman,
Ve<Ji N01'â.
Se dice, în bătae de joc, celor tineri car) se daii de osteniţi,
când alţii, mal betrâut, muncesc fărl a se mal plânge.
34 •
================== pagina 530 ==================
530
PROVERBELE IWMÂNILOR
------�------ --�------c-----�---------
CUVÎNT
Ve()l Ban, Cap. XXI, c. Cu­
uint, Friţruri, Miere, Respuns.
5089
*6 A
5088 Cuvmtul bun unge,
Şi cel răii împunge.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamoste«,
J. Dorohoiă,
Cuvintele cele bune ung,
/i�Tă cele rele 'mpung.
BARONZI, p. fil.--I-hNT"scu, p. 4Z.
Ve()t Vorbă.
Să nu fim rei de gură caci, precum (Jice Solomon XVI, 24:
Fagur de miere sunt vorbele plăcute.
Cuvîntul intăîu să '1 cioplesct, apoi să '1 arăţi.
IORD. GOLESCU, 1Y1S8. n, p. 104.
Adică întâiii să te socotescî, apoi să grăfesci (GOLESCU).
*6
5090 Cuvîntul la cel viclen ca undiţa la pescar.
IORD. GOLl';SCU, 1');[88. II, Asem.
p. 62.-HINTESCU, p. 42.-M. STĂN­
CEA1W, in». c. Piria, J. Mehedinti.
-J. MAHINESCU, înv. c. Bradu-âe­
.l08, J. Arqe»,
Vorbele celui viclen sunt înşelăt6re şi pentru dînsul se ade­
veresce cuvîntul Frances: la parole a eUi donnee (1, l' hornrne
pour deguiser sa pensee.
509>1.
Trântesce cuvîntul tronc
Ca closca când face clono.
A. PANN, I, p. 4. - HINTESCU,
p. 42.
Se dice la vorbe ne-potrivite.
*6
5092 Cuvîntul e ca vîntul.
RAHONZI, p. 57. - M. STĂNCEANU,
înv. c. Piria, J. Mehedinţi. - 1.
MARJNESCU, in». c. Bradu-de-Jos,
J, .l.rgelj.
Cuvîntul e ca vîntul, nu se ajunge nic; ct6 Cl1'­
măsarul, nici cu o[Jw·ul.
A. P.ANN, Edit. 1889, p. 5; J,
p. 21. - I-IrNTEsr:u, p. 42.
================== pagina 531 ==================
S'rĂRIf.E ŞI MIşcĂm LE THUPUI.uI
531
Cuvîntul se duce iute ca vîntul, şi nu 'l maz
poţ"t aiunge nid cu ogarul, nic; cu armăsarul.
A. PANN, Archir, p. 8.
Se dice când un om a vorbit de reu pre cine-va şi s'a audit,
Ne învaţă să ne păzim gura CăCI, precum dice Iov. IV, 2: cine
p6te opri cU'IJîntul? '
Semei emissum volat irrevocabile verbum 1).
BORATIU.
Il paroli j'en d'aria ").
Prou. Parma,
Les parolee el la plume, le vent les emporte.
Prov. Franc.
Ein W ort isi ein Hauch, ein Hauch ist Wind 3).
Pro», Germ.
Woorden zifn ioind 4).
Prov. Olandez.
5093
Pe unde ne iese cuvîntul, p'acolo o să ne Iesă şi
sufletul.
IORD. OCI.Eseu, 21:bs. II, p. 56.
*6
Pe unde ese cuvîntul, ese şi sufletul.
A. PANN, ss«. 1889, p. 146; lII,
p. 118.- HINTEseu, p. 42.- P. Is­
PIRESCU, Leg. 1, 1872, p. 180. -
1. MARINEseu, înv c. Bradu-de-Joe,
J. Argeş. - M. S'rĂNCEANU, înv. c.
Piria, .f. Mehedinţl.
*6
Pe unde tesa cuvîntu, Msă şi sufletu.
T. BĂLĂşEL, tnu. J. Vâlcea.
VeQl Vo,·bii.
Ne învaţă să nu sc6tem vorbe rele din gură, că pe unde iese
vorba, p'acolo va işi şî sufletul, şî ca să ne mărturisim gre­
şalele, arătând adevărul (GOLESCU).
Se dice mal ales când cine-va nu se ţine de vorbă, şi cam
minte, sau chiar jură strîmb.
"Cine va jura pe Dumuedeu strîmb, acela să nu gândescă că'l va uuă,»
Prav. MATEI BASARAB, p, 254.
1) Odată slobodit cuvîntul sboră Iii l'a a mai pute fi oprit.
2) Cuvint.ele sunt vînt.
3) O vorbă este o suflare, o suflare o vint.
4) Cuvintele sunt vint.
================== pagina 532 ==================
--------------------------------- ---------
5094
Puţine cuvinte si ispravă mai bună.
101<0. GOLlCSCU, MS8. 1, p. 243.
Ve.)! Bef.
Se dice când cine-va vrea să facă un lucru cu sila, prin bătaie.
Faptă iară nu vorbe.
*.6.
5095 Omnl nu se bate cu
băţul ci cu cuvîntul.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 125.­
M. S'l'ĂNCEANU, înv. c. Tiria, J. Me­
hedinti. - 1. MAHINESCU, înv. c .
. Bj'ad�-de-Jo8, J. Argel!.
5096
Cine de cuvînt nu înţelege, nici de ciomege.
A. P.lNN, tu«. 1889, p. 95; 11,
p. 57. - Hrsrsscu, p. 42.
*.6.
Oine nu înţelege de cuvînt, nici de c1omog.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. II, p, 153.
- 11. D. ENESCU, înv. c. Zamostea
J. Dorohoi, -- 1. l\1AIUNlCSCU, î,w. c
Bradu-de-Jos, J. Argeş.-M. tlTĂN.
CEANU, înv. c. Piria, J. Mehedinţi.
Cine nu ascultă de cuvînt) nu ascultă nic� de'
bataie.
5097
LAUHIAN & MAXIM. 1, p. 916.
Pentru cel îndărătnic şi ne-ascultător.
Cine de cuvînt nu îeă, de falangă pestin îeă,
10[<0. GO;:'ESCU, Mss. II, p. 83.
Adică pe cei ne-inţelegetorf cu pedepsa ei putem înţelepţi
(GOLE�CU).
5098
De multe ori, unde cuvîntul a isprăvi nu pote, is­
prăvesce băţul.
n.«. CANTEMIH, bit. Ierog. p. 326,
De multe ori ce nu se începe cu cuvîntul se
s!îrşlescc etc beţul.
DlM. CAN'l'UlIll, Ist. Leroql, p. 81.
Acelaş înţeles CEl la No, 5097.
Vef}! Vorbei.
Se dice când un om a vorbit de răii pre altul şi s'a audit,
Ne învaţă să punem strajă la gură.
5099
Cuvîntul slobodit mai iute de cât flerul împănat se
duce si petra în Iurdul mării aruncată.
DIM. CA:iTEMllt, Ist, Ieroql. p. ti4.
================== pagina 533 ==================
S'dRlLE ŞI l>IIŞC,\RILE 'l'HUI'UI.UI
*6
5100 Nu mulţimea cuviutelor umple dimerlia.
V. ALEXANDUI, & LASCAR ROSETI,
MS8.
Se dice celui vorbăreţ şi leneş. precum şi celur care Iăgădu­
esce m ulte şi nu se ţine de cu vin t,
Ve,,! Vorbă.
10 Ce sciî înveţi pe alţii, şi ce nu scit afli de la cei mai în­
veţati.
20 Tăcerea e mai bună de cât vorbă multă.
5101 * 6Cate cuvinte le dici, le vindi,
Şi câte (tu) le audi, 19 prindi.
A. PAN:!!, I, p. 171.- HINŢESCU,
fl. 42.- M. ST'\Nr:EANU, ÎJIV. c. Pi­
Tia, J. Mehrdinţf.- 1. MARINESCU,
tu». c, Bradu-d e-jos, .1. Arqc«.
1889, p. 17G.
Cite cuviute le 4ici, le vindi,
Şi câte nu le 4ici le cumperi.
A. PANN, Edit.
Ve"! Vorbă.
înţeles ca la No. 5101.
TIin gură cuvint ese �i
5102
Acelaş
5103
se duce iara m vint.
A. P AN:!!, Moş .A lb, 1, p. 5.
Când nu ni se ascultă vorbele, când nu se urrneză sfaturile
date.
5104
Cuvîntul cel mai dulce,
La 'ntristare lec aduce.
rORD. GOLl�SCU, MS8. 1, p. 242.
Arată mângâ'ierea cuvîntului dulce la întristare.
5105 Cuvintul mânqâios la întristare este ca numele doi-
torului la zăcare.
Dm. CANTEMIR, Ist. leroql. p. 2fi7
VecJl Tăcere.
A vorbi e bine, a tăce e şi mal bine.
Acestă dicere tinde a intra în limbă, înlocuind vechiul pro­
verb: tăcer-ea e de aur.
Acelaş înţeles ca la N o. 5104.
*0
5106 Cuvîntul e de argint, tăcerea de aur.
Dr Mxwu, p. 74.-- I. AnBoUl�.
·ing .. J .. Buzeu.
Le parole est d'ar-gent et le silence est d'or.
Pro». Franc.
================== pagina 534 ==================
" ��
534 PROVERBELE IWMÂNILOk
5107
Cuvîntul împotrivă sabia ascute, eră respunderea
lină frânge mânia,
Dm. CAN1'EMIR, 18t. 1erogl. p. 242.
Mal mult dobândim prin vorbe dulci şi liniştite, şi precum
�lice înţeleptul Solomon, Cap. XV § 1: urqia p�erde şi pre cer
înţelepţi; eră respumeu! cucernic intârce mânia, ş'i cuvîntul
aspru. aprinde urgia.- BJBLIA,1688.
5108
*
Ca cuvîntul din poveste
Inainte mult mai este.
1. ClmANGĂ, Pov. p. 216.-1. C.
FUNDESCU, Basm. p. 36.
Ca cuvîntul din poveste,
D' o cZ-înainte se gătesee.
P. Isrrusscu, Leg. p. 321.
Adică departe; arată un drum mare care trebue făcut
.Şi merse ClI laţi, merse ca cuvîntul dz'n poveste ce d' aci inainte se
eătes ce, şi pe unde ojungea întreba de împăratul Stririlor."-p.IsPllmscu.
.5109
*c' "
uvint retezat.
ION AL LUl SllIlmA, Pov. p. 184.
Veql Yorb(l.
Adică ca să currnăm vorba, fără altă vorbă, en un mot.
«Seir, cuvînt retezat.' noi ţi-om da nici ce voesct tu, nici cât îi pute
duce, dar ţi-om da elin binele nostru." -- ION AL LuI SnmRA .
.5110
A lăsa Iără cuvînt.
LAURlAN & MAXIM, 1, p. 916.
A '1 face Set nu mai ai bâ ce să gică.
.5'111
*
A nu se lăsa de cuvînt .
ION Al, I,uI SllumA, P01). p. 140.
A ţine cu tu rio la ceea ce a (fis, ne pas en deuiordre.
.5112
*
A nu eşi din cuvintul (vorba) cui-va.
ION AL LUI SnmRA, 1'OV. p. 139
& 145.
A face intoemui cum i s'a poruncit.
5113
*
Om de cuvînt.
LAURfAN & MAXIM, 1, p. 916.
================== pagina 535 ==================
S'r,\RJLH ŞI MlşCĂmLE Tl<UPULui
*6
De cuvînt.
Care se ţine de cuvîntul dat, 01'1 şi ce s'ar întîmplă ..
535
5114
Te apuc de cuvînt.
B. P. HĂŞDEii, Etym. Magn. p.
1393.
Să nu uiţi ce SpUJ; să te ţii de vorbă.
VCQl Miere.
A '1 opri de a vorbi, lui couper la parole.
5115
5116
* A 'i tăia (lua) cuvîntul.
LAUHIAN & MAXIM,
P. ISPlllESCU, p. 23.
A bate cu cuvintele.
r, p. 916.-
ENACHI KOGĂLNICEANU, III, p. 284.
- B. P. HĂŞDilO, Etym. .Magn.
p. 2669.
A lua socotelă, a cere sama cu asprime.
Si vor să ne amărască,
l;entru Tara Românescă.
Băti7ld �u cuvintele
Ce am făcut ClI pungele?
ENACHI KOGĂLNICI�A;\IU.
5117
*
Cu un cuvînt subţire.
GR. JIPESCU, lieur. Or-as. p. 32;
Oţnnc. p. 106. '
Adică pe de departe, într'un mod mai fin, mal delicat.
DE DESUET
*
5118 Când eu de-desubt, când el d'asupra.
V. ALEXANDRI, ,Teatr. p. 24.
T. SPEItANTIA, I, p. 209-210.
l si-nusscu, Sn6oe, p. 33--35. - D.
Sl'ĂNCESCU, Alte Basme, p. '121.
Când unul a fost bătut şi, fără ca să p6tă intorce loviturile
pre care le-a primit, se laudă că el a trântit pe adversar.
A sărit la bă tă tie,
Şi 'ncepurăm amindot
Să ne batem Între noI.
Ne huşearn �i ne trânteam,
] nsă eli îl do vedeam :
Câ71d desubtu' z ntmeream.
eliud de-asupră'mz îl edreaml
l tit e vo-b: de bătae,
Do muc, ce mai hăr mă lae.
T. Sl'EItAN'j'lA.
================== pagina 536 ==================
536
" PROVg�-BELE ROMÂNILOII
5118b *Şi pri asupră aros, ş'di pri ghios ţir. 1)
IL1E GHlCU, pro], o. Abela, Epir •.
Acelaş înţeles ca la No. 873.
A SE DEPĂRTA
Ve<J'i Vor·ba.
A DEŞTEPTA
VefJI Clopot.
1;)1
Ve<JI Aţă, Cap. I c. IJi, Mâna,
{(, it/uri, Noroc, Popă.
*6
5119 Are dile qrămădite.
M. STĂNCEANU, in». c. Piria, J.
Mehedinţi.
Avu qz'Ze grămădite,
Cât carul mt patru vite.
r: PANN, m, p. 141.
Ve<J'i No. 96'.
Se dice :
10 Despre cei cari ajung la adinci bătrâneţe şi sunt priviţi
ca o sarcină pentru acei cari îngrijesc de dînşii.
2° Când unul, prin minune, a scăpat de o nenorccire.
*6 ..
51.20 A ave 411e câte burueni.
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, J.
Covurluiu.
* A ave qile (multe).
Acelaş înţeles ca la No. 5119 § 2.
51.21. Nisce dile amărîte,
N ecăjite şi tîrite.
A. PANN, li, p. 160.
*6
Nisce qile fripte şi amărîte.
T. BĂLĂŞEI" înv. J. Vâlcea.
Se dice despre 6menii vecinic ne-norociţi.
') Şi dasu pra roş, şi ele ele subt puzderie.
================== pagina 537 ==================
STĂIlII.E ş: MI'îr:ĂmU: THIlPuLt;I
537
5123
*6
5122 I;lilele omului
Sunt ca fl rrea cimpului.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop. p 305.
lAHNIK-HÂIISEA.XU, Poes. Pop. p.
148.
*
Omul (13) ca IArba (cjilele lui ca fi6rea câmpulu'l).
LAURIA>I & MAXIM, 1, p. 362.
Veql Om,
Arată cât de scurtă şi plăpândă este vieţa omului.
Dilele omuiul
Sunt ca fl6rea cârnpulut ;
Dimineta înfioresce,
Peste cfi se vestejesce,
Şi spre seră Du mal este.
Poes. Pop.
Origina acestei dicere trebue căutată în Biblie:
Omul ca ierba sunt qilele ln?', ca fl6rea câmpului aşa va în­
flori, un vînt trece .... - PSAf,11. CIII, 15. 16.
J)ilele omului sunt ca ierba ce cresce, ce dimineia înfloresce,
şi cresce, âeră sera se »estejesce şi secă.
PSALM. xc, 6. - ISAIA, XL, 6.
*
Dilela omului sunt numerate.
1. A,UJORE, ing. J. Buze';'/'
Acelaş înţeles ca la No. ;)122 cu' o nuanţă fatalistă.
*/\
5124 Dilele omului numai Ilumnedeii le scie,
1. MARllmscu, înv. c. Hradu-de­
jos, J. Argpf-
Omul nu scie cât va trăi şi când va muri. A se vede in po­
vestile Domnet Elena Sevastos, p. 6 l : De când nu scie omul
ceeul morţi?'.
*6
5125 1 s'a mai pus dina de măne.
E. 1. PATRICJ(;, înv. c. Smulţi, J.
Coourluii: ..
Când unul, ca prin minune, a scăpat de o primejdie, de o
ne-norocire.
Dilele lui cele sfîrşite.
5126
Ii sosise cesul morţil.
MIRON COSTIN, Letop, Mol«, 1
p, 26fl.
================== pagina 538 ==================
PROYIUWEL E RO::MÂNII.OR
"Eră pre Vasile Stroici îl ertase Ştefan-Vodi; numai. înveţuse pre Ni­
coriţă urmaşul să '1 ducă să vadă peirea celor-l-alţl. ca se 'i hie grijă mal
pre urmă de morte. Că era om tiner Straiei. şi din casă mal vechill şi
cinsteţ de cât t6te casele din ţeră. Ce, rţilele luz cele sjîrJite, cum <j.ice
cuvîntul, vi!<j.end că merge la perire, şi nu '1 spune Armaşul povestea, s'au
apucat de sabia unul d5răban se m6ră cu reseumpi!rare, că era om de fi-
rea lui inimos.» - MIRON COSTIN.
------�-- ------------------ ------ ._----
538
«D'apot de ce mi l'a dat tata de-acasă? N urnal de vrednicia lut, dise
spânul; câcl alt-fel nu '1 mal luam după mine ca. să 'mz încurce rţilele.»
- 1. CREAti:GĂ.
5127 A încurca 4ile1e cui-va.
1. CREAI'fGĂ, Pov. p. 216.
A nu 'i fi de nici un fOlOS, a l' stînjenI.
#(.6
5128 A 'i face 4ile fripte.
A '1 necaji, a '1 zorI de a
No. 108.
1. CREANGĂ, r-« p. 38.- E. 1-
PATHlClU, înv. c. Smulţi, J. Covur­
luiU.-- GAVRIl, ONl�OR, prof· c. Do­
l!1"oveţ, J. Vas/uit'1.
face ce-va, a nu 'i da pace. Ve<;ll
*6
5129 A 'i face 4ile amare.
GAvn. ONIŞOR, prof. c. Dobroveţ,
J. Vasluiu.
5130
Acelaş înţeles ca la No, 5128.
*
A '1 sorbi (mânca) dilele.
, G. POBORAN, insi. c. Slatina, J. Olt.
A prăpădI pre cine-va.
*
A 'i pândi 4ile1e.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
A aştepta cesul prielnic pentru a'I face ri'd\, pentru a'l omorî.
*
5132 N'a avut 4ile.
Veql Popă.
Se dice despre un om care a murit cu tate îngrijirile cari i
s'au dat. Vehi orJ86.
5-131
A J;)ICE
Vc(JI Căraaşc'i, nroc, �fim'c,
Om, Popă, plăcintă, VOTbă.
A. PANN, 1, p. 14.- M. STĂN­
CEA�U, înv. c. pi1'ia, J. Mehedinţi.
*6
5133 De voiu dice, vorbă se face; de nu voiu dice, venin
se face.
================== pagina 539 ==================
STĂRIU: ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUi
539
Un lucru spus înainte de a se pune în fapt, pare că este un
făcut să rămână vorbă zadarnică. De nu se va spune ca un
venin rămâne în inima nostră.
Stotleesem s10z olur, euniemeesem dert olur. 1)
r-;« Turc.
51.34
Eii diceam, eu audiam,
V. ALEXANDRI, Pr08. p. 11.-­
P. Isr-msscu, s.« Ist. III, p. 379.
*6-
Ea spun, eu aud.
M. MOVILĂ, c. Morileni, J. Co­
vurluiit.-I MAHINESCU, înt,. c. Bra­
du-de-Jos, J. Argef- - M. STĂN­
CEANU, înv. c. Piria, J. Mehedinti.­
GR. JIPESCU, Opincar, p. 13C1.
*
Eu deie, eu aod«, 2)
1. GHICU, pro]. c. Abela, Turia,
Aminciu, Epir.
Se dice când vorbim şi nimene nu ne ascultă, când dăm po­
runci să se facă un lucru şi rămâne lucrul ne-făcut.
:>'6-
5135" Până să dică : "Bou brez»
Vine s6r�le l'amiaz.
A. PANN, 1, p. 913.- HINTESCU,
p. 18.-B. P. IDşDEu, Etym. JJfagn.
p. 1069, - M. S·dNCEf.NU, înv. c,
Piria, J. Mehedinţf.-I. MAItlNESCU,
înv. c. Bradu-de-Joe, J. Argeş.
Se dice despre omul nerod, hilbîit, gângav sau, cum dice D-I
Hâşdeu, despre omenii cel molât la faptă sau la vorbă.
Se povestesce că în timpul când alte nâmurt străine, ne co­
pleşeau, haiduoii noştri, şi mal ales Tudor Vladimirescu, prin
câte-va dicerf grele ca:
Reteuei de tei, pe mirişte de mei.
Nu e omeooie a dice b01J, brez birlobree, dar e aneooie a âir­
lobirlobreei dirlobirlobreziiura din oile dîrlobîrlobrezenulut.
puneau la probă pe străinii care le cădeau în mână ca să '1
daosibescă de adevăraţii Românî. Aceşfia le pronunţaii uşor,
pe când Grecii sau alte nemurt străine, nici în ruptul capului
nu le puteau diee.
1) Spunârid se face vorbă, ne-spu ncnd se ruce venin (supărare).
2) Ell c)ic, eu aud.
================== pagina 540 ==================
alO
5136
rH.OVEHBEr...I'� H.O"I� Il.OR
* Ca t ai dice meiu, L
P. !tiPIJ\ESCU, Leq. I, ? 75, 131,
163. - G. POBOIlAN, inst. c S'atin«,
.I. Olt
Cât ai ijJce m'lau.
, LAZĂIl ŞĂJNEANU, ,semas. p. 345.
- N. POPESCU, 1883, p. 17.
Cât ai ijice: circ, Prangoleo!
V. ALExANDm, Teatr. p, 606&8H,
Circ, Frangoleo!
V, ALEXANDRI, Teatl" p 844 & 1000.
5137
Veg", Meiii.
Adică într'o clipă, într'un scurt interval de timp.
«Vorba ceea: Circ Fi angol co! ... huşnuluc ... s'o dus.» - Artunt« ft"
PePdea, p. 884.
*
A nu mai dice (fără să dică) mCI pis,
P. Isrrasscu, Lea. p. 161, 255,
347. - G. POOOR.\N, iust. c. Slatina,
J, Olt.
A nu rjice (spune) nici (şi) mîrc.
ION AL Lui SBIEHEA, POD. p, 20.­
N. BOGDAN, Nuvele. _. FR, DAME,
JlI, p. 52.
A nu ijice nici circ,
P. ISPIRESCU, LI'fI. p. 201. - N.
POPESCU, Calend. 1875, p, 37. --
1, CUEANGĂ, Puv. ? li).
A nu mal �licl3 nic; bleu.
P. ISPJIlESCl', Leg. r- 277.
A tăce cu desăvîrşire, şi mai ales de frică.
« Al călcat îuvotela si acum nu al să 'rnt sput nici mlrc.» .- ION Ar, LuI
SIlU:I\A. '
*6
5138 Nu'i dice nimenea nici: dă-te mai în-colo.
G. P. SALVl(l, înv. o. Smulţi, J.
Govurluiu.
E lăsat în volea lui.
5139
J':li, pana nu 'ţi dic,
Ionn, GOLESCU, MS8. If, p. 23.
================== pagina 541 ==================
5U
*6
fh-ml, ca să nM' ţ1,
4/0•
P. ISPIHESCU, Rev.!st III, p. 160.
1 MARlNESeU, înv. c. Brodu-de-Jes,
J. Arpe,"
1)z, să nu 'ţl (iie eu.
1IlNŢgseu, p. 45.
*6
I;J'i-m>t, să nu '(1 dic.
1\1 S'rĂNCgANU inv. c. Piria, J.
Mehedinti. '
*6
(Jî-m!f, să nu 'ţi rJîe.
AVRAM C(ll,e�;A, paroh, ori. 01't.
c. C"'1teiu, Banat.
*
J)i, să 'nu, 'ţi rjie.
Gxvu, ONIŞOB, pro], c. Berlad,
J. Tutova.
Ve<Jl Chel, Guşal,
Nume, Slut.
Se dice pentru ee! ce apucă mai nainte de ne
câte trebuie noi pe el să 'i mustrăm (Gor.escu].
t
I
51.40
*
Lasă să dică el, numai eu să nu dic,
III ustrâză, la
51.41.
5143
Maxima 6menilor chibzuiţi şi prudenţi.
;\:
Ai tot dis până al repus.
G. POBOBAN, inst, c. Slatina, J. Olt
Al tot <)is până al murit şi nu te-a ascultat nimcne, Pentru
cel ne-ascultătorî.
* L:'
5142 J)ii pe nume, si ţi 'l spuiu.
GAV". ONJŞOB, prof. c, Berl aâ,
J, Tutova
Când nu ne reamintim un lucru.
Carle tot zice, niş nu face. 1)
FII. Muct.osicu, Rm/l.. Un lei'. 1.
p. 11.
Se qice despre cel lăudăros şi leneş. Corespunde provcrbului
Daeo-Român: 'Vorbei multă şi trebti 1Juţ/;nă,
1) Car-a tot t}ice, nimic nu face.
================== pagina 542 ==================
542
PROVEUBELE UOMANII,OR
5145
5146
*
5144 J)is şi făcut.
Arată repedea executare a poruncei dată, şi cum dice Fran­
ce sul a;ussU6t dit, aussit6t ttiit.
Va-n dzîgi ună, vn-ţi dzîc două, 1)
PER. PAPAH,WI, Zweit. Iahr. II,
p. 178.
Să te porţi cu alţii, cum se p6rtă şi ei cu tine.
Wie du mir, so ich dir. 2)
Pl'OV. Germ.
*
Eu dio una, el dice două,
G. POBoRAN,inst. c. Slatina, J. Olt.
Pentru cel îndărătnic, care nu vre să se lase.
5146b
Când
*
Eu ţî dzîc alfa, tine ni dzîţi vita. 3)
ILIE Gmcu, prof'. c. Perivoli, Epir;
unul spune una şi altul alta.
*1':.
5147 Una dice (ş'jalta face.
G. 1. MUNTEAN'], p. 122.-8. FL.
MARIAN, Omit. 1. p. 389.-Semin.
Buc. cI. VIII, prin P. GÂRBOVlCENU,
praf·
Se <;1ice pentru cel care nu se ţine de cuvîntul dat, care ţine
pe altul de reu că a făcut ore-ce şi la rîndul seii nu se portă
mal bine.
*1':.
5148 Ia mai qîi!
Fă înainte de ce te-ai apucat.
T. BĂLĂşEL, înv, J. Vâlcea.
*1':.
5149 J)ic dece, tu taie una.
R I. PATRlCIU, înv. c. Smulţi, J.
Covurluiă.
Daca nu vret să primescî tot ce 'ţi spun cli, recun6sce cel
puţin că, în mare parte, am dreptate.
A DORMI
VeejI a Aşterne, Beiii, a Găs­
ea, Cap. XXI, c. Dor-mire, a
Pace, G'r'�jc'i, Iepure, Leit, a
.. l1ânc((" Mustul, Pat, Sfânt)
S01nn.
1) ImI <JieI una, î-ţ'î <Jie două,
Z) Cum ţu mie, aşa eu ţie.
') Eli îţI IJie alfa, tu 'mI <JieI vita.
================== pagina 543 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE 'l'IIUPULUf
543
5150 * 6Nu dorm toţi câţi aii ochii închişi.
G. MUN1'EANu, p. 151.-HINŢ1<]SCU,
p. 47.-M. STĂNCEANU, înv. c. Pi­
ria, J. Mehedinţi.
1° Se dice despre omul nerod şi, cum se mal <,lice. adormit.
2° Alţi! de şi culcaţi dorm într'adevăr, însă îşi au lucrurile
în aşa fel aşedate în cât trebile le merg.-J, JJ;Jehedinţt.
Tel a les yeux fermes qui ne dort pas.
Proo, Franc.
Sie schlafen nicht Alle, die mit der Nase schnauben, 1)
Pro». Germ.
De sove ei AUe, som lukke 0inene. 2)
Prov, Danez.
5151.
Când dice că dorme, când dice că curu '1 dore.
IORD. GOLESCU, Mss. Il, p. 34
Se dice pentru cei ce găsesc felurimi de pricinI ca să nu
muncescă. (GOL';SCU).
6*
5152 Cel ce dorme rămâne cu dinţii la stele.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamosiea,
J. Dorohot. .
Cine nu muncesce nu are ce mânca.
A renard endormi, ne vient bien ni profit.
Prov. Franc.
Chi dormi, non piglia pesci. 3)
Prov. ltol .
•
Cine dorme, nu-t e Iome.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 83.
Ve<Jl a Mănca.
1° Adică cel orb la minte, nu simte (GOL�]SCU).
2° Cine d6rme se îngraşă ca şi când ar mânca.
Q�â dort, dine.
Pro», Franc.
51.53
51.54
Cine dorme pe pămînt, n'are frică să cadă, când se
întorce.
IORD GOLl�SCU, l'riS8. II, p. 83.
1) Nu dorm toţf , cari ronfâie.
2) Nu dorm toţi, cad închid ochii.
3) Cine ddrme, nu prinde pcsce.
================== pagina 544 ==================
544
Adică cel sărac, când i se Întîmplă vrc-o nenorocire, n'are
ce mal sc,'ipăt:'t (Gou:scu).
"'6
5155 '.' Cine darme mult, trăesce puţin.
IDEM. Calend. Hum. lti9J. _ I.
MAHrNE;Seu, in», c. IhY1du·de-jo8, .J.
Jt1ehedil1ti. -- 8.min. Bue, el. V'L],
pruf. P.' GÂHIlOVICEANU
Somnul e ca şi martea. Se �lice celui leneş, cine nu muncesce
pIere mal da grabă.
mi-estI bun, daca d irmi în cur!
JOflD. GoLl,scu, M8R. II, p. 77.--
P. loPIImscu, Rev. ht. II, p. 148.
C� mi-eşti bu 1, C3
Cand dormi, S1 dormi iepuresce,
C'atunci tate eţI Spore3ce.
IOHD. GOLESCU, .MS8. I, p. 446.
Cine d6rme cu undiţa în mană, fnge pe3cele din
mâ1ă.
*
Ce m't-eştZ bun daca do)'ml în Cur,'
1. BĂNESCU, ]JI'O.': .T. Nomalt.
Se Qice pentru cel nevoiaşI (Gal_Eseu).
Ve," Iepure.
Să fim în tot deuna cu gândul la treburile n6st1'e.
5156
5157
5158
IOIlD. GOLESCU, MS8. 11. p. 83.
VeQI S01nn.
Citi d01'1ne, nun pija pesce. 3)
Pl'UI'. RomI/git.
Carle dorme, hi se miJa.E. 4)
FIl. MIKLoSICH, Rum. Unter. I, p. 9.
C(wle dorme, nu cacea ribe. 1)
FIl. MlLKO'ICH, Ram. UliteI'. 1, p. 9.
Adic;) cine nu pl'iV('gheză, pierde ceea ce are (GOLE�CU).
Qui lIol'Il/lt, uon piscat. 2)
PI'OC. Sa 1'(1.
5159
OnlUl muncitor ÎŞI ÎndepIinesce gândurile, iar cel leneş nu­
mal cu visurI se alege.
------------_._--
1) Cine d6rmc, HU YîJJez�l. POseD.
:!) Cine cl6rme, nu peSCUCRCC.
3) Cine d6rlllc, nu prinde Pcsce .
. $) Cine d6rmc, vis(�z�1.
================== pagina 545 ==================
• 2 LE
------�,-�._-_._----� _.-� -_ .. _----------
5'160
*6
Cind d6rme şi pămîntul sub om.
1. CREANGĂ, POV. p. 26!. -- T.
BĂLĂ�EL, înv. J. Vâlcea.
Arată o linişte, o tăcere desăvîrşită.
dn cbrl de d iuă când somnul e mal dulce, de ddrme fi pămÎnlul sub
011l.» �I. CREA�GA. �
*6
5161 Dorm apele.
T. BĂLĂŞEf" înv. J. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la N o. 5160.
!�:
A dormi butie (bute).
IOHD. IJou:SCU, Ms«. II, p. 90.­
BARON7.I, p. 43. - P. ISPlItESCU, Iiec.
lot. IlI, p. 163
Aclidl forte grell, şi se dice pentru cel adormiţI (GOI.1cscu).
*6
5163 A dormi (ca un) busten.
A. PANN. - G. DEM. TFoDom;scu,
Toee. rop. -- F!�. DAME, 1, p. 171.
5162
Acelaş înţeles ca la No. 5162.
*6
5164 A adormi butuc.
M. LUPESCU, tn». c. Brosceni, J.
Sucza-ca. --- FH. DAME, 1, p. 171.
51.65
Acolaş înţeles ca la No. 5163.
*
A adormi lemn.
Fu. DAMl�, Il, p. 273.
AceJaş înţeles ca la No. 5l6!.
Acclaş inţeles ca la No. 5Hi5.
*6
51.67 A dormi mort.
5166
:i: L',.
A dormi blană.
T. BĂLĂşEr" îllv. J. Vâ/cen.
GAVRIL ONIŞOlt, pro], c. Bărlad,
.1. Tutova.
Acelaş înţeles ca la No. 5166 .
Acelaş înţeles ca la No. 5167.
.51. 68
A dormi bumben.
P. l:;pumscu, Unch. seu. p. 87;
Leg. p. 377.--Fn. DAME, I, p. 166.
35
================== pagina 546 ==================
5�6
PHOVElWELE HOltiÂ.NIL8R
Acelaş înţeles ca la No. 5175.
*6
5'169 A dormi dus.
M. SrANC",aNU, inc. c. Piria, J.
Meliedinţt. - 1. CREANGĂ, Poo, p.
97. - P. LrJl,ESCU, LeJ. p. 20.
Acelaş înţeles ca la No. 5168.
*6
5'170 A dormi să faci bureţi la cur.
T. DĂLĂŞEL, in», J. Vâicea.
Acelaş înţeles ca la No. 5]6r1.
'i:. 6
5171 A dormi ohielă.
M. STĂNCEANU, ino, c. Piria, J. u..
lied in/r.
*6
5172 A dormi pierdut.
l\f. STĂNCE.l.NU, in». c. Pir ia, J�
Mehedinţi.
Acelaş înţeles ca la N o. 5171.
*6
5173 A dormi să faci muşiţi la gură.
T. 13ĂLĂş�;r" înv. J. V,Ucea.
Acelaş Înţeles ca la N o. 517:3.
*d
5174 A dormi deştept.
M. STÂNCEANl:, ino. c. Piria. J.
Mehedinti.
Se dice de omul zăpăcit, zănatic. '
*6
5175 A dormi d'ăI lung.
,T 13ĂL;(ŞEL, in». c. Ştefanesci J.
J acea.
A fi murit.
*6
5176 A dormi de tată ispra vă.
T. DĂLĂŞEL) in». J. vaue«
*6
5177 A dormi si nu se mai se.il»,
T. lULĂşllL, in». J. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 5176.
Dormirei dâl lung, dormirei de tâtă 'isprava, dormirei sii
nu te mai scoli, sunt blesteme populare, la adresa celor ce dorm
În afară de vreme.
,f
================== pagina 547 ==================
5179
STĂBlLg �I MJŞCĂHILE 'l"HUPULui fJ47
*6
5178 A dormi să dai Î:J. nebunie,
T. BĂdşEL, in». J. VdlCJfl.
A dormi mult fără semă.
A DORMITA
De si biet n'a dnrmitat,
Dar târdiu s'a deşteptat,
A. PANN, II, p. 68. - H1Nl'ESCU,
p. 14.
Se dioe despre acel cari, sau din prostie sau din altă pricină
se apucă pre târdiu de o trâbă, cam pe la spartul tirguluf.
5180
Şede, dormiteai
Şi deştept visezi.
A. PANN, III, p. 155.-HINl'ESCU,
p. 173.
Se dico de omul nerod din fire, sau ale cărui facultăţi sunt
slăbite printr'o vîrstă înaintată.
A SE DUCE
VO(Jl D'u,luţă, Mut, rt-t», Sep­
tem ânâ, a Vor'bi ..
5181 Când tu te duceai, eu atunci veniam.
IOI<D. GOI,ESCU, MS8. II, p. 36.
Se dice de câtre cel b atrânl catre c31 tiner i, aretând mal buna
sciin ţă a lor (GOLE';CU).
*6
5182 Cind se duce, par 'ci vina.
1. BĂNESCU. praf. J. Roman.
G. 1'. SALYIU, in». c. Sniulţt, J ..
Corurluiii.
Se dice de un leneş pe care '1 trirneţt la trebă, şi se duce
încet, a-lene; precum şi de cel lenoşi cari se înşiră pe drum.
5183
M'a']! duce, si'mi stă calea cruce.
LAtJRIAlI & MAXIM, II, p. 1261.
A se îndol, a fi ne-hotărît.
*6
518� Sculaţi da sărutaţi m ma m isu'tău, el se duca.
G. 1'. SALYIU, in». c. Smulţ), J.
Cocurluiii,
Se dice în glumă când, într'un mod ore-care, dăm a înţelege".
celor de faţă că ar fi bine să se ducă
================== pagina 548 ==================
548
PROVEflBELE nO;\L\�lLOP.
5186
Ci-că odată un bun meheugiii se oploşise în gazdă la un om, şi nu se
mal gândcli să plece. De aceea, într'o d iminetă , femeea începu a striga
la băett : «Hai ! sCit/at! de sdrutaţ; mâna .mofu-ti!ii, <"a se duce».
*6
5185 Aci se duce, aci se'nt6rce.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Aci spune una, aci alta.
*
S'a dus la păscut după viţei, şi s'a Întors cu bo-
bacei.
V. FORESCU, c ]J'olticen1, J. Su­
c ara.
o femee, rea de gură, a dis acest proverb vedend două femei
ce se duceti tot-deuna împreună, şi se întorceti adese-or-I pe la
înserate, a-casă. Ea a vrut să dică că ele se duceu după băr­
baţi ca să-i pue la mână, şi sera se întorceu cu pungile pline.-­
V. FOitESCU.
5187
Să te cam mai duci, băiete.
ION AL LUI SBIImA, Pov. p. 272.
VeQ.l Dulujă, Pî,·le.
Arată o fugă repede.
«El însă, cum a îi vedut pe Jidan înşelat şi în căncl, aă şi tulit'o la fugă
�i sa te cam ma; dud bateto. - SBl/mA.
* 1.:" ,
5188 Are pe dute ncolo.
E displăcut, respingetor.
*6
5189 A se duce nouă ani de DuminecL
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Departe, de unde să nu se mai întorcă.
*6
5190 A se duce unde s'a găinat ciora 'ntâi.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. vaZcea.
Acelaş înţeles ca la NO.5189.
*6
5191 A se duce la Meru-Roşu.
Acelaş înţeles ca la No. 5190.
Meru-Roşu, din basme, se află in locuri forte depărtate, grele
de ajuns şi primejdiose,
================== pagina 549 ==================
STĂHILE ŞI MI'iCĂRILE 'l'nul'uLul
5-19
5191b
*
S'duse lemnu, s'turnă scop 1)
G. GHICU, prof: c. Periroii, Epir,
Prost s'a dus, şi pros s'a Întors. Pentru cel cart, ducendu-se
la şcolă, nu învaţă nimic.
A DURE
VecJ'î a Atinge, Cal), a Lovi,
a Ustură.
-x· D.
5192 Unde-o dare şi unde-o legă!
V. FOllESCU, c. Pâltinilj, J . Su­
ciaoa. - BAllONZI. p. \) -HINTESCU,
p.47.-E. 1. PATR1C!V, înv. c. Smulţt,
J. Coourluiă.
Unde 'L dore şi unele, 'l legi'l.
G. 1. MUNTEANU, p. 122.
1° Se dice când altă supărare avem şi de alta ne cerceteză.
20 Când unul vorbesce ne-potrivit sau nu înţelege ce 'i spui.
Acestă dicere se trage din obiceiul următor. Fetele, la Ro-
mânî, obicinuesc a merge în tot-deuna cu capul gol, şi chiar în
diua cununieî îşi păstreză acest port. Insă a doua gi de nuntă
după masa cea mare, ladică în diua de Uncrop, urrneză îm­
brobodirea miresei, act care se numesce după loealităţi desgo­
vire, desqoueui, sali învelirc. 2) La o nuntă, un moşneag, mal
glumeţ ve<;lend la unerop pe mircsă legată la cap, dice către
nuna cea mare vorba de mai sus, care a rămas proverb.
De aei reIese că varianta dată de Munteanu este o aplicaţie
greşită a dicerfî primitive.
*D.
5193 Fie-care (om ul) se legă unde '1 dare.
A. PANN, EJit. 1889, p. 4; 1, p.
7. -13Au(lNZI, p. 57.-- P. Isrrnnscu,
He». Ist. III, p. 382. - HIN'j'ESCU,
p. 88. - S. 1. GROSSMANN, Dict,
Germ. p. 248. - E. 1. PATlUC1V, inv.
c. Smulri; .I. Coourluiii. - 1 G.
VALENTINEANU, p. 29. - ANDREI
!\lAl\lNESCU, iuo, c. Humele, J. Ar'­
ger - K 1, PATHlCIU, înv.c. Smu/ţi,
J. Covurluiu. - Semin. Buc. Cl,
VII prin P. G,\HBOVICENU, pT'of.­
G. PonOHAN, inst. c. Slatina; J. Olt.
1) Se duse lemn, se "nt ur-n ă het.
2) A se vede în Marjan, )Junta'!;J RomânI p. 705 descriel'ea acestur obicciii.
================== pagina 550 ==================
550
PROVEHllELE ROMÂNILOR
*6
Pe cine '1 dare, 7�gă.
II. D., ENE�CU, 'Înv. c, Zamostea,
J. Dorohot.
*
Omul :/I('gă tU' l da1'e. 1)
D. A. lVIILlcSCU, c. Gop eşî, Mace­
donia.
*
Caihe un s'legă aclo tu'l dare. 2)
ILIE GHlCU, prof. c. Pericoli, Epir
su leg, ht m» dar:e. 3)
PRR. PAPAHAGT. Zweit. !ahl·es. 1[,
p. 160. .
1° Când cine-va lovesce vorbind, în 6menii gr eşiţi, cel cu
musca pe căciulă. daca e de faţă, numai de cât caută să se a­
pere, adecă: să ligă uncle 'l dore.
2° Fie-care se intereseză mai mult de el de cât de altul.
OgnUn1t ratei sa runea sua. 4)
Prov. Sarei.
Trage Ieder seinen Sack zur Miihle. 5)
Pro», Germ.
Hter hefur sin ao binda seir. (l)
Prov. Danez.
*6
5194 Fie-care pune mâna unde '1 dare.
Semin, Ruc. CI. VIII, prin P,
GÂHBOVICEANU, pro].
Acelaş înţeles ca la N o. 1)193.
5195 Pe cine '1 dare să 'i pese.
A. FANN, II, p. 107.- 1IINp;scu­
p. 'l7.
Dice cel nepăsător de grijile, de nevoile sau de durerile celor,
I'alţî.
9 * 6 .
51 6 FIe-care scie unde '1 dare.
AL. DCl\II'fR1efCU, Galic. p. 117
& 134. - GAvn. Oxrşou, In'of. c.
lJi'rla.d, J. Tutora.
1) Omul să h�gâ un de îl d61'c.
�) Fie-care se leg:.l acolo unde '1 do1'c.
:)) Me leg, unde mă d6re.
4) Fie-care îşi scarpine! riia.
$) Pic-care '::;;1 duce sucu la mo ră,
4.i) Fie-care Işf are rana lui ele legat.
================== pagina 551 ==================
Maşl tine sci: iu. te dore. 1)
ANDRF.IUL AL BAGAVU, Cart. Aleg.
p. 174.
Ve,);: Cismă, Opincă.
Nimeni, mai bine ca nol. nu cunosce păsurile nostre. Ve�li
anecdotă raportată de Bag-avu.
Chacun scnt son mal.
Prov. Franc.
* D .
5197 Nu mă dare nici eera trăqend, nici curnele ţinănd.
1. VUr.C�ESCU, stud. c. Pelescl,
J. Dolj.
N'am habar.
* D. 1 �
:51.98 A dure în cur după urecm.
T. BĂr.ĂŞEI,. înv. J. VlUcea.
A nu'] păsa de nimic.
.5199
Unde o dare, �î de unde o apucă 1
IORD. GOLESC!], Mss. II, p. 13.
Ve<Jl DocI01·.
Se dice când altă supărare avem, şi de alta ne cerceteză, ca
-dohtoriî de vînă (Gor.sscu).
5200
*
Când nu ti d6re caplu s'nu '1 legi. 2)
D, DAN, c. Neoesca, Mo ceâonia. ­
META C')Sl'ANTIN, c. Molooiştc, M'I­
cedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 5193.
Când face ore-ce fără ca să fie de trebuinţă.
5201 Unde nu te d6re, nu te legi.
HINŢ1cscu, p. 47.
DURERE
Ve(Jl BoZă, Frusnrcseţc, Cap.
Xl V, c, Durere.
DUR6RE
5202
Cine simte vr'o durere
P6rti flore 'n legăt6re.
B.�"OXZI, p. 49.-IIINŢEscu, p. ba.
Arată nepesarea.
1) Numaf tu scit unde te dare.
2) Câ nd nu te clO1'0 ca pul să n u"] lcg1.
================== pagina 552 ==================
PROVERBELE B.Ol\lÂNILOR
A EŞI
Ve<Jl Mort:
*6
5203 'I-a eşit lupu înainte.
K r. PATmcIU. înv. c. Smulţt, J.
C oourluiă. .
A dat norocul peste el.
5204.
*
Unde o eşi să esă,
Esă unde o (va) eşi.
A. P ANN, nr, p. 96.
A. PANN, Edit. 1889, p. 19.­
HJNŢESCU, p. 54. - P. ISPIIn:scu. Rev.
1st. III, p. 378; Leg. I, Edit. 1872,
p. 178.
Ve<Jl a Tunde.
Dice acel care se hotăresce a face un lucru, după multă ;;<0-
văire, şi ve<,lend bine la ce se expune.
Alea jacia est. 1)
P1·�V. Lat:
5205
*IŞl't d' t 1
ca 1 U oc. 2)
D. DAN,' c. Netesca, Maedonia. '­
XENOFONT>: CAPSALE, Pîrlepe, Jla­
cedonia.
Se dice de un om care e f6rte slab, mai ales după o b61ă.
A FACE
5206 * 6 A făcut un mânz mort.
E. J. l'ATnJCIU, înv. c. Smulţf,
J. Covurluiă,
Când unul se crede că a făcut ce-va, dar în realitate nu a
făcut nimica.
*6
5207 Mă-sa l'a făcut dormind.
I. MAHlNESCU, in». c. Bradu-de­
Jos, J. Argeş.-l\1. STĂNCEANU, in».
c. P'i/ia, J. l11ehedinţl.
1) Zarul este aruncat.
') Eşit ca din loc.
================== pagina 553 ==================
STĂRILE şr MJ�CĂRlLB TRl;PULUI
553
------------- ---
Se dicc :
1° De omul fără viâţă şi fără vlagă, leneş.
2° Unul om care moţăe când alţii stau de vorbă.
Naquit un Dimanche ou (ete,
Qui n' aime que besogne faite.
Prov. Frallc.
*
5208 A nu fi făcut n6ptea.
1 ° Trist, posac, posomorît.
2° Prost.
]\1. C�NJAN, puU. J. Iuşi.
5209 *,0, A fi făcut pe qhieţă.
A fi copil na tur al.
M'a fdcut mama pe gJtc,!ă
Ca să fiiI şi mai isteţa
5210 *Par'că e făcut în qi de post.
Maior' P. BGDJŞTEANU, Bucureset,
.1. Ilfov.
Se dice de un om slab, pipernicit.
A fi lunatic.
5211
*
A fi făcut la luna nouă.
]'II. CANIAN, lJubl. J. iaşi.
*
5212 Par'că e făcut Martea
, AL. l\1ARTI�E�N, Bucuresci, J. l lfoo,
Se dice de un om cu totul lipsit de noroc.
*6
5213 Nu toţi sunt făcuţi Într'o di.
Axousr M�mNEscu, înv. c. Hu­
mele, J. Arţje«,
Nu toţf ornenii sunt la un fel, fie ca inteligenţă, fie ca apu­
căturr.
FECioRIE
5214
Fecioria cinstea fetei, cine-o pierde n'o mai vede.
TORD. GOLESCU, J:fS8. I, p. 239.
A FETA
6
5215 Cum îl Ietase mă-sa.
Adică gol, sărac.
«Remase Întocmai cum îl je/ase md-s a,»
================== pagina 554 ==================
I'H.OVEnHELE n01\L.tNIL0H
FIERE
Ve()l i'fiere.
FIOR
Veqi Os.
*6
5216 A băga în fiori pre cine-va.
G. Pono ru x, inst, c. S'ittina, J.
Olt.
A'I speria.
A FLUERA
Veql Itiserioă, Ihde.
5217
Face ce-va nerodesce
Şi fluerând îl privesce.
A. f'ANN, l, p. 97. - IIINŢESCG,
p. 32.
Se dice pentru cel prost.
* ;..:,
5218 Flueră ca baba, când îi bată.
GAVR. ONIŞOll, lJl"o(. c. Dobrooăţ,
J. Vasluiu,
Mormăesce, abla pote vorbi : i se împleticesce Iim ba.
*6
5219 Nu fluera când 's curcanii de aprope,
GAVR. ONJşOR,prof. c. Dobrocsţ,
.1. Coourluiii.
Nu provoca certă, gâlcevă, când eştf în faţa femei]
*6
5220 A fluera a pagubă.
LAZĂR ŞĂIXIlANU, Semas. p. 304.
- T. SPERAN"{'Ă, Il l. p. 182.·- G­
P. SAf,VIO, ino, c. Smulţt, J_ Co.
ourluiîi,
Românul, când a perdut ce-va, când llU isbutesce într'o intre­
prindere, flueră, aretând ast-fel paguba pe care o suferă.
*6
522'1 A fluera a sărăcie.
T. BXLAŞEL, in». J. val cea.
Acelaş înţeles ca le; No. 0220.
Când flueră cine-va, in casă, se dice că tlueră a sărăcie-
================== pagina 555 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI 55,)
SNOvA
Un om păcă liciă Întrebă pe un popă : «Părinte, seir să fluer1 a sără cie ?
-- Nu sciă, tată! - Părinte, v�(iullepa Sfintier- Tale m6rtă, colea. - Fu i i i t..
fuI, fut, tui l -E părinte! par'că diceat că nu "cii să jlUe1Z a sărâae >» .
.5222
Flueră-vînt.
P. JSPIl<ESCU, Lfg. p. 120.-J1[n­
ior P. FlUDIŞTEANU, c. Bucuresei, J.
Ilfov.-- LAUJUAN & MAXIM, Glosar;
p. 252.- G. J'OBORAN, ind. c. Sla­
tina .. 1. Olt.
Om fără ocupaţie. care umblă halmana, sau care face lucrurI
de nici o însemnătate.
«Fat'! tot şecj�nrl la [erestră, vedea pe un iune jlueră-vînt, umblând ele
colo până colo. » - P. jSPIRESflU.
*...:0.
.5223 A fluera pre cine-va.
A'I lua în batjocură.
T. BĂLĂŞEL, in» .• 1. Vâlcea.
FOFOLOC
*L\
5224 A fi un fofoloc.
T. B,'(LĂŞJo:I" înv. J. Vâlcea.
Vegl Fomfoloţţ .
Om scund, care merge urît şi n'are mintea ntregă,
Eu boboc, neica răsnră
Şi bărbatu-o c:l,}etlln';
Eu boboc, netca boboc,
Şi bărbatu'n .fofoloc.
Poes. Pop.
FOMFOLOG
A. PA:'IN, Edit. 1889, p. 10-1,; IT,
p. 117. - A. nE CIItAC, Lrict, Et!Jm.
H, p. 110. - [-hNTESCU, p. 62. - 1.
MARlNESCU. in». e. Braâu-de-jo«, .J.
Ar.r;es.-l\1. 8'I'ĂN<'EANU, în!' c. Pi 1"i a ,
,1. Mehedinti.
fetelor şi se întîmplă ca una ne-
Când e vorba de măritişul
voiaşă să lea un băiat bun.
*6
5225 T6te Iomîoloqele (tofoloqele)
Îşi aştept norocele.
Veqi poroloc.
Se dico de omul leneş.
5226
Fomfolog (fofolog).
Dr POI.YZU, Dict. p. 517.- A.
CAlSr,REA. Rev. Noul},
================== pagina 556 ==================
556
PHOVEHnEJ.E HOl\f1\ .. \ILOH
A FRECA
A SE FREGA
VO(); aaiea.
VegI oaaa.
(�
*6
5227 Nu te freca mult, că dai de alb.
GAVR. ONIŞOR, praf. c. Dobroceţ,
J. Vu.sl u iii,
Degeba te speli căci nu mai eşti ce al fost, ai Irnbetrân it.
*6
5228 A se freca de ciie-va,
T. BXLĂŞEL, Înv. J. Vâlcea.
A nu lăsa pre cine-va in pace, a '1 vorbi de reu.
A SE FRIGE
VagI Fript,
5229 Cine s'a fript odată cu ciorba ferbinte, suflă apoi şi
în lapte prins.
S' a ars baba la curcui, suflă şî "n tuurt.
10110. GOLJ,SCU, Mss. II, p. 63.
*
Cine s' a fript (se frigi') la clorM, sziflă şi în
iaurt.
P. ISPIHESCU, Leg. r, lt:l72, p,
170; lt e», lst. II, p. 154.- I. G.
V ALENTI�mANU, p. 30.- Auruu Go­
IlOV'.;!, .::. Folticent, J. Sac/ava.
Cine s'a fript (se frige) cu ciorba, suflă şi 'n
iaurt.
G. Dlm. Tuononsscu, Cercei p.34.
- HlNTESCU, p. 63.- 1. G V ALEN­
'I'INEAKU, p. 43.- S. I. GUOSSMANN,
Dicr. Germ. p. 1;)0.
Care s'a fript la ciorbă, se teme şi de iaurt.
N. FlI�H10N, Ciocoi, p. 203.
*6
Cine s'a fript cu ciorba suflă şi în lapte bătut.
Semin. Buc. CI. V[[, prin P.
G,ÎlUlOVICENU, }J1'Jj.
================== pagina 557 ==================
557
1I1NT":;CU, p. 63.- 1. l\JARlNESCU,
'Î11V. C. Hradu-d e-jos, ,1. Argeş.- M.
STĂNCEANU, in», c.Piria,J.Mehedi'l1ţi.
:l:,6.
Cine s'a fript cu (de) samă, şi în lapte acru
sufla.
*L
Cine se arde cu eama suflă şi "n lapte acru.
A VilA'! COIlCEA, porocli. ort, ar.
c. Cnşttii1, Banat.
Cine s' a fript cu terciul, sufla şi J n lapte acru.
G. Dmr. TEODORESCU, Cercet. p.
34.- Fu. DAMI�, III, p. 36
*
Cel ce s' a fript cu t-reia, sufla şi în iaurt.
G. PODOltAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Cine s'a jTipt la papară, sufla şi în iaurt.
Dna E. B. MAWH. p. 2.
Cine s'a fript cu păsatul, suflă şi în piftie.
S.1. GnossMANN, Dict. Germ. p, 130.
Cine s'a fript în foc,
Sufla şi în soc.
BARONZI, p. 54.·- HINl'F.SCU, p. 63.
Gine s'a fript în foc, suflă şi în gheţă.
BARONZI, p. 65.-- HINTESCU, p. 63.
*,6.
Cine se frige cu borş, suflă şi în enurt (iaurt).
V. FORESCU, c. Fulticeni, J. Su­
ciaoa. - G. Ponon.or, insi. o. Sia­
tina, .J. 0,1.
Cine cu sorbirea d' înt&t preste sciinţă se arde,
în lingura de pre 'urmă de doue ort şi de
tri; orz a sufla i se cade.
Dur. CANTElll11, Ist. Ieroql, p. 78.
Care '1[ sgorît de apa cada, are frica şi de race. 1)
Fu. Mnn.osrcn, Rum, Unter,I,p.l0.
Ve(lI, a se Arde, Câne, Opiirit.
,) Care '1 fript ele apa caldă, arc frică şi de cea rece.
================== pagina 558 ==================
5iiS
l'ltOVEUBELE nOM�lLOH
Adică pătima şul se feresce şî dă cele bune, de unde nu tre­
bue să se Ierescă (Goi.sscu).
Se dico când unui păţit îl este frică .de cel mal mic lucru reu
chut echaude craint l'eau frolde.
Proo, Franc.
Clit .Xf1 stă scota da la menesira calda, supia sic la
fi·eila. 1)
]>,·ov. Veniţ.
5230
:;:6
I'aca te frigi, încailea să te frigi cu o ciorbă bună.
P. Isr-msscu, Le.q. I, 1872 p. 170;
Reo Isi l ll, p. lfj4-1. MAIU1<ESeU,
iuc, c, Braâu-de-jos, J. Argeş.
Daca te fl'lf/l, incai să te fripi cu o samă Dună.
Ih1<TESCU, p. 63.
*6
Dată te fript incolea să te fript c'o ciorbă
buna, nu cu eema scotcilor.
i\T. STĂ:SCEANU, înv. c, Piria, J.
Mehedinţi.
Vedf a se Arde.
1° Daca ai să facI un iprieteşug.. o tovărăşie, o căsătorie, etc.
să o faci cu 6men! statornic! în cuvint, cunoscuţi ca 6men! de
trebă, nu cu d'acel ce sunt terchea berchea trei lei perechea.
2° Când un om păţesce un reu în urma unul lucru de nimic.
*6
5231 O şterseiă şi mă fripsei ă.
G. DElI. TEOIJOlmScu, Poe s, Pup.
jl. 260. -- G. 1'. f;ALVlU, tn». c.
Si/lu/ţi, J. (loourluiu,
Când unul se păcălesce singur vrând să facă altuia l'eiL
SNovA
Ci-că un popă fn cure Înţelegere cu dascălul seu că, ort-unde vor 11lerge,.
În vre-o casă, ce le-a cod" la îndemână să nu lase, De la o vreme bieţiI
creştint �11) priceput obicerul dracului ce aveau omeniî lui Dumuedeii. Demne
ertă-mc, clar Ce să Iacă ! Faţa brser icescă nu'i ? Unul Însă mai înd răsnet, se
lasă de lute, ÎIJ[erbÎnl{l o daltă si o a sedi caru la i.e.ă Asta a fost de
ajunul Crnciunulu, tocmai când �ra să 'vină popa. Cum intră popa În casă,
zarind dalta, c)ice câulind dascălulu!, ca si IlU pricepă gaz,la: �terge nall.,
l'anaite. «-- O llcn'cizl F mi! fripsei1t, re3puo3e dascălul 101 dotând,
�i în traistă o lJ;,'gaiul)
Ve(,li O variantă ele G. Dem. Teodorescu, Poesil populare, p. 260.
1) Cine s'a fript cu cIorbă caldă, sllft.'"i în eea rece.
================== pagina 559 ==================
STĂIlILE ŞI MIŞCĂlULE TIlUPULU!
FRIGURI
Ve�l Gtilbinare, Pungă.
Ve<;li in Sesătorea, J, p. 81, materialul cules de d-I M. Lupescu.
LEC CONTRA FRIGURILOR
B"lnavul ne friguri se duce des d irniueţ a şi în qi de sec, la c umtrr, la
mormîntul .vnuî frate, sau o rudă aşa de ·apr6pe, şi dice, adresându-se către
mort : «N ... d ă-rnt o pe-nă S'Ul1 larceriu, că 1111-a venit un musufir !» Si
apa! lea ţernii din mormînt C;1 trei degete. Aşa. se repetă de treI ori. Ae�:l.
ţernii apoi o pune Într'o leg ă rură, �i bolnavul o portă legatii la gât iret
el ile, iar în dimineţa el,lel a patra, se duce înapof la cimitir, tot la mor­
mîntul acela, deslegă legăturiea cu ţernă şi lătcer iul şi după ce d ice de tret
ort : ,N ... na-tt pern.i si l ătcer inl, că mi s'a dus musafirul s asvirle terna
din legătură pe' mormînt: - C. Tuooonsscu, J. Suciapa. '
:1' .
5232 . DIn căldura Irijurilor cuvîntul nu prinde loc.
IOHD. GOLESCU, JJ1S8. 11, p, 16.-
1\1. Sl'ĂNCEA1W, in», c, Pi-t«, J. Me­
ltedinţi.
Adică întru turbarea norodului cuvîntul în zadar, că nimeni
nu '1 ascultă (GOLESCU).
Omului necăjit sau bât nu '1 mai vorbi zadarnic. Lasă '1 să
să liniştescă .singur şi pe urmă vorbesce '1.
i
i '
I .
I !
! I
5233
Ee o umbră, d'o nălucă
Frigurile îl apucă.
A. P H!N, III, p. 53. -lItN'j'�� cu
p. 195.
Se dice despre cel fricos.
5234
Frijurile, ca dragostea, când se lipesce, cu totul te
topesce,
IOl<D. Gor.uscu, lYJS8. Il, Astm.
p. 1\)0.
Arată cât de greu scapă omul de acestă bolă, când odată s'a
Incul bat întrînsul.
5235
Carle are febra, more muri 1).
Flt. ;"llKLOSICH, RUIn. Uuter. p. 9.
Acelaş înţeles ca la No. 5:!:J4.
*6
5236 A'i băga în Irijuri.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A te răsti la el, a'] ameninţa, a'l speria.
:1) Cine nre friguri, trebue să rnoră,
================== pagina 560 ==================
Ved) Inirrui,
10 A fi pierdut, prăpădit,
2° A fi slab peste fire.
3° A fi atins cu vorba.
4° A sări de odată:
560
5237
�.
"A fi fript.
PROVEllilELE nOM�SJLOn
FRIPT
B. P. FHşDiW, Colum, Traian
VI r, p. E6. - P. Isrruescu, Rev. t-«
III, p. 383.
sărăcit.
«Sare l'a kipt, drept în picrore şi dă fuga la grajd. »
50 .A fi ruşinat.
« Borerul, j'npt de rlt{i1le, le dise, că n·o spune nu mal de cât după
masă." -- ION AL Lui SlllERAJ POD. p. 70.
6° A fi prăpădit de Iome sau de sete.
"Al, început a me fuga �i a me cehă) ca să '1 dau şi luI să mnnânce,
că er� /oPI de /o1lle.» -ION AL LUI SnmIlA, Pov. p. 107.
A fi j'npt de sete.
FRUMOS
VeQ.l Btirbo.t, Cop'il, cu« Fe·
mee, Cap. XXI, c, Frumos, Oras,
Inţetepciune, a Lăsa, Mine'tu­
nă, lJlu,[ere, .... Norâ, Orb, Radu,
Urit.
*.6.
5238 De cât trumosă din sat străin, mai bine slută din
satul meu.
V. FOIlESClT, c. Fulticenl, J. s.:
ctaoa.
De cât un om cu cap din sat străin, mai bine unul mai slab
dar din satul tCi:l. Se dice de acei ce vin străinI in sat şi ocupă
slujbe.
*.6.
5239 Nimenea nu întrebă de casa frumosului, ci de casa
vrednicului.
A. PANN, I, p. 160. - Hrxjescu,
p. 29. - 1. MAn'NEscu, in». c. Era­
du-de-Jos, J . .A,.ger -- M. STĂN­
CE .. NU, tn», c. Piriu, J. Mehedinti,
*.6.
Nimene nu întreba ele casa frumosulut,
E. 1. PATIlICIU, in». c. Smulţi, J.
(lo curluiii.
================== pagina 561 ==================
STĂ l\lLE ŞI MlşCĂnII.E ruur-m.ur
f',61
*6
Nu se întNf0a casa frumosului, ci C'1.Sa hos-
podarului,
E. 1. PA'l'RW!U, înv. c. Smulţt, J.
Coourluiă,
*6
Nu întrebă nimene de caSC6 frumosului (ci de
a auuiului),
G. P. SALVID, îi/v. c. Sl/1ulţ'l, J.
Coourluiii,
*6
Nu întrebc1 nimeni de casa frumoşilor, ci de
(/ 6menitor cinstiţi.
T. 13ĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Mal căutată e vrednicia de cât frumuseţea. Sfat ce se dă ti­
norilor car] caută soţii frum6se, fără a se gândi mal departe.
"'6
5240" Când nu e frumos
Mai săruţt (pupi) şi mUC03.
DARONZI, p. 59.-IIrNTEscu, p. 63
*6
Cine (daca) n' OTe frumos
Pupă şi mucos.
A. PANN, uau. 1889, p. 105 &
147; ll,p. 113; III, p, 119. ­
P. ISPIRl�sCI', Hen. Ist. Il, p. 152.
- 1. i\1AHI!>[ESCU, tn». c. Bradu-ile­
Jos. J. A1·ge�. - M. STĂNCEANU,
înv. c. n-«. J. Mehedinti.
Cine n'are frumosa
Pupa şî muc6sd.
IOIw. GOLEseu, Mss. II, p. 80.
*6
Când n'ai frumos
Pupl şi mucos.
AL. DUMITRllSCU. p. 130. - T.
BĂr,ĂşEL, înv. J. Vâlcea.
*6
Când nu se qăsesce [rumos,
)Jla� sc1ntta şi mucos.
Semin, Bile. CI. ViII, [)1'in P.
GÂllIlOVICEANU, pro],
ac
================== pagina 562 ==================
562 l'HOVERREL�; ROM.tNILOR
*6
Daca nu e frumos
JYlaz pupI[ (săruţi) şi mucos.
ANDREI MAHlNERCU, in». c. J-Iu­
mele, J . Arqeş, - (1. P. SALYlU,
îuv. c. Smulţt, J. Coourluiă.
Se dice pentru cel ce se mulţumesc pe mai prost, când n'au
mal bun (GOLEBCU), şi mal ales pentru port şi traiii.
Faute de grives on mangc des merles.
Prov. Franc.
5241 Nouă şl frum6să ş'unde să te puiu?
IOHD. GOLESCU, 1If8S. Il, p. Mi.
Se dice în bătaie de joc (GOI,ESCU).
*;:"
5242 Ce e frumos
Portă (şi) ponos.
A. PANN, Edit. 18tî9, p. 3; I,
p. 7. - P. Isr-mescn, Rev. Ist. II,
p. 146. - BARoNzr, p. 66. - HIN­
t'ESCU, p. e3. - Da E. B. Mswn,
p. 10. - 1. MAHINESCU, înv. c. Bra­
du-de-jos, J. Arge?,.-M. STĂNCEANU,
in», c. Piria, J. Md!Cdinţi.
Când un om prin munca cinstită a ajuns avut şi ceî-l-alţi
vor să '1 sectă nume reu ..
*6
5243 Nu e frumos ce este (e) frumos, (ci) este (e) fru-
mos ce-mi place mie.
HINŢEscu, p. 6-1. - I. l\IAHINEscu,
î,!/). c. Bradu-de-jos, J. Argeş.­
AL. DVMITREs('u, p. 144. - M. S'l',\N­
CEANU, in». c. Piria; J. Meheâinţ»,
-- G. P. SALVIO, in». c. Smulţt, J.
Coourlui.
*6
Nu '(frumos ceea ce': frumos, ci-t (dar e)
frumos ceea ce-i plăcut.
S. MIIIĂJI.ESCU, Şeu't16re?, I, p.
220. - V. F'OltESCU, c. Fotticent, J,
Suciaoa=-: 1. PATlUCJU, ZI1V. c.Smulţt.
J. Coeurluia.
*
Nil e frumos ce e frumos, dar ce (mi) place
(mie).
I. G. VALENTl�EANU, p. 46.
DHf. ZÂNN��, Bucuresci, J, Itfoc,
================== pagina 563 ==================
Ve<)l Bun.
STĂRILE ŞI �nşCĂlnLE TRUPULUI 56S
Ce : place ooMului aceea şî mal frumos.
lORD. GOLEŞCU, M88. II, p. 175.
Se elice când gusturile diferă între 6menl în pri vinţa unul
lucru. Adese-ori nu frumuseţea unei femei te face să o Iubesci,
ci nurif şi calităţile ei.
N' est pas beau ce qui est beau, est beau ce gui plaît.
Proo, Franc.
Non e bel gue! che e bell, ma quet che piace 1).
P1'ov. Itai.
Quem ama ao feio, fermoso cite pare ce 2).
I:rov. Portup,
Was lieb isi, das ist schăn \)
Prov. Germ.
Fair is noi iair, but thai tohich. pleaseth. �).
Pro», Engl .
• '1; ,6-
5244 Nu'mi place pentru că'i frumos, ci-I frumos pentru
că'mi place.
E. 1. PATRIClU, inv. c. Smulţi, J.
Covul·luiu.
Acelaş înţeles ca la No. 5243.
*6
5245 Nu e frumos ce e frumos,
Ci e frumos C3 'mi stă (e) frumos.
A. PANN, Edit. 1889, p. 103; II,
p. lR.- HIN'fEtiCU, p. 64.- I. MARI'
NESCD, î�v: c. Bradu,-de�jos J. A.rge�.
-- M. Sl'ANCEANU, tnV. c. Pirio; J.
Mehedinţi.
Pentru cele potrivite, şi mai ales pentru îmbrăcăminte.
*6
5246 Nu 'i frumos cine se ţine,
Ci 'i frumos cui îi stă bine.
GAVR. OHIŞOR, prof'. c. Bărlad,
J. 1'utOL'Ct.
Acelaş înţeles ca la No. 5245.
1) Nu e frumos ce e frumos, ci ceea-ce place.
2} Cine Iubesce ce'i urît. frumos i se parc.
�} Ce'i place, aceea 'i. frumos.
t) F'rumosul nu e frumos, dar ce place.
================== pagina 564 ==================
Ve';! Fată.
Se dice pentru cele mal urîte lucruri.
564
5247
.5248
r-novzmnsr.r; HOMÂ"lLOR
Frumos, frumos, ca cel �î pe faţă �î pe dos, tot ca
faţa din dos.
Iono. GOLESCU, JJ188. II, .Asem.
p. 193.
Pe din afară frum6să,
Şi 'n lăuntru găun6să.
IORD. GOLEseu, ]1,°8. Il, p. 58.
Pe d'asupra [rumos,
Şi "năururu. găunos.
A. PANN, lEdit. 1889, p. 104.
f
I
Veq.1 N o. 52:;6.
Se dice pentru cel ce la vedere s'arată de ispravă, iar pe din
lăuntru scârnavi şî cumpliţi, ca făţarnicii (Gor.uscu).
Res modo formosce forie, intus erunt maculosce 1).
Pro», Lat.
Bella in vis ta, Dentro trista 2)
Pr·ov. u.a.
Pac el' eklci alltic pac bezta, sem faqrt (it" uian 3).
PI'OV. I81and.
y�� Ota. 'KEr(J.)\�h; 1 'X/xt s·'(xsr.pa.AOY ofnt 2ZS�.
Prov. su«
249 * DC f 1 v v f
4 e o os, ca eşti rumos,
Dacă eştî căpăţinos.
N. MIRON, stud. c. Onesti J.
Bacău. - Poes, Pop. în Fu. DAMB,
1, p. 193.
Se dice pentru cel frumos dar prost, tare de cap.
*6
.5250 Ce e frumos la toţi place.
A. PANN, Edit. 1889, p. 104.­
P. Isr-rassou, Rev . Isi. Il, p. 146.·-
1. M ARlNESCU, înv. c. Bradu-de-Jo8,
J . .Arger - M. S'l'.ÂNCEANU, in». c.
Pir' ia , J .• Helwdil1fi.
A1uşata pltase la toţi 4).
Fu. MIKLOSICll, Ritm. Unter. 1, p. 13.
1) Lucrur-I chiar fr uruosu ve din afară, pe dinăuntru 1'01' fi stricată.
2) Frum6se la vedere, pe dinăuntru rele.
3) Nu e în tot-deuna ma i b un, cea-ce la vedere este frumos.
<) Frumosa place la toţ i.
================== pagina 565 ==================
S·l'.�HTLE şr ]\rrşCĂ.HILI� 'l'RI.JPULUI
10 Frumuseţea e plăcută fie-căruia şi, cum dîce F'rancesul :
La beaute est un bon passeport dans la rie.
2° Se dice când cine-va are un lucru bun şi el îi mal face şi
laudă. -- J. Al·geş.
Giueeli boema se-b iptir, 1)
Prov. 'Turc.
5251.
Ce e frumos la toţi place,
Dar nu scie 'n el ce zace.
A. PANN, Il,;:> 110. - HI:-l'fESCU,
p. 63.
VetJl Frumiiseţe,
Ne învaţă a nu judeca după înfăţişare.
*6
5252 De frumosă, Irumâsă,
Dar cam băşinosă.
IOHD. GC'LESCU, J1.18s. II, p. 940.·-
1. l\IAIUNESCU, in». c. Bradu de-Jos,
J. Arţje«. - M. STĂNCEANU, îl!V. c.
Piria, .J. JJ1ehedinţi.
Se dice spre scădere de cinste, cam În bătaie de joc, când
are un mic cusur (GOLESCU).
Se dico despre cele frumose la faţă, însă leneşe şi care nu
'ŞI ved de ale caseî.
*6
5253 Ce folos de chip frumos.
I'aca nu e lipicios.
A. PANN, II, p. 129. -- HINTESCV,
p. 63. - M. S'l'ĂNCEANU, înv. c. Pi­
riu, J. jJlehedinţi. - 1. MAIUNESCU,
in». c lsraau-de-Jos, J. Argeş.
Se dico :
10 Despre cele frumose, dar lipsite de vino 'ncoce,
2° Despre un avut care nu ajută pe nimeni, - ,T. Arqe«.
*6
5254 Chip frumos, la un cap prost!
P. ISPIIlICSCU, Le.q. I. 1872, p.
175; Re/}. t«. Il, p. 149. - HIN­
TE"CU, p. 33. - Il. D. ENESCU, înv.
c, Zamostea, J. Dorolioi, - 1. MA­
HINI>SCU, in». c. Bradu-tie-Jos, J.
AI'.qty.- M. S'rĂNCJUlW, înv. c. Pi­
riu, J, Mthedinţi.
1) A privi frumosul o o mângftlcl'c.
================== pagina 566 ==================
566
5255
Se dice de omul frumos, dar prost sau fără crescere. Esop
în Fabula Xl a dis mult înainte de noi:
�S� o·�rL y.s'fa.),·� "IVJ.l Zj,.z'fu.)\oV OOY. �y'2�. ,
Phaedru a desvoltat precum urrneză ideea) fabulistului elin.
VULPES AD PERSONAlIf TRAGIC AM
Personam tragica m forle vulpes viderat :
O quanta species! inquit, cerebrum non habet.
Hoc ilhs dicturn est, quibus honorem et glociam
For tuna trebuit, sensum communem abstulit.
Are chip frumos, cu dar,
Şi 'i e vorba de vacar.
A. PANN, II, p. 130.- Hrxţsscn,
p. 33.
Frumos, dar mojic şi lipsit de crescere.
I
f
f
I
5256
La chip frumos,
La inimii găunos
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 38.
Vec)i No. 524.8.
Se dice pentru cele ce pe din-afară se ved frum6se, iar pe
din lăuntru sunt putur6se (GOLESCU).
*6
5257 Frumos şi găunos.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vdlcea.
Se dice fetelor frum6se, cart alt dat însă cinstea pe ruşine.
*6
5258 Frumos, frumos,
Ca dintr'un cur scos.
Iouo. GOLESCU, MS8. II, p. 74;
Asem. p. 193. - 1. MAI<INESCU, in»,
c. Bradu-de-Jos, J. Araeş. - 1\1.
S'rĂNcEANU, tu». c. Piria, J. Mehe­
din!,.
Se dice pentru cele mal urite, in bătaie de joc (GOI.E;CU).
..
I
5259
Face pe frumos
Că e ponevos,
Şi pe cel urît
Ci e aurit.
A. l'ANN, 1, p. 4. -- HIN'j'ESCU,
p. 111. - A DE CJllAC, Dict. Elim.
p. l!76.
1) Ce cap şi nu ar-e cre err l
================== pagina 567 ==================
5261
STĂRILE ŞI MIŞCĂHILE THUPULUJ [l67
----------'----,------- ,------
Laudă sau defaimă. nu conform adeverului lucrurilor, ci cum
îl dicteză pasiunea.
*6
5260 Nu 'i frum6să,
Da 'i hâzăsă.
S. MIRĂILESCU, Seeătârea, I, p.
221.- V. FOHESCU, c. Fntticent, J.
Suciaua>« E. 1. PAl'RICrO, in», c.
Smulţi, J. Coourluiă.
Se dice despre cele urîte dar plăcute, hazlie şi pline de nuri.
r
De muşat şi de bire nu S3 stufae 1)
Fu. MlKLOSCH, Ritm. Unter, I,
p. 8.
Arată farmecul frumuseţei şi nesaţiul de bine care stăpănesco
pre om.
5262
*
Frum6să de pică.
P. ISPIHEscu, Unch. Sf,lt. p. 72;
ReI'. I8t. III, p. 383 .
. Adică forte Irumo să.
*6
5263 Frumos picat din sore.
T. BĂLĂŞEL, îllv. J. Vâlcea.
Arată o deosebită frumuseţe.
*6
5264 Frumosă caz.
V. ALEXANORl, Teatr, p. 656 &
714.- G. P. SALvrO, in». c, Smulţ«,
J. Coourluiii.
Aoeleaş înţeles ca la No. 5262,
5265
Frumosă de muc.
Fn. DAME, III, p. 70.
Acelaş înţeles ca la No. 5264.
5266
*'
'·Frumos3. de foc (mama focului).
1. CREANGĂ, Pov. p. 276.
Acelaş înţeles ca la N o. 25G5.
"'6
5267 Of A fi frumos scris.
T. BĂLĂ.�mL, ino, J. Vâlcea.
1) De frumos şi de bine, (omul) nu se satură.
================== pagina 568 ==================
Arată o deosebită frumuseţe.
Scris are aci înţelesul de desinat, zugrăvit, adică frumos ca
un chip din tablouri.
-
568
PROVEHHELE HO:MÂNlT.nn.
I,
I
FRUMUSEŢE
Ve<Ji Fată, Cap. XXi, c. r-«.
rnueeţe, Nuri.
Ve(JI Frumos.
Adese-ort omul frumos are inimă rea sau stricată.
*6
5268 Frumuseţea
Dar nu scil
cui nu 'i place!
în ea ce zace.
GR . .rIPESCU, Opiuc. p. 141.- 1.
MARINE8UU, in». c, Bradu-de-jos, .J.
Arpeş. - M. S'rĂNcEA:W, înv. c. Pi­
"ia, J. Mehedinti.
5270
5269 * 6Cine 'ntrehă d3 durere pe Ungă frumuseţe.
]ORD. GOL1�SCU, Ms«. II, p. 81.­
I.MARINESCU, in». c. Bradu-de-Jos,
.r. Arge'}.- M. STĂNCEANU, in». c.
Piria, J. llfehedinţl.
10 Se dice pentru cele ce se gătesc cu vătămarea lor, cum cele
ce forte tare se strîng cu cor seturile, şi cele se 'şi scot perii
după obraz cu smulgetorea, ca să se arate mai frum6se (GOLESCU).
2° Când este vorbă de un băiat ce vroesce a se căsători şi
'I lipsesc t6te.
Frumuseţea vestejesce,
Dar înţelepciunea cresce.
A PANN, III, p. 147.- HINTESCU
p. 64.-8. FL. XIAHlAN, Nunta, p, 32
Prin urmare mai mult caz să facem de cea d'a doua căc I, pre­
cum mai dice 'I'ichindeal. Fab. p. 262: trumuseţete sunt numai
o uedere, care astâ-di se ved, iar mâne .nu:
Nurii sunt amăqiiori, şi frumuseţea o deşertăciune.
Pro1). SOLO;!, XXXI, 30.
*,0.
5271 Frumuseţe de maimntă.
, IORD.GoLEscu,Mss.lT, p, 7±.-J\I.
S'l'ĂNCEANU, in». c. Piria J, Melie­
dinţi.
Se dice, in bătaie de joc, pentru cele mai urîte (GOLESCU).
5272 * 6De cât un car de frumuseţe mai bine un car de minte.
M. 8'L\NCEA:XU, î11V. c. PiTiC!, J
3Id" dil/fi.
================== pagina 569 ==================
S'J'XHlLIl ŞI �llŞ(;XIUr.E 'fRUPULUI
Cuminţenia intrece t6te darurile trupescî,
5273
Frumuseţea la om, ca florea în pom.
IOHD. GOLESCU, Ms«. II, Asern.
p. 193.
5274
Adică e trecetore.
*.6
5273b Par'că frumuseţele se mănâncă pe talgere (farfurie).
G. l\IADAN, c. Truşeni, Ţ. Chişi­
n eă, Basarabia.
Când unul vrea să se îns6re cu o femeIe Irumosă dar săracă.
Frumuseţea, ca rosata, la tată se caută.
10110. GOLESCU, Mss. II, Asem.
p. 192.
Deşpre cele cari sunt pentru a fi vedute,
FUGA
Ve<Ji Ca.p. XXII, c. Fugâ,
Resboi,tt.
*.6
5275 Fuga 'I (e) ruşinosă, dar 'i (e) sănătosă.
A. p AN�, Bdit. 1889, p. 173; III,
p. fJ2. - LAUHlAN & MAXIM, I, p.
1263; lI, p. 1003 & 1049.- 1. G.
VAU,NTINJ.:Alm, p. 32. - S. MIHXI­
LESCU, Şezut. 1, p.218.-I. CREANGĂ,
Pau p, 23; Ccn», Li/el'. IX. p.
340. - AL. DClIII'l'RESCU, 172. ­
BAHONZI p. 54. - K I. PATRIC1U,
in», c. Smulţt, J. C·vurluiu.- HIN­
ŢESCU, p. 61.- P. ISPfRllsCU, Leg. I
]872, p. 172; Bev. ist.III, p.381.-
1. MAIUNESCU. in», c. Bradu-de-jos,
.1 Argeş. - V. Fonr.scn, c. Şarul­
Dornit J Suctaoa.»- M. i:::l'l'ĂNCEAIW,
in». c. Piria, ,J. il!}ehedinţt. - Fn,
IJA�JB, IV, p. ]2.--8. [CL. �IARlAN,
11'011. pop. p. 22 & 286. - G AYRlf.
ONJŞOH, proţ'. c. Dobrooşţ, J. Vaslui.
- J\. CORCEA, paroh, ort, 01'. c. Coş­
teiii, BanII!.
Fuga, şî ele e ruşinosa, dar e sânat6sc'i.
IOUD. GOLESCU, MS8. II, p. 72.
Fuga e ruşinâsa, dar (este) şi sanatoeâ.
A. PAN". /<00. 1, p. 11l.-Ihx­
'j'Esen p. 64.
================== pagina 570 ==================
A. I'ANN, IlI, p. 141.-HINTEfCU,
p. 64.-M. STĂNCEANU, inu. c. Piria,
J. Mehedinti.
PrO!l. Lat.
AL OOOBESCU, Moţit. p. 9t. ­
FI<. D.mfu, IV, p. 4:3
Fuga tutior 2).
0008 r«; S:;:'dJ,y.·�, q;1)IZ�'1 'XrJ.?[�:J'tov O.rc'(J.l)'"��"6 1).
Om/ro Odis.
Ve"] Sâ"âtos.
PllOVERllEU; ROMÂNILOI<
F'u,get de Şi' săndt6să,
Este însă ruşinosa.
*6
Euqa e ruşin6să, clar la urmr't c'lde sânat6să.
G. P. SALVIU, înv. c. Smuut ; J.
Coourluia.
*6
Fuqa 'i ruşin6să, dar sănăt6să.
S. MmĂILESCU, Sezăt. II. p. 218.­
T. I3ĂLĂşEL, in». J. Vâlcell.
10 Se dice despre omul fără noroc, mal ales pentru acel care
Besser qefiohen, als iibelgefochlen '1).
l'roo. Germ.
V c<Jl a Fug-', a. se
Repe!)i.
Bonne fuiie vaut nucu» (jue mauvaise a/tente.
Pro». Franc.
E megghiu fuiri cu vriogna, ca risiari mortu cu onuri. 3)
Pro». Sicil.
l)Nn e alt remec1ill (scăpare) de cât a fugi de part.e de dînsul (aclică de Chal'ybde).
2) Fuga mai sjgură.
3) Ema! bine să fugI cu ruşine, de cât a remftne mort cu on01'e.
-i) Ma t bine S:1 fugi, decât să te Iupţ i reti.
-t:·6
5276 Când a dat (s'a pus pe) fugă, atunci s'a isprăvit
pămîntul.
Ne arată că, cu fuga, de mari primejdiî scăpăm (GOLESCU).
Se dice când cine-va prin fugă a scăpat de un rei\. Varianta
lul Odobescu ar da diceriî un înţeles cam deosebit, căci insistă
asupra r-uşinei de a tugt, pre când tate cele-l'alte ne îndemnă
la fugă, când numai in chipul acesta ne putem scăpa viaţa.
570
================== pagina 571 ==================
STĂRILE ŞI MI'iCĂmLE l'HUPULUI
571
a trăit in lipsă şi sărăcie şi ,]' vine apa la m6ră tocmai la sf'ir­
şitul vieţii.
2° A se apuca pre târqiii de o trebă
*6
5277 Nădejdea pe fugă, cetatea la tufă.
S. MmĂILEscU, Sezăt, 1, p. 218;
IV, p. 118.- V. FORESCU, c. Foiti­
cent, J. Suci ava. - E. L PA'rltIOlU,
inv. c. Smulţ i, J. Coourluiă. - 1.
MARINESCU, ino. c. Brad u-de-jos, J.
Al'geş.--M. S·.L'ĂNCEANU, înv. c. Pi­
ria , J. Mehedinţi.
Se dice de omul fricos; acelaş înţeles ca la No. 4675.
*6
5278 Taie-fugă.
BARONZI, p. 96. - G. POBORAN,
inst. c. Slatina, J. Olt. - AVRAM
CORCEA, paroli.: 01'1. 01'. c. Coşteiii,
Banat.
Se dice de omul vo inicos - fricos.
A FUG:t
VeglBine, cat, C6dă, Ciurni;
Dr-ac, Inihiţti, Iepure, Ircseru­
nat, Piiiic, Ttiun, Umb ră.
5279
A vrut să fugă de Stana,
Şi a dat peste Satana.
A. PANN, I, p. 144.-[!lNTESCU,
p. 180.
Ycg.1 Dro,t:} Inh>m/jJlwJ"c,
Starui,
A fugi de un reu şi a da de altul mal mare. Se <Jice mal a­
les pentru căsătorie.
:h 6
5280 Fuge de la aoleu
Şi dă peste oleoleu,
A. P-")/N, 1, p. 144.-Hnq'Escu p.
(i!,- I. MAlUNESCU, -înt: c. Bradu­
de-jos, J. Argef.- M. STĂNCEANU,
in». c. Piria, J. Mehedinţi.
Fuge de gTeu. şi dă peste mal grcll; fuge ele valurile altora
şi a-casă găsesce altele mal mari.
5281
Când a dat să fuga, atunci s'a isprăvit pămîntul.
P. IsPlRESCU, Re». 18t. 1, p. 456.
Ve<Jl Pugă, a «c Reper/A
Acela ş înţeles ca la No. 5276.
================== pagina 572 ==================
572
PHOVEllnELE ROMÂNILOH
5282
*6
Fugi d 'acolo ,
Şe�i binişor,
vino 'ncoce,
nu 'mi da pace.
l. CHF.ANG�', Pnv. p. 276; Con».
Lifei". XI, p. 1 ue.
5283
5284
*6
Fttg!f d'acol0, vino 'ncâce.
:\J. STĂ,CJ,ANU, înv. c. Piria, J
Mehedinţi.
*6
Fug'i d'ucolo, vino 'ncâce,
Lasa-me şt nu 'm't da pace.
N. GANF.. Conv. Liter. 1875, -
76.- C. C. bUNOETfANU, slud. c.
Cos01;i!t, .J. Mehedmti.-GAvR.OSI­
ŞOR p1:of. c. Berlad, J Tutoot.
10 Se dice despre fetele în inima cărora se luptă dragostea
pentru un tînăr, şi ruşinea de a'şI da simţirile pe faţă.
20 Se dice mal ales despre femeile care în lume se fac cin­
stite, Iar Între patru ochi sar în spinarea bărbaţilor.
FUGI t x COLO
Fugi Încolo, vină 'n coce,
Şeep binişor, nu 'n11 da pace
Lasă 'n11 mâna, nu 1111-0 Ir âuge,
le-me 'n braţe de me strînge.
VreI o flore, nu 'ţI dat' fl6re,
Nu 'ţI guriţă 'ndulcitore.
VreI ce vreI, eu vre ii nu vre îi
Si 'tt el al' tot sufletul meu.
, ,
V. ALEXANDI\f, T'oes, Pop. 1'. 339.
Vedf în Revista pentru Archeologie, IIT, pag. 384, o variantă
a acestei poesii poporală dată de Ispirescu.
*
Fugi cu mine, ori fug singur?
V. ALEXANDJU, Teatr, p. 30;5.
Propunere ce se face, cam III glumă, unei femel ca să fug-a
cu 1101, ele la casa el.
Fuge pe del ca pe vale.
V. ALEXANDllI, Teatr, p. 154J.
Fuge repede; nici un obstacol nu '1 mai p6te opri. Se dico
despre cel fricos.
5285
Fuge de pare că mananca pamintul.
P. Isr-iusscu, Rev. i»: III, p. 38J.
================== pagina 573 ==================
STĂRILE ŞI MJŞCĂRILl<� 'l'HUPULUf
573
*
Fuge
mâncând pamintul.
A. PANN, I, p. 67.- HINŢESCU,
p. 131.- AL. MARTINIAN, J. Ilfov.
-TITu MAIORESCU. Critic. p. 27.­
LAURfAN & MAxm, II, p. 573.
Fuqe rumpend pămîntul.
Iox AL LUI SumA, POl'. p 2-11.
Fuge iute, din t6te puterile.
5286
,'.
'!'Fuge de scapără petrele.
5288
5291
ION Por- FLOJ:ENTIN, COl1v. Liter.
III, P 167. - P. lSPIllESCU, Re».
i«. 1, p. 228.
Acelaş înţeles ca la No. 5285. Se dice mal ales despre cai.
5287 Fuge ca când îl qonesce cu bi nu da foc.
A. l'AXN, III, p. 52.- HiN'+'f;SCU,
p. 64.- P. Isr-nusscu, ReI). t». lll,
p, 384.
Acelaş înţeles ca la N o. 5286.
>:
. Fuge de 'si scote ochii.
AL. LMIllHIOH, COlI'o. Liter. IX,
p. 4. - 1. CneA.wĂ, Po». p. 217;
Conv. Li/el'. X, p. 375.
Acelaş înţeles ca la No. 5287.
* 6 u
5289 Fuge de-l ese sufletul.
T. BXT.XŞEL, înv. J. Vâlcea.
Fuge Iute peste fire.
*
5290 Fuge ca şi când ar fi scăpat din puşcă.
P. ISPIRESCU, Unch, SPU, p. 72 ;
Reo. Ist in, p. 384.
Acolaş înţeles ca la No, 5289.
*
A fugi nouă hotare.
Adică departe.
*6 ,
5292 Fuge de 'i scapără călcâele,
T. lH,LĂşEL, tn». J. Veilcea.
YeQl cauasa.
Fuge iute peste fire.
================== pagina 574 ==================
574 PIWVERBELE nOMÂ:HLOI<
*6
5292b Fuge de 'i sfîrîe piciorele.
Acelaş înţeles ca la No. 52D2.
*6
5292c Fuge de nu 'i vedî picîorele.
Acelaş înţeles ca la N o. 52D2.
Ve(Jl No. 2280.
Acestă dicer e din Macedonia, se aplică celor cart fug de 61'e­
ce repede şi speriaţi.
Aromânii cred că atunci când dracul zăresce saii mirosesce
per de lup îşI lea lumea în 'cap. Vedf în Şezăt6rea, credinţa
care a dat nascere acestei dieetorî.
5293
Fudzi ca di per di lup. 1)
P. PAPAHAGI, Seeătorea, IV, p. 163.
A GÂDILĂ
:k
5294 . Gâdilă-mă să rîd.
l\J. CANIAN, pubr" J. Iafi.
Când cine-va povestesce un lucru pre care '1 crede hazliii şi
cel care '1 ascultă nu rîd.
GÂDILICIU
5295 A ave gâdiliciii la limbă.
1. CnEANGĂ, Amint p. 151.
VC(Ji Limbâ.
10 A ave poftă de vorbă.
2° A nu pute ţ.ine o taină.
GĂLBINARE
Ve,)! Buzun ar,
Ve<;ll în Sezător ea, II, p. 19, articolul D-] M. Lupescu, despre
gălbinare.
*6
5296 Suferă de gălbănare rusască.
E. I. P,\TRICJlT, înv. c. Smulţi, J.
Coourluiii.
Se dico de omul gras, beţiv şi cu nasul vecinic roşu de beţie
5297 Celui ce sufere de gălbinare, tate par galbine.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 587.
1) Fuge ca de păr de lup.
================== pagina 575 ==================
STĂRILE ŞI MJfjCĂRlLE TRUPULUi
575
Se dice omului care nu vede lucrurile cum sunt în adevăr
ci cum i le arată pasiunile l rtI.
5298
Te qăsesce bela gălbinărei şi frigurile pungei.
A. PANN, Edit. 1889, p, 133, II,
p. 87. - lllNŢEscu, p. 17.
D
A ave gălJinare.
G. Pononxx, inst, c. Slatina, J. Olt.
Ve,}l Buzunar.
Rernâî fără bani, sărac. Se dice celui cheltuitor. Cuvîntul
gălbinare este aci un joc de cuvinte precum se vede În frasa
următore :
Val de cel ce galben n'are,
Că mi'[ prinde gă1Mnare.
V. ALEXANDRI, Teatr. p. 1"48.
5299
*
A '1 găsi gălbinarea.
5301
De frică; a se îmbolnăvi de o mare spaimă.
5300 * c. A 'şî înghiţi gălbinarea.
G. P0I30IlAN, inet .I. O't. - T.
DĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
20 A se trece cu firea; a o păţî din prea multă opintelă de­
odată. - J. Olt.
2° A muri.
GÂLcA
* A Irecă pre cine-va de gâlci.
V. ALEXANDBI, Te"tr. p. 1081.
A potrivi bine pre cine-va, a'l române şi chiar a '1 bate.
GÂNGAV
Ve(Ji ouio-.
*b.
5302 N'aşteptă de la gângav vorbă desluşîtă.
IOIID. GOLESr,U, MS8. u, p. 108.-
J. MARl',,"SCU. in», c. Bradu-iie-ios,
.1. A"gfŞ. fII t:)TANCEANu,înv. e,
Pirio , J. Mehedinti.
Adică de la cel prost vorbă de cinste (GOLESC li). De la un ne­
ghiob nu poţi afla nimic bun.
================== pagina 576 ==================
576
A GEME
VeqI Dre,e.
* L\
5303 A geme pămintu de cine-va.
T. BĂL.�'ilCL, înv. J. Vâlcea
Vogi Ptiniint .
Când cine-va se vaită şi geme tot într'una.
GEMETURĂ
5304
Cu totă a lui qemetură
Duce lingura la gură.
A. P ANN, III, p. 13D. - Ill'iŢl:scu,
p. 91.
Despre cel ce se preface că e bolnav.
GHEBOS
Ve<}l Driujoste.
;j: 6
5305 A scăpat ghebos.
G. P. SALVIU, in». c. Smulţi; J.
Cot:!wlui,l.
Era cât p'aci să 'J bată.
GHIES
5306
*
A da ghies.
P. TSPIJu.scu. Unch. Sfc'{f. I,. p.
25; Iie». lst. lJI, p. 150. - Fu.
UAME, Il, p.65.
A da brânci, a îm biă S{l facă un lucru, a pune fitilu.
GLAS
Vo'Jl Cap. IX, o, Cio.«:
*6
5307 După glas cunosci pe om �î pe dobitoc.
rOHD. GOLF-SCU, Mss. Il. p. 91.-
1. MARlNESCU, înv. c. Braâu-dejos,
J. Argelj.
Adică după vorbă se cunosce cel învăţat şî cel nc-inveţat (Go­
LESC\7); omul cu minte şi cel fără de minte, cu alte cuvinte va­
lorca ornulul.
================== pagina 577 ==================
Ne forcons point noire talent
Nous ne ferions rien al'ec grâce.
LA FONTA1NE.
577
1, p. 97. - HINŢESCU
la dulceţa glasului.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 109.
ceea ce ese din vorbă să băgăm sâruă
STĂRILE ŞI MIŞCĂ1ULE TRUPULUI
Nu la glas, ci
Cât să'ţi ascuţi glasul gurii
N'ai ce să 'i mai faci naturii.
A. PANN, lI, p. 15. - llf>lŢEscu,
p.7.
Nu te încerca peste puterile tale.
Despre cel nerod.
5308
5309
Adică nu la vorbă, ci la
{GOLECCU).
5310 La ori-ce îl sare glasul,
Şi rîde nebun cu cesul.
A. PANN,
p.69.
.53H
*
'I-a perit glasul.
L IUNESCU, prof. J. Roman.
Ve(F a pice.
Ve,}> Mo'ră, Nelnin, Popa.
Acelaş înţeles ca la N o. 4579.
VCI]l a V01·bi.
Cine mult grăiesce, puţin sporesce.
rORD. GOLESCU, lrIss. I, p. 185.
5314
Ne învaţă a fi cumpătaţi în vorbirea nostră.
*1:::,
5313 De ain grăi, oiu muri,
De oiă tăceă , oiti plesni.
DIM. CANTEMlU, Ist. Ieroot. p.
268.-M. STĂNCEANU, înv. c, Piria,
J. Mehedinti.
A GRĂi
Ve"! Piuit.
Nu mal are ce spune, nu mal face pe grozavu, a pus botu
pe labe. Nu mal are nici o putere.
5312 Până 'ncepem a grăi, putem a halbuti.
IORD. GOT,ESCU, M8S. II, p. 60.
Adică până la o vreme jocurile copilăresci, cum şi până când
cu mai mult, putem şî cu mai puţin să ajutăm (GOLESCU).
37 •
================== pagina 578 ==================
w
PItOVIn\B�:LE HOMÂ>!ILOH
531.5
A grăi curmezi:;.
Pro», de la GOVORA, p. 97.
A gl'az G?winte c?tl'mezişate.
Prw). de la, GOVOllA, p. 118.
A se împotrivI cu vorba.
531.6
A grăi înderet.
I'ravila VASILE Luru,p. 53 .
• Cela ce va gl'ăi omului cuvinte bune, �i le va grăI cu hicleşugul cle'l
va batgiocol'l. ce se dice va grăz Î7Iderept, acesta se va certa ca un su-
cluiloP>. Pr. VASILE LUl'U.
GRAID
Ve<j! Pi!r.
lOIlD. GOLESCU, ][88. Il, Asem.
p. 15
531.7
Omul după grabi, ca clopotul după sunet, îndată
se cunosce.
Ve'j'î yo,·bă.
Din vorbele lUI se p6te cun6scc gândurile sau va16rea unul om.
*D.
531.8 Pe unde iasă graiul, iasă şi sufletul.
T. BXLĂşn, înv. J. Va/cea.
Să ne ferim a vorbI de reu. şi minciunt, c{LCI pe unde ese VOrlJil
ese şi sufletul la vremea morţii.
53'19
Graiul dulge
Mult aduce. 11
G. \VEIGA"ND, Die Arom. p. 27(1.
Ve<Jl Yorbll.
Cine vorbesce frumos, cu blândeţe, e mal folosit.
5320 Grailu bun află loc bun. 2)
M. G. DOJADSClll, l'[J(�P·:J.. POlp.'!.'I.
p. 130.
Acelaş înţeles ca la N'o. 5319.
GRAS
Ve'}l Gol, Pepene, l'rcpcli!'f,
Sţ.ab, Untură.
5321.
D.
Tot qrasu b frumos, si tot avutu cinstit.
Ou. JIl'ESCU, Opinc. p. H1.
1) Graiul dulce, mnlt aduce.
') GraIul bun, află Joc bun.
================== pagina 579 ==================
S-r...\HILE ŞI },tTşCXnlLE TRUPULUI
579 .
M. LUPESC{1, înv. c, Broscen', J.
SuciaW.
Tot grasul e frwnos.
EM. POPESCU, inv. c. Cioc{1nesci·
Mi1rgineni, J. !alomiţa.
Se (ţice despre cel slab şi bolnăvicios.
*6
5323 Gras cobză.
Ion» GOT,BSCU, u«. II, p. 69.
l�)t grasld 6 frumos, şî tot slabHl ticălos.
IORD GOLESCU, Mss. II, p. 220.
Arată cinstea celor bogaţi (GOT,ESCU).
*6
5322 Gras fluer.
Acelaş înţeles ca la No. 5322.
$ L�
5324 Gras ca gratia.
T. 13ĂLĂŞEL, înv .• J. VâLcea.
A fi slab reu.
Nimenea nu se vaetă de gras.
A. PANN, 1, p. 145. - HlNlESCU,
p. 71.
5328
GAV. O�nşoR, praf. c. Dv7woveţ,
.1. Vasluiii.- T. BĂLAŞEL, înv. J.
Vâlcea.
Se <}ice în batjocură celor slahi, cari sunt pe sfîrşite şi ca
111[111e vor muri.
*6
5326 Galben de gras, si cefa ro�ie de pumni.
G. P. SALVlll, înv. c. Smulţi, J.
Carurlui,1.
Se respunde în glumă când eşti Întrebat despre sănătate.
*6
5327 Galben Le gras.
C. DAI'aILESCU, c. Scnndu, J. V â/cea.
Despre unul slab la trup, pre care '1 laudă alţii că e tare şi
gras.
*6
5325 Gras ca gardul.
*6
Nimel1e nu. se vaetă de gras.
E. 1. PATRICIU, înv. c. Smu/ţi, J.
COl'ltrluiii.-- S. 1. GnoSSMAN, oi«.
Germ. p. 248.
--
F
================== pagina 580 ==================
580
}'ROVERllELE ROMÂNILOR
5330
Nimene nu se plânge de bine, de belşug; omul cu cât arc
cu atât ar vroi să mai albă.
*.6.
5329 A fi gras ca malu.
T. BĂLĂşEL, înv. J. Vdlcea.
Se dico celor graşî.
GREA
Mam3., ve�ui ismene pe gard, :şi pestin purces ei grea.
IORD GOLESCU, Mss. II, p. 43.
Se dice pentru cele desfrînate (GOLESCU).
GREU
5331. * A se lăsa greu.
A I1U primi o propunere care ni se face. Arată reua voinţă.
GROS
5332
Gros pe gros mănâncă.
IORD. GOLESCU, Mss. ir, p. 23.
Ve<jJ No. 2288.
Adică cel tare pe cel tare (GOLESCU).
GUŞAT
Ve<}j în Sezătorea, 1, p. 123 descântece de guşă, precum şi în
volumul întâiii, al acestei cărţi, la No. 83, diferite credinţe po­
porale.
*.6.
5333 Guşaţii cu guşaţii se încuscresc.
BARONU. p. 67.- HIN'j'ESCU, p.
73.- M. f::hĂNCEANU, fnv. c. Bradu­
de-jos. J. Argeş. - 1. MARINESCU,
fnv. c. Piria, J. lJlehedinţt.
Guşaţt'l, cu guşaţii se-iniilnesc.
s. I. GROSSMANN. Dict. Germ. p. 191.
*.6.
Guşaţii cu guşaţii se adună.
G. POBORAN, inst. c, Slatina, J. Olt.
Omul cu minte cu cel cuminte, şi prost cu prost se adună.
================== pagina 581 ==================
5334
STĂRILE ŞI MlşeĂIULE TRUPULUI 581
1;1i-i, mamă, (si) gusată, până nu ţi-o dice ea înainte.
HELIADE-RADUI,ESelT, Mac. si Trand­
Voinţei Nnţională, Xlll, No'. 3389.
{Ht, mamă, că e gU7ată, ca să nu apuce să
'(i elice ea,
, )
1. G. VALlc�TI�EÂNlT, p. 39.
VerJl Chel, (t Pice,
Slut.
Se <;lice pentru cei ce apucă să ne mustreze el înainte, când
ar trebui noi să '1 mustrăm pe dînşiî.
5335
*
A fi quşat.
cr
I
Adică prost, tâmpit.
HOLERA
*6
5336 Holeră.
A CANDlmA, ue« Noui1.
Se qice de femeile urite- sau rele.
HOP
Ver)! (t ss-:
*6
5337 A trece hopul.
G. POBORAN, inst.c. Slaiina.Y, Olt
A scăpa de o greutate, de o primejdie.
5338 A fi hop de-o parte.
A fi desmetic, ciocnit, nebun.
A rONI
VcrJl Popii.
A ÎMBĂLA
Ve?! Cap. XIX_
IMBĂLĂTURĂ
Vc<Jl Cal'. XIX.
================== pagina 582 ==================
582
pnOVE'RBELB HOM�fLOn.
A ÎMBETRÂNI
YerJl Biserică, a se; Vat1'U.
5339 * 60mu1 dacă imbetrănesce,
Pune'i paie sî'I pîrlesce.
IORD. Gor.rscn, Mss. II, p. 9.­
Il,�ItONZI, P 54.--- !-lINTESCU. p.134.
- E. 1. PATRICIU, în!'. C. Smulţt,
J. Coourluiii, _. Semin, Buc, CI.
VII [Hin 1'. G,ÎRROVICl';NU, Pl·of.
Veql Fa.tă,
Arată ne-destoinicia la betrânete (GOLESCU).
Alusie la vechiul obicefu de a omorî betrânil. Vedf 111ălaifl.
Pus tî, lJ1ls sot. 1)
P/'OC. }Valloll.
Quando Tuno inceccliia, perde il certcllo. 2)
Prov. tua.
Hoc ouder, llOC zotier. 3)
Pro». OZUHel.
5340
6
Omul dacă imbetrănesce,
Fă-I secriu de odihnit.
V. AUXAl\DnI, Pocs. POl" p. SOi>
5341.
Acelaş înţeles ca la N o 5340 .
.... .-
-t-6
La cuţit dacă ai imbătrânit.
T. BĂLĂŞEf>, înr. J. Yâlcea.
Cel betrânî peste măsură nu sunt bunî de cât de morto V c<,l1
Iegenda de la c. Malaiii,
5342
*
Omul când îmbătrânesce, copilăresce.
Ar.. MARTHlL\N, Bucurescî J.llfov.
*
Omul când îml)ctrfincsce) copilului se asemănă.
VecJl Bătrâ-n, Ilt""{J'â'ne(e.
Arată urmele firescî ale betrăneţei.
1) Plus vieux, plus sot,
2) Cn nd unul î!l�bGtl[lI1Csce, i ş'i pl erd e mint on (crccriî).
3)�i.al b0trftn, m nl nebun,
================== pagina 583 ==================
ST.XnIi.E ŞI MI�CĂRILE C0HPOIXl
O� "(S(Jovtc�. 1)
TIfEOPOMI'.
Eii! pueri scncs. 2)
Prov. Lat.
A l' enoicli. l' enfadezi. 3)
P,·OV. L"ngued.
1 oecclii son due oolte fanciulli. 4)
rrov. Tose.
Orclho terna a enqaiinliar. [,)
['ro», Port.
Alte Leule sind eioeimal Kindet. G)
l'J·OV. Germ.
583
5343
Omu ma-ausaşti, bajă di qlăreaşti, 7)
PEH. PAI'AHAGI, Zweit. l"hres. Il,
p. 151.
5345
Acelaş înţeles ca la No. 6342.
5344 Omul de să 'mbătrâne sce
Dar ce vede tot poftesce.
A. PA<>N, III/v. I, p. 34.
Adese-orf omul bătrân dor esce lucruri cari nu mal sun t Iăcute
pentru dînsul. Ve(;1J A. Paun, Fab. 1, Boul betrtin.
Omul cât să 'mbătrănescă
Tot cere să mai trăiescă.
A PAN>I,llI, p. 155.-HlNp:sn;>
p. 13l.
Idee, vochie ea şi lumea, care a fost desvoltată de toţI f;l­
buliştii.
POVESTEA VORBEi
Un sărac bătrân cu totul, cocoşat, lncovotat,
AbIa umbla pe piciore, de m6rte (jind uttat,
Plecă odată 'n pădure, să'şI adune uscături,
Vîrfnrl de Iemr e tălete, şi de vînt dărămături.
După ce cu ostenelă alergă, Î71 adună.
Şi după ce în spinare ClI dînsele se 'ncrosnă,
1) A doua 6dl copil (sunt) bctrân îi.
2) Id em.
3) Cine îmhetl'f1nescc, copltăresco.
') B6tl'Huii sunt a doua 01'5. copil.
i» Betl'ftnnl Începe din nou a se tîrî.
6) B(,tl'fU1i'i sunt pe nt i-u ft doua 61'�i copif.
'4') Omul câ ud imbetr[\nescc, începe a se prosti.
================== pagina 584 ==================
584
!'UOVEnHELE nOMÂNILOR
Când a vrut să se ardice să plece, se opinti,
Dar părîndn'i-se grele pe spate jos se trânti.
Se mal opinn odată, ş'Incă de eate-va orr,
Şi de geba, n'avea cine să'[ scole de subsiori.
El atuncea cu oftare începu a se ruga,
Dicend : morte, m6rte, vin'o! cum şi altele 'ndrugă,
Mortea ne-fiind departe, numele'şt cum auc)i,
Ca 'ntr'o clipă 'n acea 6ră la dinsul se repedt,
Şi '1 întrebă să 't spue, că pentru ce l'a chemat?
Dar el vecjend'o grozavă Îi re spund e cu oftat,
l,)icendu'i: me jertă mamă !'. şi de'i vrea să te supui
Fă bine şi me ard ică, mană d'ajutor să'mt pul,
Că cum vedt nern de om nu e aci intr'acest ocol
Ca să vie să'mt ajute cu lemnele să me scol!
A se asemăna cu fabula lui LA FON'l'AUm, La mort et le bii­
cheron.
5346
Unii trec şî 'mbetrânesc,
Alţii cresc �î infloresc.
IORD. GOLESCU, MS8. n, p. u.
Arată ne-statornicia vremii [Goi.nscu].
5347
*
A'i imbetrânit nebun.
Se dice acelui care a imbâtrânit şi tot fără de minte a rămas.
A testa bianca 8]JCSSO ceroello manca. 1)
P!·OV. Ital.
Alier machi zwar immer weiss, abel' nich: iminer
ioeiss. 2)
tvs« Genii.
5348 * c: A îmbătrâni pre cine-va.
A. PANN, II, p. 159.-HINŢESCU,
p. 77.
A'I super a peste fire.
A SE IMBOLNĂ vi
Ve<j.l (t se Bolruiui, (t se Is­
rrt,en-t.
A IMBRĂ ŢIŞ.A
5H9
·Cine mult te 'mbrăţiseză, nu seie să te strîngă.
IORD. GOLESCU, M,s. II, p. 80.
1) Capulut alb adese-orl lipsosee minte (cre erf).
2) V irstn face în adevăr în tot-deauna alb, dar nu în tot-deauna cu minte,
================== pagina 585 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂIlILE TIlUPULUf
685
A;Jică cine eţi arată multă dragoste, nu te Iubesce, nu îngr i­
jasce de tine (GOLESCU).
Golescu pare a fi tradus aci proverbul: qui trop embrasse
mal eireint, dându'I un înţeles pre care nu '1 are în limba
francesă.
*6
5350 Cine îmbrăţişezi multe, puţine adună.
A. PANN, ea«. 1889, p. 73; III
p. 99.--HINŢESCU p. 113.--Dna E.
U. �hWR. p. 100. - S. 1. GROS­
�!lAN:<, tu«. Germ. p. 230.-1. MA­
R'XESCU, in». C. Bradu-de-Jos, J.
Arpe«.
Cine umblă să coprindă multe, puţL"ne adună.
A. PANN, Archir, p. 13.
Când unul se apucă de odată de multe le face reu, şi în loc
de câştig se alege ca pîerdanie.
Q/li trop embrasse mal etreint.
PI'OV. Franc.
ehi tuuo abbraccio.; nulla stringe. 1)
Prov. iua.
Wer Ztt viel fosst; Wsst »iel fallen. 2).
1'1'01>. Germ.
IMBRĂŢIŞARE
Veqi Cap. XIX,"""c. Imbră­
ţtsare,
5351 Imbrăţişarea te 'ncăldesce, ca cloşca când clocesce.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 242.
Căcl ne arată dragostea.
5352
Imbrăţişarea fără sărutare, nici un dar are.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 2,12.
Arată puterea şi darul sărutări).
A ÎMPINGE
Ve<l.l a Gâdi, a Traqo.
1) Care îrnbră ţisez ă t6te, nu strînge nimic.
i!) Cine îmbră!i�ez.ă prea mult, lasă HUlIt se cadă.
================== pagina 586 ==================
58G
5353
l)ROVERBELE ICOM�ILna
ÎMPUŢIT
A fi un lucru împuţit eul-va.
PJ'avila GoVOI"i1, p. ]07.
Al :fi displăcut.
eŞi cum seră cădeă rob grăesc pre duhul sfănt şi '1 mărturisesc, şi s'a lre
multe ce 's impurile lut Dumned e ă şi le aă .» - Pr. Govora.
ÎNALT
*6
5354 Ferice de cel înalt (nalt) că dă gură piste (peste)
gard.
IOBD. GOLESCU, Mss. II, p. 71.-
P. !SPIHESC1U, Rev. 18t.!II, p. 381.­
i\I. S'fĂNCEAl<U, in», c. Plria, J. lIfe­
h edinţ), - 1. MARI.'iESCU, 'Î11/>. c.
Bradu-de-Ju8, J. Argeş.
Se dice :
10 De cel mari ce, cu înlesnire, dobândesc ceea ce poftesc
(GOLEscu).
20 Când un om trăesce bine, având de t6te.- 1 .. JYIarinesC1L
6*
5355 A fi înalt, hăp-asa!
T. UĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A fi scund.
A SE ÎNĂLŢA
Ve<Jl Cap. IV, c. a se Iruil ţă •
A ÎNCĂL:p:t
"'D
5356 '.' Nu '1 incăldesce sorele.
G. P. 8ALVI(), Înv. c SlIIulţf,.J.
Cocurluiă.
E forte şiret.
AÎNDRUGA
Ver,ll Jo,-�Mare, Mâră, Verde,
5357
N'are cîtle să '1 asculte
Şi el spune 'ndrugă multe.
1\. PAN�;, II r, J5.-·II11':P:3CU,
p. 91.
================== pagina 587 ==================
587
Se dice despre cel limbut.
5358 �:.. 6 A indruqă verdi şi uscate.
P. lsr-nrascu, Leg. 1, 1872, p. 168.
- G. P. DALVIU, înv. c, Smulţi, J.
Coruruiic.--: T. BALĂimL, in». J.
Vâlcea.
A vorbi or î-ce 'ţi vine în gură, şi bune şi rele, ce e şi ce nu
e ; lucrurI neinsernnate. Acestă variantă se va adaogă la No. ]232.
A ÎNGENUCHIA
*6
5359 . A i iqenuchiă.
C. BALI,y, c. Cărlomănescî, 7'ulU1ln.
1° A 'ŞI perde tot avutul.
2° A ruşina, a supune pre cine-va.
A ÎNGHEŢA
5360
*
A îngheţa.
5361
J. CHEAliGĂ, Pov. p. 178.
De frică, precum dice şi francesul: tout mon. sang s' est glc�ce
dans mes ueines.
«Femeea lut Ip ate când a mal vedut şi asta, numar 1 s'a încleştat gllr:l
şi a ÎlIgltejat el" frică.»-·- 1. CUr.:ANG.:(.
A ÎNGRĂŞA
Ve,}! H61e;;.
A SE ÎNGRĂŞA
VceJî Cap. XIX, c. a 88
Lrujrtiş ă, Om.
ÎNNECĂTURĂ
Innecătură de bani, iar nu de tuse.
l oun, GOI.ESCU, Mss. II, p, 16·
Se slice pentru c01 mituit ce nu va să vorbescă spre folosul
obşte], făcendu-se cii se înnecă de tUS[1 şî nu pote vorbi (GOLE.sCU).
================== pagina 588 ==================
588 PUOVERBELE UOMÂNILOR
ÎNSEMNAT
Vec)! Semnat,
*6
5362 De omul însemnat să fugI.
P. Isr-mnscu, Leg. r, 1872, p. 170 .
• - HI:-q'ESCU, p. 131.- FR. DA�lJ�.
n, p. 203.- C. POSSA, stud, c. Hu­
mulesci, .r. lVemţu.
Să fugt de omul însemnat ca de dracu.
1. G. V ALEN'l"NEANU, p. 32.
6
De om roş, spân şi însemnat să fug'l cât îl trăi!
Serătorea, I. p 127.
*6
Să fug'l (te feresci) de omul însemnat de Dum-
nesleit.
I. BĂNESCU, }JI'Oj. J. Iioman.r-:
E. I. PATIUCIU, îl/o c. Smulţi, J. Co­
rurluiii. - I. MABJNESCU, in». c,
Bradu-d e-Jos, J. Ar.qe'l'- NI. i':h:lx­
CEA NU, î nr, c. Piria, J. Mekedinţ«.
6
Să te fereseă Dumneaei; de 01n spân şi roş.
S. l\IiHĂILESCU, Şezdtârea, I, p. 220.
Să te ferescă Dumnedeu de omul însemnat!
GII., Con». Liu r. XXIV. - FIl.
DAm;, II, p. 203.
*6
Omul însemnat de Dumne�leil e dracul în pi-
clare.
R I. PATRlCIU, in», c. Smulţi.
J. Covurltth7.
Di om cu semnu, larţn«! 1)
PEUr. PAI'AIJAGI, Zweit. Iolircs,
r ',' "'. Il, p. 174.
'e().l le'!', Reu, Seuinat,
In popor se dice că 6rnenii eu năravuri rele ca: hoţf , p.is
maşi, ucigaşi, etc. Dumriedeii II însenmeză ca să se f'erescă
lumea de eL
La Romani, defectele corporala erati privite ca semne de reu­
tate şi de rect augur.
1) ne om insemnat, departe!
================== pagina 589 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUi
589
Crine ruber, niger ore, breois pede, lumine lcesue
Bem magnam prcestas, Zoile, si bonus es.
Martial, XII, 54.
La RomanI, ca şi la Ebrei, nu putea fi preot acel care era orb,
cocoşat, clung, olog, schiop, ehîor, ch-Ibos, r iios, care avea
nasul prea lung saii prea scurt. Creştinii aii adoptat şi dînşii
acest obiceiii.
Cave a signatis 1)
Prov. Lat.
Bigle, borqne, bossu, bodeux,
Net'!J fi'! si tu ne ve U,'lJ ,
Adaqes franf. XVI Siecle,
Il fau! se defier des gens maroues au B.
Prov. Fi'anc.
Niun. seqnaio da Dia fu mai buono. 2)
Prol!. Itai.
Hombre seiialado, 6 muy bueno, 6 muy malo. 3)
Prov. Spun,
Hiite dich tor denen, die Golt qeeeichnet hai. 4)
F10V. Germ.
5363
Bcioare of him iolunn God haih. marked, 5)
Prov. Engl.
De seqneit de Domnu sto corac largo, de orbu şi
de zaposto sto şi opt. 6)
FR. MlKLOSICH, RWJl. Un ter. 1. p. 8
Acelaş înţeles ca la No. 4736.
Dai segnai de Dia cento passi indrio, de un orbo
e un zoto cenio e ata. 8)
Frov. Venit.
5364
ăcelor ce'şu rei pre lume Dumnedeu le bagă semne.
ANDREI,AL BAGAVU, Cart. Aleg
p. 99.
1) Pfizesce-te de cei î nsernna tf
:!) NimenI însemnat de DumllBQ.ell n'a fost vre-odată 'ou n.
�J) 0111 însemnat, Salt forte bun, salt forte răii.
") Păzesce-te de acel pre caro Dumnedeu îi a însemnat.
5) Departe de acof pre care Dumnedeti il a însemnat.
ti) Acelora'st l'iH în lume Dumne de ii îI însemneză (le pune semne).
') De cei însemnaţI de DU1l1lleqe(t o sută paRI departe (să staI), de ol'b si de,
schiop o sub, şi opt. ' ,
") Ielem.
================== pagina 590 ==================
Aeelaş înţeles ca la No. 5362.
[Jua
PROVI�ftHKLR nOMÂN[LftJt
*6
Dumnetţcii, pe omenit al dracului îl tnsemnes«.
T. I3ĂLĂşEL, tn». J. Vâlce:t.
5365 A fi om insemnat.
T. R\LAŞEf" inp. J. Vâlcea.
1° A fi mai cu minte şi, cu deosebire, mat avut ca alţii.
2° A fi orb, schiop, surd, etc.
A SE INTINDE
Ve<Jl Caşcao«t.
*.6
5366 Pe cât 'ţ'e patura (atât) te 'ntinde,
A. PANN, Edit. 1889, p. 57; III.
p, 71; II. p. 73.-HINTESCU, p. 142.
- 1\1. STANCEA1W, înv. c. Piria, J.
Mdtedil1ti. - I. Ms nrxsscu, in», c.
Bradu-de-lcs, J. Argeş. - Semiu,
Bac. el. VII, prin P. UKnBOYlcI':�u
pro],
IntiJlfliJ'ţl piccrele pe cât patura te Mrtă.
Icnn. GOLESCU, 11188. II, p. 102.
KZt'ţz întinde picerile, cât nu'ţ'l ajunge patura.
rOIlD. GOLESCU, ]rls8. II, p. 110.
6
S' au întins mal mult de ccU le ajungea (alu.
Gn. JIPESCU, Opinc. p. 132.
A se întinde cât tine salteaoa.
Fu. DAME, IV, p. u.
A se 'ntin:le cât ajunge plapoma.
G. 1. MUNTEANU, p. 121.
Intinde-te cât îţZ ajunge plapoma.
B. P. lUpEO, Et!Jm. MagI!. p. G34.
Intinde-te cât te ajunge plapomo .
Dua E. B. MAWH, p. 17.
"'6
�. Intinde-te cât ţ'l-e plapama.
Eu POPESCU, Înv. c. Cîocănesci­
Mltrgi!Jclll, J. Ialomita.-E. 1. PA­
THlC!U, ino, c. omulţl, J. Covurluia.
Semi«. lJ uc. el VIU, prin P. O,ÎR­
BOYICICn', prof, - 1. Axroxnscc,
st ud . c. I'lăinesci J. Iiimnicu-Sărat,
================== pagina 591 ==================
S'r,\RILE ŞI MIŞCĂll:I,E TRUPUI,uI
5Ul
Cât ţ1-e cerqa atât te întinde.
P. ISPIRESCU, Rev. [st. tr, p. 145.
*6
Cât ţI-e p?apoma te intinde.
P. ISPIREscu, Leg 1, 1872, p. 171'
- IhN'IESCU, p. 147. - G. POBO­
IlA�, inst. c. Slatina, J. Olt.
Cât ţl' e plapoma atâta te 'ntinde.
A. PANY, Pa? II, p. 106.
*2.
A se întinde (pe) cât ii-e plapoma (cerga)
(patura).
S. 1. GROSSMANN, Dict. Germ. p.
21U. - T. BAL.AŞEL, înv. J. Vâlcea.
*2.
Nu intinde mal ltmg picerile de cât e lungă
cerqa (plupăma, oqhealu).
V. FORESCU, c. DoJ'1Ut, Bucovina.
*6
Ntt te întinde mai mult de cât ţi-i cerqa (0-
gh1.a lu, pl apâma, pătura).
H. D. ENEscu, în/!. c. Zamostea.
J. Dorohoi, - V. ALEXA1WUI, Teatr,
p 46!.
*6
Omul să se întindă cât îl ţine cerqa.
K. A. ZAMFIUEscu-DrACOY, tn». c.
Şuubenit, .T. DJruhoi.
Nu te întinde mal mult de cât oqhcalu (1)la­
poma).
V. ALEXAXDRI, Teatr. p. 125 &
46! -'. Dna E. n. ]I.1AWH, p. 101.
N'u 'ţ'l întinde piciorul până (unde) rIU te-a­
jltnge potul.
l3Anoxzr, p. 5!.-II I"TEECU, p. 145.
jI,'u te intinde până unde nu ţe (' ţl) ajunge
învelit6rea.
DAllO:\ZI, p. 63. - II nI( E�CC, p. 8 .
.LYu te întinde până nu te-ajunge patul.
]]AI:O:\,Z!, p. G!.
================== pagina 592 ==================
592
Pl\OVERBI�LE ROlIANILOR
*
Nu te tinde cama mult de cât cerga. 1)
D. DAN, Neiesca, Macedonia. -
ME'rA COSTANDlN, e, Molooişte, Ma­
cedonia. - XENOFONTE CAPSALE, c.
Pîl'lppe, Macedonia.
*
Cât ţi este d6ga atât ti tinde. 2)
N. Sr., c. Nijopole, Macedonia.
Tindi-, '1 tş6rli cât ţ-u r;erga. 3)
PER. P,HAHAGI, Zweit. ua«. II,
p. 176.
Adică să cheltuim pe cât ne este puterea (p. 102); adică să
nu cheltuim piste a nostră stare (p, 110), (GOI,Eseu). Intr'un mod
mal general, ne învaţă a nu ne apucă de lucruri pre cari nu
no H�rtă mijlocele a le face. Ve<fi A. PANN, fab. II, p. 106.
Il ne [oui pas peier pius haut quc le eul.
Prov. F,·a11C.
Sich nach der declc sirecken, 4)
PI'Oi!. Germ.
*b.
5367 Nu te 'ntinde pe cât n'ai, ci te 'ntinde pe cât al..
a. C. BUNGEŢIANU, stud. c. Cosoceţ,
J. Mehedinţi.
Acelaş înţeles ca la No. 5367.
Acelaş înţeles ca la No. 5366.
5368 * b.lntinde-te cât te ajunge curaua (cureua),
E. I. PATRICllJ, în!'. c. Smulţi, J.
COl'ul'luiu,
* Tinde te până in aglungz. 5)
lLlE GHlCU, C. Periroli, Epir,
Să nu încercăm lucrur i prea grele puterile n6stre, să nu ohel­
tuim peste starea nostră.
Să te întindi cât poţi să coprindi,
A. PANN, Archir, p. 13.
5369
'1
I
1) Nu te intinde mal mult de cât cerga.
2) Cât ţi este plapoma atât te intinde.
3) Intinde�'ţr pici6rele, cât ţ.I-e cerga.
4) Să te întindt cât ţi este plapomu.
') Intinde-te până nnde ajung}.
================== pagina 593 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILg TRUPULUI
593
de reu pre mai marii luI.
rupi.
P. ISPlRESCU, Leg. 1, 1872, p. 165.
- HINP'SCU, p. 82. _.1. MARINESCU,
înv. c. Bradu-de-Jos, J. Argeş. ­
M. Lurnscu, înv. c. Brosceni, J.
Sucim'a. - E. 1. PA1'R1Clf', îl'lv. c.
Srnulit; .J. Covurlui. - M. SorĂN­
CEANU, inv. c. Piria, .I. Mehedinţi,
tale, căci în loc să te Iolosescî,
10 Nu încerca peste puterile
mai mult păgubesct.
2° Nu cheltui peste starea ta.
3° Se dice acelui care vorbesce
*6
5370 Nu te întinde că te
Qui trop esieni son maniel la pcnne en ront, 1)
Prov. Franc.
5371 * 6Să n'o intindi prii mult că se rupe.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Veql cs-aa.
Acelaş înţeles ca la N o. 5370.
*6
5372 Nu te 'ntinde,
Că te frige.
GA VR. ONIŞOR, prof, c, Dobroveţ:
J. Vasluiii.
Acelaş înţeles ca la No. 5371.
A ÎNT6RCE
5373
* Cum îl întorce (pune) aşa stă.
Pentru omul prost care nu e în stare să Iacă ce-va de la
dînsul, lipsindu'i ori-ce voinţă şi ori-ce energie.
A SE ÎNT6RCE
Ved i Cap. XVII, o. a se In­
torce, H6ră.
*6
5374 Incotro te 'ntorci, tot de el te freci
lORD. GOLESCU, JlrIs8. Il, p. 16.-
1. MARINESCU. în!!. c. Braâu-âe-ios.
J. Aroe«. - M. t=hĂNCEANU, înv. c.
re-.« J. Mehedinţi.
Se <;iice când nu putem scăpa de ore-cine (GOY,ESCU).
1) Cine pre 'şi întinde mantaua, rupe panura. - A se observa că cuvintul
vechiu Ir ances pcnne, care însemnâzâ «stofă» se potrivesce cu al nostru pomurâ.
38
================== pagina 594 ==================
594
5375
PROVERBELE ROMÂNILOR
N'ai să te 'ntorci din pricina lui.
A. PANN, III, p. 5. - IhNŢEscu,
p. 82.
Acelaş înţeles ca la No. 5374.
5376 '* 6Tu te duci, tu te întorci,
Tot de curu meu te rogi.
T. BĂLĂŞEL, inv. J. Valcea.
Ori ce al face, ori încotro ai da-o, tot cu cine ai trăit, vei
trăi şi de aci înainte, şi vei ave trebuinţă de ajutorul luî.
INTRAT
5377 * Do La intrat lesne păşi
Dar nu schi cum va eşi.
A. PANN, II, p. 28. - HINŢESCU,
P 82. - M. STĂNCEANU, înv. c. Pi­
n'a, J. Mehedinti.
Ve(F Casă.
Se dico pentru cel cari se apucă de o trebă, fără ca să lea
În semă, să chibzuescă bine de la început t6te greutăţile între­
prinderiI.
A SE ÎNVÎRTI
*6
5378 A se învîrti într'un oălcâiu.
T. BĂLĂŞEL, inv. J. VaZcea.
A fi om Iute şi harnic.
*6
5379 A se duce invirtindu-se.
A umbla zăpăcit, căpiat, fără minţf.
A ÎNVIA
:;: A
5380 . '-'Viţa de vie
Tot învie,
Da cea de lauruscă
Se uscă.
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţ;, J.
Covurluiu.
Omul, când şi când, tot cu de tepa lui se intovărăşesce şi
mutra părintescă nu şi-a mal lepedă nici-odata.
Acestă variantă se adaogă la No. 1243.
================== pagina 595 ==================
8TĂR�.E �1 MIŞCĂRILE TRUPULUI
A SE JELi
695
5380b * Cari s'qhileasce, lucru nu biţeasce. 1)
ILIE GHlCU, praf. c, Abela, Epir.
Ne îndemnă la muncă.
JUNIE
5381
•
Junia e nebunie.
KĂROLY Acs, p. 83.
Vedf Tinereţe,
Omul la tinereţe e lipsit de judecată şi crede că tot ce sb6ră
să mănâncă.
Forma în adevăr românesoă a acestei dicer) n'ar putea fi de
câ t: tinereţea e nebunie.
A LĂCRĂMA
Vegl Cap. VII, o. Cepa, Ochiu.
LACRIMĂ
Vegi Bucurie, Cap. XXI, c.
Lacrimă, Sârac,
5382
*
Cu dece rînduri de lacrimi.
I. CREANGĂ, Amint. p. 27.
5383
Adică plângeă forte mult.
*
Cu lacrimi fierbinte.
Acelaş înţeles ca la No. 4748; arată o mare durere.
Pleurer a chaudes larmes.
Prov. Franc.
LAF
*6
5384 A tăia Irunda verde şi lafuri şi talafuri.
G. POBORAN, insi, c. Slatina, J.
Olt.
A vorbi multe Şl, mai ales, nimicuri.
1) Care se [elesce, lucru nu isprăvesce.
================== pagina 596 ==================
596
PROVEllBELE ROMÂNILOll
A LĂsA
*6
5385 Lasă-mă să te las.
C. NEGRUZZI, r, p. 250. T. BĂ-
LĂŞRL, înv. J. Vâlcea. - L CREANGĂ,
Amint, p. 110. - E. 1. PATIUCIU,
înv. c. Smulţi, J. COV1�rluiu. - D.
OHEORGHIU, c Tecuciă. J. Tecucid.
- C. C. BUNGEŢIANU. stud. C. Co­
s01!eţ, J. Meltedinţi.-Avu. COHCJ�A,
paroh, ort. ori. c. Coşteiii Banat.
* A fi un: lasă-me sa te las.
Fu. DAME, II, p. 261.
IOSe dice despre omul leneş, apatic, indiferent, m61e, care
nu'şt vede de interes.
«Iar Mogorogea nădejduindu-se în potcapiul tătâne-seii, adormise înaintea
lut Pavel, cu picrorele în mânicile contasuluî, după obicei ă şi horăla zdravăn.
Vorba cela: Il/să-'mă, să te las 1» - J. CUEANGĂ.
2° Daca al dorinţa ca nicî eu să nu te mai super, făcendu-ţî
neajunsuri, mal intâiii tu să mă laş! în pace.
3° Acelaş înţeles ca: ieal de pe mine câ'L omor.
*6-
5386 L'aş lăsa dar nu me lasă.
1. T. MmtA, Con». Liter. XVI.­
O. DEM. TIlODOHERCU, Cercet . p. 82.
- 1 MAHINESCU, în». c. Bradu-de­
J08, J Ar17eş.-Yl. STĂNCEANU, înv.
c. Piria, J. Mehodinţi.
6
Lasă' l mei! l' aş lăsa eu, dar verii că nu mă
lasă el acuma.
1 CREANGĂ, Amint, p. 51).
*6
Să' l laşz, dar nu te lasă.
O. P. SALVIU, înv. c, Smalţ!, J.
Covurluiu.
*
Acdtai un fur, h" alas, nu me alasa. 1)
1. ORICU, praf. c. Abela, Epir.
Ve<jJ Drac, a Lua.
Când te în curei într'o afacere, şi nu seif cum să mal scapî
de dînsa.
1) Am prins un hoţ, îl las, nu mi) lasă.
================== pagina 597 ==================
S'I'ĂRILg ŞI MIŞCĂI<ILE TRUPULUI
597
Un copil al unui ţeran. aflându-se cu tatăl Sell pe câmp, vede
un 'I'ătar şi se Ieâ la luptă cu dînsul. Tatăl care era mai de­
parte strigă: lasă'I m8! copilul respunde : l' as lăsa, dar nu
me lasă. De atunci tot ast-fel se dice ori de câte-ori vre-unul
se legă de altul mal tare de cât dînsul, dar în urmă nu mai
p6te scăpa de el.
Sunt mai multe variante a acestei sn6ve.
«Dar :11'01 seir povestea ţigallulul cu ursu din pădure: săriţI 6menl buni
c'am prins ursu! -- Adu'[ încoct, ţigane, dacă I'at prins I - L'as aduce,
frăţico, dar nu me lasă elin labe dihania».- V. Aiex andri, Teatr. p. 693.
A se vedea G. Dem. Teodorescu, Cercei. p. 62
*6
5387 Lasă-mă în cât mă qăsesc.
E. I. PATRIClU, Înv. c. Smulţi, J.
Coourtuiii.
Să I1U alergi după lucrul ne-vedu t lepădând pe unul bine cu­
noscut, sub cuvînt că ar fi mai bine.
LEPRĂ
5388
Lepră.
AUHEL CANDnEA, Rev. Noue.
Se dice de fiinţele urite şi rele.
A LEŞINA
Ve<JI a MUTi, Ris.
*6
5389 Par 'că e leşinat.
G. P. SALVIU. înv. c. Smulţi, J.
Coourluiă. - Gn. JIPESCU, Reur.
Oraş.
Se dice :
10 Despre omenit slabi, prăpădiţi de bolă,
2° Despre cel flămând, lihnit de f6me.
LEŞINĂTURĂ
••. L::
5390'" 'A fi leşinătură,
Gn. JIPESCU, Opinc. p. 86.
A fi om de nimic, 1'81:1, stricat.
================== pagina 598 ==================
598
PH0VERBELE ROMÂNILOR
A LINGE
V e<Jl Buză, Deget, ]II ână, Mre­
re, Prluc, a Pupa, a.Souipă.Tuler,
*.0..
5391 Linqe unde a scuipat.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
180. - HINŢESCU, p. 91.-LAURIAN
& MAXIM, II, p. 169.
*.0.
A linge unde a scuipat.
G. 1. MUNTEANU, p. 121. - T.
IHLĂşEL, înv . J. Vâlcea.
1 ° Laudă ce a defaimat sau defaimă ce a lăudat.
2° Se dice de omul care nu se ţine de cuvînt, care 'ŞI Întorce
cuvîntul ce odată l'a dat. Om cu două feţe.
stupit.
AR:rUR
Suciaoa.
* .0. . d
5392 Nu linge un e (ce)
* Nu linge ce ai
ai scuipat.
A. P ANN, sa«. 1889, p. 23; 1,
p. 78.--HIN'fESCU, p. 172 --1. MA­
UlNESCU, in». c. Bradu-de-Jos, J,
Aroe». - M. S-rĂNCEANU, înv. c.
Piria, r. MehedinţL
GOROVEI, c. Folticent, J,
t
*.0.
Nu linge ce ai schipit.
AVR. COHCEA, paroh. O1·t. or. c.
Coşteiu, Banat.
*
E ruşine pentru cel ce linge unde a scuipat.
C. BAŞO'['A prin V. Forescu c.
Folticeni .1. Suctaoa.
1° Nu lăuda ce ai defăimat şi vice-versa.
2° Nu întorce, nu ne-socoti cuvîntul tHl ce odată I'ai dat.
5393
A lins până a pus tinqirea cu fundul în sus.
Ion». GOLESCU, M88. II, p. 2.­
P. Isi-muscu, Rev. Ist. 1, p. 230.
A lins până a pus vasu cu {undu 'n sus.
A. PANN, III, p. 69. - HIN'fE­
seu, p. 91.
i
J,
================== pagina 599 ==================
STĂRILE ŞI MlşCĂnrLE TRUPULUI
599
Lins, prelins, cu fundul în sus.
P. ISPIRESCU. Rev. Ist. 1, p. 230.
Se dice pentru cel ce papă tot (GOLESCU). Pentru cel lacom.
*Lo.
5394 Lingi, părinte, lingi!
T. BĂLĂŞEL, înv .• J. Vâlcea.
Acâstă dicere se întrebuinţeză mult, în judeţul Vâlcea, mal
ales În adunări intime, la cari ieu parte şi preoţi, ca amintire
a următ6reI sn6ve.
SN6vA
Un preot după sfîrşirea liturghiel potrivea potirul, adică consuma vi­
nul şi pânea elin potir. Un copil, care păsceă vitele ÎI1 prejrna bisericei,
ce-l vine, se utt ă pe Ierestră, în altar, tocmaI În acea minută de ces. Co­
pilul, vt'\<jend pe preot sorbind elin potir, nu sein cum î dete dracn În
gând, şi <jise repede, sbughincl'o: "lingz, părinte, lingz!>,
Preotul luat fără veste cu acestă vorbă, şi năzărind copilul, care fugea,
l! respunseîn pripă: • Ling, me : ling, curu mă-tii»
5395 * Lo.pOţi linge mac.
GAVRIL ONIŞOR, prof. c. Dobrooăţ,
J. Vaslu-l.
Veqi Letur qh.ie,
Arată curăţenia din casa uneî bune gospodine.
LINS
*6
5396 A fi lins.
10 A fi neted, lustruit.
2° Pre bine îrn brăcat.
LIPeĂ
5397
* A sede lipcă.
1. CREANGĂ, Amint, p. 46.
5398
A nu mal pleca de unde se află.
* A se ţine lipea de cine-va.
A nu '1 mal slăbl, a se ţine scaiu de dînsul.
5399
*
A căde lipcă pe mâncare.
A se aşedă pe mâncare. a îmbuca cu lacomie.
================== pagina 600 ==================
600
5400
PROVICHBELE llOMANILOR
LIPICIU
A ave (fi cu) lipiciu,
P. ISPIRESCU, Rev. t«. I, p. 232.
-OR. JIPESCU, Reur. Oraş. p. 112.
Ve<jl Frumos, Vorbă.
Scie să se facă plăcut, Iubit: se lipesce de inima omului.
A Lovi
Ve<jl Iascâ,
5401 Lovesce-me, lele, în spate, c'un bulgăre de Iască,
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p. 165.
Se dice la vorbe ne-potrivite. Acestă variantă se va adăogâ
la No. 777.
*L::..
5402 Lovi-m'ai, lele, 'n spate, c'un bulgăre de qheţă friptă.
T. BĂLĂŞEL. înv. J. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 5401.
5403 * L::.. A fi lovit.
T. BĂLA.ŞEL, înv. J. Vâlcea.,
Veg.l a Ciocni, Leuca,
10 A fi nebun, ne-rnintos.
2° A fi epileptic.
In comuna Oălirnănsscî, J. Vâlcea, sătenil au pururea în gură
întrebarea: eşti lovit, neică? ce o pun celor care le vorbesc
ori le fac vre-un reu.
5404 * L::.. A fi lovit din dile mari.
T. BĂLĂŞF;L, înv. J. Velcea.
Acelaş înţeles ca la No. 5403.
*L::.. .
5405 A '1 lOVI unde '1 dare.
E. I. PATlUIJIU, înv. c. Smulţi, J.
Covurluiu .. - G. POBORAN, iust. c,
Slatina, J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No, 4862.
*6
5406 Asta nu te lovesce peste cur.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Lucru, ce doresci, nu ţi se împlinesce.
================== pagina 601 ==================
STARILE 91 MI�CĂun,R TltUPULUI
:j:L:o.
5407 A fi lovită.
T. BĂLĂŞEL, inv. J. V âlcea.
A fi întocmai cele ce al făcut 01'1 <fis.
*b.
5408 N'are lovele.
601
El. 1. P A'l'RICIU, in». c. Smuu«, J.
Covurluiu.
N'are parale.
De al bani Iacî ori-ce, potrioesci trebă. Se scie că ţeranu' dice
mal În tot-de-una se louesce pentru se potrioesee, de pildă ca
în dicer ea de la N o 5 .. 07.
A LUA
Ve<}i Cap. X, IJ. a Lua.
:j:L:o.
5409 Ieă-lă-I după mine, că '1 omor.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 6. ­
C. C. BUNGETIANU, stud, c. Coeoveţ,
J. MehedinţL
*L:o.
lea '1 după (de pe) mine, că 'l omor.
A. PANN, Edit. 188\), p. 141; III,
p. 106. - C. NEGRUZZI, 1, p. 250.­
BARONZ[, p. b5 & 206. - HINTEseu,
p. 76. - IDE�1. Calend, Rom. H\72 .
. - L G. V ALENT1NEANU, p. 19. ­
LAZĂR ŞĂINEANU, Semas, p.346.­
P. ISPIRESCU, Leg. 1,1872, P 174.­
E. 1. 1:' ATRlCIU, înv. c. Smulţi, J.
Coourlui«. - 1. MAlUNESCU, înv. c.
Bradu-de-joe, J. Arqes, - M. STĂN­
CEANU, înv, c. Fii ia, 'J. Mehedi1tţi .
. _-'1'. BĂ',ĂŞEL, învet. J. Vdlcea.
Ve<j.l a Lăsa.
iOSe dice când se laudă ore-cine la ne-putinţa lui (GOLESCU).
Se dice de Iulăul, de cel lăudăros.
2° Se flice când unul îţI face silă cu presenţa lu1.- K I. PATRlr:!u.
*L:o.
5410 A fi un: iea'l de pe mine.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
Un teă-] de pe mine că '1 omor.
S. 1. GROSSMANN, Dict. Germ p. 7�.
1° Un om care se ţine scaiu. - J. Olt.
20 Un om lăudăros.
================== pagina 602 ==================
602
Pl<OVEltBELg ROMÂNIl.OR
:;:6
5411' lea (le) de unde nu 'i (s) l
1. CREANGĂ, POV. p. 11. .-- P. Is­
PIRESCU, Leq, p. 248. _. T. SPERAN­
TIA, 1. p. 222. - Seză!6rea, I, p.
4. - X ... elev Se. Norm c. Naneşit,
J. Bacău. _ .. G. POBORAN. inst, c.
Slatina, J. Olt. .
c.
lea ... daca of de unde!
1. CREANGĂ, POV. p. 47. - Seză­
tov ea, III, p. 131.
"'6
'1' lea dara ai ce.
D. GHEORGIII1J, ele». se. Norm.
c. Tecuci, .T. Tecuci.
Se dice când un lucru sau un om nu se mai găsesc acolo
unde erau mai nainte, unde sciam că 'I putem află.
«Apot ese pe uşă, pune mâna pe lepă şi pe o secure şi tunde-o! Când
se trezesce frate-seu, ieă {eapa dacă 1/'/ de unde l» - 1. CREANGĂ.
5412
*
Ieă pe unul şi dă în celă-l-alt.
P. ISPIRE�cU, Leg I, sau. 1872,
p. 169.
Se dice, cu înţeles defavorabil, pentru cei cari se potrivesc.
*6
5413 Aşa Ieă şi ursu caşu,
GAVRIL ONIŞOR, praf. J. Tutooa.
Adică pe furiş.
*6
5414 A '1 face să nu aibă ce lua de jos.
E. I. PA l'RICIU, înv. c. Smulţi,
J. Covurtuia.
A '1 batjocorî reu.
'1'6
5415 0.' A '1 lua în colo.
P. 1sPulESCU, Sn6ve. p. 85. -- T.
BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A luă în rîs, a luă peste picior, a vorbi cui-va în bătae de joc.
«Am socotit că vrea să ne {ea în coto,» - P. ISPIREscu.
LUĂTURĂ
*6
5416 N'are luătură.
G. P. SALVIO, în», c. Smulţi, J.
Covurluiît,
================== pagina 603 ==================
STĂH!LE şr �!lŞUĂRILE TRUPULUI
10 N'are rost la vorbă, sau la trebă,
20 Nu se supune la greu, când e vorba de bal salt cai.
LUNĂ
Ve<J.I Cap. 1, c. Lunâ,
603
5417
Ii lipsesce O lună.
G. DEM. TEODORl�SCU, Mituri lu­
na!"e, p. 22.
5418
Despre cel arţăg oşî şi zănaticf.
*
E în septe luni
Acelaş înţeles ca la N o. 5417.
ION nĂDOlU, avocat, c. Bucuresci.
LUNATIC
Veq..i Nelntn.
A MÂNCA
Ve<J.i Palmă., preZe, a Scăr­
pitui, Spinare.
*6
S419 Unde o mănâncă, acolo o scarpină.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 13.-
1. MARINESCU, înv. c. Bradu-tie-Jos,
J. Arqeş.:« M. STĂNCEANU, înv. c.
pz'ria, J. Mehedz·nţi.
:1'
Se sgrdmd f�t 'l macă 1)
1. Gnrcu, prof, ('. Turia, Epit·.
10 Adică el faci după voîea lUI, valea el (GoLESCU).
20 Se dice când un om scie să se parte cu un mai mare al
lu1.- 1. lVIARINl�SCU.
Tu me gratfes ou il me demamqe.
BOUlLLl, Proo. XVle Siecle.
5420
Il mănâncă într'o parte şi se scarpina în alta.
lhNTESr,U, p. 99.
Il mdnârlcă 'n altă parte,
Şi scarpină 'n altă parte.
A. PANN, 1, p. 81.
Se d ice despre cel prost.
") Se scarpină unde '1 mănâncă.
================== pagina 604 ==================
604
5421
PROVEUBELE HOMÂNILOn
-----� ---------- �-��
Je crois qu'il se gratte bien mainienant ou il ne lui
demanqe pas.
Prov. Franc
Nu scie unde '1 manancă
Şi qice: scarpină încă
A. PANN, I. p. 81.- HINŢESCU,
p. 99.
Acelaş înţeles ca la No. 5420.
MÂNCĂRICnJ
VeQl Limbă.
MÂNCĂTURĂ
Ve<)! Limbă.
A MÂNEC.A
Ved f Dim.ineţâ ..
*1':...
5422 Care mânecă, nu întunecă.
P. ISPlllESCLT, Hei'. i«. Il, p. 152.
-BARONZI, p. 01.- FIL DH:!E, III, p.
18.- K1. PATl<ICIU, in». c, Smulţi;
J Couurluiă>« G. T. MUNTEAN'],
p. ilO.-l-hNTESCU, p. 100.- 1. MA­
HlNESCU, înv. c. Bradu-ae-Joe, J.
Arge�. - M. STĂNCEANU, îrlV. e, Fi­
ria, J. Mehedinţt,
Veqi Diniineţâ,
Arată folosele silinţeL Cel ce plecă mai de dirnineţă ajunge
sera mai de vreme, de asemenea, şi cel ce se apucă de muncă
din vreme, strînge avuţie pentru bătrâneţe,
De la cuvîntul a mânecii, a scula de cu nopte, a eşit numele
sorbătoreî: Mânecăi6re, în care omul e dator să se soole de
n6pte, pe roua dimineţei, spre a se scălda intr'însa.
*1':...
5422bDaca se mânecă omul ajunge mai departe.
G. MADAN, c. Truseni. T. ehi-
sineu, Basarabia. ' .
A se adaogă, acestă variantă, la N o. 121.
5423 * I':...Mânecă şi întunecă.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Muneesce din <;li până în n6pte.
================== pagina 605 ==================
STXmLE ŞI MIŞC.\IULE TRUPULUI
MARE
Veq.l Cap. IX, c. M are.
* 6 ..
5424 M'am bucurat la mal marele teu
Şi la vai de capul meu.
605
1. ARBORE, ing. J. Buzf!i:t.- C.
BUNGETIANU, înv. c. Cosooeţ, J. Me­
hedinti.
Se dice de acel care se vede înşelat În aşteptările sale, în in­
crederea pe care o avea În 6re-cine.
SNOVĂ
Un Sas, având trebuinţă de un lucrător p enuu munca câmpulut, se duce
în pIaţă, �i v�l!end pe unul, mare, nalt şi mai spătos, îl tocmesce pe a­
cela. Se pornesc la trebă ; dar În curând Sasul vede că s'a păcălit, şi că
omul pe Care 'şI l'a ales e tot atât de leneş cât este şi de lung. In fine
sosesce cesul prânzulut, st a îi din lucru 'ii se pun la masă. Sasul adu­
sese ele a-casă o mâncare cu prune frerte. Dar pe când stăpânul mânca
câte o prună, sluga căra În lege, ast-fel că bletul Sas, după ce s'a păcă­
lit cu munca lucr ă tor niut ce '�i tocmise, a rernas şi ne-mâncat, şi '1 dise
clătind diu cap: m'am bucurat la maz marele teu fi la vaz de capul meu.
A. Pann, I, pag. 154 dă O variantă a acestei sn6ve sflrşind'o
ast-fel:
Na! scală de mănâncă ş'apot Iar te culcă
Că pe I rupu 'ţI mare te-am ales pe tine,
Gândind să 'mi leii bine, ş'aă fost vai de mine
Grand homme est oolontiers couard.
P1'OV. Gallic. MS8. XVe Siecle.
*6
5425 re mare, mare,
Dar miate n'are.
P. ISl'lRESCU, Rev. Ist. III, p. 158.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vdlcea.
Veq.'l Fată, 1'1'UP·
Se dice :
10 De omul înalt şi prost.
20 Cu deosebire copiilor mărişorf, cari fac prostiî.
Ve<,li T. Sl'gU.AN'j'lĂ, Anecdote, I, p. 21-29.
A voc b p.O:'l.pO�. 1)
Pro», Elin.
Amens qui lonqus. 2)
Prov. Lat.
1) Cel înalt (e) prost.
') Idem.
================== pagina 606 ==================
-...:��a.i!iit'.-';:; :=_=::;
,��____ ��="=""-_"_��,;'W�'",,,",,"' __
606
Quand la maison est trop haute il n'y a rie» au
qrenier.
Pro». Franc.
Cancelarul Bacon respuuse regelui [ucob [ care '1 întreba ce gândesce
despre un ambasador Ir.mces, om f6rte înalt, care tocmat atuuct eşeii dintr'o
audienţă pre care o d obândise de la acest rege: e Sire, omenit cari aii acesti!
statură sem<'!nă câte-odată cu casele cu ciuct sau şese caturi, în care lo­
cuinta cea mai de sus e de obiceiu cea mal reu mobi lată.»
L�tinul mal diceă : Homo iougus rara sapiens, sed, St' s apiens sa­
P ien tissimus,
*6
5426 Cel mai mare minte n'are,
Cel mai mic e mai voinic.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop. 153.
Veqi An.
In t6te basmele n6stre cel mai mic dintre fraţi este şi cel
mal cuminte, saii cel mal volnic. Dînsul isbutesce în tot-de-una
unde fraţii lui mal mari au re mas de ruşine.
In basmele francese întîlnim aceeaşi credinţă. De pildă în
Petit Poucei.
«Les Picards disent Ciue l e s aisnes de Picardie sant souvenr foi>, on Ce
moindre sens que les maisnes : car ils ressembl eut au pain venant du four
et au vin premier verse, lequel est plus chuut et plus fumeux que le second
verse.» - Bouvelles Proti, X VIe Sz'i:cle.
OMsk MXO<;; p_S·(CI.<;; lXfJO<;;. 1)
Prov. mc«
Nullus tnalus magnus piscis. 2)
Prov. Lat.
5427
*6
Mare cât o
Şi prost ca
prăjină,
o beşină.
AUTUU GOUOVEJ, J. Suciaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 5426.
*6
5427b Unu mare, altu tare.
G. MADAN, c. Tru�eni, T. cu­
�eneit, Basarabia.
La doi cari se certă.
5428 * 6Hutul-hut,
Cât de mare s'a făcut!
G. P. SALVIU, înv. c, Smulţi, J.
Covurluiit.
1) Tot pescele mare e relt (nu e bun).
» Id ern,
================== pagina 607 ==================
STĂRILE �1 J,UŞCĂ1ULE '1'I<UPULUI
607
Arată o surprindere ne-plăcută în faţă unei greutăţ'i saii în­
tîmplări ne-aşteptată.
MĂRUN'fEL
*6
5428b Mărunţel ca macu,
Dar iute ca dracu.
G. MADAN, c. Ttuşeni. Ţ. ehi­
şene'it, Basarabia.
Pentru cel mic, dar Iute.
MEDUVĂ
-\.
5429 o.' A'i cerca meduva si 6sele.
LAUI<IAN & MAXIM, Il, p. 552.
A'l cerca in t6te chipurile pentru a afla cât preţuesce.
5430
*
A'l suge până la măduvă-
*6
OI:' � ltta şi meduva din 6se.
*
A'i suge şi meduva.
G. POBOBAN, inst. c, Slatina, J. Olt.
A'I lua tot ce are, a-l sărăct cu totul.
*6
5431. Până 'n măduva 6selor.
LAUI<IAN & MAXIM, II, P: 551.-
GI<. JIPESCU, Reu«. Oraş. p. 178.
Ve<Jl Os.
Adică în tot trupul. Se dice mai ales de frică, de b6lă şi frig
5432 A ingheţa mednva în ciolane.
1. OREANGĂ, Pov. p. 256.
Acelaş înţeles ca la No. 4771.
• Val de noi si de noi că ne- a îngheţat limba în gură şl mlJduva în
dolane de frig»: - 1. OREANGĂ.
5433 * Află-Îi dzua, sc6te-Îi medua. 1)
N. ST. NIJOPOLE, Macedonia.
�- ----� ---�.-
1) Giiscsce�'î diu a (ocnsia), scdte-I m,eduva.
7
TE
================== pagina 608 ==================
--�-
608
PHOVERBELE ]{OMÂNJLOR
Să nu pierdem ceasul priincios, pentru a ne' resbună de un
duşman.
MELIC
5434
* A'i sci melicu. 1)
G. POIlORAN, inst. c. Slatina, J. Olt
Veq.l Buba.
Punctul slab, unde '1 d6re când îl atingi.
A MERGE
Veq.l Nemţ, Rac.
5435
Merge mai mult în trei dile de cât într'una.
P. ISPIRESCV, Leg. r, 1872, p.
164. - H1N1'ESCU, p. IOa.
Om încet, leneş.
5436
* v
Dupa care aş merge nu mă cere,
Care vine
Nu 'i de mine.
Dna SAFTA KnuPENsKI, c. Bctesci ,
J. Nemţu.>> 1. T. MEHA, Conv. Li­
ler. XVI.
l)ice aceea care nu s'a măritat.
I ,
5437 Carle maere cu lupu, urlae ca şi lupu. 2)
Fu. Mucr.osron, Rum. Unle!', I,
p. 10.
Trebue să urmăm voinţele, gusturile şi datinele 6menilor în
mijlocul cărora trăim, chiar de şi nu 'I aprobăm,
A se adacgă la dicerea de la N o. 1990.
5438 A merge baltâc, baltâc,
LAUItJAN & MAXIM, Glosar, p.54.
Adică greu şi scăpetând din baltă in baltă.
MIC
Veq.l Cap. IX, c. Mic, Stat
Trup.
*6
5439 Cel mai mic e mai voinic.
V. AUXANDIII} Poes. Pop. p. 153,
1) Acestă dicere, ne-primindu-se la vreme, nu s'a putut aşe(ja la locul el în
capitolul III.
2) Care merge cu lupu, urlă ca şi lupu.
================== pagina 609 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂUILE TRUPULUI
609
Veqi înţelesul şi origina la No. 4768. Vedi LAZĂR ŞĂINEANt;,
Basme, pag. 537-538.
Dans les petites boties les bons onguents.
Prov. Fanc.
MIROS
Ve'll Cap. XXI, e. Miros, a
se Sătura, Sfânt.
5440
Ca mirosul de muiere, nici un miros mai dulce.
lORD. GOLESCU, Mss. II, Asem.
p. 91.
llic berbanţii.
5441. Alt miros dă florăria,
Ş'alt miros dă bălăria,
A. P ANN, III, p. 44.
Arată marea deosebire între omul bun sau reu, prost sau
deştept, între boer şi mojic.
5442
Alta e mirosul florei
Ş'alta este al putoreî,
A. PANN, III, p. 43.
Acelaş înţeles ca la:·No. 5441.
*6
5443 Potrivesce mirosul trandaflrului cu puterea porcului.
A PANN, 1. P 162- H'NŢESCU, p.
109.- 1. MAHINESCU. înv c Bradu­
de-joe, J. Argeş.- M. STĂNCEANU,
înv. c. Piria, J. Mehedinţ«.
Ve<J.l 'l'raouiatir
1° Când potrivim pe cele frum6se cu cele urîte, un om bun
cu altul reu, o faptă bună cu alta rea.
2° Acelui care nesocotesce binele ce i s'a făcut de altul.
*6 .
5444 MIros,
De lapte gros.
T. BĂLĂŞEL. înv. J. Vâlcea.
Se dice când se simte ce-va bun.
A MIROsi
Ve!}'! Cap. VI, c. Gr'6pă, Ne­
voie, a Puji, Ueluroiii,
j
I
\
1
I
,
I
•
I ,�
5445
Mie 'mi nnrose a flore,
Dar altuia a putere.
A. P ANN, 1, p. 5.'- I-!INŢEscu,
p.l09.
39
================== pagina 610 ==================
610
PHOVEHDELE ROMÂNII.OH
Arată ne-potrivirea gusturilor şi a părerilor.
*L:.
5446 Multe flori sunt pe lume dar puţine mirase.
V. FOREseu, c. Folticeni, J. Su­
ciaoa.
10 La nunţI şi la petrecert se văd multe femel frum6se, pu­
ţine însă din ele plac bărbaţilor.
2° Mulţi 6menl sunt pe lume, puţini Însă sunt de trebă şi
cins tiţi.
5447
*
Aşa 'mi mirase treha.
1. l\'EGRUZZr, Conv. Litel'. XIII,
p.30.
Aşa bănuesce, i se pare că trebue sa fie lucrul.
* L:. "
5448 rJhrose a e.
T. BĂLĂŞEL, [ni). J. Vâlcea.
Se elice când cine-va, sătul, bagă vina la bucate că nu sunt
bune, de ore-ce mir6se a cutare sau cutare lucru. Atunci i se
respuude că mirase a e; adică, că mir6se fiind-că sunt, dacă
nu ar fi, n'ar mirosi, şi ar fi mal rel1 atuncf.
5449
*
A 'i mirosi reu.
*
A nu ) i miros?' bine.
Da Ee. Z. c. Berlac7, J. Tutova.
A bănui că nu trebue să fie lucru curat, lucru cinstit, ast-fel
cum ar trebui să fie. Francesul q.ice de asemenea: eela ne sent
pas bon.
5450
*
Iî mirase d'ata nu 'i vine.
Maior P. BUDlş'rEANu, Bucuresci,
J. Ilfov. - M. OANIAN, J. Iaşi,
Sc dice despre lucrul care nu 'ţi convine. A mirosi, însemnă
a simţi, a băgă de semă ce-va.
*L:.
5451 Mirase a nas belit.
T. BĂLĂşEL, tn». J. Vâlcea.
Se dice despre băuturile spirt6se, căci ele, imbătând omul, Îl
face de cade şi 'ŞI belesce nasul.
================== pagina 611 ==================
STĂRILE ŞI MiŞCĂRILE TimpULuI
*.6 ..
5452 Pr'hrose a pute.
611
G. POBORAN, insi .... Slatina. ), Olt.
Mir6se urî t.
A MIŞCA
5453 * .6Cine mişcă,
Pişcă,
E. I. P ATRICIU, înv. c. Smulţi, J,
I,'ovurluiu. - 1. MARINESCU. înv. e,
Bradu-de-Jos, J. Ar·geş.-M. SI'ĂN­
CEf.NU, înv. c. Piria, J. Mehedinti.
:;:.6
Cine mişcă,
Tot mai pişcă.
1. CH�;ANGĂ, POV. p. 110; Cono.
Liter. X, p. 376. - H. D. ENESCU,
in». c. Zamostea, J. Dorohot,
Oine mişcă)
Pişcă;
Cine sade
,
Oada 'i cade.
IOEl>. GOLRSCU, Mss. II, p. 80.
*.6
Cine ml·şed.
Tot mai pişca ;
Cine şade,
C6da 'i cade.
BAHONZI, p. 55. -- HINŢESCU, p.
'109. -- S. FL. MARIAN, Nunta, p.
29. - G. PODORAN, inst. c. Slatina,
J. Olt.
*.6
Cine mişcă,
Pişca,
Cine şade ruqinesee.
T. BILĂŞEL, înv, J. Pâlcea.
Ve!)l a Şede.
Adică cel leneş piere de Iome, 'iar cel ce muncesce, pururea
capătă ore-ce (GOLESCU).
Cine muncesce folosesce ce-va, cine şede piere.
i
I
================== pagina 612 ==================
612
PHOVERBELE ROMÂNILOR
Qui va beche, Qui repose seche.
Prou. Franc.
*6
5454 A se mişca ca dinţii babei.
T. BĂLĂ�EL, înt!. J. Vâlcea.
Se dice despre ce-va care ar trebui să ste neclintit, însă se
mişcă.
5455
*6
Te mişcă 'n cur.
T. BĂLĂŞET., înv. J. Vâlcea.
Se dice celui care n'are astîmpăr, şi face prostii.
MISIDIE
•
5456 Misidii Iară nuri, ca viuul fără gust.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem.
p. 92.
Arată cât preţuesc nurii, şi farmecul lor.
MOLE
Veqi Cap. VI, c. M61e.
*6
5457 A se lăsă m6le.
OR •• JlPESCU, Opinc, p. 37.
Veqi F61e.
10 A se areta slab, nehotărît, a ceda.
2° A fi blând.
«Când s'au întors înapoi ma! mole au fosts - N. COSTIN.
A MORMĂI
Veql a Striga.
MORMĂITURĂ
Veq'i a Vorbi.
MORT
Ve(jl Colac, a Dormi, Drac,
Limbii, Cap. XXI, c, Mort, Po­
p'uşoiii, Sărac.
OBICEIU LA MORTI
Prin mal multe părţI se fac şez ătort în casa mortuluI pentru a alina durerea
rudelor supernte. In timpul acesta se aduc doue sau ma! multe bllClu me
================== pagina 613 ==================
STĂRIJ"E ŞI MIŞCĂHILE TRUPULUI
613
t
de la stână şi, elin vreme în vreme, es af�rii din bărb"ţl, cart suflănd în
acele buciume, scot un bucturnnt jalnic, s�lbatic. La cel m aî [runtast, mal
ales la tinerr, puşcă. De asemenea, unul sau mal multt cu fluere mari,
cântă jalnic la capul mortului sau, dacă-t vara, la ferest ra elin dreptul mor­
tului, stând În piclore pe pr ispă. Dacă-t flăcău saii fată, i se impouobesce
un brăduleţ mic, cu fire de lână boită, în vă lătuciud crengile de cari mal
atîrnă şi cauafr. Cu t6te aceste pompe se petrece mortul până la mor­
mînt, Bradul se pune la mormînt lângă cruce, unde rernâne până se usucă,
Câr d plecă la biserică şi scot mortul afară, straele mortului le pun de­
asupra lut, începând a lua câte una şi le dau de pon.�"1", alăturea cu colac
şi lumînare, Din vite caut a da ce e mal bun porei şi, la parte din cel­
l-alţi, câte o 61e sau miel.
S. l\'IHAILESCU, c. l\Te'gra-Şant!ul,
Suc'!ava.
Vedî Inmormîntarea la Români de D-I S. Pl. Marian.
*Lo.
5458 Nu fac viii ce dic morţii.
M. S'l'.ĂNOEANU, înv. c, Piria. J.
Meh eâintt. - Semin, Bvc. el. V 11,
pl'1;n P. 'GÂUIIOVlCEANU, prof.
10 Ultimele voinţe ale mortului nu sunt ascultate.
20 Cel mic multe cere, cel mare însă îl dă ce vrea el.
*Lo.
5459 Mortul multe dice, viul face ce scie.
1. MARINEiiCU, înv. c. Bradu-tle­
Jos, J. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 5458,
*Lo.
5460 Mortul nu se (se) (mai) întorce (înapoi) de (de) la
grapă.
IORn GOLESCU, M88. II, p. 45.­
V. FOUESCU, c. li'olticeni, J. Su­
C/liwu.·-K. A. hAl1I"IHEscu-DIACON,
Înv. c. Stiubentt, J, Dorohoi, - P.
GuĂnrşTEANu, Uaz, Pop. 1, No. 192.
-B, 1. PA1'lUCIU, în1). c. Smulţi, J.
Coourluiă, - 1 MAUINESCU, in». c,
Bradu-it e-jos J. A-rgeş.-M STĂN­
CEANU, înv. c. Piriu, .J. Mehedinţi.
- 1. 1. DONc"" etud, c. Cârja, J.
Turooa=-J), POBORAN, inst. r. Sla«
tina, J. Olt.
10 Arată cele piste putinţă (GOLESCU).
2° Să'ţi iei nădejdea de la un lucru pierdut. Când Iael dar
eul-va de un lucru, nu căută să'I iei îndărăt.
3° Se dice când cine-va vinde un lucru cam eftin şi, vEH;lfmdu­
se păcălit, are poftă să int6rcă tirgul.
Quand on est mort c'est paU]' lonqtemps.
Pro». Franc.
================== pagina 614 ==================
614
5461
Pl\OVERllELE nOMÂNILOR
�: 6
Mort esti între cei vii.
M. STĂNCEANU, îllv. c. Piria, J.
Mehedinti. - Gn. JIP>�SCU, Opinc.
p. 131. '
Nimeni nu te lea în semă.
*6
5462 Esiţi morţi, din gropi, să intrăm noi viii.
P. Isr-rnescn, Rev. t« 1Il, p. 378.
-1. MARINESCU. înt" c. brad u-de­
)00, .J. A1'.1e;;. -:\1. STĂNCEANU, înv.
c. P1:ria, .J. Mehedinţi.
Eşiţl morţ: de primI'ţi şi noi la VOt.
POPA GLlGOllE:, Leqetuia Dumi­
necei, Anul 1600.
Eşiţ?' morţi, să intrăm noi
Că e vremea de opot,
A. PANN, III, P ."J1.-I-IIN'j'Escu,
p. 111. - 1::I. P. IUŞDli;i), Etym.
fr[(l.1n. p. 1340.
1° Se dice când suntem copleşiţi de lipsuri, şi tot felul de
angarale; de omul desnădăjduit, care nu mai vede fericire şi
linişte de cât în mormînt.
20 A. Paun aplică acestă <;licere şi celor Iricoşî.
*6
5463 Morţii cu morţii, si viii cu viii.
DIM. ZANNE, Bucuresci, J. Ilfoo,
- 1. G VALI':N1'INEANU, p. 47. -
1 lVlAHINESCU, în». c. Braâu-âe-Jes,
J. Argeş. -- M. �'J'ĂNGEAtW, in». c.
Pir'ia J. 1I1e1ud1:·l1ţr.
JYlorţili tU morţîN) şi ghilli cu gh1'ili. 1)
!'I"R. PAPAIiAGI, Zweit. 1(1h1'. Il,
p. 169.
,\0 Ne îndemnă să ne mângâlcm de pîerderea rudelor sau
prietenllor noştri.
20 Ncvoieaş cu nevolcaş, şi vrednic cu vrednic să se adune.
«lar -I a dis : U6mne! dă-nit vote Întâi" să merg să îngrop pe tatăl
meu. Iar Isus a dis lul: Lasă morţi'! să' fZ îngrope mor/it: tor», - EVA-NGIi.
Luca, IX, 60, 61.
Les morts avec les moris; les oifz a la toustee.
P1'OO, u.au« Mss. XVe Siecle.
1) Morţil cu morţ.u, şi vii cu vi i.
================== pagina 615 ==================
ST ĂRILE ŞI MIŞCĂRILE ruurur.tn
Il faut vive ave les vivants.
e-:« TVallon.
Halt' es mit den Lebendiqen. 1)
Prov. Germ .
615
5464
•
De cât un înţelept mort mai bine un măgar viu.
AL. DUMITRESCU, p. 122.
Ve!]! Câ.ne.
Acelaş înţeles ca la No 1525 .
5465
•
Mai bine un ţeran viii decât un împărat mort.
HARONZI, p. 50. - HIN'j'ESCU, p.
185.-Dna E. B. M�WR, p. '12.
Acelaş înţeles ca la No. 5464.
MiC1t.V vaut fJoujat debout qu: empereur enterre.
La Fontaine,
*6
5466 A fi mort de viu.
T. BĂLĂŞI'L, înv. J. Vâlcea.
Pentru cel slab, prăpădit de bale şi neputinţe.
*6
5466b A fi mai mult mort.
Acelaş înţeles ca la No. 5466.
*6
5467 Eşti mort ca şi un perit.
X, stud. c. Schiopent, J. Fălciii.
Te-al dus, nu mal trăesct mal mult.
*6
5468 De morţi nu trebue să vorbesc! de cât de bine.
M S'l'ĂNCEANU, inv. c. Piria, J.
. • Mehedinţi.
Ura nostră să se op rescă la grapă.
De mortuis nil nisi bene. 2)
Prov. Lat.
*6
5469 Nu 'i nici cu morţii, nici cu viii.
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, J.
Coourluiii.
Arată traiul reu.
') Tine cu cer v iî.
') Despre mo rţf nimic de cât bine.
================== pagina 616 ==================
616
PHOVERBELE ROMÂNILOR
5470 * 60 să O spun (O 'i spune-o) şi morţilor.
Gr. JIPESCU, Opine. p. 42.-GAVR.
ONIŞOR, prof: e. Berlad,J. Tutova.
Când am păţit vre un neajuns, aretând că nu vom uîtă nici
odată ceea ce am păţit.
5471 * 60 să o ţin minte si mort.
G. P. SALVIi'r, înv. c, Smulţi, J.
Covurluiu.
Acelaş înţeles ca la No. 5470.
5472 * 6E bună să merqă după mortii.
1. MARINESCU, înv. e. Bradu-de­
Jos, J. Arge�.
Veil Mărte.
Se 9-ice de o femee care, când merge, se uîtă în jos şi e cam
pr6stă.
5473 * Când vor învia morţii.
La învierea
IORD. GOLESClJ, Mss. II, Asem.
p. 128.
mortilor.
,
5475
LAURIAN & MAXIM, Il, p.34L
Nici-odată. Se dice pentru cele peste putinţă.
*
5474 A '1 învăţa să 'l?l plângă morţii.
M. CANIAN, publ. J. Iaşi.
Când vrei să înveţi pre cine-va un lucru pre care '1 scie face
tot aşa de bine ca şi noî.
* Şed lucrurile marte.
1. CREANOĂ, Pov. p. 230.
Adică pe loc, ne-isprăvite, părăsite.
*6
5475b A se face mort în popuşoi, cu sacu legat la gură.
G. MADAN, e. Truşent, Ţ. Chi­
fineu, Basarabia.
Acelaş înţeles ca la No. 1070.
*6
5476 A O face mortă.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
Vegi Ptipuşoiîi.
================== pagina 617 ==================
STĂIULE Ş[ MIŞCĂHlL}� TRUPULUI
6t7
A cocoloşi o afacere; a nu mal îngriji de un lucru, a '1 da
uitării.
5477
P. !SPIRE5CU, Leg. p. 139.
Cu lotul mort, înţepenit.
_Când se lntcirse la prăvălie găsi pe toţl morţi blt{tenf.- P. ]SPlRESCU.
5478
*
Mort bumben.
P. Isr russco, Leg. p . .'343.
Acelaş înţeles ca la "N'o. 5477.
"Se mal svircoli, ce se mal svîrcoli dihania şi remnse bumbeuă •. - P.
ISPIHESCU.
5479
;1'
.' Mort-copt.
1. CREANGĂ, r-« p. 109.- V.
FOllESCU, c. Folticeni, J. Suciooa.
Vrend ne-v rend, cu ori-ce preţ. Se dice când eştf silit de îm-
1 rejurărt sau de 6meni se Iacî un lucru.
«Dar la crîşmă, mori-copt trebuiau să stele.»- 1. CREANGĂ.
*L\
5480 A umbla să învie (inolescă, desgr6pe) morţii.
G. POBORAN, inet. c. Slatina, J. Olt.
A umbla să facă lucrurI deja trezite, cari nu se mal pot îm­
plini.
*6
5481 Par 'că '1 mort.
GAVIt. ONIŞOR, proţ'. c. Berlad,
J. Tutova.
Pentru unul leneş, fără vieţă lntr'însul.
;;:6
5482' Mai bine mort, de cat în pămînt.
T. BĂLĂŞEL, înv. Vâlcea.
Se dice, în glumă, celuf ce 'şi chernă m6rtea.
*6
5483 le 'si uită. morţii.
C. POSSA, elev. S;. Norm. c. Hu­
mulesci, J. Nemţu.
Ve!}l Limbă.
Se di ce de un lucru bun.
«Aşa '1 de bun că 'ţl înghiţî limba {i ,/1 ULţl: morţi)»,
================== pagina 618 ==================
--------------------- ._" ----
PROVERBELE ROMÂNILOR
618
II
M6rtea este o femee f6rte urîUl; mal ulllit o;e înşirate, şi dinţI rînjiţl
şi ascuţiţi. P6rtă pururea o c6s:'i 'în mân�l, cu cart: CQsesce vieţile 6menilor.
Ne·despiirţită de ea, p6rtă O tolbă, îLl care ţine diferite cloC'llle cu cari lo­
vesce Încheieturile ornenilor când li se apropi� resul. Diferitele paralisii
sunt semne că meSrlea este aprope. Tot în acea tolb:l, p6rtă paharul morţiz
Vei)I Aţc'i, Bolti, a lnvefii,
a se No.sce, Paimoc, Parale,
Siirae, Somn, Stare, Tigan, Vi­
efă.
1
S2 dice ţiganelor, în baljocură.
""6
5484 -t- A fi mort,
In cort.
MORTE
Mort en se arată bolnavilor sub forma unet babe hîde �i urîte, numar
ciolane, cu ochii d uşt în fundul capului, cu dinţii mori, cu degete lungI şi
subţirr, Hvenrl în mână o câsă. Când Se arată omului, ea '1 poftesce să bea
dintr'un pahar o beurură 3111Ură, cum 'i focul. De gust�l omul, dilele i s'o
sfîrşit. De nu gllst�'( cu voe, îl face de nevoe sii guste elin 0<1h,'1I". Atunci
sufletul se desii pesce de trup, ese din om C:1 u n fum albastru şi mortea
fuge pe pustii. Pe unia îl ctop îrtesce cu co,a şi de aceell, la trei d il e după
ce mortul sa scos din casă, trebue să se grijescă şi să se sfiuţescă casa,
căci din 0111, ţîsnesce sânge pe p:"ireţf, când mor te» îl t ae.
De nimeni n'are frică mo rtea C" de Sfântul Haralamb , El e mal marele
el, şi acolo unde sfântul ÎI porunccsce s�l nu se ducă, ea 'I nscu ltă , că el
vai şi amar de ea, de nu In ce pe voea r Iântulut. C§�nrl mor tea nu ascultă
de el, sfântul o pline la pedepsă şi o cald, 1n pictore 1'v16rtea chiar în­
timplătore nu vine f:lră pri ciuă la om.
Mortea grabnică, c)is,1 şi mortc 12ăprasltz'că, e privit" de săteni ca () pe­
depsă dumne zeescă. l{eu tI de cel ce more grabn'ic, f�tr:l lumînare. R�u 'i
de cel ce mo r ca cânii fără lumină si Iără cele sfinte,
MOri ea se prevestesce adese. ori prin semne, de pildă:
Când c:inUi cLlcllveica pe ca5fî, are se lu6ră cine-va în acea casă..
Când latră câne1e, <lre să 'i mor:! stăpân iI.
Cii.nd se am!,1 pe cer stea cu c6dă, morte în pOpOl' ,Hată prill bi\:ălil,
răzmiriţl, cIuma, holera, �. a.
Jl.16rtca e prevestită I)rin visurI. Când visec!l că le pradă h<)\il, are să
'ţi luară cine·va în casă. Când vise4i că 'ţi pică un dinte şi nu te dure,
ît! va murI o rudă fără să al mare părere de rell. lJe visedi eti ti-a scos
e'ine-va o lufisen, şi te d6re t:lre, îţI va 111Uri cine-va. după' care 'ai să le
scârbeştI tare, ş. �.
Morte" se prevestesce şi prin semne pe trup. De ţi se Înegresc unghiile,
ori de al IJuI negri pe ele, îţI va 111uri cine-va în casă, ş. a.
M6: tea va dispărea �i ea la vremea juclec.lţel celeI Înfricoşate când, În­
viind toţi morţiI, cel rei vur trece la Iad şi ce! buni la ralii. Lume atunci
nu va mal fi. M. LuPEscu, Brosce7lz, J. Sudava.
I
I
================== pagina 619 ==================
8'I'ĂRlLE ŞI �(]ŞCĂHlLE 'l'RUPULUî
-�-------_._._-------
619
plin cu venin care o mo-ă, Închti\ ce se atinge de buzele celui care zace de
bola. M6rtea se a ra tâ în deosebite chipur î, după cum şi o mu] a fost, mal
bun sau mal păcătos. Ea este mal blând'; cu copii!. Locul unde d� ob iceiti
se asecl5, în casa unul om pe untul mortir, este gi"illcla si dup:'i li>;:] 1\10r ..
tea �ln�blă 'iute ca s�1geta. E:;\ este bine-fă��L6rea sa ractlorj' n betrânilo� peste
fire, a schilozi lor şi a îndelung sufer int ilor; atacă ş i învinge pe împer» Il
şi vitejl vestiţi. Sunl a 1JUl de rno rţ], ce s- aude des în gunl po porulut,
însemă că sunt chipuri diferite sub care d lnsn ornoră lumen. Cea mat
grozavă este 'Mortea llăpraSllică, de care chiar şi biserica creştină se
r6gă S,l fIe scutiţi cre dincloşu. III/orle 1uijmsnică se chernă mort ea in­
stantanee CUlTI: trăsn-tul, puşca, sabia, căderile de la îuălţi n.), strivirea sub
greulăţ'i mart, etc, Poporul se teme de ;H;e:;l�l n.ort e care schilo.lesce sau
zd robesce cOI'pHI dâudu-r o înf:1ti�:lre gr6znică, şi tot de odată lipsesce pe
român de morrea crestincscă , adică mărtui i. iren păcatelor şi comunicarea
cu sfinta tajn�, fără de care nu poţi strebate in rniă. Cea. mal dorită mor te
este, mor/ea pe căpe"tâzit, "clic" în casă, înt re copil �i rude,
Martea este socotită ca un fel de punte, pe care treci din vieţa acesta
amară la alt" ma; bună. - T. l ĂL"�EI,. J Vâlcea.
Ve(;ll în Basmele Române, de D-l L. Săineanu, capitolele in­
titulate: mortea, martea ca cumetrâ, călătoria morţei la pagi­
nele 880 - 910, precum şi indicaţiunilo date la pag. 1061-1062
sub titlul: martea.
*6
5485 De morte �i de nuntă nimeni, nici odată, nu pate
fi gata.
T. BĂL.l.ŞEL, înv .• T. Vâlcea.
De m6rte nimeni nu e gata, când sosesce cesul, şi tot ar dori
să mai trăiescă; asemenea, tot mal remâne ce-va de gătit, când
e să se facă nunta.
:t:/\
5486 După marte (şi) cal de ginere.
laUD. Gou;SCLJ, 11Is8. Il, p. 91.-­
A. hNN, Edit. lS89, P 100; !II,
p. 15, - P. ISJ>lIn;scu, Lel/. 1,1872,
p. lGtj; Rev. Ist 111, p. 16fJ. -­
Fu. D,\M�;, 111, p. 69.- 1. G, VA­
LI·:N'l'IN\':ANU, p. il6. - BARO>lZI, p.
bV.& 70.- !lIN'j'E'CO, p. 110. ­
LAUlllAN & MAXIM, l, p. 341. -
1. MAHlNESCU, înv. c /rradu·de-jos,
J, Al"ges. - - M. t)'1'ĂNCI'ANU, î,lV. c.
Piria,' i Mehedinţi. - S. FI •. MA­
RIAN, Nunta, p. 146.-G. {-'OBORAN,
inst, c, 5Zat/;lta., J. Olt.
Ve(11 In.urăta,'e.
10 Când 6re-ce se întîmplă fără timp şi Hiră loc.
2° Când după un mare reu, ni s6 mal cere lucruri ne-cu­
viincI6se (GOLESCU).
Se <,lice despre acel cari după ce mor lasă şi elatoriI de plătit
ast-fel ca rudele după ce eheltuesc pentru înmormîntare trebue
================== pagina 620 ==================
620 PROVERBELE ROMÂ.NILOI<
să mai dee şi plata datorief, sau cheltueli de judecată, etc, -
J. JJlehedinţ{.
3° Când un om e sărac şi peste el mal vine o bolă saii alt-ceva
spre reul lul.-J. Argeş.
La ţeră mirele merge călare la cununie, pe un cal frumos
împodobit, pre care 'l-a primit în dar de la părinţii miresei.
Acest cal se numesce cal de ginere. De la acestă datină, care
tinde a se pierde, s'a născut dicerea : după m6rte şi cal de
ginere.
MstO. 'tov 'ltOAcp.OV aop,p,Cf.XlCf.. 1)
Frov Elin.
Post bellum. auxilium. 2)
Prov. Lat.
Apree la mort le medecin.
Prov. Franc.
Dopp« ch'e mor-tu, cumunicamulu, 3)
lrov. Sard,
After death the doctor. 4)
Prov. Er/gl.
Nacb dein Tode braucht man kein Recepi mehr. �)
Prov. Germ.
*.0.
5487 Treci di, treci n6pte,
Apropie-te mor te.
IORD. Gor.nscu, MS8. II, p. 71.­
A. P ANN, sa«. 1889, p. 172; III,
p. 155. - HJNTE�CU. p. 45. - G.
POBOllAN, inst. c. Slatina, J Olt.­
T. BĂLĂ'!],L. înv. J. Vdlcea.
10 Adică cu trecerea vremii ni se aproprie m6rtea (GOLESCU).
2° Dice omul desnădejduit care 'şi chernă martea ne mal pu­
tând îndura chinurile vieţii şi neajunsurile s6rteL
5488
Dioa si n6ptea
Imi r6gă martea.
A. PANN, 1[, p. 160.
Se dice de cel care ne vrea r'eii.
1} După resbel ajut6re.
t) Idem.
3) După ce e mort, îl grijim .
• } Dup ă m6rte doctorul.
5) Dupâ In6rte nu 'ţi mai trebue nici reţete.
================== pagina 621 ==================
STĂRILE ŞI MIşeĂmLE TRUPULUI
621
5489 Marte fără bănuială, �î nuntă fără vorbe, anevoie
se găsesce.
IORI). OOLEseu, Mss. 1, p. 309.
Nid o nuntă Iară vorba, m'c1, O m6rte făn'1
bănuzală.
IORD. OOI,Eseu, Mss. IT, p. 48.
*
M6rte fara bănu>fau', şi nuntă fără căiaiă nu
se pote.
A. PANN, Edit. 1889. P 106; IIr
p. 113. - HINŢE�CU p. 110. - D
GAS'fER, Lift,'. pop., p. 218.
Nu e morie fără bnnutală şi nuntă fără certă.
P. ISPIREseu, Leg. 1, 1872, p. 176.
*.6.
M6rte Iara bi1nuzaZă, şi nuntă fără că/nţă nu
se pâte.
M. S'l'ĂNCEANU, înv. c. Pirirt, J.
Mehedinţl.
*.6.
M6rte fară bănu!fală, şi nuntă j{):ră certă nu
se p6te.
J. MARINESeU, înv. c. Brtulu-de­
jos, J. Ar!fe�.
*.6.
Nunta fără mindund, şi m6rte tară pricină
nu s'o mal au4it (nu ,se pâte).
M. LUPESCU, Seeat. III, p. 114.
-O. P. SALVIO, înv. c. Smulţi, J.
Covul·lwiil .
.6.
Se mn>[ p6te morte fara pricină şi nuntr}, fără
mz'nciună!
S. MIHĂILE8eu, Sezăt. II, p. 74.
Nunta ş�
-\
m6rte lară vorbă nu se p6te.
AL. Duurrusscn, p. 134.
*6
. M6rte fara banuiala nu se p6te.
1. o. V AL"N1'lNEANU, p. 48. ­
Maior, P. BUIJHi'r"'ANU, c. Bucu­
resei, J. Ilfov. -- T. BĂLĂŞF;I., în".
c. Ste, itnesc! J. Vâlcea.
================== pagina 622 ==================
622
l'HOVEHBEl.E n.OMÂl'ILOH
Nici o marte fară bănusala.
thN'r�scu, p. 110.
*6
Nu e marte fărd pricină, şi nunta fara nun-
dttnâ.
V. FOIlESCU, c. Cândrent, Bu­
covina.
*
Martea fura pricină, ca şi nunta iar« lautar1-.
AUTUR GOIWVEI, c. Foltioent, J.
Suciara.
Vc(JI Nun/ct.
Adică la ori-ce lucru se găsesce ore-ce pricină (GOLESCU).
Omul are pricină când more şi la nuntă multe se povestesc
fără să fie adevărate, mal ales când e vorba de zestrele ce se
dau fetelor.
Alt mariaqe el (1 la 1I1OJ'[,
Le dioble fad son effort.
Pro». Franc.
Li moirt a todi an sujet. 1)
P1'o/). lVallon.
La marie sem pre trata qualche seu set. ")
Prov. Itol,
Năo la marte sem achaque. 3)
P,'OV, Portup,
Der Tod will eine IIrsach. haben, 4)
Proo, Gern».
*6
548% Martea n'are pricină.
E. I. PA'l'R1CIU, in». c. Smulţt, J.
Covurluiu.
Morte vine şi fără pricină.
5490
Marte fără rîs, şi nuntă fără plâns nu se pote,
A. PANN, III, p. 7. - HINTESCU,
p. 110.
Ve(jl Nuntă.
1) Martea are In tot-de-una o pricină.
') Martea găsesce in tot-de-una o pricină.
') Nu e marte fă,·il pricinii.
4) 1\f6rtea vrea să albă o pr-icină.
================== pagina 623 ==================
STĂmLE ŞI M[�()ĂRILE TRUPULUI
623
Nu e nici bucurie, nici jale desăvîrşită, binele şi reul sunt
în tot-de-una amestecaţi şi, precum dice A, Pann, III, p, 116:
(:1 unde sunt tubirt multe sunt si multe întrist ăclu nf
Ca plânsurile la nun.ă şi rîsul 1; 'ngropăclunl,
549'1
6 la fi
M6rte a tinereţe,
Sărăcie la bătrâneţe,
B61ă la călătorie,
N'ar mai fi să fle l
S, FI" MARIAN, Inmorm, p. 401.
'I'ref lucruri ne-potrivite şi supărătore,
* 6 .. d h
5492 IVI6rtea nu vme ca' o c emi,
Ci te Ieă când nu te temi.
A. PANN, Edit. 1889, p. 23; 1,
p. 78.--HINp;SCU, p. lll.-Semin
Buc. (;1. VllI, prin P. GARBOVICENU
prof.
Martea nu vine la om otuncea când o chema,
Ci alirgă la dînsul de ea când nu' t-e temă.
A. PANN, III, p. 156.
Când o ca/ţi m6rtea fuqe, şi-când ruc sci: ea
mă' şi ghine! 1)
ANDREI AL BAGAVU, Cart, Aleg
p. 99.
Ne Îndemnă la o vieţă cinstită şi curată, căci la fie-ce ces
putem fi chemaţi să dăm semă de faptele n6stre.
*6
5493 lVI6rtea nu vine când o chemi.
1. Msuixascu, înv. c. Bradu-tle­
Jos, J. Ar.9'e�.-iVI. S'l'Ă.NCBANU, înv.
c. Piriu, J. Mehedinti.
*
L�16rtea nu ghine când o clierYl'I.
D. A. MILBSCU, o, Gopeşt, Mace­
donia.
1° Acelaş înţeles ca la No. 5492.
2° Se dă ca respuns celui care 'ŞI cere m6rtea din causa tra­
iului reu, sau când i se întîmplă vre-o nenorocire, şi el se plânge
că nu se aştepta la aşa ce-va.
1) Când o cauţt mot-ten fuge, şi când nu seiI ea îndată vine.
2) 1\1:ol'tea nu vine când o ohemf.
================== pagina 624 ==================
624
5494
PROVERBELE ROMÂNILon
A toute hcure la, mori est prete,
Prov. Franc.
La morte oi-ne quando mena s' aspetia. 1)
Pro». Ombr.
Der Tod kommt unqeladen. 2)
Prov. GeJ'Jl1.
D.
Martea nu va să scie
De averi, de boqăţie.
G. DE�I. TEODORESCU, Poe8. Pop.
p. 113.
More săracul ea şi bogatul şi, precum dice poetul frances :
La mort a des rigueurs il nulles autres pareilles.
Et la garde, qui veille aux barrieres du Louvre,
N'en detend pas nos rois.
5495
Lumea e inselătore,
Martea hotă răpitore,
A. PANN, III, p. 140.
5
,
,
•
. '
Acelaş înţeles ca la No. 0492.
*D.
5496 Martea le închide gura la toţi.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Când more omul, nimic nu mal p6te.
* L\ .
5497 Mortea potolesce pe tată lumea.
T. BĂLĂŞEI>, înv. J. Vâlcea,
Acelaş înţeles ca la No. 5496.
*D.
5498 D6mne! iea-mi m6rtea şi dilele bărbatului meu.
A. PANN, II, p. 159.-- HlNp;scu,
p. 110, - M. S'I'ĂNCEANU, in». c.
Piria, J. Mehedinti. - 1. MAlUNE­
SCU, in», c. Bradu-de-jos. J, Arger
- T. DJiI.Ă�EL, în», J, Vâlcea.
lO Dic femei.le îndrăgostite, care 'şI blestema bărbatul.
20 Se dice când un bănuit face un jurămînt cam pe capul
păgubaşulul.
1) Martea vine când nu e aşteptată.
') M6rtea vine ne-poftită,
================== pagina 625 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPUI.UI
625
5499
Martea vostră, vîeţa nost -ă,
IORD. GOI.ESCU, Mss. II, p. 45.
5501
5502
*6
il'J6rtea unora este vZeţa altora.
DIM. CANTEMIR,Ist Leroql. p. 100.
- M. STĂNCEANU, înv. c. Piria, J.
Mehedi1lti.
Se dice pentru cei scăpătaţf, ce aşteptă să moştenescă, şi pen­
tru călugări, ce aşteptă de la morţi să dobândescă (GOI.ESCU).
Reul ce vine unuia adese-orf în folosul altuia.
6*
5500 Numai martea e în dar.
KĂRoI.Y Ăcs, p. 83. - M. STĂN­
CEA NU, înv. c. Piria, J. Mehedinti,.
Ne arată că nimica nu se dobândesce fără plată.
Martea, ca pisica, la şa reci mici rîvnesce.
Ion». GOI.ESCU, Mss. II, Asem
p. 93.
Mal mulţi tineri mor, de cât bătrână.
Martea fără jale, ca o nuntă fără căntare.
IORD. GOI.ESCU, Mse. II, Asem.
p. 93.
Se dice pentru cele de lipsă, şi reamintesce veohîul obiceiii
de a boci morţii.
5503
In deşert sunt tate,
Dacă este marte!
A. PANN, III, p.140. -HINp:scu,
p. 188.
Căci, cine m6re, trebui= să parasescă tot ce iubesce În acâstă
lume.
5504
Până la marte sunt tate.
Dna E. SEVASTOS, Pov. p.29.
Ve<;lI Mort, BUJ.(t.
După ce omul m6re t6te i să 'iert, şi nu mai încape duşmănie.
*6
5505 Martea împacă.
1. MAm�ESCU, înv. c. Bradu-de­
jos, J. Argelj-
Ve<;lI vsa«.
Ori-ce ură se stinge după m6rtea omului.
40 •
================== pagina 626 ==================
626
5506
PROVERBELE ROMÂNILOR
Morţii, numai, lec între muritori nu s'au aflat.
DUI. ,CANTEMIR, 18t. Ieroql. I,
p. 247.
*
Martea '� fără u:
Se q.ice spre mângăierea celor desnădăjduiţi arătându-Ii-se
că orl-ce reu, ori-ce durere îşi are lecul ei şi se tămăduesce.
Il y a remede a tout tors a la mort.
Prov. Franc.
M6rtea este o cămilă l1egră care îngenuchzază îna­
intea fie-cărei pori).
l'ro». Turc.
5507 * 6 A se agăţa, ca martea, de om sănătos.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcla.
*6
A se pune, ca mârtea, pe om sănătos.
Ve()l ssu.
A căuta pricină tarn-nesam, fără să 'I fi făcut cine-va cel mai
mic ne-ajuns; a supără într'una pre cine-va.
In judeţul Vâlcea, la ţeră, se dice agaţă, iar nici odată aeaţă:
5508 * 6Martea e mai aprope de cât cămaşa.
T. BĂLĂŞ�:L, in», J. Vâlcea.
Omul p6te muri dintr'un ceas într'altul.
5509
Morta-i care, ura te stepta. 1)
FR. MIKLOSICIl, Rum, Unter. r,
p. 13.
Acela? înţeles ca la No. 5494.
*6
5510 Tot o marte are să moră cine-va.
1. CIIEANGĂ, Po». p. 82.
'1'6
.,. O morte are omul.
T. BĂLAŞEL, înv. J. Vâlcea.
Ve<}l iVa. 6555.
10 l)lce omul care se aruncă într'o afacere prhnejdiosă, acelor
cari '1 sfătuesc sh se mai găndescă, Arată nepăsarea de m6rte.
«- D6mne, mosule. D6mne! multă minte 'ţi mal trebue. Să vede că
tt-at urît (filele.
1) Mortca e certă, ora (ce sul) te aŞtept'l.
================== pagina 627 ==================
Sl'ĂHILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
627
« - Apot de, ceea ce-r scris omuluI în frunte 't este pus, şi tot de o
mdrte are se ?noră cine-ua.»=: 1. CREANGĂ.
2° Se dise când cine-va este ameninţat de m6rte, ca o mân­
gâere.
On ne meuri qu'une lois.
Prov. Franc.
5511
6
Nu se pote, ca de marte.
S. MlHĂILESCU, Seeătâree, II, p. 73.
Nu scapi de .. " ca de marte.
Ţma SaF. NĂDE.JDE, Nuo. p. 61.
"
Ca să se arate că ore-ce nu se pote, sau este inevitabil.
*,6,
5512 A ave marte întunecată.
A. LAMBRlOB, Con. Liter.lX, p. 151.
Ve(j.i No. 5684.
A mur'i fără lumînare şi prin urmare fără veste.
Indată ce un om începe să tragă de m6rte i se pune în mână
o lumînare aprinsă, pre care îl ajută a o ţine unul dintre cei de
faţă.
Români cred, după locuri: că în lumea cea-l-altă domnesce
un întuneric grozav şi de aceea se ţine murindului lumînarea
aprinsă în mână ca să nu fie acolo pe întuneric; că mortul
are să se înfăţişeze înaintea luf Dumnedeu luminos cu trupul
şi cu sufletul; ca să nu se apropie duhurile necurate de dînsul,
CăCI ace stă lumînare aprinsă represintă lumina lurnir, adică
Hristos.
De aci resultă că daca m6re omul fără lumînare, daca are
marte întunecată, el umblă pe cea-laltă lume rătăcind prin 10-
curl pustii şi întunec6se, şi nu p6te eşi dintr'însele, până ce
nu 'I dau nemurlle sau streinii o lumînare de cără de pomană,
pre care apot, aprindănd'o, reposatul căletoresoe cu dînsa până
ajunge la locul menit pentru odihna de veci. Pentru aceea orf
de câte ori s'a sfîrşit o lumînare de ceră şi a remas un căpe­
ţel, Românu1 îl lipesce de pămînt spre a se istovi pentru su­
fletele celor adormiţi de m6rte năprasnică, ,)
5513 * 6lVIartea în două rate.
T. BĂLĂŞEI" înv. J. Vlilcea.
Când cine-va chemă m6rtea ca să'I ieă, cel cari '1 aud îi dic :
1) Ve(j.I pentru mai multe detalii Inrnormintarea la Româ,nr, de S. FI. MnrJsD,
de unele s'au luat şi aceste amănunte.
================== pagina 628 ==================
628
PROVEH.BELE ROMÂNILOR
"să 'ţi vie martea 'n do·ue r6te, adică: pentru un bărbat o îe­
mee frurn6să şi pentru o femee un bărbat.
5514
* "
A dat mana cu martea
A. PANN, II, p. 160. - HINŢloscu,
p. 98. - P. ISPlRESCU, Rev. Ist. I,
p. 227; Leg. p. 262. _. FR. DAME,
III, p. 59
Era cât p'aci să m6ră, a scăpat de o mare primejdie.
1l a ete it deu» doigts de la mort.
Pro», Franc.
*6
5515 A vădut m6rtea cu ochii.
FR. Duu!;, III, p. 59.
Acelaş înţeles ca la N o. 5514.
Il a vu la mort de pres.
Prov. J/ranc.
*6
5516 Ca din gura morţii.
Gxvn. ONIŞOR, prof, c. Berlad.
J. Tutova.
Cu mare greutate, dintr'o mare primejdie.
"A scăpat ca din gura morţit.»
*6
5517 S'a dus să 'şi vadă martea cu ochii.
V. FORESCU, c. Folticenr, J. Su­
cTava.
Se dice mai ales despre acei ce se duc la prădăciunî. Omul
ne-chibzuit se duce să facă reu, fără a se gândi că p6te fi prins
şi pedepsit.
5518 * 6Martea găinilor.
G. POBORAN, inst, c, Slatina, J.
Olt.
Se dice despre o fiinţă urîtă.
*6
5519 Spaima morţii.
M. STĂNGEANU, înv. c. Piria, J.
Mehedinţi.
Vegl Drac.
Se dico despre babele pocite, de car! şi m6rtea se intricoşeză
şi fuge de nu le mai Ieă,
================== pagina 629 ==================
STĂnILE ŞI MIŞr..ĂHILE 'l'HlJPUI..UI
"_. �J
ţ'runză verde t oporaş,
Etll·un dulce copilaş
Care-alungă un fluturaş.
Unu alerg", unul sbriră ;
Ciuma'! prinde, si-: omor ă !
Frunză verde, p6mii acră,
lttă-o babă, et ă-o socră,
Cum O vede ctuma 'ndată
I)ă la fugă s p ătmintată.
629
5520 * 6 E bun să'l trimeţi (de trimes, să merqă) după marte.
Da Ec. Z. c, ss-ua.s. Tutova.­
M. STĂNCEANU, in». c, Pirio., .T. Me­
hedinţt, - E. 1 P ATRICIU, înv. c.
Smuiţi, .T, Covurluiu. - OATJUNIU,
stud. c. Rădht, .T, Vaslui1�i,.
IOSe qice de omenii cari merg a-lene, îuceţi leneşi la trebă.
20 Se (,lice câte-o dată de babele poeite şi urîte, căci ar fugi
martea de ele, - M. S'l'ANCEANU,
Il est bon pour aller chercher la mort.
Proo. Franc.
E buon aa momdar per la morte. 1)
Pro». Itai.
El' ist gut nacli dem Tode Zlt schicken, 2)
Frol!. Germ.
5521
A umbla cu martea în sîn,
P. ISPIRESCU, Leg. p . 308.
Ve.)! Jilrică.
A se teme de marte, sau de vre-un reu.
«Unde p ână aci umbla Cit martea în sîn, acum se mal linişti o lecută.»
- P. Isi-rnsscu.
*6 .
5522 A se bate (se lupta) cu m6rtea.
LAUlHAN & MAXIM. 1, p. 129,­
G. POBORAN, in .t. c. Slatina, J. Olt.
A trage de marte, a fi în agonie.
*'6
5523 " A fi în gura morţiî,
G. POBOHAN, inst. c. Slatina,.T. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 55:a2.
1) E bun de trimes după marte.
2) Idcl11.
================== pagina 630 ==================
630
PUOVEHnELR nOMÂNILOR
* A fi un înşală-marte.
FR. DAME, u, p. 202.
Se dice de acel care înşală, păcălesce pe totă lumea.
5524
C' est un trompe-le- Mort.
r-« Franc
5525
ISPIRESCU, Lea, p. 153. -G. Po­
BORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Se dice de o lovitură, de o bătae zdravănă.
«Argatulul îl făgă(lu\ o sântă de bătae, SOI' cu mor/ea. -- P.IsPIREscu.
Ve41 Ivan Turbincă în poveştile lui 1. Creanga. De almin­
trelea acesta sn6vă se afla la mai tate pop6rele din Europa.
*
Sor cu martea.
*6
5526 A fi uitat de marte.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 96. - A.
PANN, nr. p. 155. - G. P. SALVltJ,
in», c. Smulţl, J. Cavurluiu. - GR.
JIPESCU, Opincar, p. 54. - T. BĂ­
L.�ŞEL, inv. J Vâlcea.
Adică betrân peste fire.
"V�dul înainte« mea un moş, fle oş de b ăt rân , uitat de mode şi ne Dum­
l1e(�ei1.; - P. ISPIREsce.
*6
5527 Cu limba de marte.
Pracila, VASILE Lnr-u, p. 17.--­
V. ALEXANDRI, Teatr. p. 1571. -­
L CREANGĂ, Pav. p. 14. - ION AL
LVI SBIEI�A, Pav. p. 31.
I -,
Adică pe patul morţii.
El o lăsat CU limbă dt marte tot ă averea lut, unei fete care s'o perdut
din sat de la MRcielll. - V. ALEXANIJRl
*6
5528 A be paharul morţii,
G. POBORAN, insi. c. Slatina, J. Olt.
10 A murr.
20 A se îngrozi.
5529
*Până la marte.
ION AL LuI SBIERA, Pov. p. 159.
Adică f6rle mult.
================== pagina 631 ==================
631
un
/
STĂRILE ŞI MIŞCĂHILE 'l'RUPULUI
-------------------
e Supernt până la mdrte s'au Întors boterul iar la curtea sa." - ION
SBIERA,
En vouloir it mort it quelqu'un.
Prov. Franc.
·5530 :;: Do A se da de ceasul morţii.
G. PORORAN, inst c, Slatina, J. Olt.
A 'şi chîomă martea de mare supărare, a Re frămînta de necaz.
5531
A băga în ceasul morţii.
A. P ANN, Fab. I, p, 64.
:;: A băga (�'ntra) în
qrosile mortii,
. ,
L CREANGĂ, Pov. p. 196. - FR.
DAME, III, p. 59 - G. PonoRAN,
inst, c. Slatina, J. Olt.
5534
A speria sau a se speria reu,
«M'aI băgat În t6te grozile mor/iz căcî, cuprins de ametelă, nu mal
sciam unde mi! găsesc şi cât pe ce erai să mi! prăpădescts-c-L CREANGĂ.
%.6
553'2 A intrat în anul morţii.
GAVRIL ONIŞOR, inst. c. Berlaâ,
J. Tutova.
Se dice când vedem că un om face lucruri care es din obi­
ceiurile lui. De pildă când un sgârcit face vre'un dar frumos,
s.c.a,
5533 *.6 A ajuns în daga morţii.
GAVRIL ONIŞOR, prof. c. Berlad,
.T. Tutova. - G. POBOllAN, inst. c.
Slatina, J. Olt.
E pe marte,
*
A'l trage martea.
ION AL LU! SBIFlllEA, Pov. p. 132.
Ve<j.I AJă.
Se dice despre acel care se apucă de o trebă care 'i pote
primejdui vieţa,
"SI! vede că numat mdrtea ta te trage să te duci după. ele.» - ION
AL LuI SBIERA.
*.6
5535 A fi fără marte.
GR. JIPESCU, Opine. p. 76.
================== pagina 632 ==================
îl
i'
il
!,
\
632
!'ROYERIlEL�' ROMÂNILOR
*6A
nu ave 'marte.
T, BĂI;ĂŞEI�, înv. J, Vâlcea.
Se dice :
10 De un lucru bun, solid, care ţine multă vreme.
20 De acel care rabdă, îndură, multe greutăţi şi tot nu piere.
Jipescu aplică ace stă vorbă ţeranilor.
MUC
Veqi a Mâncâ, a, Prajl.
5536
Lasă'ţi lucrul,
Şî-i iei mucul.
IOIlD. GOLE6CU, Mss. Il, p. 39.
*6
Lasă'fl lucrul,
Şi' ţi �ea mucul.
l'
i
!
I
A. PAlIlI, Edit. 1889, p. 41; I.
p. 151, ._- Hnq'EscU, p, 93, __ o 1.
ARBORE, ing, J. Bueed. - 'I'. BĂ·
LĂŞEL, înv, J, Vâlcea.
Se dice când lăsăm cele mal insemnăt6re şi de folos, pentru
cele mai de nimic (Gou:o;cu).
5537 De ce 'ţi curg mucii t
De iernă.
Lasă că te SCÎl�l si de astă vară.
A. P.\lIN, Edit. 1889, p, 175; 1,
p, 162.
Vere 'ţi curg mucii.
De ger curge.
Dar te sci'i1, şi de astă' vara.
IOllD, GOLESCU, MS8, 11, p. 19.
Se dice :
10 Pentru cei ce vor să'şi indrepteze greşalele şî nu pot
(GOLESCU),
20 De săracul mândru,
5538
*6
Tropa, tropa din papuci,
Şi cu nasu plin de muci.
'r,
BĂI.ĂŞEL, înv. J, Vâlcea,
I
i
Se dice fetelor tinere şi care se l'udulesc la horă înaintea
celor mari.
================== pagina 633 ==================
STĂ HILI'; ŞI MIŞCĂH1LE COUPULUI
633
5539
*
Ii curge mucii pe
nas �i el dice oă'i untură.
16� VÂr,cOF, stud. c. CraIova J.
Dul).
Ve(F Bale.
lO Despre cel sărac şi mândru,
20 Când un om face o faptă rea şi el crede că e bună,
* 'I-a picat mucul acolo.
5540
LAUHIAN & MAXIM, II, p, 666.-
1. BĂNESCU, pro]: J. Roman. - D.
DuĂGUBSCU, c, Bucureeci, J, Ilfov.
5541
Una, doue la 1Ylurică,
Muci?' tot la ea î(t pică.
A. PANN, II, p. \07.
Se elice celuI care stă mult într'un loc, care tot pe acolo se
duce,
Amîndoi ve Ungeţi muciî.
A. PANN, 11, p. 107.-HINŢESCU,
p. 11l,-P. ISPIIlBSCU, R�v. Ist. l,
p. 230
Sunteţi de o sernă, ve lăudati unul pe altul.
l'rov. Elin.
Asinus asino ei sus sui puicher. 2)
Prov. Lat,
*6
5542 Să�.i sae mucii.
A Iov] tare pre cine-va
,,'I-a dat să '1 sară muciî,»
T. BĂLĂŞI!;L, înv. J, Vâlcea,
*6
5543 Nici mucii să nu ţi-i dai pe el.
GAVH. ONJŞOH, pl·of. c. Berloâ,
J. 'I'utova.
Atât de puţin preţuesce.
5544
*
şterge'ţi mucii.
Maior P. BUDIş'rEANU, BucuresM,
J. Ilfov.
1) Măgarul măgarulUI ce1 mal frumos (se pare).
2) MăgaruJ măgal'ulul, porcul pOTculul frumos (se pare).
================== pagina 634 ==================
634
PROVERBELE ROMÂNILOR
Se dice când refusăm ceea-ce ni se cere.
5545
*
A lua cui-va mucii de la nas.
Maior P. BUDTŞTEANU, J. Ilfov.
Adică a'l potrivi, a'I bate.
*6
5546 Cutare este bun, n'are muci la nas.
T. BĂLĂşn, înv. J. vau,«
Se dico în glumă când recomand) pre cine-va de reii.
*6
5547 A fi încă cu mucii la nas.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 364.­
FR. DAM;'. III, p. 88.·-T. BĂLĂŞEf"
înv. J. Vâlcea.
A nu fi lepedat încă mucii de la nas.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 364.
*
Nicf mucif nu ţi-au picat de la nas.
Maior P. BUDIŞTEANU, C. Bucu­
resei, J. nfov
A fi încă copil, tiner, crud şi fără experienţă.
C' est un morveux.
Prov. Franc.
MUCOS
Veql Frumos.
*6
5548 Când vei vorbi de mucos
Nici tu să fii urduros.
A. PANN. I, p. 4.- HINŢI';SCU, p.
111.- M. S'fĂNCEANU, tnv. c. Piria,
J. Mehedinţ'i.
Când vei să uorbesci, la gură
Să aibf lăca: şi mesura ;
Ca nu vorbind de mucos,
Tu să fii un urduros.
HIN'fESCU, p. 206.
Când judeci pe altul de o faptă să nu fii şi tu pătat de acelaş
lucru, vinovat ca şi dînsul.
================== pagina 635 ==================
STĂH1LJ<: ŞI MIŞCĂ1ULE ruur-ui.ur
ehi echernisce 10 zoppo, deoer essel' diritto. 1)
Prov. Tose.
635
Wer Andere tadeln will, muss eelbsi ohne Mangel
sein. 2)
Pl·OV. Germ.
5549
*
Mucos.
Acelaş înţeles ca la No. 6547.
A MUIA
5550
:1:
A muia pre cine-va.
10 A '1
2° A '1
M. G"NIAN, p ubl, J. Iaşi.
îm blândi, a '1 face mal mlădios.
bate.
A MURI
Vet)i An, a se Bolnăvi Fin,
Cap. XXI, e. a. Muri, ase No­
see, Nevestă, Pernă, Pomană,
a Sci, a Trăi, 'I'un:
5551
Eu leşin, mor pentru tine,
Şi tu, habar n'ai de mine.
A. PANN, U, p. 93.- HINŢESCU,
p. 111.
Când altul nu ne Iuhesce precum îl Iubim nof pre dînsul.
POVESTEA VORBI!
Un străin prost, Într'o vreme, în România viind
ţ;i două-t reî Rornânesce ca să înveţe doriud,
Cătâ şi î�i tocmi slugă din sate pe un Român,
De CAlul lui 5'L 'ngrijescă, fiind el tare bătrân,
S'într o 4i di sluga vec)endu '\ ne Încetând din oftat,
Pentru ce of tezt, stăpâue ! indreznuid l'a Intrebat,
Str:'iinul ofiâud, respunsc : Ah! nu scit tu ce, 1 van,
Ert .. să spunem la tine de mult, e! mcă de an,
Este una Marinţ", dincolo de Va du-Lat,
Eu mult lubesce la dînsa si ma rănit la Iicat.
Dar ea, te tubesce ore? l'� 'utre bn t sluga cel prost.
El oftând jar, ÎI r�sp"nse: ama ei'! 'ncolo n'a fost,
Tovarăş a spus la mine că este prea mult frumos,
Eli nam v edut, dar veq. po.e, daca este sănătos.
1) Cine 'şi bate joc de cel schiop, trebue să 118 drept.
2) Cine vrea să judece pe alţii, trebue s5. tie el singuI' fără cusurnrt.
================== pagina 636 ==================
636
PllOVERBELE ROMÂNIL0R
5554
5556
5552 Tu mori după mine,
Şi eu n'am habar de tine,
A. PAN>!, se«. 1889, p. 160.­
HINTESCU, p, 110.
Acelaş inteles ca la N o. tirI51.
*6
5553 Tu mori şi miresa 'şi pune flori.
G. P. t)ALVIU, î11'o. c. SlIIulţl, J.
COL·urluiii.
Când unul sburdă de bucurie pe când altul e plin de supărare,
*
Cine more, şi cui îi trage clopotul.
T. SPI�RANŢIA, prof. Ia,!!.
Se dice când aşteptaţi pe unul, vorbescl de dînsul, şi vine
altul.
*6
5555 Odată more omul.
1. MAmN�sru, înv. c. Bradu- de­
Jos. J. Argeş.
Odată o să mor, n'o să nW1- de doue orz'
A. PA>IN, III, p. 125
VC(Jl MorLe.
Acelaş inţeleş ca la No. 5510.
Odată a muri da toria {irit, Iară Cu gr6za morţi! a ti ă i, I mcrt e a morţi
este. - Dnr. CANTEMIH, Ist: lerogl. p. 168.
Omul si din ne-cătare
More, şi dile când are.
A. PANN. IlI, p. 142.
Ori-ce al face, când ţi-a venit cesul, trebue să mor).
5557 (1 Voiu muri» cu «oiu muri" tot p'un drum me duce
IOI1O. Goi.sscu, Mss. tr, p. 20
Arată asemănare la înţelegere (GOLEf'CU).
5558 Cit de reu să trăiescă omul, tot nu se îndură să
moră,
A. P ,1.,,>1, sau. 1889, p, 155; III
p. 125.- HIN'fESCU, p. 120.-·P.18-
PIlmSCU, He», lst, II, p. 145.
Arată cât de mult ţinem la vieţă, de frica morţeL
================== pagina 637 ==================
S'I'Ăl<ILE �l MIŞc,\.llILE TllUPULUI
Tuuo e meglio della marte. 1)
Prov. Tose.
Est ist ein bitter Kraut um den Tod. 2)
Pro». Germ,
D'et" saari aa Livet lata. 3)
Proo. Nor»
637
*h.
5559 Cine a murit d'acuş doi ani, s'a înmormîntat d'atunci.
GAVRIL ONJŞOR, praf. c, Berlaâ,
J. Tutova.
Acelaş înţeles ca la No. 7.
*h.
5560 De ar sci omul când are să moră, şi-ar săpa qropa
singur.
P ISPIRESCU, Rev. Ist III, p. 156.
- 1. MARINESCU. tu». c Bradu-de­
Jos, J Arpl'ş- M. STĂNC>JANU, in».
c. Piria, J. Mehedinţi
VeQI a sa.
Se dice când ne-am Înşelat în afacerile, în socotelile, În aş­
teptările n6stre.
Se dice bună 6ră când are omul un lucru de vindare. Pe
lucru i s'a dat preţ bun şi el nu l'a vîndut, şi mai târdiu sau
e silit să '1 dea pe un preţ mal mic de cât acel pe care nu l'a
primit.
5561.
Unul trage să mora
Ş'altul jocă, se 'nsoră.
A. PANN, IT, P 148. - HINŢESCU,
p. 110.-- B P. HĂŞDEU, p. 919.
VeQI a se Naste.
Arată întîmplările vieţeL
Unuia îl merge bine şi altuia reu, unul se 'mbogăţesce pre
când altul sărăcesce, etc.
*,6.
5562 Să mor cu cheful meu, iar nu cu gustul lor.
N. MATEESCU, înv. c. Moviliţa, J.
Puina .
Când unul ne împinge la fapte cari ne pot aduce vre-o pa­
gubă.
1) 'I'otul e 1'11f11 bun de cât mdrt.ea.
2) Este o Ierbă amară pentru morte ,
3) E dureros de a părăsl vteţa.
================== pagina 638 ==================
*6
5563 Clne a murit eri, se căesce aqi.
E. I. PATJllClU, înv. c. Smulţt, J.
Corud/lii1.
arate un timp :frumos, faţă de altul trecut.
5564
Omul după ce more, atunci darul i se cunosce.
lOR'). G"T,EŞCU, M�s. Il, p. 183.
Numai când more omul se cunosce ce a fost.
Paloda, ziar XIV, �o. 25.
Căci numai după ce more omul se sting urile şi pasiunile,
şi fie-care judecă cu ne-părtinire.
5565
6
Mor Întocmai ca tot omul
Şi bogatul ca şi robul.
G. DEM-'rEODORESCU, Pues, Pop.
p. 113.
Acelaş înţeles ca la No. 6494.
Inteleptul m6re Întocmai ca şi cel nebun.
Eccr.as. Il, 16.
*6
5566 P16iea şi martea nici odată să nu le chemi.
Semin. Euo. el. VII, prin P.
GÂRBuVICENU, prut'.
Căcî vin singure, nechemate şi mai mult în paguba Româ­
nuluî.
*.6
5567 Pe cine (care) nu '1 laşi să moră, nu te lasă să
trăiesci.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 93. ­
P. ISPIRESCU, Le.q. 1. 187;;1. p. 166.
- HINTESCU, 87.-·I. G. VALENTI­
NEANU, 'p. 8.-AI>. DUMl'fUESCU, p.
124. - E. 1. PATllrCIU, înv, c. Smulţi;
J. Covttrluii1.. _. I. MARINIlSCU, înv.
c. Bradu-âe-Joe, J. A'·.!Jeş. - M.
STĂNCEANU, Înv. c. Piria, J. Me­
hedinţi.-Semin. Buc. ci. VII prin
P. GÂUBOVICENU, pro". - G. PANU,
î1:l Epoc(t, An. III No. 356.
Nu'l lăsa să moră
Ca să te âmore.
IORD. GOLJ'SCU, su« II, p, 50,
================== pagina 639 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUi
639
Pe cel ce nu'l laşi să moră, acela te omora
IOIlD. GOLESCU, MS8. II, p. 58.
Nu'l al, lăsat să mâră ş�' acum nu te lasă
să trateea.
Hrsţ eson, p. 110.
Se dice pentru cei ce se arată vrăjmaşi cumpliţi către tăce­
torii lor de bine (p. 50). - Se dico pentru cei ce supără pe
însuşi făcetorif lor de bine (p, 58).-1. GOLESCU.
m t26Y·�1I.6tsC; 00 Qa.')(YOOGlY. 1)
Prov. Elin.
Mortui non mordent. 2)
Proe. Latin.
Otez un vilain du gibet il vous y meitra.
Prov. Franc.
Dispicca l'impiccato, impiccheră poi te. 3)
P1"OV. ltal,
Wenn du Einen. rom Galgen losest; der briichie dich
silber gern d' ran, 4)
Pro». Germ.
Acelaş înţeles ca la No. 5567.
5568
Nu me lăsa să mor, că nu te oiii lăsa să trăesci.
S. I<'L. MAlUAN, Trad. Pop. p. 197.
5569 Nici n'am la ce muri, nici la ce trăi.
A. PANN. Edit. 1889, p. 155;IlI,
p. 125. - HINTESCU, p. 115
Dice cel desnăc1ejduit, şi care nu mai aşteptă de nicăert vre-o
îmbunătăţire a sorteî lui.
5570 * f::, As muri, mârtea nu vine,
Aş trăi şi n'am cu cine.
N. MA.CHLDON, stud. c. Nieoresct,
J. Tecl1ciu.-G. MADAN, Poes. Pop.
Basarabia, p. 34 & 62.
Acelaş înţeles ca la No. 5569.
1) lVlorţJi nu muşcă.
') Idem.
3) Desf'ă pe. cel spînzurat, el te spînzură apot pe tine. .
40) Când ai scăpa pe unul de la sptnzui-ătdre acela te-ar duce cu mulţumire
pe tine acolo.
================== pagina 640 ==================
640
PROVERBELE UOMÂNILOR
r
--------------
5571
6
Cine more nu mai vine.
Şezăt6rea Poes. Pop. 1, p. 172.
5572
Odată trăesce omul.
Lungu " drumu prin pădure
Dar mal lung pe ceea lume,
Cine more nu maz vine.
Poes. Pop.
Quand on est mort c'est pou« lonqiemps.
Pr01'. Franc.
*
Cine more nu mai miscă,
Dna E. B. MAWR, p. 21. - Fn.
DAME, III, p. 76.
10 Acelaş înţeles ca la No. 8671.
2° Cine m6re nu mai p6te face reu ..
Ot 't(';6Ylrx.6't(';� ou oaXYOUQlY. 1)
J'l'OV. nu«
Mortui non mordent. 2)
Prov. Lat.
*6
5573 Cine more, qropa lui 'şi ('o) astupă.
A. PANN, sa« 1889. p. 172.­
P. Isrmuscu. Rev. Ist. II, p. 152_---
1. MAllTNESCU, înv c. Bradu-de-joe,
J. Arqeş, - M. S'rĂNCleANU, înv. c,
Piria, .1- Mehedinţi.
*6
Cine more, gr6pa lu: astupă.
G. P. SALvrCr, înv. c. Smuiii, J.
Covul'luiit.
Se dice de omul prins într'un fapt. Cel ce face reu, de reu
are parte.
2° Fie-care datoriile lui împlinesce.
*6
5574 De ar muri tata ca să 'i ieu bricequl!
A. PANN, l,p. 103. -lhNTESCU, p-
111. -1. MAHlNESCU, înv. c_ Bradu­
de-Jos. J. Argeş.-M. S1'ĂNCEANU,
înv. c. Piriu, J. Mehedinţi.
1) Morţil nu muşcă.
') Idem.
================== pagina 641 ==================
8'I'ĂllILE ŞI MIŞCĂRILE l'RUPUI�Ut
/
641
Se dice de un om prost, nevoiaş, leneş, precum şi de acel
care aşteptă să prindă locul altuîa, sau lucrul de-a gata şi prin
moştenire,
Se dice că un părinte odată avea un bl'iceg frurnos ; îl arată copilulut
seu. Acesta, cum din fire sunt copii! rîvnitor! la tot ce ved, cere bricegu l
ele la tată-seu, care 'î răspunde că ii va da când va murt. Dunineţa co­
pilul spune mamă-se! aceia Ce 'i disese părintele !tII, apoi a daogă : De ar
muri iata să 'z Uit briclgul.»
*6
.5 5 7 5 - De ar muri socru,
Ca să 'i apuc locu!
A. PANN, 1, p. 103. - HINŢESCU,
p. 177. _. 1. ]\1"H1NESCU, înv. c. Bro­
du-de-Jos, J Arges. -- M. STĂN­
m;ANu, îm'. c. Pţri�, J. Mehedinţ),
D' ar murt. socrul, să '1, Ma locul!
P. ISPlH�;SCU, Rev. t». IlI, p. 156.
VegI a se Sculă.
Acelaş înţeles ca la No. 5574.
5576
De ar muri mosul să'i apuc toiagul!
A. PANN, 1, p. 103.- I-I1NTESCU,
p. 111.
Acelaş înţeles ca la N o. 5575.
*i'.
5577 Numai de nu 'i ar muri mulţi înainte.
G. P. SAT.VIU, tnv. c. Smulţ], J.
CovurluiU.
Răspuns ce se dă acelui care laudă pre un om sciut der-eu
de totă lumea, sau care '1 este vrăjmaş.
*6
5578 Ai de grijă să nu 'ţi mâră mulţi înainte.
1. S. MARDAltE, stuâ. c. Cerţesct,
J. Tu/om.
Singur îţi faci reii, cauţi martea cu Iumînarea, nu te îngri­
jesci de sănătate.
Păzesce-ţi pielea ta, nn te îngriji de-a mea.
*6
5579 N'are să moră a-casă.
GAVIL Osrşou, praf: e. Doul'oâ!!,
J. Vllsluili.
Adică se va mărita şi dînsa. Se dice mal ales când o fată
nu vre să Iea pre unul care o cere, şi ştim bine că dinsa aş­
teptă pre altul care o Iubesce.
41 •
================== pagina 642 ==================
5580
642 PROVEunELE UOMÂI'II.OU
*
De muriam eri, aqi nu andiam ...
P. lSPIRESCU, ReI!. Isi: m, p. 159.
Când aud'i o veste ne-plăcută, o nerozie, etc.
5581
,
Carle more, lasa lumele ; carle viiu, se qodae, 1)
Fu. MIKI.OSlCH, Ritm. Unter. l,p.l0.
Acelaş înţeles ca la N o. 1377.
5582
De ca muri ver face pamete. 2)
FR. MmI.OSIGH, RUnI. Unter. 1, p.8.
Acelaş înţeles ca la N o. 5581.
Dopo la morie furai giudizio.
rrov_ ltal.
5583
*A .'
muri si a
invir,
P. ISPIIIEECU, Leg. p. 2 s. 105.
De bucurie.
«Când audiră de unele ca acestea, unchIasul si baba murird si inuiard
de bucurie.,,'- P. !sPlRESCU, Leg. 1'. 105.' , '
5584
*
A muri fără lumînare.
LAIJUIAN &, MAXIM, II, p. 1\.16.
Adică fără veste. Ver,ll No. 5512.
5585 * 6. A muri cu dile.
OR. JIPI,SCU, O pinc. p. 74.
A muri fără ca să fi fost bine căutat, dintr'o întîmplare ne­
norocită, etc.
5586
A murit că
s'a isprăvit dilele,
A. I'ANN, 1lI, p. 140.
A murit că n' a avut ijile.
A. P .AN=", III, p. 157.
Acelaş înţeles ca la N'o. 5132.
*6.
5587 A muri ca un cine.
GAVU. O"'ŞOI<, pro]: c. Berlad,.I.
Ttttova.
1) Care more, lasă numele; care trăesce , merge in pace.
') După mor te vei fi judecat..
================== pagina 643 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULU!
643
Singur, părăsit de toţi, într'o mi serie adîncă.
*6
5588 A muri cu porumba 'n cur.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
A fi supărat.
A MuşcA
G. P. SALVIU, inv. c, Smulţt, J.
Covurluitl.
*6
5589 De cât să musci omul pe din d03, mai bine muşcă '1
de faţă.
Când al ce-va cu un om, să 'i spui verde în faţă ce al de
spus, iar să nu '1 vorbescl de reu pe din dos.
*6
5590 Se repede, dar nu muşcă.
G. P. SALVlU, inv. c. Smuu), J.
Co�'ul"luiu.
Se dice de acel care ameninţă cu bătaia, dar nu fac nimic.
5591
*
A muşca.
A înţepa cu vorba.
MUT
Ve!)l Bărbat, Dnmnerj"", Mu­
iere, a Rîde, Surd, a Ttice, Tă­
out.
5592
Mai bine cu muta de cât cu lirr.buta.
IORD. GOLESCU, Mss. I, p. 314 bis.
BiCInesce limbuţia femeilor.
Te duci unde a dus mutul tepa, şi ţiganul cârlanul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 104; II,
p. 118.- P. ISPIHEscu, Rev. t«. in
p. 165.- HIN'lEsec, p. 116.
,::::"
După ce e mută
Apoi e şi slută.
5594
A. PANN. J, p. 4. - HIN'fESCU, p,
116.- I, MAHINESCU, inv. c. Braâu­
de-Jos, J. Argcfj - M. S-rĂNCEANU,
inv. c. Pi1'ia, J. Mehedinţi.
Se dice despre acel care are mal mul te cusururi, de pildă
prost şi urît, sărac şi leneş, etc.
5593 *
r
================== pagina 644 ==================
* Te duel unde a dus mutul/epa, ţiganul câr­
lanul şi sU'I'dul ?·ot'J.
AJ.l'mm .}UYAItA, c. Be,lad, ,1. 1',,-
tova>: HmsTlct, c. Buze/l, J. Buzeu.
;1: b-
Unde o asvîrlit muiu r6ta şi surdu 'iepc(.
DllMllRÂV.\., stud. c. Sclrinerti. J.
Tutova.
Să te duc� usuie a elus mutuZlepC�.
IORD. GOLESCU, lrIss. II, p. 66.
Ve<j.l Surd.
G. 1. 1\IUNTIW;U, p. 121. - lh­
l\ONZJ. p. 44.
Pro». F"QlIc.
An âiaUic Vauverf.
A (se) duce (pre cine-va 1)c) itnrle a dus
'Ifliu,tul {epa,.
c.
Unele a clus mutul icpa şi călugărttl baba.
R. SnlU, înv. c. Odai, 7ra>1sil­
vania, in Etym. Magn. p, 226\1.
*6
Unde a dus dracnl rota şi mtdttl tepet.
G. P. SALVIC, înv. c. S1I1ulţi, J.
C01)urlui,u.
*6
Unde CI dus mutul fApa.
1. 1\IAm1\ESCU, in», c. Bradu ele-
Jos, J. Ar.qrlj. - GIl, 1. ALEXAN­
mmscO, Galaţi, .J. Covur/tt'. - M.
CANJAN, J. Iaşt- - G. P. SALVIC.
î1l1'. c. Smulţi,.r. COV!lrluii1. - M.
ALBu, stuel. c. Iresei, .1, Tu/ova.­
AVR. COl\CEA, lJal'oh, G. Coşteil1,
Banat.
Adică Iorte departe.
Se dice. ca un blăstem, în glumă, către cel ce fug de la noi
(GOLJ'SCU) salt pre care'I alungăm.
D-I T. Speranţia, în volumul III de aneedote p. 2GD, între-
l>uinţezl1 aeesti'l Slica1ă, modificânc1'o întru cât-ya.
================== pagina 645 ==================
STĂm!." ŞI �llŞCĂH1LE THUPULUf
NĂBĂDAIE
646
5595
Tremură de par-că '1 găsesce tote năbădăile.
A. PA�N, III, p. [l2.-HINTES(;U.
p. lD8.
Despre cel fricos.
NĂDUŞELĂ
*6
5596 Nădusala,
Sc6te' bela.
10110. GOLllSCU, 11188. JI, p. 51.-­
ANDRt,I MAllINES'::U, in». c. Humele,
J. Arge'}-
Adică munca cu năduşală depărteză sărăcia (GOLESCU).
Un om, după multă truda, sc6te şi el vre-un folos şi se adre­
seză unul altuia <;1ieencl: «Am făcut şi eu ce-va, dar sciu că am
muncit.« Arunc) i se respundc : «Nu scit tu că năduşela scote
bâla
*6
5597 A'l trece năduselile.
G. DE>!. TEODORESCU, Poes. Pop.
p.555.
*i:l
A' l trece o mie de năâuşell.
T. Rlr,ĂŞEL, Înv. J. Vâlcea.
A versa multe naduşel«.
P. Iq'IRESC[), Unch. Sfiit. p. 53;
Rei). i«. 1lI, p. 233.
A isbut) într'o afacere cu mare greutate şi după multă trudă;
a fi lucrat din grell.; a fi păţit ce-va.
Şi dabta că nu-o mişcă,
�i d'abl" mt-o r esturnă,
Până ce-o rostogolea,
jV(ÎdU1L'It!t� ': trece/t.
POt''>, Pep.
5598
:j: 1"0.
A'l fi trecut năduselile morţei.
T. B,\LĂŞgL, îmi .• J. Vâlcea.
A fi dat de () mare nenorocire,
A NĂDUşi
Vc:<JI a 1t[une!} Nerorţ .
================== pagina 646 ==================
m
646
rEi
PROVERB EU; ROMANILOR
NĂJIT
*6
5599 Isi face de năjit.
G. P. SALVltl, Înv. c, Smulşi, J.
Cocurluia.
Caută certă, bătaie.
Năjitul este o bclă de urechi caracterisată prin dureri mar)
şi ţiuelă sau huelă,
NALT
Veqi B"ad, Inalt,
*6
5600 Nalt ca un munte.
K. A. ZA'!FlRESCu-DJACON, inv. c.
ŞUubenil, J. Dorolioi,
Se q.ice:
10 De omeni forte nalţl.
2° In rîs de cel mărunţel.
*.6
5601 Nalt si cocorat, umblă în picîore pe sub pat.
K. A. ZAMl<'lRESCu-DucON, in».
c. Situbenit, J. Dorohoi, - EM.
POPESCU, ino, c. Cioci1nesci·Măr.qi­
nent, J. Ialomiţa.
Se dico în batjocură de cel mărunţel,
A SE NASCE
Ve?, Iictuneric.
*6
5602 Câte 'n lume nasc, mor t6te.
A. PANN, Fob. IL p. 77 .. - r.
Mxmsnscu, inv. c. Braâu-de-Jos,
J. Argeş. -1\1. STĂNCEANU, în», c.
Piria, J. Mehedin{i.
Ce nasce more.
A. PANN. Fa6. II, p. 76.
Cum ur naste, aşa şi more. 1)
Fu. J\I!KLOSICli, EU/It. Un te)'. 1.
p. 12.
Vci)l 1Vascf!.l'e.
'I'ot ce nasce trebue să morti. Vegl A .. Pann, Fab, II, p. 78.
1) Cum unul nasce, aşa şi more.
================== pagina 647 ==================
81' ĂRILll ŞI MIŞCĂHlLE 'l'RuPULUl
647
----------
5604
Il faut mourir qui »eui vivre.
P,.OI'. Franc.
1'tttto, cite nas ce, convicn clie muoja 1).
Prov. Itai.
vVas gcboren, ist Vom Tod gewordcm 2).
r-o« Gerl».
AUir eru feigi1· fmddir' 3).
l'rov. Islctllcl.
*6.
5603 Unul nasce �'altul more.
G. Dl:�l. 'l'EODOR1:SCU, Poes. Pop.
p.287.
Acelaş înţeles ca it, No. 5561.
Aşa't lumea trecet6re,
De- voinici amăgit6re,
Ca o apă trec�t6re,
Unul naste ş' altul more.
poes. Pop.
More nasce, carle va contentu viîu fi ')
FR. MnCLOS1CH, Rum. Unt.l, p.13.
l\lateria însufleţită resimte singura plăcerile.
5605
*
A fi născut din flori.
M. CANIAN,J. Iaf/.- Maior p,
BUDIŞTE.l.NU. J Ilfov,
5606
5607
Acelaş înţeles ca la No. 3071.
*
A fi născut în �i de lucru.
M. CANIAN, publ. J. Iaşi.
VC':fl «Fewe.
Se (;tice de omul muncitor.
*
A fi născut, iar nu făcut.
G. FUNDESCU, c. 'l'îrgoviljte, J.
Dl,boviţ'l.
A fi de nem bun, Iar nu parvenit.
1) Tot ce n asce, trebue să 1no1'ă.
2) Ce se nasca e căştigat pentru morte-
") Tâte sunt născute pentru ca să cadă în mort.e­
') Trebue să nască, care vrea să tie mulţumit.
================== pagina 648 ==================
648
PROVEUBELE ROMÂNILOR
NASCARE
Ve,p: N elncnie, Prostie.
NASCERE
*6.
5608 Cine vede nascerea, vede si mortea.
iVI. S'l'ANUMNU, înv. c. PiriCl, J.
1I1ehedinţi.
Acelaş înţeles ca la No.o603.
NEGRU
Vc(ji Cap. x, c. Neqru,
*6
5609 După ce e neqră o (mai) chemă �i Negă.
A. PANN, I, p. 4. - BARONZI, p.
66. - HINŢESCU, p. 120. - 1. MARI­
NEseu, în!). o Bradu-de-Jos. J. Al'·
geş.-M. S'l'ĂNCllANU, înv. o. Piria,
J. Mehedinţi.
Se dice despre femeile pr6ste şi urite.
*6
5610 A se face negru.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. VâlceCl.
10 De ciudă,
2° De mânie.
NERESPUNDERE
5611
•
Ne-răspunderea încă e un răspuns,
G. D. MUNTEA1\U, p. 15l.
Ne-respunsul încă e un reepwn«.
HINŢESCU, p. 121. - Dna B. B.
l\hWR, p. 70.
Vegi Tdce)'e.
Se dice când tăcem la o întrebare ce ni se face.- Y(!(,li
No. 5755.
NEVE:PUT
5612
Ne-vedut, ne-audit,
DaI. CA1\TEMlI<, i». Ierogl. p 173.
================== pagina 649 ==================
STĂmLE �I MIŞCĂUILE TRUPULUi
Lucru de mirare, ne-obicinuit.
619
5613
.Ciudă ne,Jirjttlâ �l precum elice <lir�tarea, nc-cucditâ; cu cada în virful
capului Camilă era'>. - Dm. CANTEMIR.
NEVOIAŞ
Trimite pe nevoias
Să 'ţi slujescă la cevas,
Dar plecă şi după el
Că nu 'ţi face în grabă alt-fel.
A. P ANN,), p. 104. - I-lil'!ŢEiiCG,
p. 123.
Se dice când am pus un om nevoiaş sau leneş la vre-o trebă,
Il podesht di Sinigoglia, che comanda e fa da se 1).
Prov. Itai.
Manda, manda, Pedro, 1:1 anda 2)
Pr.». Span.
HlliP;oCU p. 124.
CăCI unul nu p6te şi cel de-al doilea nu vrea să muncescă,
ast-fel tot la aceeaş socotelă eşi cu amîndot.
5614
Commanâ YOU/' man and do it yourselj3).
Oro» B'ngl.
Gib dem Buben einen Dreier und thu ) es selbst 4).
Pro». Germ,
Pe nevoiasu1 si Ienesul cu o funie să'I legi si p'a­
mindoi 'să'i' înneci:
(
J
il
I
:\:6
5615 Omul nevotaş se innecă pe uscat.
A. PANN, sa«. 1889, p. 133; II.
p. 86. - HINŢESCU, p. 134. - M.
STÂNCEANU, înv. c. Piria. J. Molie­
âinţ+. - BÂRBU CONSTANTINESCU,
Cart. cit., III. p. 15. - 1. MAUl'
NESCU, în". c. Bradu-de-Jos, J, Ar­
ge�.
Se di ce despre omul leneş, şi când cine-va nu p6te să facă
cel mai 'uşor lucru.
1) Primarul din Sin ig ag iin , care poruncesce şi face singur
2) Poru ncesce, poruncesce, Petre şi clute (tu).
:1) Poruncesco slugel tale şi fă singur.
4) Dă b�HatnlnI un ban şi !{l singur tu.
================== pagina 650 ==================
650
PROVERBI:LE ROMÂNILOI'
*6 v •
5616 Nevoiaşul la tote
Dice că nu p6te.
A. PANN, I, p. 104. -- HINŢESC!:'
p. 123. - I. MARINESCU, înv. 1;.
Bradu-de-Jos .. 1. Arge;r.-M. STĂN­
CEANU, inv. c. Piria •• I. Mehedinţi.--­
T. BĂLĂŞEL, inu. J. Vâlcea.
Celui slab t6te i se par cu neputinţă.
Se dice unuia care e trimis să facă ce-va uşor şi el spune că
nu se p6te.
*6
5017 Nevotasul şi prostul şi în dina de Pasci postesce.
I. MARINESCU, în v, c. Bradu-de­
Jos, J. Arqe». - M. S'l'ĂNCEANU,
înv. c. Piria, J. Meher1inţ�.
Se c,lice unui om care, unde este cinstea mal mare, el face ne­
cinste fie prin purtare, fie prin vorbă.
NURl
5618
De cât un car de frumuseţe mai bine un dram de
nuri.
P. !sPIRESCU, Rev. I8t. III, p.
FI<. DAMK, III, p. 135.
JYla� bine �m dram de nurite de cât un car
,
ele frumuseţe,
A. PANN, Il, p.129.-HINŢES(,U'
p. 70.
VeQl lilinte.
Nuri! sunt mai atrăgători de cât frumuseţea. Veq.i în poe­
siile lul Costache Konaki Irumosa poesie intitulată: Ce este
nuruţ ?
A SE ODIHNI
VCQl Copac, G(!1·d.
A OFTA
*6
5619 Omul de n'ar ofta
Cu totul s'ar venină,
G DEM. TEODORESCU, 1'oe8. Pop.,
p. 276. -- I.M ARINESCU, înv. c. Bradu­
de-jos, J. AI·gel!. --- M. S'!'ĂNCEANU,
îl!!'. c. Plria, J. Mehedinti.
================== pagina 651 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂIULE -rntn-ur.ut
651
Omul daca nu şi-ar resbună puţin cu vorba, s'ar boJnăvi.
5620 *.6. A ofta de la flcaţi,
T. BĂLĂŞEL, îl1v. J. Vâlaa.
Când cine-va oftâză de mare (:'urere.
*.6.
5621 A ofta din fundul curului.
T. BĂLĂŞEL, îllV, J. Vâlcea.
Când cine-va of teză din lucru de nimic.
OFTICĂ
5622
Ohtica, sapa sî lopata.
10110. GOLESCU, Mss. u. p. 108.
Când te îrnbolnăvesci de ohtică să 'ţi sapi gr6pa (GOLEŞCU)
OFTICOS
Vee}1 Pungă.
OLOG
VCQl Ciung, Vin.
OPĂRIT
5623
Lapte fiert l'a opărit,
Suflă şi 'n cel covăsit,
A.� PANN, II, p. 15. - IIIN·�Escu.
p. tii.
*
Care s'upresce ttt culeş, suflă şi tu marcat. 1)
N. S'l'. NIJOPOLE, Macedonia.
Care S'up)'eş",i tu lapte, f}'tu, marcat. 2)
A. D. MII,hS(,U, Gaz. Maced. r, 3.
Când ne-oparim cu lapte, s'ttfiăm până şi
tru dală. 3)
ANonEluL AL BAGAVO, CW"t. Aleg,
p. 61.
1) Care se opăresc cu clulama suflă şi in Iaurt.
2) Ic1em.
S) Când ne o părlm cu lupte, suflăm până şi în lapte bătut,
================== pagina 652 ==================
v cqi a se Frioe.
Acelaş înţeles ca la No. 5229.
652
PHOVEHBELE ROMÂNILOR
*
Care s'upresce iru cuJeş, sllflă şi iru mărcoş. 1)
V. D"\MA:\lW, proj. c. Jldeţo/-'a,
A/'minciu, Mucedoni«.
:j:
S' OPOTl, masă tu euleş, suflă ş' tu mărea t. 2)
ILIE GHICU, prof. c. Bă6sCI, Epir.
*6
5624 A rămâne (fi) opărit.
1. CREAl<GĂ, Po». p. 29L - P.
Isrrnnscu, Basm, 1, p. 52. - G. P.
SAI-YlU. înv. c. Sinulţt, .1. Cocurluin,
-- FIl. DAlIli:, IlI, p. 156.
Ca opărit.
S. MIHĂILESCU, Sezăt, Il, p. ,17.
VeQl Fript.
Adică ruşinat, înşelat în aşteptările sale, supărat, fără chef.
«Par'că I'ar fi 0pâri! cine-va cu apă Irerbiute.v=-T'. Lsr-mnscu.
ORB
VegL lJu1N/rw<)ei7, ]i'tUnâ, ca­
ind, Luminare, Oclriii Cap.
)(XI. c. Orb, a Ride, Scliiop ,
Vin, aVo'rut,
*6
5625 Orbului de qeba îl spui că s'a făcut dina (diuă) (diua).
A. P.4NN) Edit. 1889, p. 26 &:
166; I, p. 86; III, p. iss. - JJl�­
TESCU, p. 137.-L Mxnrxssou. ln»,
e. Bradu-de-jos, J. Arqeş. - M.
i:)1'ĂNCEANU, in». c. Fi"ia, J. Me­
hedin(i.- V. SAl.A, dasc, c. Vaşco-i!1·
Băresci, Bihor, Ungaria.
Se dice celor ce nu pot sali nu vor să înţelegi'i nimic din
câte alţii Îl învaţă spre bine.
*6
5626 Orbului de qeba
*6
Orbului ele geua
s'a făcut (i se face) diua (diuă),
BAI<UU CONS'l'ANTINJo:SCU, Cart. Cit.
III, p. H.-Semin. Bue. ci. VIIl
prin P. G,Î.r:eovlcENU, p'·of'.
se face tjiuo.
TORD. UĂLIN, ele», 8e. 110nn. insi.
J. Arqe«.
1) Care să-opărcsce cu ciu lama suflă şi în Ia urţ,
2) S'opări betrânn cu dulamu, suflă !;ii în hnut.
================== pagina 653 ==================
S1'ĂRIU; ŞI MI�GĂRIr.E TRUPULIlI
(:53
il
:1:6
Pentru. un orb de giba se face flt'uă.
T. IiĂLĂş�;L, în!'. J. Vâlcea.
Se dice pentru cele ne-folosit6re. Un om prost, nici de cele
mal îrumose lucruri nu se p6te îndulci.
5627
*6
Orbul de n6pte nu se îngrijesce.
M. STĂNGEANU, înv. c. Piria, J.
Mehedinti.
XL:
.' , Orbul ele nopte nu se qrijesce, şi uâul ele plate
nu se teme.
5628
H. D. ENEscu, în!). c. Zamostea,
J. Dorohoi, - DIM. CANTEMIR, Ist.
lerogl. p. 188.
10 Nu ne îngrijim de ceea-ce nu ne p6te fi de nicî un folos,
sau nu ne p6te aduce nicIo pagubă.
«Precum orbul de no pte DU se griJesce, aşa cel pre slab, de cel pre ture
DU se siiesce , ,,-DuL CANTEMIR.
2° Se gice de omul sărac.- J. Mehedinti.
Orbul trebuinţă de masala n'are.
lORD, GOLESGU, }I{ss. u, p. 10.
Adică când dat, să dai ceea ce e de trebuinţă, ca să prindă
loc (GOLESCU).
:1: L\
5629 Orbul când dă de perete socotesce că s'a isprăvit
lumea,
1. MAHINESGU, tn». r.. Bradu-de­
JOg, .I. Al'ger- M. STĂNGEANU, inr,
c. Piri«, J. Mehedinti.
Orbul când s« de perete)
Tocmat acZ socoiesce,
Ca lumea se is} răoesce.
A. PANN.I, p. 82.-HINTESCU, p.t55.
Se induperâ orbul di muru, şi Ui se parc ca
ma încolo nu este loc, 1)
1\1. G.130JADSCIlI, I'prJ.I"I'" PW}W·I.
p. lU!.
1) Se lo vosce o rb u/ de pe ret e, şi j se pare că luai în colo nu este loc (nimic)
================== pagina 654 ==================
654
PROVERBELE ROMÂNILOR
Se dice :
1° Pentru omul prost.
20 Unul lăudăros care spune că a făcut un lucru mare ce nu
'1 mal pot face alţii, când este cunoscut că el nu este în stare
să facă aprope nimic.- J. Argeş.
FABULĂ
Un şoric se nascu tru un canistru , şi nu mânca alta, ma nucI. Se agudi
un '6ră şi ea să eli in canistru, şi Cara "fi" alte multe pJăşi di gjele, dise:
O eli minte ci port : el' m ind enm, că nu este altă casă afoară eli canistrul
ârnen, - M. G. BOJADSCHI.
5630
Sărută pe 6rbă (p'a orbă) , dar îi caută şi în ochi.
A. PANN, Edit. 1889, p. 105; II,
p. 134.- HINŢESCU, p. 137.- 1. MA­
ltlNESCU, înv. tJ. Bradu-de-jos, J.
Argeş.
Ve<J.I Stirac.
1° Iubesce un om, însă nuu!tă cusururile ce le are; se dice
mai ales despre femel.
20 Servesce-te de un om, însă gândesce-te şi la dînsul şi ajută '1
la păsurile Iuî. Se dice când un om ajută pre altul şi el nu
este ajutat cu nimic.- J. ArgeJ} &, Mehedinţf,.
5631
Orbul îşi caută acul în aria cu paele, şi surdul îl
povăţuesce unde sună.
A. PA;;;;, II, p. 4.- HINŢESCU,
p. 137.
Ve<J'i Ac, SU1'([.
Se dice despre cel cari nu se pricep la o trebă şi daii altora
poveţe.
*6
5632 Orbul de la toţi, şi de la orb nimeni (nimenea).
A. P ANN, seu. 1889, p. 65; III,
p. 81.-- BARONZI, p. 49.- 1. MAHI­
NESCU, înv. c. Bro.du-deJos, J. A1·ge�.
- Semln, Buc. el. Vl.l I, prin P.
GÂll130VICEANU, proţ'.
*6
Orbul de la toţi{, dară de la orb nimeni.
P. ISPIREsclT, Leg I, 1872, p. 168.
-I-hNŢEscu, p. 137.-0. DANlILES­
cu, c. Scundu, J. va:cea.
Ve(Jl sarac.
Se dice :
1 e De un om pre care '1 ajută toţi, şi el nu ajută pe nimeni,
când pote.
2° Despre cel sgârcit.
================== pagina 655 ==================
S-rĂR1LE ŞI MIŞCĂRILE 1'HUPULul
------._---------------_ .. -
655
5633 "m la orbu nu caftă ocli. 1)
D. DAN, c. Necesca, Macedonia.-
D. A. MILF.SCU, c. Gope�1, Macedonia.
Să nu pretindi de la om de cât ceea ce îţi p6te da.
*6
5634 Rîde orbul de schiop.
M. STĂNCEANU, înv. c, Piria, J. Me­
hedinţr. - REINSBEHG-DtIRlNGSFELD,
1, p. 122.
Ve<jl Şiotcă.
Când batjocura intre doi 6menl este fără. temeiii.
Il cieco Sli ce al lusco, 2)
Prov. itai.
Du Bluule spottet des Hinkenden. 3)
Pro». Germ.
Gielcke» vii narre Doaren. 4)
Pro». Danez.
li
I
.1
5635
Orb pe orb povăţuind cad amîndoi în gropa.
A. PANN, ei« 1889, p. 29; 1[,
p. -l. -- Hnq'F.scu, p. 137. - RF.I:-1S­
BEl�G DUlllNGSFF.LD, 1, p. 126.
Orb pl'P, alt 01') pârt« şi amindo; cade în grapă.
Praoila de la Gooora, p. 92.
Orb pe orb când trage, amîndol se poticnesc.
lORD. GOI"l;SCU, Mss. II, p. 10.
*6
Orb pe orb când trage, amtndo; cad în grapă.
M. S"ĂNCEANU, înv. c. Piria, J.
Mehedinti. - 1. MAIUNESCU, tn». c.
Bradu-de-Jos, J . .Argel}.
01'U pe orb când se mână, amîndoi cad în grapă.
ODOBESCU·SLAVICI, Cart. Cit.
*6
Orb pe orb când se duc de mână, amîndoi
cad în grapă.
T. BĂLĂŞEL, îl/V. J. Vâlcea.
1) De la orb nu cere och'i.
2) Orbul vorbesce (re,,) de cel cu v ederen slabă.
Orbul rîde de schtop.
4) Nerodu l voesce 8:1 rîdă de nebun.
================== pagina 656 ==================
656
PROVEllnELE ltOMA.XILOR
---�-----�----
*6
Orb pc orb când se conduc, cad amindoi în grapă.
1. G. VALEN'l'INEANU, p. 30. -
V. f!AllAM, înv c. Oricita, J. Tu­
:ova.-E. 1. PATRlcm, înv.' c. Smulţi,
J. Covurluiii. - Semin, Buc. CI.
VIII, prin P. GAUllOYICBNU, prJf.
Orb pe orb povoţttind, cad amîndoi în mormînt.
Dna E. n MAWll, p. 95.
Un orb duce pe altul.
lCi.ROLY Ăcs, p. 84.
*6
Duce orb pe orb,
AVR. COHCEA, paroh, c. Coşteiie,
Banat.
Orb la orb să 'şi da mâna, duozZi gropa WJ,
să-o află.
ANDUE!U AL I3AG.WU, Cart. Aleg.
p. 99.
Se dice pentru cel ce învaţă pe altul când el nu scie nimic,
adică prost cu prost, amîndoi greşesc ,(GOLESCL').
Cei proşti chiar mai mulţi de s'ar stătut, lor tot în reu le
va eşi.
De va conduce 01·� pre orb, amindoi vor cădea 'În qrâp«.
Evangel. l\IATmu, XV, 14.
P1·OV. Elin.
Ccecus cceco dux 2).
Pl'OI), Lat.
Qwand in aoeule mâne in auie, i toumet ious les deuo:
es l'losse 3).
Prov. lVallon.
Se un cieco guida l' altro, tuiti due cascano nella fossa 4).
Pl'OV. Tosc.
If the blind lead the blind, tou. faU inio ihc ditcli 5).
Prov. Engl.
1) Orbul călăuză o rbuluf.
2) Orbul călăuză orbuluI.
:J) Când un orb duce pe un altul, cad amîndoI in grapă.
4) Idem.
r.) Dacă orb duce pe orb, am îndof cad in gr6pă.
================== pagina 657 ==================
STĂnlLE ŞI MlşCĂnn,E TRUPULUI
657
Wenn ein Blinder den andern fiihrt, fallen sie bcide
in elen Graben f\).
P,OD. Germ.
Balai anou batai ban kutulun ttlu ichidamoui 7).
Pro», lvfi)ngo�
Orb pre orb când portă, ore ce va fi?
DUI. T!CHlNDEH, Fab. p.<147.
Acelaş înţeles ca la N o. 5630.
*,6.
5637 In ţera orbilor cel cu un ochii! este împărat,
A. PANN, E,lit. 1889, p. 79; 1II,
p. 29.-Abecedar Ilustrat, p.27.­
C. NEGRUZZI, 1, p. 248.-HINŢESCU,
p. 185.-LAURfA'i & r.lAXlM, II, p.
524.--Dna E. B. MAWll, p. 2-E,
1. PATRICtU, inv. c. Smu1f:i, J. c­
·vw'luiu.·- V. FOHESCU, c. Folticeni,
J. Saci(wa.-H. D. ENESCU, îl11!. c,
Zamostea. J. Dorohoi. - 1. MARI'
NESCU, 'in v. c. Bradit-de�jo8, J. Arge�.
- V. SALA, dasc. c. Văşcoiii-Bâ­
resei, Biliar, Ungaria .
• )\. ,6.
In ţera orbilor chioru c (este) tmperat.
M. STĂNCEANU, înv. c. Piria, J.
}'le.hedinţ�.:- Semim, Bac. �l. VII,
l'rw P. G.\IHlOVICEANU pro].
In ţira orbilor chiorit tmpcraţeso.
BARO�ZI, p. 68.
Intre orbii cel cu un ochia e împerat.
LAumA� & MAXUI, II, p. 476.
intre orU chiorul este imperat,
1. G. VALEN'fINEANU, p. 21. -AL.
Dcnrrusscu, p. 117.
In satul orbilor chiorul porunees:e-
IOIW GOI�ESCU, Mes. II, p. 16.
*
Pentru orbi chiorul e împcrat.
Dur. ZANNll, Buc!tt'esci, J. llfov.
Intre orbi chiorul împerăţesce.
IOfiD Gor.sscu, M,s. II, p. 17.­
I3AfiONZI, p. 62 -HINŢESCU, p. 137.
(;) Când un orb duce pe cel-alt, cad amîndof în gropii.
') Cel care e orb nu pote duce pe un alt orb.
42
, � ,r
1
I
il
II
I!
================== pagina 658 ==================
658
PHOVI�RBELE ROMÂNILOR
Pe toţi îi aduce roia, ttn chior p'un sat de Q1'b!{.
H��[UDE RĂDur,ESCU, Bibl, port.,
LXV, p. 92.
VecJi Cliior.
Adică între cel de tot [proşti, cel cu puţină minte impără­
răţesce (p. 16); Adică între cel proşti cel mai deştept filosof
se arată (p. 17).- r. GOLESCU.!
Intre săraci, cel cu o mică avere pare un Cresus; Între cei
proşti, cel care scie ce-va carte pare un mare învăţat, etc.
Are în tot-d-a-una o nuanţă ironică, căci arată că acel la care­
<;Iicerea se aplică nu pote fi ce-va de cât între cel de nimic.
Inier ccecos reqnat strabus 1).
pţ·ov. Lat.
v E'I tO�; t01tO�;; tOlY "'l:p),OW ),&'P,<UY �7.(l�)\86s: 2).
Prov. Elin.
Au pa!f'� des aveugles les borqnes soni rois.
Proo. Franc.
1n terra de orbi ehi ha un occhio e Re 3).
Frov. Ital.
In tierra de ciegos el iuerio es rey 4).
Pro». Span.
Untcr den Blinden ist der Einăn,r;ige R(jnig. 5)
P/'Ov. Germ.
Amonq Site blind a one-oued man. 1S Jung. 6)
Prov. E1'Igl.
*L::..
5638 Când treci prin tera orbilor închide şi tu un ochiti,
A. PANN, Edit. 18�9, p. 176.­
M. STĂNCEANU,îIlV. c. Piria, J. l'de­
hedinţT.-Fn. DAMlh, III, p. 160.
Când trăesci printre cel nărăviţf, de sîrg să te prefaci că.
îrupărtăşescî năravurile lor, căcî alt-fel eşti huiduit şi dispre­
ţuit ca unul ce nu le semeni lor. Cam cu acelaş înţeles S-tu
Pa veI a <;lis: m' am tdcut tuturor' tâte, ca pc toţi să' r dobândesc.
5639 Orbul cu întrebarea
a nemerit Brăila.
A, PANN, Edit. 1889, p. 28; IT,
p. 4,- T-hNTESCU, p. 137.
1) Intre orbI donrncsee cel caro se uită crucis.
�) In ţcrHe orbilor, chiorul doun.esco. �
:J) In ţara orb ilot-, cel cu un ochiti e rege.
4) In tara orbilor, chiorul o 1'0°'0. .
ro) Rl'iÎltl'C orbI este cel cluor Re>ege.
') Id e m .
================== pagina 659 ==================
STĂIlILg ŞI MIŞCĂIULE ruur-ur.ul
659
* !;,
Orbul a găsit Brăila.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 10.-
I. MARINESCU. îllv. c. Braâu-de-jos,
.J Arpe». - M. STĂNCEANlJ, înt' c.
Piria, J. Mehedintt.-l. G. VA­
LEN'l'Il<EANlJ, p. 36.'
Nimeresc orbi: Brăila.
V. A. URECHE, Con». Lite,'. XXI,
p. 11O·!'
*b.
Nimeresc orbii Suctaoa.
I. CREAl<GĂ, Amint, p. 107. ­
M. CANIAN, publ . .J. Iaşi. -- Ar".
LAMBlUOR, COl1v. Liter. v ar, p. 69.
-- r. 'fJCODOHESClJ, in» . .J. Suctaca,
*,�
Orbnl a nemerit Braila.
P. ISPIRESCU, Leg. 1. 1872, p.
168. -Fn. DAMJ�, Ilt, p. 160.-M.
C.�NIAN, .J. laşi. - Semin. Buc, CI.
VII praf. P. GÂRll[)VJCi�NU, -- G.
POBORAN, inst, c. Slatina, .I. Olt.
V e�\l cu:«.
1° Se c,licc pentru cei ce ncmeresc după multă chibzuire
(GOLgSCU).
So povestesce că un orb, având mare dorinţă a'şi regăs) o
rudenie ce locufă în Brăila, a plecat pe drum. Lung saii scurt va
fi fost drumul, nu se scie, el însă purtân du-se bine cu cei cu
ochi, a fost călăuzit, când de unul, când de altul, până la Brăila­
De atunci ori-care om ce caută mult un lucru, ce de alt-fel eră
lesne de găsit, aflându'l mai târdiu alţii, cari! scieau lucrul dar
nu voîeaii să'I spună, îi dic acest proverb În deridere.-- .J. il{e·
hedinţ'i.
"-- Bine al venit sanatos tată. Asa 'j că ne-al nemerit.
,,-- Bine v'am găsit sănătoşt, mej' bă ett. D'apol vorba ceea: Nimeresc
OJbil 8udava şi eu nu eram să ve nimeresc '(" _. 1. CRF1ANG.:{.
2° Se mal dico şi când cine-va este trimis într'un Joc şi spune
că nu scie unde este acel loc. Ne învaţă prin urmare că, cu
muncă şi stăruinţă, putem atinge in tot-deuna ţinta dorită.
Sciscitantes Trojam pervcnere Grteci. 1)
Pn». Lat.
1) Ln tre hând Grecii ajunscră la 'I'roiu.
================== pagina 660 ==================
660
PROVRllBELE RO�11�lLOR
Qui lonoue a, CI. Roma l'a.
Pro». Franc.
Dimandando si Vi/' it Roma. I)
PI'OD. u«.
.Hit Fraqen kommi man durch. die }Velt. �I
Prov. Grn«.
Se �lice pen tru cele ce nu ne
5640
:j:L\
Ce Iolosesce orbului
obrazul frumos!
A. p A�N, 1II. p. 13\J. -l\I. STb·
C�;ANU, în». c. Piria, J. IVIehedifl!i.
-Fu. DAME, III, p. 100.
sunt de nici un folos.
ou:« cceco cum specula. 3)
.Pr'ov. Lat.
T� 'C')F)'lÎl 'l.cd Mt07t'C(iql. 4)
r1'OV. 1!;Un.
*6
564i De cât orb şi călare, mai bine schiop şi pe jos.
A. PANN, Edit. 1889. p. 120; ut,
p. 112.--11nIŢEscu, p. 137.-- M.
DTĂNCllANU, îl1v. c . Piria, J. Mehe­
dinti. - Dt' G. CIlĂINICEAN1J. Conv.
Lit�,·. XXfl, p. 930.-I.MARINESClf,
in». c. Bradu-iie-Jos, .J. Argeş.-Fl<.
DAME, III, p. lGO.---Semin.lJuc. CI.
Vll, prin P. GÂIlnonc}:Nu, ]Jl·of.­
V. SALA. dascal c, V ăscoiă-Băresct,
comit. Bitiar, Ungaria.
10 Mai bine ce-va mal sarac şi sănătos, de cât bogat şi bolnav.
2° De cât un cărturar prost, mai bine un muncitor bun.­
:1\i AUINE8CU.
3° Despre cel ce se plâng de copi'î.- A. PAN".
Mieu» caut borţme qu' aoeuqle.
Pro» Franr.
lvlas vale iuerto quc cicqo 5)
PI·O/'. Span,
13esser einăugig, als gw' blind. li)
I'ro» Germ.
1) Tntrebâ nd aj ung I la Rorua.
2) Cu inti-ebărt nemerescl prin Iunie.
a) Ce va face orbut cu oglindi) .�
") Idem.
;,) Mat bine să tiI ch'io r de cât orb.
t;) Mai bine chior de cât cu totui orb.
================== pagina 661 ==================
STĂHILll ŞI MlşCĂnlLE Tl1CPL"I.l;Î 661
5542 Nu orbul, ce cel cu ochi qrudecâ de văpsele,
DlM. CAN'l'EMlR, Jst. lerogl. p. 34.
Pentru acol cari vorbesc de lucruri pre cari nu le pot pri­
cepe.
Parter comme nn aoeuole des couleurs.
PI"OV. Eran c.
*6
5643 Orbul cu ochi nu 'i păcat să '1 inşeli.
N. MATEESCU, înv. c • .M�vviliţa, J.
ruina .
Adică pre cel prost.
5&44 Orbii 9î schlopii împotrivă s'au pus.
IOBD. GOL1'S"U, Mss. II, p. 10,
Se <Jice, în bătaie de joc, când s6 impotrlvesc cel mai ticăloşi.
(GoLEBeu),
*6
5645 Orbul a dat de vale.
Iono. GOLESCU, Mss, IT, p.l0.­
\\1. t-h'X"CEANU, înv. c. n-:« J, IlIe­
hedinţi,
Se (,lice:
10 Pentru cel ce năvălesc orbesce când găsesc înlesnire, pri­
lej (GOLESCU),
2° Când dă norocul peste ore·cine.
5646
* L\
Orbul la vedere r ivnesce.
JOllD. Gor.uscu, Mse, IL p. 10.­
L Mxmxsscu, înv. c. Brtulu-de-jos,
.L AI'ger-M. S'l'ĂNCEANU, înv. c.
Piri«, .J. J.W,hedinţi
*6
Cererea orbului, în mare, e oederea.
v ASl!.l' SALA, dascal, c. lIâşcoit'i..
Băresci, comit. Bihur, Ungaria.
1° Adică săracul la ceea ce '1 lipsesce (GOL,"SCU).
"Tol-ele-una orbul asupra ochilor, şi schtopul asupra pic16relor, şi sur
dul asupra nuduluî, şi hadtmbul ast1['l'a înlreguluI obidă are.»-- Dn.r. CAN­
n�MIH, isi. li'rug/. P: 69.
2" So (,lico în dcobste când un om doresce sau ceea ce 'j lip­
sesce, sau ce nu e de mutra luL- J. Arae«.
C/tiol'iun isteii; nedtr? ichi geoz. 1)
Pro». 'Tarc.
1} CCJ'Cl'ca ehlol'ulUl ce osLe '( DOI ochi.
================== pagina 662 ==================
662
5647
PROVEHBELJ;; ROMÂNILOR
Câţi orbi şî şchiopi la sfântul Panteleimon.
JORD. GOL1CSCU, Mss. II, p. 37.
5648
*6
Câţi orbi şi şcluop; la Pantelimon:
M. STĂNCEANU, înv. e. Piria J.
Meheclin!i.
1° Se dice pentru cel ce primesc pe oră-ce prost şî sarac.
(GOLESCU).
2° Se dice ca blestem acelor omeni, cunoscuţi ca vrăjtnăşoşî,
ca să albă oopiî, toţI orbi şi schtopt şi mulţi ca la Pantelimon.
şi ca oraţiune acelor pretinşî prietini, să albă banl, vite sau
alte lucrurf câţî orbî şi schîopî se găsesc la Pantelimon.-1VL
STANCEANU.
In jos de Bucurescf, şi la o mică depărtare de oraş, pe mar­
ginea rîulul Colentina, se inalţă un ospiciu, zidit de familia
Ghica, şi în care se primeau odini6ră caliciî, adică 6meniî orbi,
schlopî, ciungf, etc. Astă-d] acest aşedăment atîrnă de Eforia
Spitalelor civile şi primesce mal ales betrânf bolnavi saii cart
nu mal pot lucra .
•
Nu e mai orb decât cel ce nu vre să vadâ.
l)na E. B: l\IAwn, p. 60.
Se <;1ice pentru acel care se face că nu vede lucrurr cad se
petrec chiar sub ochii lui.
Il n'y a pire aoeuqle que celui qui ne ocut pas voi;".
Prov. Franc.
*6
5649 Prinde orbul, sc6te-i ochii.
IORD GOLESCU, Mss. II, p. 61.­
FR. DAM��, nr, p. 160. -- r. Ms nr­
NEoCU, înv. c. Braâu-de-Jos.l, Ar­
pe)Q.-H\Np:scu, p. 137. - LAURlAN
& MAXIM, II, p. 476 & 524. - A.
PANN, Edit. 1889, p. 133; Il, p.
87.-1', I'l'lln;scu, Leg. I, 1872, p.
171; Lep. p. 106.- K. 1\. ZAMl'l­
unscu-Dracos, înv. c. ��tiubienf, J.
DorohaL-C. NEGIlUZZr, I. p. 249.­
Abeced, r Ilustrat, p. 28. - 1. G.
VALENTJNEANU, p. 1,1.-1. B.�NESC:U,
]J1·Of. J. Roman. - M. CANlAN, J.
Iaşi. - E. 1. PATRlCru, înv. c.
Smulţt, J. COI)u1'ltti�7. - !Il. S'rXN­
CEAllU, îllv. c. Piria, .I. lYlehedhlţl.­
C. POSSA, elev. Se. N01·m. c. Humu­
lesct, J. Nemţu, -- A. CO.JOCAIW,
stuâ, c. iVesc;, J. Pntna.
================== pagina 663 ==================
STĂRILE ŞI MIşeĂlITLE TIWPULUI
663
A prinde orb�6l (pe orb) şi a-i scâte ochis,
G. J. MUNTEANU, p. 122. - 1. Io­
NESCU, Cart. Cit. Ill, p. 50.
*
Aceia orbul şi se6tili oclili
D. DAN, c. Necesca, lJtIacedonia.­
XENOFONTE CAPSAI.E, c. Pirlepe, Ma­
cedonia. - PEltT. P APARAGI, Zweit.
Iahres, II, p. 172.
Adică de la cel ce n'are nimic, nu poţf lua nimic (Gor.ason].
Se dice, mal ales, când un creditor nu are ce lua de la un da­
tornic, acesta fiind pre sărac şi când orf-ce urmărire ar fi za­
darnică.
Nudo vestamenta detrahere 1).
1'1'01'. Lat.
On ne peut depouiller un homme nit.
Prov. Franc.
Centu latri nun ponnu spugghiari un uudu�)
Prov. se-u.
Ein Blinder kann nichi blind ioerden. 3).
P1'OV. Germ.
A bcggar can neoer be banlcrupt 4).
Pr·ov. Engl.
"'D
5650 it' Şi el orb de când pămîntul.
I. MAlITNESeU, înv. c. Bradu-de­
jos, J. Argeş.
Acelaş înţeles ca la No. 5649.
*D
5651 Orbul cu picerele �î şchtopul cu ochii, unul pe altul
să s'ajute.
IOBD. GOI.Eseu, Mss. II, p. 101.
Adică unul pe altul cu ce pote (GOLESCU).
"După ce îmI spune cum fraţii I-a ii scos ochit, din pismă, t-am povestit
si eu cum mi-a tăiat fratil picicrel '. Atuncl el ÎmI elice:
, «-Scil ce? Aide să ne prindem fraţI de cruce. Eu am piciore, tu al
ochi ; să te port în spinare. Efi să umblu pentru tine; tu să veci! pentru
mine. Eu sciîi că p'aci prin vecinătate este o scorpie mare. Cu sângele el
se pote vindeca ori-ce bolă ar f1,.-1'. Isl'IHE�CU, Leg. p. 303.
1) A scote hainele celul gol (nud).
") O sntă de tâlharl nu pot despuia un 0111 gol.
3) Un orb nu p6te s5 devină orb.
4.) Un cerşetor nu pritc rcmânc mofluz (cEl f'a limeut).
================== pagina 664 ==================
664
I'ROVEIWF;LE IW'IÂNILOll
5654
*,0,
5652 Nu e orb, dară nici bine nu vede.
LAURlAN & i\1AxIM, II, p. 524.-
1. MARlNgSCU, în/!. c. Bradu-de­
Jos, J. AI·.lleş.-M. S'l'ĂNCJ<:ANU, înv.
G. Piria, J. Meheclinţt.
Ve(}! osuo:
Nu e prost, dar nici nu se pricepe a face ce-va bun; se dice
unul om când face o mică greşelă
*,0,
5653 A se ţine de ce-va ca orbul de gard.
LAURlAN & MAX!III, II, p. 524.­
BAIWNZI, p. 46.'-1. MARlNESCU, înv.
c. Bradu-de-jos, J. Al'.qeş. - OUl.
TlCIIINDEAL, Fau. p. 224.--M. S'fĂN­
CEANU, înv. c. Piria, J. Mehedinţi.­
T. R'iLĂŞEL, înv. J. Vâlcea .
• '. ,0,
·1· Ca orbul (le gard si! tine.
101<0. GOLESCU, Mas. II, Asem.
p. 222. - AVRAM COReEA, paroh
ort. or, c. Coşteia, Banat.
Se qice:
10 Despre cel ce a apucat un obiceiu, un i nveţ şi nu'] para­
sesce ; despre acei 6meni cari, din capul lor, nu sunt in stare
să facă nimic de cât după cum ved sau aud pre alţii.
20 De unul care ţine şirul cărţel, când e vorbă de învăţătură
şi nu e în stare să spue o lecţie cu propriele lui cuvinte ..
* A sa lega de cine-va ca orbul de gard.
ION AL i.ul SDIERA, POV. p. 25J.
A nu'i da ragaz, a se ţinc într'una de dînsul.
e Nu te lega de mine ca urbul de gard, că nu't eş) bine la capet.» ­
SUlIi:n.\.
*,0,
5655 A se bate ca orbii.
A. PA:-IN, lII, p. 23.-HINTESCU,
p. 130 .. - 1. MAIHNESCU, in». c.
Bradu-ile-jos, .J. Argeş.--l'vL S-r.Ă.N­
(;I-:ANU, înv. c. Pi-i«, J. jllehedinţ'
Ve(Jl Orbiş.
10 A da cu putere şi fără a se uita unde lovesce. Se <;lice
adese-orl de bărbatul cu nevesta, când se bat în parte.
20 Se dice când cei carii se bat se ţin mal mult de haînă, căci
scăpând orbului elin mână nu'l mal prinde.-L l\LUONESCU.
================== pagina 665 ==================
Vel}l CII/ro?', Chtorîş, Orbi!}.
.� intri; de-odată; a se l'eperF fără a ţine se mă de pledice, de
gren tă ţi, etc.
STARILE Şl >lIŞCĂIlILE TRUPULUI
:.;:
5656 . A da orb unde-va.
661)
LAUIlIAN & 1IIAXD!, II, p. 52J.
'f;
I
\
i
'1
il
I
il
II
*
5657 A fi orb de minte.
G. POilORAN, inst, c. Slatina, J.
Olt.
T. BĂLĂşEL, înv. J. Vâlcea.
G. POBORAN, insi. c. Slatina, J.
Olt.
1. MAHINESCU, îuv. c. Bradu·de­
Jos .. J. Argeş. - FIl. DAMB, III,
p. 160
A striget orlia CUI-Vlt.
LAUHlAN & l\!AXHI, Il, p. 524.
A l'esping'e cu dispreţ, mal ales o cerere obraznică şi supe­
rătt,re.
*6
5660 A da cu orba cui-va.
Ye(}i oeuu:
A fi fără. carte.
Adică ne-sirn ţitor.
�
5659 . A fi orb de inimă.
Adică prost.
*6
5658 A fi orb.
A ORBI
*
A orbi pre cine-va.
10 A'I impedtca de a vede lucrurile cum sunt, a'l face să credă
ceea-ce voim noi.
20 A da eut-vu mită apropo ne-însemnată, ca în schimb să'ţi
Iaci treburile pe plac.
*6
5662 A fi orbit de ce-va.
5661
Când ve�l1 un lucru frumos, o fiinţă desăvîrşitiL
================== pagina 666 ==================
666
PROVEHlIELE ROMÂNILOR
5663 """Cat să orbescl un şorece chior.
GR. JII'ESCU, Opinc. p. 156. -
A. l' ANN, 'III, p. 71.
Ve(Jl a eMo,,;,
Adică forte puţin. Ve<F No, 25�8 & 3576.
ORBIRE
Yer)l COl" XIX, ('. Or birc ,
ORBIŞ
5664
A da orbiş,
P. ISPlltESCU, Unch. Sfăt, 1, p. 52.
Ve<;U 01'0.
A da cu putere şi fără a se uHă unde lovesce.
«Da, nene, muterile orbiş de svîntâ. Nict că să mal uHa unde dă.» -
P. ISPII\Escu.
A OSTENI
Ve(JJ Mtmcc!.
5665
Unul te lasă de ostenit, si altul te lea de odihnit.
A. PANN, II, p. 147.-I-hN'fEsCU,
p. 138,
Unul el lasă de ostenit, şi altul el iea de
odihm't.
IOHD. GOLESCU, M88, II, p, 12,
Arată silă piste silă, spre angarare, ca la caii de peşte (GaLE'
PĂDUCH10S
'leVI a se Jntodf,l'/f.'jl.
PAS
5666
Paşii pripiţi,
Ii face greşiţi.
lIUq'ESCU, p. 153.
Ve\ll A 8C 1'rl1' ,.
Să ne gândim mult şi bine înainte de a întreprinde ore-ce,
căci: graba strică treba.
================== pagina 667 ==================
STARILE ŞI MiŞCĂRILE TRUPULUI
667
5667
5669
5670
. *.6
5666h Pasul scurt lunqesce vieţa,
V. SALA, dasc. c. BetH�, comit.
Bihar, Ungaria
Acelaş înţeles ca la N o. 5666.
*
Pasul
Păzesce nasul.
Acelaş înţeles ca la No. 56()6.
*.6
5668 Un pas după altul dăparte te duce.
IORD. GOLESCU, !J:[ss. Il, p. 12.- 1.
MAmN,;scu, înv. c. Bradu-de-jos, J.
Arpe». - M. S'rKNcEANU, înv. c. Pi­
ri'l, J. Mehedinti.
Adică ne-stând din lucru încet Încet mult înaintezf (GOLESCU).
Micile economii casnice, sau o muncă fără preget te duc la
avere.
Mancele ecrae-i cela de uşa. 1)
Fn. Mncr.osrcn, Rum. Unter. I,
p, 13.
O afacere nu se socctesce că e începută de cât atunci când,
sf'ir şindu-se chibzuelile, te apucf hotărît de dînsa.
Face coracu dupa picioru. 2)
Fn. î\1mLOSlcH, Rum. Un In', I,
p. 8.
Nu te întinde peste puterile tale.
Fnr u posso secondo t« ga 'nba. 3)
Pro», Itai,
5671
:.:: c.
A '�i apuca pasn.
T. BKLX'lEL, înv. J. Vdlcca.
A face a vere ; a isbuti în vre-o intreprindere.
*.6
5672 A fi scurt în pas.
T. BXI"KşICL, înv. J. Vâ/ce'(.
A isbut) anevoe, apropo de loc, în întreprinder\.
1) Pr-imul pas e cel ne la uş:'î.
') Fil pnsul după pictor.
:.1) A face pasul <lUP:"1 pictor.
================== pagina 668 ==================
668
PHOVEHUEL}� nOllÂNILOH
*6
5673 A fi făcut pasn.
T. n.\L.lfjEL, înv. J. Vâlcea.
10 A lua 0 hotăr î re gravă, care pote ave urmăr I în semnatr-
2° A se porni la o trebă.
(olea 'n vale la fântână,
Mal asnră 'n septă mânâ
O \�răncllţă română,
el uu văscenn de apă 'n mână;
Eii ventarn 1"0 cotitură,
}-�a venin p'o umbr itură,
Şi venta cântând din gură.
Of! frumos era făcută
Nici �tîneră, nici trecută
To cmat cum era, plăcută,
Ca prin inel petrecută.
Blestemat si fie ceasu
Cân,l plecat, ş i .tăCltt paSit,
Set fi căd ut, să 'n11 rup n a su
Şi să nu '\ mal aur] glasu!
5674
*
A face un mare pas.
F". DAMl�, ur, p. 190.
Acelaş înţeles ca la No. ;)673 § 1.
4675
*
A face cel d'intăiu pas.
F" DAMI�, lll, p. 190.
A face cele d'intâil[ încercări pentru a ajunge la o împăcare,
pentru a face cunoscinţă cu cine-va, etc ...
Ji'aiJ'c les premiere JXţ8.
Prov. Pr'anc.
*6
5676 A (nu 'i) dă pas.
G. P. SAI-VI[), 'Înv, J. Cocurlui ă.
.. ". T. BĂLĂŞEL, in». J. Vâlcea.
A.'! da sau a lIU '1 da voie, putinţa de a facc ('L'e-(:e .
• Nu '1 " da! pas de vorbă.»
PĂTIMAŞ
\'e<)'( Doctor;
5677
Pătimasul mai bun dohtor.
IOHD, Gor.sscu, l.Iss. rr, p. o:).
================== pagina 669 ==================
STĂRILE ŞI MI'iCĂmLE TIWPULUI
Adică cel ce pătimesce mal biue cunosce [Got.uscu).
SNOVĂ
6(j9
o dată nn Episcop, chemă la sfînta episcopie pe un preot, beţiv vestit.
Cum sOSI preotul, episcop" începu, ClI cuvînt dulce �i blâud, a '1 mustra,
dicându '1:
, .-- Finle, a intrat În urechile n6stre, p" cum, Sfinţia-ta, al darul Letiet !
«Aşa e, fiule? -- Nu e dar, Prea Sfinte, UlI e dar; e patimă la mine !» res­
punse preotul strîngâud glubeaua la pept.
PECINGINE
V esl 'i Sărăcie .
• '1: .6.
5678 A se intinde ca pecinginea (pecinqenea, pecingina).
Git. JIPESCU, Opincar, p 122.-
P. ISP1RESCU, Unch. SfiU. p 83; Leg.
p. 270; Leg. 1, 1872. p. 178.­
HINŢESCU, p. 142.--M. 8�'ĂNCEANU,
înn. c. Piria, J. Mehedinti. - G.
P. SALVIC, inv. c. Smulţi, J. CI)­
vuduiu.·-G. Pouonxx, inst. c. Sla­
tina, J. Olt.
A se întinde ca o peqinqene.
C. Nucnozzr, p. 292.
10 Se Iăţesce şi se întindc pretutindeni.
"Acum epidemia Începuse a scăde în capitală şi a se întinde ca o .t,.­
cil1gene pe cele-Lalte oraşe şi sate>.-C. NEGHUZZI', J. Olt.
2° A vorbi mult.
«A se întinde la vo rb ă ro jetillxinca.
*.6.
5679 A fi pecingine.
T. BĂr"XşEL, înv. J. Vâlcea.
A fi om obraznic, care se intinde la vorbi şi la fapt, acolo
unde nu are drept.
PERDEA
Ve(F Cap. VI, e. Perdeu.
5680
*
A ave perdea la ochi.
Fu. DAM�;, 1lI, P 203.
A nu vede, a nu înţelege.
================== pagina 670 ==================
670 PROVERB�;I_E RO�lÂNILOR
5681 * i:::, A'i lua perdeaua de pe ochi.
O. POBOIlAN, insi. c, Slatina,
J. Olt
Ve'}l Cal'. VI, c. Perdea.
A'I face să vadă, să pricepă, să înţelegă.
A PIPĂI
YetJI brie;;, .l'VC(}(tz, Piuă.
A PÎRLI
5682
*
A pîrli pre cine-va.
10 A'I Înşela.
2° NI fura.
PÎRLIT
5683
*
Pirlit.
Om ticălos, prăpădit; cu desăvîrşire sărac.
A SE PIŞA
Vc<J'i ce-i:
5684 * 2, A pişa tot butuci.
C. NEGUUZzr, I, p, 250.-0. P.
SALVIU, înv. c. Smulţi, J. Coourluiă.
Ve<Jl a se Căca.
A fi obraznic şi prost.
*.6.
5685 Nu te pişa în potriva vîntului.
I. BĂNgSGU, praf. J. Roman. -
M. S'l'ĂNCEANU, înv. c, Piria, J. u..
hedinţ],
Vcl}l a. Scuişr«,
Se 1ice pentru acel cari se vatămă singur! vroind a lovi în alţii.
PIŞAT
*.6.
5686 Pişatul fără băşinl (beşi n), ca nunta fără lăutari.
Iono, OOLESCU, Mss. II, Asem·
p. 123.-NICOLAl'; CURIEUU, c, '{'inta,
.1. Praltooa>« V. FOIlE;;CU, c. Fol­
ticeni, J. Suciaoa,
================== pagina 671 ==================
STĂRILE ŞI MlşeĂllIl.E TIlUPULUI
671
Nu este lucrul cum al' trebui să fie; nu se află ce-va, ab­
solut trebuincIos, şi a-cărui lipsă se simte.
A PIşCA
Ve9iLimbă, a J1i,�{ja., Cap.
XXT, c , a Pişca, a. Plânge.
*6
5687 Pişcă-me (chlşcă-mă), Frăsino !
1\II. LUI'Eseu, înv. c. Brosceni, J.
Suciaw.-I. BĂNEseu, pro]. J. Ro­
man.-·GAV. ONIŞOR, prof, C. Do­
lJ1'oveţ, J. Vasluiu.
*6
Chişeă-me, Frosino, eli 'ţI: dau o âupc«.
E. J. PATlllCIU,·îIlV. c. Smulţt, J.
Corurluiu.
*6
Brânză cu smântână}
Chişeă-me, Frăsino !
�; MA�:!Iroo;r, stari. c. Nicoresci,
J. '1 ecuciu,
1° Se <;lice la vorbe nepotrivite sau la minclunL-J. Suciaoa.
;30 AI făcut şi tu o glumă, dar n'ai nemerit'o.-J. Vasluiu &
Tecuciu:
3° Adică rabdă. Când unul s'a lepădat de o slujbă bună în­
tr'un moment de supărare şi în urmă m6re de f6me, i se dice :
forte bine, ţi-al dat demisia; acuma p'işcă-me, Frosino c=ă. Co­
vurluhl.
5688
*
Pişcă şi muşcă.
Fu. DAME, III, p. 220.
A înţepa cu vorba.
5689
* .
A piscă.
Adică a fura
PIŞCÂTURÂ
Ve!}'l Cap. X.XI, c. Pişcâiurd,
A PIŞPÂI
5690
Cine la taţi pişpăîesce, bucele i se topesee.
IORD. GOLESCU, MS8. lI, p. 80.
================== pagina 672 ==================
(l72
PllOV8RnEr.,E HO:.\!ÂNI1.0R
Se dice pentru p ir ito rI ce trăiesc cu pişpăitul, i nsem nând că
Ve însuşi ei vatemă (GoLESCU).
PIŞPĂITOR
Ye(J] Cccp . XXI, c. PifjJ)ăifor.
PLAGĂ
*.
5691 Plaga veche sănqeră iute.
G. 1. MUNTEANU, p. 111. - HIN­
TESCU. p. 146. -M. t\TĂNCEANU, înv
c. Piria, J. Mehedinţ'.
Veg.l Rurui,
o veche durere îndată se întorce dacă o sgândăresci. I'C(p
la cuvîntul rană adevărata dicere româuâscă.
A PLÂNGE
Ve<ji a caae, Copil, Cap.
IV, e. Fecior, l niarui, Ochii;'}
Cap .. XXI, c· G. I'Lâruţe, a Rîde,
Spân, a Trage.
CREDINTE
Plânsul este dăruit numai otnului. Românul care a avut să
indure atâtea nevoi şi nenorociri, apăsărt şi umilirl, jafuri şi
schingiurl, privesce plânsul ca pe o bine-facere dumuedeescă,
ca pe o uşurare a trupului celui mal obid nit, ca pe un uun
ira te al seu.
In popor se crede că, omul:
Daca plânge şi oftez�
Trupu i se uşurez ă.
De aceea se rogă :
Cine mi-a lă sat oftntu
Ierte'; Dumned eu l'ecatu,
Că oftatu şi cu plânsu
Uşurezi trupuşoru
De u'aş plânge şi aş ofta,
Trupu 'n două rut-ar crăpa.
Românul are nenumărate credinţe, ref'eritore la plâns, din
care vom reproduce pe cele urmetore:
Copilul care plânge în pântecele mă-si, mare, se face hoţ
vestit.
Când un băieţel pune mărgele la gât, mare, plânge din lucru
de nimic.
Când m6re cine-va trebue să fie plâns.
================== pagina 673 ==================
673
STĂ RIU; ŞI MIŞCĂRILE THUl'UI.UI
----------------------------------.--�-----
5692
Românul ţine mult ca, la m6rtea sa, să fie plâns de fetele
sau nurorile sale, de e bătrân, de soţie, dacă m6re înaintea el,
«Ie fetele mari, daca m6re ne-căsătorit.
In momentul când iese sufletul eul-va, negreşit să '1 plângă
cine-va.
In momentul când îl lasa în gr6pă, pe mort, trebue să plângă
cine-va.
După ce începe a trage pămînt, pe mort, este oprit de a '1
mal plânge.
La trei gile, la nouă dile, la trei septământ şi la şese septă­
mânî, trebue plâns la mormintul mortului.
La t6te dile marI: St. Vasile, St. Niculae, St. Gheorghe, St.
Ion, S-ta Maria, Sînziene, Ispas, Sâmbetele Moşilor, Joi Mari,
etc., trebue ca morţii să fie plânşî la mormînt, căci, se crede
că plânsul aduce o uşurare sufletului răposatului. Indată ce
termină, preotul, ocolire a bisericei, cu epitaful, in sera Vineriî
Patimilor, femeile şi fetele se reped la mormintele morţilor, şi
plâng, pe rînd, la t6te mormintele familieI. Plânsul, din Vine­
rea Patimilor, este privit ca Iorte uşurător pentru sufletele mor­
ţilor, căcî se plânge, în acelaş timp, când a fost plâns şi Dom­
nul Christos. -' J. Vâlcea.
*
Prinde s'plângă îicîorlu ş-li da muma ţîţa. 1)
ILIE GIlICU, praf. c. Turia, Epir.
A se adăogâ la No. 3062.
*6
.5692b Cine pe altul plânge, ochii lui şe'i (îşi) scurge.
IORD. Goi.nsou, JJlss. II, p. 8L
- A. PANN, Edit. 1889, p. 93.­
P. ISPlltESCU, Re!'. IsI. u, p. 153.
� M. STĂNC�;A"U, in», c. Piria, J.
Mehedinţi -Semin. Buc. el VIII,
»r!» P. GÂRHOVICENU, praf·
*6
Pe altul cine' l plânge, ochii luz îş:;' scurqe.
A. PANN, III, p. 109.-HJNŢEscu,
p. 128. - 1. ÎlJAm"gSCU, ·ÎI/V. C.
Bradu-de-jI)8, .1. AJ·ge�.
*6
Cine plânge pentru. altu, ':;, se scurq ochii.
1. ANTONESCU, stud. c, Plătnesc;
,1. Rtmnicu-Barat.
Arată că, plângcnd de mila altuia, pe înşine ne vătemărn (GOLESCU)­
Cine cheltuesce pentru altul, punga Iuî şt-o golesce.
1) Prinde să plflngă copilul şi-l d ă muma ţîţă.
43
================== pagina 674 ==================
674
5693
PllOVEBBELB ROMÂNILOR
Se-este că vrei ca să me plănqi, plânge-te intâîiiii
pre tine. 1)
1
I
\
5694
ANDREIU 'AL BAGAVU, Cart. Aleg_
p. 123.
Se (,lice de acel care plânge pe alţii când dînsul e ruaî de plâns.
Ma ghini s'ti plângu, di cât s-mi plăndzi. 2)
P�:R. PAPAHAGI, Zweit. Jahi'. 11,
p. 167.
Ffe-care ţine mai întâiu la sine.
*6 .
5695 Cu plansul nu se invieză morţii,
T. BĂLĂş�]L, înv. J. Vâlcea.
Se dice celor cari plâng pre mult.
*6
5696 Se plânge si ăl (cel) de are
Se plânge şi ăl (cel) de n'are.
A. PANN, 1, p. 145.--HINTESCU,
p. 147. -" M. t>TĂNCEANU, înv. c.
Piria, J. Mehedinti.
Arată firea lacomă şi nesăţi6să a omului care se tot plânge
de ne-avere.
Il oau; mieux gue l' enfani pleure, que son pere.
p/·ov. Franc.
*
Mai bine să plânga el acum) de cât să p?âng
eu ma'l târ�liu.
Dna Z. J. c. Fedeşti, J. 7'utova.
Se dice când copilul plânge în urma unei pedepse primită
de la părinţii Iui.
iI
I
5697
De cât să plâng eu, mai bine să plângă ei.
A. PANN, Edit. 1889, p. 166; nr,
P: 133.-l:hNTEscu, p. 147 .
.;. LO.
'.' De cât să p1âflg eu, miu bine copilul.
P. ISPIRESCU, Rev. i«. III, p. 157.
-M STĂNCBANU, in». C. Piri«, J.
Mthedinti.
1) Duca vr ef ea să mc plângi, plânge-te întâ iii pe tine.
2) Ma I bine să te plâng, de cât să me plâng l ,
I
.! \
"1
================== pagina 675 ==================
STĂIIlLE ŞI MIŞCĂIlILE Tll1JPULUI
Xe meqio che pianza i fioi che' l pare. 1)
Prov. Venit.
675
Ee ist besser, das Kind weine, als der Va tel'. 2)
Prov. Germ.
D'er belre sjaa Bal'net qraata, en Modeei. 3)
Prov. Nor»,
5698 Plănqend c'a rămas cu una
Pierdu şi pe cea din mână.
A. PANW, I, p. 145. - HIN't'ESCU,
p. HiO.
Te vaeţî de o nenorocire şi dai de alta mai mare.
5699
Plânge tot ce aii ris anul acest.
BERTOLD, Mi'S. 1779 ap. G.AST�:R,
Crest, II, p. 119. .
*1.',
Plânge 1'îsul d'asta-vanl.
IOIn>, GOLESCU, Mss. II, p. 61.­
C. TEODORESCU, Sezât, I, p. 99 &
103. - LAZĂR ŞĂINEANU, Basme, p.
921. -- P. ISl'IlIleSCU, Leg. 1, 1872,
p. 170. -- IhN'fEscu, p. 162. - D1'
GASl'EH, Lit. Pop. p. 137. - ION
AL LU! SllmA, Pov. p 220. - 1.
Aunous, illfl. J. Bazeu. - 1. Ma­
HlNESCU, înv. c. Bradu-de-jos J.
AI·geş-�I. t:hĂNCEA>iU, înv. c. Piria,
J. l1Jehedinţi.
J.�t plânge în camară rîsul d' asiă-oară.
A. P ANN II, p. 140.
Acum plânge în camara
Rîsul el: de asta-vară.
A. PANN, H, p. 143 -lhNTg�CU,
p. 146.
Se dice pentru cei ce se căîesc cam târ<;lili (GOLESCU).
Când un om tată vara s'a plimbat, nu a muncit şi ierna duce
lipsa, şi mai ales pentru fetele cad îud răgostindu-se, rernân
însărcinate. Au ris în vremea dragoatef şi plâng când le bate
ceasul Iacerel.
Originea acestei dicerf se află în Vieţa lUt Bertoldo . 4)
1) E 111:11 bine să plângă copiil de cât t.a tăl .
�) E mal bine, copilul să plân g ă, de cât ta tă I.
3) E m a I bine să vc(}l copilul plângc nd. de cât mu mă-sa.
') Ve<,ll in volumul 1 prefaţă, pag. XXl V & XXV.
================== pagina 676 ==================
PROVERBELll J!031Â1ULOR
VICLEŞUGUL LUI BERTOLD
- Ce [ace totul teu, mumăta, frate-leu şi scru-ta?
- Tatul m'ieii dintr'o pagubă face do uâ. Muma mea face unii vecine
a sale acee, care alt(â) dat(ă) nu o va mat [ac(el. Frate mteii câţl găse�cl,
atâţ! ucide. Soru-mea plânge cea Ce mt rÎS' tot anul acest/a) .
. ,- Descurcă'rn acest tîlc .
. _ Tutăl mieii pofrind s� incu idă o cale la câmpii au pus mă răctuuî pe
urmă; acel carii ave ohiceiu să nl1arg,1 pro nce cale, trecând şi pe de o
parte de ace! mărăclunt şi de altă parte, atâta cât unde era un drum at'
făcut dece drumuri. Mumă-mea închide o chit unit mahagiţl6el, care murise;
lucrul ce nu '1 va mal face altă dată. Făr ate-rnte ă sedând la sore, ucide
câţl păduchi găsesc! În căme şî. Soru-rne În noul ac'es\(a) s'a" desmerdat
cu un ibovnic al el, şi aii purces gre; 'iară acum plânge durere nascerit
sale, viind vreme să nasc" prullcul.- VI' GASTEll, Chrest om, II, p. 119.
Ve(}l A, PANN, III, pag. 139--142; Seeătârea; 1. pag. 99 .. -103 .
. Fata [itaruiui ; ION AL LUi SlllEllA, pag 220-224, Pata pe care
n'o întrece nimene în vorbă; :LAZĂH ŞĂlNEANU, Basme pag. 916
şi urrnătorele Ciclul fetei isteţe.
5700
S'au plimbat o săptemană si au plâns o sută de ani
închieaţi.
GIt. JIPESCU, Opine. p. 132.
Pentru acel cart, pentru o plăcere de scurtă durată, sacrifică
o întregă vieţă,
:{:6
5701. Să sară ochii cui a plânge.
G. P. SALVllJ, înv. c, Smulţt, .J.
Coourluiit.
Adică nu 'mi pare reu, nu 'rnf pasă.
*6
5702 A 'si plânge morţii.
T. BĂLĂŞEL, în», J. Vâlcea
Despre cel care plânge ne-încetat, având vre-o durere taînioă.
*6
5072b A '�i plânge nemurile,
Acelaş înţeles ca la No. 5702.
*6
5703 A J�i plânge în pumni.
R. r. l'ATRlCJU, in». c. Smalţi,
J. Coeurluia.
Arată căinţa eul-va faţă de greşela ce a făcut.
*D
5704 A fi plânqe-pele.
E. J. .PATllJCJU, in». c. Smulti, .J.
Coeurluis;
Adică prost.
================== pagina 677 ==================
STĂlllLE ŞI MIŞCĂJ:lI.E THUPULU!
*6.
5705 A fi plânge-pişca
677
5707
1"
I
i
I
-.
i
E 1. PATR1ClU, tJ1V. c. Smulţi;
.I. Cocurluiii.
Pentru cel făţarnic.
* c::"
5706 De plâuqeaă lemnele şi petrele.
1 C. FUNDESCU, Basme, p.51.­
T. BALĂŞEL, in» .• I. Vâlcea.
Locuţiune, întrebuinţată mal ales in basme. prin care se zu­
grăvesce duioşia unul eântec, efectul povestirei unei în tîmplăr'I
nenorocite, etc. Se dice despre cel ce se află într'o stare tristă,
peste măsură de rea.
«Cântă un cântec de dor de plângem'! lemn!le {ipfdrrk»-J. C. PUN­
DESe-u.
PLANS
PLÂNSORl
Ved) Cap. XXI, e. I'lan aerc.
A SE PLECA
Nu mă plec d'as sci că m'as tîr1 cu inima pe pămînt.
A. PANN, III, p. 17.-HINŢESCU,
p. 147.
Dioe omul îndărătnic şi pizmas.
PLEŞUV
*6.
5708 Cu pleşuvul când vorbesci
Tigvă să nu pomenescî,
A. PANN, I, p. 5. - AL. DUMl­
THES('U, p. 119.-1. MARINESCU, i,n'.
C. Bradu-de-jos, J. AI:qeş. - M.
S'l'ANCEANU, înv. c. Piria J. JJfelte­
dinţi.
CM pleşuoid când oorbesct
Tigv(l să nu pomencsci j
Coc: noi rîdem d'MnM, dot,
Si patru-decl rîd de noi
" .
HINTESCU, p. 147.
Ve<J'i Chel.
================== pagina 678 ==================
, li,
fI'
il
'I
1,
1,
i!
I
678 PROVEI1BELE ROMÂNILOR
Reamintirea cusururilor sale îi este în tot-de- una displăcută
omului.
Il ne faui pas clocher devant les boiteux,
Prov. Franc.
POCITURĂ
5709 Nu te uita 'n pocitura'i,
Ci vedi ce ese din gura'i.
A. PANN, II, p. 139.-HINŢEseu,
p. 148
Nu dedea în chip pocitura,
Ci veipt ce'lt vorbesce gura.
A. PANN, Nastr. Hogea, p. 11.
Nu după trăsăturile feţeI, ci după mintea şi învăţătura lor
trebue se judecăm 6menii.
SN6vĂ
T'recân d un pasă od ată prin satul lui Nastratin,
Locuitorii îndată toţi ca la un Uogea vin;
Il rog şi îl poftesc să mergă la paşa ca deputat,
Socotindu'l de cât dînşii ma! procopsit şi lnvetat.
Şi paşi! să înfăţişeze, ca din partea tutulor,
Snpunerea şi respectul, ca la un stăpâni tor.
Mergend el să Împlinească cererea ce l'a rugat,
Paşa la chipul şi forma Uogil dacă s'a uitat:
«Dar rr'aă mal găsit alţi 6menl, paşa către el a dis,
«Şi pe un măgar ca tine inainte-mi a trimes?
"Pe ornenr, Hogea ri!spunse, la alţi omenl îl trimit,
«Dar eu ca să viu la tine toţi cu cale au găsit».
A. PANN, Nastr. Hogea.
POHOIALĂ
Ve(}, Pohl.ea,
*6
5710 Par' că are pohoieli pe ochi.
FII. DAME. III, p. 240. - Mai01'
P. BUDIŞTEANU, Bucuresci, J. Ilfov.
*
Are pulu'Hele7e la ocM
1. lUNEscu, p1·of. J. Roman.
Se dice de omul puţin observator care nu vede, nu înţelege
ce se petrece în jurul lui.
AvoiJ' lrJ, berlue.
I'ro». Franc.
================== pagina 679 ==================
STĂnILg ŞI MIŞCĂRILE CORPUf,UI
POHLEA
Ve<!i Pob.oiaiâ,
679
:leD
5711 A'i lua pohlelele de pe ochi.
G. POllORAN, inst, c. Slatina,.T. Olt.
A'I deschide ochii, a'l face să vadă, să pricepă un lucru.
POTCĂ
Ver,U Şiot că, Ccp; XVlJ. c.
rote«.
5712 Potca spălmânteză dar nu înîricoseză.
IORD. GOLI<SCU. Mes. II, p. 55.
Adică cel proşti şî pociţi (GOLl'SCU).
A PRIVi
5713
Privesce la el.
Şi'l scrie la fel.
A. PANN, tu, p. H1.-HH'p��CU,
p. 154.
Se dice de omul bet.
PUCHINOS
5714
* .
Puchinos,
Da Z. J. c. Fedeştt, .I. Tutooa ..
UrîcIos, om de nimic.
PUHĂIALĂ
Ve(,1i Pohoial/i.
A PUNE
5715
*
L'am pus bine.
G. Pouousx inst . c, Slatina, ,I. Olt.
'l-am făcut'o.
A pupA
Ved î Frumos, Cal" XIII, e.
Muestrc'.
CREDINTE
Rom ânul are următorcle credinţe. saii obieeiurr, privitore la
Imrat:
================== pagina 680 ==================
680
r '
,i
I
j 1
Il
�--�_. __ ._--"-- ,------�-------_._------_. --_.�--�
Nu trebue să pupi copilul în cera căci, mare, devine neascul­
tător, întorce cefa.
Părinţi! i şf arată dragostea către copiii lor, pupându'i pe
obraz.
Copiii dovedesc respect şi dragoste părinţilor lor, pupându-le
111 âna dreptă.
Preotului îl doveder;ci respect pupându'i mâna dreptă când
te întîlnescl cu dînsul.
Nevasta dovedesce respect şi supunere bărbatului el, pupân­
d u-I drâpta după cununie, în biserică, în faţa poporului.
Când doresci de cine-va, dus departe, 01'1 mort, îi pupl deo­
sebitele obiecte rernase.
Iconele şi alte lucruri bisericescl, se pupă în semn de respect.
La <;tîle mari şi la lăsaturf de posturt, copiii sărută mânile pă­
rinţilor, vecinii, între el, se pupă cerendu·şl iertare de greşeHi.
Mortul, înainte de a se lăsa în gr6pă, se pupă pe mână şi pe
obraji de rude şi prietenî.
Nu e bine să pupi dobit6cele, căci mor, orf Ie sfâşie jlgăniile.
--'ro BĂLĂşEr" înv.
*6
5716 Te pupă în bot şi 'ţi Ieă din pungă tot.
A. PANN, .ss« 1889, p. 104;
II, p.133.-IhNŢEscu, p. 156.­
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea, J.
Dorohot,
A saruta în bot Sl a lui: tot.
,
LAUlUAN & iYJAXIM, II, p. 1060.
A pupâ pre cineva în bot şi a'z lua din pungă toi.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 849.
A lt'nge pre cine-va în bol ca să' i pape tot.
L.WRlAN & MAXIM, Glosar p. S�L
*6
Pupa' l în bot şi' i 1 ea tot.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 5:..-
I. !\IARlNESCU, înv. c, Bradu-âe-jos,
J. Arge�.
Pupă' l în bot .�l papc'l tot.
1. CllEANGĂ, Prov. p. 118.
PlIPă pe român în gură, şi îi iea dîn pungct tot.
IhLIADE RĂDULESCU, Bibl. port;
LXV, p. 122.
Ve<).1 re Sărută,
Se dice pentru cei ce CL1 mângâîerea te despoie (GOLESCU).
================== pagina 681 ==================
STĂHILE ŞI MIŞCĂIULE TltUPULUI
681
5718
*
5717 Fugi de cel ce pupi în bot, că îţi ieă din pungă tot.
P. ISPIBESCU, Leg. 1, 1872. p.
'[80, Rev. 18t. III, p. 384. - HLN­
'j'ESCU, p. 64.-·-Aul'UR GOllOVBI, c.
Folticent, J. Suctaoa.
Acelaş înţeles ca la No. 6716, sub formă de povaţă.
Pupă-mă, lelen, în spate, numai mai de departe, ca
săn'aib de tine parte.
IOBD. GOLESCU, 11[88. II, p. 66.
Se dice pentru cel ce nu'I vrem să 'i vedem de apr6pe (Gor.sscu).
5719
*
A se pupa în gură.
LAURIAN &. MAXIM, II, p. 849.
A se ave, a se înţelege bine.
*6
5720 A se pupa in bot.
A. PANN, Edit. 1889, p. 104; ir.
p. 133.-LAURIAN & MAxm, II, p.
849.-HINTESCU, p. 156.
Acelaş Înţeles ca la No. 6719, în mod ironic.
5721
*
A nu mai pupa ce-va.
LAUllIAN & l\1AxIM, II, p. 8J9.
A nu mal căpetă. a nu mal Întîlni.
"Nu mal pup'! tu aşa om."
PUPAT
*6
5722 De pupat, de sărutat,
Popa nu ne dă păcat.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 94.
1. MAHINEscu, înv. c. Piria, J. n».
liedinţt, - M. S�'ĂNCEANU înv. e.
Bradu-de-jos, J. Arqe».
De pupat
Nu e pecai.
LAUIliAN & l\1AXUl, 11, p. 850.
1° Arată cele uş6re greşeli (GOT"BSCU).
2° Fapta, Iar nu vorba constitue păcatul.
================== pagina 682 ==================
r r
682
I'UOVJ<.:lUIELE ROMÂNILOR
A PURTA
VecJI Icona.
I
I
"
5723 A fi tot purtat pe sus.
A. PAN)/. II, p. 5.
A fi resfeţat, căutat cu mare îngrijire.
r-uscrarn
Puschelele sunt nisce beşicutt durer6se ce se In c pe dungele limbel ele
către păreţii obrazulut. Ele să tămădue prin următor ea întrebare ce trebue
s'o facă mezinul celui bolnav ele puşchie a.
- Ce al pe limbă?
-- O puschtea.
- Ptiu, amu să chee!
Puşchelele se fac din causa blăstemurilor celor r�\ la gură; numai ce-I
audt blăstemind : s Puschele pe limbă-ţI cât bulughenele». - M. LUPESCU,
Sezdt, II, p. 130.
I
\
PUTERE
* v
5724 Puschie (pusche, puschea, pustea) pe limbă ('ţi).
A. n" eJIUC, Dict. Etym. 1, p.
224.- V. ALEXANDRI, Teatr, p. �76,
410,677,899,963,974. 117tl, 1376,
Hi85. - Dna r: J. c. Pedefti, J.
'I'utoca. - Fu. DAM�', III, p. 302.
Adică Să'ţI Hisă puschie pe limbă. Se gice acelui care ne proo­
rocesce ce-va reu sau displăcut.
MĂNDICA. - Tot aict eştt ] ela tugr, mă! omule, C<1, de te-a găsi Grecul,
te tale bucă n,
PAPĂ-LAP:fE. - Fuscltea'pe limbă'ţt ...
Kir Zuliaridi, p. II78.
i
I'
5725
Ve<J.l An, Cap. IX &, XYJJ,
c .. Putere, Tîner, Vulpe.
Daca n'ai putere nu întărîta qălcevă.
A. PANN, Edit. 18S9, p. 100; II,
1). 68.
*
Daca (de) n'a� putere nu cauta gâlcivă.
Dna E. B. MAWH, p. 20.-1. BĂ­
NESCU, praf. J. Roman.
Daca nen' ul puterinţă, la ce (mal) chichirezi
gâlceva? 1)
li. PANN, I, p. 128 .. - P. ISI'I­
ncscu, Leg. 1, ltl7�, p. 177 j Rev.
Ist. III, p. 154.-HINTE;CU, p. 157.
=Buctumul (ziar) No, 250.
1) Cum a <lis ţig-aBll1.
================== pagina 683 ==================
STÂUILE ŞI MI);CĂHII..E THUPlJLljl
683
NZl te legă ver 'nă 6ră la ge nu. 'ţi e.ste în
putere. 1)
ANDHEI AL I3AGAVU, Cart. Aleg.
p. 123.
Vc<)i Cap. XVII, c. Putere.
Fii modest, dacă eşti slab, şi nu te apuca de treburî pre cari
nu le poţi duce la un bun sfîrşit, lipsindu 'ţi mijl6cele trcbu­
inci6se.
5726
6
Cflnd puterea se sfirsesoe,
Inima la ce slujesce.
V. ALExANDln, l'OC8. Pop. p. 25.
Dice omul la bătrâneţe cu mare părere ele reu,
5727
Nu 'ţi este puterea
Cât îţi este vrerea.
5730
A. PANN, sa«, 1889. p. 76; tu,
p. 101.
Voinţa omului întrece adese-orî puterile lui.
*6
5728 A fi om cu putere.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. l'âlcea.
A fi om bogat. Prin deosebire cu: a I'i om în putere adica,
om puternic, tare de vînă.
A nu ave putere = a fi sărac.
*L:'l.
5729 A ave puterea ţînţarului.
T. BĂLĂŞEL, în» .. J. Vâlcea.
A fi slab, nevoiaş.
A PUŢI
* [\
Nici nu pute, nici nu mirase.
1. MARINESCU, în1J. c. Brad-u-de­
.Jos, .I. Arqes.·- l\1. STĂNCEANU, tn».
c. Piria, :.r.' Meliedinţi.
1" N'are nici o Însemnătate; nu '1 pasă.
2° Se potrivesce ornenilor carI nu fac nicî hine, nicî reil, carî
nici muncesc nici nu se lasă de tot lucrul, nici să sfădesc, nici
"unt paclnicî, etc.
1) Nil te lega vre odată 1�1 ce nu 'fi' este putere.
================== pagina 684 ==================
68.!
rnOVEHnELE RO�lÂNILCR
5731
5732
*
Nici nu 'i pute, nici nu 'i mrrose.
D·na Ee. Z. c. Bărlad, J. Tutooa.
Se <,lice despre omul care vreă să se arăte ne-vinovat, strain
de o faptă rea.
*L:.
Pute, pute,
Că 'i din bute;
Dacă-ar fi din poloboc
Ţi-ar cârni nasul din loc.
C. lV[ANOILESCU, elev. Scol . Insi. c.
Cosmesct, J. Vasz'ul.
Când unul s'a împuţit într'o adunare.
5733
*
Pute locul sub dinsul.
Maior P. BUDIŞTEANU, Bucuresct,
.I. Ilfov.- G. PonoRAN, inst. c. Slei­
ti na, J. Olt.
Se fIice de omul leneş şi trândav.
,1: c.
5734 Ii pute şi urma.
K I. PATRICIU, Înv. c. Smulţi. J
Coourluiă.
Acelaş înţeles ca la N o. 4986.
RACILĂ
:1: L\
5735 A ave racilă (rahilă) la inima.
On. JIPESCU, Reur, Oraş p. 112.
- D-na 'l. J. c. Eedeect, J. Tutoca.
Adică vre-o supărare.
RANĂ
Vedf Deget, Lcc, Jjbâen, Oţet,
Plagă.
*L:.
5736 Obrîntelă rănii de pre margini se CU110sce.
DIM. CANTEMIR, .lst . Ieropl. p. 331.
--M. STANCEANU, ino, c, Pira, J.
Mehedit7ţi.
După semnele feţii se cunosce inima -omulut, după u-aiii averea,
ruaf ales când U stat mai bine şi începe a sărăci.
================== pagina 685 ==================
STĂR1LE ŞI MIŞCĂlll!.}; �'R[;PUl nr
()S5
*6
5737 Rana deschisă anevoie se vindecă.
I. G. V Ar.EN'r'NEANU, p. 10.- L
MARINESCU, înv. c. Bradu-tle-Jos,
J. Argeş.- M. STĂNCEANU, înv c.
rt-t« J. Mehedinti.
Rana daca se deschide­
Anevo?:e se îllclu:de.
A. PA�N, 1, p. 60.-' Hrnrescu,
p, 159.- Da E. B. MAWR, p. 45.
Reul, greu se vindecă şi grei'! se uită.
Llaga renopada lasiima algun ianio m(1S, 1)
Pro». Spnn.
Pice renooada superai sa passada. 2)
Froo. Ilo t.
Alte Wunde soll mann nichi aufreissen. 3)
Prov. GenII.
*6
5738 Rana veche usor sănqereză.
E. I. PA1'HlC!U, in», c. Smulţt, .I.
Covurlttiu.
Ve<]l Plagă.
Acelaş înţeles ca la No. [,691.
5739
Rana ohrlntindu-se, şi patima învechindu-se, a se
vindeca cu nevoe va fi.
DIM. CANTEMllI, lst. Ieroţjl, p. 274.
Vcc}i Plagă.
Se curmărn certurile nostre cât de repede.
5740
*6
Rana trebue vedută ca sa't dai peste lec,
V. FORESCU, c. Ccrnăuţ), Buco­
cocina,
5741
Nu se pote tămădui răul fără a i se cunosco pricina.
*6
Rana ce nu se vede, aceea mai grea.
Iouo. GOLl!:SCU, MS8. IT, p. 61.-
1. MAlllNESCU, in». c. Bradu-de-Jos,
.1. A.,p. ş, _. M. STĂNCllANG, 'Înv. c.
Piria, J. Mehedinti.
Adică patima ce nimeni ţi-a scie (GOLESCU).
1) Rana reînoită e 11131 rea de cât cea d.'înt5.iii.
2) Telem.
a) Rana veche nu trebue sg â ndăr ită.
================== pagina 686 ==================
686
I'HOVEIWELI' ROllÂNILOl1
*
5742 Unde vede rana, acolo ca musca se lipesce.
IORD. GOJ,ESCU, 111s8. II, p. 13.
Se dice pentru cel reti nărăviţi spre supernre, şî pentru cei
spurcaţi (GoLEseu).
5743
Până ce rana te ustură, nu poţi uiti cuţitul ce te-a
rănit.
TORD. GOJ,ESeU, Mss. II. p. 60.
Adică reul nu se uită până nu se vindecă (GOl.}:SCU).
5744
Rana cât de mică, dacă nu 'ngrijesc! de ea, curînd
se face mai rea.
PIm. PAPAlIAGl, ZlOeit. lahres. li,
p. '164.
Ici căni arana 'ş-lindzi.
E 1. P ATnJCIU, înv. c. Smulţ«,
.I. Covurluitt.
Ca se arate că cine-va păstreză rebunarea.
5747
*6
5746 Rana de cuţit se vinde cii lesne, da cea de la inimă
nici odată.
IORD. Gou;SClJ, MS8. II, p. 61.
Adică reul cât de mic, dacă nu'l depărtezI din vreme, mai
mare şî mal grell se face (GO;:'ESCU).
-1'6
5745 '.' Rana se vindecă dar semnul rămâne.
V. ALEXAND1U, & LASCAR ROSETTI,
MSS.-L l\1AHlNESltU. în/) c. Bradu­
de-Jos, J. Arger- M. STĂNCEANU,
inv. c. Piria, .J. 1Vfeh�din!1.
10 Urmele reu lUI sunt ne-şterse.
20 Se dice când un om cheltuescc multe parale într'o chestie
nc-omenosă. El a scăpat dar a rămas sărac.- J. Argeş.
il
i ,1
f, !
I
1·
!
1
I
I
II
1,
! I
Ple-care îngrijesce de dînsul.
*6
5748 Bun de să'l pui la rană şi să te (se) vindece,
P. ISPTImscu, Rev. I8t. I, p. 453;
III, p. 378 - B. P. lUşDid;, Co­
lumna lu' T"aian, VII, p. 369.­
COI11J. t.u«. XII. p. 216.--G. 1'0-
IJOllAN, inst. c. Slatina, J Olt.-T.
13i.r,ĂşEL, înv. J. Viilcer!.
1) Fie-ce câ ne rana ':{i linge.
================== pagina 687 ==================
S'fĂHlLE ŞI MlşCĂmLE TRUPULUI
6S7
*
E bun de pus la (pe) rană.
V. ALEXANDRI, TeMr-. p. 939;
Conv. Lit. III, p. 246 .
...s' O pui la rană.
Da SOFIA NĂDEJ:DE, NOD. p. 123.
*6
E bun sa' l leqt la rană.
P. SALVIil, ino, c. Smutţt, J. Co­
ourluiii.
*6
li (e) să' l lipesci la rană.
S. MlHĂILEiiCU, Sezătorca, 1, p.
218.-E. 1. PATHlCIU. înv. c. Bur­
suceni, .r. Coourluiă.
Ve<Jl susa.
Se dice pentru cel blândi şi buni la suflet, aretând bunăta­
tea lor.
.1
)
5749
A SE RĂTĂCI
Cel ce se rătăcesce înapoi se întorce şî nici odată
ajunge.
5750
IORD. GOI-ESeU, MS8. II, p. 77.
Adică cel ce um blă inc6ce şî încolo, fără Hiel o ispravă, nici
odată inainteză (GOLESCU).
A SE RECi
*
Când s'o reci nu se mai incăldesce.
Dra P. LUZZAT'l'O, Iaşi, J. Iaş),
Când odată se supără, nu se mal împacă.
RECORI
*6
575:1 A apuca recsrile pre cine-va.
G. POBORAN, iust. c. Slatina, J.
Olt.
A se îngrozi.
*6
5752 A băga în recort pre cine-va,
NI speriă.
================== pagina 688 ==================
688
PJWVEltllELE IWMÂNILOH
RESFUG
A RESPUNDE
A. PANN, I, p. 82. -- HINŢESCU,
p. 160. - 1. MARINESCU, ino, c.
Bradu-de-Jos, J. Arger-M. STĂM­
CEANU, înv. c. Piria, J. Mehedinţi.
A SE REPEpl
Yc(}I a Jlfuşcrl.
Vegi Vo-rbd.
Respunderea mole frânge mănia şi trestia induple­
cată de vifor nu se frânge.
J)IM. CAN'JElllH, ]st. Ierogl. p. 56.
Cuvîntul împ{)triva sabia ascute, iară respun­
de rea lina /rânge mănia.
DJM. CA�TE}I:U, 181. lerogl. p. 242.
RESPUNDERE
Ve<Jl Fugă.
*
A dat resfugu în ei.
:t:
A nu re3punde este un cuvînt: da.
D. DHĂOUESCLl, Bucuresti, J. Ilfov.
Cine tace, primesce. Vec,li No. iJ611.
G. PonoHAN, iust. c. Slatina, J. Olt.
I-a lovit stl'ecl1ea; nu mai SUl la un loc
5757
Qui ne dit mot, cnnsent.
Prov. Franc.
Intr'un 11lOd ne-hotărît. cam cu doue Înţelesuri. Ve<;ii Cap.
VI, c. Per, origina acestei <;iicerl.
5756 A respunde cam în doi peri.
P. ISPllIESCU, Leg. p. 187.
5755
5754
Se <;lice de acel care se apucă de o trebă în afară de vreme
şi pre târ9.iu, cum s'ar mai dice : la spartul târgului.
*6 . .
5753 Tocma cand s'a repedit
Şi lumea s'a isprăvit.
1·
li
• 1:
\.!:
, '1:
f.
i l
,
! .
\
1
Vegl Ri!sp""s.
================== pagina 689 ==================
8'I'ĂllIU: �'I M1ŞCĂRl!.E TRUPULcJ
Arată puterea şi fo16se!e blândeţel. Se dioo când pe un OIU
supărat, cu vorbire pr6stă mal reu îl superi.
RESPU:r;;l'S
Vegl Intrebare, R()SjJltnr!('71'c,
Tă(JtS'I'('.
*6
5758 Răspunsul blând înlătură mânia.
M. S'fĂNCEANU, înv. c. Piri«, J.
Mehedint«. - l. MARI:iESCU, Înt'. c.
� Emda.cie.Jof.', .T. Al·gel}.
Acelaş înţeles ca la No, [17[l7.
ReSPU11sul blând înlătul'ă mânia, el' cuvîntul aspru
intărîtă mânia.
Pro», SOLO�I. XV, p. 1.
*6
5759 A răsuflă în fund.
G. PonoHAN,inst. c. SlatÎna,.I. Olt
A goli 61a cu vin, a fi bet,
REU
Ve<JI nst«,
5760
6
Unde coptoresesce reu.
GIt. JII'ESCU, Opinc. p. 161.
Ve(Jl Bubă,
Unde e greutatea, nodul ohestiunef.
A SE REZEMA
Ve()i SlUJI.
A RÎDE
Ve()l Ciob, Copil, Drac, a
Giidil ă, Glas, Ininui, A'Iustaţ/i,
Ras, Neburu Nerod, Ocliiii, 0'1'/1,
a Plânge, Pumn; /3ioiec[, F.,';nrl'JI,
l'înifl', Yh·,�(i.
*6
5761 Rîde om de om si dracul de toti.
A. P ANN, Ee/it. 1889, p. 3; T, p.
7.-L G. VA!.ENT1XEANU, p. 19 ­
V. FOIlF.SCU, c Folt iceni J. Suc ara.
- BAHONZI, p. 56, - HUq'ESCU, p.
130.-1. �IAmNEscu, in». c, Bradu­
de-Jos; .J. Al'gl'ş. - IL D. ENESGU,
înv. c. Zamoste i, J. Dorohoiit. _.
Semin, Buc. CI. VII, prin r. GAH'
BOYJCEANU, pror.
================== pagina 690 ==================
Ve<;l'( Orb.
Ne arată să nu ne batem joc unul de altul (GOLESCU).
Se dice despre cel ce rîd de alţii şi nu se ved.
"Pate că acesta', vestitul Och ilă, frate cu OrbiJ:l, ver primar cu Chtorilă,
nepot de soră lui Pîudilă, din sat de la Chltilă, peste drum de Nimerilă;
ori elin tîrg de la Să-t l-caţl, megiaş cu Căutaţt şi de urmă nu't mal daţi.
i\i� rog unu-l Ochilă, pe faţa pămîntuluI, care vede tatc şi pe toţI alt-fel
ele cum veele lumea ceen-l-altă ; ltZunaz pe sine nu se vede cât e de fr u­
musel. Parcă-) un boţ-chilimboţ, botit, în frunte cu un ochiu, numai să
nu 'fie de de ochiă.. ...' 1. CnEA�GĂ. '
690
PIlOVEIlBELE ROllÂNIT,OR
*L:,.
Rîdem unu de altu şi dracul de tort.
M. STĂNCEANU, înv. c. Piria, J.
Mehedinti.
Unul de altul rîde şi dracul de toţt.
rOIlD. GOLESCU, 11188. II, p. 12.
Unul de altul rîdem, şi dracul de no; toţi.
IORD. GOLESCU, M88. 1, p. 440.
*D.
Rîde de toţ?' şi dracul de el.
M. LUPESCU, tn». c. Broscent, J.
Suciaca.
*D.
Rîdem de unul, do:
Şi (în urmă) dracul de noi.
Semin, Buc. el. VIII, prin P.
GÂRllOVICE�U pro].
I
I
I
1,
i
*D.
6762 Noi rîdem de unul, doi,
Şi patru-deci rîd de noi.
A. PANN, J, p. 5. -IIINTESCU, p.
'l47 & 161.- u. D. ENESCU, înv. c.
Zamostea, J. Dorohoi>« 1. l\1AIlI­
NES CU, înv. c. Brodu-deJos, J. Ar­
ge'l.- M. STĂNCEJ.NU, înv. c. Piria,
J. Mehedinţi.- T. BĂLĂŞEL, înv. J.
Vâlcea.
RÎdem de unul, doi
Şi o suta rîd de nof,.
1. M. HîuBENU, Dat. Cvp. 96.
*D.
Noi rîdem de do; Şi' patru-�ec'l rîd de noi.
K. A. ZUlI'umscu·DIACON, înv. e,
Ştiubienlt, J. Dorohoi,
================== pagina 691 ==================
STAmLg ŞI MIŞCĂRILg TRUPULUr
691
I�l
I
5764
No: rîdem de unul Şi de altul) Zar alţi� dd
de noi.
I. G. V AT.ENTIN�;ANU, p. 30.
Acelaş înţeles ca la No. 5761. Se dice mal ales când batjocura
intre doi omenî este fără temeiii.
*.6.
5762b Rîde mucea de căcăcea si de amîndoi bată'1 crucea.
Avu. CORCEA, paroh. 01't. ar. c,
Coşieiii, Banat,
Acelaş înţeles ca la N o. &762.
5763 Să nu rî�li de omeni sluţi,
De orbi, de schiopî şi de muţi;
Ci când vedi aşa calicî,
(1 Demne feresce Il să dici.
A. PUN, II, p. 15.- Hrxrascu,
p. 129.
Ve(}l el SeMopetâ.
Trebue să Iim simţitor! la nenorocirile altora.
Nu trebue să rîdem de zidirea lui Dumnedeu,
A. PANN, II, p. 138.- HINŢESCU,
p. 161.
A rîde de om este a rîde de Dum nedeu care l'a făcut.
*6
5765 Nu rîde de alţii, uită-te la tine.
M. LUPESCU, înv. J. Suciaoa.
CăCI nu e om fără cusur.
*6
5766 Să nu rîgi de nimene nici-odată, căci rîsul îţi cade
în vine.
l-J. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
J. Dorohoiii.
*
Să nu rî(ţ?' de nimene, căci rîsul îţi cade în
nas.
Da Ee. z. c, Bel'lad, J. TZlloFa.
Acelaş înţeles ca la No. 5765.
6
5767 Cine Ieă în rîs pe altul singur se face de rîs.
V. FLOCllA, Câmpulun,q, Bucovi­
na, in Ornit. I, p. 177.
Acelaş înţeles ca la No. 5766.
================== pagina 692 ==================
Acelaş înţeles ca la No. 5767 .
..ţ·6
5769 '.' Cine ride la urmă, ride mai bine.
P. Isr-musou, Leg. I, 1872, p. 172 .
. - I-I1N·p'scu. p. 161.- Oua E. 13.
Mxwn, p. 53.-I-1. O. ENESCU, ino,
c. Zalnustea, J. Dorchot.s=), MA­
HlNESCU. tn». c. Bradu-de-Jos, J.
AJ'geş.-M. S'l'A';CEANU. î/l1'. e. Piri«,
J. Mel;edinti.-- Semin. s-« ci. V Il,
prin P. G�ÎlmoVICF.ANU, 7Jl'of.- V.
SALA, d asc. c. Vaşc(i!7-Bilresci, co­
mit. Bihor, Unţjaria,
ri ce arîdzi, nu ascachi. 1)
PEIl. PAl'AIlAGI. Zweit. 11/111"es. II,
p, 151. .
l'H.OYEBELE Ho�d.�ILOH
5768
692
,
1 I
II:
1,
t H
i Il,
II.,�
I '
i
C/ne rîde la urma, rîde mai ca folos.
P. ISPlHEscF, Leg. p. 36.
Rîde moi bine. cel ce rîde mai în urmă.
r. G. v ALENTINEANU, p. 34.
Se dice, ca ameninţare, celui care rîde de nof sau de un al­
tul, aretâridu 'I cit va veni vremea să ridâ şi alţii de dînsul.
Rira bien qni Fim te dernicr.
t+o». Franc.
Ilidc {)CI/C ehi ride l'uliuno. �)
Prov. Itai.
WC)' zuletzt laclit, Zacht am besten. 3)
Pco». GenII.
Betie!' tlic last smile, ihan ihe fi, si lauqhter. 4)
[>1'01'. E'lIg!.
::: ,6
5770 Rîde si legă, plânqe si desleqă.
K 1. I'ATRIClU, in». c. Smulţ», J.
Cocurl aiă.
1° Legând ce-va sCt cauţi să legI aşa de bine în cât mal bine
fi;! te ncoăjesot la cles]egat, de cât să se deslege singur aducen­
du't.! no-aju nsur".
2" Se mal dice �i despre căsătorii.
I
l
f
J) De ce l'Îe}!, nu scapi
2) Ri dc bine cine ride cel de pc urmă.
3) Cine ri d e la TIl'III,I, ddellHlILJillC.
4) Mn i -1)Îl13 col din lll'lll,l rîs, de C�lt primul ris.
J.
I
================== pagina 693 ==================
STĂIOLE ŞI Ml�CĂHlLl<': THl.iI'lJLUI
GU3
5771
Cine-o rîde gura
s'o'ntinde.
IORI1. GOLESCU, Mss. IT, p. 7U.
;;: 1-".
. Cine ride gura 'şl întinde.
A. P ANN, Ee/it. 188lJ, p. 159; III,
P. 128. -lfINTER<)U, p. 161.-1'. ls­
PIRESCU, u». Ist. Il, p. 154; Leg.
1. 1872, p. 176. - 1. MAlUNESCU,
înv. c. Brtuiu-de-jos, J. Artjeş.--
1\1. STX;;CEANU, in», c. PiJia, J. iJfe­
lted i», ţi. -- G. P. SALVIO, înv. c.
Smulii ; J. Covurluitt.-SeJllin. Buc.
el. vii, proţ . P. G.IUHOVICENU.
Ne învaţă să nu rîdem de alţif (GOLESCU).
Acest proverb este mângâerca şi I'c:spnnsul celor expus! la
vre-un rîs care-I supără.
"'6
5772�' Rîde-ţi, rîde-ţi si purceaoa mortă în cosar.
1. ARHOIW, ing. J. Buzi!t7. - 1.
lVIARlNF.sCU, in». c. Bradu-de-Jo8,
.J. Argeş.
*6
Bîde-ţ:Z, rtde-t: Şl purceaoa moriă în cocinâ.
M. STĂNCEANU, in». c. Piria, J.
JJleliedil1ti. - O. C. BUNGETIANU,
st ud, c. 'Cosareţ, J. J.llehp.di/1ţi.
*6L �
us. îi vine a ride şi purcica 1norlă în COŞ({)·.
B. I. PATRlClU, înv. c. Buisuccni,
J. Couurluiă,
*6
Rîde .. , dar seraflt':Z mâriă,
G. P. 8ALVIO, in», c. Snuilt], J.
Cocurluiii,
*6
El rîde Şl purceooa moriâ în coteţ.
Semin.. Buc.Cl. Vl Il priu P. G.'R-
1l0VJCl�NU, ZJI'OP
Se dice celor ee la adunărf se veselesc Iără să se gfUlclesefl,.
sau că duc lipsa a multor lucrurî trebuinciose, sau că li s'a în­
tîmplat vre o pagubă, vre o ncnoroeire d.upă carf un il sciii dar
nu 'şi bat capul, iar alţii nu solii ce'I aşteptă.
*6
5773 Rîde ca mirele cel surd.
B. 1. P ATRlCl1I, in», c. Bu"su­
cani, J. Covu1'luiti.-G. P. SALVJ1J,
înv. c. Srnulţi, J. Coourluiă. -- N.
MACHJDON, stul (' Nicorfscl, J. Te­
GUcil/.
================== pagina 694 ==================
. Acelaş înţeles ca la No. 5174.
G. MADAN, c. TrllşenT. 7'. cu.
şeneă, Basarabia .
Când unul rîde, ca un prost, fără să scie de ce rîde, despre
ce e vorba.
PUOVEnnELE ROM.tN'ILOH
*6
Rîde ca nebunul când e�i vede (bate) curul.
IOllD. GOLES(,U, Mss. II, p. 62,
Assem. p. 150.-1. lV1ARINESCU, înv.
c. Bradu-de-jos, J. Arges. - M.
Sl'ĂNCEANU, înv. c. Tiria: J. Me­
heclinţi.
Se <fice pentru cei ce rîd fără vreme şî piste măsură (Go­
LES CU) ; fără ca risul să'şi aibă locul.
5774
*6
5773b Pentru 'un lucru de nimica,
Rîde baba de se strică.
694
I
f"
Iii
I
I f
"
·;;·6
5775' Rîde Tanda de Manda.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 63.-
1. MAHINEoCU, înv c. Bradu-de-Jos,
J. Argeş.
Acclaş înţeles la No. 5775.
GA VH. O�HŞOR, prof. c. Dobrovâ;
J. Vasluii!.
Rîde wwl ele altul, ca Tanda de Manda.
Iono, GOLESCU, Mse. II, Asem.
p. '150.
Adică cel scârbos de cel scarnav, cel mucos de cel urduros.
cel trenţeros de cel despuiat şi c. 1. 1. (GOLESCU).
"'6
5776 .j. Rîde rupt de cârpit.
Rîde unul de altul în parte,
Şi fie-care are un revas în spate.
1-l!:;·t'Es('u, p. 161.
5777
Acclaş înţeles ca la N o. 5776.
5778
Vreme e a rîde, vreme e a plânge.
A. P.âNN, III. p. 7.-HINTESCU,
p.208.
VOf}r Ris.
Se dicc când se face 6re ce în afară de vreme. Acestă dicere
se trage elin Eclesiast, unde se găsesce intocmaî.
================== pagina 695 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE 'i'HUPULUI
695
5779
* Aqi [şi rîde, agi [şi plănqe.
h.ENA OLAHU, c. C1"ân.qu, J. Tutooa.
Ve<)l INs.
Se <;lice pentru acei cari într'un ceas trec de la veselie la În­
tristare.
5780
Cine astă-dî rîde, mâine plânge, că vremea e ne­
statornică.
TORD. GOLESCU, Mss. I, p. 440.
Fericirea ca şi nenorocirile sunt trecătore, Arată firea schim­
băt6re a lucrurilor.
Tel qui rit Vendredi, .Dimanchc pleurera.
Proo. Franc.
5781
Rîde ca un copil, şi când nu e de rîs.
IORD. GOI.ESCU, Mss. II, Asem.
p. 150.
Vcgl Copil.
Se «;licc pentru cei ce rîd fără vreme.
t:\
5782 Ii vi ae a rîde şi eu abea ţiă.
G. P. SAI.VItl, In!). o, Smulţl, J
GOIJUrluiu
Când unul sburdă ele bucurie, pre când altul nu mai p6te de
necaz şi de supărare.
*.6
5783 A'l rîde [şi câniî,
E. 1. l'ATHICIU, înv. c. Smulţi,
.I. Cut'ut·luii:t.
Arată batjocura pre care a primit'o cine-va de la un altul.
* .
5784 M'ar rîde [şi olorile de pe gard.
v. AL�}XANDm, Teatr, p. 9"'2.­
Dna ECAT. Z. c. Berlaâ, .I. Tutooo,
Se gice când nu vroim să facem un lucru care ni se pare că
ne-ar face de rîsul lumiî.
5785
M'ar rîde [şi curcile,
Vegl INs.
Acelaş înţeles ca la No. 5784.
*.6
5786 A rîde mânzesce.
/
Ve�1i m«:
ILBNA OLAIW, c. Crânqu, J. Tu­
tova.-I. l\JAmNEscu, înv. o. Bradu­
de-Jos, J. Arger - G. P. SALVIU,
in». c. Smulţt, J. Coourlui.
================== pagina 696 ==================
1° Când l'î\li şi plângi tot de odată.
2° Când cine-va rîde pre tare. - J. Argeş.
Sti nu rî(Fi nuinzesce, adică: să nu plângî acuşî. Se (,lice ca
»rueninţare.
5787 * Când rîde, sorele răsare.
A. PANN, III, p. 13.-HINŢBscu,
p. 161.-P. Isrmascn, Rel'. Ist. 1,
p. 458.-Flt. DAm!:, III, p. 338.
1° Atât de veselă şi plăcută îl este faţa.
2° Toţi se Înveselesc împrejurul lui.
69G
5788
pnOVFUBELE llOMÂNILOil
*
A'i rîde ochii.
\'
I
I
I
. �
I
.\
A rîde în ochi.
G. POBOlt.AN, ln». J. Olt .
A fi bucuros, vesel; a privi cu plăcere,
A RIDICA
*6
5789 A'I ridica în slava cerului.
A'I lăudă forte mult.
Ele'uer quelqu' un aux nues.
Prov. Fralc.
*6
5790 A'l ridica (cu totul).
A lua pre cine-va dintr'un loc, Împreună cu averea sa.
*6
5791. 'Ridici, ridici,
Până te strici
T. BĂLĂŞBL, înv, J. VtUcea.
Celor ce se ostenesc peste mesură.
*6
5792 A ridica un sac cu pae.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea_
Se dice celor nevoIaşi.
*6
5793 Par 'că ar fi ridicat buşteni (la bile).
T. BĂLĂŞEL, Înv. J. Vâlcea.
Se r,lice celul ce se vaetă ele ostenelă din fie-cc lucru
================== pagina 697 ==================
STĂHlLE ŞI :�HşC;iI{ILE THUI'ULUl
RÎGÂITURĂ
697
Ve()l Cap. �YIX c. Rlyiiillll'((.
RÎIE
V ce)l Caprii, Datorie.
5794
Ci113 scarpina rîia altuea, răcoresce pe a lui.
Baloldo aptui GASTER, t:«. PUl'.
p. 211.
5795
Cine trăesce cu cel rei, j'ei:i se face ca şi dînşiL
Carle are scrahu, more se cessi, 1)
[<'Il. i\.l mLOS1CH, Rum. Unter, r,p. 9.
iOSe <;lice despre acei ce se plâng că sunt ucusaţi, într'un
mod picdiş, de fapte pre cad în adevăr le-au săv îr sit.
20 Acelaş înţeles ca la No. 2179.
Qui se seui galeux se qraite.
Pro». Franc.
cu s« 1'ogna se lc� gratti. 2)
Prov. Triest.
*6
5796 Se ţine ca rîia de om.
Ioun. GOLESCU, JJ1ss. II, Asem.
p. 222.- 1. CUEANGĂ, Amint. p 28 .
. -1. MAHINESCU, înv. c. Hradu-de­
jos, J. Al·ge�.-M. STĂNCEANU, in»,
c. Piriu, J. iHehedin{f.
6
Nu se curaţâ (scapi) de dînsul (el) ca de
riie (rie).
P. Isi-un-seu, Leg. 1, 1872. p,
178.--HlNTESCU, p.46.-Sezc'itor·ea,
II, p. 70 & 159.
*6
A .Ii ca rîia.
T. RILĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Vc<]l Irat orio,
Se fIice despre omul de care nu poţ] scăpa, care nu'tî dă pace .
• Arunct dăruind Domnul pe Enicer-Agasi după cum se cade, s'att redicat
si s'au dus la sarhntul lUI la HOliD, cură tindu-se tem ca de mare rît" ce
�vea.»-EM. I(OGĂI�N]CgAr\U, I, p. 223.' ,
1) Cine arc rîle, trebuo să se scarpine.
2) Cine are rif c să o scarpine.
================== pagina 698 ==================
698
PROVERBELE ROMKNIl�Oft
RÎ10S
Yef)i Cal, Capră, a se 'înto­
?Jdrc'(<;',.
:;:6
5797 A face pe rîiosu.
Gs.vn. Oxrşcn, prof. c. Berlad,
J. 'l'utow.
Yee)l Capră.
A fi mândru.
RÎS
Vei,li Cap. VII, c. Pasole, Glu­
mâ, Af6rte, Nebun, a Plângp,
a Rîde, Vis, a Vo,-bi.
*6
5798 Să nu'ţi cadă rîsu în vine.
E. J. P ATIUCru, in», c. Smulţi, J.
Coourluiii.
Vef}l Nu. 5010.
Când unul rîde de ne-ajun sul altuia. Adică să nu i se in­
tîmple ca ciocârlanului cu sticletele.
5799
Când se vorbesce de rîs, nu se spune pentru plâns,
Şi când se spune de plâns, nu se vorbesce de rîs.
A. PANN, III, p. 7.-HIN'fESCU1),
p. 147 & 162.
Vegi ([ Icidc,
Se dice pentru acel cad rîd Salt plâng În afară de vreme.
*6
5800 Rîsul rîde ţera şi mascaraua mahalaua.
E. I. PATIUf;lU, înv. c. Smulţt, J.
Cuvu,.zuiu.
Când unul fiind el singur de rîs, el rîde de altul.
5801
*6.
Rîsul te rîde şi batjocura te batjocoresce.
1)n" 801'. NĂDEJDI� Nuo, p, 6l.--
l. BĂNE'CU, prof. J. lioman,
Acolaş înţeles ca la No. 5800.
* 6
5802 Rîs amestecat cu plâns.
A. PANN, III, p. 7.-HIN'fESCU, p.
162. - B. P. IUşoilU, Etym. Magn.
p. 1056. - 1. MAllINESCU, înv. c.
Bradu·de-Jos, J. ArfJe�.- M. STĂN
('EANU, îl/v. c. Piria, J. 1Ifehedinţi:.
1) Hinţ osou a Jmpărţ it acest proverb în do u c.
================== pagina 699 ==================
ST ĂRlLE ŞI MIŞCĂ UILE T1w!'uLd
''1,.
Rîs cu plâns,
Balz"gă de mânz.
6H9
Dna E. Z. c. Bedad. J. Tutova.-
1. Announ, in.". Buzeu. - ARTU[t
GOROVEI, c. Folticent, J. Suc/ava.
L::,.
Rîs cu plâns
Balegă de mânz.
lepa fuge,
M'ânZltl suqe.
H SIMA, tit/). c. Orlat, Transi!u,
în Etyrtl. Magn. p. 238.
Ve�ll a uuu,
1° Când unul rîde şi plânge tot de oclată.-.T. Tutoua.
2° Când un om supărat vrea să facă glume şi nu'I prinde.-
J. Argeş.
3° Cântec de glumă la un copil care plânge.-l'ransil'I"
* ,�
5803 După rîsul vine plânsul,
LAUllIAN & MAXIM. Il, p. 992.-·
S. FL. MAI<1AN. Nunta, p. 442.-1.
l\1ARlNESCU, in». c. Bradu-dc-Jos, J.
Argef -M. STĂrlCEANU, înv. c. Pi­
ria, .T. Mehedinţi.
După rîs tnne plâns.
x .... Elev. Se. 1\'0"111. c. Mi1-
neştt, .T. Bacitu.
După rîs 'vine plâns, el' după plâns urmes« rîs.
S. FL. MAlUAN, Nuiita, r- 708,
Rîsul peste fire) aduce plâns dupa fire.
Ionn, GOLESCU, Mss, II, p, 62.
Acid ceri semena măracinI[, cu rîs�tl şi glumele;
acolo veri secera lacrimele şi plângere.
Con. Mss, Miscell. XVII. Bis. SI.
Nicolae din B1'(lS0V, p. 596, în
Rlym. Mugl/. '
Rîs�tl aduce plîns�tl,
HEINSJlEHG- DUHING8FELD, aptcd G.
Dlm. 'I'eonouxscu, Cercei. p, 34;
11. p, 1.
================== pagina 700 ==================
T. BĂLĂŞF:L, in». Vâlcea.
Se dico celor ce rîd Iărri rnesură.
VC(JI: _NebluL, Nerort .
S,i rîdem cu mesură,
f'HOVEnRELE R()�IKxILOn
Dupa rîs urmezâ plânsul.
v. ALllXA�DRI, 7'eClIl'. p. 886.
Vo,)l a Ride.
He that laughs in ihe morninq, weeps Q t night. 5)
Prov. Engl.
Rîsul piste măsură te arata de om prost.
IOI(D. GOLESCU, J188. I, p. 440.
Astcl-�ll 'l'is şi mâine plâns.
AL. DUMI1'lUcoeu, p. 12G.
:::6
Rîsu,l e frate cu plânsul.
v. SALA, d asc. c. Voşcoii-Bă­
resei, comit. Bihor, Unţjaria.
1) Cu (vointa jur) DumnceJell Ii e-care se b ucu rii şi pl�înge.
2) Jd em.
:l) După risul vino pluns ul.
") Pi;illsul vine u n e-or'l du pă ris.
r,) Acel care rîde (,Iioa, plâuge nopteu.
Dat kjetn siundom Gmat elter Laait. 4)
Prot'. NorD.
::::'J') !(:l fb:l 7eii:; ·w.� F)\({. Y.(J)00rJST'J.� li.
Proo. Elin.
Drio al rider uien el pianeel. 8)
Prov. Vel1it.
Cam deo quisque ei qtuulet et fiet 2).
Proo. Lat.
700
1° Adică după marea veselie ne vine întristare. (GOL Eseu).
2° Când, din glumtl. se face un re ii. --J. Argeş.
,jO Pentru acei cari rîd fără vreme. Vedl S. Fr .. l\IAHlAN, Nunta,
p 412 & 708.
Tel qui rit Vendredi, Dimanche pleurera.
Pro/!. Franc.
5804
*6
5805 Rîsul are trei fraţi: pe nebun, pe nerod şi pe tine
însu 'ţI.
f. I
lt
i II
II
I
================== pagina 701 ==================
bTXHlU: ŞI MIşCĂmLE TRUPULUI
5806 * 6 A fi bun numai de ris.
T. BXr.ĂŞF.L, in». J. V (il cea.
Pentru cel ce rîde, Iăsâudu 'ŞI lucrul.
701
5807
(E)rde abunde 'en gura In muqnit. 1)
!i'n. MIKLOSICH, Ritm. Un ter. 1,
P i:J.
5808
VeV.i Nebun.
Acelaş înţeles ca la No, 5804.
'1'
"'A ajunge de rîsul curcalor.
V. FOHESCU, c. li'ulticel1i, J. Suciuia,
A ajunge de risul şi celor mai proşti.
5809
"'6
.!. A fi de rîs
Până 'n prânz,
Şi de ocară
Până 'n sară.
T. DXLXŞEL, înv. J. r âlcea.
A fi dispreţuit de t6tă lumea.
*6
5810 Eu am ajuns de rîs, si tu de ocară.
T. DĂL.Ă'iF.L, iuc, J. Vâlcea.
Se d ico celui ce tot îţI aruncă în obraz greşelile pre care le-al
putut face, fără să 'Şl vaz:l pro ale sale.
5811
�:
A le sină de rîs.
A se strica de rîs.
1. ClmANGĂ, Pov. p. 306.
1. CHlOANU,I, PUl'. p. 310 & 600.
A rîde mult. Francesul dice : rire li se tordre.
A RODE
"'6
58-12 .\. Rade qheţă,
E. 1. PATHICIU, înl' c. Soiultt, J.
Coourluiii=-: G. P. SUVIU, it;v. c.
Smu7ţi, .1. Covllrltâtt.
Vevl G/u'd.
10 A vorbt clar şi mult.v- E. 1. PA'fHlC'I(;.
2° A vorbi forte vioiu, el1ergic.- G. P. SALY!\;.
1) Rîsul se afl::i cu prisos in gura n e b u n u luI.
================== pagina 702 ==================
702
5813
PROVERRELE ROMÂNILOR
ROŞAŢĂ
Boşaţa la faţă numai se caută.
IOIlD. GO!,ESCU, Mss. II, p. 52.
Adică frumuseţea (GOLESCU).
*6
5814 A 'i mânca roşaţa, faţa.
T. BĂLĂŞEf" înv. J. Vâlcea.
A fi gras, sănătos.
A ROSTI
*6
5815 Şi el rosti de (şi) se plăti.
A. PANN, I, p.l0.- M. S'l'ĂNCEANU,
inv. c. Piria, J. Mehedinti.
Se dice pentru o vorbă carc nu este la locul el, sali o gugu­
mănie.
A SE RUMENI
*6
5816 In zădar te rumenescî,
Că mai reu te Ieştelescî,
I. 1. DONCA, stud, c. CârJa, J
Tutova.
De geba te aperf, că mal reu te atundî.
A RUPE
Ve<j.l Coşar:
SĂNĂTATE
Vc<j.l ssta, Gol<tfalc, Impe­
rat, Paluir,
*6
5817 Sănătatea face banii, şi banii sănătatea.
A. PANN, sau. 1889, p. 59; III,
p. 73. - HIN'j'ESCU. p. 166.- I. MA­
RlNllSCU, înv. c. Bradu-de-Jos, J.
Argeş. - M. STĂNCllANU, înv. c. Fi­
ria J. Mehed·inţi. - V. SALA, dasc.
Voşcoii-Băresci, comit. Bihor, Un­
garia.
Omul sănătos muncesce şi căştigă bani! de cad se servesce,
mal în urmă, la cas de bolă, pentru a 'şi redobândi sănătatea.
================== pagina 703 ==================
S'l'ĂlULE ŞI MIŞCĂHILE TRUPULUI
703
*6
5818 Sănătatea e mai bună ca tote.
I. MARINESCU. tn», c. Brad-u-de­
ios, J. Argfr-M. S'l'ĂNCEANU, înv.
c. Piria, J. Mehedinţl.
Nimic nu e ca sănătatea.
A. PANN, III, p. 142.-HINŢESCU,
p. 166.
6
Eu dau pent1"U sănătate
Că 't mat bună dintre tate.
S. FL. MARIAN, Nascere, p. 239.
6
La m�dtl, anf, cu sănătate
,
Că 'z mai bună de cât tate.
Sezătorea, Poes. Pop. II, p. 22.
1 & Se dice mai ales când un om are avere dar îi lipsesce să­
:mătatea.
2° Urare pentru sănătate.
Potissima res est ualere. 1)
Prov. Lat.
Qui n'a sanU, il n' a rien ; qui a sant», il a tont.
Pr01J. lf�ranc.
La ce seriesce un lighian de aur, daca 'ţl scu'fp'it sân­
gele într'însul.
Prov. Grecesc.
*6
5819 Nu e nimic ca sănătatea şi banii.
A. P ANN, tu«. 1889, p. 59 ; III,
p. 73. -- HINT1�SCU, p. 166. - IVI.
S'fĂNCEANU, in». c. Piria, J, 1I1e­
liedinti. - J. l\'[AlUNESCU, în·v. e,
Bradu-de-ioe, J. Argelj.
*6
N�( e nimic mai scump ca sănătatea.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. V âlcea.
Cu banî poţi dobândi ori-ce vreI, şi dacă eşti sănătos te
poţi bucura de t6te fo16sele pre care le dă banul.
1) Cel d'întâiu lucru, este de a Ii sănătos.
================== pagina 704 ==================
704
PROV1�HnEl.l� llO:r.L\.XILOn
5820 * ""'Hai! noroc si sănătate,
Că 's mai b{me de cit tate.
Şeeătnre«, Poes. Pop. p. 71.
Acelaş înţeles ca la N o. 0':19.
5821 Sănătatea e mai scumpă. ca auru din lume.
OH. JIPB�CU, Bi!ur. Oraş. p. 262.
Sanatoiea face mc; mult de cât avuţia,
1. Ioxuscu, Cart. Cit.
*6
• Sanatate« e a mai bwna din t6te.
T. DĂLXŞEL, înv. J. Vâlcea.
E mai buna eânaiotco.
De cât iota bogătatea. 1)
A. PANN, IlT, p. 138.---HINTESCU,
p. 11:6.--011" K B. I\JAwn, p. 36.
Ve<'}l Boqat .
Arată cât de mult preţuesce sănătatea.
Sante passe richesse.
r.;« F'r-auc.
5822
Sănătatea e boqătatea.
Acelaş înţeles ca la No. 5821.
HIN,\,ESCU, p, 166.
*"'"
5823 Sănătatea e cea mai bună avuţie.
Semin. Buc. el. VII, prin P. OÂn­
BOVICE:XU, prof,
Acelaş înţeles ca la N o. 5821.
5824 * .6Sănătate qolă,
Jumăta(te) de bolă.
GH. J1PESCU, Reu!'. Oraş. p, 262.
-1. l\IAHlNESCU, înv. c. Bradu-âe­
Jos, J. Ar-get;. - \\1. STĂNC.:ANU,
in». c. Piria, J. Mehedinti.
Sănătatea e mal bună, însă şi averea îşI are folosele el.
5825
Sănătate qolă, ca ola gală.
IOHD. GOI.Eseu, Mss. l l, Asem.
p.l08.
Acelaş înţeles ca la No. 5824.
================== pagina 705 ==================
STARILE ŞI lIIIŞCARII,E TRUPULUI
705
5826
Sănătatea e ca o iepă albă, cum trece delul nu se
mai vede.
V. ALEXA:SDllI, Teotr, p 997.­
B. P. HXŞDEIJ, Etym. Magn. p.
704 & 705.
Se îngrijim de sănătate CăCI, cinc odată a pîerdut'o, nu se
mal întîlnesce cu dînsa.
*6
5827 Sănătate in tirlă că oile au murit de qălbeaă.
DARONZl, p. 85. -- HINŢESCU, p.
166. - DOBRE J\hRINESCU, înv. c.
Pîrrul-Roşl�, J. Argeş.
6
Sănătate în Urlă ca oile s' a�1 dus.
G. P. SALVlti, îllv. c, Smulţl,
Covurll/iu.
10 Cu acestă dicere se respunde la urările de prosperare ale
cut-va, când urările ne vin după ce suntem deja păgubaşt.
2° Se dico când un creditor nu are ce lua de la un debitor
datornic.
SN6vĂ
«Ci-că un cioban, care cumpărase de curind o mulţime de 01 şi muri­
seră numai de cât, când un altul 't-a dis: să'r trăescă oile si să se înrnul­
ţescă! el a resp uns : sănătate în tîrzii, că oile s'azt dus. '
5828
Ca pre sănătatea mea.
5829
5830
NIC. COSTlN, Letop. Mald. 1, p. 462
Precum sunt sigur că sunt sănătos, în viâţă,
«Eu pre Ieremia erec) ca pe sănătatea mea, că 'r-am cunoscut si-t sciă
bine credinţa şi bunătatea lui.» - N. C08'1'1N.
*
Sănătate, şi morte în ţigani.
vc<J.l Ţigan.
Formulă de salutare. Adică să fi! sănătos şi martea numai
în ţiganI se lovesoă. J)icere remasă din timpul robief.
Sănătatea a nostră, hiavra Uvreilor. 1)
1. NENITESCU, Rom. Turc. p. 24,
Nota 1.
Dic Români! din Macedonia când gustă întâiii dintr'un fruct
nou.
1) Noue sănătate, frigurile Ovreilor.
================== pagina 706 ==================
706
PHOYEUllKLE HOMÂNIl.OH.
SĂNĂTOS
VeQ:i Bogat, soia, Boillal',
Doctor,
5831
Din bun sănătos, te faci bolnav.
A PANN, us«. 1889, p. 133; II,
p. 87.-HINTESCU, p, 166.
Când te bagi singur şi de bună voe într'o încurcătură, într'o
afacere dis plăcută.
5832
Cei sănătoşi pe cei bolnavi caută.
Ioun. GOLESCU, Mss. II, p. 76.
Adică cei cu minte pe cei fără de minte (GOLESCU).
*6
5833 In trup sănătos, minte voiosă.
M. STĂNCEANU, în1'. c. Piria, J.
Mehedinţi.
Ve';! Inimă.
Arată înrîurirea stărei trupescl, asupra minţi! omului.
Mene sana in corpore sano 1).
Prov. Lat.
5834
* Cine'i sănătos e destul de bogat.
Când eşu sănătos bărbat.
Eşl't îndestul (de) bogat.
A. PANN, III, p. 138.-HINŢESCU,
p. 166.
Arată preţul sănătăţeî.'
II n'est tresor gue de sanie.
Pro». Franc.
ehi e sano, e ricco 2).
Proo. Itol.
Gesundheit isi der griJs.�tp, Iieichtum 3).
Pron. Germ.
Heilbri.qOin el' hin hollasia fareceld 4).
Pro». Island,
1) Minte .. sănătosă in trup sănătos.
') Cine e sănătos, e bogat.
3) Sănătatea e cea mal mare bogăţie.
') Sănătatea e cea mai plăcută fericire.
================== pagina 707 ==================
5835
S'l'ĂItlLE Ş! MIŞCĂHILE TIlUPULUI
Mai bine obraz gros,
Şi om sănătos.
707
5836
lOUD. Gor.ascu, Mss. I, p. 46<1.
Acelaş înţeles ca la No. 6833.
*6
Tare'! bine si frumos
Când e omul sănătos,
Şi călare şi pe jos.
G. P. SALVIU, înv. c. SmulţT, J.
Corurlut,
Acelaş înţeles ca la N o. 5835 .
....
*
5837 Sănătoslu a Iăndetlui nu încrede 1).
D DAN, Neresca, Mocedonia.>:
ME'I'A C'lSl'AN'I'IN, c. 11101om'şte, Ma­
ceâonia, - XENOFONTt; CAP8ALE, c,
Pîrlepe, Macedonia.
Adică bogatul celul sărac.
5838
*
Sănătos ca fierul.
A. PANN, II, p. 153.
Adică forte sănătos.
5839
*
Sănătos ca petra.
Acelaş înţeles ca la No. 6838.
*6
5840 Sănătos tun.
Sănătos ca tunul.
Acelaş înţeles ca la No 6839.
*6
5841 Sănătos ca ou. •
') Sănătosul bolnavului nu crede.
P. ISPlRESCU, Leg. p. 127.- A.
PANN, I, p. 16. - FR. DAME, III,
p. 210.
M. STĂNCEANU, înv. c. Pirjo, J.
M,·hedinţi, - Ziarul Adet'erul, An.
IX, No. 2629. - GAVRIL ONIŞOU,
prof, c. Bedad, J. Tutova.
IORD. GOLES.CU, M8s. lI, Asem.
p. 168. - V. ALEXANDRI, Teatr.
p. 613. .
I. MARINESCU, înv. c, Braâu-âe­
Jos. J. Mehedint'i.- M. STĂNCgANU,
inv. c. Pirio, J: Mehedinti.
================== pagina 708 ==================
708
PROVERHELE ROMÂNILOn
DIONISIE ECCLI,SIARH, în Etym.
Magn, p. 1410.
Se dice dc lin om care llU Q tocmai sănătos. Ved î No. 2237.
*6
5842 SăI�ătos cobaă.
EM. Pc'PESCU, înv. c. Ciocdnesci­
Măl'llinenr, J. Ialomiţa.-I Me ur­
NESCU, in». c. Braâu-de-Jos, J. AI'­
geş.--M STĂ1WEANU, înt,. c. Piria,
J. Mehedinţi.-T. BĂLĂşm" înv. J.
Vâlcea.
*6
Sănătos ca cobza.
GAVlt. O"iIŞOR, prof. c. Berlad,
J. Tutova.
Se dico despre cel bolnăvicîos.
*6
5843 Ii sănătos, galben de virtos.
M. Ar.nu, Stud, c. loesct, J. Tu
tava.
Se (,lice în derîdere despre cel slab şi bolnăvicios.
*6
5844 A O luă. Ia sănăt6sa.
B. P. HĂŞDEU, Rtym. Magn. p.
1410 - 1. CREANGĂ, Amint. p. 67.­
LAURIAN & MAXIM, II, p, 1049.- P.
ISPIREscu. Leg. p. 14. 194.290.329.
- IîARONZI, p. 41.- V. ALExANDRr,
Teatr. p. 1441.- M. POPESOU, Ca­
Iend. 11:18';, p. 18.- E. I. PATRICI('.
îlltl. c. Smulţi, J. CavurIUl.- GR.
JIPESCU) Opinc. p. 38 & 142.
A se apuca de sr'lnăt6sa.
DIO:srsIE ECCLESIARII, în Etim,
1I1agn. p. 1410.
A apuca sănăt6sa.
Ve<J'i Fugii.
Adică a fugi. Acestă dicero e în legătură cu: fuga e ruşinâsă
dar e sănăt6să presintând, precum observă Vatra, un cas fru­
mos de metonimie populară.
SÂNGE
Ve<J.i Baligă, Cristos, Domnu,
Dumne(,l'eu, Gap.XXI.c.Sânge.
5845
Sângele cel ne-vinovat cere judecată de la Dumnedeu
şi nu lasă.
ION NE CULCE, Letop, Mold. lI,
p. 254.
================== pagina 709 ==================
STĂHlLE �I MIŞCĂlllLT, TllUPULUI
709
*6
Sângele ne- vinovat cere resbunare.
I. G. V;\LEN'l'1NEANU, p. 20.­
ANDREI MAmN�JSCU, in». c, Humcle,
J. A1'ge'l'
Cel care a pedepsit pe ne-drept va primi resplata ee i se
cuvine.
< Sângele versa t cere r esbunarc ».
ESCIIlL, Ag amemno»,
5846
Sângele versat cărbune ardetor sl foc pîrjolitor se
face.
Dnl. CANTEMIH, Isi. Ie1'ogl, p. 198.
Acelaş înţeles ca Ia N o. 5045.
*6
5847 Sângele apă nu se (se) face.
10UD. GOLI�SCU, Mss. II, p. 67.­
V. ALEXANDRI, 1'oe8. Pop. p. 400.
- AbecedarIlustrat, p ::l5.- 1. G.
VALENTINEANU, P: 7.- LAURIAN &
MAXIM, 1, 1213; Il, p. 1046. -­
V. ALExANDIU, & LASCAlt ROSRT'l'I,
Mss. - S. FL. l\IARIAN, Omit. 1, p.
410. - K. A. ZAMFIHEscu·DIACON,
înv. c. Sttubrnii, J. Dorohoi.- HIN­
TESCU, p. 1r.6.- BAllONZI. p. 53.­
Dna E. B. M�WII, p. 15.- C. NE­
OltUZZI, 1, p. 249.- AL. DUMITm;scu,
p. 140.-1. CUEA1WĂ, Po», p. 38;
Conv. Liter 1876, p. 453.- H. D.
ENEscu, înv. c. Zamostea, J. Doro-
7101.- S. MIHĂILESCU, Şeztuărea, II,
p. 220.--1(, A. ZAMFIRRSCu-DJACON,
înv. c. Stiubieni, ,J. Dorohoi.-BARBu
CONSl'ANTtNESCU, Cad. Cit. n, p.
15.- P. Isi-runscu, Leg. 1,1872, p.
172; Lea. p. 391.- REINSllEUO-Dtr­
IUNGSFELD, 1, p. 127.- G. DElI. TE­
ODOllESCU, Cercei. p. 33; Credinţt
DaUne, p. 13.-- C. BAŞOTA, prin V.
Fousscu, c. Folticent, J. Sucteca,
- Dr GAS'fER, Liter. Pop. p. 215.­
E. 1. PATllIUIU, tn», c. Smulţi, J.
Coourluiă. -' ANDREI MARINESCU,
îl/V. c.llumele,.J..Argef.-FRDAME,
VI, p. 13.- T. BĂLĂŞEL. înv. J.
Vâlcea. - V. SALA, duse, c. Vaşcm'î­
Băresci, comit. Bihor, Ungaria.
Sângele traje. J)
Fu. MlKLOSIClI, i, p. 15.
1) Sângele trage.
================== pagina 710 ==================
710
PHOVERlJELE H0:\1ÂN1LOR
*
Sângele apă 1W se-face. 1)
ANDREI AL BAGAVU, Cart. Alea,
p. 54.- Ii.IE Gmcu, c, Pertooti,
Epir.
Sândzili apă nu s' taci. 2)
PER. l'APAlIAGI, Ziccit. l alir, II,
p. 175.
r
'1'
"Sângzelc apel nu 05' rave. �)
N. 8,1'., Nijopole, Macerlonia.-D.
A. l\1ILI�SCU, Gazeta Maced, 1, 3.
'10 Se dice pentru rude, însemuând că, de şi se mânie între
ele, însă mânia nu o ţin multă vreme. (GOLJeSCU).
Al tell nici odată nu te lasă la nevoe.
2° Un om bine născut, bine crescut nu c în stare a face ceea
ce e în stare să facă un mojic.- C. BAŞOTA.
Inţelesul dat de Golescu este cel mai obicînuit.
,Sângele apă 7W se .face, �i rebcdenia la rebedeni- lragc.»-- P ISPI'
RESCU. Leg. p. 391.
«Ea c)icea ad ese-ort : frnte, frate, dar pira-t cu b anî, bărbate!
- Apoi ele, mei ne.vestă, sâ11gde apă nr: se .face Daca nu l'oii" ajuta
eu, cine să '1 ajute."- 1. CREANGĂ, Pov. p. 38.
Bon sang ne peui mentir.
Pro». Franc.
It sal/gue non fii, ma. acqua. 4)
Pro», Ital.
La sang no s'pod tornar aigua 5).
Prov. Catat.
Blood is noi ioater G).
Frov. El1g1.
Blllct is nid Waler 7).
Frov. Elvet.
model iir alitid tjoclcari tin vatlnet 8).
Prov. Soed,
) Sângele apă nu se race.
0):1) Idem.
") Sângele n'a mal fost apă,
o) Sângele nu se potc schimba (întorce în) apă.
') Sângele nu e apă.
7) Idom.
8) Tot-de-uu a sâ nze!e este HUlI gros de cât apa.
================== pagina 711 ==================
STĂRlLF: ŞI MIŞCĂRILE 'IRCPULU'i
711
5848
Sânge cu sânge nu se spală.
IOllD GOLESCU, JJlss. IT, p. 67.
Adică reu cu rerl nu să indreptăză (GOLESCU).
5849 * A fîerbe sângele în cine-va.
Fa. DAME, IV, p. 13.
A fi plin de supărare şi de mânie.
Vous me [aite« bouillir le sang.
Pro». Franc .
5850
. .,
"'Ferbe sângele în tine (mine) ca într'o c6jă de rac.
A. PANN, Edit. 1889, p. 158;
ITI, p. 128. - HIN'fESCU, p. 166.­
G. PonoRAN, insi, c. Slatina, J. Olt.
Ferbe sângele înlr"însul ca într'o coia de rac
mort.
P. ISPInESCU, Rev. Isi. III, p. 381.
Sângele ferbe în cine-va ca într'un rac mort.
LAUIlIAN & MAXIM, J, p. 372.
A fi lipsit cu totul de inimă şi de vlagă.
5851
-X.
A faca sânge pe-o surcea.
r» POLYZU, Dict. Germ. 1118s.
SI p.19; Sn p.19.--Fu. DA­
Mi:, lV, p. 13. - D. DUĂGUI>sCU,
Bucuresci, J. Ilfov,
*
A face sânge pe surcea.
Maior P. BUDIŞ1'EANU, Bucuresci,
J. llfoo,
*
A face sânge pe (O) aşchie.
T 11'U FUUMUŞANU, 1'îrglt-Jiu, J.
G01:j. - G. Pouonxx, inst. c. Sia­
tina, J. Olt.-T. BĂLĂŞEL, învlfţ. J.
Vâlcea.
VetJl J]aligd, Perete.
1 ° A nu face nici o ispravă.
2° Se dice, în bătaie de joc, acelui care se dă de om iute,
grozav.
3° A te necăji mult, fără să poţf a te rcsbunâo--J. Velcea.
================== pagina 712 ==================
712
PROVERBELE ROMÂNILOR
Prov. Elin.
Utrem ccedis 2)
Proo, Lat.
*6
5852 Nu ese sânge din mine.
G. POBORAN, iust. c. Slatina, J. Olt.
Veq.i Neeăjit.
Sunt forte necăjit.
5853
Că doră n'o pica sânge.
P.IsPIRESCU, Unch. &tilt. p. 99;
Reo. tst, 1. p. 454 -- FIL DAME, IV
p. 13.
*/\
Dor nu curge sânge.
G. P. SALYIU, in», c. Smulşi, J.
Cocurluiâ.
Nu cura sânge.
L.\URIAN & MAXIM, 1, p. 995-996.
Veq.i Lume.
Adică nu e mare pagubă. Se dice despre un lucru de mică
însemnătate.
«Nu cun, sâ1tge, dacă 'mi vot eia şi mie o bucăţică din acestă plăcintă l
Ce n'est pas la mort d'un homme.
Prov. Franc.
*L\
5854 A'i be (sorbi) sângele.
G. P. SALVIU, in», c. Smulţ], J.
Covurluiu.-G. POBORAN, inst . c­
Slatina, J. Olt.-T. BĂLĂŞEL, îrw.
J. Vâlcea.
A omorî, a nimici pre cine-va, a'l nenoroci, a'şI răsbună crunt.
*6
5855 A'i sta sângele în vine.
G. POBORAN. inst. c. Slatina, J. Olt
De frică, de mare spafmă,
Etre glace d'effroi.
Pro», Franc.
1) A tăia (sparge) o beşieă.
2) Idem.
================== pagina 713 ==================
G. POIlORAN, iust. c. Slatina, J. Olt.
A' şl pune sânge reu la inimă.
A se supăra, a i se amărî sufletul, a se necăji. A doua locu­
ţiune se aude mal cu sâmă în Moldova.
Se foire du mauoais sang.
Prov. Franc.
STĂRILE ŞI MIŞCĂHILE TilUPULUI
*6
5856 A'sl face sâng-e reu.
713
I
r
5857
A i S3 sui (urei) sângele în obraz (cap).
10 De ruşine.
2° De supărare.
Le sang me monie au visage.
Dict. Academ.
*6
5858 A'şi băg-a căldură în sânge.
G. POIlORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
A se Iuţi, a se pune pe trebă.
A SĂRI
Ve<Jl Gard, Grapă, Gu-rir, Par,
Tonioroiii,
5859*6so, '0 lesni '0
an-vom, p esm-voiu ;
Sta-voiu, crăpa-voiu.
P. }sPIRESCU, Leg. T, 1872, p.
180.-- HINŢESCU, p. 168.-M STĂN­
CEANU. înv. c. Piria, J. Mehedinti.
Se dice când se află cine-va Într'o Încurcătură din care, ort­
cum ar face, nu p6te eşi cu bine.
*6
5860 Cine sare cam sus, Îndată cade jos.
IORD. GOLESCU, Mss. lI, p. 82.-
1 MARINESCU. înv. c. Bradu-âe-jos,
J. Al·geş. - M. STĂNCEANU, înv. c.
Piria, J. Mehedinti.
10 Adică cine va să se înalţe, Îndată alunecă (GOLESCU).
20 Se Înţeleg acei 6menI cari, fără mijl6ce în deajuns, se a­
vintă la Întreprinderi mari, pe care ne având cu ce le preîn­
tîmpina, cad în sărăcie; precum şi celor obraznici cari, aşe­
(Jendu-se la locuri ce nu li se cuvine, sunt izgoniţi de acolo cu
ruşine. - J. Mehedinţr.
================== pagina 714 ==================
714
PROVE]UlELE HOMÂNILOR
De grande moniee, grande chuie.
Pro». Franc.
A cader dt chi troppo in alto sale. l)
Prov. itai.
A g1'an subida, gran descinde 2)
Pro», Span.
Jlohe Steiqer fallen tief 3)
I'ron. Germ.
Hasiş climbers have sudden folls. 4j
Prov. Engl.
I
{j
*6
5861 Nu sa vede că'i gol nap
Ci mi-si sare ca un ţap.
G. DEM. TEODORESCU, Cercei. p.
68.-1. MARl�ESCU, îllv. c. Bradu­
de-jos, J. Arge�. -!VI. SrĂNcEANU,
înv. c. Piria, J. Mehedl:lIţi.
VerJi Gol.
iOSe <;lice în pofida golanilor isteţi la joc.
2° Celor care se dedau la petreceri ne-îngrijind de hrană şi
îmbrăcăminte. Acest înţeles se apropie de cel d'întâiu.
3° Se dice unui om sărac şi cu pretenţii de avut.
f'
I
5862
Nimenea nu păte sări ca cocosul d'odată În prid­
vor sus.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 101.
Nimenec de odată nu sare ca cocoşu ' n pridvor
ci se sue pe trepte.
A. PA:'iN, II, p. 47.
Ved'i Sco.ră, Triplă.
Inainte de a ajunge la cele mari trebue, treptat, să treci prin
cele mai miel slujbe.
Bisogna fare i passi secondo le gambe. r')
Prov. Ital.
Niemand ma,q icciter sprinqen, als sein Sprinqeioclc
la ng ist. (;)
Pr-ov. Germ.
1) Spre cădere merge cine P1'& sus sare.
2) La mare ridicare, mare cădere.
3) Acel cur! se sue mai sus. cad jos.
�) Repede suire are cădere r-epede.
') Trebue Iăcuţ'i paşii după picior.
lj) NimenI nu va putea sări mal sus de cât beţul sst, de sărit C d.e lung.
•
================== pagina 715 ==================
715
'* 6
5863 'I-a sărit săritele,
K 1. !�ATlUCIU, in», c, Smulţt , J.
Cocuriuia.
S'a speriat.
*D
5864 Eh, moţ! sărisi si tu!
G. POllORAN, insi. o, Slatina, J.
Olt.
Când se amestecă cine-va cu vorba unde nu'I privesce.
*6
5865 Nu di : hop! până n'ai sărit.
N. Gn. IONESCli, in». c. Mamor­
niţa, J. Dorohoi, -- I. MAItINESCU,
in», c, Hradu-d e-Jas, .T. Argeş. -
1\1. Sl'ĂNCEANU, Înv. c. Piria, J. Me­
hedinti.
Nu rjice (să nu e/z'ei): hop! pân« nu' i sărî.
TON AL LUI 811IEl<J, Pal'. p. 249
s. 250.
Să nu rj.icZ: hi hi! pâl7 (l nu':z sări,
ION AL I.TJI SIlIEHA, Po», p. 251.
*
Nu �li: hop! până. nu treci şaniu,
T. Sl'EUAN'fIA, praf. J. Ia:;L
-x· .
Până s' rIU arsart s' nu deici : hop! J)
D. A. Mn,ESCU, c. Gopeff, Ma­
cedonia.
Ne arsari: traplu, nu dZl, liopu, 2)
I'Elt. PAPAIlAG1, Zweit. 1a1l1". II,
p. 159.
*
Arsare pl'ota [/d preopoia dzi: hop. 3)
C. IONESCU, prof. c. Neuâs:« Ma­
cedonia.
vc�n Gr'opâ, Joc.
Nu te pripl a spune ce-va de care nu eştî sigur. Să nu te
laudi până nu-ai vedut isprava ee al tăcut,
Ve<;l] SBIEltA, POl'. p. 249.
1) Până să nu sarf să nu (jieI, ]10p!
2) Până n'ai sărit gr6pa să nu (�.icl -hopu l
:1) Mal Int.â iti sur t�, şi pe urmă tji: hop.
================== pagina 716 ==================
716
PI\OVEI\JJELE HOMÂNILOI\
----------_._--------------------
Rufe nicht: Iuch ! beoor du iiber den Graben bist. 1)
r-o». Germ.
Don 't holla iill you are out of the wood. 2)
Prov. Engl.
Fo djame de re : hu ! K? on n' osse passa le rio. �
Pl·OV. Eleei,
Non conoien caniare il irionfo prima delia victoria. 4)
Prov. Itai.
5866 Cine a sărit şi nu s'a poticnit, voinic mare s'a numit
IOHD. GOLESCU, Ms», 1, p. 462.
Se dicecelui care a scos la un bun sfîrşit o întreprindere grea.
*6
5867 A fi sărit din grăunţe.
E. 1. PATI\ICIU, înv. c. Smulţi, J.
Covurluit'î.
*6
A fi 5ărit.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
Adică nebunatic, ciocnit, hop într'o parte.
5868
Cât sare capra.
Adică mult, departe.
Fu. DAMIG, IV, p. 18.
5869 Pe unde a sărit capra, trebue să sară si iada.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p. 171.
Acestă variantă se adaogă la No. 1589, unde se va găsi şi în­
ţelesul.
5870
*-
"Sare din lac în puţ.
P. ISPIRESCU, Le.q. I, 1872, p. 170.
-E. 1. PNrmcIU, îllv. c. Smuiţt, J.
Covurlui1t.
Fugend de l' (\(l, departe şi mai 1'(\(1. A se adăogă la No. 799.
SĂRITĂ
Ve(Jl Cap. XXI, c. Stiriui:
1) Nu c).ice: Iuch! înainte de a sări şunţu.
2) Nu chiui înainte de a fi trecut pădurea.
S) II ne faut jamais dire: hu (avant) qu'on n'ait p asse le ruisscau.
4) Nu trebue să cânţf triumful înainte de victorie.
================== pagina 717 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE 'l'l1UPULUI
SĂRITURĂ
717
Vec)l Cap. XXI, a. Sâriturâ,
A SĂRUTA
5871
Sărută'l în bot de vrei să'i iei tot.
DARONZI, p. 59.-IhN·fESCU, p.169.
5872
Vcgi a PUPii.
Se q.ice pentru cei ce cu mângâere te desp6Ie.
SĂRUTARE
Ve(j.1 Făţarnic, Iuda, Cap.
XXI, c, Sărutare.
Sărutare şî 'n zadar,
Tot eşi are al seu dar.
I01<O. GOLESCU, M8S. 1, p. 462.
Arată puterea şi preţul sărutăriî. Mal bine ce-va de cât nimic.
5873
Dulcea sărutare, la dragoste lec mare.
IORD, GOLESCU, MS8. I, p. 463.
5874
5875
Acelaş înţeles ca la No. 5872.
Intru zadar sărutare când nu'i dai de mâncare.
IORD. GOLBSCU, Mss. 1, p. 462.
Numai cu dragostea nu se ţine casă.
SARUTAT
Vet)1 Pupat.
Cu un trat buşni nu se afla mulîere 1).
FR. MIKLOSICII, Rum. Unter. I, p.12.
Se q.ice pentru cele ce se dobândesc cu greu şi după multă
trudă.
A SE SBATE
Ve(j.i CMUa, Pesee.
A SBIERA
Ve(j.i ]rlăg"'·.
,) Cu un singur sărutat nu se prinde o mu'îer-e.
================== pagina 718 ==================
718
PROVEllnELE nOMÂNILOH
A SBURĂTU:t
*6
5876 Nimeni nu sburătuesce în pomul ne-roditor; tată
lumea dă în pomul cu rode. 1)
Iox Cosrs cn r. C. Gc1dinţl, J.
Roman.
Invidia se legă numai de omonil cari pre(.uesc ce-va şi nici­
odată de cel proşti sau neînsemnaţi.
A SE SBURDA
A SCĂpA
5877 DA scăpa pre cine-va în păpuşoiu.
Fu. DUH::, IV, p. 28.
A'I pIerde din mână, a nu'I pute stăpân].
5878 Ai să scapi la Ierbă verde.
Fu. DAME, IV, p. 28.
FiI cu răbdare, vel isbuti. VeqI No. 2162.
SCÂRNĂ
Ve<J.i Muscă.
5879
Scârna, de ce o scormonescî mai mult, mai mult şi
pute.
IORD. OOLESCU, MS8. II, p. 67.
*6
Scărna nu pute până nu o scormoiesct.
I. I3ĂNEseu, p-rof. J. Roman.
Scârna nu pute până a nu o scormolt:
V. F OI!ESClT, c. Folticeni, J. Suciaoa,
*8 " , d t '-
carna can se scormonesce pu e reu.
Dna CAl.IOPE MACBI, Galats, J.
Conurlui,
Ne învaţă că, faptele cele rele şî urîte, să le lăsăm la uitare;
că de le am scormoni mai mult, mal reu ne vatămă (GOLESCU).
1) Acestă dicere, primindu-se după tipărirea VoI. 1 nu s'nputut aşeda în ac­
pitolul II, după cum s'ar fi cuvenit.
================== pagina 719 ==================
sr ĂmLE ŞI MlşCĂnrLE TRUPULUI
A SE SCĂRPINA
719
5880
VeiJ'iBogat,Brac, Mană, Cap
17; c. (J, Mânca, IlîIe, Cap. XXI
o, Scârpiruiturâ, Striiin.,
Ca să te poţi scărpina bine, trebuie să afbi ung-hii
de ciine.
IORD. GOLF:SCU, Ms», Il, p. 104.
P. ISPIRESCU, Rev. t«. Il, p. 144.
Adică spre o bună săvîrşire, trebue silinţă şî putere mal bună
(GOLESCU).
*6
5881 Vai de cel ce nu se scarpină cu ung-hiile sale!
[OHD. GOLF:SCU, Mss Il, p. 18.­
M. S'J'ĂNrEA�U, înv. c. Piria, J.
Mehedinti
Ca vaz di cart cu ungl a·l nu si sgrîmă. 1)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahr. II,
p. 62.
Ne Învaţă că înşine să ne slujim unde mult ne pasă (GOLESCU).
*6
5882 Precum te scarpină, aşa şî tu să '1 scarpini.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 112.
- M. STĂNn:<Nu. înv. c. Piria, J.
Mehedinţi.- 1 Manrsasou, înv. c.
Bradu-iie-jos J. Argef.
Adică cum eţi slujasce, aşa şi tu să '1 slujăscI (GOLEscu).
Precum se portă cu tine, tot ast-fel să te por ţljşi tu cu dînsul.
5883
Pe unde, mamă, mă scarpiI, şi pe unde pe mine
mă mănâncă.
IORD. GOLF:seu, MS8. II, p. 56.
VeqJ: Cap. V. c. a Mâncă.
Se dice când nu ne mângâie la pa tima ce suferim, şi când
de unele pătimim şî de altele ne cerceteză (GOLESCU).
*6
5884 A scărpina pre cine-va.
Fu. DAMI�, VI, p. 30.- GAVR. 0-
NIŞOR, pro]. c. Berlail, J. Tutooa.
A '1 batc.
«Bine l'a mal scărpinat.»
*6
5885 A se scărpina in cap.
A stăla îndolâlă.
Fu. DAME, IV, p. 30.
,) Vai de (cel) care cu unghia luf nu se scarpină,
================== pagina 720 ==================
720
PROVERBE LE UOMÂNILOR
SCĂRPINARE
Ve"i Dulce, Sd.rac.
sorrro s
Ve<JI Du.n�nc(le"f} 01'1), a Ride.
*h.
5886 Şchiopul mai bine te învaţă să umbli.
IORD. GOLESCU, 11188. IT. p. 100.
-- M STĂr.;CEANU, tn», c. Piri«, J.
Mehedinţi.
Adică pătimaşul, şi de nu e în veţat (GOLESCU).
5887
Cu şehiopul împreună de vei lăcui, te 'nveţi şî tu
a schiopata.
IORD. GOLESCU, MS8. IT, p. 31.
Cu cel şchlop de vez trai, te vez inveţa §i tu
a şchzopeta.
Ionu. GOLESCU, Msq. II, p. 591.
Cu şch/tol) într'un (la un) loc (de) şecli
Te înveţl sa şc7dopetezz.
A. PANN, l, p. 60.--IIH'I'fI's,"v,
p. 171.
Ve"i 0""0>'.
Adică cu nebun, nebun te 'nveţi (GOLESCV). Intr'un mod mal
general, deprinderile rele se Ieaii uşor când trăim la un loc cu
cei reii nărăviţi.
XWA<I) 7rtJ.PO�Î',6[<; y.)J.y &Vt, Gxri�m tJ.ri5Sl<;. 1)
PINDAR.
Si juxta clauduni hobites, subclaudicare disces. �)
Pro». Lat.
Citi praiica col zOPjJO, impara O zoppicare. 3)
Pl'ov. Bal.
Bei Lahmen lernt man hinken,
Bei Săufern Ierni man irinlcen, 4)
Prov. Germ.
If ye gang a vea/' toi'a cripple, ye'll limp at tlie
end o't. 5)
PI'OV. 8:0(.
1) De locuiesc! lângă un şchtop, te înveţi a şchfopătă.
"1 Idem.
3) Cine merge cu şchfo pul, se învaţă a şojilopetil.
4) Cu şch îopî te ÎnveţI a şchîopătă, cu beţivii te înveţi a be.
L) Daca mei-g t un an cu un şchIop, In finele n n uluf vet şC}IIopeUI şi tu.
================== pagina 721 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE THUPULUl'
721
*L\
5888 Işl nemeri (nimeri) şchiopul coborîşul.
A. PANN, IT, p. 52. - HIN'fEseu.
p. 171. - M. S'fĂNCEANU. înv. c,
Piria, J. Mehedinţl.-S. 1. GROS­
SMAN, Dict. Germ. p. 191.
Se dice :
10 Celor asemănaţi în calităţi şi în vieţa de t6te dilele,
2° Celor ce cad sub înrîurea altora.
*L'.
5889 Şchiopa te scutesce de hora.
GAYll. ON1ŞOll, prof. c. Bărlad;
J. Tutooa.
Relele aii şi fo16sele lor.
*""
5890 Schiop, orb.
LAUllIAN & MAXIM, II, p. 1089.-
1. MAmNEs('u, înv. c. Braâu-âe-jos,
J. Argeş.
Adică Iorto defectuos: cum va fi, schiop, orb»
A ŞCHIOPETA
Ve(Jl Domn, ŞeMop.
5891
*L'.
Fata mamii
Şchlopăteză, mititica,
Că a călcat'o pisica!
A. PANN, 1, p. 103.-HIN'I'ESOU,
p. 57.-ANDREI MAllINESGU, tno. c.
Humele, J. At·gel}.
Se dice omului care se preface că este bolnav.
5892 Pâiă a nu rîde de cel ce schtopăteză, bagă de semă
bine dacă tu umbli cu mult mai bine.
IOUD. GOLESCU, M.�8. II, p. 112.
Ne învaţă să nu rîdem de cel ce greşesc, când nOI mal reu
(]e cât aceia greşim (GOI>ESCU).
5893
*
A şchiopetă din drum.
A se abate de la calea cea bună.
*L'.
5894 A şchiopetă.
LAUlUAN & MAXm, II, p. 1088.
- T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcw.
A nu merge bine, a se împedică, a greşi, a se înşela.
46
================== pagina 722 ==================
722
PI10VEilR>:LE ROMÂNILOR
A SE SCOBORÎ
Veq.l It se Urca.
*.<0. .
5894b Dacă se scubnră baba din căruţ e mai usor bălaii.
G. MADAN, c. Truşeni, Ţ. cu­
.�iniJt'i. Basarabia.
Arată uşurarea adusă de micşorarea uncl sarcina.
SCOBORÎRE
Veq.l Cap. XiX, c. Scoborire.
SCOPIT
5895
Cel scopit nu s:3 'nţelege, ci de voie se 'nîrineză.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 77.
Adică cel fără putere (GOLESCU).
*.<0.
5896 Cel scopit nu cunosce cinstea fetei
IORD. Gor.escu, Mse. II, p. 77.­
M. STĂNCEANU, in». c. Pirio , J. Me­
hedinti.
Cel ne-simţitor nicf o cinste cun6sce (GOLESCU).
A SE SCREME
5897 S'a scremut muntele şi a născut un şorece.
P. ISPIRESCU, Leg. 1,1872, p. 169.
* S' a scremut un munte şi a eşit un ş6rece.
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţf, J.
Coourluia.
Aceste variante se vor adăogă la No. 894.
A SCRÎNTI
A făcut o prostie, o borob6ţă.
5898
* A scrîntit'o.
Fn. DAME, IV, p. 40.
A scrnr-A
VecJl a Linge, a Stupi.
*.6
5899 Acum scuipă-ne şi ne lasă.
]ORD. Gor.ssco, Mss. II. p. 2.­
M. Sl'ĂNC�;ANU, în". c. Piria, J. Me­
hedinţi.-M. CANIAN, J. Jaf ••
================== pagina 723 ==================
STARILE ŞI MlşC�\nILl� THUPOLU'!
723
5901
Mergând un tinor cu o tînără, la hiserică, se se cunune, preo­
tul, în loc d'ale cununiilor, le cete a el'ale botezului, şi ajungând
la troparul unde dice «şi suflă d'asupra lor» a di s către tineri
«întorce-veţi ca să ve suflu». Tineril, superându-so de prostia
preotului, îl dise : «Ia halul ce ne-ai adus, scuipă-ne şi ne lasă».
Şi se dice ca o pildă către cei ce ne aduc la desnădejduire.­
GOLESCU.
*6
5900 Cine scuipă, anevoie linge.
IOllD. GOLJi:SCU, M8S. IT, p. 82.-
J. MAIUNESCU, înv c, Bradu-de-ios,
J. ArgNJ. - M. STÂNCgANU, înv. c.
Piria, .1. Mehedinţi.
IOSe dice pentru cei mari, ce supără pe cei miel fără a'i
mângâia, şi pentru cei ce nu'şt cunosc greşalele lor (Gor.escc).
20 Se dice de omul cinstit care, în ori-ce împrejurare s'ar
afla, nu'şf mai Întorce cuvîntul dat.- J. Argeş şi Mehedinti.
*6
Cine scuipă în sus, ei cade pe obraz.
IORD. GOLESCU, M8S. II, p. 82.­
P. 'tiPIRBSeu, Rev. Ist. II. p. 154.­
\\1. STĂNCEANU, înv. c. Piriu, J. Me­
hedinţi.
Nu scu�pa în sus, că'ţ� cade pe obraz.
IOHD. Gor.ascu, MS8. IL p. 110.
In sus scuipând în obraz îi va cadea.
DIM. CANTEII1IR, Ist.lerogl. p. 155.
Ve<Jl a se Pişa, a Stupi.
Arată că cine ne-cinstesce pe cel mari, pe sineşî vatămă (p.
82); arată să nu ne-cinstim pe cel mari, că ne-cinstea cade
erăşl pe noi (p. 110).-1. Oolescu:
5902
Cine scuipă în potriva vintului, îşi scuipă mustăţile.
Bertoldo apu.d GASTER, Lit. Pop.
p. 210.
*6
Cine ecuipa în vînt, îşI, scuipa bar-ba.
E. 1. PATRlCIU, înv. c. Smulli, J.
(loourluiâ,
60, ... b • l' >r.
ine sculplt in ăiaea vzntze ui, 'tŞi[ scuipa zn
barba sa.
R. Snm, în!>. Trnnsiloanio, In
Etym. Ma,qn. p. 2509.
================== pagina 724 ==================
724
PltOVEHl:ELE nOMANILOIl
*6
Cine scuipă în vînt, în obrazul seu scuipă.
v. SALA, dasc. c. Voşcoii-Băresct,
Bihar, Ungaria.
* 671..T U
.J. V , sc'uipa în vînt
că te SCUIpi pe tine .
K 1. E�TRfCIU, înv. c. Sniulţi, J.
Covurluit7..
*
Nu sticlit pi altul că cade pi tine 1).
D. A. MILESCU, c. Gopeşt, Mace­
clon ia.
Se qice acelor carl se vatămă singuri, voind a lOVI i'n alţil.
Cine batjocoresce pe altul, singur se batjocoresce.
Acestă dicero este mal generală de cât cea de Ia No. 5901.
l1'lu..zge/'a iiuchiuren. iuzlune tiucMur!f/ul' 2).
Prov. Turc.
5902b
*
Iu ascuchiaşt nu linge. 3)
C. IONESCU, c. Nct'lfsta, Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 5392.
:1'
5903 De iu s'mi ascuche tu faţa, ma ghine tu păltart, 4)
D. A. MILESCU, c. Gopefi, Mace­
donia.
Se dice despre acel care fuge, ca să nu audă reul ce se p6te
spune de dînsul.
*6
5904 Unde scuipă un sat merge o moră.
T. R'II.ĂŞEI" înv. J. Vâlcea.
Tu ascuche nă horii;
.lllar;ină nă m6ră 5).
PER. PAPAIlAGI, Zvelt. Iahres., II,
p. 159.
* . .
fu ascuche uit h6ră,
Macină uit mara;
Tu ascuche un, s'uscă traoră G).
N. Sor. NIJOPOI.E, Macedonia>«
Ir.m GHICU, praf. c, Abela, Epi«.
1) Nu scuîpă (stupi) pe altul că cade pe tine.
�) Cine scuipă în vînt în obrazul Sett scutpă.
O) Unde ai scuipat nu linge.
4) De unde (în loc) să rne scuipe în faţii, mai bine la spate.
6) Unde SCUIpă un sat, macină o m6ră.
6) Unde SCUIpă un sat, macină o mură; und e SCUIpă unul, se usucă îndată.
================== pagina 725 ==================
STĂHIU; ŞI MTŞCĂlULE '1'lWPULUI
725
1
Lucrul la care pun mâinile şi gura toţ), lesne se face. Arată
puterea şi foI6sele unirei.
*6
5905 Scuipă'ţi în sîn.
Iouo. GOLJo;SCU, Mss Il, p. 114.
Scu'ipă'ţz în sîn că te-ai speriat.
LAUHlAN & MAXIM, II, p. 1220.
*6
Fă-ţ'l cruce şz schlpe-ţi în sîn.
AVI!. CORCEA, paroh. c. Coşteii:
Banat.
10 Adică să ne ferim de vorbe marf, că ne bagă în primejdie,
ca cel ce'şI scuipă în sîn ca să nu se dăoche (GOLESCU).
2° Semne prin cari se feresc umeni! de puterea şi influenţa
necuratului. DecI, de un om rell, de o faptă rea, fă-t,r cruce şî
schîpe-ţt în sîn .. - Banat.
*6
5906 A scuipa în gură pre cine-va.
T. IHLĂŞELJ in», J. Vâlcea.
A'I necinsti.
*6
5907 A'I scuipa pe beregaţi.
T. BĂr.ĂŞEl" înv. J. Vâlcea.
AceIaş înţeles ca la No, 5906.
*6
5908 A scuipa de sus.
Dna E. 13. MAWR, p. 6IJ. - AL.
]\'!AHTINIAN, Bucuresci, J. I/jov.- 1.
MAHINESClJ, înv. o. Brad-u-de-Jos, J.
Arge�.--FH. [)A�!lt, IV, p. 41.
*6
Scu'lpă de sus.
GIt JIPESCU. Opiuc. p. 129.-P.
lsr-nrsscu, Rev. Ist. I, p. 455.-Dul.
DnĂGUESCU, c. Bucuresei, J. Ilfov.
VC(J.l a Călca
A fi mândru. Se dice mal ales când un 0111 vreă să tacă pc
marele şi este luat în ris de alţii.
5909 Are în palmă să 'i scuipe
La (cu) ochisori (d'ăi) de vulpe.
A. PANN, II, p. 128.- HJNŢl�SCU,
p. 139.
Adică este bogat. VegI No. 2686.
================== pagina 726 ==================
T. BXL4ŞllL, tn». J. Vâlcea.
Rivnesce la ce-va forte gustos.
sculPAT
I'Il0VERllELE 110!L�NILOR
*6
5911 A i se topi scuipatu 'n gură.
G. POBORAN, iust. c. Slatina, ,I. Olt,
*6
5910 A scuipi ca pe brotac.
726
A necinsti pre cine-va.
Este un obiceiu popular ca, vara când vedi cel d'întâiu bro­
tac verde, să 'I prindl, şi să '1 scuipi în gură, căci nu te prind
frigurile, peste vară. De aci s'a născut qicala: Te scuip ca pe
brotac.
*6
5912 A nu mai ave scuipat in gură.
T. BXr.ĂŞEL, înv J. Valcea.
Despre cel ce vorbesce mult.
A SE SCULA
Veq, a se Culcă, Cur, Dimi­
neţă, Cap, VII, e, a se Sculă,
*6
5913 Scală tu, sa şe� (şed) eu.
A. PANN, Bdit. 1889. p. 106.­
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p. 174.­
HINŢESCU, p. 172 & 202. - AL. Du­
MITRESCU, p. 136.-- E. I. PA1'R1CIU,
inv. c, Smulţi, J. Coourluia>: 1.
MAIUNESCU, înv. c. Bradu-de-jos, J.
Arqeş,
I
rn
6
Sc61d-te tu, să m' ased eu.
J J
Gn. JIPF.SCU, Opinc. p. 8-1.
*6
Scala-te, să şed ea.
GAVRlT, ONIŞOH, prof'. e. BiJr'Zad,
J. Tufova.
*
Sc6lă te tine, s' şed eu.
D. A. MILESVU, Gopeşt, Mace­
donia.
Veqi a Tăd.
Se dice când unul, mal mic, poruncesce celut mal mare, să
================== pagina 727 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
727
facă un lucru, şi, mal ales, când un om Ieă o fată pentru ave­
rea ei, şi e silit, În urmă, să facă tot ce 'i poruncesce dînsa.
Oie-toi de la que je m'y mette.
PrOl', Franc.
59:14
De s'ar scula socrul,
Să 'i apuc locul.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 94.
5915
Ve<Ji a Mur!.
Sc dice pentru cel ce aşteptă să prindă locul altuia (GOLESCU).
* S ' a sculat pe picîoru stâng.
GAVR. ONIŞOR, »r«: c. Berluâ,
J. Tutova.
Veqi Om', Picior,
Se dice de omul care e totă diua posomorît, fără chef.
5916 Cine se scală mai de dimineţă, <acela) ajunge mai
departe.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
164.- O. MEISSNER, & V. DOGAR,
Cart. Cit. II, p. 50.
*D.
Oine se sc6la de dimineţa departe ajunge.
E. 1. PATRICI(T, înv c. Smulţi; J.
Covurluii"i.- Semin, Bue. el. VII,
prin P. GÂRRUVICENU, prof.- 1.
GH. SIMION, elev, c. Băsesci-Tămă­
feni, J. Fl1lci{t.
Car?' si scală de-an dsari, l' a cunacM mart, 2)
ILIE GHICU, prof, c. Avela, Epir,
Variante de adăogat la No. 121.
*D.
5917 A se scula cu noptea în cap.
1. OllEANGĂ, Pov, p. 6, 159, 304.
-BAIIONZI, p.40.
A se sculâ de cu nopte, forte de vreme.
S'eveiller au chant de l' alouetie.
Dict. Academ.
*D.
5918 Se scală singur de la pămînt.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţl, J,
Cot:urluiii. - GAVlI. OIlIŞOR, prof,
c. Berlad, J. 1'utova.
1) 13colă-te tu, să şed eti.
2) Care se sc6lă din zori, face conacurt mari (drum mult).
================== pagina 728 ==================
728
J'ROVERRELE ROMÂNILOR
*6
Se scala singur de jos.
T. B.ĂLĂŞEL, tno. J. Vâlcea
Se <J.ice, în bătaie de joc, de omul f6rte leneş.
SCUND
*6
5919 De scund eate scund
Dar nu'i dai de fund.
A. PANN, III, p. 63. _.1. NIA.m­
NESCU, înv. c. Bradu-de-Jos, J Arqe»,
Se dice :
1° De omul viclen şi prefacut.
2° De omul cam tăcut, care dă câte o vorbă, şi bună.
A SCUTURA
Veg'i Coj oc, Purice,
5920
Se găsesce câte-o mână,
Să'I scuture de ţărînă.
A. PANN, 1, p. 95.'- HINŢESCU,
p.98.
Adică să'I tărbăcescă, să'l bată.
5921 * 6 A se scutura de un lucru.
Fn. D.UIl!:, IV, p. 44.
A se lepăda de o respundere, a se apără de o învinuire.
A ŞEDE
V ecj1. Casti; Jlo:,,;căJ Grecescc ,
Maica-Precista, .. Mire, M'iresă,
Muscal; Scaun, a se Scut« (1
Sta.
*6
5922 Şede 'n del şi prăvale caru 'n vale.
E. I. P A'fRlmu, tn». c. Smulţf, J.
Covurluiu.
Veg'( Drac.
Arată culmea răutăţii la un om.
*6
5923 Nu şede, că 'ţi şede norocul.
1 CREANGĂ, Amint, p. 62. - I.
MARJNESCU, îl1v. c. Bradu-de-Jos, J.
Arge�.-GAvR. ONIŞOR, In·of. o. Do­
brouăţ, J. Covul'luiu.
================== pagina 729 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂR1LG T1WPULUI
729
*6
Şe�li) dar şede. norocul.
G. P. SALVIO, înv. c. Smulţi, J.
CovUl'luiu.
*6
Sed; Sa sada norocu.
)} ,
GAVR. ONIŞOR, pl·Of. c. Dobrooăţ,
J. Covurluiă.
Se dice :
10 Celor leneşi.
2° Acelor carî, în tot timpul, caută să fie ocupaţi şi cu un
lucru de nimic, cari 'ŞI pierd vremea cu nimicurI.
*6
5924 Cine şede îşi legă norocul cu teiă,
C. C. BUNGEŢIANU, stud, c. C080-
veţ, J. MehedintI.
Aelaş înţeles ca la No. 5923.
5925 Daca şade el de qebă,
Gândesce că toţi n'au trehă
A. PANN, III, p. 5. - HINŢESCU,
p. 69.
Se dice pentru un pierde-vară.
5926 1 să urasce (urăsce) şe lend,
Nici O trebă ne-având.
A. PANN, III, p. 5. - HINŢESCU,
p. 174.
Se dice pentru cel leneş.
5927 CU de strîmb vei să şe�i, dar vorba dreptă s'o
aşeq.i.
IORD GOI,E8CU, II, p. 100.
*6
111aZ bine (sa) şeqi strîmb, şi oorbesce (sa vor-
besct) drept.
A. PANN, sau. 1889. P 10; 1,
p. 51.-HINŢESCU, p. 174. - GUIN
& NĂDEJDE, Cart. Cit. - V. SALA,
dasc. G. Vâşooă-Băresct, Bihor, Un-
garia. '
* 6Sa-
şedem strîmb,
�i să judecam drept.
AL. ODORE-gen, III. p. 15 -1. !VIA­
UlNESCU, c. Bradu-de-Jos, J. A'·ve'!.
================== pagina 730 ==================
730
PROVERRELE ROMÂNILOR
* .6 Şerji strîmb ŞI: qraesce (uorbesce) drept.
C, NEGRUZ11I, I, p. 247. - E 1.
PATlUCIU, înv. c. Smulţi, J. Co­
»urluiă.
Ve.)i No, 700, Ac.
Despre cel sărac şi" leneş.
A. PANN, I, p. 137. - HrNl'ESCU,
p. 77.
N'are nici ce (să) se îmbrace,
Şi sade, sărbătorî face.
5928
Semin, Buc. el. VII prin P. GÂl\­
novrcaxu, pro".
Ve.)i a su:
Când ne cereeteză unul care nu ne este drag.
*
5929 Şede şi norocu'i cresce.
Se dice de omul norocos.
Ve.)l a Sta.
Adică şî când vef greşi, adevărul să grăîescf (GOLESCU). Se dice
când vrea să se arate o ne-dreptate făcută unui om, de alţii.
J. Argeş.
La foriune lui oient en dormani.
Prov. Franc.
*.6
5930 Da şec}.i, duce-te-ai, că nici aici n'ai ce face.
ARTUR GOROVEI, c F(llticenr, J.
Suctaoa.
5931 Mai şedi, că nu şedi pe ghimpi,
Ce te grăbesci ca 'n alţi timpi.
A. PANN, III, p. 3.
Se dice acelor cari sunt toţI grăbiţi ca să plece, când se gă­
sesc într'o adunare.
*.6
5932 Şedi, că ţi se răcesce locul.
GAVlUL ONIŞOR, prof'. c. Bedad.
J. Tutova.
Acelaş înţeleş ca la No. 5931.
* .6 . .
5933 Cme şede
Cada îi cade.
I
I '
I
I
================== pagina 731 ==================
! I
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
731
*
Cine şede,
Cada 'i cade;
(Iar) cine mişcă,
(El) tot (mai) pişcă.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
179; Rev. i« II, p.154.-A. PANN,
Eait. 1889, p, 41; I. p. 151. ­
l-IINTESCU, p. 173.-Ml.'l'AK, inginer,
Bucuresci, J. Ilfov.
'1; 6
Cine şede,
Cada 'i cade;
Cine mişcă,
P/şcă.
1:
I
It I
:1
Pro», Franc.
Proo. Apulia, Bari.
1. VULCĂNESCU, stucl. c. Pelesci,
J. Dolj.
P:"C:l c plouat.
Se dice pentru cel leneş.
*/\
f"e.�lJ
8. I. PATRICIU, înv. c. Smulţt, J.
Cuwn'uiii. - GAVR. Oxrşon, prof.
c. lJvui'or/t, J. l"asllli.
Fliegende Krăhe findet allezeit etwas. 2)
Proe. G€I'm.
Q ti i va, il leehe,
Qui repose, il seche.
Ci sela secca,
Ci eamina leeea. 1)
Vegi a Mişc,i.
Cel leneş pIere de f6me, Iar cel ce muncesce, pururea capătă
ore-ce.
T. BĂLĂŞ�L, înv. J. Vâlcea.
A sta la un loc de vedelă, la vorbă cu mal mulţi omeni.
*6
5935 Şegi, voinice pin 'a ninge.
IULI\') VUI.CĂNJo:SCU, stud, c. Pe­
[esei, J. Dolj.
*6 .
5934 A şede la hedreaq,
1) Cine stă, se usucă, cine umblă, linge.
2) Ci6ra care sb6ră găsescc tot-de-una C(>Y:l.
================== pagina 732 ==================
732
P!WVEllBELE nOMÂNILOH
Adică supărat, posomorît.
*.6
5937 Şede par 'că 'i-a cădut iepa din ham 1
E. 1. f'ATHlCIU, înv. c. Srnulţi; J.
Coourluiă.
Acelaş înţeles ca la No. 5936.
*.6
5937b Şede ca cîora 'n par.
Avu. COUCEA, paroh, c. Coşteil't,
Banat.
Şede pe ducă şi, de multe ori, arată o stare tr ecetore ce in­
sniră rîsul altora.
5938 * DŞi pe urmă şe4i.
T. SPEUANl"A, II, p. 160. - I.
MAllINESCU, înv. c. Bradu-de-Jos, J.
Argef·
Se dioe când cine-va e trimis S[I facă un lucru şi el nu pre
voesce.
Vedî În T. Speranţia, II, pag. 160-162.
ŞEDERE
A SEMENA
Velj'i Irucăţieă.
5939 Cui să semen m'a făcut? de cât celui ce m'a născut.
IOHD. GOLE:lNT, Mss. II, p. 27.
Insemneză asemenarea unor copii cu părinţii lor la rele nă­
ravuri (GOLESCU).
5940 Fă-mă, mamă, (ca)
Se dico pentru cel ce mult
trebnice (GOLESCU).
să 'ţI semăn l
Iono. GOLESCU, Jl!IS8. II, p. 73.­
Dna K B. MAWR, p. 6.
sernen cu părinţii lor, la cele ne-
5941
*
Fă-mă, tată, să 'ţi semăn.
P. Ist-msscu, ReI'. Ist. 1II, p. 380.
-Dlla PrWf'IHA SION, c. Bşrlaâ, J.
'l'utova.
Fa-mă, tata, ca să ' z semăn
Ca frate cu frate gemen.
A. PANN, 1, p. 4. - HIl/ŢESCU,
p. 174.
Acelaş înţeles ca la No 59.!CJ.
================== pagina 733 ==================
STĂRILE ŞI MIŞr.ĂRILE TRUPULUI
733
l
Pairein sequitur sua proles. 1)
Prov. Lat.
Wie die Alien singen, so euiitschern auch. die Iun­
gen. 2)
Proo. Germ.
5942
:1:
Are cui să semene.
IORD. GOLESCU, Ms«. II, p. 4.­
P.IsPTREscu, Re». Ist. I, p. 232.­
B. P. HĂŞDEti, Etym. Magn. p. 974.
Adică după părinţi, şi copiii (GOLEBCU).
Ha a ehi somigliare.
Proo. itai.
Il a le qui ressembler.
Ivo». Franc.
SEMNAT
Ve<;ll Insemnat.
*6
5942b De om ul semnat te feresce.
AVR. COHCEA, paroh, c. Coşteia,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 5362.
*6
5943 Semenă ca dane picături de apă.
P. Isr-msscn, Leg. l, 1872, p. 117.
- T. BĂLĂŞEL, in». J. Vâlcea.
A se adăogă la No. 407.
SGĂIBULIŢĂ
*6
5944 Din sgăibuliţa (cea) mică,
Bubă mare se ardică (ridică).
A. PANN, I, p. 60. __ o HINTESCU, p. 176.
- BAHONZI, p. 58- 1. MAmNI�scu, in»,
o. Braâu-de-Joe, J. Argef.
Se gice când dintr'o vorbă ne-cîoplltă se nasce certă şi bătae.
1) Copil semenă tatăluI.
2} CUUl cântă cei bătrânf, aşa ciripesc puiI.
================== pagina 734 ==================
734
*6
5945 Rîde sîotcă
De potcă.
PROVERBELE IlO�LtNILCH
sro'rcz,
1\'1. S'I','NCI'ANU, înt'. c. Pir-ia, J.
lJlehedinti.
5947
5948
Vec}.i Orb.
Când rîde unul de altul, şi amîndoi sunt de rîs.
Când doi caraghioşi se întîlnesc, pentru că cel simţitorI nu
prind sfat cu ei, el singurI încep a se păcăli, după priceperea
lor; atunci, cel ce îi privesc, rîd de ei cu acestă vorbă.- STXNCEA1W.
SLAB
Vcgl Cap. XXI, c, Slab.
6
5946 Te lasă unu de slab şi te îeă altu de gras.
Gn. JIPESCU, P.eur. Oraş, p. 33.
Se dice de cel care e ciupit din tate părţile, cum e de pildă
ţeranul de arendaş, primari etc.
!\:
E slab de'l bate vîntul.
Se dice de omul slab, fără nicî o putere.
*
E slab de'l dă vîntul la pămiat.
1. BĂNES(1U, praf. J. Roman.
Acelaş înţeles ca la No. 5947, exprimat cu mal multă tărie,
zugrăvind o slăbiciune şi mal mare.
5949
*
Slab de 'i flueră vîntul p'în 6se.
I. BĂNf;SCU, praf. J. Roman.
Ve<JI Os.
Acelaş înţeles ca la No. 4402.
SLUT
Ve<Jl }rIut, Prut, a Rîde, Urît.
5950
�i 'i slută ca să n'apuce să 'ţi dică ea.
r. G. V AI.ENTINEANU, p. 47.
VeQI Chel, a pice, Guş at;
Urît.
Se dice pentru cei ce apucă mal nainte de ne mustreză, când
am fi nOI mal în drept să '1 mustrărn pe dînşii.
================== pagina 735 ==================
5951 * 6S'a întîlnit cu sluta 'n drum.
ILEANA OLARU, c. Crâng!!, J. Tu­
tova.
Când dă, pe ne-aşteptate, vre-o supărare, vre-un reu, mai ales
vre-o bolă, peste om.
-l{. 6
5952 A rămâne cu sluta 'n vatră.
DOBRE MAUINESCU, înv. c. Pirou­
Roşu, J Argeş.
10 A nu 'şI pute mărita o fată.
20 Se dice, mal ales, de femela care nu 'ţi e dragă. Trebue
să 'ţI alegI o nevestă care să 'ţi placă, căcî zestrea se p6te
duce şi rămâi numai cu sluta 'n vatră.
I
� I
II
� i
735
STĂRILE ŞI MiŞCĂRILE ruur-ur.or
5953 Cu sluta în vatra casa ajunge să fie cu uşa prin pod
şi cu Ierestra pe sub pat.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, p. 2(11.
Se dice pentru acel care nu 'ŞI iubesce nevesta.
SNAGĂ
Şi, fugI!
«A scăpat din mânile luî şi smuiqe-o..
Acelaş inţeles ca la No. 5953.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
1. BĂNEscu,prof. J. Roman.
A SMULGE
*
Şi smulge-o!
*
De cât cu sluta în vatră
Mai bine cu ea mortă.
5954
5955
.i\- 6
5956 A dat şi snaqa dintr'însul.
G. POBORAN, inst. c. Slatina,J. Olt.
A dat tot ce a avut.
Cuvintul snagă are în judeţul Olt înţelesul de: măduvă, mîez.
mâzgă.
j
'I
SOMN
Ve<11 Cucondţd, Popesc, Cap.
XXi, e. Somn, Vin.
Ve<11 a Dormi.
5957
Somnul mult nu e fără vise.
BARONZI, p. 61.-EhNŢESCU, p.l77.
================== pagina 736 ==================
U sonnu e eumpaqnu di a morie. 1)
1'1'0". Core.
Acel care muncesce ajunge la ţintă, cAI leneş numai cu vi­
sur! se alege.
Ionn. GOLl�SCU, M88. I, p. 446.
rHovEHBELg RO?lL�NjLOH.
Schla! und 'l'od sind Zwillings-briider. 2)
Pro». Germ.
Somnul pilda morţii.
Somnul, cu martea, fraţi gemeni s'au născut.
IORu. GOLE�CU, MS8. I, p. 446.
Timpul, cât dormim, e ca şi pierdut pentru vieţă.
5959
5958
736
l,
h
Acelaş înţeles ca la No. 5958.
Le som meil est l' irnage de la mort.
Prov. Fmnc.
*L::. .
595% Somnul e oglmda morţii.
V. SALA, dasc, c. Vaşcoa-Bdresct,
comit. Bihor, Ungaria.
* L::.
5960 Somnul e rupt din marte.
T. BĂLĂŞgL, ,tnv. J. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 5959.
5960b * Somnul 'i giumitate di marte. 3)
C. IONESCU, prof. c. Neresla, u«.
cedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 5960.
*L::.
596:1 Somnul dulce,
Nimic n'aduce.
I
1,
I
1
1. l\1ARINESCU, inv. c. Braâu-dc­
jos, J. Arge!}.
CUl îi place să d6rmă mult, n'are cu ce trăi.
Nu �ubi somnul ca să nu sărăcesc'i.
Pro», SOLOM. XX, p. 13.
A raposa dormida niio lhe cade nada da boca. 4)
P1'OV. Portug.
1) Somnul e tovarăşul morti".
�) Somnul şi mortea sunt fratI gemenI.
3) Somnul e [umetate de marte.
4) VulpeI care d6rme nu '1 cade nimica În gUl'iI.
================== pagina 737 ==================
s'rĂUILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULU!
737
A murit.
Cine nu lucreză sărăcesce.
Acelaş înţeles ca la No. 5965.
1 '
" I
IORD. GOLEseu, Mss. II, Asem,
p. 154. �
Somnul ca vameşul, vieţa pe jumătate ne-o dă la
o parte.
Somnnl dulce
Vieţă ne-aduce.
*
Dorme (adorrne) somnul cel lung.
P. Isvmssotr. Deg. I, 1872, p. 16;
Leg. p. 147; Rev. 1st. III, p. 163.
- G, POBOIlAJI1, insi. c. Slatina,
J. Olt.
IORD. GOLEseu, Mss. I, p, 446.
Respunde la rîndul seu cel leneş.
A. PANN, MOf Alb, I, p. 4.-�).
Isr-mxsou, Rev. t«. III, p, 163.
IORD. GOLESCU, MS8, II, Asem,
p.104,
Dem schlafenden WOlf lâaft kein Schafin's Maul. 1)
Prov. Germ.
When ihe fox sleeps, 110 grapes fall in his mouth. 2)
Pro». Engl.
9 *n' 1 1 d �
5 65 orme som iu ce e pe urma.
P. Isr-mssorr, Rev. 1st. III, p. 163.
*6
5966 Dorme (adorrne) somnul cel de veci.
P. ISPIIlESCU, Leg. 147; Rev. 1st.
III, p. 163.- G. POIlORAN, inJf. c.
Slatina, J. Olt.-T. BĂLĂŞEL, înv.
J. Vâlcea,
Acelaş înţeles ca la No. 5958.
5964 Cine mult iubesce somnul, hainele după el curg ca
aluatul.
5967
Acelaş înţeles ca la No. 5966.
5968 Dorme somnul tatei.
5963
5962
Acelaş înţeles ca la No, 5967.
1) Lupulu'î care d6rme nu '1 fuge nicIo ore în gură.
2) Când vulpea d6rme nu 'j cad strugurt în gură.
47 •
================== pagina 738 ==================
738
5969
PROVERBELE ROMÂNrLOR
* A'I prinde somnul.
1. CREANGĂ, Po'/). p. !31.
r
1. CREANGĂ, Pov. p. 131.
A adormi.
*.6
5970 Nu'} mai prinde somnul.
P. ISPIRESCU, Basm. p. 97. - 1.
CREANGĂ, Pov. p. 140. -- G. POBO­
RAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
10 De harnic şi muncitor ce este.
2° De bucurie.
5971 * A'} fura somnul.
r. CREANGĂ, Pov. p. 133. - T.
SPERANŢIA, IIr, p. 130.
A dormi fără vreme şi pe ne-aşteptate.
5972 * A i se speria somnul.
A nu mal pute dormi.
5973 *.6 A da în somn nebunesc.
T. BĂLĂŞEL, lnv. J. Vâlcea.
Se (;li ce celul ce d6rme pre mult.
5974
*
Ii ajută la somn.
JJlaior P. BUDIŞl'EANU, Bucuresci,
J. Ilfov.
Se dice de un om leneş.
ŞONŢ
5975
Şonţ.
LAZAR ŞĂINIHNU, Dict. p. 769.
Poreclă ce se dă N em tilor.
Ş6PTĂ
*e:.
5976 Şoptele (dumnevostre) vostre.
In urechile nostre.
IORD GOLESCU MS8. II, p. 96.- EM.
POPESCU, înv. c. Cioc(1nescl-M?1rgi­
neni, J. Ialomiţa, - T. BĂLAŞEL,
înv. J. Vâlcea.
================== pagina 739 ==================
II i
STĂIliLE ŞI MIŞCĂIliLE TRUPULUI
739
Se dice :
10 Pentru cele ce nu se pot ascunde, şî că taîna anevoie a
se păzi (GOLESCU).
20 Despre cei ce vorbesc, căutând în zadar, să nu fie audiţî
de ceî-l-alţf.
*,0,
5977 Şopta cât ciobota, de aude şi cumetra.
GAVRIL ONIŞOR, inst. c, Dobro­
veţ, J. VasluI.
Nu p6te ţine taîna.
*,0,
5978 In şoptă trebue să fie o drăcie.
1. M.AIlINESCU, înv. e. Bradu-de­
Jos, J. Arqe«.
In ş6ptă trebue să fie,
Şi vre-o diavolie.
A. PANN, I, p. 168. - HIN­
,!'ESCU, p. 177.
Când dOI saii mal mulţi şoptesc, subiectul şapte! trebue să
fie necinstit.
Variantă dată de A. PANN, pare a fi schimonosită prin dorinţa
de a produce o asonanţă.
ŞOŞELE
"Se luă, deci, pe lângă dînsul, cu {O piele cu mamele, viclenindu-se ca
sâ't afle puterea s , -P. ISPIREscu.
*,0,
5980 Cu şoşele cu momele.
Vc(jj Şoşele.
Căutând a înşela pre cine-va şoptindu'I ver<;li şi uscate.
I
1,
i
I!
!
I
i'
I
I
I
Gn, JIPESCU, Opine. p. 77.
P. ISPIRESCU, Leg p. 279.
Cu şopiiel« CZt momiele.
Cu şoptele cu momele.
5979
B. P. IUşDEu, Colum Traian,
VII, p. 89. - P. ISPIRESCU, Leg.
47, 128, 131, 302; Rev. Ist. II, p.
162.- V. A. Unucnn, Con». Liter.
XXI, p. 576. - LAZĂR ŞĂINF:ANU,
Reo. i« p. 342.-N. POPESCU, Ca­
lend. 1882, pag. 30. - Fu, DAIDJ,
III, p. 63.-·0. P. SALVIU, înv. c.
Smulţ), J. COl!urluiu.
================== pagina 740 ==================
740
PROVEUBELE ROMÂNILOR
Ma� CU şO-jele, mai cu momele.
P. ISPlHEscu, Leg. p. 174.
Veg'( Şaptă.
Acelaş înţeles ca la No. 5172.
A şOVĂi
* D v
5981 In cotro şovai,
Tot de belea dai.
V. ALExANDRr, & LAseAR ROSET­
TI, Mss. Acad. -- A. PANN, Edit:
1889, p. 20; I, p. 69.--HINŢBSCU,
p. 43.-'1. MARINESCU, înv. c. Bradu­
de-jos, J. Argeq.
Se dice când un om alergă, în tate părţile, după muncă şi
nu se procopsesce, fiind cu totul lipsit de noroc.
Acest cuvînt e luat dintr'o snovă populară, unde e pus în
gura unui ţigan.
*h.
5982 Sovai, şovai,
Tot de mine dai.
T. l'lĂI,ĂŞJlL, înv. J. F âlcea,
Ori-ce ai face, nu poţi fără cutare om sau cutare lucru.
SPÂN
VetJ.'( Insemno.t, Nădejde.
In credinţa poporului dracul e spân. Omul care este spân,
a mâncat din pomana dracului, prin urmare e în legătură cu
dracul, dacă nu o fi chiar şi dracul, şi trebue să te Ieresci de
dinsul.
VeqI CIll�ANGĂ, Poueşti, pag. 198; L. ŞĂnmA�L, Basmele Române,
pag. 18. 19. 334. 345. 354. 450 484. 487. 497; precum şi legenda
care se găsesce la dicer ea : a mâncat din pomana dracului.
*h.
5983 Spânu se rade lesne.
I. IONJlSCU, fnv. e. Beciu, J. Olt.­
ION Nrncscn, înv. c, J'iespeni, J. Olt.
Vegl Chel.
Adică săracul lesne se desbracă, se căpulesce.
Quien poca sabe presta la reza. 1)
Prov. Span.
1) Cine puţine scie, repede le spune.
================== pagina 741 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE 'fltUPULul
e o
Lijtet forrad ar enart foriard. 1)
Pro». Sved.
](urze8 Haar ist bald geb'ilrstef. 2)
Pro». Germ.
741
1
I I
I
*6
5984 Dragu mi-e bădiţa spân,
Că 'i şi ttner si bătrân.
GR. ALEXANDRRSCU, Galate, J. Co­
»urluiii>« S. FL. l\IARIAN, Nunta,
p. 686.
*6
Drag mi-e neica spân, că' i şi tiner şi betrân;
când rîde par 'că plânge.
P. IsPlRESCU, tu« Ist. III, p. 163.
- 1. MARlNESCU, tn». c, Bradu-de­
Jos, J. Argeş.
Se dice, în bătae de joc, despre cei spânî, câte odată şi despre
cei betrânf.
*1.\
5985 Să te Ierescă Dumnedeu de omul spân şi roşu.
R. J. PATRICIU, înv. c. Smulţi, J.
Covurluii1.
Acelaş înţeles ca la N o. 4451.
5986 Şi spân, şi bun, nu s-taei,
PER. PAPAlIAGl, Zueit, Iahr, II,
p. 175.
1) Asronisela mică să isprăvesce repede.
2) Perul scurt, se perit�ză repede.
3) T6te lucrurile se dreg, numar barba spârruluî nu, CreSC8.
Acelaş înţeles ca la No. 5362.
*
5987 Când va face spânul barbă.
IORD. GOLES"U, Mss. II, p. 34;
Asem. p. 128.- Fu. DAME, IV,
p. 88.
Se dico pentru cele piste putinţă (GOLEscu). Adică nici odată.
Quand les poules auroni des dents.
Prov. Franc.
ILIE Garou, pro]. c, Abeta, Epir.
5987b
*
Tuti lucrurile s' indreg, maş barba spânului nu
cresce, 3)
I
III
,II
\'),
l'
li
II
1
li
================== pagina 742 ==================
742
*
Tute va s' facă, sade barba a chiuseli11ui nu
cresce. 1)
C. IONESCU, prof, c. Necesta, Ma­
cedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 5987.
SPUMĂ
5988
* A tace spumă (spume) la gură.
Dra DmINA ZANNE, c. Bucuresct
J. Illov.- FR. DAliE, IV, p. 96.
A fi forie necăjit.
Ecumer de rage.
Prov. Franc,
A SPUNE
VeQ.l a pice, Cap. III, c . Moţ,
Verde, a Vorbi.
*.6
5989 Cine spune multe, face puţine.
IhuONZI, p. 54. -- HINTESCU, p.
179.- J. MARINESCU, ·inv. c. Braâu­
de-Jos, J. Argeş.
Se dice unul om care se laudă că face tot şi el nu face nimic.
*.6
5990 Una spunem (vorbim), başca ne 'nţelegem.
I. MARINESCU, înv. c. Bradu­
de-Jos, J. A,·geş.
*.6
AmîndoI, vorbim dar basca ne 'nţelegem.
GR. JIPESCU, Reur. Oraş p. 8.-­
Semin. Centr, Buc. CI. VII, prof.
P. GÂllBOVJci�NU.
Când respunsul unui om este dat cu totul alt-fel de ce este
vorba.
Les gens du meme aois ne soni [amais d'accord.
Prov. Fra.nc.
*.6
5991. Spune vrute şi ne-vrute.
E. 1. �RICIU, îllv. c. Smulţi, J.
Covttrlu[": - G .. WR. ONIŞOR prof. c.
Bi!rlad, J Tutooa.
I
1) Tate se vor face, numai barba spân uluf nu cresce.
e
\
I
b
---�
================== pagina 743 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE THUPULUI
743
Spune câte »rute şi ne-urute.
G. POBORAN, inst, e. Slatina, J. Olt.
Ve<JI a VorbI.
Arată ne- Însemnătatea vorbei eul-va.
E. r. PATRICIU, înv. e. Smulţi, J.
Conurluiă,
*.6
5992 Spune de pe cea lume .
.-""ri,
VeQl a Vorbi.
LucrurI deyne-credut, povesti.
5993
Spune gogoŞI de tufă.
P. ISPIHEscu, Leg. I, 1872, p. 167.
5994
A se adăogă la N o. 753.
*
Le spune tot cu carne.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 939.
VeQl Minefună.
Adică exagerate şi cam mincin6se.
5995
* A spune prăpăstii.
P. l�PIHESCU, Le,q. p. 82.
Adică lucruri grozave, îufiorătore.
« Atâţt 6men! voInic! şi deprinşt cu nevoile, n'au putut face nimic; şi
tocmaI tu, un mucos ca tine o să isbutescă P N 'audr, lU, ce prăpăstiZ Jjtme
fraţit ter.» -- P. Isrmascn.
5996
*
Scie să le spună calde.
S. T. GROSS!!A.NN, Diet. Germ. p. 248.
Scie sa potrivâscă îndată minciuna.
*.6
5997 A spune verde (în ochi) (în faţa).
V. ALEXANDRI, Teatr. p. 707.­
Seeătâre, I, p. 284. - 1. CREANGĂ,
Pov. p. 207; Amint. p. 15l.-IoN
AL LUl SBlERA, Pov. p. 165. - GR.
,hPESCU, Reur, Oraş, p. 63. '- P.
lSPIRESCU, Basme, 1, p. 234. - BEN­
GESCU, Con». Liter., XI, p. 137.
* A. spune în ochs.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
VeQl Româ.nesce.
A spune în faţă, pe şleau şi fără a mal acan cu vorba.
================== pagina 744 ==================
744
PROVERBELE ROMÂNnOR
*6
5998 A spune desgheţat.
G. POBORAN, inst. r, Slatina, J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 5997.
*6
5999 Spune vede, ce nu vede,
T6te la lume se crede.
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
Se găsesc cari spun şi ce a vădut, şi ce nu a vădut, şi lumea
îI crede.
5999b
*
S'fece di sâ spune, cari s'nu s'Iăceă nu s'spuneă. 1)
Q. IONESCU, prof. c. Neresca, JJ/a­
cedonia.
6002
Pentru cele carî se spun şi nu ne vine să le credem.
*6
6000 Spuse şi ne-spuse.
OH. JIPESCU, Iieu», Oraş. p: 57.
Adică multe şi mărunte, audlto şi ne-audite.
*6
6001 Luaşi bazmaua, daca spuseşi ?
T. BĂLĂŞEL, înv. J. Vâlcea.
*6
Ce luaşz, daca spuscşz?
*6
Luaş/, colacu, daca spuspşl.
MARIA DORDEA, c. Toptrcea, Tran­
silvania.
Se dice celui ce spune, pirînd pe altul.
Ce-mi dai ea să 'ţi spui cutare lucru? Se aude adese-ori ca
respuns acelui care vrea sa afle câte ce-va.
A sr-trzt
6.
ŞI fierul spuaăsce Ît1 faţa s6relui.
V. FORESCU, c. Dorna, J. Suci ava
In faţa uneî neveste frum6se, omul cel mal liniştit îşI pierde
minţile după ea.
1) S'a făcut de să spune, de nu să făceâ nu se spunea.
================== pagina 745 ==================
S'l'ĂHILF: �I MIŞCĂBILE TRUPULUi
A STA
Ve',n Scaun.
*6
6003 Stă ca curea în lemne.
745
E. 1. PATHICIU, inr, c. Smulu; J.
Covurluiu.
*6
Stâ (şede, cata) ca gaina 'in lemne.
G. P. SAr-VIU, înv. c. Smttlţi, J.
Covurluiu.
Adică posac şi tăcut.
:l: "
6004 . L>'I_a stat alba în ham.
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, J.
Coourluiă.
Adică a sărăcit.
6005
6
Să stim strîmb �î să qrăim (vorbim) drept.
IORr>. GOLESCU, M8S. Il, p. 113;
I. p. 185.-1\1. PĂSCUI,F:SCU, la In­
tiin, p. 5.
*6
Li sta strîmb Şl a vorbit drept.
LAUIlIAN & MAXIM, II, p. 12\14.
E. I. PATRICIU, înv. c. Smulţi, J.
CovurluiU.-I. IONESCU, Cart. Cit.
1 II, p. 159. - G. 1. MUNTEANU, p.
72.-G. POBORAN, iust. c. Slatina,
.1. Olt.
Ve.qI a Şede.
Ved î a Şede.
Adică adevărul să grăim şî când vre-o greşală vom faca] GOLF:SCU).
*6
6006 Stai strîmb si judecă drept.
GA" HlL ONIŞOR, pro]. c. Dobrovsţ,
J. VasZuiii.
Să judec] drept şi când vel fi singur greşit.
*
6007 A sta drept şi a vorbi strîmb.
LAURTAN & MAXHf, 11, p. 1294.
Se dice pentru cel cart nu spun adevărul.
*6
6008 Mai stai, plecare-ai, c'acum venişi, duce-te-ai.
ST. DUMI'I'RESCU, elev. Se. inst. c.
Ba1f' J. Iiomanaţt,
================== pagina 746 ==================
746
PROVERBELE ROMÂNILOR
Când ne cerceteză unul care nu ne este drag,
6009
*
GUI, negui,
Stai să 'ţi-o pui.
P. ILIEş, ing. c, Baia de-Criş,
Traneiloanin, - Maior P. BUDIŞ­
TEANU, c. Bucuresct, J. Ilfov.
G. POBOHAN, lnst, c. Slatina, J. Olt.
Când unul este silit, vrend ne-vrând, să facă sau să rabde
ore-ce.
6010
*
Unde '1 legi acolo stă.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 13,
Ve(Jl Gard.
Se dioe pentru cei ce se arată cu plecăciune (GOLESCU).
*6
6011 A sta popinteii (popânzac, popânzoi).
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
A sta Înţepat şi drept, cu mutra cam obraznică.
Cuvintele popinteii, pop âneac, popâneoi însemrieză feţe grase
şi umflate.
*6
6012 re stai în loc.
*6
De staz ca »otnicu în loc.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Atât de frumos este.
A se adaogă la No. 750.
6013
*
A stii. ca pe ghimpI.
P. ISPIRESCtT, Leg. p. 272, - M.
CANIAN, J. Iaşi.
STÂNGAcn)
Ve,;ll Drac, Dumnedeî),
A ŞTERGE
6014 * A O şterge.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
10 A fugi, a pleca.
2° A fura.
================== pagina 747 ==================
6015
S'l'ĂllILE ŞI MIŞCĂRII.E ';'RUPULUI
A SE ŞTERGE
Vecjj osu«.
STERP
VeQ5 Tată,
Femeia sterpă este ca pomul fără rode.
1. G. V ALENTINEANU, p. 13,
Nu preţuesce nimic, şi trebue lepădată.
A SE STERP:t
Ve?! Ardeiîi,
A STRIGA
747
6016
Ve?l Broscâ. Nagâţ, Şerp e,
Cap. XXI, c. a Striga.
Eu strig în cât capul mi se descleesce,
Şi bărbatu 'n lene abia mormăesce.
A. PANN, Il, p. 158.-HINŢESCU,
p. un.
Se dice când lipsesce înţelegerea între bărbat şi femeie.
6017
Strigă de la munte ca să'l audă,
Şi de la Dunăre va să'i răspundă.
A. PANN,I, p. 94.-HINŢESCU, p.
181. --G. DEM. 'fEODORF.SCU, Cercei.
p. 67,
6018
r
I
'l
u
Se dice :
10 Despre omul nerocf; şi lipsit de judecată.
20 Celor ce pretind să fie inţeleşl, chiar când nu spun numc
salt le spun începând pre de sus.e--G. DEM-TEODon�scu.
*6
Strigi pe un copac si se dărîmă; dar pe un om!
G. P. SALvru, înv. c, Smulţi, J.
Covurtuia.
Când al ochi rei pe cine-va şi'I ponegresc! pe t6te căile, acela
cu t6tă nevinovăţia luî, va pătimi ne-apărat ce-va reu.
*6
6019 Nu striga că deştepţi muscele.
C. DANIILEscu, elev Se. Insi, c,
Scundu, J. Vâlcea.
Omului care vorbesce încet.
-�------------
================== pagina 748 ==================
748
PROVERBI�LE ROMÂNILOR
STRIGARE
6020 Strigarea norodului este urgia lui Dumnedeu.
ZILOT ROMÂNUL, Rei'. IsI. III,
p. 87.
Durnnedeă resplătesce precum se cuvine, celor care irnpi­
leză poporul.
*.6.
6021 Să nu fie de strigare.
I. 'fJWDOHESCU, ino. J. Suciaoa,
Să nu fie de deochiu.
A STRÎNGE
Ve',n Ocliiii, Cap. XXI, c. a.
Sl,·înge.
A STUP!
Ve,!, Mâţă.
*.6.
6022 Cine stupesce în sus, 11 cade pe obraz.
H. D. ENESGU, Înv. c. Zamostea,
J. Dorohoi.
*
Stupt în sus, cade pe barba.
N**" c. Bedad, J. Tutova.
Ve<Jl a Scuipa.
Se dice de acel care vroind a lovi în alţii, se vatămă singur.
6023
Spre vînt a stupi şi petra la del a pohărni, aevea
lucru nebunesc este.
Dm. CANTEMIR, Ist. Leropl, p. 327.
Ve<;ll a Scuip ă,
Se dice pentru cel care se încercă la lucruri nebunescî.
STUPIT
*.6.
6024 Are stupit la furcă.
Gavn. Oxrşon, prof. c. Dobrooe],
J. Vaslttiu.
E vorbăreţ, are gust de vorbă.
A ŞUERA
Ve<JI a Fluera.
6025 * .6.Tu erai, care şuerai ?
GAVRIL ONIŞOR, prof. c. Dobroceţ,
J. Vaslui.
Te-am înţeles, ce cauţf : te-am aflat.
================== pagina 749 ==================
S'rĂRIT.E ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
749
I f
6026
*
A nu sufla.
A SUFLA
VeQi Borş, Cap. VI, c, Gaurâ,
Gură, Luan.inare, Olă, Pahar,
Pungă, Cap. XXI, c. a Sufla.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1363.
iOA nu dice nimica, a tăce,
20 A stă bine şi în pace.
*.6
6027 Să'I sufli şi să cadă.
ANDREf MARINESCU tno. c. Numele,
J. Argeş. - LA URIAN & MAXIM, II,
p. 1363-G. POBORAN, inst. c. Sia­
tina, J. Olt.
VeQ.l Suflet.
Aşa e de slăbănog şi tot bolnav, gata să se perdă dintr'un
ceas într'altul, mai mult mort.
* /�
6028 Par'că 'i-a suflat cu gâtlan (qârlan) de lup.
G. POBoRAN,inst. c.Slatina, J. Olt.
Aşa fuge şi se feresce; 'f-a făcut de urît.
6029
*
A O sufla.
A fura.
Maior P. BUDIŞTEANU, Bucuresct,
J. llfov.
SUFLARE
VeQl Cap. XXI, c. Suflare.
A SUGHIŢA
A dor) ore-ce cu mare rîvnă.
A SE sui
60iiO
6031
*
A ('i) sughiţa (inima) după ce-va sali cine-va.
Fu. DAMl\, IV, p, 126.--G. DEM.
TEODORESCU, Poes. Pop., p. 510.
VeQ.l Cap, Per.
Puţini suie, mulţi coboră.
1. CREANGĂ, Po», p. 248.
, I
l'
I
II
II
li
II
Il
II
I
III
================== pagina 750 ==================
I
I
't
750
PROVEnBELE ROMÂNILOR
Mal multor 6menI le merge reu de cât bine; mulţi sărăcesc,
şi puţinî strîng avere.
*6
6032 Nu 'i greu să te sui în sus, îi greu să te ţii acolo.
N. MAcHIDoN, stud. c. Nic01'esci,
J. Tecuciu.
Şi precum mai <)ice Miron Costin: Orb norocul la sui» !}i
lunecos de a stare pe loc.
SUIRE
VegI Cap. XIX, c. Suire,
SURD
Vegi Bărbat, Dumnedeu, Mu»
îere, Tăcut. ..
*6
6033 Surdul n'aude, dar le potrivesce.
A. PANN, I, p. 137.-HIN'fllSCU,
p. 182. - I. MARINESCU, înv. c ', Bradu­
de-Jos, .I. .Argeş.
*6
Surdul n'aude, dar (o) poirioescc.
11 D. ENESCU, înv. J. Dorohoi.-
C. IORDĂcHEscu, stud . c. Crietesct,
J. Botoşani.- G. P. SALVllJ, & E.
1. P ATIUCIU, înv. J. CovurluiU.­
GAVB. ONIŞOR, prof, J. Tutova-­
G. MADAN, c, Truşeni, 7'. Chi?i­
nNi, Basarabia.
*6
Surdu n'aude, dar J:1'ubu luesce.
x ... elev Se. Norni. e. Nănesct,
J. Baci1u.
10 La vorbe nepotrivite.
2° Arată pre cel ce i se pare vorba, tot despre ce doresce
e1.- J. Covtlrlui��.
Surdul povăţuiesce acul unde sună.
IIINTESCU, p. 182.
Vegi Orb.
Despre acel cart nu se pricep la o trebă, şi daii altora poveţe.
*6
-- Buna dioă, nea Istrate l
- Doi boboci de raţă, frate.
A. PANN, sau. 1889, p. 26.-- 1.
STĂNESCU, elev, Se. Norm. J . .Al'geş.
6035
6034
================== pagina 751 ==================
STĂmLE ŞI MIŞCĂHILE 'rIlUpur.ui
751
*
- Bună dioa, nea Istrate!
-- DOl boboc'! de raţă fraie.
- .ZI1ăl, Istroie, tu eşti surd!
-- .Mal era, cole, un cârd.
A PANN, I. p. 86.-- S. FI.. lVIA­
RIAN, Ornit. II, p. 396.
- Buna gioa, nea letrate !
- Ş!Opte boboc; de rata frate
- A1ă, Isiraie, t·u esct surd!
- Mat ve4u'!, pe baltă, un cârd.
P. Isr-umson, Rev. Ist. r, p. 453.
*- Bună 41,'oa, nea lstrate!
-- Tret boboc'! de 1"IIţa, frate.
- Nea Istraie, tu esei surd!
'- ee cole, trecea un cârd,
- LV ea Istrate, c« oorbesci I
- De at băţ, le şi looesci.
*
- Buna diuoa, meU fârtaie I
- Şepte pul, de' rata, frate.
- MăI, fartaie, tu eşt·t surd!
- Ba c' acu trecu un cârd.
V. AI.EXANDllI, Teatr, p. 603.­
D. GIU;OIlGHIU, elev. Sa. Norm. J.
Tecuci.
Bună âeu«, Gtoto 1).
Dzadcl scot.
PEte PAl'AHAGI, Zreii. Iahres. II,
p. 153.
*
Calimera, Ghiani!
Deadă scot 2).
ILm Garou, prof. c. Periooli &
Samarina, Epir,
Se dice pentru surd î şi la respunsurf ne-potrivite. Vodl A.
PANN, IIT, p. 9-12. şi T. SPEH"-NTĂ, III, p. 28
1) Bună diua, Gioto!-Scot (tuiii) truncl li II de brad.
2) Bună <;Iitla lâne, etc.
================== pagina 752 ==================
752
PIWVERBELE ROMANILOR
Kyw a'X.r5pcx06:aOt MjW, a6 OE 'X.pOlLtJ,O O.lt:O'X.pt'l8t;. 1)
Prov. uu«
Ego tibi de aliis loquor, tu respondes de cepis. 2)
Pron, Lat.
KCXA1Ja1tEpo:, ) zpo.
KOlJ'X.Vy. a1tSpw. 3)
Acsâm heir olsum !
Balic, avlârim.4)
Pro». Grec,
Prov. TU1'c.
6036
*6
Bună diminetă, babă!
Castraveţi, dragă.
Tu eşti surdă, babă?
Trei, de doi bani, dragă.
I. T. MEHA, Conv. Liter. XVI.
Bttnă d/mineţa babă!
Castraveţi pe ierbă, mamă.
G. P. SALVIU, îllV. c. Smulţt, J.
Coourluiii.
Acelaş înţeles ca lu No. 6035.
*6
6037 Popa, pentru o babă surdă, nu tocă de dooă (două) ori.
IOHD. GOLESCU, Mss, Il, p.04.-
P. ISPIRESCU, Leg. 1 1872, p. 173.­
Sem in. Buc. CI. VI, prin P. GAR­
BOVICgANU, pt'of.- IORD. CĂLIN, stud .
J. A.··geş.
*6
Pentru o babă surdă, popa nu toca de âou« ori.
A. PANN, sau. 1889, p. 152; III.
p. 123 -8. P. l-HŞDEU Etum. Magn.
p, 2269.-l-hNTESCU, p. 150. - H.
D. ENESCU, ino., .1. Dorohoiii. -·1,
MAllTNESCU, înv .. J. Argeş. - E. 1.
PA'l'HlCIU & G. P. SALVIU, înv .• J.
Coourluiă.:> V. F ORESCU, c. Palti­
cenl, J. Suc/ava.
*�
Penbru () babă surdă, popa nu spune de doui: orz.
A vn COI\CEA, paroh. c. Coşteiu,
Banat.
1) & ') ItI vorbesc de usturoiti, tu 'mi r ăspu ndf de căpă.
3) Bună sera moşule. Semăn bob.
O) Bună sera. Pesce prind.
================== pagina 753 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
753
*
Nu se toca de doiu; orz pentru o baba surdă.
Ar" MARTrNIAN, Bucuresct, J.llfov.
*Li
Pentru o babă surdă, nu tâca popa de doue ori.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 435 &
1403.- E. I P ATlUCIIJ, înv. J. c­
t1urluiu.
Pentru BW'd popa nu toca de doue ort.
1. G. VALENTINEANU, p. 19.
*Li
Popa nu trage clopotu (clopotele) de doue ori,
pentru o babă sur-ia.
GAVI' ONIŞOR, Bedad, J. Tutova.
G. ll,'lADAN, c. Truşeni, Ţ. Chifineu.
Basarabia.
Adică pentru cel ne-înţelegătort, nu se dau dooă porunci (Go­
LESCU).
Respuns ce se dă celor carI n'au audit' bine o vorbă, şi cer
să se mal spună odată.
Il est file de prttre, il ne dit pas ces choses deux
fois.
Adaqes Franc. XVl-e Siecle.
*Li
6038 Surdului să'i scoţi bumhacu din urechi.
GAVR. ONIŞOR, prof, c. Dobrooeţ;
J. Vasluiu.
Ve<}i UTecMe.
Cine nu vre să înţelegă, desluşescc'I lucrul; daca tot se face
că nu înţelege, bate'l.
*Li
6039 Baba e surdă,
Că a mâncat urdă.
T. BĂLĂşm., înv. J. Vd/cea.
Pentru babele cad nu pre aud.
*.
6040 Nu e mai surd, ca surdnl ce se face că nu aude.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1403.-
1. MARINESClT, ino, c. Bradu-de-jos,
J. Argeş.
eN· l l
• ici um surd mat surd ca ce ce nu a8CU ta.
IOHD, GOLESCU, MS8. I, p. 450.
43
================== pagina 754 ==================
754
PROVERBLE llOMÂNILOlt
•
Nu e mot surd de cât cel care nu vre să audă.
Dna E. B. Mswn, p. 59 .
•
Cel mai mare surd, seu orb, este acela care
nu ooesce să auqă seu să vadă.
1. G. VALENTINEANU, p. 25.
Se dice de omul care, ne vroind să răspundă la o întrebare,
se face că nu aude, că nu pricepe.
Dicerea e puţin respândită, mai ales pe la ţeră, şi de origină
străină.
It n'y a pire sourd que celui qui ne veut pa8 eniendre.
Prov. Franc,
6041 La părta surdulul
Poţi să baţi ori cât de mult,
Că el îţi va şedea mut.
A. PANN, 1, p. 94,- HINŢESCU,
p. 151.
Pentru cel proşti cari, ori cât li s'ar spune, tot nu inţeleg
nimica.
6042 La purta surdului aurlă, di nu ai lucru. 1)
PEU. PAPAHAGI, Zweit. Iohres, H,
p. 175.
Acelaş înţeles ca la No. 6041.
*6
6043 Bate toba la urechea surduluî,
P. Isenucscu, Lf'u. p. 175; Rev.
I8!. I, p. 451. - Fu. DAME, I, p.
1:!5.- 1. BĂNESCU, pr�/. J Roman.
- GAVIL ONIŞOH,prol J. Tutoou.:«
GALLIN & NĂDEJDE, Cart, Lect,
*6
Bate toca la urechea 8urd�llut.
ZAMl<'IHEscu-DIACON, înv. c. Ştiu­
beni; J. Dorohoi, - AVH. COH('EA,
p aroh, C C'oJlcit1, Bonat,
*
Bate toba 8Zlrdului.
Ar» l\'l.AHTINEAN, J. llfoo.
1) La porta su rd uluf urlă, de nu al de lucru.
================== pagina 755 ==================
S'fĂnu,E ŞI MIŞCĂRILE TIWPULUI
Bate toba la ureche» surdului.
Abecedc r Ilustrat, p. 27.
765
*
Surdului de qeb« îZ tact la urechie.
P. GARBOVld;NU, prof'.Semin, Buc.
Grfbre baţz toba la curul sttrdulzt1 ..
IOHD. GOLESCU, Mss. Il, p. 85.
* L\lJ '1 l:
e qeoa )aţZ doba la urechea surdulul.
Il. D. ENESCU, înv. c. Zamoste«,
.I. Dorohoi .
De geba bate toba la urechile surduluZ.
Conv. Li/el'. XII, p. 186.
Ca când ai bate toba la urechea celui surd.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, Asem.
p. 7.
Arată zadarnica vorbă cu cel ce nu te ascultă (GOLESCU).
KW�t:) a.ast<;;. 1)
I'1·OV. Elin.
Surda canie. 2)
Prov. Lat.
Chanier Zet tnesse paur les sourds.
Prov. Franc.
6044 Nu bate toba la urechile surdului.
1. G. VALENTINEA.NU, p. 33.
Acolaş înţeles ca la NI). 60,13, sul) formă de povaţă.
6045 * ""La ureohia surduhii, poţi dă. şi cu tunu.
T. BĂL'\'iEL. inr, r. Stefănesci, J.
Vâlceet.
Celuî ce nu vre să înţelegă, ort cât do mult al vorbi, e în
zadar.
6046
La usa surduluî,
Ori bate dacă 'ţi pasă,
Ori mai bine fUgI, te lasă.
A. I'AloIN, r, p. 82. - ll'NTE,;cu,
p. 198.
1) Cân ţî surdulul.
2) Idem.
================== pagina 756 ==================
7fi6
PROVEHBELE ROMÂNILOk
Se dice pentru cel proşti.
6047 La uşa surdului când baţi, bate să se audă.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 105.
Se dice pentru cele ce cer mare deşteptare (GOLESCU).
6048
Vai de cel ce strigă la urechia celui surd.
IORD. GOLESCU, Mss. r, p. 450.
Pentru cele zadarnice.
Tră surdu macă asun, tră orbu macă thimniţesct,
şi mbitat macă vai mesei, chirdută ba z-ducă, 1)
PER. PAPAHAGI, Zveit. Iahres., II,
p. 165.
Acelaş înţeles ca la No. 60J3.
6049
6050
Surd ului de qeba îi cânţi de jale.
A. PANN, Edit.1889, p. 26&166;
I, p. 86; Il I, p, 133. - I-hNŢESCU,
p.182.
*6
SurdulUl de geba îl cânţi de jele.
V. SUA. dase, c. Voşcoă-Bă­
resei, comit. Bihor, Unqaria.
De geba vrei să faci S[I iuţelegă pre omul nesimţitor şi prost.
*6
6051 După ce că e surd, nici n'aude.
T. BĂLAŞEL, în!'. c. Stef'anesci, J.
ŢI âlcea.
Glumă populară care se mai Iea cu înţnlesul : după ce că are
un cusur, mal e şi prost.
6052
*
Du-te unde a dus surdul r6ta şi mutul Iepa,
I. CREANGĂ, Pov, p, 47; Con».
iu«. IX, p. 456.-'1'. SPEltANŢĂ,
Anect., p. ll69.
*L.
Du-te, unde a dus surdul rata şt" chiorui iepa.
c. IOHDÂmmseu, stud., c. Gris­
tesei J. Botoşani,
Vcc,1.l J1Iu/.
Acelaşi înţeles ca la No. 5594.
6053
Par'că este surd şi mut.
A. PANN. III, p. 13.-HINŢE5CI:,
p. 182.
') Dacă strigi la surd, dacă af'umf pe orb şi daca yei primi în gazdă pre
(cel) het, perdută va fi (munca ta).
================== pagina 757 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
757
Despre cel care şede posac şi tăcut
6054 *Par'că intilnlă tot surdi �i muţi.
P. ISPlIlESCU, Leg. p. 160. - M.
CANIAN, publ. J. Lo şt,
Când la o întrebare nu ni se dă un respuns satisfăcător,
«Cercetară În drepta şi În stânga, ca să afle niscat-va lecurr car! să le
desfacă făcutul sterpiciune! lor, dar, aşt ! par'că întîl�da lot surrjl fi muţ],
Nimen i nu scia să'I înveţe ce-va».-P. ISPIRESCU,
6055
A cânta surdilor,
LAURIaN & MAXIM 1, p. 393. ­
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., 1, p. 459.­
FR. DAME, IV, P 131.
A vorbi în deşert, a nu fi ascultat.
KUl'P<]i aow; 1).
Prov. Elin
Surdo canis 2).
Prov. Lat.
*.6
6056 Ca surdu în aste.
T. BĂLĂŞEI" înv. c. Stefănesci J.
Vâlcea.
CelUI ce merge drept, fără să ţină socotelă de vre o pedică.
*6
6057 Ca surdu Ia moră,
T. BĂLĂŞEL, Înv. J. Vâlcea.
CelUI ce nu lea in semă nimic din cele ce se întîmplă îrn­
preglurul lut.
SUSPIN
6058 SuspineIe drepte certurile pătrund.
DIM. CANTEMIU, Ist. Ieroql, p 198.
Şi faptele rele primesc resplata ce li se cuvine.
, I
I 1
I
6059
Suspinul săracilor nu rămâne în deşert, macar cât
de târdiă.
NlC. MusTE, Letop. Moid. III,
p. 'i0.
VeQi Blestem.
Ne învaţă a nu asupr) norodul.
1) & 2) Cânţi surdulul.
================== pagina 758 ==================
768
J'ROVERBEL}<: ROMÂNILOR
ATĂCE
VecJI a A 'tuţi, cuu», l/'il080f,
Gaiţ.d, a G'J'ăi, Gură, a LUC'}'ii,
Nu,că, Piimiait , Peţ;ce, Pitic,
Porc, Ţurcâ, Cap. XXI c."
TaM.
6060
Sau taci, sau qi ce-va mai bun de cât tăcerea.
A. PA:SN, I, p. 14.
Ori iti ce-va rl?(t1, bun de cât tăcerea, ori taci.
A. PANN, III, p. 8.-- Hisruscc,
p. 183.
Ne învaţă a nu vorbi fără rost, şi in afară de vreme.
*6
6061 Taci să nu te-audă mâţa.
GAVR. ONlŞOll, pro]. c. Dobrocăţ,
.I. Vasluiii.
Tacî că vorbescI lucruri ne-adeverate : SpUI la palavre, ce
rrimenî nu le crede.
i
I
�
Kxuor.v Acs, p. 83.
E mai bine să taci de cât să vorbesc! rau.
13AllONZI. p. 60.-HIN'fESCU, p. 183.
Mai bine taci, căci, de grăiesci dreptate, te vor bat­
jocori.
6062
Acelaş înţeles ca la No. 6060.
6063
Niniăruî nu'I place adevărul oăci, precum se mal dice : ade­
verul e pr6stă marfa.
6064 * 2.lVIai hine să taci de cât să spui drept.
1. MARlNESCU, în". c. Brudu-de­
Jos, J. Arger
Când un om, cu o vorbă disă, a făcut reu altuta.
6065
Cine tace,
Nimului nu'i place,
Dar şi cine vorbesce,
El la multe qreşesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 173.
L' adunare, cine tace,
El la niminea nu place.
A. I'ANN, III, p. 8. - HIN'fESCU,
p. :3.
Să vorbim, Însă puţin, la vreme şi cu rnied.
================== pagina 759 ==================
STĂRILE ŞI M1ŞCĂH1LE TRUPULUI
*L>
6066 De tac
Bubă fac.
759
E. I. PATRICIU, înv. c, Smultt, J.
Co'VurluiU.
De tac:
Bubă faci,
De .u«
,
Mai reu te strici.
K I. P A'l'RIClU, 'Înv .• I. Iloourlui,
Pentru cel limbuţi.
*L>
6067 Cine tace, primesce.
A. P�;TR��SCU, ing. c. Curtea-do­
Argeş, J. Argeş. __ o I. MARINESCU,
in», c. Bradu-âe-jos, .J. Arger
Carle tace, conferme.
FR. MlKLOSICH, Rum. Unt. 1, p.l!.
Ve(Ji Tăcere.
Cine tace, primesce de adevărate spusele n6stre sau consimte
la propunerile ce i Se fac.
Qui tacei, conseniire oideiur. 1)
P,ov. Lat.
Qui ne dif mot, consent.
Prov. Franc.
ehi tace, confessa. 2)
PrOV. Itai.
Silence gives consent. b)
lroo, Engl.
Den som tier, samtylcker. 4)
Proo. Danes.
6068
Taci să tac, să ne fie casa casă.
IOUD. GOLESCU, Mss. Il, p. 114.
,) Cine tace, pare că primesce.
2) Cine tace, recun6sce.
3) Tăcerea primesce.
') Cine tace, primesce.
* L> rri
.L act să tac, să ne
fie casa casă, şi masa masă .
M. STĂNCEANU, înv. c, Piria, J.
Mehedinţt,
I
I
; I
I
I
Iii
================== pagina 762 ==================
762
PHOVEllBELE HOMK�lLOn.
*L
Oine tace
M()� multă tdba face.
HINŢESCU, p. 183.-E. T. f'ATIlI­
CIU, înv. c. Smulţi, .I. Corurluiă.
:j'
. 'Acel ce tace
Şi treba ) şi face.
AL. MARTINIAN, J. j)fov.
Cel ce tace
Şi tTf3Dn face.
A. DONId, Fa". XIV, p. 25.
:i:L
Cine tace şi tace,
El mai bună (multă) irebă face.
1. DCMITRESCU, înv. J. Dolj.·-T.
BĂLĂŞEL, in». J. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 6076.
6078
:>:
. Face şi tace.
Face şi tace.
Maim' P. BUDIŞTI�ANU, J. ll(ov
Fn. MLKLOSJCH, Ilum. Untcr. 1,
p.8.
Se <;lice de omul ascuns şi făţarnic.
6079 :ţ 6Tace şi coce.
E. 1. PATRICIU, îllv c. SrnulţT, J.
Coourluiii.
Se dice pentru cel care 'ţi vrea reii, şi 'şi resbună fără să
se laude.
*6
6080 Să'ţi fie frică de cel ce tace-face.
T. BĂLĂŞIU" inv. J. Vâlcea.
Acelaş înţeles ca la No. 6076.
6081 De m'ei bate cât vei vrea, tot nu voiu tăcea.
IOUlJ GOLl�SCU, Mss. II, p. 93.
- P. ISPIREscu, Reu, lst. III, p. 158.
Se dice pentru muierea cea limbută şi rea (GOLICSCU).
================== pagina 763 ==================
6082
;;'l'AHlI," ŞI MIŞCĂlllLE TImpULUi
Tac me chemă,
I. CltEANGA, Pou. p. 250.
763
Se face o tăcere adîncă.
«Apoi intră cu toţi în lăuntru, şi se tologesce, care unul unde apucă
şi ... tac me clu!mă » , -1. CIU'ANGĂ.
*6
6082b Tac, tac,
Ca nucile în sac.
V. SAL.!., dasc. c. Voşcoîi-Băresot,
comit. Bihor, Ungaria.
Acelaş înţeles ca la No. 918.
6083
Tace ca un mut.
:1:6
. 1 ace ca mutu.
V cQi Pdmint:
IOIlD. GOLESCU. Mss. I, p. 178
T. BĂLĂŞEL, înv .• J. Vâlcea.
Tace cu desăvîrşire.
6084
*
A tăce ca munţii.
A. P.!.NN, Pa". Vorbi[.
Acelaş înţeles ca la No. 6083.
Să tăceţ'! ca tIIuţz'Z dintr'ncest minul».-A. PANN.
6085
A tăce ca zidul.
A. PANN, III. p. 115.
Acelaş înţeles ea la No. 6084.
6086
A tăce ca pescele în bors, la foc.
1. CREANGĂ, POl'. p. 25.
Ve<Jl Peste, Pitic.
Acelaş înţeles ca la No. 6085.
«Iedul cel cu minte tăcea molcum în horn, cum tace pe.rcele în oorş Za
/oc,» -1. CREANGĂ.
6087
A tăce mile.
?". POPESCU, Calend. 1882, p. 25.
Acelaş înţeles ea la No. 6086.
================== pagina 764 ==================
764
!'1I0VERBELE IWMÂNILOH
TĂCERE
Ve<;li Filosofie, Ritbdare, a
l'ăce.
*�
6088 Tăcerea
E ca mierea.
A. P ANN, Fab. II, p. 86.·- HIN­
'fEseu, p. 18.1. -;- I. G. V ALENTI­
NEANU, p. 15.-Aes, I\:ĂROLY p. 82.
- P. !sPIRESeU, Lpg. 1, 1872, p.
171. -- V. FOREseu, c. Folticent, J.
Suciaoa. - E. 1. PA1.'RIClU, inv. C.
Smulţt, J. Covurluiu.-1. MAR/NESeU,
inv. c. Bradu-de-jos, J. Arpe«. ­
T. BĂLĂş>�L, inv. J. Vâlcea. - V.
SALA, dasc. c. Vo ecoă-Bâresct, Ei-
har, Ungaria. r
*6
Tăcc'rea
E dulce ca mierea.
Semin, Buc. el. VII!, prin P.
GÂUIlOVICENU, pnf.
Se dice celui care a vorbit în afară de vreme, şi pentru pa­
guba lui.
Ve<;li A. Pann, Fabule, II, pag. 86.
Boeea siretta e man fidata,
Dapperiuuo vien stimata
Prov. u-:
Stiller 111und tind ireue Hand,
Gelten durch dos ganze Land.
Proo. Germ.
Komu. jazilc siorbi, iomu hlaioa boli.
Proo, Slovac.
Ne sz6/j nyelwem, Nem faj fejem.
Pro». UII[/.
6089 De multe ori tăcerea este răspuns.
A. PANN, Edit. 1889, p. 176.
De multe orz la 'ntrebare
Şi tacerea respun» are (pare).
A. PANN, lll, p. 8. - HJNŢESCU,
p. 18:3. - (lDoIlESefJ-SLAVJCI, Cart­
Leet.
I
,�,
t
================== pagina 765 ==================
STĂml,F. ŞI MIfiC,\RILE TIWPGLUI
765
ii
I
*6
Şi tăcerea e un respuns.
I G. V ALENTINEANU, p. 9 - M.
S'l'ĂNCEANU, înv. c. Piria, .J. Me­
hedinti.
* 6,/,
.1 'ăcerea este Şl ea un respuns.
E. I. PATRTCIU, înv. J. Coourluiti.
VeQI Nc-resp urulere.
Tăcerea se p6te lua ca o aprobare, şi mal ales ca o desaprobare.
Tot ast-fel dice Francesul: Qui ne dit mot conseni. , saii Le
silence est la lecon des rois.
Keine Antwort ist auch eine Antwort. 1)
P10V. Germ.
Inkjc Svar er og eit Soar. 2)
Proo, Non'.
6090
Tăcere multă la respundere de trehă, în locul măr­
turisirii se ţine.
Când cine-va certă pe altul. îl bătjocoresce, şi acesta nu 'I
respund e, umplându '1 ast-fel de necaz.
*
Tăcerea rupe pelea.
DuI. CAN'l'F.MIR, Tst, Ieroql. p, 61.
mai bună de cât re spun sul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 153; III,
p. 123.-- P.IsI'IHEbcU, Reo, I«. II!,
p. 159.- Fu. DAMJ�, tu, p. 332.
Acelaş înţeles ca la No, 6089.
*6
Cu tăcerea îi rupi pelea,
G. P. SAI-VIU, & E. I. PATRIOTU,
îl11J. c. Smulţi, J. Covul'luiu.
6092
Acelaş înţeles ca la No. 6067.
6091. De multe ori tăcerea e
6093 *Tăcerea e de aur.
I. Anno me, ing. J. Bllzeu.·- 1. G.
V ALENTlNJo:ANU, P 1<3.
Vegl C-u1Jînt.
A vorbi e bine, a tăce şi mal bine.
Prin oraşe a început a se întinde acestă diccre sub forma:
vorba e de argint iar tăcerea de aur, traducere a cuvîntului
frances: la parole est d' arţrent et le silence est d' or.
1) Nici un răspuns este tot un respuns.
2) Iclem.
I I
================== pagina 766 ==================
7611
6094
/
Bur tacae nu fost nazat piseit. 1)
{<'R. MIKLOSICH, RUni. Un ter. 1,
p. 7.
Cine tace nu se compromite.
Nessuno si peut; mai d'aver taciuto. 2)
Frov. 7'080.
TĂCUT
VeQl M orniint, J.Wuiere, Miu,
6095
Cel tăcut şî smerit, ca apa cea lină, ce îndată te
înşală.
IORD. COI-ESCU, MS8. II, A8em.
p. 179.
Nici apă lina, nici omul tăcut nu 'mi place.
P/"OV. lui Bertoldo, GASTER, Lit.
Pop p. 209.
Acelaş înţeles ca Ia No. 365.
Dio mi guardi da ehi ha poche parole. 3)
Prov. Itai.
Guarte de homem que nâo falia, e de câo, que nâo
ladra. 4)
Prov. Port.
6096
*
In inima tăcut ului locuesce dracul.
Semin, Bue. CI. VII, ţ rin P
GÂnnoVlcltNu, praf.
Veql Smerit,
AceJaş înţeles ca la N o. 6095.
Pentru eci posaci şi tăcuţi.
6097
Cel de tot tăcut,
Tocma ca un mut.
IUOD. GOLESCU, Mss. ll, Asem.
p. 179.
6098
A SE TAIA
*
A se tăia în necazul nevestei.
M. CANIAN, publ. J. laşi.
VOi}! Vaca,..
1) Bună tăcere n'a fost nicIodată scrisa.
2) Nimonf nu se căesce vre odată că a tăcut.
3) Durnned e ă să m8 păzesc:l. ue cine vorbesce puţ in.
4) Păzesce-te de omul care nu vorb esce, ş i de căncle care nu latră.
================== pagina 767 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂIlILE THUPULUJ
A 'şi face reu sie-şi, în necazul altuia; se dice pentru
prost.
TALAF
Vc<J.I Laf.
TARA
*6-
6099 Tara tara,
T6tă vara.
767
Axnnsr MAIHNESCU, înv. c. Nu­
mele, J. Âl',qef.
Se dice:
10 Despre omul cicăli tor cu vorbă.
� o Despre cel vorbăreţ.
TARE
Ve(Jl Bractnar, Cap. IX, c
Tare, Tun.
*D
6100 A fi om tare.
T. BXLĂŞEL, iuo, J. fâlcea.
10 A fi om vîrtos, vajnic, sănătos.
20 A fi om avut.
6100b
*
A fi tare ca malu.
Maior P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov.
A fi om voinic, sănătos.
:f:D
6100c Nu'i tare care dă, ci care ţine.
AVIt COHCEA, paroh, O1't. 01'. c.
Coşteiii, Banal.
Vorba ţiganuluL Acelaş înţeles ca la No. 2731.
Se mal dico când unul este bătut, şi tot el se laudă că e mai
tare.
6101 * A fi tepen,
OR. JJPJ.':SCU, Ri!lIr. Or (lŞ p. 113.
A fi bet.
================== pagina 768 ==================
761\
PIlOVEIlBELE UOMÂNILOU
TÎNER
Se dice pentru omul prost.
Adică un noroc, o Intimplare fericită.
TIFLĂ
Tinăr lângă tînără, ca paiele lângă foc.
IOUD. GOLESCU, Mss. I, Asem. p. 176.
* A da o titlă peste cine-va,
Nu se pete omul să fie cu două : şi tînăr, şi cu minte.
A. PANN, III, p. 147.-HINŢESCU,
p. 131.
Cel tineri sunt lipsiţi de judecată şi de experienţă.
Ve<j.l Biftrân, Bogat, Cart.o­
tor.Tnsurare, a se Logodi, Min­
cinos, Ne-însurat, Riisboiu, a
Rîde, Spân, Cap. XXI, e. a
Ride.
Vedf Cap. IX, c, Mare, Orb,
Pânză, Pirle.
6107 Pre e tiner, n'are minte,
'I�o cresce d'aci 'nainte.
A. PANN, 1, p. 80. - Hrsrssctr,
p. 187.
A SE ŢINE
6102
Acelaş înţeles ca la No. 950.
*6
6'106 Cel ttner crede câte ciore sboră, t6te se mănâncă.
S. MlIIĂII,ESCU, Seeăt, 1, p. 220.-·
C. CONAeflI, Opere.-V. FOltF;SCU,
c. routcea, J. Suciaua.
Acelaş înţeles ca la No. 2467.
Este de însemnat că, dintre deosebitele specii de ciori, numai
stanca, se mănâncă câte odată.
Este tînăr ş'o mai cresce,
D'o trăi să procopsesce,
A. PANN, I, p. 170. - HINP�f'CU,
p.187.
Pentru învăţătură şi, mal ales, în bătae de joc pentru cel
proşti.
6-104
6105
6103
================== pagina 769 ==================
ST ĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
��--�---------------�- -----�
769
6108
E tiner, şi s'o mai face,
Tigva de i se va coce.
A. PANN, I, p. 80. - HINŢEseu,
p. 187.
Acelaş înţeles ca la No. 6107.
*
6109 Tinerii cu tinerii, şi betrănil cu betrânii.
1 BĂNEseu, prof. J. Roman.
Fie-care e bine să trăiescă cu semenii lui.
"O ' r r ') 1)
ILOlOV OP,Ol(fl cpt ,OV •
Aristot.
Fagot cherche bourree.
Prov. Franc.
Giovin coi giovin, e cec coi vec 2).
Pro». Lomb.
6110 * Eu am fost ca tine, tu n'ai ajuns ca mine.
IORD. GOLEseu, Mss. II, p. 6.
Se dice către tineri: ce vor să se arate mal înveţaţf de cât
cel bătrâni (Gor.sscu).
6111
Este tiner între tineri, şi bătrân între bătrâni.
A. PANN, III, p. 147. -P. ISPI­
asscu, Rev. i». III, p. 379.
*6
Sunt tiner: între iinert, şi betrânz între betrânz.
A. PANN, III, p. 148.- I. MARI­
Eseu, înv. c. Bradu-de-Jos, J. Arge,.
Ver;!l Betrtin;
Nu toţI tinerii sunt lipsiţi de judecată, nu toţi bătrâniî sunt
cu minte.
6112
Dă'mi, Domne, puterea tinăruluî şi mintea bătrănulut.
AL. DmIlTREscU, p. 132.
Ve,.11 Tinereţe.
Arată darurile firesci, ale fie-căreI din aceste doue vîrste. Tot
cu acest gând Francesul spune: si jeunesse savait, si uieillesse
pouvait.
1) Asemenea iubesce pe asemenea.
2) Tîner cu tînăr, şi bătrân cu bătrân,
================== pagina 770 ==================
770
6113
PIlOVEIlBELE 1l0MÂNILOU
Fala tinerilor este puterea lor.
Pvov. XX, 28.
Carle-i bul' tire!', ie bul' şi betel'. 1)
Fu. lV!IKI.OSIGIl, su«. Un te}'. I, p. 9.
6114
6115
Acelaş înţeles ca la N o. 103.
Carle se (ejrde, când ie ttner, plânge când ie betel'. 2)
Fu. l\1IKLOSICH, Rum. Untm·. I,p.l0.
La tinereţe să muncesc], să Jlu'ţi per�li vremea În petrecei-î,
de vrei să trăesci liniştit la bătrâneţe.
Tinerii înaintea betrănilor, să aibă ochi iară nu gură.
I. Ioxnscrr, Cart, Cit. II, p. 87'
Adică să tacă, ascultând sfaturile şi poveţele lor.
6
6116 Voinic tinăr, cal bătrân, greu se 'ngăduie la drum.
1. CIlEANG,I, Pov. p. 193.
Voln'lc iiner şî ca l betrân rez1 se învoiesc la
drum.
Ion» GOL�SCU, Mse. II, p, 20.
*6
Om tiner, cal betrâ», greu se inqădue la drum.
v. 1FnIM, dud. c. Corodesci, J.
Tutooa.
Se <,lice pentru cei ce nu se potrivesc la fire (GOLESCU).
'I'îner ClI bătrân nu se pot împreuna la fapte.
TINEREŢE
Veti! Itetrâneţe, a Inl)i!lâ, rt
Lueră, M6rte, Cap. �rXf) 1', Ti­
nereţe, Vin.
*6
6117 Deprinderea din tinereţe rămâne şi la betrmeţe.
ION Ar, LUT SBIEHA, Po». p. 262.
- 1. MAIlINESCU, înv. J. Argef.
Se întrebuinţeză, mai ales, pentru cel cu deprinderI relp.
6118 Tinereţele fără frumuseţe, ca frumuseţea fără nuri.
IOllD. GOLESCU, Mss. I, Asem,
p. 175.
1) Caro '1 bun tine!', e bun şj bctriin.
2} Cine ridc când e tîn(�l', plânge cân d e uetr[lJl.
================== pagina 771 ==================
STĂIlJU� şi M1ŞCĂH1LE ruci-ur.nî
771
6119
•
Omul la tinereţe trebue să se păzăscă de desfrînare;
la bărbăţie de trândăvie, şi la bătrâneţe de fi­
larghirie.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 176; III,
p. 157.
Omlu. lipsesee să s' aueqlie: la tinereţe de des­
frînare, la ba1'băţie de leneoire, şi la auşiatec
de sclinceame. 1)
ANIHn;!() AL BAGAVU, G'ut. Aleg.
p. 90.
Acestă pildă ne dovodesce că putem afla, şi în Anton Paun,
dicerl carI nu sunt Roruâncsci.
.j(. 6
6120 De vrei să te joci la bătrâneţe, păzesce-te la tinereţe.
GAV. OI'llŞOR, prof, c, Bedad, J.
Tulov,l.
Vc,]1 TIner.
Omul la tinereţe trebue să se păzescă de desfrînare.
*6
6121. Cine adună la tinereţe, are la bătrâneţe.
I. MARINESCU, în1). c. Brat/a-de­
j08, J. Arqeş,
Pui d' O parte ) n iinereie,
Al ce da în bet'rânete.
,
1. M. HîuREANU, Dat. Cop. p. 144.
* L"o .
Cine wu aduna la tinereţe,
Nu are (e în lipsă) la betrâneţe.
C. MEISSNER, & V. DOGA1I, Cart,
Lect. II, p. 45. _. Semim, Buc. el.
V 111; prin P. GÂ1UlOVICEANl" prof.
VeQl ((, J.lfllnci.
Se <,lice unui tiner care risipesce din avere, precum şi celul
care cheltuesce tot ce câştigă şi nu pune nimic de o parte.
Carele în tinereţe nn le ai adunat, cum în bi!lrâ­
neie le (:e1'1:?
Ecles, XXV p. 5.
Qui garda de son dîner, il a mieux it souper.
Proo, Franc.
1) Omul să S0 păzcscă: la tinereţe do dostrănare, Ia bărbăţie de lcnuvirc, şi
la bctrăneţe ele sgfll'Cenie.
I
i
I
II
================== pagina 772 ==================
772
PROVERBELE ROMÂNILOR
Chi risparnia da giooanu, si tu trooa da vecchiu. 1)
Pron. Cor-sic.
*,::,.
6122 Adună (strînge) la tinereţe ca să ai (afbî) la betraneţe,
1. IONESCU, Cart. Cit. II, p. 87.­
Ar�. DUMITRESCU, p. 126 -E. 1. PA­
'fRICIU, in». Coourtuiii. - Semin.
Buc. CI. VIIl fi Y Il, prin P. GÂR­
BOVICENU, prof.-K. A. ZAM�'IRESCU­
DIACON, înv. c, Situbenit, J. Da­
rahat.
Acelaş înţeles ca la No. 6121 sub formă de povaţă.
On doit querir en jeunesse
Dont on oioe en la oieillesse.
Prov. Franc.
Guarda: mozo, y haliarâs vi�jo.�)
Pr-». Span.
6123 * h.Cine n'alerqă la tinereţe, nu odinesce la bătrâneţe,
T. BĂLĂŞEL) înv. J. Vâlcea.
Ve<j.i 1'îner.
Cine nu muncesce la vreme, rabdă mai în urmă.
6124 Samănă la tinereţe ca să ai ce culege la bătrâneţe.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
'171.- HINŢESCU, p. 187.
Munca, la tinereţe, asigură omului o bătrâneţe lipsită de griji
şi de nevoi.
6125 Tinereţele, vremea nebuniilor.
IOBD. GOLESCU, Mss. 1, p. 491.
Tinereţea şi cuminţenia rare-oră se împreuneză.
6126
Beţia tinereţii între pe a vinului.
A. PANN, Edit. 1889, p. 176;
1, p. 114.-HINŢESCU, p. 13.
Ve<j.i June.
Tinereţea se încrede pră mult în puterile el, închipuindu-şî
că tot ce sboră se mănâncă.
Acelaş înţeles ca la No. 6112.
6127
Nevoia tinereţii,
Mintea hătrâneţii.
V. ALEXANDRJ & LASCAR ROSETTI,
MS8.
1) Cine strînge (economiscscc) când e tine!', şi'l găsesce când e bătrân,
") Păstr-eză (adună), tinere, vei găsi bătrân.
================== pagina 773 ==================
STĂmLE ŞI M'ŞC<\B1LE TRUPULUI
773
6128
Tinereţele se trec ca florile după (sic) câmp.
IORD. GOLESCU, Mse. r, Asem.
p.175.
Se dice celuf care se mândresce cu tinereţele lui.
*6
6129 Tinereţe fără bătrâneţe, si vietă fără (de) marte.
P. ISPIUESCU, Leg. p, 2. - E. 1.
P ATRlCIU, înv. c. Smulţi, J. Co­
vur/uii/,.
Arată traiul cel bun.
Intr'un basm, de o adîncă filosofie, Ispirescu ne dovedesce
că o asemenea vieţă ar fi o povară şi un blestem pentru om.
*6
6129b Tinereţele sunt primăvara vieţei,
V. SALA, dascal c, Văşcoiii-Bă­
resei, comit. Bihar; Ungaria.
Dante a spus de asemenea: Primavera gioventu del anno,
giaventu primavara della vita.
A ŢIPA
Ve(j'i Bruscă, şerpe.
TÎRÎŞ-GRĂPIŞ
6130
'I'irtş-qrăpiş, bietul mos,
Sări afară din coş.
A. PANN, III, p. 141.
Acelaşî Înţeles ca la No. 3635.
6131 Cam tîris, cam qrăpiş,
Ajunse la suiş.
A. PANN, III, p. 141.- HINŢESCU
P 2.
Se �lice despre acel care, cu multă greutate, a isbutit Într'o
întreprindere, a scăpat de a mare primejdie, şi mal ales ele
morte.
*6
6132 Mai mult tîrîş de cât pe sus.
'1'. BĂLĂŞEL, ino, c. Ştefănesc; J.
Vâlcea.
Când cine-va face un lucru cu multa anevoinţă, mal mult de
silă.
================== pagina 774 ==================
774
PROVERHELE nOMÂNJLOR
*6
6133 A o duce tîrîş.
T. BĂr,ĂşF.L, îm'. J. Vâlcea.
A merge mal mult reii de cât bine.
*6
6134 Tirîş-qropis.
EM. POPESCU, înv. c. Ciocânesci­
JIJMpineni, J. Ialomiţa.
*6
Tîrîş-grăpiş.
A. PANN, III, p. 14. - AVR. COR­
CEA, paroh, c. Coşteiu, Banat.
10 Despre cel care lucrând, şi mai bine, şi mai reu, ajunge
la ţintă.
2° Pe ne-simţite. __ o Banal.
TÎRÎTURĂ
6135
*
Tirîtură.
LAZĂR ŞXfNEANU, Dict. Român,
p. 813.
Femee josnică, de nimic.
TÎRŢA-PÎRŢA
Ve(ji GhergldJa.
*6
6136 Tîrţa-pîrţa şi nimica.
FhNŢF.SCU, p, 124.- T. BĂL.l,ŞEL,
înv. J. Vâlcea.
Slabă treba, tîrţa-pîr(a, mai nimica.
A. PANN, III, p. 119.- BARONZI,
p. 122.- HINŢESCU, p. 192.
Se dice pentru o muncă fără folos.
Din pleanul ce armatele române adunati în urma înfrângeril
inamicului, se tăceau trei părţi de opotrivă din care una se
cu venea generalulu'I. a doua ofiţerilor şi a treia legionarilor:
Acăată iertia p arte a legionarilor era de obiceiu, puţin lucru,
precum se înţelege de la sine. Baronzi admite ca tirţa-pirţa
al nostru ar veni de la ace stă tertia-p ars.
Este mai de credut că vorba românâscă are o altă origină,
no totul prostă, şi trebue considerată ca o simplă onomatopeă.
================== pagina 775 ==================
STĂHlLE ŞI MIŞCĂR1LE TIIUPULUI
A TRAGE
775
6137
Veejl Câne, lVIăsea, Stânga.
Traqe-me, �î eu să plâng.
10RD. GOLESCU, ],188. II, p. 71.
Trage-mă tu, mereu,
Şi lasă să plâng eu.
A. PANN, II, p. 135.
Se dice pentru cel ce se fac că nu primesc ore-ce, la care
mult mal înainte rivniă, luându-se pildă de la mire se ce, din
vechime, plângeă la cununii, ca când n'ar fi vrut să se mărite
(GOLESCU).
1ntr'un mod mal general se <]ice pentru cei ce, una gândesc
şi alta spun.
6138
o trag nu vine, o 'mping nu merge.
A. PANN, l, p. 104.- HINŢESCU,
p. 123.
*6
imping nu intra, trag nu zesă, ce e de facut
nu scia.
II
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefanesct, J.
Vâlcea.
Se diee când căznesci 111 t6te felurile spre a sc6te la capăt
un lucru, şi nu isbutesci.
A. Pann aplică dicerea celor nevoleaşi.
SN6vĂ
Pune ud pe săteni la clacă, ore-care arendaş,
Sa 'ntlmplat În ei să fie şi un leneş, nevoieaş,
Care, de '1 punea la sapă, adormtă în mânt cu ea,
De 'i da c6sa să cosescă, nu sciă cum să o lea,
De 'r da secura să tale, înnoptă până să dea,
Abia stând şi ardicându-şt cl6recil carit cădea.
V"'4end, gândI arendaşul, că, nevoleaş cum era,
D6r o să p6tă din curte nisce gunoiu al căra:
li chernă, îl dete reba, el o luă, se uttă,
Si 'ucepu să o încarce, după elim Îl aretă ;
Dar vec)endn.l arendaşul, că 'n mânu după ce o lea,
O ţine 'n loc încărcată, şi stând se uită la ea,
Incepu la el să strige, ca să care mal curînd;
1 ar nevoteaşul respunse, către arendaş dicând :
«Apoi uite, o trag nt: vine, o 'm.ping mi merge..
AtuncI puind arendaşul asupra'I un dorobanţ,
Tot sărind o ducea r6ba, ca când par' că juca danţ,
Dicând : < Ve41 ce uşor merge, ajutat de băţul meu?
c A pol, dice nevoteaşul, aşa cu r�ii sciarn şi eu.»
================== pagina 776 ==================
776 I'ROYERBEI..� ROMÂNILOIl
* /�
6139 Faci tu şi le trag eu.
T. BĂLĂşEL, în�. J. Vâlcea.
Când unul făptuesce rele, şi altul trage ponosul.
*.6
6140 Par'că '1 tragi la urs.
E. I. PATIliCIU, Înv. c. Smulţ«, J.
Covurluiu.
1° Face un lucru în silă, fără tragere de inimă.
2° Când unuia îi vrei binele, dar el se feresce sati cu greii
îi facI să primescă.
A TRĂi
Vegl Avram, Găină, a In.
've la, a Muri, aN ădejdui, Raiu
Cap. III, e. Seă, Cap. XXI, c'
T'raiii, Viejă, Vterme� *
6141 * .6Trăind omul, când şi când
Află ce nu'i dă prin qând,
A. PANN, I, p, 171.-HINŢESCU,
p. 135. - E. 1. PATHICIU, înv. c,
Smuitt, J. Corurluiă.
Arată fol6sele experienţei.
6142
Spune'mi cu cine trăesci,
Şi 'ţi voiu spune cine eşti.
HINŢEseu, p. 190.
Veql a se Adurui,
a se Insoţi.
Fie-care trăiesce cu semenii lUI ; se dice mal ales pentru cel rel,
6143
Ori cu cine vei trăi,
Ca acela vei isi.
IORD. GOI.Eseu, 1YIs8. r. Asem. p. 1'79.
Arată înrîurirea pildelor rele.
6144 Până nu trăesci cu om, nu'I cunosci cine e.
LAURIAN & MAXIM, 1, p. 903.
Arată cât de greii poţi cun6sce bunul şi, mal ales, reul unui om.
6145
Tot omul trăiesce pentru sine.
A. PANN, Edit. 1889, p. 172; III,
p. 157.- HIN'j'Eseu, p. 130.
*.6
Tot omul tratesce pentru sine.
v. SALA, dascal c. Văscoă-Bă­
resei, comit. Bihor, Unqaria.
================== pagina 777 ==================
S'l'ĂR1LE ŞI MIŞCĂRILE THUPULUI
Devisa celor egoişti.
Chacun pour soi.
Pro». Franc.
Ognuno per se e Dio per tutti. 1)
Frov. Ual.
Ein Ieder fiir sicli und Gott fiir uns Alte. 2)
Pro». Germ.
777
6146 Stau să 'i pice potcovele, şi tot cere să mai trălescă.
A. PANN, III, p. 156.
Vegl No. 2887.
E bătrân şi nu se îndură să moră.
6'147 Nimene n'a dat zapis cu Dumnedeă cât o să trăîesoă.
A. PANN, III, p. 140.- .tIr�TESC1J,
p. 210.
Omul p6te m ur i dintr'un ceas Într'altul.
6148 Nimenea n'o să trăiescă,
Lumea să o moştenescă.
A. PANN, III, p. 140. - HINTESCU,
p. 190.
Ori-ce om va murI odată, şi precum dice Creangă: «dor n'am
a trăi cât lumea, ca să moştenesc pămintul.»
6149 Multe trăescî, multe pătimescî ; multe qreşesct, multe
înveţi.
A. PANN, II, p. 4.- IhNTEscu,
p. 190.
*6
Cât trăzesc't, multe patimesci,
1. MARINESCU, in». c. Braâu-de­
Jos, J. Argeş.
Multe i se întîmplă omului. în vieţa lui, şi din greşelile, pre
care le face, trage adese-orî o bună învăţătură.
20 Când unul om 'i se întîmplă ce-va, nu tocmai reu, şi e
căit de alţii.
6150 Mult traesci, multe audi, multe vedi,
A. PANN, Edit. 1889, p. 29.
Mult irâesci, multe aucJZ; mult umbli, multe veijz.
A. PANN, II, p. 4.- I-IIN'j'ESCU,
p. 190.
'l & 2) Fie-care pentru sine, şi Duinnedeă pentru toţI.
================== pagina 778 ==================
778
PIWVEHBELE HOMÂNJLOB
:!:
. Multe mai vede omul cât traiesce!
I. CREANGĂ, Pav. p. 240.
*6
Cine trăesce mult, vede multe.
v. }PRUf, stuâ, c. Corodescs, J.
Tutora.
*6
Cât trăesce omul, multe află (învuţă).
Semin, Buc. el . VIII, prin P.
GÂIlIlOVrcl�NU, prof'.
Ve<J.l a Umbla.
Arată folosele experienţcî.
Inielepciunea este la betrân'i, şi înţelegerea în lun­
girea vieţe'i.
Iov. XII, 12; Cap. XXXII, 7.
6151 Cât bânedz, ahâtu nveţi. 1)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahres. II,
p. 164.
Omul invaţă cât trăesce, şi tot. ne-in veţat more.
6152 Nu cine traesce mult, scie multe; ci cine umblă mult,
scie multe.
A. PANN, Edit.1889, p. 29 & 172;
II, p. 4.- HJNTESCU, P. 190.- Dr
GAs1'rm, uu-. pop. p. 218.
Nu cine traesce mult, scie multe; ci cine umbla
mult, învaţel multe.
A. PANN, rn, p. 154,
Arată fo16sele călătoriilor.
6153
Cine va să trăiescă în pace,
Aude, vede si tace.
B.�HoNzr, p. 63. - 1IINTESCU, p. 139.
Ve(,11 a Vede.
Să ne cumpănim bine cuvintele.
*6
6154 De cât să trăesci murind, mai bine să mori trăind.
E. 1. PATHIClU, înv. c. Smulţi, J.
CovurluÎ1't.
Mal bine o vieţă scurtă şi bună, de cât lungă şi pr6stă. Vet}J
No. 6157.
1) Cât trăescl, atâta In veţ i.
================== pagina 779 ==================
s'dmLE ŞI MIŞCAlllLE 'rl<GPuLul
779
6155
6156
Cu arte şi cu gura se viie pod de a 1.; cu gura şi
cu arte se vile ata parte. 1)
FI!, �lJ1{LOSICH, Rum, Unter, I, p. 12.
Cu meşteşugul numai, omul nu tralesce daca nu se mai ajută
şi cu gura.
Omul trăesce ca sa moră, şi more ca să trăiescă.
1. G. V HEN'r'NEANu, p. 41.
Tot omul trebue să mora, însă jertfindu-şî vieţa pentru o
causă sfîntă îşi dobândesce un nume ne-peritor.
Finele diceri! se pote lua şi ca o alusie la viâţa viitore.
6157
:;.
"Mai bine trăie soî puţin şi bine, de căt mult şi prost.
MaiOI' P. BUDIŞTEANU, J Ilfov'
Acelaş înţeles ca la No. 6154.
Courtc et bonne.
Prov. Franc.
6158
Cum se zivescu aşa şi se more. 2)
FI!. l\:IIKLOSICH, Rum, Unter, I,
p. 1�.
După vieţă şi marte.
6159
Trăesc împreună
Ca pâînea a bună.
A. PANN, II, p. 135.-HINTESCU,
p. 191.
Arată bunul trniu între omcnl.
*6
6160 A trăit si a văcuit.
G, POBOI!AN, insi. c. Slatina, J. Olt
Pentru cei cari au trăit bine în vieţă.
*6
6161 A trăi ca cucu 'n frunze.
GAVI!. ONJŞOI!, praf. c. Dobrooeţ,
J, Vasluiti.
A trăi fericit, fEm) nici o g1'ije; a nemerit'o bine,
*6
6162 Trăesce ca vermele în rădăcina hrenului,
E. 1. PATI!lCIU, înv. c. Smulţî, J.
Coourtusi;
1) Cu meşteşug şi cu guru se trafesoe (viez.îi) jumătate de an j cu gura şi cu
meşteşugul, se tralesce cea-l-altă parte.
2) Cum trăesci aşa şi mori.
================== pagina 780 ==================
780
PROVERBELE ROM�ILOR
---�-- -----------------------------
*.6
Trăesce ca otermele în irian.
AVR. COHCEA, puroh, c. Coşteta,
Banat.
Acesta dicere, pe lângă înţelesul dat la No. 2621, se mai în­
trebuinţeză când vreî să arăţî că omul, fie-I traiul cât de greu,
nu se depărteză de locul seu de nascere.
F'rasa lul Donici, I. p. 45. lămuresce şi mai bine, acest din
urmă înţeles.
*6
6163 Nici n'ai cu cine trăi, rici cu cine muri.
E. I. PATRIClU, înv. c. Srnulţ t,
,I. Coourluiă.
Când n'ai pentru cine să te pUI, mai bine să'ţi cauţi de t.rebă.
6164
Ei fi tu bun cât ei trăi.
P. ISPIRESCU, Rev.Ist. III, p. 377.
Ei fi bun cât el, fi.
A. PANN, Edit, 18S9, p. 82. ­
{-hN'j'ESCU, p. 20.
A fi bun cât traiesce.
G. MUNTEANU, p. 72.
Pentru cele cari, mră a fi cum ar trebui, tot ne sunt (le un
ore-care folos,
6165
:::
A nu trăi cât lumea.
L CREANGĂ, Pov. p. 186.
A ave un sfîrşit. o marte.
«Şi de-acum înainte, ducă-se din partea 111e::t cine scie că, mie unuta,
nu'rnt trebue nicI împeraţie, u icî ne mica ; doar n'am a trăi cât lumea,
ca să moştenesc pămÎntul.»-1. CUEANGĂ.
6166
Scie ca lumea să trăîescă.
A. P ANN, II, p. 125.- HIN'fESCU,
p. 190.
Pentru omul vrednic.
6167
A trăi lumea albă.
B. P. IHşDM, Btym. Magn. p. 702.
A duce vieţa în petrecerI.
*.6
6168 A trăi ca gâsca cu porcul.
GAVU ONIŞOU, prof'. J. Tutooa.
A trăi reu de tot cu cine-va.
================== pagina 781 ==================
6172
61',
A.
6171 *
I)ice om
*
ş.
v
\
\
rţ\
783
milostenie.
A. PANN, Edit. 1889, p. 63; III,
p. 77.-H1NŢESCU, p. 98.
, No 6181.
că n'are
împe-
0_' p.
, •• atr, p. 215
A îmbetrâni., nu mai e de nici o trâbă,
6173
Traiii pe vătraiu.
Ionn. GOLESCU, M8S. II, p. 70.
Adică cel mai urît traiti (GOLESCU).
61.74
*
'I'raiă cu vătraiu.
A. PANN, Edit., 1889, p. 104; II,
p, 118.-FhNŢEcicu, p. 67 & 191.­
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872 p. 165.­
Fn. DAME, Dict. IV, p. 213.-M.
CANIAN, publ. J. Iaşi.
A trăi tot cu certuri şi bătăi. Se diee, mal ales pentru soţi.
*e:"
6i 7 5 A trăi un traiti şi jumătate.
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefănesct, J.
Vâlcea.
A trăi bine.
================== pagina 782 ==================
782
*D
6176 A trăi un traiti, si cu al morţii doue.
1'. B,\r.ĂşEL,inv. 3.. Vâlcetl.
A trăi reu.
A TRĂNCĂNI
* 6
6177 Trăncăni mi-ai, lele!
T. IULĂşEL, înv. 3.. Vâlcea.
VeQ.l u«, },!er.
La un repuns nepotrivit.
TREPAD
Ve<)1 ce«
:'1:6
6178 Trei dile trepădu, ş'un ceas praznicu.
1. B,\NESCU, prof. 3.. Iionuin, -
P,iHVU, stud, c. Incsci, 3.. TII/OUL.
Ve<.)1 No. 62.
Alergătură multă, pentru o dobândă ne-însemnată.
A TRECE
Ve(}.:i Ban, din ]{aiufe.
6179
:1:
Fi in trece jerbă verde nu cresce.
D. A. MILESCU, stud., c. Gopef"
Macedonia,
Se dice despre cel cumplit.
O dicere turcescă sună ast-fel: nu rlwi crescc ierba unde că­
lăreţi?; otomani mi călcat odată ..
A TREMURA
VeVI Camas«, lY ăbăda/ie.
6180
Tremură după un nap
Ca de ochii sei din cap.
A. PANN, III, p. 91.-HINP:SCU,
p.1V2.
6181
Pentru ce] sgârcit.
Ii tremură mâinile de mult ce a dat de pomană.
P. ISPIHEscu, Leg. r, ss« 1872,
p. 180. - HINTESCU, p. 10l.
Pentru cel bătrân şi sgârcit, in bătae de joc.
================== pagina 783 ==================
6182
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TImpULui 783
Ii tremură mâna de milostenie.
A. PANN, Edit. 1889, p. 63; W,
p. 77.-HINŢESCU, p. 98.
Acelaş înţeles ca la No. 6181.
* /2-,
6183 A tremura ca varga.
P. ISPIR>:scu. Leg. I, p. 133.- V.
ALEXANDRI, Teatr, p. 371. - 1.
CREANGĂ, POl). 11 & 145. - FR.
DAME, lV, p. 211 - T. BĂLĂşF.r"
înv. J. Vâlcea.
:r.
.il tremură vargă.
1° De frig.
2° De frica.
«Acesta tremurând ca varga, fuglln sus, fugI în jos, şi v6qend că n'are
scăpare de vrăjma,/" Irară selbatice , se repe dl şi se ascunse în sînul împe­
răteser.» - P. ISPlREscu.
"'6
6184 -l' A tremura carnea pre cine-va.
Acelaş înţeles ca la No. 6183.
A SE TREZI
V' e<}l a Adormi:
*6
6185 Unde te trezesci?
Ver,n ou.
Se dice celui îndrăsneţ, obraznic sau mojic.
6186 * A se trezi vorbind.
Dra A. J. c. Berlad J. Tutova .
.il se 2JOmen� oorbind.
A. PANN, 1, p. 4.--HINŢESCV, p. 67.
Pentru cel proşti cari vorbesc, fără a 'ŞI da semă de cea
ce spnn.
A TRUPI
Ver)! Popd.
A TURNA
6187 Vede ca nu ('i) mai incape,
Şi tornă până să crape.
A. PANN, I, p. 128.-Hll'q'Es(,u,
p. 199.
================== pagina 784 ==================
784
PROVEHBELT<; ROMÂNILOR
------_._.
Pentru cel lacom la mâncare, şi mal ales, pentrn beţiv.
6188
Tarnă, umple tolele,
Până 'şi udă polele.
A. PANN, 1, p. 128.- HIN'P'SCU,
p. 61.
Se <;lice pentru cel beţiv.
6189
Când torni piste măsură, apa afară urlă.
IORD. GOr.ESCU, Mss. II, p. 36.
Adică când piste putere tnsărcinezî. tată Însărcinarea o plerQ.l
(GOLES":U).
TUSE
Ve"l Innecătn,·ă.
Cari s'mor di tusi, anathimată s'hibă puscla. 1)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jallr. Il,
p. 162.
6191
.Din mă nusă se făcu o mâtă mare care se Învîrt! printre ş6feei, şi î't
băgă în tusei înghiţind pre c'âţl-va.»
*L::,
6190 A băga în tuse pre cine-va.
Sezăt. III, p. 121.- M. CANIAN,
publ. J. laşi.
A'l speria, a vîrî frica tntr'tnsul.
A Tuşi
Ve"l Cântă"ej, Vorbă, a Vorbi.
A SE U1TA
Ve"1 Bou, J)1'(LC, S6re, Sprîn·
cerui.
$L::,
6192 Se uită ca cîora 'n os.
GAVR. ONIŞOR, prof. c. Dobroveţ,
J. Vasluiu.
Omul care 'şi plânge păcatele, cheltuind mult, vede însuşi
că se apropie de sfîrşit.
6193
*
A se uita în pămînt.
De ruşine, de sfielă.
----
1) Daca voit, muri de tuse, blestemată să fie CIuma.
��=>---------- .....
================== pagina 785 ==================
Ve<;ll Cap. XIX, c. Uitătlt?'ă.
UITĂTURĂ
785
G. POBORAN, insi. J. Olt.
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE 'rHUPULul
A se uită. cam acru la cine-va.
1. CUEANGĂ, POV. p. 257.
v-er a 1',·lii.
Mult umbli, multe pătimesci, multe înveţi.
A. PANN, Ediţia 1889, p. 29.
Cu ne-plăcere, urît.
Se uită la dînsa ca la o cireşa c6ptă.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p. 166.
Acelaş Înţeles ca la No. 537, la care se adaogă acestă variantă.
Ve<;ll o-ua.
A se uita şaşi ă.
____ o _, __ � - _
6194
6195
*6
6196 A se uită. ca o găină.
A U.MBLA
Vc<;ll Alaiu, Apostolesee, Bet,
Căscat, Colivă, Dor, Drac, Cap,
XII, c. Ele, Frasin, F�U'to?', I-Ia'l'­
hagea, Incet, a JJfânea, Orbeţ,
Oue, Piuă, Schiop, Tănase, a
Tra't.
«De-acum înnainte cred, că mi 'ţI da fata, ca să vi'.! lăsăm în pace, şi
să ne ducem în trebn nostrs.»
«- Bine voInice, dise Irnperatul, ldtându-se la dîuşiî cam acru, 6re­
cum ... » - 1. CUEANGĂ.
Cine umblă cu qăndul acasă, ��j perde căciula în tîrg.
A. PANN, I, p. 114. -HINŢESCU,
p. 67.
Când te apuc! de o trâbă să'ţi fie gândul numaI la dînsa.
6197
Unul umbla şi străbate,
Şi pe alt ferieea ('1) bate.
A. PANN, Il, p. 42. - HINrESCU,
p. 194.
10 Acelaş înţeles ca la No. 419.
20 Pentru cel cart se pricopsesc fără muncă, şi cam pe ne-aş­
teptate.
6198
6199
1
I
r
Arată fol6sele experienţeI. Francezul <;J.ice: les voyages fo1'­
meni La [eunesee.
50
================== pagina 786 ==================
7S6
6200
J'lWVERIlEL>� HOMÂNILOR
Mult umbli, multe înveţi; mult trăesci, multe vedi,
A. PANN. ua«. 1889, p. 132; II,
p. l:l5.-·1hNTEscu, p. 195.
Vegl a Alergâ, a y,·,n.
Acelaş înţeles ca la No. 6199.
6201
Omul e născut (ca) să umble si pasărea (ca) să sb6re.
A. PANN. sa« 1889 p. 132; II,
85.- HINP;SCU, p. 132.
Omlu este japtu să-imna, cum e pt�llulu ca sa
-asbora.
ANDREI AL BAGAVU, Cart. Aleg.
p. 122.
6202
Ne îndemnă la muncă.
S'homine a iriboqliare, Sit puzone a bolare. Il
Proo.S ard.
Der Mensch ist zur Arbeii; ioie der Wogel eum Fiie­
gen genachL3)
Pron, Germ.
JJlaârinner skapaar til eroisisins, fugliur; til fiugsins. 3;
Prov. Island.
Carle âmnă nu'i mort.s)
FR. MmLOSICH, Rum, Un te, .. , I,
p. 9.
Mişcarea însemnă vieţă. Indemn la muncă.
*6
6203 Cine umblă multe 'i dă un lemn în cur.
EM. POPESCU. îr,v. c. Ctocdnesct­
Măr,qinenl, J. Lalomiţa,
Ve(jl Gard.
Cine se ţine de rele, la urmă trebue să o păţescă,
6204
*
Ai umblat cât ai umblat,
Dar acum ţi s'a-înfundat.
IOHD. GOLESCU, MS8. II, p, 1.­
P. ISPIHESCU, Rev. 1st. 1, p. 229.­
Fn. DAME, II, p. 183. -- Semin,
Buc. CI .. VIU, prin P. GÂHBovr­
CENU, pro".
1) Omul pentru a lucră, şi pasărea pentru a sbura.
2) & 3) Omul e (făcut) pentru a lucra, ca s i pasărea pentru a sbura.
4) Cel care umblă nu e mort. I
================== pagina 787 ==================
STĂmLF: ŞI lJIŞr.ĂRIU; TIWPULUI
*6
Ai 'ttmblat cât al umblat,
Dar aci ti ,<;' a-inf undat.
,
787
P. IsI'IRESCI1, ReI). Ist: I, p. 229 ;
[,e,q. Il. p. 110· - D. STĂNCESCU,
Basme, p. 82.
:j: te, Umbla cât wnUă,
Până i se 'rfilurlă.
A. PANN, Edit. 1889. p. 10. ­
Scmin, Bile. el. v III. prin 1'. GÂR­
novIC�;ANU, prof:
:;:
. A umblat cât a umblai,
Da1- acum i s'a' fi tundat.
A. PANN, 1, p. 29. - HINTESCU,
p. 105.-G. POBORAN, inst. c, Sla­
tina, J. Olt.
* A umblat cât a umblat,
Dar acum s'a cufundo».
A.BAŞOTA, c. PoU iceni, J. Suciaua.
10 Se <,lice pentru cel mincinoşl sau înşelători, când sunt
prinşi cu ocaua mică.
20 Se mal dice şi pentru femeile desfrînate.
VeQ.l A. Pann, 1, p. 29.
6205 A umblat, tot a umblat,
Până când pe brânci a dat.
A. PANN, ru, p. 141.-HINTESCI1,
p.195.
10 Acelaş înţeles ca la N o. 6204.
2° Se mal dice despre acei cari se pierd, după ce au scăpat
de mal multe primejdiI.
6206 A umblat cât a umblat, până a dat peste dracu.
o«. TOCILE8CU, Rev. Ist. I, P 229.
Acelaş înţeles ca la No. 6205.
*.0.
6207 Umblă cu ciolane legate la gât.
N. MACHIDON, stud, c. Nicoresct,
J. Tecuciă,
A înnebunit de Lot.
================== pagina 788 ==================
788 PROVERIlELll ROMÂNII.OR
6208 A umblă goniud vînturile, şi măsurând cămpurile,
A. PANN, II, p.48. - G. MUN­
TEANU, p. 72.-HINŢESCU, p. 70
A umblă fără nici un rost, se r,lice şi pentru cel leneşi.
6209
Umblă par 'ci treeră la mărăcini.
A. PANN, 1, p. 102. - HINŢESCU,
p. 194.
Pentru cel nevoteaşi.
*D.
6210 A umbla zoica-betă.
1'. BĂLĂŞEL, înv. c. Ştefl1nesci,
J. Vâlcea.
A umbla făr-ă lucru, şi. cam zăpăcit.
*D. "
6211 Umblă ca o găină care nu'şi qăsesce cuibarul.
G. P. SALVIU, în?!. c. Smulţ', J.
Co?!ul'luii1.
Adică de colo până colo, zăpăcit.
6212
Umblă ca cânele surd la vînat.
P. TSPlRESCU, Lea, I, 1872, p. 166.
A se adăoga la N o. 1539.
*D.
6213 A umbla crenqă.
E. 1. PA'1'RIC1U, in», C. Smulţt, J.
Covurlt/iu. - FR. DAME, Di-s, 1,
p.303.
A UUl blă Iără rost, de colo până colo.
*D.
6214 A umbla frunza lelei.
E. I. PA'J'IlICIU, în?!. J. Comwluiu.
Acelaş înţeles ca la No. 6213.
*D.
6215 A umbla ne-arat, ne-semănat.
E. 1. P A'fRICIU, în?! .• I. CovurluiU.
Acelaş înţeles ca la No. 6214.
*D.
6216 A umbla mânz după iapă.
li;. I. PATRlclU,înv. J. Covurluiit.
1" Acelaş înţeles ca la No. 2119.
2" Acelaş înţeles ca la No, 6215.
================== pagina 789 ==================
ST .AmI->} ŞI MiŞCĂRILE 'l'II(JPGLUI
*6
6217 A umbla huş-marqina,
78D
G. P. SALVlU, & K L PATltlCJU,
înv. c. Smulfi, J. CovU/'luiit.
10 Se feresc să nu cadă în cursă, după ce a făcut o faptă rea.
20 A umblă Cu vicleşug.
·X·6
6218 A umblă cu sopircăele.
E. 1. PATItlcJU,tn'v. J. C01:urluit't.
A umblă cu vicleşug.
*6
6219 A umblă (cu) solda.
FR. DAM�;, IV, p. 82.-E. 1. PA­
'l'RICJU, in», J. r:ovurlui'u.
Acelaş înţeles ca la No. 6218.
*6
6220 A umblă fuiogă.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi, J.
CO'furlwiit.
Umblă fără rost, răzleţ, fugar sau pe lături; fuge de tr ebă,
*6
6221 A umblă cu şacăr-macăr.
G. P. SALVIU, inv. c. Smulţi, J
Covurluiă.
A umbla să înşele, se dice mal ales pentru Evrei.,
UMBLARE
6222
Umblarea '1 e tncovoiaţă,
Ca la pisică (a) ploa tă,
A. P.dNN, T, p. l02.-HINTEscu'
p.194.
Despre cel nevoîaş
UMBLET
Ved i CurnpiH, Cap. XIX, e.
lhnbiet.
*.0.
6223 Omul se cunosce din umblet ca şi după vorbă.
1. G. VALEN'l'INEANU, p. 25,- l,
MAHINESCU, 'Înv. c. Bradu-de-Jos.
J. Arge,� .
.Mişcările trupului arată vioiciunea Salt lenea omului.
================== pagina 790 ==================
790
PROVEflUELE UO:\l�ILOH
Au semblani cofnoit on 1'01111'.
Anc. p,·ov. MSR. XIJIe Siecle.
UMFLAT
UNTURĂ
�. �.
6224 '.' L'.Ii cură untura pe nas.
T. mftŞEL. inv r. Vâlcea.
DI� gras (ce este) îi curge untura pe nas.
P. ISPIRESeU, Leg. 1.1872, p. 175;
Rei). i«. III, p. 158.- HIN TE seu,
p. 70.
Se dice, în batjocură, celor slabi.
La ţeră nu se dice nici odată curge ci cură.
Acelaş înţeles ea la No. 6224.
6225
*
Untură de ţintar.
Mai01' P. BUDIŞTEANU, J. Ilfov.
A SE URcA
Veql de G'I'ab, Cap. XXI, c.
U1'Ca1'e.
6226 Urei-te, dragă, '_1 jos, c'acum, în sus, te-ai scoborit.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 14.
Se dice pentru filosofii ce cer cinurf ori cavaleril, socotind
că ele mai mult te cinstesc, în vreme ce cinstea lor e mai mare
de ori-ce (GOr.I�SCU).
URDUROS
Veql 1Jfunos.
URÎT
6227
Veql Frumos, Intelepciune,
ruea.
*.6
Şi urîtul şede unora frumos.
1
LAURIAN & MAXIM, lI, p. 542.-
1. MARINESeU, in». J. Arqeş,
Se dice despre un om urit, ca chip, dar bun ca minte, sau
plăcut.
+
================== pagina 791 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
791
Pentru cel cari nu se lasă,
ce li s'a aruncat.
6228
*
Imi dlcî urîtă, îţi
dic (spun) slută.
A. PANN, Edit.1889, p.158; III,
p. 127. - M. CANIAN, publ, J. 1l1fi.
şi întorc no-intârdiat batjocura
6232
*6
6229 După ce e urît, he şi tutun.
A. PANN, II. p. 139.- HIN'fESCU,
p. 197.- P. ISPIRESCU, Rev. Ist. lII­
p. 164. -- 1. MARINESCU, înv. c. Bradu­
de-jos, J. Argeş.
Eşti urît şi-ai be tutun.
BARIJNZI, p. 85.-- HIN'!'ESCU, p. 55,
Se dice celuî ce are mai multe ousururr.
*6
6230 După ce e urît, îl chemă şi Vlad (Neacşu).
T. BĂLĂŞEL, înv .• I, Vâlcea
Ve(F vs-e««
AcelaşI inţeles ca la No. 6229.
*6
6231 Pe lănqă că'I urîtă, o mai chemă şi Irina.
H. D. ENESCU, înv. c. Zamostea,
J. Dorohoi.
Acelaş înţeles ca la No. 62:30.
*
Urît de mănâncă omul.
Adică f6rte urît.
6233
*
Urît de mama-focului.
Acelaş înţeles ca la No. 6232.
*6
6234 Eu me căznesc să fac bine,
Şi uritu calea 'mi ţine.
1. MARIN}�SCU. in». c, Bradu-de­
Jos, J. Arger
Se dice de omul care se tot ţine de altul, fără ca să fie che­
mat sau dorit.
6235 6 A cunosce pre cine-va de urît şi de frumos.
I. CREANGĂ, Pov. p. 196.
A'i cun6sce şi bunele şi relele.
================== pagina 792 ==================
792
PROVERBELE ROMÂNILOR
•
I
6236 * 6 A'i face de urit.
G. POBORH, insi, c. Slatina, J.
Olt.
IoA bate, a pune pe fugă.
2° A speria.
A URLA
Vec)l Şerpe,
6237 Cari aurlă pravat6s, gura lui va'} d6ră. 1)
PER. PAPAIIAGI, Zweit. lahres. 11,
p.162
Strigând şi certând nu se face trebă.
URMĂ
Ve<ji a Puţi.
*6 .
6238 A lua urma cui-va.
M. CANIAN, publ, J. taşt, - G.
POBORAN, inst, c. Slatina, .r. Olt.
IOA merge pe unde a mers altul.
2° A se lua întocmai după faptele şi pildele altuîa.
3° A se lua astemăt după cine-va, .a'l urmări pe ne-simţite
1
6239
*
A se lua după urma cui-va.
Aceleaşi inţelesurI ca la No. 6238.
*1:.
6240 A călca urma (în urmele) cui-va.
P. }SPIRESCU, Rev ie.t, p. 455.­
Con». Liier. VII. p. 84 .. - GAVR.
ONIŞOR, prof: J. Tutooa. -- G. Po­
BORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.- T.
BĂLĂŞ�;L, îno, J. Valcea
Aceleaşi înţelesuri la No. 6238.
*.0.
6241 A'i fi luat cine-va din urmă.
1. CREANGĂ, POD. p. 47.-G. 1"0-
HORAN, inst. J. Olt.
Se <;lice:
10 Despre cel care uită lesne.
2° Despre omul căruia îi merge reu,
l) Care urlă (tipă) pre tare, gura (lui) îl va dure.
================== pagina 793 ==================
STĂRrr.E ŞI MIŞCĂRILE TRGPD,Uf
793
CuI i se face fermece, i se descântă cu pămînt luat de unde
a călcat el întâiii, adică din urma lui.
«Mi'!! că reă mt-a mers astă-dt ! Ce <;Ii pocită ' Se vede mz-a lua! cz'1ze·va
diN urmă".-1. CREANGĂ. '
6242 * 6 A'I ţine din urmă.
G. P. SALVli), înv. c, Smulţ], J.
Coiurtuia.
A'! urmări, a'! supravoghiă.
*6
6243 A'i tăia urma.
G. POBOTIAN, inst; c. Slatina, J.
Olt.
A'j Înlătura.
*6
6244 Calci de doue ori intr'o urmă.
E. 1. PATRICIU, tn», J. Covurluiu
Ve,}, a cue«.
10 Arată ne-spornicia oul-va, Ia lucru.
2° Merge a-lene.
*6
6244b Cel de la urmă, ori mai mult ori mai puţin primesce,
G. MADAN, c, Truşent, J. Chi�i.
neu, Basarabia.
Pentru cel cad viu mal la urmă, după ce s'aimpărţit la toţI
ce era de dat.
A uscA
6245 * 6 A usca pre cine-va.
G. POB0RAN, inst. c. Slatina,
J. Olt.
A'l storce de bani.
A USTURA
*6
6246 Ustură, d6re;
Când intră bine pare.
V. FORESCU, c, Drăpoeeo, J. Sa­
ciaca.
Dintr'o durere se p6te nasce o plăcere
================== pagina 794 ==================
794
PROVERBELE UOMÂNILOR
SN6vĂ
o babă bătrână a fost Însărcinată" gătI o '[aUl tîneră, ca miresă, şi, când
îl punea flori în cap, îl a povestit prin acest cuvînt, ceea ce are să i se
întîmple.
*6-
6247 Ustură, da trece.
E. 1. PATHlCIU, in». c. Smulţi, J.
Coourluia.
Când unul ţi-a făcut un necaz mare şi, ca să te mângâie,
spune acestă (,li cere.
A SE VĂITĂ
Ver]i Călugăr, Călugă'·ijă.
V:El)
VeQI Lup.
6248
:;:6
A'i lua vedu.
G, POBOIlAN,
J. Olt.
inst, C. Slatina,
10 De luolos, de frumos ce este.
2° A ulmi pre cine-va dându'i o lovitură puternică peste obraz.
«Il dete o palmă de'r luă uedu» sau cum dice Francezul «Il
en. a vu trente-siz chasuielles»,
AVEDB
Veqi a Aur;U, Cap. XI, c.
Iiârb at, Sită, a se Speria, Stea
Ţ'ioan, Cap. VIII şi XXI, c. a
Vede, Cap. XIX, c. Vedere; a
a. Visa.
6249
Mai credincios lucru taste a vede de cât a audi,
MA'rmO BASARAB, Praniiă, p. 425.
Ver)l a Audi, Octiiii,
AWfUl ne pote insela, dar vederea nici de cum.
6250
Să audt, sa ve�i şi sa taci, daca vei să petreci cu
pace.
IORD. GOLESCU, JYI88. II, p. 120.
Acelaş înţeles ca la No. 6153.
6251
Daca vei să trăesci liniştit, să nu vedi, si n'audi,
să taci.
A. IJ A:\�, Ediţia, 1889, p. G; I,
p. 14.-Hl�ŢEscu, p, 91. - Dna E.
B. MAWH) p. 82.
================== pagina 795 ==================
STĂHIL>� ŞI MJŞC.A.RILJo: TRUPULUI
--- - -_.- ---------�---------
795
Acelaş înţeles ca la 1'\0. 6250.
*6
6252 De nu I'aş vede, par' c'aş mai trăi.
A. P ANN, Ill. p. 5. - HINŢESCU,
p. 199. - I. MAHINESCU, inv. c.
Bradu-de�jo8, J. A1·gef.
vede, par' c'aş mai trr1z.
P. ISPII{ESCU, Leg. 1, 1872, t-:
179; Rev. t«. III, p. 159.
De nu te-aş mal
Sa <;lice:
10 Când un om are ură pre altul, şi i se vorbesce de el.
2° Când tot întîlnim pre unul care ne este displăcut.
Pe al altuia îl vede, şi pe al seu nu'l vede.
A. PANN, Edit. 1889, p. 3; 1,
p. 7.
V'"eQl OChiil, Ra'vaş.
Cusururile altula le vedem, Iar pe ale nostr-o nicIodată.
6253
6254 Noi încă nu l'am vet;lut, şi numele i l'am pus.
IORD. GOLE;CU, .11188. II. p. 49.
Se dice când, până a nu dobândi ore-ce, îngrijim de aceea,
adică grijă în zadar (GOLlcSCU).
6255
*
Nu sciu, n'am vedut,
Nici p'acolo n'am 'trecut.
Când cine-va vroesos să tăgăduiescă un lucru vedut, ca să
nu fie amestecat într'o afacere ce 'i note aduce ne-plăceri.
*6
6256 Mulţi văd, dar puţini înţeleg.
H. D. ENESCU, in», c. Zamostea,
J. D01·oho-i.-I. MARINESCU, înv. c.
Bradu-de-Jo8, J. Argef
De '1 voia (oiu) mai vede o dată, se face de două ori.
A. PANN, III, p. 19.--HINTESCU,
p. 199. - P. bPIRESC{;, Leg. I. 1872,
p. 171; Rev. Ist. III, p. 158; Snâoe,
p. 44.
*6
Mulţi veri, puţini cunosc.
G. P. SALVIO, in», c. Smulţt, J.
Covurluiă.
Când unul [udecă un lucru alt-fel de cât este.
6257 Lasă, lasă să vedem, strigă cimpoiele, la nuntii.
IORD. GOLESCU, M8�. II, p. 39.
Ne arată că nu trebue să ne bucurăm de grab de orI-ce (GOLESCU).
6258
================== pagina 796 ==================
796
Pentru acel pre cari abia îl cunoscem.
6259
Cum mă vedi, asa te ve4.
IonD.' GOLESCU, Mss. II, p. 30.
6260
*6
Cum me veq/l, aşa te oed.
1. MAlUNESCU, ,tnv .. 1. Argeş.
Adică, cum me cauţi, aşa te caut (GOLESCU).
Cum me ajuţi, aşa te ajut.
Precum te veg, aşa te cred,
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 61.
Adică, după purtarea lUI omul a fi se Înţelege (GOLIeSCU).
* o
6261 Cum te ved si cum me vedî,
G. POBOIlAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
M. CANIAN. pubt, J. Iaşi.
Afirmare energică pentru a întări adevărul spuselor nostre.
6262 Ori-ce rar se vede mai dulce ni se pare.
lORT). GOLESCU, 2Uss, II, p. 261.
Ve<Ji Intilnire, Ochi,".
Să nu supărăm ornenil cu cercetările nostre,
6263 Lesne a baga în urechile acului, când vedi,
A. PANN, Edit. 1889, p. 161;
III, p, 130, - HINŢESCU, p. 8.
Lesne a face un lucru când ai cele de lipsă pentru acesta.
6264
Pe unul îl vede ca doi.
A. PANN, l, p. 128.-- HINŢESCU,
p. 199.
Se dice de omul bet,
6265
De să'I vedi si să nu'l mai uiţi.
P. lSPlHESCU, Leg. p, 41.
10 Urit, fioros.
2° Frumos.
"Dobândi un drag de copilaş, de sd '1 ve�lf şi să nu '1 mal urţt.»
P. ISPIRESCU.
*6
6266 N'ai vădut din porc stup �i din clară cuc.
x ... stud, c. Schiopeni, J. Fălcii;
Lucru ce nu s'a mai vedut,
================== pagina 797 ==================
G. POlloRAN,inst. c. Slatina,J. Olt.
Vegl Ochi"
Mi-e forte drag.
*6
6269 Abia îl ved.
li
�
\
I
1
1"'1
1:
1,
I
I
797
Prou. Franc.
A nu mai vede cu ochii (înaintea ochilor).
*
Ve�el1d si Iacend.
*
A vede roşu (inai itea ochilor).
Maior P. BUIJIŞTEANU, J. Ilfov.
STĂmf,E ŞI MIŞCĂlUf,E TRUPULUi
�----
6267
6268
6270
A se tulbura de mânie.
Voit' t'ouge.
V. A Lf:XANDIU, & LASCAR ROSETTI,
M88.-I. CREANGĂ, POL'. p. 140.
După îrnprej urărf, după o mal matură chibzuire vom vede
ce e de făcut.
«A\ergă singur, qi şi nopte, în tote părţile, cum putea � i muncea :în
drepra şi în stânga, ca doar-doar a încăleca pe nevoie, şi apot atunci, ve­
tjend fi ./ăchzd.» 1. CREANGĂ.
Vegl No. 3918.
De necaz, de supărare.
*6
6271 Cum nu I'ai vedut, aşa si eu.
Pentru a afirma că nu am vedut cutare pers6nă sau cutare
lucru.
VEDERE
VegI Orb, Cap. rIII & Cap.
XIX, c. Vedere.
1
*6
6272 Trece '1 cu vederea,
Până 'i crapă fierea.
'J. C. BUNGF.'pANU, stud, C.C080ViJţ,
J. Mehedinţ'i.
A umple pre cine-va de necaz ne Iuându '1 în semă,
Se dice, mai ales, pentru cei cari se cred mal mult de cât
sunt.
6273
* A i se fură vederile.
Vegi Ochiti.
1 CREAl'\GĂ, POl'. p. 228.
+
================== pagina 798 ==================
798
PROVEHHf<;t.f<: ROMÂNII-OU
6274
6275
De o prâ mare lumină; a nu mal vede .
e Zăresc, în depărtare, un sul de roze scânretetore, care venea 111 spre
dînşit ; şi ele ee se apropia, de ce [umi nă mal tare, de le furit vederile.
I. Cll"A�GĂ.
A VENI
V",ji A-casă, a se Duce, Cap,
FIIl, e. a: Vmd.
*
Cum a venit asa s'a dus.
Du" E. H. i\[AWH, p. 26.
Cum uinira acsi s-dueira: 1)
PEI:. PAI'AIlAGI, Zuiei! .. laliree. IL
p. 1613.
Dicumu tinu (/.�� 8e ducu, 2)
M. G.�l:lOJADSCllI, l'p'/.1111. 1'WI1'/,·I.
p. 198.
Pentru cele cari se perd uşor, precum s'au şi dobândit.
FABULĂ
Lupu aricht di in stungâ unâ oae, �i u purta tru peşterae şi O macâ cu
pache. Acolo iu imna Iii ese leul" in cale, şI Iri arache oala; atuncea sta­
tundu luplu eli diparte, Iti dice : cu nelnelreptate mi-u Iaşi; nu va şi u in­
cherdisesct. E Ieulu artsendalut lil dise : nacâ si tu u al measire eli la oaspile
ateu? .:...... M. BO.r.WSCHI. • ,
Ce qui oien; par le fiule, s' en va par le iambour.
Pro». Franc.
*.
Vm la mama să te vadă,
Să 'ţi de un COCBll de varza.
[jna SO�'IA ZANNF;, c. Bucuresci
J. fl!,ov.
Când 1 anim pre cine-va făgăduinduindu-I fal6se.
*6
6276 Are pe vino înc6ce.
A ave inno
, /
ncoce.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 20, 179,
240 & 400; Leg. II, p. 17; Sn6ve,
p. 100 i Unch. S!,ăt. p. 91; Rev.
Ist, 1, p. 232.- G. POllORAN, inst,
J. ou.
V. ALEXANDRI, 7'eatr. p. 695.
1) Cum veniră, aşa se duseră (adică b ani i}.
2) Precum vin, aşa se duc.
================== pagina 799 ==================
STĂU!LE ŞI MIŞCĂRIL�; TRUPULUI
799
A fî plin de vino 'ncâce.
I. CHEANGĂ, Pov. p. 276; COllt".
Lit. XI, p. 190.
Ce folos de multa olbetâ,
Dară n'are W1 vino 'ncoce.
A. PANN, II, p. 129. - HU/'fESCO,
p. 61.
Pent.ru omul plăcut, atrăgător, în opunere cu; are pe du-te
încolo.
VENIN
Ve?, C6dă.
*6
6277 A face venin.
FR DAME. IV, p. 216.-Poes. Pop.
Sezăt. 1, p. 107.
*6
A face o vadră de venin.
G. POBORAN, inst. c. Slatino,
.I. Olt.
*6
A'ş/: pune. oenui la inz·mă.
Poes. Pop.
A se supără reu..
Când mănânc pun la inimă venin.
Poes. Pop.
Se faire de la bile.
Prov. F,·anc.
6278
*
A'�i versă veninul.
Fn. DAME, Dict. IV, p. 216
& 218
A'şi areta supărarea, ura către cine-va.
Verse- S(L bile contre qwdq'u,n.
Proe, Franc.
A'I necăji, a'] supera.
6279
A'i pune venin la inima.
I. CnE��;GĂ, Pov. p. 235.
;:1
«Acum am să'ml aret puterile, chiar de aci de pe loc, In ciuda stăpâ­
nulul ca să'z j>u11em »eui» la inimă>l.-I. CnEANGA.
================== pagina 800 ==================
HOO
PRQVERBELE RmL\N1LOl<
VERSAT
*:0.
6280 După ce e CIupit de versat îl mai chemă si Vlad.
L MAHINESCU, in». ('. Bradu-de­
j08, J. Arqeş,
Veql U,·U, Vlad.
Acelaş înţeles ca la No. 6230.
Insă acest înţeles se generalisâză adese-or-i fOrte rnult. De
pildă se diee când cui-va i se poruncesce să facă un lucru, şi
el, nu numai că nu'I face, dar mal respunde şi poruncitorului
VERSÂTURÂ
Veql s». 1062.
VIEŢÂ
VeQI Afâ, Mo,·te, Nădejde,
Ne-câsâtorit, Cap: XIX.Ii: XXI,
c, via«.
6281 Vieţa îăra sărbătort, ca un drum Iară conac.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 37.
Arată fo16sele serbătorilor cari procură, muncitorulut, o odihnă
trebuitore.
* :0. .
6282 Ce inqhite pămîntul vieţă nu mai are.
V. FORESCU, c. Folticent, J. Su­
ciana,
Cine a murit e bun dus.
Quand on est mort c'est POUI' lonqiempe.
Prov. Franc.
I
Carle sparae sa zivut,
,
sparae ur bur castel. 1)
Fu. MIKI_OSIClI, Rum. Unte1", I,
p. 11.
Pentru cel sărac.
6283
Arată
6284
preţul vieţei.
Ghi sparcqna la su veîta, sparagna un bie; castielo. �)
Proc, Rov.
Necăjita lui vietă
Se ţine 'ntr'un fir de aţă.
A. PA.NN, r, p. 132.-I-hwp:scu
p. 20l.
') Care-le îşI eeonomisesce tieţa, eeonomlsesce un bun castel.
2} Idem.
================== pagina 801 ==================
6285
ST ĂlULE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
It stă vieţa
Intr'un fir de aţă.
801 .
P. ISPIRlcsCU, Leg. p. 108.- DE­
LAVllANCEA, Sultănica p. 36.
1 se ţine vieţa ca într'un fir de per.
IOHD. GOLESCU, Mss. II, Asetll.
p.36.
II stă vieţa în prime] die.
Dar a o mulut vietă, după elim singur spunear,
Se ţine într' un (il' de aţă, şi se ru pe când gând n' al,
A. P ANN, II, p. 89.
*6
6286 Vieţă ingerescă, traiti porcesc,
G. P. SALVIU, in», c. Smulţi, J.
Covurluiu,
Se dice :
10 De călugărI sau de cei cari o duc într'o beţie şi uită t6te.
2° De cel cari trăesc miserabil, murdar şi nu simt nimic, cre-
�lendu-se fericiţI.
II
�\
I \
I
6287
Trăesce vîeţ ă
Cârpită cu aţă.
cu ată.
,
A. PANN, I. p. 155.-HINŢESCU,
p. 201.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 45 &
171; IIl, p. 155.-HINŢESCU, p. 201.
- B. 1'. IUşDiW, Magn. Et.'lm. p.
2079.-1'. BĂLĂŞI>L, înv. J. Vâlcea.
-G. POBOHAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.- L MAlUNESCU, Înv. J, Arqeş,
- AHTUR GOHOVEf, c. Folticent, J.
Suciava.«: V. SALA, dasc. c. Vaşcou,
comit, Bih01', Unţraria.
:1; 6
Vi'e'tă
,
Legată Cit aţă.
E. 1. PATHICIU & G. P. SALVIU,
înv. c. Smulţi, .1, (loourluiă,
lOAra tă traî ul reii.
� 2° Despre omul prăpădit, şi gata să m6ră dintr'o di într'alta.
6288 Vieţ'î bună, când ai păne in gură.
IORD. GOI.Eseu, Mss. Il, p. 264.
51
================== pagina 802 ==================
802
PltOVERBELE ROMÂNILOR
---_ .. � ... _._ .. ----_.�-
i
6289
Omul trebue înainte de tate să mănânce.
După vieţă este si marte.
C. N�:GRUZZI, 1, p. 146. - P. Is­
PIRESCU, R�l'. Ist. III. p. 165.-1.
CREANGĂ, Pot'. p. 154.
Nimeni nu pote scăpa de morte .
• Judecă că, după vleţă este şi marte, şi că Măria Ta eşn muritor, şi
al să dat semă,s -C. NEGRUZZI.
1.
6290
Omul are şi vteţă şi marte.
A. PANN, Edit. 1889, p. 172.
*
(Tot) omul are ş� marte şi vzeţă.
A. PANN, se«. 1889. p. 23; 1,
p. 78; IlI, p. 156.-HlN'fEscu, p. 131.
*6
Omul e CM vzeţă şi Cit marte.
1. !l1ARlNESCU, înv. c. Brodu-de­
Jos, .r. Arţjeş,
Este ŞI vieţă, este şi marte.
v. ALEXANDRI, Teatr, p. 1549.
*
Omlu are Ş'm6rte ş'bană.
D. A. MILhSCU, stud. c. Gopeş'i,
Macedonia.
Acelaş înţeles ca la No. 6289; şi se gice, mal ales, când un
om este povăţuit să se îngrij escă.
6291 Dulce e vieţa, dar scump o plătim.
J. G. V AJ,�:NTINEANU, p. 8.
Căci e plină de rele şi de necazurf.
6292
Vieţa ticnită,
Ca o fată împodobită.
Iono, GOLESCU, MS8. II, Asem.
p. 37.
Adică cea mal plăcută.
6293
Până sorele apune,
Vieţa ta jos se pune.
fORD. GOL�:SCU, M8S. II, p. 266.
Arată scurtimea vieţii.
t
================== pagina 803 ==================
STĂRILE �1 MIŞCĂRILE TlIUI'ULUI
803
6294
Vieţa omului, ca oul in mâna copiluluî.
10RO. GOLE�eu, .Mss. II, Asem.
p.36.
Acelaş înţeles ca la No. 62B3 .
6295
•
Vieţa scurtă, tnvăţătura lungă.
10Ro. GOI.Eseu, .1(88. II, p. 186.
·V·'
leţa 8GU1'tă, arta
lungă.
G. MUNTEANU, p, 151.-IIll';p;sCU,
p. 201.
Ve<)l Cap. XIX, c. Om.
Arată cât de multe are de învăţat omul.
*.6
6296 Scurtă şi bună.
1. MARINESCU, tno. c. Bradu-de­
Jos, J. Arge§.
Pentru cel care doresce mai bine să trăiescă puţin şi bine,
de cât mult şi prost.
6297
Do
Şi e vieţa O nălucă,
Călător gata de ducă.
G. DEM. TEODORESCU, I'oes. Pop.
p. 330.
6299
Acelaş înţeles ca la No. 6290.
Vita mortalium brevis. 1)
Pro». Latin.
*.6
6298 Vieţa urăsce, iar martea împacă.
IDEM, Calend. Rom. 1892.
Acelaş înţeles ca la No. 6504.
*
Când ţi-e vieţa mai dragă.
Maiot' P. BUDJŞTENU, J. tu»:
La o întîmplare neplăcută şi care vine pe ne-aşteptate.
A VIEŢUI
6300 Spune-mi cu cine 'mpreună vieţuesci, să 'ţi ghicesc
ce fel de om eşti.
lORD. GOL};SCU, Mss. Il, p. 267.
Omul se cunosce după prietinii lui.
1) Vieţa muritorilor e scurtă.
================== pagina 804 ==================
804
PROYERBELE RO�IÂNILOll
�---�-.------�--���_._-�---
VIEŢUIRE
Yc,,!1 Cap. XIX, r-, l"feJuin.
VÎNT
6301 Cu vînturi nu S3 vopsesc ouele roşii.
Dna E. B. MAWH, p. 31.
Veo;li Beşirui, Fată,
Gogo§t, ou«.
Acelaş înţeles ca la No. 4886.
VÎRSTĂ
6302 Cele trecute la vîrstă, dar cu nuri, ca stafida cea
uscată, dar plină de dulceţă,
IOHD. GOLESCU, M,�8. II, Asem.
p. 44,
Pentru femeile betr âne dar plăcute.
VIS
*6
6303 Visul nu e nimic.
A. PANN, Fab. II, p. 123,- 1.
MAmNEscu, înv. c. Bradu-de-Jos,
J . .Al'gef.
Se dice celor cari cred în visurt.
7'OItS songes sont mensonges.
Frov. F,·anc.
6304
Aş spune un vis,
Dar nu pociu de rîs.
rORD GOLESCU, M8S. II, p. 5.
Ve<J.l No. M11.
Se dice când va să spuie ore-cine 6re-ce, dar nu scie de unde
să începă (GOLESCU).
6305 * 6Vis de babă bătrână.
fOUD. GOLE,CU, Mss. II, p. 20.-
1. MARlNESCU, înv. J. At·ge�.
1 Q Adică vorbe de tot proste (Gor.sscu).
2° Când un om vre să spue ce-va şi n'o lovesce.
================== pagina 805 ==================
6309
STĂRILE şr MIŞCĂRILE TUUPULOI
*6
6306 Vis, c'a nins!
'1'. I3ĂI.ĂşI1L, Înv. c. Steţitnesct,
J. Vâlcea.
Când cine-va spunc un lucru peste putinţă, la care nici nu
le aşteptaL
*6
6307 Par 'că e de vise rele.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J. Olt.
Urît, displăcut, de spaimă.
*6
6308 A 'şi vede visul cu ochii.
A. PANN, sau. 1889, p. 155; III,
p 125.- HINTESOU. p. 202.- HA­
HO:'iZl, p. 40.-- G. MUN'n;ANu, p.
121.- 1. ION>Oscu, Cart, Cit. \1[,
p. 1 '1. .. G. POHORAN, inst. J. Olt.
- 1. lVlAR,NESCU, in». J. Arge".­
K 1. PAT1UOIU. înv. J. Covurluia.
o-o V. SALA, dasc. c. Vaşcoii-Bâresct,
comit. Bihor, Ungaria.
A. PANN. IH, p. 114.
1° A 'ŞI vede dorinţa, gânclurilc împlinite: a 'ŞI atinge scopul.
2° A se încredinţă. - J. Olt.
A VIsA
Vc<JI Flâm.(tnd.
A visat că s'a 'nqhimpat.
Şi umblă la picior legat.
A. I'AN:-;, 1, p. 103. -- HIN"PiSCU,
p. 79
Se dice pentru cel leneşI Salt nevoîaşt.
*6 ._
6310 NICI să'i veqi
Nici sa'i visezi.
\ G. DEM. TEODORESCU, Fop. Pop.
p. 488.
Despre lucruri sau fiinţe displăcute, urîte, grdznlce, spăuuân­
tăturc,
Se ridică-o este mare,
Oste mare de Muscalt,
1 mbrăcatt în haine verdr,
Nici să' z vedi '
JWâ să', v/led.
Poes. Pop.
================== pagina 806 ==================
806
'PROVbHBRI.E ltOMÂNILOR
631 i Când nici nu visesă omul atunci o păţesce.
S. FL. MAnTAN, Trad. pop. p. 300.
Belele vin pe capul nostru cam pe ne-aşteptate:
6312
Când cu gândul nu viseză,
El în cursă o să cadă,
Şi atuncea îl piseză
Şi potecile îi scurteză.
Acelaş înţeles ca la No. 6311,
rilor de rele.
A. I'ANN, II, p. 32.·- HINTESCU,
p. 202.
dar se aplică, mai ales, Iăcăto-
6313
*
A visa cu ochii deşchişl,
A tot visa.
Pentru cel care nu e cu gândul la trâba lui.
R6vcl' toui eceille.
Prov. Franc.
*6
6314 A visa diua.
Despre cel care vorbesce ce nu e.
* /", .
6315 A visa codri verdl,
G. POBORAN, inst. o. Slatina, J.
Olt.
Ve<)l FIămând.
Adică Iucruri peste putinţă.
VIU
Ve<,ll a Beii, M01't.
*6
6316 lea de pe vii şi de pe morţi.
D-lla Ee. Z. c. Berlad, J. Tutooa.
--1. CHEANOX, Amint p. lR8.
10 Despre popi, care leu de la om, cât trăesce, pentru felu­
rite slujbe, şi ma! cere ca să'l îngr6pe.
2° De omul cumplit şi lacom.
Primul înţeles a dat nascere acestei dicerî.
*6 .
,6317 NICi cu viii, nici cu morţii.
GAVH. Osrşon, prof. c, Dobl'oveţ,
J. Vasluiil. - G. P. SALVIU, în».
J. Corurlui,
================== pagina 807 ==================
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TIWPULUI
807
1° Nu se lea cu nimene, fuge de tată lumea.
2° Se dice de cei cari zac mult, şi nici nu mor nici nu se .în­
dreptă,
*
6318 L'a pus viu, şi l'a sculat mort.
1. BĂNESCU, prof. J Roman.
I-a tras o bătaie, soră cu martea.
VORBĂ
Ve<Ji A uâire, Boii, Cadelniţă,
Ciorbâ, Cuvint, Fruntas, Im­
bucâturâ, M ânoarc, }'1 a'l'e, J,lht­
ciuaui; Mojic, M6'J'et, Muiere,
Jy.r elncn, Ne-credincios, Nuntă,
Pâne, Port, Prost, Şic, Traistă
Cap. XXI, o, VQ1·bă.
*6
6319 Vorbă mare să nu dici.
1. MARINESCU, in», c. Bradu-de­
Jos .• I. A'·gpş. - Ar" DUMI'l'RESCU,
p. 132.
1mbucătură mare să 'nghiţi,
Şi vorbă mare să nu itiel.
\
A. PANN, Edit. 1889, p. 6; 1,
p. 14.-BARONZI, p. 57.-HINŢESCU,
Il. 77.
6320
*6
Imbucatura mare s'o vîri în gură, da vorba
mare să n'o scap!' din gură.
1. 1. DONCA, stud. c. Câria, J.
TUtOIJO.
AJuscătură mare, sbore mici, 1)
D. A. MILESCU, c. Gopeşi, Ma­
cedonia.
Ve<Jj M ânocre.
10 Să nu gici că nu vei face odată cutare lucru.
2° Să nu pomenesc! pe dracul. - J. Argeş.
3° Se gice copiilor mici, ca să nu se amestece în vorbă
Macedonia.
*L'.
Cine ne-credincios este în vorbă, viclen este şi în lucru.
H. D. ENE5CU, in». c. Zamostea,
J. Dorohot,
Mincinosul şi făţarnicul sunt fraţi de cruce.
1) Muşcătură (mâncare) mare, cuvinte micf ,
================== pagina 808 ==================
808
PROVERBELE ROMÂNILOR
*6
6321. Cu vorba si fapta.
IORD. GOLEseu, 1I1ss. IT, p. 104..
- I. MARINE seu, înv. c. Bradu-de­
.Jos. J. A,:qel}'
Adică ceea-ce făgăduescI, peşin s'o pul şî 'n lucrare (GOLESCU).
*6
6322 Cel ce intră în vorbă ne-chemat, se numesce oîe
cu şoriciu.
P. Isrmsscu, Leg. I, p. 1872. p.
179; Rev. Ist. II, p. 147. - HIN­
ŢEseu, p. 120.- I. MARINEseu, înv
J. A,·geş.
Se dice celor o braz nicî şi reI crescuţi cari se amestecă în
vorba altora.
*6
6323 Vorba î�i are si ea vremea ei.
GAVR. ONJŞOR, praf. c. Dobroveţ
J. Vaslui.
Pentru cel cari vorbesc în afară de vreme.
6324 Vorava nu în vremea şi la locul săti, ca rafturile
de aur în capul magarului se prind.
DIM. CA��TEMJR, Ist. Ieroql. p, 235.
Pentru cele dise în afară de vreme. Din potrivă, precum dice
Solomon, Prov. XXV: «Mere de aur în p anere de argint, este
cuvîntul ijis la timp .•
*/\
6325 Nu te amesteca, ne-poftit, în vorba altora.
A. PANN, sau. 1889, p. 6; I, p.
24. - 1I1NTEseu, p. 121. - BARBU
CONwr,INTINgSCU, Cart. Cit. III, p.
15.--Se11lin. Huc. el. VIIIz)rin P.
GÂHB{JVICJ�NU, pro".
Să nu ne amestecăm, de la nOI, în treburile cari nu ne privesc.
In vechime cuvintul a ti amestecat cu, avea înţelesul de: a fi
în Înţelegere cu
«Şi când l'a găsit (pe Miron Costin] Macri acolo, la Barboşt, atuncea Îl
murise si giupănesa, si nimic DU scia de sfatul fratine-seu sau de acelor-l-altt
botert, �!i nu era am�stecaţZ cu cel I'alţt boierI' la sfat,» N. NECULCE, li,
p. 241.
*
6326 De vorbă buni nu te dare gura.
AL. Dunr ruasr-u, p. 137.
1° Ne îndemnă a vorbi frumos, cu blândeţe.
================== pagina 809 ==================
STĂRILF. ŞI MIŞCĂ\ULE TRUrUU'j
809
2° Se <;lice mal ales celor cari nu vor să pună o vorbă bună
pentru alţii.
Douce parole n' ecorche pas la bouche.
Pl·OV. F','O ne.
Il be! parlare non scortica la linoua 1)
PI'OV. 1'08C.
Goo.l ioords break no bones. 2)
Proc. Fugi.
Ein gules Wort briclii Einen kein Bein. 3)
" PI'OV. Genii.
*6
6327 Vorba dulce
Mult aduce.
A. PANN, sau. 1b89, p. 6; r, p.
21. - H. D. ENESCU, înv. c, Za­
mostra, J. Dorohoiă. - r. MARINE­
seu, înv. c. Bradu-de-jos, J. Arqeş.
-O. O. BUNGEŢIANU, stiul . c. C08U­
reţ, J. Meliedinţ«. - I-II"P:SCU, p.
206. -,L G. V ALEN'J'INEANU, p. 29.
-AL. DUMITRESCU, p. 142. - E. 1.
P ATJUClU, Înv. c. Smulti, J. Covur­
luiii. - 1. CREANGĂ, Amint p. 69.
-FII. DAME, 1, p. 43.-V. FORESCU,
c. Folticeni, J. Suctaoa. - Semin,
Buc. el. v u prin P. GÂRnovlcl�NU,
pl'uf.-- V. SALA. dasc. c. V(/şcQt{, co­
mit. Bihor, Unqaria,
Vorba cea mai dulce,
Dragoste ne-aduce.
Io nn. GOLg>;CU, Mss. I. p. 178.
Sborlu dulf;i,
Nult adu!}I·. 4)
PEn. PAPAlJAGI, Zueit. Iahres, IT,
p 180.(l
*
. Sborlu dulce,
Multe aduce.
C. IONESCU, prof'. c. Necesia, Ma­
cedonia.
Ve(Ji Graiă,
1) Frum6sa vorbire nu jupde limba.
2) Vorbele bune nu strică osele.
3) O vorbă bună nu strică osul nimănur .
') Vorbit dulce, mult aduce.
.1
I
II
================== pagina 810 ==================
S10
PROVERBELE ltOHÂNIT,Olt
Cine vorbesce frumos e în tot-de-una folosit.
Foqur de miere sunt vorbele plăcute.
Prov -. Solom. XVI, 24.
1301111 paroil oaren tont e cosien poch: 1)
Pro». Lomb.
Fur Geld und gute Wrn·te kann. man Alles haben. 2)
Pro». Germ,
*6
6328 Vorba bună
Mult adună.
V. FORESCU, înv. c. Folticeni, J.
Snciaoa.
Acelaş înţeles ca la N o. 6327.
6329 Bura beseda ciuda cruto va. S)
FR. MIKLOSTCH, Rum. Untel'. I.
p 7.
Acelaş înţeles ca la No. 6328.
AL BAGAVU, Cart. Aleg.
adavqă. 4)
ANDRElU
p. 59.
Sborlu dulce ospeţli
Acelaş înţeles ca la No. 6329.
Mit guten Worlen făngt man die Leute. e)
Vorbele cele dulci deschid uşa cea de ner,
DIM. TîcHlNDEAL, Fab. p. 220.
Vorbele cele dl�lcl. deschid (şi) porta cea de fer.
134.HONZ1, p. 49.-- l Iraţ escu, p 206.
6330
6331
Acelaş înţeles ca la No. 6327.
Buon parlare poria a buon loqo 6)
Prov. Itai.
Ein gutes W O1·t findei ein gute Stati; 7)
Prov. Germ.
Acelaş înţeles ca la No. 6328.
6332
Cu vorbe dulci mai multă pâine mănâncî.
IORD. GOLESCU, JYIs8. I, p. 179.
1) Vorbele bune va loreză mult şi costă puţin.
2) Cu aur şi C11 vorbe bune le poţt totc dobândi.
3) Vorba bună face forte mult.
4) Cuvîntul dulce prietenI adaogă.
5) Cu vorbe bune se prind om entt.
6) Vorba bună ţine bun loc.
7) O vorbă bună găsesce u n bun loc.
================== pagina 811 ==================
STĂmJ.l� ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
811
6333
Vorba dulce ase frânge.
Iouo. Gor.sscu, lJfslS. II, p. 178.
Acelaş înţeles ca la No. 6329.
6334 Vorava blândă tată pornirea îmblândesce, iară cea
aprigă, şi pre cel slab aţîţă la mânie.
Nrc. MusTE, Letop. usu, IlI. p. 88.
Cu vorbă bună şi pe dracul imblândesct,
HU'TESeUJ p. 204
Acelaş înţeles ca la No. 6331.
Responsio mollis frangit iram. 1)
Pro». Lai.
Acelaş înţeles ca la No. 6334.
1) Răspunsul blând (rnote) frânge mănia.
2) Cuvintele fac adese-or1 mai mult de cât bătaia.
Douces paroles roni grant ire.
Prov. Franc. XlIle Siecle.
Vorba bună scapă barba din mână.
IDEM. Calend, Rom. 18H2.
*6
Vorba de refl) maz lesne se crede.
A. PANN, III, p. 9.- V. FOf\ESeU,
c. Eolticent, J. Suciaoa, - I. MA­
RIN Eseu, în/'. e. Bradu-de-Jos, .I.
Arqeş.
Vorba rea se crede mai lesne.
1. G. VALEN'l'INEANU, p. 30 -GA'
L1N-NĂDEJDE, Cart. Cit.
W orie thun oft mehr als Schlăge. 2)
Pl'ov. (Ierni.
Acelaş înţeles ca la No. 6327.
Fagur de miere sunt vorbele plăcute.
Pl'ov. Solam. XVI, 24:
6335 * 6Fagurl de miere sunt vorbele plăcute.
Senrin. Buc. el. FIT prin P. Gh­
BOVlCi:"U, [11'0 ".
6337 Vorba de reu, omul pre lesne o crede.
A. PANN, 1, p. 57.
6336
I
"
================== pagina 812 ==================
tl12
PHOV.EHBgLE HO:\fÂ!\'II.OB
Omul e făcut ast-fel, în cât mal uşor crede rcul, de cât bi­
nele ce i se spune despre altul.
*6
6338 Vorba de reu se duce peste noue ţeri si noue mări.
E,I. POPESCU, înv. c. Ciocănesct­
JI!largimnl, J. 1 alomiţo:
Acelaş înţeles ca la N o. 6337 şi cu adaosul că vorba, odată
scăpată din gură, nu se mal p6te prinde,
cal, ne cu zîqar I'acaţi."]
PElI, PAPA HAGl, Zu:eit. Lahres.,
Il, p. 180.
Sborlu areu, ne cu
6339
Acelaş înţeles ca la N o. 6338
*6
6340 Vorba rea se duce ca glonţul.
A. PANN, ua« 1889,p. 6j 1, p.
21.-HINTESCU, p. 20b.-I3. CONS­
TANTINESCU, Cart, Cit. II, p. 16.-
1. MARlNESCU, înv. c. Brodu-âe-jos,
J. Argeş.- V. SALA, clase. c. Vaş­
cod-Băresct, comir. Bihor, Unaori«.
*6
Vorba de rea se duce ca glonţul.
Semsn, no« el. VIII, prin P.
GÂllBOVICI��U, Pl'O;:
Acelaş înţeles ca la No. 6339. Se dice mal ales când un om
este oprit să nu vorbescă pre altul de reu.
Nimic celerius venit, quod molestum est, quam i(l
quod cupi« e petas.
Pro». Lat.
Les mauoaises nouoelles ont des ailes.
Prov. r-««:
Novella trista arrioa presta. 2)
Pro», iua.
lJăse Botschaft brinqt mas; bald, 3)
Prov. Germ.
*6
6340h Vorba rea se duce ca
Acelaş înţeles ca la N o. 6340
din puşcă.
V. SALA, dasc. c. Vaşcoă-Băresci.
comit. Bihor, Ungaria.
1) Vorba de reii, nicî cu cal, nicî cu og ar nu o prinql (ucaţt).
� Vestea rea sosesce repede.
a) Vorba de rel' ti se aduce repede.
================== pagina 813 ==================
S1'ĂIUI.1!: ŞI MIŞCĂHlLE 'l'HUPULUI
813
Acelaş înţeles ca b.No. fi3·10
634i
Sborlu arău, când porăesce, fuge 'nvie ca quqoşilu. 1)
ANDREIU Al. BAGAVU, Cart. Aleg,
p. 99.
Sborlu a1'eU 'i ca gugoşlu. 2)
Pnn, PAPAHAGI, Zlleit. Iahres., Il,
p.180.
"
6342
Sborlu acel urîtlu ca câmbana s'avdi. 3)
PER. I'APAHAGl. Zweit. Iahres, II.
p. 180. .
6343
Acelaş înţeles ca Ia N o. 6338.
*6-
Vorba rea fuge mai tare ca cea bună.
GAVR. ONIŞOR, prof,
J Tuiora,
c. Berlad,
Acelaş înţeles la N o. 63137.
6344. O vorbă rea rănesce mai mult de cât o sabie ascuţită.
lamI, Culend Rom. 1892.
Ve,)l G,,1'(;, Limbti,
Vegl Drac.
G. P. SALVIU, înv. c. Smulţi; J.
Coourlui«.
I ,�.
Iium, Unt{w., I,
facu bire.v)
Fu. MIJ{LOSIOH,
p. 8.
alţi! de reu.
Grumbe besede nu
Să ne ferim de a vorbi pre
Când de la un lucru forte ne-Însemnat s'a iscat o certă sau
bătae mare.
Acelaş înţeles ca la No. 3684.
* L\
6345 Pentru o vorbă de nimica
J6că baba de se strică.
6346
6347
La cateive paruole nun fa mai ben. 5)
Pro·l'. Rol'.
Vorba 'n colţurî şi rotundă,
Fără cercuri se înfundă.
A. PANN, I, p. 10. - HINTESCU,
p. 205.
II
1) Vorba de ),Clt, când se porn esce , fuge Iute ca săgeta.
') Vorba de l'eil '1 ca săgeta.
3) Vorba acea urîtă ca clopotul s'audc.
oi) Uiîtu vorb ă nu face bin e.
L) Vorbele m-Ite nu fac nici o d a tii bine.
================== pagina 814 ==================
814
Acelaş înţeles ca la No. 6346, şi mai ales pentru vorbele celor
copilăroşf.
6348
Vorba ce sboră odată nu se mal întorce.
Ioun. Gor.escu, Jlf�s. II, p. 20.
* /,::,
Vorbele sbor.
J. l\1ARINESCU, înv. c, Bradu-de­
Jos, r. Arge'l'
Adică eeea ee odată dicî n'o mai poţi lua inapoi (GOf.ESCU).
Nescit 1:0X missa reoerii. 1)
1I0RAŢIU.
Parole une lois enoolee
Ne peut plus ctre roppelee.
P,·oe. Franc.
La paraula que ha cxid de la boca no pod tornar
atras. 2)
P1'OV Catal.
6349
Cu vorbe îmbolditore
Il atinge unde '1 dore,
A. P ANN, 1, p. 5.--HIN'fESCU, p, 77.
Pentru omeniî reI de gură şi de inimă, care te înţepă eu
vorba tocmai unde 'ţI pasă.
*L.
6350 Vorba îşi are şi ea vremea ei.
P. ISl'IHESCU, Le.q. 1, 1872, p. 180.
-l-h)/p;sru, p. 200.-1 �IAIlIz,;ESCU,
înv. e. Bradu-de-Jos, J. Arge'l'
Vorba 'Şl are şi ea vremea ei
lar nu să o trântesci când vei.
A. PANN, 1, p. 14.
Se întrebuinţâză, mal ales, când într'o chestie scriosă. unul
umblă cu glumele,
*L.
6351 Vorbele cele ferite
In piaţă şi '11 moră 's vorbite.
A. PANN.I, p. 10.-I-hN'rEscu, 3)
p. 206.- I. MAHINESCU, înv. J. Arge'l'
1) Cuvîntul slobodit nu se mal pote Întorce.
2) Vorba ce el eşit din gură nu se p6te întorce înăuntru.
3) Hinţescu scriind nu 's uorbite, sohimbând cu totul tnţolesul Qicerii.
================== pagina 815 ==================
STĂltILE ŞI MIŞCĂRIL�; TRUPULUI
811>
10 Adese-ori lucrurî pre cari le credem de taină sunt date
în vileag.
2" Se dice acelui care vorbesce lucruri ne-cuviincîose între
oment de cinste.
6352
*
Vorba pe unde a eşit,
Mai bine să fi tuşit.
6354
A. PANN,J, p.3.-HINŢRSCU,p.20ă_
Pentru cei cari vorbesc, când eră mal bine să tacă.
*.6.
6353 Unde 'i vorbă nu 'i mânie.
1. CREANGĂ. Po». p. 151.- I. MARI­
NES CU, inv. c. Braâu-de-jos, J . .Argel}.
Pentru cei cari spun un adevăr displăcut; pentru acei carl se
tîrguesc mult când llU ce-va de cumpărat ş. c. a.
«ApOI dl! bade Ipate, unde"! vorbă ttu'{ mânie; mal bine sit le toc­
mescî intâ iă de cât pe urmă.- I. CREANGĂ •
.6.
Vorbele celor mari sunt ca smochinele de dulci,
Iar vorbele celor mici sună ca nisce nuci.
A. PANN, 1, p. 14.-HINŢESCU,
p. 206.
AI ată trecerea pre care o are omul bogat la ori-ce.
Dum divis loquiiur, oerbum Salomonis habetu«:
Dum. pauper loquitur, tune barbarus esse oidetur. 1)
Prov. J6să-Lat.
Rien ne vault grand cceur en pouvre pance.
Prov. Gullic. MS8. XVle sua«
Per ben parlare p assai sapere.
Non sei stimata senza t' aoere. 2)
Prov Ital.
Armer Le1tte Reden gilt nichi. 3)
Proe. Germ.
6355
Din vorbă în vorbă, vorbă se deschide.
• . A. PANN, Ediţia 1889, p 5; I,
Jl. 21.-I-hNTESCU, p. 204.- P. Is­
ruuescu, ReI!. i«. III, p. 162, - I.
MAInNESCU, in» .. L Argeş.
1) Când bogatul vorbesce, are grutul lUI Solomon: când săracul vorbesce,
se vede că este un barbar.
2) POţI, vorbi bine şi ii mintos, nu vef li stimat fără avere.
a) Vorbele celor sărucf nu pi-oţuesc nimic ..
================== pagina 816 ==================
8IIl
*'-"
Vorba] vorbă deschide.
. IOHD. GOLESCU, Mss. II, p. 20.-­
V. SALA. dasc. c. Vaşcoît-Băresci,
comit. Bihor, Ungaria
*'-"
Vorba, vorbă aduce.
B. P. IHşoJ':t, llfagn. Elim. Pret.
II. - P. ISPIHEscu, L· ,Ij. 1, 1872, p,
172; Leg. 367 s. 289; Sruiie p. 32
& 60. - HrNTEscu, p, 205.-'1'. BĂ­
LĂŞEL, înv. J. Vâlcea. - Dt' V. Lu­
CACIU, Gazeta, I. No. 160
10 Omul de ce vorbesce, de aceea ar mai vorbi.
2° Se t;lice când, dintr'o vorbă, trecem într 'alta, fără a isprăvi
pe cea d'întăI (GOLESCU).
"Vorba ăluta, vorba vorbă aduce. Incepură lmperaţi! a''jl povesti despre
judecăţile şi dreptăţile ce făcuse fie-care în imperăţia sa.-P. Ispirescu.
Le parole son come le ciriegie, ch' ana tira l' altra- 2)
Pro». Ital.
Ein TVort gibt das andere. 1)
Peoc. Germ.
*6
6356 Din vorbă în vorbi ese adevărul.
A. PANN, Ediţia 1889, p. 5; I,
p. 21. - HINTESCU, p. 1 & 204.­
P. JSPlRESCU, Hev. Ist. III, p. 162,
l. MAHINESllU. in», c. Hrnit u-tie-Tos.
J. Arqes, .
Când din vorba, se află ce-va ee nu se sciă biuo.
6357
Vorba, din vorbă în vorbă
Au ajuns �i la coceorbă,
A. PAl(N. I, p. 3. - HINP�SCU,
p.205. '
Y orba, din oorbâ în oorba
Ajunge pân' la coctorbâ.
AL. ODOBESOU & SLAVICr, Cart.
Led.
*6
Din 'vorba în vorba
AiungX ia cocioroa.
N. MATBESCU, in», c . .1-lovilita, J.
Putna.
1) Vorbele sunt ca cireşile, una trage pe alta.
2) O vorbă aduce al ta ,
================== pagina 817 ==================
STA RIU: ŞI MIŞCĂIULE TRUPULUI
Când doi, din vorbă, au ajuns la certă.
817
*6
6358 Din vorbă se face fapta, si din fapta vorbă.
A. PAN", Ediţia 1889, p. 5; I, p.
21. - Idem Calend. Rom. 1892.­
HINTESCU. p. 204. - I. MARINESCU,
î11V. c. Broda-do-Jos, J. Arger
10 Din vorbe ese ade se-orî fapte, şi de un fapt trebue să se
vorbescă.
2° Intr'un înţeles mal restrîns. când dOI fac un fapt trebuie
să se vorbescă. După dovedire vorbesc alţii de el.
*6
6359 Din vorbă
Trecem la ciorbă.
T. I3ĂLĂşEL, înv. J. Vdlcea.
Ve"I Ciorbă.
Vorbim şi apoi facem.
*6
6360 Vorba lui face cât beşina porcului.
C. BAŞOTA & V. FORESCU, c. Fol­
ticeni, J. Suciooa.
Ver]i Cap. I, c, Be§'ina-Porculur.
Când un om nu are şic la vorbă, când nimene nu'I bagă în
semă, când dă sfaturi, şi nu sunt urmate. Acestă (,licere este
forte veche.
6361
Rumegă vorba ca oiea ierba.
A. P.l.>!N, 1, p. 106.-HIN'j'ESr.U,
p.204.
Il e lene să şi vorbeseă.
6362
*
A'�i rumega vorba.
A se gândi bine înainte de a vorbi
1/ faut iourner sept lois sa lanoue dou» sa bouche
aoau: de parler.
Pl'ov. Franc.
52
================== pagina 818 ==================
818
PROVERBELJ<; ROMÂNILOR
*6
6363 Vorba multă, sărăcia omului.
C. NEGRUZZI, r, p, 247.-Dna K
SEVASTOS, Pov. p. 119.-FR. DAME,
IV. p. 16. - I-IINTESCU, p. 206. ­
LAUBIAN & ;\IAXHI, II. p. 1610. ­
AL. ODOBESCV, 1, p. 145 .. - I. G.
VALENTIN}:NU, p. 25.-EM. POPESCU,
înv. c. Ciocăl1eSr.i-Mărgineni J. Ia­
lomiţa.- V. FORESCU, c Fotiiceni ,J.
Suc. ara. - I. CREANG,I, Amint, p.
154; POl'. 2ăO.-I-I. D. gNESCU, &
K. A. :6AMFIRESCu-DIACON, in», c,
ŞUubenii, J. Dorohot. -- S. FL.
MARJAN, Trad. pop. p. 1O.-P. Is­
PIRESCU, Leg. I. 1872, p. 174. ­
- [jn a SOF. NĂDEJDE Nuv. p. 45.
-'r. BĂLĂŞET" in». J. Vâlcea. _. I.
MAlUNESCU, înv. J. Aygeş. - V.
SALA, dasc. c. Vascot't, comit. Biluir,
Unqaria. '
Vorba multa 'z (e) saracia omului.
Abecedar Ilustrat, p. 24.-I. G.
V ALENTINENU, p. 8.
*6
Vorba multă, sărăcie.
V. ALEXANDHI, Poes. Pop. p. 99;
Tealr. p. 463, 746 & 1102 .. - V.
SALA, d asc .. c. Vafcou, comit. Bi­
hol', Unqaria.
*""
Vorbft multă, sărăcie gală.
AVR. CORCEA, paroh. c. Coşteia,
Banat.
/';
Saracie 'z vorbă multă.
Şezătârea, II, Poes. Pop. p. 35.
*6
Vorba lungă, sărăcia omului.
IORD. GOLE'CU, Mss. II, p. 20.-·
HINTESCU, p. 205- AL. DUMITIlESCU,
p. 117. -- K r. PATRIOI(T, înv. c.
Smulţi, J. Covuyluiil.- G. MADAN,
c. '1'r�tfenl, Ţ. Chisineu, Basarabia.
Vorba lungă e sarăcia omului.
A. PANN, sau. 1889, p. 41; r,
p.152.
================== pagina 819 ==================
STĂRILE ŞI MiŞCĂRILE TRUPULUI
------
819
Vorba lungă, sărăcie.
1. NEGRUZZI, Conv. Liter.XIl, p.6.
*6
Vorbit lungă,
Sărăcie-în p'ungă.
V. A. URECHE, Con». i.u«. XXI,
p. 57�. - V. ALEXANDRI, Teatr, p.
236.-G. P. t:iALVl(j, înv. c. Srn .. lti,
J. Covurluiu.
*
8bore multe, ftohia mare. 1)
ILIE GHICU, prot: c. Abda, Sa­
marina, Perivoli, Epir.
10 Ne arată că numaî cu vorba nimic folosim, că pierdem
vremea III zadar (GOLESCU).
20 Când cine-va stă mult de vorbă, şi vorba e cam fără fo­
Iosu lui.
- Ce poene, m:11 Paune P
Ce f înate măI ne bune '( .
Doar pămîntul nu '1 al t<':ll,
Nic! al t"'ii nu 'r, nici al meu,
Ci-l tot al lui Dumnedeă,
-- HeI, Stoene, b:1rb�'rie,
Vorbă multă sărăcie!
Dă'mi gluncanii tel drept vamă
Şi îţi cată-apot de sema.
Poes. Pop.
Brebis qui bele, perd sa goul6c.
Prov. Franc.
*6
6364 Vorbă multă (si) trebă puţină.
P. Isr-russcu, Leg. 1, 1872, p. 170.
- HIN'P;SCU, p. 205. - L G. VA­
LENTINENU, P: 49. - 1. MAIUNESCU,
înv. c. Bradu-de-Jos, J. Argeş.
*6
Vorbă multă, trebă puţînă.
V. SALA, da se. c. Yaşcou, comit.
Bihor, Ungaria.
*6
Unde e vorba multă e (yi) treba puţină.
I. G. VALI!:N'l'INEANU, p. 47.-loRD
UĂLIN, stud, J. Argeş.
') Vorbe multe, sărăcle mare.
================== pagina 820 ==================
820
PROVEHBEr_,E ROMÂNILOR
Unde este vorbă multa
Acolo e t?'eha scurtă (putina).
A. PANN, I, p. 15. - HIN'fESCU,
p, 205.-1. M. f1îURENU, Dat. Cop.
p. 95.
Unde (� 1Jorbâ pre multă
Acolo 'i si treba scurtă.
)
Ar.. ODOBF;SCU & SLAVICI, Cart.
Cit.
Veql a Vor-bi.
10 Când vorbescl în loc de a lucra.
2° Când SpUI în loc de a face.
Les grands diseurs ne sant pas les grands faiseurs.
Prov. Franc.
Lunqa lin.qua, carte mana. 1)
Pro». Itot.
A lons; fongue is a sign (1' a shori hand. 2)
r-o». Engl.
Vicl Maulwerlc, wenig Herz. 3)
Pron. Germ.
6365
De la vorbă până la faptă, ca de la pămînt la cer.
x ... stud Scol. Norm, c. Nct­
ne�a, J. Bacitii.
Mulţi spun carî nu fac.
6366
*
Vorbele plăcute înmulţesc învăţătura.
Semin. Buc. a. VII, prin P.
GÂHBOVICBANU, prof.
6368
Arată foloselo blândeţeI.
6367 Sborlu dat ţinut lipsesce, ca să te-credă şi-altă oră. 4)
ANDRElu AI, BACAVU, Cart, Aleg.,
p. 123.
Ne învaţă că trebuia să ne ţinem de cuvîntul dat.
*
Vorba sus şi treba jos.
Dna E. B. MAWR, p. 56,
Acelaş înţeles ca la No. 6364.
1) Limba lu ngă, mâ na scurtă.
!1) O limbă lungă este semn de o mână scurtă.
") Multă vorbă, trebii puţină.
4) Cuvrntul dat trebue ţi nut, ca s:1 te cre dă şi altă dată.
================== pagina 821 ==================
STĂIULE ŞI M:�CĂRILE THUPIJL1Jf
�---- --------------
Lonque languc, courte main.
Prov. Frrt,nc.
Zu Hause Luven, im 7 reţien Hasen.1)
Proe. tt erm,
821
* t:.\
6369 Vorba'i vorba, treba't trebă,
G. P. SALVIi) & E. 1. l'A'l"RICIU,
înv. e. Smuiţt, J. Cot'urluiit.--l MA­
HINEseu, înv. c. Broâu-âe-Joe, J.
Argeş.
6 .
Vorba, vorba; lucru, lucru.
GH. JJPESCU, OPI:/tC. p. 40.
Una'}, vorba, alta'; trelia;
1. CnEANGĂ, Pal'. p. ;)22.
1° Acelaş înţeles ca la No. 63e4.
20 Când în convorbire ne-am depărtat de la subiect, şi cum
<,lice Francezul: Reoenons li nas moutons.
«Dar bine, Ivane, una'l vorba. alta'i treoa; mult al să me ţii? Pune-te
mă! frate, bine, cum se punevc-=L CUEANGĂ.
*6
6370 Bun de vorbă, (si) reu de lucru.
ANDnEI MAlUNESCU, înv. c. Hu­
mele, J. Ar,qfş.-G. PonoHAN, inst,
c. Slatina, J Olt.
Ve,]! Gură,
Acelaş înţeles ca la No. 3484.
6371
Unde vorbă multă, acolo ne-sciinţă cu mult mai multă.
IOR!). GOLESCU, 11188. r, p. 177.
t Adevăratul învăţat e modest.
*6
6372 Vorba lui e vorbă.
I. Cm:ANGĂ, I'oo, p. 114 & 142.
--E. I. PA'rRlClU, înv. c. Smulţt, J.
CovurZuit'1..
Iv Ara tă temeinicia vorbei cui -va,
«- Da te-ar ţinut de cuvînt, moş Nichifor.
- Apoi de, jupâne Strul, vorba'! vorbă, eu nu mi! cio şmolesc atâtall.-
1. CHEANGA.
1) Acasă leu, şi la trcbă iepure.
================== pagina 822 ==================
822
l
2° Pentru cel cari vorbesc cu mIez .
• Stan era om tăcut în Ieliul s�il, dar şi când da câte o vorbă dintrinsul,
vorba era vorbă, la locul el şi lIU'] putea repune. te miri cine". - 1.
CREANGĂ, p. 142.
6373
*
Vorba să re mână vorbă,
Să te ţiI de cuvînt.
*D
6374 O mie de vorbe un ban nu fac (face).
B. P. HĂŞDE(), Etim. Magn. p.
2421; Col. Traian, 1876, p 173.­
P Isrmsscn, Leg. 1, 1872, p. 168;
Leg p. 36 & 52. - I-hNTEseu, p.
206. - EM. POPESCU, înt'. J. Ialo­
miţa. -- MARI:'IESCU, 'Înv .. 1. Argef.
1° Când ori-ce am spune e de prisos.
«Ce s'a făcut s'a făcut; vedu el acuma că o mie de vorbe un ban nu
fac».-Colum. Traian, p. 173'.
20 Când un vecin geme de geba, căci nu ne Ieă nimene vorba
în semă .
• Daca v�1il, tăcu din gură şi înghiţi rusinea ce-l făcură fraţiI înaintea
tatăln! seu. Se gân,1\ el, acum o mie de vorbe tsn ban Uit face. Lasă, îşI
dise el, să vedem că cine rîele mal la urmă, rîde mal ca fvlos- P. ISP1-
nescu, p, 36.
6375
Un ban cu mult mal bun de cit mii de vorbe.
IOUD. Gor.sscu, Mss. II, p, 177.
Acelaş înţeles ca la No. 6374
*
6376 Una milie di sbără ti un aspru. 1)
D. A. MILESCU, stud, c. Gopeşi,
Macedonia.
1° Acelaş înţeles ca la No. 6374.
2° Adică a vorbi nimicuri, pui şi ouă,
6377
Unde audi vorbă multă, acolo scop puţin, ca siret­
licul � inneca.
IORD. Gor.sscu, Mss. II, p. 177.
AceJaş înţeles ca la No. 6364.
6378
Câte le dice omul sunt vorbe.
A. PANN, Edit. 1889, p. 9.
*6 .
Câte le �zce omul sunt tâte vorbe.
A. PAKN, I, p 51.- HINp;SGU, p.
206. - 1. MARIN}:SCU, înv. c. Bradu­
de-Jos, J. Ar-get;.
1) O mie de vorbe pentru nn ban.
================== pagina 823 ==================
I
STĂRIL>: ŞI MIŞCĂRIL>: TRUPULUI
823
Când un om te ţine cu vorba, făgăduesce că are să facă un
lucru şi în urmă nu '1 face.
6379
:1:
"Astea 's vorbe.
P. ISPIRESCU, Ref'. 18t. 1, p. 234.
Aste sunt mtmat nisce vorbe.
A. PANN, III, p. 3.
Acelaş înţeles ca la No. 6378.
*6
6380 O vorbă ca o sută.
V. Ol'!IT. Con». Lit. XXII, p.
1059.--Acs, KĂnOLY, p. 78.- 1. MA.­
HlNESCU, in». J Argeş.-AvR COR­
csa, paroh. c. C"llteiu, Banat.
o oorbă ca o mie.
IORD. GOLESCU, MS8. II, prefaţă,
p. 8.·- A. PANN, III, p. 40.- P. 18-
PIRESCU, Snâee, p. 74.
Adică una şi bună (GOLESCU).
Ia r de '1 face fată
Dic o vorbă ca o mie,
Că nu 'mi vet mal fi soţie.
A. PANN.
Sapienti pau ca. 1)
Prov. Lat.
A bon eniendeur demi-mot.
Prov. Franc.
Al buono intenditor poche parole. 2)
Pr o», Itai.
A ioord is enough to the toise. 3)
Pron, Engl.
Ei» Wort ist genug fiir den, der' s merken mag. 4)
Prov. Gej'm.
*6
6381. DOi omeni o vorbă au.
E. 1. PATRHJIU, înv. c. Smutu, J.
Cuvurluiu.
Arată taina vorbei.
1) Celui deştept puţine (cuvinte),
2) Celui cai-a intelege bine puţine cuvinte.
') O vorbă e de ajuns celui mintos.
4) O vorbă este destul pentru cel Care o pote înţelege.
================== pagina 824 ==================
824
6382
PROVERBELE ROMÂNILOR
Vorbele sunt femei, faptele sunt bărbaţi.
1. G. V ALENTINEANU, p. 28.
6383
Acelaş înţeles ca la No. 6369.
*
Altă vorbă!
Ve?, Căciulă, Gâscă,
Acelaş înţeles ca la No. 1881.
Das ist ,qanz etwas Anderes. 1)
Proo, Germ.
*6
6384 Altă Stancă, leică vorbă.
P. !SPIRESCU, Leg. T, 1872, p.
176; Rev. Ist. T. p. 230. - HIN­
ŢESCU, p, 180.- 1 MAIUNESCU, înv.
c. Bradu-de-jo», J. Argeş.
Se dice unui om care înţelege alt-fel de cum se vorbesce.
*6
6385 Numai cu vorba
Nu se face ciorba.
A. PANN, Ediţia 1889. p. 41; I,
152. - HINŢEscu, p. 204. -- I. G.
V .oILENTINEANU, p. 28.- II. D. ENESCV
îl1V. c. Zamostea, J. Dorohoi-K..
A. ZHIFlREScv·DIACON, in», c. Ştiu­
bieni.i, .J. Dorohot=-]: MARIN":SCU,
înv. c. Eradu-de-ios, J. Argeş.
Cu vorbă
Nu se face ciorba.
S. 1. GROSMANN, Dict. Germ.
p. 123.
Ve?, Baniţă, ou.
1° Ne îndemnă la muncă.
2° Când un om se laudă că face un lucru şi nu'l face.
M'fj M-(Oll(l a.Vt'a.Ârpttwv.2)
Prov. Elin.
Ne verba pro farina. 3)
Prov. Lat.
Le parole non fan tarina. 4)
Proc. itai.
1) Acesta e cu totul alt ce-va,
') Nu vorbe pentru făină.
') Id em.
<) Vorbele nu fac făină.
================== pagina 825 ==================
I
STĂRTLE �I MIŞCĂRILE TRUPULUI
Schilne Worte machen die Kohl nicht feit. 1)
Frov. Germ.
825
63.86
Vorbele nu potolesc Iomea.
T. G. VALENTINEANU, p. 45.
1° Cel flămând nu se mulţumesce numai cu vorbe.
2° Intr'un mod mai general, numai cu făgădueli nu se mul­
ţumesce omul.
Worle (illlen den Baucli nicht.2)
Pr01J. Germ.
Le centre ne se rossasie pa.� de paroles.
PrOD. F1·al1C.
6387
*
Cu vorba nu ne săturam.
Acelaş înţeles ca la No. 6386.
*1'-.
6388 Pe unde ese vorba, ese sufletul.
Motor P. BUDIŞTEANU, Bucurcsct­
.1 flfov.-·Am·uR GOROVEI. c Foi;
ticeni, .T. Suctao«. - Semin, Buc
CI. VIII, prin P. GARROVICEANU,
proţ'.
VeqI Cturint:
Pentru cel carî nu se ţin de vorbă, cari mint sau jură strîmb.
6389
Vorba fără glume pare ca bucate fără sare.
IORD. GOLESCU, Mss. II, r-«. 1.
6390
VeqI Glacm.d,
Arată preţul şi farmecul glumelor în convorbire,
Dacă nu ti se trece vorba, nu'ţi mai reci gura.
A. PANN. Edit. 1889, p. 74; 1JI,
p. 101. - Hrxrnsco, P: 204.
Daca nu eşti vrednic să faci o trebă, nu te mal apuca de
dînsa.
*1'-.
639-1 Vorba nu ne omora.
10 Pentru cel tăcuţi
2° Daca nu putem dobândi sau face ore-ce. putem cel puţin
vorbi de dînsul.
1) Vorbele Irumose nu fac varza grasă.
2) Vorbele nu umple pântecele.
================== pagina 826 ==================
826
PHOVERBELE HOMÂNIL0R
6392 Silă de vorbă îşI face,
Tot să troncănescă 'i place.
A. PANN, 1, p. 15. - HIN'fESCU,
p. 176.
Se dice pentru cel limbut şi flecar.
*6
6393 Vorbă să fie, dăm O lulea de tutun, că hilciu se
face.
A. PANN, Edit. 1889, p. 159; III,
P 129.
*6
'Vorbă să fie, dăm o lulea de tutun.
A. PANN, JJab 1, p. 113.-1. C.
FGNDE!iCU, Basme, p. 167. - DJM.
STĂNCESCU, Basme, p. 126. -- V.
SALA, dascal c. Văşcoii-B'/Jesci,
comit. Bihor, Ungaria.
- N'ai veiţut calul meu, Iane?
ŢI arba să fie, dă-mi a lulea de tutun, că
tîrg se face.
HINTF:2CU, p. 205.
IOSe dice la vorbe nepotrivite.
2° Celor cari intră în vorbă cu gândul să vorbescă. mal în
urmă, de altele.
SN6vĂ
Un tigan întllnesce pe un Român si ne-având tutun dice: «Mă! ve re,
mal ţii' repa de la mine care a 111urit.' asta vara la CrăcIl�n?
- Ce tepă, spune Românul? - Lasă vorba, Românice, 'ii dăm o lulea
dă tutun.
Vedî ISPIRESCU, Basme, p. 167; D. STĂNCESCU, Basme, p. 126; A.
PANN, r, p. 13.
* L:"
6394 Vorbă să fie pentru o lulea de tutun.
S. 1. GUOSSMAN, Dict. Germ. p.
121.-K 1. PATRIClU, înv. J. Coour­
lui,u.-l MAHINESCU, înv. J. A1·geş.
- G. POllOl<AN, inst J. Olt.
*A
Vorbei, să tie 'n drum
Pentru o lulea de tutun.
V. lrnnr, stu-], c. Eorodesct, J.
Tutooa.
Când lucrul de care se vorbesce este cu totul ne-Însemnat.
================== pagina 827 ==================
I
STÂml.K ŞI MIŞCĂRILE 'fHUl'UI.UI
827
*b.
6395 Vorbă să fie, că tîrg se face.
1. ANTONESCU, stud, c. Ptdinesct,
.1. Rimnicu-SI1rat.-h,IE Tmru, elev,
Se. In». Bucur -1. G. V ALBNTI­
NEANU, p. 20.- E. 1. f'A'fRICIU, înv .
. 1. Covurluiu.-Semin. Bue. CI. VII [,
pr'in P. GÂRBOVICEANU, praf.
Vorbă ea fir' că tocmala 'i tI I t«.
1. Cm'AlwĂ, Po». p. 219.
1° Acelaş înţeles ca la No. 6,193.
2° Vorbe în vînt, vorbe de prisos.-- J. Oonurlui.
«- Pore al primit poroncă să jupesc! petra morii şi ,,1 duct pIelea la
Îmi'�r:1ţie ?
- Basm, călutu] meu; alta şi mal înfricoşată, (fise Harap Alb.
- Vorbă să fie, srăpâne, că tocm al a 'f gata, (fise calul. Nu te teme,
sciu eu năzdrăvănit de ale spânulur, - 1. CREANGĂ.
6396
Vorba puţină si măncarea puţină, nici odată nu strică
pe om.
A. PANN, sa«. 1889, p. 153; III,
p. 128.
*6
Vorbă puţinâ şi mâncare pl,t(ina, nu strică nic'l
odată omului.
IIIN'fESCU, P 205.- I. MARIN'�SCU,
inr, c. Bradu-de-Jos, .J. Argeş.
*6
Vorba puiină Şi mâncarea puţîna, nu strică
omului,
V. SALA, dascal c. Văşcoiă-Bă­
resei, comit. Bihor, Ungaria.
Ve<j.i lJr-u"câlurâ.
Ne învaţă a fi cumpătaţî şi scumpi la vorbă. Se dice unul om
care vorbesce prost sau lucrurI pre car! al' trebui să le ţine
ascunse, căci precum dice Solomon, Prov. X, 19: în uorbâ multă
greşelele nu lipsesc.
Trop parter nuit, trop gratter cuii.
Pro», Franc.
6397
Parcă pentru'o vorbă vie
Gura îi cere chirie.
A. I'ANN, I, p. 106.- l-IrN'P�scu,
p.20-!.
Pentru cel leneş şi tăcut,
================== pagina 828 ==================
828
pnOVERllEL"� HOMÂ:o.: II.OH
*6
6398 Vorba unui om cinstit face mai mult ca un inscris.
E.1. PA'rRICIU, înv. c. Smuiţi, J.
Covurluiu.
Arată cât preţuesce cuvîntul unul asemenea om.
6399
Mai bir,e vorbe multe de cat suliţe Irânte,
!.oRD. GOLJ;;SCU, Ms,�, II, p. 107.
Adică mai bine cu vorba decât cu resboful (GOLESCU).
*6
6400 Vorbă multă nu e fără minciuni.
BARoNzr, p. 61.-- HIN1'ESCU, p.
205.- 1. MAHlNECU, înv. c. Bradu­
de-Jos, J. Argeş.
Când un om bun de gură mal spune câte o mlnciună, şi este
înţeles de alţii.
Grand parleur, grand menieur,
Froo. Franc,
Gran portar non e seneu meneofne. 1)
Pro». iua.
Wer viel redet, lUgt viel. 2)
Prov. Grem,
Scie vorbe si îndruge,
Par'că tot la ţîţă suge.
A. PANN, r, p. 10.·- BARo:;zr, p.
57. -- HIN'!'ESCU, p. 206.
Ve91 Copil.
Despre omul prost şi copilăros.
6401
*6
6402 Dintr'o vorbă îţi aprindi pae în cap.
A. PANN, III, p. 9. - HINŢESCU,
p. 20!.- V. FORESCU, c. Folticent,
J. Suciaoa.
*6
Pentru o vorbă (rea) 'ţi aprinffl pae în cap.
GAVR. ONIŞOR, ţno]; c. Dobrocăţ,
.I, Vasllfiil,-l<'t':Tu, stud, c. Onesc';,
J, Bacilu.
*6n·, b
zntr o vor il. 'ţi
Să fim cumpătaţi la vorbă.
apriniţi scaii în cap.
V. IFlUM, stud, c. COl'odesci, J.
lutova.
J) Vorbă multă nu e fără mincIunI.
2) Cine mult vorbesce, minte mult.
================== pagina 829 ==================
I
S'l'i\H1LE �1 M1ŞCĂRILE TRUPULUi
829
6403
Omul se cunosce din vorba sa, si nuca, cea sacă,
din uşurinţa sa.
COST. DIN GOLESC!, I, p. 12.
VeQr Graiii, P,·ost.
După vorba Iui se ounosce cât preţuescc un om.
6404
Par 'oă a luat, in arendă vorba.
DIM Tîf:IlI;';DEAL, Pab. p. 203.
Pentru cel vorbăreţ.
« ne s'ar afla cine-va a vorbi, să vorbescă pentru mine, mare plăcere
'rn! face; si filră de acesta pre rînd a vorbi ta fi când ar fi luat în arendă
vorba .> - D. Ticlll1'lDEA L.
6405
Câte sbore qi<;i, le vindî, câte taci le-ai cumpărat,
ANDRlH AL BAGAVU, Cart, Aleg.
p. 90.
Veql C1t1JÎnt, a V01'b'.
6406
Acelaş înţeles ca la No. 510l.
*
Legă teiu de curmeiii
Şi vorbe fără temeiu.
Nu face, nu dice nimic bun.
I. BĂNESCU, P1'o(. J. Roman.
6407
A amesteci vorba, ca făcăleţul mămăliga.
Con». t.a«. 1874, p. 73.
1° A bîlbîl.
2° A vorbi fără şir; a spune nerodiî.
6408
De vorba lai nu te saturi.
A. PANN, UI, p. 9. -l-lINTESCU,
p.204.
Despre omul plăcut la vorbă.
*6
6409 Din vorbă în vorbă.
A. PANN, J, p. 3.-I-llNTESCU, p.
205.-1. CREANGĂ, Po». p. 135.-1.
MARlNESCU, înv. J. Argef.
Dintr-una Într'alta; luându-so cu vorba, pe ne-simţite.
«Şi din vorbă în Z'orbă of, ajuns 10 por tn Iti! jupin hic.))--I. Cl<EAlSGĂ.
*6
6410 A se depărta cu vorba.
A. PANN, Edit. 1889, p, ]07.-
1. CREANGA, Pov. p. 184.
================== pagina 830 ==================
r
830
PRov{<;nllF.LE HOM�lI.OI\.
A vorbi de lucruri ce nu sunt în legătură cu subiectul vor­
birel, şi cum dice Francesul: s' elaigner de san sujet.
«Să nu ne depărtăm cu vorba şi să incep a depăna {irul po vestir.e -c-
1. CREANOĂ.
*
6411 Să venim (ne întorcem) iar la vorba nostră.
A. PANN, II, p. 148.
A lăsa digresiunile şi a se întorce la subiectul vorbirei. Şi
cum dice francezul: Reuenone ti nas moutons.
6412
*A . 1 ' v
vem a vor.oa cui-va.
A recun6sce că a avut dreptate; a'I primi părerile.
6413
*
A'si întorce vorba.
A. P ANN, Il, p. 101.
A nu se ţine de cuvintul dat.
*1::,
6414 Aflai vorba.
E. 1. PATRIClU, în". c. Smulţi , J.
Covuduiu.
Arată neînsemnătatea vorbei cut-va.
*1::,
6415 A se intrece cu vorba.
r. CREA�GĂ, Amint. p. 106.
Ve<jj Deochi1Z.
A se obrăznicl cu vorba.
<la ascultă, dascăle Mogor6ge, nu te pri Întrece cu. vorba, că 1lu'ţl
şede bine. Pe cuie facI cârpaciull.-l. CUEANGĂ.
*1::,
6416 A'i lua vorba din gură.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 36.- DIM. Ti­
CHINDEAT", Fat: p. 207.-1. CUEANGĂ,
Pov. p. 14.
A'l împedică de a vorbi, tăindu-î cuvîntul.
Vru să le spue cine a fost Brosca, clar nu'! deteră răgaz, căci îl luau
vorba din gură, şi'! cam dericau în tărbăcelă cu gralurl carl mal de care
pâcălitorem-=P. Isr-insscu.
FR. DAME. IT, p. 155.
A'l încheia cu vo. 'ba.
A'l păcăli.
*
A'i tăia vorba.
6418
6417
Acelaş inţeles ca la No. 6416.
================== pagina 831 ==================
6419
.f'
8'rĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
Couper la parole it quelqu'un.
Pro», Franc.
* A lua cu vorba (inainte).
1. CREANGĂ, Pov. p. 14.
A zăpăci pre cine-va cu vorbă multă.
831
o De la portă s'aruncă În gâtnl bărbaţilor, şi Încep (l'1 lua cu vorba .. ))
-1. CREANGĂ.
6420
• '1,.
A lua altă vorbă.
A schimha. vorba.
I. CREANGĂ, Pov. p. 209 .
6422
ION AL LUI SElERA, Pov. p. 176.
A vorbi despre alt ce-va; a se face că uită ore-ce,
«Fetele, atu net, ait luat altă vorbă, dar din inima lor nu s'a şters
purtarea necuviinciosă a spânulu! •. --I. CREANGĂ.
*6
6421. Cu vorba asta, si cu cinci bani bei un rachiu.
CATRINIU, etud, c. Rădiu, .T.
Vasluiit.
Pentru vorbe fără temeiii.
*
A purta cu vorba.
A, PANN, II, p. 144.-HINŢBSCU,
p, 204.
A făgădui un lucru şi a nu se ţine de cu vînt.
6423
*
A'şi întorce vorba.
Acelaş înţeles ca la No. 6420.
6424
Vorbe umede.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1523.
Cuvinte deşerte.
*
Vorbe fără miez.
Acelaş Înţeles ca la N o. 6424.
LAURIA� & MAXIM, II, p. 259.
6426
Vorbe incornorate.
LAUlUAN & MAXIM, II, p. 48.
Vorbe mincin6se sau numai înflorite,
================== pagina 832 ==================
832
I
*6
6427 Vorbă de popă ostenit.
GAVR. ONIŞOU, pre't: c. Schioueni,
J . .F'cieiu.
Trăncănesce de pomană. Fad, ca pentru altul, fără inimă şi
fără rîvnă.
*6
6428 Vorba de claca.
GR. JIPI�SCU, Opiuc. p. 117. ­
LAURIAN & MAXIM, Glosar p. 174.
- V. ALEXANDHI, Teatr. p 40 &
1557.-S.I.GRosSMANN. Dict. Germ.
p. 186.-FR. DAME, L [J. 2Zl6.-G.
POBORAN, inst. e. Slatina, J. Olt.
VeQl a VO?·b!.
Vorbă fără temeiii, secă, deşertă, precum se vorbesce la clacă.
*2>.
6429 Vorbe de furcă.
Acelaş înţeles, şi aceeaşi origină, ca la No. 6428.
6430
Vorbe de tate dilele,
6431
DIM. TîcHINDEAL, Fab. p. 131.
Adică deprinderile, faptele obicInuite.
"Sa aprindă cu foc satele altora, să răpcscă, să ucidă, acele le sunt lor
vorbele cele de tote tjilele».-D. TîcHINDEAL.
*
Vorbe piperate.
Adică înţepăt6re. reutăciose.
FH. DAME, tn«. in. p. 217.
6432
*
Vorbe în doi peri.
VeQl a Respunde.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 36.
Adică cu două înţelesuri, prin al usii.
A se vede la Cap. VI, c, Per, origina acestei dicerr.
«Incepu a'l cam lua peste picior, Cu vorbe în dor per! 'ii cu glume ne­
sărate.»-P. ISPIHEscu.
6433 *Nn plătiţi vorba ce o perd cu voi.
AL. Ononsscu, RC'V. Carp, I, p. 14.
Arată puţina Însemnătate a celui cu care stăm de vorbă.
*6
6434 Aduce vorba cu băţul.
L BANESCU, prof, J. ROII/ali.
Când îţI vorbesce, te batjocoresce, te prov6că.
================== pagina 833 ==================
A căută certă.
*.0.
M35 A pipăi vorba cu băţul,
1. BĂNESCU, 1J1·O(. J. Roman.
833
STĂRILE ŞI MIŞCĂRILE TRUPULUI
D-
A măsură vorba cu Imblăcîul.
1. CREANGĂ, Pov. p. 15l.
A spune nimicuri, şi chiar prostit.
:6436
- Ş'apoi ce ţi-oiă lua eii din casă, nu'ţI face trebuinţă d-tale,
- ApOI na , dise Ipate. Mesută-z vOlba cu îmblădul. Balan să'ţI alegă
din gură, ce sput, dacă nu vorbesct desluşit.-I. CREANGĂ.
Când dojenim pre cine-va.
*6
6437 Mai bine cu vorba de cât cu resteul.
ANDREI MARINESGU, înv. c. Humele,
.J. Arpes,
6438
Iţi trântesce vorba ca ciomagul. 1)
A. P ANN, III, p. 48.- HINŢEecu,
p.204.
Se diee despre omul mojic şi ne-cioplit.
LAURIAN & MAxm, II, p. 1057.
Adică plăcute, cu farmec, hazliî, pline de agerime.
*6
S440 Vorbe ne-sărate.
6439
*V b . v
or e (cuvinte) sarate.
Vorbe cu sare.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 1053.
E. 1. PATRICIU, înv. J. Covurluiu.
- LAURIAN & MAXIM, II, p. 1053.
*L:,.
Vorbe bune, da?' ne-sărate.
A. PANN, sau. 1889, p. 6; 1, p.
21.-HINŢESCU, p. 206. - I. MARI­
NESGU, înv. J. Argeş.
Vorbe ne-plăcute, fără farmec, ne-potrivite.
6441.
A eşi cu vorba înaintea cui-va.
I. CREANGĂ, Pov. p. 231.
A 'i deschide vorba despre ore-ce.
,) Hinţescu scrie: cu cfomag ul, ceea ce e fără nici un inţeles.
53 •
================== pagina 834 ==================
H34
(' Le spunea inima ce om fără ne lege era spânul. Dar cam eran si( esd.
cu vorba înaintea tatălut lor ?»- 1. CREANGĂ.
6442
*
Scurtă vorbă.
Vee)l Cuvînt.
Fără multă vorbă.
«Scurtei vorbă; ClI tine nu ma! staă ,»
A. PANN, 111, p. 123.
f
I
6443
*
Din doue vorbe.
1. CREANGĂ, POl'. p. 203.
Fără multă vorbă, fără multă tîrguelă
.])i1l dalie vorbe s'au �i înteles ,»
6444
A 'i rămâne vorba în vînt.
A. PANN, III, p. 12.
Ve<J.l o: vo,.bi.
A vorbi fără rost, fără a fi înţeles sali ascultat.
6445
*
Aşa vine vorba.
V. ALEXANDHl, Pros(J, p. 26.­
AL, ODOBESCU, I.Jhooo-Kovq ,p.134.
- P. ISPIllESCU, Unch. &/ăt. p. 2;
Rev. lst, r, p. 233.
Adică: aşa se spune, Însă nu trebue să lei ad litteram cuvin­
tele mele.
- Cpasu! primejdie! se apropie.
- Aşa me tem.
- Te remt?
- Vorba vine.
ia;'i'! în Carnaval, p. 1124.
*.0-
6446 A 'i fi vorba cu lipic.
G. POBORAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
Ve?l Lipiciîi.
6447
A vorbi frumos şi plăcut.
�
. A nu se potrivi la
A nu se înţelege în vorbă.
*.0-
'6448 A prinde la vorbă.
vorbă.
A. PANN, Ilt, p. 130.-- Hc;p;scu,
p. 204.
G. Ponoaxx, .ins]; J. Olt.
================== pagina 835 ==================
STĂUH." ŞI MIŞCĂHlr.E THlIPULUI
835
Pentru care incepe să vorbâscă după ce a păstrat multă vreme
tăcerea.
6449
*
A O lăsa încurcată.
A. PANN, ur, p. 133.- HINP:SC[T,
p. 79.
A pune capet vorbirei, discuţiunei, neputându-se înţelege.
6450
*
A fi scump la vorbă.
A. PANN, tu«. 1889, p. 162; lll,
p. 123.
Pentru cei cari vorbesc puţin, sau nu vreti săspue de doue
ori acelaş lucru.
6451
*
Vorbe late.
G. PonoHAN, 1·1I8t. J. Olt.
Cuvinte storăitore, cari nu sunt într'un raport exact cu sen­
timentele pre care le exprimă.
Adică Iim but.
6452
*
A fi vorbă lungă.
LAUIUAN &, Mxur, II. p. 199.
*�
6453 Vorbă lungă.
BARO:'IZ 1, P 96.
Poreclă ce se dă omului Iim bu t.
6454
-x.
A lungi vorba.
A. l'ANN. II, p. 133.- I-IINTESCU,
p. 204.- r. CREANGĂ, Pov. p. 80.
A vorbi într'o cestiune mai mult de cât se cuvine
"Străjerul, sciind porunca, nu mat lztngtsce vorba, ci lea moşneagul şi
'1 duce înaintea Imperatului.» - J. CREANGĂ.
*�
6455 A ave scaun la vorbă.
[lAUONZI, p. 40.-M. CAlIIAN, pub!.
J. Iaşi.-- G. Pouous s, inst. J Olt.
Se \lice pentru cine nu scie să vrt)(�scă cu minte, cu sciinţă,
cu logică, cu tocmelă.
:1: � <,
6456 Are sămînţă de vorbă.
A. PANNI, IlI, p. 9. - I-hN'{'ESC::U,
p. 174.-Ar.. Onousscu, Opere, I.
p. 400. LAZĂll ŞĂINEANU. Semas.,
p. 351.-D. DUĂGUESCU, Bucuresct,
J. Il{ov.--G. Pouonsx, inst. c. Sla­
tina, J. Olt. -- Gn. JIPESCU, Reu".
Oraş, p. 113.-Fn. DAME, III, p. 50.
================== pagina 836 ==================
836
PROYERBELE ROMÂNILOR
6458
10 Este chefuit, e cam băut.
20 Mai rare-ori, a ave poftă de vorbă, fără înţelesul că ar fi
după masă.
Vedf Odobescu, Câte-va ore la Snagov.
*L::,
6457 A fi înţepat (pişcat) la vorbă.
G. POIlORAN, 'inst. c. Slatina, J. Olt.
Ve", Limbă.
Acelaşi înţeles ca la N o. �456 § 1.
*
A căuta semtnţă de vorbă.
I. CREANGĂ, Pov. p. 255, - FI!.
D,1.!,ui:, IV, p. 50.
A căută certă,
- Ore cum-va v'att face si vor, nisce fecIorI de ghindă fătaţt în tindă,
că sunteţt obraze subtirI? '
Iean cauţ! semînţă de vorbă, măî Buzilă ?qiseră cet-l-alţt. Al dra­
culut să fII cu tot nernul t�u, în veci! vecilor, an.in s , -I. CIUlANGĂ,
6459
*AV bV
la e vor a.
Nu e. vorba aia.
A. P ANN, II, 134, - HINŢESCU,
p. 204.-P. ISPIRESCU, Colum, Tra­
ian, VII, p, 367.
Nu cred ce'mi spul.
A VORBI
Ve", Biserică, carte, Cap.
XII, c. Ceas, Chinezesc, Cobe,
a Gândi, Grecesce, Gură, Ha­
urâ, Lene, Cap. IX, c. Mare,
M61'ă, Nebun, Norod, Neooie,
Papagal, Părete, Perde, Puiă,
Rîs, Cap. XII, c. Sămbâtâ, a
Şede, a Stă, a Tăvi, Taină, a
se T'l'ezi, Vlad, Verde.
6460
*
Ori (sau) te portă cum ţi-e vorba, ori (sau) vorbesce
cum ţi-e portul.
A. PANN, Archir, p. 10.- 1,Au­
RIAN & Maxor, p. 715 & 1610.
Ori te portă cum ţi-e vorba, orz gră'iesce după
port.
IORD GOLESCU, Mss. IT, p. 101.
================== pagina 837 ==================
STĂRILE �I MIŞ0ĂRILE 'rnuPuLuI
837
*6
Ori te p6rtă cum ţi-� vorba, ori corbesce cum
ţi-/' portul.
H. D. ENEscu, înv. c. Zamosten,
J. Dorohoiu.-I. G. VALENTJNEANU,
p. 9. - Donns MARINESCU, înv. c.
Ptroul-Roşu, J. Argeş.-Avn Con­
CEA, paroh, c. Coşteiii, Banat.
*6
Ori corbesce cum ţi-'i portul, ori te p6rta cum.
ţi-t vorba.
1. G. VALENTINEANU, p. 19.-Fn.
DAME, III, p. 249.-- K. A. ZAMFI­
REscu-DIAcoN, înv. c. Suubenit, .I.
Dorohoi, - Ga. JIPESCU, Opine. p.
55. - Abecedar Ilustrat, p. 28.­
Semin, Buc CI. VIII prin P. Gln­
BOVICEANU, proî,
Orz vorbesce cum ţi· e portul, orz te p6rta cum
oorbesct.
A. PANN, Moş Alb, 1, p. 27.
*6
Vorbesce cum ţi-e portul, şi te p6rta cum
ti-e vorba.
,
E. I. PATRICIU, înv. c. Smuiţi, J.
Covurluiit.
Se dice pentru cel ce nicî se portă, nici grăiesc după cinstea
lor (GOLESCU).
Se dice pentru cel făţarnicI, cad nna spnn şi alta gândesc
şi fac.
6461. S'o lovi, nu s'o lovi
Ecă el, biet, ţi-o vorbi.
A. PANN, IL p. H7.-HIN'}'ESCU,
p.92.
Veqi a Frânge.
La vorbe ne-potrivite.
6462
Cine tot mereu vorbesce,
El la multe şi qreşesce.
A. PA�N, III, p. 8. -HINTE:CU,
p. 206.
Cine tace,
Nimuluz nu place,
Dar şi cine oorbesce
El la multe greşesce.
A. PAN:<I Edit. 1889, p. 173.
================== pagina 838 ==================
838
PHOYRHUELF. n0�IÂNILOR
Ne învaţă a fi cumpătaţi la vorbă.
6463 Care tot mereu vorbesce
El treba s'o zăbovesce.
A. PA"", II, p. 48.-Hlt':rESCU,
p. 206.
Acelaş înţeles ca la No. 6364.
*6
6464 Cine tot vorbesce
Lucru nu'i sporesce.
M. LUPE seu, înv. c. Brosceni,.J.
Suctaoa.
Cine (mult) oorbesce
Lucrul nu' if sporesce.
HINŢESCU, p. 93. -1. G. V HEN'
TJNEANU, p. 30.
Cine oorbesce
Lucru nu' i sporesce,
Eră cine tace
Afat multă trebă face.
A. PANN, Edit. 1889, p. 41; 1,
p.152.
Vc<jl a Grdi:
Accla ş înţeles cre la No. 6364.
6465
Multe vorbesc, eră nimica nu isprăvesc.
Dm, TîcHINDEAL, .Pab. p. 135.
6466
6467
*
Care multe sburasce, vernu lucru nu bitiseascc.v;
Ir.re Garou, pro". c. Abele, EVI:r
Pentru cel cari se tot laudă, şi nu fac nimica,
'1:
". Cine vorhesce mult face puţin.
1. G. V ALENTJNEANU, p. 15,
Acelaş înţeles ca la No. 6464.
*6
Vorbesce puţin şi lucreză mult; căci, cel ce VOl'-
hesce multe, face puţine.
D. ENESCU, in». c. Zamostea, J,
Dorohoiii,
Vccj.! Vor'/)ă.
Acelaş înţeles ca la N o. 6466, sub formă de povaţă.
1) Cine multe vorbesce, nici (vre) un lucru nu ispră vesce.
================== pagina 839 ==================
STĂRILE ŞI �1l�CĂlllLE 'rRUl'VLUI
839
6468 * Cel ce vorbesce mult, asculti puţin.
Arată slăbiciunea minţii şi încrederea Î!l sine.
6469 * 6Lasă lumea să vorbescă
Numai puîca să'ml trăiescă.
G. DEM. Tl';ODom�scu, POl'. rop.
p. 316. - E. BAICAN, Vorbe bune,
p. 10.
Pentru cei cari fac ce le place, fără a se îngriji de părerea altora.
G470 Vorbesce cu mormăitură,
Par' că are mămăliqă'n gură.
A. {'AN:!, 1. p. 103. - H'NTEdCU,
p. 110.
Despre cel ne-înţeles la vorbă; bîlbîit, sau norod.
6471
Vorbesce vorba 'ngânată,
Par' că 'r-e gura legată.
A. PANN, 1, p. 103.'- HINTESCU,
p. 20;).
/
însereza şi 'nopteză.
A. P ANN, I, p. \:>6. - IIrxrsscu,
p. 73.
6471. ,
Acelaş înţeles ea la No.
Acelaş înţ.eles ca la No. 6170.
6472 Până să'ţi vorbescă
VefJl Gură.
Vefjl Gură.
Acelaş înţeles ca la No, 6473.
Se dice celuI care vorbesce mal mult de cât ar trebui, şi Iu­
crurl cari ar fi mai bine să nu le spună.
Când vei să vorbesci, la gură
Să aibi lacăt (Iăcat) şi măsură,
A. PANN, 1, p. 3. - HINTESCU,
p. 206.
*
Multe tot s'minduesci, ma puţine se sburăsci. 1)
C. IONESCU, praf. c. Neoesta, Ma­
cedonia.
6474b
*6
6473 Nu vorbi peste măsură,
Ci pune-ţi lacăt la gură.
A. PANN, III, p. 9.-HIN'j'ESCU, p.
207.- 1. MARlNESCV, înv. c. Bradu­
de-Jos, J. Arqeş.
6474
\
,
f
1) Multe tot să gândescî, dar puţine să vorbesct.
1
,
================== pagina 840 ==================
840
PROYERBELE HOMÂNILOR
A fi cumpetat la vorbă.
Ve?l V07·bcl.
Pentru cei cari spun lucruri fără nici o însemnătate
6477 Aideţi să vorbim de qeha.
P. ISPIRESCU, Rev. I8t. 1, p. 228.
A. PANN, 1, p. 9. - HINŢEsn',
p. 148.
Nici în cap ce nu'ţi pocnesce,
A vorbi se pomenesce.
Aideţi să uorbtm de geba.
Căci n' avem altă tdbă.
HINTESCU, p. 207.
Aideţî să vorbim nimic.
A. PANN, Fab. I, p. 114. '
6475
Despre omul nerod.
6476 Să vorbim ce e de vorbit.
A. PANN, II, p.146.-HINTESCU.
p. 207.
10 Când se spun lucruri ne-cuviinci6se sau ne-exacte.
20 Când, după ce s'a vorbit de una şi de alta, ajungem la
urmă şi la subieotul care ne intereseză.
Aideţi să vorbim de geba
Că tot (căci) n'avem nic; o irebă.
A. PANN, 1, p. 3.--VARItON, p. 10.
6478
1
! I
I li
I !
l
"l
I
1:
!
Acelaş înţeles ca la No. 6477.
*6
6479 Să vorbim să n'adorrnim.
G. P. SALYIO, înv. e. Sniulţi, J.
Covurluiu.-I. AN'roNEscu,8tud. e.
Plăinesct, J. Rtmnicu-Sarat-=C»,
JII'ESCU, Opincar, p. 117.
Acelaş înţeles ca la No. 6478.
*6
6480 Vorbesc ca să nu tac.
ST. DUMITREscu. stud. Se. In». c.
Balş, J. Romanaţi.
Acelaşi înţeles ca la No. 6479.
6481 Vorbesce ne-isprăvite,
La înşiră-te mărqărite.
A. PANN, I, p. 9. - BARONZI, p.
57.-·HINTESCU, p. 83 & 206.
================== pagina 841 ==================
STĂIl1LE ŞI MfŞCĂRII.E TRUPULUI
841
6483
Despre cei nerozi şi limbuţt. Vedl la No. 863 origina acestei
d icer I.
* 6C' l '
6482 hira es ! vorbesce ce ţi aduce, nu ce se duce!
T. BĂLĂŞEL, înv. c. Stefănesct,
J. Vâlcea.
Sfat pentru cei ce'ţi spun lucrurî ne-cuviincîose.
Nu vorbi unde nu sunt urechi.
G. 1. MUNTEANU, p. 60. - HIN­
TEseu, p. 207.
Nu »orb: unde nu vedi urechz.
,
BARONZI, p. 61.-HIN'j'Eseu, p. 207.
Nu vorbi când nu e cine să te asculte, să te înţelegă.
6484 Care vorbesce ce'i place, acela să audă şi ce'l supără.
G. 1. MUNTEANU, p. 60. - HIN­
TEseu, p. 146.
Care 'i place să rîdă de alţii, trebue să se aştepte ca şi aceştia
să rîdă la rîndul lor, de dînşii.
Pare a fi o simplă traducere a dicer il germană: Wer redet
WClS er will, mus horen, was er nicht will, care se află, apr6pe
sub o formă identică, la t6te pop6rele de origină germană.
6485
Pune'l să stea să'ţi vorhescă,
De vei să te păcălescă.
A. PANN, 1, p. 81. - HINTESCU,
p. 206.
Despre cel prost.
6486
Daca nu scii să vorbesci, taci; ca să 'ţi fie casa, casă,
şi masa, masă.
Hrxţescc, p. 207.
Ve<;li a Tc1C1f.
Arată îolosele tăcerei, în anumite împrejurări.
6487 Cine vorbesce, semenă : cine ascultă, culege.
1. IONEscu, Cart. Cit., II, p. 177
Unul folosesce altora, cel d'al doilea sie însu-şi.
6488
Cari shurasci, vindi : cari ascultă, acumperă. 1)
PER. PAPAHAGI, Zweit. I(thr. tr.
p.lRO.
Ver)l YO,·b<t.
Acelaş înţeles ca la No. 6487.
1) Care vorbesce, vinele; care ascultă, cumpără.
================== pagina 842 ==================
842
Acelaş înţeles ca la No. 599').
6489 A vorbit şî nea Ion,
Ci este şi el om.
*
6488b Dadun sburăm ş'ahoria avdzim. 1)
I. GIIICU, prot . c. Turia, Epir.
Ionn, GOLF;SCU, ],188. 11, p. L
Vorbi şî nenea Ion)
Că este şi el om.
Ionn. GOLESCU, JIIIs8. n. p. 20.
:j;/i
. f'01'U Şi nenea Ion.
M. STĂNCEANU, 'Înv. c. Piria, J.
Mehedinti.
Ion
E. 1. PATRICIU & G. P. SA-LVIi},
înv. c. Smutţi, J.Covurluiu.-Semirl.
Buc. Cl. VrII, prin. P. GÂRBOVI­
CEA-NU, pro].
A. PANN, III, p. 8. -HINTF.SCU.
p. 207.
E. 1. PATHIClU, înv. c. Smulţf, ,J.
Covw·luiil..
Chilom
om.
A. PA��,Edit.1889, p. 7; I, p. 25.
Pân'acuma a vorbit
Iară acuma a tuşit,
:ioA
Să oorbesca şi nea
Că Şi' el )i om.
* �
Vorbesce bade Ion)
Că şi el îi om.
Acelaş Înţeles ca la No. 6489.
VegI Adev&r.
1) Jmpreună vorbim şi a parte aud im ,
GAVlt. Oxrşon, prof. J. Tutooa.
Se dice, în bătaîo de joc, pentru cei ce grăiesc vorbe pr6stc,
socotindu-Ie de vorbe mari, (p. 1). Se dice pentru ,cei proşti
la vorbă, (p. 20). - (GOLl�SCU).
6490 Să vorbescă şi nea
(Pentru ci) şi el e
6491.
Vei)I Vorbâ,
Când, Într'o adunare, spune unul vre-o nerodie, vre-o ne-cu­
cuviinţă, etc.
*/i
6492 E greu a vorbi drept.
I
II
II
! !
i' li
I 1:
I
, I
li
t
,
,
I
I
fi
îl
II
I
I
================== pagina 843 ==================
84:-1
CăcI superi pre ce'î-l-alţl, şi adese-orI nu'ţt vine nicl ţie la
socotelă.
6493 DLa timp a vorbi si a tăcea e arta cea mai grea.
G. 1. MUNTEANU, p. 60. - HIN­
TESCU, p. 207.
Pentru cel carf vorbesc fără rost şi în afară de vreme.
B494 Nu vorbi pe d'întregul, ca baba chiora, că se qă-
sesce vre unul de 'ţi umflă faţa (cela) de pumni
�i spatele (spinarea) de ciomege.
A. PANN, Edit. 1889, p. 7; Ii
p. 25. - I-lINp:scu, p. 207.
Cine vorbesce rie-cumpetat, o păţesce.
6495 A vorbi ca baba chiora,
A. PANN, Edit.1889, p. 7 j I, p.
25. - Gn. JIPESCU, Opine. p. 6l.
--I-hN'f!'scu, p. 207.-- B. P. I-Uş­
DEU, Etym. Magn. p. 2269.
A vorbi de-a dreptul, fără a ocoli, fără a chibzui mult ca baba
ch'iora care tale drumul.
6-497 A vorbi de pe cal.
*,6
6496 A vorbi ca baba orha.
i
II
I
I
1
i
I
I
I
G. COŞBCC, Foia pin/ni toţi, 1,
p. 311.
calare.
G. COŞBUC, Epoca, 25. Dec. 1.897.
A vorbi de (în)
GH. JIPESCU, Opinc. p. 61.-FR
DAMf:, 1, p. 109.
A vor bi de-a dreptul, fără a ocoli, fără a chibzui mult ca baba
orba care nu'şt dă sema cu cine vorbesce.
«Bietu taica, sontorog cum era el, da vorhia ornulut drept ca baba orba
nu se schila.»-Gu. JIPESCU.
Ve<.jl 6526.
A vcr bi cu mândrie, cu dispreţ; se dice despre omul îngâm fa t.
Sermo equesiris. 1)
PI'OV. Lat,
p/,OV. Elin.
6498 A vorbi din sea,
G. COŞBUC, Eot« pentru tou, I,
p. 311.
şi 2) Cuvin tare de u c:.l1:ue.
================== pagina 844 ==================
844
6499
Pentru omul sigur.
*
A vorbi de un lucru ca orbul de lumină.
Maim' P. BIlDIŞTEANU, J. Ilfov.
Când unul vorbesce de lucruri pre cari nu le cun6sce.
Juqer d'une chose comme un aceuqle des couleurs,
PI·OV. Franc.
Blind men must noi judge of colours. 1)
Pror. Eu!)l.
*6
6500 A vorbi rezămiş,
E. I. PATllICIO, in». c. Smulţl, J.
Coourluia.
Arată temeinicia vorbei cui-va; o,n Într'a cărui cuvînt poţt
să te rezemL
*6
6501 Vorhesce de torce.
M. LUPESCU, înv. c. Broscent, J.
Suciaca.
Adică vorbesce hine, curgetor şi frumos.
*6
6502 A vorbi plevii.
E r. PATHICIU & SALVIU, înv. c
Smutţt, J. Covurluiii.
A se adaogă la Ne. 1026.
,;'/'.,
6503 ',' A vorbi (spune) taclale.
M. LUPESCU & 1. TEODORESCU, in»,
J. Suclava.--G. P. Sxr.vrn, înv. J.
Covurluiă.
Glume lungI şi cam ne-sărate,
6504
A vorbi în vînt.
DIM. TîcHINDJ.:AL, Fab. p. 93, 1H5,
284 &, 369.-G. POBORAN, inst. J.
Olt.
A flecărl, a vorbi fără rost.
6505
:l:
. Ai vorbit de te-ai prăpădit.
A. PANN, sau. 1889, p. 159; III,
p. 129.
1) Orlrif nu trebue să judece despre feţe.
================== pagina 845 ==================
STXRlLE ŞI �!1şcXmL>; TRUPULUI
-----
AZ vorbit de le-ai stricat.
HINŢESCU, p. 207.
La vorbe ne-potrivite.
845
6506
*
Par' că vorbesci de pe ceea lume.
I. CREANGĂ, Pov. p. 155.
Veg.l a Spune.
A spune lucruri cari nu pot ii, de ne-crcdut.
«Par'că uorbesct de pe ceea lume, Credt tu cit vom pute nOI secera şi
strînge atîta amar de grîu?- I. CREANGĂ.
6507
A vorbi cu duşi! după lume.
A. PANN, Edit. 1889, p. 172;
III, p. 155.
*6
A oorb: cu duşii de pe lume.
EM. l'CPESCU, înv. o. Gt'ocănesci­
Măl'gineni, J. Ialomiţa.- T. BĂLX­
ŞEL, înv. J. Vâlcea.- G. POBORAN,
inst. J. Olt.
A vorb� âuşilor de pe lume.
P. ISPIR�;SCU, Unch. Sfăt. p. 126.
- LAZĂR ŞĂINEANU, Semas. p. 355.
A vorbi în ne-scire şi lucruri ce n'au fiinţă; a alura, a bate
câmpit, a visa.
Se dice mai ales pentru betrâniî a căror minte este slăbită.
6508 * 6 A vorbi încolo.
G. POBOBAN, inst, c. Slatina, J. Olt.
Acelaş înţeles ca la No. 6507.
!'" *
'6508b A vorbi n'aiurea.
AVR. COReEA, paroh, c Coşteiă,
Banat.
Acelaş înţeles ca la No. 6508.
*6
6509 A vorbi alături cu drumu.
T. BĂI,XşEr" înv. c. Stefănesct, J.
Vâlcea.
A spune Ilecurf şi lucruri carî nu sunt.
*6
-6510 A vorbi tam-nesam.
EM. POPESCU, înv. c. GiOC(�ne8Cr­
M ărqineni, J. Ialomiţa,
================== pagina 846 ==================
PIIOVEHBEI.E ROMÂNILOl'
1° Acelaş înţeles ca la No. 6509.
2° De odată, pe ne-aşteptate.
6511 Vorbite si ne-vorbite.
G., . .TJPESCU, Beu/'. Orar p. 57.
Ori şi ce; ce e şi ce nu e.
*6
6512 Vorbe3ce cu piciorele.
E. 1. PATRWIU, înv. c. SIItU1li, J.
Conurluiă,
Arată ne-însemnătatea vorbel cut-va.
:j:6
6513 A vorbi cu degetul.
T. BĂLĂŞEL, tnv. c. Steţ'ăne ci,
.T. vâlcea.
A amuţi.
Adesea, in popor, se aude blestemul «vorbire-a,'! cu deşiiu»
către cei ce nu vor să răspundă, când sunt întrebaţi.
Adică dulceg.
*6
6515 A vorbi verde.
65'l4
A vorbi salcâm,
LAZĂR ŞĂlNJlANU, Dict. p. 708.
GIl . .TIPESCU, Beur. Ore». p. 31.­
FI!. DAME, IV, p. 217.
VerJI N o. 6997.
Adică fără tertipuri, fără ocol, pe şlcu. hotărît.
*6
6516 A vorbi de dacă.
L.WRIAN& MAXIM, Glosar, P: 174.
P.IsPlI!ESCU, Rev. Ist. 1, p. 228.
Vc(jl Vorbă.
A vorbi fără tem eHI, fără loc şi fără vreme, ver d î şi uscate.
2;
6517 A vorbi curate şi spurcate.
Git . .T IPgSCU. Opinc. p. 112.
Adică multe şi de t6te, ce e şi ce nu e.
6
6518 A vorbi Iîerte şi ne-fierte.
Acelaş înţeles ca la No. 6517.
GII .TIPESCU, Opinc. p. 112.
6519
A vorbi vrute si ne-vrute.
Ve<)l a Spune.
Acelaş înţeles ca la No. 6518.
1. CIIEANGĂ, Pou. p. 122.
================== pagina 847 ==================
b'l'ĂIHLE �I �nşCXRILE THUPULL"ţ
SH
,Mal sciă e ă pe cine să cred ? că 6meuil vorbesc nrut« si ne-urute, No­
roc numar că e ii unul sciti solomon il �i nu pre me tem nici de bălaur t.» -
1. CREANGĂ.
*6
6520 A vorbi dăhiî.
E.1. PATltICIU, înv. c. Smulţr; J.
Covurlui!l.
Adică lucruri fără nici o însemnătate.
*6
6521 A vorbi în dodii
E. 1. PATRICIU, Înv. c. Bursucant,
J. CovurluiU.- 1. CREANGĂ, Por. p.
154. -- FR. D-'ME, 1, p. 383.
Adică pe dibuite, fără să sciî ce spuI; a spune nerodiî.
6522 * 6 A vorbi în bobote.
V. ALF.XANDRl, Teatr. p. 911.-
1. CREANGĂ, Ainint. p. 105
*L.
A V01'M în bobot.
G. POBORAN, inst. J. Olt.
Acelaş Înţeles ca la No. 6521.
6'523
*
A vorbi fără (cu) miez.
Ve�j Vorbă.
A spune cuvinte deşerte sau cu greutate
*6
6524 A vorbi păseresce.
V. ALEXA"'DIU, Teatr, p. 693 &
705.- S. 1. GROSSMANN, Dict. Germ.
p. 178,- Gn JIPESCU, Reur. Oraş.
p. 110.- Fu. DAME, m, p. 191.­
M. LuPESCU, tn». J. Suctaoa.
P Adică într'o limbă nedesluşită, care nu se p6te înţelege.
Ecă o pildă de vorbire păsărescă : Gevene, moioainai; tatana,
civini, tununu, Drăodsuiqauananeuene? adică Ce mar fad tu
Drăgane?
2° Ţeranul aplică acestă dicere şi acelor care grăesc in vîr­
ful limbei.
6525 *
/'.::.
A vorbi în pustiu.
E. 1. PATRICIU, îl/v J. Covurluiit.
A vorbi fără a fi ascultat. «Vox clamat in deserto.»
================== pagina 848 ==================
848
PRQVERBELE ROM�ILOR
6527
6526 * L::,. A vorbi de sus.
Ies. !fim'. Paloda, XIV.
Cu ifos, cu obrăznicie; acelaş înţeles ca la No. 6497.
*
Ai vorbit de te-ai pripit (prăpădit).
V. ALEXANDRl, Teatr. p. 273, 504
& 1376.
Se dice celui, care vorbind pe ne-gândite, spune câte o ne­
rodie.
VOR6vĂ
ZACARE
Veql Cuvint.
A ZACE
6528 N'a zăcut de qeba de şi nu murr III grabă.
A. PANN, III) p. 141.-HINŢESCU,
p. 115.
Pentru cel care a murit după o bdlă mal lungă.
A ZÎMB:t
Ve(}l lIfusttfjă.
*L::,.
6529 Când lelea tot zimbesce, umblă după căpetuit.
V. FORESCU, c. Dorna, J. Suctaoa.
O femee când se hlizesce cu ori-ce bărbat uşor se pote ave.
FINELE VOLUMULUI AL DOILEA.
================== pagina 849 ==================
GLOSAR
ROMÂNO-FRANCES
.A
A, auxiliaire du tuiur pre.�ent,
forme elidee pour va, p. 145.
15±. 180. 275. 676.
A, pl'. dem. tem. celle, 145. 561. II
celle, la, 8. 654. 779.
A, prâp, indiquant l'inflnitif prc­
sent ; de, pour, 694.11 prep, det.
508, 554. 609. 610. 611. II flueră
a pagubit, il siffle en signe de
dommage, 554.11 mirase a fiare,
cela sent la fleur, cela fleure
comme baume, 609.
Ab3a, a i». a peine, presque pas,
difficilement, 6�5.
Abia, aâ». a peine, presque pas,
difficilement, 154. 364. 747.797.
Abraş, ad], qui pot-te malheur,
mauvais, 203. 394. - Fem, (1,­
braşă ; - PI. abruşi, abraşe.
Ac, s, n. aiguille, 330. 492. 493.
499. (>12.654 750.796. -- P1. ace.
A-casă, ado, it Ia maison, chez
lui, 641. 785.
Acăţa (a se), v. r. s'accrocher, se
cramponner, s'agripper, 471.
Aceea, pr, cllm. pour cela, pour
cette raison, 170.200. 376. 459.11
ceHe-la, 685. - 1"1. (fcele.
Acela, pl'. elem. n. git, cela, 74"
Acel, aiJ. elem. celui-la, 299. -
Pl. acei,
A.cela, aelJ. etpron. dem. celui-la,ce ...
la, 41. 80. 639.727. - P1. acei.
Acelaş, adj. et ]),'011. elim. le meme,
377. - Fem, aceaş ; - P1. aceia!}.
aceleaş,
AC3st, ad], et pl'on. elim. celui-ci,
celle-ci, 675. - Fern. acestă,.­
Pl. aceşti, aceste.
Aci, ad». ici, 505. 534 653, 787. II
tantât .... tantât, 548. II de aci
'nainte, dorenavent, 768.
*Acice, adv. ici, 699.
Acolo, ad». la, la-bas, y, 77. 92,
201.473.495.516.572.603.633.
686.699.746.750.795.820.821.
822. Iil/acolo, par la. 531.
Acru, adj. aigre, acre, sur, vert
(eu parlant d'un fruit), 115. li
lapte acru, la it caille, 557. II a
se uita acru la cine-va, regarder
quelqu'un de travers, 78i). ­
Fem. acră ; - P1. acri, acre.
Acu, ad», a l'instant, 75l.
Acum, adv. a present, maintcnant,
de suite, 56. 73. 63\1. 674. 675.
722.745.786.787. '/90.lldeacwn,
maintenant, 19.
Acuma, adv. maintenant, 596.842,11
pr1n' acuma, jusqu'a, present 842.
Acuş, aclv. maintenant. II el'acuş,
depuis, il y a, 637.
Adever, 8. n. veri te, 70, 71. 174.
224. 816.
A;).!, aclv. aujourd'hui, de nosjours,
221. 371. 6:38. B42. 695. II ele agt
pânţ'{ mâne, au .iour le jour 47�J.
- Vedi .Astâ-eli.
, ,
l/asterisque jndique les lnots nncions et lJOfs d'nsage.
54 .
================== pagina 850 ==================
ADO
- 850
ALT
r
Adormi (a), v. endormir, faire dor­
mir, 472. 840.11 s'endormir, 471.
502. 545. 737.
Adormi (a se), v. endormir, faire
dormit" 81.
Aduce (a), v. amener, apporter,
faire venir, 177. 21:'4.407.658.11
produire, rapporter, procurer,
222.248.295.516.533.736.737.
809. 832. II provoquer, 172. 699
816.
Aduna (a), v. amasser, mettre de
cote, 239. 585. 771. 772. 810. II
recueillir, 124, II recolt er, 423.
Aduna (a se), v. s'assembler, se
rassembler, se reunir. 155. 478.
080.
Adunare, s. f, assernhlee, reunion,
758. - Pl. adunări.
Aevea, ado. toujours, 748.
Afara, ad», dehors, hors de, 6Q.
405. 784. II afară din, hors ele
(du), 2\:)0. 291. 473. 773. II a de!
afari; chasser, mettre dehors,
266.11 pe din aţură, a l'exterieur
exterieurcment, 564.
Afla (a), v, apprendre, savoir.Yl:
776, 778. 830.
Afla (a se), v. r. Se trouver, etre
decouvert, 626.
Agaţa (a se), v. s'accrocher, 72.
73. 626. - VeeJi a se Acăţa.
Ager, adj. prompt, agile, 199. II
a fi ager la m,ină, avoir la main
_ prompte, etre habile, 260.
AI, cld. pentru acei. ceux, 271. 276.
Ala, Pl'. czem. et adj. cela, 160.458.
459.11 cl'a'ia, pOUl' cela, â cause
ele cela, 610.
Aici, aclv. ici, 730.
Aideţl, interi, a1l0ns, 840.
Anante, Clclj. �i pr·. dem. l'autre,
458. - P1. ăilanţi.
Aiurea, ctclv. ailleurs, autre part. 1:
a călce! într'((itcrea, etre ineon-
5tant, faire des infldelites, 512·11
a vorbi 'n aiurea, radolel', 841).
Ajunge (a), v. arl'ivel) 99. 101. 163.
17�. 233. 257. 307.308.383.530.
501. 604. 687. 727.11 suffll'e, etre
sufflsan t, 267. 306. 590. 591.
5\:)2.11 atteindl'e, rattraper, 445.
450. 773. Ilnu'i ajunge nici la
degetul cel mic, il ne lui al'rive
pas au petit doigt, 108. II a a­
junge 'În cl6ga (mintea) copiilor,
tomber en enfance, 82. 4Ul. II
en arriver a, 82. 735. II rester
avec, 107. II a ajunge în d6ga
morţii, etre a l'arttcle de la mort,.
631.11 deveni!', 75. 107.115. 488.
769. II a ajunge de rîeul lurnei,
devenir la risee du monde, 751.
Ajuns, ad], arrive, atteint, par­
venu, II a fi ajuns de cap, etre
intelligent.
Ajuta (a), v. aider, 2133, 738.
Ajuta (a se), v. 1'. s'entraider, 663.
Al, ad]. et pl'. dem, le, celui de,
104. 142. 491. 609. - Fem. a;
_ pl. ai, ale.
Al, ad], et, ţrr. âem. le, celui-ci,
98. 546. 674.
Alaturi, ad». a cote, 845.
Alb, ad]. blanc, 6\). 89. 271. 402.
556. 705. II heureux, for tune :
a trăi lumea albă. couler d'heu­
reux jours, 780.11 farine : a vede
alb în oăpestere, voit' de la fa­
rine dans la huche, s'enrichir,
398. - Fem, albă; pl. albi, albe.
Albii, s. f. viergc, jeune fille, il a
trecut alba prin l'aiiî, elle a vu
le loup, 1. II jument blanche,
nom de jument, 745.
Albastru, ad], bleu, 339. 340. II fu­
neste, sinistre, triste: inimă al­
vastl'â, cmul' attriste, cântece de
inimii alvastră, chants metan­
colique, romances, 203.- Fem.
albastră; pl. albaytr!, albastre.
Albeţa, s. r. blancheur, 131. 472.
799. II taie de roeil, leucome,
catm'acte, 31. 472.11 a ([Ve ctlbeţă,
avoir la berlue, 472.- 1'1. albeţe.
Albi (al, v. blanchir, rendr", blanc,
devenir blanc, 396. II a'i albi
achit, aUeindre 8n vaill 1362. II
dinti Ui albEsce, il te montre
des' J�n(s blanches, il te fait
bon visage, 134.
Albina, s.l'. abeille, 227. 237.
Alege (a se), v. 1-. etre choisi, se
dislinguer.11 a se alege cu, gag­
ner, resLer avec.
Alerga (a), v. coul'ir, lG9 227.44.3.
472. 4713. 474. 623. 772.
Ales, arlj. elu, choisi, 434.- Fem.
aleS(I; pl. aleşi, alese.
Alintat, adi. dodo te, gale, 77. ­
Fem. alintatcl,
Alt, ((elj. et pron. auLl'e, aulrui;
passim. II auLre chose 482. II ni­
mic alt, rien, rien auLre chose
I
l
================== pagina 851 ==================
ALT
--- 851
AIW
296. 300.11 Clt alt obraz, tout au
contraire, 325. \1 alt cine-va, quel­
qu'un d'autre, 506. - Fern. altă ;
p l. Il IIi, alte.
s.).:-fel, ado, autrement, sinon, 6409.
Aluat, s. n. păte, 377. 737. -- Pl.
al uaiuri.
Aluneca (a), v. glisser, 356. 474.
Aluniţă, s r: envie. grain de beau te,
1.- Pl. aluniţe.
Amăgi (a se), v.r. etre abuse, leurre,
trompe, 81.
Amar, adj. amer, 180.223. il mal­
heur, ennui: omul are un dulce
si un amar, tout homme a du
bonheUl' (de la joie) et du mal­
heur (des ennuis) 378. il triste
penible: a'J face !file amare, lui
rendre la vie dure, 538. - Fern.
(tmarc�;-Pl. amart, amare.
Amărî (a), v. abreuver d'amer­
tume, afIliger, causer du cha­
grin, 169. 222.
Amărît, adj. attriste, rempli d'a­
mertume, 536 .. - Fem. amc'trîflt;
pl. amârî ţt, amărtte.
Âmbla (a), v: [Mold]. aller, 95. Veql
a umblă.
Amesteca (a), V. meler, remuer,
829.
Amesteca (a se), V. r. se meler, 808.
Amestecat, adf. melange, 693.­
Fem. amestecati!; pl. amestecaţi,
amestecMe.
Ameti (a se), V. se troubler, s'e­
tOlu'dir, 35. 46.
Amraz, adv. pentru amiazc'i-iţi, midi,
zenith, 539.
AmindoI, aclj. ef. tiron. tous les
deux, l'un et l'autre, passim.
- Fem. amîndoue.
Amnar, S. 11. fusi! a aiguiser, 146.
An, 8. n. an, annee 133. 403. 474.
475.493.507.510.548,631.637.
675. 676. II âge; e m,are de ani,
i! est âge; �i·a tlitaf an 'il, il a
oublie son <'tge, 475.llla mulţi
ani! vivez de longues annees!
703. - PI. ani.
Anevoie, ar�j. dil'ficile 171. 285.
Anevoie, adu. difficilement, a grand
peine, 73. 369. 621. 685. 723.
Aoleu, intel:i. heI as ! malheul'! 571.
Ap, ve<,l1 hap.
Apă, s. f. eau, 51. 95. 193. 175. 187.
217. 29J. 374.424.466,503.529.
541). 709. 733.766. 784,.-- PI. ape.
Apera, (a) v. defendre contre, 2H.
Apleca (a), v. mettre au sein, al­
laiter, 1'3.
ApOI, aâ». puis, ensuite, apres:
passim.ţţ mais encore, 643.11 de
apoi, dernier, vremea de apoi,
le jugement dernier, 614.
Aprig, ad]. dur, violent, 811.
Aprinde, (a), v. allnmer, 828,
Aprinde (a se), s'enflammer.] s'au
aprins călcâele, il est amoureux
1$2.
Apr6pe, prep, pres, proche de,
dans le voisinage de, 68. 114.
164.200.247.339.415.554.626.
Apropia (a se), V. s'approcher, ve­
nir, 620.
Apuca (a), v. saisir, attraper, pren­
dre, 165.273. 551.667.641.727.
II îl apuca frigurile, il en a la
Iievre, (l59. II commencer, a a­
pucă (Clt gltl'a) Înainte, com­
mencer (a cricr, a gronder) le
premier, 192. 517. 581. 734. II
n'a apucat să"i esli sufletul şi, il
n'a pas encore rendu le der­
nier sonpir et deja .... 438 II
a'[ apuca recoriie, en avoir froid
dans le dos, en avoir la chair
de poule, 687. II a apuca lumea
în cap, se sauver de par le
monde, 57. Ii a a[J!lCc/' de ochi,
10 ebloui r par l' eclat de sa
beaute, 20 mentir, essayer de
tromper, 355. II tot ce apuce/' se
usucă rien de ce C[u'i! entre­
prend ne reussit, il n'a pas la
maill heureusp, 475. \1 te apuc
ele cuvînt, je te prends au mot,
535. II Ct o apucc/' la tCtlpct, filer',
prendre ses jall1bes a 80n cou,
444.11 a apucd sctnc'itusa, se sau­
ver a toutes jambes, se meLtre
a l'abri, 708.
Apuca (a se), v. r. s'empoigner, 39l:t
ii commencer a, entl'eprendt'e. \1
(/, se apucc/' ele slini1t6sa, sesauvel'
a touLes .iamhes, se mettre a
l'abl'i, 70t5.
Apune (a), V. se coucher (en par­
lant des astres) 802.
Apus, s. n. occiJen t, couchant,
ouest.347.
Arde (a), v. bru\er, s'emf1ammer.
33. 157.209.11 en brttler d'envic
du: îi (crele de joc, il bru\0
d'cnvie de dan.ser, 201. II îi ard
================== pagina 852 ==================
AR')
- 852 -
ATI
tălpile, il fuit rapidement, il a
le feu aux talons, 444.
Arde (a se), e, r. se bruler, 476.
477. 556. 557.
Ar�etor, adj. hrulant, 709.- 1"em.
ardetoră; pl. ardetori, arâeuire.
Ardica (a), v. lever, prendre, em­
porter, 477. II soulever, 452. II
revolutionner, 281.
Ardică (a se), v. r. sortir, naître,
pousser, 723.
Areta (a), v. montrer, faire voir,
33. 35. 70. 91. 455. Il montrer,
prouver, 46. 700. II dire, expri­
mer, 530. II a'�t arâ« dinţii, se
făcher, montrer les dents. 118.11
a'şi areta spatele cui-va, tourner
le dos it quelqu'un, 430.11 a areta
mutre cui-va, faire la mine a
quelqu'un, 303. 11 cum te arată
chipul, comme en temoigne ton
visage, 68.
Areta (a se), v. r. se montrer, 223.
241. II etre, devenir, 335. II res­
semhler a, se montrer semhla­
bie a, 132.
Arătat, ad], montre, 111. - Fcrn,
aretatâ; pl. arelaţr, ariîtate.
Argea, e.]'. chambre ou 1'0n tisse,
15. 299.-PI. argele.
Argint, s. n. argent, 533.
Argint-viu, s. n. vif-argent, mer­
cure, 99. 212.
Arie, s. f. aire, 654.-1"1. arii.
Arîndă, s. f. baiI. loyer, fermage. II
inadndti, a bail, 82:J:-PI. arîngi.
Aripă, s. r aHe, 199. 298. 474.­
P1. aripe.
Armâsar, 8. m. etalon, 530. 531.
- PI. a·rmllsari.
Ars, (telj. rougi au feu, 208. II cu
inima <11'8ll, le coeur brise, mal­
heureux, 209. 210, II a remâne
cu buza arslî, malheureux d'a­
voir perdu ou de n'avoir pu
obtenir quelque chose, 28.­
Fem. a"s't; pl. arşi, arse.
Artă, 8. r art, 803. 843.-PI. arie.
Arunca (a), v . .ieter, lancer 146.
171.241.360.428.432.452.532.
Arunca, (a se a'şi) v. t·. se jeter
se precipitel' 421. 431.
Arvinte, s. p1'. 1n. Arvinte. 37.
Aşa, auv. ainsi, comme cela. G3.
75. 125. 427.461. 528. 593. 602.
610. 71911 de meme, 299. 796.
7lJ8. II tel, semblable, 691.
Aşchie, s. f. cchardc, copeau, 507.
711.-PI. aşchii.
Asculta (a), v. ecoutcr, 169 391.
460 . .468. 477. 586. 753. 841. II
ecouter, suivre, 279. II obeir,
80 532.
Ascunde (a se) v. 1'. se cacher, 110.
Ascuţi (a), v. aiguiser, 118. 534.
577. 688. II a'fE ascus; piciârele,
fuir au galop, 412.
Ascuţiş, s. r, taillant, tranehant
281.-PI. ascutisuri,
Ascuţit, adj, affiJ�,' tranchant, 220.
!:l1311 a ave limba ascuţită, avoir
la langue effilee, 231.
Ascutitura, s. n, taillant, tranchant
281.-PI. ascutituri,
Aşe�a (a se), v. '1'. s'asseoir, 726.
Asemenă (a se), v. r. ressembler,
104. 369. 370 478. 582.
Asta ad]. ei, pl'. dem. s. [. celle­
ci, cette, 126. 181. 317. 411. 499.
505. 600. 632.
Asta, adj, et.şn: dem, m. s. cet, 675.
Asta-di, ad». aujourrl'hui, 127.244.
695. 700.
Astea, adj. et. p1'. dem, [. p. ces
choses, 823.
Astepta (a), v. attendl'e, patienter,
'esperer, 2. 180. 227. 349. 555.::
a aşteptet la mâna altuia, atten­
dre qu'un autre vous donne,
237. 238.
Aştepta (a), v. r., s'attendre. a, 575.
Astupa (a), v. boucher, fermer,
175. 176. 196. 283. 640.
Asupra, prep. sur, 118.11 de asup"a,
au-dessus, par dessus, 478. G35.
II de asupl'a, exterieurement,
564.
Asuda (a), v. suer, transpirer, 228·11
,1' i asuela urechia pentru ceva,
attendre, impatiemment une
llouvelle, 62.11 a asuda pre cine-va
le facher, le faire suer, 478.[i
a nu asuela de vorba lui, ce qu'ii
dit ne me fait ni chaud ni
froid, 478.
Asvîrli (al, v. lancer, 146. 644.11
repollsser, 478.
Aţă, s. f. fii, 800. 801.- 1'1. ate.
Atât, adj. et. pl'. tant, autant, 43,
4.4.331. 371. 475.591.11 cu atdt,
plus, 77. 296. II alât .. cât, au­
tant .. que, 367. - Fem. atâta.
Atinge (a), v. aUeindre, toucher,
157. 218. 375. 478. 479. 814.
================== pagina 853 ==================
B
I
r
I
I
- 853
ATI
Atinge (1 se), V. r. toucher, ef­
fleurer, 4 7�).
Atîrna (a); v. pendre, 28.!laccrocher
suspendre, 479. II dependre de,
237. 479. II peudre, faire pen­
cher, 3�)3.
Aţlţa, (a), V. exciter, 811.
Atuncea, ad o. alors, 2. 623. 805.
Atunci, ad», alors, passim.ţţ o" a-
tunet, depuis lors, 637.
Aurf, s. n. oure, 479.
Au4i, (a), v. entendre, entendre
dire, 119. 345. 346. 429. 457.
460. 479.480. 481. 482.483. 533.
539.642.739.747.750.753.754.
758.777. 794. 822.841.
AlHfi (a se), v. t·. entendre, etrc
entendu, 178. 456. 457. 483.
621. 756.
Au1ire, s. r action d'ouîr, rl'cn­
tcndr e, audition, 483.
Au1it, ad], entendu.l! audite şi ne
Ba, aâ». non, 14. 40. 292. 75l.
Babă, s./'. vieille femme, 2. 3. 4.
5. 6. 44. 85. lln. 118. 140. 485.
504.522.529.554. ,)56.612.644.
694.722.752.753.804.813.813.
- PL babe.
Bade, s. m. terme d'amical res­
pect, s'emploie env8t·s un frel'C
ain6, line personne plL1S agee,
etc.; 842.
Bădiţă, s. m. diminutif de bade, 741.
Baga (a), v. metlre, placer 97.111.
215. 270. 369. 390. 403. 426.
427. 462. 464. 465. 713. 796. II
fourrer, 308. 475. II a bilga în
Seml], pr(;ter attention a, tenir
compte de, 4. 378. II a bi1gi:t de
semi1, faire attention, rema!'­
queT', 721. II a băget în mâinile
cui-va, livrer' a, 263.11 a bc7git pe
sub 1Hlt'i, manger, 30-1. II a betg(t
ochii, regarder avec atlention,
3G5. il a bilga în recari, elTrayer,
687. 1 a baget în cesH; (în grozile)
morţii, a (Hl.lJet în b6'â, elTl'ayer,
499. 631. II CI btt!le! 'În frigurI, 1°
effrayel', 2° menacer', 559. II et
bilg«(, în tuse, elTrayer, a băgI!
în fim'i, elTrayer, 5f14. 784.11 a' i
bc't{jlt fiori în 6se, glacer d'effroi,
385.
BAL
auâite, verites et monsong es ,
4S3-Fem. ouiţita; pl. auq.iţi,
aiuiite,
Aur, 's, n.o,\ 195. 204. 229. 292.
500. 533. 704. 765. 808. II e guril
de aUJ·. c'est un tlaint - Jean
Bouche d'or, H5.
Aurit, adj. dore, 195. 566. II a fi
cu. (j!lT(t aurită, etre un beau
parleur, 195.-Fem. «uriiă , pl.
aur-iţi, aurite.
Ave (al, v. avoir, posseder, passirn.lţ
CI ave ce-va CH cine-va, s'on pren­
dre a quelqu'un 517.
Avere, 8. ţ'. avoir, for-tune 77.624.
-- P1. averi,
Avut, adi. riche, 561. 578.-Fem.
aoută ; pl. avuţi, avute.
Avuţie, s.f, richesse, fortune, 294.
701. -- Pl. (t'fnţii. ,
Azun«, s. f. pain non fermenle,
fouace, 286. - 1'1. «zime.
Băga (a se, a 'Şi), v. r , se mettre, se
Iourrer. II a se b(lge(, pe sub pelea
cuf-va, entrer sous la peau do
quelqu'un, 417. II CI se bc'fget în
sufletul cui-va, 1 ° \ili parler 30U8
le nez, 2° ne pas le ([uitter
d'une semelle, 3° accaparer sa
confiance, 422. II ţ!'fi MlJct nasnl
în, fourrer son llez dans, se
meler do, 306.
Baiat, s. m. garQon, 6. 7. 548. ­
Pl. br'teţr ou bc'treţr
Bale, 8. I hain, baignoire, 298.­
Pl. Mi.
B1ler, 8. n. cordon, lien.11 din bă·
ierileinimei, du fond du cmur,
216. - Pl. barere.
Baiet, 8. m. L Molcl.] gal'Qon, 6.-
1"1. MieU.
Biilaia, s. 'r- la Blonde. nom C[ui
se dO!lne aux juments, 722.
Biilărie, s. f. mauvaise herbe, GO\).
-P1. băWri'i.
Balbuţi (al, v. balbutier, begayer,
48i). 577.
Bale, 8. l- bave, salive, 483.
Balega, s. f. [l'rans.], flenLc, es­
crernent II crottin, 6\l9.
Balerea, s. f. [Maici.], baeil, II a'şI
Tace pântecele bale"cet, boi re com­
meun tonneau, 392.-Pl.balerce.
I
I
================== pagina 854 ==================
BAL
- 854
BEŞ
\\gă, e. f. crottin, 699. - PI.
baliga.
Baltă, s. f. lac, etang, marais,
485. 751. - 1'1. bălţi.
Baltâc, int, baltâc-baltâc, cahin­
caha, 60Ş.
Baltat, adj. grivclc, tachete.] a
fi cu carnea biUţată, etre me­
chant, 63.11 ce fi cu nucţele bălţate,
etre rnechant, 271. - Fem. băl­
ţatit; pl. bălţI/ţi, bal/ale.
Ban, 8. m. ban, ancien titre de
noblesse, 471. - PI. bani.
Ban, 8. 111. argent en general. 156.
191. 474. 487. 587. 702. 703. II
centime, 100. 752. 822. 831.·­
PI. bani.
Banuiala, 8. f. soupcon, 621. 622.
- PI. bănureli,
Barba, 8. [. barbe, 2. 7. 8. 9. 10.
11. 12.13.71. 40:1. 404.723.741.
811. - PI. barbe.
Bărbat, 8. m. hornme, 13. 14. 15.
16. 17. 154. 280. 292.293.296.
297. 298. 2S9. 300. 706. 824. II
mari, 143. 154. 289. 294. 297.
624. 747. - PI. bitl·baţi.
Barbat, adj, mâle, vaillant, ener­
gique, 17. 294. 295. - Fern.
bărbată ; pl. bărbajE, bc'trbate.
Barbaţie, 8. f. âge m11r, 484.771.
Barbie, 8. f. menton. II double­
menton. 17. - Pl. băl-bii.
Başca, adv. autre chose, 742.
Bat, adj. [Mold.] ivre, 554.- Fem.
baUI.
Bataie, s. ,. coups, rossade 532.11
a da bittaie, battre, 98. II bat­
tement, pulsation 484.11 cligne­
ment (d'yeux) 484·11 în bătaia
vîntuluI, dans la direction ou
soufl1e le vent, 723. - PI. bc'ttiti.
Bate (a), v. battre, frapper, 90.
98. 119. 138. 157. 171. 172.281.
325. 388. 413. 415. 428. 535.
694.754.755.706.702. II tomber
sur, 7H5.11 a fi biltut la cap, avoir
la tete dure, 41. II a 'i bate în
pwnni, lui faire la nique, 425. II
cât ai bate Î"! palme, en une se­
conde 388. II a bate cu degetul,
menacer du doigt, 111.11 a bate
cu f1'ltntea în nori, 1° decrocher
les etoiles, 2° porter haut la
tete, 161.11 et bate din (in) buze,
faire la lippe, 27. II a bate din
('((leMe, san tel' de jOle, 31. II
a'fi Date g,wa în vînt, parler
pour ne rien dire, inut.ilement,
192, II et'şi bate limba, havardcr,
226. 1 sc't batem mâna, tope li
264. 1, a'i bate nasu. CIt vorba, lui
tenir des discours desagreables
312,11 bată'L crucea, que Dieu le
confonde, 691.11 îl bale fericea
il a tous les bonheurs, 785. II
slab de'! bate »tniul şi maigre
qu'un souffle le renverserait,
734.
Bate (a se aş'n, v. 1'. se battre, se
frappcr, 188. 425. 664. II lutter,
629. Ii battre (en parlent du
coeur) 207. 440. 532.llet'şi bate,
se cogner, 282.11 aşi bale pictâreie,
marcher beaucoup, user ses
jambes a, 412.
Bătetura, 8. f. cor, cal, durillon
484. - PI. bătături;
Batîr, con], [Molrl.] tout au moins 2.
Batjocori, (a) v. se moquer, ba­
fouer, 698. 758.
Batjocură, 8. f. risce II ce qui est
la risee de tous, 698.- P1. bat­
jocuri.
Bătut, adj. battu. II lapte bătut, ba­
beurre, 556. - Fem, batuta, pl.
bătuţi, bătute.
Bazma, s. f. foulard, mouchoir, 744.
Provincialisme POUI' basma.­
P1. basmale.
Be (a), v. boire. 177. 398. 424.630.
712. 831. II a be tutun, fumeI'
du tabac. 791.
Bedreag, 8. m. chaise de cordon­
llier.11 a fedea la bedreag, perorer
en public, en se mettant en
evidence, 731.
Belea, 8. f. ennui, desagrement
36. 37. 740. II urdu-belea, sans
que l'on s'y attende, 433.-PI.
belele.
Beii (a), v. ccorcher, depouiller.
119. 304. 305. 365. 484. 610. II
Il'); beli obrazul, se moquer de
quelqu'un, le rendl'e la risee
de tous, 326.
Beii (a'şl), v. 1\ s'ccorcher, 309.
Berbec,8. m. betier, 41.-PI. bel·beci.
Berbece, S. m. belier, 41.
Beregată, 8. f. lal',ynx, gosier, 17.
726.- P1. be,-egăţi.
Beşi (a), v. peter, vessel', 126.484.
485
Beşî (a), v. peter vesser, 484.
================== pagina 855 ==================
- 855-
DEŞ
.Beşi (a se), v r. peter, vesser, 485.
Beşică, s.f. bulle, 375 .. Pl. beşici.
Beşina, s. f. pet, vesse, 487. 606.
670. 817.-P1. beşini:
Beşină, s. f. per, vesse, 171. 485.
486.-1'1. beşini.
.Beşina, s. f. pet, vesse, 485. 486.
670. - P1. besÎnf.
.Beşina-porcului; 8. [. vesse de loup,
p. 817.
.Beşinos, 8. m. peteur, 565.-Fem.
beşîno8ă; pl. beşinoş), hi!fîno8e.
Beţ, 8. n. baton, 14. 48\). 532.
751. 832. 833 - Pl. beţe
Bet, adj. ivre, 70. - Fem. belă;
pl. beţi, bete.
Beţie, s. f. i vresse, 772.-- Pl beţii.
Betrăn, s. ct «â]. vieux, ancien,
2.3.4.73.98.101.274.295.407.
423. 469. 486 487.488.489.490.
741. 769. 770. 804. - Fern. bit­
trânâ; pl. betrânî, betrâne.
.Bet.rânete, s. f. vieillesse, 490.491.
623. 770. '/71. 772. 773. - PI.
bi!tl'âneţi.
Biciii, e n. fouet, coup de fouet,
95. 96. 389. 573. - P1. bice ct
hiciu'i.
J3iet, ad). pauvre, malheureux,
519.547.773.837.- Fem. biată;
pl. bi�ţi, biete.
J3ilciii, s. n. foire. marche, 826.­
PI. bîlciul·r.
Bilă, 8. f. bille (bloc de bois non
travaille) 696 - P1. bile.
J3iue, adv. bien, 17. 23. 146.222.
277.343.438.467.473.502.563.
610.615.664.679.707.719.721.
760. 779. 781. II mai bine, mieux,
17. 80. 108 130. 131. 162. 298.
299 300. 334.335 343.355:692.
720. 721. 758.11 mai bine, 'plu­
it6t, mieux vaut que, 292. 329.
336345.483.508.560.568.615.
617. 643. 650.660.674. 707. 778.
779.815.828. 833.11 solidement,
407. II heureusement que 167.
510.11 bine q,ice, il a raison de
dire, 37. II a face bine, se bien
condllire, 791. II îml pare bine,
j'en suis heureux. 793.
J3ine, s. m. bien. II pe bine, pour
le bien, 45.
Binişor, adv. a.3sez bien. II şe4i bi­
nişor, tiens toi bien, tiens toi
tranqllille, 572.
. Birfi (a), v. mal parler, medire, 3.
DOI..
Birui, 8. f. solive, 'poutre, 327.
328. 329. - P1. bîrne.
Biserica, 8. f. eglise, 128. 129.
447. 492. - PI. biserict,
"Blaqoslovenie, s. t'. benedictio n,
77. -- PI. bloqoslooenit,
Blană, s. f. planche. II a dormi
blana, dormir comme une sou­
che, 545. - PI. blăni,
Blând, adj. doux, affable, 374.
811. II resţnin» bldnd, reponse,
soumtse, 689. - Fem, b'dndă;
pl. blânq,r, bldnde.
Blestem, 8. n, malediction , 85.­
P1. blestcmurî,
Bleu, dans l'expressiou, nu mal q,ice
nici bleu, il ne souffle plus mot,
540.
Bob, s. m. grain, 146. - PL bobe.
Boboc, S. m, canneton, 750. 751.
- PI. boboct.
Bobocel, 8. m. [M�olrl J diminutif de
boboc, oison, 548. - PI. bobocet,
Bobot (în), ad». a vorbi în bobot,
radoter, 847.
Bohnte (in), ad». a vorbt in bobot e,
radoter, 847.
Boci, s. f. tele 17. 18. II a .fi tare
de bocă, avoir la tete dure 17.
Bogat, adi. riche, 638. 706.-Fem.
bo,gată; pl. bogaţi, bogate.
Bogatate, S. f. richessc, 704. -
1'1. bogătăţi.
Bogăţie, 8. f. richesse, 624. - PI.
bog(tţi •.
Boi, (a se), V. j". se teindre, se co­
lorer, 485.
Bojoc, 8. m. poul11on, II CI versi( bo­
jocii dintr'insu, vomir ses en­
trailles, 18.-1"1. bojo"r.
Bojog, 8. m. poumon.11 a se umfla
în bojogi, (mfler sa voix, crier
18.-Pl. boiogL
B6lă, S. f. maladie, mal, 491. 492.
493. 494. 495. 4B6. 497. 498.
499. 500. 575. 623. 645. 704. II
a vîrî (băga) în bOlă (bOle, t6te
bolele), effrayer, rendre malade
de peur, 499. II a scote din b01ă
remettre sur pied, 500. - PI.
bole et boli.
Boli, (a),'v. souffrir, f!tre malade, 46.
Bolnav, ac�j. malade, 500. 501. 502
525. 706. - Ft�m. balnavel; pl.
bolnavi, bolnave.
Bolnăvi, (a se), v r. tomber me­
Iade, 502. fJOil .
================== pagina 856 ==================
BO�
- 856-
BUL
Bondoc, ad], trapu, boulot, 503.­
Fem. bondocă, p1. bondoci, bon­
dâce.
Bor itură, 8. f. vomissement, 50.1.
-PI. bortturt,
Bor ş, 8. n, borş (eau aigrie par
la ferrnentation du 13011), 557.
7G3.
Bostan, s. m. citrouille, 47. 50.
20G. 237.--Pl. boeiani,
Bot, 8. n. figure, museau, 18. 19.
20. G80. G81. 717.11 a unge pe
bot, graisser la patte. 18.11 a
se sterge pe bot, se brosser le
ventre, 18. 19. II a'ş: linge botul
s'en lecher les levres, 19. II
It se linge în bot cu cine-pa, se
faire des m'amours, 19. II lin­
gete pe bot de acum, tu peux,
doreuavent, en faire ton de uil
19. II a'[ tunele botul, lui couper
la parole, 20.--Pl. boiuri.
Boţ, s. n. boule. II boţ cu ochi, 1°
homme de rien, 2° figure sans
expression 3° sot, 42.-P1. baţul'l.
Botos, (tdj. qui a Ull gros I11U­
seau II CI fi batos, etre effrontc,
fort en gueule, 20. II CI j·emâne
batos, rester tout hete, 20.­
Fem. batosil, p1. batoşi, batuse.
BOlI, s. m. hoeuf, 72. 73. 303.
31G. 345. 493. 5:39. II a ave achi
de bml, avoir ue granJ youx,
:3GO.-PI. bol.
Brăila s. n. Br{Lila, port roumain
sur le Danube, G58. 659.
Brâllcă, s.j: membres (bras, pied)
II a da pe brânci, tomber. de
fatigue, 20. 787. II ct da bj·dncl.
donner une poussce, 20. 215,
-Pl. brânci.
Brânză, s. f. fromage, G71.-I'1.
bl'ânze.
Braţ, s. n. hras, 20. 21. 72. 7:3.
2G1. II Cu �raţe deschise, a hl'as
ouverts, 20. II a sili cu braţele
încl'ucifate, l'ester les hras croi­
ses, 21.11 a (iVe braţele legflte, avoir
les mains liees. 21.11 a fi bm·
ţul drept, etl'e le hras droi t
de, 21.11 a se arunce! în braţele lui,
8e jaleI' uans ses hras, sa con­
fier a lui, 21.-PL uraţe.
Brea'Z, (telj. tachele, bigarre, 32:3.
539. II achi brezl, yeux vairons.
-- PI. vl'eazii, pl. ureJi, urez/,
bl'eJe et bl'eze.
Briceaq, s. n, canif, G40-- Pl. bri­
ceaquri et bricefe.
Br+ii, 8. n. ceinture.] a sta Cit
mânele în bdcl, rester les bras
crolses, 255.-Pl. brie,
Br-obodl (a), v. envelopper la tele
d'un fichu, d'un voile. Ii a'l 01'0'
boI) la ochi, faire prendre des
vessies pour des lanternes, 354.
Brusca, s. f. grenouille, 361.-­
Pl. brâsce.
Broscoiii, s. m, mitle de la gre­
nouille, :3Gl.-P1. broscoi .
Brotac, 8. m. rainette, graisset,
72fi.-P1. brotaci,
Bubă, s. [. bube, abces, tumeur,
112. 21:3. 291, 504. 505. 506.
7..l:3. 709.11 a [June mâna pe ouMt,.
mettre le doigt 5lH' la plaie,
600.11 Aci e buba, la est la dif­
Iiculte, 505. II a'i sc't baba, con­
naitre son point faible, le de­
Iaut de la cuirasse 50G. II a fi
buba cuptă, etre irascible, pa­
resseux, etc. 504.
Bubuiag, s. m. bubon, fmoncle,
II i-a scos oeMi ca de bubuiag,
les yeux lui en sorlent de la
tete, 352.--PI. bubuiage.
Bucă, s. f . .ioue, 21. G71. II a alergc't
cu sufletul în bltcl, courir comllle
un derate, 47i3.-PI. buci.
Bucată, s. f. morceau, mets, 97,
15:3. 476. 825.-1"1. bucate.
Bucăţică, 8. f. petit morcean.
petit fragment-II bucc'îţic(! rupti'!:
cutare, il ressemble a un tel
comme deux gouttes d'eau.
506.-Pl. bucc'lţele.
Buchlcaş,adv.querelleur, chieanieJ'
:394.-Fem. buclucaşc't; p1. bu­
cluca8i, buclucase.
Bucura '(a S8), v. j.'� se rejouir, 340.
605.
Bucurie, s. 1, joie, 77 - 1"1. bucurii.
Bucuros, adj. heureux, content,
199. 4:38.-Fem. uuct/rosă; pl.
bucura�i, bucurose.
Bucllros, adv. volontiers, de bon
eoeur, 4:36.
Buhaiii, s. m., l Moiel.], taureau,
428. - Pl. buhai.
BUlgui (a), v. [lYIuld}, avoir dos
mouvements desoruonn6s, 3i:},
46.
Bulgare, 8. m. boule, motte, 65.
GOO. - Pl. bulgt1ri.
================== pagina 857 ==================
- 8ă7
umI
Bumblc, e. 1/. coton, 464. 753. II
(l ave bumbac în 'urechi, avoir
du coton dans les orcilles, 461.
Bumb311, ad», , (1 dormi bumben,
dormir cornme une souche, 545.
Bumb311, adi. a Tentat burnben ă, elle
n 'a plus bouge, elle est 1110rtr�,
617, -- Fom. bumbenă ; pl. lnun­
beni, bumbeue.
Bun , «d], bOI1. bienveillant, 2,
14 37. \l7. 106 155. 169. 171.
213.221,257,263.295.296.298.
299, 303.304.319,352.354.370.
::;71. 376. 378. 460. 46g. 487. ,18),
50ii, 515. 53Q 514. 55B.616. 620.
634,686.687.701,706,750,751,
752. 779, 780,801. 80,\, 808, t5!O.
813. 8:!1. 833.1\ ni 'i bun, meil­
leur, 126. 289. 5i12, 668. 703.
70J. 758. 762, 8�2. II bun de,
bon pom. 56. 92, II agrea bie it
prendre. 85, II bun de gurii, qui
it bon bec. beau parleur. HIt.
182, l83, II bun de dinte, har­
gueux, qui a la parole 11101'­
dante, 117.I\bun ele maJl,(!, adroit,
voleur, 2fJ7. II bunc! de lJicior,
coureuse, qui a une rnauvaise
cond uite, 414, II a strt pe Uil bun
picior, etre bicn dans ses ar­
faires, 4'15, I! de ini})lci bună, gai,
212,-Fem. uunlî; pl. buni, bune.
BUI11-dimiJlElţ'. 8. 11. bon-l11atin.
bonjour, 330,
Bunle::", s, f. grand-mere, II .le ;'u­
jlelul bunicăi, pour l'ârne des
mOl'ls, 443. - Pl. Imnice.
Burete, s. m. champigllon, 546.­
Pi. bureţi.
Buric, s. n. nombriJ, cordon om­
bilical, :::2, 23. Illnt1'icul pămîn­
tttlnl, nabot, 23.11 a: i te'îil) buriwl,
lui couper le silTet, 22.
Burih, 8. 111. Buril�l, 110111 pro­
pre, 73.
Burtâ, 8, f. ventre, 10. 23. 24. 25.
81. 347, II a sut. cu bUl'lcl la sure,
paresser, ne riell faire, 24. II CI
sic/' cu, {nu 'la ICI pllmint, ne rien
fail'e, 24. 1\ cu burta de pitmînt,
C?, coni- comme, passim. il de
meme C[ Lle, 6;.,8, il afin ([ue, 63,1.
II pom, 233, 2,10. 390. ng. Il pOUl'
BUZ
ven tre it tcrre, 24. II a ave burtă
deiepă, boire (manger) comme
un chantre, 24, II a fi numai burtă
şi căciulă, a ti numai burta. de
cine-va, trapu, 24.
Burta-Verde, s, m. bourgeois. phi­
lis tin, 25. - PI. lnirtă-cerdl .
Bur ueana, s, [, L Mold.], mauvaise
herbe, 536. -- PI. burueni .
Buşele (de al, 1. «d». �t quatre
pattes, 489.
Bust.a, ad». se precipiter tous it
la fois, sans tenir compte des
obstacles, 522.
Buş ten, s. 'n. souche. 696, Iia dormi
lnişten, dor-mir comme une sou­
che, 545. II mort buşten, bien
mort, 617,- PI. buşteni;
Bute, s. [, botte, tonneau, 545.
68,1. - PL buţi,
Bntie, s. t'. bot te, tonneau, 25.
545.-P1. butii.
Butoiu, s. n. tonneau, 40.-Pl bu­
toie.
Butuc, s. III. sonche, 507. 545.
670.-PI. butur:i.
Buză, s, r. levre, 25. 26. 27. 28.29.
200.440.11 a' i scăperet (ere pC.) buze/.
momir d'envie, 26.1! a,ti cu lapte
pe buze, si on lui pressait le
nez il en sorLirait du lait, 26,11
(t se ştm'ge pe buze, en faire son
deuil 26. II a Temane cu buzele
umflate. fâche, tl'ompe dans
ses esperances, 27. II a Iăs(t. buza
faire la Jippe, 27. II a bate din
(în) buze, se bl'osser le ventre,
28. II a (Iueret (sbîrnH din buze,
a sujla în buze, meme sens que
precedemmen t, 28 II a'şilil1ge bu­
zele, s'en lecher les levr'es, 29.
II a''fţ rr.uşcc. )uzde, s'en mordre
les levres, 2U. II cât sol pui pe
b'lze, de quoi meltre sur une
dent creuse, 29.- P1. buze.
Bm:at, adi. lippu, 27. 29. 506. II
a remâne buzat, trompe dans
son alLenLe 27. - Fem. buzaUl
pl. buz ,ţi, buza te.
c
qne, 98. 428.640. 6J1. 681. 685.
719.747. II pluL6t que, 114. il au­
tant Cjue, 509. II semblablc �t,
,
1 I
I I
,
I I
! I
II
(.
I
I
I
I
i�
I :�
II
'II
Iii
Il
it
�
I
"e
I
,
1\1
II
I
1,
t
================== pagina 858 ==================
- 858
cA
81.348.11 afin que, 330. II ca când,
comme si, 484. 573. 755. II ca
şi când, comme şi 427. II que
�20. 371. 703. 828 II ca şi, de
merne qut', tout-a-Iait commo,
146. 153.!lcamâne,souspeu,475.
Că, conj. que, passim. � car, par­
ce que 4. 11, 14. 20. 31. 36.68.
72. 101. 127. 11)1. 154. 180. 201.
291.292.305.332.335.314.410.
413.446.457.460.477.478.479.
494 496.507.547.586.601.614.
632. 671. 672.675.684.695.702.
705. 712. 721. 753. 806.11 de, 115.
753. quoi CJue, 201.
Caca (a), v. embrener, emmerdor,
376.
Caca (a se), v. r. chier 506. 507.
Cacă-Irică, 8.111. poltron, Iroussard,
507.
Cacâce, 8. m, [Banat]. foirard, 691.
Cacacîos, aelj. merdeux. II căcăcios
la inimă, envieux, mechant, 212.
- Fern. căcăciosă ; pl. căcăctoşi,
căcăcioee.
Căcat, 8. rn, excr6ment, merde,
308 461. 508. II căcat cu ochi,
hornme de rien, 503. II a mâncă
căcat, 10 mentir, 20 se tromper,
508. II căcat Cl! apă ,'ece, rien
qui vaille, 508. - PI. ce/caţi.
Căci, con}. cal'. parce que, 4. 180.
377. 488. 677. 691.
CăclUIă, 8. f. bonnet de fourrure,
24. 37. 43. 61. 398. 457. 517.
785. - PI. cllcinU.
Căde (3), v. choir, tomber. 22. 95.
202.207.216.262.317.386.389.
411.427.433.468.469.488.508.
509. 510. 543.556.599.611.65�
691.698.713.723.780.731.732.
748. 749. 886.
Căde (a se), v. 1'. conveni!', falloir,
557.
Caială, 8. f. regret. 621.-Pl. căleli.
Câine, 8. m. 489. 719. Vee1! câne.
,- Pl. câini.
Căinţa, 8. f. regret, 621. - PI. căinţe.
Căiţa, 8. f'. coiffe. bon net. II nă8cut
cu căit a, ne coHTe, 29.-1'1. ciliţe.
Cal, 8. m. cheval. 3. 82. 144. 145.
147.153.294.297.619.770.826.
843. - Pl. cal.
Calare, adv. �l cheval, 208. 660.707.
843.
Calabalic, 8. n. hagage, hal'c1es, 22.
- 1'1. calaoalicuri
C,\.L
Calauză, 8. f. guicle, conducteur,
335. - PI. călăuze.
Calca (a), v. marcher, mettre le
piecl sur, 31. 209. 376. 410. 484.
511. 512. ,-)13. 792. 793.11 fouler,
410. II marcher sur les pieds
721.11 a călc« cu, partir du, 410.11
se conduire, 513. II a 'Şi c,11ct1
iu ;111 a , faire taire ses sen timen ts
intimes, 761. II ti et'tlect drept,
marcher droit, 512. /1 a căI cit
strlmb, devier du droit chemin,
512.lla'l călci: cuvîntul, desoheir,
513.
Calcăiii, e n. talon. 30. 31. 32.
33. 59. 99. 164. 216. 456. 472.
594. 573. II îl j6că şâreci; 'n călcâe,
il a le feu au derriere, 31. II
a' l dCt cn călcâiă, repaus ser du
pied, 31.11 a bate din călcâi, sau­
tel' de joie, 31. II din călcâe pân'
la cap, de la tere aux pieds,
31. II a pune 8ub călcâe, mettre
sous ses pieds, 32. II cât te-al
învirti într' Un călctiii; eu un
elin d'ceil, 32.11 a (Wetet călcâi/a.
tourner les talons, 33. II a 'şi
Iu« c(llcâile de-a umere, prendre
ses jambes a son cou, 33. II
a Jucâ elin călcâi-l, jouer des
jambes, 33.11 a 8e duce Cit c(11câile
îWlinte, s'ell a!ler les talons en
ayant, mourir, 33. - Pl. cc!lcâi,
ctUcâle, cMdtle, clllcâe.
Cald, adj. chaud, 179.299.743.­
Pem. calda; pl. calrjf, calele.
C3ldare, 8. f. chaudron, 70. - 1"1.
căldlid.
Caldură, 8. f. chaleur, 179. 713. il
acces, 559.11 a ave căldun't la cap,
etre une tete chaucle. un cer­
ve au b1'6.le, 513. - Pl. călduri.
Cale, 8. f. chemin, route, 547. 791.11
a pune la cale, arranger, s'oc­
cuper de, 189. - 1"1. căt.
Caletor, 8. m. voyageur, 803. - PI.
Ctilet01'l.
Caletor, ad}. voyageur, 4. 440 ­
Fem. călift6ră; pl.căliftorl, că/elo!'e.
Caletorie, 8. f. voyage, 623. - PI.
dtleloril.
*Calic, 8. m. et adj. estropie, 513.
691. - PI. calici.
CâlţI, 8. f. 2)1. etoupe, bourre, 125.
191.
Călugăr, s. m. mOine, 64-4. - PI.
ci'ill/gelrl.
================== pagina 859 ==================
- 859
CA:\!
Cam, adv. un peu, en quelque sorte,
quasi, 185. 313. 339. 346. 393.
407.454.461.462.488.548.565.
785.11 trop, 713. II cam ... cam, en
partie ... en partie, 773.
Camara, 8. f. chambre, 675.
Cămaşă, 8. f. chernise, 300. 368.
415. 626. - Pl. cămeşt.
Cămaşă, 8. f. placenta.] născut cu
cămafu, ne coiffe, 34.
Cameşă, s. f. [Mold.] placenta, 34.
Câmp, 8. n. champs, 387. 537. 773,11
plai ne, 788. - Pl. câmp],
Când, ado. el. conj. quand, lorsque,
passim.] de când cu, du temps
de, 22. 276. II de când, depuis
que, 663.llpe când, tandis que,
120. II ca când, comme si, 15.
305. 484. 573. II ca şi când, corn­
me si, 427. 755. II câiui 8i când
it la fin des fins, 776: II cârul
.... când; tautot .... tantot, 125.
179. 535. 5,13. II cdnd-va, parfois,
485.
Câne,8.m chien, 145 154.176.197.
322.642.695.781. 788.-Pl. cdni.
Cânesc, adj. de chien, 177. 322.
- Fem, câl1escă, pl. cânesct, ca­
nesce.
Cântâ (a), v. chanter, 757.11 jouer
(d'un instrument), 159.
Cântare, s. f. chant, chanson,
625. - Pl. cântă/"f.
Cap, S. m. chef. 16.-·PI. cap!.
Cap, 8. n. chef, tete, 7.34.35. 36.
37.38.39.40.41,42,43.44.45.
46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54,
55. 56. 57. 68. 59 60. 61. 74. 80.
92.93.98.100.101.115.129.131.
142.161.171. 178.219.220.252.
256.262. 27 L 283. 283 291. 301.
311.341.348.353.365.396.370.
400. 401. 402. 403. 414. 504. 513.
565.605.713,719.747.782.808.
828. 840.11 a fi bătut la crlp, avoir
la tele dure, 41.11 cap f(tră cre­
eri, ecervele, 45. il a 'lfi pune
cenuşe pe cap, se couvrir la
tete de cendre, 45.11 a'fi lua
capul în polă, se sauver a tou­
tes jambes. 46. II cap sec, sot,
48. II a sud capul cui-vCl, trom­
per quelqu'un, 48. II a 'şi lega
capul, 10 se marier, ilO prendre
l'engajement de faire une chose
48. Il a fi tare de cap, ::Ivoir la
tele dure, 49. II CI ave capul ca
CAP
dovlecul, elre un sot, t.O. II a ave
cap, avoir de la tete, 50 �I a ave
grâun(e în cap etre un imbecile,
50. II a ave apă la cap, etre
toque, 51. II a lud apă la cap,
s'enivrer, 51.11 a fi cu luna '11 crtp
etre luuatique, 51. Il i-a ?'es(t­
rit IUlla 'n c:tp, il est devenu
chauve, 51.11 a fi .Il/-eu la cap, avoir
la tele dura, 51. II a fi ajuns de
cap, etre intelligent, 51. II cap
UŞO?", tele lege re, 52. Il cap .17'"08,
tele dure, 52. II a fi mare de cap,
etre intelligent, 52. Il a umbî ă
cu capu mare, etre fier, 52. II a
lua în crtl), 10 comprendre, 20
se charger de, 53. Il (('şi lUCI în
cap, en faire a sa tele, 53. li
a'şT pierde Cipul, en perdre la
tete, 53. II cu capu 'n [os, la te te
basse, 53. II cu capul (pe) 8US, la
tete haute, 53. 54. II a ridică ca­
pul, prosperer, 51. II a ave fumuri
în cap, des idees de �Tandeur
04.11 a umbla cu capul între n­
rechi, etre sot, 54. II a mânca ca­
pul cuT-va, perd re quelq'un, 55.11
a'i r6de cap!!l, lui ressasser les
oreiIles, 55. Il a se pune ZJe capul
<Jur-va, insiste!' aupres de quel­
qu'un, 56.11 a ave cap de întors
Turci, ctre un sot, 5611 a se da
cu ,'apul de (toţi)pel'eţii, ne savoir
ou donner de la tete, 57. II a
se dr(. peste cap, fail'e des pieds et
des mains, 20. 57. II CI da peste
cap, lever le coude 57 1\ a'şi lua
lumea în cap, s' enfuir et tout
abandonner, 57.11 a nu'şi vede
capUl, 10 ne savoir ou donner
de la tele, 2° etre tre5-malheu­
reux, 58. Il a'i pune plumb în
cap, lui meltre un peu de plomb
uans la tele, 58. II îl taie capul,
il s' entend it, 58. 370, II a da lJeste
cap, tomber it la renverse, 449·11
merge tdba peste cap, l'affaire
va mal, 58. II odată cu capul, it
aucun prix, 59. II în ruptul ca­
zndttl, it tout prix, 59. II din cap
lJ(Înă în lJicere, des pieds it la
tete, 59.11 a' fi face de cap, s'atlirer
des desagrements, 60.11 a'�i ela
dr. celP, s'attirer des desag['o­
ments, 60. II a'i da de cap, 1°
reussir, 20 meme sens que prece­
demment, 60.11 (t se pune pe ca-
================== pagina 860 ==================
- 860
cAp
plll cui-va" demander une chose
avec insislance, 60.1: a'i iutorce
capul, J ui tourner la tcte, 61.11
a se sd în capul cui-va, monter
sur le dos ele quelqu'un, 61. II
a fi de capul Sttl, etre son mai­
tre, etre independant, 61. II a
fi cap tăirct (leit) cutare, etre
un tel tout craehe, 61. II cu 110P­
lea il! C(lp. ele tres grand ma tin,
727, Il,ctSICt în capul oselor, se teuir
rlebout, 385, II a face cap, se for­
mer (en pa rlant el'un bouton),
50cl. II a ardic« în cap, rcvolu­
tionner, mettre en emoi, 281. II
a alel'[jtt pe capete, ri valiser �t
la course, 47c1. - PI. capete.
Capestere, s. f, ma ic, huche a fa­
rine. II a rede nlli Ln Ctlpe�tere,
s'emiehir, 3\)8,
Capet, s, It, bout, commencement.11
CI scâte la capifi, venir' it bout
de, s'entendre, 292.- PI. capete,
Capeta (a), 1', obtenir, 83.
Ca,petâiu, s, n. ehevet, 515. - PI.
cc1petâie,
Capeţinu, s, f. tete, 61. - FI. că­
peţîl1e,
CapeţÎllos, adj. qui a une grosse
tete. II sot, 564. - F6111. ctlpeţî­
nos('[; pl. Ctlpi!ţinofi, ct'lpi!ţin6�e.
Căpetllit, adj. s. pourvu, elabli. II
uml)l(l dupil dipetttit, elle cher­
che,\ obtenirquelque c11ose, 848.
Capii, ae�j. qLli a le vertige. II CI fi
capitt. 10 elre tOCju6, 20 etre ivre,
513.-F(�rn. cc'Ipie; p1. cc'ipii.
Capra, s, f. chevt'e, 8. 9.275. 36l.
374. 716, - 1'1. capre.
Clpşuna, s,/,o capron, grosse fraise,
495, - PI. rx'ipsune, cilpsuni.
Câpu,!:i, s, /. bou"'geon, bourgeon
de la vigne, 19,). - Pl. căpuşe.
Car, 8. n. cha!', chariol. 72. 300,
373, cl92 493. 563, 650. 728. II
vn ca!', un pIein ehario!, 461. !I
wt car de, beaucoup de, 668. -
1'1. care,
Caraba, dans l'expression haM C!t-
1'(ibc'i, tres vieille femme 15.
Carare, s. (. sen tier, 11. 12,-- 1'1.
cÎirtlrl.
Carbune, s. m. charbotl, 476.709.­
PI. â/rbwzL
Cârd, s. n. vol6e, bande, 15:). 298.
751. - P1. cârduri.
Care, pl'. rei. des 2 "elll'es, qui, le
CAT
quel, celui qui; passirn II que,
169. II CIt care, avec qui, avec
lequel, 45311zJe care, qne, 244.­
'PI. cari, care,
Cârlan, s. 11/. poulain de deux ans,
643. 644, -- P1. cârlani.
Câr mi (al, v. tourner, hiaiser. II e(
ecîrmt din nas, desapprouver,
montrer son mecontenternent,
faire la grimace, 313,
Carne, s. f, chair, 61. 62. 63. 64.
:�70. 382, 453, 455. 783. II carne
cu OC7Ii, 1° homme de r ie n, 2°
figure sans expressiou , 3° sot,
61. II a cresce carnea pe cine-va,
etre plein ele joio, 6�. II nu se
prinde carne pe el, c'est un me­
chant, 62. II a 'iji mâna! carnea,
se faire du mauvais santr, {j2. II
a fi cu carnea betlţatii, etre me­
chant, 6B.11 " mândt carne ele Om,
1 ° etl'e mauvais, 2° etre laid,
63. II (t fi "iHI de carne, 1° etre
coureur, 2° avoir le sang vici6,
63. II a tăi<'t în eewne vie, trancher
d alls le vii, 63. II în carne şi în
ose, en ehair el en os, 64. -
1'1. (ărni, u'11·/luri,.
Cârui (a), v. toul'l1er, deviet', 684.
Cârpa, s. l ehiffon, loque, 191.
301. I! are urechi de câ''j}(l, il a
I'oreille paresseuse, 464. - PL
cârpe.
Cârpit, (t'lj. raecomode, rapiec6,
694. 801. II a ave ochii cârpiţi,
etre un sot, 353. -' F6m. dr­
pitit; pl. câ/'}J'iţf, cârpite,
Caruţ, 8. n. [Molel], petit chariot,
722.
Caruţa, s, f charrette, 160. - PI.
cărute.
Caş, s. 'n. fromage il la pie, 602,
Casa, s. r maisotl, 14. 15, 16. 70.
125.126,128.129.143,156.235.
287.2�0.291. 292. 294. 295,296.
300. 3t!0. 560. 561. 735.759.760.
841. -- Pl. case,
Casca (al, v. ouvril', 106,190.196,11
bailler, 51.3, 51J.
Caseâ-gura, s. m. nigaud, badaud,
bayeur aux corneilles, 190.
Casc3t, s, n. bâillement, 190. 196.
51c1. 515.
Castravete, s, n. concombre, 298.
7;)2. - 1'1. castnweti.
Caşuna (al, v. venir, 'survenir, 5.
Cât, aelj. aelv. eL pr. combien, ce
================== pagina 861 ==================
- 861 -
CĂT
que, 73. 383. 418. 504. 777.11 le
ternps de, 116. 362. 363. 404.
408. 409. II tant que, 111. 378.
3()4. 416. 511. 583. 762.778.780.11
autant que, 29. 37. 106. 155.
177. 206. 267. 274.280. 2D3. 330.
455.456.506.527.536.590.591.
592. 662. 666. 683. 716. 739. 786.
787. 817.[[le temps de, 81. 388.
401. 527. 540.11 si, 490 636.757.11
si (aussi) grand que, 40. 196.
345. II gros comme, CO 111111 e ,
207. 424. 425. 463. 606. Il au­
tant de, 43.11 tout .... que, 533.11
vous aurer beau, 577. II cu cât ....
cu atât, plus .... plus, 77.296. II
cât ... atât, autant .... autant,
371. II şi ... que, 686.11 în cât, de
sorte que, 747.llpe cât, autant
que suivant que, 590.591 5\32.11
niCi cât, qui merne autant 267.[[
cât, a beau, 583. - Fem. câtă;
pl. câţi, câte.
Cată (a), v. chercher, 30'1. 325.515.
516.11 tacher de, 486.11 regarder,
349. 746,11 attendre de, 237.
Cataliqa, s. f'. [Molâ.}, echasse,
406.-PI. catalige,
Cataramha, dans l'expression, babă
catarombă, tn';s-vieille femme 6.
Câte, adj. et. pl'. 1)1. de cât, beau­
coup, 743. li tout ce que, tout
ce qui, 646. 822.1[ quelque, 728·11
câte unul, un â un, 423. II de
câte-od, chaque fois que; passim,
Caţea, s. f. chienne, 295.-PI. cit­
iele.
Caţel, s. m. petit chien, 4. 215. Pl.
căţeL
Câţl, pr·. pl. de, cât, qui, 543.
Catre, prep. vers, it, 496.
Cauta (a), v. chercher, 12.146. 168.
193.301.306. 399.4()7.654. 682.
836. II soigner, 174. 706, II exa
miner, 137. 516. II rechercher,
161.11 îi caula în obraz, ilIe res­
pecte, il le menage, 325. II ca·
l.ait ce n' a l)tcrdut, il cherche a
voler', 516.11 a căuta diua ele Ari,
bâyer aux corneille�, 516
Câuta (a se), v. r. 6tre cherche,
etre recherch6, 569. 702. II exa­
miner, tenir compte, 180.
Calltătură, s. f. regard, lOr;. 346.
516.--PI. căUU/tUFt.
Cazan, s. n. chaudron, marmite,
390.-PI. cazane et ca:;;anurT.
CEH
Căzui (a se), v. r. s'efforcer, 791-
Ce, pr, ni. qui, que, quel, quelle,
ce que, ce qui, quoi, passim.]
it quoi, 500. 544. 660. 683.
Ce, conj. que, passim. ii pourquoi
165. II de ce, plus 718. II de ce,
pourquoi, 140. 63'2. Iila ce, pour­
quoi, G39. 632.
Ce, conj, pour ci, mais, 14. 40. 661-
Cea, aci). et 1)}'. dem, f. celle, 218.
594. II cette 225. II ,la, 126. 289.
305. - 1'1. cele.
Ceas, s. n. heure, 314. 631. 782. Ii
cu ceasul. des heures entieres,
577. - Pl. ceasuri.
Ceea ce, ce qui, ce que, passim.
Ceta, s. ţ. nuque, 64. 65. 66. 139.
359. 551. 579. 843. II a fi gros la
ce/a, avoir du foin dans ses bot­
tes, 64. 65. II a pune la cr!fă, ne
pas s'occuper d'une affair e, 65.11
a scdrpin ă la cefă, battre, 65. ii
a fi tare de celă, avoir le sac,
65. II când mi-oii; Vedfa ce 'a, la
semaine des quatre jeudis, 66.11
a'i muia cefa, le battre, 66. -
PI. cele.
Cel, adj. et pl'. âem. ce, celui, le,
la; passim. II pe cel, celui que,
639. - Fem. cea; pl. cer, cele.
Cel-alt, adj. et pl'. ilem. l'autre;
passim. - Fem. cea-l·alUt; pl.
cel-t-ala, cele-l-alte.
Celâ-l-alt, adj. et pr·. elem. l'autre;
passim.
Cenuşă, s. f. cendre. 45. 99. - PI.
eenufe.
Clipa, 8. l. oignon, 416. II face cât
o cepă degendă, il ne vaut pas
un sou, 37. - PI. cepl.
Cer, s. n. ciel, 120. 233. 264. 369.
483. 757. 820. II a 'l ridica în
slava cerului, elever quelqu'un
aux nues, 696, - Pl. cerul·i.
Cera, 8. f. cire. II are nos de ceră,
c'est une soupe au lait, 307.
Cerc, S. n. cercle, 813,-1"1. CCI'curi,
Cerca (a), V. 6prouver, examiner,
607.
Cere (a), V. demander, soJliciler,
exiger, G. 74.78.103.115.173.
176.282.283.337.489.502.515.
583. 608. 708. 709. 777. 827.
Cere (a se), V. 1'. demander, fallDir,
383, ·169.
Cerere, s. f. dcmande, requete,
661. - 1'1. cet·eri.
================== pagina 862 ==================
CER
- 862 -
eîO
Cergă, 8. f. couverture, 591. - PI.
cergi.
Cerne, (a), v. tamiser, cribler, 154.
155. 286.
Cerui t, ad j. tendu de noir, en deuil.]
a fi cu inima cernita, avoir l'âme
en deuil, etre triste, 203. ­
Fern. cernită ; pl. cerniţt, cernite.
Certa (a se), v. 1'. se disputor, se
quereIIer, 55. 270. 292. 421.
Certa, 8. f. dispute, querelle, 621.
Ceţă, 8. f. brouillard, 93. II glau­
come, 330. II a are ceţă în creeri,
etre ivre, 93. - PI. ceţe.
Cetate, 8. f. forteresse. cite, viile,
172. 571. - PI. cetăţi,
Ceva, p1·. ind. un peu 14; passi m.
Cevaş, pr. inel. quelque chose, 649.
Chef, 8.n. bonne disposition, bonne
humeur. II eli cheful meu, a ma
guise, a ma fantaisie, 637. ­
PI. chefuri.
Cheie, s, {. ele, 16. - PI. chei.
Chel, «a], chauve, 516. 517. 518.
519. 520. /1 a scapă chel, etre
baUu, 520. - Fem. eMIc't.
Chelbe, 8. f. [Mold.], teigne, 620.11
e plin de cltelbe, il est tout-a­
fait pauvre, 520.
Chelbos, adj. [Molel.], chauve, 422.
520. - Fem. eltelboscl; pl. chel­
bo�i, chelb68e.
Chelie, 8. f. calvitie, 519. 52'1.
Cheltuiala, 8.f. c10pense, frais, 321.
- PI. cl/eliMieli.
Cheltuielii, 8. f. depense, frais, 136.
305. 321. - Pl. chcltMleU.
Chema (a), v. appeler, inviter, 521.
622. 636. 638. 763. 791. 800.
Chema (a se), v. r. s'appeler, 648.
Chiar, adv. meme, 126. 154. 177.
411.11 eMar ca, tout-a-fait com­
me, '346.
Chicâ, 8. f'. cheveux qui tombent
sur la nUCjue, cheveux, 66. 67.
- PI. chiee_
Chichirez, babillard (ll1eunerie) 682.
Chieltuială, 8. j. depense, f"rais,
381. P!. chieltuteli.
Chilna, 8. f. colTre d'un chariot,
73. - Pl. chilne.
ChilOlll, 8. i'.ll1asse, coup de poing-. Il
nOI11 pl'opre pom desiguer un
homJJ1e fort et sans intelligence,
une brute, 842.
Chilug, 8 n. [Mo/d.], pilon 371.
Chil1gâ, 8. (. LlI101el.], ranche, 72.
Chior, adi. borgne, 521. 522. 657.
658. 666. 843. II a mt 'i fi gara
u�.9J'ă, etre bavard. 93. - Fem,
chr6ră; pl. chtort; chiâre,
Chîoră! (a), V. grouilIer, gargouil­
ler, 217. 270. 438.
Chîort (a), aveugler, 523. II devenir
borgne, fermer un oeil, 522.
Chiorîş, adu. de travers, 523.
Chiot, S. n, eri percant, clameur,
523. - PI. chiote.
Chip, 8.11. figure,a pparence, forme,
68. 523. 566. 566. - PI. chipuri.
Chirales, 8. f chirie eleison, 841.
Chirie, 8. f loyer, 173. 827.-Pl.
cliirit.
Chişav, dans I'expression, chifav
la inimă, mcchant, envieux, 212.
Chiscă, (a), V. [lJIoldave.), pour (ţ
pişcă, pincer, 523. 671.
Chiii, s.i n, eri percant.] cu chitt cu
val, � grand peine, 524.
Chîulac, dans I'expression: a ave
chiulac, etre intelligent, 50.
Ci, conj. mais; passim.
Cicală, 8. f cigale, 299.
Cimpoiu, 8. n. cornemuse, biniou,
72. 7:3. 793. - PI. cimp6ie.
Cinci, adi. 1tum. card. cinq, passim.
Cincl-�eci, aclj. nain. cinquante;
pasi3im.
Cine, pl'. ind. qui, celui quj; pas­
sim. Illpe cine, celui que, 638.11
cine, poul' ori-cine, n'importe
qui, tont homme qui, 47.
Cine-va,pr.incl. on, quelqu'un; pas­
sim.
Cinste, s.f. honneul',consideration,
41. 1RO. 131. 295. 609. 553. II
honnetete, 722.
Cinsti, (a) v. hOl101'er, respectel',
louer, 134. 372. 488.
Cinstit, ad). honnete, hOl1ore, 13I.
143. 294. 561. 578. 828.
Ciobotă, 8. f [iVIold.], botle. 739.
- PI. clobole.
CIocan, 8, n. marteau, 300. - 1'1.
ciocc11le.
Ciocni, (a se), v. 1'. se cogner, se
heurter, II a se clOCll't, ctre ivre,
52±.
Ciocnit, adj. cogn6.11 toque, qui a
un coup de marLoau, 524. /1
gris, qLli a une pointe, 524.
Ciolan, 8. n. [lYIolcl.}, os, 68. 69.
4W. 607. 787.11 a'st jCtl'8 de cio­
lan, se pr6p<trer' des c16sagre-
================== pagina 863 ==================
elo
- 863 --
COJ
ments, 68. II a fi cu ciolane în
pântece, etre eneeinte, 69.-'1'1.
ciolane.
Ciomag, 8. n. gourdin, 66. 154.
542. 833. II coups de baton, 843.
- PI. ciomege.
Ciopli (al, v. tailler, degrossir, seul­
pter, 134. 324. 530.
Cl6ra, s. f. corneille, 81. 129. 526.
548. 695. 723. 763. 784. 796.­
P1. ciori,
Ciorbă, 8. f. soupe, potage, 476.
556. 558. 817. 824.-PI. ciorbe.
Cf6tă, 8. [, [Mold}, souehe, 44.-­
PI. ctâte.
Circ, 8 n. son Iaible. II a nu elice
nici circ, ne pas souffler mot, 540.
Cireş a, s.], cerise, 322. 785.-Pl.
cireşi,
Cisma, 8. f: botte, 288. - PI. cisme.
Citi (al, v. [i re, 82. 365.
Ciuda, 8. [. depit, cale re, 12. 026.
Ciuf, 8. m hibou des marais. il
homme laid et insensible, gros­
sier, 69.
Ciuf, s. n. touffe, partie feuillue,
129.
Ciuf, 8. n. cheveux, tignasse. II a'i
lUCI ci-ului foc 10 etre battu. 2°
s'attirer des de::lagrements, 399.
Ciul, adi, essorille, 524, - Fem.
CbUZa; pl. crult, ctltle.
Ciuma, 8, f. peste, 266. 524. 525. Il
af! o ciumă, laid, mechant, 525,
Ciumat, adj. pestifere, 525.
Ciung. ailj, manchot, fj25. 526.
CIupercă, 8. f. champignon, 49. -
PI. ciuperci.
Ciupi (al, v. pincer. II bequetel',
526, II a ctulJ� de ochi, eblouir',
attirer l'atumtioD, 355.
Ciupit, adj. pince, ecorne. II ciupit
de â!1'8at. grele, 800, - F6m.
ciupitcl.
Ciur, 8, 11, crible, 419,--PI. ctU1'U'i't,
Ciurila, s. m, Clurilă, nom pro­
pre, 73.
Clabuc, s. m. bave, ecume. II Ct face
clăbncl la gunt, 10 bavarder, 2°
ecumer de rage, 526.
Clacă, s. r corvee, travail non
paye. II vodJe de clac,t paroles
inutiles, sans valeur, 802. 846.
Clăti (al, v. rincel' 169.
Cleşte, s. m. tenailJes, pince, 106.
115. 266, -- Pl. c!C?ti.
*Cletana (a se), v. r. branle!', 116.
Clipă, 8. f, elin d'oeil, instant, 526.
-- PI. clipe.
Clipală, S. f. [Mold ], elin d'oeil,
instant, 527. - PI. clipele.
Clipela, 8. relin d'oeil, instant, 527.
Clipi (a), V. cligner, 527.
Cloci (al, V. couver, 585.
Clonc, s. n. gloussement 202. 530.
Clopot, S. n. cloche, 578, 636.753.-
PI. clopote.
Cloşca, s. f. poule couveuse, 202.
530. 585. - PI. cloşci,
Clotori (al, v, [Banct.] rineer, 527.
Cobori, (al v. descendre, 749,
Coboriş, s. n, dcclivite, descente,
721.-Pl. cobortşurt.
Cobză, s. f. sorte de guitare,392.
579. 708.llsănăto8 cobeă, mala de,
708. II.gras cobeă, maigre com­
me un clou, 579. II a't face pân­
tecele cobză, le batu-o, 392,­
PI. cobze.
C6ce (a), v. cuire au four, 762, II
a coce pre cine-ca la inimă; lui
garder un chien de sa chienne,
214,
C6ce (a se), v, r, rr.urir, venir iJ.
maturi te, 495. 504. 769.
Cocen, s. m, trog-non, 798, - 1'1.
cocen'.
Coceorba, s, r. v. cOc!01'bd.
Cocinii, 8, f. SOlle (etable il. porcs),
693,
Cociorbă, s. r fourgon, tisonnier,
816,11'1 VC1l'1 ICI cocwrbc(" en veniI'
aux coups 816.
Coclorvii, s. f. [Mald.], fourgon,
tisonnier, 816.
Cocorat, ad}, qui a de longues
jambes, 646. - Fem, cocor-ată.
Cocoş, 8. m. 292, 523. 714, - PI.
cocost.
Coc6şa', s. r bosse, 528, 11 a SUlUl
cn,-t'a cocaşa, battre quelqu'un,
- Pl. coc6se.
Cocoş a (a se),' 1). '1". se VOl! ter, 528.
Cocoşat, arlj. bossu, 528. - Fem,
cocosaUl.
C6dă, �. f. queue (des animaux),
4.1. 45. 92.161. 162,282.298,300,
363.47'1. 611. 730. 731. il tressc,
6a. Ii a împleO caClă alba, coiffer
SainLe-CaLherine, 69.-1'1. cnq,f.
Codru, 8. m, foret s6culalre, 806.
- 1'1. codri,
Cojiţ�, s. f. croustille, crouton,
115, - 1'1. I.ojiţi,
I
================== pagina 864 ==================
COJ
- 86J -
CRE
'Cojoc, s. n. bisquain, vetement
fourre que portent les pay­
sans, 499. - 1"1. cojâce.
Colac, s. m. pain en couronne, bri-­
oche, 154. 744.-1"1. colaci.
Colea, ad». la-bas, 751.
Colo, adv. la II când colo, tandis que,
106.
Colţ, .;. n. coin, angle, 813.-PI.
colturi.
Colţat, adj. qui a des crOC8. II har­
gneux, mauvais coucheur, 70.
- 1"1. colţată,
Colţos, adi. qui a des crocs. II har­
gneux, mauvais coucheur, 70.
- PI. colţ6s(1,
-Coltuc, s, n, traversin, II crouton
de pain. II a'fi (trela coltucul; re­
fuser avec mepris, faire la ni­
que, 70.
Conac, S. n. halte, repos, 800. -
1"1. conacuri.
Conduce (a se), V. se conduire, se
guider, 656.
Conteni (al, v. cesser, s'arreter,
217. 296.
Copac, S. m arbre, 507. 510.747.
- PI. copaci.
Copacii:i, 8. m. arbre, n. 510.
Copil, s. 111. enfant, 2. 70. 71. 72.
73.74.75. 76.77.78.79.80.81.
82.83.84.85.86.87.88.89.447.
489. 490. 491. 582. 674.695.803.11
a ajunge în d6ga COpia01', tom­
bel' en enfance, 82. II copil de
s�(flet, enfant adoptif, 85.11 copil
din flori, batard, 86.11 ca un co­
pil de ţîţei, innocent, nalf, 88.-
1"1. copii.
Copiliri (al, V. tomber en enfance,
582.
Copilarie, 8. f. enfance, 528. II a
dide în copiUlrie, tomber en en­
fance, 528.
Coprinde (al, V. embrasser, 256.
585. 592.
Copt, ael). mur, 291. 382. 785. II
a ti copt la os, 10 6L1'e vieux,
2° avoir de l' experience, 385.11
a fi bub(t cap tii, etre irascib le,
malaclif, paresseux, 504.-1"em.
c6ptâ; pl. copţi, c6pte
Copt, 8. n. malurite, 495.
Coptori (al, V. formeI' du pus, ron­
ger, 689.
Corb, S. m. cOl'beau, 344. 361.-
1'1. corb'!.
Corn, 8. n. cor-ne, B16. 551.11 a le
spune cu G6rlle, exagercr, men­
tir, 743. - P1. corne.
Corcna, s. t'. couronne, 143. 2\H.--
1"1. co,·one.
Cort, S. n. tente, 617. -- PI. COI'­
turi,
Coş, S. n. tremie, 437. II cerc ueil,
:374 773.11 cavite thoracique, 89.
Coş ar, s. n. etable, 69il.
Cosiţ ă, S. r tresse, 89.11 C08iţet albă,
vieille fille, 89. - PI. cosiţe.
Costă, s. f. câte, flanc, 90. 91. 126.
392. II a bate la trei coste, battre
a plate couture, 90. II a are c6-
stele lipite, etre mort de faim,
90. Ii gras de-t l1Hmeră costele,
si maigre qu'on pourrnit lui
compter les cotes, 91.11 a'fi da
coste Ctf cine-va, s'entendre en
sous main avec quolqu'un, 90.
- PI. coste.
CJt, 8. n, coude, 11. 91. 92. II a'i
arele! cotul, lui montrer le coude.
91. II cote-gale, va-nu-pieds, 91.!1
cote-g6Ie, coude perce, 11. 71.
72. - PI. cote.
Cot, S. m. aune, 226 -PI. coţi.
Coteţ, s. n. soue ((!table a porcs),
G93. - 1"1. coteţe.
C ltro (înl, aelv. de quelque cote
que, partout oll, 740.
Covasit, adj. caille, 651. - PI. ca·
t·ăsi/(L.
Covîrşi, (al, v. surpasser, depasser,
I'emporter sur, 92.
Coz, aclv. ob.ose rare, de prix. II
frum6să coz, extr6mement belle,
567.
Crac, s. m. jambe, 92. 106. - PI.
craei.
Crâng, s. n, hallier, taillis, 298. ­
PI. crâl1gurl.
Crede (al, v. cl'oire, 106. 768. 786.
811.11 avoir confiance, 145. 333.
Crede (a sel, V. ell'e cru, B36, 744'11
paraitre, sembler, 303.
Cre�emint, .8. n. credit, confiance,
foi. II a ave cre4emînt, 6tre cru,
avoi r confiance en, inspirer con­
fiance, 144. 145.
CredinCIOS, ael). fidele, 295. 794 II
sllr, qui inspire con [lance, 336.
-- Fem. c,·edinci6s(I.
Credinţă, S. f. confiance, foi. Il a
lua creelinţa CUt-va, c!'oire quel­
qu'un, 81. 14fJ.lia ((Ve credinţ(�,
1
I
I
================== pagina 865 ==================
crm
- 865
CUlt
inspil'el' confiance, etre cru, 287,
502. - Pl. credsnţe.
''treer, 8. 'In. cervelle, 38. 45. 92.
93. II a nu ave creert în o"p, etre
un ecervele, 93.-- Pl. crecrt.
-Crenqa, s. f'. branche. Il a umbla
ore/1g/t, aUer il. l'aventure, 788.
- Pl. crengi.
"iGrtipa, (a), v. crever, se fendre,
21. 26. 158. 201. 269 323. 325.
343.355.713. 783.
':Cresce, {al. v. croit re, zrandir, se
developper, 24. 49. uZ. 85. 301.
f113. 398 495. 584. 768. II venir
768. II pousser, 403. 463. II gran­
dir. 529. 730.768.11 augmenter,
568.11 grossir. s'eufler, se gon­
ller, 206. 418.
'Crescut. ad], eleve, 104. 426.­
Fem. crescută.
:Cre�tet, s. m. tete, 93. II din creştet
pân(l în t/tlpi, de la tete aux
pieds, \)3.
<Crier, 8. 'In. [Mold], cervelle, 35.
46. 92. - 1"1. crieri.
''Croi, (a) v. tailler, couper.] dire,
parler, 134.
<Cruce, s f. cruix, II signe de la croix
725 II bată '1 crucea, le diable,
1391. Il a sia calea cruce, etre danfl
un carre[our, 547. II le maÎtre
de. 16.
'.Crllce, s. r troupe, bataillon. II a
fi cruce întn!gă, a fiJumetate de
CI'uce, valoir une unite, valoir
la moi tie, indique la superiorit6
du premier sur le second, 280.
Cruciş, adv. de travers. ii a se uit,t
cruciş; loucher 521.
'La, P1-eP. avec; passim. II de, 700.
7m II en, 794. II malgre, 576. II
';;16 ceasul, des heures entiel'es,
577.
r�llC, 8. m. coucou, 282. 480. 779.
'i96. II tîrgu cucului, marche, 2tsl:l.
'- Pl. C1Wi.
-Luculeţ, s. m. diminutif de cuc,
292. 293. -- Pl. cuculeţl.
Lufundil (a), v. plonger, enfoncel',
529.
!Cufunda (a se), v. r. s'enfoncer,
se perd re, 787.
'CuI, ll/'. nlat. (au datif), il qui;
passim.11 a cui, du queL dont;
passim.
LUIbar, $, n. nichet, 788. - 1'1.
cuibare.
Cuiu, s. n. clou, 300. - P1. cuie,
CUI-va, it quelqu'un : passim.
Culca (a se), v. 1'. se coucher, 129.
458. 459. 502 529.
Culcare, s. m. action de se cou­
cher, 529.
Culcat, adj, couche, abattu, 39.­
Fem. culcată.
Culege (a), v, cueillir-, recolter, 100.
rtz. 841. II cueillir, rarnasser-,
269. 423.
Cultuc, 8. n. Voir coltuc.
Cum, adn, comme, comment, se­
lou ; passun.jaussitot que, 298.
369. 376. 388. 602. 705. II după
cum, suivaut que, comme, 68.
223. 378.
Cumetru, s. m. compere, 739.­
PI. cumetr i.
Cumpena, 8. f. balance, Ileau de
la balance, 376.
Cumperă (a), v. acheter, 7.8. 106.
321. 461. 486. 633.
Cun6sce (a), v. conuaitre, 444.576.
722. 776. 791. II savon-, se ren­
dre compte, 74. 289. 309.310.
330. 506. 796.
Cun6sce (a se), v. ,'. se connaitre,
343. 578. 638. 684. 789. 829.
Cunoscut, adi. COlmu, 492. - Fem.
cunoscută.
Cur, s. m. eul, derriere, 31. 42
44. 45. 80. 93. 94. 95. 96. 97.
98. 99. 100. 101. 102. '107. 111.
145.171.183.184.306.376.407.
469. 475. 48b. 543.544. 546.551.
566.594.600.612.643.651.694.
.55. 786.11 În ('ur, assis, 544.­
Pl. curi.
Cura (a), v. couler, nuer, s'ecouler,
37. 357. 712. 790.
Cura, 8. f. [Mold], cOLll'roie, 592.
Curat, adj. propre, 139 266. 296.
326. 846.
Curaţa (a se), v. r. se debarassel',
697.
Curatura, 8. f. partie coupee d'une
foret, 116.
Curea, s. f'. dinele, 124. 282. 695.
701. 746. _. Pl. curci.
Curcan, s. 'In. dindon, 17. 434. 554.
- Pl. ctll'cani.
Curcut, 8. n. eau melangee avec
de la farine de ma'is et qui COI11-
mence it bouillir, 556.
Curea, s. r coulToie, 204. 592.­
Pl. c1(!·ele.
================== pagina 866 ==================
- 866
CuR
Curator, ad], courant, 217.-Fem.
curătore.
Curge, (a), v. couler, affluer, 36.
483. 632, 633. 712. 790. II glisser,
737.
Curînd, adi'. rapidement, 686·llmal
curînd, plus tot, 232.
Curişor, s, m. petit derriere, 273.
Currneiu, s. n. corde d'ecorce. il
eurmeiii de teid, corde de tille ou
teille 829.
Curmeziş, adv. en travers. li a gn'li
curmezi ş, etre d'un avis con­
traire, 578.
Cur mezişat, ad». en travers. II a
DA
griJ.t curmezişat , etre d'un avis
contraire, 578.
Curvă, 8. f. piege, 805.--Pl. curse,
Curvar, s. m, coureur de Iilles,
294.-Pl. curvari.
Cusur, 8. n. defaut, vice, 97. 373"
1'\' cusururi.
Cutare, adj. el. pl'. ind. tel, telle,
203. 501. II un tel, 63J
Cuţit, s. n. couteau, 221. 281. 082,
686,-PI. cuţite.
Cuvint, s. 11. parole, 279,487. 013.
530. 535. 559. 6:30. 833.'- PI.
cucinte.
r
D
Dai ad». oul, 40. 688.
Da, coni. pour dar, mais, 12. 14"
292,322.526,567,594.686.794.
807.
Da, (a), v. donner, 6. 12. 83. 93.
101. 103.129.177. 184. 199. 203.
238 23!�. 24J) 262,264.282.330.
377.388,389.394.423.424.431.
446.489.494.501.576.609.633.
671.703.717.769.771. 798. 826·11
frapper, 19. 21. 30. 31. 63. 65.
80. \)8. 169. 312. 323. 360. 371.
413, 468. 602. 718. 767 Iljeter,
428,734.11 faire allcr, 223·llarriver
a, 320 II en, 672. II mettre, 226.
312.313.387, 737.1! rendre, 344.
li entrer, penetrer', 208. 786. II
laisser buter, se cog-ner, 57. 60·11
tomber, 20. 144. 167. 180. 346.
352. 738.11 tireI', 755.11 permetLre
417.11 entrel', 529.lls'elancer, SOI'­
tir, 209.216. 665.llmontrer 70.
91, II souffler, 325.lllâcher, pro­
mener, 315. II trouver, 383. !I a
dc! din, remuer, 102. 110. :23>.
233. 234. 253. 313. II a d CI în, tom­
ber en, 82.lla de! în, devenir 547·11
a (/(", în, jeter Gur, 718.lla del
pl'ill, traverser, 420. 776. II a da
peste, tomber sur, 381. 505 571.
787.11 a da peste, decouvrir, 686.11
(1 dct de, atteindre, 663. 728. II
a da de, trouver, rencontrer,
556. 661. '/40.11 a da de, se cog­
nera, 57. II a da cu, atteindre,
toucher, 264. 265; dire 438;
meltre la, 250; repousser du,
165.11 a d« din bueă, 10 trembler
de colere, 2° desirer ardem­
ment une chose , 3 o bayer
aux corueilles. II a d,} dos, fui!',
se cacher, 120_ il adei [alei, jouer
des mâchoires, 12111 a d(! pe
faţii, devoiler, 139, Ila'l da de gât,
le perd re, 163. II a d!', la stânga,
1° voler, 20 etre faux, ruse, 435.11
a dă pas, permettre de, 668 li
a da pecat, oonsiderer comrne
un pcche, 681. II adeI bătaie;
battre, 98. Il a dat răsfugn în ei,
ils courent comme des derates
688.11 a da cu ghiarele, travailler
d'arrache pied, 165. II a det za­
pis cu, prendre un engajement
777 .11 a' i d,i pe nas, eprouver
un desagrement, 306. il a dce nas
cui-va, permeUre trop de liberle,
trop de familiarit6 a quelqu'un,
311. II a de! nas cu cine-va, oser
se presenter devant quelqu'un,
320.11 a d(t busna, se precipiter,
522., II a dCt peste cap, fair'e la cul­
bute eul par dessus te te, 449. II
a dee din umel'T, hausser les e­
paules, '152.11 a de! cu gura, par­
ler, 191.11 a d,! gUI'i1, tancer, crier,
appeler, 586.11 a det brânci, don-,
ner une bourrade, 20. 216. Ii
a de! cu piciorul, repousser du
pied, 412. 413. II a dii, mâna cu,
se rencontrer, 265. 628.11 a clet pe
mânit, confler, livrer, 404. I! (1.
I
l
1
================== pagina 867 ==================
DA
- 867
DEG
du fuga, preudro sori elan pour
fuir, 570. 571, il a d,t obraz, per­
mettre trop de liber te, trop de
familiarito, 323. Ii a da ochii pes­
te cap, 1° s'evauouir, 20 mou­
rir (tourner l'oeil), 36i). II a det
ochii în genp-, fermer les yeux,
dormir, 362. II (1 det de multe, eu­
durer, souffrir beaucoup de m<11·
heurs, 60. il a dă cu ârba, huor,
665.
Da (a se), 1'. r. aller-, se retirer, se
mettre, 100. 423. 540. il a se dcl,
de ceasul morţii, appeler la mort
631. II a se dcÎ, după, se cacher
derricre, 110, II a se .iă după per,
obeir, Iaire ce que l'on exige
de nous, 397.1! a se d(t cu capul
de, se cogner la tele 11, 57.
Da (a'şi), r. se mettre, 108. il se
fourrer, 360, li a'şi det coste, se
pousser du coude, 92.
Dacă, conj. si, en cas que; passim,
Daca, con], voyez dacă, 1. lorsquo,
aprcs que, 744,
Dăhii, în Iocutiunea a t'OY'bi dă­
hii, dire des riens, 847.
Dapiira (a), v, tirer, arracher, 2-11.
v, a deperc't.
Dar, s, n, don present, charme,
agr6ment, i)66. 585, 717, qua­
lit6, 378. 6.'38, II în dat·, gra­
tuitement, 625.-P1. dancY'i.
Dar, conj. mais, ori passim II mais
encore, 270. 747. 804.
Dară, conj. mais, or, 9. 396. 6Cl4,
voir dar.
Dare, s, f. action de donnel', don il
om, cu dat'e de mânit, homme
aise, ['iche, 261.
Dărîmi). (a se), v. r. s'abattre, 747.
Datii, 8 f. fois, II o dată, une fois;
pa�silll.
Dator, adj. redevable, debiteur,
148. 278.-Fem. datoră; pl. da­
tori, datore.
De, pdp. de; passim.11 depuis, 632,
637. il pom ce qui est ele, 728. II
sur, au sujet de, 136. '137.11 de
faQon que, a, 573. 574. 702,
746. Ii pour, 127_ 547. 565. 582.
681. 752,llavec, 476.11 a cause
de, 310,610.632. 804.llaux, dans
les. 330.11 a, 24. 200, 296. 502.
594, 626, 653, 756, 803, II par.
315.316.403,421. 477. 532 557,
586. 630. 655. 688. II comme,
considere comme, 734. 791. II
que, 6H.llquoique, 583, Il du, des,
588. 634_ 661. ii digne de, 608.l\
de şi, quoique, 547. 8'-l8, li de loc
a l'instant, 53. depuis, 160. Ii
de la, du fond de, 651. il au point
de, 55. II cel ele are, celui qui a,
674.11 bun de ,quru, bavar d, beau
parlcur, 182.1: a fi numai., .. de
el, sa .. " seulerneut vaut quel­
que chose, 166. 191. i! (<'1 jupui
de piele, l'ecorcher, 419. II bun
de corbâ, bavard, 821.11 en, 643,
810.
De, COl1j. si, 2. 36.53. 74. 93. 130.
304.305, 486, 4�0. 577. 637, 640.
641.650.682,717.718.720.727.
751. 759. 71,8. 795.
De, «do. pour de cât, que, plutot
que, 220.
De, inter]. quoi, 377,
De, prep. voir ele,
De-�, sur, 33. 411.11 d'a buşele, a
quatre pattes, 489.
D'a'n, sur, 409
Decât, p. ele cât, plul6t C[ue, CJue;
passim.l: seulement, 175.
l,)ece, aeli. num. fard. dix, passim,
De-desubt, loc. aclv. en dessous, 535.
Degeră (a), v. geleI' 457.
Degerat, adi. gelu, 37. 416.-Fem,
ele,qemtă; pl. degerati, degerate.
Deget, s. -n. doigt, 10�. 103. 10J.
105.106.107.10& 109.110.111,
112. llR, 360. 370, 435, 505846.11
a st(t cu de[)etul în gurii, 1° res­
tel' les mains dans lp,s poches,
2° etre sot, 3° etre pauvre, 107. ii
numai cu degettt, sans chemise,
107, II îtnumel'Ţpede,get", on peut
les compter sur les doigts, 109, II
nu scie să 'şi numere degetele,
c'est un sot, 109, II i-a trecut
p'intre clf;gete, il lui a glisseentre
les doigt�·, 109. ii a set pe dp-gete,
savoir sur le bout du doigt,
110 il a se ascunde dUl)(b deget,
chercher des faux-fuyants, 1LO.11
cât va da elin deget, Jusqu'a son
dernier souffle, 111. II a bate
cu degetul, menacer du doigt,
111. Ii a se trage în degete cu cine­
va, clisputer avec quelqa'un,
111. il w'iftat cu degetul, montre
au doigt, 11 L II a purta llc degete,
mener par le bout du nez, mener
il se guis�, 111. 112. II a pune
================== pagina 868 ==================
- 868
DEG
deqetul pe rană, mettre le doigt
sur la plaie, 112.l\a'§i linge de­
getele, s' en lecher les doigts,
112. II a'şi muşca degetele, s'en
mordre les doigts, 113. II a'ş;
mânca degetele, etre un grippe
sou 113. li (1 ave degetele lung("
faire sa main, voler, 113.-PI.
degete.
Degi t, 8. n. doigt, 111.
Dejt, S.1I. [Mold.] doigt,106.-PI.
dejte.
Del, 8. 11. colline, coteau, 169.532.
572. 705.llpar'cll aduce picerele
ele dupa det, il traîne la jambe,
407.-PI. deluri,
Delicat, ad], [neologisme] delicat,
24D.
Demăncare, S j. manger, nour­
riture, 84. 43S.-PI. denuincări.
Demăncare, s, f. v. demâncare.
Demineţ a, s. [, [Bucoo.], matin,
129.- V. d·imilleIă.
Depar ta (a), v. U1oigner, 245.
Depar ta (a se), v. r. s'eloigner,
536. 82�J.
Departe, ad». loin, 68. 200. 248.
306.310.339.342.348.446.604.
667. 681. 727.
Departe, vec)i Departe.
Deper a (a), v. tirer, arracher, 241.
Ve(F a dapera.
Deprindere, 8. f. habitude, 770.­
P1. deprinde]'i.
Deprinde (a se), 1'. r. s'habituer,
s'accontumer, 379.
Des, ([dj. epais, touffu, 66.-Fem.
des(t; pl. delj1, dese.
Des, aclv. souvent, 338.
Deschide (a), v. ouvrir, 350. 364.
467. 810. 816.
Deschide (a se), v. 1'. s'ouvrir 815.
Deschis, adf. 20. 21. 121. 685. 806.11
ctt pieptul deschis, ouvertement,
421. -- Fom. deschisă.
Desclei (a se), v. 1'. se decoller, 747.
Descojat, adj. ecorce, 14. - Fem.
elescojat(�,
Descreţire, s. f. action de defriser,
149. 284.
Deşert, ((dj. vain, 43. 757.11 în de·
şert, en vain, 625. - Fem. ele­
:jel·M.
Desface (a), v. dMaire, 3. 4. II de·
faire uu malefice. 379.
Desfacu t, ael j, defai t. II cu pieptul
desfileut, bl'<1vement, 421.
mo
Desfrînare, s. f. debaucho, 771.
Desfrînat, ad], debauche, 294. II
gură desfrinată , h0111111e qui
parle sans frein, 169. - 1"13111.
desfrinată.
Desfunda (a), V. deboucher.] a âes­
funda urechile, frotter les oreil­
les, 463.
Desgheţat, adi- degete. II a spune
desqheţat, dire vertement, 744.
Desgoli (a se), v. 1" se denuder,
s'user, 174.
Desqropa (a), v. deterrer, 617.
Deslega (a), v. dclier, defaire, 148.
692.
Deslega (a se), v. se delier, 229.
Desluşit, adj. clatr, 575. - Fcm,
desluşi/a.
Despedicat, ad], dcsentrave, 297.
Despica (a), v. Ieudre, 159. 400.
Despre, prep, de, sur, au sujet de,
relativernent a, 275. 189. 519.
Deşt, S. f. doigt, 106. 398. Vedl
deget.
Deştept, adi, eveille, 546. 547.-
1"13111. deştepta.
Deştepta (a), v. reveiller. 536. 717.
Deştepta (a se), v. 1'. se reveiller
547.
Destul, «d], el adu. assez, suffisarn­
ment, 444. 457.494. 706.-Fem.
destnZiI; pl destuli destule.
Destupa, (a), v. deboucher, ouvrir,
467.
DevIa, 8. t. t0led'âne, porc etc. 50.
Di, 8. f'. .iour, 126. 144. 154. 155,
, 196.286.367.371.391.495.516.
536.537.538.553.600.608.620.
624.642.647.650.652.653.750.
751. 782. 806. 832 II cu ijile a
mâna, la mort dans l'amet 252·1!
a mt fi de dilele ivte, ne avant
terme, 407.'11 a ave ijile, ayoir
de longs jours il \'ivre, 581. 636.
-P1. dile.
ţ)î, s. f. :jour, 652.
Diavolie, S. f. diablerie, 739.- P1.
diavolii.
Dice (a), V. dire, parieI' 2. 4. 37.
, 97. 99.168. 177.178. 275. 287.
326.351.373.377.500.509.519.
533.538.542.543.581.604.613.
633.650.691.734.759.791.807.
822.
:pice (a) f'. [Banat], parler, dire,
541.
:pice (a se), V. r. se di re, 456.
================== pagina 869 ==================
- 869
DIH
Dihai (mall, loc. ad». [Mo;«]. pire
que. 14.7.
Ilimerlie, s. f. [.lIold.], boisseau,
533.- PI. dimerlii,
Dimineţa, s.f . matin, 502. 727.752.
- Pl. dimineţi.
Dimprotiva, voir improtivă,
Din, prep. de, du, de la, des; pas­
sim. II en, dans, 77. 135. 327.
834. II de, de dans, 675. Il par,
244,294.1\ de, du haut de, 510.11
de, des, hors de, 544. 614.712.
721. 807. il a, 5l:i7. 782. II depuis,
il par-tir de. 444. il d'aprcs, a,
289. 789. 829. II a strînge din
cur, serrer les fesses, 99. II a dc';
din mân', agiter les mams.ţţ«
strînge din umeri, hausser les
epaurcs, 452. Il din nainte, de­
vant, passim, II pe din dos, par
derrierc, passim,
Din, v. din.
Dlnsu, pl·on. pers. il, lui 623. passim
-F6m. dînsa.
Dinte, s. m. dent, 14. 74. 114. 115.
116.117.118.119.134.145.205.
223.289.453.489.543. 612.llcât te­
ai-8cob� î>! dinte, en un clin d'oeil
116.11 i se cletănă dinţi't, il va
mourir, 116.11 nu-l moi d6re din­
ţii, les dents ne lui font plus
mal, 117.11 a $c6te cui-w şi din­
tii din gunI, mettre quelqu'un
�Ul' la paille, 117.11 dintepentru
dinte �i ochiu penlru ochiu, oeil
pOul' oeil et dent pOul' dent,
117.11 bun de dinte, mauvaise,
langue, 117.11 as'fi ore/cI. dinţii,
montrer les dents, 118. II abeZi
dintii, ricaner 119. - 1'1. dirlti.
D;ntr� prep. d'entre, de; passim.11
du, 328.11 du haut de, 509. 510. il
Dintru, prep. de, 266.
Dira, 8. f. trace, 11. 12.
Discreţire, s, f. action de defriser,
284. Voir descre/it'e,
Disface (a), v. [Mo/d] defaire, de­
faire un sortilege, 379. Veql a
desface.
Doa, deux, 281, voir doue.
Doăe, deux, 228, voir douit.
Doar, adv. tout au moins, peut­
etre qne, 712.
Doară, adt·. tout aU moins, peut­
etre que, 712.
Doba, 8. r: [Mold) tam bour, 432.
755, Provincialisme pour tobă.
DOU
Dobândi (a), v. obtenir, 84.
Dobitoc, s . m. animal domestique,
372. 373. 576. - Pl. dobit6ce.
Doctor, s. m. docteur, 501. 503.­
PI. doctori.
Doctorie, s. j. medecine. 2. 85.­
Pl. doctorii.
Ilodiî (În), loc. ad». a vor�� în daâii,
rarloter, 847.
Doftor, s. m, docteur, 502. 503.
533. - lOL doftori.
Dogii, 8. f. douve. il a ajunge (reni)
în d6.qa copiilor, tomber en en­
fan ce, 82. 528. II îl lipse-ce o
d6gc'î, il a la tete felee. 298. II
a ajunqe în clopa morţii, etre a
l'agonie, 631.
Dogit, ad], dorit les douves sont
tombees, 40. -' Fem. dO/lită.
Dohtor, 8. 111. merlecin, 668.
Doi, adj. 1lumrt'. card. mase. deux ;
passim. - Fcm. dous:
DOica, s. ţ'. nourrice, 423. - Pl.
doici,
Dolofan, «a]. gros, bien rabie, 88.
- Fem. dolofonă.
Doloteiu, s.m. Dolofeiu, nom d'horn­
me,73.
Domn, 8. m. Dieu, Seigneul', 77.
146.234.377.495.624.691.769.
Domoli (a se), v. r. se calmer, s'a­
paiser, 115.
Dooa, ({d). num. card. fem. deux,
752.
Dor, S. n. desir et regret, 32. 203·11
de CP ţi-e dOI'? que desires-tu ?
511. II a duce doru, regretter,.
413. 47tl.
Dori (a), v. desil'er, souhaiter,
2. 274.
Dormi (a), v. dormir, 502, 513. 542..
547. 552. 737.
Dormita (a), v someillel', 547.
Dorofteiu, s. m. Dorothee, 72. 73'.
Dos, S. 11-. envers. dos, 119. 120.
137.263.275.320. 321.llpe dos,
{\ l'envers, 5fr!; de travers, sans
dessus dessous, 119. II în dos.
par derriere, 119. 134. 135.330.11
pe din dos, par deniere, 643.11
a de! dos, tour'ner les talons,
120.11 a duce la dos, ne pas tenir
compte de, mepriser, 120.
Doue, adj. num. card fem. deux,
782.
Done, adj. nu/ll., cal·d. [rJm. deux,
325. passim.
================== pagina 870 ==================
- 870-
DOU
D()ue-[�ecl şi cinci, adj. num. card,
vingt-cinq, 95.
Dovedi (a), v. l'cmporter, 35. 46.
Dovlec, s m, potiron, citrouille,
50. - PI. clar/eri.
Drac, s. m. diable, 3. 4. 6. 13. 14.
78. 79. 126. 127. 146.147.148.
278.282.283.284.288.290.295.
297.343 348.370.371. 379. 394.
447. 476. 501. 588. 590. 607.644.
689. G90. 766 'i 87. 81 i.] a fi ure­
elita dracului, etre un coquin
fieffc, 464. - 1'1. draci.
Dracie, s. f. diablerie, 370. 739.­
Pl. drăcii,
Drag, ad], chel', aime, cheri, 69.123.
124. 168. 427.740. 7b2. 790. ros.
- Fem, clragă ; pl. draq), clrage.
Draqalaş, ad], charrnant, aime, 338.
- Fem. dn/g(llaşI!.
Dragastos, ad], aimant, plein d'a­
maur, 294. -- Fern. dn/g(lstosă.
Draqoste, s. [, tendresse, affection,
amour, 341. 342.516.559.717.
809.
Dram, s. n. mesure de pesanteur
(3 gr. 37), 650. - Pl. drumuri.
Drept, s. n ce qui est vrai, juste,
758. 842.
Drept, ad). c1rait, 21. 2�8. 254. II
juste, 757.11 a călcet drept, mar­
cher droit, 512.11 de-a dreptul,
tout droit, 411.
Drept, adv. justement, equitable­
ment, 729. 730. 745. 842.11 droit,
tout elroit, 214. 217. 745.
Dreptate, ceerui est "rai, juste, 768.
Druga, s. f. gros fuseau servant
;i, fileI' les fils pour la trame, 3.
273. II a'ş' impărţl 1}1aţele cu dt'uga,
se querelleI', se battre, 400.
Drum, s. m. route, chemin, 12.
124.376.412.473.636.721.735.
770. 8W. 826. 845.
Ducă (de), loc. comp., gala oe ducă,
pret ;i, partiI', 803.11 pe picior' de
ducit, au pied leve, 409.
Duce (a), v. diriger, conduire, 34.
73. 387. 465. 636. 643. 644. II
mener, 264 315. 636. 667. I! por­
ter, 576.11 guider, conduire, 656'11
a se duce după, suivre, 123. I
a o duce, vivre, 774.11 a dueedoru,
desirer, regretler 413. 478. II a
duce la dos, mepriser, ne pas
tenir compte ele, 120.
Duce (a se), v. r. s'en aUer, partiI',
DUI'
7. 20. 33. 153. 15!. 319. 344.
403.492.493.506.531.532.533.
594. 628. 643. 6,14.730. 745. 798.
812: 820. II s'allonger, 186. I! r. se
duce de mană, mener en tenant
par la main, 656. II a se duce pe,
passer par, avaler, 320. a se
duce, mourir, 705.
Dulce, ad]. doux, 14.180 223.764.;,
fip. doux, aimable, 26. 166. 195,
2z2. b16. 533.717.736.737.796.
802.809.810.811. 81511 plaisant,
agreable, G09. Ii douce, bon ne,
3uO.11 ochi dulci, yeux doux, 364.1
are un dulce si un amar, il a
du bonheur (joie) et du mal­
heur (chagrin), 378.
Dulceţ a, s. f. douceur, 577. 804.-
1'1. dulceţi,
Dulcile, s, ariic, les jours gras
(ceux qui precedent le carerne)
124.
Duman, s. m. norn que les pays­
ans donnent it leul' boeut,
rustre, sol, 471.
Duminica, 8. [, dimanche, 548.
Dumuedeii, s. pr. Dieu, 69. 85. 129.
130. 156. 167. 175.249.394.438.
439.463.494.601.502.537.588.
580.691.708.741.748. 777.
Dumuev6stră, pr. per. vos, les \'0-
tres, 7138.
Dunăre, 8. pr. Danube, 747.
Dupa, prep. apres, 114. 124. 209.
227 374.450. 4b1.467.483.497.
498.619.638.667 699.749.802.11
derriere, it la suite de, 110.359.
407.428. 461.648.551.G16.629.
649.788.11 d'ap1'6s, 14. 75. 289_
:313. 378. 4:34. 576.578.789.11 se­
Ion, 68. 137.139.180.219.417.
69U. 836.11 după cum, se.lon que,
223. 378. II semblable a, selon,
131.llautour de, 112.11 paur, 636.
783.11 par dessus, 452.11 după ce.
llon seulcment .. , (H3. 648. 800.11
după ce, non content de ... 791.,1
alors que, 521 II pour de pe, de
SUI', 330. 356. 41U. 601. 737.11 a
mrj'ge (�e duce) după, sui vre, 122.
153.154.608.11 a se lUltdupă, ecou·
ter les conseils de, 180. II a se
dh dupc'i per, obeir, fair'e ce que
]'on exige de nous, 397·llpour,
c1l1 desir de, 187. 357.
Dupcă, s. f. LMold] piece de cin­
quante centimes, 671.
================== pagina 871 ==================
Dun
- 871 --
FAC
Dure (a), v. avoir mal, faire mal,
46. 56. 98. 106. 115. 117. 218.
223. 2f16. 269. 397.437.456.478.
543. 549. 550.551. 600. 793. 80H.
814.
Durere, s. f. douleur, 375. 495. 551.
568. - 1'1. dureri.
"Durere, 8. f. douleur, 5n1. - Pl.
durori,
Dus, adi. parti. ii cu oclit dl/f/, les
yeux voiles, mourant, 365. ­
Fem. dusă.
Dus, s. m. celui qui est parti.!idu­
fii ele pe lume. les morts, 845.
Dus, adu. profondement, 546.
Dute'ncolo, va-t-en. 1II11'e pe âute
'ncolo, il est repoussant, peu
attrayant, 5-18
Ea, pl'. per elle; passim.
Ead, s. n. [Mold] enfer, 177. Voir
iad.
Eaurt , 8. n. [Moid ] lait caille, 557.
Voir iaurt,
:Ee a, ade. voiei, 837.
Eh, interj, hO! 715.
Ei, pl'. pe,'. eux, 674.11 a elle, 225.11
lui, a lui 179. 503.
Ei, 2-e pers. sinq. du verbe a coi,
pom vei; employe pour for­
mer le Iutur: vei marite!, tu
marieras , 126.
�l, 111'. per. il, le lui; passim.
El, vedl el.
Ele, pl'. per. elles; passim,
Ele. s, m, pl. gcnies malfaisants,
173.
Epura, s. m. [Mold] liiwre, 155;
ve<;lî iepure. - Pl. epur·l.
Er, ac/v. mais, pa'isim; veqi iar.
:Era, adv. mais, passim; veq.\ iara.
.:Erl, ac/v. hiel', 127. 516. 638. 642;
veQl ie,';'
Facaleţ, s. n bâton qui sert a re­
muer la bouillie de mals, 829.-
1>1. (ăcăleţe.
.Face (a), v. faire, construire, crce!';
passim. II ouvI'ir, 360. 361. 36<1.11
depeindl'e, faire passer pour,
56G. II valoir, 37.155. 418; 485.
817.822. 828.llmettre bass, 552.
503. II aI'ranger, 433. 434 II con­
.�evoi[', C'ngendrer, 502.li a (ace
�m mare pas, prendre une de­
.cision grave, 668.11 a (ace t6l'e·
E
E�i (a), v. sortir, 8. 42. 66. 78.
102.119.139.169.170.191.226.
232.233.235.270.274.305.311.
320.369.371.438.444.457.458.
492.493.531.533.552.594.614.
72::1.815 816.825, II pousser, sor­
tel', 114.116.401.11 couler, 712.11
a esl la obraze (omeni), sortir
du' co mrn un, 326. 351. II a eşi
din cuvîntul cui-va, desobeir il
quelqu'un, 53<1.11 de'; ese sufletul,
it en perdre halei ne, 573. II a
eşl în copet, s 'entendre, 292. i:
unde o est. să es{�, le sort cn est
jetc, 552:\!a eşt cu vorba înaintea
cut-va, oser ouvrir la bauche
devant quelqu'uu, pat-lor le pre-
v mier, 833. -- Voir, Ci ilfî et a iesI.
Eşi, pl'. pel'. son. sa, a lui, a elle,
v passim; vedi îşi.
Eţi, pl'. lJe/·. [\ toi, te, etc. 168.
5H; voi!' îti.
E:l, pl'. pel·. D.l0Î; passim .
ehi, compl'endr�, 463, ii a face
8crbălo"e, feteI' tous les saints,
730.11 a face cu ochiul, faire de
l'oeil, 341 365. II a face ochii
patru, ouvrir bien les yeux,
350.11 a face ochi, 10 ouvrir les
yeux (petits des animaux), 20 se
n\veiller, 3° compl'endl'e, 363.11
a 'i face pe obraz, le traiter com­
me il le merite, 326.11 a face din
nas, approuver, 313.11 (( (ace cu
mustoţa. faire signe, 302.11 a face
================== pagina 872 ==================
FAC
- 872 -
FET
cu măseaua, faire signe, 26\) II
a'ş; (ace de cap. jouer sa tete,
s'attirer des desagrement, 60. II
a face VO"bi1, parler, 167. II tol
tu le faci, c'est toujours toi qui
est fautif, 201. II a face picior»,
se sauver a toutes jambes, 413.
Face (a se, a 'şi), v. 1'. se faire 11.
]2. 66. 77. 100. 123. 257. 294.
360. il7\:). 3\)2. 71 il. 769. 824. 8�6,
827.lidevenir, 207. 381. '185.538.
606.'648.686.706. 709.11 naitre,
652. 65·l. 817 li se chang er en,
709.11 Iaire jp, 61R·11 faire sem­
blant. 461. 703, II se face, cela
Iera, 795,11 a se face de rîs, se
rendre la rtsee de, 691. II i se
jace perul măciucă, ses cheveux
se dressent sur sa tete, 400.
401. II a 'fi face obroz, se faire
une bonne reputation, obtenir
du credit, 323.11 a 'fi face de cap,
a 'şi face de Ciolane, a 'şi . face
de năjii; chercher plaies el bos­
ses, so. 68 64G.
Făcut, adi. fait, 127. 289. 301. 377.
434. 488.647. II if': .. şi făcui, aussi
tot dit, aussitot fait, 5i2. II ni­
mic de ţ'ăcut, rien a faire, 278.
- Fem, fă uiă ; p1. (i1cuţi, fă­
cute.
*Fag, s. n. rayon de miel, 131.
Fagur, s. n. )'ayon de miel, 229.
811. -- PI. [oquri,
Făina, s, [. fariue, 346. - P1. fifinl.
Falangă, s. f. falaque, barre de bois
sur laquelle on attaehait les jam­
bes de ceux, qui etaient con­
d<'1mnes a regevoir des coups
de bâton sur la plante des
pieds, 532.
Falca, 8. f. mâchoire, 120. 121. II
a fi tare în flllci, etre ener!li­
qtl(:', 121. II a da fălel, manger
gloutonnement, 121.- PI. fălci.
Făli (a se), v. 1'. se glorifier, s'en­
norgueillir, 9,
Fapta, 8. f. acte, action, 808. 817.
820. 824. - P1. (apte.
Făra, coni. sans; passim. II en mo­
ins, 115.
Farfurie, s. j. assiette, 569. - PI.
tarfurii.
Fărtat, s. m. comp<'1gnon, cama­
rade, 751.
Fasole, 8. 1'. haricot, 476. - PI.
fasole.
Fată, 8. f. mIe, 121. 122.123.124_
125.126.127.128.129.130.131.
132. 133.397.445.553.721. 722.
802. 843. II [ată mare, pucelle ..
jeune fille, 1�2 128. 129. 132.,
133. 298. 480. 529. -- 1'1. fete.
Faţa, 8. j. face, visaae. 119. 120.
133.139.200.235.236263.270.
369.440. f)64. 569. 643.702.743·1:
în fată, sous les rayuns de.
774. II de l'ară, prcsent, 138.-­
PI. feţe.
Fatataii, s. n. luronne. 139.
Fecior, s. m, Iils, 140. 141. - 1'1.
feciori.
Feciorie, 8. f. vtrgiuite, 553.-PL
fectoru,
Fel, 8. n. espece, 803.11 la fel, te!
qu'il est, 679. - PL teluri.
Femee, s. t. femme, 143. 144. 145.
146.148. 153. 154.155.156. 29z.
- Pl. femee.
Femeie, 8. f. femme, 14. 75. 126:
142.143.144.145.146.147.148.
149.150. 151. 152.153.154. ies.
156.157.279.281.283288.293.
422.747. 824.-1'1. femei.
Fen, s. n. Ioin, 391. 489.- 1'1. f{4
l1U1·i.
Fer, 8. n. fer, 208. 260. 810.
Ferbe (a), v. bouillir, bouillonner,
711.
Ferbinte, adi. brulant, 556.595.­
Fem. ferbinte.
Ferestră , 8. [. fenetre, 23. 390-
735 - PI. ferestl·e.
Feri (a), v. preserver, garder, 106.
175. 377. 588. 691. 741.
Feri (a se), v. t', se presE'rver, se·
garder, se mefier, 2\)1. 296. 394.
733.
Ferice, adl'. heureux. II ferice ile ..
heureux celui qui, 086.
Ferice, s. 1'. bonheur, chancc, 586.
Ferit, adj. preserve, secret, 814-
- Fem. ferite'!.
Feşteli (a se), 'V. [Mold.] se salir"
se souiller. 702.
Fet, s. m. enfant, 157. - 1'1. fe!î.,
Fetă. (a), v. mettre bas, 553.
Fetat, w�i. mis bas par, lle de.
380. 525.11 fetată, qui a deja el},
un enfant, 131.
Fetiş6ra, 8. f. 11l1ette, 126. 136. ­
P1. fetif6re.
Feţiş6ra, 8. t: diminutif de I'aţit�
1:16. - P1. f'eţif61'e
?
j
================== pagina 873 ==================
FI
- 873 -
FRA
Fi (a', v. etre ; passim. II ce va fi,
qu'en adviendra-t-il, 657.
Ficat, 8. m, foie, 157. 158. 651.­
PI. ficaţi,
Fie, s-e pus. sing. sub}, pl'. du verbe
a fi, meme, 14. II fie cât de mare,
si granrl soit-il, 40. II ori-ce fie,
n'importe quoi, 173.ll.fie de ce,
de n'importe quoi, de tout, 423.
Fie-care, pl'. ind, chaque, chacun;
passun.
Fie-ce, pr . ind. chaque; passim.
Fier, 8. n fer, 62. 186. 208. 532.
707. 743. 810. Veqi [er.
Fiere, s, [, fiei, bile, 25. 135. 1[)8.
168. 204 223. 2fl7. 1130 554.11 ve­
sicule biliaire, 158. 797.
Fierbe (al, v. bouillir, 272. 390.
711.11 fermenter, 2\:1\:1.
Fierbinte, adi. bouillant, brulant,
476.
Fiert, adi. bouillant, hrulant, 651. li
a oorb) fţerte )Ii ne ţ'terte. parter
it tort et it tr-avers, 846.
Fieş-care, pr. ind. chacun, chaque;
passim.
Fie-ce, p". ind. chaque; passim.
*Filarghirie, amourdel'argent, 771.
Fimee, s. f. [Mold], fernme, 155.
- PI. fim ei.
Fimeie, 8. r [Mold.), femme 149.
153. 155.-P1. fim ei.
Fîn, s. n. ve�li fen.
Fior, s. m. frisson, 385. 5M.-Pl.
fiori.
Fir, s. n. fil, 159.llfir de aţă, m,
800. 801.1Ifir dc per, cheveu,
149. 159.284.394.395 399. 801.il
într'un fi" de per, a un fii, 40l.
_.p!. fire.
Fire, s. r natu re, 137. 283. II din
fire, naturellement, 2!J4. 496.11
dup(t fire, tout naturellement,
6\:1\1. lipeste fire, outre mesure,
699. - 1'1. fir'i.
Fili, 8. m. fils, 8. - PI. fii.
Flamând, a7j. affame, \:Jl,-Ft1m.
flomândlt; fl(lrndnqi, .fl(tmânde.
Flamâmj.i (a), v. aVOlI' faim, f)tl'e
aftame, 81.
Flecar, adi. bavard, diseur de ba­
livernes, 176.-Fem. flec(lrlt.
Fleanca, 8. t: (pop.) mu�eau, bec. II
bun de fle6ncă, bavarrl, qui a
bon bec, 182.
Flocai, (al, V. battre, 159.
Flace, s. J� pl. dans l'espresion :11
nnt'6ce în fiâce, lorsq'un homme
est battu en notre presence.
Florârie, s, f. jardin, mag'asin ou
marche aux fleurs, 609. - PI.
fiorări«.
Fiare, s f fleur, 56. 130. 132.300.
305. 367. 537. 5Dl. 56\:1. 609.610.
636.647.773. 781.11 copil dinflo· i
bâtard, 86.-1'1. flori.
Fluer, 8. n. flute, chalumeau,579.
'- PI. fluere.
Fluer, s. 11. tibia. II a cânta cu flu­
erele. rester accroupi, les ge­
noux tres-rapproches de la bou­
che, 159.
Fluera (a), v siff'ler, 348. 5&4. 555.
734. II aflueri» din buze, I'Pgl'etter
une perte que 1'011 vient de
faire, 28.11 a fluera pe cine-ra,
se moquer de quelqu'un.
Fluera-vînt. s. m. comp . qui baye
aux corneilles, 555.
Foc, 8. n. Ieu, incendie, 13. 72. 73.
168.214.248.250.2\:14.300.390.
399.432.444.557.573.709.763.
768. II chagrin, peine, 201. il ar
mdnca foc, il mangerait n'im,
porte qnoi, il est affame, 502. �
fl'um6să de j'oc, belle comme un
astre, 567 II a da cu ochii în foc,
se tromper, etre tl'ompe, 352.
Foc (de), adv. extremement, 292,
Fofolog, S. et adj. qui bredouillc;
paresseux, faineant, 555. VeeF
fOl11lotog. - Fem. lolol6gă.
Fole, S. m. outre; ventre, estomac,
784. I! a da pe foi, battre, 159.
- PI. fOle et foi.
Folos, s. n. profit. avantage. 337,
436 472.564.565.692.799.-1"1.
fo!6se.
Folosi (a), v. profiter, etre utile.
74. 285. 500 660.
Folosit, a(�j. qui tire un profit de,
77.- Fem. folosită.
Fome, s. f� faim, 270. 825.
Fomfolog, adI et s. qui bredouille;
paresseux. faineant, 555;; veq.i
fo/'olog. - PI. fomlol6ge.
F6rfeca, S. f. [Mold.] ciseaux, 16.
- Pl. f6rfece.
F6rfecî, s. n. pl. ciseaux, 221.
Forte, adv. tl'es. 295. II m:d prlf­
pre, niCi fOrte·f6rte. \li trop, ni
trop peu, 376.
Fraget, adj. L Mold] tendre, de­
licat, 231.
================== pagina 874 ==================
FtiA
.- 87±
FUS
Framinta (a), v. petrn-, 154. 155.
286.
Frânge (a), v. casser, rompre, brio
ser, 80. 218.314. 385. 427.534.
688. 811.
Frânge (a 'şî), v. se rompre, 263.
Frangole, 8· m, norn propre, 540.
Frânt, adj. hrisc, 828. - Fem,
frântă.
Fr-ăsina, 8. [, Euphrosine, 671.
Frate, 8 m. frere, 168. 32�. 700.
732. 736. - Pl. fraţi.
Fraţila, 8. m. nom propre, 73.
Freca (a), v. Irotter, 389. 521. 556.
575. 750. 751.
Freca (a se), v. r. se frotter, 102.
362. 556. 593.
OFreme (a), v.remuer, Iremir, 320.
Frică, s. f. peur, crainte, 154. 307.
450. M3. 762.11 cocă-frică, fr ous­
sard, 507.
Fr iq, 8. m, froid, 179.
Frige (a), v. roti», griller, 24. 135.
157. 168.226.272.420.476.479.
Frige (a se), v. j'. se bruler, 556.
557. 558. 593.
Friqurf, s. f. pl. fievro, 559. 575.
Fript, adj. roti, grille, brule, 28.
210. 600. II afi (n])t, etre pau·
vre, maigre, 560.11 a fi f1'ipt de
(6me (sete), c(re a moi tie mort
de faim (de sOif), 560.11 fript de
j'uşine, llOnteux, 560. II a'T face
qile Fripte, lui. rendre le vie
dure, 536. 538. II a fi maţe­
fripte, dre un meurt-de-faim,
272. - F(:�m. frip/('{.
Friu, 8. n. frein, 167. 175. 225.
294. Ii a slabi din (rît!, lâcher
la bride, 671. --- PI. frie.
Frosina, s. f". Euphrosine, 671.
Frumos, adj. beau, 2. 6. 13. 14. 78.
85. 138. 156.294.296 305.560.
f)67. 578.579.660.707. 791. II îi
'1eae frumos, cela lui va bien.
563. 790.- Fem. fl·tlm6să.
Frumuseţe, s. f. beaute. 130. 568.
569. 650. 770. - Pl. frumuseţi.
Frunte, s. (. front 160. 161. 162.1!
a fi lnl11te, la fieuT', ee qu'j] ya
de mieux, 129. 161.11 de {runte,
fieHe, 181.11 a bate fruntea în
nOI'I, porter sa t�te comme un
Saint- Sacrement; cere haut,
161.11 a ridica fruntea sus, le front
haut, 161. II a fi fruntea coqt:i,
etre sot, etre le dernier, 161.­
Pl. [runţs,
Frunză, s, t. feuille, 174. 595. 779.11
a umblt't fj"um:a-lele'l, bayer aux
corneilles, 789. - PI. frunze.
Fudul, ad], [Molcl.] orgueilleux,
fier, 462. - Fem. fudulă.
Fudulie, S. f fierto, orgueil, 521.
Fugii, 8 • .f. fui te, 120. 266. 524. 569.
570. 571. II cu fuga, au galop,
493.
Fugi (al, V. fuir, s'enfuir, BO. 31.
98. 154. 168. 290. 394. 401. 525.
544.571.572.573.574.588.681.
6!J1. 765. 813. II a'i fugi ochii, ne
pouvoir supporter l'eclat, 356.11
fuge de 'fi scâte ochii, il fuit a
en perd re haleine, 573. II, a fugi
nouă hotare, fuir par monts et
par vaux, 573.
Fuîoqa, înlocuţiunea: a umblet fU8-
'IugI1, paresser, bayer aux COl"
neillcs, 789.
Fuior, 8. n. quenouillee, 142.­
PI. [uiâre.
Fum, 8. n. Iurnce, 54. 290. 291.[i
a are fumuri în creert, etre pris
de vin (fumE�es du "in), 93.-
1"1. fumuri.
Fumiga (a), V. fumer, 320.
Fund, s. n. fond. 154. 201. 301.
532. 598. 599. 651. 689. 728.-
1'1. funduri.
Funie, 8. f. corde, 205. 649.-PI.
funiT.
Fura (a). V. voler, 214. 361. II a
furit cu ochii, regarder a la dero­
bee. du coin de l'oei!. 36B.li il
fun� somnul, il s'endorl", 73tl.
Fura (a [el, V. 1'. fuir.11 a' [ se furi;,
vederile, perd re la vue, 7\:17.
Furca, S. f. fourche. 56. 399. 400
quenouiHe, 6. 300. 748.11 vurbe
de furci!. paroles (dites il la "ei!·
lee) inuliles, sans valeur, 832.
FI. fUI·ci.
Furtişag, s. n. \"01, larcin, 241.­
/itr"tifaguri.
Fus, s. n. fuseau, 300.-Pl. fU8lwi.
================== pagina 875 ==================
G
[,
1\
l'
,
I ,
} 'i �
I
r
, I
II '
GEr-:
Gasi (a), v. trouver, 295. 296. 297.
324. 339. R81. 495. 788. ii ren­
contrer, 516 Ijparvenir a, 6ă9.11
l'a găsit, boia, il est tornbo ma­
larle, 575. II l'a gi/sit gălbinrt1"ea,
il a attrape la jaunisse, 575. i
['au gilsit to!« năbitdăi!e, il a une
attaque dcpilcpsie. 645.
Găsi (a se), v. r, se trouver. se
reucontr er, 15.47.561. 621. 728.'
las(f-mi! în cât mi! găsesc, laisse­
moi cornme je suis, 597.
Gât, s. n. cou, 10. 162. 163.164.
455. 787.1! gorge, 162. 163. 320.1
a o luă în gât, s'atteler a la
besogne, 162.11 a pune gâtui pen­
tru cine-ca, garantir sur sa tete,
163. ! a'l du de gât, le perdre,
163. Ii a se ţine de gât cu, ctro
<\ tu et a toi, 163. II a 'şi rupe
gâtuI, se perdre de reputation,
ne pas reussir, 163.11 pein'n gât,
beaucoup, 163. II a'l potrirt din
gât, le trom per, 164.11 a se strică
la gât, ne plus etre bons amis,
164. - PI. gâturI.
Gata, adj. îl/V. pret, 130. 619. 803.
tl27.
Găti (:1 se), v 1". se terminer, s'a­
clwver, 534.
GâtJan, 8. m. gorge, gosier, 164.
749.
Găunos, adj. creux, troue, vide,
138. 564. 566. - Fem. găunos!!.
Gaura, s. (. trou, 2'*7. 282. -- PI.
găuri.
Geba, ((dv. inutilement, en vain,
93. 192.
Geba (de), loc. ailv. inutilement.
652. 653. 755. 848. I! sans rien
faire, 729. II pOul' ne rien dire,
840.
Geme (a), v. g(lmir, se plaindl'e,
502. 576.
Gemen, adj. jumeau, 732. 736.-
1'1. .gemeni
Gemetură, s. n. gemissement, ge­
ingnement, 576.
Genă, s. f. ciI, 164. 362. II a Iăse!
genele Ibaisser les yeux), se fâ­
chel', 164.
Genunchiu, s. n. [Mold], genou,
164. 160. - PI. genunche.
Genuchill, 8. n. genou, 164. 165. ii
- 875 -
GÂD
Gâdila (a), v. chatouiller, 574.
Gădiliciă, s, n. ţuu«], deman­
geaison, 574.
Gahiţa, 8. t. nom de femme, 72.
Gale, 8. f. epervier, 60. :373. 347.
--PL găi.
Gaina, s. f. gcline, poule, 346. 628.
745.785.788.- Pl.găini el oăinc.
Gaina (a se), v. 1'. Iienter, 548.
Gainat, s. n, fien te de volaillcs,
380.
Galben, ad], jaune, 579. - FCI11
�Mm� .
Galben, s. m. ducal, 4B5. - PI.
galbeni.
Galben, adj. [Moui.] jaune, 708.
Galbenare, s. f. [Molâ] jaunisse
574.
Galheza, 8. f, clavelee, 705.
Galbin, ad], jaune, 574 - PL gal­
bine.
Galbinare, s. t: jaunisse, 577. 575.11
a ave gălbinare, ne plus avoir
un seul ducat, etre pauvre 575.11
a' şi înghiţ), gălbinarea., s'effrayer
mourtr, 575.
Gâlca, s. f'. amygdale, II a frece} de
gdlci pe cine-va, l'emporter sur
quelqu'un, le battre, 575.-PI.
gd/ci.
Gâlcevil, s. f. dispute, querelle, 682.
Gând, 8. n. pensee, idee, 146. 201.
282.377. 447. 776. 785.805. II du­
plt gând, comme on veut, 219.
- PI. gânduri.
Gândi (al, v. penser, songer, 47.
281. 296. R70. 438. 729.11 s'ima­
giner, croil'e, 129.
Gândit, s. n. penser.11 de gândit,
pour penser. 178.
Gangav, s. 111. begue, 522. 575.­
PI. .uângavi.
Gâng::lVi (a), v. Mgayer, 522.
Gârâi (al, r. crier comme· les oies,
155.
Gard, s. n. <"lature, haie, 15. 49.
81. 489. 579. 580.586.664..695.11
a'si pune gard la gură, se taire,
183. - PI. flar·duri.
Gârlă, s. (. riviere, 345.llen grande
quantite, sans cesse, 36
Gârlan, 8. n. gosier, 162. 74·9.
Gâsca, s. f. oie, 155. 165. 288. 360.
380. 780. - Pl. gâsce.
I
================== pagina 876 ==================
GE1{
--- 876 -
GH6
în gel1ud,e, it genoux, 445. II,qe­
nuche-go�e, va-nu-pieds, ]65. II
a act CI! genltc!iiu, repousser du
pled, 16a II P'ÎI1 'n genuchiu, j us­
qu'aux chevilles, 165. -- Pl. ge­
nuche.
Ger, 8. n. froid glacial, 632. - PI.
geruri.
Gestă, adn. [Molâ.] vite, 446.
Ghebos, adj. {Mold.] bossu, 576.­
Fem, gheb6w't.
Gheţii, 8. r. glace. 161. 185. 131.
427.429.432.553.557.600.701.
Pl. gheţe.
Ghiara, 8. f. griffe, 165 3flO-Pl.
ghifl1-e.
Ghici (a), 11. deviner, 803.
Ghies, s, n. poussee, II a de, qhies,
pousser, exciter, 576.
Ghimpe, 8. rn, epine, 209.414.437.
730. 746 - PI. ghimpi.
Ginere, 8. m. genclre, 619. - Pl.
gine,-i,
Gingie, s.(.gencive.165.-PI.gingit.
Giol, 8. n. enjeu.] cu ocliii la pui'u
de giol, cherchant it voler quel­
que chose, 241.
Giuclecă (a), v. {m(!"d.j .iuger, 661.
Glas, 8. n. voix, 576. 577. - PI.
glasul'i.
* Ghvă, 8. f. tete, caboche, 41.
Gleznă, 8. r cheville (du pied), 30.
166. II pân('{ la glezne, jusqu'aux
chevilles, tres-peu, 166. - PI.
glezne.
Glonţ, s. n. balle de fusil, 812.­
]'1. glonte.
Gluma, s. f. plaisanterie, 77. 699.
895. - 1-'1. glume_
Gog6şă, 8. f. mensonge, 133. 275. II
a spune gogoşi de tufă, dire des
mensonges, 743.
Gol, adi. nu, 11. 301. 396. 714.11
vide, 10. 235. 272. 391.11 dracu
gol, un vrai diable, 6. 7:',. 79.­
Fem .. qoNI; pl. .qoi, gale.
Gala, adj. f. s. seu le, sans rien
d'l1utre, 704 - PI. gale.
Goni (a), 11. poursuivl'e, 573. 788.
Goz, 8. n. fetu de paille, 328. -
Pl. gozur1.
Grabă, 8. l hâte, 649_ II în graM,
en hâte, 848.
Grabi (a se), v. r. se hâter, se pres­
ser, 730_
Grai (a), 1'. parIeI', dire, 169. 224.
485.577.578.730.745.758.836.
Gralu, 8. n, voix, 578. il parole, 396'
578. - Pl. greiuri.
Gramădi (a se), v. r, se presser, se
h ăte 1', pousser POUI' entrer le
premier, 5.
Gr rmădit, aâ], entasse, amasse,
131. 536. - Fem. g,ămădită;
pl. grc'lmădiţi, qramădite.
Grapiş, adu. en s'accrochant, 773.
Gras, adi. gras, 64. 65. 91. 476.
578. 579. 580. 734. 790.-Fem.
grasă,. Pl.17roŞ t, qrase.
Gratie, s. t. grille, 579.-Pl. qratu:
Grâu, 8. m, ble, 30.
Grăunte, 8_ n, grairi.] a ave gră­
unţe în cap, avoir une araignee
dans le plafond, 50. II a fi sărit
din grăunţe, etre toqu6,716.­
Pl. grăunte.
Grea, s f. enceinte. 580.
Grehan, s. m. epine dorsale. il e
numai ,qrebănu de el, c'est une
squelette. 166.
Grecesce, ad», comme les Grecs,
208.
Greşala, s.f. faute, 341. -PI qreşeli,
Greşi (a), v. se tromper, 224. 375.
449. 758. 837. II,faire une faute,
commettre une erreur, 484.
777.
Greşi (al, /'. p. 484. Veqi a g1·PŞ1:.
Gnşit, adj. fauti!', 6fi6. - Fem.
,1lrPşiIă.
Greu, adj. lourd, 438. II a se lăsa
,greu, montrer de la mauvaise
volonte, 580. II greu pămintului,
l'ours, 480. 481. II a fi greu la
cap, avoir la tete dure, 51.11 a
ji cur ,greu, etre gros et gras,
l:l8. II pecate grele, peches mor­
tels, 342. II a fi .c;reu de mâl1CI, ne
pas etre adroit, 260. -- Fem.
,grea; pl. ,grer, gl·e1e.
Greu, adj. difficile, 750. 770 842.
843. II grave, dangereux, 491.
685.
Gretl, adv. gravement, dangereu·
sement, 501. 502. II mai greu,
plus difficilement, 42.
Grijă, 8.f. soin, souci, 74. 126 641.
Griji (a se), v. r, [Mold.] s'inquie­
tel', se soucier, 653.
Grîu, a. m. veQ.i grâu.
Gropă, 8. f. fosse, trou, 180. 345.
405. 406. 655_ 656.11 tombe, tom­
beau, fosse, 7�. 613. 614. 640.­
Pl. gropi.
================== pagina 877 ==================
I
J
I
- 877
ORO
Gros, ad], gros, epais, lourd, 3.
18. 19. 64. 65. 609. II a fi gros
de cap, avoir la tere dure, iJ2. II
a ti cur gros, avoir du foin dans
ses bottes, 99 \1 (1 fi gros de o­
braz (obraz gros), avoir toute
honte bue, sans delicatesse, 324.
707. II a li gr'08 la pele, 10 etre
patient, 2° avoir toute honte
bue. 418. - Forn. gr6sa.
Gros, s. n. gros arbre ren verse
par le vent, 275.
Groşi (pe), în loc. moşi pe gro,!!,
chose impossible, 275. Acestă
expresiune trebue să fie o co­
ruptiune de la moşt P"I': 'Il.
Gr6za, s. f. effroi. 1\ grozile morţii,
les affres de la mort, 631.
Grumaz, 8. m. cou, nuque, 166.­
Pl. grumaji.
Gur, ad», dans l'expression gur­
neqiu, volens nolens, 7'16.
Gunoiu, s. m, impurete, fetu, 124.
327. 328. 329. 330.-Pl. gun6ie.
Gura, s. f. bouche, 12.17. 25.40.
65. 88. 97. 106. 107, 115. 116.
117.105.166.167.168. Hi9.170.
171. 17::l. 173. 174. 175. 176. 177.
178. 179. 180. 181. 182.183. 18±.
1ts5. 18G. 187.188.189.190. 191.
192. 193. 194. 195.196. HJ7. 198.
200.205.217.224.227.242.243.
244.250.253.268.283.289.299.
305. 324. 332. 369. 393. 424. 440.
443.446.460.477.479.480.483.
484.514. 526. 529. 533.5±6. 576.
5'17. 624. 634. 678. 680. 681. 693.
724. 726. 742.760.770.801. 807.
808.825.827. 830 839.11 bouche,
ouverture, 616. II slleule, 628.
629. \1 bun de ,gunt, beau par­
leul', bavard, 182. II a''1'i păzi
gura, peser ses paroles, 183. II
a'şi pune gard la gun�, se taire,
183.11 a'şl înyrăd'i gura, mettre
un frein il. sa langue, 183. II (t
an! gUj'(t 'împedicată, ne pas a voir
la langue bien pendue, 183·11 îi
wnbUt gltra ca curu, il a de l'es­
prit comme mon eul, 183. II îi
umblă gUl'a ca rîyniţa, c'est un
moulin il. paroles, 184.11 îi 'umblet
gura C(t o m6ră, meme sens que
le precedent, 184.11 a lua petră
în gtl1'i"i. afflrmer sous serment,
184.11 a'i da şi pe gU/'ă 'Ii pe nas,
combler de dons, de bienfaits,
OUl{
184.lla ave gura 'Împuţită, men-
tir, 184.11 a vorbi, cu gurrt altuia,
parler pour un autre, parler
entre ses dents, 185. II a VOl'bi,
cu gura pe [umătate, ne pas dire
franchernent, parler bas, 185·11
îi rââe gura gheţa, il est ba­
vard, 185.11 îi taie gura (în săbii)
(in fia) , c'est un bavard, 18611
a vorbi cu doue guri, avoir la
langue fourchue, 186.11 a intra
in qura lumii, etre critique, 187·11
are apă în gură, c'est un taci­
turne, 187. II 'i-a venit apa la
gură, il est en danger. 187. II
îi lasă gur(t apă, l'eau lui eu
vient il. la bouche, 187 .Ii (t prinde
cu mâna la gură, prendre sur
le fait, 188.11 a se sterge pe guriI,
de -un lucru, renoncer a une
chose, 189. II a'�'i lJUne g'wa la
cale, manger, 189.11 a da gură,
tancer, crier, appeler 586.11 gură
lată, guriI· largă, bavard, 189. II
gură· cască, musard,badaud,189.
190. II a remâne cu gura căscată,
rester bouche bee, 190.11 guriL­
spartiL, bavard, 190.11 a ave f/u/"{(,
de cârp{�, etre incapable de gar­
der un secret, 191.11 tuciL puri!,
bavard, 191. II po-/,'că are câ/ţUn
.lJuriL. begayer, 191. II l'a luutgnra
pe din netinte, cela lui a echappe,
191.11 a sta cu pura rece, ne rien
se mettre dans la bouche, 192·11
a ave gltra slobod(�, parler sans
crainte. 192. II a ave gurct, oser
dire, 192, II aavegu1"iL mare, parIeI'
haut, 193, II a nu fi gura cui-va
chi6rlt, ne pas etre muet, 193. il
a'i 'umbla prin flun1, a,oil' sur
le bout de la langue, 193. II a
se uita în gura cui-'va, suivre
les avis de quelqu'un, 193. 1':
a face gura pilnie, boire comme
un tonneau, 193. 1\ a puriCt pre
cine-va în guriL, medire de quel­
qu'un, 19±. II CI pur·te! IJ1'e cine-veI
în gurlt ca pe un sfânt, 101ler quel­
qu'un, 194.11 a ave gura strâmM,
mentir, 194.11 (t str'âmM gura la
cine-va, se moquer de C[uelqu'·
un, 194. II a face gura ]Junglt, ser­
reI' la bouche, 194. II a fi bun de
gunI., avoir bon bec, 194·11 CI fi j'i!i1
de gut'((, etre mauvaise lang-ue,
194. II gul'(� de auI', bouche d'or,
================== pagina 878 ==================
- 878
HAB
195.11 a are !Jura dulce.avoir la
parole mielleuse, 195. II îi merqe
our« ca pupăea, iljacassecomme
une pie borgrie, 195. II a'i lua
qur«, lui elouer le bec, 195. II
a se sărută în gUl'ă cu cine-va,
etre a tu et 11 toi avec quelqu'
un, 196. II cu !J2tra cascata, a vi­
dement, bouche bee, 196. il a
astupi} (închide) .qU1'(t cui-t'a, lui
chouer le bec, 196. II a unge cu
gl/ra. dire des paroles mielleu­
ses 197. II din qură În !Jurii, de
bouche en bouche, 197.11 !Jură în
!Jurii, bouche 11 bouche, 197. II
Habar, .9. n, souci, cure, 635. 636.
Hac, 8. n. L lJfold. 7, prix ce qui
est du. II a'i vel1� de hac, en veuir
il, bout, I'emporter sur, 148.
Hal, inter}. allons, 704.
Ha.nea, s. n. le dcvant, 199.
Haină, s. f. habit, vetcmenr, 299.
737. - PI. Iiaine,
Halal, profit, 79.
Ham, 8. ni. harnais, 732. 740.­
PI. ltamar[
Hap, dans l'expression: a li hap pe
cap, un pl'el6 pour un rendu, 49.
Hoipa, interj. hop! 101.11 }u'fp·a'ja,
hop, comme cela, 586.
Haram, s. m. perte, sans profit 79.
Hatir, 8. n. passe-droit, faveul', 45.
Haz. 8. n. agrement, 516.
Hăzos, adJ. pleine d'attrait, de
charme, 567.- Fem. hăz6slt.
Hihi! intel:j. hu! 715.
Hir, s. n. fil, 28'1. -- Voir fi",
Hirbuit, adj. delabl'e,181.-Fem.
hîrouită.
lUreă, 8. f. cl'âne, tete de mort. II
vieille femme, 198.
I
1 el '1, il, lui, il, elle, son, sa; pas­
sim.
'1 pour este, est, 147. 154.168. 180.
187.200.245.246.415.563.566.
569.570.602.615.633.684.706.
707. 760. 815.821. 842.
IAR
în gura mare, iL haute voix, 198. il
a Între} în !Jura .... etre la fable
de, 197.1! a eărt cu gunt, se meler
11 une .querelle, 197. - PI. guri,
gure.
Gurquiii, 8. n. mamelon, boul du
sein, 198. 446.
Guşa, jabot; gorge, 198.llase umjlct
in gusă. faire la roue, 198
Guşat, adj. et 8. goîtreux, 580. 581.11
gUfat, goitreux, idiot, 581.-
Fern, gU8ată. \
Gust, 8. n.' gOllt, 331. 612. 63 7.
Gusta (a), V. gouter, 96.
Hodorogit, ad]. dclabre, 18i.-­
Fem. hodoroqită.
Holera, 8. f. cholera. II vieille sar­
ciere, 581.
Homoce, 8. f. pl. longs cheveux
flottants, 198.
Hop, interj, hop! 715.
Hop. s. n. saut. II a trece hopul,
sauter un obstacle, 581. I! a fi
hop de-o parte, etre un peu
fele, 581.
Hora, 8. f. hora, romie paysanne,
128. 721.
Hospodar, 8. m. [Mold.] patron,
bon menazer, 561. - P1. hos-
podarl. �
Hoţ, s.m. voleur, 289. 624.-P1. hoţi.
Hotări (al, V. decider, 148.
Hrani (al, V. nOUT'I'ir, 407.
Hren, 8. n. l'aifort, 379. 779.
Hursus, adj. [Mold.], maussade,
triste, 99.
Huş-margina, [MoldJ dans l'ex­
pression: a umbla /luş·margina,
10 chercher ă tromper 20 na­
ger entre deux eaux, 789.
Ia, interf. allons, voyons, 542.
Iad, 8. n. enfer, 3. 177. 275. Voir
ead.
Iar, adv. mais; passim. II tandis
que, 14. 803 II de nouveau, 830·1\
c'est tonjiurs, 282.
================== pagina 879 ==================
- 879
lAn
Iara, ad». el cani. mais, Hi8. ii do
}lOUVeaU, 533. !i tandis que, 6t8.
"Tasac, 8. n. dctensc, prohibition,
331.
Iască, s. [, arnndou, 65. 600.
!aste, pour _ este, est, 7\1-1,.
Iaşi (al, v. [Banat, Olt enie], sorti!",
179. 578. VedI a -{I'sl, a fsi.
Iaur-t, s . n. lnit crulle 476 566: 657.
Îazrna, s. [. moustrc, faniome,
2\19. -- 1'1. iceme.
Icni (a), v [neul.], el re sccoue
par des sanglots, sanglotcr, 581.
Icona, s, f- imagr-, 375. - Pl icone.
Ideie, s. f'. ln eol.] , ide«, 43.
Ieda, 8. f. chevrette, 716.
!ele, s.]. pl.geniesmalfaisants, 15.
Icpa, 8. t. jurnent, 2i. 30.613.644.
699. 705. 732.788. - Pl. iepe.
Iepure, 8. m, lievre, 155. 208. �
v PI. iepuri.
IepureEce, ade. it la fa<,;on c1ts lil'­
\'res, 544
Ierba, s. f'. ;herbe, 165 367. 511.
e37. 718. 752. 817.- Pl.ic,bul'i.
Ieri, adv. hiel', 127.
rena, 8. f. hiver, 101. 102. 632.
Ierta (a), v. pnrdonner', 174.438. ,1
v permettre, 590.
le�i (a), v. sortir, 531. 775. Voir
a f'st.
Îl, pr: pel'. ti lui, ti elle, son, 88;
passim.
Îl, [Muld.] pOUl' este, est, 153.180.
247. 440. 45!J. 456.
Îl, pr. pers. lui, le; passim.
Îmbala (a), v. souiller de have,
mouiller de sali ve, 681.
imbatatura, s. f action de mouil­
leI' de sali ve, 581.
!mbeta (a), v. gri ser, 2!:J6.
Imbetrâni (a), v. vieillir, 73. 12-1-.
148. 149. 281. 284 296 583 683.
584.
Îmblaciii, 8. n. f16au (il. hattr(�), 833.
Îmblân4i (a), v. calmer, 811.
Îmblânqi (a fel, v. 1-. se calmer,
282.
îmbolditor. adf. piquant. il vorbe
imboldit6re, paroles b!essantes,
814.
Îmbolnavi (a se), v. 1'. tom bel' ma-
lade. 603. 584.
Îmbraca (a), v. habiller 79.
Îmbrăca (a se), v. r. s'habiller, 730.
Îmbraţişa (a), v. embl'assel', 584.
585.
Imbrăţişare, s. f', embrassemeut,
action de serrer dans ses bras
585.
Îmbucă (a), v. happer, 30j.
Imbucatur s, 8. f. bouchcc, 2403.
<:l07. - PI. imbucăturî,
Îmi, pr·. pers. il. moi, mon, ma, me,
, pOUl' moi; passim.
Impaca (al, v. roconcilier, raccorn­
moder, t03. [ mcttre d'accord,
626.
Impaca (a) se), v. r, s'cntendre,
, s'accomrnoder, 2!:J2. 378.
Impacat, adj. satisfait, tranquille,
, �16. - Fem.împctcaW.
Impar ţi (a), tJ. scparer, diviser,
278. 399. 40).
Împedica (a), v. entraver, 406.
Împsdică (a se), v. r. s'ernbaras­
ser '),')7
î�pedi;a�t,' adJ. entl'ave. a ave
gura împelicaUI, avoir la parole
. dlfficille, 183.
Impeliţat, adj. incarnl;, 297.-­
, [-'6m. împeli(aliJ.
lmpenat, adi. empenne, 533. ­
, Fem. împenatii.
Imperat, 8, m. empereur, 522. 615.
(5.57.
!mperaţi (a), v. regner, 657.
Imp9trit,adj. endllrci, 204o.-Fem.
împetri/ii.
Împinge (a), V. pousser, 586.776.
Împleti (a), v. treser, 69. 89 422.
Împletici (a se), v. r. s'encheve-
tre!', s'embrouiller, 227.
împlini (a), v. executer, 148.
Împodobit, od.j. pare, 802.
Impotriva, pl'lp. voir împrotivii.
Împrejur, prep. autonr, 199.
Împreuna, adv. ensemble, 104. 720.
779. 803.1! en meme temps que,
439.
Împrotiva, prep. contre, 634. 66 t.
088.11 el'împrotivii, au contraire,
169. 336.
Împrumuta (a) v. preter. 144.
împrumuta (a se), v. 1'. preter,
emprunter, 144.
Împunge (a), v. piquer, 330. 530.
Împuţit, adj. empeste, corrompu,
173 686. II a ave gura împnţită,
6tl'e un !ieffe menleur, 184.
În, prep. eno dans; passim.11 en,
avec, 640. 813.11 SUI', 20. 61. 74.
93. 160. 196 256. 385. 400. 401-
410.411.414.428.433.445.476.
================== pagina 880 ==================
- 880-
556.557.669.661.680.681.714.
717.728.792.828.11 a, 10, 64 66.
171.256.267.445.701.71&767.
784. 829. II au, 22. 98. 308. 318.
632. 661. 701. 713.11 aux, 26. 93.
206. 467. II des, 429.11 peudant,
628. Ii par, 479, 480. 747. II le,
100. 116. 660. II vers, 120. II
parm i, 706. II a bilga 'În tuse, af­
frayer, 784. Il a «e Unge în bot.
etre a tu et a toi, 19. II a se făli
în, etre fier de, 9. II a se umfia
in sprincene, etre fier, 434. II a
li 8CtWt în pas, malechanceux,
667. Ii a bilget în sernă. faire at­
tention, 4. la Ji tare în j'înză,
etre dur, meohant, 426. II a'i cit­
ut« în obraz, ocouter, avoir de
la deforence pour, 325. II în cw',
assis, 5J4. II mare în trup, de
grande taille, 447. il a răbda In
sec, patienter sans obtenir, i:l32.
Înacri (a), v. aigrir, 441.
lnaduşi (a se), v. 1'. transpirer,
228.
Înainte, prep. devant, 8. II devant,
en prescncc de, 92. 770. II au
devant de, 139. 552. 797. 833'11
en avant, 33. 162. 421. 444. 1
avant, avant de 224. 641. Ii
plus loin, 5il4.11 a apuca (luei) în­
ointe, prendre les devallts, 192.
617,831.
Înainte, adv. d'abo1'd, 410. 581.
Înainte, 8. n. devant, 199.
Înaintea, prep. devant, 360. 363.
Inalbi (a), v. blanchir, 284.
inalt, ad). 11aut, 261. 686.
Înaltă. (a), v. hausser, 462.
Înalţă. (a se), v. r. s'eIever, 686.
Înapoi, adI'. en arriere, 101. 199.
613. 61:)7.
Înauntru, adv. dedans, 564.
Încă, adv. encore, en outre. deja,
davantage, au moins; passim.
incat adv, au moins, 558.
Încailea, adv. au moins, 558.
Încal<j.i (a), v. rochauffer, 267. 585,
586.
ÎncalQ.! (a se), v. r. se rechauffer,
133. 687'
Încalea, adI'. au moins, 558.
Încalecă. (a), v. enfomcher, 298.
Încape (a), v. avoir place, 262. 493.
783. II pouvoir entrer, 427.11 con­
tenir, 417.11 nU':;i încape În pete,
il creve de vaI1lt(;, 417.
1:\0
Incarcat, «d], charg«, 628.-Fom.
incărcată.
Începe (a), v. cornmencer, 8. 176.
197. 077.
Începe (a se), I'.t'. commenoer-, 532.
Încerca (a), 1). sonder, 10,.
Încheia (a), v. clore. II a'L încheia
cu vorba, se moquer de lui, lui
river son clou, 830.
Încheiat, adj. entier, complet, 676.
Închide (a), v. fermer, 176. 196.
345. 366. 624 .. 658.
Închide (a se), v. 1'. se refermer, 686.
Închina (a se), v. r. saluer, s'iu­
cliner, 126. II a se inchina pân­
tecelui, faire un Dieu de son
veutre 392.
Închis, adi. ferme, 203.247.543.­
Fem. inchisă.
Încins, adj. ferme, 38.-Fem. în­
cinsâ.
Încleştat, a d]. serrc fortement,
173. -- Fern. incleştaut,
Înc6ce, adv. par ici, 572.
Încolo, ado, de la, 845. II mai în­
colo, plus loin, 5,10. II a'llua în­
colo, se moquer de lui, 602.
Încornorat, adi. coruu. II vorbe în­
CO"IIOTate, gTOS mensonzes, 831.
Încotro, o do. de quelque cote que,
593.
Încovoîat, ad). combe, (gros dos),
789. - Fem. încowiatll.
Încrîncina (a se), 1). 1'. [Mold.] se
plisser. Ii li Re încrîncina carnea
� pe om, avoir la chair de poule, 64.
Illcrozniat, adi. bossu, tordu. II a
fi îngr(lzniat, etre contrefait, au
physique et au moral, 19\1.
Încrucişat, ad). croise, 21.- Fem.
-încrucişată.
Încurca (a), V. embal'aSSel', 538.
Încurca (a se), li. r. s'embal'asser,
22H.
Încurcat, adi. confus, 836.-Fem.
î.ncltt'cată.
Înscuscri (a se), 'D. r. s'allier (par
mariage), 580.
Îndatâ, adv. de suite; passim.
Îllderet, ad1J. en ar'l'iel'e, 578.
Îndestul, adv. suffisamment, 706.
Îndestulă. (a se), v. ,'. se rassasier,
283.
Îndoi (a se), V. 1'. se courbel', se
plie!', 219.
Îndracit, adi' endiable, 384.-- Fom.
indnlcit,l.
================== pagina 881 ==================
iND
- 881 -
INI
Îndrepta (a), v. redresser, 451. II
corriger. 428.
îndrepta (a se), v. r. se redresser
, 73. il se corriger, 378.
Indruqă (a). v. filer grossierement]
dire des riens, 275. 445. 586.
n87. 828.
Îndulci, (al, v. adoucir, rendre
doux, 169. 180. 222.
Înduplecat, adi. qui plie, 688. -
1'1. indu plecată.
indurâ (a se), v. r. consentir a,
636.
ImI, 8. n. anneau, bague, 103.
104. 170. 186.-1'1. inele.
Înflori (al, v. fleurir, s'epanouir,
200. 367. 584.
înfricoşa (al, v. terrifier, 97. 98.
679.
Înfrîna (al, v. mailriser, 97.
Înîr iua (a se), v. 1'. se contenir,
722.
Înfumurat, adi. vanitcux, 308 ­
Fern. tnţumurută.
Înfunda (a se), v j'. s'enfoncer.
813.11 etrc accule, ei re mis au
pied du mur, 786. 787
Îngadui (a Fel, V. r, [Mal ti.], s'en­
tClldre, 770
Înganat "dj. mele,il"orMîngdnată,
br,edouillement, 839.
îl1gel1uchja (al, v. abaisser, humi-
lier', f)87.11 se J'uiller, 587.
Înger, s. 711. linge, 369.-PI. îngeri.
îngeresc, adi. d',rnge, 801.
Îngh�ţa (al, v. geler, .glace!', 135.
211. 227. 408. 587. 607.
Îngheţlt, adi. gele, 211.
Înghimpa (a sel, v. r. se piquer,
805.
Înghiţi (a), v. avalel', 166.229.283.
575. 800. 807.
lngingia (al, v commencer a faire
fOI·tune, 165.
Îngradi (a'şi), v. a'�i îngrăd·t gura,
nwttre un fmill a sa langue,
1H:3.
!ngraş� (al, v. engraissel', M15. 587.
Ingraşa (a se), v. r. engr'alsser,
p"pndre de l'embonpoint, 368.
587
Îngraunată, adj. r, cnceinte, 132,
Îngriji (al. v. prend l'e soin, (i86.
Îngriji (a se). v r·. se precauLionner,
7 II se souder-, s'inqui6Ier, 653.
Îngropa (al, v. <lIlLerTer, 73.
Inuroşa (1), v. grossir II îl1gr6şe
obrazul, il s'accoutume ii, sup­
porter les insultes, les ooups
du sort, 324.
Inqroşă (a se), v. r . s'epaissir, 191.
Inima, s. [, C<XlUI'. 25. 38. 43. 115
134. 13n. 167 178. 19\J. 200. 201.
202.203.204.205.206.207.208.
209.210.211. 212. 213.214.215.
216.332.337.339.343.361.371,
396 484. �66.665.684.685.686.
713. 749 761 766. 7!:J\J. II a'i că(ze
t"OIlC la inimă, s'amouracher,
202. II a ave ini�uţ cer de, etre
joyeux. 203. II inimă lre.gră, me­
chan t, 203.II,nimă albastră, cceur
attriste, 20:;' II a fi cu inima în­
chisă (cernitll1, avoir le cceur,
eu de uil, 203.11 abra� la inimă,
mauvais C<xlUT', 203.1! a ave 8('01'­
bură la inimll, etre triste, 204,11
inimă de per,·it, cccur de rocher,
204 II ininut de aur, C<XlUI' d'or,
20-1.11 a ave inimii de fiere, avoir
IA cceur plein de nel, 204. Ii a
ave inima le,gală ('u C1wele, etre
audacieux, courageux, 204. II
mi-am sărat inima, jai un bau­
llle SUI' le cmur, 204.11 a'�i ţine
inim f. cu dintii, pl'elldre 60n
courage a deux mains, mai­
tr'iserson cecur, sadouleur, 205.11
I"fi lua inima în dinţi (.qu·rCt),
pl'endre scm courage a doux
mains, 205. II 'h, prins inima.
rilUcegail1, son CeBUI' s'est en­
dur'ci, 206. II îl r"Îcâie la inimă,
il a des d0mangeaisons de par­
IeI'. 206. II îi cresce inima (de o
s,·hi6pll). Bon CeBU!' se gonOe
de joie, d'orgueil, etc. 206. II a
.fi cu inittw mI/re, avoir le CeBU!'
gros, 206.11 Cit inima cât un pu­
rice, le cecUl' ,,;erre, 207. II'i se
slrin,qe (slîrcesce) inima, scm
cecUl' se sene, 207.llcli se pune
o l'etră pe 'inimă, avoil' un poids
Sllr le cecUl', 207.11 a'i stc'; pe i­
nimă, avoil' SUI' le C<Xlur, 208./1
It 81cI. g"ec€sce (C(tlare) in in-ima
cur-va, connallre les plus se­
eretes pens6es dll quelqu' un,
208. III a se }June citlm'e pe inima
cui-l'a, imposcr sa volonte il.
quelqu'un, 208.11 ';[-a dat un fer
a,·s prin inil1lcl, il eut un S8['-
1'8111ent de cmur, 208 II cu inima
Clr"f1, le ('CXlUt' cir deuil, 20a. II
5 (�
================== pagina 882 ==================
IN!
- 882 -
txs
a't pltne un ghimpe la inimă, lui
mettre une epine au cceur, 209 II
a'ft călcă pe inimă, se decide,'
(apres longue hesitation), 209.11
a'r sărt inin.« din loc, s'epou­
vanter, 209.lla nU'lfi inima Ialoc,
ne pas etre content, 210 II a veni
cui-va inima la loc, Sfl calmer, se
tranquillisor, 210.11 a «[iri) inima
cui-ca .... son cceur brule de ....
:310.11 a remâne Cit inimtt friptă,
rester desole, 210. II o'şt Jecort
inima, se venger, 210. II a Hl1ge
la inimă (CIl miere), mettre un
baume sur le cceur, 211. II îi
ddeinima, son eroul' est tout
joyeux, 211. II a fi cu inima în­
ghe(atI1, avoir le coeur tra nsi,
211.11 'i-a trecut rece 1J1'in inimă,
il se sentit un frisson au cceur,
211. II i se recesce inima, 80n
cceur se glace, 211. II a fi muie
la inimă; avoir le cmul' tendre,
211. II a nu ace la inimii, ne pas
parter daus 80n CCDUl', 212. il
căcăcios (('hişI/V) la inimii, en­
vieux, 212.11 inimă de w-gint-vi;'l,
avoir du vif-argent dans les
veines, 212.11 a fi cu illimă. a­
vaiI' du cmur, 212. II de ;ni1l1('1
Inmil, 1° Pai- bonte d'âme, 2°
de .i0ie, 212. il inimi'f.j·ea, 1° mau­
vais cCDur,2°cCDuraltri�tE\ 213.'[
a'ip-une o bubă la inimii, lui met­
tre la puce rL I'oreille, 213. Ii a
i se pune la inirnii, aimer quel­
qU'ull, 213. II a le )Jlt1le tale la
inirne/', prendre toul a cccur',
213. II I� i se lipi de inimă, Ure
nimable, 214.11 a.fi slab la inimii,
manquer e1'energie, 214.11 n (act!
Jlre cine·va la. in';'11(/', lui gard el'
un chien de sa chienne, 214.11
(! are joc la inin.'cl, 1 ° desi"er
ardemrnplll, 2° 0lrp tr8s-fâcbe.
214. II 'i-a r'ÎJ1llas la iJ/imă, cpla
lui est ['este sur le cCDur, 214 II
'-l·a 11IP1'S drept lo inimă, cp!a
lui a eLe droit au C03UI', 214. il
Il fi cu r:nirna împi;catll, a"oi,' la
conscience tranquille, 215. I! îi
d,1 inima "rând SOLI cm\H' le
poussP, 215. II a . Mglt inimi! în
cine·'f((, lui mettre du cccur al,
ventl'e, 215. II a pl'inde la 'inimcl,
prelldl',e courage, 215. II a i se
tâia inima, perdre COLlrag-e, 216.11
a''i face căţei pct inimă, l'irr iter,
215.11 'i-a cădu: inima în călcâi,
perdre courage, etre amoure­
ux, 216. II a a'ide Cl< inima, per­
dre courage, 216. il până a dat
inima din noi, d 'arrache-pied,
216.lldr:n băieri!» inimă, du fond
du CCBur, 216. II i s'a stricat i­
nima, il est tout triste, 216, II
inimă de teiii, CCDUI' faible, 216,
-Pl. inimi.
Inima, s. f'. estornac, ventre, 217.
677.
Îninimă (al, v. prendre courage,
comrnencer afairc Iortune, 206.
Injura (al, li. injurie!', 119.
Inlatura (a), v. dissiper, ecart er,
689.
Inlauntru, o do. it I'interieur , 564.
înmulţi (a), v. augmcnter, 166.820.
Innecă (al, v. noyer., 94. 649. 822.
Inneca (a se). v. r, se noyer, 232.
233.
Innecat, (telj. noye, 36l. - Fem.
înnecată.
Înnecatura, s. f. etouffement, 587.
- Pl. înneciltm'i.
Înnoda (al, v, nouer, 126.
Înnoi (al, v. ressusciter, 617.
Înnopta (al, 'V. veni!' (en parlant
de la lluit) 839.
Însă, conj. mais, cependant; pas­
sim.
Însanatoşi (a sel, v. 1'. l'ecoU'\'rer
la sante, 501.
înscris, s. m. eCl'it, 828. -- Pl. în-
8crisur·i.
Înşela (al, v. trolllper, 661. 766
un î/isală-mo1'te, un troJ1lpe la
mort,' GRO.
Înşela (a Ee). 'V. 1'. tromper, etI'e
trom pe, 75.
înşelator, adi. 1rompeur, 624.­
Fem. îl1splăto1'e.
Însemnat, ;ulj. marque d'Ull �igne,
394 588. 589. 5\)0. - FClll.ÎIl­
sl'111nată.
Însera (a), v. veni,· (en parlant
du soi!"), 1-'39.
Înşira ('l), 'V. cllfilcr, 275.
Înşira (a sel, 'V. r. s'cnJîlc!'. 840.
înşirat, adj. ellflk, 384.
Îmura (al, 'V. marier' (en padan!:
ele l'homme), 124
Îmurâ (a sel v. 1'. se marieI' (en
parlant de l'homme), 637.
Înwţi (tine) loi, meme, 700.
================== pagina 883 ==================
îNT
-- 883
lNV
Înt âiii, adj. ord, premier. ii cel d'în·
Mitl, le premier, 668. il d'intâiu
la premiere, 667.
int�i'i, nd» d'nbord, 169.396.477.
530. 5,18.11 mai înlcîitl, d'abord,
, 328. II rl'i11tâiil, d'abord, 615.
Intari (a), v. durcir II a tntăr) din
piele, patienter, refuser d'ob6ir,
418.
Înt.ar i (a se), V. r. durcir, 44.5.
Intarit, adi, durei, 420.
înt�rlta (a), 'V. exciter, 682.
Inţelege (a), V. comprendre, 483.
632. 796.
Înţelege (a se), V. r. s'entendre,
_ 294. 742. II vouloir dire, 722.
Intelepciune, 8. f. sagesse, 668.
Inţ slept, S. e L adi. sage, 29. 169.
224 281. 290. 312. 34�. 615.
Înţepa (a), 'V. piquer, 230.
Înţ.epat, «â], pique, il înţepat la
limbă; pris de vin, 228. II înţe­
pat la »orba, morrlant en pa­
roles, 836.
Intilni (a), 'V. rcucontrer, 767.
Intilni (a se), 1'. 1'. se rencontrer,
166. 580. II il se întîlni cu, ren­
coun-er, 736.
Întimplare, S. f. evouement, 2�2.
- 1'1. Îl1tî,tI)JlăI·i.
Întinde (a), 'V. tendre 103. 241.
417. il otenrlre , allonger, 236.
310. 412. II allonger, agrandil',
693.
Întinde (a se, a 'Şi), 11. Y. ,,'eten­
dre, s'allonger, 416. 6!J0. 691.
592. 593. 669.11 allonger, agran­
dir. 693.
Întineri (a), v. rajeunir, 274.
Întocma, (ulv. exacLement, 299. 369.
Întocmai, arlo. exactemenl, 638.
Întorce (a), v. t01lrner, 61. 66. 139.
308. 430. 693. Ii faire tourner,
�51.
Întorce (a se a 'şi), v. 1'. retom'­
ner', reveni,', 625. 548. 5!.l4. 687.
814.830,11 Lourner. 408. 693. [)\)4.
613. II se reLourner 426. 543. II
pir'ouetter, 32.11 s'en retou!'ller,
partir', 493.11 a'şî înt(kce, chan­
ger, reveni!' sur, 830. 831.
Întors, adj. ch,Urc, 41 II a fi întors
(le la ţÎţrl, homme qui porte
malheur' a tout ce qu'il appro­
che, 446. li de intors, paUl' re­
courber, 66.
Întors (de), paUl' cOUl'bcr, 56.
Intra (a), entrer, 12. 42. 162. 163.
190.1\)7. 417.438.457.468 49�
493.614. 631. 793. II se fourrer,
808.
Intrat (la), a l'entrer, 694.
Int.ra, pnJp. par-mi, entre ; passim,
Intreba (a), 'V demander, 136. 137.
491. 494. 501. II s'informer de,
560. 661. 568.
Întreba la ser, v. r. se demander,
nOO. 501.
În tr ebar e, e . f. demande, q uestion,
668. 764.
Întrece (a), v. depasser, sur pas­
ser, 278. 772.
Intrece (a se), 1'. r. depasser les
borncs, 8:30.
Întreg, atij. entier, 173.280.283.
446. il vrai, complet, 168. 295.
300. Ii pe a'Lntrequl, compl�te­
ment, 12; sans arnbages, 843.
Intristare, 8. [. tr-istosse, 633.
Întru, }J1'IJ}J. en, dans; passim. II
sur, 408. 409. 594. II a, 401, 513.
801. II de, 393. 4-13 474. 603. II
într'însu, dedans, en lui, 291.
390.
întuneca (a), 'V. rentrer apres le
coucher du soleil, 604.
Intunecat, adi. sa ns lurnioro, 627.
- Fem. intunecată,
Întuneric, 8. u, obscurite, 360.
Inturui (a), v. aller, jacasser, 197.
Invechi (a se), 11. l' vicillil', 685.
invelit6re, 8. r. couverture, 591.
înverqi (a), v. devenir vert. 362.
Inveseli (a se), 11. ,'. se rejouir,
200. 332.
Inveţ, s. n. le<;on, 489. - Pl. în­
veţltrf.
Înveţa (a) V. apprellllr'e, 23, 74.
81.28& 294.296. 436 528 61&
720 777.778.785.786.
Înveta (a se), v. r. apPI'endre,
savoir, 89. 521. il s'hilbiLuer a,
7:W. 781.
Inveţatura, s. r science, etude,
803. 820.
Înyia (a), 11. ressuseiter', revivre,
6. 16. 617. 642. 67,1. II repous­
ser, 694.
Inviere, s. f. resurrection, 616.­
PI. 'tm:ieri.
Invîrti (a), 11. louT·ne,., 112, 224. II
faire tour'ner, 299.
Învirti (a se), 11. ". tournel', tour·
110yel', 32. 37(). 4·()9. 584.
================== pagina 884 ==================
INV
- 884 -
LAO
învoi (a se), v. r, s'cnteudre, 770.
Înzahala (a), v. mettre le mors.
281
Înzobonita, «aţ. t. voilee, couverte
du zobon, 127.
Ion, s, m, Jean, 123. 826. 842.
Iordache, 8. m. Gcorg es, 25.
Irian, 8. m. [Banat]. raifort. 780.
Voi r hiren vol. 1. 691 et hren,
Irina, s. f. Irene, 791.
Ishi (a), v. Irapper, heurter, 30. 223.
Işi (a), v. sorti!', 274. II devenir,
77E. Ved! a e8î.
îşÎ, 1w. per. il. soi, il. lui, it elles,
SOD, sa: passim.
Ismene, s. ţ'. 1)l. calecon, 580.
Isprava, 8. [, effet, resultat, 12G.li
acte, effet, 532.11 a dormi de t6t(,
ispraoa; etre mort, 546. - 1'1.
isprăot.
Jale, 8. f. afflicuou, G25.-Pl. felL
Jaratec, 8. n: braisc �enf1amm6e,
444.
Jaratec, 8. n. I Mold.], hraise CI1-
flammee, 511.
Jefuire, 8. f. pilJage, celui qui
c,,;t pille, delruit. 375.
Jeli (a se), v 1'. se lamenter, 595.
Jelui (a se), v. 1'. se plaindre, 72.
Joc, s. n. dal1se, 201. - P1. jocuri.
Jos, adv. en has, 247. 802. II par
terre, idel'l'e. 282. 318. 445. 7 Vî.
820. Ii �L hatd 71.11 plallcher, 57.11
în jos, baissee, 38. 5;); PIl bas,
790. ii în. sus 'fi 'În jos, de (ou::;
câles, Lj·7'1. Ii pe .108, it pied,493,
660,707.11 de (pe) j08, de Lene
elen bas, 269. G02. 72S.
Juca (a), v, dallser, 31. 2JG. 637.
813. 1: bel'l1er, l'ouler, 281. (1 îi
'L. pl'. lJel·. le, lui; passim.
La,pn!p. it au, aux: Pilssi:n.lichez,
114 374.47� 486,496.569.614.
633,664. Ii lfuant it, 4B5, li pour,
80. 577. GaO 717.11 en, dctlls la,
!)3r1. 62r1. 770. 771. II vers, 623.
776. II con! re. 423.45211 sur, 505.
J
Isprăvi (a), n, terminer, achever,
373 532. 838
Ispravi (a se), v, r. se termine!',
570, 571. 6t2. II s'a isprăoit lu­
mea, c'est le baut du monde,
653. 688.
Istorie, s. [. recit, conte, 519.
Istrati, 8. 11t. nom d'homme, 70.
751.
Iţe, s. f. pl. rateau (du metier il.
tisser), 69.
Îţi, ]J1'. pC1·S. te, ton, it toi, paul'
toi; passim.
Iubi (a), v, aimer, 80. 129 297.
487. 623. 734,
Iubi (a se), v. r. s'aimer, 333.
Iute, adj. vile, 5B1. 538.11 vif, ieste ,
607.-1>1. i uti:
Ivan, s. m. Jean, 123.
[ocă ochii în cap, il a l'air delure
:348, II a Juca pe pnlmă, ruener
tt sa g'ui�e, 3S7 II s agiter, 08.11
a juca din, rernuer les, 33,
Juca (a 83), V. r . jouer, 82, 127,
201. 771.
Jnc�rie, s. f. jouet, 376.- Pl. ju­
cării.
Judeca (a), v. juger, 135. 148.278.
729. 746. II al)preci(�J', 136 374.
J udeclta, 8. 1'. J ugemen t, 422, II sen­
tence, 708.-PJ. iudecllţi.
Jum1tate, s. f. moiLie, 280. 382.
4H2. 70+.737. 781. -PL iwnlltr'lţL
Jumatate, s. t: l Mold], moiLi6, 186.
Jumetate, v0cjî .!1.tmlitale.
Jupânesa, s. r sel'vante, 622. -
Pl . .iupânese.
Jupui (a), v. ecol'cher', 419.
Japui (a'şi), '/). 1'. 8'ecol'chcr, 309.
La (a),!'. laver, 287.
JJ'lC, 8. n. lac, 716.-1>1. heu/·i.
L1C1Ş, s. n. rJellleUl'e, 295.
L'lClt, 8. n. cadenas, 178. 839.
LlCat, 8. n. cadenas. 167, 6B4. 839.
Llclia, s f. [1I1"lrl.J cadcnas, 167.
Llcom, aij. i1vlde. 117. 332,
================== pagina 885 ==================
- 885-
LAC
Lacomi (a), v. convoiter, 352.
Lacomie, 8. f. avidrte, 283. - PI.
lăcomii,
Lacr-ima (a), v. pleurer, 298.329.
595.
Lacrima, s. f. larme, 425. 593.
Lacrima, s. f. larme, 699
Lacui (a), v. habiter, 14. 292.720.
Lai, 8. 11. balivernes, 595. - PI.
Lefuri.
Lănqa, adj. aupres de, 768. I[pe
lângă, aupres de, 504. !i68. II en
comparaison de, 300. il pe lângă
că, ouue que, 791.
Lapte, 8. 11. lait, 2b. 282. 556. 557.
609. 651. il dinţ: de lapte, dents
de lait , 418.
Larg, adi. huge, 2fi. 189. 259.426.
Lărgi (a), v. elargir, agrandir, 259.
273.
Lăsa (a), v. laisser, quitter, ahan­
donner, 7. 11. 27.84.156.174.
176.209.251. 282. 344. 415. 421.
431.442.457.498.529.541.572.
696.597.632.638.639.666.708.
722. 734. 795. 836. 839. Il per­
mettre, 11 438. II donner, 460.
494 II a Idolt buza. Iaire la lippe,
27. II a lăsa genele, haisser les
yeux, 164. Ii a W8CI MliujO.s, bais­
ser le nez. 318.11 a lăsa bărbie,
engraisscr, s'enrichil" 17.
Lasa (a se). v. r. s·abandonner·. sui·
vre 397 Il renoneer. 4.755.11 a se
lr1set .'Jreli, faire des dif!1culles,
580. II a se lClsa m61e, eLre bon,
faible. indecis, G12. Ii a nu se
li/sa ele CUVîllt, ne pa.� en de­
mordre. 534. II a se Iă8a pe-o u­
reche. negliger, 459.
Lat, adf. lal'ge. 65. 189. 230, 295.
429. 835. - Fem. latii.
Lat, s. n. largeu!'. II a da latul pe
spate, s'etaler tout de SOD long,
429.
Latra (a), v. aboyel', 154. 176.
Lauda (a se), v. ::;e vanter, 180.
Launtru (în), m. dedans. 138. 564.
Lăuruşcă, s. f. lambruche, vigne
sauvage, 594.
Lautar, 8. m. violoneux, mene­
lriel', 622. 760.- Pl. lăutari.
Le, pl'. pers. les; passim
Lec, s. n. remede. specil1que, 295.
494. 496. 498.489. 505.533. 62G.
685. 717. -- Pl. Uct!ri.
Leca. (o), [Mol<l.] un peu, 509. 510
LUi
Lecnire, s. f'. guerison, 496.- PI.
lecuirt,
Lega (a), v. lier, attacher, 148. 228.
�60. 261.489.549.550.649.687.
1)92. 729. 746.829.11 uouer, 341.11
bander, 354.
Lega (a se), V.I·. se lier, se paraly­
ser, 228 Il a se legc! de, s' eu pren­
dre a, 497. 6G4. !Ia'şi lege} capul,
se marier, 48
Leqan, s. n. berceau, 81.
Legat, culi. lie, 38. 204. 260. 616.
787. 801. Ii bande, 360. 805. '.1
băillonno, 8:19. - Fern. legată.
Leqatore, s. t: [Moul.] fichu, 551.
"Lege, 8, ţ'. croyauce, religion, 16.
439.
Leîcă, 8. t. dimiuutif de lele, 820.
Leit,adv. tout-aIait.tout pareil,61.
Lele, 8. r se dit, a la campagne,
a une soeur, it une amie, il.
une femme plus ;lgee; bonne
amie, 416. 600. (;81. 782. 848. il
a umbla [runea lelei, bayer aux
corneilles, 788.
Lemn, s. n. bois, 311. 545. 677.
745. 786. - Pl. lemne.
Lene, 8. u, paresse, 747.
Lsneş, adi, paresseux, 156. 439;
649.
L3peda (a), v.jeter, rejeLer. 266.634.
Lepra, 8. f. lepre, 597.
Leşina (a), v. clefailli l' , s'evanouir,
597. 635. 701.
Leşinatura, s. ţ'. homme de rien,
597.
Lesne, adj, inear. facile, aise, eom­
mode, 95.96.165.171. 174. 217.
796.
Lesne, adv. facilement, 283. 338.
374.. 518. 520. 528. 594.686.740.
811.
Lenea, 8. f. l'anche (el' un char-
riot), 11.
Li, pour le, 72. 294.
l,icari (al, v. sein tilleJ', 357.
Liman. s. n. hâvre, port, refuge,
2;)2. 233. 369.
Limba, s. f. langue, 168. 169. 200.
217.218.219. :J20. 221. :222_ 223.
224.225. 226. 2�7.228.229.230.
231. 232. 281. 574. 630. G82. II a
'şi pune ji'î·tt la limbă, mettre
un fl'ein â sa langue. 225. II a
ave v'ierme la limbă, la langue
lui demange, 225.1\ i s'a dcurf;at
limba, il ne peut plus parler
I
1, �
================== pagina 886 ==================
LIM
- 886 _.
LuA
225.11 a ave mâncărime ele limbii,
la langue lui demange, 226. l'
îl frige la limbrI, il a des de­
mangeaisons de parler, 226. II
o' şi bale limba, ne pas laisser sa
lansrue en repos, 226. II îmi stă
pe limbă, j'ai sur le bout de la
Iangue, 226. II a' i eşi limba de
un cot, tirer la langue rl'uu pied
de long, 226.11 a aşteptă cu limba
scosă, attendre avec impatien­
ce, 227.11 a «leraă cu limba sc6sel,
courir a en perd re haleine ,
227. II a' i îngheţa limba in ,!.Jun1,
etre gele de froid, avoir peui-,
2271il'a muşcat albinele de limbă,
il est pris de vin, 227. II a i se
împedicit (împletici) limba, avoir
la Jangue pateusc, 287. II a .fi
pişcat (p",:ns) la limbă, cere pris
de vin, 228·11 nici limba nu'i a-
8urM, c'est un havard, 228.11 a
lege, limba cui-sn , "cmpccher de
parler, par craiute, etc, 228.11 a
ave li'llbil de al.p-, eLr'e un St.
.lean Bouche-cl'or, 229. il a .fi
cu daue limbi, avoir la langue
rourchue, 229.11 a'si musca liil/.ba,
se mOl'dre la' Ja(lgue,' 230, II a'l
tl'oge de lin,be1, 1 ui al'racher un
secI'et, 230. ils'o spurgi CII limba.
c'est Ull travail de fee, 230. il
a. fi lill/M·latil, begayer, 230. I!
{t a'fI! limbă lungei, avoil' la lan­
g'ue tl'OP Jongue, 260.11 (1 fi slo­
vot la l'imbil, avuir la lallgue
bieu peudue, 231. II {! fi fraget
la limbc't, eLre baval'd, 231. II (1.
înţe;Ct CII limva, a ave limbet as­
cuţitel, avoi [' mauvaise law:;ue,
231. II a prinde limblt, 10 la voi x
lui l'evlellL, 2° il est pf'is devin,
231.III'imbi/., ecl::lireur, 2:)1.11 a'şi
ţine limba în ,!.Jil1'il, garder le
sileuce, 232.
Limbut, ad.i. bavard, 225. 289.643.
Lin, adi. tl'<llJfjuilie 374. 766. Ii
calme, 534. li8tl.-Fem. lincI.
Linge (a), v lecher, 1D. :J9 112.
]35. 244. 598.599.633.68�722.
Linge (a se), t' .. ,'. so IGcher, 19.
Lingura, s . .f. euiller, 180.507. 57G.
Lini7tit, adj. trauquille, 7D4.
Lipi (a), v. colier, 268. 280.
Lipi (a se), V. 1'. se colier, 214.
2lJ6. 686.11 s'aLtachel' fOJ·tement.
se cramj)ollller', 509.
Lipic, dans l'expression: rorbe cu
tipic, paroles qui charrnent, 834.
Lipea, ad». calle a. 599.
Lipicîos; ad]. attraya nt, 565.-PI.
lipicl6să.
Lipiciu, s. n, attrait, charme, 600.
Lipit, adi. colle, 90.- Fem. lipită.
Lipit6re, s. f. saugsue, 26. - Pl.
lipitorl.
Lipsa, S. t. absence de, 35. 46.
119. II a fi în l'ipsă, etre dans,
le besoin, 771. il a ave lipsit. a­
voir besoin, 603.
Lipsi (a), v manqucr, 15. 73. 92,
296.298.369.516.617.620.603·11
etre absent, 138.
Listai, «do. [Mold.], absolument,
precisemeut, H94.
Liulea, S. f. pipe, 326. Voir uae«.
Loboda, S. [. ar roche (plante), 174.
Lac, S. ti place endroit, 14. 102.
171,209.292.294.372.513.514.
641. 684. 727. 730. 808.11 în loc,
SUI' place. 746; a la place, 104.
au lieu de, 476. Iila loc, en place
210. II din loc, de sa place, 684.11
de loc, de suite, 63. Il il prinde
loc, 6tre bien l'egl.l, serviraquel­
que ch08e, 55!�.-PI. locuri.
Loeui (a), V. !labite!', 766.
Logodit, arl;j. fianee, 350. - 1"1. 10-
gadii!t.
Lopata, s. f. pelle, 42. 266. 300.
651.-1'1. lopeţi
Lor, ]ir. per. leu!', a elles; passim.
Levele, s. r. pl. dans l'expl'esion:
n'are lovele, il n'a pas d'argent,
601.
Lovi (a), v. frapper, hellrter, 31.
65.413.521. (j00. 601. 751. Ii a'l
lovi unde'l d6l'e, toucher au de­
fant de la cuirasse, 600.
Lovi, (a se), v. r. se fI apper, se
heurter, 91. lOG, 121. 329. 837.11
130 l'essembler. 370.
Lovit, adi. fl'appe II e 10rită, c'est
])ien tape, 601.11 a fi lovit (din
gile mari), etre tuqu6, fele, 600.
Lua, v. prenclre, attraper, enlever,
13. 15.67.85.90. 97. 117. 129.
184. 198.205.239.240. 2(t3. 265.
3�5. 399.403.413. 419.423. 424.
426. 438. H1. 445. 449. 45:) 5013,
518. 53:J.534.601. 602.623 624.
632. 63�640 6�1.6K6. 670. 679.
G80. li81. 717. 73'1. 744. '7D4. 806.
829. 830. 8al. II a lua de pept,
================== pagina 887 ==================
-- 887 -
LUĂ
mettre la main it la poitrine,
421. II cât îl ea picerile, ă grands
pas, 409. II avoir, 51. II a lua în
cap, comprendre, 53. II a lua din
minţi, faire perd re la tete, H.II
a luc/' pe credinţă. avoir con"
flance, 81. 145. II a lUCI 'în piciâre
Ipeste }Jidor) traiter par dessous
la jambe, 82. 407. 408. II a O lua
în gât, s'attcler <1, 162. II a lua
în ris, se moquer de, G91. II a
o lucI. la s(tnăt6:;a, decamper-, 708.11
l'a luat gu' a pe dinainte, cela
lui a echappe, 191.11 a': lua gura,
le faire tai re, avoir la langue
paralysee , 173. 195. II a lua
împr�ju1", demander compte ,
19\). Ii a lua în nas, il a ele
echaude, 314.11 a luă nas (obraz),
devenir impertinent, 317. 323. li
a luct la ochi. .i eter les yeux sur,
surveiller, 354. II a lUCI de ochi,
scduire, captrver, 355. II a lua
ochii, pci-dre la vue, mettre un
bandeau SUl' les yeux, 355.11 a
lua peste umer, se moquer de,
453 Il a lua într'o ureche, sans
reflexion, '161. II a luă cuvîntul,
couper la parole, 534.
Lua (a se, a'şi), v r. se prendre.
se mettre, 33. 46, 142, 256. 261.
400. 411. 412. 444. II se glacer,
se Hger', 229. II a'rt lua în cap,
faire a sa tete, 53. II a se lua
după, sui vre, 180. 374. 792.11 a'fi
lua obraz, devenir impertinent,
:123. Il a'fji lua, ochii, lever les
yellx, 349.11 a'fE lua vînt, naître,
486.
Luatura, dans l'expression: n'are
luMură, propre il. rien, 602.
Luci (al, v. briller, 348.
Lucra (al, v. lravailler, 502. 838.
Lucra (a se), V1". l'on travaille, 43.
Lucrare, 8. r travail, 383. - PI.
lucI·ări.
Lucrat (de), pOUl' ce qui est de
travailler, 502.
M' pour me, passim.
mac, 8,111. pavot, 599. 607.
Macar, adI'. tout au ll1oius, meme,
56. Ilil. 757.
Lucrator, s. m, travaillcur, ou­
vrier-, 77.-- PI. lucratori.
Lucru, s. u, travail, 109. 139. 144.
166. 175. 180. 182, 188.647.821.
838. il affnue, 616. il acte, fait,
action, 748. 807. Il chose, 116.
] 19. 249. 250. 2G3. 290,291. 351.
477. 585. 694,738.794.
Lui, P". per. ft lui, son; passirn.
Lulea, 8. ţ'. pipe,325. 826. - pl.lulele.
Lm1l9, 8. [, monde, 14. 57. \)3 ..
111.17:1.174.175. ]87.205.393.
428. 451. 452. 4U9. G09. 624.646.
6;')3.688.70<1. '11-\. 7H. 777.780.
839. 845. II de pe ceea lume, de
l'autre monrle, 743, 8ir). II o's;
lua lumea în cap. se sauver de
pal' le moude, 57. 142
Lumina, s. [. lumiere, 369. 844. Ii
prunelle (des yeux) 232. I! a fi
iuurina ochilor cui-va, aimer quel­
qu'un comme la prunelle de
ses yeux, 352.--1'1 lumini.
Lumina (a), v. cclnirer, 370.
Lumînare, s. f. lumicre, cierge,
870. il a muri 1'itnt fu mituire,
mourir- ,1 l'unprovis!e, 642.
Lunii, 8. 1'. lune, 51. 460.558. 603.
Lunatic, a d]. lunatique, 603.
Lung, adj. long, D. 10. 69. 92. 106.
113.165.225.230.280.281.319.
396. 422. 454, 4G2. 493. 494 546.
0\:11. 737. 803 818. ti19. 83;'.11 a
ave mân<'t lungit, etre voleur,
248. 258. il mai lung, plus, plus
10in, 376.
Lung, 8. m. longueur, 309. 310.
Lungi (a), v. allonger, :113. 495,
6G7. 835.
Lungi (a S2), v. r. s'allongel', 273.
462.
Lungime, s. f.longueur, 41. - 1"1.
htngimL
Luntre, S. l bar-que, 9i. U[J. 369.
- ['1. lunlri.
Lup, 8.111. loup, Hi4. 168. 407.552.
748. - PI. lupi.
Lupta (a se), v. r. lutle!', B75.
Macina (a), V. moudre, 277.
Maciuca, s.l. gourdill lloueux, 67
400. 401."- Pl. mileiuee.
·'l'IIadular, 1'. n. membre 35. 4G.
I
I
================== pagina 888 ==================
MAF
- 888 -
MÂN
,
r
"
,
lr
I
Mafteii'l, 8. m, Mathieu, 73.
Magar, 8. m. âne, 45. 124. 125. 303.
463. 615. 808.
Măguli (a), v. Ilatter, 134.
Mahala, 8. f. faubourg, quartier,
281. 698. - PI. mahalale.
Mal, adv. plus; passim. II ancore,
116. 156. 176.258.30�4h7.468.
508.509.521.529.534.537.542.
5�3 611. 648.780.745.768.777.
795. II aussi, 561. 56211 deja, 4411
presque, 185. 225. 774.llmai ...
mai, tantot ... tantot, 740 Ilmai
de dimineţă, de plus grand ma­
tin, 727. II mai intâi, d'abord,
328.11 m.ai bun, meilleur; passim.]
mai bine, mieux; passim,
Măi, interj. ehi 123.751.
Maicri, s. f. petite mere, 74.
Maimuţa, 8. f, singe, guenon, 79.
376. 568. - PI. maimuţe.
Mâine, vecii mâne.
Mal, s. n. berge, bord escarpe, 232.
233.510, 580. 767. -- PI. m.alui·;.
Mălailî, 8. n. pain de farine de mals,
125.
Mama, s. f. mere, 4 83. 129. 130.
131. 146. 287.332.517.580.581.
719.721. 732. 752. 798.11 rnama­
foculur. esprit mechant et fort
laid, 767. 791. - Pl. mame.
Mamaliga, 8. n. bouillie tres-epaisse
de farine de mals, 15. 121).286.
829 839. - Pl. mltmăligi.
Mimmcuţâ .. 8. f. petite m�H'e, 251.
Mamuţa, s. f. petite mere, 251.
Mâna (a), v conduil'e, guider, ,335.
l\'lâna (a se), v. r. se conduire, se
guider, 655.
Mâna, s. r main, 4R. 53. 91. 100.
103. '104. '105.106.108. !21.17'1.
180. 232. 233.234. 235. 2B6. 237
238. 2B9. 240.241.242.240.244.
245. 246. 247. 248. 249. 250. 251.
262. 25;). 254.255.256.257. 258.
259.260. 261.262. 26B. 264. 2(15.
266.292. B4L B4B 505.544 547.
550 628. 675. 728. 71)2. 783. 8OB.
811. II poignee, 442. II a'mâ/1(f,
dans la Illain, 246. 252. II a fi O
mână ser)J.. ne Das avoil' de
chance, 247.11 a.fi cu mâna lungit,
etre vol8ur, 24tl. 268 II a'ş! spăla
mân'ile de, s'en lave!' les mains,
24\;1, II a se spăht pe mâni de, per­
dr'e, renoncel' a, 250. II a da cu
mâna în/oc, s'enrit:hir lout d'ua
coup, 250 II it lăsa cu mânrt în
gurlt, trornper quelqu'un, 2:','1. Ii
mâni pipcrate, doigts croch us tse
dit des voleurs), 251. II i 8'au
tăiat mânile, les hras lui en sont
tornbes, 251. 408.11 sunt o mână
şi un ruflet, ce sont les deux
doigts de la main, 251.11 Cit iJi­
lele a-mână, tremblant de fra­
yeur, 252. II cu C'lpU a-mână, a
graml peine, 252 II a da şi «i»
mâni şi din piciâre, fail'" des
pierls et des mains, 253. II dit
şi din mâsiă şi din ,quret, il donne
tout ce qu'il a, 25B.II a's: muşcâ
mânele, s'en mordre les poings,
25'3. II a fi mâna dreptă cui-va,
etre la main dr·oit.e de quel­
qu'un, 264. II" .fi mână dreptă,
etre ad roit, 254. II cu rnâuile la
piept, humblement, 254.llrt pune
mânile pe pilpt, mourir, 2:')4 li
a'i pune mâna în piept, prcndre
au collet, 255.11 a 81a cu mânile
în sîn (brUt, şolduri), rester les
bras croises, 255.11 n pr1;nr1e cu
mâna în sîn, attr<lper SUI' le fait,
256. II n'şi pune m,inele în cap,
a 8e luit cu mânae de per, rester
stupefait,256 Iia fi mână 8prtrtCt,
etre Ull panie!' perce, 256.11 cu
mânaspart'l, sans comptel', 257 il
a an! mânâ bun(" reussir dans
ses enlreprises, 257. il a ti bun
de mân,l, adroit, voleur, 18.�,
257. II a'ljt fu ce mână bun li, ga­
gner-les bon nes grâces de, 267.11
a .fi cu mâillil e de 80re, ne pas
reussir dans sos entrf'prises,
258. !I mâ//(t lUl/ga, pourvu de
longues mains, 259.11 n avem.âna
8C1WW, etre sans il, f1uollce, a­
vare, 2b9. II a ave mâna largă,
etre genol'eux, 2b9. II a fi age)'
Z(t mâlUl, avoil' la m<lin Jeste,
eLre adroit, 260.11 li ove rnânll
strî1/.Să, etl'e sene, 260. II a fi
mână de fier', avoir Ul)e main
de fer, 260. II a fi Clt mâneTe !e­
gOl", avoir les mains liees, 260, il
a'sl lU(I mâna de pe cir,e-va, ne
plus prOlog-eI' quelqu'un, 261. il
om cu dm'c de mână, homrne
aise, 261.11 a't pune la mân(l, le
tromper, �61.11 (. prinde Z" mânâ,
met tre la rnain sur, prendl'e sur
le fait, 261. II a ave în (la) mâncY.,
================== pagina 889 ==================
MĂN
- 889 -
MAR
avoir en son pouvoir, 262. II a
să vină (să cndă) la mâna mea;
il passera par mes mains, 262.
488.11 a da pe (in) mâna cu E-va,
confier, remet tre au pouvoir,
a la discretion de quelqu'un,
12. 144. 1\:)3. 262. 263. -104 II a
fi în bune mâni, etre en bom;',,;;
mains, 263. II a'.şi frânoe mânele,
se rnord re les doigs, 263 II a ]June
mână dela mânit, se cOliser,2tl3. II
din rnlină în mână, de main
en main, 263 !lmâl1ă în mână
d'accord, 2fî4.ilcândte oi'u aduce
de rnâ 11 ă, quaud les poules au­
ront des dents, 20-1. 11 pe sub
mână, en sous mains, 264.11 a.
bate mâna, oouclure un 'marche
264. il iea-te de mână CIt' el, vous
pouvez vous doriner la maiu,
265. II a dă cu mâna de, mettre
la mai Il SUl', 26:'>.11 a fi peste mână
etre trop loin, trop difficile a
faire, 26:'>. 110 mână de, une poi­
g-nee de, 266. il a ad mâna cu-
1'(tl,1, avoir les mains nrttef'.
266. il una la mână, et d'une!
266.--1"1. mâni. mml1i, mâ/Je.
Mânca (a), '/). rnanger', devol'er,
62. 6:3. 7U. 112. 123. 154. 185.
256. 357. R90. 437. 444 454.4GG.
473.490.491. 495.501. 502. b06.
508. 518.580 702.753. 791. II ,,'i
mândi giZe le, le pere!r'e, 538.11 a
mânci'< pilmintul,devorer l' espac(',
672. il ronger, il7 il a mâl1dt cu
ochir, elevu]'el' du regal'rl, 36G.
Mânca (a), v. demangel'. 12. 388.
421. 431. 719 603.604. II «'si
mânca capul, se perdre, (i[).II'
Mânca (a se, a'şi), v. 1'. manger',
se mang'er, 63. 298. 569. 768.
810. II a'�i mânca degetele, elre
avare. 113.
Mâncare (de), s. f manger. nOUl'­
riture, 502.5\:19. 71'1. 827. �-- PI.
mânc(),'r,
Mâncariciii, ,o. m. [Mald}, demall­
geaison, 266. 004.
Mâncarime, S. f. demflngeaison,
22B.
Mâncatură, s.t. demangeaison, 226.
Manda, s. f. �maranda (8smeralda)
nom de feml1le, 69t.
Mândrila, 8. m. llom d'homme, 73.
Mândruţa, 8.,t: dilIlinutif de mân­
dn/, belle 128
Mâne, atl», demain, 224. 286.470.
480. 637. G95. 700. II ca mane,
bient6t, 475.
Mâne (a), V. [Molâ [, rester, 24.
270. 391.
Mânecă (al, V. 1'. se lever au pe tit
jour, 60·1.
Mâneca, 8. f. manche, 139. - FI.
mâneci,
Mângâl1 (a), v caresser, consoler,
136 210. 244.
Mângâiere, s. f consolation, 501.
PI. mângâIerE.
Mângâios, ad]. de consolation,
f>33. -- Fcm. 111ângâi6să.
Mânie, s, [, colere, 534. 688. G89.
811.816.
Mânios, adi. violent, colere, 296.-
Fem. mânios!!.
Mânji (a se), v. 1'. se salir, 351. 3G3.
Mântui (al, '/). sauver, delivrer, 466.
Mânz, s. m, poulain, 552. 6U9.
788.- Pl. mânjl, m!Înzl.
Mânzesce, ad». comme un pou­
Jain. II a rîde mânzesce, rire tlt
pleureI' en meme temps, 695.
Mânuşiţa, S. f. petite main, 251.
Mânuţa, s. f. petile mflin, 251.
Maracine, S. m. ronce, 86. 511. 699.
788.-l�1. Ir/c'!ritcini.
Mare, s. r mer', 108. 201. 283.295.
340. 532. 812. - PL mllri.
Mare, ad.i. gr'and; pilssim. II mar,­
de (lnl, flge, 475. II în 1//([1'e, le
principal, 6G1. cei mari, les
grands, 815. II cnlcii Il mare, le
roi n'est pas SOl1 cousin, 511./1
a fi Cit cun.! m(lre, descendre de
la clli,3se de Jupiter, '102. II de­
getul cel mare, le pouce, le gros
ort.eiI, 106.
* Mare-ban, s. m. titre de noblesse,
47'1.
Mărgaritar, 8. n. perle fine, perle,
516. 517. 840.-PI. mi1.rgc'tritari.
Mărgarintar, S. n. [Nluld.j perle,
520.
Mărgea, 8. f. perle, 98. 123.
Margine, s.j. bord, 784.-Pl. măr-
ginI.
Marica, S. f. Marietle, 72. 633.
Mariţa, 8. f. Mal'ietle, 72.
Mărita (a), V. marieI', 126. 136.
Marţl, S. r mardi,553.
Marturisire, s. f. aveu, 765.-·PI.
mi:trt'!tT-isiTi.
Mărunt, allj. pelit, 422.
================== pagina 890 ==================
- 890 -
\
1
I
I
I
r
1
ti
,
MĂR
Maruntaie, 8. pl, LMo:d.) visceres,
273.
Marunţel, aii], dimin. de mărunt,
607.
Ma-sa, m. com, sa mere, 78. 83.
508.552, [)53.
Masâ, 8, ţ. [Mold.} dent molaire,
266, 267 269,
Masa, 8, f. table, diner, 15 66. 85.
125, 759. 760, 841. - PI. mese.
Masala, s [. torcho, G53.
Mascara, s, [. bouffon. 698.
Mascure, s. m, porc, 322,
Masea, s . f, dent molaire, 266,
267. 268.269 270.
Maţ, 8. n, boyau, 60, 270. 271.
272. 27::1. 400.11 =t« entrailles,
72, 73, 91. 137.11 1}IC/ţe·ne,qre. 111e­
chant, 271.IIa fi nuu e-fripte (ma­
ţe-g61e), un meurt-de-Iaim, 272.
Mâţa, 8, f, [Molâ.]. chatte, 758.
Matelii, 8. m, Mathieu. 72,
Matuşa, s. f. tante.] vieille Iernme, 5.
Me, rr pos. {M: Id.] pour mea,
mienne, 132,
Me, pl'. pe8, me, moi; passim.
Mea, pl'. pos. ma, mieune; passim,
Meduvă, 8, r, modle, 607.
Meill, 8. In, millet, 146. 540.
Mei, 8. In. agneau, 518.--P1. mei,
Melic, 8 n. avi ves, II ,,' i sei mel{clt,
savoir oLI le bât le blesse, 608,
Meni (a), v, souhaiter, 74.
MeI', 8, m. pommiel', 138. 781.­
P1. mrr'i.
MeI', s. n. pomme, 37, 115. 274.
4!:JO. 491.- 1"1. mere.
Mereu, adv. constamment, 501.11 tot
meret'i, salls cesse, 501. 8:57 838.
lVIerge (a), v. alleJ', 8. 20, 58, 101.
16�. 195, 214.264,307,318 3�Q
411. 414, 608, 761. 775. l' mar­
clie!', 608. II loumer, 72'4. Ii a
mel'"e dup(Y, suiVl'e, accom­
pagner, 122, 608. 616; aHer
chercher, 629. II (1' r merge gura,
pader, 760.
Meru-roşu, dans l'expression: la
.Menl-nişu, au diable Vauvert,
548.
Meşina, s. n. basane, 485.
Meşteşugos, aeli. habile, 324.­
Fem, 'neste,\'ug6s(l.
Meştina, 8.' n.' basane, 485,
Mesura, s. /. meSUI'e, Hi7. 634.
700. 784, 1,1 peste meoul'ă, outre
(8an8) mesure, 8:39.
MIN
Mesur a (a), v. mesurer, 833. II ar­
penter, 788.
Metl, Pt> p08. mon, mien; passim.
'Mi, pl'. per. ma, moi, il moi;
passini,
Mi, pr. per, me. moi, mon; passim.
Mi, [Mold.) pour 'mi-e, ru'est, 12.
Miau, interj. miau, 540.
Mic, «dj, petit, 40. 73. 74-. 98.106,
108. 109. 113.364.435.446. 503,
508 606 608. 625. 686 773. Ii a
fi mic la suflet, manquer de
grandcur d'ăme, 441. II (fig) cei
mi,;!, les petits, 815.
Mie, »r- pers, il. moi, 123, 124.
39�. 609,
l\1ie (O), s. f'. mille, 169,240,242.
645, 822 823.
Miel, s.ln. agueau, 168. 518.
Miere, s. f, miel, 25, 112. 131. 134.
168. 211. 223. 229. 2i:l5, 3:30. 7G4.
811.
Miez, s. n. amande.] vorbe cu nilez,
discours bien nourri, 831. 8..1.7.
Mijloc, 8, n, milieu, 22. II taille,
273. II moyeu, 29f>. II a'şi pune
gâtul la mijloc, garantiI' şut' sa
tete, 16:;.
Mijlocel, dimill. de mijloc, taille,
273.
Mila, s, f. pitie, 80. 86. 249.
Milc, dans l'expression: a ti'îce
mUc, ne pas oavril' la bouche,
763.
* II'Iilastenie, s. r. charite, 783.
Milostiv, adj, clement, pitoyable,
40,
Milostivire, s. r pitie, compas­
sion, 40,
IVIincillos, adi, mcnsongcr, faux,
3!:J6. - Fem mincinosiJ..
Minciuna, 8. f. mensonge, 174.
245. 246 621. 622 8:28.
Mine, pl". jJC1'. moi; passim, ii pe
mine, moi, 287.
Minte, s, r esprit, intelligence, 9.
10. 37. 38. 41. 43. 47. 69, 73.
80. 82. 98. 114. 115 190. 280,
281. 377. <396.422.447 ,:175.489 .
'l!:J0. 568.605,606,665,706.768.11
sage�se, 769. 779. :1 cu minte,
sage, 2. 6 768.815, Iia ave minte,
Cere sage, 123, II a ţine minte,
ne pas oublilJl', 616 II a aJunge
în mintee! cap'ii/o/', tomber en
enLmce, 491. ]'! a prinde minte,
devenir sage, intelligenl, 145.
================== pagina 891 ==================
MIN
- 891 -
MUL
I I
J91. '1'1 a scote din minţi, tourner
(faire perdre) la tete, 74,
Minţi (a), v. rnentir, 178.
Mirc, dans I'expression: CI nu dice
nici mire, ne pas souffler mot.
540.
Mire, s, m. [lance, 693 -PI. miri.
Mn-esa, s f. flancee, 636.
Miros, s. n. orleur, 296. 609.
Mirosi (a), î'. senti r, 305 314. '187,
609. 610. 611 683. 684.
Mîrşav, ad], [:Hold.] devergondu,
156.-F'cJl1. mirsută.
Mişca (a) o, rornuer, 45. 611. 612.
040 73l.
Milca (a se), v. 1'. hranler, 612.
lVlisidie, s. [, 612.
lHistui (al, u. digerer, 390. 437. II
ronger, 504.
Mi titel, ad). tout petit, 72. 73.
7�1.-F6m. mititică,
Mocanesc, adi. de mocan, 4!J2.
Mojic, s. m. rustre, vilain, 241.
Mole, adi. ll10Ll. 211. 218. 49J.
529.11 faible, 273,1'\ sans energie,
H. Ii {t .. e Iăslt mol1', cuder, 612·11
conciliant, 688. - Fem. m6le.
Molie, s. r mite, teigne, 299.
Momela, 8. f. inLrigue, 73H. 74.0.
Momiala, s. f. iutrigue, 739.
NI6ra, 8 • .r. moulin, 128. 1'19. 153.
184.277. 298.437.7:24 757. 814·11
petră ele morii, meule, 207.
Mormai (a), v. Jl1:lrmonner, gl'om­
J1leler, 612. II mUl'rnUl'el', 437.
Mormaitura, 8.(. gl'ognement, mur,
Jl1ure, 612. 839.
Mormînt, s. n. tombe�nl, 5. 176.
656.--PI. 11101·l1Iinto.
1'Ilort, s. m. mort, 229. 443. 614.
C15. 616.
Mort, Cleli. mort, 130. 2G7. 471.
[)45. 552.612,613.614.615 61fî.
617.618. G7J6H3.711.735. 806.
807. 11 08 mort, os mort, 384. Ii
1iWl·t copt, it tout prix, 617·11
mort buşten (bumbc1!) raidi par
la mort, 617. -- Fum morW.
Marte, s. f. mort, 114 451 4·\)3.
602. 618. 619. 62Q G21. 622. 623.
(j24. 625. G26. (j27. 628. (j2\J. (j'30.
G31. 632.639.648.705.736.773.
782. 001 80;).1: ((, dat 1Idî1iCl cu
mO'rlea, il it ele it deux doig!.s
de la morl, 6i8. II a 'cei/at mor·
teCI cu ochii, il a \'u la !1lort
ele; pres, 1)28. martea '}Ilinilor,
vieille SOrCie1'8, 628. II a fi în
gw-a morţii, răler. 629. II e un
tnşald-morte, c'est un trornpe­
la-mort, 630.11 It li uitat de mârte,
tres-vieux, 630. II Cl! limba de
morte, en mourant, 630. II a ti
{lin) m6rte, elre immortel, 63I.
Moş, s. m. [JYlolclj oncle, 547.
Moş, s, m. vieux, vieillard, 2.274,
275. 276 M10. 641. 773. II pere,
(ture qui Sll donue aux person·
nes agees), 37.
Mosor, s. n, bobiue, 370.
Moşteni (al, v hcriter, 777.
Moţ, s. m. huppe. aigrette, hornme
important, 715.
Motan, s. m, [Mold I. matou, 4.
muc, s. ni, 1l101've, 6;)3. (j34. 635.
şie/pe'ţ/' niucii, ce u'cst p:lS pour
ton nez, 633.11 li hu'! eul-va mucii
ele la nas, moucher quelqu'uu,
634. II e încă C/I. muci! la nas,
c'est un morvcux. 634. Il f1'u­
masă ele 111111', tr'es-belle, 567.
Mucalit, od). bouffon, 29!l.·-Fem.
mucalită
rlIucea, s. 111. !110l'veux, 691.
IVIuc3gaiii, s. m. 1ll0isissul'e,II (1. prin­
de inima mucegaii1, vieillir, 206.
PlIUC03, adi. mo['veux, 061. 5G:3.
634. 635. 676. -' F'em 11/.lIcos(1.
Tduera, 8. /. [mIIme; ve�j muiere ..
MUla (a). v. mo!iiOer, mnollu·. li
a' i mulCl ,ef.J (6sele), le rosser
d'illlp0l'tance, 66. 385. II, (t'l mufa,
le fail'c cedel', le baW'e, li30.
r�fula (a se), v. r·. se mollifîel'·11 a
'i se maia '/las al, perd re de sa
fierle, 306. II a i se 1111da gura,
le prendrc de l110ins haut. elre
plus ruse ne (en pal'o!es), 195.
Muiere, s. r [emll1e, 1. 14. 15. 16.
17. 114. 24!) 276. 277. 278. 27H.
280. 281. 282 :383. 28J. 28fJ. 286.
287. 288. 28!) 2!JO. 291. 292. 293.
29J. 2!15. 2Q6. 2H7 2\:18. 299. 300.
301. 368. 'Hi9. 609. -' Pl. muieri.
\VIult, adi. et CIr/V. be:lucOup, [reS;
passim. \'1 mai mult, plus, 77;
passim; !lOJ1lbreux, 2"18; plule)t,
615. II pd mult, trop, 39;). 523.
593.:: ctt 1//tllt, de heaucoup· 17.
• 40. GU. 73. 106. 164. U 1. 821.
822. 1'1 cât de 17(!t't, auLant que
tu voudl'as, bcauco\rp, 754. il
mulţi, 1l01llbl'o\lx, 168. 335. II de
multe 01'i, bien des fois, BOU-
================== pagina 892 ==================
- 892-
NAS
muşcă buzele, se mordre les le­
vres, 29.
Muşiţa, 8. f. fleur de moisissure,
546.
Mustaci (a), V. faire des facons, 302.
Mustată,8. n. moustache. 301. 302.
723: Iii' s mustc'tţi/e făcute pe 6[it,
i-a crescut mustaţă în olă, trage
la mustaţă, c'est un ivrognc,
301. II 81{' mustoţă ! bra vo! 301. li
a [ace cu mustata, faire signe,
302. II a zîrnN pe sub muetoţ«, rire
dans sa ba-be, 302.-PI. mustaţi,
Must eta, s, t. [Molâ.], vedi muetoţtî,
Mut, adj muet, 17. 289643.644.
691. 754. 757. 763. 766 II siien­
cieux, qui se tait, 26.
Mutra, 8. f. visage. II a face mutre
cuio«, Iaire vilame lJgure a.
quclqu'un, ;;03.:1 nu e de mutra
lui, ce n'est pas POUl' son mu­
seau, 303.-1'1. mutre.
Nas, s. m, nez, 160, 184. 30·1. :305.
306.307.308.309.310.311.:3\2.
313.314315.316.317.311).319.
320.321. ;;22.323.324.325.427.
610. 632. 633 b34. 667. 684. 691.
790. II a ride pe sub nas, ri re
dans sa barbe, 308. II a'i ride ';11
nas, lui rire au nez, :308. 11"'i
întorce nasul, lui tourner le dos,
308. II a Mgc! pe sub nas, mangel'
gloutollnement, 308. II a'şi Leli
(-ntpe, jU]Juz) 1/asul, se easser le
nez, 309. !Ia puft a "ll'IS beli!, pucr
le vin ,309.11 ,,'şi cttnosce lungul nil­
sulul, connaître sa valeul", 309.11
nu rede mai d('parte de cât tun­
.qttl n'i8ului, il ne voit pas plus
Join que le bout de son llez,
:310. II nu vede de n(/s, il ne se
rend pas compte, :310. II il Bcote
pe nas, I'eprocher, 311. II a d(1
n(/s cui-va, lui permetll'e des
privaut(�s, 311. il a'i bate nasu
cu VO"ba, lui tenir des discours
d6sagreables, 312. II a dCt în nas,
reprocher, 312.II'l da peste nas,
donller' sur les oreilles (doigts),
312. II (( da pre la nas, passel'
sous le nez, faire sentil', :312./:
a da CI' nasuprin ... meltre le
nez ... 313.11 li dh pre C'ine-vfi cu
MUL
ven 1; passim. - Fern. multă ;
pl. mulţi, multe.
Mulţime, s. f. multitude, grand
nombre, 77. 533. - PI. mulţini),
Muma, s. f. mere, 1)3. 130. 131. !!
murnă-sa, sa mere. 508. - l 'l.
mume,
Munci (a), v. travailler, 341.
Muncitor, 8. el ad]. n-availleur, 37l.
Munte, S.I'Jl. mont, montagne, 369.
646. 722. 747. 7G3. - Pl. munţi.
Mura, 8. f. mure, 180. 197. 361.­
Pl. mure.
Muri (a), v. mourir, 125. 448 490.
498. 501. 502. 577. G2G G35. G3G.
G37. G38. G39. 640. G41. G42. 643.
646.647. 705.778. 779. 7dO. 848
Muritor, s. el adi. morlel, 62G.
Musca, <r. mouche, 107.190.247.
G86. 747.-mu8ci.
Muşca (a), v. mordre, 29.113.154.
227. 530. 244. 253. 643. II a'ş;
Nabadaie, 8. f. epilepsie, 645.­
Pl. uăbitdă],
Nadejde, s. /- esperance, 571.
Nadusala, 8. f. transpiration, 645
-- Pl. niuiusel),
Naduşela, s. (transpiralion, 645.
Năduşi (a), v. transpirer, 645.
Nainte (din), ad». en avant, de-
vant, 191. 303.
Najit, s. f. oti le. il Îşi face de năjit,
il cherche plaies et bosses, 646.
Nalt, adj. hau!, 580. G86.-Fem.
lIaltr'l.
Năluca, s. f. spectre, fanl6me,
559. 803.
Nilluci (a;, v. avoir une vision, r(�­
vel' eveille, 348.
Nap, S. m. navet, 53. 714. 782.-­
Pl. napl.
Napol (din), ad!!. par derricl'e, 303.
Nară, 8. r narine. Ii a se umfla în
nări, se donner de l'il11 portance,
se f,icher, 304. II omul acesta e
cu bune m11'1, cel homl11e a bon
nez, 304. II a bi1get pe sub nări,
mangel' gloulonnemenl, 304.
Narav, S. n. [Moldj habilude (en
mauvaise part), 436. - PI. nă­
HIVUI'i.
Narav, 8. n. mauvaise habitude,
137. 369. :370 371. 44'1.
,
!
fi
,
================== pagina 893 ==================
NAS
-- 893 -
NE-M
nasul, lui Iourrer le nez dans,
313.11 el da din nas, approuver
011 desapprouver. 313.11 a cânnl
(st/'Îmuil) din /1a8, faire la gri­
mace, 31311 a'ş: lungl 1111S1tl, de­
venir impertinent, 313.11 a lua
în nas, souffrtr. 314. II a'r, tătă
ifrânge, rupe, scurt il), nasu, lui
rabattrc SOli caquet, 314. II a' fi
11Wt), nasul. se casser le nez,
315.11 a umfla nasul, gonfler les
nnrines, 315. II a duce de nas,
mener par le baut du ncz,
315.11 a'fi lua nasu (la purtare),
devenn impertinent, 317. II a
ţine nasul sus, etre fier, 318. II
cu nasul în riut; ncz au vent.
318. II a lăsă nasul in [os, hais­
ner le ncz, 318. II cu nasul lung,
le nez long, 319. II a ave nas,
avoir du toupet, 319.li a da no«
cui-m;, porrnettre trop de Ii­
ncrtcs (familia rites] ă quelqu'un,
320.
Nascare, 8. f. naissance. 496. 648.
Nascere, s. f. naissa nce, 648.
Nasce (a), v. naÎlre, 646. 647. II ac-
coucher, meLLre au monde, 722.
732.
Nasce (a se), v. r·. naitre, 291. 423.
646. 647. 736.
Nascut, acU ne, 29. 104. 647. II
mis au monde, 786. - 1o'em.
ni1�cltW.
Nasfiros, ailj. susceplible, irascible,
313. - F6m. 1/Clsjil'osc'i.
Nasos, aelJ. impertinent, 319. 320.
-- Felll nctsOsl'.
Nâsui (a se), v. 1'. se comparel',
«spiter ��, 317.
Natura, s. f. I1n ture, 460. 577. Il
n;l tureI, 24,1,. 371. - 1'1. natu1'c.
Ne, pr. pers. il nous, lJOUS, paul'
npus, 118. 285.445.531. 825.
Nea, inlm:j. hue! 393.
Nea, palit' nenea, 750. 751. 842.
Neaqu, s. 11'1. !lam propre, 791.
Ne-lrat, adj. non !abOlire, 788.
Ne-au(lit, adj. inoul, 483. 648.
Ne-batut, adj. non batlu, 149.
153. 277.
Nebun, adi. et 8. fou, 70. :71. 12'"4.
169. 2\)0. ,343.489.584.694 700.
- 1'1. neuuaă.
Nebun, adv. folJement, 577.
Nebunesc, aei). fou, de fou, 738.
7JtI.-· 1"0111. llebulIesc,X.
Nebunie, 8 f. folie, 73. 547. 772.
Necaji (a se), 1). 1'. se tourmenter,
s'irritcr. 283.
Necajit, adj. miserable, malheu­
reux, eprou ve, 536. 800.-Fem.
necă i ită .
Ne-catare, s. f. manque de soi ns,
abandon, 636.
Necaz, a ii. cnuui, chagrin, 320. li
în iu caeul ei, en depit d'elle,
pau!' lui causer du chagrin,
766.-PI. necazuri.
Necaz, ad], ennui, chagrin, 136.
*Ne-certat, adi. non punl, non
hat.tu, 277.--Fem. ne-ceriată,
Ne-chemat, adi- non invite, 808.
Ne-chibzuit, adj. inconsidere, 153.
Ne-cinste, 8. [, ho nte, 130.
Ne-coprins, aâj. qui manque de,
38
Ne-credincios, adj. de mauvaise
foi, 807. - Forn. n ecredinciosă.
Ne-ferecata, ad]. non rhabillee
(meule), 149. 153. 277.
Ne-fericati, adj, [Molâ.], non rha-
billce uneule), 149.
Ne-fierte, aC/v. nafI cuites, 846.
N liga, 8. f. !lam de feJllllle, 648.
Ne-gatit, ildi. lIon pare, 2\;)9. -
Fern. ne-g(ltită.
Negri (a 'ŞI), l'. 1'. Iloire-ir, attl'is­
tel', 1::4.
Negru, odi. noi!', 1. 271. 339. 340.
a5l. 360. 363. 455. 456. 505.
6J8. II qile negre, joul's tristes,
126. II inirnc'i lI�Ljrc't, s!(fi, t ne­
gru, m6chant, 203.441. - Fem.
l1egră.
Negui, adv. dans l'expression, gui­
negui, volens !1ulens, 746.
Neica, S. m. diminuli! de nene, 741.
Ne-îni'irat, adi- lIon ellfile, 123.-
Fem. ne·însi}'(ftli.
Ne-înşirat, adi. non enfile, 123.
Ne-inveţat, adj. igllorant, 76.
Ne-ispravite, adJ. 11011 termine,
sau,,; cesse, 840.
*Ne-istovit, adj. inae-heve, 291.
Nem, s. 11. 1'3Ce, ligll6e, 439. 676.-
1'1. neuZ!<)·r.
Ne-maritat'!, a(V. r non ll1ariee,
123. 133. lf)3.
Nemeri (a), V. atteindl'e juste, par­
veni!', rellculltl'er', 274.371. ti58.
ti59. 721.
Ne-milos, etilj. cruel, sans pitie,
40.- Fem. ne-milosit.
================== pagina 894 ==================
NE-M
- 894 -
NOR
Ne-mustrat, adj. non reprimandc,
149. 153.
Nenai, pour nu ai, tu u'as pas,
se dit par corruptiou dans le
langllge des boherniens, 6f2.
Nene, 8. m, terme de respect, se
dit a un Ircre aine, un parent
ou un ami plus age, 84:3.
Nen-to, pour nene t!?i1, 381.
Ne-obrazat, adi. elionte, 322.
Ne-om, 8. In. monstre, 381.
* Ne-pedepsit, adj. non instruit,
ignorant, mcme sens que I'an­
cien mot fra ncais ellasti!!, 75.
Ne-poftit, adi. non in vito, 80S
Ne-preţuit, ad}. inestimable, 294.
Ns-pr Icopsit, adi. ignorant, qui
n'arrive a rien, 75.-1<6m. ne­
}H'ir-opsit,1.
Ne-procopsit, ad], ignorant, qui
u'arrive i1 rien, 75.
Na-reqhilat, adj. r (jId J de ,)1-
aliil«, serans, peigne pour la fi­
lasse ; non peigne, 163.
Nc -respundere, s. f. P:J,s de re­
ponso, silence, 648.
Na-respuns, s. ",. sileuce. 648.
Nerod, adi. sot, 700. - F(m1. ne­
r6dct
Nero�_escJ, arlv. sottement, 554.
Ne-roditor, adi. sterile, improdtw­
tit', 718.-Fem. 1/e-j·oJ.il6,·e.
Ne-s:icelat, aci.!. [MuldJ non etrille,
153.
Ne-sarat, adj. non sale, Sllns sel,
153. 833.
Ne-saţi�s, ar�j. insaliable, 375. -
Fem. neSl'tti6s(l.
Ne-sci.inţ,il, 8: f. ignorance, 821.
Nc-semenat, ad). non seme, 788.
Nesocoti (a se), v. r. ne p�s tenir
compte de, negliger, 378.
Ne-spalat, adj. non 1 <I\'e, 162.
Ne-spoit, arlf. non eiame, 299.
Ne-spuse, (t(U. non dites, 744.
Ne-st'ltornic, arlj. e!Jallgeanl., 695.
Ne-statornicie, 8. f. inconslatlce,
375.
Ne- suferit, adj. insupportable. 173.
Ne-taiat, adi. non coupe, 39.
Nete�€a, propre, lisse,129.
Nete�i (a), caresser, 13. 134.
Ne-ţe�elat, aclj. non etrtll(�, 149.
153.
Ne-vatemat, adj.sain el sauf, 39.
Ne-veeJut, adj. qui n'a pas ele
en' ore VlI, 648.
Nevesta, 1$. r: femme, epouse, 84.
85, 127. 128. 283. 491 502. 766.
- PI. neceste.
Ne-vinovat, adj. innocent, 423.708.
709. - Fern. ne-oinmnită,
Nevoe (cu), adv. difficilement, 685.
Nevoie, s. [. cffort, 772.llsouffrance,
malheur, 16811 necessite, hesoin,
81. 374. 490. - PI. ?lCOO/.
Nevoiaş, ad], infirme, 649. GaO.-­
Fe111. neroiasă.
Ne-vorbite, adv: non parleos, men­
songes, 846.
Ne-vrute, ad». non voulues, 742.
743
Ni, pr. pers. nous, 796.
Nici, cani. ni, ne, non plus; pas­
Si111. IllIH3me, 540. II pas meme,
37.56.113.115.176 227.267.
283.299.331.414.416.419.429,
455. 456. 493. 638. II?lici o, nici
un, aucun, aucuue; passim.] non
plus, 634. II nici odată, jaruais ;
passim. II nici CUnI, nullement,
aucunement, 9. 14. 104. 292.
N.ime, ]Jr. ind. [ll-lold.) personne,
176. 191.
Nimene, pr. ind. f1"Jold} personne,
396. 580. 561. 579. 691. 777.
Nimenea, pl'. ind. pel'�onnp, 281.
37� 396.485.561.619.654. 718.
Nimeri (a), v. parvenir, a, trou­
veI', tJ22. 659. 721.
Nimic, ado. rien; passim
Nimica, ado. rien, 774. 838. II de
nimi,;((, sans valeur, derien. 694.
Nimine, pr. ind. personue, 758.
Nimului, a personne, 758.837.
Ninge (a), v. irnp. neic;er, 731. 800,
Nisce, ]J,·on. inel. cerlain, quelque,
des, passim.
Nisip, s, 1/. sabIe, 360. - PI. ni-
ol:purl.
Niţel, aeli. UD peu, 306.
Nod, 8. n. nccud, 320. -' PI. n' duri.
Noda (a), v. nouer, lier, 126.
Noi, p". jJCj's. nous; passim.
Nojţa, 8. r laniere de salldale, la-
cet, 273, - 1>1. nojiţe.
N6pte, s. f. lluit, 27. 292. 2lJ3. 553.
620. 603. 727. - PI. /lOp!i.
Nor, s. m. Jlluage, 1(i1. -1'lllorl.
Norcc, s. n. chance, honheul', 57.
159.305.375.377.555704,72&
729. 730. - Pl. nor6ce.
*Norod, s. n. peuple, 748. -- 1'1.
no,.6de.
j
================== pagina 895 ==================
895 -
NOS
Nostru, adj. 1)08. notre; passim
Noii, ct(�j. neuf, nouveau, 296.299.
460. 553. 562.- Fem. nouă; pl.
noi, noue
Noue, adi. num . carâ. neuf. 2'-'2.
283.293.391.403.439.607.548.
812.
Noue-rieci, o d], uum. quatre-vingt­
dix, 391.
Nu, ado. non, ne .. , pas; passim.
Nuca, s. f. noix, 763. 815. 829.--­
Pl. mtci. �.
Nuia, e t. baguette, 80. 81. :>5.
98. 416. - Pl. nuiele.
Numa, tul». seulernent, 207.
Numai, ade. seulernent, ne ... que;
0, aâ], num. card, devant un ad­
jectif ou un substantif', une;
passim.
0, }it' pers. f'rJm.la, imruediatement
a cOle d'un verbe: am vi!dut-o,
o ·verl; passim. '
0, pr, neutre, le, r, cela, 306. 806.
0, pour m, 3-e pers. fuI. sing. 130.
:-105. 3H. 476. 53 L 712. 768.
0, palIT' vor, 3-" pel·s. lut. pl. 344.
0, pour voh1, l-e per·s. lilt. sing.
451.
0, 1 Molel} POUI' a, 106. 209, 391.
621.
Obîela, 8. (. morceau de linge
dontles paysans s'enLouren t fes
pieds, en guise de bas. li a do'mi
nbTdW, dOl'mir a poings fermes,
546 .. � 1'1. uMele.
Obraz, s. >II. visage, J1gure, face,
136, 235. 236. 304. 30�. 320. :321.
322. 323. 324.325.326.3�7.66D
71372:3. 724. 748.!la'�I1J'il1eo{,r'Il­
zu71J( n/ru cin,;·t'G,repolldre de qu
eJqu'ull, 321.11 It OT,] ol!roz, avoir
de l'dTronLerÎe, 32:!. II obra.z de
câne (mo.scU1'V), imperLillent,322.ii
a'; dcl obraz, lqi perrneLLre eer­
Ulilles liberlus, 323.11 a luel obrfiz,
deH'llir impel'linelit, 323./1 aji
-'uh! i"e de o/;raz, elre sorti de
la euisse de Jupiter', I�Lre sus­
ceplible, 324. li a fi gro8 de obrrlZ.
;1\'oir l\'pic\erme peu sellsible
324. il'" fi cu dov!! obTuze, homme
a deux visages, 325. :1 (t'i criJpa
OCH
passim, ii mais, 438. ila rema« nu­
mai urnbra de «l, il nest plus
que I'orubre de ce q u'il etait,
450.11 pourvu que, 6H. 8139.
Nume, S. n. nom, 533 541. 795.
Numer a (a), v. cornptcr. 91. 109.
Numerat, (Jeli. comptc, 507. - Fum.
num ărat ă.
Numi (a se), ". ". se nommer ;
s'appeler, 14. 716. 808. .
Nunta, 8. f'. noce, 6l9. 621. 622.
(125 670. 796. - P\. nunţi.
Nuri, S. 11'1" pl. ohnr rnes, a itraits,
grace, 612. l150 770. 804.
Nurit e, 8. f'. pl. diminutif de nuri,
650.
o
obrazul de rusine. crever cip­
houte, 325.11 C/i căută in obraz,
le menager. avoir de la defercnce
pour lui, 325. II (1 {ace cui-ca pe
obraz, le traiter comrue il le
merite, rerne t tre quelqu'un il.
sa piei ce, 326. II a spune de la
obroz; dir-e en face, 386 .. - P\.
obraj i our(tzi.
Obraznic, odi. impertinent, 314.
-Fem. obraSldâî.
Obrintela, s. r inf1ammation, 684.
- Pl. obrÎnlelt.
ObrÎnti (a Ee), V. r. s'enflammer
(on parl�nt d'ulle plaie), (185.
Obşte (de), toule,,; choses, tout en
commun, 390.
"Oca, s. f'. aneienne mesure de ca-
p�eite, 28.
Ocara, 8. f. insulte, affront, 701.
Ochenat, mlj Cjui a des yeux, 351.
Ochişor, 8 11/.. diminulif de ocl!1'u,
oei], 725.
Ochiii, s m (wil, 61 78. HO. 108.
11 G. 117 177 �41. 209. 292. 296.
327. 328. 32H 0,10. ;531. 332. 333.
334. 33�. 336 3:37.338,3139. 34Q
341 342343344.345.1346.347.
348. 34 H. 1300. B5l. R52. 303. 3b4.
355. i35li 3b7 dil8 135\1. 3liD. 361.
3\12. i36B. 31i4. 1365. "66. 391. 4�6.
433. 4:l4. ;137. 477. 484. 4!J!) 607.
508.526.527 5413 563. 57B. 628.
G54. 6:')7. 6[)8 661. 662. (i63. 66:>,
670.673. 67G. fi78. fi79. 6�JIi. ?lO,
78:2. �97. 806. 806. I! ,,'i lInge
================== pagina 896 ==================
O el-!
- 896 -
OM
\ i
\.� •. � .• i
! I
'1
ii
I
I
ochii, lui graissor la patte, 344·11
îi sticlesc ochii în cap, c'est un
fourbe, ,348. il îI j6d' ochii în
cap, il a l'air dclure, 348. II (t'i
lud ochii departe, a năluc?, ochi-,
cHi-t'a, re ver les yeux ouverts,
348.11 a călcl în ochii cui-va, mon­
ner de la def6l'ence pour quel­
qu'uu, B4!:1. II om cu patrie ochi,
homme instruit, il4!:1. II a umbla
('1.( ochii lopodiţ;, etre gris, 350·11
a face ochii pntJ'u. ouvrir de
grands ycux, B50. II între patru.
ochi, entre quatre yeux, 300·11
cu ochi Ij'i cu sprincene, mani­
feste, evident, 3bl.11 i-a scos octiit
ca de bubuio q, le yeux lui en
sot-ten t de la tele, 3b2. II a ave
ochi. 1'!ii, jeter des yeux d'envie
sur, avoir le inauvais oeil, 3b2·11
(t dit etc ochi� în .foc, tromper,
302. II e lumina ochilor, je l'aime
comme la prullelle de mes
yeux, 352. Il cu ochi'i din cap,
m6Il1e sens que le pr6cedent,
;�53.11 a ace ochii cârpi!,i etr'e un
sot, 353, II a'l legei ht ochi, le
charmel', le tromper, Boţ. II a
lua lec ochi, mettre l'ocil sur',
aimer, 35!. il a'l apuca (I;Iufll)
de ochi, le trompel', 1'6blouir,
855. ii (t Imi orhii, eblouil', 356·11
(t'i fug"t ochii, ne pOllvoir' sou­
tenir' l'()clat, 356. li a sorlFt CII
ochii, devol'er des y�ux, 356. II
a'i sclipi ochii după cinb·vrl, de­
sirer ardemmenl voil' C[uel­
qll'un, B57.11 a prăp,ldi din ochi
pre cine-va, l'egardel' quelqu'ull
a\'ec amour, Bb7. Il. a'şi sc6te
oeMi, cOlll'il' �\ pel'clr'e haleille,
358. Ii rt ace uchi! la spetle (clapă
ce/ă) , :woil' les yeux daus le
dos, 359. il S(1'ţ! elai cu depetu­
în ochi, il. ne pas voir le bout,
de SOli ne�, 360. II a se face în­
tuneric înr,inlea uclli/or, voit'
rouge, 360. Ii ochi de bOIt, de
grHuc1s yeux, 360.11 ochi de pâSCcl,
yeux de j)8I'venche, 360. II o h1
de lJ'i"icit, yeux de challe, 36 t. il
uchi de bruscă, yeux de cra­
paud, 361.11 odl! de 1'osilic, yeux
ele basilic, 361. 1: a dic or:hii în
pene, fermeI' les yeux, 362 .11 cât
le·ai ş!cl'ge la ochi, nici c(Ît te-ai
mâl1ji let ocM, en url clin el'oeil,
362. 363. II a fura CH ochii, re­
garder a la derobee, 363. II cu
cod a ochiului, du coin de l'coil,
B63. Ii rt tace ochi, ouvrir l'oeil,
commencer il. cornprcndre, 3031!
ti. face ochi m(wi, ouvrir de
grands yeux, 364 II a ftu:e ochi
miel, ferme!' les youx , Iaire
scmblaut de ne pas vOir,364·11
(/ [ace ochi dulci, faire les yeux
dou x, 364.11 a vede pre cine-va
CI' ochii s-i, voir par les yeux
d'un autre, 365. II a face ochii
7'6til, jeter un regar'd circulaire,
il65. Ii a face cu ochiul, Ian-e de
I'oei 1, 365. Ii cu arhi; d/lş�, les
yeux voiles, mourant, 365. ii a
d(/' ochii peste co'}!, s'evanouir,
mourir, 365. II li închide ocliii,
fcrmer les yeux, mourir, B66.
Odata, une fois; passill1. II nid 0-
datil. jamais; passim.II!l1! udată.
!.Out d'L1u COLI}), 714.
Odihni (a se), 1). '" se reposer,
490. 510. 650.
O,lilmit, adi delass6. rep0'3e, 582.
G66.--Fem. odilmitil.
Odini (a), 1). se reposcr, 772.
Odorogi (al, v. 1'6,,011lIel', 40.
Of, ·;!lterj. hela,,! 4!:15.
Ofta (a), v. soupij'(�r, 157.650. of)!'
Oftica, 8. f. phrisie, 651.
Ofticns, adj. pOitnnail'e, phtisique,
(}01.-Fem. oj'tic6,cl.
Ogar, 8. m. 16vrler, b30 531.
Ogheal, s. m. {l11!!'''.], couverture,
[,91. - 1'1. o,qhe11lul'L
Oghia1, s. m. [Molii J couverture,
5!:1l. - 1'1. u!Jhialtt1'i.
Oglinda, s. f miroil', 68. 343. 736.
- P1. Oi/lingi.
Ohtica, s . .f. jJh tbie, 266. 651.
01, POUI' "rOi, 1-1'1' pe·/'s. fut. sing.
26+. b19. b77.
Ois, s. f. brebis, 72 7R. 37!. 705.
t\08. 817,- 1'1. oi.
011., S. f. pot, mlll'lllite en tene,
301. 489. 704. - Pi 6.e.
"'Olac, 8. m. eha ise ,lo p()�te, 492.
01801311, illte,:i. h61,1s! b71.
Olog, (u(j. cul-de-.i"Lle, perclus des
jalllbes, b26. 651.·_I,'em.o{()P()·
Om, s. rn. cre<llure. hornme, gells,
2. 2,3. [,O. 51. b2 b3. 63. 61. 65
68. 70. 74. 77 78.01. 10b 115.
]17.119 128.129. 136. lbb.l�6.
160.167. 168. 1(j917�.176.177.
================== pagina 897 ==================
- SD7
OME
PAD
178.201.229.235.261.270.271.
295.304 314.320.324.332.333.
340.343.349.366.367.368.369.
370.371.372.373.374.375.376.
377.378.379.380.381.382.390.
39'1. 414. 43:3.439.442 447.450.
451. 474 4K8. 48D. 491. 493.194.
495. 496. 497.601. 502. 5U3. 609.
510. 614. 519.52� 629.532.634.
537.545.549.550.661.569.576.
578.682.583.588.590.591.604.
623.626.636.637.638.643.649
650.683.689.691.697.700707.
733.741.747.767768.77Q771.
776.778 779 785 789.7Dl. 801.
803.805. 811.817 822.8�3.827.
828. 829. 842. - Pl. omeni.
Omenie (de), ado, honnote, comme
il faut, 178
Om-omenaş, m, comp. hornme, ri­
che et honneto, 38l.
Omorî (a), v. tuer, 400. 601. 638.
639 8;]5.
Opari (a se), v. r. s'echauder, s'e­
bouillanter, 651. 652.
Opinti (a se), v. r. faire un grand
effort, 158.
Opri (a) v. arreter, 169. 175. 240.11
mettre obstacle a, 170.
'Opt, adj. nUn!. cord huit, 116. :308.
Opt-deci, adj. num. quatre-viugt,
476.
Ora, 8. f. fois, 20. '15. 224. 513 514.
557. G36. 762. 753. 795.- 1'1. nri.
Orb, adi. aveugle. 344. 522. 662.
653. f>54. 656. 656 657.658.659.
660. 661. 662. 663. G64. 61::i5. li9I.
721. 754. 84:Ui44. - Fem. arbii,-
. pl. orbi, urbe.
OrbI, arZ). aveugle. il a da cul·va
cu arba, huer quelqu'un, faire
fi de quelqu'un, 6(;4.
Orbeţ, s. m. tau pe, 324.
Orbi (a), v. aveuglel', 665. 666.
Orbire, s. f. aveuglemenL, 666.
qrbiş, arlv. aveuglement, 666.
Ore, cOrlj. est ce que, mais, 657.
Ori, coni. ou, ou bien, 572. 765.
758.11 n'impot·te, partout, 003·11
p
Păcăli (a), v. attraper, jouel' un
tour, 841.
Pace, s. f. paix, 156. 572. 761.
794. ii jamais, 176.
orr'ce, tout ce que, n'importe ce
que, 74. 173.220.390.437.447.
475.11 ori: 'li ce, u'importe quoi,
502. II ori ce fie, n'importe quoi,
528. II ori-cine, ri'importe qui,
tout le monde, 125.1\ ori şi cine,
quiconque, 180.11 ori. " ori, ou
bien ... ou bien. 371. 415.11 ud
unde, partout ou, 285. II ori-ce,
toute chose, 577. II de multe ori,
SOUVHllt, 169. 17 L 220. 623. 764.
Ori, s. m. pl. plur iel de 6/·ă.
Orînduială, s. j. ordre, 290.
Orz, 8. m. oI'ge, 165
Os, s. n. os, 37.64.217.218.219.
382.383. 384. 385.3�2. 419. 440.
607. 734. 784. II cât fi p';te osul,
ce qu'il peut fair e, 383.lla IIjunge
la os, la coupe est pleine, 383.11
a'î da de os, le vainore, 383. II
a fi din os, etre de gritllde race,
383. II a ji din cei CIt ose sfinte,
etre descendu de la cuisse de
Jupiter, 383. Ii a'l fi osul ::;fînt,
etre un homme de bien, 384.11
a'i ji 08ul îndrăcit, etre un me­
chant, 384.. il îi numeri ase'e. an
peut lui compter les cotes, 884.11
a ji numai ase inşirate, eu-e un
squelette, 384 II afi cu a"e/e pe­
striţe, «trc mau vais. 3S.J. II a fi
copt la os, etl'e vieux. 385.11 a'(
muia aseZe, le l'ossel' fI'impor­
tance, 385.11 a bi:lqcl, jiol'i în ase,
glacer' d'eiIroi. 300.llpân' la ase,
jusqu'aux os, 385. - 1'1. ase.
Osânda, s. f. punition, 448.
Oste, s. f. arm(\e, 757. - PL oşti.
Osteni (a), v. fatigu(1f', 282. 606 .
Ostenit, adJ faLigue, 8�2.
Oţel, 8. n. acier, 62. 3mi.
Otrava, s f. poison, 168 299.
Otravi (a), v empoisonner, 134.
05, 8. n. oeuL 123. 202. 376. 485.
[,12. 707. 803. 804.
Ouat, aclj. pOlldu, 380 .. - Fem.
ouaiă.
Ouşor, 8. n. luelte. 1\ a eliM ou­
forul, s'enl'ouer, 386.
Paduche, s. m. pou, 12.-Pl. pii­
duchi.
Paduchios, adf. pouilleux, 666.­
ptlduchiasă.
57
================== pagina 898 ==================
- 898 -
I
I I
PAD
Padure, 8. t'. toret, 456. 457.
Pădureţ, adj. sauvage, non greff<�.
491.-Fem. păduretă.
Pagubă, e.f'. dommage, degăt, 156.
504.-Pl. pagube.
Pahar, 8. m. verre a boire, 6::10.
Pâine, s. f. pain; vedi pâne.
Paiii, s, n. Ietu de paille, 107. 124.
292. 327.328.391. 582. 654. 696.
768. 828. II om de paie, homme
de paille, 380.-PI. paie et pae.
Palavraqiu, rai], hăbleur, 181.­
Fem. palavragi6ică.
Palma, s. [, paume (des mains),
80. 188. 386. 387. 388. 389. 390.
398. 399. 422 440. 725. II souf­
Het, git1e, 282, 515. II ornpan
(mesure ele longueur), 161. 200.
306.� 1'1. palme.
Pămînt, 8. n terre, pays, 23. 24.
77.120.139 176.176.297.318.
369.406.401480.481. 483 60:3.
512.643.644.570.671.672.673.
676. 617. 663. 677. 727. 734. SuO.
820. il a fi uree/da păm'lnt!u:ui,
savoir tcut ce qui se passe dans
le monde, 463. - 1"1. pămîn·
turi.
Pân, COli}. pour până, jusque, 242.
243. 244.
Până, con}. jusque, jusqu'a, 10.30.
31.37.69.93116.127.160.163.
165. 166. 178.242.244.286.40!.
467.468.495,691.607.626630.
721. 816. 820.lljusqu'a ce que,
38. 65. 112. 116. 126 180 186.
216.275.297.359.383.398.604.
528.639541.577.698.696715.
731. 776. 783. 787. 797. 80:-]. II
avant que, 540. 581. 718. il taut
que, 73. 78. 83. 110 298.11 până
nu, avant de, 233. 721. II pânll
ce. tant que. 686.
Pândi (al,v. epier, 538.
Fâne, 8. f. pain, 15. 115. 176. 286.
773. 801. 810. pâne caldă, pain
frais, 299. - PI. pânt.
Pânt�ce, 8. m. ventre, 22. 68.347.
090 391. 392. 393·11 a se închina
pântecelui, fai['(,� un Dieu de "Oll
ventre, 392.11 a'şi face pântece'e
balerc/t. boire comme un tOll­
neau, avaler comme Ull trou,
392. II a' i fac' pdntecele cobză.
battre it plate couture, 392. II
a fi IUllt în pânlpce, etre ence·
inte, 392. II a ave ase în pâll'
PAS
tece, a fi cu pâl1tecele la gură,
etre onoeinte, 392 39::\ II a pune
lumea în pântece, avaler comme
un tron, 393.
Panteleimon (sfântul, Saint-Pan­
teleimon, Dom e1'un hospice
d'inf1rmes, 662.
Pantelimon, rneme sens que le
precedtnt, 662.
Pântice, s. m, [Mold.] ventre, 392.
Pânză, s. f. toile, 131. 295. - PI.
pânze.
Papa (al, v. manger 680.
Papară, 8. f. sorte ele pauade au
fromage, 557.-PI. paprtre.
Papuc, s. n. pantouf1e, 632.
Papura, 8. t: carex, masette, lai­
che, 118.
Papuşoiii, 8. m. [Molâ.] maîs, 718.
Vec)i popuşoiă.
Par, s. m. picu, 116. 732. Il eoha-
las, paisseau, 497.--PI. pat·!.
Pară, s, f, Ilarnme. 2·18.
Para, s f, poire, 4\15. - P'. pere,
"Para, s. f', para, centimc; pl.
parale, argen t, 173.
Par'că, contract pour pare· că, on
dirait quc, COllllTIe si, 24. 99;
passim.
"Pârcalab, 8. m. prOfet, comman­
dant d'une fOl'teresse, 101. ­
PI. pârcălobi.
Păre (al, v sembler, paraître, 133.
332. 344. 572. 574. 764. II îmt
pare bine, je suis ravi, 793 II îmi
par'e reu, je regretle, 526.
Păre (a sel, v. r. semblel', croi re,
paraitre, 78. 796.
Pare-ca, il paraît que, il semble
que, comme si, 428; passim.
Parera, s. f. avis, opinion, 43.
44.-Pl. păreri.
Părete, 8. m. mur, 67. 282; vcqJ
perete.
* Parigorie, s. f cOl1f:olation, 501.
Părinte, s. m. pcrE' (en parlant a.
un pretre), 599. II pl. pi1rin(T,
parents, 76. 80. 11'1.
Parte, s ţ: câte, 393. 474. 581.
603.11 de o parle, de câte, 771.11
la O parte, de câte, 737.llîn parle,
chacun ele son câte, 694.
Parte, s. f. chance.11 a am! (' i face)
pal·te de, qu'il te soit donne
d'avoir, 69. 681.
Pas, 8. m. pas, 666. 667. 668 _.
Pl. pafi.
================== pagina 899 ==================
1
- 899
PES
pAs
1,
.,.
Păsa (a), v. tenir a, s'interesser,
550. 7b5.
Pasat, 8. n, bouillie de maîs moulu
gros, 557.
Pasci, 8. f. pl. Păques, 144. 650.
Pascut, s. n. paturage, 548
Pasere, 8. r. oiseau, 225. 786. -
['1. păse/'i.
Paseresce, adv. it la maniere des
oiseaux, 847.
Păşi (a), v. marcher, 594.
Pastra (a), v. garder, conserver,
219.
Pat, s. n. lit, 296. 297. 495. 500.
591. 646. 735.
Păţi (a), v. soulfrir, endurer, 160.
305. 805
Patima, 8. f. haine, 685.-PI. P":
time.
Pătimaş, 8 m. patient, malade,
G68.-PI. pătimaş'.
Patimi (li), v. souffrir, parir, 46.
\j 1. 378. 437. 439. 496. 777. 785.
Patru, arl], num. carti 100. 10\1.
:?50 334 349 350.400.467.5,\6.
Patr-u-deci, ad]. num, quarante,
133. 349. 475. 677. 690.
Pătrunde (a), v. penetrer, 272.
757.
Paturâ, 8. f. couver·tur0, 590. 591.
- P1. pături.
Paza, 8. f. garde, surveillance, 15.
Pazea, gar'e, prend bien garde,
97; vOir, a pltz!.
Pazi (a), v. surveiller" 155. 183.
219.298.11 garder, pr'ot6ger, 667.
Pazi (a se), v. 1'. se garder de, 771.
Pe, pnfp. sur, 15. 1\:1; pa�silIl. II
pen', 135,311. 457. 458.492 531.
564. 578. 636. 1)25 II eli, dans,
par, 54. 184.264.316.318. 499
571. 610 II par, a cause de, �14.
541. 643. 7'14,716.11 a, :lUX, 262.
280. 492. 677. 737 1\ POUI" 165,
633. II de, du, 45, 63a. il contre,
747.1! vers, 489. II nU sujet d,',
421. !I fonnant l'aecusatif. s<tns
se traduire en fran({ais. 80.136.
236.266.284.566.700; passim.11
lJnul pe altnl, l'un l'aulre, f,G3·11
pe urmă, plus tard, 45 II de pe,
du haut de, 510.-Voir pre.
Pe, prep. voil' pe.
Pecat, s. n, pech8, 140. 170. 341.
342. 438. 661. 681. II c'est dom­
mage, pure perte, '19.-- 1'1. '}le­
cate.
Pecinqene, 8. ţ', [lI101d.j dartre,
669 .. - P1. pecingeni.
Pecinqina, s. r. dartre, 669. - PL
pecingini.
Pele, s. f'. [Mold.], peau, 384. 393.
415.416.417.418.419.479.765·11
nu'l mar încape pelea, il creve
dans sa peau. 417. II a fi aros
la pele, etre effronte, 418, II cat
îi [ace pelea .. ce qu'il vaut, 418.11
pele rea, etre un mechant, 419.
Voir piele.� 1'1. pei,
Peliţ.a, 8 f". [Mold.], peau fine, pe­
au du visage, 391. - 1'1. pciiţe.
Pentru, prep, pour, lOU. 117; pas­
sim. II e n faveur de, 32 L 322.
419. 422. 673 II pentru că, par­
ee que, 4. 488,
Pepene, 8. m, melon, 258. - Pl.
pepeni.
Pept, 8. m, [ll1uld.j, poitrine, 254.
421. 425 Voil' piept.
Peptene, s. m . {.Hold.j, peigne, 7.
8. vo ir pieptene.
Per, 8. m, ch-veu. 149. 159. 256.
284. 394.395.396.397.398399.
4�n 401, 40d.403 404. 4Of,. 801.l!
poil, 321.I:în doi pl'l'i. changf'ant,
de couleUl' ind6cise, a59. 688.
832. Ii a ave peri ref, în oeM, a­
voir le mauvais oeil.-Pl.per"i".
Percea, s. f. toupet (de chevuux),
40:,. 469.- 1'1 pereele.
Perciunat, od) qui a des perctuni,
.lui r, 405. - PI. lJerciunaţi.
Perde (a). v. perure, 220, 248. 516.
780. 833
Perdea, 8. r goutte sereine, il a ave
pn'dea la ochi, ne pas eompren­
cl]"(" 669. 670
Pereche, s. f. paire, 4fiO -PI. pe­
rechr.
Perechie, s. f. pai re, 461.
Perete, s. m. mu r. 57, 282. 653;
voir pă1-ele - 1"1. pereţi.
Perete, 8. m. rDur; \'011' pet·ete.
Peri (a), v. [lIl{olrl j. p6rir.l1i-a pet'it
glasul, il a perdu la voix, 577.
Perit, 8. m. [Mald.], mOI't, ti15.
Perna, 8. r coussio, oreiller, 494.
501.--1'1. pemc.
Peros,adj. chevelu, qui a beaueoup
de cheveux. 275, Fem. perosi1.
Pescar, 8. m. pecheur, 530. - FI.
peswri.
Pesce, 8. m. poisson, 544. 7fi3,
Peste, prep. sur, 19. 24; passim·11
L
,
!
I
I
II
II
li
\
!
\
I�
================== pagina 900 ==================
- 900 --
I t
.�.
II
PEŞ
par dessus, 81. 365. 468. 52�.
523 586. il sans, hore de, 700.
784.lloutre, 167.11 a se da peste
cap, faire la cui bute, 20. 57.11 a
,la pl'8le cap, lever bien le coude,
57. ii totul merge peste cap, tout
va de travers, 5!:l.lla da peste I'ap,
cui per' dessus tete, 449·11 a lua
peste picior, traiter par dossous
la jarnbe, 407. 1\ ppste mână, loin
qui ne oonvicni pas, 260·II1'e8te
fire, exagcl'c. 699.
Peş tin, adv. voir, pf�in.
Pestriţ, ad]. mouchete, rachete,
270. 271.3l:l4 - Fem. iJCstriţi't.
Petica, s, f. [Mo'â ], toile, 90.
Petra, s. ţ • pierre, 129. 169. 184.
204.207.294.437.532.573.677.
707. 74811 1'etri't 'n casă. embar­
ras, 128. II în petTă secă, sans
succes, 512.-PI. petre.
Petrece (a), vrvre, 794.
Piaţa, s. f. mal'che, 814.--PI. pieţe.
Pic (un), adv. [Mold.), un peu, un
instant, 510.
Pica (a), v. tombel', 95. 234 317
510. 633. 634. 777. I! n'o pica
sânge, ce ne ser'a pas la mor·t
d'un homme, 712.I!frum6.�ă de
pieli, tres-belle, 567. \1 picată di"
sare, de toute beau te, 567.
Picatura, s. f. goutle, 290. 733.­
FI. p,:cllturL
Picior, s. m. piecl, R4. 35. 36. 46.
56. 58. 59. 169. 199. 251. 2;)2.
253. 261. R41. 478. 663. 727. 405.
406.407.408.409.410.411.412.
413. 414. 415. 511. 80b. 846·11
a l,ta peste picior, a lua în pi·
ci6re, traiter par dessous la
jambe, 82 407. 408. II ''l-a in­
gheţat pieerele, il râIe, 408. II i
se t(lie pil;erile, cela lui a casse
bras et jambes, 408. !I Il )June
piciorul în scarii, metlt'e le pied
a l'etrier, 408.11 cât s'ar în/orce
înt"'un picior, en un clin d'cei!,
408.11 pe pic'lor de duci!, au pied
leve, 409. II cât ap'ucă pietonii,
il gl'ancls pas, 409. II a se top�
d'a 'n picla rele, secher sur pied,
409 II a călca pe piclO/', mar­
chel' snr le piee!, 410·11 a rillea
în piclon, fouler aux pied, 410. II
a c(ll a cu stângul, partiI' du
pied gauche, 410. II a fi în pi­
dare, etre pret ,1, 411. II asta
PIE
merge chiar drept în piciâre, c'est
un mensonae par trop evident,
411 II a că de în piciore, retom­
bel' sur ses pieds 411. II a'şi
lua piclorele pe ume,"e, pl'endt'e
ses jambes a son con, 411.11
a o luă la picior, fller rapide­
ment, 412. II a da cu picior-ul,
mepriser. Iaire fi, 412. II cutare
în pici are, en personne, tout
crache, 394. 413. 588.11 în pi­
clore, debout, 646 II a (noe pi­
clare, partir, ,113. II n bate din
picior, ordonner, 413. II niCi pi­
dor de om, personne, 414 II a
fi bună de picior, femme dever­
gondee, 414. II a se pUlle şi'lI
pictâre şi'n. cap, faire des piecls
et des mains, 4H. I! a sta pe
un bun picior, etre bien claus
ses affnires, 415. - P1. picere,
pici6re.
Picuş, s. n. goutte, 291.
Pierlicâ, s. f. entrave, 406 - P1.
lJifdici.
Piele, 8. (. peau, 415. 416. 417
418. 419 420. 421. Voir pele. Ii
a întitd dill piele, patienter,
418. II a fi subţire la piele, etre
delicat, sensible aux insultes,
418. II a cresce pieler:< pe cine-va,
se gonf1er de joie. d'orgueil,
418. II a'i lua şi pielea, le laisser
sur la paille, 419. II a nu'[ fi
pielea nici de ciur, il n'est bon
11 ['ien, 419. II a'�i pune pielea
pentru eine·t'u, garantiI' sur sa
tete pom quelqu'un. 419. II a'i
fl'1'ge pie/en, lui rendt'e la vie
dure, 420. II a'i r'upe pielea, le
trompel', 420.11 'ţi-o fac pe piele.
je t'arrangerai bien, 420·11 a'fl
lăsa pielea unde-va, y laisser
sa peau, 421. II îl mi'tnânc(� pie­
lea, la peau lui demange, 421.-
1'1. }Jiei.
PIept, 8 m. poitrine, 2iH. 254. 255.
421. 422. - PI. piepturi.
Pleptelle, s. m. peigne, 7. - Pl.
piepteni.
Pierde (a), v. perd re. 53. 108.243.
24l:l. :157. 422 5a3. 675
Pierde-vara, m. cornp. !11llsard, ba­
yeu.!' aux corneilles, 190.
Pierdut, ad}. perclu, 546. -- Fem.
pierdut(t,
Pieri (a), v. periI', monrir, 156.
================== pagina 901 ==================
- 901
PIF
225. 291. 369. 375. 439. Voir a
peri.
Piftie, s. f. pieds de veau en gelee
557. - Pl. pirtif.
Pilda, 8. f. image. 736, II exemple,
modele, H75.- PL pilrle,
Pili (a), v. limer. ii a's: pin m(tseua,
s' eni vre!", 268," .
Pîlnie, 8, f. entonnoir, 25. H)3,
Pinten, s. m. eperon, HO, - 1'1.
pintcnt,
Pipai (a), v. tăter, tâtonner, 670,
833
Piperat, ari}. poivre, 251. 832.
are mâni piperate, c' est un vo­
le ur, 251 -Fem, piperată,
Pirciu, s. m. bouc. Ii a da pirclit
babel, culhut-r quelqu'un, 6.
Pireii, s. m, [Mold J, ruisseau, Hi5,
Pîrjolitor, ad], qui bru le, destruc­
teur, 709 - F6m piriolitore.
Pirli (a), v. flamber, roussir, 12.1
582, il tromper, 670.
Pîrlit, arij, [la mbe, \1 pauvre, indig­
ne, 670,-F6m. pîrlită.
Pis, dans l'expres: a nu zice niCi
pis, ne souffler mot, 540.
Pisa (a), r. battre, 805.
Pi,a (a), 1). ur-ine!'.11 a pişa tot bit·
tuc-i, etr8 sot el impertinent. 670.
Pişa (a se), v. 1". Ul'in8r', 670.
Pişat, s. n. action d'ur-iner, 670.
Pişca (a), v. pincer, piquer, 298.
468. li7l.11 pr-endre un petit mor·
ceau, chiper, 611. 731.
Pişcat, (l(l]. pinc6. il Fi�cat la hmbă
(rorbă), pris de vin, 228 SH6,
• --Fem. piljcată.
Pişcăturâ, $. f. piqure, 671.-1"1.
pişcăturT.
Pisemne, adv. probablement, il
paraît que, 431.
Pisicâ, 8. r chatte, chat en ge·
neral, 125, 287. 293, 361. 439
625. 721. 789,-1"1. lJisicl.
Pişpai (a), v. chuchoter, 671.
Pişpaitor, arlj. in tr'iganl, 672.-
Fem. pişpă'it6rll.
riste prep. [MaldJ; voir peste.
Pistriţ, adj. voil' pesf1iţ.
Piua, 8. t: moulin a foulon, 371.
Pizmui (a), v, jalouser. envier', 296.
Place (a), v, plail'e, aimel', 74. 235.
274.316.368.375,491. 562. 563.
564. 565, 568, 574. 590 591.758.
826. 837. 841.
Placut, adi. agr6able, 488. 820. 1:
PLI
aimable, plaisant, 811. -- Fern,
plăcută.
Plaga, 8. f. plaie, blessure, 672.­
PL plăgi.
Plamadi (a), v. travailler la pâte,
165. 286.
Plânge (a), v. pleur er, plaindre,
74. 75. 8El. 201. 281. 347. 508.
509.616.672.673.674675.676,
677. 692. 694 695. 741. 776,11
pleurer sur le sort de, 80. 673.
Plânge (a se), v. r. se plaindre,
recriminer, H. 71. 72. 115. 30l.
674. Ii a se plânge de, se plain­
dre de ne pas avoir, 396.
"'Plângere, s. f. pleur, lamenta-'
tion, 699,-PI. plâlllJeri.
Plânge-pele, 8, m. sot, 676. - Pl.
plânlJ('·pele,
Plânge-pişca, s. m. fourbe, sour­
nois, 677.--PI. plânge-piljea.
Plâns, 8. m, pleur, acte de pleurer,
622. 674. 677. 6D8. 699 700.
Plâns6re, 8. f. acte de plcurer, 677.
- P1. plânsori:
Plapama, 8. ţ'. couver·ture (de lit),
590. 591.-Pl. plapc'ime.
Plapomj, 8. f. C0uver·ture (de lit),
590. 591. -- PI. plapome.
Plati (a), v payer, 410. 802. il va­
loiI', 37. 416. 832.
Plâti (a se), v. r', s'acquitter, 702.
Pleca (a), 'V. partiI', 649. 745.\1 bais­
ser, 318. II a plecc't după, suivre,
649.
PleCa (a se, a'şi), v, 1". s'abaisser,
s'ineliner, 077. il bais�(;'r, 305.
469 Il a i se pleca�' avoir un elll'
barras gastrique, avoir mal au
camr', 1n.
Plecat, adJ·. courbe, incline, 38 39.
40. II humble, soumis, 254.­
F 6 111, plecat ă.
Plesni (a), v. se fendre, crevel',
15t). 326. 355 713. II eclater,
577. II frapper, 388.
Pleta, s. (, tresse, longs cheveux,
422. 423, 469.- Pl. IJlete.
Ple�uv, s. m. chauve, 177. - PI.
pleşuvi. .
Pleva, s. f. bane du bIe. II a vorbi
plevi-t. dire des sornnettes, 844.
- Pl. plevir.
Plimb:'! (a), v. promener. 463.
Plimba (a se), v. r. se promener', 676.
Plin, adj. piei n, rcmpli; passim. II
barbouillc de, 6:32.- Fem. plin(j,
================== pagina 902 ==================
PLf
- 902
POT
Plisc, s. n. bec, 626 - PI. pliscuri .
PIoat, ad]. mouille par la pluie.
789.- Fem. ploatel.
Ploie, 8. f. pluie, 125. 291. 638.
653.-[>1. ploi.
Plouat, adj. mouille par la pluie,
731.-Fem. pl"uată.
Plumb, s. n. plomb, 58.
Pocit, adj. hideux, 299. - Fcm.
pocită.
Pocitura, s. f. etre difforrne, 111on­
stre, 678.
Pociii, pour pot, jc peux, 804.
Pocni (al, v. eclater, s'cutrecho­
quer, 269.!! a PO('l1� în cap, ve­
nir il l'esprit, l:\40.
Pod, s, m, grenie!', 43\J. 47\l. 510.
735. II podul palmei, paume de
la main. 3\)9. - PI. poduri.
Podoha, s, [, parure. ornement,
1. 294. - PI. pndObe.
Poftă, s. f. envie, desir, 296. 375.
Pofti (al, v. de-n-er, avoir ellvie
de, 282.11 puf/in! la mas,!, veu­
illez VOU8 mettre it table, 66.
Pog-aci!i, 8. n. fouace. 177. 332.­
Pl. zjogaco.
*Pahîrni (al, v faire remonter la
pente, 748.
PahIea, s. f. taie sur l'ceil, 679.­
PI. pohlele.
Pohoială, s. f. taie sur l'ceil, 678;
voir lJuhoi ,U1.- Pl. pohoiel'i
Polă, s. f. giron. pan d'une robe,
46. 72. 73. 74. 75. 280. 281. 426,
'784.- Pl. paie.
Poliţă, s. f. lettre de change, 245.
- 1'1. poliţe.
Poliţie, s. f. poli ce, 320.
Poloboc, 8. n. [Mold.), muid, 68.-
1.<\'m. polob6ee.
Pom, s. m. arbre, 75.371. 509. 514.
569. 718 747.-PI. pomr.
Pomă, s. f. f['Uit, 75.llraisin [Mald.)
495.-PI. pome.
Pomană, s. f. aum6ne (en memoire
d'un mort), 782. - PI. pomeni.
Pomeni (al, v. mentiol1ner, parler
de, G77.
Pomeni (a sel, vr. Se! trouver ino­
piuement, 783. 840.
Ponevos, adj. louche, 56G.-Fem.
ponerosă.
Ponos, s. n. mauvais renom, 562.­
Pl. ponosurT.
Popă, s. rn. pretre, 82. 133. 1303.
681. 752. 753. 832. -- PI. popi.
Popănzac. ade, dans l'expres: a
sia popâneac. se tenir droit et
d'un air impertinent, comme
le r at des charnps, popândău.
74G.
Popânzoî, ad». dans l'expres: a stă
popâneot , rnemo sens que le
pre('edent, 74G.
Popas, s, n. etape, halte, lGO.·­
Pl. lJop(t.�ui'i
Popinte u, ad». dans l'expres: a sta
popinteu, merne sens qu'a po­
pâneac, 746.
Popri (a), v. [Molrl), arrcter, 217.
Popuşoiii, s. m, [Moiâ.], maîs, 616.
Porc, 8. m. pa pc. 321. 508. G09.
'780. 79G 817.-1"1. porci.
Porcesc, adj. de porc, 80 l - Fern.
p01'cescă.
Porni (al, v. diriger vers, disposer
40.
Porni (a se), v. 1'. par-tir, '159.
Pornire, s. f. elan, 811.-Pl.pondd·
Port, s. n. costume, fagon de s'ha-
biller, 83G. 837. - 1'1. portltrT.
P�rta, s. f. porte cochere, 751.
810 -PL porţi.
Porumb, s. m. [Jlold.], pigeon,
1G\:).--PI. pornmbi.
Porumb a, s. r prunelle (fl'uit du
pl'unellier'), 613.
Porumbel, .�. m. pigeon, 484.-
1'1. porumbrl.
Poruncela, s. f. ordI'e, comman­
clement, 435.-PI. porunceli.
Porunci (a), v. ordonner, 503. G57.
Posomorît, adj. renfrogne, SO!ll­
bre, 434.
Post, s. 11. maigre, careme, 553.
Poşta, s. f. poste, 91. lGU. II chaise
de pasle, 493. - Pl pOfti.
Posti (a), v. faire maigre, 6:10.
Potca, s.{.diffclI'lnite, mOllstruosite.
679. II pieu, paisseau, 734.- P\.
potee-.
Potcova, 8. f. fer il cheval, 288.
777 .-Pl. potf6ve.
Potcovit, adi. ferre, 473. - Fem.
potcaviti1.
Poteca s.f. senUeI', 805.-1'1. patee'!.
Poticni (a se), !'. 1'. faire un faux
pas, bronchel', 1G. 335.. 472. 655.
Potoli (a), V. calme", 624. R25.
Potriva (de-o), semblable, 105.
Potrivi (a), v. arranger, appliquer
exactelllent, 164. 750. II com·
parer, 609,
================== pagina 903 ==================
- 903
POT
Potrivi (a se), v. r, se ressembler
104. 105. II s'harmoniser, 834.
Potrivit, adi. modere, ni trop
grand ni trop pettt, 40.-Fem.
potrirită.
Povăţui (a), v conseiller, i ndiquer,
654.750.11 guider, conduire, 65i).
656.
Poveste, 8. [. conte, recit, 123.
534.- Pl. pooeşu,
Prajina, 8. f. perche, gaule, 308.
606.-·- PI. prajini.
Prânz, 8. n. midi, heure du diner,
701.
Prapadi (a), v. [Mold 7, perdre,
357.
Prapădi (a se), v. r. s'aneantir, se
perd re. 844. 848.
Prapastie, .� [. precipice, abîrne,
743.- Pl prăpăstii.
Pravali (a), v. renverser, 169. 728.
Praznic, 8. n. repos funebre, 782.
Pre, P1'lJp. SUf', 25, 216; passim.]
en, 318 II formant l'accusa tif,
sans se traduire en Irancais,
12. 21, 40. 69. 104. 157. 163.
180. 214. 235. 272. 349. 705. Il
de pre, d'apres, f84.
Prea, adv. tres, trop, 17.217.369.
476. 811.l\prm mult, trop, beau­
coup trop, 523.liprea-prea, trop,
376.
Precum, adv. cornme, ainsi que;
passim
Prelins, adi. bien leche, bien net,
i)99. - Fem. prelins(t.
Prepeleag, 8. n. rancher, echalas
portant des barres servant â
soutenir la vigne, 302.
Preţ, 8. n. pI'ix, 130.-·P1. preţuri.
Pretutindeni, adv. parlout, 306.
Priaten, s. m. [Banat] ami, 160.
Pricepe (a), v. comprendre, 41.
Pricinii, 8. /. querelle, motif de
querelle, 341. iicause, motif, 621.
622. II din pricil/ll, it cause de,
594.-PI. pricine.
Pridvor, 8. n. terl'asse, 714.-P1.
pridvore.
Prieten, s. m. ami, 166.-PI. pn'e-
teni.
Prietin, 8. m. ami, 85. 453.
Priimi (a), v. re<;evoir, 23.
Priinţa, 8. f'. avantage. II mai de
priinţ(t, preferable, plus avan­
tageux, 406.
Primăvară, 8. r. pl'intemps, 773.
PUI
Primejdie, 8. f. danger, 375. 494.­
P1. primejdii.
Primi (a), v. recevoir-, 614. 793.
consen tir, 759.
Prin, prep, par, 197. 311. 458. I!
dans 312. 430. II it travers, au
uavcrs de, 1. 11. 12. 68. 131.
201<,211. 315. 359. 384.398.420.
427. 492. 735. II a'i u11lb1â prin
gură, avuir sur le bout de la
langue, 193.
Prinde (a), v. prendre, attraper,
38. 58. 18H. 206. 235. 261. 274.
356.425.450 463.493.531.662.
663. 834.11 gagner, obtenir, 145.
215. 231. 491.11 a'l prinde som­
nul, avoir envie de dormir, 73811
aprinde loc, etre bien recu, a­
voir de l'influence, 559.
Prinde (a se), v. 1'. se preridre,
s'accrocher, 62. 347. 400.11 se­
vir, bien aller, convenir, 808.
Prins, adi. pris, a ttrape, 21. 288. II
caille, 556.-Fem. pri11s(t.
Pripi (a se), v. r. se hăter, 848.
Pripit, adj, fait it la hâte, hătif,
666.-Fem pripită.
Prisosi (a), v. etre en trop, 378,
Privi (a), o, regarder, la7. 281.
554.679.
Privire, 8. f. vue, regard, 356.­
Pl. prieirt.
Probă, 8. [, echantillon, 131.-P1.
probe.
Procopsi (a se), v. 1'. s'enrichir,
parvenir, 768.
Promite (a), v. promettre, 273.
Prost, adj. sot, bete, 190. 244.423.
489, 565. 606. 650. 700. II mal,
mauvais, 779.-Fem. rwost(t.
Proţap, 8. m. long bâton fourchu,
181. 300. 373. - P1. proţapurl.
Protiva (in), loc. contre, it l'en­
contre de 670.723. Voir 'În po­
trivă.
Protivă (din), loc. qui est aulre­
ment, :39.
Prubului (a), v. [Mald.} compare!',
arl'anger, 750
Prunc, s. m. enfant, nourrisson
83. 423.-Pl. prun el.
Puchinos, adf. [Mold.] chassieux,
679.-F'em. lntchin08ă.
Puhăiala, 8. r [Mald.] taie sur
l'eeil, 678. 679.-P1. puhiilele.
PUlcă, 8. j. poulette, II terme de
tendresse, cherie, 839.
i
I I
I
I
I
================== pagina 904 ==================
PUI
- 904-
PUT
Puiu, s. m. petit d'un animal, 13.
490. Ii fliei puii1 de om, absolu­
ment persouue, 382.
Puiu-de-qiol, 8. comp. enjeu,241
Pumn, s. m. poing, 423. 424. 425.
676. Ii coup de poing, 66. 57H.
84B.11 a'i bate în ţnunrii, lui faire
la nique, 425.-PL pumni.
Pune (a), 1). mettre, poser, 29. 32.
45. 5B 54. 56. 51'5. 65. 99. 100.
102 106.108_ 112.113. 124.163.
165.167.171 175.183.187.188.
lIS!! 209 213.225.247.249 '254.
255.256261.263.267.268.318.
321. 322 354.305.360. ,371. 376.
393.406.414.419.422.428.437
444. 402. 404 407. 460. 469. 476.
004. 500. 562. 582 [;98. 6,36. 679.
686 687.713.746.771.779.795.
807. 839. II a pune buza, faire la
lippe, 27.
Pune (a se), v. r . se mettre, 422.
431. 433. 445. 45!1. 484 II a S'i
pune în (pe), se mettre sur, se
mettre it, 56. 58. (;O. 93. 100
207.208.213. 217.401. 410. 414.
465. 537. [;70 626 661. 802.
Punga, s. r bourse, 48. 194. 248.
292. 575. 680. 681. 819. - PI.
punq),
Punte, 8. f pont, 369.-PI. punţi,
Pupa (al. v. embrasser, 561. 562.
679. 68l.
Pupa (a se), v. 1'. s'embrasser, 681.
Pupat, s. m. baiser, 681-PI. uw:
p ăturt.
Pupaza, «. f. huppe, 195. - 1"1.
l'uptlze.
Pur cea, s. f. truie, 693.
Purcede (a), v. emaner, naltre. 201. il
devenir, rester, 580.
Purcica, s. r petite truie, 693.
Pure ce, 8. m. puce, 207 .-PI. pureci.
Purice, 8. m. puce, 155. 207. 473.
Purta (a), v. porter, 8. 21. 79. 111.
112.130.194 2.15 282.432. 551.
G82.11 guider, conduire, G[;71Ime­
ner conduire, 315. 31G. ,118. 387.
5G2� G65.11 a purth cu vorba, leur­
rer de belles palo:es, 821.
Purta (a se), v. r. se conduire,
se comporter, G8. 132. 83G.837.
Purtare, s. [. usage. Ii a'fî luh na­
sul la purtare, devenir imper­
tinent, 313.317.
Purure, adv. toujours, 294.
Pururea, adv. toujours, 3. 22.39.
298. 335. 528.
Pus, pari. pas. de a. pune, mis, 1GO.
171. 477.
Puşca, 8 f. fusil, G 144. 812.·­
Pl pusei.
Pusche, s. f. [Malel.] pustulc, ve­
sicule, 682.
Puschea, 8. f. [Mald.], G82; voir
pusche.
Puschia, 8. f. [Mold], G82; voir
pusche.
Pustea , 8. f. [ldold.], 682; voit'
pu srh e,
Pustiu, s. n. desert, 847.
Puţ, s. n. puits, 716. 781. - Pl.
puţuri.
Pute (a), v. pouvoir, 14. 38. 39.
66. 95. ris. 128.138. 155 160.
166. 169.173. 175.176.177.18l.
22G. 227.235. 244.247.248.274.
283.292.330.341. B7b. 377.378.
379. 383.407. 418.426.428. 451.
4[;7. 4.b. 488.492.509.5:32.577.
592. 59�. 619. 621. 622. G50. 686.
714. 754. 755.
Pute (a se), v. 1'. etre possible, 14,
37.'; 423. 621. G27.
Putere, s. f. Iorce, puissance, 373.
474 682. G83. 769.-1'1. putert.
"Puteriuţa, 8. f. force, 682.
Puternic, aâj. fort, puissant, 280.
Puţi (a), v. puer. sentir rnauvais,
40. H!:l. 180 184. 309. 487. 508.
611. G83. 684. 718.
Puţin, adj. et adn. peu, un peu,
23 47. 92. 181. 460. 4G1. D02.
544. b77. 585.610.742.749.779.
79& 795.819.820.822.827.838.
Puţin, ad'. [cam. Bihor, Ungaria],
peu, 819. 827.
Putinţa, s. f. possibilitc. II peste pu­
tinţ,l, impossible, 2!:l8.
Puţintel, adf. UD petit P(�u, 13.
Put6re, s. /'. puanteur, 12G 609.­
Pl. puto1'i.
Putreel, adj. pourri, putride, 276.
- F6m. putredit.
================== pagina 905 ==================
HAB
RaMa (a), 'V. patienter, 332. il se
passer de, 391.
Rac, 8. m. ecrevisse, 207. 711. ­
PI. rad.
Racila, s. n. lesion interne, mal
sourd, 684; voir rahiiâ.
Rachita, s. t: osier, 44.- Pl. răcliite.
Rachiu, 8. �. eau-dc-vie, 831. - PI.
racliiurt,
Radacina, 8. t. racine, 779. - 1>1.
rădăcini,
Rade (a), 'V. raser, 8.
Rade (a 53), V. r. se raser, 740.
Raft, 8. m. hnrnachernent (d'un
cheval, ăne, etc.), 808.
Rage (a), 'V. beugter, mugi!', 125.
Bahila, 8 n. lcsiou interne, lUa l
sourd, 684; voir racilă,
Raiu, s. n. paradis, 1. 5. 131. 155.
438. 439. - Pl. rai uri.
Rana, s. f. plaie, blessure, 112.295.
688. 685. 6'36. 687. -- PL răni.
Răni (a), 'V. blesser, 686. 813.
Ranit, «d], blesse, 157. - Fem.
rănitc't.
Băpai (a), v. cr6piter, claquer avcc
bruit, 445.
Răpanos, ad). (lIfold.]rogneux, rou­
vieux, 415.'- him. răpăn6R(!.
Rapitor, adj ravisscUI', qui ravit,
624. -- Fem. t'llpit6re.
Rar, adi. rare, Pf'U nombreux, 66.
338 340. - Fem. rară.
Rar, ad,'. rarement, 796.
Rasgaiat, ady'. gâte, 76. - Fel11.
j·ăsgc'lial<l.
Rasgâiat, acU. 761. voir, 1·ăs,qMat.
Rasipitor, ati}. prodigue, 156.­
Fem. răsipit6re.
Raţa, s. r, canne. II puit't de raţă,
[Mold.), 751, boboc de r'ată, 760.
751, canneton.
Ratăci (a se), v. 1'. s' egarer, 687.
Razima (a se), v. r. S'<ljJpuyer, 44H.
Re, adi. f. [Mold.] pour rea, mau-
maise, 410.
Rea, adJ. t. vaiI' rin'î.
Rece, s. m. floid, 179. 430.
Rece, adj. froid, 192. 211. 427.
476. 508.
Reci (a), v. refroidir, 192. 211.
283. 825.
Reci (a se), v. r. se refroidir, 687.
730.
REU
Recorl (a), 'V. rafraichir 210. Ii fig
rafratchir, 697.
Recor i, s. f. pl. Irissons, 687.
Rege, s. m. roi, 522.
Rernâne (a), 'V. rester, demeure:-,
20. 27. 28. 53.75.76. 101. 107.
115.101 178 190.209.210 213.
214. 216.248.255.322.424.450.
503.506.543.652.675.686.735.
757. 770.822.834.
*aemas, 8. n. pari, gageul'e, 16.
Repedi (a se), v. 1'. s'elancer, 643.
688.
Reposat, arZj. mort, 443. - Fem.
reposat«.
Repune (a), v. mourir, 541.
Rerunchiă, s. m rog-non, 425.
Resari (a), v. se lever, 51. 696.
Resarrt, s, n. orien t, est, 347.
Resbate (a), v. penetrer, passer
au travers, 294.
Resboiii, s. n. guerre, 15.294. 299.
- PI. răsbote.
Resbunare, 8 r- vengeance, 709.
Resîuq, 8. n tournis, vertige, 688.
Reshirat, adj. epars, dans toutes,
les direcuons, 282; pour res­
jiral.
Respunde(a») v. repondre, 688. 747.
'Respundere, 8. f [Motd.) repollse,
534. 688. 765.
Respuns, 8. n. reponse, 648. 6S9.
764. 765. -- PI. respuns!tl'i
Resteu, s. n. che\'iJle du joug,
833.-1'1. resteuri.
Resturnat, adi- renverse, 169. ­
Fern. 1·esturnată.
Resuflil (a), v. sa ufller, respirer,
486. 689.
Resufla (a se), 'V. r. soufflel', se 1'0-
pO:::ier, 510.
Retezat, adi. coupe net, bref, 534.
--, i�em, 'retezată.
ReLl, (t((j. mauvais, mechant, mal,
G3. 85. 106.143. 165. 114.176.
178. 182 183. 194. :l0l. 213.221.
272.281.282.288.290.291 294.
295. 298. 2�9, 352.355 358.370.
371. 372.415.419.436,474.504.
505.530.686.713.811 812.821.11
miserable, 781.1lgrand, s(�l'ieux,
494. il11lai l'iht, pire; passim.llvis
reLt, c<1.uchemar 805.- Fem. rea;
pl. 1-et, ,·ele.
================== pagina 906 ==================
-- 906
nuş
Reu, 8. n. mal, 45. 379. 4fJ3. 6il9.
Reu, ad». mal, 238. 3�7. 258. 337.
fJ 12. 610. 636. 758.11 horriblemcn t
718. II bea UCaL! p. 297
Revaş, 8. n, billet, 694, - Pl. dvoşe.
Rezema (a se), v. 1" sappuyer, 689.
Rezerniş, ade. [Mo/d.] dans I'ex-
pression : a vur!Jî riJzămiş, tenir
ses promess-s, 844.
Rezima (a se), v. r. s'a ppuyer, 449.
Ricai (a), v. gratter (corurne la
poule), 206.
Ride (a), v. rire, 78. 201. 211. 308.
347.424.488.574.677.677.689.
oso. 691. 692 693 694. 695. 696
721. 741.11 se moqu«r, 6bo. fi77.
698. 73'1.11 a'il'îde mustata, �tre
cont ent, ses moustar-hes corn­
mencont il pousser, 302.11 a ride
mâneesce, rire et pleurer il la
fois,
Ride (a se), v. rire, 488.
Ridica (al, u lever, 161. !I elevcr,
lever, 54. 318. 696.
Ridica (a), v. enlever, 330.
Ridica (a se), v. 1'. se dresscr, 401.11
s'e.ever, 462. II grandir, 128. II
pousser, 733.
Rîgâitura, s. f. rot, eruclion, 697.
Rîie, 8. f'. gale, 697.
Riios, odj. galcux, 698. --- Fem.
rZiasă.
Rînd, 8. n rang. II cu trei rînduri
de lacrămi,. a chaudes larmes,
695.
Rîndurea, 8 f'. hirondeJle, 167.-·
Pl. I·Îltdut·ele.
Rînza, 8. f. [Mold.], estomac, 426.
Rinzos, adj. [Mold. j, rancunier,
204. 42li.
Ris, 8. n. rire, 622. 675. ii98. 699.
700. 701. 804-. Ii de rîs, risible,
la l'isee de, 78. 691. 695. 701.
Risgăia (a), v. gâter'(ull enfant), 76.
Risipi (a se), v. se perdr'c, se rui­
Iler, 296.
Rîşniţă, 8. f. moulin il bras, 184-.
Rivni (a), v. desirer ardemment,
625. 661.
Rob, 8. rn. esclave, 638.
Rochie, 8. f. robe, 289. - Pl. rock-it.
Rod, 8. n. fruit, 24-8. 718. 747.-
1'1. rade.
Rade (a), v. l'onger, grignoter, 55.
64. 115. 157. lR5. 218. 274. 375.
465. 701.
Rodi (al, ,V. produiro des Iruits,
297.
Roditor, adi. fecond, 2H7.11 pom ro­
ditor, arbre Iruitier, 371. =Fem,
roditâre.
Român, 8. In. Roumain, homrne,
eli gen(�ral, 14. 77. 2134. 292.
680 -- PI. româai.
Ros, adj. ronge, 466 - Fern r68rl
Rosaţa, S. f. rougeur, eclat du teint,
b69. 702.
Roşiu, adj rouge, 123. 276. 394.
486. 579. 68tl. 741. 7H7. 804. -
FUfI!. rosie.
"Rost, 8. n: bouche, 195.
Rosti (a). v parler, 702.
Rata, 8. f. roue, 462. 49:J. 627. 644.
668.11 a [o ce ochii r6tll, jeter un
regard circulaire, n65.
Rotund, adi. rond, 813. - Fern.
Tot undă.
Ruga (a), v. prier, appcler, 620.
Ruga (a se), v. prier, 694.
Rugini (a), v se rouiller, 6\1.
Rumân, 8. m. 280. Voir ltomân,
Rumega (a), V. rurniuer, 817.
Rumeni (a se), V.I· rougir, deve-
nil' vermell 604. 7O:J.
Rumpe (a), v. [Mold]. rompre, bri­
ser', 573.
Rumpe (a se), v. [Mo/d] se rom­
pre, 401.
Rupe (a), 1'. rompre, briser, 89.
163. 314. 3Ko. 406. 420. 702. II
arrachel'. 765.
Rupe (a se, a'?!), v. r. se rompre,
s(� briser, 11. 89. 190.309.401.
413. 425. 5�3.
Rupt, adi. l'ompu, brise, 37. 59.
tl9 310. 42fJ. 006. 69,1. 736.
Ruptul (in), loc-adv. în ruptul8U­
fletului, il perdre haleiue, 443·11
în j'uplul capului, il <tllCun prix,
jamais de la vie, 69.
Rusasca, adj. f'. [Mulel.] du mas­
culin rU8esc, f'usse, 074.
Ruşine, s. f. hunle, 130. 281. 314.
3:36. 485. 609. II e ntlfine, c'est
houteux, e'est une houle, 598.
- l'J. r'uşin'i,
Ruşinos, a((f. honteux, 569.570.­
Fem. 1·u�i1l68ă.
================== pagina 907 ==================
'S
_ .. 907 -
s
SCĂ
'S, 3-e pers. ind. pl. [Mold.] paul'
ts (sunt), sant, 155. 301. 343.
602, 70!. 1:H 1. 823.
Sa, adj. pos. f. sa, sienne; passim.
Sa, conj. que; passim.
Sabie, s. f. sahrc, 38. 39. 178. 186.
220. 534. 688 813. - FI. sitbii.
Sac, s. m. sac. 50. 154. 155. 616.
696. 763.-PI. sad.
Saca, adj. (. [Muld.] pour sâca. II
mână secă, homme sans aucune
chance, 247.11 vide, 829.
Şacar-macâr, mot du jargon juif'.]
a umblă cu sacăr-macăr, cher­
chel' it tromper, 789.
Saf tic a, s . [, diminutif de Safta,
Elisabeth, 72.
Salcâm, s . m. acacia. II u corbi sal­
câm, parler dune facon miel­
leuse, 8'*6.
Sale, adj. pns. f. pl. sa, 294.
Şale, 8 f. pl. region lornbaire, re­
ins, 426.
Saltea, s. f. matelas, 590. -- Pl.
saltele.
Samina (a), v. [Mold.] ressernbler,
104.
Samenă (a), v. [Mold.] ressembler,
10b.
Sanatate, 8. f. sante, 498. 702. 703.
704. 705. - PI. săltătăU.
Sanatos, adj. sain. bien' portant,
26. 202. 406. 4\17. 498. 500. 626.
706, 707. 708. II salutaire, 569.
570 - Fem. sânltt6slY.
Sanatosa, dans l'expl'esion: il o lua
la "'linăt6sa, se sau veI', decamper
708.
Sânge, .'. n. sang, 3. 708. 709. 710.
711. 712. 713.
Sângera (a), v. saigner, 685.
Şanţ, s. n. fosse, 715.-1'1. şanturi.
Sânţi (a), v. [Muld.], sanctifier,'372.
Sapa (a) V. creuser, 637.
Sapa, s. t. beche, 42. 266. 651.
Sara, S. t� pour ser,}, voir, 701.-··
PI. seri.
Sara (a), V. saler, 204. 441.
Sarac, arlj. pauvre, 81. 129. 234.
241. 497. 757.-Fern. sllracă.
Saracie, S. 1. pauvrete, J 29. 554
623. 817. 818.
Saracut, adj. pauvret, 416. - Film.
sMăcuţă.
Saramură, S. t'. saumure, 419.
Sarat, Qdj. sale. II vorbe eărale, mots
d'esprit, agreahles, 831.
Sarcina, 8. f. charge, 234. - 1'1.
snrciue.
Sare, s.f. sel, 258.354.825. Ilr'ol'be
CI.! sare. mots plaisan ts, spirituels
833.
Sari (a), v. sauter, 32. 61. 181. 197.
269. 359. 406. 496. 577. 633.
713.714.715.716.773.11 bondir
tresaillir, 209. II sortir d- l'or­
bite, eclatcr. 343. 355. 676.
Sar-ita, 8. ţ. saut, hauteur d'une
chute d'eau, 715. 716.-P1. să-
rite. -
Sar-itură, 8. j. saut, 717. -PI. să­
rituri,
Saruta (a), v. embrasser, baiser,
180. 244.263 339.547. b6l. 562.
664. 680. 717.
Saruta (a se), v. r. s'embrasser, 196.
Sarut.are, S. f. haiser, 58.">. 717.-
1-'1. sărutâr·l.
Sarutat, s. n. baiser, 681. 717.
Sat, S. 'In. \'illage. 446. 489. 560.
6:)7. 668. 724.11 a fi urechea sa.­
tului, savoirtout ce qui se passe,
463.- 1'1. sate.
Saţ, 8. n. a nu ave saţ, etre in"
satiable, 283.
Satana, s. m. Satan, 148. 571.
*3atara, 8. f. charge, fardeau, 433.
Satura (a se), V. 1'. se rassasier,
177. 390. 424. 437. 825. 829.
Saii, conj. ou, ou bien; passim.
S1Vîrşi (a), v. accomplir, ache\'er,
283. 297.
Sbate (a se), v. r. se debattre, 717.
Sbera (a), v. [Trct11sa.] braire, 125.
Sbiera (a), V. bmire, 125. 717.
SbîrIi (a se), v. r. se dresser, se
herisser, 401.
Sbîrnii (a), v. bourdonner, 28.
Sbura (a), v. voler, 768. 786, 814·11
s'envo!er, 129.
Sburatui (a), v. [Mold.] lancer des
morcea ux de bois (sbu1'l�tură),
718.
Sburda (a se), v. r·. folâtrer, sauter
de joie, 718.
Seaitl, 8. m. ehardo\1, 828.
Scipa (a), v. echapper, se sous­
traire it, 109. 160. 281. 520. 627.
================== pagina 908 ==================
- 908
seĂ
seu
697.11 s'echapper, s'enfuir. 67.
139 524. 576. Ii lacher, laisser
echapper, 718. 807.11 se sauver,
cchappcr au perii, 233·11 sauver,
234. 811
Scapara (a), v. lancer des etin­
eelles, 573. trembler, 26.11 ela­
quer, 269.
Scapare, s. f. salut, Il.
Scara, s. f. etr-ier-. 408. - Pl. scă rt.
Scâr na, s. f. merde, 718.
Scarpina (a), v. grattel', 65. 235.
603. 604. 697. 719.
Scarpina (a se), v. r. se grai ter,
lUO. 'd9.
Scărpinare, 8. f. action de se grat­
ter, 431. 720.
Scaun, s. 11Z. siege. II a au! scaun
la vorbă, par ler sagemen t, 835.
Schimba (a), v. chnnger, 109. 831.
Schimba (a se), v. r, chauger, 371.
Schiop, adi. boit.-ux , 6D5. 660. 661.
662. 663. 691. 720. 72l.--Fem.
schiuPII; pl. s.hiopi 8chi6pe.
Schlop2, s. 1 empan, 206.
Schiopata (a), v. boiler, 720.721.
Schipi (a), v. [Banat] cracber, 598.
725.
SC! (a), v. savoir, 5, 25; passim.li
eonnaîtrl', 632; passim.
Sciinţâ. 8. f. savoir. II p"este sei­
inţl', sans le savoir, 557. - Pl.
sciiltte.
Scirţii '(a), v, grincl'r, 384.
Sclipi (a), v. briller, 357.
Scobi (a), v, nettoyer, cmer, 116.
Scobi (a se), v. 1'. se curer, se net-
toyer. 116. 268.
Scobit, adi. creux, creuse, 268. il88.
Scobori (a se), v. 1'. descendre, 722,
790,
Scoborire, 8. f. descen tc, 722.
Scoica, s. f. moule de riviel'e, 476.
558. - PL 8(,0;CI.
Scop, 8. n, but, 822. - PI. scopllri.
Scopit, s. m. ehâtn', 722.
Scorbura, s. l. creux, cavite, 201.
Scormoli (a', v. [Mold.] [oulller, re-
muer, 718.
Scormoni (a), v, fouiller, remuer,
718.
Scos, adi- tire, 227. - Fum. 8cosi/.
Scote (a), v. fai!'e sor'l il', chasser,
54. 290. 291. 645.11 tiret', 226 II
tirer de, 262. 329. 500. il faire
sortiI', tirer de, 155, 420. 492.
4t3. 566, 753 II arracher, 117.
268. 358. 359. 662. 663. II pro­
duire, faire, 295.llgonfler, faire
sortir de la tele, 352. II Iaire
ecla ter, sauter, 573.llcrever, 72�.11
a scote per; albi, faire blanchir
(les cheveux), 402, II a scâte din
mit/ţi, faire perd re la tete, 74. il
a ecote dator, prctendre que
quelqu'un lui doi t, rester devoir,
148. 2'18.11 a scote din. ,!Jură, dire,
parler, 179.11 It srâte la capăt, me­
ner il. bonne fin, ter miner, 292. il
a scot e pe nas, reprocher, 311,11
a'i scote sufletul, rendre la vie
dure, assassiner de ses prieres,
441.
Sco te (a-şi), v, arracher. (il. soi­
mcme), 340, 341. 344. 358. 359.
Screme (3. se), v. r. fnire des ef­
forts, (pour aller �\ la selle}, 722.
Scrie (a), v. deoriro, 679.
Scrinti (a), v. luxerv] a scrintit'o,
il a fait une gnffe, 722,
Scris, etre cerit, eerit d(Se-ide, par
le rlestin, 47. 160.lldessine, corn­
me, une figure peinte, f)67,
Scr6f�, 8 f. tJ'uie, 693.
Scubori (a S9), v. 1'. [Basarab.],
descendre, 722.
Scufie, s. f. [Mold.], calotte, 517,
520. -- Pl. sC/�fii.
Scuipa (a), 'V cracher, cl'acher sur,
3. 390. 598. 722, 723. 724. 725.
726.
Scuipa (a se), v, 1'. crachl'r sur
soi, 724.
Scuipat, 8. n. sali ve, crachat, 726.
Scula, 8. f. instrument, 147. -
PI. 8c-ule.
Sculâ (a), v. relever. 807. Iilever,
faire lever. 498.
Scula, (a sel, v. r·. se lever, 99.
'129. 385. 496. 502, 509 529. 547.
726. 727. 728. II se relever, 546.
Scump, adi. eher, 802.11 pr'ecieux,
'i03. 704. - Fum. scumpIt.
Scund, adj. de petite taille, 728,
- F(�l11. SCU/ld·I.,
Scura (a se), ti r'. [i1{old] s'ecouler,
se "idel'.11 '1 i se scura ochii după.
elre amOUl'eux de, regarder
avec amour, 357.
Scurge (a), v. vider, 673.
Scurge (a se), v. r. s't�couler. se
vil.er. II a i se scurge OChl:i după
etre amoureux de, regarder,
a\'ec amoul', 357.
================== pagina 909 ==================
909
seu
Scurt, adi. court, bref, 10. 19. 69.
259.280.281.396.423.483.667.
803. 820. H34.
Scurta (a), v. raccourcir 225. 314.11
a'i scurta potecile, metlre dans
l'impossibilit6 de Iaire une chose
805.
Scurta (a se), v. 1". se raccourcir,
225.
Scuti (a), v. presorver, exempter,
721.
Scutura (a), v. secouer, 728.
Scutura (a se), v. r. trembler, 64.
Se, pron, 3-e pers. se, soi, it soi;
passim.
Şe3, s, [. selle, 8!l3.--Pl. şei.
Sec, ad,j. sec, vide. 1\ cap sec, sot,
48. II a răbda în se", attendre
inutilemcnt, 332. II a călc« în
petra seei'î, ne pas reussir, 512.
Fem. secâ; pl. seci.
Seca (a), v. tarir, epuiser.] a i se
seca inima, etre aueanti, desas­
pere, 2 H.l! a se seca la ticaţi,
mcme saus que la precedent,
158.
Seceri! (a), v. mo;ssonner, recolter,
699
Secriii, s. n. [Mold.], cercueil. 582.
Şede (a), v. rester, demeurer, 14.
21. 60.73 99_ 118.124.127. 2E6.
288.292.547.572.599.611.616.
728. '/32. 754.11 etl'e assis, llGH.
s'asseoir', 95. 726.11 rester, ha­
biter, 720. 745. II a şede pe u-
1'cch'iele cul-V(t, presser, quelqu'­
Ull de ses requetes, 467. II ît
şede frumos, cela qui va hien,
790.
Şedere, 8. f action de rester, 732.
Şe�ut, s. n. derriere, 80.
Stima, s. r. compte, 344.11 a bilga
de semi'J, fairE' attenLion, 721.11
rt băga 'În semă, prendre en con­
sideration, remarquer, 4. 378.
Semeni! (a), v. semer, 6lJl1. 732. 841.
Semeni! (a), v. ressemblel', 104.
105 732. 733.
Scmenatura, s f ensemencement.
371.-PI. sernenătud.
Semeţ� �dj. hardi, .arrogant, 324.
remeţa; pl semeţi semeţe.
Semînţa, s. f. semence. II a ave
sifm'Înţă la vor'ba, etre lege re­
ment pris de vin, 835.lla cllula
serntnţa de v01-bă, chercher que·
relle, 83fi.-P1. seminţe.
ŞI
Semn, 8. m. signe, 68. 190. 686.
-IJL sernne.
Semnat, adj. [B·mat], marque, 733.
-Fem. semruită,
Senin, s. n serein, 161. II beau
temps, 125.
Septe, adi ord. car d, sept, 115.
, 125_ 133. 160. 161. 422. 603.
Şepte,aclj·. or d. car d, [Molii.] sept,
224. 751.
Septemâna, s, f. semaine, 676.-'
P1. septemâM
Septemâna, s. r.[ Mold.], sernaine, 2.
Sera, s. f. soir 129.
Serbatcre, s. f. fete, 4.730. 800.-
Pl. serbitlorI
Şer-pe, s, n. serpent, 361. 427.­
, Pl..�erpi.
ŞerpOlca, 8. f. femelle du serpent,
361.--PI. şerpâce.
Sete, s. f. soif', 125.
Seu, s. m; graisse. 99. 425. 426.­
P1. seurt.
Seu, s. rit. [Mold.] graisse, 425.-
P1. Siruri.
Seu, ])1'0. pos. son. sien; passim.
Seu, con}. ou, ou bien, 704.
Sfânt, s. rit. saint, 194·. 383. 384.
662,-PI. sfinţi,
Sfarama (a), v. [Mold.] briser, 217.
Sfarama (a). v. briser, 217
Sfarâmâ (a), v. bl'iser, 218.
Sfat, s. m. cUllseil, discussion, 285.
435.-PI. sfaturi.
Sfatui (a), v conseiller, 496.
Sfinţi (a), v. sanctlfier, donnel' de
la valeur it, 372.
Sfirîi (a), v. gresiller, cl'epiter, 33.
210. 574.
Sfirleza, 8. f. toupie, 299. - P1.
sfÎrleze.
Sfirşi (a), 1'. r. se flnir, se termi­
ner', 370. 532. 683.
Sfirşit, s. n. fin, 489. - PI. sfîr­
şituri.
Sfir�it, adi. termine, 537.-Fem_
s(îrşită.
Sgaibuliţa, s. r peliLe egt'atig-nure,
733.
Sgârii! (a), v. egratigner, 16. 240.
Sgaii, s. n. m;lLrice, 78.
Sgorni (a), v. ehasser, 290.
'Si, 1'r. pr,s. pom' soi, SOI1, sa;
passim.
Şi, con). et; passim. II deja, 486·11
<lussi, 7. 8; passim. II encore,
563.llmeme, 376.450.502.650·11
/
================== pagina 910 ==================
Ş[
- 910
8J>A
jusqu'a, meme, 419.'! de şi, quoi­
que, 570 590. II ca şi, comme,
de merne que, 146. 153. 615.
Şi, pom ci mais, 137.
9i, conj. voir şi.
Sigur, adi. sur, certain. 493.-
fem. si.gură.
Sila, s. t' violcnce, 826.
Simţi (a), v. sentir, 425. [Jo1.
Sîn, 8. m. sein, 3. 256. 274. 403.
426. 427. 490. 629 725 II a sta
cu mâuile 'În sîn, rester les bras
croises, 255. - PI. sînuri.
Sine, prun. soi, 180. 776, II dc sine,
de lui meme, 508. 509.
Sine, pron. 776; voir sine.
Singur, ad]. seul, lui-meme, 8·L
97. 10Q 18Q 282 334. 379. 470.
497. 572. 6'17. 691. 727. 728. II
de-mcme, 509.-Fem. singurit.
Şiotca, 8. f. souche, 734.
Şiretlic,. s. n. fourberie, 822.-P1.
şiretlicuri.
Slab, adi. faiblc, 4. 91. 214. 283.
4'16.734 774. 81l.llmaigre, mai­
gr'e, 57D. 743.-·Fem. slabă; pl.
si" M, slabe.
Slabi (al, v. relacher. II a slitbi din
(du, lâcher la bride, 293.
Slabiciune, 8. f faiblesse, 375.
Slanina, s. f. lard, 346.·- PI. ş:ă­
nine.
Slava, s. f. eclat, renommee, 367.11
în slara cerului, au plus haut
des cieux, 696.
Slobod, adj. non attachtl, libre,
174. 192. 231.1llibre, qui parle
sans retenue, 220.'- Fem. 810-
bor/(,; pl. slobocţl, slobode.
Slobo�i (al, v. lclcher, 532.
Sluga, s. f. serviteUf', 447. - PI.
slugi.
Sluji (al, v. servil', l'C'ndre service,
2U9 344. 649. 63:.\.
Slut, (uV. laic!, 560. 643. 691. 734.
735. 791.- Fern. slută; pl. sluţi,
slute.
Smântânii, s. (. creme, 671.
Smerit, ad;). humble, respectueux,
254. 766. - ftlm. smerită; pl.
sme'riti, smeJ'ite
Smochil{a, s. f. figue, 815. - PI.
smochine.
Smulge (al, v. arracher, 13. 736.
Smult, adj. LBucov} deplume, 129.
- Fem. smuUit.
Snaga, 8. f. moe11e, seve, 735.
Sobă, s. f, pocle, 440. - PI. sobe.
Soc, 8. m. sureau; 557.
Socoti (al, v. penser, se figurer,
483. 653.
Socoti va se), v. r. se croi re, etre
regardo comme, 522.
Socotinţa, 8. f. jugement, 373.
Socru, 8. "1. beau-pere, 6:11. 727.­
PI. socri,
Şold, 8. 11. hanche, 255. 427,-P1.
şolduri.
Şolda, 8. f. tromperie, au jeu des
arşici, il a umblă cu şolda, cher­
chel' a tromper. 789.
Somn, s. m. sornmeil, 295. 502.
735. 738.-PL somnuri.
Şonţ, adf. bancal. II surnom que
1 'ou donne aux Allemands, 738.
Şopircaela, s, f. mensonge, trom­
perie. 789.-Pl. şopircăele.
Şopta, 8. f. chuchotement, chose
dite a l'oreille, 738. 739. - P1.
şapte.
Şopta, s, t'. [Jiolll) ohuchotcment,
chose dite a I'oreille, 739.-1"1.
şapte.
Şopt.ela, s. f. chuchotement, 739.-
PI. şoptele.
Şoptiela, s. f. chuchotement, 739.
!:ior, s. r SCDur, 630.
Sora, 8. f. SCDur, 147.-P1. 8nr01·'î.
Sorbi (a), v. boire, 356. 53t1.11 hu-
mer, 712.
Sorbi re, s. f. gorgee, 557. - Pl.
sorbir-l.
Sore, s. m. solei!, 24 118.217.307.
1)39. 567. 586. 696. 744.802.
S6rece, 8. m. soul'is, ] 1. 24. 31.
256. 270. 391. 625. 666. 722. -
Pl. şareci.
Şoriclu, s. n. couenne, 808.
Şosela, s. f. chucholernent, 739.
740.-PL şoşele.
Şoţie, 8. j: paire, 16.-P1. soţ it.
Şovai (al, v. chanceler, hesile!', 740.
Spada, s. /'. epee, 39.
Spaima, s. f. effroi, 628. - Pi.
spa-l1ne.
Spaimânta (al, 1', effl'ayer, 679.
Spala (al, v. laver, 235. 236. 249.
Spala (a sel, v. r. se laver, 26. ] 19.
189, 250. 298. 711. II a se spt11a
pe buze de, renoncer a, 26.
Spân, s. et adi. imberbe, 394. 588.
740. 741. 742.-Pl. spân!'
Sparge (al, v. briser, detruire, 45
172. 230. 234. 506.
================== pagina 911 ==================
SPA
- 911 -
ŞTE
Sparge (a se), v. 1" se rornpre, se
briscr, 38. 283. 291 375. 376.
Sparta (a se), v. r. [Banat ,e· Trans.]
s'elf'rayer, 3. 4�3.
Spart, adi.easse, bl'ise.ilqun'1 s partă,
bavrud, 190. II mânlf, sparta, de­
pensie!', 256 257 II dissous, 79.­
Fcm. sportă ; pl. spa/·ţi. sparte.
Spate, s. n do", 66. �J6. 133. 1;)4.
172. 35g. 427. 428. 428 430. 43l.
4b7. 600.651. 694. 84311a pune la
spate.Jeler au panier. 428·i!aJi lat
în spate, avoir rle largcs ep� ules,
429 il" da 'atai pe «pate. e'eialer
tout de sori long. 429.11 It nu sci
nici cu spatele, ignorer comple­
terneut, 429.11 a ii rupt in «pnt»,
elrp hrise de Iatiguc, 429. II a
fi cu ghiaţa 'rI spate, eue glaee
de frayeur, 429. II a st rinoe din
spele, ha usscr les epaules, 430.11
a'lI! ad'ta spatele, tourucr 1· s
talous, 430 II a fi spcae cui-v",
erre le soutien de quelqu'un.
4ilO. II a are spate, eLre tres­
prolege, 430.-[>1 sl,ete.
Speria (a se), v. r. s'effr'ayer, 3.
7�5. II s'effelroueher. 738
Şperla,' s. r ,lMold) seorres, 36?
Spm, 8. m. cpllle, 330 b 11. - 1 1.
spin'i.
Spin an, s f. dos, 92. 282. 431.
432. 433 843. II (t'; (u.ee spinarea
tuM, le ba Ltre, 432 II a trăi pe
SlJi1i,,,·e(t CUi-VII, vrvre au.\. ('1'0-
chels de quelqu'un, 432 II ,,'i
c<1cU în 8jJiwl-re, lui tOlllber il
(·harge. -- Pl. sphltlri.
Splina, s. j. rate, 443. - Pl. spline.
Spori (a), v. avallcer, Sil8 II pros­
pereI', 6H. 577.
Spre, prep ven3, 40. 301. 748.
Sprincena, s f'. someil, 341. 342.
361 4il3. 4il4. 436 !I"les pe 'prin­
chu't. tr'Îe sur le volet, 434. II a
se '1t1r!!la în s/J1'illccne, etr�p. blJuf[l
de varJile, 434. � Pi. sprincene.
Sprincenl, s. f voir' spril1dnă.
Sprincenat, adi. qui a de gros
souruils. II il ii sp"incenat, beau
eL le lain basane, 435. II ochm'll
şi sp1'incenat, pa tell t, evidelll,
351. - Fem. sprlncel1atâ.
Spuma, s. f'. ecume, 742. � 1'1.
spume.
Spune(a).v.dire. pin'ler, 86.1b7. 224.
226 276.457.484. 496. 619. bil9.
641. b86. 616.652.742743.744.
7b2. 776. 791. 80:;. 004. 844. II a
spune de la obraz, dire en face,
3;:]6.11 a 1/'( 8)1" ne nici mire, ne
pas soufflur mot, b40.
Spune (a se), v. r. dire, parler,
698.
Spurca (a), v. souiller, rendre nn­
plU', 170.
Spurca (a se), r. r. se souiller,
devenir impur, 97.
Spurcat, ad). souille, impur, 168.
846. - Fern. s purcat ă,
Spus, adi- dit, 744. - Fern. spusă;
spuşi, spuse.
Spuzi (a), v. avoir une cruption,
744.
Stapăn, s. m. maitre, 47. - PI. stă­
plini.
Stup, s. rn, ruche, 786. - 1'1. stupi.
Sta (a), v. rester, demeu rer, 21-
2J, 30. 72 \:12.107. 192. �03. sos.
255.il02330. 409.414.430.432.
608. b 10. b25 b�Jil. 746. 746 li
eu-o assis. 386. II avoir, 22G. I[
etr(� p"el:l, 13a. 777.11 aUeI'. 563.1
rester' salls riea fail'e, 713 II
s'ar'l'eter 712 Iletre s'o trou\','r
414. 411/ 453.5J7 1'1 tenil', 801. II
se Lenil', 163 li eorlsisler', 14.
Stafida, 8. f. raisin sec, 804o.-PI.
stI/firle.
Stall�, s. l Etien nett", b71.
Stallca, s. f, ELienneLle, 824.
Stfing, adi. g'auche, 410. 727. �
Felll. stâu,qil.
Stânga, la gauche, la main gaurhe,
230. Jil5
Stangacili, ({dj. gauche, maladr oit,
74G,
Stapân, 8. m. maître, 46 - p1.
Sfilpâni.
Stapani (a), v. maîtriser, 217.
Stârci (a se), v. 1'. se contradel',
207.
Stat, s. n. taille, prestance, Jil5.
�36.
Stea, s. f. etoile, 118. 369. 6403.
-PI stl·le
"Şterc, 8. n. ol'dure, 327,
şterge (a), v. essuyer" 6ili3. 7,16·11
enlever, voler, 658.
şterge (a se) a'şi; v. r. s'essuyer,
pşsuyer, 18 19. 210. 2bO. 310.
3G2. 747. II a se �terge pe buzrt,
(glJ1'(1), ne pas ubtelJir, etre
obPge de renoneer a, 26. 189.
================== pagina 912 ==================
STE
Sterp, adj. sterile, 747. - Fcm.
st erp«.
St.er pi (a se), v. r. avorter, devenir
sterile, 747.
SticIi (a), v briller, 348.
Stilp, 8. n, poteau, pilier, 16. ­
Pl. stilpi.
Ştir, s, m. Amaranthus sangui­
neus 100.
Stomac, s. n. estomac, 436. 437,
"1:38. - 1'1. stomacur i.
Stomah, 8. n. estornac, 4:36. 437.
4.38.
Strabate (a), v. penetrer, traver­
ser, 785.
Strain, ad], etrangce , d'autrui,
282. 4:?4. II etranger, autre que
le sien, 660. F6m. strain a; pl.
str» in!', străine.
Stramoş, 8. m. aucetre, 275.-PJ.
st rămos],
Stramurare, 8. f. aig-uillo:', longue
g<1ule qui sert a diriger' les
lJ()euf.·3. 307. 308. - Pl. slră­
rn ·1.11'(1,-{ .
Stn,murariţă, s. f. 30S; vaiI' stri'1-
'fJIUra1�e.
Strica (a), v. gater, 45. 16G. 234.
fnil'e du mal, 827.
Strica (a se), 'I!. r. s'abîrner', se
gâtpl', 79. 216. 437.11 se tOl'dre
rll), 701.11 se rendre malade, 696.
7ii9. 813. 845. Ii de Sp stricrI, a
en crever, 694. II a se strica la
U,;t, ne plus eLre en de bons
termes 164
Stricat, (t�j. gale:, 18� 266.11 cor­
rom pu, vicicux, 77.-- Fem. si,';·
cotil.
Strigâ ('lI, v. eder, 49G. 665. 747.
756 795.
Strigare, 8. r appel, cri, clameur,
7�8. - 1'1. ,QtdgărT.
Strimb, adi. de lravers, 194. 729.
730. 745.11 a călca strîmb, fair'e
un [aux pas, 512.- Fum. strîmbă;
pl. st"Zrl/Vi, strÎmbe.
Strimba (a), v. tor'dre, gr'imaeel',
J \14.11 a strîmM din nas, fan'e la
grim;tce, fail'e Ull nez, :313.
St:-imba (a se), v. r. faire la gri­
mace, 65. 73.
Strîmt, (ldj. eLroit, 426. - f<'em.
strÎmte/'.
Stringe (a), v. serl'er, 69. 99. 113.
124. 164. 165. 084. 748. II amas­
ser, (�conomiser, 772. II cât aC
SUN
std".lje din ochi, CII un elin d'o;.il,
363.11 a 8lrînge din piele, paueu­
ter. 420, a sl1'lupe din snete,
hausscr les epaules, 430. a
strtnae din umeri, hausser
epaules, 402.
Stringe (a 88, a'şi). v 1'. se ser rer,
207.11 rang-el', serrer, 413.
Strins, ad]. serrc.] strins la mână,
ecollome, 260.
Stropi (a), v, a rruser-, 267. 268.
Stupi (a), v. [Motâ.] cracher, 441.
598. 74".
Stupit, s. n, [Molâ.] sali ve, 748.­
PI. stupiiurt.
Sub, }J1'Ifp. sous ; passirn.] pe sub,
sous, 435 646.
Subt, pnfp. sous: passirn.
Suhtir e, rtdj. fin, delicat, 136. RO;'}.
3�1. 324. 380. 418 535. - Fem,
subtire.
Suhtiora, 8, f. aisselle, 488.
Suchiat, adj. [Molâ] oreux, vide,
, 468.
Suci (a), 'V. tordre, tourner, 48.
Suciava, 8. j: tluclava, ane, ceo,pi-
tale de la Moldavie, 522. 659.
Sudare, s. f sueur. 841.
Şuerâ (a), v. [lV/olel.] simer, 748.
Suferi (a), 'O. soufl'f'lr, suppor·ter,
11 574.
Sufla (a), v. suu frlel', respi reI', 179.
466. 476. 5�16. 5u7. 651. 7;19. II
sif[1oter', 28.
Sulbre, S. f. soufrle, 749.
Suflet, s. rn. ame, haleine, 68. 139.
251. 393. 3·13. 4:38. 43�). 440. 441.
442,443.447.448.473.476531
573. 578. 825. II copil de suflet,
enfant adoplif, 85. 86.11 întl"ut!
8I1fl"t, d'une halei ne, 442. 4Jil.11
rle Îi eSe 8uIletal, a perdl'e ha.·
Ici ne, 673.
Suge (a), v. sucer, 26. 113. 267.
607.11 teter, 83. ti!;)\). 828.
Sughiţa (a), v. avoir le hoquet, 4\1.
Sui (a se), V. 1'. montCI', ,,'eleve!',
61. 98. 296 433. 713. 714. 749.
750 il se dresser, 401.
Suire, s. f. montee, elevation, 750.
Suiş, s. n. au haut de la mOlllee,
773.-1'1. 8uişuri,
Suliţă, 8. r. lance, 828.-Pl. suliţe.
Suna (a), V. sonner, resonnel', 467.
628. 654. 760. 815.
Sunet, s. '1'1 .. SOI1, 100. 578. -- 1'1.
sunete.
================== pagina 913 ==================
Ul3 --
Super-a (al, v. Iacher, 841.
Superă (a se), v. r, se fucher, 519.
Supt, P"ep. sous, 454; voie sub.
Supţire, adj. fin, 321; voir sv,bţit·e.
Sur, ad]. gris, 402. - Fern. sură,
Şură, 8. f. barge (longue meule).
196 -Pl. şure.
Surcea, «. f. copeau, 711. - PI.
surcele.
Surd, adj. sourd 17. 289. 6H.
654. 693. 700. 757. 788.-Fern
surdă; pl. sureţi, sUI'de.
Sus, adv. haut, 57. 99. 101. 161.
Ta, adi. pers. fem. ta, tienne;
passirn.
Tabac, 8. In. tanneur, 485. _. PI.
tabaci.
'I'ace (al, v. se taire, gardcr le
silence, 4. 81. 167. 173. 201.
297.477. 577. 758,759. 760. 761.
762.763.794,837838.840,843.
Tace-face, comp, mechant et hy­
pocrite, 762.
Tacere, 8. f. silence, 533, 758. 764.
765. - 1>1. tăceri.
Taclale, s. t'. pl, havardagos, 844.
Tacut.. adi. taciturne, silencieux,
289. 295. 766. il pe tăcute, en si­
lence. silencieusement, 26. 485.
- Fem. tăcută; pl. tăcuţi, tăcute.
'fagârţl, 8. f. besace, ha vre-sac,
273.
Taia (al, V. conpel', 11). 22. 38. 39.
63. 118. lil9, 178. 186.220.221.11
394, 399.455.507.595.793.830.11
supprimer, 542. II a nu tilir! ca­
pul P'"C cine-vrt. ne pilS s3yoir
faire, 37. 08. 370. II 'Îl toie la.fi­
caţi. il est gele, 157. II a'i Uita
na8ul, lui l'ubattre le caquet,
314.11 a'i trLin cuvîntul, lui cou­
per la parole, 535.
Taia (a SJ), 'O. ,. se couper, 39.
215. 251. 408. 766.
Tailt, aii). coupe, 39. 313. 314.11
e bucllţică a/ialel (cap tilial) CU­
tUN, c'est un tel iout crache,
61. 506. - Fem. tăiatlt.
Taie-baba, m. C01n}J. malamore, 5.
Taie-fuga, m. comp. faux brave,
571-
Taina, s, f. secret, 85.- PI. taine.
TAI{
247. 30L 713. 725. Ii en haut,
714. 820. I! în 8US, en haut, 750.
790; passim, II în SU8, eu I'air,
414. 474.477. 598. 599. 723.748;
haute, relev ee, 53. 54 II P" sus,
sur les hras, sans toucher terre,
682; en marchant, debout,779·11
de sus, de haut, 848. II a citlca
de SU8, ctre ner, 511.
Suspin, s. n. soupir, 75"i. - PI.
suspinurt,
Sută, s. f. cent, centaine, 95. 96,
155.242.676.690. 823.-PL sute.
'I'aîuş, e. n. tranchant, 221.·- PI.
tăiuşurt,
Talaf, 8. n, propos inutiles, bali­
vernes, 5Va. 767.--PL tal afuri,
Talger, s, u, [Basarab ], assiette,
5611.-- PI. tal.'lere
Talpa, s. ţ'. talon, 37.93,444.445.11
poutre semelle forrnant la base
des maisous de paysans, 3.­
plante des pieds, 44c1. 445. ­
PI. tălpt.
'I'ălpaşiţ a, s. f. diminutif de talpă,
1>1. talpnşiţ».
'I'amâîe, s. t'. ericens, 290.
Tam-nesam, sans rime ni raison,
845.
Tâ.mpit, adj. stupide, idiot, 40.
Tand1, s. f. nom propre de femme,
694.
Ţap, 8 m. bOLlC, 41. 714.-PI. ţapi.
Tapura, en cro>J (en parlant des
, ll1oustaches\, 302.
Tara, OIlOIn. de�ig-ne un bayardage
perpetuel, 767.
Tarb:iceb, 8. r dan� les prerniers
i ours el u Careme, lous les chiens
'que 1'0n peut attraper sont at­
tacbes el battus d'une fac;on
particuliere, llOll1ll1ee tăl'bădl(z,
197.
ŢarClt, ad). tachete, 271.- Fem.
t(/reală
Târq.ii\, adI!. tard, 296. 345. 547.
67,1. 757,
Tare, adj, fort, robuste, '169.261.
437, 446. 606. 767.11 iL haute­
voix, \17. II a fi i(l1'C de uI'echi,
a\'oil' l'oreille dure, 460, 462, li
rt ti tal'e in rÎnzit, entete, tenace,
f, 8 •
J( \
================== pagina 914 ==================
f �Il
TAll
- 914-
T1H
426. II a fi tare în {filei, ne pas
ceder, 121. II a fi tare în C08, ro­
buste, 89. il a fi tare de c�p, a­
voir la tete dure, 49. II a fi tare
de ceflt, etre riche, 65. 1 a fi tare
de ch.ică, etre riche ou hien­
partant, 67.
Tare, ad». vite, 30. 813. II forte­
ment, 127.
Tare, ad». r;:old] fort, tres, 204.
707.
Tata, 8. m. pere, 72. 73. 442. 495.
640. 732. 737.
'I'atucuţ a, 8. t- diminutif de tată,
251.
'I'atuţ ă, 8. f. diminutif de tat(t,.251.
'I'aun, 8. m. taon, 107.-PI. tăm�i.
Tavali (a se), v. 1'. se rouler, 297.
Te, pr. refi, te, toi; passim.
'I'eiu, 8. m. tilleul. II eu ecorce de
tilleul, '146. 729. 829. II inimii de
teid, cceur faible, 216.-PI. teii,
Tema, s. f. peur, 623.
Teme (a se), VI'. craindre, avoir
peur, 3. 154. 450. ses. II se me­
fier, 556. 623.
'I'emeiu, s. n. fondemeut, raison,
829.
Temelie, e. f. fondation, 300.-PI.
temelii.
Temetor, adi. jaloux, 294.-Fem.
lemet6re.
Ţepen, a{�j. raidi. II a fi ţepen, etre
pris de vin, 767.-- FeIll. ţepenă.
Ţeră, s. f. pays, terre, cOlltree,
101. 657. 658. 698. 812.-Pl ţ'rf.
Ţeran, 8. m. paysan, 615. - PI.
ţeml1f.
Terciu, 8. n. eau dans laquelle
cuit la farine de mals, pour fairc
la mamaliga, 557.
Ţerina, s. r ter1'e, poussiere, 431.
728.
Ţernâ, s. f. [Malrl] lene, 428.
Tel!, pl'. pos. ton, tiel1; passim.
Ţi eL 'ţi, pr. te, 278.
Ticalos, adi. mise1'able, indigue,
579. - Fem. ticăl6sli.
Tichie, s. f. bouuet, calotte, 5Hi.
517. 520.
Ticnit, adj. calme, paisible, 802.-
Fem. ticnită.
Ţie, pl'. pers. it toi; passim.
Tit1a, 8. r geste de mepris, 768.
Ţit10la (a), remplir. gouf1er, 391.
Tigae, s.1'. poele it frire, 347. -
Pl. ti.r;ăi.
Ţigan, s. m. tsigane, hohemien,
10u. 340. 643. 644. 70ii. - 1'1. ţi­
gani.
Tigva, 8. {. calebasse-gourde, 50.
677.11 caboche, 769. Voi!' tivgă.
Timp, S, 1/1. epoque, 730. Ii la timp,
a temps, �43. - PI. timpuri.
Tinda, s. f. entree, vesti bule, 440.
- Pl. tinde.
Tine, pr·. pers. toi; passim .11 tine­
însuţi, toi-mame, 700.
Ţine (a), v. tenir, 21. 38. 67. 127.
205. 237. 246. 248. 27!. 316.318.
386. 387. 4.02. 424. 440. 551. II
porter, 432. II surveiller. 220. 1
contenir, 417.590. 59L11 resister,
supporter, 695.767.11 tenirpour,
oonsiderer cornme, 41.11cOtHer,
173.11 supporter, ten il', 385.408.11
a tine din urmă, survciller de
pr�s, 793.11 a'fi ţine capul, vivre,
subsister, 54. 11 daca te ţine pe­
rul, si tu peux, 405. II a ţine­
minte, se rappeler, 279. 616.11 a
ţine calea. poursuivre de ses
assiduites, 791.
Ţine (a se), v. 1'. se tenir, 136.
305. 318. 407.563.7;')0.11 corup­
ter, etre tenu pour, 765. 11 se
cramponner a, 697.11 a se ţine în,
tenir it, 800.11 a se ţine de, sui­
vre, poursllivre, 6U. 102. 163.
321. 450. 664. 768.
Tîner, adj. eL s. jeulle, 296. 299.
407. 469. 487.491. 741. 768. 769.
770. - Fem. lîl1eră; pl. tiner'i,
tine1'e.
Tinerel, adf. jeunet. 342. - Fem.
tiner-iefi; pl. tineri, t·h!crele.
Tinereţe, 8. {. jeunesse, 491. 62;.).
770. 771. 772. 773. - 1'1. ti­
l1e}·etr.
Tingir�, s. f. casserole, 299. 598.
Tîl1jala, s. f'. deuxieme limon an­
terÎeur du chariot tr"îne par
les breufs, 102.--PI. tiJ(jele.
Ţinţar, 8. m. cousin \inSecle), 683.
790.-PI. ţintari.
Ţipa (a), v. crier, 181. 269. 773.
Tirg, 8. n. viile, 315 463464. 785.11
mar-che, 826. 827. Ii tîl'flU-cucului,
mareh6, 288.-PI. tî/gm·i.
Tîrî (a se), t'. ". ram per, 677.
Tirîş, adv. en rampant, en se
traînant, 773.
Tîrîs-grapiş, lot, ac/v. clopin-clo­
pant, 77:1. 774.
================== pagina 915 ==================
- 915-
TIR
Tirîş-qropiş, loc. ad». 774; voir
tî1"Îf·gritpiş.
Tirit, adj. rampant, triste, 536.­
Fem, tirită,
Tiritură, 8. f. trainee, femme de
rien, 774.
Tiria, 8. f. parc iL moutous, 705.-­
PI. tirle.
Tirţa-pirţa, 1. comp. peu de chose,
presque rien, 774.
Ţîţă, 8. f. teton, sein, 83. 88. 89.
445. 446. 828.�PI. tîle.
Ţiui (a), v. bourdonner, 467.
Tivgă, s .f. voir tigvă.
To, pour mi, tien, 381.
Tobă, 8. t, tambour, 432. 754.
755.-Pl. tobe.
Toca (a), v. hacher, 55, 191.11 son­
ner (la tacă), 299. 467. 752.753.
755.
Toca, s. f. sorte de planche en
hois, ou demi cercle en fer, ser­
vant de cloche pour les egli­
ses, 289. 299. 467.
Tacă-gură, 1. C0I111). bavard, 191.
Tocma, ad», justernent, tout-ă-fait,
114. 688 766.
Tocmai, advjustement, tout-ă-fait,
41. 653.11 prccisement, 114.
Tocmală, s. f, [i110Id.j accord, en­
tente, 827. - PI. iocmeli,
Toiag, 8. n. longue canne, 641.­
PI. tofege.
Ţoi, s. n. couvertnre, 590. - PI.
tale e t tol ut· T.
Topi (a), �. consumer, 009.
Topi (a se), v. 1'. fondre, se dis­
soudre, 131, 307. 396. 409. 671.11
fondre, maigrir, 437. 439·11 i se
tOIJfSce scuipatul în gun'i, l'eau
lui en yieHt il, la bouohe, 726.
*T6psesc, 8. n. flVloldJ, poison,
453.
Topor, s. m. haohe, cognee, 67.
298.-PI. topare.
Torce (a), v. tor-dre, fileI', 029. 844.
Tort, 8. n. filasse de ohallvre, de
lin, etc, 295.
Tot, ad). et odv. tout, 46. 57;
passim. II la tate, en toutes
ohoses. toujours, 39. II întj'u tot,
en tout, 373.11 cu tot ni, entie­
rement, oompletement, 559.
650.696. Ii de tot, completement.
76G.11 toujours, eonstamment, 8.
93. 137, 14& 144. 179. 201. 22�
275.297.479.503.504.507.511.
513.528.541.564.583.593.594.
633. 636. 670. 682. 740. 743.
757. 787. 826. 848. II malgre
cela, encore, 2. 340. 396. 445.
509.510.611. 636. 762. 777. 828.11
quand meru e, tout de meme,
14. 126. 177. 178. 274.283.286.
292.496.626.646.650.654.671.
675. 680.681. 689. 690. 703. 717.
767. 776. 801. 822. 840. II aussi,
332.
Tot-de-una, ad». toujours, con­
stammen t; passim.
Trage (a), v. tirer, 75. 82. 111.
230. 421. 551. 775. II aller, etre
attire vers, 373. II tirer, entral­
ner, 631. 655. II souffrir, endu­
rer.supporter les consequences,
42. 43. 47. 77611 râler, 637. II
sonner, 636. 753. II a traoe cu
ureclua, preter l'oreille, 469 II
ce trage băta.ie, battre, 98. II a
trage la măsea (mustaţă], boire
se griser, 267. 301. II a trage de
nas, mener par le bout du nez,
316. II a trooe la stânga, voler,
etre fourbe, 435. II a trage cu
pictorul, souhaiter il autrui un
bonheur qui nous vient, 413.
Trage (a se), v. r. se tirer. II a se
trage în degete cu, etre il cou­
teaux tires, 111.
Triil (a), v. 7.14.36.37. 104.243.
292.368.378.394.432.489.521.
524.544.587.588.636.638.639.
720.768.776.777.778779.780.
781. 782. 785. 759. 801. 839. II
dureI', existe!', 103.
Traista, s. f. besaee, 49. 205.
Traiti 8. n. existence, vie, 274.
290. 781. 782. 801.� Pl. trăsuri.
Trăncăni (a), v. bavarder', jacas­
ser, 782.
Trandafir, 8. m. ro se, 609.
Trândăvie, 8. f. paresse, fainean­
tise, 771.
Trânti (a), v. lancer, jeter 530.
814. 833.
Trâlltiturii, s. f. lutte, action de
terrasser', 16.
Tras, p. lJ.tire. II tra8 de per, tire
par les cheveux, 403.
Trasni (al v. provincialisme pour
CI l-rosni, craquer, eclater, 467.
Treba, s. f. travail, occupation,
181.235.298.610.762,774.819.
820. 821. 838. II chose, 501. I! a
================== pagina 916 ==================
TRE
- 91G -
UIT
(nu) ave treba, (ne pas] avoir
d occupation, 729. 840, il om de
trebă, homrue de bien, corn­
me il faut, 2. 235.- Pl. treburt.
Trebui (a), v. Ialloir, devoir, etre
necessaire, 8. 41. 84. 146.154.
160.171.236.238.306.341.369.
371.376.439.475.486.516.517.
520 615.685.691.716.719.739.
'I'rebuinţa, 8. f bcsoin, neocssite,
503 053.-PI. trebuinţe,
Trece (a), 1'. passer, 1. 11. 12, 68.
81. 109.110 124.203.275.303.
322 427.430.514.581. 620. 658.
751. 782. 794. 795. 804. 817.1\
passer, faire passer, 197. II SLU'­
passer, 494. II passer. s'user-,
584. II depasser, fr'anohir. 705·11
sautcr, passer,715. II a'l trece
nc'tdulJel,:le, etre dans les tran­
ses, G45. Ii a trece ctt vederea
ignore!' quelqu'un, De pas en
tenir cornpte, 797.
Trec; (a S3), v. 1'. passer, se Iauer,
773. II i se trece, ou lui passe,
Olt lui pcrrnet de, 825.
Trecut, 8. u, et adj. passe, 3. 131.
211.
Treera (a', v. baLtre (une reeolte),
768.
Trai, ((elj. num. card. trois, 20;
passim.
Trei-�ec'i, adI num. trenle, 115,
Tremura (a), v. trembler, 320. fH5.
782. 783.
Trepad, 8.1/, LM"ld] marehe, mar­
che fOl'cee, 7E2. Voir voI. I,
trapdcl,
Trapadata, 8. f. l Mall) jambe,
pied, 416. - PI. trepifdate,
Trepta, 8. f. marche (d'escalieri,
714.-PI. trepte.
Trestie, s. {. Jonc, I'oscau, 688. -­
Pl. trestii.
Trezi (1 53), v. r. s'el'eiller, 4.71.
703.
Trii, ad], num, cani. [Mold.] tI ois,
557.
Trimete (a), v. envoyer, G29.
Trimite (a), v. envoyer, 649
Tronc, tout d'un coup, 202. 530.
Troncani (a), v. bavarder, jacas-
ser, 826.
Trop], inter], imitative du ela­
quement que font les savates,
lorsque ]'011 marche, 632
Trosni (a), v. craquer, eclater,
121. 270.
Trup, 8. m, corps, 46. 106. 164.
202.343.437.439.440.447.448.
493. 706.-PI. trupuri.
Trupi (a) v. [Molel} danser, etre
joyeux, 743.
Tu, Pr- 2-a pers. tu, toi; passim.
'I'uia, 8. f. arbrisseau t res Ieuill u,
671. II [!ogn�i de tu/l(, mensou­
ges, 743.11 rien 48.-PI. tufe.
Tufan, s, 111. jeune chene, 510.-
1'1 turan«.
Tuleiii, 8. n, poil uaissant, 127.­
Pl. tulei.
'I'umba, s, f. culbute, 449.
Tun, 8. n: canon, 707. 755. - PI.
lumll·r.
Tunde (a), v. tondre, 20. 518.620.
547.
Tunde (a se), v. 1'. etre tondu. se
faire tOllclre. 518. 520.
Tur, 8.11/, fond du pantalon, 174.­
Pl. turi.
Turcesc, aclj. turc, 5 --Fem, tu!'­
ce8Ci1.
Turma, 8. ;: tl'oupeau, 489.1! bande,
155.--1'1. lunile.
Turna (a), v. verser, 783. 784.
Turti (a), v. aplatil', eCl'ascr, 315.
Turui (a), v. bavarder, .Jacasser,
289.
'fuse, 8. f. toux, 587. 78,1.
'fuşi (a), v. tousser, 815. 842.
Tutun, 8. Il. tabae, 791. 826.
u
Ucide (a), v. lller, 178.
Ud, adj. mouille, 653.-Flim. ndcI;
pl. ti e! t, ude.
Uda (a), v. mouillcr, 734.
Udaturâ, 8. f. arrosage, 297.
Uita (a), v. oublier, 1:36 137. 229,
243,244.475 G17. l30 68G. 796.
Uita (a se), v. 1'. regardcl', .ieter
un regard sur, 137. 193. 292.
346. 435. 521. 678, 691. 784.
785.
Uita (a SJ), v 1'. s'oublier, 338.
Uitlt, adi. oulJlie, 490. 630.--Fem.
uitati!.
================== pagina 917 ==================
-- 917
UIT
Uitatura, s. f'. regard, 785. - PI.
uttdtur).
Umbla (a), v. aller, marohor, 49.
50. 52. 53. 54. 70 94. 183. 184.
189. 190.227.318.350.363.423.
461.514.629646.720721;777.
785. 786. 787. 788. 789. 805. II
chercher il, s'efforcer de, 585.
617.11 aller, voyager, 778.11 pas­
ser, 263. 1\ se conduire, traiter,
291. 504. 1 (t umblu după, tour­
ner autour, rechercher, 13'1;
chercher, chercher il, 848 II a';
mnb/ci prin pll1"r1, a voir sur le
bout de la langue, 193.
Umblare, s. f. dE'marehe, 789. ­
Pl. Ulid)l!1ri.
Umblet, s . J!. demarche, 789.­
PI. umbleturi,
Umbra, s, t'. ombre, 86. 369. 395.
447. 448. 449. 4f>0. 451. 559.­
PI. umbre.
Umed, ad], humide, 831.-F6m.
umed ă,
Umer, s. n. cpaule, 33. 217. 245.
411. 451. 452. 453.-PI. umere
et umeri,
Umeri (a se), V. 1'. mettre l'epaule
pom, 493.
Umfla (a), v. enfler, gonf1er, 66.
303. 31b. 843.11 a umfla de chi',ă,
tire!' les cheveux, battre, 6'1.
Umfla (a se), v. r. s'enfler, se
gonfler, 18. H)8. 303. 434.
Umflat, alV. gOl!fJe, 26. 790.­
F'em. w/!flatit.
Umple, (a), v. emplil', remplir,
97. 126. 533. 784.
Umple (a se), v. r. s'emplir, s()
remplir, 391. 442.
Un, odj. nll?n. ccwd. un; passim.11
una, une chose, 134. 542. II ca
Uil((, pareilles, 105. II câte 'rlnul,
unul câte II1wl, un it un, 423,
434. - Fem. '/lJut; pL unT, unc.
Uude, aelo. Otl, 3, 4; passim. 11111
Oll, 77, 125; passim. II dans le­
C[uel, 37.
Unde-va, (ldt·. C[uelque part, 310.
42'1. 6ti5.
Undiţa, s. f'. ligne (il pecher) 530.
5H.
Unge (a), v. oindre, 18, 168. 197.
211. 330. 344. 345 530.
Unghîe, s. f. ong'le, 453. 454. 455.
456. 7H). II unghie !fi carne, ce
sonlles cIeux cIoigts de la main,
URl\I
45il. II (t'ljl are/a unqliiile, 111011-
trer les griffes, 455. il nici cât
unghia, rien du tout, 455. Ii a
prin» la w1{/hiT, les griffes lui
ont pousse, 456-PI. unghii.
Uns, adj. graisse, 491.-Fel11. unu't;
pl. unşI, unse.
Untură, s. f. graisse, 483. 633. 790.
Ură, s, f. haine, 172.
Urca (a se), v. 1'. mouter-, 61. 311.
713. 790. il s'elever, 503.
Urdă, s. f. sorte de fromage blanc,
282. 753.
Urdu-belea, loc ado, inopinement
et desagreahlernent, 433.
Urduros, arlj. chassieux, 634. 790.
--- Fern. urdtirosă; 131. urduroşt,
urdurâse.
Ureche, s, f. oreille, voi r urcchle.
Urechîe, 8. f. oreille, 54. 56. 178.
186. 300.336.345.346 391. 427.
456.457.458.45\).460 461. 462.
463.464.465 466.467.468.469.
477. 4\:)2. 49i:l. 551• 738. 753. 7f,4.
755. 756. 841. II chas, 796. Ii a fi
într"a urechie, avoir la tete felee,
461. II a se tace intr'o urechie,
faire sembJant ne pas corn­
prendre, 461. II a fi tare ele u·
1"echT, avoir I'oreille dure, 462·11
a ave urechi lung'i, 6tre un sot,
462, II a se lllnp'i urechile cui-va,
avoir les rlents longues, 462.11
a fi �tl'ec1rfa satului (tîr.qului, }JIZ­
mîntului), savoir tout ce qui se
passe, 463. Ii a ave urechi de
eli/fi,ţ, entendre mal, 46'L II a
}June mult pe-o lwechle, s'enni­
vre!', 465. II a'l rode urechile, lui
rebattre les oreilles, 465 1/ as,
{ace tot urechi, etre tout oreil­
les, 466 I! pan' în urechi, jus­
qu'aux oreilles, 467.11 a ascult(l
cu o urechie, preler une oreille
distraite, 468. II a trage c •. t >,t­
rechia, preter l'oreille, 465.­
P1. 1l1'eehi.
Urgie, 8 . .f. courrollx, 748.
Uri (a), v. ha'ir, detester, 803.
Uri (a se), v. r. s'ennllyer, 729.
Urît, (((V, laid, oclieux, 220. 295.
305. 566. 790. 791. 792.-F6m.
urî/ă; pl. uriţi, 1�1·îte.
Urît, s. n. laiclellf, 790.
Urla (a), v. hurle'r, 784, 792.
Urmă, s. r tI'ace, 684. 792. 793.11
tie pre w'lUc1, suivanl, qui suit.,
================== pagina 918 ==================
Un\I
- 918
YED
557. I! pe urmet, ensuite, 477.
'l32.ll mat pe urmă, plus tard,
80. Il în (la) urmă, a la fin, 115.
692; en fin de corupte, 580 II
690.11 mai în urmă, plus en der­
nier, 692. Il de pe urmă, de la
fin, 727.11 din urmă, de la fin, le
dernier, 515.
Urma (a) v. sui vre, venir, 699. 700.
Urs, 8. m. ours, 92. 122. 123. 153.
154. 602. 776.-Pl. urşi.
Uşă, 8. f. porte (de maison), 66,
125. 492. 735. 755. 756. 810.­
PI. uşe, usi.
Usca (a), v. 'secher, mettre a sec,
793.
Usca (a se), v. 1'. secher, 247. II se
dessecher, 367. 475. 594.
Uscat, ad], seche, 587. II desseche,
804.-Fem. uscată.
Uscat, 8. n, terre ferme, 649.
Uşor, adj. leger, 52. 234. 245, 260.
28-1. 370. 722.11 facile, 155. 237.
Uşor, ad», facilement, 225. 518. 685.
Ustura (a), v. cuire, bruler, 686.
693. 694.
Usturime, s r. CUiSS011, 321.
Usturoiu, s. m, aiI, 14. 99.
Uşurel, ad]. diminutif de uşor,
leger, 52. - Fem, uşurică; pl.
uşurei, uşurele.
Uşurinţă, s. f, legerete, 829.
Va, s-a pers. ind. sinţ); du verbe
a vol, vouloir, 286. 624.
Vacă, s. f. vache, 92. 106. 376.­
PI. oaci.
Vacar, 8. m. vacher, 566. - PI.
oacart.
Vad, s. n. gue, 295. - PI. vaduri;
Vadra, 8. [. mesure de capacite,
799.-PI. vedre.
Vaeta (a se), v. r, se Iamenter,
se plaindre, 72. 579.
Vai, interj, helas! malheur a' 34.
35. 37. 80. 101. 417. 488. 605.
719. 750. Ii cu chitl, cu vai, a
grand peine 524.
Vaîetâ (a se), v. 1". se lamenter,
se plaindre, 91.
Vaita (a se), v. r. se lamenter,
se plaindl"e, 72. 91 282. 794.
Val, s. 11. rouleau, 146. - PI vallwi.
Vale, s. f. vallee, 100. 405. 474.
523. 572. 661. 728.-P1. dU.
Vameş, s. n. douanier, 737.
Vapsea, s. l [Mold], couleur, 661.
-PI. căpsele.
Var�, 8. f. etc, 632. 675. 767.­
ve6.
Varga, s. f. verge, baguette, 80.11
a trenwn't Ce! varga, lrembler­
comme la feuille, 783. - PL
ver[J1.
Varsa (a), v, rejeter un liquide
que 1'011 a dans la bouche, 169.
527.-Voil' a verse!.
Varza, 8. f. chou, 129. 798. - PI.
verze.
v
Vas, s, 11. vase, vaisseau, vais­
selle, 283. 305. 390. 598. - Pl.
vase.
Vasilic, s. 111, basilic, 261.
Vaterna (a), v. causer du tort, du
dommage, 220.
Vatra, 8. [. foyer, 127. 735,-1"1.
vetre.
Vatraiu, s. n, fourgon, tisonnier,
781.
Ve, pr. pers. VOUS; passim.
Vechill, ad], vieux. ancien, 460.
489. 491. 685.-Fem. oecliie.
Veci (ele), loc. eterne], 737.
Vecin, ad], voisin, 328. - Fern.
vecină.
Vecui (a), v. bien vivre, 779.
Ve�, s. m. oUle, 79,1.
Vede (a), v. voir, considerer, 6.58.
66.67.78 79.137.154.156.250.
285.297.309.310.327.330.331.
322. 333.334.035.337.342.343.
344.345.346349.355.364.365.
37li. iltl8. 394. 3U6 398. 399. 477.
480. 48J. 482 529.5,\:3. 574.580.
583 596 628. 6J8. 662. (:6-1. 678.
685. 686 G91. 691. 714. 7�4. 751.
754. 783.786.794. 795.796 797.
708. 805. 8:::6. Il s'eccuper de,
443.
Vede (a se), v. r. se voir, 2. 23.
38.79.85.93.131.303.338.390.
483. 705. II eLre visible, 685. II
paraître, sembler, 106.
Vedere, s.j'. "ue, reg-ard, 310. 601.
797. - Fl. t·erle!'i.
================== pagina 919 ==================
VED
- 919
VIT
Vedi (a), v. devoiler, deceler, 6B.
'Veni (a), v. venir, arrtver, 66. 74.
78.80.98.168.187.192.210.226.
443.475.490.491492 493.496.
497 518.539.547. 572.608. 6::l3.
639.640.699.745.775.777.778.
798.799.830. 841.IIcon venir, 610.
II tornber, 82. 180. 262. 528. II
avoir envie de, 403. 693. 695 ..
vorba vine, c'est une facon de
parler, 834. II a'i veni de hac, en
veni!" a bout, 148.
Venin, s, n. pOison,295 538.799.
Venină (a), v. r. s'envcnimer,
s'empoisonner, 650.
Ver, s. 111. cousin, 632.-PI. oeri.
Verde, adj. vert, 22. 174. 203. 276.
298.333339.359.380.511.587.
595. 718. �06. 846.--PI. oerâ).
Verde. voir Burtă.
Verde, adv. verternent, 743.
Veriga, 8. f, auueau, chaînull,281.
- PI. verige.
Verme, s m. [Mold.], ver. 379.779.
-Pl. oermi,
Versa (a), v. verser, 799.11 emettre,
645.11 repand re, 423.11 vomir, ren­
dre, 172. 272.
Versat, s. n. petite verole, 800.
Versat, part: pas: repandu, 709.
Versatura. s. (. vomissement, 800.
-1'1. versăturT.
Vesteji (a), v. se faner, se fletrir,
568.
Veşteji (a se), v. r. se faner, se
J1etrir, 367.
Vesti (a) v annoncer, 445.
Viclen, adj. ruse, fourbl3,294. 530.
807.-F'em. vicUnă; pl. vicleni,
viclene.
Vie, s. f. vigne, 594. - P1. vii.
Vierme, 8. m. veI', 225. 7BO.-Pl.
vier·mi.
Vieţa, 8. f'. vie 80. 136. 137. 202.
2B2. 289.345.625.667.737.773.
BOO. 801. 802. 807.11 în vieţ(I, .ia­
mais de la vie, a aucun prix, B5.
Vieţui (a), v. vivre, 803.
Vieţuire, 8. f. vie, existence, 804.
Vifor, s. m. tem pete, 688. - PI.
vi'"ore.
Vin,' 8. m. vin, 156. 299. 491. 612.
772.-PI. vinuri.
Vina, s. f. vei ne, 247. 712. II mus­
ele, force, 14. 62. 440. 469.691.
698.11 a alJe vîn('i, etre fort, 469.11
CI fi tare de vînă, etre vigou-
reux, 446. II bună de vî1ll1, vi­
goureux, de complexion amou­
reuse, 295. 487.-PI. vine.
Vinat, 8. f. chasse, 788.
Vinde (al, v. vendre, 419. 486. 533.
Vindeca (a), v. guerir. 4\:>7. 686.
Vindeca (a), v. guerir, recouvrer
la sante, 484. 685. 686.
Vindicat, adi. [MaldJ gueri, 492.­
Fem. vindicatc't.
Vino 'ncoce, s. n, m a m. viens
ici. II a fi cu vino 'nc6ce, avoir
du charrne, de I'attrait , 472,
798. 799.
Vinos, adj. fort, energique, 469.­
Fem, vîn6s(t.
Vint, s. m, vent, 175. 192. 318.
384.466.530531 533.670.723.
724. 734. 748. II pet, 804'11 a'si
hUl vint, s'ombalter, 486. 1 a �e
da în vînt, se demeuer, faire
l'impossible pour, 423. II a gOlit
VÎnturile, bayer aux corneilles, 2
788. Ii It vorbi în vint, parler eu ----
l'a il', 73'1("11 'i-a remas »orba în
vînt, sa requete n'a pas ete
ecoutee, 834. II slab de'l bate
vintul, si faible qu'un souffle
le renverserait, 734. II a (ace
vint cui-va, pousser quelqu'un,
510.-1'1. vînturi.
Vipera, s.j. vi pere, 453.--PI. vipere.
Virf, s. n. sommet, 40l.]1 bout, 109.
110.-1'1. vÎlfltr'i.
Viri (al, v. fOdrrer, mettre dans,
49. 306. 427. 499. 807.
Viri (a S3,) v. '1'. se fouITer, se
gIisser, 442.
Virsta, 8. f'. �tge, 445. 804. - 1"1.
Vtl'stu.
Vîrtos, adi. [Mald.] fort, robuste,
708. II mai OÎ1·t08, encore plus,
396.
Vis, s. tn. reve, 735. 801. 805. II
vis reu, cauehemar, 805. - Pl.
vise et m:suri.
Visa (a), v. re veI', 429. 547. 805.
806.
Vişa, s. f. nom de femme, 30.
Vita, s. f. bete a eornes; au plu­
rieI, viw, beLail, bestiaux, 373.
536.
Viţa, s. r pierI de vigne, 298.497.
594.-1"l. viţe.
Viţel, s. m. veau, 548. - P. viţei.
Vitez, (Idj. brave, vaillant, 439.-
1"1. vitej-i.
================== pagina 920 ==================
- 920
vre
VUL
Viu, ad], vivan t, en vie, 63.613
614. 615. 806. 807. Il\?leine de
vie, energique, 827. II de viii,
de son vivant, tout en etant
encore en vie, 615; tout vi­
vant, 484.
Vlad, S. m, dim. de Vladislas, nom
d 'homme, 791. 800.
*Voda, s m. prince regnant, 178.
Voe, S. f. volonte, assentiment,
2.- PI. vof.
VOI, sr- vous; passim.
Voi (a), v. vouloir 130. 154. 155.
168.233.286. R30.397. 4�4.501.
747. 794. Voir a vro'L
Voie, e. f. bonne volonte, 722.­
PI. voi.
Voinic, adi. brave, beau gars, 98.
156. 280. 380. 606. 608. 716. 731.
746. 770.-P1. voinici.
Voinicie, S. f, bravoure, 92.
Voinţa, s. f. volonte, vouloir, 199.
Voios, (ldi- allegre, dispos, 199.
296. 706.- Fern, votOsă,. p1. uo­
iOSi, vo![ose.
Vopsi (a se), v. r, se teindre, se
colorer, 804.
Vorbă, s f. mot, parole, 3. 4i5. 167.
169.171.276.279.281.312.445.
478.483.509.534.538.575.621.
(i98. 807. 808. 809. 810.811 812.
813.814. 815. 816.817.81�. 819.
820.821.822.823.824.825.826.
827. 828. 829.830. 831. 832. 833.
834. �35. 836.lllangage, facon de
s'exprimer, 666. 789. II altă vorbă,
c'est une autre affaire, 824. II
a se deplirta cu vorba, s'eloig­
ner de son sujet, 829. II a veni,
la vorba cui-va, reconnaître que
quelqu'un avait raison de dire,
830. II (('fi întorce vorba, re­
venir sur une promesse don­
nee, 830. II a lua 1.'01'1)(1 din gu­
ră, couper la parole, 830. II
a schimba vo]'/;a, rompre les
chiens, 831. 111:orbe 'Umede (Iănt
miez), vaines paroles, 831. II
'wrbă de clacă ({ttrC(l), paroles
inutiles, 832.11 vorbe în doi peri,
mots a double sens, 832. II vOl·be
sărate, mots pleins de seI, 833. II
a· nu se potrivi la vorbă, ne pas
elre d'accord (sur quelque cho­
se), 834. II CI fi scump la vorbă,
elre avare de paroles, 835. II
a are semînţ(1 de vorba, etre pris
de vin, 835. - PI. vorbe.
Vorbi (al, V. parler, dire, 26. 65.
70. 97. 121. 134.167.173.174.
185. 186.224.276.460.477.615.
634. 677 678.729.730.742.745.
751.768.760.783.836.837.838.
839.840.841.842.843.844.845.
846.847. 8!81ldlre du mal, 134.11
a vorM de reu pe, dire du mal
de, 327. 328. II de vorbit, pour
parler, 178. II a vorbi ca baba
cht6ră (orbă) , parler sans am­
bages, 843. II a vor-bi, de pe cal
(şea), parler a oheval, parler
de haut, 843.11 a vorbi rezihr.iş,
parler ferme; 844. II a vorbl. ple­
'tit, dire des riens, 844.lla vorbi
de pe ceea lume, se faire des con­
tes bleus, 846.
Vorbit, adi. parle, dit, 814. 846.­
F ern. corbită ; vor'biţr, vorbite.
"'Vornic-mare, e. m. ministre de
l'interieur, 97.
"Vorovă, s. [, [Mold.] parole, en­
tretien, 808. 811. 848.- PI. co­
rore.
Vostru, adf. el pl'. pos. votre :
passim.
Vrabie, 8. f. moineau, pierrot, 490.
- PI, »rabu.
Vr::'jmaş, s m. ennemi, 453.
Vre, pl'. indef, quelque, 6. 298.
619. 651.
Vrednic, odj, digne, capable, actif,
143. 369: 560. - Fem. vrednică.
Vrednicie, ;. f. merit�, activite, 41.
Vreme, S. f. temps, epoque, 78.
82. 131. 375. 477. 491. 694. 695,
772. 808 814.11 vremea de apoi.
le jugement dernier, 614.-1'1.
m'emur!.
Vrere, s. j. volonte, vouloir. 281.
683. - PI. t·reri.
Vroi (al, V. vouloir, 130. 155. 167.
233.286.337.378.433.434.439.
452. 501. 610. 571. 662. 762.771.
Voir a voi.
Vrut, adj. voulu. II a v01·bi vl'ute
�i lle-vrute. parIer â tort et a
tl'<l.vers, 742. 743. 846. _. Fem.
vrută; pl. vru!i, vrute.
Vulpe, s. f'. renard, 725. - P1.
vu Il' t.
Vultur, s. m. vautour, 274. - PI.
vulturi.
================== pagina 921 ==================
ZĂB
- 921 --
z
ZUL
Zăbovi (a), v. retarder, 838.
Zăcare, 8. f. [Mold]. maladie, 533.
848. .
Zace (a), v. garder le Iit, etrc ma­
lade, gesir, 496. 848.11 se trouver,
565. 568.
Zadar (În), loc. ud». en vain, inu­
tilement, 702. 717.
"Zadar (întru), loc. ad». en vain,
717.
Zamă, 8. [, jus, 476. 557. 558.
Zăpadă, 8. ţ'. neige, 131. - PI. eă­
perţi.
*Zapis, 8. n. ecrit, engagernet, 777.
- PI. eapiee.
Zări (a, v. apercevoir, 154.
*Zavistie, 8. r. malveillance, in-
trigue, 375.
Zdranga, m. imit pan, pan, 69.
Zemă, 8. f. jus, 305. 476. 558.
Zestre, 8. f. dot, 131.
Zid, 8. n. mur, 763. - PI. ziduri,
Zidire, 8. f. creature, 691.
Zimbi (a), v. sourire, 302. 848.
Zmag, 8. n. mauvais golit, 508.
ZOlca-betii, dans l'expres: a ttm-
blă zoica-betă, etre ahuri, bayer
aux corneilles, 788.
Zuluf, 8. m. papillote, 469. - Pl.
zulttfi.
================== pagina 922 ==================
1
I
,
================== pagina 923 ==================
GLOSAR
MACEDO-FRANCES
.A..
A, p'r. âem. le, la, celle, 171, 329,
705. 707. 742.
Acăţare, u. accrocher, attraper,
0\)6. 663. 812.
Acăţare (s'), v. r , s'acci-ocher.] en-
treprendre, 471.
Acătat, adj. concu, 141.
Agea, ]11'. drIm. ce, 246.11 cette, 409.
AgeI, pl'. dem, celui, 70. 407. 473.
47'*. 009. 089. 813.
Acel, pr. drIm. celui, 141.
Aclo, adv. Ia, 550.
ăcşt, adv. ainsi, 798.
Acumperare, v. acheter, 841.
Adavdzeare, v. ajouter, augrnen-
tel', 810.
Aducere, v. apporter, amener, 222.
494. 078. II rapporter, 809.
Aflare, v. trouver, obtenir, 379.
078.11 trouvcr, rencontrer, 607.
606.
Agârşire (s'), v. '1'. s'oublier, etre
oublie, 338.
Agiungere, v. atteindre, 592.
Ahât, ad], autant, 778.
Ahâllte, ati). f. pl. autant, 44.
Ahoria, adv. autre c11ose, 842.
Ahtare, adj. tel, 36. - Pl. ahtărt
AIăgare, v. courir, 473. 474.
AHigare, 8.f. marche, voyage, 473.
Alâgat, adj. celui qui rnarche,
voyageur, 474.
Alâl1t, adj. autl'e, autrui, 96.
Alant, adi. autre, autrui, 105.
AIăsare, v. laisser, 096.
Alfa, alpha, 546.
Alghire, V. blanchlr, 332.
Altu, ad], ind. autre, 11, 134.329.
724. 820.
Amărire, v. met de l'amertume,
rend amer, 222.
Amel, adj, 1)08. le mien, 96.
Amindu6e, aâ], et pron, les deux,
236.
ămintat, adj. qui a profit, avan­
tage, 761.
Amorţire, V. etre agace (en par-
lant des dents), 140. 141.
Anathimare, V. anathemiser, 784.
Aîiiurzire, v. sentir bon, 478.
ănvirtere, V. tourner, diriger vers,
223.
Apa, 8. f. eau, 710.
Aprindere, V. allumer, 11.
Arans, 8. ţ', plaie, blessure, 686.
Aravdare, V. patienter, supporter,
473.
Ardere, V. bruler, 11.
Ar emănere, 7>. rester, demeurer, 76.
Areii, adf. mauvais, mechant, 170.
812. 813.
Aridere, V. rire, se moquer, 692.
Armânere, v. rester, demeul'er, 76.
Aroş, adj. rong-e, 536.
Arsarire, V. sauter, franchir, 715.
Arsărit, adj. sau te, franchi, '115.
Aruşire, v. rougir, 13tl.
Al'uşie, s. f. hon te 509.
================== pagina 924 ==================
ASI3
- 9240 -
con.
Asburare, v. voler, 786.
Ascăpare, v. echapper, 692.
Ascuchere, v. cracher, 724.
Ascultare, v. ecouter, 841.
Aşi, ad». ainsi, de meme, 798.
Aspardzere, v. briser, 221. 222.
Asparzere, v. se găter, 129.
Aspru, 8. n. aspre (monnaie), 822.
Asunare, v. sonner, 756.
Asupră, jJnfp. dessus, dehors, 5H6.
Atât, adj, autant, 592.
Aurlare, v. hurler, crier, 754. 792.
Auş, s. et aâ], vieux, ancien, 140.
141. 489.
B
Băgare, v. mettre, 170. 459. 583.
589.
Bânare, v. vivre, 778.
Bană, s. f. vie, 802.
Barbă, s. f. barbo, 8. 9.11. 741. 742.
Bărbat, s. m. homme. 17.
Bărbatle, s. f. âge mur, 771.
Auşir-e, v. vietllir, 583.
Auşiatec, 8. f. vieillesse, 771.
AV�Îre, v. entendre, 457. 539.813.
842.
Av�ire (de), pour entendre, 457.
Avere, v. avoir, 8. 9. 177. 218.
249. 331.
Avegliare, v. surveiller, 171.
Avegliare (s'), v. r, se garder, se
preserver, 771.
Avzîre, v. voir ftvij·t.
Avzire (de), voir aviJire.
Axen, ad]. etranger, 235.
Baţă,.8.f. paume (de la maun, 138.
Batere, v. frapper, battre, �\:!3.
Bitisire, v. terminer, finir, 595.838.
Bostan, s. m. citrouille, 47.
Breare, v. regarder, 331.
Bun, ad]. bon, 222. 473. 578. 741.
751.
Ca, con]. eomme, 138. 489. 552.
574. 813.11 pour, pour que, 786.
820.11 pom di cât, que, plus que,
220.11 de, 35. 509.
cs, conj. que, 653.
Câ, conj. que, 674. 650. II car, 141.
724.
Cădere, v. tomber, 509. 510. 721.
Cafea, 8. f. orbi te, 332.
Căftare, v. ehercher. 623. II eher-
eher, demander, 173. 177. 655.
Cal, 8. n. eheval, 812.
Cama, Ctelv. plus, 220. 592.
Câmbana, 8. r eloehe, 813.
Când, aelv. lorsque, 286. 460. 623.
651. 813.
Cându, aelv. lorsque, 460. 55l.
Câne, s. m. ehien, 686.
Cap, R. n. teLe, 17.35.36. 42.47.
171. 293. 551.
Capră, s. f ehevre, 9.
Căptin, s. m. peigne, 8.
Cara, conj. si, 331. 478.
Cara, pl'. rel. m. celui erui, 593.
Care, pl". j'el m. qui, lequel. celui
qui, 172. 286. 293. ,174. 651. 652.
t:<38.
o
Cari P'·. rel. qui, lequel, quel, celui
qui, 8. 83. 106. 171. 178. 473.
719.727.761784792.841.
Casă s. f'. maison, 129. 474.
Cât, adj. et ad». combien, autant,
autant que, 44. 140. 176. 592.
778. II tout ce que, 222. 829.
Cathe, P'·. ind. chacun, 550.
Câthi, aei). m. pl. :J.utallt, 371.
�:e, pt·. r·el. qui, 223.286. 338. 457.
4U. 509. 58D.11 ce que, 170. B80.
471. 683. 692
Cel, p". r·el. celui qui, 8.
Cerga. 8. f. eOUVel'ture, 592.
�ernere, v. tamiset" 2815.
Cernica, 8. r. mllre (noil'e), 183.
Cheptene, 8. m. peigne. 8.
Chetră, 8. 111. pier'l'e, 129.
Chlard�re, v. perdre, 474.
Chirdut, adi. per(]u, 756.
Chirie, 8. f. loyer, 173.
Chlusel, 8. m. imberbe, 742.
�i, jJr. 1'el. C[ui, 246. 473. II ce qui,
2,16.
�i90r, 8. li!. pied. 35.
Chemare, v. appeler, 623.
C6rdâ, 8. f. corde (il. violon), 220.
================== pagina 925 ==================
C!lE
925 -
FAP
*Creden, v. croire, 820.
Crescere, v. pousser, 47. 741. 742.
782.
Cruce, 8. f. croi x, 17.
Cu, pn5p. avec, 17 105. 141. 182.
220.331.494.588.614.651.719.
812.
Culeş, 8. m. sauce blanche, 651. 652.
Cum, ad». comme, de meme que,
786. 798.
yumâg, s. n. gourdin, 96.
Cumperare, v, acheter, 829.
CUIllC, 8. n. dis lance entre deux
relais, 727.
Curmare (s'), î'. r. se termine!',
fiu il', 743.
Curuire, v. tailler, preparer, 134.
Curund, ad», promptement, vite,
238. 473.
D
Da (a), v. donner, 83. 177. 673.
820.11 confier, 6b6·llrendre, 501.
Dadun, adv. ensemble, 842.
Dala, s. m. babeurre, 651.
De, prep. et con], a, 35.11 ele, 242.
De cât, r,011j. que. 129, 092.
Desfrînare, 8. f. libertinage, 771.
Di, prep. de, 96. 106. 129.141. 332.
454.471.536.552.574.583.588.
653. 655. 092. 719. 736, 744.11 a,
35. II de dans, 329. II eli ci, que,
14'1. II que, plut6t que, 96. 457·11
si, 754.
Di cât, cani. plut6t que, 138. 674.
Dicere, v. dire, 829.
Dicum, con]. comme, 379. 798.
Din, ]J/'ep. cle, des, 170. 332. II par,
avee, 344.
Dinapoi, aelv. par del'riere, 134.
Dinte, 8. m. dent, 140. 141. 225.
Diparte, aelv. loitl 331.
Disiclre, v. felldre, 172.
l,Jiuă, 8. f. jour, 286.
Dizfiierdat, adi. g:'tte, trop caress6,
7(j.
Dizfii rdat, «di. gâte, trop caresse
76.
D6gă, s. f. couverture, 592.
Doi, ad]. n.um: car-i. deux, 248. 331.
Doue, ad]. llU'I1. card, deux, 5-12.
Drac, 8. m, eliable, 17 380.
Dua, 8. [, jour, 286.
Ducere (s'), v. r. s'en aller, 549.
756. 798
Dulce, ad] doux, 222.578.809.810.
Dulci, adj, doux, 809.
Dumnedcii, 8. m. Dieu, 589.
Duoi, tous deux, 656.
Dupa, prep, apres, 474.
Durere, v. faire mal, avoir mal,
106. '172. 178.223.550. 551. 7�)2.
D?ad<i, s, t. bille de sapin, 751.
Dzari (de an), 1. com. des l'aur>ll'e,
727.
Dzedit, s. n. cloigt, 105. 106.
Dzena, s. f. cii, 344.
Dzicere, l. dire, 177.
Dzîcere, v. dire, 539. 542. 715.
D3ua, 8. f. jour, 178.286.607.751.
Ea, pl'. pers. elle, 218. 623
Eşire, v. sortiI', 170.
E
Ej, Pl'. pe, s. moi, 331. 539. 542
726. 760.
F
Faqere, v. faire, 42. 222. 379. 380.
761.
Fagere (s') v. r. se faire, devenir
141. 710. 742. 744.
Faqire (s') v.' r. se faire, devenir,
489. 710. 741.
Fagiâ, s. 1'. visage, figure, 21)6.
Fapt, adi. fait, erec, 786.
================== pagina 926 ==================
- 926 -
IU
1
!
l
Fără, PI"fJp. sans, 47.
Făr rnintare, v. petrir, 286.
Fărmitare, v. petrir, 286.
Fată, 8. f', fille, 128. 129. 140. -
Pl. fete.
Faţă, 8. ţ, face, 134. 138. 724.
Fecior. 8. m. enfant, 83. 140.
garcon, 140. 141.
Fecsor , s. m. enfant, 141.
Fetă, 8 f. filip, 129.- Pl. fete.
Ficîor , s. m. enfant, 75. 76. 140.
141. 673.
Fome, s. t: fairn, 141.
Frăndsere, v. rompre, briser, 218.
Fremintare, v petrir, 286.
Ftohia, s. f. pauvrete, 819.
Fudsire, v. fuir, 574.
Fugire, v. fuir, 623. 813.
Fur, e. m. voleur, 596.
G
Ghenire, v. venir, 623. Voir a heni,
Ghîani, s. m. Jean, 751.
Ghine, ado, bien, 129. 138. 510.
674. 724.
Ghini, ad», bien, 510. II ma gMni,
mieux, 96.
Ghlos (di pri), en dessous, b36.
Ghitl, adf. vivant, 614.
G1oto,8. m. Gioto, Dom d'homme,
751.
Har, s, It grâce, 309.
Hire, v. etre, 9. 35. 75. 140. 332.
784.
Hiavra, s. f. fievre, 705.
'1, est, 246.
Ici, adj. chaque, 686.
Icido, arlj. toute, chaque, 498.
Ierbii, s. f. herbe, 782.
Iinire, v. venir, 798. Voir a gheni.
Imnare, v. aller, marcher, 786.
În, p"ep. en, dans, 474. 494. 683 :1
sur, 17.
Înainte, prep. avant, 141.
În�ernere, v. tamiseI', 286.
Încolo, p1·ep. loin, au dela, 653.
*Încredere, v. croire, 707.
îndredzere(s'), v.r. s'arranger, 741.
Indul�ire, v. adoucir, rendre doux,
222.
1
Glumitate, s. f, moitie, 736.
Glarire, v. s'abetir, 583.
Graiii, s. n. mot, parole, 578.
Grinda, s. f. poutre 329.
Gropii, s. f. Iosse, 656.
Gugoş, s. n. balle (de fusil), 813.
Gura, s. f. bouche, 170. 172. 173.
177. 178. 182. 183. 223. 242. 792.
Guşe, s. f. cou, 141.
Henire, v. advenir, 242. Voir a ghen'i.
Hop! interf. hop! 715.
Hopa! interj. hop! 715.
Horă, s.f. fois, 824.
Induperare (s'), v. r. s'appuyer,
se cogner, 653.
Înqalbinerc, v, jaunir, 138.
Inimă, s. f'. cCBur, 183.
întâfiiu, adv. d'8bol'd, 674.
Învertire, v. retourner, remuer,
223.
Investă, s. f femme, 128.
Invilţare, v. apprendre, 473.
lfivie, adv. vite, 813.
Işire, v. sortir, 652.
Îşi, pl'. per's. a lu i. se, 293.
IU, adv. ou, 35. 235. 550. 551. 592
'J03. 72�. 782.
================== pagina 927 ==================
L
- 927 -
L
MUT
L, pY. pers. le, 222. 550. 551. 603.
727.
La, Pyep. a, 656. 683. II ia la, 223.
754. II chez, 225.11 la �e, ce que,
683.
Lăndet, adf. malade, 707.
Lănqcre, 8. f. maladie, 494.
Lapte, s. f. lait, 141. 651.
Largu, «d», loin, 588.
Le, pr, pers. Ies, 222. 812. 829.
Legare, v. li el', attacher, 551.
Legare (8',> v. 1'. se lier, s'attacher,
550. II chercher a, s'engager a,
683.
Lemargu, adj. avide, 332.
Lemn, s. m. bois, 5<i9.
Lenevire, 8. f. paresse, 771.
Li, pr. pers. a lui, il, elle, lui, elle,
83. 177. 309. 509. 607. 719. II
leul', a eux, 673.
Ma, conj. mais, 9. 309. 329. 33l.
473 839. II plus, 129. 138. 141.
182. 286. 583. 653.11 ma ghini,
mieux, 96.
Maca. conj. si, 756.
Mii-care, v. demangcr, 235. 603.
Mii-care, v. manger, 454.
Mâcare, v, manger, 140. H1.
Maqinare, v. moudre, 178. 724.
Mâna, s. f, main, 105. 182, 236.
242. 246. 249. 656.
Mâncare, v. mangel', 141.
Marcaş, s. n. lai t caille, 652.
Marcat, s. n. Jait :caille. 651. 652.
Mare, adj. grand, 727. 807. 817.
Ma-sa, pour, 111umă sa, sa mel'e, 83.
Masea, s. j'. dent molaire, 223.
Mâşea, s. f'. den t molaire, 223.
Mas, adv. seulement, 741.
MaşI, adu. seulement, 47. 551. II
mais, cependant, 218.
Mâ'şI, ad'O. de suite, 623.
M]litat, adJ. iVl'e, 756.
Me,pr. pel·s.me, moi, 331. 596.674.
Mea, conj. mais, 140.
Meduâ, 8. f. moelle, 607.
Mencsllna, s. r mensonge, 246.
Mescire, V. regaler, 756.
Mi, 1)1'. lJers. 510. 550. 674. 724.
Mic, adf. petit, 807.
LIa, V. est, 141.
Lil, sr- pers. il, eux, 141. ess.
Lilice, s. f. fleur, 183.
Limbă, 8. f. langue, 218. 221. 222.
223. 225. 230.
Lindzere, V. lecher, 686.
Lingere, v. lecher, 724.
Lipsire, v. falloir, 771. 820. II faire
defaut, 35.
Loc, 8. n. place, 552. 678. 653.
Lu, pr. pers. le, 596.
Lucru, s. m. chose, 741. 754. 11
travail, 595. 838.
LUI, r: pers. sa, 792. II sien, 171.
Lume. 8. f. monde, 494. 589.
Lundzit, ad], allonge, couche.
malade, 501.
Lung, oâ], long, 89. 396. 397.
Lup, S. m. loup, 574.
Milie, s. f. mille, 822.
Minquna, S. f. mensonge, 246.
Minduire, v. penser, reflechir, 839.
Minduire, s, f. pensee, 47.
Minte, s. f'. esprit, intelligence,
sagesse, 44, 371. 396. 397. II cu
minte, sage, 141. -- PI. minţe.tl
Minte, s. f. intelligence, esprit, 36.
89. - Pl. minti.
Misură, s [, mesure, 249.
Mleare, s. f. femme, 17.
MIiare, s. f. femme, 286.
Morii, S. t: moulin, 724.
Mort, adi. et S. mort, 614.
Marte, S. f. mort, 494. 623.737.802.
Mosii, adf. f. vieille Ifemme), 652.
Mula, 8. r muIe, 293.
MulIer3, s. f. femme, 286.
MUliere, s. f'. femme, 286.
Mu'îre, 8. f. f8mme, 293.
Mult, ({dj. beaucoup, 76. 129.220.
222.242.473.474.078.592.809.
819. 838. 839.
Mumă, 8. f'. mere, 673.
Munte, s. m. j1lontagne, 172.
Mu!', s. m. mur, 653.
Murire, V. mOllrir, 784.
Muscătura, s. t: bouchee, 807.
Mutrire, V. regarder, rechercher,
309.
================== pagina 928 ==================
- 928 -
PUT
'N, prep. pour în, dans, 223.
Nă, adj. n. card une, 683. 721.
Nare, 8 f. nez, 309.
Nascăndi-orî, adv. bien des fois,
242.
Nat, s. m. petit enfant, 489.
Ndredzere, v. arranger, 221.
Ne, pr. pers. nous, 223.
Ne, conj. ni, 812.
Negi, conj. ni, 128,380.
Ne-nvetat, adj. mal eleve, non
instruit, 76.
Ne-inviţat, adj. mal eleve, non
instruit, 76.
Ne-pedepsit, adj. sans instruc­
tion, 75.
0, pr. pers. [. la, 223. 623.
Ocfiu, 8. m. ceil, 329.331. 332.333.
338, 344. 655. 663.
Om. 8. m, homme, 44. 222. 332.
371.379.489.550.583.588.771.
786. 802.
Opărire (s'), v. r. se bruler, s'e­
chauder, 651.
Nepimt, adj. sans etre pousse, de
lui-mame, 509.
:!fesa, pr. pel'S. elle, 494.
Ni, »r pers. nous, notre, 460. 542.
Nimal, adu. assez, 177.
Ninscint, adj. num. les uns, 225.
Nipol, adu. encore, 177.
No, adj, num. card, un, 96.
Nostru, adj, pas. notre, 218. 705.--
Fem. nâstră.
Nu, adu. non, ne pas, 35. 83. 105.
106. 129. 141, etc.
Nuşti, ade. precisernent, 510.
Nveţare, v. apprendre, 778.
N'yie, adv. l'a pidement, 473.
o
Oporire (s'), v. 1'. se hru ler, s'e­
chauder, 652.
Oră, s. f. Iois, 220.242.683.820.­
Pl. 01'[.
Orb, ad], aveugle, 653. 655. 656.
663. 756.
Os, s, n. os, 218,-1"1. ase, asi.
Ospet, S. m. h6te, ami, 810.
F
Paltare, 8. m. dos, den-iere, 724.­
PI. păltâr),
Fân, pnJp. jusque, 242.
Până, prep. j usqu'a ce que, 501.
715. [jusque, 592. 651.
Părere, v. sernblcr, 653.
Pâriquire, 8. ţ'. consolation, 501.
Pe, pdp. sur, 459.
Peapin, s. m. meJon, 248. - Pl.
peapini.
Per, 8. m. poiI, 574.11 cheveu, 396.
397.
Pi, pn!p. sur, 724. 782.
Pindzere, 'V. pousser, 510.
Pipon, s. m. melon, 248. - Pl.
piponi.
Plândzere, v. pleurer, 141. 673.
674.
Plâfldzere, v. pleurer, 84.
Plândgere (s'), v. ,'. se plaindre, 509.
Portă, s. f. porle cochere, 754.
Pornire, V. partir, s'elancer, 813.
Pravatos, aâo, fort fortement, 792.
Pre, prep sur, 96. II dans, 589.
Preapoia, aâ». ensuite, 715.
Pri, prep. sur, 96. 536.
Prindere, v. cornmencer, 673.
Procopsit, adi. instruit, enrichi, 75.
Prota, adu. d'abor-d, 715.
Prună, 8. f. prune. 141.
Pruscuchire, v. ecJabousser, salir,
141.
Puîiu, S. m. oiseau, 786,
Punga, s. t� bomse, 141.
Punga, 8, f. bourse, 293.
Purtare (s'), V. r·. porter, etre porte,
248.
Puschi., s. f. peste, 784.
Putere, v. pouvoir, 75. 76. 218
222.
Putere, s. (. pouvoir, fOI'ce, 683.
Puţin, adu. et adj. peu, 474. 839.
================== pagina 929 ==================
- 929 --
'l'ŞO
R
Reu, «dj, mechant, 689. Voir ewiHî.
s
, S, pr. per. pour Îşi, se, 464. 686.
, ş, POUI' eunt, son t, 689.
Sa, conj. que, 140. 222. 331.
Sade, ad». seulemen t, 742.
Sâmbăta, s. f. Samedi, 141-
Sanatate, 8 f. sante, 705.
Sanatos, ad]. bien portant, 707.
Sândze, 8. m, sang, 710.
Sânge, s. m. sang, 710.
Sângze, s . m, sang, 710.
Sătuleţ.ă, 8. f. rassaslemen t, 331.
Sătui-are, s. [. rassasiemen t, 177.
Sbor, s. m. mot, parole, 807. 809.
810. 812.813. 819. 82Q 822. 829.
Sburîr e, v. parler, 134. 760. 838.
839 841. 842.
Sbur ire, s. f. parler, 173.
Scarchinare, v. gratter, 235.
Seire, v. savoir, 47,1. 651, 761. II
s'attendre a, savoir, 623.
Sclinceame, s. f. avarice, 771.
Scop, 8. m. but, 549.
Sc6tere, v. enlever, 607.11 arracher,
663. Il detet-rer-, 751.
Sculare (s'), v. r. se lever, 726. 727.
Scurt, adj. eomt, 89. 396. R97.
Se, coni. si, 674.
Tacere, V. se tai re, 760. 761. 829.
TaÎiare, V. se eouper, 225.
Taljace (5'), v 1'. se eouper, 220.
Talliare, v. eouper, 106.
Tapllrna, 8. (. prune verte, 140.
'fe, pI'. l'el'S. te, 141. 331. 592. 674.
Teii, pl'. p08. tien, 329.
Thimniţire, V. eneenser, 756.
Ti, pl'. p. te, 106. 223. 235. 551. 59211
pOUl' toi, 469. II pom, 173. 822.
Ţi, pl'. te, 642.
Tigară, 8. t: eigal'ette, 11.
Tindere (5'), v. s'allonger, s'6ten·
dre, 692.
Tine, pr. pers. toi, 542. 551. 674.
724. 726. 760.
Ţinere, V. 1'. se tenir, 248.
Sedere, V. s'asseoir, 726. II rester,
, 474.
Semn, S. 11/. signe, defaut physi­
que, 588.
Semn, S. m. signe, defaut physi-
que. 589.
Sqhilire, V. se lamenter, 595.
Sgrâmare, V. 1". se gratter, 603.719.
Si, pl'. pers. se, 719.
Şi, con). et, 89. 105, 138: passim. II
aussi, 9. 473. 651. 652. 761.
Şile,8. f. ordure, balle (du b16), 329.
Sinqur, ad], seul, 380.
Siîiqur, aelj. seul, 96.
Socia, s. ţ'. pai re, 236.
Somn, s. m. sommeil, 736.
Spân, s. 111. glabre, 741.
Spelare, V. laver, 236.
Stichire, v. cracher, 724.
Subţire, ad], minee, 230.
Suflare, v. souffler, 651. 652.
Suflit, s. n. ăme, 501.
Suru-soară, s. f. aisselle, 248.
Sup, prep. sous, 454.
Surd, ad}. sourd, 764. 766.
Sut, adj, num. eent, 96.
T
Tinereţe, s. f. jeunesse, 771.
Tini, pl'. toi, 331.
Ţinţi, adi. nU11I. C(wel. einq, 105.
'finut, ad). garde, 820.
Tir, s. t'. tilmis, 536.
Ţiţă, S. f. mamelle, sein, 83. 673.
Tot, adj. tout, 28G. 839.
Tot-una, aelv. toujours, 761.
Tril, prep. P0ul', 756.
Tradzere, v. tirer, 42.
Tră6ra, adv. de suite, 724.
Trap, 8. m. f08S6, 715.
Treqere, v. passer, 782.
Tri tu, coni. parmi, 128.
Tru, prep. dans, 246.473.651. 652.
Trup, S. n. eorps, 96.
Tşor, 8. n. pied, 592. - PI. t�6ri.
5 9 •
================== pagina 930 ==================
TU
- 930-
ZiG
Tu, prrJp. dans, 17. 134. 246. 329.
052. 651. 652. 724. II la, 105.
Turnare (s'), v. r. revenir, s'en
retourner, 549.
Tuşi, 8. f. toux, 784.
Tut, adj. tout, 178. 222. 286. 741.
742:
u
Ilă, aâj. 1Ium. card f. une, 724.
Un, adj. num, card. m. un, 105.
134. 331. 550. 596. 822.
Ună, adj. num. carâ. f, une, 542. II
pareille, semblable, 105.
Unghie, 8. f, ongle, 454.
Unqie, 8. ţ. ongle, 719.
Unzire, (s'), V. r, ressembler, 478.
Uprire (s'), V. r. s'echauder, se
hruler, 651. 652.
Urecîe, 8. f oreille, 457. 459.
UrecÎie, 8. f. oreille, 41'0.
Urit, adj. laid, 813.
Uscare (s'), V. r. secher, se des­
secher, 471. 724.
Uvreiii, 8. m. juif, 705.
Va, V. il (elle) veut, '106. 286, 332.
473. 478. 656. 742. 792.
Vă, pour va, ind. fut. 332.
Vai, vnter], malheur, a, 35. 719.
Vai, dans le verbe, vai oedd, il
verra, 344.
Ver, pr. ind. quelque, 683.
Ver, pr. ind. quelque, 838.
Verde, adj. vert, 782.
v
Videre, v .. voir, 329.331. 332.344.
460.
Vide re (8'), v. r. se voir, 338.
Vindere, V. vendre, 829. 841.
Vinere, V. venir, 798.
Vita, 2-e lettre de l'alphabet grec,
�, 542.
Vrere, v. vouloir, 140. 177. 331.
510. 674.
Zeană, 8. f. cil, 332.
z
I Zigar, 8. m, levrier, 812 .
... -� �--- . -
================== pagina 931 ==================
GLOSAR
ISTRIO-FRANCES
A
c
A, determ. [em, s, la. 332.
Abunde, v. abonde, 701.
Aflil (a se), v. 1'. se gagner, s'ob­
tenir, 717.
AlţI, ad], m. pl. autres, d'autrui,
157.
Amind6, ad]. f. pl. toutes deux,
236.
Ămua (a), v. aller, marcher, 786.
.B
Bate (a se), v. ; .. se battre, 47.
Beseda, s. f. mot, parole, 810. 813.--
PI. besede.
Beter, S. et ad], vieux, 770.
Bire, adv. bien, 157. 567. 813.
Bol, s. f. maladie, 498.-PI. bale.
Cacea, 3-e pers. s. ind. pr, il chasse,
prendre en pechant, 544.
Cacu, 3-e pers. p. ind. pl'. ils sa-
lissement, ils embrennent, 140.
Cada, ad], f. chaude, 557.
Când, conj. lorsque, 770.
Căntune, s. m. mur, 293. - Pl.
ci1ntu1"i.
Cap, s. m. tete, 38. 47.
An, 8. m. an, annee, 779.
Apă, S. f. eau, 557.
Are, 3-e pers. 8. ind. pl'. il (elle) a,
38. 47. 218. 559. 697.
Arte, S. f. art, adresse, 779.
Aru, 3-e pers. pl. ind. pr. ils (elles)
ont, 344.
Aşa, adv. ainsi, 646. 779.
At,adj. ind. autre, 779.-1"<\m. ata .
Bur, ad.). m, bon, 766. 770. 800.-
Fem. bura ; pl. buri.
Bura, adj. [, bon ne, 810.
Buri, ad], m, pl. bons, 374.
Buşni, S. f. baiser, 717.
Care, p'·. celui qui, 557.
Care, adj. claire, cortaine, evidente,
626.
Carle, pr. POUI' carele, qui, celui
qui, 47. 1i)7. 541. 544. 559. 608.
642.647.697 759.770.786.800.
Casa, S. f. maison, 140. 293.
Ca şi, conj. de meme que, comme,
608.
" '� �'t<i:' �1ft:W,..,..�,( ,,,,,,,:;ri(�.iIfW.
.0-<, t ..... �
================== pagina 932 ==================
-- U.3� --�
CUT
Castel, 8. m. chătcau, 800
Cavta (a), v. soigner. avoir soin
de, 167.
Ce, »r C[uc, 177. 344.
Cela, pl'. celui, 667.
Cehi, ])1'. ceux, 167, 344.
Ceruse, «. ţ'. oendre , 407.
Cessi (a se), v. 1'. se gratter, 697.
Che, cori], cal', 407.
Ciuda, adi. beaucoup, 810.
Da (a), v. douner, 177.
De, }J1'IJp. de, du, des. 47. 167. 33R.
567 689.667. 779.llpar. 6.57.
689.
De ca, ado, si, aprcs, 642.
Dice (a), v. dire, 174.
Dinte, 8. ni. den t, 2B4.
Doi, adj. n.u.m, C(/HI, dcux, 334.
Domn, 8. m, Dieu, le Seigueur, 5i��).
'.En, prep dans, 162. 407. 701.
(,E)rde, 8. f. rire, 701.
(']t:)rde (a se), 1'. 1'. rire 770.
Con ferme, S-c p. 8. ind. }J. il con-
firme, il consent, 7ii9.
Corac, 8, 111. pas, 589 667.
Cruta, ado, trcs, 810,
Cu, '[)I'(fp. avec, 47, 334. 608. 717.
779.
Cum, conj. COIJ1me, 646. 779.
Cuutent n, (ulj. content, houreux,
6n.
D
I Dare, v. S·epe1'8. 'ind }Jr. Iait mal,
224
Dormi (a), v, dormir, 54'[,
Dos, 8. m . dos, 218.
Dupa, prep. selon, suivaut, 667.
Dzedzet, s. n, doigt, 105. - PI
dzădeet),
Ilzivi ta), 1), vivrc ; vo ir ziv!.
Dzivut, 8. ni, vie; voir zivut.
(Errpa, s. f. morceau de rocher,
grosso piet-re, 47.
F
Faca, s, f. vlsage, 236.
Faca (a), v. faire, 162. 218. 374.
541. 642. 667. 762. 813.
Fali (a), cornmettre une faute, 47.
Fat.i, s. m. pl. cnfants, 157.Voir, let.
Febra, s. r. fkvre, 569.
G-
Goda� (se), :J·e ])", s. ind. se 1'6-
jouit, 642,
Gras, ati). gras, 374.
Grumb, adf mauvais, laici, 813,
.- Fem . .'J1'l�mbc'i; pI. grumbi,
grumbc.
Fecior. 8.111, cnfant, 140.-PI'/etioj·!.
Fet , 8. '11, cnfant : voir furi.
Fi (a), v. l"lre, 407. 647.
Foc, s. m. f'eu, 407.
Fost, PaI't. pas. ete, 766.
Frica, s. f'. peur, 6[)7.
Gnlob, 8. m. pigeon, 140.-1;'1. 'gll­
lobi.
Gulub, s. m. pigeon; voil' gttlol!.
Gnra, 8. f. bouche, 174. 177. 701.
779.-PI. gU1'I.
Gnt, s. m. cou, gorge, 16.
================== pagina 933 ==================
.- U33 -
l
'1, S-e pc/'s s. il/el. pl'. esL, 177.
657. 626. 667. 770. 736.
!ama, 8. f'. goulfre, 177.
le, tr: lui. 157.
re, s-e pel·S. s. il/el. t»: est, 770.
La, 111'1Jp. a, 654,
Largo, ad». loin de, .338. 58U.
Lăsa (a), v. abandouuer, quiuer,
G42.
Li, i»: il elle, 177. les, 3H.
Ma, con). mais, 218.
Matre, S-e P'/'. S. ind. P"- il va,
102. 608. Voi]', a merţje.
Mai, ad». pl us, 177 . .3.34.
Malura, e. t'. malheur, 162.
Mânca (a), o. manger; voi!', md-
râncă.
Mancele, ari). le premier, 667.
Măr ă, s. f. main, 236.
Mârâncii, S-e pers. s. ind. il (elle)
mangc, 177.
Merg, s-e pers. pl'. ind, ils (elles)
vont, 157. s:
Merge (a), v. nller : voi]', maere,
l1!el·.q.
Ieduac, ad], pareil. 105.
Irina, s. f. cccur, 338.
Istina, s. f'. vcritc, 174.
Iuva, ado, OL1, 223. 224.
Lii, 1)1'. po u r lui, 5H.
Limba, 8. t', langue, 218.223. 224.
Lu, «rt. du, 701.
Lume, 8. t'. monde, 642.
Lup, 8. 1Il. loup, 608.
Misa� (Iii se), il reve, 5<14.
Misle, 8. f, ccrvel!e, 38.
More (a), u. devoir, 569. 6-17. (i!)7.
More (se), v. on meurt, 779.
More, 3 e pl'. 8. ind. II mcurt, 642.
646.
Mort, ((elj. mort, 786.
Morte, 8. f, mor-t, 626.
Mugnit, ad]. fou, 701.
Mu Iiere, e.f'. Iernmo, 293. 8U. 717.
MUll (mai), ad». plus, 177. 334.
Muri (a), v. mourir, 659. 642.
Muşat, adi. beau, [)u4. 5()7.-Ji'em.
mU!jatd.
Nasce (a), v. naîl]'e. 6JG. (;-17.
Nazat, ac/v. Jama:s. 766.
Neca, zmJp. (lue, 47. 37,1.
Nega, adv. plul6t cpe, 33.L
Niş, 111'. ind. rieu, 541.
.N
Nu, fJ. neq. Hon, ne ... pas, 47.
105.157.218 223.344.4Vd. 541.
544.567.717.766.786.818.
Nutru, (en), adv. dedans, 407.
o
Ochiî, s. III. oeil, 332. 334. iH4;
voi r', uocliu. - Pl. ocliÎ.
Om, s. 111. homme, 16:l. 293. 374.
Omiri, s. m. I('s !Jommcs. 374.
Opt, ((e(j. mim .. card. huit, 588.
Orb, aeli. Hveugle, f:J89.
Os, 8. n. os, 218.
================== pagina 934 ==================
PA IV!
- 934 -
F
UŞA
I
Pamete, 8. f. jugerncnt, 642.
Parte, s. f. part. 3D2·11 par tie. 779.
Patru, adj. num, quauo. D34.
Picior, 8. tn . pied, 344. 407. 667.-
P1. pic16re.
Piseit, p. p. (leri t, 766.
Pisi (al, v. ecrire: voir pisci),
Plânge (al, v. pleurer, 770.
Race, ad] . froid, 557.
Resbi (a), v. r0111pre, hriser, 21R.
Sa, »r pos. sienne, 800.
Sacu, adj. ind. chaqno, 38.
Sae, ])1'. pas. sienue, 38. 332.
Sânge, s, 1/. b3ng', 7m).
Sar, adj. bien portant, sans dan­
ger, 498-Fe,m. sâni, pl. eâr],
sâre.
Scrabu, s. m, gille, 697.
Scrigne, e, t. porte-rnon uaio, 47.
Seu, 3·c pers. pl. ind. sou t, lUi)
498.
Segneit, aClj, marqne" 509.
Sgori (a se), se brCder, 407.
Sgorit, (1 (!i. bri'tlu, 557.
Plate, 3·c peJ·s. ind. (il) payc, 47.
Pliase, 3-e pers. ind. (il) plait, 664.
Pod, s. f. moi tie, 779.
Port, 3·e pers. pl. ind. portent, 344.
Pote, 3-e pers.s. ind. il peut, 407.
I Pure (al, v. mettre, 223. 407.
Purtă (a), v. porter; voir, port.
Ribă, 8. f'. poisson, 644.-� 1'1. -ti«
s
Şi, con i, el, l'JO. 23G. 293.332.407
567. 589. 646. 762. 779.11 aussi
557. 770. 779. ii ca ş'i, de merue
que, conuue, G08.
I
Spara�, s-e 1)1'1'8. 8, 'ind. il cpargnc,
800.
Spală (al, n. laver, 23(;
St.acla, s. r vcrre, 47.
Stepta, 8-,; pers. 8. ind. il (elle),
attend. G2G.
Sto, adi.' nurn. cent, 589.
Stufa� (se), 3�e pers. s. ind. il se
rassasie, GG7.
J
Taca;, adi. pass6 SOLIS silence, ,
766.
Tace (al, v. J'. se tain'), 759. 7G2.
Te, pr. tE.', 22cl. 407. G2G.
Ţire, 3-e pers. 8. 'ind. il (cite) tient,
293.
Tire!', adi .. lel.ll1c. 770.-1'1. tl:rcr·,7.
Tot, adi, tout, 105. 49(;. 564. -­
PL toţi.
Tot, adi'. lOLljOUJ'S, eOllsLammenl,
541.
Tradze (al, v. tire1', aller vers,
244. 709.
Trat, acl.j. seul, 717.
Trei, ori). nwn. trois, 293.
J
Tuca;;, 3-e lm·,'. s. ind. il hache,
22:3.
Un, adi num. Clwd. UIl, 717.
Uactil!, 8. m. oeiI, 338; voir ocWi.,
_·Pl. /IOeli!.
Ur, alU. lIum. CltI·d. un, 293. 64G.
800.
u
Uni, s. f. heul'e, (;20.-P1. urc.
J
Urlae 3·u pers. s ind. il hude, G08,
Uşa, s. f. porte, GG7.
•
1
================== pagina 935 ==================
VA
- 935 -
v
ZiV
Va, 3-e pers. s. ind. il veut, 3;)2.
,647. 810.
Vaede (se), v. 1'011 voit, 334.
Vavic, adv. toujours, 174
z
I
Vede (a), v. voir; voir, se vaede.
VWI. (al, v. vivre; voi!', se v'iie.
Viie (se), l'on vit, 779.
Vilil, adj vivant, en vie, 642. 647
Zaposto, ad]. bolteux, 589. I �ivi (al, v. vi vre, 779.
Zice (al, v. dire, parler, M1. Voir Zivut, s. ni. vie, 800.
cţice.
================== pagina 936 ==================
Pag
))
================== pagina 937 ==================
Pag.
))
8,
17,
17,
36,
36,
42,
64,
68,
69,
73,
73,
74,
74,
76,
76,
81,
85,
86,
87,
90,
96,
\J6,
\J7,
106,
113,
113,
121,
124,
131,
134,
141,
158,
166,
177,
180,
204,
222:
linia
prov.
linia
prov.
»
linia
prov.
»
linia
prov.
»
linia
prov.
linia
E R H AT Al)
1\J, e-câptinli în loc de şcâptin li,
18, a se adaoga: şi uun de gură.
2753, bărbie în loc de bărbie.
27, gâl'lă îl! loc de gîl'ltt.
32, gâr7ct în loc de ijîrlt'i.
22, 192 în loc de 129,
2982, A fi În loc de A A fi,
3005, A'i trece În loc de A trece.
8, Pântece în loc de Paotece.
2, mai în loc de m. i.
3022, îmbet rănit în loc de imbatră it.
3025, lnnec în loc de înec.
3029, copiii în loc de oopiii.
1, Ce? 'ţ-i în loc de Ce'ţi.
3034, Remâne în loc de Ramă e.
3057, sarac în loc de serac.
31, Şi în loc de si.
16, pripas în loc de pripae.
39. hcerentem, în loc de: herentem.
3, 3082 b în loc de 3082.
9, Ma gltini În loc de Maghini.
12, 167 în loc de 168.
15, Ilfov în loc de Ilfof.
19, dzc'tdzeti în loc de zllzl!li.
3177, mânca în loc de muşca.
3180, stringe În loc de strânge ..
3220, tare în loc de fare.
3232, strmqfIn loc de strângi.
3268, Ietata în loc de Iatata.
3281, dinţi În loc ele dinţii.
3311, mâci În loc de mâţi
3368, versa în loc de varsa.
3409, inmulţesce in loc de rmmulţesce.
3463, să-carta in loc de sa-attă.
8, effiare în loc de effl ie.
15, nemilos, În loc de: milos.
33, nuir asr .• i În loc de murasci.
1) Afară ele mici excepţii, acest ei-rata nu în drepteză de cât greşelile sau
omisiunile, din proverbe suf din Iocuţiunt. Cele-l-alte, ne pieslntănd un interes
deosebit, s'uu trecut cu vederea.
================== pagina 938 ==================
- 938
prov,
»
linia
227, linia
235
236:
240,
240,
242,
246,
264,
268,
286,
286,
295,
296,
296, ))
301, linia
3:\1,
344,
350.
368,
382,
409,
411,
423,
431,
435,
463,
467, linia
473, prov.
488, linia
41:'8,
502,
510,
521,
022
526�
532,
538,
5<12,
542,
544,
546,
574,
589, »
592, linia
592,
617, prov.
626, linia
638,
646,
647,
685,
689,
Pag. 224, linia 1, tradee în loc de tradje.
225, prov. 3697, La nlscînţl taii dinţii, ş-Ia nlsclnţ.l în loc de
La nUSCZtl/ti:i tali din/uZ. s-l a niiscicntt«:
14, numai, în loc de: uun�a( ,
18, miiât în loc de macă,
32, si în loc de si.
16, ProlJ. în loc de Proa,
30, 5), în loc de 4).
3, dice, în loc de: diee.
12, mâr/ă în loc de rrwnâ
21, en. în loc de eu.
4, POBORAN în loc de OllORAN.
29, î1'lgen"!(� în loc de îl'lţerna.
32, î1'lgerl1e în loc de în(e1'l'Ie.
prov, 3995, credinciosă în loc de crodiucîo sa.
4004, sa în loc de se.
4005, imbet.rănesce în loc de imbătranesce.
4, fricos, în loc de: frumos.
16, Brea-uie în loc de Breame.
prov. 4203, Celii în loc de Celi.
linie 10, het, în loc de: bel.
18, ce'! în loc de cei.
prov. 4388, Nici în loc de Nici.
linia 1, întîrti în loc de -ind;rti.
16, pieds în loc de pied,
prov. 4582, cu în loc ele câte.
» 4625, terină în loc de terină.
4646, stănqa în loc de 'stânga.
4739, vrajrnaş în loc de vrăjmas.
21, trosnesc în loc de trăsnesc.
4832, mănânc: în loc de manânci.
17, 172; III, în loc ele: 1 I.
20, noi în loc de n,
prov, 4966, nu more în loc ele numore.
linia 10, odihnesce o in loc ele odilinesce,
19, cenit în loc de venit.
prov. 5050, husta în loc de busna.
linia 26, se adaogă la fine: şi se cer-tă.
prov. 5099, impenat în loc de impanat.
linia 10, folos, În loc de: fOlOS.
prov, 5145, va în loc ele vu.
5146b, dZÎ<ti în loc de dziţ).
5159, Iti În loc de Iii.
5171, a se adaoga la fine: Acolaş înţeles ca la ]\0.
5170.
5296, galhenare în loc de găluellaTc.
5364, ce în loc de ce.
1, rel"ga în loc de cerp«,
8. Tindi-tt în loc de tindi-i,
5480, Înnore�ca în loc de inoîesca.
12, la capul liniei se adaogă: 5507.
4, la capul liniei se adaogă: Vrea să.
31, nasce în loc de naste.
5604, cuntentu în loc de contentu,
5740, sa'î, în loc de: sa'i.
13, a se intercala, între liniile 13 şi 14,
titlul: A RES UFLA
================== pagina 939 ==================
linia
linia
prov.
»
Pag.
))
699,
709,
712,
712,
719,
719,
72(
724,
743,
748.
751,
755,
770,
770,
772,
779,
807
813:
813,
822,
835,
- 939-
35, pl{ms·td în loc de plînsul.
46, tradze, în loc de traje.
9, d6ră, în loc de doară.
13, dor în loc de doar.
15, ufigla-l nu si sgrr'imi1 în loc de uilgl "1" mt si
sgrîmă.
17, 162 în loc de 62.
25, Iu În loc de Tu.
31, Iu În loc de Tu.
prov. 5992, ceea în loc de cea.
6023, pohirni în loc de pohârni.
17, bet în loc de băt,
6045, su�dulul în loc de surduluî,
6114, tirer în loc de tlner.
611 7, het.râneţc în loc de biîtrineţe.
6126, intrece, în loc de între.
6160, vecuit în loc de văcuit.
linia 28, 1l1ufcătlwă în loc de lJluscătUl·ă.
)) 37 & 38, glonţ, în loc de: săgetă,
40, Urîtele vorbe, în loc de: Urîta vorbă.
ss, 1 în loc de II.
31, cine soie, În loc ele: cine nu scie.
================== pagina 941 ==================
SCARA
_ Pagvna
TITLU; CHlPUL LUI .!\Nl0N PANN • 1 - VI
BIBLIOGRAFlE . VII - XIX
SEMNE CONVENTIONAL!<: . XIV. - XX
CAP. IV. OMUL ŞI OllGANELE SALK
Omul în genere. - . Bărbat. -" Femee. - CopiL-·
Organe. -' Membre. . . . . . .. 1 _. 470
CAP. V. DEspm, Vlll:'fA FI81CĂ.
Trupul omului. -- Stările. facultăţile şi mişcările
sale. - Vieţă. - M6rte. - Infirmităţi. - B6Ie.­
MişcărI.- Cele cincî simţurL-Somn.- Visurl. 472-848
GLOSAll
RO�iÂNO-FHANCES •
849-922
GLOSAR
MACBDO-FHANCES .
923-930
GLOSAR
IS'l'mO-FRANCES.
931-D36
EURATA
937-939
�.,
1