ISD16



cinstit şi de Dumnezeu iubitoriule, Sfinţia Ta, părinte episcoape al Rîmnicului şi Sfinţelor Voastre părinţi egumeni dupre la mănăstirile dupeste Olt, din judeţul Romanaţilor, al Vălcii, al Jiului-de-jos, al Jiiului-de-sus şi al Mehedinţilor, şi Molitvelor Voasttre, preoţi, diaconilor, şi dumneavoastră boiari mai amri şi boerănaşilor, căpitanilor de ţară şi slujitorilor şi voao, părcălabilor dupen sate şi tuturor săteanilor, căţi sănteţi lăcuitori îtr-aceaste mai sus numite judeaţe, al Romanaţilor, al Vălcii al Jiiului-de-sus şi al Mehedinţilor,. Vă facem Domnia Mea înştire că, de vreame că, din tămplarea vremilor,întămplăndu-să şi acum năpădire de Neamţi şi catane în pămăntul acesta, nu puţine jafuri şi prăzi au curs ticăloşilor pămănteani de către acei vrăjmaşi ai putearnecii Înpărăţii, adecă de către Neamţi şi catane, a cărora năpădie prea-putearnica Înpărăţie nesuferindu-o şo neobcnindu-o, trimis-a oşti înpărăteşti, otomăneşto şi tătărăşti, spre izgonirea vrăjmaşilor, ca să-i dăzrădăcineze şi să-i izgonească din pămăntul ţării, şi, văzănd Domnia Mea atăta gloată de ostaşi, carii putea să facă multă stricăciune şi pradă ţării şi pămănteanilor4 cu toată vărtutea şi nevoinţa noastră am stătut şi nea-m jrtvit pe sinene, ajungănd cu multă rugăciune la prea-putearnic a Înpărăţie, de am scos fermanuri înpărăteşti, cu mate tărie şi cu înfricoşate porunci, ca să nunsă atingă cinevaşi din ostaşi asuprea sracilor şi a pămîntenior, măcar de un cap de aţă, luînd asupra noastră pre tot norodul, de la mic pănă la mar, că sănt dreapte raiale ale prea-puternicii Înpărăţii. Şi aşa apărat deostaşii înpăăteşti, iar, de au şi îndrăznit cinevaşi din ostaşi a supăra pe căte un sărac,şi i-au luat ceva, cu tot adinsul ne-am silit şi fieştecăruia i s-au scos paguba. Aseamenea dară şi petru aceale cinci judeaţe de peste Olt, adecă Romanaţi, Vălcia, Dolj, Gorj şi Mehedinţi, partea de peste Olt, viind hotărătă poruncă d ela prea-putearnica Înpărăţie ca să să rădice Măria Sa seraschiari Murtaza-Paşa cu oştile înpărăteşti, cu 55 de stegauri de serdengheciti, şi cu 40 de steaguri de levanţ, şi cu 30 de stegauri de aghialeturi, şi cu un Seraschiiari Sultan şi cu alţi doi Sultani, cu 6.000 de oaste tătărască, şi să între pe vrăjmaşii putearnicii Înpărăţii, şi, fiind şi voi, lăcuitorii acei ţări dinceput şi dintăiaşi dată, mai denainte vreame raiale supuse ale prea-putearnicii Înpărăţii, creştineaşte, tocma ca un moştena al patriei aceştia, cu dureare de inimă asupra creştinescului norod, umilinu-ne, nu ne-am îndărăt, nici am putut răbda sau a suferi să auzim stricăciunea lăcuitorilor acei pri, care s-ar putea întămpla să să facă, de către ostaşii înpărăteşti, ci, precum, pentru norodu părţii ceştii dincoace, ne-am silit şi ne-am nevoit de i-am luat asupra noastră de la prea-puteanica Înpărăţie, că veţi fi dreapte raiale ale Puteranicii Sale, şi cum că veţi pleca şi vă veţi supune supt stăpănirea prea-putear5nicii Înpărăţii, precum aţi fost dinceput şi mai de nainte, şi supt oblăduirea noastră, bine a voit preaputearnicului Înpărat, după rugăcinea noastră, şi au dat fermanu cu mare tărie a, căţi din lăcuitori vor alerga şi vor năzui evotr veni către Măria Sa Seraschiiari-paşa şi cătră boiariul nostr ce l-ma trimis înpreună pentru aşăzarea şi tocmirea acei părţi e ţară, ştoţi să fie păiţi, apăraţi şţi ferţi de verice feali supărare şi rău care s-ar ăutea întămpla de cătră otomăneştii ostaşi: atăta, acei, căt şi casele lor şi bucatele lor, nimini să nu să atingă măar de un cap de aţă. Deci dar, văzănd cartea Domnii eale, şi înţelegănd de mila ce prea-putearnica Înpăărţie prin mijlocul nstru au arăîta cătră voi toţi, nunmai de căt, cu inimpă neîndoită şicu toată voia î, să alergaţi şi să năzuiţi să veniţi către Măria Sa Seraschiari-paşa spre închinăciunea şi supunearea supt ascultarea stăpănirea otomăneţtii Măriri şi supt oblăduirea şi stăpănirea otomăneştii Mărir şi supt ascultarea şi stăpănirea otomăneştii Măriri 5şi supt oblăduirea noastră. Şi nu numai voi, cei mari şi mai de frunte, ci, pentru binele şi folosul de obşte, să îndemnaţi pre binele şi folosul de obşte. săîndemnaţi pre too, celelalt obştesc norod, să să supue şi să fie precum a fost mai nainte, alergănd şi ei cu toţii îpreună spre căştigarea cia de folos. ŞI să-şi ia fieştecarele buiurultiu de la Măria Sa paşa şi carte domnescă din măna boiarului nostru. Drept aceaia dar, urmănd poruncii şi învăţăturii noastre, să ştiţi că cu toţii veţi di păziţi şi apăraţi de tot răul, şi veţi avea de la Domnia Mea Milă, căutare, dreptate şi uşuirnţă la toate dăjdile voastre. Şi veţi şti şi aciastă, că, pentru zahereaoa ce să cade a să da oştilor înpărăteşti, s-a trimis bani gata, ca să să pătească zahereaoa cu bani, ă nu să facă supărare, nici să să ia de la nimini măcar un grăunţ fără bani; şi, de să va întămpla a să face cuivaşi de cătră ostaşi vre o pagubă şi supărare, numai de căt acel păgubaş să alearge şi să meargă la Măria Sa Paşa, să dea jalbă, şi i să înplini tată paguba pănă la una, şi ostaşul acela să va pedepsi cu mare şi grea pedeapsă, dupe fermanurile putearnicii Înpărăţii. 6 Iar, de carea cumva să va amăgi cu găndul a rămănea tot dejbînaţi supt stăpănirea streinilor Neamţi, vrăjmaşilor prea-putearnicii Înpăărţai, să ştiţi că, nu numai vă veţi jăfui şi vă veţi prăda de bucatele şi averile voastre, ci şi robii vă veţi prăda de bucatele şi averile voastre, ci şi robii vă veţi da, şi veţi treace şi prin ascuţitul sabiei, şi păcatul acela va fi treace şi prin ascuţitul sabiei, i păcatul acela va fi în gruaziivoştri. Şi oricarele, veri din egumeni, veri din boiari sau boiernaşi, sau verice feali de om pămănteanu ar fi avănd aici, în, moşii, vii,Ţigani, case, să vă triimiteţi acum mai denainte oameni voştri, să le ia întru stăpănire-vă, că de cătră Domnia Mea toate vă le dăm ca să ă le stăpăniţi fără de nicio zăticnire. Io Costandin Voevoda. 17 Calendar ce cuprinde într-nsul întămplările şi vremile trecuţilor şi viitorilor ani, ce iaste pe sută doisprăzăci ani, cari s-a scris di pe altu prin sălinţa şi chieltuiala dumnealui Clucierul Barbu Vişoreanu, în zilele pre-luminatului Domn Io Alexandru Moruz Voevod, şi Mitropolit fiind Preasfinţie Sa Dosithei, şi le-am scris eu, Venedict arhidiiacon, fiind dascal la numit boer de sus, la Copăceni; 1800, Aprilie 25. Penru cîte vîrste care omul, şi care sînt, şi cum să chiamă.. Cocon iaste omul dacă sănaşte pănă la patru ani; copil să chiamă de la patru ani pănă la cincisprezece.Cătărigă este de la cincinsprezece ani ppănă la doaozăci şi doi. Voinici, adecă June, este de la doaozăci şi trei de ani pănă a patruzăci şi doi. Bărbat este dela patruzăci şi doi de ani pănă la cincisprezece. Cătărigă este la cincisprezece ani pănă la doaozăci şi doi. Voinicu, adecă June, este de la doaozăci şi trei de ani pănă la patruzăci şi doi. Bărbat este dela patruzăci şi doi de ani pănă la cincizăci şi şasă. Iară bătrîn este de la cincizăci şi şasă pănă la şaizăci şi noao. Mator este de la şaptezăci de ani pănă la optzăci. De aciia mai multă neputinţă, şi dureri, şi boale. Însămnare pentru dohtorii, cum să să urmezeă (fol. 17). S-ar cădea la fieştecari domn să aibă în casa lui puţine învăţături ale doftorlior la vreame de nevoe, la cari lesne săpot găsă în casăle lor, că2 politnici să îndestulează de la spiţărie pentru feişteari boal, la întămplare sa. 18 Unsoare pentru neputinţăle omeneşti; unsoare din pelni. Unsoaew într-acest chip să să facă; unsoare din bobru. Unsoare de presade. unsoare de răme, cu care prind epeşte. Usoare de crin sau serabrin. Unsoare din scorpii sau din şărpi. Unsoare pentru rănză şi stomah. Unsore de terpntin sau de spinganare. Alte unsori de Eghipet pentr focul lui Anton. Unoare de zgărcitura vinelor. unsoare la pieptu. Unsoare foarte minunată pentru păr. Unsoare ce iaste de obşte bună la toate. Unsoare care omoară limbricii. Pentru purgaţii unsoare. Cănd are friguri. Alt fel pentru chinisis. Altele iarăşi pentru fricuri. Prafuri ca să nu rămăe cuiburile frigurile înom. Pentruoprirea să nu să verse cineva mult. Pentru fierbinţeală cu 18băntuială. Cănd varsă mult copii cei mici şi au fierbiţeală. Alta pentru fierbinţală. De ureri d eap. Alt chip, cu chimin. Alta, cu crastaveţi. Matca femei cănd să cade de la locul ei. Durerea după cea naşte muiarea. Muiare cari nu poate naşte. Cănd să umflă b... ile. Muşcjîhii căndvor cădea. Boaă din ciuperci. Cănd va muşca căini turbat. Cănd pute gura omului. Cănd va frnge măna sua piciorul. 19 Alt fel. De muşcpturi de şarpe sau d enîpărcă- Bolnavul cnd are săte mare. Cănd să roşesc albeţile ochilor. La muiare cănd îi merge rănduiala muilt d-innainte. Alt chip, cu răvent şi cu tămăe albă. Alt fel, cu răvent. Cănd să opreşte facere muerei. Cnd s face albeaţa la ochii omului. De ureri d eochi. Pentru curgere omului d-innainte. Pentru tusă şi dureri de piept. pentru pecingine. Alt chip. Îtr-alt feali. De muşcătură de şarpe. Şi într-al chip. Cănd negresc dinţii la om. Cănd crapă buzăle. Cănd afce buba la gură. Cănd are omul ochi curaţ şi nu poate vede. Ce zgaibe dulci. De cei răi. De dureri de cap. Cănd iaste omul încuiat la stomah sau la şăzut. Alt chip.Pentru încuiare ce nu poate omul chimic sau dobitocul Pentru limbrici. Alt fel. Răvuşor cănd să face-va pă picior sau de să umfla. De cel perti. pentru trăji. Alt fel. Pentru orce boală va avea înlăuntru. Omul ce să va înţepa şi va rămănea lemnul înlăuntru. Pentru ca să dartmă omul Pentru rastu. 19 At chip. Alt fel. De guturai. Cine are carne rea la rană. Alt chip. Alt chip. Şi alt feli. D tusă viechi. Pentru gălbinare cănd iaste pe faţă omului eşitp. Într-alt fel. Alt fel. Cănd te dor ochi şi sănt roşi. De vătămătura bărbaţilor şi a muerilor. De umflătura ţiţelor Cănd să opreşte ţiţa muierii, după ce naşte copilu. Într-alt chip. Muiare ce n-are ţiţă. Alt feli. Cănd iasă maţul la om. Asămine la copii mici. ănd nu aude omul. Şi alt chip. Cănd dor urechile şi curg. Cănd va înghiţi omul lipitoare. Pentru măsăle. Păr, de să va face undevaş. doftorie pentru cai şi pentru alte dobitoace. Pentru răe. Pentru umflătură supt gruaz. Pentru ufmlătură la picioare şi la alte locuri. De sagnă. De cei răi. Calul de va fi muşcat de şarpe. De multe creşteri pe picioari. la cal, de să va umfal păntecele sau închieturile. 21 De librci la cal. acă iaste răpciugos. Pentru albeaţă peochi calului. Căd aiste aprins calul. Prafuri pentru multe boale din lăuntru calului. De nu va mănca calului bun. De alte dureri la cal. De să va bolnăvi calul şi pricina lui nu poate să o cunoască. Ţănţar şi tăuni să nu muşce pe cal. Doftorie de obşte la tot dobitocul. Clistari ca să creiască sticla. Alt chip. Clei de brănză şi din var cum să să să facă. Metani, mănunche la bastoane şi imameli cum să să facă. Osul ca să să moe la lucru Ciară să sĂ facă albă. Ciară să să facă verde. Pentru purici, să-i strîngi la un loc: iaste curios lucru. Ş într-alt. Stupi de primăvară, cănd năpădesc cei streini pe aceaia.Pentru şăoareci, să fugă. Comedie păsărilor. Alt fel. Aşt chip, cu rachiu. Pentru urşi ce vin la prisacă. Cum să face padvid de vişine. Leat 819, martie 9. Să să ştie căî în zioa de patruzeci de mucenici am sosit eu cel ce i să va vedea iscălitura la vale, în Copăceni, într-o Duminecă, pă la patru ceasuri 22 din zi, şi venirea meau au ost ca să vîăz pă dumnei coconiţa Tiţa, fiica dumnealui biv Vel Stolnic Barbul Viişoreanul, a-m fi mie spre petreceare, de soţie, şi, a dooă zi, Luni, cu ajutoru lui Dumnezeu, dupre a noastră vedere în fiinţă, am făcut urmare d evorbă, şi am şi priimit foae de zestre, trimiţăndu-o şi la Bucureşti, ca să ne vie li părinteştile blagoslovenii de la a mea dorită maică, dumneaei cocoana Sultana Dracachi, fiind soli din parte-mi un Petrache Manovici, dăn neamul său Sărbul. Eu am scris aici, şi dupre a mea petrecanie să-m rămăie numee nemuritor, zicănd fiecare dăn ce vor citi: Dumnezeu s-l erte, proci. Costandin Dracachi. Cînd de dimineaţă soarele răsare, Roa, slăbidu-se, piere cu mirare, Şi ciara, de faţa focului cea mare, De tot să topeaşte, slăbind foarte tare: Aşa se topeaşte inima ce prinsă Şi de a dragosti săgeată îtinsă. La leat 826, Ghenarie, 15, în Domniia 22Mării Sale Domn io Grigorie Dimitrie Ghicam Voevod, într-o Miercuri, în 13 ale lunei Ghenarie, am mers la dumnelui Costache Clinceanu, fiiul dumisale biv Vel Stolnic Răducanu Clinceanu, unde am găsit această istoie a lui Filoret şi a Anthusi, şi, rugîndu-l foarte, mi-au dat-o, şi am cetit-o; din care îndulcindu-mă de ale lor patimi şi răbdare îndelungată, am scris şi eu, şi m-am iscălit; aceasta: Costandin Racoviţă.  25 Mă iertaţi,mă rog, pentru întărzierea ce s-a ăct pîbnă să răspunz la păcuta istorie a Eminenţei Voastre. Pricina a fost că mă găteam de plecare pentru o treabă ce am la moşie. Acum las această scrisoare acasă, ca să se ecspeduiască îndată după pornirea mea. Aş fi dorit, Prea Sfnte Părinte, să vă poci spune multe intereasnte despre cauza ţării, dar nu e nimica nou pentru noi în în lumea politică. Cuvîntului Împăratului Napoleon, care s-a interpretat în mai multe feluri, nu adaogă, după părerea mea, nici să scade nimic din speranţele noastre. Comisarii se află încă după toată probabilitatea, în aceeaşi neputinţă de a se înţelege între ei. Şi nu ştiu de avem să fim desevărşit mulţumiţi de raportul lor, în cazul cînd se vor puta uni toţi la un raport comun. Ai noştrii urmează a încurca treile noastrd în loc de a le descurca şi a le nlesni căil e spinoase. A sosit aici mulţi deputaţi dupren judeţe, şi era vorba să se facă o protestaţie în contra dirmanului de închidere Mis e pare însă cănu s-au ales mai mult de vre-o doozeci cu stăruină pentru pasul acesta. Ecsageraţii totnu se astimpără şi 26 umblă să facă adunării ca să cîştige mai mulţi partiznai pentru ideea de protestaţie.Guvernul are să le dea mai întăi părintelştele sale poveţi, şi apoi de nu s-or astîmpăra, o să fie nevoiţi să o apuce cu răul, ca să nu rămăie sub bănuială că încuragiază pe supt mînă nişte urmări. entru jurnalul de care ne a fost vorba, mi se pare că n-are să se aleagă nimi8c bun. Crez vă şi domnul Ioan Văcărescul se căieşte că a pucat să de abanii. dar în privinţa aceasta ar fi multe de vorbit. Şi mă rog ca să ai aveţi răbdarea , Prea Sfinte Părinte, pînă voi veni eu însumi la Buzeu, unde am de gînd să văvizitez peste vre o trei săptămîni. Pînă atunci, etc. Bucureşti, 15/ 27Ianuarie 1857. Prea fine ărinte, Comitetul central al Unirii, deşi tîrziu, socoteşte de datoria sa ea mai netăgăduitî a felicitaîn Prea Sfinţia Voastră pe păstorul cel mai bun al Eparhiei Buzău, care, în această epocă mare de regeneraţia Romînilor, a dat frumosul esemplu că ştie a preţui cu sanctitate înalta misiune ce Dumnezeu ia înrediunţat. Turma, Prea Sfinte Părinte, cunoaşte gasul păstorului, şi Prea Sfinţia Voastră aţi eelectrisat inimele tutror prin îmbrăţişarea cu entusiasm a programei de dorinţele Romînilor, subscrierea ei şi îndemnul de a se împrăştia în toată eparhia. Biserica este coloana şi sprijinul adeăvărului, şi, cînd păstorii ei sînt zeloşi şi devotaţi, ca Prea Sfina Voastră, pentru binele şi fericirea Patrieie, atunci adevărul revarsă lumina sa dumnezeiească peste toţi dii ei şi aduce la cunoştinţă şi pe oile rătăcite din turma lui Hristos. Pătorul, prea Sfinte, este făcut pentru Biserică, şi nu Biserica entru păstor; de aceea păstorul cel bun cată să-şi pue sufletul pentru turma ce păstoreşte şi să nu 27 lese să treacă nici o oacsie să de aprobe căştie preţui sacra miluire u care Dumnzeue l-a însărcinat şi că nu pierde nici un minut din vedere tot binele ce oatre fae pentru oile turmei sale. Ţara noastră se află în ajunul unui viitor mare; este dar de datoria fiecăruia Romîn adevărat a contribui din toate puteril sale sprea face să se ridice la demnitatea ei, înfruntînd cu bărbăţie orice fel de ispită, cu care inemicii binelui comn să silesc a răci inimile cetăţenilor. Dumnezeu este mare şi a tot puternic, Prea Sfinte Părinte. El nu va părăsi acest popor binecvuîntat ; îl va înarma cu neînvinsa armă care a fost scutuş şi apărarea sa în toate împrejurările cele grele; va înmulţi numărul aleşilor săi şi va însufla aceleai sentimente părinteşti tutulor copiilorPrea Sfinţeiei Voastre şi să conlucreze cu aceeaşi căldură şi devotament pentru binele şi fericirea ţării. 271857, Mai 18. 31 Milostiiu bojiiu Ion Matei Voivod, ficiorul marelui şi al,prea-bunului răposatului Ion Basarab Voivod, datam Domniia Mea această poruncă a Domnii Meale pentru 32 satu Bărca din judeţul Jăiului de-jos slugii Domnii Meale moştenitorilor satului, anume Giurca Iuzbaşai i Hrana Spatar i lui Pătru Logofăt i lui Stan Iuzbaşăi i cu fraţuu lor i cu ficiorii cîţi Dumnezeu le va da, ca să fie al lor acest sat Bărca ce scrie mai sus, peste tot hotaru moşii Bărcăi, ca să ia venitul moşii, din cămp, din apă i din vie şi din şăzutul satului şi din toate căte să vor strănge peste tot hotarul, din hotar pănă în hotar pănă în seama hotarălor prea bătrăne, hotar din apa Dăsnăţuiului drept pe măgura Spătăroaei în chituş i pe Deşratele la Buţoca, din Buşoca în Căprariul i peste drumu Diilui i la făntăna domnească i pe măgura Cărăvanului i peulmi Ploşci, la Popici, i pe lacul Glavei, la Bejănari i din Bejănari în Geamini i pe ăgura Ciutei şi în grindul cu piiatra i pe măgura Cioarii, la Cetăţue, în Cuibul Corbului pentru că acest sat Brca, ce scrie mai sus fost-au toţu oameni (şi cu ) moşneani mai nante vreame, în zilele altor Domni, apoi, după acesea,cănd au fot în zilele răposatului Domn Mihail Voivod, ş viind satul Bărca, ei toţi au văndut moşiia Domnului Mihail Voivod. După aceia satul Bărca iar au răscumpărat moşiia înnapoi de al răposatul Mihail Voidvod, şi au dat bani în măna Domnului Mihail Voivod aici, în pămăntul Domnii meale, în oraş, în Rămnicu, în Ocna cea Mare. Apoi în acea vreame Domnul răposatul Mihail Voivod a făcut cartea a Domnii Lui pentru răscumpăărarea moii Băîrcăi, pentru că s-a întămplat de au trecut Domnul Mihai Voivod în Ţara Ungurească atuncea, într-acea vreame, şi s-amutat din lumea aceasta; după răposatul Mihail voivod, cănd a fost în zi33lele Domnului Radului Voivod, cănd au venit în Scaunul tătăni-său Voivod, şi au stătut stăpăn şi Domn Ţărăi-Rumăneşti şi în Scaunul moşu-său răposatului Domnului Alicsandru Voivod şi al tătăni-său Minei Voivod, după aceasta radul Voivod au trimes oameni domneşti la satul Bărca de au cerut bani de lamoşneani ca să-şcumpere moşia, săteani moşneani au venit la radul Vovod că au răscumpărat moşiia înapoi, cu bani, şi au de la mihail Voivod hristov la mănă, de răscumpărare cu mari mărturii pentru Băca cea mare,. După aceasta, văzănd Radul Voivod hritovul la măna săteanilor din Bărca, ca să aibă bună pace de la Domnia Sa. După radul Voivod a vinit Alixandru Voivod Iliiaş cum că a dat radul Voivod hristov la măna moşneanilor, Berceanilor, încă s-a milostivit, şi le-au făcut hristov la măna Berceanilor, şi au înnoit şi au întărit moşiia Bărca cu hristovul Domnii lui, fiind şi părcălabi acoo Apoi, după aceasta, cănd a fost în zilele Domnii Meale, s-au rădicat Domna Ancuţa, fat alui Şărban Voivod, Domna lui Pătraşco Voivod şi cu fie-sa Ilinca, nepota lui Mihai Voivod, fata lui Pătraşco Voivod, care au trecut din Ţara Nemţască aici, în pămăntul Domnii meale. După aceasta, cocoana Ilinca, fata Domnii Ancuţăi, n-a cîutat pentru sate şi pentru moşiile răposatului Mihail Voivod, care ar fi zicănd, şi s-au apucat şi de Bărca cea Mare, ca să-i fie moşie, pecum că ar fi zicănd că ar fi cumpărat-o moşii săi cu bani, şi au cerut d ela moşlneani bani ca să-şi răscumpere moşiia, şi au venit naintea Domnii Meale Giurca iuzbaşa i Hrana Spătariu i Pătru Logofăt i Pătru Logofăt Stan iuzbaşa, şi au stătut în Divanul cel mare cu doamna Ancuţa, Doamna lui pătraşco Voivod; faţă au fost şi cocoana Ilinca...l aruncat înnaintea Domniei Meale 34 trei hrisoave de la trei Domni, şi am citit... moşii Bărca, cu veliţii boiarii ai Domnii Meale, şi am judecat... dreptatea şi pre leage, dinprreună cu toţi veliţii boairi ai Domniei Meale.. adevăat că s-a dat toţ bani de pe moşia Bărca în măna răposatului Mihail Voivod pentru această moşie, care i-au luat săngur Mihail voivod cu măna lui; văzînd Domniia Mia şi cu boiari Domnii meale şi cetind hridstovul Radului Voivod şi hristovul lui Alixandru Voivod, pentru aceasta, văzănd hristoavele acestor Domni, am făcut şi eu cartea a Domnii Meal pentru moşiia Bărca, şi am dat la măna moşneanilor berceanilor precum că s-a mărturisit cnezi... ului c a fost a lor mai dinainte vreame. Iar Domna Ancuţa Ilinca, Doamna Ancuţăi treabă cu moşiia Bărca să nu aibă, şi toatăr dua răposatului Mihail Voivod să să pue jod. Şi această poruncă a Domnii meale să nu să clăteasă de niminea, să fie neclătită. i am făcut această porucă pentru înnoirea cărţilor ş întăriea, şi viind, alţi Domni, i verice judecători care să va întămpla afi stăpînitori Ţării-Rumăneşti i pămătului rumănescă, au din striini sau din rudeniia noastră, sau din alt neam, penrtu aceasta i pentru înnoirea i pentru întărirea, vor şti cartea Domnii meale: care va căurta cartea Domnii meale, pre acel Domnul să-l cinstească şi să-l păzască ntru Domniia lui şi în odihn sufletului lui. iar care să va întămpla a nu ţănea şi a nu întări această carte a Domnii meale, ci o va călca şi o va strica şi o va lăsa la uitare, aela să fie procletu şi anatima şi afurisit de treisute 18 sfinţi părinţi care au fost în Necheiaşi să aibă... cu iuda şi cu Ariia. Şi după aceasta iată am pus crefincioasă mărturii veliţii boiarii Domnii Meale: jupan Dragomir Vel Ban, jupan Dumitru Dudescu Vel Vornic, jupan Preda Vel Spătar, jupan Stroe Vel Vistiiar, jupan Socol Vel Cruceari, Radul Mihalcea Vel Comisul, i marco Vel Paharnic i jupan Costandin el Pitar, şi ispravnic Radu Vel Logofăt.Şi am scris eu, lăpădat Logofăt, aciastă poruncă în oraşul Tărgoviştei, cu porunca Domnului mati Voivod Această porncă în oraşuş Tărgoviştei, cu porunca Domnului matei Voivod. Aceasta. leat de la Adam Septemviri 18 7150. Matei Voivod. Această copie am tălmăcit-o eu, popa Muşat, n zilele lui Iosif Înpărat. Eu Meletie Vlădica, al oraşul Diiului, martor. Cu vremea, moşnenii dau o parte din moşie „nu ştiu, cu vînzare sau, precum am înţeles, cu zălogire“, mănăstiri Sadova; altă parte, spre ărcuţa, către „nemaul Bălăcioiuiului“. Ajungînd proprieatr pe locul Sadoei negustorul Hagi enuş, din Craiova, încep certele pentru hotărnicie, la 1816. Soarta moşnenilor îi fîcu să ajungă, mulţămită unui înreg şir încălecări şi samavolnicii, clăcaşii lui alexandru-Vodă hica.Ei îndreptau la 1851 dînsul această plînere: Mult milostive Doamne, Pentru nedreptatea ce s-a înrebuinţat asura pricini de judecată  ce am avut cu Costandin brătăşanu, Nicolae Moşh şi cucasa răosatului Hagi Enuş,pentru dreapta naostră moşie din hotaru Bîrca, ce ni s-a hrăpit, şimai la urmă, s-a fost cumpărat de Măriia Ta. umai temătorii de dumnezeu să vor pătrunde şi se cor uimi, căci noi, judecîndu-ne cu numiţii în dpmniaMăriei Sale Grigorie Ghica, s-au dat luminaă hotrîre din anul 1825, ca să ne luăm hotarnic şi inginer cu c noastră cheltuială; care, împreună cu fostul hotarnic al lor, d. Sărdar Iordache Otetelişanu, cel care ne năpăstuoise, i cu numiţii, să tragă toto hotaru, şialegînd toată suma e s-a vîndut de nemaul nostru, ce va mai prisosi să fie pămîntul nostru. Pe acel temei am fost şi luat hotarnic pe răposatul Medelnicer Portărescu, şi inginer cu plată, carre, mergînd în multe rînduri la faţa locului, putinţă nu a stătutu ca să-i aducă peprotivnicii noştr şi pe hotarnic.Murind Portărescu, am luat pe fiul dumisale, Pitraul Dimitri, pe care l-au priimit şi Sărdarul Iordache de bun; apoi, ce au fst pricina, nu ştiam; că nici cu acesta n-a venit în faţa loculu. Noi, neîncetînd cu jelbis -ai supune ca să vie asupra hotărnicie, ne-am pomenit cu un Serdarul iordache Măescu viind în faţa locului împreună cu un inginer: ni-a zis că 35. 36 ar fi vechilul Măriei tale asupră hotărniciei, şi mergînd, cu noi ca să-i arătăm semnele moşiei, ni s-au arătat că este hotarnic luat de noi, şi petru Pitarul Portărescu, ni-a spus că n-a fost priimit Stăpănirii de hotarnic, fiind nevîrstnic (om petse 40 de ani ai vîrstei). Pentru a căruia miralnică şi sli ică urmare răspunzîndu-i ce ni s-a cuvenit, ne-am şi întors acasă, şi au plecat şi numiţii, şi aflînd că ar 36 fi dat hotărnicie prin care ne-au astins de pe faţa pămînului, ne-au şi chemat c. înnalt Divan spre înfăţiaşr, şi trimeţînd pe doi din parte-i, nu i-a mai înfăţişat, ci au dat în lipsă-ni hotărîrea cu n-l 21 din anul 1841, prin care au judecat mai mult kluminata hotărîre de mai sus, – urmare şi aceasta în portiva legiuitorilor, prin care ne retează di faţa păîntlui, şi apelraisind în sorocul de opt zile, pănă astăti nu ne-am mai văzut chemaţi....,: de atîta ne-am pomenir cu d-l suptt-cîrmuitoriul, din poruncă că ne-au supus de am plătit clăci arendaşuu moşiei Băîrca, a Măriei Tale, şi tocmai acum ne pomenirăm că ne apucă să plătim şli lei optesprezece mii. Măria Ta! Această pricină a hotărît-o fratele Măriei tale! Noi pe măcescu nu ştim să-l fi luat hotarnic, ci numai pe cei numiţi; noi nici hotărnicia măcescului pănă astăzi nu am văzuto. la înnaltul Divan am trimis vechilii din parte.ni, şin neînfăţişindu-i, s-au dat hotărîre în lipsă-ni, pri care ne năpăstuieşte, osîndeşte şi hotăraşte înpotriva luminatei hotărîri. Apelaţie însorocul leguit am dat, s-au priimit, şi pănă astăzi n-am mai fost chemaţi. noi cu moşie şi noi astăzi fără moşie,noi moşneni şi astîzi slăcaşi, noi cu sume de tot felul d edobitoace, li vînzîndu-le siniceşte, de m plătit clăcile arendaşilor, neaflăm cei mai săraci, şi, pe lîngă acestea, ne ma apucă şi de simţitoarea sumă de bani, săo mai răspundem. Credem că mai mare năpăstuire nu se av fi urmat în ţara aceasta, precum şi ca Măria Ta nu este mai milostiv altul. Ni-ai fost şi ni eşti stăpîn creştin, şi pentu că nădăjduim că nu te vei bucura ca să priveşti atîtea suflete mgind,alergăm mai întîi la măria Ta, ca să milostiveşti a nu ni se hrăpi multul sau puţinul pămînt ce vom avea, care ne scapă d ebanii ce ni se cere şi de a fi clăcaşi (cu toate că Serdarul Măcescu ni zicea că aevm drepţi stînjeni de pămînt numai şaptezeci şi cinci; dar noi n-am voit a-i priimi). De voeţti a face biserciă, fă-o –, adică priveşte cu denadinsul dreptatea noastră, şi nu cerem mai mult decît a nis e fda voie ca să luăm hotarnic ş inginer şi dacă şi acesta se vauni cu hotarnicul prigonitorilor, atunci cu a noastră mulţumire ne vom vinde copilaşii, şi vom plăti oric nis eva cere. Luminate Doamne! Iea-ni din picere îndelungate drumuri ce o să mai călcăm ca siliţi; prieşte, milostive Doamne, şi la nenumăratele sufltele ce se roagă lui Dumezeu pentru Măria ta; arată-ţi 37 mărinimia cu nişte sărmani, sau cu Duhul Sfînt vă va luina pentru îndulcirea soartei noastre. Fiind ai înnălţimii Tale cei mai supuş şiplecaţi sclavi: Noi toţi moşneanii Dobreşti i Mărculeşti, la Bărca,sud Dolj. 1851 octomvrie 30. Aciastă moşie nemai diind supt stăpînirea M. sale prinului Ghica, rpin urmare iscăliţii aici se vor arăta cu jalbă la locul competent pentru drepturile lor. 42 Cinstitei judecătorii a Ţinutuui iaşi, secţia I. Sprea a se da sfatul familiei a casei răpostaului Postelnic I.C. Vechilul cocoanei Postelnicesei M. C. Trist lucru este pururea de a vedea un fiu prigonind pe maică-sa în faţa judecăţii. dar mai trist lucru este cînd această mamă rigonită samănă încredinţătoarei mele. Cine nu ştie în pămîntul nostru trudele, suferinţele şi lacrimile ce au fost viaţa Postelnicesei C. în vadea de zece ani? Cine n-a văzut pe această duioasă maică încunjurată de nouă copii mici răpiţi de întreaga avere strămoşească, pind de o aprte slăbiciunea femeii şi ruinea soţiei de boier mare aducîndu-şi aminte numai că etse mamă şi că trebuie să-şi hrănească pruncii; cine n-a văzut-o, ziua, alergînd pe la străinii şipe la inimile făcătoarei de bine şi cu talgerul, pot zice, cerînd pîne pentru fii săi? Cine nu-i aduce aminte de dumnei trăind în nişte ticăloase bordeie, suferind chinurile ploi şi, cu toate aceste, aflînfd încă în curajul şi iubirea  sa cătră fii desule mijlocae spre a dădăci sngră pre cei mai mici prunci şi a plăti, pe de altă parte,, grele lefi pe la pensioane şi dascăli pentru ceo mai mari? Nimene n-a uitat încă activitatea cu care această cocoană, în o îndelungată curgere de vreme, s-au strădănuit rugîndu-se, jăluindu-se, plîngînd pe lauşile celor mari şi puternic, suind şi scoborînd scările judecătorilor şi Divanurilor cu nenorociţii săi orfani – dintre cari d. Ş. C. aducăndu-şi aminte că d-lu era unui –, numai ca să li poată scoate şi păstra averea părinţească, răpită de mîni străine. Chiar însăşi îmbrăcămitea, şaluirle şi giuvaierurile sale le-a vndut spre ţinerea copiilor săi, şi nici damblaua, urma măhniciunilor sale, n-a oprti-o de a stărui pentru dreptăţile Casei sale. 42 Cu toate aceste, şi în vreme ce Moldova întragă este martură a îndelungatelor strădanii a acestei cocoane, tocmai un fiu înşelat, nădăjduiesc, numai vremelniceşţte,s-a găst, care, neuitîndu-se nici la datora fireacsă, nici la grelele împreujurări în care se afla familia sa, se scoală împotriva maică-sa, îi amărăşte din nou zilele att de amărîte şi cu ocară şi hulă îi amerinţă bătrîneţele Aşa d-lui Ş. nu s-a oţerit a o învinovăţi că ar fi răşluit 12.000 galbeni din averea părinţească a duneei, care singră e-a redobîndit întreaga avere. A învinovăţit-o că dă socotele mincinoase,e a care nu li cere nici o para pe atîţia ani ce i- ţinut cu mijloacele sale, în vreme ce averea li era luată de cătră Ţ. A pîrît-o că s-a unit cu străinii ca să sărăcească copii, ea care s-a lepădat de chiar folosul său, neprimind a-şi trage zestrea sa chiar îndoită, precum i se făgăduia în vremea procesului cu pomenitul Ţ. Neplăcut lucrul ar fi de a spune şi de a auzi toate clevetirile aruncate aspra încrediţătoarei mele! ca o mică duioasă, ierîtnd chiar cînd fiul său era greşti, nedăjduind că poate încă ar veni la simţiri mai vrednice de un fiu şi de un tînăr ce întră în lume, dumneaei cocoană pururea şi-a înghiţit lacrimile şi a scuns în fundul inimii taina durerilor sale. Însă acum, cînd vede că d-lui Ş. priveşte numai la interesul său în parte, ţinteşte de a jigni foosul şi a verea mai micilor săi fraţi, şi nemărginnindu-se în aceste, api pune vîrful la nerecuno-tinţafiască atingîndu-se chiar de zestrea maică-sa şi întrebunţînd toate chipurile spre a o îmouţina şi, daă s-ar utea, şi a o desfiinţa, cînd, zic, se vede un fiu avînd o aemenea purtare cătră maică-sa, cine poate să o învinovăţească pe aceasta dacă se hotărăşte şi ea a nu răbda, a nu tăcea mai mult, şi pentru cinstea şi consideraţia sa de maică, a se apăra şi ea de spre nedreptele învinovăţiri ale fului său Ş.? Înnaite dar ca Sfatul familiei să-şi deiei descăvîrşita sa socotinţă, atît asupra semilor, cît şi aspura zestrii fie iertat şi încredinţătoarei mele să însemne cîteva puncte: . D-lui Ş. învinovăţeşte pe maică-sa că a răşluit 12.000 44galbeni din averea părinţească. Această împutare cade de la sine: întăi că o asemenea sumă însemnată niciodată n-a întrat în mîinile sale şi, al doile, că o maică, care atîţia ani ai vieţii sale, a trăit numai pentru copiii săi, hrănindu-i cu ce Dumnezeu o au ajutat, şi în tată această vreme nu lea pus în socoteală o singură para, o maică care a desrobit sinterui ale răposatului soţ de mai mult de o mie de galbeni, fără a pretinde ceva, care s-a lepădat de zestrea sa, chiar îndată, penru că i se făgăduia spre paguba procesului, 0 c greu s-ar putea dovedi vinovată de răşluire.O asemeanea învinovăţire mai lesne se poate face d-sale Ş. Aducă-şi d-lui aminte de pagubele ce a păricinuit fraţilor săi prin împosesuirea moşiilor Casei fără preţ şi în nefiinţa, atît a maicii sale, cît şi a epitropului, stăruind în contra intereselor Casei ca moşiia Cornii să se deie în posesie pe an cu cîte 2.000 de galbeni, şi pentru care erau amnetarisitie hîrtiile Budeştilor, 45s-a scos cu alt sinet de 1.400 de galbeni, luindu-s înnapoi şi actele sus-pomenitei moşi. Eu fac întrebare d-sale: mai bine ar fi fost ca Casa să plăteasă 4.000 de galbeni şi ca, din pricina amanetarisiri hîrtiilor, să se piardă 500 de flci dinmoşia Budeştii în procesul cu răzăşii din Bîrsăneşti? 3-lea. Asemenea d-lui Ş. nu voişete a primi de bun un sinet de 1.00 de galbeni, cu care maica d-sale a fost împrumutat de la Vornicul Neculai Milu pentru cheltuielile procesului celui mare cu Ţ. Fără a întra în mai mare cercetare, fie-mi iertat a întreba pe d-lui Ş dacă ştie vre o ţară în lume unde procesele nu cer neapărat cheltuieili? Cît pentru mine, eu mărturisesc că nu cunosc o asemenea ţară, şi, privind la greutăţile procesului de care atîrna toată averea, nu găsesc că 1.000 de galbeni să fie prea mult pentru neprevăzute cheltuieli. 4-le. D-ui ş.C. este singur încredinţat că această mie de galbeni s-a întrebuinţat pentru proces; tot asemenea este încredinţatz că şi răscumpărarea Wecheselului de 2.00 de galbeni, cu alţi 2.000 dobînda, făcută prin un sinet de 1.400 de galbeni, este o adevărată facere de bine penru Casă, din partea maicii. dacă nu o mărturiseşte şi făţi, apoi prin aceatsă mă îdrituieşte de a mă uni şi eu cu socotinţa aceora ce pretind că d-lui caută numai chipuri ca să împuţineze cît se poate mai mult zestrea încredinţătoarei mele, cît şi dobînda ce i se cuvine din ziua morţii soţului d-sale, adecă de la 23 iulie 1837. 5-lea. Cît pentru ce se atinge de izvodul de zestre, asemenea şi dacă este ca să se răspundă încredinţătoareio mele această zestre în rodurile ipovului pănă lasăvărlşirea sa din viaţă, precum şi legiuitele teoritre,,eu încă tot cred că d-lui Ş. are dstulă dragoste şi recunoştinţă fiască spre a încuviinţa şi d-lui nişte cereri atît de drepte şi atît de lămurite,chiar şi pri pravilă. Din potrivă, nădăjduiesc că d-ui, nedorind de a-şi da de nume rău acum la întrrarea sa în adevărata viaţă, se va grăbi a da satisfacţie opiniei publicei şi datoritei fieşti, mărturisind titluirle de recunoştinţă ce şi-a cîştigat maică-sa prin creşterea a nouă 46 copii la vremi cumplite şi prin strădaniile sale spre redobîndirea averii strădanii întovărăşite de multe lipsri şi suferinţi, d emulte părăia de lăcrimi şi fără care d-lui Ş. nici n-ar avea poate astăzi pente ce mai acere enituri şi socoteli. 6-lea. Tot d-lui Ş, socotind că a face o nouă pneplăcre maică-sa, acerut de epitrop pe d-lui marele-logofăt Costachi Sturza, supt cuvînt că averea orfanilor s-ar răşlui. dacă această de pe urmă împrumutare ar putea să se adevereze,ar fi numai din partea aceluia ce vrroieşte să închege în mînile sale toate averea părinţască iar nu di partea unei mame ce a trăit şi trăişete pentru copiii săi şi care astăzi se ameninţă de afi trasă înjudecată numai pentru că se împotriveşte la nişte planuri puţin frăţeşti? Iar, în cît pentru numirea de epitrop a d-sale Logofătului Costaci Sturza, încredinţătoarea mea nu poate decît a se bucura de o asemenea numire, care îi etse o închizeşluire mai mult că copiii săi cei nevrîstnici vor avea un nou şi puternic ocrotitor, căci d-lui, numindu-sse de epitrop, s-a numit negreşit pentr acei nevrîstnici copii, pentru ale cărora drituir şi încrednţătoarea mea se luptă. Deci, nu numai că este mulţămituă cu alegerea acestui boier, dar încă, ca pe un părinte, ca pe o persoană însemnată şi puternică, ca pe acela ce a publicat legile civile apărătoare văduvelor şi orfanilor, îl roagă ca să urmeze înepitropie, să ocrotească pe fiii săi şi averea lor, nedăjduind că aceia ce ea, femeie slabă şi obosită, n-a putut face, d-lui, ca bărbat şi ca boier puternic, va binevoi a isprăvi. Acestea sînt întimpinările încredinţătoareio mele. Numai nevoia şi dritul legiutei apărări a silit-o ca să le facă. mult, mult i-a costisit pănă cînd s-a hotărît de a pîrî pe un fiu al său. Dovadă la aceasta îndelungata tăcerea ce a păzit, ferindu-se de a se jălui, atăt Prea-înnălţatului Domn, cît şi noului epitrop.Chiar şi în această întimpinare de faţă a căutat a fi cît se poate mai măsurată, căci, chiar ful să o oveşte, tot îşi aduce aminte că este maică. Ca maică asemenea ne47dăjudieşte căto sentimentul fiesc nu este strîns în inima fiului său, acelu pe care cu lacrămi l-a crescut, căruia îi da aceia ce d-sale îi lipsia, hrana de toate zilele, căruia, cu sume însemnată, strînse cu multe necazuri, a căutat a-i da o educaţie potrivită cu naşterea s aşi pre care, cu toate greşelile sale, nu-l poate urî şi nu-i doreşte mai mult decît că, văzînd că se căieşte şi că are milă de mai micii săi fraţi, să-i deschidă ar braţele părinteşti. Fie-mi iertat şi mie, de şi străin, dar ca un vechil al unei mame, să rog şi pe Sfatul familei ca acela, ca un înfăţăşător al părintelui mort, şi ca un păstrător al moralului familiei, din acre derează şi moralul public, să binevoiască prin sfătuiri părinţeşti a mă ajuta 47 la îndemnul paşnic ce fa d-sale Ş.C. Nădăjduiesc că d-lui nu va rămînea surd la glasul maicăsa, la chemarea opiniei publice, şi chiar la baterile inimii sale.Încă odată, adaog că am mare încredere în sentimentele sle fireşti. iar, dacăă, nebăgînd în samă, atît datoria fiască, cît şi sfature rudeniilor şi prietenilor săi, ar rămînea statornic într (de9 a da o pildă, ce, pentru cinstea nemului şi a ţării noastre, n-ar trebui să se mai reînnoiască, adecă procesul unui fiu împotriva maică-sa, apoi, în puterea pravilelor şi a moralului, ce ca judecătoria şi Sfatul familiei, pătrunzîndu-se de moraliceasca lor datorie, ca nişte drepţi şi aspri judecători, judece între maica duioasă, a cărei viaţă înreagă n-a fost decît o lungă jărtvire pentru copiii săi, şi între fiul îngrat. 28 iunie 1847. M. Kogălniceanu. Şepte sute galbeni blanc am primit de la Aga iorgu C., din una sută galbini, partea vechilîcului mieu ce are a-mi răspunde cocoana d-sale, potrivit alcătuirii încheiate spre căutarea procesului Caie Banului Neculai Sini cu fraţ i Seneşti, şi spre credinţă am iscălit. 48 dumnealui maiorului Kogălniceanu. Casa răposatului Ban Neculai Sion cu dumnelaor boerii fraţi Sioneşti, pentru împărţiea de avere. a întrebuinţa toată răvna şi mijloacele iertate de legi în căutarea acestui proţes şi a-l apăra ca cînd ar fi chiar al său însuşi. 51 ... piiarde cîndva liniştea cea fireacsă a obrazului... şi fapt atît vreadnice d eminune, bărbăţii atît ironiceşti au nu fac pre Athanasie nemuritoriu pre pămînt, după cum l-au făcut şi în ce? devărat, nemuritoare îţi iate pomenirea, nemuritoare îţi iaste slava, Athanasie! Şi c atîtea limbi te propovăduiaşte toată lumea nemuritoriu, cu cîte te numeaşte cu însuş numele tău. Zicem sistihe acealea care dintr-un nume în multe fealiuri să alcătuesc, şi măcar deosebite, au însă una cu alta mate asemănare, după cum: frumos, frumseaţe, îndrăzneţ, îndrăznire, înpăratul, înpărăţie, şi altele. Apucătura ritoricească aşa să face din sistiha: „Dumnezeu iubeaşte milostenia, deci şi pre milostiv; fecioriaiaste dar îngeresc, deci păzitoriul de feciorie iaste înger pămîntesc; păcatul iaste otrava sufletului, !deci păcătosul să otrăveaşte cînd păcătuiaşte- Deci aită şi adăogirea ritoricească pentru lauda limbii greceşti, slovele căra, ca să le propodăvuiască, în deşert ar osteni aceale o sută de limbi ale sale. Şi, după atîttea vecuri, precum pînă acum  n-au găsit, aşa nu poate să găsească niciodată sfîrşitul laudelor ei. Ce rîzi, o zavistinice al slavei greceşti? Aşa şi iaste adevărat. Că şi vestirea şi mintea oamenilor în deşert să ostenesc: aceaia a povesti, şi aciasta a să mirade măririle ceale slăvite ale Ţării greceşti. Spune, de nu-ţi înnească zavistia în gîtleju glasul şi cuvîntul, de unde au răsărit atîţea sori ai înţelepciunii, cu razele cărora înodobindu-se alţii, să arată steale, care poate ar fi fost întenearec, şi cărbuni? N-au strălucit de la răsăritul Ţării Greceşti atîţea filosofi ca nişte sori? Şi, între ceialalţi, şiatîţea Aristotel şi Platoni, ale cărora cuvinte priimeşate şi cinsteşte adunarea celor înţelepţi ca pre nişte proroci, atîta dascălii, cît şi ucenicii ai ai acestor fealiu. aceştea şi alţii nenumăraţi nu sînt Greci? Ce neam ca cel greces poate a arăta la meşteşug poeticesc un Omir, care, orb fiind la ochi, au fost lumină muselor? Un Pindar, care vărsînd din gură, cîte stihuri, atîţea trandafiri şi flori, îi alerga la limbă albini ca să sugă miiare şi dulceaţă? Un Aristofan, un Euripid, un isiod? Şi atîtea alţi poetii, pre carii ca să-i încununeze au zmult Apolllon toate dfnele Eliconului? Dimosthen, care la ritorică iaste începătoriu şi podoabă ritorilor; Euclid, care la mathimatică a înpletit capului său atîtea cununi cîteşi rotocoale au făcut şi au înnălţat spre nemurirea numeului său, atîte apiramide, cîte şi chipuri de trigone au găsit; Ipocrat şi gallinos, dumnezei ai meşteşugului doftoriei, carii, fără a nu fura, ca Promithevs, focul de la crugul soarelui, însufleţiia pre cei morţi, şi, cu adăpări mai minunate decît doftoria Elenii, le adăpa viaţa; Alexandru-cel-Mare.... 53 Dumnezeu părintele cel cu milă mare Au trimis noroadelor sale zălog tare, Că pentru dragostea sa pre noi ne-au miluit, Şi pre Hristos fiiul dar noaoă ne-au dăruit Pre cruce fiiul simgur mari chinuri au răbdat Şi pre norodul său de năpăşti au uşurat. Iisus fii lui pre pămînt pate micşorare, Căci, Dumnezeu fiind au luat întrupare: În dragostea lui, omul află mîntuire Şi credinciosuli la ceriu cu slavă suire. Hristosa raiul cel închis l-au deşchis cudreapta: Sî întrăm raiului dară cu dînsul, că el iaste treapta. 54 De pe cruce cunună, crescînd, să împleteaşte, Şi celor ce pătimesc munci să dăruiaşte, Şi celui ce pîndeaşte ceale dupe cruce Chinuri, cunună din ceriu i să va aduce. Moartea păcatul nostru au aflat: dureare, Înnălţăndu-să crucea cu mare puteare; Bunătăţi dară să faci cu mare puteare; Bunătăţi dară să afci cu mare’ndrăzneală, De vreame ce de moarte nu avem sminteală. Glăsuiaşte Biseraica cîntări împreună, Că sîngele din Hristos vărsat oa dună; Prea multe noroade întrănsa mîntire Au luat şi din munci cu totul slobozire. Crucea au crescut lumii pom de mîntuire, Pe capulstrămoşului luînd întărire: Hristos, murind pe dînsa, au bptut şi fiiare,Lui Adam dulceaţa ei dînd, şi înviiare. De cruce diiavolul s-a legat cu lanţuri; Lemnul diiavolului frîu în fălci să deade: omul slobod din nevoi cu totul să veade. Cinstitele patimi ale lui Iisus Dumneze spre mîntuirea tutro oamenilor cu milostivire au înflorit. Din Hristos pîră de sînge închegate să varsă Şi pre om îl spală de păcate: Mîinile sale Hristos ş-au întins pre cruce, Norodul credincios la sine aduce. 56 O scurtă perigrafie spre ştiinţa urmaşilor. sevărşitul din viiaţă bunul mieu Slugeriul Ioan Başotă, fiiul Stolnicului Pătraşco Başotă, nepot Hatmanului Zosima Başotă, strănepot Logofătului Patraşco Başotă, din pricina adesălor turburări şi rămiriţi ce urma în vremea de atuncea în patriia noastră Moldova, sălit au fost a-ş atrămuta cu totul a sa părintiască aşăzare ce din învechime era statornicită pe trupul moşii Băloşani, de ceia parte de apa Sătnii, din gios de iazul cl mare, şi chiar pe locul umit astăzi Săliştea, de la vale de ratoşul făcut de mine, fiind chiar în şliahul cel mare, pe unde şi era treciria oştirilor, şi a să tragela codri, şi aşa, la anul 1745, s-au statornicit a sa din nou făcută aşăzare pe alt trup de moşie a sa numită Jolcujani, ce este tot într-un hotar şi capu în cap cu moşiia Băloşani, rămăind pără astăzi numile aşăzării sali tot Băloşani. Cănd atuncia, la acelaşi an, şi una Iuni în 20, pe lănă celelante trebuincioase acareturi, au fcut şi biserica ce astăzi să şi află î, durată de lemn, din lemnile locului aceluiaşi unde să şi află făcută, fiind codri mari pe atuncia. La cari biserică să află îngropate atăt trupurile a în57suşi făcătorilor ctitori ai ei, Sulgeriul Ioan Başotă, cari, în urmă, priimind cinul călugării, s-au njmit Iorest, şi a soţii sali, marii, căt şi armaşilor săi fii şi clironomim Antohi Başotă, ce au fosz stărpu, şi Mariia ce s-a săvărşit neînsoţită; a cărora săvărşare nu s-au putut afla la ce an şi vreme s-ar fi întîmplat. Iar, pentru cei mai în urmă stăpănitori şi clironomi a poemnitului Sulger, ştiindu-să vremia săvărşirii lor, să însămniază mai gios, de cătră mini însuş, acel mai d epe urmă clironom a aeştii strămoşăşti averi şi săvărăşitoriul a toată familia niamului mieu Başotescu, pentru că aşa bunavoinţa lui Dumnezeu au fost ca întru mini al mieu niam să să săvărşască, neavănd niceun legiur şi firesc clironom, – fiie numele Domnului meiu binecuvăntat. 1837,  Mai 15; Băloşani. la anul 1800, în 27 zile a lunii lui Septemvrie s-a săvărşat părintele meiu şi fiiul pomenitului Sulgeri Ioan Başotă, şatrariul Theodor Başotă, şi s-a îngropat la biserica di Băloşani. La anul 1806, în 28 zile a lunii lui iulie, s-a săvărşit moşul mieu şi fratile maici meli, Svinţiia sa părintele Dosithei Calmuţschi, shimnicu, şi s-au îngropat la mănăstiria Niamţului, unde i-au fost şi metaniia sa. la anul 1806, în 9 zile a lunii Dechemvrrie, s-a săvărşit mai mariia me soră, de pruncu, ilina, soţiia Cluceului Nicolai Cariomfil, ce-i zăc şi Crăstescul, şi s-a îngropat la biserica din Crăsteşti. La anul 1812, în – zăle a lunii lui octomvriem s-au săvărşat moşul mieu Neculai Başotă, fratile tătăni-mieu, stărpu fiind, şi s-a îngropat tot la biserica din Băloşani. La anul 1815, în 23 zile a lunii lui Avgust, s-a săvărşăt maică-mia Zoiţa, cari, priimind cinul shim58nicii, s-a numit Asinetja, şi s-a îngropat la biserica din Băloşani. La naul 1816, în 23 zăle a lunii lui Aprilie, s-au săvărşăt cumnatul mieu Cluceriul Nicolai Crăstescul, şi s-a îngropat la biserica sa din Crăsteşti. La anul 1827, în 25 zăle a lunii lui Martie, s-a săvărşăt în Botoşani socrului mieu postelnicul Grigori Ventura, şi s-au îngropat la monastiria Popouţăi. La anul 1837, în 14 zăle a lunii lui ienuarie, s-au săvărşăt mai mica mea soră Mariia mavrmati, care au fost starpă de fii, şi s-au îngropat la biserica S. Dimitrie din Botoşani, alăturia cu soţul său Comisul Ioan mavromati, care şi el săvărşăndu-e ai înnainte de ia, la anul 1834, la 16zăle a lui martie, s-au îngropat tot acolo ca un ctitor şi întăiul începători a acei biserici. a anul 1838, în 8 zăle a lunii lui Noemvrie,s -a săvărşăt soacră-mia Postelniceasa marica Ventura , şi s-a îngropat la biserica Vovidenii, în Botoşani, unde s-a adus şi oasăle săvărşătului săumi nainte soţ, Postelnicul Grigori Ventura. La anul 1839, Iunii în 5 zăle, s-a săvărşit cumnatului mieu Stolnicul Ioan Bantăş, care, sdin s. botez, s-a numit Ieremiia, şi nu Ioan, şi s-a îngropat la biserica moşii salei izvoarăle, de a stănga prutului, în basarabiia, ca un trăitor de acolo. la anul 1846, la ză-ntăi a lunii lui Martie, s-a săvărşăt mai mica mea soră Ecaterina Bantăş, şi s-a îngropat la biserica moşii sali izvoarăle,de a stănga Prutului, unde şi soţul său Batăşu este îngropat. 61 Eu Condre Şărbăşcă ot Găneşt scriiu şi mărurisesc cu ceastă scriscoarea mea precum să ştei, neşte săpături în costeşea Chicere den gius – una iaste fărşită, alta nefărşită – am plătit unor munteani, anume Oprea Dobra, cu oamenie săi, o uleaei de brăndzi, 2 miirţă; lea-m dat şi o giumătati de slănenă, şi 6 mirţi; le-am dat şi o giumătati de slăneană, şi 6 mirţi e păne doiată, şa ne-au fost tocmala, să le facă de iznoavă, cănd a vinit Munteanii în dzilele lui Mihai-Vodă. Şi tocmala noatră a fost Sava Ciuhul ot Ştubeiane şi marcu fratele Savei ot Ştubeiani. şi nu le-au isrpăvit deplăn, că le-au vinet veaste bună de s-a dus nnapoi. Şi, cănd i-am erata, s-a prlejit Ion Drăgăilă ot Găneşti şi ion Căputici ot tam, şi mi mare (mari) credinţi au pus degetele peceate. C. 1600 Adecă iau liiaş fecior Ioi Cehan scrieu şă mărtoresăsăco co acesto adevărat zapis al meu precom a loato neni neşte păni şi neşte bere, şi i-am dat dumisale loi Obrăjăi un zapis de la totma de danie de moşăi de al Botoi, şi noi să no mai avem treaă, sau dentre noi, 62 feciorei lui Cehan, sua deresele... să n-abă trebă, şă, cădo am făcot această scrăsoare, s-a prilejit Postolache preuto otam şi Sasaco. şă pentru credencia am şă scălet, ca să ştei. ... ulcea ot tam i Fcea bi... tutovschi i macşea mărturisim noi într-acest zapis.... lea feciorul lui Lazor ot Popeşti... şeapte pămănturi, a sa ocină ... ie ce-au avut el în satu în Botoi.. Tutovei, de nemene înbiiat... i-au văndut lui ilie Vrabie... şeapte taleri, deci şi.... bună voe văn... Vasilia şi gligorcea, feciorii Pietrei, nepoţii lu Albotă, partea mîni noastră Peetrei, ce o au ţănut Copotici..., fără nişte săpături ce-s în pădure, lu Ştefan de Tuleşti. Drăghilă ot Găneştei,Ionaşco Dublea ot tam şi vasilea pălaga ot Voieşti, Ştifan ot Toleşti scriem şi mărtorisim co sufletle noastre ca să no ne împresurăm sofletele noastre pentru răndol Condre ot Găneşte, pentru să nu-i înpresoae Nestor Cupcea ceva pentru neşte boi, ci dzeci că i-au perito pentru Candrea, ăci au plătit po... ou, i l-au scos d... vari, iară 1 vol. i l-au plătit cu patru mascore graşi, iară noi aşeaş uameni screim şi mărtorisim co sufletele  noastre că au plătit Condrea Copci boi; şi sa înpăcat casă nu mai aibă a ceare înol de la alto datroii în veaci de veaci; şi pe mari mărtorei şi peceţele noastre. 7.25 Februar 7126 1618. „Ghianghe Vel Logofăt şi Arsenie al doile Logofăt şi tăutul Logofăt şi Drăguţul 63 Dvornic şi Marmure uricar şi Dumitri uricar“ dau o mărturie. F.d. Vasile Vede, sănătate, Mării, Sămbătă sara negreşit să te afli aice la Ţăpu, ca să facem cercetare entru moşie Ipoteşti, findcă eu am să merg mai pe urmă la altă porăncă; negreşit să vă aflaţ cu toţi răzeşii. Fii sănătos. Supt Vasile Lupu. „Nastasiia Vrăbioae postelniceasa“ pentru că „ş-au întors chişia de Popeşti din sat din Botoi, partea Ilei, feciorul lui la Lazor, nepotul lui Ciobăneasă, care parte au ost cumpărat de soţul mii Ilii Vrabii... a patra parte, să hi lui muşie şi răscunpărătură în veaci“. 8 Novembre 7148 1639. vasile-Vodă. pentru judacata între „Aniţa fata i Vrăboiae Postelniceasa cu verii ei, cu Costantin şi cu soru-sa, Safta, feciorii lui ionaşco Vrabie, pentru a patra parte de sat de Rădeani, ce-au fost văndut acea parte de înma Aniţei, de Nastasiia Vrăbioae, lui ionaşco Vrabie... De nişte cai... şi de un cezmăn şi nişte hamuri de bulgar“. 18 Iunie 1648. „Şi nime den răzeaşii noştri sau alţii fraţii ai nuştre să nu mai aibă a-i întoarci în veaci de veaci. U Bărlad, veatu 7158 1650, dnăi iulie 6. Vasilei snă popa Grigorie ot Rădiani dumisale Ghicăi Voricul-cel-Mare de Ţara-de-gios drept opt-dzăci de lei. Denaintea dumisale lui Scărlat şi a dumisale a lui gavril Păladie şi a dumisale a lui toader Păladie şi a lui Tudosie ca-u fost Vornic şi a lui Vasilie Cămănariul şi a Lucăi şi a lui Dumitru Uricariul şi a lu Drăgan şi a lui Ionaşco Dinga din Bărlad şi a Ursului Văntul de acole şi a lui Toader şăltuzul şi a doisprădzeace părgari din tărgu din Bărlad, şi a mulţi oameni buni orăşeani. az gavril Păladi iscal. az Toader Păladie iscal, az iscal, Văntul, Dinga. 1664. Afacere de moşie. Pămăntul din 24 paş şi pasul din 6 palmi. Adecă eu Obreja şi Costandin feciorul lui isacu şi bărsan şi alţi omeni buni, căţi ş-au prilejit a acea carte domnească pentru ocină ce s-a părăt de faţă la Divan cum vor afla cu sufletile lor..., s-a aflat şi mărturie preacum a cumpărat Săruşcă acea ocină... c-a dat bani sorori-sa... Dici i-am tocmit... şi nime să nu să m.. ta nici dănăoară în ... Az Vasiilie iscal.... 28 April 7176 1688. Pantru un bou de şiapte lei. Uncal bun, preţuit derept 20 de lei bătuţi şi trei coţi de şiftu.. Şi sănt aceste patruspreci pămănturi alese şi stălpite tot de alăture. dumisale Uşerului-celui-mare, lui Cehan, şi giupănesei dumisale Oprenei. Ilieş izbaşe de Iaş.... şi Ştefan Vrabie izbaşe. iaşi, 10 Decembre 7183 1674. Aniţa şi Angheliţa şi Gligori, feciorii Foeci Uricariul, dau partea lor din Spiniani lui Vasili Gheuca tretii logofăt.17Mart 7184 1676. Antonie Ruset-Vodă porunceşte lui Stritulat Uricariul să hotărnicească pe Vasilie Gheuca-ce-au fost Logofăt, de la ficiorii Focii uricariul. Iliei Sturdzea Vel Vornic, netămplăndu-să Vel Logofăt, ucil. cu vatră de sat şi cu avd de moară şi cu loc de prisacă, şi-n cămpu şi în săpături, şi în tot venitul ce să va aleage. Catrina. femeia lui Anghleuţă Agărăci, mazil la Fălcii,care au jăluit la luminatul Mării Tale Divan 65 asupra dumisale Sulgeriul Solomin Sturzii şi asupra lui Aftănasie ermonahul ce să află la mănăstire Floreştilor..., atăta pentru zestrile unii surori a ei, anume Ioana, soţiia lui Bagriliţă Geuca, al doile bărbat, cărora întănplăndu-li-să moarte şi nerămănindu-le copii, toate rămăşiţurile iai au rmas supr stăpănia lui Santonie Mogoldei, părintelui său, fiin a aca vreme egumăn la mai suus numita mănăstire, atăt toată zestre, căt şi o moişe, anumePopeştii, cu biserică veche strămoşească de 200 de ani; care aceste toată rămăind supt stăpănire egumenului Mogăldei,peste puţină vreme i s-a tămplat şi lui moarte, făcănd răposatul pan Vasile Sturzi, ctitorul mănăstirii, epitrop în locul răposatului Mogăldi egumenului pe Aftănasie ermonah, şi la acea vreme jălui Catrina Agăricioaia la Măria Sa Scarlat-Vodăca să i să de a toate dzăstrile. 20 mart 7209 1701. Necuale egumen de la mănăstire lui Andronic. Chiril, copilul, de la Cămaraşul Andronachi. 29 decemre 657248 1739. Grigorie Ghica-Vodă. Să cerceteze Vasile Sturdzea biv Vel Stolnic în pîra dintre Aftănasie egumenul de Floreşti şi verii sau primari, Vasilachi şi Dumitraşco, Curteni de cămară, cari s-au dus la Nistru de ai trăit acolo, şi s-a lăsat acele 2 locuri a or de prisacă, de s-a pustiit şi li-au înplut pădure, şi au scat pomii, şi acum, la vremile răscoalei, neputînd ei trăi la Nistru, au venit acolo la moşii, şi nu vor să margă la locurile lor de prisacă, să le curaţă şi să le grijască, şi vor să să isăitiască la locurile cele din prisacă a egumenului, vîzindu-le grijite, şi ar fi dijmuit şi pe un prisăcariu a egumenului, din tiutiun. Milostive şi luminate Doamne, să fii Mărie Ta sănătos. Jăluesc Mări Tale ca unui Domn milostiv că, astă vară, pe la Sfete Petră, am cmprat un cal în 40 lei, 66 şi l-am dus acasă, şi l-am închedicat dinnainte casii, să pască, ş-au venit un armăsariu a unor veri al mei, şi mi-au luat calul îngonat, şi l-au întrecut piste un dial, şi, măncănd armăsariul pe cal, i-au frănt un picior, şi, cănd, şi l-au prins eu de veste, am trimis un Ţigan după cal, şi l-au găsit un piciorul frănt, şi, dacă l-au adus, l-am trimis di l-au lepădat la casa lor ş-au trăit trei luni, ş-au murit calul. iar ei s-au sculat, şi văzind că mi-am făcut pagubă, ş-au vîndut armăsariul, şi eu am rămas săracu. Ce mă rog milei Mării Tale, să aib dreptate de la Măria ta. Şi, osebit, în mai sînt dator acei oameni cu neşte ispaşi, cu zapi de un an, şi nu-m mai plătes. Iarăş mă rog milii Mării Tale să aibă dreptate dela mila Mării Tale, să mi să facă pliniască, să nu rtămăi păgubaş. Cum va fi mila Mării Tale. Smerit rugătoriul Mării Tale: Aftănasie egumen ot Floreşti. io C.N. Voivod, boj. mlt. z.z. moldascoi. Dumneata Vel Stolnic Ioan Bogdan, să-i soroceşti, şi, aducăndu-i faţă, să le ei sama, şi, cum s-a cădea cu dreptate, să le hotărăşti, cu carte de giudecată, trecăndu-o la protocol. leat 7250 1741, Septembrie 11. Proci. 3 Logofăt. 24 Bărlad, 9 mai 7250 1742. mihălache sin lui Gligorie Birghelia ot tărg ot Bărlad, ficiorul iliuţii, nepotul Arminii, afa Feliii de găneşti după apa Tutovii. Dumitraşco Păladie biv Vel Păharnic, ispravnicul ţinutul Tutovii. Un poloboc grău plin, 5 mierţe mălai, u săiac de păpuşii..., 1 heresteu, 1 grij. mare. 67 28 Iulie 7271 1763. iar pentru trii săpături: una a lui Dăniilă, cu loc de casă şi cu livadă, şi doao a Stratului, alăture cu a lui Dăniilă, una, supt prigorie. 24 mai 1768. carte domnească pentru Angheluţa Agărici, mazil din Ţinutul Tutovii, Athanasie Mogăkdea, egumen de Floreşti. Pomenită hotărăre ponturilor Domnii mele ce s-au făcut cătrp toţ d eobşte. 12 mai 1778. Athanasie ce am fost epitrop la mănăstiria Floreşti. ilincăi, nepoatei Voinescului. 2 lei pe io carte de blăstăm... 2 lei pe 5 pol ocă rachiu, cănd a mers să hotărască moşiile, 2 lei scrisul unii hotarnice; 10 lei au dat mazililor ce-au fost rănduiţ hotarnici. ezătura şi înnecătura. Eu Angheluţă ot Ţipul, om di noîzăce di ani, aşa am apucat dingura tătăne-mieu, –acre s-au întămplat şi înnainte ochilor mei di am văzut pi Aftiniia, fata Ursului, dijmuind moşiia parte Zavollui pe din sus, ci să hotărăşte cu a mea,. cu ficiorii ei Gavrilă şi Ion, brat lui, nepoţi ursului Smarandiş şi, cănd s-au hotărăt această moşii înurma cuttremurului celui mare, la anul umbla let 7247 1739, şi eu, Angheluţa, am fost faţă cănd s-au hotărăt această moşie; şi eu, Tănasă ferţul am fost faţă la hotărul moşii; şi eu, Tănasă Ferţul am fost faţă la hotărăul moşii. şi ţin minte hotărăre aceştii moşii di mai sus numite, şi aşa ştim, şi aşa mărturisăm în frica lui Dunezău şi înnainte giudecăţii. 22 April 1800. Răzăşi de la Ţepu vînd moşia lui Gheorghii Şărban biv Vel Sărdar căte un leu stănjăn. 24 mai 1800 a să oprec huidumulo de la moara lui Romaşu pănă ci să va giudeca cu Dorobeţăşti. huium. Şi apucăndu pe moroariu ca să arăti în frica lui Dumnezău căt huidm putea să esă într-aceli zili căt au fost chee la dănşi, şi me au arătat că eşă 4 emerlii pe ză. 68 noî fileri vii, în podgiriia Necoreştilor, ce avea, 68se pare, d ela maama Mariia Postelniceasa. o firtă şi un filer. Răzăşii de moşiia Ipoteştii de la Ţinutul tecucului, să hotărăşte cu moşiia Cernica răzăşască, Fundenii, a dumisale Banului Ştefan Rusăt, Berheciul cu apă Tecucelul cu Romănescul şi unul stărp. hotarul Itovăeştilor. viile şi aşăzările noastre. de înbe părţile.Troianu, tot. Drumul ce vine dăn Băbălaica... Gura Marinici... făntăna Ciofului... O beşicuţi de movilă.. Gura vadului Mitrii-de-gios... Moşiia rusătească... drumul Tecuciuluui... Făcănd şi sălişte satului, baştinpă, stălpindu-să cu piiatre hotară, ca să nu să dejmuiască unul pre altul. Niamul Miculeştilor la măna niamului păvăluţăscu. Antohi Bejan, aprod din satul Avrămeştii, Ţinutul Tutovii. Fiind de a purure înpotrivitori d-lui la stăpănire şi neînţelegători lacupriderea domneştilor poronci, pentru care am fost certaţi şi cu bătăi porta Curţii gospod, l faţa locului, prin borii dregători, pedepsindu-ne şi cu ănchisorile grosului în multe rănduri... Stălprea ce s-au făcut de cătră dumnealui Aga Petrache Negre.din ceasul 69 acela să fii lipsit de toată parte de moşăe ce va avea în numitul hotar, fără a mai putea vreodată a să numi de răzăş, şi prin ştirea giudecătorie să fii scos din sat şi surgunit ca un rău ce de apururea caută chipuri spre a tulbura liniştea celorlalnţi răzăşi. manoli Avram, copil din casă, din împreună cu soţul meu Mariia, fac o vînzare demoşie. Răposatul boeriu Vistieriul Petrachi Sturza la anul 825 prin sultan-mezat a cumpărat de veci giumătate de sat moşiia Ipoteştii de a Ţinutul Tecuciului, în sumă de 800 stănjeni, de la dumnealui Aga Dimitrachi Iamandii, pi cari o şi faci schimb cu mine, dîndu-i moşiia Vălenii, iarăş de la acest Ţinut, şi, pentru ceialaltă giumătate de sat, ci era al altor răzăş, m-au făcut vechil să o cumpăra, cari tot în acelaş an cu schimbruri şi cu cumpărături am şi luat-o, mai rămăind răzăşilor numai 129 stănjeni nevănduţi. Ilie Stupul Cămăraş. Izvod de stănjenii de moşii ce au mai rămas răzăşilor nevănduţ în hotarul moşii Ipoteştii sau Ţăpul, la alegere şi hotărătura ci s-au făcut din poronca cinstitului giudecătoresc Divan. Pasnicii satului rădenii. Batalamaoa aceasta, precum în acest glăsueşit, fîcîndu-să înnainte noastrp, am dat-o sus-iscălitul priimitorului său, încredinţat şi... iscăliturile nostre, puindu-să pecete pi formă. 1850., Dechemvrie 14. Gheorghi Biganu pasnicu. Iorga Hulube pasnicu. 45 iar, petru venitm rămăni mai întăi a vă arăta adivărata socoteală, şi apoi a ne împăca în căsuţile naostr, iar nu în palatele adminstrative, nici decaniceşti, pierzind vremia, banii, sănătatea şi căştigănd, odată cu folosul la dobăndă, mustrarea deşărtăciuni! Frate, cum vei voi. 70 pentru satul Şopărliga Ţiganului den judeţul Săcuianilor şi moştenii satului. Den hotarul Găgeanilor pănă în hotarul Mogoşăştilor. den descălicătoarea ţării. iar, dupre aceia, cănd a fost în ziele răpostaului Mihai Voevod, atunce însuş dumnelui au înpresurat acel sat ce iaste mai sus scris, cu multe năpăştid ebiruri, ci au fost pus în spatele lor, de le-au luat moşie lor toată, şi i-ar rumănit fără 71 de voia lor, şi le-au lepădat numai aspri 12.000 cu sila, şi de atunci pănă acuma tot a fost ei Rumăni, acel satu, care mai sus zice, la toţi Domnii. iar, cănd au fost acuma, prin zilele la toţi Domnii meale, deca s-a milostivit Domnului Dumnezeu şi cinstitul Înpărat pre Domniia Mea, de m-au dăruit cu Domniia şi cu steagul, a stăpăni Ţara-Rumănească, iar acei moştenii cari sănt mai sus zişi, ei au venit toţi înnaintea Domnii meale, în marele Divan, de s-au plăns d emare strămbătate şi de mare înpresurare care au fost acut ei de cătră răposatul Mihai Voevod, cum i-au înpresurat şi i-au rumînit fără voia lor, numai pentru nişte năpăşti de biruri, şi le-au lepădat lor numai aceşti aspri care sănt mai sus zişi. Deci într-aceia Domniia Mea, deca am văzut aşa, atăta plăncire şi lacrămea de ătră acei moştenii care sănt mai sus işi, iar Domniia Mea m-am milostivit de i-am slobozit, şi se-au răscumpărat ei toţi de cătră Domniia Mea de rumănie drept 12.000 de aspri turceşti, ca să fie ei iar judeci pre moşie lor, cum au fost şi mai denainte vremea, şi s-a răscumpărat ei de rumănie dinnainte a tot Divanul Domnii meale. moşteanilor satului de la Şopărliga, den judeţul Săcuianilor..., ca să fie în pace şi slobozi şi ei moşiile lor şi feciorii lor de rumănie de cătră cocoana Elinca, fata lui Petraşco Voevod, nepoata răposatului Mihail Voevod, şi de cătră feciorii ei şi de cătră toată rudeniia ei..., pentrucă acel sat Şopărliga fost-au sat domnesc, cumpărat de răposatul Mihail Voevod, moşul Elinăi,; deci cănd fu acuma în ziele Domnii Mea, dupre ce au adus Domnui Dumnezeu pre această cocoană Elincăi; deci, cănd fu acuma în ziele Domnii meale, depre ce au adus Domnul Dumnezeu pre această cocoană Elinca aicea, în ţara Domnii Meale, denpreună cu toţi cinstiţi dregîtorii Domnii Melae şi cu tot sfatul Domnii meale, i-am ales partea ei cu Divanul şi cu judecata, o seamă d estae ale răposatului moşu-său Mihail Voevod; deci s-e-au căzut să fie pre seama ei şia cel satu ce mai sus scrie, Şopărliga. Într-aceaia moş72teanii satului de Şopărliga au venit la această cocoană Elinca de au căzut cu multă rugăciune pentr ca să-i lasă să se răscumpre de rumănie. ughi 32, fac aspri 6.400 gata, slobozi şi megiiaşi. bolearii judecători şi tocmealnici ai mănăstirii Aninoasa, hramului Uspenie bogorodiţe şi ai Dragului iuzbaşa, cu unchiu-său Stroe, den Cislău jupan Radul Vel Logofătul i jupan Stroe Vel Vistieriu i jupan Socol Vel Cliuceriu i jupan Dumitraşco Vel Stolnicu i jupan Drăguşin Vel peharnic i jupan Dumitru Filiişanul biv Vel Slujer, ca să cate înnaintea cinstitului şi prea-luminatului părintelui nostru chir Teofil Mitropolit cărţile ceale tinere ale mănăstirii Aninoasa, carele sănt de la moşii şi de la stremoşiii a lui Neagoe Peharnic, den Tătărani, şi să caute şi cărţile Dragului iuzbaşa cu unchiu-său Stroe, de la moşii lor şi de la părinţii lor, şi tinere şi bătrăne, ce au dat mănăstirii Aninoase, den moşiile lor de la Cislău şi den Ţigăneşti şi den Miroşi, ce-au dat şi ce n-au dat, şi moşii Dragului iuzbaşa, ce-au fost de rudă cu moşii lu Neagoe Peharnic, – deci să le tocmească cum vor afla cu ale lor suflete, – că i-am dat singură Domnia mea pre aceşti boiari den Divan, i zio singură Domnia mea pre aceşti boiari den Divan, şţi zio la Sfeti Dimitrie. Stroe Roşul de Cislău: ot Budeani Barbul Capitan, iot Buzăiani calotă Postelnic, i ot Sărata Dragomir iuzbaşa, i ot Crăng Bobe, i ot Chiuojdo Drăgoi i ot Cătun Bobe, i ot Chiuojdo Drăgoim i ot Chiuojdul-de Băşcă Stanciului i Voicilă, i ot Henţeşti Dobrotă snă Călin, i ot Băşineşti Stanciul vatah, i ot Călugăreani preda, ca să jure Stroe Roşului cu aceşti 12 boiari ce scriu mai sus de cătră Dragul iuzbaşa de Cislăîu, pentru ocina de la Muşcel, cum o au fost pus Stroe Roşul zălog la cum73naţii lui, la Stoica şi la Gherghina, Băşcenai nu o au fost văndut stătătoare; şi iar să jure aceşti 12 boiari iar pentru această ocină ce scrie mai sus, dela Muşcel, cum o au fost pus Store Roşul zălog la mănăstirea de la Cărnul, nu o au văndut stătătoare, şi cum au dat banii la cumnaţii lui, la Stoica şi la Gherghina; deci , de vor jura aceşti 12 boiari, să spargă cartea Dragului iuzbaşa de pre acea ocină, căţi scriu în carte, ug. 14, şi zioa la, să jure naintea părintelui episcupul Stafen de la buzău; ispravnic manole vtori Portari. eu Voico snă Spenii ot Băşceanii-de-jos jupan Dragului iuzbaşă za Roşii ot Cslă şi a jupăneasii dumnelaui şi a coconilor dumnelaui căţi Dumneeu-i va da, dentru vad de dăsrstă în apa Băşcii, ci să chemaă Vadului Miculeştilor. vlasie văru-mieu, şi den sat fraţii noştri, anume uncehaşului oprea cu feciorii lui, i marin i bratu agu Neagului, snă Stan Mănzoiului, i Andrei snă Peşoiul ot Dolbăsca, i răpa ot Gorbăsca, ot Star Chiojd Bărseanu vătafu, i uncheaşul Radul Răzbeau ot tam, i Stoica Mogă ot tam, i Călin Fregii ot tam. io Costandin Voevod i gospodinu. Adus-a la Domnia Mea Ianachi Vătaful za copii den 73banii dijmăriilor ce au străns pre seama lui, taleri 7.937 polu, şi răvaşul Domnii Meale va fi de seamă. Avgust 20 dni, leat 7197 1689. 12 boeri hotarnici macariile călugărul din Roşieni, şi dă jupăneasa Coanda, care au fost jupăneasa Mihului Ceauşul, ot Fălcoi, şi de Costandin snă paipei Vistieirul ot Brătăşani jupăneasa Ilina Părdeasca şi de fiiie-sa, Alecsadra. părintele egumen Ananiia ot sf. mănăstire Brăncoveani, avănd poruncă de la Măriia Sa 74 Vodă ca să fiie între noi. slugii Domnii Meale Vladului Logofătul toată partea Stanciului şi a frăţine-său Radului, fecioriii lui Tudor Sas, cu 6 boiari hotarnici. Şi, fiind aceşti oameni ce scriu mai sus părtaşi pe moişe şi într-un hotar cu sluga Domnii Meale Vladul Logofătul, n-au fost mers la Vladu logofătul ca să-l întreabe: cumpăra-va el, au nu va cumpăra, ci cu meşteşug şi pre acsuns au fost mers la Barbul Vistiiariul de au văndut. 4 boieri care am fost luaţi de dumnealor boiari Brătăşani din porunca cinstitei chesariceştii şi la Roşiiani. Între Brătăşani, feciori dumnealui Şătrariului radul săn Drăghici Brătăşanul, Costandin i preda i Dicul, radul săn Drăghici Brătăşanul, Costandin săn Barbul Vistieriul Brătăşanul, Fota Brătăşanul, radul Brătăşanul; parte a fost vîndută lui Costandin Sadoveanul. Eu Filaret monah Brătăşanul, fiu răposatului Drăghici paharniv Brătăşanu. Sfinţii Sale părintelui Ghenadie arhimandritul, egumenul sfintei şi dumnezeeştii mănăstiri Brăncoveani, pentru că mănăstirea dă partea din Brătăşanii-de-jos pe care n-a vîndut-o lui biv Vel Stolnic Costandin Strămbeanul. Moşia avea şi Şopărliga, ca danie veche. Face danie pentru a i se pomeni părinţii Drăghici Paharnic Brătăşanul şi Eftimiia monahiia Brătăşanca. Fiaret munah Brătăşan Barbul Văcărescul vel Ban al 75 Craiovei şi cuviosului igumen chir Inochentie Staico i stancul i cetaşi lor. in heleşteu la deal, pănă în Beşicuţa Călugărului, pre deal pănă în măgura Stoinii..., hotarul cu stălpu..., măgura Strezii..., valea Bucinişului..., hotarul episcopescu..., măgura lui Sfeaşte..., ţealina cea mare... valea satului.., măgura furciturilor..., valea Vădăstriii..., hotarul urzicii, ... spre prapor..., în răscrusi în piatră..., marginea braniştei obărşii..., măgura cu tufele...., măgura vailor..., măgura ascuţită. de la răposatul moşul Mării Sale Preda Vornecul Brăncoveanul, şi după aceaia, a fost dat-o Măriia Sa... danie mănăstirii, încă mai denainte vreame, cănd au fost Măriia Sa în boerie, în zilele Ducăi-Vodă, pentru pomenirea sufletului Mării Sale şi a toot nemaul , îngropăndu-să şi osăle fratelui Mării Sale, Barbul postelnicul brăncoveanul acolo, în mănăstire. din stăpănirea Nemaţilor. şi un barul, socrul lui stanc şi Stan, fiind ispravnic vechi al mănăstirii peste moşiia obărşiia, une ori le lua dijmă, alte ori nu le lua, şi mai mult din pricina acelui isprăvnicel s-a întins cu stăpănirea în moşii mănăstirii. Mihail eclisearhul. fiaret monah, pe călugărie, iar, mireanu, radu sin drăghici paharnic Brătăşanu, prin învoială cu „Sanda Brătăşanca, soţiia dmnealui răposatului Preda Brătăşanu“, săraca cu patru copii mărunţăi, nevărstnici, să-i fie moşie ohamnică, stătătoare. 76 Ştefan Greceanu Păharnicu. Matei Creţulescul biv Vel Stolnic. casele meale de aici, den Bucureşti, cu locul lor cu tot, ot mahalaua mănăstiriiCreţuleştilor, ce sănt pe Podul Mogoşoii, alăturea cu locul dumisale răposatului Costandin Notara Sărdariul, unchiul dumisale Stolnic, pe dăn sus; care case şi loc îmi iaste şi mie de zestre de la soţiia mea Catrina, şi dumnealui mi au dat, pentru aceste case şi loc ce s-au zis mai sus, casele dumelaui, air de aici din Bucureşti , cu locul lor cu tot, ot mahalaua Stealii, şi i au dat şi bani gata, taleri trei sute doaozec, cu care bani am plătit datoriile soţii meale, ce le făcuse din văduvie. Ştefan paharnicul adăverez. Mariia Călineasca, fiica răposatului Dimitrie doftorul Notara, înpreună cu soţul mieu Mihai Călinescu, biv 3-ti Vistieriu, şi dimpreună cu dumnealui cumnatu-mei Barbul 76Ciorogărleanu biv Vel Cluceriu za Arie, carele au ţinut pre răposata soru-mea, Marica. dumnelaui Dumitrache Ghica Vel Spathariu, în zilele Mării sale Ştefan-Vodă Răcoviţă, prin giudecată am luat un loc de acsă cu beciurile d ezid şi cu alte namestii, precum să văd, al unchiului nostru Costandin Notara, fratele tătăne-mieu, d ela măna Sfinţii Sale părintelui Ciment Dudescul, care loc iaste pe Podul Mogoşoi, din curtea dumnelaui Cvel Creţulescu vel Paharnic, şi de la uliţa cea mare pănă în uliţa de spre biserica dintr-o zi, cu tot îngrădişului, precum să vede, 77 şi, după ce a luat acest loc supt stăpănirea noastră, am învoit şi am aşăzat pe dumneaei soru-mea cea ,mare, Zmaragda Creţuleasca Vel Păharniceasa, de i-am dat locul, fiind casele dumnelaui pe lăngă acest loc, şi aşa ne-am hotărăt de către dumnealor.deci, fiindcă avea şi dumneaei soru-mea Zoiţa, care ţine pe dumnealui cumnatu Toma Arion biv 3-ti Vistieriu, a treia parte dintr-acest loc ce ne-am rămas, au venit dumnelaui cumnatul toma de ş-au tocmit parte adumnelaui ca să o vănză drept bani taleri 600, tot cu dumnealui Vel Spathariu. Maria Călineasca vănzetoare, bar. Ciorogărlean biv Vel Cluceriu za Arrie vănzătoru, M. Creţulescu Vel Paharnic, mărturie, Zmaragda Cretzuleasca marturie. Toma Arion biv 3. Vistu, vănzătoriu, B. Văcărescu Vel Dvronic, martur, ... Vel Dvornic martur, Părvu Cantacuzino vel Logofăt. Grigorie al Ugrovlahiei adeverez. Adicăte noi, căte trele surori, care mai jos ne vom iscăli, Samariia monahiia, pe mireni Zmăragda, Mariia şi Ilinca, fiicile răposatului Ion Bălăceanul, dat-am această adevărată nastră carte de danie ca să fie de mare credinţă sfintei şi dumnezeieşti mănăstiri dintr-un Lemn, unde să cinsteşte şi să prăznuieşte hramul naşteri preasfintei stăpănii noastre, de Dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Mariia, entru moşiia noastră Gărcuvul, sud Romanaţi, care ne-a rămas şi nooă această moşie de la părinţi noştrii, ca să-i fie sfintei mănăstiri danie pentru sufletle naostre şi ale părinţilor şi ale loşilor i strămoşilor noştrii, fiindcă să află la această sfăntă mănăstire şi din neamul noatru îngropaţi, şi însuşi şi moaşa noastră, Magdalina monahiia. de mirenie Mariia, fiica răpostaului Mării sale Şerban Cantacozino Voevod, Care această moşiie iaste de cumpărătoare de strămoşul nostru Badea Bălăceanul vel Dvornic. Şi, dupe moartea noastră, să aibă mai sus numita sfănta mănăstire a o 78 stăpăni, cu bună pace şi fără de nici o pricină, din hotaru pănă în hotaru. Însă şi hotarile dupe cum arată zapisile pănă în moşiia Betejanilor, cu geracul, şi cu Balta, şi de ceialaltă parte, pănă în moşiia Siliştiori, al mării Sale Aexandru Voevod, fiu Mării Sale Mircii Voevod, de la leatu 7081 1573, Mai 13, arată; care hrisovul cel drept să află la sfănta mănăstire Bistriţa, ce iaste pe slovenie, şi s-au scos copie pe rumănie de dumnelaui Costandin dascălul slovenesc, de aici din Bucureşti, de la Sfete Gheorghe cel vechi; care copie iaste întărită şi cu iscălitura Sfinţii Sal chiriochir Filaret episcopul Rămnicului; care copie să dă la această sfăntză mănăstire pentru îndreptarea hotarilor moşii Gărcuvului, înpreunp şi cu zapisile moşii Gărcuvului. Ci să aibă a o stăpănoi sfănta mănăstire cu bună pace, să fie de ajutorl maicilor şi al sfintei biserici. iar, de ar veni oricine, parte bisericească sau mirenească, măcar din neamul nostru, a căuta ca să facă schimb cu altă moşie, ori cu bani de ar da, căt de mult, sau moşiie mai bună, să nu fie volnică staiţa sau epitropi sau alt cinevş a sa această moşiie ce o dăm noi sfineti mănăstiri pentru sufletele noastre şi ale neamului nostru, ca să fie în veci la această sfăntă casă a Maică Precistii. iar cne ar îndrăzni ca să o dea schimb pe orice, să fie supt blestemul a toatei sfintei legi pravoslavnciă şi groasnică afurisanie atot sfănt soborul, şi maica precista să-i fie înpotrivă, în sufletu şi în trup; şi cei ce vor vrea să o ia de la aceată sfăntă casă, să-i fie spre pagubă şi spre stingerea casilor lor şi a copiilor lor; şi să aibă sfănta mănăstire a o stăpăni cu bună pace, în veci, această moşie. Şi, pentru mai adevărată credinţă, ne-amiscălit mai jos, întărind şi cu peceţile, iscălindu-se şi alte obraze de cinste, martori. Samara monahia adeverez. Maria Bălăceanca adeverează. Elenea Bălăcenca. 79 Adecă eu Neaga, ce am fost soţia răpostaului Ionaşcu neguţătorul de la Slatina, sud Olt, dat-am zapisul mieu la cinstita măna dumnealui vel Vornic al Obştirilor Radul Golescul, al dumnealui vel Logofăt de Ţara-de-sus Costandin Filipescul, precum să se ştie că dumnealor, fiind orînduiţi epistaţi şi purtători de grije de către Măria Sa Vodă asupra spitalului ce s-au înceut a se face de răposatul soţul mieu la Slatina, spre a se săvîrşi acest spital cu toată orînduiala lui, şi, fiind eu făgăduită, atît mai înnainte, cît şi acum, înnaintea Mării Sale lui vodă, ca şi dintr-al mieu să fac ajutor acestui spital, care ajutorinţă cerîndu-mi-să zapis al mieu îm arăt cugetul şi ajutorul ce fac spitalului; adecă eu, ca una ce am hotărît ajutor biserici şi spitalului, atît acum în viaa mea, cît şi după moartea mea, danie, mult puţin, avut meu, mă leg ca, din cărămidă i var şi şindrilă ce să află în faţa locului, să fac doă odăi i o cuhnie şi un cuptor de pîine tot lîngă acele odăi, toate de zid, – însă arcedele într-o cărămidă; la care odăi ce cheltuială va trebui, afară din cele ce se află, să o pui din venitul moşiilr spitalului, ce l-am luat în anul trecut, iar, ce nu să va ajunge, să fie de la mine. Care odăi şi chnie să am acum, de primăvară, a începe la lucru, şi, pînă în toamnă, la sfîrşitul lui Avgust, să fie gata. pe un loc de prăvălie ce am în tîrg, mă făgăduesc ca, cînd voi putea, să fac prăvălie, şi să stăpînească tot de spital o viişoară ce am, cu cramă şi cu pivniţa de zid, cu un beciu i o căşciară de zid, d-asupra beciului, – să mă hrănesc cu dînsa cît voi avea viaţă, air, după moartea mea, să rămîe iarăş spitalului. Iar de la trei moşii şi un loc de lîngă spital, fiind ale spitalului, eu nu am niciun amestec. Drept aceia 80 spre încredinţare m-am iscălit mai jos, ca să se cează. 1797, Fevruarie 17. Eu, Neaga, soţia răposatului Ionaşco de la Slatina, adeverez. Findcă răpostaul Ionaşco, soţul mieu, din răvnă dumnezească cugetînd, în viaţă fiind, cu osteneala ssa a făcut o sfîntă biserică ce să cinsteşte şi să prăznueşte marele ierarh Nicolae şi marele mucenic Dumitrie izvorîtorul de mir şi sfîntul mucenic Gheorghie, – care sfîntă biserică a şi înzestrat-o cu doă moşii ce le-au avut cumpărate, nerămîindu-ne clironomi, şi săa fla şcoală p+entru învăţătura copiilor, spre pomenirea răposatului, – deci şi eu, soţia răpostaului, care mai jos mă voi iscăli, de vreme ce Dumnezeu aşa bine a voit cu noi a nu ne rămînea clironomi, măcar că toată partea mea de loc am închinat-o sfintei biserici, dînd şi înscris dumnealor boerilor epitropi, ce sînt orînduiţi de către Stăpînire, dar i acum, printr-această carte, arăt, după moartea mea, ce las sfintei biserici unde am muncit din copilărie, dinpreună după sfîrşitul vieţii noastre, spre pomenire atît a sufletului nostru. În unsprezece răzoare de vie din dealul Sopotului, pemoşie domnească, cu pivniţa de zid, cu o chilie d-asupra şi şopronul cu linul, şi cu toate celelalte treuincioase ale vii, cum şi livadie şi ţelina ce se află înoreujurul vii, de merge cu capul pîă în drumul Clocociovului de spre răsărit, după cum să stăpîneşte. pentru bani ce am luat de la nepotul mieu Gavrilă, pă jumătatea partea mea din casă, care şo acea parte era să o dau sfintei biserici, după cum se văd. Tot sfintei biserici mai las o prăvălie, cea mică de lîngă hanişor, cu locul ri, pînă în uliţa din dos. Tot sfintei boserici mai las şi alta, depiatră, cu pivniţa ei, şi cu case din dos, şi locul curţii, după cum să vîd. Dar, fiindcă am doi nepoţi, Gheorghie şi toma, crescuţi de mine, şi neavînd alt cu ce să-i miluesc şi pă dînşii, îndatoresc sfînta biserică, ca din preţul bolţii să li se dea şi lor t 600, adică şase sute, – care banii 81 să li se dea cînd se va socoti că este trebuniţă, şi bolta cu tot coprinsul ei să rămîe acaret tot sfintei biserici, după cum mai sus arăt. Iar, pentru un loc ce este afară din curtea biserici, toot cugetul mieu este a face nişte chilioare, air, cînd nu voi putea a face, atunci voi avea ertăciune şi d ela milostivul Dumnezeu, şi d ela oameni, rămîind îdatoraţi epitropi a face di venitul biserici. Şi orice alt va mai rămînea după moartea mea, pînă la cel mai puţin lucru, sfîntă biserică să clironomisească. Dar şi eu, cît voi trăi, să fiiu ajutată a mă hrăniu şi a mă chivernisi sfînta biserică, cum şi, după moartea mea, s mi se facă toate acele trebuincioase pomeniri din venitul sfintei bisrci, după cinstea casii noastre. drept aceia, spre încredinţare iscălindu-mă, mi-am pus şi pecetea, fiind obraze multe faţă care mai jos se vo iscăli. Acest zapis aducîndu-l numita la noi, cu toate că ne.au arătat prin însuşi graiul său că este făcut cu toată voiea şi rîvna sa, dar, după orîndueală, făcînd cercetare cu amăruntul, ne-am încredinţat că este cu adevărat toate cele ce se cuprind date de bună voe, şi nu are a mai pricinui nimic; deci, pentru mai bună încredinţare, adeverim şi noi, cu iscăliturile, aceasta. Citindu-să înnaintea Domnii mele această anafora, şi priimind vrednica de laudă rîvnă a dumnealor boerilor îngrijitori la acest obştesc folos, o întărim Domnia Mea, şi poruncim  dumitale, cinsti şi credincios şi credincios boerule al Domnii Mele, vel Logofătde Ţara-de-Sus, să faci hrisovul domnii Mele cu coprinderea ce mai jos se arată. 1819, Noemvrie 21.82 Cu plecată anaforă arătăm Mării Tale, că un Ionaşcu neguţătorul, spre pomenirea sa, a sistisit un spital în oraşul Slatini, sud Olt, la care au şi închinat trei moşioare ce a avut, şi, fiindcă acest spital nu se putea căuta, din pricina marilor cheltueli, s-au schimbat spitalul în şcoală grecească, care de atunci şi pînă acum se caută cu bună orînduială, mai adăogîndu-să şi d ela nevasta acelui Ionaşcu, şi de la alte obraze, cîte puţină zestre; la care şcoală au şi fost epitropi orînduiţi de Domn răposaţi părinţi noştri, iar în urma răposailor, am rămas noi purtaători de grije, şi, chibzuind cele spre folosul acestui bine obştesc, a socotit că de trebuinţă este a se face un hrisov al Mării Tale, în care să se treacă toată zestrea aceştii şcoale, după sineturile ce avem, ca nu după vremi să îndrăznească cinevaş a face cea mai mică supărare sau ve o schimbare la orînduiala cu care se caută şi pînă acum. Gheorghie Filipescu, Iordachi Golescu. Căpitan ot Găeşti, sud Vlaşca. 85 soţul cu cprare ce mearge a trotuş şi cu Vărlan Niagul... ca să moşteniască dumnalui în veci. Iar cinea s-ar ispiti să să scoale ca să întoarcă, să fie supt blăstăm şi să fie închinat gloabă 12 lei, şi să petreacă şi ruşinea, ori la carea giudecată s-ar tămpla. Marturi: oameni buni, şi bătrănişi tineari... S-a pus şi pecetea satului. Ion Birău martur, eu Vărlan Niagul martur, eu Ştefan Cuciu martur, eu ion paiul martur, eu Neculai Mogoş martur, eu Nistor Gaida martur. dunelaui Dumitrachi Gianoglu biv Vel pah.: un vad de moară ce iaste în hotarul Arcani, care vad au fost cumpărat de la Drăghici părcălab ot Arcani. costandi Arapul şi vasile Arapul şi gheorghie Arapul, fraţi, feciori lui Mihalache Arapul... vărului nostru Costandin Arapul ot Vistierie.. unchiului nostru ioniţă Arapul biv Staroste. la Prut ot Dorohoi, din 86 Zahoreni, Dumuşeni şi Tăşcurebi. din Gheorghie Arapul... părţi nedezbătute dintre alţi răzăşi. Mihalache C: biv Vel Jicniceriu. Ştefan Arap biv Postelnic, sin Gheorghi Arapu bivel Şatrari. lasă clironom şi epitrip .. Sanda, fiica răposatului Gheorghiţă Frăţilă, bivel vtori Comis şi a Safthii, ce au fost fata lui Dămiian biv Vel Logofăt. Martur Costndin Vărnav bivel Medeliceriu. Costandin Cosmiţa biv Vel Căpitan. Facem tire prin această a noastrpă arhierească mărturie pentru dugheanele din  tărgul Botoşani, a lui Dimitrie Osmachi, care li-am cumpărat răpoosatului întru fericire Mitropolitul Osmachi, care li-a cumpărat răpoosatului întru fericire Mitropolitul Gavriil pe numele dumisale Stolnicului Şerban Cananău, nepotul Preaosfinţiei Sale. Pentru cari am ştiinţa că pentru dumnelaui li-au cumpărat, şi, la boală, între altele ce mia-u mărturisit, la duhovnicie, Preasfinţitul, mi-au arătat şi pentru dugheanile acestea, ca numai decăt să i să dea la stăpănire, puind şi blăstăm, atăta cui îi va fi înpotrivitor, căt şi mie, de nu voi mărturisi adevărul, după cum ştiu, pentru această pricină. pentru cari am zis se-i dei scrisorile şi carte deanie, nu poate să dea. Ni-au mai arătat şi aceasta că prea iaste îndatorit de mulţi, şi pe acest nepot, că nimică înviaţă nu i-au dat cum altor nepoţi pe urmă, în vreame răposatului Mitropolit Leon, n-au fost poprite de a i să da la stăpănire aceale dughiani şi de Preasfinţia Sa, ştiindu şi însuşi hotărărea răposatului Gavriil, însă, din întămplările vreamilor, şi tot din zi în zi s-au lungit, pănă ce i- s-au întămplat moarte, care au rămas de nu li-au luat în stăpănire. Drept aeaia acum dumnealui Stolnicul, cerănd de la noi adeverinţa după cum ştiu şi după cum mi-au arăta răpoosaţii mitropoliţi, am dat 87 această a mea mărturie la măna dumisali ca se-i de crezare şi tărie, şi, pentru această mărturie, ori cu ce chip pot încredinţa unde a fi trebuinţa. Ethimie Canano iromonah, proegumen, fac înştiinţare la această scrisoare a mea că, venind eu aice la schitul Vorona, care estea în Ţinutul Botăşenilor, unde să prăznueşte hramul Naşterea Maicii Precista, şi mam aşezat cu şidere la acest schit, şi răpăosatul tată-meu ctitor, şi neavănd schitul Vorona nici un Ţigan ca să hie pentru slujba schitului, eu m-am socotit, şi cu toată voe mea am dat schitului Voronii 2 sălaşe de Ţigani Topală, Ţigan părinţescu; altul este dat de zestre răpăosatului nepotului meu de frate,. Costandin Canano Suşger, de la socru-seu Toader Cantacuzino biv Vel Vornic, ctitoru aestui schit Voronii. Fiind noru-sa Ţiganca Zamfira, a nepoati Marii, cu pol copil a iai şi pol copil a dumisale Stlnicesei Catrinii. ieromonah Elpidifor duhovnic, ieoromonah Antonii, ieromonah Ştefan Obdutel. boerul Iordăcuţe de la schitul Budeştii moşului nostru Duitrache biv Vel Armaş, de la Ţinutul emaţului de la satu Sălişte. Agathon, ieroshimonah, stariţu de la monăstire Vorona. cu această adevărată scrisoare a noastră la cinstita mănă dumisale paharnicul Şerban Canano, precum să se ştie că, avnd noi monăstire Vorona, doao sălaşe de ţigani danie de la părintele Iftimie Canano, rate a dumisale Şerban Canano Paharnicul, anume pe Leontii Ţiganu, 88cu Ţiganca şi cu ficiorii lui, şi pe Gheorghiţs Ţiganu, vezetău, cu Ţiganca şi cu copi lui, după cum arată danie a părintelui Iftimie proin egumen, şi, fiindcă monastire Vorona Ţigani mai mulţi n-are, şi avănd mai mare trebuinţa de viia şi de oai, ni-am socotit, şi, cu voia a părintelui Iftimie Canano, proegumen, mai sus pomenit, am făcut schimb cu dumnealui Şerban canano biv Vel paharnic, şi i-am dat acele dooo sălaşe de Ţigani ce s-a pomenit mai sus, toată danie, cu scrisoare a părintelui iftimie canano, şi dumnelaui ni-au dat înpotriva schimbului rept schimb patru pogoni de viia ot Nicoreşti, de de Ţinutul Tecuciului, şi cincizeci de oai cu miei lor, şi, păntru mai devărată credinţă, ni-am dat scrisoare unii la alţii, şi am dat şi acea danie de la părinteşe Iftimie Canano proegumen. care schimbătură să fie bună, neschimbată şi nestremutată nici odenioră în veci. Ieromonah Elpidifor, duhovnic. Ieromonah stefan. ieromonah Conon. Antonii ieromonah duhovnic. theofilat monah Danovici Şi cu tot săborul. Acest schimb ce au făcut părintele stareţ Agafton şi cu tot săborul de la schitul vorona cu aharnic Şerban frate-meu este şi cu ştire mea, şi, fiindcă s-au mulţemit stareţul şi cu tot săborul de acest schimb, este şi cu vor mea, şi am iscălit. Iftimie can. proegm., adecă Iftimie Canano, proegumen. Plîngere a lu ioniţă Arapul împotriva dumnelaui Slugeriului Iordachi Gioan... răpostaului Sulgeriu Manoli. Şi pentru puţină iarbă ce mi-au călcat cu bucatele dumisali. bani gata, 2.500 giuvaeruri. De cănd am întrat în iaşi şi pănă acmu sănt purtat ca un cal de menzăl. Cu plecăciuni şi cu frăţească dragoste mă închin dumitali, bade Costandine Pahharnic.mă rog, bade Costandine, pentru răvaşul ce-au venit e la frate-meu, să mi-l trimeteţi, fiindcă măni diminiaţă vroi să mă duc la Botoşani; cum şi disprea partea dumnelaui să scrii un răvaş cătră Stolnicul Mănălachi şi cătră Stolnicul Mihălachi, fiindcă a să să facă acolo mare dispotanţii loa Botoşani. Bade Costandine, bunătate dumitali am cunoscut, şi mă rog să fii desăvărşit a-mi da o vreadnică marturie de l dumneata, şi sănt. Al dumitali mai mic fratele dumitali: Şerban Canano Stolnic. Iarăş co frăţească dragoste şi co bună diminaţă mă-nchin dumitale, frate Stolnice şărban. Cele ce-mi scrii pintr-acest răvaş am vîăzut, şi dumitale alt ce să-ţi trebuiască mai mult, căci zice acel om fără de criter că ţ-a lua moşie în giumătate Las să acă acea hotărăre, să vezi, cine a merge pe urma lui, ce-a zice, că nu-ţi rămăne giumătate moşie, şi acii boeri ci sănt rănduiţi, eu îi ştiu oameni ce au toată cunoştinţa. să vezi dumeata cănd om fi cu toţii, or zice şi acie aşa? Căci şi dumneata, apoi dănd această moşie Domneşti, să-ţi dai şi dumneata Bărsăneşti, săi facămoşie întriagă, şi are cea putere să hotărască cum a socoti şi alţi, vom mai vorbi şi noi. Dar eu, tot ce-i de la dumneata, – colţul din spre Budeşti a moşii mele, unde a arătatbanilouschi Vornicului Iordachi că era piatră hotar, şi să închie şi cererea acelora; fiind colţul aela acole, unde s-a socotit şi cu duneata. rămăind a dumitale frate. plîngere a lui Şerban Cananău împotriva lui Iordachi Balş, care stăpîneşte în ţinutul Botoşenilor moşiile Vlădeni şi Berivoeşti, încălcînu-l la Corni şi Costeşti. Şerban a cheltuit 9 pungi de bani... gărla. Cănd vini Săretul mari, iasă di la capul morilor dumisali şi vini apa pisti tot fănaţul moşiilor dumisale, şi îmi înneacă şi tot fănaţul de pe moşie mea, fiind moşiile mele din gios de a dumisale. Mihălache Stroescu din Cordonul Nemţescu... cumnatului său, anumi Nicolai sin Paaite capichihaia. ioniţă Drăghici Căpitan, zăt Antimiţi Tăutulesi, fiica lui Gavrilaş Dedul... ficiorii lui Isac Dedul... dumneii Sulgereasa Angheluşa Manolesa. Toader a Bălaşi. Andrei Moşanu, mazăl. Înpărţala Ţăganilor pe trii boeri fraţi Cananoeştzi, anumi răpousatul proigumenu Efthimie, răpousatul Păharnic Constantin şi răpousatul Ban Iordachi. Ţăganii ci au arătat dumnealui PăharniculEnăcachi Milu că-i ari în stăpînire cu danii de la răposatul proigumen, soţii dumisale, Saftii, fiica răpousatului Slugerului Constantin, fiiul răpousatului Paharnicului Constandin... Ţiganii ci au arătat că-i ari în stăpănire dumnelaui Pitariul Iordachi Canano, fiiul răpousatului paharnicului Constadin, cu cei daţi de zăstre 91 surorii dumnealui... Ţiganii ci s-au aflat di cei de zăsre Slugeresii Catrinii, a răpousatului  Slugerului Toma Balş... Ţiganii ci s-au aflat din cei daţi de zăstre răpousatii Spătăresii Ilincăi, a dumisale Spatariului Costandin Crupenschi... Ţiganii ci s-au aflat din cei daţi de zăstre dumisale Marii, cari o ţăni dumnealui Spatariul Mihălachi Costachi... negustoriul Ghiorghii, Ion pănte, Parte Chiorul..., Manea săn Minciună... Ţiganii ci s-au arătat că-i ari în stăpănire dumnealui Stolnicu Constantin Canano, fiiul răpousatului Banu Iordachi Canano... Grigori Cărăiman, Ion Căpiţa,Balea Cărlăniasa, Vasili Ungureanu, Constantin Hapău, Alicsandra fata Păntii, ci au dat-o dumisali Spatariului Lăţăscului. Cu plecăciuni închinăndu-mă, sărut cinstită măna dumitale tată. Cinstita scrisoare dumitale, dinpreunpă şi cu una miia lei, adică 1000 lei, din socotiala ce am avut cu ia pentru zăstre Năstasiicăi, am priimit cu  ia pentru zăstre Năstasiicăi, am priimit cu pintelei Cibotar, astăz, Iuli 21, şi acest răvaş să va opri din poroncă dumitali în locu de sinet. Pentru fănu dumitale Gioi au venit vătav de la Bărleşti, şi m-eu spus că patru stoguri s-au rădicat, şi astăzi, Sămbătă, toate s-a ridica şi tot, şi falcea iaste căte 4 lei, 20 de părale dă cosit, şi s-au făcut 20 de fălci. Copii cu multă plecăciune sărută cinstită măna dumitale, şi să află din mila lui Dumnezău sănătoşi cu toţi. 91Şi, cu aceasta, sănt a dumitale plecată fiică. Marioara Sturza. Întru cinstită măna dumisale iubitului mieu părinte Şărban canano biv Vel Spătar, cu multă plecăciune.12Ianuar 1811. 4.167 galbini în 50.000 lei, în locul moşiei... 12 şăraguri mărgăritari hurmuz, 3.200 lei, 1 fluture de diamant, 32 de glabini..., 4 şfeşnice argint.., 24 părechi cuţite, cu lingurile i furculiţele lor, argintăriia mesăi, în doaî topuri de Lipţca, 1 lingură mare pentru 92 supî, 200 dramuri de argint poliitî; 4 solniţi poliite... 12 păhăruţî de vutcă poliite, 1 zăhărniţă argint 120 lei, 1 şal 3.000 lei, 1 giubea cu samur bun 2400 lei, 1 scatuşcă cu ceşte poliite şi alte lucruri într-ănsa 30 galbini, 1 covor bun 400 lei,12 rănduri de strae 4.000 lei, între cari sînt doaî rochii blondă şi celelalte cu horbătă, 600 lei; 2 aşternuturi, adicî doaî ghialuri, 2 saltele adămască, 2 prostiri cu feţăle lor, un rănd de batistî cu horbote,,doaî de olandă, 2 cu acetse s-au cheltuit 2.000 lei; 6 bocialăcurri şi 18 batiste cusute, bez bocialăcuri, 2.300 lei toate; 1 săpet 8 galbini; 24 tingiri cu căpacile lor şi tigăi, tavale şi lingură de aramă; 1 lighian galbăn cu ibric; tacămurile mesăi, pănzături de casî, colţuni de mătasî şi de bumbac, cu alte mărunţuşuri, 1.000 lei. Alte ănzuri trebuincioasă, bărbăteşti şi fimeeşti, şi lucruri a gospodăriei, cari nu s-au mai însămnat anume...“Soţul a fost Iancu Cananău. Noi Scarlat lexandru, etc. Cătră mazăli, ruptaş, Vornicei şi cătră toţi lăcuitorii de la Ţănutul Botoşanii. Vi se dă ştire că, socotin Domniia Mea, la Ţănutul acela de la 15 Mart s-au rănduit Vornic pe dumnealui Spataariul iancul Cananou, în locul dumisale Spatariului Theodor Edinzaade, ca să fie dinpreună cu dumnelaui Comisul Alecu Ralet, – care, după poronca şi povăţuire Domnii mele, şi după legătura hrisovului şi alcăuitre rin ponturi ce sănt pentru urmare ispravnicilor, sănt îndatoraţi a avea cea mai întăi îngrijre pentru bună statorniciia voastră, ascultăndu în toată vreme jălobile şi cererile voastre şi înlesnindu-vă pe fiiştecare cu căzutile dreptăţi, fără să vi să pricinuiascp cea mai puţînă asupire sau strămbătate. Să mergeţi dar cu slobozănie, să le faciţi arătare pentru pricinile voastre, şi dumnealor, după datorie, nu vor lipsi de a vă faci întru toati punire la cale. Să să arătaţi însă şi voi cu toată supunire şi ascultare cătră dumnealor la cele ci, din poronca Domnii Mele, vor avea a săvărşi în Ţănutul acela, spre a nu să da 93 vre un cusu, ştiut fiindu-vă că pe aceu ci să vor arăta cu nesupunire şi înpotrvă următori, au voe dumnealor, de vor fi din rănduiala mazălilor, să-i pue în butuci şi săi triimită aici cu înştiinţare dumnilor sali, spre a-şi lua căzuta certare, air pe ruptaşi şi aţăi să-i certe acolo după vina lor, spre pilda şi altora. Şi, dacă veţi cunoaşte despre dumnelaor dregătorii sau despre oaminii dumnelaor vre o strămbătate sau asuprire, să veniţi îndată aici, să daţi jalobă Domnii mele, şi veţi dobăndi toată îndestulare dreptăţii. Vel Vistier. Ilie iconomul ot Botoani. cu carte de blăstăm la stare locului. Să învoia cu săvărşitul din viiaţă Spatariului Şerban Canano lăcuitorii din Bărsăneşti de-i lucra zăle de boeresc pentru ca să-i lasă să păşuneză vitele lor pe Budeşti şi prin cărpiniş. Gheoghe Cherescu şi Gheorghe Cuza, stăpănii moşii Băbiceni. N-au vrut nimine a mergi, am îndatorit pe un dascal niamţ a dumisale Spatariului Canano de au mers cu răvaşul la Bănică, să i-l dei. Iar el, îndată ce au văzut răvaşul că esti în pricina moşii, au început a sudui pe cel ce l-au scris şi pe cel ce l-au adus, şi, cîteodatp, străngănd la oamenii lui, s-au adunat cu parii, şi călare fiind dascalul încă, au început a ucide calul cuparii, pănă cănd, căzănd calul gios cu dascalul, abea au putu scăpa, sculăndu-să calul rănit de au fugit la herghelii. Iar, apoi, pe dascalul acela prinzădu-l şi oprindu-l acolo, ce i-au făcut, nu ştiu, căci eu, după ce mi-a adus răspuns un om cemai era cu dascalu (carele, măcar că şi împşcas Bănică după dănsul, dar şi pe dascal l-au bătut şi l-au legat, aducănd de pildă calul rănit, am urmat cercetare mea prin oamenii de sus însămnaţi, după 93 cum am arătat pre larg, cunoscănd dintru aceasta că Bănică, sau că nu esti în întregime minţei lui, 94 sau că să afală diznădăjduit de a-şi căştiga cerere li cea acolisitoare, şi, găsind prilej vreme aceasta de tulburare, stăpăneşti moşiia cu armi, înpotriva a toată dreptate. Drept aceia am dat această mărturii de cele ce am cercetat şi am văzut. Sărut cinstită măna dumitale, Şi jalba dumitale şi cartea cea prin preasfinţitul Mitropolit s-au arătat Măriei Sale lui Vodă, şi foarte s-au supărat şi s-au mînhnit pentru necazurile dumitale: au îngrozit că va pedepsi pe aprozi, de vor îndrăzni a să mai arăta în casa dumitale şi a mai face obrăznicie. Secvestruirea să să cuprinză în veniturile moşiilor, de la Sfăntul Gheorghie înnainte, în producturle moşielor, în vite şi în oprirea pădurilor; iar lucrurile cele din casă şi din ogradă, grajdul, trăsurile şi orice alt lucru de metahirisit spre odihna dumitale, de s-au şi scris de rînduiţii, nu sînt secvestruite, ci numai însemnate în lipsa dumitale ca să nu răşluiască. toate au săsă facă cu 95 lămurire în scris de la Departament; s-au poroncit cătră Măriia Sa Vodă. şi apoi, afară dea cestea, acu are a să hotărî şi suma în bani şi în lucruri ce trebue a să lăsa spre petreacerea vieţuirii dumitale. Cănd acestea era să să isprăvească, Măriia Sa au eşit la ţară. Trimisul dumitale să întoarce, să nu-şi piiarză vremea pînă să va întoarce Măriia Sa. Am rămas eu vechilul dumitale; îndată ce va veni Măriia Sa, le voi găti, şi voi stărui a să sfărşi, şi, pe Joi sau Vineri, trimete-mi om ca să-i dau scrisoarile prouncitoare, spre odihna şi mulţămirea dumiatle. Stăpîna mea! Nu te mîhni! Dumnezeu iaste putearnic şi milostiv: poate sfîrşitul să fie bun şi mîntuitor. Eu, ce fel mă  sîrgues după datorie pentru dumneata, va spune trimesul; că-mi iaste jale de supărările ce trageţi, fiind Al dumitale plecată slugă Ionică Stolnic. 1827, mai 2: iaşii. Întru cinstită mîna dumisale cucoanii Marioarii canano Postelniceasii, cu toată plecăciunea, la satul Cornii. 9 August 1828. înştiinţare ruseasă a generalului palin către Postelnicul I Canano. 11 Februar 1328, Chiriac Triantaphyllos iea în sama sa pe fiul Mărioarei, făgăduind a-i afla şi un dascăl de franţuzeşte.Va primi 500 de lei pe an şi 7 merţe de faină, 10 de popuşoi Pe la 1830 traduce un act de la Vasile Lupu ieromonah Ioanichii nacealnicu monastiri Vorona. Vorniciia Botoşani, No 1240. 1830 ghenari 12; Botoşanii. Cătră cinstit dumnealui Postelnicul Iancul Cananău. În coprinderia poroncei cinstitului Divan din 31 Dechemvrie anul 1829, ce am priimit la 8 al curgătoarei luni, cu alăturată însămnată pentru cherăstiaoa de stejar trebuitoare la corăbii, de pe care însemnare sco96ţindu-să copii întocmai, să alăturiază dumitali, şi să face poftitoare cerire ca, poliforisîndu-se de cuprinderea, dacă dumneata vei fi ohotnic a luoa aspura dumitali facirea şi 99 Cluciaru Năstase. din vitele ce ţi s-au dat în sama, să dai trei sute berbeci cu oi şi o sută cindzăci vaci la Vel Slugear pentru înpărţitul oboroacelor de oaste, şi pecetea gospod ţa di de samă. medelnicere Costantine cudin ot Suceavă, din dădile lui mai ce ti-au dat rămăşiţă Tuduri, slugă dumisale Vel vistier, ot sama lui vasile Tănase, să dai 7 lei, 84 bani noi în lefile bulibaşilor, de şese luni, din ză întăi a lui martie pănă la sfărşitul lui avgost, şi peci. gospod bud sam. L 7259 1751, Avgust 31. S-au dat cu măna Sandului Berechet de la steagul drăganilor; l 7260 1751, noemvrie 7. 100 Adecă eu ursul de Bohotin şi Pătraşco de acolo scriem şi mărturisim înşine pre noi cu cest zapia al nostru cum au grăit oarecine cătră dumnelaui, cătră Spătariul Buhuş, că ni s-au dus ficiorii noştri să să scrie călăraşi. iar ni ne-am prins denaintea dumisale, şi denaintea popei de sat, şi denaintea lui Costandin, şi denaintea Cărstei, croitorii de Roman, şi denaintea Coştenaului şi denaintea Savei Vornicului, de să va afla că au înblat ficiorii de acealea înblete, să fimm de mare ruşine, şi, de să vor duce ficiorii noştri d ela noi, să avem a danoi samă de dănşi şi de bucatele lor, şi să fie şi bucatele nostre pieitoare. Şi, pre mai mare creidnţă, ne-am pus şi peceţile cătră aest adevărat zais al nostru. Criveşti, Iunie 8. Şi într-această tocmală s-au prilejit şi Vasilei Pahomie. Pătraşco, ursul, Dumitru snă ursul, necula snă Pătraşco, Costantin, Cărstea, Sava, vasilie pahomie, Coşetianul. Rămăşiţa ce au arătat ciauşului că au răams pe la căpitani i la ciauşi i la stegari, cum arată. 102 Credincios boerul Domnii Mele dumneata Ioniţă Başoţă biv Vel Cămianar, sănătate. Fiindcă niau venit înnalt înpărătesc ferman poruncitor ca, din streinii ci să află aice în ţară, să străngim o sumă di ascherlii, în căt să va putea mai mulţi, să-i trimitim în Ţara-Romănească asupra zurballor ci s-au răsculat la Vidin şi cu înpotrivire şi nisupunire au trecut şi în hotarăle Ţării-romăneşti, asupra Craiovii, unde cu osăbite oşit rănduite de cătră prea-puternica Înpărăţie să află asupra acelor zorbagii şi săngur Domul Ţării-romăneşti, şi, fiind aciasta o poruncă care niapărat trebue a să pune în lucrare, spre a-şi arăta şi ţara datorie cătră pre-aputernica Înpărăţie, iată, după punire la cale ce s-au făcut spre străngire acestor 103 ascherlii, te rugăm pe dumneata, la Ţănuta Dorohoiului, unde, după carte Domnii mele ce s-au scris şi cătrp dumnelor ispravnicii de Ţinut, vei poronci, însă toată triaba aciasta este asupra dumitale. ci dar îndată vei merge la Ţănut şi, întălnidu-t cu dumnealor ispravnicii, vei pune poronca în lucrare, sălindu-te cu toată vărtute a afla şi a strănge din oaminii streini, cu bună învoire, încăt să va putea mai mlţi ascherlii, şi călări, şi pedestri, şi căt mai mulţi nu să vor putea, dar 60 mii ascherlii să fie şi o căpitenie, fieştecarile acei călări cai şi arme după trebuinţă, şi acei pe jos, armite trebuincioasă. şi, pentrugătire lor, s-au hotărăt că,a fară de liafă, să li să dea căte 50 lei la un fieştecare bulucbaş, 35 lei la un bairactariu călare, 30 lei la un nefer călare, 25 lei la un bairactariu pe jos şi 25 lei la un nefer pe jos. precum şi pentru liafa lor, după hotărăre ce s-au făcut, card s-au socotit a fi cu îndestulă mulţumire, este a li să da într’acestaş chip: adică pe fieştecare lună 30 lei bulucbaş, 20 lei stegariu călare, 15 lei stegariu pe jos, 15 lei nefer călare, 10 lei neferiu pe jos. Asemine şi pentru ismiclicul lor, din vreme ce să vor scrie la stiag şi pnă pe zi la un bulucbaş, 15 parale pe zi la un stegariu sau neferiu călare şi căte 8 parale pe zi la un stegariu sau neferiu pe jos. Iar, după ce să vor porni, atăt la drum, căt şi în locul unde au să miargă şi ăşi vor lua tainul cuviincios, cele d etrebuinţă, şi pentru dănşii, şi pentru caii lor. Şi, aşa, cu chipul acesta, sălindute a strănge în căt să va putea mai multă somă, vei căuta ca bulucbaşii stiagurilor să fie oameni de credinţă şi cu chizăşie. şi, erănd trebiuinţa, afară de banii hotărăţi pentru gătire lor, le vei da şi leafa căte pe trii luni sau şi pe patru lni înnainte, dănd banii în mănule bulucbaşulor de pe lastiaguri, şi îndatorind pe fieşticare bulubaş a răspunde şi pentru banii 104 ce vor lua, pentru neferii stiagului său, ca să fie nelipsiţi. Şi, tămplăndu-să a lipsi din neferi, să răspundă bulucbşa banii ce i să vor da. şi, fiindcă acasta este o pruncă delicantă, domnie Mea ti-am ales şi te rănduim pe duneata la această treabă, nu numai ca poronca să ei săvrşit după trebuinţă, ce şi ca să fii cu neadormită priveghere pentru canu cumva, lăţăndu-să niscaiva scornituri de vorbi neadivărite, să dei pricină de vre-o tulburre lăcuitrilor. pentru care, neadormit priveghind, vei face lăcuitorilor în tot chipul încredinţări că domnia Mea mai întăi decăt toate aletle rămăind în liniştire, nice de cum să nu cuteze sau să aibă acea ma mică îngrijire de vre-o căt de puţănă supărare pentru străngire acestor ascherlii. Cci şi ascherlii aceştie, şi numai acei cari d ebună voe să vor mulţămi. Şi, iarăşi, în ţara-Romăniască fiind a să trimite, aice nu rămîne cel mai mic prepus de vreo îngrjire. Sileşti-te dar ca cu hipul arătat, privighind şi liniştirelăcuitorilor, să poţ strănge încăt să va putea mai multă strănge mai multă somă, cu atăta şi slujb dumitale maimult v fi cunoscută, şi după slujbă vei căştiga şi cuprindere din mila Domniei Mele. Şi, fiindcă asupra aceştii s-au rănduit aic epe cinstit şi credincios boerii Domnii Mele, dumnelaui Iordache Balş biv vel Vistier i dumnealui Iordache Mavrocordat Hatman şi dumnealui Sandu Sturza hatman, dumneata, atăt ăentru banii trebuincioş, căt şi pentru toată triaba săvărşirii aeştii poronci de la dumnealor, vei lua cuviincioasa povăţuire, înştiinţăndu-i totdiauna, pentru orice va cere trebuinţa. şi după cum te vor povăţui, vei fi întocma următor. 1801, fevruar 1. Credincios beoriul Domniei mele dumnealui Ioniţă Băşotă biv Vel Căminar, să să dei cu sănătate. dorohoi. 105 Dumneata vere Sandule Adam, teînchină de la noi de sănătate, dumisali cumnatii Saftei şi dumisale vărului Vasilie, înpreună cu giupănesii dumisali. iar, pentru bani dmitalu ce ţi-s datori, să n-aibi de grije, că pîăgubaşi nu vei hi, ce ori eu, de voi trăi cu dzile, în ce chip oi putea, cu mulţumită îţi voi plăti, ori, în urma mea, ficiorii miei; numai ceastă dată n-am în putinţe. 106 iubite frate, vere sanule, dumitale şi cumnat cu sănătate mă închin,. Pentru noi, vei înţelege c-am înblat în deşert şi la mare pagubă, că numai ce-am rămas călări, iar., ce-am avut mai bun, ca la 400 lei, s-au prăpădit tot şi, den 2 căruţă căte cu doi cai, acum nu mi-au rămas niciuna: cu cai cu tot s-a prăppdit. aliagă Dumnedzău celue ce ni-au adus la atăta! Iată că şi la datori am rămas cu nedejde lui sinior Sava, care, cu căt am luat de la dumneata şi de la alţii, 500 de ruble sănt datori, fără ce-am dat de la mine; şi tot m-au purtat den dzi în dzi, şi pănă acmu nece un ban nu mi s-a mai dat. Deci te poftesc să-i scrii dumneata un răvaş, şi să jelueşti pe mine cum că m-ai îndatorit cu 500 de ruble, di-am dat jolniritorilor, şi nu voi să-ţi dau banii, ca doar, vădzănd jaloba dumitale, ş-ar aduce aminte de Dumnezău, că l-ai sălăşluit; şi, cănd, dat, mia-r da banii, aceste cincisute de ruble, ce m-am îndatorit pe cuvăntul lui! Şi cănd îi scrie, să-mi faci ştire şi mie, să-l cerc. frate, mă rog, frate pentru acest lucru, că am rămas şi eu cu Dumnedzău crede; şi să fii cu Hristos. A dumitali meiu, frate, dumisale Sandului Adam, neguţitoriul, cu sănătate să să dea. Ai miei încinste şi iubite frate, dumnetaa vere Sandule Adam, şi dumneata, vere Vasilie Adam, sănătate şi tot binele poftesc de la hristos domnilor voastre, denpreună cu totţi ai dumilor voastre. Pentru noi vrănd a osteni, veţi şti că alţii toţi de casa noastră pănă acum ne aflăm sănătoşi, numai soţul mieu 107 Safta giumătate dean iaste acmu la Octovri de cănd s-au săvărşit. Pentru ceastaă carte ce-am scris la Toader Tomia şi la Toader Zosm, vă pofetsc, care s-a întămpla den dumneavoastră dentr-amănoi în iaşi, să o daţi; care am lăsat-o despecetluită, să o şi vedeţi ce scriu, şi, aşea cum sănt, să le daţi înmăna lor. Vă rog, măcar că una scrie la Ştefan Luca Vistieriul, dar le daţi amăndoi tot în măna Tomii şi a lui Zosim, şi ei vor da la Luca Vistieriul. foarte vă poftesc, fraţilor. Frate Sandule, pentru bani ce-i sănt datori, nu bănui că ti-ma lăsat de smintială, că nu-i den pricina mea smintiala. Ce, ori eu de oi mai hi viu, ţ-oi plăti, ori feciorii miei; numai mai răbda pănă doar oi putea să-mi fac vro-o pace de cătră Măriia Sa Vodă, să vin şi eu în ţară, şi, venind, precum a i, ne-om aşădza frăţeşte, cu mulţămită. şi să fiţi dumneavoastră sănătoşi. A domnilor voastre den streinătate frate: 1721, Octomvrie 14. Al mieu cinstit frate, dumneata vere Sandule Adam, şi la Sfintele Paşti cu bună sănătate. Frăţască scrisoarea dumitaşe den luna lui Fevrari 10 1722 am luat,şi de dumitale bună sănătate m-am bucurat. Îmi scrii că pentru căci mie-i scri mai în trecutele zili, mia-m bănuit; ce frate, de mi-am bănuit, de nu Dumnedzău să te iarte, iar pe mine să nu mă iarte de am avut gănd sau de amu ca să nuţi plătesc, ori eu, pănă oi hi viu, ori, în urma mea, feciorii miei. numai tot am nedejduit, încă pănă trăia Dimitraşco-Vodă, coi eşi în ţară, că dumneata, nu ştii ce feli 108 de trai am avut aice; care să dea Dumnedzău aşea să înbogăţească duşmani dumitali cum am înbogăţit eu aice. Ce te roagă, frate, mai îndelungă-ţi mănie, doar om putea ei şi noi în ţară, şi m-oi nivoi, că am şi eu datorii la unii şi la alţii şi în ce feliu pe-ncet oi să li ieu, să-ţi plătesc, măcar că eu den banii ce mi-ei dat n-am măncat nu mai mult ce o capică. Nici cănd m-ai înprumutat, am avut gănd să te amăgesc, ce aşea ni s-au tămplat furtzuna cu Muscalii, de va giudeaca Dumnedzău pe cela ce m-au adus şi pe mine pănă la atăta. Ce mă rog, frate, iartă-mă, – că păgubaşi nu vei hi oricum şi cum, numai de-ice n-am nici o putere! Îi scrii că nu ţi-am dat măcar vr-o moşiie pentru bani; darpă, de unde ţ-aş hi dat şi moşie, că vădz că li-au precupit Luca Visternicul şi cu Suleiman, de mi-au rămas copii de izbelişte fără moşii, în Moldova, şi eu nevinovat cu nemică. Ce cu scrisorilii nu ni om înţelege; numai rodg pe Dumnedzău să ies în ceastă vară în ţară, şi atunce m-oi închina dumnitale ca unui frate, şi vei înţălege pricina mea şi mai pe larg Şi fii dumneta sănătos. Vel pecersca, Martie 30 1722. Smeritul stareţ şi dumitali rugători. La cinstit frate dumnealui vărului sandul Adam cu bună sănătate să să dea. iubite frate vere Sandule, dumitale cu ănătate mă închin. aflăndu-mp şi eu acmu în Moscu, îmi dede Panaioti neguţiotirului o carte d ela dumneata, scrisă den anul 7229 1721. Septemvrie 10. Pentru banii ce ţi-s datori, care mi-au plăns inema dacă am înţăles de scăpăciune dumitale, şi sănzt bucuros să-ţi pătesc, numai n-am nice o puere acmu că 109 m-au pedepsit Dumnedzău: întăi cu foc mi-au ars casa, nefiind eu acasă, şi mare pagubă, am avut; acmu de un an, mi s-au săvărşit şi soţu, Dumnedzău să-l erte; şi n-am nici o facee. Am cerşut voe de la Înpărăţie să-mi vănd moşie ce am aice şi să-ţi plătesc, şi nu ma-u pouzvolit; ce; frate, mă rog nu-ţi bănui, că, cu vreme, păgubaşi nu te voi lăsa, măcar că eu, ce-am pierdut, n-oi mai întoarce, air dumenata păgubaşi nu vei hi dispre mine, Vărului Vasilei încă mă încin de ănăttae, şi-l poftesc să-i trimiţă răspuns; de parte ce mi-au făcut mie de a uncheşului Ciocărlan, să nu tacă dumnealui mălcum, că mi săpare că eu sănt cela ce i-am făcut de l-au priimit uncheşului Ciocărlan, nu altul, – care am carte frăţine-mieu, a lui Ion, de-mi scrie că carte mea a dat-o în măna dumisale vărului Vasilie. Bunu-o Dumnedzău, doar n-om muri toi aice, şi cu vreme nedejduim pe Măriia Sa Mihai-Vodă, să ne facem o aşedzare şi să venim în ţară; şi să fii dumneata sănătos. Den Mosc, leat 7230 1722, Aprilie 23. Fratele dumitali Ilie Abaza, mă închin cu sănătate tuturor. Ai miei cinstiţi şi buni fraţi, dumnelaui vărului Sandul Adam li dumnealui vărul Vasilie Adam Visternicul. Dumilorvoastre d ela tot puternicul Dumnedzău bună şi fericită sănătate şi tot binele trupesc şi sfuletesc de pururea rog şi vă poftesc, d epreună cu toţi ai dumilor voastre. De veţi îndura şi pentru mine a înreba, pănă acmu tot ne aflăm cu vii aice la mănăstire la Pecersca, în ceata călugărilor, cu slăbinea bătrăneţelor trăind. 110 Tămplăndu-să şi dumisali Lupului Năstasii cale la Iaşi, n-am răbdat ca să nu vă cerc de bună sănătatea, măcar că dumeanata, vere Sandule, vei avea pe mine şi bănat pentru datorie, dară ce-or să fac, că nevoia te duce unde nu ţi-l voea. Ce, miluind Dumnedzău să ne mai vedem, cu vii, frăţeşte ni om aşedzea între noi, cum a vrea Dumnedzău mai bine. Că eu dragoste frăţii dumitali nu poci să o uit, şi, de cănd m-am căluăgărit, nu sănteţi uitaţi de la molifta mea nici într-o dzi. Şi cu atăta acm; mila lui Hristos de pururea cu dumneavoastră. Vel Pecersca, Avgust 29, 1722. A dumilor voastre smerit rugîtor monah Ilarion Albaza. Cinstiţi ai miei buni fraţi şi veri, dumnealui Sandul Adam şi dumnealui Vasilie Adam Vistiernicul, cu bună sănătate să să dea. Cinstite dumenata Sandule Adam, sănătate îţi poftesc de la Dumnedzău. O scrisoare den 24 a lui Septemvri 1722, ce mi-ei trimis, am luat-o, şi, căte îmi scrii, şi mă blăstămi, şi măscăreşti ca pe sluga ta, bogdaproste, – mulţămăscu-ţi. 110Adevărat datoriu îţi sănt, ce ţi-i voe volnic eşti să-mi dzici; ce mai mult nu însămnedzu, fără căt, cănd s-a mai întămpla să vie dumnelaui Lupul încoace, dă-i carte acea de blăstăm să o aducă aice, să o arăt arhimandritului mieu, ca doar m-aş putea scoate mai lesne, să vine în ţară,m şi venindu acolo, neputănd dobăndi cu ce ţa- fi voia cu mine, – că altă putere n-am, măcar de trei lei, necum mai mult. Că-mi scrii că am şi nu-ţi plătesc: de-mi Dumnedzău atăts rău căt că am şi nu voi să-ţi plătesc! Că altă credinţă vădzu că nu mai am! Nici ştii ce năspaste am tras în ceşti ani pentru 111 pojelii danghi, di-am plătit mai mult de opt sute de taleri la Bilagorod, – căt m-au istovit şi pe mine pe copii miei. Acesta bine am avut eu aice, – că dzici că am şi nu plătesc. Noemvrie 21. Smeritul Ilarion Abaza.126 Acest dumnezeesc jertvnnic, pre carele se săvîrşaşte dumnezeiasca cea făr de sînge şi sfinţita slujbă, s-au blagoslovit şi s-au sfinţit cu mîna preaosfinţitului Mitropolit al Ungrovlahiei chir Stefan; let 1724. chir Neofit. S-au blagoslovit şi s-au sfinţit cu mîna preaosfinţitului Mitropolitului al Ungrovlahiei chir Grigorie, leat 1773. 127 Acest dumnezeesc antimis, pre carele să săvîrşaşte dumnezăiasca cea fără desînge sfinţia taină s-au sfinţit cu darl de viiaţă făcătoriului Duh şi s-au blagoslovit prin măna iubitoriuluide Dumnezeu episcopului Rămnicului chir Incohentie; 723. Cu blagosloveniia Preaosfinţitului părintelui chiriu chir Filaret episcopul Rîmnicului 128 Eu tra... ilaveţchi dau ştire cu această scrisoare a mea de rîndul lui Lazor Popovici de jalova a Prîn.... de ceata Pohribanilor ce au... şli ce de ţara leşască de.. pre mine tălhuit numai... la mine vlădici şi egumeni cu rugămite... se vor... oprî... deci Lozor deacî... vlădici la mine, el au şi... ilor leşeşte... tălhuiască că lazor, îmbla cu nuşi la.. călugăreşti, că er ştim calea şicari oameni bogaţi sînt acolo; deci pentr- aceia au venit el şi cu acea oprîş leşeşti; deci au arătat unde-s eu, iară el cu ceata sa au întu la văru-său, la Nechifor, că-i era aproape de casa mea; deci ,iautu grumodzi pîă la gîltan, şi m-au giunghiat în peptu, dară vînătîi pre tot trupul; şi pre un om l-au ucis... i-au... trupul; şi pre un om l-au ucis... i-au trupul, au luat 30 cai şi vi... leşăşti. Deci Golinschi boiari.. mi-au scos 4 cai şi zi... patru cai şi trei vite... piru, dară altă dată, cea-u... au perit. de aceasta dau ştire ce pagubă mi au făcut acel vrăjmaş Lazor Popovici. 129 Smearenii Varlaam, arhiepiscop i Mitropolit Suceavschii, scris şi mărturisesc cu acest zapis al mieu cum m-am rugat dumislae lui dumitraşco Buhuş ce-au fost Vistearnic, să-mi afle un oc de moară aicea la Iaşi pre locul cel domnesc, căci că ne-au fost nevoe, că n-am avutn nici arătură, nici moară, ce ot ne-au fst a cra cu sacul de la Suceava cănd am fost la dvorbă, şi, cînd ne-u şi măcinat căte ceva, încă am dat nim ca ţranii. Dumnelaui au cercat, după rugămentea noastră, şi aiurea nau putut afla, fără de un loc în gărla Jijiei, în gura Covasnei, unde au fost ezit dumnelaui mainte să-i facă şie mori. Dup-aceia dumnealui au lăsat acela loc ş-au făcut mori mai gios de-acela loc, iară iazul tot au fost stănd bine, acela ce-au fost ezit dumenalui. Însă mi-au spus dumenlaui că mai mult de doaî mori nu vor înbla, că vine înnecăturî din gios, de la morile dumisale Vistearnicului Buhuş acest zapis, ca de voi vrea eu în viaţa mea, pănă voi hi în Scaun, să fac şi altă moară, fără de ciale doaî ce s-au socotit că vor înbla, sau, să aibă dumnealui vro gălceavă pentru aceia, ori dumnealui ori fii dumisale, ori hiecine va hi diîn ruda dumisale, de ne va ţinea aceale mori a dumisale, cade să n-aib voe nici legae. pentru aceaia nici alt Mitropolit ce va hi pre urma noastră, şi va vrea a să mai adaogă acolea, să mai facă vro moară, fără de-aciale doaî, aşijdere să n-aibă voe, nici leage, nici la un giudeţ. Şi într-aceasta tocmală au fost fraţii noştri episcopii de ţară, anume Dosithei episcopul de Roman şi Anasta130sie episcoul de Radouţi şi Gheorghie episcopul de Huşi şi dumnelaui Savn şi ce-au fost Vornicu-Mare şi Gligoraşco Marele-Spătar şi toma Marel-stolnic şi Ghiorghie Roşca ce-au fost Vistearnic. Acela iaz ce mai sus scrie, l-au dat dumnealui Buhuş Vistearnic, cu iaz gata, şi cu mori gata, sventei Mitropolii, că s-aibă dumnealui pamente la anul, şi să să pomenească dumnealui şi giupăneasa dumisale şi părinţii dumisale la svăntul jrătvănic cu ctitorii cei mai denainte. Pentr-aceia, cine să va ispiti să strice aceasta tocmala ce-am tocmit eu cu dumneasa, veri diiîn Mitropoliţi diiîn dechii, acela să hie proclet şi anaftema; amin.Şi, mai spre mare credinţă, ne-am pus şi peceţile şi iscăliturile, să să ştie. Mărgăritare de mărgăritai, mare, cu 7 ughi de aur. 11 gherdan de mărgăritari mai mănunt cu curelea. 8 şiraguri de mărgăritari mari. 1 gherdan de mărgăritari cu 10 mărgelea de auru, în trei aţe sucite. 14 şarăguri de mărgăritari, ce-au fost luat mai de mult, cănd s-au dus la Iaşi. 1 inel de aur bătut micşor, tij. 1 lanţuh de aur din 60 ughi tij. Argint ş-altea lucruri ce s-au dat la treaba cucoani grăbini. 222 dram, 11 linguri, ce s-au dat tot întru loc, la linguri să facă.  224 dram, 2 coboace şi o părechie de brăţări înblettea s-au dat la lingurari. 1 băharu cu codiţă tiju, 1 taleru tiju. Acestia s-au dat toate la Măriia Sa Doamna, de au 131 făcut 24 linguri, amănduror cucoanelor, căte 12 linguri unie, şă cătea o teacă de argintu. ubite fiiului meu Vasilache, sănătate poftesc de la milostivul Dumnedzău. Şi ace abucurie a lui Pavăl să trimiţă milostivul Dumnedzău, să fie de bine şi de sănătate. Noi, de aicea, a veni n-avem cum, să nu ne lasă vreamea, şi Vasulcăi încă i-i can rău la obraz; ce n-au putea veni să fie la cununie. ce să-l cununi tu, cu Catrina, amăndoi, şi iată că am trimis doî postave, şi-i dau şi partea lui şi iată că am trimis doî postave, şi-i dau şi partea lui de la Cozmeşti, carea-i la mine zălog de atăta vreame, şi i-oi da şi un copil de ţiga şi o copilă de Ţigan. Sacestea să-i dai la cununie, şi să fiţi toţi sănătoşi. gavrilă Costachi Vornic. La iubit fiiului meu Vasilache, cu sănătate să să dea. 132 Milostive şi luminate Doamne, să fii Măria ta sănătos. Luminata carte Măriei tale c-un călăraş den Coţimani miau venit, întru care înmi scrii Măria Ta pentru calul care l-am fost dat noi Agăi, şi dumnialui lau fost dat unui copil din casă, şi de la acela copil din casă s-au apucat acest călăraş, dzicănd că săn bucatele lui. Care acum Măria Ta l-au trimis la mine cu calul ca să să încredinţedză acest lucru. Ce vei şti, Măriia Ta, că, după ce-au venit acii, şi copii l-au cunoscut cum că calul acel de la mine, şi eu, Măria Ta, l-am cunoscut, şi l eu asupra sufletului mieu că este acela, şi, osebit de aceasta, i-am dzis, Măria Ta, şi aceasta, de nu să încredinţază cu noi sau cu ominii noştri, dă margă şi pănă la căşla musaipului, unde este omul acel cu calul, şi de acolo s-a încredinţa şi mai bine. Care el, Măria Tan-au vrut să mai margă pe acolo, cunoscănd şi el c ş-au presupus rău. Şi iaste, precum am şi mai scris Mării Tale, acest calu este la mine , şi el zice, Măria Ta, că i-au perit calul la mazilie lui Mustafa-paşii; ce acii este cunoscut, Măriia Ta, că să apucă rău. Ce dzic dzău, Măria Ta, d el-auş fi ştiut căt d epuţin cu pricinp, nu pentru acesta,care nu face 10 lei, ce pentr alt lucru mai mare nu m-aş fi apucat la Măriia Ta. Aceasta fac ştire Măriei tale; se fie Măriia Ta sănătos. Mai 24. Robul Mării tale. Gavril Cstachi Vel Stolnic. 133 La prea-înnălţat şi luminat Domnul nostru Io Grigorii Ghica-Vodăm cu multă sănăîtate şi bucurii să să dea Mării Sale. Carte de ladumnelaui Banul Gavril la prea-luminatu şi înnălţatu Domnul nostru Io Mihai. racoviţă Voevod. Carte de la cumnatu Gavriil pentru cal de la Cernăuţi. Cinstite frate cumnate Comise, cu bună diminiaţa mă închin dumitali : cinstita frăţasca scrisaore dumitali am laut pentru această spaimă de Tătari, şi pre aici au fost şi este, ci pentr Sultanul, vei şti dumiata că pricina într-acesta chip au fost: acest Sultanul au fost Calga, şi, neînvoindu-să cu hanul precum au scris Hanul laPoartă şi au venit să-l mazilească. Dar el n-au înblat după mărzaci, cu aosrdele lor,şi au venit la Bugeac, şi au trimis la mărzaci; ce mai mulţi au mers de s-au închinat laui, iar 2,3 mărzaci au trecut peste Dunăre, pre carii bucatele lor li-au dat în pradă, muerile, copii în robie şi de aici di n Bugeac, au trimis harzu la Poartă de la toţi mărzagii precum îl pohtesc pre dănsul, să li fie Han, şi cu acela harz au mărs 2 mărzaci şi 2 şirini, iar el s-au pornit asupra Giamăn Sahaidac cu vro 12.000 de oaste, de nu s-a închina, să-i prade, şi de 134 acolo să margă asupra Hnului; ci de l-or da Hanu pe acesta, poate s-or potoli toate, iar de nu, este cu grijă. Aceste mi li-au spus un copil din casă, care l-au trimis Vodă la Ilagasi cu cărţi, şi Ilagasi este aceasta a Sultanului, air pe cel vechiu, care era pus de Hanul, l-au dat afară. Mărie Sa Vodă încă au triimis pe Vel Uşer de este lăngă Sultanul şi acum sau mai potolit şi spaima; dar s-au fost speriet şi margine prea rău, căt au fost stănd cu toţi încărcaţi. Eu încă am trimis un ficior pănă la frate-mie Vaisli, ce-au trecut i el acasă, ci astdzi poate a nins; ce-a mai fi, oi scrie dumitale. Grecenii şi alte sate de peste Prut s-au închinat toate la Sultanul.  Dumneata, căt poţi, tot îi mai înblădzeaşte pe oameni, precum şi eu aici, pănă om mai vedea cum este cu acest... Rămăi plecat fratele dumitali. Paraschivei mă închin cu miultă sănătate; Marii sărut mănuli dumnilor voastre; d ela Gălaţi dacă ţ-a veni, mă rog să-mi scrii. Cinstitu fratelui mieu dumnialui Costantin biv Vel Comis, cu multă sănătate să să dea. 135 Cinstite dumitale badiu Ilie Zmăncilă, să fii dumneata sănătos cu fericită sănătate, şi cu Hristos văscris mă închin dumitale. pentru plug, iată căs-au tremes de aici cu 6 boi de aice şi cu 4 boi de acolo, să scoată plugul, şi de alta, de nimică să nu are, numai, cum a scoate plugul, tot să otzrască pănă în toamnă, şi, de n-a fi ţelină acole, să triacă peste Moldova la Tupilaţi, pe moşie Ancuţei, că pentru voe mea mi-a dat ţelină căt ar trebui. pentru stupi, îmi scrii dumneata de ai luat ceara din cei morţi, dar rău ai făcut dum!neata de ai luat pănă n-ar hi venit omul meu acolo, că-i de mirat lucru, din 50 de stupi să oară 20; întriabă dumneata şi pe alţii înpregiuraşi de pe acolo, de vezi, murit-a; aşea să ştii dumneata că eu de la presăcariu oi plini stupi. Aceasta, să fii dumneata sănătos. A dumitale ca un frate. April 22. Pentru Dinul Balşe, că-mi scrii că au grăit cu dumneata pentru o moşie a Trisocii pe Mileten, să-i spui dumneata că dumnalui Spătarul Iordachi au cercat 30 de ani şi n-au găsit-o, şi o cearcă şi dumnealui Păharnicul Costandin, şi nu să află acea moşie. banii pe pluguri s-au dat de-ice. Cinstite şi al mieu ca un farte, dumnelaui badelui Ilie Zmăncilă, să să dea cu sănătate. Pentru cele ce-mi scrii dumneata, pe largul va scrii şi va înştiinţa prea dumnealui Ştefan. Frate, dascalului grecul iar umbla porceşte de cănd ai purces, nişti copii învaţă, nici purtare de grijă n-are. i-ma zis, i-am porocnit, l-am înfricoşat; el tot ce ştie: pe babă 136 au bătut-o, pe copii vra să-i scoată din odae dea aşternută, săşază el cu muere lui, şi copiii să şază în oade cea deşternută; în scurt, îi un mişăl. Copila cu mila lui Dumnezău îi bini, cum şi cielalţi copii. Sănt fratele a dumitale. Fratele dumnealui Gavril conachi biv Vel ban cu frăţască dragosti. Armaşi carei nu ş-au istovit banii de dajde lor ce-au işăt la Ghenarrie; Martie 5. 2 ughi, 5 potronici Vasile Hortolomei ot Ţănutul Niamţului. 3 ughi poli Vasile Cracalie ot Cernăuţi. 3 ughi poli Vasile Cracalie, dajde ce-au eşit la Martie, cheltuiala Visterii. 139 Bucureşti, 31 August 7099 1591. Ştefan Voevod şi Domn a toată Ungrovlahiei, fiul marelui şi prea-bunului Ion Voe vod, ... partea lui Vlăsan fiul lui Dobrin, cumpărată de la Vlăsan şi de la mama lui Dobra şi de la Baştu pas Turcu , al lui Vlăsan, anume Dumitru, drept 10.000 de aspri gata. drept 10.000 de aspri, încă din zilele lui Mihnea Voevd. drept 4.000 de aspri gata. 140 şi eu Dragpmir star taha logofăt din balaci. şi lacul cu peştii..., şi din Crăngul Ursului pănă la hotarul Preajbei... şi pănă la hotarul Brabinarilor..., şi pănă la hotarul Crămpoii... , cumpărătoare e la Manea feciorul Oancei croitorul. Stan postelnic ot Dălga şi cu feciorii mii scriu şi mărturisesc cu acest al nostru zapis cum să ştie că am văndut luDobrin logofăt şi fiiu-său lu Gherghe postelnicul un ţigan, Răpa, cu ţiganca şi cu sălaşul, şi cu toţi feciorii şi featele lui cîte va avea, derept 23.000 de bani gata. Însă acest ţigan cu sălaşul lui fostu-l-am cumpărat noi în zilele lu Alexandru Voevoda, şi l-am ţinut tot cu bună pace pănă în zilele Domnului nostru lu Leon-Vodă, feciorul răposatului Ştefan Voevoda; însă fostu-l-am cumpărat noi de la Simion Postenicul, feciorul lui Gheorghie Vornicului ot Săăreşti , şi cu ştirea a toată rudeniia lor, iar, cănd au fost acum, în zilele Domn nostru, lu Leon Voevoda, noi am văndut acest ţigan cu tot sălaşul, acestor boiari cei mai ss scrişi, şi l-am văndut de a nostru bună voe şi cu ştirea a toată rudenia lor, şi... lor noştri, ca să le fie lor moşie neclătită în veci, lor... şi feciorilor şi nepoţilor şi mărturii: ot Tîrn... Radul Vel Vornic şi pătru Slujer snă Aslan Vornicul i gheorgh Postelnicul ot Negoeşti i Stanciul Postelnicul ot Zătreni i Cărstea Logofăt 141 ot Coţiani. Şi am scris eu, pătraşco Postelnic snă Stanciul Postelnic ot Dălga. Şi pentru credinţa pusune-am peceţile. Pis u Bucureşti, mesiţa Ghenarie 23, leat 7138. Tîrgovişte, 29 April 71... matei Basarab pentru Dobrin logoătul, feciorul lui Gheorgh postelnicul, nepotul ui Dobrin logofătul ot Ungurei, de la mitrea feciorului lui ionaşco părcălabului din Ştirbei, drept 20.000 de aspri turceşti, Muşa fata lui voico şi de la bărbatul ei Rădoslav logofăt ot ştirbeţi, drept 15.000 aspri, iar satul Ungurei l-a luat de al nepotu-său Stoica postelnicul ot Ungurei, feciorul lui Drăghici Vistireul, drept aspri gata 60.6000 şi drept un cal bun, preţul lui aspri 4.000. Actele sînt de la Mihai-Voevod, de la lat 7108 Pavel feciorul Muşi şi a lui Rădoslav logofăt ot Ştirbeţi. Gheorghie iuzbaşa fiul lui Dobrin Logofăt ot Ungurei. Dobrin Căpitanului scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de bună credinţă la măna dumnelui tatei Marin, socru-mieu, cum să se ştie că au fost chezaş pe noi la Ală Celebi balgiul păntru taleri 320, care bani am fost şi eu chezaş pe Lazăr iuzbaş ot Tătăreni142 de sănt... de el; deci păntru aceşti bani apucatu-m-au Ală celebi dă bani; deci m-em pus zălog la dumenlui moşăi dă la Ungurei şi 2 sălşae dă ţigani, carele sănt pusă şi la socru-mieu Duminecă, anume Neagoe Ţiganul, cu sălaşul, şi ivanul Ţiganul, cu sălaşu, păna la Sfei Gheorghie, dă vom putea să dăm banii, iar, să nu vom putea, domnelor să împarţă, să ia amăndoi, şi moşăi şi... dea înpreună, şi mărturie: Nica ceauş, Gligorie, ivan... Bucă... şi cei... iscăli mai jos; şi păntru credinţa am iscălit şi eu, în Septemvrie 2, leat 7171 (1663). Dobrin Căpitanul... logofăt, mărturie; Ivan; Petru Căpitan ot Putrosa, mărturaia. Şi mie a mai dat lu Dobrin taleri 2000, cănd mie au dat pe fie-sa Stanca : de va da Dumnezeu să facă coconi, să fie ai coconilor, partea lor, iar, de nu va face, să aibă a-i dare iar îndărăt. Costandin Logofăt Brăncoveanul dat-am zapisl mieu la măna lu Dobrin Căpitanul cum să să ştie că, luînd unui Ţigan al lui o Ţigancă de ale meale, anume Mira, fata lui Stan Ţiganului deci penru această Ţigancă m-am tocmit cu dobrin Căpitanul de mi-au dat schimb pre Chiva Ţiganca, fata Stanciului Ţiganul, schinbu pentru schinb; drept aceae i-am adat scrisoarea noasră ca să aibă a-şi ţinearea această Ţigancă cu bună pace, lui şi cuconilor lui, pentru că ne-am tocmit şi ne-am alezat de aceste Ţiganc ce scrie mai sus; şi pentru cerdinţă am iscălit mai jos ca să să crează. Pis Ghinarie 20 dni, leat 7187 1679. Milostiiu boji Io şerban Voevodi i gospodin pişăm gospodstvami ţie, Badio, feciorul lui Dobrin căpitan ot Ungurei. Către aceasta-ţi fac în ştire Domnia Mea pentru că aci naintea Domnii meale la dibvanjăluiră fraţii tăi, anume Gheorghe i danciul, zicănd cum au fost tată vostru 143b dator socru-său, lui Duminică Căpitan taleri 320 şi, neputănd da banii, fost-au dat nişte Ţigani pentru bani, şi rămăind Ţiganii stătători pentru bani, iar voi v-aţi rugat la moşu vostru Duminciă Căpitan pentru acea datorie, şi el v-au mai ertat banii pre jumătate, iar jumătate să-i daţi voi cu toi, să vă scoatiţi Ţiganii, precum văzui Domnia Mea şi zapisăle la măna lor. Apoi ei auf ăcut cum au putut şi-au dat numai ei amănoi banii de ş-au scumpărat Ţiganii, precum văzui Domnia Mea şi zapisăle la măna lor. Apoi ei auf ăcut cum au putut şi-au dat numai ei amădoi banii de ş-au scumpărat Ţiganii cu taleri 160, precum văzui de samă şi zapisul unchilor voţtri la măna lui Gheorghie Danciul; şi tu la aceşti bani n-ai dat niciun ban, şi apoi dintr-aceşti Ţigani ţii şi şi tu ca şi ei. pentru care lucru iată că-ţi poruncesc Domniia Mea să cauţi, în vreame ce vei vedea această carte a Domnii meale, iar tu să le întorci lot ce-ţi face partea ta de bani, şi, dăndu-le banii, să vă faceţi şi scrisori, şi să-ţi stăpăneşti Ţiganii înpreună cu ei; iar, nedăndu-le banii, să fii lipsit de acei Ţigani. iar tu. de ai vreo socoteală sau datorii la unchii tăi, îţi caută la e judecata. pentru că aşa iaste porunca Domnii meale. Martei 18, 7188 (1680). Apa Vezii, Colnicul Bătrăn, vălceaua paştei, cămpul Boianului, Trei Perişori, vălceaua Chiceorei, Piscul Dumbrăvei, Gărniţa Văruită, Ulmuleţii, Piscului lui Drăgan, drumul cel mare. Ghenadie ermonahu, igumen de las fănta mănăstire Argeş, înpreună cu preda Căpitan Uescul, cu Lică Căpi144tan za Lovişte, cari a fost rănduiţi din luminată poruncă a Măriei-SWale Domnului nostru Ioan Constandin Voevod, ca să socotim şi să înpărţim pe Ion diiacon, nepotul lui Marin neguţător ot Argeş, cu fraţii lui, Papa şi Dobrind ela Ungurei, de toate ce ar fi rămas de la moşul lor Marin, dat-am cartea noastră de judecată la măna Papei şi a lui dobri pentru că, viind Papa şi obrin cu fratele lor Ion diiaconul de faţă naintea noastră, i-am judeact şi i-am socotit de toate ce au avut între dănşi bănuiale unul pe altul, şi i-am liu înpărţit de toate, şi aşa i-am judecat ca să ţie Ion diiacon moşiia de aici, din partea munetluiu, li via de la Călimăneşti cu casele din Argeş, iară Pap şi Dobrin, fraţii lui ion Diacon, să-şi ţie moşiia de la Ungurei jumătate, ce au fost pusă zălog la Marin, moşul lor de tatăl lor Dobrin Căpitan taleri 220, şi s-ai mai socotiti şi taleri 2000 care au fost dat moşul lor marin zestre fie-sa Stancă, ce au fost mumă lui Ion diiacon şi papei şi lui Dobrin snă Dobrin Căpitan, şi pentru alte scule şi dichise snă Dobri Căpitanu, pentru partea ce au făcut Papei şi lui Dobrin, le-au dat Ion diiacon bani gata taleri, 50, şi zapisele ce s-au aflat de datorie de la moşul lor Marin,încă s-au înpărţit în 3 părţi, de s-au dat lui ion diiacon zapis za uhi 263 şi lui Papii şi lui Dobrin ughi 567. derept aceaia am dat cartea naostră de judecată papei şi lui Dobrin ca de acum înnainte să aibă bună pace de cătră Ion diiacon şi să-şi stăpănească moşiia cu pace de cătră ion diiacon, încă şi de cătră ceiailalţi fraţi ai lor ce sănt făcuţi cu altă mumă, neavănd ei treabă într-acea moşie. Aşişderea să aibă şi ion diaocn pace de cătră papa şi dobrin, fraţii lui, maimmultă gălceavă şi înpărţeală să n-aibă între dînşii, pentru că aşa i-au ajuns judecata; şi rumînii încă să-i înparţă în trei pări: căţi să vor afla, să ia Papa şi Dobrin 2 părţi şi ion diiacon o parte. Aceasta am scris. 145 Milostiiu bojiiu Io Nicolae Alixanru Voeod i gospodin pisah gospodstvami slugii Domnie Meale căpitan za slujitori visternicei otsud teleorman, şi ţie iuzbaşă Ioane, i ţei ceauş radule, şi voao tutror slujitorilor visternicei dintr-acest judeţ, de la steagul de jos i de la steagul de sus. Cătră această fac Domniia Mea în ştire să căutaţi să vă străngeţi cu toţii la un loc, să vă cisluiţi înpreună, după putinţa fieştecăruia, la civertul acesta al patrulea,pentru banii haraciului, şi să vă daţi banii în măna zapciului, să-i ducă la vreame la Visterie. Într-alt chip să nu fie. Că aşa iaste porunca Domnii Meale. Septemvrie 3 dni, 7239 1730, au răposat Măria Sa Nicolae Alexandru Voidov, într-al 12-a an den Domnie; la Septemvrie 23 dni, 7239 1731 au venit caftanul, cu vtori Imbrior al puternicei npărăţii, Măriei Sale Io Constandin Voidov sin Niculae Voevod, şă la Octomvrie 7 dni, 7239 1730, au venit lui Costandin-Vodă mazilie, şi au pus Domn măria Sa Io Mihai Racoviţă. Lăsat-am eu, jupăneasa Costantina, ce am fost soţie papei Căpitanului ot Ungurei, la sfărşitul vieţii meale, copiilor miei, lui matei i lui Ghiorghie i lui Costandin, pentru toate pricinile, cum că nu sănt datorare nimănui nimic, că, căte pricini, cum că nu sănt datoare nimănui nimic, că, căte pricini au fost, s-aău ales cănd au trăit soţul mieu Papa Căpitanul. Aşişderea mărturisesc eu la sfărşitul mieu pentr 2 răzoare de vie de la Nucet, care au fost ale cumnatu-mieu Constandin, ce zice dumnelaui Clucerul matei cum că sănt în via copiilor miei, – de aceasta aşa las cu sufletul mieu că nu sănt aceale 2 răzoare în 146 viia copiilor miei, ci sănt în viia dumnelaui, date de cumnată-mie Costandin pentru o parte de moşie ce au fost a cumnatu-mieu Bădicăi, şi au văndut cumnată-mia Elina, soţiia Bădicăi, la dumnealui Vornecul Ghiorghe Fălcoianu, stămjeni 300, în taleri 1000, şi aceşti bani i-au dat cumnată-meu Danciul taleri 50, şi au dat soţul mieu Papa Căpitanu taleri 50, de i-au răscumpărat de la dumnealui Mihai Fălcoianul biv Vel Sărdar, şi dintr-aceşti bani, taleri 50, numai 10 au fost de la soţul mieu Papa Căpitan, air taleri 40 au fost ai miei, fiind fost rămas şi mie de la soţul cel dintăi. Aşijderea şi pentru un zapis ce l-au făcut cumnatu-mieu Costandin la măna soţului mieu pentru partea lui de moşie ce o au răscumpărat spţul mieu Papa Căpitan cu taleri 160, şi, neavînd bani să dea, au dat acest zapis bun iscălit de măna cumnatu-mieu Costandin în mîna soţului mieu, cu viiaţă, să dea banii rănduri rănduri, pănă să va plăti; iar, întămplăndu-să moarte şi neplătindu, să n-aibă treabă copii lui cu moşiia, după cum scrie şi în zapis. Şi pentru copii miei aşa las: ce s-ar afla, să împărţească frăţeşte, cum va fi cu dreptatea din toată: întăi făcăndu-se partea copilei şi dăndu-să la casa ei; aşijderea şi pentruz nepotul mieu Vladului, al fii-mieu Barbului, să-şi ţie partea li de moşie pecm i-au înpărţit soţul meu papa Căpitan, să ţie a cincea partea de moşie, pentru că aşa i-au ajuns pe fraţi, şi două răzoare de vie din Nucet, cari sănt pe din sus de viia Cluceriului Matei. Pentru partea de moşie a dumneaei jupăneasei Maricăi, sora dumnealui Cluceriului matei, aşa ştiu că s-au hotărăt să i să dea di aprtea copiilor miei stăjeni 100, însă moşie din hotarul Ungurei, şi din partea dumisale Clucerului stănjeni 1000, după cum scrie şi în zapis cumnatu-mieu la sfîrşitul vieţii meale, iar, cine s-ar scula în urma me aca să spargă au a strica această scrisoare, spă fie afurisit şi blestemat de Vlădica Hristos şi trei sute optsprăzece sfinţi părinţi 147 de la Necheia. Şi, cănd s-au făcut această fiiată, au fost mulţi oameni mari, cari mai jos să vor iscăli. Dechemvrie 25, 7254 1746. Şi am scris eu, popa Matei de la Ungurei, care o am cominecat-o, cu zisa dumneaei. Eu, jupăneasa Costandina, care m-au ţinut Papa Căpitanul,eu..., diiacon, martor, ot Ungurei; Ion Căpitanul ot Creţeşti, martor. Hrizea moşteanul din Bereşti sin Tudor părcălabul ot tam... în potriva puţului al dum. răposat Stolnicul Fălcoianu. în potriva lacului cu trestia spre drumul Văleanilor. Au adus dumnelaui vătaful de aprozi faţă la Divan înaintea noastră pe Matei Unguretl biv vtori Visteriu cu dumenelaui Costache Condorat biv Vel Clucer za arie i cu Catacal postelnicul, ginerii dumneaei Stolnicesei Saftei Fălcoancei, vechili fiind amăndoi din partea dumneaei, de am luat seama jălbei lui Matei Visteriul Ungureul, pentru 400 de stănjeni. Şi fiindcă pen capatăiul acelei moşii megieşăşti şi pen căpătăiul moşiei ălenilor are Matei Ungureul alt hotariu, ce să numeşte Bărbăteştii, au cerut ca să-i dea moşiia megieşască în lungu, cu din Bărbăteşti, păn o va face potrivă cu acei 400 de stănjeni... ci, ca pricinile să lipsească de la mijloc şi să să împlinească şi cuvîntul mortului, şi matei Vistiernicul să-şi aibă odihna la bătrăneţele sale, fiindcă iaste şi mai vechi boerinaş de pămănt de acolo, noi aşa am găsit că iaste cu cale şi cu dreptate, ca schimbul într-acestaşi chip să să facă adecă dumneaei Stolnicesea să dea lui matei Ungurei, şi el încă să-i dea dumneaei moşiia megieşască, care, trăgăndu-să şi în lat şi în lung, căţi stănjeni vor lipsi pănă a să potrivi cu acei 400 stănjeni din Ungurei, să-i dea lipsa acei pe de ceia parte, pe lîngă moşiia Novacii, pentru că şi acolo să lungeaşte moşii Vîlenii, de să face potrivă cu Novacii, şi aşa, despărţindu-se pen mijloc cu hotariu moşiile lui Matei Vistieriu de către ale dumneaei Stolnicesei, va fi pace; iar, de va bănui dumneaei precum că moşiia din Bărbăteşti ce-i va da pe lăngă Novaci, aiste mai proastă decăt lungul acelor 400 de stănjeni, matei Ungureul au priimit ca să-i dea pentru lipsa aceia la un stănjenu doi, numai pe despre Novaci. Milostiiu bojiiu io Scarlat Grigorie Ghica Voevod i gospodstvami boiariului Domnii Meale Matei Paharnicului den Ungurei, i Costandin căpitan, sa să fie volnic cu această carte a Domnii Meale să meargă la sudu Teleorman, şi, fiindcă acum s-au scos dajdea pogonăritului de viile Giurgiuvenilor şi ale Scheilor şi ale tuturor streinilor, ce le au aici în pămăntul ţării într-acel judeţ al, tot după vechiul obicei, adecă de pogon căte lei doi vechi, volnicim Domniia Mea pe mai sus numitul boiarul Domnii Meale să apuce pe fieştecarele ca să-şi plătiască toţi banii după suma pogoanelor sale ce vor avea. Iar cei ce a fost oameni dă ţară şi s-au întreinat de şăd printr-alte ţări şi vin numai de-şi lucrează şi-şi culeg viile, de la aceaia să ia pogonăritul îndoit, adecă de pogon căte taleri patru veechi, şi să facă catastiful de numele lor, şi de căte pogoane are fieştecare, să-l aducă la Vistierie. Pentru care că porăncim Domniia Mea şi voao, Giurgivenilor şi tutror streinilor ce aveţi vii în pămăntul ţării, văzănd cartea Domnii Meale cu mai sus numitul slujbaş, să căutaţi să vă pătiţi toţi bani pogonăritului fără de nici un fel de zăbavă sa întărziere. Căci care din voi nu vă veţi plăti pogonăritului, bină să ştiţi că, nu numai vinul căt să va face în vile voastre veţi fi opriţi a nu mai călca nici cu piciorul vostru în pămăntul ţării; într-alt chip să nu fie. Că aşa iaste porunca Domnii meale. Sănătate dumetale, naşule Niţo: iată că veni Rîzea aici la noi şi ne spuse pecum că ne-aţi văndut moşiia noastră... lui de la colnicu Bărăne în jos; de ştii că ai mai stăpănit-o dumneata totdeauna den colnic Bătrăne în jos fr-odată, să o stăpăneşti ş-acuşi, că şi noi am fost la Bucureşti, la dumneaei Fălcoianca, şi am adevărat această treabă că acei patru sute de stănjeni au fst di colnicu Bătrănei în sus şi sănt răscumpăraţi, etc...; 1778. 23 Mai 1783. prea-înnălţate Doamne. Cu prea-plecată scriaosre înştiinţăm Măriei Tale, cupă jalba ce au jăluit Înnălţimii Tale Barbului i Stan, moşteni ot Bereşti, dintr-acest judeţ, pentuNeculae i gheorghe Un151gurel şi Ivan ce au fost bulucbaşă, tot de aici, că, avănd ei moşie alăturea cu aceşti numiţi, hotărătă şi înpietrită de la leat 7209 1701, zic că au stăpănit cu pace, cum şi după ce au luat Matei Ungureul şi fiiu-su Rpducan cu răscumpărarea stînjeni 400, pe din sus, alăturea cu hotarul Bereştii, iarăşi cu pace a stăpănit unii de către alţii, pănă la leat 1780, şi, după moartea acelor boeri Ungureo, rămăind stăpănitori numiţii Neculae şi Gheorghe, şi, mărintănd pe o soră a lor după Ivan bulucbaşa, carele fiind strein şi foarte rău, s-ar fi sculat cu ai săi şi, puindu-l în fiiară, le-au luat tot venitul moşii, şi i-au şi bătut, scoţăndu-i alţi oameni din mănule lui, pentru care pricină m-au jăluind ei Înnălţimei tale, şi, făcăndu-să porunci către dumnelaor isravnicii acestui judeţ, zic că nico îndreptare nu li s-au făcut, nespuindu-să a merge la judecată, şi ne porunceşti Mării ta cu mumbaşir Vasile, aprod ceauşăresc, ca să-i punem de faţă, cercetăndu-le pricina cu amărutntul, şi, avănd jăluitori dretate, să şi-o afle, făcănd hotrăre în scris, iar, neodihnindu-să, de aici să-iaducă mumbaşirul de amăndoo părţile la 151 luminat Divanul Mării Tale. Aşijderea ni să mai porunceşte să cercetm şi pentru cei ce au mai jăluit că i-au băgat părăţii în fiare, şi, de va fi aşa, să înştiinţăm în ce vreme au făcut una ca aceasta şi pentru ce. Aducănd numitu mumbaşir pe amăndooă părţile fţă, şi cetindu-să, atăt jalba părăţilor, căt şi luminată porunca Înnălţimii Tale, răspunse Neculae şi ivan bulucbaşa, cu ai lor, că, aceşti numiţi Barbul iStan stăpănind cu hrăpire cătăva vreme, atăt hotarul moşii Bereştii, ce este al altor moşteni, căt şi stănjeni 400, din moşie din hotarul Văleni, ce o stăpăneşte acumdumnelaui Neculae vameşul, ci, luănd poruncă domnească a Mării Sale Alecsandru Ipsilant Voevod căte dumnealor ispravnici acestui judeţ i către dumnealui judecătoriului, ca, puind de faţă pe vechilul dumnealui 152 cu moşteni ot Bereşti, să cerceteze şi să facă alegere, de va fi trebuinţă şi cu boerănaşi, orănduiţi în faţa locului. Căreiia porunci urmînd, ar fi făcut dumnelaor alegere şi izbăndire... Am cercetat şi pentru bătaia lor, şi de i-au bgat în fiiară, care părăţii de tot tăgăduiră, şi li s-au cerut mărturii să aducă la judecată pe ăînsuşi acei oameni ce jăluesc ei că i-au scos den mănule lor, şi răspunseră că n-au mărturii, dovedindu-să că iau băgat în fiiară cu un bulucbaşa Hristea, pentrupricină d fugă.. Milostiiu bojiiu Io Costandin Alexandru Ipsilant Voevod i gospoddin davat gospodstvami, fiindcă, la aşezămăntul ce s-au făcut acum, la luna lui Iulie, leat 1804, făcănd cercetare şi breslelor pentr acest Dicul sin Niţă căpitanul,, ot Merţea să sud Teleorman, arătăn boieri aşăzămănturi că este feciorul mazăl, şi, după orănduială, cu cuviinţă fiind a să aşăza şi el la aceiaşi orănduială, ne-am milostivit Domniia Mea auspră-i, şi l-am aşăzat la breasla lor boierinaşilormazili, ca, purtăndu-ş dajdiia ce aorănduită de la Visteriie, să fiie împărtăşit de milile ce din vechime are aceatsă breaslă, a scuti drepte bucatele lui de dijmărit i vinărici. rept aceia i s-a dat privileghiu acesta al Domnii mele la măna mai sus numitului, ca să-i fie spre adeverinţă. Milostiiu bojiiu Io Grigorie Dimitrie Ghica Voevod gospodar zemle vlahisoe. fiindcă Dinul Burculache ot Ruşi-de-Vede, sud Teleorman, pri sineturi domneşti ce are la mini, să află în orănduiala postelniceilor, precum s-au văzut trecut în condica Divanului, de aceia milostivindu-ne şi Domniia Mea, i-am dat acest domnesc al nostru sinet spre a i să păzi şi a i să urma milele domneşti ce sănt cuprinse în vechile lui seneturi; pentru care poroncim la toţi cîţi să cuvine, să cunoaşteţi pe mai sus numitul boerul Domnii Mele de postelnicul. I ssam recehu gospodstvami. 824, Aprilie 4. 153 Frtae arhon logofete Grigoraşce, îmi sosi acum întru acest ceas porunca isprăvnicatului ca s mă duc la dumnelaor cu toate catanele î, şi,luînd şi pă călăraşii de la Podul Doamnei, lecai la dumnelaor după poruncă; dumneata să ştii şi pricina, şi pănă a mă întoarce la dumneata, iară îţi trimisei aceste 4 catane care ese de rănd, i mergănd cu dînşi la căpitănie, vei lua alţii, să fie nelipsiţi de lăngă dumneata; şi mă rog cercetează de hoţi, doar să vor dovedi cine sănt Şi rămăi al dumitale frate: Tudor port. Vlăşcii 813, Martie 4. Să ei pe căpitanul de a Filişoanca, cu toate catanele să fie lăngă dumnetaa la toate trebile. 158 dă un sat anume Pănceştii la Obărşie – şi una prisacă la gura Racovii, anume a Ferştinii prisacă, din hotarul tărgului Vasluiului, şi loc de moară pe Racova..., pe hotarul tărgului. Taţea fiica lui Albul Farcovici şi nepoata ei, Sofiic, fata lui Ivanco Ştirbeţ, pentru Braneşti. Pomenită soţia  lui Coste posadnic, fata lui Pntecele, nepoat lui Iliaş Ceaşnicul .Iaşi, 17 Mai 7103 (1595). Ştefan-Vodă, pentru mănăstirea Moldoviţa, dîndu-i două mori în tîrgul Baia, una la miazănoaptea tîrgului, celaltă la capul tîrgului, 158 şi cu poverne, şi cu sladniţă şi cu patru posluşnici. Adecă eu, iuraşco Dracea, staroste de Cernăuţi, Mariica, fata răposatului Pătrea Moişescul..... Vasilie Şoldan, ce-am fost Jitniciar,... care iatse în ţarini la Vacota care ne-au fost noao dreaptî cumpărăturî 158de părintele mieu, de Şoldan Vornicul, de la fatalui Giodzu, dumiale Ducăi Vistiarnicului. lei bătuţi. m miluit şi am închinat o bisărică din tărgul Vasluiului, ci aceia biserciă au fost schivirnisită şi o au făcut pre ia mănăstre nişte oameni din Vaslui, anume Ciobanul săn Păntei şi oniul şi Mihăilă, und eiaste hramul Adormirii prea-sfintei Născătoarei de Dumnezeu, cu mori pe părăulu Vasluiul şi cu grădini la făntăna Răulei şi cu locuri de prisăci în obărşie Burtii şi la Timothei, cu poeni, – 159 acestia am dat şi am închinat Domnie Mea la sfănta mănăstire Zugraf, unde iaste hramul sfăntului li slăvtului marelui mucenic şi purtătoriul de biruinţă Gheorghiie, cari iaste în sfăntul munte al Afthonului. şi pre cari Dumnezeu me-au dăruit fii ai Domnii Meale. Eu, Dinga feciorul i Ştirbănease, nepotul Trănoschi şi a Băltiscului din sat din Bălteşti... deript 7 capre cu idzi şi deriptu 7 stropi şi deriptu 9 chite de cănepă şi deriptu 2 cămeşi, denainte lui Toader Pitar şi denaintea popei Simion din Mocuţeani i dintri Sava păcurariul tij, şi dintri frate-său Ursa şi dintri Bruştăg tij, şi dintri Drăcşan tij şi dintri Ciută tij, şi dintri Vasilii Băltisc, şi dentri Toader Neagoe din Ploscuţeani, şi dintri Ştifan vătăman, şi dintri Gligorii Curdăş de Bădeşti, şidintri Zavol tij, şi dintri Dămiian din Topliceani, şi dintri Zavol tij, şi dintri ion Cionsu tij, şi dintri Dumitraşco din Boşeani, şi dintri Burciu din Ploscuţeani, şi dintru tot poporul dinsatu din Ploscuţeani, ca să-i hii lui ucină şi feciurilor săi şi nepoţilor săi şi strenepoţilor săi în veace. 160 Cum au vinit cu cinstită carte Mărie Sale lui vodă popa Mirăuţă lanoi, nepotul lui calotă, săî alegem o partea de ocină din satu din Săcoiani; dici noi am mărsu şi am străns oameni buni din sat şi din megiiaşi, anume Irimiia Varnav şi Ionaşco şi Codzea şi Gheaţiuşi Vasilie Homă şi Gligorie a Sorici şi TănasieDomitraşco Varnav şi Tofan Rănbas şi Cozma, şi depren pren gior migiiaşi s-a tămpalt Sava din Onceşti şi Miftodie din romăneşti, şi acea parte au ales, şi pămănturile anome: doî ploşşteci la vale pre lăngă olaltă şi un pămănt prin piciurol gropiei, pe lăngă un pămănt a Beşealiei, şi un pămănt din Mintitealele, pre lăngă hotariu, şi un pămănt de supt Dzerneşşti pre lăngă a lui Rănbas, şi unpămănt din lungile ceale mare, al triei de la hotar, şi un pămănt din ogoarele, şi un pămănt drept casa Oatului, ca să să ştie. Luca ce au fost părcălab.... Panhilie Iarali, Gavriliţă ce au fost Căpitan şi goga ce au fost Comis şi Gavrilcea Căpitan de Orhei şi cu Ursul hotnog i Ştefan fratele Armaşuliui celui mare., ... hartenie şi cu femeaie sa Ioana , fata Haritonei, nepoata lui Ghiorghi Ţampău. dela preuţii cei domneşti de trăg de Lăpuşna, anume anume popa Tiron şi diiaconul Trischii i popa Ionaşco de Cucuiaţ şi zîharca ţircovnicul şi Ştefan Pagul iuzbaşa şi vasileie Cogîlniceanului diiacu şi Cărăiman din... şi david de acolea şi toader de acolea, ... azariia fata Cazacului, nepoata Frăei de Şopărşiani, derept un cal preţuit derept treidzeci de lei. Dela Frîtei 161hotnogului li meletie stegaru şi Todoraşco de Şopărleani şi Costandin Cerchezul ce ua fost Stolnic şi Vasilie Călmăţuianului şi David şi Ştefn Papuc şi Panhilie şi Toader feciorul Iorgăi şi vasilei Cogîlnicean, diiac, scris cu mîna lui. Toderaşco Iordachi biv Spătar şi Dumitraşco Mălai ficiorul din Simion Mălai ce-au fost isternic, nepoţi lui Coste Bucioc ce-au fost Vornic... Găodzeni, ce-i în Ţanutul Sorocii, cu vecinici şi cu tot vinitul, ... ilie Sturdzea Marele Stolnic. Dumisale lui Moţoc ce ne-au fost noaă văr premare, iar, după moarte lui moţoc, neavănd cuconi, luat-am noi ocinele carle au fost de pre Bucioc şi le-am înpărţit cu vară noastră, cu doamnă Rocsanda. o bucată de loc din hotarul tărgului Vasluiului. Hotarul să începe din hotarul Mărişeanilor în goie î, pe muchia dialului, pe de supra Bărladuluim păn la un drumuşor drept în muchia di-auspra rădiului lui Vodă: s-au pus stălpu de piiatră, şi di-acolo la valia, pe răpi, pen riad, peste ale dialii şi la dial pe o vălcia, pe din gioas deulmi, 161şi can gios, spre Răsărit, drept desupra, în dial, lăngă drumul ce mergie pe la movilă, s-au pus stălp d epiiatră; dela movilă în sus un rănd de pămănturi, şi de acolo la vale spre răsărit şi can gios, în malul Vasluiului, la niştea spini întro răpî, şi de acolo peste şîs şi can giosu în muchia dialului stălp d epiiatră di-asupra vizuinilor, şi, di-acolea spre răsăritul la vale, peste vale Bustii, drept la dial, pen capul poiani ce-i vie dom162niască din gios, şi de-acolo drepr la groapa nebunului, în răspăntie drumului, desupra viişoarelor: lăngă gropaă s-au făcut şi uor într-un stejar; şi di-acolia pe muchia dialului în gios pănă în drumul odăilor,şi di-acoliea drept la vale spre răsărit, pen păduria, peste fundul văii lui Bătnar, la poiana lui Mihai Unguru, în capul poiani din gios, stălp de piiatră şi buor într-un stejar; şi di-acolo drept la vale, spre Răsărit, în costişa de spre Apus, înr-un psic stălp de piiatră, şi drept la vale, peste vale Dodeştilor, şi di-acolo drept la dial pe la nişte ulmi, în muche diialului, stălpu de piiatră lăngî drum, di-asupra prisăci Burghialeştilor, unde să împreună hotarul tărgului Vaslului şi cu a Burghialeştilor... U las, 7205 1696, Septemvrie 28. 163 de danie dumisale tărgul Vasluiului, cu tot locul de prin prejur, ce să va dovedi că aiste nedat altora mai denainte, pentru a dumisale credincioase slujbe ce-au făcut ţării şi domnilor, cum pre larg arată hrisovul acesta; altul, din 9 August 1796, d la egumenul Serafim de Dobrovăţ, prin care scrisoare aşa să cuprinde că, avănd mănpăstirea un vad de moară pe apa Vasluiului, la tărgul Vasluiului, şi cu alte locuri acolo prin pregiur, care prin ispicoacele luminaţilor Domni să arată, adică grădinele de la Făntăna Răulii şi locurile de prisăci ce sint la obărşiia Bustii, şi, acestea nefiind cu vre un folos mănăstirii, de la o vremi, de cănd nici moara nu să află, au făcut schimb cu dumnealui Logofătului acest vad de moară pe apa Vasluiului..., iar dumnealui Logofătul au dat la sfănta mănstire în locul acestora una dugheană în tărgului-de-gios, în Eşi, cu locul ei şi patru pogoane de vie la Huşi, ce simt tot într-o ogradă cu alte vii a mănsătirii. această mănăstire a Sfăntului Spiridon au dat dumisale Logofătului tot locul înpreugiurul tărgului dumisale Vasluiul, căt l-au avut danie, cu hrisoave domneşti, mănăstirea Precista din roman, ci iaste mitoh şi închinată mănăstirii aceştiia, afară de locurile ce sint ale altora, cu osăbite hrisoave, şi dumnealui Logofătul au dat sfintei mănăstiri pentru moiia arătatp o moşie şi giumătate la Ţănutul rheiului, ... din moşiia Pohribenii..., din moşiia Sulenii..., care părţi de la fiul dumisale Alexandru Ghica biv Vle Spătar, iar dumnealui Spatariulu le-au avut zăstri de la socrul său, dumnealui Grigorie Sturza Vel Visternic. Locuitorilor Moldaviei şi valahiei. După pre-aînnalta a Împărăteştii Sale Măriri poruncă, eu în ţara voastră cu armia încredinţată ocîrmuirii meale, etc. 1828, 25 Aprilie. Vadul lui Isac. visteriia cnejiei Moldaviei. S-au dat cartea Visteriei slujbaşilor vădrari d ela Ţinutul iaşii, podgoria Tomeştii, ca după cuprinderea ponturilor în jos însămnate, să aibă a strînge banii slujbei vădrăritului d ela toţi acei supuşi aceştii plăţi. Gipănesele văduve ce li cor fi fost boerii pănă la aceatsă rînduială, asăminea şi carii nu s-au întămplat a să cinsti cu nume de boerie şi sînt din nemaurile ceale ştiure şi alesă,... după hotărîrea obştescului hrisov ce iaste. pămîntenii.. hrisoave legiuite de miluire.. dela roada dată în vînzare ... cumpărătoriio drepţi banii vadrăritului pe suma ce vo avea... pentru trebuinţa monastirilor... cărţi ospod de iluire.... cu nume de căpitani, polcovnici, postelnicei, de nemauri şi ertaţi. precum şi vinul de dijmă de pe moşiile sfintei Mitropolii şi a episcopiei Huşăi, amonastirii Socolii, unde iaste şcoala cliricilor şi şaptesprezece po165goane vie ce ca avea dreapte a sale monastirea Socola.... Asăminea şi monastirea Neamţul i Secul, monastirea Agapiia şi Văraticul, unde lăcuesc călugăriţele.... vinul ce vo strînge de milostenie. Precum şi monastirea Sfăntului Spiridon din iaşi, unde 165iaste spitalul, i Precista din Roman, şi Prorocul Samuil din Focşani, cu celelate mitoace ale aceştiia monastiri, după cum şi monastirea Doljăştii de la Ţinutul Romanului..., iar monastirea Rîşca să scutească numai vinul ce va ieşi dinoptsprezece pogoane de vie, drepte a sale. Loofeţii i diecii de Visterie, atît cei ce să află în slujbă şi s-au aflat, dar şi casile lor. Asăminea şi diecii de Divan, căpitanii de dărăbani şi Vel Căpitan hătmănesc, şi fiind, şi nefiind în slujbă. Vornicii de poartă, porunşnicul htmăesc, polcovnic agiesc şi condicariul temniţei numai în cîtă vreme vor fi în slujbă. Rădicăturile obicinuite de a să face în toţi nii de cătră Visterie la locurile cuviincioasă, să fie numai pănă la treizăci şi şasă mii vedre, precum s-au obicinuit, dîndu-să răvaşile Visteriei la cei cu rădicăturile, care le vorţinea vădrarii în samă, afară de suma cumpărăturii, airă pe ce vor avea mai mult, să plătească vădrărit... Şi, de vor avea mai puţin sumă de cît să va face rădecîtura, să nu poată a cere de la văddrari plată pe acea lipsă, ce să scuteacsă nuai pe ce va avea. Banii vădrăritului să vor lua căt zăci bani npoi de vadră de la toţi pămîneanii ce sînt supuşi aplăti vădrărit, adecă: opt bani vechi legiuiţi a Visteriei şi bănuţul cutiei, care fac noao bani vechi legiuiţi a Visterie şi bănuţuţ cutiei, care fac noao bani, şi un ban a milii, după vechea obicinuinţă, care iaste a Casăi răsurilor, unde alcătuesc acei hotărîţi zăce noi de vadră. Toţii acei ce vii aicea în ţară, ori de ce stare vor fi, pentru cît vin vor vinde ori la cine, vor plăti vadrăritul vînzătorii, rpecum plătesc toţi acei sînt supuş a plăti vădrărit; asăminea şi pe vinul ce vor trece peste hotar, din a stînga Prutul şi în Bucovina, vor lua vădrarii 166 drepţi banii vădrăritului, ori de ce stare va fi stăpînul vinului, socotindu-să ca acel vîndut. cîte doisprezece bani vechi de toată vadra, nesupărîndu-să cu luarea a doi lei de pogon. va plăti tot cîte doăsprezece bani vechi pe vadră, după urmarea de mai nainte; care vin, fiindcă vine rînduri, întîrzăindu-să şi după străngerea vădrăritului, ai voe vădrăritului, au voe vădrarii pănă la şasă a lunii lui Dechemvrie a vădrari pre acel vin, airă ce să va aduce d ela Niculiţăl, i Nicopoli, i Şăstov, va plăti vădrarii numai căte atru bani vechi de vadră, după vechiul obicei, care obicinuesc a treace pe la Galaţi, – cuvinindu-să vadradrilor de Covurlu acel vădrărit şi rumănd a-l strînge pănă la sfărşitul lui Fevruarie, după cum s-au obicinuit, afară numai de sudeţii rusăşti şi austrieceşti, carii, şi d evor aduce acest fel de vinaţă, n-au să să supere cu plata vădrăritului. Gălăţănii însă ce aduc cîte un poloboc de vin de piste Dunărea, pentru casile lor, pe acel vin vor plăti iarăşi căte patru bani vechi de vadră, iară, aducănd mi mult, pentru neguţătoria lor vor plăti căte doisprezece bani vechi de vadră. Vădrarii au să măsoare vinul fieştecăruia cu cotul ce s-au dat din visterie, înfierat cu bourul ţării, ferindu-să de to felul de asuprire ce să obicinuisă a să urma de cătră vădrarii în măsurătoarea vasilor, precum şi în priimirea banilor; în răvaşele de drum ce vor slobozi vădrarii la cei ce plătesc vădrărit, datori să fie a treace, pe lîngă suma vedrilor, şi suma banilor ce vor lua de la fieştecare, şi pe aceale răvaşe de drum vor lua căte zăce parale, airă peţidule ce urmează a să lipi lafundul vasilor, cîte aceasta hotărîndu-să numai ca să lipsască cu totul jafurile ce au urmat din vreme în vreme, supt nume de plata răvaşilor de drum şi aţidulilor, precum şi luarea vinului ce să obicinuisă a să trage cu tidva din casă, – ştiind hotărît slujbaşii că, după hotărîrea dată, tot acel văîdrariu, ori de ce stae va fi, care va ăndrăzni a trce piste cuprinderea 167 ponturilor, întru cît de puţin, şi să pleca a urma catahrisis de mai nainte, va cădea în urgie, fără a să putea îndrepta. Asăminea şi pe poama ce-ş vor aduce acei cu viile în iaşi prin cofe pentru casile lor, să ia nici o plată, nici să să oprească de cătră vădrarii de Iaşi. Din cei ce nu plătesc vădrărit, nimine să nu cuteză a numi vinul celor ce plătesc pe numele, spre păgubirea Visterie, căci, nu numai său, spre păgubirea Visterie, căci, nu numaipe drept vinul lui să va lua vădrărit, ca şi de la acei ce sînt supuşi vădrăritului, dar şi vinul acela iconomisit pe numele său să va lua pe socoteala fiscului. Asăminea să nu fie volnic nimone dintru acei ce pătesc vădrărit a-şi rădica vinul d epe loc, pănă nu va plăti banii vădrăritului. Afară de suma cumpărăturii, să aibă a da vădrarii de la sine, pentru Casa răsurilor, analoghion lazăce unul, şi cîte un ban nou de ttoată vadra, baniul milii, ce iaste pomenit în cupriderea pontului al şasile, după vechea obicinuinţă şi hotărîrea hrisovului ce iaste. Avaeturile au să mai dea vădrarii de la sine, afară de suma cumpărăturii, şi la cutia milile căte doaozăci bani noi de suta d evedre, întrz urmarea de mai înnaintea, precum şi la pontul al şasilea să cuprinde. Avaeturile din vechi sînt legiuite prin ponturile slujbei vădrăritului, adecă avaetul dumisale Vel Logofăt de Ţra-de-Jos, cîte zăce lei la cinci sute lei, şi a Casii doftorilor, cîte cinci lei la cinci sute lei, cum şi toate celelalte obicinuite avaeturi, a să da din slujba aceasta, la locurile însămnate mai jos, sînt îndatoriţi cumpărătorii a le da de la sine, afară de suma cumpărăturii. Adecă lei dum. Vel Vist. dum. Logofătul de Visterie. dum. Samişul de Visterie. dum Samişul Casii răsurilor. dum. Ecstracteriul Visteriei. 2 Vist. 3. Vist. 168 lei cutiia mililor. Diecilor de Visterie. Diacul strîngător. Casa cişmelilor. Adecă zeci mii patru sute lei. Asăminea şi avaetul posturilor care acum nu să afală în lucraree vor da vădrărit de la sine, afară de suma cumpărăturii, ca să să alătureze cătră suma banilor Visteriei. Adecă Vel. Postelnic. Vel Camaraş. Vel gramatic. Lucrătoriul de condică tircesc. 2 Camaraş. 2 Gramatic-. Adecă cinci mii şasă sute lei. 14. Banii visteriei, înpreună cu analogon la zăci unul, i banul milii, ce iaste a Casii răsurilor, şi bănuţul cutieie mililor să îndatoresc cumpărătorii slujbei anului urmîtoriu a-i răspunde întru acest chip; adecă: o a treia parte din toată suma, ce va alcătui banii Visteriei, cu celelate analoghii, să-i răspună înpreună cu toate avaturile înainte, la vînzarea slujbei, cînd vor lua ponturile, fără nici o pricinuire. Iară celelalte doao părţi de bani, în doao vadeale, adecă o parte 30 d ezile de la vînzarea slujbei, şi ceialaltă parte, tot istovulbanilor, după cincizăci zile d ela vînzarea slujbei la cochiii vechi istovind toţi bani, atît a Visteriei, cum ş celelalte analoghii, în vadele, şi rînduilal mai sus arătată,. pentru care datori sînt dumnealor cumpărătorii a siguripsi Visterii c chezaş sigur platnic, pentru toţi banii,m la vaelile însemnate, şi negreşit, la strigarea al treilea, să înfăţoşezi pe chezeş, ca să fie ştiut cînd să va fae hareciul, căci î alt chip nu să poate sfîrşi mezatul. oOrice rămăşiţuri vor arăta vădrării, să nu li să ţie în samă, ce toţi bani să-i plătească la Visterie, pe suma cumpărăturii. Iară ajutor şi zapcii trebuincioşi să li să 169 dea spre înplinirea rămăşiţurilor ce vor avea, precum şi, orice pricină de scădere sau altă înpotrivire să va întîmpla, urmează pe sama cumpărătorilor, nefiind slobozi a cere vre o scădere pentru aceasta, fără a să putea îndrepta, la plata căştigurilor, că au rămăşiţuri la cumpărători de Ţunuturi sau de podgorii. 181 Lazar sin Iuga şi nepotu-său Mogăldea, feciorul lui Itoc, şi Grozav, ficiorul Soficăi.... giumătate de sat de Rumăni.... Andrieşanu şi fratele său Dragosin i nepoţii lor, Iuraşco, şi surorile lui, Anna şi ileana şi Mărina, feciori lui Arpaş, i nepoţii lor, Vărvara şi Mărica şi ilisafta, feciorii lui Vreamiş.. Ilinca preaotiasa a patra parte de sat de zemaia.... Iane Graicul de al Bărlad... prea Smila... U Ias, leat 7217 1708, Dechemvrie  15, am scris eu, Axintie Uricariu , pe căt a, putut dezlega să săştie. hălăştău... Dvornic ucil – vsile. isac Vistieru ot Hlăpeşti... sluga noastră Drăgan Ciolpan i ionaşco vatah za Vistierie Ileaina, ruda lor,din Negoeşti; a întărir dinMăteşti şi Negoeşti. Fără boieri, Anisie fata lui isai, nepoata lui gherman Postelnic... bătrănul Ştefan-Vodă ... Mastatici şi din Piţigani, în gura Bancii, cu loc de moară în apa Bîrladului. Toader Chiriiac Căminar. .. taleri de argint... Costăn şi sora lui, Sofiica. bătrănul Alexandru-Vodă... din Borăşti, unde au fost Bora giude... Tetiul, feciorul Ştefului, şi Anghelina, fata Mălaniei, şi Dragoş, ficior lui Echim, nepoţi lui Fărămă, strănepoţi lui Oana Julici .... de la Ilie-Vodă, a apatra parte dintr-o sălite ce să chiamă Iapa, pre di-asupra făntănii, şi cu loc de moară în Bărlad. La şcoala sloveniască în Sf. Sava s-au tălmăcit. Magda şi surorile, Tudora şi Tudosca şi Dumitra.... Clopoteşti, unde se zic Tuleşti... Toader Chiriiac Vel Camănariu. .. Anisiia fata lui isaia, nepoata lui german Postelnic...  Ştefan-Vodă cel bătrîn.... Oană Julici cel bătrîn, Teatiul fiului lui Şteful... Eu Stanca, giupăniasa lui Murgoci ce-au fost Dvornic.. am dat şi am dăruit pre nepotul-meu pre Ifrim şi pre fiiul său Neculai... din Bălăceani, din Zmiiani..., pentru sufletul meu şi al părinţilor mei, pentru căci eu n-am alţi feciori, să hie lui... şi moşie cu tot venitul... dinaintea surori-sa Aniţa şi popa Ion de Zmeani şi popa Gavril de Tărzii şi Drăgan de Zmeani şi poa Gavril de Tărzi şi Drăgan de Zmeani şi Rugina diacului şi Lazar Gătin şi Gligorie nepotu-său 183 şi Ionaşco Lazea şi Dumitraşco Teleagă şi Tibişban şi nepotă-sa Angheniia. Ilisafta fata lui Preabici Logofăt şi cu fii miei Ioniţi şi Dabija, şi cu fetaele meale, anume Ervasiia i Aftamia, nepoţi lui Preabici Logofăt, ... vînd o selişte de sat, anume Negoeşti, ce sănt în Ţinutul Brăladului, de spre răsărit, ce să npreună cu hotarul Bojoranilor, le Scherlet şi frăţine-său, Jopului, de Zorileani, Şiderease domneşti ce avem pre ceale moşi sănt pre măna semenţiei noastre, giupănesei Focei Uricariului. arturi: Păparea... de Ţinutul Orheiului, Ureache de Iveşti, Nour de Telineşti, popa Vasilie de Telineşti, ionaşco fratele lui nourt, Simion diiac de Stoineşti, Todorin ot Măcineşti.Şi eu Ştefan Rang m-am prilejit acolea,şi s-au rugat de am scris. Tule Tutul i să 12 prăgari, Ionaşcul i Toader Beldiman, nemesnichi bărladschii, Ionaşcul Dinga cupeţ i plust Goian i hăre tij, Girgori Căpăţînă deSîrbi, orăşeni dăn Bărlad, ... Irina, fimiia Ghinei ce au fost părcălab... la Ţigani, în grua Bînciei, Scrătloe şi li Tudurrache, cum i-au arătat şi zapisu de cumpărăturp din zilile lui Ureche Vornic. Anăstasie fata lui isai, nepoata li Gherman Postelnic. şi un cal bun şi o iapă cu mănzul- Ion Carapotou şoltuz şţi 12 prăgari şi preoţii domneşti şi toţi oamenii bîtrîni locuitori din tîrgul Bărlad. Scriem şi dăm ştire cu această scrisoare a noastră cum au venit înnaintea noastră giu184păneasa Sanfira, cneaghinea Dumitraşco Chiriiac şi fii ei, Toader şi Mariia. Radul Voevod, pentru Simion Vel Spătar , care aduce zapisul de vînzare al lui Ignat şi soţia lui Draga, nepoata lui Stancul din Băcani, pentru loc cu moară pe Tutova, cu cămin de vatră. Drăgan şi Efrim şi Albul...Simion Gheuca Vel Medelnicear şi de la Petriul părcălab şi d ela lupul hotpg şi plaşco chihaia, şi de a giupăneasa Murcioaie şi popa Dragoş ot Graci, şi Toma etc. din hulpăşeani, pentru cumpărare de moşie,d ela Grigorie, Sofroniia, fii Grozavei, nepoţii lui gherman din Zmiani, în Satul acesta şi în Bălăceni din Ţinutul Tutovei. Acelaşi Logofăt. Ion de Zmiani şi pop i lazăr ăitan şi Gligorie, Ionaşco Lazia şi dumitraşco Teleagă şi Tiştiban şi Aniţa şi Angheniia, Stanca, jupăneasa răposatului Murgoci biv Dvornic. Efrem Stolnicel din satul Zmiiani şi cu Ghianghea biv Vel vornic şi fiul său Nicuai, pentru moşiile cunoscute. 185 Vărvara fat alui Telea Stolnicul şi ginerii ei, Buciumaşiiî, pitărel şi zahariia diiacu... Ionaşco Marmure şi cu fratele lui, mierea uricar, şi cu cumnatul lor, Toader, şi aşijderea cu Albul şi cu Efrim şi cu unii răzaşi ai lor, sfănt răposatul unchiul Domniei Mele, Eremiia Moghilă Voevod.Efirm Huru biv Vel Dvronic. Dumitraşci Ştefan Vel logofăt şi Lupul Vel Vornic de Ţara-de-gios şi Lupul Vel vornic den Ţara-de-sus şi Gavrilal biv Vel Vornic şi Petraşco Boul Vel Sătar şi grama biv Stolnic şi Furtuna biv Comis şi Pavăl ftori Logofăt şi istratie treti Logofăt şi crăcun Aga lşi gavril Mirca Vorinic şi Gorgan biv Vel Vornic şi alţi boeri din Curte gospod, Stanca, giupăneasa  lui Murgoci Toflea biv Vornic. Dumitru biv prăcălb, fiu de suflet Murgociaoei. Stanca Murgocioae şi fiul ei, Dumitrubiv prăcălab, cu nepoţii ei, Drăgan şi efrim şi Albul. Costantin Cimbala, Ionaşco patereale, Silăvestru, frimul... Ghianghea Vel logofăt ucil iscaal. 186 Ionaşco de Zmiiani şi cu Ursul şi Dumiraşco, feciorul lui Buciumaş, şi alte semenţii lor. Cănd să va văna peaştile, să fie cu ştirea tutror, şi să-l împarţă frăţeaşte, să ia trei peşti şi ceialalţi unul; iară cine va vna într-ascuns, să fie dator porţei 12 boi... Crăstea Damiian scrie. Simion Gheuca Medelniceariul-cel-Mare... fraţi ai lor.. desupră Rumănilor. Cine de întru noi va mai scorni pără pentru aceaste, să fie de gloabă porţei 12 boi. Gheanghea Logofătul-cel-mare, Lupul Vorncul de Ţara-de-gios.Iuraşco Başotă Hatmanul, ursu Vartic Vornicul, Gavril Mirca. eu Dumitru uricariu. Crăstea Damiian uricariu. o parte din Băcani.., din toată partea lui Stancul a patra parte din Poliţani. pătraşco Başotă Vel Logofăt iscal. Simio Gheuca Medelniceariul-cel-Mare, giupăineasii meale Maricăi, cu partea mea din bucate şi din tot ce vom avea, giumătate, ca să mă comăne cum să cade, ca pre un om. Dar se vor plăti datoriilr. Şi de datorii după pamenţi, ca să aibă a da pre la mănăstiri, să-mi facă slujbe şi sărăcuste cu bucatele meale, iară giumătate artea giupăneasii meale Maricăi, ca să să hrănească pănă unde va vrea Dumnedzău, de va fie vie, iară după moartea ei să-i fie şi ei de comăndare şi de pamenţi. Aşijdere de un sat anume Băcanii, cu mori şi cu tot vecinul, ce ne iaste cumpărătură înpreună cu giupăneasa mai, iarăşi 187 l-am lăsat să fie a ei, cu tot venitu... M-am lăsat să mă grijască şi să mă comănda. Dintre mulţi boiari ce au ost dumnelaor de faţă cănd am făcut acest zapis, dumnealui Chişco Ştreariul-cel-Mare şi dumnealui Răcoviţă Cehan Logofătul şi dumnealui Toderaşco Logofătul al treile şi Caracaş Uşeariul-cel mare şi Apostol ce au fost Pitar şi Ionaşco prăvălie şi alţi boiari au fost. deci cine să va smenti din fraţi noştri sau din sorori sau din nepoţii noştri, şi va vrea să părăsească pre giupăneasa mea după moartea mea, pentru bucate sau pentru acel sat, acela să fie trăcleat şi procleat, şi să fie ucis de Domnul Dumnedzău şi de preacista maica lui Hristos şi de toţi svenţii, şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia, şi s-aibă loc în pămănt a veni după mene. De aceasta mărturisesc cu sfuletul meiu. Şi eu, Borăleanul uUricariul, am scris ca să să ltie. eu egumenul Gligorie de Răcica şi noi mărturisim .. az Borăeanului uricariu. Erina, fata părachi, nepoata Dochii, Efrim fratele Albul. Gligorie şi sora mea Sofroniia, feciorii Grozavei, nepoţii lui gherman di Zmiiani şi Bălăceani, lui Drăgan şi lui Efrim şi Alboului, derept dzeace vaci cu viţii şi 2 boi, şi pre bani doao zeci de taleri bătute. Simion Gheua ce au fost Comis şi Petrul părcălabol şi Lupul ce au fost hotnog şi paşco chihaia şi popa Dragoş di Greci, Toma de acoo şi ionaşco şi Radol şi Toader di Holpăşeani şi alţi oameni bunş Dumitru Gheuca ce au fost Vornic de poartă, şi cu 188 soru-s, cu Anghelina,... cumnata lor, Mărica, giupăneasa lui Simion Gheuca, ce au fost Medelniceari-mare, pentru rămăşiţe ce au rămas de Gheuca Medelniceario, şi pentru ocine. încă în dzilele lui Miron arnovschi-Vodă, cănd au fost vrănd Simion Gheuca să să înparţe giupănesa lui, de Mărica, pentru scărbă ce au fost avănd înpreună, iară după aceia eia s-a înpăcat şi au lăcuit denpreună de atunci pănă acmu, ce s-au săvărşit. egumenii de la Svănta mănăstire de la Unspeniia Preacistei şi de la Sveata Veneri. erăia în Vistiiariul Domniei Meale. Tinasie şi Hu... şi Necula nameasnicii de la Bărlad, şi iani şoltuzul cu 12 părgari, şi popa Ştefan, domnesc, şi ionaco din g..., tij i ursul, Văntul tij, i Micro, i Ilie Cotîsar, i necula Bărbo.. tij, i neagoe, ce-au fost şoltuz, i Simion Păticatul, şi mulţi orăşeani buni şi... şi tineri, de orşa de Bărlad mărturisesc că fratele lui scărlet şi cu feciorul Ilisaftei, fata lui Breabic Logofătu, au venit pentru vînzarea siliştei Negoeştii. Simion Cernea şoltuzul, cu 12 părgari, şi popa Ştefan cel domnesc şi Ionaşco Dinga neguţătoriul şi Nacul tij şi Văntul tij şi Ciudin tij Neagoe ce-au fost şoltuzul şi mulţi oameni buni şi tineri şi bătrăni, de tărg de Brălad, aşijdere şi drăgan de Zmiiani, slugă domnească, şi bălan Hulpe de Hulpăşeani şi Bălea tij, şi Petria deBanca, şi necoară de Suseani, şi alţi oameni bun de ţară, ce ne-am prilejit,mărturisesc pentru Anghelina şi fiul ei, vasile, fata lui Simion Miera, fiul Nastei, fata lui ion Fărămă de Fără189meşti, cari vînd doi bătrăni din siliştea, giupănului Scărlăt de Zorileani. Ursul din sat din Zmiiani, ficiorul Irinei, nepotul Vărvarei, strenepotul Telei ce au fost Stolnic, din Romăni, dumilor sale Enachi lui Gavril Păladi, şi dimisale Toader Păladi, pentru sufletul celora ce li-au agonisit aciaste moşii, şi peru sulfeltul nostru. Scrălet dinZoriliianişi Apostlachie de zmiiani şi Bejan Gheuca şi ionaşco snă Drăgan ot Zmiiani şi popa Gavril cel domnesc ot Bărlad şi ppa Chiriiac duhovnicu mie de acolo şi dumitraşc Buciumaş de Zmiiani şi căzacul, frate-mieu, de Zmiiani şi Antohie Costachie Armaş şi Costantin Bojoranul şi Costantin Ţopa părcălabul şi ionaşco Ţopa şi pavăl Surtă ot Ghergheşti. paladieşti Az Gorghi Ştefan Vel logofăt iscal. 190 şi curţile noastre, şi cu besiarica în sat, şi cu hălăşteu, şi cu moară ce aiste în mijlocul satului..., lui Toader Păladie săn Paladi Vistiarnic, Dumnedzău-l pomeniască, ca să fie dirept sufletul meu şi a giupănu-meu, Dumnedzău-l iarte. iar dumnialui toderaşco să aibă a mă griji şi a mă socoti pănă ce voi fi vie şi aşădea cu mine în curţi. Iar, după săvărşaniia mea, dumnialui să aibă a mă comănda şi a-mi pune ţar, ca unii giupăniase, cum să pune şi altor giupăniase.insă din bucatele meale ce voi avia eu, să mă grijască şi să aibă a da pentru sufletului meu cui voi lăsa eu cu limbă de moarte, acelora să dea. aceasta danie şi darovanie ce am dăruit... Dinaintia a mulţi oamini buni, bătrăni şi tineri, şi dana a neguţitori deîrgu de Bărlad, şi dinainte a multe slugi domneşti de la ţară, şi denaintia Dabijei Vornicul de tărg de Bărlad, şi dinainta a multe slugi domneşti de la ţară, şi denaintia Grasul-şoltuzul, cu doispriace părgari, şi deninatia Dabijei Vornicul de tărgu de Bărlad, şi denaintea popei lui Gavril de la besiarica cea domnească otam, şi dinaintia Jopului chiriiac otam, şi dinaintia popei lui Ionaşco din Cociuba, şi dinaintia dumisale lui Scărlet, şi dinaintia Jopului brat Scărlet, şi dinaintia Dingăi bătrănul tărgului, şi dinaintia lui Simion Cernaa ce-au fost şoltuz, şi dinaintia lui Toader Davidescul cea au fost şoltuz, şi dinaintia Urusului Văntului, şi dinaintia lui ilofie feciorul Văntului, şi dinaintia lui Micro, şi dinaintia Cărstei cea a fost şoltuz, şi dinaintia Neculei Cuciuc, şi naintia lui Ifrim cea a fost vămaş la Bărlad şi naintia lui ionaşco precup, şi dinaintia Cărstei ziat Văntul, şi dinaintia lui Costantin Goian şi a feciorului Necului, Gavriil şi Iane, şi dinaintia lui Hilip Ciudin, şi dinaintia a mulţi oameni buni şi bătrăni, tărgoveţi de tărgu de Bărlad, şi dinaintia a slugi domneşti din sat din Zmiiani...., şi dinaintia feciorilor ai Arsănoae, anume Năstacul şi vasilie bratu ego..., şi dinaintia lui bucioc feciorul Creţului de Susiani, şi dinaintia lui Ionaşco şălarul otam, şi dinaintiaa oameni din sat de la mine, anume Năstacul 191 şi Irimiia şi ionaşco Giurcanului, şi dianintea a mulţi oameni buni. slugi domneşti şi pregiuru, ce s-au prilejit de a fost la aceasta danie a mia.. Dăruire în viaci.. Aşijderia şieu, pără voi hi vie, de voi vrea să întorc, să fiu trecliată şi procliată şi afurisită de 318 oteţi, şi să fiu cu Ariia, şi să n-aib loc în pămănt. Şi eu Ionaşco Zupco, martur. Şi eu popa Istratie, duhovnicul dumisele, scir şi mărturisesc cum mi a mărturisit dumneaei la ispovedanie. Eu Mîicuţă giupăniasa Medelniceriarului Gheucăi; Dabijea Vornicul; az pop Gavril gn, daiscal; Scărlet; eu Drăghici aprod, martor. Ursu neguţătoriul, Păladie pitariul, pentru neştî rămăşiţi a ii 



191 Gheucoae. Pălădieştii, ficiorul lu Pladie ce-au fost Vistiarnicu, cari au căpătat locuri la miiani, Romăni, din gura Geriului, ce iast pre pa Tutuvei. sluga noastră Păladie Pitar, Gligoraşco heuca, cumnatu lui Ursul apord, pentru un hălăşteu de la Zmiiani, dzicănd Gligoraşco, cumnatul Ursului, că ţine în hălăşteu tot Păladie şi cu sluga oastră, cu Iuraşco 192 Fulger Şetrar... Să ţie Păladie în hălăşteu căt au ţinut Ursul Aprodul în viiaţa lui, atăta să ţie şi Păladie, air mai mult să nu mă ameasteci nici unul, nici altul, şi să nu să mai părască de aceasta pără niciodăniăoară în viaci. Toader Păladie Pitariul, ce-s la Ţănutul Tutovei, dzăcănd Bejan Gheuca că acel sat a fost a unchiul lor, a lui Simion Gheuca. Cellalt spune că-i dăruit de Măricuţa. Iar, pentru scrisorile cearile au fst avănd Măricuţa de la giupănu-său şi acea mărturie de pără, a dat samă Păladie Pitairul precum a fost îtr-un secriiu a ei, şi l-au fost dat la un neguţător la trăg la Bărlad, la Costatin Goian; şi acel secriu l-au fost pecetluit Scrălet şi cu Bejan Gheucai, ca să stea pănă va mearge Păladie Pitariul să caute ce va într-acel sicrei, iar Bejan Gheuca fiind diregător acolo la Bărlad, el n-au aşteptat pre Păladie, ce-au mărs de au luat sicreiul, în tăriia lui, şi au scos aceale scrisori de le-au luat... I-am giudicat după leagea ţărăi ca să margă Bejan Gheuca să-şi dea crediţa pre sfănta Evangheliie la sfănta besearică precum n-au luat el aceale scrisori dentr-acel secriu, şi, deaca va giura precum i s-au socotit dentr-acel giudeţul, el să ţie tot satul boiarenului nostru carile mai sus iaste scris. Az Gorghi Ştefan Vel Logofăt iscal. bejan Gheuca ce-au fost Pitaru nepotul meu Enachii ftori Ciaşnic. n-am vrut să giurăm, şi am lăsat să fie lăsat tot a dumisale. Vasilaşco Vel Vornic, Neculai Răcoviţă Hatman, Stamatii Vel Postialnic, Toderaco Vel Spătar, Lupaşco Vel Şătrar, Alexandru Ramandi vel Uşiari, Bagriliţă biv Sărdar, Nianiul biv ftori Logofăt, Costantin biv părcălab hotinscji, Costantin Cărăcaş biv Postialnic, Ştefan Stolnicul, snă darii Spătariu, Ionaşco Bogdan biv Stolnic.  Să hie lăcaşu sufletului lui cu Ariia într-un loc. Gavril Costachi biv Sărdar. Soomon Bărlădeanu Vel Logofăt i Vasilie Dvornic vişneai ze,mlii ...lapriiatnii noştri, la Vornicii de bărlad, pentru jalba lui Ghiorghiţă Bogdan ce au fost Comis, pre Pascal şi pre Gavriil ficiorul lui Gligoraşcuo din Rusi, pentru hăleşteul la Zmiiani. Cheltuiala nu vor să-i întoarci acei răzăiaşi şi să le hie iazul depreunî. Pentru acesta lucru să chemaţi pre acei răziaşi înnaintea noastră şi foarte pre dreptate să le luaţi sama depreunî cu oamini buni de acolo, cătă cheltuială să va afla căau cheltuit cu acel iaz Bogdan Comisul, să pueţi o dzi, să-i întoarcă acei răziaşi pre giumătaze de cheltuială, şi să le hie hăleşteul, depreună să-l ţi; iar, de nu-i vor întoarce ei la dzi ce ua cheltuit, să tocmască şi să să învoiască ei în de ei, să-şi ţie Bogdan Comisul hăleşteului. foarte pre dreptate şi pre amănuntuu să luaţi sama şi să-i tpocmiţi acolo, şi, precum veţi afla cu oaemni buni, să faceţi şi o mărturie, să ne daţi ştiri. Miron Bucioc biv Sulgiar,... moşie cumpăraă, staul Pobrăteştii, cu vecini, cu loc de hăleştiau, cu loc de prisăci. Iorgachie Marele-Vistiarnic, şi denainti frăţine-mieu Neculai Buhuş el Medelnicear, şi denaintia cumnatu-mieu Păladie vtori Jicniciar, şi denaintea lui Gorovei Cămăraşului. 194 Iaşi, 11 Iulie 7176 (1668). Toader Păladie ce-am fost Stolnic Bejan Gheuca e-au fost Pitar şi cu Enachi Păharnicul al doile.. cum să dau eu dumisae lui bejan Gheuca Pitariul o sutî de stupi buni într-ales, acmu în toamnî, iară dumisale lui Enachi Păharnicului i-am dttoate părţile de ocină ce-a avut Gheuca Spătariul şi giupăneasa dumisale Mărica la sat la Măndzaţi şi la satu şa Hălăreşti, la Ţinutul Tutovei. Aşădzătura... Vasilaşco Vel Dvornic vişneai zemli, Stamatie Vel Post., Tuderaşco Iordachi Vel Spăt., Alexandru Ramndai Vel Uşeriu, Gavrilaş Nianiuli biv vtori Logofăt, Costantin biv părcălab la Hotin şi Viatreşu, Silion, Ghiarghil, vornici glotni. Strîtulat. Suret de pe condică pe satul Băcanii.Satu întreg Băcanii, daniie dum. Vel Viostieriu de la unchiul său, Costandin palade, air lui Costandin Palada i-au fost de la tată-său, toader palade ce-au fost Stolniuc; air Toader Palade arată un zapis din leat 7176 1667-8, Iuli 11, cum că s-au tocmit şi s-au aşezat cu Bejan Gheuca Pitariu şi cu Enachi biv vtori Paharnic, şi au dat lui Bpjan 100 de stupi buni şi lui Enachi Păharnicu i-au dat toate părţile ce-au avut Gheuca Spătariul şi giupăneasa lui Marica la st la Mănzaţi şi la Hălăreşti... Un vad de moară în apa Bărladului, din gios de Mamină şi din gios e gura Horăeţei, ce este pe locul Fărămeştilor, moşiia feciorilor Dabijăi, cupărătură dum. Toader paladi Vel Vistieriu de la Mihalachi şi Bejan şi tacul, cu zapisul din let 7239 1731, mai 15. Dumitraşco Buciumaş din Zmiiani şi postoclachi Drăgan de acolo şi ursuui babeş de acoo şi ioanşcuţă Dărgan şi Neculai Fulger de acolo şi startul Vornicelul de Băcani .. tămplăndu-să Panaine Grecul mărgănd la Iaşi cu neşte vin, cu 195 căteva buţi, l-a închinat la gura apei, pe Băîrlad, oste lui Costantin-Vodă, cănd l-au gonit Tătarăi, şi i-au spart ei buţile, şi le-au băuta; poi panainte Grecul s-ai apucat de satele de pre înpregiur, de Banca, şi de bUjoreni, i de Epureani, şi, dzicănd că i-au spart ei buţile şi le-au băut, şi dzicănd Panaite Grecul că au găsit la buţile lui şi epe Năstacul ficiorul i Arsănoe din Zmiiani, şi apoi, prădăndu panainte satele noastre păntru dănsul, noi am luat de grumadzi pe Chindie, femeia Năstacului. Ea, neavănd ce da să să păteacsă 12 lei ce au dat, au cădzut cu rugăminte la Ionăşcuţă Ifrim, de-au dat pentru dănsa, de o au plătit; şi au înblat Ionăşcuţă cheltuind păntru dpnsa pănă o-au mănduit de acolo. Aoi eu, Chindie, femeae Năstacului, neavănd să dau banii lu Ionăşcuţă, ce au dat păntri mine, i-am dat moşie bărbatului meu e la satu de la Bălăceni. Gavril, ficiorului lui Grigoraşco Gheucăi... Păladie ce-au fost Stolnic-Mare... hălăşteul. Alecsandra giupăniasa răposatului Gavril Păladie Sulgiariul şi cu ficiorul meu Toader... cu cumnatu-meu Toader Păladie ce-au fost Stolnic.. părţile miale din ocine... cumnatu.me lui Ghiorghie ogdan Şetrariului, pentru să n-aibă triabă dumnealui frate-meu Toader biv Vel Spătar şi dumnealui frate-meuILie Vel Stolnic şi dumnealui196 Chiriiac biv Vel Jicniciar, şi denaintia lui Enachi vtori Păharnic, şi denainte lui Vasilie treti Logofăt, şi denainte lui Scarlet Postelnicul, şi denainte lui Postolachie etc. Gavril ficiorul lui Gligoraşco de Rusi, şi Pascal, cumnatu-mieu, Ghiorghi Bogdan al doile Şetrariu pe 100 de lei bătuţi. Marturi; Ion Racoviţă Marele Comis, Enachi vtori Păharnic, Vasilie Gheuca Logofăt al treilia, Scărlet Şerbu Postelnicul, Zahariia ce-au fost Cămăraş şi Tănasie ce-au fost Sulgiariu. Ghiorghi Bogdan al doilia Şetrar, pentru heleşteul Zmiiani. Marturi: Ion racoviţă Vel Comis, Enachi al doilea Păharnic, Vasili Gheuca Logofătul, al treilea şi Scărlat Şerb Postelnicul şi Zahariia biv Cămăraş şi Tănasie biv Sulgear. Aspra giupăniasa lui Păladie Marele-Spătar, hiind eu tot bolnavă, şi temăndu-mide moarte grabnică, .. soţului meu Păladie Spătariul... ca s-l grijească după obiciaiul ţărăi, şi moşi şi ce am date la unchiul meu Statie Cluciariul, să fie a cucoanului mei lui Costantin, ... dumisale giupănului meu şli cuconilor dumisali carii vor trăi. Duhovnicul meu, popa Gavril ot Cetăţue, şi denaintia Svinţii Sale lui dosoftei Mitropolitul. Dosofeti Mitropolitu Suceavschi. Alixandru ficiorul Stratului de Băcani ... dumisale giupănului 197 Enachi Păladie Postelnicul ... lei bătuţi, ... partia i Belişoaie. Şi aşea amu apucat eu cănd m-a poftit dumnealui ca să mărg eu singur să-mi aleg moşiile de pre alţii răzeşi, să ştie ce va ţine dumnealui..., pre apa Smilii ş-a Bogdănii. marturi: dumnealui Mitre Căpitanul şi dumnelaui Ghiorghii Aga şi dumnealui Preada Sulgear şi dumnealui Vasilachie Postialnic şi Bijoran şi cumnatu-meu Mrin şi văru-meu Toderaşco şi Vasilachi şi Negruţ de Zmiiani ş Gligoraşco Bucioc de Susiani. Dumitraşco Ghiarghil. Velicic u Costin Vel Vornic a luat sama între dumenalor Scărlăteştii şi între dumnialor Bujărăneştii pentru neşte sălişti Gherman Postelnicul, Ghene Părclab, Bujărăneştii se coboară din Vasilie ginerile Cărstii Vornicului. Au ţiut Scărlet odae acolo î viiaţa Bojorenilor celo bătrăni. Bujorenii au dat saamă că n-au avut Prebici acolo moşie, numao iau fost închinat răzeşii... Fiind ei acoo moşeni şi au cumpărat fără ştire lor. Deci Bujorenii vor întoarce, însă a trie banu, de cum scrie zapisul, s-a rădicat,căci pun a triia ban mai mult şi Scărlăteştii să n-aibi triabî. Şi încă şi bătae mare au avut cu Horleştenii... Şi s-au pus dză în trei săptămîni să dea banii, iar, nedănd, să nu mai aibî a întoarce. Tănasie nepotu lui Buciumaşu de Zmieni şi femeaia mea, Nastasoe, duisale lui ion păladie vtori Postelnic, jumătate de hăleşteu pe Smila, în hotarul Romănilor. Nici o rudă, nici unchi, să nu strice. dumnealui Preda glodni şi ion Bujoran şi Gavril preutul de Băcani198 şiIane Grosu snă neculai Căpitan ot Zmieni şi Ion diecu zet Paval ... şi Manguţul Boloe şi Gligoraş Năstacul. egumenul Zaharii ot Floreşti. Bărlad, 29 mart 7199(1699). Alexandro ficiorul lui Costantin Şoitul din Băcani dă dumisali lui ion Bujoranul giumătate de bătrăn de moşie din sat din Vlădeşti de pre Bogdana. Alexandro Chiriecel din Bărlat şi Dumitraşco Covăsăt din Bărlad. Ion diiacul de Cpmară. ion Tălăbăscul thori Logofăt din parte Mărmureştilor, nepoatii miale Saftii, fiica dumisale lui velicico Costin Hatmanul şi dumnealui Preda Păladi Vel Armaşi şi dumneaui Ion Păladie Vel Armaşi şi dumnealui Ion ppladie thori Postialnic şi Merăuţ din Zmiiani şi alţi boiari şi răziaşi de prin pregiur. Tudose Dubău Vel Logofăt, i Vasilie Costache Vel Vornic i Andronie vel Spătar, fratelui nostru Ion Tălăbăscul vtori Logofăt a i Murgocioae, carele le-au fost dat Murgocioae lui Dumitru Postelnic, tatăl lui ion Tălăbăscul, luîndu-l fecior de suflte Murgocioae. le-au fost botezat un copil. de a dzăcia. Ştefan Scărlet ci-a fost Armaş-Mare şi frate-său Dabija ci-au fost Logofăt al doile,f icor ui Scărlet, cu Bujoreanii, pentru... săleştia Mastaticii. Tudose Dubău Vel Logofăt. Vasili Niagul uricar. Ştefana,fata Dumitrii, nepoata Angheniei Gheorghiţoaei, partia mia ce ce să va aliage din iaz, din giumătate de sat de Zmiiani, din partia de sus ce iaste pre Smila, 19 Ion Păladie Postelnicului. Preda Armaşul-cel-Mare şi toader Bujoranul Vornicul şi ion Bujoranul şi Negruţi din Zmiiani şi Tănasi Buciumaş din Zmiiani. lui Ştefan Scărlet ce-au fost Armaş-Mari şi dabijei Logofătul, de a dzeace din păini şi din fănaţi şi din grădini şi din tot locul cu tot venitul. vel Logofăt. Io Antioh Costansn Voevoda boji milostii gospodar zemli moldavscoi. Scriem Domniia mea la slugile noastre, la curtianii de ţară şi la cei de camără şi la aprozii de tărg şi cei de Divan şi la stolnicei şi hănsari şi călăraşi şi ruptele şi toţi mişei noştri ţăranii de Ţinutul Tutuvii. vă facem ştire răndul Sulgerii, care ştiţi bine că fără chletuială nu pote hi nici o dzi, viind oaspeţi Turci şi Tătari ş-alţii în toate dzile, şi, hiind şi slujitorii a Curţii, fără oboroace nu pot hi, şi sulgiu de cătăva vreme nu s-a scos, nici la Avgust şi s-au trimis de s-au luat căte o samă de ialoviţe d epe la oameni de la Ţinuturi, a cui s-au găsit, de s-au cheltuit la Sulgerie, şi s-a li să dea cănd a eşi slugiul; şi hiendu datorii şi la Sulger, ce-au cheltuit mainanite la Sulgerie, într-alt chip n-am avut cum face, ce-am socotit Domniia Mea de s-au scos sulgiul, să dea cu toţii, nime scutialnic să nu hii, pentru ca să nu să sscoţaă iarăşi curund sulgiul, şi s-au pus some pe la toate Ţinuturile; dară... puss-au ş-acolo la acel Ţinut, – ialoviţi să daţi pe izvod ce, vor socoti boiarii noştri ce sît acolo socotitori, şi-ţi da bani; 1 potronicu va fi a străngătorilor, şi 1 ban 





în sama Sulgeriii; şi a cui ialoviţe s-au luat mai dăunadzi, acmu li s-or ţinia în samăcăte 5 leim pecum s-or socoti sateli. aceasra scriem. U Ias 7206 1696, Săptemvrie4. 200 pe picioare. some. nastastiia femeaia lui Tănase Buciumş, Împărţarea fraţilor. giumătate d eapă den Zmiani, ce să înpreună în apa Smilii cu hotarul Romînilor, az Gavril iscal, ot Rus; erei Ştefan marturii, Gheorghe Apostul biv Sardar, Vsişie Vel Stolnicul martur,a z Toader Bujuran Vornic Părtă iscal, erei Ştefan martur, Anesiia Apostoloe Căpităneasa, Gavril pascal Armaş, ion diiacl. Antioh Costadin-Vodă dă ui Ilie Enache Vel Stolnic, un vad de mori ce iaste într-apa Bărladului, din sus de tărgul Bărladului, unde au fost vadul cel bătrăn a tărgului Bărladul, unde a fost vadul cel bătrăn a tărgului Bărladuli, care acest vad de mori au fost drept domnesc, şi au dat răpousatul Domn Ghica-Vodă cu acest vad d emori pre răpousatul Ilie Şeptilici ce-au fost Vornic-Mare; şi dumneaei Ana giupăneasă lui Ilie Şeptilici Vornicul, înpreună cu feciorii ei Gligoraşco Comisul şi Dumitraşco şi cu alţi feciori a ei, vînd lui Enache ce-au fost Clucer-Mare. Ştefan Pătru-Vodă. Ştefan, feciorul Iliuţii fata Albului, ce avem cu Drăgan şi cu Ifrim şi Albul, moşu-mieu, un bătrăn Ion Păladi biv 2 Logofăt şi giupăneasei dumisale Nastasii şi cuconilor 201 dumislae.. Pentruc ăci am cădzut la o nevoe mare, omorănd u copil al mieu un cal a Uleriului vaşco, li, luîndu-mi copilul de grumadzi, şi nime den răzeşi miei neapucăndu-se să mă scoaţă dentr-această nevoe ce-am cădzut, nevaănd putinţe, am agiuns la dumnelui Logofătul,cu voia tuturor răzeaşilo9r, şi dumnealui a dat un cal de m-a scos dentr-această nevoe, nevaănd nime den niamul mieu să dea, şi pozvolindu-mă ei cu toţii, unde oi găsi, să o văndzu; deci de acmu nime den niamul mieu, sau den fraţi sau nepoţi, să n-aibă a să amesteca, pentru căci la grreul mieu nime s-au stătut. Sandul Bolat, erei Gavril, az ioan Bujorăscul. diiaco Tader. Ancuţa Scăntioae, fata lui Ionaşco Bătlăg, şi cu fii vinde lui Vasilie Pleşca tretii Logofăt... un loc de prisacă pre Bogdana, la sălişte la Horţeşti, la Ţinutl Tutovii, cu loc de fănaţi păr în matcă... şi cu voia nepotu.mieu, lui Ghiorghiţă Hermeziu. Mulţi boiari de curte. popa Gheorghe de Vaslui, iereu Ghiroghi. Negruţ şi fraţii lui, ficiori lui neculai de Zmiiani, nepoţii lui ifrim, popa Ştefan ficior lui Ionăşcuţă, nepoţii lui Drăgan, frateli lui Ifrim, pentru iaz din Bălociai,nepoţii ii Murgocoae. Ancuţa femeaia lui Dumitracşo Scăntiae., .. şi den iazuri cu vaduri de moarăm ce să da afla partia muşului nostru lui Scăntiae, precumvor arăta uricele şi isprisoacele ce avem, lui Ion Pălade Vel Sluger; fiind-ne greu şi nevoe, mers-ampre la toţi răzaşii şi niamul nostru, şi i-am întrebat, fiindu-ne nevoe ca să cumpere, şi nime n-au vrut; deci noi, vădzănd că nime den răzaşi şi niamul nostru nu cumpără, am mers de am cădzut cu rugăminte la dumnelui 202 Sulgeriul, fiindu-ne megiiaş... I s-au făcut milă li ni-au făcut plată deplin. mulţi megieşi şi alţi oameni buni. preotul Gheorghii, domnescu; Picioraga părcălab. Toader preut. Vasilie Rugină, Antohi Căpitian Hîrtop, Enachi biv Vel Stolnic, Mirăuţ răzeş, ion Bojorianul. Vărul Rugină Vel Şătrar, martor; şi am întrebat, întrebatu-ş-au răzeşii, şi au dză că eu întrebat pe tău, şi au dzăs că n-or cumpăra, nice a iscălin-au vrut- răposatul moşului Ioan Păladi,.. în parte răposatului nenii lui Toader Păladi. Vasilie Nărocia, şi fămiae mia Floaria, şi Gligorie nepot lui Ştefan şlicariul ot Podiani, cu fămeaia mia Vidra, geinerii lui Ionăşcuţe, a patra parte den bătrănul lui Ifrim, din hotarul Bălăcianilor. Întrebat-am pre toţo nepoţii, verii şi alte seminţii a socru nostru ca să cumpere..., ce-s zis de vindem unde om găsi. dodeială ruşinat de la toate giudiaţele, pentru că, fiindu-ne nevoe, pre toţi i-am întrebat, şi tuturor li-am dat viaste că om să vindem. dumnelui Preda Pălade biv Vel Armaş şi dumnialui Costandin Pălade 2 Spătae şi dumnelui Ion Abăza biv Postelnic ţi preutul Ştefan snă Ionăşcuţă Drăgan ot tam,şi feciorii lui Neculai căpitan ot Zmieni, nepoţi lui Ioonăcuţ Ifrim, şi Mierăuţ sin Ifrim, i Nastasie Bucimăşoae ot tam, şi păscăloaie. preutul Toader ot Băcani. Alecsandra, fata Dumitrii, nepota îi Gheorghiţoia, maică-mea Dumitrii Alboloaiăi, ca să mă grijască şi să mă scrii pe la svintele bisearici, căt i-o dărui Dumnădzău dzăli, că eu ficiori n-am avut. dohovnecul miu, preutul Gavril ot Băcani. Vasilie 203 cumnatul preutului Ursului. Ştefan Mărgurianul, şi înpreună cu fămeia mea Safta, la silişte la Zmeiani şi la Bălăciani şi la Păuleşti, parte Mării Uricăriţii, cia aria moşii draptă, fărăparte de loc ce-au cumpărat Strătulat Uricariul. Facem ştire preacum ni-au poroncit Mării Sa Vodă să mergem cu Gavriil de Rusu să-l giurăm pentru a patra parte de hăleşteau d eZmiiani, ce-au fost văndut el lui Gheorghiţă Jicniciariul, părintelui dumisale Vornicului Bogdan, pănă a fost viu, preacum n-au luat el nimic prea ace aparte de hăleştău, nici bani, nii alt fial de bucate,nici i-au făcut vrun bini Gheorghiţă Bogdan Jitniciariului, pentru acia a patra pate de hăleşteu. Deci noi l-am dus la besearică la Sfetii Neculai şi au giurat el la sfănta Evangeli, denainte preuţilor de Sfetii Neculai, înnainte snă potropopului Ursul; la carea giurămănt s-au tămplat şi un om a dumisale Vornicului Bogdan, anumia Dumitraşco Murait, şi aşia , giurănd Gavril de Rusu cu sufletul lui cum n-au luat nici într-un fial plată de la părintele dumisale Ghiorghiţă Bogdan Jitniciariul, pe acea parte a patra din tot hăleşteaul, cari era să-i dea cu tocmală şi cu zapis, 8 ei, parte lui, osebit de cumnatu-său Pascal; deci noi, Vornicii de Poartă, dacă văzum c-au giurat într-acesta chip, i-am făcut această marturie de la noi, şi pentru încredinţare am pus şi pecete Porţii, ca să săştie. U las, leat 7212 1704, Iunie 5. Ghiorghiiaş Bejan, Vasilie Buhuiascul Vornici glotnii. 204.Adec eu, Aniţa giupîniasa răpăusatului Velicico Costăn ce au fost Vornic Mare, scriu şi mărturisesc cu acest adevărat zapis al miiau, pecum, luînd dumnialui Vornicul neşte bani de la dunialui frate-mieu Ion păladie, şi după nunta dumisali şi-au luat dumnialor sama, care m-am tănplat şi eu faţă, şi s-au aflat dator să-i dea dumisali frăţine-mieu 250 lei. Osăbi de aceşti bani au dat dumniali la mini neşte brăţări de aur să i le ţin, şi li-am pus zălog pentru traba mea, şi s-au istovit. Deci, după morte dumislai Vonrecului, alţi datornici ce au fost, au luat ce au găsit, iar dumnialui mau aşteptat,rugîndu-mă: cînd oi avea, i-oi da. Ce, neavîd bani să-i dau, ne am socotit în de noi frăţeşete pentru sat, pentru Băcani, dănd pătintele nostru satul Băcai cu casa gata fratelui nostru celui mai mare, lui Enachi, iar la alte moşii să nu să amestici, cea sînt d espre maică noastră, ce să fiia a noastre amăndurora, precum scriia diiata părinteluinostru, cum scriia mai sus. Deci tînplîndu-să morte fratelui nostru, lui Enachi, au dat giudecata să înpărţim satul Băcani, căţi fraţi au rămas, pe frate, parte; o parte să ia Costandin. Deci, fiind Costandin frate mai mic, au socotit, casăle încă să fie ale lui, iar căsile din iaşi, să fiia a dumisali, a frăţine-mieu, a lu ion ăladie, ce ami sus scriu, rămăind d frate mai mari; că şi aceste în diata părintelui npstru scriia: să fiia a fratelui nostru, a lui Encahi, aşea au socotit judecata, casăle d ela Băcani să fiia a lui Costandin, fiind mai sus am scris, căci aceste să trag de pe maică noastră; nmu încapi Costandin. Iar locul satului, a Băcanilor să-l înpărţim în trei părţi; deci parte mea, a treia parte din tot satul, din vatra staului şi din hăleşteu şi din tot locul, am dat-o dumisali pentru acei bani, ca să fiia a dumisali, iar frate-mieu Costandin să 205 nu aibă nice o trabă cu parte mea, ce să fiia a frăţine-mie lui Ion Păladie. Şi, pentru parte din sat din Orăşeni, ce-i la Ţinutul Cernăuţului, aşijderi ce-i aprte mea, cum scriia diiata părintelui nostru, încă am dat-o dumislai, pentru acei bani ce mai sus scrie. Şi, ăcnd am făcut acest zapis, s-au tînplat mulţi boeri cari mai gios au iscălit, şi eu singur mi-am pus pecete şi iscălitura casă fiia de credinţă. U ias, leat 7212 1704, mai 25. Anniţa, Lupul Bogdan Vel Vornic, preda Păladie iscal, Ivan Abăza Postelnic. Şi am scris şi zapisul. Lozenschi Durac, ficiorul lui Apostol Durac ce-au fost Sărdar, ficiorului Nastasii, fetii Mirăi Uricariuliui,... ce am de pe părintele mieu, Apostol Durac, din Zmieni şi din Păuleşti şi din Bălăceni, din parte Mirăi, ficiorului lui Marmure Uricarului, moşilor mei, din pparte Mirăi, moşului meu, dintri a patra parte a cince parte. Marelui Voternic Ion Păladi. Az Lozenschi Durac scălit. Tudosia, fata lui Ion Bolia şiAnghininei, fata lui marmuri, caria iaste văr primari cu Mierea ficiorului lui Marmure.... Ion Paladie Vel Vistiarnic. Gheorghi Apostol Vistiarnic, Ion... biv Agă. Loghin părcălabul, ginerile Nastasiei, featii Mierăi lui Marmuri.. bucăţi de loc de a tărgului Bărladului care tia-i milostivit Măriia Ta d ai dat dumisale lui Ion Păladi Marele-Vistiarnic. cu oameni buni şi bătrîni, şi cu preuţi şi cu roăşiani din Bărlad, şoltuzul şi alţi tărgoveţi, ... din malu apii Băraldului, din gios de gura Smilii şi din gios de un iaz ce să chiamă a lui Gavril Covrig, ce-au 206 fost vornic în Bărlad, şi am pus stălp e piatră şi d eacolo pe şes într-o movilă, lăngă drumul cel mare, din gios d epodul ce iaste peste Smila, lăngă o cărşmă, s-au pus iarăşi stălp de piatri,şi d eacolo spre apus derept la dial şi în costişe, de spre Sohoduiaşi la dial spre Saca s-au pus stălp de pistră, şi de acolo derept la vale peste Sohoduiaş şi la dialu spre Săcii, din dial de drum... Lăngă drumul ce vine din Tutova la tărg s-a pus iarăşi stălpu d epiatră, şi di-acolo dirept la vale, şi peste valea ţarinii, în marginia crăngului s-au ăus stălpu de piiatră, şi di-acolo drept la dial pin crăng şi in prisaca ce să dzice a Gheucăi s-au pus buoru domensc într-un nuc, şi di-acolo drept la dial în mucia dialului, lăngă drumul ce miarge pe mijlocul crăngului într-un păr s-au pus iarăşi buor matcă s-au pus iarăşi stălpu d epe piatră şi dereptu la dial pen crăng şi în marginia crăngului de spre Tutova ... şi di-aclo derept la vale şi la dial, în vărvul coastei cei mari, unde să tălniaşte cu hotarul Bilţiganilor..., şi di-acolo în sus pe dial într-un stejar...,şi di-acolo în vale în matca vălciali şi în gura Văii Călugăriţii... şi drept la ial pe piscu, într-un stejar..., şi i-acolo tot la dial şi la drum unde să tălniaşite hotarul cu a Năvărniţilor..., şi de acoo drept îniscul Corbului, şi de acolo la vale pe pisc şi peste părul Crănganilor, în gura unii vălciale.., şi de-acolo pe vălcia la deal, pen ufe şi-n capul tufelor..., şi di-acolo derept la deal pe drum în sus, pen capul hotarului Năvărniţilor şi lăngă hotarul Creţianilor..,şi de-acolo pe drumul ce vine de la besiarica Năvărniţilor şi treace la Periiani, peste drumul cel mare ce vine de la Tutova de traice la perieni înmarginia dumbrăvii..., şi di-acolo tot la vale şi în sus pe drum spre Periiani şi matca văi lui Antonichii.., 207 şi di-acolo tot pe drum la dial pen dumbravă... Şi di-acolo tot pen drumbravă la dial pe drum şi-n marginia poenii Periianilor..., şi de-acolo pe marginia poenii însuş pănă unde să tălnesc hotarle cu a Roşcanilor... şi de-acolo pe marginea ponii spre răsărit dinnvale... şi di-acolo la vale şi în capul unii săcături drept odaia Boului... şi de acolo la vale în matca văii Periianilor, din sus d eodaia Năstacului... şi de acolo drept la dial, în vărvul dialului Năstacului, şi dia-colo la vale spre răsărit şi peste Sca şi în piscu ce aiste între Săci..., şi di-acolo la vale în matca Săcii ceii mici şi în capul hotarului Băcanilor s-au aflat o graopă hotar, şi di-acolo la dialşi în costişă,. într-un pisc..., şi di-acolo drept la şi în vîrvul dialului şi pen capul hotarului Drujeştilor,şi în margienea hotarului din gios... Şi de-acolo drept la vale şi pest Sohoduiaş şi la ial în vărvul dialului de spre Smila s-au aflat stălpul vechi a Drujeştilor, şi di-acolo drept la vale şi peste apa Smilii de spre răsărit, den dial de drum..., şi di-acolo drept la dial spre răsărit şo în vîrvul dialului între doaî moviliţe..., şi dia-colo drept al vale spre apa Bărladului, lăngă drumul cel mare ce vine de la Iaş la Bărlad..., şi de-acolo dret la ţermurele Bărladului s-au aflat stălp de piatră vechi a Drujeştilor, şi ăe acolo pe malul apei Bărladului în gios, pănă în gura Smilii, şi din gios de gura Smilii, în piatra care s-au pus stălp în capul hotarului d-intăi. poapa Ignat , popa Ion sin Antonii, Toader preut ot Susiani. Ion Bătr. biv Postelnic, Bejan Hudici Vornic glotni. Ştefan şi cu soru-mea Mărie, ficiori Tudoschii, nepoţi Merăi uricariului den Todireşti, .. den trei hotară. .. Nehiindu-ne partea hotărîtă dispre alţi fraţi, am socotit să luî, bani numai pe treidzăci de pămîntulri. Ion Păladi Vel Visternic.pe tocmală căte un zlot de pămănt, pănă cum să va mai alege la hotărăt, şi atunc, după hotărăt, de să vor mai afla ppmînturi mai multe piste treidzăci, iarăşi să ne mai dea dumnealui bani, toto căte un zlot de pămănt, pe căte or eşi mai mult în toată parte noastră. ... Tomii neguţîtoriului de Iaşi şi a Radului Păharnicului şi a lui tzoader abîgeriului de iaşi i altor ficiori d eboeri. Costandin Păladi vtori Sulgeariu, Toader mar. Cocorăscul biv ftori Păharnic, eu Ilie Abăza Vornicul d eBotoşani am scris zapisul. Costandin Părvul ce-am fost Şătrar-mare, cu soţul mieu, Sanda, fata răpăusatului Ion Tălăbăscul ce-au fost Logofăt al foilea. ... Ion Păladi marele Vosternic. .. pătraşcu biv stolnic, Costantin Roşca biv ftorii Clucer. Gligoraşco Nuir, feciroului Măricuţii fata Nastasii, a fiatei Mării, nepoţii lui Marmure iuricariului, dă moşia sa, din cele trei stae, aceluiaşi. marturi ca la n-l precedent, şi Toader Costachii biv vtori Medelniceriu. Neculai upan, feciorul Duchiţii, a fiatei Merăi, feciroul lui Marmure ce-au fost uricar. Tălpeş ceau fost Vornic de Poartă... Alexandra, fata lui Postolachi Drăgan de Zmeiani, fămeaia lui Manolachi, ... megiiaşi din pregiur şi răziaşi de acolo. oameni buni, răzaşi bătrăni şi împregiuraşi de acolo. .. au ţinut frăţăşte acial iaz, şi unul ş-au fost făcut o moară întrun mal şi altul într-alt mal, Postolache de spre Răsărit şi Neculai de spre Apus, ţi umbla morile pe rănd: o moară într-o săptămînă şi alta într-altă, fră209ţeaşte. Alicsandra şi cu soru-mia Mierî, fiatele lui Postolache ficiorul lui Drăgan de Zmiiani, etc... agiungîndu-ne mare greu şi nevoe, şi cădzind la datorie la Turci, şi neavînd cu ce plăti,....la răziaşi. Înă pămîntul de ţarină am tocmit căte un zlot bătut. dumnelaui Costantin Plade biv Slugiar şi dumnelaui Ion Abăza 2 Păharni şi Toader Bujoranul ce-au fost Vornic laPoartă şi Ion Bujoranul şi gligorie ficiorul lui neculai Căpitane Zmieni de Susiani. Preutul Toader din Susiani. .. patru lei s-au dat din tocmala acestui zapis pănă să va aleage către pămînturi să vor veni la înărţală, aprete lor, li să face plată deplină. Ion Armaşul ginerii Golăiasi şi lui Păladie ficiorul îi Golăiasi, ca să iea dijma la lieşti (Vaslui). Chifanie î, nepotul Alecsandrii, featii Dumitrii, nepoată îi Gheorghiţoe de Zmieni, marelui-Spătar Ion Păladi, slujin din copilăria mea pănă la moarte. Simion Finţul din sat din Miceşti. Costandin Pălai biv vtori Logofăt şi Stamate părcălab şi Gligorie Negruţul snă neculai Căpitan210 de Zmeini şi Ion diiacon nepot lui Buciumaş de Zmieni şi Enachi snă Negruţ.Toader preutul de Suseni. Stamate părcălabul, ficiorul lui gavril Vornic glodni.... care înblă acest pol sat prea cinci bătrăni; diaci 3 bătrăni sînt anumea Acsinei, moşae noastră, şi Sohica, sora moşaii i măricuţa Fulgeroae, tiju sora. a lui Ion Ciornei diacul, ce-au ţinut pe vară-mea Ancuţa, fata unchii-mieu lui Pascal căpitan. Un bătrăn al Căzacului, tiju frate moaşi-mea. Gligore negruţ, Toder Bujoranul biv Vornic.. iau Ştefan Dămiia am scris. Antiohie Scărlet ...m-am rugat dumisale de m-au luat 100 de lei bani vechi de la un Turc, în trei luni, cu un baş, şi eu i-am pus dumisale zălog moşia den Zorleni ce am, a pta pare, şi a patra parte din Bălăceni, ce am tot dempreună cu frate.mie Ştefn, şi parte mea din vecini ce mi s-or veni. Bejan, ficiorul lui Ştefăniţă Scărlet biv Vel Armaş...nepotulu meu Toader plade Vel Spătariu, ca să să ştie că, întînplănud-mi-să patimi di spre femeia mea, di m-am dispărţit, li dăndu-mi giudecata ca să dau femeii 20 lei şi doi boi şi o vacî şio iapî, aflăndu-mî eu la lipsă şi la neputinţă, sprijinind în casa dumisale nepotului Pălade, despre carile avănd toatî hrana şi înbrăcăminte mea de căţova ani , rugatu-m-am dumisale d em-au plătit şi aceste mai sus arătate ce m-au orănduit giudecata să dau femeii mele, şi, cu toate aceste, fiind acum şi în vărstă de bătrăneţă, şi socotind că după viiaţă-i a pini şi 211
??

??

??

??

52