Mai, 5, 1736. 3 Adecă eu Radu Brănzea dinpreună cu nepoţii miei, anume Lazăr, Ion Stoica i Balea, nepotul Radului lăcătuşul, dat-am zapisul nostru la măna dum. văt. Iane ot izvoră za plaiu, precum, să să ştie că i-am văndut dumnealui o funie de loc în sat în Ştefeşti, care funie au fost şi noo de moşie. Şi acea moşie este de merge pe vălceao Glodului, însă stănj. 17 fără o cirtă dintr-o stănjăn. Şi am tocmit cu dum. stănj. căte bani 33, să-i fie dum. aciastă moşie stătătoare i ohamnică în veci, dumnealui i coconilor dum. i nepoţi, strănepoţilor dum. Şi, cănd o am văndut, fost-au mulţi omeni mărturii din sus i din jos. Şi pentru mai adevărată credinţa ne-am iscălit şi ne-am pus şi degetele mai jos, în loc de peceţi, să să crează. (Pe margine: aciastă merge din cin pănă în cin şi din sad şi din oastcam (sic!).) Eu Radu Brănzea cu nepoţii miei vănzătoru, amin (?). Eu Lazăr vănzător, Eu Stoica vănzător. 4 Eu Balea, nepotul Radului lăcătuş, vănzător. Eu Voico snă Frăţilă ot Ştefeşti mart. Eu Vlad ot tam. Eu Radu Rust. mart. Eu Dan ot tan mart. Eu Ion snă Vlad Buiac mart. Az Stan diaconul ot Ştefeşti mart. I am scris eu, popa Drăghici ot Ştefeşti, cu a lor zisă. Vo: Zapisul Radului Brănză al lui Lazăr, al Balea ot Vărbilov, de moşia de la Ştefeşti. DVT, nr. I, p. 3-4 Februarie, 3, 1735. 4 Adecă eu, Stanciul călăraşul, fratele Dediului ot Vărbilov, dat-am zapisului (sic) mieu la măna dum. văt. Iane precum să să ştie că, avănd noi cu verii miei anume o funie de stănj. în cămpul Ştefeştilor pă lăngă vălceaua Glodului, precum va arăta şi în cartea celor boeri 12 şi au văndut verii mie stăn. 17, şi au rămas şi partea mea de la părinţi stănjeni 8 şi i-am văndut şi eu aceşti stănjeni de a mea bună voia şi cu ştirea tuturor vecinilor, din sus şi din jos, şi mergu stănjăni din cin pănă în cin, ca să-i fie dum. măşia stătătoare i ohamnică în veaci, dum. i coconilor dum. i nepoţi, strenepoţi, căt Dumnezeu va dărui. Eu Stanciul căl., brat Ddediul izbaşă ot Vărbilov. Eu Voicul văt. mar. Şi am scris eu popa Drăghici ot Ştefeşti cu zisa lor. Eu Stanciul diiaconul ot Ştefeşti mer. Vo: Zapisul Stanciului căl. ot Vărbilov de moşiia de la Ştefeşti de stănj. 8. DVT, nr. II, p. 4 Aprilie, 5, 1763. 7 Adecă noi, feciorii lui Licsandru de la Găţeni, eu Necula, eu Iane, eu Gligore, eu Opria, ginerile lui Licsandru, dat-am acest credincios zapisul nostru la măna dumnealui naşul Micle precum să să ştie că i-am văndut noi viia cea din sus, care este acia, care acia (sus: vie) să răzoreşte cu viia dumnealui, şi o-m văndut noi acia vie drept bani gata, tl. - şi o-m văndut noi de a noastră bună voe nesiliţi de niminia şi cu ştirea tutoror vecinilor de pă înprejur, care mai jos să vor numi. Şi acea vie are obraţie cum merge în sus pănă în drum. şi aciastă vie o-m văndut noi de a noastră bună voe, nesiliţi de nimine. O-m văndut dumnealui ca să-i fie statornică în veci, dumnealui şi copiilor dumnealui. Şi pentru aciastă am dat noi acest. . . (rupt) zapis la măna dumnealui ca să fie la mare credinţă. Aciasta. Eu Necula sin Licsandru vănzător. Eu Iane sin Licsandru vănzător. Eu Mihai sin Licsandru vănzător. Eu Gligore sin Licsandru vănzător. Eu Opre zed Licsandru adeverez. Eu Iane sin Vlad mar. Eu Voico sin Vlad mar. Eu Stan Rogodan mar. . . ca fata lui Licsandru vănzătoare. ... vănzător ... Stan sin ego mar. DVT, nr. V, p. 7 Octombrie, 1782. 7 Adecă eu, Costandin sin Pană Bicoiagă ot Vălenii-de-Munte, dinpreună cu soţiia mea, anume Ecaterina, şi cu mu.mea (sic) Neacşa i cu fraţii miei, anume Enache, Istrate, dat-am credincios zapisul nostru la măna Sfinţii Sale părintelui 8 egumenului vălean, chir Chirilu, precum să să ştie că i-am văndut eu Sfinţiei Sale un loc de casă aicia în tărgul Vălenilor, pă ocina noastră vălenească, care o avem şi noi de la moşi, de la strămoşi, de la moşul nostru Ion Drăgan. Care acest loc mi s-au venit mie de cătră fraţii miei, partea mea părintească, care pe acest loc au fost cumpărat părintele mai naite vreme o casă de la Dumitrana soţiia lui Dumitru Parmacă, casa şi cu pomii după casă, i altă casă de la un Todorache Picioruş, casa şi cu pomi după casă, care să află pe acel loc, cumpărănd Sfinţia Sa casele şi cu pruni după acest loc. Deci, avănd şi eu păs şi trebuinţă pentru bani, am mers la Sfinţia Sa şi am căzut cu mare rugăciune de i-am văndut locu de suptu pomi şi de supt case, care să cuprinde cu zapis drept tl. 40, adecă patruzeci tocma, care loc este în mahalaoa Bercenilor pă mal lăngă sfănta biserică din Berceni, între unchiaşul Ion Bezdadeanul şi între Negoiţă zet Pană Bocioagă. Care şi semnele locului să să ştie de unde să începe: din drum de la biserică merge pănă la apă, la gărla vălenească, lungul este de treizeci de prăjni, dar curmezişul locului la cap în drumu, unde sănt pietre puse, de la potecu (sic) apei, de la unchiaşul Ion Bezdădeanul pănă în gardul lui Negoiţă zet Pană Bocioagă sănt prăj. 5 pol, la mijlocul locului altă trăsură tot dăn poteca apei, de lăngă Bezdădeanul, iar pănă în gardul lui Negoiţă pănă în nuc, unde sănt pietre puse, prăj. 17 pol. La al treilea trăsură pă lăngă apă în dreptul potecii pă apă în sus pănă în răpă, în dreptul gardului lui Negoiţă, unde sănt puse pietre prăj. 17. Care acest loc l-am văndut cu ştirea fraţilor miei de moşie i cu a vecinilor, şi din sus şi din jos. Şi bani i-am luat noi deplin în măna mea, şi eu i-am dat locul să-l stăpănească Sfinţia Sa cu bună pace, 9 ohamnică în veaci de cătră noi şi de cătră neamul nostru, neam de neamul Sfinţiei Sale. Şi ce va fi voia Sfinţiei Sale să facă pă dănsul. Şi pentru mai adevărată credinţă am dat adevărat zapisul nostru la măna Sfinţii Sale, întărit cu iscăliturile noastre, puindu-ne şi degetele în loc de pecete, ca să să crează. Eu Costandin sin Pană Băcioagă, dinpreună cu soţia mea Catrina, am văndut. Eu Ianache brat Costandin am învoit. Eu baba Neacşa, soţiia lui Pană, muma lui Costandin, am învoit. Popa Iane moşnean ot Văleni am învoit. Mihalcia văd., soţia Stoichi sin Iorghi moşnean, am învoit. (Iscălitură neînţeleasă) mart. Mareş zed Miclia văt., moşnian, am învoit. Şi am scris eu dic Stoica dascălu cu zisa lui Costandin i a moşnenilor, şi sănt martur. Acest schimbu ce s-au făcut este făcut cu voia amăndurora părţilor celor mai jos arătaţi. Deci are şi Stanca Braşoveanca a-şi stăpăni locul ei după acest zapis ce-l are la mănă. Aceasta. 803, Iunie 1. Eu Istrate Bocioagă adeverez. Eu Pănca (?) adeverez. .... Eu unchiaş Stanciu Pestrescu adeverez şi marttur. Acestă scrisoare (?) s-au făcut înnaintea mea cu voia amăndurora părţilor niesiliţi dă către nimeni. Deci, fiind după voirea lor, am iscălit. 803, Iunie 1. DVT, nr. VI, p. 7-8-9 Martie, 7, 1797. 10 Prea-înnălţate Doamne. Jăluesc Mării Tale pentru nevasta unui Necula sin Şărban Varză de la sud Ialmţ., că acest Necula prin zapis au dat danie socră-mieu 20 sj. dă moşia la Glodeanu, care să numeşte Cepuşoaia după cum să vede zapisul, care moşie s-au stăpănit de socră-mieu, cum şi de mine, pănă acum. Acum am auzit că sora acestui numit Necula au văndut numita moşie la dumneaei Stolniceasa Maria Filipească, fără dă a avea vre o treabă. Şi mai sus părăta, ştiind dania ce au făcut bărbată-său, au tăcut, nevrănd a embodisi de la aciastă vănzare pe sora lui Necula. Ci, fiindcă aciastă moşie mie îmi este zestre, mă rog să fie luminată poruncă la dumnealor ispravnici să mă judece cu părăta ca o clironoamă ce este pe ale bărbată-său, ca să mi să dăscopere dreptatea. Şi, fiind cu adevărat văndută, să-mi caut cu cumpărătoru, spre a-mi lua moşiia, şi cumpărătorul să-şi caute cu cei ce i-au văndut rău moşie străină. Robul Mării Tale Iordache Portar (?). Io Alecsandru Ioan Ipsilant Vvda milst. (sic). Dumnv. ispravnicilor ai judeţului, înfăţişindu pă amăndooaă părţile înnaintea dumnv., să-i cercetaţi pricina prin judecată şi, asupra dreptăţii urmănd, să hotărăţi în scris şi să îndreptaţi, iar, cănd vre o parte nu să va odihni pă hotărărea dumnv., cu carte dă judecată să-i sorociţi la Divan. 1797, Mart 7. Vel Vornic. Biv Vel Logft. DVT, nr. VII, p. 10 1798, august, 22. 11 Sud Saac. Foe de trăsurile hotarnicului Birivoescului-de-jos, i din înpărţeala stănjănilor căte căt s-au cuvenit a stăpăni la fieştece trăsură, atăt sfintei mănăstiri Văleni stăjăni, moşneni Berivoeşti ot Văleni, căt şi cumpărători, cum arată; 1798, Avgust 22. Trăsura dintăi după Valea Gardului. 80 s-au dat să fiie sfînta mănăstire Văleni, ce s-au găsit înpetriţi. 19 Caliţa, ce-i are zestre de la finu-său Petre Năescu. 32 de la Stăvărache. 55 Uncheaş Istrate, nepotul lui uncheaş Istrate Lăzăroiu. 18 Istrate. 23 p. Mareşu Bociuzanu cu Dinu sin Ene bărbier. 73 Petre Năescul dinpreună cu Parpangeştii, cetaşi lui. 22 Vlad Jitiian cu cetaşi lui i cu Pancul şi cu Anghelache. 21 unchiiaş Preda Lungul i cu nepotu-său Tudoriie, Vătăşăştii. 5 Enache Mareş Bociuzan, cumpărătoare. 5 Balea. 342 pl. adecă stănjăni trei sute patruzeci şi doi şi jumătate stăj. Trăsura a doo dă pă Podu Morii. 1 pl. s-au dat să ţiie mănăstirea. 21 Caliţa, sora Năescului. 39 Stavrache. 65 Uncheaş Istrate Lăzăroiu i uncheaş Balea şi nepoţii Piţi. 12 20 Istrate vnuc uncheaş Istrate Lăzăroiu. 10 Mareş Bociuzan cu Dinu sin Ene bărbieri. ... Petru Năescu cu Parpangeştii, cetaşi lui. 24 Vlad Jitiian cu cetaşi lui i cu Pancul şi cu Anghelache. 25 p. Uncheaş Preda Lungul i cu nepotu-său Tudoriie, Vătăşeştii. 60 Mareş Bociuzan, cumpărători. 60 Balea. 403 adică stănjăni patru sute trei. Trăsura a treia şi spre mal (?) şi spre apus al Teleajnului, din păn Tabaci, ce s-au ales şi dat stăpăni aceşti trăsuri, drept stănjăni masă. Stăj. 80 s-au dat să fie mănăstirea Văleni, din piatra Văleneaschi de sus în jos pănă în piatra Caliţii hotarnicu lui, sora lui Petre Năescu. 18 p. să ţiie Caliţa din piatra mănăstirii în jos pănă în piatra lui Stăvărache, ce-i are zestre de la finu-său Petre Năescu. 36 p. Să ţiie Stăvărache din piatra Caliţii în jos pănă în piatra lui uncheaş Istrate Lăzăroiu i a uncheaş Bali şi a nepoţilor Piţii, anume Voinea, Ioan. 54. Să ţiie uncheaş Istrate Lăzăroiu i cu uncheaş Balea Brăgău şi cu nepoţii Piţi din piatra lui Stăvărache în jos pănă în piatra lui Istrate vnuc uncheaş Istrate. 17 p. Să ţiie Istrate vnuc uncheaş Istrate din piatra lui uncheaş Istrate i a unchiaş Bali i a nepoţilor Piţi în jos pănă în piatra lui Amreş Bociuzan i a Dinului sin Ene bărbierul. 14. Să ţiie Mareş Botezat i Dinu si Ene bărbier din piatra lui uncheaş Istrate vnuc uncheaş Istrate în jos pănă în piatra lui Petre Năescul i a Parpangeştilor. 13 303 p. Să ţiie Petre Năescul cu Parpangeştilor (sic), cetaşi lui, din piatra lui Mareş Bociuzan i a Dinului sin Ene bărbier în jos pănă în piatra lui Vlad Jitiianu cu cetaşi lui. 10. Să ţiie Vlad Jitiian cu cetaşi lui din piatra lui Petre Năescul i a Parpangeştilor în jos pănă în piatra Pascului i a lui Anghelache. 20. Să ţiie uncheaş Preda Lungul cu nepotu-său Tudoriie Vătăşeştii din piatra Pascului i a lui Anghelache în jos pănă în piatra lui Amreş Bociuzan. 4. Să mai ţiie Mareş Bociuzan din piatra uncheaş Predi i a lui Tudorie Vătăşeştii în jos pănă în piatra Bali. 4. Să ţiie Balea din piatra lui Mareş în jos pănă în piatra codrului al mănăstiri Văleni, ce să numeşte heleşteu, care am pus-o lăngă dulapul ce este denaintea porţi lui Tănase Băleanul. 342 adecă stăj. Trei sute patruzeci şi doî masă a sumi din urmă. Aceşti stănjeni de la această trăsură să deteră drept stănj. masă, atăt sfintii mănăstiri Văleni, căt şi moşnenilor Berevoeşti i cumpărătorilor, pentru că şi la foia de înpărţeală acelor opt boeri hotarnici de la leat 7243 tot la acestă trăsură să văd stănjini înpărţiţi şi deosăbiţi cu petri ai sfintii mănăstiri; căt şi a moşnenilor şi daţi drept stăj. masă, care şi acum iarăl asemenea îi dedeiu, ca oricine din moşneni va vinde sau va cumpăra după stănjini aceştii trăsuri să vănză şi să cumpere drept stănjini masă. DVT, nr. VIII, p. 11-12-13 1799, Noembrie 2. 13 Adică eu Negoiţă sin Soare Botica, nepotul lui Crăciun bratu ego, dinpreună cu mumă-mia Stanca 14 ot Văleni, dat-am credinciosu şi adevărat zapisul meu la măna dumnealui jupăn Panca cupeţul ot Văleni precumu să să ştie că i-amu văndutu eu casa unchi-meu Crăciun ce este aici în tărgul Vălenilor, dinpreună pă înprejurul ei, puindu-să şi semnile mai josu, din cuvăntu în cuvăntu, dăndu şi zapisile cele vechi la măna dumnealui, şi tocmala ma (sic) au fostu cu dumnealui tl. 130, adică taleri o sută şi treizeci tocmai atătă, socotindu-mu şi taleri 8 ce mii-au dat dumnealui mai înnainte pă chiriia casi în cinci ani după scoateara ce amu scosu eu casa i locul şi orice ava (sci) unchiu-meu de la măna soţii lui ci o luose răposatul soţie al doilea, fidu ia fată şi răosatul unchi-meu văduv, dăndu-i şi făgăduială de stăpănire la măna numitei soţii lui. Atăta neîngăduinduo o eu ca să mai stăpănească ia ce ava unchi-meu, findu-că să căsătorise al doilea şi rămăsese tootă pomenire răposaţilor josu: amu tras-o la judecată şi, dăndu-mu judecata după pravilă ca să o înzestrezu şi să ţin ale unchi-meu taote, ca să-l şi pomenescu, amu înzestrat-o după porăca judecăţi şi după învoira ei, şi eu, neputăndu după legătura şi după zapisul ce-l dădăsemu la măna jupăn Panchi ca să dreptu curtea şi să facu coşar şi toater gardurile pă înprejurul casi, ci o didesemu cu chirii, amu făcut casa vănzătore, şi cu locul ce să coprinde al ei, ca să facu şi pentru sufletele răposaţilor. Şi i-a, văndut-o dumnealui de a ma bună voe, nesilitu de nimenea, cu ştirea tuturor rudelor mele, şi să o aibă dumnealui acia casă dinpreună cu locul ce-ste al ei ohamnică în veci, copii de copii, nepoţi, strenepoţi, căţi Dumnezeu îi va dărui. Şi cine să va scula din rudele mele sau altcineva asupra dumnealui pentru scotera casi, să aibu eu a răspunde ori la ce judecată, findu-că nu m-au ajutat la nimicu, căndu amu scosu acele 15 amaneturi de la măna altora. Şi pentru mai adevărată credinţă i-amu dat eu acestu zapisu al meu la măna dumnealui ca să fie de mare stăpănire, findu şi omeni de cinste faţă, care mai josu să vor iscăli, întărindu şi eu cu iscălitura ma, puindu numele şi iscălitura ma şi degetul în loc de pecetie, ca să să crează. 1799, Noemvre 2. Eu Negoiţă sin Soare Botica, nepotul lui Crăciun dinpreună cu mumă-ma Stanca, vănzători. Eu Mihalachi, unchiul băiatului, amu voitu. Eu Petre Năescu, mar. Ion Jitiian, mart. Eu Ion (?) cupeţu am voit şi mărtur., zet Manole vătf. Şi, căndu s-au loat aceşti bani, s-au datu tlri 32 pentru un sărindar pentru sufletele răposaţilor în măinile preoţilor, popi lui Vlad i popi lui Staate. Tlri 36, bani 90, au cheltuitu dumnealui jupăn Panca mai înnainte de vănzare casi, de au dresu pimniţa. Tlri 12 au cheltuitu dumnealui pentru coşar, de l-au făcutu iar mai nainte de vănzare. Şi semnele acesta sănt ale locului: să începe din magazeia lui Anghelache Săpunar, dreptu la vale pănă între drumuri, şi iar să sue în susu pănă la Enache Croitoru şi urcă de dă iar în gardul lui Anghelache şi merge curmeziş iar în magaziia lui Anghelache. Popa Stati ot Văleni am fostu faţă şi sănt mar. Şi amu scrisu eu, popa Vlad ot Văleni, cu zisa lor, şi mar. Plaiu Teleajănului. Istrate Ogărnelea, Ion Cotea şi Anghelache Săpunar i alţi vecini dă aici din Văleni înprejuraşi, sculăndu-să asupra aceştii cumpărători cu protimis dă vecinătate şi văzăndu că sorocul dă 30 dă zile 16 au trecut, întrebăndu-să cum dă nu s-au sculat mai dinainte, fiind vreme trecută la mijloc peste trei luni, dăocamdată tăgăduiră, zicănd că n-au ştiut dă vănzare; deci, îndatorăndu-le blestem, cu toţi s-au lepădat, zicăndu că au auzit dă vănzare, dar dă loc nu le-au dat măna a-şi căuta protimis. Dreptu aceia, văzăndu că rău şi fără de orănduială umblă făcăndu numai zavistii ce răjvlătiri, s-au adeverit şi de noi acestu zapis ca chir Pancul să-şi stăpăneaască cumpărătoarea cu pace, întocmai după coprindere. 1800, Fevr. 12. Mihai vath. Sud Saac. Înfăţişatu-s-au la judecată înnaintea noastrî Panca cupeţul ot Văleni dintr-acest judeţu Saacul cu Ion Cotea ot tam, vechil fiind şi din parte altor doi tovarăşi ai lui, pără făcănd numitul Cotea şi zicănd că Panca neguţătorul ar fi cumpărat de la nişte nepoţi ai lui, anume Negoiţă sin Soare Botoacă, o casă cu loc, tot din Văleni, şi cu coprinsul duprin prejur căt să va alege, şi, ca o rudă ce este, unchiu vănzătorilor, cerea ca cu protimisisu să-l răzcumpere. Unde fiind de faţă şi Panca, au arătat judecăţii zapisul vănzării, care s-au văzut scris la lt. 99 Noemv. 2, şi izcăliţi Negoiţă cu mumă-sa Stanca şi cu Mihalache (sic), care zapis la Fevr. 12 următorul veleat 800 s-au văzut cercetat şi adeverit de vătf. plaiului Teleajunului, unde, de la vremea vănzării şi pănă acum la judecată făcăndu-să chibzuire, s-a văzut cinci luni trecute, adecă 4 de la cumpărătoare şi pănă la adeverirea vătafului şi una pănă acum la judecată. Deci s-au întrebat părătul Cotea: într-aceste 5 luni de zile (cănd după al său răspunsu ce au dat) vedea pă Panca stăpănind şi făcănd dresuri şi împrejmuiri 17 acei case cu locul ei, cum de tăcea şi-l îngăduiau. La care şi de nu ar fi fost Panca următoru, judecata iar îi făcea îndreptare. Numai să nu fi lăsatu a trece sorocul cel orănduit de protimisis. Drept aceia, după cercetara judecăţii, fiind trecut sorocul pravililor cel orănduitu la cei ce sănt de faţă de vădu şi audu, nu i s-au dat cuvănt dă dreptate. De aceia s-au adeverit şi de către noi cu izcăliturile după coprinderea luminatelor porunci, trecăndu-să şi în condica judeţului, a stăpăni numitul Panca în pace şi nesupărat. Aciasta. 1800, Marti 31. Ianachi Bo. . . Trec. în condica jud. - Nic. Log., condicar. DVT, nr. IX, p. 13-14-15-16-17 Către 1800. 17 Stăj. ce săntu ai mei în Izvoară de cumpărătoare. 75 de la moş Stoica Drăghiciu. 30 de la Frăncu Drăghiciu. 16 de la Dinu Drăghiciu. 10 de la Radul Drăghiciu sin Dinu. 11 Neculae Puiu. 142 65,3 al cumnatului Dinu. 366 al casi răposatu Postelnicu Erdache Homorăcian. . . . Ene Baraţu cu fii-său Mareş. . . . numai în Teleajăn de la Costandin i brat eg Neculae sin Albu, numai în muntele Teleajenului. (Mai departe: "satu Homorăciului, Ene Burlacu".) Vo. Zapisul lui Ion Dibaş pentru cinci mii şindelă de cia mare. DVT, nr. X, p. 17 C. 1800. 18 Cumnate Panco, multă sănătate de la Dumnezeu. Vei şti dumneata că este Gheorghiţă Condicar hotarnicu şi cere înscris ca să dea moşia fiteşcăruia, iar, daca nu este scris, nu dă nimunuia. Ci dum. te scolă de vino cu foe de zestre în Ştefeşti: la biserică zece stănjăni şi în Poiana Cornului, zice că foia mea aşa zice şi aşa nă dă moşiia. Ci te scolă de vino sau trimite foia de zestre cu un omu dumitale, că trece hotărnicia, şi apoi nu e bine. Ghica (?) Che. (sic). DVT, nr. XI, p. 18 C. 1800-20. 18 Socoteala "din piatra Cereşului pănă la Frăncul Călăvite" (sic): nume Arghira, Radul Bolean, Ion Cărstori, Ion Borăceai, Gărbea, popa Hărnea, Tudăriceşti. DVT, nr. XII, p. 18 1801, Iulie 17. 18 Adecă eu Anghelache ot Văleni încredinţez cu acest zapis al mieu la măna dumnealui Enache Fiotu ot Slănic precum să să ştie că, avănd pricină de judecată cu numitu pentru un loc de casă din Văleni, ce pricinuia cum că locul acesta dă casă cade în stănjini dumisale, pentru care eşăndu şi naintea dumnealor boeriloru ispravnici, după cercetarea ce li s-au făcut, ne-au orănduit un om al dumisale, anume polcv. Ilie, cum şi pe Stoica Benescu ce au fost mai nainte hotarnic la stănjini lui Enache, care şi mergăndu acolo, în faţa locului, în cea după urmă însuşi noi de a noastră bună voe ne-am învoit şi ne-am înpăcat, dăndu-mi ca să stăpănesc eu locu dă casă din gardul grădini 19 lui Pancăi şi în sus pănă în biserica Bercenilor, şi el din gardu în jos să-şi ea stănjini dăplin, după suma ce are. Pentru care această învoire a noastră am rugat şi pă dumnealor boeri ispravnici de l-au adeverit spre a să păzi întocmai acest aşăzămănt, şi spre încredinţare m-am iscălit mai jos, punîndu-mi şi degetul la numele mieu ca să să crează. Aceasta. 1801, Iulie 17. Eu Anghelache ot Văleni adeverez. (Confirmă ispravnicii în aceiaşi zi. ...: lămureşte lucrul la 25, arătînd că a dat şi un ... lui Anghelachi.) Fiindcă cu acest zapisu dă învoială ce s-au învoit dum. Ienache Fiot i tovarăşu nostru chir Anghelache înnaintea dumnealor boerilor ispravnici am voitu şi noi care mai jos ne vom iscăli, şi neputăndu-l ţinea noi, i l-am văndut jupănului Pancu drept tl. 80, adecă optzeci, fiindcă să şi protimisea dumnealui dă a-l lua, fiind locul acesta tot din cei 41 dă stănjini şi un ciricu, şi pentru aceasta să aibă dumnealui a-l stăpăni cu bună pace dă cătră noi i dă către toate rudeniile noastre, oamnecu în veci. Şi aceasta vănzare este dăosebită din zapisul ce-i văndusem mai înnainte tot dintr-acei mai sus mai rătaţi (sic) stănjini, după cum arată şi zapisul acel. Şi cu acestu zapisu dă acum şi cu cel dinnainte să cuprind acestu 41 stănj. şi unu ciricu, ce este din hotarul lui Istrate Băcioagă iarăşi pănă în hotarul lui, şi merge din gardu jupănului Iorghi în lungu pănă în gărla Văleneasca, să aibă dumnealui a-i stăpăni dăplinu, fiindcă cei ce mai avem treabă acolo (sic), şi cănd vreuni dinu moşneni va pricinui, să avem noi a răspunde. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am 20 iscălit, punăndu-se şi degetele în locu dă pecete, ca să să crează. 1801, Avg. 4. Eu Stanciul ot Manolache Pesrea am văndut. Eu Ionu ot Soare Manolache. " " " Eu Dinu ot Neacşu Manolache. " " " Eu Stanu brat Stanciu şi cu frate-meu Stoica. .... Şi am scris eu, Mihaiu Băleanu, şi cu zica mai sus numiţilor şi mărt. DVT, nr. XIII, p. 18-19-20 181 (sic), Inuare 31. 20 Dau şă eu Tănase feciorulu car cu doo boi, încă doi boi. Şă calu. 20 mătjă de stupi, 1 căldare şi toporu şă sapă şă părţi 9 (?) de făneţe la amăndoi fraţi după mortea mea. Şi livedea jumătate. Şi unu feru de plugu. Amu o scrăsu cu voiţa la amădoi. Eu popa Anastase, martur. Eu Danu Stelea, mart. Eu Ion Frăcu, mar., eu Profetu, mar. Să şti doi cai de zestre a lui Tănase. Dau fetă unu pogon de locu cu săleşte de casă, şă un lazu de făn de 4 falcie, şă o gonător, 15 coţi de perătare 8 coţi de veliţă, 2 rochi certarè, 6 iei tăvălăchei, 6 mărămi lungi, 4 perne lungi, 1, 15 basmele scurte, masă de pănză, 6 ştergare; în ci mă mai lasă inima şi li dau: 10 stăjăni moşie de peste totu hotarul, ca să fie lucru descurcatu, pentru lazi de fănu să stăpănească făni în pace şi cu locu de. . . biserici pănă în frate-mo Stoica; şi să le fie moş. în veci, le-am datu această. Eu Frăncu Drăghiciu adeverezu. Eu Stoica Drăghiciu faţă. Eu Danu Drăghiciu, faţă. 180 (sic), Inuarie 31. DVT, nr. XIV, p. 20 1803, Iunie, 1. 21 Adecă eu, Istrate Bocioagă, dinpreună cu feciori i nepoţi miei, încredinţez cu zapisul mieu la măna chir Pancăi precum să să ştie că pentru patruzeci şi unul dă stănjeni dă moşiie ce i-am cumpăratu de la chir Ianache Grecu, în care loc întra şi locu soră-mii Dobrii şi al Stancăi Braşovencii, adică locul soră-mii dat dă mine dă zestre, m-am învoitu cu dumnealui dă mi au dat acei patruzeci şi unul dă stănjini şi un ciric din drumul api după casa Barbului pănă în gardul jupăn Iorgăi, şi eu i-am dat dumnealui dooăzecii şi cinci dă stănjini iarăş din drumul api, din gardul Barbului Bezdedean, ce merge şi pănă în grădina lui Enache croitor i a cumnată-său Stăvărache şi a cumnată-mie Negoiţă pănă în hotarul Pietreştilor, care din toate locurile să adună dooăzecii şi cinci dă stănjini, carii să-i stăpănească chir Panca. Deosebit îi mai dă şi tl. patruzecii dumnealui, şi Stanca Braşv. tl. zece prisos peste acei patruzeci şi unul de stănjini şi un ciric. Din care acei patruzeci şi unul dă stănjini are a-şi stăpăni şi soră-mea locu ei ce i l-am dat dă zestre, şi Stanca iarăş locul ei după zapisele cele vechi ce-l are la mănă a şi-l stăpăni cu bună pace. Fiindcă eu m-am învoitu cu dumnealui nesiliţi dă către nimeni, şi dumnealui chir Panca să-şi stăpănească moşiia ce i-am dat cu bună pace, atăt dumnealui i copii dumnealui i nepoţii dumnealui cu bună pace; asemenea şi eu să stăpănesc acei patruzecii şi unul dă stănjini moşiia ce mi-au dat-o cu pace, i copii şi nepoţii miei nesupăraţi de către chir Panca i copii dum. şi chir Ianache i cu cetaşii dumnealui. Şi, aşa învoindu-ne dă bună voia noastră, am rugat şi pă dumnealui Gheorghiţă divictari, vechil dumnealor boerilor Ţinutului, boerilor ispravnici, dă s-au 22 adeverit şi cu a dumnealui iscălitură, şi spre încredinţare am zis dă ni au pus numele şi degetul în loc dă pecete. 803, Iunie 1. Eu Istrate Bocioagă ot Văleni adeverez. Eu Tudor (sic?) sin Enache Bocioagă adeverez nepotu-mieu. Eu Dinu Bragă adeverez nepoţi miei. Faţă fiind şi o parte şi alta la întrebarea ce li să făcu, a răspuns amăndooă părţile că dă bună voia lor s-a făcut acest schimbu, nesiliţi dă nimeni. Deci şi eu spre a să păzi nestrămutat am întăritu şi cu a mea iscălitură. 803, Iunie 1. Gheorghe div. Vo Sud. Sac. Văleni. Zapisul ce mi l-au dat Istrate Bocioagă de şchimbu cum scrie înnăuntru pentru locul cumnată-su Negoiţă de lăngă biserică i pentru locul casi babi Ioani Ţiganci. DVT, nr. XV, p. 21-22 1807, Octombrie, 3. 22 Cu vrerea lui Dumnezeu foaia de zestre a fiicii mele Zinca, cum mai jos arată; 807, Oct. 3. 1 răndu de haine de dimie blănită cu nurcă nou din bucată. 1 rănd de haine dă atlageale, blănită cu cacom. 1 tilevichiie de atlăgeale blănită cu sangeap negru. 1 scurteică de atlaz blănită cu jder nou din bucată. 150 stănjăni de moşie, coasă i arătură. 1 prăvălie cu casă în Văleni. tl. 400 bani gata, afară din galbeni ce are fata la găt. 23 1 pereche paftale suflate cu aur de argint. 1 farfurioară cu linguriţa ei de argint. 1 săltea cu patru perne de cit de cel bun. 1 plapomă de cit de cel bun. 2 cearşafuri, unu de saltea şi unul de pat. 4 polcuţe de aşternut cusute pă scris. 3 suflete de Ţigani: Ion, Voica, Gligore. 1 butcă cu telegari 12. 6 gevrele cusute cu fir. 6 cămăşi de pănză supţire. 1 scoarţă de zece coţi. 8 de cositor cu tacămul de masă. 8 şervete. 1 masă pănză, coţi 10. 2 peşchire de obraz. 1 lighean şi cu ibricul lui. 1 sfeşnic de tumbac. 1 roche stambă. 1 fustă de malten ghinghiurlie. Un vad de moară ce este pă Teleajăn: de să va face moara, să fie pă din doă cu ginerile mieu, atăt moara, căt şi cărciuma mori. 1 cărciumă ce iaste cu pricină în Văleni, de să va scoate a veche, să fie a dumnealui. De la noi aceasta, iar de la Dumnezeu milă şi dar. Eu Stanca Postelniceasa Omorăceanca, platnecă. Eu popa Stanu am fostu de faţă şi martor. Şi am scris eu, Necolae băiatu, cu zisa dumneaei, şi mart. După pofta sănătăţii. Dumneata Stanco Omorăceanco. Iată îndreptai foaia zestrii ce o dau ginerelui dumitale precum în faţă să vede şi, cu toate să îi este cam puţin băiatului acestuia, dar, socotind văduviia întru care te afli, rămase precum s-au îndreptat. 24 Scrisăi şi polcovnicului Moise ca să fie vechil în locul mieu, să-i cunune pe tineri, ce să-i iubeşti ca însuşi pe dumneata, povăţuindu-l la cele cu cale. 808, Ocm. 23. De bine voitor Drh. Val. DVT, nr. XVI, p. 22-23-24 1808, Septembrie, 30. 24 Eu Dumitru Tabacu ce am fost cumpărat o livede de pruni de la Andrei Tabac ot Tabaci, ce este pă moşiia jupăn Pancăi, şi, aflăndu dumnealui de aciastă vănzare, m-au tras la dumnealor boeri ispravnici de ni au întorsu bani ce am dat pă livede, tl. optuzecim ca unul ce are protimisis ca o moşie a dumnealui, neîngăduindu pă alt streinu să intre în pămăntu dumnealui, şi pentru încredinţare cum că mi-am priimitu bani toţi căţi i-am dat pă aciastă livede am dat acest zapis iscălit de mine înnaintea judecăţi ca să să creză, iscălindu-mă mai jos, puindu-mi şi degetul în loc de pecete. Aciasta. Eu Dumitru cizmaru ot Tabaci adeverez. (Confirmare administrativă la 10 Iunie 1817). DVT, nr. XVII, p. 24 1808, aprilie, 6. 24 Adecă eu, Andrei Tabacul, dinpreună cu soţia mea anume Caliţa, fata Cărstini, sora lui Ivan Tărcov ot Tabaci, dat-am credincios zapisului nostru la măna dumnealui Dumitru Hera, precum să ştie că, avănd noi o livede de pruni, ce este pusă de răposatul Ivan Tărcov, şi ne-am învoit de am văndut-o dumnealui de bună voia nostră cu ştirea tuturor vecinilor în tl. 85, adecă opzeci şi cinci tocma, ca să-i fie de stăpănire dumnealui şi 25 feciorilor dumnealui. Şi, cănd s-au făcut acestu zapis, au fost şi omeni mulţi marturi de s-au iscălit. Şi pentru mai adevărată credinţă am dat acest zapisu, iscălindu-ne numele şi puindu-ne degetele în loc de pecete ca să crează. Eu Andreiu Tabac am dat zapisul. Eu Caliţa, soţiie, am văndut de a noastră bună voie. Eu Petre Hera, marturi. Eu Balea, mar. Eu Necolaiu, mar. Eu Dunitrache cizmar, mart. Şi am scris eu, popa Niţu ot Tabaci, cu zisa dumnelor, şi mar. Vo Zapisul de livedea Tărcovoe ce l-am răscumpărat de la Dumitru Buzăianu pe stănjăni din Tabaci. DVT, nr. XVIII, p. 24-25 1808, Iulie, 2. 25 Prea-cinstiţi dumv. boeri divaniţi, Cu lacrimi fierbinţi jăluesc milostivirii dumv. că eu înnaintea acestor răzvrătiri ce au fost aici în ţară eram neguţători în stare, cu prăvălie, iar cu strămutările din loc şi bejăniia întîiu mi s-au întîmplat de m-au jăfuit tîlharii i slugile m-au furat. Al doile, şi nişte vinuri, ce le-am avut cumpărate în podgorie, iarăşi rămîind nevîndute şi trecîndu-le vremea, unile s-au stricat şi altele au curs: la vremea vînzării mai cu nimic nu m-am ales şi, fiind sumă multă, la mare pagubă am rămas, şi, al treilea, cu dobînzile ce am răspuns la bani i cu cheltuelile ce am avut într-aceste vremi, care sînt văzute şi ştiute tuturor de obşte, am căzut la grea scăpătăciune şi datorie la aceşti mai jos arătaţi şi, neavînd putere de plată, m-au ţinut şi închis la 26 ispravnicatu din sud Saac. Ci, fiindcă din pricina numiţilor, nu-mi poci agonisi chiverniseală, că unul mă apucă, altul mă întinde, neîngăduindu-mă ca cu încetu să muncesc şi să le plătesc cu păsuială, pentru aceasta mă rog dumv. să vă milostiviţi asupra mea dă a mi să pune un soroc mai îndălungat ca, liniştindu-să vremea şi găsind şi eu vre o chiverniseală, să mă întremez şi să muncesc să le plătesc, că acum mijloc şi putere dă plată nu am, însărcinat fiind şi cu două surori sîrmane dă părinţi şi fete de vrîstă. Şi cum va fi mila dumv. tl. 25. 2500 la Theohari Dimitriu. 500 la Vameşul Chiriiac, ce are vechil în sud Saac. 400 la Altîn Armean, ce are om acolo, am. 436 la Vasile bogasier. 1000 la Vist. Temeli, însă sud Saac. 350 la Ioniţă pălărier, am. 5186 60 la Pătraşcu ot Tărgovişte. 5246. Prea plecat dumv. Mihaiu băcanu dă la Vălenii-dă-Munte, sud Saac, De la Divanul Prinţipatului Ţării-Rumăneşti. Dumv., ispravnicilor ai judeţului, faţă cu datornicii să cercetaţi starea şi părlejul jăluitorului, şi în ce chip veţi găsi cu cale la cererea ce face dă soroc, să daţi în scris şi să îndreptaţi sau, nerămăind vre o parte odihniţi dă acolo, cu carte dă judecată să-i sorociţi la Divan. 808, Iul.2. (Iscălesc membrii Divanului.) DVT, nr. XIX, p. 25-26 1808, Iulie 29. 27 Către cinst. Divan al prinţipatului Ţării-Rumăneşti de la isprăvnicatul ot sud Saac. După cinstită porunca Divanului ce ni s-au dat la aciastă jalbă a lui Mihaiu băcanu de la Văleni-de-Munte dintr-acest judeţ, următori fiind, s-au adus înnaintea noastră Theohari Dimitriu, neguţătorul, unul din creditori cu suma mai mare, carele ne-au răspuns că este vechil şi de pre partea altor doi creditori şi, întrănd în cercetare pentru starea şi părlejul jăluitorului, alt avut mai mult decăt o viişoară părintească nu are, care şi aceia, după ce este a să înpărţi cu alte dooă surori ce sănt nemăritate, apoi este pusă şi zălog la dumnealui vt. Vest. Themeli. Şi, aşa văzăndu-să de către numitul neguţător că nădejde a-şi lua bani datorii de la dănsul nu au, s-a învoit între dănşii (dănd Theohari şi adeverinţă supt a lui iscălitură) într-acestaş chip ca de acum în trei ani viitori să nu fie supărat jăluitorul de către niciun datornic, iar de la înplinirea acestor trei ani să înceapă a da cu analoghie pe la toţi datornici şi pănă iară la alţi trei ani să să plătească de toată datoriia. După care a lor învoire şi mulţumire s-a găsit şi de către judecată cu cale ca întocmai să să urmeze. Ci de aciasta nu lipsirăm a înştiinţa cinstitului Divan. 1808, Iulie 29. (Iscălitură neînţeleasă.) DVT, nr. XX, p. 27 1809, Iulie, 11. 27 Adecă eu, Balea Brăgău ot Văleni, denpreună cu nepoţi miei carele sănt săn fetile mele dat-am adevărat şi credincios zapisul mieu la măna 28 dumnealui jupăn Vasile Floroiu precum să să ştie că i-am văndut noi dumnealui un pogon şi jumătate de pămănt în hotariul Lăbeştilor, alături cu Papangei, pă din sus pă lăngă nepoţi miei, feciori vără-mieu Istrate. Şi semnile locului: din drumul cel mare dinnaintea cărciumi a dumnealui pocovnicul Paraschivi pănă în drumul după muche de spre casa Radi. Şi l-am văndut de a mea bună voie nesilit de nimini şi cu ştirea tuturor rudilor mele, şi l-am dat dumnealui dreptu tl. 45, adică patruzeci şi cinci, şi dumnealui să-i fie ohabnică în veci, dumnealui, copii dumnealui; nepoţi, strănepoţi, căţi Dumnezeu îi va dărui. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am iscălit mai jos ca să crează, puindu şi degetul la nume în loc de pecete, ca să crează. 1809, Iule 11. Balea Brăgău, dinpreună cu toţi nepoţi mie, am văndut. Eu Ioniţă Parpangel mer. Eu Duca Bobe mar. Eu Vasilaiche bărberiul mar. Şi am scris eu, Marcu Lăzăroiu, cu zisa unchi-mieu Balea, şi mar. DVT, nr. XXI, p. 27-28 1809, August, 8. 28 Adicăte noi cei mai jos iscăliţi dat-am credincioşi (sic) şi adăvărat zapisul nostru la măna dumnealui Panchi neguţătorul ot Văleni precum să să ştie că, vindu la dumnealui şi prin bună tocmeală am văndut, dumnealui partea stănjinilor din hotarul berevoescu de jos, stănjini 36 şi jumătate, adăca treizeci şi şase şi jumătate, după cum ni s-au alesu şi la hotărnicia dumnealui Mihăiţă Greceanul biv Şătraru, cu leatu 1798, Augustu 12. Însă 29 am văndutu noi dumnealui aciastă parte de moşie numai din Valea Berevoască, din apă, cum merge dreptu la apa Bughi, păn la capul hotarului. Şi tomeala ne-au fostu în tl. 80, adecă optuzeci, bani gata, pre care i-am şi priimitu toţi deplin în măinile nostre. Şi am văndut-o de bună voia noastră, nesiliţi de nimenia şi cu ştirea tutulor fraţilor noştri de moşie, şi am văndut-o dumnealui moşie ohavnică în vac stătătoare, să stăpănească copii, nepoţi, strănepoţi, căţi Dumnezeu îi va dea (sic). Şi spre mai bună întemeere ne-am iscălitu, puindu-ne şi degitile la numele nostre în locu de pecetie ca să să crează. Unde fiindu şi alte obraze de cinste faţă, nesiliţi, de marturi, însă, întăplăndu-se vre un cuvăntu de pricănuire, să avem noi a răspunde ori la ce judecată, fiinducă aşa ne-au fost tocmeala. 1809, Augustu 8. Eu, Stăvărachi sin Mirică Mitcăraşu, înpreună cu soţia mea anume Stanca, şi cu copii mie, anume Tudor, Sultana, Gheorghe, Maria, am văndut. Eu Simion brat Stăvărache ot Văleni înpreună cu soţiia mea Sanda şi cu copii mei anume Ion vănzător. Eu popa Drăgoiu ot Văleni, martur. Ţera Ma. . . Negoiţă zet Parbăciogu martur. Şi am scrisu eu, popa Mathei (?) ot Văleni, cu învăţătura numiţilor şi marturii. Vo. Zapisul lui Stăvărache i brat al lui Simion Mitcăraş de 36 stănjini moşii şi jumătate de cumpărătoare pă cum să coprinde în faţa acestui zapis; 1809, August 8. DVT, nr. XXII, p. 28-29 1810, 31 August. 29 ... către "Marile Divan". Cîştigase la Departamentul de opt 30 procesul cu sora soţului. Aceasta nu execută toate hotărîrile Ordin de cercetare la 31 August 1810. Către slăvitu întăi Divan şi Comitet de la Logofeţiia Mare. După porunca slăvitului Divan ce-mi dă la această jalbă a Eleni soţiia lui Ioan polcovnec Văleanu, zapciu cel orănduit, vătaf dă divan, au înfăţişat-o înnaintea mea cu Scarlat Log., vechilu cumnată-săi Marii, şi, fiind cercetate, văzuiu o anafora a depertamentului de opt din trecuta lună a lui Avgt. 1, cănd s-au judecat jăluitoarea cu părăta şi, s-au hotărăt ca, cu porunca slăvitului Divan, să meargă jăluitoarea la faţa locului şi prin marafetu dumnealor ispravnicilor judeţului să facă zapt atăt o jumătate dă casă din Văleni, căt şi o moşioară, ce au fost ale soacră-sii, care să le ţie pă seama copilului ce-l are, şi dumnealor ispravnici să cerceteze prin carte de blestem pentru venitul lor cene l-au loat de la moartea Voicăi, soacră-si, şi pănă acum, şi căt este acel venit, ca să i-l împlinească, şi apoi ia, ca o clironoamă ce este, cu copilul ce-l are, să plătească părăta cheltuiala pomenirilor soacră-sii, şi părăta să-i dea toate sineturile. Iar pentru bănuiala ce are jăluitoarea că părăta tăinueşte din seneturi, să-i dea carte dă blestem. Care anaforà la 10 ale trecutei luni lui Avgust s-au întărit şi de slăvitul Divan după mulţumirea amăndurora părţilor; după care niciun fel (lipseşte restul). DVT, nr. XXIII, p. 29-30 1811, martie 3. 30 Adecă eu, cel mai jos iscălit, încredinţez cu zapisul mieu la măna dumnealui jupănul Pancu ot Văleni precum să să ştie că, viind eu la dumnealui, m-am rugat de mi-au dat tl. 50, adecă cinzeci tocma, 31 şi pentru chiezuşuirea acestor bani mai sus numiţi i-am dat dumnealui un laz de fănu c-este cu pămăntul mieu în hotaru Groapa Părului, care lazu este alăturea pe den sus pă lăngă Ene Călăvie şi pă de la vale este Radu lui Ene Boleanu, şi pă alăturea pănă în Vălcele, şi într-acest chip ne este legătura, ca bani să-i dau cu sorocu pănă la Vinere Mare, iară, nedăndu-i bani la acest soroc, iarăşi mă (sic) meargă pănă la cel mai de sus numit soroc, fiind ca un lucru de amanet: cănd voiu da bani fără de dobăndă, pănă la soroc, atunci să rămăe lazul al mieu slobod. Şi, pentru mai bună încredinţare, mi-am pus degetul la numele mieu în loc de pecetie ca să să crează, fiind şi alţi oameni streini marturi. 1811, Marte 3. Eu Radu Tudorică ot Drajna-de-sus, platnec. Eu Mihăilă ot Cătun, martor. Eu Bucur ot Valea Stălpului, martor. Şi am scris eu Neculai sin popa State ot Văleni cu zisă numitului. Vo.: Zapisul Radului Toodorică ot Drajna-de-sus pentru un laz de făn zălog pentru 50 lei; 811, Mar. 3. DVT, nr. XXIV, p. 30-31 1811, Mai 6. 31 Sud Saac. Vooă acestor mao jos arătaţi feciorii Vociul Comişăl, fiindcă Panca neguţătorul prin trei jălbi ce au dat Slavitului Divan a făcut arătare că are judecată cu voi pentru moşiie Ogretin şi să porunceşte a face cercetare, priimind porunca aciasta, numai decăt să vă sculaţi să veniţi la ispravnicat dinpreună cu toate sineturile moşii ce veţi avea; 32 căci, nefiind următori a veni, veţi fi aduşi cu treapăd. Iscălitura. Costandin. Radu, brat ego. Mariia, muma lor. DVT, nr. XXV, p. 31-32 1811, 20 Iulie. 32 "Costandin i Radu Bratu şi cu maica, platnec eu Stan i brat ego Pătru Comişăl platnic, eu Radu uncheaş i unuc egu Ilie Pănteşti, platnici, eu Stanciu (?) Comişăl platnicu" arată "dumnealui polc. Moise" că pentru "bani ce ne-au fost dat nooă dumnealui pe venitul munţilor, fiind tot prigonire între noi pentru livezi", s-au învoit înnaintea ispravnicilor. Se pomenesc şi "Stanciu sin Pană i Stan Comişăl i Pătru Comişăl şi Voico sin popa Voico şi Ilie cu tovarăşi noştri (sic)". Mai cer de la Moise "un soroc pănă la Bobotează, iar să umble de acum bani pănă la soroc cu dobăndă după pravilă, căci dumnealui a plătit zeciuiala la toată suma acestor bani... Să rămăe jos toate prigonirile ce am avut cu dumnealui, fiindcă dumnealui bani nu i-au socotit cu dobăndă de cănd ne i-au dat şi pănă acum, căci aşa ne-am învoit înnaintea judecăţi... Iar, cănd nici după acest zapis nu ne vom ţinea de legătură, atunci să fim datori, oricare den părtaşi nu va da bani, să-i dăm venitul munţilor, cu livezi cu tot, să-l stăpănească pănă ne vom plăti". DVT, nr. XXVI, p. 32 1811, 13 Iunie. 32 Prea-plecată jalbă. Cu lacrămi fierbinţi iarăş jăluesc milostivirii slăvitului Divan că eu ticălosul înnaintea acestor 33 răsvrătiri ce a fost aici în ţară eram negustori în stare cu prăvălie, dar, cu strămutările de loc şi bejăniia, întîiu mi s-au întîmplat de m-au jăfuit tîlharii i slugile m-au furat (ca mai sus), şi s-au făcut cinstită poruncă cătră dumnealor boeri ispravnici să-mi cerceteze starea şi pîrlejul, şi la cererea mea să mi să pue soroc. Unde înfăţeşindu-mă cu unii, cei cu sumele mai mari, şi dovedindu-mi-să plîngereas adevărată, mi s-au dat soroc de răsuflare numai dă trei ani cu voinţa lor, iar în alţi trei ani mă îndatorează a plăti. Prea-milostive Divan, suma este foarte mare şi puterea mea este dă tot slabă, şi nu am putere de a fi aşa următor, căci, ştiindu-mă unii alţii înpovărat la plata aceştii mari sume, să fereşte a mă priimi pă lîngă ei să muncesc, sau să-mi dea vr-o marfă ori bani pă mînă, ca să nu mi-i li răpească datornicii undevaş din mînă şi să să nască gîlciavă şi judecată, şi mai vîrtos că dă obşte sînt văzute greutăţile ce au fost şi sînt pănă la această vreme, de cinevaş chiverniseala şi hrana vieţii nu ş-au putut-o şi nu-şi poate agonisi, cu cît mai vîrtos un ticălos şi un sîrman ca mine să poci plăti această mare sumă de bani în sorocu dă trei ani numai. Ci cu lacrămi iarăş am alergat şi năzuesc la mila slăvitului Divan să să milostivească asupra mea de a mi să pune de aici hotărît şi îndreptat soroc, adecă să dau pă tot anul la toţi datornici talere 300, adecă trei sute, că mai mult putere nu am. Care şi aceştiia în adevăr arăt că sînt peste puterea mea, dar ce să fac ticălosul!, nădăjduindu-mă că, ştiindu-mi-să sorocul acesta dă cătră unii alţii hotărît, nu să vor teme dă mine, precum arăt mai sus, de a nu mă priimi pă lăngă ei şi a nu mi da pă mînă marfă şi bani spre chiverniseala lor şi a mea, să mi poci căsători şi bietele sărace surori, că le trece vrîsta şi vremea. Şi mare şi vecinică pomenire va fi slăvitului Divan. 34 (Aceiaşi listă de credintori; dase 200 de taleri lui Altîn, 100 pălărierului, 40 lui Pătraşco.) Raport din 13 Iunie 1811 de la Logofeţia cea Mare. Are "şi dooă fete şi dooă surori sîrmane, de vărstă". "Jăluitoru are răvnă a-şi plăti datoriia, în vreme ce el într-aceşti trei ani după coprinderea isprăvniceşti cărţi dă judecată nu era să plătească niciun ban, fiindcă de aici înnainte era să înceapă a plăti, iar el s-au silit de a mai plătit din datorie... I-am zis că prea este puţin 300, ci să să silească ca să plătească pă an căte tl. 400, şi fu priimitor... De nu i să va da acest soroc, alt nu mai încape decăt viişoara aceia părintească să să înparţă în trei părţi, din care dooă părţi să să dea la dooă surori ale jăluitorului, iară o parte a lui să să vănză şi din bani ce va eşi să să dea întăi creditorului amanetar al vii cu tl. 1000 capete, ce este Vist. Themeli, ori toţi bani sau căt va prinde acea parte a lui, iar, de va mai prisosi bani (care nu este nădejde), să să dea la ceilalţi datornici cu analoghie, şi aşa rămăn datornici cu bani pierduţi, căci a să închide, va peri la închisoare, şi nu va luoa nimic de la dănsul, neavănd ce, iar, dăndu-i-se sorocul ce am zis, atunci niciun creditor nu rămîne păgubaş." DVT, nr.XXVII, p. 32-33-34 1811, 20 Septembre. 34 Membrii familiei Comişălu vînd lui Panco "neguţătorul ot Văleni", "părţile noastre din muntele Tătarul cel mare, dupiste tot hotarul muntelui, care munte să ţine tot din hotarul moşii Ogretin, ce să numeşte moşie megiişască, în care este şi dumnealui răzaşu şi tovarăş într-acestu hotar". Plata e de 800 de taleri, pe cari "i-am priimit pe deplin fieşcare pe amănă, pă partea sa". E "prin ştirea tuturor fraţilor şi răzaşilor 35 de moşie", fiind presente "şi alte obraze". Iscălesc "cu măinile nostre, iar cei ce n-am ştiut ne-am pus degitile la numile nostre spre încredinţare" (de fapt toţi pun degetele). Marturi: "popa Marcu ot Văleni, de mahalao Berevoeşti mar., eu Radu Păntea ot Drajna mar., eu Stan sin Tanciu (sic) ot Ogretin Comişălu mar., popa Ioan ot Văleni mart., eu Costandin Bocioagă ot Văleni mart. Şi am scris eu Stan logf. cu zisă numiţilor, şi sănt şi martor". DVT, nr. XXVIII, p. 34-35 1812, august, 1. 35 Adecă eu Duca săn Bebe di înpreună cu soţiia mea Bălaşa i cu feciori mei, anume Nine i cu Neculae, Andrei, Ion, Gligorie, încredinţăm cu zapisul nostru la măna dumnealui jupăn Vasăle percum să ştie că i-am văndut de a nostră bună voe 2 pogoane şi jumătate de loc la Lăbeşti, alături cu loc ce-l are dumnealui cumpărat de la moş Balea i de la nepotu-mei Ioniţă în hotarul Berevoeşti-de-sus, drept în tl. 80, adecă optzăci, bani gata. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am iscălit, şi am pus şi degetile mai jos, ca să să crează. 1812, Avgo: 1. Şi pentru facerile de bine ce-mi făcea jupăn Vasile i am mai dăruit 4 prăjini de loc de la mine, de a mea bună voe. Eu Duca, di înpreună cu soţiia mea şi cu feciori mei, am văndut de a noastră bună voe. Nicolae sudit martor, şi am fost şi faţă. Şi am scris eu Iordache cu zisa şi cu învoitul dumnealor, şi sănt şi martor. DVT, nr.XXIX, p. 35 1812, august 8. 35 Adecă eu, cel mai jos iscălit, încredinţezu cu acest zapis al mieu la măna dumnealui chiri Dimitrache 36 Braşoveanu ot Văleni precum să să ştie că, avăndu eu o casă la Văleni, ce să vecineşte cu Petre Bărbieriul şi cu jup. Panca, i-am văndut-o dumnealui de a mea bună voe cu ştirea soţi şi a copiilor şi a tuturor vecinilor, cu tot cuprinsu ei, şi cu livedea; perstu (sic) tl. 1000, adecă o mie tocma, şi bani i-am priimit toţi deplin în măna mea, şi dumnealui să stăpănească cu bună pace nesupărat de niminea, atăt dumnealui şi copii dumnealui. Şi spre mai adevărată credinţă m-am iscălit şi eu şi soţiia mea şi copii miei, ca să să crează, puindu-mi şi degetul în loc de pecete. 1812, Avgust 8. Eu Vişan Mătăsaru dinpreună cu soţiia mea Ioana, vănzători, adeverim. Eu Pană băcan ot Slănic martur. Eu Ioniţă, fecioru dumnealui, adevezer (sic). .... Şi am scris eu, Dimitrache dascalu ot Slănic, cu zisa dumnealor, şi marturi. DVT, nr. XXX, p. 35-36 1814, Iunie 14. 36 Adecă eu cel mai jos iscălit încredinţez cu acest bun zapis al meu la cinst. măna dumnealui Visterului Temeli precum să să ştie că prin rugăciune m-am înprumutat la dumnealui cu tl. 100, adecă o sută, cu dobănda lor pă lună un leu, după obicei, şi pentru aceşti bani mi-e soroc cu dumnealui, că la Sfăntul Dimitrie ci-o veni, făr dă niciun cuvănt, să am ca să răspunzu bani dinpreună şi cu a lor dobăndă, iarăşi. Cănd la numitul soroc nu voiu fi următor la răspunderea banilor, orice cheltuială şi zăciuială va fi, tot eu să fiu înplinitor. Şi pentru buna încredinţare m-am iscălitu cu măna a mea, ca să fiu întocmai următor: 1814, Iunie 14. 37 Eu Dinu Brutaru platnicu. Şi am scris eu Mihai lăcătuş cu Dinciu (sic?) dumnealui, şi sănt şi martur. Vo: Zapisul Dinu Guţu brutar pentru tl. 100. DVT, nr. XXXI, p. 36-37 1816, mai 16. 38 Adicăte eu cel mai jos iscălitu încredinţezu cu acestu zapis al mieu la măna dumnealui jupăn Dumitrache precum să să ştie că i-am văndutu o livede de prune pă malu lăngă unchiu-mieu Barbu, pă moşiia dumnealui polcovnic Panchi, şi acei pruni săntu o sută şi doozeci tocma, i-am văndutu dumnealui înr-o sută lei şi doo sute borhotu, să o stăpănească dumnealui în pace, cătu şi copii dumnealui, căţi Dumnezeu i va da. Şi pentru încredinţare m-am iscălitu singur cu măna mea. 1816, Maiu 16. Eu Ilie sin Mariia am văndutu. DVT, nr.XXXIII, p. 38 1819, martie 28. 38 Adecă eu Radu Rămă de la Boldeşti-de-cănpu, ce săntu ginere lui Ştefan, cumu şi eu Radu Pălţean ot - , ce sănt fecior numitului Ştefan, adică amăndoi noi cumnaţi, dămu zapisul acesta la cinstită măna dumnealui Păharniculu Gheorghe Boldescu precumu să să ştie că, avăndu noi moşie la Şipotu sud Sacu, pe apa Teleajănului şi la iazu, cumu şi înu deal la Paţa, însă mie, Radului Rămă, dată zestre de socru-meu Ştefan Pălţean, ca un fecior mai micu ce m-amu aflatu părintelui meu Ştefan, lăsat de tată-meu, de pe cumu doo zapise vechi ce le amu mai pe largu arată, care moşioară ce să vecineşte acolo de spre Teleajăn şi la iazu cu moşiia dumnealui Paharnicului Gheorghe Boldescu, care o are cumpărată de la Niţul lui Manolache şi de altă parte cu Călin şi din pricină că să mănca 39 de unii alţi făr de niciun cuvăntu şi nu ne alegeamu cu nimicu, amu binevoitu şi amu văndut-o dumnealui Păharnicului Gheorghe Boldescu dreptu în tl. 100, dăndu-i la mănă atăt foia de zestre mele, eu, Radu Rămă, cătu şi eu, Radu Paţean, zapise doo vechi de la tată-meu Ştefan, care bani noi i-amu şi primitu pe deplin în mănile nostre, şi dumnealui cu cestu zapis al nostru să aibă putere în locul nostru a-şi căuta şi să-şi descopere totu pămăntul şi să şi-l ia suptu stăpănire, findu bun ohavnicu stăpănitor în veci, dumnealui şi coconi dumnealui, nepoţi, strenepoţi, căţi milostivul Dumnezeu îi va blagoslovi a să înmulţi. Şi, pentru ca să fie acestu zapis cu totul întăritu, amu pos şi degetile în locu de pecete, ca să să crează. Şi au fostu şi alte obrază faţă, care i-am rugat să să iscălească de mărturie. 819, Mar. 28. Eu Radu Rămă vănzător şi am iscălitu cu condeiu meu (totuşi şi deget). Eu Radu Păţianu vănzător bunu (aceiaşi scrisoare). Şi am scris eu protoprop (sic) Necolai Crucer ot Mehedinţi cu zisa şi învăţătura Radului. DVT, nr. XXXIV, p. 38-39 39 Stănjini. 216 Polcv. Panca. 150 Logt. Ioniţă Jipa. 85 Logt. Ianache Andreiu cu stănjinii Izbăşăştilor. 116 Lăzăroi toţi c nepoţi uncheaş Bali. 42 Protopopu Matheiu la Runcu. 18 1/2 polcv. Moise. 25 1/2 polc. Istrate. 70 Lăbeştii toţi. 40 20 logft. Zanfirache. 17 1/2 Cheorghe Cumţiboiu (sic). 28 Izbăşeştii toţi. 65 Tudoriie Mihu. 37 Năeştii. 17 1/2 Stan sin Istrate cu Necu zidaru. 8 popa Dinul Bocioagă. 4 Tudor Stănciulescu. 9203 1/2 ai moşnenilor 274 1/2 ai mănăstirii. 1195. DVT, nr. XXXV, p. 39-40 1820, iulie 1. 40 Adecă eu Sterie, înpreună cu soţiia mea, anume Ilinca, şi eu cumnatu Stavăr, fratele soţii mele, dau bun şi credincios zapisul mieu la cinstită măna dumnealui polcomnecului Pancăi ot Văleni precum să să ştie că, viindu noi la dumnealui şi prin bună voia şi tocmeala noastră i-am văndut o livede cu pruni şi alţi pomi tot ce să află în tot coprinsu, şi semnile livezi sănt aceste: dăn mal de lăngă casa lui Stăvărache şi merge drept pă muche în malu gărli şi ia pă malu gărli şi coboară la vale pă gărlă în jos şi merge drept la povarna dumnealui şi de la povarnă merge păn grădina lui Stăvărache şi urcă iarăşi după casa lui Stăvărache şi să închee livedea tot coprinsu acei livezi. Care livedea este pă pămăntul dumnealui pocomnecului. Şi tocmela ne-au fostu tl. 100, adică una sută, care bani i-am şi priimit toţi deplin acum în măinile noastre, acum, şi dumnealui să stăpănească, cum şi coconu dumnealui, nepoţi, strenepoţi şi oricăţi Dumnezeu îi va dărui, ohamnică în veci. Şi spre mai bună încredinţare ne-am iscălit mai jos, puindu-ne şi degetile la numele noastre în loc de pecete, ca să să crează, findu şi alte obraze de faţă, care să vor iscăli mai jos de marturi. 1820, Iulie 1. 41 Eu Sterie sin Bogdan, zet Negoiţă Bocioagă, ot Văleni, am văndut. Eu Ilinca soţiia lui Sterie, am voit şi am văndut. Eu Stăvărache brat Ilinca am voit, faţă fiindu şi adeverez. Eu Ion Gaftoiu ot Drajna am fostu faţă, şi sănt şi martur. Popa Matheiu, amrt. Neculae V...., martur. Şi am scris eu Nicolae (?) Apostol ot Văleni cu voia şi zisa celor mai sus numiţi, şi sănt şi marturu. DVT, nr. XXXVI, p. 40-41 1823, aprilie 20. 41 Adecă eu care mai jos voiu iscăli dau bun şi credincios zapisul meu la cinstită măna dumnealui biv polcovnicului Panca ot Văleni-de-Munte precum să se ştie că m-am rugat de dumnealor de mi-eau dat unu loc de casă la drumul cel mare, ce să află pă moşiia dumnealui din Tabaci, însă numai locu casă ca să şăzu eu într-ănsu, şi să am plăti pă tot anu căte doi galbeni înpărăteşti, şi să-i vănzu căte o bute cu vinu şi să e-l plătescu după cum ăl va vinde la cărciumile dumnealui - , daca va fi pe drojdii, să-mi scază trei vedre la sută - , şi treizeci vedre rachiu, şi să am a i-l plăti după cum ăl va vinde la cărciumile dum., neavănd a mai cere vre o altă zeciuială eu de la dumnealui, însă acolo să-mi vănzu bucatele mele, să fiu nesupărat. Şi spre încredinţare, neştiind eu carte, am rugat pă logofătul acestui zapis de m-au iscălit, şi eu me-am pus degetul la numele mieu în loc de pecetie, ca să să crează. 1823, Apr. 20. Eu Dinu Căruţaşu ot Văleni adeverezu. Răducan sin Jipa logf. ot Văleni, şi mart. 42 Io (sic) Andrei Văleni martor (cu măna lui). Popa Marcu Lăzăroiu ot Văleni am fost faţă. Popa Tănase la aciasta faţă. Şi am scris eu Gheorghe logofătu Bucureştean, şi săntu şi mart. Pe Vo: Zapis ce mi-a dat Dinu Căruţaşul din Văleni de embatic, cum să coprinde înnăuntru. DVT, nr. XXXVII, p. 41-42 1823, iunie 16. 44 Adecă eu Enache Croitoru, dinpreună cu soţiam ea Samfira, încredinţezu cu zapisul mieu la măna dum. pocovnicu Panchi precum să să ştie că i-am văndut patruzeci de pruni ce-i am lăngă casa mea pe moşiia dumnealui cu dijmă, şi tocmeala ne-au fostu pe prunu căt eparale treizeci şi cinci, care peste tot facu tl. 35, adecă treizeci şi cinci. Care bani i-am şi primitu toţi deplinu, şi dumnealui are să stăpănească în bună pace hamnecu în veci, dumnealui i coconi dumnealui i nepoţii, căt Dumnezeu i va dărui. Şi spre mai bună încredinţare amu rugat prestrei tot zapisul de m-au iscălitu, neştiindu carte, fiind şi alţi oameni de faţă la 45 aciastă tocmeală, care să vor iscăli mai jos, de mărturie, puindu-ne şi noi degetele noastre în locu de pecetie ca să să crează. Şi aceşti pruni semnele lor den lăuntru i-am văndutu de spre malul gării spre casă pănă să vor înplini, care şi mai sus s-au zisu, şi şase pruni caremai sănt mai mici amu dăruitu - , care să facu peste toţi patruzeci şi şase pruni. 1823, Iunie 16. Eu Enache Croitoru adeverezu, i eu Samfira, soţiia lui Enache, adeverezu. Eu Ghica logofătul ot Ştefeşti, martur. Eu Ene cojocaru ot Ploeşti, martur. Şi amu scris eu Petre logofătu cu învăţişătura dumnealor, mart. DVT, nr.XXXIX, p. 44-45 1824, 1 august. 45 "Bălaşa sin Stan Păntea ot Drajna-de-sus" dă zapis "dumnealui polcovnicului Panchi" că a mai luat de la el 43 de taleri "pănă la Sfăntul Dumitre". "Ori bani să-i dau ori să puiu tot pă venitul moşii, din care va voi dumnealui". Marturi: "eu Iliie Păntea, eu Dumitru, eu Ion Păntea. Şi am scris eu Nicolae logft. cu zisa numiti". DVT, nr. XL, p. 45 1824, octombrie 13. 45 Adecă noi cei mai jos iscăliţi dămu zapisul nostru la măna lui Tomi Feldioreanu precum să să ştie că i-am văndutu toată livedea de pomi ce o avemu şi să va găsi: pruni, nuci, cireşi şi peri, orice să va găsi, să stăpănească numitul Toma în pace, copil de copil dumnealui, fără nicio pricină, şi noi să nu mai avem nicio treabă. Iar care vre unul din noi făcăndu vre un hursuzluc ceva cheltuială sau să avemu totu noi a o răspunde de pe a dumnealui 46 cerere, să fim noi înplinitori. Şi am văndutu livedea în dreptu tl. şaizeci şi optu, şi am priimitu toţi bani în mănă. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am iscălitu ca să să crează. 1824, Octomvre 13. Eu Ene Rădanu, vănzătoru. Eu Gheorghe Prategă, ipac. Eu Ionu Mărzea, mart. Eu Safira, sora lor; ipac. Eu Oprea, brat ego, ipac. Eu Voica, ipac. Eu Negoiţă Nartea, mar. Eu Miclea Cornea, mar. Eu Stan Grecu, mar. Eu Dinu Drăghici, mar. Eu Dinu sin Panaotu, mar. Eu Ilie Mihai, mar. Eu Dinu Mihai, mar. Eu Soare Băratu, mar. Eu Dumitru Ţuguiu, mar. Eu Stan sin Soare Băratu, mar. Şi am scris eu Gheorghe logoft. şi mar. Să ştie că am fostu şi eu faţă căndu s-au răspuns aceşti bani. Neculae vt. - . Vo: Zapis pentru luc i cu livede şi tot coprinsu ce stăpănea Rădan care cu protimis l-am răscumpărat de la Toma al lui Cărjan cum răspunde zapisul; 1816, Noemv. 14. DVT, nr.XLI, p. 45-46 1825, iunie 9. 46 Adecă eu Bălaşa, fata lui Simion Mitcăraş, dau bun şi credincios zapisul mieu la măna dumnealui polcovnicului Panca ot Văleni precum să să ştiie că, viind la dumnealui şi prin bună voie şi tocmeală i-am văndut toţi pruni dinpreună şi cu alţi pomi 47 ce sănt pă pămăntul dumnealui, care pruni sănt şi miie rămaşi de la tată-mieu. Şi semnele aceştii livezi să încep din răzor cu livedea ce au cumpărat-o de la unchiu-mieu Enache, şi ia răzoru la vale ce merge pă răzoru cu livedea ce i-au cumpărat de la vără-mieu Tudor pănă în mal şi merge pă muchea malului păntre livedea ce au cumpărat-o de la unchi mieu Negoiţă şi ese în capul malului de spre Văleanca, şi ia malul în sus şi dă iar în răzorul cu livedea ce au cumpărat-o de la unchi mieu Enache, şi să începe semnele acestui loc. Şi tocmeala ne-au fost tl, 40, adică patruzeci, pă toţi aceşti pruni i alţi pomi. Şi dumnealui de astăzi înnainte să stăpănească în bună pace, ohamnic în veci, atăt dumnealui i coconi dumnealui, nepoţi, strenepoţi, căţi Dumnezeu îi va dărui. Şi spre mai în bună încredinţare am rugat pre scriitorul al acestui zapis de m-a iscălit, puind şi degetul la numele mieu, ca să să crează, fiind şi alţi oameni faţă, care mai jos să vor iscăli de martori. Iar, întămpăndu-să vre o pricinuire cu soru-mea Rada, voiu înpărtăşi-o cu altele tot din lucruri părinteşti, căci cu mine are a-şi căuta pentru cele părinteşti toate, iar dumnealui să stăpănească în pace nesupărat. 1825, Iunie 9. Eu Bălaşa fata lui Simion Mitcăraş, brat Simion Stăvărache. Eu Tudor sin Stăvărache am fost faţă şi mart. Eu Enache croitor, mart. Şi am scris eu Preda Logft. cu zisa mai sus numitii, şi mart. DVT, nr. XLII, p. 46-47 1826, aprilie 21. 47 Adeverez eu Stanciu sin Stoica Pitar că, luundu-mă aceşti moşneni care şi mai jos să vor iscăli 48 pe nume, de au măsurat nişte locuri ce lu este pă nişte pogoane (sic), care am şi mărs şi am măsurat şi au eşit acel loc 6 prăjini luoat pă talpa biserici din Drajna, şi au eşit 2 pogoane şi prăjăni 2, care după coprinderea zapiselor cele stăpănitoare din vechime, de la leat 1799. April, care l-au stăpănit rău şi fără de cale, şi au rămas mincinos după zapisele cele adevărate. Şi pentru credinţă ne-am iscălit, să crează. 826, Apr. 21. Eu Voicu sin popa Voicu, frate de moşie, adeverez (?). Eu Stanciu sin Stoica Pitar. Eu Antonie (?) iereu, martur. Şi am scris eu cu zisa mai sus numiţilor, şi martor. I. lgft. DVT, nr. XLIII, p. 47-48 1827, ianuarie 4. 48 Adeverez eu cu aciastă adăverinţă a mea la măna vără-mieu Ene sin PanăComişăl i la măna nepotă-mieu Niculai Comişăl precum să să ştie că, avăndu nepotă-mieu un loc dă casă în partea lui dă moşie, şi eu puind căte (sic) pruni pă locul dă casă al numitului nepot cam în sălnicie, după vremi, şi, acum sculăndu-să numitul nepotă mieu, m-au trasu înnaintea dumnealui (sic) vătafului de plai, şi dumnealui ne-au orînduit în faţa locului să cerceteze pricina şi să ne înpace, şi eu conoscăndu-mi gresala (sic), m-am învoit ca să fiu bun clăcaş a-mi plăti dijma prunilor i a porumbului i a fănului după locul acela, iară după hotărniciia ce vom face-o, şi cui să va cuveni locul acela numitului nepot Nicolae, să aibă a-mi întoarce îndărăt tl. cinzeci ce i am dat dijma pă ani dooăzeci şi şapte. Care aciastă învoială ce am făcut a fost şi toţi moşneni 49 care mai jos să vor iscăli dă marturi. Şi eu am făcut aciastă învoială dă bună voia mea, nesălit dă nimeni, fiind şi alte obraze cinstite faţă, care să vor iscăli dă marturi la aciastă învoială. Iară tl. cinzeci ce scrie mai sus dijma pănă acum am răspunsu, şi dă acum înnainte să fiu dat a-mi plăti dijma din toate. Şi pentru încredinţare m-am iscălit, puindu-mi şi dăgetul în loc dă pecetie ca să o crează. 827, Ghen. 4. Popa Ene adever. Costache Comişelu. Eu Pentru (sic) Comişel, măr. Eu Manolachi Comişelu, marturi. Eu Radu Şteru (?) Eu Gheorghe (?) Păuteatea (sic), mar. Şi am scris ei Ic. Polcv. (?)... şi martur. DVT, nr. XLIV, p. 48-49 1827, ianuarie, 20. 49 Fie, Doamne, mila ta spre noi precum am nădăjduit şi noi întru tine. Foae de zestre a fiicii noastre Neacşa după cum în jos să coprinde. 1827, Ghenar. 20. Casa cea bătrănă cu pămăntul ei i cu livadea de pruni, afară din pruni ce i s-au dat Miului zestre. Un pogon de vie lucrătoare în dealu Nucetului la piiatră, cu pămăntul ei. Un laz de făn de şase pogoane dă pămănt pă plaiu supt afeniş (sic) din moşiia părintească căt voi avea zile să fie pă sama mea, iar după moartea mea să rămie zestre al fi-mei Neacşi. O căldare mare de casă. O tingire de tocat cu capacu ei. O pereche cercei de argint. 50 O farfurie de argint cu linguriţa ei. O tablă de dulceaţă. O ladă. Trei rochi de stambă. O scurteică de ghermesut cu cacomi. O fermenea de pambriu. Opt cămăşi fămeeşti. Trei cămăşi voiniceşti. O pereche izmene. Dooă brănişoare. Dooă mese de pănză. Opt şervete. Dooă peşchire de obraz. Şase batiste. O plapomă de cit Tocat. Dooă cearşafuri, de batistă unu şi unu de tort. Dooă perne lungi. Dooă perne scurte. O saltea cu dooă perne de părete. O scoarţă mare vărgată. Un tistimel bun. Dooă talere de cositor. Şi milă de la Dumnezeu, însă ginere-mieu să fie dator a mă ţinea în casă căt voie avea zile. Eu Safta soţiia răposatului Jipa Giurgiuvean adeverez. Ioan Jipa adeverez. Răducanu Jipa adeverez. Petcul zet Jipa logf. adeverez. DVT, nr. XLV, p. 49-50 1827, februarie 21. 50 Adecă eu Ioniţă Strejoiu zet unchiiaş Badea ot Văleni, care mai jos ne vom iscăli, dăm bun şi credincios zapisul nostru la măna dumnealui polcovnecului Panchi ot Văleni, precum să să ştii că, viind la dumnealui şi prin bună voie şi tocmeală 51 i-am văndut partea stănjinilor din hotarul Berevoescului-de-jos, însă dă la trăsura a şaptea după podul Ticveştilor, nu mai dă acolea să începe vănzarea din apa Bughi cei mici pănă în apa Bughi cei mari la capul moşii, şi tocmeala ne-au fost în tl. 40, adecă patruzeci, pe care bani i-am şi primit acum la tocmeală toţi dăplin în măinile noastre şi dumnealui să aibă să stăpănească de astăzi înnainte moşiie stătătore ohabnică în veci, atăt dumnealui i coconi dumnealui, nepoţi, strenepoţi căt Dumnezeu îi va dărui, fiindcă i-am văndut dă a noastră bună voie şi cu ştirea tuturor. Şi la aciastî tocmeală şi vănzare au fost şi alte obraze de oameni faţă care să vor iscăli de marturi, şi spre mai bună încredinţare am rugat pă scriitorul acestui zapis dă ne-au iscălit şi ne am pus şi degetele la numele noastre în loc dă pecete ca să să crează. 1827, Fevr. 21. Eu Ioniţă Strejoiu zet unchiiaş Balea ot Văleni, am văndut înpreună cu feciorii. Eu Gheorghe sin Ioniţă Strejoiu am văndut. Eu Ioniţă sin State Parpangel am fost faţă. Eu Vasilache bărber zet Petre Arăescu, mar. Şi am scris eu Nicolae logf. sin popa State cu zisa numiţilor. DVT, nr. XLVI, p. 50-51 1827, august 6. 50 Adecă eu cel mai jos iscălit încredinţez cu acest zapis al mieu la măna dumnealui polcovnic Panca ot Văleni precum să să ştie că la trebuinţa mea m-am împrumutat la dumnealui cu tl. 250, adică doo sute cincizeci, şi pentru aceşti bani i-am dat livedea de pruni i alţi pomi ce sănt în coprinsul aceşti livezi să le ia rodul pentru dobănda banilor şi, cănd voiu da bani, să-mi rămăie livedea slobodă. 52 Şi spre mai bună încredinţare am rugat pă scriitorul acestui zapis de m-au iscălit, puindu-mi şi degetul la numele mieu în loc de pecetie ca să să crează, care livede este la spatele casi. 1827, Avgt. 6. Eu Radu sin Stati Gurău ot Ogretin, plat. Eu Voicu sin popi Voicu am fost faţă şi mart. Eu Dumitru Ion Radu Gurău adeverez. Eu Samfira fata Radul " Eu Mariia brat Sanfira " Eu Neculae brat Mariia " Eu Moise brat Neculae " Eu Neaga brat Moise " Eu Manolache brat Radu Gurău, mart. (cu mîna lui). Eu Petre Comişăl am fost faţă la facerea acestui zapis şi martur. Şi am scris eu Preda dasc. cu zisa mai sus numitului şi mart. Şi băeţi amu iscălit, eu Radu Bogl. (sic) cu zisa lor, fiind, fieşcare puindu-şi degitele în loc de pecete, şi sănt şi martur. DVT, nr. XLVII, p. 51-52 1828, ianuarie 30. 52 Adică eu Duca sin Bobe Parpangel ot Văleni dau bun şi credincios zapisul mieu la măna dumnealui polcv. Panchi tot de aici din Văleni precum să să ştie, viind la dumnealui şi prin bună voie şi tocmeală am văndut un loc de casă, unde să vecineşte cu stănjini dumnealui în bătătură la Paraşchiva (sic) sin Gheorghe Cojocar, tot de aicea din Văleni; care loc este pă stănjini şaptezeci şi cinci ce-i avem de fraţi cu Năeştii şi cu Parpangeştii, şi după hotărniciia ce mi s-au făcut mai nainte vreme ne-am fost înpărţit căminuri 53 căminuri, şi acest loc mi s-au căzut în partea mea, şi eu l-am văndut dumisale în tl. 50, adecă cinzeci, pe care bani i am priimit acum la tocmeală pe toţi în măna mea. Şi dumnealui să aibă să stăpănească de astăzi înnainte acest loc ohamnic în veci, atăt dumnealui, cum şi coconii dumnealui, nepoţi, strănepoţi, căţi Dumnezeu îi va dărui, fiindcă această vănzare am făcut-o de bună voia mea, iscălită de minea şi cu ştirea soţii i a copiilor miei. Şi pentru mai bună încredinţare am rugat pă logft. de m-au iscălit, puindu-mi şi degetul în loc de pecete mai jos la numele mieu, ca să să crează, fiind şi alte obrază faţă, care mai jos să vor iscăli de marturi. 828, Ghenr. 30. Eu Duma sin Boabe Parpagel ot Văleni adeverez. Eu Minea sin Duca " " " Eu Andreiu Gligore " " " Eu Neculai sin Duchi am voitu. Eu Vasilache berber ot Văleni, mar. Eu Ioniţă Parpangel ot Văleni, mar. Şi am scris eu cel mai jos iscălit cu zisa numitului şi mar. Neculai Logf. DVT, nr. XLVIII, p. 52-53 1829, mai 10. 53 Adeverinţa noastră la măna jupănului Tomi precum să să ştie că s-au pus bani la cărcotiala munţilor tl. una sută la Slăniceni, pentru plaiu Lupului tl. treizeci şi şase, iar au cheltuit la isprăvnicat, prin porunci şi plocoane, tl. dozeci şi noo de lei şi jumătate au cheltuit la Văleni cu Schiuleşti, pentru nişte brănză ce o luoase din tirifoiu Schiuleşti, şi şaisprece ocă caş au dat la Vistieru Themelie, care face tl. doisprezece şi parale cinsprezece, care face toţi bani, cu ce mai sus numeşte, tl. o sută, 54 şaptezeci şi opt, care aceşti bani săntem noi patru fraţi să-i înplinim gineri-mieu, iar tl. doozeci şi cinci pentru mine să-i dea gineri-mieu, că aşa ne-au fost vorba, şi să scazi dintr-aceşti bani. Şi pentru încredinţare m-am iscălit mai jos ca să crează. 829 (-4?), Mai 10. Ghica Cun. . . plat. Ioniţă Costandin, plat. Dinu Anghelache, plat. Costandin Steriian, plat. Şi am scris eu popa Dinu cu zisa numitului. Eu Iorga Pit. DVT, nr. XLIX, p. 53-54 1829, iulie 3. 54 Adică eu cel mai jos iscălit încredinţez cu zapisul mieu la măna dumnealui polcovnicului Panchi precum să să ştiie că, viind la dumnealui din partea tutulor lăcuitorilor den Plăeşi şi prin bună voie şi tocmială am luat puşunea muntelui Plăeşu, înpreună şi cu satu, ca să-i străngu eu claca i dijma de orice sămănătură şi de rodurile pomilor, cum şi de păşunea vitelor, şi rachiu nu avem voie a vinde, fără voie. Din ce vom priimi şi streine, noi să avem a strănge acest venit pă seama noastră, şi eu să-i dau dumnealui talr. 450, adică patru sute cinzeci, şi dumnealui are să-şi ia pui de la Sunpetru şi găinile dă la Crăciun. Şi bani ce mai sus însemnaţi au tocmeli pă aciastă vară următoare. Şi să avem a păzi hotarele muntelui a nu să călca de vecini răzaşi. Şi pre mai bună încredinţare am iscălit însumi cu măna mea. Iar numiţii bani să avem a i răspunde rănduri rănduri pănă la Avgt. 1. 829, Iuliie 3. Eu Radu Şandru adăvărez. Eu Dragomir Pătu, martor. 55 Şi am scris şi eu cu zisa dumnealor şi martur ... lgft. (?). Vo.: Zapisu muntelui Plăeşului. DVT, nr. L, p. 54-55 8 ianuarie 1830. 55 "Panca polcv." face un schimb cu un "chir Costache". E vorba de "schimbul ce am făcut teslim şi unul şi altul". DVT, nr. LI, p. 55 20 iunie, 1830. 55 Îndatorire faţă de "logft. Moise Pănculescu". E un rest "după bani ce-i luoasem ca să-i cumpăr boi, vaci şi capre". E vorba şi de bani "ce-i luoasem pă mie". Martur: "eu Tudor Dorobanţu sin Manti ot sat Vălcăneşti". Scrie "Ene sin Stan". DVT, nr. LII, p. 55 1830, iunie 23. 55 Sud Saac. Dum. polcovnice Panca, sănătate. Fiindcă ai pricină de judecată cu Anton Postelnicel pentru moşiia ce ai cumpărat-o de la un nepot al său care cu protimis de rudeniie şi de vecinătate o cere a o lua în stăpănirea sa, priimind dar pitacul acesta, pă de o parte ţi să scriie ca să nu îndrăzneşti a cosi fănul ce este pă dănsa, iar pă de alta să te scoli să vii la isprăvnicat ca să te judeci cu jăluitorul. Şi, nefiind următor, să va trimite mumbaşir. 1830, Iunie 23. (Iscălitura). DVT, nr. LIII, p. 55 1830, iunie 24. 56 Adică eu cel mai jos mă voiu izcăli dau zapisul mieu la măna lui naş Moise precum să să ştiie că, viind la dumnealui şi prin bună voe şi tocmială, am dat livedea de acasă ce o am pă moşiia dumnealui, căţi pruni s-află în tot coprinsul acela, însă un măr cel gurguiat şi doi nuci, de a răndu cu mărul în arăndă mai am zece, însă făcători, cănd îi va plăcea dumnealui să-i culeagă. Şi tocmiala ne au fostu tl. 675, adică şase sute şaptezeci şi cinci, care bani i-am şi primit acum la tocmială toţi deplinu în măna mea. Însă să-mi lase şi livedea ce i-o didesem în arăndă a lui Stan, ca să-şi o stăpănească el, c-avea să şi-o mai culeagă dumnealui patru ani făcători, şi dumnealui să aibă a o stăpăni, după cum mai sus arată, cu bună pace pănă la numitul soroc. Şi pentru mai adevărată credinţă am scris însuş cu măna mea. 1830, Iunie 24. Eu Radu sin Stoica Peni (?), vănzător, ot Ogretin. Eu Stanciu căpitanu, martor. Vo: Dascălu Radu. DVT, nr. LIV, p. 56 1831, ianuarie 22. 56 Foiţă de zestre a fi-mi Sultani din cele ce mă lasă inima cumu arăt în josu anume; 1831, Ghenar 22. 1 fălci şi jumătate dă făneaţă den curutura de la Valea şi grădini de arături a lui Niţu. 2 de arături şi jumătate pogone la Gogadu. 2 boi de jugu. 1 o vacă şi una mănzată. 1 un calu de trei ani. 1 una scurtiică de ghirmasit. . . . Şi mila dumnezeiască. 57 Eu Ioniţă şi cu soţa mea Dinu (sic) înpreună amu voitu şi amu dat. Eu Gheorghe Bălănoi, mart. Eu Cărstea sănu Aghela, martu. Eu Voinea Vizearenu, martu. Şi amu scrisu eu Lixandru cu zisa numitului. Hotarnica moşii Cuibul cu acea foie de zestre înfăţişăndu-să la hotărnicie Sultana, soţiia lui Dragomir sin popa Petre şi fată al Ioniţă Bratul ot Drajna-de-sus, şi întrebăndu-să Ioniţă Bratu de îi este fiică adevărată şi de este foia sa dată ei, faţă fiind caută să ... că-i este fiică adevărată şi nici cu foia că nu este adeverată, ci au arătat că este de dănsu dată şi că este adevărată. Drept aceia ca să-şi aibă stăpănirea în viitor întocmai după cum am adeverit şi iscălitura. 842, Iulie 3. (Iscălitură.) Să să ştie foia de zestrea fii-meu lu Dragomiru cumu va arăta înu josu anume. O casă la Ogretin şî cu pamentu livedea başca din pruni lu Gheorghe, care i-amu datu şaptezeci. 2 boi mari. 1 vacă. calu de supt ruslu (sic). 5 stăjăni la moră în lugu. lazu dinu Bughea cel micu (sic) caru. Amu făcutu aciastă foe, şi au fostu şi fie-u Gheorghe faţă. Pop Pe. Amu dăruitu. 831, Ghenarie 22. DVT, nr. LV, p. 56-57 1831, mai 6. 57 Sud Saac. Logft. Trache Cerişane. De şi te-ai arătatu la ispravnicat după sorocul ce didese în pricina ce 58 ai cu polcv. Panca, dar, nefiind numitul şi zicăndu-ţi-să ca să mai aştepţi, te-ai sculat şi ai plecat, şi, iarăş găsindu-te pă drum, ţe-ar fi zisu că să te întorci şi n-ai vrut, ci ca să nu şază polcv. Panca pă cheltuială aici, întorcăndu-să, ţi să scriie ca Vineri ce vine să vă aflaţi amăndoaă părţile la isprăvnicat cu acele hărtii ce au zis că mai ai spre a să da săvărşire, căci, nefiind următor a veni, să va da carte de judecată jăluitorului. 831, Maiu 6. (Două iscălituri.) DVT, nr. LVI, p. 57-58 1835, februarie 22. 58 Adecă eu Ilie ot Cătun, înpreună cu soţiia mea Ilinca, dămu zapisul nostru la cinstită măna dumnealui logofătul Moise sin polcov. Panca ot Văleni precum să să ştie că, astăzi viind la dumnealui dă a nostră bună voie, nesiliţi de nimeni, am dat nişte pruni ce săntu pă moşia dumnealui, ce săntu alături cu pruni unchi-meu Ene Alet, tot cumpăraţi de dumnealui, însă pruni i-am văndutu ohavnici în veci, să-i stăpănească în bună pace nesupărat de nime, şi tocmala acestor pruni n-au fost dreptu lei 37, adică treizeci şi şapte şi parale dozeci, care bani tocmeli amu primitu toţi deplin în măinile nostre. Şi, pentru mai adevărată credinţă, neştiindu carte, am rugat pă scriitorul zapisului de m-au iscălit, puindu-mi şi degetul la nume în loc de pecetie, să să crează. 835, Fev. 22. Eu Niţă zet Ion Ciucă, înpreună cu soţia mea Ilinca, ot Cătun, înpreună cu copii nostri (sic), am văndut. Eu Ion sin Stan Manole, martor. Eu Gheorghe brat ego, martor. 59 Eu Preda părcălab ot Ogretin, martor. Eu Agapie Goga ot Cătun, marturi. Eu uncheaş Costandin Bozdoc ot Ogretin, martor. Popa Neculai a fost faţă. Radu Dascăl, mart. Şi scriu eu Ilie log. cu învăţătura mai sus numiţi, şi martur. DVT, nr. LVII, p. 58-59 1833, Noevrie 30. 59 Să să ştie foia de zestre a fie-mei Neaghi, din cele ce mă lasă inima ca să-i dăruescu acum la căsătoria cu log. Dumitru sin Brat, din cele mişcătoare, cum în jos arată pă anume, iscălindu-mă şi eu şi soţiia mea mai jos, şi tovarăşi miei de moşie, iarăş pă numile lor. 1833, Noevrie 30. 4 stănjini de moşie din moşiia megiişască din cin pănă în cin, adica 4 sj. 1 loc de casă pă pimniţa mea în bătătură, să-şi facă casă să să hrănească ori ce va voi să facă. 1 vacă cu viţel în păntece. 1 tron. 1 masă pă masă. 1 pătură şi o velinţă. 1 rochie bună. 1 scurteică blănită lungă. 1 trupu de nunu. 1 trupu de socru. Şi milă de la Dumnezeu, să trăiască întru mulţi ani. Şi pentru încredinţare am rugăt log. care au scris dă ne-au iscălit, puindu-ne şi degetele noastre la nume în loc de pecetie. Eu Dragomir sin Manea Ştirbu înpreună cu soţiia mea Sore ot Ogretin am dăruit de a noastră voe. Eu unchiiaş Costandin Bondocu înpreună cu 60 soţiia mea Maria, tovarăş de moşie cu Dragomir, am voitu, otam, şi adeverez. Eu Ioniţă sin Stanciu Surdu, mart. Eu Gheorghe Frăncu, cărciumar lui Ţuguiu, martur am scris. Andreiu Văcăriuş am scris. Popa Neculae adeverez. Şi am scris eu Radu vinuc Stoica Oana, cu zisa şi învăţătura lui Dragomir sin Manea şi a soţii dănsului, şi sănt şi martur. Şi, pentru ca să fie mai temeinică aciastă foe, am rugat şi pă dumnealui supt-otcărmuitor acestui plaiu Teleajăn, ce au adeverit-o cu iscălitura. DVT, nr. LVIII, p. 59-60 24 decembrie 1834. 60 Chitanţă pentru bani primiţi de la "Plăeţeni". Se dau numele lor: "Stan Băraţu, Dimitru Ţuguiu, Soare Baraţu". DVT, nr. LIX, p. 60 1-iu octombre 1834. 60 "Ioana, soţiia Dinchii sin popa Radu ot Izvoară", dă în arendă pe patru ani lui Panca nişte "făneaţă, din Vale Mare pănă în Crasna". Marturi: Miclea Bucea, Moise Pacă ot Nucet (?). DVT, nr. LX, p. 60 2 mai 1835. 60 "Costandin Chirbinişanu" (?) vinde "dumnealui coconului Ghiţa Pănculescu" "prunii 61 toţi căţi să află pă moşiia dumnealui de valea... în Tabaci cătă s-au îngrădit de dumnealui". Martur: "moş Neculae Răza". DVT, nr. LXII, p. 60-61 28 noembrie, 1835. 61 Act de împrumut. Iscălitură neînţeleasă. Marturi: "eu Trandafir Purcărea ot..., eu Enea Ungurean ot Izvoară, eu Tiririja (sic) brat ceauş Gonţea". April, 24, 19. DVT, nr. LXIII, p. 61 4 ianuarie 1837. 61 Creare de "emanet" pentru "dumnealui logft. Moise Pănculescul", cu mărturia "unui clăcaş ce este în Tabaci". "Şi pînă voi răspunde bani de mai sus are dumnealui voe să-şi tae lemne din pădure, atît brad, cît şi altele ca va fi pă aceşti stănjăni şi orice va dovedi şi să-şi facă şi herăstrău şi orice va voi". Scrie "Ioan preot ot Drajna-de-jos". DVT, nr. LXIV, p. 61 April 1837? 61 Moşiea noastră ce o avem la Drajna-de-sus al acestui plaiu Teliajin ce să cheamă Bolăneasca dinpreună cu clăcaşii i livezile de prunii i lazurile de fîn toată pă anume ce să vor însemna mai jos am dat-o în arendă pă anii şase d. Moisi Pînculescu de la oraşul Vălenii cu tocmeală pă acestii şase anii lei tri mii şase sute. "Nume ca Măciucă, Cioban". DVT, nr. LXV, p. 61 12 august, 1837. 61 Socoteli. Nume: "Costandin Albu, Miclea şi Stoica şi Radu 62 Albeşti, Nicolae diiaconu şi socră-său Stan Nan, Ene Poopa, Dinu Botea, Bădica, Gaftoeşti cu Ilioe, Costachi sin Ion Polcovnecu, Voica Cerişanca, Panaiţeşti". Socoteli şi cu un ciric. DVT, nr. LXVI, p. 61-62 1837. 62 (Pe aceiaşi foaie ca precedenta). Însemnarea de căţi clăcaşi sănt pă hotarul Izvoarălor, leat 837. Dumitru Guşi, Ioan Mărzea Stoica Nanu, Niţă Nanu, Radu Călăraşu cu Safta, Nacu Ţiganu cu măsa, casa lui Neculaiu sin Ioana Nan, Gligorie zet Niţă Naanu, Enache zet Ene Băraţul, Stanciu sin Ioan Nanu, Manole sin Stan, Stanu Micu, Gheorghe sin Stan Micu, Andreiu sin Ioan Nanu, Stan sin Stan Nanu, Radu Gaftoiu (şters) Safta, Stoica Gaftoiu, Andreiu sin Radu Nanu, Gheorghe sin Radu Nanu, Niţă al Petchi, Soare Bucuru (şters), Manea Pîsică (?), casa lui Miclea Pisică, Radu sin Ene Bucia, Vasile Mărjanu, Neculai Mircioiu, Oprea Mircioiu, Gheorghe zet Ioan Beşa, Ene Păsculesţu, Radu Ghincia, Miclea Ghincia, Niţă Sosean (?), Ioan Tutunea, Sandu Mircioiu, Sănduleasă, Zahariia Păsculeţu, Radu Oncia, Radu Căldăraru, Muşatu Ţiganu, Ioan Cursărelu, Toma zet Ioan Cursărelu, Badea Purcărea cu Ioan sin Mihaiu, Niţă Cornea cu Ioan neputu-său, Dinu Cornoe, Rădanu Dogaru, Popa Stanu, Enache zet Badea, Mareşu Gaftoiu (şters). Iscăleşte Panca polcovnic şi încă unul, şi între marturi "popa Ioan". DVT, nr. LXVII, p. 62 25 februarie, 1838. 62 Cumpărare de la biv polcovnicul (Panca) a "o fără (sic) de fănu ce o are pă moşia dumnealui în faţa în poiana lui Lepşan", pe 22 galbeni împărăteşti. Se vor da "la 63 Duminica Sfinţilor". "Eu Mareş sin Ene Bulazu, eu Niţă Mircioiu ot Măneciu, eu Gheorghe a Ojă, eu Stoica Albu ot Izvoară, eu Soare sin Marcu ot Măneciu, eu Ionu sin Gheorghie Trocar ot tam, eu Mareş Gaftoiu". Scrie "Ene Gaftoiu". DVT, nr. LXVIII, p. 62-63 10 Iunie 1838. 63 Socoteală cu Moise Pănculescu. Pentru bani se dau "doo sute vedre borhod la tomna viitoare cu buţile dumnealui, iar, nedăndu-ne buţi, să şi le priimească din gropi". Iscălesc: "eu Enache Bădiceanu ot Ciocroz, eu Ilie Prizne ot tam, eu Stanciul căpitan ot Ogretinu, eu Agapie Gogu ot tam". Scrie Radu dascăl. DVT, nr. LXIX, p. 63 11 august 1839. 63 "Ocărmuirea Saac d. supt ocărmuitorul de Telejin". Pentru jalba lui "Dinul Arnîuttu cu cetaşi lor", la Drajna (cu cererea lui). DVT, nr. LXX, p. 63 5 mai, 1839. 63 Pentru un amanet la Izvoare, "adecă din sîliştia satului din munţi, din fîneţe, din păduri, din vadurile de moară, din tot hotarul din cin pînă în cin, din orice va putia dobîndi venit pă aceşti stînjăni. Şi pentru aceşti bani am fostu legaţi ca să-i răspundem, s-au socotit şi dobînda lor, de atunci şi pînă acum, fiindcă nu ş-au luat dumnealui venitu". Amanetul devine "ohamnic". Iscăleşte: "Niţă sin Stoica Drăghiciu sin Izvoară, înpreună cu soţiia mia Zinca". Marturi: "Costia sin Costia Cleciu din Strămbeni, Ionu Părcioagă ot tam, Gheorghe ot Teişani". DVT, nr. LXXI, p. 63 1-iu iunie 1839. 64 Pentru o datorie: "am rămas bunu tatoru (sic)". O parte "să nu mai ţiie în samă ca o hărtiie albă". Iscălesc: "eu Gavrilă Gădiuţă din plaiu Buzăului, denu Valea Sibiciului", "eu Ionu Ghinea ot nu (sic)", "eu Stoica Balotă ot - ", "eu Radu sin Stoica ot - ", "Ene Păsculescu". Scrie "Alecu Popescu otu Văleni". (Pretutindeni u întreg.) DVT, nr. LXXII, p. 64 27 iunie 1839. 64 Chitanţă de arendă. Iscălesc "Radu Boleanu, Gheorghe Boleanu, Stan Todoroiu, Iordachi Zărnea". Scrie "Ilie Radu Bolănescu". DVT, nr. LXXIII, p. 64 6 Iulie, 1839. 64 Sub-ocîrmuirea plaiului Teleajin pentru cererea Căminarului Alexandru Filipescu de "a răscumpăra cu protimisis de vecinătate moşiia Valea Gîştii a lui Costica sin polcovnic Ioniţă, ce prin şchimb viclean vă munciţi dv. a o cumpăra". Să vie la judecată. DVT, nr. LXXIV, p. 64 14 septembrie 1840. 64 Zapis prin care se recunoaşte la "coconul Moise Pănculescu" o datorie de "doosprezece sute" de lei şi se pune amanet casa. Iscălesc "Gavrilă Gădiuţă, Ilie Dabija, Andronec Ghinescu (?), Stan Bărzoiu, aleşi". DVT, nr. LXXV, p. 64 20 decembrie 1840. 65 "Socoteala Radului Boleanu de ce bani au luat de la dd. Moise Pănculescu." "Pentru zălojirea ierbi din livedea a mare dă la Iancu ... Bani lazului." DVT, nr. LXXVI, p. 65 2 februarie 1841. 65 Arendare a unei moşii din Ogretin vărului Pănculescu. Citat "noul regulament". "Şi tote obişnuitele dijmuiri... Pădurile are voie să-şi tae lemne numai pentru trebuinţa dumisale... Orice va putea dumnealui dobăndi folosuri va fi tot pă seama dumisale". DVT, nr. LXXVIII, p. 65 10 mai 1841. 65 "Preotul Dumitru cu tovarăşi miei ot Drajna sud Saac" arată că la 1838 s-au judecat "cu un Ianache Andriescul de la Văleni-de-Munte" pentru moşia la "Cătunul ce-i zice şi Drajna ce o cumpărase de la un tovarăşi al nostru". La apel ei au vechil pe Costache Păltineanul. Acum trage la judecată Ioniţă, fratele lui Ianachi, "cerînd ca să răscumpere această moşie supt cuvînt că noi an fi cumpărat-o de la fratele său Ianache". Pricina "este întrată de iznoavă în canalul cinstitii judecătorii". "Să lipsească străgănirile dintre noi." "Mai adăogăm rugăciune cinstitii Mari Logofeţii ca să privească cu ochiu milostiv asupra aceştii pricini şi să facă o punere la 66 cale mai straşnică unde să cuvine a nu ni să face vre o năpăstuire sau călcare de pravilă prin neştiinţă, căci va fi păcat să ne străgănim în cheltueli, cînd odată această pricină mai este înfăţişată şi hotărîtă." DVT, nr. LXXIX, p. 65-66 9 iulie 1841. 66 Indescifrabil către Moise Pănculescu ca să fie şi el vechil al fetelor lui Dumitru Ţuguiu din Izvoară şi al bărbaţilor lor. "De aceia ne-am învoit ca să lucrăm amăndoi de o potrivă, precum şi pentru cheltueli iarăşi prin dooă, şi, daca vom căştiga pricina, orice vom luoa, să facem iarăşi în dooă, însă orice vom lucra într-aciastă pricină unul fără altul să nu lucrăm, căci din înpotrivă va fi înpedecare, voiu fi răspunzător." DVT, nr. LXXX, p. 66 24 ianuarie 1842. 66 Cu mila şi cu ajutorul lui Dumnezeu foie de zestre a ficii nostre Paraschiva pe cele ce-i dau parte din casă, din lucruri mişcătoare şi nemişcătoare, precum în jos să arată; 842, Ghenari 24. Însă: 6 adecă şase stănjăni de moşiie din cin şi pănă în cin în hotarul Drăjni-de-sus din partea moşului popii Stan. 1 jumătate pogon de loc tot din anologhiia acestor stănjini, loc de casă, însă de la Dumitru Băcanu din jos, alăturea şi rotocol. 1 falce de făneaţă tot de anologhiia numiţilor stănjăni, ce să numeşte la Odaie (?). 67 2 boi de jug. 1 vacă cu viţel. Hainele. 1 roche de stambă. 1 roche de cudnie. 1 fermenè de tradidan. Şi ale caisă (sic) măruntăi (sic). Şi de la noi puţin şi de la Dumnezeu mai mult dar şi blagosloveniie. Şi, pentru că eu am dat acestea, sau îndatorit ginere-mieu să-i facă fii-mei malotea, şi un strai să-i ia, şi ladă, şi batiste, şi, pentru că eu le-am primit aceste de mai sus însămnate, am iscălit, rugăndu şi pă cinstita suptocărmuire de au adeverit-o. Eu Ana diaconiţa, depreună cu fii-mieu Duţă, am dat cu toată blagosloveniia, şi am iscălitu. Şi eu Vasile sin Stan Dima, ginerele dăconiţii, am primitu şi am iscălit. Eu Ioniţă Bratu, martur. Eu Ioniţă Păvloiu, martr. Eu Radu Boluzea, martr. Enache lui Alecse, martr. Scriitorul aceştiia şi martr. Ioan.... Cu mila şi cu ajutorul lui Dumnezeu foie de zestre a fii-mieu Vasile din cele ce mă lasă inima a-i da, cum arata anume. Însă îi dau din toate aceste ale mele, atăt din cele stătătoare, căt şi din cele mişcătoare, şi dumeealor copii să aibă a îngriji pentru noi şi să stăpănească în bună pace. Şi la aceasta învoire au fost şi alţi oameni mărturii. Şi eu am rugat pă scriitori de m-au iscălit, iar eu am pus degetul la numele mieu. 842, Ghenuare 24. 68 Eu Stan Dima ot Poiana Merli adimpreună (sic) cu soţiia mea Niţa am dat. Eu Petre si Stan Dima am fost şi adeverez. Eu Manolaiche Gurău, martr. Eu Radu Gurău. DVT, nr. LXXXII, p. 66-67-68 31 august 1843. 68 Vînzare la Ogretin: "hotarul megiiaşăscu" şi "hotarul boerescu". Voicu Popa arată "în frica lui Dumnezeu" că-i vinde. "După ce s-au desfiinţatu protimisul". Fusese "prigonire şi vorbe proste". "Pentru ca să fiu crezut acest înscris că este adevăratu de... de însumi de fiinţa adevărului ca să nu rămăiu cu sufletul încărcat", a făcut formele necesare. "Eu Ene sin Pană din sat Surani am dat aciastă dovadă. Preda Ilie, Ioniţă rotar, aleşi satului Ogretinu". Pecetea satului cu fum. DVT, nr. LXXXIII, p. 68 5 mai 1844. 69 La împărţeala ce am făcut între noi la munţii Trefoiu şi Plaiu Lupului şi Vulpea şi Păltenetu ce săntem părtaşi pă aceşti munţi, adecă văru Costandin Anghelescu şi văru Gheorghe Gheculescu cu fraţi săi şi eu singur care era să fim adunaţi toţi să ne împărţimu, şi, fiindcă veri Gheculeşti n-au venit a fi la înpărţeală şi fiind numai eu şi văru-mieu Costandin, am înpărţit şi au luat dumnealor doao părţi, adecă plaiu Lupului şi Vulpea, şi mie mi-iau venit Păltinetu, şi verilor Gheculeşti le-am lăsat Trefoiu, care sănt toţi mulţumiţi. Dar au pricinuit veri Gheculeşti, zicănd că într-acest an să-i îngăduim ca să să stăpănească după cum au fost, adecă să ia tot venitul de părţăle tuturor. Eu cu bunăvoinţa mea i-am slobozit venitul acestui munte Păltineanu ca să ia numa pă aciasta următoriu an, iar de la vietoriu să aibă a-şi stăpăni fieşte-care partea sa. Drept aceia au dat acest înscris supt iscălitură. Alecu Iorgulescu. 1844, Maiu 5. DVT, nr. LXXXV, p. 69 15 decembrie 1844. 69 Judecată pentru "părţi de moşie din muntele Valea Stănilor al d-lui Marele Ban Mihail Ghica, ce are de a valma cu moşneni Pănteşti ce cu arendă să ţăne de chir Moisă Ciută, tot sud. k. k. ; iar cest Radul Morobiu silniceşte le-au păscut". DVT, nr. LXXXVI, p. 69 7 august, 1846. 70 O Zoiţa-şi vinde "partea de moară şi partea de pioă şi partea de pămăntu cu ce să află pă dănsul" surorii Lucsandra "după legatu ce-l avem între noi, să-i fie ohamnică moşie". Marturi şi "popa Necolaie ot mah. Tabaci". DVT, nr. LXXXVIII, p. 70 C. 1846-1848. Listă. 70 Nedelcu Gg. Munteanu moşneanu, i Ion Matei Pisău clăcaş, Radu Cîrstocea, Cîrstea Cărstocea, Stoica Cursaru, Vasile Radu Sora, Gg. Cojocaru, Niţă Pisău, Ion Gg. Terzea, Gg. Gg. Terzea, Dinu Goganu, Savu Sori i fii-său Nicolaie, Părvu Cepoiu, Bucur Gogan, Petre Cepoiu, Toma Terzea, Ion Tănase, Niţă Cepoiu, Duţă Cepoiu, Mihai Taciu, Radu Burleacu, Davidu Cepoiu, Stanca văduva Butucăriţă, Dinu Gg. Munteanu, Gg. Şindilă, Mihai Moroianu, N. Şandru, Gg. Fieraru cu fiu-său Sandu (?), Ion Cojocaru, Ion Şindilă, Gg. Cepoiu, Bucur Terzea, Dinu Şindilă, Ilie Baciu, M. Ciobanu, Gg. Brăduţă, Moise Burlacu, Bucur Pirvu, Nicolae Pîrvu, N. Radu Soru, Stan Davidu, Badea Cepoiu, Vasile Cojocaru, Dumitru Cîrstocea, Oprea Şindilă, Ion Şindilă, Oprea Chioară, Ilie Lăzăru (sic), Dumitru Alecse, Dumitru Goganu, Chiva Cojocăriţa, Moise Costea. (Din Plăeţ.) DVT, nr. LXXXIX, p. 70 Listă de clăcaşi din Plăeţ. 71 Dinu Gheorghe Munteanu, Ghiţă Marina, Nicolae Şandru, Sandu Ţiganu, Mihai Băjănar, Stanca văduva, David Cepoiu, Dinu Gogan, Ioan Tănase, Moise Costea Creţu, Dumitru Cristia, Ghiţă Cepoiu, Bucur Pîrvu, Nicolae Radu Sora, Ilie Baciu. DVT, nr. XC, p. 71 9 iunie 1846. 71 Zapis pentru bani al lui Gheorghie Cizmar către "dumnealui Tudoru Lăescu din satul Călugăreni". Iscăleşte "eu Gheorghie Cizmar Plainescu ot Mizil". DVT, nr. XCI, p. 71 1847, ianuarie 21. 71 Sărutu mîna. Cocoane Moise, totu ţe-ai făcutu pomană de ai datu mumă-mii bani la măritişul surorilor mele, fă bine dă-i dă şi acum, ca să scape de beleaoa de zestre beata mamă, fiindu-că nu mai are zi albă de surori, de totu plîngu, nu mai potu trăi de bărbaţi lor, din pricina baniloru. Să nu te îndoeşti dumneata pă cîtă vreme ai amanet moşiea în stăpînire: după cum s-a legatu cu zapisu esti prea sigur. Al dumneavoastră plecatu Matache Nicolăescu 1847, Ghenariie 21. Cinstitu dumnealui Marelui Pitaru Moisi Pănculescu. DVT, nr. XCII, p. 71 14 februarie 1847. 72 "Cernatu Şăler către Moisi Lăculescu" pentru "trebuinţa ce am avut de fănu am luat o clae de fănu ce au ’vut-o din muntele Leurdeanu cu tocmeală... dreptu lei 200". Marturi: "Dumitru Davidoiu, Stanu Davidoiu, Gheorghe Ciuciulă, Matei Lerţea, Andrei Leotcă, Gheorghe Laotcă". DVT, nr. XCIII, p. 72 1847, octombrie 26. 72 Supt iscălitul printr-acest înscris al mieu ce-l dau la măna dumnei coconi Siţi Pănculeasca ot Văleni că, rugăndu-mă de mi au dat un loc în mahalaoa Tabacilor pă moşiia dumneaei ca să-mi fac cărciumă pă mal, ce să învecineşte cu Gheorghe dascăl, ce este clăcaş al dumneaei de moştenire, însă într-aciastă cărciumă să am a vinde vinu şi rachiu şi băcăniie, şi eu să fiu următor a plăti dumnei căte lei patruzeci şi cinci, no. 45, pă fieşcare anu, co dooă luni mai nainte, iară, nerăspunzăndu bani pă vre un anu, să fiu depărtat dintr-aciastă binà. Deosebit i-am mai cerut dumniaei ca să-mi fac şi grădina înprejurul aceştii cărciumi, şi eu să fiu dator a da dijma din toate după obiceiu, deosebit plata de mai sus ce am legat pentru cărciumă, fiindcă propietatea de supt aciastă binà, şi grădina este a dumnei. Şi spre adevăr am iscălit acest înscris însumi cu măna mea, rugăndu şi cinst. supt-cărmuire locală de l-au adeverit a-şi avea tăriia în toată vremea, dăndu-mi şi dumnei asemenea înscris la măna mea. Niţă Ioniţă Lăzăroiu ot Văleni adeverez. Eu Mihalache tabacu marturu. Nicolaie potropop am scris. 1847, Oct. 26. DVT, nr. XCIV, p. 72 2 iunie 1849. 73 Cinstitei cîrmuiri a j. Prahv. plecată jalbă. De către uni din moşneni ogretineni mă văzu cotropit din dreptele mele fîneţe, clăcaşi, precum şi altile supt niciun fel de cuvînt drept, căci eu la leat 1841 amu avut în stăpînire-mi tooate aceste ce acum mi s-au cotropit de către numiţi, precum înşile dovedescu prin jalba ce au dat-o cinstitei desfiinţatei judecătorii de Saac şi care mi s-au încunoştinţat pă lîngă porunca acei cinstitei judecătorii no. 4842, cerîndu în zisa jalbă a lor ca nişte livezi de fîn ce eu le stăpîneam atuncea să să asigureze venitul lor pînă îşi vor aduce hotarnicu a-şi alege părţile supt cuvînt că au bănuială că stăpînescu eu mai mult, dar cinstita judecătorie n-au încuviinţat provlema lor, poruncindu-le prin porunca No. 4886, toto acelaşi an, ca mai întîi să-şi aducă numiţi pă hotarnicul lor, dumnealui Rădăcan Meinescu, şi atunci dovedindu-să că eu stăpînescu mai mult, să le întorcu înnapoi, dar ei fără să înţeleagă zisa poruncă, s-au pusără în sîlniciie şi me-au cotropitu în lipsa mea de acolo tooate cele ce mai sus zicu fără a să desăvîrşi hotărniciia, precum li să porunceşte. De aceia dar plecat rog cinstita cîrmuire a porunci cui să cuvine de a-mi înnapoia acele cotropiri şi ei să-şi urmeze porunca cinstitei judecătorii şi a-şi alege părţile lor despăgubindu-mă şi de venitu ce l-au luoat în silnicie pănă acum. Al cinstitei cîrmuiri plecat M. Pănculescu. DVT, nr. XCV, p. 73 1848, aprilie 25. 74 Foe de zăstre pentru lucrurile ce i le dau fi-mi Zinchi de zăstre. 1848, Aprilie 25. 1 lazu de fănu c-este de la Matei Barbu. 1 lazu de fănu ce-l avem dă la uica (?) Ilie Sersea, adică doo lazuri în Zeletinu. Deosibit de acestea i mai dau şi jumătatea ce mi să cuvine să mai iau de la socru-meu Postelnic Stanciu, atăt din cele nemişcătoare, căt şi din cele mişcătoare, însă din cele ce o mai rămănea după moartea socru-meu. Însă jumătate să rămăe pă seama gineri-meu şi jumătatea pă seama noastă, din căte va scoate. lei parale 500 adică cinci sute mi a datu bani... 2 boi de jugu. 8 oi mari. 2 vaci mari şi una mică. 2 scrofe cu purcei. 1 creapenu isu (sic). 4 roichi de stambă. 1 de tulpanu. 1 saltea de cit. 1 plapomă de cit. 3 perne de cit. 4 de căpătăia. 2 sculuce (sic). 4 cămăşi femeeşti. 12 tacămuri de masă. 1 t... de dulciaţă. 1 scorţă. 1 masă de casă. o prosopu. 2 feşnice de alamă. 1 pecheae (sic) de boltă. 75 1 boccialăcu de nunu. 1 de socru. 1 de ginere. 1 de soacră. 1 ladă mare. 1 scurteică de purtare. Şi mila lui Dumnezeu şi blagosloveniia noastră pom (sic) lui Avramu şi a lu Isacu. Eu Mariţa fosta soţiia a răposatului Nicolae Ţugui adeverez. D. Bărbulescul scritoru şi adeverezu. DVT, nr. XCVI, p. 74-75 1849, ianuarie 25. 75 Cu plecăciune d. vere Moise. Pentru caprele ce au fostu băgate în Trifoiu s-au găsitu la număr 96, din care capre săntu şi ale lui Samfiru, fagă (sic) noo 42, şi feindu orănduiţii ginere meu Temlei şi cu nepotu-meu Gheorghiţă ca să le ridece, eu m-amu înpotrivitu ca să nu le aducă la dumneavoastră fiidu ca să nu să întămple vre o zminteală, iar, de ni să va arăta vre o stricăciune la pădure denu partea acestoru vite, voiu fi eu răspunzător. Al dumneavoastră rugător Necolai... 849, Ghenare 25. DVT, nr. XCVII, p. 75 Văleni. 75 Adică noi care mai jos ne vom iscăli den zapisul nostru la măna dumnealui Pitarului Moisă Pănculescu precum să să ştiie că prin bună voie şi tocmeală i-am văndut partea nostră de moşiie ce o avem în hotarul zariştii în doo vulpi, care acestu codru de loc ne este rămas şi nooă de la moşi şi părinţi noştri. Deosebit de aceste îi 76 mai vindem şi partea ce să numeşte Fundurile, ce este în hotarul Barbeşului toată partea nostră. Însă aceste funduri este alăturea unde au văndut cumnată-mieu Necolaiu Ghica dumnealui. Şi tocmala ne-au fost pă aceste dooă trupuri lei 2600, n. 2600, dooă mii şase sute, care bani tocmeli i-am şi priimit încă de cănd trăia bărbată-mieu Ghiţă Ghica, şi dumnealui de astăzi înnainte să aibă a stăpăni moşiia stătătore ohamnică în veci, atăt dumnealui, precum şi urmaşi dumnealui, nesupăraţi de cătră niminea. Şi pentru mai adăvărată credinţă neştiind carte, am pus pă fii-meu Gheorghe de m-au iscălit fiind şi alte obraze faţă, rugăndu-i de s-au iscălit de martori, şi spre a dumnealui siguranţiie am rugat şi pe cinst. supt-ocărmuire de l-au adeverit. Ana, soţiia răposatului Niţă Ghica ot Ştefeşti, vănzătoare. Gg. sin Niţă Ghica, vînzătoăru (sic). Ion Costandinescu faţă, scriitor Nicolae protopop ot Văleni, cu zisa numiţilor vănzători şi martori. DVT, nr. XCVIII, p. 75-76 C. 1849. 76 Nicolae zet Vlad, Ene Vlad, vechilii moştenilor Bolăneşti ot Drajna-de-sus, Coca Dumitru, Gheorghe sin Radu Tudorică, Petre sin Ion Coman Tudorică, Cărstea sin Radu Albu, Costandin sin Frîncu Uscatului, Ion sin Gheorghe Bolînu, Ştefan sin Gheorghe Bolînu, Ioniţă Pavel, Stan sin Ioniţă Bratu, Dumitru zet Frîncu Uscatu, Vasile sin Ion Coman, Gheorghe Ene Tudorică, Niculae Stan Tudorică, Stan sin Radu Albu, Badea sin Ion Bolînul, Ion sin Stoica Bolînu, Dumitru Bolînul, Ion 77 sin Coman Bolînu, Vasili sin Mihai, Matei sin Gheorghe Bolînu, Nicolae sin Ion Bolînu, Nicolae sin popa Dumitru, Gheorghe sin Stan Tudorică, Ioniţă zet Ion Bolînu, Radu diiaconul, Stan Popa. DVT, nr. XCIX, p. 76-77 28 noiembrie 1849. 77 "Dincu sin Ceauş Gheorghe" iea în arendă de la Pitarul Moise Pănculescu "lazul de la Bătuta". "Să umble vitele ce le voi avea pă unde pascu şi ale clacaailor (sic) dumnealui; asemenea să am voie a duce şi lemne pentru trebuinţa casi mele tot de unde aduc clăcaşi, şi să dau pă an pentru havatul (sic) păsunea (sic) vitelor, căte lei cinzeci şi doi". DVT, nr. CI, p. 77 23 ianuarie 1850. 77 Zapis către Moise Pănculescu "că am luat la piscu Zmeurişului ca să fac curătură de fînu, însă să curăţ bine, a nu mai da lăstari din pămînt, căci, daca nu voi curăţi bine, atunci să avem a plăti pădurea cu lei 500". Scrie Şt. Macovei. "Bucur Tătucu, martur." "Eu, Mariia soţiia răposatului Niţă". DVT, nr. CII, p. 77 77 Potrivit porunci cinstitei supt-cărmuiri ce ni-au adus-o dumnealui Pitar Moise Pănculescu şi cu ceilalţi moşneni ogretineni ca să ispăşim pădurea după Ursoia ce s-au tăiat de postelnicu Gonţea, următori fiind, mergăndu în faţa locului, amu înnumărat 78 peziş de spre lazu ce au fost al lui Păntea şi care să ţine de dumnealui Pitar Moise Pănculescu, am găsit una sută şaizeci tuţi (sic) tăiete, unile în grosime de o palmă încheiată şi altile mai supţiri, etc. Ion Tătucu, Stoica... Comişelu aleşi de cătunu ispăşitor. Bratu ... (Apoi aleşii satului Ogretin, ispăşitori şi ei.) DVT, nr. CIII, p. 77-78 2 aprilie 1850. 78 Din Văleni: "Eu Paraschivu Cojocaru, mahalao Berivoeşti, în vărstă de ani şaizeci..., Eu Dinu Păscaru, mahalao Tabacilor, în vîrstă de ani şaizeci, m-am pomenitu pă stînjeni (sic) dumnealor povnicului Panca, ear nu pă călugăr de la Crasna, după cum umblă ei". Un Toma declară tot aşa, apoi: "eu Gheorghe popa Niţu, malao ot Tabaci", "eu Mircea Cismaru, mahalao Tabacilor" (ştie că Panca era "pă stănjeni Vălenescu de sus şi de jos"), "Dumitru Păsculescu, mahalao Tabaci", "Neculaiu Duca den Văleni", "Neculaie Zinculescu, răzaşu". DVT, nr. CV, p. 78 13 mai 1855. 79 "În adevăr a venit în zioa aceia stăpînă-său şi, nefiind el acasă, au cerut barda de la soţiia lui şi au plecat cu dănsu într-acolo, şi în urmă piste vr-o doo ciasuri au văzut şi pă dumn. Pitarul Moise că vine acolo în faţa locului şi, întrebînd pă Simina, clăcaşa dum. Pitarului, că cine au tăiat pruni ai dumnealui, i-au spus că i-au tăiat log. Enache , şi acum faţă cu noi au spus tot aşa. Deosebit zice că chiiar gineri-său Bucur al log. Enache ar fi zis socră-său că mai bine să-i scoaţă dăcît să-i tae, şi el n-au voit, iar dumnealui Pitarul, văzînd că au dosit atunci, după ce au tăiat pruni, dumnealui fără nicio poruncă au tăiat şi dumnealui tot atîţia pruni dumnealui log. Enache, după cum au tăiat şi el." DVT, nr. CVII, p. 79 13 mai 1855. 79 "Dovadă" pentru "dumnealui Enache Zane din tîrgu Văleni", "pentru puii de pruni" tăiaţi. "Asăminia mai arătăm că nucul ce este peste iazul morii s-au bătut şi s-au cules nucile de cîte ori s-au făcut, de răposatul polcovnicul Panca, şi în urmă de fratele dumnealui Ghiţă, şi după încetaria din viiaţă a dumnealui Ghiţă s-au stăpînit de cocoana Siţa dumeealui, şi vitele clăcaşilor ce-i are pă moşiia Valia Găşti s-au păşunat dobitoacele acelor clăcaşi de izlaz necontenit din gardul ce este făcut al ţărini dumnealui la vale pînă în dreptul mori." DVT, nr. CVIII, p. 79 30 noiembrie 1855. 79 Listă de oameni din Ogretin: Radu Lie (?) Listar, Liscu, Trifan Radu, Nicolaiu 80 Moimă, Gheorghe Marin, Barbu Zaharia, Gheorghe Porhoiu (Pomoiu?), Dragomir Hăsnea, Enache Toderică, Voicu Lepădat, Stan Ologu, Gheorghe Boştină, Niţă Boştină, Tudor Burlacu, Filepu Posea. DVT, nr. CIX, p. 79-80 24 august 1859. 80 Învoială cu Moise "la pădure din proprietatea ce o are dumnealui la muntele Trifoiu, ca să aduc la un ferăstrău ce-l am... a tăia tinichele pă curs de un an de zile... Să dau şi cinci sute de tinichele de la firăstrău şi cinci sute de lăturoi, şi mă leg a căra butuci numai la un firăstrău, iar, dovedindu-mă că am dus la altu ferăstrău un butuc măcar, atuncia eu voiu fi în răspundere, şi brad mic să nu taiu." DVT, nr. CX, p. 80 15 februarie 1861. 80 Îndatorire asemenea. "Să easă tinichele fără lăturoae, de o palmă bună... Însă, dacă nu vom intra precum ne legăm mai sus ca să scoatem, atunci să plătim fiecare mai sus ca să scoatem, atunci să plătim, fiecare sută de tinichele cîte doi galbeni... Eu Dumitru sin Stan Chiciorianu, Ion Voicia, Nicolai Pîrv, Gheorghe Dobre Gogonia, Oprea sin Neagu Gogonia, Nicolai Ioniţă Gogonia, Niţă Gogonia, Ion Neagu Gogonia, Stan Radu Brat, Anghel Ene, Voicia, Gg. Ilie Voicia". 81 Întăresc "dipotaţii" de la "Mîneciu Ungureni": Nicolai Pisău, Gg. Moisoiu, Gg. Filip. "Gg. Popescu scriitor, rugat fiind". DVT, nr. CXII, p. 80 12 noiembrie 1865. 81 Învoială de şindrilă, 50000 la Trifoiu. "Şi să i-o aducu la Isvoră la casele d-lui în soroc de astăzi în cinsprîzece zile, însă şindrila să fie în lungime de o palmă şi o scopă, de ale d-lui, iar de lată d-un podu de mînă de a d-lui, ca să fie plină, grosă, ulucită bine şi făţuită, cuţitoită bine şi să fie dreaptă, să nu fie sucită, cu preţu de lei treisprezece miia, făcutu şi adusu la casele d-lui... A nu aduce sminteală maisterului la şindrilitu casăloru ce iastea să învăli acumu cu această sindrilă (sic)... Ieu Ioniţă Niţă Pisoi adeverezu, comuna Isvorăle, ieu Dincă Petre Băcanu comunu Văleni, martoru." DVT, nr. CXIV, p. 81 8 mai 1866-1877. 81 La hirăstrău grecescu. 261 pardafuri. 95 scănduri. 1750 tinichele. 5 duşumele. 74 lăturoe cioplite. 350 idem necioplite. 6 pănză de herăstrău, o rotă cu ferecătura, o cujbă, un lanţ, 2 pene adică cărlige, 6 cercuri la roata de apă, un boldu. 82 112 butuci s-au găsit în drumu herăstrăului, dar spun herăstrăeri că sănt ai dumnealui Drăghiciu Ciucu. DVT, nr. CXV, p. 81-82 26 iunie 1867. 82 Oameni din Izvoară (Opria Lăutaru, Nicolae Băleanu, Ioan Stejaru, Stan Bălanu, Niţă Bălanu, Miclia Bălanu, Ghiţă Păuna, Tudoru, Bălanu, Adam Marina, Nicolae Opria, Nicolae Păuna; scrie Radu Moisescu) se învoiesc cu Moise Pănculescu ("domnu...") "ca să săpăm din gura iazului, să-l adîncim din ce să află săpat acum încă trei palme, şi să-l mai lărgim din ce să află acum încă doo palme, şi să mergem cu săpătura aşa pînă sînt roate mari dedesupt". DVT, nr. CXVI, p. 82 25 iunie 1867. 82 Învoială cu acelaşi pentru "corlăţi..., însă corlîţile bune, lungi de 14 palme, de cîte o palmă de latî". "Am primitu ca să-i fac 100 de corlîţi ca sî le aduc la hanu lu Dumitru bolîn, amu primitu ca să-i facu 50 de corlîţi şi să le aducu la han." (latine:) Iscălesc: "Dumitru Lungu, Costandin Enace Bălanu cizaşu, Dumitru moraru de la Plăeţu, Stanu Puşcaşu". DVT, nr. CXVII, p. 82 Pe la 1750. 86 Cu ajutoriu lui Dumnezeu am făcut aciastă foe de zestre a fiici noastre Joiţi, după cum arată în josu. 10 stăjăni de moşie în hotarul Ogretinului şi cu partea lor în muntile ce să numeşte Leordeanu. 1 livede de pomi păn doao cu cumnată-mieu Iordache, tot într-acest hotar. 50 stănjăni de casă la valea Găşti. 60 stănjăni în hotaru Lăbeştilor, cu vadu de moară. 1 jumătate de vadu de pio de la Stanu Lăbescu, tot în hotaru Lăbeştilor. 1 loc de zahanà din susu de colacu de piiatră la Şipotu, de trei pogoane. 8 pogoane pămăntu de vie unde a fost viia răposatului vătaful... în dealu Găgenilor, cu partea lor de livede de pomi, partea de moşie din hotarul Homorăciului, ce o am pă doao cu cumnatu-mieu Iordache. 1 răndu de haine de purtare. 4 (?) cămăşi voiniceşti. 87 5 cămăşi fămeeşti. 2 zăbranice cusute cu beteală. 1 tulpanu... 3 tulpane cusute cu mătase. 15 gevrele. 4 brănişoare cusute. 6 talere de cositor cu cuţitile lor. 1 şervet. 1 pişchir de obraz cu căpătăile lor de borangicu. 1 masă de pănză. 1 plapomă cu gerşafu ei. ... saltea cu doao perne de părete. O pernă lungă cusută cu flori. 2 perne mici iarăşi cusute. 1 ciarşaf... 5 suflete Ţigani, Dumitru Ţiganu i Costandin fii-său lăutaru i cu fiiu?-său. 1 rănd de haine de savaia. 1 tătarcă blănită cu sangeapu. 1 tivlichie blănită cu laşcă. 1 roche cu antiriu ei. 1 roche şaliu cu antiriu ei. 1 biniş de atlaz galbenu. DVT, nr. II, p. 86-87 1775, mai 10. 87 Adecă eu Cozma i cu frate-mieu Radu, feciori Albului Morojănă, care mai jos ne vom iscăli, dat-am acest credincios zapis al nostru la cinstită măna dumnealui logofătului Ursache precum să să ştie că dă a noastră bună voe, nesiliţi dă nimenea, am văndut dumnealui dooă pogoane dă loc sterp ot satul Şăpotul pă apa Telelinului ot Ţinut Săcuenilor, însă la drumul cel mare, dăn apa Căcată în spre apus, însă pogonul măsurat cu prăjănă dă palme optusprezece şi un pumnu, însă pogonul căte tl. optu tocmai, şi am luat toţi bani 88 dăplin în măna noastră, şi dumnealui să aibă a-şi stăpăni pămîntul cu bună pace, atăt dă către noi şi dă către copii noştri i dă către tot neamul nostru: atătă să stăpăniască dumnealui, căt şi coconi dumnealui căţi Dumnezeu îi va dărui, şi neam dă neamul dumnealui, să fie dumnealui moşie ohamnică. Iar, cănd să vor scula cineva dăn neamul nostru sau din moşneni ce săntem răzoraşi la moşie cu vre-o gălciavă asupra dumnealui, să avem noi a răspunde iar dumnealui, orice cheltuială s-ar face. Care aceste pogoane dă loc ce am văndut dumnealui să hotăraşte pă dăn sus cu Nedelco părc. şi pă dăn jos cu unchiu nostru, unchiaş Bran Morojănă. Şi, cănd s-au făcut acest zapis, au fost mulţi oameni mărturii, care mai jos să vor iscăli. Şi pentru credinţă ni-am iscălit şi am pus şi degetile în loc de pecete, ca să să criază aciasta. 1775, Mai 10 d. Eu Cozma Morojănă, vănzător, ot Şăpotu. Eu Radu vănzător ot - (sic). Eu unchiaş Bran Morojănă i moşnian, adeverez. Eu Niagul sin Bran adeverez. Eu Dumbravă sin Bran " Eu Călin moşnian " Eu Ion Roşor moşnian " Eu Mihilă Roşior moşnian " Eu Ispas ot Şăpotu, mart. Eu Mateiu Bezdădian " Eu Stoica Buză ot Boldeşti, mart. Eu Manea morar, martur. Eu Dumitru Tămărjoc, martur. Eu Dumitru Vărzaru, martur. Eu Nicolae ot Lipăneşti. Şi am scris eu Eftenie logoft. şi cu zisa şi învăţătura lor, şi sănt şi mart. Vo: Zapisul Cozmii i al Radului brat ego ot 89 Şipot, pentru 2 pogone de loc sterp ce-m cumpărat ot Şipot de la dănşii de am făcut cărciumă. DVT, nr. III, p. 87-88-89 20 mai 1776. 89 "Eu, Dobre Gărlea, dinpreună cu soţiia mea Dobra, fata Radul Mărojănă, şi eu Ion Tătara, dinpreună cu soţiia mea Gherghina, fata lui Echimu Morojăna", vînd celui de sus "doaoă pogoane dă loc, însă loc sterpu ot satul Şăpotu pă apa Teliajinului ot Săcueni, însă la drumu cel mare, din apa Căcata în spre apus, atătu păn jos pă lăngă frate-său Radu, însă pogon măsuratu cu prăjănă dă palme optusprezece şi un pumnu, şi pogonul căte tl. optu tocma." Marturi cei de sus, plus "Mirea, Ion Chelar, Toma ot Scăeni, Antone Săpunaru". Scrie acelaşi. DVT, nr. IV, p. 89 12 iulie 1792. 89 "Pană sin popa Mihaiu şi nepotu Niţul bogasieriu" vînd "dumnealui logft. Stoicăi" "şase pogoane şi jumătate de vie în dealu Seciului pe moşiia Bucovului, cu otaştină, care vie îmi este rămasă de la unchi-mieu răpt. Niţă bogasier", cu 300 de lei. "Însă viia cu tot coprensu ei, cu cramă şi cu levede de făn i levede de pruni i cu doaă buţi şi cu celelalte vase ce s-au găsi tîn cramă ..., şi i-am dat şi alte toate zapise vechi şi scrisori ce am avut." Iscălesc şi ..., Panait Săpunar, Păun vt., Denul Croitoru săn Radu abagiu, vecin den jos, Barbul logft., isprăvnicelul dumnealui Vel Vornicul Racoviţă, Dumitrachi Polcv.". Scrie "Gheorghe logt." DVT, nr. V, p. 89 Hotarul Drajna-de-sus. 90 Împărţire: "fălci în făneţe", "pogoane în căminuri", "pog. arăture, păş., izlaz". Nume: "Gheorghe Boleacu, la grădina lui Frăncul Călăvitu, Ion Răşănar, Necolae Uscat, Gărbea, căminul Petru Bărduşăl în partea Gărbi, Ene Vlad, Tudorică, Uscăteşti alături, Todoriceşti, Ioniţă Pavăl, Diiconiţa, Ene Tudorică, grădina cu porumbu în drumu casi, căminu casi, grădina lui Gheorghe Tudoroiu, Dumitru Băcanu, Arghira baba, Ioniţă sin Bratu dulgher, Duţu, Ion Cărstea, Ion Revecoiu, Sandul Stavăr, Ceauş Gheorghe, Niţă Boştină, Coman precupeţu, Dumitru spănu, Păsărică, Gheorghe Ciobanu, Bucura văduva". DVT, nr. VI, p. 90 18 septembrie 1805. 90 "Eu Frăncu sin Drăghiciu ot Izvoară dinpreună cu feicori miei i cu soţiia mea" dă zapis "dumnealui naşi-mieu Micli Zbăriu" pentru un împrumut. Scrie "Panait sin popa Radu Izvoranu". Altfel, moşia să-i fie "de uric stătătoare". DVT, nr. VII, p. 90 27 octombrie 1805. 90 Anaforà către Domn în pricina lui biv Vel Păh. Scarlat Grădişteanu şi Pitarului Ştefan Macoveiu cu vechilul mănăstirii Radu-Vodă "pentru o cărciumă ce ar fi avănd numiţi boeri pă moşăia dumnealui Padina şi Macoveiu", oprite de "arendaşi". Cîrciuma e "lăngă drumu ... ce să numeşte al Sării". "Dă va fi preţul la cărciuma dumnealor mai scăzut, toţi ceilalţi lăcuitori fără îndoială vor trage la băutură acolo pentru mai eften, şi să înpuţinează dintr-aciasta 91 vănzarea vinului mănăstirii, pricinuindu-i-să pagubă". Pentru vitele ce pasc, "ne-am adeverit din chear netăgăduirea lăcuitorilor, că ar fi trecănd şi pă moşăia aciasta a numiţilor boeri". Locuitorii spun că "la nimeni nici odinioară dă atăta sumă dă ani ce sănt trăitori acolo pănă acum erbărit nu au mai plătit şi nici zapis au dat la vre un stăpăn dă moşăie ca să plătească erbărit": ar cere şi alţii, şi li-ar fi "peste putere". "Alt mijloc nu au fără dă căt cerură a li să da voie ca să să mute din satul mănăstirii cu lăcuinţa lor pă altă moşăie.. Văzum şi noi că a fi supuşi la plata erbăritului le este forte peste putinţă şi, îndatorăndu-să a da acest erbărit la toţi stăpăni moşăilor pe care le ajung vitele cu păşunea, să pricinueşte strămutare satului. Din care pricină neputănd a le face mai multă silă, rămăne ca precum Duhul Sfănt va luminà pă Măriia Ta să să dea hotărăre şi asupra aceştii pricini". DVT, nr. VIII, p. 90-91 1 mai 1812. 91 "Vladu sinu Stanciu Şărbu dă la Izvoară" dă zapis "cumnată-mieu Stan Gaftoiu ce ţine în căsătorie pă vară-mea Stana, fata unchiului mieu Ilie Baraţu, ce au ţinut în căsătorie pă mătuşă-mea Uţa, ce au fost soru bună cu mumă-mea Stana", pentru vînzare de pămînt, "după cum să împărtăşesc şi alţi tovarăşi ai noştri dă moşăe". Preţ: 25 de taleri stînjănul. Iscălesc: Dinul Drăghici, Soare Băraţu. Scrie "Filip logt. ot Văleni". DVT, nr. IX, p. 91 5 august 1814. 91 "Mihaiu băcan ot Slănic" (marturi: Petre sin Goţea), Gheorghe Ivanu, încredinţează "cu al doilea zapis" "logofătului Anăstase 92 Coca" pentru un împrumut de la el, "acum ani 2". "Vrănd să mă ducă să mă închiză la boeri ispravnici, am căzut cu rugăminte ca să mă mai îngăduiască pănă la sfărşitul lui Ocv." Va da atunci o parte, iar "ceilanţi rănduri, rănduri pănă la anu să mă plătescu... Iar, cănd eu nu mă voi ţinea de această legătură, să fie dumnealui volnecu ca oricănd mă va găsi să mă închiză.. Şi, cănd am făcut acest zapis, au fost şi alţi neguţători faţă." DVT, nr. X, p. 91-92 16 iunie 1815. 92 Zapis către Moise Pănculescu "precumu să să ştie că livedea cu pruni noua în ... satului peste gărlă, dinpreună cu obrachea (sic) ei, o are cumpărată de la Stan Popa Gavrilă, să stăpăneşte de dumnealui de atunci şi pănă acum toată..., atăt după suptu pruni, cătu şi pă dă lature, avăndu şi arătură de bucate mai înnainte, şi în urmă, cîndu i-au fostu arătura, s-au cosit iearba după acele locuri, ba încă, căndu i-au făcut trebuinţă, ştimu că au văndutu iearba atăt după suprune, cătu şi după locurile cele..., de au făcut făn Gheorghe Pătraşcu, şi la al doilea an lui Văsili cizmar şi la un Sandu Obrejean... Un trupu cu ţarăna satului nostru Ogretinu." Iscălesc Stoica dascălul şi alţi "deputaţi" ai satelor. DVT, nr. XI, p. 92 25 iulie 1815. 92 Anaforà. "Vladul i Stoica, fraţii, feciorii lui Iordachi ot satul Ştefeşti, dintr-acest judeţ, au tras la judecată înnaintea noastră pă dumnealui biv Vist Themeliie" pentru stînjeni vînduţi la Ştefeşti. El răspunde că erau datori şi, "neputănd face de bani, s-au învoit în cele din urmă de au văndut acei stănjăni 40 dinpreună cu moara 93 i cu toate cele ce să mai află pă moşie, dănd pă aceşti stănjăni tl. 1500... Şi aşa de la vănzare şi pănă acum, de sănt trei ani, au stăpănit aceşti stănjăni fără a i să face cătuşi de puţină supărare, şi în puterea cumpărătorii au cheltuit alţi bani de au prefăcut moara, fiind veche, cum şi stănjăni i-au deşchis, care zapis de vănzare ni-l arătă de-l văzum cu leat 1812, Iulie 27, de sănt ani trei". Erau şi "livezi de pruni ohavnice, cum şi altele după care ia dijma, i cu cărciuma lăngă moară i un grajd şi o livede de făn, ce îi au de cumpărătoare de la moşii Crăciuneştilor... Pă din jos de spre Miazăzi să hotăraşte cu moşăia schitului Zamfira, şi lungul capului de spre Răsărit din moşiia mănăstiri Colţii merge pănă în apa Vărbilăului..., stănjănul po tl. 37, bani 60." Întrebaţi jăluitorii, "vre un alt cuvănt vrednic n-au avut fără numai pricinuia că nu s-ar fi luat de către dănşii banii toţi precum să arată în zapisu. A cărora pricinuire, cu toate că nu s-ar fi luat de către dănşii banii toţi precum să arată în zapisu. A cărora pricinuire, cu toate că nu ave niciun temeiu, dar pentru ca să nu le rămăe niciun cuvănt, şi să ia judecata curată pliroforiie de adevăr, li s-au făcut socoteală de bani ce au priimit netăgăduiţi de jăluitori cum şi de dobănda lor, la zece unul, după pravilă". Se vede şi un prisos"pentru nişte vase". "S-au cunoscut neadevărată arătarea lor, umblănd numai cu pări viclene peste trei ani după vănzare". Themelie e deci "bun cumpărător". Vlad luînd mai puţin, "este dator Stoica să-i răspunză la frate-său Vlad". DVT, nr. XII, p. 92-93 29 septembrie 1815. 93 La 29 Septembre 1815, fraţii fac apel de la ispravnici la Divan, care confirmă "cea d-intăi judecată isprăvnicească". Ei pricinuiseră că "i-au silit pentru bani ce să află datori, şi n-au îngăduit nici pă alţi neguţători ca să dea stănjăni şi moara în 94 arendă, după ce s-au înplinit sorocul părătului, ca să să plătească de datoriie, mergănd cu însuşi neguţătorii la dumnealui, şi n-au vrut să priimească bani de la aceia, ci prin închisori şi siluiri de nevoe ş-au văndut stănjăni şi moara. Şi, cu toate că, precum zicem, n-au jăluitorii niciun cuvănt, căci chiar părătul Vistier, după ce i s-au înplinit sorocul arenzii, le-au dat şi adeverinţă ca să dea stănjăni şi moara în arendă la oricine vor voi, numai să-i aducă toţi bani datorii, ca una ce să află zălog la dumn. şi, negăsind alţi muşterii, după soroacile ce în multe rănduri li s-au pus, am văndut stănjăni şi moara prin zapis iscălit de către dănşii şi adeverit şi de către boerii ispravnici dintr-acea vreme, care zapis şi adeverinţă ce le-au dat părătul Vistier a găsi alţi muşterii nici jăluitorii nu le-au tăgăduit". Se decide ca pîrîşii să aducă pe acei negustori, dar nu-i aduc. "Din care şi aciasta curat să cunoaşte că umblă numai cu viclenii, ca să strice vănzarea ce au făcut acum peste trei ani." Se invocă articolul 3, tit. 23, cartea III din pravilă. DVT, nr. XIII, p. 93-94 5 Iulie 1817. 95 "Bucur Miloiu de la Boldeşti, dănpreună cu soţiia mea Mariia, cum şi eu Radul sin eg şi eu Neculae sin eg" dau zapis lui biv Vel Sluger Gheorghe Boldescu că-i vînd parte "din moşiia noastră ce avem din jos de colacul de piiatră, care să vecineşte dă spre partea de dăn sus cu moşiia mănăstirii Tărşor şi dă spre parte dă dăn jos cu moşiia lui Dumitru Hart. (sic)": "din drumul cel mare al Vălenilor asupra Apusului, care ne merge moşiia în lung, păn peste gărlă..., şi în curmeziş căt ţine coprinsul latului moşii noastre, dăn moşiia Tărşorul pănă în moşiia lui Dumitru Hart." "Drept 96 aceia şi dumnealui în puterea acestui zapis al nostru, ca un bun ohavnic moşnean stăpănitor ce este, să-şi facă zahanà, băcăniie, cărciumă, brutărie, măcelăriile, să vănză vin, rachiu, orice va pohti slobod să fiie, pentru căci aşa ne au fost cuvăntul. Şi pentru aciastă trebuinţă au cumpărat dumnealui aciastă bucată de moşiie de la noi, ca să-şi facă zalhanà cu tot tacămul ei, precum este obiceiul, şi cărciumă şi băcăni cu celelalte dă rănd... Ne-am pus degetele la numele noastre în loc de peceţi, iscălindu-ne chear unul dintre noi ce am ştiut carte şi pe ceilalţi tovarăşi vănzători, adecă eu Neculae Nistor cu măna mea, ce sănt şi vănzător". Nume: Gheorghe, Bălaşa. DVR, nr. XV, p. 95-96 23 august 1817. 96 Anaforà către Dumn. "Stoica sin Dan ot satu Ştefeşti" arată că cei patruzeci de stînjeni ai lui de acolo, "cu moară i cărciumă şi livezi de făn i de pomi încă din vremea oblăduirii Ruşilor în ţară au fost date în arendă la vt. Vist. Themeli ot Slănic". Au luat împrumut 1170 de lei "numindu-i pe arendă de moşiie, ca să o mai ţiie de la înplinirea sorocului înnainte". Dar "nu ş-au urmat părătu făgăduiala, că la sorocul arenzii au pecetluit moara şi cărciuma şi prin închisori i-au siluit a-i vinde moşiia statornică", înlăturînd "alţi muşterii arendaşi". Cer şi carte de blăstăm. S-a "cetit jalba întru auzul părătului". El "puse înnaintea judecăţii dooă alegeri isprăvniceşti". Se vede astfel că "jăluitorul numai cu o pornire plină de răotate umblă zmăcinăndu prin valurile judecăţilor pe părătu, incurcănd feluri de pricinuiri, cănd unile, cănd altele". DVT, nr. XVI, p. 96 1817, decembrie 12. 97 Tal. 120, adică una sută dooăzeci, am priimit de la dumnealui Slujeru Gheorghe Boldescu din taleri doo sute, care am tocmit cu dumnealui încă dă la luna lui Iulie trecut pentru o bucată de moşiia care am văndut dumnealui în drumul cel mare al Vălenilor, dăn jos dă colacul dă piiatră, fiind bună a noastră moştenească. Şi, cănd îi vom pune semnele din cap pănă în cap, pă unde am arătat dumnealui că am văndut, adecă dăn drumul cel mare pănă peste gărlă, atunci să ne dea şi cusurul pănă la tal. doo sute. Şi spre a fi ştiut bani ce am priimit, atăt arvuna întăiu, cănd ne-au dat, cum şi acum, că cu toţi s-au făcut tal. una sută doozeci, şi cum că este vănzare bună cu adevărat, de a noastră bună voinţă, netăgăduit am dat dumnealui noi cu toţi aciastă adeverinţă, şi spre încredinţare ne-am iscălit, puindu-ne şi degetile la numele noastre în loc dă peceţi. 1817, Dichemvre 12. Eu Bucur Miloiu ot Boldeşti adeverez, vănzător. Eu Mariia, soţiia lui Bucur, vănzătoare. Eu Radu sin ego, vănzător, adeverez. Eu Neculae brat eg adeverez, vănzător..., marturi la acea tocmeală. Şi am scris eu Iancul Bărbătescu cu zisa lor, şi martor. DVT, nr. XVII, p. 97 2 ianuarie 1818. 97 "Bucur Miloiu ot Boldeşti, denpreună cu soţiia mea Mariia" şi fiii, dă zapis lui Gheorghe Boldescu pentru o vînzare pe lîngă cea de mai sus, încă "un pogon de pămănt", "măsurăndu-l cu prăjăna de optsprezece palme şi un pumn cu palma dupe cotu domnesc". DVT, nr. XVIII, p. 97 27 septembrie 1818. 98 "Ancuţa Postl. ot Ploeşti" şi "Gheorghe sin Postelnic Costandin" dau zapis "Vistierului Themeli" că au cumpărat de la el "una sută şaizeci şi doo de oi, părechea căte tl. patrusprezece şi jumătate, care face tl. una mie doo sute patrusprezece şi jumătate". "Iar, cînd la numitul soroc nu vom răspunde bani, orice cheltuială sau zeciuială să va întămpla, să fie tot de la noi". DVT, nr. XIX, p. 98 1819. 98 "Simion sin Stan ot Ştefeşti" şi "Ion părcălab ot tam" dau zapis "dumnealui polcovnicului Vasilache Măicanu" "că m-au luat în chizăşiia dumnealui de tal. 105... de la dumnealui Vistieru Themelie, pă mine şi pă Ion părcălab, adecă pe Ion părcălab de tl. 101..., cu soroc de dooă săptămîni, dăndu-mi zapisul coprinzătoru că, de nu să va înplini bani la numitul soroc, să nu mai aibă dumnealui Visteru Themelie cu noi, ci să-i răspunză dumnealui fără nicio pricină. Deosebit de la numitul soroc, este coprinzătoru zapisul dumnealui polcovnic, neînplinindu-se banii de dumnealui polcovnicu, să aibă a umbla cu dobăndă, şi orice cheltuială sau zeciuală să va întăpla, să fie tot de la dumnealui polcovnicu. Drept aceia dau şi eu acest zapis la măna dumnealui cu soroc, de acum pănă Duminecă în doo săptămăni să am a răspunde dumnealui polcovnicul bani ce să scrie mai sus, fără nicio pricină". DVT, nr. XX, p. 98 26 aprilie 1820. 98 "Eu Ioniţă, dinpreună cu soţiia mia Vlădaia i cu nepoţi noştri carele mai jos ne vom iscăli", dă "dumnialui biv Vel Paharnecului 99 Gheorghiţă Boldescu" zapis pentru "şapte pogoane dă pămăntu ohavnecu, carele să ştie de la cine sănt cumpărate şi de noi: un pogon de livede în paţia (sic) de suptu coastă spre soare apune, cumpărată de la Negoiţă al Chiţii cu zapisu, trei totu în paţia spre soare apune, totu de la Negoiţă cumpărate, una cesvărtă în Şipotu, la făntăna desupra, locul casii cei vechi, totu de la Negoiţă, dooa pogoane şi trei cesverţi în luncă, din rogojăna cia siacă pănă în iazu, doisprezece stănjăni curmezişi, cumpăraţi de la Goicia ot Scăeni în stănjăni Decului Morojănă. Şi aciaste şapte pogoane de loc carele şi mai sus le arată pe anume, li-am văndutu de bună voia noastră îndreptu tl. 210, şi aceşti bani i-am lot toţi deplinu în măinile noastre. Şi, căndu s-a făcu (sic) acest zapisu, au fostu şi alte obraze faţă, carele s-a şi iscălitu pe anume". Şi "nepoţi Vlădăi", "Din Jăngar cu soţiia mea Joiţa i copilu nostru, nepoţi Vlădăi". Scrie Matei diaconul din Boldeşti. DVR, nr. XXI, p. 98-99 2 ianuarie 1823. 99 "Stan sin Călin de la satul Şăpotu" dă zapis lui Gheorghe Boldescu pentru patru "stănjăni de moşiie, al cărora lungu este din apa Teleajinului pănă în valea lutului, pe care stănjăni să află arături de porumbu, făneţe şi pomi, cum şi un loc de casă în drumul cel mare al Şăpotului, care merge la Văleni şi la Ploieşti, pe care am şi casă dă şăzu eu. Şi, fiindcă eu din păcatele mele s-a întămplat de am căzut la scăpătăciune, cu aceşti puţini stănjini nu-mi puteam face nicio ajutorenţă ca să-mi hrănesc soţiia şi copii. Şi, socotindu-mă pentru a mea folosinţă, m-an învoit cu dumnealui boieru, fiind şi vecin cu pămăntu mieu, şi am făcut schimbu, adecă ne-au dat dumnealui o 100 pereche de boi trăgători de jug, buni pentru hrana casii mele, care me-au plăcut mie, şi osebit tlr. patruzeci ca să-mi fac căruţă cu tacămul lor, ca să mă hrănescu şi să-mi poci plăti şi dajdiia şi ca să caut de sufletu răposatului tatălui mieu". Dă stîjenii "din cap pănă în cap". "Şi eu de astăzi încolo clăcaş, ca să fac clacă la dumnealui pentru casa mea". DVT, nr. XXII, p. 99-100 După 1823. 100 Dintr-un document de vînzare: Între hotarul Ogrătinul, de moştenire, şi între hotarul cel de cumpărătoare au căzut acel laz pă hotarul de cumpărătoare, şi s-au dat în stăpănirea lui Enache Comişăl, carele în urmă i l-au dat pă puterea acelor 14 stănjăni ce i-au văndut, în leat 1823, şi l-au şi stăpănit pănă de sănt acum doi ani, şi numai dă atunci l-au scos părătul din stăpănire precum arată... Iar celălalt laz ce să numeşte curătura lui Păsărică este făcută curătură chiar dă cătră Enache Comişăl şi stăpănită dă cătră dănsul mai bine de dooazeci de ani, pănă căndu i s-au dat lui, arătăndu şi pentru aceasta o mărturier înscris de la 19 tot ale trecutului Marte, iscălită de Barbu sin Păsărică i Radu Pătuc, coprinzătoare că pentru un laz dă făn ce este peste vărfu, unde le-au fost odaia oilor, pă acel laz peste 20 dă ani le-au fost stăpăn Enache Comişăl, şi, după ce l-au văndut jăluitorului, l-au dat tot lor de l-au cosăt şapte ani". Se cercetează "cu dă amăruntul". Se constată că rău a luat polcovnicul lazurile de la jăluitori. Iscălesc "Răducanu Paharnic" ca "prezedent", Manolache Papadatu Iordan, Costache Villara. "Grefier Gheorghe Bilciurescu". Pecetea judecătoriei cu fum: coroană, patru forme de pară în jos. DVT, nr. XXIII, p. 100 1828 februarie 9. 101 Adecă eu, care mai jos mă voi iscăli, încredinţez cu zapisul meu la măna logofătului Niţă sin Stan Gaftoiu precum să să ştie că i-am vîndut partea mea, ce mi-o dăduse tatăl mieu, din drumul Poenii lui Burchi în jos pînă în apa Crasna, pe Vălcelul Rufturilor pînă în apa Crasna. Şi vînzarea acestui petic de loc o am vîndut de uricu pă taleri 100, adică una sută, să aibă a o stăpîni în pace, atît şi copiii lui cîţi Dumnezeu va porunci, şi pentru mai adevărată credinţă m-am iscălit, puind şi degetele în loc de pecete, ca să să crează. 1828, Februar 9. Eu Sterie sin Dinu Drăghici, vînzător, dinpreună cu soţia mea Sultana şi cu copiii mei, cîţi Dumnezeu îmi au dăruit. Eu Mihalache sin Dinu Drăghici, vînzător. Şi am scrie eu Ion Botia cu zisa lor, şi martor. DVT, nr. XXIV, p. 101 1833, octombrie 20. 101 Adică eu cel mai jos iscălit încredinţez cu acestu zapisu al mieu la măna dumnealui pocovnecu Pancu ot Văleni precum să să ştie că pre bună tocmială am tocmit ca să-i cur o făneaţă de pădure ce o are pă valea mare în hotarul Izvorilor, care să numeşte Poiana Rapi. Semne să începe: din drumu carului, se începe să între în curătură, care curătură să numeşte a lui Ion Corui, care este înjugată cu a dumnealui, şi den drum să începe pănă curătura Corni şi merge drept în muiche pănă în drum, den muiche, şi de acolea ia la vale pă piscu şi coboră în vălcea la un copaciu mare de fag, şi ia scursura la vale păn doi anini, săntu în răndu, şi ese în poiană drept în drum, de unde s-au început. 102 Şi tocmiala ne-au fost tl. 30, adică treizeci, care bani i-am şi primit toţi deplin în măna mea acum la tocmeală. Şi căte nuele va găsi, să le curăţu şi să le fac grămadă, braţuri, lemne ce va fi să le străngu şi să le fac grămadă, ca să şi le ia dumnealui. Iar mărunţişu de crăngu să le puiu pă tulpinile lor şi să le dau foc la primăvară. Şi spre a fi ştiut am rugat pă scriitorul acestui zapis de m-au iscălit, şi eu mi-am pus degetu la numele mieu în loc de pecete ca să să crează. 1833, Oct. 20. Eu Ion Cioroiaşu ot Măneciu plat. Eu Neculai Cornea ot Cerneşti, martur. Eu Ion Ceşcu ot Star-Chiojdu am fost faţă, şi martur. Şi am scris Stan sin Ion Cheşcu ot Star-Chiojdu cu zisa numitului Ion Cioroiaşu, şi martur. DVT, nr. XXV, p. 101-102.