1686 noiembrie 1  
 4 Adecă eu Cşena şi eu Leca Papăză-oulu de la Seizi, venindu nainte nigoţitori,  avăndu noi amăndoi socotela pre căci nu ne-m putea noi amăndoi socoti, ce ne-a  socotit nigoţitori şi ne-au înpăcat de la o suta penă la unol şi de la unol penă la o  suta, precum să nu mai avem a ne pări mai mult nice naintea nigoţitori, 
 5 nice nainte  lege, căce au fost socotela nainte staroste nostra şi nainte capitanol nigoţitorilor şi  nainte jipanului Mihali Piroşi, şi nainte Mircei, şi ne-m socotit cu bunbacol de la  Sighişora şi co cioltari şi co bunbacol cela ce am fost adus pe urma şi co tote ce am  avot noi amăndoi, şi am rimas cu Cşena den socotela ce au găsit nigoţitori mai sus, am  rimas 200 de lei să-i mai dau lu Licai Papaza-oulu, precum voi potea, să-i  pletesc precum ne-u socotii, şi dentr-acest să n-aibă Lica co mine a trage pără,  nice au Cşen, precăce aşa n-em prins noi nainte nigoţitorei, căci, de voi scola eu  Cşen să trag peră, să aib a da birşeg lu Măriia Sa Crai f. 200, şi eu Lica de voi scola să  trag peră de la Cşena, să am a da lu Măriia Sale Crai f. 200, căci aşa ne-m prins noi  de voia bună, voia nostră. Şi martori sănt negoţitori care sănt scriş mai sus. Vă let 1686, msţ. Noemvreis 1 d. IORGA, ARG, nr.4, p. 4-5 1689 august 18  
 7 Anul-(rupt). Noi nigoţitori ot Cumpanie Braşovului, care ne aflăm în Braşov,  nimi Gligori Caplan 
 8 şi eu, eu Petru şi eu Piroş Mihal şi eu Mosul şi eu Spirea şi eu  Mircea şi eu Milea, şi eu Dimtru ot Şviştof şi eu Dumtru ot Seres şi eu Lica  Papăzuvlubol, eu Chirie ot Sviştof dăm zapisol nostru în măna jupăn Samoli boltaşol  ot Braşof precum să să ştie că am luat de la dumnelui bani amanet (?) pentru  Cumpanie f. 800, adică opt sute de florinţi. Şi pengreit (?) pă lună să-i dăm camătă  8 florinţi. Şi pentru mai mare credinţă ne-an pus peceţile mai jos, să să crează în  tot locul. Vă leat 1689, msţă Avgost 18 dnă. Caplan (pecetea cu Gligore), Petru, Nicula (pecete cu: Nicola V.), Mircea (pecete cu  Mircea bmc.), Dumitru ot Serez, ... (pecete cu: ...), ... (pecete cu: ...), .... Şi aceşti bani care am luat, care scrii mai sus, am luat dute vechi, şi cănd vom plăti,  iară să avem a plăti iară cu bani dute vechi, ş-eau să fii şi, decăt 30, 11 să aibă  dumnealui a lua. IORGA, ARG, nr. 8, p. 7-8 1691, noiembrie 7  
 10 Să să ştie precum am socotit eu Mircea pentru răndol Companie, căţ bani am  străns. Suma am strănsu, cu striini, cu omeni al Companiei, suma 1612 sfţi. Şi sintem datori Companie la Somol boltaşol, 500 flor. Şi săntu bani gata a Companii încă s. 75 sfţ., 20 bani. Şi s-au cheltuit la dajde, la toate cănd paguba am socotit: sănt 1000 ot 16
 12... IORGA, ARG, nr. 13, p. 10 1693 februarie 6  
 11 Adecă noi nigoţători den Companie din Braşof care ne vom puni piceţile mai jos  dăm zapisol nostru în măna jupănesii Martei Crozoii precum să să ştii că am luat noi  bani în camată florinţi doa sute şi doazeci şi patru pentru Cumpanie, şi am grăit pă  lună căt vom ţinea aceşti bani să avem a le da cămată, şi, cănt va pofti bani, să avem a  plăti cu cinste, şi pentru mai mare credinţă în totol locol. Vă leat 1693, msţa Fev. 6  dnă.  ...... Eu Mircea (pecete). IORGA, ARG, nr. 16, p. 11 1695  
 12 Adecă noi nigoţători care ne aflăm în Compania Braşovului precum vom  mortorisi cu peceţile nostre dăm zapisol nostru în mană dumnesali jupănului Samol  părgariul precum să să ştie că am luat de la dumnelui bani pe sama Companie florinţi  şase sute întru an, să dăm camată florinţi şasezeci, şi aşea ni-i cuvăntol că, cănd  vom plăti aceşti bani, să aibu da dumnelui a lua zloţi precum vor înbla într-acea  vreame cănd să vor plăti aceşti bani. Şi pentru mai mare creadinţă am întărit acest  adevărat zapis al nostru cu peceţile nostre, să să crează în tot locol, 1695... IORGA, ARG, nr. 18, p. 12 1699 ianuarie 21  
 14 Cătră aceasta vă fac Domniia Mea în ştire pentru că aici la Domniia Mea  jăluit-au Ivanco căpitanul, zicănd cum că mai dinainte vreame fost-au trimis nişte  rămători pă o slugă anume Peţa ca să ducă acei rămători la Braşov, ca să-i vănză, şi,  mergănd acolo, iar neguţătorii de la Cumpanie, anume Mihai ot Ţeres i Mirce ot  Necopoia i Gligorie Caplan ot tam, dinpreună încă şi cu alţi neguţători, ei s-au  sculat de au fost apucat pre Peţa, sluga lui Ivanco căpitanul, de i-au luat bani gata tl.  40 numai aşa pen trăgu, zicănd cum că i-au luat pentru porţiia care ei de la aceia ce  duc rămători acolo n-au obiceai ca să ia bani pentru acea treabă. Deci pentru acesta  lucru, fiind precum să jălui Ivanco căp. de au luat de la Peţa, sluga lui, aceşti bani,  numai pen trăg, şi fiindu-le trecătoarea acestor neguţători ce mai sus s-au zis pre  aceia cu marfă, şi cu altele, iată că vă poruncescu Domniia Mea, în vreme ce viţi  vedea aciastă a Domnii Meale, iar voi să căutaţi, viind aceşti neguţători au niscari  soţii ale lor cu nescare marfă, care fietece marfă au pre ei, au marfa lor, să căutaţi  să-i apucaţi să dea aceşti bani, tl. 40, iar, nefiind ei, ci ar fi numai niscare marfă  de a lor, iar să opriţi marfă să stea aciia pănă vor trimitea banii, că, trecănd (de)  aceşti neguţători, pre aceia au niscare marfă a lor, şi nu i-aţi apucat să dea aceşti  bani, ci i-aţi lăsa de ar trece ei au marfa lor, atunce bine să ştiţi că voi trimitea  Domniia Mea la voi de viţi plăti banii toţi, de la voi făr de voia vostră, dănd încă şi  trepăd, ci, precum vă poruncesc Domniia Mea să-i apucaţi, să luaţi acesti bani, tl.  40, şi să-i trimiteţi la Ivanco căpt.; iar, ei de vor avea vre o 
 15 întrebăciunea, vor  veni de faţă. Intr-alt chip să nu hie, că aşa este porunca Domnii Mele. Tolico pisah  gsvdmi, Ghen. 21, lt 7207. IORGA, ARG, nr. 21, p. 14-15  
 15 ...   
 16 Vo: Să să ştii precum am plătit camătă pentru anol 1700, pentru 12 luni am  plătit camată, am dat zloţi 36. Eu Mircea. IORGA, ARG, nr. 23, p. 15-16  
 17 Cu ajutorul lui Dumnezeu să să ştie ce am tărguit: undelemn oca 300, căte bani 36, 220. stahide oca 323, căte bani 15, 310. zmochine, oca 13, căte bani 10, 128. tămăe, oca 0,25, 1,35. Pei verzi testele 5, a căte bani 2, 40. papuci muereşti, părechi 0,24, căte bani 0,18.  
 18 papuci voiniceşti, părechi 0,15, căte bani 0,27. meşi părechi 0,07, căte bani 0,33. talpe, părechi 20, bani 0,15. roşcove, ocao 0,30, bani 0,06. migdale ocao 0,67, bani 0,48. peatră vănătă, 0,15, bani 0,90. peatră acră, 0,18, căte 0,19. piper roşi sută, 0,70. păpuşi de zmochine sute 300, bani 135. ţeperig, oca 0,06, bani 180. feligene mici 186, bani 0,02. feligene mari, 0,40, bani 0.04. burete litre 3, căte 141. mături, 15, căte 0,04. dementuri (sic), oca 10, bani 0,75. stahide mărunte, ocao 10, bani 0,48. ciubuce, 24, bani 0,12. cilenc, bani 0,05. 6 părechi de desagi. 3 ibunce. 3 părechi de dărlogi. 2 ocă petră şoreceii. 24 gărbace. arnici. săpun 25. curmale ocă- (alb). caracatiţă ocă 30, oca 1100. IORGA, ARG, nr.25, p. 17-18  
 18 Foiţa a lui Andrei, ce au lăsat Andrei cu sufletu lui, cum arată în jos anume. Iaste dator lui Grigori Ţiganul cu zapis fr. Şapte sute. Iaste jupănului Hanăş zloţi 8. Are să ia Andrei de la Hanăş cel mic fr. o sută 
 19 şi treizeci şi cinci. Are la Dima Arnăutul fţ. patruteci şi şase, iar cu zapis. Şi datorie măruntă iaste la căpitan, scris la catastif. La Neagul iaste arnici venit, ocă cinizeci şi şapte şi pol, şi roşu ocă 14 şi pol. Şi au luat zloţ cinzeci vechi. 7 coşuri alămăi sănt date în sama Paraschivei. Şi 5 tone crap. 1 tonă morun, tot în sama lui, şi un sac urez la Vil Hearig. are un sac arnici roş, ocă 361/2. S-au găsit bani orţ fr. 425, căte 2 la un florind şi bani mărunţi fr. 11. 11 părechi cerceluş. La un Sărbu de la Deva den Oplos (sic), fr. 4. Eu popa Theodor duhovnicu lui Andrei. IORGA, ARG, nr. 26, p. 18-19 1727.  
 21 Annol  1727, Fevroar dn. 20. Adică noi, niguţitori cari ne aflăm de la Cunpania 
 22 Brăşovului, dat-am carte  nostră la măna dumisale jupănului Capoe Vel Vameş de la cetatea Braşovului  precum, cerănd dumnealui de la noi niguţitorii judecata ca s-i facem pentru cinste  dumisale, avănd dumnealui cu Neadelco Hagi judecată, ponturi 4, punturi cari  ponoslui Neadelco lă Sibii, şi noi am întrebat pe Neadelco pentru ce şi cu ale cui  învăţături a făcut aciastă ponosluială asupră cinsti dumisale, iar Neadelco au răspuns  cu capul al lui că el n-a avut nici de la nimăni învăţătură, nici au dat ştire cuivaş, şi  noi am văzut po poruială (sic) al Neadelcului cum nu e dreptul asupră cinsti dumisale  Vel Vameşul de la cetatea Braşovul. Noi niguţitorii, văzănd pe Nedealco că este  vinovat şi au greşit năinte dumisale Vameşului, noi atiastă judecată am găsit asupra lui  Neadelco, să să plătesca şălu de la cetatea Braşovului şi să dea 10 florţ. brişac  Cumpanei căce n-au dat ştire Cunpane cănd au mers la Sibi, ci-au mers făr ştire  nostă, şi au ponosluit neavand nice o pagubă de la Vameş. Pentru aceasta dăm carte de judecata lă măna dumisale jupănului Ferănţ Vel Vameş de  la cetatea Braşovului şi iscălitură nostră.  (Vo:) Carte de judecată ce au avut dumnealui Vameşul jup. Ferenţ Capoe cu raposatul  Nidelcu Hagi Crăstii. IORGA, ARG, nr. 35, p. 21-22 1736, Martie 15, Sibiu.  
 22 Aici scriem ce negoţ şi ce aine şi ce bani s-au aflat la Andrei Saragia şi scriem  pă nume.  
 23 7 saci urez, ocale 696, ocaia (sic) căte f.X10, f. 116. 2 măş (=măji) de morîn într-o tonă, maşa       68X20 f. 16X40. 1 maş de peşte sărat, maşa     5 X f. 15X 1 chelnia (sic) de arnici roşie, ocaoa 30, i oca    2X30, 75X 2000 mii de alămîi mici, miia     25 X 50 X. 16 ocale de anason ocaa  X12, 03X12.       2.75 X 52. S-au găsit şi un zapis a lui Ioan Sătmil         108X20. Alt zapis      0,38 X 20. Au luat şi fratele lui de la Neagu       Pentru ce era dator la Andrei.        27 X  54.        450 X 26. Intr-o ladă s-au găsit hainele lui. O mintie,  o dulamă, o părechi de năraji0,10X. 4 pei de miel   01X.        460 X 26. Şi mai eiaste o păreche de cămpene de her alb şi o păreche maici şi 1 fund de  aramă şi o putină golă şi 1 încălzitor.  (Vo:) Izvodul de la Sibii Cumpanii. IORGA, ARG, nr. 36, p. 22-23 1743 martie 4  
 24 Aciastă comision pentru că să dăm sămă căţi ban dat porţion în cinci ani şi ce  cheltuială avem şi cine ce nigoţătoria făce şi ce căştic are. IORGA, ARG, nr. 39, p. 24 1748 martie 7  
 24 Aciastă comission este că să mergem lă Sibie să ni dăm sămă de la cene ce am  luat şi ce am dat. IORGA, ARG, nr. 41, p. 24 1748  
 24 Dumitale chir şogore, sănătate, aşişjderea şi cumnati poftesc. Scrisoarea am primit-o şi ceale scrise am înţeles. Trimiţi şi junci şi să mai cumpere  unu lăngă cel din curte, şi aşa să laş 6 boi să-i îngrăşaţi, să-i grijiţi bine. Moara de  la Beadeahaz, de nu ai găsi om cu nădeajde să poată plăti arănda la tearmin, să n-o  dai, ci să bagi morari, şi, ce vamă să va aduna, aciaia om lua. Pentru Foarcaşvagri  s-or găsi cine să-l iia, aşa găndesc, de nu cu preţ mai bun decăm cum au 
 25  fost. Numai la lucruri ca aceastea tu fie om deşteptat şi treaz la minte, apoi toată să  lucră bine, dară, dacă află cumpărătoriu mintea vănzătoriului, apoi rău merg trebile.  Pentru bani tăcşilor să sileşti să nu-ţi rămăie niciun creiţari răştanţiie, fiindcă trebuie  să plătim arenda, de vrem să mai biruim, de unde ca să plătim ce am legat borşag, f.  300, şi aşa ne om măntui. De vei găsi acolo înprejur sămănţă de cănepă, să cumperi,  feardela cu un zlot. Şi mai bine să dai, şi căt de multă ce a găsi, să cumperi, 30 sau 50  de găleate. Şi să trimiţ un car cu vr-o 3 găleate de sămănţă sau mai multă, dacă  s-o găsi, să încarci caru căt va birui cu prune şi cu meare şi să trimiţ şi ceva ciapă, şi  iieu căt mai curănd oi veni şi atuncia ne vom înţăleage maibine pentru toate. Bucătele  să sileşti să le înblăteşti şi să nu vinzi din niciunile. Cu aceastea rămăi voitorii de bine, Gheorghie Corodi,  (Vo:) Domnului chir Manole Hagi Costandin. Pecete roşă cu Gh. C., 1748. IORGA, ARG, nr. 42, p. 24-25  
 25 Precum să să ştie adecă eu ir. Nistor că m-am legat eu de bună voia mea cu  dumnealor cinstiţii 
 26 negustori la Cumpanie de la Octomvrie pănă va veni altul, ca  să am a luoa pă un jumătate de an de la nume pe care pomenesc. Eu ir. Nistor de bună voia mea. IORGA, ARG, nr. 44, p. 25-26 1749 mai 26  
 26 Maria Terezia, din mila lui Dumnezău Inpărăteasă biruinţei Romi şi Crăiasă ţării  nemţeşti şi ungureşti şi Bohemii, arhiduciţă Austrii şi prinţipeasă ţării Ardelului şi  conteasă Săcuilor, tutulor credincioşilor care vor ceti au vor auzi aciastă poruncă,  sănătate şi milă de la noi. Am dat poruncă şi mai nainte de multe ori pentru ostaşi noştri care au fugit şi fug şi  nice o folosinţă n-au fost, măcar şi de spre o parte au fost cu pedeapsă, iară de spre  altă parte cu plată bună. Dară închişi nimenea nu s-au aflat ca să dea pe vr-unul  de nainte. Pentru aceaia m-am milostivit ca să nu mai piară unul din ostaşii care vor  fugi şi vor prinde, fără numai cu aciastă pedeapsă să vor pedepsi ca să lucreaze la  cetăţile ceale rănduite cu hiară în picioare. Pentru aceasta făgăduesc la lăcuitorii ţării  aceştia, oricine va prinde pe vre un ostaş fugind, să-l aducă înnaintea ofiţirilor au  altor deregători care să vor afla mai aproape şi-ş va lua plata cea făgăduită: pentru  un pedestraşi 24 dt. f. nemţeşti şi pentru un călăraş care nu va avea cal, iară f. 24, iară  pentru un călăraş care va avea cal f. 40, iară oricine va şti pe cineva că au ascuns vre  un ostaş fugit şi-l va spune, acela om va lua f. 12. Intr-aceşti 
 27 ostaşi să tămplă  mulţi de fug şi, întămpinăndu-să cu cineva pe cale, zic că i-au trimis ofiţirii lor cu  vr-o treabă undeva, dar să nu să uite nimeni la vorbele acestea, fără numai să-l  cerce şi să-l întreabe şi, neavănd obşii au paşoş, au carte de mărturie de la ofiţirii  lor, pe unii ca aceia degrabă să-i prinză, şi îndată să facă ştere la deregătorii cai mai  de aproape, de la care îş vor lua şi plată cea făgăduită. Iară, de s-ar afla vre unii a să  pune înpotriva poruncii noastre, au orăşan au săteni, să ascunză pe     vr-unul din cei  ce vor fugi, au vor cumpăra arme de la dinşii, au vor schimba armele lor cu ei, aceştia  să vor pedepsi cu aceasta pedepsă precum să lucreze 10 ani la o cetate cu hiarăle în  picioare. Şi, de va fi parte femeescă, să lucreze la Timişvar, iară zeace ani, cu hiarăle  în picioare. Afară dintr-aceasta vor plăti şi chieltuiala care s-au chieltuit cu acei  ostaşi. Şi să nu găndească nimenea precum că să va măntui cu aceaia, zicănd că    n-au sălăşluit pe nimeni: măcar nesălăşluind, dară de să va afla că au ştiut că iaste  fugători şi nu l-au prins, sau nu l-au dat înnaintea deregătorilor, să va pedepsi cu  aciastă pedepsă care scrie mai sus. Aciastă poruncă a noastră coprinde şi la popi care  au moşii şi la domni ascunzănd vre un ostaş fugit; de la unul ca acela să va lua gloabă  f. 1000, iară popi cei săraci, care trăescu din mila creştinilor, de la unii ca aceia să va  lua gloabă f. 150, afară din chieltuială. Iară, dacă vor afla pe vre unii veniţ dintr-alte  părţi streine şi vor umbla aici în părţile acestea îndemnănd au amăgind pe vre uni din  ostaşii noştri, ca să-i ducă din ţară afară, aceşti oameni să vor pedepsi cu moarte. Aciastă poruncă iaste de spre o parte cu milă, de pre alta cu pedeapsă şi cu gloabă, şi  să aibă toată ţara ştire, mic şi mare, preoţi şi mireni, aşijderea 
 28 parte bărbătească şi  parte muerească, nepăzind aciastă poruncă a noastră, va păţi pedeapsa şi gloaba care  scrie mai sus. Beci, 26 May 1749. IORGA, ARG, nr. 45, p. 26-27-28 1753, iulie 30.  
 28 La actul gubernial de la 30 Iulie 1753, pe dos: Am dat pentru aciastă comision 34 bani. Cum să avăm bani cu preţul lor cum scrie într-ănsul. Pe cel de la 19 April 1754: Aceaste comision pentru bani cu est (sic) luvăm cu preţul lor după porăncă. La 1-iu Februar 1756: Pantru chir Ianache Lefteri (şi la alt act). IORGA, ARG, nr. 48, p. 28 1754 ianuarie 15  
 29 Listă de ce au a da negustorii: Iovan proestosul, Ioan Panu, Antoniu Constantenu, Duca Calfovici, Gheorghe  Molitvanos, Mihail Alexiu, Gheorghe. Pantazi Gheorghie, Paraschevo. Dimu Arvantie, Maurodi Panaioti, Diamandi Hriste, Stamati Dimu. IORGA, ARG, nr. 49, p. 29  
 29 Intăi au dat H. Mihai bani în măna lui Andrei 200 galbini derept nem. f.          856  X 40. Ce arată chir Andrei cheltuială pentru vinuri oc. 194 de la Oradie păn la Porămbac  nem. f.404X16. Şi pentru rachiu păn la Porămbac  248,27. Şi pentru rachiu al doilea păn în Glimbav       106. Ce arată chir H. Mihai cheltuială păn în Bucureşti   nem. f. 625,10. Altă cheltuială care arată chir Costandin din Braşov păn în Braila. A scris lui H. Mihai Vilara, cum arată zapisul de tovărăşie. A dat chiriia bolţi în Brăila        69. Au priimit chir Anastasi Mihail f.        3582 X 13. 9 acove rachiu, 13,6         -1179, 24. Chieltuiala la Timişoara   29,20.  
 30 Umplutura rachiului     1,27. Un ciubăr de rachiu de umplutură     8,45. La un cărăuş Lazu   10,46. 24 buţ vin curat ciubere 2593/5           1038,45 28 calagroş. La tabac. IORGA, ARG, nr.51, p.29-30 1764 mai 8  
 30 Copie. Eu, cel mai jos iscălit, dinpreună cu soţia mea, Maria, dat-am zapisul nostru la mîna  jupînului Petcul Şetrarul şi a fiului nostru Tudor Circul, precum că, rămîind o vie a  răposatului fiul nostru Hagi Dimitrie Ciurcul la Cernăteşti, la vale Cusoai, şi, după  moarte Hagiului rămîind datorie lei turceşti o mie, ne-am rugat de dumnealor, cei  mai sus numiţi, şi ne-au dat noo bani gata lei o mie, de am plătit datoria răposatului,  şi aceşti bani i-am luat cu dobîndă, la sută pe an, şi am pus termin pănă la 5 ani să  plătim această sumă de bani. Şi pentru mai întărită credinţă am pus via zălog la  dumnealor pentru această sumă de bani. Şi pentru mai adevărată credinţă am iscălit şi  am pus şi pecete, să ştie de credinţă oriunde. Eu Simeon Chers platnic, împreună cu soţia mea Maria. H. comissioni, die 28 Marti 787. Paulus Ropolts m. p.  (Plata e notată, 60 de lei pe an, pănă în 1771). IORGA, ARG, nr. 55, p. 30-31 1768  
 31 După comisionul care s-au trimis de la nălţata Cămară la 1768, Decem. 19,  pentru caussa domini Thomae Kalfovits cum creditoris Ianakj Demetrii, aducînd în  scris şi anume toate mobilia et imobilia pentru talere turceşti 1142, fiind de faţă şi cei  mai sus, creditorul nevoind, a rămas păn să gîndească în trei zile termin, 1768, Decem.  
 32 A. Sfîrşindu-să terminul, n-a stat creditorul, şi la 22 huius a răspuns  creditorul taliter: cîte se află debitorul ne le acceptoloeşte, dar caută bani gata, să să  vînză care să află, mobili et inmobili, şi, cît or ieşi priimindu-le, să le sămneze în  zapisul debitorului, căutînd de pe acela şi restanţia. A răspuns debitorul: fiindcă m-a strimptorat atîta, stricînd numele mieu cu  prinsoare, făcînd şi nălţata Cameră proferentia lui mai nainte decît e al altora  creditorilor şi decît slugile mele, rămîiu pe ceialalţi creditori să plătesc, aduc nainte  toate ale mele, mobili et immobili, pănă şi cămaşa mea cum iare iurando, precum arată  specificatio cîte se află. Neavînd alte, afară decît datoriile mele, poftesc zapisul mieu  de la creditorul ca să scap, şi   dup-aia mă rog humiliter să ies den prinsoare, să  pociu contentelui şi pe celalţi creditori din toate ale mele. Ce folos să şez şi la  prinsoare! Resolutio.  ... rînduim să să preţuiască mobilia et immobilia debitorului, confirmînduindu-l  cum ..., să le acceptoloiască creditoru, şi să le facă ce va vrea cu ele. Interlocutorium. A ... a răspuns criditori n-acceptoloieşte nimica de la mobilia et immobilia  debitorului, dar pofteşte banii lui. I. Protestăluieşte: să scap de la prinsoare, dînd toate mobilia et immobilia mea. IORGA, ARG, nr.57, p.31-32 1769 iulie Braşov  
 33 Noi cei mai jos iscăliţi dăm credincioasă scrisoarea noastră la măna dumnealui  chir Trandafil Nicolae de la Tărnova precum să să ştie că ni-am învoit cu dum. de  ni-au pus tovarăş pe arnici roş şi pănza ce va văpsi dumnialui, însă într-acestu fel  m-am aşezat, noi să dăm tort, văpsele şi ce va trebui şi dumnealui să lucreze  meşteşugul, şi ne va da Dumnezeu dobăndă au pagubă, de care să feriască Dumnezeu,  ce va rămănia întăi să scoatem cheltuielile ce să va face la măncare şi la chirhanea,  apoi ce va rămănea să facem trei părţi: noi să luom doao părţi şi dumnialui o parte. Şi  aciastă tovorăşie o am hotărăt de acum păn în trei ani, şi atunci, dănd Dumnezeu să  trăim, de vom putea să ne aşezăm iar, bine, iar, de nu, să fim slobozi unii de cătră alţii,  şi, la despărţire aflăndu-să marfă nevăndută, să o înpărţim, şi partea dum. ce i să va  face să o luom noi după preţul cum ne vom putea învoi cu dum., şi dumnialui să fi  dator a ne învăţa un om al nostru acest meşteşug din fundament, şi cătă chieltuială au  făcut dum., de cănd au plecat de acasă păn astăzi, şi ce va mai face de acum înnainte,  tot din mijloc să fie, iar bani ce au lăsat dum. acasă de chieltuială şi ce va mai trimite  de acum înnainte, aceia să vor socoti şi să vor scoate din partea dum. ce i să va veni, şi  bumbacul căt va întra la acest lucru să-l punem la mijloc după preţul cum îl vor  vinde alţ neguţători aici în Braşov, iar celeorlalte văpsele şi alte trebuincioase să vor  socoti după cum vor ţinea, şi aşa să le punem la mijloc. Feriască Dumnezeu,  pierzăndu-să nescai bani, de cre să vor trimite după văpsele, să avem a trage unii ca  alţii, după cum mai sus ne legăm. Pentru mai 
 34 adevărată credinţă întărim cu  peceţile şi cu iscăliturile noastre. Ioan Vlad, adeverez, Dumitru Vlad, adeverez, Stoica Stoicovici, adeverez. IORGA, ARG, nr.58, p. 33-34 1772, aprilie 23 (copie din 1804.)  
 34 Eu, birăul din Poiana Mărului Todor înpreună cu giuraţi şi cu toţi săteni dăm  cartia noastră de mare credinţă la mîna Măriii Sale domnului nostru Dumitrache  precum pentru păduria cea oprită ne-am legat cu mare legătură precum de acum  înnainte mai mult în pădurea acea lemne nu vom tăia, ci vom ţinea oprită, fără, de  s-ar mai vinde cuiva, şi noi de am tăia niscare lemne fără de şterea şi porunca Curţi,  nu numai să plătim paguba pădurii, ci şi birşag să dăm după cum va fi articuşul ţări, şi  vom fi supuşi domnilor şi poruncilor şi ascultători întru care ni se va cuveni. Pentru  aceasta dăm cartea noastră cu iscălitura noastră la mîna Mariei Sale domnului  Dumitrate. Eu Teodor, birăul satului. Ona. Ştefan Mînzat. Neculoiul. Dragomir, pîrgar.  
 35 Mieluşel, jitar. Ioan Popi Coman. David Popi Cozii. Andrei Pop. Necula Neculai. Ion Tilinca. Şandru, egumen. Şi împreună cu toţi săteni. Şi am scris eu popa Ioan Enoiul cu zisa numiţilor a tot satu m. p. Anno 1772, 23  Aprilis. IORGA, ARG, nr. 60, p. 34-35 1773, ianuarie 1.  
 35 Copie A pecetluitului domnescu. Braşovenii cu hrisov, precum s-au pus să dea la seama haraciului cum arată;  Hagi Radu Pricop.Hagi Dumitru Curculeţ. Hagi Mihai Vilara.Ilinca Curculeasa. Ion Vlad.Dumitru Vlad. Dan Costandin.Nicolae Dragomir. Ion Ioanovici.Toma Nicolae. Şandru Hagi Şandru.Radu Hagi Gheorghe. Panait Nicolae.Piernea. Gheorghe Hagi Radu.Ivan Egărăţ. Chirul Lazăr.Hagi Gheorghe Piernea. Dan Ion.Hagi Ion Grecul.  
 36 Dumitru snă popPetru Beligrad. Eustathie.Gheorghe Pop. Petcu Şetraru.Ion Crăciun Ion Boghici.Barbu Cătana. Ion Lebul.Ioan Roată. Ion Stoica.Ion Rusul i zez ego Ilie căpitan.Bratu. Lude treizeci şi unul, al treilea ban din ruptoarea lor, tal.  137,93. iproci.  (L. P.) Vel Vistieri. IORGA, ARG, nr. 62, p. 35-36 1773, iulie 22  
 36 Plîngere a lui Nicola Pulpaş. "Acest om anume Panaiot sănt 4 ani de zile de cănd cu mine vorbă n-au pus, doar  foarte rar bună zio; nu ştiu ce pizmă au avut pă mine, că pănă şi în casele noastre au  venit, la soru-mea adecă, şi m-au ocărăt şi m-au înjurat şi me-au făcut  slujnicele tot de ocară. (Apoi descrierea unui prînz, urmat de bătaie). Şi eu sînt de 5, 6  luni bolnav şi la doftori şi acum m-au chituit (sic) de n-oi fi bun căt oi trăi, de cap  şi de toate, ucigăndu-mă el ca pe o vită... De unde are puteare aciasta, fără de ştirea  celor mai mari a face neşte ucideri ca acestea, pecum au chinuit şi pă alţii?... De care  durere şi cumatura (sic) ce me-au dat nici o sută de galbeni n-aş fi luat". IORGA, ARG, nr. 63, p. 36  
 36 Dat-am aciastă scrisoare a noastră cei ce ne iscălim mai jos cu numele la  cinstita măna dumnealui jupănului Costi Geaniul precum să să ştie că ne-am 
 37  tocmit să-i aducem marfă de la Mehediia păn la Braşov, să ne dea plată: pentru un  sac de bumbac opt mariaş, şi acum dumnealui jupănul Costea ne-au dat arvună. IORGA, ARG, nr. 64, p. 36-37 1773, noiembrie 14  
 37 întăi la mine, la Stan Puntulescu, uf. 20.  "la Vlad Puntulescu, uf. 20.  "la Voine Mănăilă, uf. 20.  "la Aldea Ene, uf. 20.  "la Stan Crăciun, uf. 20, Suma uf. 100. Şi pentru credinţă ne-am pus degetele lîngă nume. In Zerneşti, a. 1773, die 14 Novem. Scris-am cu zisa lor în Zerneşti, Ioan Costandin (?), logofăt. IORGA, ARG, nr. 65, p. 37 1792 Mai 20  
 38 Cîtă cheltuială s-au făcut pentru judecata care au rădicat chir Costa Gianliu  înpotriva Companiei... 1775, 5 Fevr. A mers birău chir Demetri Diamanti cu doi juraţi la  Mareş-Verşenhei... Au pierdut Compania judecata la chesaro-împărătiasca tablă  şi au rădicat ş-au apelăruit la chesaro-împărătescu gubernium. 1782, 29 8ber, am trimis pe Iohan Ioan la înnălţatu gubernium împreună cu notariu  pentru pîra ce au dat muierea lui Mihali Diamant înpotriva lui Pater Hristofor şi  birăului... 1789, 12 8ber, cînd au stricat d. Vlădica capela şi au luat sculele şi  l-au dus la  biserica cea noao şi au 
 39 poruncit la companişti să miargă la biserica din Schei cea  romănească, şi la biserica Grecilor au rănduit popă rumănesc, şi pentru potenţia care  au făcut d. Vlădica s-au silit Compania să trimiţă cu posta pe Pană Iohan, Costandin  Anton şi Gheorghe Nica... Noi, văzînd dichisurile capeli la biserica cea noă purtîndu-le şi stricîndu-le, am  trimis pe chir Marco Gheorghiu să dea jalbă pentru aceasta... 1790, 16 Mai. Fiindcă au rămas Compania făr de capelă şi biserică, am trimis pe chir  Dima Zanfir să roage pe înnălţatul gubernium ca să ne dea sau capela sau biserica,  fiindcă jupînul Panaghiot Hagi Nica bani cari au dat ca să se zidească biserica, pentru  Companie s-au dat... 1790, 29 Iul. Au poruncit înnălţatu gubernium ca să se puie la tituluşu biserici şi  numele Companiei, şi domnu Vlădica s-au înpotrivit la aceasta, şi înnălţaqtu  gubernium ne-au rînduit la diata, şi la 6 Dechemv. am trimis pe d. notaroşu  înpreună cu chir Marcu Gheorghiu, iar prea-înnalta diată la 791, Iulie 25, au hotărît  cu deliberat că biserica cea noao să fie a Companiei în locul capeli... 1792, 13 Dechemv., au mers Pano Iohan, Athanasi Mihail înpreună cu popa Nicodim  Gheorghiu ieromonah de la Csiropotam şi după porunca înpărătească i s-au dat de la  d. Vlădica slobozanie a sluji la biserica cea noao... In locu lui Dimi Zamfir s-au rînduit Athanasi Mihai. Cînd au poruncit d. Vlădică să  pună popa nostru grecesc jurămîntu lui ca să rămîie aici în toată viaţa lui, care este  spre mare pagubă Companiei, am 
 40 trimis pe chir Dima Zamfir la înălţatu  gubernium şi am dobîndit cu decret înpărătesc... Pentru turburarea care au făcut d. Vlădica de au poruncit ca să nu meargă părintele  nostru în Şchei la niciun companist, nici la sănătos, nici la bolnav, şi am scos pe chir  Dumitru Dimu din epitropie, nefiind altu asemene, cu mare pagubă la toată obştimea şi  cu mare  noastră durere, carele au făcut mare ajutorinţă la obţiune şi au poruncit  niciunu din companişti să nu fie epitrop, şi au dat putere la popa rumînesc asupra  părintelui grecesc. Fiindcă Compania au avut mare nevoie pentru aceia au hotărît să  mai trimiţă pe chir Manoli Calfovici înpreună cu notaroşu nostru la înnălţatu  gubernium. Văzînd Compania şi ceilalţi Greci, înpreună că cheltuialele biserici trecea peste venit,  că epitropi biserici cari au pus d. Vlădica nu plătesc rînduita simbrie părintelui grecesc,  fiindcă plătesc la popa rumănesc deplin şi spun iei că nu prisoseşte ca să plătiască şi la  celalalt, zicînd că ieste biserica datoare, şi fiindcă se mulţesc din zi în zi turburările şi  confusiile ce curg de la popă rumănesc, neputînd a suferi preot grecesc, din pricina  aceasta, pentru multe ale lui scandale în biserică, dar nici biserica grecească are  trebuinţă de popă rumănesc, ştiind cel grecesc rumăneşte, şi, văzînd noi că nici de cum  nu ne putem descurca de greutatea popi celui rumănesc, nevoe ne-au silit a alerga la  Beci şi a cere de la mila prea-puternicului Inpărat. Pentru aceia am hotărît şi am  trimis şa 1794, la Avgust, pe d. notaroş nostru, rînduindu-i la Beci ajutor pe chir  Dimitrie Poschari şi pe chir Theodor Ciocan, cei de acolo... 1792, 20 Mai, s-au cheltuit la hîrtie şi la legătura scrisorilor misionului. IORGA, ARG, nr. 68, p. 38-39-40 1776 noiembrie 10, Braşov.  
 41 Să nu îndrăznească niminea din Companie ca să scoaţă pe alt companist nici din  casă nici din boltă, nici slugă, nici slujnică, şi cine va îndrăzni a călca şi a face  înpotriva acestor punctori să se birşăguiască cu uf. 12 şi încă să rămăi casa sau bolta,  sau sluga sau slujnica iarăş la cel dintăi.  Copie adevărat scoasă din protocolu Companiei. IORGA, ARG, nr. 70, p. 41  
 41Ciornă. Au venit deputaţi den Sibii şi au dat de ştire că au fost contradicţie pentru  privileghium. Noi am cătat în Arhivum, aşa este în an 748, cănd preveleghi care au dat  M. Terezie au puplicăit încă atuncea Saşi din Sibii şi din Braşov în numele nationului  Saşilor au mai curănd în numele Maghistrului din Sibii şi din Braş., şi toate ţehurile au  contrădiciuluit Compan. de la Sibii. Să roagă să să puplicăluiască şi să să scrie în  articulu: cu bună samă vor contradictului iar Saşi. Aici dă învăţătură să scrie pă  contradicţie în dosul preveleghiului şi să să îndrepteze la Marăş Vaş. la tabla crăiască,  şi acolo să să judece, şi, dacă n-au contradictuit bine, ne vom duce la Beci, şi să  scrie din nou în preveleg. Dacă stă bine contradicţia, ne 
 42 vom judeca la gubernium  şi, de se va sta acolo, voi avea grijă multă cu privileg. Să vedeţi dumneavoastră, noi  aşa gîndim, dar, de voi lăsa făr de aceia, voi cere nou preveleg... Copie. IORGA, ARG, nr. 71, p. 41-42 1775, august 15.  
 42 Aici arătăm neguţătorii carii sănt cu numele lor în hrisov. Prăvăliaşii.Cu viile: Hagi Mihai Vilara.Dimitrie Eustathievici. Ion Vlad.Lazar Gheorghe Chirul. Ioan Moarcăs.Petcu Şetrarul.  (L. P.) Apostol Hagi Radu.Ioan Costandin. Panaiot Nicolau.Ioan Boghici. Dan snă Dan.Ioan Lebu. Dumitru Moisi.Ioan Stoica. Văsăi Renăl.Capitan Ilie. Toma Nicolau.Necula Curcul. Gheorghe Gămulea.Petru Piernea. Ion Roată.Hristea Stoicovici. Radu Mănzu.Micu Dumitru Curcul. Radu Pierna.Ilinca Curculeasă. Ion snă Radu Cătana.Vasilie Vlad. Stoica Nedelcu.Andrei Corbul. Hagi Ioan Grecul.Ion Vlad. Petru Peligrad.Apostol Hagi Radu.  (L. P.) Gheorghie PopRadu Jipa. însăş măna dumnealuiIon Ioanovici.           şi pecetea.Oprea Ţărcă. IORGA, ARG, nr. 72, p. 42  
 43Prea-cinstită Companie, Dupre arătarea atîtor documentari împotrivă inituşului giupînului Gheorghie Pop în  pricina chieltuielilor lui Gavrilă Hrista, dacă numitul la toate aruncă netemeinice  pricini, arătat însă se vede cum că, dacă inituşul  n-ar fi avut prăvălie la Craiova sau  la Piteşti sau la Cîmpulung sau la alt oarecare loc în Ţara-Romănească, îndoială nu  este că n-ar fi avut lipsă, nice încă trebuinţă ca să poftească prin iscălitura şi pecetia  sa ca să se scrie şi numele dumnealui în hrisovul Companiei noastre. De unde urmează ca şi inituşul împreună cu ceialalţi breslaşi, ale căror nume sînt puse  în hrisovul domnesc, să tragă partea sa ce-l ajunge, pentru chieltuiala lui Gavrilă  Hristea în treaba aceasta făcută, şi nu mai încolo să-mi pricinuiască proces şi  chieltuială, că eu nu am fost dator a plăti cu execucie lui Gavrilă pentru breslaşi. Dirept aceia cu plecăciune mă rog de cinstita Companie ca pe lîngă toate  documenturile mele să-mi caute direptul mieu supt jurămîntul inituşului. Al prea-cinstitei Companiei plecată slugă, Iohan Lebbul.  (Vo:) Către prea-cinstita Companie grecească a Braşovului plecat răspuns al celui  înnaintea numit actor înpotriva dumnealui Gheorghe Popa ca inituşu în pricina  chieltuielilor lui Gavrilă Hristea. IORGA, ARG, nr. 73, p. 43  
 43 Insemnare ce greutăţ avem. No.1. După ce vine marfa în lazaret, păr nu să 
 44 umple slonu nu o scrie marfa în  lazaret şi ne este cu pagubă. 2. Dacă să plineşte lazaretu la marfă şi nu le putem ridica atuncea, fiindcă sănt apele  mari sau nu găsăm cară, sau nu e stăpănu mărfii acasă, e dus la vre un tărg, ne ia căt  şade marfa mai mult peste lazaret tacşe, care ne este cu mare pagubă, că acest obicei  n-au fost păn acum de curănd. 3. Pentru cărţi şi comisioane ce ne vine păn cărţi de la                Ţara-Romănească  cu ducerea cărţilor pă la Sibii ne vine tărziu la mănile nostre şi nu putem găti marfa ce  trimetem la ţară, pe la tărguri şi avem mare pagubă şi stricare. 4. Fiindcă mai nainte era obicei de, cănd ne venea marfă sau duceam păn la vamă,  cănd descărcam marfa, cănd erea a o băga în saci, da ajutori şi slugile de contromanţ  păn să băga în saci, iar necum că voar să să tinză, ei, de vin oameni puţini, nu îngădue  bucuros să încarce. IORGA, ARG, nr. 74, p. 43-44 După 1777 .  
 44 După luminată porunca Mării Sale Alexandru Ipsilant Vvd., Domnul  Ţării-Romăneşti, şi o scrisoare cu alte cărţi de mărturie de la căţva neguători de  aicea, cari sănt dedesupt iscăliţ şi cu peceţile lor, domnul ginărarul comandantul de  aicea al graniţăi ţări au trimis precum să cerceteză pă neguţătorii carei sănt într-acea  scrisoare iscăliţ. Pentru aceasta: 
 45   fost-au în vreamea aceia Ene Ştefan tovaroş  cu Ioan Şuanul, căndu au oprit Iordaiche, vătaful din Cămpina, bumbacul lui Ene  Ştefan în ţară, fost-au tovaroş la bumbac au nu; cu care cărţi Domnul judeţu Mihai  Enităr s-au înştiinţat şi aşa s-au făcut un micsa comision să crcetează aceasta.  Deci în zio aceasta înnaintea noastră numiţii neguţători s-au chiemat să-ş pue  jurămăntul, şi sănt în ponturile acestea juraţ şi certaţi. Întrebăciunea d-intăi arată ce au fost, în ce an şi în ce vreame au oprit Irdaiche  Costandin bumbacul lui Ene Ştefan în ţară; foat-au atuncea tovaroş Ion Şuanul cu  Ene Ştefan sau nu. Răspuns. Nom. 1. Ioan Boghici, om de 52 ani. La întrebăciunea d-intăi au răspuns precum au  auzit de la Iordaiche şi de la Ene Ştefan că i-au oprit bumbacul în ţară către sfărşitul  anului 776. La întrebăciunea al doilea au răspuns că au auzit dă la Costea Gianliu şi dă  la alţi neguţători precum muma lui Ion Şuanul, în cărţile care au făcut canţalistii în  Braşov, la 776, au mărturisit păcum au fost Ion Şuanu cu cumnatul său Ene Ştefan  tovaroş, apoi după aceia s-au dus Iordaiche şi au oprit bumbacul lui Ene Ştefan în  ţară, dar acesta nu ştiu; tovaroş au fost atuncea au ba, nu ştiu. 2. Ghioca Efstatiu, om de 54 ani. La întrebăciunea: în luna lui Noemvrie sau Dechm.  776 înnainte, cănd valetaş cu canţalistii la 776, Ene Ştefan cu Ion Şuanul au fost  tovaroş, care dintr-aceasta ştiu că maica lui Ion Şuanu au mărturisit înnaintea  canţalistilor şi care mărturisire mie mi-au citit-o canţalistul, dar în vremea aceia  cănd i-au oprit bumbacu tovaroş au fost sau nu, nu ştiu.  
 46 3. Gheorghe Hagi Radu, om de 59 ani. La întrebaciunea d-intăi, la Fev. sau  Marte la 77. Al doilea, precum am auzit dă la muma lui Ion Şuanu, înainte, cănd au  făcut canţelistii întrebăciunea, la 776, a fost Ion Şuanul cu Ene Ştefan tovaroş, dar,  cănd au oprit bumbacul lui Ene Ştefan, tovarăş au fost sau nu, el nu ştie, căci eu atăt  am văzut păcum Ion Şuanul şi pă urmă să ducea totdeauna la bolta lui Ene Ştefan,  marfă cumpăra şi vindea. 4. Ioan Vlad, om de ani 56. La întrebăciunea d-intăi, la Noemv. Sau Dechem. la  anul 776, precum am auzit dă la frate-meu Vasile şi dă la alţi neguţitori păcum au  mărturisit muma lui Ion Şuanul înnainte canţalistilor   l-anul 776 păcum au fost Iane  Ştef. cu fiu-său tovaroş, dar, în vremea ce au oprit Iordaiche bumbacul în ţară,  tovaroş au fost sau nu eu nu ştiu. 5. Şandru H. Şandru, om dă ani 38. La întrebăciunea d-intăi au răspuns: Crez că în  luna lui Ghenarie, anul 777, cănd am venit din Ţara Turcească, am aflat bumbacul lui  Iane Ştef. în Cămpina. La întrebăciunea al doilea au răspuns: dă acolo ştiu că au fost  Iane Ştef. cu Ion Şuanu tovaroş, căci maica lui înnaintea canţalistilor, la an 776, au  mărturisit că au fost fiu-său cu Iane Ştef. înnainte tovaroş, dar pă urmă, în vreame  cănd au oprit Iordaiche bumbacul lui Iane Ştef., amăndoi fost-au tovaroş sau nu, eu  nu ştiu. Adevărat că am văzut pă Ion totdeauna ducăndă-să în bolta lui Iane Ştefan  şi pă urmă, iară pentru ce, nu ştiu, căci nu poci vedea ce e în inima omului. 6. Toder Curcul, om de ani 44, la întrebăciunea d-intăi au răspuns: Adevărat că au  auzit de la alţi neguţători că au oprit Iordaiche bumbacul lui Iane Ştef. în ţară, dar în ce  an şi vreame, nu ştiu. Intrebăciunea al doilea: fost-au Ion Şuanul tovaroş cu el, nu  ştiu. Dar acestea tocma dă la Iordaiche le am auzit 
 47 precum Iordaiche au dat lui Ion  Şuanul şi lui Iane Ştefan marfă dă văndut şi zapisă şi alte datorii să le străngă sau la an  774 sau la 775, care din cărţile care au trimis unul la altul mai bine să vor înţăleage, şi  aşa mi-au spus Iordaiche că aceşti doi au fost tovaroş, să străngă datorii şi să vănză  marfa. Intr-aceea pricină au fost tovaroş, aşa mi-au spus Iordaiche. 7. Apostol H. Radu, om dă ani 43. La întrebăciunea d-intăi au răspuns: La luna lui  Dechemvrie an 776 au luna lui Ghenarie 777, din porunca lui Vodă iarăş s-au  slobozit bumbacul. Întrebăciunea al doilea: Eu nu ştiu, au fost Ion Şuanul cu Iane Ştef.  în vremea aceia cănd au oprit bumbacul tovaroş, au fost sau nu, eu nu ştiu. Dar aceasta  ştiu precum înnainte au fost tovaroş, dar aceasta mi-au spus mie şi alţi neguţători, şi  de acolo crez, că înnainte dă multe ori am văzut pă Ion la boltă la Iane Ştef.  mestecăndu-să în neguţătorie. IORGA, ARG, nr. 76, p. 44-45-46-47 1779 20 octombrie, Braşov.  
 48 Hotărîrea în chestia lui Ioan Şuhanul. Ene Ştefani şi Ion Şuhanul aveau afaceri cu Iordachi din Cîmpina, care-i făcuse  plenipotenţiarii lui. Erau şi rude: "Ion Şohanul fiindu-i ginere la nepoata lui  Iordachi". Se înţeleseseră ca acesta să iea bani sau marfă, "ce n-au nemerit găndul  lui". Iordachi vine prin "lazaretul Timişului" la Braşov şi "au stătut în socotelă cu Ion  Şohanul, şi faţă fiind şi Ene Stefani". Nu se înţeleg: "au rămas socoteala lor  nesăvărşită". Iordachi caută "a trage la judecată" la magistrat pe Ion Şohanul.  Zăbovindu-se, "au lăsat judecata din cinstitul judeţ şi, învoindu-să 
 49 ei, au vrut  să se judece la neguţători aleşi". Se decide a se da "cu direptate" vătafului 3.347  florini, 8 bani. Ion nu vrea, că "să caută la altă mai sus judecată, după obiceiul ţări de  aice". Oprindu-se bumbacul, Ipsilanti-l liberează în Octombre sau Decembre  1776 şi apoi la 17 Ianuar 1777. "Noi n-am cunoscut în vremea aceia nicio  schimbare sau premenire la preţul bumbacului cu păgubire, numai căte bumbacuri au  ajuns de au venit mai nainte la Braşov s-au văndut cu preţi mai jos şi căte  bumbacuri, din pricina vremi sau altora oareşce întămplări, au venit pă urmă, pă  vreamea lui Vevruarie şi Aprilie 777, de au luat preţ şi vănzare mai bună. Noi însuşi  de obşte toţi cari neguţătorim cu bumbacuri am cercat acelaşi noroc. Pentru aceasta  întru arătare şi bună dovedire celor mai sus zise adeverim şi întărim această carte a  noastră cu însuşi ale noastre iscălituri de măna noastră şi cu peceţile noastre  mărturisim cu cuget curat, cu frica lui Dumnezeu şi cu sufletul nostru ori la ce  judecată.  .... Ion Vlad adeverez. Todor Ciurcu adeverez. Ion Boghici adeverez. Apostol Hagi Radu adeverez. Şandru Hagi Şandru adeverez.  (Copie de "Petru Popovici logof. ci. cetăţi".) IORGA, ARG, nr. 78, p. 48-49 1780 27 februarie, Cămpina  
 49 Copie. Prea-cinstiţilor şi de bun neam Măriilor Voastre, 
 50 domnilor, domnilor ai  cinstitului Maghistrat, cu multă plecăciune mă închin Măriilor Voastre. Cu prea-plecata scrisoare de alt n-avem a înştiinţa pe Măria Voastră fără decăt,  avănd trebuinţă a trimite o carte de epitropie dum. jupănului Costi Gianliu şi vrănd ca  să fie această carte şi prin ştirea Măriilor Voastre, că l-am făcu tepitrop ca să să  judece cu Ene Ştefani pentru nişte bumbac ce dăduse jalbă Iane Măriei Sale lui Vodă  că i s-au oprit aicea, ci mă rog Măriii Voastre ca, viind cartea la Măria Voastră, fără  de zăbavă să să dea în măna dum. jupănului Costi Gianliu, ca să o aibă în mănă, ca să  să arate şi dum. de epitrop că iaste, făcăndu-să şi mie răspuns că i-au întrat cartea  în mănă de cătră Măriia Voastră. şi rămăi al Măriia Voastră mic şi plecat, Iordache Constantin vătafu. 1780, Fev. 27, Cămpina. O carte de plenipotenţie ce s-au trimis de chir Iordache Costandin o am luat-o eu  ca să o trimăţ chir Costi Gianliului la Sibii: din măna d. judeţ o am luat-o. Gheorghe Hagi Radu adeverez.    (Copie de Petru Popovici.) IORGA, ARG, nr. 79, p. 49-50 1780 octombrie 3  
 50 Anno 1780, Octomvrie 3, după moartea răposatului Nicola Rauţi domni  înpărţitori her fon Blumăfeld şi her Ioan Gocăş acele rămase în partea văduvei Maria  născută sud. Zaharia Nicolau şi înpreună 4 copii, înpărţite la cel de 2 ani Zaharia şi  mumă-sa, au priimit casele, dooă părţ ce să află de piatră, care cuprinde dooă case  înpreună cu bolta şi prin doaă părţ întrarea şi grădina şi cămări de lemn înpreună cu  doaă părţ de la şopul cel lung, preţuite derept suma fl.1.200.  
 51 1 tabachieră, f. 2,40 şi 1 neagră f. 1,3,40. 2 şcatulce,4,50. 7 săhane şi 1 laboţ,4,50. 2 perini şi 1 cu carton (sic),4,40. 1 feşnic de alamă şi 1 mic iar,1,60. 3 perini şi o pilotă,13. 1 oglindă mare f. 8 şi 1 mojar, f. 4,112. 2 căldări mici, f. 2 şi 1 mai stricată, 96, 2,96. 3 păr. cuţite cu plăsele de argint,16,50. 6 linguri de argint şi 6 mici pentru cafea,23,17. 3 solniţe de argint şi un tas de argint,34,80. 5 zarfuri pentru filigene,11,17. 1 cuţit turcesc, teaca de argint.4. 1 tabachieră de argint poleită,10. 1 inel cu diamant f. 40 şi 1 cu topaz 20,60. 1 inel cu zamfir, f. 15 şi 1 cu granat 20,35. 1 inel cu matostat, f. 3 şi 1 cu diam. şi gran.,10,15. 1 harhal de aur cu diamanturi,300. 10 şire mărgăritare, f. 300 şi o păr. cercei,f. 75. 375. 1 inel cu 3 diam. f. 30 şi 1 brău de argint, f. 75, 105. 1 păr. cuţite fămeeşti şi linguri de argint, 10. 1 păr cercei stricat,3,60. 4 ansaţ de contor,6,04. 2 tăvi pentru cafea, 2,16. 1 ibric de cositor pentru spălat,12. 1 tipsii şi 60 de talere de cositor,54,72. 3 tipsii şi 26 talere de cositor,25,92. 2 tipsii şi 2 castroane,6,60. 7 tipsii şi 2 mici, 10,80. 5 şire mărgăritare mărunte în granat,20. 1 tipsioară pentru confeti," 50. 2 năstrăpi, 1 feşnic, 2 arset, 2 tipsioare de confect,12,24. 3 năstrăpi, 1 feşnic, 1 arser, 1 dto de confect.7,20.  
 52 9 zarfuri de tumbah,9. 3 iară mai proaste,1,50. 1 lanţ de ceasornic de tumbac, 21,40. 5 filigene,3. 1 şal de mătasă mohorăt,4. 1 caftan de şaliu,10. 1 antiriu de cutnie,8. 1 iar de cutnie alb,7. 1 biniş de postav vechi,15. 1 giubea galbenă,15. 1 giubea de ghiermesut,15. 1 table de dihor pestriţ,10. 1 păr. zagarale de jder şi blană la o giubea,25. 5 guş de vulpe şi neşte păntece,4,20. 1 căciulă de miel,1. 1 capot nemţesc de postav,15. 1 covor vechi,3. 1 mintie fain şi sucnă de atlaz,115. 1 mintie de partit ţaih blănită,86. 1 sucnă şi 1 midăr de creditor cu flori,45. 1 sucnă de atlaz bcu flori,26. 1 sucnă de citarea,12. 1 de trochiat,28. 1 laibăr albastru cu ţancăl,12. 1 laibăr verde de barşon,6. 1 mintie de damaşc şi 1 de atlaz,28. 2 căiţe cu cipce,20. 1 iară nefăcută,20. 5 coţ barşon săpat,24,50. 6 1/8 coţ postav fain,30. 2 măhrămi de muşălin,6. 1 laibăr de carton,2. 10 ace pentru învălit,9,50. 8 1/2 loţ cipuice de învelit15,30. 1 păr. cipce ungureşti,2.  
 53 1 ceas mic de alamă,2,40. 1 măhramă de mătasă albă,1,20. 1 mănecat,3. 1 şaliu vechi, 1. 2 părechi cămăş bune,34. 1 păr. iar şi 1 păr izmene,5. 1 basma cu fir şi 1 ciucur de baston,10,50. 2 coţ tulpan şi 1 ie,6. 1 plapumă de carton şi 1 rochie,                           7. 1 păr. mătăni de chilibar f. 5 şi 1 oală de a-ramă 5,10.  2 lepedouă şi 1 faţă mică de perină,1,50.  1 pănzături de arnici f. 2 şi f. 6,8. 4 ştergare f. 1,20 şi 2 cu arnici 34,1,54. 1 şurţ f. 1 şi 1 de muşălin, f. 150,2,50.  2 şurţuri de Lenţ,2,50. 1 şurţ verde şi 1 teţin,1,80. 1 lepedeu cu arnici şi feţe de perină,3. 2 basmale iar, 11. 3 cămăş în f. 6 şi 4 feţe de perini f. 2,8. 16 sarvete f. 40 şi 4 pănzituri de masă, f. 6,12,40. 3 iar dto de piat şi 1 neagră,5. 2 iar de purţelan şi 1 verde,3,60. 6 păr. cuţite bărb. şi 6 păr făm.4,80. 5 păr. iar bărbăteşti,1. 1 puşcă şi 1 păr. pistoale cu 4 oţele,8,60. 1 păr. pistoale cu găitan,8. 2 pistoale stricate şi 1 păreche mici, 3,20. 1 păr. pistoale stricate şi 1 sabie, 3. 1 sabie turcească şi 1 tafturi,11. 1 pataler şi 1 lăduncă, 2,20. 1 ladă şi 1 cufăr albastru,5,80. 2 paturi f. 4 şi 1 masă cu chirie,f. 3,7. 1 ladă lungă f. 3 şi 1 costăn,f. 6,9. 1 masă cu 2 căpătăie şi 2 poarte,3,20. 1 scoarţă f. 1 şi cocie f. 50, 51.  
 54 6 păhare de rozol şi 4 de vin,1,44. 6 păhare de rozol şi 4 ordinare, " 84. 6 păhare de vin, " 72. 1 caronfil mare şi 2 mici, " 56. 2 păhare de olăvin şi o solniţă," 40. 1 pieptar f. 25 şi 1 plapumă de brocad, f. 10,35. 1 perină f. 4 şi 1 divan, f. 6, 10. 1 covor f. 12 şi 6 feşnice la părete, f. 2,40,14,40. 1 baston de viţă, f. 1,20 şi 1 lămpaş, 68, 1,88. 1 păr. cuţite 60 şi 1 cărdeliţă 50, 1,10. 2 lepedeaoă f. 4,36 şi 1 ochiar fl. 1,20, 5,56. 2 scaune de brocad f. 6 şi 6 de lemn, 40, 8,40. De la datorie de la Andrei să vine văduvi 455, 34. Să vine şi fiu-său Zaharia iar de la Andrei, 227,67. Fiu-său Zaharia să ia de la Hagi Mihai Vilara, 426,31. Suma ur. f. 4528, 15. De la datorie de la Andrei ce numeşte şi şi al Zaharii şi al mume-si s-au păgubit  suma ur. f. 414,93. rămîne neto suma ur. f. 4113,22. Dintr-această sumă iaste al fiu-său Zaharii acestea parte din case pe jumătate care  face ur. f. 600. aceia de la Hagi Mihai Vilara, 426,31. Ăi cere şi mumă-sa datorie şi i s-au pus din ce i s-au venit de la Andrei, un. f.  132,60. I s-au venit Zaharii de la Andrei 89,72. un. f. 1248, 12. Scaz un f. 1248, 12. Rămîne ai Mării curat un. f.          2865, 10. IORGA, ARG, nr.80, p. 50-51-52-53-54 1780 noiembrie 30, Sibiu.  
 54 Hotărîre a guvernului. În pricina trasmisionului ce-lui Costandin Gianli cela 
 55 ce iaste de la Cumpania  Grecilor Braşuvului, adecă a jeluitorului înpotriva birăului Dimitrie Diamandi, Iani  Ştefani, Ianache Dimitriu, Gheorghe Săbău, Ioanes Berta, Pană Ioan, Panaghiot Sterie,  Todos Miciul, Costandin Chirul, Costandin Antonie şi Andrei Grecul, oameni de la  Cumpanie, şi mai vărtos juraţ mai sus numitei Cumpanii, adecă părăţ, pentru călcarea  porăncii conpusorului şi pentru repulsiia adecă gonirea care au urmat de acolo,  înnaintea cinstitei Tablei crăeşti s-au mişcat şi de acolo prin apelaţie la Scaunul  acestui crăesc gubernium s-au adus.  (Se constată că au venit la judecată) şi a doaoară au poftorit, iar, a treia oară, lăngă o  boltă a Grecilor de canţelisti, au răspuns precum birăul Grecilor de jurămăntul numai:  puntumurile de utrumului, au să le arăte lor, au să le tălcuiască, căci nici limba  latinescă nici ungurească nu ştiu. Acest răspuns al său iară l-au poftorit cănd au fost  sorocit, cu putearea porăncii cumposorului prin un partar (sic). Din acestea nici de cum  nu poate dovedi că au fost călcare ce să păzască ca nu cumva să fie siliţ iei a mărturisi  înpotriva sa, la care şi cu putearea legilor ţării, ceia ce după obicei nu au tălcuit, nici  nu le-au spus puntumurile utrumului, fiindcă era gata ei după porănca compusosului  să dea jurămănt... Au hotărăt guvernium ca părăţii să fie deslegaţi de cererea părăşului  şi greutatea repulsii să li să întoarcă. Părăşul cu cinste apelăluiaşte pricina acesta la scaunul  crăesc şi cere ca drept acte să  trimeaţă daune; îngăduindu-să transmisiia protestălueşte pentru recusă. Părăţii stau în potrivă precum şi articurile anilor 1757, etc. IORGA, ARG, nr. 81, p. 54-55 1780 Decembrie 5, Sibiu.  
 56 Din arătarea Cumpanii Grecilor de la Braşov şi din adăogatele pricinile şi din  doae (sic) mărturisanii pentru neguţătorul grec de la Braşov Ianea Ştefani înpotriva  vătafului Cămpini Iordache Costandin pentru bumbacul acel oprit în jalbă dat, luminat  au cunoscut crăescul gubernium precum, paguba din oprirea acelui bumbac prin  numitul Iordache Costandin fără de cale făcăndă-să, pentru partea acesta mai vărtos  s-au spănzurat căci Costandin Gianli, cu cei lăngă dănsul lipiţi, prin mincinoasa  mărturisanie aşa au încărcat lucru, ca cănd mai sus numitul Iani Ştefani cu alt grec  neguţători Ioniţă Şohan ar fi fost tovaroş, carele altă despărţire cu mai sus numitul  Iordache Costandin din capul înprumutatelor pretenzii, dar, pentru că mai sus numitele  pricini, precum şi mai sus numitele 2 mărturisanii, luminat arată precum mai sus  numitul Ianea Ştefani cu Ioniţă Şohan niciodată în tovăroşie neguţătorii şi mai vărtos  în bumbacul cel oprit enteresaţi n-au fost şi aşa mai sus numita mărturisanie a lui  Gianli aşa să desputerează cu totul, căt luminat să cunoaşte precum bumbacul lui Ienea  Ştefani făr de cale s-au fost oprit şi aşa urmează ca opritorul Iordache dator iaste  drept să întoarcă paguba ce au curs, mincinoasa mărturisanie a lui Gianli iaste  dintr-o parte din urăciunea spre Ienea Ştefani şi spre Ioniţă Şohan, de la altă parte  pentru pricina mincinoasei peceţ care în numita Cumpanie greceşti Gianli au fost  făcut, pentru care vină acel Gianli iaste rănduit la prinsoare de un an, crăescul  gubernium lăngă recumandaţiia mai sus numitelor pricini şi celor doo mărturisanii  datorniceşte recvirălueşte pre 
 57 înnălţat comando ca, depărtănd îndoiala ce între  Ienea Ştefani şi Ion Şohan, bine să voiască să mijlocească la prinţipul  Ţării-Rumăneşti ca, de la o parte, de 4 ani cerăndu-să răsplătirea pagubei de  bumbac cel făr de cale oprit păgubaşului Iani Ştef., să să desfacă, iară, din altă parte, să  silească pă mai sus numitul vătafu Iordache pentru pricina care o are cu Ion Şohan ca  să hotărească ceia ce înnaintea judecăţii Braşovului de mult nehotărăt spănzură şi ca să  aşeze aceia, şi aşa vecinescul prieteşug întru neguţătorii acestor doao ţări să va putea  păzi.  (Urmează "sintenţiia" "în pricina cea criminalicească înpotriva lui Costandin Gianli",  "capul peceţii cei mincinoase", "cu osteneala comisionului celui amestecat cercetător",  rînduit de guvern.) Se vede că Costandin Gianliu făr de voia Cumpanii au dat de au  făcut pecete şi făr de ştirea Cumpanii la dănsul o au ţinut şi, după aceia, cănd i s-au  cerut ca să o dea afară, întăi au tăgăduit precum n-au făcut pecetea şi precum  n-au ţinut-o la dănsul şi după aceia pre ascuns au fărămat-o. măcar că jeluitori  trebuinsa (sic) acei mincinoasei peceţi, spre paguba Cumpanii făcute, în asemănarea  legilor nu au dovedit-o, însă mai sus numitele stări înprejur arată nu uşoară pricină  de bănuială, căci adecă nu fără pricini de vătămare au făcut pecetiia şi în ascuns la  dănsul au ţinut-o, ci încă şi fărămarea peceţii destul arată precum părătul în faptă  oprită s-au aflat şi în treapta cea d-intăi vină de înşelătorie au făcut, ceia ce nu să  află aşa măsurată ca să-ş cunoască ca să i să răsplătească cu pedeapsa cea rănduită,  dar spre răsplătirea acei fapte oprite să să oprească el de tistiia juraţilor care pănă acum  au avut-o la Cumpanie şi să fie lăpădat dea acea tistie. Preste aceasta, prin curgerea unui an de la zioa 
 58 publicaţii sentenţii socotindu-să  în cea de obştie prinsoare a Braşovului să ţie,  însă făr de urcare, iar după trecerea unui  an între vremea aceia, după ce să va arăta şi să va dovedi precum că acea pecetie  mincinoasă spre paguba Cumpanii, a unuia sau altuia chip de la Cumpanie rău n-au  hăznuit şi mincinoase zapise cu numele Cumpănii sau alte scrisori mincinoase n-au  făcut, mai întăi precum pă niminea de la Cumpanie în pricina această enteresată nu va  vătăma, şi nu vca fugi să dea jurămănt tare şi apoi să să slobozească: aşa au hotărăt  judecate.  (Sibiiu, 1-iu Decembre 1780.) IORGA, ARG, nr. 82, p. 56-57-58 1781.  
 58 Copie de pe extract din catasih ce să atinge numai de partea cinstitului dum. jup.  Gheorghie Pop. Să să ştie cisla la cei cu prăvăliile de la Bucureşti, de la Ploeşti, de la Craiova căt  i-au călcat, anume cum arată, de la anul 1775, de cănd s-au scos hrisov, pănă  acum, la anul 1777, Iănnuar 1-ma. Gheorghie Pop era să dea lei 30, bani 97, lei 24,30 suma în lei 54,30. Au dat dintru această sumă 30-30 " 30. Rămăne lei 24,30. La 1775, Dech. 27, ce s-au cheltuit la Bucureşti acum, cum arată catastiful-suma  lei 356 " 115. Aicea însemnăm anumit pre fieteşcare care are cu dreptul la această  chieltueală făcută  să dea. Jupănu Gheorghie Pop, ... 30. 1775. Pănă  la 76 şi pănă la 77. Să să ştie cisla ce s-au făcut cu dum. breslaşii cei ce au prăvălii în Bucureşti i la  Ploeşti i la Craiova, 
 59 pre care căt i-au călcat, după suma ce arată în ceea faţă,  cum arată anume, Gheorghie Pop.......... 54,30. 777. Să să ştie foaea de cislă birului, dirept i cu cheltueala ce s-au mai făcut la  plocoane şi la zaharea de la anul 1777, April 23, păn 1778, Mai 11ma, la cei cu  prăvălii la Bucureşti, la Ploieşti i la Craiova, dă lei 307, 80. Gheorghie Pop................18,08. Cei cu prăvălii. Foaea de cisla birului de an 1778, April 23, pănă la 1779, Mai 1mo, pre biru dirept, pe  un an lei 220, şi am mai încărcat cisla cu lei 51, să fie de chieltuiele la trebuinţă de dat  undeva, pănă la plinirea anului, iar netrebuind vor fi iar de Cumpanie. Gheorghie Popa,...........16. Braşov, 1780, Ian. 1ma. Foaea de cislă celor cu prăvăliile, pe fieştecarele căt îl ajunge pe an mai sus să  plătească. Gheorghie Pop..........12. 781, Ian. 1. Foaea de cislă celor cu prăvălii, pe fieştecare căte căt îl ajunge să plătescă pe anul  acesta. Gheorghie Pop............12. IORGA, ARG, nr. 83, p. 58-59 1781.  
 59 Copie. Eu Despina soţie răposatului Iordache Constandin de la Cîmpina, dau această  adeverinţă a mea la mîna nepotului şi finul Ioniţă Şohanul din Braşov precum să se ştie  că, răposatul bărbatul mieu avînd pricină de judecată cu dumneata, care judecată,  prelungindu-să în multă vreme, nu s-au fost săvîrşit, aşijderea şi Iani Ştefani  avînd pricină de judecată cu răposatul 
 60 bărbatul mieu petru pricina unui bumbac  ce-l fusese oprit răposatul bărbatul mieu aicea în ţară, cu socoteala cum că ar fi fost  tovaroş pe acel bumbac şi dumnealui mai sus numitul Ioniţă Şohanul, care bumbac,  măcar de s-au şi slobozit a merge mai pe urmă, dară iară nişte foi arată cum că ar fi  avut multă pagubă, atît din vînzarea bumbacului, cît şi alte cheltuieli pe la judecăţi;  deci, la anul acesta, din porunca Mării Sale lui Vodă mergînd răposatul bărbatul mieu  la Braşov ca să caute amîndoo pricinile, adecă cu Ioniţă Şohanul şi cu cumnatu-său  Iani Ştefani, şi pănă a nu apuca să caute niciuna dintr-aceste judecăţi i s-au  întîmplat moarte. Deci acum, viind aici dumnealui mai sus numitul Ioniţă Şohanul,  cerea de la mine ca sau să merg eu înlăuntru, eu însumi sau vichil, să trimăţ să caute  judecăţile, sau să fac înplinire de paguba şi chieltuiala ce zicea că au avut. Văzînd eu  că şi una şi alta îmi vine greu, adecă: să înplinesc ceia ce cerea, că au avut pagubă, era  suma grea; să mergu eu spre căutarea judecăţi, nu ştiam pricina începutului sau a  sfîrşitului; să trimit vechil, poate să mai facă vre-o cheltuială numai în zădar, cum  s-au şi mai făcut; şi aşa n-am priimit nici una, nici alta, fără numai am cerut pace.  Şi, văzănd şi dumnealui Ioniţă Şohanul neputinţa şi scăpătăciunea la care mă aflu, şi  fiind şi alte obraze mijlocitoare, ne-au făcut învoire între noi şi, atîta pentr cererea  lui Ioniţă Şohanul, cît şi pentru cererea lui Iani Ştefani, cum caută dumnealui, am dat  casele noastre ce le avem în Braşov, în Şchei, cu locul lor, după cum sînt ştiute, ca să  aibă a le stăpîni cu bună pace. Aşijderea i-am mai dat tal. 600, adecă şase sute  tocma. I s-au mai dat şi jumătate de nişte floci ce-l fusese răposatul bărbatul mieu  aicea. Şi aşa 
 61 am dat scrisoare unul la mîna altuia ca de acuma înnainte să avem  bună pace unul de cătră altul. Şi pentru mai bună încredinţare mi-am pus şi pecetia  mea, iscălindu-se şi alte obraze care a fost de faţă la această păciuire a noastră. Cîmpina, Octomvrie 28, 1781.  (L. S., L. P.) Despina, soţia răposatului Iordachi Constandin de la Cîmpina, adeverez. Hristachi Dimitriu faţă şi adeverez. Mihalachi, vătaful de plaiul Praovi, mărturie. Şi eu logofătul cinstitului Maghistrat Pavel Ioan Lazăr am scris această copie din  cuvînt în cuvînt, şi martor. Braşov, Noiemvre 19, st. n., 1781.  (Pecete cu P. Pil.) IORGA, ARG, nr.84, p. 59-60-61 1781 noiembrie.  
 61 Ordonanţă a lui Iosif al II-lea pentru egalitatea cetăţenească, "nebăgănd în  samă legea, fără singură vrednicia şi talentumu, aşişderea cuviosă viaţă creştinească a  fiecăruia", şi pentru "cei cu rituşu grecesc neuniţi", cu voie de a ridica "locuri de rugă"  şi a ocupa funcţii, putînd fi primiţi în "Maghistrat" şi "a cumpăra iosaguri şi fundumuri  în cetăţi". Cuvinte rare: "înstatornicia", "unde fieştecare lege nu să covărşaşte",  "porţieşii", "biserica catolicească", "necatolici", "academiceştile vrednicii", "dreptate a  fi cetăţean", "prin curgerea îngăduiri", "mergerea înnainte", "provinţii", "odectumuri  adecă săvărşiri", " să deznoadă dară statornicească răndueală", "legea părinţească 
 62  şi mumească", "de s-ar întămpla cu întămplarea", "despărţeala legilor", "cei de lege  primiţi şi răbdaţi adecă a neuniţilor", "alminterilea", "fetele cele fără de vărstă",  "pentru că au primit botezu de la babe în vremea de lipsă", "frăţiile şi slugile", "popii  cei necatolici vor avea slobozie pe robi legi sale în temniţă a-i cerceta şi încă şi la  pedepsele cele di pe urmă a-i petrece, care lucru în toate provinţiile biruinţilor să va  vesti", "milostiveşte mai sus am rănduit", "următorilor legilor celor primite şi acei  suferite, care să zic uniţi, măcar unde şi în ce loc unde se află număru poporenilor mai  sus numit", "şcole" şi "şcoale", "case popeşti", "tot feliu de strănsuri prin dieci", " cu  de-adinsul", "tăbli şi maghistratuşuri", "vizitaţiile", "şuperintendenşi", "vicariuşi",  "obectumuri", "să fie chitileni", "legile ţăreşti", "toate relighiile, adecă oameni de tot  feliu de lege să nu să sfădească şi de aruncarea în bagiocură unu altuia cu de-a  dinsul să să stănpere"; "înprilejul", "de ispravă rezoluţie", "milostivnicile răndueli",  "materiea".  (Vo:) Să să ştie că această muncă eu am prefăcut dipe latinie pe rumănie. IORGA, ARG, nr. 85, p. 61-62 1785 aprilie 18, Sibiu.  
 63 Cu mila lui Dumnezeu Ghedeon, pravoslavnic episcop neuniţilor al Mare  Prinţipatul Ardealului. Prea-cinstitul părintelui arhimandritului Hristofor şi parohului ce. Cunpanii  Braşovului greceşti, de bun neam dumnealui birăului, cinstiţilor juraţi şi dumnealor  epitropilor şi tuturor închieturilor ce. Cumpanii, nooa în Hs. iubiţilor fii! Cu căt mai multă greutate am simţit în faptul acesta cu contenirea măncării şi a  băuturii şi cu slăbirea trupului şi facerea pocăinţii şi zdrobirea inimii, cu atăta acum  mai tare ne-am uşurat şi ne-am folosit, socotind că Măntuitoriul nostru Is. Hr.  pentru noi oamenii s-au întrupat, au pătimit, au răbdat ocara, bătaia, legătura,  scuipirea, chinul, răstignirea şi singură moarte cu ocară, prin care ne-au măntuit de  păcatul osăndi cel strămoşesc şi de celelalte  toate 
 64 păcate, şi aşa toate după scărbă  spre bucurie s-au întors, urmănd după biruirea morţii şi Iadului Învierea lui Hs. ceai  de a treia zi, cu mărire şi izbăndă, ceia ce ne-au pricinuit nooa după greutate cea în  post răbdată uşurare, după scărbă bucurie şi de la osăndă izbăvire. Să cade dară în zioa  aceasta Domnului să ne bucurăm şi să ne veselim, că nu numai aceasta mare milă şi  bucurie ne-au robit, ce şi fii lui D-zeu a ne chema     ne-au dat putere, după  cuvăntul Evgh. Ioan, cap. I, zicănd: căţi pre El au priimit au dat puterea lor a fi fii lui  D-zeu. Pentru aceasta, cu îndoit dar şi îndoită milă şi îndoită bucurie fiind  măngăiaţi, să lăudăm şi să mărim pă Hs. cel ce din morţi au înviiat, bucuria aceştii  prăznuiri, după cuvăntul proorocului David, să o amestecăm cu frică şi cu cutremur,  păzăndu-ne aşa în faptele ceale bune creştineşti ca să nu pierdem darul fiilor lui  D-zeu. Pentru aceasta bucurie gratuluim din inimă, poftind petrecerea acestui  prazdnic a avea cu bucurie şi mulţămită, să lăudaţi pă Hs. ce au înviiat şi să păziţi  temeiul aceştii facerii de bine a lui Hs., adecă dragostea, că pentru dragostea ce au avut  D-zeu cătră om au răbdat Hs. patimile şi au înviiat a treia zi. Acest dar temei,  dragostea, vă sfătuim ca să aveţi cătră D-zeu din toată puterea sufletului şi inimii şi  cătră aproapele său asemine, adecă dragostea cătră cei mai mari, prin care să înţelege  supunerea şi ascultarea prea-înnaltii povăţuiri înpărăteşti, mai marilor stăpănitorilor  şi îndreptătorilor ţării, stăpănitorilor locurilor şi dragostea cătră toate naţiile creştineşti,  ferindu-vă nimărui nimic rău, nu numai a nu face, ce nici a cugeta. Acesta iaste  folosul şi bucuria de obşte a tuturor, care să puteţi avea rugăm pre Hs., cel ce au  înviiat, ca să vă dăruiască sănătate, pacinică viiaţă, milă şi mai pă urmă înpărăţia  ceriului, care toţi să o dobăndiţi din toată inima 
 65 poftim. S-au dat în Sibii,  18-a Aprilie 1785. De tot binele voitor: Ghedeon Nichitici.  ....  (Pecete roşă, cu coroană peste scutul cu cruce pătruns de cîrji şi cruce.) IORGA, ARG, nr. 87, p. 63-64-65 1786 iunie 4, Braşov.  
 65 Dăm în ştire unde se cade, fiindcă au început să facă şi altă beserică în lăuntru, în  cetatea Braşovului, şi pentru cine se face nu ştim, cum se face, nefiind familii din  destul pentru ca să se facă beserică, şi, alta, pentru care biserici: sînt destule la Braşov  pentru toate familiile cîte se află aici, după numărul lor: Trei beserici sînt afară la  Şchei, în Bolgarsechi: întîi beserica cea mare şi cu doo palacrise îndestulată, adecă cu  doo biserici lîngă dînsa; înlăuntru în cetate este capela Grecilor de Cumpanie, şi este  îndestolată, cît pentru Cumpanie, atîta şi pentru alţi toţi şi pentru toţi cei străini, de  limbă grecească. Acum, la anul 1782, s-au făcut şi altă beserică noo la Braşovechiu,  mare din destul. Pentru aceia ne rugăm cu mare plecăciune şi rugăciune să se oprească,  să nu se facă această şi alte beserici în cetate înlăuntru, căci este împotriva  prea-înnălţatelor părinţi (sic) şi pentru mare paguba noastră, preoţilor, că nu putem  să trăim făcîndu-ne biserică peste biserică şi popi peste popi, fiind mai sus numite 5  beserici în Braşov şi preoţi opt: 5 la Bolgarsec şi în cetate popa Grecilor şi în  Braşovechiu doi. Şi 
 66 aşteptăm, milostive părinte. 4 Iunie 1786. Braşov. Protopop Gheorghie Radovici, înpreună cu toţi preoţii. IORGA, ARG, nr. 88, p. 65-66 1786 iunie 10.  
 66 Luat o cutie văpsală jupăn Pavel Lazar, care face summa nemţelti 131 şi X 36. Interesul de ani 4 1/2  să face 25 şi X 21. La 1788 trimiţănd la Braşov, ca, întălnindu-să cu dum., au zis că va da şi s-au  dus dea 10 ţo X 48. La Dobra am trimis om cu cheltuială a no..., zicănd că este la Aţac; cheltuială s-au  făcut 8 şi X 20. Care mă rog să mi să facă îndestulare, iarăş, de nu să să facă ecşecuţion, ca să nu  rămîn de pagubă. IORGA, ARG, nr. 89, p. 66 După 1786.  
 66 (Petiţie către Magistrat.) "Pentru o biserică noă în cetatea Braşovului făcută... Păn la 10000 Rf. De neguţători  streini s-au dat această frumoasă sumă pentru facerea aceştii biserici. Aceştii bani  au încăput în măinele acestor 4 oameni neînsuraţ, făr de temeiu..., făcăndu-să ei  clironomi la acea noă biserică, după cum să va arăta din protocol şi din piatra cea de  asupra beserici pusă. (Nu s-a dat nicio socoteală, care trebuie), ca să nu întrăm ca  orbi în beserică, neştiindu nici începutul, nici sfărşitul biserici, numai singuri aceşti 4  să ţin cu puterea stăpănitoare, ca cănd ar merge la moşiea lor. (Schimbul cu Şcheii era  admis pănă acum.) IORGA, ARG, nr. 90, p. 66 1787 februarie 24, Braşov.  
 67 Cinstite dumitale jup. Antonie, cu plecăciune mă închin dumnitale. O cinstită  scrisorea a dumnitale am primit şi tot ce mi-ai scrisu am înţeles, făr de căt n-ar fi  forte trebuinţă ca să aşteptu să-m scrii dumneata, măcar şi vremea nu ne-au ajutat  pănă aici, făr de căt creditori care mi au fostu în locul mieu frate-miu, care  frate-miu nu au umblat bine, şi creditori, văzăndu-l aşa, s-au îngrijeatu şi  s-au dus uni dintr-ănşi la Măriia Sa consul de m-au arătat. Şi, vindu eu aici,  m-au chemat acolo înnainte şi m-au întrebat şi am spus că săntu dator nu numai  lui şi la alţi, şi am cerut vreme de a scrie marfa. Şi, ducăndu catastiful la dum. Măriia  Sa consul, şi am arătat şi cum sănt dator şi încă a mea farmă (sic) mi-ntrece piste ce  săntu dator. Care Dumnezeu ştie numai frate-mieu cătă pagubă mi au făcut. Iar  pentru aceste 2 zapise care săntu la dumneata, pe cel mai pă urmă zapisul care au fostu  cu văpselă cu un butoi, acela este în cămara a mea neclentit, şi, de vii vrea dumneata  ca să-l ai, cere la socru-mieu, că sănt cheile acolo, iar, de nu, cum vrei vrea.  Aceasta, şi sănt al dumnitale, şi ce răspunsu o eşi de la cilalţi te voi înştiinţa. Anno 1787, Fev. 24. Costandin Dimitriu Ţarălungă.  (Vo:) Dum. dumnealui jup. Antonie Grecu Izicuţ cu sănătate să să dea la Braşov.  (Pecete neagră.) IORGA, ARG, nr. 91, p. 67 1787 martie 10.  
 67 Satul Tărlungeni, famelii parohii 91.  
 68 flor. cră. 1. Simbria preotului de famelie pă anu    10 1/2 . 2. Cu sfănta cruce umblăm întru an de 4 ori; să căştigă odată 1,30. dintr-aceştia să dă totdeuma dascalului      18.- 3. La zioa sfintelor Paşti să căştigă        5.- dintr-aceştia să dă dascalului florint        1.- 4. La zioa Naşteri Domnului Hs. să căştigă       30.- 5. De la cununie plătesc peste tot        30. 6. De la botezul pruncilor       4 1/2 . 8. De la slujba mortului, de la omul mare, fiind gazdă mai bună, plătesc          1.- 9. Cei mai săraci        30.- 10. Unii şi nimic 11. De la copii, făcănd predicaţia, plătesc         25.- 12. Să tămplă morţii întru an, mari şi mici, numr.           8.- 13. Să botează prunci întru an         20.- 14. Peste an la praznice şi la alte slujbe care avem noi s-ar mai căştiga,          8.- 15. Căsătorii să tămplă întru an 2 sau 3. 16. Parohia famelii 91. 17. În anul 1785 am dat pentru toată famelia căte        21/2 . 18. De la slujba mortului dintr-un florint să dă dascalului de la omul mare, 19. De la prunci iarăşi din plata preotului          3.- Noi preoţii am dat în măna protopopui de la Braşov. Eu popa Bucur Popovici, parohul de la sat Tărlungeni, 10 Martie 1787. IORGA, ARG, nr. 92, p. 67-68 1787 noiembrie 8.  
 68 Adecă eu care ma în jos mă voi iscăli dau scrisorea mea la măna dumnealui  jupănul Ştefan Cichi din bolta jupănului Izacuţi, pecum să să ştie că am 
 69 luot eu  neşti marfă de florinţi nemţeşti şaizeci şi upt şi crăi. 16, pănă la tărgu de primăvară la...  tiţu să ab a-i plăti cu mulţumită. Pentru aceasta m-am silit mai jos ca să creză, eu  sabanedec (sic). Suma f. 68, X 16. Gheorghi platnic. IORGA, ARG, nr. 93, p. 68-69 Copie 1850.  
 69 Braşov. Dumitale şogore fericită sănătate poftesc. Făgăraş, den 3ten Ianuar 788. Neavănd a lungi cu scrisoarea făr de căt viind chir Ioniţă Catan la Făgăraş, au vrut ca  să desăvărşească socoteala pentru vinurile ce s-au trimis de la dum. precum s-au  şi săvărşit, precum mai în jos arată. 1 bute au ieşit de plată veadre 180, face ufl. 367,20. 3 buţi ale jup. Ioniţă Lebu au ieşit v. 458, dto, 934,36.          face peste tot suma ufl. 1301,52. arătăm dum. precum ai primit dum ufl. de la noi.     1280. Ni-ai dat şi dum. şi i-am primit    21,52. Suma ufl.        1301,52. Afară dintr-această socoteală rămăne a-ţi plăti dumitale ce vei fi chieltuit cu  încărcatu şi la alte ce au fost de trebuinţă, şi aşa întreacerea dum. ţi s-au înplinit cu  mulţumită. Cu aceastea rămăi al dum. de bine voitor Gheorghie Corodi junior. P. S. Maichi şi naşului şi şogorului Costandin de înpreună la tot cuprinsul caselor dum.  întregă şi fericită sănătate poftesc.  (Vo:) Făgăraş. Dumnealui, Dumnului chir Manole Hagi Costandin să să dea, a Braşov. IORGA, ARG, nr. 94, p. 69 1788 aprilie 10, Sibiu.  
 70 Cinstiţilor şi de bun niam neguţătorilor iubiţii noştri fii. Scrisoarea Iubirilor Voastre din 4 aceştia am primit şi toate cele scrise am înţeles, la  care iarăşi a vă răspunde neputînd fi almintrelea,      într-acest chip am bine aflat,  cum şi din scrisoarea noastră de mai nainte, şi anume din 30 a luni de curînd trecute,  Martie, aţi putut Iubirile Voastre cunoaşte, cum că gîndul şi socoteala noastră n-au  fost şi nice nu poate fi, pe preoţi din Bolgarsechi a-i înstreina de la slujba biserici  aceştia noao, ce în socoteala prea-cucernicului protopop am lăsat să aducă un preot  strein spre ajutor şi unde ar afla mai de lipsă, ori la Bolgarsechi ori aci, să-l  rînduiască. Iară şi acuma, înţelegînd ce Iubirile Voastre fără de arătarea oareşicariiva  pricini nicaşidecum nu vreţi a priimi să slujască ca preot de la Bolgarsechi, ci numai  preot strein poftiţi, aceasta nu poate fi, şi nice pociu învoi, ştiind bine că spre faceria  aceştia biserici nouă, atît neguţătorii, cît şi alţi oameni de la Bolgarsechi, rugare de  înpreună au făcut, şi aşa după cererea tutorora slobozania s-au dat, aflîndu-se toţi  supt acelaş popor, ba şi greotăţile cellelalte de lipsă preoţi din Bolgrasechi le poartă.  Aşa dară Iubirile Voastre tocma acuma, spre vremea praznicilor (unde în loc de  măhnire dragoste se cuvine), nu faceţi, nice pricină spre oareşicare învrăjbire la  începerea sfintei slujbe în numita biserică nu trebuie să aduceţi pănă va ajuta  Dumnezeu să venim acolo, şi atunci la toate părţile buna aşezare şi îndestularea  tutorora întru cele putencioase vom căuta şi a înplini ne vom sili, pe lîngă care  arhipăstoriasca blagoslovie trimiţîndu-vă, rămîi al Iubirilor Voastre totdeauna de  bine voitor, Ghedeon Nichitici.  
 71 Sibii, 1788, April 10, calend. vechiu.  (Vo:) Cinstiţilor şi de bun niam neguţătorilor Iubirilor Sale Demetrie Dima,  Constantin Gianliu, Hristofor Mihail şi Nicolae Ştefani cu blagoslovenie să se dea la  Braşov. IORGA, ARG, nr. 95, p. 70-71  
 71 După o rezuluţie ce ne-au fost dat de la Vlădica pentru cererea celor luate de la  capela Cumpanii şi ale părintelui de supt litera I. ne-am îndemnat a ne jelui şi la c.  c. Gubernium  cu o obidită istanţie. După arătarea drumului din rezoluţiia Vlădicăi c.  c. Gubernium s-au milostivit a porunci la Vlădica ca fără zăbavă a să pune lucrurile  capeli în bună pază şi fără stricare şi ale părintelui a se da înapoi înpreună cu cele  orietalurile sfinte, după cum singur Vlădica au arătat la relaţie că s-ar fi pus toate  ale capeli în secfestru. Aşa, aşteptănd noi de la 8 Fevr. pănă  la Martie în 16, după  rezuluţiia crăescului milostivului Gubernium, la 16 Martie, vedem atăt rezoluţiia după  pără dată de Vlădica a să opri sfintele moaşte şi ale capeli iară a să purta fără de nicio  oprire, după cum de la început s-au purtat prin mare stricare lucruri scumpe pănă în  zioa de astăzi, de unde să arată cunoscuta interesaţia Vlădicăi. Fiind noi siliţ a arăta,  după jurămăntul nostru, ro ce s-ar face înpotrivire Înpărăţiei noastre, şi, aşa, dănd  noi înnainte pentru stricarea peceţii ce s-au întămplat în casa părintelui, fiindcă noi  săntem datori a arăta orice s-ar face sau la părintele sau la vr-un cumpanişti, mai  vărtos că pentru părintele avem şi carte de chizăşie la c.c. Gubernium, de orice să va  întămpla lucruri precericate, noi a răspunde pentru părintele nostru, aşa noi am căutat a  da înnainte ca să nu ne perdem drept cugetul nostru de cătră Înpăratul, dupe cum  l-am 
 72 păzit şi pănă astăzi.  De acolo au întrat la Vlădica mai mare interesaţie, a  ne apăsa mai tare decăt mai înnainte, măcar că şi mai nainte cu destulă ascunsă şi  neprecepută de noi enteresaţie ne-au apăsat şi pănă acuma n-am ştiut, după cum  acum vede şi precepem, după cum să arată că noao nu ni este nici judecători, nci  mijlocitori, numai înpotrivitori, înpreună cu Gianliu (ştres: şi Hristea Mihail, Dumitru  Dima) şi alţi care mai sănt lăngă el. Din scrisorile lor se cunoaşte că orice vrea Vlădica  a da în Gubernie şi orice iese, întăi la iei mai sus numiţ să trimite, de le place bine, iar,  de unde nu, s-au arătat după înpotrivirea milostivului drept rezoluţion al cc.  Gubernium ce să cunoaşte de supt litera 2, după cum să cunoaşte că pă noi nu ne  judecă nici nu ne învoiaşte, numai cu toţ ne vinoveşte una Vlădica cu iei mai în sus  numiţ şi noo nu ni să dă să răspundem de la cc. Gubernium, după cum singur Vlădica  cere de la cc. Gubernium a nu ne mai asculta mai mult pre noi şi cu mare hulă  ocărăndu-ne că noi am fi şpioni şi părăş, ca nişte preverecatori, după cum arată  ceale date în cc. Gubernium, şi pă părintele nostru nu ar fi ca un simonicos şi  preverecator şi că au înşelat o ţară, după cum atăt supt litera 3 noi cu plecăciune ne  rugăm cc. Gubernium ca Vlădica toate ceale ce au dat înpotriva noastră, atăt şi  înpotriva popi nostru, să dovedească cu drepte dovezi toată prevericaţia noastră, să ne  pedepsim după vina noastră, şi pă popa nostru singuri să-l dăm la pedeapsă  vinovăţii lui. Alminterea noi nu ne putem odihni: ori cu pedeapsă după vina noastră ori  să să milostivească cc. Gubernium a ni să dea satisfacţiia noastră şi a popi nostru, după  păra cea înteresată, dată de unde să cunoaşte din ţirconştanţiia cea mai în sus numită,  milostivindu-să cc. Gubernium a ne măngăia cu hotărărea dreptăţii. 
 73 Alminterea  săntem siliţ pănă la mai înnalt prag nu ne vom putea odihni, ori cu pedeapsă ori cu  milostivire dreaptă. IORGA, ARG, nr. 96, p. 71-72-73 1788 iunie 5.  
 73Puncturi arătătoare. Noi bulgheri Braşovului şi ctitori cei de curănd rădicate casii de rugăciune  în înpărăteasca cetatea Braşovului, adecă Panaghiot Hagi Nicu, Ghioca Efstathiu,  Dimitrie Dimu, Costandin Geanliu, Hristofor Mihail, Nicola Ştefani şi Emanuil  Calfovici, căt pentru aceia ce să cuvine în biserică, nu străjuesc loruş nicio stăpănire,  nici vre-o altă îndreptare de cuvănt, fără numai una singură dreaptă petropie, care o  voesc cum că li să cuvine însule lor, însă nu cu încheerea (şters) celorlalte mădulari ale  obştimi Grecilor, fiindcă aceştea sănt bulgheri scrişi în Braşov, osebiţi din Cumpania  Grecilor. Într-alt chip nu poftesc nici de cum vre-o altă mărire, nici în scurt  vre-o despărţire, nici vre-o stăpănire mai mult decăt cealelalte mădulări ale  Cumpanii, nici prin gănd socotesc să le treacă. 2. Pentru ca să meargă înnainte toate curat şi cu rănduială, atăt cele ce sănt pentu bună  paza aceştii casi de rugăciune, căt şi ceale ce să află pentru chiverniseala veniturilor,  trebue să să rănduiască doi purtători de grijă de-a pururea, unul de spre partea  bulgherilor Braşovului, şi alta de spre partea Cumpanii Grecilor. 3. Aceşti purtători de grijă să ţie protocol şi socoteală multă şi cu bună samă pentru  toate veniturile aceştii casi de rugăciune şi pentru această treabă Cunpanie Grecilor,  aşijderea şi Greci bulgheri Braşovului, vom orăndui de spre amăndoao părţile doi  epitropi la biserică, carii la toate şase luni negreşit să cee socoteală de la cei mai sus  numiţi purtători 
 74 de grijă, atăt pentru ceale ce s-au priimit, căt şi pentru ceale ce  s-au cheltuit. 4. Cănd preotul Grecilor acest de acum, anume Hristofor Dimitriu, să va arăta că au  înbătrănit şi au slăbit, căt a nu va mai putea sluji sfănta slujbă, pentru acest lucru  s-au învoit toată obştimea Grecilor cu un cuget ca să să facă alegere prin sfatu  tuturor de alt preot tănăr, însă cu bunăvoinţa prea-arătatului de Dumnezeu  iubitoriului domnului episcopului pravoslavnicilor şi ca să să aşeze în locu preotului ce  este de acum, căruia pentru chiverniseală va avea purtare de grijă obştimea după  norma        prea-înnaltelor porunci. 5. Fiindcă  cei mai sus numiţi bulgheri Braşovului, pentru ceale ce  s-au cheltuit şi  s-au ostenit, nu poftiia nici socotiia altceva fără numai slava lui Dumnezeu şi  duhovniceasca zidire, aşa dar nu poftesc nici cer vre-un concurs de la cealelalte  mădulări ale Cumpanii Grecilor să să aducă, ci numai această voesc: a să grăbi  tărnoseala şi sfinţenia biserici cei noao, ca să dobăndească scoposu lor. Deci aceste puncturi ale mai sus numitei arătări fieştecare din noi, adecă atăt de spre  partea bulgherilor Grecilor Braşovului, căt şi de spre toată Cumpania Grecilor, ne  făgăduim ca să le păzim de-apururea cu sfinţenie şi făr de silinţă, cu căte  într-ănsele înpreună s-au izbrănit, nici vom cerca sau acum sau de acum înnainte,  de faţă sau într-ascuns, să facem sau să scornim ceva înpotriva acestora, iar, de să  va afla vre unul ca acesta carele va cerca cumva a merge înpotriva acestor învoiri,  acela să să scoată din înpreunata noastră înpărtăşire (sau adunare) şi să să surgunească. Pentru încredinţarea şi bună paza acestora am dat noi aceste scrisori întărite cu  iscăliturile noastre 
 75 şi cu obicinuitele peceţile noastre, aşa sfătuindu-ne  dreptatea cea de obşte şi bună înpăciuire (rănduiala). S-au dat afară în sloboda  înpărăt. cetatea Braşv.; 788, Iun. 5. Prin adevăratele lor şi celorlalte mădulări ale C. Grecilor nume şi obrazuri. Panaghiot Hagi Nicu. Ghioca Efstathiu. Dimitrie Diamandi, birău Cump. Pane Ioan, ordinar notaroş. Dimitrie Dimu. Costandin Geanli. Hristofor Mihail. Manole Calfovici. Hagi Barbu Fotiu. Costandin Antoni r. căpitan şi preţeptor. Ghiani Hristu. Greci bulgheri Braşovului cei pravoslavnici.  (Şi original grec, şi a doua traducere.) IORGA, ARG, nr.97, p. 73-74-75 1788 iunie 8.  
 75 Înştiinţare de la pod de la Soroca. La 8 şi 9 dupe călindar vechi ale luni lui Iunie   (1788) au trecut 2000 de Donţ Nistru pă la pod pă la Soroca, cu 2 pocovnici, unul  Ulbacov, altul Mişcov, şi au venit la faţa Raului. La 10 aceştii luni au trecut 2  batalioane dă iagări, adecă 1200, cu obărştu Pavel Vasile cneaz Dolgoruchi cătră  Căinar, 12 ceasuri din Iaşi. Iar la 12 aceştii au aşezat luntrile pe Nistru şi s-au făcut  2 batalioane de amăndoaă părţile căte 500 de Căzaci. Tot într-o zi au trecut şi polcu  lui Iaroslavschi cu 4 tunuri mari, iar la 13 au trecut Elm ghenărar şi cu altul, cu toate  divizioanele lor. Aceştia merg cătră Turci şi cătră Tatari, iar ghinărăr felmarşal  Chemenţchi au trecut Nistru pe mai sus ca să înpedece 
 76 întoarcerea Turcilor şi a  Tatarilor, ca să nu poată merge la Izmail. 40 mii Turci, 30 mii Tătari venea ca să între  în Iaşi, cu Manuil-Vodă şi, luund ştere prinţ Fabris, au trimis curir la Elm ghinărar  şi la celaalt ca să ni să stea de bătae, şi, cănd sosiră Turci cu Tătari, iată şi ei viniră  întru ajutori, şi, cănd să între în Iaşi, i-au încunşurat de toate părţile, căt n-au  scăpat mai mult de 4000 dintr-ănşi. F. Rom. au trimis manifest în ţară la mari şi mici, ca să n-aibă grijă, să stea pă loc,  să nu să mişce, că are Măriia Sa purtare de grijă pentru Tătari şi Turci, ca să nu între în  ţară. De la prinţ Coburg. IORGA, ARG, nr. 98, p. 75-76 1788 iunie 10, Braşov.  
 76 Aceste ce mi s-au arătat mie mai sus numite puncturi de luminată arătare între  Greci bulgheri Braşovului şi între mădulările Cumbanii înprunate izbrănite, fiindcă au  scoposu lor la înpreunarea cugetului cel creştinesc şi la aşezata buna întronire de  suflet, potrivită supuşilor unui domn şi stăpăn, îmi sănt foarte iubite şi bine priimite,  mai vărtos că au nădeajde cum că amăndoao părţile să vor alcătui înpreună cu drept  aşezămănt şi cu întărire prin înnaltile porunci ale sfintei chesariceşti Măriri. Acolo şi  ceale ce să cuprind la al patrulea punctum pentru aşezămăntu ce să înţelege de alt preot  sau pentru adăogirea unui ajutor preot, de să va arăta luminat preotul cel de acum,  anume Hristofor Dimitri, cum că singur pentru bătrăneţe nu poate a îndestula şi a fi  tuturor priimitori, acestora aşezămăntu ăm va fi bine priimit, cănd nu să va afla cumva  vre-i formă opritoare de la prea-înnaltele aşezămănturi. Pentru amăndoao părţile  spre măngăere 
 77 şi mai întărită pază celor ce să cuvine a să păzi prin însuşi  iscălitura mea şi punerea peceţii meale cei obicinuite aceia ce mi s-au părut am  adăogat.  (Şi originalul grec şi o a doua traucere.) 10 Iun. În Braşov, 788, 31 Mai. Ghedeon Nichitiţ, episcopul pravoslavnicilor din Ardeal. IORGA, ARG, nr. 99, p. 76-77 1788 iulie 13, Braşov.  
 77 Înnaintea Preosfinţitului adunăndu-să amăndoo părţile din cei din cetăţeni şi  din Companie pentru aşezămăntul şi rănduiala bisericii, după rănduiala şi legătura care  am făcut înnaintea Comisionului rănduit de înnălţatul Gubernium pentru alegerea a doi  gocimani şi doi epitropi de amăndăo părţile, aşa dar de spre partea cetăţenilor s-au  ales epitrop chir Mihai Alexievici şi gociman pe chir Mavrodin Şafranos, aşijederea şi  de spre partea Companiei pe chir Panaiot Sterie şi gociman pe chir Mihai Popovici. Al doilea. Pentru părintele Hristofor, preotul bisericii, s-au rănduit de amăndoo  părţile plata sa simbrie într-un an bani gata nemţeşti cincizeci, şi un discu să umble  în toate sărbătorile şi duminicile, şi afară dintr-aceste după ţălar (sic) să urmeze, şi  să aibă casă şi cuhnie de la biserică. Al treilea. Pentru un capelan supus parohului şi ajutoriu, anume Macarie, de la  mănăstirea Sinaii, plata lui simbrie nemţeşti doozeci şi cinci şi a treia parte de la discos  şi de la ţolar (sic) din venitul ce va veni, după cum scrie la al doilea pont, şi casa sa  dintr-ale bisericii să fie.  
 78 A patra. Atăt parohul căt şi capelanul să aibă dragoste întru sine: ce-i va  porunci parohul cu cuviinţă şi cu arătare bună să aibă a-i porunci, şi capelanul cu  toată osărdiia şi cu cuviincioasa supunere să aibă a asculta şi a înplini, şi amăndoi să  nu aibă a să amesteca la alte lucruri care nu li să cuvine fără numai la slujba  bisericească: a ţinea după poruncile înpărăteşti protocol şi a înplini toate care spre  îndreptare preoţilor s-au dat, şi între obşte să nu facă răzvrătire, ci pace şi dragoste  tuturor asemine să arate şi să facă. Al cincilea. Pentru Apostol şi Evanghelie, fiindcă să citeşte greceşte, să le citească şi  rumăneşte, şi strana cea din direapta să fie căntarea şi citania greceşte, iar din stănga să  cănte rumăneşte apururea. Care această aşezare s-au făcut înnaintea noastră în anul şi luna cea mai sus numită,  cu iscăliturile noastre întărim. IORGA, ARG, nr. 100, p. 77-78 1788 noiembrie 6, Braşov.  
 78 "Ion Ion Cîrnu, morar, dinpreună cu soţia mea Stana, buni platnici", împrumută  de la jupînul Petcu Alexandru 300 de florini ungureşti. "Şi pentru încredinţare de  crezămînt pumen dumnelui zălog casele noastre cu toată moşia ce se află înprejurul  nostru şi cu casa ce am făcut-o fiului nostru Niţă". Scrie "Vasilie Can., logofătu cetăţii". IORGA, ARG, nr. 101, p. 78 1789 aprilie 26, Braşov.  
 79 Cinstit Conzistorium, noao mult de bine făcătorilor, Cu mare obidă acum a patra oară supărăm pe Ci. C. pentru pricina noastră cu epitropii  biserici cei noao din cetate. De vreme ce, mai pe urmă de toate, văzănd ei cum că prea-înnalta Curte cu  milostivire n-au îngăduit a le slobozi popă străin, după cererea lor, de la  Arhipelagos, aşa dară să nevoesc a cere popă rumăn măcar de unde, din ţara  Înpăratului nostru,  şi numai cei din Şchei să nu fie, la care noi cu a inimii durere  arătăm păsul nostru pentru care noi nu suferim pă alt popă afară din noi a întra întru  secerişul nostru. 1-mo. Pentru că, atîta noi, căt şi cei mai dinnaintea noastră mai mult decăt 300 de  ani, numai de cînd este biserica noastră ridicată, am slujit la cetatea Braşovului, atăta  la casarme, la şpitaluri, la areştanţi, căt şi la trebuinţa catanelor înpărăteşti fără niciun  feli de plată, precum şi streinilor grecvi datori am fost cu toată slujba pogrebaniei şi cu  alte ţeremonii noao cuvioase, pănă acuma, încă şi acuma pohtindu-ne a le sluji, şi  mai vărtos pă norodul nostru cel prost întru dragostea şi supunerea şi înplinirea  înpărăteştilor porunci a-i întoarce în linişte şi în pacea de obşte ne-am nevoit.  Deci dar cerem să arate protivnicul nostru şi turburătorul de obşte Gianliu cu soţiile  sale pentru care pricină nu pohtescu pă preoţii din Şchiei, cănd că le-am alujit, sau  că nu le-am slujt. 2-do. Pentru că singur Praosfinţitul fericitul întru pomenire d. Ghedeon Nichitici  ne-au poruncit ş-au orănduit noao ca unul din noi acolo la biserica noao 
 80 din  cetate să slujim,  precum adeverează singure scrisorile sale. 3-tio. Pentru că biserica cea noao din cetate nu are îndestulate la număr famelii ca  să poată a cere osăbit popă afară din noi, aşa dară pentru 2 sau 3 familii greci streini  aici căsătorite şi pentru alţi puţini cari aici sănt pribegi nu să poate a le orăndui c. C.  dechilim popă, pentru că, înpăcăndu-să vremile, toţi voar eşi întru ale sale şi  biserica ca rămănea numai cu aceale puţine famelii şi cu norodul nostru care s-au  obicinuit a merge acolo, la ascultarea slujbii, fiindu-le şi bolţile aproape în cetate. 4-to. Biserica cea noao din cetate nu s-au putut a să face fără de puterea  iscăliturilor parohiianilor noştri, pentru cari noi şi plătim sindoxie, carei parohiani cu  gănd ca acela au dat iscăliturile sale, ca să fie iară preot din Şchei acolo, să le slujascp,  precum ei singuri voar mărturisi. 5-ta. Fiindcă noi şi cei mai naintea noastră preoţi au purtat greutatea şi zăduful zilii,  slujind zioa şi noaptea, atîta oraşului nostru, cît şi cetăţii, pentru care nici este cu  direptate a întra altul de-a gata peste ostenelele noastre. 6-to. Pentru că, aiminterea, ruptură făcăndu-să şi altul orănduindu-să acolo la  biserica cea noao paroh (afară din noi), voam rămănea noi cu totul la scădere şi  sărăcie, neavănd de unde a putea trăi noi, fiindcă cea mai multă parte a neguţătorilor  noştri parohii de la Bolgarseghi, căci că au bultele lor în cetate, acolo sănt obicinuiţi a  merge, şi noi rămănem în biserica noastră cu sărăcimea, şi toto venitul nostru cel  puţintel dintru care abia puteam trăi acoo va mergeşi, rămăind noi într-acestaş chip  cu totul săraci, voam fi siliţi la prea-înnaltul prag a ne plănge, fiindcă am jeluit la ci.  C. afară dentru aceasta de 3 ori 
 81 şi pănă acuma niciun fel de îndireptare sau  îndestulare n-am putut căpăta. La care cerşind epitropii bisericii cei noao din cetate de la În. C. G. ca să li să  orănduiască alt popă, măcar de unde din ţara Înpăratului, numai din Şchiei să nu fie, ne  rugăm ca Ci. C. să aibă purtare de grijă pentru noi şi să arate înnaintea În. C. G.  această jalbă a noastră. la care săvărşind, rămănem cu toată plecăciunea, aşteptănd  milostiva rezoluţie. Plecaţi fii sufleteşti: Protopop Gheorghie Radovici. Ierei Dimitrie Popovici. Ierei Ghoerghie Duma. Ierei Gheorghie Lebu. Braşov, 789, April 26-to.  (Vo:) Umilită iştanţie a paroh-preoţilor din Braşov înpotriva noilor epitropi de la  biserica cea noo din cetate, că nu voesc să priimească a le sluji un preot din Şchei,  cerănd pre altul de la sate, ori pre care; care urmare neplăcere le este şi cer îndestulare  de la Ci. C. Iştanţiia ce au dat la Conzistorie.  (Şi copie contemporană.) IORGA, ARG, nr. 102, p. 79-80-81 1789 mai 25, Sibiu.  
 81 Iubită verişoară, Poftesc ca Dumnezeu să te măngăe cu mila Sfinţii Sale. Din scrisoarea dumitale am înţeles că nu voeşti în treaba zapisului muntelui a urma  după cum am scris la cinstiţi juraţi şi la dumneta. Aşa dară nici 
 82 eu aimintrelea a  urma nu poci. Fiind dară că zapisul l-am fost trimis dumitale prin dascalul Radu,  acum, înţelegănd că zapisul iaste la biserică, am scris cinstiţilor juraţi ca să ţi-l dea,  şi de acolo îl vei priimi. Cu toată dragostea rămăind, De bine voitor, D. Eustathievici, a Ş. N. Director. Sibii, 25 Mai 789. Cinstitei jupănese Mariuţi, soţiei răposatului jup. Gheorghie Carcalichi, să se dea la Braşov. IORGA, ARG, nr. 103, p. 81-82 Înainte de 1790.  
 82 Preaosfinţitule şi de bun neam arhipăstorule al pravoslavnicilor creştini din tot  Ţinutul Ardealului, cu plecată smerenie închinăndu-ne, cu evlavie sărutăm  blagoslovitoarea dreapta Preaosfinţii Tale. Părinteasca voinţă şi duhovniceasca dragoste care cătră noi izvoreşte din fireasca sa  bunătate, îndemnăndu-să din răvnă dumnezeiască, ne dă îndrăznire a cuteza şi a  arăta înnaintea Preaosfinţitului toate acelea ce pot a fi noo de stricăciune şi la sufletul  nostru cel creştinesc foarte cu înpotivire şi cu mare pagubă, care cu mijlocitoarea Sa  ajutorinţă să poată depărta de noi a să lepăda cu totu. Preaosfinţiia Sa bine au voit la 1-ma luna Iunie curgătorului an ca un părinte  iubitori de fii a pune silinţă prin cugetul cel creştinesc şi prin părinteasca datorie să ne  aducă la o unire cu cei de aici bulgheri Greci Braşovului (ai cărora nume Preaosfinţii  Sale sănt bine cunoscute) şi să ne întărească ca nişte fii duhovniceşti într-acea de  ispravă zidită casă de rugăciune pentru măntuirea sufletului nostru, care este 
 83 unul  şi singur sfărşit adevăratului şi credinciosului creştin. Fapta foarte bună, lucrarea şi îndemnarea Praosfinţii Sale sfăntă, dar vai! niminea nu  ştie ale omului fără numai duhul care lăcuiaşte într-ănsu. Ca să isprăvească ei  scoposul lor, atunci cuvintele lor muiatu-s-au mai mult decăt  untul-de-lemn, într-atăta cu făţărnicie aducăndu-să pănă a ne trage în  cursele lor şi a să atinge cu surpare de privileghiile noastre ceale înpărăteşti. Dar  Domnul risipeaşte găndurile celor ce voesc rău fraţilor lor. Pronia cea dumnezeiască  nu i-au lăsat ca să acunză vicleşugul lor şi ca să ne adoarmă de tot, ci aieve s-au  arătat, pricepăndu-i noi pre dănşii ca nişte săgetători. Pentru aceia trebuinţă era a ne  depărta noi de dănşii, ca să nu ne stricăm şi să pierdem aceia prin care am fost păziţi  pănă în ziua de astăzi, cu lucrarea prea-înnaltului şi împărătescului acoperemănt.  Preasvinţitule, noi ai Preasfinţii Sale de-a pururea săntem fii duhovniceşti: ca un  părinte să arate cătră noi dragostea, nici (=căci) cuvăntul este a lui Dumnezeu, şi nu  poate să urască. Să nu depărteze ajutorinţa sa de la noi: "unde sănt doi sau trei în  numele meu, şi eu mă aflu în mijlocu lor". Dar unde să află nestatornicii, vicleşuguri  ascunse, zavistii, urăciuni şi măndrii sataniceşti, care acestea în toate zilele asupra  noastră să lucra, acolo Domnul Hs. nu iaste, şi, de vreame ce Domnul Hs. nu iaste ce  folos va fi voo? ce folos întru săngele său? Aşa dar, văzănd noi totdeauna unele ca  acestea şi scoposul lor cel viclean, ne-am depărtat şi iară am întrat în iubita şi  păciuitoarea capelă noastră înpreună cu duhovnicul nostru părintele Hristofor, pentu ca  să slujească acolo, precum şi mai nainte de 150 ani să slujiia ceale ce sănt cu cuvinţă  pentru mărturia sufletului, şi într-aceasta chip s-au odihnit 
 84 cugetul nostru.  Acestea cătră Praosfinţitul cu smerita scrisoarea noastră spre înştiinţarea aducem şi, cu  totul pre înşine noi plecănd, rămănem ai Preasfinţii Tale. Panaghiot Sterie. fii duhovniceşti şi prea-plecaţi ai Cumpanii privil. Greci Pane Ion.  ..., birău Cumpan. IORGA, ARG, nr. 104, p. 82-83-84 1790 ianuarie 23, Sibiu.  
 84 Ghenachi Dimitru,  Costand. Antone, cu toată Cump. Iubite şogore, Pentru că am înţeles den toate la chir Ioniţă trimisă scrisori că m-aţi poftit întru  ajutorinţa, cu voia buna înpreună cu chir Ioniţa după putinţa    m-am ostenit şi de  acum înnainte încă mă voi osteni. Porănciţi cu mine: atăta pociu zice că nice pentru  fratele său trupesc nu s-ar putea osteni un om precum s-au ostenit chir Ioniţă  pentru Compania. Toate lucrurile le-au străbat (sic) şi cele trebuincioase le-au  făcut, şi acum numai sfărşitul cu vreame sa trebue aşteptat. Vă sfătuesc povăţuiţi-vă  după îndreptare lui, că nu veţi greşi, că eu destule i-am grăit. Şogore, tot lucrul  trebue să-l socotiţi mai nainte bine, apoi să vă înbrăcaţi cu el. Căt şi pentru casele  companiştilor grăiţi cu numitul chir Ioniţă, că noi destul ne-am sfătuit. Ascultaţi la  sfatul lui, că, de m-aţi fi ascultat întru-ntăi, nu se făcea aceste. Foarte mare mirare  m-au apucat cetind în scrisorile voastre pe Gianliu. Eu încă n-am văzut aşa  oameni spăriaţi. Au doară vi-i frică de Saş, au doare iaste el Dumnezeu sau Înpărat,  de ziceţi că toate le face? Deacă 
 85 eu ştiu că un şi altul mai mari mincinoşi sănt în  lume şi nu sănt harnici să facă niminea! Destule ori am zis la notareşul Companii să nu  aştepte măciucă la cap, ce să lucre aimintrene. Am scris şi la Braşov, dară toate au fost  nimic. Eu am scris şi această, ca, de rămăneţi în biserică noao, că pănă acuma, i-ar fi  călcat. M-am supărat cănd am auzit că s-au dus părintele mieu de la biserică, şi  am ştiut ce va să fie. Cu aceste toate ce au fost, au trecut; noi să ne silim după putinţa  noastră şi să ne rugăm lui Dumnezeu pentru căpătare direpteţi. La Vlădica ştiu că au  ajuns, la Got. Cu aceste toate închinindu-mă dumitale, şogore, cu bună sănătate, şi  toatei Cumpanii, sănt al Domniilor Voastre, Bun şogor: Iercuvaci. La Sibii, 23 Ian. 1790. P. Ş. Şogore, mă închin cu sănătate P. Sinaitului, şi să-i spui că am fost cu chir  Ioniţă la gheneralu, şi lucru lui să va săvărşi. Foarte tare mi-ar place de m-ar  poate sluji cu o parechea de testemeluri şi noo parechea de iminee, dară să-i plăteşti.  (Vo:) La dumnealui chir Constandin Antoniu şi la toată Compania Braşovului, la Braşov.  (Pecete roşă, cu D. I.) IORGA, ARG, nr. 105, p. 84-85 1790 martie 6.  
 86 Istanţie. 1790, Mart 6. Jeluim Preosfinţii Tale noi, tot satul Mogheoruş, care ne aflăm în stare noi, 2 gocimani,  din preună cu săteni, că noi, puind rugăciune la înnălţatul Înpărat pentru o sfăntă  biserică, ca să ne dea slobozenie să o facem, în 4 ani am căzut la Braşov la Maghistrat  cu mare cheltuială. Dreptate nu ne au ieşit şi, văzînd noi, ticăloşi poporani, că nu  putem dobăndi, am zis noi popi lui Vasile de la Apaţa: Părinte, de te vei duce la Sibii  ca să ne scoţ carte de slobozenie ca să 
 87 facem sfănta biserică, dar noi mărturisim, 6  juraţ, din preună cu gocimanul, că n-ai călcat nicio urmă pecum te ai fost legat cu  noi. Şi aşea, aducănd Dumnezeu pe Bruc Mihai în Braşov, au căzut cu iştanţie la Măria  Sa, şi Măria Sa ne au luat iştanţia şi ne-au isprăvit treaba şi ne au trimes dreptatea în  tablă în Sămjorsu. Şi au venit domnul viţişpan de la Braşov de ne-am măsurat locul  de biserică, şi au pohtit osteneala Găbernii nemţesc 3 şi bani 48, şi i am dat, şi ne au  învrednicit Dumnezeu de am isprăvit sfănta biserică, şi aşea a venit de la Breşov  părintele potropop din preună cu titori şi cu dascalul Radul şi au tărnosit biserica şi au  şezut la 12 la prănzu, şi vorbind la masă titorii cătră popa Vasilie, zicăndu-i: Părinte,  de vei să fii popă aicea, astăzi să te duci la Apaţa şi măine să vii aici cu totul, şi popa  Vasilie nici grije n-au avut de cuvintele acelea. Şi, dăndu-i titoru şi un sălindar ca  să-l slujească aici la sfănta biserică, şi nu l-au slujit desăvărşit. Şi, văzănd titor,  din preună cu sătenii, acel lucru, la plinirea anului i-au zis că: de azi înnainte nu ne  mai trebuieşti, părinte, şi noao ne au zis co blestemaţ oameni săntem: un an am fost  fără de preot. Şi aşea am căzut la preaosfinţitul Ghedeon cu mare rugăciune ca să ne  dea preot, şi aşea Preoasfinţitul ne au orănduit pă părintele protopop Braşovului să ne  facă pace; şi n-au putut face pace, că nu l-am pohtit mai mult satul pe popa  Vasile. Apoi ne au zis potropopul: să vă căutaţ popă, că are, n-are popor, şi să  mi-l aduceţ înnainte să-l au (sic) în scris, şi ieu, ducăndu-mă la Sibii, îl voi  arăta Preaosfinţitului, după cum l-au şi arătat. Şi, aşea, viind părintele protopop, prin  ştirea Preaosfinţitului Ghedeon şi prin ştirea cinstitei table ne-u aşezat preot pă  părintele Iacov, popă desăvărşit. Viind domul şpanul aici în Mogheoruş, ne au 
 88 dat  loc de casă bisericii, fiind popa Iacov de faţă. Încă şi acum cu venirea părintelui  potropopului Bucur au grăit aceste cuvinte dascălului bisericii ce ieste: Lasă-i la  dracul pe neşte blestemaţi ca aceştia; care stă dascălul faţă. Şi mai dovedescu ieu Ion  Oniea pă părintele Vasilie cum că au cununat pe un fecior c-o fată care nu slobonce  familia, şi naşul de au fost fecior popii şi cu preoteasa popii Vasile, dobăndindu-i la  anul un copil, preoteasa l-au ţinut şi popa l-au botezat. Ieu Ion gocimanul stau pe acestea mai sus numite oriunde ar fi. Şi noi 6 juraţ stăm pe acestea mai sus numite oriunde ar fi. Şi am scris ieu Iosif cu zisa dumnealor şi martor. IORGA, ARG, nr. 107, p. 86-87-88 1790 mai 4, Sibiu.  
 88 Cinstite chir Ioniţă, mie iubite prietene. Eu, după cum m-am fost legat, aş fi tălmăcit la mine lăsată scrisoare; dară numai  decăt după mergere dumitale, au venit d. Şinda la mine şi au cerutu ca să mai adaoce la  dănsa, care, măcar că şi ieri o am cerut, spuindu-mi că încă nu i-au venit pă  prileaj nişte scrisori a afla, încă nu o am căpătat la măna, dară, îndată cum voi primi,  voi face-o. De la chir şogor am priimit o scrisoare întru care m-au încredinţat de cărţile  părintelui mieu, căruia aşa precum şi dumitale cu plecăciune mulţămesc de ascultare  cereri meale şi mă rog că, dă nu le credeţi prea scump, că şi eu voi fi şi de acum  înnainte ascultător a vestitei Cunpănii, mai bine va fi să capăt eu cărţile părintelui mieu  cu preţ mai mic decăt alt strein mai scump, că eu multe am 
 89 răbdat pentru el. Mai  apoi mă las în nădejde dumitale şi a chir şogorului mieu. Lăngă care, închinăndu-mă  de sănătate la toţi, rămăi, la dumneata slugă mai mică: Irecovici. În Sibii, 4-a Mai 790. IORGA, ARG, nr. 108, p. 88-89 1790 mai 7.  
 89 Preosfinţite domn, domn părinte, noao sufletesc părinte, Noi, obidiţi săteani de la Măeruş, cu fierbinţi lacrămi venim şi cădem la mila  Preosfinţii Tale, jăluindu-ne: nu te îndura de sufletele noastre, că eu totul săntem  periţi. Cu multe osteneli şi sudori ne-am silit a ne face sfăntă bisearică ca să ne  măngăem sufletele noastre: acum mai multă scărbă ne-au venit. Au nu ne ajunge  noao, săraci fiind, cu căte ne îngreuiază înnălţata Înpărăţie, ci acum ne obedeşte  Preosfinţiia Ta, de ne-ai oprit preotul, popa Iacov Popovici, pre care noi l-am fost  cerut de la domnul Vlădica răpoasatul Ghedeon, şi, nelund cererea noastră desăvărşit  deplin, fiindcă au murit Preosfinţiia Sa, aşa ni l-au rănduit părintele protopop  Gheorghie Radovici, după cererea noastră, a tot satul, o sută de gazde, care l-am  poftit, şi-l poftim, iar pe popa Vasilie nu-l poftim nice de cum, după cum vei  vedea Preaosfinţiia Ta iscăliturile noastre arătate? Şi noi, acum, aflăndu-ne în multe  necazuri şi slujbe înpărăteşti, a veni toţi la Sibii nu putem, iar, aducăndu-te Dmzeu  la Braşov, voiu sta de faţă cu părintele nostru popa Vasilie, iar, pentru popa Iacov, de  la cel mare pănă la cel mic, care ne aflăm vr-o 500 de suflete, cu lacrămi ne rugăm  să-i dai blagoslovenie să ne slujască, să nu perim sufleteaşte. Că noi nu săntem  vinovaţi, aşa nu iaste vinovat nici popa Iacov, că 
 90 acum s-au întănplat un bolnav  şi nice a-l cumneneca n-au îndrăznit popa Iacov, că aşa este oprit cu porunca  Preosfinţii Tale, ei dascalul l-au cumenecat, şi noi, de om muri necumenecaţi şi  copii noştri nebotezaţi, pe popa Vasilie nu-l potfim. Şi singur Preosfinţiia Ta să dai  samă înnaintea înfricoşatului Dmzeu, că popa Vasilie îl arătăm şi pravili călcători, că  el au cununat pe doi fraţi din sftul botez, fiindu-le naş el, şi noaptea au înfundat  ferestele bisearici, şi acei doi fraţi numiţi, Toader al Opri şi cu Ana Şolcoai de aici den  Măeruş, la anul dobăndindu-şi un copil, fin popa Vasilie naş lor, au botezat popa  Vasile, ţiind preoteasa lui copilul în braţe, şi au zis cătră dascalul nostru să ne lase la  dracu, că noi săntem nişte blestemaţi. Pentru aceia iar ne rugăm cu lacrămi ca să ne  măntui sufletele noastre după cererea noastră, ca să nu ne îndatorim a supăra Înnălţatul  Gubernium. Şi rămănem fii sufleteşti. Măeruş, 7 Mai 1790. Noi toţi săteni care săntem îscăliţi în cartea cu A.  (Vo:) Preaosfinţitului domn domn Gherasim Adamovici, episcop neuniţilor în Mare  Prinţipatul Ardealului, noao sufletescului părinte, umilita inştanţie să să primească. IORGA, ARG, NR. 109, P. 89-90 1790 iunie 1.  
 90 Copia testamenti Constandini Panajot Kopan, .... Cu aceasta adeverez eu, mai jos iscălit, carele cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu luminarul  Sfinţii Troiţi, fiindcă iaste şi moarte întru viaţa omenească, şi neştiind eu unde aş vrea  ca să-mi dau obşteasca mea 
 91 datorie sau că poate mi se va întîmpla undeva  moarte năprasnică şi nu m-aş îndrepta pre cine voiesc a nu se înpotrivi acestei cărţi  care este scrisă singură cu mîna mea, măcar la oricare judecată a direptăţi, fără de nicio  înpotrivire. Acele ce eu scriu şi leg ca să fie după moartea mea bine legate, iară carele va ascunde  diată a mea sau va sta înpotrivă la această legătură care eu de bună voie a mea le  scriu, sau le va strica neştine, sau frate sau rudenie sau strein, să fie neiertat şi afurisit  de la Sfănta Troiţă, şi de 318 părinţi, şi măcar piatra şi fierul se va topi, iară ei nici de  cum, etc. Şi  nicio iertăciune să n-aibă sufletu lor, pricopsală de la Dumnezeu să nu  vază în viaţa lui. Şi scriu cîte daruri am eu de la Dumnezeu, din care las ca să se  înparţă vr-o cîteva milostenii. Las la nepotul mieu cel mai tiner, lui Panaiot, ce se află lîngă mine, lei 1000, ca să mă  pomenească cu colive şi cu slujba. Las şi surori mele Ieraclina a lui Lascar muere lei  500 şi copiilor, să mă pomenească cum se cade. Las şi fiului ei lui Leontie, care ieste la Varadin, lei 500, şi casa lui Leontie să mă  pomenească cu colivă şi cu slujbe cît va trăi, aceste nume: Constantin, Assana,  Panaiot şi Maria. Şi via  (sic?) iară lui Leontie acestuia o las, dacă se va căsători la  Melenic. Şi rog ca căscioara şi fîntîna bătrîniască, fiinldcă l-am făcut un dar din bani  ce le am lăsat, ştiu că sînt stricate, ca să le direagă de iznoavă. Nu m-au lăsat  Melincoţii ca să mă bucur de ele precum le iubiam şi am chelltuit destui bani la  aceasta. Las şi surori mele Paolina lei 300. Las şi surorii mele călugăriţei lei 300; iară de se va  întîmpla ca să fie murit, să să împărţască şi aceştia pre la săraci, pentru sufletul ei, şi la  ce închişi în prinsoare, şi cei 
 92 ce va fie înlăntru în casă să le împărţască frăţeşte. Un scaun nemţesc să să dea la mahalaua noastră la Hristos, ca să fie cînd ceteşte  Evanghelia sau osfeştanie, etc. Las eu pe aceşti epitropi: pre chir Manoli Soffrán şi pre fratele dumnealui, chir  Manicatie Soffrán Sibianul, şi pre chir Toma Villarà, ca să fie epitropi şi să iea  fieştecarele cîte galbeni înpărăteşti 15, pentru osteneala lor, priimind cele puţintele în  loc de multe; pre care vă rog ca să staţi sîrguitori la toate, precum scriem ca să se (sic)  îndreptaţi ca să dea la mănăstire la Baraţi, pecum mie-au luminat Dumnezeu de am  scris. La Sfîntul Mormînt lei 1000, ca să se pomenească neîncetat pre părinţii mei şi ale  noastre nume 4: Constandin, Assana, Panaiot, Maria. La Muntele Sinaie lei 800 ca să se pomenească şi ei de apururea nume 4: Constandin,  Assana, Panaiot, Maria. La Sfetagora lei 100 ca să se dea pre la toate mănăstirile. La Melenic, la mahalaua Naşterea lui Hristos, un sărindar, lei 10: Constantin şi Assana  să se pomenească, 2 nume. La Sfîntul Dimitrie un sărindar lei 10: Constantin şi  Assana; la Sfinţii Trei fără Arginţi, la mahalaua Harata, un sărindar lei 10: Constandin  şi Assana. La părintele de la Mitropolie un sărindar lei 10: Constandin şi Assana. La Sfinţii Apostoli la Pokara un sărindar lei 10: Constandin şi Assana. La Peşteră (Pistere), la Sfîntul Constandin, un sărindar, lei 10: Constandin şi Assana. La părintele cel de la Sibii parusie lei 50, ca să 
 93 mă pomenească totdeauna, în cît  va sta Compania lor, nume 2: Constandin şi Assana. La părintele Grecilor din cetate un sărindar lei 10: Constandin şi Assana. La biserica cea noao din cetate, care s-au făcut acum, o parusie, lei 50, ca să mă  pomenească de apurure, nume 2: Constandin şi Assana. La Cuzeniţa un sărindar lei 10: Constandin şi Assana; această mănăstire se află la  palere locului ce să chiamă Brama. La părinţii de la Şchei, cu sărindar lei 10: Constandin şi Assana. Şi la biserica de la Şchei 2 sărindare ca să mă pomenească neîncetat, doao nume:  Constantin şi Assana. Şi, dacă mi se va întîmpla să mor la Braşov, cîţi popi de mulţi mă vor petrece pănă la  groapă, tuturor cîte un leu, pentru osteneala lor, iară acelora care mă vor ridica să mă  ducă la groapă cîte un leu de om şi cîte 3 coţi de fachiol negru şi pîne, să se împarţască  la mormînt cînd mă vor îngropa, la săraci de rf. 20 sau de 30, şi cruce de piatră scrisă  cu slove săpate, pomenind şi patria mea. Las şi la Mavrodin Soffrani lei 50 turceşti, ca să-mi facă colivă, precum se cade,  muierea lui, cum este obiceiul la Braşov, şi la lumini. Las şi slujnici mele Assana, care mi-au slujit la Menelic, care este fata lui  Matrafess, lei 30, pentru că de multe ori venia şi cerceta pe muierea mea, cînd era  bolnavă, şi 50 de lei să se împarţă îndată la trei încă, şi care vor fi pentru puţină datorie  şi nu are de unde plăti, şi, dacă se va face şcoală la Melnic, ca să înveţe copii, să poarte  şi grijă ca să dea la şcoală lei 100, şi, de va direge la Melnic pe Sfînta Varvara la  mahalaua mea, lei 10.  
 94 Ca să se tragă clopotele lor la Braşov şi la biserica Saşilor lei 10, ca să tragă  clopotul cel mare, de vor vrea. La Şchei, pentru ca să tragă clopotele biserici, lei 5, şi, împărţind milostenele, pre care  eu l-am scris şi mai apoi, cîţi bani vor prisosi, să ţie epitropii cu puţintică dobîndă,  sau epitropi Sibiului, 5 la sută sau 4, şi să fie la oameni sigure, pentru chivernisala  săracilor pe tot anul: cu acea puţintică dobîndă să îmbrace vr-o cîţiva săraci cu  zeghe şi cu opinci, şi pre orbi şi pre şchiopi şi pre cei neputincioşi şi pre cei închişi  pentu puţinele datorii, şi pentru cîţi sînt închişi pentru dajde; să dea la un om cîte un  leu sau doi, cît va da Dumnezeu. La ziua Sfîntului Dimitrie să se facă în fieştecare an cît va sta Compania Sibiului, şi  întru un an să se facă la Sibii şi la Braşov şi la alt an la Melnic şi la Seres, să se trimaţă  la epitropi oraşului, ca să împărţască ei, şi să vie adeverinţă cu mărturie precum s-au  împărţit. Aşa vă rog, epitropii miei, ca să le isprăviţi, ca să se facă precum scriu, creştineşte, iară  cîţi vor sta înpotrivă şi nu vor vrea ca să vă lasă ca să faceţi precum scriu eu, să aibă  belstemul lui Hristos, iară, de vor sta ca să faceţi precum scriu eu, să fie toţi iertaţi. Şi  vă rog, boierilor ai oraşului nostru, tineri şi bătrîni, fraţi şi rudenii, şi cei de patrie cu  mine, ca un om ce am fost, poate că vă voiu fi greşit, şi să mă iertaţi toţi, şi cu sufletul  şi cu gîndul, ca stăpînul mieu Hristos să vă ierte pe dumneavoastră, de veţi vrea a face  în pace cum am scris mai sus. Şi vă rog, epitropilor miei, ca, de vor vrea să poftească  fraţii miei, rudeniile mele, precum scriu eu mai sus, bine, iară, de nu, şi nu vor vrea să  îngăduiască, daţi şi la biserică neuniţilor lei 500 şi la 
 95 Patriarhul Ţaligradului lei  500. Însă, cît veţi chieltui, dară diata mea să nu se strice, pentru că nu fac nedreptate  niciuna la acestea ce au scris. Pentru că cu sudorile mele mi-au dăruit Dumnezeu, şi  pentru acel fel de rănduială de în toată viaţa mea am rugat pe Dumnezeu ca să-mi  dea bani mulţi şi eu să înparţ la săraci milostenie. Aceşti bani nu i-am jăfuit ca cînele Mihalachie a lui Londa, carele ca un hoţ i-au  luat de la muierea mea Assana. Fiind eu bolnav în aşternut, culcat în boală de moarte,  fără de a simţi nimica, i-au luat afurisitul, să nu vază faţa lui Dumnezeu, dară să  judece Dumnezeul, pentru că mă au păgubit pre mine, şi mulţi bani mie au luat. Unde  va pune banii miei, procopsală să nu vază: mie au luat cu nedreptate, să nu aibă parte  de copii lui, să-i scurte Dumnezeu viaţa lui cu ciumă, şi toată casa lui; ca la 14  pungi de bani gata mie au luat şi podoabele muieri mele ce au avut înlăuntru. Şi zicea  către Turci şi către Suliman Affendi precum că au avut muiere mea, mătuşa lui, la  mine 30 sau 40 de pungi de bani. Aşa strigă Antihristul. Eu, de aş fi avut de la muere  mea mai mulţi bani decît 1250 de lei, atît a dat fratele ei partea, Toma, poate că ar fi  dovedit zapisul lor, care este înlăuntru în cufărul mieu lîngă mine. Şi, în ziua de astăzi,  eu, de aş fi avut mai mulţi bani de ai muieri mele decît aceştia care îi scriu mai sus, sau  galbini, sau cercei, sau galbini 5 la 1, sau brăţări, sau ghiordanuri, sau mărgărtitaruri,  sau alte scule, ce s-au dat zestre, dacă au ştire de unele ca aceste, sau de le am  ascuns dintr-însele sau le am vîndut, să-mi orbească Dumnezeu sufletul mieu.  Toate nepotul mieu Mihalachie mie le au luat la Seres, şi Mallaly, soara lui, rădăcina  diavolului, înpreună cu 
 96 bărbatul ei, Ţingara, cărîndu-le mi-au desgolit  casa la Melenic: după cum au făcut, aşa să-i ajute Dumnezeu şi să-i judece cu  daruri multe. Au cărat arginturi şi podoabe ale casi mele şi ale muieri mele, dichisuri  de aur, cîte au luat Ţingara, din casa mea, focul să-i ardă casa lui, ca să nu se bucure  de ele feciori lui afurisiţi. Acest fel de casnici şi rudenie la bătrîneţele lor să iaie ca să  se hărănească. Mătuşa lor, adecă muiere mea, îngropată fiind în mormînt 10 zile,  Mihalachie sugrumatul au scos pe altă muiere nepoată şi au făcut-o Antihristul pe  acea sască, şi au întrebat Turci pe muiere cea străină ce rudenie este Mihalachie, şi  muiere au răspuns: nepot. -Dară, dacă vei muri, cui laşi bonumul tău? Ea răspunse:  nepotu-mieu, să fiţ mărturie, să fiţi că am zis. Şi acest fel de diavoleşti mărturii au  făcut Antihristul. Muiere mea au socotit că-i voieşte binele nepotul său pentru ca  să-i păstreze. Dacă m-au văzut pe mine foarte greu şi tare bolnav, au pus cu  gîndul ei ca nu cumva să moară şi să iea cadia şi zapisul, care cu sfatul lui, pănă ce  să-i puie la mine, şi i-au mîncat toţi împreună cu Turci, şi m-au păgubit  afurisitul, să-l judece Dumnezeu. Şi aceastea să fie spre deosebire în tot felul de  judecată a dreptăţi. Anno 1790, die 1-ma mensis Iunii. Constantin Panaiot Copan am scris aceasta, ca să fie bine scris: să fie afurisit procletul  de Dumnezeu, să nu mai vază în viaţa sa. IORGA, ARG, nr. 110, p. 90-91-92-93-94-95-96 1790  
 97 În pricina Compani Grecilor de la Braşov, cu 4 familii au casă greceşte, care  s-au făcut cetăţeni pentru biserica cea nouă aice, scurtă şi adevărată .... Compania Grecilor de la Braşov de v-o 150 de ani, de cînd s-o aşezat la Braşov   şi s-o făcut Companie cu privileghium, neavînd biserică au ţinut numa o capelă au  casă de rugăciune şi din slobozia înălţati Curţ şi crăiescului gubernium popă grecesc, şi  popă au putut cu chieltuiala sa ţinea, findcă n-au fost nice crăiescului aerarium, nice  publicomului, nice altora oameni de v-o îngreuinţă, nice n-au cerut de la niminea  v-o dare. În vremea nu prea de mult trecută un negustori străin, Pnaiud Hagiu Nica numit,  făcător de bine, văzînd că Compania Grecilor nu are biserică fără numa capelă, au  făgăduit o sumă frumoasă de bani ca să facă anume pisania şi supt numele Companii  Grecilor şi Compania să fie titor la biserica grecească, carele sumă de bani în ce chip  s-au chieltuit pe o biserică supt alt nume şi titorat făcută s-au vedea unele din  aducerea lucrului din sus scris şi că lucru adevărat aşa este pecum s-au scris aicea  Compania poate să ne arăta, dacă i s-o da vreme, măcar şi scrisorile din Arhivumul  crăiescului gubernium or arăta lucru, aşa se află: Un Grec de Companie, Costandin Gianli numit, sculîndu-se în aleanul Cumpanii cu  neşte soţi ai lui, 
 98 oameni de Companie, prin iel la acesta lucru întărîtat, au început  a lucra în aleanul Companii şi, luînd forma peceţi Companii şi făcînd-o pe sama lui  ca să o tezmuiască, au început a face multe feluri de prevaricaţii, pintru care lucru şi  alte fapte ale lui     dintr-odată s-au scos din asesoria Companii, mai pă urmă ca  pe un prevaricator şi învrăşbitor de oameni, cu soţi lui ca şi iel împreună, prin crăiescul  gubernium s-au scos şi din Companie ca să nu mai poată învrpţbi Compania şi... a  i-o strica, carele lucru se poate vedea din deliberatumul pe lucru acesta făcut. Iară Costandin Gianli, luînd suma aceia de bani care au dat-o mai în sus numit  Panaiud Hagi Nicu, ca să se facă biserică pe sama Companii Grecilor, ca  să poată şi în  acesta lucru după socoata prevaricaţiilor lui strica Cumpania Grecilor, la mîna lui,  s-o început a se meşteşugi în ce chip ar putea face biserica aceaia nu supt numele  Companii Grecilor şi supt titoratu iei, fără supt numele şi titoratu acelora care s-au  scos afară din Companie, şi o-nceput şi cu fundatoru a face socone (sic) şi a-l  trage în partea lui. Dară, între estea, văzînd că numa cu patru inşi ieste, care sînt lîngă el, şi după  rînduielile împărăteşti nu nu s-ar da la patru casă de oameni slobozie să ridice şi să  ţie biserică, o început pe gazdele care se ţin de biserica sau parohiasca aşezare cea  rumănească din Bolgarseg a-i trage în partea lui ca să se iscălească şi ei pentru  ridicarea biserici aceştia, ca cînd  le-ar fi lipsă de biserică, şi mai mare parte acelor  oameni s-au şi iscălit cu acea condiţie pecum la biserica cea ce s-o ridica de nou  să nu fie parohie deschilinită, fără, fiindcă iei biserică şi parohie au abut, să fie biserica  cea ce s-ar face de nou numai filială la biserica lor cea veche. Afară din lucrul  acesta, 
 99 ca să poată după porunca împărătească număru gazdelor a-l împlin, au  făcut Costandin Gianli de s-o iscălit şi oameni ca aceia streini care numa cîte odată  vinea la Braşov şi cîte trei, patru săptămîni şedea acolo, şi aşa au făcut numărul care îi  de lipsă să se poată face biserică deplin. După acestea, căpătînd slobozie a ridica  biserica, măcară Compania în alt an au protestăluit, findcă suma sa de bani făcătoriul  de bine aşa a   dat-o ca să se facă biserica supt numele, pe sama şi supt titoratu  Companii, şi tot în aşa să face, apoi, fincă fără de lipsă să ridică biserica aceia numa pe  sama alor 4 gazde, mai vîrtos că alţi care sa-u iscălit şi atunci au avut altă biserică şi  parohie şi alţi dintre iei aufost oameni streini, dacă tot au ridicat-o. După acestea poftind Compania Grecilor să se dea pe sama iei aceată biserică din  pricină: 1-iu că s-au făcut din bani pe sama Companii daţ, 2-do că în Braşov  alţi neuniţ nu ar fi care n-au biserică afară din Compania Grecilor (carele, pecum  arată determinaţia Consistoriumului lîngă instanţia cea de acuma băgată după  conscripţia ce de de mult, sta din 29 de gazde  şi acuma face cu mult mai multe gazde,  fndcă s-au înmulţit, precum se poate vedea din tabela dată Companii cei greceşti,  apoi încă ar fi numa cele patru gazde de Greci care sînt cetăţeni, findcă cielanţ  iscălitori noi se ţin de altă biserică şi numa aşa s-au iscălit la ridicarea biserici  aceştia ca să fie numai filial la biserica şi parohia sa rumănească din Bolgarseg, şi alţi  dintre ei îs oameni străni şi nu şed în Braşov); din carele pricini mai tare s-ar cuvini  să să dea Companii Grecilor titoratu şi supt numele iei să se ţie biserica, carele din  ceput au avut lîngă capelă parohie dechilin întărită, decît să fie supt titoratu celot 4  gazde greceşti cetăţeni şi să 
 100 se ţie ca o filie de biserica acea rumănească din  Bolgarseg. Din pricinile mai sus numite cerînd Comnpania pe sama iei această  beserică, dară cele patru, mai sus numite gazde şi cetăţeni greceşti nu voind, s-au  scornit multă vrajbă şi s-au băgat multe ponosuri la crăiescul guberniul (carele şi  acum estan), pănă prin groful Măria Sa Nemeş Compania Grecilor cu cei 4 cetăţeni şi  gazde greceşti supt condiţii numite s-au învoit să se ţie biserică înpreună şi să aibă  ius unu cu altu la iea.  Fără  ce 4 numiţi cetăţeni greceşti cu această legătură şi învoinţă au început a o călca  şi puncturumele nu a le ţinea, ci mai mlut în aleanul legăturii a pofti, pecum: aceia  carele din Compania Grecilor a fi titori în beserica cea noo să se lapede de  privileghiumul Companii şi aşa să poată fi titori la biserică şi aşa să aibă ius  patronatus, ainimter nu. Afară din asta o pus popă la biserică, care nu s-a făcut popă  pe calea rînduită, şi au poruncit popii ca să nu facă leturghie pomenirea Companii şi  mai multe de acestea. Pintru acestea şi altele o căutat Companii a face ponos şa  crăiescul Gubernium iară şi înpreună a se întoarce la capela sa cea d-intîiu şi acolo a  fi pănă cînd Vlădica cel de acuma al neuniţilor, înpotriva determinaţii  Consistoriumului, peste dereptate şi în aleanu crăieştilor porunci, şi capela asta au  stricat-o şi parohia cea întărită au pus-o jos, carele lucru dininstanţa Companii în  anu ce a trecut 1789 supt număr 10353 şi din representanţie    s-ar vedea mai bine. Văzînd Conpania cele multe fapte necuviincioase carele le păţeşte numa de la patru  Greci cetăţeni şi nedereptatea carelee o are la biserică aşa pecum s-ar cădea nu o  poate ajunge şi poate fi că nice nu o au ajunge (sic), îi gata a se lăsa de biserica aceia,   
 101 numa să poată rămînea cu capela (lîngă care au avut parohie de pe vremile cele  dinainte) şi aşa pecum au fost mai de 150 de ani în pace şi fără supărare să se leage, şi,  dacă o fi pofta, şi prin scrisoare a o întări, că pe popa său dechilin, fără scăderea cuiva  şi îngreunirea sau aerariumului crăiesc sau publicumului au altora privaţ oameni,  pecum s-o ţinut de 150 de ani, aşa şi de acum încolo omeneşte l-ar ţinea şi afară  din ceia de Companie ajutoriu altora nu pofteşte. Pe sama sa să facă biserică nu va cere  slobozie, mai puţin v-un ajutoriu nice de acum încolo, fără se va îndestula cu capela  carele au avut-o şi o fi în pace. Şi ca să se ţie biserica aceaia peste voia iei Compania nu se poate sili din pricinile cele  mai jos aduse: 1-mo, că biserica aceaia nu s-o ridicat supt numele şi pa sama sa, măcară dupî  dereptate aşa ar fi trebuit să se ridice. 2-do, că printru pricina cea din sus scrisă nim inea din Compania Grecilor nu  s-au iscălit în lucru faceri beserici, fără s-au iscălit numa aceia cetăţeni care sînt  afară din Cumpanie, care, 3-ta, din pricina aceia că numa iei s-au iscălit, poftesc să fiie iei dinnainte,  măcară sînt mai puţine suflete în casă sau familii ca la Companie şi tot vrea să fie ei  porîncitori la biserică numai singuri. Ar vrea ca să fie la biserica aceia popă dinnainte,  ala pe care l-o pus iei, au l-or pune, şi popa Companii, care îi făcut popă după  socoteală şi o avut putere ca un paroh şi o fost întărit în ia, să fie numa căplanu au  ajutoriul lui, apoi ar vrea ca din Companie niminea să nu aibă putere a fi la biserica  aceaia titor, cu o vorbă ca să fie oameni de Companie grecească numai lipitori şi  suferiţ pănă le va plăcea lor, aiminteri să fie supuş la mai sus numite 4 au cinci pănă la  10 
 102 familii greceşti. La carele lucru nu se poate slobozi Compania Grecilor, fincă  iaste cu privileghium întărită, şi apoi îs mai multe gazde ca Greci cetăţeni, findcă după  mai în sus numita subdeterminaţia Consistoriului sînt 29 de familii greceşti, acuma  încă cu mult mai multe, findcă s-u înmulţit, şi dintre cetăţeni greci sînt numa 4 au 5.  Pintru acestea şi de acum înnainte ar f vrajbe nesfîrşite, măcar în ce chip ar ciunta  lucru nesodii (sic) au făcut Companii cei greceşti şi care fără fundamentum umblă să  fie iei din năinte nu ar ţinea porînca crăiescului gubernium, pecum nice pănă acuma nu  a ţinut-o, şi pintru aceia din porunca crăiescului gubernium s-au dat afară din  Companie, ca să aibă pace Compania. Fără acesta lucru nu s-o face, pănă cînd o  avea Compania cu iei v-o mestecătură, au în lucru biserici au în alte socoteli ţereşti,  ma vîrtos dacă în oarecare înpreunare sau soţie să va da să fie ei porîncitori dinnainte. 4-to. Nu poate să se facă silă la Companie să fie la biserica aceaia şi pintru aceia că  oameni care se ţin de biserica cea rumănească din Bolgarseg şi s-o fost iscălit supt  condiţie să ţină de biserica aceaia ca de o filială, carele se ţine de biserica lor, precum  aşa s-o fost şi iscălit să fie filială, şi iei înpreună cu acele 4 au 5 gazde de cetate  dechilin, afară din alta, vreu să fie porîncitori, findcă în lucru acesta au băgat şi  instanţie mai de curînd la Vlădica. Carele lucru în bunoară să fie biserica Companii  Grecilor filială la biserica acea rumănească din Bolgarseg nu poate fi, fincă din ceput  capela Compani a fost parohie ca şi a rumănească din Bolgarseg, popa au fost în răndu  parohilor cei după rînduială popiţi şi într-un chip cu parohi ş-au ţinut, dacă ar fi   
 103 biserica aceasta filie la biserica din Bolgarseg, şi tot s-ar da Compania Grecilor  la aceia biserică, ar trebui să fie popa Compani caplanu popi din Bolgarseg, şi biserica  Companii ar pierde parohiatu sau poporu. Din pricinile cele mai în sus aduse se roagă Compania Grecilor la înnălţatul crăesc  gubernium ca să i se dea îndărăpt capela sa cea vechie cu toate uneltele care i s-o  luat şi popa să se puie în popor, biserica să fie a acelora care se ţin de ia cu puterea  pănă în zua de astăzi, măcar ca o filie, măcar aiminteri.  Iară, dacă s-ar milostivi înălţatul crăiescul  gubernium jalba noastră şi îngreuinţa  mai în sus adusă părinţeşte a o asculta şi biserica Companii Grecilor pe sama şi supt  numele iei cu titorat şi precedenţie a o da, aşa cît popa cel grecesc, carele peste  dereptate este oprit de slujba biserici, să fie a biserica aceia popă dinnainte, Compania  îi gata cu aceia cu care au pricina aceasta a se împreuna şi a trăi frăţeşte şi a-i  coprinde şi a face o biserică; aiminteri, dacă ar fi iei dinnainte şi porîncitori nu poate  precepe cum să se poată împreuna,nice în lucru acesta, nice o cale cum să poată fi nu  pot vedea, nice nu-i nădejde ca să fie statornică într-alt chip împreunarea. Şi ca să se dea biserica Companii Grecilor în cela chip pecum mai în sus s-au scris,  (dacă nu i s-a putea lăsa capela sa) stau şi pricinile aceste mai în jos scrise lîngă  Companie: 1-o. Că Compania Grecilor şi pănă acuma au avut parohia lîngă capela sa şi aşa ar  putea fi parohia lîngă biserica aceaia, carele s-ar şi mai cuvini, decît ca să fie, numai  pintru aceia car s-o iscălit din Bolgarseg, filie la biserica cea veche rumănească din  Bolgarseg.  
 104 2-do. Că Compania Grecilor stă cu mult mai din multe familii, măcar ce fel  de investighinţie ar arăta, ca aceia care sînt Greci cetăţeni afară din Companie, şi aşa  aceia care sînt mai mulţi trebuie să aibă precedenţie sau să fie dinnainte. 3-tro. Că şi oameni din Bolgarseg care s-au iscălit aşa boiesc pecum, dacă nu  s-o da biserica aceaia ca o filie la biserica lor, să fie a Companii Grecilor, findcă şi  ma înainte au avut parohia lîngă capela sa, mai vîrtos că acelea 4 au 5 gazde greci  cetăţeni parohie dechilin şi biserică nu pot ţinea, şi acest lucru aşa l-o fost rînduit la  anu 1789 şi Consistoriumu acel neunit, pecum arată sub F. Şi mai bine se cuvine să se dea biserica aceia Companii Grecilor şi pentru aia, 4-to, fiindcă s-au ridicat din bani pe sama Compănii daţ măcar prin meşteşugu lui  Gianli şi fundatoru s-au îndemnat în altă parte, şi aşa,  după pricinile cele scrise,  Compania are mai mare dereptate la biserica aceaia. Mai pe urmă se roagă Compania Grecilor ca determinaţia sau conclusumul crăiescului  Gubernium în acesta lucru făcut să se dea la mîna deputatusulu Companii, carele să  află la Sibii, ca să poată aci, şi nu pintre alţi, a şti ce conclusum au făcut crăiescul  gubernium. Apoi, cadă o fi pricini care ar sta înpotriva instasnţii cei plecate a  Companii, se roagă ca să se dea pricinile acelea afară deputatusului, să poată răspunde  pe iele. IORGA, ARG, nr. 112, p. 97-98-99-100-101-102-103-104  
 104 Noi cei mai jos iscăliţi dăm ştire tuturor cu iscălitura noastră (la cine se cade)  precum dascalu chir Anthim, care au venit făr de ştirea obştii, şi pă care 
 105 voesc  vre-o căţva Greci ca să rămăe aicea în greutatea biserici şi tuturor Grecilor şi vreau  ca să pue un jug pănă la sfărşitul lumi, pă care jug nu poate să-l poarte nici biserica,  nici Greci, fiindcă obştea alt funduş pentru dascal nu are fără numai Rf. 300, care  răposatu Panait H. Nica pentru dascali în testament au lăsat, mai vărtos fiindcă sănt  destui din comembrumu obşti care după rănduiala noastră pot cănta, precum şi pănă  acum au căntat la biserică, nice funduş, nice trebuinţă nu este pentru cantor. Pentru  aceasta cei lăsaţi Rf. 300 ai dascalilor, şi noi vom fi mulţămiţi să fie dascal de obşte  după porunca împărătească; alminterea dăm ştire, pănă nu vom găsi funduş, mai mult  noi nu putem priimi cu greutate şi nu putem sta la înnălţatan instanţiia cu revresalis  pentru el. Aşa dar, dacă va rămănea fără votumurile tuturor obşte, după înnălţata  hotărăre, noi săntem îndatoraţi a da ştire la înnălţatul gubernium. IORGA, ARG, nr. 113, p. 104-105 După 1790.  
 105 1. Costandin Vasiliu cu totul s-au dus la Triest. 2. Diamandi Vasiliu s-au dus cu totul de aicea. 3. Gheorghie Stamu au ieşit de la Companie. 4. Michael Amiras subdit anglizesc s-au făcut. 5. Thodos Hagi Andrea obiit în Turcia. 6. Dumitri Anastasiu plăteşte dajdie la Beci. 7. Ion Demeter Despot au murit în ţară de ciumă. 8. Zaharia Gheorghiu Pestinum totaliter discessit. 9. Costandin Nicolau. Urmează pe carii i-au pus Fotios Hagi Barbul la Companie şi nu vrea să plătească  dajdie pentru dînşi: Nicolai Emanuel.  
 106 2. Ion Pîrvan. 3. Petru Vasiliu. 4. Gheorghie Panaiot. 5. Anghel Stoianovici. 6. Vasile Iilu. 7. Ioan Hagi Stoian. 8. Ienache Lasker. 9. Costandin Lasker. 10. Gheorghie Popa Mihail  obiit. IORGA, AGR, nr 114, p. 105-106   1791.  
 106 Petiţie către Comisiune, iscălită ..., arătînd că ei nu cer decît dreptul de  patronat, ca propietari ai fondului: .... 
 107 Altfel fac apel la Curte. Cer deci alegerea  preotului şi confirmarea de episcop. IORGA, ARG, nr. 116, p. 106-107 1791 august 5  
 107 Cluji. Cu plecăciune mă închin dumitale jupăne Dumitre; 1792 5 Avgustu.  
 108 Altă n-am a lungi cu scrisoarea cătră dumneata fără te înştiinţezi precum  cartea care o ai trimes o am priimit. Şi scriu pentru ovesul care să dea, dară Gutu nu  ieste înlăuntru ca să-l întrebi. Şi cu o zi înnaintea cărţii au fost înlăuntru şi nu l-au  ajuns cartea. Şi Sibieni au plecat la Sibii acasă, şi priveleghium nostru au fost la  Sibieni. Că noi l-am fost dat la domnul itelul meşterul cu al lor dinpreună, şi, aşa  isprăvindu-să diiata,  m-am dus şi l-am cerut de la domnul care au fost, şi  Sibienii l-a fost scosu al lor dinpreună, şi eu n-am ştiut nimic că iei au vrut să-l  ducă la Sibii. Şi aşa m-am dus la iei şi l-am cerut, şi n-au vrut să mi-l dea,  că au zis că-l lasă la Inachie. M-a brodit în depozitorium şi am zis eu că nu se  cade să-l lase în mănă streină, ci să vie în măna mea, căce iară eu l-am dat afară.  Şi au zis că pentru aceasta nu-l dă, că, precum le-au dat carte la mănă domnu  Gutu ca să aibă chieltuiele care s-ar face, să le plătim noi jumătate. Şi am zis eu că  destul ieste că au dat scrisoare la mănă, dară să nu ţie şi privileghium. Şi aşa, plecănd,  iei au zis cătră mine să scrim vr-o carte la domnul Gutu, şi, scriind eu carte pă iei,  aşa am scris că să ia scrisoarea de la iei, scrisoare domnul Gutu şi să o scrie mie, ca să  iau afară privileghium de la jupănul Inachie. Şi aşa iei n-au mersu pe la Gutul, ci au  mers dirept la Sibii. Şi peste o săptămănă au venit domnul Gutu şi mi a spus că n-au  mers pe la iel. Şi aşa am mers şi am scris priveleghium, şi stă acuma la mine. Şi ştiu că  ţ-or fi scris Sibianii dumitale carte pentru chieltuialele care l-au făcut dumnealor,  au fost slobot, că pentru priveleghium n-ar fi avut ce să pieltuiască (sic), nici pentru  unul, că nice înnainte nu s-au luat. Că, cănd le-am băgat în luntru, am dat 
 109  discreţium ce s-au căzut cu dumnealor din preună. Că dumnealor, cum mi a spus să  fi făcut chieltuială pănă la v-o f. 700. Dară lesne au putut face chieltuială, că au  şezut ca neşte domni, trei căpetenii, şi plătea pe lună pe casă Rf. 10, şi au trebuit cănd  au dat scrisoare domnul Gutu să mă întrebe şi pă mine dumnealor, au, dacă nu, să vă hi  dat dumneavoastră dă ştire. Şi cărţile ce au venit de la aghientul de la Beci nici nu  s-au luat înainte. Şi rezuluzie petru priveleghium am scos şi stă la mine, şi ce s-au  lucrat în dietă petru biserică, acelea trebuie să să dea în Gubernium, ca să le întărească.  Şi peste v-o 10 zile şi domnul Gutu va veni la Braşov, şi eu peste 20 de zile, d-o  vrea Dumnezeu, aşişderea. Cu această rămăi al dumneavoastră mai mic plecat. Ghiorghie Trandafir, Între neguţitori chiemat. IORGA, ARG, nr. 118, p. 107-108-109 1791 septembrie 2.  
 109 Copiia jurămăntului care trebue să-l facă popa cel viitor înnaintea preosf. d.  episcop. Jur eu, N. ieromonahul Mitilin, din mănăstirea Sf. Munte a Ivirului, în numele Tatălui  şi al Fiului şi al Sf. Duh precum totdeauna vor fi credincios prea-puternicului  Înpăratului Romanilor N. N. şi la moştenitori ai Înpărăţii lui şi a Ardealului, drept la  toate, şi ce voi vedea sau voi auzi înpotriva Înpărăţii Înnălţimei Sale, înpotriva  preasfinţitelor feaţelor şi pravilelor îndată, după datoriia mea, le voi arăta, nici de cătră  cei ce să cuvine le voi ascunde, cu Înpăraţii streini nu voi coreşpăndălui, nice pe taină  le voi scrie, sau voi priimi de la alţi streini scrisori înpotriva Înpărăţii aceştiia, au întru  lucruri politiceşti 
 110 nu voi amesteca, ci voi urma numai chiemării meale care mi  s-au dat de la această Cumpaniia, adecă numai preoţiia besericii aceştii Cumpanii,  dară nu alta. La ale legii sau alte lucruri ce nu să cuvin feaţii meale nu mă voi  amesteca, nice în potrivă legii cei înpărăţitoare sau a uniţilor mă voi deşputului, de la  alte parohii veniturile preoţilor rumăneşti nu voi lua, nice voi face ceva înpotriva  parohiilor, numai voi fi plecat prea-înnaltelor răndueli şi obiceaiurilor bisericeşti la  Înpărăţiia aceasta. Aşijderea şi episcupului eparhii aceştiia în lucrurile duhovniceşti şi  bisericeşti după înţelesul prea-înnaltei porunci din anul 1772, la 10 zile lui Ianuarie,  no. 1478, mă îndatorez totdeauna a mă supune, iară, după înţelesul prea-înnaltei  rezoluţii din 17 Aprilie 790, No. 2606, pănă ls sfărşitul vieţii meale aicea voi rămănea  şi averile meale oi cheltui, necunoscănd altă supunerea, dependenţie fără numai de la  episcopul locului de aicea. Nice voi pomeni pe alt Înpărat, episcop, arhiepiscop sau  Patriarh în slujbele besericeşti fără numai pre Înpăratul ţării şi pre episcopul eparhii  aceştiia. Şi, pentru că Cumpaniia aceasta legată este la înnălţata gubernie pentru preoţii  lor, pentru aceaia să nu urmeaze nimică înpotriva celor mie poruncite, mă făgăduiesc  înnaintea lui Dumnezeu, şi pe preoţiia mea, că mă voiu feri de toate acestea carii sănt  înpotrivă. Aşa să-mi ajute Dumnezeu pănă la sfărşitul vieţii meale. S-au pus în  Sibii, la sessiia Conzistoriumului episcopesc la 2 zile a lui Septemvrie 791. Aicea trebue să scrie preotul numele său. Înnaintea noastră, adecă înnaintea cărora va fi pus jurămăntul. IORGA, ARG, nr. 119, p. 109-110 1791 octombrie 8.  
 111 Constantin Gianli şi Hristofor Mihail către Guvern, pentru hotărîrea acestuia,  din 15 iulie 1791, cu privire la inscripţia de pe frontispiciul bisericii, cerînd a se pune  în loc de: .... Altfel  cetăţenii sînt complect spoliaţi. Ei opun hotărîrea Guvernului din  17 April 1790 şi cer a li se recunoaşte dreptul la coproprietate, sau să lase lucrurile  neschimbate pănă la hotărîrea Tronului. Se şi aprobă la Cluj, 8 Octombre 1791. IORGA, ARG, nr. 120, p. 111 1791 decembrie 14.  
 111 Cluj. Jupăne Dumitre Diamandi, mă închin cu plecăciune dumitale şi te înştiinţezi că  precum această foaie am tăiat din instanţia care am dat în Gubernie, şi aceasta au ieşit  din Gubernie, care ieste scris aicea ungureşte, dupre cum arată scrisorile lui Scoda, şi  putem să avem după Dumnezeu şi nădejde ca să putem dobăndi după voinţa voastră, şi  peste trei săptămăni va ieşi şi afară. Şi pentru aceia nu v-am înştiinţat, că n-am  avut niciun folos pănă acuma, căce n-au fost ieşit nimic pănă acuma, şi acuma vă  înştiinţezi mai pe scurt. Cu aceasta rămăi al dumneavoastră mai mic slujitor. 1791, 14 Dechem. Ghiorghie Trandafir. IORGA, ARG, nr. 121, p. 111 1792 aprilie 12.  
 111 792, 12 April, au dat jupînu Dimitru Dima 36 galbeni înpărăteşti. Mi au spus ca  să-i fi dat la domnu judeţu Fronius, ca să stea să se lapede popa cel 
 112 rumănesc,  să rămîie slobodă, care să aib a-i socoti la naiemu casii şi a bolţii. Summa Rf. 162. 26 Mai. La Manoli Calfoviţ, care au cumpărat scînduri pentru gang şi podu,            4. 793. Summa Aug. La chir Manoli Calfoviţ, cînd au mers la Cluj, 20 galbeni  înpărăteşti,          90. 794, 9 Febr. Iară pentru venitul orînduitului Comision 12 galbeni, 54. 26 Mart. La Iohann Popovici pentru cheltuială,          40. 1794, 14 Iunii, am dat la Gheorghi Popovici pentru cheltuiala attestatului care au scos  de la canţelarie înpărătească pentru curatori.    7,37. 5 Iulie la Uivaroş pentru pricina biserici cu Vlădica, 10 galbeni, 45,60. 4 7br. iară la mîna lui Popovici, să-i fi dat la procuratoru,          45. 10 8br. la d. judecători 20 galbeni,         90. detto la d. Turi commissionari,          45. la d. judeţu în Bancozettl.        200. La însuşi o poliţă să priimească la Beci,        198. Aduc de la Scartzo pag. 7, cîţ am dat,980,6, După aceia toate cu numele numite. Pentru ce au scos ghiaţa din curtea biserici     1,102. 795, 12 Ian. cu mîna lui Giani Popovici să-i fi dat la Turi,        16,80. 15 Mai. Cînd au mers Gyuito la Cluj am dat pentru zahăr şi cafea, cînd au mers la casa  lui Turi.     10,32. Cîte au dat la Beci Demeter Poscar în Bancozettl        100 9 8br. Cînd au mers Gyuito iarăş la Cluji,         15. Pentru scrisori la Bălţi şi Cluj de multe ori, şi alte cheltuieli,        10. 1 covor lui Calfoviţ de au dus la Cluj,         25.  
 113 1796, Marti 21. La Companie, cînd s.au dus Gyuitu la Cluj. Pentru icoane care au făcut la Beci,     12,30. şi pentru tipar şi cheltuiala pănă aicea,          55. Cînd au mers Gyuito la Cluj pentru pricina stranilor,          15. 797 am dat la judecători ca să ia fîrşit popa adecă judecata,          54.      Rf. 1316, 35. 793, Iullj 10. Cînd au venit cumnatu lui Nicola Cannella să ia cît     i-au rămas de la  mortu am priimit pentru biserică lei          20. 1 9br. de la răposatu Costa Gheorghi cîte au lăsat testament pentru biserică lei turci.           50. I-au socotit precum trec lei şi fac,     46,10. IORGA, ARG, nr. 122, p. 111-112-113 1793 august 24.  
 113 Tîrgueli a jupînului Stavro Spiro în mînă a jupînului Iancu la Braşov; 1793,  6-a Aprili. 1/2 cot batistă 559         1,221/2  X r. 1 pălărie de paie,       1,48.  Iunii 2-a, 1 măhramă de batis. Leon          40. 1/2 coţ pantlică de mătasă, 29.         -9 . Iully 26. 2 corturi de canafas, 27.       2,42. 30-a 1 coţi postav,       1,42. 3 pentru... 2 ..., a 13 nasturi... 1 coţ canafas înpăturiţi mătase, 996   3,09 X. 20 Aug. Tîrguieli pentru socăciţe 11,32 1/2.       Summa Rf. 27,28X. Do. 24 Aug. 1793 s-au plătit şi s-au socotit. Andreas Wertan.  IORGA, ARG, nr. 123, p. 113 1796 decembrie 4.  
 114 Interlocutorium. Ca preotul despre care lăudatul gubernialiţeşti decretum vorbeaşte, arătăndu-să  înnaintea Conţistoriumului cele despre care să va întreba, întru adevăr să le descopere,  după aceia jurămăntul mai susu pomenit să-l pue, tot într-aceiaş mai sus sămnată  zi şi sesie conţistorialecească cetindu-să acest interlocutorium preotului întru cel de  sus pomenit şi arătănd că voieşte a să urma cu dănsul cele mai sus zise, următoarele  punctumuri i s-au pus spre a răspunde la dănsele. 1-tăi. Cum te chiamă, de unde şi de căţi ani eşti? Mă chiamă Ghermanos, sănd de la Trapezonda, născut de ani 38. 2-lea. Unde ai învăţat carte? Am învăţat tot acolo, la manastirea Şumelea. 3-lea. Unde te-ai călugărit şi ai ceva adeverinţă despre aceaia? M-am călugărit tot la numita mănăstire de p. egumen Damianos la anul 1782,  Dechemvrie în 15, precum prin adeverinţa producăluită dovedesc. 4. Unde te-ai preoţit, şi ai adeverinţă? M-am preoţit de cătră preosfinţitul episcop Dorotheos Trapezondei, la cel mai sus  numitul an. 5. Dară duhovnic de la cine eşti făcut? De la d. Mitropolit ai Ungrovlahii Dosithei, de la care şi la cinste de arhimandrit  m-am rădicat, precum dovedescu cu dalteriia producăluită din 11 Noemvrie a. 1796.  
 115 6. Ce limbi ştii şi ce învăţătură ai? Ştiu greţeste, turceste şi rumăneste, iară învăţătură am cea de opşte bisericească. 7. De unde ai venit în Ardeal şi spre ce sfărşit? De la Iaş am venit oblu de la Bucureşti, unde, după ce am zăbovit   v-o 5 luni, spre a  fi preot ci. Companii de aicea dăn Sibii. 8-lea. Vrei dară a pune jurămăntul că vei fi credinţos Înpăratului ţării acestiia, iară  în cele biseriţesti episcopului şi Conzistoriumului eparhii aceştia, precum şi că după  înţălesul m. de Curte decret de la 5 Septemvrie 792 supt no. gubernialicesc 8502  înştiinţat vei rămănea aicea de pururea? Aşa este, gata sănt întru urmaria prea-naltelor rănduieli acestora a pune mai sus  pomenitul jurămănd.  ....  (Urmează jurămîntul semnat:)  .... Carei într-acest chip în faţa Conzistoriumului săvărşindu-să,  s-au hotărăt: pomenitul preot Gherman la slujba preoţască pe lăngă capela privileghiatei Companii  de aicea a să slobozi, iară cele pentru dănsul săvărşite la înnălţatul ci. Gubernium  pentru leghitimaţie a să trimite, cu acest adaos, precum milostiva rănduială de la 3 zile  Noiemvrie a. c., no. 7064, după care să porunceşte Conzistoriumul întru aşezarea  acestui preot a urma, nimica despre preoţii greceşti nu sună, ci numai ca să dea  informaţia preoţii de la Bolgarsec cum ar putea şi noaptia a sluji preoţilor din cetate. Din sesia Conţistorium mai sus numită, Ioan Popovici, Radu Tămpian, vicariş.  
 116 Savva Popovici prot. Sibiiu s. şi as. Bucur Bobeş, paroh Iozăfeştat, asesor. Ilie Popovici, paroh în M., asesor. Aaron Budai. Sibii, 4 zile Dechemvrie 1796, în sesia Conţistor neunit. s-au cetit mie înnălţatului c. gubernium decretum în 17 Noemvrie a.c., no. 7506,  ieşit şi aicea alăturat, prin care slobozenie ce s-au dat privileghiatei Companii  greţesti de aicea spre a-ş aduce preot nou, supt condiţiile de la prea-înnaltul loc  poruncite, cu această rănduială să înştiinţază Conţistoriumulum. Ca, despre aşezarea aicia a preoţilor greceşti carii să aduc din Arhipelag,  normaniceştilor rănduele şi anumite cea de la 10 Ianuarie 772 eşită şi supt no. 1478  înpărtăşită, precum şi alta ma în proaspăt, la 3 zile Noemvrie a. c., no. 7064, despre  preotul greţesc de la Braşov trimisă, strănsă, atăt Conzestorium să le păzască, căt şi  prin numiţi preoţi greceşti a să păză să aibă grijă. Întru urmarea drept aceia  aşa-sunătoriului decret, procetind Conţistoriumul de spre o parte normaniceştile  răndueli într-ănsul ţetăluite, iară de pre altă parte actele carii despre aceşti feali de  preoţi aicea şi la Braşov aşezaţi pănă acum s-au lucrat, cum pe larg arată no. 176,  protocolum conţistoral a. 1791, no. 221, 292, a. 1792, fiindcă dentru această să  dovedeşte precum mai de multe ori pomeniţi preoţi mai nainte de a apuca slujba  bisericească pentru care s-au chiemat sănd datori a-ş descoperi locul, starea şi  cinul preoţii sale, după aceia a pune jurămăntul credinţii cătră Înpărăţie, dară cătră  episcopul şi Conţistoriumul aceştii eparhii jurămăntul supunerii şi a ascultărei întru  cele duhovniceşti s-au făcut. IORGA, ARG, nr. 125, p. 114-115-116  
 117 Cuvioasă părinte Nicodime, După cum ne-au arătat noao cinstitul administratorul Ghiorghie Haines, că  dumnealor lăcuitori din Braşov, după dicretomul de la înnălţatul crăescul gubernium,  dato 3-ia Noemb. a. c., No. 7064, strein înţelegăndu-l, pe numitul administrator  din slujba capelanii l-au oprit, căt şi din casă şi altele, de spre care Consistoriumul,  făcăndu-şi povăţuirile sale, în lucrurile aceastia, prin ci. maghistrat atăta cătă Sfinţii  Tale a porunci ca la aceaia care nu sănt din ci. Cumpanie să nu le slujeşti nimica, şi din  răndul său să nu-l zminteşti, numai, pecum pănă acuma cu numitul administrator  înţeleagere aţi avut, aşa şi de acum înnainte să le ţii, pănă cănd vei vedea de la noi altă  rănduială în treaba aceasta. Aşa făcănd, mila a tot putearnicului Dumnezeu să fie cu  Sfinţia Ta pururea. S-au dat din Cons. Neunit în Sibii, 12 Dechem. 796. Al Sfinţii Tale de tot binele voitorii, Ioan Popovici, vicariş clerului neunit. Radu Tămpeanu. Savva Popovici, protopop Sibii, assesor conz. Bucur Babeş, preot Iozveştat, assesor.  (Vo:) Cuviosului ieromonah Nicodim Gheorghiu, efimerius grecesc din cetatea  Braşovului, la Braşov, în cetate.  (Pecetea cu crucea: şi Pecetia episcopii neunite din Ardeal.) IORGA, ARG, nr. 126, p. 117 1797 martie  30.  
 119 prea-cucernicilor şi cinstiţilor părinţi, Cătă au fost bucuriia la toată opştea noastră, cănd am văzut că   prea-înnălţata Sa  Mărire, prin milostiv rescript dat la 30 Sept. 1796, toată împiedecarea şi opreliştea ce  să hotărăsc de la răpos. Arhierei la Sfinţia Voastră a nu îndrăzni nici într-un chip a  săvărşi slujbă aici în cetate, nu numai cu totul s-au ridicat, ci încă atăta pofta Sfinţii  Voastre, căt şi a opşti prin sunetul acesta milostiv rescript supt paragraf 3 s-au  înplinit, fiindcă acolo lămurit arată că toate slujbele cele ce să vor săvărşi în limba  rumănească la biserica aceasta prin Sfinţia Voastră să să săvărşească, Dară căt au fost bucuria noastră la dobăndirea aceştii doritei slobozenii, atăt iaste  întristarea noastră de mare, cănd vedem că Sfţ. Voastră, în loc a înbrăţişea această  slobozenie, mai nainte cerută, prin înstreinarea ce Sf. Voastră cătră biserica noastră  arătaţi, de această slobozenie vă lăpădaţi, de care lucru noi nu putem pricepe ce opreşte  pe Sfţ. Voastră de a priimi atăta slujbă. Noi socotim că cinst. Conzistorium înpotriva  prea-înălţ. Porunci nu va fi pus oprelişte Sfţ. Voastre la această slujbă. Deci,  neştiind noi de unde să pricinueşte această înpiedicare şi, fiindcă de la publicaţia  prea-înnaltului reşcript pănă acum peste 4 luni au trecut şi opştea noastră niciun  aşezămănt despre partea Sfinţiei Voastre   într-o această pricină nu vede şi findcă la  aceste sf. zile iaste de trebuinţă a să săvărşi slujba şi în limba rum., am socotit a pofti  pe Sfţ. Voastră ca după prea-înnălţată şi prea-milostivă poruncă şi după pofta a  toatei 
 120 opşti a orăndui un preot întru această săptămănă şi cea viitoare, pentru ca  să săvărşească slujbă şi în limba rum., iară, nepoftind Sfţ. Voastră, sau fiind poate  înpiedicaţi de spre vr-o parte, ne veţi înştiinţa pentru orănduiala noastră. Aşteptănd cinst. răspuns, rămănem cu toată zmerenia. Braşov, Mart 30, 797.  (Vo:) Prea-cucernicilor şi cinstiţi preoţi ai Bolgarsechiului cu plecăciune să să dea. IORGA, ARG, nr. 129, p. 119-120 1797 mai 16.  
 120 Slăviţilor şi cu destoinicie prea-bine încuviinţaţilor ctitori a sfintei maici  bisearici şi la toţi ceialalţi slăviţi boiari de leagea grecească neunită a Bisearici  Răsăritului de la noi mai jos numiţi plecată închinăciune. Mai înnainte de 30 ani singur cel a toate văzătoriu Dumnezeu, a cărei a fieştecui starea,  greotatea sau uşorarea desăvărşit văzută şi toate alte patimi arătate îi sănt, acelaş numai  mai mult şi ale noastră năcazuri în carea ca într-o mare pornită cu greale volburi am  înotat cu S. noastră Bisearică, purtată ca o corabie de valuri, pănă ce acuşa de curănd  abia prin multă ostăneală am eşit în marginea mării, prin mila şi îngăduinţa  prea-înnaltelor stăpăniri. Aşa dară, findu-ne Besearica noastră în carea acuşa ne aflăm slabă şi afară din oraş,  am pus acel cuget, cu ajutoriul lui Dumnezeu, şi, precum mai sus am zis, cu voia  prea-înnaltelor stăpăniri, să ne zidim alta înlăuntru în oraş, la carea am şi început  acuşa de curănd, iară după a nostru cujăt vreamea nu ne ajutorează a fi, că ce au avut  bisearica capital, s-au chieltuit, cercăndu-i de la cuviincioasăle locuri izbăvire de  asuprirea puitorilor în potrivă înpoiedicători. A doao, smeritul nostru comunitaş să află  în micşorată 
 121 stare. Şi aşa stăm la amăndoao părţile în lipsă. Pentru carea fieştecăruia în faţă şi deosebit dintră cinstită blagorodenia noastră ne  rugăm cari vă aflaţi din măna lui Dumnezeu la bogată (la) acea în viaţa aceasta fericită  stare, după cum aţi făcut pe la multe părţi bine şi măngăiare sufletelor lipsite de păinea  vieţi şi de acea lipsă îndestulaţi i-aţi făcut prin întemeierea din nou cu naşterea s.  bisearici, Plecaţi-vă ureaca în numele cărue casa să zideaşte şi ne auziţi smerita noastră  rugăciune, află-să oarecare dintră cuviinţa boerii voastre sau mai mulţi, cu căt măna  lui Dumnezeu va mişca inima, şi ne daţi,   trimiţindu-ne ajutoriu de bani, ca prin  acel creştinesc bun ajutoriu să putem scăpa de smintelele ale lor valuri şi noao a ne  căştiga nu vremealnice, dară veacinice sufleteşti măngăeri, pentru carea mai întăi  cinstita cuviinţă a voastră veţi simţi darul lui Dumnezeu, încălzindu-vă sufletele,  carii ca oameni şi procopsiţi îi puteţi şti bunul folos. Întru carea, aşteptănd la aceasta  dumnezeesc creştinesc ajotori, rămănem, A cinstitei cuvinţei voastre mai mică plecată, Obştea neunită de leagea grecească a Bisearicii Răsăritului din oraşul Hinedoara,  aceiaşi slăvită varmeghie. Hinedoara, 16 Mai 797.  (V:) Prea-slăviţilor şi cu destoinicie bine încuviinţaţilor ctitorilor a sfintei bisearici  greceşti din slăvita cetate Braşov şi celoralalţi slăviţi boeri de Companie cu plecăciune,  la Braşov.  (Pecete roşie ruptă, cu o pasere.) IORGA, ARG, nr. 130, p. 120-121 1797 iunie 17, Braşov.  
 121 Copia. Nota care las lui jupînul Ienache Dimitriu pentru cea orînduită pomană a  răposatului unchiu-mieu după diata lui, aşijderea şi pentru alte numite 
 122 să se  înpărţească la vremea cea trebuincioasă; pentru care rog pe dumnealor jupînii epitropi  să ia grijă cu luare de samă ca să se dea. Rf. 500 la cinci sărace fete în Şchei. 500 la domnu maioru Nicoară, cînd va găsi să-şi mărite vre-o fată. 100 la fetele lui Constantin Antoni cîte f. 50 la doao nemeritate. 100 la Ioniţă Dan. 100 la fetele cele nemăritate ale lui Gheorghe Carcaleţi.             600 la dumnealor epitropii, la fieştecare cîte 300. Rf. 2000. Aşa mai în sus numită sumă dau adecă lui jupînul Ienache Dimitriu cu zapis, cu  iscălitura dumnealui chir Dimitrache Nicolau, cînd va trebui  să-i ceie. 250 la a nemăritată fată a lui Panaghiot Steri, cînd se va mărita. 300 la fetele lui Ioan Grecu, să se înpărţească întru sine, ca să se dea cînd se vor  mărita. 100 la fetele lui Vasilie Vlad, cînd se va mărita, cîte f. 50 la una. 100 la cumnatele lui Hagi Anastasi, cînd se vor mărita.            100 la nevasta lui Ioan Eagu, cîte f. 50 la ban. Rf. 2880 cea mai în sus sumă are fi 850, are să răspunză chir Nicolae Ghiorghiu întru  vreme trebuincioasă, mintenaşi cum se va porunci de la domnia lor epitropi. 250 la cea măritată fată a lui Panaghiot Steriu. 100 la cinstitul Maghistrat.  50 la soţia lui Ioan Eago.  50 la oarba lui Toma Cojocariul.  
 123 30 la Mariş, slujnica răposatului.              50 lui Constandin Pandlicuţă. Rf. 3480, etc.  (Vo:) 300, adecă trei sute lui Ianci ("Gianzi"). Panos Hagi Nicu, 1797, Iunie 17, Braşov. IORGA, ARG, nr. 131, p. 121-122-123 1797 noembrie 5, Braşov.  
 133 (Consistoriul către Companie.) Am priimit scrisoare a ci. Comp., cu care se înpotriveşte şi înfruntă cu ale noastre  îndreptări de curînd şi în urmă se preface cu chip de prieten, mişcînd fieşte piatră a  hrăpi dreptăţile cetăţenilor. Face ale sale aceia care niciodată nu o avea, nici o va  cîştiga, strică aceia care s-au hotărît după darea scrisorii 
 124 cu numele opşti a  rămînea acolo unde s-au aflat şi se odihnia de de mult. Duhovnicul şi preotul să  meşteşugeşte către noi a întări faptele sale că sînt drepte, cu toate (măcar) că acelea  sînt umbre de visuri întemeiate peste năsip, şi înpotriveşte cu cuvîntul asupra  dascalului, prefăcîndu-se făr de socoteală, şi nu-şi aduce aminte ce s-au trimis  pentru dînsul înnaintea înnălţ. Gubern. Tăgăduieşte şi se lapădă de darea cărţilor, adecă  a da afară scrisorile cele adevărate pentru case, înprună şi hotărîrea ci. maghistrat  pentru zidire, ca să se treacă cu rînduială la un protocol al biserici, care protocol să se  păzească supt purtarea de grijă a opşti, şi nu supt purtarea de grijă a ci. Comp. Face ale  sale scrisorile răpos. P. H. N., ca cum s-ar fi dat pe numele ci. Comp., dar nu şi a  toatei opşti, adecă a neamului Grecilor sau supt ocîrmuirea epitropilor biserici ce se  vor pune din vreme în vreme. Încă ce, pe lîngă acestea, au socotit ca să nu se  împărtăşească opştea cetăţenilor la nimica, protostoluiaşte ca să nu alergăm la  judecăţile cele rînduite, gîndind a avea stăpînire slobodă peste toate, au a fi oprit să nu  ne căutăm dreptăţile noastre la nicio judecată. Deci, socotind noi cele de acum şi cele  viitoare, încă şi apucările cele asupra noastră de către ci. Comp., protesteluim şi noi  înpotrivă pentru cîte au lucrat şi pănă acum sau va urma a face înpotriva rescr. înpăr. Şi  altceva nu căutăm decît precum porunceşte rescr. înp. Iar pre călcători acelui r. înp. îi  va înfrunta cu dreapta şi căzuta pedeapsă, ca să nu treacă peste hotarăle lor, ci numai la  acelea să se razime, care adecă rînduieşte cum că buzele Înpăraţilor nu mint. Şi  aşteptăm cel mai de pe urmă răspunsul ci. Comp. pînă în 3 zile.  (Într-o scrisoare grecească din 5 Novembre 1797, 
 125 Braşov, se cere  "confraţilor" să se adune pentru a da un răspuns, pe care altfel cel ce scrie va trebui  să-l dea şi singur.)  (Vo:) .... IORGA, ARG, nr. 133, p. 123-124-125 1798 decembrie 20.  
 125 1798. Acusaţiile aduse soţului ei de soţia lui Mihai Popovici. "S-au legat prin învoiala sa că, îndată cît ne vom întoarce la Braşov, va arăta toată  avuţiia sa supt jurămănt ca să să înparţă între noi şi între prunci, să nu să prăpădiască. 2-do. S-au legat că pruncul cu partea lui va ţinea el, şi fata cu partea ei va da mie. 3-o. S-au legat că, îndată cît vom mearge la Braşov, îmi va da toate hainele şi  sculele meale afară pănă a treia zi... S-au legat că-m va da pe toată luna cîte 10  zloţi intertenţie, văzînd el singur că cu 5 zloţi care am avut mai nainte nu pociu trăi.  S-au legat că va pune şi chizeaşi precum toate acestea le va înplini... S-au legat  că, de nu va păzi el acestea toate sau de nu să va purta cu cinste fără scandal, fără  prepus cu alte mueri sau de-m va arunca el ceva înprotivă despre cele ce am avut  amîndoi în proţes sau de-m va arunca nume rău spre vătămarea cinstei, atuncea să  cadă el supt acţie fişcuşască... Ţine femei tinere în casă, socăciţe şi slujnice, cărora  înparte şi din hainele meale, cu scandalul oamenilor. Al doilea mie îmi strigă tot curvă,  hoaţă şi ori cumu-i vine la gură în auzul tuturora şi nice că va să ştie de judecată ci.  conzistorium, ba aruncă şi alte cuvinte de ruşine asupra ci. conzistorium, spre  defăimarea autoritaşului, aşa cît mi ruşine a le scrie în sus; să laudă tot cu moarte  asupra mea, de mii va lăpăta (sic) din casă afară, pune şpioni să mă păzască 
 126 şi să  mă înşeale şi caută tot prilejul cum să mă strice... Şi birău Companii au zis că lor nu le  pasă de ci. conzistorium, nice vreau a şti de hotărărea sau de învoiala ce s-au făcut  la ci. conzist. Vor face ei altă hotărîre ca nişte companişti priviligăluite, cărora preoţii  nimic nu pot porunci, şi alte multe cuvinte de hulă au grăit înprotiva ci. conzistorium.  Ba, ce-i mai mult, că s-au uitat cu ochi birău, fiind toată Companiia adunată, pănă  m-au luat bărbatul acolea înnaintea lor (fiind pe seamne şi de ei îndemnat) de păr şi  m-au bătut pănă n-am mai putut zice vaiu, şi nime dintre dînşi nu s-au sculat  să mă scoată, nice au zis să nu dea, şi cu aceaastă satisfacţie am eşit de la judecători  Companii. După aceia   me-au zis bărbatul să-mi caut pînea cu curviia, că el  nu-m mai dă nimica. Ba, ce-i mai mult, mai pe urmă s-au pus bărbatul meu şi au aţîţat Companiia  Grecilor de au scos aicea adăogata ţidulă de la funojul oraşului fără a arăta pricină  cuvioasă şi am publicăluit-o la toate bisearicile în cetate şi afară ca să nu-m mai  dea nime ceva în credinţă, nice bani, nice marfă, nici alt ajutoriu, fără a arăta că sînt  cuiva datoare, să nu pociu plăti sau alta, neştiind el cum ar mai face să mă aducă la  ruşine şi la stricăciune. Ba nu numai pe mine, dară şi pe surorile meale cele mai mici,  care şi acuma să află în păr, feate mari, acasă la o mumă săracă, care cu mînile căştigă  pînea  lor, şi acestea în toate zilele varsă lăcrămi pentru că li s-au vătămat şi cinstea  lor prin bărbatul mieu şi prin numita publicaţie de tot. Pentru aceia mă rog ci. conzist. cu lacrămi, de vreame ce m-am ponosluit şi  părintelui protopop şi la ci. Maghistrat, iar Companiia Grecilor de nime nu va să ştie, şi  părintele protopop au scris şi la ci. conzist. 
 127 pentru aceastea şi nicio ispravă nu  s-au urmat, să vă milostiviţi a nimeri o mijlocire, să să înplinească cele hotărîte şi  ceale ce s-au legat însuş bărbatul meu pin învoiala sa..., fiindcă nu-i nădeajde de  a mai veni noi la unire să facem casă, ce aşa va prăpădi toate cele ce mai are şi să va  duce poate la Ţara Turcească de unde-i născut, iară eu voi rămînea cu prunci în uşile  oamenilor. Pentru care proteştăluesc să nu fiu uitată şi lăsată la peire, iară el pentru  batjocura şi înpotrivirile ce au făcut peste învoiala sa să cază în pediapsa care şi au  scris, după cum arată în sus învoiala lui aicea adăogată supt ./. Rămîind smerită fiică. Maria Cărcăliţoae, soţiia lui Mihai Popovici din Braşov. Braşov, 798, Dechemvrie 20. IORGA, ARG, nr. 134, p. 125-126-127 1799 februarie 1  
 127 Proces înaintea Magistratului, 1-ma Febr. 799. Răspunde initusu că actorii ştiu prea bine că eu sînt o miserabilă şi ştiu că-s cu  lucrul mîinelor mele. Zapisul acesta este pe numele bărbatului mieu, iar nu pe numele  mieu. Din banii aceia eu nimic nu am ştiut şi cu mine nu i-au cheltuir. Din bunul  barbatului mieu mie nu mi-au rămas nimic. Încă cînd trăia bărbatul mieu, au venit  de trei ori cu creditorii şi bunumul lui şi al mieu l-au luat tot creditori, şi mie nu  mi-au lăsat nici hainele. Actori pentru datoriia aceasta pănă au trăit bărbatul mieu nu  s-au sculat să ceie, măcar că ei au văzut cu ochii lor ce nevoie ne-au făcut ailalţi  creditori. După moartea bărbatului mieu au trecut atîta vreme şi la 1796 s-au sculat  înpotriva mea pentru datoria aceasta şi m-au tras la judecată. Datoare am fost şi eu  să ţin procator, cum şi dumnealor iar cu procator au umblat, şi bani ce i-am cheltuit   
 128 cu procator m-am îndatorit, şi pănă în zioa de astăzi sînt datoare să răspund... Marica Carcalechioaia. Din protocollumul privileghiatei Companii Grecilor din Braşov s-au dat afară. pr. Demetrie Chiritzi notarius. IORGA, ARG, nr. 135, p. 127-128 1799 Februarie 11, Braşov.  
 128 Au venit înnaintea Companiei coconul domnului Morches Draut cu Gheorghe  Constandin, cerînd un ceasornic de buzunari că l-au fost pierdut frate-său, cadetu,  în umblătoare şi-l cunoaşte că iaste al dumnealui. Gheorghie Constandin au răspuns precum sluga dumnealui i-au fost făcut schimb şi  să-l întrebe de la cine l-au luat. Cel mai sus numit, coconul domnului Marcheş Draut, au răspuns să rămîie ceasul la  judecată pănă va veni omul lui Gheorghe Constandin ca să se cerceteze. Ceasornicul au rămas la judecată. Fevruarie 12. Au venit înnainte Gheorghe Constandin cu Mihali Popovici, zicînd că  acest ceasornic l-au luat de la numitul Mihali Popovici pentru 20 de ocă de tutun  turcesc. Chir Mihali Popovici au răspuns că l-au făcut schimb cu Chiriţă Ioan cu măsline. Fevruarie 26. Au venit înnainte Mihali Popovici cu Chiriţă Ioan ca să vază ceasornicul  dacă iaste acela şi au răspuns că acela iaste care au făcut schimb. Ienache Dimitrie, Birăul Comp. IORGA, ARG, nr. 136, p. 128 1799 martie 5, Braşov.  
 129 Din porunca dum. judeţu Andreiaş dă Emniţir viind înnaintea noastră dumnealui  chir Gheorghie Arsenie i cu dumnealui chir Ioniţă H. Ioan Grecul, fiind rănduiţi pentru  o pricină de socotială ce au între dumnealor pentru nişte văpsală şi altă marfă, ca să le  cercetăm şi să le dăm hotărăre.  (Casul lui Vlad la Craiova.) 147 lei văpsală nu au priimit, ce arată cu acia scrisoare că  o ţine acolò pecetluită, şi aşia chir Gheorghiţă cere de la chir Ioniţă ca de la un tovaroş  şi frate ce este: după cum au luoat slugă şi marfă ce i-au plăcut, aşia să priimască şi  văpseala şi să-i răspunză bani după cum umblă preţul acolò, fiindcă nu au urmat  după regula negustoriască ce au luoat slugă... Răspunde chir Ioniţă precum că acei cerere nu ar avea chir Gorghiţă nicio dreptate a o  cere de la dumnealui, fiindcă dumnealui nici acolo nu au fost nici nu ştie de acei ce  s-au făcut, fără decăt printr-o scrisoare ce-au scris fratele dumnealui..., numai  chir Gorghiţă să-ş caute cu aceia care au făcut-o pricina acolò.  (Hotărîre.) Dator este un tovaroş a răspunde pentru un altul în locul tovarăşii lor... Braşov, 799, Mart 5.  ... ...Radovici...  ... Gheorghie Şerban am scris. IORGA, ARG, nr. 137, p. 129 1780 februarie 27, Cămpina.  
 129 Copie. Dat-am această adevărată şi credincioasă carte de vichielăc la măna dum. chir Costi  Gianliu prin mărturii 
 130 cari mai jos să vor iscăli şi vor pune şi peceţile ca nişte  boeri şi neguţători cinstiţi ce s-au aflat aice, cănd am făcut această carte, ca să fie  dum. vichil bun de a să judeca cu Ene Ştefani de la Braşov şi la dat şi la luat, pentru  nişte bumbac ce au arătat Ene Mării Sale lui Vodă, prin vichilul lui, Gavrilă, că ar avea  Ene pagubă, căce au şezut acel bumbac oprit 25 de zile, vichilul lui, Gavrilă, n-au  vrut ca să stea la judecată înnaintea Mării Sale lui Vodă, să-şi caute direptatea, de  vreme că avea, ce s-au lepădat. Eu, văzănd că să leapădă, am arătat Mării Sale lui  Vodă că poftesc ca să mă judec şi înlăuntru pentru această treabă, fiindcă şi mai nainte  avem iarăşi vichil pe dum. chir Costea şi-i voi scrie şi, de va vrea dum. ca să ia şi  această judecată asupra dum. ca să să judece, bine va fi, şi dum., prin multe rugăciuni  ce am făcut eu şi prin prieteni miei, ce l-am rugat, neavănd odihnă, au căutat a întra  şi într-această judecată a lui Ene pentru bumbac. De aceasta i-am trimis şi eu  aceasta carte a mea, ca să fie dum. bun vichil şi la dat şi la luat. Însă umblănd dum. cu  frica lui D-zeu la judecată ca să nu-mi curgă vre-o pagubă, nearătăndu-mi  toată direptatea ce am către cinstit şi aleşi judecători, şi cinstiţi judecători îmi vor arăta  mila cătră direptate. Şi pentru credinţa şi întărirea m-am iscălit mai jos,      puindu-mi şi pecetiia. Fev. 27, 1780. Cămpina.  (L.S.) Iordache Costantin, vătaf, adeverez.  (SS.) Baliş Apostolu, martor. IORGA, ARG, nr. 138, p. 129-130 C. 1799.  
 130 Cinstit Comision, Findcă ţărănia (sic) ţivişilor nu au fost nouă plăcută, 
 131 nici ţărănia noastră nu au  fost dumnealor ţivişilor plăcută, aşa dară, pentru ca să lipsască toate dificultasiurile  care poate să curgă între Companie şi ţivişi în pricina bisericii Comunitatului Grecilor,  pentru aceia noi lăsăm tot dificultasul de cătră partea noastră şi poftim să se treacă în  reghestru numai cele în jos următoare, pentru ca să nu se mai supere înălţatele iştanţii  şi să rămînem şi noi în pace. 1. Slobozenia cinstitului Maghistrat ca să se facă biserica grecească în cetate. 2. Zapisele de cumpărătoarea caselor şi a locului. 3. Cărţile ale lui Panaiot Hagi Nico. 4. Obligaţione ale lui Hagi Nico de funtaţion pentru 20 florinţi. 5. Înălţatu rescript care copere toate lucrurile. IORGA, ARG, nr. 139, p. 130-131 C. 1799  
 131 Ciornă. Rescriptul imperial pentru biserică şi şcoală s-a cetit de Magistrat înaintea tuturora.  "N-au lipsit atuncea la început unele din mădularile opşti de a arăta oreşce neplăcere  la această înnălţată voinţă, carele mădulari şi în multe făcute cheetori nici într-un  chipu nu s-au înfăţişatu nici în sine, nici prin vre un mijlocitor obrazu de spre partea  lor, ci, în multe feluri pricinuindu, n-au pohtit a să înpărtăşi cu partea cea maiu  multă a obştei". "Obştea" trebuie să aleagă prin cele mai "multe votom: atăta pă preotul  căt şi pe curatori, n-au lipsit de a cere şi gădure a toatei opşti pentru alegere". Se  alege preotul şi curatorii, "cu găndu a toată opşte afară de un mădulari". "Dar abea ce  s-au făcutu această unită hotărăre cu alegere, numai de cătu   s-au sclat unele  împărtăşiri 
 132 nouă între opşte, făcănd noi sfătuiri      într-ascuns, silindu-se ca  să turbure iarăşi unirea şi dragostea care opştiea să silea ca să o aducă în mişlocul ei,  carele aceste nouă înpărtăşiri silescu ca să scornească iarăşi vraşbe şi judecăţi multu  pagubitoare la toată obştiea, în vreme ce după această prea-înaltă voinţă, după cum  alegerea preotului şi capelanului, căt şi lipsirea lor prin cele maiu multe votome trebue  să să facă, au găsitu opştea cu cale ca să cheme toată frăţia ca să-ş dea votomile  pentru lipsirea capelanului romanescu, ca unul ce nu-ş are locu la biserică. Ci, de  vreme ce opştea poate nu ţine minte datoria care aceasta chesaro-înpărăteasca  Mărire coprinde la punctum al 7-lea, adecă, cănd nu să va ajunge bisericeştile  venituri să înplinească săvărşirea cheltuelelor de la înşine, este trebuinţă ca să dea  fieşcare mădular al opştei iscălitura sa de să înpotriveşte la această lipsire a acestuia  rumăn capelan, căci că după cuvăntarea acestui capelanu unele mădulari ale opşti nici  într-un chip nu pohtesc acesti in lipsire, şi pentru ca să potă opştea a arăta la  cuvinciosul locu prea acelea care tulbură pre pacea cea opştească, şi fiindu-că  aciastă pricină prea mult hăsnueşte la toată opştea pentru pricina darului conzecro, nu  ne îndoim cum că opştea fără trecere de vreme va deslega această îndoeală i dubitaţio  pentru lipsirea acestui capelan rumănu. IORGA, ARG, nr. 140, nr. 131-132 1799.  
 132 Noi pentru biserica cea noo nu contrăctăluim şi nici nu ne este spre stricăciune,  numai cu plecată rugăciune facem către crăescul Gubernium ca să nu 
 133 ni să ia  mila şi cinşta milostivei privileghii nostre cia de mult slăviţ şi puternici înpăraţi, întru  carele ne-m aflat cu tot fundamentul limbi nostre în lineşti; acea-m fostu pănă  acuma cu purtarea de grizi a nostră a nu fi suptu înpotriviria grundului cetăţi şi a  priveleghiumului, nici suptu clironomia acelor 4 înpotrivitorilor nostri, celor de mute  ori făr de hodihnă asupra nostră, după cum s-au arătat şi în craescul Gubernium din  milostiveşti direpte hotărire de la acesta numitul Giali înpreună cu soţi lui, ci după cum  am fost în rugăciunia lui Dumnăzeu unde am aflat locul cel plăcut în lineşte a fi şi a  rămănea, care cu purtaria nostră de grije a slăvi mila înpărătească în toată vriemia pănă  în sfîrşitu vieţi nostre împreună cu preotul locului cel obişnuit prin milostiviria  decretului înpărătesc de suptu numărul , care şi prin alt decret noou de suptu  numărul, a aduce preot de unde am mai adus şi pănă acuma pin cunoştinţa limbi  patrii nostre întemeiat după ascultaţia porincilor înpărăteşti. Fiindu-că contrahtul ce s-au făcutn de răposatul Vlădica Ghedeon întăi după  cunoştinţa răposatului a fi înpotriva preveleghiumului Cumpanii şi a grundului locului  au rămas neîntărit de iscălitura Vlădicului Ghedeon şi uni din noi numa fără neştirea  celor mulţi şi fără de cale înpotriva noastră   l-au iscălit, întru carele şi după aceia nu  am putut a ne hodihni în biserică, neştiindu-să aceşti mai în sus numiţ 4, zicăndu că,  de vom merge acolo a fi şi din noi goşman pănă a nu pune prevelegiom jos no ne va  coprinde şi pe ceştiia în limba grecească a cînta, de spre partea nostră a nu fi slobozi să  chinte şi copi de copii noştri, numa care va pofti ei în limba rumunească,  nefăcăndu-ne noo de lipsă acia limbă...  
 134 Şi, pentru orce au avut capela, acelia s-au dus de atunci chindu au fost  Vlădica Adamovici aci, aşa s-au purtat pănă acum." Grecii din Companie cer: "precum alţii să nu aibă votum la biserica grecească fără  numai companişti şi civişi Greci care au purtare de grijă la această biserică şi care  poate între coratori, iară negustorii streini şi civişi rumîni nu au votum la această  biserică, pe care nici nu-i primim înpotriva dicretului. Pentru aceia facem ştire la  cinstita Comision ca să nu primească votumurile acelor care n-au loc după sunetul  mai sus arătat dicret. Şi după cum porunceşte dicretul de anno 1800, den 3 April, sup. no 3665, ca sfînta  liturghie la această biserică să fie numai cu limba grecească. Aceste sînt votumurile noastre.  .... Demetrus Nicolau, iudex Compagniae Graecorum. IORGA, ARG, nr. 141, p. 132-133-134  
 134 (Copie.)  (Biserica a costat 10000 de zloţi. Patru oameni o usurpă, cari se pretind "clironomi",  de şi la biserici nu se admite:) nu ştim a avea clironomie sau răsplătire pe lumia  aceasta, numai să face în numele lui Dumnezeu, aşteptindu plată ceriască, iară nu  stăpănire lumiască, mai vărtos aflăndu-să alţi mai temeiniţ burgări, cu temeiul  căsătoriţi după 
 135 legi... În lîneşte şi în pace înprumutăndu-se unul cu altul, popa  de la Şchei nici s-au poftit de cineva în cetate, n-au fostru oprit şi cel din cetate a  şederia în Şchei şi a ne îngropa ude s-au îngropat mos de stremos noşti şi copii  nostri înpreună cu preoţi Scheiului şi alte leţi şi orcare ar fi fost poftit înpreună cu  clopotele din Schei, fiindu lipsă în cetate a nu fi siliţi de nimine, fiesticare după cugetu  lui or pentru îngropăpciune, după cum n-am fostu siliţ de niminia nici pănă acum,  fiestecare de orchiţ preoţ au vrutu a chema mortia sa sau la alte slusjbe după vechi  obiţei, noi vedem acum că acestui 4 oamăni neînsuraţ au înnoit obiceiul. 1. ca să fie-ne ştăpănitori şi clironomi. 2. une le place lor, acolo să facă şezămintul în biserică. 3. să pue popă pă care or vrea singur fără de ştiria noastră. 4. Să între în biserică chindu va vria ei. 5. Să nu fim noi sloboz a chema popă de Şchei niţi la spovedit, că acesta grecesc adus  fără voia nostră nu ştie nici libă rumăniască nici carte, şi noi nu ştim limbă greciască:  totdauna pănă acum a fost volniţ a chema popă din Schei după liba nostră or la ce  slujbă i îngropăciune după cum am fostu la Cumpania şi n-am avutu nicio  înpotrivire unii de către alţii, ca acum să nu fim sloboz a ne îngropa unde ne-am  îngropat păna acum. 7. A să corospădului Vlădica cu noi la orce oar vriami.  (8. A pune numele lor în protocol.) 9. A pune asupra uşi piatră zichindu: aceasta biserică este a bulgărilor Grecilor şi a  clironomilor lor.  (Încă două puncte au acelaşi sens.) IORGA, ARG, nr. 142, p. 134-135 1799 iulie 26.  
 136 Cinstite şi înţelepţilor şi pricepuţilor noao iubite şi de bine voitor sănătate şi  milii chesaro-crăieşti spori. Fiindcă Grecii, care sînt burgheri acolo la Braşov s-au jăluit înnaintea Împăraţii  precum că de cei ce sînt la Comp. priveleghiată a neguţătorilor greci nu s-ar priimi a  fi curatori sau gocimani la biserică, măcar că burgheri greci de la Braşov, fiind cu  moşii, şi la zidirea bisericii mai mult ar fi dat decît cei ce sînt la Comp. Grecilor cea  priveleghiată, după rînduiala milostivului crăescului decret de la 30 7bre a. 1796, no.  3069, în lucru acesta la nicio parte nu s-au dat putere de a lipsi unii pre alţi, pentru  aceia s-au milostivit prea-sfinţita Împărăţie, prin decretul Curţii Sale de la 17  May a. c., sub no. Curţi 1390, la acest crăesc Gubernium trimis, milostiveşte a rîndui:  fiindcă pentru biserica Grecilor cetăţii Braşovului toată deosebirea între Grecii cei cu  moşii burgheri şi cei fără moşii, care se ţin de Comp. şi care nu se ţin de Comp., cu  puterea prea-lăudatului milostiv decret sub punctumul cel d-intăiu de tot s-au  stricat şi sub punctumul al cincilea a celui prea-milostiv decret aşa s-au hotărît ca  doi sau trei neguţători, după alegerea celor mai mulţ, să se numească, şi aceşti doi sau  trei, dacă vor vrea să primească slujba gocimănii, să fie datori milostenie bisericii sau  banii care se dau pentru cheltuiala bisericii a-i aduna şi a-i păstra, şi încă de toate  odoarele ale biserici să fie datori acei gocimani a face inventarium deplin şi a-l da la  obşte ca să-l ţii şi tot acei gocimani nicio cheltuială fără voia obştii să nu facă şi  dare de samă cu sfîrşitul fieştecăruia an să fie datori a face şi a da obştii sau altora care  prin obşte s-ar numi,  
 137 Pentru aceia Grecii burgheri de la cetatea Braşovului cu Comp. cea  priveleghiată, iară de la Braşov, în căt pentru treaba şi ocîrmuirea bisericii de acolo  numai o obşte se numeşte şi aşea la nicio parte nu se dă putere de a deschilini unii pe  alţii şi a rîndui curatori cu alegerea rosturilor spre asuprirea ceilalte părţi. Aşa dară  burgherii Grecii şi cei de Comp. de obşte şi într-un chip de o potrivă putere au, şi  pentru aceia Grecii burgheri de la cererea lor pin care au poftit ca ei de chilin să facă  gocimani la biserică pin milostiva rînduială de la 26 9-bre 1798 sub nro. Curţii 3484  poruncită se lipsesc de tot. Carea prea-înnălţată rînduială domniilor voastre întru aceia se trimite ca şi pre  burgherii Grecii şi pe Comp. cea priveleghiată de la Braşov întru această rînduială  desăvîrşit să-i aşezaţi. Şi fără de acestea, fiindcă jăluitorii cei mai din sus numiţi pentru cîştigarea  privileghium spre această rugăminte a lor de la înnălţata Curte a cîştiga s-au rugat,  la ajutorinţa rezboiului de acuma Rf. 1000 însuşi au făgăduit, după rînduiala mai sus  numitei înnălţatei resoluţii crăieşti loruşi să li spuneţi, findcă jalba lor şi fără de  privileghium prin lăudata milostiva resoluţie împărătească s-au săvîrşit, făgăduita  suma banilor Cămării noastre împărăteşti întru ajutorul lipselor războiului să o  plătească, şi dumneavoastră de săvîrşirea acestii porunci veţi avea a ne înştiinţa pre  noi. Aşea făcînd, prea-înnălţata Împărăţie cu milă rămîne. Dăn crăiescul Marele  Principat al Ardealului Gubernium la Cluj dat. 26 Iulie 1799. Volffgang Kemeny, m. p. Mich. Kenderesi secr. sup. IORGA, ARG, nr. 143, p. 136-137 1799 octombrie 18.  
 138 Copie Prea-milostivul decret gubernicesc de la 18 zile Octomvrie în anul 1799 la  Maghistratul Braşovului trimis. Prea-înnalt înţelepţilor şi grijnici i proci. Neînvoirile între Companiia grecească şi  neguţătorii greci de acolo sau orăşani moştean arătate şi Crăescului Gubernium prin  scrisoarea domniilor voastre de la 26 Septemvrie dovedite în doua feliuri a le socoti au  aflat crăescul Gubernium. Pentru alegerea epitropilor bisericii. Pentru aducerea preotului de la Arhipelag. Cătu-i pentru punctul întăiu, findcă atuncea numai de căt după venirea  prea-milostivei rezoluţii înpărăteşti domniilor voastre la Iunie 20 anul curgător, no.  4972, trimisă cu voinţa Grecilor oroşani a fi trebuit a urma, aşa dară domnilor voastră,  după urmarea orăndueli d-intăiu, la zile 3 Noemvrie 796, no. 7064, precum şi mai  curănd, la 20 Iunie a. c., no. 4972, de aici eşite, să porunceaşte ca, după ce  coratori  bisericii greceşti de acuma la darea de samă sau socoteala diregătorii lor la obşta  Grecilor de spre partea Companii, aşijderea şi dispre Greci orăşani vor fi siliţi, numai  de căt dintre feaţele Companii şi din obşta neguţătorilor orăşani noao aleagere al  coratorilor a să face sănt rănduiţi şi pe aceale feaţe care vor avea mai multe voişuri la  diregătoria epitropiei a să pune să porunciţi; iară socoteala epitropilor d-intăiu  crăescului Gubernium să o trimiteţi şi rănduiala aceasta pentru alegerea epitropilor şi  de acum înnainte spre îndreptare să să ţie grijă să aveţi. Cătu-i pentru al doilea, prin  puterea prea-milostivului 
 139 răscript crăesc la Septemvrie 30, 796, supt no. Curţii  3069 eşit şi, cum domniilor voastre, aşijderea şi Companii Grecilor la 3 Noemvrie  aceluiaş an, no. 7064, înpărtăşit, milostiveaşte s-au îngăduit ca Grecii preotul sau  capelanul său de la Arhipelago să poată a-l aduce. Însă, findcă însuş Companiia  pănă în zioa de astăzi întru alegerea feaţii pentru capelan n-au urmat lăudatului  milostiv rescript crăesc, anume: a treia pont, şi după aceia nici îndreptării la cererea  Companii Grecilor, pentru slobozirea a aduce capelan de la 4 Iulie anul curgători şi no.  5231 domnii voastre date, findcă numitul capelan nu după mulţimea voişilor l-a  ales, pentru aceia să porunceaste domniilor voastre ca, de cumva Greacii orăşani,  pentru aducerea capelanului fără voia lor, n-ar voi a fi mulţămiţi, prin noao aleagere  de la Arhipelago a să aduce capelan să rănduiţi şi, fiind de lipsă, după milostivul  rescript crăesc, prea-înnalta confirmaţie sau întărire, toată treaba alegerii încoace să  o trimiteţi, spre arătarea la prea-înnaltul scaun înpărătesc. Apoi, findcă orăşanii şi  neguţătorii greci arată cuvioase feaţe a să afla acolo pentru capelan, domniilor voastre  aşa veţ îndrepta lucru ca, de acum, făcăndu-să alegerea, vrednice feaţe să să ia în  bună socoteală. Adecă despre toate mai sus domnia voastră pe Greci orăşani şi  neguţători de acolo îndestulat a înştiinţa să nu pregetaţi, adecă: să înştiinţază şi aceia  domniilor vostră, toate acestea aşa a fi hotărăte şi Companii Grecilor cu aceia poruncă  trimisă ca să urmeze acestor rănduieli şi de acum înnainte în toate lucrurile bisericeşti  ale Grecilor domniilor voastre să fie supusă şi să ştie a nu îndrăzni mai mult cu  treacerea şi fără ştirea domniilor voastre în lucrurile acestea a supăra şi căt mai puţin a  mişca. IORGA, ARG, nr. 144, p. 138-139 1799, 8vrie 19.  
 140 Chir Stavru Spiru au dat această protestaţie înpotriva lui chir Ioan Mizot. Cu aceasta cuprinzătoare şi obişnuită protestaţie înfăţişez înnaintea judecăţii a cinstitei  preveleghiatei Companiei Grecilor Braşovului           într-acestaşi chip: la anul 1792,  aflîndu-mă la Braşov înpreună şi făcînd negustorie, ducînd în mîna mea multe feluri  de neguţători, încă şi v-o cîteva datorii, şi vrînd a mă depărta de aici pentru alte  pricini mai trebuincioase ale mele, am pus peste aceste numite purtători de grijă,  chivernisitori şi căutători pe nepotu-mieu chir Dimitru Chiriţi, să vînză marfa, să  strîngă datoriile cu mijlocirea cea mai de folos pentru mine şi dreaptă. (Întors, cere o  socoteală, şi nu-i place:) "ciudat adevărat, şi nauzit, făr de nicio dovadă sau întărire  de judecată..., pentru cheltuielile odăi mele în Bucureşti... Cea mai mare, că chir Ioan  Misiot nu i-au arătat de faţă nicio scrisoare a mea, de învoire sau de datorie..., dar,  cît se vede, li-au priimit făr de ordinul mieu cu voie... Seţie politicească şi  prostească întocma osîndeşte pre acela care făr de ordin face ceva. Eu cu chir Ioan  Misiot n-am tocmit nimica în scris au cu vorba, dar pentru adevăr şi pentru  încredinţare mărturisesc aceasra. Acest chir Misiot la 1792, luna lui Octomvrie,  aflîndu-se aici în Braşov şi vrînd să meargă la Bucureşti, m-a rugat să-i dau  cheia odăi mee, care aveam tocmită cu năem la Sfeti Ioan, ca să şază într-însa,  fiindcă hanu lui Costandin-Vodă era molipsit de ciumă, mai vîrtos şi însuşi odaia  răposatului Costi Cojocaru, întru care şedea mai nainte. Şi aşa am voit şi i-am dat  cheia. S-au dus, au şezut într-însa trei ani şi mai bine numai pentru treaba lui. Au  negustorul au cîştigat sau au păgunit? Toate 
 141 lui însuşi sînt despre folos şi de  pabugă. Ce este datoare odaia să plătescă? El să neguţătoriască şi odaia să plătească,  încă cînd cheltuialile lui şi grutăţile asupra mea, care lege şi dreptate poată să mă  îndatoreze la aceasta? Iată el singur se osîndeşte cu o pildă vie, după socoteala care au  dat lui chir Dumitru Chiriţi pentru cîtă marfă a mea au priimit şi au vîndut şi au strîns  datorii, au trecut provizionul lui cu adaos, dar nu precum regula cere. Şi, cînd numai de  la mine fără capital al lui, atîtea cît mai vîrtos asemene ca aceste şi cu capitalul lui au  făcut cîştiguri în odaia mea, eu le las acestea să rămîie la dînsul, chiria odăi iaste dator  să plătească şi să-mi întoarcă împreună cu dobînda lor... Dar, fiindcîă chir Dumitru  Chiriţi şi chir Ioan Misiot sînt acuma tovaroşi şi capitalu lui chir Misiot iaste în mîna  lui chir Dumitru, cei ce la judecata cinstitei preveleghiatei Companiei Grecilor  Braşovului ca să puie chir Dumitru Chiriţi din capitalu  tovaroşului său în ban suma  pretenzioni mele... 1799, 8bri 17, Braşov. Stavru Soiru, chesaro-înpărătesc sudit. În socoteli: 1796. De la atlazuri coţi 41, cîte lei 2,60         lei 102,60 Maltehi vărgat de 8 1/8 , 2,45    19,36. Atlazi vînăt do. 2 Maltechi cu vergi, do. 9 4/8" 19. Din 10 tuinţuri ferusi albe,  803,24. de la săpun şi tămîie,  803,24. de la 8 şamalagele şi 4 ghermesuturi,       127. de la Dimitri Canariu,     11,30. de la 72 stucuri astari vîndut cîte lei 1,30,          30. de la chir Petru Vasiliu pentru materia cu fir coţi 165/8,   218,60.  
 142 de la un inter care trimesese pentru Fromires,        450. De la 68 de gălbinaşi 6 la gabiu (sic),         68. cîte de la Gheorghi Hristu aconto pentru văpseală,       250. Dimitrie Chiriţi pezint orce greşeală. Afgust 1, Braşov. De la 1792 pănă la 1796. Notă pentru cîtă marfă au vîndut şi cîte datorii au strîns chir Ioan Misiot pentru  socoteala lui chir Stavru Spiru. de la belacoase, lei          11.691,82 de la sangvineturi,           6547,108. Săpun şi tămîie,   803,22. de la nişte fesuri albe,        200. Din datorii precum mai jos: De la Cotroceanu chir David,   314,33. de la chir Teodosie bogasieru, 1212,87. de la chir Biţul şi Matei, 2252,86. de la Băltăreţu,   356,36. de la chir Mihali Bălăceanu,       120. de la chir Gheorghi bogasieru,   243,10. de la chir Ghiorgache Papa Macariu,   309,81. de la chir Eftimie bogasieru,        550. de la Neagul Ion,        130. de la chir Panaghiot Cazasi, 1404,54. de la Stancul mărgelariu,      1010. de la polcofnicu Eftatie,        500. de la Tonciu Siesse,    752,75. de la Ştefan Consta,        650. de la chir Gheorghie Hristu,        100.        9905, 114. Pentru chiria odăi au ţinut pentru 4 ani, cîte lei 90 pe an, dar pentru un an îi cobor... Dobîndă ..., cîte 10 la%.  
 143 Cererea de judecată, din 17 Octombre 1799, are ca marturi pe Ioan Popovici,  Dimitrie Nicolau şi Iancu Gheorghiu. La 22 Nevembre Dumitru Dimu, "prineputenţial epitrop a lui chir Stavru Spiru la  această pricină", "una isprăvind, alta prin întîmplare din zi în zi pregetînd şi trecînd cu  vederea pănă acum", termină cu aceia că, din zăbavă, "el mă va socoti leneş":  "protestăluieşte" şi cere hotărîre, ca să nu fie vinovată judecata "cînd vre-odinioară  se va întîmpla înpotrivă". "Legile cele de acum nu opresc unele apucări ca acestea, de  şi iară şi iară protestăluesc." "Reprotestaţie" a lui Chiriţi. Misiot a vîndut cu ordin "şi au fost mulţemit pe această  vînzare şi stîngere de datorii". "Chir Stavru ştie prea bine că chir Ioan Misiot au fost în  slujba dumnialui trei ani şi jumătate, fără de a avea alte apucări de lucru şi numai la  această treabă se afla, şi pentru aceia au cîştigat cu judecata cheltuiala şi plata lui... Au  primit bună slujba lui Misiot. Se vede că, fiindcă i-am cerut şi eu pentru atîţia ani  simbrie mea şi cheltuielile mele, de unde pănă astăzi n-au primit niciun potor,  pentru aceia fiind aici nu m-au căutat... În credinţă mă mir cu ce gînd cere această  sumă ca să se puie deposit, care încă nu poate şti ce se va hotări ca să priimească  dumnealui". Pentru afacerea de la Bucureşti "să mi se dea soroc de vreme ca să aduc adeverinţă". 5 Decembre 1799. La 21/10 Dimu: "Nici destul carte, ca un comembrum adecă al Companii a nu se  îndatora la lege, ca un neposesionat". Deci "fără de mutare de vreme să se judece drept  se cade". La 30, Chiriţi arată că stă să meargă după negoţul său la Bucureşti.  
 144 "Deliberatul" iea măsura de bună "ca să poată auzi judecata amîndoao părţile  pentru a nu greşi la dreptate". În Ianuar altul că "nu are loc recursu fiindcă au trecut şi soroci, mai vîrtos că amîndoao  părţile sînt negustori". Nici "actorul" nici "inituşul" nu se mulţămesc. IORGA, ARG, nr. 145, p. 140-141-142-143-144 1799 octombrie 25.  
 144 Copiia prea-milostivului decret gubernicesc supt numărul 9349, zile 25  Octomvrie, anul 1799 de la Sfatul Braşovului trimis. Prea-înnalte, înţelepţilor şi grijnici, noao cinstiţi şi de bine voitori, spărseniia şi  adoogerea milii chesaro-crăeşti! După rănduiala milostivei porunci a Curţii  înpărăteşti, la 24 Avgust în trecutul an, pentru rădicarea şcoalei greceşti eşită, şi la 5  zile Dechemvrie aceluiaş an 798, no. 3038, înpărtăşită mila Curţii crăeşti în răndul  şcoalii, la 19 Septem. anul curgători arătată, şi trimite domniilor voastre cu acea  orănduială ca întăi 4 pe Grecii cetăţean de acolo, aşijderea şi pe ceialalţi carii să ţin de  Companie să îndreptaţi ca după sunetul miloştivei rezuluţii crăeşti, mai nainte eşite, să  aibă grije pentru capitalul cu care s-ar putea al treilea dascal învăţătoriu a să  cuprinde. Al doilea, dascalii milostiveaşte întăriţi spre cercetarea învăţăturii şi destoiniciilor,  după rănduiala milostivei rezuluţii crăeşti la slova C. eşite, să vor trimite la directorul  şcoalelor neunite Tempian Rudolf, la care s-au şi rănduit, ca, dănd adeverinţă sau  testimonium despre vredniciia dascalilor, aceiaş domniilor voastră încoace să o  trimiteţi. Al treia, urmănd milostivei răndueli de mai nainte şi care să cuprinde la slova  D., cartea de chizăşie, după rănduiala 
 145 prea-înaltei porunci iscusită prin Greci  oroşani şi Greci de la Cumpanie, iscălită la crăescul Gubernium, să să trimită iară  răndul cetirii şi hotărărea ceasurilor şcoalii, cu rădicarea şcoalii să să poată ţinea  precum s-au arătat de numitul direhtor, şi milostiveaşte s-au aşezat temeiul sau  planul de mai sus numitul director la 11 April lt. curgători, No. 1370, arătată spre  povăţuirea dascalilor şi a curatorilor bisericii, înpreună şi rălaţiia Companii la 6 Fevr.  A, cu no. 1370, pentru mijlocirea simbrii dascalilor, cănd va fi de lipsă, cu acea  adaogire să-i înpărtăşaşte, ca mai nainte, pănă să va trimite adeverinţa directorului  pentru vredniciia învăţătorilor, aşijderea şi chizăşiia rădicarea şcoalei şi înceaperea  învăţăturii va fi oprită. Mai pe urmă să înştiinţază domniilor voastre precum Compania  Grecilor s-au poruncit ca în treaba aceştii şcoli să urmeaze orănduialelor crăescului  Gubernium prin domniia voastră arătate, şi niciun feli de înştiinţări fără ştirea  domniilor voastre, cărora în lucrul acesta iaste supusă, a trimite să nu îndrăznească.  Din crăescul Gubernium. Cluj, zile 25, Octomvrie 799. Grof Chemeni. IORGA, ARG, nr. 146, p. 144-145 1799 8bri, 20.  
 145 Copie. Extraktus protocolli Companie grece coronensis. Pe la 1799, 7bri 5-6, au venit notaroşu nostru chir 
 146 Alexie Giuto de la  Haromssechi şi au văzut copia prea-înnălţatului şi înpărătescului decret, care ni  s-au dat de la cinstitu Maghistrat pentru coratori biserici şi ni-au spus că iaste  trebuinţă să înplinim înpărăteasca poruncă ca să între şi din ţivişi, iar, de va urma  Compania într-alt chip, au spus că eu cei ca să să petreacă votumul mieu în  protocolu Companiei. Dară noi precum am fi răspuns înnaintea Mării Sale domnului  judeţului cetăţii că pănă la sfărşitul anului nu putem, fiindcă şi curatori cei de mai  nainte sînt puşi cu dicret înpărătesc şi se obicinueaşte de opşte a se schimba la  începutul anului, iar, de vom urma după înpărăteasca poruncă, mai vîrtos că civişi cer  cu un gînd să numească doi curatori dintr-înşi, făr de votum, şi cu alt gînd au  pomenit pentru votum şi pe Rumîni şi pe streini care nu sînt supt parohia biserici şi, de  vreme că gîndul ţivişilor este înpotriva prea-înnaltului rescript, pentru aceia este  trebuinţă a se prelungi vremea pănă vom cădea la prea-înnălţata Curte şi la  prea-slăvitul Gubernium ca să ne deslege şi această pricină pentru ca să nu greşim  înpotriva porunci înpărăteşti. Din protocolu juraţilor al preveleghiati Companiei Braşovului, 1799, 20 8bri, s-au  dat afară prin mine, Dimitrie Chiriţă, jurat notaroşi. IORGA, ARG, nr.148, p. 145-146 1799 octombrie 29, Braşov.  
 146 Adeverim noi cei mai jos iscăliţi cum că noi cu ţivişi Grecii am avut dispotaţie  pentru al cincelea puncto înnălţatului rescriptum pentru curatori biserici şi aşa au scris  la înnălţata Curte ca să ne deslege, şi acesta dispotaţie cînd am scris noi şi am trimes la  1798 jalba aceia, notaroşu nostru chir Alecsie 
 147 Giuto nu au fost aicea şi au fost la  Cluj pentru treaba dumnealui. Aşa adeverim cu suflet curat. 1799, Octomvrie 29, Braşov. Ianachi Dimitri birău.  ... Dima Zamfir asesur. Demetrio Chirizi jurat notarius Grece Coronensis Compagnie. IORGA, ARG, nr. 149, p. 146-147 1799 decembrie 22.  
 147 Copie. S-au născut prunc de parte femeiască la ziua 20 Decem. 1799, de părinţi de legea  grecească neunit pravoslavnic, a căruia tatăl Duca Melencovici, dar muma Spacia,  lăcuitor în cetatea Braşovului, s-au botazat şi cu sfîntul mir s-a uns prin mine mai  jos iscălitu paroh şi preot a biserici hramului S. Troiţa în zioa 22 Decemb. şi s-au  dat în s. botez pruncului nume Maria. Naş au fost Mihali Papa Dimitriu, lăcuitor în  cetate. Cu chiar mîna sa. Gavriil, parohul Grecilor. IORGA, ARG, nr. 150, p. 147  
 147 Prea ci. d. Corodi, Înpiedecarea care o pune ci. părintele Nicolae Panovici bine aţi făcut trimiţindu-o  spre cunoştinţă: să mijloceşte cum vei şti dumniata cu Frăţia Sa a nu mai face  înpiedecare, iar într-alt chip mai bine ar fi ca să se strige Dumincă odată în biserică  şi iarăş în biserică să se cunune ca să nu întru în val şi în necaz. Dumniata eşti om  înţelept şi poţi gîndi ce îmi poate mie pricinui din aceasta, iar această 
 148 scrisoare  a părintelui Nicolae Panovici să binevoeşti a-mi trimite înnapoi astăzi. Rămîind  al domnitale Spre slujbă îndatorat, Rudolf Tempian protopop. IORGA, ARG, nr. 151, p. 147-148 1799 decembrie 21, Braşov.  
 148 1799, Dech. 21, Braşov. Viind înnaintia noastră chir Gheorghe Arsenie cu chir  Vlad Ioan şi s-au rugat ca să le alegem pricina ce e între dumnealor, dăndu-le şi  compromis... Răspunde chir Vlad că, mergănd cu marfă la Craiova, pă drum s-au udat la Orlat, şi, mergănd la  Craiova, au deslegat-o şi au vănt-o (?) în doi, păcum ştii şi alţi negustori din  Craiova şi, negăsind muşteriu să o vănză, fiind udă, chir Miţă mi i-au zis că, de mă  voi băga slugă la dumnealui, îmi va priimi marfă braşoveniia şi pentru preţi să să  învoiască la Braşov cu chir Gheorghiţă. Iar pentru răsplată nu o primeşte pănă nu va scrie la Braşov la chir Gheorghiţă, findcă  au zis că este încărcată în preţi, iar nu după cum s-au cumpărat, şi aşa i-a dat  numai braşovenia şi am întrat slugă la dumnealui. IORGA, ARG, nr. 152, p. 148 1799 decembrie 21.  
 148 "Adunăndu-se comision noi, chir Ianachi Dimitriu, chit Mihali Gheorghiu,  chir Marcu Gheorghiu, chir Gheorghie Şerban, chit Thodor Dimitru, chir Dumitru  Chiriţă ca să cercetăm socotiala ce are chir Ghiordate Arsenie cu Vlad Ioan". E vorba de negoţ cu Craiova.  
 149 "Cererile lui Vlad de la chir Gheordate: 1. Cere Vlad cu o foae de socotială pentru simbriia lui, că nu este mulţămit căte lei 80,  cum i-au plătit în 5 ani, fiind numai unu an cu lei 80, iar în 4 ani nu este mulţumit  căte lei 80, ci cere căte 120 de lei. Răspunde chir Gheorghe înpotrivă pentru simbriia lui că altă tocmală nu au avut... Arată Vlad şi din văpsală ar fi văndut scunpie el singur ocaoa căte lei 13 lui Neculiţa  Mătăsari atuncia cănd s-au dus la Craiova. IORGA, ARG, nr. 153, p. 148-149 C. 1800.  
 149 Noi, cei mai jos iscăliţi neguţitori din Companie şi ăilalţi din Braşov care avem  copii d-învăţătură cu suflet curat dovedim înnaintea înnălţatului Gubernium precum  noi cu dascali Gheorghi Nica şi Metodie Gheorghi, pe care au cumfirmăluit înnălţata  Curte la şcoala cea noao a Grecilor din Braşov şi au asămănăluit domnu derecu  Tempian cu învăţătura celor mai în sus numiţi dascali, noi sîntem deplin mulţămiţi de  învăţătura lor şi de bună purtarea lor. Şi numai aceia stă înpotrivă din cei care n-au  copii. Pentu mai mare credinţă cu iscălitura şi cu pecetia nostră adeverim cu atîta mare  plecăciune să poruncească înnălţatul Guebrnium la curatori biserici c să li se dea  simbria lor afară, fiindcă alminterea fără plată nu vor mai învăţa copii. Să poruncească  înnălţatul Gubernium şi Grecilor care n-au copii să lase în pace dascali ca să putem  trăi în pace ca şi fraţi, să nu cumva să rămîie şcoala fără dascal şi copii fără învăţătură. IORGA, ARG, nr. 154, p. 149  
 150 Cătră cinstitul Comision. Venind o poruncă de la înnălţata Cămară de 30 Agust sup no. 2974, fiind pentru 2000  de lei din bunumu lui Costi Gheorghiu posădarul, noi informaţie la cinstitul Comision  în frica lui Dumnezeu pentru aceasta cu dechilin în personu mieu cu mare plecăciune  dau ştire cum au fost lucru. Mi au poruncit Compania să fie bunumu lui Costi posădariul sup pecetie în sicfestru la  mine. După aceia ieu am dat ştire la Mihali Dima în Ţara-Rumăniască ca la un  epitrop şi clironom a lui răposatului Costi posădariului; mie nu mi-au dat nice un  răspuns. Şi, fiindcă hainele era ude, cănd au căzut de cataroi pă zăbadă, şi, cănd l-au udat cu  apă să să deştepte, măcar ieu am scris la el că pănă va veni vor şedia sup pecetie, dar,  fiindcă au zăbovid prea mult dumnialui, ieu şi Pană Ioan şi Costandin Antonie  înpreună am despecetluit lada şi am uscat hainele care au fost ude, să nu putreziască, şi  după aceia n-au mai pecetluit lada, măcar ieu am spus lui Pană Ioan, care era  atuncia în locul birăului, să o pecetluiască iară. După aceasta Dima Mihai auvenit şi au adus tistamentu din măna lui Velicu Obrescu,  despecetluit: bunumul răposatului după tistament l-au luat în samă înnaintea lui  Pană Ioan ş înnaintea mia, şi au găsit toate deplin. Fără tistament au fost încă un zapis de 2000 de lei în tovărăşie cu Gheorghe Nichifor şi  Velicul Obrescul şi Alexie Hagi Ghinu, ginerile lui Pană Ioan. Acel zapis Pană Ioan  mi-au poruncit să-l dau în măna lui Mihali Dimu, şi l-am dat. Pă urmă am  auzit ieu că au poruncit Pană Ion lui Gheorghe 
 151 Nichifor şi lui Velicu şi lui Alexie  gineri-său să dia bani, acei 2000 de lei, lui Mihali Dimu, cum i-au şi dat. ................................................................................... Adevărat nu pociu tăgădui că nu am greşit şi ieu în anul 1796, Ianuarie 11, cănd au  venit doi comisareş aici, după rănduiala Înnălţatei Cămări, şi au întrebat de bunumu lui  Costi posădarul, că n-am spus lucru de faţă; dară nu am socotit precum, pentru  aceşti 2000 de lei, fiindcă Panu au luat asupra lui, el au fost dator să răspunză, precum  atuncia pentru bunumu lui răposatului ca un epitrop de bireu el săngur răspundia cu  numele Companiei. În măna mia negoţitorii, cănd merg la călătoria lor, bani lor şi zapise şi alte scule, cu  pecetie şi fără pecetie, le lasă pentru siguranţie la măna mia şi nici atestat nu-mi cer,  fiindcă mă ştie toţi că nu am făcut pagubă la nimenia şi să mă ferească Dumnezeu! Şi pentru 410 lei care din porunca lui Pană Ioan mi-au asud Mihali Dima nu am  făcut prevaricaţie nici am făgăduit nice odată... De 2000 de lei au tăcut Dima Mihai pănă au trăit Pană Ioan, fiind Dima Mihai  înăreună cu Pană Ioan 18 luni, pănă la moartea lui Pană.   Şi rămăi al cinstitului Comision plecată slugă mică, Ghenache Dimitriu, birău Companiei greceşti, de 75 de ani. IORGA, ARG, nr. 155, p. 150-151 De la 1800.  
 156 Copia curată scriselor di scrisoarea lui Dumitru Chiriţi, care  s-au trimis la  Ianco Gheorghiu, de la 1800, 23 8bris, Bucureşti. Cum că Pană Sterie au închis uşa şi: au mă omori au te omor, numai dă-mi o  scrisoare şi nici că-m aduc aminte de ameţeala ce i-am scris precum iel îmi  dictuluia... Copie adevărată celor scrise din scrisoarea lui Dumitru Chiriţi trimise la chir Ianco  Gheorghiu de la 1801, Febr. 6, Bucureşti. Şi altă scrisoare care ţ-au zis Nicola Ghiorghiu că are de la mine chir Pană Sterie,  ţ-am scris că am luat-o cu de-a sila: venind la odaie şi închizînd-o, mi-au  zis să scriu după un izvod care făcuse iel şi să-l iscălesc; ieu am stătut atunci în  potrivă. Ieu, văzîndu-l disperat, i-am dat-o... Coronae, 18 Martii 1801, testor. Alexius Gyiuitó, notari. IORGA, ARG, nr. 159, p. 156 C. 1800.  
 156 Dă la noi cei mai jos iscăliţi adeverinţa nostră la măna dumnealui chir Ion  Stinghe precum să să ştie pentru chir Văsăi fratele dumnealui că l-am văzut cu ochi  noştri pe cal înpărătesc mergăndu dinpreună cu catanele şi am vorbit şi cu dumnealui şi  ne-au spus că s-au băgat în catane, şi ş-au luot şi sănătate şi a zis că Dumnezeu  ştie cănd ne vom mai întălni, şi, al doilea, viind la Focşani, noi am văzutu şi scrisoare  ce au lăsat-o la prăvăliea, în care scrisoare scriia că i s-au supărat cu negustoriia  şi s-au băgat în pită înpărătească şi de aici nu să 
 157 va numi mai mult negustor şi  să va numi cătană înpărătească. Aceasta ştiu. Eu Constin Stăngă tănaru. IORGA, ARG, nr. 160, p. 156-157 C. 1800.  
 157 Mă închin cu sănătate dumitale jup. Dumitrache şi mă rog de dumneata ca  să-ţi faci pomană să mă milueşti cu ce te vei îndura, că sînt foarte lipsită acuma şi  săracă şi m-aşi ruga să faci bine să mă milueşti, că   n-am nice lemne, nici  nimică, ci numai pei de frig în casă cu copi şi de foame. Eu Marie Comşoae. Dumnealui, Dumnealui cinstitului jupînului Dimitrache să să dea. IORGA, ARG, nr. 161, p. 157 1800.  
 157 Chitanţă pentru pomană de la răp. Hagi-Nicu către "curatori bisericii din  cetate a Grecilor", Dimitrie Dimo şi Dimitrache Nicolau, de la Trandafir, Ion Zugravu   ("om bolnaf, neputincios şi sărac"), "Ion cu copii şi cu nevasta, strein", "fetele  răposatului Gheorghe Fagaraşanu, Maria, Smaranda", "Maria Dimitru Văsii Bunghez",  "Maria soţia răposatului Dimitrache Ioan Stefani", "Paraschiva răposatului Vasele  Enache", "Stanca Harbus, veduvă bătrănă", "Maria fata a lui Petru Peligrad"   ("Dumnezeu să-i primească Înpărăţia cerului"), "Ana a lui răpăsatu dascalu Andrei  din Făgăraşi", "popa Petru Manda", "Stan a Ivăşcoae", "Nastasiia fat jup. Micu", "Ila  Iugoae", "Anastasiia sin Todor Meşi", "Ecaterina soţiia lui Thoma Costandin acea fără  de vedere", 
 158 "Mariia a lui Dumitru Voina", "fetele răposatului Zanfir Marcu",  "Catrina a lui Ghenache Trandafir", "Maria Comcioia". IORGA, ARG, nr. 162, p. 158-158 C. 1800.  
 158 Contractu. Eu acesta de jos iscălitu Sighismundu Iacşi am primitu bucurosu cererea ci. p. k. G. de  aici a primi locu notaroşiia d-sale şi am tocmit şi învoit dupe punturi care aicea în  jos urmeaza: 1. Eu am a urma la toate sesiile dsale, portîndu buna rînduiala la protocolu şi di toate  decretur ce-i vor veni de la aceste mai înnalte inştanţii şi la oraş ce treaba va mai  veni a se lua la zensiile dsale înnaintea. 2. A purta corospondenţiia opştească deregătoriia dsale ce va avea oareş cu ce parte,  ţinde toate scrisori în copia curata. 3. Pe arhiv. opşt. Dsale s-o ţin în rînduiala buna, aşinzindu tot deuna şi mai cu sama  la tot sfărşit de anu toate decretur şi de judecăţi scrisor şi oareşce alte Curţi se vor  întimpla sa-i mai vie la locurile lor. 4. Cu un cuvănt toate treburile ale sesiilor dsale şi toate ce va avea deregătoria opşti  dsale cu acei din afara şi judecăţ sintu ale mele, pentru a le purta şi a le aduce la treaba  şi isprava buna. 5. Fagaduit salarium al meau de catre dsa este florinţ vinarverung patru sute pe anu,  care am a le ridica în tot firtal de anu prin cfitanţie mele de la colector dsale, pe care  ma mulţămescu. 6. Daca vre o parte din noi va avea voia a se desface din partea cealalta, sa fie datoare  sa-i o vesteasca 
 159 cu şase luni mai naintea şi partea ceilalta nici o pretenţia sa nu  facă, fără numai dacă iarăş de voia a sa va mai rămănea la înpreunare. 7. Spre pururea dragoste şi pace între noi amăndoo părţile s-au făcutu dou asemene  la învoirile noastre contrace iscălite cu înse iscaliturile noastre şi întărite cu înse  obicinuite peceţile noastre ca să ţinem fieştecare parte căte uno, spre odihna a sa, deci  şi ne iscălim. IORGA, ARG, nr. 163, p. 158-159 C. 1800.  
 159 Copie. Înălţate Gubernium, După ce m-au pus pe mine din slobozenia împărătească şi al crăescului Gubernium  să fiu slujitor ca un paroh la capela Companii acei greceşti de la Braşov, 26 de ani am  slujit la altari şi pe ascultători mai după puterea mea, pecum să cuvine la un paroh, în  toate lucrurile carele mi se cădea mie, cu toţi am trăit cum se cade şi acelea care  trebuia să se înplinească am silit să le fac şi afară din altele fapte bune pe săraci încă,  în cît am putut, i-am ajutat, pecum arată attestatumul lîngă această instanţie a mea  pus, şi pentru acestea am fost şi văzut înaintea oamenilor. Pe mulţi robi neputincioşi  am ajutat, carele se poate vedea şi din attestatumurile lîngă  instanţia Compani acei  greceşti nu de mult la înălţata Gubernenie legate, pusă. Măcar nu ştiu să fi făcut ceva în aleanul poruncilor crăieşti au scaonilor celor mai mari  au legilor bisericeşti, sau pace publicului sau altora privaţi oameni în verce chip să fiu  mişcat, şi tot Vlădica acelor neuniţ, Gerasimus Adamovits, cu fîrşitu anului 
 160  trecut la Braşov vinind şi, cînd au poruncit de au predat capela Conpanii acei greceşti  şi au stricat-o şi pus-o jos, atunci şi pe mine, carele am fost din slobozenia  împărătească ca un paroh slujitor pus şi  rînduit cu călcarea rîndueli în rîndu parohiilor  prin Împărăţie şi crăescul Gubernium întărită, în carele ieu încă cu aceialanţ parohi sînt  numit, m-au pus jos, neavînd vină, şi m-au oprit, şi hainele şi alte unelte  bisericeşti carele nu era ale capelei, fără ale mele pe bani mei făcute, cu puterea mi  le-u luat, şi la biserica acea noo sînt doi popi slujitori şi pin mai sus numit Vlădică  întăriţ, care de slujba biserici au fost opriţ, unu din iei ieste: Petru Cîmpinean, prin  porunca consistoriumului de înălţata Guberniaţie subt număr 2709 la anu 1789 întărită  oprit; altu ieste un popă din Archipelag născut, carele de slujbele biserici din porunca  înpărătească au fost oprit, şi aşa iei, carele... să rămîi sint oprit şi carele trebuia să se  scoaţă s-au întărit. Lucru togma întors. Carele plînsoare în aceia rugăciune plecată o dau înnaintea înnălţatului Gubernium ca  să se milostivească a porunci să mă puie la capela acea grecească în parohie îndărăpt şi  toate carele cu puterea mi s-o loat, să mi se dea iară îndărăpt. Carele cu mare  plecăciune sînt Înălţaţi gubernaţii plecată slugă, Demetr. Christophor. IORGA, ARG, nr. 164, p. 159-160 C. 1800.  
 160 Epitropii Companiei către "Conzistorium". Se plîng de oprirea parohului grecesc, permiţînd a sluji numai "la mădurările cinstitei  Cumpanii".  
 161 Nu cunosc ordinul no. 3069. "Sau, de să va fi cumunicăluit, cinstitul  Conzistorium streină tălcuire ar fi făcut." După ordin, biserica e a tuturora. "Urmează  ca şi parohiia efimeriului grecesc la toată obştea grecească să întindă." Parohul a jurat,  a dat chezăşie "şi la răposatul episcop d. Gherasim Adamovici blagoslovenie a păstori  turma sa au luat... Căt dară pentru capelanu, părintele Gheorghe Hainăs, fiindcă  prea-înnălţata Să Mărire, după sunetul al treilea articuluşi, pă capelanu rumănesc la  această biserică care numai a obşti greceşti iaste cu atăt mai mult a fi de prisos îl  socoteşte, fiindcă Rumăni, atăt din Bolgarsechi, căt şi în Braşovechi, au biserici şi  preoţi, aşa dară noi pre numitul capelan din slujba sa am oprit, un strein înţelegănd, şi  după adevărată precepere a prea-înnalţatului rescript am urmat şi nici într-un chip  de la hotărărea noastră pentru aceasta a ne întoarce nu putem." Parohul are a da numai  cinste episcopului: "urmează ca acest paroh numai de la obşte depăndăluiaşte, aşa şi  voirile obşti osebit din ceale dogmaticeşti a înplini dator este." Se roagă a se  recunoaşte aceasta, "fiindcă cu mare dorire şi poftă a inimii noastre am aşteptat ca să  vedem sfărşitul neunirii şi dezghinări care între obştea noastră au stăpănit, şi cu atăt  mai mult socotim că cinstitul Conzistorium nu va pofti ca să să mai înnoiască această  neunire între noi, de vreame ce şi Biserica pace şi înpreunare pururea a o păzi ne  porunceaşte". IORGA, ARG, nr. 165, p. 160-161 C. 1800.  
 161 Cinstite Sfinţiia Ta păr. protopoape de la Bolgarsechi cu Hs. anesti ne închinăm  Sfint.  
 162 Fiindcă Sfn. (sic) n-ar fi trebuit a te mişca mai departe decătu acela care după  înnalte poruncile înpărăteşti şi a Guberniumului care s-au rănduit ca să ni să dea un  preot în biserica Grecilor cea noo din cetate, însuş pă acela care or pohti ctitorii şi  norodul, precum arată poruncile care sănt în măna Sfn. date de la Conzistorium, Sfn.  ne-ai rănduit pă vreme scurtă pă preotul popa Petru de la Cămpina pănă la  Dumineca Tomi, şi noi, fiind fii cei de pace, am priimit într-acest chip că după  plinirea terminului să ne răndueşti altul după poruncile cele mai sus numite.  Plinindu-să terminul, am pohtit să să rănduiască după făgăduinţă, iar asemine, prin  mijlocirea dascalului Radul, ne-ai rănduit ca să rămăe iar mai sus numitul popa  Petru, însă pe o săptămănă. Aşa dar, înplinindu-să şi al doilea termen, pohtim de  acuş înnainte după sinetul poruncilor care om alege noi să ne răndueşti, măcr că  Sfinţiia Ta înpreună cu ceialalţi preoţi den Şchei găndiţ precum că poruncile cele de  sus numite nu or fi date de la Conzitoriumu acela care Sfinţiia Voastră la 28 Dechem.  anul trecut v-aţ fost jeluit în potriva popi Petru de la Cămpina şi acuma ni l-aţ  rănduit şi l-am priimit ca să nu să facă vrajbă sau să rămănem noi fără de biserică în  sfn. sărbătorile care am petrecut, Pentru aceia, a treia oară dăm ştire Sfn. ca să urmezi după poruncile care ţ-am adus  noi de la Conzistorium şi să ne răndueşti popă care o alege, şi să nu-ţi pae glumă, că  altă dată să nu ne dai înscris rezuluţia pă cererea noastră, căci, odată după cererea  aceasta de nu om priimi în scris răspunsu, nu numai proteştăluim în numele  Înpăratului, dar şi fără zăbagă (sic) trimitem 2 deputaţi să te sărăcească înnaintea  Conzistoriumului cel neunit al ţării Ardealului ca să dai seamă de neascultarea  poruncilor. Cheltuiala 
 163 şi nebăgarea de seamă a poruncilor înpărăteşti după  judecata dreptăţii şi după rănduelile înpărăteşti Sfn. înpreună cu acei îndemnători şi  înpotrivitori veţ răspunde. Şi, mai de grabă, de nu om căpăta rezoluţie după cererea  noastră,  am fi siliţ a da şi înnante cinstit. Maghistrat protistaţiun pentu neascultarea  poruncilor, înpotriva Sfinţiei Voastre. Iar pentru mai mare adeverinţă adăogăm şi copia  din porunca înnălţatului Gubernium pentru îndreptarea şi credinţa mai mare a Sfinţia  Voastră, şi pre lăngă acestea aşteptăm rezuluţium în grabă. Noi, epitropii ai sfn. biserici noo din cetate, înpreună cu ceialalţi toţi. IORGA,ARG, nr. 166, p. 161-162-163 C. 1800.  
 163 Mă ’nchin cu sănătate şi cu plecăciune dumitale, cinstite birăule. Şi mă rog cătră  dumneata, cinstite birăule, pentru ce nu mă chemi la zidecată? Că ieu sănt aicea la  prinsoarea mai mult decătu 40 de zile, şi ieu de cheltuială n-am, şi ieu trăiesc ca un  căine la prinsoarea, că niţ lemne n-am, niţ alte de cheltuială n-am aici. Dumneata  să chemi pă creditori, că ieu nu poţ să tot şez la prinsoarea, că şi iei mi-a prăpădit  ce-am avut; acuma am rămas ca un calic, niţ trei crăciar n-am, numai ce-am  avut am tot plătit la creditori, că ieu le-am fost lor ca un rob, niţ o ciră de has.  n-am avut; numai cu banu lor m-au măncat pă mine, şi am rămas sărac. Acuma  numai ieu mă rog de dumneata să faţ bine şi milă ca să mă scoţi de la năcazu acesta. Şi rămăn ieu plecatu dumtale Costandin Ghorghe Carcalechi.  (Vo:) Dumnealui domnu Ienachea Dimtru birou la P. G. Cumpania să să dea. IORGA, ARG, nr. 167, p. 163 C. 1800.  
 164 Pentru preotul cel nu de mult adus, nefindu dun loc aşezat şi cunoscut şi nu din  familie preoţască nescutu, după tot încredinţarea cea de mai de muldu ce am avutu o  rănduială de unde să aducem preot temeinic şi cunoscut, nu dun negustor scăpătat  făcut, necunoscut ne este şi nemulţămiţ ne aflăm după cunoştinţa temeiul învăţături şi  altor mute de lipsă trebuingioasă. IORGA, ARG, nr. 168, p. 164 C. 1800.  
 164 De la răspunsu care au dat la scrisoarea noastră de la 14 Oct. vedem că  contenduluieşte ci. C. cum că nu face nimic în potriva înpărătescului rescript şi cum că  nu are alte scrisori decăt r. înp. şi scris. caselor, şi la cea d-intăi răspundem: Cum că, de vreame că înp. r. communitas a Grecilor au înpreunat întru un trup fără  nicio excepţie şi anume porunceaşte cum că căte hotărări să vor face pentru biserică  trebue să să facă de la toată communitas şi nu particulari, deci la această ci. C. singură  poate să o priceapă că înpotriva acestor porunci au făcut cănd particular hotăraşte, şi  mai vărtos aceia care mai nainte cu aşăzămănt înpreunat într-alt chip au hotărăt. La  al doilea, cum că nu are alte scrisori decăt 2 înp. şi scrisorile caselor, şi la aceasta  greşaşte, fiind alte scrisorile ceale de danii, consecro, ale răpos. H. Pan. H. N.  şi  scrisoarea alesului Maghistrat, cu a căruia voe şi slobozenie s-au rădicat biserica, şi  scrisorea cea de plenipotenţie care au dat communitatea epitropilor (vicarilor), la care  să îndatorează la toate 3 luni să arate la communitate cele ce trebue să să facă: acestea  le trece 
 165 cu tăcerea şi cum că să cade întăi să să cerceteze socoteala bisericii şi să  să plătească datoriile şi pă urmă să să facă protocol. Dar şi la aceasta înpotriva înp. r.  face, de vreame că acela porunceaşte cum că să cade să fie toate ale bisericii supt  păstrarea a communitationi Grecilor, iar nu acestei Cumpanii şi căt pentru socoteală  trebue să o cunoască ci. G., că nici decăt nu are niciun fel de înpărtăşire cu protocolu  bisericii, carele după dreptate tuturor pravilelor (legilor) eram îndatoraţi încă după  primirea r. înp. îndată să să facă şi nici că poate opri aceasta ca să să facă protocol. Dar a ţinea ci. G. scrisorile pănă s-ar plăti datoriile biserici, atunci putea să fie, căci  ci. G. le-ar plăti din bani lor; atunci adevărat ca un zalog să le ţie acestea! Deci nu  din neîncredinţare, dar ca să păzească înţelegerea înp. r. ceare communitatea noastră  scrisorile şi nici că le ceare pentru dănsa, dar voeşte să fie supt păstrare la biserică,  unde este însuş locul lor. Iar pentru casa biserici, cănd communitatione nu au uitat hotărărea (dar nu zapisul)  care mai nainte de v-o căteva zile la cea fără de cuvănt cererea preotului s-au silit  ca să dea, vrăd să potolească izbănda cea necuvincioasă care vrea preotul să facă, cu  mut mai puţin nu credem să fi uitat hotărărea care mai nainte de 3 săptămăni rănduiţi  epitropi de cătră amăndoao părţile cu sfatul de obşte au hotărăt, iar, căt că s-au  pricinuit mare defăimare a neamului, că s-au făcut potenţie, şi nu s-au dat cheile,  aceasta s-au urmat după hotărărea amăndurora părţilor (precum s-au spus mai  nainte, iar, de au fost mare ruşine că pentru această pricină nu au slujit preotul, o  mărturiseşte şi obştea noastră, însă această ruşine nu cade la neam, ci la obrazul care  au pricinuit ruşinea, findcă cu aceasta au arătat cu fapte pizma 
 166 care hrănea şi  răsplătirea care în tot chipul cauta să facă asupra dascalului, cum încă şi slujaşte nu  numai lucru strin, şi după evanghelie şi după săboară este de tot capul să găndească cu  găndul ci. G. pre el ce au adus darul său la oltari, iar cu ţinere de minte de rău în ce  chip s-au mustrat sau aceia: întăi înpacă-te, apoi întră în oltari, lucru adevărat  foarte înpotrivă pontului său şi preoţii sale, dar şi neamului nostru ruşine este a avea  pastori ca aceştea: înpotriviţi, ţiitori de minte de rău şi neastămpărători, carii  adevărat, după chizăşia noastră, care la preaslăvitul Gubernium dăm, trebue să să  ferească, depărtăndu-să de metehne ca acestea, fiindcă într-alt chip chizăşia  nostră urmează a fi mincinoasă. Deci nu cu dreptate, dar fără dreptate şi făr de  socoteală, care, făcănd potenţie, au făcut, au dat voe preotului să între în silaşul  dascalului, şi cu aceasta necum că au stins focul, dar mai mult l-au aprins, findcă cu  fapta au arătat că au vrut să diafendepsească pizma şi ghenatu (sic) preotului şi de faţă  să-l publiculuiască. A ne învăţa pă noi să păzim porunca In. G. este de prisos, findcă ci. G. nu poate să vie  mustră, că noi la cel mai mic ne-am purtat înpotriva voinţei cei înnalte, însă din  ceale mari de sus să priceape care parte au eşit din calea voinţei cei prea-înnalte. Pentru aceia care să jeluiaşte ci. G. cum că, nebăgănd în samă scrisoarea şi au vrut să  să adune epitropi noştri la adunarea şi la sfătuire pentru să spuie cătră cinstitul  conzistorium, nicio dreptate nu este, findcă nu au lămurit curat în scrisoare pe cari  cheamă; de aceia nu au putut să vie niminea, de vreame că adevărat epitropi noşti,  după ce s-au scos odată fără dreptate şi făr de socoteală de la adunare, ar fi oameni  necinstiţi a să aduna iară.  
 167 Dar căt că ci. C. voeşte să să spunză (sic) că nu voeşte judecăţi, nu este destul  dovedit, fiindcă ci. C., dar nu communitatea noastră, au dat pricină de judecată; dar, căt  pentru aceia care contendulueşte ci. G. căt că nu dă ascultare unii gălcevitori, nu poate  să o dovedească, fiindcă într-alt chip ar rămănea întărită la o hotărăre care au făcut  mai nainte şi nu ar fi socotit întru nimica acela care cu sfatul de obşte s-au socotit  cuviincioase şi dreapte. Deci ci. G. au să lepede găndurile ceale duşmăneşti şi să  înbrăţişeze dragostea cu bun cuget, arătănd (puind) de faţă scrisorile ceale universalis  înaintea communitationului ca să să scrie la protocolu birău, ci cel de obşte, după  înţelegerea ce să cuprinde în înpăr. r., aşăzăndu-se toate cu bună rănduială, dar  înpotrivă, cănd nu va lua un sfărşit ca acesta, nu ne putem aduna nici de cum lucru de  obşte a isprăvi, şi săntem siliţi şi noi înpotriva voinţii şi scoposului nostru a îndrepta  jălbile noastre şi la alte înnalte părţi. Deci aşteptăm să spue prietenesc, şi rămănem al  ci. G. IORGA, ARG, nr.169, p. 164-165-166-167 C. 1800.  
 167 Numele celor ce sînt supt instanţiia cinstitei Companii. 1. Dimitru Bulgaru.9. Marco Gheorghi. 2. Trandafir Duca.10. Atanasi Mihali. 3. Costandin Chiru.11. Mihali Dimitri Popovici. 4. Iani Cristo. 5. Ianachi Dimitru.12. Dima Zamfir. 6. Gheorghi Nicolau.13. Mărgărit Ioan. 7. Gheorghi Pop.14. A. Dimitriu Bobescu. 8. Petru Manoli.  
 168 15. Cosma Dimitri.31. Luca Adam. 16. Dimitri Nicolau.32. Petcu Vasiliu. 17. Mihali Gheorghiu.33. Dimitri Antoni. 18. Ianachie Trandafir.34. Chiriachi Margarit. 19. Ghiorghi Dima.35. Costandin Panaiot. 20. Velicu Obresco.36. Dimitri Şerban. 21. Gheorghi Şuhan.37. Ianco Gheorghiu. 22. Ghiorghi Arseni. 38. Dima Diamanti. 23. Toader Dimitri. 39. Petru Gheorghi. 24. Alexi N. Genu,40. Gheorghi Petr. 25. Gheorghi Constantin. 41. Vasili. 26. Dimitri Chirigi. 42. Archimandritu Gabril parochum. 27. Nicolae Gheorghiu 28. Margarit Alexandru. 43. Archimandrito Antim capelan. 29. Antoni Constandin. 30. Foti H. Barbuli.44. Methodie Mihail dascal. Văduvile: 1. văd. Iani Stefani.7. văd. Ioan Eago. 2. văd. Tudor Miţiu.8. văd. H. Ioan Bobescu. 3. văd. Gheorghi9. văd. Pană Ioann.    Carcalechi.10. văd. Zamfir Marcu. 4. văd. Dimitru Voicu.11. văd. Manoli. 5. văd. Panaiot Dimitru.12. Costandin, moarta. IORGA, ARG, nr. 170, p. 167-168 C. 1800.  
 168 Numele negustorilor străini cari s-au milostivit de au dat pentru zidirea  biserici Grecilor cei noao. Panaghiot Hagi Nicu au dat uf. 6527. do do.       600. 1 strein, Ghioca Efstathiu,      2600. Hagi Ioan Bobescu din Companie,        600. Negustori din Ţara Rusească,      2160. Hagi Iordan, strein, Strein Gheorghi Popovici,        180.  
 169 Străin Hagi Ianco batut,        200. Clenodium capili şi odăjdiile preoţilor şi evanghelie de  argint şi candele de argint şi alte scule ale capeli, care  ăl mai puţin face,             3000. Mai sînt şi astăzi streini care au dat la facerea biserici, unul mai puţin, altul mai mult,  care nu s-au numit şi încă doi cumpanişti au mai făcut la biserică, de care nu să  numesc.        400. Nicola Gheorghiu din Companie,        780.  17. 367. Sînt şi alţi din Companie care au dat şi mai dau,        200.    38147.  (Şters:) Cît pentru civiş ce au dat noi nu ştim; atîta am văzut din judecata care au avut  Dimitru Dimu cu Costea Gianliu după alegaţia lor care au avut înnaintea domnului  fănogiului din Braşov, care Dimitru Dimu au zis înnaintea judecăţii cum că Costea  Gianliu au mîncat stupina care s-au cumpărat cu locul biserici din bani lui Panaiot  Hagi Nicu, încă au mai zis Dumitru Dimu la judecată cum că Costea Geanliu, cînd au  stricat cu potenţie Vlădica făr de porunca înnălţată, şi atuncea au cheltuit din bani  biserici la stricarea capeli, care şi noi ştimu, 250. Aşijdere au răspuns şi Costa Cianli înpotriva lui Dimitri Dima că şi el au măcatu din  bani care au datu negustori ruşi. Care şi noi amu auzitu şi judecata au lăsatu în lucu (sic). IORGA, ARG, nr. 171, p. 168-169 C. 1800.  
 169 Cu această a noastră carte de absoluţie arătăm nei, cei din jos iscăliţi cetăţeni şi  cumpanişti, că de la 1793, Avgust, pînă la 1796, December 23, au fost curatori la  biserica noastră numai din partea cetăţenilor 
 170 chir Mihali Tzumbru, chir Mihali  Alexioviki şi chir Mavrodim Safranu, iar de la 1796, December 20, după venirea  prea-milostivului rescript, s-au rînduit împreună din amîndoao părţile, din  cetăţeni şi din cumpanişti: din partea Cumpanii chir Giani Hristu şi chir Mihali  Gheorghiu, din partea cetăţenilor chir Dimitri Dimu şi chir Duca Melencovici, pînă la  1799, December 20, iar de la 1799, December 20, pînă la 1800, Avgust 23, am fost  rînduiţi curatori numai din partea Cumpanii chir Dimitri Nicolau, chir Fotachi Hagi  Barbu şi chir Ianco Gheorghiu, iar de la 1800, Avgust 30, pînă la 1801, December 30,  s-au rînduit curatori înpreună din partea cetăţenilor chir Dumitru Dimu şi chir Duca  Melencovici, iar din partea Cumpanii chir Dumitru Nicolau şi chir Ianco Gheorghiu.  Deci toţi cei după vremi numiţi dumnealor curatori au dat socoteale dreapte şi curate  pentru datu şi luatu biserici noastre înnaintea obşti a amîndurora părţilor, adecă a  cetăţenilor şi a cumpaniştilor, şi au rămas amîndoao părţile, adecă cetăţeni şi  cumpanişti, cu totul şi despre toate mulţămiţi, pentru toate socotelile de dat şi luatul  biserici şi pentru buna lor chiverniseală. Pentru aceasta, după căzută mulţămită care fac  către dumnealor aceste doao numite opşti, cu această cuprinzătoare carte de absoluţie  absolvalueşte pre numiţi dumnealor curatori despre toate şi pentru toate, de datu şi  luatu biserici pînă astăzi, ca să fie de acum înnainte necercetaţi despre toată opştea  amîndurora părţilor. Iar pentru Rf. 175, zicem nemţeşti florinţi o sută şaptezeci şi cinci,  cari curatoru Cumpanii chir Dumitru Nicolau din bani cei lăsaţi de răposatu Panaghiot  Hagi Nicu pentru şcoale numai cu ordinu Cumpanii au dat lui Gheorghe Nicu pentru  copii cari au învăţat pînă a nu se aşeza şcoala, pentru aceasta şi noi 
 171 cetăţeni nu  stăm înpotriva dreptăţi a se da aceşte cărţi de absoluţie de la opştea Grecilor din  amîndoa părţile în mîinile dumnealor numiţilor curatori, ca să aibă tărie şi putere în tot  locul, şi judecata dreptăţi să fie spre arătarea adevărului. 180-(sic). IORGA, ARG, nr. 172, p. 169-170-171 C. 1800.  
 171 Prea-cinstite, prea-cucernice părinte protopoape Gheorghie din vestitul  oraş Braşov, cu zmerenie sărut prea-cinstită măna Sfinţii Tale. Din porunca mie dată de la Sfinţiia Sa prea-cinstitul, prea-cucernicul părintele  protopop Ioan Clain al eparfirii Veneţii-de-jos mi-au căutat a te supăra şi a te  îngreuia pe Sfinţiia Ta cu această puţuntică scrisoare, pentru care mă rog de ertare,  findu-că aducătoriul aceaştii cărţi, numitul băeta fecioraş Gheorghie Popa boeriul,  lăcuitoriul în Ţinutul Făgăraşului, în satu Comana-de-jos, s-au căsătorit de  acum este tocma un an într-acestu dulce şi au luat o fată iarăş de aicea, a numitului  Aldi Leţia, obagiu fişcuşăscu, anumit pe Domnica, care fetişoară au slujît vr-o 4 ani  în Braşov la domniia sa prea-cinstitul jupan Manoli, ginerile domnii sale  prea-cinstitei jupănesei Antonoae, şi, lăcuind cu dînsul în 2 luni de zile de linişte,  apoi din ce ocă au dat dosul, nu va să lăcuiască cu dînsul, ci umblă fugare. Aşa dară,  înţelegîndu cum că această nevastă iarăl ar fi fugit în Braşov şi s-ar afla iarăş la  domnie sa prea-cinstitul jupan Manole slujnică, pentru aceasta cu plecare mă rog şi  cu zmerenie ceiu pe Sfinţie Ta ca după dreptatea pusă după datornică slujbă Sfinţiia Ta  să i-o dai prinsă ca să o ducă să stea faţă... IORGA, ARG, nr. 173, p. 171 C. 1800.  
 172 La d. notarius al n. domino Al. Giuito. Aflănd noi că d. ai plecat de la Cluj la Beci, am poftit de la Dumnezeu la d. călătorie  bună, dar ne-am mirat cum de nu ne-ai dat ştire de la Cluji cu poştea a nu vini  neguştori pentru treaba noastră ce ai isprăvit la înălţatul Gub. Ne-au părut rău că au  murit d. P-n. Acum noi ne-am rugat de alt priet. j, Thodor Ciocan, şi am scris d.  ca să dea la d. mînă de ajutor atît pentru cîţi bani va trebui la d. şi cu cuvănt să ajute  domnului... Şi, vezi, domnule, să te săleşti ca să isprăveşti treabă după înp. rescript, să  fie numai Greci la votum şi, pentru benefactori ce au dat ei Rf. 958X20. Şi pentru  parohul cel bătrîn nu va să mai şează, că este slab. Domnule iei acum un an trecut au  zis iei singuri acuma că bis. aceasta  s-au făcut cu iscălit. Rumănilor şi cum nu pot  să lapede ei pă Rumîni. Noi am spus că biserica aceasta s-au făcut cu bani Grecilor  cei streini şi după înp. rescript iar de la Greci au dăruit Înpăr. Care  aceste trebi d. le  ştie toate foarte bine, şi să vază d., de va fi nădejde bună ca să să isprăvească această  treabă după rescriptul înpărătesc, să făgăduiască la d. Crontal Rf. 100, adecă, şi la  aghent Rf. 50 ad., şi la referentu care va fi cît va socoti domnul, cu Rf. 50 au mai mult,  cum va socoti. Şi aceşti bani tot de la j. Gh. Ciocan să-i primească d., precum  i-am scris şi noi să-i dea domnului căt ăi va trebui. Scrisoarea care scriu la acestu,  dacă vei socoti să i-o dai, bine va fi, dacă nu, cum vei şti. Şi să ne înştiinţeze domnu  cum merge treaba, să ne scrie d. cu mijlocirea j. Gh. Coican, greceşte, pentru toate  trebile, şi cîtă vreame o zăbovi aici. Să cerceteze d. ce au dat ei la Curte acuma şi astă  vară. Şi să vază d. de vede  v-o jalbă 
 173 la înpăr., să să lăs odată, că noi nu mai  putem trăi tot în cheltueli şi cu supărări, ca să să facă un resoluţion-curs (?), să nu  mai cuteze niminea să iasă din porunca Înpăr. Vei d. să scoţi şi acturile comisionului. 1800, Mart 22/10. Să nu să uite domnul la o sută de flor., ca să cheltuiască, numai să isprăvească triaba.  Lasă să margă bani mai multu, numai să ia isprăvitu traba, că destul ne cheltuium, şi să  nu isprăvimu, numai te sileşte, domnule. IORGA, ARG, nr. 174, p. 172-173 1800 Martie 25.  
 173 La domnu Alexi Giuito notarius al nostru poftim multă sănătate. 1800, Mart  25/13. Coronea. Cu trecuta postă, la 22 acestii luni au scria domnului, şi scrisoarea o am făcut-o  corespondenţia, şi o am trimis-o în coperta lui chir Theodor Ciocan, scriindu-i să  dea bani la d. cîţi va trebui. Domnule, să te sileşti foarte pentru treaba biserici, că iei  acuma zic pentru Rumîni, că nu-i pot scoate, fiindcă biserica aceasta s-au făcut  cu iscăliturile Rumînilor. Să iai sama bine, să nu fie aghentu cu 2 feţe, să fie şi cu iei şi  cu noi. Să nu se uite domnu la o sută de florinţi ca să cheltuiască mai mult la dreptatea  noastră şi să se isprăvească treaba; iei cu minciunile lor umblă să acopere dreptatea  noastră. am trimis o scrisoare la d. de la Ifioson; să ne scrie domnu cu mijlocirea lui  jupînu Thodor Ciocan pe numele lui chir Dumitrache Nicolau, preceptoru nostru.  Acestea şi rămînem ai domnului de bine voitori. IORGA, ARG, nr. 175, p. 173 1800 7b. 5, Bucureşti.  
 173 Braşov, la cinstita Compania Grecilor. 1800, 7b. 5, Bucureşti.  
 174 Aflîndu-se în pricină chir Pană St. cu chir Dumitru Chir:, fiind rînduiţi de la  veliţi boeri ca să se cerceteze la Compania noastră de aici, a cărora pricine pe lîngă  celelalte ieste şi pentru cîte datorii să află aci în Braşov făcute de Dumitru, din bani lui  chir Panu, cari sînt în depozit de cătră chir Stavru Spiru pentru socoteala care are cu  chir Ioan Miliot şi alţi bani pentu datorie particulare a lui chir Dumitru Chiriţi, pentru  care datorii vedem că şi cinstita Compania dumneavostră este îndestulată după  deliberatu care aţ dat, dar ne rugăm ca să staţi ca să se ridice acest fără dreptate  depozitu lui chir Stavru, ca să poată strînge ch. Panu St. cele cu dreptu şi să ia sfîrşit şi  pricina lor. Că, precum aţi cunoscut şi dumneavostră, ce ie cu dreptu chir Stavru se  cădea să facă pretenţione mai nainte de izbrănirea care au dat la chir Dumitru  într-atîta prelungire de vreme care au stătut în Braşov, dar nu asupra plecări lui să  oprească bani de a lui chir Panu, mai vîrtos că chir Stavru are şi alţi bani luaţi destui de  la Dumitru C., cari fără dreptate i-au luat, fiind bani ai lui chir Pano, precum şi de la  balanţu lor aţi înţeles cu îndestulare. Încă ne rugăm şi pentru ceialalţi bani cre sînt  opriţi pentru particulari, datorie a lui chir Dumitru C., să ajutaţi la dreptate, ca să poată  să-i strîngă chir Panu ca nişte bani ai lui. Şi mai nainte de toate ne rugăm să avem  cinstit răspunsu dumneavoastră spre îndestularea noastră, ca să putem să dăm şi noi în  scris îndestularea deplin la domnescul Divan de aici. Şi, închinîndu-ne cu sănătate  dumneavoastră, ca nişte fraţi rămînem gata la poruncile dumneavoastră. Birăi Cumpanii, Nicoli Ioan Mimi, Mihal Ghorghiu, Lal., Theodosie Thoma. IORGA, ARG, nr. 176, p. 173-174 1800-2.  
 175 Cu plecăciune mă rog dumitale, jupăne Dumitrache, şi văz că faci milostenii, te  rgo fă-mi şi mie parte de căt te-i milostivi, că am 2 copile maari şi aşi le face cva  de Crăciun, că Dumnezeu mă ştie în ce necaz trăesc, că eu sănt cu casă grea şi soţia  mea este beteagă în ţară de v-o 6 săptămăni. Foarte te rgo, că mult este cu greu că dă  ajunge la scăpătăciune şi în vremea asta şi cu casă. Ilinca Radovici. IORGA, ARG, nr. 177, p. 175 1801 ianuarie 19, Braşov.  
 175 Eu cel mai jos iscălit dau zapisul mieu acest la măna cinstitei Companii Grecilor  din Braşov precum să să ştie că eu, Luca Adamovichi, m-am pus chizaş pentru  Gheorghe Hagi Leca, cum că este în Cumpania noastră a Grecilor din Braşov  preveleghiata pus şi aşezat, şi stau bun pentru dănsu pentru toate poruncile înpărăteşti a  să păzi pentru dajde şi pentru toate cealelalte ce sănt cu cuvinţa a să urma şi întăresc cu  iscălitura mea însuş şi cu peceatea mea. Luca Adamovici adeverez cele dă sus scrisă.  (Pecete roşă, cu L. K. B. S.) IORGA, ARG, nr. 178, p. 175 1801.  
 175 Noi, cei mai jos iscăliţi, arătăm cu iscăliturile noastre în frica lui Dumnezeu  precum după porunca d. Măria Sa judeţului înpreună cu notaroşu nostru am mers la  Casa Sfatului. Acolo iera Greci civişi Costa Gianli, Dumitru Dima, Duca Melencovici.  Notaroşu nostru, cum am întrat, numai decît au zis: 
 176 Faceţi pace. Costa Gianliu au  zis la notaroşu nostru: că nu ai loc aici. Notaroşu nosatru numai decît s-au sculat cu  vorba aceasta, zicînd Dumitru (sic) G.: nu lasă pănă la Beci cinstea lui, şi, răspunzînd  not. nostru ; şi Comp. va face răspunsu pănă la Beci, noi, cu mare mirare văzînd cum  că Comision pentru aceia ieste adunat ca să poată aprinde nou foc Costa Gianliu şi dd.  pentru lucrurile care cu judecata au hotărît ţara, Gubernium şi prea-puternicul  Înpăratul nostru, adecă pentru cît au dat fieştecari din civişi la zidirea biserici, noi am  răspuns aşa: că ce au, să ne dea înscris ci. Comision, să putem şi noi răspunde, cu care  această vorbă zicînd, noi am şi ieşit afară. IORGA, ARG, nr. 179, p. 175-176 1802.  
 176 Cătră prea-cinstiţi neguţători ai prea-cinstitei Cumpanii din cetatea  Braşovului, noo milostivi patroni.  
 177 Încă în trecutul an 1801 începîndu-să un foc foarte groaznic, cît, arzînd mai  500 de case, s-au întîmplat de ne-au ars şi sfînta biserica noastră cea neunită din  oraşul Visocni, slăvită varmeghia Beligradului, carea nimic atuncea nu păţi: mai nainte  să începuse de a să zidi, însă materia cea trebuinciose spre isprăvirea cea deplin a  sfintei biserici să strînsese, care toată încă au ars. Deci, fiindcă zidari care i-am  tocmit spre facerea şi zidirea acei sf. biserici cu Rfl. 2000 acum au început a ne trage  spre împlinirea banilor, aşa, neavînd noi orăşenii nicio nădejde de a înplini cea mai sus  numită sumă din pricina arderii a tuturor averilor noastre, am fost siliţi de a ne plînge  la prea-înnaltul crăescul Gubernium de a ne fi un milostiv dicret spre a umbla pe la  pravoslavnici creştini de a ne agonisi milă şi ajutori spre împlinirea sumei aceştiia şi  pîşirea la săvîrşirea a sf. biserici. Deci acum, căpătînd acel prea-milostiv dicret de la  în. c. Gubernium, supt n-ro 10025, aşijderea şi de la prea-cinstitul Conzistorium  şi de la prea-slăvitul maghistrat al oraşului nostru recomandaţiile, cădem şi la  prea-cinstita Cumpanie a dumnealor voastre, prea-ci. neguţători, ca să vă  milostiviţ de a fi ctitori la acea sfîntă biserică, sau cum vă va lumina Duhul Sfînt de a  ne ajutora, căci că şi din lipsa biserici unii din orăşeni au început a rătăci     într-alte   căi. Deci, iarăş rugîndu-ne de prea-cinstita Cumpanie de a ne fi milostivi patroni,  rămînem cu toată supunerea ai prea-cinstitei Cumpanii prea-plecaţi: Ecleziia cea neunită a Visconi, prin curatorul Nestoreus Cnozovici, cum şi jurat Ioan  Avraam.  (L. S.) Hristache Dimitriu, martor. (L. S.) Todor Ioan martor. (L. S.) martor. Hagi  Anastasie vameşu martori.  
 178 S-au copiiat din cuvănt în cuvănt şi din slovă în slovă de mine, Petru  Popovici logft. cinst. cetăţi.  (Pecete roşie.) IORGA, ARG, nr. 182, p. 176-177-178 1802.  
 178 Mă rog dumitale, giupăne cinstite Hagi Dimitru ca şi Sfăntul Nicolae se vă fie  de ajutor în tote călătoriele şi sfănta Naştere Domnului Hristos se agiugeţ cu multe  senetate şi cu bucurie se va deruească Dumnezău. M-au serăcit cu totul şi mă rog  dumniitali, cinste boer a lui Dumnezeu, milostiveşte-te şi sper casa mea, ce per lisne   (sic) de supărare şi de sărecie cu cince copi sănt: în tote zilele îm cer bucate, şi ev  n-am de unde să le mai dau bucate, şi ev totul m-am perpedit şi eov nu mai pot  tirei cu aceasta mare sucmpete. Mă rog dumnitali, cistit boier a lu Dumnezeu, pintur  marele Săntul Dimitrie se-ţ fie dumnitale în tote zilele de bucurie, şi mă rog  milostiveşte-te către copie ai mi ci seraci, căt te va îndura Domnul Hristos, pintru  sufletul perinţilor dumnita. Dumnezeu să le facă parte la toţ de Înpereţie cirului şi de  lumiina raieului. Cu aceste remăn mai mic şi pelcate a dumnevosterm serut cu lacrem cinstite măna  dumitale. Zanfira Ciurcu. IORGA, ARG, nr. 183, p. 178 1802 mai 30.  
 179 Cu plecăciune ne închinăm Sfinţi Tale. Fiindcă parohul nostru Anthimu s-au betijitu şi nu pote ca să slujască, ne rugămu ca  unul den sfica (sic) vostră să vie să ne slujască aceşte zile, fiind sfinte, nemescu (sic) să  ne faci orănduială ca să nu rămănem fără slujbe aceste zile, şi să ne dai raspunsul în  scris. Şi rămănemu Curatori biserici Grecilor, Dumitrios Dima,   Dimitrie Nicolau. 1802, Mai 30. IORGA, ARG, nr. 185, p. 179 1802 iunie 20.  
 179 Copie. Precum şi la adunarea opşti şi acuş în scris dăm precît şi voia noastră, cei mai în jos  iscăliţi, opştia din Braşov a Grecilor, că tot mai înnalt unde se cuvine, cum că părintele  arhimandritu Gavriil pentru bătrîneţele sale şi neputinţele şi betegia sa vrea ca să  meargă la Arhipelag să-şi aibă odihna sa, îi dăm toată voia şi pofta sa, dacă se va  înplini locu Sfinţii Sale cu alegerea opşti şi pofta pentru ieromonahu popa Theodosie  de la Arhipelag, care aici se află din pricina răzmiriţi, fiind om blînd şi plecat, şi la toţi  plăcut, dar, întru cît pentru că nu ştie limba rumănească deplin, avem pe părintele  Sterie, care o ştie deplin. Încă îndatorim şi pe acest popa Theodosie că, pănă va învăţa  limba rumănească bine, de se va întîmpla a se betegi părintele Sterie, a fi îndatorat  a-şi aduce un preot care ştie rumăneşte ca să săvîrşească şi să înplinească înnaltele  porunci. 
 180 Şi pentru aceasta dăm iscălitura noastră înpreună cu pecetiele nostre. Braşov, 1802, Iunie 20. Fotie Hagi Barbu.Dimos Zanfiros. Giani Hristi.Thodoros Dimitru. Nicolae Pană.Petros Manoli. Alexi Hagi Ghenu.Nicholaos Chiru. Mihali Ghiorghiu.Markos Gheorghi. Constandin Nicolau.Ioanis Neciu. Ghiankos Gheorghiu.Nicholaos Dimitri Diamantis. Ghenaches Trantafiru. Hristu popa Hristu. Constandin Vasiliu iconomCivişi şi Greci lăcuitori. Constantin Petrovici.Nichola Ştefan, pulgher. Hagi Dimitrache.Mihali Alecsiu, pulgher. Bobescu.Hagi Iordan Hagi Ghenovici. Luca Adam.Anastasi Gheorghiu. Antoni Constandinu.Theodoros Mihalovici. Anastassios Hagi Mihail.Nicola Nenovici. Velikos Obrescu.Spiru Vasiliu. Velicu Dobri.Gheorghi Constandinu. Gheorghios Ghiorghiu.Tudor Stoianovici. Constandin Panaghioto.Arghiris Hagi Teodoru. Gheorghie Goga.Chiriţi Ioannu. Cosma Dumitriu.Antonios Dimitriu. Petcu Vasiliu.Thomas Athanasiu. Dimitrios Iancovici.Mavrodi Hagi Sivo. Constandin Pop.Lambru Athanasii. Nicholaos Petrovici.Nicholaos Ioanu. Constandin Chiru. Ioanis Dimu. Nicholaos Gheorghiu.Mihalachis Iannovici. Mihali Popovici.Antonis Dimitriu. Athanasi Mihalovici.Panaghiotis Mavrodi.  
 181 Lambru Ioanu.Hagi Dimitrios Antoni. Diamanti Vasiliu.Constandin Ioanu. Alecsi Ioan.Dimitrios Nicolau. Ioanis Zanis. IORGA, ARG, nr. 186, p. 179-180-181 1802 septembrie 10.  
 181 Cu plecăciune mă închin dumitale, jupăn Dimitrache. 1802, Septv. 10. Cinst. răspunsul dumitale pă Ghiţă Praoveanul dinpreună cu un amanet, adecă galbeni  suferini 10,5 stamboli, trei măsari şi jumătate, cinci înpărăteşti, cinci olandez, 30  petace, petace vechi 16, zece dă trei parale, 3 mariiaşi, 7 petace noao, un crontaler,  acestea am priimit pin măna lui Ghiţă finul dumnealui şi sănt la păstrat bun, ca pănă va  veni dumnealui jupănul Hristache, că pănă în patru, cinci zile l-aştept ca să vie  negreşit şi i le voiu da în mănă toate amaneturile, după cum sănt. Acestea şi rămăiu al  dumneavoastră slugă, Gheorghe Costandin.  (Vo:) Întru cinstită măna dumnealui jupănului Dimitrache Nicolau cu căzuta  plecăciune să să dea, Braşov. IORGA, ARG, nr. 188, p. 181  
 182 Copie. Prea-cinstitu Conzistoriumu. După ordinaţia cinstitului Conzistorium de la 1802, Dechem. 8, pentru capelaanul  nostru Ignatie de la Xiropotamu, pe lăngă porunca înnălţatului Gubernium puindu  jurămăntu numitul capelan înnaintea cinstitului Maghistratu, după prea-înnaltu  rescriptu, Cumunitaşul al nostru, căţi Greci cetăţeni şi cumpanişti, vrăndu să-l aşeze  la biserică, să rogă cu plecăciune să i se dea blagosloveniia şi slobozeniia la cele  bisericeşti, precum şi adeverimu pe lăngă scrisorile aduse cu sine că este ieromonah şi  preotu. Pentru aceasta ne rugăm cinstitului Conzistorium ca să-i trimiţă cătu de  curăndu blagoslovenia, şi rămănem al cinstitului Conzistorium slugi plecate.   Demetri Dima, curator.   Demetrius Nicolaus, curator. IORGA, ARG, nr. 189, p. 182 1802 decembrie 14  
 182 Revers. Văzînd dumnealor cinstiţii epitropi ai bisearici greceşti din Braşov, anume chir  Dimitrie Dima şi chir Dimitrache Nicolau, lipsa chiverniselii vieţii meale, pentu  pomenirea sufletului răposatului Panaiot Hagi Nica,    mi-au dăruit florinţ nemţeşti  doaozeci şi cinci, despre care adeverez. Braşov, 1802, Dechemr. 14. i.e. Rf 25X, Gheorghie Haines, protopop Braşovului, IORGA, ARG, nr. 190, p. 182 1802 decembrie 16.  
 183 Braşov, Dechem. 16, 802. Dau adeverinţa mia la cinst. mîna dumnealui jup. Dimitrache Nicolao, pentru că  mi-au dat dumnealui bani nemţeşti doo sute ca să-i strîng veveriţe şi alt fel de  cojocărie, însă preţu veveriţelor s-au făcut a le priimi dumnealui aici, suta lei  treizeci şi doi, şi, de oi putia strînge pînă în doo mii, le priimeşte dumnealui. Aceasta adeverez.  (Iscălitură neînţeleasă.) IORGA, ARG, nr. 191, p. 183 1804 ianuarie 18, Braşov.  
 183 Atestat. Noi cei mai jos iscăliţi am primit de la oşta Grecilor den cetatea Braşovului, din milele  reposatului Panaiotu Hagu Nicu, Rf. 50 şi cu cuvănt cincizeci de zloţi, pentru  ajutorinţa faceri biserici nostre a Reseritului din oraşul Vizocna, după slobozeniia a  înnălţatului crăiescului guberniumului cu decretum supt no. 10025, prin care ni s-au  dat slobozenie de a redica pă la pravoslavnici creştini ajutorinţa de a redica acea a  noastră arsă biserica. Pentru care adeverim cu iscălitura nostra ca să să arată aceasta  orunde să cuvine. Noi, trimişi de la obşte a Vizocni, de la cleru cel neunit, Nestorius Cnezevici, Ivan, Ioan Avraam. 1804, Ghenuar 18 zile, în Braşov. IORGA, ARG, nr. 193, p. 183 1805 iulie 12, Braşov.  
 184 Prea-cinstit Scaon protopopesc din Braşov, Priimindu cinstitu revaşul Sfinţii Voastre şi neştiindu să o citim,   ne-am rugatu de  un om de ne l-au citit, vazintu ce poftiţi de la noi şi, neştiintu limba ca sa venim sa  raspundem cu gura, ne-am rogatu totu de acelaş om sa ne faca şi raspuns în scrisu  care este aceasta: singheliile noastre şi cu care aici ne am aşazatu carţi sintu luaţi de la  noi, de la opşte Grecilor, şi stau la dumnealor pana ne vom duce şi atuncea ne le da, ca  aşa obicinoescu dumnealor totudeauna. Dar protocolu biserici care cere de la noi iar de  la dumnealor sa o cereţ, ca nu numai nu n-e la măna a noastre, dar nici nu ne am  învrednicitu sa o vedem vr-o data. Ca noi, pe cum ştiţi, sintem numai slugi la  dumnealor cu simbrie, şi aşa lucru la noi nu dau, înca (pacum zicem) şi dereptaţile  noastre ne le iau păna sintem la dumnealor. Aşa dar pe toate aceste de la dumneae  cinstita opşte cereţi-le, ca la dumnealor se afla toate, şi ramunem Prea-cinstiţi Sfinţii Dumnealor Voastre mai mici fraţi. 805, Braşov, Iulie 12. IORGA, ARG, nr. 194, p. 184 1805 iulie 12, Braşov.  
 184 Cinstiţilor preoţi, amîndoi cromonahi de la biserica Grecilor din cetate. Spre înplinirea a uni grabnice conzistorialiceşti porunci Frăţiia Voastră amîndoi astăzi  de dimineaţă, la 8 ceasuri, să luoaţi osteneală a veni înnaintea noastră aicea la Scaonul  prot., aducînd cu sine fieştecare singhelia sa de preoţie şi prin care aicea la funcţie  v-aţi aşezat, cît şi pisaniia sau protocolumul biserici, din care să se poată vedea anul  în care s-au ridicat 
 185 sfn, biserică, şi cu ce slobozenie, şi ce moşii are sf.  biserică. Braşov, 1805, Iulie 12. În nefiinţă p. prot. Radu Verzea, int. ad. Dumitrie Eremiia v. not. IORGA, ARG, nr. 195, p. 184-185 1805 mai 5, Sibiu.  
 185 Copie. Cinstite părinte administratoare, Aşternîndu-să la prea-înnalta Curte făcuta cercetare de spre arătatele pin  protopopul Braşovului Gheorghe Hainăs scăderi întru ceale sfinte, la bisearica cea  grecească de acolo din Braşov oblicite, precum şi despre exţesurile de cătră călugării  carii vin din Ţara-Rumînească săvărşite, întru urmarea eşitului despre aceia  prea-înnalt dicret conzistoriumului prin milostiva rănduială gubernialicească din 22  Avgust a. c. intimăluit Frăţii Tale să porunceaşte ca: Intei preoţilor greceşti de la Braşov fapta aceia că pe muerea lui Ioan Sicra la  înpărtăşirea sfţ. Cuminecături n-au lăsat-o, ci cu scandela norodului au  îndreptat-o de la altari înnapoi, nu numai cu acel adaos foarte aspru să  li-o  înfrunţi, că, mai oblicindu-să acest feli de nerănduială şi scandelă, popa care să va  găsi vinovat, din slujbă de tot să va lipsi, ci însuşi să porţi grije într-adins ca spre  viitoarea vreame acest fel de scandelă de tot să să încungiure. 2-lea. Tot aceloraş preoţi obiceaiul cel rău şi lenevirea de a nu pomeni numele  prea-înnaltului Înpărat la sfînta liturghie, înfruntîndu-li-să mai încolo, strîns să  le porunceşti ca precum în bisearicile romano-catoliceşti ceale unite şi neunite, aşa  şi în numita bisearică greciască rugăciunile şi pomenirile care să 
 186 fac cu oareşcare  cerere a chesaro-crăescului Înnalţii Sale nume totdeauna spre viitoarea vreame să să  săvîrşască întru auzul norodului de opşte. 3-lea. Precum cinstitului Maghistrat de acolo de cătră în. ci. Gubernium s-au  poruncit ca Companii greceşti cu numele Înnălţii Sale şi a în. ci. Gubernium strîns  să-i poruncească subordinaţiia cătră Conzistorium prin parohii săi acurat să facă a să  păzi, aşa şi Frăţii Tale să porunceaşte ca pomeniţilor preoţi greceşti prea-înnalta  rănduială crăiască prin care şi ei, întocma ca preoţii rumîneşti, sănt supuşi iurizdicţii  Conzistoriumului să li-o aduceţi aminte şi aspru să le porunciţi ca strînsa  subordinaţie să o păzească, nice să îndrăznească dispoziţiilor conzistorialiceşti sau a  Scaunului protopopesc, oricum, a să înpotrivi; almintrilea, de toată slujba preoţească să  vor lipsi. Mai pe urmă; 4-lea. Pentru obicinuita lor de 4 ori în an cu crucea pă la case umblare şi dare de  blagoslovenie s-au poruncit iarăş Maghistratului de acolo ca la păzirea întocma a  prea-înnaltelor rezoluţii crăeşti din 13 Iulie 786, no. gubăr. 6893, şi din Sept. 784,  gubăr. 9622, în treaba aceasta eşite să-i strîngă, îndreptînd şi Frăţiia Ta pe poftoriţii  preoţi greceşti spre păzirea înalt pomenitelor acestor rănduiale. 5-lea. Deosebit de aceastea tot întru urmarea lăudatului decret din 22 August a. c.  eşit ţi să porunceaşte ca strîns să îndatorezi pe preoţii din Bolgarseghi, în toată noaptea  unul dintre dînşii să doarmă în cetate la loc cunoscut şi de toţi ştiut, ca nu în vreame de  noaptea Rumînilor din cetate să să tîmple oareşcăruia fără mîngăere duhovnicească a  muri, de vreame ce ei prin prea-înnalta rănduială din 7 Aprilie 797, gubăr. 3057, la  săvîrşirea slujbelor duhovniceşti Rumînilor din cetate într-acest chip făgăduinţa lor  sănt 
 187 îndatoraţi şi ca datoriia aceasta întocma să o păzască cu acel mai încolo  adaos îi vei dojeni ca nu numai Rumînilor din cetate, ci şi cătanelor, care sănt în spital  şi afară şi la ţucthaus trebuincioasele slujbe duhovniceşti să le plinească. Almintrilea,  lenevind datoria aceasta lor cuviincioasă, supt căzuta cercetare să vor pune. Prin Conzistoriumul neunit, Sibii, 5 Maiu 805. A Frăţii Tale de tot binele voitor, Radu Teampea cţ. prezeş. Aaron Budai, notar. IORGA, ARG nr. 196, p. 185-186-187 După 1805.  
 187 Cetăţenii greci ieau notă de hotărîrea Guvernului "ca toate scrisorile şi  documenturile din ceptul zidirii bisearicii să le dea de faţă şi acealea toate să să  reghistrăluiască şi să să facă şi protocoale: unul să să pue la arhivele ci. Maghistrat, al  doilea să să ţie la arhivul bisearicii supt grija obştii şi al 3-lea să să ţie la arhivul  Compani". Dar nu s-au luat măsuri. Cetăţenii au ales pe Panaiot Hagi Nica "ca pe un mai bătrîn  şi ajutori", care arată că se strînseseră 6500 de lei turceşti, la cari s-au adaus încă  10000, de s-a făcut biserica, fără să fi dat ceva Compania ca atare. El a iscălit în  actul de la 5 Iunie 1788. Compania pe ai ei "şi pe cei după ei următori într-acel  aşezămînt de uric i-au legat". Cine nu va ţinea, "să fie lepădat din soţietatea şi  obştea noastră". Se făcuse o "tranzacţie" sau "complanaţie". Panaiot Hagi Nica avea la el "documenturile", dar, la moartea lui, le iea Compania  "fără de ştirea noastră 
 188 şi pe ascuns". Refusă a le da "să să pue în lada bisearicii".  Dar Guvernul impune aceasta. "În zădar sileaşte Compania, zicînd că Panaiot Hagi  Nica au fost mădulariu lor"; nu e adevărat, ca şi "la toate neîntemeiatele lor jalburi". El  nu era "om din Compania lor sau atîrnat". "Noi pe ei (iară nu ei pe noi) i-am priimit  cu toată inima părtaş la sfănta bisearică, ca şi pe noi însune, afară din ius patronat,  după mai sus ţităluita supt A. complocaţie, iară Compania totdeauna înpotriva noastră  cu fealiu de fealiu de meşteşuguri la toate dicasteriile ne-au ocărît, ne-au băgat în  chieltueli şi pănă în zioa de astăzi nu avem de cătră dînşii hodină, arătîndu-să şi  sumeţîndu-să ca cum ei ar fi zidit biserica şi ca cum ei ar stăpîni biserica, neavînd  de la nimenea dependenţie". Cer: 1) să li se dea documente, care sînt pe numele lor, "să se pue în rînd la  reghistrurile sus poruncite ca să să vază înscris după moartea noastră toate întîmplările  şi să nu lăsăm la următorii clironomii noştri gîlceavă, chieltueli şi la înnaltele dicasterii  supărare"; 2-3) Să se facă remiterea actelor de "o persoană de la Haromsechi  înpreună cu ci. Maghistrat". IORGA, ARG, nr. 197, p. 187-188 1810 16 octombrie, Braşov.  
 188 Mai jos iscălitul adeverez precum că, după venirea lui chir Nicola Gheorghiu de  la Beci viind şi domnialui jup. Gheorghe Corodi la Braşov, în scurtă vreame m-au  întrebat cum că datu-me-au chir Nicola bani care l-au rănduit să-m dea din  socoteala noastră şi eu i-am răspuns după cum au fost, precum că nu mi-au dat  nici un ban, nice de la Sterie nu s-au silit să aducă nici un ban; despre care adeverez. Braşov, în 16 Oct. 1810. Ioan Boghici adeverez. IORGA, ARG, nr. 198, p. 188 1806 octombrie 13/25.  
 189 Răspuns la cererea "civişilor" cu privire la "complanaţie". "Pentru a nu curge nouă confuzion, n-are loc... Pentru inventarium al capeli făcut   de episcopul Gherasim, cele ce au făcut Gherasim toate s-au pus jos. Acum nici nu  este de trebuinţă a se face deschilinie, find acum că la biserică este un comonitas şi,  dacă poftesc civişi, putem face inventarium pentru toate ce se află acum la biserică, şi  apoi poate întra". Se referă la Guvern şi la dietă. "Fotios Hagi Barbul, iudex Grecorum, Nicola Georgi". IORGA, ARG, nr. 200, p. 189 1806.  
 189 Noi priveleghiata grecească Companie de Braşov facem ştire la cinstitu rînduit  Commision în pricina popilor că noi din înnălţatu rescript de anno 1763, den 30  September, sup. (sic) no. 7064, nu putem işi, iară după sunetul înalt dicret de la a.  1805, den 3 7ber, pănă vom aduce de la Arhipelagos, pentru care ne şi făgăduim ca să  aducem de la Arhipelagos popi greci care să ştie limba grecească şi rumănească, ca  lîngă trebuincioasele slujbi rumăneşti să poată să înveţe pe copii cei mai mici în limba   
 190 grecească spre folosinţa hrani lor, ca să nu rămîie numai în limba rumănească,  cu care nu poate să se chivernisască după negustoriei noastre care avem cu Ţara  Turcească, findcă noi cu limba grecească ne chivernisim, după cum este cunoscut. Iară pănă a aduce popă de la Arhipelagu Grec, care să ştie limba rumănească şi  grecească, ca pănă atunci a nu fi lipsă de limbă rumănească, dăm votumul nostru  pentru popa Sterghiu, care este născut Grec şi cu limba grecească şi rumănească şi cu  toată învăţătura bisericească, ca să fie în locul capelanului, pănă vom aduce alţi de la  Arhipelagos, cum în sus am arătat şi după cum au fost din vechiu orînduială şi după  înnălţatu rescript, pentru care socotim că şi civişii greci vor da votumurile lor pentru  acest popă. Şi după înnaltul dicret de la anno 1800, din April, sup. no. 4406, sună. IORGA, ARG, nr. 201, p. 189-190 1807 aprilie 1, Bolgarsechi.  
 191 Cucernice părinte Sterie, în Hs. frate iubite, Din porunca prea în. Conzistorium din 9 Septevri anului trecut 1806, nro 745, ţi să  înştiinţează Cucernicii Tale precum slujbeale ceale sufleteşti, atîta la ţuhthaus, cît şi la  casarme şi la şpital şi la cei ce sînt de pierzare, Cucerniciia Ta însuş în persoană, ca  preot carele eşti la biserica Grecilor din cetate rînduit a sluji atît la beserică, cît şi mai  în sus numitele feţe rumîneşte, spre acel sfîrşit ca şi acuma să mergi la ţuhthaus şi să  săvîrşeşti sufleteasca slujbă de duhovnicie şi de înpărtăşirea sfintei euharistii, fiindcă  oamenii aceia aceasta anume au poftit. Iară Frăţia Ta fără de aceasta atîta la şpital, cît  şi la casarme spre săvîrşirea acestui sfnt post a merge datorie vei avea. Rămîind al Frăţiei Tale de binevoitori, Ioan..., protopop, Bolgarsechi, 1-ma Aprilis 1807.  
 192 (Vo:) Cinstitului Sfinţeniei Sale părintelui Sterie, parohului neunit bisericii  greceşti din cetatea Braşovului, la Cetate. Ex offio. IORGA, ARG, nr. 205, p. 191-192 Braşov, 30 martie 1808.  
 192 Marturii "la cununia feciorului dumnealui chir Corodi ce s-au cununat cu fica  dum. Duca Melencovici... au aşteptat chemaţi pănă la un ceas după amiazi ca să vie  părintele Panovici... şi nu au venit... Chemaţi aştepta cu greu." Se chiamă Tempian "ca  să vază de acceptă înpedecare", Permite lui Teodosie "şi să îngăduie ca să săvîrşască  cununia în casă, fiind dumneai nuna bolnavă şi nici poate merge la biserică, zicînd  numiţi socri că orice pricini va răspunde dumnealor".  
 193 Dumitru Nicolau. Costandin Boghici. Radu Radovici Ginoju.  (Copie de Ioan Barac). IORGA, ARG nr. 209, p. 192-193 Braşov, iulie 15, 1808.  
 193 Cheltuiala cari au făcut pintru şcola den cetate. Pentru descarcatul lezile dascalului f.           2. 2 beciuri de la Curerem (sic).    ...130. 1 fartal de arama pentru apa,          42. 1 scandura vapsita neagra, 5. pentru bureti,          18. Avgost 28. Pentru scaunile de la şcola, 35. Adusu scaunilor de la mesaru.       1,30. Septevriia 12, cand s-au mutat dascalu din curte biserici la casa de jos, pentru mutatu am dat la Rumani       f. 6,30. Septevri 18, pentru o porta nou care am făcut la casa cea nou am dat la mesaru Andrei         f. 9. Octovriia 29, pentru buda cari am facut la casa  cea nou am dat la Simion lemnaru       3,38. la 3 stălpi şi cui.    f. " 54. Braşov, Noevrie 10, 808. Velicu Obresco, tovariş. IORGA, ARG, nr. 210, p. 193 1808 august 30.  
 193 Contract pentru "popa Nicolae Panovici", tocmit la biserica Grecilor din Braşov  cu 360 florini pe an, plătiţi trimestrial. "De la patrahil, cîte întră din discurile  bisericeşti, osfeştanii, liturghii, nume care 
 194 se pomenesc, îngropări, botezuri,  sărindare, ispovedani şi într-un cuvînt toate ale sfintei slujbei"ca şi Teodosia  Panaghiotul Xeropotamianul, "fără a-şi lua unul altuia dreptul cel întîmplători, şi cu  unire şi cuget curat amîndoi să săvîrşască ale sfintei slujbei spre mulţămirea opşti şi  pacinica stare a norodului, fără deosebire oareşicari părţi şi fără iubire de obraz". Constantin Gianli. Demeter Dima, Demeter Hagi Gidzu. Ioan Andrei Popovici. Nicolaus Ioanovici. Mavrudin Săfranu. Chiriţiş Ioanovici.  (din greceşte.) IORGA, ARG, nr. 211, p. 193-194 După 1808.  
 194 Petru Iliovici se plînge Companiei contra "naşului Todor Mihai": la 1808 se  adresase birăului din Craiova "precum că în anu acesta voi să cumpăr numai şi să aduc  la Braşov, dară dumnealui se pune de-mi scrie la tîrgu Riurenilor precum că  dumnealui nu pofteşte în anul acesta să facă cu vinuri şi mă otărăşte în scrisoare că a  nu cumpăra vinuri, că aicea, la Ardeal, s-au făcut fără de seamă mult. Aşa eu,  avînd voie, îndemnăndu-mă inima, n-am putut ţinea să mă întîlnesc cu fratele  dumnealui, chir Petco Mihai, şi, spuind dumnealui că am scris la Braşov naşului  Tudor, de la Craiova, precum că estim voi să cumpăr vinuri să aduc la Braşov..., aşa  povestind chir Petcului aceaste vorbe, îmi spune că am scris la chir Constandin  Gheorghe Pop precum 
 195 că să-i trimeaţă ceva vinuri în tovărăşie sau să ia  provizionu. Dară eu, spuindu-mi chir Petcu aşa, eu i-am zis dumnealui, de vreme  că dumnealui nu voieşte estimp ca să cumpăr vin, eu voi să iau bani cu dobăndă şi voi  să duc la Braşov în norocul mieu. Aşa vorbind amăndoi, am zis eu chir Petcului: "chir Petcule, de vreme ce nu pofteşte  dumnealui să facă estim cu vinuri, cum spui dumitale, că eu voi lua bani trei mi cu  dobînda mea şi decît să trimeţi dumniata singur mai bine să ne punem tovaroşi amîndoi  şi la ce ne va dărui milostivul Dumnezeu să împărţim unu şi unu. Cu acestea ne-am învoit amîndoi, apoi am vorbit cum să urmăm şi aşa am făcut o  scrisoare la naşu Todor ca să facă bine să primească vinurile dumnealui să se vînză şi  să-i plătim provizionu ce va fi cu cale, pentru osteneala dumnealui ce va face, dară  ne socotirăm cu chir Petcu şi ziserăm: dară de nu va pofti dumnealui să primească  buţile, cum să facem? Chir Petcu zise: "să faci o scrisoare către chir Constandin cu  simfonie ce am făcut-o". Aşa am pecetluit-o şi au pus-o înlăuntru în scrisoarea  naşului Thodor... Cu aciasta ni-au înştiinţat chir Constandin că voeşte şi înţelegem  ce au zis naşu că ce om şti să facem, că dumnealui nu se amestecă, auzind că am  încărcat buţi multe. Şi, după ce venii aicea; îmi spuse şi chir Constandin că au zis că nu  se amestecă la nimica, ce om şti să facem, că dumnealui n-are treabă. Cu acestea  fiind eu aice şi dumnealui, ca unu ce    n-are treabă de nimica, nu m-au întrebat,  numai de loc mi-au zis: "Am dat scrisoarea la chir Constandin, după cum mi-aţi  scris, fiincă eu nu poci să vă primesc vinurile, că am treaba mea". Peste cîteva zile se  scoală şi merge la Sibii, şi zăboveşte acolo cam mult, şi, venind de la Sibii, niciun   
 196 cuvînt n-au deschis nici într-un chip. Apoi mi s-au întîmplat de m-am  căsătorit şi, după ce m-am căsătorit, au trecut vreme la mijloc multă şi dumnealui  niciun cuvînt n-au deschis pănă aproape de socoteală. Atuncea au venit vorbă de  vinu acela: pricepînd că a eşit ceva gîştig, s-au apucat ca să fie şi dumnealui  tovaroşi. Aşa şi eu i-am răspuns: Dacă ai vrut, întăi să nu te hi lăpădat de tovărăşie,  dară nu acuşi la urmă, văzînd gîştig, şi, de erai dumneata tovaroşi cu mine, eu nu luam  alt tovaroş cu mine, că nu-m iera de trebuinţă şi, dumneata lăpădîndu-te atunci  aşa eu am luat bani cu dobîndă, streini, şi    m-am pus tovaroşi cu altu şi aşa,  ferească Dumnezeu, de se întîmplă pagubă, dumneata, ca unu ce te lăpădaseşi de  tovărăşie, paguba aceia iera să fie în grumazu mieu. Că, aşa, fiindcă s-au lăpădat  singur de tovărăşie aceia, cu acestea toate mă rog de cinstita Companie ca să nu se ia  înainte direptu mieu pentru aceşti bani ce a rămas la dumnealui de la despărţenia  noastră ce am avut, lei turceşti 1012 şi parale 34, fiindcă aceşti bani întră la înpărţeală  cu copila şi pentru pricina aceasta mi se zăticneşte şi înpărţeala de nu ia sfîrşit. Şi rămîi al prea-cinstitei Companii. plecată slugă, Petru Iliovici. IORGA, ARG, nr. 212, p. 194-195-196 1809 august 26.  
 196 Prea-cinstita inspecţie, la vremium cinstitului privileghiat al fabricilor 
 197 de arnici în pricina oprelişti şi  păgubiri miele...  (Nu primeşte hotărîrea de la 17 August. Era gata "a compărălui", "pentru care, spre  mîntuinţa mea, poftesc ca să mărturisească chiemătorul acela care m-au chiemat şi  nu m-am dus, după cuvîntul lui". N-a fost "nesubordinat"; s-a "lighitămătuit".  În chestia cu Stoian Mavrodin, "am rămas ieu limpede". Pentru "meşteşugul" său, a  cerut de la sine "loc de probă". Năcazul lui Stoian era şi "pentru nişte tort ce luasem  ieu peste voia dumnealui de la coicoiu". Trei persoane "s-au unit cîteş trei la un  cuget şi, zămislind vicleşug întru inimile sale, s-au pornit cu răutate asupra mea".  De aceia fără judecată l-au "oprit", nedîndu-i voie "să-şi scoată din căldări...,  să nu se strice văpseala". Face proba, dar cu garanţii, ca să nu i se facă "primejdie".  Ţehul, într-o nouă şedinţă, l-a "slobozit". "Mai întăi am fost tovarăş cu dumnealui  Stoian un an de zile, după aceia cu dumnealui cehmeşteru o jumătate de an, iară acuma  sînt tovarăş cu jupînu Hagiu Dumitru Ghirdu de 4 ani..., fiind eu cunoscut de 14 ani la  meşteşugul acesta". A lucrat bine "în fabrica cea veche". "Nu ieram numai eu datori a  mî pune la probă ca un fecior". Cazanele lucrează de douăzeci şi unul de ani în vechea  fabrică. 26 August 1809. Avram Zenken (?).) IORGA, ARG, nr. 214, p. 196-197 După 1809.  
 197 Inştanţiia sătenilor din Hăghiug. În ce chip tot omul e datori a lucra pentru binele de obşte, aşa mai ales noi cei mai  proşti, legătuiţi şi prin leagea priimiţi fiind, purtam greutăţile şi, măcar 
 198 că de  multe ori şi cam fără voe, tot suferim bucuroş. Însă, cînd să sparge învoirea şi cînd ia  unul cu măsură mai mare şi altul mai nimică, tuncea se naşte nepace. Reflexia. Ei zic: pentru binele de obşte lucrăm la meşteşugul nostru, căci că toate  meşteşugurile pentru binele de obşte sînt, însă, nefiind acuma toate de obşte, mare  înţelepciune iaste a pofti cinevaş să ia toţi cu o măsură, că atuncea adevărat s-ar  naşte nepacea. I. Noi sîntem tot vita care geamem supt jugul aceştii neîmpăciuiri. R. Destul de rău a geame cinevaşi după un lucru afară din fire şi peste leage. I. drept aceaia, fiindcă toţi pot găsi mîni tămăduitoare înnaintea Exţelenţiia Vostre,  înrăzimăm şi noi cu capul plecat şi cu mare plecăciune îngenunchiaţ năzuim cătră  părinteasca inima Exţelenţiilor Vostre şi cu jale jeluim că atîta au îngreuiat slujbele  ceale înpărăteşti pă satul nostru, încît că nu s-or putea nice unii din noi a să scoate  de supt slujba de obşte şi totuş îi vedem precum că unul cu una, altul cu alta şi partea  cea mare a satului nostru nice o slujbă nu face şi aşa numai uni caută să le facem toate. R. Aicea răspunză partea cea mai mare a satului care nu fac nice o slujbă pentru cei ce  nu o fac, dacă sînt datori. I. preiudiţium nostru cel mai de aproape şi mai simţitori iaste acesta că, aşezăndu-să  între noi Hagi Dimitrie Ghidru, şi mai ales peltigă (!) arăndă, făcînd fabrică de arnici  deosibit pe pămîntul Mării Sale grof Nemeş, şi deosebi (?), şi de o dată formoinînd şi  ţehiul prin dicretumul Exţelenţiilor Vostre, măcar că atîta dînşi, cît şi mădularile  ţehiului lor sînt tot de o potrivă cu noi.  
 199 R. Cu aşezarea fabricilor aicea în Hăghig n-are satu nice o bagubă, nice  n-au avut, nice de Hagi, nice de alţi fabricanşi, ci mai vîrtos au ajutorinţă la toate  nevoile lor; cît pentru dajde şi cît pentru alte nevoi ale lor, să agiutorează cu fabricanşi  şi noi de o potrivă cu dînşi nu sîntem, căci noi sîntem coloni sau iobagi, şi, de am fi noi  ca ei, n-ar fi aruncat slăvita varmeghie să ajutăm şi noi la ridicarea insurecţii, după  cum am şi ajutat. I. Şi, pe lîngă aşezarea lor la noi, trăesc cu toate iuşurile şi bemefiţumurile cu care  trăesc toţi săteni noştri, încă cu mai mare măsură, şi tot nu vor să facă ca noi nice o  slujbă din greutăţile satului şi slujbele, precum şi la cătane, la ţinerea măcelarilor, la  porţii de fîn, ovăs, grău, la peşte şi la slujbe eralialiceşti şi la cheltuiala satului întru  toate fără de hotari au slobozenie prea multă. R. Ceia ce biruesc moşii poşiaraliceşti cu arăndă, aceaia trebuie să trăiască după iuşul  nemeşesc şi cea slobozenie cu care au trăit şi donicul moşii şi al iuşului al celui, că  pentru aceaia plătesc arănda, iară după fabricile nostre nice unul din noi nice măcar o  palmă de loc de sămănat, nice de cosit, şi aşa dară cum am putea da noi porţii de fîn,  ovăs şi grău, sau peşte; să ni să dea moşii de sămănat şi de cosit, după cum au ei, apoi  atuncea şi noi om da ce dau ei la ţinerea măcelarilor şi la chetuielile satului, ca, de cîte  ori ne-au cerut, şi încă mai mult decît ei, că şi la venirea tisturilor s. varmeghii  totdeauna, de au lipsit ceva, de la noi s-au plinit mai mult, sau cu vase sau cu paturi,  scaune, vin şi altele; neavînd de unde să ia, la noi vinea, şi fără nice un ban totdeauna  au căpătat. Care acealea satu ar fi trebuit a le plăti, însă gazdele ceale mari de aicea ar  vrea ca cu sărăcimea care n-are nice un loc de sămănat 
 200 să-ş uşureze moşiile  lor ceale mari, după cum şi în anul acesta au aruncat pă sărăcime care n-are nice o  palmă de loc de sămănat şi de coasă, ci numai colibuţa în care şade, să dea porţia şi  ovăs şi grău şi, de n-ar fi ajuns, domnul solgăbirău le-ar fi şi luat după ei. I. Iară jalba nostră cea mai mare iaste şi aceasta că, măcar că sîntem săraci, totuiş că  nice unul nu putem săvîrşi lucrurile nostre singuri la vreamea sa. Pentru aceaia mai  nainte ne ajutam cu aceia cînd puteam căpăta lucrători cu plată potrivită, dar acum  atăta au suit văpsitori simbriia slugilor şi a argaţilor spre a merge ei înainte şi spre  stricăciunea nostră, cît nice de cum n-avem puteare a căpăta argaţi. De unde  urmează că, fiind datori a face slujba domnească pe sama nostră, mai nimic nu putem  lucra, fiindcă aceaia să înbogăţesc, iară noi vom ajunge la stricăciunea cea mai de pe  urmă, de unde şi erarium nu puţină pagubă are. R. Din slugile nostre ia simbriia fiecare după vredniciia lor, fiind crescuţi de noi de  mici, careş după purtarea şi vredniciia lui aşă-ş ia simbriia. Noi, din slugile  sătenilor, nu avem nici unu; argaţi la noi sînt copii şi copile mici, care ei nice pentru  mîncare nu le-ar duce la lucru, că de gingaş nu putea lucra la cîmp. Ci ei, dacă vreau  a-şi fîrşi lucrurile sale, să dea ce dau satele vecine din prejur, apoi atuncea or căpăta  argaţi destui. Că, de vor aştepta ei a-ş strănge cîmpu cu argaţii fabricilor, nu trebue  să samene încă de opt noao ani, că, cum am zis, aceaia nu-ş de lucru cămpului şi din  pricina fabricilor sau a fabricanţilor nu pot a să sărăci, că cine nu vede aceaia cum că,  unde sînt fabrici şi aşa meşteşug, lăcuitori aceaia de acolo trebuie să aibă o haznă, că  sau pă una sau pă alta şi pă cărăuşii capătă bani şi, căpătînd 
 201 bani, mai bine-ş  plinesc dajdea şi alte lipse, că, dacă gazdele ceale bogate nu sînt lipsite, sînt ceale mai  sărace. I. Prea-înnălţate orînduieli îngăduesc acea slobozenie ca cu prilejul cătăniilor să ne  putem folosi cu feciori streini fugiţi şi vacabunzi, de să află undeva; de aceia la noi să  află mai mulţi şi tot nu ne putem folosi cu nice unul, că, ascunzîndu-să în casele  văpsitorilor, acolo-i ţin supt pază şi-i păzesc şi totuş că, căutînd a înplini  poruncile înpărăteşti, caută să dăm gazdă bună, care dă dajde şi e folositoare  publicumului. Care iaste altă pagubă a erarimului. R. Să arate ce feciori streini fugiţi am ţinut noi în vreame cătănii: afară din slugile  nostre, noi pă nice un strein fugit de cătănie n-am ţinut. Ei drept ar vrea ca să-ş  apere slugile lor ceale vacabunde, care le arată că-s multe, la iei sînt, şi să-ş  plinească din slugile nostre, care sînt învăţate şa meşteşug şi de mici crescuţi la noi, şi  pă aceia care prădează hotarele cu vitele i-ar apăra. I. Mai pe urmă, cum am zis, fabricanşi aducu pentru meşteşugul lor de tot feliul de  adunături, de fugiţi şi fac cu ei ce vreau, mai ales acum, cu ridicarea ţehiului, care sînt  vrednice de pedeapsă. Ne temem de aceaia precum că cei ce au venit din ţară streină,  avînd de aceia ţeheliştele pizmaş, care, vrînd a-ş izbîndi asupra lor şi a-ş face  îndestulare cu foc, şi pre noi, pre toţi, ne vor aprinde, după cum s-au întămplat în  anul 1809 şi în anii mai de curănd, de 3 ori de am ars. R. Să arate ce adunături de fugiţi avem noi la meşteşugul nostru şi pre aceaia care au  venit la noi din ţară străină şi care sînt vreadnici de pedeapsă şi ca ţehaliceşte pizma  are, şi cînd au ars ei vre odată din focu acela care au vrut a-şi izbîndi pre noi şi  a-ş face 
 202 îndestul, şi să dovedească cînd au ars satu vre o dată din pricina  fabricanşilor sau a slugilor din fabrici. I. Şi pădurile nostre încă aşa s-au rărit, încăt caută să ne ducem la hotari streine, cu  mare cheltuială, după leamne de lucru, şi afară de aceaia nu putem răspunde la  pagubile ce să vor întămpla în sat sau afară din sat după leagea care ne îndatorează pă  noi. R. Dacă pădurile s-au rărit, nu prin fabricanş s-au rărit, că fabricanşi nu cară  leamne (şi mai ales leamne de lucru, că nu sîntem meşteri de lemn), ci le cumpărăm de  la posisori locului cum şi ei bine ştiu, că ei ni le aduc, şi rărimea păduri fabricanşilor  nice altele n-au la ce le imputa, că n-au nice o pagubă de noi, nice nu pot arăta,  iară, în cît pentru răspunderea păgubilor (de grăesc de noi), protestăluim să ne  dovedească cu temei ce pagubă au avut în sat sau afară din sat de noi sau dintre ficiori  noştri, şi atuncea om răspunde noi pentru pagubile acealea, iar, de nu, şi, de vreame ce  oblu  dintr-acolo grăesc, ca cum noi am fi fost pricina şi pănă acum a pagubilor lor  şi de aci înnainte iarăş celora ce să ţin de această iştanţie dreaptă şatişfacţie a li să face. I. Drept aceaia ne rugăm cu plecăciune Exţelenţiilor Vostre să vă milostiviţi a luoa în  muma cea părinţească arătatele nostre greutăţi şi a unelti cu orîndueli puternice ca să să  îndatoreze şi fabricanşi a face slujbele şi a purta greutăţile satului, cu atîta mai tare că,  fiind tot de o potrivă contribuenşi cu noi, de aceaia nice o pravilă nu-i poate scuti, şi  fiind ei mai bogaţi, dacă iau parte din folos, mai cu puţin să vor îngreuia şi la slujbe. R. De vreme ce locu pă care şedem noi cu arăndă 
 203 e numai singur şi nu aduce  v-un venit din cîmp, de sămănătură sau de coasă, ci chiiar numai locu unde stau  fabricile, nebănuind noi vre un loc obăgesc cu pămînturi şi neavînd ca ei locuri de  sămănat şi de cosit, nu putem da, nice nu să poate pofti, însă, dacă li prea greu la  gazdele ceale mari a da după ce au şi poftesc a-ş uşura cu noi moşiila şi veb’niturile  iosagului, sau sînt prea îngreuiaţi, să ne dea noao locurile de sămănat şi de cosit şi  atuncea noi bucuroş le vom plini, fără nice v-un cuvînt şi, neavînd ei iosag,  sămănătură şi loc de coasă, nu vom pofti să dea cum poftesc ei de la noi. I. Şi de odată a porunci şi aceia ca să ţie măsură cuviincioasă la plata argaţilor şi ca să  aibă de ce să prinde, şi puterea legi să înceteze fugari venetici de la formăluirea  ţehiului, fiindcă nice ei n-au învăţat nice odată în ţehi, care formuluesc acuma  ţehiul, şi tot s-au înbogăţit, şi acuma vor să regulăluiască pre cei mai săraci, ca şi  prin aceaia să să folosească pre ei şi ca să-şb poată arunca greşala ce li să poate  întămpla şi asupra celor săraci. R. Noi nice un fugaş venetic în ţehu nostru nu avem; poftim să-i arate; de unde pot  şti ei că noi n-am învăţat în ţehi? Cînd noi am adus meşteşugul aici, nu l-am găsit  aicea, cum am arătat şi în iştanţiia grofului; numai noi ştim bogăţia nostră în ce periculi  stă: nice unu din noi nu să regulăluesc afară. I. Care totdeauuna li s-a trecut arniciul şi, sirguindu-să şi după aceasta a văpsi  bine, li să va trece arniciul şi fără ţehi, că afară di ţări streine numai cei mai mari şi mai  bogaţi au trimis arnici, iară cei săraci l-au vîndut tot în Braşov, etc. R. Afară din articuluşurile înnaltului priveleghium, greşala fieştecui greşaşte, lui singur  să înpută. Să arate 
 204 pre cine s-au aruncat vre o greşală şi să să plîngă aceaia. Bine iaste oricui din ce nu ştie a nu să amesteca. Acuma ei în cerirea aceasta chiiar  poftesc nefolosul publicumului şi al obşti, căci că, dacă s-au trecut oare ştiu ce feli  de marfă au fost aceia care s-au trecut, bună sau rea, dreaptă sau lipsă, uscată sau  udă, necercată fiind de niminea şi trimiterea arnicelor în ţări streine au adus hasnă de  spre o parte erariumului, de spre altă publicumului, cu tragerea banilor din ţeri străine. IORGA, ARG, nr. 215, p. 197-198-199-200-201-202-203-204 1801 ianuarie 27.  
 204 Din protocolul "forumului districtuale al Braşovului", 27 Ianuar 1810. "Hotărîre a lui Duca Melencovici la reflexiile şi eccepţiile lui Costa Gianliu ca  plenipotenţiarius al lui Dumitru Melencovici pentru darea afară a părţi părinteşti ce au   fost supt grija sa după socoteala cei mai de pe urmă".  
 205 "Toţi neguţătorii, mai cu samă care sînt Greci din ţerile turceşti fac neguţătorie  şi cu mărfuri de aice, dar îşi fac socotelile tot în lei". IORGA, ARG, nr. 218, p. 204-205 1810 August 6, Braşov.  
 205 Adeverez eu cal mai jos iscălit că am plătit la cinstita vamă înpărătească Rf.  4221 de la 1806 9ber 1 pănă la 1810 pentru marfă care am adus din  Ţara-Rumănească la Braşov şi pentru marfă care am scos de la Braşov în  ţara-Romănească. Constandin Popp. IORGA, ARG, nr. 219, p. 205 1810, Octombrie 15, Braşov.  
 205 Datele ce au dat chir necoli Gheorghiu în jos anumit le arăt. ........................................................................................... b. 3 părechi de hamuri englizeşti care s-au cumpărat de la Măr. Vodă Ipsilant, cu  podoabe de conpoziţion albe spoite cu argint, cu toate tacămurile lor, 1150 Rf. ........................................................................................... Braşov, 1810, d. 15 Octov. Gheorghe Corodi. IORGA, ARG, nr. 221, p. 205 1810 mai 7.  
 205 Însemnarea pentru bani care am primit de la neguţători din Braşov, adeca de la   
 206 titori biserici din Ştina, care bani au venit în măna mea, Bucur Farcaş, pentru  rădicarea sfintii biserici a obşti neunite din Ştena. Am trimis de la dumnealor domnul Dumitru Cerneavoda şi dumnealui Todor Bucur în  Bolta dumnealui, în Braşov, find şi Bucur Bosuman gocimanul faţă, o sută de zloţi. Cănd au venit în Ştena numiţi titori de s-au tomnit cu zidar, iară am primit doo sute  de zloţi. De la Bucur Mihăilă din Dăişoară am primit optzeci de zloţi. ........................................................................................... Căndu au dus gocimanul crucile de la Braşov. La tîrgul Braşovului în 2 zile Iunie. ............................................................................................ 811, Octomvrie 21, a mai datu jupănul bireul în măna popi cel tînăr, să ducă la  părintele protopopul Bucur la Ştena. ............................................................................................ dimitrie N. Cernavodeanul adeverez. Ano 1810, 20 Mai, însemnarea cheltueli care am cheltuit din bani titorilor în sama  biserici din Ştena sau Tarad din măna mea, Bucur Farcaş. Am dat arvună pe ţăclă la domnul perţiptor Carolea den Ştrasburc în Cohalm. Am dat pe o majă şi jumătate de hier,       60. Am dat în măna gocimanului cănd au dusu varul  de la Cuciulata 20 de buţi,       103. Am dat lui Ianoş maistărului de lemn... Am dat lemn căpriori la Săcui,    83,52. Am dat în ajunul Rosalelor Sasilor la zidari cănd au mers acasă pe Rusali... Am mai dat la domnul perţeptor ţiglă pe ţiglă... Am mai dat pe 600 de cue de laţi 6 zloţi şi 6 duce... Am mai dat pe her, pe o majă fără 12 punţi, 55. Am mai dat pe căpriori turnului şi pe laţi... ............................................................................................  
 207 Şi pe 33 de punţi de hier pentru scoabe la turn. ............................................................................................ Cănd am tocmit uşa bisericii şi ferestile cu măsariu cel din Cohalm. ............................................................................................ În sărbătorili Paştelor, cănd au fost gocimanul după cruci. Iară am mai dat pe cornurile de la turnu la ţiclar, zece zloţi. Pe şapte buţi de vase care s-au pus la boltă şi la izbil, adecă la văcăluit beserici.         100. Iară pe trei mii de ţiclă am dat pe toată mia cincizeci de zloţi. ............................................................................................ Acestea s-au pus la turn şi la părnan înprejurul biserici. Şi pe festi (sic),  adecă pe 8 feresti şi pe glăji şi cositoriu şi cu lemnele, adeca ramurile  ferestilor, şi uşa biserici, care să deschide în 2 părţi, am dat peste tot zloţi 255, că  într-alt chip, mai jos, n-am putut căpăta maistăr şi acuma cu ajutoriul lui  Dumnezău, s-au gătit sfănta biserică. ............................................................................................  (Vo:) Protocolumul pentru cheltuială biserici din Ştena, adeca bani ce s-au primit  de la ctitori şi ce s-au chetuit pe cele trebuincioase, care biserică s-au început la n  ul 1810, în 7 Maiu, şi s-au săvărşit în anul 811, 20 Septemvre. IORGA, ARG, nr. 222, p. 205-206-207 1811 martie 20, Braşov.  
 207 Adecă eu cel mai jos iscălit dau credincios zapisul meu la cinstita mîna  dumnialor stăpănilor miei jup. Ghiancu Gheorghiu şi dumnialu Petru Stamatii precum  m-am tocmit de astăzi pănă la Crăciun a-i sluji cu direptate la moara dumnialor  cia de tabac şi dumnialor să fie îndatoraţi la viitorul Crăciun a-m da 
 208 simbria  mea, nemţeşti 200, adecă doao sute, şi o păreche de cişme noao, şi eu iarăşi să fiu cu  dreptate. Şi pentru mai bună încredinţare întăresc cu însuşi iascălitura mia şi pui şi  decetul meu în loc de pecetie, ca să fie de bună încredinţare la oriice cinstită judecată  să va arăta, Braşov, 1811, Martie 20. Stan morariul adeverez cele mai sus scrise. Şi am scris cu zisa dumnialui, Antonie Constandin şi martor. IORGA, ARG, nr. 223, p. 207-208 1811 mai 15.  
 208 1811, Maie 15, după moartea răposati jupănesi Marie al răposatului Gheorghe  Carcalechie şi au rămas după mortea dumniaei 3 feciori şi trei fete: întăi Zaharia de 24  ani, chir Gheorghe, însurat, chir Constandin, însurat, Paraschiva, măritată după chir  Anastasii (nu să amestecă) şi Lina văduvă, Maria iarăşi văduvă. Gheor. 1 casă în uliţa Forcone sup no. 296, s-au preţuit, după cum arată atestatul  meşterilor, casa pănă în cuhnea cea veche, uf.    12600. Const. 1/2  grădină care se află în Ţigănie,        600. Gheor. 1 iconă a Maichii Preceştii, înbrăcată cu argint,        150. Gheor. 1 brău de argint, care trage loţii 60, 5,        300. Const. 1 candelă de argint fain d. 16, 6,          96. Zah. 1 farfurie de argint înpreună cu linguriţi, 10, 5,         50. Zah. 4 linguri de argint de masă, 11, 4,80,     52,80. Zah. 8 părechii copcii de argint, 4, 5,          20. Zah. 10 talere porţelan ordinar, "60,            6. Zah. 3 d. faine, "20,       3,60. 1 ibric mare porţelan de lapte,       2,40. Zah. 1 d. mai mic de cafia,            3.  
 209 Zah. 1 cutie de zahar,       1,50. Zah. 4 sticle de rozol cu capac, 1,50,            6. Zah. 2 chipuri Înpărat şi Înpărăteasa cu sticlă, 4,            8. Zahar. 1 canapea cu postav galben,          30. Do 4 scaune cu postav galben,       5,20.       " 1 ocănă (sic) Răstignirea, mare, veche,            3.       " 1 d. mai mică, Naşterea,            1. Zah. 1 masă mică de stezariu,            5.       " 1 pensichii (sic) de brad vechie,            8. Zah. 2 lăzi mici pentru legume, 3           6.       " 1 pătic de copii,            3. Const. 2 lăzi de brad vechi, una lui chir Gheorghe,       3,  6.       " 2 lăzi în cuhne, 6,      12.       " 1 parsechi de brad vechi,          12. Gheor. 1 păreche panşoare (sic) galbene p mari, 14 ¼ , 3,60,   51,30. Zahar. 2 sfeşnice de aramă de mijloc, 4,           8. Zahar. 1 tuţu tale. cositor  no.1 de ll.           11, 3, 60, 39, 60. Const. 1 do do 2,113,60   39,60. Gheor. 1 do do  3,12  3,60        43.  (rupt). Gheor. 1 tuţin talere cositor no. 4 fl. 12, 3,60,     43.20. Zah. 8 talere. d.      5,  "   8  3,60,    28,80. 4 talere stricate, 6   4    9.60,     14,40. Gheor. 3 tipsii de masă.       7  6    3,60,     21,60. Zah. 3 d. d.         9   6      ""       "3     d. d.                 10 6"" Const. 3 d. d.            11   6.""           3     d.   d.                 11      6 1/2                23,          40. Gheor. 3""12,    6, 21,           60. Gheor. 3  d. d.   135, 18                " Zah. 1 castron mare, 14  5/2,     19.80.  
 210 "   1 d. d.154    14.40.           "   1 nostrapă cositor, 17 2 1/2        7,20. Gheor. 1 d. d. 18 2 1/2            9,          " 1 d. d.,19   3     10,80. Const. 1 d. d. 20 3         "          " 1 d. d. mică, 21 3          "          " 1 d. de cier (?)    22   1       3,60. Const. 1 răvar care spală carne, de aramă         10. Gheor. 1 olă de aramă cu 2 mănuşi de her cu capac,         24.          " 1 cazan mare vechi,         30          " 1 tavă mare de aramă,          7.          " 1 d. d. de mijloc,          6. Const. 1 leghian de ţară turciască vechiu,          2.          " 1 tipsie de aramă,          2.          " 1 ibric de café,          3.          " 1 răvar care răvăreşte mazere,          5. 1 tigaie de aramă cu coda lungă,      3,60. 1 d. d. mai mică,           2. 1 picătoru de her mare,      3,60. 1 frigare mare,           3. 1 d. d.,           3. 1 d. d.,           3. 1 morişcă de piperiu,           3. 1 icător de her,           1. 1 bardă,       1,50. 1 cerc de fier,        -,60. 1 frigare de cafea, stricată,        - 60. 1 capac de her, stricat,            1. 1 grătar stricat,            1. 2 l. her vechiu,            1. Const. 1 covor bun de Ţara Turciască,          40. 1 d. mai ordinar,          15. 1 chilim mare vechiu,        126. 1 paplomă de carton, bună,        5  6.  
 211 2 pilote,     5   10. 2 perini,       3   6. 3 pănzeturi la toţi căte una,      3    9. 1 Ceaslov grecesc mare,            5.  1 carte Palea diathichi,            6. Const. 1 d. Orthodocsos Omologhia,            4. 1 d. d. Theatron Politicon,            4. 1 căldare de rozol de aramă mică, veche,          12.       14.795,70. IORGA, ARG, nr. 224, p. 208-209-210-211 1811 august 4.  
 211 Procesul între Tiţa Corodi şi soţul ei, Nicolae Gheorghiu. Iscălesc: "birăul Radu..., Gheorghie Lebu, asesor, Nicolae Panovici 2-lea... şi  asesor, Radu Verzea asesor, Dimitrie Eremiia asesor, Simeon Popovici asesor, Ioan  Popovici notarius". IORGA, ARG, nr. 225, p. 211 1811 decembrie 10, Braşov.  
 211 Copie. Prea-cinstite părinte arhimandrite, mie întru Hristos frate, Findcă în parohia Frăţii Tale pănă acuma au fost obiceiu pe la casele parohenilor cu  crucea într-un an de patru ori a umbla, drept aceia cinstitul Concistorium la 17  9-bris a. c., no. 1030, m-au înştiinţat precum înnălţatul Gubernium prin  milostivul său decret de la 13 8bris a. c. subt no. 8520 au binevoit a porunci ca cu  crucea pe la casele parohenilor mai mult decît odată într-un an (adecă la zioa  Botezului în 6 Ianuarie) niciun preot să nu fie slobod a umbla, adecă la zilele acestea  nu iaste slobod niciun preot a umbla cu crucea.  
 212 1-o la Dumineca a 3-a din postul Paştilor. 2-do la prima Aug. 3-o la 14 Septemvrie. Care prea-milostiva poruncă Frăţii Tale ca şi celorlalţi parohi spre ţinerea ţi se  înştiinţează, iară eu în hristos frate. sînt al Frăţii Tale. Gheorghe Hainess m. p., protopop Braşovului. Braşov, 1811, Dechemvrie 10.  (Vo:) Sfinţii Sale prea-cinstitului Anthim arhimandrit şi paroh bisericii Grecilor cu  frăţească dragoste să se dea la cetate în Braşov. IORGA, ARG, nr. 226, p. 211-212 După 1811.  
 212 Către Maghistrat. Dacă prea-înnălţata Mărire pentru înflorirea comerţii şi pentru purtarea neguţătorii  din Levante, care iaste ţări şi districtumului acestuia foarte de trebuinţă, care  comerţialicească neguţătorie numai prin corespondeţia prin limba grecească se poate  purta, bine au voit ca biserica cea grecească din cetate ce s-au zidit din bani Grecilor  prin prea-milostiv rescript se întări ca o moşie a lor.  (Acum n-au cu ce ţinea doi preoţi şi cer:) 1-ma. După prea-înnaltă gubernialicească regulaţie prin toată ţara Ardealului  aşezat numai ca o sută de familii să îngădue un paroh şi, avînd parohul numai vr-o  30 famili greci, cu neputinţă iaste a ţinea 2 preoţi. 2-da. Findcă din prea-înnaltă poruncă Greci din Companie se ţinea de enoria  aceasta, măcar că lăcuia în Bolgarsechi, sa-u dat supt cinstitul Maghistrat 
 213 şi,  urmînd supt parohia Bulgarsechiluiu, s-au micşorat numărul familiilor din cetate  foarte.  (3. Averea li-a scăzut prin scăderea cursului, ciumă şi "scumpetea bucatelor".) 4-tia. De vreme ci videm pe preoţi rumăneşti, şi mai deosebit protopopi, neavînd  nicio supordinaţie către cei mai mari ai lor, nemărgenită stăpînire îşi iau asupra  parohianilor şi cu nebăgare de samă a-i întimpina şi pururea facţie între parohiani  pricinuesc, de unde urmază ca să să facă supărare adese ori atît cinstitului episcopat, cît  şi la cinstitele politiceşti dicastirii prin jelbile parohianilor, cu un gînd am hotărît că pe  lîngă biserica noastră preot cuprins şi cu alte deregătorii să nu primim. 5. (Trebuie să hrănească şcoala, ca să nu piară fundaţiile.) Iară, cît pentru aceia că răposatul părintele Haines, încă fiind la biserica noastră, ar fi  slujit şi la reghement, noao nu ne iaste cunoscut. Noi ştim că, după ce au ieşit din  slujba noastră, au întrat în mai multe deregătorii. IORGA, ARG, nr. 227, p. 212-213 1812 iunie 25.  
 213 Copie. Pentru uf. 400, în aisezungschain, poliţă. Adecă nemţeşti florinţi în ainzeţung patru sute mă făgăduesc a plăti de astăzi după  şaizeci şi unu de zile la ordinu dumnealui Parissi Nuşu din Şiastista, pentru alţi atîţia,  care ei sînt datori, fără de niciun cuvînd de înpotrivire, şi spre adeverinţa adevărului  i-am dat pe aceasta a mea poliţă spre arătare.  
 214 La 25 Iunie 1812, Braşov. Giani Dimitru mă făgăduesc cele de sus. Pe copia cea de sus în limba rumănească o am prefăcut-o eu, cel mai în jos iscălit,  din însuşi orighinalu care să află în limba grecească, pentru care o şi adeverez de copie  adevărată, Noember 27, Braşov. Antoni Constandinu v. notarios a preveleghiati greceşti Companie de aici. IORGA, ARG, nr. 229, p. 213-214 1812 iulie.  
 214 Către Companie. Adresa lui Dimitrie Popovici, în proces cu Nicola Gheorghiu.  (E vorba de "părţi litiganşe.") Duşmăniia cea ascunsă care aşa cu obrăznicie arată asupra lui chir Avraam Duşi...  Allegaţiile lui chir Nicola Gheorghiu, prin care îşi bate capul să prilostească pă  judecători pă de departe cu fabulele sale şi să-i amăgească ca să-i crează  allegaţiile, care nici cît un vîrf de ac nu sînt adevărate.. Îşi aleargă capul... Nici nu sînt  vreadnice să răspunz eu la toate pă larg, nici nu sînt de a să lua nicio socotinţă, de  vreame ce compromisul stă stîlp nemişcat la mijloc de a nu să putea strica opiniia  comisionului... Findcă, pe de altă parte, chir Nicola au aşternut jalba ca aceasta goală  fără de operaţiia comisionului, aşa eu fac exţepţie contra actoratum. IORGA, ARG, nr. 230, p. 214 1813 ianuarie 23, Braşov.  
 215 Copie. Adeverim noi cei mai jos iscăliţi precum să să ştie că, fiind noi chemaţi la nunta lui  Gheorghe Corodi celui tănăr, am mers în casa dumnealui chir Duchi Melancovici, undi  au fost nunta, ca să fim la săvărşirea cununiei şi la masă. Adunîndu-ne toţi nuntaşii,  au venit şi dumnealui nunu, chir Ioan Boghici, dinpreună cu soţiia dumnealui, care era  bolnavă. Au trimis la părintele Nicolae Panovici, care era de rănd, ca să-l poftească  să vie să cunune după hotărăre ce să făcuse de seara, fără (=dar), mergănd trimisu, nu  l-au găsit nici acasă, nici în biserică, măcar că i s-au fost trimis ţidula de cununie  de la Scaunul protopopesc şi, făgăduindu-să cum că va cununa întorcăndu-să,  trimisul au spus că nu-l găseşte. Aceastea  auzind socri, nunu şi nuna, s-au  supărat fără măsură, fiindu-le ruşine dă noi, s-au rugat de părintele Thodosie,  fiind chemat la masă, ca să-i cunune; iară nici într-un chip nu au vrut, zicănd că  nu-i iaste răndul său, nici i s-au dat ţidulă de cununie. Aşea au mai trimis iară ca  să caute pă părintele Nicolae, şi, negăsindu-l nicăirea şi nevrănd părintele Theodosie  nici într-un chip să cunune, au fost siliţi socri ca să cheme pă părintele protopop şi,  chemăndu-să, i-au arătat pricina cum că părintele Nicolae s-ar fi ascuns ca să  nu cunune şi să le facă boţuri. Aşea s-au rugat socri ca să dea voie părintelui  Theodosie să cununea. Au răspuns că  nu iaste de rănd; de-i va da dar siguranţie la  mînă că nu va avea nicio pricină pentru cununat, va cununa după porunca protopopului  ca unui mai mare al său, şi, dăndu-i asemenea siguranţie la mînă, pentru ca să nu  rămîie socri şi nuntaşii ciufuluiţi de cătră părintele Nicolae, au cununat 
 216 părintele  Thodosie, urmînt prea-înnaltelor orăndueli la cuviincioasele întrebări pentru  învoirea între persoanele ce să cunună. Aceasta după cererea numitului părintelui  Theodosie spre cuviincioasă leghitimaţie, adecă întărită cu iscăliturile şi pececiile  noastre, pentru ca să fie de credinţă la orice cinstită judecată. Braşov, 23 Ghenar 1813. IORGA, ARG, nr. 232, p. 215-216 1813 martie 27.  
 216 Cercetare la Făgăraş, în afacerea Corodi. .... La 22 Iunie Tiţa Corodi se plînge pentru afaceri de bani cu Nicola Gheorghiu, care  avuse o socoteală cu "taica." Acesta răspunde cu privire la "razvratire între noi". "Strigu către tatal seu şi catre dinsa  numai sa învoiasca sa ne dezbranim între noi cu totu şi de toate, şi ce sintu a da  dumnealor în casa a mea îndata, la ceasul acelaş, sintu gata a da pănă şi la un hir de  aţa, fara judecata, fara gliceava, fara a supara pe cineva pentru acest lucru, dar  dumnealor n-au vrura (sic)  aşa, ce au vrut totu prin judecăţ, silindu-se prin aceşte  sa ma necinsteasca, sa ma jefuiasca, sa ma înparţasca 
 217 şi alte multe căte vor putea  sa-m faca, dar mulţumitu sa fie Dumneazeu care m-au încununatu cu cununa cea  mai mare de necinste şi de ruşine al lumi cu care umbla iei tare sa ma înpodobeasca pe  mine cu mincuinile lor, nevinovat fiindu, şi mulţămita sa fie, prea-cinstite Scaun,  cinstiţilor şi derepţilor judecăţilor care m-au limpezira şi m-au aparara de la  aceşte toate poftele lor,... Fiindu-ca eu acele le am datu ca la una cinstita ce o  socoteam, care era sa fie soţia a mea, sa triiasca cu mine în cinste, în omenia la toata  viaţa a nostra după fagaduinţa ei de atuncea şi nu ca la una care hrinea ghindur in  inima ei a trei un ştucu de vreme cu mine păna sa-ş sature pofta ei cu mine şi apoi sa  fuga de la mine şi sa merga să-ş petreaca cu alţii poftele cele necinstite ale iei,  făcăndu lucruri de ruşine, că la una ca acesta nu sa dau cincizeci de galbeni, almintere  este preţu lor, dupa cum auz". În alt act el discută chestia zestrilor. Tatăl ei îi fura lui zapisele plătite. "Grişaşte  cinstita Fagaraşanca luint lucrul aşa, fiintuca eu de la dinsa vr-o zestre n-am  cunoscut, nici nu mi s-au datu ceva de zestre cu dinsa ca sa o ştiu zestra ei, dar  oreşce mi s-au adus în casa a mea la vreme de nunta, prin taical seu mi s-au adus  şi le am conoscut şi le conosc toate lucruri tatinel-său şi nu ale iei. (Ea a fugit de la  dînsul.) Şi pe acum n-am obiectat a cere un lucru de dou ori daca-l primescu  odatu... Unu care au minţitu la multe, minte şi la una şi la toate... Portarile iei cele  slabe şi de ruşine... Spre ajutorinţa minciunilor iei... Zice că la fugire al ei  ceaia de pe  urma m-am dus şi o am godit-o (sic) şi i-am luatu toate ce au avutu, asta nu e  adevăr... Căte au ramasu de la a treia fugire iei supt paza a mea, stau toate păna la un  fhir de aţa.  
 218 Şpeţificaţiia zestrilor, 1. 9 şiruri de mărgăritari zestre de la părinţi, 2. mărgăritari la mîni, la o mînă cîte 11 şiruri şi cu copcii de aur. 3. 4 ineale de aur, unul cu 7 diamanturi şi unul cu 3, şi unul cu 3 briliantu şi unul  rotund ca o roată cu brilanturi multe. 4. 2 părechi cercei de aur, o păreache rotiţi cu mărgăritari în mijloc şi altă păreache în  formă de migdală, sloboziţi în jos. 5. O tabacheare faină cu monetă de-asupra şi într-însa un inel de aur din zilele de  de multu cu 2 petri, una roşie şi una vearde, şi un ţintar legat cu argint şi o cruciuliţă cu  lănţuş legată cu argint şi o unghie cu argint şi un gălbenaş în 4 cornuri şi 5 fîrtate de  galbeni şi dechilin. 6. O cătăramă de aur cu mărgăritari şi de-asupra cu glaje şi un cufărel mic galben. 7. un harf şi 8. un costăn de nuc. 9. 12 părechi de cuţite de argint cu lingurile lor şi o lingură mare de argint de zup şi 6  linguriţă de cafea de argint şi 2 sărăriţă de argint suflate cu aur şi lîngă aceale ale  measi. 10. 8 pînzituri de masă, una de camucă, cealelalte de la pînzari şi 24 şarveturi, 12 de  camucă şi 12 de casă. 11. 8 ştergare, 4 supţiri alease la capete şi 4 de casă. 12. 9 lepedeaia: unu de pînză de in supţire cu roţeale de mătasă umplute cu aur şi 2 de  Linţ supţire cu şpiţuri şi 6 de bumbac, 3 de plapomă şi 3 de aşternut. 13. 16 feaţe de perină, 4 de leonbatist cu fundu de răţeale de mătasă şi 4 de bogăzie  roşie şi 8 de Linţ.  
 219 14. 4 perini şi o pilotă de pănetort de puf. 15. O plapumă roşie de atlas în mijloc cu stofă galbenă cu flori. 16. Un inel cu smaragd vearde de aur încă de la părinţi. 17. 4 coţi de şpiţuri de aţă de Beci faine, aceastea şi un iberoc cu garnir încreţit şi cu  tafta roşie, şi l-au dăruit maica la nunta soru-mea. 18. O tabachere de aur care ne-au cinstit-o Pundichi, căci i-am spălat şi  i-am gătit, şi în tabachere 7 galbeni hollandezi şi unul de doi înpărătesc şi încă doi  de unul înpărăteşti, aceştiia mi i-au cinstit rudele şi naşi de botez şi în chendelile  meale. 19. 60 coţi de pînză supţire care o am făcut din tort de in ce l-am adus de la maica,  jumătate este a mea, şi osebit 6 ll. tort de in tot de acel flos. 20. 2 vigane, unul alb şi altul în faţa viorealelor: acestea mi le-a cinstit cumnatu: la  botez unul şi la zioa mea altul. 21. Un vigan negru de atlas mi l-au dăruit naşu. 22. O cîrpă roşie de Hollandia cu floriceale mărunte galbene şi o au cinstit  frate-mieu Ghiţă. 23. 2 apărătoare de la părinţi şi 24. 4 vigane: 1 granat farb cu flori de aur, 2) vigan de tafat roşu, 3) vigan alb muşelin  cusut cu bumbac, 4) un vigan de tul în coţcă de la taica, iar 25. 7 vigane: 1) un vigan alb de atlas cusut cu mătăsuri cu aur, 2) un vigan de atlas în  faţa herului, 3) un vigan alb de muşelin cusut cu aur şi cu mătase neagră, 4) un vigan  de atlas roşu, 5) un vigan pisfarb de tafat, 6) un vigan alb de valis cu vărguţe mărunte,  7) doao vigane de carton. Aceastea încă le-am adus de la părinţi, însă le-am rupt  în casa bărbatului, însă în locul acestora me-au făcut dumnealui aceastea: 1) un  vigan de croazet, 2) un vigan de 
 220 fachiol vearde căptuşit cu taftă, 3) un vigan de  citarie cu şpiţuri negre pă din jos şi 4) un căpeneag de atlas negru cuptuşit cu taftă  vănătă. Aceastea în locul celor mai sus numite ce le-am rupt, să află, şi să mi le dea. 26. O bundă de atlas cafenie blănită cu piei albe de epure. Aceasta o am rupt la bărbat  şi în locul ei me-au făcut o bundă vearde de mătasă de atlas cu epuri blănită şi cu urs  negru. Aceasta pohtesc să mi-o dea. 27. O cîrpă mare de musulin cafenie cu flori galbene şi albe; în locul aceştiia, căci  s-au rupt, me-au luat o cîrpă albă de lînă, carea să află, să mi-o dea. 28. Doao cîrpe de muşlin, s-au rupt şi în locul lor să află o cîrpă de mătasă albă cu  flori galbene şi cu roituri albe înprejur, să mi-o dea. 29. O sucnă de muşlin cu şpiţuri, s-au rupt, şi alta de Vallis, iar s-au rupt; în locul  lor me-au luot doao şmizeturi, iar 30. Alte doao şmizeturi le am de acasă şi să află toate, să mi le dea. 31. 3 sugne să află încă, care le am de la părinţi, una de Valis, una de jolţiu învărgată şi  un învărgată cu arinici. 32. 5 căiţe, una neagră, ungurească, cu şpiţuri faine, 2 de pitinei fain şi 2 albe, şi  s-au rupt la barbat, şi în locul lor mi să află o căiţă neagră ungurească, alta de barşon  cu peană neagră, alta de barşon încenuşată, alta galbenă cu peane albe şi 2 albe de  petinei cu flori roşi. 33. 12 fi de schimburi, 6 s-au rupt şi nimica în loc. 34. 20 părechi ştrimfi: 7 părechi să afă, cealelalte s-au rupt şi în loc nimica nu  me-au făcut.  
 221 35. 2 şurţuri; unu de tafat şi unu de petinei cu fluturi şi cu aur cusut, s-au rupt  şi în locul lor să află 4 coţi şpiţuri de Beci. 36. Un surţ de fachiol alb cu vărguleaţi, să află. 37. Un fachiol negru cu fir de aur. 38. Un cortişor vearde s-au prăpădit la dumnealui: în locul lui me-au luat altul alb  cu fluturi. 39. 2 părechi mănuşi: una lungi şi una scurţi. 40. 1 păreache mănuş scurte s-au rupt: în locul lor me-au luat 2 părechi alte, să  mi le dea. 41. 4 părechi papuci s-au rupt, să-mi dea alţi în loc. 42. o scurteică de atlas mi-am făcut din bunda mea ce s-au stricat şi samuri care  au rămas de la bundă să mi le dea. 43. 2 şurţuri de pînză de casă albe de la părinţi. 44. Şi în locul ştrimfilor de sub nro 34 să află 2 părechi albi, să mi-i dea. 45. Am adus la bărbat bani gata 1500 de nemţeşti, care i-am avut de la taica, f. 500,  şi de la maica f. 500 în hîrtie, iar de la moşul meu f. 500 în bani de argintu şi ţvanţighi:  acestiia au rămas la mîna dumnealui, să-mi plătească cu dobînda lor.  (Vo:) Această spiţirficaţie ce s-au făcut înnaintia nostră, 1813, Septemvrie 13,  Braşov.  ... Antonie Constandin m. propria, În verificare: "monedă", "sticlă", "solniţe", la 10 "6 de bănzarie"; 11 "ştergare"; 23: "să  află 4 apărătoare, măcar că ar fi toate ale dumnialui, aduse de la Beci, din care i-au  dat 2, care au vrut dumnialui"; la 24 "coscă"; la 29 "simizeturi"; la 34: "strimfi"; la 35  "surţuri"; la 42: "scurteica ce pofteşte, faţa să află purtată şi o dă, dar primul adecă  samari (sic) i-au purtat băiatul"; la 45, nu ştie de "aceştia trei poziţii". IORGA, ARG, nr. 234, p. 216-217-218-219-220-221  
 222 Mărturie în afacerea lui Gheorghe Corodi. Întrebări dacă e "strădalnic" şi poate ţinea casa. Se întreabă "Nicolae Nicolaovici,  neguţător şi lăcuitor la Braşov. Am auzit că ar fi iubit muierile şi fetele altora...  Aceasta este în voia dumnealui: vrînd a fi om de omenie, minte are de a putea alege  binele dia rău, iar din firea cea iute care îl stăpîneşte pe dînsul, de multe ori am auzit  suduind şi pe tată-său, iară lăudîndu-se şi cu bătae asupra tată-său". IORGA, ARG, nr. 235, p. 222 1813 23/11 iunie, Sibiu.  
 222 "Vasilie Moga, episcop neunit", cere Companiei, după ordinul egumenului, un  "caplan ostesc neunit lîngă militum pedestre reghimen Spleni" şi alege "pe parohu  inclite privileghiate Compagnie cel romanesc şi înpreună secundariu a Braşovului,  arhipresbiteru Frăţia Sa părintele Nicolae Panovici, pentru aceia căci la o aşa slujbă  trebue să să aleagă preoţi carii să aibă şi ştiinţa altor limbi şi carii de almintrilia încă să  ştii după cuviinţă a să porta, cu carii proprietaşuri mai întîi preoţi lîngă pravoslavnicile  biserici din cetăţi şi oraşe aşezaţi să află chivernisiţi, din care pricină şi la slevitul  chesaro-crăescul pedestre reghimen Beniovschi am fost silit a trimete ca preot de  oaste neunit pe Frăţia Sa parohu neunit de lîngă pravoslavnica biserică de legia  grecească a Răsăritului din oraşul Torda, şi înpreună protopopa în slevita varmeghia  Tordi, Ignaţiu Carabeţ". În loc va fi Petru Popovici de la Hărman. La 1796 trimesese  aşa şi pe Gheorghus Haines. IORGA, ARG, nr. 236, p. 222 1813 august 24.  
 222 Tiţa Corodi se plînge că fostul soţ o "ţine cu opăceală 
 223 la Braşov, pănă ce  de la o vreame, după ce m-am săturat de atîtea marafeturi şi atîta prelungire, am fost  silită a ceare eczecuţiia... Pentru ce nu le dă dară şi acuma, ci mă mai încurcă cu  răspunsuri? Pentru aceasta, fiindcă eczecuţiia să pune numai la cei îndărătnici şi  morozi, aşa, dacă nu vrea să să numească de moroz, pentru ce aşteaptă eczecuţie?   (Galbenii de la logodnă i-a luat înapoi, pentru afaceri. La plecare i-a luat el toţi  banii.) La cealelalte ocări tac deocamdată şi mai înghiţ un nod pănă la vremea  răsplătirii, şi, neavînd acuma vreame de a mă băga în proţes, n-am numai oblu de  mila cinst. Companie, cu lacrămi rugăndu-mă ca să nu să uite la şuvăelile ceale  deşarte ale lui chir Nicola şi să nu-i dea voe să mă mai prelunjască sau să mă bage el  în proţes". IORGA, ARG, nr. 237, p. 222-223  
 223 Altă plîngere a Tiţei Corodi. I s-au dat "numai nişte zdranţe rupte... Încă îmi este şi ruşine cu ce mă plăteaşte  afară din ceale ce am adus eu la dumnealui. Dar frumos îi stă unde zice că n-au  putut să rămnească la zdranţele meale, că cu cuvîntul acela nu pă mine, ci însuş pă sine  să batjocoreaşte, arătînd că n-au fost harnic să mă înbrace după cum nici nu  me-au făcut nici o cămaşe în cîtă vreame i-am fost soţie, dar însă eu n-am  venit în casa dumnealui cu zdranţe, ci, deacă am rupt ale meale ceale bune în casa  dumnealui, trebuia să-m dea altele, că nici o slujnică, nicio ţiitoare nu slujeaşte,  nimic nu ia degeaba, dar încă o soţie legiuită. Pentru care slujbă ce i-am slujit în 5 ani de zile ce simbrie me-au dat? Că, una,  me-au luat fecioriia, alta i-am născut prunci, a treia i-am fost podoaba casii, şi  acuma dară poate să rămîie fără nice unele 
 224 din cîte am avut? Aceasta ar fi păcat  de mine, că, tocma de m-ar fi răscumpărat de undeva, încă mi să cădea să am şi eu  multă milă pentru slujba mea şi pentru ceale multe bătăi cîte i-am răbdat. Iar ce zice  că i-am prădat casa cu purtarea mea, aceasta poftesc să dovedească, unde, ce i-am  prăpădit, sau să-ş tragă cu necinste înapoi cuvîntul cel neadevărat, că eu, necum să  fiu prăpădit cevaş al dumnealui, ci încă mai multă foame am răbdat în casa dumnealui  decît să fiu trăit cu vre-o mare îndestulare... De ar fi văzut că sînt risipitoare, ar fi  luat toate ale casii de supt mîna mea şi le-ar fi încuiat sau mi le-ar fi cerut să-i  dau seama în toate zilele, iar, deacă au văzut găzdigaşul mieu, s-au încrdinţat şi  niciodată nu m-au bătut pentru că sînt o găzdoae slabă sau risipitoare, ci mă bătea  numai căci îi vedeam faptele ceale reale care să atingea de inima şi dragostea mea cu o  foarte mare otrăvire. Pentru slujnica Ziţa, blestemată cum au fost, care au slujit şi la d.  prinţul Brîncoveanul, eu nu o am găsit-o cu nici un furtişag, e, pentru că l-a pîrît  cu Marişcuta pentru unele dani la fămei de acealea numai bărbaţi care mai au şi pă  altele s-au obicinuit a le dărui... Mai încolo văz că în tot chipul mă ocăreaşte şi zice  că n-am fost harnică să fac o pînză în 5 ani, că şi care au rămas de mine încă  dumnealui ar fi isprăvitor, aceasta să cunoaşte fireaşte de sine că grăiaşte... După cum  ştiu cu adevărat sirguinţa mea, cu destulă pînză am făcut de l-am îmbrăcat pă  dumnealui şi pă frate-său. (Cu lungimea procesului) s-ar fi întîmplat să fiu căzut  în vr-un păcat cu tinereaţele mele, dar aceia eu pănă la moarte zic că nu sînt  vinovată. (El) cu cîte fămei prihănite are de a face, dar, fiindcă acuma n-am de ce  a-i porunci, nici de a-l opri, n-am pentru ce să-mi mai fac de lucru, că destul  am avut pănă m-am despărţit, 
 225 şi Dumnezeu să-l îndrepteze şi să-i dea  minte să tîlcuiască mai bine cuvîntul lui David care îl ţităluiaşte zicînd: Untul  păcătosului să nu ungă capul mieu. Adecă rîde dracul de porumbeale şi el îi mai negru  decît iale... În cîtu-i pentru copilul ce l-am cerut, destul s-au mîngăiat initul cu dînsul de  5 ani de zile; acum mi să cade şi mie să mă mîngîiu cu el, că destul dor i-am dus, că  atîta l-au învăţat tată-său ca să-l înstreineze de mine, încît numai odată l-am  putut apuca ca să-l sărut şi să grăesc cu dînsul.  (Răspunsul fostului soţ. Ea nu cere copilul din "dragoste ceia parintească", ci din  "nadejde părţi ce ar voi a capata cu dînsul..., ca, de avea doru parintescu de dinsul,  nu-l napustea dintru întei... În cinci ani de zile nu s-au învrednicitu a-i arata  vr-o dragoste dupa poveste, dar maica sa a bună de la Ioanina, care ştie de  parinteasca dorire şi datoria părinţilor ce-i rînduita de la Dumnezeu catre prunci, nu  au încetatu de cînd s-au nascut şi mai vartosu de cănd auzitu ca au ramasu saracu de  procopsita muma-sa, a-l măngaia totudeauna cu camaşi, cu cărpe scumpe şi cu  alte şi cu scrisa neîncetate măngaindu-l, învăţindu-l şi dindu-i buna nadejde  daca i va asculta învaţaturile, care, măcar ca este batrina şi nepotinciosa şi nici l-au  vazut, nici nu-l ştie, nici nu are vr-o nadejde la dînsul spre interesu, şi aşa departe  lăcuindu, că de 40 de zile cale, totu nu înceteaza a-ş arata cei părintească dragoste  catre dinsul. IORGA, ARG, nr. 238, p. 223-224-225 C. 1813-20.  
 225 Procesul "Paraschivii, soţii lui Petru Iliovici din 
 226 Braşovul Vechi", contra  birăului Companiei, Ioan Hristos, pentru o sumă de bani. Se ţin procese şi n-au cu ce pălti cheltuielile. IORGA, ARG, nr. 239, p. 225-226 1815 aprilie 14, Braşov.  
 226 Braşov, 12 April 1815. Mărturie că Petru Manole, mort la 29 Decembre 1811,  şi-a împărţit averea, dînd o parte soţiei lui Păuna, alta fetei din prima căsătorie Sia,  măritată cu Teodor Demeter. IORGA, ARG, nr. 240, p. 226 1816 februarie 11.  
 226 Atestat "al parohului cetăţii Braşovului", contrasemnat de protopopul al treilea,  Nicolae Panovici, pentru căsătoria, la 20 Ianuar 1813, a lui Gheorghe Corodi iunior de  la Făgăraş "cu cocoana Sparo, fica lui chir Duca Melencovici", "la care cununie am  fost poftit eu ca preot cununător", dar nu se făcuse strigări, se cerea cununia în casă, iar  fata n-avea decît treisprezece ani, de şi Tempian "toate acestea le-au  dispensăluit". Dar preotul grecesc cunună. IORGA, ARG, nr. 241, p. 226 1817 ianuarie 17, Sibiu.  
 226 Copie. Vasilie Moga porunceşte "părintelui nameznic neunit întăi al Braşovului, Radu  Verzea", să "introducăluiască" din nou pe Panovici, cu toate "îndărătniciile acelor  Greci", şi să oprească de la slujbă pe preotuş grecesc, care "nici decît să nu mai  slujească nici la o faţă de neam rumînesc", întrebuinţînd la nevoie şi "asistenţia  mirenească", luînd cheile. La 18 April se dă lui Teodosie acest ordin, de Verzea.  
 227 Cum protestă nu umai Grecii, dar şi "negoţătorimea cea mai de frunte a  cetăţenilor de neam rumîneasc", adăuging că, "măcar că nu înţăleg toţi slujba cea  d-zeească în limba grecească", sînt "mîngîiaţi", iar prin oprirea Grecului "măhniţi şi  în prinejdie sufletească", Verzea (25 April 1817) arată că s-au înştiinţat autorităţile,  ieromonahul putînd funcţiona în casuri de forţă majoră, Panovici fiind pus provisoriu  la Braşovul Vechiu, iar "preoţii bitanţi", Crăciun de la Agnita şi Ioan Veareaş de la  Ghimbav, neavînd voie a-l înlociu în cetate.  La 20 August se obiectează că Panovici nu poate sluji, avînd proces cu obştea.  Iscălesc Zaharia Neculau, Petcu Vasili, Neculai Iani, Zaharia Costea, Constandin  Boghici şi Ioan, Ioan Cepeanul, Costandin Cepeanul, Ioan Jiga, Neculae Zaharia,  Zaharia Zahariu, Mirică Fluşturan. La 21 Octombre se referă la rescriptul imperial contrar următorii: Iancu Gheorghiu,  Anghel Anghelovici, Teodor Demeter, Anton Ioan, Nicolae Petrovici, Dimciu  Iancovici, Toma Atanasie, Dimitri Dima, judele Ioan Hristu, Hagi Tudor, Gheorghe  Wartha, Anastase Hagi Vîlcu, Constandin Manoil, Gheorghe Constantin, Hagi  Dimitrie Ghidru, Gheorghe Aussen, Chiriţă Panaioti, Ştefan D. Cernovodal., Mihail  Petrovici, Lambru Gheorghe, Velicu Dobre, Gheorghe Anton, Chiriac Bellio. IORGA, ARG, nr. 242, p. 226-227 1817 iunie 9/21 Satulung.  
 227 Radu Verzea opreşte pe preotul grec, "subşiendăluat", de a oficia pănă se va  "leghitimălui", ca "aprobăluit", trebuind să-şi "producăluiască dreptăţile". Ca  "nameznic", e pus "Dimitrie Ieremiia, parohul de la Braşovul Vechi". IORGA, ARG, nr. 243, p. 227  
 228 Raport asupra cununiei lui Corodi iunior. Panovici nu vine, "măcar că i s-au fost trimis ţădulă dă cununat dă la Scaunul  protopopesc şi făgăduisă cum că va cununa; întorcăndu-să trimisul, au spus că nu să  găsăşte. Aceaste auzind socru, nunu şi nuna, s-au supărat fără măsură, fiindu-le  ruşine dă noi." IORGA, ARG, nr. 244, p. 228 1818 decembrie 20.  
 228 Proces-verbal în procesul de despărţire al Mariei Corodi, iscălit de "Bratul  Baiul prot. şi praes., Stoica Popovici nemeş ases., Oancia Balea paroh, Stan Bintsile  paroh, Gheorghe Ilea, paroh. Se adusese şi ordinul de cununie dat de Tempian la 20 Ianuar 1813. La 7/19 Ianuar  Vasilie Moga îngăduise căsătoria. Corodi  protestă că n-a înstrăinat nimic din averea soţiei. Ioan Boghici declară că i s-a părut "o fată de 20 ani". Datoria tatălui era să se  gîndească. Maria-şi declară căsătoria "foarte fără de lege". Soţul "înnaintea tuturor era cunoscut  de a nu putea niciodinioară ţinea casă, pentru năravurile cele rele şi de totul  scandaloase ale dumnealui, care nu numai nu le-am putut şti din pricinile mai în jos  aduse, pentru care cu aceasta în scurtă vreme şi tot cu vrajbe şi cu bătăi trăind laolaltă,  niciun prunc n-am avut pănă ce mai pre urmă din nedragostea ce au fost între noi şi  urît ce s-au pricinuit din necuviincioasele faptile initului, acum mai mult de un an  nu trăim laolaltă... Eu pe initul niciodată nu l-am cunoscut pănă la logodna noastră,  fiind dînsul din loc de 
 229 Braşov, depărtat de la Făgăraş, şi aşa nici că l-am putut  iubi, iar după logodnă îndată s-au făcut şi cununia. Aşa dară îndemnul şi silinţa  părinţilor mei şi grăbirea cu cununia nici vreme de socotit nu mi-au dat. Ca una  neînvîrstată am fost şi lesne m-am putut înşela la această nelegiuită cununie, mai cu  samă, 2do, pentru că eu la 813, la 20 Ianuar, n-am fost în vîrstă a mă căsători. Am  fost numai de 13 ani, în care vîrstă de a trece la căsătorie să mă dispensăluiască nici că  au avut protopopul locului putere, ba încă nici testurile politiceşti, mai cu samă, căci  nu era nici pricină cuvioasă pe lîngă aceasta. La această cununie a noastră nicio vestire... nu s-au făcut. (Au făcut în casă, fiindcă  au vrut a mă înpresura şi a-mi stînge toată slobozenia de a mă putea socoti. Acest  paroh grecesc, neştiind rumăneşte, nici că m-au întrebat: plac eu pe actor ori ba...  Este beţiv, este foarte mare jucător în cărţi, într-atîta cît ale dînsului toate celea  le-au prăpădit şi le-au beut, le-au jucat în cărţ, încă şi dintr-ale mele multe  lucruri, într-un cuvînt aşa este de restoblit şi înoroit în năravurile cele rele cît cu toţi  are gîlceavă şi bătae, încă şi cu taică-său şi de nicio neguţătorie ori alte  chiverniseale grijă          n-are... Pe nime şi într-acea puţintică vreme cît am trăit  tot rău laolaltă m-au suduit, injurat şi batjocorit în tot chipul, precum m-au şi  bătut tirăneşte, apucîndu-mă şi de grumaz, ca să mă omoare, şi nimic dîndu-mi de  cheltuială, într-atîta cît nu mai este nădejde de a mai întregi casă cu dînsul. IORGA, ARG, nr. 245, p. 228-229 1819 aprilie 3.  
 230 Declaraţie că, "măcar noi fiind mai aproape de beserica grecească în cetate, mai  cu samă la biserica neunită mergem la ascultare slujbi bisericeşti, totuş pe popa  Nicolaie Panovici nu-l poftim ca să ne fie preot la numita beserica grecească pintru  purtarea lui cea scandaloasă, care ieste cunoscută şi mai dinainte vreme şi acum mai  curînd", preferînd pe "preotul grecesc", şi "ca să poată copii noştri în limba grecească  mai cu lesnire a să procopsi". Costandin Boghici, Ioan Boghici, Mirică Fluşturan, ..., Dumitrachie Leca, Ioan Leca  Răuţ, Zaharia Zahariu, Ioan Jupa, Gheorghe Nica. La 16/4 Septemvre 1820, Verzea comunică hotărîrea episcopului că Panovici va fi  mutat şi "poporeani rumîni de lîngă această sfîntă bisearică să să chivernisească cu alt  preot din vecinătate pănă la altă rînduială ce ar veni de canţilarie de alt preot". Dar  Panovici protestase. La 18 August el, iscălind "preot şi paroh", se ocupă de casa  parohială. IORGA, ARG, nr. 247, p. 230  
 231 Să face de ştire că la 14 trecută s-au prins un cal negru lîngă Timiş cu semn  înherat necunoscut: păgubaşu să caute la poliţait. Luni, în 19 Iulie, A. K. va să să vănză cu doba casele lui Ioan Boghici din tărg sub nro.  99 şi cărcima din Braşovechi sub nro. 2 şi stupina din Tilivechi nro. 40. Cumpărători să poftească în numita zi de la 9 pănă la 12 ceasuri supt sfat Braşov. 18 Iulie 1819. Judecata Braşovului. Iară la 19 Iulie, adecă măine, să va vinde casa văduvi Marii lui Neculae bărbieru în  Şchei sup nro. 3757. Cumpărători să poftească la liţitaţie. Marţi, în 20 Iulie 719, să va vinde casa lui Radu Bird din sus de Prund sub nro. 383. Iară Joi, în 22 Iulie A. C., să va vinde casa lui Anastase Viona, partea lui jumătate, sub  nro. 312, cum şi un brău de argint frumos. Cumpărători să să afle în numitele zile la numitele licitaţii. Judecata Braşovului.  (Vo:) Să să publicăluiască în bisearica cea grecească în cetate. IORGA, ARG, nr. 248, p. 231 1820 iunie 7.  
 231 "Obştea grecească din cetate" se plînge protopopului că nu s-a mutat, după  cum fusese asigurată, Panovici, căruia i se permite "a face obiceiuri noao în răndul  slujbii bisericii noastre..., căci, nefind prea-înnalta stăpănire noastră cuprinsă cu vre  un războiu cu altă stăpănire, ectenii de sineşi alcătuite înpotriva vrăjmaşilor săi  ceteaşte, supt care 
 232 vrăjmaşi negreşit că pre noi ne socoteaşte şi aşa casa de  rugăciune într-o casă de blestem o preface". IORGA, ARG, nr. 249, p.231-232  
 232 Înnălţat crăesc gubernium, Milostivindu-să înalt. Crăesc gubernium în anul curgător cu no. 9237 iştanţia ce au  scris Ioan Iuga, Rudolf Orghitan, Vasilie Laciu şi mai mulţi ţiviş şi neguţători  reprezentanş ai obşti rumîneşti de leagea neunită din cetaatea Braşovului, în care cer ca  la biserica grecească de aicea a nu să îngădui a să aduce un capelan călugăr, decăt în  locul aceluia un popă rumănesc, care şi limba grecească înţeleage, să slujască slujba  dumnezăiască în limba rumînească, mai încolo să li să dea îndărăpt la numita obşte  rumînească patronatul iuş care l-au avut mai nainte la bisearica grecească şi la  avuţia acei bisearici a Grecilor, care cu acluzumurile ei la un loc cu acea poruncă  s-au trimis în jos la Compania grecească, ca, de spre cerirea şi arătarea iştanţii lor,  ascultînd şi pă obştea bisearici greceşti despre reflecţiile ce ar avea înpotrivă, să le  trimiţă în sus la în. c. Gubernium,- în urmarea aceştii milostive porunci, Compania  numită ne-au înpărtăşit toată cerirea lor cu toate acluzumurile ei, cu noi obştea  bisearici greceşti, care stă după rînduelile ceale mai nalte, numai Greci companişti şi  necompanişti, şi la adunarea a toatei obşti noastre le-au cetit şi despre răspunsul şi  reflecţiile noastre ne-au întrebat, despre care plecate reflecţiile şi cereare noastre  îndrăznim după cum urmează înnaintea în. c. Gubernium a le aşterne. Această lungă, urîcioasă şi cum zice tulburată inştanţie nu e altă decît o tămăcire mai  largă şi mai lungă a acei iştanţii care neaodihnita obşte rumînească 
 233 din Braşov  prin îndemnători reprezentaş ai ei la curgătorul an subt no. gubernial 784 au dat  înlăuntru la în. c. Gubernium şi la care obştea noastră a grecească răspunsul şi  reflecţiile ei încă la 22 Mai a anului curgătoriu subt no. 60 al Conpanii au îndrăznit a le  aşterne în scris, cum dovedeaşte acluzumul aicea închis subt A, răzmîndu-se dară la  a de atuncea reflecţie şi cerire care după legile şi poruncile ceale mai nalte am făcut  acuma, ca să nu venim spre îngreuere, a mai înnoi ceale de atuncea, îndrăznim numa  printr-o vedeare preste tot plecate reflecţii să facem cum că toată sistema şi starea  obşti noastre de acum stă aşezată pă milostivul reşcript de anu 1796, cu no. Curţi 3069,  care reşcript prin jeluitori subt no. 16 al iştanţiilor eţitălect (sic) după S. Şi noi aşa  gîndim că orice feli de rîndueli s-ar fi făcut înnainte de reşcriptum, cum Rumîni în  15 ştucuri adudăluesc în iştanţia lor, sînt fără nicio puteare, din pricina aceia că prin  milostivul reşcript sînt strîcate, sau de putearea lor dezbrăcate. Că curat s-au hotărît  că la această bisearică grecească iaste stăpînă numa obştea grecească, conpanişti şi  neconpanişti, Rumînilor numa sloboda umbare înlăuntru fiindu-le lăsată, care  aceasta şi acuma le este slobodă, dar patronatuş iuş nice cum n-au avut şi nice acum  dovedesc să fi avut. Aşa dară, fiind reşcriptumul afară de toate ecsepţiile, trebue să  rămîie în puterea sa, şi toate acluzumurile care sînt înnainte de reşcriptul de 1796 nu  pot avea puteare şi nice acealea întăriri care Rumînii din aceale acluzumuri iau în  iştanţia lor nu pot sta, cu atîta mai tare că şi acealea mai mult lăngă noi Greci decît  lăngă Rumîni grăesc, cum această al 2-lea, 4-lea şi anumit al  12-lea  acluzumuri arată. Dar nu pot sta nice aceale întăriri care le-au 
 234 luoat ei din poruncile  acluzumurilor care-s făcute după reşcriptul de anul 1796, că nimic despre partea  Rumînilor nu dovedesc, şi toate acealea după înţelesul reşcriptumului numit sînt  făcute, care nu-l şchimbă decît mai tare îl întăresc, cum aceasta dovedesc  acluzumurile de supt n.18 şi mai ales cel de supt 22, la punct 1-iu, şi mai încolo o  poruncă care au venit la anul 1821, cu no. gubernial 223, care tuturor pricinilor şi  proţesurilor pune capăt. Dar, nefiind prin jăluitori rumîni această rînduială arătată, noi  acuma cu plecată cinste subt B. o alăturăm aicea, a căria milostivă rînduială toate  punctumurile aşa sînt gătite ca şi punctumurile reşcriptului de 1796 şi într-aceia, de  vor să porunceşte a să ţînea toate pucturile reşcriptului, mai la urmă vecinica tăcere sa  zice, şi Rumîni într-acolo să îndreaptă ca pă noi mai mult să nu ne turbure, că  într-alt chip ceale de dinnainte şi ceale după aceasta pricinuite cheltueli a le plăti să  vor strînge. Nu iaste dară alta îndărăpt decît a cădea şi a ne ruga înnaintea în. c.  Gubernium a să milostivi a ne ţinea rînduelile de supt această rînduială făcută şi pă noi  şi dreptăţile noastre despre neodihnele şi turburările acestor neodihniţi oameni cu atîta  mai tare a ne apăra, fiindcă noi, după cum să zice vorba, sîntem neguţători şi de astfel  de pîre vreame şi bani nu putem pierde. Într-acea cearire a jeluitorilor reprezentanş ai Rumînilor iaste la o parte care nu o  putem lăsa nebăgată de samă, şi aceasta iaste acel mod care cu nescăzută ruşinare a  tuturor Grecilor iaste pus (?), zicînd ei aceia că Greci în moralitet şi într-alte lucruri  sînt nimic, nu-s neguţători, nu-s oameni cinstiţi, şi nimic, nu-s neguţători,  nu-s oameni cinstiţi, şi nimic alta n-are decît graeca fides, şi altele şi altele.  Acestea cetindu-le cu durere de inimă le sîmţîm, văzînd că reprezentanşi acelui  neam vrea 
 235 să frîngă băta asupra capului neamului nostru. De la care neam al  noastre partea cea mai mare a lor ş-au cîştigat traiul vieţii şi meargerea înnainte a  neguţătorii lor, că, de nu le vom da noi, sînt aproape de cădeare. Despre punctumul  acesta îndrăznim a însămna că neguţătoria de Levant la în à la gros Grecii le fac, încă  acei Greci cari prin Rumîni az să ruşinează: aceştia dau în credinţă ca să poată trăi  Rumîni care fac neguţătorie alla minuta, aceştia poartă greotăţile ceale mai mari şi  plătesc cea mai mare contribuţie, după ce numa pă cap mai mult de 27 some plătesc,  care Rumîni şi alţi burgări fără aveare nu poate să facă, şi ei tot zic că în Braşov nu sînt  Greci, şi care şi sînt, afară de graeca fides, cu nimica nu birue. Aceasta aşa arătare,  care nu e vreadnică de răspuns, că escperenţia de toate zilele şi trupul lor din care să  numesc reprezentanşi îndestul le răspunde şi mai pă de-asupra îi răspund ei jăluitori,  după ce aceia zic că ei n-au nimic, şi noi avem prea mult, şi cer a să înpărţi şi ei cu  avuţia noastră, ca să aibă şi ei cu ce să-ş ţîe popă. Aşa dară iară zîcem că nu-i de  lipsă să răspundem la astfel de arătări ale lor, iară          într-aceia în cît să ating de  vătămarea cinsti, de spre aceia deschilinit ne rugăm să să milostivească în ci.  Gubernium, pentru arătarea vătămării cinstii, pre aceşti neodihniţi Rumîni după  vrednicie a-i globi, cu atîta mai tare că îndestulă îndrăznire orbiască vatămă  reghierungu şi locurile ceale înnalte, cînd aceia zic că regherungu numa din urîrea şi  fără de ascultarea lor ar fi slobozît afară milostivul reşcript de 1796, şi alţ şi altele.  Acuma dintru acestea stau reflecţiile noastre cu care cu toate răzmîndu-ne la  răspunsul care am trimis la 22 Mai sub C. şi într-aceia ce pe cît am arătat şi am atins  acuma sîntem îndeplin nădăjdiuţi că î. c. Gubernium păn’ en îndreptaatea şi în 
 236  iuşul nostru care după reşcriptumul de anul 1796 şi dicretumul de anul 1821 întru aşa  vreame lungă l-am urmat şi mai încolo pentru dreptaatea şi consicvenţia  milostiveaşte ne va apăra şi pă Rumîni cu iştaţiile lor ale nedreapte şi nepăcute, care  atîta peardere de vreame şi supărări au pricinuit, cu tutul să vor lăpăda. Cu aşa nădăjduire trăind, cu adîncă plecare cădem la î. c. Gubernium să să  milostivească a lua la cercarea legiuitele noastre pricini şi cu străjnicie a rîndui ca  neodihniţi Rumîni cu ceririle lor cu totul să să lapede şi să-i silească după înţelesul  milostivului dicret de la anul 1821 toate cheltuelele, ostenealele şi pierdirea de vreame  care prin neodihnirile lor noao ne-au pricinuit să le plătească, cu atîta mai tare să  întoarcă şi să plătească, că numa aşa să pot ţînea în rînduială şi într-acel puct  hotrărîrile înaltelor locuri care le-au hotărît şi întărit. IORGA, ARG, nr. 250, p. 232-233-234-235-236 1823 decembrie, Bucureşti.  
 236 Mihai Popovici despre birul Braşovului. "Ianco Nicolau a fost ridicat din  prăvălie de slujitori şi Arnăuţi, ca un hoţ, pentru bir. Mai rău ca un hoţu carii fură, ori  că ar fi ucis pă cinevaş, aşa l-au răpitu şi l-au trecutu păn mijlocul tărgului, tot în  bătăi şi cu capul gol, şi este închis şi astăzi". El plătia însă la aghent. El nu face nimic.  "Încă s-au întorsu dragomanu Furcă şi-m zice: taci, nu te amesteca, că te dau şi  pă tine la bir aicea. Astfel curge treabă sudiţii noştri aicea". IORGA, ARG, nr. 251, p. 236  
 236 Cinstit Comerţual Comision. Noo înpărtăşită rănduială de cătră crăiescul Gubernium 
 237 despre tranzito forşrifturi  ce să coprinde despre ecspediţia de tranzito mărfuri la celea ce ne am afla îngreunaţi a  ne arăta păsul nostru despre tranzito forşrih eşit la anu curgător.  (Şters:) Nu ştim despre care forşrift, că unul iaste de la ano 1822. IORGA, ARG, nr. 252, p. 236-237 1829 mai 22/10.  
 237 Compania împuterniceşte pe Mihali Petrovici, care merge în Principate, să  strîngă dajdea de la Chiriac Nicolau, Dimitrie Docsachie, Luca Adami din Ploeşti, de  la Ioan Naciovici, Costandin Gheorghie Petrovici, Gheorghie Petrovici şi Constantin  Petrovici la Iaşi, de la Ioan Alexandru la "Botoşeani", de la Gheorghie Caraghios, la  Grozeşti, de la Atanasie Crasa. IORGA, ARG, nr. 253, p. 237 1834 aprilie 7, Cluj.  
 237 "Gheorghie Trandafir, Dimitrie Trandafir, curatori sf. biserici neunite de la Cluj;   ..., pentru ajutorul ce li dă Braşovul. IORGA, ARG, nr. 254, p. 237 1846 ianuarie 18, Sibiu.  
 237 Vasilie Moga cătră protopopul de Braşov pentru a se opri luarea "diurnumului". IORGA, ARG, nr. 255, p. 237 1827 aprilie 15, Bucureşti.  
 237 Scrisoare de afaceri de la ... către birăul Ioan Hristu, la Braşov. IORGA, ARG, nr. 256, p. 237 1835 decembrie 30, Poiana Mărului.  
 238 Obştea satului ("birău satului Gheorghie Pîn., birău curţi Dumitru Ţogoe, Ioan  Căbăl, jurat al biserici, Coman Enescu gociman, Stan Pietroşanu jurat, Dumitru Oană  gociman, Ioan Zaherius paroh, Lontie Puşcaş paroh, Ioan Opriş adeverez") cer "să ni  să dea stîlpi de ştejariu din pădurea domnească să dregem stoboru pănă nu să strică de  tot", "a face 2 rînduri de odăjdii de mătase la sfnta biserică ca să avem la zile mari!,  "ceaslov şi molfelnic biserica n-are... Să facă milă să dea un ceoslov de care au eşit  acum la Boghici şi un Molitfelnic". La 1834 paroh era Ioan Iecherius şi notareş Ioan Toflan, boier de la Mîndra. Se plîng  că li se leagă rîmătorii în păduri, că, în loc ca omul cu doi boi să facă douăsprezece  zile, pîrcălabul li cere trei mai mult, etc. IORGA, ARG, nr. 257, p. 238 1838 iunie 21.  
 238 "Epitropia de şase mădulări ai opşti greceşti: Hristodul Mummiali, Nicolae  Iancovici, Demetrie N. Ruset, N. Athanasii, N. Parascheva, Ianachi Gachi, Vasilie  Partsor", îşi arată părerea de rău pentru starea bisericii din Vaşarheiu, dar nu pot să  ajute, avînd numai grija fundaţiilor lor. Se dau însă 100 de florini.  (Pe o parte greceşte, pe alta romăneşte.) IORGA, ARG, nr. 258, p. 238  
 238 Plîngere a iobagilor de la Sîmbăta-de-sus. 1. Pentru "un pămîntu în hotaru din jos, la şanţu de obşte al nostru ce îl vindem pănă  acuma şi ce 
 239 să căpăta de pe dînsul ne căbăveamu (sic) de cîte un necazu din cele  ce ne vin asupră pururea; acum l-au luat cu sila". 2. (S-a luat şi o poiană.) 3-lea. Căli mai lungi pre la Sibii şi la Braşov şi pre aicea în anii trecuţi, la alţi  arendaş făceam cîte o cale sau şi 2, dară acuma cîte 3 şi 4 căle... şi ne încarcă povară  foarte mare, cît abia sosim prin cîtă silă. 4-lea... Ne face de mai ducem şi cu spatele pănă înplinim cît va dînsul lemne. 5-lea. La dijma încă ne păgubeşte, că nu-ş ia precum să cuvine, ci pre domniia lui  îl vedem ca cum ar avea voe de oare unde să aleagă znopi şi altele, şi cei de  de-asupra şi dedesuptu nu-i ia; numai de la mijlocu clăi ce i să pare... Desleagă  znopu şi ia jumătate şi cel remas să resipeşte. 6-lea. Şumele ni le-au îmnulţit... Noi ştim că sfinta biserică e milostivă... Sîmbăta-de-sus. Popa Ion Marzan, Popa Ion Ispas, Eu Ioan Bucman, cantoru. Nica Niţu, Nicoale Botă, Ioan Petru Achim, Nica Pătroi, Nicolae Grama, Ion Pătroiu,  Barbu Haşu, Matei Cocoş, Mitu popi Samoilă, Moise N. Niţă, Moise Xoacăşu, Moise  Pătruacmi, Nica Cornilă, Nathuc Blende, Matei Ciocoi, Adam Hoacăş, Moise Şerban,  Anca Dobrea, Simion Botez, Bucur Nica Niţă, Grigorie Olariu, Adam Muraru, Moisi  Savu, Duca Florea, Matei al Diganei, Bucur Toacă, Nica Sîbii. Scris-am eu Ioan Pop dascalu cu zisa a toată obştea iobagilor. IORGA, ARG, nr. 259, p. 238-239  
 240 Din porunca cinstiti privileghiatei Cumpanii supt număru 86 înprenă cu domnul  arîndaşul am venit aicea în faţa locului dă Rău Dricului împrună cu birău satului şi cu  juraţii şi cu mai mulţi săteni din Poiana Mărului care mai în jos pre urmă să vor scrie  anume, la care loc s-au aflat şi alţi omeni dintr-alte sate streine, din Şinca Veche  şi din Ohaba şi din Şinca Noo, care, fiind de faţă aceştiia toţi, au publicăluit domnul  arîndaşul porunca de supt numărul 68, spuindu-li la faţa domnului Hohman Virghil  ca din ceasul acesta nu este slobod a mai săpa în hotarul Poenii Mărului şi cîtă matirie  din minărar să află scoasă, aceia în hotarul Poeni Mărului afară pre pămînt nu este  slobod a ridica, nice un logt a-l duce afară din hotarul Poenii Mărului, înpreună cu  oamenii dumnealui. Pentru care adeverim cele mai în sus scrise, că am fost de faţă. Eu Gheorhge Pîşău, birău satului Poenii Mărului, faţă. Eu Coman Banu jurat, faţă, Eu Bucur Bălan, jurat, faţă, Eu Bucur Zdrăilă, jurat, faţă, Eu Gheorghe Neculaiu, jurat, faţă. Eu Ion Mărin, gornic, faţă. Eu Dumitru Ţogore, birău curţi, faţă. Din Hohaba Cătane David, văcariu, faţă. Din Şinca Veche Ion Boeriu juratul. Şi Ion Boeriu cel mai tinăr din Şinca. Şi Ion Timariu, găitănar din Hohabă. Din Şinca Noo Ion Tretiul, brănişteriu. Ion Costandin din Şinca Noo. Şi Poenari iobagi: Ion Scort, Gheorghe Ilie Flenţ, Bucur Stanihini, Todor Zgît, Ion  Brateş, Vasili Zdrăilă, 
 241 Ion Mînecuţă, David Drăcilă, Todor Cofeiu, Bucur  Drăgoesi, Ion Clopoţel, Ion Bucov. Şi am scris eu Ion Flanda Popovici, fiind toţi de faţă. IORGA, ARG, nr. 260, p. 240-241 1834 decembrie 31, Poiana Mărului.  
 241 Cătră prea-cinstit Cumpanie grecească din Braşov şi stăpîna noastră cu  plecăciune arătăm pentru acest păcătos Bucur Foteci. În zilele trecute, Dechemvrie 15  zile, cînd au fost furtunile cele mari, au ars Duminecă sara spre Luni în mezul nopţi.  Fiind lăcuitori în deal, s-au pomenit cu focu pe dînşi, neştiind une-i uşa sau  fereasta de foc şi de fum. Apucînd tată-său acestuia să scoaţă o fată afară, să nu  arză, au căzut coperişu casi şi au ars acolo. De-abea au scăpat acesta Bucur Fotici cu  trupu şi cu soţia lui chendelă cu un copil în braţe, aprins de foc şi copilu şi maica lui,  cu mînile arse, cu un cuvînt la această jalnică întîmplare, şi sărăcie pînă în faţa  pămîntului. Să să milostivească Sfnta Troiţă prin dumniiavoastră cinstiţilor epitropi ca  să să miluiască acest nenorocit şi schilav cu ce vă va bine înţelepţi Dumnezeu. Rămîind prea-plecat şi supus al sfntii biserici greceşti din cetate. Poenari: Eu birăul satului, Gheorghe Bucur Ţteci (sic) Pîşeu. Eu Coman Banu, jurat. Eu Ioan Orzan, jurat. Eu Gheorghie Neculoiu, jurat. Eu Bucur Zdrăilă, jurat. Eu Bucur Golăul, jurat. Prin mine Leontie Puşcaşi, paroh, şi adeverez. Poiana Mărului, 31 Dechemvrie 834.  (Vo:) Cătră cinstita şi prevelighiita Cumpanie grecească din cetatea Braşovului  plecată cerere. IORGA, ARG, nr. 261, p. 241 1835 iunie 24.  
 242 În bordeiu din Părăul Dracului să află trei grămăzi: băna în fund mai mare, în  mîna stîngă o grămadă mică, în dreapta şi mai mică. Afară din bordeiu să află 9 lăzi  cu materie cu pămînt amestecată. În dosul gherdanii lîngă ston o grămăzoe de materie  materie şi una de pămînt amestecat cu materie. Spre dreapta, cum te sui, şi pre stîngă 2  mai numai pămînt. Şi stoniţa s-au închis şi s-au pus strajă, fiind noi cei în jos iscăliţi de faţă.  (O parte din cei de sus.) Venind aicea la faţa locului, la casa unde şidea domnul Hohman Virghil şi i-am  spus ca să-şi arate toate lucrurile mişcătore ce are în casă şi nice de cum n-au vrut  să le arate, zicînd că dumnealui va pune lacătul pe seama dumnealui, nevrănd să se  supue porunci, şi va fi toată paguba pe sama dumnealui şi, nevrănd ca să iasă din hotar  afară, l-au trimis cu omenii noştri şi au iscălit.  (Tot aşa.) 835, Iunie 24. Poiana Mărului. Părău Dracului. IORGA, ARG, nr. 262, p. 242 1840 iunie 10, Sîmbăta-de-sus.  
 242 Cătră prea-cinstita priveleghiata Companie ai stăpînitoarei noastre biserici  greceşti din Braşov. Noi, neamurile lui Adam Pătru, carele au slujit pre stăpînitorului prinţo, carele au şi  căpătat carte de scutinţă di spre slujba lui din mîna Mării Sale, ne jăluim la stăpînitorii  noştri domni că dînsul ne-au lăsat moşia noao ca, cînd va veni, să o aibă iarăşi, şi  domnu arîndaş ne sileşte de dăm pre fieştecare an 20 de zloţi, adecă pre 3 ani 60 de  nemţeşti: acuma facem slujba ca şi alţi pre moşioara lui.  
 243 Iobagi plecaţi, Anca Petri. Adam Petri. Matei Petri. IORGA, ARG, nr. 263, p. 242-243 1840 iunie 9.  
 243 Noi care mai jos ne vom iscăli ne plîngem la stăpînitori noştri ai sfnti biserici  greceşti din Braşov precum au avut la alţi arîndaş mai di de mult pentru oerit ce-am  avut un potor de oea care au trăit pe earnă în    Ţara-Rumînească, şi, de ar fi fost cît  de multe oi, dacă dam un miel, bani nu dam. Dar acum dumnealui ne ia de oae doi  creţar, dar acum ne numără zili şi ne pune şi sterpili în număr, şi tot capu ne ea doi  creţar şi din 50 de oi cu mei ne ia 3 miei. Şi mai avem doozeci de oi fătate şi am vîndut  mei în  Ţara-Rumînească, de am plătit datoriea care au făcut acolo peste earnă, şi  ni le pune şi acelea în număr la altele cu mei care-s de faţă acum şi ne ea doi creţar.  Şi, vinind oili acum la hotaru nostru, nu le-am putut aduce, că s-au mai prăpădit  şi am rămas dator, şi dumnealui au mînat oameni de ni le-au numărat şi acolo şi ne  sileşte să plătim. Dar acum ne rugăm la stăpînitori noştri din Braşov ai sfinti biserici să  ne ea sama a-i porunci ca să ne lase pe rînduiala care am avut pănă acuma domnul  arîndaş. Şi rămînem ai Măririlor Voastre mai mici şi plecate slugi, eu Mateiu Stănoiu locuitor,  eu Ion Dobrea locuitor, eu Ion Dobrea locuitor, eu Iliia Antimeia locuitor. Şi am scris eu, Niculae Puiţă, dascălu satului. IORGA, ARG, nr. 264, p. 243 1840 iulie 6/18, Braşov.  
 244 Raport de la Sîmbăta-de-sus. Terenul luat era pustiu, "care biraele satului şi cu bătrînii satului îl dedea la unu şi la  altu pentru băutură... N-au fostu locu obăgescu... Orcare din iobagi n-are putere a  coprinde locu pustiu care nu să ţine de heiu lui şi nu face slujbă, curtea ca stăpînitoare  au avut putere după legea ţerii a-l coprinde şi a-l hăzni... Acum au lăzuit obagii şi  pădure de 50 de cară de fînu cu paguba curţii... Pentru Poiana Sării... iera locu pustiu... şi totdauna drumarii ce venea din pădure trecea  cu vitele în grădina mănăstirii şi făcea pagubă şi de aceia l-au luat curtea... Sîntu datori obagii să meargă orunde era curtea lipsă, la Braşov, la Sibii sau la Poiană.  (Clăile se verifică să fie de 30 de snopi.) Ştefan Hagi Dimitriu arendatoriu. IORGA, ARG, nr. 265, p. 244  
 244 (Plîngere a sătenilor de la Sîmbăta-de-sus contra arendaşului. Pe lîngă preoţi iscălesc:) Birău înpărătesc Barb Antimiea. Birău înpărătesc Petru Petraşcu. Nica Conşoiu, bătrînu satului. Nicolae Preduşcă, jurat. Nica Antimiea, bătrînu satului. Niculae Botă, bătrînu satului. Ioan Iordan, jurat. Moise lui Zahiu Comînici, jurat. Ion lui Mihaiu Ruja, jurat.  
 245 Ion lui Ion Puiţea. Moise cumnachiu (sic) Andrei Toader. Nica Cornilă. Neculae Dobrea. Moise lui Ion Puiţea. Moise Petru Achim, Moise lui Adamu Sasului, Bucur Roşca, Moise lui Mihai popi,  Mateu lui Mihaiu popi, Simion Botoiu, Moise Nichi Niţului, Bucur Comănici, Ion lui  Pătru Achim, Ion Nichi Niţului, Mateiu Stăneiu, Iliseiu Popi, Moise Nichi Niţului,  Bucur Nichi Niţului, Mihaiu Comănici, Toma Toderel, Lazăr Comănici, Nica Vasi,  Nica Toader, Mitea Pătraşcu. Şi am scris eu Nicolae Puiţea, dascălu satului, cu zisa acestor oameni mai sus numiţi. IORGA, ARG, nr. 266, p. 244-245 1850 17 martie, Iaşi.  
 245 Gavriil Carpovici scrie greceşte către Companie. IORGA, ARG, nr. 268, p. 245 1850 aprilie 13/25.  
 246 Din corespondenţa lui Ioan Opriş. 13/25 April 1850. Se plînge că sătenii fac mori şi încalcă pămînturi. "Văz cum că Rumîni iaste foarte  îndrăzneţi în vremurile de acuma." 26 Maiu. "Poenarii o să mai pornească acolo o moară" şi vînd băuturi. "Şi ca să facă în  pismă nice nu să duc în cărcima curţi ca să bea, fără beau numai de la cărcimele lor; în  cărcima domnească numai drumari ce beau... Eu nu mă pricep ce o să fie din lucrurile  acestea". 4/16 Decembre. Autorităţile strică morile Poienarilor. 23 Oct./4 Nov. 1851. "Spui drept că mă doare inima unde văz atăta pizmă asupra  acestui iosag ce o au Rumîni de aicea cu toţi".  
 247 20 Dec./1-iu Ian. 1852. Explicaţie generală, faţă de acusări. În cutare loc i  s-a oferit mai mult, dar "cu gura moartă". IORGA, ARG, nr. 272, p. 246-247 1850 octombrie 11/23.  
 247 "Contractuş" a lui Ioan Banciu, Iacov Lascu, Dimitru Dagomir, Zahiu Blendia  cu Ioan Opriş, "prefectul moşilor domneşti din Sîmbăta-de-sus", pentru "parte  domnească de munte pă vara anului 851 cu zloţ umblători vinăr vorunc 250... şi 50 ocă  brînză şi 2 mici pe ales... Să să numere fără cuvînt de precină 20 Iulie a. 8, iară nefiind  suma la zioa numită să aibă chizaşu din jos a plăti, şi arvonă cu dat 15 zloţ". Scrie parohul Ioan Mardan. IORGA, ARG, nr. 273, p. 247 1860 februarie Sîmbăta-de-sus.  
 247 Matei şi Moise Cîrstea, Ion Ştefan jude, Gheorghe Bărbătoiu, Matei popa Iovu  şi Moise Popa Iovu, bătrîni, se roagă a se da unor oameni arşi de foc "trupini" de  lemne din pădure. "Iuon Borzia învezetoriu local." Pecete cu negru, cu trei copaci şi clădiri; în jur: "Sizill. comun, "Sambata Superioare,  1851". IORGA, ARG, nr. 274, p. 247 1860 martie 9, Poiana Mărului.  
 247 Preoţii Leontie Puşcariu şi Ioan Micu arată că prin testamentul său Grigore  Brîncoveanu li dăduse dijma pentru rugăciuni. "Rîndueala aceasta a scutinţei 
 248 de  dişmă a ţinut pănă la ştergerea cu desfiinţarea obăgiei, iară rîndueala şi îndatorirea,  rugăciunea din partea noastră a preoţilor să ţine pănă astăzi şi să va ţinea în adevăr şi  pe viitor". Cer, în loc, o leafă. IORGA, ARG, nr. 275, p. 247-248 1861 ianuarie 2, Sîmbătă Apuseană.  
 248 Parohul Ioan Mardan, unul din cei cinci fii ai preotului omonim, trebuind să  părăsească veche casă părintească, doreşte a i se da "batăr 6-8 tălpi (temelii) din  braniştia domniască pentru faceria unor nimestii". IORGA, ARG, nr. 276, p. 248 1773 ianuarie 10, Viena.  
 251 Comunicare latină a Guvernului că de acum preoţii Companiei greceşti sînt  supuşi episcopului neunit, dar cu voia de a-şi aduce, supt anume condiţii, preoţi "de  aiurea". IORGA, ARG, nr. 1, p. 251 1755 martie 5.  
 251 1755, la luna lui Martie, zile 5, la o gîlceavă care au avut în Cohalm  mărturisăşte Iuga Popa păcum au înjurat Pătru, sluga jupănului Toma Calfovit, pă  jupănul Antonie Panaiot..., zichind Petru că el poartă iataganul pentru jupănul Antonie  ca să-l tae pă jupănul Antoni. Aşa au mărturisit mai sus numiţii Iuga Popa cu frica  lui Dumnezău înainta noastră care n-am iscălit mai jos. Gavrilă ....  .... Pantazi Capriţ, maturi. IORGA, ARG, nr. 2, p. 251 Viena, 19 Mart 1779.  
 252 ... către Dimitrie Ioan Poschari, despre biserică, şcoală şi afaceri. IORGA, ARG, nr. 4, p. 252 30 octombrie 1779.  
 252 Mărturie a Companiei Grecilor pentru "Iani Stefani, fiind cumnat lui Ion  Şohanului şi tovaroş lui mai nainte pănă a nu aşeza să se puie vătaful Iordachie din  Cîmpina epitrop pe Ioan Şohanul pentru ca să adune oricîte datorii avea Iordachie la  Braşov, cu zapise şi fără zapise". E vorba şi de un negoţ cu "bumbacuri". IORGA, ARG, nr. 5, p. 252  
 252 Cinstite dumneata jupăne Hagi cu frăţească dragoste mă închin dumitale. Cu frăţeasca mea scrisoare, de alta nu sănt fără căt mai întăi viu cercetănd de buna şi  fericita sănătatea dumv. ca, aflăndu-să pă deplin, să mă bucur, dănd laudă şi  mulţămire cerescului Înpărat, cu a căruia nemărginită şi bogată milă şi noi ne afăm  sănătos. Al doilea fac ştire dum. pentru     nepotă-mieu chir Nica că, viindu-i  vremea de a să căsători, m-au poftit ca să-i găsesc o copilă. Deci am socotit să fac  îndrăzneală către dumneata, parachinisindu-mă de frăţiia şi teclifsizlicul care între  noi avem, pentru prea-iubita dumitale fiică, cocoana Bălăşica, de va fi bună veare   (sic) şi proniia dumnezeiască 
 253 şi cu voia dumitale, ca să să ectelesească această  săvărşire de încuscrit. Mă rogu să aibu cinstit răspunsu al dum. mai îngrabu depreună  şi cu foia de zestre şi, căt pentru voinic, vei lua dum. osteneală şi vei întreba pre multe  cinstite obraze, mai vărtos pă chir Leca şi pă chir Radul şi pă alţii şi o naghiorea va fi  urmare. Şi iarăş cum va socoti buna înţelepciunea dumitale de aceasta. Şi rămăi al dumitale ca un frate şi gata spre slujbe, Dumitrachi Papa Nicu. Scrisoarea vei trimite dumneata la chir Ion sin dumnealui jupăn Ion Vlad la hanul Sfeti  Gheorghie.  (Vo:) Cinstitului şi al mieu ca un frate dumnealui jupăn Hagi Barbul Cernăvodeanul,  cu frăţească dragoste şi cu bună aflare să să dea la Braşov. Această carte să o dai să o dea vechi (sic) unde scrie la Hagi Barbu. IORGA, ARG, nr. 6, p. 252-253 1783 noembrie 29.  
 253 Cu această carte să dă în ştire că la 3 a lui Decămbrie adecă Mearcur să va vinde  grădina al doamne Closiusoe, înpreună şi cu casă, carele este îaninte poarte Şcheilor, în  văcinătate grădinilor lui măcelarul Bel, care au murit, şi al domnului judeţului dnului  Şobeli, care aşijdere au murit. Cine va avea pofte de cumpărat aceiaş grădine înpreună  cu casă să se afle la zioa zisă la grădina sus numită. Braşov, la 29 luna lui Novămbrie a. 1783. Judăcate funogiilor de la Braşov. IORGA, ARG, nr. 7, p. 253 1784 aprilie 22.  
 254 Dumitale cu plecăciune mă închin, iubite frăţiorule Ene, şi cu Hs. anesti mă  închin şi poftesc în viaţă domniei la mulţi ani. Iubită pă tine în prate dumitale şi eu  vreai a întreba de bună fericită sănătate, la care aveme poftim dumisale. (Pentru  afaceri.) Moroşvaşar. Eu bun frate Enachie. IORGA, ARG, nr. 8, p. 254 1785 septembrie 11.  
 254 "Dumitru Ciurcu" arată că a primit 250 de "florinţi" de la "curaţi ai sfintei  biserici ai Bolgarseghiului". Îi va restitui "preoţilor şi juraţilor sfinte biserici". IORGA, ARG, nr. 9, p. 254 1785 octombrie 15.  
 254 Braşov. Dumitale chirie chir Zahario Nicolau cu sănătate mă închin. 1785,  Octomvrie 15, din Bucureşti. Cinstita scrisoarea dumitale am priimit, cele într-însa scrise bine am priceput.  Pentru întrebarea care îmi scrii şi mă întrebi, poftind să afli, am fost priimit scrisoarea  şi de la părintele duhovnicu (căruia spune-i închinăciune de la mine), aşijderea şi de  la chir Dumitru birău şi cealalţi fraţi, la cari mă rog să spui închinăciune frăţească,  sănătate. Fiindcă iaste încă neisprăvită pricina, pentru aceia nici n-am făcut  vre-un răspuns la scrisorile dumnealor. Dar acum vei şti şi dumneata şi dumnealor  că nu sînt singur la acest lucru şi nici că s-au făcut 
 255 vre-o vorbă cum că nu  iaste pentru Companie. A fi a Şcheenilor, Şcheeni au beserică. Aceasta se face să fie  înlăuntru în cetate pentru Greci cei streini şi pentru Companie, care n-au, şi şed în  case cu chirie grea şi înpreună cu însuşi gazdele ce au mueri şi copii, şi poate gazda  sau să vînză casa lui, sau să o dea zestre şi să-i scoaţă, precum iaste cunoscut  dumitale, şi le ştii, şi le ai văzut la zilele dumitale. Noi ne rugăm Dumnezeului cel sfînt  ca să fie Compania întărită, precum şi pănă acum, şi încă mai bine, şi atunci ne  bucurăm încă mai bine. Cine este acela care pofteşte paguba fraţilor lor? Dumneata  poţi pricepe mai bine şi decît noi şi decît cealalţi. Pentru aceia nu te supăr cu vorbe mai  multe, numai iar te rog, cînd vei auzi vorbind uni, după mintea lor, nu vorbă dreaptă,  să le răspunzi. Acestea acum, şi să-i spui închinăciune tutulor fraţilor şi prietenilor  de la mine, şi mă rog să nu se supere căci nu e-am răspuns la scrisorile dumnealor,  fiind neisprăvit, şi înştiinţare n-au avut. Gata deplin ca un frate, Panaghiot Hagi Nicu. Eu Georgius Nicolaus am scos copie dela originalu grecesc pe limba rumînească.  (Vo:) Cinstitului dumnealui chirio chir Zaharia Nicolau cu cinste să se dea la Braşov. IORGA, ARG, nr. 10, p. 254-255 1785 noembrie 16, Braşov.  
 255 De vreme ce întîmplare şi ceasul cel viitor al morţi iaste oamenilor nevăzut şi  necunoscut, numai la prea-puternicul Dumnezeu toate sînt cunoscute, dirept aceaia  şi ieu Ilinca Hagi Dumitrului Ciurcul, ca o păcătoasă, socotind precum, de vreme ce  niciun om nu iaste într-această lume care să vieze şi să 
 256 nu moară, pentru care  gîndind pururia înfricoşatul ceasul morţi, socotins mai nainte de sfîrşitu mieu, fiind cu  minte întreagă, ca să aşez această diată, avînd ieu voie cu ale mele direpte agonite care  de la răposatul soţul mieu Hagi Dumitru Ciurcul mi-au rămas, dup cum mai în jos  numesc, din care ce am priimit din bani am chieltuit am păgubit, cum mai jos cu  sufletul curat arăt: La anul 1757, Iun. 15, am priimit de la  cumnaţi miei în sumă,        rf. 2737,63. După moarte fiului mieu Dimitrie mi-a rămas, 1545,30.       rf. 4282,93. Deci, rămîind eu dintru acea vreme văduvă şi avînd aceşti bani, am fost dat  frăţine-mieu neni Opri pe rînd pănă în f. 2300, din cari bani păn în ceasul de acum  nu  mi-au mai dat nici capital, nici dobîndă. Acum dară, văzîndu-l la mare  scăpătare, să fie mult iertaţi şi de la moştenitori miei să nu aibă mai nicio supărare.  Deci ieu, nefăcînd, din vreme ce am rămas văduvă, niciun feli de neguţătorie şi căzînd  şi copilul Dumitru la betejală, nu puţin am cheltuit, aşijderea şi la răposare şi după  răposare lui, încă şi cînd am măritat pre fiica mea Măriuţa, osebit din ce au fost partea  iei, iară dintru numita sumă am chieltuit destul şi după aceia iară, căzînd  ginere-mieu Gheorghie la mare lipsă, în 9 ani am ţinut casa cu mare cheltuială, după  cum ştie fieştecare. Acuma dară, nerămîindumi din bani nimic fără numai din moşii,  adecă: casa, grădina, cinci pogoane de viie, poftesc, după cum am lăsat la fiicele mele,  şi mai vîrtos Paraschivei, ca la răposarea mea şi după răposare pănă la 7 ani, după  rînduiala bisericească, să poarte grijă pentru sufletul mieu, precum 
 257 se cade,  poftesc numai decît după răposarea mea să mi se citească sărindare 10 şi la tot anul,  păn se va împlini 7 ani, să se dea cîte un sărindari. Pentru care aceste trebuincioase  cheltuiale las casele mele ginerelui mieu Nicoli pentru ca să să dea aceste  trebuincioase cheltuiale, fiindcă şi mai nainte am loat de la numitul ginerele al mieu  Nicola rf. 200, după cum şi zapisul mieu arată, care această datorie iară din casă           ginere-mieu Nicola, încă şi uf. 192, care mai sînt ieu datoare, tot din casă să să  plătească. Grădina dară şi cinci pogoane de vie las la nepoţi, la amîndoo părţile.  Dichise ale casei să înpărţască fiicele mele amîndoo, fiindcă părticelele lor au priimit  după răposare tatălui lor. Aceste rînduiele mai sus numite, care ieu de bună voia mea  am hotărît, poftesc ca după răposare mea să se înplinească după cum mai sus am  rînduit şi, înplinindu-le, veţ loa de la milostivul Dumnezeu răsplătire şi de la mine  nevrednica roaba lui blagoslovenie. Iară, înpotrivindu-se cineva la aceste mai sus  hotărîte orînduiale, va cădea supt blestem. Ieu dară poftesc de la milostivul Dumnezeu  ca să vă dăruiască întru această lume pace şi dragoste, învrednicindu-vă şi Înpărăţii  cereşti. Care aceste toate pentru mai mare credinţă cu iscălitura mea şi cu pecete o  întăresc. Braşov, 16 Noemvrie 1785. Aceste mai sus numite după cum arată le am lăat ieu de bună voia mea.  (L. S.) Eu Ilinca răposatului dumnealui Hagi Dumitru Ciurcu am voit. Şi am scris ieu protopop Gheorghe Radovici cu zisa dumneaia Ilinca şi sînt martor. Oprea Floroiu martor. Eu Ioan Petcu, martor. IORGA, ARG, nr. 11, p. 255-256-257 1786 februarie 19, Sibiu.  
 258 Cinstite jupăne birău, înpreună şi cinstita Companie. Fiindcă Dumitru Dima,  Costandin Janli, Mihail Criştof şi Nicola Stefani au trimis la noi rugătoarea plănsoarea  sa, a căriia copie aicea acluduluită, din care mai pe larg veţi cunoaşte în ce să cuprinde  făcuta cererea lor pentru a putea face biserică în cetatea Braşovului, pentru care şi sl.  Maghistratului Braşovului să fi făcut representaţie la în. crăescul Gubernium,  rugăndu-să mai sus numiţi ca la aceasta să-i proptim, pentru aceasta dară vă  înştiinţăm ca să ne arătaţi: învoirea dumniavoastră a toată Compania iaste cu cei mai  sus numiţi pentru biserică au nu? au cum iaste? pă larg, cu toate ţircumştanţiile să mă  înştiinţaţi, cu toată arhipăstoreasca dragoste rămăind, de tot binele voitor, Ghedeon Nichitici. IORGA, ARG, nr. 12, p. 258 Iunie 1788.  
 258 Tocmeala împăciuirii.  
 259 1mo. Grecii burgării, cetăţenii şi ctitorii bisericii în r. slobodă cetatea Braş.  acum de curănd ziditei, anume Pan. Hagi Nica, Ghioca Stathie, Dimitru Dimu,  Costantin Gianli, Hristofor Mihail, Nicolae Stefani şi Manoli Calfovici, nicio volnicie,  nicio altă putere cătră spusă biserică loruş nu ş-au lăsat, afară din singură putearea  ctitorii, şi aceasta încă nu cu dezlipirea celorlalţi ai obştii greceşti soţii lor, fără ca  fruntaşilor cetăţenilor de Compania grecească deşchiliniţi mai vărtos a li să cuveni au  poftit, însă mai mult nicio deschilinire, nicio stăpănire decăt ceialalţi soţi ai Companii  loruş nu ş-au ţinut, nici nu ş-au închipuit. 2do. Ca toate lucrurile atăta spre ţinerea bisericii, căt şi spre chivernisirea veniturilor ei  într-o bună rănduială să curgă, să să numească 2 goţmani, unul tot în deauna din  partea burgărilor, iară altul den partea Com. Grecilor. 3tio. A cărora gocimani datorie va fi de spre toate veniturile aceştii biserici catastif a  ţinea şi a-ş da samă. Drept aceia Com. Grecilor şi dănşii bulgării Braşovului 2  epitropi voar alege, carei de la ştiuţii gocimani despre venitul şi cheltueli cuviincioasă  samă la o jumătate de an voar lua. 4to. Fiindcă cest de acum al Grecilor preot Hristofor Dimitrie de slăbiciunele  bătrăneţelor cu anevoe slujba sa a-ş înplini-o harnic a fi să cunoaşte, pentru aceia  obştea toată a Grecilor într-aceasta s-au voit ca altul nou preot cu voinţa de obşte  şi cu blagoslovenie preaosfinţitului al neuniţilor domnul episcop în locul dum. să să  aleagă, de a căruia oblăduire după urmarea înnaltelor răndueli obştea să sărguiască. 5to. Fiindcă numiţi burgări braşoveni cu zidirea bisericii aceştiia   ce-au cheltuit şi  au ostenit toate 
 260 spre slava lui Dzeu şi ajutoriul sufletesc le-au închinat, drept  aceia nicio răsplătire, măcar că soţiile Companiei greceşti ar fi întors, n-au pohtit,  fără numai cea mai de curănd al bisericii sfinţenie, ca să să poată folosi la dănsa. Aceste aşezămănturi a păciuirii de obşte dintr-amăndoao părţile, adecă şi a  burgărilor şi a toatei Cum. greceşti, ca întru toate aşezămănturile şi răndueli deplin şi  negreşit să să ţie şi nimic înpotrivă, sau acum sau      de-aciia înnainte, aeve sau supt  ascuns, să nu mişce fieştecine, noi şi rămăşiţa noas noi o încredinţăm într-atăta căt,  găsindu-să oareşcine care cu tocmelele acestea ale noastre s-ar înpotrivi, unul ca  acela din soţiimea noastră să fie scos şi lepădat. Pentru carea adeverinţă această  scrisoare a noastră cu obicinuitele peceţi şi iscăliturile noastre după cuviinţă şi dreptate  o am şi întărit în crăiasca slobodă cetate a Braşovului, la 5 zile ale lunii lui Iunie,  annul Domnului 788. Panaiot Hagi Nica. Ghioca Eustathie. Dimitrie Dimu. Constantin Gianli. Hristofor Mihail. Nicolae Stefani. Manoli Calfovici. Dimitrie birău Companii. Pană Ioan logofăt orănduit. Hagi Barbul. Costantin Antonie camăraş şi căpitan. Ioan Hristea, Burgări den Braşov neuniţi.  
 261 Într-ale lor şi ale celoralalţi de la Companie soţilor lor nume şi persoane. Aducăndu-să înnaintea mea cele mai sus scrise ale păciuirii orăndueli între bulgării  greceşti den Braşov şi între feţele Companii aşezate, în căt creştinescul un cuget şi al  unuia stăpăn între supuşi frăţasca una înţelegere să cade a să priimi, cu dragoste s-au  priimit şi de la mine mai vărtos, nădăjduind că amăndoao părţile înnaltelor răndueli de  la Prea În. Înpărăţie între ceale bisericeşti date deplin voar urma şi, în cătuş supt  pontumul al patrulea pentru alt preot sau pentru alt ajutor s-au cuvăntat, de cumva  cest de acum Hristofor Dimitrie s-ar adevăra că pentru bătrăneaţele sale singur  n-ar fi destul, de la mine acelaş feli de preoţi să voar care, carii după rănduelele  înpărăteşti nu voar fi opriţi. Pentru a amăndorora părţilor măngăere şi mai tarea întărire  a păzirii celor mai sus scrise cu iscălitura măinei meale şi obicinuită pecetiia mea 10 de Iunie această întărire o am adaos la Braşov Mai 31 Anno 788. Ghedeon Nichitici episcop al neuniţilor în mare prin. al Ard. IORGA, ARG, nr. 14, p. 258-259-260-261 1789.  
 262 Rezoluţie. După cererea neguţătorilor din cetatea Braşovului, Conzistoriumul celui neunit de  odată să porunceaşte 
 263 ca fără zăbavă să rănduiască un preot jeluitorilor pe  serbătorile Paştilor, însă acest fel de preot pe care iei jăluitori însuşi vor aleage şi cu  învoinţa tuturor după sunetul prea-înnaltelor porunci vor pofti. Iar gubernialis tranzlatorul Ghenovici de acuma înnainte nici de cum mai mult în  lucrurile conzistorialieşti să nu să amestece, care jeluitorilor încă spre uşurarea jelbilor  ce le au dat aicia la înştiinţare şi să dă. De la c. c. Gubernium în m. pr. Ardealului. Sibii, 789, April 1, c. n. Ştefan fon Hanestain, m. p. executori. IORGA, ARG, nr. 17, p. 262-263 10 Novembre 1789.  
 263 "Şpeţificaţie" de împărţirea averii bisericii. "Trei stihare de copii de mătase purtate, şase poale de icoane, adecă forhangieri, un  epitafium cusut cu fir de aur şi de argint, un policandro mic cu 12 lumini, o căldare de  aramă de botezat copii..., doao feşnice de alamă". Tot odată, la 21, se plîng episcopului Gherasim, ca "fundatori", că rămîne "biserica  păgubită şi işcoala neisprăvită". IORGA, ARG, nr. 18, p. 263 1789, Noem. 18.  
 263 Pentru treaba Companii Grecilor din Braşov noi, 3 inşi, am mers la înnălţatul  Gubernium şi am dat jalba în lucru capeli, lăsindu-se negustoria, şi pentru osteneala  noastră ne-au dat Compania după făgăduială ungur. f. 100, adecă o sută, care  adeverim cu iscăliturile noastre şi cu peceţile noastre.  
 264 1791, Ianuarie 2. Constandin Antoni (pecete). Panei Iohan (pecete). Georgius Nico Iohann (pecete). IORGA, ARG, nr. 19, p. 263-264 C. 1790.  
 264 Concept. 3 scrisori am trimis domnului la Beci păn acum, întru care am scris domnului ca să să  silească pentru toate ce am scris. atît pentru ca să fie numai Greci la voturi, iar nu şi  Rumîni, precum zic ţivişi că această biserică s-au făcut cu iscălitură rumînească şi  nu-i pot scoate; apoi iar ei zic că, de să vor scoate Rumîni, N. B., trebue să scoatem  noi şi pă Rumăni care sănt în Cumpanie, căt şi pentru parohu (ceva adaus sus), că ei au  gănd să aducă pă Haines. Şi spun iar ei cum că Haines să fi cerut această parohie a  biserici noastre iar să i să dea, şi au răspuns domni de la comisie lui: cum că această  cerere este cea mai lesnise (sic). Şi pentru toate ne rugăm să ne înştiinţezi cum şi ce ai  isprăvit aici şi, de merge treaba bine, nu te uita să cheltueşti şi v-o sută de f. mai  mult, ce păcum ţi-am scris. IORGA, ARG, nr. 20, p. 264 2 Ianuar 1790.  
 264 Iştanţiia Sfinţiilor Voastre din 29 Oct. anului trecut, 1789, pentru biserica cea  noao din cetate arătănd mule pricini cum că n-ar fi spre păgubire şi aţ dori ca să fiţ  unul dintre Sfinţiile Voastre acolo slujitori, acesta este răspunsul. Cum că Sfinţiia Voastră, 4 preoţ, aveţ la Bolgarsec 
 265 1033 de familii şi fără aceia  încă aţ mai căpătat acum şi dintre companişti care au case acolo. Aşa dară, destul  popor avănd, ba încă nici acela, după cum am văzut cănd am fost acolo, neputăndu-l  cuprinde cu slujba, ţineţ preoţi streini de vă ajutaţi. Şi, al doilea, cetatea supt Maeri  neputăndu-să afilia lui şi nici eu popă peste voia cetăţenilor la biserica lor poci a  răndui, aşa dară cererea Sfinţiilor Voastre nu poate avea loc, ce să daţi pace cetăţenilor  şi să nu vă mestecaţ la slujbele lor, că fieştecare om este slobod a merge la biserică  unde va vrea şi, de va da vr-un ban la biserică de pomană, aceia nu este plata popi,  ce ştolariul, şi acela ştiu că preotul Grecilor din cetate de la poporenii Sfinţiilor  Voastre nu va trage. Al Cucernicilor Voastre, de bine voitori, Gherasim Adamovici. IORGA, ARG, nr. 21, p. 264-265 Sibiiu, 10 Februar st. v. 1790.  
 265 Gherasim Adamovici dă ordin preotului Companiei ca, după ordinul  Împăratului, "Înnălţimea Sa vrînd a să griji şi a să înpărtăşi cu Sf. Taine", să se facă  rugăciuni la liturghie "pentru bolnavi" "şi molitva de la Moliteveanic, list 374, şi să  îndeamne şi norodul să roage Dumnezeu pentru însănătoşirea şi ajutoriul Înnălţimei  Sale în trei zile după olaltă". Copie. IORGA, ARG, nr. 22, p. 265 15 Mart 1790.  
 265 Ion Cornu şi soţia Stana ieau de la Petru Alexandru 123,64 fl.. "Şi pentru  încredinţare punem iarăşi 
 266 casele înpreună cu toate moşiile ce să află înprejur,  încă şi holda de moşie ce sînt ale noastre... Şi am scris ieu Vasilie Nan, logofătu cetăţii." IORGA, ARG, nr. 23, p. 265-266 De la 6 August 1791.  
 266 Tefter pentru datorie ce să află la Focşani, tot anume. La doftor..., la călţuni, O basma de bumbac,      " 25. O pungă de bumbac,      " 17. O păreche ciorapi nemţeşti,        1,6. O păreche cizme mari,      4,20. Potcovitu,       " 20. O stăclă rozol,       " 32. 4 1/2 coţi pănză,       1,14. 2 băzmăli,       1,20. 1 lanţi dă ceas,        2 " O păreche papuci,          32. O păreche mănuş,         20. 10 coţi Limţi,     22,32. Căputatu cizmelor,       1,24. 6 coţi Chişmarc pentru lepedeu,       1,32. 1 baston am luat,     " 20. O chisia de tutun,     " 10. O stăclă rozol,     1 " 3 părechi izmene,       4,35.  
 267 O şolvniţă de bumbac,         30. 1 chimir,         1 " 1 toc cuţite,         1 " De la Furnică de pă peşte,       1,42. Am lot o căciulă de la Pătru ciocoiu cu lei       10 " Blănitu căputului,        20 " O fotă mătase,            3. O alagia,            3. 1 tuţin cositor,       12 " O stăclă rozol pentru ce i-au dat calumisarăşu,       1,10. 10 alămăi,       " 20. La Haim, fratele lui Moisă,        17 " La Moisă Isidor,        15 " La Isidor din Bordei, bărbatu Rifcăni, mi-au rămas datori,         2,30. La popa Eftemie de la Cruci i-am dat înprumut,       1,20. La vameşu Zoia: 25 guri de ham,      4,25. La căpitan de poşte mi-au rămas       1,15. La Ion cărciumar de pă căpăstru,          18. La Maer Jidovu mi i-au rămas de pă marfă       2,20.  La băcanu de la Munteni un conţi hărtie prostă,       1,10. La Jidovu care au venit de la Brăila mi-au rămas       5,00. La poştămeşter au lot marfă,       5,38. La fratele lui Moisi Jidovu au lot marfă,       9,10. La Jidovu de la Cămpuri mi-au rămas, i-am lot o sucnă,         3 " La Simion Braşovanu 1 znop in,       3,20. La ofiţiru care a vinit acum, o sticlă rozol         1,5. La care au fost vameş la Munteni o sticlă 
 268 rozol,         1,5. La Mariia din trahtir mi-au rămas,    f. 6,14. 1 trihtăr de mijloc,        12 " La Maer Jidov me-au răams,          3 " La Boghina împrumut,        30 " La Simion înprumut,        30 " La căsapu 2 stăcle rozol,       2,16. La Jidovu Peisec care e de la Brăilă: 1 policandru,     f.   10. O păreche cumpene,       2,10. Mi-au rămas din socoteală           1.            f.   13,10. 200 bogoşe,          30. 1 coţi flispapir,          10.     14,10. La Moisi Jidovu, o răzătoare,       " 18. La popa de la Munteni, o cădelniţă mare,          5 " La Moisi Jidovu, oca calacan,          1 " Oca peatră acră,          1 " O răzăitoare,       " 18. La Costandin Ţarălungă, o potcoavă cu cue,       " 13. La căpitan Alicsandru Cruş înprumut,         7 " La doftoru o pălărie fain,          6. La Irimia de la Cruce i-am dat înprumut,      5,70. La gazda cu duchiana o sticlă rozol,        1,8. 1 stăclă balsăm,        1,5. La muiarea lui o păreche strim, La Jidovoica lui Pesac, 1/2 oca tămăe,      2,10. 2 sute ace muereşti,         12. După ţinte am luat,         40. De la Cruce la căpitanul Alicsandru 2 ocă cue de şindilă,        2 " 1 ceas de casă,        8 "  
 269 I-am mai trimes mărunţişuri,    15,20. O lădiţă,      3,20. La Simion Armeanu 1 conţi hartie,       20 " La Jidovu mi-au rămas după piper,         7. La misărăşiţa o stăclă rozol,       f. 8. La gazda cu dughenele 1 znop in,       3,10. La popa Ion de la Cruce: 1 funie,    par.12. 1 ploscă toc (sic),       1,20. Sare. La căpitan de poşte: 20 hamuri,       3,20. La spălătorie i-am dat,             1,20. Însămnare ce s-au trimes Alicsandru la Cruce tot anume: 1/2 ocă cue de şindilă,            1. I-am mai trimis mărunţişuri,     15,20. O lădiţă de săpun,       " 20. 1 ceas de casă,         8 " Pentru spălatu sucnilor,       2,20. O curea de trăgători, 150 ţinte galbine,       " 20. O păpuş sfoară,      4,20. 1 balsam,       " 20. 2 testele făşicuri,       " 18. 1 frău mare mocănesc,       2,20. La căpitan Ioiniţă, Zăbrăuţ: O păreche ciorapi,       " 30. La Simion Armeanu vecinu am dat împrunut lei       f. 50. De la misarăşu,       " 50. La misarăşu i-am dat înprumut  f.   100. 1/2 litră praf,       " 15.  
 270 1 stăclă rozol încă,       2,16. 1 detu au loat mueria lui,         1 " La misarăşu i-am făcut bine cu lei,         30. 22 galbini i-am mai dat. O stăclă rozol jupănesi. La Ion Giurgiuvanu i-am dat: 300 sforă. 1 ţol. O funie. Am primit lei       f. 44. 2 sticle rozol cănd la Rămnic. 2 după ce au venit misăraşu de la Rămnic, bani jupănesi,            2. La chir Simion, i-am dat înprumut              lei f. 16. La Antohie vameşu; 3 coţi chingă,         21. La tălmaciu au luat. 2 colţi (sic) pospapir,     1,20 " 1 conţi detu urdinari,        20 " 10 cole Făgăraşi,        10 " La fratele lui Moisi Jidovu oca cue de şindilă,       1,20. La misarăşu o sticlă rozol cănd au mers la Rămnic la jupăneasa dumisale, şi iar o sticlă  rozol. 2 potcove au loat,         30. O cămaşă,       1,20. La moşu i-am dat părale. O stăclă balsam,       " 25. O glugă,       1,30. 1 cămaşă,       1,20. La Agiu Armianu, 9 ocă cue,     12,15.  
 271 La Armeanu Marcu vecinu: O stăclă rozol,       1,10. O îrtie (sic) ace de cusut,            6. La fecioru gazdi: 4 ştranguri au luat. La Simion Armean vecinu de la chirie de la Zăbrăuţ,          2 " 3 frînghii au loat,       " 36. La Jidovoica care şade la Moisi Jidovu au luat de la Gheorghe: 1/2 ocă ghilială,       " 30. O paclă drămbe,         1 " La Ilie Jidovu. La comăndatu de aici. 2 conţuri pospapir,       1,20. 1 detu urdinare,        " 20 10 cole hărtie,        " 10 O păreche ţipeli,       1,30. La Papazol telaru i-am dat o păreche pistole să le văndă. 791, Săptem. Pă spălătorea are încă 2 luni să ne mai spele de la Septem. din 1/2 an, că au fost beteagă  şi o rumplă au tot mai mult. O cergă lei 3 f. La Marcu Jidovul croitor lei 3,20, de la Bacău. La jupănu Andreiaşi Armanul: 3 ceşti căte 220,7       f. 20. 4 frănghii       10,            1. 1 păpuşă sforă, 4,           4. 2 frănghii, 20   " La jupănul Druţu (?). Am luat la Braşov lei 200. Am luat la Lupu Jidov 400. La căpitan Alixandru iar 130.  
 272 Cela ce scrie bine scapă de bătae. Însămnare căţi bani am trimes la frate-mieu în Braşov. Lănă şi pei, de leif. 97. Lei bătuţi500. La jupănu Druţu i-am dat lei f. 3. La cărăuş i-am dat lei 8 f. 1 păreiche mănuşi, 1,10. Am cheltuit aici la Focşani cu cai şi cu sluga. Pentru un inel am plătit lei 11 f. La Lupu Jidovu am dat lei 200 f. Am mai dat la căpitan Alixandru din bani policandrului, lei 130 f. 10 alămăi, suma 280.  Cela ce faci pre îngeri tăi duhuri şi slugile tale pază de foc preste duşmani mei. Omul cel ce iubeşte vinul şi somnul acela este... ruda sărăcii. Foamete, unde-ai ernat? La jupănu Vasăle supat. De măncare ce ţ-au dat? Peşte. Că de păine mi să scărbeşte. Din prostiia minţi mele s-au pierdut calea credinţii. 60 de păpuş de şforă s-au luat de mini... Din bani lui Iacov... La plapomariu i-am făcut bine cu lei 5. La Gavril i-au dat Gheorghe 20 pe (sic). Depa... de la Cruce. Am dat pentru neşte forfeci ale lui Bălin croitor, 10 par. La Vornicu Costandin 2 parale. IORGA, ARG, nr. 25, p. 266-267-268-269-270-271-272 1791.  
 273 Dau adeverinţă mea la măna dumnealui chir Ion Stinghe precum eu am aozit  pentru fratele dumnealui Văsiiu precum că s-au fost băgat în osari la  Barcu-reghement şi am adus şi o carte de la Focşan la maică-sa pentru Văsiiu, că  au fost lăsat o carte la prăvălie cînd s-au dus în cătane şi cartea o-m văzut şi  o-m cetit, pecum să duce în cătane. De aceasta adeverez. Căpitan Bida. IORGA, ARG, nr. 27, p. 273  
 273 Să-i vezi găzdăşag... ce-mi făcea în casă..., îi vezi patu lui... lăsat unde  ştii... Să şezi cu mine să le plătim... M-am găsit în groapă astupat..., toate  le-am găsit. Of, greu de mine şi risipit, tul de mine, şi cu feciori polnav: unu de  sfrenţie, altu de boală. 
 274 Ce mă voi face, că rău m-ai blăstămat? De niciun năcaz  n-am să pat. Putuş dumneata şi socoti ce minune s-au făcut. Vezi, frate Iane,  nescai strae şi nescai piper şi nescai ocale lipsă, şi vino căt de curănd să vedem ce vom  face, că me-am ieşit din minţi, nefiind căine. Că eu tot nu le-am lăsat întru  necazuri şi m-am ridicat de la Ajud şi acum o să mă duc la Brăila şi pentru ce te rog  fă ata bine să am pă sama Odobeştului. De bine voitor, Ioniţă Stinghe, Şi să-mi trimiţ cizmele cele mari negreşit, că n-am cu ce umbla.  (Vo:) Cu dragoste frăţască să să priimească întru cinstită dreapta dumnialui iubitului  frate mai mare Ion Stinghe, la Focşani. IORGA, ARG, nr. 28, p. 273-274 1787.  
 274 Prea-înnălţata Gubernia au dat cinstitului Maghistrat ştirea pentru porunca ce  au venit de la Curtea Împărătească pentru neunirea cea necuvioasă ce au fost pănă  acuma. Aşa să se puie inscripţionul:  .... Pentru aceasta voia Prea-Înnălţati Curţi iaste ca să se înplinească această poruncă şi  să o asculte cu mare plecăciune. Braşov, Fevruar 28 st. n. M. Fronius. IORGA, ARG, nr. 29, p. 274 13 Iunie 1792.  
 274 Declaraţia Şcheienilor (Hagi Ioan Grecul, Zaharia Nicolau, Nicola Nicolau, Ioan  Lebul, Hristea Stoicovici, 
 275 Mihai Petcovici, Ioan Ioancovici Marcuş, Leca Reuţ,  Radul Rueţ, Şandru Hagi Şandru, Petru Alexandru, Dumitru Moise, Ioan Manea,  Barbul Cepescul, Teodor Ivan, Ioan Şohanu, Necula Ciurcu, Radul Jipa) că la biserica  din Cetate a tot slujit preot grec, învăţînd greceşte  şi pe copii lor. IORGA, ARG, nr. 30, p. 274-275 1793, Iunie 17, Braşov.  
 275 Dăm credincios zapisul nostru la mîna dumnealor, anume Luca Lecovici, şi la  dumnealui Biro Janos, precum să să ştie că am luat neşte marfă, adecă herărie  mărunţiş, lucrată, de ungureşti florinţi Rf. 630, adecă şase sute şi treizeci: de acum  pănă în şase luni de zile, să avem a-i da aceşti bani cu mulţumită. Şi aşa ne-am  legat cu dumnealor ca, vrînd Dumnezeu să putem bani a-i da mai nainte de termin,  să aibă a ne ierta la sută zece. Şi pentru mai adevărată credinţă m-am iscălit mai în  jos ca să se crează, întărind cu iscăliturile noastre, ca să fie de bună credinţă, şi să  avem a sta unul pentru altul. Gheorghie Petru, platnic. Ieu Costandin Petru platnic. Petru Gheorghie platnic. IORGA, ARG, nr. 31, p. 275 28 Iulie 1793, Făgăraş.  
 275 Dumnealui chir Panaiote Hagi Nica, noao în Hs. iubitului fiiu. Pentru chiria caselor pe fieştecare an bisericii a o plăti prin aceasta strîns ţi să  porunceaşte ca la fieştecare termin ale plăţii să o dai în mîna epitropilor 
 276 de noi  rînduiţi, dumnealor adeca Mihail Alexiovici, Mihail Cimbru şi Mavroiani Şofrani, spre  a urma cu dînsa după înştrucţia ce li s-au dat. Almintrilea îndrăznind a face, vor fi  perduţi banii, trăgăndu-te de iznovă a plăti, precum şi pentru neînplinirea poruncii a  da seamă.  Al Domnitale de bine voitor, Gherasim Adamovici.  (Vo:) Dumnealui chir Panaioti Hagi Nica, trebuinciosului negustoriu, cu  blagoslovenie să să dea la Braşov.  (Pecete roşie.) IORGA, ARG, nr. 32, p. 275-276 1796.  
 276 Raport al lui Gheorghe Pop. Aicea arăt la cine s-ar cădea pentru chir Petcu. La puntul ce arată dumnealui că sănt  om ciudat, pricina aceasta n-am putut ca să arăt înnaintea tutulor, dumnealui fiind la  Cămară la mine şi făceam marfă 
 277 reghiea pă numele mieu, şi, aducănd teancurile  de la magazin la cămară, băga marfă de cea oprită în teancuri, şi mie mi să scurta  vieaţa de frică, ca să nu caz în vr-o necinste şi să-m perz omeniea la vreme de  bătrăneţe, şi aşa am fost ciudat, că-l certam de ce să facă lucruri de acestea, care  trăesc şi legători (sic), şi eu căutam să trimiţ totdeauna cinste de unde mă temeam. Aşa la vremea betejeli fie-mea, au slobozit sluga dumnealui pistoalele în curte fără  veste şi s-au spăriat şi, întămplăndu-să acasă, am auzit şi m-am dus şi i-am  luvat pistoalele, şi i-am dat v-o 2 pălmi. Şi, venind chir Petcul acasă, sluga i-au  spus, şi i-au grăit, suduindu-mă, c-am avut noroc de nu m-au găsit acolea,  că mort m-ar fi scos din curte. Aşa dară să poate înţelege cine este ciudatu, de să  cădea să grăească dumnealui înpotriva mea aşa: eu aşa fel de laude grele de ar fi tocma  un strein vecin, încă n-ar fi putut să sufere vorbele acestea; apoi cum poate cineva să  sufere aşa vecin? Şi eu las la înţelepciunea dumneavoastră şi rămăn plecat: Gheorghie Pop. IORGA, ARG, nr. 35, p. 276-277  
 277 (Socoteli romăneşti.) .......................................................................................... 1 păreche cisme roşii feti   f. 1,56. 1/2 l. tort la pănză supţire       " 60. 1 lb. tort, iară,       1,08. .......................................................................................... 4 coţi panclică la bordele căte 12 bani       " 48. Am plătit la Chiva lui Constandin 52 coţi pănză,  căte 1 ban pentru nălbit,       " 52. ............................................................................................ Am luat 1 piatră de flos din tărg,       1,44. ............................................................................................  
 278 1 cretinţă roşe,       1,60. 1 păreche de stivil,       2,40. 1 păreche de hăinişore. 3 ¼ coţi halbă-tuh căte 84 bani, 4 1/2 coţi pănză căptuşală 20 bani, iară pentru făcut  am plătit       1,44. ............................................................................................ 3 coţi carton de şurţi căte 79 de bani. 2 coţi panclică persecie, " 9 " 1 păreche de papuci de la Raih, de mătase,       1,80. 3 coţi panclică nărămzată 12 bani. ...Un laiber, 2,26. ... 1 păreche de papuci cărămănzii de piele,       1,50. ... 1 păreche de nădraci postav care ni-au  cinstit la nuntă şi i-am plătit cu       7,42. IORGA, ARG, nr. 36, p. 277-278 1796, Noemvrie 24, Braşov.  
 278 Cu ajutorul lui Dumnezeu să se ştie foiţă de zestre ce dau fici mele Nastasia: 1 casa cu grădina langa dînsa care şed eu,    cu no. 107, casa în bani lei,        880. 1 vii, lei turceşti,      1000. 9 şire margaritar,        500. 1 pareche cercei,          60. 1 inel cu rote diamant,          75. 1 cu safir (barşon),          40. 1 deto cu robinuri,          30. 1 mintie de cadafta înblănită        130. 1 deto matasa prosta,        100. 1 sucna de stofa,          50. 1 deto alagia,          40. 1 peptar înblanit,          40. 1 midăr,          20. 1 sucna albastra,          40. 1 laibar,          20.  
 279 1 cal, şa şi mahrama de ginere,          60. 1 bunda înblanita,        100. 1 mahărama de după cap,          20. 3 şorţuri portate. 8 perini de portat. 1 plapamă de matase. 1 aşternut de pănza. 20 cameşi de portare. 1 panzatura lepedee. 6 ştergare. 12 şervete. 1 şorţ de matase. 3 sucne de carton portate. 3 şorţuri carton portate. Adeverez cu iscalitura mia. Gheorghi Pop. IORGA, ARG, nr. 37, p. 278-279 20 Mart 1797, "În Melenic".  
 279 Surorile lui Costandin Copano Sevlepo, "Vranina, Sculina şi Gherachina", "cu  glas învitat" fac epitropi, la 15 Maiu 1791, pe Geanli şi pe "Leonda Hagi Lascareos".  Pe Geanli îl fac epitrop şi după moarte, "fiind trecute de vărstă şi neştiind mai nainte  cea mai de pă urmă zioa şi ceasul morţii lor". Gherachina are un fiu la "Beligrad".  (Şi originalul grec.) IORGA, ARG, nr. 38, p. 279  20 Mart 1797.  
 279 "Gheorghie Haines, protopop Braşov", către "Nicodim Gheorghiu efimeris  Grecilor din cetatea Braşovului", cu privire în registrele "cununaţilor, botezaţilor şi  morţilor". "Frăţii Tale să 
 280 porunceaşte ca pănă de astăzi în 10 zile numiţii mai sus  cununaţi, botezaţi şi îngropaţ după asemenarea formulariului mie în limba rumînească  înscris să mi-i trimiţ..."  (Pecete cu coroană, cruce şi potir.) Se înoieşte la 4 April 1797. Din Sibiiu, la 26 Octombre, "Ion Popovici vicariş" o ceruse, după dorinţă, Guvernului,  în numele "Conzistoriumului neunit". Acelaşi scrie lui Nicodim, la 17 April (pecetea  episcopiei). IORGA, ARG, nr. 39, p. 279-280 Stupini, 1797, April 1.  
 280 Cvitanţie. De la dumnealui jupînu Costea Gianli, spre a pomeni 3 nume, adecă: 1 Costandin, 2  Panaiod, 3 Asana, am priimit la biserica Stupinilor florinţi nemţeşti cincizeci, adecă  Rf. 50, cu titula din avuţiia mortului Costandin Copan, ca totdeauna în biserica aceasta  la sfnta slujbă a-l pomeni mai sus numitele 3 nume. Cu aceasta adeverim. Ioan Eremia, paroh Stupinilor. Costandin Dobra, gociman. Bucur Iosif, gociman. IORGA, ARG, nr. 40, p. 280 1797, Avgust 16, Braşov.  
 280 Cu aceasta a mea carte de mărturie mărturisesc ieu cel mai jos iscălit în frica lui  Dumnezeu cum 
 281 că Mihali Dimu din Văleni şi Ioniţă Marcovici mi au zis din  gură ca să zic la canţilişti pentru zapisul a lui Costa Gheorghi posadariu, ce iera datori  Velicu Obrescov şi Gheorghe Nichifor, cum că l-au schimbat Compania, şi ieu nu  am putut să mărturisesc minciuni după cuvintele celor mai sus numiţi. Acestea cu  ştiinţă curată, şi să fie spre arătare adevărată, cu însuşi iscălitura mea.  (L. S.) Spiru Vasiliu adeverez, IORGA, ARG, nr. 42, p. 280-281 Sibiiu, 1797, Octomvrie 22.  
 281 Ci. jupîne Avrame, iubite frate. Scrisoarea dumitale din 20 a lunii aceştiia de la  Braşov o am priimit şi ceale scrisă am înţăles. Numai iştanţiia dumitale încă nu s-au  luat înnante, dară acuma au sosit vicareşul şi am nădeajde că mîne să va lua înnante, şi  pe mîne oi mai face una şi pentru jupîniasa Mariia, după cum me-ai scris, apoi te  vom înştinţa mai multe, fiindcă tocma acum ţ-am priimit scrisoarea şi mă grăbesc  pentru poştă, să nu rămîiu. Sluga Ioan Predetici. IORGA, ARG, nr. 43, p. 281 1798, Braşov.  
 281 După înplinirea vestirilor (de vor fi din doao sate într-amăndoao parohiile)  nefiind rudenie, cu învoirea amăndurora feţelor, ştiind poruncitele rugăciuni şi 
 282  zioa pănă la amiiaz vei fi slobod a-i cununa. Gheorghie Haines, adm. protop., Braşov. IORGA, ARG, nr. 44, p. 281-282 Braşov, 1799, Mart 4.  
 282 Să face ştire tuturor pentru averea ce au rămas a răposatului Ion Dan  neguţătoriul precum că să face concurs, şi să va vinde tot ce au rămas. Pentru aceia să  porunceşte tuturor creditorilor care vor avea să ia de la răposatul Ion Dan, sau cu zapis  sau fără zapis, să să afle fiştecare acuma, la 17 de Iunie,  la judicată, adecă la Măriia Sa  domnu judeţu ca să-ş arete datoria sa, cănd are să ia, că, care nu va merge la numita  zi, va rămănea păgubaş. S-au dat de la Maghistrat. Să face de ştire tuturor precum că la Ghimbav doao locuri de făn ale satului, sănt un  lăngă altul, acuma la 30 de Aprilie cu cochiovechii să vor da în arendă pe doi ani,  adecă de acuma, de la 30 de Aprilie, pănă la 1801, Aprilie 30, şi cine va vrea ca să le ia  în arendă să să afle la zioa numită acolo la Ghimbav. Braşov, 1799, Martie 30. S-au dat de la Maghistrat.  (Vo:) La biserică în cetate să să cetească. IORGA, ARG, nr. 46, p. 282 Şchei, 26 Mart 1799.  
 282 "Orfani copii, fii ai răposatului Costandin Antonie.  (Plîngere contra "fratelui cel cu numele numai 
 283 frate, anume Antonie Costandin.)  Dragostea şi iubirea de fraţi o descoapere cu carea ne lăsase, cînd s-au căsătorit,  lipsiţi de toate ceale trebuincioase vieţi. Acestea sînt mulţămirile pentru grija  şi slujba  ce am făcut noi cu dum., cu spălatu şi gătirea de mîncare şi alte multe trebuincioase ale  casi, iară Dumnezeu cel prea vecinic, nu după acel scopos au făcut, ci după  nemărginită mila sa, după cum strigă Sfînta Biserică neîncetat, care zice: Pre sărac şi  pre văduva va primi. Aşa şi cu noi, orfani copii fără tată şi mumă, au făcut, nu după  vredniciia noastră, ci după mare iubirea sa de oameni pănă în ceasul acesta ne-au  purtat de grije, ca şi soarele ce luminează prin voia lui, atîta spre cei drepţi, cît şi spre  cei păcătoşi, încît nu sîntem vrednici a mulţămi lui Dzeu. Putem dară să zicem fără  îndoială: Nu vă nădăjduiţi spre boiari, spre fii oamenilor, întru care nu este mîntuire.  Însă Mîntuitorul nostru zice ucenicilor săi: Întru aceasta vă va cunoaşte pre voi lumea  că sînteţi ucenici ai mie şi fraţi, deaca veţi avea dragostea întru voi. Dară cu noi nu aşa  s-au urmat... Pentru o vacă şi o viţea a Catrini... Pentru năem cere şi copilul cel  mare. IORGA, ARG, nr. 47, p. 282-283 Sibiiu, 18 Maiu 1799.  
 283 Maria Cărcaliţoae dă explicaţii în învoiala cu soţul. "Dintre pruncii ce avem,  feciorul cu partea lui să fie la mine, tată-său, iară fata cu partea ei să fie la mine,  muma ei, însă eu, muere fiind, ca să nu mi să primejduiască această parte a mea şi a  featii, la mîna mea să nu o ia, ci volnic să fiiu sau la bărbatul mieu sau,  neplăcăndu-mi acolo, la alt loc siher a o ţinea, şi numai robănd (sic) a o priimi. ............................................................................................  
 284 Iară, fiindcă eu, muerea, în cinci, id est 5 zloţi, nice pe mine nu mă pociu hrăni  şi înbrăca, necum şi prunca, aşa de acuma încolo pănă a ni să da parţile afară să trăim  din dobănda lor, 10 zloţi să să plătească pentru intertenţie. IORGA, ARG, nr. 48, p. 283-284 Braşov, 29 Octombre 1799.  
 284 Un număr de Greci, cu juratul notar, arată că la 1797 Dimitru Dima a luat cheile  de la casă şi a închis-o fără drept. "Şi parohu grecesc nu au slujit o săptămînă în  biserică, încă au vrut să miargă de aicia, să ne lese". Se decide deschiderea casei. IORGA, ARG, nr. 49, p. 284 C. 1800.  
 284 Constantin Gheorghe Carcalechi pune întrebări unei slugi care fusese "în Ţara  Unguriască-de-sus 
 285 la Naghi Sîmbătă" şi trecuse la Braşov. "Duca  Melencovici m-au credetăluit şi cu bani gata de-i schimbam în Ardial galbeni şi  crontaler cu banco-ţedule. (Făcea comerţ) cu vegsle cu terminuri de 15 zile, care  aceste scurte terminuri mă silia la plată şi mă îndemna nevoia şi mergem afară pe la  tîrguri cu mare cheltuială, şi vindeam marfa cu mare pagubă". IORGA, ARG, nr. 53, p. 284-285 1762, Noemv. 7.  
 285 S-au ales în săborul nostru Cumpanii Grecilor de la Braşov că pentru sacul de  arnici roşu ce au luat Paraschivu Arnăut de la Ion Boghici, şi s-au pus Petcul  Şetrariul cizeş, să dea bani în 30 de zile şi, zicănd Petcul Şetrarul şi nişte vorbe  deşearte, care mai jos să vor scrie, s-au întîrziiat vremea de n-am dat bani păn  acuma, dară de astăzi în 15 zile hotărăm să-i plătească fără de nicio greşală. ............................................................................................ Deliberatum. Pentru vorbele care au grăit Petcu Şetrariul spre necinstea lui Ion Boghici hotărăm să  dea Petcu birşag la beserecă 10 ocă de undelemn şi să să înpace amăndoi ca creştini şi  ca fraţi, şi pentru căci au ocărăt pe calfa cu pecetea în mănă, cănd au mers să-l  sorocească, să dea iară la biserică 5 ocă de undelemn birşag, şi, fiind acum întăim  s-au hotărăt greşala pe uşor, dară, jeluindu-să şi al doilea şi altcineva, va fi  birşagul mai mare.  ....  ... Zanfir Marco, Hristea Mihail în loc de notaroşi. IORGA, ARG, nr. 54, p. 285 C. 1800.  
 286 Înpotriva răspunsurilor dumnealui socrului mieu Gheorghe Popa.  (Bani de dat la "Sfetagora". Ceruse a fi "păstuit" ("păstuire"). La nuntă au fost "zece,  doosprezece părechi de oameni, fiind toate eftine la acea vreme" (cu şase ani înainte).) Eu aşa ştiu, după legea ţări, mai ales trăind părinţi şi aflăndu-să în minte şi în stare  bună, părinţi căsătoresc pă copii şi le poruncesc, iară nu copii să poruncească la părinţi,  că dumnealui din copilărie ce i-au dat Dumnezeu au căştigat săngur bani cu  osteneala dumnealui, iar nu copii. Petcu Văr...  (Altă expunere a aceluiaşi.)  (La nuntă), după cum i-am şi arătat întăi precum că mie masă mare nu-mi trebue,  fiindcă n-am rudenii, nici pretini a chema; să facem numai cu cafea. Aşa dumnealui,  zicănd că: sănt voi să cheltuesc fiindcă o am să-mi cinstesc neamurile şi pretini mei,  la această cheltuială nu vei avea nicio pagubă sau altă osteneală, aşa şi eu, văzănd pă  dumnealui, l-am lăsat în voia dumisale să facă cum va vrea. Dară eu atăta stau la  mare mirare pentru această cheltuială ce arată la veselie, că acolo în casa dumisale mai  mult nu încape de căt 10 părechi sau pănă în 12 părechi de oameni... Nici o sută de lei  nu s-ar fi cheltuit... Eu nu mă pui înpotriva pravili, iar dumnealui, stănd înpotrivă,  după cum va arăta pravila să va cerceta după lege... Să cunoaşte lucru că aicea este  numai o pizmă şi o zavistie. IORGA, ARG, nr. 55, p. 286 C. 1800.  
 287 Concept.  (Protopopul), întrebat cu privire la preotul Radu Verzea din Bocifalu, chiamă pe  David Samoncel, Radu Comşe, Ioan Manole, Stoica şi Ion Cîrstoloveanu, Ioan Costea,  Ioan Pascu, Văsiiu Tabără, Ioan Muscanu, Ioan Trăistari, Dragomir Lecică, Pascu  Buzatu, Radu Sasu, Micu Ciopagă, Ioan Satar, Ioan Cenuşe, Cîrstea Gîlă, "ştiind pe  Sfinţia Sa neamesnicul acestui Scaun protopopesc şi parohul din Satul Lung că este  cunoscut în rînduiala arhitecturii, precum şi cu dreptate şi priceput întru purtarea  cheltuelilor lucrurilor acestora", lucrînd aşa chiar în Satulung. IORGA, ARG, nr. 56, p. 287 C. 1800.  
 287 1-iu Februar, "la vama din susu". Radu Jipa chiamă la judecată pe tovarăşul Andrei Ion. "Eu l-am cheamat să vie la  vamă şi n-am vrutu şi zice să viu la Braşov să stăm la judecată şi eu, de mă voiu  băga la lăzăret, chealtuiala tot de la dumnealui va să fie". IORGA, ARG, nr. 57, p. 287 C. 1800.  
 287 (Jurămîntul preotului grecesc din Braşov.) Jur eu... în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfăntului Duh, al Maicăi Precesti şi al  tutulor sfinţilor că de acum înnainte să fiu credincios al chesaro-crăeştii 
 288 Măriri  în toată vieaţa mea şi supus poruncilor înpărăteşti şi ale Companiei; (alta: şi la totă  ajutorinţa ei); aşa să-m ajute Dumnezeu. IORGA, ARG, nr. 58, p. 287-288 Iulie 1800.  
 288 Cercetare pentru Mihai Popovici şi Maria Carcaleţoaia.  (Chemată acasă, află pe soţ.) Şi, cît am întrat în casă, dumnealui mi-au zis:  liapăda-ţi salipul, şi eu am răspuns că-l voi lepăda, că nu iaste al mieu, ci ieste al  Tinchii. Şi n-am apucat ca să mă desbrac şi m-au apucat de m-au trîntit jos şi  mi-au pus genunchi pe spate şi m-au dat cu capul tot de pămînt şi striga că mă va  junghia. Şi atuncia am început a striga: tulvai. Şi părul din cap mi l-au tăiat cu  cuţitul şi m-au tăiat o ţiră şi la cap.  (Răspuns.) I-am spus să meargă acasă, cu portu cu carele te-am luat întăi, după  cum iaste rînduit de la cinstita Companie... Nici în gînd n-au avut ca să vie la mine  acasă cu frizurii... Aşa se cădia ca după un bărbat şi, să fi venit după mine, ieram  să-i zie cu frizuri să nu vie şi ieram să-i zic în uliţă să vie cu v-o doi, trei popi  şi v-o doi, trei neguţitori să facă întrebăciune pentru ce iaste pricina noastră de nu  putem trăi noi amîndoi de atîta vreme, şi m-am pomenit cu dumneaei în casă. Aşa  dară i-am zis: cu frizurul acesta şi cu părul strein în cap la ce ai venit? şi atuncia  i-am zis: desbracă-te şi 
 289 îţi strică frizurul. Şi dumniaei au răspuns cu gură  mare că şi barocarii îi trebue, că aşa îm porunceşte cinstitul Conzistorium şi dumneata  n-ai ce-mi porunci la frizurul mieu. Aşa m-am mîniat şi eu la vorbele acestea  şi am apucat-o de păr şi am pus-o jos şi am scos federmeseru şi i-am tăiat  părul şi, ferindu-se ca să nu-i tai părul, am ajuns-o cu federmeser la deget,  aşijderea şi la cap, şi i-am dat şi v-o cîţiva pumni şi, pănă i-am tăiat părul, era  uşile şi fereştile deschise, şi, după ce i-am tăiat părul, am lăsat-o în voie şi s-au  dus". IORGA, ARG, nr. 60, p. 288-289 Bucureşti, 23 Octombre 1800.  
 289 Scrisoare a lui Trandafir Chiriţi. ...Fiind şi turburarea aceasta care aţi auzit şi aici, nu s-au lucrat au se vede că nu  i-au plăcut şi nu au dat-o la negustori, carele pentru această turburare s-au dus  cu Arcudoaia la Buzeu... Pentru vama pcheilor acum o auz de-m zici; ieu chiriile şi  vama nemţască am plătit, iar vama rumînească nu. (N-a făcut o plată) din  nestatoriile vremi, văzînd că toată lumea se duc cei mai mulţi, şi alţi au care gata pe  lună tocmite; i-am ţinut ca, Dumnezeu să nu dea, de va veni vre-o silă şi mă voi  duce undeva, să aib în sinul meu măcar pentru pită... Fă bine de-m trimite straiul cel  alb, că mi-e frig, şi salteoa mea şi mindiru cel mic şi felinaru... IORGA, ARG, nr. 61, p. 289 1801.  
 289 Cinstite părinte protopope chir Gheorghie, Porunca cinstitului Conzistorium de la 17 Noemvrie 
 290 1801, n. 1030, întru care să  porunceşte ca preotul nostru să nu umble cu crucea mai mult decătu odată într-un  an, adecă la zioa botezului, am văzut-o şi dau totu reşpectu. Dar această poruncă noi  aşa o înţelegem că înnălţatu Gubernium va fi socotit că umblarea cu cruce de patru ori  într-un an ieste den lăcomiia şi pentru căştigul preotului şi peste voia nostră; dar nu  bine s-au înţeles deca s-au înţeles aşa, că aceasta este un obicei vechi şi în toată  luma la Beserica Răsăritului. Şi nu preotul pentru dobănda sa umblă cu cruce, dar noi  îl pohtim pentru ţineria obiceiului şi a evlavii sfinţirii caselor nostre şi fără de nicio  greotate a nostră. Pentru aceasta te pohtim pe Sfinţia Ta ca să nu ne stai înpotriva  obiceilor Biserici nostre şi cu măhnire nostră ci să dai voe ca să umble preotul nostru  măine cu crucea şi după aceasta vom ruga pe înnălţatu cr. G. ca să ne lase acesta obicei  în putere. Şi săntu Al Sfinţii Tale de bine voitor Dimitrie Nicolau, bireu Cump. Braşov, 1803, 13 Sep. IORGA, ARG, nr. 62, p. 289-290 1803.  
 290 Scrisoria Companie de la 26 April anul curgător, în care cereria Companie ieste  a nu scrie catastifele 
 291 nemţeşte sau ungureşte am priimit şi dăm slobozenie ca să  fie în limba greciaşte, din pricinele care a dat înnainte Comp., dară cu aşia condiţie să  păziască judeţu şi juraţii Comp. ca să să scrie după regula ce s-au poruncit, că, dacă  cumva ar veni vreme de ar trebui a să întorce în nemţeşte sau ungureşte, să să găsiască  după poruncitele reguli, iară, dacă nu va fii după regula poruncii, judeţu şi juraţii  Comp. va răspunde. IORGA, ARG, nr. 65, p. 290-291 1803, April 4, Braşov.  
 291 Cu plecăiune mă închin dumitale jupăne Iancule; 1803, April 4, Braşov. Cu plecata mea scrisoare cătră dumneata n-am a lungi fără decăt mă rog de  dumneata ca să faci acest bine să mă ajuţi acum odată să scap dintr-acest necaz, că  foarte m-am săturat de sălaşul acesta, că de domnu ţucămeşter sănt plătit de tot,  numai pentru neşte cizme şi pentru neşte pănză am mai rămas datori cu florinţi  nemţeşti Rf. 5. Pentru aceia mă rog foarte ca să-ţ faci pomană să nu mă pui la uitare. Aceasta şi rămăi al dumitale mai mic şi mai plecat de bine voitori: eu Dumitru Pop. IORGA, ARG, nr. 66, p. 291 1806.  
 291 Socoteala copiilor a lui Hagi Iohan Bobescu, la feştecare copil ce capital s-au  ales, de la anno 1801, 7-a Aug., pănă la anul 1806, 1/2 a Martii, şi ce scule se vine la  fieştecare copil, cum arată. ............................................................................................ ufl. Sculele.  
 292 O casă cu tot locul afară în Şchei, în uliţa  Furcoaie n. 108,     5000. 1 inel cu un smaragd necioplit şi cu diamanturi,      12 1/8.  1 tavă de argint poleită cu aur, trage loţi      12 1/8. 1 stropitor de argint glatt, trage loţi         5 1/2  1 perechie solniţe rătunde de argint. 1 candelă de argint turcesc. 2 galbeni cu trei cornuri şi unul cam lung. 1 toc cu 6 perechi cuţite, furculiţe şi linguri, împreună şi 2 linguri mari de argint. 13 linguriţe de argint mici. 1 pereche cuţite de argint. 1 pereche copce mici, cu rubinuri şi un smaragd. 1 farfurie mică pentru dulceaţă, de argint. 1 copce de aur cu zmalţ, şi cu un diamant. 42 de galbeni înpărăteşti într-o salbă. 1 icoană Naşterea cu sadef. 11 talere de cositor. 12 sahane mici. 3 tipsii mici cu margini. 2 tipsii lungi cu mănuş. 3 filigene fără de farfurii. 1 ceainic ordinar cu aur. 1 ibric de marmure aurit. 1 detto mai mic. 1 cutie de marmure pentru zahar. Pentru fiul Ioan.  (Inele, etc., obiecte ca mai sus.) Tămîier de argint slab. 1 pereche de snole de argint. 8 ştucuri de castroane şi talere. 3 castroane cu capac de zup.  
 293 2 farfurii luguiaţe pentru mezelicuri. 3 farfurii rătunde înpletite pentru poame. 2 farfurii pentru hrean kukezel. 6 farfurii pentru poame în forma foaie de zmochină. 6 farfurii lunguiaţe pentru friptură. 11 păhare pentru vin Tocai cu scaun. 24 detto mici pentru rozol. 1 caranfile de cristal cu flori aurite mari. 1 ceas de părete fain. 2 oglinde de cristal mari. 6 sfeşnice de cristal cu flori. 4 chipuri din jos de oglinzi. 1 icoană Mutter Gottes aurită cu pervazuri. 2 detto de hîrtie de la S. Agora. 1 canapea cu damasc roşie cu 12 scaune. 12 scaune vechi de piele. 1 casten de lemn de stejari fain cu sticle. 1 masă pentru scris. 6 scaune de lemn vechi, zugrăvite. 1 masă de lemn mare cu 2 cornuri. 1 cufăr cu piele. 1 căruţă acoperită. 1 piuşor mare înpreună cu pisălogu. 1 cumpănă de aramă. 1 do. cu marginile aurite rătunde. 1 chipuri de piatră. 1 tavă de mijloc de cafea. 1 icoană mare Ierusalim. 1 icoană cu argint de mijloc. 1 detto Maica Precistă poleită cu aur şi cu coronă. 1 detto a S. Troiţe cu hîrtie şi cu pervaz. 1 canapea cu postav galben cu 12 scaune.  
 294 1 divan de lemn vechi. 1 parsechi ordinar de sticlă, văpsit. 1 mescioară mică de scăndură. 1 pat vechi de brad, care se deschide. 3 de. mic pentru copii. 2 mese de lemn ordinar. 1 ladă mare zugrăvită şi legată cu fier. 1 şa turcească vechie înpreună cu tot tacîmu. 1 tavă de aramă mică. 1 răcitoare de fier. 2 acopereminte de aramă mici. 1 lampaş de bleh stricat. 1 biniş vişiniu de postav neblănit. 1 carte ..., în 2 tomuri. 1 detto ..., Procopie. 1 detto Geographia Meletii. 1 detto .... 1 detto ... în 2 tomuri. 2 scăunele pentru lighiane. 1 cutie de zahar de her alb. 1 căldare mică de aramă. 1 tăciunar de hier mic. 1 ibric înpreună cu lighianu de aramă. 1 kensch de aramă pentru apă. 1 1/2 ocă aramă. 2 tave pentru cafea, poleite, de argint. 1 morişcă de cafea, de lemn. 5 flori pentru mandeltort. 1 giubea cu ghermesut vînătă cu zardavale. 1 do de siak portocaliu. 1 misadă de pîntece de vulpe. 1 biniş de postav verde vechi. 1 carte ... 4 tomuri.  
 295 1 do ... în 6 tomuri. 1 do ... a s. cetăţi Ierusalim. 1 carte .... 33 fel de fel de cărţi. 1 scaun pentru păhare. 1 căuş de aramă pentru apă. 1 ibric pentru ciocoladă, de aramă. 1 paplomă de atlas cirmizie. 1 casă de her, adecă o ladă la boltă. 1 chip al Împăratului Iosef. Theodora.  (Juvaiere:) 1 Perechie de cercei holtmodi cu granate şi mărgăritar. 3 boculare vechi cu zmalţ şi cu granate. 2 loţi de mărgăritar mărunt. 1 gherdan cu mărgăritar şi cu granate. 3 năstrăpi cu capacuri. 1 tas de farfurie vinete cu marginile aurite. 1 farfurie înpreună cu taleru pentru ponci. Sfeşnice de cristal glat. 15 chipuri cu pui. 1 icoană legată cu argint mică în boltiţă. 1 detto Mutter Gottes, de cristal, mică. 10 chipuri cu pervazuri fără de sticle. 1 parsec de lemn pentru scrisori. 1 revari de aramă care spală carnea. 1 pereche piuşoare cele de mijloc. 1 hier pentru haine, Bügeleisen. 1 vătraru de hier. 1 mintie de barson roşu cu profil de samur de Beci, muierească cu cercheleburi de fir.  
 296 1 do de barson negru cu profil de zardavà. 1 chieptar de stofă albastră cu profil de zardavà. 1 do. de barson nărămzat cu aşijderea. 1 sucnă de creditor galbenă cusută. 1 carte .... 1 detto ... în 4 Evanghelii. 1 detto .... 1 detto ... în 2 tomuri. 1 cutie de cafea cu spirt. 2 cutii de hier alb pentru ceai. Ecatherina.  (Juvaiere.) Ceainic fain de farfurie cu flori verzi. 4 tave mai mici pentru jucatu cărţilor. 3 chipuri de ipsos. 1 her de cîrnaţi. 1 carte .... Nişte cărţi .... 1 carte .... 1 carte .... 6 zarfuri de tumbac. 1 pereche cămăşi şi izmene de ginere, cusute. IORGA, ARG, nr. 67, p. 291-292-293-294-295-296 1807 şi alţi ani.  
 296 Chitanţe de ajutor de la "Stana răposatului Simeon Ivaşco", de la ... (din  Xeropotam) (şi 1799), de la .... (1805), de la ... (1810), de la ..., de la Ana  Ardeliana, "Radul Turcul" (1800), "Ecaterina văduva răposatului Toma Cojocaru",  "Marina 
 297 a răposatului Petru Peligrad", "Mariuţa al lui Ioniţă Fleşer ot Făgăraş",  "Stana Ivăşcicoae", "Gheorghie Ravul din Sibiiu". IORGA, ARG, nr. 68, p. 296-297 1808.  
 297 Diată. De vreme ce sfărşitul aceştii vieţi omeneşti iaste neştiut, încă nici îngerilor cunoscut,  aşa eu Hagi Mihali Bojină, ce sănt născut în Bitoliia, văzind neputinţa mea, am socotit  mai întăi pănă sănt cu minţile întregi să-mi arăt cugetul mieu, cum las cu sufletul  mieu a să înpărţi mult puţin ce am după cum la vale voi însămna, asupra cărora las  epitrop pe dumnealui Paul Gheorghe Guta, ca să-i rănduiască după ce-i va priimi  după unde sănt, adecă de la jup. Hagi Enaiche Bercolu în Adrinele, ce are tovaroş pe  Gheoghe, la Gumurchan are magazii la Izmir. La aceştea am, după cum să arată din  scrisoarile ce sănt lăngă mine şi din bani aceştea să să dea la Sfăntul Mormînt tl. 300 şi  ceialalţi la casa părintească, la maică, taică şi fraţi, suror să înparţă. Are şi aicea la  Braşov puşi la tovoroşie după cum arată zapisul tl. 1500 şi iar cu zapis de tl. 142,  aceste sănt la măna chir Nicola Chiru, şi ce să va aleage dintr-ănşii bune să să dea.  Dintr-aceştea are să dea lu Oncea Croitoru 33 lei şi lasă şi la săraci tl. 100, să să  înparţă, la sluga Dumiru îi lasă să i să dea din această sumă lei 50. Şi, iar, dupe mortea  mea să mă 
 298 îngrope cu toate cele ce să cade cu cinste creştinască, şi după aceia  slujbele, parastase după obiceai şi pomana în soroace, pănă la anul toate să să facă. Şi  apoi ce va prisosi, iar numitul vechil să-i trimiţă iar la părinţii. Şi iar aicea să dea  vechilul la o fată săracă 50 şi unde va mai socoti iar ceva, apoi aicea bani gata, tl.  nem., fără armele şi hăinişoare bune, reale, să-i înparţă pă la săraci acesti. Las  pentru sufletul mieu aicea să le dea mai sus numitul vechil jup. Gheorghe, şi  Dumnezeu să-i priimească osteneala şi să aibă pentru ostenitor să dea şi la aceia tl.  100 şi căt va socoti că e drept. De aceasta pun degetu sau pecetea mea lăngă numele  mieu ca să să crează oriunde şi oricănd. Deosăbit mai am cheltuială la lefi lei 18 şi la  cocoana Iula pentru că l-au căutat îi lasă lei 50. Braşov, 1808, Avgust 21. Hagi Mihali Bozina las cu sufletul mieu.  (Pecete roşă cu XM ... 1808.) Înnaintea noastră: Dimitrie Eremia, preot la Braşovul Vechiu.  .... Şi am scris eu Ioan Radovici, fiind rugat de numitul Hagiu şi mart.  ....  (pecete.) IORGA, ARG, nr. 70, p. 297-298 20 Ianuar 1808.  
 298 Socoteli de cordovane la "Cămară" şi la Goceling. "Pentru aceste trei condeae care să cuprind în datoriia 
 299 de la Viena, în  cordovanele de la Cămară şi în urez (sic), a nu-ţ fi cu greu a le priimi, fiindcă  te-ai lepădat de pieile ceale verzi de capră de care mai nainte le-ai făgăduit a sta  bun tovaroş la dînsele, la urmă le-ai lăsat asupra mea..., Acest bilanx cum înlăuntru arată este bun şi cîştigul. Ioan Radovici Ghinoiul. Luca Adam.  (Cordovanele se vînd cu "teancul". Negoţul se face şi cu bumbac, şi la Craiova.( IORGA, ARG, nr. 71, p. 298-299 1809.  
 299 Chir Nicola Gheorghiu pentru căte de la 1809 pănă 1811 între noi socoteală  avem. ...Călătoria la Temişora pentru zahar... De la boi de tovaraşie ce am văndut la Cluj...  De la tre care am văndut la Mihale Alexoviţi... De la un cal s-au văndut la Rogoza...  De la unu care am văndut la Ruşava... De la un parozol la Păza i-am dat... De la  drumu Cămpeni m-am dus şi i-am scăpatu cei ce era opriţ... De la bumbacul od  Ruşava... IORGA, ARG, nr. 72, p. 299 C. 1811.  
 299 Plîngerea lui Calangi Popovici s-a rugat să fie primit slugă, "neavăntu unde  sa-ş bage capul nici cele spre hrana a sa trebuincioase... Şi aşa vazintu-l 
 300 mi  s-au făcut de iel mila şi l-am măngăiat cu cuvăntul, zicăndu-i că-l voi  măngăia şi cu fapta dacă va fi şi iel credinciosu direptu şi harnic, dar, căt de spre partea  că sa-i gasescu locu pentru sa sa bage sluga, nu ştu niciun locu." IORGA, ARG, nr. 74, p. 299-300 Sibiiu, 7 May 1811.  
 300 Cinstite părinte protopoape, Din pricinile la mijloc prin relaţia din 22 Apr. a. c. aduse a neguţătorului Antonie Ioan  Slivinitul se îngădueşte fără vestiri şi în casă a se cununa cu Ecaterina Nicolau Zaharia  din Braşov, însă aşa (?) ca, măcar se zice a nu fi între dînşi nicio înpedecare  canonicească, totuş mai nainte de cununie să se stringi Frăţia Ta sub jurămînt precum  nu se cunosc pre sine nicio înpedecare stricătoare de căsătorie. Din Consist. neunit. Al Frăţii Tale bine voitor, Nicola Huţovici, vicarius. Aron Buday. IORGA, ARG, nr. 76, p. 300 Braşov, 6 Novembre 1816.  
 301 Duca Melencovici zălogeşte pentru o datorie "casa mea, în tîrgul Peştelui, ce  este între d. Catharina Loo şi Michaly Csimbru". Velicu Obrescov declară la 28 Mart 1818 că Duca ceruse "să-i cumpere poliţi de  Bucureşti... la Viena". IORGA, ARG, nr. 80, p. 301 1816.  
 301 Către prea-cinstita privileghiata Companie a Braşovului cucerind îi rog. Fiindcă neaşezatele şi schimbătorile ale vremilor multe nevoi aduce la cei ce  neguţătoresc şi nu este ca să fie de mirare orcarei la astfel de întîmplări, şi nici iară să  se desnădăjduiască aceia care întru aceste vor cădea, dar cu bună nădejde să alerge,  mai întăi către puternicul Dumnezeu, al doile şi către făcători de bine. Aşa dară şi ieu căzutul iau îndrăzniala şi alerg 
 302 către cinstiţi credintori mei,  rugîndu-mă foarte ca să binevoiască a mă aştepta şi puie diorie lungă, zic şase ani,  ca în vreme acestor Puternicul, miluindu-mă şi ajutîndu-mi, să plătesc cu  mulţumită.  (Un creditor de la Bucureşti, Natan Almunino, trimesese poliţa spre protestare.) Şi sînt prea-plecată alugă arătîndu-mă Dimciu Iancovici. 816, December, 3, Braşof. IORGA, ARG, nr. 81, p. 301-302 1818 iunie 14, Braşov.  
 302 Dau adeverinţa mea la măna dumnealui chir Gheorghe Antoni precum să să ştie  că, întrebăndu-mă pă mine dumnalui cum am văndut ieu spirtu de Ţară în pimniţă  de la mine, aşa dară ieu m-am arătat după cum am văndut şi după obicei, adecă cu  ciubăru de Ţară-Rumănească după orănduiala ţării aceştia, iară nu cu ciubăru de  Ardeal, şi am dat această adeverinţă dumnealui. Ioan Radu Jipa, martur. IORGA, ARG, nr. 82, p. 302 Braşov, 26 Iunie 1818.  
 302 Eu, cel din jos iscălit, dau acest atestat la mîna dumnealui Gheorghie Antoni,  precum să să ştie că, venind dumnealui la mine, m-au întrebat spirtu în bîlţiu de ţară  cu care măsură l-am luat, cu a Ţeri Rumăneşti sau cu a Ardealului. Deci pre care cu  totdeauna cît spirt am cumpărat din bîlciu de Ţara-Rumănească fără nice o vorbă  între noi l-am luat şi măsurat cu ciubăru Ţerii-Rumăneşti: aşa am cumpărat 
 303  din pimniţa lui Ienache Radu Jipa, aşa şi de la alţi. Despre care adeverind întăresc acest  atistat cu iscălitura mia, Isak Kuzyel.  (şi jidoveşte.) IORGA, ARG nr. 83, p. 302-303 Braşov, 17 Iulie 1830.  
 304 "Elenca răposatului Gheorghe Mincu" se constituie chezaşă pentru "dumnealui  chir Costandin Gheorghie Petrovici, neguţitorul şi comembrul cinstitei Companii, care  cu neguţătoria sa să mută la Ploeşti, unde şi pănă acum au fost, cum că în tot anul pănă  la venirea sa îndărăpt cu lăcuinţa la Braşov voi avea grija ca să plătească la cinstita  Companie dajdea ceai înpărătească". IORGA, ARG, nr. 89, p. 304 Poiana Mărului, 26 Avgust 1834.  
 304 Cfitanţie. Pentru 1 găleată de bucate şi 5 zloţ ce am primit eu, cel în jos iscălit, de la domnul  arîndator Stefan Hagi D. din porunca şi milostiva rezoluţie cu nro. 60, reprezentaş a  sfintei bisericii greceşti din cetate, întocma au primit bucatele cum şi bani deplin de la  d. provizorul cărţi, d. Radovici, şi pentru credinţă îm pui şi degetul în loc de pecetie şi  iscălitură ca să să crează, fiind martori:  
 305 Eu birăul satului, Gheorghie Pîşău. Eu Bucur Băul am primit. Eu Ioan Orzan, jurat, martor. Eu Oprea Moţcă, jurat, martor. Eu Nicolae Zdrăilă, jurat, martor. Prin mine Leontie Puşcaş, paroh şi martor. IORGA, ARG, nr. 91, p. 304-305 Hăghig, 31 Dechemvr 1834.  
 305 Cinstiţi reprezentaş, mie iubiţi ortaci, Nădejdea norociri iaste o poartă aprinzătoare fieştecăruia spre eşirea anilor vechi cătră  întrarea celor noi, de care poftă acîţat fiind s-a suit cu firea omul pănă la ceale prea  îndepărtate planete a să înţeleage cu ele despre stăpînirea anilor, ci, lăsîndu-le  acealea la o parte, vă poftesc veaselă eşire a anului 1834 şi norocită întrare în 1835, în  care an Cerurile să verse toate visteriile darurilor sale şi din crugurile acealea ce strălucesc  să-l stropească cu vărsări făcătoare de bine, să-i joacea înprejur soarele cu rază  prietenească şi pămîntul cu tot feliul de roadă să-i fie înpodobit, nice odată vînturi  aspre să nu-i sufle, ci totdeauna ceale dulci ale norociri. Toate mările să-i verse  mărgăritari ce nasc, toţi munţi să-i dea cheile visteriilor ce au ascunse să-l  primească bine peste tot în pace liniştită şi stelele să-l vază cu lumina veselă. Din  care dar înpărtăşindu-să şi iubiţi miei ortaci, să guste la mulţi ani vă poftesc: Inima ce pofteşte Anul vechi să sfîrşeşte, Cel nou să iveşte, Cine nu să veseleaşte?  
 306 Toţi plini de bucurie, Îl aşteaptă să vie, Socotind dobîndă mare Că a întra într-altul are. Dar această socoteală Să pare a fi cu greşală, Fiindcă nu ne dărueşte, Ci mai mult ne răpeşte. Că ce avem mai iubit Prin tot anul sfîrşit Tot poate să vază Că să mai împuţinează. Toate le înmulţeşte, Toate bine le creşte, Pre toate are puteare, Poate da cui ce cere. Ci pre una ce doreaşte, Tînăr, bătrîn o iubeşte, N-au puteare a o creşte. Decît tot anul o fîrşeşte. Tinerilor puteare, La bătrîni mîngăere, Tot anul le poate aduce, Şi alte drumuri multe prea dulce. Dar viaţa a o creşte Nici la un an nu-i nădeajde. Gheorghie Antonie.  (Vo:). Cătră Cinstiţi reprezentanş ai sfintei bisearici greceşti din cetate cu cinste la Braşov. IORGA, ARG, nr. 92, p. 305-306 Poiana Mărului, 24 Decembre 1837.  
 307 Către Compania Grecilor mărturie "între părintele Leontie şi între Isac lui Isac  popi". "Ş-au luoat ce au fost partea lui de cînd au trăit muma noastră, din cele ce au  fost din cele de-asupra pămîntului... După acel hei mai are încă 2 heiuri fără casa ce  şade şi să sileaşte a mai rupe şi din acest hei care l-au dat mai nainte vreame  preoţesc, şi noi l-am dat acuma părintelui Leontie Puşcaşu, care, după cum l-au  avut şi alţi preoţ, dacă părintele nu poate stăpăni un hei singur, dară se poate stăpîni 4  heiuri, carelel eu, Maria, sora lui Isac Popi, arăt că frate-meu Isac s-au strămutat  de pratuzeci (sic) de ani şi eu am stăpînit această casă şi o am deres cu cheltuială ca să   nu piee. Dară el, dacă au mai avut vre o parte aicea, de ce n-au plătit şi datorii,  după cum am plătit eu cu fratele cel mai mare, şi de patruzeci de ani nu s-au mai  sculat să mai fă (sic) garduri înprejurul curţi aceşti, ci ş-au făcu la casa lui, după  cum am avut înpărţala de la părinţi noştri, şi au lăsat să fie preoţi într-această casă  din neamul nostru? Aşa şi noi cu acest scopos o am dat părintelui... Eu Ioan lui Isac popa arăt şi mă rog. Eu Mariia lui Isac popa. Eu Ioan Todor Lăzăroiul moşi şi părinţi mei am dat această moşei preoţască şi eu o dau  co voia mea. Eu Ioan Dima. Eu Paraschiva Dimi dau. IORGA, ARG, nr. 93, p. 307 5 Septembre 1838.  
 307 Raport de la Poiana Mărului al lui Ioan Opriş pentru prada făcută de "doi hoţi de  cătane din Tohan" 
 308 "în braniştea noastră cea oprită". "Să-i bată Dumnezeu de  hoţ, că, dacă nu să băga în braniştea ceia oprită, îi lăsam la dracu, dar, văzînd că tocma  din braniştea ceai oprită au cutezat a lua leamne, parcă s-au aprins foc în mine, aşa  m-am năcăjit, şi acuma mă rog să mă înştiinţăz ce să fac cu boi, cu caru, cu  leamnele şi cu băiatu". Se denunţă şi de "Ştefan Hagi Dumitru, arendator". IORGA, ARG, nr. 94, p. 307-308 Braşov, 8/20 April 1842.  
 308 "Ioan Popazu, prota Braşovului", către Companie. Cere copia unui contract  pentru o sumă ce are a primi de la Cluj "biserica noastră".  (romăneşte.)  (Pecete cu I. F., lei, copaci, turnuri, flori.) La 7 April el scrie din Cluj ca "proto locului". IORGA, ARG, nr. 95, p. 308.