PARALELISMU.
ÎNTRE LIMBA RTTM'bN'b LUI ITAUANb,
| In Nsmer?A 53 a a R*FierYAv£ lî^nnbnesk din am a 18^9 s'a Bi>zst vn dia\or între xn Ryni/bii mi ItaAian amimdoî si** ienî, amândoi £iî aî nafrsrei mi ^r-b aAte kynomînije de ki>t aAe oiîgeeteAor de i>nti>k treB^iniri), A'ieste doi* Aimiri sav mai sine diaAekte synt ^na? mi n*av aAtij deoseBÎre de ki>t a<ieea »ie a nrtyt $a*ie kyAtyra în «xea itaAiani> nrin ayto riî sTbî 3 mi nrin drfrmsA *ie a^ A*at ei in kYAtirra AimBii nonory\Yi itaAian. ^>ireme ki> Ryni'biiiî af senit în Dau ia ky Aimr>a iioiiopyayÎ itaAian? mi deoseBirea nromnnieî ne se lăecîe în deo^euiteAe nromnţţii a\e României saf Da** iei ni
I
10
ne (m) deAa neytre, nrbstr,i>m noi mai ni ne nronynitîa, terminîndyAe în u, sure ni a di* locus, digitus, albuş, fTbri> (s) remi>iî: locu, digitu, alhu 3 mi foc uni, siiumi, collegiun, 4'bTrb (m) remiîn focu, sinu, collegiu mTia.
o, Aa migcAokyA zmerÎAor, ki>nd este skyrt în Aimna ita-Atam> noî îa ni)stri>m, dyne kxin am zis ka mi âAte noroa-de aAe itaAiei ka u, kym: 11 nme, putere. m<i a: ki>nd însT> în itaAieneme este Aynr, noî mtem si> o mim maî Bine mi de ki)t însymî itaAian sa, kMi îa nronynirbm ka oa, say 65 kyni: morte, sorte, forte, noî Ae zinem moarte, so ar te, foarte, sau morte, sorte, forte.
însemnare. Este Brednik de BTbrat de seami>, ki> itaAie-lîiî ny iritreByinneaz'b ka mi noî Aa skris ak*iente 5 în dik-sionare însi>, ka st> arate nrosodia se SAyge'ibsk ky akuentyA askynjt (') nentrx aii'bsare mi k* aknentyA nymit *iirkon-&\es (A) nentry ani>sare nreAYnniti>. Bane «line Ba Boi de scamt ki> orî siide în diksionareAe itaAiene (o) se arati> drent Aynr ky nirkompAes, noî romanii nretstindenî îa nronyn-Hrbm ca, Aneastij in>rare de seami> st o $akrh ninesa în-symî în AÎmsa romanţ: orî ynde o, se a$Ai> într'o oBorET> oksilomb, daka zinerea se Aynneine ky o sÎAaETb, mi o, n^str cazi* asynri>mî aniîsarea, atyiî se $ane oa, iar daka nerde a-m>sarea se faw u, kym: snory, sBoapi, ssyratj mory, moare , nifrity, mi iar Bine Bersa: moaie moî, m o ar i> morîj molie mi mo la, în diksionareAe itaAiene se Bede molie, mola.
d, itaAian say a alin, noî îa nronyniiTbm ka z, say kym di cu deu, dico dens 5 ne 1 yne orî îa skimn'bm în r, mi a\te orî îa îmmyiemy în i, ki$m sale sare, sole sore. lepre iepurc?
11
voglie voie (1). -—De imAte orî noî îmmyiem în i, mi ne nj însymî Intre noî 5 nrekym în Aok de pun a neA moAdan mitransÎABan, noî zinem nyiyj asemenea mi toate nyme\e muritoare itaAiane terminate in ojxe noî Ae <fanem îaoiu kym: stigone strigoiu, nasone nâsoiu ih*ia:
e, Aatin sav itaAian adesea se skimr>i> îuromimeHie îni say î cum: gengia, veneno, tenerezza. mente, dente, ven-to: gingie veninu, tinereee, minte, dinte, vîntu, mi nine sersa: digito, ginocchio, gem ito$ d egitu, genuche, gemetu.
qu mi c, itaAian mi Aatin noî Ae skiniE'bni adesea în p, nrekym quatru patru, aqua apâ, quaressimepâre-simij pectus peptu;—- pt, itaAianiî îa f ak tt: lapte latte, peptu petto, copte cot te j ne mn, îa <£ak nn: somnu sonno.
qu, AaBcrneAe yrmi>toare se niteiue ka *ie: aquesta a -quela, quine, que, cinqui: acesta, a u e a a, nine , n v , «i i n *i î .
Aceste modi^ikaiiiî nenerave ne nor say^î de normi> Aa toate BorneAe din BokanyAaryA yrmiitor.
Observaţii
I. Bi>zi>nd uine ha. BokaByAaryA srm'btor, de sa $i rom mi sb ny'A kritme n^nb krhnd ny na *ieriieta #ie kare Borni» kym se zFie în fie ne nroniniiie romi>neaski>:5 nentry ki> cy ani ny 5l'ak ynBokanivAar Bvkyremeiiesk, ni rom'bneskj adiki> boiV srb zik, ka mynteneanyA si> ny geydrie BorneAe, n a a ri>, k * a -11 am, 4f a r i n *b, r a a i n , ne kare dvmneaAyî s'a onmnyit aAezine: rani>, binobat, fiîini?,  rijini», ayzi> mimai
1 In mvAte Aokyri iari> noî ne 1 Aatin îa n-bstrimi întrer în Breme ne italienii îaîmmoie în i, kvrn : place, plânge plinu, pisce, p i ange, pieno.
12 j
denarte kym zik neiAaAiiî oameni tot de o nanîe ks di>i;-su. Asemenea mi MoAtlaBYA si> ny godine BorneAe: ni i> n e -a a r, y n k py , tvrin, n r y n y, m n a : ne kare dymneaAyî s'a oBinnyit aAe zine x a s a n, m omy, r,auiki), nerge. Iar de na fi nititoryA itaAian, say itaAienist, st> ny geydine zinerÎAe* citade, lac o, loco, o m o, turn o, ne kare s'a c-BÎnnylt a\e şedea nrinkînniiAe moderne: cit a, lag o, luo go, u o mo, torre, iimt* kjbnd ny Ba nerneta, daka nx kym boi-Besk mi în avte nroniniiii a\e ItaAieî, daka ny k^rniAe neAe mai neki itaAiene, în kaî diksionareAe ueneraAe aAe Ainisiî anemia.
II. tn kiite Ba Aokyrî (ny în my\t( ) se norsedea iari> yneAe Borse kam ktzyte din nea d'imtBiy a Aor însemnare3 urekvm: tîneru tenero; inima anima, lângpore, langore et(; aneasta îns-B ny este o Aeuerire, ni yn iiaraAeAÎsrny, mi titwA aneiţiiî skrierî Ba fi destyA a asate deAa di>nsa orî ne feA de kritik'jb în feAyA deni>rti>riî say anroksimaniei îiineAt— syayî fie-k'Bria Borse.
III. Mea maî de ktnetenîe Binare de scami* Aa kare înBÎt ne fie-kare nititor a se onri este sb nerneteze ky Ayare aminte fie-kare desni>rnire a yrnibtoryAyî BokasYAar, mi Ba şedea ki> RomimyA nimik n'a yîtat, ninî a skimnat din Aim-iia momiAor si>î Aa AykryrÎAe ne n'a nerdyt ninî o dati> din Bedere \ Ba şedea ki> desnri>rniriAe desnre Omy mi trenyin*» niAe ayî de anroane, desnre natyri> mi neAe treî rirate aAe eî, desnre nymere, synt maî întreui, în Breme ne in aAte desm>rniri: desnre reAiuie , arte , meserii , meiuenm yrî a niistrat nymaî aneAe Borse kare înkiee skeAetyA Aor y iar BOFEeAe ne arati> armbrynteAe say manu,eAe yneî arte say meiueiinrr ne ny 'a ay kvAtÎBat, say 'a ay Ayat deAa stri>inî > anevea Ae are streine.   Âsf e 1 na Bedea 4 ine Ba, snre xiiAdi?|
13
în desn^rnirca destre ReAÎnie: z e y, kredin ni), f e de 1 vene, kryne* aAtary, Aaydij, ni>kat, n^r^n, dia-boa, mi de ani înainte ka s-b îmnAe snaujyriAe ky anrBryii-teAe ne trenyesk în aneast-B desni>riiire, amwnite kare ay Benit ne yrmt ky întrsdynerea kwţjÎAor SAane îisiserik'b, atynnî nezî ne RornwA SAygdn dyse ky: sa a b 1, m i a o s t e -11 i e, Bener n ie, o t-Brnie, mna:
Asemenea în* de sni>r njrea nentry armie, nedem: arme, oaste, so a dat, k i> ni t an, naB i> zi>, ar k y, a a n n e, r> at ai e, a y n t a, sinnere, nane; anestea ideî neneraAe, idei ne ny Ae noate nine Ba nerde, ki>nî nynerde ninî os>jteteAe, ay rri>-mas ky mmeAe Aor*, iar neAe ne ay addys maî în yrnrB în-ti)mnATbriAe say kreinerea orî deskreiuerea arteî, în aneAea sedem: karaYAi>, rasBod, nymki>, Eariontt'B mnA:
IV Borsind desnre materia Aimnii, adyni>m în anest bc-kaBYAar maî toate BorBeve simnAe, de r'bd'Bnin'B mi de i>ii-ti»ea treByinBţB, nre A^nri» kare se maî adaori> mi avte ac deriBate say komnyse, BrBiid si> ari)tijm kym, mi în komns-nere mi în dedynerea BorneAor, aneste doi>-Ainisi ay maî a-neAcami nrenoziniî mi terminaiiiî, kym mi maî ane a am kin de a de dyne o BornB din a,\ta. La sfîrmityA BokaByAaryAyî Bom Borsi maî ne Aarr asyiira îmmyAixirii ternnniior fi>-kij ,d din fie-kare rbd'Bnin'B o famiAÎe de Borne.
RoMATNESCE
Orau
femee
fetu
româna
peru de aude
peruca fâcâ figura frunte temple ochiu lacrernâ urecîiie nasu nare
nari ^ mucu-ei
mus tac â buca de unde
bucâturâ gura dinte gingie limba cerbice umeru subţiori peplu si ii n brac a
Italienesce
aomoj omo donna, femmioa feto
romano capello
perrucca faccia figura fronte tempia o ceh io
lagrima, lacrima
orecchio,orecchia
naso
nare
narici
muccio
mustacehio
bocea bocatura
gola
dente gengia liogua. cer vi ce omero ascella petto seiio braceio
: i,4)
mâna (l) palma pumnii degitu unghie cotsâ ficatu plumînî fiere venin u buric u stomachu vîntrâ, d'unde
vintre beşica rinichi dosu — ru spinare genuchi pulpa picior pasu fuga urma talpa câlcâiu sânge urdore sudore meduvâ pele
( *5. )
mano
palma
pugno
dite, digito
unghia
costa
fegato
polmone
fiele
veleno, veneno bellicc? umbelico stomacho ventra
vescica reni dosso colo
osso del filo
ginoechj
polpa
pie, piede
passo
fuga
orma
talpa
calc ago o
sangue
o rdura
sudore
mi dulia
pelle
carne
vine
nervâ
osu
nume
titula
carne
vene
ner v o
osso
nome
titolo
suffletu spirtu simţu veqiu auglu gustu mir osu tactu foame nesaţiu sete
boce, de un- voce de boeire-bocitu
spirite, spirto senso vista udista gusto odorato tatto fame
insaziabilitâ sette
(i) în cârtile vechi se vede mânu; « mânule mele fecerd organu, si dogitele mele alcâtuiro saltire.»
vorba plânsu rîsu suspin u gemetu raţie de unde
oraţie minte cugetu voie dorineâ judicatâ sciincâ
verbo
pi auto
riso
sospiro
gemito
ragione
mente pensiere voglia desiderio
gîudicio giudicato scienza
amor u	• amorp, amor
tinerece	teiierezza
plâcere	piacere
sufferinca	sufferenza
durere	dolore
plaga	plaga
tristecâ	tristezza
furie	furia
spaima	spavento
disprecu	sprezzo, disprezzo
turburâmînt	turbamento
somnu	sonno
visu	sogno
virtute	virtu
virtute	
bunetate	bont a, bonita,
	bontade, bonitade
buneee	bonizia
reutate dela	malizia
reu	reo
răpire
dreptate de la
dreptu adeveru înfrenare desfreu marghiolie minciuna dela
miniţire beţie de la
bere spurcu nebunie sorta sorte parte
rapina giustizia dritto
veritâ
înfrenare
sfrenamento
marioleria
bugia
mentire imbriachezza
bevere, bere spore o pazzia sorte, sorta parte
( *<S)
bine	bene	SCufi
reu	male	velu
miserie	miseria (	conciu
june	giovine	peptine
viaca	vita	brâcele
sânetate	sanitâ	scarpe
întregime îr>	interezza	pantofi
târime		inelu
lângore	langore	cingetore
friguri	febre	umbrela
tuse	tosse	acu
colica	colica	forfice
rîie	rogno	furca
balsamu	baîsamo	fusu
morte	morte	firu
repausu	riposa	ghiemu
remesu	rimaso	nodu
	o	
faşâ	fascia	pâne
veşmînt	vestimento	apâ
înbracâmînt de la		farinâ, fâinâ
bracu	braccio (in)	vinu
câleâmînt	calzamento	sare
calce, ciorapi	calze	prânzu
câlguni	calzoni	îmbucătura
câmaşâ	camiscia	cina
legătura	legătura	dejun
mânicâ	mani ca	ajun
mânecari	m ani c ini	legume
mânuşa	guanto	merinde
mantâ-le	mantello	grăsime
mâtâ	manto	untu
teaşcâ	tesca	seu
buzunar		supa
No 2
seuffa	stufatu	stufato	unchiu	zio
velo	salata	salata	nepotu	nipote
concio	friptură	frittura	cumnata	cognato
pettine	pasta '	pasta	veru	cugino
mangilie	piper	pepe	verm primam	eugino g£
scarpe	uleiu 1	oglio, clio	moşu	avo
	ocetu	aceto	vitrigu	patrino
anello	bere	bira	vitrigâ	matrigna
cinfcura	lapte	latte	fikstru	figliastro
ombrella	zeru	siera, siero.	nunta	nozze
ago, aco			mâritişu	maritagio
forbice, forfice		IV	însuratu	măritat o
for ca			măritata	măritata
fuso	stremoşi ,	antennati	veduvu	vedovo
filo	familie .	famiglia	cuscru	compare
glii o mo	tata	padre	cuscra	comare
no do	mama	madre, marama	comarâ (muntenii J —-	
III	hârb atu	marito	vecinu	Yicmo
	socu	cojuge		
pane	consorte	consorte		V
aqua	muiere	moglie, mogliera		
far in a	s6câ	cojuge	câsâ	casa
vino	nevasta	<—	scara	sc alia
sale	socie	—	porta	porta
prânzo	consortâ	consorte	aşa	usc io
imbocatura	coci	coajugi	f cameră	camera
cena	părinte	genitore parente	sală	salla
colazione	fi iu	figlio	fereastră	fanestra
digiuno	fiica, fiie	fi glia	unghiu	aogolo
legume	frate	fratello	chiee	chiave
merende	sur or	sorella, suora	verigă	verruca
Iar do	socru	suocero	curte	cor te
unto	socrâ	suocera	masă	tavola
sevo	ginere	genere	coperiturâ	coperta
supa	nuorâ	nuora	vasu	vaso
( 18 )
şervetu	salvietta •	lume	mondo
cucitu	cottello	ceru	cielo
furculiţa	forchetta	sore	sole
tasu	tazza	lună	luna
borcanu	boccalle	racle	raggi, radij
luminare	lumi era	stele	stelle
candela	candella	lumină	lume, luce
torcâ	torccia	umbră	ombra
scergaru	sciugatojo	întunerecu	tenebre
câminn	camino	nori	nuvole
câpisterie	capisterio	fulgeru	folgore
sâpunu	sapone	plâie	piogia
focu	fuogOj foco	secetă	sic cită
flacăra	fiamme	roâ	rugiada
schinteie	scintella	nea (zăpada)	neve
cenuşa	cenere	grindină	grandi ue
cărbune	carbone	negură	nebbia
teciune	tizzone	bruma	brina
grâtaru	gr ateii a, grata	ghiecu	gelata
căldare	carldaro	geru	gelo
fumu	fummo	aburi	vapori
funingine	fuliggine	vîntu	vento
	nerofummo	austru	austro
sacu	saccio	caldu	caldo
disacu	bisaccia	frigu	fredo
carru	carro	ghiacâ	ghiaccio
cârrueâ	carrozza	elemente	elementi
r6tâ	rota	aeru	aria
jugu	giogo	pâmîntu	terra
secure	seu re, secure	ţearâ terîmu	
	VI	huma de la humus	argilla
natură	natura	lutu	luto
materie	materia	margine	margine
( 19 )
mare	mare	capra	capra
rîu	rio	iedu de la	capretto
„ cursu	corso	haedus	
lacu	lago, laco	câne	cane
spuma	smuma	câgea	cagna
undă	onda	câcelu	cagnolino
	VII	Iepure	lepre
		cerbu	cervo
	animale	căprioara	cavriolo
animalu			volpe
		vulpe	
vita	bestia	fiara	fiera
cornu	cor no		orso
		ursu	
coda	coda	leu	lione
brânca	brânca	elefantu	elefante
(brâci)		tigru	tigre
(laba)		morteciune	mortaccino
bou	bue		
tauru	toro, tauro		VIII
vaca			
	vacea		
viţelu	vitellp v		
mâozata	manzotta    , 1	pasere	uccello, passere
calu	cavailo	peana	penna
eapâ de la		fulgi	piume
equa	cavalla	„ aripa	ala, ale, alia
asinu	asino	ou	uovo, ovo
berbece	castrato,' beeco	alb uşu	albume
oie	pecora	cocoşu	gallo
gnelu	agnello	creastă	cresta
turmă	torma	galinâ, gâinâ	galina
staulu	stalle, stallo	clapon u	cappone
lână	lâna	porumbu, co-	colomba
porcu	porco	lumbu	
scrofâ	scrofa	pereche	pajo, paro
purcelu	porcello	pâunu	poane, pagone
Pureeluşu	porcelletto, por^	turturea-le	tortorella
	chetto	corbu	corvo, corbo
(20 )
vulturii	avoltojo	rîpâ	diripata, ripa "
pasere râpitore uccello di rapina		vale	valle
cucu	cuculo	pâdure	padule
prepeliţa	pernice	dumbrava dela	bcsehetto
hecaţa	beccaccia	adunibrare	adombrare
merlâ	merla	selba de unde	selva
rondurea	roii dine	selb atica	selvatico
		afundâturâ	affondat ura
	IX	palanca	palanca
		gradina	giardino
pesce		fontânâ	fontana
	pesce	planta	
pescaj pescuit	pesca		pianta
racu	gambero	earbâ	erba
şerpe	serpe	verdeacâ	verdura, verdezza
scorpie	scorpione,scorpio	pâşune	pasciona
verme	verme	arbure	arbore
brotecelu	botticella	lemnu	legno
furnica	formica	ramu, ramura	ramo
musca	mcsca	veargâ	verga
îindinâ	lendine	frunza	fronda
lâcustâ	custa	^ foie	fogiia
cicalâ	cicala	trunchi u	tronco
albina	ape	scorţâ	scorza
miere	miele, mele	crâpâturâ	crepatura
ceara	cera	peru	per o
		ineru	melo
vespe	vespe		
		per si cu	persico
	x	prunu	prugno
		pruna	prugna
		nu cu	noc?
câmpie	campagna	cireşu	ciriegio
câmpii	campo	castanii	castagnu
drumu	strada	vi ie	vigna
pulbere	pol vere	mustu	mosto
munte	monte	ulmu	ol mo .
1
carpinu	carpino
fagu	faggio
ghinda	ghianda
eascâ	esca
salce, salcie	salce
lauru	lauro
plopu	pioppo
teiu	tiglio
frasinii	frassino
frâsinetu	frassineto
cicore	cicorea, cicoria
spinu	spino
rugu	rogo
semînţa	sementa, semenza
grâu	gr ano
porumpu	meii ga de unde
mâmeligâ	
secara	segala
spicu	spica
orzu	orzo
fenu	fieno /
paie	pagii a
orez	rizo
meiu	miglio
linte	lente
Îâptucâ	lattuga
flore1	fiore
roza, ruja	rosa
garofâ	garofano
viorea-le	viola
mârgâritârelu	margheritina
rosmarinu	rosmariuo
fragu	fragolla
murâ-u	mora«o
glinu, inti	lin©
)
cânepa canapa, canape
urzică ortica
cucuta	cicuta
ederâ	edera
trifoiu	trefoglio trifc-
	glio "
madragonâ	mandrago la
	XI
auru	oro, auro
argintu	argento
bronzu	bronzo
plumbu	piombo
feru	ferro
oţelu, acioie	acciajo
arama (i)	rame
rugina	ruggine
arginta*viu	arginte-vi vo
pietraţâ	pietruzza
peatrâ	pietra
muşchi u	muschic, musco
marmura	mar mo
diamantu	diamante
rubin a	rubino
zafiru	saffiro
topazu	topazio
cristaiu	cristallo
silitrâ	salnitro
catranu	catrane.
(i) Precum se adaogă adesse j un a la multe vorbe i lâmîe, ala-l mie , lâuta, alăută, asemenea s'l* ' făcut şi; rame, ar ani e.
XII
XIII
den, Dumnedeu Dic, Domeneddio
treime
ângeru
sântu, sfîntu
religie
lege
fede
credinţa
trinitâ
angelo
sânto
religione
legge
fede
credenza
(i) Se scie que v nu e atât litera , quâtu o aspiraţie, oîvog s'a facutu vin os, vinum, vinu. Noi aspiraţile le facem adesea cu (î) Ii e r h a i e a rb â, e a r b â verno , itrne, iearnâ earnâ*
Timpu	tempo
di	di, giorno
nopte	notte
miaza-di	mezzodi
miaza-nopte	mezzonotte
dimineaţa	matina
seara	sera
septemânâ	settinimana
o lunâ-i	un mese
anu *	anno
prima-var a	primavera
vara	estade, state
iearnâ	invenro, verno (i)
ora, ceasu	ora
minutu	minuto
( 22 )
chroştinâtate cuminicâturâ biserica (1) altar u cruce lauda creştinu pâgânu pe c atu blestemu
strigoiu
creştin itâ
comunione
chiesa
altare
croce
lauda
cristiano
pagano
pecato
bestemia, biaştern a strigone
XIV
Domenica Lunedi, Luni Martedi, marţi Mercoledi, mercore Giovedi Venerdi Sabato festa
giorno di la vor o carnovale quaresima duminica florii- domenica delle
loru palme înailţarea l'ascensione
Duminica
Luni
Marţi
Mercuri
Joi
Vineri
Sâmbâtâ serbâtore lucrâtore carnavalu pâresimi
(1) Bas iii ca, fecendu pe «, i, ca anima inima, avem bisilicaj schimbând pe i în e, ca digitus, degitu, avem biselica, scimbându pe 1 în r, ca sale sare, s'a fa-c ut biserica,
( 23
addormirea l'assunzione jyj4 D. deila Madonn
duminica tutu-   la festa d'ogni loru sinţiloru santi
XV
Soţietate
patrie
stătu
ţearâ
împeratu
Societâ patria stato paese
imperadore im-
peratore corona trono corte principe
corona tronu curte
prinţu, pincipu
domnu — cancelieru canceliere secretaru secretar io
jude, judicâtoru gidice giudica
	tore	Sciinţâ	
avocatu	avocato		seienza
cetâţeanu	cita dino	arta	arta
suditu	suddito	meserie	mestiere
publicu	public o	carte	libro
poporu	popolo	chârtie	carta
cetate	cita, citade	câlimâri	caîenmajo
muri	mura	foie	foglio, fogiia
porta	porta	scrisore	lettera
piaţa	piazza	scriptura	scrittura
palatu	palazzo	respunsu	riposta
monâstire	monastero	semnu	signo
schola	scola	puntu	punto
punte	ponte	linie	linea
)
putu turnu ospelu ospelerie ospe ospeţe
baie cafeu spiţerie spitalu posta magazie vama morâ
rovina, ruina sâpunârie ulierie mâcelârie
pozzo
torre, turno palazzo
locanda, osteria oste, o st ier e,
cspite bagno caffe spezieria spedalo posta magazzino dogana mulino mola rovina, ruina saponeria olieria beccheria, macello
XVI
( 24 )
riglă	riga	câmpu, tabăra campo	
cereu	eireo, cerco	6ste	este
negocu	negozio	osteanu, ostaşu bellico	
negueâtoru	negoziatore	soldatu	soldato
preeu	prezzo	pedestru	pedestre, fan*
schibu	cambio		taccino
qaîntaru	quintale	câlerecu	cavaliere (cavalier
comerciu	comercio	cavaler u	cavaliere (chevalier
costu	costo	pedestrime	fanteria
doctoru (în	medicina) medico	câlârime	cavalleria (cavalerie
spiceru	speziale	cavalerie	cavallerie (chevalerie
maestru	maestro	câpitaou	capitano
mâestrie	maestria	arme	arrni, arme
mus i cu	musico	tronbicâ	trombeta
concertu	corcerto	scutu	sc udo
vioara	violino	pavezâ	pavese
lâutâ	leuto	arcu	arco
citerâ	cetera	săgeata	saeta
cordâ	corda	spadă	spada
argintam	argentario	sabie	sciabla, sciabola
	argentajo	lance	lancia
măcelarii	macellajo, macellaro	freu	freno
cârrucaşu	carrozajo	câpestru	capestro
dogaru	cerchiajo	şa-le	sella
cercu	cerchio	bătaie	battaglie
dogâ	doga	luptă	lotta
pastor u	pastore	asalt u	asalto
pecuraru	pecorajo	pradă	preda
pescaru pescuitor pescatore		ommoru	strage
marinaru	marinaro	mâcelu	macello
barcă	barca	vingere	vittoria
funie	fune	pace	pace
	XVII		
Armie	armata		
( 25 )
XVIII		negurosu	nebbioso, nebu-
			loso
Eu	io	luminosu	luminos o
tu	tu	strâlucitu	stralucento
elu, ea	egli, ella	întunecosu	tenebroso
noi	noi	opacu de unde	opaco
voi	voi	opâcitu	
ei, ele	eglinc, elleno	umbrosu	ombroso
meu, mea	mio, mia	fumegos	nebuloso
teu, ta	tuo, tua	frumosu	formoso, bello
seu, sa	suo, sua	urîtu; slutu	brulto
nostru, nostrâ	nostro, nostra	muciosu	moccioso
vosrtu, vostrâ	vostro, vostra	orbu	ciecoj orbo
loru	lcro	mutu	muto
		sivtrdu	sordo
AJEGTIVI		schiopu	zoppo
		ghebosu	gibboso
Albu	albo, bianco	despuîatu	dispogliato
alegru	negro, nero	încălcata	calzato
roşu	rosso	des cule a	discalzo
verde	verde		
auriu, galbenu	giallo	gustosu	gustoso
ceruliu	ceruleo	dulce	dolce
vergatu	vergato	acru	acre
palidu, pâlitu	palido	agru de unde	agro
luciu	lucido	agreşe	
râpe de	rapido	amaru	amaro
limpede	lempido	sâratu	salato
linu	leno	mucedu	mucido
turbure	torbido	coptu	cotto
chiaru	chiaro	friptu	fritto
adîncu	profondo	fertu	allesso5 fer v ut o
afundu	affondo	arsu	arso
seninu	sereno	afumata	affummato
norosu	nuvoloso		4
C 26 )
mâle	molie	nuou	nuoro
tare, forte	forte	bâtrînu, vechio	veechio
aspru	aspro	antic u	antico
netidu	nitido	grassu	grasso
nodurcsu	noduroso	macru	macro, magro
nodosu	nodoso	cârnos	earnoso
pâtratu	quadrato	ososu	ososo
rotunda	rotondo	sânetos	sano
fragi du	fragile	nervosu	nervoso
calda	_ caldo	vînosu	venoso
rece	freddo	puternicu	potente
înghiecatu udu, îmmuiatu umedu muc osu storsu svîntatu secata secu plina raru desu greu întregu dr* ptu strâmba grosu subţire ascuţita tâiostt
ghiacciato, gelato umettato urni do mucoso storto sventato seccato secco pieno raro denso
grave, greve
intiero
dritto
strambo
grosso
sottile
acute, aguzzo tagliente
delicatu plâpându delicato
mare mi cu
altu înalta
scunda
lunga
larga
strimta
ângustu
scurtu
deştepta
foc os a
viu
morta
reposatu
putreda
viteaz fricosu
grando
picolo
alto inalto
picolo, bassotto
lungo
largo
stretto
angusto
corto
destato
focoso
vivo, vivente morto riposato putrido
valoroso pauroso
mataru
tîneru
tinerelu
maturo
tenero
tenerello
mişelu (codardu) codardo statornicu costante târdiu tar do
cornatu
domesticii
^eih atica
fugosu
fugaciu
veninosu
( 27 )
seornato domestice sdvatico focoso, impetuoso fugace velenoso
venioatu (în)    venenato (in)
bunu buono reu cativo, reo
nebunu. smintitu pazzo lunaticu lunatico culpaşu colp abile
furu fure, furace
râpaciu, râpitoru rapace, rapi-tore
rapito
crudele, crudo
râpitu cradu cruntu adeveratu mincinosa virtuosu desfrenatu tristu limhutu cicâlitora pacînicu
smerita
umilita
trufaşu
sgîrcitu
darnicu
credinciosu
cruente vpro
false, bugiardo virtuoso sfrenato tristo
lraguacciuto
cicalitore
tranquillo, pa-ciaro
smarito
umile
fier o, intronfiato avaro
liberale, largo fedele
vicleanu, marghiolu măriolo amoratu (în) inamorato
ferice	felice
beatu de unde	beato
heiatu	
seracu	povero
sirman, orfana	orfano
sâtulu	satolo
flâmându	affamato
nesatiosu	insaziabile
strâinu	straniere, sti
singur u	solo
singurelu	soletto
aquestu, asta	questo
acjuelu, âla	quello
quelu	quel
aquesta	costui
aquela	col ui
quel que	quel che
quare	quale
que	che
quare? quine?	qual? quale?
quari?	quali?
que?	che?
altru altu totu, foţi multa atât quât niei-unu
nime ori-quine
altro
tutfco tutti molto
tanto, quanto nessuiio, n.issuno, niuno
ognuno
( 28
fi( -quare ciascheduno ori-quare qual si sia
amendoi amendue, ambedue
âmbi ambi
)
doe-qleci şi trei. etc.
venti tre etc,
numeru quâtime mesurâ suma mezu
un, unu, una, o doi, doe trei patru cinqui şese şepte optu noe ţjece nula
un   spre «Jece doe spre «Jece trei    — — patru —   — v cinqui—— — sei     — — şepte — —■ optu  — — noe    — — doe-ijeei doe-deci şi unu, una
doc-deci şi doi, doe
numero quantitâ mesura somma mezzo
un, uno, una due tre
quattro cinque sei sette otto nove dieci nulla undici dodici tredici quatordici quindici sedici diciasette dicrotto di ci ano ve venti , venti uno
venti due
trei - cleci	trenta
patru —	quaranta
cinqui —	cinquanta
sei —	sessanta
şepte —	settanta
optu —	ottanta
noe —	novanta
o suta	cento
doe sute	dugenta
tei   — etc.	trecento etc
o mie	miile
doe-mii	du mila
trei — etc.	tremiia
un milionu	miilione
doe milione	—
trei —-	etc.
primu, pnmaru ânteiu de la
ante, ainte al doilea al treilea . . multu puţinu
primo, primărie primo
secondo terzo.. . molto poco.
VERBT
Nascere , alăptare
suge re
nascere all altare suggere
fâşare (în)
plângere
scăldare
sim*ire
vedere
aurire
gustare
atingere
sufflare
resufflare
strânutare
tuşire
sughiţare asudare dormire dormitare visare deşteptare. pricepere înţelegere cugetare judicare cunoscere scire părere voire dorire plăcere suvenire ţinere de adducere
mişcare păşire âm?:>lare
fasciare piangere scăldare sentire vedere
udire, audire gustare attingere soffiare respirare strânutare tossire signozzare sudare dormire dormigliare sognare destare percipere intelligere pensare giudicare conoscere sapere părere volere desiderare piacere sovenire minte tener a mente •aminte richiamare
alia memoria mo vere marciare ambi are
( 29 )
sarire, saltare ire, de unde eş-ire mergere pâssare trecere ducere apropiere venire ajungere înturnare mutare strămutare
salire, saltare ire
uscire andare, marciare passare
ducere
accostare
venire
giuugere
ri tornare
mutare
tramutare
curare (în) alergare, correre
fujgire urmare străin are
fuggire urmare
stranare, stra-niare
stare	stare
şedere	şedere
mânere (a masu	) mânere
remânere	rimanere
zăcere	giacere
tăcere	tăcere
amuţire	ammutire
vorbire	parlare
«Jicere	di re
chiemare	chiamare
numire	nominare
strigare	gri dare
tipare	stridere
cântare	cântare
ridere	rid< re
durere	do ie re
suspinare	scspirare
este aAta de kiit ki> koAoniiAe Romane în Dania n'av «fost din vna mi aneeamî nroBiniiie a I ta viei'. Ky iHYAt maî anroa-ne am 'fost noi Mvntenii de MoAdani, (ky kare tot d'ayna am fost în dese koniYnikaniî,) de kbt Romanii din Mane-donia, mi ky toate anestea Bedem în aneste doi> noroade maî aueAami diaAekt say nronynijie asynra ayî b, b, m, n, f, în r, y, k, gn, x. N« noate nimeni skoate de ani de ki>t ki> noroadeAe itaAiene statornicite în Moa dania mi Macedonia, ay fost say din aneeamî nroniniiie a ItaAÎeî say din nrc-Biîîiiiî o ar t -kare ne Bornia aneAamî diaAekt.
Rynrbniî din Manedonia ky Rymnniî de dinkoanî de Dy-nn>re foarte iranni» reianje ay asyt între sine y înrbmiiA'b-riAe Aor ay fost avteAe ky aAe noastre: ne Aimr>a noastre a nimiîdit'o nea SAaBi», mi ynryreask'b ne a Aor nea rreneaski», ini tyrueask'b, noî am nriimit AiteriAe SAane, eî neAe rreuemi; ui a a: Ky toate anestea Bedem krb anrbndoT> ni>rijiAe, din tatb înfiiy aymbstrat aneAamî mexanism aA Aimseî; de ynde sese-de ki> toiiî ky aneAamî mexanism ay nenit din Itavia, kj* o asemenea Aimni» corn ia ne atynnî tot norodyA Italiei' ( în kbt nentry ne ea ne se atinge de skeAetyA Aimneî ) mi deosenirea Aimneî noastre de nea de atynnî a ItaAÎeî, ny este aAta de ki>t neea ne ay nytyt addyne niine nref aneri  de doi> miî de anî anroane-j mi deosenirea AimBiî noastre de nea ItaAiani» Aitera- " rrb din zioa de astbzî ny este aAta, de ki>t ki* a noastri» a remas în starea nea d'ntbiy ne k/bt a nytvt stj o i|ie yn norod nriro* nit ,de soarti» mi întbmnAbrî,  mi nea itaAiarrb issiti» nbnii Aa o Breme de my vteAe nbB'bAirî a \e b amarilor, aînuemt de atbtea neakyrî îokoanî a se kyAtaa nrin aytoriî mi iioeiiiî s'bî.   Aneinî skriitorî yiiya 'ia dat nr o b in ni a a i s ine a c saAe , avtYA, AatinismeAC  ni>strate în dia\ektyA SbY, mi tonî în-lîreynb utâ slut a o f ane aneea 4e este în zioa de astăzi,
Aiinca Hoezieî, Aimna Mvzi'iii, Aimsa Tasi\or Metastazii-Aor, m n a.
De ne Eom syi irbnT> Aa Dante, Bedem mYAijime de zinerî în Aimsa sa, say a Bcak^AYÎ sbY, întokmaî rym'bneinî, nrekym loco, foco, omo, mnA. îa Aok de iajogo, fuoco, uomo din zioa de astbzî. De se sa nriniEAa ni ne Ba în I ta Aia na ayzi mvA-Ijime de noroade nronynn/bnd kyrat rynrbneiue toate ziue-rÎAe ne ay în sine ne u, ne kare aytoriî Ita\ianî, ka s'b'mî anronie Aimsa de nea kAasikb a ItaAÎeî, 'a ay skimnat în o, sure niAd-b zi ne Hac: nome, fronte, mojnte, ponte, mortre,, synt noroade în ItaAia neAe nrononirb ka noî nume, frunte* mujnte, puyte, murire (iîezî mi DiksionarYA Italian). lire-nynrija ayî u, este foarte Beke, mi ny o iiytem sokoti ka o nrer f an ere a întT>mnAT>riAor ne ay trekyt nreste România  1.
De ne som syi în anii neî maî denbrtairî, Bedem Aimsa f raniiezi) say raAikb krb mi în konstrykn/ie mi în ortorraf ie mi în nponynn;ia AiteriAor e maî anroniatb de nea itaAian'b ţ Bedem: teste, jnostre mnA. în Aok de tete notre din zioa de asti»zî.   raAii dar n'ay yrniat aAta deki>t sb*mî faki> o AÎm-
i tosYiuî în Aimna AaîiiyAYÎ Bedem adesea nrefbk-bndy-se o, în uţ adik-b Bedem k'b neea ne norodyv fbnoa în de oBine, Aiteranii Itaviei Bekî o f bnea în narte, ka si> fyri) de monotonie. Au ea st b skininare a ayî o, în u, mi sin -^ersa, o b -dem mi maî Beke Aa rrenf: Ionii zinea n&vos vt-aos în Aok de ţiovos vâooQ mi aAteAe. Se inie ki> Troienii, era yn amr-sjek de rrenî dorî, mi Ita\ia de amiaza zi se zinea Trenia mare, ^nde Ai^kvia noroade lone. Ama dar Troienii ky Eneas ay Benit în ItaAia ky Amina aot kare s'a f bkyt raa ky Aimna AokvAYÎ, ne f buca ne o, u, mi non aya itaAian nbui^ in 'zioa de astbzî dinnreyni> ky ItaAianiî say Romanii din Dania (noî) n^str^m nronynnia Beke a momiAor neuniri ne Aor maî Bekî, ne kare Aiterairiî LaniYAyî mi aî ItaAÎeî moderne ay nrefi>kyto noate nentry eufonia say ka si) faki> o ^nin-b atiki> a ItaAÎeî.
( 30 )
la Ternare	laTimer , lacrî-	coperire	ccpt'rchiare, cu
	mare		pi ire
gem ere	gemere	descoperi	re discoprire
par tare	portare	1   înveli re	velare
sufferire	sufferire	desvelire	disvelare
paţire	patire	I	
răbdare	s;ffrire		*
aşteptare	aspetare		
flama di re	affamare		
î a set are	assetare, ass^tire		
mâncare	mangiare, mani-	cose re	caeire
	care	descosere	discucire
bere	bevere, bere	torcere	torcere
mişcare	mo vere	urdire	or di re
sorbire	sorbire	ţesere	tessere
mestecare	masticare	înnodare	innodare
înghiţire	inghiottire	desnodare	dinodare, disnc»
pregustare	pregustare		dare, snodare
dejunare	asciolvere	suire	ascendere, s aii re
ajanare	digiunare	coborîre	discendere
prân^ire	pranzare, pran«	intrare	entrare
	Here	eşire	uscire
cinare	cenare	închidere	inchiudere
saturare	satolare, saziare	deschidere	dischiudere
învestire	investire		dischîavere
înbrâcare	inbracciare	încuiere	inchiodare
desbr acare	svestire	descuiere	dischiodare
încălcare	calzare	luminare	alluminare
descălţare	discalzare	încâldire	ac căldare (accaldato)
despuiere	spogliare, dispc -		scăldare
	gliare	recire	raffreddare
cingere	cinghiare	apprindere	aluminare
de s cin ger e	discignere	stingere	estiguere, stin*
aşternere	S temere		gere
calcare	colcarei corcare	focare (în}	focare (in)
	(. 31 )		
flacarare (în)	infiammare	îngroşare	ingrtssare
schinteere	scintillare	subţiare	sottigliare
	scintilluzzare	pupar , basiare baciare	
afamare	affum mare	avere	avere
frigere	frigere	dare	dare
ferbere	fervrre	luare	prendere, ricevere
ardere	ardere		torre
sărare	sa Iar e	punere	ponere
îndulcire	indolcire, indol-	lăsare	lasciare
	ciare	părăsire	abbandonare
înagr ire	inagrire	despărţire	spartire
amârîre	amarire	prindere	prendere
udare	umettare	apucare	.—.
îmmuiare	ammollare	ţinere	tenere
îiiume<Jire	inumidire	batere	battere
scergere	rasciugare	lovire	colpire
svîntare	sventare	tragere	traere
secare	seccare	împingere	impîgner", îm-
împlere	empire, empiere		pingere
încruciire	incrudire	frecare	fregare
înăsprire	înăsprire /	rumpere	rompere
casâtorire	accassare	frângere	frângere
însurare	ammogliare	spargere	spargere
mâritare	maritare	strivire	stiacciare
vecinare	vicinare	cădere	cădere
unire	unire	cuvenire	conveuire
desunire	disunire	semnare	segnare
despărţire	separare	asemenare	rassomigliare
vedovire	vedevare	invitare	invitare
matorire	maturare	înputare	imputare
întinerire	intenerire	înjurare	ingiuriare
înbâtrînire	invechiare	defăimare	diffamare
învechire		lucrare	lavorare
îngrâşare	ingrassare	facere	fare
mâcrire	ammagrire	desfacere	disfare
( 32.)
No 3
scutere scuturare
resarire
scotere
agitare, scuctere
appunere serare (îa) noptare (în) lucire strălucire umbrire adumbrare întunecare înnorare seni nare (în) ţdoare revărsare tunare resunare fulgerare grindinare ningere lat:
vîntare de unde ventare
levare, sorgere
(il sole) tramontare serare nottare lucere
umbrire adombrare tenebrare annubilare -serenare (in) piovere riversare tonare risonare folgorare grandinare uevicare ningere
avîntare	avventare
spulberare	spolverare
stîmperare	stemperare
încetare	cessare
liniscire	lenificare
iernare	vernare
ghieeare (în)	ghiacciare
curgere	colare
strecurare	stracorrere
spumegare spu-
mare inundare turburare murmurare alinare limpezire
pascere rumegare
addâpare
fetare
sterpi re
mugire
sberare
pungere
înjugare
înpedicare
înşelare
înfrenare
nichezare
curare (în)
mulgere
tundere
lâtrare
uri are
mursicare
miauire
sghiriere
rodere
furnicare
tîrîre
spumare
inondare torbidare mor mor are alenire lambicare
pascere
rugumare ruma«
re, ruminare dissetare nascere sterpare muggire belare pungere aggiogare impedicare sellare înfrenare nitrire correre mungere tondere latrare
or Iar e, urlare
morsicare
miagolare
sgrafiare
rodere
formicare
tirare
pişe are veninare începare orepare
pizzicare verenare pi ccare crep are
invertire frunţi re florire tjn) pâlire uscare trunchi are despicare descorcare desbârare, de*
râdecinare desbrânare •st ir pi re
învescare umbrire recorire
inverzîre
frondire, f ronzire
fier ire (în)
appassire
seccare
troncare
dispiecare
di sc or zare
disbarare
disbranare destirpare est ir*» pare
invescare umbrire / ricreare
fremîntare cocere
informentare cuocere
arare semenare se cei? are , culegere încărcare
descărcare
mesarare
măcinare
cernere
descernere
arare seminare mietere collegare carricare, car»
care discarricare misurare măcinare cernere discernere
ii
credere inginoechiare inumiliare iachinare pregare comunicare îndurare laudare giurare peccare
bestemmiare* biâ-stemmare veghi are sopraveghiare festeggiare
credere ingenue hi are umilire (în) închinare rugare cuminecare îndurare (i) lâudare jurare pecâtuire blestemare
veghiere preveghîere serbare serbâtorire
înălţare domn ire
guvernare înperâţire corunare ungere alegere poruncire
suppunere ubidire
(1) « Nu te îndura » no te aspri.—-i in dură* te » vine dela l n d o i e r îndorere, îndurere, indurare.
inalzare
regnareş dominare governare regnare coronare ugnerev ungere elleggere ordonare obbedire
publicare ascultare
înveeare
desveeare
citire
scriere
c o pi are
împuntare
liniare
semnare
cerere
întrebare
respundere
cercare
Rumerare
îndoire
întreire . , .
adunare
mul lire
scădere
împărţire
socotire
asemeijare
doctorire
păstorire
trimitere de la
mittere
nege ci are
legare
deslegare
învoire
vindere
precuire
cumperare
pubblicare as colt are
mvezzarsi
svezzare
leggere
seri vere
copiare
împuntare
lineare
segnare
cherere
iiiterrogare
rispondere
cercare
rumerare
doppiare
tripli care . ..
adunare
multiplicare
scădere
dividere, spartire cal cola re simigliare do t torare pastor are in vi are
negoziare legare dislegare consentire vendere apprezzare corn per are eomprare
34 )
schimbare împlinire costare radere daneare jucare
( 35 )
eamhiare impiere costa re radere danzare
giocare, giucare
amestecare mestare, mistic are înbiriare (con) combinare
cordare (în, des) cordare tindere (în, des) tendere
scobi re zugrăvire albire in.il bire negri re (ii)
mărire crescere micşorare, des-
crescere dreptare (în) strâmbare
lărgire
lungire
scurtare
îetundire
netezire
aurire (în)
argintar e (în)
poleire
topire
înferare
ocelire
ascuţire rugi ni re (în)
scolpire pignere bianchire inalbare
annegrare aune*
rare aggrandire crescere screscere
dirigere (strâmbare )
strambo largare slungare scortare ritondare (nitidare) nit ido in aur a re, i nor are inargentare pul ire aii qui dare ferrare
( acciajare ) aceia jato ac cui re, aguzzare inrugginire
inpetrire
târire (în)
îmmoiare
îmmuiere
cercuire
st rîngere
înnotare
înnecare
afundare
pescuire
menare
armare (în)
sgomotare
oştire
certare
luptare (se)
cruotare
scutire
sâgetare
împenare
împumnare
mânuire
taiere
juoghiere
pungere
pleguire, plâgare calcare fugi re
ascundere «cap are
împietrire fortificare mollire mollificare ammollare cerchiare stringere natare annegare affondare pescare menare
sgomentare-:re apparec chiar e
all'armi certare lottare cruentare scudare saettare impenare pugnare maneggiare tagliare
stillettare pugnere
pungere
piagare
calcare
fuggire
ascundere -
scăpare
străbatere
ommorîre
ucidere
respândire
răpire
despuiere
predare
ochire
furare
pingere
înfrângere
vingere subjugare
sobre
iertare
împăciuire
strabattere
uccidere ,
uccidere
spandere
răpire
dispogliare
predare
occhiare
furare
spingere infrangnere înfrângere vincere subjugare sollecitare perdonare appaoiare
temere
trist are (în)
tremurare
tremulare
spaime otare
trufire (în)
gonfare (în)
adeverire
minţire
desfrenare (se)
înhumare
hlâiidire (în)
miniere
îndrăcire
înselbâtecire
temere
tristare
tremare
tremulare
spaventare
tronfiare
gonfiare
verificare
mentire
sfrenare
inbonire
blandire
irare
indracare
inselbaticare
vi are	essere vivente
vieguire	vi vere
murire	mor ire
bâlsâmare	balsamare
impuţi re puţi re	impuzzare pu-
	tire
put rec] ire	putridire (în)
înviere	ressuscire
PREPO SI XII,	
în	Iu
la, a	a
pe	su
cie	di
des	dis
re	yi
res	ris
ad	ad
ab	ab
oî>	ob
es* $	es, s
con, eo, cu	con^ co
sub, subt	sotto
pre, pro	pre, pro
spre, eâtre	verso
strâ	stra
ainte, ante	ante
dupo	dopo
aprope de la	vi ci no, apres&o
prope	
p rin	Pe3t*
d'in, dela	da
dupe	se condu
)	
întru de la	nel
intra	
între de la	tra
inter	
pintre	fra
pentru de Ia	per
propter	
preste, asupra	sopra
despre	rispetto
pîno pin'	fino fin
fârâ	senza
afara	fuori
înderâptu	indietro
impregîur	intorno
lunga	lungo
înainte	innanzi
in drept u	dirimpetto
în laturi	a lato
dincoci	di quâ
dincolo	di la
ADVERB I«	
Quându	quando
acum, amu	adesso, ma
îndată	subito
curendu	presto
încetu	lento
adesea	sovente
rare-ori	rare-volte
altre aite-ori	altre volte
d/aci na in ie	daqui innanzi
apoi	poi
antei u	prima
( 37)
atu aci ieri
alaltâ-ieri
acli mâne ânche mai
altora ieri
l'altro ieri
oggi
dimane
anche
mai
unde de unde pîn', pîno aci d'aci colo
ici şi colo aiurea, aliurea de parte ineuntru, inle-
untru susu
josu, giosu
quâ tu
atâtu
muîţu
puci nu
prea
forte
bine
ren
cum
ove > onde, d'onde fin, fino qui, quâ di qui cola, lâ, li quâ e la altrove lontano dentro
suso '■ giu
quanto
tanto
molto
poco
tropo
forte
bene male ©onie
aşa
inadeveru
nu
nici
nici de cum nu-mai
si
in fatto, davvero non, no * ne
niente affatto nonmai
C ONJUCTIVI.
şi, e ânche înse, ma n unu mai de, daca quâ. qua sau, au, ori adicâ
r, ed
anche, ancora ma
non solamente
se
che
o, ovvero cioc, cio vale a dire
interjecţii.
Ei bine	ebbeae
puh, uf	puh! uh
ah	ah
oh	ohi, oh
vai	ahi
vai mie	ai me
vai de mine	ahi lasso me
vai de voi	guai a voi
de!	deh
inima, curagiu	ani mo coraggio
ia seama	avertite
vedi bine	ba da te bene
bravo	bravo
taci! si!	zi tio.
Nota la i
Toate bcfboao din EokaBYAapYA au est a ao boîiî îrmiwm îa #izine nrekym; capa , ocîiiu, sânge , — albu, rotunda , strâmba5 — nascere, simţire dormire mâncare etc: -mi mo-raAC nre kym : micte , voie , cuget u, bănetate 5 — bunu y blându, reu 3 -—-temere, tristare minţire efc„
BorneAe neAe in z ine ac îutreByiniiT>m a arTbta ^iinii)eAeT kyaAit^irJAe mi Aykri>riAe neAe nttem ne dea, avzî, rista 7 mirosi, niiiti3 iar ne neAe morave Ae intre imninmi nerlrv AykrvriAe, kyaAitiniiAe mi Avkri>riAe ne se not iutii ai înki-nyi în mintea noastre.
BorceAe d'iziue iar se syntînîiîart în dori>: în yzyaAe sav mai des întrenyinnate mi îa texnine.
lire kym mi neAe mora\e se not îmntFgi asemenea ka neAe feine,
^lernet'bnd a imn a ronrbneask'b asfev kym se a^Aij în ry-ra rorodyAyî, aa^Atm neAe mai niYAte norne #iziue 5. mi yzyaAe, kbuî neAe morave, ka st> ac kvnoaski) uinena, av tr. -nvingi) de o rmdire maî înaAti> say de o înBi>iri>tvr.b. in-B'bgijtyra norodvayi ronrbn ny este aAta de kbt în meme-mvryriAe n^ri>nei|iî mi î 1 moravvA lieAÎJiiei   ne kbt noate
39
avzi mi înii*\\ei^ deAa niserik'b . Ama dar in teat- desm»-iiiriAe anestyî jb kanyiar noate şedea ninena neAe maî uiya-te nor ne Trzîne mi yzyaAe, mi mai nyijine mor aAe, say tex-nine din kare yneAe ny Ae kxnoaiue ncrodyA de Aok iui *aA-teAO, înm)Jîi>ndyAe deAa BÎserikt, ac a Avat din a im na svani).
A noasta» narare de scami> se noate $ane ny nymaî Aa ro -mi>nî ni mi Aa toate nanjiAe, BokanavaryA omyAyî din n< -rod 4"iind nretylindeni maî m^miinit de krbt aA îoBbiiafyAyî. Sbne inkinyim akym ne romimii ueî d'bnti>Fy ne ay dţski-\ikat în Dania nenind din ItaAÎa 3 eî ay nenit ani ky a im Ba rioiioryAyî roma: , ky Amina uYArar*, mi diksionaryA Aor 9Aay Arbsat de moiiienire $îîaop, anemia yrni-bt oarei iienera-nii, mi ama mai înkoAo . I|likireAe , arteAe , mememyryr i -Ae n* s'ay mai kyAtÎBat în Dania. Se ne înkimim iari> ne ar <l;i fost mi Aiurea itaviairn daka în koiirinsYA ItaAÎeî ny s 'ar §i kyAtinat ninî de kym orlinroeAe mi ar te ac . Nerreinit ka> o Aimr/i) mai asemenea kv a no astm, o Aiinr/b i'rbr'i> terni -ni fexnini mi ky nrea iiyiiine Borne mor aAe *5 si> nynem iarn ki> ItaAÎa ar #1 ai$st tot înţ'bmnA'briAe Daniei, tot a im na sAa-Bb arin domnit în niseriuiAe eî, tot ky tyruii, ynryreoii , aemii rai rymii ar ¥1 asyt a 4'ane 3 nerremit kb atynnî s'ar cI>i nor nit în Itaiia aneAamî diaAekt ne Bornim 11 oi ak^m •
Sb n; întoarneni Aa desnri>rii;irea I a anestyî noka-nvAar. Ani toate nor neve fiziue yzyaAe Ae Bedem de ori-ijinrb Aatini». Uri ni na este kb neuerzbnd foiimia din oe-dere riT>rnÎAe trynyAyî si>y, n'a nerdyt ninî Borneie say m-meve .ky kare Ae'ay mniit momii sbî. tn desiiBrjiirea a-ncasta BorseAe texnine synt ane\ea ky kare'se nymesk iij>i « ijiAe omyAyî neAe din n-byntry. La d^nseAe n'a fost destyv fcradii|iiAej neAe din Ari>yntry aAe omyAyî nv se in>d ka neAe
40
din a#ari>, mi ki> st> Ae kynoaoki> ni neea , nretytindenî c* treEyinn'b de iuiiniia Anatomiei. Ama înnartea aueasta sat a irerd^t romMu yneAe Borse , say Ae a amestekat mmindv kyd'bnseAe yneAe în Aok de aAteAe. AsfeA Bedem ktnd doare ne uine «a BÎntra say Byrta, k'bziue: «mt doare Aa inimi » mi aueasta îmnreiierrare o noate Bedca uinesa Aa toate na-ţpÎAe, întreEyinirbiid norodyA. în AykryrÎAe ne ny Ae kynor-ine nine, termeni sayBorBe neiiotriBite say ny Aa aoIyya Aor. De ani a Benit kaînAokde cor st> ziki» romi>nYA inima, în Aok de anima si> zik-b suffletu, mi în Aok de vîntrâ, burta, (ky toate ki> a irbstrat foarte sine frasYA: intre vintre) ui fi a:
Aueasta n-brare de scami> se noate faue mi Aa BoaAe9 ynde, ka si» Ae dea say sij Ae ni>streze niiue nsme kyBiinuoa» se orî xoti»rîte într'o AiniETb kyAtinat'b în toate ramyri\e saAe, a fost trenYinirb de meinemvryA mediu in ei * FIonc -ryv romim n'a kyAtiBat mediuina, nrin yrmare ninî mki-noanie termeneî ueî kyBiinuioinî aî soaAeAor. Ama ueî dVn rbry romi>nî ay iniyt ki> lângore însemneaz'b o z^uere o are-kare dysi> cf tri» a se trezi, Mai în yrm-b kwd ay Bi>zvt ki) friryriAe say k^Adyra iiin yna mi ny se rirekyrmi> neric« diueiţie, atynnî ay zis ki> BOAnaByA are lângore (vrjbnroare) îangeur 5 mi asfeA a înueuyt a se da o însemnare mBiuiini-ti>, nentry yn f eA de zauere, yneî Borne ne aBea o îusem» nare maî întinst, mi fizik-b mi moraA-b.
tn neAe morave iar, Bedem nbstrate nyniaî anei termeni kare, în orî ne stare s'ar acf Aa yn nor ud, ny not san aîii-seaskTb din BorEi>. Ay mbstrat, sure esenmAV, romanii BorneAe ne se day fakyAr/biiiAc r sxff Aeteiui ky kare se na-ine Omy a mi kare trenye si> nie nerreinit kv BÎrsta mi Iwi de îriBTbiiijtyrT): nrekym: simţire auoju, vecju, gustu... minte,
41
cugetu, judicatâ, voie, amoru, ura, (t) mu a: Ki>te inşi* av aevt tren yin na* say de o înBi>urbtyr'b sn»*e a Ae kynoaine saf de yn mor a a donîndit iar ny îrnrbskyt j Aa ki»te ay kontrî-pyit say reAinia say oniueivriAe, akoAo Bedem orî o yitare kv totyA say o îmnrymytare de nor ne streine, dyne k*bt ay «fost mai streini iniibivbtorii Ayî. La aueasti> înt brn « nvare, kwrrire sAase ki>t ay domnit în Biserinjie noastre af A-bsat ki>te na Borne nrekym: nr ietemyr, m i a i>, Frige 'i>, n ri> d e d e, nşkyrie, b e s e a i e mu a: ne kare , <£i( - line Ae Bede kb synt de o treairt*b mai dyne yrnrb d<? ki>t neAe de svs, mi kare, mi în Borni* se întreByinţjeaz'b maî rar mi s'ay nytvt Vita, mi în BÎrsta OmyAyî ni o mai tbrziy, k/bnd Ae noate îaEinja de afar"b iar ny din kasa m»rintea« ski> ,
BirtyiiÎAe ini BiiiivrÎAe ne synt de <£eA kym st> *se însene de akast; îmi ni>streazrb mrme.ie în AÎmr>a stri>momaski» say Aatim> 3 kym; Lunetate, reutate, dreptate, strâmbâtate, adeveru, minciuna, blandece, furie... iar de Bor €i de f eA ka si> se înnene deAa r>iserik*b say din adynarca ky streinii, akoAo Bedem yrme de AimBÎ streinej nrekym: s a abT» ? uinste, bredn iuie, destoiniu ie, n omenire... adikb Bory sb ziky ki> ky krbt rom'bnyA este mai nrynk ky ati>ta Aimna Ayî este mai romani) mi mai kyratb de străinisme,
Însumi Borna: virtute se noate nedea kb Ainsa moraAeî mi a denrinderii nyterÎAor mi t^rnAor syf f Aeten,ii, a #i>kyt a se întreBvinria ii'bn'b mai de Yin>zi nymaî în simri fiziky,' a-diki> nymai nentry a însemna ttria trynyAyî, ny înse mi a svf$AetvAYi.   Ama dar se sede ki>t a fost starea moraAi» a
(0 Abb orire, feri» urenozîa ab- remi>ne orire* skimB'Mid - o in yf dyne idiom a ueneraAi,, f ane uri re, vrîre ^> yri*.
6.
42
naţjieî, Bii daka a nxM ka si» ni»streze .BorneAe mora\e mi texniue.   Akym insb Biind eremea reueneraijieî RommiYA^Î mi a AimBÎî saAe, DiksionarxA AimEii desi»Biruiite un întreuî i ^eato in diksionaryA momiAor sin, mi de akoAo de ynde ziue: simţire, simţitoru, simţitu, de akoAo noate ziue mi: simţitat", simţulu, simtimentn, simţieiune, simtimentalu, simtimenta-lismu, simţitivu, simţibilu , simţibilitate, simtualu, simtua-litate ,    simţitoriu ,   simţitorie,   simtoriu,   simţieesce; — presimţire , presimtimentu, . . . re-simţire , . . .  res-simţire , ressimtimentu , . . .   consimţire... strâsimţire. . . întresim-ţire.   De Ba uerueta nine Ba AÎnina nonorvAsî rreuesky de aksm trei zeuî mi doi» zeuî de ani, o nede nAini» maî mxAt de ^Ymi>tate  de Borne itaAienemî,   tyrueiţiî mi ronrnnemT (kbnd Bornia yn fanariot say yn rrek din nara Romi»nea-ski», de zanuiy,  de kAi»kamî, de skyteAiiiuî  de nosAvmniuî , de arendb, de Bini>riuiy, de oeritv mu a:)   Unde ny ar fi ag*yos aueasti» aiiubju înairoind mi îînnestriirbndyse, k-biid ar fi aB*t Bot Aa formarea say reueneraiija eî toni naiua-Xrişti, mi Eama-laniî ,   dyne kym s'a mestiki» în Borni» Aa noî nenoftiu/î toţii Aorof euii sav dienii ueî Bekî, tcjii kaf-tanAÎii,  mi tom kari n* 'nri a* ^itit înki» ninî iiyniiieAe ki>rijî ue-asem!   Ilvuiui»  ireasi» bofv si» zik ar fi fbkyt irenii kbnd ar fi asyt asfe\ de iibkate.   Insb eî ay fost maî ky minte mi akyni ka mi tot d'avna de ki»t noî, kb ay wfot si» nazi» ne este aA Aor mi a\ momi vor Aor  mi ne ny este, mi în toatb Bremea ueî k* îmrbu/btyri» ay aB*t de nor-mi» a im na eAeniki> nea Beke, mi asfev av adys în zioa de astbzî Aimsa Aor nea soreitoare in ki»t ky aueeami rnnia-tîkb si» însele ne amândoi».    Noi ninî o dati» înm as^t de normi» Aimna Latini» 3 ui»ni» Aa o Breme ne nea SAasi», anui nenea 1 reurask'b,  mi aksrn ne franueza, — ne bac*
13
steni* Kym sb se mai iiie, kym si> se mai kyAtiee Biata aîiu-Bi» dyne atbte nryme Aiterare! Romanii din Transivnania o imiive de ynryrisme mi de neniujsme, ueî din MoAdaBÎa de mtsk'bAisme, rreuisme mi f rannozisme, mi noi ani, iimi» Aa o Breme tyrnanî de rreuisme, akym nea ri»sit Boava cj>rann;eî în toate artikoAeAe say înkietyrÎAe Aimnii. LimBa franuozeaski» se Bede în toate kaseAe din nreyni» ky toatb moraAa say demoraAizania ei; Aimna f ran^ozeask-b în mkoa-ac, în koAcuiy, mi AÎmna Aatini» nymaî yn kAas în koAenry ka si» ari»ti»m ki»t o desnreiryim, ki»t,ny o kynoainem *3 ad:-ki» Bory si» zik ki» în tot nrinuinatvA nymaî s5o Aeî ne aî-ni» se keAtyeijie nenty aueasti» Aimni»! mi Aimna itaAiann n-ki»irî, ka si» di»m înkaî o nroni» sdraBi»ni) ki> ny mim ninî u'am fost ninî ne syntem.
Mie îmi UAaue si» addyk de esemnAy tot ne Freui, nentry ki» mi meritb, mi ma» desAymesk mai nine fiind kontim-norani ky noî, mi Aimna Aor aBi>nd mai auecamî soarti» kv a noastri», nl»n*b Aa o Breme (ny însi» mi akym ka si» se inie în narentes). Ka si/niî faki» Freui Aimna asf ca kym este în zioa de asti»zî, ay asyt treByinţrb neînnetat si» înneiie Aim-Ba nea Beke, si> iasi) feAyrimî de idei, si» aîni) o noAemiki» maî de yn scak , si) *mî formeze în sfîrmit Stat, yniner-sit-biri, Aineî mu a: Dar ki»t ar f i Bredninî de nvbns nu AaAiiî Treui ue ny se konrind în Treuia SAoBodi», ki»nd 'mi ar înkide okiî mi 'mi ar astyna yrekiAe Aa neAe ue ay fi»kyt mi fak eAeniî ueî nyoî nentry a ini na Aor, mi Brînd (ueî ue se af ai» af ari» din Freui a) ka si» ksAtine ne aAor, say ar înnri>iiiiua ornen-ie Aimna f raniiezb, sa£ s'ar anyka de nea rreueaski» Beke mi s'ar stri»myta în starea rreuivor de osine kym era akym o svtb mi doi» syte de aniî N'ar fi o mynkb zadarniki» si» a ase Avkry rata fbkyt, sb
44
aase AÎm'Ba kare se skrie în zioa de astbzî în Freuia sÂr-nodi». mi si» aAerue a a mi^eAoaueAe neAe de akym doi» site de ani ?
As|eA ar fi ky noi ki»nd ne'am' îokide okii deAa ori ue ay fi»kyt a a ni oameni de o îianie mi famÎAie ks noi, mi am ioBri»njuia ninie migcAoaue ue ny ni se kyBÎnia a ac întreEyinua de kht akym mante syte de ani. Limna noastri» akym ny se mai asenmi»ni» ky Aatina de ki»t îa materie say în diksii -nai») ny îosi» mi în for mi» say i r bmaliki». Limna a alini» ni s'a fiJk^t nymaî ka o Aimirj» dokt/b ue are reAanie ky a noastri», ini neea ue tresyia si» fauem noî akym mante syte mi o mie "de ani , ay fi»kyt franiî noiiiri itaAieniî: eî ay anyt de normi» ne Aatina mi ay kyvtinat Aimsa nonoryAyî romanf, kym am ziue mi ne a noastri» *, ani a dar am 'rreiui foarte kimd am Ai»sa yn Aykry rata mi ne'am în toarne înauoî ky o mie de ani ka si> înueiiem mi noi de akoAo de ynde ay în-, nemt itaAieniî mi ka si» fim tot dVyna ky o mie de ani maî îcanoî de ki>t di»runiî.
Ama fiind k> ay Aykrat itaAieniî în AokyA nostry, n'ar f reBYÎ si» ne'arynk'bm okiî si» nedem ue ay fi»kyt? Bine este vb ne ninem de Amina fra ^ozeaski» ati»t de si»raki», atbt anomaAi), ati>f de destoîniki» a strika ne a noastri», dyne k%m ne astrikat'o de Bre o 12 ani îekoauî? Limna frar-nozeaskT> ne'a strikat Aim.ua , kaneteAe , oniueiyriAe ? reii -jyria , nentry ki» nyiiioi din ki»nî o înnairb îmi sat kanyv ky aytoriî kAasiuî, mi romanueAe neAe maî neryminoase se whâ îa rnijîniAe tinerÎAor. A noasta o ijiiy deAa mine, ner» iry ki> Aa BÎrsti» de 19 ani mi» îimi»na frannozenie kanaAfryA de Faublas, mi noate au ea sta na fi nriuina de ninî n'am firea imn»nat ama cine f ranuozerae, ky asfe\ de daski»A, asfeA de karte, a$f oa de in.raBvri.    Mare iiaryBh addvue
45
aueasti» aTuiei» mi dyxyAvi mi inimii mi a in uni romi»nPiua , kbui ninî îatr'o AiniBi» ny s'ay skris atbtea ki»riii desfrx-ni»toare mi aurinzidoare de dyxy\ mi inima OmyAyî . Lin> Ba au casta ny se noate maî ninî de kym însTbija ninî a se norni ninî a se skrie fi»ri» agcytoryv aAtei Aimni ura ritn'in aA ItaAieoeî, este o AÎmBb, si»r ak 1» de nor ne mi norati» de fras1, în kare Bede uineBa xarakteryA ynyî omy ue nyniu se rîndeîiie mi BorEeiue niYAtj este o aîoibi» îi kare fovos -fia mi AÎteratyra n'a nykyt faue nasyriie ue ar fi treimt si» fakb în Beakyv nostry^ e o AÎmBi» în sf îmiit asemenea yneî kokete ky ryst kare inie a se îninodoni ky Aykryrî strane, fbri» ase okyna ky Aykryrî serioase mi nredniue de o matroana», ui nymaî kym si» nAaki» ka si» SYBgevue ne kyrte-zaniî si»î. » ,
Nimik ny e mai n»y mi maî SAyt de ki»t yn omy say nc -rod kare se yîti» ne sine ka si» se ia m ai m v j.i 1» n d ks a dyne c-EiuepyriAe aAtvî omy, aAtvî norody. Noi nrbad si» imit i>m ne f ranuesa, Aimna a or ny e în stare a ne însbija kyrat iui nemi»j€Aouit de ki»t nymaî tot ue ay ei mai ri»y mi maî strikat de ki»t în neve AaAte nanii } ki»ui ni ra\a nea tare a irnrnii ueî SMbtoasc a f raniiezivor ny o eoni nytea imita I mi doEÎndi din ki»rirî ui nymaî din ni ide trbind în mi^cAt -k va a or mi acind de noBivuyitori ne un kari synt din îns -juî auea narte sT>m»toasi> a naţijei. Si» fereaski» Dymnezey Aymea de kreiuinyA say de oereHTA tv'ruit! kym sb fareask-b Dymnezey mi ne nktta iiara noastri», de a se îmmYAni în transa romi»niî franjio'zinî! ki»ui atynnî ny Bom anca re -BoA¥u,iî, ni rene a ii, tb vxjjriV , în^ynrerî , siseriui restyr» îiate. ReBoAyiua din 9 1 n'a^B'brsat ati»ta stnne neslnoBat în niigtAokxA a 36 de miAÎoane syf f Aete ki»t se Ba B'bpsa între do*b miAÎoane de romani.   IIIi ne noate atţieiita nine Ba de
46
Aa yn norod kare îmi desnreuyeuie AÎmna, oniuefyriAe, mi tot ue este năniăntenesk ka să i^Beiie ne ijeyniătate aAte cBiueryrî, mi aAtă Aimnă nrin kare nede neAe maî Aesne adikă ueAe^maî reAe ? Ania in zeue ani s'ay înnrăiuiat între gtyniî noinri a treia narte din diksionaryA mi rrams-tika frannozemi, mi tci$î nymaî nornesk de kăt de Ainer-tate, ne kare neînueAerîndyo nine, o măruinesk într'vn des-f rîy mi nesynynere Aa Ae\iî mi Aa aiuezeminte. IXIi anestea synt roadeAe yneî înBăii;ătyrî în kare ny se înBăiia nimik temeînik . <|>ără fiAoscfie ny nytem a ne răndi drent, mi înuemtyA fiAoscfieî este, dyne kym am zis mi aAtă dată * ueruetarea nymeAorlsay a BorBeAor, este definiiiia nea ade-Bărat/n a termenÎAor ue întreEyinnăm. Tokmaî aucasta ny o mtem af Aa în Aimna frann;ozeaskă, kăuî e o Aimsă în kare trei nărnî de Borne îmi ay orinina in a\te Aimni , mi nymaî într'ănseAe Ae noate nine Ba af\a însemnarea nea a-deBărată. Aueasta noate este mi nriuina nentry kare fiAc-* sofia frann;eziAor e maî gcos de kăt anemijiAor. (?)
Nota la ii
in desnărrurea aueasta se Băd, dyne kym am zis, toate BorneAe ue arată niiţie nyiniri uerave de înnrbkăiiiinte nre kym veşmîntu, câlcamîntu ... kym mi neAe ue arăt niiţie ny-miri în narte însă de Aykryrî de neanărată trenyiniiă, ne kare ny Ae skimBă Omy a ky mcada, nrekym: cămaşa, manta» peptine.. . toate anestea synt de orinina Aatina» tnsă kăte îotămuAări n'a anyt Rymănia? kăte nanii n'ay trekyt nrin tr'ănsa, fie-kare ky kostymeAe mi înnr ăkăininteAe sa ac ? De kăte ori n'a skinibat RomănyA  deAa oraiue înBrăkămiii*
47
tea, Atăiidyse dyne a aAtor noroade say nanii?   Kăud în-nrăkăndyse ynryrenie, kăid Aem^in°, kănd tătăroin , kănd tyrueine, kănd iar tyrueine imităud karikatyreAe <j>anaryAyij 'mîaadăorat BokanyAaryA artikoAXAYÎ înErăkămiiitei avi ky feAyrimi   de  nymirî  străine.   Kă:;d  a Băzyt ăntăea dată RoniăriYA dyAamă. notyrî, kontom, anteriy, ueakmiri, *s vik, firei|ie ha întrenat ne ueA kare Ae nyrta kym se k iarnă mi aueAa ia snys kym se kiamă.   Ama s'a Barat în artiko^ aya auesta  BorBeAe:   dyAamă, uenken, tătarkă, kontom, notyrî, mainari, fermene, — anteriy, ueakmiri, skyrteîkă, ijryBoa, ninim, isAÎk, uanyuî, menii, uisme Aa noi, mi uioBote Aa MoACÎaBÎ ue Ae ay Băzyt Aa Aemî mi myskaAÎ , (nentry kă romanii n'ay nyrtat uisme)  ue yrmă iar f rak , nestă, nantaAoni, syrtyk, BreteAe mi xozyndrayrî, krenatij, manimkă . — korset, kaneAă, kordon, naryră, etc. tnsă anestea ny arată orinina romănYAyî , fie-kăt de uiYAte, a-u est ea ny not doeedi  natyra Aimnii ayî .    Dar Ba între sa uine Ba nentry ue în AÎmBa ayî nY răseinî în artikoAYA înBrăkămintei mi BorBeAe, tynikă. toră, ini aAte asemenea ? — Kăte Beakyrî, domnYAe, de kănd RoniăiiYA n'a Băzyt ky okiî tor a mi tynika! mi kym Brcai ka să năstreze ny-meAe a ynor Aykryrî ue m Ae kynoaine.   Kare însă Ba Aya nana ka să skrie say să Borueaskă de kostymeAe mi innră-kămintea romaniAor Bekî, Ba murii f ie-kare oEgeet ne nyme, mi BorneAe sor fi foarte romănenii iar ny străine. Asem -nea Borne se Băd ky AokyA Aor în diksionareAe tytyAor Aim-BiAor ue n'ay ninî o afinitate   ky nea Aatina,   ne kym în diksionare romănenii, ynde ky adesărat boi* fi a a Aokyv aoi», dyne o rătăuire de atătea Beakyrî.   Este de treEyinuă ani mi yrmătoarea Băi are de seamă: toate nor neAe străine întry | Ae înBrăkămintei se Băd kă Ae ay întrodys în viniEă ro-
48
manii ueî dyxre Xa oraiue kare synt ueAe clin tănr momiu» (maimyne) naţiionaAe $ insă se n-bd mi Aa sate, mi Aa urnite, mi Aa BaAtă Borne kare nv synt de orinina romană nre kym; sarikă, rAyră, zere, kăurxAă, oiiinuî , iţiari, zăBxn ? onieAe mu a: Ani în yneAe nedem aueeamî nriuină ka mi în uoao arătate mai sys, mi în aAteAe ne nea yrmătoare. Dania a fost Aăkyită de noroade ini maî naint* de deskă-f Aikarea rom ani Aor în tr'ănsa. Anei oameni îmi aeea kostv-I meAe mi înnrăkămintca a or. Romanii 'ia ay af Aat ky dăî se\eama Biind în Dania, skimnănd kAÎma ItaAÎeî ay ti»( -nyit Să skimne myAte mi din b- nimint \\e aci» ; ay trenyit să să ia sarika, mi rAyra Daniei ka să se anere de f Hiya ier-neî mi de UAoiAe Berii ni u a : lfe faue frâne zyA say aAtă naiiie din zioa de astăzi kănd ia tvr^anyv tyrkyAyî să 'a no arte say nine t rer»yi nu, a a Borni de dănsxA de kăt stj'a n\-measkă iar t y r b an? *I e faue kănd sine treByinna a Borni desnre senaty\ tsruesk, de kăt a'a nvmi ne nymeAe Ayî D i b a n y mu a : dar asemenea Borne fie kăt de nuAte eî skiniBă AÎnina frani|ozeaskă de a fi Ainisa franjiezyyyî ş ui dia nrotisă îi aB^ţieine diksionary\,
Nota la m.
BărăriAe de scamă ue s'av făkyt Aa însemnarea de sntn f se not anAika mi Aa auest artikoA nentry trefiyinuioaseAe xranei. tntre KorneAe ue arăt xrana în neneraA, uedem : ţarina., pâne, apâ, vinu, sare.... mi între ueAe ue adyue AyksyA say oBiueryrÎAe mi momiţrbria dyne străini, akoAo eedera karmkeaisaB, nÎAaf, kanama, anremoxt mu a: dar anestea n'ay fost nn»nkărî ky kare i/ax" xrănit romanii mi ne kare
No 40
'VăsăndyAe eî mi a a fiii iui nenonii'un ştrenenoujî Aor, ane-' mia A^ănd Aykrs , ny Ae'a năstrat nxmeAe , RomănyĂ a a kăte Aykryrî 'iav rămas deAa «arinul ac^a năstrat mi m-meAe ne kăt noate yn norod fără kxAtyră năstra niine syBenirî de doă mii de ani. IliAafyA mi avte asemenea în-kă se Bede firyrăud În kăruj<ve tytyAor nanaiior fără a Ae nrefaue ini desnatyra Amina,
Nota la iv.
Io. artikoAYA rydenieî se Băd toate mniiriAe de orinina Aatibă mi yneAe maî nine năs trate în Amina Roman? ayî de kăt în a ItaAÎanyAyî, nrekym uiiehiu, zio, aAteAe iară kare .se Băd nerdyte mi neintreByinijate în AimEÎAe itaAiană f ranneză ... se af Aă în AiniBa romană, nrekym f i n u de ynde sine Boriîa afinitate, affinitâ itaAÎeneine mi affinite fran-ijozeiţie . Aueasta narare de seamă se noate f aue în de ok*= uie in Ainina romănyAyî, kăuî foarte adesea som întăAiiî în transa sorse de origină Aatina, kare ny se af vă ni ui în f ra :neza ninî în itaiiana... mi siur-aersa.
Nota la v.
K?]$tj, în \ imn a rreneaskă însemnează rri§eă^ *?Jrfy dyită diaAektvA dorik se faue r.âSa'^ skimnănd ne â în z say s, se faue casa,   Kasa a fost uea din tiux rrigeă" a OmyAyî ka si>
se nye Aa adăiiost îndată ue 'uiî a kynoskyt treBYin|jeAe. Kasa însemnează o rrigeă» Ky auest nyme ay neriit numii romaiiiAor-; ky Enea deAa Troiea, ynde se sornia Aimsa dorikă, auest nyme 'a ay întrenyinixat itaAieniî de trei mii de ani auro ane,auesta îa îutreByinn,ează mi astăzi, mi ky anosta s'ay într^iixintiat mi se între ini nn oază ini romanii ka
7*
■
4 . ,
Bă dyne a domnitoarelor Aor Romani, kare se Bede kă se nronynna fireijie in de o se 2] i te kinyri dyne deoseniteAe nro-Biniiiî. He diaAekt ay imitat CaAii? snye nine se na fi okynat desnre aueasta noî însi> Bedem kă nrintr'yn întămnin ne înnoim ky dimmiî asynra nronyniiianieî ayî u, j, mi o. f n myAte Aokyrî noî ne a Aatin îa nronYnn,ăm ai, nrekym ajnte^
AINTE,   FAM A,   FAIMA,   PANE,   PAINE,  CANE,   CÂINE,   iu u a*. îu
mTAte Aokyrî iară raAiî îa uronyniră asemenea ai: nre kym,
AMARE,   AiMER , CE A RUS, ol AIR ,   PARIS, PAIR,   iu u a :
île j, ne kare ItaAieniî, MoAdoBii mi Romanii din Mauc- m donia ^av transformat say îa nromnn/B ka ge, (u) (transe - *;jî zii mi noi Mvntenii,  Unryreniî mi toate kărnÎAe niseriueiui îa nronyniiăm tot intrSn kin , ka ne ge uca sa an.
II e o  Aatin, fra.iiezii   ini noî maî des îa nronyniiăm ka u, morire, murire,  mourir, potere, putere, pouvoir, volere, vouloir ui u a:   Ama dar se Bede kt daka synt nc -roade în ItaAÎa ue nronynuă ne o ka     daka FaAÎî îa nro-mniiă în myAte Aokyrî asfeAj daka noî Romanii îa nronyn-Uăm asf ca j fii oii a Ayî ny este yn efekt aA î n t rb m n vă r i Aor Daniei, ui ini are InuenytyA insyinî din sînyA ItaAÎeî, nil noate ins-ginî maî denarte, dyne kym s'a arătat în nota de sys. ^ Uîi iar daka îi Bedem astăzi în kărnÎAe   aytorÎAor ItaAÎ- > enî , este kă eî ay Bryt să 'mi anronie Aimna de diaAektyi uca kvAtÎBat aA Laniy\yî BektY \ este întokmaî dyne kym ay? uerkat să5A naiie în Aimsa noastră  rănosanii Iorroiuuî, Maior mi aAiiii, kari kvnoskyseră foarte nine drymyA ue' ay fost Ayat actorii ItaAieni.
SyEstantÎBii iar ueî rymănemî kă f ak îa nyminatin ka în aE\atiByA Aatin. aueasta ny este o nrefauere a Bremiij kă ziuem noi : joe, virpRi, bonitate, în Aok de jupiter, \i> nus , BomTAs, aueasta mise nare kă este mai neloy de kăfjgp
diaAektyA LaîgiyAYi, ai kăria actori n'ay făkyt aAta de kăt să s; îa dyne Aimna kyAtiBată a Preuieî ne kare ay tra-dys'o ad iitteram , dănd materiei itaAiene formă rreucaskă Aiterară. De ynde oare Bine auest întămnin, ka Aimna rreucaskă nonyAară Să fakă noniinatÎBeAe neritosiAaEÎAor în tokmai ka akyzatÎByA iiAyrar, ue are o asemănare ky uenetinyA, ue are o asemănare kyaBAatisyA? Toată Freuia de mii de ani nronynuă , J itlvanas, o aqyowas, 6 xogaxas m u a: în Aok de o 7riV«£, u aţ)%wv o xoQaş • mi iar toată Treuia nronynuă eu fisaaiS, al xtsaiQ , al §6£ats\, în Aok de al {tvaai,, al fisal al dotat, say mai nine în toată Freuia^ asf eA ay kyAtisat apterii Aimna nonoryA vî, skyrtăiid nyminatiByv, syr> kare se înf x-nimază OmyAyî toate oE^eteAe, mi Avnuind neve AaAte kaze ka să arate întămnAărÎAe say ky adesărat kazeAe ue se not întămnAa f iinneAor, Aăsănd rădăuina ziueriî ka re- m nrezentajiie say ikoană a ideeî, mi terminauia ka întămnAa-re ue noate anea. Asf ca faue Louika kănd ia în uerueta-re ori ue Aykry, asfeA faue arta kănd ia în niănă materia, asf ca ay făkyt aytoriî kănd ay Ayat a kyAtina o Aim-Băt ay nys toate eAementeAe eî Aa AokyA Aor, ay skyrtaf, ay adăoraf, ây îndyAuit, av asnrit, mi nentry fie ue iui ay dat kyfiîntyA, s'ay synnys întreuiî mi sănătoasei geydikă|rî, A ziue dar nvminatiByA ka aniatiirsA konBeniiionav ny este iară o nref auere a întămnAăriAor Daniei, ui o tradiţie dinţată în §ivs foarte Beke, în kăt noate uine na ziue kă: bonitas este format din bobita-te, Ayăndyse rădăuina bonita, ka să însemneze ideea, mi desnăriiindvse terminaixia te, ka să arate kazyA. NominatinyA, nymaî ka reAatis kătre ueAe Aate kazv-rî, se noate nymi k az, kăuî în firea Ayî ny e kazy, e ikoana ideei, kym se îufăgimază ea ăntăcami dată, mi de ani înainte înuene a kăde^a în deoseBÎte r ca anii uri întăiniiAări, Ama
60
să liiî nymeaskă aoLta de Aăkv ir. iiă , kape este nea adeBărr-tb rri>]<ă a f i( -kăryia. în asemenea nvanin? nede uinoBa orinina îmi norod: în kasa mi îi kyrtea RomănyAyî kăte Aykryrî ay remas say nenrefăkyte say nemerdyte din nriui-na î n t ă m n \ăr i a o r, ay rămas mi ky nyme^e Aor din Bokany-Aar^A Aatin fără a\tă nref auere de kăt ăueea ue ay irsist addyue kAÎma kare are o mare inf Aviiiijă» a a orraneAe lAă» syitoare aAe OinyAyî.
Nota îa vi, yn, viii, ix, x, xi.
Natyra e Beunikă, ea ny se synuyne nrefaneriAor ka oni-ueryriAe, ninî n^deAor ka BesminteAe. LykrăriAe eî synt tot aueAoa , mi tot asf eA Ae a Băzyt roniănyA în ItaAÎa mi în Dania; nrin yrmare mm ir i ie ky kare se arată AykrăriAe eî ay trenyit să reniăe RoniănyAyî maî neskimnate dyne kym Ae"ay anyt mi momii ayî , nentry kă ori ynde s'a af Aat eA, ny AtTa uerdyt din Bedere, mi în yneAe a năstrat mai nine ei bop-BeAe mi de kăt itaAianyA nrekym huma, ningere mi aAteAe .   De Bom nanii în ueie trei rirate aAe natyreî atăt se skiniBă  nymiriAe ,  ne kăt natyra 3ia înf aliniat romănyAyî îa Dania aAte ongeete deosenite de a Ae ItaAÎeî.   Minerale Ae kynoskyte BYAreî say rAoateî ay aueAcauiî nymirî mi în Aimna romană mi itaAÎană, nAanteAe ue se af Aă mi în Dania mi în ItaAÎa ay aueAoaini nymirî, na înkă atăt av (i) năstrat romanii asemenea nyme  în kăt daka n'ay af Aat în Dania yn fe'A de nAantă say arnyre ue ay asyt în Itaiia, mi ay Băzyt aAta kare semăna Aa frynză sat Aa aAte însymiri ky a-
(i) Plantage, ptantaginisj plantaginâ, pătlagina, rom : pi-antaggine, iţi. plantam frz: s'a yîtat ase nyne în auest bo-kanyAar kym mi aAteAe.
51
tţeAea, ay dat nyme itaAian Aa nrodykte aAe Daniei. ITre-kym snre nÎAdă, ia Dania ny krenie Aayre (dafin). Be-nind romă ii ani, ay Băzyt Byriana a kăria fryoze seamănă Icy AayreA- (dafinyA> mi a nymito Aayr, dyne kăte na iie-neraniî s'a Aeiirvit aueasta nymire a se da aueiniî Byrienî j < mai ne yrmă strenenonii ueAor d'ăn tăpy romani ne maî * Băzăiid AayreAe uoa adeiîărat, kănd aî s'a adys de BÎnzare din năriAe ireueinî, Aa nea din tăpy Bedere a trenyit să întrece ne neryiiător kym sekiamă anca frynză, auesta fiind rrek say romăny ue a adys nianta din Freuia a snys kă se nymeiue daf iny. Ama 'mi a făkyt RoniănyA o AimEă în kare Aayre să însemneze nrodyktyA Daniei mi daf in ueai Freuiei mi ItaAÎeî. AsfeA ueruetănd afAăm nriuina orî ynde Bom Bedea o deosenire între aueste doă diaAekte Aa n y mir ea mineralelor manteior mi anima îeior . Aueasta eleosesire o afAăm mai niYAt Aa naserî mi neinîj* nentry kă naseriAe mi nunii auest r doă kAime say nămăntyrî synt mai myAt deosesite.
Nota la xn*
In artikoAyA desnre timny, daka afAăm BorneAe b r e m e, ueas, sfert, afAăm mi nriuina îutrydyuerii aoi*: ky întrv-dyuerea kărnÎAor sAase în niseriui sV întrydys mi ueasio-ByA ky ueasyriAe; dyne ucasyrî ay nenit ini sf ertyrÎAe, Breme s'a întrydys ky o ni nervi AimBiî sa ase kym s'a întrydys mi Aa romanii din Mauedonia kerot oEiuirandyse ky Amina rre-ueaskă. Beak, nentry kă se af Aă io BokasyAaryA sa an ny este Borsă si ană *, ui nriuina este kă toate noroadeAe ay a« ueeamî orinina, mi Ainiiiiie s'ay făkyt dyne des năruirea no-roade Aor, dyne kAime mi imit ai iii aAe natyreî. Ky toate kă no»
52
roacleAe 'mi av făkyt deosesite Aimni, însă în fie-kare afAă uineşa semne , eAemente mi dosezî kă o Aimni» ay anvt oamenii Aa înuenyt. Asf eA afAăm d/avos rreuenie , dyvog agnus Aatineine, arnei^i) SAaBonejjie, ^gnelîo itaiieneiue , a g" ne au f rannozeine , gnelu romăoeni ° } asf ei afAă uinena mi ser* bya dare Aa myAte Aimni kă se ^aseamănă: SISsiv, dare, ^ a inii, donner. AsfeA nedem mi Borna Beaky, de ynde nine Bekyire, Bekyit, mi veca , franiiozeme kym mi weak enrAezejiie . Dar se af ai> mi în diksionaryi SAau, ue ne uasă? Limsa poniăneaskă ny e sa ană mi insyniî d'ar anca Borne kyrate sa ane synt formă say tini ryniăneuii, ne kyrii de Bor asea niiue Borse ama ele r/eneraAex.
'Nota la xm.
Am arătat kătă infAţinţrţ» a any.t skimBarea reiiniei mi intryd^uerea mai Aa yrmă a kărnÎAOF SAaoe în termenii teoAoniei; ky toate sorceie ue a năstrat Roniămi in skeAe-t*A Kredinuei, însă tot s'ay EÎrît mi ueAe yrmătore nrekym :
Preuista Madonna SflntyA^Dsx Spirito Santo Rar* Paradise M înty i re        S a a? t e IsnoBedanie Confessiono DvxoBiiik Confessore m u a ;
I a d y i Botezy, aia smă, metanie synt Borne rreuemî 5 «%, (i) de synt (a) Aa noi se uiteiue făkăndyse diftori*» ha ia j pâirriotia (a) s'a făkyt (o) kare se întămiiAă des în AÎuiBa sa a Bă, (i) s'a făkyt (e) iiănă a ageyns fio tesma, b o t e s m a, notez,
0t>
Nota la xi>%
Daka Aa urm^ie a myitor sernători se Bădy oare kare skimEărî, deosenirea este în fras iar ny în materie. Sure niAdă: RoniănyA ziue Maîka DoninyAyi; ităAÎanyA Doamna mea, Madonna \  yn*A ziue Dyminika f AoriÎAor ini aAtyA a stăAHăriAor: delie palme\ ynyA ziue înăAiierea^ aAtyA ascen-siom ţ ynyA addurmirea, aAtyA assunzione» mu a:   Ny e inimi rare daka mi în artikoAyA   ane sta 'mi a Aăsat y de mi ynde Aimsa SAasă yrmeAe saAe,  kă^uî a trekyt mi s'a ză-no Bit kăte Ba Breme în Biserika Roman sayi. lire Aănră a-uestea se mai faue aueasta sărare de scamă, kă sărnători-Ae ueAe Beki aAe romănÎAor synt: Satyrnea, ue nană în zioa de astăzi se sersează  în a^eynyA  anYAvi mov, kătăndy'mi romanii în f eAyrimî de kinyrî norokyA 5  ^oiAe dyne IIai.Lu' toate, în kare se uinstenie iKoie tynătoryA nentry f YAnere iui rrindină 3 geokyA kăAyuiariAor,   în kare se sersează addw uerea aminte a geokyAyî ayî RoniYAy Aa rănirea ŞasineAor , mi aiteie myAte kare se afAă înră dă ui nat e  între săteni maî niYAt de kăt sărsătorive Biseriuii ..
Nota la xvi*
in artikoAYA nentry arte iuiiniie mi meme iiyryri este foarte sărakă Aimna norodyAyi roniăo, adikă nyestemuî mai ne 3|eos ninî mai înainte de kăt Ai insa ori kăryi norod. Atăiiiu termeni di iniinţie, arte? mi nieinemyryrî mie să-teanyA roman kăiiî inie mi săteanYA rrek, fpaniiez itaAian neamii•. *. Noi iiăriă akym 11'am bopeU de a im Ba litera-- ilÎAor romani j ui de a nouorYAYÎ Daniei,.   Literanjî îmi
54
fak sînrYrî *^menii, kănd doBÎndesk iteiAe , mi AYinea se ia dyne aueia kari ar dat AiniBiî ninie t.rmenî ini nime forme uotriBite ne firea ei.
Nota Ia xvn,
Orî ki»t de nekyAtiEată a fost deAa o Breme înkoauî arta armeAor între romani, îisb dyne termenii ue se Băd însemnării în desnăruirea xvn. se Bede kyrat skeAetyA ane inii arte foarte denAinit mi în stare a înkiea kanitoAeAe Artei miAitare ^
Nota despre ajectivi.
Toate însemnăriAe ue s'ay făkyt nentry SYBstantÎBi, aup-Aeaiiii se not aiiAika mi Aa adgcektiBÎ.   De Bom îmuărnji f -. aya auesta de Borne în fiziue nrekym aAE, roniy, străms, rotynd, dyAue, akry, kaAd, rene mu/.: mi în mor aAe nrekym. eyii , ref, kryd, nvănd mu a:  Bedem în artîkoASA ad^ekti-Bîvor  kă ueî fizinî synt maî niYAiiî   de kăt ueî inoraAÎ. liriuina este tot aueea ue am BăzYt mi Aa syEtaotiBiî mora-AÎ.   He se atiniie însă de ad^ektiiuî nymeraAÎ,  îa anestea ay fost mai fÎAosofî romăiî de kăt toate naniiAe ? kăuî în toni termenii nymeraAÎ se Bede aiiAÎkată sistema zeuima\ă. RoniănyA  asfev uiteme  nymeriAe  în tokmai dyne treanta mi iiremA a or.   liane ui nona   de seamă kă în Aimna rc -niănă fie-kare trcantă de ijifre snre stănra ia yn nyme a.v săy mi ny se maî skimnă,   dyne kym ny se skimnă ninî iireiiyA iiif reî: snre niidă y n i mi,,zeuî,.syte. mii... Kănd RoniănyA uiteiue 20, este foarte konsekyent ky sistema ze»i iinaAăuii ziue doă-zeuî, adikă kym am ziue rre«
55
iienie Svo       , say dwddss % în f raniinzeiue dea dix.  în Breme ue rrekyA, AatiriYA, ităAÎanyA, franijezyA mu a: uiteuie nymărYA strikat nrintr'o înnoire răy întrydysă mi AeijFsrîtă fără   a koresnynde   ky fÎAosofia  sistemei  zeuimaAe. 3o, 4o .. .   35 se uitesk rymăneine trei zeuî, natrv-zeui, o n t z e u 1 iui uin u i)  1 00, 200, 3/4 se uitesk o sytă , doă syte, trei syte mante zeuî ini nalryj   1000, 2000, 34g6, se uitesk o mie, doă mii, trei mii natry syte noă zezî mi mase. AskyAte nine Ba ne f rannez kym uiteiue nymăryA auesta din yrmiă mi aAteAe myAte:  askyAte mi ne rrek mi ne ItaAian mu a: franijezYA ziue trei mii, natry syte natry-doi-zeuî, zeue mimase-, itaAianYA uiteiue ka ini rrekyA dyne o înnoire iar ny dyne sistema mi f ÎAosof ia  nymerairieî .   Atynnî ar simiii rrekyA nymerauia romăneaskă, kănd ar şedea kă re*-mănyA  uiteme  nymăryA   de sys :.   tqeÎs   %ihd§sg, TtaoaQeg ixctTOPTddsg,   Ivvta Ssxddsg,  val t| ?    mi f ranijezyA atynnî s3ar Bedea kăt e de înanoiat întry înBăiiătyra aritmetineî mi aAiienrii   (nenotrÎBindyse Aimna ky def iniiiiiAe ue dă ) kănd ar afAa kă roniănyA uiteiue asemenea nymere: trois miile, quatre-cents, neuf-dixs et six.
Pentru verBi.
llentry AykrărÎAe ue neînuetat ay aByt romanii, nentry aueAoa ay năstrat mi Bemiî de orinina Aatina^ Aa kăte ay-krărî însă s'ay amestekat străinii orî întrodykăndyAe say inf Ayind ky syiierioritatea, akoAo iui ay dat ei nymirÎAe aof. IliAdă nroasnătă aBem de kyrînd ne ryinî: kăirî Bernî ny neay Aăsat în administraţie mi miAiniej însă kyAtiBa-toriî Aimniî Bor aAeiie mi nreferi ne ueî ue synt tot de yn neam mi feA ky Bersiî ueiAaAirî aÎAimsiî.
OBSERVAŢII GENERALE
II este i3oo de Borne mai de rădăuina* kare ar mi ea say >jci ka niine tyAnine Aa maî myAte ranrvre de Borse ue not să înkiee famiAiî, s'ay advnat în BokaBYAarYA ue 'a am înf ăiiiinat uititorÎAor.
Ka să îmmyAîxim dintr'o BorBă say tyAiiină radikaAă maî m va te ramyre, aBem doă mi^Aoaue: ynyA a a derinaidei mi a\tyA aA komnyneriî. Aa derinaiiiei nrekym deAa buni? , bunetate, Lunece, bon acâ, bunica mu a: mi aA komnoziiiier, kănd din doă Borr.e say dictr'o BorBă mi nrenoziniî fauem a\te Borne; nrekym scriere, pre-scriere, pro-seriere, des» criere, în»scriere , sub-scriere.
Ilrin au este doă migeAoaue în toate aî mBÎAe se îmmvAiiesk BorBeAe, în kăt în Aimna noastFă mmaî din BorBeAe arăta* te în BokanyAaryA auesta nytem faue neste i 7 miî norr>e de orinina Aatina, a kărora say rădăuina se afAă în Aiinsa romăîieaskă, say maî myAte ramyri fără rădăuina kare, nefiind întreByinnate din nriuina AÎnseî ideÎAor, akym îmi not Aya Aokyi Aor îi diksionaryA roniănesk mi a se între™ nyifiiia în kărnÎAe aytorÎAor roniănî. -
Snre a fi maî nine înţeAemî boiţi, adyue ani kătesa bo«*-se de rădăuina din kare rom nrodyue toate BorseAe ue se not faue nrin deriBanie mi komnynere. Ky aueasta ară-tănd kym se îmmyAruesk BorneAe mi se aByneme Aimna, într'aueeami Breme nom arăta iui kinyA deriBaniei mi kom* nyneriî BorneAcr kă este maî tot aueAa Aa amăndoă dia* AektPAe, kare doBedesk kă fak yna mi aueeamî AintBi».
57
Anănd o BorBă de rădăuina, fauem dintr'ănsa dwis treByiniiă mi dyne natyra ideeî, o famÎAie de norse dyne kym se Ea Bedea 5 dar kasă înAesnim ne uetitor Aa înneAe-sya fiemi kăriia Borne, addyuem desAymiriAe yrmătoare;
Ka să ia o dee o deosisită maniiă say o aAtă însămnare reAatiBă ky sine, ne întreByionăm ky niine nărtiueAe ne kare, ne yneAe Aenynem înaintea rădăuineî mi aAteAe dyne rădăuina. Ue ueAe d'ăntăty Ae nom nymi nrenoziiiiî în komnozinje, mi ne ueAe d'adoÎAcas dynenoziiiiî, sayfinaAe, orî terminaiiii.
XTpenozigiî synt qcAe xpurbioape:
i° a, ab mi abs, ue are aneeamî nytere ky ano rreue^fe; mi însemnează yn fca traiiere afară, yn feA de mimkare de akoAo în koauî, mi adesea korăsnynde ky (în), ab se Bede îotrer nymaî kănd Bine dyne dăîiSYA o BokaAă, iar Aa aAte întămnAărî se skimnă h în konsona ue yrmează: kym urire aburire, punere appunerc, tragere attragere, abstracţie, nobilire, annobilire, (înnobilire) .
a? ab, ue însemnează asemenea mimkare mi korăsnynde ky (Aa) mi itQog ♦ kym unu, adunu, adikă ynesk la yn Aok > du cu a d du cu, apâ, apare, adâpare, (duce şan dala apâ).
7k ante, ue însemnează n a int e ; kym: camera ante câni era , cedere, (de ynde nyruedere) antecedere.
4° con, co, mi cu, (de o nytere ky £w rreuesk *) ue însemnează înnreynă 3 kym : tenire contenire, giurare, con-» giurare, prindere, coprindere mi cuprindere,
5° DEj ue însemnează nentry say mimkare de ani nâin-te. mi kam koresnynde ky rrreneskyA ttsqIj kym: prindere, deprindere, scriere descriere, ducere, deduuere.
Preposiţia h<v, se scie que este xavv, sjcoţîndu pe x, remâne  owf scoţîndu pe a, remâne v.w ? de unde a^Vr^os j pronunţatu latinesce, face cun, de unde eu româneseu *
58
6® des, dis, mi di ue însemnează Aiiisa Ideeî ue erem să an -tăm say yn Aykry innrotiaă de ide ea ue R?ens sb simiem. kym: fre'u, desfreu (adikă fără frey)*? fiincare desfiincare: i>i însemnează desriărnire say demn tare mi korresnyde ky rreueskyA Sid; stare, stanca, disfancâ 3 ferire, ferîncâ, dil-ierineâ, part ire despărţire * .
70 es, say s, ue este de o nytere ky ix9 say *f rrenesk, mi însemnează afară, say a insă d» uesa, kym: ire eş-ire (a nierne say a faue iî afară *x.) , punere, spunere (a nyoe afară Ideea say kyBÎntYA) j minte, mintitu, smintita, (afară din minte).
8° in, ue însemnează îo AăYntry-, kym bunelâţxre îi-Lunetâjire, fiare îaflare (a Băra BÎat în AăYntry).
90 or, kare skimnă ne b in konsona ue vrmează dyne sine mi însemnează maî niYAt îmirctiBă , o mimkare say îm-ninuere deAa noî înainte 5 (korresnynde ky xcct&) kym morire, ominorîre, cidere, occîdere say uccidere, punere op» punere (nynere de narte de noi, îuînrctinire, Aăsare afară).
jo° pre, ue însemnează kănd înainte iire kym sciincâ ? presciincâ*, kănd renetinie say înnoire kym facere prefacere; kănd asynra, nrekym dicata predicata, dicâ predica, (zi-uere kyEÎnt asynra yneî n rin ini).
11° pro, ue însemnează înainte in Breme say în aoIvyj kym vedere prevedere, punere propunere.
. * Ka să ny amestekăm ne de kym, kym se faue de Ita\iem mi MoAdanî , Bem arăta kiar din firea Aor, kym mi dyne insemuarea în a im sa Aatina kă de , korresnynde ky ne $15 kym*. descriere, ntQiyqayuv 3 iar di, ky did • kym:  di st an ca ,
** Ideea merneriî say nămiriî maî Aa foni oamenii se csnrimă ky strirarca iii! de ynde tqfu rrenesk, ire rymă-nesk, de ynde mi modyA norynuitor; îi, adikă menii.
59
12^ re, ue însemnează renetiţiie, say înnoire kym: sârire resârire, mânere rămânere 5 say înanoî: ducere reducere.
î 3° res, ue însemnează neranje, yră mi înanoî^ kym: simţire reNsimtire, Lunare resbu ere, plata resplata, mi aAte ori kcBÎFmirej kyni batere resbatere.
i4° stra ne are mai aueeamî nytere ky res: batere resbe-tere strâbare, mi însemnează kosîrmire say de koAo nană dinkoAo.
i5° sub, ue însemnează de de synt, mi sk im Bă ne h în kor-soana yrmătoare: kym punere suppunere, ferire suff rire, alterna subalterna.
i6° tra mi tri ue este mai de o nytere ky stra, însemnă a d kăte o dată mi nrefViere kym: ducere traducere, dare, trâdar*^ miterc, trimitere.
1 70 intre say inter, a kăryia iAăsyire nymaî îi arată mi însemnarea: vorbire î. Ire vorbire, prindere întreprindere.
Iap DyrienLJziguAe sas terminaţii iAe synt neAe ¥pm b ţoape:
i° oru, ue arată o nersoană kare faue ori Aykrează ue-na j kym scriere, scrii tor u, (ue scrie).
20. oriu, ue arată yn Aoky ynd* se faue say se Aykrează uesa: sriere scriitoriu, laborare laboratoriu, dormire dormitor iu.
3° lîeAe îi oru, skimBăodyse îa ura, arată ideea say înseninarea BerByAyî uersouif ikată, ka să zik asf ca, kare ner-sonif ikaijie say este aktisă nrekym deAa nascere, naseâtoru, uri a iireskyrtare nat oru, pătura, say este nasioă, kym facere fâcetoru, fâptoru, făptura.
4° mîntu, mi mentu are mai anca însemnare ky ura3 kym . coborâmîiitu coLorâtura, înjura mîatp înjurătura, ky toata kă ueAe în ura seamănă uesa mai nasine.    AAOiierea din anoste doă termina uji stă \a yrekea iui rystvA skriiiory\yi
60
uri Aa întămniniA konsoaneAor ue se afAă în Borna de rx~ dăuină.
5° atu, nu, su, mi utu ue, însemnează natimă mi Breme trekytijj kym : mîncare mane atu, audire amjitu , înţelegere înţeleşii, vedere veJ.utu.
6° DeAa aueste natry t rminaniî mi aAteAe, de nom skoate ne u, mi nom adăora ne ie. se f ak aAte corne, nrin kare, ideea ia o f iiniiă metafizikă say moraAă , nrekym: d( clamat u declamaţie, misu trimisu commisu corn misie ? pr< -ductu producţie, Aueste terminanjî în Aatineme synt în io, mi dyne idioma de csşe a Aimniî romănemî, făkănd nyminatiiîYA ka în aEAatio, ar trenyi să se f akă ione. sat îujnei educat io , edueaţione, educâţiune , educâciune '7 însă în anestea ka mi în aAteAe 'mi a năstrat Aimna rymăneaskă maî myAt de kăt ueAe AaAte Aimni, îassniirî aAeAimBii ue se skria o dată în Ii om a.
7° osu, ue îi semnează o anere în sine a îdeeî mi kare se anaAisează ky: nain de, say ky nrenozinie kyj kym: lunii* nâ , luminosu (ue are Aymină, xiAÎn de Aymină say ky as .mină) ţ noru, noresu (ky nori say mini de nori).
8° atu mi ilu, ue însemnează o ncsesie mi kare se anaAÎ-sează maî adesea în kazYA uenetip.r, kym Ic cu, lecaiu (aA ac-kyATÎ) j gramatica, gramaticala (de rrăm itikă)j facere, la ei Iu (de făkyt, adikă Aesne) .
9° ivu ue este maî de o nytere ky alu uii ilu, ky deosc-nire kă maî adesea alu se anaAÎsează în uenetÎBYA ky arti-koA rai ivu, fără artikoA5 kym: guvernu Ioc alu (ryserny aA AokyAyî) ca<Ju numinativu (kazu denumire).
io° bilu, ue însemnează kanauitate mi se anaAÎsează ky mtinuios, r>yn , nri inii tor de ... 5 kym: simţire, simtibilu, mutare mutabilu (urii ini tor, mtinuios de ase muta).
.11° ta te , kare nersonifikă kyaAÎtatea ageekliBÎAor nozi-tifiej   kym-  huna bunel ale;  kym iui kyaAÎtăniAe arătate7
61
nrin a^ektÎBeAe terminate în osu, alu, ilu, bilu3 generosu gen^rositate, morala moraAÎtate, facilu, facilitate, simţiri lu simtibilitate...
120 icu, ue arată o nasesise ka mi ueAe în alu mi ivu, mi se anaAÎsează iar în nenetir^ kym poeta, poetica (de noe-nî) musâ musica.   Aucastă terminaijie este rreueaskă.
i3° escu, ue arată ia:» o nosesiekym:  cavaleru cava-lerescu, pittoru (zyrriBy) pittores-u.
i4° ime, ue însemnează o adynată Aa yn Aoky de maî myAiiî oameni say kyaAÎtăirîj kym: boieru boierime, june junime, neguţătorii neguţâtorime.
i5° etu ue însemnează o adynată de nomî , kym: frasinii frasinetu, pomu pometu.... Aueste doă ternii nanii în ime mi etu se nymesk koAAektise.
160 inca mi anca, kare nersonifikă ideea say infinitinyv ynyî Bernj kym credere credincâ, aliare aliancâ, provedi-re provedinşâ, constare constanca. ta te nersonifikă a-gcektiBii, mi ca Bernii.
170 aru, ue însemnează mai myAt meserie5 kym: pesce pescaru, lemnu lemn aru .
18° ac 10, ue are mai aueeamî însemnare ky oru, kym: răpire râpitoru râpaciu, fujire fugâtoru fttgaciu.
iQ° lire Aăniă anestea se maî adaoiă mi ternii nan iove kare măresk say mikmorcază ] kym: orna, omoiu omulola kym mi neve femeemî kare synt myAte în Aimna noastră ka mi în itaAieneme.
Sokotind o rădăuina kare noate să fie de natyra a nri-imi toate nrenoziniÎAe, asom din trălnsa 17 Borne din kare jUvtem dedyue din fie kare nană Aa 19 aAte Borne skitn-Bănd terminaiiia. Ama sar faue Aa trenyiniiă din tr'o rădăuina o faniiAie nană Aa 3a7 Borne , toate nt* îohoacsy\ «omănyA^i, de na Băra de seamă \a însemnarea fie-kăria tt^enoziniî mi fic-kăria dynenoziiiii.
( 62)
îs
attere
bâtetoru
bâtutu
Jbâtatâ
bâtâmîntu
bâteturâ
bătălie, bătaie
batalionu    ^ .
bâtâicrâ
bâtâiare
bat aia şa
bată iată (amo-
St 'C(l)
bâtâliereseu bâtâiosu bâtâiesce batelatâ bateletu ' 1jateia batelanţi tataia baterie -bate-lâoâ (ba-
tilanu bat aur u
ba taie5 baticora
abbatere .. •. desbat-^re . . • combatere . . . rebatere .. . străbatere . . . resbatere
battatore bat tuto battuta
batimento ^battttura bat tăblia bcttagflione battagliola battagliare batfagliatore bati agi lata
battaglleresco 'battaglieroso baUagliev ol mente battellata battellato battello battellanti battaglio bat teri a battilano
battiloro battito , batt!-
cere abbattere. , . disbattere . .. combattere . . • ribatt-re.*. strabattere ....
Bi
ixare
binare (î ) combinatoru combinata combinaţie desbinare (i)
Bu.\u bunetate
buiece
bunica
bunaca
banâcare
bunâeiosu • bunariu bu nârietate -înbunare.. . reşbunare ... * labuaatâtire. a , nebunu nebunie nebunatica nebanesce ■ strâbahu bine
binecuvîntare beneficiu .. . binevoinca.. #. binevoIu
Iii SARE
combinare
combinatore
combinate.
cornbinazione
scombinare
Buono
boolade, bonita de, bohitâ
buni zi a
nonna
bonaccia
b©nacciare
•bonaccioso
bon ar io bonarietade
Inbonire. vehdicare.. . bonificare.., pazzo pazzia
scherzevole .pazzameute bisavolo bene benedire beneficie... benevolenca benevv le
Cădere ca$u
câdâtoru ■ cad atu cadâturâ
cadavera cadavericu cadaverosu ^cadincâ cade tu scădere... decâdinea precădere încadere
Capere
capabila
capacitate
încăpere
începere
pricepere
concepere
principia
scăpare
(0 D^sghinare, nu e îndoiala que este desbinare fâcenda pe b, $ ca la bine fi hi ne.
cernitoru
cernuta
concernere
concernincâ
concerneiitu
descernere
( 63 )
I des'cernâtoru des'cernement d «scerni nea „
cad ut o
cadimento, efl
duta cadavero cadaverico cadaveroso cadenza cadetto~ scădere.. . decadenta
incadere Capere
capace
cap a cita
capere
principiare
percipere
concepere
principio
scăpare
Cernere Cernere
c emitere cernuto concernere eoneernenxa concernente discernere (scern:)
discer.nitore
discerniîiisnto
disceruenza
Certare Certare
ceartă
concertare
concertata
concerta
deseertare
certa me concertare concertata concerte
discerre (scerre)
Chiaru Chiaro
CxARtS
chiarare •
chiarece
chiarificare
chiarificaţie
chiaritate
chiarinâ' (haut«
bois ) chiar ură chiaroscarare chiaroscara dechiarare
d&chiarire declaratoriu
chiarare
chiarezza
chiarificare
chairificazione
cliiarită
chiar in a
chairore chiaroscurare chiaroscuro de chiarare -    (4-, dis, s) dichiarire diclaratorîo
dechiarâmîntu (s) dichiaramen-to (?)
de chiar aţi va dichiarativo dechiaraţie dichiarazione schiarateru        schi arat ore schiarea (o earbâ) schi ar ea preclaru prv-claro
ClîîEMARE	Cili amare
Clamare	
ehiernât ru	cliiamatore
chiemafâ	chiamata
chiemâmîntu	clii ama merto
declamare	declamare
declanşatorii	declamate re
declamatoriu	declamatorie
declamaţie	deelamazione
eseiainare	esclamare
escîam atoni	eselamatore
esclamativu	esclamativo
esclaniaţie	esclamazione
proclamare	proclamare
pro ohie mare	
proclamaţie	proclama
proclamatoru	proclamatore
Chidere	Chiubere
Cludere	
( 64 )
clina tura clinatâ acclinare
închidere îaclîisu inclusa deschidere conchid.îre couclusie concludentu conclusivu înelusivu conclusu
Cuina re ' clina
clindmîata
inchiudere (clu) inchiuso inclusa dischiudere conciliud ^re (clu) conchiusione (clu) concludente conclusivo inclusivo concluso
China re Clin are
cliina
chinamento
chinatura chinata
acehinare
N° 5
declinare	declinare (ehi)
	diclinare
de elin at ie	decîinazione
declinabilu	declin abile
declivâ	de olive
declivitate	declivitâ
închinare	închinare
închiuaţie	inchinazione
înclinare	înclinare
înclinabilu.	in clin abile?
înclinată	inclinato
înclinaţie	iiiclinazione
schinierâ	schinierâ
arma spr	e apărarea pulpelora
Dare	Dare
	Donare
data	data
daterie	dateria
datariu	datario
dâtâtoru	datere
dativ a	dativo
datu	dato
daru	gr azi a
darnicu	generoso, liberale
datoru	debitore
datorie	debit o
donaţie	donazione
danie	
donatora	donatore
dânukcrta	L
donatorm donativu donatara addaosu
donatorio donativo donatara aggiunta condonare (iertare) condonare condonatoru condonatore condonabilu condonabile condonaţie condonazione desdare (coborîre) disdare
predare
preda
predaciu
preda mintă
predâtora
dedare
sdatu
editor a
ediţie
strada
strâdare
strădanie..
trădare
predare
preda
predace
predamento
predatore
addarsi
sdato
editare
edizione
srada
stradare
diligenza
tradire
Dormire    ' Dormire
dormitor»
dormitoriu
dormitară
dormiţie
durmitare
dormaciu
addormire
t
addormitare, addormitu condor mire
redormire întredormire
raddormentare sonneccliiare sonneforare
dormitore
doinitorio
domitura
dormitione
dormigliare
dormalfuoco
— addormentare
Vin) addormentare, in dor mit o condor mire (lat,
Ducere Ducere
duca ducesa dac atu ducâtoru duceturâ dacie du cala
addueere-oru conducere conducetoru
con data condueevolu condu cibilu v con dace mîntu deducere (se) dedusa deducţie
daca duchessa ducat o duttore
ducea duc ale
— adducitore
conducere
conducitore conduttore
condotto conducevple conducibile conducimento dedurre (si) dedotto deduzione
introducere (în) introducere întroducibilu introdacibile î^troducemînta introducament©
introduce tor a întrodacţie producere prodactu * productiva producentu pro dac eter a (autoru)
producţie
introducitore introduzione producere produtto produttivo producente producitore
produzione
9.
( 66
reducere	reducere (ri)	confacere (se)	confarsi
reducemîntu	reducimento	confâcin^â	ccnfacenza
reductivu	reduttivo	coufacibilu	confacevole
reductibilii	reduttibile	desfacere	disfaie
reducţie	reduzione	desfăta	disfata
traducere	tradurre	1 desfâcetcru	disfacitere
traducetoru	traducitore	prefacere	riparare
	traduttore »	prefacă	prefazio
traducţie	traduzione	prefatu	prefato
educare	educare	refacere	rifare
educatorii	educatore	refâcetoru	rifacitore
educaţie	educazione	refâeeturâ	rifacimento
		strâfacere	strafare
Facere Fare (facere3 lat.)
facilu (de făcutu) facile facilitate facilita
facilitare
facilitare
şi tote quele cu fi care, cum: clarificare...3 caleificare..., verificare.. .5 etc.
Ferire Ferire (subt alta însemnare)
difficilu	difficile	conferire	conferire
face-reu	fa ci m ale	Conferîngâ	conferenza
fâcemîntu	facimento	conferentu	confel*ente
facinorosu	(procletu) facinoroso	deferire	deferire
fâc^toru	facitore	defer ingâ	deferenza
facultate	facultâ	deferentu	deferente
facultosu	facultoso	differire	differire
facultativa	facaltativo	differemîntu	differimento
facendieru	faccendiere	differentu	differente
facâ\	faccia, facie	differincâ	differenza
fâcatâ	facciata	dlfferencialu	differenziale
fachinu (hamalu) fac chino		differenciare	differenziare
fachjnerie	facchineria	înferire...	inferire ♦..
faceţie	facezia	preferire	preferire
facibilu	facitojo	preferincâ	preferenza
affacere	affare	preferibilu	preferibile
preferemîntu
proferire
referire
referendaru
referemîntu
suff^rire
sufferitoru
sufferincâ
sufferibilu
suffrremînta
strâferire
preferimento preferire referire ' referendario referimento sofferire sofferitore sofferenza m sofferevole sofferimento traferire
17eare
flata
flatuosu
flatuositate
f lautu....
afflare
afflâtoru
conflare
gonfare
confiaţii
conflâturâ
conflâtoru
conflâtoriu
înflare
inflâturâ
îoflatu
prc fiare
sufflare
sufflât. ru
silf flatară
sufflâtoriu
suffletu
flato
flatuoso
flatuositâ
flauto
trovare
t**ovatore
conflare (lat,}
gonfiare
conflato
conflater (lat.) conflatorium (lat, gonfiare inflazione infiato
proflare (lat.) soffiare soffiatcre soffiatura
anima > avzţios
)
resufflare
resuffleta
resufflâturâ
resufflativu
desînflare
Freu
frenare frânară frenâtoru frenelâ
respirare
soffiamento
respirazione
respirativo
sgonfiare
Frejno
frenare frenajo frenatore frenella
frenelu(aga de» frenelo
subt limbă) affrenare (apu^ affrenare
ne freul,) înfrenare (aţine infrenare
înfreu)
înfrenâturâ desfrea desfrenare renfrenare
infrenamento sfrenamento disfrenare raffrenare
Legare Legare (legare, fi ligare lat:)
legă \	lega
legatoru	legatore
lagatara	legatario
legata	legato
legătura	legătura
legăturică	legatuzzo
legaţie	legazione
legancâ	leganza
legă ari ut u 4	legamento
7046
lege
îegalu
legalitate
legalizare
legalizare
legislaţie
legislator a
legislativa
legislatura
iegistu
legitima
legitima
legitimitate
legitimare
legitimamente
legitimaţie
leala
lealtate
aiîegare
allegatora
alîegâtie
allegamîi „ta
eollegare
collegâ
colleganeâ
ccllegâmîiitu
cellegatu
ccllegaţie
coliegiu
collegiare
ccîîegialu
ccîlegiatâ d< legare delegata delegaţie
( 68 )
legge
legale
legalitâ
legaîizzare
legalizzazk ne
legislazione
legislatore
legislativ o
legislatura
legista
legiîtimo legittima
legitt imita
legittimare
legittimamente
legittimazione
leale
lealtâ
ailegare
allegatcre . allegazione
allegamento
eollegare
eellega
eeleganza
collegamenio
cclleg ato
colegazione
collegio
collegiare
collegiata delegare de legato
delegazione
deslegare	dislegare (di) ,
deslegala	disleguale
desleancâ	disleanza
eleganta	elegante
deslegatOj	desncdatj uşoru
eîegan'câ	eîeganca
prelegare	prelegare (lat.)
p relegai a	
relegare	relegare
religia	religione
religionara	reiigionario
religioşii	religie so
religiositate	religlositâ
nereligie	irri ligione
nelegiuire	delitto
nelegiuita	exlex (lat.)
şi iote quâte se termina în 1 e g i u -cum: privilegiu, sacrilegiu eţc,
Legere Legere (Afyw)
lecţie legenda
legendaria legiu
Iezi o ne hggenda
leggendarip leggio
legie, legionu legione legi or: ara 1:5gion a rio
allegere {dtallysiv^ * eleggere allegetoru allegibila allegibiliţate aîlectiva allesu
eîettore eleggibile eleggibiiita eltttivo
eletţo
( 69
allectoralu elettorale culegere QavlUyuv^ —~ colleggere (lat.) colletta, colletivo collettore collettoria collezione *" collibeto prelegere (lat.)
collectâ collectivu collecloru collectcrie collecţie collibetu prelegere pr elector
p relee tu        , -— relegere rileggere logica logica logic alu logical* logica logico syllogismu siHogismo (i)
prologu prologo prorogare prologare proîogistu prologista apologii apolego apologie apologie etc,
şi t6te cpele compuse din Xuyoe, que vine dela.Afyw, Ityuv, Itys-y doric: lege-re
Locy
lo care locuire.,,, loeatcru locala
Loco
locare habitare. locatore locala
.0)
gîsmu
cud-,
= uIlog:snUi»
de unde sylk-
localitate
locanda
locandieru
locaţie
locuţu
locuţie
locotenenta
locotenincâ
locustâ allocare
gallo cutie conlocare conlocaţie conio cutie eoulocanriut elo cutie deslocare deslocaţie
relocare oblocu oblocai^e obioeuţie ©blocator a prelocare pr elo cutie preleelâe
Miter*;
trimitere triuiisu,
misie misionara amitere
locatd
locanda
locandjere
focazione
luoghicciuolo
locuzione
locotenente
locotenenza
loc asta
alloccare
allocuzione
collocare
cc llocazione
cellocuzione
collocamento
elocuzione
dislocare
dislocazione
dislogamento rilogare
- 0*,)
Muiere (lat.)
inviare in via tu
missione misionar io amlttere (ht.)
dar skriitorii Aatinî, ka să f akă o \imBă reryAată kare să noate merue de mănă ky Aimna rreuiAor kyAtisată, n'ay făkyt a\ta de kăt ay tras rădă'iina din ziuerÎAe syEstantise aAe norodyAyî, mi o av nymit mi întrenyinnat de nyminatiB, ka sinryră în stare ky kare sănytem nymi sat a înf ănjma o idee oare-kare Aa nea d'ăntăry a eî isnire în simn/irÎAe omyAyî 5, ka sinryră mi adesărată nominatiBă. ^e nedikă oare ar addyue îmieAesyAyî kănd, Biindy-ve înkan skriitorÎAor romani din zioa de astăzi să se ia dyne AÎmBÎAe Bekî mi să 'mî fakă kazyrî, ar trane rădăuina, boinita, din bojnitate, mi ar ziue: aueasta este o nonita însemnată, efekt aA soni-tăijiî, Bonităiiiî, ne sonita, de\a Bonitate? daF a Ale Beakvrî, aAte rystyrî ne nremea kyAtiBăriî Aimniî Aatine, aAte Beakyrî aAte rystyrî în zÎAeAe noastre.
Brand a Borni desnre materia mi forma Aimneî romane mi itaAiene, mi arătănd ne aman do ă, n'aBem a faue de kăt yn BokanyAar de ziuerî, mi o nreskyrtare de rrama-tika auestor doă Aimni •
Aueasta Aykrare de o dată ky sine «a arăta f ie-kăryia o idee Aămyrită desnre firea mi fiinna KoniănyAyî, kare, Ay> kryriAe natyreî, Aykryrî Ae aA kăror f eA ny nere ky seaky-rÎAe, eA de\a înuenyt Ae a nymit asf eA kym Ae a ayzit deAa ueî d'ăntăry năriniiî ai săi kari ay deskăAikat în Dania. BokanyAaryA, auesta na trakta dsnre Om, desnre treBy-inneAe Ayî, desnre natyra mi eAemente, mi arătănd kă Itc-mănyv Borseiue aueeamî AiniBă ky ităAÎanyA în Aykryrive ue ninî ynyA niuî aAtyA n'ay nerdyt din Bedere, Ba da o nriuina a se nytca af Aa istoria fie -kăria ziuerî străine , a knria orinina ny se, afAă în Aimna nonoryAyî roman. ReAiuia RoniănyA yi din zioa de astăzi ny este aueea ky a fioinănyA¥i din timniî Ayî *îiuero ini BirniAie, arteAe ay de*
kăzyt, niei|iemyryriAe \e%a nerdyt mi a i Băiiat aAteAe de Aa aAte nanii, îi nomenkAatyra auestor osfeete , Romăoy\ din zioa de astăzi are aAte Borse, întresyinriează aAte nyme.
Iar în kăt nentry forma say rrămatika AimBii rymăni-aof de dinkoa'ii de Dynăre, Băzănd kă este mai tot aueea ky a uevor din Mauedonia, kynoskănd Borăiria formeAor snre a da deoseBite nyanne, ideÎAor, mi năstrarea ynor nar-tikyAe mi terminaiiiî, rămămiije a yneî Aimne sintetiue strarse mi nerBoase 5 Bom Bedea kă sinryră Aimna roniăneaskă din toate AimBÎAe syrorî de famÎAÎa Aatina a năstrat maî myAt xaraktery\ yneî AimBÎ kyAtisate oare kănd ue 'mî aByt kazyriAe saAe. Uli kănd ItaAiana cjpranţjeza SnanioAa ar fi asyt soarta Romanei de a rămănea nekyAtinate nană astăzi , din toate atynnî Romana ar fi fost uea mai mare mi maî sorâtă. Ky toate kă mi astăzi, syrorÎAe saAe o în-trek în xaîne iar ny în tryn. Sinryră AÎmna romană năs-trează mi tăria, mi simnAitatca, mi eraAÎtatea, mi Ainerta-tea, mi eneruia Aimneî Aatine. Romanii sinryrî maî Bor* Besk mi Bor Borni ky tu, mi în nyniăr sinryAar kătre a doa nersoană j eî sinryrî ay năstrat din Aatina deosenirea ayî a a săy mi a a Ayî, a a ei*, eî maî ay răniăuiină de kazyrî Aa nronyme mi Aa syBstantÎBiî mi adgcektiBii femeeiuî 5 eî sinryrî ay o Aimnă, dyne kym am zis mi aAtă dată, să noată ziue: omenime mi omenire, dymnezeime mi dumnezeire, rekynoiu ini|ă mi rekyn oaniere , zy-rrăBÎe. zyrrăneaAă, zyrranitate, zyrăBime*, no-BÎAÎtate mi uobîa ime, jjeynie, geynerie mi geynime, m u a : fie uine kynoaine deosesirea auestor terminalii ka uefeA de nyanije not eAQ să dea ideilor, mi kăt synt săra» ue de dănseAe ueAe AaAte syrorî 5 sinryrî Romanii not mi \ui ay Aeyprit ka a a tot infinitiB*a să noată nye artikoA mi
a misie
admitere
corn mit ere
comraisu
commisie
commisionaru
commisariu
rom mi sura
demitere
demisu
demisie
emitere
emisie
emisariii
ommitere
ommisie
premitere
premisa
promitere
promisie
compromitere
compromisa
remitere
remisie
remisibila
transmitere
transmisie
transmisibila
Murire
maritora moribonda mor ta morte mortala
( 70
amissio (lat.) ammettere comlttere (lat.) commiso commissîone comissionario comissario cimmissura (lat. demittere dimesso d miissione emittere (lat.) emissione emissario cmmettere omissione praemittere (îat. P^eni|ssus —» promettere pr omissione compromettere corapromesso remitterere (lat. remissione remissihile transmettere transmissione transmissibile
Mori re
miribondo morto morte mortale
)
mortalitate morteifce morteciane mortiferu mortifica niprtificare mortific aţie mortoriu mor tara mortalii (ves-
mintete de morte) mortuosu mortuosas (lat.)
ammortare ammortare ammortamenta ammortamento
mortatitâ
mortamente
hierticino
mortifero
mortifieo
mortificare
mortificazione
mortorio
mortajo
mortalia (lat.)
ammorţire ammortizaţie eommurire desmorţire s mărire
ammorţire ammorti zzazione commorior (lat.)
smorire
smorţire (smolire) smortire smorta (smolita) smorto
smorturâ om mor ir e ommoru premurire premortu remurire remorta strâmorţire (leşinare)
întremurire
mutaţie muîât or u
smortore
uccidere
assassinio
premorire
premorto
mutâturâ niutabiln mutabilitate niutâtoriu commutare commutaţie commutabila xlemutare demutatie promutare
( 71
matamento mutabile mulabilitâ niutatorium (lat.) cemmatare commutazione commutabile demutare (lat.) demutatio —-promutare —
promut (prilmut promutum-r-
promutaţie remutare remutaţie remutabilu strămutare , stâ mutaţie strămut abila
promutazione rimutare rimutazione rimutevole tramutare t ramul azione
Nascere Nascere
născătora
nascinşâ
nâscemîntu
nascibilu
născuta nat a1
natura
naturalu
nat urare
naturalizare
naturalizata
naturalitate
naturaliu^î
genitore nascenza nascimento nascibilis (lat.) nato, natus (lat.) natura nanturale n atu rare naturalizare naturalizzato naturalită naturali a (lat.)
)
natalu
nataliţii
nativa
nativitate
naturalificare
* Natu, pir: naţi + Roniae = Romanaţi = născuţi la Roma.
naţie naţionala naţionalitate adnatu (nâ-
scutu dupo testamentul' părinţilor a)
cumnâtu
cumnâţie y
connascere
connâscata
connaturala
connaturare
connaţionalu
desnaturare
desnaturata
natale
natalitia (lat.) nativ o nativ ită naturalificare
(lat.)
nazioiie nazionale nazionalitâ adnatus-(lat.)
cognato cognatione connascere connatus (lat.) con naturale connaturare conaţionale disnaturare disnattirato
desnaturalizatu disnaturalizzato innascor (lat.) in nat o
înnascere înnăscuta t>bnata prorăscutu renaîfeere..
obnatus (lat.) proca^us (lat.) renascere ...
N6SCERE      • . NOSCJERE
notu notă notabilu notabilitate notaru
notus (lat.)
nota
notabile
imtabHitâ
îîotaro
notare
notârie
notariali*
notevoia
notificare
notificaţîe
notlţie
noţie
nobila
nobilitate
nobilime
nobilire
nobilitare
nobilisinu (i)
nunţie
nunţiu
nunţiare
nuntiattt
nunţiatura
internUnţiu
nunta..»
annotare
annotaţie
an nun ţi are
xannunţiatorU
annunţiaturâ
annunţie
curios cere
cunosc incâ
cunoscibilu
cunoScetoru
cunosceturâ
connub iu
(
notare
notarea5 noteria
no ta rial o
iiotevoîe
notificare
notificazione
notizia
nozione
nobile
nomilitâ
— (nobilitame)
annobilire
nobilitare
nunzia
nunzio
nunziare
nunziato
nunziatura
înternUnzio
noce...
annotare
annotazione
annunziare
annunziatore
annuiiziatiara
annnnzio
conoscere
connoscenza
conoscibile
conoscitore
conoscitura
connubio
(i) Nobilismul' este un barba* rismu in limba latina,
72 )
connubialu
connubilu
denotare
denotaţie
denunţiare
desiinţie
desnobilire
desnobilitare
ignorare
ignorantu
ignorancâ
incognitu
prenotare
prenoţie
obnunţiare
obnunţiaţie
preimnţiare
prenoscere
prenotatu
prenoţie
pronoscere
pronostica
pronosticare
pronosticatora
ponoscingâ
pronubu
pronunţi are
pronunţie
pronunţiatcru
renunţiare
renunţie
renunţiu
renobilire
necunoscuta
necunosciii^â
eonnlibiaie
connubile
denotare
denotatione
denunziane
denunzia
snobilire
•nobilitare
ignorare ignorante ignoranza incognito prmotare prenozione obnunţiare (lat, obnuntiatio (lat» pn*enunziare praenoscere (lat» praenotatus (lat. praenotio —*
pronostico
pronosticare
ponostîcatore
proncsticanza
pronubo
pronunziare
pronunzia
pronanziatore
renunziare
renunzia
renuntius (lat.)
raniiobilirev
ignoto, ignorato
(inconiseiuto)
	( \
Parare	Parare
a pp arare	app ar are
(cu alta însemnare).	
comparare	comparare
comparativa	comparativo
comparabila	comparabile
comparaţie	comparazione
preparare	preparare
prep ar a ţie	preparazione
preparativu	preparativo
preparator iu	preparatorio
reparare	reparare
reparaţie	reparazione
reparatoru	reparatore
reparabilu	repar abile
supp arare	supparare (lat.
(cu alta	însemnare)
Părere	Părere
apparere	apparire
apparentu	apparente
apparincâ	apparenza
app ari menta	apparimento
arppariţie	apparizione
compârere	corn par ire
comparincâ	comparita
comparate:	comparso
despârere	disparire
desparincâ	disparenza
desparebilu	disparevole
transparenta	transparente
transparincâ	transparenza
Parte
/
P A R C t
parţiala parziale parţialitate parzialită pârtenire parzialeggiare pâticea^ie partieella particula particola partieularu       pârtie olare particularitate particolaritâ particularizare particolarizzare paticnlarizaţie partieolarizza-zione
partisanu partigiano partiţie patizione pârţire partire pârţitoru partitore pârtâşire parteggiare participare participare participiu participio participanta paticipanza par tor partor (lat.
partibilu partibilis —
appartenere appartenire appartenincâ appartenenza appartamentu appartamento compârţire (se) compartire (si) compârteşire compartecipare compartimentu compariimento compârţitoru compartitore depărtare (se) departirsi departamentu dipartimento
depârtanca depărta departe despărţire
dipartenza dipartita îndisparte dispartire
despărţire (se) dispartlrsf despărţitorii dispatitore partire.... ripartire ripartigione imparlibile imparzialitâ imparziale
( 74 )
împărţire./,., repartire repartijie neînpârţibiîu nepârteniref nepârtenitoru
Pasu
pasare pasata pasere pasabila pasagiu pasegiu pasegiare pasegieru păşire pasaportu pasatempu appâsare appasire compasu comp as are depasare propasu propăşire repasare spasu spasare strâpasare strâpasu
strâpavabilu
passare passata passera passabile passagio passegio passegiare passegiero marciare passaporto passatempo appressare appassii'e compasso compassare oltrapassare propassus (lat,
ripassare
spasso
spassare
trapassare
trapassamento (trepas)
trapassabiie
Pas, PEDE (iat.) pfEI>E
pedestru pedestrime pedicâ împedicare pedâ (urma)
pedester (lat infanteria pedîca (lat.
peda (lat.
pedalu (d'un picioru) pedalis pedaneu pedaneus —
pedariu (cavaleru) pedarius —■ pedâ tură (mesura) pe datora -pedepianâ pedeplana —
pedulu pedulis —
pedulâ (oalcâminte) pedulia —
pedestaJa
perieolu
pericclosa
perie olar e
perisabila
coperire
coperiturâ
coperemîniu
copertă
e o per chi a
coperchielâ
coportinâ
descoperire
piedestale Perire
pericolo
pericoloso
pericolare
perissable (fi%
coprire
copritura
coprimento
coperta
copprichio
coperchielia
copertina
disc opri re
Ruga re ^ Rogare
rugăciune rugâtoru jj rugâtoriu
rogâtio (lafe rogator rogatorium -
	( 75 )		t
arrogare	arrogare	plen ario	pPnano
arrogantu	arrogante	plinire	conipîere
arrogancâ	arroganza	complinire	
derogare	derogare	compliaeturâ	compiraento
derogatoria	derogatorio	complimenta	compliment o
derogabilu	derogabile	complimentare	complimentare
derogaţie	derogazione	complimentosu	complimentoso
prerogare	praerogare (lat.	deplini re	
prerogaţie	prerogazione	în plini re	
prerogativă	prerogativa	îndeplinire	remplir (tr.y
prorogare	prorogare	replinire	re) impiere
prerogaţie	prerogazione	în piere (umple	
prorogaţii ă	prerogativa		
int >rrcgare	interrogare	Portu	Porto
îl ide re	Ridere	purtare	portare
. \ •		purtătorii	portatore
rîsu	riso	putâturâ	per tătar a
risibilu	risibile	purtabila	portabile
risibilitate	risibilitâ	portă	porta
ridi cula	ridieolo	porticâ	portella
didicalosu	ridicoloso	portafolîu	portafogli
derîdere	deridere	portatinâ	portatinâ
derisie	derisione	portatâ	periata
derivelora	deriditore	purtatilu	portatile
derisibilu	d* risibile	appurtare	apportare *..
		comporta	comporto
Plebe	Peere (lat.	compar tare (se	) comp rtaresi
		compurtabila	comportabile
plina	pieno	depertaţie	deportazione
plinetate	pienitadine	espurtare	esportare
plinecâ	pienezza	esportaţie	espertazione
pieniluniu	pienilunio	esportabilu	esportabile
. plen ipotenf 11	plenipotenziare	impur tare	importare
plenipot-iocâ	plenipotenza	import aţie	importazione
i
importanta
importancâ
import un are
î mp or tuna
importunitate
rapporfu
rappurtare
rappurtâtoru
rapportaţie
repurtare
Iransportu
transportare
prinolentoru
apprindere
coprindere
deprindere
desprindere
reprindere
surprindere
întreprindere
PuMW
pumnâ
pumnare
pumnâ toru
pumnacîu
puuatoria
împunare
împumniturâ
împumnaţie
importante
importanza
importunare
import uno
irnportunitâ
rapportamento
rapportare
rapportatore
rapportazîone
riportare
transporte
transportare
Prindere Pre
in de re
prenditore apprendere coniprendere (lat. avvezzere
riprendere
sorprendere
intraprendere
Pro no
pugna pugnare pugnatcre pugnace
pugnatorius (lat. impugnare impugnatura împugnazione
impumnabilu
propumnare
propumnaţie
repumnare
repumnancâ
repumnaţie
Punere
punetoru
pane tura
pusu
appubii
appuseîu
posiţie
positivu
p o si tura
posta
postilionu
appunere
compunere
eompunetoru
compunechiare
compunemîntu
compositu
composiţie
compositoru
composta
depunere
deponenta
depaneinîntu
depositu
depositare
depositariu
depositerie
împagnabile
propagnare
propugnazione
repugnare (ri)
repugnanza
repugnazione
Ponere
ponitore
ptonimento
posto
ponente
ponentello
posi alene?
positivo
positurâ
posta
posti glionene
tramontare
compoiiere
componitore
componiccliiare
componimento
composito
composiziorie
compositore
composta
deporre
deponente
deponimento
deposito
depositare
depositario
depositeriă
espuner«
espositoru isu
esposiţie
spunere
spunetoru
dispunere
disposiţie
impunere
împonentu
împunetoru
împunementu
impuşi ţie
pppunere
oppositoru
pppositu
opposiţie
. prepunere prepus
esporre
epositore
esposto
esposizione
sporre
sponitore
disporre
disposizione
im porre
imponente
imponitore
imponimento
imposizione
opporre
oppositore
opposito
opposizione
preporrc
prep o st o
(cu alta însemnare) preposijie preposizione propunere proponere propunemîntu proponimento propositu proposito proposiţie proposizione propositura propositura repunere riporre (cu alta însemnare)
repusa
reposare
reposatu
repositoriu
repausu
repostâ
suppunere
riposto
riposare
riposato
ripositorio
rîposo
riposta
s opporre
suppusu
supposiţie
supponibilu
sappositivu
transpunere
transposiţie
Semnu
supposto
supposizione
sappouibile
suppositivo
transporre
transposizione
Segno
semnuţu
semnare
semnat or o
semnatara
semnaria
semnaţie
semnâtoriu
semualu
semnalare
semniferu
(stegaru) semnificare semnific anca semnificaţie semnificativa assemnare assemnaţie assemnabilu assemnâturâ consemna consemnare consemnatoriu consemnaţie deseranu desemnare desemoâtoru
segnuzzo segnare segnatore segnatura signarius (lat. signaţio —
signatorius —
segnale
segnalare
signifero
significare
significanza
significazione
significativo *
assegnare
assegnazione
assegnabile
assegnamento
consegna
consegnare (si)
consegnatorio
consegnazione
ăhegno
disegnare
disegnatere
( 78 )
desemna tura
desemnetu
însemna
resignare
resignaţi©
Simţire
simţa simţitate simtiment simtimentalu
disegnatura
disegnetto
insegna
risegnare
risegnazione
Sektire
senso sensatezza sentimento sentimentale
simtimentalismu simţicittiie sensazione
simţibilu
simţi bilitate
simţiţi vii
simţualu
simţualitate
simţitorii
simţitoriu
simţită
sentineâ
sentenjiare
sen ten ţi os u
sentînu
simţiferu
simţifieare
consimţire
coasimtirnentu
conseotaneu
presimţire
sensibile
sensibiîitâ
sensitivo
sensuale
sensualitâ
sentitore
sensorium
sen ti la
sentenza
santenziare sentenzioso sentinus (lat» sensifer — sen tifi care —— consentire consentirnento consentaneo presentire
presimtimentu presentiment© resimţire risentire ressîmţire —-
ressimtlmenta rissentimento strâsimţire trasentire
( 79 D
Scriere
scriitorii
sciitoriu
scriptura
scripturalu
scribii
conscriere conscrisu
descriere
descriptiva
descripţie
descriptibila
înscriere
inscripţie
prescriere
prese rip tu
prescripţie
proscriere
proscrisa
prescripţie
rescr iere
rescripta
rescripţie
Starb
stanca stanţa stabila stabilire stabili menta
ScRIVERE
scrittore
seritojo
scrittara
scritturale
scribe
c uns cri vere
conscritto
descrivere
descrittivo
descrizzione
descrivibile
inscrivere
inscrizione
prescivere
prese ritto
prescrizione
p ros ori vere
proscritto
proscrizione riscrivere riscritto riscrizione
Sta
st an za
stanţe
stabile
stabilire
slabîlimento
st abili late
staulu
stan io na
st aii u
stârnire
statornica
statornicie
stata
staţie
statica
statica
statista
statistica
statistici
statui
statuaru
statuarîe
statuire
staturi
statutu
constare (cu)
constanta
constituire
constituţie
constitutiva
constituenta
cost are
distare
distâncâ
lăstare
înstancâ
înstantu
restare
restaurare
restaurator a
stabiliţi
stallo
st al lone
stallio
perşi stare
constante
costanza
state
stazione
statica
statico
statista
statistico
statistica
statua
statuario
statuari a
statuire
statura
statuto
constare
constanza
cestituire
constituzione
constitutivo
constituente
ccstare
distare
distanza
instare
instanza
instanţe
restare (ri)
ristorare
ristoratore
Templu Tempeo templum (lat.)
templaru tempiario
templier a tempiere
temple tempia
contemplare contemplare
contemplator contemplatore
contemplaturi conteni plamento
contemplata contemplat o
contemplaţie contemplazione
contemplaţi vu contemplaţi vo
comteniplativa contemplativa
contemplabilii csntempiabile întenrpiare.. e     awenire , acea-dere
intemplestus (lat.)
TlMPU	Tempo
timporalu	temporale
timporalitate	temporalita
timporaneu	temporaneo
temperare	temperare
temperamenta	temperament o
temperanta	temperante
temperanci	temperai! za
temperata	temperat o
temperaţie	teniperazione
temperate ru	temperate re
temperaturi	temperatura
temperativa	temperaţi vo
tempesti	tempesta
tempestosu	tempestoso
ast^mperare	attemperare
1844
( 80 )
contemperare	contemperare	contendineâ	con tendenza
conte raperament contempera»		conţi n«Jetoru	contenditore
	mont o	destindere	distendere
contemperaţie	contemperazione	destin^eturâ	distenditura
contimporan	contemporaneo	destinsu	distenso
destemperare	di stemperare	destinsie	distensione
destemperancâ	distemperanza	estindere	estendere
destemperamentu distempera»		estinsu	estenso
	mento	estinsie	estensione
estimporan	estemporaneo	întindere.. .	interi dere (lat.
estimporala	estemporale	pretindere	pretendere
nestemperatu	intemperante	pretindentu	pretendente
nestemperancâ	intemperanza	pretendingâ	pretendenza
restemperare	ritemperare	pretinsu	—
restempire	tempesta	pretinsie	pretensione
stemperare	stemperare	protindere	protendere
setmperatu	stemperato	reţin dere	ritendere
stemperancâ	stemperanza	stindard	stendardo
ste'mperamentu	stemperamento	stindardieru	stendardiere
		stindalu	stendale
Tindere	TeINBERE		
		Tribbuire	Tribuere (lat.
tinda	tenda	>	tribus
tendincâ	tendenza		
tindetâ	tendetta	tribuna	tribuno
ten di nu	tendine	tribuna	tribuna
tendinosu	tendinoso	tribunala	tribunale
at tindere	attendere	tribunatu	tribunato
attindentu	attendente	tribunescu	tribunesco
attentivu	attentivo	tributu	trib ut o
attenţie	attenzione	tributara	tribario
attentatu	attentato	attribaire	attribuire
attentoriu	attentorio	attribuita	attributo
conţin dere	contendere	attribuţie	(attribuzione)
conţin den tu	contendente	contribuire	contribuir©
contribuentu contribuitorul contribui u contribuţie eontrîbulu
destribuire
destribuitoru
destribuiie
destributivu
îotribuire
retribuire
re&rifouţie
Trunchi u
truncîiiuleţu
trunchi are
Irunchiatoru
trunchiatu
trunchiaturi
trunculi
tr un cui atu
de s t r u n cbi ar e-„ » . obtr unchi are pretrunchiare
Turbare To
tar nu turneare * turneu
turneamîntu
turnară
atlurniare
atturneatu
-atturniamen-t
eon turnu
conturnare
( 81
contribuente eontribuitore contributo contribuzione contribulis (lat distribuire distrihuitore distribuzione distributivo ir tribuere (lat. retribuire retribmione
Troinco
tronconcello troncare troncatore troncato troncamento trunculi (lat.
truculatus —
di strune are (lat
obtruncare
praetruncare ■—
rjnare (lat. xre
torno torneare tor ne o torneămento torniajo attorniare attorneato attornia mento cont orno contornarc
)
deturna deturnare înturnare înturniare returnare retur nat â returnelu restumare sturnare
Unu
unime unitate unica uniu uniaţie unire unitu unitivu unitoru uniturâ unanimu unanimitate unicorna uniformu uniforma
uniformitate
unigeno
unicoloru
unicultoru
unijugu
unimanu
uni moda
uniolâ (o ear
univers
detour (fr.)
distornare
tornare
intorneare
ritornare
ritornata
ritornello
sconvoigere
stornare
Uno
initâ unic o
unius (MV
unire unito uniţi vo unitore unimento unanime unanimitâ unicorno uniforme uniforma iiniformitâ unigeno unicolorus unicultor unijugus -unim anus uiiimodus bâ) uniola -universo
ii
C 82 )
universitate
universalu
universalitate
universalizare
uni vira
iniviratu
unioculu
univoca
adunare
adunâmîntu
adunâtoru
adunătura
adunangâ
adunata
adunaţie
adunabilu
universîtâ universale universalii â universalîzzare uni vira (lat. univiratus ■— uniocuius —
univocus —
adunare
adunamento
adunatore
adunanza
adunata
adunazione
desunire	disunire
desunie	disunioiie
întrunire	unificare
reunire	ri unire
reunimentu	riuni menta
reunie	reunione
Vedere	Vedere
veplu	vist a
vedutâ	reduta
vecletoru	veditore
ve^etoria	(veditorio)
vedeta	vedeta
vîplibilu	visibile
vizibilitate	visibilita
vizita	visita
vizitare	visitare
viuiitatoru	visitatore
viditaţie	visitazione
viziera	visiera
vjsu - -
vis «e
visionarîu \isualu visualitate vedenie veghiere învedere invidie îriv&Şetora invidiosu in vida invidiabilu invidiare prevedere prevedineâ pr eveclementu prevedatu prevîsie revedere revedem întu revizor revi^itare reviditâ revista revisie provedere provecjemîntu proveoleforu provedetorie provedincâ provedenta pro vida provină provi^are
visum - (lat, \ isione * iaicnar'io visuale
visuaîitas (lat, visione vegghiare in vi de re ( lat invidia nvidiaor« nvidioso nvido invidi abile invidiare prevedere prevedenza prevedinieritb previsto pre visione rivedere "rivedimento riveditore re visitare rivisita rivista revisione prowedere prowedimenfo proweditore proweditoria prowidenza p^owidenie prowido proviso prowisare
pro vidat oru, provîdie pro vizionare pr o victor u străvedere întrevedere privedere (se)
prowisatore prowîsione prowisionare prowisore stravedere travedere
( 8»:)
ventriloquu
ventusâ ventusare venti ge nu, awenire aweniamentu. aweneticu
privire	guardare
preveghiere	sopravegghiare
Venire	Venire
vjitor»u	( venitore)
venit urâ	ventara,veninieato.
viitorime	posterita
venie	-veni a
veni alu	veni ale
venîtu (i)	venuto
vi n tu	yento
vîntulâ	veiiicla
vîntosu	ventoso
vi n t o sita te	ventosita
vîntarare	ventilare (lat*
ihiUl raţie	ventcţlatio —?
v;' n tur atica	-
vî ni urător a	venturiere
viatarpsu	venturoso
vi iitrâ	ventra ,
v intrata	ventrata
viatraia	ventraiis (lat.
ventriculare	ventriculatio —■■r
ventriculosu	ventriculosus —-
ventrificaţie	ventrificatio —
ventriflau	veiitriflaus —
(r) Venitu-,	Iepe dând pe i> re-
mano  von tu,	scimhâaduse e, in
i, xkM ~ via	a.
ventriloquu» -
ventosa
ventosare
ventigenus
awenire
aweuiamento
venetica	awenticeio
a w în tare	awentare
awîntu	awentamento
(elan	fr.)
aweniturâ av-.	
venturâ	awentura
awînturieru	awenturiere
awînturosu	awenturoso
awînturatu	awenturatp
awîataiu	ventaglio
awîntatu	awentato
cuvenire	convenire
euviineâ	coovenienza
covenibilu	convenevole
cuviosii	convenienţe
cuvîntu	parola
(verbum,	ratio lat.)
cu vin ta re ^>	parlare
convenţie	convenzione
convenţionala..	convenzionale
convenţionare	convenzionare
invenţie	invenzione
inventare	inventare
inventaria	inventario
inventa tor a	inventatore
inventivii	in venti vo *
inventiva	inventiva
devenire	di venire
des venire evenimentu oh venire prevenire prevenita prevenţie preventori provenire provenineâ provenita revenire revenita suwenire (îsi) suwenincâ subvenţie svintare resvîniturâ resvînturati* supravenire supraventurâ svenire sveniturâ sventurâ
Vers are
versabiia
versabititate
versata ra
versurâ
versatila
versatilitate versata versaţie versa verseta versie
(
disvenire
evenimento obvenire (lat, prevenire prevenato prevenzione preventores (lat. provenire provenienza provento revenire (lat» revena (fr. so wemrsi
subvenzione sventare sventura sventurato s op r a veni re sopravenuta svenire
sventura Versare *ersabilis (lat, versabiiită versaniento versura (lat. versatile vrsatilitâ versaţo versatio (lat. verso
verset to versîone
84 )
versificare versificatoru versificaţie versicolona verşi forma versipeîa adversa adversie adversarie adversar ia adversativa adversaţie adversitate I conversare conversa conversabila conversafiva
conversaţie cooversevolu e^şiversiţ conversie diversare diversificare diversa diversie
di versori a diversitate inversie inversară reversare reversabila reversa sawersare suvversie
versilicarO' versific atorc versificazione verşi coîonus (lat», versiformis -~ versipeîle adversa (late adversio —• awersaria awersario awersativo awersazione awersitâ conversare conversa conversa bile co u versaţi v o---conversazione converse voie-converso coîîversione-diversare diversificare-di verso diversione diversorio diversitâ inversione inversară (lat* ri versare ri verşi bile riverso
sub versa re (lat.
85
sowersione
SQN ETTO
cl Ippolitorf * Pindemonte Sul Sepolcro de! Petarca in Arquâ.
Quando rimbomberâ l*ultima tromba, Che i piu chiusi sepoleri investe e sferra, E. ci ase un. volerâ corvo o colomba Nella gran valle a eterna pace o guera 3
Primi udranno quel suon che andra sotlerra
li. primi sbalzeraei fuor delta tumba,.
| sacri Yati che piu lieve terra
Cepre   e a cui men d'umano i piedi iinpiomha*
Ma tu, tu sorgi della vinta pietra Primo tra i primi in luminoso a mm an t o Volan do alTcier con la pudica cetra:
E nel bel Coro * che circonda il santo Giudice sommo della valie alFetra ^ Iii tutti piu divin sumia il tuo canto.
(Traducţie literala)
Quând va reabumbaf ultima trumbâ
Quare quele maî închise] morminte înveste şi desferrâ
Si fie-quare shurava, şi corbu şi columba
In valea quea mare la vecxnica pace au durere 5
86
Primi aurji-vor quel sutterranu .rtsunctu
Si primi saita-vor afara din gropa
Sacri Poeţi que prea uşorâ ferinâi.
1/opere, şi quaror puţin d'uman pic io rele î m plumb â
Ma tu, tu te avvînţî din invinsa peatrâ
Primu între primi în îuminosa manta
Sburandu către ceru cu pudica ta ceatrâ
Si 'n frumosul coru que congiurâ pe sântul
Judecn, vîrful valei către aeru,
Din Iote mai divin sun a-va al, teu . cântu».
LAMENTO AMQROSO Anacreontica del Vittorelli. ^
(Traducţie libera) s Vedi j draga qu'albâ luna , Verji que nopte senina, O aura nu suspina f Nu tre mula o stea , Privigâ torul singuru Ici sborâ ,   ici s£ pune :f * Suspina 7   doruşi spune îşi- chiama. soga sa: Ii ar ea tot a îl simte
Vedi che jbianca luna , Vedi clie not te . azzura îv Uri aura non sUsurra, Non tremola uno st K I/usignoIetto solo Va dalia siepe alForno E scspirando in tor no Chiama la sua fed$l.
Elîe,  che iî sente appena
Giâ vien di fronda în fronda Sburându din frunza 'n frunrjâ,, E par che gli risponda:-       Si par' qu:o S'-jî respun^â:
Nu plânge sunt a ta.
Que dulci simţiri Ireno? Que gemete de pace? Dar vai! Irena tace! Respuade'mi draga mea.
Noii piangere^ son qui Che doici affeţti Ireneî Che gemiti son questi: Ah! mai îa non sapesti Rispondernri cosî!
HI
V I S U L
(fragmei tu )
O aîtrâ aurora în suffl fu'mî lueesee, lia^â necunoscuta de alte lumi diori ) Ochii mi se deschide şi sn ochii mei zîmbesce Dioa dilelor nostre, vecii netrecâtori.
Veacurile, viaca smî ca nopţi se stecuraro. Si 'ncovoiatu pe gropâ3mi, o vedu que s'a deschis, Si'mi face loca printr'ensa se trecu peste hotare: E porta Vecîniciei, şi me desteptu din vis.
Fruniea'mî albita tota câfcre pâmî tu se *lasâ\ Bracele'mî rezemate toiagul meu appasâ Iar suffletu'mi se 'ntoriiâ şi catâ înapoi,
O dile!... au que nume voe vi se cuvine? —
Dar., aţi trecut.... que trece mai mult eJ nu mai 'viiie,
Era mai dinainte se ve întreb pe voi.
I. E.
iI So'gno (inver^ioue litteraîe )
ÎTns altra aurora in alm'a mica luccţ
II a di o innoto di altri momii alba.
Mi s'apron gli o ceh }, e ai miei occhj sorride
|î di dei noştri ^iorni9 i secoli eterni.
73
I se soli, Ia roia vita al par delle notti seorrero.
Pîegato sulla mia tomba, ap rta gid la vego,
E mi fa loco trapassar al di lâ dei confioi
Del' Eternitâ e la porta .... ed eccomi d'al sogno dcstato»
Tutto hianco il mio fronte, înclinaşi rer la tcrra Appogiate la mie braccia. il mio bacolo appesano? Ma l'animo mio veîgesi e guarda in dietro.
O giorni! o qual nome a voi si deve?
Ma... gia passate siete... e quel que passa non 6 piu *
Era giâ ben d'avanti l'interrogar avoi,
Sfîrchitul pârtei I.
8
si) 'a faki> synstantiB. Toate înnreTni» aceste uisymirî îiy ie are Aimiîa franj rezn, itaiiani» mi snanioA'b. Acestea fak skeAetyv Aimci 13 iui skeAetyA AÎmEn noastre e mare, e kAu-sik. Deaî ei BcakyriAe, Daniiî, Tasî , Metastaza , AAfierî, mi bof Bedea BcakyFÎAe ce bof face dintr*i>nsa. Skoaîp*-cineBa din fpaniiezTb itaAiamb mi spaniovb, termenii iţiiin-h^aof mi arteAor ce a^r Ayat din Aimna rreceask'b, skoaiii» uri BorneAe Tie av Ayat deAa aAte uente, mi Ba Bedea de net si> nmiae ky kanitaAYA mi destoinicia ce are Aimna nont.-pyayî rom^n. _
f n n ar tea aceasta Bom bofbî desnre materia AiniBeî renume mi itaAÎene^ mi fiind ki> este tot aceea dyiie kym se Ba Bedea 5 ka st> fim konsekyenţrî, nom înf'bninia mi ne cea rom'bneask'b nrin însymî materia eî, adiki» Bora ari»ta nor« BeAe pymi>neiuî nrin Aiterive tot ceAe Fomimeini eeki a\e j strimioniiAoF nonari.
Sure a nrer-bti Aa aceasta ne cititorii nonrri, Bom a* ruta aAfasetyA rymtnesk korrbsnynzi)tor kx ceA svae din zio a de asti>zî ky kare se SAygcesk romanii de or»iue.
>:„
aBBr&eacsî k a m n . o n p c a   b   v   g   d   e   j (<J?Z) * (cjk) 1   m   h   o   p   r s
1    u        '   1     S    ■    ^   ifl     U \i
t    £   ch (â,e,6) î   c   ş   jsc (ţ,e) ge
9
R.egule generale *
â e 6, mi o, se citeiţie ka -b; î ka as, o ka o a, d ka z, e, ţ ka nr, ş ka ni.
c, înainte de a, â, e, î, o, u, mi de konsoane, seciteine ka (k) înainte de e, i, se citeine ka (ce): capu, cântare fac ea du eotu, curend, faci, face*, kany, kMtare, faki>ndy, koty, ky«* r^ndy, fa»rî, face.
g, înainte de a, â, e, î, o, u, mi de konsoane, se citeijie ka (r), înainte de e, i, ka (u) kym: gaura, gâinâ, spârgendu, gîde, gondola , legu , lege, legi ; rayr-b, n>im>, snrbFri>ndy, rîde rondoAi), Aerv, Aeue, Aenî.
xnsemnar e, c mi g ktnd înainte de e, mi I, se citeiue ka r. atynci ia yn (h) kym: ehelu, chiaru, ghemu, ghimpe, ghiacâ; keAY, kiarv, remv, rimne, riaiii>.
se, înainte a, â, e, î, o, u, mi de konsone, se citeiue ka: sk,
înainte dee, mii, ka (m) kym: scara, scăpare, scîrbâ, scopul
scutire, nasce, scie- skari>, sk-biiare, skÎPET>, skonr, skytire, naipe, mie.
însemnare: sc, ki>nd înainte de e mi i se citeme ka sk, atyncî ia yn ,(h) schela, schinteie, skeATb, skinteie.
Modificaţii
in materia say BorneAe romMemî se bof A*a în Bi»rare de seami> skimBMiAe say modif ikai^iiAe yrmi»toare:
NymeAe, Berna mi nartiiiineAe kare în itaiieneiue se sfîrmesk în o, în romTbneme se sfîrmi>sk în tr, urekyin: Ipcu, focu, bunu, rogu, câhtându$ loco, foco, bono, rogo, cantaudo .
Însemnare; La nersi mi nartinjne, itaAÎenî a? 01?-trat mai Bine nronyni|ia seke a diaAektyAyî Aatin 3 Aa nyrne ins*, dyne rer?Aa de a Aeirbda ne (s) deAa Bi>FBbtemJL mi
II