1601. 779 ... Vă scriu închinăciune de multă viaţă şi sănătatre prietenilor noştri buni prea-iubiţi şi preţuiţi, dumneata pîrcălabe de Bistriţa şi dumneata, birăule tot de acolo. După aceasta dau ştire dumilor vostre de rindul a neşte furi şi tălhari şi făcători reai (sic), neşte Sirbi ce-u fost la Mihaiu-Vodă mainte şi s-au închinat apoi la Leşi. Eră, căndu iaste acmu, ei s-au sculat de-u fugit di Ţara Leşescă. Decă au trecut în ţara nostră, ci au luat tot prin munte pănă la Cănpul Lungu. Dece noi, decă am prinsu de veste, noi am sărit după-nşii; dece, căndu am sosit la Cănpu Lungu, ei întra în munte; dece nu le-m putut strica nemică. Şi au grăit omeni de-i noştri cu dănşii; dece e-u întrebat ce omeni sintu, şi unde mărgu, şi cum le iaste voe. Ei a dzis că mărgu să slujască la Jicmon. Dece eu vă dau ştire dumnilorvostre, fărte să vă păziţ de neştze căni ca eşte, să nu-i credeţ pănă nu veţ vedea adevăr încătruo mărgu şi cum le iaste tocmala. .... De aceia dăm ştire dumneavoastră, şi să fie sănătate de la Domnul, amin.. DH, XV2, nr. MDCIV, p. 779 Suceava, 1601, 11 Februar. 780 Popa Vasian Beuz şi fiul său Nicolae către Bistriţeni, despre un omor. Închinîciune şi bunî sănătate scriu eu, popa Văsiian Beuz, şi cu feciorul mieu, Nicolai diiaconul, carii săntem veri premari celui dus de lume, ce l-au ucis. Scriem dumitale, birău de Bistriţî, şi la toţ giuraţii den oraş, cum am înţeles că iaste în prinsoare la dumilevoastre acel om carele au ucis pre fratele nostru. Deci noi am mărsu la Vlădica al nostru, la Mitropolitul la Suceavî, şi la toţ preuţii de acolea den Suceavă, şi am întrebat; dece au aflat la pravila nostrî cum morte derept morte nu sî cade a face; că, de ar muri cîţiva vinovaţi pentru unul cel ucis, pre dinsul nu l-ar mai înviea. Deci am lăsat noi să nu piiarî acel om ce iaste la dumneavostrî în chisoare (sic), ce să-l lăsaţi să dea el samî cu sufletul său înnaintea lu Dumnedzîu de mortea fratelui nostru şi de păcatele lui, iar de noi, de toatî ruda noastrî, iaste ertat. Deci şi dumneavostrî să faceţi pre cuvăntul nostru, să-l lăsaţ, la focul, să dea el samî de fratele nostru; că noi nu poftim morte derept morte. De aceasta scriem. Să fii dumneata sănătos. .... .... =scris în Suceava, Fev. 11. Eu popa Gonţul cel domnescu. Pre mai mare credinţî, pre popa Manole am învăţat să scrie cu dzisa tutoror. DH, XV2, nr. MDCV, p. 780 Suceava, 1601, 8 Iunie. 783 ... =adecă eu Dima, Portar de cetatea Suceavei, scriem multă pace şi sănătaate de la Dumnedzău la bun priiatenul Mării Sale Domnu nostru şi al nostru, la dumialui marele birăul de Bistriţă şi la toţ domnii de acolo, să fiţ dumile voastre sănătoş şi veaseli, cu toţ oamenii dumilor voastre. Altă, dăm ştire dumitale fratele nostru, mai mare birău de Bistriţă, c-am trimis cest neguţător den ţara noastră cu bani gat, a Mării Sale Domnu nostru, tot lei, să cumpere cue de şindile de traba cetăţii. Ce vă pohtim pre dumiata să faci dumnata prentru voia Mării Sale Domnu nostru, să fie cumpărătura cum au fost de-ntăi, căte trei mii la un leu bătut, să cumpere noîdzeci de mii de cue, iar, căndu au venit al doile răndu, el le-au cumpărat mai scumpe, prentru căci Măriia Sa Domnu nostru au dat tot leu bătuţ, iar cene au venit la cue, el au adus de alţi bani: prentr-aceaa s-au luat mai scumpe. Iar acmu dăm ştire dumnitale c-am trimis tot lei bătuţ; ce ne rugăm dumnitale să faci dumneata pentru voia Mării Sale Domnu nostru, să să cumpere căte trei mii de cue la un leu bătut, noaîdzeci de mii. Şi să facă dumneata scrisoarea dumitale la noi cestui neguţător, cum s-au cumpărat, să aibă credinţa dumitale la noi. Iar, pentru ce vei face dumneata prentru voia Mării Sale Domnu nostru, mai multu vom avea a sluji treabele dumitale, ce vei pohti dumneata de la noi. Dăruiască milostivul Dumnedzău să fii dumneata sănătos şi veasel cu toată casa dumitale, şi să fii dumneata bun frate şi priiaten cu toată inima dumitale. Să fii dumneata sănătos. Iacob diiac ... = am scris din ceatatea Sucevei, luna lui Iunie 8. Vo: Întru măna dumisale birăului de Bistriţă cu cinste să să dea. DH, XV2, nr. MDCX, p. 783 Cîmpulng, 1601, 17 Iunie. 784 "Eu, Simion, deregătoriul de Cămpul Lung, şi preuţii de acolia, şi bătrănii satului de acolo", către birăul Bistriţei, pentru a da unui tălhar "strănsore să spue cine i-au fost gazdiale, căce că mulţi omeni ş-au pus bucatele, şi doară au fost derepţi". Iunie 17. DH, XV2, nr. MDCXI, p. 784 Suceava, 1601, 27 Iunie. 784 Adecî eu, Vornicul de Suceavă, şi şoltujul cel armenescu facem închinăciune şi multă sănîtate dumitale, giupîne birău de în Bistriţî, şi-ţi dîm ştire dumitale, ca lui al nostru priiatin şi vecin bunu, că ne-ai trimis neşte cărţi de la domneavoastră pre cestu om, anume Costin de Rodna. Dece le-am înţeles tot pre răndu, de rîndul a neşte boi ce au văndut neşte neguţători, şi a dzis c-au văndut acei boi Crăstia şi Gavril de la noi. Noi am cercat cu oameni buni, şi n-am putut găsi oameni ca aceia. Ce pohtim pre domneavoastră să trimeteţi un om să-i cunoască pre acei neguţători; noi avem să vă facem leage cu nuşii, să nu vî pearî bucatele domnilorvoastre. De aceasta dăm ştire domnilorvoastre. Si să fiţi sănătoşi cu multă pace, adevîr. ..., Iun. 27. Vo: În măna birăului de la Bistriţă, să margă aceastî carte. DH, XV2, nr. MDCXII, p. 784 Bistriţa, 1601, 4 August. 784 Eu, Şimon bireu de ceatate Bistriţei, şi cu tot Svatul dumisale scriem pacea şi sănetate la preatini şi la vicini noştri, la dreghetorii cari sent prea locore cele prea unde avem traba cu dumilevostrea. Către acesta pohtim şi dem ştire dumilevostrea de răndul onnii om al nostru annume Stefan, că este omul nostru şi om bun şi drept. Chend au fost întru vreme, au avut o slughe che l-au ghemat Pătre, şi furase multe onelte în sat, păne l-au prăns şi au fst să-l spănsure; care stepune-seu s-au milostivit prea ficiorul şi l-au desscumpărat de la Domnii cu plata mare. N-au fost numai se-l spensure omul, săracul; ci-au milostivit prea ficiurul, şi l-au scos de la sştrangul lui: au părtu că i-a fi om bun. Cănd au fost mai apoi, s-au scolat şi au furat casa. Onelte tuate şi neşte cherţ de ocine, că făcea preţul de 60 florinţi paguba cea au furat. Cănd este acmu, treamiş ficiurul ommului, - tatul este betrin, nu puate merşe, au trămis prea ficiurul în locul său; că ne rughem dumilevostre se faces dumilevostre prea voia nostre: noi încă avem mult a sluji dumilevostre întrun tot cea va fi traba dumilevostrea de către noi. Că ne rughem prea dumilevostrea se aibe lege omul nostre, se nu luem în paguba seracul, că au făcut bine şi l-au scos de la strangul. Cănd au fost mai apoi, căte paguba au făcut chinile 785 cel rue (sic: rău). Foarte ne rughem prea dumilevostre se faces bine prăntru voia noastre; de aste scriem şi dem ştire dumilevoastre. Se luaţi dumilevoastre sănetos întru ai multe şi bune, amin. ... =Scris în Bistriţa, A. 4 zile. DH, XV2, nr. MDCXIII, p. 784-785 1601, toamna, Cîmpulung. 785 Eu, Crăstea dvornic ot Dălgoiupoliu i Marco Vel Mătnic scriem multă sănătate şi viiaţă priiiatenului nostru bun şi iubit, giupănul birăul den Bistriţă i pan Simion prăcălab. Dăm dumilor vostre ştirea c-am înţeles c-au dat Dumnădzău de s-au dus cei vrîjmaş Neamţii den ţara dumilorvostră şi e acmu pace şi la dumiavoastrî. Deci dăm ştire dumilorvostre, dacă va hi pace la dumiavostrî, şi de ştiţi că s-au dus acei vrîjmaş neamţi, cum am audzit noi, cătrea dumiavostră scriem carte, la Mărie Sa, la Vodă, la Domnu nostru, să slobodzască drumul, să înble neguţătorii, că sărăcescu foarte neguţători mulţi; să vie cu negoaţe şi cu marhă la Bistriţă. Deacă şi dumilor voastre încă v-are hi mai bine şi mai îndemănă. ... =aceasta scriem. Sănătate de la Domnul, amin. ... =scris la Cîmpulung. Vo: Priitelenii noştri, giupănul birăul de Bistriţă i giupănul Simion prăcălab. DH, XV2, nr. MDCXIV, p. 785 1601, 28 Octombre. 785 Eu Coste dă Lucaveţ şi Gligorie Căzacul, boiarii Lucaveţului, scriem şi mărtorosim cu ceastă scrisore a nostre cum av vinit popa Ionaşco den Budinţi înnaiunte nostre şi av dăt samă dă cel cal ce este la acest om al nostru, anume Matei, ce av eşit în ţara vostre, şi no ştiav decă este calul de furat, cel cal sur rotat. Iară cine av făcut acele cuvinte, el nu va dovădi că acel cal este de la popa Dumitru den Miosei, şi de la popa Dumitru l-av cumpărat feciorul lui Macsim dăn Iăgeş, şi de la feciorul lui Macsim l-av cumpărat popa Ionaşco, iară dă la Ionaşco l-av cumpărat aest om al nostru, anume Matei. Dăci noi nă rugăm dumilorvostre boiarilor sav vatamanilor, sa fie unde va hi în ţara undeva, - ca să credeţ dumneavoastre că este om bun şi direptu, că este nescut dă la noi dă Lucavăţ, dă ţara Moldovei. Şi să credeţ dumneavoastră această scrăisore a nostre unde să vă arăta. .... Coste şi Gligorie ... (=se închină.) Pe Vo, de altă mînă: Adecî eu, popa Domitru, mîrturisîscu cu suvletul meu cî acestu cal îi este de la mene; şi, pre deretate, iatî şi herul: DH, XV2, nr. MDCXV, p. 785 1601, 21 Novembre. 786 "Smeritul egumenul Galerie şi de la tot (sic) fraţii svintei mănîstiri", pentru un "frate" trimes la ei cu nişte "feciori" şi "1 cal, să-l dea pre cue, la cine să va afla". ..., Novembre 21. DH, XV2, nr. MDCXVI, p. 786 1601, 22 Decembre,Cîmpulung. 786 Eu, Vornicul de Cănpulungu, scriem închinăciune şi multă sănătate la birăul de Bistriţă şi la tot Svatul domiitale; şi dăm ştire domiitale de răndul aceştii vămi, c-au venit alţi vameş de o au mai scunpit. Deci ne rugăm domiilorvostre, ca priiatenilor celor iubiţi, ca să faceţ bine, printru voia nouastră, să faceţ o carte la domiiasa la Vodă, să u lase cum au fost şi mainte vreame, şi can cu laudă; că, de nu ou vor lăsa să fie ca mainte, multu val să va face. Ci ne rugăm forte de aceasta, să faceţ, că ştim că domiasa Vodă va face printru voia domiilorvostre, va lăsa pre loc iarăş. De aceasta ne rugăm domniilorvostre; şi să fiţ sănătos. .... Neci într-un chip nu vor să mai scadză, ce ne rugăm domiilorvostre să faceţ bine să faceţ carte la Vodă. Vo: La birăul de Bistriţă şi la tot Svatul domisale. DH, XV2, nr. MDCXVII, p. 786 1601, Suceava. 786 "Miron Stîrce, Vornic de tărgu de Suceava", către Bistriţeni. Pentru un om din Volovăţ, care cumpărase de la unul din Ilova o iapă; se dovedeşte a fi de furat. Cere "să-ş caute sodăşul, că aice pate nevoe; iară, de nu va vrea să vie sodăşul, să-i i-l dai pre mănă". Altfel, va "zeberi nişte bucate". DH, XV2, nr. MDCXVIII, p. 786 1601, Cîmpulung. 787 Az pan Gheolgăie, deregătorul de Cîmpulong, scriu închinîciune şi multî sănîtate dumitale, birău diin Bistriţă şi dumnitală pîrcîlabe, şi vă dîm ştire şi noi domnilorvoastre cî în ţara noastrî, (sic) încă iaste aceasta veaste. Eu, Vorniculu Gheorghie, îţi molţîmîscu de ciînste dumnitale, şi dumitale ce-ţi va hi pohta la noi, încî vomu face, şi ne rugîm dumitale de ceia Rămîni, sî-i sloboudzi, şi ne rugîm să grîeşti neamişului celuea ce i-au oprit priîntru cîce cî noi încî lîsîm omenii vostri şi îmblî în ţara noastrî marhî şi ce le trebueaşte de tot. şi sî hiţi sînîtoşi, amin. DH, XV2, nr. MDCXIX, p. 787 1601, Cîmpulung. 787 Scriu închinăciune şi sănătate şi bună pace la Măriia Sa, la birăul de Bistriţă. Pohtim şi rugăm pre Măriia Ta că am înţeles că-e prinsu Ştefan Candrea şi Ştefan Rusul. Deci, de vor hi în prinsore acei tălhari, să faci bine prentru voia nostră, să aibă străsore să spune gazdele în Cămpullung la cine au găzduit, că mult rău au făcut şi au tălhuit. De aceasta forte mă rog Mării Tale. Să fii întru mulţi ai cu sănătate şi cu bună pace; amin. Eu, Simion deregătoriul de Cănpulung, bun priiaten Mării Sale. Cu cinste să să dia această carte în măna birăului de Bistriţă. DH, XV2, nr. MDCXX, p. 787 1601, Cîmpulung. 787 Adecă eu, Simionel Vornicul de Cămpulung, şi Vasilie Romîşcel şi Vasilie Tălmaci, gorştinarii de Ţănutul Suceaveei, scriem bună pace şi sănîtate dumiatale, birîu de cetatea Bistriţei şi a tot cinstit Svatoul dumiitale. Alta, dăm ştire dumiilorvostre de răndul cestui fecior anume Ghiorghie, cî l-am trimis cu cel sol de l-ai petrecut pănî în Rodna. I s-a oprit întîiu un cal. Gheorghe cumpărase vite cînd era îngăduit. Dar Bistriţa închide hotarele. Temîndu-se, nu merge la vamă, ce-au întrat în munte să treacî, ca neşte, ca neşte omeni ce nu s-au preceput. Iară omenii dumiilorvostre au curs după-nşi şi i-au giuns durmind în sîlaş noptea. Deacii i-au tîiat şi-u jecuit, ş-au lîsat unul în nume de mort, ş-au luat de la Ghiorghie 7 florinţi, şi un inel de argint, şi un nastur de argint, şi cuţătul, şi punga, şi un ţiu (sic), şi un cumînac, şi o gugulă, şi desagii cu bucate, şi o căldare, şi burdujii, şi 2 părechi de opinci, ş-au mai luat soţii celui ucis 1 socman, şi o gugulî, 1 topor, 1 cumînac. Cere restituţie. DH, XV2, nr. MDCXXI, p. 787 1601, Cîmpulung. 788 Vasilie Tălmaci, diregătorul den Cîmpul Lungu, şi Grigori de-acolo scriem paci şi sănătate la ai noştri buni priiatini şi fraţi, domnii de Bistriţă. Dăm ştiri dumilorvoastre de răndul veştilor: cu mila lui Dumnedzău avem veşti bune şi pace de toate părţile: puţinie Tătari au fostu veniţi ciaste dzile, neşte Gealalăi; deci s-au turnatu înnapoi, şi au mănatu Măriia Sa Vodă soli la Hanul pentru aeştea Gealalăi, căci au venitu. Deci au adus veaste bună. Deci dumneavoastră să nu aveţ nicio grijă dentr-aceasta parte, să nu purtaţi; că, de-am şti de rău, noi am trimeate la dumneavoastră. Alta, de aveţi ceva treabă la Vodă, Măriia Sa iaste la Suceava acmu. ... = Aceasta scriem, şi să fii sănătos de la Hristos, amin. Şi să fi sănătos cu bună paci întru mulţi ai. ... =S-a scris în Cîmpulung. Vo: La ai noştri buni prietini şi fraţi, domnie de Bistriţă, să să dea aciastă carte. DH, XV2, nr. MDCXXII, p. 788 *Moldoviţa, 1601-1602. 788 Eu Vlădica Agathon de ţara Moldoveei, anome de Moldoviţî, scriu pace şi sînîtate marelui birîu de Bistriţî. Şi să te custe Doumnedzîu întru Domnie cu tot oraşul înprăunî. Şi de aceasta mî rog Mîriilor Voastrî şi mî rog să fiţ şi să mî ciareţi, să şi aveţi a fi cu cuvînt bun derept mene, că, în ce voiu putia, mult voiu sluji domniilor vostre. Cătrî gobornatul să fiţi cu cuvînt derept mere. Şi să fiţi sănătoşi. Vo: Aceasta carte să se dea la măna biereul de ceatate Bistriţei. DH, XV2, nr. MDCXXIII, p. 788 Cîmpulung, 1604-1619. 806 Scriu viaţă şi sănătate domilor voastre, anume la Sabatu Giurgiu, la birăul den Bistriţă, şi la 12 părgari. Înţeles-am cărţăi domilor voastre, de răndul a nişte dobitoc ce aţi avut şi au cumpărat oamenii domilor voastre, anume 130 de porci; eu, prentru prietenşugul şi prentru voia domilor voastre, anume nemică n-am luat, şi, ce va fi triaba domilor voastre, eu am slujit domilor voastre, şi ne pare bine de sănătatea domilor voastre, că ne sintem vecini de aproape, şi forte săntu bucuros de prietenşugul bunu. Milostivul Isus Hristos să vă trimaţă multă sănătate; amin. Eu, Bilăi Vornicul de Cămpul-Lungu, închinu-mă domilor voastre foarte cu frăţie bună. Închis: Şi iarăşi dau ştire domilor voastre de răndul unui om de la noi den ţară, că i-au perit 1 bou den tărgu den Bistriţă, şi au mărturisit şi domilor voastre. Dece mă rog domilor voastre să nu-i piiară boul. Să dea Dumneazău să fiţi sănătoşi. Oamini, - şi au şi alţi oameni mulţi strănbătate, - dece, căndu vor veni, să aibă leage. Vo: La buni priiateni şi multă nedejde, la birăul den Bistriţă şi la 12 părgari. DH, XV2, nr. MDCXLVI, p. 806 Cîmpulung, 1604-1619. 807 Bilăi, Vornicul de Cîmpul Lungu, scriu multă viaţă şi multă sănătate la priiatenii noştri, ce ne sintem vecini de aproape, la birăul den Bistriţă, la Sabău Giurgiu, şi la părcălabul, Sus Mihaiu, 12 părgari. Dup-aceasta dau ştire domilorvoastre că trecu neguţători den ţara noastră cu dobitoace şi cu alte negoaţe în ţara voastră şi să hrănescu unii cu alţi. Acmu mi să jeluescu neguţătorii că nu pot înbla de furi şi de tălhari, dintr-aceale sate, den Vărarea şi den Fendreu. Rogu-mă să aibă acei oameni răi certare mare, prentru să avem prietenşug bunu şi frăţie bună cu dumiiavoastră, că mişei voştri încă vin de să hrănescu în ţara lui Vodî, şi nevoim să n-aibă nice o nevoe de oamenii noştri. Şi prentru voia domilor voastre eu am nevoit de am găsitu şi iapă cestui creştin de om, anume Alecxei Hadău, şi de acmu voiu nevoi de voiu sluji prentru prietenşug cel bunu. Milostivul Dumnădzîu să vă dia pace şi sănătate, amin. ... =Luna lui Iunie 10 zile. Eu Bilăi am scris însumi. Vo: La priiatenii noştrii cei iubiţi, la birăul şi la părcălabul den cetate den Bistriţă, să să dea această carte. DH, XV2, nr. MDCXLVII, p. 807 Cîmpulung, 1604-1619. 807 Crăstiian Rotompan, ce au fost Spătar, şi Vornicul de Cămpolongu, scriem închinăciune şi sănătate la iubiţi şi dulci priiateni, giupănul Frăncu Giurgiu, birăul de cetate Bistriţii. Pohtimu de la milostivul Dumnedzău bună sănătate şi pace dumitale a totă cetatea Bistriţii. Alta, de scrisore ce ne-u scris, bine, pre răndu, am înţiles, com Măriia Sa Crai au slobozitu calea să înble negoţitori de la dumilevostre la noi şi de la noi la dumiiavostră; bine ne pare de aceasta lucru, iară, de răndul de omoru, să ştiţi dumilevostre cu adevăr că cu mila lui Dumnedzău săntu omenii sănătoşi şi neme de Romăni nu boleşte. Alta, de veţi vrea să ştiţi dumile vostre de pacea ţărăi nostre, săntem în pace. Alta, iarăş, de veş vrea să ştiţi de sănătatea Voivodul nostru, iaste sănătos, şi acmo vine în 808 Scaunu; peste trei patru dzile veni-va la Scaunul dumisale. Alta, iarăş pohtim pre dumilevostre să daţi ştire negoţitorilor să vie să adocă negoţu de care treboeşte la noi, şi noi iarăş vom da ştire negoţitorilor noştri să vie să docă de ce treboiaşte. De aceasta scriem. Şi milostivul Dumnedzău să dăroiască să afle această scrisore a nostră cu bunătate şi pace pre dumilevostre ... =de la Domnul, amin. Şi, eu, Gligorie, mă închinu dumilorvostre. Crăstiian Vornicul. Vo: La priiatenul nostru giupînul Frăncu Giurgiu, birăul de Bistriţă, multă sănătate. DH, XV2, nr. MDCXLIX, p. 807-808 Cîmpulung, 1604-1619. 808 "Crăstiian Rotămpan, ce iaste giudeţ la margine. Cere a se deschide calea." Că acest cap de ţară a Mulduvei nu poate hi fără dumniavoastră, şi dumnilor voastrea încă are hi îndemănă cu noi. Că, de am putea priceape că să opreşte calea pren mănile lui Dumnedzău, n-am scrie la dumniavoastră. Ce veţ afla cu adevărat că oamenii sămt sănătoş. De nu va hi aşea, să nu mai am v-o credinţă la dumniavoastră. Doar de socotiţ domniavoastră altele... Iscălitura. DH, XV2, nr. MDCL, p. 808 Suciul-de-sus, 1608, 30 Maiu. 833 Scris-am la Măria Ta, birău de în Bistriţă, să te ţie Dumnezeu întro voe bună pre Măria Ta şi cu Sfatul Mării Tale. Scris-am de în Suciul-de-Sus, între giudeţul Potlogar Toader şi cu Burzeu şi cu tot satul, pre sufletele noastre înraintea Măriilor Voastre. Să creadeţ Măria Voastră că, atunci căndu au dat giupănul Macrai Iştioan, cu muma Mării Sale, Macrai Birtălăneasă, cătră noi, no au dzis că au fost marha lui Fodotschi, ce a dzis că-u fost marha domnunostru, şi ne-au dzis domnu nostru, acea marhă ce au dat în măra noastră, noi să nu dăm în măra nimăruea, ce numai în măra domnii sale. Într-aceaia vreme ţara peri, şi pierdum tot, şi 834 aceaia marhă încă peri. Domnu nostru n-au cerşut nemică de la noi, nice nu ştim să aibă Fodotschi la noi nemică. Eu, Potlogar Toaderer (sic), şi cu eu, Bunzeu, cu popa şi tot satul, cu tare cu nătare, cu mic cu mare, noi dăm înraintea domniilor voastre aceasta credinţă şi acesta giurămăntu: că Paşco Simion nu iaste vinovat cu nemică lui Fodotschi, nice nu are nici-un lucru cu Paşco Simion: Paşco Simion iaste om bun şi om dereptu. Şi să vă ţie Dumnezeu întro voe bună pre Măria Voastră. .... Această carte iaste scrisă la birăul de Bistriţă şi cu la Sfatul Mării Sale. DH, XV2, nr. MDCLXXIX, p. 833-834 Rădăuţi, 1609-1615. 842 Cu milă de la Dumnedzău eu, Vladica Efrem, episcopul de Radovţi, de ţara Molduveei, scriem multă pace şi sărătaate la ai noştri aleşi de la Domnul Dumnedzău şi buni preiatini, Domnii Sale censtitului birău şi părcalabilor şi tuturor prăgarilor de oraşul Bistriţeei. Cătră aceasta poftim de la Domnul Dumnedzău bună pace şi sărătaate domnilor vostre. Alta, poftim pre domnile vostre ca pre ai noştri iubiţi şi bătrîni priiatini, doră au dăruit Domnul Dumnedzău jiru, fag sau ghende, ca să faceţi domneavostră bine peîntru voia nostră ca să tremitem orece porci ce avem, doră s-aaru îngrăşea. Şi, ce să va veni domnilor vostre, domneavostră veţi lua. Noi mai multu avem a sluji domnile vostre. Şi să nă crute Dumnedzău cu bună pace şi cu toţi omenii domnilor vostre. Vo: Ciastă carte să să dea în măna censtitului birău de oraşol Bistriţeei. DH, XV2, nr. MDCLXXXIX, p. 842 Cîmpulug, 1612, 6 Novembre. 856 La censtitol şi mărit de Dumnedzău birăul de Bistrăţă şi la tot Sfatol Domneii Sale. Cătră aceasta dau ştire domnietale, de răndul veştelor de la noi, că am îmblat pănî mai sus de tărgol Săreatioloi de am vădzut com au adaos Armeane tăiaţi de la Cernăoţi şi negoţitori de la Suceavă şi de la Sereati: au grăbito nomtea în Cernăuţi o mie de Leaşi, de i-au tăiato pre toţi omenii, şi au ars tot tărgol Cernăuţii, şi au morsu înapoi la Sleatin; alţii au grăbit, dzua, eră la Cernăoţi, şi 857 au loato dobitoce, şi s-au toros la Cameniţă, că sănto co tabăra la Cameniţă. Aceia sănto Cădzace şi şi dupre acele margini în Ţara Leşească, ce grăbescu de apocă dobitoce de ţara nostră. Forte este ara în grejă. Să ştiţi domneile vostre că pănă acom no sănto Leaşii în ţara Moldovei, că (ştearsă o literă) oste mare şi la noi, la Ştefăneşti, şis (sic) trimis Mărie Sa Vodă la Tătaru, să vie forte tare, şi vor doi .... De aceasta dăm ştire domniitale, şi să fiţ sănătoş cu Hristos, adăvăru. Eu, Petrea Diiaclo, scriu pace şi sănătate dumnelorvostre să vă tremeaţă Dumnedzeu. Altă, să aveţi a creade com am scris, că-i devărato aşea. .... La censtitol birăul de Bistreţe şi la tot Sfatol dumniisale să să deae ceasstă carte co ceste. ... =Aceasta scriem. DH, XV2, nr. MDCCX, p. 856-857 1616. 865 Eu Gligore şe Petrea Deacol scriem pace şe sănîtatee la priiatinol nostru, la birăulu de Bistreţă şi la tot Sfatol dumnietale. Cătră ceasta mulţemim de censte dumnelorvostre. Dămo-vă ştire dumnelurvostre să n-aveţ nece o grije pre de cătră noi, că no sănt oşte necăiure pre aprope; că, de am şte noi, am da ştere dumnelorvostre: com am grăit cătă dumnievostră, să aveţ nedeajde pre noi; păr unde vom costa, întru tot vom nevoi să vă dăm ştere de ce vom şte detr-acocea. Voi încă să no ne uitaţe pre noi. Să şteţ că adevărat covănt vă sponemu, să n-aveţe nece o greje dentr-acoce, că oşte no sănto pre de cătă Suceavă, că le-amu ştea noi. Noi încă ne rogăm dumnelorvostre să ne tremeateţe de ce-ţe şte de aceale oşet. Forte să creadeţ cu adevărat com v-am scres. Şi să fiţe sănătoş, adevăr. Vo: La măna birăului de Bistreţă să să deae. DH, XV2, nr. MDCCXXVII, nr. 865 Cîmpulung, 1616, Februar-Mart (April. 866 Eu Petrea Deiacol şi Gligore de Cămpulungo scriem pace şi sănătate la domnesa, la birăul de Bistriţe şi la tot Sfatol dumneesale. Dăm ştire dumnelorvostre că au fogit Leaşii den ţară, şi au întrat Ştefan-Vodă, şi au fost în Iaşi la Scauno, şi-i să esă spre Ţăra Leşescă co Monteani şi co Tătarăi. Eră Alexandru-Vodă au trecot Nestrul de ceae parte; eră, de rodu lui, i l-au fost oprinto în Cotnariu, şi i-au dus la Ştefan-Vodă; ce no pontem şte nice noi ce au făcunto cu dăşei, că ni ne-au venit noo Vornecu, să ştim bine; ce, cănd va venea, noi vom da ştere domnelorvostre, că va venea Gligore la Sem-Toder. Pănă atonce vom ştea şi mai bine. Şi să fiţ sănătoş adevărat. ... a scris Petrea Diacul şi la Cîmpulung. Vo: La birăul de Bistriţe dee-să ceastă carte ... =şi să fiţi sănătoşi de la Domnul, amin. DH, XV2, nr. MDCCXXIX, p. 866 1616-1631. 870 Smeritul preutul Theodosie egumenul şi tot smeritul săbor de sfănta mănăstire de Voroneţ scriem de la milostivul Domnul Dumnedzeu multă pace şi viaţă şi sănătate priitanilor noştri cei dulci şi iubiţi, anume birăul ... de Bistriţă de oraş şi a toţi domni. Şi dup-acia dăm ştire domnilor vostre cum am înţeles şi ştim c-au avut pagubă cinstitu mai marele părintele nostru Athanasie episcopul de Roman de cătăva samă de chelşug, cum şti ţara totî: întăe Domnul şi alţi Vlădici şi toţ boiari. Deaci amu înţeles că s-a aflat acel nepreitor ci-au făcut acia pagubă şi-i în măna domnilor vostre. Cer restituţie. Vor fi răsplătiţi printru ce, că Sfinţiia Sa iaste părinte, om bun, de-l ştiu domni şi boiari şi totă ţara, şi are cinsti mare . . . Cădem cu fiaţele la viardele pămăntu înaintea domnilor vostre şi ne rugăm să faceţ bine ... şi prentru voia noastră să nu sî oprească bucatele acelui cinstitu părinte. De observat: "de va hi şi va spune". DH, XV2, nr. MDCCXXXIII, p. 870 1617. 870 Eu Lupul Mîlaiu scriu multî pace şi sănătate domnilor de Bistriţă. Alt, de veţ avea a şti Măriia Vostră de răndul veştilor de Moldova, cum iaste, c-au străgăt la Hotin cărţi, de acmu 20 ..., să treacî Nestrul 80 de mii de Leş, 25 de mii de Litfani şi deacii căteva mii de Cîzacii Neprului; iar Turcii fac poduri mereae pre Dunăre, pre trei locuri; dece nu ştim cum va fi. Dumneavostrî veţ da ştire iar la noi, dece om da ştire iar la dumneavostră, cum vom şti. Iar, de răndul celor oşti de mai inte, i-au bătut Moldoveanii; de-aiasta dăm dumnilevostre ştire. Dăm ştire de ce ştim. Şi să fiţ dumnilevostre sănătoş mulţi ai şi buni de la Dumnedzău, amin. Închinîciune şi sănătate dumilor vostre, eu, mai mic, Lupul Mîlaiu, feciorul dumilorvostre, eu am a sluji dumilorvostre pururea; dărăiască-vă Dumnădzău pace şi sănătate. Închinăciune şi sănătate la domnii de Bistriţă, la birăul de Bistriţă; să să dea în măna dumisale. DH, XV2, nr. MDCCXXXIV, p. 870 1617. 871 Eu, Liupulu Mîlaiu, scriu închinîciune şi bunătete (sic) la dobmuni (sic) de Bestritţî şi vo dau ştire ce veaste estea în Moldova, că să-u rîdecatu un frate a liui Coreschii cu-ptu mii de omenii şi iaste la la (sic) cetate Hotinoliui, şi easte ma giusu, la Derla, 7 mii dea Cîzacu, de no ştimu, dacă sî voru înpreaună, cumu va hi-le voia, şi-u eşitu ş Hatmănol cu căteava samî de omeni naitea lor. Dece de aci no ştimu ci va face. Deciu să trimeţi curond pîna la noi. Şi să hiţu sănîtoş .... DH, XV2, nr. MDCCXXXV, p. 871 1620, 4 Martie. 887 Întru tot al nostru bun, cinstit şi de Dumnedzău dăruit întru pace bună, dumnialui birăul de cetatea Bistriţăi şi la tot Svatul cetăţii: multă sănătate să trimiţă Dumnedzău dumilorvostre. După aceasta poftim pre dumniavoastră să socotiţ leage acestor vecini ai noştri, anume Mihăilă şi cu Ionaşco, ce i-au zeaberit popa Toader din Ilova, de li-au luat 2 boi, şi multă chealtuială li-au făcut acistor oameni direpţi. Ne rugăm dumitale, cinstite birău, şi cu tot Svatul dumitale, să aibă leage cu acel popă, cum vor spune jialoba lor, şi au şi carţi de la Măriia Sa de la Vodă şi de la Conde Vameşiul, cum aceşti oameni sămt derepţi; noi rugăm pre dumniavoastră să le socotiţ leage întru dereptatea dumilorvoastre. Noi vrem avea a mulţimi din dereptate; dumniavoastră viţ socoti nevoe lor cu dereptate. Aceasta ne rugăm dumilor voastre. Domnul milostiv să veseliască pre dumniata cu pace şi sănătate şi tot cu bini, amin. Mart. 4 Bun priiaten a dumilor voastre, Crăstiian ce au fost Vistiiarnic, cu mult priiatenşug mă-nchin dumitale, şi mă rog. DH, XV2, nr. MDCCLV, p. 887 Cîmpulung, 1620, 23 Maiu. 889 Noi, vornicii de Cămpulung, scriem închinîciune şi mulută sănîtate Mării Tale, birău Andreeaşu de cetatea Bistriţeei. Alta, dăm ştire dumiitale de răndulu Ursului de la noi, c-au fost şedzănudu în strajă, eară Ştefan Tărîţă au încungiuratu strajă; eară vornicii au prîdat pre Ursulu, de-au dat Ursulu 4 zloţi globă vornicilor, ceine au fostu atunuci. Deacii Ursul au strinsu pre Ştefan să-i plătească acei patru zloţi ce-au dat printru dinsu. Earî Ştefan au fostu cumupărat o eapă direptu 3 florinţ la Gol Mateş din Ead. Deacii Ursu o au dat vornicilor eapa, eară vornicii n-au vrutu să o ea, c-au fostu rea şi scopă de un u picior. Deaci acmu am trimis pre Ursul la dumievostrî să-i legiuiţi, şi eapa încă o am trimis la dumnieavoastră. Deaci pohtim pre dumneavostră să aibă leage la dumnieavostră cu direptulu. De aceasta rugămu pre dumnieavostră; noi încă vom face printru voea dumiilorvostre. Şi să hiţi sănîtoş .... Vo: Să să dea această carte în măna birîului de cetatea Bistriţii cu mare cinste. DH, XV2, nr. MDCCLVII, p. 889 Cîmpulung, 1620, 18 august. 890 Măriile Voastre, domni de cetate Bistriţii, şi la tot Svatul Măriilor Vostre, de la milostivul dumnedzău poftim Măriilor Vostre bună sănătate şi pace. Cătră aceasta facem ştire Măriilor Vostre pentru răndul iobagilor Măriilor Vostre, cari, scoţindu-ş bucatele lor în pămăntul Moldovii, de nevoe, şi nicio nevoe neavănd, ei aci-a fost căt au fost obiciaiul din bătrăni vama sî-ş dea. Iar de ei vama n-au vrut să-ş dea pe obiciai. Apoi, vădzănd că nu ş-au dat vama, s-au luat doî iape, căci că ei toate străjile Mării Sale lui Vodă le rupseră şi călcară poroncile împărăteşti şi Domnului nostru. Ş-am vrut să-i prindem, să-i punem la nevoi: apoi nu ni-am îndurat a strica prieteşugul cel din bătrăni, ce-m veghiat voe Măriilor Vostre. Şi cu această vamă săntu datori Bărgăoani, iar alţii n-au amestec; caria face 32 de lei. Şi iacă noi trimis-am sluga noastră acolo, la liagea Măriilor Voastre, ca să plătiască cine-i vinovat, să nu hii alte amestecături între oamenii noştri şi voştri. Iar ei vrură sî-l omoară acolo, şi plătiia pele carele s-au luat aicia pentru vama lor, d-innainte birailor de Bărgău şi d-inaintia lui sălgăbirău, caria-i plata 40 de lei. Iar ei să proptiră şi nu vrură a-ş da vama, şi luară hotarol pănă în Puntia-Bistriţii, unde-i straja Mării Sale lui Vodă, şi dziseră că n-ar da vama, că li-au fost bucatele pre hotarul ungurescu. Iar noi ştim din bătrănii noştri că ne săntu hotarăle înpărţite de unde să scurg apele. Iar, de vă pare Măriilor Voastre că-i mai multu hotar a Măriilor Vostre, să eşiţ la hotar, şi om eşi şi noi. Şi, alta, poftim pre Măriile Voastre să ne faceţ răspunsu cum mai degrabă, să ştim: d-aveţ Măriile Voastre acele bucate ce s-au luat, au nu, să să da. De le-ţ da, să ştim; de nu, iar să ştim. Că noi vom da ştire Mării Sale lui Vodă pentru aestu lucru, şi, nedăndu-le bucate, Măriia Sa Vodă nu-ş va lăsa oamenii Mării Sale la pagubă, nici noi; ce bine să ştiţ că vom lua cu doî părţi mai multu decăt s-au luat. Iacă vite de vamă săntu neplătite 170 de vite: vaci, cai, boi 891 şi dziace cai, bărbaţi cu femiai. D-aceasta vă scriem. Să hiţ Măriile Voastre sănătoş de la Hristos, amin. .... Domniilor Voastre prieten şi de bine voitor: Vornicul de Cămpul Lungu. Vo: La domnii de Bistriţă, în Ţara Ungurească, să să dea; ... =sănătate. DH, XV2, nr. MDCCLIX, p. 890-891 Cîmpulung, Septembre 1620 pînă la Septembre 1621. 895 Scriem la birăul de Bistriţă şe la tot Sfatol domnii tale, şe dau ştere de răndulu veştelor, că strănge Vodă oste şe cheamă toţe boiare la Iaşe, şe co Vlădice, şe ceare de pre dănşie bane, cătă doo mie de galbene, şe face Vodă obedze fără samă molte, şe no pote ştea neme ci-i voia cu aceale obedze. Aşe să face cuvănto că va prende boiarie cee ce au fost boereţe la Gaşpar-Vodă, şe vor băga în obedze, şe vor treamete la păratulu. Ere Tătară sănto la Suroca, doo mie, de ţen straju de cătră Leaş, eră Torce sănto pre lăngă Vodă nomai, că ţene Vodă pre lăngă dănsul Corte nomea Torce şe Grece, să fie de credenţe. Altă, sănto răotăţ în ţeară, de dabilă forte rea şe fomente. Iară de Leaş încă se aode că sunt oşteţe pre la Cameneţe în Ţara Leşască. Dea aceasta dau ştere domnelor vostre, şe să vă croţe Dumnedzeu co bonă pace şe sănătate pe dumnievostre într-ai bone şe molţe. Eu, Petrea Diiacol, am scres la domniele vostre. Altă, mă rogo domnelor vostre că me-amo tremis să-m compere păne pre on fecior; să-m ertaţ vama: cu încă voiu a vă sloji domnielor vostre în totă vreamea. Vo: La cestitolu birăol de Bistreţe şe la tot Sfatolo domniesale să se dea cestă crarte (sic) cu censte. DH, XV2, nr. MDCCLXVI, p. 895 Cîmpulung, 1620, 17 Decembre. 896 A mieu cinstit şi ales părinte, Măriia Ta birău de cetatea Bistriţei, închinu-mă Mării Tale cu sănătate şi dau ştire Măriei dumitale: de răndul veştilor, cu mila lui Dumnedzău iaste pace şi aşedzare bună, şi DOmnu nostru iaste la Scaun, la Iaşi, iar Tătarii s-au dus la Moscu. Şi aş hi venitu şi eu, ce m-am dus la 897 Cămpul Lungu pentru nişte cai ai voştri. A trimes "7 zloţi: fac şease florinţi". Să deie "răsul", de şi lipsesc 9 "florinţi" pentru moment. Cere a se trimeter la birăul de Rodna poruncă de a se urmări un fugar de vamă pentru nişte piei de capră şi "doasprădzeace bolgarii". Altfel, va "trage" ceva de dincolo. - 17 Decembre, Cîmpulung. "Gavril Vornicul". DH, XV2, nr. MDCCLXVIII, p. 896-897 1621. 897 Milostivul Dumnedzău să dăruiască bună pace şi sănătate dumitale, Andreiaş Şelar, birău de cetatea Bistriţii, şi la tot Svatul dumitale. Alta, de veţi vrea să ştiţi de sănătatea dumisale Mării Sale lui Alexandru-Vodă, cu mila lui Dumnedzău iaste sănătos şi cu pace la Scaunul Mării Sale, şi cu toată ţara oştită depreună. Alta, altia oşti pănă acmu de altă parte nu au întrat în ţara nostră de nicăiri: audzim de-npăratul că vine, şi de Leaşi încă audzim că săntu osştiţi în ţara sa. Alta nişte Tătăra de la Bugeac au mărsu de căteva ori la hraniţa leşască 898 de au stricat. Alta, de veţi înţeleage dumilevoastre şi de omenii dumilevoastre carii au venit aicea. Alta, ne rugăm dumilevoastre să ne hiţi dumiiavostră priiatini. noi aşijderea foarte bucuros a hi priiatini dumilevostre. Alta, au fostu un omu anume Gavreleţă de Rotompăneşti, şi şadea în Brăgăul-de-gios; ce au furat acel om nişte iape s-aau fugutu acolo: au fostu avăndu boi 2, ce i-am loat 2 boi globă. Acmu să laudă că va veni cu tălhari de ve zeberi vită de aicea; ne rogăm să aibă certare. Alta, ne rogăm că au tălhuitu ceaste mănăstiri de au loat argintu multu, buerescu şi mănăstirescu. Ce ne rogăm în taină, doru să va evi la cei căni de tălhari, să aibă certare. Şi să hiţi sănătoş .... .... Ionaşco Rotompan, Vornicul de Cămpulungu. Dumisale lui Andreiaş birăul de Bistriţă şi la tot Sfatul dumisale. DH, XV2, nr. MDCCLXXI, p. 897-898 Cîmpulung, 1621. 898 ... Ionaşco Rotompan scriem închinăciune şi sănătate la iubito, dulce priiatin, birîului de Bistriţa şi la tot Svatulu domnii tale. Pohtescu de la Dumnedzău bună sănîtate şi pace. Alta, de veaste, să ştiţi dumiiavostră cî dumiialui Alexandru-Vodă iaste eşit la oste, depreună cu Tătarii de la Bungeag (sic), şi iaste pre dea mai sus de Ţuţora, şi Leaşii încă sîntu la marginea Nistrului. Să ştii dumieata, nice o menciună nu creade dumnieata, cî în ţară n-a întrat. Adevăr, la jac ei au întrat, de-au făcut destulu rîu. Iarî Turcii ei trec Dunîrea, însă o samă; iarî ostea cia mare n-au trecut. Deaci să ştiţi dumiiavostră cî, de ce vom şti, tot vom da ştire dumniilor vostre, cu aceşti omeni buni, co Grigor şi cu popa Petrea şi cu Gliga şi cu Petrea: de tot de ce vom şti vom da ştire dumniilor vostre întru tot ciasul. Şi să 'veţi a creade ce va grăi popa Petrea şi Gliga. Şi muluţîmăscu dumnilorvostre de priinteşug ce arătaţi cătrî noi. Dumnîdzîu să vă cruţe sănîtoşi .... Ionaşco Rotompan. Vo: La al nostru părinte dulce, la birăulu de cetatea Bistriţeei, să să dea, multă sănîtate. DH, XV2, nr. MDCCLXXII, p. 898 Cîmpulung, 1621, Septembre. 915 ... Ionaşco Rotoban, biv Sulgear i orednic ..., scriem închinăciune şi sănătate la dumiiata Şalar Andreiaş, birău de cetatea Bistriţii şi la tot Svatul du cetatea Bistriţii. Alta, de veţi să ştiţi de Măria Sa, de Alexandru-Vodă, iaste Scaunul dumisale la Iaş. Alta, de-npăratul,iaste sosit la Dunăre cu oşti mari, şi feciorul lui Crai cu Leaşii iaste la Hotin, de ciaia parte de Nistru. Şi am înţeles că trec Nistrul; însă tabără mare n-au trecut. Ce nu ştim bine: pre de ciia parte vor mearge de Nistru, au treace-vor pre de cesta parte de Nistru. Iar dumiia voiastră (sic), ce va hi, tot vom da ştire cu dereptul. Ce mă rog să ne daţi ştire de tot dentr-acolo cu dereptul: doră Dumnedzău va apăra şi pre dumiavostră şi pre noi. Alta, mă rog dumile vostre că am trimis pre Gligore să-m cumpere nişte păne, ce mă rog de vamă şi mă rog să-mi ertaţi, să-m faceţ cale pre la Rodna. Foarte mă rog; şi milostivul Dumnedzeu să dăroiască bună sănătate şi pace .... La dumiiasa birăul de cetatea Bistriţii. DH, XV2, nr. MDCCLXXXIX, p. 915 1621, 5 Novembre. 922 Cu mare cinste şi cum să cade cu cuviinţî să să dea aceastî scrisoare a noastră în măna cea cinstitî a domniei sale birăului de Bistriţî şi a tot Sfatului Măriei Sale. Priimiţ închinîciune şi plecare di la buni priiatenii domnilor voastre, di la toţ părinţii călugării di la sfînta mînîstire Moldoviţa. Altă, pohtim di la milostivul Dumnedzîu bunî pace şi sănîtate domnilor voastre. Cîtr-aceastea dăm ştire de răndul Domnu nostru lui Ştefan-Vodî: cu mila lui Dumnedzău s-au aşedzat în Scaunul Măriei Sale şi au alinat toate răutîţile; printr-aceia domnile voastre să n-aveţ nici-o grije dintr-acoace, că s-au potolit toate căte au fost, şi iaste acmu pace, cu mila lui Dumnedzău, din toate părţile. Aşea dăm ştire domnilor voastre, şi fiţ sănătoş cu toţ priiatenii domnilor voastre. ... Moldoviţa, Noemvrie 5. Vo: Aceastî carte să să dea cu cinste în măna domnisale birăului de Bistriţî şi tot Svatul Măriei Sale. DH, XV2, nr. MDCCXCVIII, p. 922 Suceava, 1622, 24 Iunie. 927 Io Stefan Tomşea Voevoda, .... Scriem Domniia Mea priiatinilor noştri şi vecini de aproape, birăului şi la tot Svatul Bistriţei. Dăm ştire dumilor voastre, cănd au fost mai ceaste dzile, sculatu-s-au nişte oameni răi, nişte tălhari: unii au fost şi de aici, de ţarî, şi de oameni răi au fugit în ţeara dumilorvoastre, alţii au fost şi de acii, de ţara dumilevoastre: venit-au într-această ţarî, cercat-au pre la toate mănăstirile, pănă au lovit la mănăstire la Putna. Colea au spartu uşile şi au stricat vistearele mănăstirei, luat-au avearea, argintul şi sculele mănăstirei toate, carile au fost făcute de cei Domni bătrăni, şi au muncit călugării de i-au arsu şi i-au tăiat, şi le-au luat treidzeci de cai, şi trei, şi bani şi covoare, şi alt tot ce au găsit. Sărit-au după dănşii nişte străjeari, venitu-le-a pre urmă păn' au trecut de spre Bărgău; de-acii au sărit şi de acolo oameni, de ţara dumilor voastre, şi au prinsu o samă de acei tălhari, de sănt în legătură acii la dumilevoastre. De care lucru foarte mulţemim dumilorvoastre, de prietineşugul bun ce aţ arătat cătră noi, şi printru aceasta lucru trimis-am Domniia Mea pre Ionaşcu Rotămpan Sulgeariul ca să cunoască pre acei oameni. Printru aceaia pohtim pre dumneavoastră, printru unealtele şi arginturile mănăstirei şi caii, să să întoarcă toate, căte s-au găsit la cei tălhari, în măna acestui boiarin al nostru, şi în măna călugărilor, şi furii, cari-i vor cunoaşte că sint de ţarî, să faceţ bine printru voia noastră să ni-i trimeteţ, cu acest boiarin al nostru. Şi alde (sic) treabe ce vor hi a destui săraci, dintr-această margine şi dintr-aceaia, veţ socoti dumneavoastră înpreună cu acest boiarin al nostru cum va hi mai bine şi mai cu direptul. Şi, de toate căte veţ socoti să faceţ răspunsu, daţ la acest boiar să aducă la Domniia Mea. Alta pohtim pre dumneavoastră să ne fiţ dumneavoastră priiatini buni, cum ne-aţi fost şi mai denainte vreme. Aceasta pohtim pre dumneavoastră; ... =şi fii sănătos. ... =Scris în Suceava, Iunie 24. DH, XV2, nr. MDCCCIV, p. 927 Iaşi, 1623, 21 Februar. 931 Io Stefan Tomşea Voevod, .... Scriem Dumniia Mea la al nostru bun priiaten birăul den cetatea de Bistriţa. Cătră aceaa dăm ştire dumitale de răndul cestor oameni din ţara Domnii Meale, den sat den Rotompăneşti, anume Ionaşco şi Mihăilă, dzicăndu înnaintea Domnii Meale că le-au luoat doi boi un popă de la Domniia Voastră, anume Toader den Ilova, căce gice (sic) popa că au plătit o năpaste pentru dănşii în mănăle boiarinului Domnii Meale Conde Vamăşul cel Mare, şi boiarinului Domnii Meale aşea au mărturisit înnaintea noastră că n-au plătit nimic întru mănăle lui, nice şti nimic. Dereptu aceaa poftim pre dumneavoastră să aibă leage cu popa ceşti oameni ai noştri, să le dea boei înnapoi. De aceasta scriem, şi să fiţ sănătos. .... Aşa a voit Domnia Mea. Iaşi, anul 7131 (1623), Fevruarie 21. DH, XV2, nr. MDCCCIX, p. 931 Moldoviţa, 1628, 14 Iunie. 964 Buni priiateli şi mult nedejduitori de toate treabele svintei mănăstiri, Mîriia Sa Budachi Marton, birăul de oraş de Bistriţî, şi cu toţi domnii Măriei Sale. Primiţi domniile voastre închinîciune şi smerenie dila priiatelii cei adevăraţi 965 a domniilor voastre, di la igumenul şi tot săborul di la svăntaa mănăstire Moldoviţa. Altă, de veţ pohti Mîriia Voastră să ştiţ de răndu veştilor, cu mila lui Dumnedzău şi cu nîrocul Mîriei Sale Domnu nostru Barnovschi Voevodă iaste pace bunî, şi s-au bucurat toţi oamenii de Mîriia Sa, - că timpul încă mearge bine, şi să aratî biuşug a hi. Cătr-aceastia rugăm pre Mîriile Voastre să ne faceţ bine, că sî descoapere besearica şi toate casele, să ne însămaţi de cue de şindile, să ştim adevîrat să fie gata: noi vom plîti, au cu bani, au cu dobitoc, căt le va hi preţul, şi vom mulţemi domniilor voastre, de ne veţ puteaa face aceastî îndemînă, pentru că ştim prietenşugul domnilor voastre de de mult. Co aceaa şi nîzuim; şi iată am trimis pre aceşti fraţi ai noştri, popa Panfilie şi Avacum şi Dumitru: cum vor grăi cătrî domniile voastre, să-i credeţi, că simt cuvintele noastre adeveare. Atăta scriem, şi ne rugăm. Şi fiţi Mîriia Voastrî sănîtoş di la Dumnedzău adevăr. ... =din mănăstire, ... Iunie 14 zile. Vo: Să hie dusă aceastî carte la priiatelii svintei mănăstiri, la Măriile Lor, la toţi domnii aceluia oraş ce-s înpreunî sveatnic. DH, XV2, nr. MDCCCXLVII, p. 964-965 Bistriţa, 1629, 17 Februar. 967 Scriem închinîciune şi multî sănîtate dumitale, cinstite birîu de cetatea Bistriţei, şi a tot svatul Mîrii Tale. Alta, de veţi să ştiţi de rîndul veştilor despre ţara nostrî, că cu mila lui Dumnedzîu s-au mai aşedzatu. Hanulu la Vadul Ocnei şi Cantamir iarîş s-au mai aşedzatu la locu, şi Hanulu va sî să batî cu Împîratul. Cu adevîrat îi aşea, ş-au trimis Hanul la Cîzaci o mie de cai şi o mie de cojoce şi o mie de sahaidace şi leafî mare, ş-au pohtit Hanul o mie de Cîzaci. Earî Cîzacii au trimis soli la Hanulu ş-au dzîs cî simtu şeasedzeci de mii de Cîzaci. Deaci au tocmit să margî toţi într-agiutorul Hanului. Ş-au trimis Mîriea Sa Vodă soli la Împîratul, sî ştie cumu-i va da învîţîturî, s-au trimis soli şi la Hanul. Deaci pînî acmu n-au venit nice de o parte, să să ştie. Ae aisuta dîm ştire; amin. 968 Noi Cîmpulungeanii n-au datu Toma la noi nemicî ce-s şîcea ei Armeani. Ferar (sic), 17 .... Eu Popa Petrea mî închin Mîria Tale, cinstite birău şi a tot Svatul Mîrii Tale. Să să dea aceastî carte în mîna birîului de cetate Bistriţeei cu mare cinste. DH, XV2, nr. MDCCCLIII, p. 967-968 Suceava, 1629, 1-iu Iunie. 968 Io Miron Barnovschii Moghila Voevoda, .... Scrie Domniia Mea la buni priiateni şi vecini de aproape, giupănul birăul de Bistriţă şi a tot Svatul domnii tale: multă sănătate cu libov trimăt dumilor voastre. Cătră aceasta dăm ştire dumilor voastre că au fost nişte oameni răi, tălhari, de 968 aicea, din ţara Domnii Meale, şi au tălhuit an aicea în ţară, de-au făcut multu rău oamenilor. Deci unii dintr-ănşii i-am prinsu Domniia Mea. Iară alţii au scăpat în ţara domniilor voastre acolo, în olatul Bistriţii, iară, cănd au fost acmu în ceastă primăvară, ei au venit iarăş de au tălhuit o mănăstire, anume Voroneţul, şi au luat cădelniţe de argintu şi chivote şi cupe şi alte arginturi, şi au mărsu şi la un codru ce să cheamă Ghera, de iarăş au tălhuit, şi au făcut rău mişeilor Domnii Meale. Anume săntu acei tălhari: Ion din Urmeneş şi Toader de acolo şi Ionaşco din Sănpietru şi un Gheorghie din Pătrăuţ de aicea, şi un Gligorie fărtatul lui Gheorghie, iară de Pătrăuţ, şi iarăş Istratie de Rotompăneşti, şi Pătraşco giugănitoriul de pre Moldova, şi Hilip feciorul Catrei ce au fost den Lişeşti. Pentr-aceaia Domniia mea am trimăs pre cest boiarin a Domnii Meale Rotompan Vornicul. Deci poftim pre domniia voastră să să cearce acei oameni, să faceţ leage să aibă strănsoare: ce să va găsi de aceale arginturi, să să întoarcă, şi oamenii, tălharii, să-i piiardeţ domniia voastră cum iaste leagea tălharilor. Însă poftim pre domniia voastră să aibă perire între boiarinul Domnii Meale carele mai sus scriem, şi la munca lor să-ş spue gazdele şi soţiile ce vor mai avea. Altă, ce va grăi şi de rostu Rotompan Vornicul la domniia voastră, să aveţ a greade (sic), şi de alte treabe ce l-am învăţat să grăiască cu dumneavoastră, ce vor hi treabele Domnii Meale şi a ţărăei. De aceasta scriem domnilor voastre; şi să hiţ domniia voastră sănătoş ... =De la Domnul, amin. ..., Iun. 1. Buni priiateni şi vecini de aproape, jupănul birăul şi tot judeţul domnii tale din oraşiul Bistriţii, multă sănătate. DH, XV2, nr. MDCCCLV, p. 968-969 Suceava, 1629, prin Octombre. 969 ... ermonah Anastasie, egumen ... = şi toată obştea smeritului sobor din mănăstirea Putnei. Scriem multă pace şi sănătaate alui nostru iubit şi bun priiatel şi megeiaş de aproape, domnealui Gaşpar Diiac, birăul di Bistriţă. Cătră această, dăm ştire dumitale de răndul veştilor ce avem în ţara noastră: pentr-aceaa să 970 ştii bine cu adevăr c-am petricut foarte cu grije mare, căce c-au fost pănă acmu ţara fără Domnu;deci au prădat ţara Tătarii pănă la Ţicove, cum vor spune dumitale şi aeşti oameni ai dumitale. Alta, se-au făcut oameni răi mulţi, anume tălhari şi furi, şi au venit acmu cindzeci de tălhari în doadzeci de dzile în luna lui Octovrie, şi au tălhuit mănăstirea Suceviţei, de-au rămas numai cu peatra. Deci noi încă sîntem foarte în grije, şi ne teamem să nu păţim şi noi acea nevoi. Alta, să ştii domniia ta de răndul aestor slugi ai dumitale carii i-ai trimis aicea la noi cu treabele dumitale, iară ei, venindu, i-au timpinat nişte tălhari la Crălibav şi i-au tălhuit şi i-au ucis, cum vor spune sănguri dumitale. Iară Mihaiu Diiac l-am oprit noi aicea pănă doară se va mai întări, şi avem noi a-l griji de tot de ce-i va trebui, pentru voia dumilor voastre. Şi, deca se va mai întări, noi-l vom trimite cu oamenii noştri, - cum însuş va spune dumitale de petriacerea noastru (sic); şi (bis) de veşti ce vrem avea, încăş va spune. Iară de Domnu, să ştii dumneata că avem Domnu Alecsandru-Vodă, feciorul Radului-Vodă; deci avem nedeajde de spre milostivul Hristos şi pre prea-curata Maică, doare se va milostivi de va trimite de acmu ceva pace ţării; că aşea să făgăduiaşte. De iastea scriem şi dăm ştire, şi să dăruiască Dumnedzău dumitale pace şi sănătate cu adevăr, amin. Vo: Alui nostru iubit şi bun priiatel dumnealui Gaşpar Diiac, birăul di Bistriţă, să se dea cu cinste aiastă carte a noastră întru măna Mării Sale. DH, XV2, nr. MDCCCLVII, p. 969-970 Mănăstirea Putnei, 1629, 27 Octombre. 972 Slujubă şi multă sinătate de la egumenul de Putna şi de la tot săborul, dumitale, giupăne Gaşpar, birăul de Bistriţă, şi dumitale, giupăne Budachi Martin, şi tuturor priiatinilor noştri. Alta, dăm ştire dumilor vostre ca alor noştri buni priiatini de răndul veştilor din ţara nostră, că cu mila lui Dumnădzău şi cu nărocul Mării Sale Domnu nostru lui Alexandru-Vodă sintem sinătoş şi Tătarii s-au dus din ţară: adevăr destulă pagubă au făcut; spre ţara dumilor vostre nu înţeleagem nice de o răotate. Alta, dăm ştire dumilor vostre şi de răndu lui Mihaiu, c-au păţit rău de cei tălhariu, de l-au 'nchis ;i l-au dezubrăcat, şi acei lotri simtu de la hraniţă; nevoi-vrem să să ştie, şi vrem da ştire dumilor vostre. Alta, noi pre Mihaiu l-am adus cu cai noştri din munte la mănăstire, cu de ce-am avut l-am socotit, şi am dat şi şiase florinţi. Drept aceaa nice banii nu pohtim de la dumilevostre, numai ce pohtim prietinşig şi vr-o doo faşce de cue de şindilă, că ni s-au descoperit casele forte rău. De aceasta pohtim pre dumiiavostră, şi să fiţi dumnia vostră sinătoş ai mulţi şi buni. ... Scris în mănăstirea Putnei, luna Octomvre 27 de zile. Vo: ... Această scrisoare să se dea în mînile dumi ale Gaşpar, birăul din Bistriţă. DH, XV2, nr. MDCCCLX, p. 972 Iaşi, 1631, 21 Octombre. 983 ... =Scriem Domnia Mea bunului nostru prieten Gaşpar birăul de Bistriţa, multă sănătate. Cătră aceasta dau ştire dumitale că au venit înnaintea Domniei Meale robii cinstitului Înpăratu şi mişei noştri carii lăcuescu în Cămpul-Lungu, pre locul ţărăei Moldovei, de ni s-au jeluit cumu le-aţ luat hotară lor şi aţ trecut preste hotară pre unde au fost de vac, de le luaţ fănaţăle, şi le goniţ văile cu peaştele, şi le vănaţ munţii; de care lucru nu s-are cădea să să strice hotarulu ţărălor. Di pre aceaia 984 pohtescu pre dumneata ca (sic?) să dai învăţătură oamenilor dumitale să nu treacă preste hotar, ce, cum au ţănut păn' acmu, aşia să fie, să nu aibă mişei Domniei Meale nevoe ditru oamenii dumitale. Iar mai apoi, de vom găsi oamenii dumitale pre locul şi pre hotarul ţărăei făcănd nevoe cuiva, prinde-l-vor şi la Domniia Mia-l vor aduce. Deci va hi de mare certare. De-aceasta pohtesc pre dumneata, şi să hie dumneata sănătos; amin. ... (sic) .... Vo: ... =La ai noştri buni prieteni, dumisale Gaşpar, birăul de Bistriţă, multă sănătate. DH, XV2, nr. MDCCCLXXIII, p. 983-984 1633, Iunie-Iulie. 989 Eu, Petrea Diacol, scriu pace şe sănătate la Mărie Sa, la Gaşpar birăul şe la tot Sfatol domniei sale. Altă, dau ştere domnelor vostre: de răndul veştelor, avem vieştie bonă, co mila loi Dumnezeu, ca au eşet Tătaria den ţară, că i-au tăiatu Căzacei şe i-au loat robi de la dănşii, şe s-au torsu înapoi în Ţara Leşască, şe s-au aşezat totă ţara pre la locore, şe (şe) să trăgo toţi: voia lor li e să iasă înaintea loi Vodă, c-au porcesu de la Părăţei, şe au tremis boere înainte de au dat ştere ţerăi că vine vieste de la Părătol Barnovschi-Vodă. Altă, dăm ştere domnelor vostre de sucotinţe, că m-aţ sucotit la grăulo mieu, şe sănt detoro de pre fănu. Ce vom nevoea să pletim: să no vă bănoiţe pre mene, că voi fi tot preiatinol 990 domnelor vostre în totă vriemie. De aceasta dau ştere domnelor vostre. Să hiţe sănătoş de la Hristos, amin. ... =am scris la Cîmpulung. Vo: La cestia Măriea Sa birăul de Bistreţă să să deae ceastă carte, co censte, în măna domneesale. DH, XV2, nr. MDCCCLXXXI, p. 989-990 Cîmpulung, 1633, de la 7 Septembre. 994 Scriem pace şi mulută sînîtate a lui nostru duluce pîrinte, giupînu Luca Nădreiaş de Bistriţă. Pohtim pre dumneata întro tot priitişugul, şi dîm ştire dumiilor vostre, de rîndulu veştilor de spre ţara nostrî, cî-i veaste rea, şi vinu Leaşii fîrî greş. Nu ştimu ce va da Dumnîdzău acmu; iarî noi ne rugîmu dumiilor vostre să nu ne opriţi de spre dumiiavostrî credzea (sic): noi vomu da ştire domniilor vostre orice va hi mirşagul, la Leaşi, ori la Turci, şi giurîmu noi cu totî credinţa nostrî să vî dîm ştire domnilor vostre în totî vreamia: de ce vomu şti, de tot vom da ştire. Alta, pohtimu pre dumieavoastrî să nu creadeţi menciunile orecui, de dzîceea cî nu simutem cu credinţî direaptî spre dumiiavostrî. Credzu ştii-ne dumiiata, Anudreiaş, cî n-am putea hi noi de-aceia omeni nice odată. De aiasta dîm ştire dumiilor vostre, şi să vă gîseascî aciastî poţinea scrisore a nostrî în bonî pace de la Dumîdzîu adevărat. ... =Scris în Cîmpulung. Eu, popa Petrea, şi Gliga şi Noţulu ne închinîm spre dumieavostrî şi goirîmu să himu priiatini cu totă osîrdiia nostrî, adevărat. Vo: Să să dea aceastî carte în mîna lui Andreiaş de Bistriţî. DH, XV2, nr. MDCCCLXXXVII, p. 994 Suceava, de la 1635, Iunie. 1009 ... =adecă eu Pătraşco Ciogolea Vel Logofet scriem pacea şi sănătate la iubiţ prietenii noştri şi fraţ, la cinstiţ domnii de Bistriţă, la Şimon birăul, şi cu toţ domnii Mărie Tale. Alta, pohtim de la domneavoastră să faceţ Mărie Dumilorvoastrea pentru voe nostră, să ni tremeteţi pe cestu diiac, anume Todor diiac, den Felder, pentru căci ne-u fost şi de măintea vremea om al nostru; acmu-l pohtim de la Măriilor Vostrea, să ni-l daţi. Noi încă vom sluji Măriilor Vostrea, întru ce va hi pohta dumilorvostrea la noi. Că avem nişte cuconi să ni-i înveţe. Alta, pohtim, de bine ce veţi facea şi-l veţi lăsa să lăgaţi şi vama de doo, trăi vite ce va avea. De ceasta fortea ne rugăm domneavostră şi să dăruească milostivul Dumnăzău să vă afle ceastă scrisoare a nostră prea Măriile Dumilorvostrea sănătoşi .... Bun priiaten şi gata fiecăndu a slujirea, Pătraşco Ciogoolea Vel Logofăt, .... Mă închin dumilevoastre şi mă rog. Vo: La iubiţi fraţi şi priiateli a noştri, la domnii de Bistriţă, cu cinste să să dea ceastă cartea, ... =multă sănătate. DH, XV2, nr. MDCCCCVI, p. 1009 Înainte de 1635, 13 Octombre. 1013 "Dumitraşco, părcîlabul de Neamţu", către Bistriţeni. I-au scris "cum au cumpărat Treabeş o iapî la Eacob; deacii Iacob au cumpîrat acea iapă în tîrgu în Suceava, la dzi de tîrgu, dintre omeni buni, şi-i scrisă în catastih la popa cel domnescu, ş-au fost iapa neagrî. Deaci noi amu pos pre Iacob în tari chiziaş ca sî-ş afle sodîşulu. Deaci sî vie acel pîgubaş (?) aicea la noi cu iapa . . . . . (rupt); a cui va hi iapa aciaea, o va cunoaşte . . . , aceaia au nu-i aceaia, Iacob, şi popa cel domnescu, şi adîlmîşearii carii au fostu la aldîmaş. . . P. S. Şi să vie omul, omul cu iapa, în patru săptîmîni, cumu-i leagea ţîrîei . . . Pîtraşco ... =am scris. DH, XV2, nr. MDCCCCXII, p. 1013 Pe la 1635-1637, sau 1644-1645. 1014 Multă sănătate şi închinăciune Măriei Tale, dumiata giupăne Şimone, birăul de cetatea Bistreţei, şi tuturor dumilor sale giuraţilor de cetate, de la mai mic priiaten şi vecin de aprope, Dumitraşco Vornicul de uraşul Suceavei, şi de la şoltuji cu prăgari. Altă, poftim pre dumile vostre că am trimes cestu neguţătoriu, anume Bogdan, să cumpere cu bani gata cui de şindilă, să fie de treaba să acoperim Curţile Măriei Dumisale Domnu nostru în uraş la Suceava. Deci poftim pre dumile vostre să n-aibă val ceva, au de vamă, au de altele: să fie cu pace. Iar, de vor veni aicea nescare oameni a dumilor vostre, neguţători, avea-vor pace bună de tote; şi vom sluji dumilor vostre. Şi să fiţ sănătoş. .... Vo: Multă închinăciune şi sănătate dumialorsale domnilor de Bistriţă. DH, XV2, nr. MDCCCCXV, p. 1014 Pe la 1635-1641. 1015 Cinstite birău. Dăm ştire Măriei Tale de o carte ce ne-ai trimis, înţeles-am de răndul apelor şi a fănaţilor. Ştii Măriia Ta bine c-au scris? Vodă, şi v-au spus părcălabul că, den unde să rup apele încoace, să nu aveţi treabă cu hotarul ţărăi, şi a-mpăratului. Deci Măriia Sa Vodă ne-au învăţat şi pe noi, de vom găsi vită, să o luom, cu om cu tot, şi să-i trimetem la Vodă. Că Vodă are treabă cu acela om ce calcă hotarulţărăi. Aşea să ştiţ: că nu-i cuvăntul nostru, ce iaste a Domnu nostru. Aceasta vă dăm ştire. Să heţi sănătoşi. ... =Cîmpulung, Noiemvrie 4. Gabril Cocri, Vornicul de Cămpulungu. Gavrilă părcalab ... =am iscălit. DH, XV2, nr. MDCCCCXVII, p. 1015 1635-1645. 1015 Către "Şimon", marele-birău de Bistriţa, de la "egumenul iermonah Partenie şi de la tot săborul de svăntaa mănăstire de la Voroneţu". Trimete om: "cestu frate" popa Mihail, să schimbe grîu cu "vr-o 2 sute de coţ de păndză de ssă va găsi cam ..., să fie cămeş călugărilor . . . Sintu din satul Măriei Tale de naştire, din Năsăud, şi acea besearecă iaste făcută de moşii noştri; ce au venit popa Toma acolea de şeade. Deci s-au tămplat un fecior al lui învăţindu carte aici în ţară la noi, nu la mănăstirea noastră, ce la altă mănăstire; ce s-a făcut călugăr. Că aici în ţară la noi iste aşea tocmala, de călugărescu cu de-a sila şi feciori de Domni mari şi de neamişi şi de iobagi; şi de la Domnie iaste lăsat să facă aşea, pentru că apoi simt oameni de treabă: dintru aceia simt Vlădici şi egumeni şi preuţi şi diiaconi pre la svintele mănăstiri. Cum ne-au făcut şi 1016 pre noi cu de-a sila, aşea au făcut şi pre feciorul lui cu de-a sala (sic)". Toma-şi răsbună "pe oamenii săi" (ai egumenului). Dar nu l-a călugărit el pe fiu, căci nu e călugărit la mănăstirea lor. "Cănd au venit acesta la noi, l-am socotit cu bucate şi cu încălţii, pentru frăţiia . . . Au pus unchiu-mieu Gavriil nişte cărţi zălog la popa, pănă vor însama oamenii noştri banii". Acum nu vrea să le dea, în schimbul banilor. Cere "puţinel dar: o păreachie de mănuş cu deagite". DH, XV2, nr. MDCCCCXVIII, p. 1015-1016 1635-1645. 1016 Simon, egumenul, şi soborul de la Putna către birăul Şimon, pentru eliberarea unui "fecior", plecat în afacerile mănăstirii cu un frate. "Pentr-aceala lucru i s-au tămplat acia năpaste asupra lui, săracul, de-u avut acea iscuşenie cu acel om, de l-au ucis în ţara voastră, iară la noi au născut şi au creasucut, şi n-au făcut nimănue nimică, - netocma, ce un pui de găină n-au omorăt el pănă acmu, ce i s-au tămplat acmu acea năpaste cu acel om, de i-au eşit înnainte tălhăreşte". Oferă a li împlini"ce va fi hideatiul şi pofta". DH, XV2, nr. MDCCCCXXI, p. 1016 1636. 1016 Eu, Drăgan vamăşul de Cămpulung, poftescu de la milostivul Dumnedzău pace şi viiaţă Mării Tale, doamne birău. Altă, dăm ştire Mării Tale că au fost 1017 dat Irimiia-Vodă neşte sate ginere-său, lui Potoschie, acolo, la hraniţă, de spre Ţara Leşască, şi acmu nu ştim ce s-au scrăbit Vasilie-Vodă pe Leaş, şi acmu nu va hi o săptămănă de căndu au trimis Vodă de au aprinsu aceale sate a lui Potoschie şi au pus călăraş de straje acolo pre margene, şi au dat ştire la Tătari, să fie gata, de or veni Leaşii în ţară, să margă Vodă cu Tătarii la Leaş. De iastă dau ştire Mării Tale, doamne birău; şi, de vor mai hi nescare veşti la noi în ţară, încă om mai da ştire Mării Tale, - că eu sămtu gata în toată vreamea a sluji ce vor hi treabele Măriilor Voastre. Să dăruiască Dumnedzău să fii Măriia Ta sănătos, cu tot Sfatul Mării Tale, întru ai mulţi şi buni. Vo: Cu cinste să să dea acest răvaş în măna lui Şimon birăul de cetatea Bistriţei. DH, XV2, nr. MDCCCCXXII, p. 1016-1017 1636. 1017 Eu, Drăgan de Cămpulungu, poftescu de la milostivul Dumnedzău pace şi multă viiaţă Mării Tale, doamne birău, şi a tot Sfatul Mării Tale. Alta, dau ştire Mării Tale că Vodă s-au împăcat cu Leaşii. Că, dac-au aprins Vodă aceale sate leşeşti, iar Potoschie au fost strănsu la vr-o patru mii de jolniri, să între la noi în ţară, să strice. iar, dacă s-au înpăcat Vodă cu Leaşii, au întrat Tătarii acmu în Ţara Leşască, pe Şleahul Negru, şi au întrat păn la Beseareca-Albă. Deci acmu să teame şi Vodă să nu între Tătarii şi la noi în ţară: ce au pus la vr-o patru mii de călăraş pe margine. Atăta ştiu. ... =Şi să fii sănătos de la Hristos, amin. Vo: Cu cinste să să dea această puţinea scrisoare în măna lui Şimon birău de Bistriţă. DH, XV2, nr. MDCCCCXXIII, p. 1017 "Mitropolia" (Sucevei), 1637, 8 August. 1035 Întru tot cinstit şi de la Dumnedzău iubit al nostru fiiu sufletesc, domniialui Şimon, domnul şi birăul de Bistriţî, poftim de la milo stivul Dumnedzău bunî pace şi sănătate Măriei Tale şi a toatî cinstită casa Măriei Tale. Alta, de veri vrea să ştii Măriia Ta de răndul veştilor diîntr-acoce, venit-au un Paşă cu neşte oşti turceşti, de este la Smil, şi Măriia Sa Domnu nostru încă-i mărsu cu oştile sale într-acolea, iară cară greale ce-au fost, le-a înturnat la Iaş; şi înţeleagem 1036 că vor eşi la cămpi spre Daşov, după neşte Tătari ce-au rămas de-a lui Cantimir-Paşea, de nu-s închinaţi acei Tătari nice Înpăratului, nice altuia nimănuia, ce înblă ei de capul său. Ce nu ştim pănă unde le va fi mărsul. Iară, de aiuri, de necăiuri nu e nice o grijă. Alta, dau ştire Măriei Tale de răndul cestui fecior al nostru, că l-am tremis acolo să ne cumpere fier, şi cu alte treabe a casei noastre; ce mă rog Măriei Tale, de ce va năzui feciorul nostru la Măria Ta, să ne faci Măriia Ta bine. Şi de vamă încă mă rog Măriei Tale să n-aibă învăluşag. Iară noi vom avea a mulţămi şi a ruga Dumnădzău pentru Măriia Ta; şi ce vor fi treabele Măriei Tale la noi, bucuroş vom avea a sluji Măriei Tale. de-aceasta poftesc pre Măria Ta ca pre al nostru dulce prieten şi fiiu sufletesc. Să fii Măriia Ta sănătos de la Dumnedzău adevăr. .... Varlaam arhiepiscopu i Mitropolit ... cu dragoste ne închinăm Măriei Tale. .... Întru tot cinstit şi de la Dumnedzău iubit al nostru fiiu sufletesc, domnialui Şimon birăul de Bistriţî, cu cinste ceastă carte să să dea. DH, XV2, nr. MDCCCCXLVIII, p. 1035-1036 Pe la 1637. 1041 Portariul-Mare de cetatea Suceavei şi şoltujii, cu tot Sfatul, părgarii, bătrănii de uraşul Suceavei, scriemu multă pace şi viiaţă şi sănătate la ai noştri buni şi mari priiateni şi vecini de aproape, Măriia Sa Domnul şi toţi sfeatnicii de Bistriţă. Altă, cu mila lui Dumnedzău, toate veştile sintu bune. Să ştiţi dumile vostre dentr-acoce că am înţeles că veţi dumile vostre să închideţi drumul pre la Cănpul-Lungu. Ce să ştiţ Măriile Vostre; dentr-acoace nemic să nu găndiţ, nici grije să purtaţi pre la Cănpul-Lungu. Că, de am şti ceva noi, cu mare credinţă am da ştire dumilor vostre. Ce nemic să nu găndiţ dentr-acoce, ce să lăsaţ, să nu închideţi aceasta scală la Cănpul-Lungu, ca să înble neguţătorii, şi a Măriilor Vostre, şi ai noştri, ca să hrănească şi la noi şi la Măriile Vostre, cum au fostu şi pănă acmu. Altă, dăm ştire Măriilor Vostre că am trimes acolo la Măriia Vostră cu treaba Măriei Dumisale a Domnu nostru Vasilie-Vodă pre Bogdan neguţătoriul, să cumpere noîdzeci de mii de cue de şindile şi le leaţure. Ce poftim să n-aibă val de vamă sau altă ceva, şi se-aibă socotinţă la Măriile Vostre. Şi noi încă vrem socoti oamenii Măriilor Vostre. Că Măriia Sa Domnul nostru au mărsu unde-i porunca cinsitului Împărat. Şi să fiţi Măriile Vostre sănătoşi. Vo: Multă sănătate la Măriia Sa domnul de Bistriţă şi la toţi sfeatnicii... (pătat) viiaţă. DH, XV2, nr. MDCCCCLVI, p. 1041 1637 sau 1639. 1042 Cinstitea bireu, să hi Mărie Ta sănătos, Măţămăsscu (sic?) dumitalea că nu nea uiţi, ce ine umul dumitale pururea de ne vede. Eră de răndul dumişale lui Vodă ştim că eşte la Eş cu adeavarat: pănă acmu încă n-am avudzit că să hie eşit Dumnealui Vodă în cios; ce cu adevărat nu ştiv. Şi mă rog dumitale, de vesşti den ţara dumnelor vostre, şi ştim şi noi, să ne lăvudăm la Domnu nostru cu prietenşug de la dumneavosstră, adică să plătim. Şi forte mă rog dumitalea. Şi să hii dunevostră sănotos, amin. Vo: Cinstită măna dumişale birău, ... =multă sănătate. DH, XV2, nr. MDCCCCLVII, p. 1042 1637-1639, 6 Ianuar. 1042 Cinstitu şi dulce părintele mieu, Andreiaş birăul de cetatea Bistriţei, şi al mieu dulce părite Şimon birău, dăm ştire Măriilor Voastre: de spre noi, cu mila lui Dumnădzău iaste pace, şi Vodă au venitu în Scaun. Alta, pentru prieteşugul Măriilor Voastre, au venit aicea un fecior a lui Ianson den Bărgău. Deci i-a datu iapa ce a fost luatu Cherboiu: am socotitu să nu hie cu pagubă de spre noi. Altă, mă rog Măriilor Voastre să nu aveţi scrăbă pre mine pentru Tăncuţa, că i s-au luatu numai un giuncu, şi iaste la Păharnicul. Deci mă rog Măriilor Voastre să nu vă protiviţi unui menciunos, păn voiu veni şi eu acolo, de vom tocmi cu Măriile Voastre, cum va hi mai bine. Să hiţ sănătoş cu pace şi cu sănătate în veci. Gavril părcălab .... ... Cîmpulung, Ghen. 2 (?). Mai mic, plecat fecior Măriilor Voastre Gavril Cocris, Vornicul de Cămpul Lungu, să să dea cu sănătate. Vo: La birăul de Bistriţă să să dea cu multă plecăciune. DH, XV2, nr. MDCCCCLVIII, p. 1042 De la 1638, 31 Maiu. 1044 Al nostru întru tot cinstit bun frate şi mare priiatin, dumnealui jupan Andreiaş, birîul şi judeţul a cinstitei cetîţi a Bistriţei, poftim de la Dumnădzeu pace şi sănătate dumitale şi a toatî cinstitî casîi dumitale. Alta, poftim pre dumneata pentru neşte vărniceari, doară s-ari afla acolo. Că facem o besearecă de piiatrî, de va vrea Dumnîdzeu să fie cu agiutoriul Svenţiei Sale. Ce nu putem afla aicea, în ţarî la noi, meşterii să poatî lucra var de piiatrî. Ce am înţeles de la oamenii dumitale cum acolo la dumneavoastră simt meşteri buni şi pot face var de piiatră. Pentr-aceaia mă rog dumitale, de să vor găsi acolo meşteri ca aceia, să înveţi dumneata să vie un meşter aicea la noi, să vadzî piiatra. De-i va păria cum să o poatî lucra, să facă var, eu mă voiu tocmi cu dănsu ca să-i plătim, şi atunci voiu poronci, şi mă voiu ruga dumitale să ne dai de acolo patru vărniceari, să vie să lucriadzî aicea. Ce vei face dumneata bine pentru voia noastrî, avea-vom a mulţămi şi a sluji, de ce va hi poronca dumitale, aicea la noi. Şi Dumnădzeu să dăruiascî să afle ceastî scrisoare a nostrî per dumneata sănătos şi veasel, depreunî cu toatî cinstitî casa dumitale, ..., amin. .... Întru tot a dumitale neîndoit frate şi bun priiatin Gavril Hetman şi părcălab Suceavei den ţara Moldovei, mă închin dumitale cu sănătate. Vo: Întru cinstite mănule dumisale jupănului Andreiaş birău, judeţul a cinstitei cetîţi a Bistriţîi, cu cinste să fie datî. DH, XV2, nr. MDCCCCLXI, p. 1044 1638-1643. 1053 Hance, Vornicul de tărgu de Suceavă, scriem pace şi sănătatea dumitale (bis) giupăne Andrieş, dumnului de Bistriţă, şi altoru domni. Alta, dăm ştirea pentru răndu cestor meşteri petrari şi doi olari ce eţi trimis dumevostră aice, la Suceavă, să lucredze la Curte Măriei Sale lui Vodă: au făcut patru uşi şi patru ferestri şi doî sclipurele, îbnsă şi cu alţi meşteri. Ce Măriei Sale lui Vodă nu e-u forte plăcut lucrul, ce, prea căt au lucrat, le-u făcut Mărie Sa Vodă plată, de au dat petrarilor şesădzăci de lei şi olarilor doîdzăci de lei, şi carte Măriei Sale lui Vodă încă au trimisu la dumnevostră. De acesta scriem, şi să fiţi dumevostră sănătoşi. (Andza Vell Wornic.) DH, XV2, nr. MDCCCCLXXIII, p. 1053 1638-1643, 27 Ianuar. 1053 Întru tot cinstit şi de la milostivul Dumnădzău cu mare cinste dăruitu, domniisale giupănul Andreiaş, birăul de cetate Bistriţăi, şi la tot Svatul dumile vostre pace şi cu sănătate să vă dăruiască milostivul Dumnădzău. Altă, să priimiţi domneavoastră de la noi, mai mici şi buni priiatini dumilevostre, cu plecare închinăciune, de la mine, şoltuzul den trăgul Sucevei, şi de la ai noştri bătrăni oraşului, şi de la noi, toţi orăşenii. Dăm ştire dumilevostre c-am înţeles de tot bine pre răndu scrisore dumitale. Scrii domneata, ca unul carele eşti domneta destul înţeleptu; prentru aceaia dăn ştire domniitale şi a tot Svatul domniitale forte cu mare dereptate cum ştim noi, cu sufletele nostre, de răndul acestor oamini, anume Gligorie feciorul popei Petrei den Rebrişora şi Luca feciorul lui Mătei den Bărgău-cel-de-sus, cum ei au venit aicea în oraş. Deci n-au şedzut la o casă de om bun, unde-au băut, sau la gazdă, ce, daca s-au înbătat, ca nieşte omini făr de ispravă, ei au eşit nopte de au înblat ca neşte tălhari cu sabii şi cu corduri şi cu toporă. Deci e-u dat de strajă, straja i-au întrebat ce oamini săntu de înblă aşa cu arme gole pren trăgu. Ei s-au semeţit: ce-au dat aşa, au şi tăiat pre un fecior a sstrăjerilor, de dzace aşa demicat, căt el va muri, 1054 şi, aşa făcăndu ei, au sărit straja de i-au prinsu, că de bună voe nu să da. Deci apoi noi vrum să-i băgăm în cetate ca pre neşte răi făcători, iar apoi, daca s-au spus că-s den idicul domnii tale, noi i-am lăsat, numai să se înpace cu acei omini ce i-au vătămat şi dzac răniţi, şi încă, de va muri omul, ei-şu vor mai întreba cu dănşii. Deci au datu unul bărbiiariului o fotă şi o năframă, iar altul au dat iar bărbiiariului, să îmble să tămăduiască pre cel om ce dzace tăiat d-ănşii, de au dat 3 zloţi şi giumătate, şi globa au plătit 6 zloţi. Atăta au dat, iar mai multu un ban n-au dat. Iar de-r hi omini buni, ei ar gi în pace. Prentru aceaia să fii domneata sănătos. Prentru aceaia pohtim pre domneavostră să nu-i creadeţi ce vor grăi, că, de ce grăescu cum le-i voe, iar, de n-am socoti prientişugul şi cinstit libov dumilevostre, care domneavostră purure arătaţi cătră noi, ce neşte oamini buni şi înţelepţi, şi întru tot ai noştri priiatini buni, ei, ce răutate au făcut şi grozăvie, ei nici cu o sută de taleri nu s-ar plăti. Şi, de ar hi făcut ei aşa la domneavoastră cum au făcut ei la noi, ei ar hi putredzit în neşte temniţe, de nu ş-ar pune şi capete. Iar noi am socotit cinstit prietinşugul dumile voastre, şi altă nu le-m făcut, ce s-au înpăcat cu ominii cei ce i-au tăiat, şi au plătit ce pre unde-au băutu; şi încă apoi ei au scris şi carte înşiş pre sine cum ei săntu vinovaţi, şi ce au făcut rău ei, pren vina s-au plătitu, şi ei cum nu vor scorni nicio pără pre sine, nici să părască nime cum s-au înpăcat. Care v-om trimis şi la domneavostră pre mai mare credinţă, să vedeţ. De aceasta dăm ştire dumitale, şi să dăruiască milostivul Dumnădzău să afle prea domneta această scrisoare a nostră întru bună pace şi cu sănătate, depreună şi cu tot Svatul dumitale şi cu tot oraşul dumilevostre, de la Hristos, amin. .... Cu cinste să se dea această carte a nostră întru cinstită măna dumisale giupănul Andriiaş birăul de cetate Bistriţei şi la tot Svatul dumilorsale. DH, XV2, nr. MDCCCCLXXIV, p. 1053-1054 Petrova, 1629, 28 Octombre. 1057 Gipinu birovu de Bistriţia, scriemu multă pace şi sanatată domitalea ca unui boiarin cia eştu domiaiata, să te ţiia Domnedzeu într-ai mulţu şi bunu. După aciaia am înţălisu după scriptura domitală cia ai scrisu domiaata la mină dă rindu estui om, că iaestă om bunu şi iobagiul a domitală, anumă Vasilie. Ai scrisu domnata să-i întorcă marha: marha estă în mănilă şpanului. Scriia domiaata la şpan, că domiasa estă mai mară; nu pociu iavu porunci domisală, că domiasa porunceaştă miia, şi evu facu aciaia. Nicu atunţă (sic) nu am vrutu loa eu cai de la dinşi dă nu mi-avu vrut porunci domiasa, şi de a vrut avea derăptată cartea dă la domiata, că la noi aşă vighiazui orumăghiia cum cine va va fi dintr-alta ţara, să aiba cartea; de nu va avea cartea, (să) să-lu prindză şi să-l dea în mina de deriagator. Aşea eu încă nu i-aam vrut prinde, dă a vrut avea derăptată, savu cunoştinţa cu ţineava. Dupa acia mă rogu domitală să nu ei schriba pră mină, că iavu fac cia mă porunceştă domiasa, nu numai mie, cia a tota ţara. Dă asta scriem şi dam ştiră domeatală, ... =fii sănătos de la Hristos, amin. A domitală prietilu: Iacobu giuratu dă Vidicu-dă-susü. Vo: Aceasta scrisoră să să dă la mina gipinu birovu di în Bistriţia, în tirg. DH, XV2, nr. MDCCCCLXXX, p. 1057 Cîmpulung, 1639, 14 Novembre. 1057 La al mieu întru totu mai mare şi ca un părinte Măriia Ta, cinstite birău, să fii Măriia Ta sănătos cu totu Sfatul Mărie Tale, depreună cu toţ domnie cetăţei Bistriţei; să vă dăruiască milostivul Dumnedzău pace şi multă sănătate. Mulţămăscu Mărie Tale şi a tot Sfatul Mărie Tale de ospăţu şi de cinste şi de 1058 dar. Altă, grăisăm cu Măriia Ta pentru veştu: avut-am un fecior la Iaş, trimis, cum ţ-am şi spus Mărie Tale. Deci a venit în 14 dzile lui Noevrie de la Eaşu; spusu-mi-ia aşea şi mii-a adus carte de la Doamna că Măriia Sa Vodă au bătutu pe Măteiu-Vodă, şi s-au închis la Teleajin sus, iar Vodă al nostru iaste la Gherghiţă cu oştile. Iar, altă veaste, cu mila lui Dumnedzău nu-i nicio grijă, că Tătarii săntu iar la Moscu. Acmu numai ce săntu acolo la Munteani 10 mii, iară altă nu-i nimic, ce-i foarte pace. Şi iar am trimes la Iaşi un fecior: deci va hi păn Duminecă şi pe la aicea, la Măriia Ta, cu răspunsu. Aceasta dau ştire Mării Tale. Să vă cruţe Dumnedzău cu pace şi cu sănătate în veaci. .... (Gavril părcălab). Vo: La al mieu dulce priiaten şi ca un părinte, birăul de Bistriţa. DH, XV2, nr. MDCCCCLXXXI, p. 1057-1058 Cîmpulung, 1640. 1060 Eu popa Macxin şi Drăgan Vamăşul scriem închinăciune Mării Tale, doamne birău şi Sfatul Mării Tale. Alta, dăm ştire domnelor voastre că aţ mănat aceşti omeni de Rodna (pare scris: Rogna) să ştie de Vodă, veni-va. Ce nu putem şti bine; ce am mănat noi cu satul şi cu Vornicul o slugă a Vornicului şi altu om de sat ca să ştie mai bine de va veni (veni) Vodă, să ştim să ne grijim şi noi. Iar, de nu va veni, noi ne vom griji de om mearge la bolci, cu colaci, la Suceavă, cănd va veni Vodă. Şi, daca vor veni acei oameni ai noştri de la Iaş, cum ne vor spune, noi vom mai da ştire, cum va hi răndul. Iar, de răndul celor iape ce au luat de la Gura Dornei, noi cu satul nu ştim nemic . . . . şi el f. . . . . ui de. . . (rupt). DH, XV2, nr. MDCCCCLXXXV, p. 1060 Cîmpulung, 1640. 1060 Eu, Drăgan, scriu sănătate şi închinăciune Mării Tale, doamne birău, şi a tot Sfatul dumneitale. Alta-ţ dau ştire că au venit Vornicul acmu de la Iaş şi gice că Vodă iaste pre loc, şi au mănat toţ Vlădicii şi egumenii la Smil înnaintea unui sfăntu, şi, deaca or veni, îi cuvăntu să iasă Vodă la hotar, că gice că ş-au hotărit hotarul ţărăi den toate laturile, numa dentr-acoace n-au hotărăt; ce va 1061 veni pe hotar. Ce nu ştim bine: pănă la bulci, au de la bulciu va veni, ce va mai mearge Vornicul şi omeni de la noi la Iaş; deci vom şi mai şti mai bine. Deci, deaca or veni să ştim mai bine, eu tot ţi voiu mai dă ştire. ... =şi fii sănătos de la Hristos, amin. Vo: Cu cinste să să dea această carte în maăna birăului de Bistriţa. DH, XV2, nr. MDCCCCLXXXVI, p. 1060-1061 Cîmpulung, 1640. 1061 ... =iată cu Vornicul ot Cănpulungu scriu pace şi sănătatea, dumitalea, cinstitea birău Şimone ot Bistriţă, şi a atot Svatul dumnealor vostre, şi, de veţ să ştiţ dumneavostră de răndul pacei den ţara nostră, avem pace, şi dumnelui Vodă el a eşitu la Galaţ înnaintea Svăntului, şi ne rugăm dumitale de nesşte şoimi, că am avudzit că ai şoimi. Deci ne rugăm dumitale, cu plată, şi, unde vei şti dumneta şoimi, ne rugăm dumitale să ne aducă, să plătim, că n-e forte de treabă: noi vom mălţemi dumitale şi vom face slujbă dumitale, de ce vei pohti dumneta. Alta, dăm ştire dumitale de răndul cesştor omini mulţi ce înblă prentru veşti, să nu in cu cărţi de la dumneta, să ştii dumneta bine că nu vor înbla bine cine va vini fără scrisore de la dumneta, - că noi avlăm p-aceşti ci fac cuvinte cum nu trebuescu la dumnevosstră. Şi să hiţ dumnevostră sănătos. Tremete-ne 1 tar de vin, şi-ţ vom da şi au tună de Cotnar. Vo: La cinstită nana (sic) dumitale, birăului Şimon ot Bistriţă, ... =multă sănătate. DH, XV2, nr. MDCCCCLXXXVII, p. 1061 Homor, c. 1640. 1061 Smearenie şi metanie de la egumenul Achidin şi de la tot săborul de la sfănta mănăstire Homorul, şi de la Vornicul din Cămpulung, şi de la tot satul. Alta, ne rugăm dumitale, giupăne birău Şimone, şi dumitale, vamăş Andreiaş, ca unor cinstiţ priiatini ai noştri, să faceţ bine, pentru voia noastră şi păîntru prieteşugul, de răndul celor oameni cu cea iapă, să ne daţ iapa, nici să-i mai învăluiţ domneavoastră, căci că nu-s oameni răi, nici furi, ce s-au sfădit peîntru dajdea lui Vodă almăndoi; iară nu-s oameni vicleani, - că ştim noi toţ cu sufletele noastre, - ce peîntru birul lui Vodă ei s-au sfădit. Ce ne rugăm dumnilor voastre să daţ 1062 iapa peîntru voia noastră şi peîntru prieteşugul; iar noi vom avea a sluji toate treabele (dum.) dumilor voastre în ţara noastră, ce va hi pofta dumilor voastre. De aceasta ne rugăm; şi să petreaceţ dumneaavoastră cu pace şi cu sănătate întru ai mulţi şi buni de la Dumnedzău, amin. Vo: Cu cinste să să dea în mănile dumilor sale birăului şi a vamăşului din Bistriţă. DH, XV2, nr. MDCCCCLXXXIX, p. 1061-1062 Bistriţa, 1641, 10 Octombre 1080 Care carte ne-au arîtat a mănîstireei a Moldoviţeei lîcuitorii, acea carte nu poate hi de credinţî a birui munţii carii simtu scriş în cartea lor, pentru aceasta că Măria Sa Alexandru Voevodî, carele au fost Domnu atunci ţărăei Moldoveei, s-au ascultat de Craiul ungurescu, şi are hi fost trebuindu a-l înnoi uricul acela înnaintea (sus: şi di) Craiului ungurescu (sus: şi) Domnul Moldoveei, iarî fîrî de-nnoitul nu poate hi să aibî puteare sau tărie acea carte (adaus:) a lui Alexandru-Vodî, că acea dare n-au dat din hotarul ţărăei lui, ce au dat din hotarul altii ţări. Al doile, pentru aceasta că, acesta uric de-re hi să hie bun, nu stî peceatea pre loc, iaste slab şi fîrî puteare, vedem că poartî peceatea lîngî dinsu, dzicăndu aşea că-i peceatea aceştii carte. Puteare-are şi hi, şi acela nu-i stătătoriu, pentru că, de-arî hi ruptu ei peceatea jos, dinnaceaa să veade că nu poate hi stătîtor pre loc: pentru aceaa s-au ruptu peceatea, să n-aibî nice într-înşii credinţî, nici să aibî viaţî cu dînsul într-înşi. Că, de ne-arî arunca şi aceasta înrainte, să hie ruptu de vrîjmaşii lor, nu poate hi nice aceaia, pentru aceasta că vrîjmaşii, sau l-arî hi luat de tot, sau nice peceatea n-arî hi lăsat acolo (adaus apoi sus: şi): pentru cela încî nu poate hi bunî acea carte. Al treile, lîsîm şi nu-i îngîduim: de-arî hi şi stătîtor acestu uric a Măriei Sale Alexandru Voevodî, iarî spre noi şi spre cărţile noastre acmu puteare n-are, - că atunci Domnul Moldoveei (adaus apoi sus:) şi în ţarî la noi au avut a birui, 1081 iarî dupî aceaa de la dînşi aceasta s-au scîdzut: pierdut-au şi ocina din ţara noastră, şi hotarul tot odatî de la noi s-au scîdzut domnia lor. Se-ar hie ţiindu de noi aceştu munţi (adaus apoi sus:) carii şi simtu scriş în cartea domniilor sale cu nume munţii, Jitmon Craiul corunatul, carele au fost şi Înpărat (adaus apoi sus: dzilele acealea de Domnii lor (?) dentr-Ardealu (?)), din scrisoarea şi din uricele din Ţara Ungureascî cum că pănă în apa Bistriţeei în Ţinutul nostru oamenii carii şed, şi la Iad, să le hie a-l apăra de toatî răutatea, - care lucru pănă într-aceasta vreame oamenii şi slugile Măriei Sale lu Vodî l-au ţinut, căndu şi din ţara lor oamenii şi mişeii, căndu au şi fugit din (ultimul cuvînt e adaus sus) într-înşi, şi, de au şi venit după dînşii, pănă la apa Bistriţeei numai ce i-au lungat, iarî apa n-au cutedzat a treace, să-i mai lunge, - aceasta vom mărturisi, - nice a învîlui n-au cutedzat, nice apa dupî dînşi n-au (adaus sus:) cutedzat să fi trecut: dzis-au ei aşea, că au trecut la hotarul Bistriţeei. Măriia Sa Vodî (sus, apoi:) le-a au dat învăţăturî, apa Bistriţeei să nu treacî, nice dupî dînşii să nu meargî, - că dupî apî iaste hotarul ungurescu. Pre carele noi pănă acmu l-am ţinut, şi în dzilele acestui Domnu Măriei Sale s-au prilejit acesta lucru: că Măria Sa Vodî au tremîsu un boiarin mare, anume Grama Jitniceariul, la luminatul Craiul nostru, poftindu cum că (sus apoi:) pre mişeii Măriei Sale lui Vodî din Ţinutul nostru să-i goneascî înnapoi. Milostivul Măria Sa Craiu aşe-au dat puteare că i-au gonit Moldoveanii înnapoi (sus, apoi:) oamenii lui. Numai, mainte cinci au şease ai, atunci încî au fost mănat Măria Sa Vodî armaşii după dînşii, să-i ajungî pănă la apa Bistriţeei, iarî ei nu i-au agiunsu pănă la apa Bistriţeei. Iarî, deaca au trecut apa Bistriţeei încoace, de ceasta parte, armaşii Măriei Sale lui Vodî încî au sosit de ceaia parte de apa Bistriţeei, şi n-au cutedzat a treace apa în ceasta parte după-nşii, căce că au fost învăţătura Mării Sale lui Vodî; iarî prespre apî au grîit oamenii cu armaşii bogat. Alta, că oamenii moldoveneştu, păscarii, cu oamenii noştri din Ţinutul nostru pururea şi în toatî vreamea au păscuit înpreunî în apa Bistriţeei, ce nice odînîorî n-au avut scrăbî înpreunî, nice cu un cuvîntu rău, ce pururea şi în toatî vreamea au păscuit, şi nime nemicî n-au grăit, nice s-au cutedzat, că s-au vădzut şi s-au cunoscut că iaste hotarul nostru pănă la apa Bistriţeei. Şi, căndu au fost în vreame (sus, apoi:) de oşti şi veaste de oşti, noi am tăiat dincoace de apa Bistriţeei, noi am tîiat plaiurile şi cărîrile, şi am ţinut straje, şi nime de-ai voştri nice odiniorî n-aau venit, nice au grîit sau să hie dzis un cuvîntu să nu ţinem acolo straje, că nu iaste hotarul nostru (apoi şters: pre care): nu puteţ tîgîdui nice domnia voastrî. Care lucru sintem gata a-l mîrturisi cu cîrţile şi cu oamenii, de să va pofti; înnaintea Măriilor Voastre şi domniilor voastre mai multe avem a grăi. Dea aceasta dîm ştire. Omenilor acelora le-au fost numerile aceastea, carii au grăit cu armaşii: Preban Cozma de la Putna; (apoi sus:) al doile Simion Serbăscul din Vamî, al treile iaste Popricaş Iachim din Vamî, al patrule iaste Petrea Diiacul din Cumpulungu, al cincile iaste Toader Oniţeei din Cămpulungu, al şeasele iaste Toader Ţimpou din Cămpulungu, al şeptele iaste Greachin Cărbune din Cămpulungu, al optule iaste Petrea Creţul din Cămpulungu, al noole iaste Mihăilî a Oniţeei, din Cămpulungu, al dzeacele iaste Grigore Ţabra din Cămpulungu, al unsprîdzeacele iaste Nechita Steanţeei din Cămpulungu, al doile (adaus apoi sus:) sprîdzeace Iliiaş a lui Timohie din Cămpulungu, al treilesprîdzeace iaste Miron Steanţea din Cîmpulungu, al patrusprîdzeacele iaste Gavrilî Tîrîţî din Cămpulungu. DH, XV2, nr. MMXIV, p. 1080-1081 Cîmpulung, 1641-1649. 1088 Eu Stroescul Vornicul de Căpulungu scriu dumilorvoastre multă pace şi sănîtate, şi mă închin dumilorvoastre de tot prieteşugul dumilorvoastre. Alta, dîm ştire, doamne birău, dumitale şi a tot Svatul Măriei dumitale, printru răndul veştilor, dăm ştire că cu mila lui Dumnîdzău în ţara noastrî ştim că iaste pace, mulţemind lui Dumnîndzîu Svinţiei Sale. Alta, dăm ştire printru răndul a neştea epe ce am aflat pre hotarul nostru; deci i-am luat, că ne iaste învîţătura de la Măriia Sa Vodă să luăm, şi vom lua să ducem la Măriia Sa; că hotarul încă iaste a Măriei Sale. Li întreabă "tocmala". Alta, pohtim pre domneavoastră să ne trimiteţ o scrisoare de la domneavoastre şi din ţara dumilorvoastre în ţara noastrî, doară am putea să nemerim şi să-i găcim carii sămtu oameni hicleani şi să hrînesc cu furtuşagul. DH, XV2, nr. MMXXII, p. 1088 Cîmpulung, 1642. 1089 Scriu şi dau ştire dumilor vostre domni, dau-vă ştire de răndul lui Costin, cu ce trabă l-aţi mănat. Să ştiţi bine, de răndul oştilor Paşei, au trecut după Paşti la doo săptămănă Dunăre spre Hazap, şi Vodă au trimăs dărăbani după Sămgiordzu într-o săptămănă, şi Vodă încă au mărs pănă Orheiu. Iară dumnavostră să nu purtaţi niceo grije de nemică. Să fiţ dumnavostră sănătoş, amin. Mai mic prietinul dumilorvostre: Carivatu Costin numele meu. Vo: ... =în mînile dumisale birăului din Bistriţa, să să ştie. DH, XV2, nr. MMXXV, p. 1089 1642. 1089 Smearenie ermonah Theofan egumen ... =tot soborul de la svănta mănăstire Putna, scriem slujbă şi închinăciune dumilorvostre, domni de Bistriţă, şi dăm ştire dumilorvostre că am tremes cestu călugăr al nostru, anume Simon, în ţară la dumneavostrî, la omeni buni şi la protupopi şi la preuţi, pentru milosteniia: cine le va îndura Dumnădzîu, să întărească svănta mănăstire. Alta, ne rugăm dumilorvostre să faceţi bine pentru voia svintii mănăstiri, să-i faceţi carte, să nu-l învăluiascî nime în ţara dumilorvostre. De aceasta scriem şi ne rugăm. ... =şi să fii sănătoşi de la Hristos, amin. DH, XV2, nr. MMXXVI, p. 1089 Sfîrşitul lui 1642. 1101 Eu, Vornicul de Cămpul Lungu, scriem moltă pace, sănătate di la prietinol nostru birăul de Bistriţă. Altă, dăm ştire dumitale, de răndul cestror omeni, cî le-m zeberăt 2 epe printru caii Chiruţi. Că Chiruţa au venit cu carte dumlestă şi dumnele vostre n-aţ băgat carte Măriei Sale întru nemică, şi Chiruţa o fost de a scăpare, şi el au mărs de s-au jeluit Mîriei Sale, căce un Dumn este în ţară. Iară dumnevostre n-aţ socotit preiteşogol Dumno nostru, că, dumnele vostre de-ţ trimete u carte a dumnele vostre, om băga samă, necom a Craiului. Că socotim că dumnele vostre ne sinteţ preetini; iară dumele vostre no socotiţ preeteşogol Dumno nostru, ce faceţi aceastoi sărac de om atăta zebereli şi învălueli. Ce să socotiţ să întorceţ bocatele cestoi om, a Chiruţi, să no să mai facă zeberală, - că dumnele vostre no veţ fi fără ţara nostră, şi noi fără a dumnelorvostre. Ce faceţ dumnile vostre bine să prătiţ cai Chiruţi, că Chiruţa au preţuit drept 25 de florinţi, a 2 iobagi a lui, şi mi-e năş (sic) că, de no veţi ţinea dumnele vostre, socoti prieteşogol Dumo nostru, să ştiţi dunmevostre că no va fi bine. Că noi am priţiluit epele cu Vornicul şi cu omeni boni şi 3 popi ce sintu aisce în sat. De aista scriem. Să fiţ dumnele vostre sănătoş ... amin. Vo: Cu cinste să să dea în cinstită măna birăului de Bistriţă. Sens invers: .... DH, XV2, nr. MMXLI, p. 1101 1643? 1102 "Eu, Vornicul de Cîmpulungu", către Bistriţeni. "Alta, dăm ştire, de răndul vestilor, ştim că iaste pace întru toate lature. De spre Domnu nostru, alta ştim şi dăm ştire că avem nedeajde să vie Măriia Sa Vodă acmu la Suceavă. Alta, ne rugăm dumilor voastre, doară puteţ să găsiţ undeva doi şoimi, şi să-i plătim cu bani sau marhă: foarte vom avea a mulţemi dumilor voastre". Recomandă un om trimes "pănî la Posmuş": să fie condus acolo. Solomon. DH, XV2, nr. MMXLII, p. 1102 Suceava, 1643, 11 Maiu. 1103 Io Vasile Voevod, ..., etc. După aceasta, ştiind noi de multă vreame prieteşugul dumilevoastre, şi aducîndu-ne aminte cum pînă acum, de cîte treabe ale noastre am poftit pre dumneavoastrî, nice de unele nu ne-aţi frîntu voia, nice v-aţi apărat, ce întru tot v-aţi aflat dumneavoastră cu prietenşug bun şi cu slujbă după pofta noastră, şi acmu aşijdire prilejindu-ni-să noao a face de iznoavă nişte case de piiatră den temelie acii la Suceavă, şi, neaflîndu-să meşteri buni la noi în ţară, ca să poată lucra bine la uşi şi la ferestri şi la bolte, cum ştim că lucriiadză meşterii dumilevoastre, poftim pre dumneavoastră, ca pre ai noştri buni priiateni, să ne faceţi bine şi la aiasta treabă, cu doi meşteri pietrari, nu pentru alt lucru, ce numai să arate cestora meşteri ce sînt aicia, şi doi meşteri, iarăş, olari, să fie de învăţătură cestora olari de aicea, să facă cărămidă. Iar ce va face plata meşterşugului lor, noi vom avea a le face plata deplin, şi vom mulţemi dumilevoastre ca alor noştri cinstiţi şi buni priateni. Şi ce va fi pofta dumilevoastre la noi, fi-vom şi noi datori să ne aflăm cu slujbă după pofta dumievoastre. ... =şi fiţi sănătoşi de la Hristos, amin. Io Vasilie Voevoda. DH, XV2, nr. MMXLV, p. 1103 Tîrgu-Ocnei, c. Decembre 1643 (sau 1638 chiar). 1118 Ianachi Cămăraşul către Bistriţeni, despre omul său Apostol, trimes pentru "boboae şi cămeş şi cumănace de mişei şi suliţe" de împărţit la Paşti, pentru a fi scutite de vamă. DH, XV2, nr. MMLXVI, p. 1118 Pe la 1644. 1119 Hrizea Vornicul-Mare către Braşoveni, despre pîra lui Bonciul Vătahul împotriva oamenilor lor, Ion Butoiu, Frăţilă şi Reanţea, cari i-ar fi furat nişte iepe încă din vremea "judeţului celui bătrăn", "Hrăjilă Criştov" (cu plîngerea lui Bonciul şi zapisul lui de mărturie). DH, XV2, nr. MMLXVII, p. 1119 Tîrgovişte, 1644, 10 Ianuar. 1119 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti către Braşoveni, despre Vintilă Vătahul, care vine la ei pentru o datorie ce au faţă de dînsul Constantin şi Nicula Pitarul. DH, XV2, nr. MMLXVIII, p. 1119 1644, 15 Ianuar. 1119 Marele-Vornic Dragomir către Braşoveni, despre "pîra" lui Vasile cu fratele, Ivan. DH, XV2, nr. MMLXIX, p, 1119 1644, 20 Ianuar. 1119 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti către Braşoveni, despre un om din Petroşiţa (Dîmboviţa) care şi-a aflat oi în ale ciobanilor lor şi măsurile luate împotriva acestora de "Andronie Vornicul, judecătoriu lăsat aici la Scaun". DH, XV2, nr. MMLXX, p. 1119 1644, 1-iu Februar. 1122 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti către Braşoveni, despre "meşterul de clopote" ce-i trebuie "ca să ne facă clopote pre aceale mănăstiri ce am făcut în ţara noastră", trimeţînd pe "sluga" sa Iacov şi pentru "meşteri care facu pile". DH, XV2, nr. MMLXXII, p. 1122 Rotopăneşti, c. 1644, 10 Februar. 1122 Pentru deosebite afaceri, mai ales pentru oamenii ce-i trimete "să să cheltuiască", adecă să cumpere: "blide, talgere, lanţuje, sveaşnici, mănuş de var", sape. Menţiune de olari bistriţeni, ce au lucrat "la noi". DH, XV2, nr. MMLXXIV, p. 1122 1644, 12 Februar. 1122 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti către Braşoveni, despre oile oamenilor lor ce se află la Pană Căpitanul, fost "oiar". DH, XV2, nr. MMLXXV, p. 1122 1644, 5 Mart. 1123 Dragomir, Marele-Vornic muntean, către Braşoveni, despre aceiaşi "pîră" a lui Vasile cu Ivan, făcută şi la negustori şi înaintea lui, cînd a fost la Braşov şi Alba-Iulia, ca sol. DH, XV2, nr. MMLXXVI, p. 1123 Tîrgovişte, 1644, 6 Mart. 1123 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti, către Braşoveni, despre "pîra" lui "Vasilie Sărbul ot Necopoe" cu fratele lui, Ivan, care s-a judecat şi la negustori şi la Vornicul Dragomir cînd a fost trimes sol în Ardeal. DH, XV2, nr. MMLXXVII, p. 1123 Tîrgovişte, 1644, 17 Mart. 1123 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti, către Braşoveni, despre omul său Statie, trimes să iea postavul, "să îmbrăcăm Curtea". DH, XV2, nr. MMLXXVIII, p. 1123 Pe la 1644, 28 Mart. 1123 Socol Marele-Clucer către Braşoveni, despre trimeterea lui Bojár István în oraşul lor, pentru "tîrguială", rugîndu-se a i se da "un car cu cai" pănă la Rucăr. DH, XV2, nr. MMLXXIX, p. 1123 1644, 4 April. 1123 Dragomir, Marele-Vornic muntean, către Braşoveni, pentru "Lupul vătahul", trimes după cumpărături în oraşul lor. DH, XV2, nr. MMLXXX, p. 1123 C. 1644, 11 April. 1123 Dragomir, Marele-Vornic muntean, către Bistriţeni, despre "sticlăria" lui Vodă şi pămîntul ce trebuie să se aducă de la ei. DH, XV2, nr. MMLXXXI, p. 1123 1644, 14 April. 1123 Mateiu-Vodă al Ţerii-Romîneşti către Braşoveni, despre un dărăbanţ al său care a venit "la zi" în cetatea lor fără să se înfăţişeze şi partea cealaltă. DH, XV2, nr. MMLXXXII, p. 1123 Tîrgovişte, 1644, 17 April. 1123 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti către Braşoveni (judele Mihail Eötvös), despre "veseliia cocoanei =fiicei domniei tale", la care a fost poftit, cu urări "întru veseliia coconelor, ginerilor ce se împreuneazî, ca cu tot bunul noroc să petreaceţ dumneavoastrî", trimiţînd şi un om "ca să poarte faţa, cinstea noastrî întru cinstita veseliia dumnilor voastre, cum se cade vecinilor de aproape şi priiatenilor". DH, XV2, nr. MMLXXXIII, p. 1123 Pe la 1644, 26 April. 1124 Socol, Marele-Clucer, către Braşoveni (acelaşi jude), despre "această veselie ce se-au început întru cinstită casa dumnitale cu sora noastră, fiia dumnitale", - cu care prilej trimete solul său şi pe "feciorul" Bojár István. DH, XV2, nr. MMLXXXIV, p. 1124 Rotopăneşti, c. 1644, 29 April. 1124 "Nacul, părcălabu de Ţănutul Suceavei", către birăul Şimon (Engesser) şi pîrcălabul Tămaş, pentru preţul unui cal ce voia să cumpere de la dînsul cel de-al doilea. A oferit unul "de-aceaia protivă ce spuneai că-ţi trebuiaşte dumitale". Cere o restituţie. DH, XV2, nr. MMLXXXV, p. 1124 1644, 5 Iunie. 1124 Preda Mare-Spătar şi Diicul Mare-Agă către Braşoveni, despre un copil de Ţigan aflat la Berindeşti şi care trebuie cerut prin judecată. DH, XV2, nr. MMLXXXVII, p. 1124 C. 1644, 11 Iunie. 1125 Dicheiul Nicolae de la mănăstirea Căldăruşani către Braşoveni, despre Romînii mănăstirii fugiţi de la Treisteni la dînşii şi despre zăberirea hotărîtă de el. DH, XV2, nr. MMLXXXIX, p. 1125 Cîmpulung, 1644, 11 Iunie. 1125 "Cămpulungeanii, cu Vornic cu tot, cu Iliiaş, şi preuţii de Cămpul-Lungu, anume preutul Gligorie şi preutul Petrea" (mai jos, spre sfîrşit, şi alţii, cu vătămanul Şandru), către "boiarii de Bistriţă", cerînd a se îngădui ieşirea, cu vamă, spre ţară, a "omănaşilor din Cămpul-Lung". Iunie ... 11, 7152. DH, XV2, nr. MMXC, p. 1125 Tîrgovişte, 1644, 14 Novembre. 1128 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti către Braşoveni, despre Ţiganii lor opriţi ca răsplată de Luca Logofătul de la Cîmpina. DH, XV2, nr. MMXCVI, p. 1128 Iaşi, 1644, 21 Novembre. 1128 Gavril Hatmanul, Gheorghe Păharnicul şi Iorga Vistierul către Braşoveni, despre zăbava plăţii păharelor de argint comandate. DH, XV2, nr. MMXCVII, p. 1128 Tîrgu-Ocnei, 1644, 21 Decembre. 1128 Gheorghe şi Iani Cămăraşul către Braşoveni, despre cererea de păhare a Marelui-Logofăt, care vrea ca judele să-i fie "tată şi înmă", ca înaintaşul "Herdzel Criştov"; banii se vor da "pănă la Născut". DH, XV2, nr. MMXCVIII, p. 1128 Pănă la 1645. 1128 "Partenie igumenul şi tot săborul de svăntaa mănăstire de Voroneţu" către Bistriţeni, penru a recomanda pe un călugăr şi un "posluşnic", trimeşi pentru afaceri. DH, XV2, nr. MMXCIX, p. 1128 Bucureşti, 1645. 1128 Radu Marele-Logofăt (Creţulescu) şi Stroe Marele-Vistier (Leurdeanu), ispravnici de Scaun munteni, şi pentru strîngerea haraciului, către Braşoveni, despre plecarea lui Mateiu-Vodă "în jos în priumblare" şi despre hamurile pentru care a trimes un aprod să le aducă (o păreche "tipărită", alta "cu cosoae"). DH, XV2, nr. MMC, p. 1128 1645, 10 Februar. 1130 Radu, Marele-Agă muntean, către Braşoveni, despre oprirea de dînsul a 2500 de oi în schimb pentru Ţiganii ce i s-au oprit de orăşeni, arătînd că trimete după zişii Ţigani, lăsînd oile de hatîrul lui Vodă, pe iuzbaşii Crîstea şi Mihnea. DH, XV2, nr. MMCIV, p. 1130 1645, 19 Mart. 1132 Radu, Marele-Agă muntean, către Braşoveni, despre Ţiganii lui, opriţi în Ţinutul lor. DH, XV2, nr. MMCVIII, p. 1132 1645, 20 Mart. 1132 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti, către Braşoveni, despre Ţiganii Agăi Radu (Rudca). DH, XV2, nr. MMCIX, p. 1132 1645, 21 Maiu. 1138 Radu, Marele-Agă muntean, către Braşoveni, despre învoirea lor la înapoiarea Ţiganilor şi hotărîrea lui de a li da oile îndărăt. DH, XV2, nr. MMCXVII, p. 1138 Tîrgu-Ocnei, c. 1645, 30 Maiu. 1139 "Stan de la Ocnă" către Braşoveni, pentru "şfoara Visternicului", tocmită cu 3 florinţi, 2 costande suta, pentru o suliţă de 4 florinţi şi banii pecetluiţi, ughi, ce i-a adus la ei. DH, XV2, nr. MMCXIX, p. 1139 C. 1646. 1145 Dumitraşco Stonicul Filipescu către Braşoveni, despre un Romîn al lui, oprit de dînşii după pîra unei femei. DH, XV2, nr. MMCXXX, p. 1145 1646, 15 Iulie. 1154 Melhisedec, egumen de Cîmpulung, către Braşoveni, despre un Ţigan al mănăstirii, care a luat o Ţigancă a lor şi a trecut la dînşii. DH, XV2, nr. MMCXLIV, p. 1154 De la 1646, 8 Novembre. 1158 Eu, Toder Vornicul de Cîmpulung, scriu pace şi multă sînîtate, Mîria ta, cinstite birîu Martine, şi la totu cinstitu Svatulu Mîrii Tale din cetatea Bistriţeei. 1159 Alta, dau ştire Mîriilor Vostre cî s-au milostivit Mîriea Sa Vasilie-Vodă de mi-au dat Vorniciea de Cîmpulung. Trimete pentru vînzare şi cumpărare: cere scutire de vamă. Şi el îi va ajuta, cumu mi-i învîţîtura de la Mîriea Sa, de la vasilie-Vodă. Alta, dau ştire Mîriilor Vostre c-avem veaste bunî în ţarî: cu mila lui Dumnîdzîu, adevîrat Mîriea Sa vodă au purces la Orhiiu, de Gioi =5, să vadzî neşşte hieliaşteae. P. S. Cu rugăminţi ("forte forte pohtescu") de prietenie. DH, XV2, nr. MMCLV, p. 1158-1159 Pe la 1646, 17 Novembre. 1160 Melhisedec, egumen de Cîmpulung, către Braşoveni, despre nişte Ţigani luaţi de ei şi pentru cari sufăr nişte Romîni ce au fost opriţi. DH, XV2, nr. MMCLVIII, p. 1160 C. 1647. 1161 "Andreiu şi Ipatie Murguleţ" către birăul "Şemon", pentru nişte pagube făcute de ai lui "Betlean Freanţu". Vodă a îngăduit "zeberire". Cere intervenţie la el. DH, XV2, nr. MMCLX, p. 1161 Pe la 1648. 1166 Ioan Ţuvic (sau Giuvic) către Bistriţeni. Fugise în "ţară streină", de nedreptăţile dregătorilor Bărgăului şi sătenilor. Regulase tot la plecare, trimiţînd "şi dajdia vămeşugului, năpaste". După plecare, sătenii îi pun casa la bir, cu o sută de bani. Dar a dat unde este, 16 florini. I s-au luat şi nişte stoguri de fîn. Se plînge de jude. DH, XV2, nr. MMCLXVII, p. 1166 Pe la 1648. 1166 "Ghiorghi Vornicul" către "Giurgiu" birăul, pentru un furt al lui Ion Giuvic (ca păgubaş). DH, XV2, nr. MMCLXVIII, p. 1166 Pe la 1650. 1174 "Smearenie ermonah Rafail, egumen ... =şi tot soborul de la sfînta mănăstire a Homorului" către Bistriţeni, pentru doi călugări trimeşi "întru ţara Măriilor Voastre, dereptu milostenie". Cere pentru ei "carte" de voie şi eventuala scutire de "marhă" la vamă. DH, XV2, nr. MMCLXXXIV, p. 1174 Pe la 1650. 1175 "Simion di Crasna" către Bistriţeni, pentru a certifica provenienţa unei vite a sale. DH, XV2, nr. MMCLXXXV, p. 1175 Pe la 1650. 1175 Judele din Maerul şi bătrînii recomandă birăului Bistriţei pe un "meşter bun, anume zugrav", care li-a lucrat la biserică şi stă în sat. DH, XV2, nr. MMCLXXXVI, p, 1175 1650. 1175 Alta, ne rugăm Măriilor Vostrea pentru cest om al nostru. Ne rugăm Măriilor Vostrea să faceţi bine pentru abrac, să aibă de la Măriile Vostrea, că înblă cu treabele satului: pe unde va merge, să n-aibă nevoe; că noi încă vom avea a jilui (sic) Măriilor Vostrea, pe porunca Măriilor Vostrea. Să fiţi sănătoş de la Dumnădzău. Aamin. DH, XV2, nr. MMCLXXXVII, p. 1175 Către 1650. 1175 Achindie, egumen, şi soborul de la Homor către Bistriţeni. Un popă Partenie, "dascal de besearică" şi "frate al nostru", stă "în vidicul Măriei Tale, în sat în Năsăud". Îl calomniază un alt popă Toma ("să acoliseaşte popa Toma de acel frate") că ar fi scris la mănăstire să se călugărească un fiu al lui Toma. Toma acesta n-a plătit pe "călugăraşul" Selevestru, care i-a cosit o vară întreagă, şi a batjocurit mănăstirea şi prin fiul său, a cărui călugărie nu e explicată. Dar informaţiile nu-s de la Partenie. DH, XV2, nr. MMCLXXXVIII, p. 1175 Pe la 1650. 1175 Un Cîmpulungean (?) către Bistriţeni, despre un om al său care vrea să iasă din Ţinutul Bistriţei. ... către Bistriţeni. Cere a se da voie a ieşi, cu marfa sa, unui om al său, care pănă acum a slujit "în hidecul cetăţei Bestreţii". DH, XV2, nr. MMCLXXXIX, p. 1175 Pe la 1650. 1176 Atestat de "năpaste" de la Cîmpulungeni, între cari: "Şandro starostele" şi "Istratie Lateş". Mărturisesc "că Lupul lui Ioan au fost cu feciorii lui Apostol de-u bătut pre Rusi de la Snetin, pre căndu s-au prădat Ungurii în Coşna". Vo: Întru cinstite mănule dergotorilor din Ardel cu multă sănătate să să dea. DH, XV2, nr. MMCXC, p. 1176 Pe la 1650. 1176 "Smeritul popa Mitrofan igumanul şi tot săborul de la mănîstire de la Moldoviţî" către Bistriţeni, pentru "bucate" şi altele oprite (şi un "arcu"). DH, XV2, nr. MMCXCI, p. 1176 Pe la 1650. 1176 De la "smeritul egumenul Galerie" şi de la tot săborul de la svănta mănăstire de Slatina". A trimes un frate "la domneavoastră, la Şocodom, şi am trimis neşte blide de plunbu stricate şi neşte talgere şi o olovancă stricată, doar va afla să le schinbe pre altele noao". Mărturiseşte "că l-am mănat noi în posluşanie, cu blagosloveniia noastră şi a săborului". DH, XV2, nr. MMCXCII, p. 1176 Pe la 1650. 1176 "Nu ne-u fost vreme acmu să ne cercăm hotarăle, nice noi, nice omenii Măriilor Vostrea; că vremile sintu cum sintu; num-au dat Dumnădzău . . . acmu iară de să va păciui ţăra nostră şi a Măriilor Vostrea; deci lesne va hi să păciuim şi hotarăle, cară ce-au fost luat Dornenii . . . Noi, carăi moşiile tot să le ţinem pe unde le-au ţinut moşii noştri şi moşii Măriilor Vostrea pănă acmu, fără nicio sfadă sau price . . . Pentru credinţa, pus-am pecete satului." DH, XV2, nr. MMCXCIII, p. 1176 Jadova, pe la 1650. 1177 "Goian dă Jadova şi Creciun, giudeţii şi tot satul dă Jadova" dau o adeverinţă cu jurămînt pentru proprietatea unor vite. De notat: "feleluim, cu satul cu tot, cum este iapa. . . ." Marturi: oameni din domeniul Bistriţei ("aia omeani"). Iscăliţi : "Goian i Creciun, boiarii Jadovei". DH, XV2, nr. MMCXCIV, p. 1177 Pe la 1650. 1177 Însemnare de lucruri călugăreşti şi de bani (de la vre-o mănăstire din Moldova). 5 carţi novi, Evanghelie, Psîltire, ceastă carte Molevnicu şi altî carte. 2 rasî novi, una blănită, alata neblănite. 1 mîntie, 1 chemeleaucă. 3 cămeş şi pîndză de o cîmeşă. 1 vig de sucman, 3 cîldări. 3 sîcuri, 2 pîrechi de desagi. 2 saci, 2 taistre, 2 cosî. şi 8 galbini de aur. 12 tal. de argntu. 4 tal. de potronici de argintu. 24 tal. de bani mănuţi. şi alte unealte multe mănunte, ce nu şi le bagă samă. DH, XV2, nr. MMCXCV, p. 1177 Pe la 1650. 1177 Egumenul şi călugării de la Voroneţ către Bistriţeni, arătînd că au trimes doi "fraţi" în Maramurăş la cerşit. "Că i-am mănat pentru milosteniia, că i-am mănat în Maramurîş, să îmble şi acolo cu numele lui Dumnedzău, şi de acolo să vie şi 'ntr' Ardeali, să îmble cu numele lui Dumnedzău." Să li ierte de vamă "ce vor fi dobăndit". DH, XV2, nr. MMCXCVI, p. 1177 Pe la 1650. 1177 Cerere, neiscălită de scutire de vamă pentru cai şi "pîne de sămînţă". DH, XV2, nr. MMCXCVII, p. 1177 Pe la 1650. 1177 "Andreiaşi Vornicu" către Bistriţeni, pentru un om din Cîmpulung, căruia i se făcuse o pagubă. Anume i se pierduse la gazdă: "trei bezmene de ceară şi trei părechi de desagi şi doo funii şi o scară de fer şi un burduv de brăndză şi un burduv 1178 de făină". Pot veni oameni cu "pîne", dar numai de-ai Bistriţenilor: "să nu să temă de hărtii". DH, XV2, nr. MMCXCVIII, p. 1177-1178 Pe la 1650. 1178 Cîmpulungenii către birăul şi giuraţii de Rodna, pentru nişte iepe furate. DH, XV2, nr. MMCXCIX, p. 1178 Pe la 1650. 1178 Cîmpulungenii către Bistriţeni, despre marea "nevoie" ce au şi dorinţa de a face un aşezămînt cu ei. Au primit scrisoarea. "Care lucru am poftit noi aiasta, dar, la Măriile Vostrea, de nevoe mare, precum iaste acmu şi la ţara Măriilor Vostre, precum ne certă Dumnedzău: n-avem ce face, pote fii voia lui Dumnedzău iaste". Oferă satisfacerea şi trimet trei "oameni bătrîni" pentru a face "aşezămînt". DH, XV2, nr. MMCC, p. 1178 Pe la 1650. 1178 Dornenii către Bistriţeni, despre o călcare de hotar şi o urmărire de vite. Se plîng că n-au scris "nice la boerii nostrii, nice la noi, şi dulvomii (sic) în Coşna şi pînă în Bistriţî". Urmează despre urmărirea de vite. Să scrie în ce "formî" o fac. "Iarî la hotar noi n-avem trebî; are Măriia Sa Domnul." Iscăliţi sătenii "şi eu Petre Vîtîman". DH, XV2, nr. MMCCI, p. 1178 Pe la 1650. 1178 Pătru popa din Urmeniş către Mihaiu din Bungard, chemîndu-l la el. Scriu eu, Pătru ot Urumeniş, pace şi sinătate dumitale, giupăne Mihaiu din Bungardu. Alta, cum vei vedea scrisore nostră, să vii la noi în Uruminiş, să-ţi spuiu dumitale cum ţi-i răndulu dumitale. Eră, să nu vei vini, nu-ţi pot arăta găndulu. Şi să cii sănătos, aamin. Vo: Cu cinste să se dea în măna dumitale Mihaiu din Bugardu. DH, XV2, nr. MMCCII, p. 1178 Pe la 1650. 1179 Cinstit Mărie Ta, doamnue birău de cetate Bistriţei, şi la tot Svatul Măriilor Voastre scriemu noi, mai micii Mării Tale Dorneni, pentr-o trăsură ce ne-u făcut Ion Bălan vamăşul, de ne-u luat o bărbănţă de urdă, şi ne-u venit calul făr' bucate: numai ce-am face la vamă multu? Dece noi ne rugăm Măriilor Voastre să ştimu: cu ştire Măriilor Voastre iaste, au doară ial au făcutu trăsura făr' ştire Măriilor Voastre. Ca noi ştim că s-au făcut lăgătură să nu să facă zăboară şi trăsuri, să înblăm unuii la alţii. Să va fi bine aşea, Măriile Voastre, putemu şi noi să facem: că oamenii Măriilor Voastre s-află toate zile pre la noi. Ce noi n-amu vrea să să facă trăsură, ce să trăim cumu au trăit părinţi Măriilor Voastre şi cu părinţii noştri. Că de această trăsură ce face Bălan, petru ce-am mărsu de i-au scos den Putredul, noi amu mărsu şi cam de frică, că ne-u mănat cine ne ţine de păr; cumu mărgu şi iobagii Măriilor Voastre unde i-ţi măna. Iar, de nu ni s-or da bucatele, noi încă om trage. De aceasta facem ştire Măriilor Voastre. Să fiţi sănătoş. Birăului de Dorna, cu nemesnicul şi toţ giuraţii, ne închinăm de sănătate Măriilor Voastre. După aceste, după toate aceste svădzi şi bătăi ce-am avut, au venit Ion Bălan la noi în Dorna, şi ne-mu înpăcat la casa vătămanului, şi de nainte giuraţilor, şi denainte a tot satul, ş-amu dat şi heria, vr-o patru cinci herăi de mied. Întru cinstite mănule Mării Sale birăului de cetate Bistriţi i la tot Svatul cu sănătate să să dea. DH, XV2, nr. MMCCIII, p. 1179 Pe la 1650. 1179 "Smeritul popa Mitrofan igumenul şi cu tot săborul din mînîstiria Moldoviţei" către Bistriţeni, pentru un om care schimbase bucate cu nişte "unialte: o roche şi o cîmiaşe şi un sovon". DH, XV2, nr. MMCCIV, p. 1179 Pe la 1650. 1179 Gavril Ciocan din Nişfălău, ostaş moldovean, dă lămuriri într-o pricină de năpaste. Un iobagiu al Bistriţei, "Ciocan Gavril din Nişufălău", care mersese în Moldova pentru o urmărire de năpaste, alfă că vinovatul e închis la Turda. Pentru moment el se află în "Moldua" încă: "ce apoi m-am fostu băgat şi eu la stiagul Mării lui Vodă". Va căta de "mă voiu erta de la stiagu", şi va veni. DH, XV2, nr. MMCCV, p. 1179 Pe la 1650. 1180 Eu, smeritul Serafim egumenul de la svănta mănăstire de la Moldoviţa şi cu tot săborul scriem moltă sănătate şi pace la ai noştri buni priiatni şi iubiţ, la domnii de Bistriţă, la birău şi la toţ sveatnicii oraşului. Şi vă dăm ştire domniilor vostre ca alor noştri buni priiatini de răndul cestui călugăr al nostru, anume Loghin, că forte iaste om bun, şi iaste săhastru, şi petreace cu multă grăotate. Deci s-au sculat acei tălhari ce aţ prinsu domniia vostră, de i-au luat tot, şi l-au arsu, cumu-l veţi vedea şi domniia vostră, şi au luat multe cărţi mănăstireşti forte scumpe. Deci ne rogăm domniilor vostre să aibă leage, şi să-i întrebaţ unde au dat aceale unealte a svăntei mănăstiri. Forte ne rugăm, şi, ce va grăi acest părinte al nostru, să credeţ domniia vostră că sintu ale nostre cuvinte adeveare. ... =pentru aceia scriem. Şi să fiţ sănătoş de la Hristos, adevăr. DH, XV2, nr. MMCCVI, p. 1180 Iaşi, pe la 1650, 8 Ianuar. 1180 Gheorghe Ştefan Vel Spătar către Braşoveni, despre prietenia sa cu "giudeţul cel bătrîn" şi dorinţa sa de a fi prieten şi cu urmaşul lor, oferind a-i îndatori şi el după "o scrisoare căt de puţinea" şi rugîndu-l să "nu se apere de priiteşugul" său. DH, XV2, nr. MMCCVII, p. 1180 Pe la 1650, 1-iu Februar. 1180 Cinstit Mării Ta, doamne birău de Bistriţi. Mării Tale cu sănătate ne închinăm şi-ţi poftim de la Milostivul tot binele să-ţi dăruiască Mării Tale. Cătră aceasta facem ştire Mării Tale c-ai trimis Mării Ta o carte la Lucaci neguţitorul de Suceava pentru Agopşe ce este slugă la Lucaci, dzicănd că-i dator unii Arman anume Toros, şi acel Toros la noi n-au vinit, nici la Lucaci, să întrebe cu acel datornic a lui. Deci, mai înblînd el amestecănd neguţetorii, să aibi Mării Ta ştiri că acel om înblă făr' de cale. Acesta poftim pe Mării Ta. Să fii Mării Ta sănătos. .... A Mării Tale bun priiatin şi megieş de aproape: Tănase Voiţi, Vornic de Suceava, mă închin Mării Tale. DH, XV2, nr. MMCCVIII, p. 1180 Iaşi, înainte de 1650, 21 Februar (de fapt c. 1623). 1180 ... de la "Conde Vamăşul-cel-Mare". se plînge de un popă din Ilova, care a oprit nişte boi la do 1181 oameni, pe temeiu că a plătit la el gloabă pentru dînşii. E falş; nici nu era atunci vameş, ei vor fi fost "alţi vamăşi". Să vie popa să stea de faţă. DH, XV2, nr. MMCCIX, p. 1180-1181 Pe la 1650, 4 April. 1182 "Protopop Ştiru, giuratul Vlădicăi în Nimtiu", către un Bistriţean, cu plîngere împotriva cuiva care-l făcuse să intervie la Vlădica. DH, XV2, nr. MMCCXI, p. 1182 Pe la 1650, 4 Maiu. 1182 "Noi Borşenii" către Bistriţeni: certificat de proprietate. DH, XV2, nr. MMCCXII, p. 1182 Pe la 1650, 6 Maiu. 1182 Cîmpulungenii şi Dorneniii către Bistriţeni, pentru un om al lor căruia nu i se plătise întreagă întreţinerea unei iepe şi căruia au vrut să-i îngăduie a opri "bucate" în schimb. DH, XV2, nr. MMCCXIII, p. 1182 Pe la 1650, 6 Maiu. 1182 Eu, Mandin Cozma, giudele lui Şarpatochi Marton, scriu dumitale, cumître Mihai din Bungard, slujbî şi închinîciune dumitale de la noi. Alta, iarîş, de ce te-ai rugat mie, eu am înblat la Curtea domnului în Şarpatoc, ce, cum am înţeles eu, mi să sue perii în creştet. Cî, dupî ce vei să înbli tu, i-au trecut toate. Ce, cum poţi mai curînd să trimiţ pre cumîtra la cumîtrul popa Pîtru în ... Bîla, pre un om bun; nice un ceas să nu aştepţi, ce să o trimiţ, de nu te vor hi prinsu şi de nu te vor hi prîdat pînî va susi aceastî carte a mea la tine. Cî vor să te prade, şi să te prindzî, să te ducî în Gherla. Ce, cum poţi mai curînd, să o trimiţ, că, de nu o vei trimite, cîtî ruşine-i în lume şi pagubî, toatî o vei pîţi: de vei asculta de un om prostu ca mine, aşia să faci. Cî, di-aş hi potut, şi noaptea aş hi vinit la tine să-ţu dau ştire, să nu dai de pagubî şi de ruşine. Ce n-am putut. Iarî te rog pentru Dumnedzău să nu faci într-alt chip, cî nu ţ-aş vrea rîul: numai aşia ca şi al mieu. De aceasta scriu; şi să fii sănîtos, amin. .... Scris-au popa Ion din Cozma aceastî carte. Vo: Cu cinste să să dea aceastî carte în mînule lui Mihaiu din Bungard. DH, XV2, nr. MMCCXIV, p. 1182 Baia, pe la 1650, 10 Maiu. 1182 "Eu, Nacul părcălab de Ţinutul Sucevei", către "Sabo Martin", birău. Fie sănătos "cu norocul Mării Sale Domnu nostru, lui Vasilie-Vodă". Cere a i se cumpăra "cue de şindilă: şiasedzeci de mii de cue, însă să fie bune . . ., şi 1183 cincisprădeace mii de cue de draniţă". De n-ajung banii, "să avem credinţă pănă la noi în ţară". Pentru el cere a se lua "doo părechi de mănuşi de varu, frumose:să fie o păreache de mene, altă păreache unui cucon a meu". Cere şi carte pentru trimeşi pănă "la Deaj şi la Rătac". Iscălitura: ... =scris în tîrgul Vbăii", 10 Maiu. Pe o foaie separată, rugăminte: "să le aducă pănă la Cănpulungu". DH, XV2, nr. MMFCCXV, p. 1182-1183 Pe la 1650, (probabil de pe la 1640). 1183 Întru tot cinstit, iubit fratele a nostru, birău de Bistriţă, scriem multă pace şi multă sănătate Mărie dumitalea, şi mulţemim dumitale de prietelşug ce ai ştingi (?) dumeta la noi. Altă, poftim de la milostivul Dumnădzău şi de la Maica Preacistă să te afle acestă puţină scrisoa re a nostră pre Mărie dumitala (sic) sănătus. Alta, dau ştire Mărie dumitale de răndul ceror Tătari ce-u făcut cuvente cum vei hi auzit Mărie Ta. Deci am dat ştire dumitalea să fii dumeta vesel de cesta lucru că Mărie Sa Domnnunu (sic) nostru au făcut pace bună cu Tătarăi şi au înpăcat detutinderele (sic), cu tuţ Vizirii. Deci să nu-ţ faci voe rea d-esta lucru, că noi, veşti ce vom audzi, tot vom da ştire Mării dumitalea. De ceasta dăm ştire Mări dumitalea. Să fie Mărie dumitalea sănătos ..., amin. Eu, Vişan şi Cozma, Vornici ... =Cîmpulung şi Drăgan Vameşul ne închinăm Mării dumitalea cu sănătate. Şi să fii Mărie Ta sănătos. 1184 Vo: La cinstit birău de Bistriţa să să dea cu cinste acestă puţină scrisoare a nostră. DH, XV2, nr. MMCCXVII, p. 1183-1184 Dumbrăveni şi Stejăreni, pe la 1650, 10 Iunie. 1184 Eu, Mărica Mătasiia den ţara Moldovei, den satu den Stăjăreni, scriu la tine, bărbate Mătei, carele şedzi în Ţara Ungureascî, dau-ţi ştire cum eu-su beteaga şi, de casă, nu-s de a ţinere, iar tu, de-ţu va trebui fămee, tu să-ţu iai altă fămee: de mine să hii ertat în veci, şi mă iartă şi tu. Că eu am bolnăvit; deci de acmu înnainte mie bărbat nu-m mai trebuiaşte pănă la morte mea. Iar tu, de nu te vei putea ţinea însuţi, tu să-ţu iai un soţu, şi lăcuiaşti sănătos în veci. Iar eu mă voiu ţinea aicea, în Moldova, lăngă ominii miei pănă căndu voiu custa; ce vădzu că nu voiu custa multu: căt va vrea Dumnădzău. De aceata-ţ scriu. Şi să hii sănătos, amin. (Şters apoi:) .... Şi să creadzî şi Măriia Lor domnii den ceaia ţară că-s adevarate cuvintele mele în ceastă scrisore a mea. Şi am scris în satu, Stăjărenii, Iunie 13 dzile. Vo: Să se dea această hrătie în măna soţului mieu, lui Mătei Bărar. DH, XV2, nr. MMCCXVIII, p. 1184 Pe la 1650, 21 Iunie. 1185 (Ianache Vornic) ot Cămpulungu, snă Balea logofătu ot Braşovu, către birăul "Giurgiu". "Alta, ă (sic) să veţi pohti dumiiavoastră a şti şi a înţeleage şi de bună sănătatea Mării Sale Domnu nostru, cu mila lui Dumnedzău şi cu nărocul cinstitului Înpărat, iaste Măriia Sa sănătos şi veasel şi întru bună pace: aşijderea şi noi încă pre lăngă cinstite spatele Mării Sale ne aflămu sănătoş. Altă, dau ştire că s-au milostivit Măriia Sa Domnu nostru de m-am miluitu cu deregătoriia aici, la iastă margini, la Cămpulungu. Deci, ştiindu eu pre dumiiavoastră mai dennainte vreame multă buni şi înţelepţi, rog şi forte pohtescu pre dumiiavoastră să ne fiiţu priiatini, şi noi dumiiavoastră aşişjderea: căndu vor veni săracii dea aici, den ţara Mării Sale lui Vodă cu nevoi la dumiiavoastră, să le fiiţu cu agiutoriu, cu leage direaptă. Şi iar, căndu voru veni săracii dumiiavoastră în ceasta ţară, aşijderea şi noi încă le vom fi cu dereptate. Şi iar, întru ce va fi pohta şi toate trebele dumiiavoastră încoace, fără de preagetu să ne porănciţu, că noi încă întru ce va fi putearea noastră cu tota inima vom sluji dumiilorvoastre". DH, XV2, nr. MMCCXX, p. 1185 Pe la 1650, 23 August. 1188 Cinstit Măriia Ta, birăul, cu tot Svatul Măriei Tale, de la cetate den Bistriţă, ne închinăm Măriilor Vorstre (sic) cu sănătate. Alta, ne jeluim Măriilor Vostre c-au trimis milostivul Dumnădzău măniia Svinţiei Sale asupra ţărăi nostre de s-au pustiit oraşele şi satele şi mănăstiri, şi de la mănăstirea nostră s-au furat clopotele, şi ne pare că s-au adus într-această parte de loc, cătră omenii Măriilor Vostre. Deci ne forte rugăm să vî fie Măriilor Vostre aminte, ca să nu perî pomana Domnilor, ce au făcut svintele mănăstiri. Şi Măriilor Vostre încă va fi mare pomană, şi noi, călugării, vom avea a ruga pre milostivul Dumnedzău pentru bună sănătatea Măriilor Vostre. Şi să fiţi Mărilor Vostrea sănătoş. - Avgust 23. Mai mici şi plecaţi a Măriilor Vostre: egumenul Calistru, şi cu toţi călugării de la mănăstire de la Homor, ne închinăm Măriilor Vostre. Vo: La cinstită măna Măriei Sale birăului de oraş de Bistriţă să să dea cu sănătate. DH, XV2, nr. MMCCXXV, p. 1188 După 1650, 24 Septembre. 1190 "Popa Lupul şi protopop Mihai den Moisei" către "pîrcălabul de vidicul Bistriţii", explicînd că n-au putut scoate oile la muntele ce li se dase, pentru "acea zăpadî, acel omăt mare". DH, XV2, nr. MMCCXXX, p. 1190 Jadova, către 1650, 1-iu Decembre. 1193 "Isac Goian şi Ghiorghie Goian" către Bistriţeni. Apără pe un iobag al lor din Jadova de calomnii. Se plîng de un "fulei" care-i "tălhueşte" din Rodna. L-au urmărit într-un rînd "ai miei doi cuconi". DH, XV2, nr. MMCCXXXIV, p. 1193 1640-1650, 31 Maiu. 1193 Cinstiţi şi al noştri ca niştea fraţ şi meagieş di aproape, dumniata birău şi dumiata haramiţaş dea cetate Bistriţi, dumilor voastre cu fericită sănătatea ne închinăm. Alta, facem ştiri dumilor voastrea că ne vini luminata poronca Mării Salea lui Vodă, c-au înţăles Mărie Sa Vodă pentru hotarul Moldovi, că-l calcă oameni dumilor voastri cu bucatilea şi cu măestrilea; care Mărie Sa Vodă aceasta nu o sufere, ce ni-au poroncit noao să vă facem ştire dumilor voastre să vă daţ poroncă oamenilor dumilor voastre, să nu calce hotarul ţărîi Moldovi. Căce hotarul îl ştiţ şi dumiavoastră că, de undea să rupu apile spre dumiavoastră, a dumilor voastre esti, şi dea unde să rumpu spre noi, al nostru este, - care este hotărît dea Ştefan-Vodă şi dea alţi Domni vechi, trecuţi, - care este hrissoavire (sic) Dumnilor trecuţ pr obucină, pe vîrvul munţilor; care să cunoaşti şi pănă dzua dă 1194 astăz. Ce dumiavoastră daţ poroncă oamenilor dumilor voastre să nu calce hotarăle ţărîi Moldovii, că Mărie Sa Vodă nu sufearea. Şi poftesc pe dumniavoastră să avem răspunsu cărţi aceştie, ca să o trimetem, să înştiinţăm pe Mărie Sa Vodă; iară carii n-ar înţălegea şi s-ar aduce bucatilea pea munţi, să le triată (sic) pe hotarul nostru, de unde să scurg apile încoaci, pren poroncă să le luîm, să le trimitem la Mărie Sa Vodă. Aceasta facem ştire dumilor voastrea. Să fiţ dumiavoastră sănătoşi.Mai 31. A dumilor voastre ca niştea fraţi şi megieş di aproapea: Solomon Şetrariul, Vornicul de Cămpulung, şi Mihalachie Postelnecul, Vornicul de Cămpulungu, ca să rămînem şi noi prietini şi megieş cu dumiavoastră; numai şi dumiavoastră să nu treciţ piste hotare, căci de Dumnedzău este hotărît. Ce dumiavoastră daţ poroncă oamenilor dumilorvoastre să nu triacă piste hotar, de vac. Cinstiţilor şi al noştri ca niştea fraţ şi buni prietini şi megieş di aproapea, dumisale birăului şi dumisali haramiţaşului dea cetatea Bistriţii, cu fericită sănătatea să să dea dumisalea. DH, XV2, nr. MMCCXXXVI, p. 1193-1194 După 1650. 1194 "Macsin Plăeşu" către "domnul de vidic", pentru a cere dreptate împotriva altui Romîn. DH, XV2, nr. MMCCXXXVII, p. 1194 După 1650. 1194 "Cămpulungeanii şi deregătoriul" către birăul Bistriţei. Pentru oprirea de "bucăţi" la oameni. "Ei au fugit de la noi în postu Sînpetriului, deac' au plătit gorştina, şi au năzuit la pămăntul dumilor voastre de răndul finicelului (sic), că au locuri şi moşii aicea, la Bărgău, că ei sămtu de aicea de loc, şi vecini dumilor vostre, doamne birău. Adresa: Ca să aibă a mearge în măna birăului de Bistriţă. DH, XV2, nr. MMCCXXXVIII, p. 1194 1651, 3 Ianuar. 1195 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romăneşti către Braşoveni, despre popa Vlaicul, căruia i se luaseră 40 de florinţi de "jitar din Răjnov, carele păzeaşte cămpul", pentru o iapă, - dîndu-se judecata "Giurcăi, spanu din Şinca"; cu ameninţări de a se opri bucate din Rîşnov "la scală". DH, XV2, nr. MMCCXXXIX, p. 1195 1651, 9 Ianuar. 1195 Socol Clucerul către Braşoveni, despre rumînul său fugit la Rîşnov şi răscumpărat cu Ţigani ("şi au fapt zapisul lui"), pe care vine să-l iea fiul său Ianachi. DH, XV2, nr. MMCCXXL, p. 1195 1651, 15 Ianuar. 1195 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti către Braşoveni, despre carele ca "pîne" de la Zîrneşti oprite la "scala" Dragoslavele pentru caii de acolo furaţi de "hoţul făţişat" Buzălaş, care fură cai şi la Văleni, unde plătise şi pentru "umbletele" cailor, arătînd că el a judecat drept după orice "răvăşel" al lor. DH, XV2, nr. MMCCXLI, p. 1195 1651, 25 April. 1197 Socol Clucerul către Braşoveni, despre "banii dumnitalea de postav", 375 de ughi. DH, XV2, nr. MMCCXLIII, p. 1197 1651, 9 Maiu. 1197 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti, despre zăbava meşterilor cu postavul "pănă la lăna noao", hotărînd ca ultim soroc Înălţarea Domnului, "că iaste şi vreamea să-l dăm dărăbanţilor"; altfel va trimete lîna aiurea. DH, XV2, nr. MMCCXLIV, p. 1197 1651, 22 Iunie. 1199 Mateiu Basarab al Ţerii-Romîneşti către Braşoveni, despre "acei oameni făr de nicio omenie, postăvarii", cari zăbovesc postavul slujitorilor ce "şăd aici de aşteptă şi nu să pot duce pre la lucru", la "lucrul casi". DH, XV2, nr. MMCCXLIX, p. 1199 1651, 2 Iulie. 1200 Socol Clucerul către Braşoveni, despre "înputăciunea" lor pentru oprirea cailor Rîşnovenilor, cari sunt datori "a sluji solilor", dar se poartă "ca nişte oameni tari în cap", oprind, "marha" rumînului său. DH, XV2, nr. MMCCL, p. 1200 1651, 27 Iulie. 1202 Mateiu-Vodă Basarab al Ţerii-Romîneşti către Braşoveni, despre "spiciiarul" Avram, căzut bolnav la el în calea spre Constantinopol, scuzîndu-i astfel zăbavă. DH, XV2, nr. MMCCLIV, p. 1202 1651, 3 Decembre. 1204 Dionisie, egumenul de Cîmpulung, către Braşoveni, pentru nişte vin ce trimete, socotit în costande, însemnînd şi "năema" căratului şi cerînd a i se cumpăra "găleate de ovăs". DH, XV2, nr. MMCCLX, p. 1204 1652, 8 Mart. 1206 Miron Cămăraşul către Braşoveni, despre "banii argintului", în sumă de de 17½ "grivne", din cari trimete "ughi, lei bătuţi", precum şi despre sosirea vremii cînd Vodă împarte "boboao" la "toţi ai mişeilor", şi în sfîrşit despre grădinarii pe cari el îl rechiamă. DH, XV2, nr. MMCCLXIII, p. 1206 1652, 19 Iunie. 1207 "Once ot Rucăr", cu preotul din Piscuri şi un "Duca ot Băteani" către Braşoveni, despre un hoţ de cai, care fură şi la preotul Radu din Piscuri, cerînd dreptate. DH, XV2, nr. MMCCLXVII, p. 1207 1652-1653, 9 Decembre. 1211 Radu, Marele-Comis muntean, către judele Mihail Goldschmied al Braşovului, despre scrisoarea şi darul ce i s-au trimes prin Luca Herschel şi buna aplecare a lui Vodă de a îngădui oile lui, "bucate alese", după ce vor fi trimeşi "oiarii în ţară". DH, XV2, nr. MMCCLXXIV, p. 1211 1652, 20 Decembre. 1211 Radu Vel Comis către Braşoveni, despre sănătate lui Vodă şi lipsa de ştiri tulburătoare, precum şi despre buna lui aplecare către ei. DH, XV2, nr. MMCCLXXV, p. 1211 Calafendeşti, după 1652. 1212 "Costantin Ciogolea, prăcălabul de Hotin", către "domnie de Bistriţă", cerînd "cărţi" şi scutire de vamă pentru trimişi ai săi. DH, XV2, nr. MMCCLXXVI, p. 1212 1653, 26 April. 1215 Judele Braşovului, Mihail Goldschmied, către Radu Marele-Comis muntean, despre osteneala acestuia pentru "marha" lui "slobozită" de Negoiţă Comisul "păn' cătră cea Cămpină", arătînd că despre cele oprite la Ţigani pentru Bran n-a ştiut "ne mult, ne puţin", totul fiind făcut de vameşul Craiului, Toma Pavay, şi asigurînd că şi el va da Ţiganul dacă i se va elibera marfă, chiar de ar fi să răspundă "pentru un ban 1000 de bani", şi va "posluşi" după putinţă, ca să nu se mai rîdă ca azi de "ce vazî are judeţul de Braşov". DH, XV2, nr. MMCCLXXXI, p. 1215 1653, 15 Octombre. 1245 Ghiorma, Marele-Clucer muntean, către judele braşovean Mihail Goldschmied, despre dorinţa lui de a şti cu privire la starea acestuia, "ca un mai mare frate şi bun priiatel". DH, XV2, nr. MMCCCXXI, p. 1245 Tîrgu-Ocnei, 1656, 19 Octombre. 1255 Dumitraşco Boul şi Miron, "cămăraşii de Ocnă", către Braşoveni, despre vinul de Cotnari ce au cerut, cu lămurirea că bruma a stricat viile, despre banii datoriei lor, despre "hierul albu care este de triaba mănăstirei a Mării Sale lui Vodă" (Caşinul) şi despre "şocodolomul" (nunta) pentru care trebuie. DH, XV2, nr. MMCCCXXXIX, p. 1255 1657, 17 Iulie. 1264 Gheorghe al lui Bunca Grădinşteanu (Bunevsinovici) către Braşoveni, despre un ogar căruia i s-a frînt un picior, ceilalţi fiind "proşti", - cu salutări "surori meale Catrinii". DH, XV2, nr. MMCCCLIV, p. 1264 C. 1657, 17 Iulie. 1264 Gheorghe al lui Bunea Grădişteanu (Buneavici) către Braşoveni, despre petrecerea "în oaste" toată vara şi despre "umblarea cu Domnia toată ţara". DH, XV2, nr. MMCCCLV, p.1264 1658, 14 April. 1279 Vasilie, Căpitan de Rucăr, către Braşoveni, despre "părintele Macarie Patriiarhul de Antiohia, carele iaste aici", şi "nepotul Părintelui, pre nume Petru", care e la ei şi a închis "într-o ocnă" "neşte marhă de negoaţe", care poate ajunge "peitoare", de nu se dă drumul de intors la Bran. DH, XV2, nr. MMCCCLXVI, p. 1279 Oşorheiu, 1658, 17 Maiu. 1280 Doamna Safta a lui Gheorghe Ştefan către "giupăneasa Catirina Frăosa, mare-giudeceasă cinstitei cetăţ a Braşealui", despre veştile bune ce are de la soţul ei şi nădejdea că va putea "eşi şi noi în ţară". DH, XV2, nr. MMCCCLXIX, p. 1280 1658, 26 Maiu. 1280 Vasilie, căpitan de Rucăr, către Braşoveni, despre "cest om anome Fătulu", care şi-a găsit la Braşov un cal furat, cum dovedesc "mărturiile" cu care vine. DH, XV2, nr. MMCCCLXX, p. 1280 Rădăuţi, c. 1658, 10 August. 1284 "Theofan episcopu ..." către Bistriţeni. Trimite cu nişte oameni ai săi, spre vînzare, "un cal al nostru turcescu, roibu, breaz şi armăsariu. . . : cu credinţă dămu-l de sănătos, de bun de călărie şi de iape încă bun; noi încă l-am fost cumpărat de treaba noastră. Nu ne-am fi îndurat să-l vindem nici noi, ce ne lipseaşte acmu nişte bani". Se oferă a-i ajuta "la Măriia Sa Domnul nostru". Cere scutire de vamă. DH, XV2, nr. MMCCCLXXV, p. 1284 1658, 10 Septembre. 1286 Radul Comisul către Braşoveni, despre sosirea sa cu oştile la Oradea-Mare, de unde va merge cu Hanul şi Paşa "la Timişoară, la Veziriu-Azem", despre fratele său Moise, întors acasă, despre gîndul Hanului de a lua cu "toate oştile" "ţăara noastră în lungu" de la Orşova ("Răşava") înainte, şi despre omul său Voicu ce duce un răvaş "la jupăneasa nostră". DH, XV2, nr. MMCCCLXXIX, p. 1286 1658, 1-iu Octombre. 1286 "Costandin Sălegeanul" şi Stamatie Marele-Cupar către Braşoveni, despre sosirea unui sol de la Hanul, cu veşti că vin Tatarii şi Cazacii prin ţară şi "marha dobitoc" luată de oameni din Braşov, arătînd că se află "pre măna păstorilor". DH, XV2, nr. MMCCCLXXX, p. 1286 1659, Iulie. 1289 Ghenadie, Mitropolitul Ardealului, confirmă o sentinţă a predecesorului său: "Vlădica Sava". Titlu: "Arhiepiscop de Bălgrad, de Maramurăş şi a toată ţara Ardealului". DH, XV2, nr. MMCCCLXXXV, p. 1289 Bălgrad, 1659, Decembre. 1289 Sava Brancovici condamnă pe un preut "curvar". Aminteştete cînd a fost la Bistriţa "cu Şirupotachi Marton, cădu a fost Barcie Acoş"."Piscup Sava". DH, XV2, nr. MMCCCLXXXVI, p. 1289 Băleni, 1659, 11 Decembre. 1290 Gheorghe Băleanul, fost Mare-Ban, către Braşoveni, despre făgăduiala sa faţă de "Andreiaş Şăpun" şi "Lurinţi meşterul argintarul", cerînd a i se trimite acolo oameni după rîmători. DH, XV2, nr. MMCCCLXXXVIII, p. 1290 Polonia, pe la 1660. 1290 "Jupănul Prăvan" (Pîrvan) către "Catrina Vel Judeciasea ..., despre scumpetea bumbacului, care ţinea pănă la Braşov 50 de florini, ceia ce l-a făcut să iea aba, fiind "cam eftină", despre drumul său în Polonia, de unde a trimis "10 bogasie roşiă", despre gîndul de a pleca după Crăciun să cumpere bumbac, cerînd bani "pe Necopoiani, pe ai noştri", pomenind pe Dobre şi "jupănul Iovan" în legătură cu afacerile lui. DH, XV2, nr. MMCCCLXXXIX, p. 1290 1661, 18 April. 1308 "Vădica Sava" (Sava Brancovici, Mitropolitul Ardealului) către "Mije Mihaiu den Bungardea" (Bungard), chemîndu-l la judeţ, "cu fata ta, ce i-au fostu măritată după popa Pătru". DH, XV2, nr. MMCCCCIX, p. 1308 C. 1662. 1313 "Pătraşco Zosin", Vornic de Cîmpulung, şi "Mihalachi Bantăş" (?) către birăul Ianăş Diac, al Bistriţei, pentru un Ţigan, căruia i se făcuse pagubă şi care fusese răsbunat. DH, XV2, nr. MMCCCCXVI, p. 1313 1662-1670. 1320 "Pătraşco Pitariul", Vornicul de Cîmpulung", către "Ianăş Diiac", birăul de Bistriţa, pentru un om păgubit la Bîrgău, cu "un lătunoiu de peaşte armenescu". Voia păgubaşul să "oprească": cere pentru el lege la tălnaciu. "Pătraşco biv Pitar". DH, XV2, nr. MMCCCCXXV, p. 1320 1662-1670. 1320 Pătraşcu Pitarul, Vornicul de Cîmpulung, către Ianoş Diac, birăul de Bistriţa, pentru nişte oameni din Cîmpulung, răniţi peste munţi. Doi zac; altul e pierdut. Un "stăpăn" al lor a fost în Ardeal, "pe la stănele iubacilor Mărielor Voastre". Cere răspuns: "că noi n-am fost pi-acia vriame căndu s-au făcut aciastă poviaste, ci am fostu la Iaş". DH, XV2, nr. MMCCCCXXVI, p. 1320 1662-1670. 1320 Pătraşco Pitarul, Vornicul de Cîmpulung, "şi cu toţi bătrînii satului", către birăul bistriţean "Ianăş Diiac", pentru nişte cai furaţi. "La noi în ţară nu iaste aiasta leage; ce, dacă obliceaşte omul de bucatele omului dreptu, el încă are şi colac; la noi acela om nu iaste vinovat, ce-i mai vinovat cele ce ştie şi nu mărturisăşte". DH, XV2, nr. MMCCCCXXVII, p. 1320 1664. 1322 Întru tot cinstiţ fraţ şi buni priiatini ai noştri şi vecini de aproape, Măriia Ta, doamne birău Giurgiu de cetatea Bistreţei şi la Măriia Ta Ianăş Diiac, biv birău, poftim de la milostivul Dumneadzeu bună pace şi multă sănătate Măriilor Voastre şi a tot Sfatul Măriilor Voastre. Alta, poftim pe Măriia Ta, doamne birău, pentru răndul veştilor dintr-acolo despe aceale părţi de loc, să ne faceţi ştire de toate lucrurile, să ştim de Măriia Sa Craiu unde iaste. Alta, am înţeles de feciorul Racolţei că vine cu oşti, să ştim: adevărat iaste au ba, şi de nişte Neamţi ce au fostu închiş în nişte cetăţi într-acolo în gios, să ştim carii pe carii au bătut, şi de alte veşti, şi, de ce veţ şti dintr-acolo, de toate să ne faceţi ştire. Alta, de Doamna lui Gligoraşco-Vodă să ştim unde iaste: luatu-a-ou au tottu-i acolo unde au fostu. Foarte poftim pe Măriile Voastre, ca pre nişte cinstiţi priiatini ai noştri, să ne faceţ ştire de toate lucrurile şi de toate veştele dintr-acolo: de aiasta poftim pe Măriile Voastre. Să fiţi Măriile Voastre sănătoşi, cu tot Sfatul cetăţii, de la Hristos; amin. 1323 Bun priiatin a Măriilor Voastre Nacul Stolnicul cu sănătate mă închin Măriilor Voastre ... =sănfiţi sănătoşi de la Hristos, amin. Vo: Întru cinstită măna Mării Sale birăului de cetatea Bistreţei cu cinste să să dea ... =şi cu multă sănătate. DH, XV2, nr. MMCCCCXXXI, p. 1322-1323 Cuhe, 1664, 30 Maiu. 1324 Eu, popa Griga de Cuhne şi Marîş vîchii şi Maze (sic?) Simion şi Stanca Foader şi Botuze Ştefan, Comis Chira şi Bocioc Struţe şi Ghindaş Simion şi toţi nemişii, bătrînii satului, noi ştim cu sufleteale noastre cu mare giurîmînte înnainte preautului popa Griga, prea patru posturi şi pre svînta cruce şi Sventei Troiţe şi lui Isus Hristos, cela ce n-are nice început, nice svrăşit, acelue ne giurîm preacum ştim că s-au nîscut aice, în sat, în Cuhne şi de moş, de strîmoş de la noi acestu om, anume Habotî Simion, din Habota Ion este. Deci scriem la Mîrie Ta, birîu şi la tot Svatol Mîrielor Voastrea, domnii de Bistriţî, să aveţ a-i purta de gînd, cî-i suptu poalele Mîriilor Voastrea. Deci nu treabue să-l daţ Mîrie Voastrî, decî-i la mîna voastrî. De la Hristos să aveţ multă sănîtate pănî la adănci bîtrîneţe Mîria Voastră (de aici altă mînă:), cu toate cinstite curţile Măriilor Voastre, amin. Şi ne închinîm Măriilor Voastrea cu sănătate şi cu vecinîtate. Şi noi cu sufletele noastre şi pre giurămăntul nostru mărturisim cu dereptul cum să avem ertarea păcatelor la zua înfricatului giudeţ; şi ştiu şi vecinii noştri prin toate satele prin pregiuru. ... =de la Naştere 1664. Vo: Cu multă sănîtate să vă afle pre Mîriele Voastre acestă carte: întăi Măria Sa Gheorghie, birău de cetatea Bistriţei, cu tot Sfatul Măriei Sale. DH, XV2, nr. MMCCCCXXXIII, p. 1324 1664, 13 Novembre. 1325 Stroe Vornicul (Leurdeanu) către Braşoveni, despre gîndul ce avuse de a veni la ei, sosirea de "cărţi din ţară" şi venirea la Bucureşti a lui Schimni-Ceauş, apoi despre datoria lui de a se întoarce "de aici în ţară", luîndu-şi "zioa bună". DH, XV2, nr. MMCCCCXXXV, p. 1325 1664, 22 Novembre. 1325 Şerban Logofătul (Cantacuzino) către Braşoveni, despre "bogatele valuri" ce are, plecarea boierilor "la cinstita Poartă, înpreunăndu-se cu alaltă boerime: acolo voru rădica Domnu, care să ne fie Domnu şi stăpăn", cu un adaus pentru "jupăneasa" judelui "Hărjăl Lucaciu" (Luca Hirschel), ca să nu-şi mai lase soţul a juca, spre a nu se "betejă la picioare". DH, XV2, nr. MMCCCCXXXVI, p. 1325 1664-1665, 1668-1669. 1325 Nacul Stolnicul, Vornic de Cîmpulung, către "Ghiurgu birăul şi alţi boiari din cetatea Bistriţei", despre furii de la hotare, în legătură cu cineva din Ardeal, şi o intervenţie a Domnului. Se plînge de "zăboare" şi de adăpost dat furilor, pentru "băgubaşi". "Măriia Sa Vodă nu-i bucuros la vrajbă, nici la zăbore". Cere caii opriţi, "au să ne daţi dumiavoastră furi, să-i spăndzurăm acolo la hotar". Altfel va uza de dreptul de zăbor. Un personagiu din Ardeal fură prin "sănbraşii lui" şi apoi "face cărţile Mării Sale Domnu nostru menciunoase şi giudeţul a Mării Sale stănbu (sic)". "Mai bine cum am vis bine cu dumivoastră pănă acmu şi au fostu această cale deşchisă, să fii şi de acmu tot paci bună, să nu ne protivim ţăranilor, ce să ţinem dereptatea şi dumiavostră şi noi ca pănă acmu . . . Am mănat cestu om al nostru, pre Gheorghie, la dumivoastră cu cartea Mării Sale lui Vodă prentru Ştefănel". Iscălit: "Az Nacul biv Stolnic iscal., Vornic şi părcălab ...". DH, XV2, nr. MMCCCCXXXVII, p. 1325 1664-1665, 1668-1669. 1325 Nacu biv Stolnic, Vornic de Cămpulung, către birăul "Giurgiu", pentru o iapă cumpărată "de la Mihil Văteşti Vamăş den Cănpulungu". Oferă jurămînt al vameşului şi a "omeni buni". "Că acmu n-au putut venea, că ş-au dat gorştena, au avut treabă". DH, XV2, nr. MMCCCCXXXVIII, p. 1325 1666, înainte de 16 Mart. 1330 "Nemesnici de Cămpul lungu", "tăluhuşag", "lege pre direptate". DH, XV2, nr. MMCCCCXLV, p. 1330 Feldioara, 1668, 16 Maiu. 1338 "Daniil ce-au fostu slugă la Costantin-Vodă" DH, XV2, nr. MMCCCCL, p. 1338 Cîmpulung, 1670. 1339 Nacul Stolnic, Vornic de Cămpulungu, scriem la cinstit fratele nostru, la Gulgu, birăul de Bistriţă. Mă închin dumitale cu sănătate. Alta, facem ştire Mării Tale pentru neşte cue de şindilă ce am tremis să cumpere, domnneşti, 100000 de cue. Deci mă rog Mării Tale să le cumpere aceşti oameni ai nostri şi de sărgu să le aducă mai curănd la noi. Că au tremis Măriia Sa Domna să le trimit mai de sirgu, şi bani au tremis, tot polturaci, bani ungureşti. Dece mă rog Mării Tale să sirguiască mai curănd să vii cu iiale. Şi să fii Măriia Ta sănătos de la milostivul Dumnedzău îm mulţi ai de la Hristos, amin. ... Cămpulungu. A dumilor voastre bun frate şi priiaten şi megiiaş de aprope ... Nacul Stolnic ... (sic). Mă închin dumitale cu sănătate. La cinstita mănă a Mării Sale a lui Ghiorgu birăul de Bistriţă, să să dea. ... =întru multă sănătate. DH, XV2, nr. MMCCCCLIII, p. 1339 Suceava, 1670. 1340 Întru tot cinstiţi şi ai noştri buni fraţi şi prieteni şi miageiaş de-propia, Mărie Sa birăul de Bistriţî şi tot Svatul tîlnaciului cetăţiei de Bistriţă, Mărieile Vostre cu sănătaate ne-nchinăm. Alta, facem ştire Mărie Tale prentru multia trebia şi nevoi ce săntu aici, la ceastă margine, la Cîmpul Lung, căci că noi am fostu depărtaţi de la cestu loc la altă trebî a Măriei Sale lui Vodă; nici =cine au fost socotitor acolo, la aestu loc, ei n-au mai socotitu-ş trebiale, ce-u lăsatu de au înblatu cineş în voia sa: deci s-au făcut atătia răutăţi şi atăte tălhuşaguri şi atăte zăbore. Care eu n-am vădzut eu de căndu săntu, lucruri ca cestia: mă mir de Mărie Ta cum poci suferi atăte gălcevia, vădzăndu Mărie Vostre răsăpitura acestui satu. Deci neci Mărie Ta nu tia-ndura de răsăpa acestui satu, ce să să potă ocroti unii cu alalţi, ca să potă trăi, să nu să mai facă zăbore şi tălhuşaguri. Iată că Mărie Sa Vodă mi-u făcut cărţi să mărgu la Mărie Sa la Craiul şi la toţi nemişii, şi la Mărie Ta, şi dispe Maramorăş, şi despia Ţara Leşascî, să facem aşedzare şi pace, ca, cum au fostu mai de-nnainte vriame, să potă trăi unul cu altu, să fie drumurile şi călele deschise, să potă înbla neguţitorie. Iată c-am săcotit şi am trimis pre cestu neguţitor de Suceavă, pre dumilui giupănul Andrei, carele ştiţ Mărilia Vostre că-i om bun şi-nţiliaptu, precum ştiţ şi Mărielia Vostre. Deci ne rugăm şi vă poftim pre Măriele Vostria să faceţi aşedzare să nu mai fie acestia răutăţi şi aceste lucruri rele. Să nu vă bucuraţi Măriele Vostria, căci Cămpul Lung îi pustiiu: iată că înblăm de-i vom străngia şi-i vom aşedza la loc ca să putem trăi, dumilor vostria cu noi, noi cu dumivostrî: căndu va fi greutăţi la noi, să să ocrotiascî cu dumivostrî, cănd va fi la dumivostrî greu, iar dumivostrî cu noi să putiaţ trăi, margenile unul cu alaltu, cum au trîitu mai dennainte vriame. Numai zăbor să nu mai fie, nici la noi, neci la dumivostrî; iar cine are datorie în iasta parte, să vie la noi, că nui vom pleni, şi cine-i vonovatu (sic) cuiva, vie făr grijă, să să înpace. Deci şi dumneavostrî să cîutaţi să să facî acestia triabe, şi precum îţ aşedza Măriilia Voastre, să ne faceţi răspunsu, să ştim. Şi prentru veşti carile aveţi Măriile Vostria într-acei parte, să ne faceţi răspunsu, să ştim, iar, la noi ce viaşti săntu, spune-va dumilui giupănul Andrei de tote. Aceasta vă poftim pre Măriele Vostre. Să fiţi Măriile Vostre cu sănătate de la Hristos, adevărat. .... A Măriile Voastre bun priiaten şi voitor de binele Măriilor Vostre, ... Nacul biv Vel Stolnic, Vornic Dolgopole. .... (sic). Vo: La cinstită măna Măriei Sale birăului de Bistriţă şi a toato (sic) Svatul Mărie Sale să să dea cu sănătaate. DH, XV2, nr. MMCCCCLIV, p. 1340 Cîmpulung, 1670, 1-iu Ianuar. 1340 Eu, Nacul Stolnic, Vornic de Cămpulungu, scriem la buni priiateni ai nostri, la Ianăş, birăul de Bestriţă şi la toţ priiateni nostri: ne închinăm dumilor vostre cu sănătate. Alta, vă dăm ştire dumilor voastre prentru aceaste gălceve multe ce să fac şi aceaste valuri multe ce au oamenii nostri de spre oamenii dumilor voastre: 1341 am trimis ceşti oameni ai nostri la dummeiavoastră să ştim, acei cai ce i-au luat slugile dumilorvostre de la omenii nostri şi au dzis că-i iau pre sama Craiului, că Măriia Sa Vodă nu ia caei nemărui: mulţi neguţitori de la Braşcu şi de la alte tărgu (sic) vin la noi, şi n-au nime niciun val de Măreia Sa de Vodă; aceşti cai tot i-au luat. Şi mor sluga dumilor voastre. Acmu eu am tremis aceşti oameni ai nostri, de toate să ştim, să avem răspunsu de la dumiavoastră: că eu aşă selescu să nu aibă nime nicio nevoe, oameni dumilorvoastre de spre noi; iar furii vom sili să nu mai fure pre nime, şi cine vă iaste dator dumilor voastre, să trimiteţi să vă plătească toţi cine cu ce va fi dator. Iar acestu cal ce l-au luat, Şimon, sluga dumilurvoastre, au fostu . . . Afaceri private: "zăbore". Dumeiavoastră tot suduiţi pre oamenii nostri şi-i ţineţi rău: nu se cade să-i ţineţi rău, că, aui vostri oameni cănd vin aicea, noi i cinstim şi-i socotim; noi n-am vrea să să facă scărbă şi zăboră . . . Iar prentru furi carei au fostu a dumilorvoastre, veniţi aicea la noi, noi i-am prins pe toţi, şi i-am spăndzurat pre toţi, aicea la noi; iar ai nostri furi au trecut în ceaia parte, la dumiavoastră, şi şed acolea, şi vin de fură, pre cătinel, că furi nece o dobăndă nu fac în ţară. Ce eu aşe-aş socoti mai bine, să fii pace bună între noi, cum au fostu şi pănă acmu, de toate, că lesne-i şi noo a face zăbire; ce mai bine pacea. Şi să fiţi dimiavostră sănătoş de la Hristos, amin. .... A dumilorvoastre bun priiaten şi voitor de bine dumilorvoastre: ... Nacul biv Vel Stolnic ..., Vornic .... DH, XV2, nr. MMCCCCLV, p. 1340-1341 1670, înainte de 12 Maiu. 1341 Nacul ce-au fostu Stolnic-Mare, Vornic de la Cămpulungu, scriem la cinstit priiaten al nostru şi megeiaş de aproape, Măriia Ta Ianoş Diiac, birăul de cetatea Bistriţei, şi la domnii la toţi de la tălnaci. Mă închin Mării Tale cu sănătate. Alta, au tremis Măriia Sa Vodă să tremiţ la Bistriţă să aducem 88 sape 1342 bune, mari, de vii, la Cotnar. Deci mă rog Mării Tale să înveţi Măreia Ta să dea aceale sabă (sic): pănă la Ispas voiu trimite cu toţi bani: numai acmu mă rog să le dea în credinţă, doo, trei dzile; să aveţ la Măreia Ta credinţă pănă la Ispas. Şi să fii Măreia Ta sănătos de la Hristos, amin. A Mării Tale bun frate, priiaten şi megeiaş de aprope ... Nacul biv Stolnic ..., Vornic .... Mă închin Mării Tale cu sănătate. Vo: La Măriia Sa, la Ianăş Diiac, birăul de Bistriţă, să să dea, ... = cu sănătate. DH, XV2, nr. MMCCCCLVII, p. 1341-1342 1670, 29 Iunie. 1342 Nacu Stolnicul, Vornic de Cîmpulung, către "Ghiorgu birăul" de Bistriţa. "Alta, facem ştire Mării Tale prentru cestu guluş ce iaste, să ne străngem la munte, unde să înpreună hotarele noastre cu a Leaşilor şi cu a Maramorăşului, la obărşiia Cărlebadului, la şesu, de acmu, de Mircuri, den dzuoa de Sin-Pitru, să fim toţi acolo, în ceaia Mircuri sau Gioi să fim acolo toţi, că noi avem multe strămbătăţi de Ruşi". Se plînge că nu i se răspunde. Arată banii ce a trimis. "Deci noi cunpărăm miia de cue de draniţă căte 80 de bani, miia de cue de şindilă căte 50 de bani, miia de cue de leaţuri căte 2 florinţi; leul bătut l-am dat căte 180 de bani; şi Armeani toţi dau aşea, iar noo ne iaste o pagubă mare forte, şi cu bani, şi cu cuile; şi nu ne ţine Măriia Sa Domna în samă noo. Armeani spun cum dau bani ei, şi cum cumpără cuele ei: aşea ne ţine noo în samă. Ce noi vom trimite polturaci prentru lei cei bătuţi; şi rămăn neşte cue multe, de acmu să vie de acolo pre urmă, că avem forte strănsore mare de Măreia Sa, de la Domna, prentru cuile. Ce mă rog Mării Tale să le văndză cum să vănd şi Armeanelor. DH, XV2, nr. MMCCCCLVIII, p. 1342 Cîmpulung, 1671, 29 Decembre. 1343 Al nostru întru tot cinstit megeiaş bun, Măreia Sa Tamaş, birău de cetatea Bistriţei, şi Măriile Sale domnii de tălnaci, cu sănătate mă închin Măriilor Voastre. Alta, facem ştire Măriilor Voastre, pentru veştele dentr-acoce să ştii că s-au rădicat la noi Ţara-de-gios pe drumu nostru şi s-au închis în Curte cu Turcul ce au fostu venit la bir, şi acmu au trimis de la Iaş acei boiari să margă mazili şi curteani şi de la tărguri tărgoveţi şi de la toate mănăstirile căte doi călugări aleş, să margă la Ţarigrad. Şi s-au străns toaă ţara la Iaş: nu ştiu de acmu ce să va mai aleage. Au fostu viind Tălmaci Păharnicul-cel Mare cu 300 de Căzaci oaste cu banii Ducăi-Vodă, şi le-au eşit goisănii înnainte; şi au scăpat Tălmaci numai însuş al treile, iar 1344 Căzaci au scăpat şi s-au întorsu de la Prut înnapoi. Iar Domna cu boiarii s-au dus în Ţara Muntenească, şi Tălmaci încă s-au dus într-acolo; oamenii să tem. Deci, vădzănd noi aceaste lucruri reale ce s-au început la noi, n-am lăsat pre Samoilă, sluga dumilorvostre, să mai margă la Suceava, căce au val mulţi pre ceale drumuri, de iau caii; ce l-am întorsu înnapoi. Ce să va mai şti, vom faci ştire Măriilor Vostre. Pentru Petria şi pentru Gheorghie Burdujea, au venit la noi cu oameni buni, şi le-am luat sama lor, şi nu să află să fii făcut nemărui nicio pagubă: nice în ţara noastră, nici în Ţara Ungurească, nici la Maramorăş nu au făcut nemărui nicio pagubă; doar aiurea! Ce, vădzănd noi că nu vin de necăiurea nime să părească, noi i-am dus la besearecă şi i-am giurat pre cruce şi pre svinta Evanghelii să fii oameni buni, să să hrănească cu dereptate, şi să şeadză cu oamenii lor în pace. Că mai bine iaste să fii oameni buni decăt să fii oameni răi şi să să facă mulţi răi: mai bine să fii oameni buni. Ce acolo să n-aibă val oameni lor pentru dănşii, ce să vei să-ş ceară fiicene, cene va fi dator, să-i plătească, să să înpaci aicea. Căce am socotit că au venit de bună voe la noi, cu atăţea oameni buni, să să hrănească, cu dereptate bună. De iasta facem ştire Măriilor Voastre; şi să fii Măriia Voastră sănătoş de la Hristos în mulţi ai, amin. .... A Măriilor Vostre bun frate şi megeiaş bun de aprope şi voitor de binele Măriilor Vostre: az Nagul (sic) biv Vel Stolnic ..., Vornic Dolgopole. Mă închin Măriilor Vostre cu sănătate. Mă rog de hărtie şi de cuţite: 3 cuţite într-o teacă, să fie iscusite forte, şi cu teacă mai mică decăt cealea ce au fostu făcute mainte. - forte mă rog. DH, XV2, nr. MMCCCCLXI, p. 1343-1344 Bistriţa, 1672, 2 April. 1347 Cuvăntu dala Măriia Sa, de la birăul, cu Sfatul Mării Sale. Sănătate şi închinîciune dumitale, Mironaşco Cocoranul. Dau-ţ a înţeleage dumneata pentru neşte vecini ai dumitale ce-au eşit înaintia unor iobagi ai noştri în capul Suhardului, la Făntîna-Reace, venind din Moldova, de i-au prădat: unul, Maxin Păscariul şi altu Ionaş Criblii; ş-au mai fost ei, ce ei nu-i ştiu iobagii noştri, darî ei ş-or şti soţiile. Deci de la unul au luat 26 de lei şi o căldare de trei cupe şi o iapî surî, cu măndzul alaturea, şi ciniile toate noaî, şi bicao şi 2 blide de cositor, luate într-un leu, şi altuia 2 iape: una sură, alta morgă; cea sură a făta, şi iar cinii noaî; şi aaltuia un cal şi ciniile a doi cai şi un sucman, - şi adecî ce-au avut, tot, - că le-au fost slubod a le lua şi capul. Deci nevoiţi dumneavoastrî ca nişte înţelepţi de ne întoarceţ, şi să vă întoarcem şi noi ce vi-i paguba de la noi, că nu sînt de la noi opriţ niciun fileariu. Că întăiu Grigore Haleţi bine şti lotri de-aici, şi el încă are pagubî multî. Deci nu numai a lui, ce căţ au de aici pagubî, de aci, făr nicio grije veniţi, că vă s-a întoarce tot; numai să ne întoarceţu şi voi. Deci dumneata, giupăne Mironaşco, trimeate-ne şi dumneata cuvăntu or de ce ţi-i voia pe noi; deacî avem gînd, iacă noi scoatem înainte cuvăntul, că nu ni-i voia de gîlceavă. Şi să fiţi dumneavoastrî sănătoş, amin. .... Ionaş Criblii şi cibote şi 20 de lei mi-au luat. DH, XV2, nr. MMCCCCLXV, p. 1347 Cîmpulung, 1672, 28 April. 1347 ... "nişte lotri di-aciia, den partia leşască şi den partia nostră". DH, XV2, nr. MMCCCCLXVI, p. 1347 Salva, 1672, 14 Decembre. 1349 "Întru dzilele Mărie Sale Tomîş birăul de cetatea Bistriţei şi domnu de vidic Sut Gheorghiu şi părcălab Sabou Danil". 1350 "nemeşig", "un diiac a lui Craiu". DH, XV2, nr. MMCCCCLXX, p. 1349-1350 1672-1673. 1350 "boerii noştri" , "omenii furilor s-au apucat să-i plătiască", "De-aiasta, noi bucuroşi n-am hi fost, ce, de vreme ce i-au pus diiavolul, n-avăm ce face: răii nu ascultă". DH, XV2, nr. MMCCCCLXXI, p. 1350 De la 1672. 1350 "Alta, mai poftim pe dumnavostră pentru trei vite de oi cu mei, care au giuruit oamenii dumilorvoastre dumisale lui Dimideschi pentru decret, şi săntu oameni noştri chizeş la Dimideschi; acmu oameni noştri pat rău pentru oi; ce poftim pe dumnavostră să să dea şi acele vite, precum s-au grăit." DH, XV2, nr. MCCCCLXXII, p. 1350 De la 1672. 1351 "4 glugi . . . şi 2 răteze cu amnare şi un brău împletit, cu cuţăt . . . 3 putini cu caş, 3 brăe bune, curate, de aramă galbănă". DH, XV2, nr. MCCCCLXXV, p. 1351 1673, înainte de 16 Maiu. 1351 "Şi sătenii i-au ştiut că au fostu omeni răi, tălhari, şi nu i-au prinsu, căci dumnalui Stolnicul s-au fostu înpăcat cu aceşti tălhari, şi n-au lăsat să-i prindă; ce acmu vede şi satul că a ci (sic: a fi) rău. Ce am trimis la Măriia Sa Vodă şi am făcut ştire Mării Saale să dzică Stolnicul să-i prindă, dacă s-au înpăcat şi le-u fostu dat voe să hie tălhari. Deci Măriia Sa Vodă aşea tare strănge pre Stolnicul şi pre sat, numai să-i prindă." ...: "2 Rusi, 1 Ungurian". "Înţăleş că orecine au fostu grăit" ... "are pără mare de Jidovi", ... "unelte". ... "căt oi fi giudeţ acestui loc aici, nu ca Stolnicul: ce oi grăi, să fiu stătător în cuvăntu. Alta, să ştiţi că Măriia Sa Vodă ştie de aceste, că am trimăs şi ceşti 3 tălhari la Vodă, să-i întrebe cu a cui ştire tălhuescu". DH, XV2, nr. MMCCCCLXXVI, p. 1351 Grămeşti, de la 1673, 7 Novembre. 1352 "Eu, de pre partea mea, nu dau voe nemărui să zăberească". DH, XV2, nr. MMCCCCLXXVIII, p. 1352 1674, (sau 1684?). 1355 La Măriile Vostrea, cinstiţi domni de cetate Bistriţii, ales la Măria Sa birăul şi la tot Sfatul Măriilor Vostrea, cu sănătate ne închinăm. Alta, de veşti ce ne scrieţi Măriile Vostrea, nu forte ştim avidoma: cuvinte ne vin bogate, cară de-nţăles, nu ştim. Numai cărţi ne-au vinit de la Dumitraşco-Vodă, să eşim pentru hrana. Eară noi tot nu ne cutedzăm eşi, că cuvăntu ne vini că Tatarăi s-au lovit cu Leşii: întăiu au fostu biruitu pe Leş, apoi au vinit Căşteleianul (sic) cu atăta samă de oste, ş-au bătut pe Tătari, şi cobor Leşii în gios. Ce nu mai ştim ce va mai fi şi cum; numai Dumnădzău va şti. Şi Turci cuTătarăi nu sintu; numai ce iaste Dumitraşco-Vodă cu Tătarăi. Alta v-am mai scrie; ce adevărat nu să şti. De acista facem ştire Măriilor Vostră. Să fiţi sănătoş. A dumilor vostrea voitori de bine: Cămpulungenii, cu sănătate ne închinăm şi tot ne rugăm Măriilor Vostrea să ne faceţi ştire şi Măriile Vostrea din ce viţi înţeleage. Vo: Întru cinstită măna Mării Sale birăului de cetate Bistriţăi şi a tot Sfatul cu cinste să să dea. DH, XV2, nr. MMCCCCLXXXIII, p. 1355 Cîmpulung, de la 1677. 1366 "Nacul biv Vel Stolnic, Vornic ..., scriem la cinstit al nostru bun şi iubit ca un fiiu sufletescu, Măreia Ta Apafi Miclăuş. Poftim de la milostivul Dumnedzău bună pace şi sănătate Mării Tale, şi a cinstitei maicei Mării Tale, şi a cinstit domnii Mării Tale, şi a toată Curţei Mărei Tale". ... "negoţ preeteneşti". P.S. "Să ştii Măree Ta de fratele Mării Tale, de fiiul nostru, de Alixandru Păharnic, ne-au venit scrisoare de la dumialui că iaste sănătos şi nu va fi zăbavă, ce va veni curund. Să avem scrisore de la Măriia Ta, să ştim de bună sănătate Mării Tale şi de veşti de spre Neamţi să ştim". DH, XV2, nr. MMCCCCXCVIII, p. 1366 1677, 19 Mart. 1369 ... întristarea, ..., învărteji, ... carte slobodă de judecată. DH, XV2, nr. MMDIV, p. 1369 De la 1677, 15 Iulie. 1369 ... Embre Marton şi Gonoş Mihai Vel Vameş. ... den mila lui Dumnezeu şi cu luminat norocul Mării Sale Domnu nostru. ... dumnelui haramiţaşul, ... de cătă vită au trecut estimpu pen vămile Măriilor Voastră şi au venit pe aici, pe la mine. DH, XV2, nr. MMDVIII, p. 1369 1677-1678. 1370 Cinstite şi de Dumnădzău dăruite al nostru bon priiatin, Măria Ta Imbrea Marton, birăul de Bistriţă, dela Dămnădzău poftim de binele dumitale de pororea să ne veselim, ca de un Domnu potincios, ce eşti a molţi de folos, ca cel ce eşti dintr-o bonă rădăcină născot, ca cel ce eşti ca o mlădiţă de bon fel, co totă înţelepciunea crăscot: mlădiţa cea bonă, ore-onde este răsădită, de toţi omeni îngrădită. Alta, facem ştire Mării Tale pentru cei bani ce-u fost luat dumnelui Stolnicol înpromot, de-tăte ori a poroncit Măriilor Vostre să să ia cei bani dela Pizdălău şi de la Candrea, şi păn-acmu nu i-au luat, ş-am înţeles c-aţ oprit pe Petre Şandro pentr-aceia bani, iar noi om face cum om face ş-om plăti acei bani. Iar care om ne or vini de la Măriile Vostre, i-am opri aice şi no i-om lăsa păr' n-or trimite Candrea şi Chirila bani: aice-s la noi, şi pentr-alţi săraci; să mai vie sluga Măriilor Vostrea aice la noi, Samoil, dor om mai potea face cumva să străngem bani, să dăm. D-aiasta facem ştire Măriilor Vostri. Să fiţi sănătos ... (cele din urmă trei cuvinte şterse). A dumitale de bine voitor Velicico Costin, Comis, Vornic de Cămpulungu, mă închin cu sănătate. În sens invers: Cinstită măna dumisale birăului de Bistriţă să să dea cu sănătate. DH, XV2, nr. MMDIX, p. 1370 Cîmpulung, 1680, 29 April. 1375 Alta, facem ştirea dumilor vostre: pentru această ceată de tălhari cari au venit iar din ţara dumilorvostrea, nu s-ar cădea să le daţi dumnevostră a strica în ceastă săracă de ţară, că ne agiunge prada de spre pogani şi despre Leşi, de Căzaci. Au doră căce v-aţi îndulcit, au cu odoră scumpe, - ce aţ loat de la dănşii inema boerilor noştri. Care n-aveţi gănd că li-ţi mistui. Iată va veni lucrul în mare gălceavă. Ce ar trebui unii ca aceae să aibă certarea de sprea dumnevostră, şi tot să vieţuim cu pace bună, cum şi pănă acmu. . . DH, XV2, nr. MMDXIV, p. 1375 Cîmpulung, 1680, 4 Maiu. 1375 Deci eu, ştiind frăţie Mării Sale Domnu nostru, carea avea cu Mărie Sa Crai, n-am vrut să fac alte zăboare sau gălcevi, ce m-am dus la Iaş, şi am dat ştirea Mării Sale lu Vodă de toate pre amăruntul, într-acesta chip că, cene ar veni dă ai Măriilor Voastre aice, la noi, tuturor le se face dereptate şi plinire; iar ai noştri nici au dereptate, nici plinire, nici la Măriile Voastre, nici la şpan: cine unde mergu, le iaste cuvăntul lor tot de tălhari, şi am spus cum tălhariul iaste la Măriile Voastre, de-l ţineţi, şi noi plătim. Deci Mărie Sa Domnu nostru, daca au înţeles de acestu lucru, s-au forte scărbit şi au scris o carte la Crai Mărie Sa, scriindu Mărie Sa Domnu nostru că nu vă ţineţ Măriile Voastrea de legătura ce au legat Mărie Sa Vodă cu Mărie Sa Crai, şi nu faceţi dereptate omenilor noştri. Şi altele multe au scris Mărie Sa, carea nu le poci eu scrie aice, şi au vrut să trimeţ carte acesta, şi n-au (sic) ce scrie, pentru Grec Miclăuş, pe un poşte dereptu la Crai. Eu, văzănd că, de va trimete Mărie Sa Vodă carte la Mărie Sa Crai, va veni asupra Măriilor Voastre vre-o împutăciune de la Mărie Sa Crai, deci Măriile Voastre veţi avea pe meni părere rea, ştiind Măriile Voastre că de la meni s-au început acestu lucru, de am dat ştire Domnu nostru, - ce am întrat la Mărie Sa Vodă de am grăit ca să facă o carte la Măriile Voastre pentru aceşti săraci de omeni, ca să li să plinească ce ar fi dat pentru acel tălhar al Ciuchirlei şi să-m dea carte la meni, să o trimeţ la Măriile Voastre. Deci Mărie Sa m-au învăţat ca să vin eu păn acei, la Măriile Voastre, ca să fac asăzămăntu să să plinească, omenilor, iar, neplinind oamenilor noştri Măriilor (sic) Voastrea cu den a Măriile Voastre, să trimeţ carte la Crai. Ce eu nu putui veni, că au venit gorştinarii, ce n-am cap a mă clăti undevaş; că iaste porăncă înpărătească. Ce trimeş ceşte oameni cu cărţile la Măriile Voastre; ce Măriile Voastre sănteţ înţelepţi. Ce veţ înţelege şi carte Mării Sale lu Vodă, ce scrie la Măriile Voastre. Are şi cartea către Craiu. Iar, încă, de nu va veni nici de la Mărie Sa Crai ispravă să să plinească acestor oameni, iar şi voi mai da ştirea Măriei Sale Domnu nostru, şi apoi să vor începe alte gălceve mai mari, şi ştiu că să vor face şi zăboare mari; ce eu stau de mă mir de Măriile Voastre, că eu înţeleg că mari înţelepţi sănteţi Măriile Voastre, şi cu multă mente, şi pentru un tălhari veţi face Măriile Voastre de să va învrăjbi un Domnu cu un Crai, şi să va închide acestu plai, de nu va mai unbla nimene pe dinsul. . . Nu vom lăsa să fie oamenii noştri prădaţi, şi tălhariul să-l ţineţ Măriile Voastre: acesta nu o vom lăsa păn' în ruptul capului, 1376 ce, au le să va plini cu bine, au va fi într-un chip. DH, XV2, nr. MMDXV, p. 1375-1376 Cîmpulung, 1681, 31 Maiu. 1377 Drăguşin, Vornicul de Cîmpulung, către birăul "Enbro Martin". Un Cîmpulungean s-a plîns de un "meşter" de la Bistriţa, care nu voia să facă "neşte cruci de beserecă". Gîndia să fie zăbor. Nu l-a lăsat. "Alta, iar fac ştire Mării Tale că au fostu eşit an atăta vite den Ţinutul Măriilor Voastrea de au vărat la Runcul Dorni, şi eu, pentru voia Măriilor Voastre, nemic nu le-m luoat, iar acum iar am înţeles că au eşit acolo să vereze; ce am trimis de am făcut ştire Mării Sale lu Vodă. Măriia Sa Vodă me-eu părăncit să trimeţ să le spargu sălaşurile şi să-i gonescu, sau să-ş dea datul pentru căci vereză pre pămăntul Moldovei, iar, de nu vor vrea să dea plată, nici vor vrea să fugă, aşa îm iaste porănca, să le fac trăsură. Ce eu n-am vrut să le fac dă niciunele de aceste păn' nu voi face ştire Măriilor Voastre. Ce acum, făcăndu Măriilor Voastre ştire, Măriile Voastre le daţi porăncă să vie să să înpace cu noi, iar, neviindu să să înpace cu noi, să nu vă fie Măriilor Voastre cu părere rea că li să va face trăsură, păntru că nu să va putea închina pămăntul Moldovei, să să dea Bistriţi". DH, XV2, nr. MMDXXII, p. 1377 Cîmpulung, 1681, înainte de 25 Septembre. 1378 La Măriile Vostre domnii de cetate Bistriţii şi la tot Svatul Măriilor Vostre cu totă sănătate ne închinăm noi, Cămpulungianii, cu tot satul, anume Petrea Hurghiş şi alţi oameni de acolo. Alta, iată că ne scriseră boiarii carei sintu lăsaţi în locul Mării Sale lui Vodă, şi dzic aşia că şi Măriia Sa Vodă acmu Dumenecă va fi şi Măriia Sa în Iaş. Deci ne scriu boiarii să trimitem la Măriile Vostre pentru răndul veştilor, să ştim dintr-acea parte de loc. Deci poftim pre Măriile Vostre pentru răndul veştilor despre oşti: ce veţi şti, să ne faceţi ştire cu o carte la noi şi o carte la Mării Sa Vodă, şi la boeri să ne scrieţi, să ştim ce răspunsu om da şi noi înnapoi. Şi, ce va fi poronca Măriilor Vostre, să ne scrieţi, că om fi nevoitori să slujim Măriilor Vostre. De iasta poftim pre Măriile Vostre. Să fiţi Măriile Vostre sănătoş, împreună cu tot Svatul Măriilor Vostre, ..., amin. Mai mic şi mai plecat a Măriilor Vostre, eu, Petre Hurghiş ot Cămpulungu, cu sănătate mă-nchin Măriilor Vostre. DH, XV2, nr. MMDXXIV, p. 1378 1681-1685. 1379 "Au înblat v-o dziace omeni de la noi în Ţara Muntenască la vin, şi s-au tălnit acolo cu un ficior a lui Iacobu Pizdălău, că au fostu mărsu cu nişte berbeci a unui niamiş, să-i vîndză." ... "Noi bătrînii satului, rădicăm cu sufletele nostre să dăm sama înnaintia lui Dumnădzău pentru Negreşti, că ei nu săntu vinovaţi, Negreştii." DH, XV2, nr. MMDXXV, p. 1379 1682, 19 Maiu. 1380 "Protopop Vasilie din Mocod şi cu toţ preuţii vidicului Măriilor Voastre" ... "Soponar Tămaş". ... "şi am cerşut a-l dea-u-l Mării Sale lui Craiu taleri si deajdii; deci preuţii vidicului s-au jeluit că nicio simbrie de la sate n-au, cum au rănduit ţara şi Vlădica Sava, de toată casa 10 bani de casă şi o mirţă de grău şi clacă, şi s-au alegăduit vidicul pre aceaa, cum şti şi Domnia (şters: Măria) Sa domnul Andriiaş şi părcălabul. Acmu, necum să dea mirţă şi bani, ce nici ce au fost păn-acmu, mai de mult nu dau. Deci nă smerim Măriilor Voastre să faceţi bine Măria Voastrî să scoateţi ce simbrie s-au fost alegăduit atunci, să nu supărăm pre Svenţia Sa Vlădica Ioasaf, deaca-l va aduce milostivul Dumnedzău, că Măria Voastră aţ voit aşea, să dăm ştire Măriilor Voastre: ce nevoe va avea, să ne jeluim Măriilor Voastre, să nu supărăm pre Vlădica. Deci noi ne jeluim Măriilor Voastre că s-au făgăduit să dea clacă şi la dzile pielceale de miel, la Simgiordzu şi la Ispas şi la Rusalii, - ce nu dau nemică. De aceasta ne rugăm Măriilor Voastre. DH, XV2, nr. MMDXXVII, p. 1380 Cîmpulung, 1682, 30 Maiu. 1381 Drăguşin Vistieriul, Vornicul ..., Săpunar Tamaş, ... fecior .... Dentr-atăta Cămpulungeni ce fură nu să opreră, ce-m opriră feciorul meu; adăvăr pote că v-aţi arătat Măriile Voastre priiateşugul care aveţi spre noi; eu zău nici aş fi găndit de una ca acesta." Hanăş, ...: au mersu în gazdă la Petre Şandrul, şi au unblat cu o năemită de o au îngrecat, şi au făcut un făt; eu, ca să nu-i fac lui nevoe, am apucat pe Petre Şandrul, şi l-am globit cu lei 10, şi am zis că iaste îngroşată muere de un năemit al Şandrului, apoi, viind Hanăş aice astă tomnă, l-au şi apucat Petre Şandru ca să-i întoarcă acei lei 10 care îi dedese le mene. hanăş, dec-au văzut nevoe, au venit le mene ş-au îngenuchet cu genuchele la pămăntu, rugăndundu-mi-se pentru numele lu Dumnezeu ca să-i fac un deres de la săteni şi de la mene; că, de veţi înţelege Măriile Voastre una ca acesta, el nu mai are cap. Eu, văzănd rugămăntul lui, mi s-au făcut milă şi e-m făcut o carte cu pecete satului şi cu iscălitura mea cum că au legiuitu atăta oameni pe el cum că nu este vinovat. Iar veţi şti Măriile Voastre că nici măcar un om n-au legiuitu, numai i-am făcut noi ca să scape de cătră Măriile Voastre; 10 lei mi-eu făcut să eu unplutura: măcar un ban n-am luoat, ce i-am lăsat pentru priiateşugul Măriilor Voastră; o iapă au omorăt, şi aceia o am plătit, ca să n-aibă pagubă. ... cum au grăitu bătrănii satului pentru acesta cu muere. DH, XV2, nr. MMDXXIX, p. 1381 1682, înainte de 2 Novembre. 1382 ... i-au ucis baba, ce s-au dus cruntă la şpani, ... a fost băgat ăn bold. DH, XV2, nr. MMDXXXII, p. 1382 1682, 4 Novembre. 1382 Sava egumenul de la svănta mănăstire de la Putna şi cu tot săborul către marele birău de Bistriţa. ... în Maramureş, la sat la Moiseiu, cu pohta boiarilor din Maramureş, de-au fost la svinţeniia unnii mănăstiri ce s-au făcut în hotarul Moiseiului. Deci, de li să va cumva tămpla zăbavî, să dea vre-o vreamia, să li sî închizî calea prin munţi, de omăt sau de ghiaţî, am socotit şi noi de nevoe să vie înnapoi prin Ardeal. DH, XV2, nr. MMDXXXIII, p. 1382 C. 1683 1383 Aşa s-au ales giudeaţul cestor omeni: Iliaş din Simgiordzu, din Ţara Ungurească, să giure doi vătămanii de Putila pentru Scribeşti, pentru păscari, cum nu au făcut ei pagubă acestui om, lui Iliiaş, de 4 epe şi un cal, cu toate cinaile lor, şi bani 25 de lei. Deci, de vor giura, Iliiaş să-ş caute paguba aiuri; de n-or giura, să aibă a-i plăti aceste ce scriu mai sus. Iar, de n-or giura, să aibă a-i aduce sătenii aice la zabolo (sic), la noi, înpreună cu păgobaşii. Şi, altă pagubă, o căldare şi 2 blide de plumbu. Andry Dymidecky DH, XV2, nr. MMDXXXV, p. 1383 C. 1683. 1383 Noi, Cămpulungianii, scriem la Măriea Ta birău şi la Măriia Sa Gonoş Mihaiu şi la tot oraşul precum să n-aveţ nice o grije de răndulu oştilor, că eu, Ionaşco Pizdălău, am venit în dzua de Paşti de la Vodă. Că oştile mărgu pe în Ţara Muntenească. Adevărat că noi, de am şti, v-am da ştire Măriilor Voastre. Că iată c-au venit şi un om domnescu în Dorna. Ce să nu vă teameţu, că cu adevărat mărug pen Ţara Muntenească oştile. ... (=de aceasta scriem). Eu, Ionaşco Pizdălău, şi cu Vornicul de Cămpulungu şi cu totu satul ne închinîm Măriilor Voastre. DH, XV2, nr. MMDXXXVI, p. 1383 C. 1683. 1383 Petria Hurghiş ot Cămpulungu, nemiasnicul, şi cu tot satul, cu bătrănii, cu tinerii, scriem la Măriia Vostră domni de cetatia Bistreţii, să fiţi Măriia Vostră sănătoşi. Alta, să ştiţi Măriia Vostră că au vinit la noi Luca i Draganiase din Rodna cu cuvăntul Măriilor Vostre. Să ştiţi pentru răndul oştilor că au dzis orecine, un om fără triabă, că or vini oştile pe la noi la Măriia Vostră, să între în ţară la noi; ce iată că v-am mai scris să pe Luca. Apoi au mai vinit şi Toader Zpărciogu, numai a doa dzi după Luca, şi, în cestu ciasu ce au sosit Toader Zbărciog, au sosit şi omenii noştri de la oste. Şi să ştiţi Măriia Vostră că oştile s-au pornit adevărat pen Ţara Munteniască fără greş, că au vinit patru Turci cu oloac la boiarii în Iaşi, şi 1384 numai ce au pornit oştile, să fie în doîsprădziace dzile la loc. Ce bine să ştiţi Măriia Vostră că noi nu sintem cu rău cătră Măriia Vostră şi cătră ţara Mărilor Vostre; ce noi am avut hrano şi adăposală (sic) de multe. Ce bine să ştiţi Măriia Vostră că, de n-aţi trimite Măriia Vostră pe nime pentru unile ca aiastia, ce de am vedia că doră vine, feriască Dumnădzău, v-un greu, noi n-am aştepta să vie cineva pentru viastia, ce am trimiate noi de vom da de ştire. Ce pentru aciasta să nu mai ustiniţi omenii, că noi, de vom vedia şi de om audzi de v-un rău şi de v-o grije, să ştiţi că vom da ştire. Iară noi încă ne rugăm Măriilor Vostre, de veţi audzi şi veţi vedia şi despe noi, să ne daţi ştire şi la noi. De aiasta vă facem ştire. Să fiţi Măriia Vostre sănătos şi de la Hristos, amin. Vo: Întru cinstită măna Măriilor Sale domnilor de cetatia Bistriţii să să dia cu sănătate ... = şi multă sănătate. DH, XV2, nr. MMDXXXVII, p. 1383-1384 Iaşi, 1683, 3 Septembre. 1386 Au tras jalobî innaintia noastrî. DH, XV2, nr. MMDXLII, p. 1386 Cîîmpulung, 1683, 5 Octombre. 1386 Pentru bani de protopopie, să faci cumvaş să-i trimeţ, că unblă mulţi cercănd; ce n-au putere, că le spui eu că am dat bani jumătaate. Pentru Mărie Sa Vodă, să 1387 ştii că iaste sănătos şi vesel, şi peste scurtă vrăma (sic) va fi viitor la Scaun. Şi mila lu Dumnezeu să te păzescă cu multă sănătaate. Octomvrie 5, 1. 7192. Al dumitale de bine voitoriDrăguşin Vistiernic. Fine, să închină sănătaate de la mine. Alta, fine Petre, am fostu porăncit la finul Opre ca să pui fănul ce vor fi făcut zălog la cine va găsi, că să auziia multe cuvente pe aice, şi spuse că l-au pus la Crăciun, numai dreptu lei 8 pol. ce să întrebi pe Crăciun ce i-au dat, şi, pentru făn, să nu să răsipescă iar, căci va munci de-l va strănge. Deca vor veni ei, mai cu multu îi voi plăti. Vo: La finul Petre Hurgheş să să dea cu sănătaate. DH, XV2, nr. MMDXLIV, p. 1386-1387 Cîmpulung, 1683, 18 Novembre. 1389 La Măria Ta, birău de cetatea Bistriţi şi la alţi deregători de acolo scriem cu sănătate Măriilor Vostre, noi, Cîmpulungenii, cu tot satul. Alta, pentru veşti dintr-acăci, de-ţi vrea Măriile Vostre a şti, cu mila lui Dumnezău avem veste bună, că Măria Sa Caşteşeanul, Voivoda Cracovschi, căte cetăţi au fost pre jur Cameniţi, şi tot olatul, l-au fărmat. Iar Căzacii au călcatu tot Crămul şi Bugiagul, şi au luat Tighenea, şi avăm nădejde pre milostivul Dumnezău să fie pre voea creştinilor, să să potegnească (?) păgăne care ne-au călcat pre noi. Şi, alta, de veţ să ştiţi Măriile Vostre de Petriceico-Vodă, veţi şti că cărţile i-au vinit pre la toate tărgurile, şi pre la toate satele au vinit. Şi avem nedejde pre Dumnezău peste puţintea (?) vreme să vie şi Măriia Sa la Scaun, că cănd aceste au fost pre trăsuri (?). Acesta veste avem această dată. Alta, înţeles-am pentru neşte Tătari, zice să fie fost la Maramorăş, spre Baia-Mare. Deci poftim pre Măriile Vostre s-avăm ştire pentru răndul acesto Tătari: este adevărat precum s-aude, au doră sintu cuvinte. Deci, de va fi adevărat, să avăm ştire de la Măriile Vostre şi, pentru Măriea Sa Crai, încă să ştim la ce loc este, şi oştile cinstitului Înpărat şi altor Crai la ce loc au ajuns acum. Poftim pe Măriile Vostre să avem ştire de toţi pre răndu. Şi să fiţ Măriile Vostre sănătoş cu tote cinstite case Măriile Vostre ..., amin, .... Adresa: La cinstita măna Mării Sale birăului de cetatea Bistriţei şi la tot Sfatul să să dea. DH, XV2, nr. MMDXLVIII, p. 1389 Cîmpulung, 1683-1684. 1389 Întru tot cinstiţi dumilevoastre domnii de Bistriţă. Să fiţi Măriile Voastre sănătoş. Alta, ne-ţi trimis Măriile Voastre pre oamenii Măriilor Voastre pentru veşti. Să ştiţi Măriile Voastre că adevărat auvenit Laşii, şi ş-au pus corturile la Ştefăneşti, că n-au =ni-au venit om tocma de acolo, şi aşea n-au =ni-au spus: şi Craiu este la Cameniţă, şi Căştilanul cu oştile este în ţară, şi Petreceico-Vodă încă a hi întrat în ţară; iară Dumitraşco-Vodă s-au dus Marţi, astăz săptămăna. Gioi au 1390 purces un om de la Iaş şi n-au spus că Dumitraşco-Vodă au eşit Marţi, şi au mărsu la Galată, iară Vornicul carile am avut de la Dumitraşco-Vodă, au fugit Dumenecă spre Luni dentru noi. Iară, de om, să ştii că am trimis de la noi în sus, iară n-ea zăbavă; iară om da ştire Măriilor Voastre de ce om şti. Să fiţ Măriilor Voastre sănătoşi de la Hristos, adevăr. A dumilorvoastre de bine voitori Cămpulungenii ne închinăm de sănătate. Vo: Întru cinstită mănule Măriilor Sale domnilor de Bistriţă şi a tot Svatul cu cinste să să dea, .... DH, XV2, nr. MMDL, p. 1389-1390 Cîmpulung, 1684, 3 Februar. 1390 Toderaşco Nacul i Dumitraşco, Vornicii de Cămpulungu, scriem pace şi sănătate Mării Tale, domne birău şi la tot Sfatul Mărilor Vostrea, voitori de bine. Cătră aciasta ne închinăm Mării Tale şi a tot Sfatul, ca nişte fraţi ai noştri şi de aprope megeiaş şi de bine voitori, cu sănătate ne închinăm. Alta, pentru veşti, să ştiţi Măriile Vostre că d-incoce cu mila lui Dumnădzău şi cu ruga creştinilor, avem nedejde pe Dumnedzău că să va aşedza lucrul, că acmu, mainte de Lăsare Săcului de postu, au lovit Sărdarul cu oste mare la Tătari şi la Turci, şi cu mila lui Dumnădzău şi a Mării Sale lui Vodă şi a creştinilor au bătut pe Tătari şi pe Turci şi i-au îndreptat înnapoi, şi cu mila lui Dumnădzău avem nedejde după Dumnădzău să-i dovedim; că oşti în tote dzile vin şi să străngu, şi Moscul încă avem nedejde că va hi cu noi, cu creştinii, aşea să înţălege. Alta, ne rugăm Mărilor Vostre să ne faceţi bine şi Mările Vostrea pentru veşti ce viţi şti, depse Nemţi şi dintr-alte părţi; ne rugăm ca unor fraţi ai noştri să ne faceţi ştire. Că aşea 1391 iaste dzisa Mării Sale lui Vodă, să scriem pentr veştile şi pentru răspunsul; că cu mila lui Dumnădzău şedem în pace şi am vinit şi noi de n-am aşedzat la Scaon aice, la Cănpulungu. Alta, poftim pe Mările Vostre pentru ceşti Cămpulungeni, că au vit acmu la şocodom ung.: bîlciu, la Măriile Vostrea; deci să nu să facă vr-un zebor, ce să vie aice, să le facem plată. Şi să scrieţi Mările Vostrea de tote, să ştim. Să fiţi sănătoş. ... Cămpul Lungu, ... 7192, Fev. 15. Dumitraşco Vornicul .... Toderaşco Nacul, Vornicul ... Cămpol-Long. Vo: La Mări Sa, la birăul şi la tot Sfatul de cetate Bistriţăi, cu sănătate să să dea, ... =cu multă sănătate. DH, XV2, nr. MMDLIV, p. 1390-1391 Cîmpulung, 1684, 15 Februar. 1391 Bine că s-au aşedzat Vornicii la Scaon. DH, XV2, nr. MMDLV, p. 1391 Cîmpulung, 1684-1686, 25 Februar. 1391 După aceaa au stătut Duca-Vodă Domnu, şi, eşind Oncioe la Divan, au părăt precum tată-mieu l-au lăsat pre Isac de s-au dus la Ardel, şi moartia frăţine-sîu iaste de Isac. Eu neştiind poveaste, şi nefiind Isac de faţă, m-au dat giudeţul platnic: ori să-i dau pre Isac de faţă la mănule ei, ori să plătescu, şi, neavănd eu de unde luoa pre Isac, am cădzut la pace, şi i-am dat o iapă şi o vacă, şi mi-au făcut şi zapis de la măna ei precum i-am plătit. Acmu şi Oncioe şi Isac iaste la Ardel; deci săntem de faţă amăndoi la tălnaci, de-i derept, de-i vinovat. 1392 Fi-mi-aş întrebat cu Isac cănd am fost la Ardel, numai eu fiind bejănar, n-am putut cerca, că n-au fost cu cale. DH, XV2, nr. MMDLVI, p. 1391-1392 C. 1684, 4 Mart. 1392 Iar noi, dacă am vădzut carte la dumnevoastră, am strinsu toţi bătrănii satului de am giudecatu, şi s-au sculatu totu satul de s-au mărturisit şi au giurat. DH, XV2, nr. MMDLVII, p. 1392 Cîmpulung, c. 1684, 17 Mart. 1392 . . . Iar pre unul am pus de l-au spăndzuratu în mijlocul satului, de l-au vădzutu Mihiliu păgubaşul cu ochii. . . Noi nu ne ţinem cu tălharii, ce-i spăndzurăm . . . DH, XV2, nr. MMDLVIII, p. 1392 Cîmpulung, 1684, 31 Mart. 1393 Ai noştri cinstiţ prietini şi megieşi de-prope şi vecini, dumnalui birăul cetăţii Bistriţăi şi tot Svatul dumilorvostre, pohtim de la puternicul Hristos scrisore nostră să vă afle cu sănătate şi cu bună pace. Cinstită scrisore dumilorvostre ce ne-i trimes, ne-u vinit, şi foarte mulţămim dumilorvostră că Turcii au trimis hazna la Cameniţă, şi cu 12000 de Tătari, pre de ceia paarte de Prut. Iar Leşii s-au dat în sus, cătră Cernăuţi, aşteptăndu să le mai vii oste mai glotă, să iesă să să bată cu Tătarii. Ce nu ştim precum va fi. Iată că Laşii să gătadză pre cătinel, iar Dumitraşco-Vodă este tot la Gălaţi. Nu ştm de acmu ce4 a mai fi. Ce, precum să vor noi veştile, vom face ştire dumilorvostre de toate: numai şi noi ne rugăm dumilorvostre, ce veţi audzi dispre Nemţi, să ne faceţ ştire. Şi Dumnedzău să vă străiască (sic) cu sănătaate de la Hristos, amin. ... Cămpul-Lungu, Mart 31. Bun prietin dumilorvostre şi vecu megiiaş: Ghiorghie Stolnic, Vornic ..., ne închinăm dumilorvostre cu sănătate. DH, XV2, nr. MMDLX, p. 1393 Cîmpulung, 1684, 24 April. 1394 Cinstiţi ai noştri buni priiateni, dumnalui birău de la cetatia Bistriţii şi cu toţi sfiatnicii dumisale, cu sănătate dumilorvoastre ne închinîm. Alta, înţăles vei hi şi dumniavoastră pricum ţata noastră iaste prădată, şi, noi încă fiindu bejenit, ni-au adus Dumnedzău de sintemu aicia la Cămpul-Lungu, şi nu foarte avem păine, şi, găndindu că doară om găsi acolo, în ţara dumilorvoastre, păine, trimis-am cu 30 de cai. . . Cere pentru dînsa scutire de vamă. Ghiorghie Stolnicul pohtim pe dumnavostre, că sintem bejenar. DH, XV2, nr. MMDLXII, p. 1394 Rodna, 1684, 5 Iunie. 1395 Cinstite şi al nostru bun prietin, dumialui Frenţi Natarăş, de la milostivul Dumnedzău dumitale poftim bună sănătate. Cătră aceasta, facem ştire domnitale ... (sic) şi noi venit aicea la Rodna, scăpaţi d-innainte păgănilor şi vrăjmaşilor noştri, şi am năzuit la dumiavoastră, ştiind pre dumiavoastră ai noştri prieteni. Acmu ceastă dată nu putum veni să ne împreunăm cu Măriia Sa birăul şi cu dumiavoastre, fiind îngreuiat de cale, iar am trimis cest om al nostru la Măriia Sa birăul al Dorni, pentru răndul nostru, unde veţi socoti dumnavoastră vr-un loc de aşezat, ca să ne aşăzăm, păn' doar milostivul Dumnedzău nu ne va uita păn în săvărşit, ce-şi va aduce aminte de robii cei streinaţi de locurile sale. Pentr' aceia mai mult pre dumneta am nedăjde, acmu, la nevoia nostră, să ne fii dumneta într-agiutor, ce vor fi trebile, să ne scoţi dumnata răspuns. Alta nu poftim, numai vr-un locşor, că avem marhă şi iobagi. Şi, precum va fi răspunsul, să ne faci dumneta ştire. Mila lui Dumnedzău cu duneata, amin. ..., Iun. 5. A dumitale bun prietin şi frate: Toader Nacul biv Stolnic. DH, XV2, nr. MMDLXV, p. 1395 Rodna, 1684, pe la 11 Iunie. 1395 Cinstit şi al nostru bun prieten şi de vărstă ca un părinte, dumalui Gonos Mihai vamăşul. De la Dumnezău poftim bună sănătate. Pentru noi de-i vre dumneta a şti, iată venim şi noi aicea, la Rodna, fugind de păgăni şi de neprieteni, şi ne-m oprit 23 zile pentru căci sintem trudiţi de cale. Ce-m trimis cest om al nostru la Măriia Sa birăul şi domni, ştiind ai noştri prieteni, doar ne vor socoti un locşor, să ne aşădzîm acmu la nevoia noastră, şi ne rugăm dumitale 1396 să ne fii dumneta într-agiutor cu cuvăntul cel bun, să ne scosi (sic) dumnata răspuns. Şi fie dumitale cu sănătate. Toader Nacul biv Vel Clucer. În sens invers: La cinstită măna dumisale Gonos Mihai, vamăşul cel mare, să să dea cu cinste. DH, XV2, nr. MMDLXVI, p. 1395-1396 Grămeşti, de la 1684, 19 Iulie. 1396 Mihail Tăutul, biv Logofăt .... Că acolo numai al nostru, ce-i giumătate parte leşască . . . De-acmu de să va ruşii, no mai multu, un cap de aţă, să aibă a spănzura vătomanul den Cămpolungu. Şi, prentru preetenee şi pace ce facem cu dumneta, vorovi-vom şi co Leşii, doră să vor lăsa şi ei . . . DH, XV2, nr. MMDLXVII, p. 1396 Cîmpulung, 1684, înainte de 7 August. 1396 Cinstiţi Măriile Vostre, domne de cetate Bistriţii, la Măriia Ta birău şi la Măriia Ta domne vameşu, cu sănătate mă-nchinu eu, Petrea Hurghiş în Cămpulungu. Alta, de veţ se ştiţ Măriile Vostre de răndul veştilor dentr-acoce, cu mila lui Dumnedzău sintu tote bune păn pre-cmu. Deci se ştiţ Măriile Vostre c-au fost un căpetan a lui Dumnetraşco-Vodă cu o samă de oameni aicia în sus, spre Potna. Deci, cănd au fost în dzua de Sfete Petru, au venit trei stiaguri de Leş cu Căzaci şi e-u luat pre toţi de grumaz: anome Ciomărtan şi cu alţi trei borenaş (sic),) iar pre călăraş ce-au fost mai proşti, i-au slobodzit, iar pe capete i-a dus la Crai. Şi au fost eşit den Cameniţă vr-o doa mii de Turci cu Lepcani după (ne) 1397 neşte Leş, ş-apoi au cam tăet ei pre puţini Leş. Apoi au dat veste ş-au serit după dănşii alţi Leş, şi ea tăet pre tăţi, nomai ce-u scăpat, dentr-acele doa mii, şese oameni. C-am mănat noi un om al nostru acolo, în Ţara Leşască, de ne-u adus aeste veşte. Deci se ştii Măriile Vostre că dzice omul nostru că simtu oşte prea crele (sic: grele) leşeşti. Şi, alta iar, că eşiră pre Prut trei mii de Leş pre taină, ca dor vor putia prende pre Dumnitraşco-Vodă, iar Dumnitraşco-Vodă au eşit din Eşi la Ţuţura. Ce no ştim ce fi dentr-acolo. Şi se ştiţi Măriile Vostră căt e covăntul boerilor: cum se va clăti Vodă den Eşe, toţe se-l lase. Că me-u spos Gheorghe cu gura lui, şi el încă ş-au dat dos. Şi etă că mai şi eu pre est copil al meu cu cinci cai pentru păne şe despră răndol veştelor, ştiindu cuvăntul Măriilor Vostre. Ce mă rog Măriile Vostre se no mi-l învăluească cineva, şe de vamă încă mă rog . . . De bine voitor Măriilor Vostre Petre cu sănătate mă-nchin de la Hristos, amin. DH, XV2, nr. MMDLXIX, p. 1396-1397 Cîmpulung, 1684, înainte de 12 August. 1397 Dumniata Gonoş Mihaiu, dumitale cu sănătate ne închinăm şi poftim bună sănătate dumitale de preună cu bună cinstită casa dumitaale. Facem ştire dumitale iată că ne vini o carte de la Domnul nostru Dumitraşco-Vodî, şi ni-au scrisu pentr-un neguţitor carele au dat doaî sute de lei şi doi cai unui popă armenescu din Cameniţă, şi l-au priimit soţie, şi, cănd i-au dat banii şi caii, au fostu de faţă popa Măndrui cel armenescu, din Suceavă şi ficiorii lui, şi l-au priimit soţie pre popa cel armenescu din Camenhiţă, să înble amăndoi să neguţitoriască, şi, dobănda ce or avea, să înpărţască. Şi l-au trimis pre popa să înble să cumpere untu şi cai, să facă neguţitorie, iar el au trecut în Bistriţă acolo, şi mănăncă banii negiţitoriului. După ordinul Domnului, reclamă banii şi cai. Dacă Armeanul ar refuza, să-l deie în chizăş. De a cumpărat vre-un negoţ, să-l aducă. Monie Vornicul din Cămpulung. DH, XV2, nr. MMDLXX, p. 1397 1684 şi urm., 14 Septembre. 1397 ... prespre carii înblă rău. ... poslanţilor ... Sneatin, căci aceia oameni ei ascultă de Sneatin, ... podstarostele. ... au făcut prilej ... 1398 holteiaş. ... cel Cămpulungu Romănescu. Vădzu că dzăc şi Leaşii numai zăboară să nu fie. DH, XV2, nr. MMDLXXI, p. 1397-1398 Cîmpulung, către 1685. 1398 ... au strigat pe sat să prindză furii, şi au audzit şi Samoilă, sluga oraşului. DH, XV2, nr. MMDLXXII, p. 1398 Cîmpulung, 1685, 29 Septembre. 1398 Cinstit şi bun prietin şi tocma ca un frate, dumnelui giupănul Gonoş Mihai, să fii dumneta sănătos. De la puternicul Dumnedzău pohtim dumitali bună sănătate. Alta, pentru veşti dintr-acoace, să ştii dumneta că ţara nostră este plină de oşti şi de tălhari, căt nu rămasă sau sau tărgu sau mănăstire neprădată şi nejecuită. Iar războaele încă pănă astădzi, Duminecă, Sep. 27, nu s-au lovit temeiul, iar peste trei, patru dzile om şti scrie dumitali cui va da Dumnedzău războiul. Că acumu s-au apropiiat oştile cale de 8 ceasuri. Alta, pohtescu pre dumneta să faci ostinelă c-un om al dumitali, că am dat bani să ne cumpere cevai rachiu şi turte dulci, să ne fie de pocloane, dacă om merge la Curte. Şi te rog să ne fim fraţi cu începătura din cărţi. Iară Dumnedzău este bun de ne vom şi înpreuna. Şi iar rog pre dumneta să ne scrii pentru Turci la Buda, cine au bătut şi unde au avut războiu. Şi să trimiţe Dumnedzău bună sănătate dumitali, ..., amin. .... A dumitale bun priiatin şi ca un frate: Toader biv Vel Armaş, Vornic de Cămpul Lungu. Vo: Cinstitului şi bun fratelui şi nedespărţit prietin, dumnelui jupănul Gonoş Mihai să să dea cu sănătate. DH, XV2, nr. MMDLXXIII, p. 1398 1685 înainte de 12 Octombre. 1398 Popa Lupul şi cu fratele nostru, cu potropopul den Moisei, către domnii de Bistriţă. ... acestu călugăraş al nostru, că ne este dascal, şi şeade în casa nostră, de ne învaţă un fecior al nostru, ce este popî. ... că este de la mănăstire de la Homor, şi am înţeles că au prădat Leaşii pre acolea, şi au fostu avăndu şi călugăraşul căte oarece borfe acolea. Deci merge să ştie, găsi-va ceva, au ba, şi va veni iar înnapoi, la casele nostre. 1399 ... de cinste şi de beciuleată. DH, XV2, nr. MMDLXXIV, p. 1398-1399 Cîmpulung, 1685, 30 Octombre. 1399 ... căci şi noi să ştii dumiata că am fost tot bejănari, şi astăzi tot nu sintem aşădzaţi la casele noastre, ce ne ţinem tot în bani. Puţintel poclon să primeşti dumneta de la noi, din căt s-au găsit: 10 pepeni (?) prospeţi. DH, XV2, nr. MMDLXXV, p. 1399 Cîmpulung, 1685, 26 Novembre. 1399 Cinstitul şi al nostru mai mare, ca un frate, Măriia Sa Gonoş Mihai, vamăşul cel marea a cetăţii Bistriţii, de la puternicul Dumnedzău poftim Mării Tale bună sănătate, înpreaună cu fericită casa Mării Tale. Pentru răndul veştilor, iată Leşii acumu iar prădară această săracă de ţară: dea la tărgu, de la Piiatră, în sus, de au lăsat numai pămăntul, ş-au prinsu şi un boiar, de l-au dus. Iar Craiul au dat voe oştilor cea ernedză pe margine, să tot prade în ţară. Craiul şi Hatmanii sintu la Jolcfa; răspunsul solilor moschiceşti n-au eşit. Ce mă rog Mării Tale să-m scrii dintr-acolo cum stau lucrurile, şi Nemţii unde ernedză şi pănă unde agiungu. Că avem poroncă de la Domnul nostru să cercăm Măriile Vostrea ca la nişte buni prietini şi megiiaş. Alta, mă rog Mării Tale că am trimis ceşti feciori să ne cumperea ceva păne; ce mă rog Mării Tale să înble cu pacea. Şi să fii Măriia Ta sănătos. ..., Noemvrie 26. A Mării Tale bun priiatin: Toader Armaş, Vornicul de Cămpul Lungu. Vo: La cinstită măna Mării Sale Gonăş Mihai, Vel Vamăş, să să dea cu sănătate. DH, XV2, nr. MMDLXXVI, p. 1399 Cîmpulung, 1686, 4 Mart. 1400 Că la noi să schimbă giudeţele, iar la dumneavostră îi schimbă numai ceasul morţii . . . Iată că acmu stătură nişte vremi grele la noi mai de mult, dar acmu vedem că şi la dumneavostră să încep neşte lucruri nu bune, de care nî niciun binia nu ne pare; dar ce om face? Aceste toate de la Dumnedzou să pot. Ce bine ar hi să hie întria noi priiatenşug creştinescu, să hie întria noi aceasta: c'=ceam şti noi dentr-acoce, să ştiţi şi dumneavostră, şi ce aţi şti dumneavostră, să ştim şi noi. Foarte n-ar hi de rău, nici nî, nici dumnilorvostria. DH, XV2, nr. MMDLXXIX, p. 1400 Cîmpulung, 1686, 7 Maiu. 1401 Cinstitul şi bun frate şi nedespărţit prietin, dumnelui giupănul Gonăş vameşul. Dea la puternicul Dumnedzău pohtim dumitale bună sănătate, înpreaună cu fericită casa dumitale. Alta, pentru veştile dintr-acoace, au venit un Paşe şi merge cu Tătari şi cu zaharea, să între în Cameniţe, şi acela e să (să) fie Sarascher, iar deaspre Leşi, veşti dumnevostră. Alta, mă rog dumitale, frate, că, fiind asupra ceştii sărace de (de) ţară mănie lui Dumnedzău, am rămas destul la lipsă, cănd noi nu ştim de atăţea ai cea este plugul, dea răul păgănilor şi a altor nevoi destule. Ce am trimis cestu nepot al mieu, că n-avem de ce ne mai apuca, ce am început a ne vinde şi hainele din spate; ce am trimis un tămbar galbăn de adamască, cu blane de sobol, şi o dulamă de şahmaran şi niştea tepsii de plumbu, ca să putem a ne cumpăra cevai păne. Ce mă rog dumitale ca unui frate să cunoscu şi eu frăţie, iar Dumnedzău ştie doară om putea şi noi să slujim dumilorvostre. Ce mă rog pentru vamă şi alte cheltuele, să ne folosăşti, să te putem şti prietin. Şi, cu atăta, milostivul Dumnedzău trimiţă sănătate dumitale. .... A dumitale ca un frate: Toader ce au fost Armaş-Marea, Vornicul de Cămpulungu, mă-nchin cu sănătate dumitale. Vo: Cinstitului şi bun prietinului nostru Mării Sale jupănului Gonăş Mihai să (să) dea cu sănătate. DH, XV2, nr. MMDLXXXI, p. 1401 Cîmpulung, 1686, 17 Maiu. 1402 Cinstiţi şi ai noştri fraţi, Măriia Lor domnii de Bistriţă. Dea la Dumnezău pohtim bună sănătate Măriilor Vostrea. Alta, a veanit Ghiorghie şi Simion din Rodna pentru veste de Tătari de spre noi; dar fearescă Dumnedzău, noi sintem creaştini şi prietini. dar, de-m înţelegea, în miadzănopte am trimetea ş-am da ştirea. Iar Tătari, dacă au băgat zahareao în Cameniţe, au purces în sus, în Ţara Leşască, pe de-aceae parte de Nistru, şi oste leşască s-au coborăt la Horodenca. De acesta lucru n-ave s-ai grijea de Tătari dentr-acoace, că într-acel ceas am trimite; iar Tătari sintu adevărat să vie în ţara dumilorvostrea, iar pe la Ardel pe gios, iar nu pe aice. Şi, de nea veţi cerca, tot veţi avea de la noi vesti în tot ceasul. Şi să fiţi Măriile Vostrea sănătoşi. .... Mai 17. Hi-v-am scris multe, ce să credeţi dumneilevostrea că, de am da 10 bani pe coale de hărtie, şi nu putem găsi; ce ne rugăm de o bucată de hărtie, şi vom trimite bani. Şi fiţi cu Dumnedzău. A Măriilor Vostrea prietini: Vornicii de Cămpul Lungu: Toader Armaş, Ghiroghiţa Postelnic. La Măriia Lor domni de Bistriţea să să dea cu cinste şi cu omenie. DH, XV2, nr. MMDLXXXII, p. 1402 Cîmpulung, 1686, 22 Maiu. 1402 Armaş Ghiorghiţe Postelnicul, Vornic de Cămpul Lungu. ... fiind aici cu rămăşiţă, la satu unde au şedzutu, pantru darea birului înpărătescu, l-au prinsu acei săteni călora le-u peritu bucatele pentru rămăşiţile lui, şi i-au luat 7 mirţe de mălaiu. ... pecete, ... blăstămaţi, ... că noi încă le vom lua sama -că pentr-aceia sintem puşi de Mărie Sa Vodă, să cercăm strămbătaatea oamenilor. DH, XV2, nr. MMDLXXXIII, p. 1402 Cîmpulung, 1686, 21 Iunie. 1402 ... colacului. ... fugind satul, ... 8 saci de hricică. DH, XV2, nr. MMDLXXXV, p. 1402 Cîmpulung, 1686, 26 Iunie. 1403 Ai noştri cinstiţ şi buni megiiaşi şi ca nişte fraţi, Măriia Lor toţi domni de cetate Bistriţii, de la Dumnezău pohtim Măriilor Vostre bună sănătate, înpreună cu fericite casăle Măriilor Vostre. Alta, pentru veştile din coce de spre Moldova, să ştiţi Măriile Vostre că Hanul au venit la Căşla, şi Moradin Soltan au agiunsu aprope de Iaş, şi vor să margă cu Sarascher-Paşe la Leşi. Ce nu ştim cui va da Dumnedzău. Aşijdere ne rugăm Măriilor Vostre, ca unor megiiaşi buni şi prietini, să ne scrieţi şi dumnevostră pentru Nemţi, să ştim pănă unde s-au pogorăt şi pănă unde au agiunsu, iar şi noi, ce om mai şti şi ce om înţelege, de toate om face ştire Măriilor Voastrea. Forte vă pohtim să nu vă lepădaţ Măriilor Vostre de priiteşug, că prietinii totu-s de treaabă. Şi cu atăta fiţi Măriilor Vostre cu bună sănătate, înpreună cu toate cinstite casăle Măriilor Vostre, de la Dumnedzău, amin. Cămpul Lungu, Iun. 26. A Măriilor Vostrea bun prietin şi megieş: Toader Armaş, Vornic. De altă mînă: Ghiorghiţă Postelnicul, Vornic, ne închinăm dumilorvostria cu bună sănătate. DH, XV2, nr. MMDLXXXVI, p. 1403 Cîmpulung, 1686, 13 August. 1404 ... şi în norocul Domnului nostrum lui Costandin-Vodă. . . Cătrea aceasta, facem ştire Măriilor Voastrea pentru nişte tălhari carii au tălhuitu nişte mănăstiri aici: Besearicanii şi Păngărăţie. ... - că aci în urma lor mulţi direpţi patu rău pentru dănşii. DH, XV2, nr. MMDLXXXIX, p. 1404 Cîmpulung, 1686, înainte de 14 August. 1404 Cinstit şi bun prietin şi megiaş, Măriia Sa Imbri Mărtin, birăul de cetatea Bistriţi, şi cu tot Sfatul, de la Dumnezău pohtim Măriilor Vostre bună sănătate, înpreună cu tote fericitele casele Măriilor Vostre, că nu ne aţ uitat cu scrisoarea. Din ţara nostră, să ştiţi Măriile Vostre că Craiul leşescu au venit în ţară pănă la un tărg ce să chemă Ştefăneşti, 2 conace pănă la Iaşi. Iară altu Domnu nu au pus, nice alţi Vornici nu au venit pănă acum. Iară Căzacii săntu una cu Leşii; Bugecul stă călare, iară la Crăm am auzit că au mărs Popovicea Hătmanul de preste Nistru. Ce-i forte rău şi-n ţara nostră, că tălharii tot o strică. Înpăratul turcesc s-au dus la oastea, că-i bat Frencii pe Mare, şi forte ieste spaimă mare în Turci. Ce nu ştim cum a fi voe lui Dumnezău. Iată şi eu am fugit din Cămpul Lungu aice, spre Dorna, pănă oi mai vedea cum a mai fi. Şi tot mă rog Măriilor Vostre, nu ne daţ uitării, ce ne tot mai scriaţ Măriile Vostre, să mai ştim. Şi, pentru un dar, de va fi aş,. mare lucru va fi. Ce noi tot om mai scrie Măriilor Vostre precum a mai fi. Şi să fiţ Măriile Vostre sănătoşi ..., amin. A Măriilor Vostre bun prietin Toder Armaş, Vornic. Mă-nchin cu sănătate Măriilor Vostre. Adresa: La cinstita măna Mării Sale birăul de Bistriţa, la tot Sfatul, să să dea cu sănătate. DH, XV2, nr. MMDXC, p. 1404 Cîmpulung, 1686, Septembre. 1405 La cinstiţ şi de milostivul Dumnedzău dăruiţi Măriile Vostre domni de cetate Bistriţii, anume birău de cetate Bistriţii, la Măriia Ta Imbre Martăn şi la Mărăe Ta Gonăş Mihai şi Mărie Ta Tomăş Soponar, cu sănătate ne închinăm Măriilor Vostre. Alta, înţeles-am de scrisore Măriilor Vostre, de toate. Pentru veştile de Tătari, iar înbla prin ţara Moldovei Tătari, să face neguţitori; iar am înţeles c-au trimis de la Hanul la Mărie Sa la Vodă să tai pre cari vor găsi pren ţară, - că să facea neguţători şi înbla de robiea omeni:deci acmu, s-au dus, nu-s în ţară. Alta, am înţeles c-au venit un om a lui Şerban-Vodă la Vodă în Eşi, dar nu ştim cu ce treba au venit. alta, am înţeles că s-au bejenit şi Focşenii; ce nu ştim: devidom trec, au nu trec; iar, de vom înţelege mai pre urmă, vom scrie la Măriia Vostră-, că avăm şi omeni la Eş. Deci, daca (sic) vor veni, şi vom înţelege devidom că trec Tătari în Ţara Ungurescă, vom şi mai trimite la Măriele Vostre, - că cine ne sintu Vornici, anume Toader Armaşul şi Ghiorghii Postelnicul, încă sintu la Eş: aşteptăm să vie astădzu, mănă. Deci, de vom şti şi mai bine, şi vom scrie la Măriele Vostre, îndată cum vor veni. Noi vom nevoi, precum ne fost păn acmu prieteni, să ne fiţi şi de-cmu. Iar tot ne rugăm şi noi Măriilor Vostre să ne faceţ ştire, - că noi încă vom nevoi de vom face ştire Măriilor Vostre de ce vom şti. Şi fiţi Măriile Vostre cu sănătate de la Hristos, amin. Noi, micii Măriilor Vostre, Cănpulungenii, anume: Dod şi Vasilie Hurghiş şi Ştefan Hasnăş şi tot satul, cu tineri, cu bătrăni. Şi am hi pos şi pecete satului, ce-au fost la omenei noştri la Eş. Cu sănătate ne închinăm: să fiţ sănătoş ..., amin ... =şi multă sănătate. .... Înuntru, 2 chitanţe germane din acest an. DH, XV2, nr. MMDXCI, p. 1405 1686, 23 Decembre. 1405 Cinstit al mieu mai mare şi bun prietin, Mări Sale Ioachim domnul de vama Bistriţii, de la milostivul Dumnedzău poftescu Mării Tale bună pace şi sănătate, înpreună cu alalţi cinstiţ domni. De-i vrea Măriia Ta şti şi pentru noi, cu mila lui Dumnedzău ne aflăm cu sănătate, şi mulţămăscu Mării Tale de tot binele ce-m avut de la Măria Vostră. Pentru veşti, altă n-am scrie fă-r numai acmu, Luni, ne venit de la Eşi, şi, altă, numai: Galga-Sultan cu o samă de Tătari au trecut cătră Ţara Munteniască, spre Tărgovişte, ş-au venit şi 4 Paşi cu oste turcească. Iar cu adevărat aşea este; iar, unde or merge şi ce or să facă, nu ştim pănă acmu. Iar ce om putea şti cu adevărat, n-om uita priiateşugul dumilorvostre. Şi fii dumneta sănătos. A dumitale mai mic şi bun priiatin Sandul Vo: Mării Sale lui Iachim birăul cel bătrăn de cetate Bistriţii, să să dea cu sănătate. DH, XV2, nr. MMDXCII, p. 1405 Pe la 1687. 1406 Ştefan Diiac şi Nistor Gănga, către săteni de Rodna, anume la Alecsa Belci şi la Crăciun şi la Costăn a popei, la Tecleci şi la alţi săteni de acolo. ... domni .... Dar dumneavostră ce treabî aveţi cu Muldua unde se furaseră nişte oi şi ce nevoe aveţi voi? Că, ce om face eu pre acei, şi cu ficiorii mii, eu oi da samă, iar voi n-aveţ nicio samă a da dea Mulduveni. Au dorî ve-i voe să puneţu Rodna din gios de Bistriţa. . . Sintem creştini botezaţi, că numai bine nu va hi: să n-ascultaţ minciunoşii, ce să socotiţ ce scriem şi noi. Că la omul înţeleptu agiunge un cuvăntu stătător ce să grăiaşte, iar eu mă rog să grăiţ la domni, nu numai pentru noi, ce şi pentru domneavostră, ca să trăiţi cu noi. Alta, şi pentru arme: doî puşci şi un paloş, să nu să bucure cineva de dănsăle, că-s a mele armele, precum or hi spus şi ei. De aceasta, .... DH, XV2, nr. MMDXCIV, p. 1406 Cîmpulung, de la 1687, 14 Mart. 1406 ... de numele dumitale, că iaşti nepot dumisale răposatului Martin birău, carele luasî fecior de suflet pre tatăl mieu Dumitraşco, şi acmu, tămplăndu-să mila Domnului nostru a fire noi socotitori aice,la Cămpulungu, ... cum şi bătrănii noştri. DH, XV2, nr. MMDXCV, p. 1406 Cîmpulung, 1687, 28 April. 1407 Cinstit şi al nostru bun priiaten, dumnelui Frenţi Diiac, natarăşul de cetate Bistriţei. De la milostivul Dumnedzău poftim bună sănătate. De-i vrea dumneta a osteni pentru noi, cu mila lui Dumnedzău ne aflăm cu sănătaate şi trăim tot la acest loc, la Cămpul Lungu. Alta, pentru veşti dintr-acoace, să ştii dumiata că ne sosiră acmu de la Liov şi spun că Leşi să gătesc tare de oaste şi să străngu la obuz, iar puterea Împăratului Moscului au purces, foarte oaste multă: dzic să fie 300000 de oaste Moscali, făr Căzaci, şi 8500 de puşci. Pentru Tătari, întăi să făcu cuvănt că să vie Tătarăi supt Cameniţă, să iasă în tămpinarea obuzului leşăscu, iar acmu nu se înţălege nemic de dănşii. Aceste veşti avăm acmu, iar ce s-a mai înnoi şi vom şti mai adevărat, om face dumitale ştire, şi dumneta ce vei şti cu adevărat dispre acea parte de loc, să ne însămnezi dumiata, că noi tot ştim pre dumneta frate şi vechiu priiaten şi megiiaş. Pentru afacerea cu Isac, care nu restituie, că el ştie bine căt greu au păţit la Anton-Vodă, şi tată-mieu s-au pus de l-au scos, iar acmu, eu să dau pentru dănsul, n-oi da, că nu-s dator cu nemic: eu să vin la Ardel, nu poci, să stau de faţă, dar sunt acolo marturi. "Duca-Vodă au răspunsu: ori să afle tată-mieu pre Isac, ori să-l dea pre măna Oncioei, au să plătească moarte frăţine-său, şi, viîndu de la Iaşi, s-au tămplat moarte tătăne-mieu şi, părăndu-mă pre mine, eu, neştiind poveste, i-am dat o iapă şi o vacă, şi mi-au făcut şi zapis, unde oi găsi pre Isac, să-mi iau de la dănsul. . . DH, XV2, nr. MMDXCVII, p. 1407 Cîmpulung, 1687, 23 Maiu. 1408 . . .Am înţăles că au început vitele dumilorvoastrea a trece peste hotarul nostru, Moldovii, la Coşna; de care lucru hotariul este ales, şi săntu uricia, şi, pecum au ţănut moşi şi părinţăi, şi să ştie locul Moldovei păn-unde este, deci vă poftescu, locul nostru să nu să calcia făr' ştire nostră. (Să aducă oamenii bani pentru "pozlovenie"). DH, XV2, nr. MMDC, p. 1408 Cîmpulung, 1687, 11-12 Iunie. 1409 Iar acmu să ştii dumneata că ne veni astăzi, Sinbătă, Iun. 11 dzile, cum adevărat Moscalii s-au pornit la Crăm şi Hatmanii leşăşti au purces la obuz, şi făr' zăbavă s-or porni în gios pre Cameniţă: acolo iaste să să tălnescă cu Căzacii de peste Nepru. Aceasta veste avăm ceastă dată, iar de tălhari plină-i ţara. DH, XV2, nr. MMDCI, p. 1409 Cîmpulung, 1687, 13 Iulie. 1410 Cinstiţi ai noştri fraţi, Mărie Sa Echim, birăul de Bistriţă, şi Mărie Sa Gonos Mihai, cu sănătate mă-nchin dumilorvoastre. Alta, fac ştire Măriilor Voastre, pentru veşti dentr-această partea de loc, să ştiţ dumneavoastră că Moscalii au bătut cele patru cetăţ de la Doangheghet, şi le-u luat, şi au lovit o samă de oaste şi suptu Crăm, şi au străcat căte sate au găsăt pe giur Crăm. Alta, şi pentru oaste cestă leşască, s-au pornit; acmu este suptu Cameniţă, şi au venit Mohilă Hatmanul Căzăcescu cu 15000 de oaste, şi au înpreunat tustrii Hatmani, de săntu la un loc, şi mai aşteptau să nimerască 40000 de oste de la Moscu, care vine agiutor la Leşi, şi, cum va sosi acea oaste, vor purcede oştile în gios. Atăta avum această dată a vă scria dumilorvoastre, iar ce s-ar mai înnoi, tot vom face ştire Măriilor Vostre, şi mă rog Măriilor Vostre, ce veţ şti despe oaste nemţască, să ne faceţ dumneavoastră ştire; că minciuni audzăm multe, iar adevărat nu ştim. Şi, cu atăta obărşindu, milostivul Dumnedzău să dăruiască Măriilor Vostre sănătate. Cămpulung, Iulie 13. A dumilorvostre bun prieten şi dă bine voitoar (sic) mădzies (sic) Alexsandro David, rohmistru prea-luminatului Crai. DH, XV2, nr. MMDCV, p. 1410 Cîmpulung, 1687, 13 Iulie. 1410 Al nostru cinstit frate, Mărie Sa Iachim birăul de cetatea Bistriţei, cu sănătate mă-nchin Mării dumitale. Facem ştire Mării Tale pentru veşti dentr-acoace, de spre partea noastră, să ştie că oştile moschiceşti s-au pornit şi au mărsu la cetatea Doanghecet, că săntu acole patru cetăţi. Şi-m pare că păn' la ceastă vreme l-or hi dobăndit. Iar de-acole este să margă la Crăm. Şi oaste este foarte bună, alesă, şi săntu 500 puşci mari ologe, de bătut la cetăţi. Iar 40 de Căzaci este să vie la Soroca, să margă pe Nistru în jos. Pentru oastea Mării Sale Luminatului Crai leşescu, le-u dat Mărie Sa Hatmanul Corone ordinaţii la tote stagurile să să clătască de pe la ernatice, şi făr' zăbavă s-or porni şi oştile leşeşti. Pentru Franţoj, să ştiţ dumneavoastră că au avut can scărbă cu Namţul. Iară aci nu să ştie, Măria Ta, că s-au înpăcat. Şi este să rădice oaste şi Franţujii asupra păgănilor, şi pe uscat şi pe apă. Deci să zecemu numai: pecum a hi mila puternicului Dumnezeu, aşea va fi. Alta, poftescu şi eu pe Măriele Vostre pentru veşti de spre partea Măriilor Vostre, pecum a hi, şi de la giuleş pecum a hi socotit, să avem şi noi ştire. Alta, poftesc pe Mărie Ta pentru Petre Armanul, să aibă de la Mărie Ta judeţ direptu. Aceasta te poftescu. Şi să fie Mărie Ta sănătos. Cîmpulung. 1411 La al nostru cinstit frate, Mărie Sa Iachim, birăul de cetatea Bistreţăi, cu sănătate să să dea. DH, XV2, nr. MMDCVI, p. 1410-1411 Cîmpulung, 1687, 6 Septembre. 1411 . . . .Şi nu mai înblaţ dumneavoastră lăundăndu-vă a zeberi, că apoi dar voi începe şi eu a zeberi: voi lua cu totul. Şi pentru aceste zăboare s-a face zarvă şi între Crai, ş-apoi n-a hi lucru bun. Iată şi acmu eu am trimis pentru vitele dumilorvoastre ce pascu pe locul nostru făr' ştiore mea, să le vămuiască. Şi, pentru căci n-au vinit omini întăi la mine să grăiască, am învăţat să ea căte 4 boi. Deci să vie omini la mine să aşedzea acesta lucru, că apoi n-a hi bine. . . DH, XV2, nr. MMDCVIII, p. 1411 După 1687. 1412 Cinstit şi al nostru bun prieten, dumiialui Frenţi Nataraşul de cetate Bistriţii, de la milostivul Dumnedzău dumitale poftim bună sănătate, depreună cu toată cinstită casa dumitale. De-i vrea dumneata a şti pentru veşti dintr-acoace, să ştii dumneata că nu-i nici de o laudă, că tălharii nu mai lipsăscu, pradă şi iau tot. un Paşă ce iaste să margă la Cameniţă, au venit şi iaste la Ţuţora: aştaptă 15000 de Tătari. Despre Leşi dzic că să străngu la Trămbovlea: vedem că nepacea lor va fi pustietaate ţărăi noastră şi altor ţări neodihnă. Ce numai milostivul Dumnedzău ce va vrea, să facă cu noi. Au trimis un om pentru a cumpăra pîne. Alt, iar facem ştire dumitale că şi noi sintem aicia, la Cămpul-Lungu, ce nu ştim cum ni s-a tămpla, pentru aceşti tălhari ce jăcuescu: căte oarce ce avăm aicia, în ţară nu-i unde mistui. Ce deci socote dumneata: al mieu ce am, aş trimite la măna dumitale, să stia păn doar Dumnedzău a-ntoarce şi într-alt chip. . . DH, XV2, nr. MMDCIX, p. 1412 1688. 1412 . . . . Pentru veşti dintr-acoace, să ştii Măriia Ta, Hanul singur să gătit să margă înnainte Nemţilor, ori în Ţara Munteniască ori în Ţara Ungurescă: unde li s-a tămpla: acesta veste acmu avăm. . . . DH, XV2, nr. MMDCX, p. 1412 Cîmpulung, înainte de 1690 de la 1685. 1423 Adecă noi, Cămpulungenii, anume vătămanul Nuţul şi Prepop Precop şi Onaşco Pizdălău şi Petrea Hurghiş şi Vasilie b5rat Petrea şi Dodul, Simion Erhan şi Petrea Şandro şi cu tot satul Cănpulungu, cu tănăr, cu bătrăn, ... şi au născut la dinsu. Alta, pentru credinţa nostră, ne-m pus şi degetele; carii credinţim noi cu sufletele nostrea. Az Vasilie diac .... Iscălesc: Vamăş Ghiorghiţă, Popa Simion, Popa Ionaşco. DH, XV2, nr. MMDCXXIX, p. 1423 1690. 1423 Cinstitu Măria Ta, birău de cetate Bistriţă: să fii Măria Ta sănătos, înpreaună cu totu cinstitu Sfatul Mării Tale. Cătră aceasta facemu ştire Mării Tale pentru răndul acelor tălhari cari ne-u prădatu sfănta mănăstire Slatina: ne rugăm Măriilor Vostrea, ca unor cinstiţi domni, să vă faceţi Măriil vostre rugă şi pomană, să nu pie acele odoră scumpe la acei tălhari, cari ştiţi Mărielor Vostrea că tălharii săntu den Bărgău. Căci că ştiţi Măriile Vostre că noi petriceamu nevoe mare de spe mai marii noştri; ce nia rugăm Măriilor Vostrea să avem răspunsu dă la Măriile Vostrea. Că izvodu încă avem acolo la Măriile Vostre, de unelte ce ne-u tălhuitu şi ne-u luatu tălharii. Ce nia rugăm Măriilor Vostrea să faceţu Măriilor Vostrea rugă ca să avem şi noi a ruga prea milostivul Dumnedzău pentru Măriile Vostrea. Şi să fiţi sănătoş ..., amin. 1424 Smerenii erimonah Grigorii, cu tot soborul ... mănăstire Slatina, mătanie facem Măriilor Vostr4e. DH, XV2, nr. MMDCXXX, p. 1423-1424 1690. 1424 Izvod de ce au luat de aice, de Bistrăţă, veşmente şi argintu şi alte lucruri tot cu mărgăritari, acei tălhari den Bărgău; anume au fost Nicolai Pasire şi cu alte soţii a lui. 3 faloanea scumpe. 1 prestol cu ochi de zărba. 3 stehare scumpe, cu icoanea de argintu poleite. 4 grobnice. 1 poală cu sărmă, cu cănafi cu mărgăritari. 1 tratapod cu sărmă, cu cănafi cu mărgăritari. 2 poale de zărba. 4 dveri roşi de adămască. 1 tămplă lungă cu cănafi de mătase. 5 procoveţe de zărba. 1 patrahir cusut cu 10 nasturi de argintu. 3 părechi de naracliţe cu mărgăritare, o păreche cu belcioce de argintu. 3 aurare de sărmă. 1 tratapod vărgat. 1 tratapod în tipar. 30 de năframi cu sărmă. 1 năframă turcească. 9 brăe ce stau pre desupra icuanilor. 4 brăia de mătase cu cănafi cu mărgăritar, de să încingu popi la leturghie. 1 canaf mare de la policandru, tot cu mărgăritare şi cu pietri. 4 covoare hagimeşti. 4 scuorţe turceşti. 1 cruce mare tot cu argintu. 110 crucişoare cu laţuje de argintu. 1 Panaghie rea ferecară (?). 6 icuniţe ferecate cu argintu. Acestea le-au încărcat pre patru cai. DH, XV2, nr. MMDCXXXII, p. 1424 1690 şi urm. 1425 Eu, Şimon bireu de ceatate Bistriţei, şi cu tot Svatul dumisale, scriem pacea şi sănetate la preatini şi vicini ai noştri, la părchelabi şi la vornicu şi la vatamani den sat, den sat (sic). Cătră acesta, pohtim şi dem ştire dumilevoastre de răndul onnii om al nostru, anume Gavril, che este om bun şi om drept şi om de pre locure noastre şi vicin al nostru, că este om pagubaş de neşte boi, doi, că send în păr plătiţu. Că ne rughem dumilorvostre se n-aibe ommul noastrea val de cineva de omminii dumilorvostrea, şi, prea unde va ghesii boi, se hieţu în parte bun să se dobondască: cea va hi colacul şi vinitul, dumilorvoastre acea tot se hie. Foarte ne rughem dumilorvoastre se hieţi dumilorvoastre în parte bun; cea va fi pohta de cătrea noi sau traba, noi încă vom facea pre voia dumilorvoastrea întru tot cea vo va fi traba de cătrea noi. De este scriem şi dem ştire dumilorvoastrea. Şi se hieţu dumilorvoastre senetos întru ai multe şi bun. Amin. DH, XV2, nr. MMDCXXXIII, p. 1425 1690 şi urm. 1425 ... făgădaşul. Şi Ilisie s-au închinat la rohmistrul, nu şi de la noi, că, căţ tălhari n-aţ spăndzurat Măriia Voastră, toţi-s închinaţ la rohmistrul: noi n-avem nice o putere: le cătăm numai cu ochii, că ei săntu mai mari şi pre noi. DH, XV2, nr. MMDCXXXIV, p. 1425 1690 şi urm. 1425 ... jonir, ... în Ţara Leşască. Că nu nu s-ar cădea noî, cari săntem omeni drepţi, să petrecem rău pentru tălharii cari ne săntu mai mari noî, precum săntu şi la Măriile Vostre Nemţii şi Lăvănţii. ... noi n-am hi bucuroş, ce numai Dumnedzău ne crede că no rău ne pare de unele ca aceste. DH, XV2, nr. MMDCXXXV, p. 1425 1690. 1426 . . . . Despre veştile din coce, din Ţara Leşască, aştiputu în tote-dzilele să-m vi; ce vom avea, om scrie domiloruvostre. De spre Tătari, tovarăşi me-au adus limbă Tătarii şi desprie cale lor, şi unii s-au dus spre Ţara Leşască . . . . (Iscălitură polonă şi: "Andriiu Dăbravschie rohmistru".) DH, XV2, nr.MMDCXXXVI, p. 1426 1690, 2 Iunie. 1427 Izvod ce au luat tălharii, anume Nicolai Pasăre ot Bărgău, cu soţiile lui, veşminte şi odoare, svintei mănăstiri Slatinei, să să ştie; ... Iunie 2. 1 preastol verde cu ochi. 3 falane de zam (sic) di cea bună, cu fir. 2 stihare scumpe, tij cu icoane d-argent (sic) poleit. 1 poală la hram, cusută cu sirmă, cu mărgăritare şi cu cănafe, tij mărgăritare. O tămplă cu solţi şi cu 150 cănafe. Un tratapod cu sirmă şi cu mărgăritare cu cătifea. Un tratapod, tij cu fir. Un cănaf de la policandru, cu mărgăritare de mult preţ. O păreche de năracliţe cu sirmă, peste tot cu mărgăritare. 2 părechi, tij, cu fluturi şi mărgăritare. 4 poale cu mărgăritare la cănafe. 50 de năfrămi cu sirmă şi cu fir. 5 lease cu sirmă di-asupra icoanelor. 1 patrafir cu sirmă cusut şi cu margaritare şi cu cănafe şi cu nasturi de fir. 1 gropnic cu sirmă, cu cănafe. 1 cruce mare d-argint au din. . . cat pol. 1 ocă d-argint, sfărmături. O legătură cu margaritare. 3 aure cu sirmă cu margaritare, cu cănafe. 3 năframe cu sirmă mari de pe tetrapodu. Un procovăţ cu cănafe cu argint poliit. 3 procoveţe cu sirmă, cu cănafe. 2 covoare de Agium. 4 scoarţă turceşti. Şi alte carele nu s-au căutat la izvod şi nu le-m putut ţinea minte. DH, XV2, nr. MMDCXXXVIII, p. 1427 Cîmpulung, 1690, înainte de 13 Iulie. 1428 . . . . Aluta, ştire facem Măriilor Vostre pentru răndul unii sfintei mănăstire, anume Slatina: mănăstiria s-au pustiit şi au fostu rămas atătia odoră domneşti, şi au pus aiaste unialte la un om pe apa Bistriţii, din gios den Dorna, şi s-au sculat nişte fulăş din Bărgău, şi nu ştim din partia Măriia Vostră, au din parte nemişiască, numai să ştii adevărat că au fostu vătav Niculaiu Pasire, şi au muncit un om, l-au arsu şi au luat atăta avuţie pecum s-au făcut izvod ce au luat, de cine. Ne rugăm Măriilor Vostre să nevoiţi doră i-ţi putia prinde, să nu piae atăta avuţie. Ce de i-are (sic) da Dumnădzău la măna Măriilor Vostre 1429 cu acia avuţie, deci, ce va fi a Măriilor Vostre, la mănă va fi. Şi să ştiţi că au luat şi patru iape de li-au încărcat de odorăle mănăstirei. DH, XV2, nr. MMDCXL, p. 1428-1429 Putna, 1690, înainte de 18 Iulie. 1430 La ai noştri cinstiţ şi vechi priiatini, la dumnealui birăul de cetatea Bistriţăi, carele se va tămpla acmu, şi la dumnealu Gonos Mihai, vamăşul dumilorvoastre, cu sănătate mă închin: de la milostivul Dumnedzău poftim tot binele dumilorvoastre. Alta, tămplăndu-mi-se şi mie zăbavă în sus, ş-acmu trec (?), sosind aicia la margine, am căutat a şti de bună sănătatia dumilorvoastre, şi încă şi cine să află mai mare pre oastia împărătiască care iaste acolia în cetate, ca, cănd om avia căte cu o treabă a cerca, să ştim la cine om scrie. De care poftescu şi pre dumneavoastră, cănd să vor prileji cărţile meale, să aibu cale a triace, să n-aibu smintială, ca din ciale cărţi ce mi li-au întorsu, şi am tras ieu atăta gălciavă, - cănd eu voiu cu toată inima să slujescu acelor stăpăni a dumilorvoastre, care sint creştini buni. Iar încă şi să ştiu cine iaste mai marii pre Ţara Ungurească, den oamenii Impăratului. De tote însămnaţi: cănd mie a tămpla a trimite cu ceareri acolo, să ştiu la cine, - că am a scrie o treabă foarte mare oştilor înpărăteşti, pentru Bălăceanul . . . (şters), venit-a (?) de la Înpărăţie au ba. Foarte mă rog de toate să-mi scrieţi, iar ieu, încă şi al doilia rînd, ce oi şti, de toate oi scria dumilorvoastre. DH, XV2, nr. MMDCXLII, p. 1430 Cîmpulung, c. 1690, 28 Iulie. 1431 . . . .Pentro veştile întrebaţi Mările Vostre, de spre Ţara Leşască, oste să cătazi, ci, - or de va porcede, şi căndu, nu ştim; iară, din spre Ţara Torcească, aiasta este adevărat c-au bătut Nemţi pe Begteş-Paşa la Niş, apoi aiar au bătot pe on Soltan mic, cu patru mii de TătarI, iară acmo auzim că să stănge (sic) Techeli Groh cu nişte Tătari înpotriva Nemţilor. . . . DH, XV2, nr. MMDCXLIV, p. 1431 C. 1690, 2 Decembre. 1434 Listă de "unelte" furate: "Cergi", "bezmine da cără", "pilciale", "cămeş bărbăteşti", "cămeş femiiaeşti" "zăbranece", "şlicia", "meneşterguri cu bunbac", "brăe vărstate cu mătasă", "fote", "ineli", "zgardp", "1 păreche de sărji", "1 părechi de cercei", "gulere cusute", "năframi de brău", "nefrămi femeiaşti", "3 perechi de altiţă", "20 coţi de păndză", "2 părechi de ciorici", "3 părichi de mitupuş" (sic), "2 torturi". "3 părechi de ciubote", "1 părechi de cuţite", "1 polă de iconă", "1 şlic roşu cu jder", "2 părechi de mănuş", "1 părichi de ciubote galbene fămeiaşti", "8 părechi de cioreci", "2 părichi di colţuni", "urşinic de un şlic", "3 părechi de altiţă cusute", "2 orţi sărmă", "4 costande mătasă", "2 şişpace bunbac albastru", "2 frămi (sic) femeiaşti", "1 năframă bărbătescă", "2 părechi desagi", "2 inele". Hoţii sunt nişte "Cămpulungeni, anume. . . Vasiliia Lator (Lateş?) şi Ursul". DH, XV2, nr. MMDCL, p. 1434 Cîmpulung, 1690-1691, înainte de (20 Ianuar), 1691. 1435 Că ne-u trimis Dumnedzău acmu noa multă supărare, de multe părţi. . . Ca astădzi iaste măniia lui Dumnedzău pre noi, iar măne sau poimăne nu ştim la ce va veni vriamia . . . Să nu ne pae bine că arde casa vecinului nostru astădzi, că măne va arde ş-a nostră . . . DH, XV2, nr. MMDCLIII, p. 1435 1691. 1437 Adecă noi, Bechigiani, scriem pace şi sănitate Măriei Sale Înpăratului nemţescu şi Craiul di Ţara Unguriască, Iojev, a Înpăratului nemţescu. Noi, Ignat şi popa Ionaşcu şi birîol satolui, Indreica, amu strănsu satul tot, bătrăni şi tineri, am giorat pre toţ să ţie o dereptate pre sama Împăratului nemţesc, şi Iojev, feciorul Măriei Sale, şi, om audzi vr-un cuvăntu grăindu spre Înpăratul de rîu, şi spre Iojev, feciorul Înpăratului, să dămu samă înnainte Măriei Sale birîului şi a Svatului. Popa Ignat, Giudele Indreica. DH, XV2, nr. MMDCLXI, p. 1437 1691. 1437 Adecă noi, Runcanii, şi popa Ilia, cu giudele Costin şi cu toţi părgarii şi cu tot satul, au giurat cinstitului Împăratului nemţescu şi fiiului său, Iojev, să fim cu dreptul, şi, de vom (au) audzi vr-un cuvăntu de rău, să dam samă şpanilor şi domnilor de cetate, de Bistriţă. Şi să fiţ sănătoş de la Hristos, amin. Ilie din Runc (?), Costin. DH, XV2, nr. MMDCLXII, p. 1437 Cîmpulung, 1691, 7 Ianuar. 1438 Şi leşeşte am scrie, ce nu afla-s-a acolo cine ceti. DH, XV2, nr. MMDCLXV, p. 1438 1691, 7 Mart. 1438 Piţă Lucoe, iobăgiţă a lui Bodoni Jigmod. 1439 Dărăbanu Mărică, eobăgiţea a lui Capi Ianoşu. DH, XV2, nr. MMDCLXVII, p. 1438-1439 1691, 10 Mart. 1439 Popa Toma din Răbrişoara şi cu Toader giudele şi cu părgarii, giuraţii Scaunului şi cu toţ săteanii, cu mici, cu mari, cu bătrăni, cu tineri, facem carte de dereptate cu giurămăntu în măna domnilor precum să ţinem cu dereptate Măriei Sale Înpăratului nemţescu Leopolidus şi Măriei Sale fiiului Înpăratului, Iojev, Craiul Ţărăi Ungureşti şi ţărăi Ardealiului şi tălnaciului, cum vom ţinea cu dereptul Măriei Sale; iar cine va grăi cuvîntu spre Înpăratul, de să va audzi, să să prindză şi să să dea în măna domnilor, şi nu să plătească cu bucatele, ce cu capul. Ce, pe mare dereptate şi credinţă, ne-am pus peceţile noastre. Scris-am în Bistriţă, luna Mart 10 dzile, ... 1691. Popa Toma ot Răbrişoara şi giudele Toader. DH, XV2, nr. MMDCLXXI, p. 1439 Cîmpulung, 1691, 15 August. 1444 Cinstit szi slavit Marie dumnitale bireu de la citate Bistrici, ku senatate me inkin. Alta, mie vinit skrisore de la Marie Dumnitale pentru rendul neszte kai furaci, de spre cara Marie Domnie Wostre, szi am silit, prekum pote szi pagubaszul spune, se se întorkan. Szi, pentru kolakul, mai mult mi vinie de dozu =20 de lei sau un kal kare mi place. Io am fakut pentru voia Domniele Vostre, am lasat pe optu lei, jara acumu Marie Domnata enka poftitu se mai jart: pentru voia enka am jertat un leo. Jare pentru keltuiele ce mi skrie Marie Dumniata de la Koka Andronik, se fie kecz aie sctiut talhari cineie fostu, szi alci mulc sctiu acel talhari. Jare, daka nu ie fostu ko denszi partse, szudecul nostro nu pote face vinovat, nice li pune la nemika, daka ieste om drept szi lui fostu vinit o napaste. Dece pentru aiesta nu va fi szi Marie Domnielor Vostre ku kale zaberi: se puote intra in mena telharul, va fi platit keltuiele ko gromazi. Ko aiesta oberszesku. Se fie Maria Dumnita senatos. De la Kenpulung, .... A Marie Dumitale de bine voitor szi bun priatei Andreas Dobrowski, R. S. R. M. Vo: Entro cinstita szi slavita mena Marie Domniisale biroului de la citate Bistrici, se se da ku multa senatate. DH, XV2, nr. MMDCLXXXI, p. 1444 Sniatyn, 1691. 25 August. 1444 Ai noştri buni priiatini, dumnelui birăul şi tot Sfatul de cetate Bistriţii, mă-nchin cu sănătate dumilorvostre şi pohtim multu bine dumilorvostre. Alta, pentru veşti, iară Măriia Sa luminatul Crai cu agiutorul lui Dumnedzău merge în jos asupră neprietinilor pogani. Alta, eşit-au înnainte Mării Sale lui Crai un om de aice din hraniţe, ş-au jeluit pe nişte tălhari de acolo, cum au venit aice şi i-au arsu un prisăcar şi i-au loat toată strănsore lui ce au avut din pruncie lui. De care eşit-au cuvăntul Mării Sale Craiului să vă dea ştire dumilorvostre şi cu aceasta carte, pecum întăiu v-au fost scris atunce şi dumnelui Toader Armaşul, care este stăpăn locului acelue unde s-au făcut păgubaş. De la dumnevostră n-aţi făcut nic răspunsu: de care lucru şi cu 1, 2 scrisori am cercat: de s-ou întors paguba omenilor de la tălharii aceae, binea a fi; de nu, aşea avem voe, să zăberim ori pe cine om găsi de într-acea ţară. . . (Dă numele hoţilor.) Bun prietin dumilorvostrea Constantin Turculeţ, rohmistrul ... staroste cernăuţiscomu (sic), ne închinăm cu sănătate. Anexă la precedenta, probabil: Paguba aşea s-a ales, cu tot nemişugul hraniţii, ca la 120 de lei, şi omul l-au arsul, şi-ncă n-au murit, iar viu nu va fi. DH, XV2, nr. MMDCLXXXII, p. 1444 Cîmpulung, 1691, 5 Octombre. 1445 Czinstita Marie Dumnita, biroue den citate Bistrice, me inkin ku senatate. Alta, mie winit skrisuore de la Marie Dumniata pentru rendul paguba kailor Marie Domniele Vostre, szi mi skriec Marie Domniele Vostre kum nu putez rebda: puote gyndiz Marie Domniele Vostre prekum sentem noi vinovaci la acel traba. Bine daka ac trimes Mariele Domnie Wostre acesta om, szi e umblat la Soczava, szi e vazut szi konoskut cine sentu telhari, szi nu sentu supt askultare nostra. Jare, daka va fi vor-o skrisore de la Niamciol cine jeste in cara Marie Domniele Vostre mai mare, la Comandatul de la Soczava, gendesku va facze vor-o isprava. Szi noi enka avem multa paguba de aczeli telhari. Ko aiesta oberszim: se fice Marie Dumniele Vostre senatoszy. Sentu A Mariele Domniele Vostre bun priatei szy gata a sluzj. Andras Dobrowski, R. M. R. Marie Domnieleor Sale tot Swatului ne inkin de senatate. Despre vesztilor ateta: Sau dus Marie Sale Kraiul nostro tabora in zos la Roman, szi e luuat o citate buna la Nestro, se kiam Soroka: enka se asztepta se li je citate Niamcului. DH, XV2, nr. MMDCLXXXIII, p. 1445 Humorul Cîmpulungului (sic), 1691, 11 Octombre. 1445 Czynstite domne, Meria Ta birove din czitate, Svatul. Me inkin Mariele Domniele Vostre ku senatate. Alta, am auzit prekum au kazut la inkisore la Marie Domniele Vostre doi omeni de la Dorna; nu sztiem pentru ce sentu inkiszi, szu nu sindu vinovaci: unul li kiaman Toder a Gazoi szi altul Vasile a Faraon, - sztiu tozi prekum sentu omeni buni: nui e strikat nemerui nemika. Decze povtesku pre Marie Domniele Vostre să fie slobozi; jare jo sluzi-woi Domniele Vostre. Ko ateta oberszesku. Se fiec Marie Domnie Wostre senatoszy. A Marie Domniele Vostre priatei szy gata a sluzy Andreas Dobrowski, Rottmeister Serenissimae Regiae Maiestatis. Vo: Entru cinste mene Mariele Domnielor Sale birouului de la citate Bistrici szi ku tot Swatul cinstit se se da cu senatate. DH, XV2, nr. MMDCLXXXIGV, p. 1445 Cîmpulung, 1691, 25 Octombre. 1446 Me inkin ku senatate Marie dumitale, cinstite birove de la Bistriza. Alta, pentru cinstita skrisore de la Marie Tale, mie vinit pentru rendul paguba vostra, kailor ce sau aflat la Socava. Io am fostu akumu ko omul vostro, dar Kraiul nostro sosit ko oste akolo, sci era kalabalik mare: nu ie potut komandatul face nemika; au zis se vie alta data, ke nu era potenca face aiesta traba: dece triebie tremete alta data, ko aiesta oberszesku. Se fi Meria Ta senatos Andreas Dobrowski, R. S. R. M. Vo: Entru censtita mena Marie Dumisale birovului de la citate Bistrizi ku senatate szi cinste sze da. DH, XV2, nr. MMDCKXXXVII, p. 1446 Cîmpulung, 1692, 2 Februar. 1446 Cinstic szi Slavic Mariele szi Domnile Vostre xudeci szi tot Swatul citeci Bistrici, priiatei nostri szi de bine voitori, de senatate me inkin. 1447 Mie vinit un skrisore de la Mariele Domniele Vostre pentru rendul Tatarilor. Io, nefiindu aice, Domnul de la zara Moldowi a trimes oste a lui sci o mie de Tatar, se strikan sci se pradan aiesta lok, Kenpulungul, sci e intrat ko hitclescug, inkonxurat o straxa, sci e dat pe vale Moldowi. Jare, daka ie dat de a doa straxa, s-au sprexenit straxa bine, sci e dat Tatari napoi, ko tota oste: numai ie lovat omeni kare ie fostu pe acela vale sci witelele: sci se intors. Io atunce n-am fostu aice: fero veste napadit; nu ie potut prinde kararele; jare nu va fi skapat asca lesno: totu je perit kexeva, sci sau prins viu. Iei alt gendu nau aut, numai se strikan sci se pradan Kenpulungul; jare Domnezeu nu li e axutat. Ko ateta oberscesku, poftesku de la milostivul Domnezeu Marieloe Domnielor Vostre buna senatate sci pace, fiindu A Mariele Domnielor Vostre de bine voitor sci bun priatei Andreas Dobrowski, R. S. R. M. Vo: Csintstici sci slavici menele domnilor sci xudecilor de la citate Bistrizi, Marieloe sci Domnielor priateilor, se se da ku multa cinste sci senatate. DH, XV2, nr. MMDCLXXXIX, p. 1446-1447 Cîmpulung, 1692, 5 Maiu. 1449 Cinstici szy Slavici Marie Domnie Vostre birove szi ko toc domni de la citate Bistrici, ko senatate ne inkin. Skrisore de la Marie Domnie Vostre mi-a vinit, szi an inceles de tote. Pentru rendul pagube prekum skriec Marie Domnie Vostre de kai, szi ac fost poprit pe Isak, pe kare-m tremis la Maria Sa comandatul co kerci, nu se kade uni ka acesti kare merg ko sluzba imparataska szy traba ceri, se se popraska. Enka mi e vinit szy o karte de la Maria Sa generalis Veterani, numai skrisa ungureszte: n-avem cine ni czeti; numai jo me precep: jeste pentru jarez traba Mariele Domnile Vostre, ajeszti traba szi gelcave care sentu se se apazan. Amintre nu pote fi, numa trabui pune o zi se skotem comisari de amendo percele, se xudikan, sci se se apaza tuote, se poton omini szi negucatori de amendo percele umbla fero invaluiala, se se intorka unul la altul pe scudec drept. Numai ajesta traba nu pote fi akumu, ka avem traba ko nepriatei szi pegeni. Iare spre tomna adeverat me apuk se fie aiesta traba. Jare omeni nevinovaci se nu pacesku nevoia pentru vinovaci. Ko ateta oberszesku. Se fie Marie Domnie Vostre senatoszy. A Marie Domniele Vostre de bine voitor szu bun priatei, gata a sluzy Andreas Dobrowski, R. S. R. M. Die 5 maii 1692, den Cenpulung. Vo: Entru slavic szi cinstic menele Marie Domnielor Sale, lui Ioakim birovului szi la toc domni szi Swatul citezi Bistrici, se se da ku senatate. DH, XV2, nr. MMDCXCV, p. 1449 Cîmpulung, 1692, 12 Maiu. 1449 Die 12 maii 1692, de la Kimpulung. Slavic szi Cinstic Marie Domnie Vostre Ioakim biroue szi ko totul Swatul citazi Bistrici, ko senatate me inkin. 1450 Skrisuore de la Marie Domnie Vostre inceles-am. Alta, ce mi skriec Marie Domnie Vostre pentru asazare entra Marie Vostre szi Kenpulunzani, czerec plata mai kurunt de tomna, trubui intei sokoti pagube de amendoi parzi szi skote comisari se xudikan trebele, apoi kui va fi de platit, va plati. Dice trubui rawda, ka akumu avem alte trebe aice, ko pegeni szi nepriatei nostri. Ko ateta oberszesku, poftindu de la Milostivului Domnezeu Marie Domniele Vostre senatate. A Marie Domnie Vostre de bine woitori szi priatei Andreas Dobrowski, Serenissimae Regiae Maiestatis capitaneus: Vo: Entru slavitei szi cinstite menele Marielor Domnielor Sale lui Ioakim szi cu totu Swatul citati Bistrici se se da ku senatate. DH, XV2, nr. MMDCXCVI, p. 1449-1450 1692, înainte de 15 Iunie. 1450 Cinstite Măriile Vostrea, domni de citatea Bistriţăi. Mării Ta birău, să fii Mării Ta sănătos, înpreună cu tot Sfatul Mării Tale. Alta, să ştii Mării Ta, pentru omul Mării Tale cari ai trimis Mării Ta cu cărţi dea la Mării Ta, să ştii Mării Ta că, cum au sosătu omul Mării Tale, îndată s-au trimis cărţile la Suceava, preacum au fostu poronca Mării Tale. Alta, dea vii osteni Mării Ta a-ţ întreba dea veşti, să ştii Mării Ta, deaspe vestile nostrea despre iasta loc, să ştii Mării Ta aici adevărat că Mării Sa Hatmanul Coroni iaste aprope la margine cu ostia, la un tărgu, la Oceacov, de aiasta parte dea Nistru. Despre Moscu, încă să ştii Mării Ta adevărat că totă puteria Moscului, ostea, iastia dincoci de Chivov, iară Hatmanul căzăcescu au trecut Niprul de la Chivov în gios. Şi să ştiţi Măriile Vostrea cu 1451 adevărat că puteria Înpăratului, a Moscului, tot se porneşte cu adevărat asupra Crămului. Alta, să ştii Mării Ta că Domnul ţărăi Moldovei au făcut pace cu domnii noştrii, să să înble drumurile, şi noi unul la altul, să nu mai fie scărbă între noi. Aceasta să ştiţi Măriile Vostrea, şi să ştiţi Măriile Vostrea: precum am ştiutu, şi ne-u vinit şi nooa cărţi de pre la domnii noştrii, am scris de tote la Măriile Vostrea, şi de acmu încă vom da a-nţelegi la Mării Ta, de va mai înnoi veştile. Alta, ne rugăm Mării Tale, şi Mării Ta încă să-mi scrii den ce să va lucra lucru într-acolo. Forte ne rugăm. Să fii Mării Ta sănătos ..., amin. A Mării Tale bun priiatin, dea bine voitori Mării Sale: Neculai Rogoschii, stegar, mă-nchin Mării Tale de sănătate. Mykoloy Rogusky chora (caractere latine). DH, XV2, nr. MMDCXCVIII, p. 1450-1451 Cîmpulung, 1692, 23 Decembre. 1453 să vor trimite şi oameni bătrăni, de sat, de aice, de să vor. . . şia cu Măriile Vostre de toate trebile, cum va fi mai bine, precum au trăit margine den bătrăni cu bună priinţă. Şi ne scriţi şi numele, carele este acmu comendat acolo, şi ce tituluş are; iar am hi scris şi acmu, de aceste cărţi ce ne-u adus, ce n-am ştiut cine-i, şi vinit-au la cetate, au ba. DH, XV2, nr. MMDCIII, p. 1453 Cîmpulung, 1693, 10 Februar. 1454 Cinstiţi dumnealor domni de cetate Bistriţi. Milostivul Dumnedzău să trimată dumilorvostria bună sănătate, înpreună cu toţ voitori binilui dumnelorvostria. Cătră aceasta, de-ţ pofti dumneavostră a şti veştile nostria de aice, să ştiţ dumneavoastră că, dispre Tătari, Moredin-Soltan s-au dua la Crăm: l-au chemat Hanul să facă ghiuluşi, şi chiar şi pe Bugigeni, să margă la Crăm. Deci Bugigeni vor să margă, iar Nohanii nu vor să margă; dzic că de la locul lor n-or merge necăiuri. Se-a făcut cuvăntu pe la noi pentru Cameniţă, să o dia, iar acmu merge Arap-Paşa cu zaharea, şi duce şi bani slujitorilor de Cameniţă. Deci să gătiadză şi Leşi den Sneatin să iasă înnainte Paşei. Nu ştim ce-or putea face, iar pre semne, mă tem, că n-or strica nemică Paşii, căce că iai s-au desprinsu a lua vacele din Moldova, că nu să bat cu nimia; ce eu şi întorcu. Deci mă tem să nu facă şi acmu acea vitejie, plătiască-le Domnedzău după faptul lor! Alta, poftim şi noi pre dumneavostră să faceţ ştire şi noî ce să vor hi mai înnoit veştile spre dumneavostră, 1455 şi Nemţi mai zăbăvi-vor, au purcede-vor. Şi aţ fostu dumneavostră scris la noi mai înnainte vremia pentru Buda, să o hie încungiurat Turcii; deci ne rugăm dumilorvostria să mai avem ştiria precum s-au mai înnoit lucrul dentr-acolo Trimite pentru a cumpăra "păne de casă". Să nu-i "zăberească" omul, căci ar fi fără folos; şi el li-ar zăberi apoi vite. "Ghiorghiţă, Ilie Abaza, Vornici de Cămpulungu." DH, XV2, nr. MMDCCVII, p. 1454-1455 Cîmpulung moldovenesc, pănă la 1694. 1457 "talpăşii". DH, XV2, nr. MMDCCXIV, p. 1457 Braşov, 1695, 27 Februar. 1458 (gata a plăti banii) "cu cujba". DH, XV2, nr. MMDCCXVIII, p. 1458 Iaşi, 1696, 12 April. 1460 "20 ughi venetici". DH, XV2, nr. MMDCCXXVIII, p. 1460 *ŢR, 1696, 20 April. 1460 "l-au făcut Măriia Sa Vodă ca pe dracul, pentru sfoară", "ţehmeşterul". DH, XV2, nr. MMDCXXX, p. 1460 *ŢR, c. 1696, 2 Maiu. 1460 "ce n-avem ce face deaca vreme ce aşa sănt slugile". DH, XV2, nr. MMDCCXXXII, p. 1460 Braşov, 1696, 18 Iulie. 1461 "duvalmii". DH, XV2, nr. MMDCCXXXV, p. 1461 1696-1699, Cîmpulung. 1462 La priiatinol nostru, la Horat Ianăş birău, cu senătate mă închin. Alta, facem ştire pentru veşşti, să ştii că vene on sol de la Înpărăţie, şi l-am chemat, şi l-am cinstit, şi l-am întrebat, şi me-u spus de toate cumu-i răndul, şi me-u spus că Cameniţa să o dea Leşilor, cum au fost de vac, şi audzisem că mărgu Tătarii pe Telejin, şi nu mărgu: iaste singure nişşte străj, şi Tătarăi mărgu la Iaţi ..., şi nu ştim onde sintu acei Iaţi. Deci vă facem ştire domnilor voastre, să ştiţi de toate de aceste. Alte, v-aş hi scris mute de toate, şi me-u fost că-n degraba iaste puţine scrisoori să te afle cu senătate. Az Vasile Horghiş cu sănătate mă închin dumilorvoastre cu sănătate. Vo: La priiatinul nostru, la Horat birăul din Rodna, cu cinste şi cu sănătate să să dea ... =şi multă sănătate. DH, XV2, nr. MMDCCXXVIII, p. 1462 Cîmpulung, 1697, 13 Septembre. 1464 "Şărban Comis Vlădescul" ... "2 buţ de vin ci au fosto compărat domnealoi jupăn Ghiorghe judeţlo cel bătrăn şi domnealoi jupănul Andreiaş fălnogi cel bătrăn de la Radul judeţ şi de la Dumitra băcăneasa de aice, de în Cănpulong", ieşind lispă la măsurătoarea buţilor. DH, XV2, nr. MMDCCXLIII, p. 1464 Rucăr, 1697, 6 Octombre. 1464 "leagea, precum iaste obiceaiul, 2 potori". DH, XV2, nr. MMDCCXLIV, p. 1464 *ŢR, 1697, 16 Octombre. 1465 arătînd "neînmutată dragoste", "pren părlejul său". DH, XV2, nr. MMDCCXLVI, p. 1465 *ŢR, 1697, 23 Novembre. 1465 Constantin-Vodă Brîncoveanu către Braşoveni, despre trimiterea lui "Iorga starostea pentru postavele ce facem în toţ timpii, de treaba slujitorilor noştri", care să fie ieftene, "căci aiave s-au văzut că estimpu au fost lăna foarte eftină": trebuie 240 de bucăţi de postav albastru, "iar roş să nu fie nimic". DH, XV2, nr. MMDCCXLVII, p. 1465 Tîrgovişte, 1697, 5 Decembre. 1465 (arătînd că trimite) "meşterilor postăvari înnainte" (1500 de taleri: să fie bun, cum îl fac) "uniorea". DH, XV2, nr. MMDCCXLVIII, p. 1465 *ŢR, 1697, 25 Decembre. 1465 Constantin-Vodă Brîncoveanu către Braşoveni, despre primirea condiţiilor pentru postav, care va fi gata numai în "a treia săptămănă den Fevruarie", ceia ce ar face pentru sosire sfîrşitul lui mart, cum n-a mai fost: măcar jumătate să fie gata "la lăsatul secului de postul cel mare, că atunce lăsăm noi sec"; adauge că Drăghici Spătarul vine să comande la "meşterii sforari 1500 de păpuşi de sfoară", care poate fi ieftenă, din bielşugul cînepei pe acolo, şi să dea în lucru tipsiile din "cositor ales, neamestecat", cu grabnică gătire, fără vre-un amestec în metal - în care caz nu se poate "spoi la aramă". DH, XV2, nr. MMDCCXLIX, p. 1465 De la 1698. 1465 Sănîtate de la Hristos dumitale vătîmane şi cu toţ săteani de la Cămpulungul Rusăscu. Alta, iară că au venitu nişte oameni din satul vostru, anume (bis) Alexa lui Hanţi din Borşa şi cu soţiia lui, ş-au venit în munţi noştri după Ineu, şi au luat neşte oi a Creţelui, şi i-a ucis păcurarii, ş-au lăsat unul mortu, ş-a luat cindzîci de oi. Deci dumneavostră ştiţu că s-au făcut pace odată, şi s-au pus legătură o mie de galbeni, care va strica pacea. Deci amu voi stricaţ pacea, iarî Măriia Sa birîul de Bistriţe, Ianăş Diac, şi cu tot Svatul Mării Sale şi 1466 cu Ghenarîş, au trimis la dumnevostră să daţu marha înnapoi cu pripăşu cu lănă cu tot, şi o căldare şi alte unealte ce-au luat, să dea tot, au să dea lotri în măna păgubaşilor. Iarî, de veţ face aşea, veţu strica frîţiea; iară apoi să nu ne bînuiţu. Să fiţu sănătoşu de la Hristos, amin. DH, XV2, nr. MMDCCL, p. 1465-1466 *ŢR, 1698, 22 Ianuar. 1466 Constantin-Vodă Brîncoveanu către Braşoveni, despre "postave", din care 100 de bucăţi vor fi gata la sfîrşitul lui Ianuar şi alte 100 la sfîrşitul lui Februar, arătînd că trimite încă odată 500 de taleri şi că va expedia carăle la al doilea termin; despre sfoara ce vrea, "miia de păpuşi căte 21 taleri", cerînd ordine către "sforari" ca să fie punctuali, şi despre "cositorul" (tipsiile) care ar fi "căte un zlot ocaoa", cînd materialul e numai un taler, deci cam în jumătate, - amintind că se vînd cu un galben ocaua tipsiile de "Danţca" (Danzig), mult mai bine lucrate. DH, XV2, nr. MMDCCLI, p. 1466 Zagra, 1698, 12 Mart. 1466 Noi seteni, îndereptăm de fata lui Gavril, cumu a fostu pănă acmu: din copilărie pănă ce au ve (sic) venit vreame de s-au iubit cu 1 Neamţu, noi ştim că au fostu fată curată; nime nu poate dzice într-altu chip; îndereptăm noi, seteani, cu giurămăntu cum au fostu fată pănă acmu, cu nime n-au înblat, cu nime n-au vorovit, numai singur cu Iosifu Mileru. Noi, seteani, dămu dereptate featei lui Gavril cum au fostu fată curată, din coconă pănă acmu. Noi, Zegreani, tisturile, biraele şi preuţi, bărbaţi. Tatăl featei, Rus Gavril, a dat ... dziastre o iapî, un răndu de haine noao, 2 oi. Popa Matei ..., Popa Avraam, Giudele Codău, Ionaşcu, Svorgacea Dumitru, Popoliga Filip, Giudele cel bătrăn Dumitru. Scris-au luna Mart 12 zile. DH, XV2, nr. MMDCCLIII, p. 1466 Bîrgău (j. Maramureş), 1698, 3 April. 1467 "foglo", ce iernase la un om din Bîrgău, de la "Bîrgîoanii de la besereca din sos, giudele Cărca Grozav şi vamăşii, slogile Măriilor Vostre, Orban Ion, Morîşan Ion şi mai mici a Măriilor Vostre popa Toader şi Cotor, vecinii, carii sintem înpregiurol loi Ion a Ionii". DH, XV2, nr. MMDCCLIV, p. 1467 *ŢR, 1698, 10 Iunie. 1469 Constantin-Vodă Brîncoveanu către Braşoveni, pentru cele "2000 de găleate de grău" ce vor să aducă din ţară, de şi "s-au făcut această poruncă pe la toate schilele, să fie păinea oprită, să nu fie slobod nimeni a treace păine den ţară într-altă parte", nefiind bune sămănăturile şi putîndu-se întîmpla, în lipsă de "păine veache, de an", să fie "flămănzie mare", cu atît mai mult, cu cît sunt cereri de peste Dunăre şi din Moldova; meiul şi orzul se pot trece, cum va fi şi cu grîul după "vremea păinii", de nu va fi "scădeare". DH, XV2, nr. MMDCCLX, p. 1469 *ŢR, 1698, 21 Octombre. 1469 Constantin-Vodă Brîncoveanu către Braşoveni, despre cei 17 "păstrăvi mari" cu cari l-au "cercetat". DH, XV2, nr. MMDCCLXII, p. 1469 Rucăr, 1698, 19 Decembre. 1470 a fi aşteptaţi "păn după Bobotează", lipsind acum "omenii care au fost ispravnici la grău", şi avănd ei de la Vodă "nevoi greale pentru oerit şi pentru samă". DH, XV2, nr. MMDCCLXV, p. 1470 *ŢR, 1698, 30 Decembre. 1470 "estimpu fiind al treilea an". DH, XV2, nr. MMDCCLXVI, p. 1470 Năsăud, c. 1699. 1470 "Samoa Şuleru,iaşpecutorul rumănescu de la vidicu". Neologisme: "inforumăluescu", "Ecselenţiia gobrănatu". DH, XV2, nr. MMDCCLXVIII, p. 1470 Cîmpulung, 1699, 8 Maiu st. v. 1470 Rohmistrul e dus la Craiu. "Alta, de răndul veştilor, să ştii Mării Ta că avem pace: nemic nu ştim încă dia ales, nu să ştie păn' acmu". Nu pot fi de la steag, cum pretind, oamenii prinşi la Bistriţa: "noi nu ştimu de acei oameni nemică; unii ca aciia nu slujescu la stegul Mării Sale Craiului, ci la noi săntu alţi slujitori, precum ştie toţi". Data romînească e: Maiu 8. DH, XV2, nr. MMDCCLXX, p. 1470 Cîmpulung, c. 1699, 28 Maiu. 1471 Cinstiţi şi ai noştri buni priiatini, dumnealui birăul de Bistriţa cu tot tălnaciul dumitale, fericită viaţă pohtim dumilorvoastre. Facem ştire dumilorvoastre că ne veni veaste de la Dorna cum că să gătează oamenii dumilorvoastre să vie aici la noi, la Cămpulungu şi la Dorna, să facă străcăciune, să prade. De care lucru noi nu creadem, că pe dumneavoastră vă ţinem oamenii noştri şi priiatini; nu ştim să fim făcut dumilorvostre niciun rău, ce am avutu frăţie şi priteşug cu dumneavoastră. Iar, pentru Tătari, aşa ne-au venit porăncă de la Măriia Sa Hanul şi de la Măriia Sa Saraşchiariul să nu lăsăm Tătari pin ţara noastră nici într-o ţară să treacă, ce să-i batem şi să-i întoarcem înnapoi. Iar dumneavoastră, de băntuiţi pentru aceaia, n-aveţ pentru ce, că dumilorvoastre nimic n-am stricat: de i-amu bătutu pr Tătari, ai noştri săntu, - că porăncă de la cei mai mari ai noştri aşa iaste, să-i batemu şi sî-i întoarcem înnapoi, că Înpăratul nostru are pace cu toate ţările 25 de ai, şi nu e voia să strice pacea cu nicio ţară. Iar dumneavoastră, de-ţi strica pacea cu Înpăratul nostru, dumneavoastră ştiţi; iar noi pohtim pe dumneavoastră, cum am avut prieteşug şi frăţie cu dumneavoastră păn-acum, aşa şi de acum. Şi să fiţ dumneavoastră sănătoşi de la Hristos, amin. A dumilorvoastre voitor de bine şi priiatin Vasilie Abăşescul Vel Clucear, Vornicul ... Cămpulung. Vasilie Abăşescul Vel Clucear .... Vo: La ai noştri cinstiţ şi buni priiatini, megiiaş, dumisale birăul de Bistriţa şi cu totu tălnaciul dumisale să să dea cu sănătate ... DH, XV2, nr. MMDCCLXXI, p. 1471 1699, 2 Iulie. 1471 "Mihalia namiasnicul ot Cămpulungu Mihalea Stopceanschie, namiesnik kampoloncski şi cu bătrănii satului" către Bistriţeni, despre nişte hoţi ardeleni opriţi de ei. DH, XV2, nr. MMDCCLXXIII, p. 1471 1699, 21 Iulie. 1471 jupănul Pătru care iaste cu gocimanul Gherghe Şcheaul . . . pentru prăvăliile care sănt aicea, pe moşiia svintei mănăstiri: s-au mutat tărgul. DH, XV2, nr. MMDCCLXXIV, p. 1471 1699, 30 August. 1472 după ştire de la "călăcaş". DH, XV2, nr. MMDCCLXXVIII, p. 1472 C. 1700. 1473 "Mihai Ţitromaşul, care am şăzut la Petecărie =Apotecărie de la Lanţu zur Kette". DH, XV2, nr. MMDCCLXXX, p. 1473 C. 1700. 1473 "Jalba" lui "Stăncul Corfeşt" înaintea "judeţului" Braşovului cu "Tohănianii şi Cuzneştii", pe "potum"-uri (punctum), pentru dusul cu "arvună", de mălaiu, "tămai roşul", cu "gălete" (21 de car) şi ferdele, şi plata "în ducătore şi în viitore", dîndu-se, în zloţi, pitaci şi "mariiaşi", şi "vama mălaiului şi la poduri", arătînd cum mălaiul s-a scos din gropi, destupîndu-le, şi s-a "tinsu pe provocov la cort, ca să usuce". DH, XV2, nr. MMDCCLXXXII, p. 1473 C. 1700. 1473 (scrisă de) "judii de Ţigani" de "gloabă". DH, XV2, nr. MMDCCLXXXIII, p. 1473 C. 1710. 1473 "Barbul Marcea" către Braşoveanul "Morcăsu Votunăru", despre paguba sa şi "băgarea în gros" de "jupănese", pănă-l scot negustorii cu 15 lei, temîndu-se a nu fi închis şi la ei. DH, XV2, nr. MMDCCLXXXIGV, p. 1473 Cîmpulung, c. 1700. 1474 Alta pofftim de domnavostra, pentru rindul czestul oamini ai nostrul, ke au paguba maira pentru nesti boi cze la ssau furat akalo umb videkul domlorvostra. Decze noi stim bine kee furi ssint de akolo. Cze pofftim de domna vostra se dato trassuara aczelui ssatte, au sse affla furi au platasska boi, se stitz domnavostra ke omini nostri au u pagaba maire, se noi nu vu lasse. Sze de vetz fatsa domnavostra lese se le platazka boi, se stitz domnavostra ke vum trasa neste anii aüetse la noi, sse mai bine se czinem fratze sie praetessug kum am czinut si pune akmu, ki netz putem fi noi fore domnavostra, nitze domliorvostra fore de noi. Czi ne rogem domnavostra se nu pere boi tzestor omine, se avem şi noi asslusi domliorvostra. De azeste pofftim prae domnavostra. Se fits domnavostra ssenatoz. DH, XV2, nr. MMDCCLXXXVI, p. 1474 C. 1700. 1474 "Vasile cupeţ ot Cămpulungu", "vadra unguriască, iar nu rumăniască, căte dutce 8 i potronici 2". DH, XV2, nr. MMDCCLXXXVII, p. 1474 Cîmpulung, c. 1700. 1474 "Noi, Cămpulungeanii, carii sintem bătrini, şi noi, vamăşii de Cănpulungu şi cei de Suceavă", desvinovăţesc pe un acuzat de furt: a fost văzut pe cale "numai cu cămeaşea şi cu gluga şi cu un topor". Era din Rodna şi mergea "în Muldua". "Şi a fost satulu tot, cu vornicul, mărgăndu la peaştele domnescu". DH, XV2, nr. MMDCCLXXXVIII, p. 1474 Borşa, c. 1700. 1474 "Popa Gheorghiţă den Borşea domitale, iubit frate mai mare, ermonah Dosofteiu, egomenol de la Dragomirna", pentru un "fecioraş" Moise, fugit de la el în Moldova. "Dece mă rogu să-l preimeştu lăngă tene şi să-l înveţu harute (sic) 1475 bine, că-i bon la fere". Să scrie "şi dea a coconului miu sănătate, că moltu plăge maica sa dopă dăsol". DH, XV2, nr. MMDCCLXXXIX, p. 1474-1475 Cîmpulung, 1700, 27 Ianuar. 1477 (cu zălogirea unui) "bătlag de rachiu". DH, XV2, nr. MMDCCXCII, p. 1477 1700, 13 Februar. 1477 "fălnogiul den Satul Lungu", rugîndu-se "vecineaşte". DH, XV2, nr. MMDCCXCIII, p. 1477 C. 1700, 10 April. 1477 domnul de vidic, Samoil Şuleru. DH, XV2, nr. MMDCXCV, p. 1477 Cîmpulung, c. 1700, 27 Maiu. 1479 "Frenţi Diiac natarăş", "5 florinţi colac, 100 bani de giurat". DH, XV2, nr. MMDCCXCVIII, p. 1479 Înainte de 1700, 30 Maiu. 1479 "meşterii dumnitale de aciia carie lucrează dă fac tipsii" "un toc de tipsii bunu, dă credinţă". DH, XV2, nr. MMDCCXCIX, p. 1479 1700, 4 Iunie. 1479 (în locul cărora iea) "3 oholde" (holde), "venitul de la dărstă după strae". DH, XV2, nr. MMDCCC, p. 1479 Către 1700, 18 Iulie. 1480 "Ce ne rogăm dumnelorvostră să motaţ dzua pănă la cela tărgo, să vii pîrîtul cu ispravă şi co sudăşul". DH, XV2, nr. MMDCCCII, p. 1480 1700, 16 August. 1480 (slujise la) "un neamiş ce-i zic Farcaş Matei". DH, XV2, nr. MMDCCCIII, p. 1480 1700, 21 August. 1480 (a contribui la) "rumtoarea", "răfetul", "la vremea aceaia a bulciului". DH, XV2, nr. MMDCCCIV, p. 1480 1700, 31 Septembre. 1481 "Radul Braşoveanul carele, înneguţăndu-să cu Radul Cioară pentru nişte piei de boi". DH, XV2, nr. MMDCCCVII, p. 1481 1700, 14 Octombre. 1481 "Dragoslovean de baştină, iar nu vinetic, dentr-altă parte venit"; ameninţă cu "trăsuri". DH, XV2, nr. MMDCCCIX, p. 1481 1700, 28 Octombre. 1481 "Toader Corbea, sicritariul nostru, ca să vorbească cu dumneavoastră de aceasta". DH, XV2, nr. MMDCCX, p. 1481 Braşov, 1701, 12 April. 1482 "Judeţi, fonoci şi Svatul ai cetăţii Braşovului". DH, XV2, nr. MMDCCCXV, p. 1482 Bălgrad, 1705, 26 Iunie. 1509 "pre la tisturile de-afară". DH, XV2, nr. MMDCCCXLIII, p. 1509 Botoşani, 1706, 25 Ianuar. 1512 Ai noştri cinstiţi şi buni prietini, dumnalui giudeţul şi, dumnalui harminţaşul de la cetate Bistriţei, sănătate şi tot bunul poftim dumilorvostre de la milostivul Dumnedzău. Pricina aceştii scrisori a nostre, întăi ca să cercăm de bune sănătate şi viiaţă dumilorvostre. A doa, iar vă poftim păntru cest negustor, anume Avan Baronce, carele este de aici, de la oraş de la Botoşeni: venindu acolo, la ţara dumilorvostre, şi avăndu datorii la neşte negustori ce trăescu acolo, poftim să aibă dreptate, să i să facă plată pe zapis ce are. Ce noi încă, la dreptate, ce-r hi pofta dumilorvostre, gata ne vom afla în slujbă. Că, neplătindu banii acestui negustor cine s-a hi dator, apoi s-a da ştire Mării Sale lui Vodă, şi să face zebarală. Că acei negustori au boi aice. Ce poftim dreptate să hie. Şi milostivul Dumnedzău să fie cu dumneavostră. 1513 A dumilorvostre buni prieteni Vornici de Botăşeni. Botăşeni, 1706 (arabice), Ghen. 25. Vo: La ai noştri cinstiţi şi buni priiatini dumnalui, giudeţul şi dumnalui harmiţaşul de la cetate Bistriţii cu bună sănătate să să dea. DH, XV2, nr. MMDCCCXLVII, p. 1512-1513 1706, 9 Iulie. 1514 "bucatele Şcheanilor, ce au aici în ţară, cum că băntuiala de erbari şi de vameşi", "ş-au ţinut dobitoacele în munte, la stăni, de le-au îngrăşat şi iar le-au dus înnapoi, aceia ş-au plătit numai adetul muntelui, precum s-au putut tocmi la stăpănii moşii, iar erbărit şi vamă n-au dat". DH, XV2, nr. MMDCCCXLIX, p. 1514 Tîrgovişte, 1707, 13 Ianuar. 1514 "ale dumnealor judeţilor şi ale dumnealor fălnogilor, ale gubernatului şi altor boiari, neamişi mari". DH, XV2, nr. MMDCCCL, p. 1514 1707, 30 Ianuar. 1515 "jupănul Ghiorghie Mai argintariul" ca să se tocmească pentru "nişte arginturi". DH, XV2, nr. MMDCCCLI, p. 1515 1707, 1-iu Februar. 1515 (se adauge cererea de a se scoate nişte bani de către "fonogiu"). DH, XV2, nr. MMDCCCLII, p. 1515 1707, 14 Februar. 1515 "şi lemnul, adecă butucul clopotului, înpreună şi cu legăturile de fiere ce trebuescu, şi limba". DH, XV2, nr. MMDCCCLIII, p. 1515 1707, 11 Mart. 1515 (cererea de a i se mai) "căpui", "pentru mai grabul". DH, XV2, nr. MMDCCCLIV, p. 1515 1707, 22 Iunie. 1515 ... 1516 "bani domneşti după la răfeturi, pănă la 700, 800 de talere". DH, XV2, nr. MMDCCCLVI, p. 1515-1516 1707, 9 Iulie, Cîmpulung. 1516 Calul "ce-u perit din munte de atăta vreame ş-au înblat omul nostru după cal, cercăndu-l păn Ţara Leşască şi pen ţara Mulduvii şi pen Maramorăş şi pen toate părţile, întrebînd şi cheltuind ca cela cu paguba". Se "obliceşte" calul la popa Gheorghe din Rodna, "luat de dănsul cănd au trecut cu bejeniile şi, dup-acia, înblănd el deatătia ori cu calul cărănd bejenii, şi audzănd că-ntreba omul calul, şi, fiind calul la dănsu, nu l-au lăsat Dumnedzău să colăcească calul, că tot pen oameni au înblat şi nemică n-au dzis. Ce iac-acmu, oblicindu-se calul acolo, au mărsu omul acolo după cal, şi ş-au găsit calul faţă, schimbat pe o iapă, şi n-au vrut să-i dia calul, că nu l-au credzut că-i a lui, ce-u înblat trudindu şi cheltuind. Dară de-acii Măriile Vostre, dacă-i popa om dreptu şi găsi calul şi-mblănd cu calul tot printe oamenii noştri, căci nu mărturisi calul şi s-ia şi ce e colacul, cumu-i obicina se u ia? Că noi, şiapte omini bătrăni, giurăm pe cal, pe acela, că-s drepte bucatele acestui om, anume Niculai . . . Între ei: "Lupul Lateş şi eu, Andriiaş Pizdîlîu". Pun degetele "noi, giurătorii". Confirmă, jos, "popa Ghiorghii, snă Petre Hurghiş ot Cămpulungu". DH, XV2, nr. MMDCCCLVII, p. 1516 Tîrgovişte, 1707, 21 Iulie. 1516 (supărat de) "ţeihiul croitorilor şi al cojocarilor". DH, XV2, nr. MMDCCCLVIII, p. 1516 1707, 14 Septembre. 1517 "ploconul", "păsurile", "şi la dumnealui taica Constandin", "mult vor mai scoboră de obiceaiul ce au făcut dumnealor". DH, XV2, nr. MMDCCCLX, p. 1517 Bucureşti, 1707, 16 Septembre. 1517 "bieţii de Şchiai carele s-ar hi hrănind aici, pre locul ţărăi noastre", pe cari "îi adaogă şi-i supără", "dumneaalui neanii lui Costandin Stolnicul". DH, XV2, nr. MMDCCCLXI, p. 1517 1707, 21 Septembre. 1517 "cari săntu de să hrănescu aici în ţară", cari "au sărăcit şi s-au şi înpuţinat, că numai 6 prăvălii săntu, şi birul tot acelaş de-ntăi dau", arătînd că "trag bir greu", "şi mai nem n-au rămas dentru ei", că se va scădeaa cît va fi cu putinţă, că vamă li 1518 s-a luat "de lăna şi pieile de la oile ce le-au fostu murit", puindu-se anume un boier la Cîmpina spre a opri "jafurile" şi trimiţîndu-se un "om domnesc" şi omul Braşovenilor ca să împiedice vînzarea prin tîrguri, de către alţii, de "marhă braşovenească". DH, XV2, nr. MMDCCCLXII, p. 1517-1518 1707, 22 Septembre. 1518 "au slăbit foarte", "căt es-au îndoit şi s-au întreit dările. . ., şi nu ne gîndim să hie mai fost vre odată greu pămăntului acestuia ca acum", "bresle", "legătura", "umblă pe drumul cel mare al vămii", "poteci". DH, XV2, nr. MMDCCCLXIII, p. 1518 1707, 15 Novembre. 1518 despre "oeritul de an", "jupănul Manul Apostolo", "280 de bucăţi albastre făr' de nicio peceate, şi 70 de bucăţi de cel cu 2 peceţi; şi acest cu 2 peceţi să fie cătăva sută albastru şi celalalt vearde", "căci de la zi întăi a lu Mart să dau postavele la slujtori", fiind "tot bun, să nu fie pentr-ănsul rău, precum pururea facu şi să vie şi tocma la coţi, adecă deplin". DH, XV2, nr. MMDCCCLXIV, p. 1518 1708, 10 Ianuar. 1519 "văcărit", "vinuri şi alte bucate", "la judeţul Muşcelului şi la judeţul Prahovei, celor ce umblă cu dajdea aceasta a văcăritului". DH, XV2, nr. MMDCCCLXVI, p. 1519 1708, 26 Ianuar. 1520 "jupănul Manul", "că iarna iaste ca vara, vreame bună, călduroasă", pentru "vasele de argint", "tot ţehul meşterilor argintari acest argint asupra tuturora". DH, XV2, nr. MMDCCCLXIX, p. 1520 1708, 13 Februar. 1520 "răndul arginturilor", "cel ce va să fie cu flori şi cel neated", "ca Şcheaii, ca Grecii", ci "slobodă", "cum vorbise cu Ţaco: "că noi, cîrciumari nu săntem, să vindem vin, alt meşteşug nu ştim, - că nu săntem în rîndul mojăcilor, nici nu iaste cu cinstea noastră ca să cumpărăm case cu acest feliu de tocmeli şi de legături, ce, ale cui sănt, să şi le ţie sănătos, să fie de bine a cui iaste casa aceaia, că nu ne trebue". DH, XV2, nr. MMDCCCLXX, p. 1520 1708, 3 Mart. 1522 "omul nostru Bunea copilul den casă", "mai buniceale". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXIII, p. 1522 1708, 30 Maiu. 1523 (ce li-a împrumutat) "mai an-ţărţu, de sănt acum 3 ani". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXV, p. 1523 1708, 25 Iunie. 1523 "arginturile", "lucreaze de iznoavă", "ghenerariului cestui nou ce au venit acum, jupănul Crihpaum", "cereaşă", "chirie", "cărăuşilor". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXVI, p. 1523 1708, 26 Iulie. 1523 "la vătaful Drăghici", "jurînd un neamiş cu 12 oameni", "rămas". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXVII, p. 1523 Cîmpulung, 1708, 18 August. 1523 Pohtim pe Măriele Vostre pentr-un om din Leaşul, anume Iurga, care au fostu aici la noi, la Cămpulungu, şi s-au întămplatu de i-au luoat un cal un boiari de la Suceava; apoi noi am umblat pentru dănsul ca să nu-i pie calul, şi am mărsu la Iaş, la Domnul nostru, şi am făcut carte domnească ca să-i dea boiariul calul. Boiariul, văzănd cartea domnească, s-au apucat că-i va da calul, şi au făcut zapis să margă să-i dea calul. El n-au mersu cu zapisul să-ş scoaţă calul, ce s-au pus şi ne-au furat un cal al nostru. Deci pohtim pe Măriile Voastrea să vie omul 1524 aici, să-ş scoaţă calul şi să ne aducă calul; că, nevenind şi nedăndu calul, apoi noi vom luoa alt cal. Numai de veţi socoti Măriile Voastre că va fi bine. DH, XV2, nr. MMDCCCXXVIII, p. 1523-1524 1708, 22 Septembre. 1524 "ca să facă Măriia Sa milă cu dănşii pentru rumtoarea dăjdilor lor, să-i lase mai pe uşor". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXIX, p. 1524 1708, 24 Novembre. 1524 "un Ungur Săcui, anume Vendict den Bitfălău şi cu soţiia lui", "conoscător", "fiind vite strănse de ceradă", "au jurat în 2 rănduri cu 12 oameni, cum că au văndut ale lor bucate dreapte", "2 jurămănturi!, "trăsuri". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXX, p. 1524 1708, 28 Novembre. 1524 "căruţe nemţeşti". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXXI, p. 1524 1708, 3 Decembre. 1524 "Hriza Logofăt, ispravnicul ot Cănpul Lungu", "o săracă de fămeae", "brodindu-se", "oameni năprasnici", "să o scoaţă numai cu trupul din casă". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXXII, p. 1524 1708, 6 Decembre. 1524 "căşcioarele", "tănjesc şi bănuesc", "pareare bună", "bogaţi de ceşti de ţară boiari", "neguţătoriu, feliu de feliu, Greci, Sărbi", "alte meşterşuguri", "că den mila lui Dumnezeu cu acea hrană nu ne hrănim", "au vii, au case, au niscai bucate". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXXIII, p. 1524 1709, 3 Ianuar. 1525 "că ne-am fi lehătit", "cănd cumpără cineva, au moşie, au casă, şi pănă la un an simte cel ce iaste neamul (adecă săngele), iaste volnic a-şi luoa moştenirea lui înnapoi, iar, deacă să mai povărneaşte şi să învecheaşte lucrul, nu dă judecata să să strămute". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXXV, p. 1525 1709, 15 Februar. 1527 (pomenind o moşie la Cîmina) "zălojită". DH, XV2, nr. MMDCCCLXXXVII, p. 1527 1709, 14 Mart. 1532 "funogiul", "adecă să dea Mării Sa Vodă maerul şi să ia locul Cuţetarului". DH, XV2, nr. MMDCCCXCII, p. 1532 1709, 29 April. 1534 (îl bat de moarte cu toiege), "ca să-l obăgiască". DH, XV2, nr. MMDCCCCIII, p. 1534 1709, 1-iu Iulie. 1535 "Hendrih Lambru clopotariul, care s-au tocmit cu noi să facă nişte sulinare pentru un puţu", şi le zăboveşte, despre clopotarul Mihai, căruia i-a dat "nişte ciuoae ca să prefacă nişte sfeaşnice la o bisearică" şi nu s-a apucat măcar de lucru, "scăpătănd de cuvănt" - "întrec acei de acolo cu nestarea la cuvănt". DH, XV2, nr. MMDCCCCIV, p. 1535 1709, 19 August. 1537 (despre) "un ştiucatur". DH, XV2, nr. MMDCCCCXII, p. 1537 C. 1716. 1560 Cinstit dumneta giupăne Oler Frenţi şi dumitale Napa Ghiorghi şi dumitale Bartă Andrieş şi dumitale Andrieş Ştefan şi dumnitale Miclauş i Ştefan, şi dumnitale Miclauşi Istraşi din Ţinutul Bistreţii, din sat din Oriiu-din-Sus, mă închin dumilorvoastre să staţ pentru mine, să mă scoteţ dîn măna păgănilor, Tătarălor; că sint în piciorile mele 15 ocă de her, şi mă adusră în Moldova, la Eşi: şi-m cer 500 sute de lei, şi m-am rugat căpitanului Ghiorghie, de Curte a Mării Sale Mihai-Vodă, să vă facă ştire, şi să viniţ unul la dumnelui căpitanul Ghiorghie, şi el va sili şi m-a scoate; şi s-aduceţ şi bani, galbini, că alţi bani nu trec. Şi mă rog, fraţilor, siliţi să mă scoateţ din măna Tătarălor, că eu, dac-oi vini, voi da banii tot înnapoi. A dumilorvoastre frate mai mic şi plecat Bortu Iştufan, rob di Radna (?). Al dumilorvoastre de bine voitor: Ghiorghie căpitan de Curte domnescă. Vo: Cinstitului de bun nem Oler Frenţi, din sat din Oriiu-de-sus, nemeş de Ţinutul Bistreţii, şi la Andrieş Ştefan ... =cu sănătate să se dea. În sens invers: Şi cine aduce carte, să-i daţ trei florinţi. La Bistriţe, la birău, la cetate (rînd de altă mînă). DH, XV2, nr. MMDCCCCXXXVIII, p. 1560 Cîmpulung, c. 1716, 25 Novembre. 1560 Cinstiţ al nostru de tot bine voitor şi bun prietin, dumnalui Samoli Bid, birău de cetate Bistriţii, sănătate şi tote fericirele bune poftim dumitale de la Dumnezeu. Carte dumitale n-au venit şi de sănătate dumitale n-am bucurat; altele căte dumnata n-ai scris, am văzut, şi noa ne pare bine şi mulţimim dumitale de preetişugul ce ne arăţi; de care şi noi aşea vom şi poftim pe dumnavoastră, nedespărţit să fim den dragoste. Di pre noi nemutată dragoste va fi, cum şi pe dumnavostră rugăm aşea să rămăe; pentru unele şi alte, de care poate să hii făcănt cuvăntu, dară nu cei cu minte, macaru că dumniata ai carte, nemică nu-m arăţi. De aceea aşea să şti dumnata şi să mă crezi că la noi niciun cuvăntu de acele nu să vorbescu, nici în găndu nemărui nu este, neci va fi: oricine ce-au grăit, nemic să nu crezi dumnata. Pentru drumul, că s-ar deşchide, tot aşea am scris şi la cela ghenerar, şi nici cum nu n-au pozlovit, dar noi de la Stăpănire nostră de mult 1561 avem cuvăntu se deşchiză, şi acmu ţin că s-au şi deşchis. Ce, macaru acmu de s-ar deşchide, noa bine n-ar părea, că şi oameni căte ceva bani ar mai prinde îmblănd drumul. Oameni dumilorvoastre făr grije vie pe la noi: neopriţi vor fi; avem poroncă şi de acei mai mari ai noştri, şi, noi cănd vom trimite pofta pe dumnavoastră, să n-aibă bănuială. Iată şi acmu am trimis 10 lei, şi dumitale mă rog in bun de acei bani să me să ea; pentru vama ce-ar fi, poftescu pe dumnata, şi eu mai multu voiu sluji dumitale acele ce-oi putea. Negăsindu-se in bun, mă rog dumitale cue de şindilă pe acei bani se mi să ea şi, cum am mai zis, eu cele ce vei pofti dumnata, oi seli să răsplăttescu ostăniala dumitale cu slujba mea: numai aşea rog pre dumnata, căt de puţin să fii ostenitor macaru a-m scrie ce s-au luat, căt şi căte căt. Pentru nişte cafea ce-am dat reglimentului, 3 lei, cu scrisoare, nu este lucru prea mare: numai ar mai trebui, şi om vrea şi altă dată să facem voe dumilorvoastre, de va da măna dumitale, sau vr-un chip, ca să nu rămănu păgubaş. Eu de acestev de toate poftescu pre dumniata să aibu răspunsu, şi, cu aceasta sfărşind, rămăn Iarăş io cel de tot bine voitor bun prietin, gata la slujbă Şerban Cantacuzin. Cămpulungu, Noemv. 25. Vo: Cinstitului nostru prietin adivărat şi de tot binele voitor, dumialui Samoilă Bid, birău de cetate Bistriţii, cu cinste şi multă sănătate dumisale se-i dea. DH, XV2, nr. MMDCCCCXLI, p. 1560-1561 Cîmpulung, 1716, 29 Decembre. 1561 Cinstit ai noştri (sic) de bine voitori şi bun megiiaş, dumnalui comandaşul (sic) de cetate Bistriţii şi dumnalui Samoil Bedi, birău, sănătate poftim dumilor vostre de la Dumnedzău. Cinstită scrisoare dumilor vostre, împreună cu oameni, n-au venit, şi ce însemnaţi dumnavoastră, am vădzut. Ce, pentr-acela lucru, noi încă sintem creştin, măcaru că fără voe lui Dumnezeu nime nu o poate opri, au să trimită undevaş, dară încăş trebue a să păzi fieticeni. Ce veţi şti dumniavoastră că noi aşea am dat poroncă neci aice să nu vie din acele părţi, ce încăş aice este mai cu greu a păzi, iară acole om păzi şi om feri, ca să nu vie de acei oameni, - doar pe alte poteci, dispre dămb, şi, de or fi să triacă, iar pe aice aşea am învăţat ca să nu lase. Cu atăt ceastă dată sfărşind, rămăiu iarăş A dumilorvoastre de tot binele voitor şi megiiaş, gata a sluji. Cămpulungu, Dechemvrie 29.Şerban C. Vo: Amin. Cinstiţilor noştri buni preetini şi megieş, dumnalui comindaşul şi Samoil Bedi, birău cetate Bistriţii, cu multă sănătate dumilorsale să să dea. DH, XV2, nr. MMDCCCCXLII, p. 1561 1717. 1562 Sănătate şi viaţe Mării Tale, birău de la vestita cetate a Bistriţii, şi depreună cu tot Sfatul Mării Tale şi Măriilor Voastre, domni, în ştire dau şi a îneţeleage Măriilor Voastre pentru răndul Rodnenilor: iaca oamenii fug în Moldova, şi astă nopte a fugit unul, şi încă datoriu cu multu joldu, şi am mănat catane după dănsu, doră-l pot prinde; şi oamenii şed în pădurea, răşchiraţ pin pădurea şi pin groş, şi nu-i poci strănge la sat. cine poate felelui pentru dănşii? Că ei ştiu toate poticele şi şed în păndure. Şi Niculai şi au văndut toată marha şi au fost să să ducă şi el în Moldua, şi au venit oameni de mi-au spus, şi iată că l-am prinsu. Deci Măriile Voastre să-m trimeteţ cum mai curănd volast (sic) înnapoi, că ştiţ Măriile Voastre cum au lăsat ghenerariul, şi mainte căm =cum s-au ţinut străjile înpărăteşti. Şi să fiţu sănătoşi. Amin. Scris-an eu, Căpitan Dumitru, comăndaş din Rodna. Vo: Cu grabă zua şi noapte, cu grabă, în cinstită măna Mării Sale birău de la Bistriţii, să să deia, şi cu tot Sfatul Mării Sale, şi cu sănătata. DH, XV2, nr. MMDCCCCXLV, p. 1562 Pe la 1717. 1562 "Popa Matei Tămpia din Turchişi, înpreună cu Ion Văltoare dăn Starile", către "jupănul Gligorie Lazul", "pomană la 6 săptămăni" şi "serindariul". DH, XV2, nr. MMDCCCCXLVI, p. 1562 1717, 11 Ianuar. 1562 "Mustaţe Căpitanul" dă zapis "jupănului Mihălache" pentru nişte "vite neguţate cu catanile" şi cu "comandaşul". DH, XV2, nr. MMDCCCCXLVII, p. 1562 1717, 19 Iunie. 1563 "Marica Doamna a răposatului Constantin-Vodă", "jupănul Neacşul", "căt, şi în patriia noastră fiindu, dar amară viiaţă treacem, mai mult pentru datoriile aceaştea". DH, XV2, nr. MMDCCCCXLVIII, p. 1563 C. 1717, 19 Iunie. 1563 "stau jos", - "că nicio zi nu am răsuflu şi odihnă de dînşii", "supărătorii". DH, XV2, nr. MMDCCCCXLIX, p. 1563 1719, 17 Iulie. 1573 Adecă eu, Samoil Bid, birăul de cinstit oraşul Bistriţii, împreună cu tot tălnaciul, făcut-am scrisorea nostră la măna dumisale Carabetu tălmaciul Hanului precumu ne-mu apucat cu mare credinţă pentru un sărac de rob de la Tărpii, anume Mihul Îndria, care iaste rob la Tătari la Bugiag, precum, aducăndu-l dumnelui aici, ca să dăm bani dumisale, căţi ar da dumnelui pentru rob, deca va veni aici cu robul, iar, neaducănd robul, zapisul să nu fie de samă. Şi pentru mai mare credinţa ne-m pus pecete oraşului, ca să fie de. . . (pătat) credinţă. DH, XV2, nr. MMDCCCCLXVI, p. 1573 Tîrgovişte, 1719, 15 Novembre. 1574 Pentru "a ţinerea oilor. . ., să la pască de toamna pănă primăvara, la Sfăntul Gheorghie, cînd şi ducu ei la munte, în Ţara Ungurească", fără a strica "păini sau livezi sau alte bucate", tocmindu-se pentru "adetul moşii" cu cine de drept, "unde-ş vor băga oile în baltă", fiind liberi a o face, în caz de furtună, oriunde, cu orînduirea "oeritului domnescu, după obiceaiul loru": 10 bani oaia, 10 bani de turmă, "la numărătoarea oiarilor", cu scutirea ciobanilor străini, ca suot Antonie-Vodă, Brîncoveanu şi Ioan Mavrocordat. Se adauge că la întorsul oilor şi berbecilor nu se va da vamă; că pentru caşcavale, "îară nu brănză", la vînzarea în Cîmpina, Văleni şi aiurea, să se dea vamă; că vameşii au drept a lua, "cînd vin primăvara de la cîmpu şi trec la munte", "un miel de turmă" şi 2 parale de cal; că, tunzîndu-se, de boală ori vreme rea, oile la Breaza sau Comarnic şi aiurea, să se iea vama lînii, "de povara de cal bani 40", obişnuită, scutindu-se pieile oilor mari moarte "de iarnă"; că Şcheii cu stîne "în munţii Buceciului şi în Muntele lui Leaotă, în hotariu Dămboviţi", vor da vama la vînzare, de n-o dă cumpărătorul; că pentru vinul de la viile Şcheilor din Cîmpina dus "în burie" se vor lua 10 bani "de calul împovăratu cu vin", iar nu de bute; că boii şi vacile duse dincoace la păscut "să aibă pace la erbăritu"; că Şcheii "cari cară peşte, cu carul, de la baltă, au de prin tărguri", vor da vamă 70 bani de car şi 7 de calul cu povară de peşte, după cărţi de la "Şerban-Vodă", şi alţi Domni (Iordachi Creţulescu şi Costandin Văcărescu Mari-Logofeţi; scrie Anghelache Logofeţelul). DH, XV2, nr. MMDCCCCLXVII, p. 1574 1720, 26 Februar. 1578 "Stoian Zgranţă", "Matei sănu popa Radul dascăl". DH, XV2, nr. MMDCCCCLXXIII, p. 1578 1720, 24 Iunie-24 Iulie. 1578 "Popa Radul Teampea" arată că "Paraschiva lui Leondari" a luat "din boltă de la Pătru Bibosul o ladă şi un sipet şi o şcatulcă cu sticle şi o plapomă şi un covor vechi şi o faţă de perine cu puţintică pînză şi nişte dăsagi cu alte unealte şi un strai şi o perină veache"" şi că "chir Dumitru" (Zeusta) a ridicat "2 ştuci de tulpan, 11 litre mătase cărmizie" şi două "risuri" de hîrtie. DH, XV2, nr. MMDCCCCLXXV, p. 1578 Năsăud, 1722, 3 Iulie. 1592 Noi, preuţii rumăneşti carii ne aflăm lăcuitori aicia, la biruinţa Mării Tale, şi suptu arepile Mării Tale, ne smerim şi ne cucerim cu tot sufletul nostru: precum am trit noi, nu ştim din cătă vreame s-au aşezat bătrănii noştri aicea, la acest 1593 vestit oraş, şi au trăit tot bine şi frumos în viaţa lor: acum sunt puşi la porţie şi batjocuriţi de poporeni. Se roagă "cu faţa plecată pănă la verdea pajişte" a fi ajutaţi. "Că noi nu avem simbrie ca alalţi preuţi carii săntu prin ţară, ce slujim satelor fără simbrie." DH, XV2, nr. MMDCCCCLXXXV, p. 1592-1593 1728, 10 Ianuar. 1622 "Radul Drogoi Găleşăscul, neguţătorul dăn Craiova", către "jupănul Marcoş Wagner, procatorul al cinstitului Sfatu al Braşovului", despre "părlejul" de scris ce-i dă plecarea lui Pană Condoiane "la partea turcească cu jupăn Nedelco, pă la Cămpina", lăsînd răspuns prin Gheorghe Cătana, fost slugă la Mihalache Condoiane; e de nevoie să se "protăştăluiască" pentru ca Pană să fie slit a lăsa chezaşii, cu privire la o datorie către sora "Chiraţa, iar arbănăşaşte îi zicu Ţana", după zapise luate de Pană, Mihalachi şi Mihalce "cu silă turcească" şi "ca nişte fraţi fără doru"; averea e "la bolta jupănului Hristii, feciorul Ceşmegiului, care cănta acii la bisearică"; Mihalcea a trimis pe Costandin "care a fost vameş la Ocna Moldovei" în Bucureşti să iea şi banii ei de la "jupănul Dumitru Ghizdaveţu", dar acesta era la Constantinopol, iar el, Mihalcea, e numai "procator" şi Pană "daugiu"; cere a se isprăvi iute, fiind "un lucru bagdatelu, care o cumpanie neguţătorească o ar mai fi putut isprăvi în trei zile", evitîndu-se amestecul lui Mihalachi, care ar fi avînd "un dres" de la Beciu şi ar putea "răzvrăti judecata, şi să o rădice şi dă acii, la altă parte"; vrea "arestu" pentru Pană, dacă nu chezaş; pomeniţi şi jupînii Damian, Enache Popa Alexe, care e "şeghinleghi" (sărac). DH, XV2, nr. MMMXXIV, p. 1622 1728, 1-iu Februar. 1623 "adistanţion" ("adestaţionuri") în această privinţă, "cărţile" de la Cernavoda în care e vorba şi de "Istratie Lipţcanul", un "memoriiamele". DH, XV2, nr. MMMXXVII, p. 1623 1743, 5 Iulie. 1674 "Protoprezviterul Efstatie Vasilievici" către "cumnatul Opra" ca să dea de ştire despre moartea "Volfoaii", la "Pătruburg, în casa prinţipului Costandin Antohie Cantemir", cu "popă săsescu" şi "notareş înpărătescu", fiilor ei din Braşov, "în Tărgul Grăului". DH, XV2, nr. MMMLXXXIX, p. 1674 1749, 11 Mart. 1682 li se ieau oile "în săla" de "saigii înpărăteşti". DH, XV2, nr. MMMCVII, p. 1682 C. 1750. 1682 Adecă eu, Nîstahie: a vinit Petre şi alt Petre, de s-au rogat aceăi omeni Nîstahăie, şi nu fîcut bine, şi-u lă-u erutat pe Simion denainte giodeloi şi al satoloi ş-a ficioriloru şi pîrugarilor, să hi erutat de mene şi de Domîdzîu. DH, XV2, nr. MMMCIX, p. 1682 C. 1750. 1682 Stăni ce au fost pe locul Moldovii, pentru care au luat domenii 30 oi: 1 stănă Petre Juganul ot Ragna. 1 stănă Ştefan Mivovan, tij de acolo. 1 stănă Apostol săn Juganul, iar de acolo. 1 stănă Ştefan săn Nistor ot tam, tij. 1 stănă Dorohoiu ot Ilova. 1 stănă Toader Ionuţulu ot Ilova. 6 stăni fac. Pe coperta: Cinstit şi al mieu bun prietin, dumisale hărăminţaşul de Bistriţă, cu sănătate să să dea. DH, XV2, nr. MMMCX, p. 1682 C. 1750. 1682 Zgardă de 7 florinţi şi cercei de 5 florinţi. Apoi am însurat pe Grasin, i-am dat doi boi şi un cal, 20 de oi cu miei şi o cărlană. Şi apoi am dat Ioani doi giungi tratini şi 8 oi cu miei şi o capră cu ed şi o cărlană, şi zgardă de 7 florinţi. Şi s-au găsit în casă o căldare de 4 cupe, fierăle plugului, şi un lanţu, şi 1683 car deplin, şi 4 lăzi; una de 52 de merţe şi una de 60 şi una de 40 şi una de 30, şi o cadă de 4 mărieş. Şi, căndu am luat pe Anuţa, am avut doao vaci, doi bani şi 30 de vite şi o iapă. Şi apoi casa şi grădina iaste a mea, moşie, şi prelucile cracului. Şi am dat lui Ion ficiorului doi boi şi un cal şi 20 de miori, şi i-am dat un mănzu de 5 florinţi. Căndu au murit Anuţa, au rămas mie doi boi, trii vaci, o giunincă, trii giungi mănzaţi, un cal şi o iapă şi . . . Şters: şi iarăşi i-am dat 70 florinţi vonaş lui Ion. S-au găsit în parte Anuţi 69 de florinţi argintu, şi moşie, fără marhă. Şi în parte lui Ilieş iarăş, care au făcut cu Anuţa, 60 de florinţi. Şi au avut un loc la Simborzu, a ei moşie, ca de 24 de florinţi, a ei bani, şi, căndu am cumpărat locu de la Ostapie, am dat 15 florinţi: giumătate bani i-am făcut cu Tudora şi giumătate cu Anuţa; şi iarăş am cumpărat cu Anuţa nişte moine de la Ostacie, cu 5 florinţi. Şi am zălogit 2 moine, doi florinţi; şi am zălojit un loc cu 15 florinţi şi doi horşogi în Secătura Ruştorului, şi doao moine de la Bontoae, 4 florinţi, şi doao moine de la Lupu Sasu, 2 florinţi, şi o moină de la popa Vasile, dreptu 4 florinţi, şi o moină în Prislop, de la Tofan a Băi, o merţe de grău, şi doao moine de la Olariu, 6 mărieş, şi o merţe de mălaiu şi una de hrişcă. Şi, căndu m-am însurat de am luat pe Tudora, am avut o iapă şi patru oi şi un lanţu, şi apoi iară am cumpărat unu şi un coiflănciu; şi am dat fetii cei mari, Irini, dacă s-au măritat, o vacă şi doi viţei şi patru oi cu miei, şi zgardă ca de 4 florinţi, şi cercei de 5 florinţi. Şi apoi am măritat pe Palaghiia: i-am dat o vacă cu o giunincă, şi 8 oi cu miei, şi o vătue.Eu, Ilieş. Căndu am luat eu, Ilie, pe fata lui Constantin a Rănji, au avut cercei de 5 florinţi şi zgardă de 4 florinţi, şi au avut doi giungi tretini, şi o vacă cu viţel mănzatu, şi i s-au venit un loc pe Peningarea, de 3 care de făn, şi au luat feciorii mueri mele de pe un loc 2, 2 florinţi; şi i s-au venit 4 moine, 2 în sus şi 2 în gios, şi i s-au venit o căldare dreptu 4 florinţi, din sculele casii, şi o cărcee, şi 2 cărlani dreptu 5 şuştaci. Şi am zălogit cu dănsa lunca lui Statevu, dreptu 7 florinţi. Pentru dănsa 90 de florinţi gloabă. Şi am luat de pe un loc zăloşag a ei 10 florinţi, şi Ion Ureche, ginerile meu. Şi au luat Ion a Boşcoae un zlot de pe o moină. Iată eu, Iliaş. Ş-am dat parte ce s-au venit muerilor mele: dau la feciori din toate căte simtu scrise şi din căte cele am avut la casa mea, din toate a triia; i-am dat din casă întorsătură: au preţuit derigători 48 de florinţi, şi s-au venit Ion noao florinţi, şi au luat grajdu 8 florinţi, şi un florintu bani i-am dat; şi din locuri tot a triia, şi din uneltele casi a triia; şi s-au aşăzat înnainte noastră. anume Isip Morariu şi Petre Lucoae şi Leontie Avraam, i Lupu lui Ilieş, şi gineri lui Ilieş, Ion Ureche şi Ion a Todosii, şi alţi săteni, să n-aibă a cerca nice unul pănă după moarte lui Ilieş, a tătăne-seu. Căndu am luat pe Anuţa şters: au avut baer de 12 florinţi, ţintă de 6 florinţi, bumbi de 5 florinţi şi 2 spinşte, doi florinţi şi zgardă de patru mărieş. Şi au adus o giunincă cu viţel şi un bou, şi bou l-am văndut dreptu 15 florinţi, şi am plătit o datorie la Orbănaş: 5 florinţi. Am dat şi iarăş am plătit nişte grău: am dat 9 mărieşi, 5 şuştaci ai mie, bani; şi au avut doi boi în Ilua în ernatec, şi unul au perit, şi au dat omul acela 3 florinţi şi piele giumătate pentru bou, şi au adus o vurcă de fier şi un cuţitoiu şi o teacă blehuită. Şi, cănd au măritat fata ei, pe Maruţa, am dat un sofon dreptu 4 florinţi, şi o cergă dreptu 3 florinţi, şi am dat şters o vacă cu viţel fetii, şi doi viţei mănzaţi, şi la o botegiune un viţel. Şi am cumpărat cu dănsa un loc de la Gheorghieş, dreptu 19 florinţi şi 6 potori, şi cumpărat un locu de la Zuzanu: 8 florinţi şi un mărieş, şi au eşit la casa 1684 o vacă cu viţel fetii, şi doi viţei mănzaţi, şi la o botegiune un viţel. Şi am cumpărat cu dănsa un loc de la Gheorghieş, dreptu 19 florinţi şi 6 potori, şi cumpărat un locu de la Zuzanu: 8 florinţi şi un mărieş, şi au eşit la casa 1684 lui Ilieşu, Isip Ometiţă, Petre Lucoae, Liontie Avraam, Lupu lui Ilieşu, şi au preţăluit casa cu grădina şi grajdu dreptu 48 de florinţi. Ş-au cheltuit în casa cea din gios 6 florinţi. DH, XV2, nr. MMMCXI, p. 1682-1683-1684 C. 1750. 1684 Prea-iubitul nostru şi de neamu bunu Ihane, Dumnezeu să-ţi fie într-ajutor. Eu, Gaciia Cilţunoaiam mă rog Mării Tale să-ţi faci milă, să-mi faci dreptate, că acum este un an de căndu am rămas săracă de mumă-mea: ştie Dumnezău cum am ţinutu-o; de 9 ai n-au lucratu nimica, că au fostu bolnavă. Şi, dacă au murit, nu mi-au ajutat cumnaţii şi surorile nemica, fără eu am cheltuit cu dănsa şepte florinţi; şi acum mi i-au luat locurile cumnaţi, şi nu mi i-am arat nemica, - că n-am unde. Ion Prădan mă ucide: zice că nu s-a uita de Măria Ta. DH, XV2, nr. MMMCXII, p. 1684 Năsăud, 1750, 8 Maiu. 1684 "au suduit pe jude şi pe părgari dă suflet, şi au zis că le va f..e blagosloveniia care va faace popa cruciş cănd vor muri, şi cruce sufletului". DH, XV2, nr. MMMCXIII, p. 1684 1752, 14 August. 1689 "Bratul de la Săceale", "obiceaiu făr de cale", "nart", "un zlot vechiu, scăzănd jumătate". DH, XV2, nr. MMMCXXII, p. 1689 C. 1753. 1689 "Noi, toţi oeri din Ţara Bîrsii", către "Maistratul" Braşovului, despre învoiala ce au făcut ei, "streini", de a da la văcărit 22 parale "de vită mare", cu "carte" de la Domn, de la "Brîncoveanu", Banul Barbu Văcărescu şi Vistierul Ştefan Văcărescu către "domnul Zivolt judeţul", despre oprirea cărţilor şi cererea de a plăti 66 parale, încă de anul trecut; sunt gata a răspunde cheltuiala de atunci, dar să capete cărţile cu care se pot indreptăţi. DH, XV2, nr. MMMCXXIV, p. 1689 1753, 21 April. 1690 "pistoale cu tocuri"; se dă "zeciuiala şi trepădul copilului din casă". DH, XV2, nr. MMMCXXVII, p. 1690 1753, 26 Septembre. 1692 "judeţul" va "da paşuşe la toate turmele", cu "numele şi polecrele" stăpînilor şi ciobanilor, spre a nu se strecura şi alte vite, ce au a plăti "dupe regula ce va ieşi la pemintiani". DH, XV2, nr. MMMCXXXII, p. 1692 1753, 27 Septembre. 1692 iertîndu-i "de alte angarii ce da pentru păşunea dobitoacelor lor, căte bani 40, şi vama de oae căte 2 bani, care de la alţi Domni se obicinuise". DH, XV2, nr. MMMCXXXIII, p. 1692 1759, 23 Octombre. 1713 "blăstămatul de posădari". DH, XV2, nr. MMMCLXXXVIII, p. 1713 1759-1762. 1713 "ploşce de 3 cofe, ciubuc". DH, XV2, nr. MMMCXC, p. 1713 1760, 20 Iulie. 1715 Panaioti Vameşul către "dereptul (directorul) contromaţ (contumaciei). DH, XV2, nr. MMMCC, p. 1715 1761, 8 Februar. 1718 "arănda căşării care este pe hotarul satului", (dar nu l-a putut chema) "la răzloj". DH, XV2, nr. MMMCCXI, p. 1718 1761, 20 Iunie. 1718 (care duce vitele) "în cărcima Cotli", luînd "trăsura"; îl cer "căşaş". DH, XV2, nr. MMMCCXIV, p. 1718 1761, 20 Iunie. 1718 vitele ce s-au "beategit", greutatea de a scoate "porţionul". DH, XV2, nr. MMMCCXV, p. 1718 Constantinopol, 1767, 1-iu Ianuar. 1732 "Costandin Ioan sănu Flore Pop, care este dator la un negustor din Ţinutul Nemţescu, anume Conrat Apel de la Acna", "face banii taxil". DH, XV2, nr. MMMCCLII, p. 1732 1768, Maiu-Iulie. 1733 Braşovenii către Guvernul ardelean, răspunzînd că o găleată (Eimer) de vin muntean de Cernăteşti, care cuprinde 10 "măsuri" (Maass), iar "măsuri de Viena" 8, costă în pivniţă, cu toate cheltuielile, 1 fl. Renan, 12, pe 6 luni, deci un vas de 130 "Eimer", 156 fl. Renani. DH, XV2, nr. MMMCCLXVI, p. 1733 1770, 20 Maiu. 1735 "Carte de judecată pentru bunbacuri", în afacerea lui "Neculae Braşoveanul, Cumpaniotul", cu "Mihaiu i Necula, mărgelari de aici din Bucureşti", cu privire la bumbacul adus de la Giurgiu şi "luat de nişte ostaşi, la vremea stupaiului". DH, XV2, nr. MMMCCLXXII, p. 1735 Bucureşti, 1778, 6 Mart. 1740 fără a mai putea apoi "profasisî cevaşi". DH, XV2, nr. MMMCCXCIX, p. 1740 Braşov, 1788, 21 Octombre. 1797 "Ioan Vladu" către "domnu sicritar Marcus Tartlăr", despre trimeterea fiului său Gheorghe la Iaşi, arătînd că al răspunde pentru dînsul la "dajde or altele". DH, XV2, nr. MMMCCCLXXVIII, p. 1797.