Înainte de 1626 ianuarie 10. 5 Adecă eu Dochiţa, fata Solomiei, mărturisescu eu cu cest zapis al mieu cum eu de bună voia mea, de nimene îndemnată nice înpresurată, am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie den sat den Stroeşti, dem partea mîi-me, Solomiei, a treia parte de ocină şi den vatra satului şi den cîmpu şi den moară şi den hăleşteu şi den vaduri de mori, cu tot venitul. Şi o am vîndut această ocină lui Gavril Capşei pitărel derept cindzeci de taleri bani gata. Şi mi i-au dat banii toţi deplin dennaintea giupînului Vasilie Tîlmaci şi a lui Vasilie Romăşcel şi a lui Vasilie Corpaci den Lăţcani şi a Stejeranului de acolea şi a Danciului den Homiţa şi a popei den Stroeşti şi Ionaşco de acolea; şi mulţi oameni buni au fost în tocmala noastră. 6 Şi pre mai mare mărturie şi credinţă, pusu-ş-au şi aceşti oameni buni toţi peceţile pre acest zapis, ca să aibă a-ş face şi dires domnescu pre această ocină, să-i hie neclătită în veaci. Az Vasile Tîlmaci iscal. Vasilie Romăşcel. DRH, A, XIX, nr. 2, p. 5-6 1626 ianuarie 25. 13 Adecă eu, Toader Moţoc, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, de nime nevoit nice silit nice îndemnat, ce de bunăvoia mea m-am sculat ş-am vîndut a mea dereaptă ocină şi moşie de la părinţii miei, în derease ce aveam, den uric ce-au avut părinţii noştri, a patra parte de sat de Petreşti, de ţinutul Bacăului, cu tot venitul lui, den cîmpu şi den pădure şi den giumătate de moară gata, pre apa Bistriţii, care ocină, ce-i mai sus-scrisă, am vîndut-ă dumisale vistearnicului Pană, derept o sută şi optdzăci de galbeni buni, care bani mi i-au plătit deplin în mînule meale, dennaintea tuturor boiarilor cîţi mai gios scriu şi mărturisescu. Pentru mai mare credinţa ne-am pus peceţile ş-am iscălit. Derept acea, de astădzi înnainte ca să-i fie dumisale ocină şi moşie, nescumpărată, în veaci. Iară carele de oamenii noştri şi de ruda noastră va vrea să întoarcă şi să strîce aceată tocmală a noastră, să aibă a-ş întreba cu mene, iar cu vistearnicul Pană să n-aibă a-şi întreba niciodată. De-aceasta scriu şi mărturisescu. Să să ştie. Ghenarie 25 dni. Az Toader Moţoc. Ionaşco Peac biv jicnicear. Az Vasilie Neagoe. Dumitru Buhuş. 14 Az Va...lie Romăşcel. Az Toader Pătraşcovici. Isac Stîrcea. Ionaşco Prăjescul iscal.DRH, A, XIX, nr. 8, p. 13-14 1626 februarie - 1629 august. 18 [...] Adecă au avut dzi naintea noastră Ifrim Medrea cu Penteleiu din Hărliceşti şi cu Zahariia din Zbereşti printr-o parte de ocină din sat din Mogoşeşti, dintr-a treia parte de sat a opta parte, de partea Vrîncenilor, cu vadu de moară. Deci, le-au fost dzua în dzua de svetii Vasilie, să vie Penteleiu şi Zahariia, să fie de faţă naintea noastră şi cu oameni buni, să giure cum n-are Ifrim moşie acolo. Deci cîndu au fost dzua, ei n-au venit la dzi, ce au rămas din dzi şi din leage, iar Ifrim el au venit la dzi şi au aşteptat preste dzi 4 săptămîni preste dzi şi s-au direptat şi ş-au pus herîia. Deci de acum nainte Ifrim să aibă a-ş ţinea moşiia, cum mai sus scrie, cu tot venitul, iar Penteleiu şi Zahariia să n-aibă a mai pîrî nice a dobîndi în veaci. Iar să vor avea Penteleiu cu Zahariia nescare direasă pre 19 acea ocină, să nu să creadză. Alt nime să n-aibă a să amesteca preste cartea domnii meale. [...].DRH, A, XIX, nr. 13, p. 18-19 1626 februarie - 1629 august. 19 [...] Cătr-aceastea dăm ştire măriei dumitale, milostive domne, de rîndul părinţilor de la Beserecani, c-au venit înaintea nostră cu neşte urice a sfentie mănăstiri; ce aceale urece au fost date de părintele Iusip, stariţul mănăstiriei, la neşte posluşnici ce-au fost avîndu de mult, credinciuş, ca să le ţie. Întru-cea s-au tîmplat morte părintelui stariţului, alţi călugăraş ce-au fost au întrebat pre-acei posluşnici de-aceste urece, ei nu le-au dat, ce-au stătut închise pîn-acmu. Cînd au fost acmu, neşte strănepoţi acelor posluşnici bătrîni şi le-au aflat şi le-au dat părinţilor denaintea nostră. Deci, dăm ştire măriei dumitale; măriia dumitale veri face cum te va năstăvi milostivul Dumnedzău şi cinstita maică. [...] 20 [...].DRH, A, XIX, nr. 14, p. 19-201626 martie 15, Bîrsăneşti. 32 Adecă eu Gaftona, sora Nicşului ot Popeni, scriem şi mărturisăm cu cestu zapis al mieu, cum de bunăvoe mea, de nime sălită nici asuprită, ce de a mea bunăvoi, am dat şi am dăruit acestui cucon, lui Vasălii, ficiorul Irimiei, finul lui Andrei Măcău din Brătila de Gios, acestue am dat danie şi dăruire a mea direptă ocină şi moşăi, neşte curături ce sîmtu între văi, pre lîngă hotarul Brătilei de Gios, pre din sus, a mele direpte curături, aceste ce mai sus scriem, li-am dat danie acestui cucon, fiindu eu starpă fără cuconi, li-am dăruit ca să-i fie lui diriaptă ocină şi moşăe. Iară Vasilie, de va trăi, şi să-i dea Dumnedzău năroc, iară el ca să aibă a mă pomeni la sfintele besăreci. Iară di sămenţăile mele ca să nu să amestece nime; iară cine s-ari amesteca într-aceasta danie, să fie neertat şi de mene şi de domnul Dumnedzău. Şi la această adevărată dăruire au fostu mulţi oameni buni, anume: Andrei Măcău ot Brătila de Gios şi Loghin de acole şi Dumitru Ţăul şi Savul ot Bîrsăneşti şi Grosul ot Deleni şi alţi oameni buni, carii s-au 33 tîmplat. Şi noi toţî vădzindu această adevărată şi încredinţată danie, am pus degetele şi peceţăle, să fie de credinţă. Şi eu popa Păntelei ot Voiceşti am scris zapisul să să ştie. Ot Bîrsăneşti s-au scris, leat 7143 1626 meseţa martie 15. Az Andrei Măcău iscal. Gaftona. Loghin. Dumitru. Savul. Grosul.DRH, A, XIX, nr. 24, p. 32-331626 martie 23, Iaşi. 34 [...] Dat-am cartea domnii mele rugătorilor noştri, egumănului şi a tot săborul de la svînta mănăstire de la Svetii Nicolai, ce să chiamă mănăstirea lui Aron vodă, spre-aceaia ca să hie tari şi puternici cu cartea domnii meale a ţinea şi apăra o falce de vie de la Cotnari, ce iaste în deal la Cîrjeşti, care vie o au dat cu limbă de moarte giupîneasa lui Ghiorghie Jora, Măriia, şi cu Ghiorghie Jora o au dat sventei mănăstiri. Pentr-aceaia, să aibă ei a ţinea acea vie şi să o lucriedze şi să o păzească, iar altul nime să nu cuteadze a să amesteca la cea vie. Iar cui va părea cu strîmbul pentru acea vie, să-ş întrebe de faţă înnaintea domnii meale cu Ghiorghie cu Jora, iar pînă nu vor hi de faţă 35 cu Ghiorghie, nime să nu cutedze a să amesteca preste cartea domnii meale. Într-alt chip să nu hie.DRH, A, XIX, nr. 26, p. 34-351626 martie 24, Iaşi. 39 [...] Scriem domniia mea slugilor noastre, tuturor dăbilarilor cîţi veţi înbla cu slujba domnii meale prin ţinutul Neamţului, deaca veţi vedea cartea domnii meale, iar voi toţi să aveţi a lăsa foarte în pace bucatele oamenilor din satele sventei mănăstiri a lui Aron vodă, din Avereşti şi din Giurov şi din Necoreşti; nimică să nu le învăluiţi bucatele, nici să trageţi pentr-alţi oameni sau pentr-alte sate, ce să-i lăsaţi în pace; numai să aibă ei a-ş plăti dabila lor ce va hi. Aşijdirea şi voi, pîrcălabi dintr-acel ţinut şi globnici şi olăcari şi podvodari şi alte slugi a domnii meale, încă să nu-i învăluiţi, nici să-i globiţi, nici să-i prădaţi, nici la podvoade să nu-i învăluiţi, ce să hie foarte în pace, cum scrie mai sus. Numai de să vor afla nescai furi sau tălhari de faţă, pre aceia să-i prindeţi şi la domniia mea să-i aduceţi. Iar altu nime să nu-i cuteadze pre dînşii a-ş învălui peste cartea domnii meale.DRH, A, XIX, nr. 28, p. 39 1626-1629 aprilie 6, Bîrlad. 46 Dima şoltuzul şi cu doisprădzeaci pîrgari den tîrg den Bîrlada. Adecă au venit înnaintea noastră Costantin den Greci şi au vîndut a se parte de ocină den Greci, partea den mijloc, ce să va alealge, cu vad de moară într-apa Bogdanii şi săpături ce sîntu a tătîne-său, a Grecului. Şi au vîndut lui Ionaşco Bîtcoveci şi frăţîne-său Condrei, direptu şeapte talere bătute. Deci noi vădzîndu a lor bună tocmală şi plată deplin, făcut-am cest zapis cu peceatea oraşului, să-ş ţîe acea parte de ocină, şi să-ş facă direase. Şi nime să nu să ameastece. De aceasta mărturisim. Pis u tîrgu Bîrlad, aprilie 6.DRH, A, XIX, nr. 33, p. 461626 aprilie 15, Iaşi. 56 [...] Dat-am cartea dumni-meale egumenului de la sventa mănăstirea Balicăi şi deregătoriului şi vătămanului den satul mănăstirie, de la Movila Iucaşului, ca să hie tare şi putearnici cu cartea dumni-meale a apăra ocina înpregiur ţarina şi fîneaţele şi pădurea, nime de alţi oameni dentr-alte sate să n-aibă treabă pre locul ce iaste a satului mănăstirei, nici la ţarină la cînpu, nice la pădure, nime să n-aibă treabă. Iar carii vor găsi de alţi oameni tăindu în pădure, să le ia săcurile şi boii. Dereptu acea, nime să n-aibă treabă cu locul ce iaste a satului naintea cărţăi dumni-meale.DRH, A, XIX, nr. 40, p. 561626 aprilie 21, Iaşi. 64 [...] 65 [...] Deaca veţi vedea cartea domnii meali, iar voi ca să aveţi a lăsa foarte în paci de toate dabilile şi de podvoade şi de jold şi de lucru de viile domnii meale şi de alte anghenrii ce-s mai mănnunte pre alţi tîrgoveţi şi pre alţi viiari, anume Gavril Meleştan, ce şeade în crama părintelui şi rugătoriului nostru, Athanasie episcopu de Roman, să hie în paci de toate, cîte mai sus scrie, numai să aibă a sluji şi a lucra viile sventei episcopii. Iar carei dentru voi nu veţi asculta, ce vor învălui peste cartea dumnii meale, şi de să va mai jelui părintele rugătoriul nostru, bine să ştie că de mari certare văr hi.DRH, A, XIX, nr. 47, p. 64-651626 aprilie 25, Iaşi. 69 Eu Manolachi vamăşul cel mare scriu şi mărturisescu cu cest zapis al meu cum am luat bani, o sută de galbeni, bani buni, de la părintele Timoftei şi de la tot săborul de la svînta mănăstire de la Sveatii Sava şi mi-am 70 pus zolog nişte vii, cinci falci, în Copou, în deaalul den mijloc, lîngă viia cioclilor, dereptu aceşti bani, ce mai sus sintu scrişi. Şi la aceasta tocmală fost-au Costantin şoltuzul cu doisprădzeace pîrgari de tîrgu de Iaş şi Neculachi vamăşul cel mare şi Gheorghie postelnicul cel mare şi Dona vamăşul şi Tănasie cămănariul cel mare şi mulţi oameni buni. De aceasta scriu şi mărturisescu cu cest zapis al meu, ca să să ştie. Vă leat 7134 1626 u Ias, aprilie 25.DRH, A, XIX, nr. 51, p. 69-70 1626 aprilie 29, Iaşi. 70 [...] Scriem domniia mea slugilor nostre, Nechita diiac şi Onciu diiac. Dăm voaă ştire că v-am ales de înţelepţi şi de înţelegători. Diacă veţ vedea cartea domniei meale, iar voi să strîngeţ oameni buni mejiiaş, boiari şi slugi domneşti di prinprejur şi călugări de pre la aceale mănăstiri de aproape şi tîrgoveţ şi vătămani, ca să meargeţ să aleageţ cît loc iaste derept domnescu, între vadure, la oraşul domniei meale, la Piiatră, şi în cîmpu şi în dumbravă despre toate curăturile ce vor hi de toate parţile, să socotiţ ce iaste loc domnescu să aleageţ şi să puneţ stîlpi de piiatră şi buări, căce că domniia mea m-am milostivit şi am dat acel loc rugătorilor noştri, călugărilor de la svînta mănăstire de la Beserecani, după direase ce au arătat de dare şi de la alţi domni cătră domniia mea. Şi să scrieţ carte de la voi şi de la toţ, cumu li s-au hotărît.DRH, A, XIX, nr. 52, p. 70 1626 aprilie 30. 75 Adecă eu Gheorghie Borşea comişelul şi Ionaşco comişel ot Uscaţi mărturisim şi dăm ştire cu ceastă scrisoare a noas noastră cum au venit satul Răteştii, cu cinstită cartea dumnii sale lui vodă la noi şi ne-au chemat la un hotar, să socotim cu oameni buni ce s-a stricat cu drumul cel mari. Noi am sotocotit cu oameni buni şi cu megiiaş şi din sus şi din gios şi acel hotar, noi cu sufletele noastre şi cu suflete de oameni buni, l-am afrat dereptu şi nici au greşit Răteştii, nici agăpiianii. Deaci s-au înpăcat dinaintea noastră şi dinaintea a mulţi oameni buni. Şi să nu să mai părască de-asta, nici denăoară u veachi. Şi pre mai mare dereptate ne-am pus peceţile. [...]. V leat 7134 1626 aprilie 30.DRH, A, XIX, nr. 55, p. 751626 mai 1, Iaşi. 75 [...] Dat-am cartea domnii meale deregătorului şi vătămanului din Şcheuleţi spre aceaia ca să hie tari şi putearnici cu cartea domnii meale a ţinea şi a apăra bucatele tuturor mişeilor noştri de acolea din sat, carii sîntu de loc ş-au fost fugiţi şi acmu vor veni iarăş înnapoi, să hie în pace şi nemică să nu dea tîrgului Şcheaenilor pentru nescare dăjdi sau rămăşiţi ce vor hi fost de la Radul vodă. Şi nime să n-aibă a-i învălui pentru nescare dobitoc 76 ce va hi perit de dajde în dzilele Radului vodă. Numai cui va părea cu strîmbul să vie de faţă la domniia mea. Iar mai mult nime să n-aibă a-i nvălui.DRH, A, XIX, nr. 56, p. 75-761626 mai 2, Iaşi. 76 [...] Adecă au venit înnaintea domnii meale şi naintea boiarilor noştri, mari şi mici, Ionaşco din Năvrăpeşti, feciorul lui Drăghici, nepotul Drăguţei, de au vîndut a lui direaptă ocină de nime nevoit, nici înpresurat, toată partea lui ce să va aleage din sat din Năvrăpeşti, dinn-a treia parte dintr-acel sat din partea lui Drăghici a cincea parte. Aceaia o au vîndut lui Sanson... eşti derept treidzăci... tocmeală... plin plată şi de la domniia mea i-am dat şi i-am întărit lui Samson, ce scrie mai sus, ca să hie şi de la domniia mea direaptă ocină şi cumpărătură cu tot venitul neruşăită nice odănuoară, în veaci, înnaintea cărţei domnii meale. Şi altu ca să nu să ameastece.DRH, A, XIX, nr. 57, p. 761626 mai 5, Iaşi. 79 [...] Deaca veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să aveţi a lăsa foarte în paci satul Tămăşanii şi Sadna, ce iaste a sventei mănăstiri a Gălatei, de podvoade şi de cai de olac şi de toate anghieriile şi de gloabe ce să vor face, ca să aibă a giudeca rugătorii noştri, călugării de la sventa mănăstire, să le hie de bocănci şi de înbrăcăminte; iar, cu tîrgul sau cu ţînutul nemic să nu-i trageţi, numai să-ş plătească ei cisla lor cît vor hi scris în visteri şi dobitocul lor să nu le trageţ pentru alţi oameni sau pentru alte sate, ce să hie în pace. Şi nime să nu cutedze mai multu a-i învălui preste cartea domnii mele.DRH, A, XIX, nr. 60, p. 791626 mai 10, Iaşi. 79 [...] 80 Dămu-ţi ştire că dumnii meale s-au jeluit sluga noastră, Dobrenchii diiac den Bălăceani, pre sat pre Ilişeşti că iaste o ţiioară despre Ilişeşti a Bălăceanilor de să înpreuneadză într-un loc. Şi s-au scolat satul Ilişeştii şi au oprit dooao pămînturi arate dentr-acel rîndu de pămînturi, dzicînd că nu iaste den partea Bălăceanilor ci..... de hotariul Ilişeştilor aceale doo pămînturi. Pentr-aceaia deaca vei vedea cartea dumnii meale iară tu să mergi acolea la Bălăceani şi cu megiiaşi şi cu oameni buni şi bătrîni şi să socotiţi cu sufletele voastre cum veţi socoti mai cu dereptul. De să vor afla că sint den partea Ilişeştilor iară ei să aibă a-şi lua a dzeacea es-timpu, de-acii să să lase Bălăceanii de aceale doo pămînturi. Iară de să vor afla den partea Bălăceanilor, iară Ilişeştii să nu mai aibă a pîrî această pîră [...].DRH, A, XIX, nr. 61, p. 79-801626 mai 17, Iaşi. 83 [...] Adecă au venit înnaintea noastră şi înnaintea boiarilor noştri 84 călugherii de la svînta mănăstire de la Beserecani şi cu o carte de mărturie de la Gheorghie vornicul de Costeani şi de la Savin sulgeariul, scriindu cum au mărsu ei cu cartea Radului vodă la sat la Orbic şi au strînsu oameni buni bătrîni şi mejiiaci de prinpregiur şi au hotărît şi am ales partea sventei mănăstiri de ocină, giumătate din giumătate de sat de Orbic, ce are svînta mănăstire de la Cîrstina i de la Dumitra, giupîneasa lui Ciolpan călugărul, cum le-au spus lor dreasele; şi am ales partea mănăstirii de ocină din vatra satului şi din ţărină şi din fînaţ, din apă, partea din sus şi din tot locul şi le-am pus stîlpi. Deci domniia mea, deac-am vădzut acea carte de mărturie de la acei boiari şi de la acei oameni buni, domnia mea o am credzut. Derept acea şi domniia mea am dat şi am întărit sventei mănăstiri acea parte de ocină partea de sus ca să le hie şi de la domniia mea direaptă ocină şi dare şi întăritură sventei mănăstiri cu tot venitul neclătit nici dănăoară în veaci, înnaintea cărţii noastre. [...].DRH, A, XIX, nr. 65, p. 83-841626 mai 21, Iaşi. 90 [...].Deacă veţi vedea cartea domnii meale, iară voi să aveţi a lăsa foarte în pace de toati angheriile şi de toati podvoadele şi de lucru de la viile domnii meale pre... viiarii de laa viile sventei mănăstiri Pangaraţi, întru nimică să nu-i învăluiţi, numai să aibă ei a lucraa şi a griji ce va trebui lucru la viile sventei mănăstiri.Aiastaa scriem; mai mult jalobă să nu vie la domniia mea. Într-alt chip să nu faceţi.DRH, A, XIX, nr. 70, p. 901626 mai 21, Iaşi. 90 [...] 91 [...]. Dămu-vă ştire că s-au jeluit domnii meale prea voi rugătorii noştri, călugării de la svîntaa mănăstire de la Plîngăraţi, dzicîndu că au ei o moară acolo în sat, daanie de la Pătru vodă, iar voi nu lăsaţi moara lor să înble, nice oamenii să margă la moară să-şi macine, de care lucru n-aveţi voi puteare să opriţi moaara şi apaa şi oamenii. Deacă veţi vedea cartea domnii mele, iar voi mai mult să nu vă amestecaţi a opri moara călugărilor şi oamenii să nu margă să-ş macine, ce să-i lăsaţi foarte în pace, că apoi de mare certare veţi hi. Aiastaa scriem. Într-alt chip să nu faceţi.DRH, A, XIX, nr. 71, p. 90-911626 mai 31, Suceava. 91 [...] Scriem domniia mea la slugile noastre, aprodzii carii scorniţi meşterii şi botnarii să margă să facă cădzi de silitră. Dămu-vă ştire că s-au jeluit la domniia mea părintele şi rugătorul nostru, Athanasie episcopul de Roman, dzicîndu că are nişte meşteri acii la satul sfentei episcopii, la posluşnici, iar voi i-aţ bătut şi i-aţi sîrguit să margă la lucru. Derept aceaia, deaca veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să lăsaţi în pace acei meşteri a sfentei ipiscopii, în pace; toţi meşterii şi toţi olarii 92 cîţi sîntu a sfentei episcopii întru nemică să nu-i învăluiţi. Şi mai multă jalubă să nu vie la domniia mea. [...].DRH, A, XIX, nr. 72, p. 91-92 1629-1629 iunie 1, Iaşi. 98 [...] spre-aceaă să fie tare şi puternică cu cartea domniei meale să aibă a opri giumătate den satul den Boldeşti carea au fost cumpărată de la Ionaşco, feciorul lui Calapod, cu tot venitul ei şi den cîmpu şi dentr-apă şi den tot locul, drept 90 zloţi bătuţi. Şi i-au făcut şi scrisori de mărturie cum i-au vîndut de bonăvoe lor. Şi dup-acea s-au sculat de-au vîndutu şi altor. Şi această giupăineasă gice că au luat acei bani cu camată şi-s pînă acmu 11 luni. Dreptu acea ca să aibă a-i întorce şi camăta cît va face pîn-acmu. Şi dreptu acea nime să nu cuteadze a întra acolo într-acea ocină făr-de această giupăineasa cu oamenii săi pîn-nu i se vor da banii toţ deplin şi camăta înnaintea ceştii cărţi a domniei meale.DRH, A, XIX, nr. 78, p. 981626 iunie 20, Iaşi. 100 [...] Dat-am cartea domnii meale rugătorilor noştri, egumenului şi a tot săborul de la svînta mănăstire de la Gălata, şi diregătorilor şi vătămanilor di prin satele sventei mănăstiri, spre-acea ca să hie tari şi putearnici cu cartea domnii meale a ţinea toţi vecinii mănăstirei, carii vor hi mărsu în satele mănăstirei din dzilele lui Alixandru vodă şi a lui Ştefan vodă şi a Radului vodă, să nu-i dea nimărui cui va vrea să-i ia. Numai să aibă a da care oameni vor hi mărsu de un an. Iar carii vor hi mărsu mai demultu, să hie volnici a nu-i da nimărui. 101 Dereptu acea nime să nu cuteadze a opri sau a învălui peste cartea domnii meale.DRH, A, XIX, nr. 81, p. 100-1011626 iulie 3, Todereşti. 110 Adecă eu Todosiia, fata Vărvarei, nepoata Nastei, şi Nastasiia şi Prohira şi...................., featele Lupului, nepoate iarăş Nastei, toţ nepoţ Frăţinei, ce-au fost mumă Nastei, înşine pre noi mărturisim cum noi, de bunăvoia a noastră, de nime nevoiţ, nici asupriţ, am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie, ce-am avut, dintr-a treia parte de sat de Arpăşeşti doao părţi, ce să chiamă acmu Goeşti. Deci am vîndut această ocină Neaniului pîrcălabul de Cîrligătură, derept doi boi şi o vacă cu viţel. 111 Aşijdire şi din ceaia parte de prespre vale, am vîndut noi, carii sintem mai sus scriş, partea moaşei noastrei, a Nastei, toată partea ei, ce să va aleage din tot satul şi cu tot venitul. Iarăş am vîndut dumiisale Neaniului pîrcălab într-acelaş preţ. Şi aceasta tocmală s-au făcut dinnaintea lui Ionaşco Bilţu şi popa Gligorie ot Todereşti şi Iordachi şi Gheorghiţă Murăţel şi Misail şi Zahariia şi Cîrstea arman şi alţi mulţi oameni buni. Şi eu, Drăguşan diiac, am scris. Pis u Todereşti, v leato 7134 1626 iulie 3. Az Iordachi iscah.DRH, A, XIX, nr. 90, p. 110-1111626 iulie 3. 111 Eto az Mihăilă Calcăş aprod scriu şi mărturisescu cum au venit Erina i Anghelina, ce-ş sîntu veare primari, feate din doaă surori, cu cinstită cartea dumisale lui Miron Moghilă voevoda, spuindu cumu s-au pîrît de faţă cu Părasca, îmma lui Dealeu, şi cu Nastasiia şi cu Ştefan şi şi cu alţii, pentru ocină ce au ei în sat în Spătăreşti, şi le-au spus cartea să le împarţu.Deci eu am strînsu oameni buni, bătrîni, megiiaş den sus şi den gios şi am căutat toate tocmealele şi isprava acelui sat. Deci s-au aflat doao jireabii pre mijlocul satului, ce s-au venit Erinei i Anghelinei şi le-am znămenuit şi le-am pus stîlpi de cătră toţi oamenii şi de cătră toată ruda lor, ca să le hie ocină direaptă şi moşie şi cu tot venitul hotarului ce va hi cumu au fost.Dinnaintea lui Vasilie Boldişor de Tîmpeşti i Vasilie Roşculeţ de Buciumeani i Ionaşco de-acolea i Toma de Antăleşti i Ursu de-acolea i Zadul ot tam i popa Ghidion i Goia ot tam i Tohilă ot tam i Mihăilă tije ot Spătăreşti i Grigul ot tam şi mulţi oameni buni. 112 Şi pre mai mare credinţă ce ne-am pus peceţile, ca nime să nu mai aibă a intra, sau întru ceva a să mesteca pread sem ispisoc.Pis iulia 3, v leat 7134 1626.Vasilie Roşca.Vasilie Boldişor.DRH, A, XIX, nr. 91, p. 111-112 Circa 1626 iulie 3. 112 Adecă eu Zadul scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al miu cum am pus o jireabie a lui Bormotă din sat din Antăleşti la Dealeu aprodul din Spătăreşti, cu tot venitul aceii jireabii ce să va aleage din cîmpu şi dintr-apă şi din tot, pentru dzeace zloţi, ce i-au dat Dealeu cîmdu au fost în legătură la Poturul. Aşijdirea au luat streispădzeace potronici de-argintu, iar de la Dealeu, de s-au plătit de la Jora, şi un zlot cîmd au murit îmă-sa, şi 2 taleri în Suceava, cîmdu l-au legat vecinii Ghianghei. Aceşti bani s-au dat dinaintea vătavului Dumitru de Huşi şi naintea lui Toderaşco Şodan şi dinaintea lui Dubău de Antăleşti şi denaintea lui Ursu de-acolea. Ca să să ştie că acestu zapis l-am făcut eu însumi, Zadul. Az Toader Pătraşcovici.DRH, A, XIX, nr. 92, p. 112 1626 iulie 21, Antăleşti. 122 [...] Măriica călugăriţa, femeaia ce-au fost a lui Roman, şi cu ficiorii mii şi nepoţii, Ilea [...], Dămian şi Magdalina Irina, înşine pre noi mărturisim cu ceastă scrisoarea a noastră, cum am avut doao jireabii de ocină din sat în Spătăreşti; deci noi de-a noastră bunăvoie, di nime nevoiiţi nici înpresuraţi, ne-am sculat ş-am schimbat cu Dealeu de acolo din Spătăreşti de i-am dat aceaste doao jireabii, şi el ne-au dat o jireabie şi giumătate din sat din Selişti, cu tot vinitul. Şi-ntr-aceasta tocmală au fost pîrcălabul Gligorcea Pisovschii şi Boldişor hînsar din Tîmpeşti şi Pîrciul din Negoteşti şi Ştefan din Buneşti şi popa Dumitru din Antăleşti şi Ursu de-acolo şi Ionaşco Bercea de-acolo. Ş-această tocmală s-au făcut în casa-i Dubăoae. Ş-am scris eu Ghiulafei această scrisoare, să să ştie. Pis u Antăleşti, iulie 21. Az Vasilie iscal. Popa Dumitru.DRH, A, XIX, nr. 102, p. 122 1626-1630 august 6, Iaşi. 126 [...] Dăm ştire cu ceastă carte a noastră 127 cumu au venit înnaintea noastră cest om, anume Ion, feciorul Dumitrei, nepotul Ulmanului, de nimene nevoit nice înpresuratu, ce de bunăvoia lui şi au vîndut a lui direaptă ocină şi moşie, a patra parte din satu din Ulmeani, ce iaste în ţînutul Lăpuşnei, pre apa Botnei, cu loc de moară şi cu tot venitul, din uric de moşie ce au avutu moşul lor de la Ion vodă. Acea...... au vîndutu dinnaintea noastră dumisale lui Enachi postelnicul..... eacă am vădzut a lor de bunăvoe tocmală şi .......................... tă carte dumisale lui Enachi postelnic.......... ină din satu din Ulmeani şi cu loc de moară ş.................. misale mărturie şi de credinţă p.......................... Şi mai pre mare credinţă pusu-ne-am şi ........... tru ceastă adeverită carte, ca să ...............DRH, A, XIX, nr. 107, p. 126-1271626 august 6, Iaşi. 127 Adecă eu Pavăl scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu de nime nevoit nici înpresurat şi de bunăvoia mea m-am tocmit cu verii miei, cu Costantinşi cu fraţii lui de i-am dat o parte de ocină a unchiu-nostru, a lui Făt din sat din Boţeşti, ce să va aleage parte mea şi a fraţilor mii, dintr-acea ocină a lui Făt, pentru ce m-au pîrît ei pentru bucatele iarăşi 128 a unchiu-nostru, a lui Făt, ce au rămas la mene. Deci m-au rămas să înpărţim aceale bucate a unchiu-nostru cu dinşii. Deci am înpărţit dintr-aceale bucate dintr-înse, iar doisprădzeace galbeni de aur au rămas la mene neînpărţiţi şi patru lei şi noo putini de miiare de lungi de patru palme şi o schiupă şi de largi de tre palme şi doo heară de moră şi doo heară de plug şi o tigae de prăjit şi una cu piciore şi treidzeci de nasturi mănunţi şi o bardă. Pentru aceastea bucate ce au rămas la mene neînpărţite le-am dat acea ocină, ca să n-aibă nime de oamenii miei nici o treabă cu acea ocină ce mai sus iaste scrisă. Şi aceasta tocmală s-au făcut dinnainte Ghianghei vornicului şi a Gramei uşeariului şi a Stoicăi ce au fost armaş şi dennainte lui Măteiaş ce au fost vătav şi şi Gavril Rusul diiacul şi a lui Ponici şi a lui Andruşco diiacul şi a Lupului diiac şi a mulţi oameni buni. Pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile ca să hie de credinţă, ca să să ştie. U Ias, v leat 7134 1626 avgust 6. Az Ghianghea vornic. Grama uşar iscal. Az Lupul iscah Az ...... iscal. Az Gavriil .....DRH, A, XIX, nr. 108, p. 127-1281626 august 24, Iaşi. 130 Eu Gavril Mirca dvornic şi feciorul mieu, Precopie, scriem noi şi înşine mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum noi am vîndut satul nostru Zorileanii dumisale lui Scărlet şi giupîneasei dumisale. Şi mi-i-au dat banii cum au scris în zapisul nostru de la noi, carele iaste în mînule dumnealor, şeapte sute cincidzăci de taleri. Şi după aceştea bani mi-au mai dat giupîneasa Scărletoae cindzăci de taleri, bani proşti, potronicul cîte noau bani. Şi s-au înplut optu sute de taleri proşti. Şi mai mare mărturie au fostu de faţă dumnealui Furtuna comisul cel mare şi Dima şi alţi boiari mulţi. Şi eu, Goga diiac am scris, să să ştie. U Ias, v leat 7134 1626 avgust 24. Gavril al Merca. Dima Az Goga iscal.DRH, A, XIX, nr. 110, p. 1301626 septembrie 1. 136 Adecă eu Anna şi Ileana, fetele Candachiei, şi Ioanăş, nepoţii lui Isaiu Plantos, noi de bună voă noastră de nime nevoiţi nici asupriţ am vîndut a noastră parte de ocină din Măstacăn din partea Neguleştilor dzeace pămînturi şi din vatra satului ce să va aleage partea acestor trei fraţ, şi din codru şi din fînaţ şi din tot locul cît să va aleage cu tot venitul; şi o am vîndut dumisale Lupului Hăbăşescului vornicului direptu dzeace galbeni bani buni, dinnaintea preutuluii Ghiorghie din Mărgineani şi dinnaintea lui Ghiorghie Păturniche din Brăneşti şi dinnaintea lui Mafteiu vătămanul din Măstacănu şi dinnaintea lui Nechifor de-acolea şi dinnaintea lui Necoară din Măstacăn şi dinnaintea lui Ignat ce-au fost din Măstacăn şi dinnaintea lui Bejan din Iucaş şi dinnaintea Nechitei din Boziiani şi dinnaintea lui Gavril din Boziiani şi dinnaintea a mulţi oameni buni şi bătrîni megeiaş. Şi de să vor găsi nescar direase să nu aibă a să creade. 137 Şi de pre aest adevărat al nostru zapis ca să-ş facă şi dires domnescu. Şi mai pre mare mărturie pusu-ne-am şi peceţile cătră acest adevărat al nostru zapis. Şi eu Ghiorghie Prăjescul singur cu mîna me-am scris să să ştie. Az Ghiorghie Prăjescul iscal. Vă leato 7135 1626 meseţa septemvrie 1. Eu popa Gligorie scriu de rîndul unui zapis de la Măstacăn de să va găsi cînva la noi să no să creadză.DRH, A, XIX, nr. 114, p. 136-137 1626 septembrie 1-1627 august 31, Iaşi. 137 [...] Adecă s-au pîrît de faţă înainte dumi-meale Ursu Vartic cu Dosofei egumenul [...] Tazlău printru un ţigan anume Costişor, [...],dzicînd Dosofei că acel ţigan este al tazlooanilor, iar Ursu Vartic au dzis că acel ţigan este a lui de moşie; şi ne-au arătat urice de la Pătru vodă şi de la Bogdan vodă, cum acel ţigan anume Costişor şi cu toţi feciorii lui iaste al său de moşie. Deci dumiia mea i-am giudecat cu tot svatul dumii meale de au rămas Ursu Vartic prea Dosofei egumenul [...] ca să n-aibă a să mai pîrî de-această pîră, nicidănăoară în veaci. Aşijdere s-au pîrît de faţă înainte dumii meale Ursu Vartic cu Istratie Bole printru un ţigan, dzicîndu Ursu Vartic că i-au giunghet un ţigan de au murit altu ţigan a lui Istratie Bole. Dece dumiia mea i-am giudecat 138 cu totu divanul dumii meale, ca să aibă a ţine Ursu Vartic prea Ionaşco Bolachiu, ţiganul Bolei, ţigan printru ţigan. Şi dea iacmu înainte, ca să n-aibă a să mai pîrî de aceasta pîră, nici dănăoară în veaci, preste carte dumii meale. [...].DRH, A, XIX, nr. 115, p. 137-138 1626 septembrie 1-1627 august 31. 138 Adecă eu Ilina, fata lui Gligorii, însămi mărturesesco co cestu zapis al miu, cum eu de bunăvoia mea, de neme nebiiată nece înprisurată, am vîndot toată părtea mea de ocină de sat den Săcoiane, cît mi s-a va aleage, den a cencea partea de sat. Deci o am vîndut Eremii liui Vîrnav dirept... dzăci şi cinci de galbeni, bani buni. Deci mi i-a dat toţe deplin aceşti bani. Deci ca să hi liui ocină şi moşie. Şi cînd o am făcot această tocmală a fost omeane bone de sato de Săcoiane, anome Nechifor vesternicel şi Toma vesternicel şi Onol vesternicel şi Petrea Hannol şi Ghilasii de Lăzăşti şi Hoilăp Beşetea şi molţi omene boni. De ceasta scriem şi mărtoresim cu cesto zapis al nostro şi co mai mare credenţă... dănăi... mo scris ce... ştie. Leat 7135 1626-1627.DRH, A, XIX, nr. 116, p. 1381626 septembrie 10, Orhei. 141 [...] Adecă au venit înnainte noastră Ileana Lelicoia, fata Budzii din Furceni, şi au 142 vîndut un vad de moară în Răutu, din gius de Piatră, popeai celui domnesc, Gligorie din tîrg din Orhii de nimeane nevoită, nici asuprită, nici silită. Şi i-au dat doa ruhatnice de miiare şi stupi şi vacă cu viţel şi postav pînă au înplut optdzeci de leai, preţ, că atîta au cerut. Să-i fiia lui moşiia în veci şi feciorilor lui şi nepoţilor lui. Şi într-a aceasta tocmală s-au tîmplat omeni buni, Gligorie Drăghinici şi feciorul lui, Vasilie vătavul de sineţari, şi Radul cupeţ şi Mihuleţ şi Vasilie înblător şi Şahău şi Vasilie Sorocean şi mulţi omeni buni de oraş. Deci noi, dacă am vădzut a lor de bunăvoia tocmală, noi am pus peceta oraşului într-a acest zapis, ca să să ştie.DRH, A, XIX, nr. 118, p. 141-1421626 septembrie 12, Iaşi. 142 [...] Scris-am domniia mea la sluga noastră, la Oprea vătavul cel mari de Hîrlău. Dămu-ţi ştire că s-au pîrît da faţă naintea domnii meale Lucoci din Lătăi cu Gherghinaa de-acolea printr-o ocină de acolo, dzicînd Lucoci că de vac Albul, tată-său şi cu tatăl Gherghinei, ei au ţinut acolo moşiie: tatăl lui Lucoci au ţinut 2 părţi şi tatăl Gherghinei au ţinut o parte. Acmu Gherghina face lui înpresurătură, de ţine în giumătate. Gherghina au dzis că le-au fostu locul tot în giumătate. Iar Lucoci s-au lăsat pre oameni buni, anume Roman din Lăleşti şi Lupul din Stroeşti şi Berezan vătaful din Nelipeşti şi Toader de acolo şi Ionel din Nemîndri şi Lupul de acolea şi Gligorie din Piciorogani şi cum vor rădica aeşti oameni cu sufletele lor, aşea să hiie. 143 Deacă veri vedea cartea domnie meale, iar tu să mergi acolo şi strîngi aeşti oameni buni, să-i pui să giure pre sventa vanghelie, cum au ţinut tot în giumătati. De vor giura, ei să ţie în giumătate iar de nu vor jura, tu să scrii o carte de la tine la domniia mea cum va hi mai cu dirept. Aiasta scriem. [...]. [...]. Dzua le iaste din dzua de [...].DRH, A, XIX, nr. 119, p. 142-1431626 septembrie 20. 144 [...] Adecă noi bunul creştin şi-ntru Isus Hristos credincios, Io Miron Bărnovschi Moghila voevoda, cu mila lui Dumnădzău, domnu ţărîei Moldovei. Vrut-am şi am osîrduit cu toată inima şi cu tot sufletul nostru, cu puteare ce am avut de la Dumnădzău dăruită, după mila ce ne-au miluit svinţiia sa cu domnie în scaunul şi în moşiia domnii meale, ca să socotim şi să tocmim toate lucrurile cele dumnădzăeşti şi a svintelor beseareci şi mai vîrtos tocmeale şi obicinele ceale bune să întărim şi celea ce-s stricate 145 de oameni nesocotitori să le tocmim, după cum au nevoit şi într-ntăia dată şi domnii cei bătrîni de-au făcut şi au întărit prin svintele mănăstiri tocmală şi obicină bună, de n-au agonesit cine şie, nici au ţinut cineş al său, nici s-au grijit cineş de sine, ce au nevoit toţi clugării dea-au agonesit în svînta mănăstire şi au grijit numai de paza svintei beseareci şi de pravila călugărească. Iară în vreamea de acmu, acelea toate s-au stricat şi în locul acelor tocmeale şi obicine bune ce au fost atunci, au făcut alte tocmeale şi obicine prin svintele mănăstiri oamenii ce nu să temu de Dumnedzău, carii au stăstut să strîngă şi să agonesască numai şie şi să grijescu numai pre sine, iară svintele mănăstiri le-au lăsatu negrijite şi nesocotite şi le-au părăsit, d-au rămas lipsite de toate lucrurile. Pentru aceaia domniia mea, vădzîndu slăbiciunea svinteloru beseareci şi părăsirea obicineloru celoru bune ce au fost mainte prin svintele mănăstiri, alta socotindu domniia mea şi scăderea ţărîei, că de nu voru nevoi călugării toţi într-un chipu să agonesască, cine ce va avea şi cine ce va agonesi, să hie tot a mănăstirei, să ţie obşte, să nu tragă cineş şie, într-alt chip nu să vor putea ţinea svintele mănăstiri, pentru aceaia, domniia mea am svătuit cu voia a patru sveatiteli a ţărîei, anume chir Anastasie arhiepiscop i mitropolit Suceavscoi şi Aathanasie episcopul de Romanu şi Evloghie episcopul de Rădăuţi şi Mitrofanu episcopul de Huş, şi înpreună cu tot svatul domnii meale şi şi cu voia unora den cărugării de prin svintele mănăstiri, carii au avut frica lui Dumnădzău şi au iubit podvigul călugărescu, cu aceştea cu toţi înpreună am tocmit şi am scris aicea tocmala obştei, să ţie pren toate svintele mănăstiri obşte, cum ţinu tutindeanea în toată lumea, în Sveta Gora şi în ostrove şi cum ţinu şi aicea trei-patru mănăstiri. Aş-am vrut şi am svătuit domniia mea cu călugării noştri, cu vlădicii şi cu svatul a toată ţara, să hie prin toate svintele mănăstiri obşte, cumu-i învăţătura den evangheliia domnului nostru, lui Isus Hristos şi de la svinţii apostoli şi de la svintele săboră, cum scrie la săborul cel dentăiu şi al doile în şease capete şi la al şeasele în patrudzăci de capete şi la al şeaptele în noaosprădzeace capete, ca să nu îndrăznească cineva din călugări să dzică “cesta al mieu, cesta al tău”, că unde iaste la mijloc să să cheame un lucru al tău, altul al mieu, nu să cade să să cheame viaţă călugărească, ce mai vîrtos săborul tălhărescu au dzisu părinţii că iaste. Pentru aceaia, după tocmala svintelor săboiare, am întărit şi am tocmit cu scrisoare den svănta pravilă, ca să hie tuturor svintelor mănăstiri 146 obşte neclătită în veaci. Iar de să va ispiti cineva cînduva să strîce tocmala obştei, hie macar domnu, hie vlădicu, hie egumenu, sau altu cineva din călugări, sau boiarenu, sau hie cine va hi, unul ca acela să hie procleat de svintele săboare şi de noi de toţi. Iară tocmala obştei a svintelor mănăstiri să hie aşea. De obşte. Nime den călugări să nu ţie nemică al său, nici cal, nic stupi, nici altu dobitoc, nemic, nici arătură, nici den afară nici dinlontru în mănăstire, nime nemică deusebi să nu ţie, fără numai înbrăcămente, şi chelşugel de va avea dentru răcodealiia sa să ţie cu blagosloveniia egumenului şi a duhovnicului său. De mîncare. Călugării să mînce toţi în trepăzare, toţi aseamenea, ca fraţii, de une bubucate şi să bea toţi de o băutură şi să nu facă egumenii şi stariţii mîncări altele şi deusebi de cei mai săraci, ce într-un chip să mănînce şi să bea toţi, ca fraţii. De egumeni. După aceaia întăiu cu blagosloveniia milostivului Dumnădzău şi cu voia săborului, cine va hi ales să hie egumen, ca să hie ca un părinte tuturor şi de la toţi să aibă cinste, ca un părinte sufletescu. Însă egumenul să hie preutu şi să grijască de toţi ca un părinte de feciorii săi şi fără de făţărie să socotească, să înparţă tuturoru într-un chipu, cui ce-i va trebui şi trupeaşte şi sufleteaşte, după pravila lui svetii Vasilie, cum învaţă de dzice că unde sîntu lucrurile cele trupeşti depreună tuturor într-un chipu, acolo şi ceale sufleteşti simtu depreună tuturoru într-un chip şi spăseniia într-un chip şi truda într-un chip şi nevoinţa într-un chip şi cununa. De eşirea egumenului. Egumenul să nu iasă fără de vreme den mănăstire, unde-i va hi voia, ce să aibă iconomu, să trimiţă în treabe mai mărunte, iar unde va hi lippsa svintei mănăstiri, să margă egumenulu, cu ştirea şi cu svatul stariţilor să margă şi un frate, pre carele va vrea săborul, să margă cu nus. Egumeniia să o ţie un anu încheiat şi, deaca să va înplea anul, să să prostească dennaintea săborului. Deci de voru socoti c-au nevoit cu tocmala cea sufletească şi cu obicina sventei mănăstiri, să aibă a cădea cu rugămente să-l roge să ţie egumeniia şi-ntr-altu an; iar de va hi petrecut anul cu nesocotinţă şi cu răsipă întru agonesită, pre altul să afle şi să-l roge să egumenească.De stareţi. Iară stariţii, cine va hi ales, de nu va înbla după direptaate şi după tocmala svintelor mănăstiri, ce după samovoliia sa în 147 mîncări şi-n beţii şi în strunsură, unul ca acela să hie scos din stăriţie, ca o oae rîiiusă.De chelşug. Iară chelşugul mănăstirei să nu îndrăznească să să ţie la sine, nici egumenul, nici alţi stariţi, nime fără de cine vor aleage săborul, să hie cu voia tuturor, să-l pue vistearnic sau clisiarhu.Cine va ţinea deusebi. Iară de să va afla neştine din fraţi ţiindu cineva deusebi, unul ca acela să hie procleţit de săboru sau să să izgonească den fraţi. Care egumen sau stareţu sau altul den călugări fie de rudă de boiarenu, fie de tîrg, fie de ţară, fie de altă ţară, de va călca zapoveada ceştii scrisori ai nostre, ce e aleasă cu săborul, den svînta pravilă, de va ţinea cai, sau stupi, sau altu dobitoc, sau arătura la fraţii săi sau la rudele sale sau la priiatenii săi, sau să dea bani într-aslam, sau a face negoţu, săva dobitoc, săva miiare cu poloboace, fie ce negoţu, să fie procleat şi trecleat, anathema, marantha, amin.De mîncare în chilii şi de oaspeţi. Prin chilii, nici bolnav nici sănătos să nu mînce nici să bea, fără numai apă. Iar la hramul beserecei şi cîndu să va tîmpla să vie domnu la mănăstire, atunci numai blagoslovim să mănînce şi să bea prin chilii, pentru oaspeţi, iar într-alte dzile preste anu, în ospătării să să ospetedze. De va fi vlădic sau egumenu sau boiarenu sau ctitoru să-i ospetedze egumenul la chiliia egumenului.De săboru. Cîndu să va aduna săboru pentru treabele mănăstireşti, de va vrea săborul, dooa păhară blagoslovim să aducă, iar aiurea necăiuri, nici în chelariu, nici în pivniţă.De eclisiiarhu, de iconomi şi de metoşari. Eclisiiarhul un anu închiiat să cade să ţie eclisierşiia; aşijdere şi iconomii şi metoşarii.Cine va hi pus să socotească, să nevoiască forte cu socotinţă pentru agonesita svintei mănăstiri, cu frica lui Dumnădzău şi cu dereptate. Iar deaca să va înplea anul să aducă agonesita ce va hi agonesit preste anu, să pue înnaintea săborului şi să ia blagoslovenie; iară de va hi nesocotitoru şi după samovoliia sa va răsipi semenţiiloru şi priiatenilor săi, unul ca acela să hie supt blăstămul svinţiloru oteţi şi nice anul să nu-l aşteapte, ce să-l scoţă de sîrgu, ca un furu de besearecă şi de-aciia să n-aibă credinţă pre nemică, nici dintr-un loc nici den afară mănăstirei.De coconi şi de mas. Coconi mici, în mănăstire, să nu petreacă, nici muiare nice ţiganăcă sau călugăriţă să nu mîe în mănăstire, nici posluşnic mireanu să petreacă să mîe înlontru în mănăstire, ce den afară unde va hi casa de-aceea făcută. 148 De slugi. Egumenii să n-aibă slugi curteni, ce să aibă posluşnic să slujască.doi cai aleş să hie de treabele egumenului, de slujbă, iară de-aciia toţi să hie de obşte.De samă. Egumenul sau hiecarele să dea samă înnaintea săborului de ce va hi cheltuit şi cine ce va dobîndi pre la semenţii, sau la priiateni, să arate înnaintea egumenului, să să blagoslovască. Şi de va socoti egumenul că-i va hi de treabă şi de ploz să-i lase, iar de nu, în mănăstire să să ia.De strainici. De la alte mănăstiri, hie de unde, de va veni vreun frate, să petreacă în mănăstire, să ţie obicina mănăstirei; iară de nu-i va plăcea, să iasă din mănăstire.De săhăstrie. Şi den fraţi cine va vrea să iasă în săhăstrie, să hie cu blagosloveniia săborului şi a egumenului; de va asculta de săboru şi de egumenu, să petreacă cu Dumnădzău, iar de nu, să-l întorcă în mănăstire să hie suptu ascultare şi-n locul lui, altul să blagoslovască, pre carele va iubi petrecerea pustiei să o petreacă cum să cade.Pentru aceaia, domniia mea amu întărit şi am tocmit şi aceştii svinte mănăstiri ai nostre, anume Dragomirna, unde iaste hramul [...]. Şi pre mai mare credinţă şi tărie, am pus şi peceatea domnii meale.Iar de nu să va pleca neştine, cînduva, au în dzilele domnii meale, au pre cine va aleage Dumnădzău, după viiaţa nostră, să hie domnu ţărîei Moldovei, să hie arătat unul ca acela, cu temniţa să hie cercetatu, pînă cîndu să va smeri, că scrie apostol Pavel: “Daţi pre unul ca acela dosădzei întru zmăcinarea trupului, ca să să izbăvască sufletul lui”, întru dzua domnului nostru, a căruia iaste slava în veaci, amin.DRH, A, XIX, nr. 121, p. 144-145-146-147-1481626 septembrie 20. 149 [...]. Adecă noi, bunul creştin şi-ntru Isus Hristos credincios, Io Miron Moghila voevoda, cu mila lui Dumnedzău, domnu ţărîei Moldovei. Vrut-am şi am usărduit cu toată inima şi cu tot sufletul nostru, cu putearea ce am avut de la Dumnedzău dăruită, după mila ce ne-au miluit svenţia sa, cu domnie în scaunul şi-n moşiia domnie meale, ca să socotim şi să tocmim toate lucrurile ceale dumnedzăeşti şi a sventelor beseareci şi mai vîrtos tocmeale şi obicinele ceale bune să întărim şi ceale stricate de oameni nesocotitori să le tocmim, după cum au nevoit şi-ntru-ntăia dată şi domnii cei bătrîni, de-au făcut şi au întărit prin svintele mănăstiri tocmală şi obicină bună, de n-au agonisit cineş şie, nici au ţinut cineş al său, nici s-au grijit cineş pre sine, ce au nevoit toţi călugării de agonesit în svînta mănăstire şi au grijit numai de paza sventei besearici şi de pravila călugărească. Iar în vreamea de acmu aceale toate s-au stricat şi-n locul acelor tocmeale bune şi obicine ce au fost atunci au făcut alte tocmeale şi obicine pren sventele mănăstiri oamenii ceia ce nu să temu de Dumnedzău, carii au stătut să strîngă şi să agonisască nămai şie să grijască numai pre sine, iară sventele mănăstiri le-au lăsat negrijite şi nesocotite şi le-au părăsitu, de-au rămas lipsite de toate lucrurile. Pentru acea domniia mea, vădzindu slăbiciunea svintelor besearici şi părăsirea obicinelor bune ce au fost mainte pren svintele mănăstiri, alta socotindu domniia mea şi scădearea ţărîei, că de nu vor nevoi călugării toţi într-un chip să agonisască cine ce va avea şi cine ce va agonisi să fie tot a mănăstirie, să ţie obşte, să nu tragă cineş şie, într-alt chip nu se vor putea ţinea svintele mănăstiri, pentru acea, domniia mea am svătuit cu voia a patru svetiteli a ţărîei, anume chir Anastasie arhiepiscop i mitropolit Suceavschii şi Athanasie episcop Romanschii şi Evloghie episcop 150 Radovschii şi Mitrofan episcop Huşschii, şi înpreună cu tot svatul domnie meale şi cu voia unora den călugări de prin svintele mănăstiri, carii au avut frica lui Dumnedzău şi au iubit podvidul călugărescu, cu aceştia cu toţi înpreună am tocmit şi am scris aicea tocmala obştei, să ţie prin toate svintele mănăstiri obşte cum ţinu tutindinea în toată lumea, în Svetta Gora şi printr-alte locuri şi ostrove şi cum ţin şi aicea trei-patru mănăstiri. Aşe-am vrut şi am svătuit domniia mea cu călugării noştri, cu vlădicii şi cu svatul a toată ţara, să fie pren toate sventele mănăstiri obşte, cumu-i învăţetura den evanghelia domnului nostru Isus Hristos şi de la svenţii apostolî şi de la sventele săboară, cum scrie săborul cel de întăiu şi al doile în sease capete şi la al şeasele în patrudzeci de capete şi l-al şeaptele în noasprădzeaci capete, ca să îndrăznească cineva din călugări să dzică cesta al mieu, cesta al tău, că unde iaste la mijloc să să cheame un lucru al tău, altul al mieu, nu să cade să să cheame viiaţă călugărească, ce mai vîrtos săborul tălhărescu, au dzis părinţii că iaste. Pentru aceaia, după tocmala sventelor săboară am întărit şi am tocmit cu scrisoarea den svînta pravilă, ca să fie tuturor svintelor mănăstiri obşte neclătită în veaci. Iară de să va ispiti neştine cînduva să strice tocmala obştei, fie macar domnu, fie vlădic, fie egumen, sau altcineva din călugări, sau boiarin, sau fie cine va fi, unul ca acela să fie procleat de svintele săboară şi de noi, de toţi. Iară tocmala obştei a svintelor mănăstiri să fie aşea: De obşte. Nime den călugări să nu ţie al său, nice cal, nici stupi, nici altu dobitoc, nemică, nici arătură, nici din n-afară, nice dinlontru în mănăstire, nemică deosebi să nu ţie, fără numai înbrăcămente, şi chelşug ce va avea dentru răcodealia sa să ţie cu blagoslovenia egumenului şi a duhovnicului său. De mîncare. Călugării să mănînce în trepăzare, toţi aseamenea ca fraţii, de une bucate şi să bea toţi de o băutură şi să nu facă egumenii şi stareţii mîncări alte şi deusebi de cii mai săraci, ce într-un chip să mănînce şi să bea toţi ca fraţii. De egumeni. După aceaia întăiu cu blagosloveniia milostivului Dumnedzău şi cu voia săborului, cine va fi alesu să fie egumen ca să fie ca un părinte tuturor şi de la toţi să aibă cinste ca un părinte sufletescu. Însă egumenul să fie preut şi să grijască de toţi, ca un părinte de feciorii săi şi fără făţărie să socotească să înparţă tuturor într-un chip, cui ce trebuiaşti şi trupeaşte şi sufleteaşte, după pravila lui svetîi Vasilie velichii, 151 cum învaţă, de dzice că unde sintu lucrurile ceale bune trupeşti depreună tuturor într-un chip, acolo şi ceale sufleteşti simtu depreună tuturor într-un chip şi spasenia într-un chip şi truda într-un chip şi nevoinţa într-un chip şi cununa. De eşirea egumenului. Egumenul să nu iasă afară făr-de vreame de în mănăstire unde-i va fi voia, ce să aibă iconom să-l trimiţă în treabe mai mărunte, iar unde va fi lippsa sventei mănăstiri, să margă egumenul, cu ştirea şi cu svatul stareţilor, să margă şi un frate, pre carele va vrea săborul să margă cu nusul. Egumeniia să o ţie un anu încheiat şi deacă să va înplea anul să să prostească dinnaintea săborului. Deci de vor socoti că au nevoit tocmala cea sufletească şi cu obicina sventei mănăstiri, să aibă a cădea cu rugămente, să-l roage să ţie egumeniia şi-ntr-alt anu. Iar de nu va fi nevoit şi nu va fi socotit să petreacă anul cu socotinţă şi va fi fost cu răsipă întru agonisită, pre altul să afle să-l roage să egumenească. De stareţ. Iară stareţii cine va fi alesu în stăriţie, de nu va înbla după direptate şi după tocmala a svintei mănăstiri, ce după samovolia sa, în mîncări şi-n beţii şi-n strînsură, unul ca acela să hie scos din stăriţie, ca o oae rîioasă. De chelşug. Iară chelşugul mănăstiriei să nu îndrăznească să-l ţie la sine, nice egumenul, nice alţi din stariţi, nime, fără de cine va aleage săborul, să fie cu voia tuturol, să-l pue vistearnic sau eclisiiarhu. Cine va ţinea deosebi. Iară cine să va afla neştine den fraţi, ţiindu ceva deosebi, unul ca acela de săbor să fie procleţit, sau să să izgonească din fraţi. Care egumen sau stareţ sau altcineva din călugări, fie rudă de boiariu, fie de tîrgu, fie de ţară, de va călca zapoveada ceştii scrisori ai noastre, ce e aleasă cu săborul den svînta pravilă, de va ţinea cai sau stupi sau alt dobitoc sau arătură la fraţii săi sau la rudele sale sau la priiatinii săi sau să de bani întru aslam sau a face negoţ săvai dobitoc, săva miiare cu poloboacele, sau fie ce negoţ, să fie procleat şi de tricleat, anathima, maranatha, amin. De mîncare în chilii şi de oaspeţi. Prin chilii, nici bolnav nice sănătos să nu mănîncea nice să bea, făr’ numai apă. Iară la hramul besearecei şi cîndu să va tîmpla să vie domnul la mănăstire, atunci numai blagoslovim să mănînce şi să bea prin chilii, prentru oaspeţii, iar într-alte dzile prespe anu, în ospătărie să se ospeteadze. De va fi vlădicu sau egumen sau boiarin sau ctitor să-i ospeteadze egumenul la chilia egumenului. 152 De săbor. Cîndu să va aduna săbor pen treabe mănăstireşti, de va vrea săborul doa păhară blagoslovim să aducă, iar aiurea necăiuri, nici în chelariu, nici în pivniţă. De eclisiiarhu, de iconomi, de metoşari. Eclisiiarhu un anu încheiat să cade să ţie eclisierşiia; aşijdere şi iconomiia şi metoşarii, cine unde va fi pus să socotească, să nevoiască foarte cu socotinţă prentru agonisita sventei mănăstiri, cu frica lui Dumnedzău şi cu direptate. Iar dacă să va înplea anul să aducă agonisita ce va hi agonisit prespe anu să pue înnaintea săborului şi să ia blagoslovenie. Iară de va fi nesocotitor şi după samovoleia sa va răsipi semenţiilor şi priiatinilor săi, unul ca acela să fie suptu blăstămul svinţilor părinţi şi nici anul să nu-l aşteapte, ce se-l scoaţă de sergu, ca pre un fur de besearecă, şi de-aciia să n-aibă credenţă pre nemică, nici dinlontru, nici din afară în mănăstire. De coconi. Coconi mici în mănăstire să nu petreacă, nici muiare nici ţigancă sau călugăriţă să nu mîe în mănăstire, ce den afară, unde va fi casă de-acea făcută. De slugi. Egumenul să nu aibă slugi curteani, ce să aibă posluşnic, să slujască. De samă. Egumenul sau hie carele să dea samă înnaintea săborului de ce va fi cheltuit şi cine va fi dobîndit pre la semenţii sau la priiateni să areate înnaintea egumenului, să blagoslovască. Şi de va socoti egumenul că-i va fi de treabă şi de polz să-i lasă, iar de nu, în mănăstire să să ia. Doi cai aleşi să fie de treabele egumenului, de slujbă, iar de-acii toţi, să fie de obşte. De stranici. De la alte mănăstiri, hie de unde, de va veni vreun frate să petreacă în mănăstire, să ţie obicina mănăstirii, iar de nu-i va plăcea, să iasă din mănăstire. De săhastri. Şi din fraţi, cine va vrea să iasă în săhăstri, să hie cu blagoslovenia săborului şi a egumenului: de va asculta de săbor şi de egumen, să petreacă cu Dumnedzău, iar de nu, să-lu întoarcă în mănăstire, să hie suptu ascultare, şi-n locul lui altul să să blagoslovască, pre carele va iubi petreacerea pustiei, să petreacă cum că cade. Pentru acea domniia mea am întărit şi am tocmit şi aceştii sfinte mănăstiri ce iaste moşiia domnii meale, de Movileşti zîdită, anume Suceviţa, unde iaste hramul [...]. Şi pri mai mare credinţă şi tărie am pus şi peceatea domnii meale. 153 Iar pre cine va aleage Dumnedzău, după viiaţa noastrăm să hie domnu ţărîei Moldoveei şi de nu să va pleca neştine cînduva, unul ca acela să hie arătat şi cu temniţa să fie certat, pînă cîndu să va smeri, că scrie apostol Pavel: “Daţi pre unul ca acela dosădziiei întru zmăcinarea trupului, ca să să izbăvască sufletul lui”, întru dzuoa domnului nostru Isus Hristos, a căruia iaste slava în veaci, amin.DRH, A, XIX, nr. 122, p. 149-150-151-152-153 1626 septembrie 25. 156 Eu Oprea pîrcălabul de Hîrlău, dăm ştire cum au venit Lucoci din Lătăi şi cu Gherghina de-acolea cu cinstită cartea măriei sale lui vodă la noi, scriind în carte lui vodă să strîngem oameni buni, megiiaş din sus şi din gios. Strîns-am şi i-am întrebat cum au ţinut Gherghina şi cu Lucoci în sat în Lătăi; ei au mărturisit aeşti megiiaş anume Berezan vătaful din Nălipeşti şi Lupul din Nemîndri şi Ionel de-acolea şi Ilea, feciorul lui Pătrăşcan din Piciorogani, şi mulţi omeni buni megiiaş au mărturisit naintea nostră c-au ţinut Gherghina şi cu Lucoci în sat în Lătăi tot în giumătate. Ş-am vădzut şi noi stîlpii pre mijlocul satului ce-au fost hotărît Zupco ce-au fost pîrcălab şi cu Grozav ce-au fost hotnog şi cu aeşti megiiaş carii mărturisescu de faţă naintea nostră c-au ţinut tot în giumătate. Aşea mărturisim noi cu sufletele noastre. Şi pre mai mare mărturie ne-am pus peceţile, să să ştie. Pis .............. 25. Az Oprea pîrcălab iscal. Eleaia. Bărăzan vătavolo. Pe verso, un început de act: Milostive şi luminate doamne, dăm ştire măriei dumitale c-au venit Lucoci din Lătăi, cu cinstita cartea măriei dumitale.DRH, A, XIX, nr. 126, p. 1561626 septembrie 30, Iaşi. 158 [...]. Adecă au venit înnaintea noastră Simion Gheuca vel medelnicear de bunăvoia sa, de nime nevoit nici asupriţ, şi s-au tocmit cu Pană vistiarnicul, derept un sat anume Unguraşii pre Moldova în ţînutul Neamţului. Ce acel sat fostu-l-au pus zălog Pană vistearnicul la Simion spătariul, în dzileli lui Gaşpar vodă, derept trei sute de galbeni, bani buni, şi-au priimit ca să-i dea banii şi să-ş ţie satul. Deci Pană vistearnicul s-au sculat şi i-au dat trei sute de galbeni buni dinaintea noastră în mînule lui Simion medelniceariul şi banii i-au numărat Ştefan Moimăscul şi Dima Croilă i Iane vătavulu. Iar dumnealui Simion medelniceariul i-au dat acel sat ce mai sus scrie, Unguraşii pre Moldova, în mînule lui Pană vistearnicul şi cu toate dereasele, cîte au avut pre acel sat, ca să-i hie dereaptă moşie şi răscumpărătură. Deci noi, deac-am vădzut a lor de bunăvoe tocmală, noi încă i-am făcut dumisale lui Pană vistearnicul cest zapis ca să-i hie de credinţă pînă cîndu-ş va face şi deres domnescu pre acel sat ce mai sus scrie, Unguraşii. Iar să va mai scoate Simion Gheuca medelniceariul nescai derease pre acel sat cînduva sau altu cineva de oamenii lui, ca să nu să creadză. 159 De aceasta scriem şi mai pre mare credinţă pusu-ne-am iscăliturile şi peceţele într-acest zapis, ca să să ştie.DRH, A, XIX, nr. 128, p. 158-1591626 octombrie 16. 164 [...] Dat-am cartea domnii meale boiarinului nostru, lui Simion Gheuca medelniceariul cel mare, şi oamenilor săi din sat din Portăreşti, spre-acea ca să hie tari şi putearnici cu cartea domnii meale a ţinea şi a opri a sa direaptă ocină de sat de la Portăreşti, cît ţine acel loc pentre Portăreşti şi pentre Drujeşti în mijlocul locului, cum le spune şi uricul tîrgului. Şi odaia lui Crăciun ce iaste pre locul lui, să aibă a-i pune dzi, să o mute de acolea. Iară de nu o va muta, să aibă a o risipi. Şi aşijdirea să aibă a strînge oameni buni să margă să pue stîlpi pre unde au hotărît Avram şi cu Bîrsan. Şi nime să nu cuteadze a ţinea sau a opri peste cartea domnii meale.DRH, A, XIX, nr. 134, p. 1641627 ianuarie 26, Dănceni. 174 [...] Diaba ot Dănceani şi cu fata mea, cu Gaftona, fata lui Ciolpan, şi cu bărbatol ei, cu Ionaşco, noi scriem şi mărtorisim co aceasta adevărat zapis al nostru, de nime nivoiţ nici asupriţ, ce nomai de bonăvoia 175 noastră, am vîndut a noastră dreaptă ocină şi moşie, o vie cu loc cu tot, cît ţîne viia şi loc cît vor pune vie în toate părţile, care vie au fostu drept ocină şi a noastră la sat la Dănceani din partea din gius. Şi o am vîndut lui Ignat Benea din Vlăşeneşte deriptu 17 lei bătoţi şi 2 vaci cu viţii şi 10 mirţă de făină şi o slănină. Deci noi ni-am loat plată deplin, precum ni-am tocmit şi zapis am făcut de la mîna noastră ca să fie lui dreaptă ocină şi moşie şi ficiorilor lui şi nepoţilor lui, în veci, niroşiită. Iar cine dintru a noastră săminţii să va ispiti a întoarci şi tocmala noastră a streca, acila om să fii neertat şi trecleat şi procleat. Iar această tocmală s-au făcut s-au făcut din casa lui Stărpar star. Şi au fostu molţi oamini boni şi bătrîni, anomi Stărpar star din Dănceani şi Boiac star i Bojor ot tam şi Nan ot tam i Micul ot tam i Dumitru Corbea i Cîrstea i Pepelea şi Manea Chiţul şi Stoica ot Şindreani şi Ţapul ot Dănceni şi şi Hoiul, sîn Căprioriţa ot Dănceani, şi molţi oameni boni s-au prilejit. Deci noi toţi care am fostu la aceasta tocmală ni-am pos toţi piceţile, ca să ni credem Diaba. Dumitru Corbea. Gaftona. Cîrstea. Ionaşco. Pepelea. Stărpar star. Stoica. Boiac star. Ţapol. Bojor. Hoiul. Nan. Nicol. Az Gligorcea iscal. U Dănceani, leat 7135 1627 ghinarie 26 dni.DRH, A, XIX, nr. 144, p. 174-1751627 ianuarie 30, Giurgeşti. 175 [...] Vasilie Dinga diiac, dăm ştire cu ceastă scrisoare a mea cum eu de bunăvoia mea, de nime nevoit nece înbiiat, tocmitu-m-am 176 cu frate-mieu Ghiorghie şi i-am dat a mea direaptă ocină şi cumpărătură din ispisoace de cumpărătură ce am avut eu de la Gaşpar voevodi şi de la Alexandru voevodi şi din uric de întăritură ce-am avut de la Ştefan Tomşea voevodi, loc de trei case din sat din Selişte, din vatra satului şi din cîmpu şi cu parte den moară şi den hăleşteu şi cu tot venitul, carele mie au fostu cumpărătură doao case de la Golăe şi de la feciorii lui, de la Gavril şi de la Ştefan, direptu şaptedzeci de taleri, bani buni; şi loc de o casă fostu-mi-au cumpărătură de la Gorghiţă, feciorul Măriicăi, direptu treidzeci şi 7 de taleri. Acestea dat-am fratelui mieu de bunăvoia mea; şi mi-au întorsu toţ acei bani, ce mai sus scriu, deplin întru mînule meale, căci l-am lăsat eu, căci i-au fostu mai aproape moşie, altă mi-au slujit mie multă vreame la tinereaţele lui, că şi din moşiia lor fost-au eşit de la dînşii, că la mene au fostu şi pînă la doao urice. Prentr-aceaia să-i hie lui şi feciorilor lui direaptă scumpărătură, neclătit nicidănoară, să să ştie.DRH, A, XIX, nr. 145, p. 175-1761627 februarie 12, Iaşi. 178 [...] Mărtorisim cu ceastă scrisoare a noastră, cum am fost rămas cu cîtăva samă de bani den tălărie de la Suceavă, deci mi-am fost vîndut giumătate de Durneşti, moşiia mea, giupînului Toader cămăraşul. După aceaia ne-am tocmit de bunăvoie de i-am dat dumisale a şeasea parte de sat de Cîrsteşti pre Moldova în ţînutul Suceavei, cu vecini, cu hălăşteu, cu moară în sat şi cu moară în Moldova, ce iaste direaptă moşiia socru-mieu, Nebojatco logofătul, ce s-au vinit în partea noastră, derept doaă sute şi cindzeci de galbeni, bani buni. Şi mi-au întorsu Durneştii, cum ne-au fost tocmala de bunăvoe, dentre mulţi boiari anume Rotompan vornicul de poartă şi Neagoe biv postelnic şi Lupul Prăjescul şi Lupul cupariul şi Borăleanul uricariul şi alţi mulţi. Şi eu, Tăutul biv logofăt, am scris cu mîna mea. Şi prentru bună credinţă pusu-ne-am peceţile prentr-aceaia ca să-i fie lui Toader cămăraşului direaptă cumpărătură acea parte ce iaste mai sus-scrisă de Cîrsteşti cu tot venitul în veci, să să ştie. [...]. Toader Petriceaico. Ionaşco Rotompan. Vasilie Neagoe. Az Lupul Prăjescul. Az Borăleanul uricar.DRH, A, XIX, nr. 147, p. 1781627 februarie 12, Iaşi. 179 [...] Mărtorisim cu ceastă scrisoare a noastră cum au vinit de bunăvoe Toader Petriceaico cu giupîneasa-ş Ileana de s-au tocmit dennaintea noastră cu Toader cămăraşul pentru giumătate de sat de Durneşti, ce i-au fost vîndut prentr-un rămăşag de slujbă ce-au avut la ţînutul Suceavei. Şi i-au dat a şesea parte den tot satul Cîrsteştii cu hălăşteu şi moară în sat şi cu moară într-apa Moldovei, în ţînutul Suceavei, derept doaă sute şi cindzeci de galbeni, bani buni. Ce acea parte au fost direaptă moşiia socru-său, lui Nebojatco logofătul; şi i-au întorsu Toader cămăraşul acea parte den Durneşti. Deci noi, vădzîndu a lor de bunăvoe tocmală, pusu-ne-am peceţile întru acest adevărat zapis, prentr-aceia să-i fie lui Toader cămăraşul acea mai sus-scrisă parte de ocină den Cîrsteşti direaptă cumpărătură în veaci, să să ştie.DRH, A, XIX, nr. 148, p. 1791627 februarie 15, Iaşi. 181 [...] Dămu-ţ ştire că s-au jeluit înnaintea domnii meale sluga noastră, Dumitraşco stolnic, pre Bălan Vulpe şi pre Costantin feciorul Grecului, şi pre Ilie, ficiorul Radului din Greci, de-au dzîs că i s-au dat vecini în sat în Cernaţ şi ş-au mutat birul din satul lor în silişte în Cernaţ. Deci deac-au vădzut nevoe de dabile, ei au fugit. Deci stolnicul Dumitraşco multă nevoe au păţit pentru dînşii şi mulţi bani au plătit derept dînşii. Ş-au dat un cal şi o iapă, cum ştiu mulţi oameni. Ş-au mărturisit înnaintea domnii meale şi Chicoş stolnicel şi Stratul Bolea păharnicul cum s-au dat ei de bunăvoia lor vecini cînd au fost ei direptari. Derept acea, deaca ver vedea cartea domnii meale, tu să mergi să le opreşti ocina lor din sat din Greci şi să o dai pre mîna lui Dumitraşco stolnic să o ţie pînă cîndu îei va plăti ce-au dat el derept dînşii. Aceasta-ţ scriem şi într-alt chip să nu faci.DRH, A, XIX, nr. 150, p. 1811627 februarie 20, Buceaci. 182 Eu, giupîneasa Mariia Chiriţoe a răpăusatului Chiriţei Dumitrachii postelnic Palolog, dau ştire cu ceastă scrisorea a mea cum eu vădzînd slujba cestui vonic anumea Mardarii, ficiorul Tomeai, ce-au fost vornic în Botăşeni, cum mi-au slujit cu direaptul dentru prunciia sa şi-n ţară striină, în Ţara Leaşască, pănă şi l-am însurat den casa nostră, pentr-aceia eu m-am sculat şi l-am miluit cu un loc de ocină ce-au fost cumpărătură direaptă a nostră, anumea Ghermăneaştii în ţînutul Orheiului, de la Ghermănescul diiacul şi de la totă ruda lui pentru 200 de taleri de argint, cum mai bine vor spune direaselea careale i-am dat, unul de la Erimiia vodă, altul de la Simion vodă, al treailea a boerilor de mărturie ce-au făcut dentru cinea s-au cunpărat. Pentr-aceia să hie lui Mardarii, ficiorul nostru, dereaptă ocină şi darea de la noi, ca să n-aibă nimea a să measteca, ca să să ştie. Vă leato 7135 1627, pis u Buceaci, meseţa feurarie, dni 20.DRH, A, XIX, nr. 151, p. 1821627 februarie 21, Iaşi. 182 [...] Adecă au avut pîră naintea domnii meale rugătorii noştri, popa Ionaşco şi popa Larion din Răteşti de ţinutul Neamţului, şi au avut pîră printru sat printru Ungheani, cum ţin ei acel sat fără ispravă. Şi au fost vîndut mai dinnainte vreame lui Stroici, ce-au fost logofet, de semenţiia lor, Haruţul diiacul. Iară rugătorii noştri, popa Ionaşco şi popa Larion, ei au 183 arătat naintea domnii meale zapis de la Păscălina Stroicioae şi de la feciorul ei, Ionaşco Stroici, şi de la mulţi boiari, scriindu cum au dat popa Ionaşco şi popa Larion 280 de taleri în mîna lor. Deci domniia mea şi cu tot svatul domnii meale, vădzindu acel zapis de mărturie, credzut-am şi de la noi încă am dat şi am întărit rugătorilor noştri, popei lui Ionaşco şi lui Larion, ca să aibă ai a-ş ţinea satul Ungheanii cu tot venitul. Iară alt nime să n-aibă a să amesteca mai mult a-i învălui prespre cartea domnii meale.DRH, A, XIX, nr. 152, p. 182-1831627 februarie 24, Iaşi. 185 [...] Dau ştire şi mărturisescu cu scrisoarea mea de rîndul satului Berbeştii, ce iaste în ţînutul Cîrligăturei, care sat fost-au dat de răpoosatul Ştefan vodă Tomşea, Dumnădzău-l pomenească, lui Vasilie Roşcăi vornicul şi Vasilie Roşca fostu-l-au zălojit la mine derept doao sute şi şeaptedzeci de lei, care sat fost-au dereaptă cumpărătură Balicăi hatmanul, Dumnădzău-l pomenească. Într-acea măriia sa domnu nostru, Io Miron Barnovschi Moghila voevoda, hiind de o casă şi de un sînge cu Balica hatmanul, n-au vrut să lase moşiia dumisale pre mînule altora, ce-au scumpăratu-o şi mi-au dat în mînule meale dinnaintea divanului acei doao sute şi şaptedzeci de lei. Şi dreasele de dare şi de miluire, ce-au avut Vasilie Roşca de la Ştefan vodă şi de la Radul vodă, încă le-am dat în mîna mării sale lui vodă. Aceasta scriem şi mărturisim. Şi mai pre mare credinţă, eu însumi am scris şi am şi pecetluit, ca să se ştie.DRH, A, XIX, nr. 154, p. 1851627 februarie 27, Iaşi. 185 [...] Scriu domniia mea la slugile noastre, pîrcălabii de Neamţu. Dau-vă în ştire că s-au jeluit înnaintea domniei meale rugătorii noştri, egumănul şi 186 tot săborul de la sventa mănăstire de la Săcul, pre voi dzîcîndu că au ei acolo la ţînut un sat anume............. şi nu-i lăsaţi în pace, ce multă nevoe le faceţi şi asupreală, de nu pot odihni mişeii de răutatea voastră. Ce de să va svădi vre un om cu altu om, voi şi meargeţi de-i prădaţi şi le faceţi răutate multă, de care lucru nu s-are cădea să faceţi voi unele ca aiastea. Pentr-aceaia, deaca veţi vedea cartea domniei meale, iară voi să-i lăsaţi foarte în pace, întru nemică să nu-i învăluiţi şi la nemică să nu vă amestecaţi, nice în sat să nu întraţi fără de ispravă, ce să lăsaţi foarte în pace mişeii, să nu mai vie jalobă pre voi. Iar de să vor afla nescare oameni răi, furi sau tălhari, de să vor afla de faţă, pre unii ca aceia să-i prindeţi şi să-i legaţi şi să-i trimiteţi la domniia mea, iară mai multu nemică să nu ştiu domniia mea că vă amestecaţi, de are fi şi nescare gloabe acolo, încă să nu-i învăluiţi, că am lăsatu domniia mea să hie de treaba sventei mănăstiri. Pentr-aceaia şi voi, toate slugile noastre, cîţi veţi veţi îmbla cu slujbele domniei meale la acel ţînutu, întru nemică să nu-i învăluiţi, nice bucatele să nu le luaţi pentru alte sate. Şi voi, olăcari şi podvodari, întru nemică să nu-i învăluiţi, nice caii de olac să nu le luaţi, nice boii la podvoade, ce să hie foarte în pace; nime întru nemică să nu cuteadze a-i învălui preste cartea domniei meali.DRH, A, XIX, nr. 155, p. 185-186 Înainte de 1627 martie 20. 210 Eu Vasilie, feciorul lui Procop Cărăiman, mărturisescu cu cest zapis al mieu cum eu de bunăvoe am vîndut partea noastră den sat den Macsineşti, ce ne-au fost cumpărătură de la Drăgan şi de la Ionaşco, feciorii lui Dumitru uricariul. Şi o am vîndut dumisale giupînului Dumitraşco 211 Ştefan logofătul cel mare derept... de taleri. Şi mi-i-au dat toţ banii dennaintea a mulţi boiari. Şi i-am dat şi direasele ce am avut pre acel sat. Şi pre mai mare mărturie pusu-mi-i-am şi peceatea într-acest zapis, să să ştie. Az Vasilie Cărăman.DRH, A, XIX, nr. 167, p. 210-2111627 aprilie 20, Iaşi. 238 [...] Adecă au pîrît de faţă naintea domn meale Măriica cu feciorii ei, muiarea lui Ion Adaos, pre sluga noastră, per Gligorie Horneţ diiacul din Tămaş, derept o parte de ocină a bărbatului ei, a lui Ion Adaos, de-acolo din sat, dzicîndu că-i face înpresurătură şi-i ia moşiia feciorilor ei fără vină. Iar sluga noastră a dzis că au plătit dabilaa lui Ion Adaos, bărbatului ei, de-au dat 27 şi giumătati de zloţi. Domniia mea cu tot svatul domnii meale am dat dzi acei mueri Mariicăi şi feciorilor ei în doao săptămîni ca să întoarcă banii lui Gligorie Horneţ, 27 de zloţi şi giumătati. Şi am scris şi laa catastiv în visteariul domnii meale. Deci, cînd au fost la dzi, Gligorie au venit şi au aşteptat preste dzi pînă a patra dzi, după leagea ţărî, iar Măriica cu feciorii ei... nit, ce au rămas din toată leagea noastră iar sluga noastră, ce-i mai sus-scrisă, el s-au îndireptat şi au luat ferîia în visteariul domnii meale, 12 zlati, derept aceaia parte de ocină cît să va aleage cu tot venitul ei, partea lui Ion Adaos, din ţarină, din cîmpu, din pădure, dintr-apă, din pomeate, din tot locul ca să fie slugei noastre, lui Gligorie Horneţ, direaptă ocină şi moşie şi cumpărătură şi uric şi întăritură... Măriica şi feciorii ei să n-aibă a să amesteca nici a pîrî sau a dobîndi nicidănăoară în veaci prespre cartea noastră.DRH, A, XIX, nr. 183, p. 2381627 aprilie 20. 241 Catastiv de sate şi de ocine ce are şi ce cumpără Dumitraşco Ştefan logofătul cel mare, înpreună cu giupăineasa dumisale Ziniica, fata Mogîldei vornicul, ca să să ştie, ve leato 7135 1627 april 20 dni. Satul Hălăuceştii pre Sireat cu loc de mori în Sireat şi cu bălţi ce iaste în ţînutul Suceavei şi cu tot locul, giumătate de acel sat mie-m iaste dare şi miluire de la domnu nostru, Io Miron Bărnovschii Moghila vodă, prentru direaptă slujbă ce i-am slujit dumisale, ce acea giumătate de sat au fost a unchiul mării sale, lui Simion Stroici vistearnic, iară lui Simion Stroici vistearnic i-au fost cumpărătură întîiu dentr-a acea giumătate de sat giumătate de la Gligorcea, feciorul Annii Roşcoa, nepotul Cîrstii Hălăucescul, direptu 200 de taleri bătuţi den uric de înpărţare, ce au avut moşiu-său, de la bătrînul Stefan vodă, iară ceaialaltă parte den giumătate de sat i-au fost schimbătură cu Adam vistearnic cămăraş şi cu ficiorii lui, Costantin şi Iuraşco şi Grozeava, feicori şi Tudosii, nepoţi Anii, strănepoţi Cîrstii Hălăucescul, den uric de înpărţare, ce au avut Anna Roşcoae de la Pătru vodă cel Bătrîn prentr-o vie ce i-au dat şi ţarina Cîrjeştilor, cu poamă gata de cules. Şi le-au mai adaos încă 50 de taleri bătuţ. Iară apoi s-au sculat Erina, fata Ruscăi, nepoata Anghelinii, şi i-au vîndut al doile rîndu acea giumătate de sat toată, direptu 600 de taleri bătuţ. Iară cîndu fost în dzilele lui Gaşpar vodă, au pîrît pre Simion Stroici vistearnic o sor-a Erinii, anume Nastasiia, cum nu au vîndut ea nemică. Deci o au rămas Simion Stroici. Iară după ce m-au miluit măriia sa domnu noastru, cum mai sus scrie, aflatu-s-au un nepot a lui Simion Stroici vistearnic, anume Lupul, feciorul lui Ionaşco din Siriţel, şi au arătat un zapis de dare de la unchiu-său Simion Stroici vistearnic cum i-au dat lui acea giumătate de sat. Deci noi, dac-am vădzut acel zapis, noi ne-am tocmit de bunăvoe cu Lupul şi i-am dat 400 de taleri de argintu şi un postav, ca să ne hie cu pace şi cu odihnă. Iară ceaialaltă giumătate, partea de gios, eu am cumpărat întîiu dentr-a acea giumătate a patraa parte de la Gligore Ciolpan ce au fost spătar, direptu 112 taleri 242 de argintu, iară lui i-au fost cumpărătură de la Dumitra, fata lui Ştefan Bleandea, însă cumpărase altă parte din Vlădeşti, iară soru-sa Mărica au luat acea parte de la Ciolpan căce au fost a ei. Deci ea i-au dat acea parte den Hălăuceşti şi altă parte cît ţîn optu case, şi cu curţi şi cu tot venitul lor. Eu am cumpărat de la Mărica, sora Dumitrii; ce au fost acel loc ales a Dumitrei radi 210 taleri bătuţ, şi cu acei bani au plătit capul lui Gavril, fecior Dumitrei, den perire, că vrea să-l spîndzure prentru căce furase 2 cai buni a lui Andonie den Avereşti ot volost Neamţu. Iară după aceaia, iarăş s-au sculat Gavril, feciorul Dumitrii, şi mi-au furat cîteva unealte de suptu o şatră, şi iarăş l-am prinsu de faţă. Deci înmă-sa iarăş au cădzut cu boiari înaintea noastră şi l-am ertat. După aceaia s-au măritat Dumitra după Vărdzar şi au sărăcit. Deci au venit la noi de s-au jeluit şi s-au plînsu de sărăciia ei. Deci i-am mai dat un vig de postav şi 2 boi buni şi 20 de taleri bani buni. Şi iarăş doo jireabii am cumpărat de la Gavril Ciogolea radi 160 taleri sreb, iară lui i-au foste cumpărătură de la mătuşea lui, Dumitra Zupcoae. Seliştea Iurceştii pre Sireat, într-un hotar cu Hălăuceştii, fost-au direptu sat de moşie Mogîldii vornicul, Dumnedzău-l pomenească, iară apoi s-au sculat giupăineasa Nastasiia Ciolpăneasă cu ginere-său, Balşe păharnicul, în dzilele Eremii vodă şi au pîrît pre giupăineasa Mogîldei vornicul prentru acel sat şi au rămas giupăineasa Nastasiia Ciolpăneasă cu ginere-său Balşe den toată leagea, iară giupăineasa Mogîldoae s-au îndireptat şi ş-au pus herîia şi ş-au făcut şi ispisoc domnescu de la Simion vodă şi ne-au dat nouă acea selişte căce ne-au fost maică, să să ştie. Giumătate de sat den Pogăneşti partea den sus iarăş lîngă seliştea Iurceştilor pre Sireat cu loc de mori într-a-apa Sireatului şi cu bălţi de peaşte ne sîntu iarăş dare de la părinţii noştri, Mogîldea vornicul şi giupăineasa saa, iară lor le-au fost moşie. Satul Maxineştii, cu hăleşteae şi cu tot locul ce iaste iarăş în ţînutul Suceavei, fost-au direptu de moşie feciorilor lui Dumitru uricar, anume Drăgan şi Ionaşco şi Vărvara şi Mărica. Deci s-au sculat ei toţi şi l-au pus zălog la Procop Cărăiman vistearnicul direptu 280 unghi joltih şi cu acei bani ş-au răscumpărat altu sat anume Malinţii în ţînutul Hotinului şi ş-au luat dzi să dea banii. Iară cînd-au fost dzua, ei n-au dat banii, ce ş-au lăsat ocina piitoare. Apoi au venit Drăgan de iznoavă la mene, la Dumitraşco Ştefan logofătul, de au pus zălog acel sat al doile rîndu direptu 270 ughi jolti, căci eu n-am ştiut, ce m-au amăgit. După aceaia giupăineasa Nastasiia Cărăimăneasă n-au vrut să mă lase să ţiu eu acel 243 sat, ce ne-am întrebat cu leagea, în dzilele lui Gaşpar vodă. Deci leagea ne-au aflat să ţinem în giumătate acel sat, să ţin eu giumătate şi Cărăimăneasă giumătate. Şi am ţînut tot înpreună. După aceaia s-au sculat Vasilie cu fraţii lui şi cu sororile lui, feciorii lui Procop Cărăiman, şi mi-au vîndut partea lor, acea giumătate de sat direptu... taleri bani buni şi mi-au făcut şi direase. Satul Roznovul în ţînutul Neamţului fost-au cumpărătură direaptu lui Bilăi vornicul cu giupăineasa lui, Siclentichiia, mătuşi-mea, sor’ tătăne-mieu, de la Pătru vodă, căce au fost domnescu, ascultîndu de ocolul Pietrii, şi le-au făcut uric acel domnu. Iară cînd-au fost în dzilele lui Ştefan Tomşea vodă, în domniia dentîiu, trimis-au Ştefan vodă oamenii săi în toată ţara şi la mănăstiri, unde vor găsi avuţie şi bucate de a vicleanilor lui, să ia toate, care boiar i-au fost viclean. Mărs-au şi la mănăstire la Bistriţă un aprod a lui anume Petrea Sîrbul, carele au fost şi diregător în Piiatră, şi au luat ce au găsit la acea mănăstire. Tîmplatu-s-au şi nişte unealte şi uricele mătuşi-mea Bilăiasă. Deci le-au luat. Iară dacaa au oblicit vlădica Aftănasie de uricul acelui sat dat-au un cal acelui aprod Petrei şi au luat acel uric. Iară cînd au fost în dzilele Radului vodă în domniia dentîiu, mătuşi-mea Bilăiasă şi cu feciorul ei, Ionaşco, întrebatu-ş-au cu vlădica Aftănasii prentru acel sat şi prentru acel uric. Iară el s-au tăgăduit cum nu şti nemică, nici au luat acel uric. Iară Radul vodă daca au vădzut că au mărturisit tot svatul lui, boiarii cei mari şi cei mici, cum iaste acel sat cumpărătură direptă lui Bilăi vornicul şi cu giupăineasa lui, Seclentichiia, mătuşi-mea, şi nice cu o vină n-au fost lui Ştefan vodă, datu-i-au şi i-au întorsu acel sat înapoi şi i-au făcut urice şi ispisoaci şi au dzîs ş vlădicăi să-i întoarcă acel uric, iară el tot s-au tăgăduit. După aceaia mătuşi-mea Bilăiasă vădzîndu că-i s-au svîrşit feciorul ei, Ionaşco, şi au rămas însăşi fără feciori, şi au fost bătrînă şi nepotincioasă şi n-au avut de la nime nici o milă la bătrîneaţele ei, ce den toată ruda ei şi den nepoţi aflatu-ne-am noi de o am socotit şi o am grijit la bătrîneaţele ei şi la boalele ei, de ce i-au trebuit de tot, căce ne-au fost ca o maică, că au fost sor’ părintelui mieu lui Ştefan logofătul, Dumnedzău-l pomenească, iară ea de bunăvoia ei datu-ne-au acel sat Roznovul. Şi mi-au dat şi altu sat anume Cămileşti în ţînutul Tecuciului cu mori pre Bîrlad şi cu tot venitul; ce acela sat încă au fost cumpărătură lor de la Pătru vodă. Apoi Radul vodă l-au fost luat şi l-au dat lui Bărnat postelnicul. Apoi daca au vădzut uric de cumpărătură de la Pătru vodă iarăşi au întorsu satul mătuşi-mea înapoi. Deci mi le-au dat mie şi cuconilor 244 miei deusebi de altă rudă, ca să o grijescu pînă va hi vie şi după moartea ei să o comîndu cum să cade, ca pre un om mortu. Şi mi-au făcut şi direase domneşti şi scrisoare cu mîna sa. Deci carele să va afla den ruda ei şi a noastră să ruşiiască pamentea ei şi tocmala ce au tocmit cu noi să-i hie în cap şi în suflet cum spun aceale direase; şi cîte direase au avut pre aceale sate încă le-au dat în mîna noastră, să să ştie. Satul Buciuleştii pre Bistriţă cu mori şi cu tot hotarul lui, ce iaste iarăş în ţînutul Neamţului, fost-au întîiu a lui Bucium vornicul. Deci feciorii lui Bucium vornicul anume Gligorie şi Vasilie luat-au 200 de berbeci de la mănăstirea Tazlăului şi au pus chizeaş pre părintele mieu, Ştefan logofătul, Dumnezău-l pomenească, să hie chizeaş. Şi au pus zălog acel sat. Apoi n-au plătit ei acei berbeci mănăstirii, ce au plătit părintele miu. După aceaia s-au furat 5 sipete cu avuţie a lui Costantin Batişte. Deci un sipăt au găsit de faţă la Ionaşco şi la giupăineasa lui, Tofana, fata lui Vasilie Buciulescul, nepoata lui Bucium vornicul. Deci cîte haine au găsit de faţă le-au întorsu lui Batişte, iară cîte n-au fost de faţă socotitu-s-au denaintea divanului. Şi s-au aflat preţ de 500 de galbeni roşii. Deci Ionaşco şi cu giupăineasa lui, cu altă n-au avut cu ce plăti, ce mi-au vîndut părţile lor dentr-acel sat, trei părţi. Şi am dat 500 de galbeni în mîna lor de s-au plătit de Costantin Batişte şi i-am scos şi din nevoia celorlalte sipete, ce nu era de faţă; iară a patraa parte, ce rămăsease nevîndută iară au venit la noi Gheorghie spătariul cu giupăineasa lui, Nastasiia, de a lor bunăvoie şi ne-au vîndut dentr-a acea parte trei părţi 150 taleri bani buni. Iară lor au fost cumpărătură de la Mărica şi Antemiia şi Izmaranda, featele Acsinii, sororii lui Bucium vornicul, den ispisoc de mărturie ce au avut de la Eremiia vodă, iară ceaialaltă ce au prisosit, den ceale trei părţi denn-a patra parte, vîndutu-mi-au Condrea Borcea, feciorul Acsinii, sororii lui Bucium, radi 200 taleri sreb. Şi am dat 30 taleri sreb Măricăi, featii Condrii Borcii, şi 30 de taleri am dat lui Vasilie; şi direase ce au avut ei toţ încă mi-au dat, şi de la măriia sa domnu nostru, Miron Bărnovschii vodă, încă mi-au făcut. Şi au mai luat Ionaşco cu giupăineasa sa Tofana o sută de taleri, bani proşti, de la noi să-ş răscumpere o parte den Gocimani. Satul Vlăiceştii la Trotuş fostu-ne-au întîiu schimbătură cu Părasca, giupăineasa lui Nicoară ce au fost comis, fata Todosii, nepoata îi Plăcsoae, direptu o parte den Sîrbşori, ce acea parte îm era cumpărătură mie de la Vasilie Stroici, direptu 200 de taleri bătuţ. Şi am mai adaos ei încă cătră acea parte doo sute de galbeni roşii. Iară apoi s-au 245 tîmplat de s-au luat de la mîna ei acea parte de ocină den Sîrbşori. Deci m-am tocmit şi i-am dat 100 ughi, bani buni, în mîna ei şi mi-am făcut şi direase. Seliştea Păşcanii pre Bistriţă, cu locuri de mori pre apa Săratei, în ţînutul Bacăului, cumpăratu-l-am de la Orăş şi de la fămeaia lui, Neacşea, şi de la feciorii lor Gligorcea şi Mătiiaş, nepoţ Neacşii şi Mărenii celor bătrîne dentr-a lor direas de moşie, direptu 200 de taleri, bani buni, şi cu acei bani s-au plătit Mătiiaş den temniţă de la Necula Catargiul postelnic printru nişte bani ce au fost rămas dentru deseatină de la Tutova. Selo Brătuleanii ce iaste în ţînutul Cîrligăturii, cu hăleştiu şi cu mori, şi satul Fîntînealele, în ţînutul Bacăului, sîntu-ne aceaste doo sate cumpărătură de la Candachiia giupăineasa lui Dumitru Goei postelnicul, radi 300 de galbeni roşii, prentru căce au fost luat Dumitru Goia postelnic 500 de galbeni de la Costantin Batişte ce au fost păharnic, în dzilele lui Alexandru vodă, de s-au plătit de o nevoie ce au avut de cătră Alexandru vodă, şi prentru acei bani fostu-i-au făcut direase pre nişte sate a lor anume Doljeştii şi Balomireştii în ţînutul Romanului. După aceaia venit-a giupăineasa Candachiia Goiuae de ş-au întrebat cu Bateşte înnaintea dumisale domni nostru. Deci leagea s-au aflat să giure Batişte cum au dat acei bani. Deci Batişte au giurat. Daca au vădzut giupăineasa Goiuae că au giurat, cădzut-au cu boiari de s-au rugat lui Batişte să-i mai iarte dentr-a acei bani. Deci Batişte o au ertat pre 250 de galbeni. Deci ea n-a avut de unde. Satul Valea-Sacă în ţînutul Bacăului fost-au întîiu direptu domnescu ascultîndu de ocolul Bacăului, iară Pătru vodă l-au dat şi l-au miluit lui Paos vornicul şi i-au făcut şi uric. Acmu au venit la noi feciorii lui Paos vornicul, anume Ionaşco Paos cu fraţii săi, Pătraşco şi Gavrilaş, şi s-au rugat să le plătim acel sat cu bani, căce au fost săraci. Deci eu le-am plătit acel sat şi le-am dat 400 de taleri, bani buni, şi ne-au făcut şi direase domneşti. Fost-au înpresurat hotarul. Deci s-au hotărît şi s-au scris într-altu loc mai înainte. Giumătate de sat de Tăuteşti în ţînutul Iaşilor fost-au întîiu pusă zălog la Ghiianghea vornicul cel mare cîndu era logofăt mare direptu doodzăci de galbeni de Vasilie Huhulea, feciorul Huhulii; iară apoi vornicul Gheanghea ş-au luat banii de la Vasilie Huhulea, 20 ughi, şi s-au sculat şi ne-au vîndut noou acea giumătate de sat de Tăuteşti direptu 100 de taleri, bani buni, şi ne-au făcut şi direase domneşti, să să ştie. 246 Satul Drăgăneştii la Tecuci cu loc de mori într-a apa Bîrladului iaste-ne cumpărătură de la Sora şi fratele ei Scărlet, feciorii lui Gavril, nepoţii lui Ţibăştea, şi la Nechita şi fratele său, Eremiia şi Epotin, feciorii Părascăi, şi de la Alexandra, fata Tudorii, şi de la Mărica, fata Grecului, nepoata lui Răfeiu, şi de la Crăciuna, fata Ţibăştii, toţi nepoţ şi strănepoţ Fetchii, fetii Camilie, şi de la Nechita şi sororile lui, Taliia şi Anna, feciorii lui Ion giudele, şi iarăş nepoţ Ţibăştii, şi de la Magda, fata Măricăi, şi de la Vasilie, feciorul lui Stavăr, nepot Frăţimăneasăi, şi de la altă rudă a lor. Însă Vasilie, feicorul lui Stavăr, numai ce au vîndut de vadul morii. Acesta sat ne-au vîndut direptu optu sute de taleri, bani buni. Şi ne-au făcut direase domneşti de la Radul vodă şi de au întăritură de la măriia sa domn nostru, Miron Bărnovschi Moghila vodă, dintr-a a lor direase de moşie ce au avut. De sat din Mihneşti avem cumpărătură de la Gherman, feciorul Gheanghii călugărul, den tot satul a nooa parte direptu 50 de taleri, bani buni, şi iarăşi denn-a nooa parte giumătate, de la Maruşca şi Gligorie, feciorii lui Vartic, nepoţ lui Dragotă. Şi dentr-altă a noa parte trei părţi direptu 30 de taleri bătuţ şi altă parte denn-a nooa parte giumătate de la Ghervasie, feciorul Clăcii, nepot Radului, şi dentr-altă a noo parte giumătate direptu 50 de taleri şi altă parte a nooa parte întreagă de la popa Ionaşco, şi de la Andonie, feciorii popii lui Silion, direptu 50 de taleri. Aceaste părţi ne-au vîndut den direase de moşie, ce au avut de la Iancul vodă, şi ne-au făcut şi direase domneşti. O parte de sat den Poiană pre Tazlău în ţînutul Totruşiului, unde treaci hotarul priste Tazlău, ce sîntu într-a acea parte, 113 pămînturi din hotarul Berezinţului în gios pînă în Tazlău şi priste Tazlău în sus pînă în gura Sărăţelul şi Sărăţelul în sus pînă la hotarul călugărilor de la Berezinţu şi cu loc de moară pre valea Tazlăului. Acela loc ne-am cumpărat de la Grosul şi de la frate-său Gligorie şi sora lor Dumitra şi Cîrstina şi Măriia prutesa şi Ioanna şi nepotul lor Maftei, toţ feciorii lui Ion Poiană, nepoţii lui Gavril Poiană, şi de la Ionaşco şi frate-său Toader şi Dumitru şi sora lor Panaghiia, feciorii lui Drăgăilă, nepoţii lui Capotă, direptu 120 de taleri de argintu. Şi iarăş am cumpărat patrusprădzeace pămînturi dentr-a acela sat den Poiană de la Mihăilă şi frate-său Simion şi de la Costantin şi Avram şi sora lor Ioana, şi de la Mărica şi Tecla, feciorii Pîntei, nepoţ lui Drăgulei, direptu 60 de taleri de argintu, însă intr-a aceale 14 pămînturi fost-au trei pămînturi a unii simenţii a lor anume Ilisei; şi s-au tocmit de au dat lui Ilisei 3 pămînturi de ceasta parte de Tazlău, să să ştie. 247 Giumătate de sat de Găureana la Totruş partea den gios, iaste-ne cumpărătură de la Toader şi de la fratele lui, Zahariia şi sora lor anume Sora, feciori Armancăi, nepoţi Mircii, şi de la rudeniia lor Nedelea şi fratele ei Ion, feciorii lui Ionaşco, şi iarăş de la rudele lor, Căzacul, fecior lui Lazor, şi Eremiia, fecior Chelsii, toţi nepoţi şi strănepoţ Mircii, direptu 160 de taleri de argintu. Şi iarăşi den ceaialaltă giumătate de sat am cumpărat toată partea lui Ion Poiană, ce să va aleage, de la Costantin, direptu... iară lui i-au fost cumpărătură de la Huhuloae, fata lui Ion Poiană. [...]. Hliniştea pre Nestru cu loc de mori în Năslavcea în ţînutul Hotinul şi Chealnăuţii, intr-a acela ţînut Ciornorudenţii şi Ternauca în ţînutul Sorocii. Aceaste sate sînt direapto moşii Marii Căzacăi, giupăineasii lui Trifan postelnicul, fata lui Dumitru Movila pîrcălabul, nepoata lui Văscan Movila, strănepoata lui Hudici. Însă Cheahnăuţii au fost vîndut Dumitru Movila pîrcălabul lui Dondăş şi Grozei şi feciorilor lui Farmachi şi lui Stan. Apoi le-au întorsu lor Trifan postelnicul cu giupăineasa lui, Mariia Căzaca, fata lui Dumitru Movila, cîţi bani au dat ei toţi. Iară după moartea lui Trifan postelnicul, giupăineasa Mariia Căzaca Trifăneasă s-au dat cu toate ocinile ei mării sale, domnu nostru, lui Miron Bărnovschii Moghila vodă, şi cu ţigani ce au avut şi cu tot ce au avut însă mainte de ce era măriia sa domnu, prentru căce era măriia sa rudă mai aproape de cît altă rudă şi ea feicori n-au avut de trupul ei. După aceaia i s-au tîmplat ei moarte şi o au îngropat la mănăstire la Eţcani în tîrgul Suceaveei. Deci măriia sa domnu nostru, Miron Bărnovschii Moghila vodă, s-au milostivit şi m-au miluit cu acele sate prentru direaptă slujbă ce i-am slujit dumisale, alta am dat şi o sută de galbeni bani buni la acea svîntă mănăstire, şi i-am făcut pamente să hie în toţi ai, dentr-a an într-a an şi o au scris la svîntul şi marele jirtăvnic; încă numai cu Hliniştea şi cu Cheahnăuţii şi cu Ternauca m-au miluit măriia sa vodă şi cu ţîganii ei, iară Ciornorudinţii 248 au fost vîndut Căzaca Trifăneasă lui Vasilie Şeptelici hatmanul, iară după moartea lui Şeptelici, cădzut-au giupăineasa lui, Tofana, într-o nevoe şi într-o răutate foarte mare de cătră Varftolomei stolnicul, cumnatul Radul vodă, în dzilele Radului vodă. Deci ea n-au avut cum faci într-alt chip, ce au cădzut după noi cu mare rugămente, şi i-am dat un cal bun şi şease iape biciuluite direptu o sută de galbeni roşii; şi s-au plătit de cătră Varftolomei stolnicul; şi cîte urice şi direase au fost pre aceale sate încă mi le-au dat măriia sa vodă toate, să să ştie. Ţiganii dintr-a acestu uric iarăşi să să ştie anume: Micul cu muiare cu copii, Gavril cu muiare cu copii, Bratosin cu muiare cu copii, Păcurar cu muiare cu copii, Creţul cu muiare cu copii, Ion, nepot lui Bratosin, cu muiare cu copii, Văjiul cu muiare cu copii, Badiul cu muiare cu copii, Cîrstea cu muiare cu copii, Anna fata lui Ventilă, Tecla şi Catrea vădove, fetele Andreicăi, Puţul holteaiul. Giumătate de sat de la Tărasova în ţînutul Sorocii iaste-ne cumpărătură de la Dumitru Şapşală direptu 250 de taleri bătuţ, iară lui i-au fost direptă moşie; şi ne-au dat şi zapis de pîră şi de înpărţitură, ce au avut cu ruda lor Boul vistearnicul, să să ştie. A treia parte de sat din Păşcănei la Roman, cu hăleşteu şi cu tot venitul ce să cheamă partea din gios, iaste-ne cumpărătură de la Erina, sora popei lui Spiridon călugărul de la mănăstirea Agapie, feciori lui Cotoc, nepoţ Ştefului Hăleşteu, pre aceasta am dat 120 de taleri de argintu. Şi i-au fost ei dare de la frate-său popa Spiridon. Iarăş ne-au vîndut Erina, fata lui Cotoc, şi altă parte dentr-a acel sat din Păşcănei, iarăş aceia parte cu loc de hăleşteu, ce au fost partea ei, iarăş direptu 120 de taleri de argintu. Iarăş am cumpărat dentr-altă a treia parte de sat de Păşcănei doo jireabii de la Anesiia, fata Saftii, şi de la nepotul ei Sirghie, feciorul Palaghii, şi de la Todosiia, fata Annesii, fămeaia lui Ionaşco, direptu 80 de taleri de argintu. Iară am cumpărat dentr-a a treia parte de sat partea den mijloc giumătate, cu loc de hăleşteu, şi cu tot venitul, de la Gavril şi Pavăl şi sororile lor Nastasiia şi Todosiia, feciorii lui Roman, nepoţii Frăţii, şi de la semenţiia lor Larion şi sora lui, Chelsiia, feciori Vărvarii, iară nepoţ Frăţii, dirept 64 de taleri, bani buni.DRH, A, XIX, nr. 186, p. 241-242-243-244-245-246-247-2481627 aprilie 25, Iaşi. 251 [...] 252 [...]. Adecă au venit înnaintea noastră Silion şi Vasilie şi feciorii lui Păntelei ce au fost vornic şi feciorii Paului, toţi nepoţii Ilii, soţu lui, strănepoţ lui Silion cel bătrîn, de a lor bunăvoe, de nime nevoiţ nici asupriţ, şi au vîndut a lor direaptă ocină şi moşie un loc de case cu privniţe de piiatră prin Uliţa Curţiei, înpotriva fîntîneei domneşti între Stahie croitoriul şi între locul Neculii ce au fost stolnic. Acela loc l-au vîndut lui Mătiiaş vătahul direptu o sută şi cindzăci de taleri de argintu. Şi s-au sculat Mătiiaş vătavul şi au plătit toţi aceia bani carii mai sus sîntu scriş, denaintea noastră şi denaintea a mulţi oameni buni şi bătrîni. Şi într-a aceasta tocmală au fost popa Eremiia... ce au fost preut domnescu şi Lapte-Acru ce au fost şoltuz şi Stahie croitoriul şi Ionaşo...... Cîrstii croitoriul şi alţi oameni buni şi bătrîni. Deci noi vădzîndu a lor de bunăvoe tocmală şi deplin plată, noi am făcut ceastă scrisoare a noastră. Şi pre mai mare credinţă pus-am şi peceatea oraşiului şi ale noastre peceţ cătră acest adevărat zapis. Şi eu, Borăleanul uricar, am scris cu mîna mea, să să ştie.DRH, A, XIX, nr. 189, p. 251-2521627 mai 4, Iaşi. 258 [...] Dat-am cartea domnii meale rugătorilor noştri, egumenului şi a tot săborul de svînta mănăstire de la Suceviţă, spre-acea ca să hie tari şi putearnici cu cartea domnii meale a căuta şi a cerca în ţara domnii meale unde vor afla ţiganii sventei mănăstiri, carii simtu scrişi în direasăle de la domniia mea, au în satele domnii meale au în sate boereşti au în slobodzie au în tîrg au pre la boiari au hie unde-i va afla, să aibă a-i lua şi a-i strînge toţi la mănăstire. Şi nime să nu cuteadză a ţinea sau a opri peste cartea domnii meale.DRH, A, XIX, nr. 194, p. 2581627 mai 18. 286 [...] mărturisescu cu a mea scrisoare cum am fost înaintea divanului cu Eftimie şi cu Pavel de ne-am tocmit de bunăvoe cu fratele cu egumenul egumenul Gavriil de la Svetî Nicolae den ţarina Iaşilor, ca să hie ei întru pace de acmu pînă în veci, nice să mai pîrîm noi pre dînşii nice ei pre noi, ce, ce ne-au dat noaă parte den bucatele svetei mănăstiri să hie dat în veaci, iară ce e pre mîna lor să le hie în veaci. Iară cine va mai mesteca cuvinte într-alt chip, au despre noi, au despre dîndşii, acela um să hie tricleat şi procleat de trei sute optusprădzeace părinţi şi să hie anathima maranatha, amin. V leat 7135 1627 meseţa mai 18. Theodosie egumen Iftimie ermonah Calivit monah pisahmu.DRH, A, XIX, nr. 207, p. 286 1627 mai 18. 286 [...] Mărturisim cu ceastă mărturie cum ş-au pus dzi Costantin ot Vlădeşti printru triidzeci de taleri, să întorcă lui Popovici din Năvrăpeşti 287 printr-o casă ce au vîndut ficiorii Bleandii, Paşco şi Căzan, ce au avut ei de moşie în Năvrăpeşti. Însă dzi ş-au pus denaintea nostră, de astădzi mai 15, pănă a treia dzi. Deacă-i va da Costantin lui Popovici banii deplin, nice o treabă Popovici cu acea ocină să nu aibă; iar de nu vor fi banii la dzi, cum s-au prinsu Costantin, de-acii nice o treabă să nu aibă Costantin cu acea ocini şi nice volnic altă dată a o întoarce, căce Popovici l-au lăsat să întorcă. El la dzi bani n-au avut. Atîta mărturisim cu sufletele nostre. [...]. Mai mici ficiori a dumitale: Pătraşco Ciogolea din Vlădeşti şi Gligorie Nemţeanul. Eu Pătraşco Ciogolea am fost acolea. Şi Gligorii Nemţeanul. Denaintea nostră şi-au pus dzi.DRH, A, XIX, nr. 208, p. 286-287 Circa 1627 mai 18. 287 Adecă eu Paşco şi cu frate-miu, Căzan, şi nepota nostră Mariia, feciorii ii Maghiţii den Boteşti de ţînutul Suceavei, nepoţii lui Trifan den Boteşti, mărturisim cu cest zapis cumu amu vîndutu noi de bunăvoia nostră o casă ce amu avut de moşie de pre moşu-nostru, Trifan, în sat în Năvrăpeşti, cu totu locul ce i se va veni acei case, în vatră şi în fînaţ şi în pomăt întru tot ce i să va veni locul acei case şi cu omu înt-acea casă; vîndutu-o-mu fratelui nostru, lui Macsin Popovici den Năvrăpeşti, derept treidzeci de taleri bătuţ dennaintea a mulţi omeni buni megiiaş: Ignat de Verişeani şi Toader Harcul de acolea şi Tănasie de acolea şi Cozma den Soci. Şi într-aceasta tocmală fost-au şi Dumitraşco Erali. Şi eu Nacul Zbiiarea am scris. Şi mai pre mare credinţă pusu-ne-amu toţ peceţile să să ştie. Însă nime dentru omenii noştri să n-aibă a o întorce căci că amu 288 vîndut de bunăvoia nostră şi amu luat bani gata; nicice noi, nici părintele nostru Bleandea să n-avem a-i întorce. Eu Paşco şi cu frate-meu cu Căzan şi cu Irimiea v...DRH, A, XIX, nr. 209, p. 287-2881627 iunie 13. 312 [...] Dămu-ţ ştire că ţ-am fost scris domniia mea să opreşti 313 neşte părţi de ocină din sat din Brăeşti, care părţi au fost a unchiului domnii meale, a Balicăi. Cînd-au fost acmu, venit-au înnaintea domnii meale sluga noastră, Ştefan aprod, ginerele Eremii pîrcălabul, şi ne-au arătat direase cum au cumpărat aceale părţi de la Balica. Deci domniia mea m-am milostivit şi i le-am dat aceale părţi din Brăeşti. Drept-aceaia, dacă vei vedea cartea domnii meale, să aibi a lăsa în pace acea ocină. Mai multu să nu învălueşti.DRH, A, XIX, nr. 223, p. 312-3131627 iulie 20, Movila Buscăteni. 313 Eto az Chirila, feciorul lui Necoară de tîrg de Botăşeani, însumi pre mene mărturisăscu cu cest zapis al miu cum eu am vîndot a mea dereptă ocină ce am avot eu în sat în Uriceani den ţinotul Hîrlăului, însă în Uriceanii de Cîmpu, den giumătate dentr-a treia parte, derept doaî sote de taleri, cu tot venitul ce iaste în aceaia parte. Şi i-am dat şi uricul carele au fost întru aceaia parte. De iasta scriem. Şi înrt-aceasta tocmală au fost Costantin diiac slugă Movila voodî şi Vasilie Ropceanul den Ropcea. Şi pre mai mare credinţă mi-i-am pus a mea peceate, să să ştie. U Movilă Buscăteani, v leat 7135 1627 iulie 20. Az Costantin diiac. Az Vasilie Robcean iscah.DRH, A, XIX, nr. 224, p. 3131627 iulie 20. 314 Zde zapis. Adecă noi, Mihăilă din Beţeşti şi Necoră de-acolea şi Dzamă ot Cîndeşti, Toader Ciurneş şi Scîntee, înşini pe noi mărturisim cum amu vîndut o parăte de ocină de Cîndeşti, care parte am scumpărat de la Steriean şi scrisă întru zapis acea parte, de la Costantin vodă. Şi s-au dat şi zapisul pe mîna călugărilor de Besericani. Dece noi o am dat derept cesprădzeace taleri, bani buni, denaintea popei lu Ion şi Cămîrzan şi Petrea Hadăbul şi Şeandrea şi a mulţi oameni buni, să să ştie. Vă leat 7135 1627 measeţa iulie 20 dni. Într-acel zapis ce s-au dat de la Costantin vodă easte şi o parte de ocină la Motoceşti şi nu s-au vînădut călugărilor; să n-aibă treabă cu dînsa. Să să ştie. ........ Hadîmbul. Necoră.DRH, A, XIX, nr. 225, p. 314 1627-1628 august 1. 314 Adecă eu, Vasilie Crucean di Ionăşeşti, cum am vîndut ginere-meu, lui Dumitraşcu din Călimăneşti, un pămîntu în fronte cu silişte, cu fîneaţe, cu tot vinitul, din sat din Mihăileşti, dintr-apa Sireatului pînă unde să înpreună hotarele, dereptu 8 ughi, bani buni, denaintea lui Silişte, 315 ficiorul lui şi denaintea popi lui Macoveiu de Călimăneşti şi a Leahului ot tam şi a lu Bogdan ot tam şi a lui Haret, brat Dumitraşcu ot tam, şi denaintea a molţi omeni buni. Pentru credinţa ne-am pus şi iscăliturile şi deagetele. Measeţa avgust 1 dni. Popa Macoveiu. Az Vasilie Crucean iscal.DRH, A, XIX, nr. 226, p. 314-315 1627 septembrie 1 - 1628 august 31, Roman. 320 Adică eu Buda şoltuz din tîrg di Roman şi cu doisprădzeaci pîrgari şi oameni buni orăşeane anume Onica şi Bîrlibaş şi Vasilie Mălaiu şi Neca neguţătoriul... eania şi Esarriu şi Costin şi Ionaşcu Rusul şi Dumitraşcu... icua şi Chirila bărbiiariul şi mulţi oameni buni, orăşeani scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru cum au venit înnaintea noastră Ilina, fata lui Gligorie, cum de bunăvoia ei, de neme înbiiată nici înpresurată, au vîndut a ei direaptă ocină ce au avut... o au vîndut Erimiei lu Vîrnav deriptu treidzăci şi cinci de bani buni ca să hie lui ocină şi moşie. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus şi peacetea oraşului şi ale noastre şi ca să aibă a-şi faci şi derease domneşte de pre acestu zapis al nostru. Aceasta scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru, să să ştie. Pis u Roman, v leat 7136 1627-1628.DRH, A, XIX, nr. 234, p. 320 1627 septembrie 1 - 1628 august 31, Orhei. 320 Eto az Grăjdan şi feameaia mea Mărica dean tîrgu de Orheiu, de nemene nevoiţi şi nesiliuiţi, şi ne-am pos ocina şi viia ce ni sea aleage din sat din Telenişti, din văile cu fînul şi ţarini şi den pădure şi de unde-i 321 hrana. Deace al pos zălog la Istrăţel de Verejeani de-am luat o bute di vin de 90 de veadre derept 27 de taleri bani gata şi 5 berbeci de mesărniţi de rin 5 galbeni. Deaci le-am luat denaintea mulţi omeni buni, şi bătrîni şi teniri, denaintea lui Iani cel bătrîn de tîrgu de Orhăiu şi denaintea lui Zaharie de Verejeani şi denaintea lui Miron de Zăhăcani şi denaintea lui Romaşco meserceul de tîrg de Orhăiu şi denaintea lui Onaşco Bulmedzea de tîrgu şi denaintea lui Precom sellar din tîrgu şi denaintea a mulţi omeni buni, teniri şi bătrîni de pre pregiur. Şi na estu zapis ne-am pus şi peceţile. Pis Orheiu, v leat 7136 1627-1628.DRH, A, XIX, nr. 235, p. 320-321 1627 septembrie 1 - 1628 august 31, Păuneşti. 321 [...] Înşine de a nostră bunăvoe, de nimene nevoit şi neînpresuraţi, am vîndut a nostră direaptă moşie, giumătate de sat din Turcineşti, ce iaste în gura Totruşului, unde dă în Siret. Aceaia ocină de moşie am vîndut Dabijăi de Păuneşti, dereptu cindzăci de taleri bătuţi, ca să-i hie lui direaptă moşie şi cumpărătură cu tot venitul, acea giumătate de sat şi în cîmpu şi în selişte şi în apă şi în dumbravă, denaintea popei Andre... popii Dumitru i popii Ilea i Vasilie Crucean şi Necu... Arhip de Dănăeşti i Ionaşco Putna biv vornic, Ţuţuian... han ot Todireşti i Ghiorghie ot tam i Piialeş, sin Nechifor ot Jevreani, Iosip ot Dănăeşti, Erimiia Puful ot Turburea, toţi cîţi sintu scriş am fostu în tocmală. 322 Deacă am vădzut tocmală şi deplin plată, ni-am pus şi peceţile, să să creadză.DRH, A, XIX, nr. 236, p. 321-322 1627 septembrie 1-1628 august 31. 323 Adecă eu Cîrste scriu şi mărturisesc ficiorilor miei şi nepoţilor mie precum au fost jeloit Poiul o vatră de casă şi un pomîntu în ţarină şi o delniţă în Poiana-Lungă şi o poiniţă din deal desupra Uliuului. Puiul a vinit cu o carte domnească şi m-au oprit de la moşiia lui şi mi-au dat banii deplin, cu ce mi-au fost, dinainte lui Ionaşco Mititeli şi denainte Simei şi denainte lui Simion Portărescul. 324 Deci iată că i-am făcut şi eu zapis pentru să nu-mi înpresur sufletul, nice din sămenţenie nostră la moşie lui, că din zapisăl mieu nu l-am ras, ce i-am făcut mărturie. Ias, v leat 7136 1627-1628. Ionaşco. Cîrste.DRH, A, XIX, nr. 239, p. 323-324 Circa 1627 septembrie 1-1628 august 31. 325 Adecă eu, Mîrzea, ginerele Dabijei, scriu şi mărturisescu cu ceastă scrisoare a mea cum eu de bunăvoe mea, di neme nevoit nici înpresurat, am făcut schimbătură cu cumnatu-mieu, cu Ghione, feciorul Dabijei, de i-am dat partea mea de vie de la Georgeşti şi mi-i-au dat partea lui de vie de la Cruce cît i s-au venit, a şeasea partea. Însă de voiu avea eu vreo nevoe despre unchii noştri pentru acea vie, să aibă a mearge Ghione să stea cu mene de faţă la pîră. De ne vor scoate unchii noştri dintr-aceaia vie de la Cruce el să aibă a-mi plăti partea mea de vie de Geordzăşti cu bani 25 potronici. Şi într-aceasta tocmală a nostru fost-au Gavril Cernat şi popa Ion de Floreşti şi Obreajie şi Păcurar şi Chirvasie şi Dubinschi şi alţi mulţi oameni buni şi de prinprejur megiiaş. 326 Şi pre mai mare credinţă pusu-ne-am şi peceţile nostre, [...]. Eu Mîrzea iscal. Toderaşco....... iscal. DRH, A, XIX, nr. 241, p. 325-326 Circa 1627 septembrie 1-1628 august 31. 326 Eu Toderaşco diiac scriu şi mărturisescu cu ceastă scrisoare a mea cum eu de bunăvoia mea, de nime nevoit nici înpresurat, am vîndut partea mea de vie de la Geordzăşti derept... potronici cumnatu-mieu, lui Ghione. Şi înrt-aceasta tocmală a noastră fost-au Gavril Cernat şi Chirvasie şi Păcurar şi Bălan şi Dubinschi şi Mafteiu şi mulţi oameni buni şi diprenjur megiiaş. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile noastre. Aceasta scriem şi mărturisim da znaet. Toderaşco....... iscal.DRH, A, XIX, nr. 242, p. 3261627 septembrie 22, Iaşi. 326 [...] 327 [...] Adecă au venit înnaintea noastră Costantin şi Vasilie, frate-său şi surorile lor...., feciorii Măriicăi Păntoae, featei Gîrbei de Roman, şi au pîrît de faţă înnaintea noastră pre Iurdachie... derept nişte vii cu crame la Cotnar ce-au cumpărat de la înma lor, de la Măriica Păntoae, derept patru sute de zloţi bătuţi, şi aşe-au dzîs că aceale vii le-au vîndut fără ştirea şi fără voia lor. Deci noi am făcut leage ca să-i dea banii lui Iurdachie şi să-ş ţie viile. Într-acea ei n-au avut de unde-i da banii, ce de iznoavă s-au tocmit cu Iurdachie, de bunăvoia lor, dinaintea noastră, şi i-au vîndut acea vii cu crame şi le-au mai dat şi lor Iurdachie o sută de zloţi bătuţi. Deci noi, deac-am vădzut a lor de bunăvoe tocmală, noi încă i-am făcut lui Iurdachie acest zapis de mărturie ca să-i hie de credinţă pînă-ş va face şi deres domnescu. Şi mai pre mare credinţă pusu-ne-am şi peceţile într-acest zapis ca să să ştie.DRH, A, XIX, nr. 243, p. 326-3271627 septembrie 24, Iaşi. 327 [...] Dat-am cartea domniei meali rugătorilor domniei meale, egumănului şi a tot săborul de la svînta mănăstire de la Săcul, spre 328 aceaia să hie tari şi putearnici cu cartea domniei meale a ţinea şi apăra ocinele şi viile şi toate bucatele lui Vicol, ce-au fost pîrcălab, şi a femeii lui, Mărica, o parte de ocină den sat den Plotuneşti şi o parte den sat den Oideşti şi o parte de în Ioneşti, ce sîntu în ţînutul Suceavei, cît să va aleage partea lor, cu hăleşteae şi cu mori, tot să aibă a ţinea, şi pomeate şi prisăci şi tot venitul, ce va hi dentr-aceale trei părţi de ocină den trei sate, ce scrie mai sus, şi cai şi boi şi vaci şi oi şi stupi şi haine şi toate bucatele, cîte vor hi rămas pre urma lui Vicol pîrcălabul şi a giupăneasei lui, a Maricăi, şi viile de la Cotnari, cîte vor hi avut, toate să hie a sventei mănăstiri a Săcului, pentru căce aiastea toate le-au dat ei sventei mănăstiri cu limbă de moarte, direptu sufletele lor. Direptu aceaia nime întru nemică să nu cuteadze a să amesteca preste cartea domniei meale. Într-altu chip să nu hie.DRH, A, XIX, nr. 244, p. 327-3281627 octombrie 8, Hreasca. 328 Adecă eu Lupul de Giurgeşti şi cu femeaia mea Anuşca dăm ştire cu ceastă scrisoare a noastră cum noi de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi nice înbiiaţi, am înpărţit ale noastre direapte ocine de moşie şi de cumpărături, ce am avut din sat din Mereşti şi din Giurgeşti, feciorilor noştri Măriicăi şi Odochiei, featei nostre Ciorcei, şi Anniţei. Şi am dat featei noastre Măriicăi partea de moşie ce am avut în Mereşti, dinn-a şeasea partea de sat de Mereşti giumătate, loc de trei case cu tot venitul, iar nepotei noastre Odochiei i-am dat loc de trei case din partea den gios 329 despre ţarină ce să chiiamă din cutul Stănigeanului, ce ne iaste noao direaptă schimbătură cu Cîrstea Cucoranul, nepotul Stănigeanului, pentru direaptă moşiia noastră ce am avut în Boteşti, iar featei noastre Anniţei i-am dat trei jireabii, ce ne au fost noao de moşie din partea din sus, şi cu casele noastre şi cu pomăt ce iaste pre lingă case; iar nepotei noastre, Odochiei, pentru case i-am dat un loc de prisacă ce am avut preste Şomuz cu tot pomătul şi livadă supt prisacă. Iar dintr-apă, din hăleşteu ce am făcut noi şi din moară, să le fie în doao Odochiei şi Anniţei. Iar din vecini ce-am avut de moşie, tocmit-am să i să facă trei vecini cu case pre parte unde am dat Odochiei. Iar locul să ţie Odochiia pînă în pîrîu. Iar ce va treace mai mult din gios în capul vetrei, loc de livezi, să le fie înpărţitoare pre acel cut a Stănigeanului, cine cumu i s-a veni după ocină. Şi această tocmală o am făcut dinnaintea lui Ionaşco şi a lui Simion Mălai şi Gheorghie frate-său şi a lui Nicolae, fecior lui Vîrlan, şi a Condrei de Selişte. Derept acea, nime să nu aibă a strica sau a răsipi tocmala şi înpărţeala ce am înpărţit noi feciorilor noştri mainte de moartea noastre. De aceasta mărturisim, să să ştie. Pis u Hreasca, leat 7136 1627 octomvrie 8 dnî. Az Simion Mălai însumi cu mîna mea am scris. Az Simion Mălai. Eu Ghiorghiţă Mălai. Nicolai iscal.DRH, A, XIX, nr. 245, p. 328-3291627 octombrie 27, Iaşi. 330 [...] Scriu domniia mea la sluga domnii meale, la diregătoriul de 331 tîrg de Suceavă, şi la şoltuz şi la pîrgari şi la toate slugile domnii meale, cît veţ înbla cu slujbele domnii meale prin tîrg. Deaca veţi vedea cartea domnii meale iar voi să lăsaţi în pace vecinii sventei mănăstiri de la Eţcani, carii şăd acolea pre lîngă mănăstire, întru nimică să nu-i învăluiţi cu tîrgul nici la său, nici la piei, nici la alte angherii, cîte sintu pre alţi tîrgoveţi, pentru căci nu iaste acel sat scris cu tîrgul, ce să vă plătiţi voi nevoile voastre cum le veţi putea, iar vecinii sventei mănăstiri să-i lăsaţi în pace cum scriu şi alte cărţi ce au de la alţi domni şi de la domniia mea. Aceasta vă scriem. Mai multă jalobă să nu vie la domniia mea că de va mai veni jalobă că-i învăluiţi, bine să ştiţi că veţi hi de mare certare de la domniia mea, care certare voao nu vă va plăcea.DRH, A, XIX, nr. 247, p. 330-3311627 octombrie 31, Iaşi. 333 [...] Dămu-vă ştire că nu s-au jeluit sluga noastră, Onciul Iuraşco, pre Rugină şi pre alţi oameni, dzicîndu că ară şi cosăscu pre ocina lui în hoatrul Şindriceanilor, unde iaste ocina lui. Dereptu acea, deaca veţi vedea cartea domnii meale, iară voi să opriţi tot fînul cît va hi cosit acolea şi arătura ce va hi, să hie pre sama Onciului. Iară lui Rugină de-i va părea strîmbu, voi să le daţi dzi la domniia mea şi să-ş aducă Rugină şi direasăle, să vedem cu ce isprăvi ţine acel loc.DRH, A, XIX, nr. 249, p. 3331627 noiembrie 2, Iaşi. 333 [...] Dau-ţi ştire că domnii meale s-au jeluit rugătorii domnii meale, egumenul şi tot săborul de la svînta mănăstire de la Sveti Sava, pre oamenii giupîneasăi 334 Drăgotoae, dzicîndu că iaste ea bolnavă, iar fratele ei şi nepoţii ei vădzîndu-o că iaste bolnavă, ei înpraştie bucatele şi le ascundu şi fac cum iaste voia lor. Dereptu acea, deaca veţi vedea cartea domnii meale iară tu să socoteşti cîte bucate vor hi, toate să... ii şi ce vor hi înprăştiat oamenii ei, toate să le strîngi... de unde va hi şi să le dai cu scrisoare pre mînule diregătoriului şi vătămanului din Băiceani, pînă va aleage Dumnedzău acea giupîneasă, cum va hi, pentru căci au dat ea depreună cu giupînul ei toate ocinele şi bucatele lor să hie a sventei mănăstiri care iaste mai sus-scrisă, după moartea ei, cum au arătat înnaintea domnii meale şi direasă de la dînşii şi domneşti cum le-au dat mănăstirei. Aceast-ţ scriem.DRH, A, XIX, nr. 250, p. 333-3341627 noiembrie 9, Iaşi. 335 [...] Dau-ţi ştire deaca vei vedea cartea domnie meale, iar tu să aibi a mearge la sat la Păşcani şi să opreşti giumătate de sat din Păşcani, partea lui Isaico, şi să dai în mîna lui Căzan ce au fost postealnic ca să aibă a o ţinea el cu tot vinitul, pentru optudzeci de taleri de argintu, ce au zălojit Isaico la Căzan pentru aceşti bani, ce mai sus scriem. Iar cine va hi de oamenii lui Isaico, de-i va părea cu strînbul, el să aibă a întoarce banii lui Căzan şi să-ş ţie ocina. Şi mai multă jalobă la domniia mea să nu vie.DRH, A, XIX, nr. 252, p. 3351627 noiembrie 13, Iaşi. 338 [...] Dat-am cartea domniei meale slugii noastre, lui Ştefan diiac den în Mărgineani, volost Bacău, să hie tare şi putearnic cu cartea domnii meale a ţinea toată partea de ocină den sat den în Birăeşti, a vecinului său, a Mogîldei, ce i-au fost vîndut Ionaşco Birăescul prentru dabile domneşti, cu zapis de la şoltujii de Bacău şi de... oameni buni. Iar cui va părea cu strîmbul, el să vie să stea de faţă cu sluga noastră, cu Ştefan, înaintea domnii meale sau să-i plătească dabila Mogîldei. Într-altu chipu să nu hie.DRH, A, XIX, nr. 255, p. 3381627 noiembrie 13. 339 Eu Toader Moţoc cu frate-meu, Nechita, înşine mărturisim cu cest zapis al nostru cum am vîndut a nostră direaptă ocină şi moşie, giumătate de sat de Petreşti şi cu giumătate de moră, în tot locul şi în cînpu şi-n pădure, direptu noodzeci şi cinci de galbini, bani buni, dumisale lui Gheorghie pîrcălabul de Neamţu şi giupîneasei dumisale, Nastasiei, din sat din Costeani. Şi-ntr-aceasta tocmală au nostră, au fostu Pănteleiu visternicel din Hărliceşti şi Pătraşco visternicel din Zberăşti şi Zahariia păhărnicel de acolea şi Toader Beldiman aprod din Vătămani şi Vasilie Bantăş din Costeani şi Gligorcea păhărnicel de-acolea şi popa Nicoră de-acolea şi Cozma visternicel de Aldeşti şi mulţi oamini buni. Şi pre urma nostră, nime din ruda nostră să n-aibă a-i întorce. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile. Leat 7136 1627 noemvrie 13 dni. Toader Moţoc. Az Toader Beldiman iscah. Trifan diiac iscal.DRH, A, XIX, nr. 256, p. 3391627 noiembrie 15, Criveşti. 339 Adecă eu Ionaşco Moga, feciorul lui Toader Moga, nepotul Mogăei sulgearul, însumi mă mărturisescu cu estu zapis al meu, de nime nevoit nice asuprit, şi am vîndut a mea direaptă ocinină şi moşie din satu din Bîrleşti, 340 de la Bahluiu, din giumătate de satu a treia parte lui Dumitru Buhuş vistearnicul dereptu patrudzeci de taleri, cu tot venitu, din tot locul, ca să-e hie lui direaptă cuppărătură. Şi-ntr-a nostră tocmală au fost omeni buni, anume Costantin Hăbiiac i Căzan Bohmată din Mulcel şi Tănasie din Verăşeani şi Nicoară Vintelescul de Corvurluiu şi dinaintea a mulţi oameni buni. Şi eu însumi Gligorie Musteaţăn am scris cu a nostră mînă. Printr-acea, noi toţi mărturisim cum am vădzut aceasta dare şi plată ce mai sus scrie, ca să aibă dumnealui şi zapis a face domnescu. Pre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile adeveare. Pis ot Criveşti, v leat 7136 1627 noevrie 15. Peceat Căzan Bohmată. Însă direase ce am avutu pre-acea ocinină au perit cîndu au venit hanul din Ţara Leşească în ţară. Deci, de să voru găsi cînva, undeva, să n-aibă a se creade la semenţiia mea sau la alţii omeni. Nicoară Ventelescul.DRH, A, XIX, nr. 257, p. 339-3401627 noiembrie 19, Iaşi. 340 Adecă eu Ionaşco, feciorul lui Ghiorghie Calapod, însumi pre mene mărturisescu cu ceastă scrisoare a mea cum eu de bunăvoia mea şi de nime nevoit, nici asuprit, m-am tocmit cu văru-miu, Ghiorghie Năvrăpăscul, şi i-am vîndut a mea dereaptă ocină şi moşie, ce au fost a maică-mea, Maruşcăi, fata Veisii ce-au fost pîrcălab, a patra parte den sat den Voruntăreşti pre Sireatu în ţinutul Romanului, care parte au fostu zălojită 341 de tată-miu, Ghiorghie Calapod, la Niculai silitrarul, dereptu triidzeci de galbeni, bani buni. Şi de la Niculai o au fostu răscumpărată de giupîneasa Salomiia Voruntăreasă fără ştirea vărului miu, Ghiorghie Năvrăpăscul. Deci, eu am socotit că mi-i mai aprope semenţie Ghiorghie Năvrăpăscul decît giupîneasa Salomiia Voruntăreasă. Deci m-am tocmit cu dumnealui să întoarcă banii comisoii, triidzeci de galbeni, bani buni. Şi mie mi-au dat un cal bun şi triidzeci de zloţ bătuţ. Şi într-a aceasta tocmală amu fostu eu Ghianghea vornicul cel mare de ţara de gios şi Avram aprodul de Iucşeşti şi Vasilie Bran şi Gligorcea, ginerele lui Bran, şi Măteiaş vătavul şi Necopoi diiac de Oboroceani şi alţi mulţi oameni buni. Şi pre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile pre aestu zapis ca să se creadză şi să-ş facă şi derease domneşti. Şi eu Toader diiac de Stănislăveşti încă m-am tîmplat într-a această tocmală şi am scris acestu zapis, să se ştie. Pis u Ias, v leat 7136 1627 noevrie 19. Az Ghianghea vel dvornic. Bran iscal. Az Nicopoe iscah.DRH, A, XIX, nr. 258, p. 340-341 Circa 1627 noiembrie 19. 341 Adecă eu Ionaşco, feciorul lui Calapod, şi Toader, ginerealea lor, mărtorisim cu ceastă scrisoarea a noostră cum au fost pus zălog a patra parte de sat de Vorontăreşti tată-nostru, Ghiorghie Calapod, la Nicolai selitrarul, păntru multe nevoi ale noostrea. Ş-av fost luoatu 75 de zloţi de argint. Ş-av pus dzi se-i de bani la Simedru cu zapis, de nu vor 342 hi bani, se hie satul peritor. Deci banii nu i-au putut însăma la dzi, nice după dzi multă vreame. Într-a aceaia, Ghiorghie Năvrăpăscul av vădzut c-av cădzut acea ocină la om strein şi bani n-av avut se o plătească, ce s-av rugat lu Nicolai şi ş-av pus zălog argintul ce-av avut la Nicolai şi ş-av pus dzi la arhanghel se-i de bani. Într-a aceaia, noi am însămat bani cum am putut şi ne-m plătit ocina. Iară Năvrăpăscul nu ne-v credzut, că-s bani ai noştri ce-au dzîs că-s banii comisooe. Păntru aceaia, mărtorisim cu scrisoore noostră, de să vor afla se him luoaţ bani de la comisooe sav de la altă cineva, se-i dav acea ocină. Iară Ghiorghie Năvrăpăscul se aibă el a da bani păntru căce că este el frate mai aproope. Şi în tocmala noostră au fost pan Lupaşco Prăjescul şi preautul de Voruntăreşti. Şi eu Nicolai selitrarul am scris. De aceasta scriem, se se ştie. Az Lupul Prăjescul tîmplatu-ne-am şi noi înn această tocmală.DRH, A, XIX, nr. 259, p. 341-342 1627 noiembrie 20, Tecuci. 342 Adecă noi, şoltuzul Dumitru şi cu 12 pîrgari de tîrg de Tecuci, mărturisim cum au venit înnaintea noastră şi a tot tîrgul Trif, feciorul lui Efrim, şi alţi răzeşi a lui, popa Toader, ginerele lui Iosip, şi Ion Boeban, ficior lui Ilie Boeban, şi Toader, feciorul Dimei, şi Avram, feciorul popei Albului, şi Stan, feciorul Calcei, de nemene nevoiţi nici înpresuraţ, ş-au vîndut a lor direaptă ocină şi moşie din sat sat din Ionăşeşti pre mal în ţînutul Tecuciului: Trif doao pămănturi în frunte, popa Toader doao pămînturi, Ion Boeban doao pămînturi, Toader Dima doao pămînturi, Avram 343 doao pămînturi şi Stan Calcea doao pămînturi şi cu tot venitul acel doaosprădzeaci pămînturi din hotarul Dumitreştilor pîn-tr-apa Sireatiului şi cu părţile lor în pod şi în moară şi în vatra satului şi în tot venitul. Aceale ei au vîndut dumisale hatmanului Necoară dirept... galbeni. Deci noi, deac-am vădzut de bunăvoia lor tocmală şi plată deplină, noi încă am pus peceatea oraşului ca să hie de credinţă pînă-şi va face dumnealui şi ispisoc domnescu. Aşijdire au venit înnaintea noastră Vărvara, fata lui Ion Şetraca, de nimene nevoită şi neînpresurată, ş-au vîndut a ei direaptă ocină şi moşie din sat din Fîntîneani patrudzeci de paşi, din hotar în hotar, şi cu partea ei din vatra satului şi din moară şi din tot venitul. Au vîndut dumisale hatmanului dirept cinsprădzeaci taleri bătuţ. Dirept acea ca să-i fie dumisale direaptă ocină şi moşie în veaci şi să-ş facă ispisoc domnescu, să să ştie. Pis u Tecuci, noevrie 20.DRH, A, XIX, nr. 260, p. 342-343 1627 noiembrie 29, Bîrlad. 346 Se ubo az Dima vuiut şi cu 12 pîrgari de tîrg de Bîrlad. Adecă au venit înnaintea noastră Necula, feciorul lui Hilohie din Răsipeni, de 347 ţinutul Bîrladului, de nimeane nevoit nici înpresurat, şi au vîndut a lui partea din sat din Răsipeni a treia partea dintr-un bătrîn, ce-au fostu partea Niculei, cu to locul ce să va alegea din partea lui în cîmpu şi în apă şi în pădurea, au vîndut dumisalea lui Necoară hatmanul şi pîrcălabul Suceavei, derept........ Şi într-aceasta tocmală au fostu Dumitru Stafîrla clucerul şi Gavril Mirca ce-au fost vornicu şi Lazor ce au şetrarul şi Sava de Ceucani şi Mafteiu Roşca neguţătorul de Bîrlad şi Dinga şi mulţi oameni buni. Deci noi dacă am vădzut de bunăvoe tocmală şi deblin plată, noi am făcut dumisalea hatmanului zapis şi mărturie, ca să-ş facă dumielui pre acesta şi zapis domnescu. Şi pre mai marea mărturie am pus şi pecetea oraşului şi peceţilea noastrea, ca să să ştie. U Bîrlad, noevrie 29.DRH, A, XIX, nr. 264, p. 346-3471627 decembrie 10, Iaşi. 358 [...] Dat-am cartea domnii meli slugilor noastre, lui Drăgan aprod şi lui Ifrim stolnicel din Zmiiani, spre-aceaia ca să hie tari şi puternici cu cartea domnii meale a-ş ţinea şi a apăra a lor direaptă ocină şi 359 cumpărătură din sat din Zmiiani şi din Bălăceni părţile lui Gligorie şi a surori-sa Sofroniei, feciori Grozavei, nepoţii lui Gherman, din moară şi din tot locul, nemărui să nu dea nemic dintr-aceale parţi. Iar cine va avea vr-o strîmbătate dereptu acea părţi de ocină să vie de faţă înnaintea domnii meale şi să-şi aducă şi derease ce va hi avîndu pre aceale părţi de ocină. Dereptu acea, nime să nu cuteadze a ţinea sau a să amesteca într-aceale parţi de ocină înnaintea cărţii domnii meale.DRH, A, XIX, nr. 269, p. 358-359 Înainte de 1627 decembrie 13. 366 Eu Ştefan Bleandea pîrcălab Romanschii şi feciorii miei, Căzan şi Paşco, mărturisim noi cu acest zapis al al nostru, de bunăvoia noastră, de nimene nevoiţi şi neasupriţi, am vîndut o casă de ocină cu tot venitul den sat den în Năvrăpeşti, ce acea casă au fost de moşie de pre giupîneasa Bleandei, anume Erena. Şi s-au scolat Macxin Popovici de o au cumpărat şi le-a i-au dat bani gata 25 galbeni întru mînule lui Ştefan Bleandea şi a feciorilor săi, anume Căzan şi Paşco. Şi de acmu înainte să aibă a-ş face de pre acest zapis şi ispisoc domnescu. Iar un ispisoc domnescu, ce iaste de pre această casă cu toată ocina, să aibă a-l da întru mînule lui Popovici, făcut de la Costantin voevod. Şi au fost într-a această tocmală Ghiorghie Năvrăpăscul şi Ionaşco Botăş den în Miroslăveşti şi Ionaşco Bandur den Boteşti şi Hilipu şetrărel den în Vereşeani. Deci noi, deacă am vădzutu a lor de bunăvoe vîndzare şi deplin plată, noi am făcut acest zapis şi ne-am pus peceţăle, ca de să hie de credinţă, să să ştie. I pisal Ştefan diiac ot Bacău. Ghiorghie Năvrăpăscul.DRH, A, XIX, nr. 272, p. 3661627 decembrie 16, Hreasca. 368 Eu Ciorcea, fata lu Drăghici, nepoata lui Fădoran din Mereşti, mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoită nice asuprită, am vîndut loc de o casă, ce să cheamă o jireabie, din direaptă moşiia mea din Mereşti dereptu doaodzeci şi cinci de taleri banî gata; aceasta o am vîndut semenţii meale, lui Ionaşco Băzăceanul. Şi într-a nostră tocmală s-au tîmplat Simion Mălai şi popa Gheorghie den Hreasca şi Platon de acolea şi alţi mulţi oameni buni. Pre mai mare credinţă pusu-ne-am şi peceţile să să ştie. Şi cîndu i-am luat acei bani fost-au şi frate-mieu Văsiian. [...]. Eu popa Gheorghie scriu cum m-am fost şi eu la iastă tocmală.DRH, A, XIX, nr. 274, p. 3681627 decembrie 20, Iaşi. 376 Adecă eu Gligorie Ureache dau ştire cu scrisoarea mea cum ne-am tocmit înşine de bunăvoia noastră cu dumnealui Gheorghi Roşca vistiiarnicul, de nimene nevoiţ şi neîndemnaţ, de-am schimbat cu dumnealui dereaptă moşie de pre părinţii miei şi cumpărătură cît să va aleage den sat den Oneşti în ţinutul Cîrligăturei cu priseci şi cu tot venitul.... şi dumnealui mi i-au dat aşijderile moşiia ce au avut dumnealui, satul Drăculeştii ce sintu în ţinutul...... cu vad de moară în gîrla ce iase den Prut şi cu tot venitul. Prentr-aceaia după tocmala ce am făcut noi în de noi, derept tăriia, şi derease domneşti ca să hie dumnealui volnic a-ş face şi noi aşijderile, să-i hie tocmala noastră întărită în veaci. Pre mai mare mărturie însumi cu mîna mea am scris şi peceatea mi i-am pus să să ştie. Leat 7136 1627 dechemvrie 20 dni, u Ias. Gligorie Ureache logofet tretii.DRH, A, XIX, nr. 279, p. 3761627 decembrie 29, Iaşi. 376 [...] Adecă au venit înnaintea dumni-meale Costin din Ruginoasa, nepotul lui Ionăşcel stolnicelul de acolea, şi au vîndut a sa direaptă ocină şi moşie, ce au avut în sat în Ruginoasa, din partea lor ce au avut cu 377 uncu-său, cu Ionăşel, giumătate, cu casa şi cu hălăşteu şi cu moară tot giumătate o a vîndut Gheanghei vornicul dereptu 50 de zloţ şi 2 iape şi doi boi şi o vacă. Iară după aceasta tocmală se-au sculat uncul lui Costin ş-au întorsu acei bani şi aceale iape şi acele trei vite, ce mai sus sîntu scrise, întru mîna Gheanghei vornicul. Printr-acea dat-am cartea dumni-meale lui Ionăşcel se hie tare şi putearnic a ţinea şi a opri toată partea de ocină a lui Costin din Ruginoasa, cu casele şi cu hălăşteul şi cu moara în sat şi în ţarină şi tot locul ce se va aleage cu diriptul. Altu nime se nu se ameastece înnaintea cărţii dumni-meale.DRH, A, XIX, nr. 280, p. 376-3771628 ianuarie 4, Iaşi. 384 [...] Scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum au venit înnaintea noastră dumnealui fratele nostru, Nicoară hatman şi pîrcălab Sucevii, cu un zapis de mărturie de la Vasilie, feciorul Burducăi din Ionăşeşti, şi de la mulţi boiari şi oameni buni, scriindu şi mărturisindu cum Vasilie, feciorul Burducăi, de a lui bunăvoe, de nimene nevoit nice asuprit, ş-au vîndut ale sale case şi o vie din satu din Ionăşeşti, ce sîmtu în ţinutul Tecuciului, dumisale fratelui nostru care mai sus scrie, Nicoară hatmanul, dreptu patrudzeci de taleri, bani buni. Deci noi, deacă am vădzut acel zapis de la Vasilie, feciorul Burducăi, scriindu însuşi pre sine cum de bunăvoia sa au vîndut şi mulţî boiari şi oameni bunî, scrişi într-acel zapis, mărturie cum a fost într-aceaia tocmală, noi încă amu credzut şi i-am făcut şi de la noi acest zapis ca să-i hîe dumisale de credinţă. Şi pre mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus şi peceţile, [...]. 385 [...]DRH, A, XIX, nr. 283, p. 384-3851628 ianuarie 7, Iaşi. 385 [...] Dat-am cartea domnii meale rugătorilor domnii meale, egumenului şi a tot săborul de la svînta mănăstire de la Neamţu, spre-acea ca să hie tari şi putearnici cu cartea domnii meale a ţinea şi apăra hotarul sventei mănăstiri, ce să chiiamă muntele Neamţului şi poenile şi pre apa Bistriţăi şi pre di ceaia parte de Bistriţă şi pre dincoace, cîtu-i hotarul sventei mănăstiri, pe de cătră Săcul şi pe de cătră Rîşca. Să nu aibă nime nici o treabă cu acela hotar, nici să veneadză fiiară în munte, nici peaşte pre apă, nici să cosască fîn în poeni fără ştirea egumenului şi a săborului. Iar pre cine vor afla vînîndu ssau cosindu fîn sau cu oile înblîndu prin munte, rugătorii domnii meale călugării să hie volnici a-i prinde şi a-i certa şi a-i scoate din hotarul sventei mănăstiri, cum au fost obiceaiul 386 de vac, pentru căci au arătat înaintea domnii meale şi direase ce au avut pre aceale hotară de la alţi domni ce au fost mai denainte vreame. Dereptu aceaia, nime să nu cuteadză a întra sau a să amesteca înnaintea cărţăi domnii meale.DRH, A, XIX, nr. 284, p. 385-3861628 ianuarie 9, Iaşi. 386 [...] Scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a nostră cum au venit înnainte noastră dumnealui fratele nostru, Nicoră hatmanul şi pîrcălabul Sucevei, cu un zapis de mărturie de la şoltuz şi de la 12 pîrgari din tîrg din Bîrlad, pecetluitu cu pecetea oraşului şi mulţi boeri şi oameni buni scriş mărturie într-acel zapis, scriindu şi mărturisindu cum au venit înnainte lor Necula, feciorul lui Hilohie din Răsipeni, de nime nevoit nici asuprit, şi au vîndut a lui parte, a treia partea dintr-un bătrîn din satu din Răsipeni ce este în ţînutul Bîrladului, cu tot locul ce să va aleage parte lui, în cînpu şi apă şi-n pădure şi vatra satului; aceia au vîndut-o dumisale fratelelui nostru ce mai sus scrie, Nicoară hatmanul, direapt dooadzăci de taleri buni. 387 Deci noi, dac-am vădzut acel zapis de la şoltuz şi de la 12 pîrgari din tîrg din Bîrlad şi pecetluit cu pecetea oraşului şi acei boeri şi alţi oameni buni mărturie, cîţ scrie într-acel zapis, făcutu-i-am şi de la noi acestu zapis, să-i fie dumisale de credinţă şi de mărturie. Iar pre mai mare credinţă, am iscălit şi ni-am pus şi peceţile, [...].DRH, A, XIX, nr. 285, p. 386-3871628 ianuarie 12, Iaşi. 390 [...] Adecă s-au jeluit înaintea domniei meale rugătorii noştri, episcopii şi egumenii de prin toate mănăstirile, şi mazilii şi feciorii de boiari de ţară şi giupînease sărace şi slugi domneşti, vonici denainte, într-acela chip dzicîndu că li s-au pustiit satele şi li s-au răşchirat vecinii prin slobodzii şi prin sate boereşti şi ei au rămas numai cu seliştele. Alta, s-au jeluit pre pîrcălabi de ţinuturi că le întră în sate de le pradă vecinii şi-i ciobotescu fără de ispravă. Alta, înblă deşugubinarii în toată vreamea de fac năpăşti a fămei şi a feate de oameni buni.... prin menciuni, de le fac pradă şi-i bagă în ferăi şi-i ciobotescu. Alta înblă slugi hătmăneşti şi giudzi ţigăneşti de le învăluiesc ţiganii şi-i pradă. Într-acea, domniia mea am svătuit cu tot svatul nostru, cu mitropolitul şi cu alţi episcopi... cu egumenii şi cu boiarii cei mari şi ai doii şi ai treii şi cu mazilii şi cu feciorii de boiari de ţară şi cu slugi domneşti, 391 vonici denainte, şi cu toată ţara şi aşea s-au tocmit şi s-au ruptu dintru svatul nostru, ce vor hi fugiţi vecini de după înpăratul încoace, ca să hie tari şi putearnici cu cărţile domniei mele călugării şi feciorii de boiari a-ş lua vecinii, însă să le ia şi cisla cum va hi cu direptul, hie unde vor hi şi-i vor găsi, hie în sat domnescu, hie în oraş, hie în sat boerescu, hie în slobodzie, hie într-alte sate călugăreşti fugiţi vecinii altor călugări să aibă a-i lua şi a-i duce cu toate bucatele lor înapoi, cineş pre la locurile sale şi cisla să li să mute dup-înşii. Însă de-aciia să aibă a-ş griji vecinii şi cisla. Aşijderea vecinii ce vor hi duş mainte de înpăratul într-alte ţări şi vor veni de-acmu, şi nu vor vrea să margă de bunăvoe la jupînul său, să hie slobodzi a mearge unde va hi voia, iar care vecini vor fugi de acmu înainte într-alte ţărî şi vor veni iarăş în ţară, nime să nu aibă a priimi vecinii altuia, ce să hie volnici stăpînii lor a-i lua or hie într-a cui satu-i vor găsi. Aşijderea şi pîrcălabii să nu aibă treabă cu satele sventei mănăstiri a Putnei a prăda pentru depărături şi pentru alte svade ce vor face-să, ce numai tălharii şi furii, de să vor găsi, să aibă treabă pîrcălabii a-i prinde, iar alte gloabe ce să vor face să aibă a-i judeca egumenul cu săborul şi a-i globi după vina lor, cumu să va cădea. Iar de nu le va plăcea judeţul cumu-i vor judeca călugării, ca să margă să ia soroc de la pîrcălabul să-i sorocească, să-i judece pîrcălabii şi să ia numai fierîe, iar gloaba să hie călugărească. Aşijderea şi deşugubinarii ca să aibă a înbla pentru deşugubinile numai într-o lună preste anu în luna lui septivrie, iar mai multu să nu înble, numai de va veni neştine să pîrească la poarta domniei meale sau la scaun la Bîrlad sau la Dorohoiu, atunci să aibă dvornicii a trimite şi a prăda, după cum le va hi vina. Aşijdere şi slugile hătmăneşti şi giudzii ţigăneşti să nu aibă treabă cu ţiganii boereşti şi călugăreşti şi a feciori de boiari. Aceasta scriem şi dăm ştire cu cartea domniei meale. Într-altu chip să nu fie.DRH, A, XIX, nr. 288, p. 390-3911628 ianuarie 12, Iaşi. 392 [...] Adecă s-au jeluit înnaintea domnii meale rugătorii noştri, episcopii şi egumenii de prin toate mănăstirile, şi mazilii şi feciorii de boiari de la ţară şi giupînease sărace şi slugi domneşti, vonici denainte, într-acela chip dzicînd că li s-au pustiit satele şi li s-au răşchirat vecinii prin slobodzii şi prin sate boereşti şi ei au rămas numai cu sileştile. Alta, s-au jeluit pre pîrcălabi de ţinuturi că le întră în sate de le pradă vecinii şi-i ciubotescu făr’ ispravă. Alta, înblă deşugubinarii în toată vreamea de fac năpăşti a femei şi a feate de oameni şi sărace pre menciuni, de le fac pradă şi-i bagă în fierăi şi-i ciubotescu. Alta, înblă în slugi hătmăneşti şi giudzi ţigăneşti de le învăluescu ţiganii şi-i pradă. Într-acea domniia mea am svătuit cu tot svatul domnii meale, cu mitropolitul şi cu alţi episcopi şi cu egumenii şi cu boiarii cei mari şi cei mici şi cu mazilii şi cu feciorii de boiari de ţară şi cu slugi domneşti, vonici denainte, şi cu toată ţara şi aşea s-au tocmit şi s-au ruptu dintru svatul domnii meale, ce vor hi fugiţi vecini de după înpăratul încoace, ca să hie tari şi putearnici cu cărţile domnii meale călugării şi feciorii de boiari a-ş lua vecinii, însă să le ia şi cisla cu dînşii ce va hi cu direptul, hie unde-i vor găsi, hie în sat domnescu, hie în sat boerescu, hie în slobodzie, hie în oraş, hie într-alte sate călugăreşti fugiţi, ca să aibă a-i lua cine de unde-i va găsi, cu toate bucatele lor ca să-i ducă înapoi, cineş la locul lor şi cisla să li să mute dup-înşii. Însă de-aciia să aibă a-ş griji vecinii şi cisla. Iar vecini ce vor hi duşi mainte de înpăratul într-alte ţări şi vor veni de acmu şi nu vor vrea să margă de bunăvoe la giupînul său să hie slobodzi a mearge unde le va hi voia, iar carii vor fugi de acmu înnainte într-ale ţărî şi vor veni iarăş în ţară, nime să nu aibă a priimi vecinii altuia, ce să hie volnici stăpînii lor a-i lua or hie într-a cui satu-i vor găsi. Aşijdirea şi pîrcălabii să nu aibă treabă cu satele sventii mănăstiri a Voroneţului a prăda pentru depărături sau pentru alte svade ce să vor faci, ce numai tălharii şi furii, de să vor găsi, să aibă treabă pîrcălabii a-i prinde, iar alte gloabe ce să vor face să aibă a giudeca egumenul cu săborul şi a-i globi după vina lor, cum să va cădea. Iar de nu le va plăcea 393 giudeţul cumu-i vor giudetce călugării, ca să margă să ia soroc de la pîrcălabi să-i sorocească, să-i giudeee pîrcălabii şi să ia numai fierîe, iar gloaba să fie călugărească. Şi deşugubinarii ca să aibă a înbla pentru deşugubinele într-o lună peste anu, în luna lui septivrie, iar mai multu să nu înble, numai de va veni neştine să pîrască la poarta domnii meale sau la scaun la Bîrlad sau la Dorohoiu, atuncea să aibă dvornicii a trimite şi a prăda după cum le va hi vina. Şi slugile hătmăneşti şi giudzii ţigăneşti să nu aibă treabă cu ţiganii boereşti şi călugăreşti. Aceasta scriem şi dăm ştire cu cartea domnii meale. Într-altu chip să nu fie.DRH, A, XIX, nr. 289, p. 392-3931628 ianuarie 13, Iaşi. 394 [...] Adecă s-au jeluit înaintea domniei meale rugătorii noştri, episcopii şi egumenii de prin toate mănăstirile, şi mazilii şi feciorii de boiari de ţară şi giupînease sărace şi slugi domneşti, vonici dennainte, într-acela chip dzicîndu că li s-au pustiit satele şi li s-au răşchirat vecinii prin slobodzii şi prin sate boereşti şi ei au rămas numai cu seliştele. Alta, s-au jeluit pre pîrcălabi de ţînuturi că le intră în sate şi le pradă vecinii şi-i cibotescu, fără ispravă. Alta, înblă şugubinari în toată vreamea de fac năpăşti a femei şi a fete de oameni buni şi săraci pre menciuni, de le fac pradă şi-i bagă în fierăi şi-i cibotescu. Alta, înblă slugi hătmăneşti şi giudzi ţigăneşti de la învăluescu ţiganii şi-i pradă. Intru aceaia domniia mea am svătuit cu tot svatul domniei meale, cu mitropolitul şi cu alţi episcopi şi cu egumenii şi cu boiarii şi mari şi ai doii şi ai treii şi cu mazilii şi cu feciorii de boiari de ţară şi cu slugi domneşti, vonici dennainte, şi cu toată ţara şi aşa s-au tocmit şi s-au ruptu dentru svatul domniei meale: ce vor hi fugiţi vecini de după înpăratul încoace, ca să hie tari şi putearnici cu cărţile domniei meale călugării şi feciorii de boiari a-ş lua vecinii, însă să le ia şi cisla cum va hi cu direptul, hie în ce satu i vor găsi, hie în sat domnescu, hie în oraş, hie în sat boerescu, hie în slobodzie, hie într-alte sate călugăreşti fugiţi vecinii altor călugări, să aibă a-i lua şi a-i duce cu toate bucatele lor înapoi cine pre la locurile sale şi cisla să li să mute după-nşii, însă de-aciia ca să aibă a-ş griji vecinii şi cisla. Aşijdirea vecinii ce vor hi duş mainte de înpăratul într-alte ţări şi vor veni de acmu şi nu vor vrea să margă de bunăvoe la stăpînul său să fie slobodzi a mearge unde le va fi voia. Iar care vecini vor fugi de acmu înainte printr-alte ţări şi vor veni iarăş în ţară, nime să nu aibă a priimi vecinii altora, ce să fie volnici a-i lua ori hie în ce satu-i vor găsi. Aşijdirea şi pîrcălabii să nu aibă treabă cu satele svintei mănăstiri Homorului, a prăda pentru depărături şi pentru alte svade ce să vor face, ce numai tălharii şi furii de să vor găsi, să aibă treabă pîrcălabii a-i prinde, iar alte gloabe ce să vor face să aibă a judeca egumenul şi cu soborul şi a-i globi după vina lor, cum să va cădea. Iar de nu le va plăcea 395 judeţul cumu-i vor judeca călugării, ca să margă să ia soroc de la pîrcălabi să-i sorocească şi să-i giudece pîrcălabii. Însă numai fierîe, iar gloaba să fie călugărească. Aşijdirea deşugubinarii a să aibă a-mbla pentru deşugubinile numai întru lună preste an, în luna lui septivrie, iar mai multu să nu înble, numai de va pîrî neştine la poarta domniei meale sau la scaun la Bîrlad sau la Dorohoiu, atuncea să aibă a trimite dvornicii a prăda după cum le va fi vina. Aşijdirea şi slugi hătmăneşti şi giudzi ţigăneşti să nu aibă treabă cu ţîganii boereşti şi călugăreşti şi a feciori de boiari. Aiasta scriem şi dăm ştire cu cartea domniei mele. Într-alt chip să nu fie.DRH, A, XIX, nr. 291, p. 394-3951628 ianuarie 20, Iaşi. 413 [...] Adecă au venit înnaintea noastră Petrea Iaeţ, feciorul Acsiniei din Rădeani, şi cu siminţiile lor, Mărica şi Gafta, şi cu fraţii săi, Ştefan şi Ionaşco şi Vasilie, feciorii lui Danilă, fratele Acsiniei din Rădeani, de bunăvoia lor, de nimi nevoiţi nici înpresuraţi, de-au vîndut partea lor de ocină din sat din Rădeani, ce să va aleage moşiia lor, dintr-a patra parte a patra, partea Acsiniei ş-a lui Dănilă cu feciorii lor, ce să cheamă partea Carîmbeştilor, lui Ionaşco Jorăi vornicul de gloată, direptu patrudzăci şi cinci de taleri de argintu. Deci noi, deac-am vădzut de bunăvoia lor tocmală şi plată deplină cum şi mai sus scriem, noi încă am făcut aestu zapis, ca să-i hie de mărturie, să-ş facă şi zapis domnescu. Pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile, ca să-i hie lui direaptă ocină şi cumpărătură, lui şi feciorilor lui. De-aiasta mărturisim, ca să să ştie.DRH, A, XIX, nr. 302, p. 413 1628 februarie 6, Iaşi. 416 Eto az Ghiorghie Siminiceanul biv dvornic mărturisescu cu cest zapis al meu cum am eu vîndut o parte di ocină, loc di o casă din sat din Cucuteani cu tot venitul din ţarină şi din vii şi din tot venitul am vîndut giupînului Tomeei sulgearului şi fratelui dumisale, lui Iordachi, dereptu treisprădzeace zloţi bătuţi. Ce acea ocină me-au fost mie cunpărătură de la Tironeasă. Însă acel loc di casă iaste din cea giumătate di sat din sus din partea Ledegosan. Eu o-m vîndut dumilorsale aestori boiari cu tot venitul din sat şi din vii şi din ţarină şi din fînaţ şi din tot locul. Şi zapisul ce am eu avut făcut de Tironeasă, făcut deînnaintea a omeni buni ce am eu cunpărat, eu acel zapis încă l-am dat dumilorsale ca de să-şi facă dumealor direase. De-aiasta mărturisim. Şi într-aiastă tocmală au fost Iuraşco Başotă i Iacob Moţoc i popa Vasilie. Şi pre mai mare credinţă eu emi puiu a mea peceate şi şi slova icea, mai gios. Pis u Ias, fevruarie 6. Gheorghe biv vornic iscal. Iacob Moţoc sam pisal.DRH, A, XIX, nr. 304, p. 4161628 februarie 8, Iaşi 418 Eu popa Bernat şi Iuraşco diiac şi Erimiia din Cucovi şi Vasilie Băgea diiac şi Toader şi alţl mulţi oameni buni şi bătrîni şi scriem şi dăm ştire, cu aest zapis al nostru, cum au venit naintea noastră Anghelina, fata Măriicuţăi, nepoataa popei Ianului, de nimene nevoită şi neasuprită, şi au vîndut a ei direaptă ocină şi moşie cu tot venitul, cît să va aleage din tot locul şi din cîmpu şi din vatra satului şi cu hălăşteu de peaşte, din sat din Rusii Goei. Aceaia au vîndut mătuşei sale, Păscălinei, derept optsprădzeace galbeni de auru, dinnaintea noastră. Deci noi, vădzindu de bunăvoia lor tocmală şi deplin plată, făcut-am giupîneasăi Păscălinei aest zapis, să-i hie de mărturie pînă cîndu va 419 face zapisol domnescu. Şi pre mai mare credinţă, pusu-ne-am peceţile pre aest zapis, să se ştie. U Ias, leat 7136 1628 fevruarie 8. Eu popa Bărnat. ......................... Vasilie Huru iscal. Lucoci uricar.DRH, A, XIX, nr. 306, p. 418-4191628 februarie 15, Nesfoi. 421 Adecă eu Ion Teartea aga, ginearile Petricăi înpreună cu fămeia me cu Anna. fata Petricăi zlătariul şi a femeii Petricăi, a Saftei, de nime siliţi şi neanevoiţ, ce de bunăvoe noastră am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie lui Efrim Hăjdeu din sat din Citnicăuţi ce se va aleage parte Petricăi, din stîlpul din sus, şi parte femeei Petricăi, a Saftei, surorea lui Bantăş, din stîlpul lui Bantăş, şi aşijdire ce să va aleage parte lor din pricutov din sat din Mi...şti pre cîtă să va aleage parte părinţilor noştri dintră îmbe sealeştilea. Şi o am vîndut dereptu treidzeci de taleri de argintu, ca să-i fie lui de la noi direaptă ocină şi cumpărătură cu hăleaştee şi cu pomeate ce să va aleage şi din cîmpu şi din vetrilea acelor doaă sealişti. Şi pre aiasta vîndzarea noi i-am făcut şi mărturii şi dintr-aiasta mărturie ca să aibă a-ş face şi ispisoc domneascu. Şi în tocmala noastră au fost Avram Căpotici şi Costantin Stîrce ......... tejul şi Dumitru Hăjdeu şi mulţi omini buni bătrîni. 422 Iar prea mai marea credinţă ne-am pus peceţile şi iscăliturilea într-aiastă mărturie a noastră, ca să să ştie. Pis u Nesfoi, vă leat 7136 1628 fevruarie 15 dni. Ion Teartea iscal. Ghiorghie Iuraşcovici iscal. Gavrilaş Căpotici pisal.DRH, A, XIX, nr. 309, p. 421-422 1628 februarie 15. 422 Eto az Ion Teartea însumi pre mene mărturisescu cu cestu zapis al meu, de bunăvoia mea, de nimene nevoit nice asuprit, şi am vîndut a mea direaptă ocină, moşie şi cumpărătură den sat den Citnicăuţi fratelui nostru, lui Efrim Hăjdeu, întîiu partea mea şi a frăţine-meu a Golei, ce iaste moşie, şi partea lui Buceaţschii, ce am avut cumpărătură, a cîtă parte să va aleage dereptu 160 taleri şi a treia partea de sat, partea de mijloc, ce am avut cumpărătură de la Mărica de Suceavă, sora popei lui Mătiiaş, aşijdere am vîndut dereptu 140 srebnih de taleri, şi aşijdere iară am vîndut ce am cumpărat de la Mătiiaş şi de la featele lui lui Drănşeanu vătahului de Butici, anume... denn-a treaia parte de sat a treia parte despre răsărit, dereptu 49 de taleri şi aşijdere am vîndut den partea Iurşei şi den partea Petricăi ce să vor aleage doo părţi, dereptu 80 taleri. Şi dereasele toate i-am dat, pre cît cumpărături şi moşii am avut tote le-m dat fratelui nostru, lui Efrim. Şi plata am luat deplin cum mai sus scrie. Şi întru tocmala noastră au fost Gheorghiţă Jora pîrcălabul de Hotin şi Gligorie Hruci vornicul şi Chircoş neguţătorul de Cameniţă Avram den Lucăceani şi Costantin Stîrcea şi David de Hotin şi Necoară Seuca ot Stănileşti şi Mîndrea ot Terebisăuţi şi mulţi omeni buni megeiaş. 423 Şi pre mai mare mărturie ne-am pus şi peceţile la cest zapis adevărat al meu. Ion Teartea. Gheorghie Jora.DRH, A, XIX, nr. 310, p. 422-4231628 februarie 23, Huşi. 424 [...] Dăm ştire cu ceastă carte a noastră cum au venit înaintea noastră Gabăr, ce au fost căpitan, şi cu răzeşii săi de pre sat de pre Negrileşti şi de pre baltă ce se cheaamă 425 Geamenele şi de pre sat Briţcani, anume Bertea, feciorul Crăciunei, şi Armaga, feciorul lui Gavril Bîtcă, şi Cornea, feciorul Aremiei, şi Iachim, feciorul lui Nistor, şi Ursa, nepoata Cozmiţei, şi Samfira, fata lui Roşculeţu şi Pănteleiu, nepotul Stanei, şi Cihan de Briţcani şi Costantin, feciorul Morcoteaiului, şi Pîntea, feicorul Bontei de Negrileşti, cu cinstită cartea măriei sale lui vodă şi cu sluga măriei sale, cu Vlasie diiacul, ca să le dăm giurămînt, să giure pre svînta evanghelie, cu doaodzăci şi patru de giurători cum ne-au vîndut Nistor Cornescul cu Nicula Galbănul şi cu femeaia sa şi cu răzeaşii lor în sat în Negrileşti nemică, nice în baltă în Geamenele, nice într-apă, nice în uscat. Şi să giure cum n-au vîndut Cozmiţa strigătoriul cu Alexa Bota şi cu răzeaşii săi nemică în sat în Briţcani vornicului Ureache, ce le iaste înpresurătură pentru c-au pîrît Grigoraşcu Ureache că iaste cumpărătură de tată-său, de Ureache vornicul. Deci noi am dat giurămînt lui Gabăr şi răzeaşilor săi, cum scriem mai sus pre nume, cum scrie cartea măriei sale lui vodă, de-au giurat în svînta besearecă pre svînta evanghelie şi pre svînta cruce cu 24 de giurători cum Nistor Cornescul cu Nicula Galbănul şi cu femeaia sa şi cu răzeaşii lor n-au vîndut nemică vornicului lui Ureache, în sat în Negrileşti, nice balta Geamenele, nice într-apă, nice în uscat. Şi au giurat cum n-au vîndut Cozmiţa strigătoriul cu Alexa Bota şi cu răzeaşii săi nemică în sat în Briţcani. Şi la giurămînt am fost înşine noi şi în locul lui Grigoraşco Ureache au fost Pavăl, ce au fostu medilniceariu, deregătoriul de Huşi şi Vlasie diiacul, sluga măriei sale lui vodă. Deci noi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră ca să le hie lor de credinţă, pînă cîndu-ş vor face şie şi direase domneşti. Şi pre mai mare credinţă pus-am şi peceatea şi iscălitura noastră într-acest zapis, ca să să ştie. [...]. Pe verso [...]: Petriul pîrcălab ot Buboceani. Gheorghie călăraş ot Şişcani. Căsul biv pîrcălab ot Măliceani. Horjă pitărel ot Oţeleani. Gavril Mamotă ot Cucoara. Petrea Căcăradză ot Căcărădzeani. Frango Malcoci ot Malcoceani. 426 Mihăilă Ţărăşoară ot Cărhăneşti. Petriman aprod ot Sărăţeani. Costantin Ţicău păhărnicel ot tam. Paşco hotnog za călăraşi. Vîrno călăraş ot Vlădeşti. Vicol chihaia ot Hlipiceani. Ionaşco Ciubăraia ot Lăţeşti. Ihnat Căltac ot tam. Bălan Buţa ot Blăgeşti. Buculeaiu. Marvici Lean ot Oţeleani. Nica călăraş ot Falciiu. Andreica aprod ot Rădeani. Marco Cucul ot Deleani. Giovlean ot Suhuleţi. Agapie ot Păcurăreşti. Camber ot Golăeşti.DRH, A, XIX, nr. 312, p. 424-425-426 1628 februarie 24, Drăgăneşti. 426 [...] Bertea şi Armaga i Cornea, sîn Aremii, i Iachim Cornescul i Ursa, vnuc Cozmiţa, i Pîntea i Samfira, docica Roşculeţ, i Pănteleiu per noi mărturisim cu cest zapis al nostru cumu ne-am tocmit cu giupînul Gabăr căpitanul de am luat un cal bun de la dumnealui dereptu 427 şeaptedzeci de galbeni buni, de l-am dat pentru sat pentru Briţcani şi pentru Negrileşti şi pentru bălţi pentru Geamene logofătului celui mari. Şi cheltuiala ce-au făcut dumnealui aşijderi doaodzeci de galbeni bani gata dereptu acea treabă, deci să avem noi a-i da bani dumisale fără nici un cuvîntu şi fără pîră. Şi în tocmala noastră fost-au Vlasie cămăraşul ce-au fost şi hotarnic şi Mascin Şeaptelici de Mîndreşti şi popa Procopie de Drăgăneşti şi Grozav ginereli Botei. Şi pre mai mare credinţă pusu-ş-au şi peceţile aceşti marturi ca să să ştie. [...]. Eu eriu Procopi.DRH, A, XIX, nr. 313, p. 426-4271628 martie 6. 432 Se ubo az Lupul Talpă cupar şi fratele mieu, Gavril, şi alţi fraţi a noştri, ficiorii lui Vasilie Talpă, nepoţ lui Gavril Talpă logofet, scriem şi mărturisim pre noi cu ceastă scrisore a noastră cum noi, de bunăvoia noastră, de nime nevoiţ nice asupriţ, vîndut-am a nostră direaptă ocină şi moşie din direase de cumpărătură, ce au avut moşul nostru, Gavril Talpă logofet, de la Pătru vodă, şi din direase de înpărţeală de la Irimia vodă, o selişte anume Laslăoanii pre apa Cracăului, în ţintul Neamţului, ce au fost cumpărătură moşu-nostru, lui Gavril Talpă logofet, de la Ilea biv jitnicear, iar lui fostu-i-au cumpărătură de la ficiorii lui Vartic Toropală. Acea selişte vîndutu-o-am dumisale fratelui şi priiatinului nostru, pan Toma sulgear i cneaghinii ego, Iftimiia, dereptu doa sute şi cincidzeci taleri srebrănih. 433 Şi s-au sculat dumnealui Toma sulgear şi ne-au plătit deplin acei bani, ce-s mai sus-scriş, şi i-am dat şi direase ce am avut pre acea selişte, să-i fie dumisale direaptă ocină şi cumpărătură în veaci. Şi nime din ruda noastră să nu aibă a întoarce, că noi am întrebat pre toţi şi neme n-au vrut să o cumpere. Şi de să vor afla undeva nescari direase pre acea selişte să nu se creadză, ce să le dea la mîna dumisale Tomei sulgear. De acmu, dumnealui Toma sulgear să aibă a-ş face direase domneşti. Într-această tocmală fost-au Vasilie Neagoe postelnic, Pană vistiernic, Stratul paharnic, Şoldan stolnic i Lupul Prăjescul i Buhuş logofăt şi alţ boiari. Pre mai mare credinţă, pusu-ne-am peceţile pre cest adevărat zapis. Eu Popovici am scris şi am fost în tocmală vă leat 7136 1628 martie 6. Az Vasilie Neagoe postelnic. Az Lupul cupar. Dumitru Buhuş logofet. Dumitraşco. Az Dumitraşco. Az Lupul Prăjescul încă m-am tîmplat înn aistă tocmală. Eu Pană visternic.DRH, A, XIX, nr. 318, p. 432-4331628 martie 6, Iaşi. 433 [...] scriemu şi mărturisim cu cest zapis al 434 nostru cum au venit înaintea noastră Lupul cupariul cu fratele său Gavril şi cu alţi fraţi a lor, cu toţ feciorii lui Vasilie Talpă, nepoţii lui Gavril Talpă logofătul, de a lor bunăvoe, de nime nevoiţi nici asupriţ, şi ş-au vîndut a lor direaptă ocină şi moşie din direase de cumpărăturu ce au avut moşiul lor, Gavril Talpă logofăt, de la Pătru vodă, şi din direase de înpărţare de la Eremiia vodă, seliştea Lăslăoanii pre apa Cracăului, în ţînutul Neamţului. Acea selişti au vîndut Tomei sulgeariul direptu 250 de taleri de argintu. Ce acea selişte anume Lăslăoanii au fost cumpărătură lui Gavril Talpă logofăt de la Ilea jitniceariul, iară Ilii jitniceariul i-au fost cumpărătură de la feciorii lui Vartic Toropală. Deci noi, daca am vădzut a lor de bunăvoe tocmală şi deplin plată acei bani, ce sîntu mai sus-scriş, întru mînule Lupului Talpă cupariul şi a lui Gavril şi a fraţilor săi, noi am făcut cest zapis al nostru ca să-ş facă Toma sulgeariul şi direase domneşti pre acea selişte. Şi direase, ce au avut de cumpărătură şi de înpărţare, încă le-au dat la mîna Tomei sulgeariul. Iară de să vor mai afla undeva nescare direase pre ace selişte per Lăslăoani, ca să nu hie de altă credinţă, ce să să dea la mîna Tomei sulgeariul şi acealea. Şi pre mai mare credinţă, pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile pre acest adevărat zapis. Şi eu Borăleanul uricar am scris, să să ştie.DRH, A, XIX, nr. 319, p. 433-4341628 martie 13, Rădăuţi. 442 [...] Dau ştire cu ceastă scrisoare a nostră de rîndul acestui ţîgan anume Avram , ce iaste la sfînta mănăstire la Suceviţă c-au fost de moşie a sfentei episcopii. Dece noi l-am tras şi am vrut să-l luom de la mănăstire de la Suceviţă, iar egumănul şi cu tot săborul au venit la noi şi au mărturesit cu 443 sufletele sale şi alţi oameni buni, preuţi de la ţară, cum au fost schimbat suceviceanii cu vlădica Ioan ce au fost la Radăuţi, de-au dat suceviceanii un ţîgan, anume Stan, sfentei episcopii, printru Avram ţîganul. Şi zapis ce au avut ei pre Avram, el au perit în Ţara Leşască cu alte urice a sfentei mănăstiri. Şi de la vlădica Efrim încă au arătat la noi scrisoare, cum să fie lăsat sfentei mănăstiri Suceviţei. Deci noi vădzundu atîta mărturie şi scrisoarea vlădicăi lui Efrim cum iaste lăsat acei sfente mănăstiri, eu încă l-am lăsat să fie cu tot venitul sfentei mănăstiri Suceviţei şi nime pre urma noastră să n-aibă treabă a-l mai trage sau a-l mai învălui, nice dănăoară în veaci, căce el iaste schimbat deript alt ţîgan, cum scriem şi mai sus. De aceasta dăm ştire.DRH, A, XIX, nr. 324, p. 442-4431628 martie 16. 443 V leato 7136 1628 measeţa martie 16. Satul Popeanii la Totruş, ce înblă acmu cu Agiudul, ci-i iaste hotariul den sus apa Căiuţului, şi den gios pînă în apa Bălcăi, ce mi l-au vîndut Păscălina, giupăineasa lui Iacomi, şi cu fiiu-său Dumitrachii, ce au fost cumpărătură ei cu giupînul Iacomi de la giupăineasa Păscălina Stroicioae şi de la fiiu-său Ionaşco, că au fost cumpărătură lui Vasilie Stroici de la Lupul Popanul şi Toader Ioanăş şi de la alţi răzeaşi a lor. Să să ştie cum am cumpărat o vie de la Iacob biv voiut şi de la feciorii lui din Bacău, ce iaste acea vie cu crame în Dealul Bonţolui, radi edna sto ughi, bani gata de argintu. Şi iarăş au venit la noi Anniţa de acolo de s-au rugat să-i plătescu şi o vie a ei, ce au avut pre lîngă viia lui Iacob ce au fost şoltuz, pentru 444 căce au fost rămas ea la multă sărăcii. Deci i-am plătit şi ei acea vie direptu cindzăci de zloţ bătuţi de argintu. Şi am dat bani gata întru mînule lor. Şi cînd am tocmit şi am plătit aceaste vii fost-au denaintea şoltuzului cu 12 pîrgari de tîrg de Bacău şi popa Gheorghie cel domnescu de acolo şi Ştefan ce au fost diregătoriu, tije şi Sascău şi Iurban Blaj şi Cozin Blaj şi Gheorghie, feciorul lui Toderaşco, şi Botca Freanţi şi Dumitru şi alţi oameni buni, să să ştie.DRH, A, XIX, nr. 325, p. 443-4441628 martie 24, Iaşi. 447 [...] Adecă au venit înnainte domnii meale şi-nnainte boerilor domnii meale Ghiorghii Năvrăpăscul, feciorul Năvrăpăscului celui bătrîn, 448 de a lui bunăvoe, de nime nevoit nici asuprit, ce de a lui bunăvoe au vîndutu a sa direaptă ocină şi moşie ce au avut di pre tată-său Năvrăpăscul, trei falci de vie la Cotnari în Dalul Laslăului, carele s-au venit parte lui, făr’alţi fraţi a săi. Aceia au vîndut boerinului domnii meale, Stratul Bolea păharnicul, şă giupînesei dumisale, direaptu dooa sute de taleri de argintu. Şi această tocmală şi vîndzare au fost cu ştire fraţilor şi sororilor lui. Deci domniia mea, vădzînd a lor de bunăvoe tocmală şi deplin plată, de la domniia mea încă i-am datu şi i-am întărit boerinului domnii meale carele mai sus scrie, Stratul Bolea păharnicul, ca să-i hie direaptă ocină cumpărătură. Şi altu nime să n-aibă a să amesteca preste carte domnii meale. Într-alt chip să nu fie.DRH, A, XIX, nr.329, p. 447-4481628 martie 30, Giurgeşti. 452 Adecă eu Petriman şi cu featele meale, Todosiia şi Măriia şi Tofana şi Sofroniia, şi Nicolaiu, toţ feciori Gaftonei, nepoţ..., mărturisim cu ceastă scrisoare a nostră cum noi de bunăvoia nostră, de nime nevoiţ nici asupriţ, tocmitu-ne-am cu semenţiile nostre, cu Văsiian şi cu Toderiţă, şi am vîndut a nostră direaptă ocină... loc de o casă din sat din Selişte, din vatra satului şi din cîmpu şi din tot hotarul carea au fost partea maicei nostre Gaftonei; aceaia am vîndut noi la moartea maicei nostre direptu 27 de taleri şi ne-au dat dintr-aceşti bani 21 şi ne-au rămas cu şease taleri. Şi-n ceastă tocmală s-au tîmplat Vasilie Dinga diiac şi popa Ştefan din Giurgeşti şi Mihăilă, fratele lui Petriman, şi altu Mihăilă şi Vasilie Onici şi Vasilie Titiul şi Nechita de Selişte şi Toader de-acolea şi alţi mulţi oameni buni. Direptu aceaia ca să fie lor direaptă cumpărătură de la noi cu tot venutul, să să ştie. Eu, Vasilie Dinga diiac, însumi cu mîna am scris şi peceatea încă am pus cătră acestu zapis, să să ştie. Pis u Giurgeşti, martie 30, 7136 1628.DRH, A, XIX, nr. 331, p. 4521628 aprilie 5, Iaşi. 460 Eu Mănăilă ce-am fost pîrcălab şi cu giupîneasa mea Anghelena scriem şi mărturisem cu cest zapis al nostru cum noi de bunăvoia noastră, de neme nevoiţe nece înpresuraţe, ne-am sculat ş-am vîndut dereaptă ocenă a noastră ce-am avut cumpărătură dereaptă, giumătate de sat, 461 anume Vlăeceani pre Jejiia, în ţenutul Dorohoiului, cu vecene, cu locu de moară, cu loc de hălăştău, lui Pană vistearnecul, derept 8 boi şi derept 5 vaci cu viţei şi derept 50 oi cu mie; pentru 300 ughi s-au socotit şi s-au preţuit. Prentr-aceae, datu-i-am şi toate dereasele şi zapisele meale, ce am avut de cumpărătură, în mîna lui Pană vistearnecul. Pentr-aceae să-i hie lui, cu tot venetul. De astădzi nainte, eu nu mai am nece o treabă. În tocmala noastră au fost Ihnat Manuli şi Arghirie şi Polefrone şi Mateiu. Mai mare credenţă, ne-am pus toţ peceţele, ca s să să ştie. U Ias, v leato 7136 1628 aprilie 5. Şi cu casă cu tot. Ş-au fost şi Malcoci suljeariul în tocmala noastră. Cojocea a scris. [...]. Polihron.DRH, A, XIX, nr. 335, p. 460-4611628 aprilie 5. 461 Eu Titea, fata lui Şoldan de Şoldăneşti, însămi mărturisescu cu cest zapis al mieu cum am dat lui Toader Gînscă şi feciorilor lui, nepoţilor miei, partea mea den Şoldăneşti, ce au fost a lui Şoldan, ce să va aleage den vatra satului şi den cînpu şi den pădure şi den pomeate şi den tot venitul cît va fi, ca să le hie lor ocină şi moşie şi feciorilor lor şi nepoţilor lor şi altor, cine să va aleage dentru dînşii. Şi în tocmala noastră au fost Iosip Şeaidir de Iugani şi Patrovici de Uriceani şi Pătraşco de Buhăiceani şi Oniul cel bătrîn de Tomeşti şi popa 462 Deadiul de acolea şi Rusul de Silicicani, alţii mulţi oameni buni, slugi domneşti. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile. V leat 7136 1628 aprilie 5. Dediul popă. Grigorie a scris.DRH, A, XIX, nr. 336, p. 461-4621628 aprilie 15, Iaşi. 478 [...] Adecă domniia mea m-am milostivit de-am dat şi-am miluit la sfînta mănăstiri în Tătăraş, ce iaste hramul [...] pre ceşti ţigani anume Ignat şi Ursul şi Petriman şi Ionco, ca să fie ei de la domniia mea direpţi robi ţigani, şi ei şi feciorii lor, cu tot venitul, sfentei mănăstiri ce iaste mai sus scrisă. Pentr-aceaia, cene va aleage Dumnezeu domnu din rodul nostru sau alţi domni creştini, după domniia noastră, de-acmu-nainte şi va vrea a să ispiti să strice sau să calce ceastă adăvarată scrisoare a noastră, ca să fie blestămat întîiu de Dumnezeu, ceala ce-au făcut ceriul şi pămîntul, şi de preacinstită... maica sfinţiei sali şi de 4 sfinţi evanivangheleşti şi de 318 oteţi, ce petrec întru cetatea vă Nichiei, şi să aibă parte cu Iuda şi cu procleatul Ariia la dzua giudeţului, întru sfînşeniia veacului, nici dănăoară nesfîrşit.DRH, A, XIX, nr. 343, p. 478 1628 aprilie 16, Iaşi. 479 Eu, Ionaşco Jorea dvornic glotnii, mărtorosimu co ceastă scrisoare a nostră comu au vinitu cestu omu, anumea Andrea, şi cu Bratăş, co cinstită cartea mării sale domno nostru, ac să socotim un iazu co moară şi co hăleaşteau, dzîcîndu, că oa ia Dănilă co hotarulu tîrgoloii a Peştearii, ca de va hi prea hotarolu tîrgoloi să-i lase în pace, să-ş ţie moara Bratăş co Andrea, iar de va hi prea hotarolu Peştearii, iar Dănilă să lea întorcă ce au cheltoitu prea moară şi prea iazu. Deci, noi amu mărsu de amu socotitu co tîrgoveţii din Orhei şi alţ omini buni. Deci hotarolu Peaşterii totu au fostu al Orheiuloii a tîrgoloii. Deci Andrea şi co Bratăş, ei au compăratu acelu iazu şi co moară de la Luca, feciorolu popeai loi Ionu din tîrgu din Orhei, şi au datu cindzeaci de taleri şi 2 iapea şi 3 vaci şi o copă de argintu... ca 6 taleri, 5 coţi de... . Deci au fost cădzut acelu omu, anomea Luca, datoru unoii torcu. Deci noi amu întreabatu de omini buni şi bătrîni. Deci s-au strînsu şi tîrgolu şi co popa celu domnescu, co şoltuzu, co pîrgari, de au mărtorositu toţi comu au compăratu Andrea şi co Bratăş de la Luca şi au datu cîto-ii mai sosu scrisu. Iar de rîndolu hotaroloi, elu tutu s-au ţînutu un hotar, căci totu au fost domnesco. Deci noi, deca amu vădzutu atîţi omini mărtorosindu şi tîrgolu şi popi, noi încă i-amu făcotu aiastă mărtorie de la noi că-i estea loii diraptă compărătoră de la acelu omu, anomea Luca, feciorolu popei. Deci măria ta, milostivea domnea, vei face com va hi voia mărie ta. De aiasta scriem şi mărtorosimu. Pis u Orheii, aprilie 16. Mai micu robu a mărie dumitale. Az Ionaşco Jora dvornic.DRH, A, XIX, nr. 344, p. 4791628 aprilie 25, Iaşi. 488 Adecă eu, Iachim Bandur, scriu şi mărturisăscu cu cestu zapis al mieu cum am vîndut giumătate de sat de Cobălie, de nime nevoit nici asuprit, lui Gorgan ce au fostu pîrcălab dreptu trei sute de taleri, bani buni. am vîndut acea partea de ocină giumătate de sat de Cobălia, partea den gios. Şi asta tocmală am făcut denaintea lui Bădaşco pîrcalabul şi denaintea Nechitei diiacul din Spinoasa şi denaintea lui Ionaşco Bandur şi denaintea lui Vasilie Corpaci şi denaintea lui Toader Beldiman şi denaintea lui Vasilie Japcăi şi denainte lui Văsiian chihae din Verbuşcani şi denaintea lui Gavrilaş Căpotici şi denaintea lui Dumitraşco Fulger diiac şi denaintea a mulţi oameni buni şi bătrîni şi tineri. Deci noi, văzîndu de bunăvoe lor tocmală şi deplin plată, pre mai mare credinţa ne-am pus şi peceţile ca să aibă a-ş face şi ispisoc domnescu pre acestu zapis al nostru. Şi acestu zapis s-au făcut în tîrg în Iaşi, în casa lui Ştefan meserciul, şi eu Vrîncean diiac am scris, da se znaet. Pis u Ias, v leat 7136 1628 aprilie 25. Az Toader Beldiman iscal. Az Badaşco parcalab iscal. Az Nechita iscal. Az Dumitraşco Fulger iscal. Az Gavrilaşco Căpotici iscal.DRH, A, XIX, nr. 349, p. 488 Înainte de 1628 aprilie 28. 490 Eu Stanca, giupîneasa lui Murgoci ce-au fost dvornic, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al meu de bunăvoia a mea, de nime silită nici înpresurată, ce de bunăvoia mea am dat dăruit pre nepotu-meu pre Ifrim şi pre hiiul său Neculaiu cu a mea direaptă parte de ocină şi moşie din..., din Zmiiani cu tot venitul pentru sufletul meu şi a părinţilor mei, pentru căci eu n-am alţi feciori, să hie lui dereaptă dare şi moşie cu tot venitul. 491 Drept aceia nime să nu aibă nice o treabă a să mesteca nice dărăoră în veci. Iar cine va a.... strica a mea tocmală şi dare ce am dat eu nepotului Ifrim să hie treclet şi anaftema. De iasta scriu şi mărturisescu dinnaintea surori-sa Aniţa şi popa Ion de Zmeiani şi popa Gavril de Tîrdzii şi Drăgan de Zmeiani şi Rugină diiacul şi Lazar Gătin şi Gligorie nepotu-său şi Ioanşco Lazea şi Dumitraşco Teleagă şi Tiştiban şi nepotă-sa Angheniia şi mulţi omeni buni pînă-ş va face şi zapis domnescu. Şi ne-am pus şi peceţile. Az Stanca iscal.DRH, A, XIX, nr. 351, p. 490-4911628 aprilie 28, Iaşi. 493 [...] Scriem domniia mea la sluga domniei meale, la Dănilă deregătorul din Peştere. Dămu-ţ ştire că s-au jeluit înnaintea domniei meale Andrea şi cu Bratăş, frate-său de la Piiatră, pre tine, dzicîndu înnaintea domniei meale că au cumpărat o moară ce iaste în Ivancea, de la Luca, feciorul popei din Orheiu. Acmu acea mooară, ea s-a aflat în hotarul Peşterii şi tu o ai luat. Pentru-acea, deaca vei vedea cartea domniei meale, iar tu să le întorci toată cheltuiala, ce au dat ei pre acea mooară, cum va hi aflat Jorea vornicul cu oameni buni că au dat ei pre acea mooară şi cum va... şi în zapis, ce va fi făcut Jorea vornicul, tot să le întorci cheltuiala înnapoi şi să ţii mora. 494 Această-ţ scriu domniia mea şi mai multă jalubă să nu vie la domniia mea. Într-alt chip să nu faci.DRH, A, XIX, nr. 353, p. 493-4941628 mai 22, Iaşi. 504 Aicea iaste zapis de mărturie cumu s-au sculat Sohiica, fata lui Ionaşco de tîrg de Iaş, fata Tudorei, nepoata lui Zeaico de Urecheani, ş-au vîndut a sa dereaptă parte de ocină ce va aleage despre fraţii săi, ce să va aleage a patra parte. Şi o au vîndut rudei sale, lui Nechifor diiaconul de-acolea, dereptu 13 zlot i pol, bani gata, dereptu acea ca să-i fie lui ocină cu tot venitul din sat şi din ţarină şi din într-apă şi din pomi şi co tot venitul ca să hie lui ocină şi feciorilor lui. Ş-au fost în ceasta tocmală denaintea a mulţi oameni buni, anume Pîntea de tîrg de Iaş şi Gherasea de Răteşti şi Nechifor Băcea de Urecheani şi Ciociul dea-acolea şi Vasilie Barta aşijdere şi Focşea tije. DRH, A, XIX, nr. 360, p. 504 Înainte de 1628 mai 26. 505 Adecăti mari mărturi cum au vîndut Gaftona, fata lui Costin, nipota Conădrii, şi cu mătuşe-sa cu Antimie, fata Seavilui, cum a vîndut o jireabie de Antăleşti de parte Pitariliu, moşia sa dereaptă. Şi au luat pre ace jerebie 15 galbeni de la Dealău de Spătăreşti. Şi o-u vîndut de neme nevoite şi de neme nepresurate, ce de bunăvoi sa, jerebie ce au ţînut Tomşea de partea Pitarilui. Denainte popoe den Spătăreşti şi au fost Tohilă de acolea şi Focşea şi Goea de acolea şi denainti lui Gligore de Antăleşti. Şi den acei bani au luat Antemia a triea parte den acei bani.DRH, A, XIX, nr. 361, p. 505 Înainte de 1628 mai 26. 505 Adecă cum s-au tocmit Dealeiu cu frate-său cu Ştefan denaente a mulţi omeni buni, denaente lui Tohilă şi Goei şi popei Ghedeon şi Măhăilă star şi Tănasei şi Moscul şi denaente lue Teron de Blăgeşti şi denaente lie Toader Merescul de Roşcani şi Drăgan, de s-au tocmit de bunăvoia de neme nevoit şi de neme nepresurat, de i-au vîndut Ştefan lui Dealeu a sa parte de ocină cîtă au avut Ştefan cu tot venetul şi de în cămpu şi de pomi şi de tutendere. Şi e-u dat Dealeu frăţene-său lu Ştefan pre acestă ocină de sat de Spătăreşti e-au dat 30 de taleri pre totă parte a sa de lazure şi de pomi, ca să fie neşte omeni tocmiţi de sat, în veaci.DRH, A, XIX, nr. 362, p. 5051628 iunie 22, Iaşi. 512 [...] Adecă au venit înaintea noastră Costin, feciorul Mariicăi, nepotul Tomei lui Hîrtan de Ruginoasa, de nime nevoit nici îndemnat, ce de bunăvoia sa au vîndut a sa direaptă ocină şi moşie, toată partea sa ce să va aleage, din trei sorţi giumătate, din sat din Ruginoasa cu hălăşteu gata şi 513 cu moară şi cu casă gata, cu tot venitul, au vîndut giupînului Lupului Prăjescul dirept şeaptădzăci de zloţ bătuţ şi doao iape cu mîndzi şi doi boi şi doao vaci cu viţăi. Deci noi, deac-am vădzut a lor de bunăvoe tocmală şi deplină plată, şi de la noi le-am făcut acest zapis, să-i hie dumisale de mărturie pînă-şi va face şi direasă domneşti. De aceasta mărturisim cu cest zapis al nostru. Şi mai pre mare credinţă ne-am pus şi peceţile şi iscăliturile într-acest adevărat zapis, să să ştie. [...]. Pe verso, de mîna lui Lupul Prăjescul: Zapis ot Costin ot Ruginoasa na ceast ego ot tam; ispisoc domnescu încă n-am făcut; prinsu mai apoi, am făcut şi zapis domnescu.DRH, A, XIX, nr. 368, p. 512-5131628 iunie 30, Hotin. 519 Adecă eu Isac, feciorul Ciorcei, nepotul Pinţii, mărturisescu cu acest zapis al meu, de nime nevoit nici asuprit, ce de bunăvoia mea am vîndut den giumătaate de sat den Brădzeani a treia partea şi den Vorobivca aşijderele aşea şi den Handzouţi aşijderele aşea şi den Oneşti aşijdere aşea, ce sîntu pre Ciuhru, ce au fost derepte ocine şi moşii a mînea-mea, Ciorcei, şi a mătuşea-mea, Pinţii şi altor fraţi ai nostri. Şi am vîndut derept 520 100 de taleri bătuţi şi am dat şi uricul ce am avut noi pre aceste părţi, carele părţi am vîndut dumisale lui Gheorghiţă Jorăi pîrcălabului. Şi într-aiasta tocmală au fost vamăşii cei mari de Hotin, anume Gheorghie şi alt Gheorghie, şi popa Samson şi Malic puşcarul şi Dima aşijderele şi Foti aşijderele şi Nicoară Focenco, ţîrcovnicul cel domnescu şi Lupul Tăutul, frate-meu şi Căzacul, feciorul lui Gheorghie vornicului, şi Lupul, feciorul Zaharchei, şi Pătraşco, feciorul Manciului den Voloconţeşti. Şi pre mai mare mărturie l-am scris eu însumi cu mîna mea. Pis u Hotin, v leat 7 136 1628 iunie 30. Isac iscal. [...]. Nicoară Focenco. .......... iscal.DRH, A, XIX, nr. 374, p. 519-5201628 iulie 4, Iaşi. 520 [...] Dat-am cartea domnii meale rugătorilor noştri, călugărilor de la sfînta mănăstire de la Tazlău, spre-acea, ei să fie putearnici cu cartea domnii meale a opri şi a ţinea păcurile de în sat de la Tăteşti. Să aibă a ţinea ei, căci sîntu sfentei mănăstiri. Şi dzi încă au avut cu acei răzeaş de la Tăteşti, şi la dzi n-au venit, ce au rămas de în dzi şi de în leage. Derept acea, nime să nu cuteadze a opri sau a să amesteca acolea înnaintea carţei domnii meale. 521 [...]. DRH, A, XIX, nr. 375, p. 520-5211628 iulie 10, Hălăşteiani. 521 Az Necopoe mărturisescu cu cest zapis al mieu cum am vîndut dumisale Lupului Prăjescului al mieu direptu ţigan, anume Oprăş, şi feciorul lui, anume Istratie, ci eu i-am fost cumpărat de la Dumitraşco, feciorul Cucorăi; i-am vîndut dumisale Lupului Prăjescului, să-i hie dumisale robi şi şerbi. Şi zapisul ce am avut de la Dumitraşco Cucorea încă l-am dat pre mîna dumisale Lupului Prăjescului. Şi pre mai mare mărturie am scris acestu zapis şi mi-am pus şi peceatea, ca să să ştie. Pis u Hălăşteiani, v leat 7136 1628 iulie 10 dni. Az Nicopoe iscah. Pe verso, de aceiaşi persoană (Lupu Prăjescu), care a scris şi zapisul: Zapis radi aţigan, ce amu cumpărat ot Necopoe.DRH, A, XIX, nr. 376, p. 5211628 iulie 21, Iaşi. 527 [...] Scriem domniia mea la sluga noastră, Iuraşco Başotă. Dămu-ţi ştire că s-au jeluit înnaintea domnii meale sluga noastră, Luchiian diiac, cu fraţii săi pre Eremiia din Săcuiani, dzicînd că le face înpresurătură şi le ia o parte de ocină de acolea făr’întrebare şi fără leage şi neavînd el nici o treabă. Pentru acea, deaca veri vedea cartea domnii meale iar tu... ai... dz... să opreşti pre Eremiia de pre acea parte de ocină de acolea, ce să chiiamă partea Ilinei, nici o treabă să nu aibă nici a să amesteca în partea de ocină a lui Grigorie Grecul întru nemică; de i se va părea lui cu strîmbul să vie el să-ş întreabe mainte cu Luchiian cu fraţii lui de faţă înnaintea domnii meale. Într-alt chip să nu fie. 528 [...].DRH, A, XIX, nr. 381, p. 527-5281628 iulie 21, Iaşi. 528 [...] Scriem domniia mea la sluga noastră, la dirigătoriul de Huşi, şi la şoltuz şi la pîrgari din tîrg de acolo şi la aprodzi, carii veţi scoate tîrgul să secere pîinea domniei meale şi la comişei, carii vor faci fîn domniei meale acolo la tîrg. Deaca veţi vedea cartea domniei meale, iar voi să aveţi a lăsa foarte în pace satele svintei episcupie, întru nemică să nu îmvăluiţi satele episcupiei la nevoili tîrgului, ce tîrgul să-ş dăratice nevoile cum vor putea, iar satele svintei episcupie să hie de treabele ipiscupiei, iar de nevoile tîrgului să hi foarte în pace, cum au fost şi pînă acmu. Aceasta vă scriu domniia mea şi mai multă jalubă să nu vie la domniia mea. Şi într-altu chip să nu faceţi preste cartea domniei meale. DRH, A, XIX, nr. 382, p. 5281628 iulie 27, Iaşi. 530 [...] Scriem domniia mea la toate slugile, la dăbilari, cîţi veţ înbla cu slujbele domnie meale la ţinutul Romanului. Dau-vă ştire că s-au jeloit înnaintea domnie meale rugătorii noştri, călugării de la sfîntaa mănăstire de la Agapiia, pre voi, dzicîndu că le luaţi bucatele sfentei mănăstiri pentru cisla satului Childeştilor. Direptu aceaia, deaca veţi vedea cartea domnie meale, iar voi să aveţi a lăsa în pace bucatele sfentei mănăstiri, să nu le trageţi, nice să le luaţi pentru cisla Childeştilor, ce ca să aveţi voi a vă căuta oamenii din Childeşti, să le luaţi cisla, iar bucatele sfentei mănăstiri să le lăsaţi în pace. Mai multă jalobă la domniia mea să nu vie. Aceasta-ţ vă scriem. Într-alt chip să nu faceţi înnaintea cărţii domnie meale.DRH, A, XIX, nr. 385, p. 5301628 iulie 30, Iaşi. 533 [...] Dat-am cartea domniei meale lui Iosip Şaidir şi lui Toader, spre-aceaia să fie tari şi putearnici cu cartea domniei meale a lua a dzeacea dentr-a lor direaptă ocină de pre hoatrul Boziianilor şi den partea lor den Dăneşti, pre unde va fi ocina lor, să aibă a lua den pîne şi den fîn şi den cînepi şi den inuri şi den tot vinitul hie cine va fi arat su va fi cosit pre ocina lor, nime să nu cuteadze a ţinea sau a opri preste cartea domniei meale. Iar de va părea cu strîmbul cuiva, să vie la domniia mea şi să-ş aducă şi direasele. Într-alt chip să nu fie.DRH, A, XIX, nr. 387, p. 5331628 august 20, Iaşi. 541 [...] Adecă au avut dzi dată rugătorii domnii meale, călugării de la mănăstire de la Tazlău cu Vălişte şi cu rudile lui pentru neşti fîntini 542 de păcură ce simtu în hotarul Tăteştilor. Deci călugării au venit la dzi, iară acei răzeş n-au venit, ce au rămas de dzi şi den toată leage. Deci domniia mea le am făcut carte domnii meale ca să fie tari şi puternici cu carte domnii meale a-ş ţinea călugării satul cu hotarul şi cu păcura, cu tot venitul ce va fi în hotariul satului. Pentr-acea, nimea ca să nu cutedză a ţinea sau a opri peste cartea domnii meale, nici dănăoră în veaci nainte cărţii domnii meale.DRH, A, XIX, nr. 394, p. 541-5421628 august 25, Iaşi. 542 [...] Scriu domniia mea la sluga domniei meale, Ionaşco Vrabie, şi Pavel Roşca. Dau-ţi ştire că au vinit înaintea domniei meale ceşti oameni anume Văscan de Tuluceşti şi Boben de acolo şi Florea de-acolo şi alţi oameni şi răzeş a lor şi au pîrît de faţă înaintea domniei meale pre boiarenul domniei meale, Apostol armaşul cel mare, pentru sat pentru Vorniceani de la Covurluiu, dzicîndu că acel sat nu iaste ocină direaptă armaşului, ce-l ţine fără ispravă şi le face înpresurătură. Iar boiarenul domniei meale ce mai sus scriem, Apostol armaşul cel mare, dzis-au că iaste acel sat direptu de moşie socru-său, lui Nicoară armaşul, şi altu nime n-au avut nice o treabă cu acela sat, ce l-au ţînut tot socru-său şi pre urma socru-său l-au ţînut tot Apostol armaşul. Pentr-aceaia, deaca vei vedea cartea domniei meale, iar tu să strîngi pre ceşti oameni anume Mihăilă Giuneş den Şiviţă şi Toader den Frumuşeşti şi Ion Grămadă den Şiviţă şi Toma, tatăl lui Mîngîe, şi Miloş şi Nicoară Calo şi Dumitru Plătic şi 543 Teatiul Buor de Vlădeşti şi Ion Ghidimon de Tuluceşti şi Ion de Piscani şi Pavel Roşca şi Buculeaiu hînsar de Ţipeani şi să socoteşti cum vei afla mai cu direptul cu sufletele aestor oameni: de va fi ţînut acel sat socrul armaşului den dzile Irimiei vodă şi va fi luat a dzeacea dentr-acel sat şi va fi fost ocina lui, să fie şi acmu a lui Apostol armaşul, iar aeşti oameni să nu aibă treabă, iar de să va afla că iaste ocina aestor oameni ce mai sus scriem, carii au pîrît şi nu va fi ţînut acel sat socrul armaşului de pre aceaia vreame de la Irimiia vodă, ce le va fi înpresurătură aestor oameni, să nu aibă treabă armaşul cu acel sat. Şi cum veţi afla mai cu direptul să daţ ştire domniei meale. Într-alt chip să nu faceţ.DRH, A, XIX, nr. 395, p. 542-5431628 august 27, Iaşi. 543 [...] scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a nostră cum au venit înaintea nostră Paşcul hînsarul din Oncea şi Hilip, ce au fost vătav de hînsari, iar din Oncea şi Bîrlădean de acolo şi Sava de acolo şi Andreiu Şteandzeş din Bicani şi Armaga din Igeşti şi Costantin călăraşul de acolo şi Toderachi din Grendu şi Ionaşco Trealea şi Toader Ciocaş aprod de au mărturisit ei cu sufletele lor înaintea nostră cum acel sat anume Vorniceanii l-au ţinut Necoară armaşul de cîndu s-au pomenit ei şi de cîndu ştiu ei din dzilele Irimiei vodă şi alţii de pre la Ion vodă, tot au ştiut că au ţinut 544 Necoară armaşul şi cu oamenii săi cu toţ aceale sate nu numai Vorniceanii, ce şi alte sate cîteva ce au avut acolo la Covorluiu. După acea au cădzut dumiialui Apostol armaşul cel mari de cîtăvra vreame de cîndu au luat giupîneasa dumisale tot le ţin acele sate toate cîte au fost rămas de la socru-său şi pînă astădzi. Acesştea omeni toţ cîţ mai sus scriem au venit înaintea nostră de au mărturisit cu sufletele lor. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus peceţile şi iscăliturile întru să să creadză [...].DRH, A, XIX, nr. 396, p. 543-544 1628 septembrie 14, Urecheaţi. 550 Milostive şi luminate doamne, să fii măriia dumitale sănătos. Ştire să fie dumitale ca domnului milostivu c-au venit cinstită cartea măriei dumitale ca se socotim cu oamini buni pentru rîndul unui sat a lui Apostol armaşul, anume Vorniceanii pre Prut. Deci, milostive doamne, au vinit mulţi oamini buni şi bătrîni, anume Buculeaiu de Sipeani şi popa Cîrstea de Igeşti şi Tiatiul de Vlădeşti şi Petriman de Sărăţeani pitar şi Golăi de Igeşti şi Toader aprod de acolea şi Frîncul de Ţuţcani şi Reapede cel bătrîn şi Didiul de Ţipători şi Mihăilă de acolea şi Nicoară aşijdere şi Balan Buţa de Blăgeşti şi Pentelei şi Ionaşco vătah de hînsari de Fîrţăneşti şi Luca de Igeşti şi toţ oaminii aceştea şi alţi oamini buni şi bătrîni mărturisescu ei cu sufletele lor şi cu credinţa lor cum Beachea au avut ocină la Vorniceani şi după moartea Beachei au ţinut Nicoară armaşul. După acea au ţinut Apostol armaşul şi-i iaste moşie dereaptă. Deci noi dăm ştire măriei dumitale aşijdere şi pîrîşii au venit cu 4 oamini de mărturisescu ei într-alt chip. Deci noi le-am dat dzi naintea mărie dumitale. [...]. Iar Uricheaţi, septemvrie 14. Mai mici şi de supt talpele măriei dumitale, măriei tale robi, Ionaşco Vrabie de Igeşti şi Pavel Roşca ce-au fost pîrcălab, aşea ştim şi noi. Altă, milostive doamne, şi aceia oamini au adus martori şi s-au făcut 551 şi lor mărturie pre cîţ oamini au adus şi cum grăescu ei; ce grăescu ei fără ispravă, că noi găsim cu mulţi oamini buni şi bătrîni şi ştim şi noi cu sufletele noastre că iaste ocină şi moşie armaşului ş-au ţinut moşii şi părinţie ei ocină acolo. Deci le-am dat dzi naintea mărie dumitale; aşea ştim, milostive şi luminate doamne, şi noi cu sufleteli noastre şi noi încă mărturisim. Eu robul mărie dumitale am scris.DRH, A, XIX, nr. 402, p. 550-551 1628 septembrie - 1629 august 15. 551 Eto az Lupan biv sulgear scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră cum au vinit popa Gligorie cu nepoţii săi, cu Bălăban şi cu fata Grădincei, cu cartea măriei sale lui vodă la mene, să le aleg partea lor de ocină din sat din Orgoeşti. Deci am strînsu oameni buni şi bătrîni şi din sus şi din gios, anume Ionaşco Giurenescul şi cu frate-său, cu Ursul şi cu Costachie de Folteşti şi cu Ghiorghiţi din Dealeni şi popa de co... şi cu Danul din ......şti şi cu ..... ea şi cu mulţi oameni buni, megiiaşi. Deci am făcut cinci părţi ...cinci bătrîni; deci am hotărît cum au fost mai cu dreptul; deci au vîndut Floarea partea ei popei lui Toader şi Grădincei, surorei popei lui Gligorie, din sat din Orgoeşti a cincea parte, şi a mărărturisit Cătălina, fata Floare, înnaintea a omeni buni, cum au vîndut înmă-sa partea ei de Orgoeşti, de bunăvoe, de nime nevoită şi nice înghiiată şi ş-au adus şi dresăle înnaintea noastră, şi ne-am pus ale noastre peceţi în ceastă scrisoare a noastră, da znati. 7137 1628-1629, meseţa togo 15.DRH, A, XIX, nr. 403, p. 551 1628 septembrie 16, Tecuci. 552 Căzacul uricariul scriu şi mărturisescu cu ceastă scrisoare a noastră cum am mărsu cu censtită cartea mării sale lui vodă ca să aleg şi să stîlpăscu toate părţile de ocenă den Tîmpeşti, ce au fost cumpărat Nicoriţă hatmanul. Deci am strînsu oameni buni, megiiaş, anume Măcanul şi Pătraşco şi Tiron ce au fost pîrcălab şi Vasilie şi Murgoci şi Ghenadie şi Dumitraşco diiac de Tecuci şi alţi oameni buni şi s-au ales partea mănăstirii de la Sveatii Ioan, den trei bătrîni, ce au fost, un bătrîn de tot vîndut de Cozmiţa şi de frate-său Mihalcea, feciori lui Baci, iar dentr-alt bătrîn a treia parte şi cu doao vii ce au fost vîndut Pătrăşcan, sîn Galbăn, şi den Prăjeşti iar a treia parte, den ţarenă şi den fînaţ şi den moară şi la Tîmpeşti a treia parte de sat şi dentru un bătrîn iar a treia parte, den vatra satului şi den moară şi den ţarenă şi din fanaţe şi cu 2 vii. Aşea am ales şi am stîlpit pre direase ce au avut Nicoriţă ca să să ştie, să-ş facă şi direase domneşti. Pis u Tecuci, septemvrie 16. Ghenadie. Dumitraşco. Az Cazacul iscah.DRH, A, XIX, nr. 404, p. 5521628 octombrie 7, Iaşi. 556 Adecă eu, Costantin ce am fost cămănar, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu să să ştie cum amu vîndut de bunăvoia mea, de nime silit nici înpresurat, a mea direaptă cumpărătură, ce iaste parte din gios a doi bătrîni din sat din Dănceani, lui Gheorghie vamăşul şi fămeei sale Samfirei şi coconilor săi, dereptu o sută de galbeni, bani buni, ca să-i fie lui direaptă ocină şi moşie, dumisale şi giupînesei dumisale şi coconilor dumisale şi nepoţilor săi, cu tot venitil, cît au aceale părţi în cînpu şi în 557 bălţi şi din vii, aşea vîndzu şi eu lui Gheorghie vamăşul aceale părţi din gios, din doi bătrîni şi dintr-alţi răzeaşi carii să vor aleage dintr-acei doi bătrîni dintr-acel sat ce mai sus scrie, anume Dănceanii, ce-s la Covurluiu. Pentr-acea nime din fraţii miei sau din toţi oamenii miei, carii să vor afla mai aproape, să n-aibă a mai întoarce sau a mai pîrî căci am cumpărat însumi pre banii miei; aşea vîndzu şi eu lui Gheorghie vamăşul şi fămeei sale Samfireei şi coconilor săi denaintea lui Conde vamăşul şi a lui Manolachi vamăşul şi a lui Nicolai vamăşul şi Dona vamăşul şi Tănasie. Pentr-acea să aibă a-ş face şi ispisoc domnescu. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile şi am iscălit, să să ştie. U Ias, v leat 7173 1628 octomvrie 7.DRH, A, XIX, nr. 407, p. 556-557 Circa 1628 octombrie 12. 560 Aicea am scris să să ştie de Vîrtop în cîte părţi să înparte. Întîiu să înparte în patru părţi: o parte iaste a Băşoteştilor cu fraţii lor, o parte iaste a Prăjeştilor, o parte iaste a Uscăteştilor, o parte iaste a Beşeteştilor; şi să înparte a Beşeteştilor în trei bătrîni; dece a doi bătrîni au cumpărat tată-mieu, Andreica, iară un bătrîn au fost moşea Neanei Nastea şi au avut cinci feciori: Sava, Grozav, Maghiţă, Drăguş, Armanca, înma Neanei, şi au avut şi ea patru feciori: Drăghina, Iugheniia, Antonida, Andreica. Dece partea Savei şi a lui Grozav iaste nevîndută şi a surorilor Neanei. Iară partea Uscăteştilor să înparte pre cinci bătrîni: Uscatul, Duşca, Măruşca, Neacşea, Mălina. Dece partea Uscatului să înparte în patru feciori: Ion şi-i vîndută, Drăghici vîndută, Horgoae nevîndută, iară Giurgea, încă o au fost vîndut, ce dzic, Horgeştii că au întorsu partea Giurgei. Aşişdire dintr-aceaste cinci părţi, nu-ş din care parte, ce să va aleage partea Lupului Fîrţul şi surori-sa, ai Simionease, parte cîte de cinci taleri, nevîndută. Iară partea Prăjeştilor să înparte în trei fraţi: doi fraţi au vîndut Dupniceştilor, iară un frate a vîndut Andreicăi tătîne-miu. Aşişdire o bucată de loc, ce au avut Prăjeştii pre lîngă Vîrtop, iară-i vîndută în trei, ca şi ceaia parte. 561 Aşijdire am cumpărat parteai Maghiţe de la feciorii ei, însumi Nechita, să să ştie. Nichita pisal sam. Pe verso: Aşijdire să să ştie şi de ocina Andrecăi, părintelui nostru. Avut-au patru feciori: Urîta, Nechita, Donici, Măriica. Dece partea Măriicăi o au cumpărat Nechita cu Donici înpreună prespre tot cît au avut; iară din partea Urîtei am cumpărat eu, Nechita, de la soru-mea Urîta, pînă au fost vie, partea ei dintr-apă şi o vatră de casă şi dzeace pămînturi în tot locul. Aşişdire am cumpărat şi partea a trei feciori a Urîtei, tot ce li să va aleage: a lui Ionaşco, Vasilie, Ileana, aşijdire.DRH, A, XIX, nr. 411, p. 560-5611628 noiembrie 8, Iaşi. 575 [...] Scriem domniia mea la şoltuz şi la pîrgari din tîrg din Huş. Dămu-vă ştire că domniei meale s-au jeluit satele svinte episcopie de acolo, dzicîndu înnaintea domniei meale că le iaste cislă întru loc cu a tîrgului. Deci strîngeţi banii şi nu-i aduceţ voi aicea la domniia mea, ce trimiteţi banii pre oameni şi pre vătămani din satele svintei episcopie, de-i aduc şi voi nu-i aduceţ, ce munciţ oamenii. Pentr-acea, deaca veţ vedea cartea domniei meale, iar voi să strîngeţ banie satelor svintei episcopie şi să-i aduceţ voi cu dajdea tîrgului, să nu mai munciţ oamenii svintei episcopie, ce să-i lăsaţ în pace, că apoi voi ştiţ. Aceasta vă scriu domniia mea, mai multu să nu-i îmvăluiţ preste cartea domniei meale.DRH, A, XIX, nr. 423, p. 575 1628 noiembrie 10, Iaşi. 575 Adecă eu, Simion Birariul, fecioriul Biiatei, de tîrg de Suceavă, şi cu femeaia mea, înşine pre noi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum am luoat de la dumnealui, de la giupînul Gheorghi sulgeariul cel mari şi de la giupîneasa dumisali, patru sute şi şeasedzăci şi cinci de zloţi bătuţi, bani gata. Şi aceşti bani i-am luoat de la dumnealui în luna lui noevrii în dzeace dzile şi dzuoa ne iaste, ca să avăm noi a plăti deplin aceşti bani, ce scrie 576 mai sus, la lăsatul secului de postul cel mare, fără pîră şi fără cuvinte multe. Şi derept aceşti bani ce scrie mai sus, patru sute şi şeasedzăci şi cinci de zloţi bătuţi, am pus zălog viile meale den Dealul Mîndrului, de la Cotnariu, unde mi-s cramele, cu crame cu tot şi cu pivniţăle. Iară de nu vor hi banii toţi deplin la aceaia dzi, cum scrie zapisul, iară viile şi cramele să hie pieitoare şi vinul cît să va luoa dentr-acealea vii, încă să hie a dumisale, pentru căci me-au făcut bine. Inse viile să le lucredzu eu, pînă la aceaia dzi. Şi într-această tocmală a noastră au fostu dumiialui Savin vel spătar şi Gheorghi Başotă vistearnic şi Pătraşco Başotă logofet şi Toma sulgeariul şi Iuraşco Başotă vornic şi Iordachi şi Toader mesărciul, de tîrg de Iaşi, şi mulţi oameni buni. Şi pre mai mari credinţe, eu însumi am scris mai gios, cu mîna mea, ca să să ştie. U Ias, noevrie 10 dni. Prăjescul iscah. Az Başotă biv visternic. Pătraşco Başotă logofet. Az Iordachi iscal. Az ......... iscal. Az Iuraşco Başotă vornic biv. Vădzui iscaliturile altor boiarii, pusu-mi-am şi iscalitura mea.DRH, A, XIX, nr. 424, p. 575-5761628 noiembrie 12, Iaşi. 584 [...] Dat-am cartea domniei meale slugei domniei meale, lui Ionaşco Mînjea diiacul, spre aceaia el ca să fie tare şi putearnic cu cartea domniei meale a-ş ţinea şi a să amesteca într-a lui direaptă ocină şi moşie şi a opri tot satul Văcoteşti, ce iaste în ţînutul Cîrligăturei, să nu lase pre nime să să ameastece într-acel sat, nici călugării să nu-i lasă la acel sat de la mănăstirea lui Pătru vodă de la Gălata. Şi cît fîn va fi cosit în hotarul acelui sat ca să aibă tot a-l opri să nu-l dea nemărui. Iară cui va părea cu strînbul să vie de faţă la domniia mea.DRH, A, XIX, nr. 428, p. 5841628 noiembrie 15, Iaşi. 588 Se ubo mi, Selion ot Moimeşti i Pavăl i Ursu, Zahariia, Mihaiu, Ştefan, feciorii lui Ghiorghie pitărelul şi a frăţine-său, popei lui Gligorie, înşine mărturisim cu cest zapis al nostru cum am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie din sat din Tescani, din giumătate de sat a patra parte, ce iaste la ţînutul Iaşilor, dumiisale Fortunei comisul cel mare şi giupîneasei dumiisale, dereptu ...... de galbeni de aur, de a noastră bunăvoe, de nime neasupriţ nici înpresuraţ; şi ne-au plătit acei bani toţi deplin, cum scrie mai sus, întru mînule noastră. Direptu aceaia ca să ţie dumnelui acea parte de ocină cum scrie mai sus, din giumătate de sat a patra parte, cu tot venitul ce să fa aleage şi din cîmpu, din feneaţ. Şi să aibă a-ş face şi derease domneşti pre acesta zapis al nostru. Aceasta scriem şi mărturisim. Pre mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile, să să ştie. U Ias, 7137 1628 noevrie 15. Silion iscal. Mihai. ........................DRH, A, XIX, nr. 431, p. 5881628 noiembrie 29, Piatra. 603 Adecă noi, Mitrofan episcop Huşschii i Lupul biv vel dvornic i Ciolpan jitnicear Lepădat jitnicear i Arsenie dvornic, scriem şi dăm ştire cu scrisoarea noastră cum ne-au trimis măriia sa domnu nostru, Io Miron Barnovschie Moghila voevoda, bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi, printru pîră şi gîlceavă ce-au avut beserecanii şi cu pîngărăceanii printru hotarăle acestor mănăstiri. Deci noi am socotit şi le-am hotorît şi le-am împărţit şi le-am făcut seamne în braniştea mănăstirii 604 Pîngăraţului din stîncă în direptu lui locolui în răchită, din răchită în dereptu locului pîn-în vîrvul Părului; de-acii pre culmea Părului prin Muncel pîn-în Grohotiş calea Hangului pîn-în Lunca Frasinului, Bistriţa în gios pîn-în gura Cojuşnei; de-acii în vîrvul Muncelului, din vîrvul Muncelului în gios pîn-în Poeniţa Capşei; de-cii Bistra în gios pîn-în gura Crivăi, pre Crivae în sus pîn-în culmea Măgurii, culmea Măgurii pîn-în Aţă, trece Aţa în ceaia parte pre Torăgleaj, pre vîrvul Torăgleajului pîn-în Huisa Haoaş, trece pre valea Brateşului pîn-în curmătura Măeruşului, sue la Ardeale; de-acii Tarcăul în gios pîn-în Bistriţă, să aibă a-l ţinea Pîngăraţii cu străjearii înpreună; de-cii Bistra în gios pîn-în Straje şi cu curături ce să vor găsi din Straje, Bistriţa cu poenile şi cu Colacile şi cu tot venitul pîn-în hotarul Beserecanilor pîn-în stîncă, tot să hie a pîngărăceanilor; numai Tarcăul să-l ţie înpreună cu străjearii. Iar într-altă parte să n-aibă treabă străjearii. Ca să să ştie. U Piiatră, leat 7137 1628 noevrie 29. Mitrofan episcop Huşschii. Az Lupul biv vel dvornic i pîrcălab Nemeţschii. Pătraşco Ciolpan. Arsenie logofăt, dvornic. Lepădat jitnicer.DRH, A, XIX, nr. 440, p. 603-604 Înainte de 1628 decembrie 1, Dorohoi. 604 Eu popa Iordachie cel domnescu şi diiaconul Ştefan şi Grozav cel bătrîn de tîrg de Dorohoi şi alţi omini buni scriem şi mărturisim cu scrisamre nostră cum s-au sculat comisoe cu feciorii săi den Cîrstineşti, anume Căzacul şi Pătraşco, şi au vîndut un sălaş de ţigani lui Isac Stîrcei, anume ţiganul Ursu Foltişor şi cu femeaia lui şi cu feciorii lor, 605 anume: Ionaşco şi Sofroniia şi Agafia şi Nastasia şi Ţogoi şi Ionco. Şi i-au făcut plată în casa popei lui Iordachii dennaintea părintelui vlădicăi Efrim. Şi eu diiaconul Ştefan am vădzut că i-au dat doi cai murgi den iape, alt şi bani, cum s-au tocmit. Aiasta mărtorosim cu toţ bătrînii cu scrisorea nostră. Şi pre mai mare credinţă, am pus şi pecetea tîrgului. Aiasta mărtorosim. Pis u Dorohoi, aprilie 15. Popa Iordachie. Popa Cornea. Eu Ghiorghie Borodaci. Eu diacon Ştefan. Ion Nălivaico. Eu Ghiorghiţă sîngur am scris. Şi eu Gociul amu fost la ceastă tocmeală.DRH, A, XIX, nr. 441, p. 604-6051628 decembrie 11, Iaşi. 612 [...] Scriem domniia mea la şoltuz şi la pîrgari din tîrg din Huşi. Dămu-vă ştire pentru rîndul satelor a sventei episcopie de acolo că am făcutu domniia mea o carte acolo la voi, să le strîngeţi dăjdile ce le vor hi şi să aduceţi banii voi la domniia mea, să nu munciţi vătamanii şi săteanii din satele episcupiei. Iar voi de cartea domniei meale n-aţi ascultatu, nici aţi ţinut în samă. Direptu aceaia, deaaca veţi vedea cartea domniei meale iar voi să lăsaţi în pace oamenii din satele episcupiei, să nu-i mai munciţi. Să le aduceţi voi banii şi să mai ţineţi cărţile domniei meale în samă, că apoi bine să ştiţi că de mare certare veţi hi şi de ruşine dinaintea domniei meale. Aceasta vă scriem domniia mea.DRH, A, XIX, nr. 446, p. 6121628 decembrie 12, Iaşi. 615 [...] 616 [...] Dămu-vă ştire că domniia mea v-am ales de oameni buni şi înţălepţi. Dereptu aceaia, deaca veţi vedea cartea domniei meale, iară voi să căutaţi să strîngeţi oameni buni şi den sus şi den gios megiiaş, şi să meargeţi să aleageţi cum veţi afla mai cu direptul cu sufletele voastre satul slugei domniei meale, a Mînjei diiacul, anume Văcoteştii, despre satul rugătorilor domniei meale, a călugărilor de la Gălata de sus, despre Mînjeşti, în doao să înpărţiţi hotarăle; giumătate să ţie sluga domniei meale, Ionaşco Mînjea diiacul, giumătate să ţie călugării; şi să le stîlpiţi locul cum veţi afla mai cu direptul, nemică să nu făţăriţi nici unora şi cu veţi afla mai cu direptul aşea să daţi ştire la domniia mea cu scrisoare. [...]. [...]. Aşijdere să căutaţi să-i aleageţi şi despre Motăşeani şi să-i stîlpiţi locul, să să ştie. Pe verso, mai tîrziu: De hotărît Văcoteşti, la Cîrligătură.DRH, A, XIX, nr. 449, p. 615-616 1628-1629 decembrie 18, Vădeni. 623 Adecă eu, Gabăr ce-am fost pîrcălab, mărturisescu cu ceastă scrisoare a mea cum am avut pîră cu dumnealui cu Gligoraşco Ureache pentru baltă pentru Geamenele. Deci am adus hotarnic de ne-au hotărît şi ne-au băgat de-am giurat în tîrg în Huş înnaintea părintelui de Huş cu 24 de oameni buni. Şi am dat hotarnicului o iapă bună şi logofătului un cal şi giurătorilor o giumătate de vin de Huş şi un sac de făină de trei merţe şi s-au preţuit aceaste bucate cu aceaste slugi domneşti şi cu Vlasie hotarnicul şi cu părintele şi au făcut scrisoare să bag eu năvodul şi să să scrie cît peaşte să va prinde să iau tot eu pîn-să va înplea preţul acelor bani ce-au băgat samă acei oameni buni, iar răzeaşii mii Arămăga şi Bertea şi Dumitraşco şi Cornea, fratele Gavriţei, şi Şteful şi alţi oameni ai lor să n-aibă treabă în baltă pînă nu-m voiu înplea eu sama cheltuialei meale, pentru căci ei au fost oameni mai săraci de n-au avut ce da ei, ce am dat tot eu. Iar deaca să va înplea sama să ţinem frăţeaşte pre bătrîni, cine cum i să va veni. Deci cînd iaste acmu eu mi-i-am înplut sama, puţin lucru mi-i-au mai rămas, venit-au la mene aceşti răzeaş ce scrie mai sus aici la 624 Văd eani în casa lui Dumitraşco şi s-au rugat să le dau isprăvile să-ş ţie moşiia, ce nu s-au prilejit la mene, căci iaste o vreame de griji de aceşti tătari ce-s de-aceaia parte, ce le-am făcut ceastă scrisoare. Deaca vom mearge acasă, dinnaintea lui Dumitru uricariul şi a cumătrului Gligoriţă de Rădeani şi Ionaşco Tăbuci de ..utcani şi a lui Lazor de Vădeani, oricînd vor veni să-mi aducă doi gonitori să le dau direasele fără pîră şi fără nemic cuvente, să să ştie. Pis u Vădeani, dechemvrie 18. Şi eu Iacob chehaia m-am prilejit aici. Az Dumitru uricar am scris cu mîna mea.DRH, A, XIX, nr. 453, p. 623-624 În. de 1635 ianuarie 5. *MA 2 Prea milostive Doamne, să hii Măria Dumitali sănătos întru cinstit scaunul Mării Dumitali. Dăm ştire Mării Dumitali că au venit cinstită cartea Mării Dumitali şi Cehan ce au fost vornic şi Roşca vistearnic, ca să alegem şi să stîlpim satul Stănileştii cu Stărpeanii. Milostive Doamne, strîns-am oameni buni şi bătrîni, de pre înpregiur megeiaşi, şi am ales satul Stănileştii cu cutul Rusilor, partea lui Cehan, iar satul Stărpeanii s-au ales cu cutul Munteanilor, partea Roşcăi vistearnic, cu tot cutul Prutului, din sus. Şi s-au stîlpit din ţarenă şi din vatra satului, cum am aflat cu oameni buni. Aşijderi, ce se-au aflat bălţi pre hotarul Stărpeanilor, din capul satului din gios, giumătate de iazerul Lungul, iar giumătate iaste a Măicanilor. De-aci cii, de la Lungul, în sus, iaste Balta Simei; de-acii, mai sus, iaste Balta Avraamului; de-acii, iaste Gîrla Lungului; de-acii, iaste Racela, în capul hotarului în sus, iar din gios iaste hotarul Stărpeanilor, pînă în vadul Pruteţului. Aceaste bălţi, ce mai sus scrie, sintu preste Prut 3 despre răsărit; iar bălţi ce sintu pre hotarul Stănileştilor sintu de ceasta parte de Prut, despre apus, şi să înpreună cu a Voloseanilor. De aceasta scriem şi dăm ştiri Mării Dumitali; milostivul Dumnădzău să te cruţă, întru mulţi ani. Robul Măriei Tale, az Ionaşco Cujbă ce au fost vornic a scris; sig.. Robii Mării Dumitali, Cujbă vornic, şi Duca comis, şi Dumitraşco, feciorul Şetrarului, şi Iurga din Horjeşti, şi Mihalcea din Gubărneşti, şi Păntelei din Budeşti, şi Ciorba din Cîrlegaţi, şi Pavăl din Gubărneşti, Creţul de-acolo, şi Dieniş din Plotoneşti, şi Gligorie de-acolo, şi Gherma din Clocicari, Ciocan din Leoşti, Pavăl din Plăvăţeani, şi Modruz din Urlaţi, Colac din Vîrîţi, Andronic de-acolo, Ghiorghie de-acolo, Gligorie din Cioreceşti, şi Gligorcea din Brosscăşeni, şi Pătraşco şoltuz din Huşi, şi Giurgea din Huşi, Pătrăşcan din Huşi, Ştefan Galbăn den Huşi. Pe verso, o îns. cont.: Carte de hotărît, pe Stănileşti, ot volost Lăpuşna; şi alta, din prima jum. a sec XIX: Mărturiie hotarnică de la Cujbă vornic şi Duca comis.B 3 Prea milostive şi luminate Doamne, să hie Măriia Dumitale sănătos. Dăm ştiri Mării Dumitali, ca domnului milostiv, cum au venit cu cinstită cartea Mării Dumitale Cehan ce au fost dvornic şi Roşca vistearnicul ca să li aleagem şi să le stîlpim satul Stănileşti cu Stărpeanii. Strîns-am, milostive Doamne, oameni buni şi bătrîni, de pren pregiur megeiaşi, şi s-au ales satul Stănileştii, cu cutul Rusilor, partea lui Cehan vornic, iar satul 4 Stărpeanilor s-au ales cu cutul Munteanilor, partea Roşcăi vistearnicul, cu tot unghiul Prutului, din sus. Şi s-au stîlpit, şi din ţarenă, şi din vatra satului, cum am aflat cu oameni buni şi bătrîni. Aşijderi, ce s-au aflat bălţi pre hotarul Stărpeanilor, din capul satului din gios, giumătate din iazerul Lungul, iar giumătate din gios iaste a Măicanilor. De la Lungul, în sus, iaste Balta Simei; de-acii, mai sus, iaste Balta Avramului; de-acii, mai sus, iaste Gîrla Lungului, de-acii, mai sus, iaste balta Racela, în capul hotarului din sus, iar din gios hotarul Stărpeanilor iaste pînă în vadul Pruteţului. Şi aceaste bălţi, ce sintu mai sus scrisă, sintu preste Prut, despre răsărit; iar bălţi ce sintu pre hotarul Stănileştelor sintu parte de Prut, despre apus, pînă să înpreună cu a Voloseanilor. De aiasta dăm ştiri Mării Dumitali, iar Măriia Dumitali vei faci cum te va îndura Dumnădzău milostivul. Dumnădzău să cruţe pre Măriia Dumitale cu paci şi cu sănătate, întru cinstit scaunul Mării Dumitali, [...]. Robul Măriei Dumnitale, az Ionaşco Cujbă ce au fost vornic a scris; sig.. Robii Mării Dumitali, Duca ce au fost comis, şi Dumitraşco, feciorul Şătrarului, şi Iurga din Horjeşti, şi Mihalcea din Gubărneşti, Pvăl de-acolea, Creţul de-acolea, Păntelei din Budeşti, Ciorba din Cîrlegaţi, Dieniş din Plotoneşti, şi Gligorie de-acolea, Focşea de-acolea, Gherma din Clocicari, Ciocan din Leoşti, Pavăl din Plăvăţeani, şi Modruz din Urlaţi, şi Gligorie Colac din Vîrîţi, Andronic de-acolea, şi Gligorie de-acolea, şi Ghiorghie de-acolea, şi Gligorie Lungul din Cioreceşti, Gligorcea din Brosscăşeani, Pătraşco şoltuz din Huşi, şi Giurgea din Huşi, Pătrăşcan de-acolea, şi Ştefan Galbăn de-acolea şi toţi şerbii Mării Dumitali den pren pregiur, dăm ştire Mării Dumitale. DRH, A, XXIII, nr. 2, p. 2-3-4 1635 ianuarie 9, Iaşi. 6 Adecă eu, Simion Gheuca medelnicearul cel mare, şi cu giupîneasa mea, Mariia, mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi, de bunăvoia noastră, am dat şi am miluit la sfînta mănăstire, la Pîngăraţi, unde iaste hramul [...], cu patru falci de vie, ce avem noi la Cotnari, în Uliţa Înfundată, şi cu cramă în tîrg, lîngă Iacob Dumenecă, şi cu pivniţă de piiatră. Acealea noi am dat pentru sufletul nostru şi a părinţilor noştri. Insă, după moartea noastră să fie a mănăstirei, iară părinţii călugării de la acea svîntă mănăstire să aibă a ne scrie pre noi şi pre părinţii noştri la svîntul marele pomealnic şi să aibă a ne face pamente din anu în anu, la [...]. Iar care egumen nu va face cum scriem mai sus, să fie neertat de Dumnedzău. Şi aşijdire, din fraţii noştri, sau dintru ruda noastră, să n-aibă nici o treabă cu aceaste vii, ce-am miluit noi sveataa mănăstire. Iar cine să va ispiti să strice a noastră dare, acela să fie trecleat şi anaftemea şi să fie cu Iuda într-un loc şi să fie blăstămat de [...] ce-s întru [...], şi de [...], şi de toţi svenţii, în veaci de veaci. De aceasta scriem, să se ştie. [...]. 7 Pe verso, o îns. cont.: [...], de la Gheuca: şi una, mai recentă: Vie.DRH, A, XXIII, nr. 4, p. 6-7 În. de 1635 ianuarie 15. *M 14 Adecă noi, egumenul Ghelasie şi cu tot săborul de la Agapiia, mărturisim cu această scrisoare a noastră şi mărturie, am pus şi peceate a sfentei mănăstiri, cum ne-am tocmit de-naintea a omeni buni, pre bucatele ce au rămas de la Maxin Popovici şi de la femeaia sa, Sofiana, de le-am înpărţit în giumătate. Şi am dat şi casele şi cu 1 loc de casă, ce au fost acolea. Şi ne-au dat 40 de stupi. Şi acel loc de casă l-am dat cu tot venitul ce are în Năvrăpeşti. Şi au fost egumenul Arsenie de la Hangu, şi Ionaşco vornicul di în Mirăsliveşti, şi Gheorghie Borşea, şi Vasilie tij, şi Anfilotie tij şi alţi megiiaşi, ca să să ştie, de acmu să nu mai strice această tocmală nime, în veaci. Şi, mai pre mare mărturie, ne-am pus şi peceţile, de credinţă. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Nivrăpeşti.DRH, A, XXIII, nr. 11, p. 141635 ianuarie 15, Iaşi. 14 Adecă noi, egumenul Ghelasie şi tot săborul de la sfînta mănăstire Agapiia, unde iaste hramul Sveati arhanghel Mihail, anume părintele Damaschin au fostu de faţă, şi Arsenie ce au fost egumen la Hangu, cumu ne-am tocmit de bunăvoia noastră, după moarte lui Popovici, cu cumnatu-său, cu Nacul. Însă deacă ne-am pîrît cu Nacul de faţă, înnaintea Mării Sale, lui Vodă, de dooî case, ce au dat Popovici sfintii mănăstiri, den sat den Năvrăpeşti, noi cu tot săborul am dat dentr-aceale dooî case, o casă, am dat Nacului, căci că s-au socotit această tocmală 15 dennaintea a dumisale, lui Gheorghie păharnecul cel mare, că se, vine acea casă în partea surori-sa, a Sofiianii, Aşijdire, ce să vor găsi bucate rămase de la Popovici: boi, vaci, cai, iape, oi, stupi, să avem a împărţi tot în giumătate aceale bucate. Şi cîndu am făcut noi această mărturie Nacului lui Brut, s-au făcut şi dennaintea altor boiari de Curte, dennaintea lui Gheorghie Năvrăpăscul, şi Ionaşco Botăş vornecul, şi Pătraşco pîrcălabul de Suceava, şi Andreiu vornecul de Botăşeani ş-alţi boiari şi feciori de boiari, anume Bejan Balşe. Iar cine să va mai ispiti den părinţi şi den fraţii noştri de la sfînta mănăstire să strîce a noastră tocmală, să hie trecleat şi proclet de trei sute de oteţi, ce sîntu în [...], şi să aibă parte cu Ariia. Pre mai mare credinţă, am pus şi peceatea sfintei mănăstiri cătră acestu zapis şi au pus peceţi şi au iscălit şi ceia boiari, să se ştie. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. din sec. XVIII: Năvrăpeşti.DRH, A, XXIII, nr. 12, p. 14-151635 ianuarie 15, Iaşi. 18 [...] Adecă Domnia Mea am dat şi am întărit şi am noit rugătorului nostru, Bogzei călugărului, cu a sali direapte ocine şi cumpărături, doao sate în ţinutul Neamţului, pre apa Cracăului, anume Lăleştii şi Căcăceanii, ce sintu amîndoao într-un hotar. Iar hotarul Lăleştilor iaste din moara Căcăceanilor direptu în drum, drumul tîrgului direptu în dumbravă, pen dumbravă în gios, în lacul săc; de acolea, direptu pen dumbravă în gios, pînă în drumul tîrgului, de gios, direptu pe muchea dealului Zăpodiie, muchea dealului în gios, pînă în vadul Izvoarălor; din vadul Izvoarălor direptu într-apa Cracăului, matca Cracăului în sus, pînă în moara Căcăceanilor. Iar hotarul Căcăceanilor iaste pînă în hotarul Căuciuleştilor. Care sate sintu vîndute de răpăosatul Aron Vodă tătîne-său, Bogzăi cluceariul, pentru o nevoe ce au vinit asupra ţărîi, de au dat tată-său, Bogza cluceariul, doao sute de galbeni roşii şi patru telegari suri-vineţi, de s-au dat înmei Hanului, că aceale sate ce mai sus sintu scrise, Lăleşti şi Căcăceani, au fostu direapte domneşti. Pentr-acea, şi Domnea Mea şi cu tot Svatul Domnomii Meali, dac-am vădzut aceale adevărate zapise de la răpăosatul Aron Vodă, Domnea Mea încă am dat şi am întărit rugătorului nostru, Bogzăi călugărului, cu aceale doao sute, ce mai sus sintu scrise, ca să-i hie dereapte ocini şi cumpărături. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Pre Lăleşti; şi alta, din prima jum. a sec. XIX: Ispisoc de la Vasîli voievod, arătător di hotarăle săleştii Lăleştilor şi a Căcăcenilor, doveditor că Lăleştii sînt lîngă Căcăceni şi Căcăcenii lîngă Căuciuleşti, din let 1635.DRH, A, XXIII, nr. 15, p. 18 1635-1637 ianuarie 15, Iaşi. 19 [...], scriem şi dăm ştire, cu est zapis al nostru, pentru rîndul a unii silişti ce am avut dare şi miluire de la Mihul şetrariul, anume Coşeşti, se simtu în ţinutul Cîrligăturii. Deci, acea siliiaşti sta un loc pustiiu şi nu era nici de a trabă, nici de o agonisită svintii mănăstiri. Într-aceaia, noi cu toţi, tot săborul, ne-am sculuat şi am întrebat cini să va găsi să schimbăm cu dînsul acea seleşti, să ne dea oi şi cai. Într-aceaia, s-au găsit dumiialui, Banul vistiiarnicul, şi cu cumnatu-său, Simion Mihăilescul, şi au schimbat cu noi şi ne-au dat svintii mănăstiri patrudzeci de oi cu mii şi trii cai, ca să-şi hie tot pamente acelui titor, careli au miluit şi au întărit svînta mănăstiri. Într-aceaia, noi, cu tot săborul, am fost mai bucuroşi la aceale bucate, ce mai sus scrii, şi le-am luat şi le-am dat noi acea săleşti, cu voia a tot săboru, ca să le hie lor driiaptă oocină şi moşie, cu tot venitul ce-a hi acei săleşti, anume Coşeşti, şi lor şi feciorilor lor, neruşiit nici dănăoară, în veaci. Deci, ca să aibă a-şi faci ei de acmu şi drise dămneşti. Şi uricili ce-am avut pre acea selişti încă le-am dat pre mîna lor. Iară de să vor şi mai afla la ciniva nescare direase pre acea selişti, iali ca să nu să creadză. Şi pre mai mare credinţă, noi am pus şi peceatea svintii mănăstiri, ca să să ştie.DRH, A, XXIII, nr. 16, p. 191635 ianuarie 24, Iaşi. 22 [...] Scriem slujelor Domnii Meale, dăbilarilor, cîţi vor înbla cu toate slujbele noastre la ţînutul Vasluiului, şi zlotarilor, şi leoaşelor, şi ilişearilor şi lucrătorilor şi altora, tutorora, carii veţi înbla la acel ţînut. Daca veţi vedea cartea Domnii Meale, iar voi ca să aveţi a lăsa foarte în pace de toate dabilile, cîte mai sus scrie, trei posluşnici şi un grădinar şi un prisecar, schitului, anume Racoviţa, unde iaste hramul [...], pentru căce Domniia Mea m m-am milostivit şi am ertat acei trei posluşnici şi un prisecariu şi un grădinariu de toate cîte mai sus scrie, să fie de posluşeaniia acelui svîntu schit. Iară acii călugări să aibă a ruga milostivul Domnul Dumnedzău pentru bună sănătatea Domnii Meale şi a Doamnii Domnii Meale şi de la Dumnedzău a dăruiţi fiilor Domnii Meale, dzua şi noaptea. Mai multu să nu învăluiţi înaintea cărţii Domnii Meale! [...]. [...]. Pe verso-ul f. a doua, două îns. din sec. XVIII: [...] 7143/1635; şi: Racoviţa; şi una, în greceşte: [...].DRH, A, XXIII, nr. 20, p. 22 După 1635 ianuarie 24. *M 23 Adecă noi, Gheorghie, feciorul Lupului vornicului, şi Măria, aşijderea fata dumisale vornicului Lupului, dăm ştire cu această scrisoare a noastră cum ne-am tocmit înşine, de bunăvoia noastră, cu maica noastră, cu vorniceasa. Den toate bucatele dumisale vornicului al luat eu, Gheorghie, feciorul Lupului vornicul, şi cu soru-mea, Măria, a treia parte den toate bucatele şi den vii aşijdere; şi den vii am luat eu cu soru-mea trei fălci la Iaşi (?), şi au luat dumneaei la Hîrlău şi la Socrujeşti (?) alte vii; şi ne-a dat dumniaei şi dintr-altă povijie un car femeeascu şi dentr-alte unealte. Ca să să ştie, aciastă tocmală a noastră s-au tocmit denaintea dumisale vistearnicului Dumitraşco Buhuş şi Ion păharnicul, ca să nu mai avem noi noi a mai trage pără cu dumneaei nice dănăoară, în veci; iar carele va mai scorni pără să hie de mare certare. Această tocmală s-au făcut dinaintea noastră, printre toate bucatele ce sîntu împărţitore şi pentru vii şi pentru unealte din casă; iar de otnina se va socoti de acmu iarăşi cum a fi cu direptul, să se ştie. [...] Az Dumitru Buhuş biv visternic. Az Ion Prăjescul biv ceaşnic, iscal. Az Gheorghie Lupul iscal.DRH, A, XXIII, nr. 22, p. 231635 ianuarie 25, Iaşi. 24 [...] Adecă cum au venit înaintea Noastră Hilimon Zahul şi s-au pîrît de faţă, înaintea Noastră, cu Tudori, ce au fost pîrcălab de Hotin, pentru seliştea Păltinişiul, dzicîndu cum le-au fost de moşie acel satu şi l-au fost cumpărat Gheorghie pîrcălabul de Hotin. Apoi s-au dus Zavul cu fraţii lui şi au început a-şi răscumpăra acea selişte, cum ne-au arătat doou zapise de la pîrcălăboae, iar Tudori iarăşi au arătat uric de cumpărătură pre acea selişte, de la pîrcălăboae. Deci, Domniia Mea i-am giudecat şi le-am aflat leage ca să întoarcă Hilimon Zahul cu fraţii lui şeapedzăci şi doi de galbeni întru mînule lui Tudori biv pîrcălab din luna lui ghenarie, 25 de dzile, în doou săptămîni. Iar de nu vor întoarce la aceia dzi, ca să fie ocina piitoare, să n-aaibă a mai pîrî Hilimon Zahul, nici oamenii lui, pentru acea selişte, nice dănăoară, înaintea cărţii Domnii Meale. [...]. Pe verso, o îns. cont.: [...]; şi alta, din prima jum. a sec. XIX: Păltinişul. 7143/1635 ghenarie 25.DRH, A, XXIII, nr. 23, p. 241635 ianuarie 26, Iaşi. 25 [...] Dat-am cartea Domnii Meale slugii noastre, lui Vasilie Murguleţi, ca să fie tari şi putearnic cu cartea Domnii Meale a opri şi a ţinea a sa direaptă ocină şi cumpărătură din sat din Mereşti, cît are el acolea, într-acel sat. Iar cine va hi arat pre locul lui sau va hi cosit, să aibă a-i lua a dzece din pîne şi din fîn şi să aibă a opri şi arătura ce va hi pre locul lui. Iar cui va părea cu strîmbul, să vie să ste de faţă înnaintea Domnii Meale.DRH, A, XXIII, nr. 24, p. 251635 ianuarie 27, Iaşi. 25 [...] Dat-am cartea Domnii Meale boiarinului nostru, lui Ion ce au fostu postelnic, spre aceaia ca să fie tare şi putiarnic, cu cartea Domnii Meale, a ţinea şi a opri satul Locoviţi, ce iaste în ţinutul Cernăuţilor, şi a ... parte din Mamurinţi, pentru căci iaste a lui direaptă moşie. Iar cui va părea cu strîmbul, să vie de faţă la Domniia Mea şi să-şi aducă şi direasele. [...]. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Ion Dobre, pre Locoviţi.DRH, A, XXIII, nr. 25, p. 251635 februarie 9, Iaşi. 29 [...] Scriem Domniia Mea la boiarinul nostru, la Tăutul ce-au fost logofăt, şi la Onciul Iuraşcovici. Dămu-vă ştire că s-au pîrît de faţă înnaintea Domniei Meale Isac Stîrcea şi cu Ghiorghie den Carapciu şi cu fraţii lui pentru sat, pentru Onut, pentru giumătate de sat, ce-au cunpărat Stîrcea de la Ionaşco Stroici, cu loc de mori, care o au dat Stîrcea lui Gavrilaş vornicul, cu tot venitul. Prentr-aceaia , deaca veţi vedea cartea Domniei Meale, iar voi să meargeţi acolo şi să strîngeţi oameni buni şi să socotiţi, să cercaţi vatra satului, să o înpărţiţi în doao, satul, şi să puneţi stîlpi şi la cînpu. Şi iar prentru vecini, să socotiţi carii de unde au venit şi a cui au fost de mainte vreame, măcară şi din ceia ţară, după cine vor hi veniţi, aceluia să hie. Şi iar să socotiţi o parte de ocină, ce au cunpărat Stîrcea cel bătrîn de la Romanco, din giumătate de sat, a treia parte, partea ce s-au chemat a lui Popovschii, şi cu un vecin, ce l-au chemat..., să-i socotiţi pre ce loc i-au fost casa, ca să cercaţi şi să aleageţi şi aceaia parte. Şi cum veţi afla, să faceţi scrisoare şi să trimiteţi la Domniia Mea. Aceasta vă scriem Domniia Mea. [...]. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Onut.DRH, A XXIII, nr. 30, p. 291635 februarie 12, Iaşi. 31 [...] Adecă au venit, înnaintea Domnii Meale şi înnaintea boiarilor Domnii Meale, a mari şi a mici, boiarenul Domnii Meale, Toader Petriceaico armaşul, şi cu un zapis de mărturie de la Dumitraşco de Tureatca şi de la giupîneasa lui, Antemiia, fata Solomii Tudorănese, scriindu cum Dumitraşco şi cu femeaia lui, Antemiia, cuconi n-au avut. Deci alte ocine ce-au avut le-au dat rudelor şi au lăsat unele şi femeii sale, Antemii, iar neşte părţi de moşie şi de cumpărătură din Şileşeul de Sus, în ţînutul 32 Dorohoiului, şi cu loc de hălăşteu şi de moară, aceale părţi de ocină datu-le-au boiarenului Domnii Meale ce iaste mai sus scris, lui Toader Petreceaico armaşul, ca să-i fie lui direapte ocine şi moşii. Cînd au fost acmu, în dzilele Domnii Domnii Meale, venit-au înnaintea Domnii Meale Antemiia Turetcoae, care iaste mai sus scrisă, de s-au plînsu că au cădzut într-o năpaste la giupîneasa Orăşoae. Deci, s-au rugat lui Toader Petriceaico armaşului ca să o agiutoreadze, să să poată plăti de acea năpaste. Datu-i-au bani gata o sută şi doaodzeci de taleri, denaintea Noastră; şi decii, cătră ceale zapise de dare făcutu-i-au şi de la Domniia Mea, lui Petreceaico armaşul, de cumpărătură pre aceale părţi de ocină, de moşie şi de cumpărătură, ce au avut Dumitraşco Tureatcă în sat, în Şilişeu. Derept aceaia, Domniia Mea, deac-am vădzut de a lor bunăvoe tocmală, şi de la Domniia Mea am dat şi am întărit boiarenului Domnii Meale, ce iaste mai sus scris, Petreceaico armaşul, pre aceale părţi di Şileşeu, ca să-i fie lui şi de la Noi, ocină şi moşie, cu tot venitul, [...]. [...]. Pe verso, o îns. cont.: [...].DRH, A, XXIII, nr. 32, p. 31-321635 februarie 15, Iaşi.A 33 [...] Adecă s-au pîrît de faţă înnaintea Dumi Meale, boiarinul nostru, Gavrilaş ce-au fost dvornic mare cu Isac Stîrcea pentru jacu ce l-au jecuit la Hîrlău, la eşirea lui Barnoschi voevod. Deci, Dumnea Mea am pus dzi lui Isac Stîrcea să aibă, de astădzi, în fevrari din cinsprădzeace dzile, într-alte 15 dzile, să-i plătească toată paguba ce i-a făcut, bani şi căftane şi argint. Iar de nu-i va plăti pînă la acea dzi, să aibă vornicul Gavrilaş a-i lua ocinele şi casele şi vecinii şi să-l scoaţă şi pre dînsul din casă. Şi nime să n-aibă a-i ţinea şi a-i opri, preste cartea Dumi Meale. [...]. Pe verso-ul f. a doua o îns. cont.: Jac a Stîrcei.B 34 [...] Adecă Dumnia Mea am pus dziuă lui Isac Stîrcea, de astădzi fevruarie 15 dzile, într-alte cinsprădzeace dzile, să aibă a-i plăti toţi banii, cu cîţi i-au rămas, şi căftane şi arginturi. Iar de nu-m va plăti toate la această dzi, în 15 dzile, boiarinului nostru, lui Gavril ce-au fost vornic mare, iar dumnealui să aibă a-i lua moşiile şi casele, cu vecini cu tot, cu ce va avea, şi să-l scoaţă şi din casă afară, pentru avuţiia lui, ce l-au tăihuit. Şi nime să nu cuteadze lui a-i ţinea şi a-i opri preste cartea Dumi Meale.DRH, A, XXIII, nr. 34, p. 33-341635 februarie 15. *M 34 Adecă eu, Orsul, feciorol lui Mirun, neputol lui Fîrtat însumi mărturisăsc, cu cest zapis al miu, cum am vîndut, de bunăvuia me, parte me toată, den sat den Băloşeni, în vale Jejei, în ţînutol Iaşolui, de vatra satoloi, şe den şeso, şe den tot locul, cu tot venetol. Şi i-am vînîdut derept 60 taleri bite, de bonăvue nustră, şe a me, de nemene sîleţi, şe am vîndut lui Mihaiu Ungorul, şe lui Părades, şe lui Toder, denaente a molţi omeni buni, să să ştei. Şe-n tucmala a fust Dumitraşcu, sînă Şetrar, şe Enachii, frate-său, şe Pană de Cucorăni, şe Dîrlău, şe feciore Hăugoloi, şe Custanten vurnecul, şe Vasîlei de Bolbocani, Nechita de acule şe alţi omeni buni, să să ştei. [...]. Pe verso, duoă îns. cont.: [...], şi: [...]. şi altele două, ulterioare: Băloşeanîi; şi: Ursul, sin Măriun.DRH, A, XXIII, nr. 35, p. 34 1635 februarie 26, Bîrlad. 40 Eto az, Iorga şoltuzul şi cu 12 pîrgari de tîrg, de Bîrlad. Adecă au venit înaintea noastră Ştefan, feciorul lui Mahfteiu din Pogăneşti, cum ş-au vîndut a sa dereaptă ocină şi moşie, din sat din Pogăneşti şi din Polocineşti, dereptu o iapă şi doi galbeni. Şi o au vîndut lui Arion Talger din Elan. Deci, deacă am vădzut noi tocmală şi deplină plată, noi i-am făcut de la noi scrisoare şi îndereptare şi mărturie. Răzeaşii săi încă au fost de faţă, anume: Solomon de Huşi şi Gligorie de Măgiurcani. Şi, pre mai mare credinţă, am pus pecetea oraşului, ca să să ştie.DRH, A, XXIII, nr. 41, p. 401635 februarie 27, Iaşi. 40 Adică eu, Vasisilie Banul vistiarnicul, feciorul lui Pătraşco Banul, scriem şi dăm ştire, cu cest zapis de mărturie al nostru, cum amu dat eu la svînta mănăstire, la Beserecani, giumătate de sat, de Hăsnăşeani, ce iaste în ţinutul Cîrligăturii, cu loc de 41 prisacă şi cu neşte ţelini de viei. Dat-am printru sufletul părintelui nostru, lui Pătraşco Banul, şi printru sufletul mieu, părţile meale, şi de moşie şi de cumpărătură. Iar printru părţile fraţilor miei ş-a surorilor meale, ce-au avut ei depreună cu mene într-această giumătate de sat, de Hăsnăşeani, şi-n moşie şi-n cumpărătură, tocmitu-ne-am de bunăvoia noastră cu surorile meale, cu Annuşca şi cu Drăguţa şi cu Troofana, printru părţile lor ce-au avut într-această giumătate de sat de Hăsnăşeani, şi-n moşie şi-n cumpărătură; datu-le-am eu părţile meale de ocină din satu din Bărboşi, şi din Melintieşti. Aşijdere, m-am tocmit cu frate-mieu, cu Maximiian, şi cu soru-mea, cu Irina, printru părţile lor, ce-au avut ei din cumpărătură, dintr-această giumătate de sat de Hăsnăşeani; datu-le-am eu lor părţile meale de ocină din satu din Căcărădzeani, ce iaste moşiia noastră, în tot hotarul. Aceasta tocmală tîmplatu-s-au dennaintea dumisale, Ghianghei logofătul, şi a giupînului Pătraşco Başotă vel logofăt, şi giupînul Dumitraşco Şoldan vel vornic, şi giupînul Savin vel vornic, şi giupînul Dumitru Buhuş vistiarnic, şi giupînul Gheorghie Roşca vistiarnic, şi Lupul Prăjescul vel clucer, şi Ştefan Moimăscul vel pitar, şi Neanul şi Tănasie, vornicii de gloată, şi alţii mulţi boiari şi feciori de boiari. Drept acea, ca să hie sventei mănăstiri Beserecanilor, această giumătate de sat de Hăsnăşeani, dreaptă ocină şi moşie, cu tot venitul, şi ca să aibă a-şi face şi derease domneşti. Iar altu nime de simenţiile noastre să n-aibă a să amesteca, în veaci. Iar carele dintru fraţii miei sau nepoţii miei va strica aceată tocmală, să hie procleat şi trecleat şi negru ca Iudaa şi blăstămat de [...]. Şi printru mai mare credinţă, iscălit-am, şi ne-am pus peceţile aceştea boiari ce mai sus scrie, într-acestu adevărat zapis, ca să să ştie. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. din sec. XVIII: Zapis de danie pentru Hăsneşeni, pol sat. 7143 1635 fevruarie 27.DRH, A,XXIII, nr. 42, p. 40-41 După 1635 februarie 27. *M 42 Eto az, Banul vistiarnicul, scriem plecată închinăciune la rugători, iubiţi părinţii noştri, la egumenul şi la tot săborul de la svînta măsnăstire de la Beserecani. Cătră aceasta dăm ştire svenţiislor voastre, de veţi vrea a şti de sănătatea noastră: fost-am forte bolnav, iar acum, cu vrearea lui Dumnedzău, avem nedeajde să mai viem pre lume. Pohtim pre milostivul Dumnedzău să dăruiască spăsenie şi bună sănătate svenţiilor voastre. Alta, de rîndul unui loc, carele am fost giuruit şi dat sventei mănăstiri, giumtăte de sat de Hăsnăşeani, cu ceale ţeleni de vii, să ştiţi svenţiile voastre c-am făcut şi altu zapis nou acmu şi m-am tocmit cu fraţii miei, să n-aibă treabă nime acolo, la cea giumătate de sat, că li-am dat într-alte ocine fraţilor miei părţile meale. Ş-am dat zapisul la cest călugăraş ce-au venitu acmu la noi, şi cest nou şi cel vechiu. Altă, pohtescu pre sfenţiile voastre c-am dat cinsprădzeae taleri la cest călugăraş, să-mi faceţi trei sute de leturghii. Ştim că să şie mai cade, ce ni-am tîmplat cam fără chelşug; ce tot avem a griji. De vom hi sănătoşi, avem gîndu să venim şi noi la svînta mănăstire. Aceasta scriem şi să vă spăsiţi de la Hristosu, amin. [...]. Pe verso, adresa: La rugătorii, iubiţi părinţii noştri, egumenului şi la tot săborul de la svînta mănăstire Beserecani, spasite întru o Hriste, amin; apoi, o îns. cont.: Hăsnăşeani; şi două din sec. XVIII: Hăsnănşeani, la Cărligătură şi: Alt zaps de danie de la Vasilie Banul.DRH, A, XXIII, nr. 43, p. 421635 martie 1, Iaşi. 44 [...] scriem şi mărturisim, cu cest zapis al nostru, cum au venit înaintea Noastră Procopie cu fraţii lui, Ionaşco şi Gligorie, şi sora lor, Erina, feciorii lui Dumitraşco Grama, nepoţii lui Trepăduş armaşiul, strănepoţii Oprii cce au fost armaş mare, de a lor bunăvoe, de nimene nevoiţi, nici asupriţi, şi au vîndut a lor direpte şearbe ţigance, aneme Chiţa şi Fătula, cu feciorii lor, featele lui Eremiia ţiganul, din ispisoc de miluire, ce au avut strămoşiul lor, Oprea ce au fost armaş, de la Pătru Vodă. Acealea le-au vîndut Neaniului vornicului de gloată, direptu cindzăci di taleri bătuţi. Şi s-au sculat Neaniul vornicul şi au plătit aceia bani, ce mai sus scriu, deplin întru mînule lui Procopii şi a fraţilor lui, denaintea Nostră. Deci Noi, vădzîndu a lor de bunăvoie tocmală şi deplină plată, făcut-am şi Noi, de la Noi, vornicului Neanului, acest zapis, ca să-i fie de mărturie, să-şi facă şi direase domneşti. Şi, pre mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile şi iscăliturile cătră acest adevărat zapis. Şi eu, Borăleanul uricar, cu mîna mea, am scris, să se ştie. [...]. 45 Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Zapis pre ţigance, ce-am cumpărat de la Precopie Grama şi de la fraţii lui; şi alta, de la înc. sec. XIX: Di ţîgani.DRH, A, XXIII, nr. 46, p. 44-451635 martie 2, Iaşi. 45 [...] scriu şi mărturisescu, cu cest zapis al miu, cum am dat un loc de casă, cu pivniţă de piiatră, pre Uliţa cea Mare, aicea în tîrgul Iaşilor; am dat nepotu-mieu, lui Pătraşco Ciogolii ce au fost logofăt, şi giupîineasii dumisale, Marii. Ce acel loc de casă, cu pivniţă de piiatră, mi l-au dat Măriia Sa, domnu nostru, [...], iar Mării Sale i-au fost cumpărătură acel loc. Deci, ei l-am dat nepotu-mieu, ce mai sus scrie, Pătraşco Ciogolii logofăt, şi giupîineasii dumisale, Marii, pentru căci i-au fost giuruit Măriia Sa, domnul nostru, Vasilie voevoda, mainte, giupîineasii dumisale acel loc de case, cu pivniţe de piiatră, pre Uliţa cea Mare. Deci, ca să le fie şi de la noi dare neclătită... . Şi aceasta tocmală şi dare au fost denaintea dumilor-sale [...], şi alţi boiari au fost, din Curtea Mării Sale, lui Vodă. Şi, pre mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţili cătră acest adevărat zapis. Şi eu, Borăleanul uricar, am scris, să se ştie.DRH, A, XXIII, nr. 47, p. 451635 martie 5, Iaşi. 51 [...] Scriem Domniia Mea la sluga noastră, la Niţul ce-au fost vornic. Dau-ţi ştire că s-au pîrît de faţă, înnaintea Domniei Meale, Pantiul den Periscina cu Guroae şi cu Negrescul, dzicîndu Pantiul că i-au furatu Poiană, feciorul îi Guroae, noao iape. Deci, s-au tocmit denaintea Domniei Meale şi s-a înpăcat. Şi au dat Guroae şi Negrescul, Pantiului, partea lor de ocină den sat den Epureani, cu tot venitul, ce să va aleage partea îi Guroae ş-a Negrescului. Şi să nu să mai pîrască cu alaltu de-aiasta pîră nice odinioară, în veaci, înnaintea cărţei Domniei Meale. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. din sec. XVIII: Carte de la Vasilie Vodă, pe Epureni.DRH, A, XXIII, nr. 52, p. 511635 martie 9. *M 51 Eu, Trifan, şi cu fămeaia mea, Odochiia din Scorţeşti, mărturesescu, la moartea mea, cum am chemat pre dohovnicul mieu, părintele, popa Andrei, de m-am ispoveduit, şi am chemat şi pre văru-mieu, pre Ghervasie, şi i-am învăţat ca să mă grijască, deaca voiu muri. Cu altă n-am avut cu ce, ce am o vie părăsită la Scorţeşte. Învăţatu-i-am să o dea svintei mănăstiri lui Ioan Bogoslov şi să mă scrie la svîntul pomeanic, să-mi hie pomană mie şi fămei meale, Odochiei. Şi am dzis să-mi facă şi trei sărăcuste; şi mii-au dat acei părinţi şi ceară de treidzeci de potronici, de să mă grijască la moartea mea. 52 Aşe mărturesescu eu, popa Andrei, şi Chervasie. Şi s-au tîmplat Gheorghie din Clipicepti, şi Marcul, şi Murgină, şi Stoica, şi Crăciun, şi Todosie, şi Pavăl şi Cozma de acolea. De-aceasta mărturisim cu sufletele noastre, să să ştie. [...]. Pîrcălab, eu, Oprea, am scris. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: [...], şi un adaus ulterior: [...], două îns. greceşti: [...]; şi: [...]. şi una, din prima jum. a sec. XIX: Zapis de danie a lui Trifan şi a soţiei sale, prin cari dănueşte schitului Babele o vie ci o are la Scorţăşti, pentru ertare păcatelor sale.DRH, A, XXIII, nr. 53, p. 51-52 1635-1636 martie 17, Iaşi. 61 Adecă eu, Antimiia, fata lui Simionel, scriem şi mărturesescu, cu ceastă scrisoare a mea, cum m-am tocmit cu fraţii mii, cu Costantin, şi cu Dociul păharnicul, şi cu Nacul, şi cu Pătraşco şi cu Toader, de bunăvoia noastră, pentru partea mea de ocină ce să va vini din toate locurile din cumpărătura tătîne-nostru şi pentru vot, ca să-mi dea şeasădzăci de taleri, bani proşti, pentru partea mea; pînă la Paşti să-mi dea acei bani. Aşijderi, pentr neşte vecini, ... ne-am tocmit să ne dea cinci oi, şi o iapă tînără, şi doi boi tineri de plug şi doi mascuri; şi mii-au ertat şi optu taleri, ce i-am fost datoare. Aşea ne-am tocmit noi, de bunăvoia noastră. Şi, pre mai mare credinţă, mi-iam pus peceatea, să se ştie. Dinaintea a mulţi ficiori de boiari ne-am tocmit.DRH, A, XXIII, nr. 59, p. 611635 martie 22, Durneşti. 63 Adecă eu, Ionaşco, [...], cu femeaia mea, cu Agafiţa, fata lui Ghiorghie Aalbotă, sînguri pre noi mărturisim, cu cestu zapis al nostru, cum noi, de bunăvoia nostră, de nime nevoiţi şi de nime înpresuraţi, numai de bunăvoia noastră, am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie din sat din Corlăteani, ce au avutu femeaia mea, Agafiţa, direaptă ocină şi moşie de la tată-său, de la Albotă, dintr-a patra parte de satu den Corlăteani, a patra parte. Şi o am vîndutu nepotului mieu, lui Toader Petriceaico armaşului celui mare, şi am luatu treidzeci de oi cu miei, şi doaî vaci cu viţei, şi doi boi de giug, şi o iapă şi dzeace stupi. Şi în tocmala noastră au fostu Tăutul logofătul, şi Costantin Ciogolea ci-au fostu pîrcălab la Hotin, şi Gligorie Robceanul aga, şi Gavrilcea Tăutul, şi Dumitraşco Drăguţescul ot Călineşti, şi Coste, feciorul lui Miron de Sinihău, şi mulţi oameni buni. Şi, pre mai maire mărturie, ne-am pus şi peceţile. Eu Coste, nepotul Agafiţii, am scris. [...]. 64 [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Pre Corlăteni, cumpărătură; şi una din a doua jum. a sec. XVIII: O a patra parte din a patra parte a, Albotăi.DRH, A, XXIII, nr. 61, p. 63-641635 martie 24, Iaşi. 73 [...], Adecă au avut dzi înaintea Domniei Meale Irimiia cu Iacov Moţoc pentru o parte de ocină din sat din Tîmpeşti, ce sîntu în dzinutul Romanului ... o bucată de sat, dinn a treia parte, doo părţi. Deci, cîndu au fostu la dzi, Irimiia au venit şi au aşteptatu peste dzi, pînă a şeasa dzi, iară Iacob Moţoc tot n-au venit, ce au rămas din dzi şi din toată leagea, dinaintea Domniei Meale. Iară Irimiia s-au îndireptatu şi ş-au pus ferîia. Drept aceaia, ca să fie tare şi putearnic cu cartea Domniei Meale a-şi ţinea aceale doo părţi di ocină din Tîmpeşti, cu tot venitul. Iară Iacob Moţoc să nu mai aibă nici o treabă a să mai amesteca la aceale părţi de ocină sau a mai pîrî de această pîră niciodănăoară, în veaci, înaintea acestei cărţi a Domniei Meale. DRH, A, XXIII, nr. 66, p. 731635 martie 25. *M 85 Eto az, Fortuna pîrcălabul de Neamţu, mărturisescu cu ceastă scrisoare a noastră cum au furat Gligorie, feciorul lui Vasilie şi a Anghelinei de Moseteşti, de ţinutul Neamţului, 17 stupi a lui Ion şi a lui Lazor şi a Cocolui de Prăjeşti şi14 stopi a Blagăi de Ruşciori. Deci l-au prinsu de l-au adus la mene. Deci, eu l-am întrebat dinaintea a omeni buni: furatu-i-au, au năpastă iaste; el au spus că i-au faratu alte soţii. Deci am vrut să-l duc la Iaşi, în temniţă. El s-au rugat să-l las să plătească bucatele păgăbaşilor şi globa mea. Deci, bucatele păgubaşilor au plătit, iar gloaba mea n-au avut cu ce plăti, ce au luat Gligorie şi tata-său, Vasilie, şi înmă-sa, Anghelina, de la Beachea pîrcălabul de Bogdăneşti, 10 stupi neroiţi, în Vinerea Paştilor, şi 10 bezmeni de ceară lămurită, de me-au dat mie de ş-au globa dinaintea lui Marcu Feaşchea şi dinaintea lui David de Bogdăneşti şi dinaintea scaunului. Iar Vasilie şi Anghelina şi feciorul său, Gligorie, au dat Beachei pîrcălabului partea de ocină a mîne-sa, a Mariicăi, di sat di Bogdăneşti, cu tot venitul, cu voia a tuturor fraţilor a Anghelinei, direptu aceale bucate ce au luat de la Beachea, iar dinaintea acelor oameni ce mai sus sîmt scrişi. [...]. Let 7143 1635 martie 25.DRH, A, XXIII, nr. 70, p. 85 1635-1636 martie 25. *M 86 Scriem şi mărturisim, cu cest zapis al nostru precum, au vîndut Ursul ce-au fost rob la Nădilă, ficior Suseancăi, a patra parte din satul Grădinari, bătrînul lui Draguş, a sa moşie direaptă, din deal, şi din vale, şi din vatră de sat şi din într-apă, de nimene nevoit şi de nimene silit, tot a patra parte din tot vinitul locului. Ş-au cumpărat Bosanciu, şi Nichita, şi Naca, şi Costachii şi Ştefan, cu frate-său, Anghel; ş-au dat pe dinsa 80 de zloţi bătuţi, dintre mulţi omini buni, dintre Gligorie Căpăţini, şi dintre Iftodie, şi dintre Geanta de Băloşeşti, şi dintre Istratie din Perţeşti, şi dentre Tîrnoschi, şi dintre Giula din Grădinari, şi dintre Arion de-acolea, şi dentre Costantin ot tam, şi Ionaşco ot tam, şi in Ionaşco, şi dintre satul, dintre tot, dintre tineri, şi dintre bătrîni, şi dintre Mirăuţi de Sauleşti şi mulţi omini buni. Şi, pentru credinţă, ne-am pus şi degetele, să se ştie. [...]. Gligorie a. d.. Iftodie a. d.. Geanta a. d.. Istratie a. d.. Tîrnoschi a. d.. Giula a. d.. Arion a. d.. Costantin a. d.. Ionaşco a. d.. In Ionaşco a. d.. Mirăuţi a. d.. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Zapisul de la Grădinari, completată ulterior: ce au cumpărat Bosanciu şi Naca; şi două ulterioare: Zapisul di la Ursul robul din Grădinari..., şi: [...].DRH, A, XXIII, nr. 71, p. 86 1635 martie 26, Iaşi. 91 [...] Adecă au venit, înnaintea Domnii Meale şi înnaintea boiarilor Domniei Meale, sluga noastră, Ştefan de Mărgineani, de s-au pîrît de faţă, înnaintea Noastră, cu ginere-său, Costantin, pentr-o bucată de loc ce s-au chemat mainte Treabeşul de Sus Rumănescu. Deci, Costantin au zîs că cea bucată de loc ii iaste lui cumpărătură depreună cu socru-său, Ştefan, iar Ştefan au arătat înnainte Domni Meale ispisoace de la Radu voevod şi de la alţi domni, cum nu i-au fost lui cumpărătură acel loc, ce i-au fost despresurătură de la Alexandru Vodă, pentru căce au fost înpresurată de băraţi de Bacău, şi i-au fost lui direaptă moşie. Deci Noi, vădzînd aceale derease de la Radul Vodă şi de la Alecsandru Vodă de despresurătură şi urice de întăritură, încă şi de la Noi am dat slugei noastre, lui Ştefan, să-şi ţie ocina şi moşia. Şi s-a îndreptat Ştefan înaintea Noastră şi ş-au pus ferîia, iar Costantin au rămas din toată leagea. Iar pentru curături ce-au cumpărat Constantin pre hotariul lui Ştefan, să aibă a-i întoarce Ştefan lui Costantin. Şi mai mult să nu mai aibă el a mai pîrî pre Ştefan de-această pîră nici dănăoară, în veaci. [...]. [...]. Pe vrso-ul f. ă doua, o îns. din sec. XVIII: Ispisoc de la Vasile Vodă, cum s-au pîrît Ştefan cu gineri-său, Costantinu, pentru bucata ce de loc ce-au înpresurat-o băraţii. 7142 1634.DRH, A, XXIII, nr. 73, p. 911635 aprilie 4, Iaşi. 104 [...] Dat-am cartea Domnii Meale egumănului şi a tot săboriul de la mănăstire de la Voroneţ, spre acea să hie tari şi putearnici. cu cartea Domnii Meale, unde vor găsi pre a lor ţîgani, anume pre Ionaşco, fecioriul Sacului, şi pre alţi ţîgani ce vor hi a svintei mănăstiri, în satul Domnii Meale, ori în sate boereşti, ori în tîrguri, ca să-i ducă la mănăstire. Şi nime să nu cuteadze a ţinea sau a opri preste cartea Domnii Meale. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Pentru ţigani. 7148 1640 aprilie 4.DRH, A, XXIII, nr. 81, p. 1041635 aprilie 4, Glodeni. 105 [...], eu, de bunăvoia mea, de neme nevoit, nice înpresurat, ce de bunăvoia mea, amu vîndut direaptă ocină şi moşie, partea mea de sat din Păşcani, partea de gios, den a treia parte, giumătate, cu loc de prisacă, şi cu vad de moară şi cu tot venitul, şi din deal şi din vale, lui Istratie din Glodeani, dereptu 14 ughi, bani gata, ca să fie neclătit nici dănăoară, în veaci. Şi s-au făcut acest zapis în casa lui Lazor Drulea din Glodeani şi au fost mulţi oameni buni, din sus şi din gios megiiaşi, într-aceasta tocmală, anume: Lazor din Glodeani, şi Rusul ot tam, şi Pătraşco din Dănceşti, şi Ionaşcu ot tam, i Frimul ot tam, şi Ciobăniţă ot Mirceşti, şi Loghin ot tam şi alţii mulţi omeni buni. Deci, noi, vădzindu de bunăvoe tocmală între dînşi, noi ne-am pus şi peceţile. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. din sec. XVIII: [...], lîngă Dănceşti, pe Cutniţa, [...]; şi alta, din acelaşi sec.: 7143 1635 aprilie 4.DRH, A, XXIII, nr. 83, p. 105 1635 aprilie 17, Iaşi. 133 [...] Dăm ştire cum ne-am fost apucat noi de un sat, anume Brătuleţii, de la ţînutul Neamţului, şi am dzis că iaste de moşiia noastră şi l-au ţînut Balica hatmanul, care sat iaste a părintelui vlădicăi, lui Mitrofan, episcopul de Roman, cumpărătură de la Aronescul. Apoi am socotit şi nu s-au aflat acel sat de moşiia noastră, nice l-au ţînut Balica hatmanul. Dece noi, toţi de bunăvoia noastră, am lăsat acel sat să fie iară a părintelui vlădicăi, lui Mitrofan, iară noi, nime dentru seminţiia noastră să nu mai aibă treabă a să amesteca întru nemică la acel sat, nice dănăoară, în veaci. Să să ştie.DRH, A, XXIII, nr. 97, p. 1331635 aprilie 23, Bîrlad. 136 Adecă eu, Mărtin şoltuzul, şi 12 pîrgari de tîrg de Bîrlad. Cum au venit înaintea Noastră Tuda, şi Ionaşco Holteaiul, şi Vasilie Morcov, şi Băloş, şi Ion vătămanul, Bujeniţă, şi Nenuţa, din sat din Dieneşeşti, de pre Tutova, de nimene ponădiţi, nici înpresuraţi, ce de a lor bunăvoe, şi au vîndut a lor direaptă ocină şi moşie, ce au avut ei de la părinţii lor, din sat din Dieneşeşti, de pe apa Tutovei, cu vatră de sat, şi cu vad de moară, şi loc de fînaţ, şi cu săpături, şi din ţarină şi cu tot venitul, ce iaste partea lor, cum mai sus scrie. Şi o au vîndut lui Gligorie Mahfteiu Roşca, derept treidzăci de taleri bătuţi, ca să-i hie lui ocină şi moşie direaptă, şi feciorilor săi, şi nepoţilor şi strenepoţilor săi. Ce, deacă am vădzut şi noi de bunăvoe tocmeală şi deplină plată, noi le-am făcut ispisoc, pînă-şi va face şi direase domneşti. Şi, pre mai mare credinţă, am pus peceatea oraşului, ca să să ştie. 137 [...]. Pe verso-ul f. a doua, cinci îns. cont.: Trecuie ispisoc şi ales de cătră alţi megiiaşi; apoi: Tuda, Ionaşco Holteul, Vasilie Morcov, Băloş, Ion vătăman, Bujeniţă, Nenuţa din Dieneşeşeti, 30 lei; urmează: Uric; apoi: Mai gios; şi, în sfîrşit,: Dieneşeşti, pre Tutova.DRH, A, XXIII, nr. 100, p. 136-1371635 aprilie 29, Iaşi. 141 Adecă noi, [...] şi alţi fraţi ai noştri, scriem şi mărturisim, cu acest zapis al nostru, cum noi, cu toţii, de bunăvoia noastră, de nimene nevoiţi, nici asupriţi, am dat şi am dăruit pre priiatenul nostru, dumnealui Toderaşco logofătul al treile, cu o selişte, anume Gîrbeanii, pre valea Başeului, cu loc de hăleşteu pre Başeu, şi de moară, şi cu fînaţe şi cu tot hotarul, ce au fost acea selişte a lui Isac Balicăi direaptă moşie, şi noi toţi, carii mai sus sintem scrişi, am pîrît şi am luat toate satele Balicăi biv ghetman, pentru căce sintem noi mai aproape rudă lui Isac Balicăi biv ghetman, decît alţii. Pentru aceaia, ac să fie dumisale, lui Toderaşco logofătul al treile, direaptă ocină şi dare de la noi, de la toţi, acea selişte ce să chiamă Gîrbenii, cu loc de hăleşteu în Başeu şi cu tot hotariul aceii selişti, lui, şi cuconilor lui, şi nepoţilor lui şi strănepoţilor lui, neclătit nici dănăoară, în veaci. 142 Iară pre urma noastră, nime din fraţii noştri, sau din cuconii noştri, sau fiecine are hi din ruda noastră, ce sîntem ruda Balicăi hatmanul, ca să na aibă nime a mai pîrî, nici a ruşii a noastră dare, ce am dat şi am dăruit cu toţii. Iar cine să va ispiti şi va ruşii a noastră dare şi tocmală, acela să fie trăcleat şi procleat de la Domnul Dumnedzău, ce au făcut ceriul şi pămîntul, şi de la svîntă Maica Domnului nostru, Iisus Hristos, şi de la toţi svenţii, şi să aibă parte cu Iuda şi cu trăcleatul Ariia şi cu toţi necredincioşii şi să se prăpădească ca Daftan şi Aviron. Şi această dare, ce am dat şi am dăruit dumisale, fost-au denaintea dumisale, lui Pătraşco Başotă vel logofet, şi denaintea dumisale, lui Gavril hatmanul, pîrcălabul de Suceavă, şi Gheorghie păharnicul cel mare, şi Iurdachi vistearnicul cel mare, şi Grama stolnicul cel mare, şi Toma suljearul cel mare, şi Gheorghie Jorea biv suljear, şi Năvrăpăscul vornicul de Poartă, şi Isac Stîrcea, şi Costantin Stîrcea şi alţi boiari au fost întra aceasta tocmală. Şi, pre mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile şi iscăliturile cătră acest adevărat zapis, ca să se ştie. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Ispisocul Gîrbenilor, ot volost Dorohoi; alta din sec. XVIII: Ispisoc pe Gîrbeni, la Başău; şi alta de la înc. sec. XIX: Pentru Gîrbeni.DRH, A, XXIII, nr. 104, p. 141-1421635 mai 2, Iaşi. 146 [...] şi alţi fraţi ai noştri, toată ruda răpăusatului Isac Balicăi, scriem şi mărturisim, cu cest zapis al nostru, de rîndul unui sat ce au fost direptu de cumpărătură rudei noastre, lui Isac Balicăi ce au fost hatman, anume Tămăduianii, cum acel sat au fost dare şi miluire dumisale, fratelui şi priiatenului nostru, lui Iurdachi vistearnicul cel mare, de la Ştefan Tomşea voevoda, pentru a lui direaptă slujbă, ce au slujit acelui domnu. Iar cînd au fost în dzilele lui Miron Bărnovschii voevoda, daca au stătut dumnealui domnu, s-au apucat dumnealui de toate satele Balicăi hatmanului şi le-au luat, dzicîndu cum iaste rudă mai aproape acelui boiarin. Luat-au şi acel sat, carele mai sus scrie, Tămăduianii, pre Sireat. Iară dumnealui, Iurdachi vistearnicul cel mare s-au sculat şi au dat lui Bărnovschii Vodă trei sute de galbeni, bani buni, şi ş-au făcut dumnealui acolo curţi bune şi mori într-apa Sireatiului. Iar dacă au venit Moiseiu Moghila voevoda la domnie, aşijdere au luat acel sat de la Iurdachi vistearnicul, pentru căce au fost dumnealui rudă mai aproape lui Isac Balicăi hatmanul decît Bărnovschii voevodă. Iar Iurdachii vistearnicul, vădzîndu cea cheltuială mare la Bărnovschii voevod şi apoi pre curţi şi pre mori în Sireat, n-au vrut să lase, ce au dat lui Moiseiu Moghila voevoda doou sute şi cindzăci de galbeni de aur, şi i-au dat acel sat. Iar cîndu au fost acmu, întru dzilele Mării Sale, domnu nostru, [...], sculatu-ne-am noi, toată ruda lui Isac Balicăi hatmanul, şi am pîrît şi am luat toate satele dumisale pre mîna noastră de pre la streini, căce ni s-au mai cădzut noou a ţinea, decît streinii. Venit-au şi dumnealui, Iurdachii vistearnicul, şi ş-au arătat ispisoace de dare, de la Stefan Tomşea voevoda, şi de cumpărătură, d ela Bărnovschii voevoda, aşijdere, apoi, şi de la Moiseiu Moghila voevoda. Deci, noi, vădzîndu şi ştiindu că i-au dat şi Moiseiu voevoda acel sat, şi pentru căce i-au dat dumisali şi acei 250 de galbeni de aur şi pentru căce au fost dumnealui Moiseiu voevoda rudă mai aproape şi decît noi, iar noi am lăsat să fie dumisale direptu sat şi miluire şi cumpărătură de la cei domni mai de-nainte vreame, dumisale şi fiilor dumisali, lui Iurdachi vistearnicul, şi nepoţilor, şi strănepoţilor dumisale, neclătit nici dănăoară, în veaci. Direptu aceaia, nime dintru rodul nostru, dintru sămînţa a răpăusat Balicăi hatmanul, ca să n-aibă a mai pîrî, nice a mai dobîndi acel sat de la dumnealui, Iurdachii vistearnicul, anume Tămăduianii, pre Sireat, şi cu curţi şi cu mori, ce au făcut dumnealui în Sireat, ca să-i fie dumisale cu tot venitul, cum mai sus scrie. Şi această tocmală, ce am lăsat să fie dumisale acel sat, fost-au denaintea dumisali, giupînul Pătraşco Başotă mare logofăt, şi dumnealui Gavril hatmanul, pîrcălabul Suceavei, şi Gheorghie marele păharnic, şi Toma sulgearul cel mare, şi Grama stolnicul cel mare, şi Racoviţă Cehan logofătul, şi Toderaşco logofătuş al treile, şi Gheorghie Jorea ce au fost sulgear, şi Gheorghie Năvrăpăscul dvornic glotnii şi alţi boiari au fost. Şi, pre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile şi iscăliturile. Şi eu, Borăleanul uricariul, am scris acest adevărat zapis, ca să se ştie. 147 [...]. Pe f. 1 r., o îns. cont.: Tămădueni; iar pe f. 2r., o îns din sec. XVIII: Pe Temadueni.DRH, A, XXIII, nr. 107, p. 146-1471635 mai 5, Iaşi. 147 [...] Adecă au venit, înnaintea noastră, Mărica Todereasă, fata lui Zubco, şi feciorul ei, Vasilie, şi Calinder şi Toder, de nimene nevoiţi, nici asupriţi, ce ei a de a lor bunăvoe, au vîndut a sa direaptă ocină şi moşie şi cumpărătură, giumătate de sat de Todereani, ce iaste în ţînutul Hîrlăului, cu fînaţe şi cu pămînturi, dumisale, fratelui nostru, lui Gavril hatmanul, direptu o sută treidzăci de taleri. Deci, dumnealui, vădzîndu de bunăvoia lor vîndzare, le-au dat deplin acel bani, ce sîmtu mai sus scrişi, întru mîna Mărieicăi Todereasă şi a feciorului ei, denaintea nostră şi denaintea a mulţi boiari din Curtea Măriei Sale, domnu nostru. Şi direse ce au avut pre acea giumătate de sat le-au dat la mîna dumisale, hatmanului. Direptu aceaia, noi încă, vădzîndu de bunăvoe tocmală şi plată deplină, am făcut, şi de la noi, cestu zapis dumisale, fratelui nostru, lui Gavril hatmanul, ca să-şi facă şi direase domneşti şi întărituri pre acea giumătatea de sat. Şi, pentru credinţa, am iscălit şi ne-am pus peceţile, ca să să ştie. 148 [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: [...].DRH, A, XXIII, nr. 108, p. 147-1481635 mai 8, Zmiiani. 151 Eu, Ştefan, feciorul i Buciumoc, mărturisescu, cu cest zapis al miu, cum am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie, de pre mama, Buciumoe, ce să va aleage, din sat din Strînba. Aceasta o am vîndut Dochiei călugăriţei, derept cindzăci de potronici, dinnaintea lui Drăgan de Zmiiani, şi Toader de-acolea, şi popa Toderachi, şi Efrim de-acolea, şi Arsenie, şi Ionaşco de-acolea şi mulţi oameni buni, să să ştie. Şi pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile, să să ştie.DRH, A, XXIII, nr. 111, p. 1511635 mai 9, Iaşi. 151 [...] Scriem Domniia Mea la giupîneasa Goioae. Dau-ţi ştire pentru acel sat ce am cumpărat Domniia Mea de la tine şi au mai rămas o samă de bani nedaţi. Pentr-aceaia, deaca vei vedea cartea Domnii Meale, iar tu să vii la Suceavă; cu cîţi bani vom hi rămas de pre acea ocină, să ţi-i dăm. Şi de vor mai hi rămas nescare peatece de hîrtii, ce vor hi pre acel loc, toate să le aduci la Domniia Mea.DRH, A, XXIII, nr. 112, p. 1511635 mai 9. *M 152 Adecă eu, Todosie, fata lui Avram, scriu şi mărturisăscu, cu cistu zapis al miu, precum am vinit la dumnealui, la fratele nostru, la Gherghel biv pîrcălab ot Bacău, di nime silită, nici asuprită, ci de a me bunăvoi, de me-am vîndut parte de moşii din sat din Lăzăşti, pe Siret, în ţinutul Neamţului, parte de moşii, din giumătate de sat, din a trei parte, din parte moşuilui nostru, lui Ştefan, a trei parte, a me şi a părinţilor mie, o am vîndut dumisale, fratetelui nostru, lui Gherghel, şi giupînesie dumisaliei, Dragoniii. Şi plata mi-au dat la mîna me, cincisprădzeci taleri. Şi i-am făcut şi au acista zapis, ca să-i hiei dumisale dreptă moşie şi cumpărăpărătură de la mine, neruşiit. Şi acest zapis l-am făcut dinnaite fratelui nostru, lui Gligorie ot Băloşăşti, şi denainte lui Isachi ot tam, şi denainte cumnatului nostru, a lui Loghin ot Bîrgăoni şi a mulţi omeni buni. Şi, printrru mai mare credenţa, mi-am pus degetele şi pecişile, ca să hii de credinţă. [...]. Şi eu, popa Vicol, am scris zapisulu. Az Todosie a. d.. Az Gligorie iscal. Az popă Isachi. Az Loghin iscal. Pe verso, o îns. de la înc. sec. XIX: Zapisul Todosiei, fetei lui Avram, ce-au vîndut pîrcălabului, din giumătate de sat de Lăzăşti, a trie parte. 7143 1635 mai 9.DRH, A, XXIII, nr. 113, p. 1521635 mai 10. *M 152 Isspisuc. Adecă eu, popa Chicuş, mărătorisesco com amo dat 2 vii mănăstirii, ca să scrii la pomelnec. 1 vie am dat; aalta, am loat 1 crateţă, şi eu şi feciuri. 153 Şi-u fost starroste de negoţotori şi alţi negoţători. Cine va întorci să cie proclet. Şi mi-am pos pecete. [...]. Pe verso, trei îns. cont.: [...] apoi: [...]; şi:: [...].DRH, A, XXIII, nr. 114, p. 152-1531635 mai 13. *M 153 [...] Adecă noi, de bunăvoia noastră, de nemene nevoiţi, nice înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră, amu vîndut partea noastră de ocină de sat de Păşcani, partea de gios, den giumătate de sat, a treia parte, cu vad de moară, şi cu fînaţă, şi cu loc de prisacă, şi pomăt şi cu tot venitul, şi la cîmpu şi la pădure. Noi am vîndut, cumu şi mai sus iaste scris, lui Istratie din Glodeani, dereptu 14 ughi, bani gata, ca să hie neclătit nici dănăoară, în veaci. Şi au fost într-aceaasta tocmală mulţi oameni buni, din sus şi din gios megiiaşi, anume: popa Simion de Dănceşti, şi Pătraşco Peaicul ot tam, şi Frimul ot tam, şi Ionaşco ot tam, şi Lazor de Glodeani, şi Rusul ot tam şi alţi mulţi oameni buni, megiiaşi de prinpregiuru. Deci noi, vădzindu aceaastă bună tocmală de bunăvoe, noi le-amu făcut zapis şi ne-amu pus şi peceţile, să se ştie. [...]. 154 Popa Măteiu m-am tîmplat la cestă tocmală. Pe verso, o îns. cont.: Zapis ot Păşcani, lîngă Dănceşti, pe Cutniţa, ot volost Vasloi.DRH, A, XXIII, nr. 115, p. 153-1541635 mai 15. *M 155 Adică eu, Gligorii şi Dumitru Şandru, scriimo şi mărturisimo cu acistu adevărat şi drept zapis al nostru, precom am vîndut driapta moşie şi ocină a noastră, a trei parte din sălişte din Mănişti şi din Gruapa cea Mari, parte noastră; şi am vîndut dumisale, lui Ionaşcu Căpăţină, birăului di Ocnă, drept 22 ughi, bani boni. şi am vîndut di a noastră bonăvoe, nisiliţi, nici asupriţi, dumisale şi coconilur dumisale, să-i rămîe moşie, în vici. Şi la tucmala noastră s-au tîmplat omini boni şi prioţi, care ni-am pos şi digitile mai gios, ca să se criază; şi, văzînndu plată deplină am iscălit. [...]. Eu, Gligore Şandru, am vîndut a. d.. Eu, Dumitru, frate-so, Şandru, a. d., am vîndut. Eu, popa Arsene, martor a. d.. Eu, Nicolai, am scris a. d.. Eu, pupa Nicula, martor a. d.. Eu, Drăgan Cupăceanu, martor a. d.. Eu, Ghiorghie Surca, birău di Ocnă, martor a. d.. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Zapis de la Bostan; şi una din prima jum. a sec. XIX: Zapisul lui Grigorie şi Dumitru Şandru, ce vînd a lor driaptă moşie, a triia parte din sălişti Măneştii i din Groapa Mare lui Ionaşcu Căpăţînă, birăului de Ocnă. No. 23. 7143 1635 mai 15.DRH, A, XXIII, nr. 117, p. 155 1635-1651 mai 16, Iaşi. 155 [...] Scriem la toţi feciorii noşştri şi la vătaji şi la giudzi de ţigani, carii veţi înbla pentru ţiganii la ţînutul Orheiului, să aveţi a-l lăsa pre cestu ţigan, anume pre Neanul. Întru nemică să nu-l învăluiţi, ce să aveţi a-l lăsa, că iaste a priiatenului nostru, a feciorullui Lupului vornicul, ce au fostu. [...]. 156 [...]. Pe verso, o îns. cont: Pe ţîgani; şi una din sec. XIX: No. 13. Mai 16.DRH, A, XXIII, nr. 118, p. 155-1561635 mai 21, Iaşi. 156 Eu, Gavril, şi frete-mieu, Pană, şi cu soru noastră, Nastasiia, feciorii Irinei den Băloşeani, nepoţii lui Fădor de acolea, înşine pre noi mărturisim cum am vîndut toată partea noastră din sat din Băloşeani, şi din vatra satului, şi din cînpu, pre unde va hi partea noastră de fînaţ, şi din şes şi dintr-apa Jijii, din care sat iaste spre Jijiia, toată partea noastră, de nime siliţi, nice înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră, dirept patrudzeci de taleri de argintu, dumisale, lui Toader Ştefan şi lui Parades Saula şi lui Mihai Ungurul, ca să le hie lor direaptă moşie, şi feciorilor săi, şi nepoţilor şi strănăpoţilor. Şi în tocmala noastră au fost Ionaşco, feciorul Buzei de acolea, i Ştefan, zeat Toader ot tam, i Lupul Dîrlău, i Dumitraşco, sînă Şetrar, i Vasilie Hăugul, i Căzacul ot Mălăeşti, i Strătulat Dupniţă şi mulţi oameni buni din megiiaşi. Pre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile, să să ştie. [...]. 157 Pe f. 2 r., o îns. grecească, iar pe f. 2 v., două îns din sec. XIX: Gavril şi frate-său, Panu; şi: Băloşănii. 7143 1635 mai 21. No. 6.DRH, A, XXIII, nr. 120, p. 156-157 1635-1637 mai 25, Iaşi. 159 Adecă eu, Gligorie Geapa, feciorul lui Ionaşco, şi cu toţi nepoţii mii din sat din Băiceani, scriem şi mărturisim, cu cestu zapis al nostru, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici asuprit, ce de a mea bunăvoe, m-am sculat şi am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie din sat din Băloşeani, din cultul de sus, ce să va aleage partea mea toată, am vîndut-o giupînului Mihai neguţătoriul din tîrg, din Iaşi, dereptu doadzăci şi cinci de taleri bătuţi. Şi am luat luat ceaşti bani toţi, deplin, din mîna lui Mihai, şi i-am dat acea parte de ocină, ce să va aleage partea mea din sat din Băloşeni, cu tot venitul, din vatra satului, şi din cîmpum şi din apă şi din fînaţu, din tot venitul, denaintea lui Simion, fecorul lui Ghiorghie, şi denaintea lui Bejan, şi denaintea Savei, feciorul Hăugului, şi Pătraşco, feciorul Hăugului, şi Căzacul din sat din Mălăeşti, şi denaintea Lungului ce-au fostu armaş, încă s-au întîmplat la această tocmală. Şi eu, Gorovei diiacul, am scris, să să ştie. [...]. Şi această tocmală s-au făcut denaintea Porţii Măriei Sale, lui Vodă, şi noi, toţi vornici de Portă, fost-am de faţă cîndu i-au dat bani deplin. Dece, noi încă, dacă am văzut plata şi ei mărturisindu cum au vîndut de bunăvoe, am iscălit într-acestu zapis. [...]. Pe f. 2 r., începutul zapisului, sub altă formă: Adecă e noe, anume Gligorie Geapa şi Rusca Căldăruşooae şi Măriia, fata Geapei, şi Isacu; iar pe f. 2 v., trei îns. cont.: [...]; apoi: [...]; şi: [...] şi una din prima jum. a sec. XIX: Băloşănii. Fără an, iar luna, mai 25. No. 11.DRH, A, XXIII, nr. 123, p. 1591635 mai 28, Suceava. 160 Dintr-aeşti bani am dat eu un cal roibu, dereptu 19 galbeni. Şi au dat Lazor altu cal, iară roibu, dereptu 11 galbeni. Făcutu-s-au 30 galbeni. Care cai i-au luat Pierdutul şi au dat banii la Grama stolnicul. Ţinutu-i-au dumnealui din dzilele lui Moisei Vodă, domniia dintîiu, pînă în dzilele lui Vasilie Vodă; iar dzeace galbeni ce-au fost nedaţi, iarăşi i-am dat: eu, cinci galbeni, şi Grama stolnicul, alţi cinci galbeni. Şi s-au plătit deplin aestu zapis, 40 galbeni, în mîna Iurgăi cămănariul. Iar de va vrea cîndva Grama stolnicul să ceară acei bani, 5 galbeni, ce-au dat pintru Vîrlan, nu să cade să i-i dea, căce s-au ţinut dumnealui cu acei bani atîtă vreame şi n-au vrut să-i dea la mine, cîndu i-am cerşut, mrgîndu la Ţarigradu, să-mi dea acei 30 galbeni şi eu să plătescu acestu zapis deplin, 40 galbeni; sau, de va ţinea dumnealui banii la sine, să plătească dumnealui deplin aceşti 40 galbeni. Iar pintru gîlceava, iarăşi am mai dat eu cinci galbeni, cum ştiu mulţi boiari de aestu lucru. Dzisu-i-am dumisale şi într-alt chip: să dăm aeşti bani, treidzeci de galbeni, la un neguţător, să facă cu dinşii negoţ, să agonisească acei dzeace galbeni, pînă a veni zapisul. Dzisu-i-am săvai să-mi dea la mine 15 galbeni şi să oprească la sine alţi 15 galbeni, iar cîndu va veni zapisul să dau eu 20 galbeni şi dumnealui iară 20 galbeni. Iar dumsnealui nici într-un chip n-au vrut, ce-au ţinut banii toţi la sine, pînă ce s-au plătit acestu zapis. În Suceava, văleatu 7143 1635 mai 28. Pe verso-ul f. a doua, două îns. cont.: [...]; şi: Zapisul ce-am dat 40 galbeni pintru Vîrlan, ficiorul lui Lucoci.DRH, A, XXIII, nr. 124, p. 1601635 mai 31, Iaşi. 161 [...] Scriem DomDomnea Mea la sluga Domnii Meale, la Dumitru uricar biv vornic. Dămu-ţi ştire, daca vei vedea cartea Domnii Meale, să strînge oameni buni, bătrîni, să mergi să hotărăşti la sat la Gurbăneşti şi la Budeşti, să le alegi hotarul despre alte hotare şi altor sate, ce sîntu înpregiur, a svintei mănăstiri Sveati Sava, pre zapis de la Enachi postelnicul. Şi, cum le-i aleage, să faceţi scrisoare la Domnea Mea. Cum va hi mai cu direptul, să socotiţi. [...]. Pe verso, o îns. cont.: [...].DRH, A, XXIII, nr. 125, p. 1611635 iunie 6, Iaşi. 166 [...] Scriem Domniia Mea la sluga noastră, la Burleanul uricariul, şi la Isac Stîrcea. Dămu-vă ştire că s-au jăluit înaintea Domniei Meale sluga noastră, Onciul ce au fostu staroste, dzicîndu că-i înpresură Lupul Talpă ce au fostu comis o bucată de hotar de la Şăndreani şi i-au pusiat nişti fîn de pre partea lui. Pentru aceaia, deaca veţi vedea cartea Domniei Meale, iară voi să strîngeţi oameni buni, din sus şi din gios, să meaegeţi şi să socotiţi şi să aleageţi partea a Onciului deiusăbi, cum va hi mai cu direptul, nemărui să nu făţăriţi, ce, după cum le vor spune diresele şi cum vor şti oameni buni, aşea să le aleageţi. Aşijdere, şi de acel fîn să-i socotiţi, de să va afla că i-au fostu a Onciului, să-i faceţi leage, să-i plătească. Şi cum veţi afla mai cu dreptul, să faceţi scrisoare, să ne daţi ştire. [...]. Pe verso, o îns. cont.: [...], Borăleanului i Stîrcii; şi alta din sec. XIX: Anul 7143 1635 iuni 7. No. 16.DRH, A, XXIII, nr. 130, p. 1661635 iunie 7, Joldeşti. 167 [...] scriu şi însumi pre mine mărturisescu cumu m-am prinsu eu, de bunăvoia mea, de nimene nevoit, nice înpresurat, să aibu a da o sută şi nooîdzeci de galbini, să răscumpăru eu neşte zăloage a nepotului, a lui Ion, feciorul lui Ciolpan, care zăloaage le-a pus părintele nostru, logofătul, Dumnedzău să-l pomenească. Însă m-am prinsu să dau banii de astădzi, de duminecă, din luna lui iuni 7, într-o săptămînă, şi să iau eu giumătate de sat de Parcova şi giumătate de Sireţel. Şi într-această tocmală a noastră au fostu Buzanovschi ce au fost vornic, şi Ghiorghie Năvrăpăscul vornic şi Nacul Năvrăpăscul şi alţi mulţi oamini buni şi bătrîni s-au prilejit. Iar de nu vor hi banii la dzi şi de vor peri unealtele nepotului, lui Ion, să aibu eu a-i da acea sută şi noodzeci de galbini, iar cu giupîineasa Safta, sau cu giupînul Dumitraşco, să n-aibă nepotul a-şi întreba. De aceasta scriu. Însă cîtu va gice nepotul Ion, cu sufletul lui, că fac aceale zăloage, să aibu eu a plăti. DRH, A, XXIII, nr. 131, p. 1671635 iunie 8, Iaşi. 167 Adecă, eu, Piiatra şi cu bărbatul mieu, cu Nuor, nepoata lui Costantin şi a Brînduşei, fata lui Gavril şi a Măricăi, den sat den Dzărneşti, de ţînutul Cohurluiului, însumi, de nime asuprită, nici nevoită, ce de bunăvoia mea, scriu şi mărturisescu, cu cest zapis al meu, de o parte de ocină, ce iaste a mea, în sat, în Dzărneşti, a patra parte; eu, de bunăvoia mea, cu toate bucatele datuli-am dumisale, lui Pană ce-au 168 fostu păharnic, ca să-i hie dumisale direaptă ocină şi moşie, şi feciorilor dumisale, pentru căce acea silişte a noastră, ce-i mai sus scrisă, fost-au un locu pustii de 50 de ani şi l-au făcut dumnelui sat, de iaste cu oameni. Iar eu, Piiatra, ce-s mai sus scrisă, hiindu eu o săracă răzlăţită şi străină şi neavînd pe nime, nice feciori, nici surori, nici nepoţi, nici nepoate, nici veri, nici veare, ce hiindu noi numai cu capul, vădzîndu noi sat cu oameni la moşie moşilor şi a părinţilor miei, venit-am şi noi la moşie mea, neavîndu eu pe nime, eu, de bunăvoia mea, dat-am ace parte de ocină den sat den Dzărneşti dumisale, păharnicului, ce-i mai sus scris, ca să-i hie lui direptă moşie şi ocină, şi coconilor dumisali. Iar dumnelui, păharnicul, să aibă a ne griji şi a ne comînda la moarte noastră şi după moarte noastră, ca pre neşte părinţi a dumisali. Iar după moarte noastră, de să va face noorooadă şi să va ispiti a scoate pre dumnelui den ocină ce i-am dat noi, de bunăvoia noastră, acela om să hii tricleat şi proclet de 318 oteţi [...] şi să hiie cu Arie într-un locu şi omul acela şi cine va face acela giudeţ, pentru căce n-are nime nici o treabă cu ace ocină, nici soţul mieu. Ce i-am făcut cestă carte, să-i hii dumisale de mărturii, ca să-şi facă şi uric pre ace parte de ocină. Pre mai mare mărturie, pusu-mi-em şi pecete. [...]. [...] m. p.; sig,, fost-am de faţă. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Pietra. Este în ispisoc ot Dzărneşti; şi una de la înc. sec. XIX: 7143 1635 iuni 7. Zapisul Pietrai cu bărbatul ei, Nuor, nepoata lui Costantin şi a Brînduşii, ce au dat dumisale, lui Pană ce au fost păharnic, Zirneştii.DRH, A, XXIII, nr. 132, p. 167-1681635 iunie 12.*M 170 Adecă eu, Vasilie Roşca biv jitnicear şi Eremiia Murguleţ, scriem şi mărturisim, cu ceastă adevărată scrisoare a noastră, înşine mărturisim cum noi, de bunăvoia noastră, am ales pre fratele nostru, Pătraşco Dragotă ce au fost spătar, şi frate-său, Dumitru Dragotă; şi Ionaşco, şi Marco, şi Cîrstea, şi Andreiu, feciorii Ilei, şi Ştefan cel bătrîn, şi Maxin, feicorul Turcului din în Bereşti, şi mulţi oameni buni, ca să ne aleagă hotarele, cum au ţînut mai denainte vreame moşii noştri şi cum au hotărîr şi Cîrstea vornicul, înpreună cu Dragotă. Deci, ne-au socotit să ne fie hotarul di în hotarul Oneştilor în gios, alăturea cu hăleşteul, însă într-apa hăleşteului să nu aibă Eremiia treabă; şi de la iaz, pre supt deal, pînă desupra puţului cu un pas; şi de la puţ pre supt deal, pre drumuşor, pînă în drum; şi pre drum în sus pînă în capul piscului; şi di în capul piscului, înrt-o scursură ce dă în capul iazului Vrînceanului, ca să-şi facă iaz, unde au fost Iazul Vrînceanului; pre acela loc să-şi facă şi Eremiia iaz. Însă di în capul Iazului Vrînceanului la deal să nu aibă Eremiia treabă şi satul Păuşeştii nemică, numai să aibă treabă cu hăleşteul tot. Şi nime di întru noi şi di întru feciorii noştri să nu aibă a strica această tocmală a noastră, în veaci. Şi, pre mai mare dinţă, am iscălit şi ne-am pus peceţile înpreună cu ceşti boiari, ce-s mai sus scrişi. [...]. Însă să aibă treabă cu ţărmurii pînă in scursura Vrăncei. [...]. Cîrstea Drăguş, am scris sig.. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Zapis, cum ne-am tocmit cu Vasilie Roşca, să se ştie.DRH, A, XXIII, nr. 135, p. 1701635 iunie 12, Hălăştiiani. 171 Adecă eu, Isac, ficiorul Stanei din Păşcani, şi Dumitraşco, ficiorul popei, lui Vasilie, din Romăneşti, şi Precopiia, ficiorul Dinei din Ţîgăneşti, nepoţii Toflei, înşene pre noi mărturisim, cu ceastă scrisoare a noastră, cum noi, de bunăvoe nostră, de nimene nevoiţi şi de nime asupriţi, am vîndut dumisali, Lupullui Prăjescului clucearului celui mare, un ţîgan; anume Lupul, ficiorul lui Răchită, cu ficiorii lui, cu toţi, dereptu doaodzeci ughi. Şi banii s-au dat deplin în mînule nostre. Şi aiastă totmală au fost dinnainte lui Gheorghie vornicul de Portă, şi dinnainte lui Lazor Moţoc din Movileani, şi dinnainte Petrei din Miclăuşeani, şi dinnainte lui Gheorghie vătămanul din Lăţcani, şi dinnainte popei din Hălăştiiani, şi dinnainte lui Vasilie Benei şi dinnainte a mulţi oameni bni şi bătrîni, de prin pregiur megiiaşi, s-a făcut aiastă tocmală, şi ca să-şi aibă a-şi faci dumelui şi dires domnescu pre aiastă a nostră scrisoare. Pre mai mare credinţă, ne-m pus şi peceţile, să fie de credinţă. De iasta mărturimsim, ca să să ştie. [...]. [...] m-am tîmplat într-această tocmală, după scrisul zapisului. Popa Ştefan. Eu Lazur Moţoc. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Zapis pre Lupul ţiganul; apoi, adăugat cu altă cerneală: ce-i dzice Răchită.DRH, A, XXIII, nr. 136, p. 1711635 iunie 15, Iaşi. 172 Eu, Bercea, feciorul Fratelui de Brădeani, însumi pre mene mărturisescu, cu cestu zapis al meu, cum să să ştie că am dat şi am dăruit o parte de ocină, partea mea din Brădeani, ce să va aleage, din giumătate de sat, din partea din gios, însă partea mea, fără părţile fraţilor miei. Acele părţi nu le dau, ce dau şi dăruesc partea mea, lui Costantin, vărul mieu, iuzbaşa de Miceşti. ... însă dau şi dăruescu de nime neînbiiat, nici înpresurat, ce de bunăvoia mea, dau şi dăruescu fratelui mieu, lui Costantin iuzbaşea, cum mai sus să arată. Din sat din Brădeani, s-au dat din partea mea, şi s-au dat pentru sufletul părintelui meu, Fratelui, şi pentru sufletul fratelui meu Iacob şi a lui Negruţu; pentru aceale suflete dau şi dăruesc, să fie lui direaptă ocină şi moşie, lui şi cuconilor lui şi nepoţilor săi. Şi s-au tîmplat la această darea şi tocmală, cum mai sus scrie, Ostahie de Dumbrăviţă, şi Costantin Grosul de Brădeani şi Ambrohie de acolea. Şi s-au scris în casa lui Gavriil, sluga hatmanului. Şi Isac Hutul [...]. Şi eu, popa Samson, de la Beseareca lui Ştefan Vodă, am scris. Şi pre mai mare mărturie iaste că ne-am pus şi peceţile, ca să să ştie. În Iaşi, leat 7143 1635 iuni 15. Locul Peceţii. Az Isac Huţul.DRH, A, XXIII, nr. 137, p. 1721635 iunie 19, Iaşi. 172 [...] Adecă au vinit, înnaintea Domnii Meali şi înnaintea a tot Svatului Domnii Meali, rugătorii Domnii Meale, egumenul şi cu tot săborul de la sfînta mănăstire de la Bistriţa, cu un zapis de mărturie de la oameni buni şi preoţi, anume: popa Ion di Sirbi de Sus, şi de la Lazor vătavul de acolo, şi dela Neagomir din Micău, şi de la Ţigan de acolo şi de la mulţi oameni buni, megiiaşi di prin pregiur, şi aşea scriindu şi mărturisindu într-acel zapis, cum au vinit înnaintea lor Lazor Vechiul din Bătineşti şi cu alţi răzeaşi a lui, anume: Anton din Sirbi de Sus şi alţi fraţi a lui, anume Ion Robe, sînovei Galeş, şi Şandru de acolo, şi Petrea, ficiorul Gagii de acolo, şi Anghelina, fata Fratelui vătavului, şi Trifan ot Vităneşti, ginerile 173 Fratele, şi alţi răzeşi, de bunăvoe lor, di nemene nevoiţi, nici asupriţi, ce de a lor bunăvoe, şi au vîndut un vadu de moară, ce este în Gîrla Putnei, la Găgeşti, lui Ştefan logofătului, dereptu patrudzeci de taleri bătuţi. Iar Ştefan logofătul le-au plătit lor deplin acei bani, 40 de taleri, întru mînile acelora ce mai sus scrii. Şi au făcut Ştefan logofătul şi moră şi au dat 12 taleri de argintu meşterilor şi 12 mierţă de grîu şi o bucată de vii şi o ialoviţă. Iar apoi Dumitraşco logofăt, ficiorul lui Ştefan logofăt, au dat ace moră svintei mănăstiri Bistriţăi. Pentr-acee, Domnie Me şi cu tot sfatul Domnii Meale, văndzîndu acel zapis de mărturie de la acei oameni buni, aşea scriindu şi mărturisindu, cum mai sus este scris, Domnie Me am credzut şi Dumnea Mea încă le-am dat şi le-am întărit rugătorilor Domnii Meale ce mai sus sintu scrişi, călugării de la svînta mănăstire Bistriţa, după darul ce le-au dat Dumitraşco logofăt, ca să le hie de la Domnea Mea dreaptă ocină, şi dare, şi miluire şi uric, cu tot vinitul, acea moară ce mai sus iaste scrisă, în Gîrla Putnei. [...]. [...]. Pe verso, o îns. grecească: [...].DRH, A, XXIII, nr. 138, p. 172-1731635 iunie 21, Iaşi. 178 [...] Dat-am cartea Domniei Meale părintelui şi rugătoriului nostru, Ghiorghe, episcopul de Huşi, şi pre cine va trimite să fie tare şi putearnic cu cartea Domniei Meale a bate seadnicul într-apa Prutului, la sat la Vîrîţi, unde au fost şi mai de-nainte vreame seadnicul svintei Episcopie din Huşi. Şi nime să nu cuteadză a ţinea sau a opri înaintea cărţîi Domniei Meali. Iară cui va părea cu strînbu, să vie de faţă înnaintea Domniei Meale. [...]. 179 [...]. Pe verso, o îns. din prima jum. a sec. XIX: Scrisoarea lui Vasîliie voievod, pentru sădnicul de la sat de la Vîrîţi, dîndu-să episcopului de Huşi, Gheorghii, să fie tari şi puternic.DRH, A, XXIII, nr. 141, p. 178-179 1635 în. de iunie 29.*M 183 Eu, Armanca, fata Vasilcăi, nipota lui Sîon, mărturisăscu cu ceastă scrisoare a mea, de nimeni nevoită şi ni prisurată, cum am vîndutu a mea parte de ocină şi de moşie ce am avut, şi cumpărături ce am avut, cu loc de prisacă, şi cu poeni, şi cu fînaţi, şi cu săpături, şi cu loc de iaz, şi cu vatră de sat, şi cu pomăt şi cu tootu venitul, den sat den Coşăsşti, den totu satul, a şeasea tarte, uncu-miu, lui Ionaşco Coşăscului, denaintea lui Tănasie de Oncea, şi Ionaşco Ona, şi Babas armanul de Vasluiu, şi Macarie cojocarul ot tam, şi popa Chiriţa, şi Gligorie Stîrcul, şi Iachim Bîrnaga, şi Îndreiu Turcul şi mulţi omeni buni, de prinn pregiur megiiaşi, dereptu cindzăci de zloţi bătuţi, ca să-i e fie lui moşie în vac, şi ficiorilor lui, şi nipoţilor lui, şi a totă sămînţa lui, cini să va aleagi mai aprope. Că mai mare cridenţă, ne-am pos şi peciţile. [...]. Popa Chiriţa. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont: [...], mărturie; şi două din sec. XVIII: Ionaşcu Coşecul; şi: Cumpărături de Coşeşti i de Toporăşti.DRH, A, XXIII, nr. 145, p. 1831635 iunie 29, Iaşi. 185 [...] Adecă Domnea Mea am dat şi am întărit slugilor noastre, Zaharii diiacul, pre a lui direaptă ocină şi cumpărătură, din giumătate de sat de Orbic a cincea parte, ce au cumpărat de la fata lui Mihăilă Moinescul - iar lui Mihăilă Moinescul i-au fost cumpărătură de la Greaca; şi au cumpăratu dereptu o sută de florinţi tătărăşti şi şease; ce au cumpărat featei sale, Anisiii, şi cu vadu de moară şi cu tot vinitul, ce să va aleage, din giumătate de sat de Orbic a cincea parte, din tot locul - ca să le hie lor, acelora ce mai sus scrii, Zahariia diiacul, şi de la Domnea Mea, direaptă ocină şi cumpărătură, ce au avut din ispisoc de cumpărătură de la Pătru Vodă. Şi aşijderili, am dat şi am întărit slugii noastre, lui Penteleiu, pre a lui direaptă ocină şi cumpărătură din sat din Orbic, ce au cumpărat de la fata lui Bucur armaşul, anume Agafiia, giumătate din partea lui Bucur armaşul, cu tot vinitul, ce au fostu partea Agafiei, din ispisoc de la Costantin Vodă, pentru ce pentr ce au plătit Penteleiu şi frate-seu, Vasilie, capul lui Toader, ficiorul Agafiei, pentru ce au fostu furat Toader un cal; deci cu altă n-au avut cu ce să plăti, ce i-au plătit Penteleiu şi frate-seu, Vasilie, capul, şi au luat acea ocină. 186 Pentru aaceaea, ca să le hie lor, şi de la Domnea Mea, direaptă ocină şi cumpărătură, cu tot vinitul, aceale părţi de ocină ce mai sus scrii, slugii noastre, lui Penteleiu, şi ficiorilor sei şi nepoţilor sei şi a toată seminţiia lui, cini să va aleage mai aproape, şi uric şi întăritură. [...]. Ianos a scris.DRH, A, XXIII, nr. 147, p. 185-1861635 iulie, Iaşi. 186 [...] Adecă au venit înnaintea Noastră şi înnaintea tuturor boiarilor noştri, a mari şi mici, boiarenul nostru, Conde vamăşul, de a lui bunăvoe, de nimene nevoit, nici asuprit, şi ş-au vîndut a lui direaptă ocină şi cumpărătură, din direase de cumpărătură ce a avut de la ... voevoda, un sat, anume Popricanii, la Tivova, între Posadnici şi între Cîrniceani. Acela sat l-au vîndut boiarenului nostru credincios, lui Iurdachii vistearnicul cel mare, direptu o sută de galbeni buni. Iară lui Conde i-au fost cumpărătură de la Toader Gogoneţ, din uric de moşie ce au avut de la Ştefan voevoda. Intra aceaia, Domniia Mea ales-am pre cinstiţi şi credincioşi boiarii Domnii Meali, Dumitraşco Şoldan vornicul cel mare de Ţara de Sus şi pre Necula Catargiu ce au fost vistearnic mare şi pre sluga noastră, pre Borăleanul uricariul, şi au hotărît hotariul aceluia sat, a Popricanilor, pren pregiur, cu oameni buni şi bătrîni, de pren pregiur megiiaşi, şi slugi domneşti, anume: Lupul Dîrlăul ot Cîrniceani, şi Coşciug ot tam, şi Petrea ot tam, şi Arsenie ot Şendreani, şi Ionaşco Sasul tij, şi Sanson tij, şi Teatea tij, şi Vasilie ot Ionăşeani, şi Pavel ot Mălăeşti şi alţi oameni buni. Şi hotarul să înceape, dintîiu, din gura Tivovei, pre din gios de sat, direptu la deal, pren pădure, în vîrvul dealului, unde să cheamă Dealul Mare; de acolo, direptu la vale, pren pămînturi, pînă la vale, şi priste vale şi priste drumul mare, la un stîlpu de peatră, ce-i pus de la deal de drum; de acolo, direptu la deal, la Movila lui Hilip; de acolo, drumul în sus, pînă la un stîlpu de piiatră, despre hotarul Moimeştilor; de acolo merge iarăşi la vale, pînă la alt stîlp de piatră, despre hotarul Puriceanilor; de acolo, direptu pre din sus de gura drumului cel mare care 187 merge la Movila Boerilor; de acolo pogoară la vale, pre din gios de Puriceani, şi loveaşte hotarul în gura Troianului, la un stîlp de piatră, priste Jijie, în tîrlă; de acolo, direptu în Iazul Popei, la un stîlpu de piatră, în capul iazului, şi d-acii, direptu priste şes, într-altu stîlpu de piiatră, în mijlocul şesului; de acolo, într-altu stîlpu de piiatră, lîngă un drum, împotriva unor spinişori; de acolu, acel drumuşor, la altu stîlpu de piiatră; de-acii, în drumul mare, la altu stîlpu de piiatră; de-acii, tot drumul mare în gios, pînă în Tivova, şi matca Tivovei spre paa Jijii, pînă în gura Tivovei. Acolo se împreuneadză hotariul. Direptu aceaia, ca să fie, şi de la Noi, boiarenului nostru credincios, lui Iurdachii vistearnic, acela sat, Popricanii, cu loc de mori în Jijiia, ce iaste între Posadnici şi între Cîrniceani, direaptă ocină şi cumpărătură şi hotărîtură, cu tot venitul, neruşeit nici dănăoară, în v eaci. Şi altu nime să nu să amestece.DRH, A, XXIII, nr. 148, p. 186-1871635 iulie, Iaşi. 187 [...] 188 [...]. Dau-vă ştire, deaca veţi vedea ceastă carte a Dumii Meale. Iar voi ca să aveţi a strînge oameni buni şi bătrîni şi de prin pregiur megiiaşi şi să meargeţi la sat la Dumeani, ce iaste pre Ibăneasa, ca să aleageţi hotarul acelui sat despre alte sate de prin pregiur, despre Miclăuşani, şi despre Cordăreani, şi despre Popeani şi de cătră Săpoteani, din cînpu şi într-apă, hăleşteae ce vor fi, pre unde au fos hotarul mai de demultu, ca să fie acmu a boiarinului Dumii Meale, a lui Pătraşco Ciogolea pîrcălab de Hotin, pre direase ce are. Şi, cum veţi afla cu oameni buni, voi să rădicaţi şi stîlpi despre alte hotară. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: De hotărît, cu Stîrcea; alta, mai tîrzie: Miclăuşeanii; şi una din sec. XVIII: De hotărît, Dumenii.DRH, A, XXIII, nr. 149, p. 187-1881635 iulie 1, Iaşi. 189 [...] scriem şi mărturisim cum au venit, înnainte nostră, fratele nostru, Lupul Prăjescul clucear şi cu Dumitru Cărăbăţ de Lăpuşnaa, de s-au tocmit dinnainte nostră pentru nişti ţîgani ce-au fost de moşie a fratelui nostru, ce mai sus scrie, a Lupului Prăjescul clucear, care ţigani au fost cumpărat Dumitru Cărăbăţ, anume Costea, de la un turcu din Cetate Albă, iar ţiganca nu au răscumpărat-o. Deci, s-au tocmit de bunăvoe lor, dinnainte nostră, de au înpărţit ficiorii, şi s-au vinit în parte dumisali, cluceariului, Motoiu ţîganul, cu un copil, şi Costeasa ţîganca, cu Ion ţîgan, copilul cel mai mic. Iar în parte lui Dumitru Cărăbăţ s-au vinit Răzvan ţîgan, cu ţîganca sa, cu Mărica, şi Pădure copilul, fratele lui Răzvan, cu soro-sa, cu Marina ţîganca. Deci, s-au tocmit şi s-au înpărţit denainte noastră, cum scriem mai sus. 190 Deci, noi, vădzînd de bunăvoe lor tocmală şi înpărţală dinnainte noastră, am iscălit şi ne-am pus şi peceţile, să nu mai aibă a mai pîrî unul pre altul nici dănăoară, peste această tocmală ce s-au făcut denainte nostră. Aiasta scriem. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Zapis pre neşte ţigani, ce au fost dat Molodeţu lui Cărăbăţu.DRH, A, XXIII, nr. 152, p. 189-1901635 iulie 1, Iaşi. 190 [...] scriem şi dăm ştire cum au vinit înnaintea noastră Pătraşco Stănilă, nepotul Bratei, de bunăvoia lui, de nime nevoit, nici silit, nici înpresurat, ce de a lui bunăvoe, au vîndutu a lui direaptă ocină şi moşie, a patra parte den Drisleve, dumisale, fratelui nostru, Tomei sulgeariului celui mari, derept dzeaci galbeni buni, cu tot vinitul ce să va aleage den tot locul, den vatra satului, şi den cîmpu, şi den păduri, şi şi den hăleşteu şi den tot locul. Pentru aceaia, dacă am vădzut noi de-a lor bunăvoe tocmală şi plată deplină, noi am făcut această scrisoare a noastră, ca s să le hie de mărturie. De-aceasta scriem şi dăm ştiri. Şi, pe mai mari credinţă, am pus şi peceatea ş-am iscălit, ca să să ştie şi să să creadză. [...]. Pe vreso-ul f. a doua, o îns. cont: Zapis de cumpărătură [...].DRH, A, XXIII, nr. 153, p. 190 1635-1638 iulie 2. *M 191 Adecă eu, Ichimaşco, şi cu toţi fraţii miei, cu Ursu şi Andrei, şi Antimiia şi Busca, mărturisim, cu ces zapis al nostru, cum am vîndut noi dintr-o parte de bătrîn doo părţi, aşijdere şi eu, Nastasiia, fata lui Drăgan, şi Sohiica, sora Nastasiei, iar am vîndut a treia parte dintr-acea parte, din partea de mijloc, în sat în Băloşeani, ce iaste pre apa Jijiei, în ţînutul Iaşilor, de nimene nevoiţi, nici înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră, dumisale, giupînului Toader Ştefan, şi lui Mihaiu Ungurul şi lui Paradis Saula, pintru o sută de lei, dinnaintea a mulţi oameni buni: Ghiorghi Grecul din Băşeani, şi Onaca, frate lui Romăşcel, şi Vasilie, ficiorul Hăugului, şi Sava, frate-său, şi Toader, ficiorul Grecului, şi Vasilie Hubăe ot Hriţcani, şi Pană Caceaun din Iaşi, şi Alexa, şi Ghiorghi Dimuţă, şi Costantin biv vornic ot Glodeani, şi Căzacul din Mălăeşti şi Nicoară Dubniţă, şi Strătulat, frate-său, şi mulţi oamini buni şi bătrîni de prin pregiur. Deci, noi toţi, de carii sîmtu mai sus scrişi, dac-am vădzut de bunăvoe tocmală întru dînşi, printru credinţa, noi ne-am pus şi peceţile. [...]. Însă am vîndut cu tot venitul, din vatra satului şi din ţarină şi din fînaţ şi dintr-apă, din mijloc, ca să să ştie. [...]. 192 Pe f. 2 r., începutul unui alt zapis: Adecă eu, Drăgan din Hriţcani, din ţînutul Iaşilor, şi cu toţi ficiorii miei mărturisim, cu cest zapis al nostru, că am vîndut eu partea mea şi a ficiorilor miei, aşijdere şi eu, Ion, ficiorul lui Văscan, şi cu toţi ficiorii miei, şi iar eu, Andreica, vărul lui Ion, şi toţi ficiorii miei...; Pe verso-ul f. a doua, două îns. cont.: [...]; şi: Pre Bolăşeani.DRH, A, XXIII, nr. 155, p. 191-1921635 iulie 2, Iaşi. 192 [...] Scriem Domniia Mea la slugilor noastre, la Avram din Lucăceni şi la Neculaiu din Ghereni. Dămu-vă ştiri că Domniei Meale s-au jeluit Bălaci, ficiorul Udrei, şi Ionaşco Robul şi cu alţi răzeşi a lor pre oameni din Balasineşti, dzicîndu că le înpresoară pre hotarul Prerarîta. Printru acea, Domniia Mea v-am ales de înţelepţi şi de înţelegători: deaca veţi vedea cartea Domniei Meale, iar voi să strîngeţi oameni buni, bătrîni, slugi domneşti şi preuţi, megiiaşi din sus şi din gios, să mergeţi la Prererîta, să le alegeţi hotariul Prererîtei despre Balasineşti, pre semne, cum le spune uricul. Şi cum veţi afla mai cu dreptul, cu sufletele acelor oameni buni, aşe să le alegeţi; şi nemănui să nu făţăriţi, ce, cum le veţi afla şi le veţi alege cu acei oameni buni, să ne scrieţi şi o carte, să ne daţi ştire. Iar Balasineştilor, de le va păre cu strîmbul şi de vor ave nescare urice, cu ce înpresură pre hotarul Prerarîtei, ei să vie de faţi şi să-şi aducă şi dresele. Aceasta vă scriem şi într-alt chip să nu faceţi. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Balasîneşti, Perărîta.DRH, A, XXIII, nr. 156, p. 1921635 iulie 6, Iaşi. 194 Adecă eu, Simion Gheuca medelniceariul cel mare, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum eu m-am lăsat, de bunăvoia mea, giupîineasii meale, Măricăi, cu 195 partea mea din bucate şi din tot ce vom avea, giumătate, ca să să mă comînde cum să cade, ca pre un om. Şi ce să vor prileji datorii, iarăşi să plătească, din ce va prisosi de pamenţi, iară ce va mai prisosi şi de datorii, după pamneţi, ca să aibăa da pre la mănăstiri, să-mi facă slujbe şi sărăcăuste cu bucatele meale. Iară giumătate din bucatele noastre şi din tot ce vom avea să fie partea giupîineasii meale, Măricăi, ca să să hrănească pînă unde va vrea Dumnedzău de va fi vie. Iară după moartea ei, să-i fie şi ei de comîndare şi de pamenţi. Aşijdere, de un sat, anume Băcanii, cu mori şi cu tot vecinul, ce ne iaste cumpărătură înpreună cu giupîineasa mea, iarăşi l-am lăsat să fie a ei, cu tot venitul, să na aibă nime nici o treabă cu acel sat. Direptu aceaia, nime din fraţii miei, sau din nepoţii miei ca să naaibă a mai pîrî pre giupîineasa mea, Mărica, pentru bucatele meale, ce au fost partea mea, giumătate, sau pentru acel sat, căci că m-am lăsat ei să mă grijască şi să mă comînde. Dintre mulţi boiari ce au fost dumnealor de faţă, cînd am făcut acest zapis: dumnealui Chicoş şetrariul cel mare, şi dumnealui Răcoviţă Cehan logofătul, şi dumnealui Toderaşco logofătul al treile, şi Caracaş uşeariul cel mare, şi Apostol ce au fost pitar, şi Ionaşco Prăvălie şi alţi boiari au fost. Deci, cine să va smenti, din fraţii noştri sau din surori sau din nepoţii noştri, şi va vrea să pîrească pre giupîineasa mea, după moartea mea, pentru bucate sau pentru acel sat, acela să fie trăcleat şi procleat şi să fie ucis de Domnul Dumnedzău şi de Preacista, Maica lui Hristos, de toţi svenţii şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi să n-aibă loc în pămîntu a veni după mene. De aceasta mărturisescu cu sufletul mieu. Şi eu, Borăleanul uricariul, am scris, ca să să ştie. [...]. Eu, egumenul Gligorie de Rîcica; şi noi mărtorisim. [...]. Ionaşco Prăvălie . Pe verso, o îns. tîrzie: 7143 1635 iuli 6. Bucate. Danie lui Simion Gheuca medelnicer cătri soţia sa, Mărica.DRH, A, XXIII, nr. 159, p. 194-1951635 iulie 8, Iaşi. 198 [...] Dat-am cartea Domniei Meale, boiarenului nostru, Dumitru Buhuş visternic, şi diregătoriului său, să fie tare şi putearnic, cu cartea Domniei Meale, a chiema oameni de altă ţară şi să-i ducă să-i descalece, unde-şi va afla un loc de sat, în Braniştea Domniei Meale, însă în capul Braniştei de gios, ca să aibă loc de fînaţ, şi de arătură, şi de grădini şi de altă hrană. Iar de la Domniia Mea vor avea pace şi odihnă; nice un lucru Domniei Meale să nu lucreadze, nice iliş să plătiască, nice sulgiu, nice dajde să dea, nice zloţi casă, nice taleri, nice leu şi alte dări, ce sîntu pre alţi mişei a Domniei Meale, nice de una să n-aibă val. Aşijderea, şi alţi oameni, ce va aduce de prin satele sale, şi aceia să fie în pace de toate cîte scriem mai sus, întru nemic să nu aibă val, pentru căce Domniia Mea m-am milostivit şi i-am lăsat acei oameni să fie de lucrul morilor, ce i-am dat Domniia Mea să-şi facă şie mori, în Jijiia, pentru slujbă ce au făcut Domniei Meale şi ţărăei. Ezit-au Prutul şi au făcut mori, carele sîntu de treaba Domniei Meale şi ţărăei. Pentr-aceia, de nime nice un val să nu aibă, ce de toate să fie în pace, de cîte scriem mai sus. Aşijdirea, şi cine vor fi scriitori să nu aibă a-i scrie, nice a-i învălui, preste cartea Domniei Meale, că de mare certare vor fi. [...]. [...]. 199 [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Carte. Satul din Branişte; una de la înc. sec. XIX: Bohotin; şi alta din a doua jum. a aceluiaşi secol: Domnul Vasilie Vodă lui Dumitru Buhuş, să-şi afle un loc de sat pre capul Braniştii din gios, să-şi aducă oameni, să-i fie la mori.DRH, A, XXIII, nr. 162, p. 198-1991635 iulie 8, Iaşi. 199 [...] Dămu-ţi ştere că s-au jeluit, înnaintea Dumnie Meale, Lughina, fata lui Ion de Bugdăneşti, pre ai săi răzeaşi de-aculea, dzîcîndu, înnaintea Dumnie Meale, că are ocină şe muşei cu dînşei la Bugdănişti. Derept aceaia, decă vei vedea cartea Dumnie Meale, iar tu să strînge oameni buni, să sucutiţi cîtă parte i să va aleage, partea tătîne-său, să o alegeţi, de cătră alţi fraţi, ce să va aleage în ţarină, şe în fînaţ, şe în curătură, şe în vratra satului şe în tut lucul, să o dai în mîna fetei lui Ion, pentru ce iastle a ei muşei dereapta. Iar acelor răzeaşi, de le va părea cu strîmbu, iar tu să le dai dzi, să stea de faţă înnaintea Dumnie Meali. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Carte de la Vasili Vodă; iar pe reverso, o îns. modernă: Gh. Tabacaru 65. Documente Muslea.DRH, A, XXIII, nr. 163, p. 1991635 iulie 12, Meleşcani. 201 Cinstit părintele nostru, logofete. Dăm ştire dumitale că au venit la noi Dumitraşco diiacul, fecior lui Androinic, nepot Tîmpei pîrcălabului, cu cinstită cartea Măriei Sale, lui Vodă, ca să socotim şi să-i aleagem o parte de ocină din sat din Borăşti, ce-s pre Bîrlădzel, ce-i lui direaptă cumpărătură de părinţii lui, partea lui Ion şi a lui Costin şi a surorei lor, a Vasilicăi, fraţi Muşei, feciori Annesiei. Deci, noi am strînsu oameni buni, slugi domneşti şi preuţi, anume: popa Dumitru, şi Panhilie călugărul, şi Gheorghie Turcul din Cuci, şi Liontie de Hodoreani, şi Vicul din Borăşti, şi Hilip de Dumeşti, şi Urlea de acolea, i Bejan, şi Vasilie Banul de acolea, şi Gligorie de acolea, şi Dumitru Rînjea de Meleşcani şi alţi oameni buni, bătrîni şi tineri, din mejiiaşi. Şi am aflat cu aceşti oameni buni şi i-am ales parte lui dinn a cincea parte de sat de sat den Borăşti, dinn a treia parte, trei părţi, a celor trei fraţi, ce-s mai sus scrişi, din tot locul şi din vad de moară şi din fînaţ. Aşea am aflat cu sufletele noastre şi cu aceşti oameni buni şi dăm ştire dumitale, să aibă a-şi face derease domneşti de pre aceasta adevărată scrisoare a noastră. Şi, mai pre mare credinţă, ne-m pus şi peceţile pre acest zapis, [...]. [...]. Mai mici feciorii dumitale, eu Iuraşco diiac ot vistierie, ot Hodoreani, şi Petrea Gînscă şi Vasilie Căpracea aprod de Armeneşti. [...]. Pe verso-ul primei f. o îns. ult.: Pre aceşti trei fraţi i-au comîndat Andronic şi cu ficiorii lui. Şi s-au aflat date pre această ocină trei ialoviţi, şi cinsprădzeaci berbeci, şi trei giumătăţi de beare, şi trei poloboace de miedu, şi 9 bezmene de ceară şi 9 saci de făilă, fără alte mărunţişuri, şi treidzăci de protonici buni popilor la pamente, şi de leturghii şi de părăstas, să se ştie. Fac bani, treidzăci de galbeni.DRH, A, XXIII, nr. 165, p. 201 În. de 1635 iulie 14.*M 202 Ionaşco Hrincovici, ficiorul Nastasiei, nepotul lui Hrincovici, strenepotul lui Friţiianu şi lui Bocotco cluciarului, însumi pre mine mărturisescu, ce cest zapis al meu, scrisu-l-am cu mîna mea şi cu toţi ficiorii mei, cum, de nimene nevoit, nici asuprit, văndut-am a mea diriaptă ocină şi moşie den sat den Voroncăuţi, den a patra parte, den partea de gios, giumătate, cu vecini; anume aceasta parte de ocină vîndut-am suroriei miale, Măricăi, şi cumnatu-me, lui Dumitraşco Fulger prăcălabul de Putna, drept optudzeci de zloţi de argintu, şi ni-au făcut plata deplin, cum mai sus iaste scris. Pentru acia, ca să hie lor moşăi în veaci. Nime de vecinii mei să nu întoarcă această parte în tocmala mea, în veaci. Şi să aibă a-şi face şi direase domneşti; şi i-am dat şi eu toate direasele miale la mîna lor, ca să să ştie. Ionaşco Hrincovici iscaal. Pecete mică neagră.DRH, A, XXIII, nr. 166, p. 2021635 iulie 15, Iaşi. 203 Eu, Petrea Buguleaţea, feciorul Cîrstinei, însumi pre mine mărturisescu, cu cest zapis al mieu, cum eu, de bunăvoia mea, de nime asuprit, nici nevoit, am vîndut ocina mea, ce să vine partea mea, a tree parte de în giumătate de sat de Petreşti, ce iaste pre Jijiia, în ţînutul Dorohoiului. Am vîndut dumisale, postelnicului Ionaşco Prăjescului, dereptu cindzeci de zloţi. Şi într-aceasta tocmală au fost Vasilie Macri căpitanul, şi Bejan Balş, şi Tomiţa, şi Petrea Chiceră ş-alţi oameni buni, megiiaşi. Pre mai mare credinţă, peceţile ne-am pus ş-am iscălit, să să ştie. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Petreştii.DRH, A, XXIII, nr. 168, p. 2031635 iulie 15. *MA 203 Adecă eu, Vasilie, feciorul popei, lui Panăş, din Crăsnăşeani, scris-am cest zapis însumi pre mene, de bunăvoia mea, de nimene nevoit, nici asuprit, cum am 204 vîndut cestui om, anume lui Ostahie, feciorul lui Pătrăşcan din Vasiiani, partea mea de ocină, din sat din Crăsnăşeani Văsiiani, dintr-o bătrînă, a cincea parte, ce s-a va aleage, co tot venitul, din vatră din sat şi din cîmpu şi din pădore şi de pretutinderile dintr-acela hotar, pre unde va fi, ca să-i hie lui dereaptă ocină şi moşie. Şi o am vîndut dereptu un bou de negoţ şi patru zloţi lei, denaintea a mulţi oameni buni, din sat din Văsiiani, anume: Necoriţă, şi preutul Crăciun de acolea, şi Ştefan Ciocîrlan tij, şi Ursul, toj ot tam, şi Gliguţa ce au fost de Leuşeani, şi popa Vlasie din tîrgu din Iaşi, şi Ştefan, feciorul Ilei, şi frate-său, Vlasie armăşel, că să se ştie. Pre mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile noastre. [...]. Vasilie diiacon am scris. Pe verso, două îns. cont.: Zapis de la Vasilie, ficiorul popii Panăş de Crăsnăşeni, ce au vîndut lui Ostahie, fratele lui Arion; şi: S-au trecut cu parte. Iule 15. Tot Ostahi.B 204 Adecă eu, Vasilie, feciorul popei, lui Panăş, din Crăşnăşeani, scriu şi mărturisescu, cu ceastă scrisoare a mea, cum eu, de bunăvoe mea, de nimea nevoit, nice asuprit, ce de a me bunăvoe, am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie din sat din Văsiiani, dintr-o bătrînă, a cincea parte, cu tot venitul, din vatra satului şi din cînpu şi din pădure. Aceasta o am vîndut lui Ostafie, feciorul lui Pătrăşcan din Văsiiani, dreptu un bou de negoţ şi partu zloţi, dinnaintea a mulţi oameni buni, anumea: Necoriţă de Văsiiani, popa Crăciun ot tam, şi Ştefan Coicîrlan ot tîrgu Iaşi, şi Ursul ot tam, şi Gliguţa ce au fost de Leuşeani, şi popa Vlasie ot tîrgu Iaşi, ot Tataraşi, şi Ştefan, feciorul Ilei, şi frate-său, Vlasie armăşelul ot Iaşi, ca să-i fie lui ocină în veci. Dece nui, aceşti oameni ce mai sus scriem, dac-am vădzut a lor tocmală de bunăvoie şi deplină plată, noi ne-am pus şi peceţile, ca să le fie de credinţă, a-şi face şi drese domneşti. [...]. Eu, Vasilie diacon, am scris. 205 Pe verso, două îns. cont.: Zapis de la ficiorul popii de Crăsnăşeni, pre Văsiiani; şi: S-au trecut cu parte. Tot Ostahi; şi alta, mai nouă: Cu velet vechiu rupt.DRH, A, XXIII, nr. 169, p. 203-204-2051635 iulie 16, Iaşi. 206 [...] Adecă au vinit, înaintea Domnii Meali şi înaintea tuturor alor noştri boiari, a mari şi a mici, rugătorii Domnii Meale, călugării de la sveataa mănăstire de la Homor, de s-au jeluit cu mare jalobă pre sat, pre Brătuleani şi pre Tăuteşti şi pre Cogeşti, dzicîndu rugătorii Domnii Meale, ce mai sus sintu scrişi, călugării de la sfînta mănăstire de la Homor, că le înpresură hotarul satului Mihăileştilor şi ş-au cerşut hotarnic, să le aleagă hotarul despre aceale sate, ce mai sus sintu scrise, Brătuleani şi Tăuteşti şi Cogeşti. Deci, Domniia Mea şi cu tot svatul Domnii Meale am socotit şi le-am dat hotarnic pre sluga noastră, pre Costantin Hăugul, ca să margă cu oameni buni, bătrîni di prin pregiurul acelor hotare, să le aleagă hotarul satului Mihăileştilor despre hotarul satului Brătuleanilor şi a Tăuteştilor şi a Cogeştilor. Deci, sluga noastră, Costantin Hăugul ... ce mai sus iaste scris, au strînsu oameni buni, bătrîni şi tineri, di prin pregiur acelor hotare, care au ştiut pre unde au fost hotarăle ceale bătrîni, şi le-au ales lor hotaru satului Mihăileştilor. Şi să înceape hotarul de desupra Mihăileştilor, despre Brătuleani, dintr-o movilă, de acolea, în direptul locului peste Bahluiu, la Colacul Ulmului, de acolo, preste şes, la deal, în Glodul Albu, de acolea, direptu la deal, în drumul Mihăileştilor, de acolea, la deal, pre din gios de Movila Găunoasă, de acolea, culmea în sus, pre desupra Tălpălăilor, în stîlpu vechiul, de acolea, la vale, unde pogoară drumul Tăuteştilor, la altu stîlpu de piiatră, de acolea, direptu preste drum, pre desupra Glodului Albu, de acolea, pre coastă, direptu la Spinii lui Rohat, de acolea, pre drum la vale, în Valea Vedzuniilor, la o movilă, de acolea, în gios, pre Valea Lăscanilor, pînă în Bahluiu, de acolea, direptu la deal, în piscu despre Cogeşti, pînă în obîrşiia Răcei, la area cea călugărească, de acolea, Reacea în gios, preste drum, la deal, pînă în vîrvu, unde să înpreună hotarul Mihăileştilor cu a Brătuleanilor, unde s-au înplut tot hotarul Mihăileştilor. Pentr-acea, Domnea Mea şi cu tot svatul Domnii Meale, daca am vădzut mărturie de la cei oameni buni cum le-au hotărît şi le-au ales hotarul, cum mai sus iaste scris, Domnea Mea încă le-am dat şi le-am întărit rugătorilor Domnii Meali, călugărilor de la sfînta mănăstire de la Homor, ca să le hie lor hotar satului Mihăileştilor, cu tot vinitul, neurnit niciodată, în veaci. [...]. [...]. 207 [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: [...].DRH, A, XXIII, nr. 171, p. 206-2071635 iulie 18, Iaşi. 207 [...] scriem şi mărturisim, cu ceastă scrisoare a noastră, cum s-au pîrît de faţă, înnaintea Mării Sale, lui Vodă, Apostol Cehan şi Răcoviţă logofătul cu Moisea din Olăneşti, pentru nişte părţi de ocină din 208 sat din Prigorceani, din partea despre apus, partea lui Berdilă, şi partea Alexei Măniiacul, şi parte altui Alecsăi, ficiorul ... i Giurgioae, şi parte lui Toader de Portari, şi partea Petrei şi a surorii lui, a Teclei, ficiorii Bîcăi, dzicîndu Apostol că aceale părţi de ocină au fost cumpărătură socru-său, Bolei ce au fost vornic, de la acei oameni ce mai sus scriem. Iar Moisea au dzis, cu simenţiia lui, că aceale părţi de ocină ce au fostu cumpărat Bolea i-au întorsu banii înnapoi şi are mărturii, oameni dinnaintea a cui au întorsu banii Bolei. Deci, Măriia Sa, Vodă, m-au trimis pre mene acolo, să strîngem oameni buni şi să socotim; de să va afla că au cumpărat Bolea aceale părţi de ocină şi nu va fi întorsu Moisea cu ruda sa aceu bani Bolei, ca să aibă a le ţinea Apostol şi cu fraţii săi aceale părţi de ocină, iar de va avea Moisea mărturii cum au întorsu banii Bolei înnapoi, el să le ţie, Moisea şi cu semenţiia lui. Deci, noi am strînsu oameni buni, megiiaşi, preoţi şi slugi domneşti, şi au mărturisit cumu au întorsu Moisea şi cu oamenii săi bani Bolei înnapoi. Deci, eu nice aşea nu i-am credzut, ce le-am dat leage, să giure Moisa, cu 24 de oameni, pre Sveataa Ivanghelie. Şi au giurat cu toţi, cu acei giurători, cum au întorsu Bolei banii înapoi, cîţi au fostu dat pe aceale părţi de ocină. După aceaia, s-au sculat Apostol şi cu logofătul Răcoviţi, au adus mărturii pre Alexa, şi pre Banul şi mulţi oameni şi au mărturisit cum acei bani nu i-au întorsu Moisea Bolei, ce au giurat pre strîmbul. Deci, Moisea, vădzindu că au greşit, vinit-au înnaintea noastră şi înnaintea a mulţi ficiori de boiari din curtea Dumisale, lui Vodă, şi au cădzut şi s-au rugat cu mulţi oameni buni, dinpregiur megiiaşi, dumisale logofătului, lui Răcoviţi, şi frăţine-său, lui Apostol, pentru acel giurămîntu, ce au greşit cum nu să cade. Deci, logofătul şi cu Apostol, pentru voia noastră şi a acelor oameni buni, megiiaşi, n-au vrut să-l mai pîrească pre Moisea într-alt chip, ce l-au lăsatu şi s-au înpăcatu, dinnaintea noastră, ca să aibă a ţinea logofătul Răcoviţi, şi cu Apostol şi alţi fraţi a lor toate aceale părţi de ocini din Prigorceani, din partea dinspre apus, numai dinrt-aceale părţi ce mai sus scriem, şi ca să aibă a ţinea Moisea şi cu seminţiia lui partea lui Berdilă. Şi i-am făcut şi lui zapis, dinnaintea a oameni buni, pe acea parte a lui Berdilă, să o ţie cu tot venitul; iară cu ceale părţi a acelora oameni, ce s-au fostu amestecat întîiu, ca să nu aibă nici o treabă: aşea s-au tocmit, de bunăvoia lor, dinnaintea noastră. Deci, noi, deaca am vădzut de bunăvoia lor tocmala şi cu bună îngăduinţă, noi încă le-am făcut de la noi aceasta mărturie. Şi, pre mai mare credinţă, ne-am lipit peceţile cătră acestu zapis şi am iscălit. Şi, de acmu înnainte, ca să nu să mai pîrească unul pre altul de aceasta pîră niciodată, în veaci, preste scrisoarea noastră. Şi eu, Dumitraşco diacul, am scris acest zapis.DRH, A, XXIII, nr. 173, p. 207 Cca 1635 iulie 20. *M 209 [...] Adecă cum au vundut Drăgan de Onceani o parte de ocină, patru pămînturi, şi cu tot venitul, pînă într-apa Siretului, partea de sus, Gramei de Onceani, de nime silit, de nime nevoit, ce-au vîndut de bunăvoia sa, şi bucatele soru-sa, Agafiia, dereapt [...], denaintea lui Dracsin, şi a Guzei, şi a lui Bălan, şi a Gogăi, şi a lui Drăgoi, şi a lui Avram, şi a lui Felegos şi denaintea a mulţi oameni buni şi denaintea lui Măcăriţă, tij de Onceaani. Şi iaste sora lui Drăgan, Agafiia, ce mai sus s-au greşit, şi au vîndut amîndui. [...]. Şi aşijderele au avut Drăgan 2 părţi în pădure, deci o parte au vundut Gramei, şi Irimii şi lui Ion, a trei fraţi, [...]. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Di Onceani; şi alta din prima jum. a sec. XIX: Fără velet.DRH, A, XXIII, nr. 174, p. 2091635 iulie 20. *M 210 Eu, Felegos, scriemu şi mărtorisimu, cu cesto zapis al nostro, cumu am vîndoto fratelui nostro, lui Vasilie Croitorul ot Oncene, trei răzore, fără nici de o sîlă, ci omu vîndotu de bone voi, derepto 35 de potronici, bani boni, dintre omini boni şi bătrîni, anome: Pătraşco, i Andonii, i Arimiia i Apostolachii. Şi nime să nu mai aibă a întorce de feciorii mii. De aceasta mărtorisim noi co sufleteale nostre. [...]. Felegos. Pătraşco. Andonie. Arion. Postolachi. Isac Mătiiaşescul, încă am fost acole. [...]. Pe partea stîngă, jos, îns. diacului: La Giosăni. Cu Drăgan este moşie; iar alta, a aceluiaşi, pe recto-ul f. a doua: [...]; Pe verso-ul f. a doua, două îns. din sec. XVIII: Zapisul Baţurii; şi: Zapisul Lenţăi, sîn Felegos, la Giosăni; şi două din sec. XVIII: Este zapis pe 3 răzoare. Cuprinde 6 paşi în frunte; şi: Onceni.DRH, A, XXIII, nr. 175, p. 2101635 iulie 21, Iaşi. 215 [...] Scriem Domnia Mea la slugile noastre, la Necula Maroşcu, şi la Gligorie, şi la Dragul şi la Iuraşcu din Hilipeşti. Dămu-vă ştire că s-au jeluit, înnaintea Domnii Meale, Ionaşco de Bogdăneşti, pre Costantin Puia, dzicîndu că-i înpresură neşte părţi de ocină din Hilipeşti şi din Bahnă, şi pre Dumitru şi pre Drăgan. Pentr-acea, dacă veţi vedea cartea Domnii Meale, să strîngeţi oameni buni, bătrîni de pren pregiur, din megiiaşi, să socotiţi foarte cu direptul, cum veţi afla, cu sufletele acelor oameni buni, să aleageţi părţile lui Ionaşco din Hilipeşti şi Bahnă, din tot locul; nemărui să nu făţăriţi, ce cum va hi mai cu direptul ... Şi cum le veţi aleage, ... să ne scrieţi, o carte ...oameni buni cu sufletele lor. Iar cui va părea cu strîmbul, să vie să stea de faţă înnaintea Domnii Meale. DRH, A, XXIII, nr. 179, p. 2151635 iulie 23, Iaşi. 217 [...] Scriem Domnea Mea la slugile noastre, la Dodon şi la Grecul. Damu-vă ştire că s-au pîrît de faţă, înnaintea Domnăi Meale, boiarinul nostru, Petreceaico armaşul cel mare, cu Costantin Nebojatco, pentru vecini ce au înpreună în toate satele lor, dzicîndu că le iaste lor cu strîmbul, cine cum ţine. Pentra acea, daca veţi vedea cartea Domnăi Meali, să srtîngeţi oameni buni, megiiaşi di prin pregiur, să socotiţi foarte cu direptul, să le înpărţiţi vecinii în trei părţi. Foarte cu direptul să le înpărţiţi, nemărui să nu făţăriţi. Şi cum le veţi înpărţi să faceţi o scrisoare, să ne daţi ştire. [...]. Şi să chemaţi şi pre giupîneasa Nebojetcoae acolea. [...]. Ianos a scris. Pe verso, o îns. cont.: [...]; şi alta din sec. XVIII: Pre Vlădeni.DRH, A, XXIII, nr. 181, p. 2171635 iulie 28, Iaşi. 223 [...] Dat-am cartea Domnii Meale la credincios boiarenul Domnii Meale, Apostol vel medelniceari, spre acea să hie tare, cu cartea Domnii Meale, să ţie o parte de ocină den Băloşeşti, ce au cumpărat de la Grosul, cu tot venitul ce să va aleage acii părţi. Iar cui să va părea cu strînbul, să vie să stea de faţă. Aceasta scriem. Într-alt chip să nu hie. [...]. Pe verso, o îns. cont.: [...] şi una din sec. XVIII: Carte domnească de Băloşeşti, partea Grosului.DRH, A, XXIII, nr. 185, p. 2231635 iulie 28, Iaşi. 223 [...] Dămu-ţi ştire că s-au jeloit, înnaintea Porţii Domnii Meali, cest om, anume Toader de la Cruci şi Isarie de Găgeşti, pre nişte călugări, dzicînd că ţin ei o moară ce iaste la Găgeşti şi au şi ei a patra parte într-acea moară şi partea lor iaste nevîndută, iar călugării o ţinu toată. Dreptu aceaia, deaca vei vedea cartea Domnii Meale, iar tu să socoteşti, de va hi aşea cum s-au jeloit Toader cu Isariia, să aibi a le face leage direaptă cu acei călugări, să ţie şi ei a patra parte dintr-acea moară, ce va hi cu direptul. Iar de nu să vor ţinea de leage şi le va părea cu strîmbul, iar tu să aibi a le da dzi, să vie să stea de faţă la Divanul Domnii Meali. [...]. 224 Pe verso, o îns. cont: Această carte s-au rămas; una de la înc. sec. XIX: Nici nu este de treabă; şi două în greceşte: [...]; şi: [...].DRH, A, XXIII, nr. 186, p. 223-2241635 iulie 31, Iaşi. 224 [...] Dat-am cartea Domnii Meale rugătorilor Domnii Meale, egumenului şi a tot săborul de la sfînta mănăstire de la Pîngăraţi, spre-acea ca să hie tari şi putearnici, cu cartea Domnii Meale, a ţinea şi a opri a treia parte de Buciumi, cu treidzăci de pămînturi, ce li-i lor dare de la Ionaşco, ficiorul lui Coste, şi să aibă a cosi fîn, ce va hi pre locul lor. Şi cine va hi arat sau cosit, ca să le ia de a dzeacea. Şi nime să nu cuteazdă a ţinea sau a opri, iar cui va părea cu strîmbul, să vie să stea de faţă înnaintea Domnii Meale. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont: Zapis. Buciumii.DRH, A, XXIII, nr. 187, p. 2241635 august 4, Iaşi. 225 [...] Scriem Domniia Mea la credincios boiarenul Domnii Meale, la Toma mare sulgeari. Dăm ştire, deaca veri vedea cartea Domnii Meale, iar dumnata să socoteşti, cu oameni buni, megiiaşi, să alegi o parte de poiană, ce se cheamă Munceii, despre răsărit, partea din gios, slugii Domnii Meale, Ursului, despre Gherghiţă, c-au avut şi pîră, înnaintea Domnii Meale, pentru acea bucată de poiană. Deci, Domnii Mea făcut-am leagea ţărîi, după direase şi întărituri ce au avut, şi au rămas Ursul pre Gherghiţă den toată leagea ţărîi. Deci, cum veri socoti dumnata cu oameni buni, să faci scrisoare, să hie de mărtărie. Aceasta scriem. Într-alt chip să nu faci. [...]. 226 Pe verso, o îns. cont.: De Moncei.DRH, A, XXIII, nr. 189, p. 225-2261635 august 4, Iaşi. 226 [...] Adecă s-au pîrît de faţă, înnaintea Domnii Meale şi a tot Svatul Domnii Meale, sluga Domnii Meameale, Gherghiţă, fecioriul Annuşcăi, nepotul lui Ciolpan de Bîrleşti, cu sluga Domnii Meale, cu Ursul, fecioriul rugătoriului şi a părintelui Nechitii de Vîrtop, pentr-o bucată de poiană, ce se cheamă Munceii, despre răsărit, partea din gios, dzîcînd Gherghiţă cum cea bucată de poiană, de părinţii săi, nici de fraţii lui, nici de dînsul nu s-au vîndut. Iar sluga Domnii Meale, ce mai sus scrie, arătat-au înnaintea Domnii Meale ispisoace de cumpărătură pre acea bucată de poiană, ce mai sus scrie, de la răpăusatul Irimiia Mogila voevoda şi de la Alexandru Vodă şi de la Moisei Moghila voevoda. Deci, Domniia Mea socotit-am, şi cu tot svatul Domnii Meale, după leagea ţărîi, pre direase ce au avut. Rămas-au sluga Domnii Meale, Ursul, pre Gherghiţă den toată leagea ţărîi. Şi ş-au pus a sa fierîe la visteariul Domnii Meale, 12 florinţi. Pentru aceasta pîră, ca să n-aibă a să mai pîrî, nici odănăoară, în veaci de veaci, preste cartea Domnii Meale. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: De Moncei.DRH, A, XXIII, nr. 190, p. 2261635 august 4. *M 227 Milostive şi luminate, Doamne, să fii Măriia Dumitale sănătos. Dăm ştire Mării Dumitale, ca domnului nostru milostiv, că au venit cinstită cartea Mării Dumitale, să socotim cu oameni buni şi bătrîni, megiiaşi, de o bucată de hotar din hotarul Şendriceanilor, satul Onciului pîrcălabul, că s-au jeluit înnaintea Mării Dumitale că i-au înpresurat Lupul Talpă comisul cu hotarul Şeleşeului. Deci noi, vădzîndu cinstită cartea Mării Dumitale, mărs-am şi am strînsu oameni buni şi bătrîni şi megiiaşi de pren pregiur şi den tîrg din Dorohoi şi dintr-alte sate. Deci, milostive Doamne, daca am mărsu acolo la acel loc ce au price, înpreună cu aceşti oameni mulţi strînşi şi cu oameni buni, carii ştiu acel loc cum iaste şi a cui iaste, noi am trimis la Lupul comisul, să vie şi el la noi şi să-şi aducă şi direasele să le citim, şi a lui şi a Onciului, să le hotărîm pre unde le vor spune direase, cum iaste obicearul. Iar el n-au vrut să vie la hotar şi la oameni buni, cum au fost învăţătura Mării Tale, ce au dzîs că va veni înnaintea Mării Dumitali. Ce au trimis pre Dumitraşco din Ilişeşti, cumnatul lui Rugină, cu un ispisocu de întăritură de la Simion Vodă, pre o bucată de loc din hotarul Buhaicilui, şi scrie întra acel ispisoc acel loc în seamne despre hotarul Şendriceanilor, din Jidovca în movila acea mare, la Urlea, şi priste o moviliţă, despre hotarul Păscarilor. Deci noi, milostive Doamne, vrut-am să aleagem nişte oameni buni, bătrîni, să-i giurăm şi să le punem brazde, cum iaste leage, carii vor şti cu sufletele lor pre unde sîntu aceale seamne. Iar ei n-au vrut, ce s-au tras la Măriia Dumitale. Deci, noi le-am dat dzi înaintea Mării Dumitale şi am mărsu cu aceşti oameni buni, de ne-au arătat aceale seamne. Şi ne-au arătat de unde au luat Lupul fînul lui Dumitru şoltuzul din Botoşăni, ce au vîndut Onciul pîrcălabul, şi de unde i-au bătut vecinii. Deci tot iaste hotarul Onciului de Şendriceani. De aceasta dăm ştire Mării Dumitale, iar Măriia Dumitale îi veri giudeca cum va fi voia Mării Dumitale, ca un domnu milostiv. Şi să fii Măriia Dumitale sănătos şi cu bună paci de la Hristos întra ai mulţi şi buni ot Gospodi, amin. [...]. Mai mici robii Mării Dumitale, Borăleanul uricar, şi Isac Stîrcea, şi Gociul din Dorohoi, şi Gheorghie diregătorul ot Buhaiciu, şi Grozav biv şoltuz ot Dorohoi, şi Romaşco tij, şi Ion Ouco tij, şi Stratula, şi Ştefa bătrînul, şi Vlaşin tij, şi Gligorie Oucic, şi Droni, şi Gavril Şelepco, şi Ionaş, zeat Cîrsti, şi Ionaşco Frăţiian tij, Gagiul tij, şi Roman tij, şi Gora bătrînul tij, şi Ionaşco bătrînul, şi Dumitraşco biv şoltuz, şi Petriaşiul tij, şi Isac Ilcescul tij, şi Ştefa ot Buhaiciu, şi Fădor ot Popeani şi alţi oameni buni au fost, şi Pavăl ot Şendriceani star, şi Eremiia tij, şi Ionaşco tij, şi Ionaşco Drăgăneţ star şi Moisea; dăm ştire Mării Dumitale, toţi, noi, cu sufletele noastre. Pe verso-ul f. a doua, o îns. din sec. XVIII: De la Vasilie Vodă. 7143 1635.DRH, A, XXIII, nr. 191, p. 2271635 august 5, Iaşi. 229 Aicea scrie şi mărturiseaşte Isac strămoşul, cu feciorul său, cu Crăciunaş, moşeni den sat din Macicăuţi, din cutul din gios. Din Crăciunaş sîmtu cinci fieciori, anume: Dochiţa, îmma lui Toder Metitelul şi a lui Bălănaş şi Oanceai, şi Varvara, îmma Alecsandrei şi a lui Ionaşco Lîncariul şi a Părascăi, şi este Stanca, îmma lui Bogdan şi a Pătîrlagăi şi a Gaftonei, şi este Toader popa, tatăl lui Ionaşco, a lui Scornici, şi a lui Slăvilă, şi este Orăş şi Ţiplic şi Chiful şi Ştefăniţă, nepot de fiiu. Din moşiia a cinci fraţi, din partea Vărvarei, a vîndut Alecsandra lui Pîrvuleţi a treia parte, iar partea lui Ionaşco Lîncariului şi a Părascăi parte, n-are treabă nime la ceale părţi. Den partea lui Toder, a popei, este oprită parte lui Ionaşco Scornici, a doî parte, la Pîrvuleţi, că au murit la dînsul. Din partea Stancăi, a treia parte, a fost oprit Lupul vornicul partea lui Bogdan, cîndu au fost dat dănăoară, şi au luat sama şi n-au vrut dumnealui să-şi împresure sufletul cu acel pămînt şi să-şi ia păcate, ce l-am ertat. Iar cine va vrea să ia acea parte pre urma noastră, parte lui Bogdan, să fie neertat şi de mene şi de Dumnădzău, că l-am adus de peste Dunăre, din sat din Mecin, la moşia sa, la sat la Macicăuţi, şi l-am ertat. Aceasta tot scriem şi mărturisim. [...]. Aiaste mărturii să fiie în loc de isăcălitură. Cumu are şi mărturii Baciul şi Curilă şi Leuştan şi Toder Roşca, vecini de a Lupolui; şi de moşeani iaste Pîrvul şi Roman. Să fiie neierătat şi de mine şi de Dumnădzău, să n-aibă unde vini după mine, cine-i va opri locol. Aşe scriiem şi mărtorosim. Pe verso-ul f. a doua, o îns. ulterioară: Macicăuţi.DRH, A, XXIII, nr. 193, p. 2291635 august 6, Iaşi. 229 .... Scriem Domniia Mea la boiarinul Domnii Meale ccredincios, la Răcoviţă logofătul, de carte ce ai trimis la Domniia Mea. Înţeles-am scrisorei dumitale, de care 230 lucru te-am trimis Domniia Mea acolo, să socoteşti de un loc de o mănăstioară, ce vream Domniia Mea să facem, cu agiutoriul lui Dumnedzeu. Scrii-ne dumneata cum aţi socotit şi s-au aflat un loc bun de acea mănăstioară, la un loc să chiiamă La Corbul, ce iatse în hotarul călugărilor. După cum aţi socotit dumneavoastră ce acei orăşeani de acolea, bine au părut şi Domnii Meale, să fie acolo, unde aţi socotit dumneavoastră. Pentr-aceaia, deaca vei vedea cartea Domnii Meale, iar dumneata să socoteşti unde să va afla piiatră de besearecă şi piiiatră să fie de var, să tocmeşti cu oamenii să se scoaţă piiatra toată acmu, pînă în iarnă, şi să se facă varniţele, cîte vor trebui, să fie toate gata; în primăvară, de va agiuta Dumnedzeu, să fie tot lucrul gata, numai să înceapă a lucra. Şi cum vei putea tocmi cu oamenii, să scoaţă piiatra şi să facă varnişele, să dai ştire Domnii Meale, să-ţi trimitem bani. Scrii dumneata cum să luom piiatră de la curte din Vasluiu. Ce aceasta lucru nu să cade să facem, că nu iaste cu cinste, ce de aiurea să cauţi, unde să va afla. Alta, te pohteşti dumneata să fii pristav acolo, la acea mănăstioară, şi Domniia Mea am fost bucuros spre aesta lucru, să nu ne-ai hi scris dumneta, că, de vei hi dumneata nevoitor spre această svîntă rugă,ce va să se facă, avea-vei şi dumneta plată de la Dumnedzeu şi de la Domniia Mea mulţămită şi vei hi titor dumneta, ca şi alţii. Alta, să socoteşti dumneta cu orăşeani bătrîni, să faceţi hotar acei mănăstioare, din hotarul tîrgului, să se poată hrăni şi acei călugăraşi şi să se hrănească şi tîrgul, să nu fie gîlceavă între dînşii, ce să-şi poată îngădui unii cu alţii. [...]. Pe verso, adresa: [...]; şi: [...].DRH, A, XXIII, nr. 194, p. 229-2301635 august 10, Iaşi. 234 [...], la Vasilie Muste. Dămu-ţi ştire că dau venit înnaintea Noastră sluga noastră, pan Beachia pîrcălab, jeluindu-se pre un vătăman şi pre nişte vecini a boiarinului nostru, a Furtunei postelnicul, cum i-au ucis o iapă, de-au murit. Şi nici o vină nu s-au putut găsi, pentru ce o a ucis. Deci, au vrut să se apuce Furtuna să se pîrască cu Beachia. Apoi el, dintre cîţiva boiari, s-au prinsu că-i vor plăti vecinii şi vătămanul acea iapă şi i-au dat vinovaţi şi ş-au făcut zapis, în doo săptămîni să-i plătească iapa. Derept acea, deaca veri vedea cartea Dumi Meale, iară tu să socoteşti, de nu vor plăti la cea dzi iapa Beachei acei vecini a Furtunei, tu să le iai preţ de o iapă bună şi să dai Beachei. Iar de vor vrea să vie de faţă ei, să vie. Aceasta scriem. Într-alt chip să nu faci! ..... Pe verso, o îns. cont.: Cu iapa de la Fortuna.DRH, A, XXIII, nr. 198, p. 2341635 august 12, Iaşi. 235 [...] Adecă au venit, înnaintea Domnii Meale, Toderaşco diiacul şi cu giupîneasa lui Dumitraşco Solomon şi cu ficiorul ei, cu Ionaşco, de s-au pîrît de faţă, înnaintea Domnii Meale, pentru sat, anume Hămeiani, dzicîndu Toderaşco că are şi el treabă cu giumătate de sat din Hămeiani, că i-au fost dare lui de Vasilie Strocici. Deci, Domniia Mea am dzis să-şi areate dreasele, iar el au dzis că n-are drease, că le-au pierdut. După aceea, întrebat-am Domniia Mea şi pre Solomoneasă cu ce ţine, iar ia au dzis că are drease de cumpărătură de tot satul, înnaintea Domnii Meale, de la înma lui Vasilie Stroici, de la logofeteasa, de la Strvicioaie, şi de la ficiorul ei, de la Ionaşco Stroici. Deci, dacă am vădzut Domniia Mea drease de cumpărătură şi urice de-ntăritură de la Radu Vodă şi de la Alexandru Vodă, am socotit, cu tot Sfatul Domnii Meale, că n-are Toderaşco nici o treabă cu acel sat, ce mai sus scrie, anume Hămeiani, ce s-au aflat că iaste dreaptă cumpărătură ei, Solomoneasă. Deci, au rămas Toderaşco din toată leagea ţărîi, dennaintea Domnii Meale, iar Solomoneasă s-au îndreptat denaintea Domnii Meale şi ş-au pus herîia în visteariul Domnii Meale. Deci, ca să aibă Solomoneasă a-şi ţinea ocina şi cumpărătura, nici să mai aibă a mai pîrî Toderaşco de aceasta pîră, nici dănăoară, în veaci. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: pre Hămeiani, de rămas.DRH, A, XXIII, nr. 199, p. 2351635 august 12, Prăjeşti. 235 Adecă eu, Mihăilă, feciorul Blagului din Hărţeşti, şi cu nepoată-mea, Măriica, fata lui Valeş de Hociungi, mărturisim, cu cestu zapis al nostru, cum noi, de bunăvoe a nostră, de nimene nevoiţi şi neînpresuraţi, am vîndut a noastră direaptă ocină, ce să va aleage partea noastră, din sat din Bărjoveani, dumisali, lui Dumitraşco Seachil, cu tot 236 vinitul, în vatra satului, şi în cîmpu, şi în pădure, şi într-apă, şi în pomeate şi în tot vinitul. Deci, într-acea dată, zapis nu i-am făcut pre acea vîndzătură ce au cumpărat la noi, de am luat de la dumnealui treidzeţi şi cinci de taleri de argintu, bani număraţi. Ce, după aceaia, ne-au strînsu feciorul dumisali, Neculai Seachili cupariul, de i-am făcut acest zapis al nostru, dinnaintea dumisale, lui Savin Prăjescul vornicul cel mari de Ţara de Gios. Şi s-au prilejit într-această tocmală Toader Beldiman, şi Mihăilaş Beldiman, şi Costantin, feciorul lui Gligorie Buhuş, şi Oniţă călugărul de Hărţeşti, şi popa Simion de acoli, şi feciorii săi, Gligorcea şi Mirăuţă, şi Dumitru de acoli, şi feciorul său, Ştefan, şi alţii mulţi oameni buni, megiiaşi de prin pergiur, ca să-i hie dumisali direaptă ocină şi cumpărătură şi să-şi facă şi direase domneşti pre această ocină, ce mai sus scriem. Şi, pre mai mare credinţă, iscălit-am şi peceţile ne-am pus, să se ştie. [...]. Popa Simion. Oniţă. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Zapisul Blagului, ce ş-au vîndut partea din Bîrjoveani.DRH, A, XXIII, nr. 200, p. 235-236 1635 august 13, Prigoreni. 236 Milostive şi luminate Doamne, să fie Măriia Dumitale sănătos. Dăm ştire Măriei Tale că au vinit vornicul Neaniul, cu cinstită cartea Măriei Tali, la noi, de scrie ca să socotim de rîndul unui hotar de stat, anume Prigorenii, per Plotoniţă, la Readiu, ce i-au fostu lui daanie de la Alexandru Vodă, de care s-a pîrît cu vornicul Tănasie, înnaintea Divanului Măriei Tale: cum vornicul Tănasie, cu doao sate, au înpresurat şi satul lui, anumea cu Ruscanii şi cu Avrămeştii, de care lucru ai scris Măriia Dumitale la noi, să strîngem oameni buni, megiiaşi şi tîrgoveţi din Tîrgul Frumos, ca să aflăm, după uricul tîrgului, şi acea selişte, şa Readiu, pre Plotoniţă, şi să-i facem şi hotar. 237 Deci noi, după învăţătura cărţîi Măriei Tale, strîns-am preuţii de tîrg şi tîrgoveţi şi megiiaşi de pre înpregiur, di-am cercat şi am aflat, pre Plotoniţă, între Ruscani şi între Avrămeşti, unde s-au aflat loc de Besereca de Piiatră şi vatră de sat, şi am ales acel loc şi am stîlpit, după scrisoarea Măriei Tale. Şi s-au ales hotarul acei silişti, de pre Plotoniţă, care au fostu dare Neniului vornicului, şi s-au stîlpit despre Ruscani şi s-au ales despre hotarului Tîrgului Frumos, cum au fostu stîlpit şi au fostu aleşi vornicului Tănasie tîrgoveţii: de la un stîlpu de piiatră, ce iaste lîngă Plotoniţă, aproape de Besereca de Piiatră, unde au fostu; de ciia, dreptu la del, la un stîlpu de piiatră, în podul dialului; de ciia, la vale, s-au pus un stîlpu de piiatră, lîngă o cărare, ce iaste înpotriva Horpazului, pînă în drummul Pîrjolitei, ce merge acel drum în gios, pre lîngă matca Văei Lupului; de ciia, drumul în gios, pînă la un iaz bătrîn, din capul iazului, în gios, pre matca Văei Lupului, pînă unde se înpreună cu hotarul Popişcanilor, unde iaste un stîlpu de piiatră, lîngă matca Plotoniţăi; de ciia, pre Plotoniţă în sus, iară pînă unde-i stîlpul, lîngă Besereca de Piiatră. Însă, s-au tocmit să facă Neaniul vornicul hălăşteu în Vale Lupului, mai gios de iazul cel bătrîn, unde-i va plăcea loc de iaz. Însă, din hotarul Tîrgului Frumos, nemică nu s-au clătit, numai dintr-acel hotar ce-au fostu stîlpit tîrgoveţii, lui Tănasie vornicului, despre Ruscani. De aceasta dăm ştire Măriei Dumitale. Deci, Măriia Ta vei face cum te va năstăvi milostivul Dumnedzău. Şi milostivul Dumnedzău să înlungească dzilele Măriei Tali, întru cinstit Scaulul Măriei Tale, adevăr. Robii Mărie Tale: Ureache spătarul cel mare, şi Roşca vistiiarnic, Ştefan pîrcălab, Vîrlam den Ciunceşti, Buţurca de Frăteani, Ionaşco ot tam, Ilea ot Cudreşti, Machidon ot tam, Chirila den Bălţaţi, Andonie ot Mădîrjeaci, Ionaşco Hîndrescul, Pătraşco Clipeş ot Cudreşti, Ştefan ot tam, aşijderile preutul Ştefan de tîrg, şi diiaconul de-acolea, şi Lazor de-acolea, şi Zbiiare ot tam, Ionaşco diiacul ot tam. De-aceasta dăm ştire Măriei Tale . Pe verso, o îns. cont.: Carte la Măriia Sa, la Vodă, de mărturie, pentru o sălişte de sat pre Plotoniţi, la Beseareca de Piiatră, în hotarul Tîrgului Frumos; şi alta, de aceeaşi mînă, anulată cu aceeaşi cerneală: Carte de la tîrgu, de la Trotuş, şi de la Bejan păharnicul, de mărturie, la Măriia Sa, la Vodă, pentru Pleşeşti, de la Trotuş.DRH, A, XXIII, nr. 201, p. 236-237 1635 august 13, Prigoreni. 238 Adecă eu, Neaniul vornicul de gloată, mărturisescu, ce cest zapis al nostru, cumu ne-m tocmit noi, de bunăvoia noastră cu fratele nostru, co vornicul Tănasie, pentru o sălişte de sat, ce-am avut dare de la Alexandru Vodă, anume Prigoreanii, care sălişte scrie la uricul tîrgului, pre Plotoniţi, suptu Readu. Ales-au acea sălişte dumnealui, Gligoraşco Ureache, spătariul cel mari, şi dumnealui, vistiiarnicul Ghiorghe Roşca, şi cu preuţii de Tîrgul Frumos, şi cu tîrgoveţii şi cu mulţi oameni buni, megeiaşi, unde a fost Beseareca de Pietră, şi s-au stîlpit în seamne, dispre Avrămeşti şi dispre Ruscani. Deci, ne-m tocmit ca să ţie vornicul Tănasie dispre Avrămeşti, pînă în matca Plotoneţei, iar eu să ţiiu cu săliştea mea iară pînă în matca Plotoniţei, dispre hotarul Ruscanilor; iar cu Prigorenii nice o treabă să n-aibu, nici a treace peste Plotoniţi dispre hotarul Avrămeştilor, nice dumnealui să n-aibă treabă peste Plotoniţi, dispre Beseareca de Pietră. De aceasta mărturisescu cu cest zapis al mieu. Şi, pre mai mari credinţă, însumi am scris acest zapis şi am iscălit, să să ştie. [...]. Fost-au în tocmala nostră: Vîrlan de Cinceşti, şi Buţurca de Frăteani, şi Ionaşco de acolea, şi Ilea de Cudreşti, şi Ionaşco Machidon, şi Pătraşco, şi Chirila de acolo şi Ştefan pîrcălabul. Pe verso, o îns. cont.: Pre Avrămeşti; şi două, din prima jum. a sec. XIX: Avgust 13; şi: Un zapis pi Avrămeşti.DRH, A, XXIII, nr. 202, p. 2381635 august 14, Iaşi. 246 [...] Dămu-ţi ştire că te-am ales de om bun şi înţelegătur. Deaca vei vedea cartea Domniei Meale, iară tu să strîngi oameni buni, megiiaşi, şi să mergi la sat la Plopoasa, să socotiţi şi să aleageţi a treia parte de sat, ce iaste direaptă ocină şi cumpărătură slugei Domniei Meali, a lui Pătraşco Boldescul pîrcălabul de Roman, cum au arătat şi zapis înnaintea Noastră. 247Derept acea, ca să aveţi a-i aleage acea a treia parte de sat, din cîmpu, şi din vatra satului, şi din pădure, şi din fînaţi şi din tot locul, cum veţi afla mai cu direptul; nemărui să nu-i făţăriţi. Şii, deaca veţi aleage, să-i faceţi o scrisoare şi să ne daţi ştire, să ştim cum le-aţi ales. Iară cui va părea cu strîmbul, să vie de faţi, înaintea Domniei Meale. [...]. Pe verso, două îns. cont.: De hotărît, la Plopoasa; şi: De hutărît, la Plopoasa. Gavril.DRH, A, XXIII, nr. 208, p. 246-247 1635-1639 august 15, Iaşi. 247 [...] Dau a şti, cu ceastă scrisoare şi zapis al mieu, cum sîntu dator dumisali, lui Uzon Mustafa, cu cinci sute de lei. Şi aşea ne iaste tocmala: să-i dau banii deplin, cinci sute di lei, carei mai sus scriu, de astădzi, den avgust, den cinsprădzece dzili, în cinci luni, carile să înple în 15 dzili a lui ghenvar, să avem a-i face plata deplin. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Doî suti de lei bătuţi am dat eu, Mustafa, den bani ce scriu în zapis; noevrie 20; şi alta, în turceşte: Zapis [...].DRH, A, XXIII, nr. 209, p. 2471635 august 18, Iaşi. 248 [...] Adecă au avut dzi, înnaintea Domnii Meale, sluga noastră, Dumitraşco diiacul, ficiorul lui Andronic, nepotul Tîmpii pîrcălabul, cu Muşea, fata Anesiei, nepoata Liciului, pentru o parte de ocină de Borăşti, ce iaste pre Bîrlădzal, în ţinutul Vasluiului, ce au fostu cumpărătură părinţilor sei de la Liciul şi de la fata lui, Măriica, şi de la Muşea, partea lui Costin şi a lui Ion şi a Vasilicăi, fraţii Muşei, ficiorii Anisei. Deci, Dumitraşco diiacul au vinit la dzi şi au aşteptat o săptămînă preste dzi, iar Muşea şi cu seminţiia ei tot n-au vinit la dzi, ce au rămas de dzi înnaintea Domnii Meali şi din toată leagea ţărîi. Iar Dumitraşco diiacul s-au îndireptat şi ş-au pus ferîia, cinci taleri, în visteariul Domnii Meale. Deci, ca să aibă a ţinea el acea parte de ocină din Borăşti, ca să-i hie, şi de la Domnea Mea, direaptă ocină şi cumpărătură, cu tot vinitul. Şi de acmu înnainte ca să nu se mai pîrască pentru aceasta pîră niciodată, în veaci. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: [...]. Cumpărătura lui Dumitraşco.DRH, A, XXIII, nr. 210, p. 2481635 septembrie 3, Iaşi. 270 [...] Scriemu Domnea Me la sluga Domii Meale, la ... . Dăm ţii ştire că s-au jeloitu sluga Domii Meale, Jorea vornicolu, dzîcîndu că au compăratu o parte de ocină din selişte din Bahnă, parte Nastei, co a fciorolo-şi, Gîrdan, şi moşiia şi compărătora, de la frate-său, Ianăş, de acolea, şi partea loii Nistoru, iarăşi din Bahnă, şi iarăşi ţînu acmu feciorii loru şi nepoţii în tăriia lor, şi aşijderea o parte din Urdzici a loii, a Boulealsii, şi altor fraţi, şi acmu iarăşi ţîn nepoţii şi răzeşii în tăria lor şi dzîc că n-au vîndotu părinţii lor şi omenii lor şi fraţii lor. Printru acia, deca veii vedea cartea Dumii Mele, iară tu ca să mergi acolea, la Bahnă şi la Urdzici, şi să strîngeţi omeni buni, de prinu pregiur megiiaşi, să întrebaţi ce au cumpăratu Jorea vornicol din cea selişte, dinu Bahnă, partea Nastei co a feciorolu-şi, Gîrdan, şi co a brăbatoloii ei, Lazor, şi moşie şi compărătoră, şi cea parte a loii Nistor ca s-o alegeţi, şi din Bahnă şi dinu Urdzici. Deci, de va părea coiva co strîmbolu, voii să căutaţi co aceii omini buni, de să ne daţi ştire com va hi maii co direptolu. De aiasta dăm ştire şi într-altu chipu să no faci. ..... Pe verso, o îns. cont.: Compărătută de la Bahnă, de hotărîtu.DRH, A, XXIII, nr. 229, p. 2701635 septembrie 14, Dorohoi. 274 [...] Cătră aceasta dăm ştire dumitale, ca părintelui nostru, că are pîră Onciul pîrcălabul cu Lupul Talpă comisul pentru o bucată de hotar din hotarul Şendriceanilor, dzicîndu Lupul comisul că iaste de hotarul lui, a Şeleşeului. Deci pîrcălabul Onciul au făcut cinstită cartea Mării Sale, lui Vodă, la noi şi la oameni buni, de pren pregiur megiiaşi, să le socotim acel loc cu pîră, a cui iaste. Deci noi, vădzîndu cinstită cartea Mării Sale, lui Vodă, noi ne-am strînsu cu mulţi oameni buni şi slugi domneşti şi am mărsu la acel loc. Şi am şedzut o dzi, toată dzua, şi Lupul comisul au fost acasă şi n-au vrut să iasă la noi, cum scrie cinstită cartea Măriei Sale, lui Vodă, ce ş-a luat dzi la Măriia Sa, la Vodă, şi la dumneata. Deci noi le-am dat zi şi au venit înaintea dumitale, iară dumneata, părintele nostru logofăt, iarăşi i-ai trimis la oameni buni, să le socotim direasele şi să le hotărîm cu bătrîni, carii vor ştii cu sufletele lor. Deci Onciul pîrcălabul de iznoavă au strînsu oameni buni şi am trimis eu, Borăleanul uricar, la dumnealui, la comisul Lupul, să iasă, să le socotim şi să le hotărîm; iară dumnealui iarăşi n-au vrut să vie la noi la hotar. Ce am mărsu de am aflat acel loc de ţarină tot stricat cu oile şi călcat; şi am găsit şi oile de faţă, în dzua de [...], şi am luat şi nişte berbeci dintru aceale oi, de s-au dat la scaun, la Dorohoi. Iară hotarul iaste despre Şeleşeul, piscul Jidovcăi, despre baltă, despre Lazăr, direptu pren Iazul lui Pribeg, şi valea în sus, tot matca, pînă într-altu iaz, a Boghiuluiu, unde să înpreună cu hotarul Pomîrlii; şi de-acii la deal, la Urlea, unde iaste un piscu mare cu movilă, şi priste piscu, pre drumul Dragolii, pînă la hotarul Păscarilor. Iară pre unde au luat fînnul an comisul Lupul, tot iaste hotarul a Onciului, a Şendriceanilor. Acmu iarăşi au călcat acel loc tot cu oile şi i-au luat şi un cal de la un fecior, şi i-au bătut şi pre nişte oameni, iarăşi an, cu putearea dumisali. Deci noi, vădzîndu că nu va să vie la leage şi la hotar, cum scrie cartea Mării Sale lui Vodă, noi am sămnat locul şi n-am pus stîlpi, ce dăm ştire dumitale. Dumneata veri faci cum va fi voia dumitale. De aceasta dăm ştire dumitale şi să fii dumneata sănătos, ot Gospodi, amin. [...]. Mai mici feciorii dumitali, Borăleanul uricar şi Isac Stîrcea. 275 Şi noi, Ion şoltuzul cu 12 pîrgari ot tărg Dorohoi şi oameni buni, anume: Miron biv voiut, şi Grozav biv voiut, şi Ştefa star, şi Vlaşen star, şi Gligorie Oucec, şi Droni, şi Gavril Şelep, şi Ionaşco, zeat Cîrstii, şi Iosip Ilicescul, şi Ionaşco Frăţiian, şi Braia star, şi Ionaşco Drăgănescul, şi Pavăl Blisco, şi Samson şi alţi oameni buni au fost, dăm ştire dumitale. Borăleanu. Isac Stîrcea. Pe verso, două îns. din sec. XVIII: De la Ilieş Alexandru Ilieş voevod, 7144 1635; şi: De la Vasile Vodă, 7144 1635.DRH, A, XXIII, nr. 232, p. 274-2751635 septembrie 14, Cupcici.A 275 Cumu au spus Ghiorghie Corobca de o vedzunie, ce au săpat într-o movilă, în hotarul Cubciciului; şi au săpat cu Ştefan, ginerele lui Bratic din Parcova, şi Golăi de acole. Şi spune Ghiorghie Corobca că au găsit o piiatră mică şi au scos-o el sîngur dintr-ace viedzunie. Şi au mărturisit Ghiorghie Corobca că au găsit numai ace piiatră, iară mai multe pietri n-a fost la cea viedzunie. Şi au mărsu Ghiorghie Corobca la movilă, unde-u săpat ace viedzunie, să vadză ace piiatră, ce au găsit cîndu au săpat viedzuniniia. Şi au găsit piiatra şi s-au aflat şi o piiatră mare şi doădzeci şi şase mai 276 mici, care pietri n-a fost cînd au săpat Ghiorghie Corobca ace vedzunie. Nice de cele pietri mai mici nu s-au aflat, mai multu de o pietră, ce au scos sîngur din viedzunie. Iară de neşte cuvinte ce a dzis Vasilie din Parcova şi Erema de acole, că au fost şi ei cîndu au săpat ace viedzunie Ghiorghie Corobca, şi ei n-a fost la ce săpătură. Şi Vasilie au dzis şi Erema că au săpat viedzuniia cu un negeg, iară Ghiorghie Corobca au dzis că au scăpat viedzuniia cu un hîrleţ. Şi au mas Ghiorghie Corobca la viedzunie pînă au venit Ştefan ginerele lui Bratcic din Parcova, şi Golăi de acole, şi au săpat ei viedzuniia, tus-trei, iară Vasilie şi Erema n-au fost la ace săpătură. Şi la cestă mărturie, cîndu au mărturisit Ghiorghie Corobca cumu au fost numai o piiatră cîndu au săpat ace viedzunie... .B 276 Mărturisit-au Gheorghe Corobca din Căpoteani de o vedzunie ce au săpat într-o movilă, în hotarul Cupciciului; şi au săpat cu Ştefan, ginerele lui Bratcic din Parcova, şi cu Golăe de acolea. Ş a mărturisit Gheorghie Corobca c-au găsit o piiatră mică într-acea vedzunie şi o a scos el sîngur dintr-acea vedzunie şi au găsit numai acea piiatră, iar mai multe pietri n-a fost la cea vedzunie. Şi au mărsu Gheorghe Corobca la cea movilă, unde au săpat acea vedzunie, să vadză acea piiatră ce au găsit, cînd au săpat vedzunie. Şi au găsit piiatra şi s-au aflat şi o piiatră mare şi doaîdzeci şi şease mai mici, care pietri n-au fost cînd au săpat Gheorghie Corobca acea vedzunie. Şi din ceale pietri mai mici nu s-au aflat, mai mult de cea piiatră ce au scos sîngur din vedzunie. Iar de nişte cuvinte ce au grăit Vasilie din Parcova şi Erema de acolea, că au fost şi ei cînd au săpat Gheorghie Corobca acea vedzunie, şi ei n-au fost la cea săpătură. Şi Vasilie au dzîs şi Erema că au săpat vedzunie cu un negeag, iar Gheorghie au dzîs că au săpat vedzunie cu un hîrleţ. Şi au mas Gheorghe Gheorghe Corobca la vedzunie, pînă au venit Ştefan, ginerele lui Bratcic, şi Golăi din Parcova, şi au săpat ei vedzunie, tuţi trei, iar Vasilie şi Erema n-au fost la cea săpătură. 277 Şi la ceată mărturie, cînd au mărturisit Gheorghe Corobca, cum au fost numai o piiatră, cînd au săpat acea vedzunie, au fost Gheorghie Corosteanul, şi Gligorie Tăban, şi Condrea hotnogul de călăraşi de Vertep, şi Eremiia chihae, şi Haraga, şi Ursul Pae, şi Vasilie Pilipovschii, şi Gligorie Muha din Bîrnova, şi Toader vătăman ot tam, şi Vasco urednic ot Vasileuţi, şi Pătraşco urednic ot Vodzouţi, şi Tabără urednic ot Clocucina, şi Ostahie din Vertep, şi Bagza den Căpoteani, şi Căzacul Comişescul din din Zubriceani şi alţi mulţi oameni buni. Printr-acea, noi toţi, dac-am vădzut mărturisind Gheorghe Corobca aceasta mărturie, pusu-ne-am şi noi peceţile noastre cătră această scrisoare, printru credinţa, ca să să ştie. [...]. Prilejitu-s-au şi Luca urednic ot Hlinac. [...]. Pecetea lui Condrea. Pecetea chihaei. [...]. Pecetea lui Muha. Pecetea lui Tabără. Pecetea lui Vasco urednic. Pe verso, înc. unui alt act: [...].DRH, A, XXIII, nr. 233, p. 275-276-2771635 septembrie 14, Iaşi. 277 Eu, Hriza, cumnatul răpăusatului Enachi postelnicul, şi cu giupîneasa mea, cu Vamba, sora postelnicului, şi cu nepotul nostru, cu Iane, scriem şi mărturisim, cu cest zapis al nostru, cum noi, de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi, nice asupriţi, am dat şi am dăruit un loc de prisacă, de la Ştorneşti, den ţînutul Cîrligăturei, cu tot locul, cu pomeate şi cu nişte vii părăsite şi cu tot vinitul. Aceaia o am dat lui Vasilie Fuglea croitoriul, ce-au fost la postelnicul Enachi, Dumnedzău să-l pomeniască, pentru slujbă ce i-a slujit; alta şi pentru o datorie, ce-au avut Vasilie la postelnicul, şeaptesprădzeace 278 galbeni, pentru nişte muravschiu, ce-au fost luat Vasilie de la nişte neguţători, de au făcut haine postelnicului, şi nu l-au plătit postelnicul, ce au plătit Vasilie cu banii săi. Pentr-aceaia, noi n-am vrut să mai tragem pîră şi gîlceavă direptu aiastă datorie, ce i-am dat acel loc de prisacă, cu tot vinitul, cum mai susscriem, pentru datorie; alta, şi pentru slujba lui, căce au slujit den copilăria lui la postelnicul, pînă ce s-au săvîrşit acel boiaren. Adevăr, fost-am dat mainte aest loc lui Iacob copilul, iar acmu am socotit că Iacob are sat de daanie de la postelnicul şi altele multe i-au dat şi au şi luat, iar Vasilie n-au avut nemic de la postelnicul şi au cadzut şi la datorie, de au plătit pentru giupînu-său. Ce i-am dat acel loc cu tot vinitul, să nu aibă treabă nice Iacob, nice călugării de la mănăstire, nice noi, nice altu nime de oamenii noştri. Şi am făcut aiastă tocmală dennaintea egumenului, popa Galaftion, şi a tot săborul de la mănăstire, de la Sveatii Sava şi dennaintea Neaniului şi a lui Strătulat, vornicii de Poartă, şi dennaintea lui Ghiorghei arbănaşul. Şi, pre mai mare credinţă, iscălit-am şi peceţile ne-am pus. Şi eu, Şaidir, am scris, să să ştie. [...]. Pe verso-ul f. a doua, două îns din sec. XVIII: Pre loc de prisacă la Ştorneşti; şi: Acestu zapis este a mănăstirii Sînt Ilii ot Suceavă. Am poprit să ne aşedzăm cu mănăstire cumva, să le dau bani sau bucate pe acestu loc di prisacă, di s-ur vre; di n-or vre, să li să de zapisul cîndu l-or cere, că nu le-am dat nimică.DRH, A, XXIII, nr. 234, p. 277-2781635 septembrie 15, Iaşi. 282 [...] Adecă s-a pîrît de faţă, înnaintea Domnii Meale, Gligorie din Orheiu cu Lelcoae din Furceani şi cu ginere-său, Gligorcea, pentr-un vad de moară, pentru că au fost vîndut Lelcoae lui Gligorie şi acmu i-au vrut să întoarcă şi au dzis că au vîndut numai giumătate de vad. Deci, Domniia Mea am socotit cu Divanul Domnii Meale, deac-au vîndut întîiu, acmu nu încape să întoarcă. Deci, au rămas Gligorie pre Lelcoae şi pre ginere-său, Gligorcea, denaintea Domnii Meale, ca să aibă a-şi ţinea moara, iar Lelcoae şi cu ginere-său ca să n-aibă nice o treabă, nici odănuoară, în veaci, înnaintea cărţei Domnii Meale. [...]. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. din sec. XVIII: Carte de răams, de la Vasilie Vodă, ce s-au giudecat Grigoriie den Orheiu cu Lelicoae şi cu ginere-său, Grigorce, de Furceni, pentru iazul ot Furceni, şi i-au rămas la el. 7144 1635 săptemvrie 15 sig.; şi alta, din prima jum. a sec. XIX: 2. Trecut.DRH, A, XXIII, nr. 236, p. 2821635 septembrie 15, Iaşi. 283 [...] Scriem şi dăm ştiri, cu ceastă scrisoare a noastră şi cu toată credinţa noastră, cum au mărturisit, înnaintea noastră, popa Bilăi, den tîrgu den Şchiai, însuşi cu gura sa, cum, cîndu au fost el ucinic la Niculae egumenul den mănăstirea Bistreţăi, l-au învăţatu Niculae egumenul şi cu neşti călugări de-acolea, de au ras un uric, cu neşti merşteşuguri diiavoleşti, de l-au ras peste tot şi l-au scris hiclean, de la Pătru Vodă cel Bătrîn; ş-au pus într-însul hotarul mănăsterii Beserecanilor. Şi pentru căci s-au şi mărturisit de acest uric hiclean, căci că s-au fost spăriiat de moarte, dentr-o dzăcari ce au cădzut. Deci, de s-a ivi cînduva acel uric, după viiaţa noastră, să nu să creadză, căci iaste hiclean. Iar cîndu au mărturisit popa Bilăi de acel uric, înnaintea noastră, mulţi boiari mari au fost de faţă. Pentr-acea, am făcut şi noi această mărturie, ca să să creadză şi să să ştie cu adivărat, cum spune şi cel beerescu zapis. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Mărturie de la popa Bilăi, s-a cetit; şi: [...]; şi una din sec. XIX: 7144 1635 septemvrie 15. Cartea mitropolitului Sucevei, după opisul mare, iar nu după condică.DRH, A, XXIII, nr. 238, p. 2831635 septembrie 18, Cupcici. 284 Eu, Mihailo, feciorul Odochiei, nepotul Grozei, strenepotul lui Bratăş din Brătăşeani, din ţînutul Iaşilor, mărturisescu însumi pre mene, cu cest zapis al mieu, de nimene nevoit, nice asuprit, ce de bunăvoia mea, am vîndut a mea dreaptă ocină şi moşie, din sat din Brătăşeani, dinn a treia parte, a şeasea parte, din stîlpul de mijloc. Şi am vîndut dumisale, lui Dumitru Buhuş vistearnicul, pîcălabul de Hotin, drept doaîdzeci de taleri bătuţi, şi partea mea şi a frăţine-miu, a lui Avram, şi a mătuşilor meale, a Sofronei şi Acsanei. Iar lor, de le va părea ceva cu strînbul, să n-aibă nici o treabă la dumnealui, la vistearnicul Dumtiru Buhuş, ce să-şi întreabe cu mene, că mai avem şi alte ocine înpreună. Iar dumnealui, Dumitru Buhuş vistearnicul, pîrcălabul de Hotin, ca să aibă a face şi s ispisoc şi drease domneşti, dintr-acest zapis al miu. Şi în tocmala noastră prilejit-s-au Florea de Sencheuţi, şi Cozma, sluga dumisale, lui Gheorghe Rroşcăi vistearnicul, şi a Căzacului din Joldeştii de la Suciavă, şi a lui Prodan din Căpoteani, şi a lui Gavril Beşină din Ocnină şi altor a mulţi oameni buni. Printr-acela lucru, mai spre mare credinţă, aceşti mărturi ş-au pus toţi peceţile cătră cest zapis al mieu al mieu, ca să să ştie. [...]. Mihailo; pecete. Florea; peceate. Cozma; peceate. 285 [...]. Noi încă ne-am prilejit aicea, într-aiastă tocmală. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: De la Mihailo, feciorul Odochiei, pre partea lui din Brătăşeni, din a treia parte de sat, din partia din mijloc, a şeasa parte.DRH, A, XXIII, nr. 240, p. 284-285 1635 septembrie 19, Iaşi. 286 [...] Scriem Dumniia Mea la sluga Dumnii Meale, la Grapă spătărel den Cerăteoani. Dăm ţie ştire că DumniiMeale s-au jeluit sluga Dumnii Meale, Ştefan Beachea pîrcălabul de Bogdăneşti, pre Mirăuţe şi pre frate-seu, Tănasie, ot tam, dzicîndu înnaintea Dumnii Meale că i-au plătit de multe dabile şi au arătat şi hîrtii de la dăbilari. Dereptu acea, deaca vei vedea cartea Dumnii Meale, iar tu se le faci leage dereptă, se-i plătească bucatele, cîte i-au peret într-aceale dabile, sau să le opreşti ocina din sat din Bogdăneşti, şi se o dai în mînule Beachei pîrcălabului. Iar, de va părea cuiva cu strîmbul, iar tu se le dai dzi, să stea de faţă, înnaintea Dumnii Meale. [...]. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Cărţu răsuflate; şi alta, de la înc. sec. XIX; Carti gospod.DRH, A, XXIII, nr. 242, p. 2861635 septembrie 21, Iaşi. 288 Eu, Ţiganca, şi cu frate-mieu, Lupul, feciorii lui Andrei, nepoţii lui Fîrtat, din sat din Băloşeani, de pre apa Jijiei, din ţinutul Iaşilor, mărturisim, cu cest zapis al nostru, cum am vîndut noi, de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi, nice asupriţi, partea noastră de ocină din Băloşeşte, cît să va aleage partea noastră toată din sat, şi din cîmpu, şi-n şes, şi din apă şi din tot venitul, ce să va aleage partea noastră, pre hotarul satului. Şi o am vîndut lui Toader Ştefan şi Păradie Saula şi lu Mihaiu Ungurul, dereptu cincidzăci de taleri bătuţi. Şi acei bani i-am luat noi, de bunăvoia nostră, deplin, pentru această moşie, ce mai sus scrie, ca să le hie şi lor de acmu direaptă ocină, şi feciorilor lor, şi nepoţilor lor şi strenepoţilor lor. Aşijderea, cene să va aleage din sămenţiia nostră, ca să nu mai aibă nici o treabă, nici să mai ameastece alte cuvente, că am vîndut noi, de bunăvoe. Eu, Ţiganca, neştiindu scrie, m-am rugat lui Ionaşco, feciorul lui Macsin Surîlă din Chivereşti, de Lăpuşna. Şi eu încă am scris şi am fost la ceastă tocmală, şi Solon, feciorul Niţului ce au fost vornic, şi Vasilie, feciorul lui Miron din Păşcani, de la Orheiu, şi alţi oameni buni ... , scrie mai gios. Aceasta scriem ... , ca să se ştie. [...]. 289 Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: [...]; şi alta, ulterioară: [...].DRH, A, XXIII, nr. 244, p. 288-2891635 septembrie 26, Iaşi. 289 [...] Scriem Domniia Mea laa slugile Domniei Meale, la Văsiian Ordzea de Tălhăreşti şi la Tomiţa de Şătrăreni. Dămu-vă ştire că Domniei Meale s-au jeluit sluga noastră, Macrii căpitanul, pre Ionaşco din Giumătăţeani şi pre fraţii luii Ionaşco, dzicîndu că-i înpresură un loc de moşîe din Petreşti şi au dzîs că ş-au pus Ionaşco prisaca pre locul lu Macrii, iar Ionaşco au dzîs că unde ş-au pus preseca au plătit moarte de om, de au dat cindzeci de boi, cum au arătat Ionaşco, înnaintea Domniei Meale, şi zapis domnescu, cum au plătit ace moarte de om, driptu acel loc. Printru aceaia, Domniia Mea v-am ales de înţelepţi şi de înţelegători; deaca veţi vedea cartea Domniei Meale, iar voi să mergeţi la satu la Petreşti şi la Iureşti şi să strîngeţi oameni buni, megiiaşi din pregiur, bătrîni, slugi domneşti şi preuţi, şi să socotiţi foarte cu driptul, nămărui să nu făţăriţi, să alegeţi cu acei oameni buni parte de ocină a Petreştilor despre Iureşti şi să le socotiţi deresele, pre unde le spune, pre acole să le alegiţi. Şi să socotiţi acele prisăci a lui Ionaşco: de va hi pre locul lui Macrii, să-i scoateţi prisaca, iar de va hi prisaca lui Macrii pre locul lui Ionaşco, aşîjderi să-i scoaţă presaca. Şi cum le veţi alege, să le puneţi semne şi să ne faceţi scrisoare cu acei oameni buni, să ne daţi ştire. 290 [...].DRH, A, XXIII, nr. 246, p. 289-2901635 octombrie 2, Bîrlad. 291 Andreiiaşu şoltuzul cu 12 pîrgari, i Ionaşco Dinga, i Enachii Goian, i Ursul Vîntul, şi mulţi oameni buni, orăşeani de tîrg de Bîrladu, şi Neanea de Obîrşiiani, scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare şi mărturie a noastră, cum au venitu înnaintea noastră Petra de Tomineşti şi au dat ea, de bunăvoia ei, de nimene silită, nice înpresurată, o parte de ocină a ei din sat din Tomineşti şi altă parte de ocină iar din Bănceşti, cu tot venitul ce va hi pre acela locu a ei. Şi le-au dat aceale dooau părţi, amîndooau, lui Scărlet şi giupînesei sale, ca să le fie lor ocină direaptă, în veaci, pentr căci i-a plătit Scărlet un fecior a ei, anume Ion, de o şugubină şi au dat doisprăzeaci galbeni. Dereptu aceasta, nime de ruda ei sau de feciorii ei să n-aibă triabă, nicolije. Noi încă, văzîndu bună tocmală de bunăvoia lor şi plată deplină, noi i-am făcut aceasta mărturie de la noi, ca să le fie lor de credinţă, pînă ce-şi vor face ei direase domneşti. Şi, pentr credinţa, pus-am şi peceatea oraşului şi ale nostre, văsim, pe acest list zapis.DRH, A, XXIII, nr. 249, p. 2911635 octombrie 11, Hălăştiiani. 296 Adecă eu, Ion Ciolpan, feciorul lui Gligorie Ciolpan ce au fostu hatman, mărturisescu, cu cestu zapis al mieu, cumu m-am tocmit cu dumnealui, cu Lupul Prăjescul cliuciarel, de i-am vîndut dumisali o vie la Cotnariu, ce iaste în deal, la Cîrjeşti, care vie mii-au fostu mie moşie de la moaşe-mea, Nastasiia Ciolpăneasă. Şi cîndu i-o am vîndut dumisali acea vie, au fostu pustie, ţelină. Şi mii-au dat dumnealui patrudzăci de lei, dennaintea lui Pătraşco Ciogolea, şi dennaintea lui Lazor Moţoc, şi dennaintea lui Strătulat Dracii, şi dennaintea lui Ştefan den Drăgoteani, şi a lui Pătraşco de-acolea, şi dennaintea popei de Hălăştiiani, şi a lui Ţuţurmac de-acolea şi a mulţi oameni buni, cîţi, nu-s scrişi. De aiasta scriem şi mărturisim. Şi, mai pre mare credinţă, am iscălit şi ni-am pus şi peceţile, ca să să ştie. [...]. 297 [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Zapis ot Ciolpan pre o vie la Cîrjeşti, să fac ispisoc domnesc şi o să scriu la tîrgu; şi, adaus ulterior: Ispisoc domănescu amu făcut; şi una din sec. XVIII: La Cotnari.DRH, A, XXIII, nr. 253, p. 296-2971635 octombrie 16, Boldeşti. 297 [...], scriu şi mărturisescu, cu cest zapis al meu, cum au învăţat şi au grăit cătră noi răposata giupîneasa Mărica cluceroae, la datul sufletului său, zicîndu că s-au prilejuit nepotul său, popa Vasile den Şerbeşti, de au pricestuit şi au făcut masle şi rugă, înaintea morţei dumisale, şi au scris toate trebele la moartea dumisale. Deci, dumneaei, fiindu-i preutul nepot şi au slujit den pruncia lui la dumnealor, i s-au făcut milă şi ş-au adus aminte şi l-au dăruit cu partea dumisale de ocină la sat la Vîrtop, ce se va alege în tot hotarul, cu tot venitul moşii dumisale. Aşijderea, au fost cumpărat dumneaei, giupîneasa Mărica, şi cu Dochia, înma preutului Vasile, depreună partea lui Simion Beşeatea, văru-su. Deci, acea cumpărătură încă i-au dăruit preutului, să hie de tot a preutului şi aceia cumpărătură. Şi i-au dat şi zapisul ce i-au făcut Beşeatea şi altu zapis de-ntăritură, de la Vasilie Vodă. Aşijderea o parte de moşie, ce să va alege, ce au fost cumpărat dumneaei de la Ioana, dreptu 12 taleri bătuţi, aceia încă o au dăruit preutului, pentr căci este Ioana soră înmei preutului. Aceste, ce mai sus sîntu scrise, danie şi milă, diumneaei le-au dat la moartea dumisali şi să-şi facă şi dires domnescu. Şi s-au rugat la moartea dumisali preutului, ca să aibă a ruga pe milostivul Dumnezeu la sfîntul jărtvănic şi la svîntul prestol, unde să slujăşte sfîntul agneţ, unde iaste nădejedea creştinătăţei. Şi aceasta deanie au dat dumneaei cu mare blăstăm, să fie anaftema şi proclet cine să va amesteca sau va gîlcevi den rudele sau den nepoţii dumisale. Şi, cînd au miluit pe nepotu-său, pe popa Vasile, cu această adevărată danie, tîmplatu-s-au acole părintele Andonie de Beserecani şi Ghiorghie Bosie de Dolheşti. Şi, spre mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus şi peceţile, ca să să ştie şi să se crează. 298 [...]. Andonie. Loculpeceţii.DRH, A, XXIII, nr. 254, p. 297-2981635 octombrie 23, Iaşi. 299 [...] Scriem Domniia Mea la credincios boiarinului Domniei Meale, la Chicoş şetrariul cel mare. Dămu-ţi ştire pentru o pîră ce au avut boiarinul Domniei Meale, Roşca vornicul de gloată, cu nişte oameni den ţinutul tecuciului, pentru nişte ocine. Deci, Domniia Mea te-am ales pre dumneata de boiarinu bun şi înţeleptu, ca să mergi la sate, la Ţigănei şi la Blăjeari. Deci, boiarinul Domniei Meale, Roşca vornicul, n-au putut veni la dzi, că l-am fostu lăsat Domniia Mea cu credincios şi cinstit boiarinul Domniei Meale, logofătul cel mare, la Scaunul Domniei Meale. Deci, n-au putut veni la dzi. Pentru acela lucru, deaca vei vedea cartea Domniei Meale, iar dumneata să mergi la ceale sate, ce scrie mai sus, să-i alegi părţile de ocină, pre unde-i vor spune direasele şi uricele, şi să-i pui stîlpi pre unde va fi locul lui. [...]. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Blajeri.DRH, A, XXIII, nr. 256, p. 2991635 noiembrie, Iaşi. 299 [...] Scriem Domniia Mea la sluga noastră, Sava cămăraş. Dămu-ţi ştire 300 că s-au pîrît de faţi înnaintea Domnie Meale, boiarinul Domniei Meale, Vasilie Roşca dvornicul, cu Hîrbor şi cu oamenii săi, pentru sat, pentru Dimaci, dzicîndu înnaintea Domnie Meale boiarinul nostru, Vasilie Roşca, că-i iaste cumpărătură acel sat Crîstei vornicul şi au arătat şi zapis de cumpărătură de la Crîstea vornicul. Iar Hîrbor cu oamenii săi au dzis că nu iaste cumpărătură Cîrstei vornicul, nici au vîndut, nici Hîrbor, nici oamenii săi. Deci, Domniia Mea le-a, aflat leage să vie acolo, să scrie giurători Hîrbor, doadzeci şi patru de giurători: unii să-i scrie boiarinul nostru, vornicul Roşca; alţi giurători să-i pue Hîrbor. Deci, pentr-aceaia, daca vei vedea cartea Domnie Meale, iar tu să scrii acei giurători într-un izvodu, să vie să giure aicea, înnaintea Domniei Meale şi să le pui dzi în doa săptămîni, să stea de faţi, înnaintea Domnia Meale, Hîrbor cu giurătorii. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Carte ce de pîră pentru satu Dimăceni, la Vadul Roşcăi.DRH, A, XXIII, nr. 258, p. 299-3001635 noiembrie 2. *M 300 Adecă noi, Liontie şi Toasder şi Hilip şi Părasca, feciorii Varnaveei, nepoţii Draceei ot trăg Camena, scriem şi mărturisim, cu cestu zapis al nostru, înşine pre noi, de nime nevoiţi, nici presuraţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndut un loc de prisacă, direaptă moşiia nostră, unde au fost lăcuindu strămoşii noştri, în Tortureşti, ce-au fost oarecîndu sat. Am vîndut sfenteei mănăstiri Beserecanilor, dereptu o sută de taleri, bani buni, cu cheltuiala, ca să hie sfenteei mănăstiri ce mai sus scrie, Beserecanilor, direaptă moşii şi neclătită în veaci, cu tot locşorul şi cu pomii ce simt a cumpărăturiei, cu poeni cu tot. 301 Ce-am înblat de-am arătat locul călugărilor, cu şoltuzul, cu Toader, şi cu pîrgarii săi, anume: cu Nechita, şi cu altu Nechită, şi cu Ştefan Munteanul şi cu mulţi oameni buni, bătrîni şi tineri, din tîrgu, şi de mejiiaşi, ş-am pus seamne pen pregiurul locului, ce să înceape din carpănului ce iaste din gios de hălăşteu, pre zănoagă la deal, pînă în nucul cel mare ... rîn bătrînu, tot den sămnu în sămnu; de aciia, drumul în sus pre margine, pînă în teiu, unde iaste sămnu; din teiu în sus, pînă în curăţitura lui Hilip, şi pre lîngă curăţitura lui Hilip, pînă în vale, şi valea în gios, pînă în furcitură. Aceasta curătură o am cumpărat de la Leontie, fratele lui Hilip, iarăşi, şi i-am făcut paltă deplin, deusebi de ceia fraţi ce mai sus scrie, şi iarăşi denaintea şoltuzului şi a pîrgarilor şi a celor oameni buni, ce mai sus scrie. Şi iarăşi, din furcitura văiei, valea în gios, pe lîngă prisacă, pînă den gios de hălăşteu, unde să înpreună seamnele, la carpăn, pen pregiurul locului. Deci, s-au sculat egumenul şi cu tot săborul de la sfînta mănăstire, ce mai sus scrie, de ne-au făcut noo plată deplin, cu acei bani, ce mai sus scrie. Şi lui Leontie iarăşi au făcut plată deplin, deusebi, pre acea curătură. Şi iarăşi au cumpărat aceşti părinţi, ce-s mai sus scrişi, trei pămînturi pe deal, la lac, doo de la Leontie, iarăşi, şi unulu de la Acsinte din Furceani. Aceastea părţi s-au cumpărat tot denaintea şoltuzului Toader şi a pîrgarilor săi şi a mulţi oameni buni, cumu şi mai sus scrie. Pre mai mare mărturie, amu pus peceatea tîrgului cătră acest zapis. De aceasta scriem şi mărturisim cu credinţa noastră. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: [...].DRH, A, XXIII, nr. 259, p. 300-3011635 noiembrie 6, Iaşi. 302 [...] Adecă au venit, înnaintea Noastră şi înnaintea boiarilor noştri, a mari şi a mici, Elinca, giupîneasa lui Iacob Moţoc, fata lui Calapod, de a ei voie bonă, de nime nevoită, nice înpresurată, de au vîndut a saa dreaptă ocină şi moşîie din sat din Brăteani, din ţînutul Sucevei, din giumătate de sat, dinn a patra parte, giumătate, cu vad de moară şi cu tot venitul, de au vîndut slugii noastre, lui Buzanoscie ce-au fostu vornic şi lui Bădiliţi, fiiastrul lui Buzanoschie, dreptu patrudzăci de taleri de argintu. Deci, Domniia Mea şi cu tot Svatul Domnii Meale, vădzîndu de bunăvoie tocmală şi deplină plată, Domnia Mea încă le-am dat de la noi, ca să le hie lor dreptă ocină şi moşîie, cu tot venitul, aceia ce mai sus iaste scrisă, din satu din Brăteani, din giumătate de sat, din a patra parte, giumătate, neclătită nici dănăoară, în veci, nici să să amestece nime priste cartea Domnie Meale.DRH, A, XXIII, nr. 260, p. 3021635 noiembrie 10, Iaşi. 303 [...] Dat-amu cartea Dumiei Meale slugei noastre, lui Costantin Boldur, spre acea ca să hie tare şi putearnic cu cartea Dumiei Meale a opri o a patra parte de sat de Negreşti, parte Huhulei, ce iaste partea din gios, despre alţi răzeaşi. Iar cui va părea cu strîmbul, iei vor veni de faţă cu sluga Dumiei Meale, carele mai sus iaste scris, Costantin Boldur. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Negreşti. Carte de o parte a lui Costantin Boldur, de Negreşti.DRH, A, XXIII, nr. 262, p. 3031635 noiembrie 12, Iaşi. 307 Adecă eu, Vasile Hăugul, şi Sava Hăugul, şi Costantin şi Toader mărturisim, cu cest zapis şi cu ceastă scrisoare a noastră, cum am vîndut o parte de ocină den sat den Băloşeani, den cutul de sus, partea lui Drăgan Tărîţă şi a surorei lui, Motrei, ce am avut noi dereaptă cumpărătură de la dînşii, şi am avut şi direase de la Drăgan Tărîţă şi de la Motrea. Am vîndut lui Toader Ştefan şi lui Parades Saula şi lui Mihaiu Ungurul, de bunăvoia noastră, de nimene nevoiţi, nici înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră. Şi am luoat de la dumnealor plată cindzăci de lei, bani gata, şi ne-au făcut noa deplină plată. După acea, le-am făcut de la noi acest zapis, ca să le fie lor direaptă ocină şi moşie, şi feciorilor şi nepoţilor lor. 308 Şi în tocmala noastră au fost dumnealui, Trandafir căpitan, şi Lupul Dîrlău, şi Dumitraşco, sînă Şetrar, şi Pană Caceaun ot Cîndeşti, şi Căzacul de Mălăeşti şi mulţi oameni buni. Pre mai mare credinţă, pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile, [...]. [...]. Trandahir căpitan. Vasilie Hăugu. [...]. Eu, Pătraşco Hăugul, am scris acest zapis. Pe verso-ul f. a doua, două îns. cont.: [...]; şi: şi una din sec. XVIII: Vasilie Hăugul.DRH, A, XXIII, nr. 266, p. 307-3081635 noiembrie 28, Iaşi. 321 [...] Dămu-ţi ştire că s-au jeluit satul Torceştii, nepoţii lui Bilăiu, zicîndu că au ei ocină şi moşie, den Brălădiţa pără în apa Brăladului, păn poenile Agapiei, pre lacul Frasinului, pren Gărla lui Spin, pănă în hotarul Umbrăreştilor, şi mergu alţi oameni de le cosescu fănul şi le înpresoară ocina şi moşia, cu tăriia lor. Dereptu acea, deaca vei vedea cartea Domniei Meale, iar tu să faci leage direaptă, să le lase ocina şi moşiia în pace. Iară de va părea cuiva cu strămbul, să le dai zi, să vie să stea de faţă înnaintea Domnii Meale.DRH, A, XXIII, nr. 281, p. 321 În. de 1635 decembrie 4. *M 324 Adecă eu, Mărica, fata lui Ionaşcu vătavul de Săuceşti, şi cu feciorii mei, Gligorie şi Ţuica şi Chelsiia, noi, de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi, nice asupriţi, ne-am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie, din giumătate de sat de Bogdăneşti, ce simtu în ţinutul Romanului, ce să va aleage partea mea despre fraţii mei. Aceaia am vîndut eu frăţine-meu, lui Ştefan Beachea biv pîrcălab, din direase şi din urice ce are moşu meu, Beachea, de la Pătru Vodă şi de la Iancul Vodă. Şi deplin ne-au plătit 325 întru mînule nostre, cu bani gata, 30 dzeci de galbeni buni, a să-i hie lui ocină şi moşie neclătită, cu tot venitul, din tot, dinaintea a omeni buni, preoţi şi slugi domneşti. Şi au mai cumpărat sluga noastră, Beachea, iar dintr-aceaia giumătate de sat, din partea Petrei lui Păun, din a cincea parte, din partea popei, lui Ihnat, giumătate, ce să va aleage partea Bălaci. Şi deplin mi-au plătit întru mîna mea, cu bani gata, 6 ughi buni, ca să-i hie lui ocină şi moşie, cu tot venitul, din tot locul, dinaintea a omeni buni, preuţi şi slugi domneşti. Şi, aşijdirea eu, Nechita, feciorul lui Ion Praznic, ear am vîndut Beachei de Bogdăneşti, din partea Petrei lui Păun, a cincea parte, ce să va aleage partea părintelui meu, lui Ion, iar dintr-acealea direase ce mai sus scriu. Şi mi-au dat 12 ughi buni, ca să-i hie lui ocină şi moşie, neclătit, cu tot venitul, din tot locul, dinaintea a omeni buni, preuţi şi slugi domneşti, anume: popa Ihnat de Prăjişti, şi Nechifor, şi Toder, şi Frăţian de Bogdăneşti, şi popa Chirilă de Prăjeşti, şi Gavril visternicel, şi Sava, şi Cur de Bogdăneşti, şi Ion visternicel, şi Andronic, şi Davii şi Gurie de-acolea. Şi, pentru mai mare credinţă, ne-ma pus peceţi, să-şi facă şi direase domneşte de pre acesta zapis al nostru. Pe partea de jos a doc., o îns. cont.: Zapes den bătrînul lui Păun.DRH, A, XXIII, nr. 284, p. 324-3251635 decembrie 4, Iaşi. 325 [...] Scriem Domniia Mea la sluga Domniei Meale; la Grată den Cereteoani. Deaca ca vei vedea cartea Domniei Meale, iar tu să mergi la sat la Bogdăneşti, şi să strîngi oameni buni, megiiaşi de pren înpregiur, şi să aleagiţi o parte de ocină au cumpărat de la Nechita, nepotul lui Păun, den cîmpu şi den vatra satului şi den tot locul, cum va fi mai cu direptul şi cum veţi şti voi cu sufletele voastre, aşea să hotărîţi. Şi cum veţi aleagi şi veţi hotărî, să-i faceţi o scrisoare de la voi, să-şi facă şi direase domneşti. 326 Aşijdere, să alegeţi şi partea îi Ghiervăsoae, de-acolea, dente-acel sat, ce mai sus scriem, den tot locul, şi să o daţi pre mîna slugii noastre, Beachei, căci o au plătit de dajde, cum au arătat şi hîrtie de la dăbilari. Iar de-i va părea cu strînbul, să le dai dzi, să vie să stea de faţă înnaintea Domniei Meale şi să le faci şi hîrtie de dzi. Aceasta scriem, într-altu chip să nu fie. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Cartea ce au cumpărat partea Bîlhacei din Bodăneşti; şi două din sec. XVIII: De bătrînul lui Păunu; şi: De la Nechita, nepot lui Păun.DRH, A, XXIII, nr. 285, p. 325-3261636 ianuarie 8, Iaşi. 333 [...] adus-au înaintea Domnii Meale şi a toţi boiarii noştri, mari şi mjici, ş-au arătat înnaintea Noastră un zapis de mărturie d ela Toader şoltuzul cu 12 pîrgari din tîrg din Piatră şi alţi oameni buni, anume: Nechita de-acolea, şi alt om, iară Nechita, şi Ştefan Munteanul şi alţi mulţi oameni buni, scriindu şi mărturisindu cum au venit înnaintea lor Leontie şi frate-său, Toader, şi Hilip şi sora lor, Parasca, feciorii Varnavei, nepoţii Dracei din tîrg din Piatră, de a lor bunăvoe, de nimene nevoiţi, nici asupriţi, şi ş-au vîndut a lor direaptă moşie, un loc de prisacă la silişte ce să chiamă Turtureştii, tot în seamne înpregiur. Acesta l-au vîndut călugărilor ce mai sus scrie, egumenului şi a tot săborul de 2 la sveataa mănăstire Beserecani, derept o sută de taleri bătuţi, cu cheltuiala, cu pomăt şi cu poeni, cu pomătul cumpărătureei. Şi seamnele sîntu: ce să înceape din carpănul ce iaste din gios de hălăşteu, pre zănoagă la deal, pînă în nucul cel mare; din nuc pînă în cireş, şi din cireş pînă în măstacăn, şi din măstacăn pînă în drumul cel bătrîn, tot din sămnu în sămnu; de-aciia, drumul în sus, pre margine, pînă în teiu, unde iaste sămnu, şi din teiu în sus, pînă în curăţitura lui Hilip, şi pre lîngă curăţitura lui Hilip, pînî în vale, şi vale în gios, pînă 334 în Furcitură; aceasta curătură o au cumpărat deusebi de la Leontie, fără de alţi fraţi, şi i-au făcut plată deusebi; şi iară din furcitura văei, valea în gios, pre lîngă prisacă, pînă din gios de hălăşteu, unde să înpreuneadză seamnele, la carpănu, pen pregiurul locului. Şi aşijdere, au mai cumpărat doo pămîntură de la Leontie şi un pămînt de la Alsintie de Furceani, dirept 30 taleri buni. Deci noi, vădzînd acel zapis de la şoltuzul şi 12 pîrgari din tîrg din Piatră, cu peceatea tîrgului, şi, aşijdere, avînd un ispisoc de întăritură de laa Aalexandru Radul voevoda, iară pre aceastea parţi şi loc de prisacă, Domnia Mea încă le-am dat rugătorilor noştri, călugărilor de la svînta mănăstire, ca să le fie lor tot în seamne, cum mai sus scrie, neclătit nici dănăoară, în veaci, cu tot venitul. Şi altul să nu să ameastece. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Tortoreşti; şi, adăugat mai tîrziu: [...]; apoi una din sec. XVIII: 7144 1636. S-au scris; şi una din prima jum. a sec. XIX: Ispisoc de la Vasile Vodă pe satul Tortoreştii, ot Neamţu, pe zapisul lui Leonte şi Hilip şi sora lui, Paraschiva. 7150 1642 ghenarie 8.DRH, A, XXIII, nr. 295, p. 333-3341636 ianuarie 11, Iaşi. 335 [...] Scriem Domniia Mea la toţi mişei noştri, la ţăranii din în ţinutul Hotinului. Dămmu-vă ştire că ne-au venit de la Înpărăţie ca să dăm haraciul cinstitului înpărat, cum au fostu obiceaiul de veacu. Pentru acela lucru, socotit-am Domniia Mea cu tot Sveatul nostru, cu vlădicii, şi cu boiarii şi cu mazilii, şi am aruncat dajde pre vlădici, şi pre boiari, şi pre mazili, şi pre curteani, şi pre popi, şi pre călăraşi şi pre toată ţeara. Aruncat-am şi pre voi, ca să daţi de un nume cîte doi zloţi, ce iaste dajdea cinstitului înpărat. Iar lipsele banilor, să le daţi cum aţi dat şi pînă acum; numai cine va da zloţi bătuţi să nu dea lipsele. Aşijderea, cine va da potronic de argintu, să dea cîte un ban leşesc, pentru cîţi să iau cu scădeare acolo, la haznaoa înpărătească. Derept aceaia, deaca veţi vedea carte Domniei Meale, iar voi veni acolo, să adune toţi banii la vistiiariul Domniei Meale. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVII: Satul Ordzăşti.DRH, A, XXIII, nr. 297, p. 335ianuarie 15, Iaşi. 340 Adecă noi, Başotă logofătul cel mare, şi Ureache spătarul cel mare, şi Ghiorghie păharnicul cel mare, şi Iordachie vistiarnicul cel mare, şi Buhuş biv vistiarnic şi Ciogolea, pîrcălabii de Hotin, şi Mălai ce-au fost vistiarnic, şi Toderaşco al treile logofet, şi Dumitraşco Ghianghea, şi Costantin Ciogolea, şi Ştefan Murguleţ, şi Pătraşco postelnicul, şi Lupul biv cupar, şi Ipatie Murguleţ, şi Costantin Drăgăşescul, şi Ghiorghie Corosteanul, şi Lupul Giunescul, şi Lupul Stroescul, şi Hăjdeu, şi Nacul de Malinţi, şi Ionaşco Grozăvăscul şi alţi mulţi ficiori de boiari, adecă au vinit înnaintea 341 noastră Isac Stîrcea de ne-a mărtorisit cum s-au fost tîmplat cu Mihalcea Durac la eşirea lui Bărnovschii Vodă, Dumnedzău-l pomenească, la Hîrlău, de-au jecuit o cocie a vornicului Gavrilaş, de-au fost loat den cocie bani gata, o mie şi trei sute şi şasedzeci de galbeni, şi o dulamă de adămască, şi o dulamă de atlaz, cu blane, şi o blană de jder, şi o blană de spinări de hulpe, şi un căftan de zărba cea bună, şi un căftan de adămască, cu jderi, cu bumbi de mărgăritar, şi dzeace caragie, şi o sabie ferecată cu argint, şi o lăduncă ferecată, de 20 de taleri, şi un covor nou, şi o scoarţă noaî şi alte multe unealte şi cociia cu bulgariu şi hanuri noaî, pentru care lucru fost-au pîră multă şi tot l-au rămas vornicul Gavrilaş: întîi dennaintea lui Moisei Vodă, şi de la Alexandru Iliiaş Vodă şi de la dumnealui, domnu nostru, Vasilie Vodă, cum are şi vornicul tot cărţi de rămas. Şi Mihalcea Durac, ce-au fost partea sa de bani, ei au plătit deplin, iar Stîrcea, ce-au loat parte de bani şi aceale unealte toate şi veşminte şi postave şi tot ce mai sus scrie, cu cocie cu tot, tocmitu-s-au, după ce l-au agiunsu leagea şi s-au aflat adevărat vinovat: dat-au Isac Stîrcea dumisale, vornicului Gavrilaş, partea sa de moşie direaptă, a treia parte de sat de Boian, partea den sus, cu vad de moară, şi giumătate de sat de Onuttul de Sus, partea den gios, cu vaduri de moară pre apa satului, ce i-au fost cumpărătură de la Ionaşco Stroici, şi satul Lozeanii, ce i-au fost cumpărătură înpreună cu Musteaţă de la Cîrstina, giupîneasa lui Ghiorghie pîrcălabul de Hotin, care parte ş-a şui Musteaţă vinitu-s-au lui, căci au fost giupîneasa Stîrcei nepoată lui Musteaţă, iar pîrcălabului Ghiorghie aşijdearea i-au fost cumpărătură acel sat, Lozeanii, de la Lăziian şi de la Nedelco, iară de moşiia giupîneasei Stîrcei, şi cu locuri de mori şi de hălăşteae pre apa Borodacei. Şi direase ce-au avut pre aceaste ocine, ce-s mai sus scrise, datu-le-au pre mîna vornicului Gavrilaş, şi de moşie şi de cumpărătură. Şi-ntr-această tocmală fost-au şi fraţii Stîrcei, Costantin pîrcălabul şi Darie Stîrcea. Fost-au şi Nicolai silitrariul şi altă seminţie a lor. Întrebatu-i-au şi Isac Stîrcea şi vornicul Gavrilaş: carii vor să cumpere aceaste ocine, ei să le cumpere, iar de nu, de-acmu înnainte, nime den ficiori sau den ruda lor să nu încapă a mai cumpăra, nici a mai pîrî de-această pîră, că s-au tocmit de bunăvoe, dennaintea noastră, ca să-şi facă vornicul direase domneşti şi să-i fie dumisale ocine şi cumpărătură direapte, cu tot vinitul, în veaci. Şi, pre mai mare credinţă, pusu-ne-am peceţile la acest adevărat zapis, să să ştie. [...]. 342 [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: A Stîrcei, [...]; şi una din sec. XVII: Şi pe pol Onutul de Sus.DRH, A, XXIII, nr. 304, p. 340-341-3421636 ianuarie 15, Iaşi. 342 [...] Adecă au vinit înnaintea Noastră şi-nnaintea boiarilor noştri, a mari şi a mici, sluga noastră, Isac Stîrcea, de ne-au mărtorisit cum s-au fost tîmplat cu Mihalcea Durac la eşirea lui Bărnovschi Vodă, de la Hîrlău în sus, de-au jecuit o cocie a boiarenului nostru, a lui Gavrilaş ce-au fost vornic, de i-au loat den cocie bani gata, o mie şi trei sute şi şasedzeci de galbeni, bani gata, şi o dulamă de adămască, şi o dulamă de atlaz, cu blane, şi o blană de jder, şi o blană de spinări de hulpe, şi un căftan de zarba de cea bună, şi un căftan de adămască, cu jderi, cu bumbi de mărgăritar, şi dzeace caragie, şi o sabie ferecată, şi o laduncă cu argintu, de 20 de taleri buni, şi un covor nou, şi o scoarţă noaî, şi cociia, cu hamuri cu tot. Pentru care lucru fost-au şi pîră multă la Moisei Vodă şi la Alexandru Iliiaş Vodă şi tot l-au rămas vornicul Gavrilaş, cum are şi cărţi de cum au rămas Stîrcea şi Durac; şi ce-au fost partea lui Durac, el a plătit partea sa de bani deplin, iar Stîrcea, pentru ce-au loat den bani, giumătate, şi aceale veşminte şi postave şi toate ce-s mai sus scrise, tocmitu-s-au, după ce l-au agiunsu leagea, şi s-au aflat adevărat vinovat. Dat-au Isac Stîrcea vornicului Gavrilaş partea sa de moşie direaptă, a treia parte de sat de Boian, partea des sus, cu loc de moară, şi giumătate de sat de Onutul de Sus, partea den gios, cu loc de moară pre apa satului, ce i-au fost cumpărătură de la Ionaşco Stroici, şi satul Lozeanii, cu loc de hălăşteae şi de mori pre apa Borodacei, ce i-au fost cumpărătură Stîrcei, cu Musteaţă pîrcălabul, de la Cîrstina, giupîneasa lui Ghiorghie pîrcălabului de Hotin, care parte a lui Musteaţă încă s-au vinit Stîrcei de pre giupîneasăş-i, 343 căci au fost nepoată lui Musteaţă, care sat fost-au cumpărătură pîrcălabului Ghiorghie de la Lăziian şi de la Nedelco, fost-au de moşiia giupîneasei Stîrcei. Şi direase ce-au fost avîndu Isac Stîrcea pre aceaste ocine, ce-s mai sus scrise, şi de moşie şi de cumpărătură, încă le-au dat pre mîna vornicului Gavrilaş. Ş-au fost aceasta tocmală şi cu ştirea fraţilor săi şi a rudelor sale, ca să răscumpere aceaste ocine, şi n-au vrut nime să-ntoarcă. Pentr-aceaia, vădzîndu Domniia Mea de bunăvoe tocmală şi plată, aşijderea, şi Domniia Mea dat-am ş-am întărit boiarenului nostru, vornicului Gavrilaş, pre aceale ocine, ce-s mai sus scrise, ca să-i fie şi de la Domniia Mea ocine pentru ale sale direapte bucate, bani ş-avuţie, ce i s-au loat. Şi nime, de-acmu, să nu mai scornească pîră, nici dănăoară, în veaci, preste această adevărată scrisoare a Domnii Mele, să să ştie. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Lozenii şi Onutului den Sus şi a tree parte de boian.DRH, A, XXIII, nr. 305, p. 342-3431636 ianuarie 16, Iaşi. 346 [...] Scriem la sluga Domniei Meale, la Scînteae vătavul. Dau-ţi ştire că s-au pîrît de faţă, înnaintea Dumi Meale, Nacul de Bîrlad, feciorul lui Iane neguţătoriul, cu Trif Zmiurnă, cu Gavril Calotă şi cu Măţeş de Clipiceşti şi cu alţi răzeaşi ai lor, pentru o moară ce iaste la Vităneşti, şi i-o au fost luat ei cu strîmbul, fără ispravă, de o au ţînut trei săptămîni. Deci, au rămas Nacul pre Zmiurnă şi pre Calotă şi pre Măţaş şi pre toţi oamenii lor, ca să-şi ţie Nacul moara şi să-i întoarcă tot ce-au agonisit la acea moară, într-acele 3 săptămîni, şi ce-au măcinat ei. Drept acea, deaca vei vedea cartea Dumi Meale, tu să-i întorci cîtă pîine să va afla c-au luat ei într-aceale 3 săptămîni tot în mîna Nacului, şi ce-au ei măcinat fără cale, tot să socoteşti. Aceasta scriem. [...].DRH, A, XXIII, nr. 308, p. 3461636 ianuarie 22, Iaşi. 347 [...] Dat-am cartea Domniei Meale rugătorugătorilor noştri, călugărilor de la svînsta mănăstire, de la Sveati Ilie proroc, spre aceaia să fie tari şi putearnici, cu cartea Domniei Meale, a opri un loc de fînaţi a svinstei mănăstiri, ce să chiiamă La Căldare, ce iasti în hotarul tîrgului Suceavei, ce iaste dare svinstei mănăstiri de la domnii bătrîni. Să aibă a ţinea şi a cosi fîn pre undi iaste stîlpit din dzile bătrîne. Altu nime să n-aibă treabă a să amesteca înaintea cărţii Domniei Meale. [...]. 348 [...]. Pe verso, o îns. cont.: La Căldare, hotariul tîrgului Suceavei; două din sec. XVII. S-au cetit, şi: Fînaţă, La Căldare, 7142, 1634 ghenarie 22; şi una de la f. aceluiaşi sec.: Litera C.DRH, A, XXIII, nr. 311, p. 347-348 În. de 1636 ianuarie 26. *M 357 Prea milostive şi luminate Doamne, dăm ştire Măriei Dumitale că au venit la noi, cu cinstită cartea Măriei Dumitale, dumialui Apostol medelniceariul cel mare, scriindu ca să strîngem oameni buni şi să socotim cu direptul, ca să-i aleagem toată ocina lui de la Băloşeşti, parte de moşie şi părţi de cumpărătură de acolo. Socotitu-s-au şi ales cu oameni buni; aflatu-s-au partea dumisale de moşie şi de la Vasilcea cincisprădzeace pămînturi, din partea Dureştilor, şapte pămînturi, partea lui Maxin şi a Mierăi şi a lui Ionaşco, din partea Lupului de Mijloceani, feciorul Mircei, şi doasprădzeace pămînturi din Mijloceani, partea lui Mihăilă, fratele Annesiei, şi şase pămînturi, iară din Mijloceani, partea lui Mihăilă Dumitru, nepotul Vistearnicului, ce li-i cumpărătură de tatăl lor, Necoară armaşul, şi doasprădzeace pămînturi, iară din Mijloceani, partea lui Ursu, din partea Vistearnicului, şi optsprădzeace pămînturi, însă cu ploştenci, din partea Popeştilor Urgiceştilor, partea popei lui Ionaşco, şi optsprădzeace pămînturi, însă cu ploştenci, din partea popei, lui Larion, partea lui Hasnăş, şi patru pămînturi şi o giumătate din hotarul Glodeanilor, ce li-i cumpărătură de tatăl lor, armaşul, de la Gligorie Pobircu, şi o cumpărătură, ce-i în hotarul Iucşeştilor marginea pădurei, despre prisaca Băiseanului, ce-i iaste cumpărătură de la Ştefan, feciorul Sindzeanei, şi fără fînaţuri, ce să vor aleage, partea dumisale, în hotarul Băloşeştilor. Şi aceasta s-au ales numai partea lui despre fraţii săi, moşie şi cumpărătură, dinnaintea a mulţi oameni buni: Toader de Iucşeşti, Vasilie de acolea, Avram de acolea, Larion de acolea, Simion Băisan de Băloşeşti, Ursu de acolea, Toader Fărcescul de Iucşeşti, şi Bălan de Glodeani şi Baciul de acolea. Noi aşea am aflat cu sufletele noastre şi, pentru credinţa, ne-am pus şi peceţile. Eu, Luchian, am scris. Şi milostivul Dumnedzău să cruţe pre Măria Dumitale, cu bună sănătate şi cu pace întru mulţi ai şi domnie îndelungată, [...]. Şi Ioana Măteeşoae şi feciorul ei, Dumitraşco. Mai mic robul Măriei Dumitale, Luchian diiac iscal. Vasilie. Avram. Larion. [...]. Ursul. Fărcescul. Toader Oncescul. Bălan, fratele Zaharioaeiei. 358 Pe verso-ul f. a doua, două îns. greceşti: [...]; şi: [...] şi una din sec. XVII: De Băloşeşti.DRH, A, XXIII, nr. 317, p. 357-3581636 ianuarie 28, Hălăşteiani. 364 [...], sluga lui Dumitraşco, şi Luca aprodul, de tîrg de Iaşi, şi Zahariia de Ruginoasa, scriem şi mărturisim, cu ceastă scrisoare a noastră, cumu au venit Măriica Ionăşcoae şi cu feciorii ei, Ipifantie şi cu Dumitru şi cu Irina, de nimene nevoită, nice asuprită, ce de bunăvoia ei, de au vîndut a sa direaptă ocină şi moşie ce au avut, o vie la Băiceani, pre lîngă viia vlădicăi, lui Pavăl, şi pre lîngă viia Bleandei. Vîndutu-o-au dumisale, Lupul Prăjescul clucearul cel mare, dereptu ... , bani buni. Deci, noi, vădzîndu făcîndu-i-să plată deplinu, şi noi am făcut acestu zapis de la noi şi am şi iscălit şi ne-am pus şi peceţile pre acestu adivărat zapis, ca să-şi facă dumnealui şi direase domneşti. Prilejitu-m-am şi eu, Bărnat, într-această tocmală, să să ştie. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Zapis pre 1 vie ot Băiceni, ce amu cumpărat ot Răspopoai [...]. Făcut-amu şi ispisoc dumnescu per dînăsă.DRH, A, XXIII, nr. 322, p. 3641636 ianuarie 30, Iaşi. 367 Adecă eu, Liontie, şi cu frate-miu, cu Simion, feciorii lui Ion Lupe, şi Mihalcea, feciorul Frăsinei, şi cu nepoţii mii, Gligorie şi Simion, feciorii Titiianii, înşine scriem şi mărturisim, cu cest zapis al nostru, de nimene asupriţi, nici nevoiţi, cum am vîndut un loc de prisacă, pre partea noastră, din sat din Ştoboreani, Cîrstei, ginerele preuteasei de Iaşi. Însă i-am vîndut pădure întreagă, ca să-şi facă el prisacă şi pomăt şi ce-i va trebui, derept 24 de zloţi bătuţi. Pentr-acela lucru, de să va afla cînduva cineva, dintru oamenii noştri, să se ispitească a întoarce, ca să nu poată, pentru căci i-am vîndut pădure întreagă, cum şi mai sus scrie, să-şi facă el prisacă, ca să-i fie lui dreaptă ocină şi moşie, şi feciorilor săi şi nepoţilor şi strănepoţilor săi. Şi la tocmala noastră au fost Ghiorghie Arapul sulger, şi Iordachi şi Apostol, feciorii Goei, şi Selion de Moimeşti, şi Moisei de Romăneşti, şi Gligorie Hermeziu de Tăuteşti, ... , feciorul lui Penteleiu vornicul, şi Nacul den Dîrjeni, şi Precup hotnogul din tîrgu de Iaşi, şi Isac, ginerili lui Feştilă, şi Petrea, sluga Vlădicăi, şi Isăilă hotnogul şi alţi mulţi oameni buni. Derepta aceaia, pre acest zapis al nostru ca să aibă a-şi faci şi dresuri domneşti. Şi, mai pre mare credinţi, ne-am pus şi peceţile noastre, ca să se ştie. [...]. Şi eu, Poiană, am scris, să se ştie. Leontii. Ghiorghie Arapul sulger. Az Dumitru vatav încă am fost într-această tocmală. [...]. Apostol Goia. Nacol. [...].DRH, A, XXIII, nr. 325, p. 3671636 februarie 3. *M 370 [...], scriem şi mărturisim, cu a noastră scrisoare, cum au venit Nastasiia Solomoneasă şi cu ficiorul său, Ionaşco, cu cinstită cartea Mării Sale, lui Vasilie Vodă, la noi, ca să meargem să le hotărîm nişte ocine şi să le aleagem despre călugării de Schitul lui Drăguşan, anume la sat la Băsăşti, şi la Edumireşti. Deci, am mărsu şi am strînsu oameni buni şi bătrîni, megiiaşi din pen pregiur, şi toţi răzeşii lor, cari i-a avut. Deci, am socotit cum au fost învăţătura de la Măriia Sa, de la Vodă, ca să socotim pre unde le vor spune dreasele, să hotărîm şi să stîlpipim. Deci, călugării de la schit au scus dreasele lor pre giumătate de loc de Băsăşti şi cu a lor răzeaşi, iar Solomoneasă şi cu ficiorii săi au scos zapis şi uric de la Alecsandro Vodă, de cumpărătură, pre a patra parte de loc, cum au cumpărat Dumitraşco Solomon ce au fost sulgear, d ela Lazor şi d ela fraţi lui, de la Petrea Bordzea şi de la Tănasie şi de la sora lor, de la Dochiia, ficiori lui Ion Plavăţ, nepoţi popei Lucăi, cum ş-au vîndut ei toată partea lor din sat din Băsăşti, cu tot vinitul, drept ... taliri buni. Şi, aşijdere, au scos schitu zapis de cumpărătură, cum au cumpărat de la ... ru Istratie toată, partea ... , cu tot venitul, drept un cal bun, preţuit 371 dreptu 20 de taleri, cumpărat de la Ionaşco Solomon, după moarte tătîne-său. Şi, aşijdere, au scos ş-altu zapis de cumpărătură, cum au cumpărat de la Îndreiu, ficiorul Oancei, toată partea lui, ce i să va veni într-acela sat, cu tot venitul, drept 23 de taleri buni, Dumitraşco Solomon, din ceialaltă a patra parte de sat. Şi, aşijdere, au scos şi altu zapis de cumpărătură de la ... , diiaconiţa lui Toader diiaconul ce au fost, cum ş-au vîndut toată partea ei ce i s-a veni, în tot locul, cu tot venitul, într-acesta sat, în Po Băsăşti, dreptu 10 taleri buni. Deci, am socotit şi am măsurat cu funea ş-am pus stîlpu în mijlocul locului şi ş-au usăbit călugări de la schit partea din sus, giumătate de loc, ci esti despre mănăstire, şi munte Geamăna. Şi au luat Solomoneasă partea din gios, şi cu răzeaşii săi, giumătate de sat. Dintr-acea giumătate, giumătate s-au aflat ai Solomoneasii cumpărărută, cum mai sus scrie, de la ficiori lui Ion Plavăţ, de la Lazor şi de la Petrea Bordzea şi de la Istra Tănasie şi de la soro-sa, Dochiia, şi de la Vasilie Plavăţ. Iar în ceaialaltă a patra parte ca să aibă a ţinea, cu răzeaşii săi, parte lui Beldiman, sin Istratie, şi a lui Îndrei, sin Oancea, şi a diaconului, a lui Toader. Iar poeni ce sîntu pe de laturi, aşa am socotit şi s-au tocmit ca să ţie călugării de la schit poiana despre cireşi, pentru căci iaste în dreptul hotarului; iar Solomoneasă şi cu răzeaşii săi să ţie poiana din gios, de la fîntînă, pentru căci ca să nu mai aibă a ţinea călugării de la hotaru în gios. Iar Solomoneasă cu răzeaşii ei ... şi ceia din ... odănăoară, nici ca să mai aibu vrunul dintru dînşii a mai scorni pîră sau a mai muta hotarul. Iar cine va mai scorni svadă sau pîră peste tocmală ce am tocmit şi peste hotar ce am hotărît, cum amu aflat cu sufletele noastre şi cu oameni buni şi bătrîni şi pe unde le-au spus a lor dreapte zapise, ca să hie gloabă Porţii Mării Sale, lui Vodă, 50 de boi. Şi, pre mai mare credinţă, am pus peacete şi iscălitura către aceasta carte, ca să hie de credinţă şi lor îndreptătură şi mărturie, în veaci. Şi alţi megiiaşi ce au fost la cesta hotar, încă toţi au pus peceţile cătră aceasta carte. De aceasta mărturisim, anume: Vasilie Solomon, şi Bejan ce au fost păharnic, şi Ursul din Verşeşti, şi Pepelea, şi Alecsa, şi Ponici, şi Gherman, şi Nicoară, şi Gligorcea, şi Mărian, şi Chirilă ot Sirbi, şi Costantin ot Comăneşti, şi Pătraşco ot Alboteşti şi alţi mulţi oameni buni. [...]. Împreună cu orig. se află, pe o altă hîrtie, o îns. de la înc. sec. XIX: 7144 1636 fevruarie, în 3. Hotarnica moşiilor Băşăştii şi Dumireştii, de la ţînutul Bacăului, a schitului Frumuşica, foarti stricată, însă să alăturiază o copii încredinţată de Gheorghii Costanda diiac de Divan.DRH, A, XXIII, nr. 327, p. 370-3711636 februarie 9, Iaşi. 373 [...] Scriem şi mărturisim, cu ceastă scrisoare a nostră, cum ne-am tocmit, de bunăvoia noastră, cu fratele nostru, dumiialui, Pătraşco Başotă velichii logofetu, şi am făcut schimbătură, de am dat dumisale un ţigan de moşiia noastră, anume Larion Babeţ, cu sororile sale, anumi: Agarra, şi cu Vărvara, şi cu Ioniia, i Băluţa; iar dumiialui ne-a dat, schimbătură dereptu schimbătură, pre Platon ţiganul cu ficiorii sei, ce au fostu de moşiia dumisale, de pre Ciolpăneşti, şi l-au răscumpărat de cătră popa Ionaşco şi de cătră Andreiu, ficiorii Tudorei. Derept aceia, ca să-i fie dumisale direpţi şerbi ţigani, neurniţi nici odănăoară, în veaci, şi să aibă a-şi face şi direase domneşti. Mai pre mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile cătră această adevărată scrisoare a nostră.DRH, A, XXIII, nr. 329, p. 373 1636 februarie 20, Suceava. 377 Eu, Manea de Suceava, şi fămeaia mea, Mărica, şi cu feciorii miei, mărturisescu, cu acest zapis al nostru dereptu, de rîndul a giumătate de satu de Cîrstineşti, de ţinutul Dorohoiului, cum eu am datu acea giumătate de satu dzeastre ginere-mieu, Căzacului, şi featei meale, Eleanei. Deci l-au vîndut acea giumătate de sat ginere-mieu, Căzacul, şi fata mea, Elena, lui Ştefan Vodă, şi le-au plătitu tot deplin, cu bani gata, cum au fostu tocmala. Apoi, l-au dat Ştefan Vodă, acel sat, mănăstirei Solcăi. După aceaia, eu, Manea, şi cu fămeaia mea şi cu feciorii miei, am cădzutu la nevoe şi la slăbitură; n-am avutu ce face, ce am mărsu eu la cinstitu părinte mare, Evloghie, episcop de Rădăuţi, şi la tot săborul de Solca şi m-am rogat cu mare rugă la nevoe, să-mi mai dea după acea cumpărătură a lui Ştefan Vodă şi mi-au dat părintele Evloghie şi săborul de Solca patru giumătăţi de vin şi trei poloboace de miiare. Deci eu, Manea, şi fămeaia mea şi feciorii miei nici o treabă să nu mai avem, în veaci, nici a mai scorni nimic, pîră sau cuvinte. Şi am dat şi ispisocul satului, cel 378 de cumpărat, să facă ispisoce şi derease domneşti de pre acela şi de pre acestu zapis al nostru. Iar de să vor găsi alte derease sau scrisori, tot să fie minciunose, în veaci. Şi la ceastă tocmală fost-au preuţi şi boiari: popa Grama, şi popa Gheorghie, şi popa Gonţul, şi Coadă vornicul, şi Franguli stolnic, şi Ştefan, fratele mitropolitului, şi Dima portar, şi Gligorie Cărăscul, şi Erimiia Iulăş, ce au scris, cu dzisa Manei. Pre mai mare credinţi, toţi ne-am pus peceţile. [...]. Eu Franguli biv stolnic. Pe verso, o îns. cont.: Crîsteneşti, Manea; şi două din sec. XVIII: [...]; şi [...].DRH, A, XXIII, nr. 333, p. 377-3781636 februarie 25, Iaşi. 378 Adecă eu, Vasilie Balşe, feciorul lui Gheorghie Balşe logofătul, nepotul Bîrlădeanului logofăt, scriu şi mărturisescu, cu cest zapis al miu, cum eu, de bunăvoia mea, de nimene nevoit, nici asuprit, am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie, giumătate de seliştea Forăştilor, pre Miletin, lîngă Mălăeşti, ce iaste în ţînutul Iaşilor. Această giumătate de selişte am vîndut dumisale, giupînului Bălan postelnicul, direptu o sută de galbeni, bani buni. Şi i-am luat aceştea bani deplin dentru mînule dumisale, lui Bălan postelnicul. Şi în tocmala noastră au fost dumnealui, giupînul Savin vornicul cel mare den Ţara de Gios, şi giupînul Dumitraşco Şoldan [...], şi giupînul Gavril hatmanul, pîrcălabul de Suciava, şi giupînul Gligorie Ureache mare spătar, şi giupînul Gheorghie păharnicul cel mare, şi dumnealui, giupînul Iurdachi vistearnicul cel mare, şi giupînul Gavrilaş vornicul, şi dumnealui, Dumitru Buhuş, pîrcălabul de Hotin, şi Simion Mălaiu vistearnicul, şi Lupul Prăjescul cliucearul cel 379 mare, şi Pătraşco Ciogolea logofătul, şi Ionaşco Prăjescul postelnicul, şi Velicico postelnicul, şi Toader Petriciaico armaşiul, şi Neanul vornicul de Poartă, şi Ionaşco Stăjăreanul vornicul de Poartă, şi Costantin ce au fost vornic, zeat Nebojatco, şi alţi boiari şi feciori de boiari au fost în tocmala noastră. Şi eu, Borăleanul uricar, am scris acest adevărat zapis, să se ştie. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Forăştii; şi două, din sec. XVIII: Zapis de la Vasili Balş pe pol sat Forăşti, ce au schimbat cu călugării de Bîrnova; au dat Rădiuş la Hîrlău, vîndut lui Bălan postelnic; şi: [...].DRH, A, XXIII, nr. 334, p. 378-379 În. de 1636 martie 6. *M 384 Adecă au venit Ardarie, feciorol loi Domitro Porciol, şi co sororele loi, [...]: [...], com ei ş-au vîndot a lor direptă ocină şi moşie den sat de Vilneşte, în ţînotol Vasloiuloe, ce să va alege ceastă parte loi Dumitraşco Porcel, de neme nevoiţi, nece înpresoraţi, de de a lor bonăvoe; şi ei au vîndot loi Răcoviţă [...]. Şi aceasta tocmală s-au făcot denainte loi Nestor păhărnicel, ot Boneşte, şi Ghiorghie, tij păhărnicel, ot Gîrbeşte, i Gavril Benche hănsar, ot Fereşte, i Parca şetrărel ot tam, i Ciocîrlie pitărel ot tam, i Dănăilă solgerel ot tam, i Vasilie Leţea ot tam. Şi, pentru mai mare credinţă, ne-m pos şi peceţile. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Vilneştii; şi una din prima jum. a sec. XIX: Vilneştii.DRH, A, XXIII, nr. 342, p. 3841636 martie 7, Iaşi. 388 [...] Dat-am cartea Domniei Meale rugătorilot noştri, călugărilor de la Mănăstirea Balicăi, den tîrg den Iaşi, a să fie tari şi putearnici, cu cartea Domniei Meale, a opri şi a ţinea satul Mogoşeşti, ce iaste la ţînutul Cîrligăturei, care sat au fost a Balicăi ce au fost hatman, să aibă a ţinea acel sat călugării de la mănăstire ce mai sus scrie, cu tot venitul. Iară, de va avea cineva nescai derease pre acel sat, să-şi aducă dereasele, să stea cu călugării de faţă. Înnaintea Domniei Meale. [...]. Pe verso, două îns.: No. 2. 7144 1636 [...]; şi: [...].DRH, A, XXIII, nr. 347, p. 3881636 martie 15, Iaşi. 403 [...] Scriem Domniia Mea la boiarinul Domniei Meale credincios, Neaniul vornicul. Dau-ţi ştire cum au avut pîră de faţă, înaintea Domniei Meale, al nostru credincios boiarin, Dumitru Buhuş vistearnic, cu Ghiorghie Jorea ce-au fost pîrcălab, pentru neşte stîlpi de hotar de la Costeşti şi pentru înecatul unui hălăşteu, ce au făcut Jorea, şi pentru seliştea Costeştilor, căci au scos Jorea vecinii din vatra satului şi i-au mutat unde au fost loc de fîneaţă şi pentru neşti vecini ce au luat Ghiorghie Jorea, a vistearnicului Buhuş. Pentr-acea, deaca vei vedea cartea Domniei Meale, să mergi acolo, să socoteşti şi să strîngi oamenii din partea Jorăi, din Costeşti, să afle cine au lepădat acei stîlpi de hotar, iar de nu vor afla vinovatul, să iai cindzeci de boi din partea Jorăi, din Costeşti, şi de pre la megiiaşi de pren pregiur, să fie pieitori acei boi. Şi să mergi să tai hălăşteul morilor Jorăi, să-şi mute morile unde au fost a tătîne-său, la vadul cel bătrîn, pentru ca să nu îneace vadul morilor a vistearnicului Buhuş. Iar pentru vecinii, carii i-au scos de şed unde au fost loc de fîneaţă, să le strici casăle şi să-i muţi în vatra satului. Aşijderi, pentr vecinii carii i-au luat Jorea, a vistearnicului Buhuş, să giure Jorea ce va fi cheltuit pentru pentru acei vecini, să-i întoarcă vistearnicul Buhuş, şi să iai acei vecini de la Jorea şi să-i dai pre mîna vistearnicului Buhuş, pentru că-i simtu vecini bătrîni dumisali. Aiasta scriem. [...]. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Pentru pricina cu Jora, pi iazu şi moară; şi alta de la înc. sec. XIX: Pintru Costeşti.DRH, A, XXIII, nr. 359, p. 403 1636 martie 15-iulie 9. *M 404 Milostive şi luminate doamne, să fii Măriia Domnii Tale sănătos. Dau ştire Mării Tale c-au venit slugile Mării Tale, Porcea şi frat-său, Apostolachi, de Oşeşti, cu cinstită cartea Mării Tale la noi, să strîngem oameni buni şi să le socotim nişte hotară de la sat de Oşeşti, de care lucru ce s-u pîrît înnaintea Mării TAle cu Dumitraşco Gheoca, pentru loc ce-au fost făcut Băisanul o mănăstioară, cu poene. Pentra aceaia, noi am strînsu oameni buni şi bătrîni den pren pregiurul acelui loc, anume: Samson de Albeşti, şi Gavril Ciurlan de acolea, şi Gavril de Ruginoşi, şi Gligore de Cozmeşti, şi Porcea de Băleşti, şi Cîrstea Zăpodie de Cozmeşti, şi Dumitraşco de Pietreşti, şi Busul de Fîstîci, şi Ştefan de acolea, şi Pavel de Cozmeşti; aceştea sint toţi de valea Stemnicului; şi Pinul de Hultureşti, şi Lazor de acolea, şi Costantin de Tărîceani, şi Dumitraşco de Buhăneşti, şi Pascal de acolea, şi Portărescul de Condreşte, şi Macsin de Meleşcani, şi Dumitru Popăscul de Ţigăneşti, şi Gorcea de acolea, şi Raţea de acolea, şi Dumitru Gîdea de acolea, şi Bejan de Dumeşti, şi Melintie de acolea, şi Vicol de Borăşti, şi Florea de acolea, şi Dumitru de Armeneşti, şi Simion de acolea; aceştea toţi sintu de pe apa Bîrlădzelului; şi Gligore de Gîrcini, şi Bogonie de acolea, şi Căzacul de Curceci; aceştea sintu de pre apa Racovei. Deci, milostive doamne, ales-am dentr-aceşti oameni dzeace oameniu carei au fost mai oameni buni şi bătrîni şi slugi domneşti, carei au ştiut hotarăle acelor sate, de le-am pos brazde de pămîntu în capetele lor, ş-au mărsu pre unde au ştiut că agiunge hotarul Oşeştilor. Deci, s-au găsit la locul acel de mănăstire, ce să cheamă Rafailă, şi cu pomeate şi cu fîntîni şi cu toate poenile, că sintu de hotariul satului Oşeştilor şi se tinpină cu hotarăle satelor despre Bîrlădzel; despre altă parte, cu hotarăle Racovei. Deci, am mărsu de-am încungiurat hotarul Oşeştilor şi am pos 405 stîlpi. Iar pre acel loc ce-au fost mănăstirea ce să cheamă Rafailă ... nu au fost loc domnescu, ce iaste hotarul Oşeştilor. Iar acelui uric, ce are Dumitraşco Gheouca ce-au fost dvornic, nu i s-au găsitu hotar nici loc. De aceasta dăm ştire Mării Tale şi Domnul Dumnedzău să înmulţească anii şi dzilele Mării Taşe, cu bună pace, fără de grijă, de la Dumnedzău adevăr. Robii de suptu talpele Mării Tale, Dumitru ce au fost dvornic şi Lungul armaş .DRH, A, XXIII, nr. 361, p. 404-4051636 martie 17, Iaşi. 407 Adecă eu, Pătraşco Boldescul, feciorul ... , scriu şi mărturisescu, cu cest zapis al mieu, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici asuprit am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie, din uric din înpărţare, ce am avut cu verii mii, feciorii lui Miron din Sinehău, de la Eremiia Vodă, giumătate de sat den Cernacău, cu locuri de mori şi de pive pre valea satului, ce iaste în ţînutul Cernăuţilor. Ace giumătate de sat am vîndut-o dumisale, giupînului Gavrilaş Mătiiaş vornicu, dirept o sută şi optudzăci de galbeni, bani buni, însă cu nişte zapise, ce am fost pus eu zălog acea parte de Cernacău la fata lui Orăş, giupîineasa Onciului Iuraşcovici, pentru un inel de aur, direptu şeasădzăci de galbeni de aur, care zapise ce am făcut eu de zălojitură pre acea giumătate de sat, sîntu acmu toate pre mîna dumisale, vornicului Gavrilaş. Şi alţi bani, toţi mi-au dat dumnealui deplin întru mînule noastre, ca să-i fie dumisale direaptă ocină şi cumpărătură, în veaci, căce că eu am întrebat şi de toţi verii mii, feciorii lui Miorn din Sinehău, şi de altă rudă a noastră, şi nime nu s-au aflat, nici au vrut nime să o cumpere, fără dumnealui, vornicul Gavrilaş. Şi în tocmala noastră au fost dumnealui, Lupul Prăjescul marele cliucear, şi Turcul ce au fost stolnic, ot Cuzlău, şi Efrim Hajdău, şi Avraam ot Lucăceani, şi Costantin Drăgăşescul, şi Gheorghie Corosteanul, şi Andrei Murguleţ şi alţi feciori de boiari şi boiari au fost. Şi, pre mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceaţile toţi şi aceşti boiari, toţi, au iscălit. Şi eu, Borăleanul uricar, am scris cu mîna mea acest adevărat zapis, să se ştie. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Cernăcău.DRH, A, XXIII, nr. 363, p. 4071636 martie 20, Iaşi. 414 [...] Adecă au vinit înnaintea Divanului Domniei Meale ai noştri credincioşi boiari, Dumitru Buhuş vistearnic şi Lupul Prăjescul clucear, şi s-au pîrît de faţă pentru satul Boldeştii, dzicîndu boiarinul Domniei Meale, Lupul Prăjescul, că acel sat au fost cumpărătură mai demult tătîne-său, lui Necoară Prăjescul, şi i să cade să cumpere iarăşi ei acel sat. Deci, Domniia Mea am socotit cu tot Devanul, după leagea ţărîi, ş-am aflat cum Necoară Prăjescul au schimbat această cumpărătură, ce mai sus scrie, cu Calapod, şi au luat pentr Boldeşti altă moşie, satul Stolniceanii, unde sint casăle lui Ionaşco Prăjescul. 415 Deci, au rămas boiarinul Domniei Meale, carili mai sus iaste scris, Lupul Prjescul clucear, şi frate-său, Ionaşco Prăjescul jitnicear, din toată leagea Domniei Meale şi a ţărîi, cum să n-aibă nici o treabă de acmu înainte cu satul, cu Boldeşti, iar boiarinul Domniei M eale, carili nmai sus scriem, Dumitru Buhuş vistearnic, s-au îndreptat: cum au cunmpărat pînă acmu, să cumpere şi de acmu tot satul Boldeştii, de la cini va vinde de bunăvoe. Şi altu nime să nu să ameasteci. Într-alt chip să nu fie. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Pîră ce am avut cu cluceariul, pentru Boldeşti; şi alta, ulterioară: Boldeştii.DRH, A, XXIII, nr. 414-4151636 martie 20, Iaşi. 415 [...] Scriem Domniia Mea la al nostru credincios boiarin, Chicoş şetrariul cel mare. Dăm ştire dumitali că Domniia Mea m-am milostivit şi am miluit pre boiarinul Domnii Meale credincios, Udmitru Buhuş vistearnic, cu un vad de moară în gîrla Jijiei şi cu loc de sat, să-şi descaleci şie oameni, să fie de treaba morilor. Pentr-aceaia, te-am ales pre dumneata, să mergi acolo, să socoteşti unde iaste acel loc de mori, să faci acelor oameni loc, să aibă unde araa, şi loc de fîneaţe şi de prisăci şi de altă ce va trebui să să hrănească, şi să alegi pre unde va fi loc adevărat a Domniei Meale. Iar pre unde vor fi locuri a nescari mănăstiri, să nu să înpresoare. Şi acest loc a boiarinului Domniei Meale, ce mai sus scrie, Dumitru Buhuş vistearnic, să socoteşti să fie pre lîngă un loc a mănăstire a Pîngăraţilor, ce le iaste dare de la Andreiu hatmanul, dintru un dres carile i-au lui miluire de la Pătru Vodă. Şi să pui seamne, pre unde veri aleage, şi să-i dai ştiri Domniei Meale cu o scrisoare, cum ţ-am dat şi mai dat Domniia Mea învăţătură. Aiasta scriem. [...]. Pe verso, o îns. cont.: LA Chicoş şetrar, de hotarul satului din Branişte.DRH, A, XXIII, nr. 368, p. 4151636 martie 23, Iaşi. 419 [...], scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum au venit înaintea noastră părintele egumănul şi cu tot săborul de la sveata mănăstire de la Pîngăraţi, de bănăvoia lor, şi au schimbat cu demnealui, fratele nostru, cu Dumitru Buhuş vistearnicul, şi i-au dat călugării un loc de prisacă la Bohotin, la Branişte, iar dumnealui, vistearnicul Buhuş, le-au dat altu loc de prisacă, la Mesteacăn, preste Bistriţă, ce iaste în ţînutul Bacăului, partea Hrişcanului, ce să va aleage, cu tot venitul. Deci noi, vădzîndu de bunăvoie tocmală şi schimbătură, le-am făcut de la noi acestu zapis, pînă-şi vor face şi direase domneşti. Şi, pentru credinţa, am iscălit şi ne-am pus peceţile, [...]. [...]. 420 [...]. Pe verso-ul f. a doua, două îns. din sec. XVIII: Bohotinul; şi: Mărturie mitropolitului de schimbătura cu Pîngăraţii, de la Vărlam mitropolitul şi cu toţi boerii. 7144 1636 martie 23; şi una de la mijl. sec. XIX: Schimbu mitropolitului Varlam cu Dumitru Buhuş, dînd prisaca Dumnealui, Hemeiani, în Bohotin, pentru şi primind alta la Mestacăn, peste Bistriţă; şi încă una, ştearsă.DRH, A, XXIII, nr. 371, p. 419-4201636 martie 28. *M 424 Izvod de pămînturi, din hotarul Boldeştilor, a să să ştie. 34 de pămînturi, despre pădure, pre deal. 38 de pămînturi, mai sus de Sîrbi, pînă în hotarul Todereştilor. 3 pămînturi, pre la obraţele pămînturilor Todereştilor. 24 de pămînturi scurte, ce înblă doaî drept unul, pre grind, printre hotarul Todereştilor şi al Bîrleştilor. 18 pămînturi, pre lîngă ceale scurte. 22 de pămînturi, din drum în gios, pînă în loze. 38 de pămînturi, în rîndul lozelor, despre Sîrbi. 12 giumătăţi, boteaicele lozelor. 52 de pămînturi, în rîndul de mijloc. 33 i pol de pămînturi, în rîndul morilor, despre Boldeşti. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Izvod de pămînturi, din hotarul Boldeştilor şi a Sîrbilor; şi una din prima jum. a sec. XIX: No. 10. 7144 1636 martie 28.DRH, A, XXIII, nr. 377, p. 424 1636 martie 29-1637 mai 4. *M 428 [...] Scriem la iubit la iubit fratele nostru, la dumnealui, la Buhuş pîrcălab de Hotin, sănătate. Cătră acesta dăm ştiri dumitali, că ni s-au jeluescu ceşti vecini a ai noştri den Parcova, de zic că le opreşti dumneata o bucată de loc den hotarul Parcovei şi-l faci că iaste în hotarul dumitale; şi li-ai luat dumneata a zeacea den pîine. De cari lucru n-ai făcut dumneta nici un bini, că n-ai îngăduit pînă ne vom întreba cu leagea: cui va da leagea, acela va ţinea. Pentruu acela lucru, poftescu pre dumneta să pui acea pîine la un loc, pînă ne vom întreba. Alta, au arat nişti săraci de oameni pre acea bucată de loc. Dece, nu le s-au făcut pîinea. De cîtă s-au făcut, încă au perit şi s-au scuturatu acolea. Dece, te poftescu pre dumneata să-i laşi să ari pre acel loc, pînă ne vom întreba, iar de să va vini în partea dumitale, dumneta totuşi vei lua a zeacia. Iar macar de-i vrea să-i opreşti, încă n-ai cumu-i opri, pînă nu vom fi de faţă; dece cui va da leagea, acela va ţinea. De aiasta poftescu pre dumneata. Să fii dumneta sănătos, [...]. [...]. Pe veerso, adresa: [...].DRH, A, XXIII, nr. 380, p. 428 1636 după martie 29-1639, Beserecani. 429 [...] Dăm ştire dumitale ca au venit la noi, cu cinstită cartea Mării Sale, lui Vodă, Onciul Iuraşcovici şi cu Măricuţa şoltuzoae, ca să venim aicea, la sat la Beserecani, să le aleagem şi să hotărîm moşiia. Deci, noi am venit şi am strînsu oameni buni şi bătrîni, megiiaşi, şi toată ruda lor şi li s-au ales partea lor den giumătate de sat de Besiricani, a patra parte, şi le-am ales şi le-am stîlpit. Acmu s-au poftit la dumneata, ca să-şi facă şi direase domneşti. Deci, noi dăm ştire dumitale. Şi la acestu hotărît au fost oameni buni şi bătrîni, anume: Dumitru Ponici ot Rugăşeşti, şi Pahulcea bătrînul din Tomeşti, şi Ambros vătămanul din Cajva, şi Toader Dohatco diiacul, şi Gavrilcea Polschii, şi Gliguţa din Giuleşti, şi Chiceră din Dărmăneşti, şi Gheorghie den Tomeşti, şi Ihnat tij, şi ... tij, şi Dumitru den Ranghileşti şi alţi oameni buni au fost. De aceasta dăm ştire dumitale şi să hii dumneata sănătos, [...]. Mai mici feciorii dumitali, Borăleanul uricariul şi Anton din Tomeşti. Pe verso, o îns. cont.: [...].DRH, A, XXIII, nr. 381, p. 4291636 martie 31/ aprilie 1, Iaşi. 429 [...] Dat-am cartea Domniei Meale, la credincios şi cinstit boiarinul 430 Domniei Meale, Gavrilaş, logofătul cel mare, şi deregătoriului din sat din Buhaci, spre aceaia ca să fie tare şi putearnic, cu cartea Domniei Meale, a ţinea şi a opri tot hotarul şi fînaţul cît va hi prin pregiurul satului, pre hotarul cel bătrîn, pre unde au fostu de vac, pre nime să nu lasă să calce cu dobitoace pre acela hotar. Iar cui va părea cu strîmbul, să vie să stea de faţi înnaintea Domniei Meale şi să-şi aducă şi direasele. Mai multu, nime să nu cuteaze a ţinea sau a opri înnaintea cărţîi Domniei Meale. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. ulterioară: [...]; şi una din prima jum. a sec. XIX: 1639 7147 aprilie 31. Vasîli Vodă.DRH, A, XXIII, nr. 382, p. 429-4301636 aprilie 4, Orhei. 435 Eu, Petre Trufaşul, pîrcălabul de Orheiu, şi Chiriiac vamăşul, şi şoltuzul cu 1 2 pîrgari, şi Chirecel, vătavu de sineţari, şi Gligorie Drăghinici, şi Vasilie Drăghinici, şi Iane neguţătoriul, şi Bosii, şi Biha, şi Turceac, şi Milaş, şi Hilip, şi Bulmezea, şi Nistor ce au fost şoltuz şi mulţi oamini buni, orăşeani den tîrgu den Orheiu, scriem şi mărtorosim cumu au vinit înnaintea noastră Badiul, ficiorul lui Miron den Morozeanii, nepotul Gatonei, şi au vîndut Gligorcei lui Durac pîrcălabul parte sa de ocină den sat den Morozeanii, ce i să va aleage partea lui, şi din vatră, şi din ţarină, şi din fîn, şi din pomeate şi den tot ci să va alege partea lui; vîndutu-o direptu unsprădzeace mascuri de jîr, preţuluiţi cîte patru zloţi bătuţi, şi dereptu un bou de negoţ, dereptu 22 zloţi, iară bătuţi, de nime asuprit sau silit, ce de bunăvoia sa au vîndut. Deci noi, vădzindu această bună tocmală a lor, noi, pre mai mare credinţă şi bună dereptate, pus-am peacete oraşului şi ne-m pus şi peceţile noastre, ca să să ştie.DRH, A, XXIII, nr. 388, p. 4351636 aprilie 5, Iaşi. 450 [...] mărturisim, cu aiastu zapis al nostru, cum au vinit înnainte nostră dumnealui, Lupul Prăjescul cliuceriul, şi cu Dumitraşco, cumnatu-său, Ghianghea, de s-au tocmit de a lor bunăvoia şi au înpărţit nişte vii, ce-au fost rămas de la părintele lor, de la Ghianghea logofătul, noao falci de viia la Cîrjeşti şi patru falci în Dalul lui Vodă şi doao falci în rîndul tîrgului. Vinitu-s-au dumisali, Lupului Prăjescului cliucer, trei falci la Cîrjeşti şi doao falci în tîrgul tîrgului, iar lui Dumitraşco Ghiangheai s-au vinit şease falci la Cîrjeşti şi patru falci în Dalul lui Vodă. Iar, de s-ar scula niscari fraţi, din fraţii dumilorsali, să gîlcevască pentru înpărţala aestor vii, iar Lupul Prăjescul cliucer să n-aibă nici o trabă la cea gîlceavă, pentru căci c-au luoat numai ce au fost parte dumisali. Aşijdere, s-au tocmit şi pentru sat, anumia Oance, ce-i pre Prut, şi cu mori în Prut, să ţie morile depreună, frăţeşte, iar la altu vinit a satului, la pîine de a dzece şi la vii şi la grădini, să n-aibă trabă dumnealui, Lupului Prăjescul cliuceriul, ce numai să 451 lucredze săteanii din Oance la mori, ce va trebui, iar, cîndu va trebui a să lucra lucru multu la acele mori, să scoţă depreună, cine cîte sate va ave în Ţara de Gios, să lucredze depreună ce va trebui, să nu pizmască unul altoia. Deci, noi, vădzînd de bunăvoia tocmindu-se dinnainte nostră, pre mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus şi peceţile, [...]. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Zapis ce amu avut cu Dumitraşco depreună, prentru vii şi prentru Oancea; una din sec. XVIII: Cotnari; şi una, de la înc. sec. XIX: Trei fălci de vie la Cîrjăşti, doî fălci de viie în rîndul tîrgului, parte Lupului Prăjăscu.DRH, A, XXIII, nr. 392, p. 450-451 1636 aprilie 8. *M 454 [...], scriu lu mărturisescu, cu iastă scrisoare a nostră, cum au fostu satul Lozna dat la svînta mănăstire la Solca, de Ionaşco Stroici, pentru pamentea părinţilor săi, Lupul Stroici şi Păscălina, părinţii lui, şi printru frate-său, Vasilie, şi printru sine, de i-au scris în pomeanicul cel mare, pamente la anul, den anu în anu, la Sveati Gheorghie. Deci, noi facem pamenţile, cum iaste obicina în tote mănăstirile, în ţară. Apoi, s-au sculat domnealui, logofătul cel mare, Gavrilaş, şi au socotit că acel sat iaste de moşieia şi, de ruda dumisale, mai aproape rudă iaste dumnealui; au socotit de au plătit dumnealui pamentea, de au dat o sută ughi, bani buni, şi au plătit pamentea deplin. Apoi, s-au sculat Rîcicanii de ne-au pîrît la Mărieia Sa, la Vasilie Vodă, cu un zapis a lui Ionaşco Stroici, cum au fostu datir Rîcicanilor cu treidzeci şi 5 ughi de auru. Deci, Mă Mărieia Sa, Vodă, ne-au dat să plătim acei bani noi, căci că eiara Lozna, satul, pre mîna nostră. Deci, am dat noi cei bani deplin, în mîna Rîcicanilor. Apoi domnealui, logofătul Gavrilaş, ni-au dat nou acei bani, 35 galbini de aur, toţi, prin a noastră mînă, deplin, ce am fost dat Rîcicanilor, şi dispri aceia încă am dat în mîna dumnialui, logofătului celui mare, lui Gavrilaş. De aceasta mărturisim, cu această scrisoare a noastră. Şi, spre mai mare credinţă, ni-am pus şi pecete şi iscălituri. Let 7144 1636, luna aprilie, 8 zili. Iscălit: Evloghie episcop Radovschii. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: [...]; şi alta, din prima jum. a sec. XIX: 7144 1636 aprilie 8; şi una, modernă, în partea stîngă a textului: Comunicat de părintele iconom Antonie Dubău, din Molniţa,. Transcris documentul econom D. Furtună. 21 martie 1922.DRH, A, XXIII, nr. 396, p. 4541636 aprilie 16, Iaşi. 464 Adecă noi, Enachi, şi cu soru-mea, Anghelina, ficiorii lui Mihai ce au fost vornicu la Botăşeani, mărturisim, cu cest zapis al nostru, cum noi, de bunăvoia noastră, am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie, o vie, în Fundătură, la Copou, care vie au fost vîndută mai denainte de sora noastră, de Părasca, fără voia nostră, neavîndu ia nice o treabă cu viia; noi, de bunăvoia noastră, de iznoavă, o am vîndut egumenului de la Sveti Sava şi a tot săborul, dereptu patrudzeci de lei bătuţi. Şi cîţi bani au luoat sora noastră, Părasca, mainte, ţinutu-i-am în samă. Şi în tocmala nostră fost-au vlădica Evloghie de Rădăuţi, şi Neaniul vornicul de gloată, şi Nistor neguţătoriul, şi Ghiorghie a Sanhirie, şi Condrea zlătariul, şi Roman Lapteacru, şi Vasilie ai Cimbăloe, şi Ionaşco Roşca, şi Ilea săldariul şi mulţi oameni buni, bătrîni şi tineri, ne-m prilejit într-această tocmală. 465 Vădzindu noi de bunăvoia lor tocmală şi plată deplină dinnaintea nostră, noi ne-am pus peceţile într-acest zapis şi am iscălit, ca să fie de credinţă. Şi eu, Neaniul vornicul, am scris acest zapis, să să ştie. [...]. Eu popa Roşca Steclar. Roman Lăptreacrea. Ilea. Vasilie. Curu, ce ţine pre Anghileana. [...]. Şi zapisul ce-au avut părintele nostru, Mihail, de cumpărătură, pre aceale vii, de la Ştefan şi de la Toader, încă l-am dat la mîna părinţilor. [...]. Pe verso, o îns. cont.: [...].DRH, A, XXIII, nr. 403, p. 464-4651636 aprilie 29, Iaşi. 470 [...] Adecă s-au pîrît de faţă, înnaintea Domnii Meale şi a tot Svatul Domnii Meale, Simion şi Pavăl, feciorii Gherghinei, cu feciorii lui Lucoci, pentru sat, pentru Lătăi, dzicîndu feciorii lui Lucoci că au ţinut feciorii Gherghinei pînă acmu pe a treia parte de sat de Lătăi, iar Simion şi Pavăl au arătat înnaintea Domnii Meale 471 ispisocu de rămas de la Bărnoschie Vodă, cum să ţie giumătate de sat feciorii Gherghinei, iar giumătate să ţie feciorii lui Lucoci. Pentr-aceaia, şi Domniia Mea, deacă am vădzut aceale direse de rămas de la alţi domni mai de-nainte, am dat şi am întărit slugilor noastre, lui Simion şi lui Pavăl, feciorii Gherghinii, pre acea giumătate de sat, cu hălăşteae şi cu mori în apa Mileatinului şi în Dodolea, şi cu tot venitul ce va fi pre hotarul acelui sat, ca să le fie şi de la Domniia Mea dreaptă ocină şi moşie, neclătită nici odănuoară, în veaci. Şi cu altă pîră să nu să mai pîrască înnaintea cărţei Domnii Meale. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Vasîli Vodă.DRH, A, XXIII, nr. 408, p. 470-4711636 mai 5. *M 472 [...], popa Hilip, i Toader Zăpalcea, i Mihalce, i Dămiian. [...] înainte noastră Vasilie, sin Ghinda, nepot Condri ot Dorneşti, [...], de nimene nevoit şi de nimene înpresorat, şi au vîndot, den a treia parte, doo părţi, partea Condreei şi Mariei, dereaptă partea loru den sat den Drăgişti, [...], cîtă s-au ales partea Condrei şi coa Mariei den sat, şi den ţarină, şi den fînaţ, pădure şi den tot locul, şi co tot venitol, dereptu [...] zloţi bătuţi, loi Vicol Titici şi fămeei sale, Urîtei, [...] şi denaintea a mulţi oameni boni, şi tinere şi bătrîni, şi din mejiisşi, [...]: Isac, sîn Domitraşco, i Costantin, [...] Ionaşco Guglă. Deci, noi i-am văţat cum s-au tocmit denaintea nostră şi au dat patrudzăci de zloţi, bani gata, [...]. Deci, mai pre mai mare credinţă, ne-m pos şi a nostre peceţi, [...]. Văleat 7144 1636 mai 5. În zilile lui Vasilie Voievod, au scris popa Hilip. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Ion Mustaţă.DRH, A, XXIII, nr. 410, p. 4721636 mai 6, Iaşi. 473 [...]. Adecă au venit, înnaintea Domniei Meale şi înnaintea a tot Svatul Domniei Meale, Isarie şi cu soru-sa, Cătălina, ficiorii Floarei, şi s-au pîrît de faţi, înnaintea noastră, cu Bălăban, ginerele popei, lui Toader, din Teişori, de la Chigheaci, pentru o parte de ocină din Orgoeştî, de la ţinutul Tutovei, dzicîndu Isarie şi cu Cătălina că ş-au fostu pus zălog înma lor acea parte de ocină, din tot satul, a cincea parte, la popa Toader, socrul lui Bălăban, dereptu unsprădzeaci mii de aspri şi opt boi de negoţ. Iar Bălăban aşea au dzis înnaintea noastră, că n-au fostu pusă zălog, ce au fostu vîndută, şi au arătat şi zapis făcut de înma lor, de Floarea, cum ea, de bunăvoia ei, ş-au vîndut toată partea din sat din Orgoeşti popei, lui Toader, încă în dzilele lui Pătru Vodă. Şi, aşijdere, au arătat şi altu zapis de mărturie, făcut de hotarnici, cîndu au mărsu de au hotărît acea parte de ocină a Florei, despre alţi răzeaşi, şi au fost şi Cătălina de faţi, de au mărturisit înnaintea acelor hotarnici cum ş-au vîndut înma lor ocina dintr-acel sat, de bunăvoia ei. Deci, Isarie şi cu soru-sa, cu Cătălina, ei au rămas dinnaintea Domniei Meale şi din toată leagea ţarîi. Iar Bălăban, el, s-au îndireptat şi ş-au pus ferîeia 12 florinţi în vistearul Domniei Meale. Deci, de acmu înnainte, ca să nu mai aibă a mai pîrî Isariie şi cu soru-sa, Cătălina, pre Bălăban de aceasta pîrî niciodată, în veaci, ce ca să aibă a ţinea acea ocină sluga noastră, Cămîrzan diiacul, pentru căci elu o au cumpăratu de la Bălăban şi de la fămeaia lui, de la Vărvara, fata popei, lui Toader, dereptu patrudzeci de galbeni, ca să-i fie şi de la noi direaptă ocină şi cumpărătură, cu tot vinitul.DRH, A, XXIII, nr. 411, p. 4731636 mai 8. *M 474 Eu, Selevestru culugărul, şi Gligorie Negrul, din Vătămani, şi Ionaşco ot Verceşti, şi Ignat Scînteae ot Readi, şi Catrina ot Măstacăni şi Nastasiia ot Romăneşti mărturisim, cu cest zapis al nostru, cum au cădzut frae-nostru, Neanul, într-o nevoe mare. Deci, vădzind nevoia şi răutatea lui, nu l-am lăsat să-şi pue capul, căce ni-i frate, ce ne-am sculat toţi fraţii şi toată sămenţiia noastră şi am dat noi toată partea noastră de ocină, cîtă să va aleage la sat la Măstacăni, din vatra satului, şi din cîmpu, şi dintra apă, şi-n pădure, şi-n din poenă şi din curături, cu tot venitul; l-am dat fratelui nostru, Neanuluin, ca să aibă a-l vende acest loc tot, să ia preţ, să-şi plătască capul de la nevoe. Iară de noi de sămenţiia noastră să n-aibă nici o nevoe, cine va compăra această moşie, în veaci de veaci. Aceasta mărturisim. 475 Şi, pre mai mare credinţă, ne-am pus peceţile. Cine n-a avut peceate, ne-am pus deagetul, ca să să ştie. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Pre Măstacăni; şi alta, ulterioară: [...].DRH, A, XXIII, nr. 413, p. 474-4751636 mai 9, Iaşi. 475 Adecă noi, Simion Ţîrea vel vatah Suceavscoi i Borăleanul uricar, scriem şi mărturisim, cu cest zapis al nostru, cum au venit cinstită cartea Mării Sale, domnu nostru, [...], ca să hotărîm şi să aleagem toate părţile lui Coste Băcioc vornicul, Dumnedzău-l pomenească, ce au avut în sat în Hănţeşti, pe Siret, cu locuri de mori întra apa Siretiului şi pre valea satului. Deci, noi am strînsu oameni buni şi bătrîni, de pren pregiur mejiiaşi, şi am socotit pre direase şi am măsurat cum să cade, cu otnogul, şi s-au ales părţile lui lui Băcioc vornicul, giumătate de sat, unde am pus doi stîlpi de piiatră, unul de ceasta parte de vale, altul de ceaia. Şi întra această giumătate de sat s-au aflat trei jirebii, a lui Avraam, şi iarăşi s-au stîlpit din gios, la mijlocul satului, cu stîlpi de piiatră. Însă măsura satului s-au pus din gardul ţintirimului besericii, din sus de portiţă, pînă în casa Gligorcii, unde au fost despre Siret, şi s-au stîlpit şi s-au tocmit. Iară din ţarină să aibă a ţinea şi în fînaţi şi din toloci, tot în doou; numai ce să vor afla lazuri făcute cu săpatul, să le ţie a cui va fi săpat; iară, de să vor fi făcute cu arsura focului şi să vor fi făcute poeni, să fie iarăşi în doou. Aşijdere, de doou jirebii, ce s-au aflat un zapis la Avraam, cumpărătură lui Băcioc de la Gherla Pătrăşcoae, ce au dzîs Avraam că au cumpărat de la Pilat, încă s-au dat pre mîna vistearnicului Mălaiu şi s-a ales în cea giumătate de sus, în partea lui Băcioc, deusebi de ceale trei jirebii ce i-am stîlpit, ce au fost cumpărătură de la Lola, sora Onului. Aşijdere, o poiană ce iaste priste Siret, cîndu s-au pîrît călugării de Gălata cu Bîrlădeniţa şi au rămas pre călugări să ţie pînă în Siretul bătrîn, fost-au atunce la pîră toţi fraţii cîţi au fost răzeaşi în Henţeşti, ca să aibă a ţinea iarăşi în doou frăţeaşte, cum s-au stîlpit şi în sat. Şi la cest hotar au fost Ionaşco Băzăceanul ot Băzaci, şi Ionaşco Dărman din Ungureani, şi Drăguşan bătrînul din Dvorişte, şi Eremiia Pahulcea ot Şerbăneşti, şi Iachim din Vîlceşti, şi Ionaşco Nechiforescul ot tam, şi Dumtiraşco ot Hreasca, şi Gligorcea star ot Henţeşti şi alţi oameni buni şi bătrîni au fost şi s-au tocmit şi s-au voit şi ei, de bunăvoie. Deci, noi am făcut această mărturie a noastră, ca să se ştie. Şi, pre mai mare credinţă, am pus şi peceţile noastre. [...]. 476 [...]. Dărman. Ionaşco Băzăcean. Iremiia Pahulcea. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Ce s-au hotărît Hănceştii.DRH, A, XXIII, nr. 414, p. 475-4761636 mai 11. *M 476 Adecă eu, Anesiia, fata lui Dumitru Purcel, nepoata lui Purcel postelnicul, scriu şi mărturisescu, cu cest zapis al miu, însămi pre mene, de nime nevoită, nici asuprită, cum am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie, din sat din Părîşeani, dumisale, lui Ionaşco Cehan ce-au fost vornic mare, partea mea, ce să va aleage, derept dzeace lei bătuţi, să-i fie lui ocină şi moşie, lui, şi feciorilor lui, şi nepoţilor lui, şi strenepoţilor lui şi a tot rodul lui, cine să va aleage mai aproape, în vatra satului, şi în ţarină şi în tot venitul ce va fi partea mea. Şi în tocmala noastră au fost popa Matfteiu de la Episcopiia de Huşi, şi dinaintea popei, lui Năstasie, de la Movila Corodului, şi dinaintea lui Veniamin călugărul de la mănăstire, de la tîrg din Vasluiu, şi dinaintea lui Iaţco croitoriul de Iaşi, ş-a lui Vasilie croitoriul de Iaşi, şi dinaintea altui Vasilie croitor, şi dinaintea lui Ion teslariul, ş-a lui Ionaşco teslar ş-a lui Precop teslar. Şi, mai pre mare mărturie, ne-am pus şi peceţile. Eu, Simion Sprînceană diacul, am scris. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVII: Zapis di la Părîşeni, di la Purceleşti; şi, adăugat mai tîrziu: lîngă Micleşti şi lîngă Chiriceşti, ot Vaslui.DRH, A, XXIII, nr. 415, p. 4761636 mai 18. *M 483 Adecă eu, Iuraşco, sînă popă Gavril de Găneşti, nepotul lui Steian, însumi pre mene mărturisăscu, cu cestu zapis al miu, cum am vîndut, de bunăvoia mea, de nime silit, nice asuprit, vîndut-am a patra parte de sat de Dracsini a pa, cu tot venitul, ce să va aleage din vatra satului, şi din cînpu, şi din ţarină, şi cu loc de prisacă, şi cu loc de hălăşteae şi cu curături şi cu tot venitul ce să va aleage. Aceasta am vîndut-o vratelui nostru, lui Eftimie, vătavului dumisale, vistearnicului Iurdachie, dereptu un cal şi dereptu o iapă şi dereptu un caragiu. Şi în tocmala noastră a fost Ursu de Sireţel, şi Statie neguţătorul, şi Ghiorghie Boţ, şi Gavril Simeniceanul, şi Ionaşco vătavul, de la slugeariul Toma, şi Ştefan Beachea de Bogdăneşti, şi Ghiorghie de pre Uliţa Strîmbă, şi Istratie, tij de pe Uliţa Strîmbă, şi alţi mulţi feciori de boiari. Pre mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus peceţile, ca să aibă a-şi face şi zapis domnescu. Eu, Vasilie Botedzu, , am scris, să se ştie.DRH, A, XXIII, nr. 420, p. 483 Cca 1636 mai 19. *M 485 Întru tot cinsti, părintele nostru, Gavrilaş mare logofăt, dăm ştire dumitale şi mărturisim noi, cu suflete noastre, de rîndul unui hălăştiu, ce are pîră Ionaşco diiacul de Popeni cu Isac Stîrcea. Deci, noi ştim c-au ezit Solomie Posmăgoe, socra lui Ionaşco deiacul, înpreună cu Hăcimăndoe, socra lui Isac Stîrcea, că iaste un ţărmure a Săpoteanilor, alt ţărmore a Popenilor; deci, dec-au ezit acel hălăşteu aceale giupînease, deci au înnălţat ezul peste măsură şi ne-au înnecatu hălăşteul nostru, a Levenilor, ce iaste înprotiva Popeanilor. Deci, noi am mărsu cu tot săborul sfintei mănăstiri la cinstit şi răpăusat Radul Vodă, Dumndzău-l pomenească, şi am pîrît pre Solomie, socra lui Ionaşco diiacul, şi pre Hăcimăndoe, socra lui Isac Stîrcei. Domnul Radul Vodă au tremes un om a Mărie Sale şi au tăiat acel heleşteu şi l-au lăsat mai gios, pentru ca să înble mora nostră şi a celor giupînease, cîndu vor să facă moară şi în acel hălăştiu. Deci, dentr-aceaia noi ştim cu sufletele nostre c-au ţînut ţînut giupîneasa Solomie, socra lui Ionaşco diiacul, şi cu giupîneasa Hăcimăndoe, socra lui Isac Stîrcei, că ele sta amîndoî la iazu şi să ruga să nu le tăiem iazul. De-aiasta dăm ştire dumitale şi mărturisim noi, cu sufletele nostre. Dumneata ve face cum te va înderepta Dumnăzău pre giudeţu dereptu. De-aiasta dăm ştire dumitale, să fi dumniia ta sănătos, de la Hristos, amin. Pecetea m-rii Suceviţa. Smeritul [...], facem metanie dumitale, cu feţele la pămîntu.DRH, A, XXIII, nr. 422, p. 4851636 mai 19, Iaşi. 486 [...] Dămu-ţi ştire că s-au pîrît de faţă, înnaintea Domnii Miale, Ionaşco diiacul de Popeani cu Isac Stîrcea, de acolea, prentru un hălăşteu ce iasste la Popeani, un ţărmure a Popeanilor şi altul a Săpoteanilor. Şi Stîrcea nu-l lasă să ţie într-acel hălăşteu, ce gice Stîrcea că iasste un hălăşteu mai mare gios, de iasste un ţărmure Săpoteanilor şi altu ţărmure a Popeanilor. Iar Ionaşco au dzis că iaste un ţărmure a Săpoteanilor şi altul a Dumeanilor. Prentr-aceia, deacă veri vedea cartea Domnii Meale, iar tu să mergi să socoteşti cu oameni buni, megiiaşi, însă să nu hie vecinii Stîrcii. De veri afla că iasste acel hălăşteu, că iaste a Popeanilor, cu un ţărmure a Săpoteanilor, cum au dzis Ionaşco, şi să socoteşti, şi cel hălăşteu den gios, de va hi un ţărmure a Săpoteanilor cu a Dumeanilor şi nu va hi cum au dzis Stîrcea, că iaste Popeanilor şi a Săpoteanilor, iar tu să scrii, să ne dai ştire la Domniia Mea. Aceasta-ţi scriem. DRH, A, XXIII, nr. 423, p. 4861636 mai 19, Iaşi. 486 [...] Scriem Domniia Mea la la slugile noastre, la dereagătorii de Dorohoiu. Dau-vă ştire că Domniei Meale s-au jeluit rugătorii Domniei Meale, egumenul şi tot săborul de la svînta mănăstire, de la Bîrnova, şi sluga noastră, Onciul ce-au fostu pîrcălab, pre Dumitraşco, cumnatul lui Rugină, şi pre Lupul ce-au fostu comis, 487 dzicînd că le iau de la trei sate hotară, de la Buhaiciu şi de la Şendriceani şi de la Păscari. Pentr-aceaia, deaca veţi vedea cartea Domniei Meale, iar voi să le daţi dzi, să stea de faţă înnaintea Domniei Meale şi să-şi aducă direasele cu ce iau aceale hotară. Şi să le faceţi şi hîrtie de dzi. [...]. Pe verso, o îns. cont.: [...].DRH, A, XXIII, nr. 424, p. 486-4871636 mai 26, Bîrlad. 489 Ilie şoltuzu, să pîrgari, şi popa Zăgan de Corlăteşti, şi popa Buguţa ot tam, şi Ionaşco de Folteşti scriem şi mărturisim, cu ceastă mărturie a nostră, cum au venit înnaintea nostră ceastă fămeae, Belmezoae, şi cu feciorii ei, Ionaşco şi cu fratele său, Pascal, din Suceaveni, de nimene siliţi, nice asupriţi, ce de a lor bunăvoe, ş-au vîndut partea lor, ei, cîtă să va aleage cu oameni buni, rămasă de la tată-său, Ihnat Bulmezu, din sat din Suceveani, din cîmpu, şi din pomeate, şi din ţarină, şi din grădini şi din tot ce vor aleage oameni buni, şi din tot locul, cum scrii în carte Măriei Sale, lui Vodă, că s-au pîrît ia, deosăbi, cu răzeaşii ei. Şi o au vîndut ea, cu ficiorii ei, lui Costachii de Folteşti, direptu 23 de galbeni, bani gata, ca să-i fie lui ocină direaptă, şi lui şi feciorilor săi. Iar, de vor vrea să întoarcă cineva dintru răzeaşii lor, ei să aibă a-i da banii, cît mai sus scrie, în ceastă mărturie de la noi, ce i-am făcut, iar, de nu-i vor întoarce, el să aibă a ţinea ocina lui, ce-au cumpărat, pînă cîndu-şi va face şi direase domneşti. Şi, mai pre mare credinţă, pus-am şi peceatea oraşului întraceasta mărturie şi zapis, să se ştie.DRH, A, XXIII, nr. 426, p. 4891636 iunie 5. *M 492 Adecă eu, Gherghil, cu fămeaia mea, Magda, scriu şi mărturisăscu, noi cu cesto zapis al nostru, cum am mărsu noi, amîndoi, de-amu loat un zlot de la Pitircă Petir, că ne-u treboit înprămot, pînă vom vinde un fînaţ. Apoi Petir ş-au cerşut banii la noi, iar noi n-am avut de unde da banii, ce ne-m rugat loi Petir să ne mai aştepte, pînă vom vinde acel fînaţu. Apoi, Petir au dzis că, decîtu-l va loa altol, ial încă-l va cumpăra, percum va hi preţul aceloi fînaţu. Iar noi am prinsu bosoroşi şi ne-au dat banii noo, banii Petir deplin, precum ne-m tocmit, ca să hii a lui direaptă ocină, în veci, loi, şi feciorilor loi; nime din sămenţie nostră să nu să ameastece, în veci. Deci, am mărsu eu, Gherghil, cu fămeaia mea, cu Magda, la Ghiorghie Todaşco şoltuzul, de-am loat banii de la Petiri, pre fînaţu, şi l-au scri în catastivul tîrgului, ş-am băut şi aldămaş cu tîrgoveţii, anome: Antal Mihai, şi Dumetir Feţiian şi Turda Petir şi mulţi oameni buni. Aiasta scriiam. [...]. [...]. Gherghil. Antal Mihai. Feţiian. Turda Petir.DRH, A, XXIII, nr. 428, p. 4921636 iunie 10, Suceava. 493 [...] Adecă au venit înnaintea Domni Meale boiarinul nostru, Tănasie ce-au fost dvornic, şi cu soacra lui, cu Soltana, cu zapis de înpărţeală, ce ş-au înpărţit vecinii din sat din Oglindeşti cu Vădeanul. Şi s-au venit în partea boiarinului nostru, lui Tănasie dvornic, şi soacrei sale, Soltanei, Ion de sus, şi Ionaşco, şi Toader a Martei, şi Ghiorghiiasa, şi Condrea, şi Andreica şi Miluţa. Deci Noi, deac-am vădzut de a lor bunăvoe tocmală şi înpărţeală, i-am dat şi de la Domnia Mea, ca să le hie lor direpţi vecini, neclătiţi, în veaci. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Cartea de la Vasilie Vodă, de împărţit vecinii den Oglindeşti.DRH, A, XXIII, nr. 430, p. 4931636 iunie 10, Suceava. 495 [...] Scriem Domniia Mea la sluga noastră, la Onul din Onceşti. Dămu-ţi ştire că Domniei Meale s-au jăluit Enachie din Ciofrăceşti pre Purece şi pre Nichita ... , dîzcîndu, înnaintea Domniei Meale, că i-au tăiat un hăleşteu şi i-au răsipit on pod şi au pus ei o moară a lor, în locul morei lui Ianachii, şi n-au avut nici o trabă ei. Păntr-aceaia, dacă vei vede cartea Domnie Meale, iar tu să le dai dzi lui Ianachie cu Purece şi cu Nichita ... , să vie să stea de faţi, înnaintea Domniei Meale. DRH, A, XXIII, nr. 432, p. 4951636 iunie 11, Cotnari. 495 Adecă eu, Iorga de tîrg de Suceava, mărtorisescu, cu ceastă scrisoare a mea, cum eu am fost cumăpărat de la Lupul Pahulcea o jireabie den sat den Henţeşti, dereptu 20 de lei bătuţi, dennaintea a omeni buni şi dinnaintea înmei lui şi dennaintea fraţilor lui, ca să-mi fie mie ocină direaptă. După eceaia, s-au sculat giupînul Avram de Lucăceani, căce c-au fost moşan mai bătrîn în sat în Henţeşti. Deci, n-au vrut să hiu răzeaş cu dumnealui într-acea ocină şi mi-a întorsu banii deplin, cum a fost cumpărătura, 20 lei bătuţi, ce-am fost eu, Iorga, dat Lupului, fără pîră şi fără price, dennaintea a omeni buni, anume: Hruci vornicul, şi Gheuca, de tîrg de Cotnari, şi Iacob a Chiţei, de tîrg de Suceava, ginerele Gheuchei, şi Iusip de tîrg de Hotin, ce-au fost şoltuzu şi alţi omeni buni au fost într-această tocmală, ca să n-aibu eu, Iorga, treabă de-acmu la acea ocină, în veaci, dennaintea acestor omeni buni, cum mai sus scrie. De-această mărtorisim, să-i fie dumisale, de pre partea noastră, moşie şi cumpărătură, în veci. Şi, pre mai mare mărtorie, noi, aceşti oameni buni, ne-am pus peceţile de mărtorie. Iorga. 496 Iacob. Popa Ionaşco. Şi eu, popa Ionaşco, de tîrg de Suceava, anume de la Eţcani, am scris acest zapis de mărtorie, în tîrg în Cotnari, de să să ştie. DRH, A, XXIII, nr. 433, p. 495-4961636 iunie 26, Bîrlad. 501 [...] Scriem şi mărturisim, cu cestu zapis al nostru, cum au venit înnaintea nostră Salomiia, nepoata Budului, cu bărbatul său, cu Ihnat, de nimene nevoiţi şi nesiliţi şi neînpresuraţi, ce de bunăvoia lor, şi ş-au vîndut a lor direptă parte lor de ocină şi moşie, a opta parte din 502 sat di Gropeani şi din Sălceani, din giumătate de sat, a opta parte. Şi o-u vîndut Iliiase şi cu feciorii săi. Şi o-u plătit deplinnu plată în mînule Solomniei, nepoata Budei, şi cu bărbatul ei, Ihnat. Şi i-au dat 20 de galbeni, bani buni. Deci noi, deaca am vădzut de bunăvoia lor plată şi s-au tocmit tocmală deplinnu, noi le-am făcut zapis, den naintea lui Ilie şoltuz şi a 12 pîrgari de tîrgu de Bîrlad, şi denaintea lui Gligorie Roşca, şi Gligorie Perjea, şi denaintea a mulţi orăşeani, şi denaintea lui Vartic vornicul, şi a popii Simion ot Popi, şi Bichiul ot tam, şi Apostolachi, sînă Grecul ot Tutova, şi Ionaş din Bojeani, şi Mierăuţă din Coposeani, şi Simion, sînă Liciul de Chiujdeşti, şi mulţi omeni buni şi megiiaşi de pren pregiur. Deci, de acmu înnainte, ca să le hie lor ocinnă şi moşie, şi lor, şi feciorilor lor şi nepoţilor săi, în veaci de veac, neclătită. Deci, pre mai mare credinţă, noi ne-am pus şi peceţile într-acestu zapis. Deci, de acmu înnainte, nime să nu să mai ameastece peste cestu zapis. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: Zapis pre Sălceni, ot Bîrlad.DRH, A, XXIII, nr. 440, p. 501-5021636 iunie 30, Iaşi. 504 [...] Adecă s-au pîrît de faţă, înnaintea Domnii Meale, sluga noastră, Bosiiuc diiacul, cu popa Cîrstea den Armăşeani şi cu Măriia şi cu Ştefăneasă de acolea, prentru o bucată de ocină den Armăşeani, partea popei, lui Gavril, ce i să va aleage; ce acea parte de ocină o au dat Gavril hină-sa, Măricuţii, cuconii slugii noastre, lui Bosiiuc, dzicîndu popa Cîrstea şi cu semninţiia lui, Măriia şi Ştefăneasă, că n-au dat popa Gavril acea bucată de ocină den Armăşeani, la moartea lui, hină-sa. Iar 505 sluga noastră, Bosiiuc, au arătat înnaintea Domnii Meale un zapis făcut de mîna popei, lui Gavril, şi au adus şi mărturie oameni buni, megiiaşi den sus şi den gios, de au mărturisit cum au dat popa Gavril şi cu preutesa lui acea parte de ocină den Armăşeani, ce să va aleage partea lor, den vatra satului, şi den cîmpu, şi den vad de moară, ce iaste în apa Armăşeanilor, şi den tot venitul. Aceaia o au dat hină-sa, cuconii lui Bosiiuc. Dici, Domniia Mea, dec-am vădzut acel zapis şi acei megiiaşi mărturisindu, Dumnea Mea i-am credzut; dici, Domniia Mea încă am dat şi am întărit slugii noastre, ce-i mai sus scrisă, lui Bosiiuc, acea parte de ocină den Armăşeani, să-i hie şi de la Noi ocină şi moşie, cu tot venitul. Iar popa Cîrstea şi seminţiia lui, Măriia şi Ştefăneasă, au rămas den toată leagea, dennaintea Domnii Meale, iar Bosiiuc s-au îndireptat şi ş-au pus herîia, să-i hie lui direaptă ocină şi moşie, în veaci. Altul să nu se amestece. [...]. Pe verso, o îns. de la înc. sec. XIX : De Armăşeni.DRH, A, XXIII, nr. 443, p. 504-505 În. de 1636 iulie 3. *M 505 Adecă au venit Sîmion co femeaia sa, Alexandra, fata lui Gavril Tiholoi. Mărturisăscu, cu cestu ispisoc al miu, cum am vîndot a mea direaptă ocină şi moşie din sat din în Prigorceni, [...], partea Tiholoi, ce să va aleage din tot locul, despre apus, de nem nevoit nice înpresurat, ce de a sa bonăvoe; şi o vînădot lui Apostol Cehan, derept 20 de taleri, bani buni. Şi această tocmală s-au făcut denaintea a omeni boni, anume: diiaconul Bosie, şi Vasilie, şi Gavril Beanchea, şi Parca, şi Moisea şi Toader. Dereptu acea, şi noi, vădzindu tocmală bună între denşii, noi încă ne am pos peceţile, ca să să ştie. Diiaconul Bosiiu. 506 Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Prigorceni; şi una din prima jum. a sec. XIX: Prigorceni. Dispri apus.DRH, A, XXIII, nr. 444, p. 505-5061636 iulie 9, Iaşi. 512 [...] Adecă au venit înnaintea Noastră şi înnaintea alor noştri moldoveneşti boiari, la cei mari şi la cei mici, slugile noastre, Porcea şi cu frate-său, cu Postolachi, ficiorii Tomei, nepoţii Dolcăi, şi alţi răzeaşi ai lor, cu toţi nepoţii Dolcăi, şi s-a pîrît de faţi, înnaintea Domniei Meali, cu boiarinul nostru, cu Dumitraşco Gheuca ce au fostu vornic, şi cu alte simenţii a lui Caraghiuzel, pentru o bucată de loc, unde au fostu mănăstirea Rafaila, şi cu poiană înpregiurul acelui loc şi cu pomeate, ce iaste în hotarul satului Oşeştilor, pre Stemnic, în ţinutul Vasluiului, dzicîndu slugile noastre, ce mai sus scriu, că le iaste lor acel loc direaptă ocină şi moşie şi le-au făcut lor mare înpresurătură Carachizel. Iar boiarinul nostru, Dumitraşco Gheuca vornicul, aşea au dzis, înnaintea Noastră, că i-i lui direaptă ocină şi dare şi miluire de la Bogdan Vodă şi au arătat şi uric de la Bogdan Vodă, ficiorul lui Alexandru Vodă. Deci, Domniia Mea şi cu tot Svatul Domniei Meale am socotit şi am ales pre boiarinul Domniei Meale, pre Dumitru Leoa ce au fostu vornic şi pre Lungul armaşul, şi i-am trimăs acolo, cu cartea Domniei Meale, ca să strîngă oameni buni şi bătrîni, din pregiur megiiaşi, să socotească de rîndul acelui loc de mănăstire; de să va afla c-au fostu loc domnescu, să fie a lui Dumitraşco vornicul, iar de nu va hi fostu loc domnescu, să ne dea ştire. Deci, boiarinul nostru, Dumitru Leoa vornicul, şi cu Lungul armaşul, au mărsu acolo, cu mulţi oameni buni, şi au socotit de rîndul acelui loc, ce să cheamă Rafaila, şi aşea a aflat cu sufletele lor, cum iaste acel loc direaptă ocină şi moşie a Porcei şi a lui Postolachi, ficiorii Tomei, şi alor oameni a lor, din hotarul satului Oşeştilor; nu iaste loc domnescu. Derept acea, boiarinul nostru, Dumitraşco Gheuca vornicul, şi cu toate semenţiile lui Carachizel, ei au rămas dinaintea Noastră şi di toată leagea ţărîi. Iar slugile noastre, Porcea şi frate-său, Postolachi, şi alţi oameni a lor, ei s-au îndireptat şi ş-au pus herîia în visteariul Domniei Meale. Deci, de acmu înnainte, ca să aibă a-şi ţinea ei ocina şi moşiia lor, acel loc, unde au fostu mănăstirea Rafaila, şi cu poiană prin pregiurul acelui loc şi cu pomeate şi cu tot vinitul. Iar boiarinul nostru, Dumitraşco Gheuca vornicul, şi cu alte semenţii a lui Caraghiuzel, ca să nu mai aibă treabă a să amesteca într-acela loc, unde să cheamă Rafaila, nici a mai pîrî de aceasta pîră niciodată, în veci, preste cartea Domniei Meale. 513 Iar acel uric, ce au avut Dumitraşco Gheuca de la Bogdan Vodă şi de întăritură de la Domniia Mea, luatu-s-au de la dînsu şi s-au ruptu din Divan. Deci, de să vor ivi niscari direasele la vornicul Gheuca şi urice, sau la alte semenţii a lui Caraghiuzel pre acel loc, să nu se creadză, ce să se rupă. Şi altu nime să nu se ameastece preste cartea noastră. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. din sec. XVIII: Zapisul Rafailei, să se ştie; şi una din prima jum. a sec. XIX: No. 3. 7144 1636 iulie. Vasili voievoda.DRH, A, XXIII, nr. 451, p. 512-5131636 iulie 11, Iaşi. 516 [...] Dat-am cartea Domniei Meale lui Ştefan spre aceaia, ca să fie tare şi putearnic, cu cartea Domniei Meale, a ţinea şi a opri a lui direaptă ocină şi moşie din sat din Lăzăşti, ce să va aleage partea lui, şi o livadă, ce să cheamă Ochişorul, şi cu alte poeni, ce sintu înpregiur, în gura Văii Neagre, pentru căce au dat pentru aceale poeni doaodzeci şi doi de taleri, pentru ca să aibă el a ţinea aceale poeni, pînă-i vor întoarce alţi răzeşi partea lui. Iar pînă nu-i vor întoarce, nime să nu aibă nici o trabă. DRH, A, XXIII, nr. 455, p. 5161636 iulie 12, Iaşi. 516 [...] Dămu-vă ştire că s-au pîrît de faţi, înaintea Domniei Meale, slugile noastre, Onciul Iurraşco şi cu Dumitraşco, ginerele lui Rugină, pentru o bucată de hotar, dzicîndu Onciul că-i iaste lui direaptă ocină şi moşie din hotarul Şendriceanilor, iar Dumitraşco şi cu alţi fraţi a lui aşea au dzis, că li-i lor dare şi miluire, cum au arătat şi uric de la Pătru Vodă, din hotarul Şilişăului. Pentru aceaia, deaca veţi vedea cartea Domnie Meale, iar voi să strîngeţi oameni buni, bătrîni, din prenpregiur megiiaşi, şi din Dorohoiu, carei vor hi oameni buni, şi să mergeţi la aceale hotare, să socotiţi pre acel uric de la Pătru Vodă, pre unde va spune în seamne şi pre unde au hotărît Gheorghie pîrcălabul şi cu alţi oameni buni pre aceala hotar; să socotiţi cum veţi afla mai cu direptul, nemărui să nu făţăriţi. Şi, deaca veţi aleage, să puneţi sămne şi să faceţi scrisoare, să ne daţi ştire. [...]. 517 [...]. Pe verso, o îns. cont.: [...].DRH, A, XXIII, nr. 456, p. 516-5171636 iulie 12, Iaşi. 517 [...] Dat-am cartea Domnii Meale părintelui şi rugătoriului nostru, egumenului şi a tot săborul de la mănăstire de la Sveatii Sava, şi pe cine vor trimite, ca să hie tari şi putearnici, cu cartea Domnii Meale, a ţinea şi a-şi apăra a lor direapte sate şi miluire, ce au ei de la postelnicul Enachi, pre anume satele: Răciuleştii, la ţînutul Fălciiului, şi Becheanii şi Budeştii, la Chigheaci, şi Furteştii, iară la Fălciiu, cum le va aleage şi le va hotărî al nostru credincios boiarin, Răcoviţă Cihan logofătul, ei să ţie pre-acolo, cu tot venitul. Altu nime să n-aibă treabă şi ameastec cu acealia hotară, ce numai călugherii de la svînta mănăstire să aibă a le lua a dzeacea din ţarină şi din fînaţ şi din tot locul. Iar de le va părea cuiva vro strîmbătate, ei vor veni de-şi vor întreba, înnaintea Dumi Meale. Şi nime să nu le cuteaze a le ţinea ş-a le opri preste cartea Dumi Meale.DRH, A, XXIII, nr. 457, p. 5171636 iulie 13, Iaşi. 518 [...] Dat-am carte Domniei Meale rugătoriului nostru, egumănului de la Sveatii Sava, ca să fie tare şi putearnic, cu carte Domniei Meale, a ţinea şi a opri a sa direaptă ocină şi cumpărătură, satul Furdeşti, şi să aibă a lua pîine de a dzeacea. Iar cui va părea cu strîmbul, să vie de faţă, înnainte Domniii Meale, să-şi întreabe cu egumănul şi să-şi aducă şi direase, cine ce va avea pre acel sat. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. ulterioară: [...].DRH, A, XXIII, nr. 458, p. 5181636 iulie 15. *M 524 Adecă eu, Iacob, feciorul Măricăi, nepotul lui Paingu, din Durneşti, mărturisăscu, cu cestu zapis al meu, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici silit, ce de-a mea bunăvoe, am vîndut totă partea mea de ocină, cîtă să va aleage partea mîne-mea, Măricăi, din sat din Măstacăni, ce iaste în ţinutul Bacăului, din vatra satului, şi din cîmpu, şi din poeni, ş din păduri, şi dintr-apă şi din totu vinitul, ce se va aleage. Aceaia totă om vîndutu-o giupînului Gligoraşco Bejan, dereptu dzeace lei bătuţi ughi, bani gata. Deci, ca să aibă a-i hi dumisali direaptă ocină şi moşie, în veaci. Şi la tocmala noastră au fost: Neculae Seachil biv cupar, şi Costantin Bantăş, şi Gliga ot Cuciulaţi, ş Dumitraşco Varnav, şi Gavrilaş, sînă Ciocîrlie, şi Gligorie Hudici, şi Gligorcea Herţea şi alţii, mulţi oameni buni. Aceasta scriem şi mărturisim, cu cestu zapis al nostru. Şi, pre mai mari credinţă, ne-am pus toţi peceţile şi iscăliturile, ca să aibă aşi face şi direase domneşti, ca să se ştie. [...]. Iu Iacob am vîndîdot. Hudici. Gligorcea Hercea. [...]. Gliga. [...]. Vasilie Bran, m-am prilejejit la iasstă tocmală.DRH, A, XXIII, nr. 462, p. 524 1636-1637 iulie 16, Iaşi. 526 Eu, Ionaşco de Zmiiani, şi Costantin Bîrsan şi Moldovan, mărturisim, cu cest zapis al nostru, cum ne-am tocmit cu dumnealui armaşul cel mari, cu Ştefan, şi cu logofătul Răcoviţi şi cu Apostol, de am luat trei părţi de slujbă de deseatenă de stupi de la ţinutul Tutovei şi a Bîrladului, să înplem cisla domnească cu dobînda dumilorsali pre aceste trei părţi, doo sute şi dzeace galbeni, fără partea cămăraşului celui mare, a patra parte, însă cu stupii de pre la curteani, ori ce va da Dumnădzău. Iar, pentru credinţa, ne-am pus peceţile şi am iscălit. Pe verso, o îns. cont: Datu-ne-a doadzeci şi optu de galbeni şi ne-au rămas cu doi galbeni.DRH, A, XXIII, nr. 464, p. 5261636 iulie 19, Iaşi. 527 [...] Scriem Domniia Mea la sluga noastră, la Dabijea ce au fost staroste. Dămu-ţi ştire că au avut pîră, înnaintea Domnie Meale, călugării de la Beserecani cu Ileana, şi cu Dumitru, şi cu Gligorcea şi cu Hareta, pentru sat, pentru Razimeşti. Deci, călugării de la Beserecani au arătat, înnaintea Domnie Meale, direase pre acel sat, cum iaste cumpărătură lui Istratie logofătul şi Istratie logofătul l-au dat sventei mănăstire, iar aceşti oameni, ce mai sus scriem, ei dzic că nu ş-au vîndut părţile lor. Dereptu aceaia, Domniia Mea am trimăs de aicea pe sluga noastră, pre Focea uricariul, ca să margă acolo, să strîngă oameni buni şi bărîni, slugi domneşti di prin pregiur, să întreabe, cum va afla mai cu direptul, să le aleagă şi să le stîlpească locul. Direptu aceaia, daca vei vedea cartea Domnie Meale, iar tu să mergi, să fii cu omini acolo. Cum să va găsi mai cu direptul, să ne daţi ştire pre sluga Domnia Meale, ce mai sus scriem, Focea uricariul, [...]. Pe verso, o îns. cont.: La Putna; şi una din prima jum. a sec. XIX: Carte domnească di la Vasîlie voievod, din 7144 1636 iulii 19.DRH, A, XXIII, nr. 466, p. 5271636 iulie 22, Iaşi. 528 [...] Dat-am cartea Domnii Meali ceştii femei, anume Anisiei, featei îi Buhlooae din Micleşti şi ai Vărooşti, şi ficiorilor ei, spre-aceaia, ei să hie tari şi putearnici, cu cartea Domnii Meali, a-şi ţinea şi a-şi apăra a lor direaptă ocină şi moşie, din satu din Micleşti, cu tot vinitul, ce li să va aleage partea lor dintr-acea moşie. Iar cine va hi arat sau va hi cosit pre moşiia lor, să aibă a-i lua a dzeacea din pîine şi din fîn şi din tot vinitul, cum iaste obiceiul ţărîi. Iar cui va părea strîmbătate, el să vii, să stea de faţă la Poarta Domnii Meali. Şi nime să n-aibă a ţinea sau a opri, înnaintea cărţii Domnii Meale. DRH, A, XXIII, nr. 467, p. 528 1636 august 1, Feţingheşti. 530 Milostive şi luminate Doamne, să hie Măriia Domniei Tale sănătos. Dăm ştire Măriei Tale, ca unui domnu milostiv, pe întru rîndul călugărilor de la Beserecanî, că au avut pîră, înnaintea Măriei Tale, cu Ileana, soacra lui Iani postelnicul, şi cu alte semenţii ale ei, pe întru nişte parţi de ocină, ce au dzis Ileana cu oamenii ei că-i înpresură călugării. Măriia Domniei Tale ne-ai trimis pre noi aicea, cu învăţătura Măriei Tale, la sat la Feţingheşti, ca să strîngem oameni buni şi bătrîni, de pre înpregiur megiiaşi, cum vor şti ei, cu sufletele lor, mai cu dereptul. Carii oameni, ce vor hi vîndut călugărilor, să hie vîndut, iar carii oameni nu vor hi vîndut, să le aleagem cu oameni buni parţile de ocină, caruia pre unde să va veni partea, să se ştie. Mers-am, milostive Doamne, la sat la Feţingheşti, cum au fost învăţătura Măriei Tale, şi am strînsu oameni buni şi bătrîni, megiiaşi de pre înpregiur, şi i-am întrebat cum ştiu ei mai cu direptul, cu sufletele lor, şi cine au vîndut şi cine n-au vîndut. Milostive Doamne, oamenii cei buni aşea au mărturisit, cum aceaia parte de loc, ce să chiiamă a treia parte de sat de Feţingheşti, cîţi oameni au fost de aceaia parte, toţi au vîndut călugărilor de la Beserecani moşiia, cu tot venitul. Numai ce să au aflat nevîndută partea Ileanei şi aceaia, milostive Doamne, cu aceşti oameni buni, i-am ales partea ei şi o am stîlpit despre alţii, dzeace paşi în frunte. Aşea s-au aflat partea ei, cu tot venitul, de în vatra satului, şi de în vad şi la cîmpu, întru tot locul, cît iaste hotarul satului. Şi, aşijdere, s-au mai ales parţile, a doi oameni, iară nevîndute, a lui Dumitraşco şi a Haritei, ce aceşti doi oameni, deaca ş-au ales parţile, de bunăvoia lor au dăruit parţile lor sfentei mănăstire Beserecanilor, cu tot venitul, părţile lor, de în sat, şi de în vad şi la cîmpu, cît le iaste hotarul, pe întru Dumnedzău şi pe întru sufletele părinţilor săi, denaintea acestor oameni, a toţi carii au fost acicea adunaţi, cu învăţătura Măriei Tale, anume: Dabijea ce au fost pîrcălab, şi Isaia Batin ce au fost pitar, popa Procopie, Scînteae, Pătraşco diiac, Bîrlădean, Drăguţul, Boldescul, Procopie diiac, Zaharia Ţaga, Dumitru, zeat Drăguţul, Lupul de Căpoteşti, Ion, Avram, Popîrşoc, Crăciun, Pătru şi alţi mulţi oameni buni. 531 Aceasta dăm ştire Măriei Tale, să hie Măriia Domniei Tale sănătos, [...]. Mai mic, robul Măriei Tale, Focea uricariul. Şi cu viile călugăreşti n-are treabă Ileana nimică. Pe verso-ul f. a doua, două îns. cont.: LA Putna; şi una din prima jum. a sec. XIX: No. 51. Mărturie hotarnică de la Foce uricariul din ... N-are an, nici lună.DRH, A, XXIII, nr. 469, p. 530-5311636 august 1, Feţingheşti. 531 Adecă eu, Focea uricariul, scriem şi mărturisescu, cu cest zapis al miu, şi dăm ştire cum ne-au trimis Măriia Sa, domnu nostru, Vasilie voevoda, de la Divanul Măriei Sale, la sat la Feţingheşti, ce să chiamă Răzimeştii, pentru pîră ce-au avut călugării de la Beserecani cu Ileana, soacra lui Iane postelnicul, şi cu Harita şi cu Dumitraşco, pentr nişte părţi de ocină, ce-au dzîs Ileana şi Dumitraşco şi Dumitru că ei nu ş-au vîndut parţile lor, ce le-au înpresurat. Deci, noi am venit aicea, după cuvîntul şi giudeţul Măriei Sale, domnu nostru, ş-am strînsu mulţi oameni buni şi slugi domneşti şi oameni dinainte, anume: Dabijea ce-au fost staroste, şi Scînteae vătavul, şi Dumbravă vătah, şi Ionaşco Boldescul de Cruce, şi Văscan Codan de Ţîgăneşti, şi Zaharia diiacul de Ţîgăneşti, şi Dumitru de-acolea, şi Pepelea Cireş de Ţîrgoveţi, şi Ion Negrul de-acolo, şi Avram din Căpoteşti, şi popa Drăghici de-acolea, şi Dumitru de-acolea, şi Ion Iosip, şi popa Precup de Cofeşti, şi Vasilie diiacul de Bătineşti, şi Isaiia ce-au fost pitar, şi Oprea de-acolea, şi Bîrlădeanul de la Cruce, şi Procopie diiacul, şi Giurgea călugărul şi mulţi oameni buni. Deci, am întrebat de dînşii, cum vor aleage ei, cu sufletele lor, cine au vîndut şi cine n-au vîndut, din toate rudele lor. Deci, aşea-u mărturisit ei, cu sufletele lor, că alţii toţi au vîndut înn această parte, ce ţin călugării, numai ce s-au aflat o parte puţintea, a Ileanei, soacrei lui Iane postelnicul, 10 paşi în frunte. Deci noi, cu aceşti oameni buni, am tras cu fuinea şi am ales parţile călugărilor şi le-am stîlpit cu bolovani ş-am ales şi partea Ileanei şi iar o am stîlpit cu bolovani, şi din ţarină şi din vatra satului. 532 Aşijdere, s-au mai găsit dintr-aceaste rude, nescrişi la direasele călugărilor, la vîndzare, anume: Harita şi Dumitru şi Dumitraşco Sprînceană. Deci şi aceştea ş-au dat ei părţile, ce li să va veni, călugărilor, să le hie pomană la svînta mănăstire, derept sufletele lor şi a părinţilor lor, dinnaintea noastră, a tuturora. Aceasta scriem şi dăm ştire cu sufletele noastre să să ştie. [...]. Şi cu viile călugăreşti să n-aibă treabă Ileana, că nu-i în partea ei. [...]. Pe verso, o îns. cont.: La Putna; şi două din prima jum. a sec. XIX: Fiţingheştii; şi: Mărturie hotarnică di la Ion Focea uricariul, din 7144 1636 avgust 1.DRH, A, XXIII, nr. 470, p. 531-5321636 august 1. *M 532 Adecă eu, Dumitru Telagă, şi Precup Urduca, şi Ion Buga, şi Ion ... broşan, şi sora nostră, Sanhira, scriem şi mărturisim, cu est zapis al nostru, cum noi ne-am pus moşie nostră zălog, cu tot venitul ce s-a aleage, la Lazor di, la Drulea de Glodeni, păntru cin 15 taleri şi 4 stupi. Şi la iastă tocmală, cîndu am făcut acestu zapis, au fostu Pătraşcu păhărnicel de Dănceşti, şi Iunaşcu Talpă ot tam, şi Gîdea tij, şi Dane de Potropopeşti, şi Sirghi ot tam şi Ionel tij. Şi, pre mai mare credinţă, ne-am pos şi peceaţile, ca să hie de credinţă. [...]. Pătraşcu. Ionaşcu. Gîde. Danea. Sirghi. Ionel.DRH, A, XXIII, nr. 471, p. 5321636 august 10, Iaşi. 533 [...] Scriem Domniia Mea la slugile Domniei Meale, la Mihăilă din Oişeni şi la Leia din Citereni. Dămu-vă ştire cum s-au pîrît de faţă, înnaintea Domniei Meale, Malcoci pîrcălabul cu Toader, ficiorul lui Ionaşco Burduşel, dzicîndu Malcoci că au fost tatăl lui Toader vecin socrului lui Malcoci, Erimiicei vornicului. Iar Toader cu dzis cum tată-său n-au fost vecin, ce i-au fost slugă. Pentru aceia, deacă veţi vedea cartea Domniei Meale,iar voi să socotiţi cu oameni buni, megiiaşi de pren pregiur. De să va afla cum au dzis Malcoci, că au fost tată-său vecin Erimiicei vornicului, să aibă a lua şi pre Toader, feciorul lui Ionaşco, cu 534 toate bucatele lui, şi să-l ducă în satele sale, unde-i va fi voia, iar de-i va fi fost tatăl lui Toader slugă la Eremiicea vornicul şi nu va fi fost vecin de moşie, să aibă a-l lăsa Malcoci pre Toader în pace. Şi cum veţi afla mai cu dereptul, aşe să faceţi şi mărtorie şi să ne daţi ştire Domniei Meale. Aceasta vă scriem Domniia Mea. Într-altu chip să nu faceţi. DRH, A, XXIII, nr. 473, p. 533-5341636 august 12, Iaşi. 534 [...] Scriem Domniia Mea la boiarinul Domniei Meale credincios, Neaniul vornicul de gloată. Dau-ţi ştire că au pîrît de faţă, înnaintea Domniei Meale, satul Podoleanii pre boiarinul Domniei Meale, Dumitru Buhuş vistearnic, cum le-au luat o bucată de loc din hotarul satului. Iar boiarinul Domnei Meale, Buhuş vistearnicul, au arătat direase de la Pătru Vodă, pre o buată de loc din Branişti, cum au dat lui Andreiu hatmanul, iar Andreiu hatmanul au dat svintei mănăstiri Pîngăraţilor, iar Pîngăraţii au schimbat acel loc cu boiarinul Domniei Meale, ce mai sus scrie, Dumitru Buhuş vistearnic. Deci, Domniia Mea am ales pre dumneata de om bun. Deaca vei vedea cartea Domniei Meale, să mergi acolo şi să strîngi oameni buni, din sus şi din gios, megiiaşi de pren pregiur, să socoteşti de să va afla acea bucată de loc, ce au pîrît ei, cum iaste a Podoleanilor, să o dai iarăşi pre mîna lor, iar de nu va hi din hotarul lor, să alegi pre 535 unde vor spune seamnele acelor drease, ce simt a boiarinului Domniei Meale, Buhuş vistearnicul, d ela Pătru Vodă, dare lui Andreiu hatmanul. Pre unde să va afla mai cu dreptul să pui pietri, să să ştie. Aşijdere, să socoteşti şi să alegi un loc de sat, ce am dat Domniia Mea boiarniului Domniei Meale, carile mai sus iaste scris, Dumirtu Buhuş vistearnic, din hotarul Braniştei Domniei Meale, pre unde veri socoti şi veri aleage cu oameni buni, pre acolo iarăşi să pui seamne şi să stîlpeşti. Şi cum vei afla mai cu dreptul şi veri tocmi cu oameni buni, într-acela chip să dai ştiri Domniei Meale, cu o scrisoare. Aiasta scriem. [...]. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. ulterioară: Carte de la Vasili Vodă, pentru un hotar din Bohotin.DRH, A, XXIII, nr. 475, p. 534-535 1636 august 12-20. *M 535 Milostive şi luminate Doamne, să fie Măriia Domniei Tali sănătos. Dăm ştiere Măriei Domniei Tali, ca domnului nostru milostiv, de care lucru m-ai trimis Măriia Domniei Tali ca să aleagem şi să stîlpim pre seamne ce va scrie întru uric a dumisali, a lui Dumitru Buhuş ce au fost vistearnic. Noi am strînsu mulţi oameni buni şi bătrîni şi slugi Măriei Tali. Prilejitu-s-au de au fost la acest hotar şi Gheorghie Roşca vistiiarnic şi Strătulat vornicul de gloată. Şi oameni carii au fost, anume: Toma, prisăcariul Hăbăşascăi, şi Toader Păşco de Coropceani, şi Rusul de Cozmeşti, şi Ifrim, de la prisaca cămănariului, şi Gligorie Budzea vînătoriul, şi Macoveiu vînător, şi Blaca vînător, şi Simon vînător, şi Pătraşco Mîndzul, şi Tărnovschi, şi Ionaşco Vlădiceanul, şi Ion de Băneşti, Rîşco de acolea, Andonie de Grozeşti, Gavril de acolea, şi Necoară de acolea, Gligorie de acolea, Andronic de acolea, Hilip de la Poponeţi, Ştefan Faurul de Tăistr eani, Trofin de acolea, Simion de Ţoţorea, Ursul de la Slobodziia ii Zbiroae, Toader de acolea, Ipatie de acolo. Deci, milostive Doamne, s-au cetit uricul înnaintea acestor oameni şi i-am întrebat de seamnele uricului, pre unde simtu. Deci, milostive Doamne, pre unde s-au arătat seamnele uricului, pus-am pietri, cum au fost învăţătura Măriei Domniei Talli. Alta, milostive Doamne, i-am întrebat: dintr-aceale seamne a celui uric, mai iaste loc 536 de branişti de hotarul Măriei Domniei Tali, pînă la hotarul Podoleanilor şi pînă unde le spune hotarul Bohotin? Ei, milostive Dumne, s-au ales dintr-aceşti oameni, ce scrie mai sus, anume: Toma cel bătrîn, de la prisaca Hăbăşascăi, şi Toader Paşco cel bătrîn, de Coropceani, şi Rusul de Cozmeşti, şi Ifrim cel bătrîn, de la prisaca cămănariului, şi Gligorie Budzea vînătoriul şi Macoveiu vînător şi au dzis, cu sufleteli lor, că agiunge hotarul Podoleanilor pînă în zarea Dealului Bohotinului; mai gios nu să coboară. Deci, milostive Doamne, pre unde au mărturisit ei, cu sufleteli lor, pus-am seamne, despre Podoleani. Iar cum s-au jeluit Podoleanii, înnaintea Măriei Domnie Tali, n-au fost luat vistearnicul Buhuş nimic din hotarul Podoleanilor, numai cît au scris în uric, carile s-au cetit înnaintea Măriei Tali. Iar de rîndul satului, carile te-ai milostivit Măriia Domniei Tali şi l-ai miluit din hotarul Măriei Domniei Tali, alesu-i-s-au pre unde au socotit Chicoş, setrarul cel mari, pre acolea am ales şi noi, de unde să fac morili dumisali, în gios pre Jijiia, pînă unde să înpreună cu hotarul carile scrie în uricul dumisali. Iar de o mărturie ce au arătat Podoleanii, la Chicoş şetrariul, şi au dzis că o au făcut megiiaşi, prilejitu-s-au unii dintr-acei megiiaşi aicea de faţă şi i-am întrebat de acea mărturie şi de hotarul Podoleanilor. Ei s-au tăgăduit şi au dzis că n-au făcut ei acea mărturie, ce pre unde au vrut ei, pre acolea ş-au făcut hotar înşişi, fără megiiaşi, şi cîndu au mărsu Roşca vornicul, aşijderi, au mărsu ei sînguri, fără megiiaşi, de au făcut seamne, pre unde au fost voia lor. Aiasta dăm ştiri Măriei Domniei Tali, [...]. Mai mic, robul Măriei Domniei Tali, [...]. Milostive Doamne, tîmplatu-ne-am mai mic robul Măriei Dumitale, [...]. Mai mic, robul Măriei Dumitale, [...], m-am prilejuit şi eu aicea, la acestu hutar. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Mărturiia hotarnicilor, pre unde au aflat cu oameni buni, hotarul Bohotinului şi a Podoleanilor; şi alta din prima jum. a sec. XVIII: Mărturie de la hotarnici, dil la Neniul vornicul di glotă, pe undi au aflat hotarul Bohotinului.DRH, A, XXIII, nr. 476, p. 535-5361636 august 13, Iaşi. 538 [...] Dat-am cartea Domniei Meale, boiarinului Domniei Meale, Dumitru Buhuş vistearnic, şi pre cine va trimite ca să fie tari şi putearnic, cu cartea Domniei Meale, a lua a dzeacea din pîine şi din fîn şi din tot vinitul, cît va hi pre părţile d boiarinului Domniei Meale, ce mai sus scrie, la sat la Tălhăreşti, anume de pre partea ii Mihăileasă şi de pre alte părţi. Aşijdere, ca să aibă a lua a dzeaceai şi din sat din Iurghiceani, partea lui Băltag şi a Beneştilor şi a lui Fetion, din pîine şi din fîneaţe şi din tot vinitul, cît să va vini părţile boiarinului Domniei Meale, ce mai sus scrie, Dumitru Buhuş vistearnic. Şi nime să nu cuteadze a ţinea sau a opri înnaintea cărţîi Domniei Meale. Iar cui va părea cu strînbul, să fie de faţi înnaintea Domniei Meale. [...]. Pe verso, o îns. cont.: A dzeacea de la Iurgiciani; una din sec. XVIII: Carte gospod de Tălhăreşti; şi, adăugat cu altă cerneală: şi Iurghicenii; şi o isc. de la înc. sec. XIX: Costantin Paladi hatman.DRH, A, XXIII, nr. 478, p. 5381636 august 15. *M 540 Adecă eu, Focşea, vnuc Năduşală, scriu şi mărturisăscu, cu cesstu zapis al meu, cum amu vîndut un loc de prisacă, dreptu doisprădzeaci galbeni, lui Dumitraşco Negurici biv pîrcălab, la sat la Hîrleşti, la ţinutul Neamţului, alaturea cu Beleul, den partea moşu-meu, lui Bălcu, denaintea lui Drăgan, şoltuzul armenescu den Roman, şi Ghiorghi butnarul, şi Marco, sînă Petriman, şi a mulţi oameni buni. Cum mai mari credenţă, ne-am pus şi peceţili, să se ştie.DRH, A, XXIII, nr. 480, p. 5401636 august 20, Iaşi. 544 [...] Scriem Domnia Mea la credincios boiarinului Domniei Meale, Dumitru Buhuş ce au fost vistearnic. Dau ştire dumitale că s-au jeluit, înnaintea Domniei Meale, oamenii boiarinului Domniei Meale, cămănariului celui mare, dzicîndu că le iai a dzeacea din pîine şi din fîn, de pre care loc ţ-am dat Domniia Mea din hotarul Braniştei Domniei Meale. Pentr-aceaia, deaca vei vedea cartea Domniei Meale, să-i laşi dumneata în ceastă vară, să nu le iai a dzeacea, căci i-am lăsat pentru voia acelui boiarin, că ne slujeaşte pentr-alte ţări, la Ţarigrad, ce simt treabele noastre şi a ţărîi. Şi am socotit că pînă acmu acel loc, ce ţ-am dat Domniia Mea, n-au fost ales, nici stîlpit. Iar de acmu înainte, cine va ara sau va cosi, volnic eşti dumneata de a apărarea locul dumitale şi a nu lăsarea pre nimerili, numai pre cine va hi voia dumitali. Aiasta scriem. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Pîrea Podoleanilor, pentru Bohotin; şi una din sec. XVIII: Bohotin.DRH, A, XXIII, nr. 483, p. 5441636 august 21, Iaşi. 546 [...] Adecă au vinit, înnaintea Domniei Meale şi înnaintea a toţi boiarii Domniei Meale, mari şi mici, Mărica Homiceneasă, fata lui Calapod, şi s-au pîrît de faţă cu boiarenul Domniei Meale credincios, cu Dumitru Buhuş vistearnicul, pentru doao părţi de ocină, den sat den Boldeşti şi den selişte den Sîrbi de la ţînutul Suceavei, care părţi le-au cumpărat Buhuş vistearnicul de la surorile ei, de la Păscălina, femeaia lui Toderiţă, şi de la Tofana, femeaia lui Costantin. Deci, Mărica Homiceneasă au dzîs că n-au fost cu ştirea ei cîndu au cumpărat aceale părţi, nici o au întrebat nime, ce s-au apucat să întoarcă banii vistearnicului. Deci Noi, încă am socotit, după leagea ţărîei, şi i-am făcut leage, să întoarcă banii şi i-au întorsu toţi banii deplin, la mîna căruia mai sus scriem, Dumitru Buhuş vistearnicul. Şi aşea am socotit şi am ales aest lucru de-au întorsu Mărica Homiceneasă banii. Ea să aibă a-şi ţinea ocina, să nu aibă voe a o vinde, nice a o da 547 nemăruia, nice a o schimba, nice altu meşteşug să facă, ce să aibă ea sîngură a ţinea aceale ocine, căce că au fost vîndute de surorile ei, şi au întorsu banii. Deci, nice surorilor sale, nice fraţilor săi, nice nepoţilor, nice altuia, nemăruia, nice să vîndză, nice să dea, nice să schimbe. Şi de-aiaste direase le-am făcut doao: unul am dat la mîna vistearnicului, altul l-am dat la mîna Măricăi Hominecease. Într-alt chip să nu fie. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Ispisoc pre 2 părţi din Boldeşti, ce mi-au întorsu banii Homiceniţa, şi n-au vrut să-şi ia aestu dires de la logofătul, pintru căci să nu-i fie a da fierîe. Şi iaste la noi şi altul ca aesta; şi alta din prima jum. a sec. XIX: No. 11. 7144 1636 avgust 21.DRH, A, XXIII, nr. 486, p. 546-5471636 august 22, Iaşi. 547 [...] Adecă s-au jăluit, înnaintea Domnii Meale, sluga Doomnii Meale, Dumitru ce au fost dvornic, de-au dzîs, înnaintea Doomnii Meale, că are o ocină moşie, satul Mîndreştii, pre Prut, mai sus de cura Sărăţiei, alaturea cu ocina satului Gurbăneştilor, ce acel sat iaste alui nostru cinstit şi credincios boiarin, Gheorghie marele păharnic. Deci, ocina slugei noastre, lui Dumitru ce-au fost vornic, şi a fraţilor săi iaste stîlpită şi hotărîtă despre ocina Gurbăneştilor. Ce s-au rugat satul Gurbăneştii să le dea să are; deci Dumitru vornicul le-au dat să are şi să dea a dzeacea. Deci au arat şi tot le-au luat a dzeacea. Acmu încă le-a luat a dzeacea, cum iaste obiceaiul, de pre moşiia sa, iar dumnealui, păharnicul, le-au potcit stugurile ceale de-a dzeacea. Pentr-aceaia, stătut-au de faţă, înnaintea Doomnii Meale. Deci, Doomniia Meaa am dat slugii noastre, lui Dumitru ce-au fost vornic, şi fraţilor săi, să-şi ţie pînea ce-au luat de-a dzeacea de la Gurbăneşti, iar diregătoriul păharnicului şi a călugărilor să n-aibă nici o treabă cu ocina Mîndreştilor şi cu pînea de-a dzeacea, care au luat Dumitru şi cu răzeaşii săi de-a dzeacea, de pre locul Mîndreştilor şi a Gurguiaţilor, ce 548 sintu mai sus de ocina Mîndreştilor, ce iaste ocina şi moşiia numai a lui Dumitru vornicul, deusebi de alţi răzeaşi. Aceasta scriem Doomniia Mea şi să nu cuteadze nime a opri sau a să amesteca, înnaintea cărţii Doomnii Meale. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Mîndreşti, Gurgueţii.DRH, A, XXIII, nr. 487, p. 547-5481636 august 22, Iaşi. 548 [...] Scriem Domniia Mea la dregăttoriul şi la vătămanul şi la toţi săteanii din sat din Podoleani. Dămu-vă ştire, deaca veţi vedea cartea Domniei Meale, iar voi să aveţi a da cea scrisoare, ce aveţi mărturie de la megiiaşi pentru hotarul satului vostru, care scrisoare aţi arătat boiarilor Domniei Meale, la Dumitru Buhuş vistearnic şi la Chicoş şetrariul, cîndu au vinit întîiu acolo, de au socotit hotarul Braniştii. Iar, de nu veţi da acea mărturie, ce mai sus scrie, aşea am dat învăţătură boiarinului Domniei Meale, Neaniului vornicul, să ia de la voi cindzeci de boi şi să-i aducă la Domnia Mea. Şi bine să ştiţi că vor fi acei boi piitori. Aiasta scriem Domniia Mea. [...]. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Pintru mărturiia Podolenilor, ce le-au făcut megeiaşii, şi nu-i adevărată.DRH, A, XXIII, nr. 488, p. 5481636 august 24, Iaşi. 548 [...] Dată-i cartea Domniei Meale părintelui şi rugătoriului noostru, lui Mitrofan, episcopul de Roman, ca să hie tare şi putearnic, cu cartea Domniei Meale, a ţinea ţiganii Măricăi Domnişoarei, anume: Băsărab, şi Necoară, frate lui Băsărab, Ion, şi Condrea, tij frate lui Băsărab, şi Pepelea, şi Sava, şi Gavril, şi Nicula, fratele lui Gavril, şi Nastasiia, sora Pepelei, şi Andreiu, cumm au lăsat dumneaei, cu limbă de moarte, ca să hie aceşti ţigani danie, unde-i vor dzăcea oasăle ei. Şi s-au găsit şi scrîisoare de la vlădica Dionisie, ce-au fost la Roman mainte, de la nepotul dumisale, dzicîndu cum mai sus scrie. Iar de ruda ei, de va avea cineva derease pe ţiganii dumisale, ca să le aduccă înnaintea Domniei Meale. [...]. Pe verso, trei îns. cont.: [...]: apoi: Ţiganii Doamnei Măricăi; şi: Andrei ţîganul.DRH, A, XXIII, nr. 489, p. 549 1636 august 30, Dorohoi. 550 Întru tot cinstite şi, pre după Dumnădzău, mult nedejdeitori, părintele nostru, dumnealui, giupînul Gavrilllaş logoffăt maire. Pohtim pre milostivul Dumnădzău pace şi sănătate dumitale. Alta, dăm ştire dumitale, ca părintelui nostru: vinit-au Onciul Iuraşcovici cu o cinstită carte a Mărieiei Sale, a lui Vodă, la Costantin Ciogolea vornicul de Botăşeani şi la dumnealui Borăleanul uricari, de să strîngă omini buni, bătrîni, de pre megiiaşi, şi să socotească de pîra Onciului, ce are cu Dumitraşco, cumnatul lui Rugină, şi cu Lupul Talpă comisul, prentro o bucată de hotar de Şendriceani, ce o iau acmu cu un uric de la Pătru Vodă. Şi scrie în uric că au hotărît Ghiorghie pîrcălabul pre acea bucată de hotar. Deci, pre noi ne-au poftit acolea şi am mărsu cu boiari şi cu omini mulţi, bătrîni, de megiiaşi şi de la noi de tîrgu. Şi au arătat omini bătrîni, cu sufletele sale, tot cu direptul, că iaste aiasta Orliia şi pre matca cătră Jidovca, pînă la Iazul Pribagului, pînă în drumu Păscarilor, tot iaste hotarul Şendriceanilor. Şi au hotărît Onciul Iuraşcovici, în dzilele lui Alecsandru Vodă, feciorul lui Ileş Vodă, cu Rugină şi cu omeni buni, de pre megiiaşi, şi de la noi au fost omeni buni, bătrîni, de au fost la hotărît atonci, iar Rugină, Dumnădzău-l iarte, n-au arătat nice un uric atunci, ce pînă acmu tot au ţinut tot Onciul acea bucată de hotar, pînă au murit şi Rugină, şi fără de gîlceavă, cu pace. Iar acmu, Dumitraşco şi cu Lupul, ei rădică pîră pre Onciul. Iar noi am întrebat de omini bătrîni, să ştie pre unde au înblat Ghiorghie pîrcălabul, de au hotărît şi pus seamne sau stîlpi. Deci, nu s-au au aflat nime să ştie să fie hotărît Ghiorghie pîrcălabul, dentr-acei omini bătrîni. Aşe-au mărtorosit acei omini bătrîni, cu sufletele sale, înnaintea hotarnicilor. Şi noi, încă mărtorosim cu sufletele noastră, vădzin pre acei omini bătrîni, pre unde au arătat. Şi, pînă acmu, de patru ori s-au socotit acel lucru şi s-aus auflat aşea. Şi au fost boiari eu hotarnici: Isac Stîrcea, şi Ionaşco Roşca, şi Gociul diiacul, şi Petrea, diregătoriul de Dohoriu, şi Gligorie Tăutul, şi Ionaşco, deregătoriul de Iugşeani, şi Ghiorghi, diregătoriul de Buhaici, şi Tinaşco, vătămanul de acolea, şi Tiron den Pomîrla şi Vasilie Căzăcescul de acolea. Şi au fost şi alţi omini mulţi, de pre megiiaşi. 551 De iasta dăm ştire dumitale, cu sufletele nostre, iar dumneata vei face cum te va năstăvi Dumnădzău. Şi să fii dumneata sănătos, cu pace de la Isus Hristos, amin. [...]. Noi, [...] mici, feciorii dumitale, Ion, şoltuzul de Dorohoi, şi Grozav, [...]. Pe verso-ul f. a doua, două îns. cont.: [...]; şi: [...]; şi una din sec. XVIII: Mărturii la Gavrilaş logofăt cel mari, di la Ion, şoltuz de Dorohoi.DRH, A, XXIII, nr. 491, p. 550-5511636 septembrie 5. *M 559 Adecă eu, Todora Silioie, fata lui Vasîlie din Florinteşti, scriu şî mărturisăsco, cu cestu zapis ale meu, cum am dat ocină şî moşîie me, din sat din Florinteşti, ce este a patra parte din bătrîni, a loi Vasîlie, tătîne-meu; o-m dat nepoto-meu, loi Toader, ficiorol loi Raico, drept sufletul părinţîlor ş-al meu, daniie. Să n-aibă trebă alţî nepoţî. Şî, cîndu o-m dat, denainte Moisăi căpitanoloi di Olăneşti, şî Istratiie de acole, şî Nacol Poşchină de-acole, şî Irimiia de acole, şî Iocaş Moga de acole, şî Meleştan de acole, şî Ignat de acole, şî Ionaşco şî molţî omeni boni. Şi, pre mai maire credinţă, ne-m pos şî peceţîle, ca să să ştiie. [...]. Moise. Todora. Meleştan. Ignat. [...]. Istratie. Irimiia. Ionaşco. Isachi călogăr pisal. Pe verso, o îns. cont.: Florinteşşti.DRH, A, XXIII, nr. 503, p. 5591636 septembrie 14. *M 564 [...] Adecă eu, Mihaiu, [...], de nime asupriţi, nici înpresuraţi, nici de bunăvoia nostră, am vîndut loi Ion Hotceanul şi feciorilor săi, ca să le fie lor moşie, o vie de la Temerleni, cu garduri, pînă în cărare, şi cu pomi, şi pînă în gardul Temerlenuloi, pe unde au fost gardul cel bătrîn, pe lîngă cărare. Şi au dat Ion Hotceanul un cal bun şi 20 lei bătuţi lui Tutor şi au dat loi Mihaiu o vacă cu viţăl şi cu giuncul, şi 10 lei, şi au dat loi Tănasie d ... 2 [...] cu viţăi şi cu giuncie şi 12 lei. Şi le-u dat înmînule acestor trei fraţi, aceste bucate, dinainte Petrei Temerlenuloi şi a feciorii Petrei, taj, şi Vasile Mîndzare şi Dumitraşco de colea; şi noi am fost în tocmală, şi Mariia căpitanul, şi papa Fene, şi popa Simion, şi Herîe căpitanul, cum s-au vîndut de bănăvoia lor, aceste vii. Deci, feciorii noştri nice o trenă să n-aibă cu viile, în veaci. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Aicia scrisă: Vasilii diiacul a lu Mirun, şi Ionaşco, şi Ilie, şi pe Clima, şi Dumitrraşco et tam, Ionică, şi Davidu diiacul, Micul şi Mricu; alta, de la înc. sec. XIX: De vii; primele cuvinte ale zapisului: [...]. Adecă e ...; şi, probabil, două încercări de condei, tot cont.: ... înpresuraţi, nici asupriţi, ci de bunăvoia nostră, am vîndut lor; şi: şi au dat.DRH, A, XXIII, nr. 510, p. 5641636 septembrie 15, Trotuş. 566 [...] şi Iane vamăşul, Dumitru Puia de Negoeşti, Bosiioc de Bordzeşti, Ionaşcu vornicul de Bogdana. Adecă au vinit înnaintea nostră Ion Tazlăonul, ficiorul lui Toader diiaconul, şi Măteiu de Provăzăşti, cum au fostu vîndutu frate nostrum Ion, a nostră dereaptă moşii, un bătrîn din sat din Dănăeşti, cu tot vinitul, din vatra satolui, şi din cîmp, şi den pădure şi den fîn, lui Arhip biv cămăraş şi fămei sale, Evgheniei, dereptu cinsprădzăci galbeni, bani buni. Noi, dac-am audzit că o-u vîndut, noi am făcut carte Mării Sale, lui Vodă, să-i întorcem. El n-au vrut; deci ne-am pîrît înnaintea Mării Sale, lui Vodă, pentru ce ne-au zălojit moşiia. Deci ne-u rămas Arhip, ca să ţie toate părăţile lui Ion, din Dănăeşti şi din Măneşte şi den Dzeameş, iar cu părţile nostre să n-aibă treabă. Eu m-am chizăşluit cum c-oiu trimite un cal, cum au fost calul lui Arhip, ce i-au dat lui Ion, dereptu 6 ughi pol şi optu ughi pol, bani gata, de astădz, mai, 23 dzile, în doo luni. Iar de nu vor fi banii şi calul la dzi, să fie a partea nostră de ocină peitoare, cum au vîndut Ion. Iarăşi, dup-aceaia, ne-am vorovit şi am vinit, cum mai sus scrie, şi ne-am tocmit cu Arhip biv cămăraş, să ţie toată partea noastră din Dănăeşti, cum mai sus scrie. Şi ne-u dat bani, 10 ughi, bani buni, de ne-u făcut dereaptă plată, ca să fie lui dereaptă moşie, dumisale, şi fămeii dumisale şi cuconilor dumisale. Neme ca să nu aibă treabă a să amesteca nime la acea moşie din Dănăeşti, den rudele nostre, că ne-u făcut deplină plată. Iar, de să va scula vreun om de ai noştri cu neescari cărţi, să nu să bage în samă, că noi ne-am tocmit şi ne-au plătit toată partea nostră din sat din Dănăeşti. 567 Deci, noi, vădzindu a lor de bunăvoe tocmală şi plată deplină, făcut-am acest zapis lui Arhip cămăraşul şi fămeii sale, Evghenie, ca să fie de credinţă şi de mărturie, pînă cîndu va face şi direase domneşti. Eu, Prodan, ce am fost vesternecel, am scriis acest zapis. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. din sec. XVII: Dăneşti.DRH, A, XXIII, nr. 511, p. 566-5671636 septembrie 19, Iaşi. 568 [...] Scriem la slugile Domniei Meale, ... . Dămu-vă ştire că v-am ales de oameni buni şi bătrîni. Deaca veţi vedea cartea Domniei Meale, iar voi să meargeţi, să aleageţi giumătate de sat de Boldeşti şi giumătate de selişte de Sîrbi şi doao părţi dentr-altă giumătate de sat, iarăşi den Boldeşti, ce sîmtu de cumpărătură boiarenului Domniei Meale credincios, Dumitru Buhuş vistearnicul. Cum va fi cu direptul, aşea să aleageţi, pre direase, den vatra satului, şi den cîmpu, şi den pădure, şi den locuri de prisacă, şi dentr-apă, şi den hăleşteae, şi den vecini şi den tot vinitul. Şi la dajde să-i tocmiţi iarăşi pre puteare şi să dea toţi, nime scutelnic să nu fie. Şi în ce chip veţi afla mai cu direptul, să faceţi mărturie de la voi. [...]. [...]. Pe verso, o îns. cont.: Pre ales: Boldeşti.DRH, A, XXIII, nr. 515, p. 568 După 1636 septembrie 19. *M 569 Întru tot cinstit al nostru părinte, dumneata, jupîne Logofete Mare. Dăm ştire dumitale că au venit o cinstită carte a Măriei Sale, lui Vodă, la noi, să aleagem giumătate de sat de Boldeşti, ce iaste cumpărătură a dumisale, vistearnicului Buhuş, de la jupîneasa Ilinca Moţocoie, şi din ceaia jumătate, din a şeasa parte, doo părţi, partea lui Vasilie, ficiorul lui Ghiorghie Calapod, şi partea lui Păcurar şi cu a femeei lui, Nastasie, fata lui Ghiorghie Calapod, din vatra satului şi din cîmpu; din heleşteae să ţie înpreună, cum au ţinut depreună. Şi s-au aflat noo vecini bătrîni, rămaşi de la Calapod. Deci am socotit că să vin pre doo părţi, trei vecini. Pre mai mare mărturie, adevărat-să-şi facă dămnealui şi direase pre această adevărată scrisoare a noastră-şi ne-am pos peceţile. De aceasta dăm ştire domitale, [...]. [...]. Pe verso, o îns. cont.: De la Năvrăpăscul, pre împărţeala Boldeştilor.DRH, A, XXIII, nr. 516, p. 5691636 septembrie 20, Iaşi. 570 [...] mărturisim, cu ceastă scrisoare a noastră, cum au venit înnaintea noastră Tofana, fata lui Ghiorghie Calapod, de nime nevoită, nece asuprită, ce de a sa bunăvoe, de-au vîndut a sa dreaptă ocină şi moşie, denn a patra parte den sat den Văscani, ce să înparte în şease părţi, o parte, şi cu dzeace pămînturi în ţarină, şi cu vad de moară în Bahlueţu, şi cu fînaţ la luncă şi cu tot venitul, ce să va aleage partea ei. Aceaia o au vîndut dumisale, Lupului Prăjescul cluceariul, dreptu ... galbeni, bani de-argintu. Dece, noi, vădzîndu de-a lor bunăvoe tocmală tocmindu-să, noi încă am iscălit şi ne-am pus şi peceţile într-acestu adevărat zapis al nostru, ca să să ştie. DRH, A, XXIII, nr. 518, p. 5701636 septembrie 20, Iaşi. 571 Adecă eu, Vasilie Fugle croitoriul, de tîrg de Iaşi, şi cu fămeaia mea, Mărica, scriem şi mărturisim, cu ceastă scrisoare a noastră, cum noi, de bunăvoia noastră, de nime nevoiţi, nice asupriţi, am făcut tocmală cu dumnealui, cu logofătul Toderaşco, şi ne-au dat dumnealui noao o vie, cu tot vinitul, de-aicea, de la Iaşi. Şi ne-au mai dat şi bani, şeasedzeci de galbeni. Iar pentru acea vie şi pentru aceşti bani, datu-i-am şi noi, dumisale, un loc de prisacă, cu pomeate şi cu vii părăsite, în ţînutul, Cîrligăturei, în hotarul Ştorneştilor; ce acel loc de prisacă fost-au cumpărătură răpăusatului Enachi postelnicul, cu vii şi cu pomeate, cum mai sus scriem, de la Ursan, şi de la Zahariia, ficiorul Nasturei, şi de la Sava Veveriţă, ficiorul Madonei, nepotul Cozmei Ştornescului. Iar mie îmi iaste daanie de la giupîneasa Vamba, sora postelnicului Enachi, şi de la giupînu-său, Hriza, şi de la nepotu-său, Iane, pentru slujba mea, ce am slujit acelui boiaren, lui Enachi postelnicul, Dumnedzău să-l pomenească. Şi aiastă tocmală o am făcut dennaintea dumisale, Gavrilaş logofătul cel mare, şi Dumitraşco Şoldan vornicul cel mare, şi Ştefan Moimăscul armaşul cel mare, şi Banul vistearnicul şi Neaniul vornicul şi dennaintea a mulţi boiari. Şi eu, Şaidir, am scris, să se ştie. [...]. Pe verso, o îns. din prima jum a sec. XIX: Storneştii. 7145 (1636) săptemvrie 20. No. 1.DRH, A, XXIII, nr. 519, p. 5711636 octombrie 4, Iaşi. 580 [...] Scriem Domniia Mea la slugile Domnii Meali, la Costantin Ciogolea vornicul de Botăşeni şi la Borăleanul uricar. Dămu-vă ştire de carte ce ne-aţi tremis aicea, la Domniie Mea, printru o pîră a Onciului Iuraşcovici, ce au avut cu Dumitraşco, cumnatul lui Rugină, şi Talpă Lupul comisul, printru o bucată de hotarrul Şendriceanilor, care vrea ei să o ia spre hotarul Şeleşeului. Printr-aceia, aţi socotit voi, cu oamini buni şi bătrîni şi slugi a Domnii Meali, cum aţi aflat cu sufletele vostre, cum acel loc iaste de hotarul Onciului din Şendriceani. Deaca veţi vedea carte Domnii Meale, iar voi să aveţi a merge cu oameni buni, să puneţi stîlpi pre unde aţi socotit şi aţi aflat cu sufletele vostre şi cu megiiaşi, pre hotarul Şendriceanilor, de cătră alte hotară; şi stîlpii ce i-au pus Dumitraşco cu Lupul Talpă să aveţi a le lepăda, să să pue stîlpii pre unde au fost de vac hotarul de Şendriceani. Şi, aşijdere, să aveţi a face lege Onciului, cu Lupul Talpă, printru neşte fîn ce i-a luat, de pre hotarul Onciului: să-i plătească, cum veţi afla cu direptul şi cu oamini buni. Şi de la cine va fi arat pre hotarul lui, să aibă a lua a dzeacea şi să-şi oprească hotarul, cu ceastă carte a Domnii Meale; nime să n-aibă a ara sau a cosi fără voia lui. De iasta scriem Domniia Mea. [...]. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: [...]; şi alta, tîrzie: De la Vasili Vodă. 7145 1636 octomvrie 4.DRH, A, XXIII, nr. 528, p. 5801636 octombrie 6. *M 581 Adecă eu, Cîrstiian şi Ilea, feciorii lui Cocioban de în Romăneşti, mărturisim noi, cu cest zapis al nostru, cum noi, de bunăvoe a noastră, de nime nevoiţi, nice îndemnaţi, am vîndut un pămînt în frunte, şi prespe tot locul, svintei mănăstiri Beserecanilor, la sat la Romăneşti, pre lîngă moara mănăstirei, dereptt doi boi buni, biciuluiţi derept doisprădzeace galbeni şi 30 de potroinici şi doo oi şi doosprădzeaci mirţe de pîine, cîte patru potrinici mirţa. Şi într-această tocmală au fost: iuzbaşa Pepelea Cireş, şi vătavul Scînteae, şi Lupul călăraşiul, şi Vasilie Lucoci, şi Crăciun călăraşiul, şi Borvină călugărul, şi Gîrbovină călugărul şi de înnaintea a mulţi oameni buni, de pre înpregiur megiiaşi. Şi, pentru mai mare credinţă, ne-am pus peceţile noastre, ca să să creadză această această a noastră scrisoare. [...]. Pe verso-ul primei f., două îns. din sec. XVIII: Putna. 7145 1636 octomvrie 7; şi: Romăneşti, Cocioban; şi una din prima jum. a sec. XIX: Zapis di vînzare de la Cristiian şi de la a lui ficiori, lui Cocioban, din 7145 1636.DRH, A, XXIII, nr. 529, p. 581 După 1636 octombrie 6. *M 581 Adecă noi, Cîrstiian şi Ilea, feciorii lui Cocioban, nepoţii lui Bălan, strănepoţi Tomei lui Bir, şi Mariia, fata lui Ilie, nepoata Tomei lui Bir, scriem şi mărturisim înşine, cu cest zapis al nostru, cum noi, de a noastră voe, de nime îndemnaţi, nici sîliţi, am vîndut un pămîntu în frunte, în sat în Romăneşti, ce iaste pre Gîrla Putnei de Gios, cu partea de în vadul morei şi în sileştea satului, cu pomăt, de în apa Putnei la cîmpu, cît ţine hotarul satului, cu tot venitul. Aceasta pămîntu, ce mai sus scriem, l-am vîndut călugărilor de la svînta mănăstire de la Beserecani, dereptu patru boi, biciuluiţi dereptu 24 de galbeni şi 30 potronici, bani gata, şi 12 merţe de grîu, cîte patru potronici merţa, şi oi 2. Şi, aşijdere, eu, Alexandra, fata lui Ion Andreicăi, nepoata Faurului, şi frate-mieu, Vasilie, semenţiile acestora ce mai sus sîntu scrişi, mărturisim cum au fost rămas într-acest pămîntu o părticea a noastră, nevîndută. După aceaia, şi noi, cu frate-mieu, Vasilie, am vîndut acestor părinţi, dereptu o vacă şi 14 potronici, să chiiamă 582 tot pămîntul vîndut, cum, de acmu înnainte, să hie ocină dereaptă svintei mănăstiri, în veci. Tocmala ne-au fost denaintea a mulţi oameni buni: iuzbaşea Pepelea Cireş, şi Scînteae vătavul, şi Lupul călăraş, Vasilie Lucoci, Crăciun tij, Gîrbovină calugher, şi Borvină calugher, şi Gavril de Balomireşti, Avram ot Căpoteşti. Pe întru credinţa, şi peceţile ne-am pus, cu aceşti oameni buni, cu toţi, să se ştie. Pepelea Cireş. Lucoci. Crăciun. Gavril. Scînteae. Gîrbovină. Borvină. Avram. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Putna; una din sec. XVIII: La Romăneşti; şi una din prima jum. a sec. XIX: Zapis de vînzare de la Cîrstiian şi Ilii, feciorii lui Cocioban. Fără an sau lună.DRH, A, XXIII, nr. 530, p. 581-5821636 octombrie 10, Iaşi. 583 [...] Scriem Domniia Mea la slugile nostre, ... Dămu-vă ştire că s-au jeluit boiarenul nostru, Buhuş ce-au fost vistiarnic, pre sat pre Pietrişani, c-au întrat cu plugurile, de au stricat hotarul şi au arat cîtva loc din hotarul Criveştilor. Pintru aceaia, dacă veţi vedea cartea nostră, iar voi să aveţi a strînge omeni buni şi bătrîni şi din pregiur megeiaşi şi să socotiţi aceale hotară, pre unde au fost de veacu. Şi, cum veţi afla cu sufletele vostre şi cu omeni buni, să aveţi a face scrisore, să daţi ştire Domniei Meale. Aiasta scriem. Într-alt chip să nu faceţi! [...]. Pe verso, o îns. a lui Dumitru Buhuş: Pentru hotarul Criveştilor, ce au stricat Pietrişeanii.DRH, A, XXIII, nr. 532, p. 5831636 octombrie 12, Iaşi. 584 [...] Adecă au venit înnaintea noastră Tănasie, feciorul lui Nicoară de Munteneşti, şi Vărvara, fata Petrei, şi frate-său, Costantin, şi vărul lor, Tacul, feciorul Măricăi, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de a lor bunăvoe, şi au vîndut un loc de prisacă, ce iaste în hotarul Munteneştilor, în pădure, cu pomăt, ce va hi înpregiurul prisăcei, şi cu vie şi cu pohrib de stupi, ... . Aceaia au vîndut priiatinului nostru, lui Costantin de Tărîceani, direptu treidzeci de zloţi bătuţi şi un cal, biciuluit direptu doisprădzeace galbeni, bani buni. Deci noi, deacă am vădzut între dînşii tocmală şi plată deplină, am făcut această scrisoare de la noi, ca să-i fie de mărturie, pînă-şi va face şi direase domneşti. Şi eu, Vasilie Corlătescul cămăraş, am scris cătră acestu adevărat zapis, să se ştie. [...]. Pe verso-ul primei f. o îns. rom., cu litere greceşti, din sec. XVIII: [...].DRH, A, XXIII, nr. 534, p. 5841636 octombrie 12, Iaşi.A 585 Adecă eu, Ionaşco Huşan, den sat den Ciuceşti, scriiu şi mărturisescu, cu cest zapis al miu, de nime nevoit, nici asuprit, ce de a mea bunăvoe, am vîndut partea mea de ocină, den sat den Ciuceşti, den partea de sus, unde cade Bărheaciul în apa Bîrladului, ce iaste în ţinutul Tecuciului, ce să va aleage dentr-un bătrîn, a treia parte, în vatra satului, şi într-apă, şi în ţarină şi den tot vinitul. Aceaia parte de ocină am vîndut-o unchiu-miu, lui Simion Barhon vătavul, derept dzeace lei bătuţi, pentru neşti bani ce i-am fost dator. Şi mi s-au făcut plată deplină, denaintea uncheaşului Bălan Bîrdea, de Bosinceşti, şi Pavăl, brat Buhuş, ot tam, şi Ionaşco vezeteu, de Iaşi, şi Goian stegar, tij, şi Ion Chilineş, tij. Mai pre mari credinţă, ne-am pus peceţile, să să ştie. Eu, Vlasie diiac, [...]. Ionaşco Huşan. Bălan Bîrdea. Pavăl. Ionaşco vezeteu. Goian stegar Ion Chilineş. Pe verso-ul f. a doua, o îns. din prima jum. a sec. XIX: Ciuceşti.B Adecă eu, Ionaşco, den sat den Ciuceşti, scriiu şi mărturisescu, cu cest zapis al mieu, de nime nevoit, nici asuprit, ce de a mea bunăvoe, am vîndut parte me de ocină, ce am avut, den sat den den Ciuceşti, den partea de sus, ce se va aleage dentr-un un bătrîn, a treia parte, den vatra satului, şi dentr-apă, şi den ţarină şi den tot vinitul, unde dă Bărheaciul în apa Bîrladului, ce iaste Barhon vătavul, dereptu dzece lei bătuţi, pentru neşti bani, ce am fost dator. Şi mi s-au făcut plată deplin. Şi la tocumala noastră au fost uncheşul Bălan Bîrdea, de Bosinceşti, şi Pavăl, frateale lui Buhuş ot tam, şi Ionaşco vezeteul, de Iaşi, şi Goian stegar şi Ion Chilineş. Mai pre mari credinţă, ne-am pus peceţili, să să ştie.DRH, A, XXIII, nr. 535, p. 5851636 octombrie 14, Iaşi. 588 Adecă eu, Ion, din sat din Obîrşie, sînă Danciul, de ţinutul Tecuciului, însumi pre mine scriu şi mărturisăscu, cu ceastă scrisoare a mea, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici asuprit, am dat dumisale, lui Savin, vornicul cel mare de Ţara de Gios, un loc de prisacă, anume la Obîrşie, pintru o deşugubină, ce-au făcut un ginere al mieu, anume pintru Roman, ca să-i hie dumisale, direeaptă ocină şi moşie, neclătită, înnaintea scrisorei meale. Şi, de pre aest adevărat al mieu zapis, ca să aibă dumnealui a-şi face şi zapis domnescu. 589 Şi-ntr-aceasta tocmală au fost: Moisea din Obîrşie, şi Ion, şi Albul, feciorul Lupului de acolea, şi alţi mulţi oameni buni, megiiaşi. Şi eu singur, Ghiorghie Prăjescul, cu mîna mea, am scris şi am şi iscălit, să se ştie. [...]. Deagetul lui Ion. A Moisei peceate. Deagetul Albului.DRH, A, XXIII, nr. 538, p. 588-5891636 octombrie 15, Iaşi. 589 [...] Adăca s-au pîrîtu de faţi, înnaintea Domniei Meale, boiarinul nostru, Fortuna ce-au fostu postelnic, şi cu ceştti oameni den Prăjeşti, anumi: Simion Carciul, iarăşi şi Miron, şi Istratie, şi Ştefan şi Cîrstea, şi aşă au dzîs, înaintea Domniei Meale, boiarinul nostru, ce scriem mai sus, că-i sîmtu vecini aceştti oamini, iar ei au dzîs că nu-i sîmtu vecini, ce sîmtu şi ei oamini de moşie şi au ocină acolea, în satu, şi direase. Deci, Domniia Mea le-am pus dzi, să-şi aducă direasile, şi au adus nişte direase menciunoase. Deci, au rămas denaintea Domniei Meale boiarinul nostru ce scriem mai sus, Furtuna postelnicul, pre Simion Mareş, şi pre Miron, şi pre Istratie, şi pre Ştefan şi pre Cîrstea, ce scriu şi mai sus, ca să-i fie vecini, pentru căci au rămas nişttte oamini de menciună, că n-au nici o ocină. Deci, să hie vecini boiarinului nostru, ce scriem mai sus, şi să nu se mai pîreasscă nici dănăoară, înaintea cărţii Domniei Meali. Într-altu chip să nu fie. [...]. Pe verso, o îns. cont.: De rămas, pe vecini ot Prăjeşti.DRH, A, XXIII, nr. 539, p. 5891636 octombrie 15, Iaşi. 590 Eu, Ştefana, fata lui Ionaşco Dăvidu din Văleani, ot volost Falciiu, scriem şi mărturisăscu însămi pe mene, cum, de bunăvoia mea, m-am tocmit cu giupînul Scărlet de Zorileani, de i-am vîndut partea mea de ocină din Văleani, dereptu 15 galbeni, denaintea giupînului Chicoş şetrariul cel mare, şi Ursul aprodul, ot Zmiiani, şi Gligoraşco, sîn Dumitraşco Gheuca biv vornic, şi Simion Oana ot Stoeneşti, şi Pavăl aprodul, ot Olăneşti şi a mulţi oameni buni şi voinici denainte. Mai pre mare mărturie, am iscălit şi am pecetluit. Eu, Dumitraşco Camîrzan, am scris. [...]. Ursulu aprod. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. din sec. XVII: Zapisul Văleanilor; două din sec. XVIII: Ştefana, fata lui Ionaşcu; şi: În condică; şi una din prima jum. a sec. XIX: În copii hrisovului di la Gheuca esti septemvrie. No. 5.DRH, A, XXIII, nr. 540, p. 5901636 octombrie 29, Iaşi. 596 [...], Vasilie Roşca vornicul de Poartă, scriem noi şi dăm ştiri, cu ceastă scrisoare a nostră, cum au vinit Ionaşco Capotă, den Petreşti, şi Bosie, ficiorul Măricăi, şi Gligorie, fratele lui Bosie den Crăeşti, şi Ionaşco, brat Bosie, şi Florea, ficiorul lui Capotă den Petreşti, toţi nepoţi lui Capotă şi ficiori lui Capotă, cum au vinit ei toţi înnaintea noastră, pentru o parte de ocină den sat den Porceşte, loc cu patru case, den vatra satului, şi-n den ţarină, şi den fînaţ, şi den cîmpu, şi den păduri, şi dentr-apă şi den tot locul, ce s-a vini; au vîndutu această ocină, ce mai sus scrie, dumisale, lui Iuraşco hatmanul, Dumnedzău-l pomenească. Deci, hatmanul au apucat de-a dat numai optusprădzeaci galbeni, bani buni, şi un poloboc de miiare. După acea, cu cît au rămas să dea den zapisul hatmanului, s-au sculat dumnealui, fratele nostru, Toma sulgearul cel mari, ş-au datu banii toţi deplin, optudzăci şi şease de taleri şi giumătate, întru mîna cestor oameni, ce mai sus scrie. Deci, dac-am vădzut şi noi tocmală bună şi plată deplină, am făcut această scrisoare şi mărturie, ca să să ştie şi să să creadză. De-aceasta scriem şi mărturisim. Şi, pe mai mari credinţă, ne-am pus şi peceţile ş-am iscălit. [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: Zapis de la Capota, pe întru ocină, ce au vîndut la Porceştii.DRH, A, XXIII, nr. 547, p. 5961636 noiembrie 3, Iaşi. 598 [...] Adecă s-au pîrît de faţă, înnaintea Domnii Meale, sluga noastră, Toader diiacul, den Portari, cu Huhuloae şi cu Bosiiucoae şi cu Busca, fetele i Măndăoae, prentru patru patrudzeci de galbeni, ce au plătit Toader diiacul, prentru dajdea lor, şi doi boi şi şese ilişe, cum au arătat, înnaintea Domnii Meale, şi direase de pîră şi de rămas, de la Barnovschi Vodă şi de la Alexandru Iliiaş Vodă, cum s-au aflat cu adevărat că au plătit Toader diiacul toate aceale bucate prentru dînşii. 599 Prentr-aceaia, Domniia Mea i-am giudecat, după leagea ţărîi, cu Divanul Domniei Meale, să hie tare şi putearnic, cu cartea Domnii Meale, sluga noastră, ce-i mai sus scrisă, Toader diiacul, den Portari, a le ţine şi a le ţinea ocina lor toată, ce au ei în sat în Torceşti, şi a o vinde cui va da banii şi ceale bucate toate, prentru căci le-u rămas şi dennaintea Domnii Meale şi a tot Divanul Domnii Meale. Şi, de acmu înnainte, să nu aibă a să mai pîrî unul pre altul de iasta pîră nici dănăoară, în veci, înnaintea cărţii Domnii Meale. [...]. [...]. Pe verso, o îns. rom., cu litere greceşti, din sec. XVIII: [...].DRH, A, XXIII, nr. 549, p. 598-5991636 noiembrie 8, Iaşi. 599 [...] Dat-am cartea Domniei Meale lui Naşco de Muşeteşti, să fie tare şi putearnic, cu cartea Domnie Meale, a ţinea şi a apăra ale sale direpte bucate, boi şi ... şi ce va avea la casa lui, nemărui să nu dea nimică, numai să-şi plătească dajdea sa. Iar cui va părea cu strîmbul, să vie să stea de faţi, înnaintea Domniei Meale. Într-altu chip să nu fie. [...]. Pe verso, o îns. din sec. XVIII: S-au dat carte de apărare Naşcului.DRH, A, XXIII, nr. 550, p. 5991636 noiembrie 9, Iaşi. 600 [...] Adecă, s-au pîrît de faţă, înnaintea Domniei Meale, boiarinul nostru, Pană ce-au fost păharnic, cu vecinii săi den sat den Zărneşti, anume: cu Lazor, şi cu Ştefan cojcariul, şi Condrea, şi Toader, feciorul Frăsinei, Ştefan Hulpe, Gligorie Hulpe, Nacul, Vasilie, Bîzrdîgea, Sava, Jabulicul, Costantin Bulai, Ionaşco Giugariul, alt Ionaşco, Ciuparda, Nastasiia Măera, Teleagăm Nistor Purteţ, Ivanu ezariul, Todosi, Micul, Andronic Corcul, Dragoş, Costantin, brat Micul, Dămghian rotariul, Bolghea, Ionaşco, nepootu lui Bolghea, Pavăl rusul, Ion, den casa Micului, dzicîndu Pană păharnicul că-i simtu drepţi vecini şi nu vor să asculte de dînsul. Deci, au rămas păharnicul pre aceşti oameni, ce scrie mai sus, ca să-i fie vecini şi să aibă a asculta de dumiialui. Iară carele nu va asculta, de mare certare va fi de la Domniia Mea. [...]. [...]. Pe verso-ul f. a doua, două îns. din sec. XVIII: Carte de vecini, de la Vasili Vodă; şi: 17 vecini.DRH, A, XXIII, nr. 551, p. 6001636 noiembrie 9, Iaşi. 601 [...], scriem şi mărturisim, cu cestu zapis al nostru, cum au venit înnaintea noastră Costantin Dracea, de nimene nevoit, nici asuprit, ce de a lui bunăvoe, şi au vîndut a lui direaptă ocină şi dare şi miluire, giumătate de sat de Goşmani, ce iaste în ţînutul Neamţului, pre apa Orbicului, şi cu un hăleşteu mai mare, ce iaste mai din sus, şi dintr-altu hăleşteu, den mişlocul satului, cît să va aleage partea lui, cu tot venitul, din tot locul. Aceaia au vîndut-o dumisale, fratelui nostru, Gavril hatmanul şi pîrcălabul Suceavii, direptu doau sute de galbeni. Ce, acea giumătate de sat din Goşmani, şi cu acel hăleşteu mare din sus şi cu cît să va aleage din cel hăleşteu de mijloc, iaste lui direaptă dare şi miluire de la răpăusatul Dumitraşco Ştefan şi de la feciorii săi, Ghiorghiţă şi Vasilaşco şi Gligoraşco, pentru direaptă slujbă ce i-au slujit şi căce a fostu şi omul lor, cum au arătat înnaintea noastră şi zapis făcut de feciorii logofătului, de la Ghiorghiţă şi de la Gligoraşco şi Vasilaşco, căce n-au apucat a-i face zapis logofătul Dumitraşco, că i-au fostu aproape de svîrşenie, ce i-au făcut de la dinşii, după darea părintelui lor, pre acea giumătate de sat. Deci, dumnealui, fratele nostru, Gavril hatmanul, i-au făcut plată deplin, de acei bani, ce scrie mai sus, de 200 de galbeni, întru mînule lui Costantin Dracea, denaintea nostră. Şi un uric de la Ştefan Vodă şi alte direase mai noau şi întărituri datu-le-au toate pre mîna dumisale. Pentr-aceasta, ca să-i hie dumisale, hatmanului, acea giumătate de sat de Gocimani, că hăleştiu întreg şi dintr-altul, cît să va aleage, cum scriem şi mai sus, direaptă ocină şi cumpărătură, cu tot venitul. Şi să aibă dumnealui a-şi face direase domneşti, pre acestu zapis al nostru. Şi, pre mai mare credinţă, am iscălit şi ne-am pus peceţile, să se ştie. Eu, Dumitraşco Şaidir, am scris. [...]. Şi eu, Ştefan Moimăscul vel armaş, m-am prelejit la ceastă tocmală. 602 [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: [...]; una din sec. XVII: De la boerii cei mari, cîndu au cumpărat hatmanul; şi alta din sec. XVIII: Zapisul de vînzare a lui Gavrilaş vel logofăt, pe Goşmani. 7145 1636 noemvrie 9.DRH, A, XXIII, nr. 552, p. 601-6021636 noiembrie 11, Iaşi. 602 [...]. Adecă eu, Focşea de Gîrbeani, şi cu nepoţii miei, cu Buda, ficiorul lui Ştefan, şi cu Urîta, fata lui Spiridon, scriem şi mărturisim, cu cest zapis, cum am vîndut dumisale, logofătului, lui Toderaşco, giumătate de sat de Gîrbeani, pre Başeu, în ţînutul Dorohoiului, cu tot venitul ce să va aleage, derept noaodzeci de taleri, bani proşti. Şi în tocmala noastră au fost: Frim Hăjdeu, şi Hruci vornicul, şi Ghiorghiţă de Botăşeani, şi Guţul de acolo, şi Mumici ce-au fost şoltuz. Deci, de acmu, preste vîndzarea noastră, ca să n-aibă nime a mai face pîră sau amestecătură, nici den ficiorii noştri, nici den nepoţii noştri, nici nime den oamenii noştri. Iar dumnealui, logofătul Toderaşco, ca să aibă a-şi face şi ispisoc domnescu, de pre zapisul nostru, pre-acea giumătate de sat, ce i-am vîndut, ce mai sus scrie. Şi zapisul nostru să fie de mărturie, şi ne-am pus şi peceţile.DRH, A, XXIII, nr.553, p. 6021636 noiembrie 28, Băiceni. 603 [...] mărturisim, cu ceastă scrisoare a noastră, cumu s-au tocmit, de bunăvoia lor, egumenul Galation şi cu tot săborul de la sfînta mănăstiri de la Sfeti Sava, cu Toder Franga şi cu Oprea, ficiorul Lupei, şi c totă sămenţiia lor, şi cu Rusca şi cu Toder Găluşcă şi cu totă sămenţiia lor, ca să aibă a ţinea călugării de la Sfeti Sava satul Băiceanii, cu tot venitul, şi din hotarul Carauleştilor, cît loc s-au ales, ce au dat Lupul Dragotă şi cu giupîineasa sa sfintei mănistiri, ce au avut de moşie şi de cumpărături în sat în Băiceani şi în Carauleşti. Însă, nişti părţi de cumpărătură, ce au mărturisit megeiaşii cu sufleteli lor c-au fost luot Lupul Dragotă cu înpresurătură şi au fost puse şi în uric, egumenul Galation şi cu tot săborul de la sfînta mănăstiri i-au lăsat să-şi ţie ocina, cine cîtă parte va avea, ficiorii lui Drăgan, şi a Solomiei, şi a Anuşcăi, şi a Parăscăi, şi a Nastei, şi a Saftei şi a Dochiţei.Şi s-au ales părţile lor tote, să ţie cu Tider Franga şi cu Oprea şi cu Rusca şi cu totă sămenţiia lor săliştea Carauleştii, cini cîtă parte va avea, în ţarină şi în fînaţ, cît loc s-au ales şi s-au stîlpit, să ţie cu tot venitul. Iar la Băiceani şi în hotarul sfintei mănăstiri, cum s-au ales şi s-au stîlpit, să nu mai aibă a să mesteca, nic să aibă 604 treabă Toader Franga, nici sămenţiia loi, nice călugării, nice vecinii lor să n-aibă treabă în săliştea Cărăuleştilor, nici în hotarul lor, pre unde s-au hotărît şi s-au stîlpit. Iar carii dintru dînşii vor întra în hotarul altuia, peste stîlpi, să aibă a da Porţei 50 de boi.Aşea s-au tocmit dinnaintea nostră şi dinnaintea popii, lui Avram, de Piticeani, şi a Tomei de acolo, şi a popei, lui Maftei, de Sălevestri, şi a lui Ionaşco Băhnaşul, de Săcuiani, şi a lui Andronic Buzdug, de Sălevestri, şi a lui Isac de acolo, şi a lui Ionaşco de acolo, şi a altui Ionaşco de acolo, şi a Barbului de Odobeşti, şi a lui Ionaşco de acolo, şi a lui Costantin din Rusi, şi lui Vasilie de Mesăhăneşti, şi a lui Ion de acolo, şi a Vlaşcăi de Ungureani, şi a popei, lui lui Andronic, de Obîrşie, şi a Sociului de Odobeşti şi a mulţi oameni buni, din megeiaşi.Şi, pre mai mari mărturie, şi-au pus şi peceţile lor. Însă pădurea nu ş-au ales, ce să ţie cum au ţinut de vac. Deci noi, vădzînd că s-a tocmit de bunăvoia lor, noi le-m făcut această scrisoare, să le hie de credinţă, şi să-şi facă şi direase domneşti pre această scrisoare a nostră. Şi eu, Neaniul vornic, sîngur, cu mîna mea, am scris acest zapis, să să ştie. [...]. Popa Mafteiu. [...]. Ignat, sin Toder. Popa Andrunic. [...]. Pe verso-ul f. a doua, îns. din sec. XVIII: [...]; şi alta în greceşte: [...].DRH, A, XXIII, nr. 555, p. 603-6041636 decembrie 2. *M 607 [...] Scriem slugei noastri, lui Gavril din Aldeşti. Dămu-ţi ştire că ni s-au jăluit Gheorghie ce-au fost sulgear pre Pătraşco de-acolea şi pre Scînteae, iară de-acolea, dzicîndu înnaintea Domnii Meali, că le-au cumpărat partea lor de ocină de-acolea, dintr-acel sat, cum au arătat şi direase domneşti, şi ei şid în locul lor, carili au vîndut. Drept acea, deaca vii videa cartea Domnii Meali, iar tu să le dai dzi, în 2 săptămîni, să iasă dintr-acel loc, ce-au vîndut. Iar, de nu vor vrea să iasă, iar tu să le 608 dai dzi, să stea faţă cu Ghiorghi, înnaintea Domnii Meali. Într-alt chip să nu faci. [...]. Pe verso, o îns. cont.: La Gavril de la Aldeşti.DRH, A, XXIII, nr. 557, p. 607-6081636 decembrie 4, Iaşi. 608 Eu, Stamati diiac, şi fămeaia mea, Măriia, fata Măriicăi, nepoată Dan Bolei dvornicului, dăm ştire, cu cest zapis al nostru, cum noi, de nimene siliţi, nici înpresuraţi, ce de bunăvoia noastră, am vîndut a noastră direaptă ocină şi moşie, toată partea noastră din sat din Costeşti, ce iaste în ţînutul Romanului, din vatra satului, şi din cîmpu, şi din ţarină, şi dintr-apă şi din tot venitul. Aceasta o am vîndut giupîneasei Grozavei, direptu treidzăci şi optu de galbeni, bani buni. Şi în tocmala noastră au fost: Dumitraşco stolnicul, şi Ivaşco Cîrjeu, şi Sava cămăraşul, şi Gligorie Bogdan, şi Cozma Baste, şi Postalic, şi Dumitru Dzamă, şi Vasilie de Sănăteşti, şi Andrei din Sîrbi, şi Maftei Răbîia şi alţi mulţi oameni buni. Mai pre mare credindză, ne-am pus peceţile şi am iscălit, să-i hie de credinţă, pînă-şi va face şi direase domneşti, ca să se ştie. DRH, A, XXIII, nr. 558, p. 6081636 decembrie 5, Iaşi. 609 [...] Dat-am cartea Domnii Meale boiarinului Domnii Meale, lui Ghiorghe Arapul ce-au fost sulgear, ca să fie tari şi putearnic, cu cartea Domnii Meale, a ţinea şi a opri satul Săcălîşeştii, ce iaste în ţinutul Neamţului, tot hotarul, pre unde au fostu de vac. Şi pîine, ce să va fi luat de a dzeaci, să aibă a opri. Iar cui va părea cu strîmbul, să vir să-şi întreabe de faţă, înnaintea Domnii Meale. Şi nime să nu cuteadze a ţinea sau a opri, peste cartea Domnii Meale. [...]. Pe verso, o îns. cont.: De oprit, la Sacaluşeşti; una, din sec. XVIII: Vasilie voievod, cătră Gheorghe Arapul; şi una, din prima jum. a sec. XIX: Sacalîşeşti. 7145 1636 dechemvrie 5.DRH, A, XXIII, nr. 559, p. 6091636 decembrie 5, Bacău. 609 Adecă eu, Iacob Răspopă, feciorul Măriicăi, nepot lui Paingu din Durneşti, scriu şi mărturisescu, cu cestu zapis al mieu, cum eu, de bunăvoia mea, de nime nevoit, nici silit, am vîndut toată partea mîne-mea, Măriicăi, cîtă să va aleage, din sat din Măstacăn, din vatra satului, şi din cîmpu, şi din păduri, şi din poeni şi din tot locul, cît să va aleage din partea nemişască. Aceaia toată o am vîndut, dereptu dzeaci lei bătuţi, giupînului Gligoraşco Bejan, ca să-i fie direaptă ocină şi moşie, în veci, cu tot venitul. Şi-n tocmala noastră au fostu: Ghiorghe şoltuzul, din tîrg din Bacău, şi 12 pîrgari, şi Vasilie Pelin, şi Anton ce-au fostu pitar şi mulţi oameni buni. Pentru mai maire credinţă, am pus peceatea oraşului, să aibă a-şi faci şi direase domneşti. [...]. [...]. Iu Iacob, am vîndut. [...]. Pe verso, o îns., de la înc. sec. XIX: Di Măstacăn.DRH, A, XXIII, nr. 560, p. 6091636 decembrie 8. *M 612 Adecă eu, Ghiorghie Borodaci, feciorul Anghelinei, nepotul lui Frăţiian, de nime nevoit, nice asuprit, ce de bunăvoe a me, am vîndut a me dereaptă ocină şi moşie, den a a treia parte de sat den Voicouţi, a treia parte, ce este în ţinutul Dorohoiului, pre Prut, cu vad de moară întra apa Prutului şi cu fînaţe şi cu tot vinitul, ce este întra acela hotar aceluia sat, ce mai sus scriem. Şi am vîndut nepotu-mieu, lui Vasilie Vartic, ficiorul Grăpinei, nepotu lui Gînscă, strănepotu lui Frăţiian, dereptu doodzeci de galbeni de-aur. Şi în tocmala nostră s-au tîmplat: Ifrim Hăjdeu, şi Costantin Drăgăşescul, şi Corosteaniul, şi Paraschiva sulgeariul, şi Lupul Păulel, şi Golăi, şi Gavril, ficiorul lui Grozaau, ca să-i hie direaptă ocină şi moşie. Şi, pre mai mare credinţă, ne-am pus pecetea şi iscălitura cătră acesta adevărat zapis al nostru, ca să-şi facă şi deres domnescu, de pre acesta zapis. [...]. Ghiorghie Borodaci însumi, am scris, ca să se ştie. Paraschiva, ci au fost sulgear. [...], m-am tîmplat la această tocmelă. Ifrim Hăjdeu. [...]. 613 [...]. Pe verso-ul f. a doua, o îns. cont.: [...]DRH, A, XXIII, nr. 564, p. 612-6131636 decembrie 13, Iaşi. 615 [...] Adecă au venit, înaintea Domnii Meale şi a boearilor noştri, mici şi mari, al nostru boiarin, Gheorghe Roşca ce-au fost vistearnic, cu multe mărturii şi cu boiari din Curtea Domnii Meale, jeluindu-se Domnii Meale c-au avut nişte părţi de ocină în sat în Gereani, în gura Gerului, pre Sireat, cumpărate de părintele său, Ion Roşca dvornicul; şi acealia părţi, deaca le-au cumpărat, datu-le-au pomană la mănăstirea vornicului Ureache, la Săcul. Deci, vornicul Ureache făcut-au acolea sat mănăstirei ş-ai şi mai cumpărat ş-alte părţi. După acea, deaca s-au prilejit eşire vornicului Ureache din ţară, în Ţara Leşască, cu Costantin voevoda, înblat-au acel sat din mînă în mînă, pînă acmu, la domniia noastră. Deci, vădzîndu Domnea Mea jaloba boiarinului nostru ce mai sus scrie, cu atîtea mărturii şi boiari din Curtea Dumi Meali, Domnia Mea am dat şi am întărit acealia părţi, toate de cumpărătură, svintei mănăstiri Săcului, cu tot venitul, ca să le fie mănăstirei ocină şi moşie, în veaci. Iar direase de cumpărătură, ce-au avut părintele lui, Ion Roşca vornicul, dzîs-au c-au perit cînd au mărsu canţileariul în Ţara Muntenească, cum au arătat carte de mărturie şi uric de întăritură de la loc alb voevod. Deci, altul să nu să ameastece preste cartea noastră. DRH, A, XXIII, nr. 567, p. 6151636 decembrie 18. *M 618 [...] Dămu-ţi ştire că s-au jeloit, înnaintea Domnii Meali, sluga noastră, Mihalcea şi Cozmiţa, fratele lui, pre Arhip de Dănăeşti, dzicîndu că le ţine el ocina şi moşia lor direaptă, ce au la Sacalîşeşti şi la Dzemeşeşti, în cura Tazlăului. Dirept aceaia, daca vei vedea cartea Domnii Meale, iar tu să aibi a opri pre Arhip dintr-ace moşii a lor şi să-i dai dzi, să vie să stea de faţă, înnaintea Domnii Meali; şi să aibă a-şi aduce şi diresele de la cii ce-u cumpăratu, să le arăte înnaintea Domnii Meali.DRH, A, XXIII, nr. 570, p. 6181636 decembrie 20, Iaşi. 618 [...], 619 [...], Tofana, fata lui Ghiorghie Calapod, de nime nevoită, nice asuprită, ce de a sa bunăvoe, de-au vîndut a sa dreaptă ocină şi moşie, denn a patra parte den sat den Văscani, ce să înparte în şease părţi, o parte, şi cu vad de moară în Bahlueţu şi cu fînaţ la luncă şi cu tot venitul, ce să va aleage partea ei. Aceaia o au vîndut boiarinului Domnii Meale credincios, Lupului Prăjescul cliuceariul, dreptu 30 de lei de-argintu. Aşijderea, au venit înnaintea Noastră Păscălina şi cu frate-său, cu Vasilie, feciorii lui Ghiorghie Calapod, de nime nevoiţi, nice asupriţi, ce de a lor bunăvoe, de-au vîndut a lor dreaptă ocină şi moşie, denn a patra parte den sat den Văscani, ce să înparte în sease părţi, doao părţi, şi cu vad de moară în Bahlueţu, şi c fînaţiu la luncă şi cu tot venitul, ce să va aleage partea lor. Aceaia o au vîndut, aşijderea, boiarinului Domnii Meale, ce mai sus scriem, Lupului Prăjescul cluceariul, dreptu 60 de lei de-argintu. Dece, Domniia Mea, vîdzîndu de a lor bunăvoe tocmală tocmindu-să şi făcîndu-li-se plata deplin, am dat şi am întărit şi de la Noi, ca să-i fie lui dreaptă ocină şi moşie, neclătită nice odănăoară, în veci.DRH, A, XXIII, nr. 571, p. 618-6191626 ianuarie 4. ŢR 3 Eu Preda postelnic scris-am acest al mieu zapis, să fie la mîna lu Dumitru vestiar, cum să să ştie că am mînat pre uncheaşul Dragomir, întîiu de au luot ughi 20, iar a do-ora ughi 15, însă mi i-au dat pentru o o tocmeală ce voi să-m tocmescu cu dumnealui pentru neşte rumîni den Tîmbureşti, ce avem a-npărţi cu logofătul Oncea, să avem a ne tocmi; iar să nu ne vom putea tocmi, să-i dau bani înnapoi.Şi mărturie: Borcea logofăt i Tudor stolnic i Stoica logofăt, Vişan postelnic, Voicilă uncheaşul ot Buişti. [...].DRH, B, XXI, nr. 1, p. 31626 ianuarie 5. ŢR 4 Scris-am eu, Oprea iuzbaşa şi jupîneasa me Mariia, nipoata Vladului ot Bucu şi cu fiiu mieu Leca înpreună, aceasta al nostru zapis la mîna lu Aldemir pitar, cum să se ştie că i-am vîndut noi ocină den Bucu, stîjeni 800, dereptu 2400 de aspri gata; ş-am vîndut de a nostră bunăvoia.Şi la acesta tocmel-a nostră fost-au şi boiari mărturie: de în Bucu, Nedelco i ot Pisculeşti, Stan i ot Buciumeni, Stanciul peharnic i ot Berileşti, Nigoiţă postelnic. [...].DRH, B, XXI, nr. 3, p. 41626 ianuarie 8. ŢR 5 [...] satului Flămînzeşti, ci iaste al sfintei mănăstiri de la Argeş, ca să fie de acum nainte în pace şi slobod de găleată şi de fîn şi de oae seacă şi de cal şi de miiare şi de ceară şi de lucru domnescu şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sîntu preste an în ţeara domniei meale, păntru că l-am ertat domnia mea, numai să-şi plătească birul şi dijma şi gorştina, iar de alalte de toate dăjdile să aibă pace, ca să fie de treaba şi de posluşăniia sfintei mănăstiri, să lucreaze de ce va trebui, cum au fost ertaţi şi de părintele domniei meale Io Radul voevod. Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui domniei meale la mîna lor de ertăciune de toate, cum scrie mai sus.Derept aceae şi voi, găletarilor i fînari, şi voi, toate slugili domniei meale, ori carei veţi înbla de aceaste slujbe şi dăjdi, în vreame ci veţi vedea cartea domniei meale, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi şi mai mult să nu-i bîntuiţi, că i-am ertat domnia mea. Iar cine va vrea să-i tragă, nemica la mîna lor să nu se dea, fără ştirea domniei meale; iar care-i va treace şî-i va trage preste cartea domniei meale, acela om mare certare avea-va de cătră domnia mea. [...].DRH, B, XXI, nr. 4, p. 51626 ianuarie 9, Bucureşti. ŢR 5 [...] / 6 [...] ca să fie volnici călugării cu aceasta carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale, na ime Stanciul vtorii armaş, de să mute hotarul de pre ocina mănăstirii de la satul Stroeştii pre ocina Vîlsăneştilor, prie unde au fost hotarul cel vechiu mai denainte vreame, pentru că au fost înpresurat Tudosie logofătul cu hotarul ocina mănăstirii, pre vreame cîndu se-au fost vîndut satul Vîlsăneştii lu Tudosie logofăt, încă mai denainte vreame. Şi tot au fost înpresurat. Iară cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, după moartea lu Tudosie logofătul, iară egumenul Teofil, el au avut pîră înnaintea domnii meale cu satul Vîlsăneştii şi cu popa Micul pentru acest hotar. Şi au fost toţi de faţă în devan de se-au pîrît. Şi au mărturisit egumenul Teofil cu mulţi boiari, anume: de Rătivoeşti, Oprea logofăt i Albul i Stanciul armaşul i ot Boişoara, Datco peharnic, cum au fost înpresurat cu hotarul satul Vîlsăneştii pre ocina satului Stroeştilor, satul mănăstirii. Şi au rămas satul Vîlsăneştii de leage şi de judecată de înnaintea domnii meale de în devan. Derept aceaia, domnia mea am dat sfintei mănăstiri ca să fie volnici călugării să mute hotarul de pre ocina Stroeştilor pre hotarul Vîlsăneştilor, să fie hotarul unde au fost de veacu. Şi de nimenilea opreală să n-aibă. [...].DRH, B, XXI, nr. 5, p. 5-61626 ianuarie 16. ŢR 9 [...] lu Dragomir şi muerie lui, Stana, ca să fie volnec cu cartea domnii meale să ţie 4 bucăţi de vie în dealul Tîrgovişti, carele au fost ale fii-sa Dospenie. Păntru că Dospena fost-au fată popei lu Hrestodor; deci cîndu au fost în zilele lu Şărban vodă, iar popa Hrestodor, el au căzut în lipsă şi în sărăcie, ce au dat fii-sa Dospina lu Dragomer şi muerie lui, Stanie, să o rănească şi să o păzească, să le fie lor fată de suflet. Şe i-au ales popa Hrestodor parte, de i-au dat atunce aceste 4 bucăţi de vii. După-acie, ţenut-au Dragomer şi muiarea lui, Stana, pre Dospena ca prea o fată şe o au crescut şe o au măretat. Iar cîndu au fostu acuma, în zilele părentelui domni meale Io Radu voivoda, iar Dospinii tîmplatu-i-se-au morte şi au muret în mîna lui Dragomir şi a muerii lui, Stanie; şi ei o au grejet şi o au pomenet cum se cade omulue mortu. Şe la mortea eie, lăsatu-i-a cu limba ee acele 4 bucăţi de vie tătăene-său, lu Dragomir şi muerie lui, Stanie, să fie a lor şe să se rănească cu dînselea, pînă vor fi ei.Şe au pus mărturie: popae Drăgan şe preaoteasa Voeca şi diiaconul Necula şe Dumitru şe călugărul Oana şe Varlam şe Gherghena. Şe am văzut domnie mea şe cartea părentelui domnii meale Io Radul voevoda.Dereptu aciia, am dat şi domnii mea lu Dragomer şi muerii lui, Stanii, ca să ţie aceastea 4 bucăţi de vii ce scrii mai sus, ale fii-sa Dospinie, cu bonă pace / 10 şi de nimeanilea bîntuială să n-aebă, naentea cărţii domnii meale. [...]. Pe verso: “Cartea lui Alexandru voevod, pre viile or Tîrgovişte, care le-au cumpărat jupan Costandin mare postelnic de la Badea comis, sin Nicăi iuzbaşa”DRH, B, XXI, nr. 7, p. 9-101626 ianuarie 25. ŢR 11 [...] Cheajnei, jupîneasa ce-au fost a jupîn Cernicăi ce au fost mare dvornic, pîntru ca să fie volnică cu aciasta carte a dumnii meale şi cu sluga, anume... să aib’ a-ş strînge ai ei rumîni uri unde-i va găsi în ţeara dumnii meale fugiţi, ori în sat domnescu ori în sat boerescu ori călugărescu ori în slobozie sau pre la oraş, tot să fie volnecă jupîneasa Cheajna ce e mai sus-zisă cu cartea dumnie meale să-şi strîngă ai ei rumîni de pre unde vor fi fugiţi, să-i ducă la sat, unde lă e moşie şi de nemenelea bîntuială sau opreală să n-aibă, [...].DRH, B, XXI, nr. 9, p. 111626 februarie 2. ŢR 23 [...]. Eu Cîrstiianov logofet şi cu jupîneasa lui, Cirna şi cu fata lor Neacşa, muiarea lu Bucurov den oraşo den Bucureşti, scris-am acesta al nostru zapis, cum să să ştii că am avut o pimniţă în oraş, cumpărată înpreună cu Oprea logofătul, pimniţa cu loc cît iastea pre lîngă pimniţă. Deci se-au prinsu moarte lu Bucurov; iar noi, după moartea lu Bucur, am vîndut Opreai logofăt partea noastră den pimniţă, cu loc cu tot, za 2000 aspri gata.Şi am vîndut dă a noastră bunăvoe şi cu şterea a mulţi oameni oraşani, anume: popa Ivan şi Sarul cojocar şi Martin i Necola Rusul. Am vîndut noi să-i fie Opreai logofăt dă moşie şi neameneale den oamenie noştre să nu mai rădeci pîră, ce să ţie cu bună pace. [...].DRH, B, XXI, nr. 14, p. 231626 februarie 10. ŢR 23 Scris-am noi migiiaşăi lu Dobrin de în Cîrlomăneşti şi ai lu Muşat şi ai lu Neguleaci ot Cîndeşti, pre nume: de în Verneşti, Gherghe Robul i Prodea i ot Plăşcoi, Staînciul i Negrilă i ot Bărbuceşti, Cîrstiian i ot Lunceani, Lupul, păntru că ne-au luat pre aceşti megiiaş Dobrin i Muşat i Neguleaciu, pre răvaşe domneşti, ca să-i tocmim păntru neşte ocini şi vii de în Cîndeşti. Deci noi, aceşti megiiaş ce sîntem mai sus-scrişi, am căutat cu toţi bătrînii de pre înprejurul locului şi aşa am adeverit, cum au cumpărat Oprea, fratele lu Dobrin, partea-i Neagole de ocină de în Cîndeşti toată şi cu 2 pogone de vie. Iar Muşat şi Neguleaciu, ei au cumpărat partea-i Călini, sora-e Neagole. Deci noi, aceşti megiiaş, ce sîntem mai sus-scriş, aşa am tocmit: să ştie Dobrin, fratele Oprei, partea-e Neagole, iar Muşat i Neguleaci să ţie partea-e Căline, că au fost doo surori, ci să ţie de în dooă. 24 Deci noi, aceşti megiiaş aşa a am adeverit şi am tocmit cu ale nostre suflete şi de înpreună cu mulţi oameni buni. Iar Muşat i Neguleaciu, e n-au vrut să ne dea răvaşul la mîna nostră, cum iaste leagea, ci au zis că l-au perdut. [...].DRH, B, XXI, nr. 15, p. 23-241626 februarie 21. ŢR 33 Să să ştie cum au cumpărat Bolbosea di Birivoişti di la jupîneaasa Mariia, muma Albului ş-a Radului, un loc di în şisul di sus, Dumbrăvăscu, za 450 aspri gata, di a ei bunăvoi, cum să fii moşii Bolbosii şi ficiorilor lui şi nipoţilor şi strinipoţilor şi cini să va trage di-nsu.Iar cini să va scula di în sîngeli mieu, au ficior, au nipot, să-l învăluiască şi să facă alti tocmeali, să fii blăstimat di vlădica Hristos şi di 318 oteţi ije vă Nicheii, pintru că am vîndut iu di a mea bunăvoi, că m-au ajunsu vreami di sărăcii şi di nivoii. 34 Şi mărturii, anumi: popa Ivan di Birivoişti şi uncheaşul Vlaicul şi di în Drăghici, Ion, sin Vărariul şi din Gădeani, Micul. [...].DRH, B, XXI, nr. 20, p. 33-341626 februarie 23, Bucureşti. ŢR 34 [...] satului Boldorogeştii ot sudstvo Elhov, ce iaste al svintei mănăstirii de la Colintina, hram sveti Ioan, ca să fie de acum în pace şi slobod de lucrul domnescu şi de mertice şi de podvoade şi de gloabe domneşti să nu poarte, şi de cai de olac şi să nu le se tragă bucatele pentru alţii, nici să între bănişorii în sat, fără de lucru, şi de alte slujbe, pentru că l-am ertat domnia mea să fie numai de posluşania şi de lucrul mănăstirii, ce va tribui.Derept aceaia şi voi, armaşilor şi voi, slugile domnii meale, care veţi fi di aceaste slujbe, încă să căutaţi foarte să vă feriţi de satul mănăstirii ce scrie ma sus şi în pace să-l lăsaţi, că l-am lăsat domnia mea să-şi plătească numai berul, că cine-l va învălui preste cartea domnii meale, certare va avea. [...].DRH, B, XXI, nr. 21, p. 341626 februarie 26. ŢR 34 Eu Simion postelnic scriu acest dzapis al meu, să să ştie cum am lua u sută şă duodzeci de galbeni înprumut de la Vasilie vătaf, pînă la Semedru / 35 să aibu a-i da bani. Şi am pus parte me de moşie de la Ştefăneşti dzălog, cu tot venitul, şî den vii şî den cîmpu şî rumîni. Iar să nu voi pute da bani la dzi, eu le voi scoate vîndzătoare. Deci, ce preţu vor da alţi, să de şî Vasilie vătaf.Şî mărturie: Dobrin logofăt ot Ungurei şî Vladul postelnic şî Voicu logofăt ot Coteşti şî Idocsie logofăt şî Voicu logofăt ot Ragul. [...].Voico logofăt.Dobrin logofăt.Vladul postelnic.Idoxie logofăt.Spiridon Pe o pecete. [...] Zapisul lui Simion postelnic, dealniţ 1, la mîna lui Vasilie vataf. Sud. Muşcel, Ştefăneşti, delniţ 1, drept 120 galbeni. 7134 1626 avgust 26.DRH, B, XXI, nr. 22, p. 34-351626 martie 1. ŢR 35 Scris-am eu Stana, fata lui Staico postelnic ot Săsluneşti, acesta al meu zapis, ca să fie la mîna jupînului Dumitraşco, ce iastea marele pitaru, pentru credinţa, cum să se ştie că i-am vîndut a patra parte de ocină de în sat de Hohoia, de preste tot hotarul cît se va alegi, de în cînpu, de în apă, de în şăzutul satului, de pretutindinili. Şi eu o am vîndut eu acestă parte de ocină, de a mea bunăvoe, dereptu 7000 de bani gata. Însă de se vor afla şi nescari rumîni de într-acestă parte de ocină, încă să fie volnic a-şi strîngire.Şi la tocmeala nostră au fost mulţi boiari buni şi bătrîni, însă anume: Stepan logofetul i Draghiia şi Buta logofet i Mogoş vătahul ot Ţigăneşti i Mardarie logofetul ot Dobroşăşti şi Mihăilă cel bătrîn ot Tîncăbeşti.Şi i-o am vîndut eu de a mea bunăvoe, cu ştirea acestoru boairi a tuturora, ca să fie lui moşîe, şi lui, feciorilor lui. Şi eu de acum nainte treabă cu dinsa să nu mai aibu cu această ocină. 36 Acesta am scris eu Mihalce. [...].Eu Bandu i Stana. Mardarie logofătFiera vel logofăt Mogoş vătahul [...] Stepan logofătButa logofăt Spiridon pe pecete.DRH, B, XXI, nr. 23, p. 35-361626 martie 3. ŢR 37 Noi, pîrcălabi de în Tîrgul Jiiului, anume: Gherghe i Stoica postelnic i Dima judeţul cu 12 pîrgari, scris-am această a noastră carte se se ştie cum au venit Miloş logofăt nainte noastră de s-au pîrît cu Radul Dăianu pîntru un cal al Oprei al popi, cum au fost luat Miloş logofăt 2 vaci cu viţei alăture de la Radul, pîntru o deatorie ce au fost plătit Miloş birul Radului. Iar Radul au luast calul Oprei de l-au dat la Dumitru postelnic Corenschi şi Gherghe postelnic, ce au fost birari de roşi. Deci au dat Radul acel cal, pîntru ughi 3, de a lui bunăvoe şi au zis cum au fost să de Opre acei bani şi au luat acele 2 vaci de la Miloş logofăt, iar acum acel cal au perit. Deci Miloş logofăt are nevoe de Opre... u venit de s-au apucat de Radul, iar Radul a spus însuş cu gura lui nainte noastră cum au dat el acel cal al Oprei în mîna lu Corenschi.Dereptu aceia, noi încă am judecat cu toţi bătrîni oraşului, cum se margă Radul se se pîrască cu Opre păntru cal. Deci au intrat Radul în chizeşie de au pos pe Stanciul Grama chezaş, cum va merge Radul de se va pîrî cu Opre, iar cu Miloş să n-aibă nece o trabă, nece Opre, nici Radul.Aceasta scriem. [...].Dima jutiţluDRH, B, XXI, nr. 25, p. 371626 martie 16. ŢR 49 Adecă eu, Pană logofet ot Rîmnic şi nepotu-meu Tudor de în Bujorani, scris-am acist zapis al nostru să fie la mîna Simei logofetul de mare credinţă, cum să se ştie că i-am vîndut un vad de moară unde au fost metohul mănăstirei Govorei, în marginea rîului, despre oraş, despre Rîmnic, cît va fi locul metohului tot, care au făcut părintele nostru Tudor logofet schiînmb cu Govora de i-au dat moară pentru moară. Şi l-au cumpărat Sima logofet de la noi acil vad de moară, de la noi, derept 4000 de bani gata.Şi iar să se ştie că am vîndut eu Pană logofet a noastră parte de ocină den Genuneani toată, însă cît au fost cumpărat de părintele nostru Tudor logofet toată, însă partea lu Cîrstiian şi partea lu Lepădat şi partea Stoicăi, feciorul Stanciului, partea lor toată, cu vadul de moară şi de la Frăţilă 2 locure în Seaciuri şi de la Binţul şi de la Dănilă 1 loc şi de la Stanciul Scînteescul 1 loc în Ciriş şi de la Manea Glodeanul 1 loc în Seliştea Foltei preste rîu şi de la Frăţilă o selişte în sat şi partea Oancei şi a Vladului lu Ciolan şi a Radului Tomei şi a Oprei, feciorul lu Nan de în Mănăileşti, a lor parte toată, cît să va aleage, în sat în Genuneani, de în cînpu, de în pădure, den apă şi despre tot hotarul, den Valea Hotarului pîn în hotarul Mănăileştilor. Şi de la Stoica, feciorul Devei, 1 loc şi de la Barbul 1 loc în Cireşul. Şi alte moşii ce se vor afla cumpărate acolo de tată-meu Tudor logofet, toate le-am vîndut eu Simei logofet, derept 3000 de bani gata, ca să-i fie moşie lui şi feciorilor lui. Iar nepotu-meu Tudor n-are treabă acolo, că ş-au luoat partea în Bujorani.Şi la tocmeala noastră au fost mulţi boiari, anume: jupan Fiera vel logofet i popa Iane ot Dălgopolia i Tudor comis ot Măldărişti i Matheiu cliucear deascalul i Socol peharnic i Ghiurma pitar i Proca ot Rîmnic i Stan vatah ot Piscuri i Manole ot Bujorani i Diicul logofet ot Mogoşoae i Vladul ot Tămăşişti i Albul comis ot Breazoi.Şi pentru cridinţa, eu am pus şi peceatea mea şi am scris şi cu mîna mea. [...].Fiera vel logofetSocol peharnicEu Pana logofet Chiriiac postelnic ot Ştefoae [...].DRH, B, XXI, nr. 31, p. 491626 martie 20. ŢR 51 Eu Radul vornicul şi cu jupîneasa mea Păuna scriem al nostru zapis să si ştie cum amu vîndut Radului lugufătului partea noastră di ocină din / 52 Burusu, din lîngă Gherghiţă, însă a patra parte di sat şi cu trei rumîni, anumea: Lipan cu ficiiurii lui şi Negue frati-său, iar co ficiiurii lui şi Muşat, iar cu ficiiurii lui. Şi i-am vîndut di a noastră bunăvoe, derept o sută şi doauzeci di galbeni bani gata, ca să fii lui muşie neîntorsă.Şi iar i-am vîndut on sălaş de ţigani, anume Bizea cu femeia lui, cu ţiganca lui şi cu doau fete şi un ficiiur. Şi iar i-am ş-alt sălaş vîndut, anume: Drăguiu cu ţiganca lui, cu dui ficiiuri şi u fată şi alt cupil mai mici, trei. Şi iar i-am vîndut un ţigan, anume Cîrste, însă făr ţigancă. Şi i-am vîndut aceste suflete di ţigani toate, cîte-s mai sus-scrise, dereptu o sută şi doau zeci de galbeni, iar bani gata, ca să fie lui iar muşie neîntoarsă, însă fac înpreună aceşti bani şi pre satu şi pri ţigani doau sute şi patruzeci di galbeni şi mi-au dat tuţi bani gata.Derept aceia, am dat zapisul nostru la mîna Radului lugufătului de credinţă şi buiari mărturii, anume: Danciul vătavol ot Duiceşti şi Para lugufătul şi Elei postelnicul de Corneşti şi dascalul Matei cluceriul şi Sucul păharnic şi Grama clucerul.Şi am scris eu, Radul vornicul, cu mîna mea, pentru mai mare credinţă şi mii-am pos şi pecetea mea, ca să se ştii. [...].Cerno Grama clucerulDanciul vatafIlie postelnic ot CorneştiRadul dvornic, sin Gheorghe vornicPara logofăt manu propriaEu jupîneasa Păuna a vornicului RaduluiSocol peharnicMatei clucer manu propriaIane comisDRH, B, XXI, nr.33, p. 51-521626 martie 23. ŢR 55 Scris-am eu, Leanca, fata Chircăi ot Negeaşti, acesta al miu zaps, să fie de mari credinţă la mîna jupînului Dumitraşco vel pitar, cum să se ştie că i-am vîndutu eu Leanca de bunăvoia a mea ocena den sat den Hohîia, parte mea tootă, din jumătate de satu a triia parte, de şezutul satului şi den cînpu şi den apă şi den pădure, de preste toot hotarul ore cîtă se va aleage şi cu rumîni ce se vor afla că au fost den Hohîia despre parte mea, de mi-au datu 4000 de aspri gata. Şi o am vîndut eu de bunăvoia a mea, cu ştere fraţealor tutorore. 56 Pus-am mărturie: Stepan logofăt i Draghiia i Buta logofăt ot Ţigăneşti şi Mogoşu vataf ot Cuciulaţi i Mardarie logofăt ot Dobroşeşti.Pus-am şi blăstem: ceni se va rădica den ruda mea cu vreo pîră, să fie blăstemat de Dumnezeu şi de 318 oteţii, să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia.Acesta mărturesescu, să fie de credinţă. [...]Eu LeancaFiera vel logofătButa logofătMardarii logofătMogoş vatahul [...]Stepan logofătDRH, B, XXI, nr.35, p. 55-561626 martie 24. ŢR 56 [...] mănăstiri de la Malamoc, unde iaste hramul sveti Nicolae, ca să fie volnic egumenul şi cu alalţi călugări de la mănăstire de să ţie 5 pogoane de vie în dealul Cernăteştilor, pentru că aceaste vii iale au fost ale lu Iano Ghiurmescul, deci le-au lăsat Iano la moartea lui să fie mănăstirei ce iaste mai sus-scrisă de hrană şi lui pomeană.Şi au fost şi mărturii: Liica den Gherghiţa şi jupîneasa lu Iano Ghiurmescul şi fraţii lu Iano Ghiurmescul, Mura şi Ganea şi oameni buni den Răduleşti, popa Stan, Dragomir şi Lăudat de Răsimnici; aceşti oameni toţi au mărturisit cum au lăsat Iano aceaste vii la sveta mănăstire şi încă s-au îngrupat... şi la mănăstire, iar acum Necula, fratele lu Iano, el să apucă să ia pogoanele de la mănăstire.Derept aceia, domnia mea am dat egumenului de sveta mănăstire să fie volnic cu carte domnii mele di să ţie viile cum le-au lăsat mortul, iar / 57 Neculei de-i va părea strîmbu, să vie de faţă nainte domnii mele. [...].DRH, B, XXI, nr. 36, p. 56-571626 martie 26. ŢR 57 Scris-am eu, Chirca, feciorul Chircăi ot Negeaşti, acesta al miu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dumitraşco marele pitar cum să se ştie că am vîndut eu ocena me de la sat de la Hohîia den jumătate de ocină de preste toot hotarul a treia parte, toată parte mea şi den cînpu şi den apă şi den pădure, de mi-au dat 4000 de aspri gata şi cu rumîne, de se vor afla den parte mea den Hohîia, să şe-i strîngă.Şi iară eu Calea, fata Chircăi de Negeaşti, sora Chircăi ce-i mai sus-scris, iară mărturisescu cu mare credinţă la mîna jupînului Dumitraşco mare pitar, că i-am vîndut eu ocena mea de la sat de la Hohîia den jumătate de sat şi cu ocena de preste toot hotarul, iară a treia parte şi cu rumîni ce se vor afla că mi-au fost rumîni din parte mea de Hohîia, de mi-au dat 4000 de aspri gata.Şi am vîndut eu Chirca şi soru-mea Calea de bunăvoia a nostră şi cu ştere fraţilor, să n-a avem nece o trebă noi de acum nainte, să ţie şi den sileşte şi de preste toot hotarul, cum iaste mai sus scris.Pus-am mărturii: Stepan logofăt şi Drăghiia şi Buta logofăt ot Ţigăneşti şi Mogoş vatah ot Cuciulaţi şi Stăit ot Gorgan.Pus-am şi blăstem: cene se va scorni cu vreo pîră, să fie blăstemat de Dumnezeu şi 318 oteţi, să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia.Şi am scris eu, Spiridon logofăt; acesta mărturesem.Fiera vel logofătChircaCalea 58 [...]Stepan logofătButa logofătDRH, B, XXI, nr. 37, p. 57-581626 martie 30. ŢR 66 Eu Mihăilă armaşul scris-am acist al mieu zapis, ca să fie la mîna virilor miei, anumi, Ghirghi i Pătru, feciorii unchiu-mieu lui Ivaşco vornicul de Băleani, ca să se ştie că m-am înfrăţit cu ei. Deci la frăţiia noastră eu i-am dăruit cu partea mea di ocină de în Bădeane, însă partea ce-au cumpărat moşu-mieu Pătru logofăt ot Băleani de la Ivaşco vornicul, ce se-au chemat funea lu Gligorie postelnic ot Boldiş, toată, oricît se va aleagi, iară unchiu-mieu Ivaşco şi virii miei Ghirghi i Pătru, ei m-au dăruit cu un cal bun şi cu 5 coţi de postav bun. Dici, păntru mai mari cridinţă, eu am fapt acist zapis, ca să fie la mîna lor.Şi cînd am fapt această tocmeală fost-au boiari mărturie, po ime: Stoica logofăt Tărăceanul i Badea postelnic ot Bucşani i Hareta egumin ot Nucit i / 67 Pătraşco postelnic ot Bucşani şi Badea postelnic ot Băleani şi popa Ratea şi pipa Radul din Băleani.Aşa să se ştie. [...].Mihăilă arămaş.DRH, B, XXI, nr. 39, p. 66-671626 aprilie 10, Bucureşti. ŢR 71 [...] ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să ţie ocină la mori de la oraşul Piteştii, la Geamăna, de în salce pînă în mal, pre vîlceluşe şi de acolea pre mal pînă în iazul moriilor şi pînă după iaz, iar pînă în salce, pentru că această ocină fost-au miluită de răposatul Băsărab voevod la svînta mănăstire.Iar cîndu au fost în zilele răposatului moşul domnii meale Mihnea voevod, au trimis domnia lui pre cinstitul deregătoriul domnii lui, jupan Ivaşco biv vel dvornic, de-au hotărît această ocină cu 24 de boleari, cum să fie sfeantei mănăstiri ocină, moşie şi de nimenilea opreală să n-aibă, pentru că am văzut domnia mea şi cartea răposatului moşul domnii meale Mihnea voevoda, de cîndu au fost cursul anilor 7088. 72 Derept aceaia, domnia mea încă am dat sfeantei mănăstiri Argeşul, ca să fie volnici călugării să ţie această ocină cum scrie în cartea moşului domnii meale Mihnei voevod, să fie mănăstirii moşie. Iar cui va părea strîmbu şi va zice că are treabă cu această ocină, el să-ş aducă cărţi de va avea, să stea de faţă. [...].DRH, B, XXI, nr. 41, p. 71-721626 aprilie 10, Bucureşti. ŢR 75 [...] Oprea logofet ot Rătivoeşti. După aceaia-ţi dau în ştire domnia mea de vreame ce veri vedea cartea domnii meale, iar tu să cauţi să mergi, înpreună cu părintele Theofil, egumenul de în mănăstirea Bistriţa, să muţi hotarul despre ocina satului Stroeştii ce iaste al mănăstirii, să-l pui unde au fost hotarul cel bătrîn, de veac, cum citescu cărţile ceale bătrîne, că au fost înpresurat de satul Vîlsăneştii acel hotar mai de nainte vreame, ce să fii volnic să pui hotarul unde au fost de veac pre direptate şi nimenilea să se ispitească a-l opri preste cartea domnii meale. [...]. 76 [...].DRH, B, XXI, nr. 43, p. 75-761626 aprilie 15. ŢR 87 [...] ţie, Predo, feciorul lui Laţco, nepotul / 88 comisului Ion ot Paia. Dau-ţi în ştiri dumnea mea păntru rîndul părinteluie ipiscup Sărghie di la svînta mănăstiri di Tismeana, că aicea s-au jăluit, naintea domni meale, cum ţii 1 sat al mănăstirei di moşîe, anume Corzie şi cărţii n-ai pri acila. Dici, di vreami ci viri videa cartea domnie meale, iar tu să cauţie la sviati Troiţă să fii aicea, înpriună cu părintile, deaca nu viri să laşi cum au lăsat moşu-tău Ion, satul, să fii al mănăstirei, cum au fostu mai dinainte vreame. Şi să-ţi iai şi cărţiili, ci cărţi vor fi, păntru acil sat, să stai di faţă. Şi într-altu chip să nu faci. [...].DRH, B, XXI, nr. 49, p. 87-881626 aprilie 20. ŢR 92 Adecă noi 4 boiari ce-am fost luaţi pre răvaşele domneşti de Ghioca postelnic şi de Iano, fratele banului Panaiut, ca să-i tocmit şi le aleagem ocina de la Iaroslăveşti, de la mori, care ocină au cumpărat mai denainte vreame Anghel comis şi Panaiut ban, fratele lu Iano. Iar după moartea lor, cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevod, sin Radul voevod, avut-au pîră Ghioca postelnic pîră cu Iano, fratele banului Panaiut, pentru această ocină, cum scrie mai sus, că au fost ocină amestecată înpreună amîndoi.Deci noi, 4 boiari ce ne-au luoat pre răvaşe domneşti, anume: ot Cacova, Builă i ot Stoineşti, Pîrvul postelnic i ot Bîrseşti, Iano logofăt i ot Bujurani, Stanciul logofăt, noi ne-am strînsu toţi înpreună de le-am călcat ocina de la Iaroslăveşti şi le-o am ales şi o am înpietrit cu seamne cum să se ştie: din marginea iazului în sus, pre la fagul cel mare, pre în capul lazului siliştei, pre Vîlceao Crucei în sus pînă la Lacul Pucios, de-aciia pre Calea Ocnei, pînă în Valea Globocei suptu rîpă şi preste ... cătră Zboeşte, să ţie Ghioca postelnic den apa Valea Frumuşiţii... eamă să ţie Ghioca postelnic în jos pînă în hotarul Vlăd... în sus, pînă în Zboeşti şi în jos la apă, iar pînă în iazul morilor. Iar alt codru, ce-au fost cumpărat de Anghel comis de în Valea Frumuşiţei de în sus de la Drăghici, să-l ţie Iano postelnic.Aşa am aflat noi cu ale noastre suflete şi i-am tocmit, însă Ghioca postelnic să aibă voia a tăia pădure pre lîngă iaz, să dereagă la mori şi să n-aibi opreaală de cătră Ianoi, nici să oprească Ghioca pre Ianoi postelnic de în pădure de preste rîu să nu tae să dereagă la morili lui, ce să fie ca fraţii unul cu altul. [...].DRH, B, XXI, nr. 51, p. 921626 aprilie 25. ŢR 92 Eu Şerban scris-am acesta al mieu zapis la mîna lu Nedelco, cum să să ştie că am schimbat nişte ocină de i-am datu de în Pupezeni stînjeni 20, de / 93 în parte lu Nedelco al Herăi, de în cîmp şi de în pădure şi cu vad de moară şi cu parte lui deîntr-o moară ce iaste gata. Şe eu Nedelco am dat lu Şerban ocină den Pisculeşti stînjeni 20, den parte lu Stan, sin Stan vătah şi dîn cîmpu şi dîn pădure şi cu vad de moară şi i-am dat dup ocină şi o vacă. Şi ne-m tocmit de bunăvoia nostră.Ş-au fost la tocmelă a noastră mărturie: Drăgan de Pisculeşti şi Nedelco al Herăi şi Stroe de Pupizeni şi Stan, sin Stanciul vătaf şi Stanciul, sin Badiul şi dîn Bucu, Pătru şi toţi megiiaşii şi de sus şi de jos. [...].Stanciu Stroe... VoicilăMile DragomirDrăgan StanciulEu Şărban NanNedelco ManeStan Semnătura ştearsă cu degetul.DRH, B, XXI, nr.52, p. 92-931626 aprilie 28. ŢR 95 Eu Voicilă logofăt i Şteful logofăt i jupaniţa ego, Stanev, ci-au fost fată lu Voicilă logofătul e Spăteani, scris-am acest zapis al nostru, să fie de mare credinţă la mîna jupan Hrizei vistier, cum i-am vîndut ocina noastră de în sat de la Crătuneşti toată, oare cît se va aleage, de în cîmpu, de în pădure şi de în apă şi de în săliştea satului şi de preste tot hotarul. Însă eu Voicilă logofăt am văndut partea mea toată, 100 de stînjăni, za 4000 aspri gata. Şi eu Şteful şi cu jupîneasa mea Stana, iară i-am vîndut partea mea toată, însă 100 de stînjăni, za 4000 aspri gata. Şi ne-au dat jupan Hrizea vistier asprii toţi gata, denaintea jupan Papei marele dvornic şi a jupan Fierăi mare logofet.Şi mărturie fost-au la această tocmeală mulţi boiari, anume: Radul i Para logofeţii de visterie i Sava şetrariul i Scorea logofăt i ot Roteani, Spiridon logofăt. [...]. [...].Papa vel dvornec.Fiera logofăt.Voicelă logofătul.Şteful logofătul.Dobri logofăt.Para logofăt.Scorea logofăt. [...].DRH, B, XXI, nr. 54, p. 951626 mai 8, Bucureşti. ŢR 109 [...].Scris-am eu Marco şi eu Paraschiva de Căzăneşti, nepoţii lu Nedelco vornicul, acesta al nostru zapis să fie la mîna jupînului Iane vistiiariul, ca să se ştie cum i-am vîndut 1 locu de casă în oraşu în Bucureşti, care loc iaste între Ianiu portar şi între mănăstirea Stelei, cît se va aleage locul înprejur, derept 2400 de aspri gata. Şi l-am vîndut noi de a noastră bunăvoe, ce să-i fie moşie lui şi feciorilor.Şi au fost tocmeala noastră mărturie: Iane portar i Dumitru Tîrnăcop i Seman judeţul i popa Borcea clisier i popa Mircea i Cîrstian logofăt i popa Dumitru i Costea gramatic i Stan cizmariul. Aceasta am scris şi mărturisim. [...]. 110 [...].Eu mărtorescu, popa Dumitru.Eu popa Borci clisiiar.Eu popa Mirce.Eu popa Dumitru.Eu popa Ivan.Eu Staînciul diacon.DRH, B, XXI, nr. 61, p. 109-1101626 mai 8, Bucureşti. ŢR 110 [...] Socol peharnic i Necula peharnic de Cornăţeani, ca să fie volnici cu această carte a domnii meale să-şi ţie gîrla ce se cheamă Goia de pre ocina lor de la Clici, cu tot venitul ce va fi şi să fie în pace de cătră călugării de la mănăstirea domnii meale Svetaa Troiţă, pentru că iaste a lor de moşie. Şi au mărturisit cu mulţi oameni buni, cum această gîrlă au fost făcută de părinţii lor încă mai denainte vreame şi n-au călugării nici o treabă.Derept aceaia şi voi, călugărilor de la mănăstirea domnii meale Sveata Troiţă, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iară voi încă să căutaţi să vă feriţi de această gîrlă ce scrie mai sus, nimica să nu vă amestecaţi, ce să-şi ţie Socol peharnic şi Necula peharnic gîrla de la Clici cu bună pace şi de nimenilea / 111 opreală sau val să n-aibă. Iar cui va părea strîmbu, să vie să stea de faţă. [...].DRH, B, XXI, nr. 62, p. 110-1111626 mai 15. ŢR 120 Să se ştie cum am cumpărat eu Stan lui Ion ot Largul ocină în Nagoşina şi pă plaiu de la Rădici ot Plopeasa toottă partia lui, [...] hotarul din moşul Găcescu [...] în aspri [...] 2580. [...] eu Stan ocină în Niagoşina, iar [...] şi din plaiu şi din toote [...] din moşul Găcescu iar [...] înn aspri [...]2580.Şi cînd am făcut această tocmială au fost înn zile lui Alixandru vodă şi am fostu în băjinii. Şi au fost aldămăşari: popa Mania şi Niagul jugănarul, Stoica ot Secături, Niagul viorarul, Neguţ şi satul totu. [...].Eu RădiciuEu BatcaDRH, B, XXI, nr. 67, p. 1201626 mai 15, Bucureşti. ŢR 120 [...] lu Dumitru călăraşul de oraş de Bucureşti, ca să-i fie 1 loc de casă lîngă Muşat biglariul, în mahalaoa popei lu Gherghe. Pentru că acest loc fost-au de moşie a lu Crăciun Vînăt măcelarului, tatul lu Bran biglariul de oraş de Bucureşti, ce l-au fost văndut unui zlătar, în zilele Mihnei voevod. 121 Iar cîndu au fost în zilele lu Gavriil voevod, iar zlătariul l-au dat popei lu Costandin, de l-au slujit şi l-au pomenit. Iar cîndu au fost apoi preste puţină vreame, se-au sculat popa Costandin, de au vîndut acestu loc de casă lu Dumitru călăraşul, iar la Gavriil vodă, derept 1000 de bani gata. Şi tot l-au ţinut cu bună pace.Iar cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, sculatu-se-au Taia Bula, de-au rădicat pîră la divan pentru acest loc şi au venit de se-au pîrît de faţă. Într-aceaia, domnu nostru Alexandru voevod au trimis pre Ianiu al doile portar de în divan, înpreună cu Taia Bula şi pre Dumitru călăraşul, de să strîngă preuţi şi bătrînii oraşului, să adevereaze cu sufletele lor pentru acest loc. Deci deac-au strînsu oameni bni, oroşani bătrîni şi tineri, se-au adeverit acest loc că au fost a lu Bran biglariul de moşie de la tată-său Crăciun Vînătul, iar Taia Bula n-au avut nici o treabă, căci au fost locul despre Crăciun Vînăt, n-au fost despre muiarea lu Crăciun Vînăt; iar Taia Bula au fost rudă muerii lu Crăciun. Deci au rămas Taia Bula de leage şi de judecată, că n-au avut nici o treabă.Drept aceaia, am făcut lu Dumitru călăraşul cartea noastră şi am dat să-şi ţie locul, să-i fie moşie, lui şi feciorilor.Şi au fost la judecată: popa Borcea clisiar i popa Drăgoiu i popa Anghel i Tîrnăcop i Muşat biglar vataf i Po... biglar i Boba i Mihăilă i Nedelca Clocotăneasa.Iar cela ce va întoarce această judecată să fie cu Iuda şi cu Ariia şi blăstemat de 318 oteţi.Derept aceaia, să fie în pace Dumitru călăraşul de cătră Taia Bula. [...].DRH, B, XXI, nr. 68, p. 120-1211626 iunie 4. ŢR 157 [...] Oprei iuzbaşa, ca să fii volnic cu cartea domnii meale de să ţie jumătate de sat den Bucu cu tot otariul şi toţi rumînii cîţi să vor alegea, pentru că aş’ au spus Oprea iuzbaşa nainte domnii meale cum au fost cumpărat acest partea de ocină de la Mitrea comisul şi de la jupîneasa lui, Anghilina, derept 43 de galbeni şi 1 bogasiu, încă de în zileali răposatului părintealui domnii meale Io Radul voevoda, den rîndul domniei dentîiu.Şi o au tot ţinut cu bună pace de atuncea pînă acum. Iar cînd uau fost acum în zilele domnii meale, iar Mitrea comisul el au scornit pîră şi au venit cu Oprea de faţă, naintea domniei meale şi aşa pîrîia Mitrea comisul naintea domnii meale cum n-au fost vîndut Oprea iuzbaşa jumătatea de satu, cea i-au vîndut 450 de stînjăni, iar Oprea iuzbaşa, el au scos cartea răposatului părăntealui domnii meale Io Radul voevoda şi zapisul Mitrii comis şi al jupînesei lui, Anghilina, de cumpărătoarea şi au cetit şi cartea şi zapisul de la mîna Mitrei şi a jupînesei lui, Anghelena, în divan ceal marea şi aşa ceateia şi cartea şi zapisul cum au fost vîndut jumătatea de satu cu tot otariul şi cu toţi rumînii, nu i-au fost vîndut 450 stînjăni.Derept aceia, am judeacat şi domnii mea cu toţi cinstiţii deregăturii domnii meale şi ... cum Oprea iuzbaşa au dat... ca să-şi ţie această partea de ocină cea iastea mai sus-zisă, cu tot otariul şi cu toţi rumînii, pentru că au rămas Mitrea comis de leage şi de judecată denaintea domnii meale. [...].DRH, B, XXI, nr.80, p. 1571626 iunie 8. ŢR 168 Srcis-am noi 6 boeri, anume: Tudor comisul ot Măldăreşti i Ghieoca postelnic i Builă vătah i Andronie ot Albeni i Lepădat ot Zătreni i Goran logofăt ot Olăneşti, carii am fost luaţi pre răvaşul domnu nostru Alexandru vodă, ca să căutăm şi să adeverim păntru pîră ce au avut jupînul Vladul vistier şi Staico peharnic cu Chisar văru-său păntru ocina de în Copăcel, cine cum au cumpărat şi cine cum va ţinea.Păntru aceia, noi am adeverit cum au fost den bătrîni 3 funi în sat Copăcel, anume funea lu Ivanco, al doilea funea lu Stan pîrcălabul, al treilea funea Vladului vistier. Deci dentr-aceste 3 funii, întîi de în funea lu Ivanco s-au făcut 9 părţi, deci 7 părţi s-au aflat cumpărate de Tudosie logofăt, iară 2 părţi s-au aflat cumpărate de Chirca comisul. Iar a doo fune, a lu Stan pîrcălabul, / 169 fostu-o luat boerii de în Ueşti de la Stan pîrcălabul mai denainte vreme şi o vîndut lu Tudosie logofăt, în zilele lu Mihai voivod. Însă pre această fune au avut multă pîră Vladul vistier i Staico peharnic cu Chisar peharnic, căci c-au avut şi Chisar peharnic cărţi pre acea fune a lu Stan pîrcălab. Scriia c-au cumpărat Ivănel logofăt acea parte a lu Stan pîrcălab de la un Neagoe vătah, ci noi am adeverit că n-au fost acea moşie a lui Neagoe, ci au fost a lu Stan pîrcălab, ci o fost dat Ueştii, iar Ueştii o vîndut lu Tudosie logofăt, cum am scris mai sus, iar Chisar peharnic să-ş caute acea parte ci au cumpărat de la vînzători, însă a treia den Copăcel. Iar al treilea fune, a Radului vistier, adeverit-am c-au cumpărat Chisar peharnic de într-acea fune 2 părţi, iar al treilea parte au rămas pre sama mănăstirei Arhanghelul.Aşa-m adeverit noi aceşti 6 boeri ci-s mai sus scrişi, înpreună cu mulţi boieri şi cu mulţi megiiaşi de înprejurul locului şi le-am dat să ţie pre această tocmeală ce am scris mai sus. Într-alt chip să nu fie.Ispisah iunie 8 dni, leat 7134 1626. [...].DRH, B, XXI, nr. 84, p. 168-1691626 iunie 9. ŢR 177 [...] jupîneasei Caterinei vistiereasa a răposatului Vasile vistiiariul, ca să fie volnică cu ceastă carte a domniei meale, de să ţie pre Radul, să fie rumîn şi să-l ducă la sat la Lungi, de unde i-au fost moşiia. Pentru că au avut pîră de faţă naintea domniei meale şi aşa au jeluit Radul înnainte domniei meale, cum n-au fost rumîn de moşie den Lungi şi cum au fost rob la turci multă vreame. Iar Albul şi Vladul şi iar Radul, care sînt rumîni de moşie den Lungi, aşa au spus şi au mărturisit cu sufletele lor, înnaintea domniei meale, cum au fost Radul tot rumîn de moşie cu dînşii den Lungi şi cum n-au fost rob niciodată, nici au putut scoate Radul nici o carte domnească de robie, cum să fie slobod de rumînie, ce încă au fost dat Radul mită 4 galbeni Albului şi lu Vlad, ca să-i mărturisească cum n-au fost rumîn. Şi au scos banii cei de mită de faţă în divanul domniei meale. Şi au rămas de judecată Radul denainte domniei meale şi încă au eşit cu mare ruşine den divanul domniei meale.Derept aceaia, am dat şi domnia mea jupîneasei Caterinei vistiereasa, ca să-i fie acest rumîn de moşie în veci, de nimeane apărat. Şi să fie volnică să-l ducă la sat la Lungi, cu toată fămeaia lui, unde i-au fost moşiia. [...].DRH, B, XXI, nr. 87, p. 1771626 iunie 13. ŢR 180 Scris-am noi megieşii ot Ţigăneşti, anume: Vlaicul i Şerban dărăbanţul i Stan i Şerban i Stan i Baldovin i Radul i Neacşul i Stoica i Dumitru i Neag i Baldovin Hardeiu şi alalţi toţi megieşii cîţi sîntem în sat şi mic şi mare, mărturisim cu ale noastre suflete, cum au mersu Dumitru cinerile lu Mogoşilă şi cu Dona şi cu feciorii lu Mogoş şi cu nepoţii lui, de au băgat pre Dona şi pre Dumitru întru vad de moară, care au fost jumătate al jupan Fierăi biv vel logofăt şi altă jumătate de la Mogoş, de au făcut moară. Însă ace jumătate ce au fost al jupan Fierăi logofăt fost-au a lu Ştefan Poştea cumpărată de la Tatul, frate lu Mogoş. Iar apoi, Mogoş fost-au băgat pre Dona şi pre Dumitru, de au făcut moară pre partea Fierăi logofăt. Iar apoi, Fiera logofăt au prinsu de veaste, ci ne-au strîns pre noi, de am adevărat şi am mărturisit şi au rămas aceşti oameni de pradă. Deci, dumnealuie l-au ertat şi încă le-au întorsu den cheltueli 800 bani, pentru pietre şi pentru fier şi pre lucru ce-au lucrat. Aceasta mărturisim cu ale noastre suflete.Şi la această tocmeală mărturie au fost: Voico logofăt ot Coteşti i Mahai, sin Tomei comis ot Pătroae i Vlaicul, sin Iscrov vornic i popa Streaoa i / 181 Voico logofăt ot Jigorani i Pîrvul ot Tîrgovişte i Vasile vataf or Mîrşe i Ivaşco ot Budeştii. [...].Voico logofăt.Vasile vataf.Voico ot Jugarani...Ivaşco.Vlaicul sin Iscrul vornic.Mihai postelnic.Pîrvul.DRH, B, XXI, nr. 89, p. 180-1811626 iulie. ŢR 199 Eu Stoica lu Vîrfari de în Căldăruşi, cum să se ştie că mi-amu dat partea mea de ocină fii-mea Voicăi, să fie frate cu Radul şi cu Moşul prea partea Stoicăi lu Vîrfari ot Căldăruşii de pre Slănic, pentru căci au ajunsu pre Stoica vreme / 200 de nevoe; den trei feate şi den doi feciori, nimeni nu l-au căutat, iar fii-sa Voica l-au luat pre tată-său Stoica, l-au luat la vreame de nevoe. Şi au întrebat fetele şi feciorii, iar fii-sa Voica l-au luat de l-au hrănit pînă la morte lui. Şi ş-au dat parte de ocină de în Căldăruşi de în Moara de Vîntu pînă în Valea lu Blaj ot hotarul Căldăroşilor, pînă intră la Aldeanilor, partea Stoicăi lu Vărfari, tretae del, unde i se va aleagi partea Stoicăi lui Varfari fari i săs sinovi im i vnocom i preavnocitom dat denaintea Căldăruşilor şi al Aldeanilor denaintea a mulţi oameni buni, dat de bunăvoe a lui, na ime megiaşi Stoica al Săcuilor şi nepoţii lui, anume Stoica i brat ego, Marco i Ion şi Stan călăraşul şi feciorii lui, Meidin i Datco şi feciorii lui Lupu i Pavel i ot Aldeni, anume megiiaşi: Calur i Furea i Dumitru Sasului, noi ştim cum au dat să fie bună moşie, lui şi feciorilor lui.Iar după moartea mea, care se va ispiti a sparge şi a strica aceasta tocmeală a mea, acela să fie afurisit [...].DRH, B, XXI, nr. 101, p. 199-2001626 iulie 5. ŢR 200 [...] şi părintelui Serghie episcup, [...], ca să fie volnic cu aceasta carte sa domniei meale să ţie satul Corzei tot, cu tot hotarul şi cu toţrumînei cîţi vor fi şi cu tot venitul cît se va afla într-acel hotar şi să aibă bună pace de cătră Preda, fciorul lu Laţco comisul, păntru căci satul Corzei fost-au luoatu Laţco comis de l-au ţinut tot în sila lui. Iar acum, deca au venit părintele Serghie, adeveritu-se-au cum au fost satul Corzei al sfintei mănăstiri ot Tismana. Deci domnia mea l-am dat ca să fie iar sat la mănăstire, cum au fost şi mai denainte vreame. 201 Derept aceaia şi tu, Predo, în vreame ci veri vedea aceasta carte a domniei meale, iar tu încă să te fereşti de satul Corzei, nici să-i mai dătueşti, nici să-i mai dijmueşti, ci să ia sfînta mănăstire tot venitul ce se va afla într-acel hotar. Iar tu, Predo, să veri avea nescar cărţi făcute pre satul Corzei, toate să le iai, să le aduci la divan, să stai de faţă naintea domniei meale cu călugărei. [...].DRH, B, XXI, nr. 102, p. 200-2011626 iulie 6. ŢR 206 Scris-amu noi săniceni de josu, cari am fost rumîni vornicului Ivaşco, s-anume: Stoica şi Vlădislavu, Şărbanu şi Mane Rîia şi Once şi Iarca şi Ionu şi Stanu, înpreună cu alalţi rumîni, acesta-s zapis al nostru să fie de credinţă la mîna sulgerului Tudoran, cumu ne-u făcutu vînzători boiarii noşt, jiupînul Gorgan spătar şi jiupînesa Stana. Ce-mu mersu noi toţi de ne-mu rugatu ca să ne scupărămu noi. Apui n-amu avut putere ca să ne scumpărămu toţi, ne-mu sfătuit cu voia nostru a tuturora şi cu voe a megieşilor de satu şi a mersu la Tudoran sulgerul de ne-u datu bani şi ne-mu tocmitu de bunăvoe nostră, cum aceşti omeni ce-s mai sus scrişi, ca să fimu jiudeci şi ne-mu dat noi bucatele nostre.Iară bani ce-mu luatu de la sugeru, însă să să ştie: bani gata ughi 182 pol. Şi e-mu datu aceşti bani pentru aceşti omeni, anume: Dobrinu i Mane, vărul Oprea i Radul, frate-său Iarca i Oprea cu fiiu-său Albul i Mane păcurarul şi cîţi să vor mai găsi, să fie toţi rumîni.Şi ne-mu tocmit de bunăvoe nostă şi cu ştire tuturor megieşirlul şi de sus şi de josu. I la tocmela nostă au fostu mulţi omene buni, însă anume: comisu Lăudat de Vlădeni i popa Zîrnă i Vlad i Coste i Vlad Grama de sat i popa Savul ot Anenosa. [...]. Stoica. Mane. Vădeslav. Erca. Şărban.DRH, B, XXI, nr. 104, p. 2061626 iulie 6. ŢR 207 Scris-am noi Dobrin i Iarca cu frate-său Radul i Mane i Oprea, vărul Manii i Oprea cu fiiu-său Albul i Mane păcurarul de Slănicul de Jius acesta zapis al nostru, să fie de credinţă la mîna sugerul Tudoran. Păntru că ne-u făcut boerii noşti vînzători, noi am mersu de ne-mu tocmitu cu spatarul Gorgan şi cu jiupînesa Stana ca să ne scupărăm noi, eră să nu vom ave putere, noi să băgăm în sat cine vom vrea noi, ca să aibă dumnelor pomenă, să nu aibă blăstem. Dici noi n-am avut putere ca să ne scupărăm, ce-m mersu noi de bunăvoe nostră dă ne-m tocmitu cu sulgerul Tudoran să de bani pre noi la boeri, cît ne va face parte nostră, eră noi să fim rumîni în vecie, că-lu ştim şi ne ştie şi e în hotar cu noi. Deci au dat sulgerul Tudoran bani păntru noi ughi 142 pol.Însă să să ştie anume: Dobrinu cu făme lui şi cu delniţa lui şi Radul cu frate-său Erca, cu delniţa lui şi Mane cu delniţa lui, vărul Manii, Oprea, cu delniţa lui şi Oprea cu delniţa lui, fiiu-său Albul cu delniţa Buicăi şi Mane păcuraru. Aceşti bani s-ău dat prea noi şi pre moşiile noste.Însă eră să ştie şi să să socotescu cu alţi, carii sîntu jiudetci prea ughi 300, ce-i va-i face bani desupra, preste părţile nostre, să aibă sugeru eră a-şi luare muşie şi rumîni cei să va mai veni de prea ce 147 plo de galbini, să abă a să socotire preaste tot parte al vornicului Ivaşcu.Şi am făcut noi această tocmele de bunăvoe a noastră. Şi la tocmela nostă au fost mulţi omeni boni şi boeri, anume: postelnicul Dragomir ot Vlădeni i Todoran stolnicul i popa Sava ot Aninoasa i Vlad i Coste i Vladul Grama de Slănicu i Negoe i Vitezu ot Găgueşti. [...].DRH, B, XXI, nr. 105, p. 2071626 iulie 6. ŢR 207 Scris-am noi slăniceni de jos, carii au fostu rumîni vornicului Ivaşco, anume Stoica şi Vădislavu şi Şărban şi Mane şi Once şi Stanu şi Iarca şi Ionu, înpreună cu alalţi rumîni, acesta zapisu al nostru, să fie de credinţă la mîna / 208 sugerul Tudoran, cumu ne-au făcut boerii noştri vînzători, Gorgan spătar şi jiupînesa sa Stana şi fie-sa, jiupînesa Vişa. Ce-mu mersu noi de ne-mu tocmit ca să ne scupărăm noi şi ne-m tocmit cu boeri, dereptu ughi 260.Apoi noi n-am avut putere ca să ne scupărăm, ce-m mersu la sulgeru Tudoran dă ne-m tocmitu de bunăvoe nostră pre acei bani ce scrie mai sus, pre totă parte vornicului Ivaşco, ca să de sulgerul bani păntru noi, însă să fimu nomai 3 omeni jiudeci, anume Stoica şi Şărban şi Vădislavu. Şi să ne dăm noi părţile de bani ce ne va face.Şi amu luatu noi bani de mîna sugerului Tudoran, ughi 207 pol de e-mu dus în mîna boerilor npştri. Însă dentr-acest ban, ne-u turnat boeri înnapoi ughi 25, că au fost bani turceşti, talere, ce n-au vrut boerii să-i e, cum e-u fost luatu sulgeru de la turci. Şi au rămas bani ai sulgerului daţ în mîna boeriloru noştri, ughi 182 i pol.După acee, spătarul Gorgan dec-au pris de veste că-mu vîndut sulgerului Tudoran şi au fost bani ai lui, elu ne-u mai mărit preţul, ca să-i înplăm ughi 300. Ce eră amu mersu noi toţi la sulgerul de ne-m tocmit a do-oră pre ughi 300 să-i înplăm de la noi şi să fim aceşti omeni jiudeci ce scrie mai sus, anume: Stoica şi Vădislav cu fiu-său Stoica i Şărban i Mane i Once i Stanu i Erca i Ionu.Şi amu dat noi ai nosşti bani, ughi 117 pol de ne-mu scumpărat. Eră pentru bani sulgerului Tudoran, noi e-mu datu delniţe 8 şi rumîni, anume: Dobrinu i Mane i Oprea i Erca cu frate-său Radul i Albul i Oprea Cenoşe i Mane păcurarul. Aceşti omeni ne-mu tocmitu să fie rumîni sulgerului în vecie.Şi amu făcut acestă tocmelă cu voe nostră a totorora şi cu ştire a tuturor megiaşiloru de prejiurul locului. Şi mărturii au fost: Dragomiru postelnic ot Vlădeni, Vladul i Slavul i Coste i Vladul Grama ot Dol Slănic i popa Savul ot Coteşti. [...].DRH, B, XXI, nr. 106, p. 207-2081626 iulie 6. ŢR 208 Scris-am noi slăniceni de jos, parte vornicului Ivaşco, însă anume: Stoica i Vădislavu i Şărban înprăună cu alţi rumîni, acesta a nostru zapis, să fie e crediînţă la mîna slugerului Tudoran, cumu ne-u făcutu boieri noştri / 209 vînzători. Noi am mersu de ne-mu tocmitu noi cu spătarul Gorgan şi cu jiupînesa Stana şi cu fie-sa, jiupînesa Vişa, să ne scumpărămu noi. Şi ne-m tocmit dereptu ughi 260.Apoi, noi n-am avut puteră ca să ne scumpărăm, ce-mu socotet cu voe a nostră a tuturora şi cu voe megeiaşilor de în sat, cum să băgăm pră sulgerul Tudoran în sat, că i să şi mai cade, că e în hotaru cu noi, dăcît alţi streini.Şi amu mersu noi de bonăvoe nostră, de ne-mu tocmet cu sugerul Tudoran, pre uhgi 260, însă să femu numai noi aceşti omeni ce scre mai sus jiudeci şi să ne dămu noi părţili de bani ce ne va faci pre moşiile nostră.Şi amu luat noi bani gata de în mîna sulgerului Tudoran ughi 207 pol, de-m dusu în mîna boerilor noşti, Gorganu spatar şi jiupînesii Stane şi în mîna fie-sa, jiupînesei Vişăi. Însă dăîntr-aceşti bani ne-u turnat boerii ughi 20, c-au fost bani turceşti, ce n-a vrut boerii să-i ia, cumu i-au luatu sugeru de la turci, că a fostu totu talere ce au avut lepsă. Deci le-m dat eră în mîna sugeru, să ne de alţi bani. Şi au rămas daţi bani ai sugerul în mîna boerilor nostri ughi 187 pol.Însă să se ştie dăîntr-aceşti bani au luat Şărban şi Iarca şi Radul ughi 60 de mîna sugerului să de pre capul lor, să să scumperă. Şi au pusu zi cu sulger să de bani la zi şi cu dobîndă cum s-au luat de la turci. Însă dă voru da bani la zi, ei să fie rumîni în vecie.După aceia, spătarul Gorgan, deca au aprensu de veste că ne-m vîndutu noi sulgerului Tudoran şi au fostu bani ai lui, elu ne-u mai mărit preţul, de-u zisu să-i înple sugerul ughi 300. Ce iară amu mersu noi toţi la sugerul de ne-mu rugat cumu să înple banii, acele 300 de galbeni şi ne-mu tocmitu să-i dămu înpreună cene cît i va faci.Şi amu făcut acestă tocmelă cu voe a nostră a tuturora şi cu ştire a tuturor megeiaşilor. Şi au fostu la acestă tocmelă a nostră mulţi omeni boni anume: jupîn Lăudat comisul ot Vlădeni i popa Zîrnă i Vladul i Slavul i Coste i Vladul Grama de sat i popa Savul ot Aninoasa i Negoe ot Rîugeni. [...].DRH, B, XXI, nr.107, p. 208-2091626 iulie 13. ŢR 222 Eu Tănasie postelnic cu feciorii mie, anumi Pătru i Şteafan, nepoţii jupînesii Cheaerăi ot Ciocini, scriimu şi mărturisim cu cest zapis al nostru să fie la mîna jupînului Buzincăi vistier, cum să să ştie că i-am vîndut a nnoastră partea de ocină de la Cepture. Însă den în partea moşă nnoastră, Chearei, jumătatea, derept 75 de galbeani. Şi o am vîndut noi de a nnoastră bunăvoe, fără nici o silă. Şi cîndu am vîndut noi jupînului Buzincăi vistier, fost-au mărturii: jupan Ivaşco biv vel dvornic ot Băleani i jupan Gheorghi armaş ot Blagodeşti i jupan Neanciul vornic ot Măneşti i Grama postelnic ot Cepturea i Sima logofăt ot Tîrgovişte. [...].Ivaşco dvornicGeorgis armaşNeanciul vornic...............Sima logofăt ot TîrgovişteGrama postelnic ot CipturilăDRH, B, XXI, nr. 113, p. 2221626 iulie 13. ŢR 222 Jupan Dumitraşco comis ot Filipeşti scris-am acesta al miu zapis cum să se ştii c-au vîndut Tanasii cu feciorii lui partea lor de ocină den Ceapture, însă den partea jupînesei Chearei jumătate, jupînului Buzincăi vistier, / 223 derept 70 de galbeni. Deci eu mi-am pus zi deanainte divanului cum să aibi a-i leapăda eu banii de acmu duminică ceaia duminică, că sînt eu mai volnic. Iar să nu-i voiu da banii duminică, la zi, iar jupînul Buzinca vistier să fie volnic să ţii ocina şi să-şi facă şi cărţi de moşii.DRH, B, XXI, nr. 114, p. 222-2231626 iulie 22. ŢR 239 [...] lu Stepan portarul ot Vispeşte, ca să fie volnic cu aceasta cartea a / 240 domnii meale, ca să aibă a ţinea ocină în Văleni 45 dă stînjini, însă partea lu Lăudat şi a fiiu-său, lu Udreaşte, oarea cîtă se va aleagea de în cîmpu şi de în pădure şi dea apă şi dea în şideare satului şi cu viilea şi cu tot venitul dea preste toatea hotarăle, că o au cumpărat încă de în zileli răposatului Şerban vodă. Şi au vîndut ei această partea de ocină atunce, de a lor bunăvoia, radi ţeano 2600.Dup-aceaia, cînd au fost acum, în zelili domnii meale, iar Stepan portar au avut pîră naintea domnii meale cu Lăudat şi cu noru-sa Boba şi cu fii-său Neadealco. Şi aşa pîrîia naintea domnii meali pre Stepan portarul, ca să-l lepedi aceşti bani napoi cea sînt mai sus-scrişi şi să ţie ii ocina. Iară într-aceaaia, domnii mea amu văzut şi amu cetit în divanul domnii meale cum au fost vîndut această ocină atunce de a lor bună voe şi aşa cetei în cartea lu Şerban vodă cum au cumpărat Stepan ocină în Vispeşti de la Lăudat şi de la fiiu său Udreaşti păntru aceşti bani cea zic mai sus.Iar acum au vinit un rob de Vispişti de ş-au luat acea ocină cea au vîndut Lăudat şi fiiu-său Udreaşti lu Stepan că au fost a lui moşie de la părinţii lui.Întru aceaia, amu căutat şi amu judicat cu toţi cinstiţii dreagătorii domnii meale prea dript şi prea leage, ca să ţie Stepan ocina lor de în Văleni cu tot cea va fii, ocină păntru ocină. Şi au fost de faţă naintea domnii meale şi au rămas eii de lege şi de judecată dănainti domnii meale.Dript aceaia, am dat domnii mea lu Stepan, ca să fie volnic a ţinea ocina lor dă Vălini. [...].DRH, B, XXI, nr. 120, p. 239-2401626 iulie 23. ŢR 240 Scris-am eu Staico păharnic al meu zapis la mîna Hrizi vel logofăt să să ştie că e-m vîndut un sat, anume Ule, însă parte-me cîtă să va alege cu rumîni, anume Cîrstea i Bade cu sini: Marin, sin, Certat sin. Şi e-m vîndut, derept doozeci şi şase de mie, ca să-i fie dumnelui moşie. Şi me-u dat logofătul şi moşie şi banie sîntu mai sus-scrişi, moşie păntru moşie. Şi bani me-u dat ce sîntu mai sus-scrişi. 241 Şi am făcut şi frăţie amîndoi şi m-au şi dăruit. [...].Şi am scris eu, Staico, cu mîna mea.Şi am pus mărturie:Frate-meu Vladul ce au fost marele vistier.Vladu vistierPapa vel dvornic [...] [...]Nedealco portariulPreda spătarStaico dvornic [...]Radul logofătIvan vel şifarStroe spatarDRH, B, XXI, nr. 121, p. 240-2411626 iulie 24, Bucureşti. ŢR 241 [...] Stanciul vtorii armaş ot Sălătruc i Oprea logofet de Rătivoeşti. După aceaia, vă dau în ştire domnia mea pentru rîndul cestui ţigan al sfintei Mitropolii, anume Pătru, că au venit înaintea domnii meale de se-au jeluit şi au spus cum are nevoe şi păs de Berinca logofătul de Bojurani, zicîndu Berinca cum n-au fost plătit mumă-sa Muşa ţiganca Vancei de Bojurani ; acum, că ce ţine Berinca logofăt pre jupîneasa Vancei, el scorneaşte pîră şi va să ia pre featele Muşei ţiganca, surorile lui Pătru ţiganul al sfintei Mitropolii. Şi se-au plînsu Pătru ţiganul cum se-au fost plătit mumă-sa încă den zilele răposatului stremoşul domnii meale Alaxandru voevod. Deci am lăsat domnia mea pre voi să căutaţi de acest lucru, cum va fi cu direptate.Deci, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi să strîngeţi oameni buni, megiiaşi de pre înprejur, să adevăraţi foarte bine: de va fi fost plătit ţiganca Vancei, cum scrie mai sus, iar surorile lu Pătru ţiganul, anume Neacşa i Sora, iale să fie în pace de cătră Berinca logofăt şi să întoarcă Berinca logofăt şi prada ce va fi fost luoat de la sororile lu Pătru tot pîn la un ban; iar să nu va fi fost plătit Muşa ţiganca Vancei, iar Berinca logofăt şi jupîneasa lui să ţie featele Muşei. Însă cum veţi adevăra cu sufletele voastre să-i tocmiţi şi să daţi ştire domnii meale. [...]. DRH, B, XXI, nr. 122, p. 241-2421626 iulie 31. ŢR 249 [...]. [...] acestui omu, pre nume Fota teslar, feciorul lu Ivan dă oraş, ca să-i fie lui o vie, înnsă jumătate dă în viia lu Gherghe al Avrămoae, în dealul Tîrgoviştei pre Valea lu Voevod, cu livadea şi cu pomii şi cu locul cîtu se va aleage al ceii vii, păntru că acea vie o au fost tocmit să o cumpere alt omu, pre nume Costandin croitorul. Iar dac-au prinsu Fota dă veaste, elu n-au vrut să lase să o cumpere acel om, ce au unblat în pîră cu dînsul şi au eşit la oameni buni orăşani dă se-au pîrît. Ce au socotit oameni buni că i se-au căzut Fotei să o cumpere el, căci i iaste pre lîngă viia lui şi iaste vecin, moştean; d-acie au cumpărat Fota acea vie dă la muiarea lui Gherghi al Avrămoae, pre nume Cerna şi dă la fata lu Gherghi şi a Cernei, pre nume..., derept 6600 dă bani gata. Şi dăîntr-aceşti bani au dat mumînei lu Gherghi, călugăriţei, bani 1000; şi s-au vîndut viia cu ştirea mîni-sa, călugăriţei şi cu ştirea surori-sa, a lu Gherghi.Şi au cheltuit Fota la aldămaş bani 500. Şi au vîndut Cerna şi cu fie-sa dă a lor bunăvoe, aşijderea şi Fota au cumpărat au cumpărat dă a lui bunăvoe, cu ştirea tuturor rudeniei Cernei şi ale fie-sa şi cu ştirea a tuturor vecinilor dîn sus şi dîn jos, înprejurul aceii vii şi dînaintea a mulţi oameni buni, tineri şi bătrîni şi preoţi oroşani.Şi au dat Fota ai lui bani drepţi gata, cîţi sînt mai sus-scrişi, ca să-i fie lui acea vie ce zice mai sus şi cu livadea şi cu pomii şi cu cît loc se va aleage ocină şi moşie ohabnică lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor şi dă nimenea nelegănat întru vecie. 250 Şi mărturii încă am pus carei au fost la această tocmeală, oameni buni şi preoţi, pre nume: popa Thanasie clisiarul domnescu i diecon Iane dă clirosul domnescu i popa Vlaicul i popa Ivan ot Sveata Petca i popa Ignatie i popa Pîrvul i popa Efrem, brat Vlaicului postelnic i popa Petrica i diecon Tatul i Iancul star i Gherghi pitar i Neagoe, sin Dobrei i Rădici i brat ego Mina i Mina, nepotul Spinciului i Iurga cupeţu i Gherghina i Baldovin diecon i Radul, sin Paraschivei i Avram star ce au fost armaş i Marco croitor biglar i Vlaicul Dungă star i Stan croitor i Radul croitorul i Neagoe, socrul lu Costandin i Marco cizmar i Paraschiva, fratele Cautei i Pătru vătah dă croitori i Iştfan săpunar călăraş i Fota cel mare i Badi şelar şi mulţi oameni buni ce nu i-am scris în cartea aceasta. [...].DRH, B, XXI, nr. 126, p. 249-2501626 august 1, Tîrgovişte. ŢR 250 Scris-am eu Mitrea comisul şi cu jupîneasa mea Neacşa şi eu Cîrstea logofăt şi cu jupîneasa mea Ana acesta al nostru zapis, cum să se ştie, la mîna jupînului Nicăi postelnic, pîntru o vie ce au cumpărat, că se-au căzut să fie a noastră, iară noi am lăsat de bunăvoe a noastră de o a cumpărat, să-i fie lui moşie ohabnică şi feciorilor lui şi nepoţilor lui, de nimenilea bîntuială să n-aibă, că au fost părăsită, că am lăsat de bunăvoia a nostră.Ş-au fost mărturii: jupan Costea vel sulgeari i jupan Apostol vtorie dvornic i jupan Oprea vtorie dvornic i jupan Ianachi vtorie dvornic i Colceac căpitan i Draghiia iuzbaşa ă Şărb ceauş i popa Tanasie clisiiar i popa Tanasie, sin popov Goicea i diiacon Iane i diiacon Ivan i Gherghe postelnic. [...].Şi păntru bună credinţă am pus şi mîna, eu Cîrstea logofăt. Pe verso: Cartea Mitrei pitar i Cîrstei logofăt pre viile ot Tîrgovişte, care le-au cumpărat Costandin vel postelnic ot Badea comis, sin Nicăi iuzbaşa.Zapis Mitri pitar i Cîrsti logofăt.DRH, B, XXI, nr. 127, p. 2501626 august 8. ŢR 251 Zde boleari hotarnici jupîneasei Grajdanei şi ai lu Alexe, po ime: ot Bobişti, Badea i Turturea i ot Săcuiani, Bădica i ot Văcărişti, Nan i ot Stîlpeani, Raico i ot Glina, Vladul i ot Stîlpeani, Badea i ot Văcărişti, Banea i Ispas i ot tam Stan i ot Orişti, Neagul.Să caute şi să aleagă şi să hotărască partea de ocină a jupîneasei Grajdanei den Birceani, cumpărătoari ce ari despre Alexe, cum vor adivăra cei boiari cu sufletele lor, cum scrie şi zapisele şi cărţile lu Alexe.Ispravnic Iane portar. [...]. Pe verso: Cărţi ot Leurdeni.DRH, B, XXI, nr. 128, p. 2511626 august 12. ŢR 251 Adecă eu, jupîneasa Rada, fata lui Ştefan logofăt din Bărbuleşti, înpreună cu fii-mieu Ştefan, dat-am zapisul mieu ca să fie de bună credinţă la mîna Ştirbului logofăt şi a lu Tudosi şi a lu Mihăilă şi la mîna Ivanii, fata Draghii, cum să să ştie că li-am vîdut lor o livade de cosit în otarul Bărbuleştilor, alăturea cu Vadul Toporului, pen cursura de pe supt mal, pînă dă în matca Dumbrovmnicului, loc înfundat. Şi o-m vîndut drept ughi 10, însă au dat Ivan ughi 5 şi Ştirbul şi Todosi şi Mihăilă ughi 5.Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor înprejureanilor den sus şi din jos: din Ueşti, Gherghe portariul şi Dobrotă şi Dălban, din Mîrşi, Pahomie, din Bucşani, Dabe, din Tiuleşti, Mogoş.Şi pentru credinţa ne-am pus mai jos iscăliturile, ca să să crează.Şi am scris eu popa Vladul, avgust 12 dni, leat 7134 1626.Eu jupîneasa Rada cu fii-mieu Ştefan.DRH, B, XXI, nr. 129, p. 2511626 august 21. ŢR 252 Scris-am eu Ivaşco i Pădurea acesta al nostru zapis, ca să fii dea creandinţă la mîna jupanului Hrizii marilea logofăt, cum să să ştii că i-am fost vîndut jupanuluii Hrizii merilea logofătu o moşii dea la Greaci cu 12 pogonea dea viii şi cu 2 rumîni, iar dirept 110 galbeni.Iar cîndu au fost apoeii, acea moşii nu e-u fost stătătoarea, cea ne-m tocmit cu jupanul Hriza marilea logofăt, dea i-am dat paartea noastră dea ocină dea Bălenii, însă o opta patrea, dea cîmpu şi dea apă şi curăturilea dea pădurea cu pometea şi liveazii cu tot paartii noastră toată cît să va aleagi şi dea hotar pînă hotar, păntru că această moşii o-mu vîndut jupanuluii Hrizii marilea logofăt, a nostră partea dea ocină dea Băleani, diriptu 100 dea galbini şi o cal. Şi cîndu au fost la nevoeia nostră şi la robii, dea am vrut să ne scoateam capeatelea dea nevoii şi dea la robii, am întreabatu toţi fraţii noştrea să cumperea şi nu se-au aflat nici onul. Şi am întreabat şi Ivaşco dvornecul în divan, naintea tuturor boiarilor şi n-au vrut nici il să cumpirea. Diriptu aciii, s-eu aflat la nivoei nostră şi la robiii nostră dea-au cumpărat jupan Hriza marilea logofăt.Şi o-m vîndutu dea bunăvoia nostră, ca să fii moşii neaclătinată şi lui şi feaciorilor dumnilui şi nepoţilor şi strenepoţilor.Şi mărturii: jupan Papa velichi dvornic, jupan Feara vel logofăt, Buzinca vistier, Mihu spătar, Vladul vistier, Ivaşco dvornic, Gligorii comisul, Dumitru vistier, Staico dvornic, Mihalcea dvornic, Stoica logofăt. Acista am scris. [...]. [...] [...]Buzinca vistiar Preda spătarGherghe peharnic Preda postelnicPara logofăt Ivan vel şifar [...] Mihalce vornecNegul vil aga Mitrea vătah,Staico Năcula piharnicGligorie comisDRH, B, XXI, nr. 130, p. 2521626 august 23. ŢR 253 Adecă eu jupan Vladul biv vel vistiar scris-am aceasta al mieu zapis să fie de credinţă la mîna jupan Hrizei velichi logofet, cum să să ştie că am făcut tocmeală şi schimbu de i-amu dat eu partea mea de în satu den Ulea, însă jumătate de satu şi cu rumînii cîţi vor fi. Iar jupan Hrizea velichi logofătu mie-au datu partea lui de în satu de în Perişu, însă a şase parte den sat, ci au fost cumpăratu jupan Hrizea vel logofăt de la Udrişte şi de la frate-său Boldujaru, feciorii lu Pătraşco de în Cocorăşti.Şi iar mie-au mai dat ş-altă parte de ocină de sat de Copăcel ot sud Vîlcea, însă den sat a 9 parte, ci o au fostu cumpărat jupan Hrezea vel logofăt de la Hamza den Pîrîiani şi de la feciorii lui, Stanciul i Danciul i Calotă, ocină păntru ocină.Şi mărturii încă au fost la tocmeala noastră: jupan Papa vel dvornic i jupan Ivaşco dvornic i Aslan dvornic i Gligorii comis i Muşat vel slujer. [...].Vlad vistiarDRH, B, XXI, nr. 131, p. 2531626 august 28. ŢR 253 [...] Tesmana, sănătate.După aceasta-ţi dau în ştire sfinţiei tale că aicea venit-au sluga domniei meale Preda postelnic, feciorul lu Laţco comis, nepotul lu Ion comis ot Pae. Şi aşa au spus la divan naintea domniei meale, cum veri să le iai satul Corzei şi i-ai oprit de la sat şi zici că iaste acel satu al mănăstirei. Iar aicea Preda postelnic, el au adus la divan cartea lu Vlad voeovd şi cartea lu Pătraşco voevod şi cartea lu Pătru voevod Cercel şi cartea lu Ştefan voevod şi cartea răposatului părintele domniei meale Io Radul voevod şi le-am cetit domnia mea la divan, / 254 cu toţ cinstiţei deregătorei domniei meale şi se adeverează şi cetescu cărţile cum iaste satul Corzei al lu Ion comis, de moşîe, de la moşi lor.Deci, în vreame ci veri vedea cartea domniei meale, iar sfenţiia ta să laşi satul Corzei să şî-l ţie Preda postelnic cum i cetescu şi cărţile. Iar să vor fi alte cărţi la sfenţiia ta, mai bătrîne, preste aceaste cărţi, să le aduci la divan, la domnia mea. [...].DRH, B, XXI, nr. 132, p. 253-254 1626 septembrie - 1627 august 31. ŢR 254 Adecă eu Slăvit Cocuşel ot Crîngeani, scris-am zapisul meu la mîna Stoicăi ot Periiaţe, ca să fii de bună credinţă cum să să ştii că i-am vîndut partea mea de moşii den Crîngeani, de a mea bună voi, fără de neci o silă, cîtă să va alegi du preste tot hotarul şi den sat şi den cînp şi de preste tot hotarul, derept ughi 15.Şi cîndu am vîndut, au fost cu ştirea tuturura moşteanelul den sat, ca să-i fii ocina în veaci, lui şi ficiurelul lui şi nepuţelor lui, cîţi Dumnezeu i va dărui.Şi cîndu am vîndut, au fost mărtiri, care-şi vor puni numele mai jos.Vă leat 7135 1626-1627.Eu Slăvit Cocuşăl.Eu Stănimir mărturie.Eu Voinea mărturie.Eu Dobre mărturie.Eu Neagul mărturie.Eu Ivan mărturie.DRH, B, XXI, nr. 133, p. 2541626 septembrie 2, Bucureşti. ŢR 256 [...] părintelui Serghie episcupul Mucaceschi, nastavnicul mănăstirii Tismeana, hram Uspenie Bogorodiţe, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale de să strîngă oameni striini pre siliştea mănăstirii, anume Călugăreani de în judeţul..., carii vor pohti să lăcuiască pre această ocină a mănăstirii, măcar sîrb, măcar arbănaş, măcar grec, măcar unguraen, măcar moldovean, măcar armean, să se apuce de locu şi de hrană, să fie de posluşanie sfintei mănăstiri. Pentru că această silişte de sat rămas-au pustie, fără de oameni, înncă den zilele răposatului Mihail voevod, iar acum, domnia mea am dat părintelui Serghie episcupul, nastavnicul mănăstirii Tismeana, ca să-şi facă sat de milă şi slobozie, să-şi strîngă oameni striini fără dajde, să fie pre această silişte, Călugăreanii, iar de cătră domniia mea să fie în pace şi ertaţi de bir şi de găleată şi de fîn şi de oae seacă şi de cal şi de miare şi de ceară şi de dijmă de stupi şi de gorştină de porci şi de oi şi de cai de olacu şi de podvoadă şi de banii de judeţu şi de majă şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale, de nimica val sau bîntuială să n-aibă, pentru că i-am ertat domnia mea de acum pînă în trei ani, să fie în pace, nimenilea înntru ei să nu înntre.Derept aceaia şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii meale, oricarii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţ, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi de această silişte a mănăstirii, nimenilea să nu-i învăluiască, că i-am ertat domnia mea să fie numai de treaba şi de posluşanie sfintei mănăstiri, că acela om mare certare va avea. [...].DRH, B, XXI, nr. 135, p. 2561626 sptembrie 6, Bucureşti. ŢR 265 Adecă eu Slavnea preuteasa popei lu Isar de Tîrgovişti, nepoata lu Efthimie călugărul şi a frăţine-său, lui Neag de sat de Dobroţei, înpreună cu soţu mieu popa Isaru, scris-am şi mărturisim noi cu cest zapis al noastru să fie de mare credinţă la mîna jupînului Costanda sulgeariul, ca să se ştie cum am vîndut noi ocina de în Dobroţei, însă toată partea a unchilor noştri, a lu Eftemie călugărul şi a lu Neag den în cîmpu şi de în pădure şi den apă. Şi seamnele ocinii să se ştie: de în podul Colintinei pînă în Bobotin, cu moara şi cu viia, ce iaste ocină aleasă şi hotărîtă şi iar preste Colintina, den în capul podului Colintinei, den în lungu pînă în Stejeret şi în lat al optulea funea, cît se va aleage cu cei 7 moşi. Pentru că am vîndut noi această ocină cum scrie mai sus jupînului Costanda slujer derept unsprăzeci mie bani gata, de a noastră bunăvoe, ca să fie lui moşie, lui şi coconilor.Iar de va avea Costanda slujer vreo pîră pentru această ocină, să purtă noi pîra, iar sulgeariul să-şi ţie moşiia cum o au cumpărat.Şi au fost la tocmeala noastră mărturii: jupan Nedelco vel portar i Socol peharnic i Necula peharnic ot Cornăţeani i ot Drăgoeşti, Iachim i Nedealco logofet i Calciul postelnic i Neagul vel aga. Şi se-au făcut tocmeala aceasta în casa lu Calciul postelnic în Bucureşti. Aceasta mărturisim. [...].Eu popa Isaru stau bocorosAga NeaguluNedealco vel portariuNicula păharnicEu Nedealco logofăt 266 Calciul postelnicSocol peharnicIachim Scris-am eu popa IsarDRH, B, XXI, nr. 138, p. 265-2661626 septembrie 6. ŢR 266 [...] voao pîrcălabilor de în oraşul domniei meale de în Caracal. După aceaia vă dau în ştire, cînd vor veni oamenii sfintii mănăstiri de la Coziia la satele lor, anume Vădăstriţa şi Frăsinetul, să-i pornească la ce va fi treaba mănăstirii, ori să le ducă pîine, veri de alte lucruri, de ce va trebui sfintei mănăstir şi nu vor vrea să asculte de ei, iar voi să fiţi volnici cu această carte a domniei meale să-i bateţi şi să-i porniţi la ce va fi treaba mănăstirei, cum au fost leagea şi mai denainte vreame, păntru că aşa iaste învăţătura domniei meale. [...].DRH, B, XXI, nr. 139, p. 2661626 septembrie 9, Bucureşti. ŢR 266 [...] ţie Damaschine, călugăre, dupe aceaia-ţi grăescu domnia mea pentru rîndul boiarinul domnii meale, Pîrvul / 267 logofet ot Ruda, că aş-au spus înaintea domnii meale cum i eşti datoriu 4000 de bani. Şi am văzut domnia mea şi zapisul mîini-ta de datorie şi am trimes domnia mea şi de alt rîndu carte la tine, ca să-i plăteşti banii, iar tu nu-i mai plăteşti. Trimes-am acum domnia mea şi a doao carte ca să-i plăteşti banii. Deci de vreame ce veri vedea ceastă carte a domnii meale, iară tu să cauţi să-i dai banii toţi pînă la venerea mare, iară de nu-i veri da banii, să fie volnic cu cartea domnii meale să te oprească despre toată partea ta de ocină de la Bircii şi despre rumîni tăi, anume Lupul şi Radul, să-i ţie şi să-i fie de moşie, iar tu nici o treabă să n-aibi cu ocina, nici cu rumînii de la zi încolo. Aceasta-ţi dau ştire domnie mea. [...].DRH, B, XXI, nr.140, p. 266-2671626 septembrie 11. ŢR 272 Să să ştie acesta al nostru zapisu, anume alu Lecăii şi al Paraschiveii, la mîna vistiiarniculuii Ene, cum să să ştie că ne-m tocmit de a nostră bunăvoiee cu vistiiarnicul Enee cu acesta moşiei, anumei de în Goleştii delniţa lu Baloe, parte lui tot, şo de în apă şi de în uscatu şi de în tot hotarul, parte lui tot, dereptu bani 2000 de banii.Iu Paraschiva, cumu amu vîndut ocenă de Goleşti la Ene vistieru cu frati-meu Leca.Mărturie eu popa Vladul. [...].DRH, B, XXI, nr. 142, p. 2721626 septembrie 12, Bucureşti. ŢR 272 Scris-am noi ceşti doi fraţi, Stan i Cîrstea, feciorii Gramei de Nucet, acesta al nostru zapis să fie cu credinţă în mîna jupînului Trufanda vistier, ca să se ştie cum am fost rumîni de moşie ai Stanciului Lucăi de Nucet. Deci cîndu au fost în zilele răposatului Radul voevod, în domniia dentîiu, iar noi ne-am scumpărat de cătră el de rumînie, numai capetele, fără moşie şi am fost în pace. 273 Iar după aceaia, cîndu au fost acum în zilele domnu nostru lu Alixandru voevod, iar noi am gîndit să ne vendem. Deci, l-am întrebat pre jude nostru Stanciul: putea ne va da el bani să ne vendem, să-i fim iar rumîni, cum i-am fost de moşie? El au zis cum n-are puteare să ne dea bani, ce ne-au slobozit cu voia lui să ne vindem unde vom putea. Deci noi ne-am vîndut jupînului Trufanda vistier rumîni, însă numai capetele noastră făr’ de ocină, derept 5000 de bani gata, de a noastră bunăvoe făr’ de nici o silă, denaintea tuturor diregătorilor domnu nostru de divan, anume: jupan Papa vel dvornic i jupan Hriza vel logofet i jupan Costandin Cilebiul vel cliucer i jupan Miho vel spătar i Aslan dvornic i Buzinca vistier i Vartolomi vel stolnic i Nedelco vel portar i Goga vel armaş i Sima vtori logofet i Para i Radul logofeţi ot vistierie i Calotă i Răzvan i Necula vtori dvornici i Ivan şefar i Costanda slujer şi mulţi boiari carie sînt scrişi mai jos cu peceţile lor.Aceasta mărturisim. [...].Papa vel dvornicHriza vel logofăt [...] Para logofăt za vistiarDRH, B, XXI, nr. 143, p. 272-2731626 septembrie 17. ŢR 273 Scris-am eu Mihăilă săbiiarul şi călugăriţa Mariia schimnica de la bisearica popei Neanciului, la ai noştrii cinstiţi şi prea iubiţi părinţi, părintele popa Borcea cliseariul şi popa Dumitru şi Staico vornicul şi Iane portariul şi la uncheaşul Dumitru judeţul, multă sănătate vă trimeatem domniia-voastră.Alta, vă dăm ştire domniia-voastră păntru rîndul părintelui popei lu Dumitru şi al prioteasei lui, Ştefanii, să ştiţi domniia-voastră că au venit aicea la părintele vlădica de sea-au jăluit cum i-au înprisurat Stanciul logofătul şi Spiridon logofătul şi Şerban, fecioriul lu Siman, loc de 4 prăvălii, însă anume locul den Uliţa Turcilor, den prăvăliele Predei spătariul pînă în pimniţa lu Dumitru Hagi.Şi au spus părintele popa Dumitru părintelui vlădicăi că eu şi această călugăriţă ştim rîndul acelui loc. Deci am mersu la părintele de am mărturisit cum amu ştiut cu sufletele noastre şi am spus să iaste locul popei lu Matei den sus den Uliţa cea Mare, pre Uliţa Turcilor, tocma pînă în mijlocul pimniţii lu Dumitru / 274 Hagi. Şi aşa mărturisim şi naintea oliftelor voastre ş-a a domnii vostră. Şi sea-au aflat şi aciia în Bucureşti prioteasa Ioana de au mărturisit cum mărturisim şi noi, ce ia nu se-au crezut.Ce noi i-am făcut părintelui popei lu Dumitru această carte a nostră, să-i fie de credinţă şi naintea divanului domnu nostru, de vor meargi să se întreabe.Aceasta-m scris. Să fiţi domnia voastră sănătoşi. [...].DRH, B, XXI, nr. 144, p. 273-274 1626 septembrie 19. ŢR 274 Scris-am eu Şerban şi cu fămeaia mea anume Rusa şi cu Neacşa sora Rusei şi cu soru-mea Muşa acesta al nostru zapis, cum să se ştie că am vîndut noi toată partea noastră de ocină den sat den Măteşti, jupînului Buzencăi vistiar, derept 1200 de bani. Însă partea noastră, anume a treia parte den partea moşu nostru Dragoe, den cîmpu şi den deal şi den apă şi de preste tot hotahur, cît se va aleage den partea lu Dragoe a treia parte.Şi mărturie amu fost cînd se-au vîndut această moşie, anume: den Verneşti, popa Gherghi i Jipa i Dragomir, ot Deduleşti, Stoicanul, ot Măteşti, Ianachi şi Talpă i Gavrilă. [...].Şi eu Şerban, de nu va fi această, la mîna vistiiarului mai sus-zis, moşie, să aibă a lua den moşiia mea unde se va afla.DRH, B, XXI, nr. 145, p. 274 1626 septembrie 24. ŢR 274 Adecă iar noi slănicenii dă jos, parte vorniculu Ivaşco, anume Stoica i Vădislavu ă Şărban i Once i Iarca i Dobrin i Mane cu văru-său Oprea i Iarca cu frate-său Radul i Albul i Oprea Cenuşe, Manea Păcurar, aceste zapis al nostru să fii dă creadinţă la mîna jupînului Tudoran sulger, cum să se ştii că ne-m tocmit cu dumnelui la vreme dă scumpărător nostră, tot parte vornicului / 275 Ivaşco prea ughi 260 şi ne-u datu la noi Tudoran sulger ughi 207 i pol cu zapis şi cu zi; şi dobînda la o sută într-o lună ughi 7, că aşa au fostu luaţi dă la turci, dă i-am dus la spătarul Gorgan şi la jupînesa Stana spătăresa şi la fie-sa, jupînesa Vişa. Dă într-aceşti bani turnat-am îndărătu ughi 20, c-au fostu talere, ce nu au vrut să-i ia boiarii, cum i-au datu turcii, c-au fostu lipsă. Dici apoi noi la zi n-am putut să plătim banii, nici dobînda, ce-m rămaş o semă rumîni, cum ne-u fost tocmela.Iar după aceia, la vreame culesului dă vii, venit-au spătaru Gorgan şi jupînesa Stana şi fii-sa jupîneasa Vişa şi ne-u chemat la Goleşti la vii şi ne-u zis: dă vreame ce-m băgat prea Tudoran sulger în sat, noi să avem a umplerea ughi 300, că aşa i-au dat alţi boiari. Noi iar amu mers la Tudoran sulger dă i-am spus. El ne-u zis că zece tocme nu pot face, ce dă vreame ce e aşa, să mergem să plătim banii la turci şi sî-i scotem zapiselea. Noi n-am avutu puterea, ce ne-mu rugat să facă dumnelui bine să fii şi prea-această tocmelă dă apoi. Şi am mersu noi toţi înpreaună cu sulger Tudoran a doo oră la spătarul şi la jupîneasa Stana spătăresa şi la fie-sa jupînesa Vişa dă ne-m tocmit prea ce au cerut, să umplem ughi 300. Şi am dat noi înpreaună cu cu sulger Tudoran ughi 300 în mîna spătarului şi jupînesei Stanei şi fie-sii jupînesei Vişii. Şi ne-m tocmit dănainte dumnelor cîţi vom fi dat banii noştri, noi să fim judeci, iar care au dat Tudoran sulger bani păntru ei şi nu-i pot plăti ei la turci banii, ei să fii rumîni în veci la Tudoran sulger.Acesta scriiem şi mărturisem noi cu zapisul nostru. Iar am pus mărturii: Lăuadat comis ot Vlădeni, ot Bereavoeşti, Dima i Şărban i Bulbosii stolnic i Albul stolnic ot Lăîngeşti i ot Dol Slănic, Vladul i Slavul i Coste i Vladul gramatic, ot Coteşti, popa Sava i popa Dobrotă ot Vlădeşti. [...].Eu Albul.Bolbosea. DRH, B, XXI, nr.146, p. 274-2751626 octombrie 5. ŢR 275 Gligorie vel comis scres-am ciastă carte a mia sventei mănăstire de la Buzeu a Banuloi, cum amu datu eu o parte de ocină de la Muscelul Sărăţei, însă partia Dragoloi Robul portarul, că aceasta parte de ocenă o-m cunpăratu / 276 de la nepoţie Draguloi portarul, de Nanu şi de la Hrizanu, dereptu optzeci de galbeni cu viele şi den cîmpu şe-n pădure şi den apă şi despre tot hotarul, să fie lor moşie sventei mănăstiri, că să mă scree la sfîntul pomianecu.Şi o-m datu de bunăvoe a mia, ca să n-aibă neme triabă, nice fata mia, nice neme de rudele mia.Iar cine să va ispiti a o looria, să fie procliatu şi blăstematu de trei sute şi optsprăziace oteţi, că o-m datu eu. [...].Şi dup-aiasta scresore, am pus şi mărturie: Ivaşco vornicul şi Vladul vistiarul şi Radul de Potociani şi Radul logofetul.DRH, B, XXI, nr. 147, p. 275-2761626 octombrie 13, Bucureşti. ŢR 276 [...] chir vlădica Luca, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale po ime... de să ia 2 ţigance ale sfintei mitropolii de la Berinca logofet de Bojureani, anume Neacşa i Sora, featele Nicului ţiganul de în Lotru, pentru că sînt de moşie al mitropolii.Iar cînd au fost acum, în zilele domnii meale, Berinca logofet el au zis cum n-au fost plătită Muşa ţiganca a Nicului ţiganul de cătră Vancia den Bojureani, căci ţine el jupîneasa lui, ce au scornit pîră şi au luoat pre featele Nicului pentru Muşa ţiganca, muma acestor feate. Şi au luoat Berinca logofet de la featele Nicului 1 bou şi 1500 de bani. Deci, într-aceaia, Pătru ţiganul, feciorul Nicului, el se-au plînsu înaintea domnii meale cum au fost plătită mumă-sa, Muşa ţiganca, de la Vancea încă mai denainte vreame, de în zilele răposatului stremoşul domnii meale Alexandru voevod. Şi pînă au fost jupîneasa Vancei vie, n-au avut val.Într-aceaia, domnia mea n-am crezut, ce am scris cartea domnie meale cu inelul, la slugile domnii meale Stanciul armaşul de Sălătruc şi la Oprea logofet de Rătivoeşti, să caute să strîngă oameni buni, megiiaşi şi de pre înprejur, să adevereaze foarte bine cu sufletele lor: fost-au plătită Muşa ţiganca da la Vancea / 277 mai de nainte vreame, au n-au fost plătită? Deci aceşti boiari ce scriu mai sus, ei au umblat şi aş’ au adevărat cu sufletili lor, cum au fost plătită Muşa ţiganca de la Vancea, iar Berinca logofet n-au avut nici o treabă. Şi au rămas Berinca de lege.Şi am văzut domnia mea şi cartea acestor 2 boiari cu multe mărturii de în Lovişte şi de în Lotru, anume: de în Drăgăneşti, Marco i Pătru al popei i Pătru Urzică i ot Călineşti, Calin i ot Mălaia, Stănăguiu i ot Copăceani, Dragomir i Ion i ot Clocotici, Rădeaiu i popa Stan i ot Brătivoeşti, Neagoe a lu Bută, cum au umblat Berinca fără direptate.Derept aceaia, domnia mea am dat părintelui vlădicăi Luca să-ş ia sfinţiia lui ţigancele mitropoliei, featele Nicului ţiganul, surorile lu Pătru, de la Berinca şi să fie volnice Neacşa şi Sora să-şi întoarcă toată cheltuiala de la Berinca logofet. Şi mai mult val să n-aibă. [...].DRH, B, XXI, nr. 148, p. 276-277 1626 octombrie 29. ŢR 285 [...] voao satelor carele sînteţi ale jupîneasei Grajdanei şi v-am dat domnia mea să fiţi ai ei, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale şi sluga domnii meale, anume....................., iar voi să căutaţi să-i încărcaţi vinul şi bucatele ce va avea, să i le duceţi la casa ei şi să ascultaţi dă ce vă va da învăţătură, cumu e leagea rumînilor, că de nu veţi asculta, mare ruşine veţi păţi. [...]. [...] Leurdeni.DRH, B, XXI, nr. 152, p. 2851626 noiembrie 4. ŢR 291 [...]... ca să fie volnic cu cartea domniei meale să fie hotarnic, de să hotărască ocina de la satul Bercianei, să aleagă ocina jupîneasei Grajdanei de / 292 cătră Alecxe, pre unde vor trage cei 12 boiari ce sînt hotarnici. Iar sluga domniei meale să înpitreaze ocina, să pue pietri, să se ştie hotarăle.Derept aceaia şi voi, boiarilor, ce sînteţi hotarnici, încă să căutaţi foarte în dereptate să le aleageţi ocinele şi să-i hotărîţi. Şi nemica făţărie să nu faceţi sau să luoaţi mită, că apoi certare va fi de cătră domnia mea. [...]. [...]. [...] Leurdeni.DRH, B, XXI, nr. 155, p. 291-292 1626 după noiembrie 4. ŢR 292 Scris-am noi cei duisprezece 12 boiari, cum am hotărît ocena della Berceni a jupînesii Grăjdanei cu jupînul Alecse, cum am aflat cu sufletele nostrea; ocina jupînesii Grăjdane, stînjeni 120 şi hotarnici, anome care au fustu: Turture păharnic şi Vladulu ot Glina, ot Bobeşti, Bade, ot Săcuiani, Bădeca, ot Oreşti, Negul, ot Stîlpeni, Raico i Bade, ot Văcăreşte, Nan i Bane i Ispas i Stan.Omul dumnisc hotarnec au fust vătaf de aproze, anume Tudur. [...] Leurdeni.DRH, B, XXI, nr.156, p. 2921626 noiembrie 14, Bucureşti. ŢR 296 [...] / 297 [...] ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să oprească pe jupîneasa Oprina de în moşiile ei, unde va avea, pentru 73 de stînjeni de ocină ce i-au vîndut ocină la satul Tătarul. Apoi, au luoat un dorobanţu aceşti 73 de stînjeni den ocina ce i-au fost vîndut Oprina.Derept aceaia, să fie volnic a luoa, unde va avea Oprina ocină, 73 de stînjeni, ocină pentru ocină, să-i fie ocina deplin, cum i-o au fost vîndut. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea a răposatului părintelui domnii meale Io Radul voevod, cîndu au fost cursul anilor 7131, pre această tocmeală ce scrie mai sus. Şi de nimenilea opreală să n-aibă. [...]. [...]. [...] “Bonţeşti cu Tătarul”. Bonţeşti, ot ocina im. Şi să fii 12 boleari. 148 vişe reh să aibă a opri sel.DRH, B, XXI, nr. 159, p. 296-2971626 noiembrie 20. ŢR 297 [...].Jupan Para păharnic înpriună cu jupînesa me Malama scris-am acesta al nostru zapes să fie la mîna lu Enachi, cum să să ştie că i-am dăruitu oicenă de la Cîrtojanii, plasa dă jos, parte me cîtă să va alegi, a treia parti, di în cîmpu şi de în pădurii şe den apă şe den şăzutul satului, pentru că l-am meluitu cu voii nostră, să ne fie pomenă.Iar după petricerea nostră, cene să va ispiti pristi zesa nostră şe pentru milă ci am făcutu, cum scrii mai sus, a strica den rudiniili nostri, să fie triclit şe anatima şe blistimatu di 318 otiţi vă Nichii. [...].Para paharnic.DRH, B, XXI, nr. 160, p. 2971626 noiembrie, 25, Bucureşti. ŢR 299 Scris-am eu Stana, fata lu Staico şi eu Dragomira, fata lu Dragomir de Cătun, acesta al nostru zapis, să fie la mîna jupînului Hrizei vel logofăt, cum să se ştie cum i-am vîndut toată partea noastră de ocină den Hohîia, cît / 300 se va aleage de pretutindinilea şi de preste tot hotarul, derept 14000 de bani gata, de a noastră bunăvoe, ca să-i fie moşie lui şi coconilor în veac.Şi cîndu am vîndut fost-au la tocmeala noastră boierii şi oameni buni mărturie, anume: Ilie postelnic şi fiiu-său Mihalcea postelnic de Corneşti şi unchiu nostru Dragoslav logofăt i Ghiuorghe vatah i Mitrea de Cătun i ot Negeşti, Chirca şi Dumitru, tată maşteh Dragomirei.Aceasta mărturisim să se ştie şi să se crează. [...].Eu Stana.Eu Dragomira.Ilie postelnic ot Corneşti.Dragoslav logofet ot Bălţaţi.DRH, B, XXI, nr. 162, p. 299-3001626 decembrie 10. ŢR 302 Eu Vladulu Rădichi, ficiorul Bunii din sat din Scurteşti, scris-am al miu zapis să fii la mîna Radului postelnic, sin Dumitru vistiiar Dudiscul, cum să si ştii că au vîndut 4 pogonea di viia di lîngă popa Drăgan şi di lîngă Silion, / 303 diript 4000 di bani gata, ca să fii lui di moşii ohabnic. Însă să si ştii că o-m vîndut cu loc.Şi la tocmeala nostră fost-au mulţi meagiiaşi: di sat popa Drăgan i Silion i Turchilă i Şărban Neagăi şi Dobromir ot Homeşti, Radul, ficiorul Paraschiveai postelnic ot Boleasca, Udri, ficiorul Oprii logofăt ot Săcuiani, Micul, ficiorul Nan logofăt ot Văcăreaşti i Mogoş, ficiorul vornucului Mogoş ot Păulişti. [...].Mogoş, ficiorul Mogoş vornucului ot Păulişti.Iu Radul, fiul Paraschivii postelnic ot Bolisca.Micul, ficiorul lu Nan ot Văcărişti.Dobromir, sin Tudoran ot Homeaşti.DRH, B, XXI, nr. 164, p. 302-3031626 decembrie 12. ŢR 303 Jupan Dumitru vornicul scris-am acesta al miu zapis, să fie la mîna fiiu-miu Bunii logofăt, cum să să ştie că l-am miluit cu viia cea mare de la Grădişte-de-Vale şi cu moşîia a cinci rumîni, iar de în Grădişte-de-Vale: întîiu, Canea cu moşîia lui i Strechea cu moşîia lui i Stoian cu moşîia lui i Stoica Orbul cu moşîia lui i Bunea cu moşîia lui. Însă cît se va aleage părţile acestor 5 rumîni ci sînt mai sus scrişi de în cîmpu şi de în pădure şi de apă şi de în uscat şi de în livezi şi de în vii şi dispre tot hotariul, pîntru că l-am miluit pre fiiu miu Bunea cu aceaste moşîi şi vie ci sînt mai sus scrise, păntru sufletul miu, să-mi fie pomeană şi căce m-au căutatu.Iar cine se va ispiti au de în fraţii mii au de nepoţii mii au cine de în roda noastră să spargă această pomeană, să fie blăstemat şi afurisit de Hristos şi de 318 oteţi ci sîntu întru vă Nicheii.Şi să vor scoate fraţii mii sau cine de în ruda mea şi nescare cărţi mencinoase, făcute făr de ştirea mea, să nu se crează nicăierea, ci să fie foarte de ruşîne mare, căce am miluit pre fiiu miu Bunea de a mea bunăvoe, ca să-i fie lui moşîe şi feciorilor lui.Şi păntru credinţa pusu-mi-am peceatea şi am pus mărturii: ot Mogoşăşti, popa Barbul i Stoica cel bătrîn şi feciorul lui, Voico i Şărban pîrcălabul i Stan / 304 Bărgoci i Voico, feciorul Manului şi Stănilă, feciorul lu Tudor, ot Budeani, Oancea i Micul.Şi am scrisu eu Peia. [...]. Dumitru vornic.DRH, B, XXI, nr. 165, p. 303-3041626 decembrie 26. ŢR 305 Scris-am noie Paraschiva şi Ianiu, feciorii Firăi croitoriul, acesta al nostru zapis, ca să fie la mîna lu Dumitru şătrariul şi a fiia-său Stoecăi, pentru să se ştei că le-am vîndut noie, Paraschiva şi Ianiu, 1 locu de casă al nostru, / 306 de la tătă nostru Fira, aicea în Bucureşti, lîngă pimniţa popei lui Gherghi, de în jos, dereptu 2000 de bane gata. Şi ne-au dat Dumitru croitoriul şi cu fiia-său Stoeca banei tote gata în mînele nostre. Însă le-amu vîndut numai partea de locu a tătăne nostru Firăi, cîtu iaste şi în lungu şi în largu. Şi l-amu vîndutu noi de a nostră bunăvoie, cu şterea totoror vecenilor şi de în sus şi de în jos.Deci, le-amu făcut, lu Dumitru şi fiia-său Stoecăi, acesta al nostru zapis, ca loru să le fie acestu locu de casă ce le-amu vîndut noie, moşîi loru şi feciorelor lor şi nepoţelor lor, în vecei, să-lu ţei cu bună pace, pentru că au dat banei loru de în bucate dereapte. Şi să aibă credenţă să-ş facă şi cartea oraşului. Şi martorei sîntu: popa Drăgoiu i Paraschi croitor i Dumitru croitor i Siînca portariul i i Dobre cojocariul i Antonei şătrariul i Todoru vătaf de şătrare i Stoeca şătrariul celu mare i Neculachi cezmariul.Şi am scris eu, Dratgoman logofăt, measeţa dechivrie 26 dni, vă leat 7135 1626.Pecet Paraschivei.Pecet lu Ianiu.DRH, B, XXI, nr. 167, p. 305-3061626 decembrie 29. ŢR 307 Jupan Coste biv vel slujer scris-am cartea noastră slugii domnu nostru .. na ime ca să fii volnic cu cartea nostră să caute tote bucatele popei lui Ion ot Dragoslavele, tote cîte să vor afla, să le aducă aicea la noi în Tîrgovişti şi / 308 de niminea oprilă sau bîntuială să n-aibă, naintea cărţii nostre. Iar cui va părea strîmb, să vii de faţă naintea nostră şi naintea părintelui vlădicăi. [...]. [...].Sîntu bucatili popei las Stanciul Circel, ci să aibă a le da dif Dragoslavele.DRH, B, XXI, nr. 169, p. 307-3081627 ianuarie 1. ŢR 315 Să să ştie cum au dat Thoma den sat den Danul moşiia muerei lui, anume Negrita, de o au dat diaconului Oprei, feciorului lu Argişan, pentru pomeana, toată partea ei, cît se va afla preste tot hotarul, pentru că au murit Negrita necuminecată. Ce n-au avut Thoma cu ce o griji, ce să-i facă diaconul sărăcustă de cuminecătură şi să o slujească şi să o pomenească. Şi au mai dat şi bani 900 gata.Şi au vîndut de bunăvoe şi cu ştirea a toţi megiiaşii den înprejurul locului şi cu adălmăşari, anume: den sat den Danul, Şerbu şi Vladul, feciorul călugărului şi Stan Gomoiu şi Thoma şi Viş... tonţoe şi Albul, feciorul lu Stan şi Vladul Palie şi Radul de Verneşti şi Tatul şi ... Thoma ot Cacova i Dumitru, cum să-i fie lui moşie şi feciorilor lui.Iar cine va sparge această tocmeală, să fie proclet, amin. [...].DRH, B, XXI, nr. 172, p. 3151627 ianuarie 10. ŢR 323 [...] sfintii dumnizăişti mănăstere ci iasti hram sveati troiţă, ci să cheamă Surpati, ot sudstvo Vîlcea, ca să fii în pace şi slobodă di acum nainte di bir şi di găleată şi di oai seacă şi di miiare, şi di ceară şi di gorştină di oi şi di porci şi di vinărici şi di toati slujbili şi mîncăturili cîti sîntu pristi an în ţara domnii meale, di nimica val sau bîntuială să n-aibă, păntru că o am ertat domneaa mea, cum au fost ertată şi di alţii domnii bătrîni, ca să fii în pace di toati cum scri mai sus. Şi iasti o mănăstiri bătrînă şi n-au dat di cînd iasti vacul. Aşăjdirea o am ertat şi domneaa mea.Şi am văzut domneaa şi cartea răposatului părintilui domnii meale Io Radul voivod, di ertăciune di toate cu iasti mai sus-zis, la sfînta mănăstire.Diriptu acea şi voi, birarilor şi voi, toate slugili domnii meale, orcari di ci slujbă viţi fi într-acil judiţ, în vreame ci viţii videa cartea domnii meali, iar voi încă să căutaţi să vă firiţi şi în pace să lăsaţi sfînta mănăstire în pace, nimic / 324 să nu o învăluiţi. Iar cini să va ispiti a învălui sfînta mănăstire, mari cirtari va avea di cătră domneaa mea.Şi iar să fii volnic părintili di la sfînta mănăstiri cu cartea domni meale ci i-au luoat pînă acum să-şi întoarcă tot, viri vinirici, viri dijmă, tot să-şi întoarcă şi di nimea opreală să n-aibă naintea cărţii domnii meali. [...].DRH, B, XXI, nr. 178, p. 323-3241627 ianuarie 15. ŢR 326 Adecă eu Stoica, feciorul Pîrvului logofăt de Lazuri, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de bună-credinţă la mîna unchiu-mieu Pîrvului logofătul ot Jugur cum să se ştie că i-am vîndut un rumîn anume Stroe şi cu feciorii lui, cîţi Dumnezău i va da, din sat din Geamenele şi cu dealniţa lu Stroe şi cu altă parte de ocină, cîtă va fi nevîndută, fără rumînul ce-au vîndut vornicului Hrizei, anume Stroe şi cu dealniţa lui, derept aspri 6300, bani gata.Pentru că o am vîndut eu Stoica acea ocină şi cu rumînul şi cu dealniţa şi de bunăvoie a mea şi cu ştirea a tuturor boiarilor şi a megiiaşilor den prejur, ca să fie Pîrvului logofătul moşiia lui şi feciorilor lui, cîţi Dumnezău i va da. 327 Şi mărturie din Cîmpul Lungu, popa Baciul şi den Jugur, Manea stolnec şi den Lazuri, Preda postelnic, fratele Stoicăi postelnic şi den Coteneşti, Vladul şi mulţi boiari şi megiiaşi. Şi pentru credinţa pusu-mi-am şi peceatea, ca să să crează.Ş-am scris eu Stoica, cu mîna mea. [...].Eu Stoica.Eu popa Baciul.Vladul.Mane stolnic.Eu Prada ot Petrari.DRH, B, XXI, nr. 181, p. 326-3271627 ianuarie 31. ŢR 329 Eu Gavril Moldoveanul şi cu fămeaia, Stănae, scriu şi mărturisescu cu al mieu zapis cumu să se ştie c-amu vîndut Danciului cliuceariul partea mea de oicină de la Stroeşti, însă 13 stînjeni şi de cîmpu şi di la apă şi casa şi grajdul şi pimniţa şi viia şi tot ce-am avut pre cel loc, derept 1000 di baini şi să fie luii moşie şi feciorilor lui.Şi a fost la această tocmeală: Voia de Perseca şi Lipidat de Alicxeani şi Barbul de Păpeani i Voinea de Pupizeani; aceştea a fost la ceastă tocmeală. [...].Iano comisu.Şi eu Vrajoghi de în Lomoteşti.DRH, B, XXI, nr.184, p. 3291627 februarie 3. ŢR 329 Scris-am eu, Hamza, feciorul Vladului logofătului ot Ragul, acista al meu zapis la mîna Ferăi logofetul, cumu să se şti că i-amu vîndut parte me totă de la Stanca de Vad, însă cîtă amu amu avut de hotaru în jusu, totă, derepto 6000 de bani.Şi o-mo vîndot de me bunăvoia, fără nici de o silă şi co ştere totororo fraţiloru noştri şi a megeiaşiloru, ca să fiia lui moşiia şi coconiloru lui. Şi o-mu vîndutu în zilele dumnu nostru Alixandro voivod, feciorul Radului voivod. 330 Şi mărturie a fost: Stanciul postelnic ot Dîlga i fecioru lui, Pătraşco i Stanciul postelnic ot Cocorăşti i Barbolu postelnic ot Poiana, Ionaşco logofăt ot Gaia i Drăgan postelnic ot Dreveşti i Voico logofăt ot Ragol i Merce ot Mişi i Fera banulu ot Coţăiani i Matiiu logofăt ot Leurdeni i Toduran postelnic ot Lereşti.Şi amu scris eu, Hamza, însomi cu mîna me. [...].Însă părţile ci amu fust cumpărat: parte lu Marcu şi a lu Călin, fecioru lui Vişinu şi parte lu Stuilă şi parte lu Tatomiru. Drăgan. Tudoran.Eu Ionaşco postelnic. Fiera.Stanciul postelnic ot Pade. Pătraşco.Stanciul ot Cocorăşti. [...] Zapisul lu Hamza radi Stanca dă Vad. Caută şi la Corbi şi la Ţigăneşti.DRH, B, XXI, nr. 185, p. 329-3301627 februarie 4. ŢR 330 Scris-am eu, popa Ivan den Beleţ, acesta al mieu zapis, să fie la mîna jupînului Fierăi logofet, cum să se ştie că i-am vîndut ocină în Ţigăneştii den dealniţa lu Uliţă a patra parte, derept 500 de bani. Şi o-m vîndut de a noastră bunăvoe, cu ştirea tuturor megieşilor denprejurul locului.Şi cînd i-am vîndut această ocină, mărturie au fost: Stanciul postelnic ot Dîlga i Stanciul postelnic ot Cocorăşti i Barbul postelnic ot Poiana i Ionaşco ot Cornet i Drăgan ot Dreveşti. [...].Scruş popa Ivan Barbul ot PoianaStanciul ot Dîlga DrăganStanciul ot Cocorăşti Ionaşco [...] “sud. Muşcel”.DRH, B, XXI, nr. 186, p. 3301627 februarie 20. ŢR 331 Scris-am eu Stănilă Dăleanul al mieu zapis cîmu să să şti că am vîndut logofătului Simei doă fălci de loc curat în Seciul Banei, ce au fost cumpărate de la Jupa, derept aspri 200. 332 Şi mărturie: Gligorie şi Staînciul Răul şi Ghiorma pitariul şi Bălaur şi Nichifor. [...].DRH, B, XXI, nr. 188, p. 331-3321627 februarie 20. ŢR 332 Iară să să ştie că am vîndut eu Stoica, feciorul Vîlcului ot Păuşeşti, o falce de loc curat la Secir logofătului Simii, derept aspri 100, lîngă logurile dumnii lui.Şi mărturie: Stănilă, Vladul, Opre i Radul Bidiviul şi Pana. [...].DRH, B, XXI, nr. 189, p. 3321627 februarie 25, Bucureşti. ŢR 332 Adecă eu, jupîneasa Neaga, sora a lu Pătraşco, fata a lu Bogdan den Săhăteani, nepoată de fecior jupîneasei Mariei, soara jupîneasei Neagăi Mitroae vorniciasa, a doao vară Predei şi Saftei, feciorii Predei stolnic de Romceani, nepoţi jupîneasei Stancăi, soara jupîneasei Neagăi Mitroae vorniciasa, scris-am şi mărturisim eu jupîneasa Neaga, împreună cu fiiu mieu Gherghe, cu acesta al noastru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînulu Simei vtorii logofet / 333 şi a jupîneasei lui, Mariei, să se ştie cum le-am vîndut noi toată partea noastră den Grozăveştii-de-Sus, de preste tot hotarul a patra parte, den cîmpu şi den pădure şi de în apă şi de în vadure de moară şi den rumîni, cîţi se vor aleage. Pentru că satul Grozăveştii-de-Sus fost-au cumpărat de răposatul Mitrea vornicul înpreună cu jupîneasa lui, Neaga vorniceasa, mătuşa noastră. Deci jumătate de sat, cît au fost şi se-au ales partea de cumpărătoare a mătuşe noastră, a jupîneasei Neagăi Mitroae vorniceasa, căzut-au pre noi, pre jupîneasa Neaga şi pre fiiu mieu Gherghe şi pre vară-mea jupîneasa Safta, că ne-au fost de în doao.Deci cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Alexandru voevod, feciorul răposatului Radul voevod, iar noi ne-am vîndut toată partea noastră dentr-acia jumătate de sat, ce-au fost partea a mătuşe noastre, jupîneasei Neagăi Metroae jumătate, face de preste tot satul a patra parte şi cu rumîni, cîţi se vor aleage. Deci am vîndut această ocină ce scrie mai sus jupînului Simei logofăt şi jupîneasei lui Mariei, derept 7000 de aspri gata, ca să le fie lor moşie şi coconilor.Şi am vîndut noi de bunăvoe a noastră, fără de nici o silă, cu ştirea văru-mieu Predei şi a tuturor rudelleor noastre şi a tuturor boiarilor divanului megiaşilor de pre împrejurul locului. Şi am luoat eu Neaga cu fiiu mieu Gherghe aceşti bani deplini de în Sima logofăt.Şi au fost întîiu mai mare mărturie: jupan Papa vel dvornic i jupan Hriza vel logofăt i Dumitraşco vel vistier i Neagul vel agă i Radul logofăt i Para logofăt i Mateiu cliucer i Calotă dvornic i Socol peharnic i Drăghici spatar i ot Băteşti Iuorgachi slujer i Doxie logofăt i Dragomir logofăt i ot Şcheai, Stoica i Hriza vataf i ot Şirineasa, Udrişte logofăt.Derept aceaia, niminilea de feciorii noştri să n-aibă treabă cu această ocină. Şi pentru credinţa pus-am şi peceatea. [...].Papa vel dvornicHriza vel logofetDumitraşco vel vistierSocol peharnicPara logofăt manu propriaDrăghici spatar [...] manu propriaCalotă vornic [...].DRH, B, XXI, nr. 190, p. 332-3331627 februarie 26. ŢR 334 Adecă eu Lepa de Studena scris-am acesta al mieu zapis cum să se ştie că m-am vîndut jupînului Ghiuriţăi capitan de Frăsinet de a mea bunăvoe, şi eu şi feciorul mieu, anume Stan, cu toată moşiia mea, cîtă voi avea, derept 4000 de aspri gata, fără de nici o silă de nimea, ci de a mea bunăvoe m-am vîndut, ca să-i fiu rumîn cu cîtă moşie voi avea partea mea şi cu ocina din cîmp şi cu viile şi cu săliştea satului şi cu heleşteu şi cu branişte; însă în cîmp în jos den Studena pînă în hotarul Rusăneştilor stînjini 100 şi în cîmp în sus din Studena pînă în hotarul Polovinelor iar stînjini 100, însă apoi să ia 2 sute de stînjini încontroo i va plăcea tot să aibă 2 sute de stînjini, păntru că m-am vîndut de a mea bunăvoe denaintea a mulţi neguţători şi denaintea oroşanilor de Căracal şi a mulţi omini buni şi batrîni dinprejurul locului. Însă anume neguţători mărturii: jupînul Caranica şi jupînul Iacomi şi Iuvan neguţătoriul şi Dumitru Grecul şi Stan şi Căzan pîrcălabii şi Jitea judeţul cu 12 pîrgari de Căracal şi Măican şi din Studena, Stoichiţă cu fiiu-său Voico şi Ghirghe şi frate-seu Stan, den Cruşov, Gropeai şi Radul şi Ignat şi din Drăghiceani, Braşov şi din Grozăvişti, Miia i Dragomir şi alţii mulţi, carii au fost, cum m-am vîndut. Dinaintea acestora m-am vîndut di a mea bunăvoe, ca să-i fiu rumîn şi de nimea nici un val să nu aibă. [...].Şi am scris în casa uncheaşului Badei de Căracal. Şi el esti mărturii.DRH, B, XXI, nr. 191, p. 3341627 martie 2. ŢR 334 Eu jupînul Dima ot Berevoeşti scris-am al meu zapis să fie de credinţă la mîna lu Enea păharnic cum e-m vîndut o delniţă ce am avut denpreaună cu dumnelui de în sat de în Rugeni, anume a Cîddăului, dereptu aspri 700, parte / 335 Cîddăului, şe de în sat şe de în cîmp. Şe er e-m vîndut 2 locori de în sus de sat, derept 300 de bani; aceaste să trag de delniţa boerească. Şi am vîndut de bunăvoe a me.Şi mărturie: ot Berivoeşti, Bolbose şi Vlaicu, ot Aninosa, Tudoranu stolnicul şi de Vlădeşti, popa Dobrotă.Şi am scris eu, popa Savul de Aninosa, measeţa martie 2, vă let 7135 1627.Eu Dima.DRH, B, XXI, nr. 192, p. 334-335 1627 martie 3. ŢR 335 Scris-am eu Tatul logofet i Marco postelnic acesta al nostru zapis cum să se ştie că ne-am tocmit cu neanea Hrizan şi cu mătuşă noastră jupîneasa Mariia de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, pentru satul Rucărul şi ne-am înnfrăţit ca să fim de acum înnainte doi fraţi şi pre rumîni şi pre tot venitul, pentru căci i-au fost dat şi moaşă noastră, jupîneasa Vladaia vorniceasa, mătuşii noastră Mariei, jumătati dentr-a... de rumîni şi cu toate ocinile acelor rumîni zeastre, ca să-i fie dumneaii pentru multe scule, cercei şi ineale şi pentru căruţă cu cai carile nu e-u putut dumneaei să-i facă şi pentru cunună şi brăţări şi pentru multe scule, ci o au înfrăţit dumneaei cu noi, să fim doi fraţi.Derept aceae, noi înncă ne-am tocmit de a noastră bunăvoe ori la ce cheltuială se va prinde a fi pentru acel satu, noi să fim tot fraţi la toate cheltuialile.Şi cine va mai scorni pîră înntru noi, ori eu, ori Marco, să fie acela om proclet şi afurisit de 318 oteţi şi fie cu Iuda şi cu Arii.Aceast-am scris, ca să se crează. [...].DRH, B, XXI, nr. 193, p. 3351627 martie 18. ŢR 346 Adică eu Cherca, ficiorul lu Lupşan ot Tîrşor şi cu vară-mea Neaga, scriem şi mărturisem cu acesta al nostru zapis, ca să fie di mari cridenţă la mîna jupînului Neagului den Nigoeşti şi a fraţilor dumnii lui, Gherghi i Antonie, cum să se ştie c-am vîndut dumnie-lor partea noastră de ocină toată, den Bibeani şi den Cîrciumari, cum scrii în cărţele di moşăi ceali bătrîne, toată di peste tot, cît se va aleagi di cătră fraţii noştri, derept 6000 di bani gata. Şi o am vîndut di a noastră bunăvoi, fără di neci o selă, cu ştirea a tuturor megiişilor den sus şi den jos, ca să li fii dumnii-lor moşăi, lor şi coconilor lor.Şi mărturii: Dragul Lupcheş ot Tîrşor, Cîrstea ot tam i Dumitran ot tam i Bustea i Dumitru Bătlăgilă, ot Nigoişti, Dumitru logofăt.Şi pentru cridenţa ne-am pus şi piciţile. [...]. Jos, la margine, scris contemporan: un moş deplin.DRH, B, XXI, nr. 197, p. 3461627 martie 27. ŢR 350 [...] ca să fie volneci călugărie cu aceasta carte a / 351 domnie meale să ţie dîn toată balta Bistreţului jumătate şi den baltă şi de în cîrmă şi den părpăre dă la cară şi dîn tot ce le va cădea, cum au ţinut şi mai dînaente vreamea pre seamne bătrîne, însă dîn Bărzogîrlă derept Covăciţa pîn-în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului jumătate, păntru că această baltă iaste bătrînă şi dereaptă de moşie a sfintei mănăstiri, miluită dă alţi domni bătrîni ci-au fost mai dănaente vreame.Ş-am văzut domnie mea şi cărţili altor domni bătrîni, făcute de milă şi cu mare blăstem, cartea răposatului Dan voevod, feciorul Radului voevod, cînd au fost cursul anelor 6894 şi cartea răposatului Mircei voevod, feciorul Radului voevod şi cartea răposatului strămoşului domnii meale Alexandru voevod, cînd au fost cursul anelor 7080, cum să fie moşie sfintei mănăstiri şi am văzut domnie mea şi cartea cinstitului răposatului părintelui domnii meale făcută sventei monastiri, cum au avut călugării pîră cu vamăşii dă la Diiu pentru acea baltă ş-au rămas vamăşii dă lege şi dă judecată.Derept aceaia şi domnie mea încă am întărit şi am făcut cartea domnii meale ş-am dat sfintei mănăstiri ca să ţie den toată balta Bistreţului jumătate şi de nimenea val sau opreală să n-aibă, naentea cărţii domnie meale, cum scrie şi în cartea răposatului părentelui domni meale, Io Radul voevod.Derept acea şi voi, vamăşilor, care veţi fi la cea baltă, iar voi încă să căutaţi nemica să nu le opriţi dăn ce va fi venitul mănăstirei, ci să aveţi a înpărţi tot în douau dîntr-această baltă cu sfînta mănăstire, mai mult val să nu fi, că de se vor plînge că le opriţi ceva mare certare viţi avea dă cătră domnie mea. [...].DRH, B, XXI, nr. 199, p. 350-3511627 martie 29. ŢR 351 Adică eu popa Mihalco ot Săteani scriu şi mărturisescu cu aceasta al mieu zapis, să fie la mîna lui Marco postelnic ot Mihăeşti, cum să se ştie că i-am vîndut / 352 o silişte în sat în Săteani, carea o am fost cumpărat eu de la Dumitru Fachiolea şi i-o am vîndut derept aspri gata 1000, di a mea bunăvoe, făr’ di nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor din sat din Săteani.Şi mărturie: Oprea i brat ego Cîrstea ot Săteani i Vlaicul scaunul ot tam i Şărban ot tam i Radul Rămbaciul ot tam. [...].Eu popa Mihalco am scris, eu cu mîna me şi am vîndut de bunăvoia meea.DRH, B, XXI, nr. 200, p. 351-3521627 aprilie 10, Bucureşti. ŢR 360 Adecă eu jupîneasa Mariia a Stanciului logofăt de Cîrstieneşti şi eu jupîneasa Erina a lu Spiridon logofet şi eu Stanca jupîneasa a lui Şerban, feciorul lui Sima judeţul, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis să fie la sfînta mănăstire ce să chiamă hram Sveata Troiţă de la Bucureşti, ca să se ştie cum am dat 2 locure de prăvălii de la unchiu nostru Macaveiu, ca să fie în pomeadnic în sfînta mănăstire, anume Macarie i Sin i Tudoran diiacon i Drăgan i Pătraşco i Andreiu i Mihăilă i Neacşa i Drăgana i Stana i popa Grozav i Eftemi, iar sventei mănăstiri ce scrie mai sus să-i fie de moşie şi de hrană.Şi iar să se ştie că am vîndut noi toţi carii sîntem mai sus scrişi sfintei mănăstiri Sveata Troiţă pimniţa a unchiu-nostru Macaveiu, înnsă den gîrliciul pimniţii în criveţu, pînă în locul preoteasei Stefanii a popei lui Dumitru, fata popei lu Matheiu de Bucureşti, ce le-au fost vîndut ia mănăstirii lui Mihaiu voevod, hram Sveati Necolae, partea ei dentr-acel loc.Şi iar să se ştie den locul preoteasei pînă în prăvăliile Predei spatar, feciorul Nicăi logofăt, fără ceale 2 prăvălii. 361 Vîndut-am noi toţi acest locu care iaste mai sus-scris pre seamne cu 12 prăvălii de ne-au dat egumenul Gligorie, care iaste nastavnic în sfînta mănăstire Sveta Troiţă pre această pimniţă cu locul şi pre aceaste 12 prăvălii ce sînt mai sus-scrise, ughi 75 bani gata, ca să fie sfintei mănăstiri ce scrie mai sus moşie, pînă în vecii şi să aibă şi ei a pomeni aceaste suflete ce sînt mai sus-scrise la svîntul pomeadnic la leturghie.Şi am pus mărturii care au fost la această tocmeală, anume: popa Borcea clisiarul şi popa Ivan i Stanciul diiacon şi Dragul diiacon ce sînt la Besearica Domnească şi Ghinea Mustachi i Ilie neguţătoriul i Stanciul Pustiiul şi Dima croitoriul i popa Drăgoiu de la besearica Ghiormei ban şi popa Anghel de Bucureşti şi mulţi oameni buni, carii nu sînt scrişi.Şi am pus şi blăstem: care se va ispiti a sparge această pomeană şi tocmeală ce am făcut noi, acela om să fie blăstemat de Dumnezeu şi de 318 oteţi ce sînt întru vă Nichie.Aceasta am scris şi mărturisim cu aceasta al nostru zapis. [...].Eu popa Ivan.Eu Mariia, jupînesa Stanciul logofăt.Eu Irina, jupînesa Spiridon logofăt.Eu Stanca, jupînesa lu Şerban. [...].DRH, B, XXI, nr. 206, p. 360-3611627 aprilie 12. ŢR 363 Adecă eu jupîneasa Maria a Stanciului logofăt de Cîrstieneşti scriu şi mărturisesc cu acest zapis al mieu cum să se ştie că am vîndut jupînului Dumitru vistier de în partea noastră de ocină ce avem în Cîrstieneşti stînjeni 80 şi cu trei rumîni, anume: Florea, feciorul Radului Pătei şi Badea, fratele Florii şi Bran, de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, derept ughi 65, ca să le fie lor moşie şi coconilor dumnealor.Şi la această tocmeala a noastră fost-au şi boiari mărturie: jupan Vladul vistiar i jupan Buzinca vistiar i Borcea i Tudor stolnic ot Topoloveani i Stoica logofăt i Marco peharnic ot Brătiiani. [...].DRH, B, XXI, nr. 208, p. 3631627 aprilie 13, Bucureşti. ŢR 366 [...] sfintei / 367 mănăstiri a domnii meale de în Bucureşti, hram Sveata Troiţă şi părintelui egumenul Gligorie, ca să fie svintei mănăstiri neşte prăvălii aicea în oraş în Bucureşti ce sînt lîngă prăvăliile mănăstirii Sveti Gheorghie, care prăvălii fostu-le-au cumpărat Stelea spătariul de la Norocea vornicul înncă de în zilele răposatului moşului domnii meale Mihnea voevod. Şi tot le-au ţinut mănăstirea Stelei de în Bucureşti, carea iaste metoh la Sveata Troiţă, aceaste prăvălii cum bună pace.Iar cîndu iaste acum, o fată a lu Gherghe Critico, anume Mihelita şi cu 1 fecior al ei, anume Petru, ei au scornit pîră şi au venit înnaintea domnii meale în divan de se-au pîrît de faţă cu egumenul Gligorie şi aşa pîrîia Mihelita cu fie-său Petru cum au fost cumpărat şi tată-său Gherghe Critico 2 prăvălie de la Norocea vornicul, den prăvăliele ce au fost cumpărat Stelea spatar. Într-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage şi am ales domnia mea de în divan pre sluga domnii meale Ianiu vtori portar de să întreabe neguţătorii şi bătrînii oraşului: fost-au cumpărat Gherghe Critico 2 prăvălii de la Norocea vornicul au n-au cumpărat? Deci bătrînii oraşului ei au mărturisit cu sufletele lor cum n-au cumpărat nimica Gherghe, ce au şezut numai în chirie într-acele prăvălii. Şi au rămas Mihelita fata lu Gherghe Critico şi fiiiu-său Pătru de leage şi de judecată.Iar apoi, părintele Gligorie egumenul nu se-au îndurat, ce au miluit pre Miheleta şi pre Pătru cu 20 de galbeni, ca să nu mai aibă lucru nici ei, nici feciorii lor, nici rudele lor, ce să-ş ţie mănăstirea prăvăliile cu bună pace, să-i fie de moşie şi de niminilea opreală să n-aibă. [...].DRH, B, XXI, nr. 210, p. 366-3671627 aprilie 14. ŢR 369 Scris-am eu Luca de în Păuşeşti, ficiorul Răducului, al mieu zapis cum să să ştie că am vîndut logofătului Simei un codru de loc cît să va alege parta mea la Păltinet, de în matca Otăsăului pînă hotarul Genunenilor şi de unde au vîndut Gligorie şi Pîrva Grecului pînă hotarul Şărbăneştilor, derept 1100 de bani gata. Şi o am vîîndut de a mea bună voe, cu ştire tuturor fraţilor.Şi la ceastă tocmala nostră fost-au mulţi boeri şi megiiaşi de prejur, anume: Cîrstiian postelnic ot Boteni i Mana logofătu ot Şirinasa i Preda logofătul ot Şirinasa i Dragomir ot Pruîndeni i Pana logofătul ot Rîmnic i Dan ot Bîrzeşti, ot Păuşeşti, Gligorie i Lăpădat i Opre, sin Batov i pop Zahariia i Stanciu Oprei i Nicula i Dumitru Greculov i Ilie i Radul Bidiviiul. [...].Eu Mania logofet.Eu Prida am scris.DRH, B, XXI, nr. 212, p. 3691627 aprilie 15. ŢR 373 Scris-am eu popa Iane acesta al mieu zapis la mîna postealnicului Marco, cum să să ştie că i-am vîndut viiale de la Săteane cu 2 leveze cu pomi şe cu o silişte de casă, cu loc de grădină şi cu trei locure la cîmp. Şe o-m vîndut derept 60 de galbini, de bunăvoe mea şe a preaotisei melea şe cu voe coconilor miei şe a toată casa mea. Şe o-m dat postealnicului Marco de a noastră bunăvoia, să fie lui moşie şe feciorilor lui şe nepoţi, strenepoţilor lui şe de nemea legănat în vec, ce să fie lui moşii dereaptă, că o-m dat şe o-m vîndut de a noastră bunăvoe, nu cu vreo silă sau de nevoe, ce cu voe nostră şe fie volnec cu acist zapis să-ş facă şe carte domnească de moşie.Şe mărturie: popa Thanasie clisiari şe popa Dima, sin pop Nencev şe popa Necula gospodinu şe Dragomir postelnic şe Necula postelnic, şe alţi mulţi omene buni şe bătrîni.Şe l-am scris eu popa Vasilie Drăncescul de bunăvoe lor, şe mărturisesc. [...].Scris-am eu popa Eno păîntru credeţa şi păîntru pecete, ca n-am avut.Tatul logofăt den vistierie.Şerban ot vistierie, mărturie. [...].DRH, B, XXI, nr. 214, p. 3731627 aprilie 15. ŢR 374 Scris-am eu unchiaşul Vladul de în Păuşeşti şi eu Radul frate-său şi eu Stănilă iară frate-său şi Stanomir şi eu Stanciul, nepotul Vladului şi Diicul al nostru zapis să fie la mîna logofătului Simei, cum să să ştie că i-am vîndut 10 i pol fălci de loc, 1 la Fîntîna Urdei, la Jaroşte 3, la Zărnoste iară 3, la Dălban iară 3 pol, însă le-m dat nemăsurate i arate, iară cînd le vom măsura, să avem a-i da zece fălci şi jumătate.Şi o am văîndut de a noastră bunăvoe bani 1000, cu ştire tuturor fraţilor, de înnainte mulţi megiiaşi, anume: Tudor Grecul postelnicul, Cîrstiian ot Botini, ot Păuşeşti, Ghigorie, Stănilă, Radul Bidiviul i Jupa, popa Stoica, popa Zahariia i Stroe cu frate-său Prede ot Şirinasa şi mulţi meciiaşi de în prejur. [...].DRH, B, XXI, nr. 215, p. 3741627 aprilie 16. ŢR 374 Adecă eu jupîneaasa Neaaga şi cu ficiorul meu, anume Ghirghie, scris-am acesta al meu zapis să fie la mîna Pridei postelnic ot Tătărani, cum să să ştie că am avut un sat amîndoi dinpriună, anume Frecaţii. Dici nu i-am mai fost înpărţit, iar noi acuma am mirs de ne-am voit şi ia-m potrivit di i-am înpărţit. Însă rumînii Pridei postelnic să să ştii, anume: Stanciul Edral cu 4 ficiori, Badiul cu 2 ficiorii, Tatin cu 3 ficiori, Nan cu 1 ficior, Oancea cu 2 ficiori.Şi i-am împărţit di a noastră bunăvoe cum de acum nainte să să nu mai aibă treaabă cu rumînii Pridei postelnic nici eu, nici fiiu miu Ghirghii, nici Prida / 375 postelnic cu ai mie rumîni. Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoe, fără nici o sîlă.Aceasta mărturisăsc cu cesta al miu zapis. [...].Papa vel dvornic [...]...Hriza vel logofet [...]Gherghe peharnicDRH, B, XXI, nr. 216, p. 374-3751627 aprilie 20. ŢR 377 [...] lu Visirion egumenul, ci iaste nastavnic [...] Strînbul, unde iaste hramul sviatoe troiţe, să fie volnic cu această carte a domniei meale, să ţie neşte rumîni ai mănăstirei, anume Stan cu fraţei lui, Radul i Dumitru ot Murgeşti să fie tot rumîni la acea sfîntă mănăstire, cum au fost şi mai denainte / 378 vreme şi să aibă aceşti rumîni bună pace de cătră Dumitru de la Baia. Pentru că au venit Visirion egumenul, de aşa au spus la domnia mea cum aceşti rumîni, ei lăcuescu la satul Murgeşti încă de multu, de în zilele moşului domniei meale, răposatul Mihnea voevod şi tot au fost rumîni la acea mănăstire.Iar cînd au fost acum, Dumitru ot Baia, el se-au apucat de aceşti rumîni, de zice cum au fost ai lui de moşîe. Şi se-au dus cu armaş la ei, de le-au luoatu şi treapăd, fără leage, fără judecată. Iar domnia mea am judecat şi am dat acestor rumîni să fie în pace de cătră Dumitru, ci să fie tot rumîni la acea mănăstire de la Strînbul şi să şază tot în sat în Murgeşti şi să fie volnici cu cartea domniei meale să-şi întoarne 600 de bani de la Stoica armaş ot Sătcel, căci i-au luoatu fără cale şi fără judecată. [...]. [...].Dragomir logofăt.DRH, B, XXI, nr. 219, p. 377-3781627 aprilie 21. ŢR 378 Scris-am eu popa Mihalco acest zapis al mieu să se ştie cum am vîndut eu dă bunăvoe a mea Fotei, mai dînainte vreame, 1 prăvălie dă lîngă ulicioră cu locul cît se va aleage pînă în fundul curţii, derept 7000 dă bani. Apoi iar i-am vîndut partea mea dîn pimniţă jumătate dîn groapă, înnsă rîndul dîn sus dă spre ferestri şi disupra loc dă o prăvălie, şi dăîntr-altă prăvălie, jos alaturea cu ceaia prăvălie ce i-am fost vîndut mai nainte, jumătate dă prăvălie cu locul cît se va aleage pînă în fundul curţie, derept 20000 dă bani gata.Şi să fie aceaste păvălii şi pimniţi cu locul Fotei ocină şi moşie ohabnică lui şi feciorilor lui şi a nepoţilor şi strenepoţilor şi di nimenea nelegănat în vecii. Şi să-ş facă şi carte domnească ori a oraşului, cum i va fi voia lui.Şi mărturii pre nume: popa Thanasie clisiiar i popa Vasilie i diecon Iane gospodschi i Mina zugraf i Badea şelar i Dragul scaun i Fote teslar i Cîrstea, sin popei Stanciul i Rădici teslar cu fraţii lui i Mihai şoimar i Neagoe al Dobrei, / 379 neguţători, Pătru banul Manea i Orga i Nica i Proca şi mulţi oameni buni ce nu i-am scris în cartea aceasta. [...].Scris-amu eu popa Mihalco, pentru cridinţa, cu mîna miea. Pe verso: zapisul pintru pimniţa ot Tîrgovişte.DRH, B, XXI, nr. 220, p. 378-3791627 mai 3. ŢR 379 Scris-am eu Tudor Grecul ot Păuşeşti de Otăsău acesta al mieu zapis, cum să să ştie că am vîîndut Simei al doilea logofăt parta de moşie ce am avut cumpărată mai denainte vreme de la Gligorie şi de la nepotă-sa Pîrva, de în hotarul Şărbăneştilor pînă în Vale Păltinetului şi de în matca Otăsăului pînă hotarul Genunenilor, or cîtă să va alege parta lor, derept 3000 de aspri gata.Şi o am vîîndut de a me bunăvoe, cu ştire tuturor fraţilor ş-a megiiaşilor miei.Şi cînd am făcut aceasta tocmală, fost-au mulţi boeri şi megiiaşi de înprejur, anumea: postelnicul Cîrstiian ot Boteni i logofăt Mane ot Şirinasa i logofăt Pana ot Rîmnic i Gherghe Dracul ot Ocna, ot Păuşeşti, popa Stoica i popa Zahariia i Gligoriea i Stănilă i Radul Bidiviul i Opre, frate lui Stănilă i Antonie i Opre i Bădese i Nicula i Ilie i Vladul star. [...].Pana logofăt [...]Egumin RafailManea logofetDRH, B, XXI, nr. 221, p. 3791627 mai 7. ŢR 385 Scris-am noi, satul Vale lui Dobrea, anume: Opriş cu vară-me Dumitra şi cu vară-me Stana şi Mîne cu vară-me Voica şi Velica şi eu Iani cu frate-mieu Vladul şi cu nepotu-mieu Stroe şi iară cu frate-mieu Stanciu şi eu Marin cu frate-mieu Ion, acesta al nostru zapis să fie la mîna Simei al doilea logofăt / 386 cum să să ştie că i-am vîndut un codru de loc în Băteşani, den hotarul Păuşeştilor pînă în capul locului Grecului şi de în matca Otăsăului pre Pîrîul Fîntînei în sus, pre mijlocul crîngului, la capul Dălbanului de în jos iară pîn în hotatarul Păuşeştilor, derept 2100 aspri gata.Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe şi cu ştire tuturor fraţilor. Şi cînd am făcut această tocmală fost-au mulţi boeri şi megieaşi deprejur locului... Cîrstiian postelnicul ot Boteni i Iani ot Dos i Pana ot Rîmnic... Gligorie ot Cismăneşti... popa Stoica i popa Zahariia i Gligorie i Stănilă i Tudor Grecul i sin ego Iani i Manta i Dumitru i Franza i Ilie i Radul Bidiviul, ot Pietrari, Ioan i Coman, ot Gor Foleşti, David, ot Cliceni, Filip i Ion.Pis az Gheorma pitariul. Pis measeţa mai 7 dnă, vă let 7135 1627.DRH, B, XXI, nr. 226, p. 385-3861627 mai 10. ŢR 386 Adecă eu Preda sulgeariul de Greci înpreună cu fiiu-mieu Mihaiu şi cu ştirea cocoanelor meale şi a ginere-mieu Pătru slujar şi frăţine-mieu lu Stroe postelnic, scris-am şi mărturisim cu cest zapis al nostru să fie de mare credinţă la mîna jupînului Trufanda biv vel vistier, ca să se ştie cum i-am vîndut noi satul Cruşovul den Romanaţi jupînului Trufanda vistier, derept 250 de galbeni gata, şi den cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi cu toţi rumînii şi cu viile şi cu tot venitul şi cu tot hotarul. Şi l-am vîndut noi de a noastră bunăvoe şi cu ştirea a tuturor rudelor noastre şi cu ştirea cocoanelor noastre, ca să-i fie domnii lui moşie şi coconilor.Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii de pre înprejurul locului, anume: de Criva, Gorgan dvornic i ot Cepturoaia, Teodosie spatar i ot Strezeşti, Radul postelnic Buzescu i ot Brîncoveani, Matei peharnic i Preda postelnic i Vladul vtorii armaş i ot Comani, Staico postelnic i ot Mihăeşti, Stan i ot Vîrîţi, Stroe şi frate-mieu Stroe postelnic şi ginere-miue Petru slujar.Şi am vîndut acest sat Cruşovul denaintea domnu nostru Io Alexandru voevod, sin Radul voeovd şi denaintea boiarilor ai divanului şi ai ţerăi, anume: jupan Papa vel dvornic i jupan Aslan biv vel dvornic i jupan Hriza vel logofăt i Fiera biv vel logofăt i Vladul biv vel vistiiar Rudeanul i Miho vel spatar i Muşat vel slujar şi mulţi boiari carii nu sînt scrişi. 387 Şi am luoat noi toţi banii, 250 de galbeni, ce scriu mai sus pre vreame cîndu au fost domnu nostru cu tabăra den jos de Budureşti, mergîndu la oaste depreună cu Miron voevoda, domnul ţerăi Moldovei şi cu Capitan paşa de la înpărăţie, să facă cetatea la Dogangheci.Aceasta scriem şi mărturisim cu zapisul nostru, să se ştie şi să se crează. [...].Eu Preda slugerul Eu Radul BuzesculPapa vel dvornic Vlad vistier [...] Hriza vel logofetMihaiu postelnic Eu Matiiu peharnicDumitraşco vel vistier Eu Pătre slugear marturisăscu [...] Eu Preda BrăncovenulMuşat vel slujar Radul postelnicTheodosie spatar Stroe postelnic ot Greci... biv spatar Eu Stroe ot GredeşteDRH, B, XXI, nr. 227, p. 386-3871627 mai 13. ŢR 394 Eu Barbul ot Răsnicel scris-am acesta al meu zapis la mîna jupînului lu Stamate biv vel aga, cum să să ştie că am avut pîră amîndoi pre neşte rumîni din Răsnicel, anume: Pătru i Stoica i Stan văcariul i Răduţ i frate-său Lupul.Dici am luat boiari la mijloc de ne-au tocmit pre aceşti rumîni ce siînt mai sus-scrişi, dici au dat să ţie jupînul Stamate biv vel aga pre Stoica şi pre Răduţ şi pre frate-său Lupul, iar eu Barbul să ţii pre Pătru şi pre Stan văcariul şi încă să aibă jupînul Stamate biv vel aga a-mi mai da o iapă.Şi boiarii ce ne-au tocmit, anume: jupan Coonda biv vel armaş i jupan Dumitru postelnic ot Filiiaşi i jupan Mihai postelnic ot Coţofeni i Preda ot Ceple i Barbul ot Poiana i Staico ot Ohaba i Dumitraşco postelnic ot Spineni i Mihai postelnic ot Hărgetoe, aceşti toţi au fost la tocmala noastră, cînd ne-au tocmit în oraş în Bucureşti. Şi încă au fost ş-aalţi boiari mulţi, ce nu e-am scris toţi, la tocmela nostră, în tabără lu Alexandru vodă cînd merge la Vozie.Şi o am scris acestă carte în zua de sviata troiţă. [...].Eu Barbul, sin Vlăduculov.DRH, B, XXI, nr. 231, p. 3941627 mai 14. ŢR 394 Scris-am eu Bălăur de în sat Păuşeşti de Otăsău, ficiorul Bunei, al mieu zapis, să fie la mîna logofătului Simei cum să să ştie că m-am vîndut dumnilui şi eu şi feciorii miei anume: Nicula şi Dumitru şi Manta şi nepoţi miei, cîţi să vor alege... ficiorii miei, derept aspri 3100 şi 2 boi şi 1 vacă.Şi m-am vîîndut de a mea voe, cu toţi ficiorii miei, ca să-i fiu rumîn şi dumnilui şi coconilor dumnilui în vă vechie. 395 Şi cînd m-am vîndut fost-au mulţi boeri şi megiiaşi de împrejur, anume: Builă ot Cacova i Gligorie ot Bărbăteşti i Bălaur ot Bodeşti i ot Costeşti, Anghel i Opre i Stoica i ot Argeş, Opre Păcală i ot Păuşeşti, popa Stoica i popa Zahariia i Gligorie i Stănilă i Tudor Grec şi ficiorii lui, Iani i Manta i Dumitru i Sfranţa i Radul Berce i Chirca.DRH, B, XXI, nr. 232, p. 394-3951627 mai 14. ŢR 395 Scris-am noi anume Radul Berce de în Păuşeşti şi Chirca şi Stanomir al nostru zapis cum să să ştie că i-am văîndut logofătului Simei 2 fălci de loc la Crăînguri, ce am avut cumpărate mai denainte de la Drăghici, tatăl lui Antonie şi alte doă ce am avut cumpărate de la Gligorie şi o falce ce am avut cumpărată de la Luca, derept aspri 450 gata. Şi o am văîndut de a nostră bunăvoe şi cu ştire tuturor fraţilor.Şi cînd am făcut această tocmală fost-au mulţi megiiaşi de în sat şi deînprejur, anume: Tudor Grecul şi Gligorie şi Luca şi Antonie şi popa Stoica şi popa Zahariia şi Stănilă şi Ilie şi de la Foleşti, Datco şi Cernica şi Stănilă şi Dumitru. Însă tote într-un loc, la Crăînguri.DRH, B, XXI, nr. 233, p. 3951627 mai 14. ŢR 395 Scris-am eu Jupa, fratele popei Stoicăi de în Păuşeşti, al mieu zapis cum să să ştie că am văîndut logofătului Simei 1 falce de loc la Grui lu Coman, ce dă cu capul la drum şi cu un cap la Vale lu Rotilă, de aspri 100. 396 Şi mărturie: Stănilă, popa Stoica i popa Zahariia, Ghigorie, Antonie, Radul Bidiviiul i Opre.DRH, B, XXI, nr. 234, p. 395-3961627 mai 14. ŢR 396 Adecă noi satal Stăneşti avut-am ceartă pentru că amu avut o cheltuială, însă cheltuiala ughi 9. Deci noi am avat gălceavă unul cu alalt şi nu ne-am putut tocmi. Deci apoi ne-am învoit toţi dă înpreună, anume Nan i Finat i Stoica i Neagul i Smîrceanul i Vălescul i Costeştii i Dobri sin Manea i Muşat i Necula sin Ivan, de am luat migiiaş di înprejurul nostro, anume: dă în Stroiaşti, Dîrjălă i Grozea i Radul scaun i Dobri, ot Topolovenii, Stan Scurtealescul i Oncea i Drăgan, ot Tătarul, Văsii pîrcălabul i Fătul şi mulţi megiiaş de în sus şi de în jos. Şi i-am tocmit să înpartă toată ocina satului, însă pre stînjăni cine cum va ţinea, însă dă în Ialomiţa pînă în Conceac şi pristi Conceac, cît vor avea loc. Şi i-am tocmit noi acişti megiiaş ce sînt mai sus-scriş şi di bunăvoia a lor se-au tocmit şi se-au înfrăţit, să fii fraţ cum le scrii şi răvaşul nostr.Într-aceaia şi blistem am pus: care va mai scorni ceartă sau gîlceavă să fie anatima şi blestimat.Aceasta am scris noi acişti migiiaş, ca să fii la mîna lor di bună pace. Acila să fie di pradă. [...].Şi au fost şi Tudor de Topoloveani la această tocmeală ci-i mai sus-scrisă.DRH, B, XXI, nr. 235, p. 3961627 mai 15. ŢR 397 Scris-am eu Jupa, fratele popei Stoicăi, al mieu zapis cum să să ştie că am văîndut logofătului Simei 1 falce de loc la Socet, derept aspri 90 gata. Şi o am văîndut de a me bunăvoe.Şi mărturie: Stănilă, popa Stoica i popa Zahariia i Radul Budiviiul.DRH, B, XXI, nr. 236, p. 3971627 mai 21. ŢR 400 [...] şi ai Oancei na ime ot Prăţcov, Crăciun i Bălan, ca să caute şi să adevereaze pentru 1 cal ce-au fost dat Radul unchiu-său Barbului, deript 9 galbeni, iar unchiu-său Barbulu i-au dat partea lui de ocină den Părţcoveani, încă în zilele răposatului Mihail voivod, iar Oancea, nepotul lor, el zice că n-au dat ocina pre acel cal, ce i l-au plătit cu 13 galbeni şi cu un cojoc.Deci cum vor adevăra şi cum vor afla cu ale lor suflete, aşa să fie.Ispravnic Iano portar.DRH, B, XXI, nr. 239, p. 4001627 mai 24. ŢR 401 [...] ca să fie mănăstirei neşte rumîni, anume Radul chiliar şi cu feciorul lui, Dragomir şi Şărbu cu feciorei lui, Radul i Medrea, carei lăcuescu în sat în Cislău, să fie de moşîie ai mănăstirei, cum au tot fost de cînd au fost ei copii. Păntru că aceşti rumîni tot au fost de moşîe ot Cislău.Iar cînd au fost acum, ei se-au sculat cu pîră, ca să fugă de la satul Cislău, ca să se judecească. Deci acum au venit de faţă de se-au pîrît cu părintele Damaschin egumenul, la divan, naintea domniei meale, iar domnia mea am judecat cu toţi cinstiţi deregătorii domniei meale şi forte bine se-au adevărat cum au fost aceşti rumîni tot ai mănăstirei.Deci domnia mea am dat egumenului Damaschin să fie volnic să ţie aceşti rumîni ce sîntu mai sus-scrişi, să fie de moşîe ai mănăstirei, cum tot au fost şi mai denainte vreame, că se-au pîrît de faţă şi au rămas Radul cu feciorei lui şi Şărbu cu feciorei lui de în leage şi de la divan, denaintea domniei meale.DRH, B, XXI, nr. 240, p. 401 1627 iunie-1628 iulie, Bucureşti. ŢR 402 [...]. [...] şi cu toţi bătrînii oraşului Bucureşti aceasta a noastră carte lu Lepădat logofăt şi jupîneasei lui... cu feciorii lor ce le va dărui Dumnezeu, ca să le fie un loc de casă în Bucureşti aproape de apă, de în sus de morili domneşti, între ră... jos de Besereca ce au fost de Jurămînt, pentru că l-au cumpărat de la Stan, fecioru lu Gherghe logofet şi de la muma a lu Stan, Mariia de Bucureşti, derept... de aspri gata şi cheltuiala aspri...Şi l-au vîndut ei de-a lor bunăvoe, ca să fie lu Lepădat logofăt de moşie, lui şi feciorilor. Şi au vîndut cu ştirea tuturor vecenilor, de în sus şi den jos.Şi au fost la tocmeala lor mărturie, mulţi oameni buni oroşani, pre nume, de oraş de Bucureşti: popa B... şi popa Anghel şi popa Drăgoiu şi popa Mircia şi Dumitru al... Costanda slujer şi butarii domneşti, Stanciul logofăt şi St... şi Tudosie şi Dumitru Cozleaci croitor şi fiiu-său Stoica... croitor şi Dobre cojocar şi Dumitru cojocar şi Ianiu stegariul... şe Pădure logofăt şi Giurca călăraşul şi Dragomir logofăt şi Frăt... şi Seman judeţul şi Mihnea şi Stoica brăgar şi mulţi... Şi am văzut şi zapisul vînzătorilor cu aceaste mărturii...Făcut-am şi cartea noastră pre acest loc, cum scrie mai sus, ca să le fie lor de moşie şi neclintit de nimenilea.Şi cine va... să fie trăclet şi blăstemat de vlădica Hristos şi de 318 oteţi ije vă Nicheii.DRH, B, XXI, nr. 242, p. 4021627 iunie 20. ŢR 406 Eu Mihăilă armaşul den Bădeni scriu şi mărturisesc cu acest zapis al mieu, cum să se ştie că am vîndut jupînului Mihalcei dvornicul partea mea de ocină şi cu rumînii şi cu viile, toată partea mea, vare cît se va aleage. Şi rumînii, anume: Neagul Durdecîine i Radul şi feciorii Oancei lu Mănăilă, unde se vor afla şi cu toate părţile meale de ocină den toate funile, cîte se vor afla den Bădeani, însă fără ce am vîndut Radului Doicescul ocină den partea mea den Bădeani, vie şi ocină ce va fi scris în zapisul mieu, care i-am dat la mîna lui, cu peciatea mea, iar alaltă ocină ce scrie mai sus toată o am vîndut jupînului Mihalcei vornicul derept 3600 de bani gata. Şi am vîndut de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea fraţilor miei.Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie cu ştirea jupînului Papa vel dvornic şi alţi boiari, anume: jupînul Costea sulgearul i jupan Costandin cupar i Danciul cluciar şi jupînul Antonie cămmăraşul i Stoica logofăt ot Brătiiani i Radul vătah ot Stănceşti. [...].Mihăilă arămaş.DRH, B, XXI, nr. 244, p. 4061627 iulie 5. ŢR 408 Scris-am eu Sima, nepoata Barbului călugărul cel bătrîn, dă oraş dă Tîrgovişte, acest zapis al mieu, ca să se ştie cum am vîndut eu jupînului lu Mihai Ergopul partea mea dîn moară, înnsă într-acea moară am fost doi părtaşi pre doao roate şi pre loc dă grădină şi preste tot locul cît se va aleage, eu şi Duca dieconul. Şi iaste moara în capul oraşului dîn sus, ce se zice Moară dă Suptu Malu.Ce am vîndut partea mea, jumătate dăîntr-acea moară, înnsă o roată, şi jumătati dă grădină şi dîn tot locul cît se va aleage preste tot, jumătate. Şi o am vîndut jupînului lu Mihai deript 15200 dă bani gata. Şi au cheltuit la aldămaşi bani...Şi o am vîndut eu dă bunăvoia mea, ca să-i fii lui şi feciorilor lui ocină şi moşie ohabnică. Şi jupînul Mihai aşijdere au cumpărat cu ştirea a totoror vecinilor dîn sus şi dîn jos, înnprejurulu aceii moare şi dînaintea a mulţi oameni buni, tineri şi bătrîni şi preoţi varaşani. Şi au dat ai lui bani gata, cîţi sînt mai sus-scrişi, ca să-i fie moşie feciorilor şi nepoţilor şi strenipoţilor şi dă nimenea nelegănat întru vecie.Şi mărturii, anume: Fota star i Radul vatah dă croitorii domneşti i Pera teslar, bărbatul Simei i Neagoe sin Dobrei i popa Vlaicul i diiaconul Tatul i diiacon Iane i Caloeana teslar i Drăghici al Chirfoteascăi i Mihai şoimar i popa Dumitru, sin popii Neanciului şi mulţi oameni buni, ce nu i-am scris într-acest zapis.DRH, B, XXI, nr. 246, p. 4081627 iulie 10. ŢR 408 Adecă noi ceşti 4 boiari, anume: Mihalcea i Staico i Şoptelici ai doilea dvornici i Danciul cliuciar Doicescul scris-am aceasta a noastră carte, ca să se ştii cum ne-au luoat Oprea căpitanul înpreună cu Costandin, feciorul Avanului / 409 de Pojorăşti, dennaintea domnu nostru Alexandru voevod, feciorul Radul voevod, ca să-i judecăm şi să-i tocmim pentru o ţigancă, anume Muşa, fata Radei ţiganca a Oprei ţiganul, ce o au fost cumpărat Oprea căpitan de la Costandin, feciorul Avanului, încă de cîndu au fost domnu nostru la nuntă, de i-au dat şi bani gata.Şi au făcut Oprea căpitan multă cheltuială pentru Costandin, pentru nişte ţigani ce au avut la călugării de la Sneagov. Deci Costandin n-au avut cheltuială, ce se-au rugat la Oprea căpitan ca să cheltuiască şi să-i dea această ţigancă ce scrii mai sus, într-un preţu. Şi i-au făcut şi zapis de la mîna lui cu blăstem şi cu multe mărturie.Iar cîndu au fost apoi, Costandin, el au eşit den cuvînt şi de în tocmeală şi au zis cum n-au cheltuit Oprea căpitan pentru dînsul nici un ban. Deci ne-au luoat pe noi ceşti 4 boiari den divan ca să-i judecăm şi să adevărăm cum va fi mai pre drept ţi cu adevărat cheltuiala... galbeni. şi după aceaia, i-am şi împăcat de a dat Oprea căpitan în mîna lu Costandin bani gata 11 galbeni şi jumătate, fără alaltă chelttuială ce au cheltuit. Şi i-au dat Costandin această ţigancă, Muşa, ca să-i fii de moşie.Drept aceaia, am făcut şi noi cartea noastră la mîna Oprei căpitan, să fii de mărturie, cum scrii mai sus. Aceasta mărturisim cu sufletele noastre ţi să aibi a-ş face şi carte domnească de moşie pre Muşa ţiganca. [...]. [...].Staico dvornicDRH, B, XXI, nr. 247, p. 408-4091627 iulie 15. ŢR 409 Jupan Papa vel dvornic. Ca să să ştie megeiaşii satului Stăneştilor, anume: ot Stroeşti, Dărjilă i Danciul i ot Topoloveani, Stan Scurtulescul i ot Băiceştii, Şerban i ot Topoloveani, Borcea i ot Micşăneşti, Vîlsan, ca să caute şi să adevereze pentru 9 galbeni ce-au cheltuit pentru ocinele lor şi de la sat şi de la Colceac şi de preste tot hotarul şi să caute şi de rîndul Stoicăi şi al lu Nan şi al lu Ivan / 410 şi al Dobre: vîndut-au Dragul şi cu Radul ocina lor toată au n-au vîndut? Şi să caute şi de rîndul Costescului şi Vălescului: scumpăratu-se-au de rumînie au nu se-au scumpărat? Să caute şi să-i tocmească, cum vor afla cu dereptul, cu sufletele lor.DRH, B, XXI, nr. 248, p. 409-4101627 iulie 17. ŢR 410 Scris-am noi, eu Muşa şi eu Rada i Dumitru, al nostru zapis cum să să ştie că am vîndut ocină în Bujorani, însă partea lu Costandin pînîtru parte lu Bujor, că au fost vîndut Costandin parte de ocină a lu Bujor. Deci noi aceşti omeni ce sîntem mai sus-scriş, amu vîndut partea lu Costandin tot de prespă tot hotarul de în cîmp şi de în pădure şi de în vii cu vinericele, de sat, cu seliştile, de prespă tot hotarul, vare cît să va alege, drept bani gata 5000 şi vin vedre 20 şi 2 oca de ceară.Şi am vîndut de a nostră bunăvoe de înnainte tuturor megiiaşilor.Şi mărturii încă a fost la această tocmală, anume: Stan Mastea de în Tocsobeani, de în Cacaleţi, Tudor i Cîrstea i Ghin, de în Ruda, Loghin, de în Bujorani, Vladul Sarîchiz i Berica logofăt.Şi am scris eu popa Ghin. [...].Eu diiaconu Lughin.DRH, B, XXI, nr. 249, p. 4101627 iulie 21, Pietrari. ŢR 415 Adecă eu, Pană armaşul de în Tîrgovişte şi cu toată fămeaia mea, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis cum am vîndut toată partea mea de în sat de în Voineşti cîtă am avut cumpărătoare, de în hotar pînă în hotar, cu vadul de moară cu tot venitul şi cu un rumîn, anume Oana cu feciorii lui, jupînului Hrizei marele logofăt, derept 4000 de bani gata. Şi i-am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi de în sus şi de în jos.Şi acest rumîn Oana fost-au fugit în Ţeara Ungurească, iar jupînul Hrizea logofătul l-au scos de în Ţeara Ungurească şi l-au adus în ţeară şi încă i-au dat jupînul Hrizea logofătul şi întru mîna rumînului bani 1000.Derept aceaia, i-am făcut zapisul mieu, cum să-i fie moşie neclintită şi de nimea de întru oamenii miei nevoe să nu aibă, că i-am vîndut eu de a mea bunăvoe. Şi cu zapisul mieu să aibă a-ş facerea şi carte domnească de moşie.Şi mărturie încă au fost oameni buni, anume: de în Pietrariu, popa Pătru şi iar popa Pătru şi popa Radul şi popa Necula şi unchiaşul Stroe şi Radul / 416 Căutea şi Dobrotă Vulpe şi Necula peharnic, feciorul popei Balei de Braşov şi Sima logofătul de Tîrgovişte şi Cîrstea, feciorul lui Vintilă de Săteani şi Negoiţă peharnic, Meiotă de Berileşti şi Nistor logofătul de Tîrgovişte.Şi am scris eu, Udrişte Năsturel de Fierăşti, în sat în Pietrari, în luna lu iulie în 21 de zile, vă leato 7135 1627.Popa Pătru. Stroe.Popa Radul. Sima logofăt.Popa Pătru. Necula peharnic.Popa Necula. Nistor logofăt.Pană armaş. Cîrstea.DRH, B, XXI, nr. 252, p. 415-4161627 iulie 24, Tîrgovişte. ŢR 416 Adecă eu, Dobra, fata Barbului de Voineşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis cum să se ştie că am vîndut jupînului Hrizei marele logofăt toată partea mea de ocină de în Voineşti, de în hotar pînă în hotar, derept 6000 de bani gata. Şi o am vîndut de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor de în sus şi de în jos şi de înprejurul locului, ca să-i fie domniei lui moşie ohabnică.Şi au fost la această tocmeală mulţi oameni buni mărturie, anume: de în Săteani, unchiaşul Vintilă şi de în Tîrgovişte, Pană armaşul şi feciorul lui, Dumitru şi de în Pietrari, popa Pătru şi popa Necula şi popa Radul şi Stroe şi de în Cîndeşti, Ionul Sîrbului şi de în Geamenele, Ivan şi de în Tîrgovişte, Zlate cizmariul şi Ducul şi de în Voineşti, Tatul.Şi am scris eu, Udrişte Năsturel de Fierăşti, în oraş în Tîrgovişte, în luna lu iulie în 24 de zile, vă leato 7135 1627.Vintilă ot Săteni. Pană armaşul.Nedealco portariul. Eu Mina zugraf încă ştieu.Eu Dobra, fata Barbului. Eu popa Vasilie Drîncescul mărturie.DRH, B, XXI, nr. 253, p. 4161627 august 1. ŢR 420 Adecă eu, Dragoslav logofet ot Bălţaţi, scris-am acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupanului Hrizei velichii logofet, cum să se ştie că i-am vîndut eu cu ştirea tuturor feciorilor miei şi a tuturor fraţilor miei de ocină şi a toată ruda mea, ocină în Bălţaţii-de-Jos, însă stînjăni 18 de preste tot hotarul de în apa Prahovei pînă în matca Roşioarei, însă de în partea Vladului jumătate, ce am fost cumpărat eu mai denainte vreame şi de în cîmpu şi de în livezi şi den pomeate şi cu vad de moară ce se va aleage lîngă hotarul Călineştilor, însă ce se va aleage den partea lu Drăghici, fratele Vladului. Şi mi-au dat jupînul Hrizea vel logofet bani gata 4500. Şi am vîndut eu de a mea bunăvoe cu ştirea tuturor fraţilor miei, însă fără vie.Şi mărturie încă au fost la tocmeala noastră, anume: ot Bălţaţi, Oprea logofet, ot Cucleş, Miroslav i Voico i Drăghici i ot Călineşti, aga Ghica i Sima cel bătrîn i Deadiul vătah i Stăncioiu i Coman i Zbora i Deadiul bucureşteanul i Balotă i Granţa.Derept aceaia am vîndut eu de bunăvoe, ca să-i fie de moşie şi să aibă a-şi face cărţi pre acest zapis. Aceast-am scris, să fie de credinţă.Şi am scris eu, Mihalcea logofet, sin Nan logofet ot Măgureani, ginerele lui Dragoslav logofet, measeţa august 1 dni, vă leat 7135 1627.Papa vel dvornic [...]Eu Dragoslav logofet Deadiul vatah de Călineştipus-am pecete pentru credinţă. Conda vel armaşOprea logofet mărturisescu. Dumitraşco comisIvaşco dvornic Buzinca vistierFiera logofet DrosulVlad vistier Eu Peatre sulgear mărturisăscu.Gligorie comis Radul logofetDRH, B, XXI, nr.255, p. 4201627 august 7. ŢR 420 [...] voao stolnicilor ce să chiamă de la balta Bistreţului. După aceaia vă dau ştire domnia mea pentru rîndul svintei / 421 mănăstiri Tismeana, hram Uspenie Bogorodiţe şi părintele egumenul Teofil, că le-am fost făcut domnia mea carte, ca să-şi ţie den balta Bistreţului jumătate şi den baltă şi de în cîrmă şi den părpăru de la cară şi de în tot venitul ce se va cădea, cum au fost şi mai denainte vreame, pre seamne bătrîne, den Bîrzogîrlă dirept Covăciţa, pînă în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului jumătate; iar voi să vă ţineţi partea domnească, cum au ţenut şi alţi stolnici, pentru că iaste bătrînă şi direaptă ocină şi de moşie a svintei mănăstiri.Şi cum am văzut domnia mea şi cărţi bătrîne ale altor domni, iar acum de cartea domnii meale n-ascultaţi, nici le daţi ce iaste de în baltă partea mănăstirii, ce faceţi clăci la vînătoare şi lor nu le daţi nemica, ce faceţi alte legi, care acest obiceaiu n-au fost în ţeară, nici veţi să vă ţineţi partea domnească, ce vă iaste cu dreptate, cum au fost de veacu.Derept aceaia, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi de partea mănăstirii jumătate, cum le citescu cărţile bătrîne şi mai mult să nu mai vii să se jăluiască aicea, naintea domnii meale, că le opriţi partea mănăstirii den baltă, că apoi bine să ştiţi că voiu trimeate domnia mea de o vor face foarte o certare mare, că ce vă amestecaţi în moşia mănăstirii, unde n-aveţi treabă.DRH, B, XXI, nr. 256, p. 420-4211627 august 24. ŢR 426 Jupan Aslan biv vel dvornic, ispravnicu scaunului Craiovei, scris-am voao stolnicilor de la balta ce se chiamă Bistreţul. După aceae, vă dau în ştire păntru rîndul sfintei mănăstiri Tismana, hramul Uspeniei Bogorodiţe şi părintele egumenul Teofil, c-au venit naintea noastră de aşa s-au plînsu cum nu-i daţi vama jumătate din baltă şi di în cîrmă şi di în părpăre de la cară şi di în tot venitul, cum au fost obiceaiul şi leagea mai denainte vreame şi cum le scriu cărţili domnu nostru şi cărţile altor domni bătrîni, pre seamnele cele bătrîne di în Bîrzogîrlă derept Covăciţă, pînă în Măceş, cît ţine toată balta Bistreţului, jumătate; iar voi să vă ţineţi partea domnească cum au ţinut şi alţi stolnici, pentru că le este bătrînă şi direaptă ocină şi de moşie sfintei mănăstiri.Şi cum am văzut şi cărţile domnu nostru şi ale altor domni mai bătrîni, ce au fost mai denainte vreame, iar acum de cărţi nu ascultaţi, nici le daţi partea ce este a sfintei mănăstiri, ce faceţi ceartă şi gîlceavă la vînătoare şi lor nu le daţi / 427 nemic, ce faceţi alte legi, care obiceaiu n-au fost în ţeară, nici vă ţineţi partea domnească, ce vă este cu direptul, cum au fost de veacu.Derept aceae, în vreame ce veţi vedea cartea noastră, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi, de acmu nainte, de partea mănăstirei jumătate, cum le cetescu cărţile bătrîne şi cărţile domnu nostru, mai mult să nu mai vie să să mai plîngă că le opriţi partea mănăstirei di în baltă, că bine să ştiţi că mare nevoe veţi avea, ce mai mult să nu v-amestecaţi în moşiia mănăstiriei, unde n-aveţi treabă.DRH, B, XXI, nr. 260, p. 426-4271627 august 26. ŢR 430 [...].Scrie vlădiciia mea această carte a vlădicii mele dumitale logofete Hera, pace şi blagoslavenie. Dup-aceia dau în ştire dumnitale cum au venit înnaintea vlădicii mele Tudor logofătul de au jăluit păntru jupîneasa Mariia Boldesca, cum au murit în mîinile lui şi o au căutat el la nevoia ei. Alte rude nu se-au aflat pre lîngă dînsa să o caute la nevoia ei, ce numai el singur.Deci şi ia di cene au văzut că au avut milă şi căutare la moarte ş-au lăsat ocina şi bucate ci au avut, că i-au fost şi rudeni. Şi au lăsat să i se facă 40 di sărăcusti şi să o pominească. Şi o au pominit şi i-au fapt şi sărăcusti şi alti greli şi păcati tut au lăsat pri mîna lui.Iară cînd iasti acum, dumneata bîntueşti să-i iai acele moşii di la mîna lui.Diript aceia-ţi grăescu vlădiciia mea ca unui boiarin bun şi înţilept şi bătrîn, să socoteşti dumneata că nu-ţi iasti cu cale a bîntui măcar ci ţe.au fost cumnată, sor cu jupîneasa dumitali. Că tot omulu-ş iasti volnic să-şi împarţă bucatele undi va vre el.Încă pri Tudor logofăt doară n-al fi crizut, iar vlădiciia mea am văzut şi zapisul ci au fapt jupîneasa Mariia la moartea ei diînnaintea a prioţi şi a oaminii buni. Şi au vinit şi prioţi carii au fost duhovnici la moartea ei de au mărturisit adivirit înnaintea vlădicii meali, anume popa Vlaicul şi popa Stoica.Dici dumneata socoteşti, ce vă tribuiaşte pîră înnaintea domnu nostru? Ci vă tocmiţi ca neşte boiari buni, că dumneata eşti om bun şi bătrîn, de ar fi să dai domneata învăţătură altora, să nu iai blăstemili mortului şi păcatili / 431 că toţi vrom să murim, iară pămîntul va rămînea, că nimea n-au putut moştini ceastă lumi. Socoteşti dumneata bine!Aceasta-ţi grăiscu dumnitale, să fii dumneata sănătos, amin. [...]. Pe verso: [...]. Apoi: [...].DRH, B, XXI, nr. 262, p. 430-4311627 august 29. ŢR 431 [...].Scris-am eu Băjan aceasta al meu zapis cum să să ştie că m-am vîndut eu Băjan părintealui popei lu Iane clisiiariul, dereptu ughi 17, să-i fiu ţîgan lui şi fecioriulor, cîţi Dumnezeu i va lăsa. Şi m-am vîndut eu dă bunăvoe a mea şi cu ştirea tătă-meu, lu Drăgan şi cu ştirea mîne-mea, anumea Stana.Şi alta: m-am vîndut că me-u dat fata den casa şi au chiltuit cu nunta me aspri 1000, dă me-u făcut nunta.Alta: eu popa Iano clisiiarul am făcut blăsteam cum să nu-l vînzu neci eu, nece nepoţii mei, nece feciorii mei, ci să fie ţîgan dă moşie.Şi mărturie am pus: popa Dumitru de la Sfînta Troiţă şi diiacon Baciul şi călugăriul Mardarie den ţara Oltului şi postelnic Ianea i Pană pîrcălabul i popa Ianea i Staico judeţiul şi den ţîgănie: Ghicul vătah i Bad i Voineg i Stan i Barbul ţîgani. [...].Şi am chiltuit, pîn-am făcut cartea, la aldămaş aspri 270.DRH, B, XXI, nr. 263, p. 431 1627 septembrie 1 - 1628 august 31. ŢR 432 Scris-am noi feciorii armaşului Nicolei, Ciona şi Gheorghie, acest zapis al nostru în mîna mănestirei, cum au fost ocis o ţigan al acestor boerii, prea nume: Ciona şi Gheorghie. Şi am venit la sveanta mănestire de am tocmit şi am dat o ţiganca pri nome Poba. Şi am făcut şi mănestirei zapis nostru în svînta mănestire. Şi au fost a tot iegumenu părintele Theofil. Şi s-au scris în sveanta mănestire, în Thismana. Şi mărturi toţi călogherii.Vă leatu 7135 1627-1628.Ciona.Gheoreaghe.DRH, B, XXI, nr. 264, p. 432 1627 septembrie 1 -1628 august 31. ŢR 432 Scris-am eu Stoica, feciorul jupînului Stan, acesta zapisu, cumu să se ştie că am vîndutu parte me de ocină totă de Dudeşti lu Dumitru vistierul, de cîmpu, de pădure, de apă, preste tutu otarul, dereptu ughi 25, ca să-i fie moşie lui şi feciori lui.Şi la tocmela nostră fost-au mulţi boeri, anume: Borce di Topoloveni, Todur stolnicul, Gorma vătaful de Frasin, Dumitru cupilu, Şărban de la vistierie, Vlădimir de Pogorîşu şi Nanu de Văcăreşti.Vă let 7135 1627-1628.DRH, B, XXI, nr. 265, p. 4321627 septembrie 10, Bucureşti. ŢR 433 Scris-am eu Manul zugraful acesta al mieu zapis să fie la mîna lu Ianiu zugraful de în Tîrgovişte, ca să se ştie cum i-am vîndut 1 loc de casă, aicea în oraş în Bucureşti, ce iaste lîngă pivniţa a lu Pazarli ce o ţin călugării de la Sveati Nicolae, care loc l-am fost cumpărat eu de la Rujmana şi de la fiiu-său Dumitru. Pentru că l-am vîndut eu acest locu lu Ianiu zugraful, derept 3000 de bani, de a mea bunăvoe, ca să-i fie moşie lui şi coconilor.Şi au fost la tocmeala noastră mulţi oameni buni mărturii, anume: popa Ivan de Tîrgovişte şi Stanciul cupţu şi Ţogoe călăraşul şi Radul cupţu şi Mihalcia cupţu de Bucureşti şi Mihalco şelariul şi Manes croitor şi Ivan şelar.Aceasta mărturisescu să fie de mare credinţă. [...].Scris-am eu Manul zugravul cu mîna mea.DRH, B, XXI, nr. 266, p. 4331627 septembrie 14. ŢR 433 Adecă eu, Stanciul fusariul ot Cîineştii şi cu ficiorii mii şi cu toată fămeaia mea, scris-am şi mărturisăsc cu cista al miu zapis să fii de mari cridinţă la mîna jupan Simii vtori logofăt şi a jupîneasii Marii, cum să să ştii că m-am vîndut eu ca să le fiu rumîn, cu toată ocina a mea, cîtă am în Cîiniştii şi cu vii, cu pimniţă, cu livizi, diript 4300 de bani gata. Şi m-am vîndut de a mea bunăvoi, cu ştirea a mulţii migiiaşi şi oamini bunii. Şi am luoat toţii banii în mîna mea şi să le fiu rumîn în vo vechii dumnealor şi coconilor domneaalor, carii va dărui Dumnizeu.Şi mărturii încă am avut: părintele popa Stoica ot Păuşăştii şi popa Zahariia şi Gligorii i Stănilă Orza i Ghiorma pitar i Tudor gricul i Luca i Antonii i Vlad Răspopul, ot Păuşăştii, Ion ban i ot Cîinişti, Radu Cotorogea i Pîrvul Cosoroavă / 434 Botoi i popa Bran i popa Albul i popa Nicula şi alţii oamini buni, carii nu scriu pri nume într-acist zapis.Şi păntru cridinţa, am scris eu, Udrişti, ficiorul Oprii logofăt ot Şărineasa, ca să să creaază şi aimitrilea să nu fii. [...].Popa Stoica.Popa Zahariia. [...].Gligori.Stănilă.DRH, B, XXI, nr. 267, p. 433-4341627 septembrie 29. ŢR 434 Scris-am eu Vlad ot Poeşti, ficiorul lui David, com să să ştie c-am vîndut ocena me parte me cîtă am avot la Poeşti partea Vladdei, mătoşe-me; iar mătoşe-me Vlada au fosto compărat de la jiudele Danciol ot Voeteni. Deci mătoşe-me Vlada, la prestăveneia ei, mi-o-au dat mie, iar eu Vlad o am vîndut Dediului postelnecolui, nepot Miholul vel spătar, de a me bunăvoe, nenevoit de neme, denaite megeeşelor şi dennaite tîrgolui.Şi la tocmala nostră au fosto jopînol Panaiut i jopînol Coste ot Oraş de Floci i postelnicol Radul, ficiorul vistierului Dumitru Dudescol i Grecol ot Obideţe i David ot tam i Nichifor căpitanul i Ipatii iuzbaş i Stoian şefarol i popa Danciol ot Gîrbovi i Mostaţă ot Băbeni, de am vîndut eu, Vlad, o jumătate de fone de ocenă preste tot locol den hotar în în hotar şi den apă şi den uscat i den săleşte satoloi, derept otp sote de aspre gata, să-şi facă Dediul postelnicol ce va vre co moşiia ce i-am vîndut eu, or ce-i va treboi pre ace moşie şi să fi Dediul postelnic să-şi facă şi cărţi domneşte pre moşeia ce i-am vîndut eu şi de neame val să n-aibă pre moşiei ce i-am vîndut eu.Acesta am scris, în veci să fie vîndută. 435 [...].Radul DudesculDrume ot Tătărăi de Ialomiţă. [...]Dămian vătafDRH, B, XXI, nr. 268, p. 434-4351627 octombrie 5, Bucureşti. ŢR 435 [...] voao vinăricearilor de pre dealul Piteştilor den judeţul Muşcel i Padureţi. După aceaia, vă dau în ştire domnia mea, de vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi să lăsaţi vinăriciul al sfeantei mănăstiri Tutuna, cît vin va fi făcut pre ocina mănăstirii de la Văleani, foarte în pace, nimica să nu învăluiţi, pentru că l-am lăsat domnia mea şi l-am ertat, cum au fost ertat şi de răposat părintele domnii meale Io Radul voevod şi cum am văzut domnia mea şi hrisov de ertăciune şi cu blăstem. Aşijderea l-am lăsat şi domnia mea să fie în pace şi de nimenilea bănuială să n-aibă, că cine va învălui naintea ceştii cărţi a domnii meale, acela om mare certare va avea de cătră domnia mea.DRH, B, XXI, nr. 269, p. 4351627 octombrie 6. ŢR 436 Scrîm eiu popa Ivan şi preotasa Stanca al mă zapisu în mîna postelnicoe Marco, como ei avondo o vie şi o şileşte în sat şi cîmpo 3 locori în chepo şi pol şi la vie o levade co pomi şi pădore o corătoră de fîno şi alalte ce o ţîne parte moşulu Iacovo ce avoto în Seteme a ţenot-o co frate-seu Dragomir şi o vîndoto derepto 25 de galbine.Şi mărtorei: popa Iano şi popa Necola domneascol şi Sema logofătul şi Radul stolnicol şi Necola paharneacol.Şi am scrise în Iona lo octovre 6 zile şi văleto 7136 1627 de ai.DRH, B, XXI, nr. 270, p. 4361627 octombrie 10, Bucureşti. ŢR 444 [...] / 445 [...] ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să ia de la Necula fost mare spătar ughi 946. Pentru că au spus boiarinul domnii meale Vladul vistier în divanul domnii meale, cum l-au fost trimis domnia lui, Gavriil voevod la Ţarigrad, cu zeace povără de aspri, haraciul; iar cîndu au fost acolo, au mai lipsit den haraci, fără banii ce au dat, trei povără. Deci l-au apucat acolo veziriul şi teftedariul de acea lipsă de haraci, de l-au închis. Într-aceaia, au luoat bani cu camătă de la balgii şi de la ovreai, de-au împlut seama haraciului. Atunce au eşit den nevoe şi de în legătură şi au scris Vladul vistier la domnu său, Gavriil voevod, să trimiţă acei bani, lipsa haraciului şi cu camăta, să plătească acelor datornici şi banii şi camăta. Într-aceaia, Gavriil voevod au trimis banii, toţi deplin şi camăta. Deci mergîndu banii la Ţarigradu, iar Vladul vistier au fost purces den Ţarigradu, viitor aicea în ţeară; ce nu l-au apucat cu banii pre loc, iar banii au mersu în mîna Necolei spatar. Deci el nu i-au dat să plătească aceale datorii şi camăta, ce au dat o seamă de bani, însă 120000 turceşti, iar ceilalţi bani, însă 180000 turceşti, i-au cheltuit pre treabele lui, nu i-au dat în treaba domniei.Într-aceaia, tîmplatu-se-au schimbare domniei lu Gavriil voevod şi au dat Dumnezeu domnia răposatului părintelui domnii meale Io Radul voevod în Ţeara Rumînească. Deci, deaca l-au adus Dumnezeu în scaun, venit-au datornicii, balgii, ce-au fost luoat banii de la dînşii Vladul vistier, de l-au apucat să le plătească acei bani. El au spus cum acei bani i-au trimis Gavriil voevod şi au căzut în mîinilea Neculei spatar. Deci el n-au vrut să-i dea să plătească aceale datorii deplin, ce au dat numai o seamă de bani, cîţi scriu mai sus, iar alalţi bani i-au cheltuit pre treabele lui. Şi au stătut de faţă înnaintea a părintelui domnii meale Vladul vistier cu Necula spatar de se-au pîrît. Într-aceaia, părintele domnii meale Io Radul voevod le-au dat boiari mari de în divan, ca să-i judece şi să le afle direptatea. Dat-au întîiu pre răposatul Enachi Catargiul banul Craiuovei, fratele Necolei spatar şi pre cinstit diregătoriul domnii meale jupan Papa vel dvornic ce au fost atunce vel logofăt şi pre Ivaşco eje biv vel dvornic i Mîrzea spatar i Paraschiva logofet i Gligorie vel comis. Deci într-aceaia, aceşti boiari ce scriu mai sus, ei au căutat direptatea lor şi i-au judecat şi au aflat cu sufletele lor cum iaste Necula spatar vinovat să plătească banii, ughi 946, pentru căci Gavriil voevod n-au fost trimis acei bani la Necula spatar, să-i cheltuiască în treaba domniei sau în treabele lui, ce să plătească acea datorie ce au făcut Vladul vistier pentru haraciul. Şi au dat aceşti boiari cu cartea lor vinovat pre Necula spatar cu sufletele lor şi au fost să... şă s... an... iară într-aceaia au îmblat Necola spatar la Necula vistier unchiu-său ca... să-i fie platnic. Deci unchiu-său Necula vistier, ca un silnic ce era / 446 el, fără judecată şi fără cale, preste judecata acelor boeri... ce au fost daţi de răposat părintele domnii meale Io Radul voevod să-i judece, au făcut judecată să plătească Necula spatar jumătate, ughi 473, iar Vladul vistier să plătească iară jumătate, ughi 473. Şi Vladului vistier, lui nu i se-au căzut să dea nimica.Deci, cîndu au fost acum, în domnia domnii meale, iar au rădicat Vladul vistier pîră asupra Neculei spatar, cum l-au asuprit cu acei bani prespre leage şi prespre judecată. Şi au mărturisit înnaintea domnii meale, în tot divanul, şi cinstit deregătoriul domnii meale jupan Papa vel dvornic şi Ivaşco dvornic, ce au fost daţi judecători de răposat părintele domnii meale Io Radul voevod. Văzut-am domnia mea şi cartea lui Gavriil voevod, la mîna cinstitului boiarinul domnii meale jupan Vladul biv vel vistier, cum au fost trimis acei bani ca să plătească Vladul vistier lipsa haraciului şi cu camăta, ce au fost lipsit dentr-acel haraci, nu i-au fost trimis Necolei spatar să-i cheltuiască pre treabele lui. Ce aşa au rămas Necula spatar de leage şi de judecată, ca să plătească numai Necula spatar acei bai toţi, iară Vladul vistier, el să fie în pace.Derept aceaia am dat şi domnia mea cinstitului diregătoriul domnii meale jupan Vladului biv vel vistier ca să fie volnic să oprească den satele şi de în moşiile Neculei spatar preţul acelor bani, pînă-i va umplea, să-i plătească toţi banii, cum se-au judecat şi de nimenilea opreală să n-aibă, preste zisa domnii meale.DRH, B, XXI, nr. 273, p. 444-445-4461627 octombrie 12, Bucureşti. ŢR 446 Adecă eu Vlăduţul postelnic de în Bibeşti şi eu Barbul, ginirele Vladului de în Ciocade şi eu Dobra, fata Vladului de Ciocade, scriem şi mărturisim cu scriesoarea noastră, ca să se ştii cum am avut noi pîră înntru noi şi ciartă pentru / 447 nişti ocină de în Ciocade, înnsă partea Stanei, mătuşa Vlăduţului, sora lui Şapteochi şi a lu Drăghiciu şi partea Stanei şi a fiiu-său, lu Bolovan şi Radul şi Vladul, toată partea lor, ce au avut în Ciocade, fostu-o-am cumpărat eu Vlăduţul şi am avut şi cărţi domneşti de cumpărătoare pre această ocină. Deci am avut pîră depreună, naintea domnu nostru Io Alexandru voevod, feciorul răposatului Radul voevod şi ne-am pîrît în divan. Şi amu fost luoat noi leage, Barbul şi cu jupîneasa mea Dobra, ca să jurăm cu 12 boiari să spargem cartea Vladului de în Bibeşti şi cum nu ne-am pîrît în divan la Radul voevod.Deci, după această pîră ce ne-am pîrît noi, de a noastră bunăvoe, ne-am socotit şi am lăsat cum nici să purtăm leage, nici să ne mai pîrîm, ce ne-am înpăcat dennaintea a mulţi boiari şi ne-am tocmit de am ales eu Barbul şi cu jupîneasa mea Dobra de o parte de hotarul Ciocăzăi, de i-am dat de la viia Sumei de Holubae, pre sleame, pînă în vîrhul Mogului şi de în vîrhul Moguşului la vale, pînă în crivina Lecăi şi de aciia dirept preste rîu la dealu, pînă în obîrşiia Ulmetului.Deci am dat această bucată de loc pentru ceale părţi de ocină ce au fost cumpărat Vlăduţul ce scrii mai sus. Şi ne-am tocmit noi: de astăzi nainte cine va mai rădica sau va mai scorni pîră de înntru noi să ne pîrîm şi va sparge aceasta a noastră tocmeală ce am tocmit noi, acela să fie proclet şi anatima de 318 oteţi ce sînt înntru vă Nichii şi să aibă pate cu Iiuuda şi cu Ariia la un locu.Şi am pus şi pradă: care nu se va ţine de această tocmeală, să dea la domnii 300 de galbeni.Şi au fost la această tocmeală a noastră boiari mărturii şi tocmelnici na ime: Andronii, unchiu nostru de Greci i ot Dîlga, Stanciul postelnic i Ventilă ot Săteani şi fiiu-său Cîrstea i Hamza ot Pîrîiani i ot Trăg-Jil, Hamza postelnic i ot Dragoiani, Dragomir armaş i ot Rogojina, Zaharia i ot Bibeşti, Cioloca i Danciul, feciorul lu Hamza ot Pîrîiani şi alţi mulţi boiari.Aceasta scriem şi mărturisim ca să se crează.DRH, B, XXI, nr. 274, p. 446-4471627 octombrie 24, Rîmnicul Vîlcii. ŢR 457 Eu Stanciul armaş i Oprea logofăt scris-am cartea noastră acistui ţigan na ime Pătru al sventii Mitropolie, ca să aibă bună pace de cătră Berinca ot Bojorane, pintru că am fost luoaţi denaentea domnu nostru ca să căutăm şi să adivărăm pentru mumă-sa Muşa, fost-o-au plătit tată-său Nicul pre ţeganca lui di cătră Vancea ot Bojorane. Deci noe am mersu şi se-au strînsu toţi bătrînie din Loveşti şi din Lotru di au mărturiset naintea noastră cum au fost plătit Necul ţigan pre ţiganca lui, pre Muşa, de cătră Vancea di au fost datu o ţigancă, po ime Neaga, tocma în zilele lu Alexandru vodă, tatul Mihnii vodă şe n-are Berinca nice o trebă cu aceşti ţigane ai sfintii Mitropolii, ce umblă Berenca învăluindu-i, că ce ţine jupîneasa Vancee. Dereptu aceae, noi am socotit şi am adevărat cum să aibă Pătru ţegan pace de cătră Berenca logofăt.Iar cîndu au fost acum, Berenca, el nu se-au lăsatu pre acista, ce iar au scornet pîră cu Pătru ţiganul. Deci Pătru, el iară ne-au strînsu pre noi în casa popii lu Ghin den Rîmnicu şe pri alţi boeri mulţi, anume: Dima pitar i Şteful postelnic i Ghiorma pitar şi judeţul din oraş i Iane Grecul i Apostol i Iurga. Deci au adus Pătru ţiganul naintea acistor boiari mulţi oamini buni di e-au mărturisit cum n-are Berinca nici o treabă cu Pătru, că au fost plătit tată-său, pri muma di la Vanci, iară Berenca n-au putut aduci pri nemenea să-i mărturisiscă, cum zici il.Dici noi am datu cu suflitili nostri, să aibă Pătru paci di cătră Berinca.DRH, B, XXI, nr. 278, p. 4571627 octombrie 29, Bucureşti. ŢR 458 [...] voao, satului Străhaia. După aceaia vă dau ştire domnia mea pentru rîndul boiarinului domnii meale Costandin cupariul că au venit înaintea domnii meale de au jeluit şi au spus la divan cum aţi fost rumîni de moşie ai Craiuoveştilor şi au adus în divan şi cărţi de moşie pre satul Străhaia. Iar voi ziceţi acum că v-aţi scumpărat de rumînie şi v-aţi megieşit. Cu a cue ştire şi cu a cui învăţătură v-aţi megieşit şi cine v-au slobozit? Deci, de vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi, că v-au sorocit cu această carte, să veniţi cu cărţi ce veţi avea şi cu toate direasele, să staţi de faţă cu boiarinul domnii meale Costandin cupariul, să vă direptaţi. Şi să vă aduceţi cărţile şi să fiţi la zioa de sveti Nicolae, aicea. Că de nu veţi veni la zi, cum vă soroceaşte, iar domnia mea vă dau să-i fiţi rumîni, cum aţi fost, de moşie şi să fie volnic a vă ţinea, să vă ia datul den toate bucatele şi găleata şi să-i lucraţi ce-i va tribui şi de nimenilea opreală să n-aibă.Aceasta vă grăescu domnia mea.DRH, B, XXI, nr. 279, p. 4581627 noiembrie 19. ŢR 463 Scris-amu eu, jupînesa Cneja vornecesa, acestu zapis al meu, cum să se ştie că amu vîndut lucul casei de în Bucureştie, ce iaste parte me, jupînului Costandin cojocarul, feciorul Frîncului, cumnatul dofuturului celui bătrîn, dereptu aspri 6000 bani gata. Şi amu vîndut de a me bunăvoe. Dece să n-aibă / 464 nice om trebă cu acestu luc ce amu vîndut eu, nice neput, nice nepută, nice nice om, păntru că amu vîndut de a me bunăvoe şi cu ştirea tuturur vecenilur.Şi mărturie: uncheşul Dubrea cojocarul şi Antunie cruiturul şi Dumitru cojocarul şi Paraschiva cruiturul şi Echimu şi uncheşul Voecelă de Bueştie şi jupînul Esaru Scotara.Şi amu scrisu eu, Stepan, feciurul popei Ruste ot Tîrguvişte.DRH, B, XXI, nr. 283, p. 463-4641627 decenbrie 3, Tîrgovişte. ŢR 464 [...]. [...] acestui omu pre nume Mihaiu Ergopul dă oraşi, ca să-i fie lui o roată dă moară cu jumătate dă moară şi dîn locu dă grădini iar jumătate, cît se va aleage preste tot locul, însă partea Simei, nepoata Barbului călugărul cel bătrînu dă oraş dă Tîrgovişte. Şi iaste acea moară în capul oraşului dîn sus, ce să zice Moara dă Supt Malu. Păntru că o au cumpăratu jupînul Mihai dă la Sima, derept 15200 dă bani gata. Şi o au cheltuit la aldămaş bani... Înnsă într-acea moară au fost doi părtaşi pre doao roate şi pre locul dă grădină şi preste tot locul cîtu se va aleage: au fost Sima şi cu Duca dieconul; au ţinut Sima o roată şi Duca dieconul altă roată şi cu locul tot dîn doao cum zice mai sus.D-acia au vîndut Sima partea ei jupînului lu Mihai dă a ei bunăvoe, făr-dă neci o silă; aşejderea şi Mihai au cumpărat dă bunăvoe a lui, cu ştirea a tuturor rudeniei Simei şi cu ştirea a tuturor veciniloru dîn sus şi dîn înn jos înnprejurul aceii moară şi locure, dînaintea a mulţi preoţi şi oameni buni, tineri şi bătrîni oroşani. Şi au datu ai lui bani derepţi gata, cîţi sînt mai sus-scrişi, 15200, ca să-i fie lui ocină şi moşie ohabnică, lui şi ficiorilor lui şi nipoţilor şi strenipoţilor şi dă nimenea nelegănat întru vecie.Aşijderea şi mărturii încă am pus pre nume: popa Dima, sin popei Neanciului i diacon Iane gospodschi i popa Vlaicul star i diiacon Tatul i Fota star i / 465 Radul vatah dă croitorii domneşti i Pera teslarul, bărbatul Simei i Neagoe, feciorul Dobrei şi frate-său Radul i Caloeana teslarul i Drăghici al Chirfotescăi i Mihai şiomarul i... şi mulţi oameni buni ce nu i-am scrisu în cartea aceasta.DRH, B, XXI, nr. 283, p. 464-4651627 decembrie 10. ŢR 465 Scris-am eu Stoica piharnic, ficiorul Vîlcului clucer acista al miu zapis, cum să să ştii că m-am tocmit cu jupîneasa mea Neaga di i-am vîndut partea ii di în Stroişti Danciului clucer şi jupîneasii lui, Mirei, 200 di stînjeni, diriptu 40 di galbini. Şi amu datu eu, Stoica piharnic, jupîneasii meali Neagăi pintru ocina di la Stroişti, i-am dat de în Buciumeani 100 di stînjeni di în cînpu şi di apă şi iar i-am dat di în Gorgăneali 100 di stînjeni di în cînpu şi di apă, di ne-am tocmit noi di a nostră bunăvoi, să fii moşii pintru moşii.Mărturii: Calotă vornicul i Vărjoghi ot Lomotişti. [...].Vărjoghi.DRH, B, XXI, nr. 284, p. 4651630 ianuarie. ŢR 3 Eu Dumitru vornicul scris-am al mieu zapis la mîna fiiu-mieu Bunei logofăt cum să se ştie că i-am vîndut toată partea mea de ocină de priste tot hotarul cît am ţinut eu de în Grădiştea de Jos şi cu viile şi cu rumînii, anume: Dragomir Cherancea şi cu feciorii lui şi Vîlsul cu fraţii lui şi cu feciorii lor şi Dobre meşterul cu feciorii lui şi Neagoe pîrcălabul cu feciorii lui şi Dragomir viiariul cu feciorii lui i Dobre Cătăramă cu feciorii i Neagoe Bădiianu cu feciorii lui, derept bani gata ughi 200. Şi i-am vîndut de a mea bunăvoe, fără nici o silă, să-i fie moşie în viiaţă stătătoare şi pre mene să mă caute la bătrăneaţele meale. Păntru că aceşti oameni fost-au ertaţi de mene, după moartea mea. Şi le-am făcut şi zapise şi cărţi, însă să mă caute pînă voiu fi viu. Iară de către ei nici o căutare n-am avut. Ce i-am vîndut de bunăvoea mea şi de rudele meale nimenea treabă să n-aibă. Iară cine se va ispiti cu vreo pîră în urma mea să fie triclet şi blăstemat de 318 otţi ije vă Nechii. Şi vericine va scoate nescare cărţi sau zapise, măcar rumîni, măcar alţii, tot să nu se crează, ce să se spargă. Şi au fost la tocmeală: Ianache vtori postelnic i Ghiorman frate-mieu şi Vasile nepotu mieu i Tudor comis i Necula peharnic i Nedealco căpitan i Coman ot Sminov i Dealea ot Budeani i Micul, i Micul ot Bereştii, Neagoe i Trifa slujer i Voico ot Mogoşeşti. Şi am scris eu, Radul postelnic, sin Staico vornic. Pis measeţa ghenarie, vă leat 7138 1630. Ghiorma [...] Nedelco capitan. DRH, B, XXIII, nr.1, p. 3.1630 ianuarie 7, Bucureşti. ŢR 5 Adecă eu Dumitru înpreună cu frate-mieu Tudor, feciorii Annii, nepoata popei Coicăi, fata Mariii, scris-am şi mărturisim cu acest al nostru zapis să fie de credinţă la mîna călugărilor de la sfînta mănăstire Golgotha, hram Preaobreajenie, ca să se ştii cînd au fost în zilele domnu nostru Io Leon voevod, sin pocoinnago Ştefan voevod, iar noi singuri, de în voia noastră, dat-am şi am miluit şi am închinat nişte locure ce am avut noi de la moşii noştri în Cîmpul Ruşilor, la mănăstirea Golgota pentru pomeana, care locure au fost dă moşie ale moş nostru popa Coicăi, ca să se pomenească la sfîntul pomeanicu, anume: popa Coica i Marina i Paraschiva i Mariia i Anna i Muşica i Pană i Dumitru i Tudor. Aceasta am scris, ca să se ştie. Şi pentru mai adevărată credinţă pus-am şi peceatea noastră. [...] Eu Dumitru logofăt Eu Tudor Eu Soare gramatic. DRH, B, XXIII, nr. 3, p. 5.1630 ianuarie 10, Bucureşti. ŢR 12 [...] sfintei episcupii şi cinstitului, prealuminatul părintelui nostru chir Efrem piscupul de Buzău, ca 13 să-i fie în pace posluşnicii ce sînt înprejurul sfintei episcupii strînşi, nişte săraci, unii de pre în Moldova, alţii de în Brăilă, alţii de pre într-altă parte, să aibă pace de bir şi de galbenu şi de osluhă şi de cătră judeţul cu 12 pîrgari şi de cătră călăraşi pentru caii de olac şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale. Însă care va fi moldoveanu, el să aibă a-şi darea birul moldovenesc, iar care nu va fi moldoveanu, să aibă bună pace de toate, cum scrii mai sus. Pentru că i-am ertat domnia mea, să fie în pace de toate, cum scrii mai sus, pentru sfînta episcupie, căce iaste arsă şi stricată, ca să lucreaze şi să direagă, să fie de ajutor şi de posluşania sfintei piscupii. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea a răposatului Radul voevod şi cartea fiiu său Alexandru voevod şi cartea lu Alexandru voevod, feciorul lu Iliiaş voevod, de pace şi de răpaos. Aşijderea şi domnia mea încă am întărit şi am înnoit mila şi ertăciunea altor domni, pre tocmeală, cum scrii mai sus, ca să poată fi de ajutor şi de posluşanie sfintei episcupii de toate ce vor trebui. Derept aceaia, să aibă bună pace de toate, cum scrie mai sus, că cine-i va învălui certare va avea. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 7, p. 12-13.1630 ianuarie 10, Bucureşti. ŢR 17 [...] acestor oameni, anume Mihăilă şi frate-său Brătin şi Oancei, ce au fost rumîni jupîneasei Voicăi şi lu Staico peharnic Rudeanul de în Frăteşti, ca să fie de acum în pace şi slobozi de rumînie, ei şi feciorii lor, de cătră cinstitul boiarinul domnii meale jupan Trufanda biv vel vistier şi de cătră feciorii lui, mai mult val să n-aibă. Pentru că aceşti oameni ce scriu mai sus, ei ai cui au fost rumîni, se-au scumpărat de rumînie de la stăpînii lor, încă în zilele Radului voevod. Iar cîndu iaste acum, Trufanda vistier şi soacră-sa, jupîneasa vistiereasa, fata lui Pană vistier, ei voe să-i rumănească căci au ocină şi rumîni în Frăteşti. Derept aceaia, domnia mea am judecat şi am dat lui Mihail şi lu Breatinu şi Oancei, ca să fie în pace de rumînie de cătră jupan Trufanda vistier şi de cătră soacră-sa, mai multă treabă cu aceşti săraci să n-aibă, ce să fie neşte oamini slobozi, căci nu le sînt rumîni, nici au treabă cu ei. Iar ei unde vor lăcui, ori în ce loc, să-şi dea birul şi dajdea cu satul, că aşa iaste învăţătura domnii meale, mai mult bîntuială de rumînie să n-aibă. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 9, p. 17.1630 ianuarie 13. ŢR 33 [...] voao oroşanilor de în Cîmpul Lungu 34 şi voao tuturor satelor care aveţi vii în Dealul Piteştelor pre partea domnească de la Văleani, care parte iaste dată şi închinată la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă. După aceaia, vă dau în ştire domnia mea, pentru că aicea înnaintea domnii meale au venit părintele Atanasie de la Sfînta Troiţă, carele iaste nastavnic, de au jăluit şi au spus cum unii de în voi ş-au plătit vinăriciul de tot, iar alţii nu ş-au plătit, ce purtaţi pre călugări de val şi ziceţi că nu veţi plăti. Iar domnia mea am văzut atîta cărţi bătrîne de la toţi domnii de milă pentru acel vinărici, dat şi miluit de alţi domni şi de Alecsandru voevod, feciorul Radului voevod. Derept aceaia, domnia mea înncă n-am vrut să spargu pomeana altor domni, ce am dat şi am miluit li domniia mea pre sfînta mănăstire ce scrii mai sus cu acea parte de vinărici domneascu. Deci, de vreame ci veţi vedea această carte a domnii meale şi omul părintelui Atanasie egumenul, iar voi să căutaţi să vă plătiţi toţi vinăriciul deplin, mai mult a d-oara să nu mai vii să se mai jăluiască, că apoi bine să ştiţi că o va veni om domnescu de veţi da şi treapăd şi veţi plăti tot pînă la un ban. Iar cine nu va avea bani să dea, el să aibă a darea şi vin bun şi să-l aducă aicea la mănăstire, cum iaste leagea şi mai mult val să nu fie. Aceasta vă grăescu domnia mea [...]. DRH, B, XXIII, nr. 17, p. 33-34.1630 ianuarie 15. ŢR 36 Scris-am eu Preda sulgeariul acesta al mieu zapis, să fie la mîna jupînului Zotii şi a lui State şi a Dimei cojocarii, ca să se ştie că ne-am tocmit denaintea jupînului Hrizei marele vornec, cum de acum nainte în trei săptămîni să aib a le da banii ce le sînt dator, fără de nici un cuvînt. Iar de nu le voiu da banii, eu să aib a le da cărţile satului Putineiului, cărţile de moşie, să şi-l ţie. Şi ispravnic ne iaste Stan portariul. Şi am scris eu, Udrişte Năsturel, measaţa ghenarie 15, leat 7138 1630 Preda sulgearul. DRH, B, XXIII, nr. 19, p. 36.1630 ianuarie 17. ŢR 46 Adecă eu Lăudat logofet, feciorul Badei lui Bădease ot Coteşti, acesta al meu zapis, să fie de mare credinţi la mîna nepotu-meu Tatului logofetului, cum să se ştie că am vîndut un rumîn al meu ce am avut de moşie în sat în Coteşti, însă anume Vlaicul, feciorul Micului şi cu dealniţa lui, cîtă să va aleage din sat şi din cîmp şi despre tot hotarul. Şi l-am vîndut de a mea bunăvoe, fără nice o silă, dereptu 3 300 de bani gata. Şi mi-eu dat toţi în măna mea. Pentru căce-mi iaste jupîneasa Tatului logofetului nepoată de a doa vară şi sintem fraţi pre toată muşiia, ce mi să cade mai bine să dau la singe meu decît la striine. Şi cîndu am făcut această tocmală cu Tatul logofetul, de am luat bani ce-s mai sus-scrişi, tîmplatu-s-au mărturie de au fost de faţă: văru-meu Colţea şi frate-său Neagoe şi văru meu Valicul popei şi Neagoe Pungina de Coteşti. Şi au fost şi acest rumîn de faţă, ce iaste mai sus-scris. Şi am scris eu, monah Theofan. Şi au fost şi Cîrstiian, sluga Pîrvului logofetul din Ruda. Şi am scris eu, Lăudat, cu mîna meh pentru credinţa cum să să ştie, că am luat eu cu mîna meh banii. Pis measeţa ghenarie 17 dnă, leat 7138 1630. [...] Vlaicu Colţe, deagitul meu Negoe Eu Pungina 47 Pe verso: Pîrvul, bani 7. Radul, bani 5. Nego, bani 5. Necşul, b. Tatul, bani 3. Pavel, bani 2. Badul, bani 2. DRH, B, XXIII, nr. 23, p. 46-471630 ianuarie 18. ŢR 48 Zde bolearii hotarnicii lu Dumitru vornic i Bunea logofăt şi ai tuturor rumînilor ot Dol Grădiştea, na ime: Staico vornic i Tudor comis ot Izvor i Necula peharnic ot Epureşti şi Ghiorman logofăt ot Budeani i Nedelco căpitan ot Dărăşti i Trifa suljer ot Orbească i Vico ot Mogoşăşti i Micul i Delea ot Budeani i Stan ot Sminovu i Micul dragoman ot Bereşti i Neagoe ot tam, ca să caute şi să îmble să adevereaze şi să înpietreaze şi să aleagă jumătate de sat ot Dol Grădişte de preste tot hotarul, cum vor afla cu sufletele lor. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 25, p. 48.1630 ianuarie 19. ŢR 51 Jupan Dumitru vornicul scris-am zapisul mieu, ca să fie la mîna fiiu-meu Bunei, cum să se ştie că i-am vîndut ocina de la Grădişte de priste tot hotarul, cît am fost ţinut eu, şi cu toţi rumînii, derept ughi 200. Şi rumînii anume: Dragomir Cherancea cu feciorii lui i Vîlsul cu fraţii-şi i Dobre meşterul i Neagoe i Dragomir Viiariul i Cătăramă i Neagoe pîrcălabul. Şi i-am vîndut de a mea bunăvoe. Şi el încă să mă caute pînă la moartea mea. Şi să-i fie lui moşie neclătită şi nemenilea de neamul mieu să n-aibă în treabă cu aceaste moşii. Iar cine se va ispiti a face într-alt chip, să fie proclet şi blăstemat de 318 otţi ije vă Nechii. Şi au fost mulţi boiari cînd i-am vîndut această ocină, anume: Ianache vtori postelnic şi Ghiurman frate-mieu i Vasilie nepotu-mieu i Tudor comis i Necula peharnic i Nedealco căpitanul i Coman ot Sminov i Dealea ot Budeani i Micul ot Budeani i Micul ot Bereşti i Neagoe i Trifa slujer i Voico ot Mogoşeşti. Şi am scris eu, Radul postelnic, fecior lu Staico vornicul. Pis measeţa ghenarie 19 dni, vă leat 7138 1630. [...] Nedelco căpitanGhiurma logofăt [...]. DRH, B, XXIII, nr. 27, p. 51. 1630 ianuarie 22, Bucureşti. ŢR 66 Scris-am eu Drosul şi Parascăva din în Vîlcăneşti acest zapis al nostru, ca să fie de mare crediînţă la mîna lui Pătru logofătul şi lu Drăguşin di în Fălcoi, cum să să ştie că li-am văîndut parti nostră de ocină din Osica, însă o fune deplin şi cu viile cîte să vor afla pre acea fune. Şi însă să ştie că am văîndut de preste tot locul şi di în căînpul şi di în pădure şi di în selişte şi di în apă şi însă o-m văîndut derept 4000 aspri gata. Şi căîndu am văîndut aceasta ocină au fost mulţi boiari mărturie, anume: Stanciul postelnic ot Pade şi Radul logofătul ot Desa şi Pătraşăco postelnic ot Dîlga şi Mihai logofătul ot Cîrcioia şi jupînul Zahariia ot Priăjăva. Şi am văîndut noi de a nostră bunăvoe, ca să le fie lor moşie şi ficiorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor lor. Şi să au făcut acest zapis în gradu Bucureşti. Şi am scris eu, Stroe logofătul ot Braloştiţă şi păîntru crediînţă, am pus şi peceţile. Pis measeţa gheneri, dni 22 let 7138 1630. Eu Stanciul postelnic. Eu Drosul. Paraschiva. Eu Mihai. Eu Barbul postelnic. Pătraşco iscal. DRH, B, XXIII, nr. 32, p. 66.1630 ianuarie 23, Bucureşti. ŢR 70 [...] voao oroşanilor de la Cornăţel şi voao satul Nenciuleştii şi voao Gurguiaţilor şi voao Găujanilor şi voao satul Făureii şi voao Curăteştelor şi voao satul Descopereştii, care sînteţi lîndă balta Cornăţelului şi Corcovatului şi Mojdreanului. După aceaia, vă dau în ştire domnia mea pentru rîndul părintelui egumenul de la Sviata Troiţă, că au avut pîră înnaintea domnii meale în divanul cel mare cu Neanciul vornicul, pentru balta Cornăţelului şi Corcovatului şi Mojdreanului. Şi se-au pîrît de faţă înnaintea domnii meale şi aşa pîrîia Neanciul vornic cum are şi el lucru şi parte într-această baltă. Iar domnia mea am judecat şi am citit hrisoave bătrîne şi cărţile răposatului Radul voievod pre această baltă şi am adevărat şi domnia mea cu tot divanul, cum au fost cumpărat Neanciul vornic numai satul Nenciului 71 pămînt uscat, iar balta n-au cumpărat, că au fost domnească, nici au avut nici o treabă; ce au rămas Neanciul vornicul de leage den în divan, cum mai mult ad ecum nainte să nu mai aibă treabă, nici să fie volnici nimeanilea să între în balta să veneaze, fără ştirea călugărilor. Iar cine va vîna fără ştirea lor, să aibă a-l globi şi de nimeanilea opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii mele. [...] DRH, B, XXIII, nr. 35, p. 70-71.1630 ianuarie 26, Bucureşti. ŢR 72 [...] ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să-şi ţie gîrla ce se cheamă Gioa de pre ocina lui de la Clici, cu tot venitul ce va fi şi să fie în pace de cătră călugări de la mănăstirea a răposatului Radul voevod, hram sveataa troiţă, pentru că iaste a lui de moşie. Şi au mărturisit cu mulţi oameni buni, cum această gîrlă au fost făcută de părinţii lui, încă mai denainte vreame şi n-au călugării nici o treabă. Şi am văzut domnia mea şi cartea a lu Alexandru voevod, feciorul lui Iliiaş voevod, pre această gîrlă, cum scrie mai sus, vă leat 7136. Derept aceaia, şi voi, călugărilor de la Sveataa Troiţă, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iară voi încă să căutaţi să vă feriţi de această gîrlă, ce scrie mai sus, nimica să nu vă amestecaţi, ce să-şi ţie Socol peharnic gîrla de la Clici cu bună pace şi de nimenilea opreală să n-aibă, pentru că am văzut domnia mea şi cartea lu Alexandru voevod, feciorul răposatului Radul voevod, cum iaste gîrla a lui de moşie. Deci de nimenilea val să n-aibă. [...] DRH, B, XXIII, nr. 37, p. 72.1630 ianuarie 28. ŢR 73 Adeacă eu Duca, feciorul lu Mihaiu lăgănarul, scris-am acesta al meu răvaş să să ştie cum am vîndut un loc dea casa dea în Bocoreşti, ce-u fost prea lîngă locol agăi Stancoloi, dea l-am vîndut vistiiarului Ene, jupînesei Marie, dea a me bunăvoe, dearept 3000 bani, ales cît au fost îngrădit visterul; er cît au fost neîngrădit den afară, de-am făcot schimb cu călogării dea la Sveti Ion, eu nu l-am vîndut. Acesta am scris şi mărtori au fost. Şi am vîndut ca să fie dea moşie visteiarului Ene şi jupînesei Marie, lor şi feciorilor şi nepoţilor, de nime bîntoelă să n-aibă, nici dea feciorii me, nice dea nepoţii mei, ai Docăi, fecioru lu Mihaiu legănarul. Şi cîndu am vîndut eu Doca acest loc au fost la adălmaş: popa Anghel i dieconul Manta i comisul Vladul i comisul Andronie al doile i Manea neguţătorul şi Lazar, frate popii Anghel şi portarul Simca. Şi cine se va scorni a sparge acesta zapis dea în ruda me să fie proclet şi anatema de 318 otţi, ije vă Nichei. [...] Eu popa Anghel. Eu Sinca portar. DRH, B, XXIII, nr. 38, p. 73.1630 ianuarie 29, Bucureşti. ŢR 75 Zde bolearii hotarnici Radulov postelnic, zet jupan Vladulov vel logofet i Radul postelnic de Potoceani şi a nepoţilor lui, feciorii lu Micşeluş, po ime: ot Doiceşti, Radul postelnic i ot Uscaţi, Danciul logofăt i ot Măneşti, Neanciul dvornic i Tudor stolnic i ot Blagodeşti, Ianiu postelnic i 76 ot Piiarseca, Voia i ot Văcăreşti, Nan logofăt i ot Orboeşti, Voico i ot Hurezi, Radul, sin Badev i ot Bucu, Nedelco i ot Tătărăi, Drume i ot Ivăneşti, Manea, să caute să hotărască şi să aleagă ocina de la satul Futeştii, cîtă va avea jupan Vladul vel logofăt, socrul Radului postelnic, de moşie şi de cumpărătoare şi a Radului postelnic Potoceanul şi a nepoţilor lui, feciorii lu Micleuş, înnsă a patra parte de preste tot hotarul, den cîmpu şi den apă. Şi iar să aleagă şi să hotărască partea Dragului postelnic de Slătioare, iar a patra parte despre tot satul, de în cîmpu şi den apă, ca despre tot satul jumătate, iar altă jumătate să rămîe la mănăstirea de Argeş şi la Meiteşti şi la Bratul comis şi la Pătraşco, sin Bărcan stolnic şi la alalţi megiiaşi. Să aleagă şi să hotărască pre dereptate, cum vor afla cu sufletele lor. Şi hotarnic ............. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 40, p. 75-76.1630 ianuarie 30, Bucureşti. ŢR 79 [...] ca să fie satul mănăstirii 80 Boldorogeşti cu Rota, ot sudstvo Elhov, ca să fie în pace de lucrul domnescu şi de bani de judeţ şi de mertice şi de judeţ şi de mertice şi de cai de olac şi podvoade, de nimenilea val să n-aibă, numai birul să-şi plătească, pentru că i-am ertat domnia mea, cum au fost lăsaţi şi de alţi domni, aşijderea i-am lăsat şi domnia mea, să fie numai posluşaniia sfintei mănăstiri. Iar bani de judeţ nimica în sat să nu între, ce să fie în bună pace, cum am văzut domnia mea şi cărţile altor domni, cum scrie mai sus. Iară ce va fi judecata a satului, să fie volnic egumenul să judece rumînii mănăstirii, cum au fost şi mai denainte vreame, pentru că de răul banilor se-au fost răsipit satul mănăstirii, de au fugit. Derept aceaia, şi voi, banilor de judeţ, încă să aveţi a lăsa satul Boldogoreştii cu Rota foarte în pace, nimic întru ei să nu întraţi, că cine se va ispiti preste cartea domnii meale, certare va avea. [...] DRH, B, XXIII, nr. 42, p. 79-80.1630 februarie 3. ŢR 86 Adecă noi aceşti magiiaşi, ce sîntem moşneanii ot Dol Vîrbiţa, ot sudstvo Mehedinţi, scris-am noi acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîinile jupan Andreiu spătariul, feciorul jupan Vladului velichii logofet, ca să se ştie cum ne-am vîndut noi cu feciorii noştri şi cu ocinele noastre să-i fim rumîni de moşie. Vîndutu-m-am eu Stan Vîrbician cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 2 000 aspri şi eu Dragomir cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 2 400 şi Anghel cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 2 400 şi Radul lu Brătian cu toată ocina şi cu feciorii miei, radi 2 700 aspri şi Dănilă cu feciorii miei şi cu toată ocina mea, radi 2 400 aspri şi eu Liia cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 2 400 şi eu Ion cu feciorii mie, cu toată ocina mea, radi 2 000 aspri şi eu Stan cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 1200 şi eu Florea cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 1 200 şi Lupul cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 1200 şi eu Oprea cu feciorii mei, fără ocină, 2 200 şi eu Stan Văcăruş cu feciorii miei, fără ocină, radi 1800 şi eu 87 Neagoe Hotea cu feciorii miei, fără ocină, radi 1 800 şi eu Neagomir cu feciorii miei şi cu ocina mea den Ciorăiaşi, radi 2 800 şi eu Gherghe cu feciorii miei, radi 1 400 şi eu Stanciul den Sulariul vîndutu-m-am cu feciorii miei, cu toată ocina mea, radi 2 000 şi 1 iapă. Pentru că noi, aceşti oameni ot Dol Vărbiţa, cîţi scriem mai sus, fost-am megiiaşi cu ocinele noastre pînă în zilele lu Alexandru vodă, feciorul lu Iliaş voevod. Iară cînd a fost atunce, venit-am noi toţi la jupan Andreiu spatar de ne-am vîndut cu feciorii noştri şi cu ocinele noastre să-i fim rumîni de moşie. Şi ne-am vîndut de a noastră bună voe fără de nici o silă şi am luat toţi banii cum scriu mai sus, denaintea tuturor boiarilor celor mari martori: jupan Ivaşco vel ban Crailoveschi i jupan Hrizea vel dvornic i jupan Papa biv vel logofet i jupan Dumitraşco biv vel vistier i jupan Miho vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Conde vel comis i jupan Dumitru vtori vistier i ......... [...] [...]. Ivaşco dvornic. Hrizea vel dvornic. Papa biv vel logofet. Dumitraşco vistier. Muşat vel stolnic. Stroe Fiera logofet. Ion peharnic. Pătraşco postelnic ot Dîlga. DRH, B, XXIII, nr. 46, p. 86-87.1630 februarie 5, Bucureşti. ŢR 88 [...] ce iaste al mănăstirii hram Sveataa Troiţă, de jos de Bucureşti, ca să fie de acum în pace şi slobod de găleată şi de fîn şi de maje 89 de fum de pre margine şi de cai de olac, să nu dea şi de mertice şi de podvoade şi de maldăr, pentru că i-am lăsat domnia mea şi am ertat pre satul Parapanii, cum au fost lăsaţi şi ertaţi şi de răposatul Radul voevod şi de fiiu-său Alexandru voevod. Şi am văzut domnia mea şi cărţi de ertăciune. Aşijderea lăsatu-l-am şi domnia mea ca pentru să fie numai de slujbă şi de posluşania sfintei mănăstiri hram Svetaa Troiţă. Derept aceaia şi voi, slugile domnii meale, carii veţi umbla în slujbe într-acest judeţu, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi încă să căutaţi nimica să nu-i învăluiţi, ce în pace să-i lăsaţi de aceaste slujbe ce scriu mai sus şi să fie în pace şi de lucrul domnescu, nimica val să n-aibă. Aşijderea şi de o gîrlă ce iaste a mănăstirii la satul Parapanii încă să fie în pace de cătră stolnici, să fie numai pre treaba mănăstirii, că o am lăsat şi domnia mea cum au fost lăsată şi de Radul voevod şi de fiiu-său Alexandru voevoda. Derept aceaia şi voi, măjarilor de pre margine, carii sînteşi acum şi carii veţi fi de acum înnainte, încă să căutaţi nimenilea să nu se ispitească a bîntui pre această carte a domnii meale, că apoi acele om mare certare va avea de cătră domnia ea, ce să aibă bună pace, cum iaste porunca domnii meale. Şi această carte să fie preste toate cărţile. [...] DRH, B, XXIII, nr. 48, p. 88-89.1630 februarie 6. ŢR 89 Adecă el Lăudat, feciorul Dobrei de Beleţi, fac acest zapis al mieu, să fie de credinţă la mîna jupînului Stroe logofăt şi a fraţilor lui, Vintilă i Neagul, cum să se ştie că am fost trei fraţi şi am avut nişte ocină şi vii în 90 sat în Ţigăneşti toţi înpreună. Deci mi-am ales partea mea toată, de o-m vîndut derept dumnealor, derept 840 de bani gata şi partea de în vie şi de în cîmpu şi de în pădure şi de unde se va afla toată partea mea. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, cu ştirea mîine-mea Dobrei şi a fraţilor miei şi cu ştirea totoror megiaşilor de înprejurul locului. Şi cînd am vîndut această partea a mea de vie şi de moşie, mărturie au fost: Vlaicul şi Baldovin i Dumitru i Şerban i popa Dumitru i Dona i sin ego Stan i Neacşul de în Ţigăneşti i Fiera i sun ego Baico i Preda i Grozea i Coman i Ghiorghi i Tanasie şi uncheaşul Strati şi încă mulţi oameni buni. [...] DRH, B, XXIII, nr. 49, p. 89-90. 1630 - 1632 februarie 16. ŢR 99 [...] 100 Scris-am vlădicia mea pace şi blagoslovenie la voi toţi preoţi şi la voi toţi oraşani mici şi mari ot varoş Bucureşti. Altă vă dau ştire vlădicia mea că au venit înainte noastră egumenul Samoil ot mănăstirea Banului ot Buzău şi s-au jeluit cum au fost cumpărat un loc de la Vladul pîrcălabul în zilele Mihnei voevoda; deci acel loc iaste acumu înpresuratu de alţi oameni. Deci vă grăescu vlădicia mea să căutaţi să socotiţi să adevăraţi acel loc cumu-i iaste tocmală, că cine va adevăra şi va spune cumu iaste cu direptul, acel om să fie blagoslovit de vlădica Isus Hristos şi de vlădicia mea, iar cine va şti şi nu va spune cumu-i cu direptul, ce va făţări şi va să îngroape moşie sfintii mănăstiri, acela om să fie proclet şi afurisit de vlădica Isus Hristos i ot 318 otţă eje vă Nichei i ot vlădicestva mi, că aşa am judecat vlădicia mea. [...] DRH, B, XXIII, nr. 53, p. 99-100.1630 februarie 19. ŢR Scris-am eu Danciul aceast-al mieu zapis cum să să ştie că am vîndut dumnealui jupînului Hrizei vel dvornic un ţigan, anume Tetiul şi cu feciori, cîţi Dumnezeu îi va da. Şi l-am vîndut de a mea bunăvoe, fără di nici o silă, derept ....... bani, ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică. Păntru că acest ţigan eu l-am cumpărat de la Stan de Gaia şi l-am vîndut dumnealui vornicului să-i fie moşie în veac. Mărturie au fost: Mihai cliucer, Radul vornic, Pătraşco postelnic, Mogoş vătah, Spiridon logofet. Păntru credinţa pus-am şi peceatea. [...] Danciul logofet Pîrîianul. DRH, B, XXIII, nr. 54, p. 100.1630 februarie 28, Bucureşti. ŢR 105 [...] satului Luciianii ot sudstvo Dîmboviţa, ce sînt meşteri domneşti, ca să fie în pace şi slobozi de bir, de miare, de ceară, de oae seacă, de cal, de bou, de găleată cu fîn, de dijmă, de gorştină, de bani de judeţ, de mertice, de podvoade, de gloabe să nu poarte, de căşărie, de cai de olac şi de toate 106 dăjdile şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale, de nimica val sau bîntuială să n-aibă. Şi să fie în pace şi o seamă de meşteri carii au ieşit de în Luciani, de-şi vor fi mersu la moşia lor să şază, numai să aibă a fi gata la lucrul domnii meale, înpreună cu alalţi meşteri. Pentru că i-am ertat domnia mea, cum au fot ertaţi şi de alţi domni şi de răposatul Radul voevod şi de fiiu-său Alexandru voevod şi de Alexandru voevod, feciorul lu Iliiaş şi den domniia mea de întîiu şi de a doao domnie, aşijderea i-am ertat şi domnia mea, ca să să răpoase în zilele şi în viaţa domnii meale cu bună pace, numai să fie de lucru şi de treaba curţii domnii meale, să lucreaze ce va trebui aicea la scaun în Bucureşti, tot lucrul de lemnu, căci sînt meşteri domneşti şi sînt scoşi şi de la catastih de în vistierie, de nu sînt în număr cu ţeara la dăjdi. Şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni: şi cartea răposatului Radului voevod şi cartea lu Gavril voevod şi cartea lu Alexandru voevod, sin Iliaş voevod, de în domnia de întîiu, leat 7126 şi de al doilea rîndu de domnie, leat 7136, făcute tot de pace şi de răpaos, cum scrie mai sus. Derept aceaia şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii meale, cari veţi umbla într-acest judeţ în Dîmboviţa, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să-i lăsaţi, nimeanilea într-înşii să nu înntre să-i învăluiască, că lucrează la scaunul domnii meale tot lucrul de lemn ce trebuiaşte. Iar cine se va ispiti a-i învălui preste această carte a domnii meale, acela om mare certare va avea de cătră domniia mea. [...] DRH, B, XXIII, nr. 57, p. 105-106.1630 martie 3, Bucureşti. ŢR 106 Adecă eu Dumitru dvornic Zeamţea ot Mogoşeşti scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, să fie de mare credinţă, cum să se ştie că am 107 miluit şi am dăruit pre fiiu mieu Bunea logofătul cu satul Dol Grădiştea, în judeţul Vlaşca, despre tot hotarul, cît am ţinut eu, de în cîmpu, de în pădure, de în apă şi cu viile şi cu rumînii, anume: Vîlsul cu toţi fraţii lui şi cu feciorii lui şi Dragomir viiarul cu feciorii lui şi Dobre Cătăramă cu feciorii lui şi Dobre meşterul cu feciorii lui şi Dragomir Chierance cu feciorii lui şi Neagoe pîrcălabul cu feciorii lui şi Stoica Bădiianu cu feciorii lui. Pentru că aceşti rumîni ce scriu mai sus fost-am socotit cum, pînă voiu fi eu viu, să mă caute şi să mă asculte şi să mă hrănească, iară după moartea mea, ei să fie ertaţi. Iară după aceaia, eu văzîndu deaca m-au dăruit milostivul Dumnezeu cu darul sfinţiei lui, de mi se-au luoat vedearea ochilor, ei nice m-au căutat, nice m-au socotit. Deci văzîndu eu aşa, datu-i-am fiiu mieu Bunei logofătul să-i fie moşie stătătoare, pentru căce m-au căutat la nevoia mea şi la bătrîneaţele meale şi m-au socotit şi m-au cinstit şi m-au înbrăcat şi m-au hrănit, cît nici de o nevoe n-am ştiut, şi ca să mă pomenească după moartea mea. Ce văzîndu eu atîta căutare, sculatu-m-am de-am venit înnaintea domnu nostru Io Leon voevoda, feciorul răposatului Ştefan voevod, în divan şi înnaintea tuturor boiarilor, marii şi mici, de am dat această moşie şi cu rumînii ce scriu mai sus fiiu-meu Bunei logofătul, ca să-i fie moşie stătătoare lui şi feciorilor lui. Şi le-am scos numele acestor rumîni de întru o carte domnească ce le-am fost făcut eu de ertăciune. Iară să vor scoate rumînii nescare zapise au de la oamenii miei şi de la rudele mle ori de la cine voru fi, măcară şi zapisul mieu, tot să nu se crează şi întru nimica să nu fie, pentru că aşa mărturisescu eu singur cu gura mea într-acest zapis, cum scrie mai sus. Şi am pus şi blăstem: cine va sparge această tocmeală a mea şi miluitură, au den fraţii miei au de în nepoţii miei au fiecine de în ruda mea, să fie trăclet şi blăstemat de 318 sveti otţi, ce sînt întru vă Nechei şi să nu vază acela faţa lu Hristos, nici să se judece cu creştinii, ce să lăcuiască întru un loc cu Iuda şi cu Ariie. Ce pentru mai mare credinţă, făcut-am acest zapis şi mi-am pus şi peceatea denaintea a tuturor boiarilor divanului: întîi jupan Necula biv vel vistiiar i jupan Ivaşco vel ban Cralevschi i jupan Hriza vel dvornic i jupan Vladul vel ligofăt i jupan Papa biv vel logofăt i jupan Aslan biv vel dvornic i jupan Miho vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Trufanda biv vel vistiiar i Dumitraşco vistiiar i Buzinca vel comis i Gligorie comis i Dumitru vtorii i Sima vtorii logofăt i Vasilachi aga i Neagul vel agă i Gherghe vel armaş i Nedelco biv vel portar i Iane vel portar i Grama vel pitar i Calotă biv vel armaş i Para logofăt i Staico dvornic i Cîrstiian dvornic i Stroe logofăt, sin Fierăv biv vel logofăt şi mulţi boiari. Aceasta scriu şi mărturisescu să se ştie şi să se crează. [...] 108 Ivaşco dvornic Gligorie comis. Hrizea vel dvornic. Nedealco portariul. Vlad vel logofăt. Mitre pitar. Dumitraşco vistiiar. Neagul vel agă. [...] Para logofăt manu propria. [...] [...] manu propria. Gherghe vel armaş. Staico dvornic. Buzinca vel comis. Dumitru vistier. Grama pitar. Vasili Paindru aga. Stroe logofăt, sin Firi logofăt. DRH, B, XXIII, nr. 58, p. 106-107-108. 1630 martie 8, Bucureşti. ŢR 109 [...] ca să fie volnice călugăriţele cu această carte a domnii mle să-şi ţie partea mănăstirii de în baltă de la satele sfintei mănăstiri de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti, însă de în podul Gurguiaţilor în jos, cu Argişul, şi cu Sticlenul şi cu toate gîrlele, cît ţine hotarul mănăstirii, cu tot venitul ce va fi partea mănăstirii. Şi să fie în pace de cătră stolnici şi de cătră vameşi, de niminilea val să n-aibă, nici să se ameastece alt nimenilea într-aceaste bălţi ale mănăstirii, ce iaste mai sus-scris. Şi cîndu se vor vende alalte bălţi, iar cu partea mănăstirii den baltă tot să n-aibă treabă, pentru că aceaste sate cu bălţile au fost date şi miluite la sfînta mănăstire de răposatul Alexandr voevoda cel Bătrîn. Aşijderea am dat şi domnia mea, pentru că am văzut domnia mea şi cartea răposatului Simeon voevod şi cartea fiiu său Gavriil voevod, vă leat 7127 şi cartea a răposatului Radul voevod, feciorul Mihnei voevod, de milă pentru pomeana celui răposat domnu. 110 Aşijderea domnia mea încă am dat şi am miluit pre sfînta mănăstire cu balta de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti, de în pod în jos pînă unde se hotărăscu cu Ciocăneştii, cum au fost dat şi mai denainte vreame, de alalţi domni. Derept aceaia şi voi, stolnicilor şi vameşilor, încă să căutaţi în pace să lăsaţi balta ce va fi partea mănăstirii şi tot venitul, să şi-o ţie călugăriţele, că aşa iaste învăţătura domnii meale. [...] DRH, B, XXIII, nr. 61, p. 109-110.1630 martie 13, Bucureşti. ŢR 125 Adecă eu Radul, cu fiiu mieu Cernat şi eu Simion, cu fiiu miu Vladul şi eu Prodan, frate lu Simion, cu fiu mieu Vladul şi eu Laţcu cu feciorii mii de în sat de în Comanca, scris-am acest zapis al nostru să fie de credinţă la mîna jupînului Neculii vistier, cum să se ştie că am fostu megiiaşi cu toate moşiele noastre încă mai denainte vreame. Iar după aceaia, cînd au fostu acuma, în zilele domnu nostru creştin Lion voivoda, sin Ştefan vodă, iar noi am venit la dumnealui de bunăvoia noastră, fără dă nici o silă, de ne-am vîndut rumîni cu feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre, derept 6800 aspri gata. Şi am luoat toţi banii deplin. Şi mărturii: jupan Hrizea vel dvornic i jupan Vladul vel logofăt i jupan Papa biv vel logofăt i jupan Ivaşco vornicul i jupan Trufanda biv vel vistiiar i jupan Gligorii comis i jupan Para logofăt i jupan Bunea logofăt şi Stanciul vtori dvornic. [...] Hrizea vel vornic. Vladul vel logofăt. Papa biv vel logofăt. Ivaşco dvornic. [...] Dumitraşco logofăt. 126 Grama pitarul. [...] Stroe, sin Fieri logofăt. DRH, B, XXIII, nr. 68, p. 125-126.1630 martie 15. ŢR 126 Scris-am eu Preda slugear acest al mieu zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Zotei cojocar, cum să să ştie că am pus zălog satul Cîrlomani, drept patru sute de galbeni. Să aibu a-i da banii la sfeti Dimitrie şi să-mi iau satul. Iar de nu voiu da banii, să fie volnec să-l vînză sau să-i fie lui moşie şi coconilor. Şi la această tocmeală a noastră au fost mulţi boiari: jupan Necula vistiiar, jupan Ivaşco vornecul, jupan Gligorie comis i Ghinea Parepa şi alţi mulţi boiari, ce n-am scris, şi Sima vătafu. Şi am scris Radul logofăt, cu voia slugearului şi a jupînului Zotei. Pis measeţa martie 15 dni, leat 7138 1630. DRH, B, XXIII, nr. 69, p. 126.1630 martie 20. ŢR 129 Adecă scris-am eu Oprea, ficiorul Badei, acesta al mieu zapis, cum să să ştie că am vîndut lu Dumitru şi Sfranţei, ficiorei Grecului, ocină anume Siileştea, de la Iane şi locul de pre lîngă vale de în jos de sat şi curăturelei de în Cornul Măgurei, de la Iane. Şi mie-au dat bani toţi za gotovi bani 1000. Şi au fostu atunci mărturie, anume: Antonie şi Ilie şi Badea şi Necula şe Grigorie şi Dumitru lu Bălaur. Şi aceste moşii le-am fost cumpărat eu de la Iane mai nainte şi sînt scrisă şi în carte domnească. Ispisa eu Ghinea logofet. Pis measeţa martie 20 dni vă leat 7138 1630. Şi eu Oprea vînzător m-am pus mîna pentru credenţa. Şi mi-amu pus şi picitea. Pe verso: Păuşeşti. DRH, B, XXIII, nr. 71, p. 129.1630 martie 22. ŢR 135 Eu jupîneasa Maria a lu Crăciun vornicul den Cîrlomăneşti şi cu coconii miei, Ianachi şi Crăciuna, scriu şi mărturisescu cu acest zapis al nostru cum am vîndut jupînului Mihalcei vornicul un scoc de o roată de moară întreagă pre ocina Cîndeştilor, derept 1800 de bani gata, însă numai scocul fără ocină. Şi am vîndut de bunăvoia noastră, cu ştirea fraţilor noştri şi a tuturor megeiaşilor den înprejurul nostru, ca să-i fie dumnealui de moşie. Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari şi megeiaşi mărturie, anume: de Odobeani, Giurgiu i Lefter i ot Mărăcineani, Sava cel mic i Opriş, feciorul lu Anghel logofăt i ot Cîrlomăneşti, popa Radul i Stoicanul i Calin, fratele lu Crăciun vornicul i jupîneasa Doda i Stan i Dobre i Răzmiriţă. Aşa mărturisim şi cu mare credinţă pus-am peceţile noastre. [...] Popa Radul. DRH, B, XXIII, nr. 74, p. 135.1630 martie 27. ŢR 136 [...] dîrvarilor svintei şi domnezăiască mănăstiri Mislea, ce iaste hram sveti troiţă, 137 ca să fii în pace şi sloboză de acum nainte de găleaată cu fîn şi de oai seaacă şi de bou şi de cal şi de miiare şi de ceaară şi de cai de olac şi de bănişori de judeţu, să nu le calce casăli, şi de podvoade şi de toate slujbile şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţara domni meale, de nimica val sau bîntuială să n-aibă, nici de potropopii, nici de lucru domniasc, nici boirisc, nici de nimic, ce de toate să aibă bună pace şi răpaos în zîleli vieţii domnii meale, păntru că i-am ertat domneaa mea, să fii numai de lucru şi de posluşaniia svintei mănăstiri. Că am văzut domneaa mea şi cărţile altor domni şi cartea răposatului Radu voivod şi cartea fiiu-său lu Alixandru voivod şi a lu Alixandru voivod, ficiorul lu Iliiaş voivod, de pace şi de ertăciune la mîna lor, cum scrie mai sus. Derept aceaia şi voi, birarilor şi voi, toate slugile domnii meale, vericare de ce slujbă veţi umbla, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi încă să căutaţi să vă feriţi şi foarte în pace să lăsaţi pre aceşti dîrvari ai mănăstirei Mislei, ce scri mai sus, de nimica să nu-i învăluiţi, că i-am ertat însumi domneaa mea, să fie numai de treabă şi de posluşaniia svintei mănăstiri ce iaste mai sus-zîsă. Iar ceni să va ispiti priste cartea domni meale, acela om mare certare va avea de cătră domneaa mea. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 76, p. 136-137.1630 aprilie 1. ŢR 137 Jupan Gherghe vornicul i neastor logofăt, ispravneaci ai scaunului Tîrgoviştii, scris-aam, cartea noastră Zahariei, feciorul uncheşiului Vîlsan ot Neagomirea, ca să fie în pace şi slobod dea-acum naintea dea dea cătră Vladul ot Boteanii, pentru ca au fost cumpărat Vîlsan, tatăl Zahariei, nişti locorii dea la Vladu, deareaptu 450 dea bani. Şi sea-au tocmit dea a lor bonăvoe şi cu oamenii bunii mărturie: popa Badea ot Boteanii i Alaman i Radul Ţuţea i Bănceală i Vladu ot Văleani i 138 Stan Neaagomireascul, toţi au fost la tocmeala lu Vîlsan, cînd sea-a tocmit cu Vladul pentru acealea locorii. Şi au fost cupăratea încă dea în zilealea Radului vodă dea în domnie dea întîiu. Iar cînd au fost acum, au venit Vladul naintea nostră să întorcă aceale locorii, iar noi am căutat şi am judeacat prea deareaptu că nu sea-au căzut să să întornea dea prea atunci, cea au rămas Vladul dea leagea. Deareaptu acea am făcut şi noi cartea nostră Zaharie să fie în pace dea cătră Vladul şi ce-au cupărat să fie cupărat. [...] DRH, B, XXIII, nr. 77, p. 137-138. 1630 aprilie 6. ŢR 138 Adecă eu Manea, ficiorul lui Stan ot Jigorani, acista al miiu zapis, ca să se ştie că am vîndut, jupînului Mogoş vatah i pogon di vii în funea Ghigăi şi cu jumătati di stînjăn di ocină, di în hotar pînă în hotar din meacă pînă în vîrful piitrii, di în cîmp, di în păduri, diript 1200 aspri gata, să-i fii moşii. Şi o-m vîndut di a mea bunavoe, cu ştirea tuturor fraţilor miii şi sătenilor miii şi megiaşilor miii di înprijurul locului şi di sus şi di jos. Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari martori, oamini buni, anume: Radul piharnic ot Frujireani i ot Răteşti, Tudor logofăt i ot Slănic, Mihai iuzbaşa, ot Văleani, Crăciun călăraşul i Novac i Ştiful, i Ghirghi i Liftir i Tudoran ot Jigorani. Şi pintru mai adevărata credinţa ne-am pus piciţile. [...] Manea vînzător. Radul piharnic ot Frujireani. DRH, B, XXIII, nr. 78, p. 138.1630 aprilie 12. ŢR 146 [...] sfintei, dumnezeeşti mănăstiri de călugăriţe de lîngă Tărgovişte, ce iaste hramul rojdestvo Bogorodiţe, ca să fie volnice călugăriţele cu această carte a domnii meale de să-şi ţie balta ce se cheamă Sticlenul de la Vărăştii de lîngă Cornăţel, ce iaste balta mănăstirii de moşie încă mai denainte vreame, în mijlocul ocinii. Şi tot o au ţinut călugăriţele această baltă Sticlenul cu bună pace. Iar cîndu au fost acum, în zilel domnii meale, iară şefarii, ei au înpresurat balta mănăstirii, Sticlenul şi au zis cum iaste baltă domnească, miluită de domni pre seama şifărească. Iar maica Anghelina stariţa, ia se-au plînsu înaintea domnii meale în divanul cel mare şi au venit de se.au pîrît de faţă cu Chirca vameşul, care au fost cumpărat balta Sticlenul de la şifarii domneşti. Şi au scos călugăriţele cărţi pre baltă de la Sticlen înaintea domnii meale de la toţi domnii. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre judecată direaptă şi cu toţi cunstiţii deregătorii domnii meale şi au mărturisit toţi boiarii ai divanului, cei bătrîni, cum balta Sticlenul n-au fost şifărească niciodată, ce au fost tot a mănăstirii de călugăriţe ce se cheamă Vihorîta, iar şifarii n-au avut nici o treabă, ce au fost balta şifărească în balta Cornăţelului ce se cheamă Ceapiia deosebi. Şi au rămas Chirca vameşul şi şifarii de leage şi de judecată denaintea domnii meale de în divan. Derept aceaia, domnia mea am judecat şi am dat călugăriţelor de la Vihorîta ca să aibă a-şi ţinea balta mănăstirei ce se chiamă Sticlenul cu bună pace de cătră toţi şifarii, niminilea treabă să n-aibă, ce să fie mănăstirii moşie ohabnică în veac. [...] DRH, B, XXIII, nr. 81, p. 146.1630 aprilie 18. ŢR 155 Scris-am eu Drăgan, feciorul Manii din Cîrlogani, acesta al meu zapis la mîna popii lu Ciochină din Pleşioi, cum să să ştie că i-aam vîndut partea mea de ocină din Cîrlogani, însă dintr-o fone, a patra parte de preste tot hotarul şi din cîmp şi din pădure şi din sălişte şi din dealul viilor, oricît să va aleagie de preste tot hotarul. Şi o aam vîndut de a mea bunăvoie, dirept 1200 de bani gata şi cu ştirea tuturor părtaşilor miei, ca să-i fie popii lu Ciochină moşîie neîntorsă şi luii feciorilor luii. Şi mărturii au fost oameni buni, anume: popa Lupul din Pădureţi, din Pleşioi, Pantazi i Sima i Barbul şi Ivan şi Vişan ot Cîneşti. [...] Eu Drăgan. Pe verso: Această moşie o vîndut Pleşoianii Morînăglavilor diiaconului, la noembrie 24 dni, leat 7216 1707. DRH, B, XXIII, nr. 85, p. 155.1630 aprilie 24. ŢR 161 Adecă eu Stroe cu fiiu mii Neagoe şi eu Stanciul, frate lu Stroe, cu fiiu mieu Ivan şi eu Iane cu fecior, Stoica şi eu Iva, fratele lu Iane cu fecior, Duma, de în sat de în Comanca, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să să ştie că noi toţi am fostu megiiaşi cu toate moşiile noastre încă mai denainte vreame. Iar după aceaia, cînd au fost acuma, în zileli domnu nostru creştin, Lion voevodu, sin Ştefan voevodu, iar noi sînguri, de bunăvoia noastră, fără dă nici o silă, venit-am la jupînul Nicula vistiiar de ne-am vîndut toţi rumînii, cu toţi feciorii noştri şi cu toate moşiile noastre, ca să-i fim rumîni în vecii. Insă să se ştie cini cîţi bani: am luoat eu Stroe cu fiiu mieu Neagoe, am luoat 1600 de bani şi eu Stanciul, frate lu Stroe, cu fiiu mieu Iovan, am luoat 1600 de bani şi eu Iane cu fiiu mieu Stoica am luoat 1600 de bani 162 gata, şi eu Iova, frate lu Iane, cu fiiu mieu Duma am luoat 1600 aspri. Şi am luoat toţi banii deplin de în mîna jupînului ............ Şi mărturie: jupan Hriza vel vornic i jupan Vladul vel logofet i jupan Papa biv vel logofet i jupan Ivaşco vornic i jupan Muşat stolnic i jupan Gligorie comis i jupan Mitrea pitar i jupan Dumitru vistiiar i jupan Iane vistiiar i jupan Bunea logofet. [...] Hriza vel dvornic. Vladul vel logofet. Papa biv vel logofet. Ivaşco dvornic. [...] Muşat vel stolnic. Costandin vtori postelnic. [...] Gkigorie comis. Mitre pitar. Mateiu aga. Vasile Paindur aga. Eu Radu postelnic Năsturel. [...] Danciul logofet ot Uscaţi. DRH, B, XXIII, nr. 88, p. 161-162.1630 aprilie 24. ŢR 163 Zdă boiarii ai Radului postelnic de Fărcaş şi ai lu Stan postelnic de Greci: ot Bălăneşti, Negre, ot Mihăieşti, Stan, ot Puturoasa, Staico, 164 ot Prisaca, Barbul, ca să caute şi să adevereaze păntru nişti rumînii ce au avut pîră şi mîncătură, Radul postelnic de Fărcaş i Stan postelnic de Greci, ai cui au fost de moşîi şi unde i-au apucat legătura lui Mihai voivod. Dici, cum vor adevăra aceşti boiarii cu ale lor suflete, aşa să-i tocmească. Şi zioa la sveti Petră. Iar cari nu va putea strîngi boiari la zî, să fii rămas de leage. Ispravnic Stan portar. [...] DRH, B, XXIII, nr. 90, p. 163-164.1630 aprilie 25, Bucureşti. ŢR Adecă eu, jupîneasa Neaga, fata a lu Pătru postelnic de Pătîrlage, jupîneasa Udrei, feciorul Danciului Doiceascu, scris-am acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dumitru Dudescul al doile vistier, ca să se ştie cum i-am vîndut toată partea de ocină de în Cîrstieneştii de pre Colintina, care ocină au fost de la părinţii miei, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în vad de moară şi cu doi rumîni, anume Dan cu feciorii-şi şi Voinea cu feciori-şi şi cu alţi rumîni ce se vor mai afla pre partea mea şi den siliştea satului şi de preste tot hotarul cît se va aleage. Pentru că o am vîndut această ocină cu rumîni ce scrie mai sus jupînului Dumitru vistier, derept 80 de galbeni gata. Şi o am vîndut de a mea bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea tuturor rudelor meale şi a boiarilor de pre înprejurul locului, ca să-i fie lui de moşie şi coconilor în vecie. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anume: jupan Ianiu vel portar i Radul Doicescul i Danciul ot Uscaţi i Miloş logofet, nepot Danciului cliucer Doicescul i Tudor stolnic i Răzvan dvornic i 165 Stanciul logofet i ot Boleasca, Radul postelnic i Dumitru logofet. Aceasta mărturisescu să se ştie şi să se crează. [...] Eu Calotă armaş. Radul logofet. Staico dvornic. Eu Radu postelnic, mărturie. Bunea Vîlcul logofet. Eu Prăda vornicul mărturisescu. Eu Oprea vornicul. Eu Neagoi peharnic mărturie. Eu Radul Doicescul. Stroe Fira logofăt. Miloş logofet. Paraschiva treti logofet. Şerban vtori logofet. DRH, B, XXIII, nr. 91, p. 164 165.1630 aprilie 27. ŢR 165 Eu Socol peharnic scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie la mîna cinstitului, mai marelui nostru jupan Hreza vel vornic, cum să să ştie că am fost cumpărat eu Socol peharnic partea Preadei postelnic, feciorul Pîrvului de Lazure, cîtu au fost parte lui în sat în Gemenilea, desprea fraţii lui, a patra partea şi cu trei rumîni, pre numea Voico Glăva şe Coman şe Cîrstea şe cu feciorii lor, cum scrie şe în zapiselea Predeai postelnic, carea mi-eu făcut mie de la mîna lui cîndu mi-eu vîndut. Iară după aceia, cîndu au fost acum, iar dumnelui vornicul Hreza mi-eu dat banii cît amu dat iu Socol peharnic în mîna Predeai pre această partea, 166 cum scrii mai sus. Insă banii să să ştii şasezice şe optu de galbini. Şe amu dat şe zapiselea amîndoă la mîna dumnelui vornicului cari am avut eu de la mîna Predei postelnic de cumpărătorea, pintru că au fost dumnilui mai volnic a cumpăra. Aceasta am scris. Pis measeţa aprilie 27, vă let 7138 1630. DRH, B, XXIII, nr. 92, p. 165-166.1630 mai 12. ŢR 178 Adecă eu Stanciul logofăt ot Cîlceşti şi Oancea logofăt ot Lereşti scris-am acesta al nostru zapis, să fie de credinţă la mîna părintelui Nicodim egumenul de la mănăstirea den Vale, cum să să ştie că au fost robit ungurii neşte ţigance ale mănăstirei şi le-au trecut în Ţara Ungurească. Iar cîndu se-au tîmplat de au bătut Şerban pre crai, iar aceale ţigance prinsule-au haiducii şi le-au dus în tabără, să le vînză la cochi vechi. Deci 179 într-aceaia, Pribeag Mihaiu, el se-au tîmplat de le-au cumpărat aceale 4 ţigance, derept ughi 15. Apoi ţigancele au scăpat de acolo şi au venit în ţară, iar la mănăstire. Iar Pribeag Mihaiu, cîndu au venit apoi den pribegie cu doamna lu Şerban voevod, în zilele Radului voevod, el au trimes de ş-au luat ţigancele de la mănăstire. Iar părintele Ioan, care au fost atunce egumen, el n-au vrut să dea ţigancele, ce au venit în pîră naintea Radului vodă cu Pribeag Mihaiu. Deci Radul vodă au dat aceaste ţigance iar lu Pribeag Mihaiu, cum le-au cumpărat, să şe le ţie. Deci Pribeag Mihaiu apoi, el au făcut ţigancele vînzătoare, iară părintele Ioan, care au fost egumen, el n-au avut bani să le scumpere, ce au venit la noi de se-au rugat să-i dăm bani să le scumpere şi să ne dea banii pînă la o zi. Deci noi, într-aceaa, am dat bani de le-am scumpărat şi i-am pus zi de la Bobotează pînă la Paşti, ca să ne dea banii. Iar el n-au putut nici într-un chip să ne dea banii, ce au rămas ţigancele la noi. Şi am mersu de faţă cu egumenul naintea Radului vodă în divan şi ne-au făcut cartea dumnealui. Şi am mersu şi naintea părintelui vlădicăi Luca, de am făcut şi cartea sfinţiei lui. Iar cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Leon voevod, iar egumenul Nicodim au vrut să ne leapede banii de atîta vreame şi să ia ţigancele toate. Iar noi am mersu cu dînsul naintea neguţătorilor şi naintea a mulţi boiari, anume: ot Uscaţi, Danciul logofăt i ot Corneşti, Ilie vtori dvornic i ot Mogoşani, Stoica Boteanul i ot Dărmăneşti, Raduslav i ot Răteaşti, Muja i Antonie i ot Voineşti, Radul pitar i ot Rătivoeşti, Simion pitar i Oprea logofăt, de ne-am tocmit de bunăvoe, de am dat 2 ţigance să fie la mănăstire, iar 2 le-am luat noi păntru bani ce am dat pre iale. Deci am dat acest zapis al nostru la mănăstire cum de acum nainte să avem pace unul de cătră alalt. Aşa ne-am tocmit noi denaintea acestor boiari carii sînt scrişi aici în cest zapis, cum de acum nainte să nu mai fie nici o price între noi. Iar carele va mai scorni pîră de acum nainte, acela om să fie blestemat de vlădica Hristos şi de 318 otţi ije vă Nichei şi să lucuiască cu Iuda şi cu Aria. Şi păntru credinţa am pus şi peceţile noastre spre acest zapis ca să să ştie. [...] Eu Stanciul logofet. Iacovu logofet manu propria. DRH, B, XXIII, nr. 98, p. 178-179. 1630 mai 14. ŢR 181 [...] scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis la mîna lu Miloş logofet, nepotu de frate jupînului Stoicăi ce au fost mare vistiiar, cum să se ştie că au fost trimis Alexandru voevod, feciorul lu Iliaş voevod, pre Antonie postelnic ce-i zice Caţi Diiavolul, ca să strice şi să prade mănăstirea ce să chiamă Strîmba, hram sfînta troiţă, care o au zidit den temelie jupan Stoica vistiiar, unchiul lu Miloş logofet. Iar după aceaia, am văzut noi făcîndu-se atîta răotate despre domnie la cea sfîntă mănăstire, noi ne-am sculat toţi, cu tot săboriul, de am chiemat pre Antonie postelnic ce scrie mai sus, de l-am ospătat în sfînta monastire în Tismeana şi ne-am rugat să nu facă răotate mănăstirei. Şi ne-am tocmit de i-am dat galbeni 250, de o am cupărat această mănăstire despre domnie şi am venit la Alexandru voevod, dacă i-am dat banii şi ne-au făcut carte pre mănăstire, ca să fie mehtoh, moşie ohabnică. Şi o am tot ţinut cu bună pace pînă acuma, în zilele domnu nostru Leon voevod, feciorul lu Ştefan voevod. Deci cînd au fost acuma, iar Miloş logofet, carele iaste titor mănăstirii de la Strîmba, n-au vrut să-şi lase mănăstirea care o au zidit unchi-său Stoica vistiiarul ca să fie metohu la Tismeana, cum nea-o fost vîndut Alexandru voevod, ce ne-am tocmit noi de-a noastră bunăvoe să ne dea banii noştri şi să-şi ţie mănăstirea, deacă nu-i iaste voia să o lase metoh Tismeanii. Şi am socotit cu toată cheltuiala şi cu dobînda banilor fac galbeni 300 de toţi. Derept aceaia, iar Miloş logofet el au muncitu şi ne-au dat aceşti bani ce scriu mai sus, galbeni 300, toţi deplin pînă la un ban, în mîna noastră tuturora, cîţi ne scriem mai sus. Şi aceşti bani ni i-au dat denaintea cinstiţilor deregătorilor domnu nostru: jupan Hriza vel dvornic i jupan Vladul vel logofet i jupan Papa biv vel logofet i jupan Miho vel spatar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Buzinca vel comis i jupan Tudor biv vel slijer i jupan Mateiu biv vel agă. Şi neguţători mărturie: jupînul Ghinea Coţi şi jupînul Proca i jupînul Jipa şi jupînul Isar. Deci mai mult noi călugării Tismeanii treabă să nu mai avem 182 cu mănăstirea Stoicăi vistiiar, ce să chiemă Strîmba, că ne-au plătit toată datoriia pînă la un ban Miloş logofet, ca să avem pace de acum nainte unii cu alţii. [...] Hriza dvel vornic. Vlad vel logofăt. Papa biv vel logofetu. Muşat vel stolnic. Buzinca vel comis. Tudor suljer. Eu Mateiu aga. DRH, B, XXIII, nr. 100, p. 181-182.1630 mai 22. ŢR 191 Jupan Necula biv vel vistiiar i jupan Hriza vel dvornic i jupan Vladul vel logofet i jupan Papa biv vel logofet i jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Miho vel spatar i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i jupan Muşat vel stolnic i jupan Gorgan biv vel spatar i jupan Buzinca vel comis i jupan Costandin biv vel peharnic i jupan Gligorii biv vel comis i jupan Grama vel pitar i jupan Gherghi vel armaş i jupan Neagul vel aga i Mitrea pitar i Tudor slujer Rudeanul i Vasilie aga i Mateiu aga i Stamatie aga i Nedelco portar i Ianiu velichii portar i Dumitru vtorii vistiiar Dudescul i Radul logofet i Para logofet i Paraschiva logofet i Bunea logofet ot vistiarie i Mateiu cliucer dascalul i Cîrstiian i Oprea i Ilie i Staico i Neanciul i Mihalcea i Iorgachi i Paraschiva vtorii dvornici i Drăghici spatar, sin Papev logofet i Andreiu spatar, sin Vladul vel 192 logofet i Stroe, sin Fierăv logofet i Radul spatar Dudescul i Tudor comis Ştirbeaiu i Riga vtorii armaş şi alţi boiari şi roşii mulţi de în ţeară, carii-ş vor pune mai jos peceţile lor şi iscăliturile lor, facem această carte a noastră să fie de mare credinţă la mîna fratelui nostru Sima vtorii logofet ca să-i fie satul Cîineştii de în Otăsău, ot sudstvo Vîlcea, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi megiiaşii cîţi se vor afla în sat, să-i fie rumîni şi cu tot venitul de pretutindenilea, oarecît se va aleage de preste tot hotarul. Pentru că se-au fost ucis un om în sat în Cîineşti, anume Tudor Cambaz şi l-au fost ucis feciorii lui în casa lui. Deci au trimis domnu nostru Io Leon voevod, sin Ştefan voevod, armaş ca să prinză pre acei hoţi şi să ia şi deşugubina. Apoi săteanii n-au sărit să prinză hoţii, ce au scăpat. Deci au adus pre Pîrvul Cosoroavă şi pe Vladul Bursul şi iar pre Vladul de în Surpatele şi pre Bîrsanu şi pre ........... aicea de i-au închis domnu nostru în temniţă. Iar fratele nostru Sima vtori logofet, el i-au luoat pre Cîineşti în chizăşiia lui de cătră domnu nostru, cum vor plăti deşugubina domnească. Apoi ei au fugit şi deşugubina nu o au plătit, ce au apucat domnu nostru pre fratele nostru Sima logofet chezaşul, de au plătit el toată deşugubina deplin, de au dat domnu nostru 115 oi cu mii. Şi au dat venitul fratelui nostru Hrizii vornic, partea lui, ughi 20 şi la Gherghi vel armaş, ughi 10 şi treapăd armaşilor, ughi 10, carii au fost mersu acolo. Şi au dat la fratele nostru Vladul logofet ughi 15, de au scos 16 vaci ale Paraschivei logofet, că au fost întrat chezaş pentru nişte birure ale Cîineştilor. Şi au dat fratele nostru Sima vtorii logofet aceaste oi şi aceşti bani de înaintea noastră tuturora şi a tot sfatul divanului. Şi am văzut şi cartea domnu nostru la mîna fratelui nostru ce scrii mai sus, cum să ţie satul Cîineştii să-i fie rumîni, cum scrie şi mai sus. Aşijderea şi noi încă aşa mărturisim şi am făcut şi această carte a noastră ca să ţie satul Cîineştii, să-i fie rumîni, cu tot hotarul şi cu tot venitul, cum scrie şi mai sus. Şi ş-au pus zi pînă acum la Ispas, de nu se vor îndura de moşie, să-i plătească şi oile şi banii şi să aibă pace. Iar de nu vor plăti pînă la zi, să-i fie satul Cîineştii de moşie stătători în veacu. Deci zioa le-au trecut şi oile şi banii nu i-au mai plătit. Deci am dat şi noi, ca să-i fie rumîni de moşie cum scrii mai sus. Aceasta am scris, ca să se ştii şi să se crează. Şi pentru mai adevărată credinţă ne-am pus peceţile noastre şi iscăliturile noastre mai jos. [...] 193. Necula Paraschiva logofet. Hriza vel dvornic. Gherghe vel armaş. Vladul vel logofet. [...] Papa biv vel logofet. Drăgan spătar. Ivaşco dvornic. Staico dvornic. [...] Stanciul vornic. Muşat vel stolnic. Preda vtori dvornic. Gorgan spatar. Cîrstea dvornic. Buzinca vel comis. Eu Iurgachi vornic. [...] Ilie vornic. Gligorie comis. Andr[...]iu spatar Rudenu. Tudor slujer. Eu Vasilie spatar. Mitrea pitar. Radu spatar Dudescul. Neagul vel agă. Harvatu spatar. Eu Mati aga. Dumitraşco vistiiar. Iane vel portar. Stamati aga. Tuduran slujer. Vasile Paindur aga. Bunea Vîlcul vtorii logofet. Para logofet ot vistiiar. Pe verso, însemnare ulterioară: Carte la mîna Simei vistiiar de la divanul Bucureştilor, pe satu Cîineştii, mai 22, 7138. DRH, B, XXIII, nr. 104, p. 191-192-193.1630 mai 28. ŢR 205 Să se ştie acesta răvaş cum au cumăîpărat Ursea ot Jădeani 2 răzore, unu în imaşu, altul la Tufele Unătei, de la Tatomir şi o jumătate de pogon, 660 aspri. Iară au cuînpărat Ursea 4 prăjîni în lat şi în lungu, 10 prăjîni de la Stan, nepotul lu Tatomir, 230 bani. Iară au cumpărat Urîsea 1 răzor de la Enachi, fratele Manei lu Lupoe, la Ţuşăşti, 110 bani. Aldămăşari, anume: Radul Ciocan i Procopie i Giura i Bălan i Bratia i Meliîntie, Ionaşco i Stoican i Mihalcea, Ignat i Stan Geloiu i Miclea i Milea, Muşat Bughea i Stan lu Pătru i Stan Voilă i Neagul iManciul Cămîrzan. [...] Popa Dragomir. Popa Curea. DRH, B, XXIII, nr. 109, p. 205.1630 iunie 2. ŢR 208 [...] Innaintea smerenii noastre venit-au jupînul Dumitru biv dvornic de au mărturisit cum au fostu ertat nişte rumîni ai lui, ca pînă va fi viu să-l socotească şi să-l hrănească şi să-l asculte de toate, iar după moartea lui, ei să fie ertaţi. Şi le-au fost făcut şi cărţi domneşti şi zapisele lui la mîna lor. Iar după aceaia, ei nici l-au căutatu, nici l-au socotit, nici l-au ascultat. Deci într-aceaia, văzînd şi el aşa, venit-au în divan înaintea dumisale lu Io Leon voevoda, domnul Ţărîi Rumîneşti, feciorulu răposatului şi preabunului Io Ştefan voevoda şi înnaintea tuturor boiarilor cu rumînii de faţă, de i-au datu fiiu-său Bunei logofăt, căci l-au căutat şi l-au cinstit şi nici de o nevoe n-au ştiut. Deci le-au luat cărţile şi zapisele ce le-au fostu făcut de ertăciune, de le-au datu în mîna fiiu său Bunei logofăt, să-i fie de moşie rumîni, ei şi moşia lor şi cu altă moşie şi vii, cîtu au ţinut jupînul Dumitru vornicul în Dol-Grădişte. Deci într-aceaia, venit-au Dumitru vorniculu şi înnaintea smerenii noastre, de au mărturisit însuş şi au arătatu şi zapisul lui, care au fostu făcutu la mîna fiiu său Bunei logofet păntru aceşti rumîni şi moşii ce scrie pre nume în zapisul lu Dumitru vorniculu, cum i-au dat şi l-au miluit du bunăvoea lui, să-i fie moşie stătătoare. Derept aceaia şi smerenia noastră încă am datu această carte a noastră la mîna Bunei logofăt cum cine se va ispiti după petrecania lu Dumitru 209 vornicul, au de în fraţii lui au de în nepoţii lui au fie cine de în ruda lui sau măcar de într-altu neam striinu, a sparge tocmeaala şi miluitura aceasta, cea-au miluit şi cea au tocmit Dumitru vornic păntru aceşti rumîni ce scriu mai susu şi moşii, acela să fie afurisit şi treclet de domnul nostru Isus Hristos şi de smerenia noastră şi după moartea lui netopit să fie. Derept aceasta, am datu această carte a smerenii noastre. [...] DRH, B, XXIII, nr. 111, p. 208-209.1630 iunie 2. `ŢR 209 [...] cu învăţătura domnii meale, acestui om, anume Gherghe de în Zorileşti, ca să fie volnic cu cartea dumniei meale de să-ş ia dijmă şi de grîu şi meiu de la rumînii lu Trufanda şi de la toţi oamenii carii vor fi arat pre moşiia lui în sat în Zorileşti şi de nimenea opreală să n-aibă naintea cărţii dumnii meale. Şi să fie volnic Gherghe cu cartea domnii meale, cine va mai ara de acum nainte neîntrebat pre moşiia lui, să-l prade pre acela om de pre ........u, pentru că aşa iaste şi dreptate şi leage să ia dijmă de pre moşiia lui dă la cine va ara ........ [...] DRH, B, XXIII, nr. 112, p. 209.1630 iunie 14, Bucureşti. ŢR 221 [...] lu Şerbu de în Nănişori şi fămeii lui, Staicăi, ca să fie volnici cu aceasta carte a domnii meale de să-şi ţie 2 pogoane de vie în dealul Văleanilor, care pogoane au fost ale fie-sa Mihaei şi ale ginere-său lu Bogdan. Şi să fie în pace Şerbu de cătră Stan răchiiariul şi de cătră Stan al Buzei de Oraş de Floci, pentru că aceaste pogoane de vie, ce scrie mai sus, fost-au de moşie ale Udrei grămăticul, vărul Mihaei, feciorul lu Tudor Grecul. Deci s-au sculat vară-sa Mihaia înpreună cu bărbatul ei Bogadn de au fost vîndut aceaste doao pogoane de vie lu Stan răchiiar şi lu Stan al Buzei, încă în zilele lu Alixandru voevod Iliiaş, fără ştirea Udrei grămătic şi fără ştirea ........ Şerbu, iar apoi Udrea grămătic, deaca au prins de veste, el ş-au luoat ocina lui îndărăt de la aceşti cumpărători, ce scriu mai sus ........ ale lui ........ iar Stan răchiiariul şi cu Stan al Buzei, ei se-au sculat ...... pre ...... femeaia ..... vani ...... fie în pripă şi au avut strînsoare de bani ..... dregătoriului domnii meale jupan Hriza vel dvornic de le-au dat ..... derept 15 galbeni şi o iapă căci vrea să dea Danciul cliucer Doicescul ...... ia aceale pogoane. Deci i-au fost judecat atunce să ia Şerbu de la fie-sa ....... şi de la ginere-său Bogdan ce va putea afla pentru bucatele lui ce au dat pentru dînşii, den altu n-au aflat nemica să ia fără numai ceaste 2 pogoane de vie de în dealul Văleniilor, de le-au luoat. Şi am văzut domnia mea şi cartea lu Alexandru voevod de judecată cum scriu mai sus, leat 7137, cu mărturii, anume: Danciul cliucer i Stanciul 222 peharnic Meiutescul i Capotă ot Şcheai i ot Bucşăneşti, Vîslan i Vasiu i Ona ot Gîrbovi. Deci şi domnia mea încă am judecat şi am dat lu Şărbu i Staicăi ca să le fie aceaste 2 pogoane de vie moşie lor şi coconilor în veacu. [...] DRH, B, XXIII, nr. 118, p. 221-222.1630 iunie 16. ŢR Eu Paraschiva, muiarea lu Ion, feciorul Manei Beantii de în Tifuleaştii şi cu fetelea melea, anume: Samhira i Rada i Iona i Stana i Dobra, scriem şi mărturisim cu cestu zapis al nostru cum am vîndut noi tooată ocina nosnostră ce ne-u rămasu de la părinţii noşştri, de preastea tot hotarul de înn satu de înn Tefuleşti, de în sileaşte satului şi de în cîmpu şi de în pădurea şi de într-apă şi de preastea totu locul cîtu se va alegi, părintealui Savei egumenol de la mănăstirea Coziianilor, unde iaste hramul sfînta troiţă, dereaptu 700 aspri gata. Şi am luatu eu Paraschiva cu fetele cele mai mici, cu Stana şi cu Dobra, 350 aspri, iar Samhira i Rada şi Iona aşijderea au luatu 350 aspri gata, la vreame de fomete, de ne-m prinsu sufleatelea. Şi mărturiia mulţi omeni buni: de în Tifuleaşti, Mirce i Stanciul i Tudor, de Moşăşti, Radul Scrăleanţe i Stănigoci i Theodosie diiacon, de Bănoleşti, Ţintea i Vlădan, de în Treastiia, Dragomir. DRH, B, XXIII, nr. 119, p. 222.1630 iunie 17. ŢR 223 Adecă eu Barbul s ...... urii i Neag, feciorul lu Toder de Găurici, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Lecăi spatar, cum să să ştii că ne-am vîndut noi de bunăvoi nostră Lecăi spatar, fără nici o silă, să-i fiim rumîni şi cu ocina nostră, să-i fim moşii şi noi şi ficiorii nostre şi cu toată ocina nostră ohabnică, însă cu toată ocina nostră cît se va aleagi din Găorici, deript 40 de galbini gata, însă unul cît 4000 di bani. Şi la acistă tocmeală a nostră întîmplatu-se-au de-au fost mulţi boiri şi omini buni, anume Bunea logofăt şi Tatul logofăt i Dan ot Lătcini i Voico ot Grozişti i Lazar ot tam şi alţi mulţi migiiaşi şi omini buni, carii nu sînt scris. Acist-am scris să fii di mari crindinţă. [...] I Crăciun ot Novaci. Barbul. Neag. Şi eu Badea mărturii. Dan del Lătceani. Voico de Vîlceani. Gagiul ot Vităneşti. Stoica de Vităneşti. Tudor ot Poenari. Vîrlea ot Poenari. DRH, B, XXIII, nr. 120, p. 223.1630 iunie 23, Bucure;ti. ŢR 224 Adecă eu Radul Turcul şi cu feciorie mie, anume Sasul şi Stoica şi Staico, den satu den Sminov şi cu alalţi feciori, cîţi Dumnezeu-mi va da, scris-am acesta al mieu zapisu, ca să fie de mare credinţă la mîna Bunei logofăt de Orbească, cum să se ştie că m-am vîndut eu dumnealui, să-i fi eu rumîn şi cu feciorii mie şi cu toată ocina mea din satu den Sminov, ot sud Vlaşca şi cu vitele şi cu tot venitul de preste tot hotarul, cît mi se va vene. Şi m-am vîndutu eu de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor 225 megiaşilor, fără de nici o silă, derept 5 000 de bani gata, ca să-i fi eu lui rumîn şe feciorilor lui, cîţi Dumnezeu-i va da şi nepoţilor lui şi eu şi feciorie mie, în vecie. Şi la tocmeala nostră tîmplatu-se-au mulţi boiari mărturie, anume: jupînul Gherghe vel armaş şi Para logofăt şi Paraschiva logofăt ot Buteşti i Şerban logofăt den Bîlcereşti i Dumitru logofăt şi Trifa slujer ot Orbească şi Vîlcul logofăt de Budeane. Şi pentru mare credenţă, pus-am şi peceatea mea. Şi am scris eu, Ştefan logofăt, sin Marco peharnic ot Brătiiane, vă nastolea Bucureşti, meseaţa iunie 23 dni, vă leat 7138 1630. Eu Radul. Vîlcul logofet. Radul logofăt. Paraschiva logofăt. Şerban vtori logofăt. Dumitru logofăt. DRH, B, XXIII, nr. 122, p. 224-225.1630 iunie 30. ŢR 226 Adecă eu Dumitru de Bealeţi, ginerile lu Mogoşilă de în Ţigăneşti, fac cest zapis al mieu, să fie de credinţă la mîna jupan Stroe logofet şi a fraţilor lui, Vintilă i Neagul, cum să se ştie că i-am vîndut o silişte în mijlocul satului Ţigăneşti, de la părul cela zgrăunţatul, care silişte mi-au dat zeastre socru-mieu Mogoşilă, derept 1150 de bani gata. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, fără nici o silă şi cu ştirea fraţilor miei şi a tuturor megiiaşilor, ca să le fie moşie în vecie. Şi cînd le-am vîndut această silişte, ce scrie mai sus, mărturie au fost: de în Ţigăneşti, Vlaicul i Radul i Stan i pac Stan, sin Donei i Stoian dorobanţul i Stan de margine i Dumitru Borcei. [...] DRH, B, XXIII, nr. 124, p. 226.1630 iulie 2. ŢR 227 Eu Tudor sulgeariul scris-am la al mie cinstit şi pre iubit fecior, jupan Vladul vel logofăt, de la Dumnezeu pace şi sănătate scriem dumnetale. Alta, dăm ştire dumnetale pentru o pîră ce-au avut Anghel cu judecii de în Cremenari pentru o silişte de sat, că judecii o făcea acea silişte curătură a lor, iar noi am căutat înpreună cu părintele piscupul şi cu Tanasie peharnic ş-am adevărat că iaste silişte, nu iaste curătură. Ce-am judecat să înparţă acea silişte cu funea, cum înpartu şi cîmpul, însă Anghel să funească, iar ei să iubească. Iar dumneavoastră veţi socoti şi mai bine, să ţie cum li se va veni. Aceasta dăm ştire dumnetale. Să fii dumneata sănătos, amin. [...] Smearănnî episcup Theofil Rîmniceschi. Tudor suljer. Pe verso: La al mieu cinstit şi prea iubit fecior jupan Vladul vel logofet. DRH. B. XXIII, nr. 126, p. 227.1630 iulie 2. ŢR 228 Adecă noi aceşti 4 boeri, ci-am fost luaţi denaintea domnu nostru lu Leon vodă de Tudor sulgeriul şi de Dionisie egumenul den Coziia şi de călugării de în Codmeana, boeri anume: Tanasie peharnic, Ghioca postelnic, Goran logofet, Dumitru logofet, ca să adevărăm păntru neşte rumîni de Număgeşti, anume Vladul cu feciorii lui şi Toma cu feciorii lui şi Dumitru Bănăgui cu feciorii lui, care rumîni au fost mai nainte vreme ai mănăstirei de în Codmeana; ci să aflăm: fost-au eşit aceşti rumîni de la mănăstire mai nainte vreme, în zilele celor domni bătrîni, cîndu au fost rumînii slobozi a să judeci, au fost eşit de la Mihai vodă încoci ? Şi Tudor sluger dat-au bani pre ei, au ţinutu-i-au în sila lui? Dereptu aceia, noi am căutat înpreună cu cinstitul părintele episcupul Theofil Rimnicesc şi cu mulţi omeni buni şi a am adevărat cum Vladul au fost eşit de la mănăstire încă mai nainte vreme, în zilele altor domni bătrîni şi au fost dat Vladul la mănăstire înzăciuială de în toote bucatele şi găleata de judecie, cum au fost obiceiul ţărîi şi au fost slobod despre mănăstire ş-au şăzut pre moşîia lui în sat în Ciumăgeşti. Iar după aceia, el s-au vîndut sulgerul să-i fie rumîn şi i-au fost. Dereptu aceia, amdat şi noi pre Vladul cu feciorii lui să fie rumîni lu Tudor sulgeriul cum s-au vîndut şi l-am scos den cărţile Coziei. Iar Toma şi Dumitru, noi am adevărat cum au fost eşit de la mănăstire mai încoace de legătura lu Mihai vodă şi au fost luat şi ei bani de la Tudor sulger, ci noi i-am dat să fie rumîni mănăstirii, ei şi feciorii lor, şi i-am scos den cărţile lu Tudor sulgeriul, iar păntru banii ce-au luat de la Tudor sulger, el să le ţie, Tudor sulger, ocina lor, cum o vîndut sau să dea banii. Aş-am adevărat şi i-am tocmit şi i-am înpăcat denaintea părintelui episcupul Theofil Rimnicesc şi am făcut 2 cărţi de cestea, să fie cîte una la unul d ei, păntru să aibă pace unui cu alţi. Şi au fost la această tocmeala proegumenului Ionichie, ispravnicul de la Coziia. Aş-am adeverit noi cu sufletele noastre. [...] Tanasie peharnic. 229 Eu Ghioca. Goran logofet. Eu Dumitru. DRH, B, XXIII, nr. 127, p. 228-229.1630 iulie 3, Băjeşti. ŢR 229 Adecă eu Stanciul scris-am al mieu zapis cum să se ştie că m-am înfrăţit cu văru mieu Oancea şi l.am dăruit cu o dealnişă de în Mihăeşti, însă dealniţa Mircei cu şăzutul ei şi cu locurile de în cîmpu şi preste tot, pre unde va avea. Iar văru mieu Oncea m-au dăruit cu 600 de bani. Şi iar m-au mai dăruit ci o vacă cu lapte. Şi am dăruit pentru că am avut multă parte de el. Şi mărturie încă am pus: de în Băjeşti, Ivan păharnic şi popa Raduslov de Romîneşti şi Preda de Lereşti. Şi am scris eu, popa Vladul de Băjeşti, ăn casa mea. Pis vă measeţa iulie vă 3 dni, vă leat 7138 1630. DRH, B, XXIII, nr. 128, p. 229.1630 iulie 6, Bucureşti. ŢR 229 Scris-am eu Dumitru, bărbatul Ştefanei, de aice de Bucureşti, acesta al meu zapis, cumu să se ştie că amu vîndut eu Dumitru un locu aice în Bucureşti, locul cîtu se va alege de lungu şi de lat şi cu 2 prăvălie 230 şi lîngă gîrlici, de în direpta, o prăvălioră mai mică. Şi pentre-acelea 2 prăvălii au fostu ulicioră, de au treacut cu calul încărcatu. Şi este acestu locu lîngă prăvălie lu Sveti Ion şi lîngă Strapodarul, şi de în zosu au fostu Stana Voivei. Şi acestu locu au fostu alu Ştefanei, cunpăratu de Nechiforu. Eră deca au murit Nechiforu, au luatu Ştefan pre mine. Eră Nechiforu şi Ştefana au fostu datoru la Ghiune gelepul 15 000 mie de bani. Ce deca amu luat eu Dumitru pre Ştefana, amu făcut coconi cu dinsa, de la Mihne vodă pînă în zilele lu Şărban voivod, Ş-amu plătit ace bani eu Dumitru, 15 000 de bani turceşti. Deci acest locu l-amu vîndut lu Stamati postelnic de oraş de Piteşti dereptu ughi 20 şi cheltuelă, ughi 2, ca să-i fie lui moşie şi lui şi fecioriloru lui şi să n-aibă nici o bîntuelă de niminile. Şi cîndu au dat Stamati aceşti 20 de galbeni şi 2 cheltuelă, au fostu mărturie: popa Anghel i dieconul Manta i Dima cantaragiul i Dihni i Negul postelnic, Enachi croitor i Dima plapumar i Cîrste plapumar, Dumitru croitor. Şi cine va sparge acesta al meu zapis să fie proclet de 318 de oteţi ce sîntu întru vă Necheiu şi să lăcuescă cu Iuda şi cu Arie la un loc. [...] Eu Dihni. Eu postelnic Negul. Eu Dumitru. Eu popa Anghel. Eu Dima. Pe verso: Martie 3, 7153. Zapisul de cumpărătoarea Ducăi ceauş ot Piteşti de 1 pimniţă den Bucureşti cu prăvălii, care le-au văndut acum el cu fraţii lui jupînului Costandin vel postelnic, za ughi 60. DRH, B, XXIII, nr. 129, p. 229-230.1630 iulie 13, Bucureşti. ŢR 233 [...] sfintei dumnezeeşti mănăstiri de la Colentina, ce iaste hramul sveti Ioan Cîrstitel, ca să fie rumînaşii de sînt înprejurul mănăstirii în pace de dijmă de stupi şi de gorştină de porci şi de oi, pentru că i-am ertat domnia mea de toate mîncăturile, cum au fost ertaţi şi mai de înnainte vreame de alalţi domni, numai să fie de posluşaniia sfintei mănăstiri ce va trebui. Derept aceia şi voi, deregătorilor şi voi, toate slugile domniei meale, carii veţi fi într-acest judeţ Elhov, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să-i lăsaţi, nemica să nu-i învăluiţi rumînaşii ce sînt ai mănăstirii înprejur şi să aibă pace şi sfînta mănăstire de toate, cum scrie mai sus. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea lui Alecxandr voeovd, sin Radul voevod, leat 7135 şi cartea lu Alecsandr voevod Iliiaş, leat 7136, tot de pace şi de ertăciune. Aşijderea şi domnia mea încă i-am ertat şi le-am întărit cărţile pre tocmeală, cum scrie mai sus. Iar cine se va ispiti preste această carte a domnii meale a învălui mănăstirea şi rumînii mănăstirii, ce scrii mai sus, bine să ştie că acele om mare certare va avea de cătră domnia mea. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 131, p. 233.1630 iulie 25. ŢR 236 Adecă eu Dobromir pîrcălabul şi jupîneasa mea Mariia, fata lu Dumitru Pîrtinea şi eu Vladul, feciorul Udrii ot Murgaşi, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dumitraşco marele vistiiar, cum să se ştie că i-am vîndut noi, de a noastră bunăvoe partea noastră de ocină den sat den Bereani. Insă să se ştie că sîntu preste tot hotarul în sat în Bereani 3 funi; ci i-am vîndut noi amîndoi părţile noastre de ocină de preste tot hotarul doo funi deplin şi dentr-altă fune a patra parte, dereptu bani gata ughi şasezeci. Şi am dat eu Vadul şi doi rumîni, anume Negre, feciorul lu Andreiu şi Dan cu fămeaia lui. Şi i-am vîndut noi de a nostră bunăvoe, cu ştirea a tuturor megiiaşilor şi a tuturor fraţilor de ocină. Şi am luat noi de la dumnealui bani gata: eu Dobromir pîrcălabul ughi treizeci şi eu Vladul, feciorul Udrei, ughi treizeci. Şi i-am dat noi şi cărţile de moşii ca să-şi facă dumnealui cărţi, să-i fie moşie ohabnică şi lui şi coconilor dumnealui, cîţi Dumnezeu-i va dărui. Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie: părintele Teofil episcopul u Rîmnic i jupan Vladul vel logofet i jupan Gorgan biv vel spatar i jupan Matei aga i Ivaşco vornic ot Băloteşti i Cîrstiian vornic ot Boteani i Muja i brat ego Ivaşco ot Răteşti i dragomir Prundeanul şi alţi boiari mulţi mărturie. Aceasta am scris. Pis iulie 25 dni, leat 7138 1630. Şi am scris eu Dumitru logofăt. Theofil episcup Rîmnic. Eu ermonah egumen ot Bistriţa. Igumen Dionisie ot Coziia. Vlad vel logofet. Eu Vlad postelnic ot Murgaşi. Adaos ulterior La noi la 24 de boiari aşa s-au adeverat dentr-acest zapis, partea Vladului, feciorul Udrei, ughi 30; au lipsit, că s-au aflat răscumpă rat cu cartea lui Matei vodă. Iar partea lu Dobromir, cu ughi 30, au rămas sfintei episcopii. DRH, B, XXIII, nr. 133, p. 236.1630 iulie 29. ŢR 240 Scris-am eu Gligorie, ficiorul popei lu Dumitru de pre Otăsău, acesta al mie zapis să fie de mare credinţă la mîna jupanului Sima logofăt şi la mîna jupînesei Mariei logofeteseie, cum să să ştieea că am vîîndut dumnialor luînca de la rîu, însă a me parte, de în mejdina lu Antoniea în curmeziş, pînă în apă, însă cu apă cu tot, şi în lungiş, de în Crucea Călugărului iar pînă în apă, iar cu apă cu tot şi în sus şi în jos, derept aspri 160. Şi o am vîîndut eu de bunăvoia me şi cu ştire omenilor miei, ca să fie dumnialor moşiea. Şi mărturiiea: popa Stoica, popa Zahariia şi Luca, Antoniea de acole, Tudor Grecul i Bade, Iliea. Şi am scris eu, Ghiorman pitar. Pis measeţa iulie 29 dnă, vă let 7138 1630. Eu Gligoriia. Pe verso: Păuşeşti. DRH, B, XXIII, nr. 136, p. 240.1630 august 1. ŢR 241 Eu Oprea logofătul de Bălţaţi scris-amu acestu zapis al meu la mîna jupînunului Hrizei marili vornic, să sea şte cumu vîndut iar 20 de stînjini de ocină în Bălţaţi, dereptu 2 000 de bani preastea tot hotarul de în matca Prahovei pînă în matca Roşiei. Şi mărturie pus-am anume. Şi de apă şi de în cîmp şi de în del, preastea tot gotarul, pînă în matca Roşieia. Şi adămăşari pus-am anume: Dediul arbunaşil şi jupînul Sima şi Ghica aga şi Miha arbunaşul şi Ghioca şi Stăncioi i Coman de Călineşti. [...] Pe verso: ot Dol Bălţaţi. DRH, B, XXIII, nr. 137, p. 241.1630 august 12. ŢR 245 Adică eu jupanul Muşat vel stolnec şi jupaniţa meh Dispina, scris-am al nostru zapis cum să să ştii că am dăruit prea fii-miu Vasilie şi pre fii-me Ancuţa cu ocina de la Stăneşti, carie a-m fostu cumpărat de la Fătul şi de la frate-său Negoea ot Corşori şi de la feciorei lor mai denainte vreme de la denşie, dreptu 100 de galbeni, ca să le fie lor moşie şi feciorelor, în vecie adevărat, amin. [...] Muşat vel stolnic. DRH, B, XXIII, nr. 140, p. 245.1630 august 13. ŢR 249 Scris-am noi jupîneasa Despa şi Eremiia i Dumitra, feciorii Radului postelnic di Potoceani, acesta zapis al nostru, cum să fie de credinţă la mîna jupanului Hrizea vel dvornic, cum să să ştie că i-am vîndut patruzeci de stînjini de ocină înn sat în Greci, preste tot hotarul, de înn hotar pînă înn hotar, şi cu 1 pogon de vie lucrat şi cîte pogoane să vor afla lucrate şi nelucrate, partea a 40 de stînjiăni ce-am vîndut noi din Greci cu casa şi cu grădini cu tot. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor noştri, derept 12 galbeni. Şi mărturisescu şi eu Deatco peharnic, fratele Radului postelnic, cum au vîndut cumnată-mea Despa şi aceşti nepoţi ai miei ce sîntu mai sus-scrişi, de a lor bunăvoe acea ocină cu vii, ce-i mai sus-scrisă. Iară carele se va ispiti veri cine din ruda noastră a lepăda banii îndărăt sau altă pîră a purta, să fie blăstemat de 318 otţi ije vă Nichei şi să fie cu Iuda şi cu Ariia întru loc. Şi mărturie: Stanciul vornicul ot Sălătruc şi Neanciul vornicul ot Măneşti i Gherghe vornicul. Şi păntru credinţa pusu-ne-am şi peceţile. [...] Eu Radul vornicul ot Desa mărăturie. [...] Stanciul postelnic ot Pade. Eu Barbul postelnic ot Potoceni mărturie. DRH, B, XXIII, nr. 142, p. 249. 1630 septembrie 1 - 1631 august 31 ŢR 254 Să să ştie cum au cumpărat Nan de la Stanciul ot Juguranii o jumătaate de loc de casă dereptu 600 aspri. Şe aldămăşari: Perco i Stoicea i popa Neagul i Radul. 255 Şi iară cumpăratu Nanu de la Sora, fata lui Mareş de Creţi, 2 pogonea de vie şi jumătaate în Dumăbravă, în dealulu viilor şe un stînjenu de ocină şe un rozor în cîmpu, de o ţene Pascalie. Aldămăşari: Oana i Stan i Radul i Stealea i Calcea. Şe se-u cumpărat acele moşei dereptu 2400 aspri. Deadi Lepădat hină-sa Radii pogun, cîndu o au boteazat, de vie cu loc, să nu fi dajnic, în Dumbravă. Cini-i va lua, să fie brăsteamat 300 şi 18 oteţi. Leatul 7139 1630 - 1631 DRH, B, XXIII, nr. 145, p. 254-255. 1630 septembrie 1 - 1631 august 31. ŢR 256 [...] Radului postelnic ot Farcaş, ca de să-i fie lui neşte rumîni în satul Bărcăneştii, pentru c-au avut pîră naintea domnii meale Radul 257 postelnic ot Farcaş cu Stan postelnic din Greci şi se-au pîrît de faţă naintea domnii meale. Deci domnea mea le-am dat 4 boiari pre răvaşe domneşti, anume: Negre logofătul i Stan din Miheşti i Staico ot Puturoasa i Barbul ot Prisaca, ca să caute să-i judece şi să-i tocmească cum vor afla cu sufletele lor. Deci aceşti boiari ce sînt mai sus-scrişi au căutat şi i-au judecat şi i-au tocmit de-au dat Radului postelnic aceşti rumîni, anume: Stan i Mircea, feciorii Radului Dămţuescul şi Oancea cu nepotu-său Cîrstea. Iară lu Stan postelnic i-au dat pe Borduşilă cu feciorul şi pre feciorul lu Opriş. Ş-am văzut domneaea mea şi zapisul acestor boiari, ce sînt mai sus-scrişi, la mîna Radului postelnic, cum i-au judecat şi i-au tocmit şi i-au înpăcat cum dea acum nainte să nu mai aibă pîră şi gîlceavă întru ei. Derept aceae am dat şi această carte a domnii meale Radului postelnic ca să-ş ţia aceşti rumîni ce sînt mai sus-scrişi cu bună pace, pre tocmeală ce i-au tocmit şi i-au judecat şi i-au înpăcat aceşti boiari ce sînt mai sus-zişi. [...] . DRH, B, XXIII, nr. 147, p. 256-257. 1630 septembrie - 1631 august 5. ŢR 261 Adecă eu Barbul postelnecul, feciorul Dulcelui postelnecul, scris-am acesta al meu zapes la mîna Grozei ot Brîncovenie cu feciorul lui, 262 cîţe Dumnezeu au data, şe cu moşea lui, cîtă să va adăvăra den fune a lu Stăneslav, păntru că s-au scumpărat de la Barbul postelnic, derept aspre 12 900 de a lui bunăvoe şe cu şterea tutur megeiaşelor. Şe iar să să ştie că această moşee, ce iaste mai sus-scresă, cum să să şte că au scumpărat Groze şe Avan, parăte Groze, cîtă să va adivera dentr-ace fune. Şe mărture: popa Mehae ot Lumaş, popa Dumetru Dol Coşovene şi Mehea ot Cărăceia şe Preda ot Robăneşte e Vladul Coţăven ot Jăi e Gherghena ot tam. [...] DRH, B, XXIII, nr. 150, p. 261-262. 1630 septembrie - 1631 august 5. ŢR [...] Simei vtorii logofăt, ca să-i fii lui 2 pogoane de vii de la viia cea boerească de jos de la Păuşăşti den Otăsău. Păntru că acele 2 pogoane fost-au den viia a Oprii logofăt, iar cînd au vîndut Preda, feciorul Oprii logofăt, acele vii, iar aceste 2 pogoane el le-au făcut că sîntu rumîneşti, ale 2 rumîni ce să fac judeci, anume Radul şi ........ Şi tot le-au ţinut pînă acum, că au fost tot făcut înşelăciune de cătră jude-său Preda, ca să i le plătească, de nu le va şti boiarinul dumnii meale Sima logofăt. Iar cînd au fostu acum, în zilele dumnii mele, iar boiarinul dumnii mele ce-i mai sus-scris, iar el au aflat cum acele 2 pogoane de vii au fostu den viia boerească, n-au fostu acelor rumîni. Şi au mărturisit toţi megiiaşii den prejurul locului şi de acolo den sat den Păuşăşti. Iar boiarinul dumnii meale Sima logofăt au apucat pre Preda, feciorul Oprii logofăt, pentru acele 2 pogoane de vii. Deci şi el încă le-au dat boiarinului dumnii meale Simei logofăt, ca să-i fi moşii stătătoare cum sînt şi celelalte vii. 263 Derept aceaia am dau şi dumnia mea ca să-i fii aceste răzoare de vii ohabnice şi de nimeni opreaală să n-aibă. [...] DRH, B, XXIII, nr. 151, p. 262-263.1630 septembrie 7, Bucureşti . ŢR Adecă eu Stoican şi cu frate-miu Marin, feciorii popei Radului ot Comanca, scris-am zapisul nostru, să fie de credinţă la mîna jupînului Neculii vistiiar, ca să se ştie că am fostu toţi megiiaşi cu moşiele noastre, încă mai denaente vreame. Iar după aceaia, cînd au fost acuma, în zilele domnu nostru creştin Leon voevod, iar noi sînguri, de bunăvoia noastră, fără dă nici o silă, venit-am la dumnealui jupan Necula vistiiar, dă ne-am vîndut amîndoi fraţii noştrii şi cu toate moşiile nostre de în Comanca derept 2000 de bani. Şi am luoat toţi banii deplin de în mîna jupînului Ivaşco vornicul. Şi mărturii: jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Gligorie comis, i jupan Gherghe biv vel spătar i jupan Răzvan vtorii vornic i Barbul postelnic de Poiana şi încă mulţi boiari, carii nu sînt scrişi într-acest zapis. [...] Ivaşco dvornic. Gligorie comis. Gherghe peharnic. Ghiuriţă căpitan. Barbul postelnic. DRH, B XXIII, nr. 152, p. 263. 1630 septembrie 10. ŢR 264 [...] jupan Ivaşco biv vel vornic, ca să să ştie că se-au tocmit cu boiarinul domnie meale jupan Muşat vel stolnic dînaintea domnie meale păntru zeastre care au fost dat jupînul Ivaşco vornicul fie-sii, jupîneasa Mariia, toate să le dea jupînul Muşat stolnecului jupîneasii Marii, nemica să nu oprească. Şi aini ce va fi făcut Vasilie spătar jupîneasii Marii toate să i le dea, iar ce vor fi agonisit Vasilii spătar şi cu jupîneasa Marii, ori rumîni, ori ţigani. ori firecături, ori vite de cai, veri dechise de casă, veri vii, orice vor fi agonesit pînă vor fi fost în casă amîndoi, tot să imparţă dă în doo, toati să dea jupîneasii Marii jumătati, iar altă jumătati să rămîi la cocoani, să fie lor şi cocoanili să rămîi pri seama lu Vasilii spătar, păntru că aşa se-au tocmit dinaintea domnii meale jupînul Ivaşco vornic şi cu Muşat stolnic de bunăvoia lor, fără dă nici o silă. Derept aceaia să aibă a darea jupînul Muşat stolnic aceastea toate cîte să scrie mai sus jupîneasii Marii. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 153, p. 264.1630 septembrie 10, Bucureşti. ŢR 268 [...] voao dijmarilor şi voao vinăricearilor şi voao mierarilor ot sudstvo Gorjil. După aceaia vă dau în ştire domnia mea pentru că am fost ertat domnia mea satul Tismeana, slobozia al sfintei mănăstiri Tismeana, cu cartea domnii meale, ca să fie în pace de toate mîncăturile şi slujbele cîte sînt preste an, cum au fost ertat şi de alţi domni. Iară cîndu au fost acum, voi de cartea domnii meale n-aţi ascultat, ce umblaţi învăluindu. Deci au venit egumenul Ignatie de la sfînta mănăstire Tismeana aicea înaintea domnii meale, de au jeluit şi au spus cum n-au pace, ce aţi scris şi veţi să-i dijmuiţi. Deci, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a domnii meale, iar voi să căutaţi să lăsaţi foarte în pace bucatele mănăstirii şi ale satului Tismeana, nimica să nu-i învăluiţi, nici să loaţi ceva, pentru că am lăsat şi am ertat domnia mea să fie în pace de toate, în zilele domnii meale, cum au fost ertaţi şi de alalţi domni. Şi de veţi fi loat ceva sau veţi fi tras, au den bucatele mănăstirii au de în bucatele satului Tismeana, tot să daţi îndărăt, nimica să nu vă atingeţi de ceva sau să vie a do-ara jalbă, că bine să ştiţi că nu veţi plăti cu alt, ce cu capetele şi mare certare veţi avea, căci nu veţi asculta cum iaste porunca domnie meale. Aceasta vă grăescu domnia mea. [...] DRH, B, XXIII, nr. 155, p. 268.1630 octombrie. ŢR 272 Scris-am eu Eftimie al mieu zapis la mîna Bratului comis şi a coconolor dumnealui, cum să să ştie că am schimbat un loc eu cu Bratul comis. Ci Bratul comis datu-mi-au un loc la Ciofrîngeani, lîngă viia mea, iar eu am dat comisului un loc în Peştără, loc măsurat pre loc. Iară de va fi locul de în Peşteră mai mare de cel de la Ciofrîngeani, totu să fie dat, iar de va fi mai mic locul de în Peşteră, să mai ia loc de aire, să să unple măsura, loc pre loc să fie tocma. Şi am scîmbat de a nostră bunăvoe, cu ştirea a mulţi boiari şi megiiaşi, carii vor mărturisi mai jos. Şi am scris eu Eftimie cu mîna mea şi nemea de noi sau de feciorii noştri să nu mai întoarcă, ci să fie moşie stătătoare în veci. Pis measeţa ohtombrie ........... dni, vă leat 7139 1630. Eftimie postelnic. Dumitru postelnic, sin Mitrii pitar. Albul ot Argiş, mărturie. DRH, B, XXIII, nr. 158, p. 272.1630 octombrie 2. ŢR 278 Eu Gligoriea de în Păuşeşti, ficiorul pope lui Dumitru, scris-am acesta al mieu zapis să fie la mîna jupan logofătului Simei, de mare credinţă, cum să să ştie că i-am vîîndut o selişte de între văi, derept aspri150. Şi am vîîndut eu de bunăvoia me şi cu ştire tuturor omenilor miei şi a rudelor. Şi cînd am făcut această tocmală fost-au mulţi megiiaşi şi omini buni, anume: popa Stoica şi popa Zahariia şi Stănilă şi unchiaşul Bălaur şi Dumitru şi Antonie şi Lucaca şi Oprea Bădese. Şi am scris eu Ghiorma pitar. Pis meseţa ohtomvrie 2 dnă, vă let 7139 1630. Pitariuul Ghiorma. Eu popa Stoica. DRH, B, XXIII, nr. 160, p. 278.1630 octombrie 2. ŢR 278 Eu popa Stoica de în Păuşeşti scris-am acesta al mieu zapis să fie la mîna jupan Simei logofăttul, să fie de mare credinţă, cum să să ştie că i-am vîîndut o selişte de între văi, ce o am fost cumpărat de la Ralul lu Drăgan mai deinte vreme; acum o am vîîndut logofătului, derept aspri 150. Şi o am vîîndut eu de bunăvoia me şi denainte cestor mărturii ce-s mai sus-scrise. Păîntru credinţa pus-am mîna şi pecete. Şi am scris eu Ghiorma pitar, Ohtomvrie 2 dnă, vă let 7139 1630. Eu popa Stoica o-m vîndut de voe me. Pitariuul Ghiorma. 279 Pe verso: "Zapisul lui Gligorie şi a popei Stoicăi pre siliştele lor din Păuşeşti, 7139" 1630. DRH, B, XXIII, nr. 161, p. 278-279.1630 octombrie 5. ŢR 279 Eu Răzmiriţă, feciorul logofătului Stoicăi şi al Muşii den sat den Cîndeşti, scriiu şi mărturisesc cu acesta zapis al mieu cum am vîndut popei lu Şerbu den sat den Odobeani 1 locu de pogono de vie cu un locu de casă în dealul Cîndeştilor, dereptu 300 de aaspri gata locul de ocină nedajnic, den partea lu Năgruşu. Şi o vînzu eu Răzimiriţă popei lu Şerbu de bunăvoia mea, să fie lui moşie şi lui şi făciorilor lui şi nepoţilor lui şi strenipoţilor lui, niclintită. Şi adălmăşari, oameni buni, annume: Neguleciul şi Balotă şi Lupul şi Voico, făciorulu lu Neagoe şi Dragomiru, făciorulu lu Muşat şi Stoica lu Răzmiriţă den Cîrlomănişti şi Chiricu de Mierîia şi Tudoru, făciorulu iară al Muşat şi Neagulu, făciorulu Radul de Neagoşina. [...] DRH, B, XXIII, nr. 162, p. 279.1630 octombrie 10, Bucureşti. ŢR 280 Adecă eu jupan Ianiu Psira vistiiariul denpreună cu jupîneasa mea Mariia scris-am şi mărturisim noi cu acesta al nostru zapis, să fie la mîna jupînului Gherghe logofet de la vistierie de mare credinţă, ca să se 281 ştie cum i-am vîndut satul Vărăştii de pre Sabar, de în judeţul Elhov, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi cu toţi rumînii şi de în siliştea satului, de pretutindinilea, oarecît se va alge de preste tot hotarul, derept 90 000 de bani gata. Şi l-an vîndut noi acest satu Vărăştii de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor boiarilor, ca să-i fie lui moşie şi coconilor ce-i va da Dumnezeu în vecie. Pentru că acest satu Vărăştii fost-au dat de doamna Elina lu Costandin cliuceriul, feciorul răposatului Şerban voevod. Iară apoi, cîndu au fost în zilele lu Alexandru voevod, feciorul lui Iliaş, voevoda, iar Costandin cliucer, el au vîndut acest satu, Vărăştii, la noi, pre bani gata. Iară după aceia, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voevoda, feciorul răposatului Ştefan voevod, iară eu Ianiu vistiiar şi cu jupîneasa mea Mariia, noi am vîndut acesta satu Vărăştii, ce scrie mai sus, jupînului Gherghe logofătul derept acest preţu, cum iaste mai sus-scris. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anume: jupan Dumitru al doilea vistiiar Dudescul şi Para logofet şi Dula logofet şi Bunea logofet şi Dumitru logofet şi Paraschiva cliucer şi Mogoş cliucer şi Andreiu spatar, fecior Vladului ce au fost logofet mare şi Costandin biv vel peharnic şi iar Costandin cliucer şi Panga vătahul de aprozi şi Manea cupeţu şi Dumitru şi alţi mulţi boiari carii se-au scris mai jos cu peceţile lor şi cu iscăliturile lor. Aşijderea şi noi pentru mai mare credinţă, adevărată, pusu-mi-am şi peceata ca să se ştie şi să se crează. [...] [...] Bunea Vîlcul logofet. Dumitru logofet. Paraschiva vtori clucer. DRH, B, XXIII, nr. 164, p. 280-281. 1630 octombrie 20. ŢR 284 Cinstite logofete, să fii dumneata sănătos. Dau ştire dumitale pentru rîndul slujbei noastre de aicea, că slujim pînă o petrecui foarte bună. Cînd au fost luni în prînzu, în 18 zile, eu mă duseasem de la soroc să tocmescu nişte miiare cu ceşti negustori, să o iau, că ne grăbiia turcul cu miiare; în urma mea fost-au venit feciorul Filieşanul cu 30 de omeni la mine să mă prinză. El nu m-au găsit acolea, ce-au găsit ficiorii, ce-au prinsu a-i uciderea şi a-ntrebarea de mine unde sînt. Eii, deac-au văzut nevoia, au fugit; ce-au luat şi caii miei toţi, de n-am rămas nici cu unul, ce sînt pedestru. Şi au luat calul Savei şi al lu Ion şi al lu Stan Păţitul şi au luat şi banii cîţi era strînşi de mierărie, toţi, şi cîţi bani au fost pre birărie, că atunce ne venise neşte feciori den birărie, şi au luat; eara, cît n-au fost băgat în berbeniţă, toate. Şi au luat dulama mea şi hainele Radului frăţine-mieu, i-au luat tot, de-au rămas numai cu cămeşa şi au luat dulămile feciorilor, de sînt numai cu trupurile. Şi ne-au luat şi cămeşi şi tot ce au găsit. Şi cîtă vită au găsit de trăsură de miiare, toată o au luat; şi vaci şi cai şi tot. Şi catastişele, cîte au fost de astăvară, toate le-au luat, că era în desagii cu bani. Şi cîţi birari au găsit, toţi i-au luat de i-au legat, de le-au luat banii şi catastişele şi i-au despuiat de i-au lăsat cu piialea. Şi au luat calul Paraschivei şi al Neaniului şi al uncheaşului Stroe şi al Radului Bădăcel. Mai rea răutate n-am văzut de cînd sînt. Cînd am mersu la tîrg, venise veaste la căpitanul cum treace Aslan vornicul cu Gorgan şi cu Matei şi cu alalţi boiari cu tot la munte. Ce-am şi încălecat cu sîrbii, ce-am mersu luni seara la Runcul cliucearul; demăneaţa ne-am sculat de noapte, ci ne-am dus unde au fost ei tăbărîţi. Ce ne-am pus în gura plaiului, ca să nu-i lăsăm să treacă. Eii au venit toţi de faţă, că era mulţi şi tot de folos, ce-au şi dat la noi. Cînd am stătut să vedem ce vor să facă, au eşit nainte Mihaiu cliucearul şi Dumitru căpitan şi cheima pre căpitanul să meargă la ei şi striga să ne închinăm lor. Deacă au văzut că nu vom, eii au şi dat la noi de ne-au răsipit, de-au fugit cine încătroo au putut. Vrutu-ne-am pune şi capetele după alalte nevoi. Deaca am venit la tîrg, scris-au vornicul cărţi la vodă şi la vornicul şi la toţi boiarii cum au fugit Aslan vornic cu feciorul lui şi Gorgan spatar şi aga Mateiu şi Barbul Brădescul şi fratele lu Mihai cliucer şi Barbul de Poiană şi feciorii Iscrului şi Barbul de Fratoşiţă şi feciorul lu Malcoci şi 285 alţii mulţi de la Olt şi de la Romanaţi şi de la Jiiul de Jos şi de la Mehedinţi. Ce-am vrut să viiu eu cu cărţile să spui ce-am văzut; şi au scris şi vornicul şi căpitanul la vodă şi la boiari de răutate au făcut, ci apoi eu gîndiiu cum voi veni şi să las aicea slujba pustie ? Ce-am trimes ceşti feciori şi cu un sîrbu cu cărţile, ce vor spune şi ei şi de în gură ce-au văzut.Că acum ţeara fuge toată, că le-au zis acei boiari ţerăi: " fugiţi toţi după noi, nu mai daţi nemic ", ce acum nu rămîne nime. Ce să ştiţi dumneavoastră că ac........... rumînii nu vor să dea nemic, ci bat feciorii şi le iau banii şi trăsurile şi zic că le-a zis boiarii să nu dea nemic, că le vine alt domnu. Ci acum noi ne-am îngrozit de nu ştim ce vom să facem că ni e frică că ne vor ucide. Ci acum, pînă nu se va face o tocmală, noi nu îndrăznim nimic să ne tindem şi nici feciorii nu cutează să umble necăiurea să-şi strîngă cîte o rămăşiţă. Ce-am mai rămas să văz cum va fi lucrul şi să pornescu neşte vite de birărie la curte. Ci să ştii, logofete, că nu va să se aleagă nimic din judeţ că se-au făcut lucrul ca acela, că acei boiari s-au lăudat cătră ţeară că preste puţine zile vor veni cu domnul. De altele ce voi scrie dumnitale ? Spune-vor şi de în gură ceşti feciori cum au fost. Aceasta scriu dumnitale, să fii dumneata sănătos. Mai micul dumnitale, Vasilie. Pis ohtomvrie 20 ..... Pe verso: La dumnealui, la Paraschiva logofetul să se dea. DRH, B, XXIII, nr. 168, p. 284-285.1630 noiembrie 3. ŢR 286 Scris-am eu Staicu păhărnecul şi jupînesa me Rada, fata lu Dragomir postelnic de în Cepture, feciorul jupan Dumitru, ce au fost marele vornec, acesta al nostru zapis, cum să fie de mare credinţă la mîna jupan Buzincăi marele comis şi la mîna jupînesii lui, Ilina comisoaia, cum să se ştie c-am vîndut noi parte noastră de în Cepture toată şi cu cîţi rumîni se vor afla, însă parte jupînesii mele Radei, de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, însă rumînii anumea, de în Cepture: Soare cu feciorie lui şi Tudor cu feciorii lui şi cîţi se vor afla de moşie de în Cepture şi parte jupînesii melea Radei de moşi şi de cumpărătoare de Muşcel, cu cîţi rumîni se vor afla şi foarte jupînesii mele Radei, de în Fîntînelea, şi cu rumîni cîţi sea vor afla şi parte jupîneseii mele de în Roma toată şi cu rumîni cîţi se vor afla şi parte jupînesie melea Radei de în Tătărăi, cu cîţi rumîni de vor afla şi cu parte me de în Cepture, cîtă am cumpărat eu Staicu păharnic 287 am vîndut jupan Buzincăi, marele comis şi jupînesie lui Ilinie, dereptu trie sute şi patruzeci de galbeni şi doi, cum să-i fie lui moşie şi fecioriloru. Şi la tocmeala noastră fost-au jupan Tudoran sulgeriul i Măciucă clucer i Stanciul postelnic de Buziiani. [...] Tudoran sluger. Eu Staico păharnic. Stanciul de Boziiani. DRH, B, XXIII, nr. 170, p. 286-287.1630 noiembrie 4. ŢR 287 Scris-am eu Cornea de Urlaţi zapisul meu la mîna jupînului Nastei, cum să se ştie că am vîndut eu partea mea de ocină de în ocina Trestienească de în Ratina, de peste tot hotarul a şaasea parte. Şi eu Cornea am cumpărat aceasta ocină mai denainte vreame, de în zilele lui Simeon voevod, de la Necşat de Trestiiani de în Vali. Deci cîndu au fost acum, în zilele lui Alion voevod, iar eu Corinea de lipsă şi de nevoe o am vîndut jupînului Nastei de în sat de Negoeşti direptu 600 aspri gotovi. Şi o am vîndut eu Cornea de a mea bunăvoe ca să fie jupînului Nasti moşie şi ficiorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor neclătit de nimea în vecie, amin. Şi mărturii: jupînul Neagul şi frati-său Antonie de Negoeşti şi Dima neguţătorul şi Iacov neguţătorul şi popa Stoica şi Neaicul de Murgeştii şi Radul Babei şi Dumitru logofet şi Stan socru-său de Brăgăreştii. [...] DRH, B, XXIII, nr. 171, p. 287.1630 noiembrie 5. ŢR 288 Adecă noi moşteanii satului den Negraşi, ot sud Vlaşca, scriim şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de cridinţă jupîneasii Mariia a răposatului Trufanda vistiiar şi la mîna coconilor dumniiaii, cum să să ştie că am fostu toţi judici cu moşiile noastri şi cu feciorii noştri, încă mai denainti vreami. Iar după aceaia, cînd au fostu acuma, în zilile domnu nostru criştin Lion vodă, sin Ştifan vodă, iar noi sînguri, de bunăvoia noastră, fără dă nici o silă vinit-am la dumneaei dă ne-am vîndut rumîni cu feciorii noştri şi cu toati moşiile noastre cîte vom avea la Negraşi, însă iu Anghil cu fiiu-miiu Ganea am luat 6 000 aspri gata şi iu Mihalco cu feciorii mii 3000 di bani şi eu Voico cu fiiu.miu Vlaicul i Oprea i Anghil, cu toată partea mea di ocină şi din sat şi cu ceaia parti di ocină aleasă, am luoat 4000 di bani; şi iu Albul cu feciorii mii am luoat aspri gata ....... face priste toţi ....... di aspri. Şi am luoat toţi bani deplin. Şi mărturii cari-ş vor puni iscăliturili şi piceţili mai jos. Şi pintru crindinţa am pus în loc di peceati cu deagitili. [...] DRH, B, XXIII, nr. 172, p. 288.1630 noiembrie 18. ŢR 298 [...] Stroe logofet, ca să fie volnic cu această carte a domnia meale să ţie satul Goleştii şi Criva şi Epoteştii i Urzica i Gogoşii i Marmuri şi ţiganii, păntru că aceaste sate şi ţigani, i sînt date zeastre de la socru-său, jupînul Fota postelnic şi de la socră-sa, jupîneasa Stana. Deci domniia mea am vrut să le iau domnia mea pre seama domnească, păntru Gorgan spatar. Deci dec-am adevărat şi am aflat domnia mea că n-au vrit Gorgan spatar nici o treabă cu aceale sate şi ţigani, ce au fost date zeastre boerenului domnia meale Stroe logofet, domnia mea iar le-am dat să fie pre mîna lui, alt nimea treabă şi meteah să n-aibă cu aceale sate şi ţigani. Derept aceaia şi voi, toate slugile domnia meale, care veţi mearge într-aceste sate ce scrii mai sus, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a domnia meale, iară voi să căutaţi forte în pace să lăsaţi aceaste sate şi ţigani, de acum nainte moşiile alt nimica să nu-i mai învăluiţi, că aşa iaste învăţătura domnia meale. [...] 299 [...] DRH, B, XXIII, nr. 178, p. 298-299.1630 noiembrie 24. ŢR Eu Stanumir şi frate-miu Chirca de în sat de în Păuşăşti scris-am aceast zapis al nostru şi cu frate-miu Stănilă, cum să se ştii că am vîndut jupînului Simei logofet u leavade de în josu de viia logofătului Simei în vale, lîngă levade logofetului, derept 140 de bani. Şi mărturie: popa Stoica şi popa Zahariia şi Ion logofet ot Măniceşti i Crăciun logofet ot Titoiu i Udreşte logofet ot Şărenesa i Ionaşco logofet ot Corlăneşti. [...] Crăciun. Ionaşco. Braşov logofet. Ion. DRH, B, XXIII, nr. 179, p. 2991630 decembrie 1. ŢR 300 Adecă noi moşteanii satului Lătceanii ot sud Teliorman, anume: Cozma i Radul i Turcea i Măciucă i Cernat i Opriş i Cînda i Voico i Coman i Buda răspopul i Voico străchinar, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru cum să să ştie că am fostu tot judeci cu moşiile noastre şi cu toţi feciorii noştri încă mai deanainte vreame. Iar dup-aceaia, cînd au fostu acuma, în zilele domnu nostru creştin Lion voivod, feciorul răposatului Ştefan vodă, iar noi sînguri, de bunăvoia noastră, fără de nici o silă, am venit la jupînul Bunea logofăt de ne-am vîndut rumîni cu feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocină den hotarul de jos, preste tot hotarul şi cu viile şi cu moara şi cu tot vinitul. 301 Insă eu Cozma cu feciorii mii Melentie şi Dobre şi cu alalţi feciori, cîţi-mi va hărăzi Dumnezeu, al luoat bani 3700 şi 2 boi, derept 1100 de bani şi eu Radul cu feciorii mii am luoat bani gata 2600 şi eu Turceală cu feciorii mii Cernat i Vladul i Peia şi cu alalţi feciori, cîţi va da Dumnezeu, am luoat bani gata 4800 şi 2 boi, derept bani 1600 şi eu Măciucă cu feciorii mii Areon i Florea i Stoican i Mircan i Magdalin şi cu alalţi feciori, chiţi-mi va hărăzi Dumnezeu, am luoat bani gata 5400 şi 2 boi, derept bani 1600 şi eu Cernat cu feciorii mii Radul i Stan şi cu alalţi ficiori, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat bani gata 3200 şi 2 boi, derept 1800 şi eu Opriş cu feciorii mii, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat bani gata 2600 şi eu Cînda cu feciorii mii am luoat bani gata 2600 şi eu Voico cu feciorii mii, cîţi-mi va da Dumnezeu, am luoat bani gata 2600 şi eu Coman cu feciorii mii am luoat bani gata 1500 şi 2 boi, derept bani 1100 şi eu Buda cu feciorii mii am luoat bani gata 2130 şi un bou, derept bani 470 şi eu Voico străchinar cu feciorii mii am luoat bani gata 2050 şi 2 boi, derept bani 550; fac bani, înpreună cu boii, 41500 de bani. Şi am luoat aceşti bani deplin den mîna jupînului Bunii logofăt pre noi şi pre feciorii noştri şi pri toată moşiia noastră, cum iasti hotărîtă şi aleasă cu toată plasa noastră den jos, den hotar pînă în hotar şi den cînpu şi den pădure şi den apă şi cu viile şi cu tot venitul, cum scrie şi mai sus, ca să-i fim rumîni de moşie şi lui şi feciorilor lui şi nipoţilor lui. Şi mărturii: jupan Para logofet i Stroi logofet i Tatul logofet i Dumitru logofet i jupan Stanciul Pustiiul cupeţ i Leca spătar den Găvăneşti i Trifa slujer i jupan Apostal gealepul i Ghioca cupeţu i Şărban logofăt i Peia logofet i Mitrea postelnic şi încă mulţi boiari, carii.şi vor pune peceţile. Aceasta-m scris, ca să să crează, să-i fim rumîni în vicie. [...] Para logofet, manu propia. Gherghe armaş. Ghinea postelnic ot Văleani. Tatul logofet Danovic. Peia logofet. Trifa slugearu. Gherghi logofet. DRH, B, XXIII, nr. 181, p. 300-301.1630 decembrie 5. ŢR 302 Scris-am noi featele lu Nistor ot Păuşăşti anume ....... Maria, înpreună cu mumă noastră, acest zapis al nostru să fie de credinţă la mîna Simei logofet, cum să se ştie că ne-am vîndut toată moşîia nostră ce-au fost de la tatăl nostru de în Păuşeşti, cît se va aleage de în cîmpu, de în pădure, de într-apă şi den seliştea satului cu viia, cu pomi, cu tot, de a noastră bunăvoe, deriptu bani gata aspri 1000. Şi am luoat aceşti bani deplin denaintea a tot satul, anume: popa Stoica, popa Zahariia, Luca cel mare, Stănilă Deleanul, Oprea frate-său, Stepcea, Gherghe, Bălaur, Chirca, Miho, Gheorma pitar, Udrişte logofet, Ion ban. [...] Eu popa Stoica. Eu popa Zaharia. Ghiorma pitar. Udrişte logofet ot Şărineasa. DRH, B, XXIII, nr. 182, p. 302. 1630 decembrie 6. ŢR 305 Eu Ionachi scris-am acesta al meu zapis la mîna postelnicului lu Ion cum cum să să ştie că i-am fostu datori 16 galbini şi 4 costande. Dici altă n-am avutt ce-i da, ci i-am dat moşia din Corănet, totă parta me di cîmp şi di pădure şi de apă şi di sălişte şi de preaste tot hotarul ast, cîtă să va dăvăra parta me. Şi i-am dat de a me bunăvoe astă moşie, făr-de om, ci moşie pustie. Şi cudă m-am tocămit, fost-a mulţi megiiaşi di prejurul locului ast, anumea: Stan vatahul de Gaia şi Calotă de Dubriceni şi popa Ion de Gaia şi popa Preda de Grupăşani şi Fira de Floreşti şi Radul şi Barbul de Cornet şi Lepa şi Barbul, ficiorul lu Pătr de Cornet. 306 Şi această moşie o-m cupărat eu cu jupînasa Stanca ast, fără frate-miu Vlaica. [...] 6 zile, [...] Eu Ionachi vizitoriul. Stan vatahul. Popa Ion. Barbul, ficiorul Radului. Barbul, ficiorul Pătrului. DRH, B, XXIII, nr. 184, p. 305-306.1630 decembrie 11. ŢR 308 Scris-am eu Vasilie şi Hlebul, Vladul, Stan, Ţigan, Stoica de Vaidiiai, am scris acest al nostru zapis la mîna postelnicului Radului şi a Danciului de Măldăreşti, cum să să ştie c-am venit de ne-m dat noi rumînii de a nostră bunăvoe, nici ne-u silit eiai să ne dăm, ci noi ne-m dat de a nostră bunăvoe să fim rumînii dumnielor ohabănici, lor şi feciorilor lor. Şi la tocmela nostră au fost mulţi omeni buni: Fîrtat logofet de Creţeni, Opre pîrcălabul de Măldăreşti, Oprea sluga postelnicesi de Vlăduleni şi popii de Măldăreşti, anume popa Necola şi dieconul Bade şi Dan şi Drăgan de Vlăduleni. Aceşti au fost toţi la tocmela nostră şi pentru credinţa ne-m pus şi peceţile. [...] DRH, B, XXIII, nr. 187, p. 308.1631 ianuarie 5. ŢR 318 Scriş eu Lăudat, feciorul Bandeai de Coteşti, acesta zapis al meu, cum am luat 1450 bani de la logofetul Tatul împrumut şi am pus o delniţă zălog, anumea a lu Bolovan, cu tot ci-au avut, den cămpu şi den sat tot ce area, pînă la lăsata săcului de carnea. De-i va da banii să-ş ţiie moşie, iară de nu va da banie, să-i fie moşiia logofătului Tatului. Şi mărturie: popa Stoica de Coteşti şi Ghergheie de Grădişte i Marin i Negoe şi Mitrea i Dan. Şi am scris eu Lăudat păntru creadinţă. [...] Degetul miu. Pe verso: Să să ştie cum au pus Negoe o delniţă a lu Lăudat zălog la Tatul logofătul, să-i deh banii cîndu vah puteh. Şi au scris Lăudat însuşi, cu mîna lui. Zapisul lu Bolovan, de la Lăudat, de vînyare ot Coteşti. DRH, B, XXIII, nr.192, p. 318.1631 ianuarie 11, Bucureşti. ŢR 318 [...] Săcuiani a vorniceasii vornicului Cernicăi, carea iaste metoh la sfînta mănăstire hram Sfînta Troiţă, ca să fie volnici 319 călugării cu această carte a domnii meale de să ţie balta carea iaste a sfintei mănăstiri a vorniceasii, de unde iaste piatra de în uscat pînă unde au pus semnu în balta şi par, cîtă iaste despre sfînta mănăstire. Pentru că această baltă fost-au de moşie a postealnicului Nedelco. Deci o au fost vîndut mai de înnainte vreame vorniceasii, de o au dat mănăstirii. Şi tot o au ţinut cu pace. Iar după aceaia, cînd au fost acum, în zilele domnii meale, avut-au pîră şi gîlceavă călugării de la mănăstirea vorniceasii cu călugării de la mănăstirea Cernicăi vornicul şi au venit de se-au întrebat aicea. Intr-aceaia, domniia mea trimis-am de aicea pre boiarenul domnii meale Paraschiva vtorii dvornicu acolo, ca să strîngă oameni buni şi bătrîni să caute şi să aleagă balta care iaste partea şi a mănăstirii vorniceaasa şi a mănăstirii dvornicul. Intr-aceaia, deaca au mersu acolo, au strînsu oameni buni: Oprea logofăt ot Săcuiani, Ionaşco comis şi alţi megiiaşi şi au mersu şi cu vînzătoriul, Nedelco postelnic, de au ales balta şi au pus în mijlocul bălţii semnu şi par şi la uscat au fost piatră. Derept aceaia şi domniia mea am judecat şi am dat ca să să ţie pre unde au pus semnu, să nu se mai amestece unii la alţii, ce să-şi ţie părţile cu pace unii de cătră alţii. Iar care se va mai amesteca în balta mănăstirii şi va mai scorni pîră, de mare gloabă va fi. [...] DRH, B, XXIII, nr. 193, p. 318-319.1631 ianuarie 23. ŢR 325 Eu Tudor sulgeariul scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie la mîna jupînului lu Dumitru şi a jupînului Vasilie de la Nicopoe, cum să se ştie c-au cumpărat satul Băcăleştii, că acel sat fostu-l-am dat eu fii-mea Samfirei zeastre. Dici l-au vîndut acestor boiari cu ştirea mea. Şi voi, rumînilor, să ascultaţi dă aceşti boiari, că sînteţi de acum naintea rumîni lor şi feciorilor ai lor. Iar cărţile voastre, dă cînd v-aţi vîndut mie, toate sîntu la mine, deci să şedeţi pre bună pace, că le sînteţi rumîni. Aceasta am scris. Pis ghenerie 23 dni, leat 7139 1631. Tudor suljer. DRH, B, XXIII, nr. 198, p. 325.1631 ianuarie 23, Bucureşti. ŢR 326 [...] satului Parapanii ot sudstvo Vlaşca, care este el sfintei mănăstiri hram Sveata Troiţă, de aicea de în oraş den Bucureşti, ca să se ştie să aibă a darea de acum nainte bir numai un galben; nici să se mai adaoge, nici să se mai scază, ce tot să dea pre această cislă ce scrie mai sus, măcar de să va mai fiinţa birul, măcară de se va mai scădea, iar ei tot să dea pre această tocmeală, pentru că i-am lăsat domnia mea şi i-am ertat. Să daţi pre tocmeală cum iaste mai sus-scris, pentru sfinta mănăstire, ca să-i fie mănăstirei de ajutor şi întărire, şi pentru că iaste un satu den margine, în calea turcilor, de au multe păsure şi greutăţi. Deci văzîndu domnia mea nevoia lor, şi mai vîrtos pentru sfînta mănăstire Sveata Troiţă, i-am lăsat domnia mea să dea bir 1 galben, altă asupreală să n-aibă. Derept aceaia şi voi, birarilor, carii veţi umbla într-acel judeţ Vlaşca, încă să căutaţi mai multu să n-aibă asupreală satul Parapanii, ce scrie mai sus, fără numai cît să dea pre acea tocmeală, că sengur domnia mea m-am milostivit de i-am lăsat ca să poată fi de ajutor şi de posluşaniia sfintei mănăstiri şi domnii mele pomeană. Iar cine se va ispiti a-i învălui într-alt chip, mai mult de cum scrie mai sus, acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. Aşijderea am pus domnia mea şi blestem, pre care va dărui domnul Dumnezeu a fi domn şi biruitor Ţărîi Rumîneşti în urma noastră, încă-l rugăm să aibă a întări mila şi pomeana şi ceastă carte a domnii meale pre tocmeală cum scrie mai sus, pre acela domnul Dumnezeu să-l cinstească şi să-l întărească întru domnia lui şi de altă lume să-i fie sufletul în răpaos. Iar care nu va cinsti, nici va înnoi, ce va călca şi va sparge mila şi pomeana domnii meale, să fie proclet şi anatema şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. [...] DRH, B, XXIII, nr. 199, p. 326.1631 ianuarie 27. ŢR 327 Scris-am eu Stanciul de Izăbiceanie acesta al meu zapis la mîna părintelui Vasilii, egumenul ot Bistriţă, că me-u fost datori părintele Vasilie 1 ţigancă, anume Anăca, fata Muei ţiganul, nora lu Şărban; iar Coziia au fost datore Bistriţie 1 ţigancă, iar eu Stanciul am fost dator Cozie 1 ţigancă, fata Stanciului ţigan, ţiganca lu Idocse. Dici se-u tocmit egumenul Vasilie de la Bistriţă cu egumenul Dionisie de Coziia, de me-u făcut zapis egumenul Dionisii de la Cozie pre fata Stanciului ţiganul, ţiganca lu Idocse, să fie a me de moşii. Şi am făcut eu zapis egumenului Vasielii de la Bistriţa pre nora lu Şărban ţiganul, însă fără 2 fetea, ci a fost făcut mai nainte, să n-aibă Bistriţa lucru cu iale. [...] Şi mărturie părinătele episcupul de Rîmnic, chir Theofel şi Ion cliseriul ot Cozie şi Anîghel ot Costeşti şi Cîrstea postelnic ot Creţeşti şi Duiul i Lepădat ot Izăbiceni. DRH, B, XXIII, nr. 200, p. 327.1631 ianuarie 31. ŢR 327 Adecă eu jupîneasa Mariia vorniceasa scris-am acesta al meu, zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupanului Gheorghie logofăt, cum să se ştie cum me-am pus zălog satul meu Curăteştii de Sus, rumînii mei, den judeţul Vlăşcii, cîţi să vor aleage şi cu tot venitul den cîmpu şi den pădure şi den apă şi de peste tot hotariul, den hotar pînă în hotar, 328 dereptu ughi 20. Şi să aibă a lua dumnealui venitul şi să-i lucreaze dumnealui ce-i va fi voia. Iar eu să n-aib nici o treabă cu dînşii, pînă cîndu-i voiu da banii dumnealui. Iar deaca voiu da banii dumnealui, iar eu iar să-mi iau satul. Şi pentru mai mare credinţă, pusu-me-am şi peceatea. Şi se-au prilejit la tocmeala noastră: jupanul para logofăt i jupanul Stanciul Pustiiul neguţătoriul şi Dumitru logofăt şi Necula peharnic. [...] Eu Marie. DRH, B, XXIII, nr. 201, p. 327-328.1631 februarie 6, Bucureşti. ŢR 331 Scris-am eu Tanasie peharnic, feciorul Mogăi ot Bărbăteşti şi cu feciorii mii, anume Pătru şi Ştefan, acest al nostru zapis, ca să fii dă mare credinţă la mîna jupînului Andocăi vătaf, cum să să ştie că i-am vîndut noi optu pogoane de vii cu ocină şi cu levadi şi nedajnece, fără vinărici boerescu, pre Valea Largă, în dealul Trestiianilar, Şi o am dat derept 7200 da bani gata, ca să fii lui moşii şi feciorilor lui. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoi şi cu ştirea a tuturor rudeniilor noastre şi cu ştirea vecinilor şi den sus şi din jos. Şi cînd se-au făcut această tocmeaală au fost mulţi boiari mărturii, anume: jupan Neagul vel aga i jupan Grama vel pitar şi jupan Nedealco vel armaş i Socol paharnic i Ivan postelnic ot Văcăreşti. [...] 332 Eu Tanasii păntru credinţa me-m pus şi mîna mea. Grama pitar. Eu Stoian călăraş. Eu Stan Cucubeaţă. Eu Stan Păcurariul. Şi eu Vladul Coromîtcă moşnean; şi au zis să fie viiar.DRH, B, XXIII, nr. 203, p. 331-332.1631 februarie 10. ŢR Scris-am noi Ionaşco postelnic i Tatul i Staico i Radul i Stroe acest al nostru zapis, ca să să ştie cum ne-m tocmit noi toţi de a nostră bunăvoe să aibă a ţinea Ionaşco postelnic jumătate de ocină de la Rîfov de peste tot hotarul, iar altă jumătate să avem a ţine noi toţi, i Tatul i Staico i Radul i Stroe, iar peste tot hotarul, iar cît să va alegea din cîmpu şi din apă şi din pădure şi din şăzutul satului. Peinntru că această ocină a fost a lor de moşie: deci au fost cumpărat Miroslav logofăt de la noi mai denaente vremea. Deci, cînd au fost apoi, iar ei ş-au răscumpărat, Tatul i Staico cu fraţii lor de la Ionaşco postelnic. Iar cînd au fost apoi, au fost vîndut Ionaşco postelnic o parte de ocină de la Romîneşte a lui Vintilă logofăt, văr premar Tatului şi lui Staico. Deci, piînntru căci au văndut Ionaşco postelnic parte lui Vintelă de la Romîneşte, iar el s-au tocmit de le-u dat de la Răfov o parte din cele patru părţile şi au rămas Ionaşco postelnic cu trei părţi. Şi ne-am tocmit noi de a nostră bunăvoe, ca să fie frăţie între noi de acum înnainte, să nu fie volnic Ionaşco postelnic a vende sau a băga alţi oamneni streini fără voe noastră, nici noi fără voe lui, numai nemul nostru. Iar cine va face alte tocmeli, să fie afurisit şi anathima de 318 otiţi. 333 Şi mărturii: Sibiiu i Boica i Mici i Bade Mălae i Răzmiriţă. [...] Eu Ionaşco postelnic. Eu Tatul. Eu Radul. Stroe postilnicul. Staico. Popa Stoica ot Vaidiei, martor.DRH, B, XXIII, nr. 204, p. 332-333.1631 februarie 11. ŢR 333 Să să ştie cum au cumpărat Ion de la Dragoe şi de la Răcnea un 1 pogon de vie şi jumătate cu stînjen de ocină, de îa apa Buzăului pînă în Lacul cu Zălojie şi cu loc da casă în capul vie, dereptu 1900 aspri gata. Şi au fost aldămăşari: Barbul Tatuliui i Radul Croitorul i Dan i Dumitru, Trifa, Albul, Neagoie, Radul, Niţă, Necula, Ion voştinarul de Cislău, Stroe de Ploeşti, Costachi de Gherghiţă, Ştefan, Stoica al Bunii, Ianiu, Nicoară, Budu, Freanţi, Coman al lu Cîrstiian, Stoica al Barbuliui, Stan Ţapul, Stroe croitorul. [...]DRH, B, XXIII, nr. 205, p. 333.1631 martie 4. ŢR 340 Scris-am eu Şandrea neguţător şi cu soţiia mea Mariia acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna Ghiocăi postelnic ot Cotrăceni, cum să se ştie că i-am văndut partea noatră de ocină toată de la Cotrăceani, de în fruntea Predii, fratele jupîneasei meale Marie, a treia parte de în cîmp de în pădure, de în apă şi de în vii şi de în şăzutul satului, însă de preste tot hotarul şi cu tot venitul. Insă ne-au dat bani ughi 35 şi cheltuiala ughi 5. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui. Mărturii au fost: jupan Miho neguţătorul şi Costandin fiiu-său şi Ivan neguţătoriul. Şi am dat cărţile meale ...... ce le-am avut eu pre acea ocină la mîna Ghiocăi postelnic. [...] Şandru. Ivan neguţător.DRH, B, XXIII, nr. 211, p. 340. 1631 martie, 5 Bucureşti. ŢR 340 [...] carea iaste aicea îu oraşu în Bucureşti, hram 341 Rojdestvo Hristovo, ce să chiamă a Ghiormei banul, ca să fie volnicu părintele popa Gavriil, carele iaste socotitoriul sfintei besearici, cu această carte a domnii meale de să spargă nişte case ale unor oameni carii se-au strînsu pre ocina besearicii la Obileşti ot Elhov şi să-şi ţie ocina besearicii cu pace. Pentru că se-au strînsu oameni dentr-altă parte de ş-au făcut case şi se hrănescu pre acea ocină de la Obileşti a sintei besearici şi nemica nu vor să dea, al zeacelea, ce iaste venitul şi dijma de pre acea ocină. Derept aceaia, domnia mea am judecat şi am dat, ca să fie volnic părintele carele iaste la sfînta besearică să-şi ia dijma de în toate al zeacelea de pre ocina besearicii, ce scrie mai sus şi den grădini şi de în pîine şi den fînu şi de în toate, cum iaste obiceaiul. Iar care om nu va vrea să dea, să aibă a-i spargerea casa şi să-l gonească de pre ocină, să se ducă într-altă parte, unde va şti. Şi de nimeanilea opreaală să n-aibă. [...] DRH, B, XXIII, nr. 212, p. 340-341.1631 martie 14. ŢR 347 Adecă eu Şuica ot Şuici dat-am acesta al nostru zapis să fie la mîna părintealui popei popei Savei de la mănăstirea sfînta trăiţă ot 348 Vale, cum să să ştie că i-am vîndut o ţigancă, anume Iana, dereptu aspri 2500. Şi ne-am tocmit de a nostră bunăvoe. Şi la tocmeala a nostră au fost mulţi omenii buni, anume: popa Leontie şi popa Opriian, Dragomir postelnic, Radul postelnic, Ion, Balea i Stanciul postelnic. Şi zapisul am scris eu Leca. Pis measeta martie 14, vă leat 7139 1631.DRH, B, XXIII, nr. 216, p. 347-348.1631 martie 15. ŢR 348 [...] ca să-i fie lui jumătate de satu den Dol Foleşti, de pre apa Bistriţei, ot sudstvo Vîlcea şi cu ocina den doao, den cîmpu, den pădure, dentr-apă şi den vadure de moară şi den săzutul satului, de preste tot hotarul, vare cît să va aleage, den hotar pînă în hotar, şi cu rumînii iar den doao, anume: Radul Mierăul cu feciorii lui şi cu toată fămeaia lui şi Tatomir cu feciorii lui şi Dobrin cu feciorii lui i Gligorie cu feciorii lui i Stoica, feciorul Ilăudăutease, şi un fecior al Săracului, anume David, săs sinovim emu i ........, să ţie boiarenul domnii meale Sima vtori logofăt jumătate den satu den Foleşti, însă fără viia de la Foleşti, să n-aibă treabă, iar sluga domnii meale, Udrişte, să ţie altă jumătate de satu şi cu viia de la Foleşti, cîtă au cumpăratu tată-său Oprea logofăt de la Dorotei monah şi cîtă au făcut el şi s-au părăsit şi cu tot pomeatul şi cu livadea den vîrful viei şi alăturea cum vin amîndoao văili, tot să fie pre mîna slugii domnii meale Udrişte, cum le-au fost tocmeala. Şi rumînii cîţii să vor mai găsi, fără ce scriu mai sus, tot să-i înparţă în doao. 349 Păntru că acest satu Foleştii, cu viile ce scriu mai sus, fost-au a slugilor domnii meale Udrişte i Stroe, cumpărat de tată-său, Oprea logofăt. Iar după moartea tătîni-său, Oprei logofăt, făcut-au înpărţeaală cîte trei fraţii, Stroe i Preda i Udrişti, de au înpărţit toate ocineale, carele de pre unde au avut şi au luat Stroe, fratele lu Udrşte, 2 părţii den Foleşti şi Udrişti 1 parte. Iar după aceaia, Stroe, fratele lu Udrişte, făcut-au tot satul Foleştii vînzător, şi părţile lui şi parte lu Udrişte, fără ştirea lu Udrişte, şi lea-au vîndut lu Andrei spatar, sin Vladulov logofet Rudeanul, derept ughi 500, tot bani gata. Iar sluga domnii meale, Udrişte, vrut-au să-i ia şi el bani, cîtu-i făcea, iar boiarenul domnii meale Sima vtori logofet, el s-au rugat şi l-au luatu pre sluga domnii meale Udrişte, cu multe cuvinte şi s-au jurat cu mare jurămînt să nu lase satul Foleşti vînzător la alţii, ci să să scoale Udrişte cu pîră asupra frăţini-său lu Stroe şi a lu Andrei spatar, să leapede banii şi să încape el acolea, iar că ce va trage Udrişte pîră şi mare cheltuială să ţie jumătate de sat şi cu rumînii şi cealaltă jumătate de sat să o ţie Sima vtori logofăt cu pomii la deal. Deci Udrişti sculatu-s-au cu pîră asupra frăţini-său ca să întoarcă banii şi zicea Udrişte cum iaste el mai volnic să întoarcă banii lu Andrei spatar şi să ţie el ocina tătîni-său Oprea logofăt. S-au mersu în divanul cel mare, naintea lu Alexandru vodă Iliaş, de s-au pîrît de faţă cu fratea-său Stroe şi cu Andrei spatar. Deci Stroe el ţinea cu Andrei spatar şi nu vrea Stroe să vînze frăţine-său lu Udrişti, iar Alexandru vodă Iliaş au preţuit satul ughi 300, ca păntru să fie mai bine la frate-său Udrişte, decît la alţii striini. Şi încă s-au mîniiat Alexandru vodă de l-au scos cu mare ruşine pe Stroe den în divan şi i-au lepădat Udrişti ughi 200 şi au luat Udrişti tot satul Foleşti pre mînă lui şi au înfrăţit pre Sima logofăt şi s-au tocmit să le fie satul Foleşti den doao, şi den rumîni şi den ocină. Iar viia de la Dorotei şi cîtă iaste părăsită şi cu pomeatul cu livadea den vîrf şi alăturea, cum vin amîndoao văili, să fie pre mîna lu Udrişti izbrănite, să n-aibă boiarenul domnii meale Sima logofăt nici o treabă, cum i-au făcut Udrişte zapis la mîna Simei logofăt. Iar un zapis, cea-au făcut Stroe la mîna frăţini-său, lu Udrişte, cînd au luat banii pre părţili lui, şi l-au apucat boiarenul domnii meale Sima vtori logofăt, de-l va scoate la vr-o judecată, să nu să crează, că l-au apucat cu înşelăciune de la Udrişte, ci să să ţie Sima vtori logofăt de tocmeală, cum au tocmit şi cum s-au înfrăţit cu Udrişte. Şi iar să fie lu Udrişte partea de ocină a Radului Răchei, cît va avea în hotarul Foleştilor, păntru că o a vîndut Luca şi muiarea Radului Răchei, anume ..... Opreai logofăt în zilele Radului vodă, în domniia dentîiu, derept un bou bun, preţul ...... aspri şi rîmător gras, preţ ..... aspri. Şi au tocmit cu falcea, cîte 75 de bani. 350 [...] Pe verso, contemporan: Cartea lu Leon voivod ce-am făcut, ca să nu mă înşale vestiariul Săma, ci să ţinem pre jumătate satul Dol Foleştii.DRH, B, XXIII, nr. 217, p. 248-349-350.1631 martie 20. ŢR 350 Eu Şerban logofătul scriu şi mărturisesc cu cest zapis al mieu, cum să se ştie că am vîndut jupînului Pangăi un loc de casă cu casa şi cu pimniţa aicea în Bucureşti, derept bani 3 000, care casă o am fost 351 cumpărat eu de la diiaconul Stanciul de la Beseareca Domnească ot Bucureşti. Şi i-am vîndut eu această casă cu pimniţa şi cu casa cu locul de a mea bunăvoe şi cu ştirea părinţilor mii şi a vecinilor şi a tuturor preoţilor, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui. Şi păntru credinţa pusu-mi-am piceatea şi mîna mai jos. Şi mărturie: popa Borcea cliseariul, popa Dragul, diaconul Stanciul, Radul neguţătoriul, Deadiul vătaf i Defta. [...] Şerban logofăt.DRH, B, XXIII, nr. 218, p. 350-351.1631 martie 21. ŢR 351 scris-am noi Radul Ciurilă şi Badiul şi Toader Gîrdea den satul Dălbăneştii ot sudstvo Prahova, acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţia la mîna jupînului Hrizei marele dvornic, cum să să ştie că am fostu megiiaşi cu părţile noastre de ocine den satu den Dălbăneştii, iar cîndu au fostu acum, întru zilele domnu nostru Io Leon voevod, sin pocoinago Io Ştefan voevoda, iar noi ne-am sculat de a nostră bunăvoe, fără di nici o silă, de nea-am vîndut dumnealui jupînului Hrizei marele vornic, ca să fim rumînii dumnealui, şi noi şi feciorii noştri, cîţi ne va mai dărui Dumnezeu de aicea nainte şi cu toate părţile noastre de ocine den satul Dălbăneşti, ce scriu mai sus. Insă nea-am pus şi anume carele cîţi bani am luat: eu Radul Ciurilă, bani gata 2800 şi eu Badiul, bani gata 2000 şi eu Toader Gîrdea, bani 1600. Diript aceşti bani ne-am vîndut noi di a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, ca să fim rumîni şi noi şi feciorii noştri şi cu toate părţile noastre de ocine den Dălbăneşti, cum scrie şi mai sus. Şi mărturie şi tocmealnici: Deadiul vătahul ot Călineşti i jupînul Sima i aga Ghica i Miriţă ot Călineşti şi încă au fost şi dintr-alte părţii mulţii boiari, ce nu i-am scris noi aicea într-acest zapis. 352 Aceasta scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare cridinţă. [...] Eu Badiul am pus deagetul; pentru credinţa ni-m pus deageatile. Toader Gîrdea. Radul Ciurlă. [...] DRH, B, XXIII, nr. 219, p. 351-352.1631 martie 22. ŢR 352 [...] Scris-am eu jupîneasa Marga Taebula această carte a mea, ca să se ştie cum amu dat şi am lăsat cu voia mea şi cu limba mea, după moartea mea, să fie casa mea şi cu tot locul cît se va aleage, să fie la sfînta mănăstire ce se chiamă Sfînta Troiţă, unde iaste îngrupat domnu mieu Io Radul voevoda. Innsă să şez eu în casă pînă voi fi eu cu suflet, iar după mortea mea, să ţie sfînta mănăstirea, cum zice mai sus, iar părinţii călugării dă la mănăstire să mă scrie la sveta boijestvena leturghie şi la pomeanic să mă pomenească în vecie. Iar cine se va ispiti după moartea mea să făca altă tocmeală într-alt chip, acel om să fie afurisit dă vlădica Isus Hristos şi să fie blăstemat 353 dă 318 sveti otţă, ije vă Nechei şi să fie cu Iuda şi cu Aria înntru un loc, vă veachi, amin. Şi mărturii: părintele egumenul Melentie, duhovnicul Radului vodă popa Roman i popa Necula i popa Ivan ot Sveta Petca i popa Thanasie ot Sveti Ilie i popa Petrica i popa Arfenie i Lemberi şelar i Damian. [...] Pe verso: [...] 1794 [...] 20.DRH, B, XXIII, nr. 220, p. 352-353.1631 aprilie 4. ŢR 357 Scris-am noe Nechifur postealnicul şi cu frate-meu Vlaicul acesta zapis al nostru, să fie la mîna jupînului Hrezie marele dvornic, cum să se ştie că e-m vîndut partea nostră den Greci, cu 40 de stînjăni de ocină şi cu 4 rumîni, anume: Dragomir cu un fecior, anume Dumitru şe Vladul, iar cu un fecior, anume Dan şe iar Cîrstea şe Dima iar cu un fecior, anume Dragomir şe cu 7 pogoane de vie şe den dealu şu den cîmp şe den apă şe den şăzutul satului şe den otar şe den pădure. Ş-am vîndutu noe de bunăvoe a noastră, derept ughi 72 pol, cu şterea tuturor fraţilor. Şe la tocmeala noastră au fost: Danciul Doicescul şe Gherghie bev vel armaş şe Proca neguţătoriul şe Mogoş cluceariul şe cumnată-meu Bogdan şe Nestor logofet ot Tîrgovişti. Şe pentru credinţa ne-m pus şe peceţele. [...] Vlaicul ot Priiazda. Mogoş clucer. Gherghe armaş. Danciul cliuceariul. Nestor logofet ot Tîrgovişte. [...] DRH, B, XXIII, nr. 223, p. 357.1631 aprilie 15. ŢR 358 Adecă eu Drăghici de Berindeşti, frate lu Ţigan, scris-am al meu zapis ca să fie de bună credinţă la mîna jupînului Ghinei ot Turburea, cum să să ştie că i-am vîndut în Secături 2 fălci de loc pre bani 100 şi Bolovanul 2 fălci, iar în bani 100. Şi am vîndut de a mea bunăvoe, să-i fie dumnelui moşie stătătoare în vec. Şi cîndu am făcut această tocmelă, fost-au mulţi oameni buni mărturii po ime: Cîrste al Danciului ot Berindeşti, ot tam Oprea Boldescul i Stanciul Gangaleul i Oprea al Tatului i Stanciul Muşătesc i Cîrste Vîjga 359 ot Turbure i Aldea ot tam. Şi pentru credinţa pus-am mai jos deagetele să să crează. [...] Eu Draăghici. Eu Cîrste. Eu Oprea. Eu Stanciul. Eu Oprea. Eu Stanciul. Eu Cîrste Vîjga. Eu Aldea. Eu Vlad. DRH, B, XXIII, nr. 225, p. 358-359. Inainte de 1631 aprilie 21. ŢR 367 Adecă eu, jupînesa Grăjdana, scris-am acest al miu zapis, cumu să să ştie c-am lăsat nipotu-miu Predeii tvori spatar toate ale mele sate, lui şi ţiganii tuţi şi tot ce-am eu, şi satul prea nume satul Leurdenii, parte tăoată cu 2 vie şi cu 2 mure, şi parte ce am cumpărat de la Vladul visteaiar, derept 400 de ughi, că am vîndut scule de la părinţii mii, după moarte spătariului Lecăi, de o-m scumpărat ace partea cu 1 vie şi cu 2 more şi cu ocină în Ciumernic, şi cumpărotoare şi moşie, cît se va alege, toată, i o-m lăsat lui şi cu rumînii prea nume: Radulu cu feciuri-iş şi Stuian cu feciuri-iş Staico cu feciurii şe Radului Dracea cu feciuri şe feciurii lui Mălai, toţi, şe Bobe cu feciurii şe Rade şe Dubrea cu feciuri şe Bratul cu feciuri şi feciuri badi şe Dragne cu feciuri şi Chiţul cu feciurii, Dragomir cu feciur şi Stoica cu feciur şe Sempitru cu feciur şi Scure feciur lu Stanciu şi feciurii lu Nan, tuţi şi stanciul Bruşştaanul şi alţi rumîni cîţi se vor găsi şi se va afla pre acestă moşie, toţi şi parte me den Stîlpenii de Sus, a patra parte de sat, cu vie, cu mori, şi parte mea din Berceni den hotar pînă jumătate tut şi parte mea den Bobesştie de Sus, toată, nomai ce dat lu Dobre Şerbegiul 60 de stînjenii şi parte me den Boleşs-ţii de Sus, toată i ţeganii prea nomea: Bodea cu feciuri şe sură-sa Marie cu feciur şi Rada ţiganca cu fetele şi feciur lu Nedelco. Şe iar i-am îăsat viile de la Cătun, cu toată delniţa, păntru că acestea vii le-m cumpărat înpreaună cu suţul miu, cu Leca spătarele dereptu 150 de ughi şi ceast ţigan Ivan cu feciur, şi ceaastă ţigancă Anca cu fetele. Şi iar visteierele Pană mi-a luoat păntru suţu-miu haine şi scole ce au fost dature, preaţ de patru povări. 368 Daci, şi suţulu miu, cînd au morit, mi-u lăsat să-mi fie moşie, cum ştie anga Ghica şi Sima ot Călenişte şi alţi boiari ce no i-em scris aice. Deriptu acei şi suţul miu, spătarul Leca, şteund că m-au prădat, derept lăcuiala ce am lăcuit amîndoi înpreaună, derept acei am tucmit şi am lăsat după moarte, nimene să n-aaibă a întreba, nice Badea frate-meu, nice Toma comisul să n-aibă a întreba cu bocatele mele că le-am lăsat nepot-mi Preadei, pînă am fust, cum să mă pomenescă. Iar cine se va ispitea a face într-alt chip, să fii proclet şi afuresăt de 318 otţi şi să no aibă unde veani după meane. Şi sînt şa-alţi ţigani. Şi mărturie sînt: Turture păharnic şi Dumitru şi Badea şi Stan ot Bobeşti, ot Glina, Vladulu, ot Văcăreşti, Nan lugufăt şi Stanciul ot Stîlpeni, cum ştiu de acestă tucmelă nostră. DRH, B, XXIII, nr. 229, p. 367-368.1631 aprilie 21, Bucureşti. ŢR [...] ţie ago Ghico i star Simo et Călineşti. După aceaia vă dau în ştire domnia mea pentru rîndul jupîneasii Grajdanii, a Lecăi spătar, că au avut pîră înnaintea domnii meale în divan cu Mihaiu, feciorul Tomei comisul, fratele Lecăi spatar, pentru nişte vii den Dealul Piteştilor. Şi au scos jupîneasa Grajdana şi o carte a lu Gavriil voevod şi o carte a patriiarhului, în care carte eraţi voi mărturii scrişi, cum aţi mărturisit voi atunce. Derept aceaia şi acum încă am lăsat pre voi să mărturisiţi şi să-i tocmiţi cum veţi şti cu sufletele voastre şi cum aţi mărturisit atunce, Şi am trimis şi acea carte aciia la voi, să o vedeţi şi vor veni şi ei de faţă. Deci, de vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi să căutaţi cum ştiţi că aţi mărturisit atunci, aşa să mărturisiţi şi acum, nemic făţărie să nu fie, că domnia mea n-am vrut să întru într-acel blăstem, ce am lăsat domnia mea tot lucrul după voe. Deci, cum veţi şti voi cu sufletele voastre, aşa să scriiţi o carte şi să daţi ştire domnii meale de tot 369 lucrul, că am vrut domnia mea să trimiţ să vă aducă de faţă aicea, să mărturisiţi, dar am înţeles domnia mea că sînteţi can bolnavi, ce i-am trimis pe dinşii aciia la voi, să le luoaţi seama pre amănuntul, cum veţi şti voi cu ale voastre suflete. Aceasta vă grăescu domnia mea, [...]. DRH, B, XXIII, nr. 230, p. 368-369. 1631 aprilie 23. ŢR 371 ..... megiiaşi, anume Vlad den Deduleşti i Manea de Mirceşti ..... mărturisim cu acest zapis al nostru cum ne-au dat vornicul Mihalcea ..... itor lu Datco şi lu Vlad, cumnatu său şi ..... său pentru nişte vie şi pentru nişte ocine ..... ocina Buzunarilor şi o rotă de moară în Buzău ...... megiaşi am ales dea am dat Stancăi viile de la casă ..... şi casa cu grădina den sat. Iar ocina cîtă ...... surori, anume Sora şi Sorcă şi Stanca şi am ....... via de la popa Neagoe de la Oblegari şi am ..... în ocina Buzunarilor. Derept aacea cînd ...... şi Sorcă cînd ...... şi înzestrat ..... dereptu aceia am socotit ...... le Stancăi ...... căci au rămas mai apoi de toate şi la sărăcie ...... şi mărturisim noi cu acest zapis al nostru ...... Marco den Bănceşti şi Stoianul den Deduleşti ...... Toader de Mărăcineani şi Vlad Mărzac ...... oameni buni mulţi. Dea aceasta scriem şi mărturisim. ....................................... [...]. DRH, B, XXIII, nr. 232, p. 371.1631 aprilie 30. ŢR 375 Cum să să ştie că am vîndut eu Dadul ot Guzeni lui Băjan partea mea dă moşie tot pre bani gata ughi 6, stînjăni 36, de a mea bunăvoe o am vîndut. Şi o am vîndut-o în satu Tîrnava Papei vornicului, în casa pîrcălabului Sineache. Şi cîndu o am vîndut eu, Dadul, această moşie, fost-au Sineache pîrcălabul mărturie şi eu Bărcan ot Cervenie mărturie şi Stanciu ot Guziani mărturie şi vătaful Zîrnă ot Ologi. Şi să-i fie lui moşie şi feciorilor lui, cîţi îi va da Dumnezeu. Iar cine să va rădica ver care din neamul meu, ver care preste cuvîntul meu, să fie afurisit şi blestemat de 300 şi 18 otiţi, eje vă Nicheii. Şi o am vîndut-o în zilele lui Alion voevod. [...] Eu pîrcălabu Sineache. Eu vătaful Zîrnă. Eu Bărcan. Eu Stanciul Şănteae. Şi am scris eu, popa Stanciu ot Tîrnava, acest zapis. DRH, B, XXIII, nr. 235, p. 375. 1631 mai 1, Buzău. ŢR 376 Scris-am noi megiiaşii, anume Stoian de Mărăcineanini cu fraţii lui şi popa Manea cu fraţii-şi şi cu văru-său Stoica şi popa Dragotă de Ghespeşti cu fraţii lui, anume Stănilă şi Neagul, cum am vîndut noi toţi care sînteam mai sus-scrişi partea Calciului şi a Dobrea, femeii lui, de în Cîndeşti pă a cîtă se va alege, de în cîmpu şi de în pădurea şi de în şăzutul satului. Vîndutu-o-am Mihalcei vornicului, noi toţi, cu ştire tuturor fraţilor, toată preastea tot şi cu ştire megiiaşilor şi de în sus şi de în jos. Şi o am vîndut această ocină dereaptu ughi 10. Şi mărtureae: Cernat logofătul şi Sava al Fătului şi Dumitru Buloroiul şi Sava lui Avram şi Costandin şi Radul Simei şi Jîpa de Verneaşti şi Dragomir Neabuneale şi popa Mihaiu de în Buzău. Şi am neaguţat în casa Petrei Luciului în Buzău. Şi am scris în luna lui maiu de întîiu, vă leat 7139 1631. Popa Manea. Stoian. DRH, B, XXIII, nr. 236, p. 376.1631 mai 1. ŢR 376 [...] Scris-am eu Lazar cu 12 pîrgari dă oraş dă Tîrgovişte această a noastră carte acestui neguţători pre nume Iani iatrol, ca să-i fie lui în sat în Săteani ocină cu vie, cu livăzi, cu pomet, cu case, cu pimniţă la vie, cu tot cîtu se va aleage, cît au ţinut Calin Tabără, păntru că au cumpărat jupînul Iane dă la Calin Tabără, derept 170 dă galbeni gata. Şi au cheltuit la aldămaş bani 2000. Şi au vîndut Calin dă a lui bunăvoie; aşijderea şi 377 jupînul Iane au cumpărat cu ştirea a tuturor rudeniilor lu Calin şi cu ştirea a tuturor megiiaşilor şi a veciniloru dîn sus şi dîn jos, înprejurulu acei vii şi acelor locure şi dînaintea a mulţi oameni buni, megiiaşi şi tineri şi bătrîni, orăşani. Şi au dat ai lui bani direpţi gata cîţi sînt mai sus-scrişi ca să-i fie lui şi coconiloru şi nepoţilor şi strenepoţilor ocină şi moşie ohabnică şi de nimenea nelegănat întru vecie. [...] şi mulţi oameni bini, ce nu i-am scris în cartea aceasta. [...] DRH, B, XXIII, nr. 237, p. 376-377.1631 mai 2, Bucureşti. ŢR 377 [...] voao oiarilor ot sudstvo Vlaşca i ot sudstvo Argheş. După aceaia, grăescu domnia mea şi vă dau în ştire pentru rîndul sfintelor mănăstiri Glăvăciogul şi Tutana, care sînt metoaşe date şi închinate la Sfîntaa Troiţă de aicea de Bucureşti; cîndu v-am fost vîndut domnia mea oerile, iar oile mănăstirii Glăvaiciogul şi ale mănăstirii Tutanei nu vă le-am vîndut, ce am zis domnia mea să fie în pace. Şi le-am făcut domnia mea şi carte, ca să le lăsaţi oile în pace, iar voi oiarilor de în Vlaşca cu cartea domnii meale n-aţi ascultat, ce umblaţi învăluindu. Deci v-am scris domnia mea acum şi a doao carte. Derepr aceaia, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi să căutaţi să lăsaţi oile mănăstirii Glăvăciogul şi ale Tutanei, cîte vor fi, foarte în pace de gorştină, nimica de iale să nu vă atingeţi, nici să 378 mai vie jalbă a do-ara aicea la domnia mea să se plîngă de voi, că apoi bine să ştiţi că mare scîrbă veţi avea de cătră domnia mea şi veţi păţi una carea n-aţi păţit niciodată, neascultîndu cărţile domneşti. Aceasta vă dau de ştire. [...] DRH, B, XXIII, nr. 238, p. 377-378.1631 mai 20, Bucureşti. ŢR 389 [...] Albului de Mierîia ot sudstvo ......., ca să fie volnic cu această carte a domnie meale de să-şi ţie 2 pogoane de vie şi cu obraţii vii de în sus şi de în jos şi cu 1 stînjen, de în hotar pînă în hotar, pentru c-au cumpărat Albul aceaste vii şi acestu stînjen de ocină ce scriu mai sus, de la Neguleaci de în sat de Cîndeşti, dereptu 2000 de bani gata, de în zilele răposatului Radului voevoda. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vînzare, la mîna Albului cu mulţi oameni buni mărturie, scrişi în zapis, pre nume: ot Cîndeşti, Lupul i Dragul i Stoica i Muşat i Balotă i Roman i ot Cîrlomăneşti, Radul i Dragomir Caramaloiul i ot Verineşti, Stan Ţabura. Şi au vîndut Neguleaci aceaste doao răzoare de vie şi acestu stînjen de ocină, el de a lui bunăvoe, cu ştirea tuturor megiiaşilor de înprejurul locului. Dereptu aceaia am dat şi domnia mea Albului, ca să fie aceste vii şi un stînjen de ocină lui şi feciorilor lui, moşie ohabnică. [...] 390 [...]. DRH, B, XXIII, nr. 242, p. 389-390.1631 mai 30. ŢR 392 [...] Casiian, ca să fie toate bucatele sfintei monastiri şi rumînii mănăstirii de la Tutana, carii au fost lăcuitori pre lîngă sfînta monastire, slobozioară, în pace şi slobozi de bir de lună şi de găleată cu fîn şi de bou şi de cal şi de miiare cu ceară şi de cai de olac şi de banii de judeţ şi de podvoade şi de mertice şi de lucru domnescu şi de toate mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale, de nimeanilea sau bîntuială să n-aibă, nici să se tragă bucatele mănăstirii pentru alţii, ce să fie de toate slugile domnii meale în pace. Pentru că satul Tutana fost-au slobozie încă mai de nainte vreame, de în zilele Radului voevodi, iar cînd au fost acum, în zilele domnii meale, ei s-au răsipit. Intr-aceaia, domnia mea m-am milostivit şi i-am ertat, ca să fie iar slobozie, cum au fost şi mai denainte vreame, să fie de posluşaniia sfinţii monastiri, numai să aibă a darea bir cu ruptul pre an, cînd vor da şi alalte slobozii, cîte ug ughi 4. Drept aceaia şi voi, toate slugile domnii meale, carii de ce slujbă veţi umbla în judeţul Argeşului, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi înncă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi această slobozioară a sfintei monastiri ce scrie mai sus de toate mîncăturile, pentru că m-am milostivit dimniia mea de i-am ertat, cum au fost şi mai denainte vreame. Că cine se va ispiti a învălui preste această carte a domnii meale, 393 acela om mare certare va avea de cătră domniia mea, ce să aibă bună pace, cum scrie mai sus. [...] DRH, B, XXIII, nr. 244, p. 392-393.1631 iunie 11, Tîrgovişte. ŢR 396 [...] satului Livezeanii ot sudstvo Dîmboviţa, ce iaste sloboziia a sfentii mănăstire Nucetul, hram sveti Ghiorghie, ca să fie de acum nainte în pace şi slobod de bir şi de găleată şi de fînu şi de bou şi de cal şi de miare şi de ceaară şi de cai de olac şi de lucru domnescu şi de mertice şi de podvoade şi de bani de judeţ şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sîntu preste an în ţeara domnii meale, de nimenilea val sau bîntuială să n-aibă. Pentru că această slobozie Livezeanii, ce scrie mai sus, fost-au ertată de toţi domnii de cîndu se-au făcut, ca să fie sfentii mănăstiri de ajutoriu şi de posluşanie. Iar de la o seamă de vreame încoace se-au răsipit de bogate păsuri şi nevoi ce au avut asupra lor. Iar cîndu au fost acumu, pe vreame cîndu eram domnia mea viitoriu aici la scaun în Tîrgovişte, întîmplatu-se-au domnii meale de am trecut pren mijlocul satului Livezeanii, de am mersu domnia mea în sfînta mănăstire la Nucetu, văzut-am domnia mea această slobozie fugită şi spartă. Şi mănăstirea alte sate şi moşii n-au avut. Iar domnia mea m-am milostevit de am ertat această slobozie, cum au fost ertată şi de alţi domni cu hrisoave şi cu cărţi de ertăciune, întărite cu mare blistemu. Aşijderea domnia mea încă am ertatu această slobozie Livezeanii, ca să fie în pace de toate cum scrie mai sus. Şi le-am făcut această carte a domnii meale, ca să strîngă să-şi vie iar la urmă, să se apuce de locu şi de hrană şi să fie de posluşania sfetnii mănăstiri. 397 Derept aceaia şi voi, birarilor şi voao, tutoror slugilor domnii meale, carii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţu, încă să aveţi a vă ferirea de această slobozie ce scrie mai sus, că cine o va învălui mare certare va avea de cătră domnia mea. [...] DRH, B, XXIII, nr. 246, p. 396-397.1631 iunie 17. ŢR 397 Adecă eu egumenul Melenthie, năstavnicul sfintei mănăstiri ot Dealu şi cu tot săborul, scriem şi mărturisim cu acesta zapis, să fie la mîna lu Mihaiu vtori armaş, cum să se ştie că au avut Mihaiu armaş, o ţigancă, anume Sofiica după un ţigan al mănăstirii, anume Radulea. Deci ne-am tocmit denaintea cinstitului jupînului Papei vel logofet de i-am dat o copilă de ţigan, anume Anca, ţigancă pentru ţigancă, cum iaste leagea ţărîei, cum să fim în pace unul de cătră altul. [...] Papa vel logofet. [...] DRH, B, XXIII, nr. 247, p. 397.1631 iunie 22. ŢR 399 Adecă eu Mariia, fata lu Dragomir ot Cîineşti, vara lu Bălaur, scris-am al mieu zapis să fie la mîna Simei vtori logofet, de mare credinţă, cum să să ştie că i-am vîndut partea mea de moşie de în Cîineşti a tătîni-mie, lu Dragomir toată, de preste tot hotarul cît se va aleage şi cu cumpărătorile de în cîmp, de în pădure, de într-apa cu vad de moară şi de în seliştea satului şi de în deal cu viile şi de pretutindinea, toată, cu tot venitul. Şi le-am vîndut aceaste moşii şi aceaste cumpărători de a mea bună voe, fără de nici o silă, derept bani gata 1400 şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de în sat, de sus şi de jos şi de înprejurul locului. Şi mărturii am pus: Radul logofet i Tudor logofet ot Slăvileşti şiDima pitar ot Bogdăneşti şi Gheorma pitar ot Păuşeşti, Udrişte logofet ot Şirineasa, Crucişatul de Păuşeşti, Grozav călăraşul ot Alunişi. Şi am scris eu, Ştefan gramatic ot Slatina. Pis measeţa iunie dni 22, vă leat 7139 1631. Eu Radul logofet ot Slăviteşti. Eu Tudor ot Slăviteşti. Eu Ghiorma pitar. Udrişte logofet. Grozav călăraş. DRH, B, XXIII, nr. 249, p. 3991631 iunie 27. ŢR 400 Eu Dobrin den Cîrlomăneşti scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis cum am vîndut Mihalcei vornicul toată partea mea de ocină den Cîndeşti, însă ce-au fost cumpărătoarea mea de la popa Radul den Cîndeşti, însă den partea den partea lui a patra parte. Şi iar am mai vîndut Mihalcei vornicul 2 pămînturi pre ocina Cîndeştilor, care le-am fost cumpătat unul de la Calin, altul de la Stepan den Cîndeşti şi sînt scise şi în carte de moşie a răposatului Mihai vodă. Şi această moşie şi pămînturi ce sînt mai sus-scrise le-am vîndut Mihalcei vornicul, derept ughi 5, de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor, den sus şi den jos, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui. Şi eu Neguleaci den Cîndeşti să se ştie cum am vîndut Mihalcei vornicul 1 roată de moară la siliştea Cîndeştilor, la Păr, derept ughi10. Şi am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor den sus şi den jos. Şi mărturii anume: Cernat logofet i Armega ot Potoceani i Răzmiriţă ot Cîndeşti i Dobre i Iachim ot Cîrlomăneşti i Dragomir Ţamba i Prodea i Vlad Hîrlău ot Verneşti i Jipa ot Verneşti. Aceasta scriem şi mărturisim. [...] Cernat logofet. Armega. Ţamba. Pătraşco. Jipa. DRH, B, XXIII, nr. 250, p. 400.1631 iulie 9. ŢR 404 [...] voao stolnicilor de la Cornăţel. După aceaia vă dau în ştire domnia mea că aicea înaintea domnii meale au venit maicile de la mănăstire de la Vihorîta, de se-au jeluit şi au spus cum ce iaste venitul mănăstirii de peaşte voi opriţi şi nu veţi să daţi şi de cartea domnii meale nu ascultaţi. Derept aceaia, de vreame ci veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi să căutaţi să lăsaţi călugăriţili să.şi ia peaştele den toate gîrlele lor de la Vărăşti şi de la Gurguiaţi, de în toate gîrlele şi de în Argeş şi de la Stiglenu şi dentr-alte gîrle, cum au fost obiceaiul, pre unde au fost ocina mănăstirii, mai mult a doaoară să nu mai vie jalbă la domnia mea cum le opriţi peaştele, că apoi veţi avea de cătră domnia mea mare scîrbă. Iar 405 de-o va părea strîmbu, să veniţi de faţă, cu maicile, alt val să nu mai faceţi. Aceasta vă grăescu domnia mea. [...] DRH, B, XXIII, nr. 253, p. 404-405.1631 iulie 10, Siliştioara. ŢR 405 Adecă eu Nedelco, rumînul svintei mănăstiri Coziei, din sat din Vişina, scris-am al miu zapis să fie de credinţă în svînta mănăstire Coziia, cum că m-am tocmit cu svînta mănăstire de m-au ertat de rumînie şi am pus în locul miu prea Liica, feciorul Radului din Dudeşti, din judeţul Elhovului, ca să fie rumîn svinteai mănăstiri, el şi feciorii lui şi nepoţii şi strenepoţii în veaci neaclătiţi. Şi m-am tocmit eu Nedelco, feciorul lu Neagoe din Vişina, dea a mea bunăvoe, însă m-am tocmit de a mea bunăvoe de am eşit din sat fără moşie şi cu voia tuturor rumînilor din sat din Vişina. Şi am tocmit prea aceast rumîn, ce e mai sus-scris, ca să fie rumîn în locul miu. Şi i-am dat eu Nedelco aceastui rumîn cea e mai sus-scris 2 iapea fortea frumose cu mînzii alături. Şi iar zic, să să va găsi ciniva stăpîn Liicăi şi-l va lua de la svînta mănăstire, iar să fie eu în locul lui iar la Coziia, cum am fost de moşie; iar să va fiii stătători la Coziia, eu să fiu în pace şi feciorii mie şi nepoţi şi strenepoţi în veci neclătiţi. Şi mărturie: igumen Vasilie ermonah ot Bistriţă i popa Badea ot Drăghiceni i Baraghină i Marco ot Seliştora i Stanciul Drăgănescul ot Izbiceani i Neagoe al Romcăi ot Cealei i Stroe al popei i Stan Măcărău i Voina puşcaşul i Davîd ot Vădăstriţa i Bogdan ot Vişina. Acest-am scris noi dinaintea nostră în sat în Selişoara la mîna egumenului Dionisie ot Coziia şi la tot săborul şi cu voia tuturor rumînilor 406 din Vişina. Iar cine va strica această tocmelă să fie proclet de vlădica Hristos şi de 318 părinţi ije vă Nichei, o Hristoase, amin. [...] DRH., B, XXIII, nr. 254, p. 405-406.1631 iulie 23, Bucureşti. ŢR 412 [...] ca să fie de mare credinţă tuturor popilor şi diiaconilor de pre oraşă şi den toată ţeara domnii meale de la toate sfintele besearici, cîţi popi şi diiaconi vor fi în parofiia a părintelui episcupului Efrem de la sfînta episcupie de la Buzău, ca să se ştie pentru nişte lucure şi obiceaiure reale ce au fost adaos de oameni streini în ţeara domnii meale, care obiceae nimenilea nu le-au mai putut obicni. Căci văzîndu că sîntu de mare pagubă ţerăi, pentru aceaia domnia mea am socotit de am strînsu toată ţeara, boiari mari şi mici şi roşii şi mazîlii şi toţi slujitorii, de-am sfătuit cu voia dumnii meale. Deci văzînd toţi atîta sărăcie şi pustiire ţerîi, căutat-am domnia mea, cu tot sfatul ţerîi, să se sfle de unde cad aceale nevoi pre ţeară. Aflatu-se-au şi se-au adevărat cum toate nevoile şi sărăciia ţerîi se încep de la greci strini, carii ameastecă domniile şi vînd ţeara fără milă şi o precupescu pre camete asuprite. Şi deca vin aici în ţeară, ei nu socotescu să umble după obiceaiul ţerîi, ce strică toate lucrurile bune, şi adaogă legi reale şi asuprite şi alte slujbe le-au mărit şi le-au rădicat fără seamă pre atîta greime, ca să-şi plătească ei cametile lor şi să-şi înbogăţească casele lor. Şi încă alte multe streinări au arătat spre oamenii ţerîi, nesocotindu pre nici un om de ţeară, înstrienîndu oamenii ţerîi despre domnia mea cu pizme şi cu năpăşti şi asuprindu săracii fără milă şi arătîndu vrăjmăşie cătră toţi oamenii ţerîi. Deci văzînd domnia mea nişte lucrure ca acealea şi pradă ţeara, socotit-am domnia mea, depreună cu tot sfatul ţerîi, de am făcut domnia mea 413 legătură şi jurămîntu mare, de-am jurat domnia mea ţerîi pre sfînta evanghelie şi cu mare afurisanie denaintea cinstitului şi prea luminatului părintele nostru, al Ţerîi Rumîneşti chir vlădica Grigorie şi denaintea părintelui Theofil episcupul de la Rîmnic, în sfînta besearică a domnii meale cea mare den cetatea a scaunului domnii meale den Bucureşti. Şi după jurămîntu, cu tot sfatul ţerîi, călcat-am aceale obiceae reale şi le-am pus domnia mea toate jos şi am scos acei greci streini den ţeară afară, ca pre nişte nepriateni ţerîi fiindu. Şi am tocmit domnia mea şi alte lucrure, care să fie de folos ţerîi, ca şi cum ceale legi şi obiceaiure bune ce le-au fost tocmit cei domni bătrîni, ce li se fericează viaţa lor şi li se cunoscu tocmealele, că au fost de folos ţerîi. Aşijderea şi domnia mea încă am tocmit şi am întărit legătură cum să fie roşii în pace de dijmă şi de gorştină şi de vinărici şi să dea bir domniei meale într-un an de doa ori, de un cal cîte ughi 40, la sveti Demitrie şi la sveti Gheorghie. Şi popii încă să dea bir într-un an de doa ori, la sveti Demitrei ughi 1 şi la sveti Gheorghie iar ughi 1 şi să dea svetei episcupie de la Buzău cum au fost adetul şi obiceaiul şi mai denainte vreame. Şi am ertat domnia mea pre popi să fie în pace de bir de lună şi de găleată cu fîn şi de bou şi de oae seacă şi de cal şi de miare şi de ceară şi de înprumută şi de bani de cununie şi de mîncăturile, cîte sîntu preste an, de nemica val sau bîntuială să n-aibă, numai să aibă a păzi sfintele besearici cu slujbă şi cu pravilă dumniziiască şi în zi şi în noapte şi să roace Dumnidzeul pentru sănătatea domnii meale şi pentru sufletulu răposaţilor părinţilor domnii meale şi pentru toată creştinătatea, ca să fie domnii meale pomeană. Şi după jurămîntu pus-am domnia mea şi blăstem, cum de voiu călca domnia mea această legătură şi jurămînt, acela blăstem să fie tot asupra capului domnii meale şi a casii domnii meale. Iar pre care va dărui Dumnidzeu a fi domnu în urma noastră Ţerîi Rumîneşti, încă-l rog cu numele lu Dumnizeu să aibă a cinsti şi a noi şi a tări această legătură, pre tocmeală cum scrie mai sus. Iar cine va călca şi va sparge această legătură şi cartea domnii meale, acela să fie trăclet şi blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveti oţi eje sut vă Nechei şi să lăcuiascu cu Iuda şi cu Aria la un loc întru netrecuţii veaci, amin. [...] 414 [...] DRH, B, XXIII, nr. 258, p. 412-413-414.1631 iulie 25, Bucureşti. ŢR 414 Adecă noi ceşti doi boiari, jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Buzinca vel comis, carii am fost lăsaţi ispravnici Nicăi căpitan ot Tîrgovişte, înpreună cu 12 boiari cu au luoat Nica căpitan de înnaintea a domnu nostru Io Leon voevod den divan, pre răvaşe domneşti, anume: ot Vărdiniţi, Stamatie aga i ot Popeşti, Calotă biv vel armaş, i Sava biv vel şătrar i Tanasie peharnic Rudeanul i Manolachi şefar i ot Tîrgovişte, Neagoe logofet i Iorgachi vornic i ot Bucşani, Badea postelnic i Radul lu Hrizan i ot Cepari Eftemie postelnic i ot Săteani, Oprea postelnic, sin Ventilă i ot Brezoe, Albul comis, scris-am şi mărturisim cu aceasta a noastră carte, ca să fie de mare credinţă Nicăi căpitanul, ca să se ştie cum au fost cumpărat patru răzoare de vie în Dealul Tîrgoviştii pre coasta mănăstirii Dealul, den jos de la Dragomir, carele au fost tată de suflet Despei, fata popei lu Hrestodor, unchiul lu Dumitru logofăt de Piscani, încă den zilele răposatului Radului voevod, a doao domnie, văleat 7131, derept 3000 de bani gata, părăsişte, cu voia şi cu ştirea tuturor rudelor Despei. Pentru că aceaste 4 răzoare de vie ce scriu mai sus fost-au de moşie ale popei lu Hristodor. Deci al apropiiatului lui de moarte le-au dat fie-sa Despei şi o au dat şi pre Despa mică, de doao săptămîni, fată de suflet lu Dragomir, pentru lipsa şi de sărăcie, în zilel lu Şerban voevod. Şi i-au 415 făcut şi zapis de la mîna lui, cum să-i fie moşie. Şi o au hrănit Dragomir pre Despa în doaozeci de ani, pînă o au şi căsătorit. Iar apoi la vreamea ei de moarte pentru multă căutare şi bine ce au avut de Dragomir, i-au dat şi i-au lăsat aceaste patru răzoare pentru pomeana, ca să-i fie moşie. Apoi Dragomir le-au vîndut Necăi căpitan părăsişte, cum scrie şi mai sus. Şi de atunce pînă acum tot le-au ţinut Nica căpitan cu bună pace. Iar după aceaia, cînd au fost acum, în zilele domni nostru Io Leon voevod, sin Ştefan voevod, după moartea lu Dragomir, iar un nepot al popei lu Hristodor, anume Radul, feciorul lu Dumitru logofet de Piscani, el au scornit pîră pentru această vie şi au mersu de se-au pîrăt de faţă în divan naintea domnu nostru. Şi aş-au pîrît Radul, cum n-au ştiut cînd au cumpărat Nica căpitan aceaste răzoare de vie şi cum iaste el mai volnicu, iar Nica căpitan se-au plînsu cum sînt 7 ani de cînd au cumpărat şi au fost şi Radul aicea în ţeară, şi au făcut multă cheltuială cu acea vie şi încă ş-au fost vîndut Radul şi o parte a lui părăseşte, alaturea Nicăi căpitan, cînd au fost Alexandr voevod, sin Radul voevod, la oaste la Daşova, derept 550 aspri. Intr-aceaia, domnu nostru datu-ne-au pre noi ceşti boiari ispravnici împreună cu cei 12 boiari, ca să le luom seama şi să-i judecăm cum va fi cu dreptate. Deci noi toţi înpreună am socotit în tot chipul şi le-am luat seama pre cărţi şi pre zapise şi am adevărat de tot lucrul, cum au lăsat singură Despa aceaste răzoare de vii lu Dragomir cu gura ei şi cum le-au vîndut Dragomir Nicăi căpitan derept 3000 de bani şi cum au făcut atîta cheltuială. Deci n-am vrut să întrăm în blestemul mortului, să-i spargem mila, ce am judecat şi am dat viia Nicăi căpitan, să şi-o ţie cum au cumpărat, pentru că am văzut cartea Radului voevod şi a fiiu-său Alexandr voevod şi zapisul lu Dragomir şi zapis al Mitrei şi al Cîrstei logofăt de Coţăiani, care sînt jupîneasele lor veare premari cu Radul şi zapisul Costei slujer. Deci noi încă am dat ca să-şi ţie Nica căpitan viia cu pace. Deci apoi, după această judecată a noastră, se-au tocmit Radul de i-au mai dat Nica căpitan 1400 de bani, ca să fie în pace unul de cătră alalt să nu mai aibă treabă nici el, nici alt nimeanilea den ruda lui. Şi i-au făcut, şi el zapis de în mîna lui, cu slova lui, de tocmeală şi de pace. Derept aceia şi noi încă am dat această carte a noastră, ca să-i fie de bună credinţă Nicăi căpitan şi i-am dat amîndoao răvaşele domneşti şi toate cărţile la mîna Nicăi căpitan, ca să-i fie moşii lui şi coconilor şi nepoţilor şi strănepoţilor în veacu. Şi pentru mai adevărată credinţa ne-am pus toţi peceţile noastre mai jos. Aceasta am scris ca să se ştie. [...] Ivaşco dvornic. Buzinca vel comis. 416 Eu Calotă clucer. Stamat biv vel aga. Eftimie postelnic Cepariul. [...] Albul comis. Pe verso contemporan: Cartea celor 12 boiari judecători pentru viile den Tîrgovişte care le-au cumpărat pan Constandin vel postelnic de la Badea comis, sin Nicăi iuzbaş. DRH, B, XXIII, nr. 259, p. 414-415-416.1631 înainte de august 8, Bucureşti. ŢR 419 Adecă eu Stati şi eu Dima şi Zota cojocarii, ce aicea de Bucureşti, scris-am şi mărturisim cu acesta zapis, să fie de credinţă la mîna jupînului Neculei vistiar, ca să să ştie că i-am vîndut satul Puteneiul ot sudstovo Teloerman, tot satul, cu tot hotarul şi cu tot venitul, de în cîmpu, de în pădure, den apă şi cu toţi rumînii şi cîţi se vor mai afla de moşie şi de preste tot hotarul, de în hotar pînă iar în hotar, derept ughi 500 de aspri gata. Pentru că acest sat Puteneiul, ce scrie mai sus, fost-au de zeastre al Predii slugeariul despre jupîneasa lui Florica. Deci cîndu au fost în zilele lui Alexandru voevod, feciorul lui Iliiaş voevod, iar Preda slujer şi cu fiiu-său Mihaiu postelnic, ei au ajunsu vreame de nevoie şi i-au închis în temniţă pentru datorii. Deci n-au avut cu ce plăti, ce l-am apucat aceşti datornici, ce scriem mai sus, pentru datoria noastră. Intr-aceaia, Preda slujer înpreună cu fiiu-său Mihaiu ne-au pus acest satu Puteneiul zălog la noi, tot satul cu toţi rumînii şi cu tot venitul, de i-am dat 2 foi de samur şi 1 foale de jder, derept ughi 560, de se-au plătit de datorie şi cu zapis la mîna noastră cu zi, ca să plătească aceaste cojoace ce scriu mai sus, iar de nu va plăti noao, să ne fie satul nostru stătătoriu. Deci cîndu au fost la zi, la noemvrie 15, în cursul anilor 7138, iar Preda slujer şi cu fiiu-său Mihai postelnic, ei n-au avut bani să ne plătească aceaste cojoace, ce au rămas satul pre mîna noastră. Şi am mersu şi în divan naintea lu Alexandru voevod Iliiaş, înpreună cu Preda slujer şi cu fiiu-său Mihaiu, ce au ajunsu leagea şi judecata, ca să ţi nem noi satul Puteneiul cu toţi rumînii şi cu tot hotarul. 420 Deci cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voevod, sin Stefan voevod, noi l-am vîndut satul Puteneiul jupînului Neculei vistiiar derept acest preţ de aspri ce scrie mai sus, ca să-i fii dumnealui moşie şi coconilor în veacu. Şi l-am vîndut de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor boiarilor mari şi mici, care-şi vor pune mîna mai jos peceţile. Aceasta am scris ca să să ştie. Şi pentru mai adevărată credinţă pusu-ne-am şi noi peceţile mai jos. [...] Hrizea vel dvornic. Gligorie comis. Papa vel logofăt. Ivaăco dvornic. Buzinca vel comis. Grama pitarul. Mihalcea vornic. [...] Stroie Fiera logofăt. Drăghici spătar. DRH, B, XXIII, nr. 262, p. 419-420.1631 august 20. ŢR 429 Eu jupîneasa Ilina, fata jupîneseai Stanie, nepota logofătului Pîrvului Dolofan, scris-am acesta al mieu zapis să fie de creadenţă la mîna jupînului Tudoran sulger ot Vlădeşti, cum amu avut o parte de moşie în satu în Anenosa, dată zestrea de părinţi. Deci eu nu o-mu putut ţenea, ce eu de bunăvoia mea şi ci ştirea tuturor omeanilor miei m-amu tocmit cu dumnelui, ce iaste mai sus-scriş, jupînul Tudoran sulger, de me-mu vîndut toată parte ce au avut părinţii mii în satu în Aninosa şi cu rumîni, cîţi să vor găsi, ce me-u fostu dat părinţii mii zestrea, o-mu vîndut, deript ughi 50, însă mi-eu dat acum în mîna mea bani gata ughi 20, iară 430 de 30 de galbeni amu tocmitu să mi-i dea la Cîrstovu, fără nece un cuvîntu. Şi amu făcut acestă tocmelă de bunăvoia mea şi cu şterea tuturor omenilor mii şi a megiiaşilor de sus şi de jos. Şi mărturii: logofătul Preada ot Lereaşti şi jupan Lăudat comis ot Vlădeni şi Albul stolnicul ot Lăîngeşti şi Duca logofet ot Godeni şi Bulbosie stolnicul ot Bereavoeşti şi Neagoe ot Rîogeni. [...] Jupîniţa Ilina. Lăudat comis ot Vlădeni. Preda postelnic ot Lereşti. DRH, B, XXIII, nr. 268, p. 429-430. 1631 septembrie 1 - 1632 august 31 ŢR 430 Adecă eu Oprea şi cu fiiu mieu Muşat, feciorul Bratului ot Creaţa, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Parăi biv vel peharnic, cum să se ştie că am vîndut noi dumniialui partea noastră de ocină de în Şărbăneşti, de în judeţul Dîmboviţa, însă de într-o fune a treia parte, cît ni se-au căzut partea noastră de priste tot hotarul, cît se va aleage de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în şizutul satului, pentru că am vîndut noi această ocină ce scrii mai sus de a noastră bunăvoe, derept o mie şi patru sute de bani gata, ca să-i fie dumniialui moşie. Şi cînd am vîndut această ocină pus-am şi mărturie, anume: popa Milea şi Pătru pîrcălabul i Vlădimir i Staico i Vladul ot Creţuleşti i Stoica ot Vlădeşti i Ion ot Copileşti. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile. [...] Stoica Cîrjeul. Pătru. Oprea. 431 Moşatu. Vladimir. Eu popa Mile mărturie. DRH, B, XXIII, nr. 269, p. 430-431. 1631 septembrie 1 - 1632 august 31. ŢR 431 Scris-am eu judeţul Gherghe şi cu toţi pîrgarii şi cu preoţii şi cu neguţători şi cu oameni buni den în oraş den Bucureşti aceasta a noastră carte, să fie la mîna jupînului Stamatie neguţătoriul ot Piteşti, cum să să ştie că au cumpărat de la Mara şi de la vătahul Gheorghe un loc, însă în tîrg în Bucureşti, în tîrgul de sus, locul lu Gherghe Trufaşul, fratele Marăi, însă prăvălii 2, de cinci stînjăni în lat, şi cu pimniţa iar de cinci stînjeni în lat şi în lungu cît va mearge, dereptu bani gata ughi 100. Şi o-u vîndutu această moşie Mara şi cu Gherghe vătah de a lor bunăvoe şi cu ştirea tuturor omenilor lor şi cu ştirea nepoţilor Marăi şi cu ştirea tuturor rudelor şi cu ştirea vecinilor den sus şi den jos, ca să fie jupînului Stamatie moşie şi feciorilor lui, în veac. Şi la această tocmeală fost-au mulţi preoţi şi neguţători şi oameni buni mărturie, anume: popa Manta i popa Drăgoiu i jupînul Cîrstea neguţătoriul, Dima cantaragiul, Necula bacalul, Costandin mătăsariul, Dumitru vornicul, Antonie, Enache mătăsariul, Necula mătăsariul, Neagoe postelnic, Leca bărbiir, Cernica cizmar, Stan rachiiar i ot Piteşti, Arsenie postelnic i bratiia ego Pană i Ivan şi Dumitru aprod ot Bucureşti. [...]Şi pentru mare credinţă ne-am pus peceţile şi iscălituri. 432 Iacovu logofet manu propria. Ion biv vtorii ot Cîrsteneşti. Şi eu Oprea de Bălţaţi. DRH, B, XXIII, nr. 270, p. 431-4321631 septembrie 15. ŢR 442 Eu Vlădimiru scris-am acista al mio zapis, cumu să se ştii ca amu vîndutu Tatolui ocină de a me bunăvoi, di în dilo di la Vulpeni, dreptu cîtă să va afla şi de în delu şi de vale, de pesti tot locolu, cîtă să va găsi parte lu Vlădimiro, drepto 520 de bani gata. Şi a fosto mărtorie: Marin de în dal şi Tecşan de Mătăsari şi Pătru pîrcălabol şi Mane şi Stoica ot Criţoleşti. [...] Vlădimiro. DRH, B, XXIII, nr. 275, p. 442.1631 septembrie 16. ŢR 443 Adecă eu Drăghici logofăt ot Sălătruc, dat-am zapisul meu la mîna fie-mea Necşăi şi la coconii iai, cîţi Dumnezeu i-i va da, cum să să ştie că pentru parte măne-sa Dospinei de moşie cea au avut la Runcu de zestrea, dată de tatu-său Sîrbul logofăt, care moşie o am vîndut eu banului Dobromir şi pentru ale scule de aur şi de argint, ci n-am avut să-i dau, eu i-am dat den parte mea den Sălătruc, jumătaate de ocină şi cu rumînii şi cu casele celea de la rîu şi cu viile cele bătrîne de la Rădăcineşti. Pentru că cîndu am vîndut Runcul banului, cu acei bani am cumpărat moşie aici în Sălătruc. Pentru că am avut numai aceşti 2 feciori, anume Stanciul şi Necşa, şi văzîndu că n-au lăcuială întru iai, eu i-am tocmit cu sufletul meu şi cu mulţi boiari să ţie fie-mea Necşa den moşie, den rumîni, den mori şi de peste tot hotarul, den parte mea de moşie jumătaate şi fiiu meu Stanciul cu fetelea lui, Anca, Necşa, iar jumătaate. Şi cîndu am făcut acest zapis fost-au şi boiari mărturie: jupan Bratul comis i jupînul Vucomir i Drăghici postelnic ot Cîrstiianeşti i popa Vlăduţ i popa Radul. Şi am scris eu cu mîna mea, ca să să creză. Pis measeţa septemvrie dni 16, vă leat 7140 1631. Eu Drăghici logofet. Bratu comis. Drăghici postelnic. Eu popa Vlăduţ. Eu popa Radul. Eu Vucomir. DRH, B, XXIII, nr. 276, p. 443.1631 septembrie 20. ŢR 444 Scris-amu eu Oprea logofăt de Bălţaţi acestu zapis al meu la mîna jupînului Hrizei marealea vornic, cumu să sea ştie că i-amu mai vîndut 20 de stînjini de ocină în Bălţaţi dereaptu 2 500 de bani, înîsă cei 20 de stînjini ce i-amu fost vîndut Arcăi şi Stoicăi, feciorii lu Stan Părşanu de Cucleaşi, că cîndu e-mu fost vîndut n-amu întrăbat pe vornicul şi au fost cumpărat vornicul mai denainte vreamea ocină în Bălţaţi de la Mănea. Deci e-mu făcut acestu zapis al meu la mîna vornicului, să-i fie de moşii şi să-şi facă şi cărţi pră ci i-amu vîndut. Şi aldămăşari încă au fost la tocmeala noastră: Dediul vătahul şi Dediul bucuriştenul şi Mogoş vătahul. Şi am scis eu, Oprea logofătul, în luna lui septevrie 20 dni, leat 7140 1631. Şi me-mu pus eu Oprea logofăt şi pecetea, să fie de marea credinţă. Pe verso: ot Dol Bălţaţi. DRH, B, XXIII, nr. 277, p. 444. 1631 octombrie 3, Bucureşti. ŢR 459 [...] jupîneasei Ivanei şi bărbatului ei Stanciul de în Vlăduleani ot sudstvo Romanaţi, ca să fie volnici cu această carte a domnii meale să ţie jumătate de moşie de în Studina, ce să chiamă Arvăteştilor, de în cîmpu, de în apă, de în branişte şi de preste tot hotarul şi cu dijma şi cu tot venitul ce se va aleage despre toată ocina. Şi să fie în pace de cătră Radul postelnic den Baba şi de cătră muiarea lui, Stana, fata lu Stan şi de cătră feciorii lor şi de cătră toţi oamenii lor. 460 Pentru că această jumătate de ocină de în Hărvăteşti fost-au a Danciului vornic şi a lu Calotă banul şi a jupîneasii lui, Calea şi a fraţilor lor Barbul i Matei postelnic, a lor de moşie, încă mai dennainte vreame. Iar după aceaia, cînd au fost în zilele răposatului Mihail voevod, cînd au fost cursul anilor 7106, iar aceşti boiari ce scriu mai sus, de înpreună cu jupîneasa Stanca vorniceasa, ei au fostu miluit cu jumătate de ocină de în Hărvăteşti pre sluga lor Alecxii şi pre jupîneasa lui, Ivana ce scrii mai sus, carea iaste acum jupîneasa Stanciului, pentru slujbă direaptă, ce le-au slujit pre în ţări striine, pre vreame cînd i-au cununat. Şi am văzut domnia mea şi zapis de la mîna lor de miluitură, cu mare blăstem şi cartea lu Mihail voevod, de moşie. Şi dă atunce tot o au ţinut eu cu bună pace. Iar cînd au fost acum, în zilele domnii meale, iar jupîneasa Ivana şi cu bărbatul ei, Stanciul, avut-au pîră cu Radul postelnic de Baba, ginerele lui Stan şi cu muiarea lui, Stana, şi au venit de se-au pîrît de faţă. Şi aşa pîrîia Radul postelnic cum iaste şi lor miluitură de acei boiari, ca să ia şi el dijmă şi să ţie ocină. Iar domnia mea am adevărat cum n-au avut Radul nici o treabă, ce au rămas de leage. Derept aceaia, am dat şi domnia mea jupîneasii Ivanii şi bărbatului ei, Stanciul, ca să-şi ţii şi jumătate de moşii şi dijmă jumătate şi tot şi să fie în pace de cătră Radul, cum şi scrii mai sus. [...] DRH, B, XXIII, nr. 282, p. 459-460.1631 octombrie 13. ŢR 466 Adecă eu Vlad Leotă dat-am zapisul mieu neanei popei Stoicăi şi a fiiu-său, diiaconul Voico, ca să fie de bună credinţă, cim să să ştie că i-am fost datoriu eu Vlad bani ughi 5 şi ferdele de mălaiul 8. Deci el m-au apucat cu strînsoare să-i plătesc banii şi mălaiu. Eu neavînd cu ce plăti, i-am pus moşiia zălog într-un an, de la venerea mare pînă iar la venerea mare; de nu voiu putea da bani şi mălaiu pînă la zi, să-i fie moşiia stătătoare în veac. Şi la această tocmeală au fost mulţi oameni buni mărturie, anume: Mane a Daina i brat ego Opriş, Vlad de jos, Vlaicul, Oprea Moroca, Manea Hîtie i Pătru, brat ego, Migoş, Stan lu Ivan i Vîlcul i Stan Lungoci, Negoe Ciutac, Oprea Bercea. Şi pentru credinţa mii-am pus şi deagetul mai jos. [...] Eu Vlad Leotă. DRH, B, XXIII, nr. 285, p. 466.1631 noiembrie 8. ŢR 468 Adecă eu Radul scris-am zapisul meu la mîna dumnealui Radul logofăt, ca să fie de mare credinţă, cum să să ştie că am vîndut dumnelui totă pare mea cît am avut, tot, stînjăni 75 de în Lepereşti, partea Manţureştiloru. Insă am vîndut stînjănul cîte bani 20. Şi o-m vîndut de a me bunăvoe, cu ştire tuturor fraţilor de moşie, ca să-i fie dumnealui moşi stătătore în veci, dumnelui şi cu coconilor, cîţi Dumnezeu ei va dărui, pentru că mi-au dat aceşti bani toţi în mîna mea. Şi la această scrisore fost-au mulţi omini buni. Şi pentru mai adevărat credinţă mi-am pus degitul şi numilii, ca să creză. [...] Eu Radul. Eu Goleanu. Ilie logofet ot Periiaţi. Drăghici logofet. Eu monah Calivit. DRH, B, XXIII, nr. 288, p. 468.1631 noiembrie 10, Bucureşti. ŢR 469 Scris-am eu Ilie vornecul acesta al meu zapis la mîna vornecului Iorgachi, cum să să ştie că am vîndut parte me de pimniţă den Bucureşti, însă a tre parte, cu loc cu tot, cît ne-u fost denpreună, şi cu casele, păntru doozeci de galbeni gata. Şi o-m dat de bunăvoi, cu ştere coconelor şi co jupînesei Dospinii. Şi mărturei: vel paharnic Nedelco şi Radul sulgerul şi Dumitraşco comisul i Eno spătar şi Antonie postelnic şi Stoica Păcală. Şi se-u dat banii în casa Stoicăi Păcală, în Bucureşti. Şi păntru credenţă, pusu-me-mu şi pecete. [...] Ilie vornic. Iano spatar. Antonie postelnic. Radul Bancea. Lupul iuzbaşa. Ianachi. Tudor. DRH, B, XXIII, nr. 289, p. 469. 1631 noiembrie 21. ŢR 475 Scris-am eu Preda vornicul acesta al meu zapis să fi la mîna lu Băjan de Guzeni, cum să să ştii că i-am vîndut parte me de ocenă de Guzeni, însă stînjeni 70 şi stînjinul 25 de bani. Şi me-u dat bani gata 476 280. Şi me-u rămasu să de bani gata, să de ughi 7 i pol. Şi zi o am acum de ovedenii patru săptămîni, să se sfle banii la mîna me, fără nici un cuvîntu. DRH, B, XXIII, nr. 293, p. 475-476.1631 noiembrie 23. ŢR 476 Adecă eu Ion, feciorul lui Şain spătar, scris-am aceasta al meu zapis cu să să ştie c-am vîndut parte tătîne-meu lu Şain spătar, cît va fie, veri veri den uscat veri den pădure veri den apă, ales moşie, uscat, cît să va afla parte tătîne-meu de moşie. Iar eu nu m-am vîndut neci altuia rumînu, nemic, fără ce am vîndut moşie tătîne-meu lu Şain spătar, ce e mai sus-scris. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, dreptu aspre 800, ca să fie moşie lu Andreiu păharnic, lui şi coconelor dumnelui şi strenepoţelor lui şi nepoţelor lui şi veri cene va fi de rudenie dumnelui. 477 Şi mărturie: jupan Neagul biv vel agă şi Calotă vtori cluceri şi Nicola păharnic ot Epureşte şi megeeşte, anume: Drăgan şi Albul şi Furdui şi popa Iosef şi dascalul Dobrin. Aceşti megeeşi sînt ot Şaineşti şi mulţe megeşi denprejurul satelor sîntu mărturii, cîndu s-au făcut această tocmeală. Aceasta am scris eu Ion, feciorul lu Şain spătar. Şi pentru credenţa ne-am pus şi peceţile. Aceasta am scris. Pis measeţa noembrie 23 dni, vă leat 7140 1631. Eu Ion, feciorul lu Şain spătar. DRH, B, XXIII, nr. 295, p. 476-477.1631 decembrie, Bucureşti. ŢR 477 Adecă eu Apostol, feciorul lu Ianiu banul cel bătrîn, ce am fost den botez pre nume creştinescu Apostol, iar acum mă cheamă pre nume turcescu Curt Salam ciauş, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna părintelui Tanasie egumenul de la Svetaa Troiţă de în Bucureşti, ce iaste închinată metoh la Svetagora la lavra cea mare de la Ivera, ca să fie sfintei mănăstiri Svetaa Troiţă jumătate den ţigăniia tătîîni-mieu Iane banul de aicea den Ţeara Rumînească, de cîndu au fost ban mare la zilele Mihnei voevod. Innsă să se ştie ţiganii, anume: Dumitru, feciorul Stanciului Niia şi cu feciorii lui, Tinca i Negre i Stoica i Gîdea i Vladul i Radul şi Gîdea, fratele lu Dumitru cu feciorii lui, Radul i Muşat ..... şi alţi ţigani, cîţi se vor mai afla den ţigăniia tătîni-mieu lu Iane banul tot jumătate să fie ai mănăstirii Svetaa Troiţă, iar altă jumătate de ţigănie să fie la Sveti Gheorghie. Pentru că aceşti ţigani fost-au ai tătîni-mieu, lu Ianiu banul, de moşie înncă mai de nainte vreame. Iar după aceaia, căndu au fost acum, în zilele lu Leon voevod, feciorul lu Ştefan voevod, iar eu am venit cu domnia mea lui aicea în ţeară şi mi-am căutat ţigăniia tătîni-mieu Iane banul şi i-am aflat răsipiţi pre în ţigăniiale boiarilor, de am eşit la divan 478 ca să-m iau ţiganii. Iară divanul şi judecata m-au ajunsu cum să n-aibu treabă cu ţigăniia tătîni-mieu a-i ţinearea, pentru căce am eşit den leage afară. Intr-a aceaia, eu n-am putul lăsa cum să fie tată-mieu fără pomeană den moşiele lui, ce au cîştigat aicea în ţeară şi alţi feciori n-au mai avut de trupul lui, ce am cugetat pentru pomeana de am dat den ţigăniia tătîni-mieu Ianiu banul, pentru sufletul lui, jumătate de ţigani la sfînta mănăstire, hram Svetaa Troiţă, iar altă jumătate de ţigănie o am dat la sfînta mănăstire hram Sveti Gheorghie, ca să fie lui pomeană în vecie, iară sfintelor mănăstiri moşie. Şi scrişi ţiganii tot anume în zapise şi în cărţi, ca să se ştie mănăstirile care ţigani va ţinea, pentru că mie nu mi se-au căzut să ţiu ţigăniia tătini-mieu sau a-i vende, fiindu eu eşit într-altă leage şi să ţiu moşii aicea în ţeară, ce am dat moşiia tătini-mieu să fie de pomeană pentru sufletul părinţilor miei, iar alte rude ale meale, ori cine va fi, nimenilea treabă să n-aibă cu ţigănia tătini-mieu lu Iane banul. Şi i-am închinat eu la Svetaa Troiţă şi la Sveti Gheorghie, să le fie tot înn doao, eu de a mea bunăvoe, de naintea lui Leon voevod şi de naintea a tuturor boiarilor ţerăi, mari şi mici, anume: jupan Necula biv vel vistier i jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofet i Ivaşco biv vel dvornic i Dumitraşco vel vistiar i Miho vel spatar i Pavalachi biv vel spatar i Gherghe vel stolnic i Vasilie vel cliucer i Gligorie biv vel comis i Buzinca vel comis i Nedelco vel peharnic i Dumitraşco biv vel postelnic i Manul vel postelnic i Dumitru vel slujer i Grama vel pitar i Muşat vtorii vistiar i Nedelco Boteanul biv vel armaş i Neagul biv vel aga i Iuorgachi vel armaş i Gherghe vel agă i Calciul vel portar şi alţi mulţi boiari. Aceasta mărturisescu să se ştie şi să se crează. Şi pentru adeverită credinţă pusu-mi-am pecetea şi iscălitura. [...] Hriza vel dvornic. [...] Papa vel logofăt. Dumitraşco vistier. Grama pitarul. DRH, B, XXIII, nr. 296, p. 477-478.1631 decembrie 15. ŢR 479 Adecă eu Prodan, cu fiiu mieu Stanciul i Cîrstea i Vlădimir, fratele lu Prodan, cu fiiu mieu Stănislav, scris-am zapisul mieu să fie de credinţă la mîna jupînului Neculie vistier, ca să să ştii că am fostu judici de moşii dă în Siliştoara, cu feciorii noştri şi cu toate moşiili noastri încă mai denaintea vreami. Iar după aceaia, cînd au fost acum, în zilele domnu nostru criştin Lion vodă, iar noi am vinit la jupînul Necula vistier de bunăvoia noastră, făr de nici o silă, dă ne-am vîndut dumnealui rumîni cu feciorii noştri şi cu toate moşiili noastri di pristi tot hotarul, amîndoi diript bani ........ Şi mărturii carii-şi vor puni piciţili mai jos. Şi am luoat bani toţi diplin. Aceasta-am scris, ca să să crează. [...] Ivaşco dvornic. [...] Necula Catargiul. Dumitraşco vistiiar. Nedealco armaş. Mitre pitar. Buzinca vel comis. Muşat vtori vistiiar. Bunea Vîlcul vtori logofet. Iordache dvornic. Notă: Acist zapis s-au dat la sfînta mănăstire Bistriţa pintru moşie, dar cu rumîni nu s-a dat, ci numai moşia, să aibă a o stăpîni mănăstirea cu bună pace. Avgust 3, 1776. Maria Bălăceanca. DRH, B, XXIII, nr. 297, p. 479.1631 decembrie 16, Bucureşti. ŢR 480 Adecă eu jupîneasa Despina, jupîneasa a Vladului biv vel logofet, depreună cu coconii miei, Radul şi Vladul, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru să fie de mare credinţă la mîna a lu Ianiu, feciorul Cornei de oraş de Cornăţel, ca să se ştie cum i-am vîndut noi satul Futeştii despre despre apa Mostiştii, ot sudstvo Elhov, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumînii, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi cu 2 moare făcute şi cu rumînii, anume: Oprea cu feciorii lui şi Muşat şi Cărstiian cu feciorii lui şi Balotă şi Goicea şi Stanciul şi Badea cu feciorii-şi şi Dobre şi Tatul şi Sîrbul cu feciorii lui, şi de în şăzutul satului, de pretutindinilea, de preste tot hotarul cît de va aleage, den hotar pînă în hotar, pre hotară bătrîne. Şi seamne: den hotarul Frăsinetului pînă în hotarul Curăteştilor. Pentru că acest sat fost-au al nostru de moşie mai denainte vreame. Iar cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voevoda, iar eu jupîneasa Despina, cu coconii miei, noi am vînut acest satu şi cu rumînii lu Ianiu, feciorul Cornei, derept ughi 210. Şi l-am vîndut noi de a noastră bunăvoe şi cu ştirea lu Andrei spatar şi cu ştirea luStaico peharnic, ca să-i fie de moşie lui şi coconilor. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anume: jupan Gherghe vel stolnic i Neanciul dvornic i Dumitru logofet i popa Borcea cliisiiar i jupan Isar cupţu i Stanciul Pustiiul i ot Cornăţel Iambal i Alecxe i ot Floreşti, popa Micul i Neanciul vatah i Cîrstea Burlan pîrcălabul. Aceasta mărturisim şi pentru mai mare credinţă pusu-ne-am şi peceţile. [...] Radul. Despina logofeteasa. Vladul. Neanciul dvornic. Dumitru logofăt. Paraschiva dvornic. Popa Borcea clisiarh. [...] DRH, B, XXIII, nr. 298, p. 480.1631 decembrie 20. ŢR 481 Scris-am eu Simina al miu zapisu, ca să fii la mîna lu Ratcu şi fraţilor lui, com să sea ştii că amu vîndut ocina a me parte cît să va afla de în Curnetu, de matca gîrlei, păn în Vale lu Ion, diriptu ughi 5. Şi la tucmelă ne-u fostu mulţi boiare mărturii, anume: comisul Comano şi Pătraşco al 2 comisu şi Comanu, vărul agăi Negolui şi Stoica şi Radul frate-său şi Negoiţă de Glopavi şi Ştefan, sin lo Chiriaco de Stoineşti. 482 [...] dechivri de 20 zile, vălet 7140 1631. Eu Coman comis. Pătraşco comisul. DRH, B, XXIII, nr. 300, p. 481-482.1631 decembrie 21. ŢR 482 Adecă eu Filip ot Poeni scris-am acestu al miu zapis, ca să fie de bună credenţă la mîna lu Tudor comis ot Izvor, cum să se şti că i-am vîndot dumnelui partea mea de moşîie de sat din Poeni, însă cîtu să va aleagi partea mea. Şi mea-au dat dumnelui 1 cal şi lobote de vin, derept bani preţuit ughi 30. Şi o am dat dumnelui aceasta moşîi ce scrie mai sus, să fie dumnelui moşîie şi coconilor în veaci. Şi cînduao am vîndut cu ştirie tuturor megeiaşilor miei. Şi păntru credenţa, posu-mea-aum şi degetol. [...] Eu Filip. DRH, B, XXIII, nr. 301, p. 482.1631 decembrie 23, Bucureşti. ŢR 482 Adecă eu Ghione, generele Savei de în Stănceşti, scris-am acesta al miu zapis să fie de mare credinţe la mîna jupînului Stanciului Pustiiul neguţătoriul, ca să se ştie că i-amu vîndut o prăvălie gata cu locu în oraş 483 în Bucureşti, ce iaste lîngă prăvălile lu Alecxe gealepul şi lîngă casa lui, cu locul prăvăliei, cît să va aleage în lungu şi în largul, pentru că o am vîndut eu de a mea bunăvoe jupînului Stanciului, dereptu 35 de galbeni, cu ştirea tuturor rudelor meale, ca să-i fie lui moşie şi coconilor. Iar eu o am fostu cumpărat această prăvălie de la jupîneasa Neacşa a lu Tudor, feciorul Costei şi de la fie-său Leontenie de în ...... în zilele lu Alexandru voevod, feciorul Radulu voevod. Cînd au fostu acum, în zilele domnu nostru lu Leon voevod, iar eu Ghione o am vîndut jupînului Stanciului cum scrie mai sus. Şi au fostu la tocmeala noastră mulţi oameni buni şi neguţători mărturie, carii ş-au pus mai jos şi peceţile şi iscălitura. Aceasta să se ştie şi să se crează. Iar eu pentru mai adeverită credinţe pusu-mi-am şi peceatea. Şi am scris eu, Soare gramatic, measeţa dechemvrie 23 dni, vă leat 7140 1631. [...] DRH, B, XXIII, nr. 302, p. 482-483.1631 decembrie 23, Bucureşti. ŢR 483 [...] Scris-am eu Dumitru judeţul cu 12 pîrgari şi cu preoţii şi cu toţi bătrînii oraşului de oraş de Bucureşti acesta a nostră carte cestoii boiaren 484, anume jupanul Stanciul Pustiiul neguţătoriul, ca dumniialui să-i fiia 1 locu de prăvălei cu prăvăliia faptă gata aicea în oraş în Bucureşti, penîtru că l-au cuînpăratu acestu locu de prăvălei cu prăvăliia gata jupanul stanciul Pustiiul neguţetoriul de la Ghiune, ginerele Savei de Stănceşti, dereptu 35 de galbeni şi cheltoiala bani ....... Şi i-au dat jupanulu Stanciul Pustiiul galbenii toţi gata la mîna Ghiunei, generele Savei, denaintea a omeni buni. Şi iaste locul de prăvălii cu prăvăliia lîîngă prăvăliia lu Alecxe gealepulu şi lîîngă casa luii a de jos. Şi i l-au vîîndut şi Ghiunea, ginerele Savei, acest locu de prăvălii al luii cu prăcăliia gata jupanuluii Stanciolii neguţătoriul, de a lui bunăvoe, cu şterea totoror vecinilor şi de în sus şi de în jos. Şi i-am vîîndut locul de prăvălii tot cîtu au fost şi maii denainte vreame şi în lungu şi în largu. Deci noii acumu amu făcut jupanuluii Stanciuluii Pustiiul neguţătoriul aceasta a nostră carte, ca peîntru să-i fie dumneialuii acest locu de prăvălii cu prăvăliia gata, ce au fost cuînpărat de la Ghiunea, ginerele Savei, moşie dumneialuii şi coconelor dumneialuii şi nepoţelor dumneaialui, în veciia, să-lu ţii cu bună pace de icea înnainte, pentru că ş-au dat jupanulu Stanciul Pustiul banii lui de în bucate dereapte. Şi am văzut şi zapisul Ghiunei, ginerele Savei şi am văzutu şi carte domnească la mîna jupanului Stanciului Pustiiul neguţătoriul de cuînpărătore. Şi sîînntu mărtorii omeni buni, anume: păreînntele popa Borcea clesiariul i popa Anghil i popa Ivan i jupanulu Chiful neguţătoriul i jupan Stanciul Ruzer neguţătoriul i jupan Isariu neguţătoriul i jupan ghiurman neguţătoriul i jupan Ghiunea Mustachi neguţătoriul i jupan Jîpa neguţătoriul i jupan Proca Coţe neguţătoriul i jupanulu Alexi gealepul neguţătoriul. Iară cene va sparge acesta a nostră carte, să fie blăstemat de 318 otţe ije ve Necheiu şi să-ii fie lăcoita cu Iuda şi cu Arii nevearnei. [...] DRH, B, XXIII, nr. 303, p. 483-484.1632 ianuarie 1. ŢR 490 Scris-am şi mărturisescu eu Necula, feciorul Stănucăi den oraş den Buzău, acest al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Ianache de Arceşti, cum să să ştie că i-am vîndut 4 pogoane de vie, însă 2 pogoane de vie lucrată şi 2 pogoane ţealină, şi cu stînjeni de ocină în cîmpu, fără dajde, cum se vîndu viile nedajnice, în del, însă pre ocina .......... Şi am vîndut eu de bunăvoe a mea, pogonul cîte 10 galbeni 1 pol, aceste vii ce-s mai sus-zise şi fac bani peste tot ughi 42. Şi i-am vîndut eu Necula de a mea bunăvoe, fără nece o silă. Şi la tocmealea nostră fost-au mulţi megiiaşi de înprejur, anume: jupan Lefter i postelnicul Dragomir i Prodea i Urseai i Cîrstiiani Dragomir Moşca i Ţachie călugărul i Oprea lu Caloian i Lupşe şii feciorul lui, Lupul i Stan Fîrjog, Neagul Roşca i Stanciul i Gherghe Negrul i Neagoe Baştacul i Balica i Albişorul călăraş. [...] Eu Necula, feciorul Stănucăi. Pe vreso: de viile, Valea Teancu. DRH, B, XXIII, nr. 307, p. 490.1632 ianuarie 6. ŢR 491 Scris-am eu Nenciul vornecul acesta zapis al miu la mîna vornecului Iorgachie, cum să se ştii că am fost cumpărat a patra parte ot Vărleţ de la logofătul Tudur ot Vlădeni. Deci această parte eu am vîndut şi cu un rumîn vorneculoi Iorgachgie de a mea bunăvoe. Şi am vîndut dereptu 49 ughi, însă rumînul anomea Vlad şi cu feciurii loi, cîţi i va ave şi cîţi i va da Dumnezeu de acum înnaintea. Şi la tucmala nostră au fost: Ilie vornecol şi Radul solgerul şi Iano spătarul şi jupînol Antun şi Borce logofătul şi Chida ot Sasol. Şi cartea dumnescă cari am făcut, încă au dat la mîna vorneculoi Iorgachie. Şi pentru credenţa poso-ne-m şi pecetea mea. [...] 492 Neanciul dvornic. Antonie postelnic. Dragul logofet. Borce logofet. Pe verso: "Innsă să se ştie de vom afla 2 rumîni, să ne fie de înpreună, au unul, iar ocina o am dat toată". Pe difolio: Zapisul lui Petru ot Vîrlegi de la Negul vornicul". Alături o însemnare turcească care rezumă documentul. DRH, B, XXIII, nr. 310, p. 492-492.1632 ianuarie 8. ŢR 492 Adecă eu părintele Zosiman egumenul ot sfînta mănăstire ot Mislea, ce iaste hram sveata troiţă dinpreună cu tot săborul şi cu toţi titorii, carei sint la sfînta mănăstire, scris-am acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna Radului postelnic, sin Mihalcea vornic şi la jupîneasa lui, anume Sofiica, să să ştie cum am făcut noi de a nostră bunăvoia schimbu, de am dat noi partea nostră a sfentei mănăstire de ocină ot selo ot Pătîrlage şi cu 2 rumîni, anume Lera şi Stan, şi cu feciorii lor cîţi vor fi şi să le fii moşiia lor şi feciorilor. Iar Radul postelnic şi jupîneasa lui, Sofiica, au dat sfentei mănăstire pentru această ocină ce-i mai sus-scris, ocină pentru ocină, partea lor de ocină din Breji de Sus, partea lor toată, cît să va aleage de preste tot hotarul şi cu o roată de moară făcută şi dup-această ocină şi au şi mai dat sfente mănăstire 3 iape cu mînzi. Şi am făcut noi această schimbătore de a nostră bunăvoia şi cu tot săboru şi cu ştirea titorilor. Şi la tocmeala nostră nostră au fostu mulţi boiari mărturii, na ime dinprejurul locului: Calotă postelnic şi Necula postelnic ot Cocorăşti, Radul sulger ot Frejureani i Iordachi vornic i Antonii postelnic ot Negoeşti, Ionaşco comis i Nechita ot Cînpina, Negoiţă peharnic Meiuţă, Dragul logofăt ot Cislău. 493 Şi am scris eu Damaschin logofăt. Pis ghinarie 8 dni, vă leat 7140 1632. Eu Necula postelnic. [...] Negoiţă peharnic. Calotă postelnic. Antonie postelnic. Eu Dragul logofet. Eu Costandin ot Stăceşti mărturisescu. DRH, B, XXIII, nr. 311, p. 492-493.1632 ianuarie 13. ŢR 497 Eu Fătul, feciorul lu Toder Şogărgău den Săruleşti, scris-am acest zapis al mieu să fie la sfînta mănăstire la Menedec, edeje est hram svetago arhierarha Nicolae, cum să se ştie c-am închinat moşiia de la Seruleşte, partea mea şi partea verilor miei, anume Pătru i Radul i Stanciulu, cîtă se va aleage de în partea mea şi dîn partea veriloru miei ocină den cîmp, den sat, den apă, de preste tot locul, cu vad de moară în apa Slănicului şi alt vad de moară în Peceneaga, cît se va aleage şi pometul pre unde va fi. Am dat şi am închinat de bunăvoe mea pentru să fie pomeană părinţilor miei şi a ominilor miei şi mie. Şi am scris şi la sfîntul pomeanic, unde se pomenescu ctitorii, pre tată-mieu, anume Toder şi muma mea, anume Dragole şi fraţii mie, anume Frăţilă i Stoica şi pre verii mie, anume Pătru i Radul i Stanciul, ca să fie ocină la sfînta mănăstire cîtă este mai sus-scrisă, toată ocina mea şi a verilor mie. Iar cene se va ispiti pre urma mea a sparge zapisul mieu şi pomeana mea şi a părinţilor mie, acela om să fie triclet şi proclet ot 318 sveti otţă ije sît ve Nechei, pentru că o-m închinat la sfînta mănăstire ot a mea bunăvoe, numai să aibă mănăstirea treabă cu dinsa, alt nimenile, căci eu n-am nimenile rudă, nici fraţi, nici veri premari, nici nimenile, nici nepoţi. Şi cînd se-u scris acest zapis fost-au mulţi omini buni de prinprejurul locului: den Săruleşti mărturii, anume Stan Piţigoiu i Neniţă i ot Văsieşti, Stănislav i Lăudat i Ion i ot Cocani, Stoe i Stan Todereştev. Şi se-au tîmplat la acestă tocmeală şi boiari: ot Poţintei, po ime Cernat logofăt i ot Măricineani, Sava lu Avram i Sava Fătulev, Dragomir Motroce i Mihaiu Carşote i Radul, sin Simov. [...] DRH, B, XXIII, nr. 314, p. 497. 1632 ianuarie 15. ŢR 498 [...] Neagului i Căzan i popa Albul să fie volnici cu cartea domniei meale să-şi ţie a lor moşîe de la Sărăşti şi să fie în pace de unguri i de toţi oamenei Beldei, păntru că acea moară şi moşîe de la Sărăşti fost-au Neagului şi a lui Căzan şi a popei Albul de la moşii lor, iar ungureanii, omenii Beldei, ei căzut-au pre aceale moşîi şi pre moară, de au ţenut în sila lor. Deci, cîndu au fost în zilele lui Alexandru voevod, fecior Radului voevod şi iar la Alexandru voevod, fecior lu Iliiaş voevod, iar Neagul şi Căzan i popa Albul, ei fost-au avut pîră cu ungureanii, oamenei Beldei, păntru moşîile lor de la Sărăşti. Şi tot au rămas ungureanii de leage, şi iar tot au ţenut moara şi ocina de la Sărăşti în sila lor, pînă fost-au luoatu şi boiari pre răvaşe domneşti, 6, ca să caute şi să adevereze avut-au ungureanii vro treabă la Sărăşti au n-au avut ? Insă boiari anume: ot Mehedinţa ........ i brat Rudean i ot Matiţi, Radul Bădica i ot Turburea ......... ei fost-au căutat şi bine au adeverit cum ungureanii oamenei Beldei, n-au avut nici o treabă la ocina Sărăştilor, nici cu moara, şi tot au ţenut în sila lor. Şi am văzut domnia mea şi cartea celor 6 boiari, la mîna Neagului cu fraţii lui, de judecată, cum n-au fost avut ungureanii tot nici o treabă la Sărăşti şi tot au ţinut în sila lor. Iar cîndu au fost acum, iar Neagul cu fraţii lui venit-au iar de faţă cu ungureanii în divan şi naintea domniei meale de iar se-au pîrît pentru moşîia de la Sărăşti. Deci domniia mea iar am judecat cu toţi censtiţii deregători domniei meale la divan şi am dat Neagului şi lu Căzan i popii Albul să-şi ţie moara şi ....... cu moşîia lor de la Sărăşti şi să scoaţă pre Stroe şi Beldea de la moară, că au rămas ungureanii de în leage. Şi au fost dat Neagul cu fraţii lui pre pietrili morii şi pre fiiară bani 360 la mîna lu Stroe. Mărturii fost-au cîndu au dat bani Grama postelnic i Măciucă clucer i Enachi. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 315, p. 498.1632 ianuarie 21. ŢR 500 Scris-am eu Nenciul, feciorul Stanciului ot Coteşti, zapisul meu, ca să fie de creadinţă la mîna Mateaiu ot Coteşti, ca să să ştie că am vîndut dă bunăvoia a me delniţa părinţilor mei dă în Coteşti, însă fără om, şi dă în cîmpu şi dă în sat şi dă în pădure şi dă în apă şi cît să va alege partea me tootă, atreia partea, cu văru meu Bade şi cu Vlaicul Ciorteascul, că această ocină nu iastea înpărţită cu dînşii: numai unde au iai, am şi eu. Şi acesta şi acesta am vîndut muşiia tot lu cluceriului Mateaiu, să fiia moşiia lui şi feciorilor lui dă astăzi înaintea; dară dă să va apuca cineava dă acestă moşiia, eu să portu pîra. Şi acestă moşiia o-mu vîndutu dereptu aspri 2000, bani gata. Şi sîntu mărturie: Iacob şi Antoia, fiiu său dă în Cîmpulungu, şi Manea Goden, Bran dă Bogăteşti şi Rusea ot tam şi Vlaicul ot tam şi Bratul ot tam şi Bade, feciorul lu Feştilă ot Cîmpulungu şi Ivan Boţoca ot Bogăteşti. Şi am scris eu, Gherghe grămatic ot Cîmpulungu acest zapisul, cu voia Nenciului. Pis measeţa ghenarie 21 dni, vă leat 7140 1632. Bran ot Bogăteşti. Gherghe gramatic. Iacob i Antoe. Şi pentru credinţă, eu Nenciul n-am avut pecete, ci me-m pus degetul. DRH, B, XXIII, nr. 317, p. 500-501.1632 februarie 1, Bucureşti. ŢR 507 Adecă eu Drăgan, feciorul lu Anghel şi eu Ioana, fata Manei, nepoţii Cheajnei vorniceasa a Cernicăi, scris-am acesta a nostru 508 zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Costei cojocariul şi a jupîneasei lui, Tudora şi a coconilor lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să se ştie cum le-am vîndut noi o parte de loc de casă, cît au fost înpărţit vorniceasa Cheajna, jumătate de loc. Şi ş-au fost vîndut partea ei jupînului Costei cojocariul, în zilele lu Alexandru voevod, fecior Radului voevod. Iar după aceaia, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voevoda, iar noi nepoţii, eu Drăgan şi Ioana, carii sîntem mai sus-scrişi, am vîndut partea noastră toată, cît au fost rămas den înpărţeală, jupînului Costei cojocariul, cumnatul lu Pană neguţătoriul Palamari, za 3000 de bani gata. Şi l-am vîndut noi de bunăvoe. Şi acest locu iaste ales de cătră Şteful gramatic, feciorul popei Paraschivei den în Bucureşti. Şi se-au voit de bunăvoe, ca să nu mai fie întru ei pîră şi gîlceavă şi au pus seamne de cătră ei. Şi au făcut Şteful şi zapis de în mîna lui la mîna jupînului Costei cojocariul, cumnatul lu Pană neguţătoriul, feciorul lu Palamari. Şi cît loc au fost vîndut mătuşe noastră vorniceasa, atîta am vîndut şi noi jupînului Costei, de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, ca să-i fie lui moşie şi coconilor şi cu ştirea a vecinilor den mahala. Şi au fost mărturie la această tocmeală, anume: ot Bucureşti, popa Anghel i Dobre cojocar star i Simca, feciorul lu Filimon portar i Antonie croitor i Paraschiva croitor i Manta diiacon i ot Breazoe, Albul comis i Manolachi şefariul i Marco, sin Neagoev ot Tîrgovişte. Aceasta mărturisim să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am şi peceţile. [...] Eu Drăgan. Paraschiva croitor. Eu Ioana. Albul comis. Eu popa Anghel. Eu Marco i sin Neagoi logofet. Dobre cojocar. Simca portar. Manolache. Antonie. DRH, B, XXIII, nr. 322, p. 507-5081632 februarie 13, Bucureşti. ŢR 510 Adecă noi ceşti megiiaşi de în Ioneşti, ot soudstvo Vlaşca, anume Radul cu fiiu mieu Dobrişan şi eu Dragotă şi eu Oprea şi eu Dan, fraţii Radului, feciorii Stoicăi şi eu Margine şi eu Dragne cu fiiu-mieu Cîrstea şi eu Dumitru Mozăceanul şi eu Voico şi eu Dobrotă Răul, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupîneasii Mariei vistiireasa şi a coconilor ei, jupîneasa a răposatului Trufanda vistier, ca să se ştie cum noi am fost megiaşi mai denainte vreame, iar cîndu au fost în zilele lu Şărban voevoda, Leca spătariul, el au cumpărat nişte ocină în sat la Ioneşti. Deci noi aceşti megiiaşi, văzîndu cum iaste un boiariu mare şi vom avea razem mare şi scuteală de dinsul, noi ne-am lăsat de am fost supt mîna Lecăi spatar de ajutoriu cu alalţi săteani, unde i-au trebuit. Iar după moartea Lecăi spatar, căzut-au ocina domnească, cîtă au avut Leca spatar cumpărătoare în Ioneşti şi au miluit Radul voevoda pre trufanda postelnic cu partea de ocină a Lecăi spatar den Ioneşti. Iară cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voevoda, feciorul lui Ştefan voevoda, iar eu Radul cu fiiu-mieu Dobrişan şi cu feciori ce ne va mai da Dumnezeu şi cu toată partea noastră de ocină de în Ioneşti, m-am vîndut rumîn jupîneasii Mariei vistiereasii şi coconilor ei, za ughi 18, bani gata şi eu Dragotă, fratele Radului, cu feciorii miei şi cu partea mea de ocină, za ughi 13 pol şi eu Oprea, fratele lu Dragotă, cu feciorii miei şi cu partea mea de ocină, za ughi 13 pol şi eu Dan, fratele Oprii, feciorii Stoicăi, cu feciorii miei şi cu partea mea de ocină, za ughi 13 pol şi eu Margine cu feciorii miei şi cu partea mea de ocină, za ughi 15 pol şi eu Dragne cu fiiu-mieu Cîrstea, feciorul lu Stan Horţul, şi cu feciorii ce ne va mai da Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină den Ghirgheşti, cîtă se va aleage, za ughi 18 şi eu Dumitru Mozăceanul m-am vîndut fără ocină, za ughi 12 pol şi eu Voico cu tată-mieu Dobrotă Răul den Răscăiaţi, văndutu-ne-am rumîni fără ocină în Ioneşti şi cu fecerii noştri, za ughi 27. Şi am luoat noi toţi banii gata den mîna jupîneasii Mariei vistiereasii în mîinele noastre. Şi ne-am vîndut noi rumîni cu feciorii noştri şi cu părţile noastre de ocină, de a noastră bunăvoe, fără nice o silă, ca să fim rumîni jupîneasii Mariei vistiereasa şi coconilor ei moşie în vecie, cu ştirea tuturor boiarilor marii şi mici şi a megiiaşilor de pe înprejurul locului. 511 Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii, anume: jupan Necula vistiiar i jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofet i jupan Necula spatar Catargiul i Aslan biv vel dvornic i Ivaşco biv vel dvornic i Gligorie biv vel comis i Ghertghe vel cliucer i Miho vel spatar i Neagul vel peharnic i Manul vel postelnic i Para logofet i Bunea logofet i Parasa chiva logofet i Necula stolnic i Dumitrul logofet i Şărban logofet. Aceasta mărturisim ca să se ştie şi să se crează. [...] [...] Dumitraşco biv vel postelnic. Hrizea vel dvornic. Nedealco vel stolnic. Papa vel logofet. Neagul vel peharnic. Necula Cataragiul spătar. Muşat vtorii vistiiar. Ivaşco dvornic. Dumitru vel slujer. [...] Nedealco vel peharnic. Gherghi clociar. Grama pitarul. Mitre pitar. Udrişte Năsturel rucoiu svoe iscal. Buzinca vel comis. [...] Şirban logofăt. Radul Dudescul. Bunea Vîlcul logofăt. Stroe Fira logofăt. Dumitru logofăt. Paraschiva logofăt. Az Ştefan Bujureanul postelnic. DRH, B, XXIII, nr. 324, p. 510-511.1632 februarie 14. ŢR 511 Eu Buica şi cu fie.mieu, Dumitraşco, scris-amu acest al nostru zapis, ca să fie de marea credinţă la mîna Gormei vel arămaş, cum să să 512 ştie că i-am vîndut noi o fată dea ţigan, anume Rada ţiganca, derept bani gata 3000. Şi o-m vîndut dea a nostră bunăvoe, ca să fie lui moşoia ohabănică, lui şi ficioriilor dumnelui. Şi cînd o-m vîndut au fost mulţi boeri mărăturii, anume: Mogoş vătah, Danciul logofăt, Barbul ot Poiana, Ionaşco postelnic ot Corănet, Mihart postelnic, Barbul ot Fratoştiţa. Şi păntru mai marea creadinţă pusu-ne-am şi pecetea. Şi am scris eu, Dima postelnic, sin Marcoci slujer. Pis measeţa fevruarie dni 14, vă leat 7140 1632. Eu Buica i sin, Dumitraşco postelnic. Ionaşco postelnic. DRH, B, XXIII, nr. 325, p. 511-512.1632 februarie 18, Bucureşti. ŢR 512 Eu Preda vornic ot Balomireşti scris-am acesta al meu zapis, să fie de credinţă la mîna Bunei logofătului, cum să se ştie că i-am vîndut ocină den în sat den Lătceani, însă partea lu Dan toată, den cîmpu, den pădure, den apă, den uscat şi den moară şi de preste tot hotarul cîtă se va aleage partea lui, derept bani gata 2000. Pentru că această moşîe ce iaste mai sus-scrisă fost-au a lu Dan şi a feciorilor lui Nastasie, ce o am cumpărat eu cu ştirea tuturor megiiaşilor den sus şi den jos. Deci venind vreame să o vînzu, altul neîncăpînd, pentru că Buna logofătul au fost mai volnic, pentru că au avut ocină acolea lîngă acea moşîe, vîndutu-am dumnealui de a mea bunăvoe, să-i fie moşîe. Iar să va avea cineva vreo treabă a se întreba pentru această moşîe, acela să aibă a se întreba cu mene, iar iar Bunea logofătul să aibă a-şi ţinea moşîia, cum i-o am vîndut. Şi mărturie: Para logofăt i Costandin postelnic i Şărban logofăt i Albul comis i Trifa slujer. Şi am scris eu, Sava şătrar, manu propia, în Bucureşti, measeţa fevruarie 18 dni, leat 7140 1632. 513 Eu Preda vornicul. Şărban logofăt. Radul postelnic. Costandin vtorii postelnic. Eu Albul comisul. Trifa slujer. DRH, B, XXIII, nr. 326, p. 512-513.1632 februarie 18. ŢR 513 Eu uncheaşul Stan Tăbeică de Bădeani scris-am zapisulu meu la mîna lu Dragomir, feiastrului meu, ca să hie de credinţă la mîna lu dragomir feiastrului meu, ca să aibă a ţinea levadea din Văsiia cu bună pace, că o-mu zălojît la Dragomir feiastru meu, de bunăvoia mea. Şi m-am tocmitu cu el denaintea satului Dragoslăveanii şi naintea Milei schileariul de mi-u datu Dragomir bani ughi 3 pol pre ace livadea din Văsiia, bani gata. Şi m-amu tocmit cu Dragomir pînă nu-i voiu da banii să n-aibu treabă nece eu, nece nepoţi mei, nece rudele meale, nece niminile de neamul miu, pînă nu vor da banii lu Dragomir toţi. Iar cine să va ispite a o lua cu de-a-sila, di oamenii mii, să fie afurisit şi proclet şi anatima de 318 oteţi ci sînt la ve Nechiia. Şi păntru credinţa pus-am şi mărturii, pre nume: Milea vameşul i Coman i Papoe i Necula al Jingăi şi Ion al lu Dumitru i Ultatu i popa Stoica. Şi am scris eu, popa Stoica. Pis measeţa fevruarie 18 dni vă leat 7140 1632. DRH, B, XXIII, nr. 327, p. 513.1632 februarie 18. ŢR 514 Să se ştie cum au înpărţit Coman şi Dumitru şi Milea şi Tudor şi popa Zaharie şi cu Stroe şi cu nişti rumînaşi ce-m avut în Bădeni. Şi ne-m tocmitu de nostră bunăvoi şi am ales parte popei Zaharie anume: prea Nichifuro, sinovi ego şi cu delniţa Aldei jumătate şi prea Drăguş, sinovi ego şi cu delniţa lu Mogoş, a patra parte. Şi am datu noi aceşti fraţi carii sîntem mai sus-zişi, să fiia la mîna popei Zahariia acesta zapis. Şi mărturiia: Porce de Bădeni şi Stoica Măşoi ot Brăneşti şi Drăguş ot Bădeni. [...] DRH, B, XXIII, nr. 328, p. 514.1632 februarie 24. ŢR 517 Scris-am eu Barbul den sat den Goleşti acesta al meu zapis în mîna lu Bratosin de în sat den Prăvăleani, feciorul lu Albului, pentru că m-am tocmit cu el să fiu eu, Barbul, cu muiarea şi cu copiii miei rumîni în locul lui Bratosin la sfînta mănăstire arhimandrie den Argiş, ce e hramul Uspenie preacistîi Bogorodiţi, şi năstravnicul sfintei mănăstire, Ioasaf. Şi m-am vîndut eu de bunăvoia mea, derept banea gata 4400 şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi de sus şi de jos şi de înprejurul locului şi a boiari: logofet Badea şi Anghelet neguţător şi aldămăşari popa den Iaşi, Radul i Oprea pîrcălab şi Draghie, Mihai croitor şi Boncea, Cîrstea lu Mar, Dragomir, Barbul de Flămînzeşti i Radul şi mulţi oameni buni, cum să fie de acumu nainte Barbul cu muiarea şi cu copii rumîni la sfînta mănăstire în locul lui Bratosin, iar Bratosin să aibă bună pace de cătră sfînta mănăstire de rumînie. [...] Badea logofet. DRH, B, XXIII, nr. 332, p. 517.1632 februarie 24, Bucureşti. ŢR 517 Adecă eu Eftemie, depreună cu feciorii miei, anume Stan şi Şărban şi Radul şi Vladul şi eu Dobrotă cu fiiu-mieu Ganea, feciorul popei 518 Radului de în sat de în Negraşi, den judeţul Vlaşca, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînesii Mariei, jupîneasa a răposatului Trufanda vistiiar şi a coconilor ei, ca să se ştie că am fost megiiaşi cu moşiile noastre încă mai denainte vreme. Iar după aceaia, cîndu am fost acum, în zilele domnu nostru Io Leon voevoda, feciorul lui Ştefan voevod, eu Eftemie cu feciorii miei, Stan şi Şărban, Radul şi Vladul şi cu feciori ce-m va mai da Dumnezeu şi cu toată partea noatră de ocină de în Negraşi, vîndutu-m-am rumîn jupîneasii Mariei şi coconilor ei, derept 30 de galbeni. Şi eu Dobrotă încă m-am vîndut rumîn, cu fiiu mieu Ganea şi cu feciori ce ne va mai da Dumnezeu şi cu toată partea mea de ocină den Negraşi, jupîneasii Mariei şi coconilor ei, za ughi 18. Şi ne-am vîndut noi rumîni de a noastră bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea megiiaşilor de pre înprejurul locului şi am luot toţi banii gata pre în mîinele noastre. Şi au fost la tocmeala nostră mulţi boiari mărturii, anume: jupan Nedelco vel stolnic i jupan Neagul vel peharnic i Para logofet i Bunei logofet i Stroe logofet i Dumitru logofet i Şărban logofet i Paraschiva logofet şi alţi boiari, carii s-au pus mai jos peceţile şi iscăleturile. Aceasta mărturisim, ca să să ştie şi să să crează. [...] Nedelco vel stolnic. [...] Neagul vel peharnic. Dumitraşco postelnic. Buzinca vel comis. Radul logofăt. Radul logofăt Dudescul. Bunea Vîlcul logofăt. Para logofăt manu propria. Uriil Năsturel vtorii logofăt svoe rucnoe. [...] Paraschiva logofăt. DRH, B, XXIII, nr. 333, p. 517-518.1632 martie 1. ŢR 519 Scris-am noie, anume Banul de Ludăneşti i Gorban iar de Ludăneşti i Toderu de Ludăneştii ot Grozeşti, Istate i de Vităneşti, Badiul, feciorul popei Stanciului de Ludăneşti acesta al nostru zapisu să fie la mîna jupanului Bunei logofătu de mare credeînţă, cum să se ştei că amu văîndut părţele nostre de ocină de în Lătcene cît amu avutu toot, de în căînpu, de în pădure, de în apă, de în uscat şi cu vadul de moră şi de preste toot hotarul cît se va aleage de în sat în Lătcene, care se cheamă Floceşti. Pentru că această ocină, părţele nostre, care scriem mai sus, fostu-ne-au şi nooa cumpărătore de la alţe omene de acolo. Dece cîndu au fost acum, văînndut-oo-mu jupanuloui Bunei logofătul de a noastră bunăvoia, fără de nece o nevoei. Insă iau Banul luat-am bane 1200 şi iau Gorban luat-am bane 800 şi iau Todoru luat-am bane 800 şi iau Statei luat-am bane 800 şi iau Badiul luat-am bane 800. Şi o-m văîndut noei această ocină jupanului Bunei logofătul, ca să fie dumnialui moşie şi coconelor dumneialui în vecei, să o ţei dumneialui cu bună pace. Şi mărturei, anume: jupan Para logofătulu i Staico vornecul i Costanden postelnic i Şerban logofătulu i Radul sinu Staico vornecul i Trefa sulgeariul i Leca spătariul i Dan ot Frăsenet. [...] Şi peceţe n-am avut, ce amu pus deagetele. Para logofăt, manu propria. Şărban logofăt. Radul postelnic. DRH, B, XXIII, nr. 334, p. 519.1632 martie 1. ŢR 520 Scris-am noi migiiaşii de în sat de în Cîineşti, anume Hîrs şi Vladul Crintea şi Bălaur Leahul şi Stanciul Mocul şi Milcul şi Neagoe Tălpigă şi Vintilă i Radul Cîrleanţa i Drăghici i Oprea i Stoica Jucărealea i Filip i Radul Tămîrjac i Bîrsan i Pîrvul Cosoroavă i Stanciul i Sarchiz, feciorii Giuroae, facem acest zapis al nostru să fie la mîna Simei logofătul cum să să ştie că ne-am vîndut de a noastră bunăvoe să-i fim rumîni moşteani cu toate moşiile noastre cît să vor aleage de preste tot hotarul satului Cîineştie şi de pre într-alte părţe unde vor avea şi cu toţi feciorii noştri, pre bani gata, bani 68700. Şi aceşti bani i-am luat deplin de în mîna jupînului Simei logofet, cum sînt scrişi şi în catastih, căruia cît ne-au dat. Aşijderea şi moşiia Stanciului Sfîrc cît să va aleage de în sat de în Cîineşti de preste tot hotarul, încă s-au vîndut, derept 700 de bani gata. Insă am luat cine-ş pre capul lui bani gata, întîi eu Hîrs bani 6600 şi eu Vladul Crintea 6600, eu Bălaur Leahul 6600, eu Stanciul Mocul 5600, eu Milcul 5600, eu Vintilă 4600, eu Radul Cîrleanţa 4600, eu Drăghici i Oprea, feciorii Cambei, 6000, eu Neagoe Tălpigă 4500, eu Bîrsan 2400, eu Tămîrjac 2000, eu Filip 2000, eu Stanciul şi eu Sarchiz, feciorii Giuroae, 3000, eu Pîrvul Cosoroavă 4500, eu Stoica Jucărelul cu moşiia ce avem în Şerbăneşti 4600. Şi am luat aceşti bani deplin de în mîna jupînului Simei logofătul. Şi cîndu ne-am vîndut noi fost-au mulţi boiari şi megiiaşi de în tot judeţul Vîlcei: întîi preasfinţit părintele chir Theofil episcop ot Rîmnic şi părintele Vasilie egumenul ot Bistriţa şi jupan Ghierghie biv vel aga i Radul armaş ot Stănceşti i Andrei spatar i Manea logofet i Preda logofet ot Bîrseşti i Chirca peharnic, Radul postelnic ot Slăviteşti i Mitrea peharnic ot Mihăeşti i Radul i Danciul ot Măldăreşti i Goran ot Olăneşti i Dragomir ot Ohaba i Matei i Fiera ot Cacova i Tudor i Stanciul ot Bojoreani, Voico ot Rîmnic i Tudor ot Slăviteşti i Tudor ot Doba i Barbul ot Cucişti i Dumitru aprodul ot Dăngeşti i Dima pitariul i Ghiorma pitariul i Albul ot Olăneşti, Chisar ot Sărăcineşti, Badea i Todosie Holobişti i Tudor postelnic ot Bărbăteşti, Radul i Cîrstiian i Nan, Goleştii i Udrişte ot Şirineasa i Găgoleşti. Pis eu Toma ot Cacova. Pis measeţa martie 1 dni, va leat 7140 1632. Lehul Vintilă Vladul Radul Cîrleanţa Hîrsul Stanciul Mocul Milcul 521 Mathi ot Cacova Eu Tudor ot Slăviteşti Smerenie Theofil Eu Albul arhiepiscop Rîmnic Radul armaş Eu Fiera Gherghie aga Eu Tudosie Holobescul Eromonah egumen Vasilie Eu Tudor ot Bărbăteşti Andrei spătar Radul Slăviteşti Danciul ot Măldăreşti Radul Măldărescul mărturie Eu Ghiorma pitar Manea logofet Ghirca păharnic Gorgan logofet mărturie Chisar păharnic ot Sărăcineşti Dima pitar Mitrea peharnic Eu Dragomir Eu Tudor ot Doba. DRH, B, XXIII, nr. 335, p. 520-521.1632 martie 2. ŢR 521 Eu Stoica şi cu feciorul meu, Tudoran, de Frumuşani, carele şăzu în Vîlcana, scris-am acest zapis al meu să fie de credinţă la mîna jupînului Bunei logofătul, cum să se ştie că m-am vîndut dumnealui să-i fiu rumîn, derept bani gata 2800. Şi m-am vîndut de a mea bunăvoe, fără nici o silă. Şi mărturie: Para logofăt i Şărban logofăt i Trifa slujer i Dan ot Lătceani i Stoica ot Orbeasca şi Pană de Tîrgovişte. Şi am scris eu, Sava şătrar, measeţa martie 2 dni, leat 7140 1632, manu propria. Şărban logofăt. Para logofăt manu propria. 522 Trifa slujer. Stoica. Danu. DRH, B, XXIII, nr. 336, p. 521-522.1632 martie 8. ŢR 527 Adecă eu Stanciul Batcăi ot Barchetu împreună cu frate-meu Neagul i Stănilă dat-am zapisul nostru la mîna dumnealui ciauşului Ionaşco, feciorul Beantii ot Băştii, ca să fie de bună credenţă precum să să ştie că i-am vîndut noi de a nostră bunăvoe toată partea nostră de moşie din hotarul Neagoşini şi din Zărneşti de pe plaiu şi din Bisăuci şi de peste totu hoatrul, din cîmpu, din apă, din pădure, din pomete, cu tot venitul, pre unde vor ţinea alţi niagoşini, să ţie şi dumnealui. Pentru că om vîndut noi de a noastră bunăvoe, de nime siliţi, pentru birul haraciului. Şi o-m vîndut dereptu bani gata taleri 30. Şi am luat aceşti bani noi toţi deplin în mînile nostre ca să îi fie moşie stătătore luiu şi feciorilor dumnealuiu, cîţi Dumnezeu îi va dărui. Şi cîndu am făcut noi acestu zapis fost-au mulţi omeni buni mărturii, care se vor iscăli mai jos, anume: Neagul viorarul, Stoican iuzbaşa ot Băeşti, Gherghe stegar ot tam, Soore vătăşel ot Criveleşti, Dragomir Bivol ot tam, Dragoe Stegar ot Fîrtopeşti, Radul Giulea. Şi noi pentru credinţa mai jos ne-am pus degetile şi iscăliturile în loc de peceate, ca să să crează. Şi am scris eu Crăciun dascal cu zisa lor. Pis measeţa martie dină 8, vă leat 7140 1632. 528 Eu Stanciul vînzător. Eu Neagul vînzător. Eu Stănilă vînzător. DRH, B, XXIII, nr. 339, p. 527-528.1632 martie 10. ŢR 528 Eu scrisu şi mărturisesc Vladul, fecior lu Dumitru armaşul, iară Dumitru armaşul iaste nepotul lu Rădan de fecior, şi eu Sora, fata lu Stoian, nepota lu Şandru de fecior, noi aceşti doi omeni am vîndut 150 de stejeni Necolei Botoşan şi lu Mihaiu Carşute şi lu Dragomir, derepet aspri 5000 gata. Şi i-am vîndut de bunăvoe nostră. Şi acesta ocină iaste vîndută de apa Buzăul pînă în hotar Brăgăreştelur, parte Rădănescă. Şi mărturie: ot Mărăcineni de Jus, Sava, feciur lu Avram i Constandin Pîrţachi i Sava Begheun i Radul, feciur Simei i Barbul, feciur Grozei, ot Puţinei, Cernatu lugofătul, ot Coieteşte, Talpă i Bratul. [...] Eu Vasie monah. DRH, B, XXIII, nr. 340, p. 528.1632 martie 16. ŢR 528 Eu Stroe, feciorul lu Vlăduţă di Fiiani, care şăzu în Vîlcana, scriu şi mărturisescu cu cest zapis al meu cum să se ştie că m-am vîndut eu şi 529 cu fiiu meu Pătru şi cu alţii, cîţi va da Dumnezeu, Bunei logofătului, derept bani gata ughi 15, de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, ca să-i fiu dumnealui rumîn de moşie în veac, cu toţi feciorii mii. Şi mărturie: Costandin vtori postelnic i Radul armaş ot Popeşti şi Trifa slujer şi star Matheiu ot Stupineani. Şi am scris eu, Sava şătrar manu propria, measeţa martie 16 dni, leat 7140 1632. Eu Stroe. Costandin vtori postelnic. Neagul logofăt. Radul armaş. Eu Matheiu mărturie. Trifa slujer. Eu Dobren. DRH, B, XXIII, nr. 341, p. 528-529. 1632 martie 17. ŢR 530 Scris-am acest zapis, anume Zoze de Clinceni, să se şti cum am vîndutu ocina totă lo Mogoşu călăraşul, anume stînjeni 20, ughi 4, 6 costande. Şi au fost mărturi: popa Muşat şi popa Nicola şi Toma dărăban şi iuzbaşa Vasilie şi fratele lu Mogoş, anume Stanciul şi Marin de sat de Clinceni. Measeţa martie, dnă 17. Pe verso, contemporan: Scris-am eu Mogoşu călăraşulu că am dat tizului Mogoşu 200, pă 20 de vedre de vinu la tomnă. DRH, B, XXIII, nr. 343, p. 530. 1632 aprilie. ŢR 532 [...] satului Parapanii ot sudstvo Vlaşca, ce iaste al sfintei mănăstiri Sveataa Troiţă, ca să fie de acum în pace şi slobod de găleată şi de fînu, de bou, de oae seacă, de birul calului, de sulgiu, de căşărie, de majă, de galbenul de fum, de podvoade, de mertice şi de înprumută, de lucrul domnescu, de bani de judeţu şi de toate mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale, de nimica val sau bîntuială să n-aibă. Perntru că satele cîte au fost de drum în judeaţ pre mîna boiarilor carii ţin judeţu de birărie şi au fost dîndu numai bir dirept, luoatu-le-am domnia mea toate de la mîna lor de sîntu la cămara domnii meale şi le-am lăsat să dea numai bir cu ruptul întru 1 an de 2 ori, la sfeti Gheorghie şi la sfeti Dimitrie şi să meargă aprozi la zi să le ia birul, cine cum va fi scriş de la cămară, iar alt niminilea întru ei să nu între. Iar apoi părintele egumenul Tanasie de la Sveata Troiţă venit-au înnaintea domnii meale cu rugăciune şi se-au plînsu cum iaste un sat de drum şi de margini de are multe păsuri şi nevoi de turci şi de călători, ca să las domnia mea acest sat Prapanii să nu dea cu ruptul într-un an de 2 ori ca alalte sate de drum, ce să fie tot pre tocmela ce au avut în zilele altor domni şi acum în zilele domnii meale. Intr-aceaia, domnia mea m-am milostivit pentru sfînta mănăstire Sveata Troiţă de l-am lăsat domnia mea să fie în pace şi ertat de toate, cum scrie mai sus, numai să dea 1 bir dirept, de lună cîte 1 galben, iar de vor eşi 2 birure întru o lună, să dea 2 galbeni şi miarea, cum vor da şi alalte sate de drum, însă aşa-m tocmit domnia mea cu părintele egumenul Tanasie, pentru satele de drum ale Sfintei Troiţe şi ale mănăstirii Dealului, să le plătească el cu bani gata de în punga lui aicea la cămară, cum vor eşi birurile pre lună, iar birarii de judeţ, sau de aicea de la domnie să nu intre nimenilea în satele mănăstirii, fără numai egumenul să aibă a plăti el la cămară, cîte biruri vor fi de lună, au 1 bir au doao, tot cîte ughi 1. Derept aceaia, nimenilea să nu se ispitească a le învălui, că acela om mare certare va avea. Şi această carte a domnii meale să calce toate cărţile. 533 Şi am pus domnia mea şi blăstem: care va dărui Dumnezeu, în urma noastră a fi domnu Ţerîi Rumîneşti, încă să aibă a înnoi şi a înntări această carte a domnii meale, pre tocmeala ce scrie mai sus. Iar cine va călca şi o va sparge, acela să fie trăclet şi blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 oteţi şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Arie la un loc. [...] DRH, B, XXIII, nr. 345, p. 532-533.1632 aprilie 3. ŢR 533 Adecă eu Ion, feciorul Neaniului logofăt ot Muţi şi cu nepotă-mieu Giura postelnic scris-am al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna cinstitului vlădicăi Grigorie mitropolitului, cum să se ştie că i-am vîndut un loc de casă, cît se va aleage, care au cumpărat Neaniul logofăt ot Muţi de la Dumitru postelnic, fratele lu Ianache vistiiar, den gardul viei domneşti, pînă în Uliţa cea mare şi pînă în poarta comis Radului celui mare şi pînă în casa Voicăi, cît se va aleage locu lu Dumitru postelnic, între locul lu Dumitraşco vistiiar şi între locul lu Iane portar. Şi am vîndut noi, anume Ion şi nepotu-mieu Giura, de a noastră bunăvoe, direptu bani gata 600, ca să fie moşie sventi lui ohabnică. Şi mărturie: popa Borcea clisiar şi Ianea biv vel portar, iarăşi Gherghe vtorii dvornic ot Drăgăeşti şi popa Stanciul cel domnescu şi Costea grămătic şi Mihai postelnic şi mulţi omeni buni şi bătrîni. Şi pentru credenţa ne-am pus şi peceţili. [...] Giurra [...] 534 Popa Borce clisiar. Gherghe vornic. Eu Mihai postelnic. Coste gramatic. Popa Stanciu. Pe verso: Zapisul lu Ion, sin Neanciului logofet şi al Giurei pentru un loc de casă den Bucureşti. DRH, B, XXIII, nr. 346, p. 533-534.1632 aprilie 6. ŢR 534 Adecă eu Răzvan căpitanul scris-am acesta al mieu zapis să fie la mîna părintelui egumenului Vasilie de la sfînta mănăstire de la Bistriţa, cum să să ştie c-am făcut schimb cu egumenul Vasilie şi am dat un sălaşu de ţigani, anume Iancul cu feciorii lui, Neacşul i Marie i Stana şi cu ţiganca Iancului. Şi am dat eu de bunăvoia mea pre aceşti ţigani să fie la sfînta mănăstire pentru aceşti ţigani pre Radul ţiganul Guze şi pre feciorii lui, Manea i Badea, de am sschimbat şi am dat ţigani pentru ţigani. Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoia. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari, anume: jupan Papa vel logofet i Radul postelnic Buzescul i Sima logofet i Preda spatar i Dumitru cliucer ot Filiiaşi i Mihaiu sulger ot Coţofeni i Calotă cliucer ot Popeşti şi Veniamin călugărul i Tuodosie călugărul şi alalţi călugări, toţi den sfînta mănăstire. Şi am făcut noi de a noastră bunăvoia această tocmelă. Şi pentru credinţa pusu-ne-m şi peceţile, ca să să şite şi să să creză. [...] Papa vel logofet. Eu Preda spătar mărturie. DRH, B, XXIII, nr. 347, p. 534. 1632 aprilie 10. ŢR 537 Scris-am eu Radul Minei ot Samara zapisul miu la mîna jupînului Ivan, cum să să ştie că i-am vîndut un locu de în fune Mănescă, suptu via lu Bonchici, de apă pînă în del, dereptu bani gata 360, să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui, cîţi i va dărui Dumnizeu. Şi mărturie: Bade i Radomir ot Cocul i popa Cherchelabă. Pentru credinţa pus-am degetul. [...] Eu Radul. DRH, B, XXIII, nr. 349, p. 537.1632 aprilie 10. ŢR 537 [...] sfintie dumnezieşti mănăstire ce se chemă hramul Sfînta Troiţă de la Bucureşti şi părentelui egumenului Tanasie, ca să fie volnici călugării 538 cu aceasta carte a domnie meale de să-şi ţie ocină mănăstirii de la Glina, cum scrie hristovealea şi cărţilea, păntru că această ocină au fost miluitură şi cumpărătură înncă mai denaintea vreamea. Iar cînd au fost acuma, în zilelea domnie meale, au venit o robă înnainte domnie meale, zicînd cum area şi ia partea de ocină la Glina. Deci domnie mea i-am fost făcut o cartea d domnie meale, ca să-şi ţie partea ei de ocină, cîtă va avea acole la Glina. Iar acu părintele egumenul Tanasie au venit înnaintea domnie meale cu cărţi şi cu ispravă, în care cărţi şi hristovea scriia cum au fost ocina mănăstirii miluitură şi cumpărătură mai denainte vreamea. Derept aceaia, am dat domniia mea să-şi ţie călugării şi sfînta mănăstirea ocina toată de acolea de la Glina, iar acea robă să n-aibă nici o treabă şi să-i ia acea cartea de la mîna ii, căci n-area nici o trebă, nici să i sea creză cartea. Şi de nimeanilea opreală să n-aibă înnaintea cărţii domnii meale, păntru că aşa iaste învăţătura domnii meale. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 350, p. 537-538. 1632 aprilie 13. ŢR 539 [...] Coziia ca să fie în pace şi slobodă ocina lu Andreiiu, partea lui, care iaste lu Andreiu de în sat de în Jilbea, de cătră Stoica peharnic de Zărneşti. Pentru că au năpăstuit Stoica peharnic pre un 540 ginere al lu Andreiu de Miloslăveşti, că i-au fost furat nişte bani den casa lu Datco peharnic. Şi i-au fost dat leage şi l-au luoat socru-său în chizişie, ca să juri, iar apoi el au fugit de sărăcie în Ţara Ungirească, iar acuma Stoica peharnic pune în ocina mănăstirii Cozii, pre partea lu Andrei să o vînză. Iar domnia mea am judecat şi am dat ca să fie în pace ocina mănăstirii, iar cînd va veni Andreiu şi cu ginere-său den Ţara Ungurească, elu-i va apuca pre dinşii, iar cu ocina să n-aibă nici o treabă, că apoi certare va avea. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 352, p. 539-540.1632 aprilie 13. ŢR 540 Eu Negoţu zapis fac la mîna a mea ca să fie la mîna izbaşi Vaselie păntru ocina di la Cliceni peste tot locol, den otar pînă otar, şe pră apă şe pri oscat de la mîna lu Nigoţu o cumpărat izbaşa Vasili ace ocină di o mi di bani, ughi1. Şi mărturii: Vladul naşu săo şi Toma şi Slăvilă şi Necula, feciurulu lu Stan Mostoc şe Zahari şe diiconulu, ficiur popii Moşutu şi vătafu Necşul şe Duşa şi vătafulu Pătru, cumnat al izbaşii şe cîţiva pe după acişti măerturii. Şi păntru cridinţa şe degitele. [...] DRH, B, XXIII, nr. 353, p. 540.1632 aprilie 16, Bucureşti. ŢR 541 Adecă noi boiarii, jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Gligorie biv vel comis i jupan Rustea neguţătoriul şi Isar scris-am aceasta a noastră carte, ca să fie la mîna a lu Tudosie spatar şi a lu Mihaiu postelnic, nepoţii Lecăi postelnic, ca să se ştie că ne-au luoat Tudosie spătar şi Mihaiu postelnic şi jupîneasa Grajdana denaintea domnu nostru Io Leon voevoda, feciorul lu Ştefan voevod, ca să-i judecăm şi să-i tocmim pentru moşii şi vii şi ţigani ce au rămas de Leca spătar pre mîna jupîneasei lui, Grajdanei. Deci noi am socotit în tot chipul cum au fost pre direptate de i-am judecat şi i-am înpăcat cum am aflat cu sufletele noastre. Şi am dat să ţie nepoţii Lecăi spatar viile de la Cătun, de în Dealul Piteştilor şi cu toată moşiia şi cu rumînii cîţi vor fi nescumpăraţi, iar jupîneasei Grajdanei am dat să ţie satul Leurdeanii şi ţiganii. Şi să aibă pace unul de cătră alalt, mai mult pîră şi gîlceavă întru ei să nu fie, că aşa se-au tocmit şi se-au înpăcat ei de a lor bunăvoe. Şi lîngă această judecată a noastră, tîmplatu-se-au de-au fost mulţi boiari mărturie, anume: Paraschiva dvornic i Ianiu spatar i ot Slăviteşti, Radul logofăt i ot Mihăieşti, Mitrea peharnic. Aceasta mărturisim să se ştie şi să se crează. Şi pentru adeverită credinţă, pusu-ne-am şi peceţile. [...] Gligorie comis. Ivaşco dvornic. [...] DRH, B, XXIII, nr. 354, p. 541.1632 aprilie 17. ŢR 542 Adecă eu Mihaiu postelnic şi Tudosie spatar, nepoţii Lecăi spătarul, scris-am acestu zapis al nostru, să fie la mîna jupînesii Grăjdana, mătuşui nostră, cumu să se ştie că amu avutu pîră şi gîlceavă păntru muşiili unuchi-nostru Leca spătar. Dece ne-au luatu buiari de ne-u judecat şi ne-u tocmitu pre ce-au rămasu di la ucăchi nostr, ci ne-u tocmitu să ţie mătuşă nostră Grăjdana satulu Leurdenii, cu morele şi cu viile şi ocina Fîrduiască şi toţi ţiganii cîţi să voru afla; iară noi să ţinemu viile din delul Cătunului de la Piteşte, cu muşiia cu totu, anăme nepoţii Lecăi spatar Mihaiu, că să ne fie de moşiia cu bună pace. Şi la morte, mătuşă nostră să fie volnică a le da unde va vre, iară noi să nu avemu treabă. Şi ne-mu făcutu zapis unulo la altu. Şi ceni nu să va ţine de această tocmelă, să fie dator dumneie ughi 300. Şi la lcistă tocmelă a fostu boiari tocomelnici: Ivaşco vornic i Gligorie comis, Ruste neguţătorul i Saru negoţătorul. Şi mărături Paraschiva vornic şi Iane spătar. Şi am scris eu Mihaiu postelnic. Pis measeţa aprilie 17, leat 7140 1632. Eu Tudoşie spătar. Eu Mihaiu postelnic. DRH, B, XXIII, nr. 355, p. 542.1632 aprilie 20, Bucureşti. ŢR 543 Adecă noi ceşti 6 boiari: jupan Hriza vel dvornic i jupan Papa vel logofăt i jupan Ivaşco biv vel dvornic i jupan Gligorie comis i jupan Vasilie bivşeh vel cliucer i jupan Costandin biv vel postelnic, scris-am această carte a noastră, ca să fie de bună credinţă la mîna jupînului Nedealco biv vel peharnic de Bucu şi la mîna cumnatu-său, lu Ianiu spatar, ca să se ştie cum au avut Nedealco peharnic multă pîră şi gîlceava cu soacră-sa, jupîneasa Mariia, fata lu Staico postelnic ot Bucov şi cu Ianiu spatar, cumnatu-său, pentru nişte zeastre, care zeastre mai cerea Nedealco peharnic de la soacră-sa, jupîneasa Mariia. Şi zicea Nedealco peharnic cum ţine cumnată-său, Ianiu spatar, zeastre mai multe decît dinsul. Deci într-aceaia, noi am căutat şi i-am tocmit ca să-i dea soacră-sa, jupîneasa Mariia şi cu Ianiu spatar lu Nedealco peharnic de în partea ei de în Mărgineani jumătate şi den ocină şi de în rumîni tot jumătate, cît se va aleage despre tot. Şi iar au fost dat jupîneasa Mariia ginere-său, lu Nedealco peharnic, partea ei de în Muşeţel toată. Iar cînd au fost acum, la această tocmeală, au zis Nedealco peharnic de i-au dat Ianiu spatar partea lui de în Măgureani toată, cît se va aleage, a patra parte de în sat şi cu un rumîn, anume Sinca cu feciorii lui, cîţi va avea, iar Nedealco peharnic i-a dat partea lui de la Muşeţel toată şi 544 cu rumînii, cîţi se vor afla. Şi iar i-au mai dat soacră-sa jupîneasa Mariia, lu Nedealco peharnic den partea ei de în Bucov jumîtate şi i-au dat de în Filipeşti de în partea ei jumătate. Şi se-au tocmit ei de a lor bunăvoe şi se-au înpăcat de înnaintea noastră, cum să nu mai aibă pîră şi gîlceavă unul cu alt după moartea jupîneasii Marii. Aşijderea să se ştie şi zeastrele lu Ianiu spatar şi jupîneasii lui, Elinii: Comarnicul, partea jupîneasii Marii toată şi den Mărgineani, den partea jupîneasii Marii jumătate şi den Bucov den partea jupîneasii Marii jumătate şi den Muşeţel partea jupîneasii Marii toată. Şi ţiganii lu Ianiu spatar, anume: Stan căldărar şi Tatomir cu sălaşul şi Necula robul cu feciorii-şi şi Bîlva cu sălaşul. Derept aceaia, să se ştie şi ţiganii lu Nedelco peharnic, anume: Lupul cu tot sălaşul i Taraş cu tot sălaşul lui i Goţul cu sălaşul. Deci aşa să ţie, tot pre această tocmeală ce se-au făcut denaintea noastră, pentru că au fost ei de faţă toţi înaintea noastră. Şi cîte zapise voe avea ei, făcute mai denainte vreame, de le vor scoate undeva, să nu se crează. Şi lîngă această tocmeală şi judecată fost-au şi alţi mulţi boiari mărturie, po ime: ot Corneşti, Ilie dvornic i ot Filipeşti, Dumitraşco comis i ot Ojogeani, Ianiu comis i ot Cocorăşti, Stanciul postelnic i Necula postelnic i Calotă postelnic i ot Măgureani, Leca spatar şi alţi mulţi boiari. Aceasta am scris ca să să ştie. Şi ne-am pus şi peceţile şi iscălitura. [...] Hriza vel dvornic. [...] biv vel postelnic. Ivaşco vel dvornic Gligorie comis Vasilie Paindur clucer. DRH, B, XXIII, nr. 357, p. 543-544.1632 aprilie 21. ŢR 549 Adecă eu Colţea căpitanul şi jupîneasa mea Stana şi cu fiiu mieu Pătraşco scris-am aceasta zapis al nostru cum să fie de mare credinţă la mîna Oprei căpitanul şi a fiiu-mieu Lecăi, cum să să ştie că i-am vîndut un sălaş de ţigani anume: Radul ţiganul şi ţiganca lui, anume Drăgana şi cu feciorii lui, anume Necula şi Codrişan şi Ioana, derept galbeni 6 2 ughi, bani gata. Şi i-am vîndut noi aceşti ţigani, de bunăvoe a noastră, fără nici o silă. Iar să nu vor fi aceşti ţigani stătători la mîna Oprei căpitanul, noi să avema dare ţigani pentru ţigani. Iar noi i-am vîndut de bunăvoe a noastră, ca să-i fie lui moşie şi coconilor lui. Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie, anume: jupan Vasilachi biv vel cliucer i jupan Neagul vel peharnic i Caliciul portar i Barbul peharnic Brădescul i Negoiţă peharnic Meiut i Andreiu peharnic i Stanciul postelnic ot Cocorăşti i Manoli logofet ot Tîrgovişte i Pană postelnic. 550 [...] Pentru credinţa pusu-ne-am degetele; peceţi n-am avut. Neagul vel păharnic. DRH, B, XXIII, nr. 359, p. 549-550 Inainte de 1632 aprilie 24. ŢR 550 Cinstite şi iubite frate Muşate, închinu-mă dumnetale cu sănătate Alta, pentru cea dealniţă, ce-ai cumpărat de la Stăneşti, a lui Pătpălac, ci o ai cumpărat de la Neagoe de Corbşori, să o laşi dumneata să fie pre seaama noastră şi ţi-o voiu prinde în seaama celor 18 galbeni, că dumneata ai dat pre acea delniţă 11 galbeni, ci ţi-i voiu prinde în seaamă pentru banii de pre sat. Şi să-ţi fie de seaama dumnetale răvaş, cînd va fi socoteala noastră. Aceasta scriu dumnetale, să fii dumneata sănătos, amin. Neîndoit fratele dumnetale, Ivaşco dvornic. Dragomir ot Rătivoeşti mărturie. Şteful postelnic ot Tămăşeştii. Necula den Dărmăneşti. DRH, B, XXIII, nr. 360, p. 550.1632 aprilie 24. ŢR 550 [...]. 551 Adecă eu jupan Muşat vtorii vistiiar, după vrearea şi sfatul milostivului Dumnezeu, celuia ce ne-au făcut şi ne-au zidit de unde n-am fost şi ne-au lăsat să viem pre ciastă lume trecătoare şi înşelătoare, cît va fi voia sfinţiei sale, deaciia să ne ducem cîndu va vrea iar în pămîntul de unde ne-am zidit. Deci şi mie tîmplăndu-mi-se să umplu porunca sfinţii sale, să mă petrec den ceastă lume spre ceaialaltă, mai vîrtos spre domnu nostru Isus Hristos, cum s-au petrecut moşii şi strămoşii noştri de la Adam pînă acum, cei credincioşi, şi apropiindu-mi-se ceasul, fiindu eu cu limbă vie, chemat-amu arhierei şi preoţi şi boiari de am socotit pentru petreacerea şi îngroparea trupului meu, să-l dau suptu umbra şi mila lu Dumnezeu la vri-un loc sfîntu, unde să slujaşte şi să laudă numele lui cel sfîntu, ca să poci avea şi eu folos sufletului mieu şi ertare păcatelor meale pentru ruga acelor sfinţi părinţi ce vor lăcui acolo. Deci am ales cinstitul şi sfîntul hram a prea curatei şi prea cinstitei şi prea blagoslovitei şi prea slăvitei sventei Mariei, maicei şi născătoarei domnu nostru lui Iisus Hristos, ce iaste în cinstea şi slăvita lavră şi mănăstire de în Argeş, ca să mi se îngroape trupul acolo, pentru să-mi fie sfiinţiia ei la înfrecoşatul judeţ înaintea fiiu-său, de ajutoriu şi de mîntuire den muncele veacului, făcîndu-mă lăcuitoriu întru înpărăţia fiiu-său. Deci şi eu cu limbă vie, cu tot cugetul mieu, cu toată inema mea, cu tot sufletul mieu lăsat-am dentru agonestia mea ce am agonesit pre pămîntu, la acea sfîntă mănăstire, partea mea den sat den Muşăteşti, cîtă se va aleage, cu toţi rumînii, cu mori cu tot şi cu tot venitul, cum scrie zapisul mieu cel de cumpărătoare, ca să fie mănăstirii Argeşului moşie în vă vechie. Şi iar partea mea de în Nucşoară, cu rumînii, fostu-o-am dat sfinte mănăstiri încă mai denainte vreame cu zapise, cu cărţi cu tot, ca să fie dat de moşie. Şi am lăsat ispravnic de acestu lucru să o dea pre iubit fratele mieu jupan Papa vel logofăt şi pre iubit soţul mieu jupîneasa Despina şi prea iubit fiiu-mieu Vasilie spatar, denaintea a pre sfinţitului părintele chir Grigorie mitropolitul Ţerîi Rumîneşti şi chir Teofil episcop ot Rîmnic şi chir Partenie episcop Prespon şi jupînul Hriza vel dvornic i jupan Miho vel spatar i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i Nedelco vel stolnic i Buzinca vel comis i Neagul vel peharnic i Dumitru Dudescul vel slujer i Grama vel pitar i Costandin biv vel postelnic i Sima biv vel vtori logofet i Radul logofăt i Ivan stolnic i Neanciul dvornic i Ivaşco dvornic ot Băloteşti i Drăghici spatar i Cîrstiian dvornic i Ivan spatar i Andreiu postelnic i Cînda postelnic. Insă rumînii ce sînt mai sus-scrişi de în ceaste sate să fie la mănăstire de lucru pre tocmeala Corbilor, să lucreaze numai pre tocmeala lor, mai mult nemica asupreală să n-aibă. 552 Şi am pus şi blăstem, cum după moartea mea, cine se va ispiti den sîngele mieu şi den ruda mea, au frate au sor au nepot au văr au unchiu au măcară judecătoriu, a călca şi a sparge aceasta a mea tocmeală şi pomeană, acela să fie blăstemat de vlădica Isus Hristos şi afurisit de 318 sveti oţi, eje sut vă Nechie şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Aria la un loc, să n-aibă unde veni după mine şi pietrile să se sfărîme şi leamnele să putrizească, iar trupul aceluia să nu-l mănînce pămîntul. Şi pentru credinţa pus-am şi peceatea. Şi am scris eu Stoica, ucinicul lu Lepădat logofăt, u Bucureşti, measeţa aprilie 24 dni, văleat 7140 1632. [...] Hrize vel dvornic Dumitraşco vistiiar Papa vel logofet [...] Muşat vtorii vistiiar Neagoi vel peharnic Dispina vistiriasa Dumitru vel slujer Eu Vasilii spatar Ivaşco postelnic Nedealco vel stolnic [...] [...] [...] Am izvodit şi am tocmit acest zapis de moarte. DRH, B, XXIII, nr. 361, p. 550-551-552.1632 aprilie 26. ŢR 553 Adecă eu Angel şi cu frate-mieu Vladul, feciorii Radului de Olăneşti, nepoţii popei lu Anghel de Sărăcineşti, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Goran logofăt den moşiia lui de la Sărăcineşti fălci 12 de ocină, deript sufletul lui, pentru pomeana, însă spre Secătură fălcile, la Jarăşte, unde i-au fost viia. Iar după moartea unchiu nostru popei lu Anghel, iară Goran logofăt, văzîndu sărăciia noastră, nu ne-au lăsat aşa, nici au lăcomit să ţie această ocină pre hărăzeală unchiu nostru popei lu Anghel, ce se-au tocmit cu noi de i-am vîndut această ocină ce scrie mai sus, deript aspri 840, însă locul de unde au fost viia şi înprejurul viei măsurat-am de i-am înplut aceaste 12 fălci care scriu într-acest zapis al nostru şi în carte lu Leon voevod. Infunatu-se-au locul viei cu pometul, însă fălci 2 pol şi în curături fălci 5 i pol, însă curăturile lîngă lazul boerilor, şi la viia Boei, fălci 4. 554 Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără neci o silă şi cu bune mărturii: ot Olăneşti, Albul togo star i Bucur postelnic i Pîrvul logofăt i Vladul i Radul de jos i Preda i Vladul meşterul, Ionaşco postelnic şi alţi mulţi megiiaşi ce nu sînt scrişi aicea. [...] Vladul. Anghel. DRH, B, XXIII, nr. 363, p. 553-554. 1632 aprilie 27, Bucureşti. ŢR 554 [...] ca să fie sfintei mănăstire nişte rumîni în sat în Cretineşti, anume Manea şi frate-său Lazar şi Bobe şi Tudor şi Paţea, feciorul Radului şi Stoian cu feciorii lor ce vor avea, pentru că aceşti oameni fost-au rumîni de moşie ai mănăstirii Sveataa Troiţă den sat den Cretineşti. Iar de cîndu au fost ceale răotăţi în ţeară şi robii, ei au fugit de au trecut Dunărea decindea. Deci, în urma lui Şărban voevod, pre vreame cîndu au venit răposatul Radul voevod la domnia dentîiu şi au vrut să treacă Dunărea aicea în ţeară la scaun, iar aceşti rumîni ai mănăstirii i-au eşit înnainte la Dunăre şi zicîndu cătră domnia lui cum sînt robi, ca să le facă cărţi de robie, să fie în pace de rumînie. Intra aceia, Radul voevod i-au crezut şi le-au făcut, pre cuventele lor, cărţi de robie şi de ertăciune. După aceeia, aceşti oameni s-au înturnat aici în ţeară şi ş-au venit iar la moşiile lor în Cretineşti, de au fost rumîni mănăstirii şi dajneci ca alalţi săteani şi în zilele Radului voevod şi în zilele fiiu său Alexandru voevoda şi atunce nice o carte nu au mai scos în zilele domnii lor. Iar cîndu au fost în zilele lu Alexandru voevoda Iliiaş, iar aceşti rumîni den Cretineşti ce scriu mai sus, ei au mers înnaintea domnii 555 lui în divan, fără ştirea călugărilor, de au arătat cărţi domneşti de robie. Deci într-aaceia şi Alexandru voevod Iliiaş, încă le-au fost făcut cărţi, să fie în pace de rumînie, cu înşelăciune. Iar după aceia, cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar părintele egumenul Athanasie de la Sveataa Troiţă, el i-au chemat la divan, căci văzîndu cum au umblat cu înşălăciuni, şi-au adus mulţi oameni buni megiiaşi mărturii, anume den Stoeneşti, Stănie şi Radul şi ...... şi de Cretineşti, Mihnea şi Paţea şi Necşul şi alţi mulţi megiiaşi de pre înprejur de au mărturisit înnaintea domnii meale la divan, cu sufletele lor, cum aceşti rumîni au fost fugit preste Dunăre de preună cu dînşii de răutăţi şi cum nici au fostu robi, neci nemic ce sînt rumîni ai mănăstirii. Intra aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptul şi pre leage, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am adevărat domnia mea cum nu au fost robi, ce au umblat cu cărţi mencinoase. Deci le-am luoat domnia mea cărţile de le-am dat în mîna călugărilor şi i-am dat în mîna călugărilor şi i-am dat domnia mea den divan, să fie iar rumîni ai mănăstirii cum au fost şi de nimenilea opreală să n-aibă, că se-au pîrît de faţă şi au rămas de leage den divan. [...] DRH, B, XXIII, nr. 364, p. 554-555. 1632 aprilie 28, Bucureşti. ŢR 555 [...] popa Ignatie şi tuturor călugărilor, ca să fie sfintei mănăstiri un rumîn, anume Bratoslavu, 556 în sat în Izvorani ot sudstvo Elhov cu fraţii lui şi cu feciorii lui, pentru că acest om Bratoslavu, el au fost rumîn de moşie al sfintei mănăstiri, şi el şi părinţii lui, încă mai denainte vreame. Iar de în zilele lu Alexandru voevod, feciorul Radul voevoda, el se-au scris călăraş. Deci cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar părintele egumenul popa Iagnatie de la sfînta mănăstire de la Sneagovu, el nu se-au suferit să fie rumîni mănăstirii călăraşi, deci l-au tras pre Bratoslavu la divan şi la judecată. Iar el ştiundu cum au fost părinţii lui şi fraţii lui tot rumîni la mănăstire, deci într-aceaia Bratoslav el n-au îndrăznit să stea de faţă naintea domnii mele la divan cu egumenul, ce au mersu de se-au închinat rumîni de a lui bunăvoe, să fie rumîn mănăstirii, cum sîntu şi fraţii lui, şi cum au fost şi părinţii lui, ce au fost umblat cu înşălăciuni, ca să scape de rumînie cu călărăşiia. Derept aceia, domnia mea am dat sfintei mănăstiri Sneagovul ca să-i fie acest rumîn Bratoslavu cu feciorii lui moşie mănăstirii şi de nimenilea opreală să n-aibă, că au rămas călăraşul de judecată, să fie rumîn de moşie. [...] DRH, B, XXIII, nr. 365, p. 555-556. 1632 mai 1. ŢR 556 Scris-am eu Voico şi frate-mieu, Banul, feciorii a lu Stan ot Clenceane, acesta al nostru zapis, cum să fie de mare credenţă la mîna lui Nicolei Ţaregrădeanul, ca să se ştie, noe aceşte fraţi cum am vîndut partea nostră de ocină den sat ot Clenceane Nicolei de a nostră bunăvoe, pre bane gata, derept 1500, pre 30 de stînjîene, să fie lui moşîe şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor lui. Şi mărturei: Toma, care iaste frate pre ocină i Radul i Ona iuzbaşa i Marten i Bran i diiaconul Andreiu i iuzbaşa Vasie i Zaharia i Dobrein i Radul. 557 [...] Voico. Banul. De altă mînă: Eu Voico şi Banul, cum să se ştie că am vîndut muşiia sterpă. Şi am căutat eu popa Dumitru acesta zapis şi Stan stegar. [...] DRH, B, XXIII, nr. 366, p. 556-557. 1632 după mai 1. ŢR 557 Scris-am eu Neagoe acesta al meu zapis, ca să să ştie cum am vîndut Neculei partea mea de moşie de la Clinceani. Şi am tocmit denaintea frăţini-s Zozei şi denaintea iuzbaşei Neculei şi denaintea frăţiniu-meu Voico şi a lu Brane şi denaintea meşşterului Ivan i a Vladului de Cornăţel şi a Lupului dărăbanţul şi denaintea Necăi logofătului, ca să fie de credniţă. Şi sînt aceşti boeri mărturie. Eră cine va întorce cuvîntul să fie anatima. Şi pentru credenţa, ne-am pus peceţile. Pe verso, cuntemporan: Să să ştie că această moşie de la Niagoe s-au vîndut dereptu ughi 4. DRH, B, XXIII, nr. 367, p. 557.1632 mai 5. ŢR 558 Adecă Pătraşco clucerul dat-am scrisore nostră la mîna logofătului Vîlîcului păntru să se ştie că am cumpăratu moşie de se cheamă Lerescul de Colintina, de lîngă Funădeni cu dumnelui dipreună, să ne fie di doo frăţeşte. Acesta ta am scris, ca să se creză. Mai zile 5, let 7140 1632. Pătraşco clucer. Pe verso, contemporan: "Al neanei lu Pătraşco, pentru mişiia Lerescul la Colintina." DRH, B, XXIII, nr. 369, p. 558.1632 mai 6. ŢR 559 Să să ştie cum am vîndut eu Drăghici de Berindeşti Săcăturul fălci 2 şi am dat aspri 100 şi Bolovanu fălci 2 şi aspri 100. Şi i-am, vîndut de bunăvoe eu Dreghici de Berindeşti, anume jupînului Ghini ot Turbure, ca să-i fie moşie lui şi feciorilor şi nepoţilor lui, cîţi Dumnezău-i va da. Şi mărturie: Stanciul Muşteachi şi Cîrstea Vîjga şi Stanciul Cîndescul, Vişan, Aldea, Sima logofăt, Dragomir, Hors, Tudoru, Stan, Vîjga. Şi am scris eu, popa Stoica de berindeşti, measeţa mai dna 6, vă leat 7140 1632. Drăghici. Aldea. Stamciul. Sima. Dragomir. Vîjga. Tudor. Vişan. Stan. Stanciul Muşăteachi. DRH, B, XXIII, nr. 370, p. 559.1632 mai 6. ŢR 559 Adecă eu Stoica spatar, sinu pocoinomu jupan Dumitru bivşe velichii vornec ot Cepturile, scris-am şi mărturesescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna feciorilor miei, lu Pătru i Dumitru i Pădure, cum să se ştie, ajungîndu-mă vreame de bătrîneaţe şi de moarte, socotit-am pîna amu fostu cu zile mi-amu tocmit feciorii, ca să nu aibă gîlceavă pre urma mea, ce să se ştie c-am lăsat feciorilor miei, lu Pătru i Dumitru i Pădure, toate părţile meale de moşie, cîte se voe aleage de la părinţii miei de moşîe şi de cumpărătoare şi cu toţi rumînii ce se vor afla. Insă moşîile să se ştie: partea mea de la Cepturele toată şi de 560 la Fîntînealele dentr-amîndoo hotarăle ce se chiama Văsiiască i Dătculească şi partea mea de la Roma şi Dădeştii toţi cu tot hotarul şi cu toţi rumînii şi cu alte moşîi ce se vor mai afla de la părinţii miei. Insă alegînd partea de ocină dîn Muşcel, am lăsat jupîneasei meale Condeşei, cum dă va rămînea pre urma mea, să se hrănească cu această moşîe, cît va fi cu zile, să fiie pre mîna ei şi cu vii ce se vor afla, iar după moartea ei, iar să fie pre mîna feciorilor miei ce scriu mai sus. Şi le-am lăsat şi ţigani ce se vor afla de la părinţii miei să fie tot pre mîna lor, să înparţă tot în trei părţi frăţeaşte. Iar fiiu miei Dumitraşco comisul să n-aibă treabă nimic într-aceaste moşîi, ce se trag de la părinţii miei, căci am socotit şi eu că fiiu mieu Dumitraşco comisul are multe moşîi şi rumîni şi ţigani despre mumă-sa şi are puteare dă se hrăneaşte cu moşîile lui. Iar pînă i-au fost moşîile lui pre mîna mea, am silit şi am nevoit, ca să nu i se scază moşîile, ce am dat tot den strînsoarea de la părinţii miei multe dări şi înprumute greale pre la toţi domnii pîntru aceaste moşîi şi mi-am scăzut strînsoarea ce am avut de la părinţii miei, iar moşîile lui i-au fost tot pre loc, ca să nu mă blasteme, ce să aibu şi pomeană. Iar ceştealalţi feciori ai miei, mai mici, sîntu mai rămaşi şi mai scăzuţi de toate şi s-au aflat tot cu mene şi la bine şi la rău, ce am socotit ca să aibu pomană de la ei, să nu aibu blestem pre urma mea, ce am lăsat şi i-am tocmit cu limba mea şi cu voia mea să le fie lor aceaste moşii şi toate şi rumîni şi ţigani ce scriu mai sus, să fie lor şi coconilor în veac. Iar să se ştie c-am lăsat feciorilor miei, lu Pătru şi lu Dumitru şi lu Pădure, partea mea de sat de Măgureani jumătate şi cu toţi rumînii ce se vor afla şi den Tătărăi cît să va aleage partea mea şi cu rumînii ce se vor afla. Pentru că aceaste moşii, anume Măgureanii şi Tătărăei, fost-au ai fiiu mieu lu Dumitraşco comis de moşîe despre mumă-sa, jupîneasa mea Stana. Iar daca m-au înpreunat Dumnezeu cu jupîneasa mea Stana, muma fiiu mieu lu Dumitraşco comis, aflat-am zălogit dentru zeastrele ei partea ei de sat den Secărie, a patra parte, cu toţi rumînii, la Chisar vornecul ot Brăgădeşti, dereptu 80 000 de aspri de argint şi cu zi într-un an; dă nu vor da banii la zi, să-i fie moşîe stătătoare. Iar dacă m-au înpreunat Dumnezeu cu jupîneasa mea Stana, muma fiiu mieu lu Dumitraşco comis, n-am vrut să las să fie satul pre mîna lu Chisar vornecul, şi am avut pîră cu Chisar vornecul înaintea Mihnii voevod şi l-am rămas dîn divan, să-i leapăd banii. Intr-aceaia, eu am făcut cum am putut din strînsoarea ce am avut de la părinţii miei şi i-am lepădat toţi asprii gata cu mîna mea în divanul cel mare. Şi au rămas această parte de sat pre mîna mea. Iar daca s-au petrecut jupîneasa mea Stana şi au venit vreame dă se-au ales fiiu mieu Dumitraşco comis dă cătră mene cu toate moşîile lui 561 dăspre mumă-sa, datu-mi-au aceaste părţi dă moşîi Măgureanii şi Tătărăei, şi cu toţi rumînii ce se vor afla pre aceaste moşîi să fie păntru Secărie. Intr-aceaia, eu am socotit de am lăsat aceaste părţi de sate iar pre mîna feciorilor miei, lu Pătru i Dumitru i Pădure, să fie lor şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor, în veac. Aceasta am lăsat şi am tocmit cu limba mea, iar pre urma mea cine se va ispiti a strica şi a călca această tocmeală a mea, acela om să fie proclet şi anatema şi afurisit cu tot neamul lui şi să fie blăstemat de 318 otţi şi să aibă a lăcui cu Iuda şi cu Ariia şi cu alţi necredincioşi ai Iudii în veac. [...] Eu Stoica spătariul. DRH, B, XXIII, nr. 371, p. 559-560-561.1632 mai 7. ŢR 561 Cumu am scrisu zapistulu dă cridenţă iuzbaşi Vasilie să să ştii dă la Dubrotă şi dă la Pătcu, feaciurii lui ......, cum îi partea luruu de Cliceani şi dă cîmpu şi de pădure şi de în apă muşiia lui tuată a şasi galbeni. Şi mărturii: Zoze, Domitro, Dano vătaful, iuzbaşa Pătro. 7140 1632 meseţa maiu dni 7. Zoze. Domitro. Iuzbaşa Pătru. Dano. DRH, B, XXIII, nr. 372, p. 561. 1632 mai 7. ŢR 562 Scriem eu Iono zapisul miu de cridinţă iuzbaşi Vasili sine ego Negoi cumu amu vîndotu de în cîmpo şi de apă şi de pădori cîtu-i parte lui toată a saşi galbeni, de Cliceni parte luro totă. Zahariia, Vişano, Stanu, Veredeciu, Toma, martori tuţi aceşte. 7140 1632 mai dni 7. Toma. Zahariia. Vişano. Stan Veredenciu. DRH, B, XXIII, nr. 373, p. 562. 1632 după mai 7 ŢR 562 Scris eu Sora muiarea lu Dragoiu călăraş şi de la fecioru lui Filip, să se şti că i-am vîndut ocina de la Cliînciani, dereptu 1000 asprii gata, lu Vasie iuzbaşa dă Drăîngeşte. Şi mărturie iaste: popa Teodor şi iuzbaşa Stănilă şi Radu şi Toader i Criveţ i Stănilă ceauş de Bucureşte. DRH, B, XXIII, nr. 374, p. 562. 1632 după mai 7 ŢR 563 Eu Zlat să se şti cum a vîndutu parte me de moşiia de sat de Cliciani iuzbaşă Vasilei cîtă este toată derept 1200 aspri. Şi ace moşi a fust închinată domniscă şi a trasu pîră co alalţe fraţe deînpreună cu atîta chiltuială şi o scosu multă gîlceava şi astăză nu-i. Um vîndutu parte cîtu amu avutu totă am vîndutu cută-i mi parte de moşie de satu de Cliciani. Şi cini v-ave vro pîră cu meni se pîră. Şi a şost (!) popa Andreiu şi 2 armaşu Radul şi Necula şi Toma dărăban şi Verdeciu postelnicul. DRH, B, XXIII, nr. 375, p. 563. 1632 după mai 7 ŢR 563 Eu Dumitru Sîrbul, cum am vîndutu moşiia de la Clăceni de bonăvoe a me vătafului Zaharie, bani ughi 5. Şi amu scrisu eu popa Vasilie. Şi mărturie: Goviţă Sîrbu şi Toma şi Ionaşco. DRH, B, XXIII, nr. 376, p. 563.1632 mai 8. ŢR 564 Adecă eu Cîrste al Danciului den sat din Turburea scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de bună credinţă la mîna jupînului Ghinei, cum să să ştie că i-am vîndut o delniţă de moşie din sat de în Turburea, cari au fost de la Stan Butescul din sat ce zice Priseaca, de în cîmpu, de în pădure, de preste tot hotarul cît să va aleage parte lu Stan Butescul. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, fără nici o silă, pre bani gata ughi 4, ca să-i fie dumnelui moşie stătătore în vec, lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor. Şi cîndu am făcut acestu zapis fost-au omeni buni mărturii, po ime: popa Stoica de Berindeşti şi Dumitru Neagăi i Dumitru popei, Oprea Boldescul i Mihăilă i Opriş i Vişan i Şerbu de Poenari i Voico diiacon i Stanciul i Vladul, Ivan din Turbure, Cîrste ot tam i Aldea i Andreaiu. Şi pentru credinţa ne-m pus mai jos degetul să să crează. Eu Cîrste. Eu Şerbu. Eu popa Stoica. Eu Voico diiac. Eu Dumitru Neagăi. Eu Stanciul. Eu Dumitru. Eu Vlad. Eu Oprea. Eu Ivan. Eu Mihăilă. Eu Cîrste. Eu Opriş. Eu Andreiu. Eu Vişan. Eu Aldea. DRH, B, XXIII, nr. 377, p. 564.1632 mai 8, Bucureşti. ŢR 564 [...] ce iaste 565 metoh la Svetaa Troiţă, ca să fie sfintei mănăstiri Glăvăciogul un rumîn, anume Manea, de sat de Cernăteşti, ot sudstvo Sac, cu feciorii lui, cîţi va avea şi cu toată casa lui. Păntru că acest om Manea, ce scrie mai sus, fost-au rumîn de moşie al sfintei mănăstiri Glăvăciogul, den satul mănăstirii, den Cernăteşti, încă mai denainte vreame. Iar după aceaia, cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar acest rumîn Manea, el n-au vrut să fie rumîn mănăstirii, ce au umblat cu înşelăciuni şi cu cărţi mencinoase, zicîndu Manea cum iaste călăraş şi cum s-au scumpărat de la călugării de la Glăvăciog, de au cumpărat altu rumîn în locul lui, ca să scape de rumînie. Intr-aaceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dreptul şi pre leage şi am adevărat domnia mea cum acel rumîn ce au fost dat Manea mănăstirii în locul lui au şăzut numai o lună la mănăstire, deciia au fugit. Derept aceaia, domnia mea am dat sfintei mănăstiri Glăvăciogul, ca să-i fie Manea iar rumîn mănăstirii, cum au fost de moşie. Şi i-am luoat domnia mea şi cărţile domneşti ce au avut făcute, de le-am dat domnia mea în mîna părintelui egumenului Tanasie de la Svetaa Troiţă, ca să fie Manea şi feciorii lui rumîni mănăstirii în vecie. Şi nimenilea opreală să n-aibă, că se-au pîrît de faţă şi au rămas Manea de leage şi de judecată dennaintea domnii meale. [...] DRH, B, XXIII, nr. 378, p. 564-565.1632 mai 9. ŢR Să se ştie ocina Neanciului ot Albeşti, pre unde are să aibă a ţineare Neanciul cu feciorii lui ocină în Neagreasca şi în Jilişte, din partea lui Muşat Pîrciul a treia parte de peste tot locul. Şi hotarul, cît se va aleage. Şi măertorisim noi megiiaşii dinprijurul locului, anume: ot Nigreasca, Stan i Bălişoara, Grozea i Mihul faurul i ot Albeşti, Neagul Dălog, 566 pentru că acest zapis se-au făcut di pre cartea lu Alixandru vodă Iliiaş, cînd era cursul ailor 7125, iar carte iaste la Ion şi la frate-său Tatomir, iar acestu zapis să hii la Mihăel, niputul Neanciului di ficior, să să crează. Aceasta scrim şi mărtorisim cu suflitele nostri. [...] Stan. Grozea. Mihul faurul. Neagul Dălog. DRH, B, XXIII, nr. 379, p. 565-566.1632 mai 10. ŢR 566 Eu popa Vlăduţ de Albeşti scris-am acesta zapis al meu, să fie de creadinţă la mîna lu Ene păharnicul, cum să se ştie că e-m vîndut un ţigan, anume Vladul, dereptu bani gata 3800. Şi acestu ţigan au fostu al meu de moşie şî l-am vîndut eu de bunăvoe a mea şî cu ştire feciorilor mei şi a tuturălu omenilor mei, ca să fie lu Ene păharnicul moşîe. Şî la tocmelă nostră au fostu mulţi oameni buni mărturie: de în Cînpulungu, Stan judeţul şî Ene postelnicul i Pană pîrcălabul i Marin, ot Berevoeşti, Bolbose stolnic, ot Corşori, Oprea, fecior lu Fătulu. Aşa am scrisu eu, popa Vlăduţ, cu mîna me, measeţa maiu 10 dni, vă leatu 7140 1632. DRH, B, XXIII, nr. 380, p. 566.1632 mai 14. ŢR 567 Zde boiarii jupînului Negului şi Radul logofătul şi ai lu Gherghe ot Mirosloveşti, anume: jupînul Nenciul biv dvornic i jupan Neagoiţă Meiutescul ot Buciumeni. Şi se-au voitu aceşti boiari de a lor bunăvoe şi denaintea domnii mele să caute şi să adeverezea prea cărţile bătrîne, cum vor fi ţinut mai denainte vreame părinţii lor, aşa să ţie şi acum, şi cum veţi afla cu ale vostre sufletea. [...] Şi zio la sfeti Petru. [...] DRH, B, XXIII, nr. 381, p. 567.1632 mai 20. ŢR 574 Adică ieu Radul Gîlgîe făcut-amu zapisul mieu la mîna lui Udrişte logofăt ot Lipereşti, feciorurul lui Matei vătaful ot Lipereşti, cum să să ştie că ieu moşneanu n-am fostu, nici moşie în sat în Lipereşti n-amu avut, ce amu fost cumpărat o parte de moşie şi eu de în sat de în Lipereşti de în partea lu Plavăţu i Ciomag, stînjeni 300. Şi cîndu am cumpărat această moşie ce scrie mai sus fost-am o am cumpăratu fără ştirea dumnealui Udrişte logofătul. Deci dumnelui fiindu moşneanul şi fiindu mai volnic să o ia, dumnealui, lepătatu-mi-i-au banii ce a, dat pre dinsa. pre aceia moşie ce scrie mai sus. Deci ieu căzut-am la dumnealui cu rugăciune, ca să nu mă scoaţă de în moşie, ce să mă lase ca să aibu şi eu moşie. Deci dumnealui nu s-au înduratu de mini, ce ş-au făcut pomeană de mi-i-au lăsat stînjini 200, ca să fiu şi eu cu moşie, iară pre 100 de stînjini datu-mi-au dumnelui bani înnapoi, ce am dat pre densa, pentru că i s-au căzutu dumnelui acestă moşie să o ţie totă dumnealui, iar eu rugîndu-mă dumnealui, înpreună cu toţi megiaşii, mi-au mai lăsat această moşie ce scrie mai susu. Şi cîndu am făcut acestă scrisoare fost-au mulţi omeni buni mărturie, anume: Micul roşul ot Periiaţi i Ilie ot tam şi alţi, care-şi vor pune degetele şi iscălituri mai jos, ca să creză. Mi-am pus degetul mai jos şi eu, ca să crează. Şi am scris eu, popa Ionaşco ot Lipereşti. Pis measeţa mai 20, let 7140 1632. Eu Radul Gîlgîe. Ianachi iuzbaşa mărturie. Az Micul ot Periiaţi mărturie. Eu Costandin comis ot Tozeani mărturie. Az Ilie logofăt ot Periaţi mărturie. Eu Dumitru croitorul ot Lipereşti mărturie. Eu Apostol mărturie ot Lipereşti. Eu Panaitu neguţătoriul mărturie. Eu Ianoş ot Lipireşti mărturie. Eu Macarie ot Lipireşti mărturie. 575 Eu Bobe ot Lipereşti mărturie. Eu Udrea ot Lipireşti mărturie. DRH, B, XXIII, nr. 384, p. 574-575.1632 iunie 1. ŢR 583 Scris-am noi, Petrişor şi cu fiu-meu Stan ot Bae şi Preda ot Bîrseşti, acesta al nostru zapis de mare credinţe la mîna Danciului logofăt ot Pîrîiani, cum să să ştie că i-am vîndut noi jumătate de sat di în Bae, însă partea lu Căzan, di în cîmp, di în pădure, di în apă, di în siliştea satului şi di în munţi jumătate, de preste tot hotarul, însă şi cu rumîni, anume: Dumitru cu feciori, Stoica cu feciori, Banciu cu feciori, Romcea cu feciori, 584 Lazăr cu feciori, Pătru cu feciori, Căzan cu feciori, Dragomir cu feciori, Neagoe cu feciori, Dan i Ţigul cu făciori, Radul cu feciori, Ţigul cu feciori, Lupul, Pătru cu feciori, Lupul stupariul cu feciori, Albul cu feciori, Pătru al Sitei, Vladul cu feciori, Oprea cu feciori, Neagoe cu feciori, Căzan, Petrica cu feciori şi cu alţi rumîni cari să vor mai găsi pre ceastă jumătate de sat a lu Căzan. Păntru că o-m vîndut noi Danciului logofăt derept aspri cinzeci şi doo de mii de bani gata, ca să fie de moşie ohabnică lui şi feciorilor. Şi cîndu am vîndut această moşie vîndutu cu ştirea tuturor fraţilor noştri.Şi aceşti aspri am plătit datoriile lui Căzan. Şi şi mărturii: Hamza căpitanul, Preda vornicul, Diicul ot Rogojina, Stoica postelnic ot Urdari, Nicula peharnic ot Ogrumi, Udrea ot Bibeşti, Stanciul ot Zătreani, Crăciun logofăt ot Căpreani, Stoia, Ghioca ocnariul, Seva, Deadiul. Păntru credinţa am pus şi peceţile. [...] Eu Preada. Eu Petrişor. Eu Stan. DRH, B, XXIII, nr. 387, p. 583-584.1632 iunie 2. ŢR Adecă eu Neagoe, unchiul popei Gherghe ot Săcuiani, scris-am acesta al mieu zapis la mîna nepotu-mieu popei lui Gherghe, cum să să ştie că i-am vîndut partea me de moşie, silişta cu livezile şi cu locuri den cînpu şi den păduri şi din apa şi de peste tot hotarul, veri cîtă să va aleage partea me, această moşii care scrii mai sus. Carii moşii au fost a lui Neagoe, ficiorul lui Tudorel, mai nainti de vreame cumpărată de la Tudorel den Săcuiani, cari au fost a lui Staico, din zilele lui Pătru voivod; dupri aciia au cumpărat-o popa Gherghe, nepotul lui Neagoe ot Săcuiani, această moşei di la Neagoe şi de la fiiu-său Nicula, derept bani gata 4300. 585 Şi am vîndut eu Neagoe această moşie ci scrie mai sus, de a mea bunăvoe şi fără de nici o silă, de înnpreună cu fiiu-mieu Nicula şi cu ştirea tutulor megiiaşilor den sus şi din jos şi den prijurul locului. Derept aciia i-am dat acest zapis în mîna nepotu-mieu popei lui Gherghe, ca să-i fii moşie ohabnică şi stătătoari lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui, cîţi îi va da Dumnizău. Şi cîndu am făcut acest zapis fost-au mulţi omeni buni mărturii, anume: Stanciul postelnic ot Săcuiani şi Ilie postelnic ot tam şi Neagoe stolnicul şi Văsiiu şi Ion şi Radul şi Voico şi Neagoe, ficiorul lui Stănigoiu şi Stan Chircoşe şi Stan rotariul şi Dragomir rotariul şi Neagul, vnuc ego şi Staico şi den Răzvad, Radul. Şi pintru mai adeverită cridinţă am iscălit mai jos, ca să să creaază. [...] Eu Stanciul. Eu Neagoe. Eu Ilie. Eu Stan. Eu Neagoi. Eu Stan Chircoşe. Eu Stan. Eu Dragomir. Eu Văsiliu. Eu Neagul. Eu Ion. Eu Staico. Eu Radul. Eu Radul. Eu Voico. DRH, B, XXIII, nr. 388, p. 584-585.1632 iunie 16. ŢR 594 Adecă eu jupîneasa Voica ot Găvăneşti şi cu ginearea-mieu Dima şi cu fii-mea Catalina scriu şi mărturisesc cu acest al nostru zapis, cum să să ştiia că eu jupîneasa Voica mii-am dat partea mea dă ocină ot Brosteani la sfînta mănăstirea ot Căliui, însă parta mea cîtă să va aleage, fără rumînii i iară parte lu Laţco şi a Vladului ot Grupăşani cîtă să va aleagea nu o-m dat, ci să aibă a-şi ţinearea parte lor dea moşiia, cîtă să va alege cu bună pace, că iaste a lor dă moşiia. Şi cînd am făcut acest zapis au fost mulţi boerii măăturiia, anume: ot Grupşanii, Preada, sin Petrusor, Avram ot Murgaşi, Stan ot Popăzeleşti i Dragomir al lu Bădilă i Toma al lu Crăciuci pt Pîşcoveni i Dumitru ot Balşi i Urăs, sin Pîrîvului ot Cîmpenii. Aciasta am scris şi mărăturisim şi pentru marea crădinţa am pus pecete. [...] Avram. Dumitru. Stan. Toma. Eu Dragomir. Eu Dima armaş. Ursul. Preda. DRH, B, XXIII, nr. 392, p. 594.1632 iunie 20, Bucureşti. ŢR 594 Adică eu, anume Negre, feciorul Baciului şi eu Ventilă cu feciorul mieu, anume ...... den Bîrzeştii de Sus, scris-am şi mărturisim cu acesta 595 al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dumitru Dudescul vtorii vistiiar, ca să se ştie cum eu Negre, feciorul Baciului, am vîndut ocina mea den Bîrzeştii de Sus, cîtă am avut şi de moşie şi de schimbătoare, stînjeni 34, den hotarul lu Nan logofăt, din ocina Bîrzeştilor de Sus, cu viile şi cu vadul de moară, den cîmpu şi den pădure şi den şăzutul satului, de preste tot hotarul, oare cît se va aleage derept ughi 30, bani gata. Şi eu Ventilă cu feciorul mieu ..... am vîndut iar jupînului Dumitru vistiiar ocină în Bîrzeştii de Sus, ce am avut şi de moşie şi de cumpărătoare, iar în hotarul lu Nan logofătul, însă de în partea ...... stînjăni şi iar den partea ...... stînjeni ....... cu viile meale, cu vad de moară, de în cîmpu şi de în pădure şi den şăzutul satului, de preste tot hotarul, oare cît se va aleage, derept ughi 15, bani gata. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, ca să-i fie lui moşie şi coconilor şi cu ştirea a boiarilor şi a megiiaşilor de pre înprejurul locului şi denaintea domnu nostru Io Leon voevoda. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturii, anume: jupan Vasilachi vel comis i Ianiu biv vel portar i Neanciul dvornic i Buta dvornic i ot Ruda, Staico peharnic i ot Văcăreşti, Nan logofăt i ot Topoloveani, Necula, sin Vorcev i Tudor stolnic i ot Budeani, Ghiorma logofet i sin ego, Vîlcul i ot Brătiiani, Ştefan logofet, sin Marcov peharnic i ot Păuleşti, Mogoş, sin Mogoş vornic şi mulţi megiiaşi de pre înprejurul locului. Aceasta mărturisim ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverita credinţă pusu-ne-am peceţile. [...] Vasilachi Paindur vel comis. Iane portar. Nenciul dvornic. Buta vornicol. Eu Staico păharnic ot Ruda. Gherma logofet. Vîlcul logofet. Eu Necula. Eu Ştefan logofet. Mogoş logofet. DRH, B, XXIII, nr. 393, p. 594-595. 1632 iunie 20. ŢR 596 Ş-am scris eu Viga Podiana la vriame de morte cum să ştii cum am şi am lăsatu eu de a mia bunăvoie nepotu-meu Nicolii, să aibă a mă căuta la vriame de morte şi a mă pomenii şi pe mine şi toţi morţi miei şi să-m caute păcatele miale şi ale morţi mei. Şi ce au rămas de mine, mult puţin, să fiie pe mîna nepotu-meu Nicoliei, însă anume: viia de la Racoţ cu prilogul pînă în vale şi viiiae de la Chilceşti şi moşiia de la Podiani, cîtă să va aliage şi alt ci să va afla în urma miia, au vită au unialte au datoreie, tot să fie pe mina luie, ca să mă cautie şi să mă grijască pe mine şi morţi mei. Şi la cest zapis, cînd s-au făcut, tîplatu-s-au boiare şi preoţe, anume: Manolia postelnic şi Dragot postelnic de în Jirov şi popa Pătru ot Glogova şi popa Miinia ot tam şi Dumitru şi Mihăilă şi Pirvul şi de Căpriani, Miha şi Mătăsari, Frăţilă şi alţi mulţi chiţi nu sit scrişi mărturie. Alt am lăsat cu blăstăm în urma mia, cine să va scula de sîngele miu au frate au nepotu au ce va fi şi nu va lăsa pe cuvintul meu, cum am lăsat la vriame de morte, să fi blăstămat şi de mine şi de Dumnizău şi să n-aibă undi vini după mine, ce să judici cu Iuda şi cu Ariia şi să nu le miargă suflitili lor la diripţi. Şi am scris eu, popa Miinia ot Glogova. Popa Pătru. Dumitru. Popa Miinnia. Mihăilă. Manol. Miha. Dragotă. DRH, B, XXIII, nr. 394, p. 596.1632 iunie 20, Bucureşti. ŢR 597 Scris-am eu Drăghici ot Glogova, frateli Viigăi Podeanii, acista al mieu zapis, ca să fii la mîna nipotu-mieu Nicolii ot Glogova di mare crideanţă, ca să fii lăsat şi di mini cum au lăsat soru-mea la moartea ei, ca să fiii la mîna luie ci să va afla mult, puţîn, să fii la mîna nepotu-mieu Nicoliiei, ca să aibă a o comînda şi au o pomini pri soru-mea şi pri morţii ii. Insă, au lăsat la mîna Nicolii o vie de la Racoţ, cu prilogul cît să va aleagi şi cu văsăli viii i cu toti şi moşiia di la Podeani, cîtă să va aleage şi altă ci să va aleagi pri urmă, vir viti; vir ori datoriii, vir ci să va aleage, totea să fi pri mîna nipotu-mieu Nicoliii ot Glagova, să fiii lăsat şi de mini cum au lăsat soru-mea să fiii lăsat şi de mini şi di omini noşştri de toţi. Şi cîndu am făcut acist zapis fost-au multi mărturii, anumii: unchişul Stoican ot Cîlnici şi Manolea postelnic ot Jirov şi Tudoru Bălteanul şi Lipădat ceaauşul şi Stipan vătah ot Lăturosa şi Ivaşco ot Costişti şi Drăghici ot Vabiţ şi Nicola ot tam şi Curiia şi Bogdan ot Şiroca. Şi prătru crideanţa pus-am şi piciţili. Şi acest zapis s-au scris în r oraş în Bucureşti, în casa lu Rădici toboşarul. [...] Manoleea. Ivaşco. Lăpădat. Tudoru. Stoican. Curiia. Drăghici. Bogdan. Stipan. In stînga pe margine: Pis sam eu Crăciun grămăticul ot lumănăria domnească. DRH, B, XXIII, nr. 395, p. 597.1632 iulie 6, Văleni. ŢR 599 Eu Barbul Răuţ, feciorul popei Dumei de Măstăneşti şi al Ancăi preotesei, scris-am al meu zapis, ca să fie la mîna văru-meu Tudor logofătul Rătescul, cum să se ştie că e-m vîndut partea me de ocină de la Măstăneşti de în cîmpu şi de apă şi de în silişte satului şi de în dealul cu viile, preste toată ocena, cîtă se va alege parte mea şi de la Buzotă şi parte mea de în Valea Boului, cîtă se va aleage, peste toată ocina şi de în cumpărătoare. Eră pre mene m-au dăruit văru meu Tudor logofătul la sărăcie mea cu un cal însălat, înfrînat şi cu o dulamă, cu nădragi, cu cu ciobote, cu chivără, cu o păreache de sahaidace, eră eu cu parte mea ce e mai sus-scrisă ocină. Insă să se ştie că această ocină că o au cumpărat Tudor logofătul cu soţie lui, cu jupîneasa Sava. Şi la această tocmeală fost-au: Stănilă căpitan, Bonciul iuzbaşa, Andreiaş iuzbaşa, Coadă vătah, Muşat căpitan, sluga Hrezei vel dvornic, 600 Crăciun Carabeţ, Iorga gramatic, de Costeni Dragomir şi mulţi omene bunii. [...] Eu Barbul Răuţ. Aldămaş bani 80. [...] DRH, B, XXIII, nr. 398, p. 599-600.1632 iulie 16. ŢR 604 Adecă eu Dumitru scris-am al miu zapisu, ca să fie la mîna jupînului Todor comisul cum să să ştie că i-amu vîndutu ocine în Mogoşăşti, 605 însă partea lui Raduslav bănişurul, direptu 1000 de aspri. Păntru ca ace ocină ne-o fost vîndutu Radoslav mai denainte vreame şi au fost tot la mîna nostru cu bonă pace, pînă acum. Iar cîndu au fost acum, eu o-mu vîndutu de a mea bună voii şi cu voia Preadeaa, carii iastea frate cu mine într-acel hotaru. Şi ne-mu voiitu cu bonăvoia nostru de o-mu vîndutu comisului Todor ca să fie moşie lui şi feciorilur lui de acum naintea, păntru că aşa ne-mu tocmitu de bonăvoia nostru. Şi au fost şi mărturii la tucmela nostru, anume: Calin ot Delean şi Radul ot tam şi Radul ot Tătărăii şi Gotea ot Mogoşăştii. Şi amu scrisu eu cu mîna mea şi păntru credinţa amo pos pecetea mea. Pis measeţa iulie 16 dnă, vă leat 7140 1632. Arghiri peharnic. Tatul logofăt Danovici mărturie. Chirca spatar. DRH, B, XXIII, nr. 402, p. 604-605.1632 iulie 22. ŢR [...] 605 Să să ştie cum au mărturisit înaintea noastră uncheaşul Oana de în Berindeşti păntru ocina de la Berindeşti, carea iaste a svintii episcopii mestecată cu ocina a Lupului lu Braga şi cu a Jipei al Dobromirii, cum ţine svînta episcopie 2 părţi, iară Lupul şi Jupa ţin 1 parte. Şi mărturie fost-au: de în episcopie, irmonah Anastasie i Serafim i Simion i Chiril diiacon i Bogoslov călugărul şi Nănuţ şi Stan, curteanii. Aşa au spus şi au mărturisit uncheaşul Oana cu sufletul, cum iaste mai sus-scris. 606 [...] Şi Ghiorghie gramatic. DRH, B, XXIII, nr. 403, p. 605-606.1632 iulie 24. ŢR 606 Adecă eu Voichiţa, fata răposatului jupan Muşat vistier, scriu şi mărturisescu cu zapisul mieu să fie de credinţă la mîna jupînului Stafie, cum să se ştie că i-am vîndut 1 delniţă de ocină de în Izvorani, însă anume delniţa Boriceanului, de în hotaru ci ţine Şteful den sus, den cîmpu şi den apă şi de în del şi de în sileşte şi de unde i se va cădea parte, să aibă a-şi ţine cum i-am vîndut. Şi i-am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştire tuturor boiarilor, dereptu ughi 30, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor. Şi la aceasta tocmelă au fost: Vasilie logofet i Necula logofet ot Dărmăneşti i Andreaiu judeţul Dumitru al popei Savei i Arsenie postelnic i Alexe Grecul i popa Martin i Dumitru al Slămnicăi ......... i Nicoară i Simion. [...] Dumitru pe pecete. Eu Vasilii logofet. Alexe. Andreiu judeţul. Eu Necula. Ivan logofet. Iacovu mărturie. DRH, B, XXIII, nr. 404, p. 606.1632 iulie 25. ŢR 607 Adecă eu Năstasie ot Bănceşti scriu şi mărturisescu cu acesta al miu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna frate-miu Bratului ot Coeteşti, pentru să să ştie că ne-am înfrăţit de a nostră bunăvoe, de nime nesiliţi, ca să fim fraţi în viaci nedespărţiţi pînă la zioa de morte. Aşijdirea cu vriarea milostivului Dumnezeu am dăruit pe frate-miu Bratul cu o rotă de moră înblătore, cu fiarăle, cu pitrele, cu tot venitul şi cu loc cît va putia arunca un voinic cu băţul, cît vor sta carăle înprejurul morilor. Aşijderea jupînul Bratul, cu vriarea milostivului Dumnezeu, dăruit-am pe frate-miu Năstasie ot Bănceşti cu o plaşcă de postav turcescu de parango, preţul i-au fostu ...... bani şi au mai dăruit bani gata 13 000. Şi iar am mai dăruit dintr-o rotă a treia parte, ce se cheamă vadul Decendeştilor. Şi iar am mai dăruit din sus de la popa Grădină din doo rote a treia parte. Şi iar am mai dăruit eu Bratul pe frate-său Năstasie cu un cal, preţul 3000 de bani gata. Şi cîndu si-au înfrăţit fost-au cu ştirea tuturor megiiaşilor şi a moşneanilor cari sîntu fraţi de moşie şi din sus şi din jos, ca să fie lui moşie stătător în viac şi feciorilor şi nepoţilor. Dereptu aciaia pus-am mare blestem: cine va strica dintru omenii mii sau rudili meale sau din moşneani, că au fostu cu ştirea tuturor aciastă frăţie, pus-am mare blestem să fie treclet şi proclet şi afurisit de vlădica Hristos şi de 318 de oteţi ije vă Nechei şi de şapte soboră blestemat. Şi la ciastă frăţie au fostu: jupînul Grama ot Zărneşti i Radul Burducescul ot Bănceşte i Dima a lu Mihulease i Stoica Scocioran i Crăstiian ot Verneşti i Stan Vătăşoiu i Gherghe a lui Armega i Titicul i Gherghe Meiut de Stănuleşti. [...] Gherghei, vnoc Armega. Grama. Radul. Dima Mihul. Stoica i Stan. Crăstian. Eu Năstasie. 608 Titicul. Crăstian. Stan. DRH, B, XXIII, nr. 405, p. 607-608. 1632 august. ŢR 608 Adecă eu Apostol, feaciorul lu Jereveiul, al meu zapis, ca să fie la mîna Borcei logofet de mare credinţă, cum să se ştee că e-m vîndut ocină de la Stroeşte, stînjene 13, însă despre Cînpenesca, ca să-i fie lui şi ficiorelor acesta moşie. Însă bune dat-am şapte sute de bani. Şi mărturie a fost: Radul Scăfă şi Necşul ot Topoloveni. Şi pentru scredenţa pus-am şi pecete. [...] DRH, B, XXIII, nr. 406, p. 608. 1632 august 15. ŢR 609 [...] Să să ştie eu Stan Tibeică cum am lăsat cu sufletul meu la morte-mi lu Dragomir, hiiastrului miu, i-am lăsat o delniţă a Titei tota. Am dat pentru sufletul meu, căci la nivoe me şi la morte me m-a cătat el şi mumă-sa pînă la vreme de petricanie me. Şi am dat ace delniţă să hie de moşie. Şi mărturii a fostu: uncheşul Vlaicul şi Negrita uncheşului Cîrstiian şi Necula uncheşului Jîngăi de Dragoslavele. Acesti mărturii noi aşa mertirisim cu sufletele nostre. Şi am fostu eu popa Stoian la morte de l-am petricut ca pre omu bun şi au zis cine nu va lăsa de omenii lui cum au dat el, să n-aibă unde 610 merge de pre el la vreme de apoi, şi cu mare blăstem am lăsat ace delniţă să hie lu Dragomir. [...] DRH; B; XXIII, nr. 408, p. 609-610.1632 august 15. ŢR Scris-am eu Staico păharnic aceasta a mea carte la mîna jupîneasii meale Radei, să-i fie de mare credinţă la mîna ei, cum să aibă a ţinearea satele meale, păntru că i-am vîndut satele ei, pentru nevoia tatei, lu Tudosie, nu păntru nevoia mea, nici pentru nevoia jupîneasei meale Radei, ci păntru nevoia tatei, lu Tudosie logofăt. După moartea tatei, apucatu-ne-u Leon vodă pre neanea Vladul şi pre mine, de ne-au năpăstiit, c-au dat Pătru vodă tatei galbeni şase mie. Dici neanea Vladul au avut de se-au plătit, de ş-au scos capul din nevoe, de-au dat partea lui trei mie de galbeni, iar eu, mie mi-au făcut alte trei mie; dici eu n-am avut să-m scoţ capul într-alt chip, ce am vîndut satele jupîneasei meale Radei: Frăteştii, Creţuleştii, Cepturile, cu viile, de mi-am scos capul şi le-am vîndut, căce au fost departe. Dici pentru Frăteşti, datu-i-am satnl Fometeştii, pentru Creţuleşti datu-i-am Runcul, păntru Ceptura datu-i-am Toxobeni şi viele de la Copăcel, să fie ale ei, moşii derept moşii. Iar de nu va plăcea feciorilor miei aşa, ei vor escumpăra moşiile măini-sa de vor avea puteare şi-ş vor ţinea ei moşiile. Şi sînt dator jupăneasei meale trei sute de galbeni de pre vin de la Ceptura. Şi i-am vîndut şi zeastrele ei: vaci cu lapte 10, ovţi 100, iape, cu mică, cu mare, 10, sfini 30, boi 6, cai 6, să aibă a plătirea feciorii numai banii, iar zestre cum va fi leagea, că aceasta nevoe nu o-m făcut eu sau jupîneasa mea pre vin să beu sau pre curvie saau pre bir domnescu, ci iaste datorie tătîni mieu şi a moşu mieu. Iar cine va sparge această tocmeală a mea şi de va fi leagea să-i vînzu moşiile ei, ia să fie săracă, bine va fi, iară de nu, acela om ce va sparge această tocmeală să fie proclet şi afurisit şi blestemat de vlădica Hristos şi de 318 otiţă vă Nichei. 611 Mărturii încă am pus: pre neanea Tanasie peharnic, frate-mieu i arhiepiscup Teofil şi unchiu nostru Teofil coziianul cu toţi călugării, neputu mieu Andrei spatar şi verii miei Chisar peharnic, Tudosie spatar, Chirca spatar, Mitrea peharnic. Şi pentru credinţa pusu-mi-am şi peceatea. [...] Staico peharnic. Eu Mitrea slujer. Tanasie peharnic. Andrei spatar. DRH, B, XXIII, nr. 409, p. 610-611. 1632 septembrie 1 - 1633 august 21. ŢR 612 Adecă eu Negoe al Bursului din Bîrzăşti scris-am zapisulu meu la mîna lui Negoe a lui Păcală din Bodeşti, ca să fii de mare credinţă precum să să ştii că i-am vîndut un loc în Ograda, pă lîngă a lui Marco Zoriş, direptu o vacă cu lapte. 613 Şi i-am vîndut de a mia bunăvoia, păntru că ne-m fost prinsu fraţi de cruce şi i l-am dat ca să i fii moşie, şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui. Şi cînd ni-m fost făcut acistă tocmelă, fost mulţi omeni mărturii. Şi păntru credinţa me-m pus degetul, ca să creză. Văleat 7141 1632 - 1633. Eu Negoi. Eu Vlad lu Dîra mărturii. Eu Marco Zoriş. Eu Stoica Tîrcău mărturii. Eu Pîrvul mărturii. Eu Stanciul Măn mărturii. DRH, B, XXIII, nr. 411, p. 612-613. 1632 septembrie 1 - 1633 august 31. ŢR 614 Adecă eu Lorinţu, sin popei Cîrstiian ot Deduleşti, scriu şi mărturisescu cu al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Vladu ot Deduleşti, ca să se ştie că i-am vîndut ocină în Deduleşti stînjini 16 şi cîtă se va mai afla, însă în partea Făurriască, dereptu bani gata ughi 8. Insă di apa Buzăului pînă în Drumul Săpatului, de peste tot hotar şi di apă şi di pădure şi di cînpu. Şi am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor şi di sus şi di jos şi diprejurul locului. Deci mărturi au fostu mulţi oameni buni şi bătrîni: di Deduleşti, Stoicanul i Neagoe, brati ego, Moşu i Manea i Stance i Neagoe cel mic i Stoica Guduluş i Radul meşterul i sin ego Crăciun ot Beceani. Eu Lorinţu, păntru credinţa me-am pus şi deagetul în loc de peacete. Văleat 7141 1632 - 1633 Lorinţu. DRH, B, XXIII, nr. 413, p. 614. 1632 septembrie 1 - 1633 august 31. ŢR 614 Adecă eu Neagoe Găfule făcut-am zapisul a meu la mîna luei Vlad ot Deduluşti, ca să fie de mare credinţă, pe cum să se ştie că i-am 615 vîndut ocină de moşie din Deduleşti, stînjăni 12 de funea Bulănească, derăptu bani gata galbini 6. Şi cîndu am vîndut de a mea bunăvoei, de apa Buzăului pînă Drummu Săpatulu şi de peste tot hotarul şi cîmpu şi den pădure şi di apă şi de peste hotarul. Şi cîndu am făcut acestu zapisu fost-a mulţi omnini buni mărturie bătrîni: eu Neague şi eu Moş, Stochinu şi eu Barbul şi eu Ion Potecă şi eu Stoica Motrocea. Şi cîndu am vîndut cu ştirea totur fraţilor de ocină, eu Neagoe Găfue, păntru credinţa me-am pus şi degetul în loc de pecete. Văleat 7141 1632 - 1633 Eu Neagoeu Găfule. DRH, B, XXIII, nr. 414, p. 614-615.1632 septembrie 4. ŢR 615 Eu Negoiţă postelnic, feciorul răposatului Ventilă vornicul, scriu şi mărturisescu cu al mieu zapis, cum să se ştie că sîntu dator lu Socol clucer galbeni 200, păntru bani ce am luat dă la Manea postelnic păntru Floreşti şi să aibu a-i darea ace bani, ce sîntu mai sus scrişi la Venerea Mare, fără nice un cuvîntu. Şi mărturie: jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Nedealco vel cliucer i jupan Buzinca vel comis i Gherghe vistiiar i Radul vtorii vistiiar i Danciul cliucer ot Doiceşti i Danciul logofet ot Uscaţi. Şi mai mare mărturie sîntu eu, că mii-am pus şi mîna şi peceatea. Şi am scris eu, Danciul logofăt ot Uscaţi, measeţa septembrie 4 dni, vă leat 7141 1632. Eu Negoe postelnic mărturisesc cu acest al meu zapis. Pe verso, contemporan: S-eu plătit de aceşti bani de toţi. DRH, B, XXIII, nr. 415, p. 615.1632 septembrie 29. ŢR 616 Eu Despina vistiereasa şi Voichiţa, fata lu Muşat vistiiar şi Ancuţa jupîneasa lu Vasilie spatar, scris-am zapisul nostru să fi la mîna Barbului postelnic i popa Şărban ot Ştefăneşti, cum se ştie că i-am vîndut o delniţă den Izvorani, den partea Norocii vornicul, ci au fost cumpărată de Muşat vistiiar încă mai denaintea vreame de la Mariia, nepoata Norocii vornicul. Iar cîndu sea-au scumpărat aceaste ocine, sea-au căzut Barbului postelnic să o scumpere înpreaună cu popa Şărban. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe, dereptu 6000 de bani, ca să le fie lor moşie şi feciorilor. Şi am vîndut noi, cu tot venitul şi cu vinăriciul den del şi cu partea den cîmpu şi den apă şi den pădure şi den şăzutul satului şi de preste tot hotarul, însă delniţa anome Tatul. Mărturie: Dumitru popei Savei i popa Martin i Stafi i Pană ot Dlăgupole i Arsenie postelnic i Stănislav peharnic, Andreaiu judeţul i Todoran, Iane căldărarul i Ivan scaunulu ot Ştefăneşti i Ion scaunulu ot Izvorani i Stepan postelnic. [...] DRH, B, XXIII, nr. 416, p. 616.1632 septembrie 30. ŢR 616 Scris-am eu călugărul Vechintie ficiorul Manea Moruglavului ot Moruvlavi cum să să ştie că am vîndut a mea parte de moşie şi a văru meu Radului, a nostră parte de moşie de Moruglavi şi di Eşi şi de 617 Tomeşti, partea nostră cîtă să va alege şi va fi toată, am vîndut popei lu Ionacî ot Moruglavi, derept aspri gata 1100 şi o rasă preaţuită dereptu ughi 3, să-i fie moşie lui şi ficiorilor lui, să-i fie moşie în veac. Şi mărturie au fost la tocmeala noastră .......... Grigorie di Moruglavi şi din Diculeşti, Matei şi di Chinteşti, Bălin şi Crăciun şi Căpătîi şi Radulu frate-meu încă e mărturieia. Şi o am vîndutu în zilelea lu Matei vodă. Eu Vechintee ne-ama pos şi mana. [...] Pe verso contemporan: Moşie Mogîrlavi, Iaşi, Tomeşti cumpărate de la Vechintie, fecior Manei ot Morînglavi, nepotu lu Viaan, partea lui toată şi a văru său Radulu toată. DRH, B, XXIII, nr. 417, p. 616-617. 1632 octombrie - decembrie. ŢR 617 Zde bolearii ai lu Tudor dvornic şi ai Manei de Răteşti şi a popei Albul şi ai lu Văgae cu ceata lor, na ime: Neanciul dvornic şi Mavrodin dvornic şi Dobre dvornic şi Iuordache dvornic şi Liica de Gherghiţă şi de Bădeani, Barbul iuzbaşa de roşii, să caute şi să adevereaze cu sufletele lor: fost-au cumpărat banul Stanciul, tatăl lu Tudor de Răteşti şi cu văru său Manea o moară măcinătoare de la Spahiul de Hăzeşti şi lepădat-au Mihaiu voevod birul al Sărăştilor şi al Plăticeştilor asupra Stanciului şi a Manei şi a lu Dobromir să-l plătească ei birul şă să ia aceaste ocine şi să ţie oamenii rumîni şi plătitu-le-au birul au nu le-au plătit şi ţinut-au Tudor dvornicu aceaste moşii de la Mihail voevod încoace pînă la Leon voevod, au n-au ţinut şi ţinut-au popa Albul şi Văgae, cu ceata lor ocină în Sărăşti şi în Plăticeşti şi într-aceale mori vreodinioară au n-au ţinut ? 618 Insă cum vor afla aceşti boiari cu sufletele lor şi să caute şi sătocmească ....... Pe verso: Răvaş al lui Matei vodă pentru o moară den Sărăşti. DRH, B, XXIII, nr.418, p. 617-618.1632 octombrie 6, Bucureşti. ŢR 618 [...] Vasilie, ca să fie rumînii mănăstirii de la satul Şoaşul, ot sudstvo Vîlcea, în pace de cătră toţi cămăraşii de la Ocna cea Mare de tot lucrul ocnei ce va fi, să n-aibă de nimenilea val sau bîntuială şi să fie volnic părintele egumenul Vasilie de la sfînta mănăstire Bistriţa să ia rumînii mănăstirii de în satul Şoaşul de la lucrul ocnei, să-i ducă la urmă la moşia lor, pentru că i-am lăsat domnia mea şi i-am slobozit de la ocnă să fie numai de posluşania mănăstiri, că i-au fost luoat cămăraşii de la o seamă de vreame încoaci, de au tras rumînii mănăstiri nevoie cu ocnarii. Iar acum au venit părintele Vasilie egumenul înnaintea domnii meale în divan, de se-au pîrît de faţă cu pîrgarii de la ocnă. Intr-aceia, domnia mea am judecat şi am dat rumînilor să fie în pace de lucrul ocnei, mai mult val să n-aibă şi să fie volnic egumenul Vasilie să-i ia de la ocne, să-i ducă la moşia lor să şază, să fie ajutor şi de lucru mănăstirii, cum au fost şi mai denainte vreame şi de nimenilea opreală să n-aibă. Şi să-i strîngă care pre unde vor fi răsipiţi, oriunde-i vor afla, au în sat domneascu au au boerescu au călugărescu au la oraşe au la slobuzie, tot să-i ia să-i ducă cu tot ce vor avea la moşia lor în sat la Şoaş, că aşa iaste învăţătura domnii meale. [...] 619 [...]. DRH, B, XXIII, nr. 419, p. 618-619.1632 octombrie 8. ŢR 620 [...] boerinolui dumne-mele Bunea lugufăt, ca să fie volnicu cu carte a dumnei mele, de să-şi ţie rumînii de Grădişte de Jos, anome: Vîlsulu şi frate-său ........ şi Sucolea şi Petcu şi Dobrea şi Negoia şi Dobr meşteriul şi Dragomir şi Neagoia şi iar Dragomir, care rumîni e-u dat tată-său vornicu Dumitru, com au mărturisit şi părintele Găligorea mitropolitol şi părintelea Teofil piscupul şi părintele Ifrim piscupul şi toţi boerii dumnei mele în divan, marii şi micii. Dereptu aceia am dat şi dumne me ca să-i fiia rumîni ca şi mai denainte vreame. Aşijdere şi voi, toţi rumîni, cară scrieţi mai sus, în vreame ce veţi vede acesta a dumne mele, iar voi să aveţi asculta de boerenul dumne mele, Bune lugufăt şi de omenii lui, de toate locrurelea şi să-i fiţi rumîni ca şi mai denainte vreame, nimic val să nu mai unblaţi. Acesta v-am scris dumne me. [...] DRH, B, XXIII, nr. 421, p. 620.1632 octombrie 10, Bucureşti. ŢR [...] 621 sfintii episcupii şi cinstitului i peraluminatului părintelui nostru chir Efrem, piscupul de Buzău, ca să-i fie în pace posluşnecii ce sînt înprejurul sfintii episcupii strînşi, nişte săraci, unii de pre în Moldova alţii de în Brăilă, alţii de pre într-altă parte, să aibă pace de bir şi de galben şi de osluhă şi de cătră judeţul cu 12 pîrgari şi de cătră călăraşi pentru caii de olac şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale. Insă care va fi moldovean să aibă a-şi darea birul moldovenescu, iar care nu va fi moldoveanu să aibă bună pace de toate, cum scrie mai sus, pentru sfînta episcupie, căci iaste arsă şi strecată, ca să lucreaze şi să direagă, să fie de ajutoriu şi de posluşaniie sfintei episcupiii. Pentru că am văzut domnia mea şi cartea a răposatului Radului voevod şi cartea fiiu-său Alexandru voevod şi cartea lu Alexandru voevod feciorul lu Iliiaş voevod şi carte a lu Leon voevod, de pace şi de răpaos. Aşijderea şi domnia mea încă am întărit şi am înnoit mila şi ertăciunea altor domni pre tocmeală, cum scrie mai sus, ca să poată fi de ajutoriu şi de posluşania sfintii episcupii de toate de ce va trebui. Derept aceaia să aibă bună pace de toate, cum scrie mai sus, că cine-i va învălui certare va avea. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 422, p. 620-621.1632 octombrie 12. ŢR 621 [...] acestor sate ale sfintii mănăstiri Cozia na ime Jiblea i Spinul şi Brădiţeanii, cnedzi ot sudstvo Argheş, carii au fost fugiţi în Ţeara Ungurească, pentru 622 că au fost venit înnaintea domnii meale de au cerşut milă şi ertăciune de la domnia mea, ca să vie den Ţeara Ungurească la moşiile lor. Intr-aceaia, domnia mea m-am milostivit de i-am ertat ca şi pre alalte sate plăiaşi şi le-am făcut domnia mea această carte a domnii meale, să fie în pace şi ertaţi de găleată cu fîn, de oae seacă, de cal, de bou, de căşărie şi de alte slujbe, cum sînt alalţi plăiaşi ertaţi, aşa să fie şi ei, ca să se poată apuca şi ei de loc şi de hrană şi să-şi dea birul, cum sînt scrişi la catastih şi să aibă a-şi păzi podul de la Jîblea, pre unde trec toate slugile domnii meale şi funile de la Ocna cea Mare. Derept aceia, domnia mea i-am ertat de toate, cum scrie mai sus şi le-am făcut domnia mea această carte de răpaos la mîna lor, ca să nu-i mai învăluiască nimeanili, nici să-i bîntuiască de nimic, că acela om ce-i va învălui mare certare va avea de cătră domnia mea. [...] DRH, B, XXIII, nr. 423, p. 621-622.1632 octombrie 24, Bucureşti. ŢR 623 [...] Drăghici logofet i Ianiu postelnic ot Pleşoi, ca să le fie satul Stejariul ot sudstvo Mehedinţi, ce au fost al Manei biv vel postelnic, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumînii şi cu viile şi cu tot venitul de pretutindenilea, oarecît se va aleage den hotar în hotar. Pentru că acest sat Stejarul fost-au al Manei postelnic. Deci cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar domnia mea am dat şi am miluit pre slugile domnii meale Drăghici logofăt i Ianiu postelnic, una, pentru căci le-au fost Manea postelnic datoriu ughi 150, bani gata, alta, i-am miluit domnia mea cu satul Stejariul pentru direaptă şi credincioasă slujbă ce au slujit domnii meale şi ţerîi la înpărăţie în Ţarigradu şi cîndu au venit vrăjmaşii domnii meale asupra ţerîi şi a domnii meale aicea la scaun în Bucureşti, cu oaste şi cu mare războiu. Deci i-am miluit domnia mea cu acest sat ce scrie mai sus, ca să le fie lor de moşie în veac şi de nimenilea opreală să n-aibă. Derept aceaia şi voi, rumînilor de în Stejariul, încă să aveţi asculta de dinşii de toate ce vă vor da învăţătură, că v-am dat domnia mea să fiţi pre seama lor, iar cine nu va asculta să i se facă certare. Şi am pus domnia mea şi blăstem: care va dărui domnul Dumnezeu a fi în urma noastră domnul Ţerîi Rumîneşti încă-l rog cu numele lu Dumnezeu să aibă a întări mila şi cartea domnii meale pre tocmeala ce scrie mai sus. Iar cine va călca şi va sparge, acela să fie anatema şi afurisit de 318 otţi, eje sut vă Nechei, amin. 624 [...]. DRH, B, XXIII, nr. 425, p. 623-624.1632 noiembrie 10. ŢR 625 Adecă eu Voica Pănoi dat-am acesta al miu zapis, ca să hii de bună credenţă la mîna nepot-miu Irimii şi a nepot-mea Negăi ot Pîrliţi, cum să să ştie că e-m dăruit eu Voica Pănoi doi stînjini de moşii în Verneşti de partea Tenculească pă lîngă moşiia lui Balco, den apa Buzăului pînă în Lacul cu Zălojii. Şi er e-m mai dăruit eu Voica Pănoi merii de la fîntînă den jos de la Prodeleasa şi loc de grădină înprejurul merilor. Şi e-m dăruit de a mea bunăvoi, de nime silet, ca să hii dumnelui moşii stătătore în veci, dumnelui şi coconilor dumnelui, cîţi Dumnezeu i va da. Iar nepot-miu Irimiia şi nepoată-mea Nega m-au dăruit pe mene cu 40 de obroace de pîine. Şi la acesta zapis au fost omeni buni şi aldămăşari: uncheşul Preda ot Răteşti şi Mirlea de acolea, Vasile ot Pîrliţi Lupe ot tam, Nedelco Bătlăgel ot tam şi uncheşul Nedelco Cogea şi Măican ot tam şi Stoica Secară ot tam. [...] Eu Voica Pănoi ot Verneşti. DRH, B, XXIII, nr. 427, p. 625.16 32noiembrie 18. ŢR 625 Adecă eu, Stoica Perţa, dat-am acesta al mieu zapis la mîna dumnealui Oprii neguţătoriului, precum să să ştie că i-am vîndut un loc în Coasta Turburii, livade doao fălci cu coasta şi cu lacurile amîndoao, 626 derept bani gata aspri 400. Şi o am vîndut noi dumnealui de a noastră bunăvoe, nefiind siliţi de nimenea. Şi cînd o am vîndut fost-au cu ştirea şi cu voia tuturor vecinilor miei. Şi o am vîndut ca să-i fie moşie ohabnică şi statornică în veaci, lui şi copiilor lui, cîţi Dumnezeu i-au dăruit şi-i va dărui. Iar nimenea din neamul mieu să nu mai aibă voe să să scoale să să mai întoarcă această moşie, că precum am zis, o am vîndut eu de a mea bunăvoe. Şi cînd au făcut această tocmeală fost-au mulţi omeni mărturii, care mai jos anume să vor iscăli. Şi eu, pentru mai adevărata credinţă, mi-i-am pus numele şi deagetul mai jos, ca să să crează. [...] Eu Stoica Perţa, vîndut-am. Eu Nistor martor. Eu popa Stănislav martor. Az Matei martor. Az Vîlsan martor. Az Stănislav martor. Az Stoica martor. Az Luca neguţătoriul martor. DRH, B, XXIII, nr. 428, p. 625-626.1632 noiembrie 23, Bucureşti. ŢR 631 [...] voao mahalalii a mănăstirii Sfînta Troiţă. După aceaia vă dau în ştire domnia mea că aici înnaintea domnii meale au venit părintele egumenul Tanasie de se-au jeluit şi au spus cum sîntu 5 posluşnici ai mănăstirii, anume: Tudot i Deadiul i Danciul i Necula i Iacomi ertaţi de toţi domnii şi n-au avut cu voi amestecătură la nici o dajde, ce au fost lăsaţi să fie numai de posluşania mănăstirii. Acum căci v-am fost pus domnia mea la acest plocon, iar voi i învăluiţi şi pre posluşnici să dea şi ei poclon şi nimica terabă cu ei n-aaveţi şi i-am lăsat şi domnia mea cum au fost ertaţi şi de alţi domni să fie ertaţi şi în zilele domnii mele, 632 Derept aceaia, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a domnii meale, iar voi să căutaţi foarte în pace să-i lăsaţi, nimic să nu-i învăluiţi, că i-am lăsat domnia mea să fie numai de posluşania mănăstirii. Şi voi încă deaca veţi da acum, la acest poclon, nu veţi mai da nimic, ce veţi fi iar de treaba şi de posluşaniia sfintei mănăstirii şi ertaţi de domnia mea, cum aţi fost şi la alţi domni. Aşijderea şi voi, birarilor, carii umblaţi în mahala de birul de poclon, înncă foarte în bună pace să lăsaţi aceaste slugi ale mănăstirii Sfînta Troiţă, ce scriu mai sus, că cine-i va învălui mare certare va avea. Şi această carte a domnii meale să calce toate cărţile, să le fie de pace şi de răpaos. [...] DRH, B, XXIII, nr. 431, p. 631-632.1632 noiembrie 27. ŢR 632 [...] slugii domnii meale Bunii logofet, ca să fie volnic cu ceastă carte a domnii meale, să-şi ţii ai lui rumîni, anume: Dobre, care se-au scris la dărăbani şi Socolea, care se-au scris la călăraşi; să şi-i ţii şi alţi rumîni din Grădişte, carii se vor fi scris au călăraşi au dărăbani, tot să fii volnic cu cartea domni meale să le ia armele şi să-i pue la lucru alalţi rumîni denpreună. Şi care nu va asculta, să fii volnic pîrcălabul lui să-l bată multu, că domnii meale nu-m tribuescu slujitori rumînii boiarilor şi birnicii. Aşijderea şi voi, căpitanilor şi iuzbaşilor, veri la cine se vor afla de aceşti rumîni ai Bunii logofet, în vreame ci veţi vedea cartea domnii 633 meale, iar voi să căutaţi veri să vor fi scrişi la călăraşi veri la dărăbani, iar voi să-i daţi pre mîna ominilor Bunii logofet, să-i ducă la moşiile lor, să aibă a-şi darea dajdea şi lucrul boerescu. Crez, domnia mea v-am fost dat de cîteva ori învăţătură, rumîni boerişti şi bernici să nu-i scriiţi nici la călăraşi, nici la dărăbani. Aceasta vă grăescu domnia mea. [...] DRH, B, XXIII, nr. 432, p. 632-633.1632 noiembrie 27. ŢR 633 [...] voao tuturor rumînilor mănăstirii Sveata Troiţă de la Parapani. Cătră aceasta vă dau în ştire domniia mea că aicea la domniia mea au spus călugării de la mănăstire cum au venit acia la voi, ca să vă daţi datul şi găleţile şi grîul ce sînteţi datori, şi de stupi, de rîmători să vă daţi banii, iar voi aţi sărit asupra lor şi aţi zis că aţi ucis pre alţii mai mari, dar pre călugări. Şi ziceţi că sînteţi călăraşi, dărăbanţi şi nu veţi da nemica. Iar domnii meale nu-mi trebuescu rumînii mănăstirii călăraşi sau dărăbanţi, ce v-am dat iar rumîni, că de-aţi stătut înpotriva vrăjmaşilor, pentru casele voastre aţi stătut, să nu vă robească tătarîi feciorii. Deci în vreame ci veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi să daţi tot ce iaste venitul mănăstirii, că v-am scos domnia mea şi den vistierii de la catastih, să fiţi rumîni, iar careleva sări preste această carte a domnii meale, acela om mare certare va avea şi bucatele i se vor luoa domneşti şi voi trimite domnia mea de o vor aduce legaţi aicea. [...] 634 [...]. DRH, B, XXIII, nr. 433, p. 633-634.1632 noiembrie 28, Bucureşti. ŢR 634 [...] ca să fie volnici cu această carte a domnii meale să-şi ţie balta mănăstirii de la Cornăţel cu tot venitul, pre hotară bătrîne, pre unde au fost mai denainte vreame, despre Nenciuleşti şi despre călugăriţele de la Vihorîta şi despre alalte seamne, cum scriu hrisoavele şi cărţile mănăstirii, pentru că balta de la Cornăţel fost-au miluită la Sfînta Troiţă de domni bătrîni. Şi tot ş-au ţinut călugării balta cu bună pace. Iar acum, în zilele domnii meale, se-au sculat Oancea logofăt de au făcut o carte fără ştirea domnii meale, şi fără ştirea călugărilor, de i-au oprit de în baltă, care neavîndu nici o treabă şi-au făcut şi călugăriţele o carte, fără ştirea a domnii meale. Derept aceaia, domniia mea am dat sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă ca să-şi ţie călugării balta cum o au fost ţinut şi mai denainte vreame, iar cărţile ce au făcut Oancea şi călugăriţele fără ştirea a domnii meale şi a călugărilor nimic în seamă să nu se prinză, numai să ţie călugării balta cum au ţinut pînă acum şi să-şi ia tot venitul de în baltă, ce va fi şi de nimenilea opreală să n-aibă. Şi această carte a domnii meale să calce toate cărţile, să fie balta pre mîna călugărilor. Derept aceaia şi voi, năvodarilor, care vînaţi în baltă despre Nenciuleşti şi despre alte sate, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi să căutaţi de să daţi partea de în baltă ce va fi la 635 mîna călugărilor, iar oamenii Oancei logofăt şi a călugăriţelor nimic treabă să n-aibă, că cine se va ispiti a se mai amesteca la balta mănăstirii, certare va avea. [...] DRH, B, XXIII, nr. 434, p. 634-635.1632 decembrie 3. ŢR 635 [...] voao Nenciuleştelor şi voao năvodarilor. Cătră aceasta vă dau în ştire domnia mea cum de vreame ci veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi să căutaţi ce bani veţi luoa de în baltă, venitul mănăstirii, iar voi să-l daţi tot pre mîna călugărilor. Măncar să o vor veni şi nescare cărţi domneşti de la alţi boiari, voi tot să nu le daţi nemic pînă nu vor veni să stea de faţă la divan. Deci cui va cădea să-i daţi, voi să daţi, iar pînă nu vor isprăvi, să n-aibă treabă nimeanilea în baltă, fără numai călugării de la Sfînta Troiţa. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 435, p. 635.1632 decembrie 5. ŢR 636 Eu popa Ştefan scris-am acesta al meu zapis la mîna cumnatu meu Ghinei ot Turbure, ca să-i fie de bună credinţă, cum să să ştie că i-am vîndut o delniţă în Turburea, ce-au fost partea mea, den şezutul satului, de în cîmpu, de în pădure, de peste tot hotariul. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, pre bani gata ughi 5, să-i fie lui moşie stătătore în vec. Şi cîndu am vîndut fost-au mulţi omini buni mărturii, po ime: Oprea Boldescul i Mihăilă i Dumitru Neagăi i Dumitru popei i Opriş şi Stanciul şi Ivan i Cîrste Vîjga i Aldea. Şi oru făcut în casa lu Pavel de Berindeşti. Pentru credinţa am pus deagetele mai jos să să crează. [...] Eu popa Ştefan. Eu Opriş. Eu Oprea. Eu Stanciul. Eu Mihăilă. Eu Ivan. Eu Dumitru. Eu Cîrste. Eu Dumitru popei. Eu Aldea. DRH, B, XXIII, nr. 436, p. 636. 1632 decembrie 5, Bucureşti. ŢR 636 [...] satului Flămînzeştii, sudstvo Argeş, carele iaste al sfintei mănăstiri ce să chiamă hram Uspenie Bogorodiţe, ca să fie în pace şi slobozi de acum 637 înnainte de găleată cu fîn, de oae seacă, de cal, de miare cu ciară, de bou, de lucru domnescu, de podvoadă, de cai de olac şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sîntu preste an în ţeara domnii meale, de nimic val sau bîntuială să n-aibă, fără numai cîtu-şi vor plăti birul derept, pre 10 costande, nici să se mai adaog, nici să se mai scază, ce numai tot să dea această cislă de bir, 10 costande, ce scrie mai sus, cum dau şi alte sate ertate dentr-acest judeţ al Argeşului, iar ertaţi de alţi domni mai denainte vreame. Şi am văzut domnia mea şi cărţi de ertăciune, ca să fie sfintii mănăstiri de ajutoriu şi întărire şi răposaţilor ctitori pomeană în veaci. Aşijderea să aibă pace de cătră toţi călătorii şi de cătră toate slugile domnii meale care nu vor avea treabă în sat, nimeanili silă şi nevoe satului să nu facă, ce să-şi cumpere toţi bucate pre bani den pungă. Şi deaca-şi vor plăti birul să nu să tragă bucatele satului Flămînzeştii, pentru alţii nici să şază birarii în sat să-i cheltuiască, deaca-şi vor plăti birul. Pentru că au fost venit părintele egumen ............. , carele au fost nastavnic la sfînta mănăstire Argeş, de se-au jăluit înaintea lui Alexandru voievod Iliiaş, şi au spus cum se răsipeaşte satul de călători şi de birari, pentru că, deaca ş-au fost plătindu birul, ei tot au fost şăzînd în sat pînă au fost strîngînd birul de pre într-alte sate, de au fost făcut birarii şi mierarii scaun de bir în sat în Flămînzeşti, cum n-au fost obiceaiul. Deci într-aceaia Alexandru voevod Iliiaş le-au făcut carte, ca să aibă pace, cum scrie şi mai sus. Derept aceaia şi domnia mea încă i-am ertat. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Radul voevod, leat 7129 şi cartea lu Alexandru voevod Iliiaş, de pace, cum scrie mai sus. Iar cine se va ispiti a-i mai învălui preste această carte a domnii meale, acela om mare certare va avea de cătră domnia mea, că aşa iaste învăţătura domnii meale. [...] DRH, B, XXIII, nr. 437, p. 636-637. 1632 decembrie 7. ŢR 646 Adecă eu Manole şi frate mieu Iorga scris-am acesta al nostru zapis să fie la mîna jupînului Mihaiu, cum să să ştie că am ţinut noi înpreună cu jupînul Mihaiu 2 roate de moară. Deci partea noastră, o roată, o am vîndut jupînului Mihaiu, derept ughi cinzeci. Şi i-o am vîndut de a noastră bunăvoe, fără nici o silă. Şi la tocmeala noastră fost-au mărturie: popa Radul i popa Tatul i Duca diiaconul i Ion al lu Coresie. Şi pentru credinţa ne-am pus şî peceţile. [...] Pe verso: "Zapis pentru moară Tîrgovişte." DRH, B, XXIII, nr. 441, p. 646.1632 decembrie 7. ŢR 647 Scris-am eu Bustea al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mîna jupînului Panait cupeţul, pe cum să să ştie că i-am vîndut o casă cu siliştea, cu pomii şi cu o funee de loc, cît să va alege de cătră verii miei, anume Radul i Oprea i Ion. Şi am vîndut-o drept bani gata 1500, ca să fie dumnealui moşie stătătoare în veaci şi copiilor dumnealui şi nepoţilor şi strănepoţilor dumnealui. Şi la această tocmeală au fost mulţi oameni de aicea de sat de la Cucuteani, anume: Mihul i Badea i Ioan cel mare i popa Gherghe i monah Nichifor i Vasile Hogea de aicea, iar de la Tîrgovişte, jupan Ivan i brat ego, Anghel i Nedelco păharnicul i jupan Dan i Iane cupeţul i Drăgoi puşcariul i jupan Ştefan i popa Ianache şi alţi oameni buni. Şi pentru adevărata credinţă, mi-am pus degetul în loc de pecete, ca să să crează. Şi noao ne sînt de cumpărătoare de la Ion. Dechemvrie 7 dni, an 7141 1632. Eu Bustea. Pis popa Tanasie de la Biserica Albă ot Tîrgovişte. DRH, B, XXIII, nr. 442, p. 647.1632 decembrie 12. ŢR 650 Adecă eu popa Radul, sin popii Danciului ot Tîrgovişte, scriu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mîna a jupînului Mihai Ergopul, cum să se ştie că am fostu eu mai volnic decît jupînul Mihai de am răscumpărat o roată de moară, care s-au tras a noastră 651 de moşie, de susul oraşului, de suptu mal, cu moara jumătate şi cu locul din afară, cît se va aleage, de la Manole şi de la frate-său Iorga, cu cinzici de galbini. Insă banii i-au dat jupînul Mihai, iar eu să aibu a înturnarea jumătate de bani, 25 de galbeni, jupînului lu Mihai. Şi ne-am voit de a noatră bunăvoe să fim amîndoi fraţi pre acea roată de moară, pre tot venitul şi pre toată cheltuiala. Şi au fostu la tocmeala noastră mărturie: Sima, ficiorul lu Chirfote. Şi am pus şi blăstem: carele dintru voi se va lepăda, să fie triclet şi proclet şi anathema şi afurisit de 318 otţi ci sîntu întru vă Nichei. Şi am scris eu, Dragul logofet, cu voia a lor. Pis measeţa dichemvrie 12 dni, vă leat 7141 1632. DRH, B, XXIII, nr. 446, p. 650-651. 1632 decembrie 13, Bucureşti. ŢR [...] voao satului Nenciuleştii ot sudstvo Elhov 652 şi voao năvodarilor carii vînaţi peaşte în balta sfintei mănăstiri de la Sfînta Troiţă, aciia în baltă. După aceaia, vă dau în ştire domnia mea pentru că fără ceastă carte de acum v-am mai fost scris domnia mea înncă 2 cărţi pentru balta mănăstirii de aciia de la Cornăţel şi de la Nenciuleşti, ca să le daţi vama ce iaste partea mănăstirii den tot venitul ce va fi şi să fie volnici numai călugării cu balta. Iar cîndu iaste acum, voi vă amestecaţi în balta mănăstirii şi nimica treabă nu aveţi, nici cărţile domnii meale în seamă nu le-aţi băgat. Nu ştiu de ce nădeajde trageţi. Şi balta iaste a mănăstirii, dată şi miluită de alţi domni bătrîni încă mai denainte vreame. Aşijderea şi domnia mea încă am miluit pre sfînta mănăstire să n-aibă nimenilea lucru şi a se amesteca cu balta, fără numai călugării. Derept aceaia, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a domnii meale şi sluga domnii meale, na ime .............. , iară voi să căutaţi ce veţi fi luoat bani de în baltă şi den venitul mănăstirii tot să daţi la mîna călugărului care iaste lăsat ispravnic aciia la baltă, nimica să nu opriţi orice veţi fi luoat pînă acum, nici să vă mai amestecaţi de acum nainte în baltă. Şi de veţi fi făcut şi nescari cărţi ale domnii meale pre baltă, fără ştirea călugărilor, încă să nu se crează, nici să se prinză în seamă, căci iaste balta de aciia dată de domni bătrîni sfeantei mănăstiri. Şi o am dat domnia mea şi această carte a domnii meale să calce toate cărţile, ca să-şi ţie călugării balta cu bună pace, că cine se va ispiti a face într-alt chip sau va mai veni iar jalbă, bine să ştiţi, cîndu mă va aduce Dumnezeu de la înpărăţie cu sănătate aici la scaun, de mare pradă veţi fi şi de mare răutate veţi da, cît o veţi pune şi capetele, căci călcaţi cărţile domneşti. Că aşa iaste învăţătura domnii meale. [...]. DRH, B, XXIII, nr. 448, p. 651-652.1632 decembrie 13, Bucureşti. ŢR 653 [...] popei Radului, sin popei Danciului ot varoş ot Tîrgovişte, ca să fie volnec cu aceasta carte a domnie meale, ca de să-şi ţie o roată de moară şi cu grădina jumătate, care moară iaste den susul oraşului de supt mal. Pentru că acea roată de moară fost-au de moşie, de strămoşie, a moşilor, a strămoşilor popii Radului, feciorul popii Danciului. Iar cînd au fostu acum, în zilile domnii meale, iar popa Radul, el şi-o au răscumpărat de la Manole şi de la frati-său Iorga, feciorii Calfei Radul, cu bani gata, derept cincizeci de galbeni şi cu zapis de la mîinile lor şi cu multe mărturii şi aldămăşari scrise în zapis, anume: popa Tatul i Duca diiaconul i Ion, sin Coresie i Sima al lui Chirfote i Vasilie al Savei ot Tîrgovişte. Iar după aceaia, el se-au sculat Neagoe, sin Dobrii cu pîră şi au venit de faţă în divan înaintea domnii meale şi aşa pîrîia Neagoe şi zicea cum iaste el mai volnic să cumpere acea roată de moară şi zicea cum iaste a lor de moşie. Iar domnie mea într-aceia am căutat şi bine am adevărat domnie mea cu tot devanul, cum n-au fostu acea roată de moară a lor de moşie, ci-au fostu altă roată de moară, carele o au cumpărat Mihai Ergopul de la Sima, fămeaia a lu Neagoe, feciorul Spinciului, cu bani gata şi cu zapis. Şi iaste scris într-acel zapis şi Neagoe, sin Dobrii, de au fostu la tocmeala lor, de se-au tras acea roată de moară ce-au cumpărat Mihai Ergopul despre partea lu Neagoe, nepotul Spinciului, iar cu roata de moară ce-au răscumpărat popa Radul n-au avut treabă. Deci domnie mea într-aceaia am căutat şi am judecat pre dereptul şi pre leage, înpreună cu toţi cinstiţii deregători domnii meale şi am dat domnie mea popii Radului, ca să-şi ţii acea roată de moară ce-au cumpărat cu bună pace, cum scrie mai sus. Iar Neagoe de va avea vreo tocmeală să-şi întreabe cu Mihai Ergopul. Şi au rămas Neagoelea de ge şi de judecată divanului denaintea domnii meale. [...] 654 [...] DRH, B, XXIII, nr. 449, p. 653-6541632 decembrie 15. ŢR 654 Addecă eu Rădivoiu scris-am acesta zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Necului Mîrşăviţ, să se ştie cum i-am vînndut 2 funi de ocină di sat în Dodeşti, însă di parte lu Zane. Iar de nu va ave Rădivoiu eocină, să ia în parte lu Stan şi fiiu său Dedului.Şi am vîndut eu Rădivoe de a me bunăvoe şi cu ştire a toţi fraţii. Şi amu vîndut acestă ocină pentru o nevoe a fiiiu său lu Vişan că au căzut într-o nevoe şi au fostu şi în temniţă. Şi mărturie ........................... dene Crăciun armaşul şi de Bozi, Popescu iuzbaşa şi .................... Meleştianu i Alixandru i Lazăr ot Periiaţi .......................... pismu. [...] Dedul, peceţi. Pe verso sînt notate următoarele: Zapis de vînzare de funii 2, din Dudeasca de moşii. DRH, B, XXIII, nr. 450, p. 654.1633 ianuarie 12. ŢR 4 Adecă eu Vlaicul, înpreună cu tată-mieu, călugărul, ot Prisăceani, scriem şi mărturesim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credenţă la mîna lui Neagoe ot Cîrlegaţi, cum să să ştie că i-am vîndut moşie în cîmpul Presăceanelor 8 locure, anume de la mene, de la Vlaicul, 6 locure şi de la mene, de la tatăl Vlaicului, 2, fac de toate 8 locore; şi le-am vîndut pre bani gata pre ughi 11, di ne-au dat în mînele noastre.Şi o am vîndut di a noastră bunăvoe făr de neci o silă, cu ştirea tuturor fraţilor noştre, ca să-i fie lui moşie stătătoare şi ficiorilor lui. Şi o am vîndut în zelele dumnealui domno nostru, Io Mathei vodă.Şi mărturie iaste: Udrişte, fratele Vlaicului i Dobrin i Neaag ot Prisăceane i Drăgan ot tam i Radul ot tam i Gherghe ot Cîrligaţi şi popa Stoica. Şi i-am pus deagitul. 5 [...].Eu popa Stoica.DRH, B, XXIV, nr. 3, p. 4-5 După 1633 ianuarie 25. ŢR 7 Adeacă eu Tatul, feciorul Opreai păcurarului ot Trănşani, cum să să ştie acesta al meu zapis, că am vîndut ocenă partea dea 2 omeni, Mihnei, feciorul Ghezdavului, deareptu ughi 6, dea a mea bunăvoe şi cu voe tutur meageeşilor dea în sat dea în Trănşani. Să-i fie lui acestă ocenă neaclătită şi feciorelor.Şe aldămăşer fost-am: eu popa Vlad ot tam şi Mitrea ot tam i Radul Momăcescul ot tam, Stan Băjenescul ot tam, Negrilă ot tam, Necula Botuşarul ot tam i ot Ciulniţă, Stănimir. [...].Şi păntru credinţa, pune-mă şi peceţelea.DRH, B, XXIV, nr. 5, p. 71633 februarie 8, Bucureşti. ŢR 7 [...] ca să fie de acum înnainte el şi feciorii lui în pace şi slobod de cătră Neanciul vtorii dvornic ot Măneşti şi de cătră toţi oamenii lui, de nimenilea val sau bîntuială să n-aibă, pentru o pîră ce au avut înnaintea lui Leon voevod şi înnaintea domnii meale la divan, pentru neşte vii ce au fost cumpărat Iane / 8 neguţătoriul în dealul Săteanilor de la Calin Tabără postelnic, de sat de Săteani, cu bani gata şi cu zapis de la mîna lui şi cu mărturii. Iară Neanciu dvornicul el au fost avut o datorie la Calin postelnic. Deci au vrut Neanciul dvornicul ca să ia viile de la Ianiu neguţătoriul pentru acea datorie a lui, în silă şi fără direptate. Deci au venit Ianiu neguţătoriul înnaintea domniei meale la divan, de faţă cu Neanciul vornic şi cu Calin postelnic.Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, depreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am dat domnia mea lu Ianiu neguţătoriul ca să-şi ţie viia cum o au cumpărat. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Leon voevod la mîna lu Iane neguţătoriul, de pîră şi de rămas, vă leat 7139.Iară Neanciul dvornic de va avea vreo datorie, să-şi caute la Calin, iar cu Ianiu neguţătoriul să n-aibă nici o treabă, pentru că au rămas Neanciul dvornicul de leage denaintea domnii meale.Derept aceaia, domnia mea am dat lui Ianiu neguţătoriul ca să fie în pace şi slobod el şi feciorii lui de cătră Neanciul dvornicul şi de cătră toată ruda lui, mai mult val să n-aibă.DRH, B, XXIV, nr. 6, p. 7-81633 februarie 24. ŢR 9 Să se şti că me-u vîndot Udre.Scris-am eu Udrea de Brăneşti, feciorul lo Bran, al mieu zapis com să se ştie că am vîndot popei Stanciuli şe nepotă-mea Gherghinii, fata văro-miu Radului ot Brăneşti, e-m vîndot în Brăneşti 10 stînjeni de ocină în lat, er în longo, de în apa Prahovei priste tot în longo pînă în apa Proviţi. Şe în crîngu o livade, anomea livade Ghigoiuloi, cîtă să va adeveri, pre bani gata 700 tocma.Şe mărtorii: Vlad loi Baloi şe Radul Rădîmbă şi Dubrotă cel roşu, toţi di Stoianeşti.DRH, B, XXIV, nr. 8, p. 91633 februarie 26. ŢR 9 Adecă eu Radul olăcariul scris-am acesta al nostru zapis cum să să ştie că am vîndut lu Lazar de în Bărăşti toată partea mea de ocină de în Gudărăşti, care parte am fost cumpărat eu de la Negrilă şi Abohilcăi, însă partea / 10 lor toată, oricîtă se va aleage de în cîmpu şi de în apă şi de în pădure şi de în siliştia satului, oricît se va alege de preste tot hotarul, cu vii, cu tot, şi de în apă, ales o roată de moară, derept 2 boi buni şi derept 3 mascuri graşi. Şi o am vîndut de bunăvoia mea şi de nime silit, ca să-i fie lui moşie şi lui şi feciorilor lui, ori cîţi Dumnezeu i va dărui.Iar după moartea mea, sau eu pînă voiu fi viu, care om se va ispiti a strica sau a întoarce sau fie cine de în rudenia mea, veri feciori, veri fată, veri nepot, veri strenepot, acela om el să fie treclet i procleat de vlădica Hristos şi de 318 oteţi ije vă Nichei, pentru căci că i-o am vîndut eu de bunăvoia mea.Şi cîndu i-o am vîndut fost-au mulţi boiari şi oameni buni de pre înprejurul locului, de în sus şi de în jos, mărturie: Deadiul postelnic i Margine logofăt i Toia logofăt i Neagul lu Frăţilă i Stafie ot Bărăşti i Anghel ot tam i Marin i Radul i Manea al Haidăului i Tudor i Stan Peaneş i Stănislav, ot Pîcleani, Radomir i Ivan i Stoica i Teatiul i Pădure i Oancea.Iar pentru mai mare credinţă, pusu-mi-am deagetul. [...]. Radul olăcariul. Stoica. Radomir. Pădure. Ivan. Oancea.DRH, B, XXIV, nr. 9, p. 9-101633 martie 10. ŢR 11 Adecă eu Ionaşco postelnic, feciorul lu Miroslav logofet, încredinţez cu zapisul mieu, ca să hie de bună credinţă la mîna Micului şi a frăţine-său, lu Gavrilă, ca să să ştie cînd au fost acum, în zilele mării sale domnului nostru Io Mateiu Basarab voevoda, iar Micul cu frate său Gavrilă, ei au răscumpărat de la mine a lor moşie, jumătate de sat den Păşcani de preste tot hotarul, derept ughi 80 bani, gata pentru că au fost de moşie a lor mai dinainte vreame. Şi cîndu au murit maică-mea, Sofroniia, au lăsat cu blestem, cîndu voiu vrea să vînzu această ocină, să nu o vînzu la alţii, ci să o vînzu iar la moşneani, de unde o au cumpărat maică mea cu zestrile ei de la părinţii ei. Deci eu am socotit ca să aiiubu pomeană, ci o am vîndut iar la moşneani, ca să fie cuvîntul maică mea deplin.Şi s-au întîmplat de au fost la tocmeala noastră mărturii, anume: Iordache vornicul den Cozleaciu i Iane spatar ot Bucovu i ot Vărăşti, Sinjorzu i Neaico i ot Căciulaţi, Neacşul i Stan i ot Strămătureşti, Stan i ot Fiani popa Lepădat.Aceasta mărturisescu, ca să să ştie şi să se crează. Şi pentru credinţa, pusu-mi-am şi peceatea. [...].Eu Ionaşco postelnic.DRH, B, XXIV, nr. 11, p. 111633 martie 13. ŢR 12 [...] satului Spanţov, ca să fie în pace şi slobozii de lucru domnescu, de podvoade, de mertice, de cai de olac, de cătră nime val seau bîntuială să n-aibă pentru aceaste, că i-am ertat domnia mea pentru voia priiatinului domnii meale, jupînului Hozun Mustafa, numai să aibă a lucrurea la zăgas, cîndu va fi de lucru, iar de alalte de toate să fie în pace cum scrie mai sus, că cine să va ispiti a-i învălui mare certare va avea de cătră domnia mea.DRH, B, XXIV, nr. 12, p. 121633 martie 15. ŢR 12 [...] ca să hie volnic cu această carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale po ime... de să ia pre nişte rumîni ai sfintei mănăstiri, anume Cîrstea şi cu alalţi rumîni cu toţi de în sat den Cacaleţi, să-i ducă la moşia lor la Şăoaş, cu tot ce vor avea.Pentru că aceşte rumîni ai sfintei mănăstiri fost-au înpresuraţi de Teodosie logofet Rudeanul, în zilele lui Simion voevod, fiind Rudeanii putearnici, şi i-au luoat de i-au dus la Cacaleţi. Deci, cînd au fost acum, în zilele domnii meale, iar părintele Vasilie egumen au venit de se-au pîrît de faţă cu Staico peharnic Rudeanul. Deci, într-aceia, domnia mea am judecat şi / 13 am adevărat că sînt rumînii mănăstirii de moşii; ce i-am dat iar la sfînta mănăstire să hii de treaba şi de posluşania sfintei mănăstiri, cum au fost daţi şi de moşii domnii meale, răposaţii ctitorii. Şi de nmeanilea opreală să n-aibă, înnaintea cărţii domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 13, p. 12-13 Înainte de 1633 martie 26. ŢR 27 [...] maicilor de la sfînta mănăstire Viforîta, ca să fii volnic al lor om cu această carte a dumnii meale de să abă a-şi ţinearea şi a dijmui de pre ocina mănăstirii ce să chiamă Gurguiaţii şi Vărăştii de la tot omu, veri fie roş au călăraş au doroban au spătărei au postelnicii au di la boairi mari au viri de la cine, tot să fii volnic omul mănăstirii, carii va fi pus ispravnic, a-şi luoa dijma şi din cîmpu şi de apă şi de pretutindenilea şi din balta Sticleanului şi den / 28 alte bălţi să aibă a-şi luo zeciuiala cum iaste adetul şi cum au luoat şi pînă acum, pri unde cîntă cărţile ceale bătrîne tot să fie volnice a-şi luoa, de nimelea opreală să n-aibă.Aşăjderea şi ţie Simo şi ţie Dragomire şi ţie Paraschivo şi ţie Băduţă, încă să căutaţi, den vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale să aveţi a vă feri de moşiia mănăstirii ce scrie mai sus, mai mult să nu-mi mai vie maicile cu jalbă la dumniia meae, ce să-şi ia tot ce-i face zeciuiala şi adetul, pintru căci ş-au adus şi cărţile de moşie şi li-am cetit în devan şi am dat şi am judecat înpreună cu toţi cinstiţi diregătorii dumnii meale, să aibă a-şi ţinea, cum scrii şi cărţile ceale bătrîne, pretutindenilea, mai mult cu jalbă la dumnia să nu mai vie.Iar cene va călca această carte a dumnii meale, bine să ştie că mare certare va avea de cătră dumnia mea.DRH, B, XXIV, nr. 22, p. 27-281633 martie 26, Bucureşti. ŢR 28 [...] voao vameşilor de la Cornăţel şi de la Ciocăneşti. După aceasta vă dau ştire domnie mea păntru că aicea înnaintea domnii meale venit-au călugăriţele de la svînta mănăstire ce se chiamă Vihorîta, hramul sveti Ghiorghie, de se-au jeluit şi au spus cum le-aţi luat balta de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti, dă le-aţi vămuit-o.Derept aceia, în vreme ce veţi vede ceastă carte a domnii meale, iar voi să căutaţi să lăsaţi balta sventei mănăstire foarte în bună pace de vamă, nimic să nu vă ispitiţi a mai lua o vamă de la bălţile sventei mănăstiri, păntru că domnia mea nu v-am dat învăţătură să luaoţi voi vamă de într-aceaste bălţi, că au fostu ertate de alţi domni bătrîni. Într-aceia, domnia mea încă le-am făcut cartea domnii mele ca să fie în pace, iar voi aţi călcatu cartea domnii meale şi în samă n-aţi vrut să o băgaţi. Deci acum să căutaţi foarte în pace să lăsaţi bălţile sventei mănăstiri ce zice mai sus, nimica altu val să nu faceţi, că bine să ştiţ că de voi mai înţeleage domnia mea, cum faci altu val preste ceastă carte a domnii meale, apoi mare urgie veţi petreace / 29 de cătră domnie meale, păntru că aşa iaste învăţătura domnii meale. Să vă ia trapăd ughi 1.DRH, B, XXIV, nr. 23, p. 28-291633 martie 26. ŢR 29 Zde meghiaşii tocmealnici ai sfintei mănăstiri Sfînta Troiţă şi ai Stoianii Roaba, po ime: ot Glina, Vladul i Mezea i ot Bobeşti, Dumitru i ot Văcăreşti, Nan i ot Săcuiani, Oprea logofăt i ot Stîlpeani, Stanciul, ca să caute şi să aleagă cîtu-i partea de ocină a Mînjînii ot Glina şi să adeveareze vîndută iaste lu Mihai voevod, au nu iaste vîndută şi cine o au vîndut, cum vor afla cu sufletele lor.Ispravnicu Dobre vtori portar. [...].Zioa, dumeneca ce vine.DRH, B, XXIV, nr. 24, p. 291633 martie 26. ŢR 29 [...] voao rumînilor sfintei mănăstir Sfînta Troiţă, de la Parapani. Cătră aceasta vă dau în ştire domniia mea că aicea au spus părintele egumenul cum nici ascultaţi de călugări să lucraţi la ce o vor da învăţătură, nici veţi să araţi, cum au fost obiceaiul, nici nemica, ce unii vă faceţi călăraşi, alţii dărăbanţi, / 30 alţii vă semeţiţi, şi nemic ce iaste lucrul sfintei mănăstiri nu veţi să lucraţi, ce numai umblaţi în voia voastră. Dar cu ce semeţii vă ţineţi? Crez, voi ştiţi că domnii meale nu-m trebuescu rumînii sfintei mănăstiri slujitori, nici nemic.Deci, în vreame ci veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi să căutaţi să ascultaţi de călugări de toate ce o va da învăţătură, să araţi şi să lucraţi la tot lucrul, cum iaste obiceaiul şi leagea rumînilor, că domniia mea nu voiu să fac rumînii şi pomeana ctitorilor slujitori.Iar carele nu va asculta de aceasta carte a domnii meale acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. [...]. [...].Dumitru logofăt.DRH, B, XXIV, nr. 25, p. 29-301633 martie 28, Bucureşti. ŢR 30 [...] colibaşilor carii sîntu lăcuitori lîngă sfînta mănăstire Plumbuita de la Colintina, hram sveti Ioan Predetice, ca să fie în pace şi slobozi de lucru domnescu şi de lucru boerescu şi de podvoade şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste anu şi de toate slugile domnii meale, carii de ce slujbe vor fi aici în judeţul Elhov, de nimenilea val sau bîntuială să n-aibă. Pentru că m-am milostivit domnia mea de i-am lăsat şi i-am ertat, ca să fie în pace în zilele domnii meale, cum au fost ertaţi şi de alalţi domni, căci iaste o mănăstire săracă şi fiindu lîngă drum şi alte moşii n-are, ce i-am lăsat domnia mea să fie numai de ajutoriu şi de posluşaniia sfintei mănăstiri. Şi am văzut domnia mea şi cărţi domneşti de ertăciune. Derept aceaia, nimenilea să nu se ispitească a învălui bucatele mănăstirii şi colibaşii, ce să aibă bună pace, că cine-i va bîntui, acela om mare certare va avea despre domnia mea.Şi această carte a domnii meale să fie asupra tuturor cărţilor la mîna lor, de pace şi de răpaos. [...]. 31 [...].DRH, B, XXIV, nr. 26, p. 30-311633 martie 28. ŢR 31 [...] voao săteanelor de în sat de în Şovrîlighiu, carie aţi fost rumîne ai sfintei mănăstire Polniţa, hram svetii arhanghelu Mihael, şi v-aţi fost răsîpit unie pre în Ţara Ungurească, alţie pre în Ţara Turcească.După aceaia, vă dau în ştire domnie mea păntru că am înţăles domnie mea de neşte călugăre sîrăbi, carie au venet de în Ţara Turcească încă mai denaente vreame, de au mersu la acea sfîntă mănăstire Polneţa, de s-au apucat de mănăstire pustie să o dreagă.Iar cînd au fost acum, în zilele domnie meale, venit-au aicea înaentea domnie meale, de se-au jăluet aceşti călugăre păntru satul Şovîrîligul cumu au fost de moşie al mănăstirei şi se-au răsîpit.Drept aceaia, domnie mea am socotit păntru sfîntă mănăstere, ca să nu rămîe pustie, deci v-am erătat domnie mea de bir şi de găleată, de fîn, de bou, de oe sacă, de cal, de miere, de ceară şi de oi de sulgiu şi de tote mîncăturele, căte sînt preste an în ţara domnie meale... .Deci, de vreame ci veţi vedea această carte a domnie meale iară voe să căutaţi carie pre unde veţi fi fugiţi, au în Ţara Turcească, au în Ţara Ungurească, să vă veneţi toţi la urmă şi la moşie, la săliştea voastră, să vă apucaţi de loc şi de hrană şi să fiţi pre lîngă sfînta mănăstire, să nu fie fără de omeni, iar de cătră domnie mea veţi avea pace de tote, cum scrie mai sus. Drept aceaia şi voi, tote slugile domnie meale, care de ce slujbă veţi umbla în judeţul Mehedinţi şi tu, căpitane de dorobanţe de la Severen, încă să căutaţi să-i lăsaţi în pace, nemic să nu umblaţi învăluindu-i, neci voe, banelor de judeţ. Cum am văzut domnie mea şi cartea lu Alexandru voevoda, sin / 32 Iliiaş voivoda şi a lu Leon vodă, sin Ştefan voivoda, de ertăciune, aşijderea şi domnie mea încă v-am erătat să fiţi de ajutoriul sfintei mănăstire. Iar cine o va bîntue preste cartea domnie meale, mare certare va avea acel om de cătră domnie mea.DRH, B, XXIV, nr. 27, p. 31-321633 aprilie 3. ŢR 33 Eu Stănciucul ot Lipiia scris-am acesta al meu zapis, ca să hie dea mare credinţă la mîna jupînului Ivan ot Pitişti, cum să să ştie că i-am vîndutu un loc de în hotarul Sămarăi. Şi au fostu a mea foarte, cumpărată. Şi iastea locul între Răduiusă, pre lîngă pîrîu şi iaste de apă pînă în pădure. I i l-am vîndut dereptu bani 150 gata.Şi mărturie: Oprea ot Sămarah i Dragomir i Pădure ot Izvorul, Darea i Vladul ot tam. Pentru credinţa pus-am degitul. 34 [...].Eu Stanciucul.DRH, B, XXIV, nr. 30, p. 33-341633 aprilie 10, Bucureşti. ŢR 38 Adecă eu Andreiu spatar, feciorul Vladului logofătul Rudeanul, scriu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Drăguşin vtorii postelnic, cum să se ştie cum am fost cumpărat satul Deleanii ot sudstvo Olt, însă rumînii, anume: Tudosie cu toată ocina lui şi Sin cu toată ocina lui şi Benea cu toată ocina lui şi Mîinea cu toată ocina lui şi Sin cel mic şi Tatul cu ocina lor, cu toată, şi Beicea cu toată ocina lui şţi Dobroslavu cu toată ocina lui şi Ion cu toată ocina lui şi cu feciorii lor, cîţi vor avea, pentru că acest sat Deleanii l-am fost cumpărat în zilele lu Alexandru voevoda Iliiaş. Deci într-acest satu fost-au Drăguşin postelnic avîndu moşie a lui moşneană, încă mai denainte vreame. Şi cîndu am cumpărat eu acest satu, Deleanii, eu n-am întrebat pre Drăguşin postelnic: cumpăra-va al acest sat, au nu-l va cumpăra?Deci cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru, Io Mateiu voevod, întrebatu-ne-am la divan şi aşa ne-au dat leagea şi divanul, cum iaste mai volnic Drăguşin postelnic să-şi cumpere moşiia lui, căce iaste el de moşie de acolea. Deci aşa m-au ajunsu leagea şi judecata, ca să-mi leapede banii. Deci într-aceaia, eu încă deac-am văzut că mă ajunge leagea şi divanul cu direptatea, eu m-am voit cu Drăguşin postelnic de mi-au dat toţi banii îndărăt, cîţi am dat eu pre aceşti rumîni ce sînt mai sus-scrişi, 170 de galbeni. şi i-am dat lu Drăguşin postelnic să-i fie lui rumînii moşie, că aşa m-au ajunsu leagea ţerăi. Şi i-am dat şi zapisul de cumpărătoare, ce am cumpărat şi toate cărţile, ca să-i fie dumnealui moşie în vecie.Şi am pu şi blăstem: cine se va ispiti a sparge această tocmeală, care ne-am tocmit, veri cine den rudenia mea, acela om să fie proclet şi anatema de 318 sveati otţi, eje sut vă Nechei, amin.Şi la această tocmeală a noastră, fost-au mulţi boiari mărturie cîndun ne-am tocmit şi mi-au dat banii îndărăt, anume: jupan Ivaşco vel dvornec i Hrizea biv vel dvornec i Gligorie vel vistier i Gherghe biv vel logofăt i Radul Nasturel vel logofăt i Preda spatar, sin Nicăvv biv / 39 vel logofăt i ot Stăneşti, Tanasie peharnic i Stan ot Balşe i Dumitraşco vistier i Dudescul vistier i Calotă cliucer i Mihalcea căpitan i Para biv vel peharnic i Stroe logofăt sin Fierăv logofăt i Bunea logofăt i Drăghici spatar i aga Oprea i Şerban logofăt şi alţi mulţi boiari.Şi pentru mai adeverită credinţă pusu-mi-am şi peceatea, cu iscălitura mea, ca să se ştie şi să se crează. [...].Andreai spatar Buzinca vel comisIvaşco vel vornic Vocina vel peharnicRadu vel logofet Barbul biv vel peharnicGligorie vel vistier Dumitru vistierHrizea dvornic Stroe Fiera logofăt manu propria [...] Para peharnic manu propriaDragomir vel armaş Eu Calotă clucerOprea vel agă Mihalce căpitanRadul Năsturel iscal Drăghici spatarMihai vel stolnic Bunea logofăt manu propriaPreda Nica spatar Dumitru vel pitar FileiaşianuDRH, B, XXIV, nr. 33, p. 39-391633 aprilie 11, Bucureşti. ŢR 45 Adecă eu Necula şi cu frate-mieu Radul scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de credinţă la mîna jupînului Simei logofăt, cum să se ştie că am luat de la dumnealui bani gata ughi doisprăzeacii pre moşia noastră ot Păuşeşti, care împărţim cu Radul Doiucoiul în doao, den cîmpu, den pădure, den apă, den uscat cu livezi şi den şăzutul satului şi de preste tot hotarul, cît se va aleage partea noastră toată. Şi aşa ne iaste tocmeala: toată moşia noastră cît se va aleage de la părinţii noştri şi a unchiu nostru, însă moşia noastră den Valea lu Dobre nu o am vîndut.Şi ne iaste tocmeala: de va fi moşie mai multă de aceşti bani ce scrie mai sus, logofătul Sima să ne mai dea bani cîtu-i va fi preţul, iar de va fi de preţul acestor bani, să-i fie dumnealui moşia stătătoare, iar să va fi moşie mai puţină, să se socotească.Şi la tocmeala noastră fost-au Stroi logofătul şi Sava diiac şi Ianăş neguţător şi Marco cesnicar, Dumitru logofăt Boldici.Şi am scris eu, Bunea logofăt, vă Bucureşti, aprilie 11, leat 7141 1633.Mărturii:Stroe Fiera logofăt, manu propriaSava diiac, manu propriaParaschiva logofătDRH, B, XXIV, nr. 36, p. 45 După 1633 aprilie 20. ŢR 46 [...].Scris-am eu Balotă şi Dobre frate-meu ot selo Trăşani, feciorii Pascului, acesta al nostru a zapis, cum să să ştie că am vîndut parte de un om lu Costaden, feciorul Cîrstei grecului, de a nostra bunăvoe, dereptu ughi 2 gotovi şi denainte tuturor megiiaşilor ot Trăşani.Mărturie: popa Vlad, Mitrea, Stan Negurescul, Crăciun, Albul Ursului, Radul lu Şerban.Vă leat 7139 1631. Pis measeţa aprier 20 dni.DRH, B, XXIV, nr. 37, p. 461633 aprilie 26, Bucureşti. ŢR 47 [...] voao cămăraşilor de la Ocna cea Mare. După aceaia, vă grăescu domnia mea pentru rîndul sfintei mănăstiri Tismeana, hram uspenie Bogorodiţe, pentru că au avut mertic de sare, 800 de bolovani, de în zilele răposatului Radului voevod, de cîndu au fost cursul anilor 7011. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui de milă, înntărită cu mare blăstem şi cartea lu Şerban voevod.Derept aceaia, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a domnii meale, iar voi să căutaţi să daţi merticul sfintei mănăstiri, aceşti bolovani de sare ce scriu mai sus, pentru că am miluit şi domnia me pre sfînta mănăstire, cum au fost miluită şi de alalţi domni mai denainte vreame. Deci alt val să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 39, p. 471633 aprilie 26, Bucureşti. ŢR 47 [...] Mitropolii ce se-au chiemat Stelea, hram uspenie Bogorodiţe şi cinstitului şi prealuminatului, părintelui nostru chir vlădica Grigorie, ca să fie sfintei Mitropolii de aicea de în Bucureşti, ce scrie mai sus, ocină şi rumîni în sat în Priseceani, ot sudstvo Vlaşca, jumătate de sat, înnsă partea lu Gherghe Psoma, oare cît se va aleage: cîmpu, pădure, apă, de preste tot hotarul oare cît va fi.Pentru că această ocină den Prisiceani fost-au a lu Gherghi Psoma. Deci, cîndu au fost în zilele răposatului Mihail voevod, el au fost dat şi o / 48 au închinat la sfînta mănăstire Stelea, carea iaste Mitropolie, pentru sufletul lui şi a părinţilor lui, unde-i sînt şi oasele lui îngrupate.Deci, de multe răutăţi ce se-au tîmplat în urma lui Mihail voevod, de-au stătut mănăstirea tot pustie, ce n-au avut cine căuta de moşiile mănăstirii, cît şi mănăstirea înncă se-au stricat şi se-au pustiit, de cînd Sinan Paşa.Iar după aceaia, cînd au fost în zilele lui Alecxandr voevod Iliiaş, iar părintele nostru vlădica Grigorie, sfinţia lui se-au îndemnat cu osteneală de o au dres şi o au făcut scaun de vlădicie, deaca se-au mutat domniia aicea în Bucureşti. Deci, într-aceaia, sfinţia lui au căutat de toate moşiile mănăstirii, ce-au căutat şi de această moşie, ce scrie mai sus, de o au descoperit de cătră cine au fost înpresurată.Derept aceaia şi domnia mea înncă am dat ca să hie mănăstirii întărire şi de ajutor de moşie, cum scrie mai sus. [...]. [...].Dumitru logofăt.DRH, B, XXIV, nr. 40, p. 47-481633 aprilie 30. ŢR 51 [...] sfintii mănăstire Bistriţa, părintelui egumeanului ca să fie volnic cu cartea dumnei meale şi cu sluga dumnei meale anume... dă să-şi ia o ţegancă de la Andreiu spătarul Rudeanul şi de logofeteasa Rudeanului, anume ţeganca... a Stanciului ţiganului, bucătarul şi o copilă a ţegancie, pentru că acea ţegancă este a mănăstirii de moşie, ce o-u luat acel ţegan de o-u ţenut, iar aceşti boiari ei n-au nici o treabă cu aceste ţegance, ce să fii volnic părintele igumeanul să-şi ia aceste ţegance să le ducă la mănăstire, că sîntu ale mănăstirii de moşii şi de nimenili opreală să n-aibă, naintea cărţii dumnei meale, iar dă le va părea rău, să dea ţegance pentru ţigance.DRH, B, XXIV, nr. 42, p. 511633 aprilie 30, Bucureşti. ŢR 61 [...] Cozma şi altor călugări de la sfîntaa mănăstire, ca să fie volnici cu această carte a domnii meale, de să ţie satul Parapanii ot sudstvo..., tot satul cu tot venitul şi cu toţi rumînii şi cu tot hotarul oarecît se va aleage, den cîmpu, den pădure, den apă, de pretutindinile, oarecît se va aleage, pentru că acest satu Parapanii, ce scrie mai sus, fost-au dat şi adaos la sfînta mănăstire Sfînta Troiţă de răposatul Alecxandru voevod şi de fiiu său Mihnea voevod şi de nepotu-său Radul voevod şi de alţi domni. Şi tot l-au ţinut sfînta monastire cu bună pace.Iar cînd au fost acum, în zilele domnii meale, iar satul Parapanii, ei au rădicat pîră ş-au venit de se-au pîrît de faţă înnaintea domnii meale cu egumenul Cozma. Şi aşa pîrîia rumînii cum n-au fost rumîni mănăstirii, de milă mănăstirii, daţi de aceşti domni ce scriu mai sus, ce sînt nişte oameni venetici şi-i împresoară în silă. Iar domnia mea am judecat şi am dat şi am adevărat domnia mea cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi au mărturisit tot divanul înnaintea domnii meale cum sînt rumîni mănăstirii şi cum i-a apucat şi legătura lui Mihaiu voevod acolo în sat. deci, am dat domnia mea: care rumînu îl va fi apucat şi legătura lu Mihaiu voevod, să fie rumînu mănăstirii, iar carii vor fi mai dencoaci, ei să fie în pace de rumînie şi să-şi dea birul acolea în sat.Pentru că se-au pîrît de faţă şi au rămas rumînii de leage şi de judecată de înnaintea domnii meale den divan, să fie rumîni cum au fost, măcar să vor fi scrişi la călăraşi, măcar la ce slujbe vor fi, tot să-i ia şi de nimeanile opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domniei meale.DRH, B, XXIV, nr. 46, p. 611633 mai. ŢR 62 Adecă eu, popa Mîrsca din Mirăul, al meu zapisu să fii de mare credenţă la mîna lo Ratcu şi fraţelur loi, cum să se ştii că am vîndut a me parte de ocină de la Mirăul de în matca Cîlniştii pîn în Vale lu Ion, dereptu 1000 de aspri torceşti. Şi am vîndut de bonăvoia me.Şi la tocmala nostră au fostu mulţe aomeni bone mărturii, anome: Neguţ şi frate-săo Radul ot Glupavi şi Chiriiacu postelnic de Dăsăgari şi frate-său, Fătul şi Boga. [...].Eu Mîrsca.DRH, B, XXIV, nr. 47, p. 621633 mai, Bucureşti. ŢR 62 Zde cletovţi ai satului Văcăreştei ot sudstvo Olt, na ime: ot Lăleşti, Groza i Coman ot Buteştei i Radul Crivinariul i ot Ceputurari, Manea i ot Dejăştii, Stan, den Crivină, Cîrţău, i ot Spineane, Turce i ot Călugării, Dîrjan i ot Creţel, Nistur i ot Stoiceni, Andreiu i ot Vitomireşti, Voicu i ot Dejăşti, Pascul, să jure cum n-au luatu satul Văcăreştei bani de la Todosie logofăt şi nu s-au vîndut de bunăvoe lor, ci le-au făcut silă Todosii logofăt. Însă cum voru afla cu sufletele lor. Şi zio la Venerea mare.Ispravnic, Stan vtorii portariu.DRH, B, XXIV, nr. 48, p. 621633 mai 3, Bucureşti. ŢR 63 Adecă eu, Chirano, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Marin Mustas cum să să ştie că i-am vîndut toată ocina Micăi călugăriţei de în sat de în Draghieşti, de în apă şi de în cîmpu şi de în pădure şi de în siliştea satului şi de preste tot hotarul, ori cîtă se va aleage, însă stînjini 40. Şi i-o am vîndut de bună voia mea şi de nime silit, ca să-i fie lui moşie şi lui şi feciorilor lui şi i-o am dat derept 2500 aspri, ca să-i fie de moşie.Şi au fost mulţi boiari mărturie, roşii: Lazar ot Bărăşti i Stafie ot tam i Mircioga i Ion i Stan or Bărăşti i Manea i Tudor i Stănislav i Neagul i Iane i Dobre capitan i Anghel capitan i Chira capitan i Bărcan i Alexe i Radul ot Gîrbovi i Coroiu i Murgea i Sava, Radul Trohanei i Ban i Tatul.Aceasta am scris, iar pentru mai mare credinţa, pusu-mi-am numele şi peceatea. [...]. 64 Peceate n-am avut, ci mi-am pus deagetul, eu Chirano.Tejea Dobrea logofăt [...]Radul [...]IaneBărcan GhiuraLazar.DRH, B, XXIV, nr. 50, p. 63-641633 mai 3. ŢR 64 [...]..., ca să hie volnic cu această carte a domnii meale să ia 3 cărţi de moşie de la Epuraş de Buzău, însă cărţile care au fost de moşie ale lu Arion călugărul, să aibă a le darea la mîna părintelui episcupului Efrem de Buzău.Pentru că au spus părintele episcupulu înnainte domnii meale cum au fost avut pîră mai nainte vreame, în zilele lu Alexandr voevod, sin Radulov voevod cu Pătru Epuraş pentru o vie şi pentru o moşie ale lu Arion călugărul, care moşie au fost dată de Larion monah la sfînta mănăstire ce se zice Adîncata, ce iaste metoh sfintei episcupii de Buzău şi au fost rămas Epuraş de leage şi i-au luoat 9 cărţi ce-au fost la dinsul, iar 3 cărţi au rămas nedate, de le ţine la dinsul de atunce pînă acum. Deci să hie volnic sluga domnii meale ce scrii mai sus, să le ia şi aceale 3 cărţi de la mîna lui şi de nimeanilea opreală să n-aibă, ca să poată hi sfintei mănăstiri de moşie, în veaci, cu pace bună şi să-i ia şi treapăd.DRH, B, XXIV, nr. 51, p. 641633 mai 6. ŢR 70 [...] sfintii mănăstiri Cozia şi părintelui egumenul, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale de să ţie nişte rumîni ai mănăstirii den sat den Săvăstreani, na ime Pătru i brat ego Ion i Dumitru, feciorii Sevestreanului, pentru că aşa au spus părintelui egumenul înnaintea domnii meale cum au fost Vladul Sevestreanul şi cu frate-său Opris Răţica, amîndoi rumîni mănăstirii Cozia de moşie den Sevestreani. Iar cei rumîni ce scriu mai sus, ei au fost asupriţi de dăjdi şi de nevoi multe, ce se-au răsipit pren satele boiereşti şi au mersu şi în satele lu Teodosie logofăt. Iar cînd au vrut să-şi meargă / 71 la moşiile lor, iar ei i-au oprit în sila lor, fără de nici o treabă, ca nişte boiari silnici şi i-au fost asuprit cu dăjdile.Iar cînd au fost acum, în zilele domnii meale, iar egumenul, el au mersu să-şi ia acei rumîni ce scriu mai sus şi încă şi alţi rumîni, anume Opriş Mărcioiul şi pre Stan, iar Andreiu spătar nepotul lu Teodosie logofăt, iar el n-au vrut si-i ia. Deci l-au sorocit părintele egumenul să vie de faţă şi au venit. Iar cînd au fost să stea de faţă, el n-au vrut să vie. Într-aceaia, domnia mea am judecat şi am dat sfintii mănăstiri Cozia şi egumenului ca să fie volnic să-şi ţie aceşti rumîni cu bună pace, pentru că şi sînt ai mănăstirii de moşie den satul mănăstirii, den Sevestreani, iar Andreiu spatar, el n-au avut nici o treabă cu dinşii. Ce am dat domnia mea să-şi ţie rumînii, cum scrie mai sus, iar de cătră Andrei spatar şi de cătră toată ruda lui să aibă bună pace, că aşa am dat domnia mea, că cine va mai învălui, mare certare va avea.DRH, B, XXIV, nr. 55, p. 70-711633 mai 8. ŢR 76 [...] ca să fie volnic cu această carte a dumni meale de să ţie nişte pogoane de vie, carele au fost judeceştii, însă ale lu Stan Călcîi 7 pogoane şi ale Giurei 4 şi de la Vladul 3 şi de la Pătru 4.Păntru că aceaste pogoane de vie ci-s mai sus-zise fost-au judeceştii. Iar cîndu au fost în zîlele lu Leon voevod, iar acei judeci s-au sculat de au vîndut aceale vii, fără ştirea părintelui, lu Andrei spatar Rudeanul, drept 6000 de bani. Iar după aceaia, părintele episcopul, decă au prins de veaste că le-au vîndut acei oamenii lu Andrei spatar Rudeanul, s-au mărturisit şi au zîs lu Andrei spatar să nu lucreaze acealea vii, că nu-i volnec a întra el să cumpere. Iar Andrei spatar n-au ascultat, ci au lucrat aceale vii ce au fost în satul părintelui în Drăgăşanii, iar lu Andrei spatar nu i s-au căzut să între să cumpere în satul părintelui, că iaste mai volnic părintele cine ce ocină au vii vor avea acolea să dea părintele bani şi să ţie, iar alt nimea să nu fie volnic.Deci cînd au fost acum, în zîlele dumni-meale, s-au sorocit cu Andrei spatar şi au venit de faţă înnaintea dumni meale. Într-aceaia, dumnea mea am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre leage denpreună cu toţi cinstiţii deregătorii dumni-mealea şi am dat cum să fie volnic părintele ipiscopul a da aceaste 6000 de bani lu Andrei spatar înapoi păntru aceale vii şi să fie ale sfintei ipiscupii cum iaste şi altă moşîe ohabnică, păntru căci Andrei spatar n-au avut nici o treabă a întra să cumpere, pentru că s-au pîrît de faţă părintele ipiscopul cu Andrei spatar şi cu acei judeci vînzători. Şi au rămas Andrei spatar şi acei judeci, care au vîndut, de leage şi de judecată denaintea dumni-meale den divan, cum să lepede părintele banii lu Andrei şi să fie viile ale ipiscupii de moşîi în vac, păntru că n-au avut nimea nici o treabă să cumpere în satele şi în moşîile sfintei ipiscupii. Că aşa iaste învăţătura dumnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 58, p. 761633 mai 12. ŢR 82 [...] acistor ţîgani anume Pătru cu ficiorii lui şi cu fetele lui, ci sînt ţîgani aii svintii mănăstiri di la Clocociov, ca să fii în bună pace de acum nainte de către Giura, nepotul lu Neaniu din Moţi şi de către Desan din Slatina, păntru că aceşti ţîgani sînt de moşîi aii sveantii mănăstiri de la Clocociov.Ci au fost loat acest ţîgan, Pătru, o ţigancă a lu Neaniu logofăt din Muţi. Şi au vinit Mihăelă, ficiorul lu Neaniu logofăt la mănăstire de au plătit călugării acea ţîgancă, încă în zilele lu Mihaii voevoda, pînă nu au fost făcut acea ţîgancă nici un ficior cu acest ţîgan, de i-aau dat Pătru ţîganul o iapă şi bani 500. Şi au mărturisit şi părintele Theofil Rudeanul în divan naintea dumnii mele, cum au plătit acest ţîgan Pătru acea ţîgancă lu Mihăilă, ficiorul lu Neaniu logofăt pînă nu au fost făcut nici un ficior acea ţigancă.Derept aceia, am dat dumniiia mea lu Pătru ţîganul această carte a dumnii mele să aibă a fi în pace de către Giura şi de cătră Desan şi de către toţi oamenii domneşti val sau bîntuială să nu aibă peste cartea domnii meale, că cine se va ispiti a-l învălui şi a-l bîntui / 83 ver pre el, ver feciorii lui, ver fetele lui, bine să ştie că mare certare va avea de către dumnii mea.DRH, B, XXIV, nr. 60, p. 82-83 Cca. 1633 mai 13-1637. ŢR 86 Adecă noi megiiaşii ot Slăviteşti, anume: Negul, Ion i Radul Giurca i Dan, sin Toader i Brata, jena Stoei Gamotei scris-am să mărturisim cu aceasta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Petrei slujer cum să să ştii că am vîndut eu Negul moşeia me de la Ostra ce am avut cumpărătore, derept bani 1000. Şe eu Ion cum am vîndut moşea me de la Ostra ce am avut cumpărătore derept bani 500. Şe eu Radul Giurca cum am vîndut moşei me de la Ostra ce am avut cumpărătore, derept bani 500. / 87 Şi eu Dan cum am vîndut moşeia me de la Ostra ce am avut cumpărătore, derept bani 500. Şi eu Brata, jena Stoii Gamotei, cum am vîndut moşei me de la Ostra ce am avut de cumpărătore, derept bani 500.Şe am vîndut aceşte megeiaşi ce sîntem mai sus-zişi de a nostră bunăvoe, făr nici o silă, denainte a mulţi boiari de înprejurul locolui, însă anume: popa Iane, egumenul de la mănăstire de la Flocoşani i Vrăjoghi i Radul ot Măniceşte, Iorga, nepotul spătar Miho.Şe eu popa Radu am scris BrataI Alde ot Slăviteşte [...]Negul [...]Ion Eu Vrăjug.Radu RadulDan Slăviteşti.DRH, B, XXIV, nr. 62, p. 86-871633 mai 13, Bucureşti. ŢR 95 [...] Stanciului şi jupînesei lui Ivanei, fina domnii meale, de Vlăduleani, ca să fie / 96 volnici cu această carte a domnii meale, de să aibă a-şi ţinea ocina de la Studina a Arvăteştilor, cîtă se va aleage de preste tot locul, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în şăzutul satului, de pretutindinilea şi cu tot venitul de preste tot hotarul. Pentru că această ocină de în Studina Arvăteştilor fost-au dată şi miluită de domnia mea şi de părinţii domnii meale Danciul dvornic i jupaniţa ego, Stanca de în Brîncoveani, de am miluit pre finu-mieu Alecxe şi pre fină-noastră Ivana şi pre Stan, nepotul Vîlcului, cu această ocină ce scrie mai sus, pentru slujba lor direaptă ce ne-au slujit.Şi o au ţinut Alexe i Stan această ocină cu bună pace pînă în zilele lu Simion voievod, amîndoi depreună, cum le-au fost miluitură. Iar la Simion voievod, căzut-au pre Alexe şi pre Stan împrumută 80 de galbeni. Deci Alexe au avut de ş-au plătit împrumuta, partea lui, 40 de galbeni, iar Stan, nepot Vîlcului, el n-au avut bani să-şi plătească împrumuta, partea lui, 40 de galbeni, ce au căzut cu rugăciune la Alecxe ed ş-au pus partea lui de moşie de la Studina Arvăteştilor zălog la Alecxe pînă-i va da Stan banii. Iar de atunce încoace Stan banii lu Alecxe nu i-au mai dat, nici jupîneasei lui, Ivanei.Iar cîndu au fost în zilele lu Leon voievod, după moarte lu Alecxe şi a lu Stan, iar o fată a lu Stan se-au sculat cu pîră asupra Ivanei pentru partea a tătîini-său, lu Stan şi au mersu de se-au pîrît de faţă înnaintea Papei logofătul. Deci fata lu Stan, ia n-au avut carte de miluitură cum au avut Ivana, ce au avut o carte veache a părinţilor domnie meale pre ocina de la Studina. Iar Papa biv vel logofăt au fost luoat acea carte veache de la fata lu Stan de o au dat ginere-său Predei spatar, ca să ţie el ocina de la Studina înpreună cu Ivana, partea lu Stan.Deci cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar fină-mea Ivana au avut pîră cu Preda spatar pentru partea lu Stan, jumătate de moşie şi au venit de se-au pîrît de faţă. Intr-aceaia, domnia mea am judecat şi am dat Stanciului şi jupîneasei Ivanei ca să-şi ţie ocina de la Studina a Arvăteştilor şi partea ei ce au avut miluiutră şi partea lu Stan ce o au pătit cu 40 de galbeni, să-i fie moşie lor şi feciorilor şi să fie în pace de cătră Preda spatar, nici o treabă să n-aibă. Şi au rămas de leage că o am dat domnia mea cum au fost dată şi de părinţii domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 67, p. 95-961633 mai 14. ŢR 99 Adecă eu Dobrin, feciorul lu Radului şi cu feciorii miei, anume Iane i Preda i Dumitru din satu din Păuşăşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupan Simei vtori logofet, cum să să ştie că m-am vîndut eu d-a me bunăvoe, fără de nici o silă, ca să fiu logofătului şi coconilor dumnealui, eu şi feciorii miei, ci sînt mai sus scrişi şi cu toată partea mea di ocină din în satul din Păuşăşti, din hotar pînă în hotar, cît să va aleage, cu toată, m-am vîndut dumnealui logofătului, să-i fiu rumîn cu feciorii miei şi cu ocina mea, cu bună pace, pînă în vecie pentru că nu m-au nevoit dumnealui, ci de bunăvoe am vinit la dumnealui de am luatu bani gata 5600 şi m-am vîndut. Şi am făcut acest zapis, ca să fie di mare credinţă. Şi la tocmeala noastră fost-au mulţii boiari şi oameni buni, anume: ot Măldăreşti, Radul căpitanul i ot Păuşăşti, popa Zahariia i Tudor Grecul şi cu ficiorii lui i Stănislav ot tam şi încă alţii migiiaşi mulţii de sat, ci nu i-am scris aicea, iar să vor mărturisi şi să vor scrie mai din josul zapisului. Dirept aceasta, am făcut acest zapis, să fie de mare credinţă, cum scrie mai sus. [...].Eu popa ZahariaEu Radu căpitanIău Dobrin neavînd pecete me-amu pus degetulLuca starStănilă Orzea ot PăuşăştiDRH, B, XXIV, nr. 69, p. 991633 mai 14. ŢR 99 Adecă eu Jipa, fratele popei Stoicăi din Păuşăşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupan Simei / 100 vtori logofet, cum să să ştie că am vîndut dumnealui partea mea de silişte toată, cîtă am avut din jos de beserică pînă în casa popei Stoicăi, derept bani gata 360, ca să fie dumnealui, logofătului moşie ohabnică cu bună pace, dumnealui şi coconilor dumnealui, păntru că i-am vîndut dumnealui aciastă ocină carea scrie mai sus, de bunăvoe a noastră şi cu ştirea a tuturor oamenilor noştri.Şi la tocmeala noastră fost-au mulţii boiari şi oameni buni, anume: din Măldăreşti, Radul căpitanul şi din în satu Păuşăşti, popa Zahariia i Tudor Grecul cu ficiorii lui i Stănilă ot tam şi încă alţii mulţi megiiaşi din satu, carii nu i-am scris într-acest zapis al nostru, iar să vor scrie şi vor mărturisi mai din josul zapisului.Aceasta am scris şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă. [...].Eu popa Zahariia [...]Stănilă Orzea ot PăuşeştiRadul căpitan [...]Luca star [...]DRH, B, XXIV, nr. 70, p. 99-1001633 mai 14. ŢR 100 Adică eu Luca, feciorul Diicului din Păuşeşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupan Simei vtori logofăt cum să să ştie că am vîndut dumnealui din silişte de lîngă valea, din casa lu Andonie purcariul în jos, pînă unde să fîrşaşte siliştea, dirept bani gata 200, ca să-i fie dumnealui logofătului moşie ohamnică cu bună pace, dumnealui şi coconilor dumnealui, findcă i-am vîndut dumnealui de bunăvoe noastră şi cu ştirea a tuturor oamenilor noştri.Şi la tocmeala nostră fost-au mulţi boeri i oameni buni anume: din Măldăreşti, Radul căpitanul şii... din Păuşăşti, popa Zaharia i Tudor / 101 Grecul şi cu feciorii lui i Stănilă ot tam şi cu mulţi megiiaşi din satu, carii nu i-am scris într-acestu zapis al nostru, iar să vor scrie şi să vor mărturisi mai din josul zapisului. Derept aceasta, am făcut acest zapis ca să fie de mare credinţă. [...].Eu popa ZahariiaStănilă Orzea ot PăuşăştiÎn loc de peceate me-amu pus deagetul...Eu Radu căpitanLuca StarDRH, B, XXIV, nr. 71, p. 100-1011633 mai 14. ŢR 101 Adică eu popa Mîrţîco ot Mirăul dat-am zapisul mieu la mîna postelnicului Ratco ot Cornet şi a fraţilor lui, precum să să ştie că i-am vîndut toată partea mea di ocină din Pădioari şi din muchia Padinii Stoeneştilor, derept aspri 5000 bani gata, din Valea lui Ion, pînă peste drumul Necopoii, în lac, lungul şi latul pînă în Dăsăgari şi pînă în hotarul Vlaşun, din sus, ce să va afla, partea mea.Şi am vîndut-o cu ştirie tuturor moşneanilor şi a omenilor mii şi din sus şi din jos, ca să-i fie dumnealui ocini stătătoare şi coconilor dumnealui, cîţi Dumnezeu îi va da. Şi am vîndut de a mea bunăvoe. Şi cîndu am făcut acest zapis au fost toţi vecinii i moşnenii, cari să vor iscăli mai jos, ca să să crează. [...].Eu Chiriiac ot Dăsăgari mărturie.Az popa Mîrţîco.Eu Simina ot Dăsăgari mărturie.Eu Niguţ.Brat ego, Radul ot Glubavi, mărturie.DRH, B, XXIV, nr. 72, p. 1011633 mai 15, Bucureşti. ŢR 102 Adecă noi, eu jupîneasa Dobra, fata Stoicăi de Roşiul, jupîneasa lu Stan de Sămara şi eu Bărcan cu fraţii miei, popa Pătru i Hriza i Stan, feciorii jupîneasei Fostirii, fata Stoicăi de Roşiul, jupîneasa lu Curt armaşul de Vrăneşti şi eu Ianiu, feciorul lu Pătru, văr primare lu Bărcan armaşul şi popei lu Pătru şi Hrizei şi lu Stan, feciorii lu Curt armaşul, făcuţi cu jupîneasa Fostira, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Tudosie vel spatar şi a fiiu-său, Predei postelnic, ca să se ştie cum le-am vîndut noi toată partea noastră de ocină den sat de în Roşiul, a şasea parte de în cîmpu, de în pădure, de în apă şi cu vad de moară şi cu loc de vii şi cu 3 rumîni, anume Stan şi Tudor, feciorii lu Costandin, şi Dragomir, feciorul... şi de înn şezutul satului, de pretutindinilea şi de preste tot hotarul cît se va aleage, pentru că o am vîndut noi această ocină de a noastră bunăvoe jupînului Tudosie vel spatar şi fiiu-său Predei spatar, derept ughi 40 bani gata, ca să le fie moşie lor şi coconilor. Şi o am vîndut cu ştirea a tuturor megiiaşilor şi a boiarilor de pre înnprejurul locului.Şi au fost la tocmeala noastră boiari mărturie, anume: de Popeşti, Calotă cliucer şi frate-său Toader dvornicul şi de Uscaţi, Danciul logofăt şi frate-său Scorea şi de Bucureşti, Gîrbaci căpitan i Stan iuzbaşa, feciorul lu Gherghe logofăt i ot Săcuiani, Dobre iuzbaşa şi alţi mulţi boiari.Aceasta am scris, să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă pusu-ne-am şi peceţile. [...].Eu popa Petru Ianea, sin Petru.Eu Bărcan. Danciul logofăt.Eu Dobra. Stan iuzbaşa DRH, B, XXIV, nr. 73, p. 1021633 mai 15. ŢR 102 Adică eu Roxanda, fata Predii ot Crăstiineşti, scriu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupan Simii vtori logofet, să să ştie / 103 că am vîndut partea mea de ocină din Crăstiineşti toată dumnealui logofătului, ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică, derept bani gata 250. Păntru că au fost o fune de ocină, ci s-au înpărţit pre optu fraţi. Dintr-acii optu fraţi fost-au bărbatul miiu. Deci de pre partea mea iaste moşiia de la părinţii miei, ci o-m vîndut cum scrii mai sus, fără de moşiia fraţilor miei, că partea mea să înpartea cu 4 fraţi, să vine mie ocină a cincea partea. Acea ocină am vîndut eu, cum scrie mai sus, fără de nici o silă, de a mea bunăvoe.Şi la tocmeala noastră fost-au mărturii: ot Măldăreşti, Radul căpitanul i ot Păuşăşti, popa Zahariia i Tudoru Grecul şi cu ficiorii lui i Stănislav ot tam. Derept aceasta am făcut acest zapis păntru credinţa. [...].In loc dă peceate, mea-amu pus deagetul, eu Ruxanda.Şi pentru credinţă, au pus mîna:Eu popa ZahariiaLuca starEu Radul căpitanulStănilă Orzea ot Păuşişti.DRH, B, XXIV, nr. 74, p. 102-1031633 mai 15. ŢR 103 Eu Tudor logofăt ot Bujorani scris-am zapisul mieu la mîna lui Iane peharnic, cum să să ştie că i-am vîndut o ţigancă anume Voica. Şi au fost aciastă ţigancă dată de tata Dragomir Dolofanul mamei Ancăi derept aspri 2600. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor oamenilor miei; şi au fost şi cu ştirea neanei Pîrvului Dolofan, ca să-i fie lui moşie.Şi la această tocmeală fost-au mulţi oameni buni şi boeri, anume: popa Ghin i comis Lăudat, Arsenie peharnic i Stepan postelnic i Tudoran logofăt i Chisar postelnic, Ghiorma pitar ot Rîmnic.Şi păntru credinţa scris-am eu Tudor cu mîna mea. Iar un copil al ţigncei, anume Neagoe, eu nu l-am vîndut, ci s-aib a-l luarea cînd voi vrea.Pis measeţa mai 15 dni, leat 7141 1633.Eu Tudori Barbul stolnic.Iar să se ştie că am tocmit şi acest copil, anume Negoe, dirept aspri 2400. Dici mi-au dat 400 aspri acum, iar zeace ughi să mi-i dea la sfeatonosna. Iar copilul să fi eal dumnealui. Şi am scris au Tudor logofăt cu mîna mea.DRH, B, XXIV, nr. 75, p. 1031633 mai 16. ŢR 104 Scris-am eu Pădure peharnic i Nedilco postelnic i Mihai postelnic i Stoica i Prida al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Iorgachi vornic, cum să se ştie cum ne-m vîndut parte nostră de în sat de în Vîrliţi, toată parti nostră de în cîmpu, de apă, de în pădure şi de preste tot hotarul, pentru ughi 14. Şi am vîndut noi de a nostră bunăvoe.Şi mărturie: vornicul... , Tudororu vornicul ot Răteşti i Bade postelnic ot Bucşani. [...].Eu Gherghe postelnic ot NegoiaşteTheodor vornic ot RăteştiEu Pădure peharnic.Eu Mihai.Eu Nedelco.Eu Stoica.I Preda.DRH, B, XXIV, nr. 76, p. 1041633 mai 16, Bucureşti. ŢR 104 Adecă eu Preda postelnic ot Măneşti, feciorul Badii postelnic dă Bucşani, scris-am acesta al mieu zapis să fie dă credinţă la mîna jupînului Gligorii vel vistier i jupaniţa ego Cherana, ca să să ştie că am avut eu jumătate de fune şi cu 3 rumîni în sat în Poiana însă rumînii, anume: Badea i Florea i Drăgoi şi tot i-am ţinut cu pace. Iar cînd au fost acum în zilele domnu nostru creştin Mateiu Băsărab vodă, iar eu m-am tocmit cu jupînul Gligorii vel vistier şi cu jupîneasa Chirana dă i-am vîndut această moşie toată şi cu acişti 3 rumîni şi cu toţi ficiorii lor cîţi le va da Dumnezeu şi cu tot venitul şi cu toată moşiia dă în cîmpu, dă în păduri dă în apă, de preste tot hotarul, cît să va afla, dă în hotar iar pîn în hotarul, derept 22000 de aspre gata. Şi am luoat toţi banii dăplin. 105 Şi am vîndut această moşii şi rumîni de bunăvoia mea cu ştirea părintelui mieu, Badii postelnic şi a unchiu-mieu Staico postelnic şi cu ştirea a tuturor rudeniilor noastri. Şi am vîndut această moşii să aibu a darea dumnealui jupînului Gligorii vistier ocină pentru ocină şi rumîn derept rumîn.Mărturii jupan Ivaşco vel vornic i jupan Radul vel logofet i jupan Tudosii vel spatar i jupan Nedealco vel cliucer i jupan Buzinca vel comis jupan Costandin vel postelnic i jupan Radul vtorii vistier i Ilie vornic, Mavrodin vornic, Barbul postelnic ot Măneşti. Aciasta-am scris să să crează. [...].Radul vtorii vistiarTheodosie vel spatarIlie vornicBunea logofetDRH, B, XXIV, nr. 77, p. 104-105 1633 mai 16. ŢR 105 Scris-am eu Preda spătariul aceasta a mea scriptură cum să să ştie la mîna jupîneasăi Stancăi, ca să aibă a ţinea ei toată moşiile meale, satele şi bucatele şi să crească coconii, nimea den rudele meale să n-aaibă a o bîntui, ci să aibă a ţinea tot ia şi rumîni şi ţigani şi bucatele şi să aibă slugile a o asculta. Iar de se va tîmpla moarte coconilor, încă moşiile ce am cumpărat amîndoi, cu acealea nimea cu iale treabă să n-aibă numai fără cîndu să vor voi cu ia, să le răscumpere cu bani, că au fost banii ei; însă moşiia de la Năsturel şi partea den Cocorăşti. Şi am mai dat 100 de galbini pre partea cea bătrînă den Albeşti şi den Dobroţi. Iar de să va mărita, să aibă a înpărţi bucatele cu coconii. Într-aceaste doao părţi să aibă a face 3: cu una să vînză, să plătească datoriia, iar de nu va ajunge, să-şi mai vînză. Însă datoriia să să ştie: la jupînul Cîrstea cel bătrîn, 140 galbini şi să aibă a darea zălogele de aur ce-s la el; şi la jupînul Stamati cel nalt, 120 oca ceară şi să aibă a darea un raftu şi o năstrapă de argintu; şi la jupînul Rustea, 20 de galbini şi să aibă a darea o păreache de brăţări de aur şi 2 păhare înbucate şi un inel de aur; şi la Curtu-başa, 25 de cîntare de miere; şi la Thudor, 25 galbini; şi la jupînul Chera, 12 galbini; şi la Para, 300 bani, să dea 2 ineale de aur; / 106 şi la Badea de Tomeşti, 10 oca ceară. Şi am fost lu Anghelet 20 galbini şi ne-am plătit de tot şi zapisul nu l-am luat; şi la Şerban croitoriu, 300 şi la soţiia Dehtei, 100. Şi de nu vor putea însăma datoriia pre bucate să vînză satele de preste Jeiu. Şi am ales şi jupîneasei mele o parte de sat de Albeşti şi de Dobroţi, partea cea bătrînă şi 2 sălaşi de ţigani, anume: Micul şi Stan şi Văsiiu să fie, pînă va fi vie, pre mîna ei; iar de nu vor fi coconi... . Aceastea moşii le-am dat jupîneasei meale, să-i fie să o hrănească. Iar cine va sparge tocmeala mea, ci-i las eu, să fie proclet. [...].Preda spătar ot Albeşti.DRH, B, XXIV, nr. 78, p. 105-1061633 mai 17. ŢR 106 Scris-am eu Călin, sin Stan i Udrea de în sat ot Lăceani acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna Bunii logofătul, cum să să ştie, că am vîndutu toată partea noastră de ocină cîtă am avut în sat în Lăceani, însă de în ocina carea se chiamă Flocească, dispre tot hotarul de în cîmp şi de în pădure şi de apă şi e şizutul satului, dereptu bani gata 800. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoe fără de nici o silă, ca să fie dumnii lui moşie în veacu neclătită.Şi cînd am vîndutu fost-au şi mărturie: Drăghici vătahul de aprozi ot Huriia, Stanciul logofăt ot Pisculeşti i Trifa slujer ot Orbească i Stan aprod, sin Mihaiu iuzbaşa i Dade ot Tătărăi, stare i Crăciun ot Lăceani armaş.Şi am scris eu Peia. Aceasta am scris şi mărturisim cu al nostru zapis. Pis measeţa mai 17 dni, văset bo vă leat 7141 1633.DRH, B, XXIV, nr. 79, p. 1061633 mai 17. ŢR 107 Adecă eu Crăciun armaşul scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Bunii logofătul, cum să se ştie că i-am vîndutu dumnii lui toată partea mea de ocină cîtă am avut eu în satu în Lăceani, însă care ocină se cheamă de ocina Flocească, tot, priste tot hotarul, de în cîmp şi de în apă şi de în pădure şi de în şăzutul satului, derept aspri gata bani optu sute, să fie dumnii lui moşie şi coconilor dumnii lui în veacu neclătitti, pentru că au fostu a mea moşie direaptă şi bătrînă ocină. Şi am vîndutu dumnii lui de a mea bunăvoi, fără de nici o silă; încă multu am rugat pre dumnialui pînă au datu aceşti bani.Şi au fostşi mărturie: Drăghici vătahul ot Huriia, Stanciul logofăt ot Pisculeşti, Trifa slujer ot Orbească, Stan aprod, sin Mihaiu iuzbaşa, uncheaşul Dade ot Tătărîe şi alţii mulţi, carii n-am scris aicea.Şi am scris eu Peia logofăt, vă meseţa mai, 17 dni, vă leat 7141 1633.Însă pămîntul fără rumîni.Udrea mărturisescu cu al mieu suflit.Eu Crăciun armaşDraghici vătahStanciulTrifa slujerDRH, B, XXIV, nr. 80, p. 1071633 mai 18. ŢR 107 Adică eu Vasiilie spatar, sin Muşat vistier, scris-am zapisul mieu, ca să fie de mare credinţă la mîna popei Oprei ot Piteştii, cum să să ştie că i-am vîndutu o dealniţă din sat din Izvoranii, din judeţul Muşcel, însă partea lu Balotă toată, din cîmpu şi din pădure şi din apă şi cu vinereciul din deal şi din săliştea satului şi de preste tot hotariul. Şi o am vîndut popei Oprei această dealniţă ci-i mai sus-scrisă, însă dereptu bani gata ughi 87. 108 Şi i-o am vîndut această moşii de a mea bunăvoi, să-i fii moşii stătătoare în veacii, lui şi ficiorilor lui, cîţi Dumnezeu-i va da, pentru că am socotit să fie şi păntru pomana părinţilor mei, ce scri mai sus, Muşat vistier şi mumă-mea, Samfira şi păntru mene, Vasilie spatar şi jupîneasa mea Ancuţa.Şi la această tocmală a noastră fost-au oamini buni pre nume: Coman comis i Pătru ot Găneşti i Sas ot Coteştii i popa Costea ot Piteştii i popa Martin ot tam i Andreiu sudeţ i Stafii i Necoară i Tudoran i Spilea i Ivul i Simion. Şi păntru adivărata credinţă, pusu-mie-am şi peceatea mai jos.Şi am scris eu Pătru ot Găneşti. Pis measeţa maiiu 18 dni, v leat 7141 1633.Eu Vasilie spatarDRH, B, XXIV, nr. 81, p. 107-1081633 mai 20, Bucureşti. ŢR 115 [...] / 116 [...].Păntru că acea mai sus-scrisă parte de ocină ot Dol Foleşte fost-au a Radul Răchie, socrul Lucăi. Iar după moartea socru său, Radul Răchii, în zîlele Radului vodă, în domniia dentîi, iar Luca, ginerele Răchie şi cu muiarea lui, anum... fata Răchii, o au vîndut Oprei logofăt, tatăl lu Udrişte, derept 1 bou bun, preţ 950 şi derept 1 rîmători gras, preţ 260, acea parte de ocină, cîtă au avut Radul Răchiia şi de în hotar şi de lîngă vii şi den vîrful vii cîtă va fii, de să va înpreuna cu ocina den Valeanii.Şi o au vîndut Luca şi muiarea lui, fata Răchie, Oprei logofăt de a lor bunăvoe, de nimea săliţi, cu ştirea tuturor megiiaşălor şi fraţilor de ocină den sus şi den jos şi denprejurul locului. Şi tot o-u ţinut Oprea logofăt pînă au fost viu şi ficiorii lui cu bună pace.Iar cîndu au fost în zîlele lu Leon vodă, iar Luca, el să apuca şi zîcea că nu o au vîndut acea ocină Oprei logofăt, nici au luoat nimică. Iar megiiaşî, carii au fost atuncea la tocmeaala lor, cînd o au vîndut Luca acea moşie: Manea logofăt ot Şerineasa şi banul Pîrvul i Duca ot Rîmnic, ei toţi s-au sculat de au scos pre Luca mincinos, cum au vîndut toată ocina, cîtă au avut, Oprei logofăt, însă tocmeala le-au fost falcea cîte 70 aspri, cum am văzut dumneaa mea şi cartea acelor megiiaşi, scrişi toţi pre nume: ot Păuşăşti, popa Stoica i Gligori i Iane i Vladul Răspopul i Bălaci i Stănil i Radul, i Barbul i Gherghii i Stănilă al Orzăi i David i Dumbravă i Radul şi alţi mulţi ci nu scriia pre nume.Şi au venit Luca atuncea şi la divan să să pîrască cu Udrişte ficior Oprei logofăt păntru acea ocină. Iar apoi, Luca n-au cutezat să meargă la devan, ci au fugit şi au zis că nu-i trebui a să pîrî.Deci, văzînd şi dumneaa mea cartea acelor megiiaşi care le-au fost la tocmeaală, am făcut această carte a dumni meale slugi dumni meale lu Udrişte logofăt ca să-i fi lui ocină şi moşîi ohabnică în vac, cum o au cumpărat tată-său Oprea logofăt, lui şi ficiorilor lui şi nipoţilor şi strenepoţilor, de nimea neclintit şi nelegănat preste zîsa dumni meale. [...]. 117 [...].DRH, B, XXIV, nr. 86, p. 115-116-1171633 mai 28. ŢR 117 [...] pentru că m-am milostivit dumne-me de l-aam miluit cu satul Alboleştii, cu toţi rumînii. Şi am dat dumne-me şi pre Pătru să-i fie rumîn cu alalaţi rumînea. Decii i-aam dat slugii dumne-mele Radul vătah să le iaa dat di în 20 de oi 1, de in 10 stupi, 1 stup şi de în 10 rîmători, 1 rîmători, de în vedre de vin 1 vadră şi din 10 clăi de fîn 1 clai. Că i-aam dat dumne me dintr-acealea din toati şi să aibă a asculta de omul slugii domnii meale ci-i mai sus scris şi să iaa dat şi de la Pătru. Iar care om nu va asculta, să le facă şi certare. Şi de nimea opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii meale. Şi au rămas Pătru să dea lu Nedelco ughi 70 napoi. DRH, B, XXIV, nr. 87, p. 1171633 iunie, Bucureşti. ŢR 118 [...] Stanciul postelnic ot Pade, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale, de să ţie nişte rumîni den sat den Corbi ot sudstvo Vlaşca, pentru că aceşti rumîni fost-au ai lui de moşie. Deci la vreame de-npărţeală, căzut-au în parte nepoţilor lui, Hamza i Stanciul.Deci, cînd au fost în zilele lu Alecxandru voevod Iliiaş, a doao domnie, iar nepoţii lui, Hamza i Stanciul, ei au făcut aceşti rumîni vînzători. Deci Stanciul postelnic nu se-au îndurat de moşia lor să o lase să încape pre mîna altor striini, ce i-au cumpărat de la nepoţii lui, ce scriu mai sus, derept 100 de galbeni de aur, săi hie moşie iar la mîna lui. Şi i-au tot ţinut cu bună pace.Iar cînd au fost acum, în zilele domnii meale, iar Hamza, nepot-său, el se-au sculat, fără ştirea unchiu-său Stanciul, de-au răscumpărat rumînii. Şi rumînii încă nu l-au întrebat, ce au umblat cu înşălăciune pînă au prinsu veste dentr-alţii. Derept aceaia şi domnia mea încă am judecat pre direptate şi pre lege şi am dat Stanciului postelnic, ca să ţie rumînii cu bună-pace, căci i-au cumpărat, iar ei să-şi ia banii la cine şi i-au dat, alt val să n-aibă.DRH, B, XXIV, nr. 88, p. 1181633 iunie 4. ŢR 118 [...]. 119 Scris-am vlădicia mea cartea vlădicia meale acestui sat, anume Dobriceanii, păntru că au venit de s-au jăluit şi au spus înaintea domn nostru şi înaintea vlădicia meale, cum au avut tocmeală cu Chirca comisul să-i scoţă de maglă şi să-i fie rumîni şi le-au dat şi arvună. Iară de nu-i va putea scote de maglă, să-şi ia arvuna îndărătu, iară ei să-şi păzească magla, cum au fostu de vac. Deci au mărturisit cu 8 omeni buni înainte domn nostru Mateiu vodă, cum s-au tocmitu aşa cum scrii mai sus şi cum au ştiutu ei de acea tocmeală, cu sufletele lor.Deci, după mărturie aceasta, iară au jurat cu 12 omeni buni, iară acum păharnecul Chesaru, feciorul Chircăi comisul, el să scoală şi ia pre dumneavostră boiari 24, ca să juraţi. Deci, în vreame ce veţi vedea cartea vlădicia meale, aceştii boeri 24, carii veţi să juraţi, de veţi jura cu sufletele vostre, cu dereptu, să fiţi blagosloviţi de vlădica Hr Iisus Hristos şi de 318 oteţi şi de vlădicia mea, iară de veţi să făţăriţi ceva, măcar cît capul părului, ca să vă fie bine nimai pre ceastă lume şi în voe vostră, iară voi să fiţi procleţi şi afurisiţi de vlădica Iisus Hristos şi de 318 de oteţi şi de vlădicia mea şi să aveţi parte cu Iuda şi cu Arie într-un loc şi să nu să topească suflete vostre şi trupurile în pămînt.DRH, B, XXIV, nr. 89, p. 118-1191633 iunie 12. ŢR 123 Eu Dispod, nepotul popii lu Stan şi feciorul mieu Cîrstien, de în sat den Mătăseşti, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru cum să se ştie c-am vîndut lu Stan postelnic den Mătăseşti ocinnah nostră toată cîte se va aleage, însă 40 de stînjeni, stînjănul cîte 70 de bani. Şi mi-au dat pentru bani 2 boi, derept bani 2100.Şi i-am vîndut noi de bunăvoe nostră de preste toată ocinnah de în apă şi de în pădure şi de în cîmpu şi de în apa Sărăţii şi cu rumîni ce se / 124 vor aleage şi cu ştirea tuturor megieşilor de sus şi de jos, ca să fie lui moşie în vecie neclătinat.Şi a fost la această tocmeală mărturie şi aldămăşari, anume: Stanciul i Sin popa Stanciul i Stoe, sin Sin i Stanciul, sin Stanciului. Derept aceae, am făcut zapisul nostru, să-i fie la mîna lui Stan postelnic de mare credinţă.DRH, B, XXIV, nr. 92, p. 123-1241633 iunie 12. ŢR 124 Adecă noi boierii carei ne-au luat Miho spătar şi cu Stanciul logofăt, călugăr şi cu jupîneasa lui, Anghelina şi feciorii, anume Gherghe i Udrea den Fundeani, anume: jupan Mihaiu vel stolnic i jupan Dumitru vel pitar i jupan Stamate aga i jupan Bratul biv vel comis i jupan Tudoran sulger i jupan Cîrstian vornic, ne-au luat den divan pre răvaşe domneşti, dennaintea domnu nostru, Io Matei Băsărab voevoda, ca să căutăm şi să adevărăm cu ale nostre sufletele de ocina Fundenilor, vîndutu-au Stanciul logofătul şi cu jupîneasa lui şi cu feciorii lui, carei sînt mai sus scrişi, vîndut-au tot, den hotarul Dobroeştilor pînă în hotarul Albeştilor au n-au vîndut. Deci noi am judecat cum am aflat cu sufleteli nostre şi am întrebat ş-alţi megiiaşi carii sînt fraţi pre ocină şi sînt den Fundeani. Deci aşa-u spus şi ei cum au vîndut Stanciul logofăt totă ocina lui den Fundeani, den hotarul Dobroeştilor pînă în hotarul Anbeştilor şi cu Grădiştea şi nu i-au mai rămas Stanciului logofătul nici ocină în Fundeani, fără numai ce va avea ocină în hotarul Anbeştilor, aceaia să ţie, iar în hotarul Fundeanilor să nu mai aibă treabă nici a trage pîră Stanciul logofătul, nici feciorii lui, nici jupîneasa lui, nici nimenea den ruda lui, păntru că ş-au vîndut totă ocina cîtă au avut el acolea în Fundeni, den hotarul Dobroeştilor pînă în hotarul Anbeştilor cu Grădiştea.Aşa am aflat şi aşa mărturisim cu sufleteli nostre şi am dat să ţie jupan Miho spatar totă ocina cîtă scrie mai sus şi cu tot hotarul, să-i fie moşie ohabnică şi feciorilor lui şi oricine să va trage den ruda lui tot să aibă a ţinea ocina care scrie mai sus. Şi am şi luat şi răvaşeli ceale domneşti / 125 den mîna Stanciului logofăt şi a feciorilor lui de lea-am dat jupînului Miho spatar. Aceasta mărturisim cu sufleteli nostre. [...].Crăstiian clucer.Mihai vel stolnic.Dumitru vel pitar.Tudoran suljer.Bratul comis. Pe verso: Cartea boerilor cea au ales partea de moşie în Fundeni lui Miho biv vel spatar.DRH, B, XXIV, nr. 93, p. 124-1251633 iunie 13. ŢR 126 Scris-amu eu Voica Mircioi ot Grozeşti zapisul miu, ca să fie de mare credenţă la mîna Bunei logofătul, cum să se ştie ca am vîndut toată partea meaa de ocenă cît am avutu de în sat de Lătceane, însă de ocena care se cheamă Flocească, de preste tot hotarul de în cîmpu şi de în pădure şe de apă şe de în şezutul satului, dereptu bane gata 800. Şi am vîndut eu de a mea bunăvoi, fără nece o silă, ca să fie dumnealui moşei în veci neclătetă.Şi cîndu amu vîndut fost-a şe mărtorii, unchişul Coman ot Lătceane şi Cînda ot tam şi Cearnat ot tam şi Cozma pîrcălabul şi Stanciul, brat Peaia logofet şe Staico, sin Trifa sluger şi toţi sătenei de Lătceani, carii no să scriu. Şi pentru credenţă mi-am pus şi peaceatea.Şi am scris eu Dobrinu. Pis measeţa iunie 13 dni, leat 7141 1633.Eu Mircioi.DRH, B, XXIV, nr. 95, p. 1261633 iunie 14. ŢR 127 Scris-am eu Vlad Petec, nepotul Icîăe, nepot de fecior, al meu zapis, cum să se ştie că am vîndut o jilişti de casă ci-m avut şi cu loc cît iastă pînă în calea cu iarba, alăturea cu al Furghilă şi o curetură de la vîrfu, loc de aratură şi de fîn Stîngăi, feciorul Oncie Armenili, deriptu 600 de bani, denaaite cistor oameni buni, anume: Mănăilă ot Cîmpina şi frate-său Dragomir şi Stanciul Florălii şi Neagoe Corneanul şi Ghiorghie croitor den Săceale şi Stan, frateli lu Stănilă şi Stan lu Guriţă. Acişte toţi aldămăşari a fostu.DRH, B, XXIV, nr. 96, p. 1271633 iunie 15, Bucureşti. ŢR 130 [...], ca să fie sfintei mănăstiri satul Turcineştii den Topolov, ot sudstvo Argeş, în pace şi slobod de biru, de oae seacă, de cal, de bou şi de găleata cu fîn, de miare cu ceară, de dijmă de stupi, de gorştina de oi, de porci, de vinărici şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţara domnii meale de nemica val să n-aibă, pentru că i-am ertat domnia mea, cum au fost în pace şi ertaţi încă dentîi, de cînd se-au făcut şi se-au zidit această sfîntă mănăstire ce scrie mai sus, ca să fie sfintei mănăstiri întărire, iar domnii meale pomeană şi dumnezeeştilor călugări de hrană. Cum au fost întărit răposatul Radul voevod şi Alecxandr voevod Iliiaş şi Gavriil voevod, într-acela chip şi domnia mea, pentru sfînta mănăstire şi pentru pomeana celor domni, încă am întărit şi am înnoit cărţile preste toate, cu această carte a domnii meale de milă şi de ertăciune, cum scrie mai sus.Derept aceaia şi voi, birari şi voi, dijmari, gorştenari, vinăriceari, oiari, găletari, fînari şi toate slugile domnii meale, oricarii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţ, încă să căutaţi foarte în pace să lăsaţi satul Turcineştii de toate, cum scrie mai sus, că cine-i va învălui, mare certare va avea.Aşijderea am pus domnia mea şi blăstem: în urma noastră, pre care-le va dărui domnul Dumnezeu a fi domnu şi biruitor, încă-l rog să aibă a întări mila şi această carte a domnii meale pre tocmeală, cum scrie mai sus, iar cine va călca mila şi pomeana domnilor şi a domnii meale, să hie trăclet şi anatima ot 318 otţi eje sut vă Nichii şi să hie pîrîş cu sveti Petru şi Pavel şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc.DRH, B, XXIV, nr. 98, p. 1301633 iunie 16, Bucureşti. ŢR 133 [...] Ursu / 134 căpitanul de la Buzău. După aceaia-ţi dau în ştire domnia mea, pentru că te-am fostu miluit domnia mea cu morilea şi cu viilea ale lu Dumitru vistiiariul de la Scurteşti. Acum domnia mea m-am milostivit domnia mea, de i-am dat moşiile iar la mîna lui, iar tu ai venit de te-ai plînsu, cum ai avut cheltuială la un zăgas de moară şi-l opreşti de la moşiile lui.Dereptu aceaia, în vreame ci vei vedea cartea a domnii meale, iar tu să cauţi să-i dai moşiile, să fie pre mîna lui şi să-l laşi în pace, iar pentru rîndul cheltuialei ce ai cheltuit, voi vă veţi socoti cum va fi cu direptul, de ţi să va înturna cheltuiala, iar pentru căce te lipseşti de moşiile lui, iar domnia mea ţ-am trimes 5 coţi de postav grana. Dici alt val să nu mai aibă nimica, pentru că l-am miluit cu moşiile lui, că-l tremeţ domnia mea la Ţarigradu, în slujba domnii meale şi a ţărăi.Aceasta-ţi ţ-am scris. [...]. [...]. Pe verso: Scurteşti, sud. Buzău.DRH, B, XXIV, nr. 101, p. 133-1341633 iunie 19, Bucureşti. ŢR 134 Scris-am eu Crăciun Papalea cu feciorii mie, Dumitru şi Vîlcul de Cîrsteneşti, acesta al nostru zapisu, să fie de mare creadinţă la mîna jupînului Dumitru Dudescul vistier şi a fii-său Radul logofătul de Dudeşti, ca să se ştie, cîndu au fostu acuma, în zilele dumnu nostru Io Mateiu Băsărab voivod, iar Dumitru Dudescul vistier ne se-au pusu în spinare, ca să nea rumînească, zicîndu cum i sîntemu rumîni de în Cîrsteneşti de pre nişte ocină ce au avut cumpărătoare de la jupîneasa Chejna, jupîneasa Cernicăi dvornicul.Deci am mersu de ne-m pîrît de faţă nainte domnu nostru Io Mateiu voivod, de ne-am plînsu cum n-am fostu rumînu nimenuilea. Deci dumnu nostru ne-au dat leagea ţării, 12 megiiaşi, să jurămu cum n-are Dumitru vistier cu noi nici o treabă. Deci noi ne-am socotitu cît vom cheltui cu jurăturii, căzut-am cu rugăciune la Dumitru vistier de ne-am tocmit şi ne-au slobozit de rumînie şi i-am dat 2 boi şi jumătate de pîinea de estimpu, cît am avut, şi ne-au ertat. 135 Şi am făcut tocmeala de bunăvoia nostră, denaintea a mulţi boiari şi oameni buni mărturie, anume: jupan Sima vtori logofătu i Oprea vel agă i Lupul căpitanul i Costea grămăticul i popa Borcea cliseariul i Coman vătahul dărăbanţul şi de Cîrstineaşti, Stan logofet, feciurul lu Speredon şi Mihnea şi de Gruzăveşti, Ion şi de Clanţa, Enachie. Acesta mărturisim să se şti şi să se grează. Şi pentru creadinţa pus-am şi peaceatea. [...].Oprea vel agăLupul căpetanDRH, B, XXIV, nr. 102, p. 134-1351633 iunie 20, Bucureşti. ŢR 135 [...] jupan Dum itru Dudescul vistier, ca să-i fie un rumînu în sat la Cîrstieneşti, anume Crăciun Papalea şi cu feciorii lui, Dumitru şi Vîlcul, de în Cîrstieneşti de la Colintina.Păntru că acestu om, Crăciun Papalea, ce scrie mai sus, fost-au rumînu Cernicăi vornicului. Deci, cîndu au fost în zilele lu Alexandru voevoda, feciorul Radului voevodie, după moartea Cernicăi vornicului, iar boiarinul domnii meale Dumitru vistier, el au cumpărat toată partea Cernicăi vornicului de la jupîneasa lui, Cheaajna vorniceasa şi de la featele lui, cu rumîni cu tot de în Cîrstieneşti. Şi tot i-au ţinut cu bună pace.Iar cîndu au fostu acum, în zilele domnii meale, iar Crăciun Papalea el au scornit pîră şi au venit de se-au pîrît de faţă înnaintea domniîi meale în divan cu boiarinul domnii meale Dumitru vistier. Şi aşa pîrîia Crăciun Papalea cum n-au fostu rumîn Cernicăi vornic, nici lu Dumitru vistier, nici are nimenelea treabă cu dinsul.Într-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre direptu şi pre leaige, cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am dat domnia mea lu Crăciun Papalea leaige 12 meghiiaşi, să jure cum nu l-au cumpărat Dumitru vistier, nici iaste rumîn lu Dumitru vistier. Iar el nici cum nu s-au putut apuca de leaige să jure, ce au căzut cu rugăciune la boiarinul domnie meale / 136 Dumitru vistier de să se răscumpere de rumînie şi sea-au tocmit de i-au dat 2 boi şi pîine de în cîmpu, cîtă va avea, jumătate, ca să-l slobozească, să fie un om în pace.Dereptu aceaia, domnia mea văzindu că îmblă rumînul cu minciuni şi poartă divanul de val, iar domnia mea am luoat boii rumînului prea seama domnii meale şi am dat pre Crăciun Papalea să fie iar rumîn lu Dumitru vistier, cum au fostu şi mai denainte vreame. Şi au rămas Crăciun Papalea de leaige şi de judecată denaintea domnii meale.Dereptu aceaia, domnia mea am dat cinstitului boiarinului domnii meale, lu Dumitru vistier, ca să-i fie acest rumîn, Crăciun Papalea şi cu feciorii lui de moşie în veac.După aceaia, iar nu sea-au ţinut Crăciun de leaige, ci iar au scornit pîră, de au căzut cîndu am eşit domnia mea la căutare, de am căutat dărăbanţii la Grozăveştii de Jos, lîngă murilea sfintei Savei, dinpreună cu Radul, feciorul lu Dumitru vistier, ca să scape. Şi zicîndu Crăciun cum nu au dat nici un bou lu Dumitru vistier, nici au făcut tocmeală, iar Radul logofăt au scos zapisul de la mîna lu Crăciun cu mulţi boiari mărturie şi cu peceţile lor în zapis, cum au făcut tocmeaală, de au fostu dat rumînul acei 2 boi şi pîine, ca să scape din rumînie, na ime: Oprea vel agă, Lupul căpitanul i Borcea cliseariul, Costea grămăticul şi au mărturisit şi ei toţi naintea dumnii meale şi am văzut domnia mea şi zapis de faţă de la mîna lui. Deci domnia mea am dat boiarinului domnii meale, lu Dumitru vistier să-i fie rumîn Crăciun Papalea cu feciorii lui şi de nimenelea opreală să n-aibă, preste cartea a domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 103, p. 135-1361633 iunie 20. ŢR 136 [...] feciorilor Vladului logofăt Rudeanul, anume Radul i Vladul, ca să hie volnici cu această carte a domnii meale de să aibă a înpărţirea cu frate-său, Andreiu spatar, banii satului Crăcimariul, / 137 ughi 800, să facă trei părţi pre trei fraţi, pentru că au avut pîră înnaintea domnii meale în divan de faţă şi zicea Andrei spatar cum au fost dat pre acest sat Crăcimariul, ughi 400, înnainte şi tată-său Vladul logofăt, iar ughi 400.Deci, într-aceaia, domnia mea am judecat şi le-am dat la mijlocul lor pre cinstitul şi prealuminatul părintele nostru vlădica Grigorie mitropolitul i piscup Partenie şi pre unchiu-său părintele Teofil Rudeanul şi doi boiari mari, anume jupan Gligorie vel vistier i jupan Nedelco vel cliucer, ca să caute şi să adevereaze fost-au dat Andrei spatar vreun ban au ba. Deci într-aceaia aceşti arhierei şi boiari, ei au aflat cu sufletele lor cum n-au fost dat Andrei spatar nici un ban pre satul Crăcimariul, ce au fost dat tot Vladul logofăt. Şi au pus şi mărturii: unchiu-său Teofil şi văru-său Mitrea şi alţi mulţi boiari şi aşa au mărturisit şi înnaintea domnii meale, cum scrie mai sus şi-nnaintea acestor arhierei şi boiari.Iar apoi Andrei spatar au zis cum i-au fost dat socru-său Dumitraşco vistier zeastre ughi 200, încă mai denainte de cînd i-au luoat fata. Iar aceşti arhierei şi boiari au judecat cum să jure Dumitraşco vistier la vlădica, cum i-au fost dat acei bani zeastre şi cum i-au fost dat pre satul Crăcimariul. De va jura, să-şi ia Andrei spatar ughi 20 înainte... iar pe cei ughi 600 să facă trei părţi, pre fraţi. Iar Dumitraşco vistier n-au vrut să jure, ci-au rămas satul Cîrciumarii cumpăraţi tot de Vladul logofăt, pre banii lui. Ce au judecat acei boiari să înpartă aceale 800 de galbeni în trei părţi, să fie trei fraţi, cum au lăsat şi părintele lor Vladul logofăt. Şi am văzut domnia mea şi cartea acestor arhierei, de judecată, cum scrie mai sus.Derept aceaia am dat şi domnia mea să înparţă banii frăţeaşte cum zice mai sus. [...]. [...]. Pe verso: Carte de rămas pre Andreiu pentru Cîrciumari.DRH, B, XXIV, nr. 104, p. 136-1371633 iunie 25, Bucureşti. ŢR 141 Adecă eu jupîneasa Grajdana spătăreasa, jupîneasa a răposatului Lecăi spatar ot Leurdeani, scris-am acesta al mieu zapis, să hie de mare credinţă la mîna tuturor săteanilor ot Cerbureani, ot sudstvo Argeş, cum să să ştie că ne-au fost rumîni mai denainte vreame. Iar cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Io Matei voevod, vnuc pocoinago Io Basarab voevod, am cugetat întru inema mea pentru Dumnezeu şi pentru sufletul răposatului Lecăi spatar şi pentru sufletul mieu, de i-am slobozit, de a mea bunăvoe, de se-au scumpărat de rumînie, derept ughi 100, ca să hie în pace de rumînie ei şi feciorii lor şi nepoţii lor şi strenepoţii lor şi cu toate moşiile lor den Cerbureani, de preste tot hotarul e cătră mine şi de cătră nepoţii miei şi de cătră nepoţii Lecăi spatar şi de cătră toată ruda lui, de numeanili bîntuială să n-aibă în veac. Pentru că acest sat Cerbureanii fostu mi i-au lăsat Leca spatar, ca să mă hrănească pînă la moartea mea, iar după moartea mea să hie ertaţi de rumînie.Iar cînd au fost acum, eu m-am tocmit cu ei de bunăvoe, de mi-au dat aceşti bani carii scriu mai sus, şi i-am ertat, să hie în pace de rumînie, cum iaste mai sus scris, pentru că am pus şi blăstem: carele se va ispiti a sparge această pomeană a noastră să hie trăclet şi afurisit ot 318 otîţi eje sut vă Nechie.Că am pus şi mărturie, anume: jupan Mitrea pitar i Mavrodin vornic ot Măneşti i Andrei dvornic ot Şaineşti i Toader dvornic ot Popeşti i Badea logofăt ot Argeş i, părintele egumen Grigorie ot sveata monastir Argeş i jupan Defta i Pătru i Ghioca neguţătorii i Dumitru sluga noastră.Aceasta am scris şi pentru credinţa mi-am pus şi peceatea mea mai jos. [...].Eu jupîneasa Grajdana Eu Mavroden vornicMitre pitar Toadear vornicAndreiu vornic Badea logofătDRH, B, XXIV, nr. 107, p. 141 Înainte de 1633 iunie 26. ŢR 142 Eu mărturisescu eu Nan, fratele Budei şi eu şi cu Buda cu ficiorii mei, Mihăilă şi cu Fătul, er fecior al mieu şi cu fămee me Iona şi cu tooată casa me şi cu totă podrujie me, cum am vîndut parte de ocină de la Esul, Badei şi Cîrstei neguţătorii de Brăila, parte deriptu 5 ughi.Şi mărturie este într-acest zapis Gherghe croitor şi Chiriţă cupeţ şi Opre croitor şi Mahaiu Cuciuc şi Vlad croitor şi Simion, că să li fie lor ocina neclătinat, feciorilor şi nepoţilor şi strănăpoţilor, c-am vîndut de bună voia nostră. Şi mărturisim noi cu aceşti boeri cu toţi cum este aşa.DRH, B, XXIV, nr. 108, p. 1421633 iunie 28, Bucureşti. ŢR 145 [...] ca să fie sfintei mănăstiri vinăriciul de la Ocna cea Mare parte domnească toată, cîtă se va aleage, den Licura pînă în Valea Băii şi în sus la branişte pre vale despre hotarul Vlădeştilor, pentru că acest vinărici partea domnească de la Ocna cea Mare fost-au dat şi miluit în sfînta mînîstire Bistriţa de răposaţii moşii şi stremoşii domnii meale şi de alţi domni creştini şi întărit cu hrisoave pentru pomeana, iar de la o seamă de vreame încoaci, l-au înpresurat cei domni striini şi au călcat mila şi pomeana domnilor.Derept aceaia, dăruind milostivul Dumnezău pre domnia mea cu domniia la moşiia moşilor domnii meale, iar domnia mea văzînd sfînta mănăstire rămasă den toate şi scăzută, m-am milostivit de o am miluit cu acest vinărici pre unde citescu hotarăle, ca să fie sfîntei mănăstiri întărire şi de hrană, iar domnii meale şi răposaţilor ctitori pomeană în veaci.Derept aceaia şi voi, vinăricearilor, carii veţi hi în judeţul Vîlcea înn vreame ci veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi înncă să căutaţi foarte în pace să aveţi a lăsa acest vinărici, partea domnească, cum scrie mai sus. Iar cine se va ispiti a face într-alt chip, mare certare va avea de cătră domniia mea.DRH, B, XXIV, nr. 110, p. 1451633 iulie 1. ŢR 145 Scris-am eu Stanca Gogoiasa şe cu fie-mea Marena ot Lătceane, acesta al nostru zapis, ca să fie de mare cridenţă la mîna Bunei logofătul, cum să / 146 se ştie ca-am vîndutu toată partea noastră de ocenă, cîtă amu avut în sat în Lătceane, însă de ocina carea se chiamă Flocească, de priste tot hotarul, de în cîmpu şe de în pădure şe de apă şe de în şezutul satului, deriptu bane gata 800. Şi am vîndut de a noastră bunăvoii, fără de nece o silă, ca să fie dumnelui moşeii în veacu neclătet.Şe cîndu am vîndut fust-au şe mărturii: Crăciunu armaş ot Lătceane şe Radul stegarul ot Mîrzăneşti şe Stanciul Trăţescul şi alte mărtorei multe de în sat.Şe am scris eu Dobrin. Aceasta scrim şi mărturisim cu al nostru zapis. Şi fără rumîni. Pis measeţa iulie 1 dni, v leat 7141 1633.Şi Carage. Eu Stanca.Eu Stanciul Truţesîcul. Eu Radul stegaru.Eu Caragi. Eu Crăciun armaş.DRH, B, XXIV, nr. 111, p. 145-1461633 iulie 8. ŢR 161 Cu vreare lu Dumnezău, să ajute.Adecă eu Radul ot Sălătruc scres-am acesta al miu zapis cum să să ştie că mi-am tocmitu cocoană cu Radul, feciorul Eşuecoe ot Şueci; deci să să ştie de rîndul zeastrelor de în ce m-am îndurat, am făgăduit să dau coconii meale anume: o dealneţe de casă în satu, cu cît va avea loc în cîmpu de cosă şi arătură, însă anume delniţa lu Adăman; şi de în dobitoc dat un bou şi o vacă şi 5 oi şi 3 rîmători. Aşa m-am tocmitu de a noastră bunăvoe.Şi la tocmeala nostră fost-au: Dima, coconul jupînului Eftemie pitariul şi Stroe cu frate-său Hrestodor şi Pîrvul de în Şuici, popa Leontii şi Răducanul ot tam.Şi am scris eu Şărbul păharnicul cu mîna mea, de în putearea mea ajut pre soru-mea cu 4 oi, să i le dau. Pis measeţa iulie 8 dni, vă leat 7141 1633.DRH, B, XXIV, nr. 118, p. 1611633 după iulie 8. ŢR 162 Scris-am eu Radul şi fie-meu Şerbu şi Radul şi Bunea acesta alu meu zapis la mîna fie-mea Sorei şi a ginire-mu Radul, cum să să ştie că i-amu datu dealniţa lu Ademan, cu totu şezutul şi cu tote moşiea şi de în chenpu şi de în munte şi di în pădure şi priste totu hotarulu, chite se va aleage, feră nici un cuvintu, să fie date; şi pentru cinci oi să-e dau moşie la Plopul şi de în sus, pene în Lacul Mare, aretură de şase zile.Şi mărturi am pusu: Datco şi Novaşcu şi Dragomir şi Radul de Cîrsteneşti şi popa Lepa şi Stroe şi Pirvul şi Hristoduro de în Seletruc. Şi peîntru credinţa pusu-m-a şi peceate.Vă let 7141 1633.Radul Eu Şerbu păharnic Pe verso: Sălătruc.DRH, B, XXIV, nr. 119, p. 1621633 iulie 11. ŢR 164 [...] carea iaste supt ascultarea sfintii mănăstiri Cozia, ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale na ime... de să-ş strîngă pre toţi rumînii ai sfintii mănăstiri den sat den Mogoşăşti, den gura Argeşălului, ot sudstvo..., ori unde-i va afla fugiţi şi răsipiţi aicea în ţeara domnii meale, au în sat domnescu, au în sat boerescu, au călugărescu, au la slobozie, au la tîrgure veri unde-i vor afla, tot să-i ia cu tot ce vor avea, să-i ducă la urmă şi la siliştea a lor.Pentru că acest sat iaste al mănăstirii de moşie, dat de Stoica logofăt încă den zilele lu Basarab voevod, sin Basarabă voevod, cogda bist tecenia leatom vă leat 7026, iar den zilele Radului voevod l-au împresurat Tutana în sila lor. Iar cînd au fost acum, în zilele domnii mele, iar Tudoran pitarul el au venit înnaintea domnii meale în divan de au zis cum iaste acest sat Mogoşăştie al lui de la moşii lui şi au arătat şi cărţi de moşie pre acest sat şi se-au adevărat cum iaste acest sat al dumnealui.Deci, într-aceaia, Tudoran pitarul, el au cugetat pentru pomeana şi au lăsat să fie satul iar unde au fost, la Codmeana, şi încă au dat cărţile ceale de moşie egumenului ot Codmeana denaintea domnii meale den divan şi să aibă a-l scrie părinţii călugări şi pre el şi pre cine va vrea el la sfîntul pomeanic, şi la Cozia şi la Codmeana, unde îi sînt şi moşii scrişi, iar mănăstirea / 165 Tutana să n-aibă nici o treabă cu acest sat, cum scrie mai sus, că aşa iaste învăţătura domnii meale. Iar cine va opri rumînii, mare certare va avea.DRH, B, XXIV, nr. 121, p. 164-1651633 iulie 12. ŢR 165 Jupan Radul Buzescul velichi ban Craloveschiiu, scris-am cartea nostră părintelui egumănul de la svînta mănăstire de la Topolniţa, ce iaste hramul sveti arhanghel Mihăil, ca să fie volnec cu carte nostră să ia dijmă de la Vlăşcene şi de la Stîlbiţa şi Bucovăţul, ce sînt moşie mănăstîriei ohabnice, date de părenţie noştre.Deaci, să fie volnicu părintele, ce iaste mai sus scris, să ia dejma de la tot omul. Iar cui va părea strînbu, să vie de faţă naintea domnu nostru, că noi avem cărţi de moşie pe acele moşie ce sînt mai sus-scrise. Deci şi părintele să n-aibă de nimea oprele, ce să-şi ţie moşiile cum le-au ţinut şi mai denainte vreame. Aceast-am scris şi într-alt chip să nu fie.DRH, B, XXIV, nr. 122, p. 1651633 iulie 15. ŢR 166 Scris-am eu Vladul vtori armaş al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupan Hrizai biv vel dvornic, cum să se ştie că ne-am tocmit de a nostră bunăvoe, de i-am dat 1 ţigan pre nume Vintilă, pentru vărî-mieu Radul de în Prundeani, feciorul părintelui lu Mitrofan, de l-am scos de în rumînie de la domnia lui, de i-am dat cap pentru cap. Şi ne-am tocmit noi amîndoi de a noastră bunăvoe. 167 Şi la tocmeala noastru tîmplatu-s-au mulţi boiari po ime: jupan Ivaşco vel dvornic, jupan Radul vel logofăt, jupan Costandin vel postelnic şi alţi mulţi boiari, carii nu sîntu scrişi aicea într-aceastu zapis.Şi pentru adeverita credinţă pus-am şi peceţile. Aceasta am scris ca să crează.DRH, B, XXIV, nr. 124, p. 166-1671633 iulie 17. ŢR 167 Adecă eu Rada, nepoata Baciului de Cîrlomăneşti, scriu şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Mihalcei capitanul de Pătîrlage, cum să să ştie că i-am vîndut ocină în Cîndeşti, partea lu Negruţ toată, oricît se va aleage, de în cîmpu şi de în pădure şi de în siliştea satului. Şi i-o am vîndut de bunăvoia mea şi cu ştirea tuturor fraţilor miei şi a megiiaşilor de în sus şi de în jos, derept 1500 de aspri gata, ca să-i fie dumnealui moşie şi coconilor dumnealui.Şi cînd am vîndut această ocină, fost-au mulţi boiarişi oameni buni aldămăşari mărturie, anume: popa Radul ot Cîrlomăneşti i Dobrin ot tam i Drăgoiu ot Chiojdu i Toia iuzbaşa ot Bălţaţi de în judeţul Rîmnicului i Mustaţă ot Băbeani i Ion ot Frăsinet i Stan sin Grecul ot Obidiţi i Neagul ot Cîrsteneşti i Negoiţă ot Răduceşti. Iar pentru mai mare credinţă, pusu-ne-am peceţile şi numele. [...].Eu Dobrin ot Cîrlomăneşti.Eu Rada, fata Oprei, nepoata Baciului.Popa Radulu.Toia iuzbaşa.Mustaţă.Ionu.Negul.DRH, B, XXIV, nr. 125, p. 1671633 iulie 21. ŢR 168 Adecă să se ştie cum am vîndut, eu, Bobe ot Negoeşte, ocina Sărasca feciorilor Cîrstii ot Tîrşor stînjini 268 dereptu 3450 de bani. Şi am vîndut eu, Bobe, de a mea de bunăvoe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor; şi am vîndut cum meară dealungul, de în peatră pînă în furciturile zăvoiului.Şi mărturii mulţi oameni, anume: Radu ot Blăgeşti i Coste i popa Stan ot Păcăleşti i Dimiian şi Tatul ot Sărăşti.Şi am scris eu popa Dima ot Tîrşor, measeţa iiulie, dni 21, 7141 1633. Urmează scris de altă persoană: Să să ştie cum am vîndut, eu Stanul Oncei din Negoiaşti, stînjini dea ocină 24 din hotar pînă în hotar.Şi iar am vîndut eu, Radul lui Bălan, stînjini dea ocină 15 din hotar pînă în hotar ca să fie lor dea moşie şi feciorilor lor, cît le va da Dumnezeu. Şi am vîndut dea a nostră bunăvoia făr de nici o silă şi cu ştirea totoror megiiaşilor din sus şi din jos; şi mărturii.Eu Stan al Oncei pentru creadinţa am pus deagetul.DRH, B, XXIV, nr. 126, p. 1681633 iulie 29, Bucureşti. ŢR 175 [...] Vasilie armaşul den Stroeşti den judeţul Gor Jil, ca să hie de acum nainte casa şi toate bucatele lui, ce va avea, în pace şi slobod de bir, de găleată cu fîn, de bou, de oae seacă, de cal, de miare cu ceară, de dijmă de stupi, de gorştină de oi şi de porci, de cai de olac, de podvoade, de mertice, de oae de sulgiu, de bănişori de judeţ şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale, de nemic val sau bîntuială să n-aibă, pentru că m-am milostivit domniia mea de l-am ertat căci au slujit domnii meale pre într-aalte ţără streine tot cu dereptate şi unde au fost păsul şi nevoia domnii meale şi l-am pus domnia mea să hie armaş, să slujească domnii meale, pre casa lui. Şi iaste scris în catastih în vistieria domnii meale şi l-am ertat domnia mea să nu dea bir nici cu armaşii, ce numai să slujească la rmaşi în zilele domnii meale.Derept aceaia şi voi, birarilor şi voi, săteanilor şi voi, toate slugile domnii meale cari de ce slujbe veţi umbla la acest judeţ, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a domnii meale, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi de casa şi de bucatele slugii domnii meale Vasilie armaş, că cine se va ispiti peste ceastă carte a domnii meale a-l învălui, acela om bine să ştie că va avea dăcătră domnia mea foarte o supărare mare. Că aşa iaste învăţătura domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 129, p. 1751633 august 8. ŢR 182 Adecă eu Năstor oncheaşul ot Boteni, dat-am zapisul meu la mîna lui Andronie postelnicul ot Boteni, cum să ştie că i-am vîndut parte me dă moşie totă dă Boteni, însă funi una şi jumătat dărăptu aspri 3500 gata, păntru findu cuparatu dumnelui mai nainte dă la alţi moşteni dă Boteni. Ce o vîndutu şi eu acesta parte dă moşie dă Boteni cei Mari şi cei Mici, dă amîndou siliştile dă păste apă şi de cîmpu şi dă pădure şi dă păste tot hotarul, ca să fie lui moşie stătătoare în vacu şi lui şi feciorilur / 183 şi strănepoţilor lui, cîţi Dumnezeu îi va da. Am vîndutu dă a me bonă voi, cu ştire tutor fraţilor şi de sus şi jos.Şi cîndu să facut acestu zapisu a fostu mulţi măgieşi mărturie, cară s-o iscăli mai jos, anumă că se crăză. [...]. Eu Nistur vînzătur. Eu Scroră ot tam.Eu Oprea ot Bateni. Eu Papa Tatul ot tam.Eu Andrăoiu ot Ştefani. Eu Bratul.Radul ot... . Eu Ispas.DRH, B, XXIV, nr. 134, p. 182-1831633 august 10, Bucureşti. ŢR 185 Adecă eu Stoica dărăbanţul, feciorul Ducăi, frate popei Oprei den Dudeşti, depreună cu feciorii miei, Stoian şi Rada i Oprea, scris-am acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dumitru Dudescul vistier şi a fiiu-său, Radului logofet, ca să se ştie cum le-am vîndut noi toată partea noastră de ocină de în sat den Dudeşti, de în cîmpu şi de în pădure şi den apă şi cu vad de moară şi cu vie în seliştea satului, de preste tot hotarul cît se va aleage, de în apa Colentinei pînă în Dîmboviţă. Pentru că această ocină ce scrie mai sus fost-au a noastră încă mai denainte vreame. Iar după aceaea, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru, Io Mateiu Băsărabă voevoda, iar eu Stoica cu feciorii miei vîndut-am toată partea noastră de ocină de în Dudeşti jupînului Dumitru vistier şi fiiu-său Radului logofăt, derept ughi 40 bani gata. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, ca să le fie moşie lor şi coconilor în veaci şi cu ştirea a mulţi oameni buni de pre înprejurul locului.Însă am vîndut numai pămîntul, iar cu noi nimenilea treabă să n-aibă nici de rumînie, nici săteanii pentru bir, căce se-au fost scos partea noastră de bir şi sînt slujitoriu bătrîn, vechiu. Şi se-au socotit scosul birului în vînzarea ocinei şi în preţul banilor.Şi au fost la tocmeala noastră mărturii anume: de în Bucureşti, popa Borcea clisiiariul şi fiiu-său Dumitru diiaconul şi popa Ivan şi fiiu-său Voico şi popa Dragul şi Stanciul diiaconul şi Costea grămăticul de le Beseareca domnească şi Căciulat iuzbaşa şi de în Bîrzeşti, Nan logofet şi fiiu-său Micul şi de Săcuiani, Dobre iuzbaşa şi de în Bucureşti, Moş ceauşul şi Stanciul iuzbaşa şi de în Dudeşti, Nan pîrcălabul i Barbul i Şerban i ot Văcăreşti, Dragomir.Aceasta mărturisim, să se ştie. Şi pentru mai adeverită credinţă, pus-am şi peceţi. 186 [...]. Popa Borce clisiarh Dobre logofătPopa Ivan Coste gramaticStanciul diiacon Popa Paraschiva.DRH, B, XXIV, nr. 136, p. 185-1861633 august, 27. ŢR 191 [...] Negoiţă postelnic, sin Ventilă dvornic, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale na ime... , de să ia pre Paponea rumînul cu frate său Neculcea şi cu feciorii lor şi cu tot ce vor avea, să-i ducă den Brînceani la sat la Corbi, pentru că aceşti rumîni sînt de în Corbi, den partea lu Vlădislav postelnic. Deci au făcut schimbu cu Negoiţă postelnic de i-au dat partea lui de den Corbi cu rumînii, iar Negoiţă postelnic i-au dat lui într-altă parte, ocină pentru ocină şi rumînu pentru rumînu. Deci să fie volnic să ia pre aceşti rumîni din Brînceani să-i ducă la moşia lor în Corbi, să hie rumîni cum au fost şi mai dinnainte vreame şi de nimeanilea opreală să n-aibă. Iar cine-i va opri preste această carte a domnii meale, să ia dentr-acel sat cîte 6 boi domneşti.DRH, B, XXIV, nr. 140, p. 191 Ante 1633 august 31. ŢR 191 Scris-am eu Stanciul, ficiorul popei lu Ghin dîn Bojorani, acesta al meu zapis dă mară credinţă să fiie la mîna popei lu Pătru dă Rîmnic, cum să să ştie că au fost pus tată-meu popa Ghin o codru dă locu zălog la popa Pătru, dereptu aspri 3000, încă în zilelă lu Lion vodă. După ace, ş-au cirşut popa Pătru bani la Stanciul, ficiorul popei. Derăptu ace, Stanciul n-au avut bani să-i torn; dărăptu ace, e-au mai pos popa Pătru iară zi încă ai 3 pînă ş-au întrepat Stanciul omeni carii au ahăvut rudenie dă pre păriînţi, / 192 ci au avut, ci no s-au aflat niminilă dă în rudele mele să-i torne bani. Ci dac-am văzut nevoe, e-m datu acel codru dă loc derăptu acei bani ce scrie mai sus, ca să-i fii lui moşie direaptă şi ficiorilor lui.Şi aceştii bani ce au fostu dat popa pre cestă moşiie au fost luaţi pre ceară.Şi cînd am făcut acestă tocmală au fostu omeni buni şi preoţe anume: popa Ifrem i popa Stănislav ot Vlădeşti i pitarul Gorma i Stoica postelnic, Mihăilă pîrcălabul, Panait croitorul i Mitrea măcelarul i Pana. [...].Pantru cridinţa mi-m pus mîna. Pe verso, contemporan: Să se ştie ce au fost asuprit la vinerici.Intîi la popa Ifrem 8 veadre. La popa Pătru 2 veadre au fost asuprit. Şi Dan 4 veadre. Şi la Dragolea 4 veadre. Şi Dumitru 8 veadre. Şi pîrcălabul Mihai 10. Şi Gherghi 4 veadre. Şi Ivan Olariul iar 4. Şi Costea 2. Şi Dumitru 2. Aceştea sînt rumînii părintelui episcopului. Pe verso celei de a doua file: Zapisul popei lui Petru pentru locul Gîlmeae, de la Radul Levcaduş, ce-i zicem Răboace.DRH, B, XXIV, nr. 141, p. 191-1921633 septembrie. ŢR 195 Adecă eu Stana Roba scris-am zapislu meu la mîna nepotă-mea Negriti acest zapis, ca să aibă a ţinea a mea parte de moşie, însă stăjeni 100 de în partea Tebească şi de nimea opreală să n-aibă, pentru că i-o-m dat eu pînă ce am fost eu cu suflet, că alt neam n-am avut mai aproape; ce o-m dat eu să-m hie mie pomană pre urmă. Iar cene se va mai scula după mortea mea să facă într-alt chip, să hie treclet şi proclet, anatema, blăstămat de 318 otţă ije vă Nechii.Şi am pus şi mărturii, ot varoş Floci Pătru portar i Hraniti i Dumitru i Mihul i Gorun şi jupînul Angghel i Enuşcul. [...].Noi mărturii ne-am pus peceţile, iscălliturile mai jos.DRH, B, XXIV, nr. 145, p. 1951633 septembrie 8. ŢR 196 Scris-am eu Băcilă acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Mihai postelnic ot Roata, cum să să ştie că m-am vîndut de a mea bunăvoe rumîn, numai eu, capul mieu, şi cu toată partea mea de moşie din Drăgăneşti, derept bani gata 6000, ca să-i fiu dumnealui rumîn stătător şi coconilor dumnealui.Şi cînd m-am vîndut, fost-au mulţi boeri mărturii, anume: Mihart cliucer şi Nistor logofăt. Şi cînd s-au făcut acesta zapis, s-au făcut în casa lu Marin vătaf şi cu feciorii lui. Mărturii şi Vlaicul ot Novaci, feciorul uncheaşului Stoicăi portar. [...].Eu Nistor logofătMihart cliucer mărturieEu VlaiculEu LecaDRH, B, XXIV, nr. 146, p. 1961633 septembrie 14. ŢR 204 Adecă eu jupînul Neagoe ot Corşori scris-am acest al mieu zapis, cum să fie la mîna jupînesei Mariei, că e-m vîndut eu de în sat de în Stăneşti o dealniţă, să fie ei de moşie stătătoare, de a mea bunăvoe, derept 2200 bani gata, şi anume moşie Maneai Pîtpălac, partea lui ce va fi toată şi de în sat şi de în cîmpu şi de în pădure şi de în uscat şi de în munte.Şi mărturie este: ot Corbi Cameniţi, anume popa Neagoe, ot Mihăeşti, Mateiu postelnic, ot Argheşu, Ene, ot Găneşti, logofăt Pătru şi frate-său Albul. [...].Jupan Neagoe.Pătru.Albul.DRH, B, XXIV, nr. 151, p. 2041633 septembrie 15. ŢR 204 Eu Vladul, feciorul popei lo Stoilă de în Lăceane, scres-am acesta al meu zapis com să fii de mari credenţă la mîna logofătoloi Bonei, com să se ştie că am vîndot partea a mea de ocenă de la Lăceane co tot hotarol şe de în cînpu şe de în apă şe de în seleştea satoloi şe de în tot hotarol, cît iastea părte ce o am. Şe am vîndot de a mea bunăvoi, fără neci o selă şe fără de neci o nevoi, deript bani gata 800.Şe mărtorie este: Costanden postealnicol e Şărban logofăt e Oancea logofătol e Trefa slogearol, Şărban pîrcălabol. Aceşte toţi martorii.Pis measeţa septemvrie 15 dni, leat 7142 1633. Şe am scres eu Roseca deiac.Coatandin vtori postelnicŞărban logofătDRH, B, XXIV, nr. 152, p. 2041633 septembrie 26. ŢR 207 Adecă eu Teodosie călugărul şî cu preoteasa, carea au fost a mea, anume Anca, şî cu feciorii miei, anume Gherghe şi Dumitru şi cu alalţi feciori cîţi sînt, scris-am aceasta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mîna jupan Hrizei biv vel dvornic, cum să să ştie că am vîndut dumnealui la Fundeani den vadul morii a patra parte, partea noastră, derept ughi 5. Şî iar am mai vîndut eu Theodosie călugărul şî preoteasa Anca şi feciorii noştri, Gherghe şi Dumitru şî alalţi, casele noastre den Fundeani cu locul în şăzutul satului şî cu grădini cu pomeatele, cît iaste îngrădişul înprejurul casei, derept ughi zeace. Iar dentr-altă ocină n-am vîndut nemic. Iar ce-am vîndut, carele sînt mai sus scrise, le-am vîndut de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor oamenilor noştri şi a megiaşilor de pren prejur.Şî la tocmeala noastră fost-au mulţi oameni buni mărturii: jupînul Ghinea neguţătoriul şî jupînul Ghinea Mustachi şî jupînul Stanciul Rozeariu şî jupînul Isar Scuturah i Dragul postelnic i Vîlsul ot Dobroeşti i Tatomir ot tam i Vlad Gură ot tam.Şî am scris eu, Manolie logofăt, measeţa septemvrie 26 dni, leat 7141 1633.Eu Teodie gălugăr.Eu Gherghe, feciorul lu Tudosie călugăr.DRH, B, XXIV, nr. 154, p. 2071633 octombrie 3. ŢR 208 Eu robul sveateai troiţă, Dionisie egumenul Coziei, de înpreună cu tot săborul şi noi rumînii Sveateai Troiţă ot Studiniţă, satul tot, anume: Stan Ariciul, Cincea, Cernat, Dona, Neaicul, Laţco şi alţii toţi, scris-am al nostru zapis ş-am făcut şi jurămîntu, cum să să ştie c-am avut multă pîră cu svînta mănăstire şi mănăstirea cu noi, ş-am rămas de leage să fim rumîni mănăstiriei. Ş-au cheltuit mănăstirea pentru noi ş-am rămas să-i întorcem cheltuiala, iar pentru aceaia am făcut şi jurămînt în svetaa besearecă în Coziia, carele va mai scorni pîră, ori mănăstirea, ori noi, sau ne vom lepăda să nu fim rumîni mănăstiriei, sau nu vom asculta de mănăstire, sau nu vom întorce cheltuiala cu pace; aşişdirea şi noi, toţi călugării de în mănăstire de le vom ţinea pizmă şi nu vom căta de ei, cînd le va fi nevoe, ori de bir, ori de alte nevoi, noi să fim legaţi şi supt jurămînt şi afurisiţi de 318 oteţi ije vă Nechei carii vor mai scorni pîră peste aceasta.Şi mărturie încă am pus: Vladul de Perpari, Dragomir, feciorul popei Vişan ot Mileşti, Dragosin, sin iuzbaşa Mihaiu ot Gherghiţă. Ş-au fost şi slugile marelui logofăt Năsturel, Barbul ot Zvorca. Şi pentru credinţa am pus şi degetele. Ş-am făcut 2 răvaşe, unul la mănăstire, altul la noi. Şi pentru credinţa am pus şi deagetele. [...].Theofil RudeanStar Serapion.Popa Stefan.DRH, B, XXIV, nr. 155, p. 2081633 octombrie 10. ŢR 209 Scris-am eu Tănasie acesta zapisul al miu, cum să se ştie că am vîndut lu Mihaiu jumătate dă vie în Dîlgopole, pînă vîrfu, aspri 3000 mie.Şî mărăturie: Ion, Stoica Hrisan, Lazar, Cîrstian şi Borce Rusulu şi popa Radul şi diiaconul Stanciul şi Ghine şi Dragomir şi Ciochină Aim şi eu Spilea.Meseţa oftuvrei 10 zili, vă leat 7142 1633.DRH, B, XXIV, nr. 157, p. 2091633 octombrie 17. ŢR 210 Adecă eu Arbănaş dat-amu zapisul mieu la mîna Radului Răducii, cum să să ştie că i-am vîndutu ocină în Bereşti, stînjini 30, stînjănul cu banii gata 66. Şi iar să să ştie că au cumpărat Radul cu frate-său Milea de la Şărban, fratele lui Arbănaşiu şi de la nepotă-său Tatul, stînjini 60, stînjinul cîte bani gata 66, ca să le fii lor ocină stătătoare în veaci şi coconilor şi nepoţilor şi strenepoţi, cîţi Dumnezeu le va dărui. Însă să aibă a ţinearia din apa Cricovului, pînă în Cumpenele sălcilor. Şi am luatu noi aceşti bani, ce scrie mai sus toţi gata în mîinile noastri. Şi o am vîndutu de a noastră bonăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor de moşie.Şi cîndu am făcut acestu zapis, fost-au mulţi omenii mărturie, care-i vor iscăli mai jos. Şi pentru mai adăvărată cridinţă, pusu-nea-am mai jos şi deagetele, ca să creaază. [...].Az Arbănaş.Eu Şărban.Eu Negul Bîrbol ot Vaideel mărturisescu.Az Tatul.Az Oprea al lu Calin mărturie.Eu Radul Draghii mărturie.DRH, B, XXIV, nr.158, p. 2101633 octombrie 25. ŢR 210 Eu Vasilie spatar, feciorul lu Muşat vistier, scris-am al mieu zapis să fi ela mîna jupînului Alexe den Piteşti, cum să să ştie că i-am vîndut o parte a mea de vie părăsită, ce iaste înpreună cu Tudoran pitar, care vie iaste pre lîngă jupînul Alexe logofăt, de sus de viia lu Ghiorghie. Şi această vie au fost a unui rumîn al nostru anume... .Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe dereptu bani gata 1540, să-i fie moşie. 211 Mărturie: Zahariia den den Piteşti şi jupînul Manta den Hîrteşti [...].Eu Vasilie spătar. [...]. În partea inferioară a actului a fost scrisă însemnarea: “Şi pentru această vie ce scrii mai sus mi-au dat Tudoran peharnic bani, ughi 7 pol. Pis az Tanasie logofăt cu mîna mea, mai 11 dni, leat 7174” 1666.DRH, B, XXIV, nr. 159, p. 210-2111633 noiembrie 1. ŢR 211 Adecă eu Pavel postelnic scris-am al meu zapis să fii de mare credinţă la sfînta mănăstire de Sneguv, cum să să ştie că se-au plătit ţigaînca lu Tătrade pre Rada ţiiîgaînca, la mîna mea, cu o copilă de ţigan, anome... Decea, de astăzi nainte să nu mai aibă mănăstirie val de minea şi de tot nemul meu să fie în pace, că se-au plătit acestu sălaşu ce e mai sus-zis.Şi mărturii: sulgerul Radul ot Frijureni i jupan Iane ot Stăceşti i Manolea. Acista amu scris. [...].Pavel postelnic.DRH, B, XXIV, nr. 160, p. 2111633 noiembrie 14. ŢR 211 [...] / 212 [...] şi părintelui egumen Daniil, ca să hie volnic, cu această carte a domnii meale de să-ş facă slobozie pre ocina mănăstirii, la mori, den jos de Buzău, care mori sînt ale sfintii mănăstiri, în apa Buzăului, să aib-a strîngerea oameni streini, fără dajde, moldoveani, sîrbi, greci şi arbănaşi şi oameni de astă ţeară, carii vor fi fără dajde ori carii vor pohti a veni, să lăcuiască pre aceasta ocină de la mori, să se apuce de loc şi de hrană. Iar de la domnia mea vor avea pace şi ertăciune de cal, de bou, de găleată cu fîn, de miare cu ceară, de bir moldovenescu, de bir de lună, de înprumută, de cai de olac, de podvoade, de mertice de lucru domnescu şi de cătră judeţul den Buzău cu 12 pîrgari şi de cătră toţi oroşanii şi de cătră tot omul şi de toate mîncăturile cîte vor fi preste an în ţeara domnii meale, nimic val să n-aibă. Pentru că m-am milostivit domnia mea de i-am ertat ca să să poată strînge, să hie de aret pre jup de aceaste mori ale sfintii mănăstiri ca să nu să pustiiască.Şi cum au fost ertaţi şi în zilele altor domni aşijderea şi domnia mea i-am ertat cum scrie mai sus, nimic bîntuială să n-aibă ce numai să hie de ajutor la mori şi la treaba mănăstirii cum au fost mai denainte vreme, iar domnii meale să hie pomeană în veaci.Aşijderea şi voi birarilor şi voi oroşanilor... şi voi călăraşi şi dărăbanţi şi toate slugi ale domnii meale carii veţi umbla în judeţu Buzăului în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi foarte în pace să aveţi a lăsarea pre aceşti... de oameni de toate cum scrie mai sus. Că de-i va mai învălui cineva de ceva şi preste această carte a domnii meale, cu capul va plăti, nu cu alta, că aşa iaste învăţătura domnii meale. [...]. [...].Tuduru DRH, B, XXIV, NR. 161, P. 211-2121633 noiembrie 15. ŢR 212 [...].Scris-amu eu Ivaşco vornecul acesta al miu zapis, cum să fie de mare credinţă, ca să fie la mîna coconii mele Vlădai, că dau eu zestre anume / 213 Radul Golaş ţiganul cu frate-su Lepădatu i o copilă dă ţigan, anume Irina nepoata... copilă a Radii ţigancei, anume Muşa şi Stana şi şasezeci dă matce de stupi şi optu boi şi şase iape şi şase cai şi patruzici dă oi şi şase vace şi zece rîmătore şi partea mea dă Răteşte, cîtă sea va alegi totă, a treia, peste totu hotarul şi de în vii ce amu alesu mie, dau fiia-me Vlădai a patra parte, fără parte fecioriloru, ce amu alesu, şi o căruţă cu hamurele. Acestea amu scrisu la vreme dă petrecaniia mea.Şi mărturie: Muja postelnic ot Răteşti, Tatulu logofăt ot Pătroe i Opre, fratele Mujă i Opre şi Iuordanu ot Budeştine.Şi amu scrisu eu Antonie. Pis meseţa noiembrie 15 dne, let 7142 1633.Şi cene sînt aice dă audu acestă învăţătură a mea şi nu va mărturesi, să fie blestematu şi afuresit dă 318 oteţi ce sîntu întru va Nachei. Pis.Iavşco vornic OpreMuja IordanTatul logofăt Opre...DRH, B, XXIV, nr. 162, p. 212-2131633 noiembrie 17. ŢR 216 [...] boiarinului dumnie meale Tudoran sulger, ca să fie volnic cu aceasta cartea a domniei melea să ia un sălaş dea ţigani de la Vasiliia spătar, însă ţiganul cu ţiganca şi cu un fecior şi cu o fată, păntru că au fost vîndut Vasiliia spătar boiarinului dumnie melea ci scriia mai sus un sălaş de ţigani cu un fecior şi cu o fată, direptu bani gata 6000. Însă acesu sălaş de ţigani fost-au în Ţera Ungurească. Dici la tocmelă, prinsu-s-au Vasiliia spătar cumu-i va aduce dîn Ţera Ungurească pînă la sîntă Măriie Mică. Iar să nu-i va aduce pînă la zi, să aibă a dare banii înnapoi. Iar cîndu au fost la zi, nici au putut aduce ţiganii, nici au dat banii. Dereptu acea, dumnie me am dat boiarinului dumnie mele Tudoran sulger ca să-şi ia un sălaş dea ţigani dă la Văsiliia spătar. Iar lui dă-i va părea strîmbu, să viia de faţă naintea dumnii mele.DRH, B, XXIV, nr. 164, p. 2161633 noiembrie 22, Brîncoveni. ŢR 218 Adecă eu Sfeia şi feciorul mieu Crăciun ot Dol Bîrza scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Radului postelnic, cum să să ştie că i-am vîndut partea noastră de ocină, de cumpărătoare / 219 ot Dol Bîrza toată de preste tot hotarul, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă, de preste tot hotarul, de în hotar, pînă în hotar, derept 1400 de bani.Şi mărturie: Drăguşin al doilea postelnic i Stanciul banul ot Vlăduleani i Avram logofăt i Matiiu ot Brîncoveni i Mirea ot Braneţi.Şi pîntru credinţa ne-am pus şi deagetele. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă. [...].Sfeia.Crăciun.Jupan Drăguşin vtori postelnic.Stanciul ban.Avram logofăt.Mirea.Barbul.Mărturie i Barbul ot Braneţi.DRH, B, XXIV, nr. 166, p. 218-2191633 noiembrie 26. ŢR 221 Scris-am eu Moga cu feciorul mieu, anume Ion, de în sat de în Brăneşti, de în judeţul Dîmboviţii, acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna Bunii logofătul, cum să se ştie c-am venit noi de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, de ne-am vînduntu dumnielui să-i fim rumîni de moşie, eu Moga cu fiiu mieu Ion, ce scrie mai sus şi cu cîţi feciori vom face de acum înnainte şi cu toată moşiia noastră cît se va aleage de în cîmp, de în pădure, de în şăzutul satului co pomeate şi cu dealniţile noastre cîte se vor aleage. Păntru că nui am fost megiiaşi, iar acum, în zelele domnu nostru, Io Mateiu vodă, venit-am de bunăvoia noastră de ne-am vîndut dumnielui, însă derept bani gata 5400, să fim dumnie lui rumîni de moşie şi coconilor dumnie lui, în veacu neclătiţi şi să aibă a-şi facerea dumnialui şi carte domnească pre noi. Aceasta mărturisim cu al nostru zapis.Şi mărturie jupan Calotă vtori cliuceriu i Tatul logofăt i Dumitru logofăt i Pătraşco cămăraş. Şi am scris eu Peia logofăt. Şi am văzut noi toţi / 222 cu ochii noştri cîndu au dat Bunea logofăt banii în mîna Mogăi. Aceasta am scris. Pis noimvrie 26 dni, leat 7142 1633. Eu Calotă clucer Ghirghi logofătAz Marco logofăt Şerban logofătPătraşco cliucer Danciul de UscaţiCostandin vtori postelnic Dumitru logofătTatul logofăt DanovicDRH, B, XXIV, nr. 168, p. 221-2221633 decembrie 10, Bucureşti. ŢR 225 [...], ca să fie volnice călugăriţele cu ceastă carte a domnii meale de să ţie balta de la satele mănăstirii de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti cu Sticlenul şi cu vama de peaşte şi cu tot venitul ce va fi partea sfintii mănăstire şi să fie în pace de cătră stolnici şi de cătră vameşi, să n-aibă nimenilea voe a se amestecarea într-aceaste bălţi ale mănăstirii, ce iaste mai sus-scris. Şi cînd voiu vende domnia mea alte bălţi, iar cu partea mănăstirii den baltă să nu hie vîndută, nici să n-aibă treabă, pentru că aceaste sate cu bălţile au fost date şi miluite la sfînta mănăstire de răposatul Alexandru voievod cel bătrîn, ca să-i fie pomeană în vecie.Şi am văzut şi cărţile altor răposaţi bătrîni domni, ce au fost mai naintea noastră, pre aceaste sate ce sînt mai sus-zise. Aşijderea şi domnia mea încă m-am milostivit de am dat şi am miluit pre această sfîntă mănăstire cu bălţile Gurguiaţii şi Vărăştii şi cu Sticlenul şi cu vama de peaşte şi cu tot venitul, cum au fost date şi miluite mai de nainte vreame de cei răposaţi domni.Derept aceaia şi voi, stolnicilor şi voi, vameşilor, încă să căutaţi să lăsaţi în pace balta ce va fi partea mănăstirii, nimic să nu vă amestecaţi... ce să lăsaţi să ia călugăriţele vama de peaşte şi de la tot venitul, pentru că le-am miluit domnia mea cum scrie mai sus, că aşa iaste învăţătura domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 171, p. 2251633 decembrie 11. ŢR 226 Adecă eu Stan şi cu Bulea, sinu ego Bulei ot Fundeni, scris-amu acesta al nostru zapis ca să fii de mare credinţă, pentru să se ştii că amu vîndut-o noi Neculei, nepotului postelnic Radului ot Potoceni, vîndutu-i-am 7 pogoanea de vie făcătoarea în Delu Zoreaştilor, dereptu ughi 60. Şi cîndu amu vîndutu eu Stan i Bulea acestea vii întreabatu-ne-amu omenei noştri şi din sus şi din jos şi dinu toate părţile, icu ştire tuturoru fraţiloru dat-am aceste vii Necolei pe bani gata, ca să fii lui moşii în veci şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor loru moşie în veci neclătită.Şi cîndu se-u conpăratu aceste vii fost-au molţi omeni buni, anume: Şteful i sunu ego Şteful ot Potoceni, Vetrea ot tamu, Negre ot tamu i Gherghe, ginerele postelnicului Radul, Mane-al Ghiurei ot Zoreşti Nedelco i brati ego Datcu, fraţii Necolei şi Drăgoiu ot tam.Şi am scris eu, popa Stanu ot Lipiia, ca să se ştii şi să se crează. Pis measeţa dechemvrie, dne 11, leat 7142 1633.Eu Stanu i Bulea ot Fondeni.DRH, B, XXIV, nr. 172, p. 2261633 decembrie 14. ŢR 226 Eu Radul, feciorul lu Voicilă, Voicilă, feciorul Stanciului de în Păcureni, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupîpînului Tudor vornicul şi jupînesie Savei, pentru c-am avut o parte de ocină în Păcăleşti şi în Păcureni, cu apă, cu moară faptă. Şi acestă parte de ocină iaste de în cin pînă în cin, peste tot hotarul. Deci eu am dăruit pre jupînul Tudor cu acestă parte ocină, iar vornicul ne-au dăruit pre noi cu un cal. Dreptu aceia, să fie dumnelui de moşie şi neclătit, pentru că ne-am tocmit de bunăvoia nostră, fără de nici o silă. Însă în Păcăleşti o funie de ocină cu apă cu tot, iar în Păcureni, cîtă parte se va alege peste tot. 227 Şi mărturii: den în Ceraşu, Berilă i Stoica roşu i Oana; de în Matiţă, Rade; den Drăguşăşti, uncheşul Rate; de în Păcăleşti, Ştefan meşterul şi fiiu-său Radul şi Bădica cu fiiu-său Stroe şi Dimiian şi Stoica Lungul şi Crăciun Carabiţă şi Duţul, sluga vornicului celui mare şi Stoica Pribegulu.Şi am scris eu, Ilie de în Răteşti. Pis measeţa dichemvrie 14 dni, vă leat 7142 1634.Pentru credinţa pus-am şi degetul meu. Radul lu Voicilă i Berilă şi Ilie şi Stoica, Oana.DRH, B, XXIV, nr. 173, p. 226-2271633 decembrie 15, Bucureşti. ŢR 227 Adecă eu Avram şi cu feciorie miei, anume Pătru şi Barbul i Gherghie, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Dragomir vel armaş, cum să să ştie că ne-am vîndut noi de a noastră bunăvoe, fără de neci o selă şi cu cu feciorie noştri, cîţi Dumnezeu ne va dărui, ca să fim dumnealui rumîne de moşîi şi feciorelor dumnealui şi nepoţilor dumnealue. Şi ne-am vîndut de bună voe, drept ughi 100 şi cu moşîi nostră, cîtă să va aleage den sat de Vaideei, însă partea noastră.Şi mărturii încă au fostu mulţi boiare de divan anume: jupan Radul Buzăscul ije biv vel ban i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Hriza biv vel dvornic i jupan Gligorii vel vistier i jupan Miho biv vel spătar i jupan Theodosie vel spătar i jupan Nedelco vel clucer i jupan Costandin vel postelnic i jupan Mihai vel stolnic i jupan Dumitru vel pitar i Drăguşîn vtori postelnic i Preda spătar ot Brîncoveani i Vaselie postelnic ot Brătici i Radul dvornic ot Desa i Pătraşco căpitan i popa Nanov ot Amărăşti. Aceşti boere toţi au fost cînd m-am vîndut eu şi cu feciorie miei, cum scrie mai sus. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile. [...].Şi uncheaşul Bran ot Măreţe. Ivaşco dvornicEu Pătru, sin Avram Radul vel logofăt... Hrizea dvornic 228 [...] Mihai vel stolnicGligorie vel vistier Preda spătar mărturie [...] Preda sin Tatul peharnicNedealco vel clucer Preda spătarBuzinca vel comis Radul vornic ot DesaDumitru vel pitar Gheorghe pitarEu Vasilie postelnic Bunea Vîlcul logofăt.Drăguşîn vtori postelnicDRH, B, XXIV, nr. 174, p. 227-2281633 decembrie 19. ŢR 228 Adecă eu Preda vornecul, feciorul Radului postelnic ot Balomireşti, scris-am acesta al mieu zapis, cum să să ştie că i-am vîndut de în Năpîrteani, cod Muşăteşti, pre Neagoe cu frate-său Dan şi pre Stoica cu frate-său Dumitru, cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va dărui şi cu ale lor delneţe şi pomeate şi cu ale lor ţenute, cîte oblăduescu ei, de se hrănescu ale lor case, cum le-au fost hrana pre acel pămînt, jupan Metrei pitar şi jupîneasa lui, Neacşa, şi feciorilor lor, cîţi Dumnezeu le va dărui, să-i le fie lor moşie şi rumîni.Şi cîndu am vîndutu eu Preda vornec aceşti oameni cu delneţele lor şi cu pomeatele lor, cît se va aleage preste tot venetul acelor delneţe, fost-au şi soru-mea, Alivera, jupîneasa Savei pitar şi o am întrebat de va putea ia să cumpere; ia au zes că nu poate. Deci deaca n-au putut ia să cumpere, l-am întrebat pre vecinul carele iaste alăture cu acea moşie, jupan Metre pitar i jupaneţa ego, Neacşa ot Muşăteşti. Deci ei se-au aflat de i-au cumpărat aceşti oamene, cum scrie mai sus, derept zeace mie bani gata.Şi am vîndut eu Preda vornecul de a mea bunăvoe, ca să fie lor moşie şi feciorilor lor şi nepoţelor lor şi strenepoţelor lor în vecie, să n-aibă nemenele treabă de rudeniele noastre, pentru că am vîndut eu, Preda vornecul, această moşie cu rumînii, cum scrie mai sus, de me-am scumpărat nevoile meale.Şi cînd am vîndut eu, Preda vornecul, această moşie cu rumînii, cum scrie mai sus, fost-au mulţi boiari mărturie, na ime: jupan Oancea logofăt / 229 ot Cuştereani i jupan Şteful postelnic ot Bereleşti i jupan Tudor stolnic ot Bîrseşti i jupan Mehaiu ot Căldoroşani i Stan logofăt ot Creţuleşti i Loizie şe mulţi boiari. [...].Eu Preda dvornicDRH, B, XXIV, nr. 175, p. 228-2291634 ianuarie 2. ŢR 242 Adecă eu Radul ot Săteani şi cu fămeaia mea, Vişa şi feciorie mei, Petreman i Niaicul, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru, cum să să ştie că am vîndut partea noastră de ocină den sat den Săteani, toată, den cîmpu şi den pădure şi den apă şi den siliştea satului, 7 dealniţe cu pomii şi cu livezile den deal şi cu 4 rumîni vii, însă anume Radul Rîmbaciul cu feciorii lui şi Oprea Burtilă cu feciorul lui, anume Stănislav, şi Aldea cu feciorii lui şi Oprea, feciorul Radului Gherghinoae, şi cu viile den deal, jupînului Gligorie vel vistier, derept o sută şi treizeci şi cinci de galbeni, ca să-i fie dumnealui moşie şi feciorilor domnealui.Şi am vîndut noi aceaste moşii şi vii şi rumîni, ce scriu mai sus, de a noastră bunăvoe şi cu ştirea a tuturor fraţilor de ocină.Şi păntru credinţa am pus şi peceatea şi numele nostru mai jos, ca să să ştie. Şi mărturie sînt aceşti boiari toţi, care scriu numele lor mai jos şi-şi pun peceţile. [...].Eu RadulDRH, B, XXIV, nr. 181, p. 2421634 ianuarie 4, Bucureşti. ŢR 242 [...] / 243 [...] ca să fie sfînta mănăstire ce se cheamă Brădeţul, hram văznesenie gospoda Boga i spasa naşego Isusa Hrista, metoh şi suptu mîna a sfintei mănăstiri Argeşul, ce iaste mai sus-scrisă, cu toate satele şi cu toate moşiile şi cu toţi rumînii şi cu toţi ţiganii şi cu morile şi cu viile şi cu toate bucatele şi cu tot dobitocul şi cu ferecăturile şi cu odăjdiile ale sfintei mănăstiri şi cu tot venitul, oare cît se va aleage, mult, puţin, nimenilea treabă să naibă, fără numai sfînta mănăstire Argeşul. Pentru că am dat domnia mea această mănăstire Brădetul, să fie metoh sfintei mănăstiri Argeşul, cu toate moşiile, cum scrie mai sus şi de nimenilea opreală să naibă.Derept aceaia şi voi, călugărilor şi voi, posluşnicilor şi rumînilor şi ţiganilor, cîţi veţi fi ai mănăstirii Brădetul, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a domnii meale şi părintele egumenul Grigorie de în sfînta mănăstire Argeşul, iar voi să căutaţi să aveţi a asculta de dînsul de toate ce vă v-ar da învăţătură, că v-am dat domnia mea să fiţi pe seama mănăstirii Argeşul. Iară carele nu va asculta să-i să facă certare, cum iaste obiceaiul.DRH, B, XXIV, nr. 182, p. 242-2431634 ianuarie 10. ŢR 245 Adecă eu Stoica păharnic, feciorol Vîlcoloi ot Dragomereşti, scres-am acesta al meu zapes com să se ştie şe să fie de mare credenţă la mîna jopînolui Costanden postealnec, că i-am vîndot 5 pogone de vie de în dealol Loloeştelor, derept bane gata 3500, însă viele de în jos despre dealol Inoteştelor. Şe i-am dăruet loc de casă în polele vielor de sos. Şe i-am vîndot eu aceste vie de a mea bonăvoi com să-i fie de moşie. 246 Şe mărturie încă am pos: Metrea, unche-meu ot Dragomereşti, şe Ratea vătahol, cazda mea, însă mai ales romînaşei mei de în sat de în Loloeşti, anome: Stan, feciorol Negroloi e Dragomer, feciorol Cotavei. [...]. [...]. Ianciul logofăt Bunea logofăt manu propriaEu Stoica peharnic FrancescoEu Tudorol stolnic Trifa slujerOancea logofătDRH, B, XXIV, nr. 184, p. 245-2461634 ianuarie 11. ŢR 246 [...] părentelui Gligorie egumen de la sfînta mănăstire Argeş, unde iaste hram uspenie Bogorodiţe, ca să fie volnec cu această carte a dumne meale de să ţîe jumătate de vama domneaască de la ocnă de la Tîrgovişte, ce se va aleagi de car, vama domneaască, tot să înparţă în doa cu mănăstire ot Deal. Şi de neminea opreală să n-aibă, naintea cărţie dumne meale.DRH, B, XXIV, nr. 185, p. 2461634 ianuarie 11. ŢR 246 [...] părintelui Melente egumen de la / 247 sfînta e mănăstiri Govora, unde iaste hram uspenie preacesti Bogorodiţe ca să fie volnic cu această carte a domnie meale de să-şi ţîi satul Nănăşăştii cu tot venitul şi cu tot hotarul, cu morile, păntru că acest sat ce iaste mai sus-scris fost-au al sfentei mănăstiri Govora de începutul mănăstirei, miluit de Radu vodă, sin Vlad voevoda.Iar după aceaia, cînd au fost în zilele lu Leon vodă, sin Ştefan voevod, sculatu-s-au jupan Vladul vel logofăt de au făcut schimbu cu părenţîi de la Govora, de au luat acest sat şi au dat mănăstirei satul Buneşti. Însă acei părenţi au făcut schimbul de sîlă, căci i s-au putut acelui boiaren.Iar decă m-au dăruit milostivul Dumnezeu domn Ţărîi Rumîneşti, venet-au părentele Melentie egumenul de la Govora de au spus cum le-au luat acel sat Vladul vel logofăt în sîlă lui. Într-aceia şi părentele Melentie stătut-au de faţă împreună cu Andrei spătar i Chirca spătar, sin jupan Vladul vel logofăt. Deci dumne mea am judecat pre leage dreaptă şi pre pravili, cu toţi cinstiţîi dregătorie dumne meale, ca să fie acest sat Nănăşăştie iar ai sfentei mănăstiri, cum i-au închinat acei domne bătrîni, şi să-şi ia Andrei spătar i Chirca spătar satul Buneşti, iar cu satul Năneşăştie nemic treabă să n-aibă, numai să aibă a ţînea den noo părţi de ocină jumătate dentr-o parte, iar 8 părţi şi jumătate să le ţîe mănăstirea.Într-aceaia şi voi, boiarelor, carie veţi să hotărîţi pre comisul Lăudat ot Vlădeani să căutaţi de vrime ce veţi vedea această carte a dumne meale, iar dumneaavoastră să hotărîţi şi ocina sfentei mănăstirii şi să aleageţi acea parte de iluşi.DRH, B, XXIV, nr. 186, p. 246-2471634 ianuarie 14, Bucureşti. ŢR 255 Adecă eu Lazăr logofăt, călugărul de Goruneani, ot sudstvo Vlaşca, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupanului Calciul vel portar şi jupîneasei lui, Vasilie, cum se ştie că am vîndut eu toată partea mea de ocină din Goruneani, din cîmp şi din pădure şi din în apă şi cu vaduri de moară şi din şăzutul satului, despre tot hotarul oarecît se va aleage, pre unde au fost hotarăle ceale bătrîne încă mai denainte vreame jupînului Calciul vel portar şi jupîneasei lui, Vasilii, dereptu ughi 15 bani gata, de a mea bunăvoe, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor rudelor meale şi a megiiaşilor de pren prejurul locului, ca să fie jupînului Calciului vel portar şi jupîneasei lui moşie, lui şi coconilor lor în vecie.Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi oameni buni mărturie, anume: Calotă cliucer ot Popeşti şi frate său Toader dvornic i ot Boteani, Cîrstiian cliucer i ot Epureşti, Necula peharnic i Bunea logofăt de Orbeasca i ot Şaineşti, Andrei dvornic i ot Ştefoae, Chiriiac i ot Dărăşti, Leundariu i Radul / 256 armaşul i ot Cîmpşor, Radul logofăt i o t Căptăreşti, Moga logofăt i ot Stoeneşti, Chiriiac postelnic şi alţi mulţi boiari.Aceasta mărturisescu ca să să ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă mi-am pus numele şi peceatea. [...].Eu Lazar logofăt, călugărul Şerban logofătEu Calotă clucer Eu Radul armaşPreda Nica spatar [...]Ilie vornic Eu Chiereiaco ot StoeneştiEu Cîrstiian cliucer ChiriiacAndreaiu vornicDRH, B, XXIV, nr. 190, p. 255-2561634 ianuarie 15, Bucureşti. ŢR 256 [...] Ianiu logofăt ot Odobeani, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale de să-şi ţie a lui moşie den Dăduleşti cu moara şi cu viile, însă partea Ancăi, fata Paraschivei toată, cîtă se va aleage despre tot hotarul, cum au fost vîndut mai denainte vreame şi cumu-i scriu şi cărţile de moşie care are de la alţi domni. Şi să fie în pace de cătră Cîrstiian şi de cătră toţi fraţii lui de în Grabicina.Pentru că această ocină den Dăduleşti ce scrie mai sus fost-au cumpărat de Cîrstea dvornic mai denainte vreame de la Anca, fat Paraschivei şi au fost miluit Cîrstea dvornic pre Ianiu logofăt cu aceasta ocină. Şi tot o au ţinut Ianiu logofăt cu bună pace. Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii meale sculat-se-au Cîrstiian şi cu toţ fraţii lui den Grabicina cu pîră şi cu nişte cărţi vechi de la alţi domni asupra vînzătorilor Ancăi, fata Paraschivei şi a Manei şi a lu Costandin, feciorul popei lu Cîrstian, zicînd că sînt aceste ocine ale lor de moşie şi i-au scos den vii, den moară şi den toate moşiile lor, dipeste tot. Iar Anca şi cu Manea şi cu Costandin, iar au venit cu Cîrstiian şi cu fraţii lui de faţă înnaintea domnii meale şi aşa-u jăluit / 257 cum i-au asuprit aceşti oameni făr de lucru, de le-au luoat moşiile mai mult de cum le-au fost partea. Deci într-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage şi am dat domnia mea la mijlocul lor 12 megiaşi pe răvaşe domneşti ca să le caute de rrînd... ocine a le... luoat... ale Ancăi şi ale Manei şi ale lu Costandin. Deci într-aceaia, ceşti 12 megiiaşi, ei au căutat şi au socotit pre dreptate şi aşa-u aflat cum au fost toţi fraţi dentr... şi această moşie ce scrie mai sus au fost ale Ancăi şi ale Manei şi ale lu Costandin..., Grabicianilor. Aşa le-au aflat aceşti 12 megiiaşi, cum să ţie despre toată ocina a patra parte, cum au fost tocmită şi de 24 de boiari de zilele Mihnei vodă şi de 6 boiari den zilele lu Alexandr vodă Iliiaş. Şi am văzut domnia mea amîndoao răvaşele domneşti şi cartea megiaşilor de mărturie, cum au aflat cu sufletele lor, că sînt moşiile direapte ale Ancăi, ale Manei ale lu Costandin. Şi au rămas Cîrstian şi cu toţi fraţii lui den Grabicina de leage şi de judecată denaintea domnii meale den divan. Şi au eşit cu mare ruşine, ca nişte oameni răi şi li se-au luoat toate cărţile de la mîna lor.Derept aceaia, am dat domnia mea lu Ianiu logofăt ca să-şi ţie a lui ocină cu bună pace, cum au ţinut şi mai denainte vreame, mai mult val să n-aibă.DRH, B, XXIV, nr. 191, p. 256-2571634 ianuarie 15, Bucureşti. ŢR 257 [...] Lefter ot Odobeani, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale de să-şi ţie a lui parte de ocină de la Dăduleşti, însă 10 stînjăni de ocină de preste tot hotarul şi o roată de moară întreagă den partea popei lu Cîrstiian, care ocină o au fost cumpărat de la Costandin şi de la Lorinţi, feciorii popei lu Cîrstiian, încă mai denainte vreame şi tot o au ţinut cu bună pace.Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, sculatu-se-au Cîrstiian cu fraţii lui, Grabiceanii, cu pîră, zicînd că sînt aceaste moşii ale lor şi i-au scos den toată moşiia lor. Iar după aceaia, Costandin şi cu Anca şi cu... ei iar / 258 au venit cu Cîrstiian şi cu fraţii lui den Grabicina de faţă înnaintea domnii meale de-au jăluit cumu-i asuprescu aceştii oameni den Grabicina.. lu o moşiia... direptate... vrut să... cît le-au... lor. Deci înt... lu Costandin... Muş... pre... domneşti... să să caute de rîndu şi de dreptate fost-au aceaste ocine mai denainte vreame ale Grabiceanilor cum le-au luat ei, au n-au fost şi, fost-au Costandin şi Anca şi Manea fraţi cu dînşii pre aceaste moşii, au n-au fost şi... carele cum au ţinut parte într-aceaste ocine cum vor hi ţinut mai denainte vreame aşa să ţie şi acum. Deci, acei megiiaşi au căutat şi au socotit pre dreptate şi au aflat cu ale lor suflete cum dentr-această ocină au ţinut singur popa Cîrstian jumătate despre tot hotarul, iar dentr-altă jumătate, au ţinut Ianiu logofăt a treia parte, iar Grabiceanii toţi au ţinut a patra parte. Iar ală ocină cîtă va mai prisosi, să ţie Manea cu fraţii lui şi cum au fost tocmit şi de 24 de boiari în zilele Mihnii vodă şi de 6 boiari în zilele lu Alexandr vodă Iliiaş. Şi am văzut domnia mea şi amîndoao răvaşele domneşti şi cartea acestor 12 megiaşi de mărturie la mîna lu Costandin şi a Manei şi a Ancăi. Deci au rămas Grabiceanii de leage şi de judecată de în divan dennainte domnii mele şi au eşit cu mare ruşine den divan şi s-au luoat toate cărţile de la mîna lor.Derept aceaia, am dat şi domnia mea lu Lefter, ca să-şi ţie moşia cu bună pace cum scrie mai sus, mai mult val să n-aibă.DRH, B, XXIV, nr. 192, p. 257-2581634 ianuarie 29. ŢR 266 [...] / 267 ca să fie volnic cu această carte a domnii meale de să aducă pre Ilea şi pre Dan a lu Staico şi pre Dragotă şi pre Stanciul i Negulease şi cu boiarii lor, na ime Bunea şi Ion de Polovragi aici, înnaintea domnii meale, să stea de faţă cu slugile domnii meale Stanciul postelnic i Danciul logofăt i Martin ot Pîrîiani, pentru o pîră ce au avut pentru satul Polovragii, că i-au sorocit şi de faţă n-au venit. Apoi au mersu şi 1 aprod al domnii meale să-i aducă de faţă şi iar n-au vrut să vie de faţă.Deci au venit slugile domnii meale ce scriu mai sus aici înaintea domnii meale şi a doa oară de s-au plînsu cum nu vor să vie la divan să stea de faţă. Dereptu aceaia, domnia mea am judecat şi am dat ca să fie volnic boiarinul domnii meale ci scrie mai sus, de să aducă pre aceşti oameni, pre toţi din Polovragi, cum mai curîndu aici la domnia mea, cu cărţi cu tot, să stea de faţă şi să le ia şi treapăd.Dereptu aceaia şi voi, vătaşilor de plăiaşi şi voao satelor de pren prejur, în vreame ci veţi vedea ceastă carte a domnii meale şi boiarinul domnii meale ce iaste mai sus-scris, iar voi încă să căutaţi să săriţi să-i prindeţi, să-i daţi la mîna boiarinului domnii meale, să nu-i pitulaţi, că apoi de mare pradă veţi fi şi mare certare veţi avea de cătră domnia mea l, pentru că aşa iaste învăţătura domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 197, p. 266-2671634 ianuarie 30. ŢR 267 Adecă eu Şteful postelnic den Tămăşăşti şi cu jupînesa miea Necşa, scris-am al nostru zapis ca să fie de marea credinţă la mîna lu Ion Vrabiia, cum i-am vîndut eu muşîia în sat în Cîrsteianeşti, însă parte mea toată cît să va aleage de preste tot hotar şi den cîmp şi den pădure şi de apă şi den şăzutulu satului, însă şăzutulu casei şi delniţa Tatului şi cumpărătoare cea va mai fi avîndu Tatulu. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoia, ca să fie lu Ion şî frăţini-său, lu Pătru, moşîe ohabnică.Şi la această tocmeală fost-au mulţi boiari, însă anume. Şi o am vîndut derept ughi 27.Şi mărturie, Manole comis şi Ianea păharnic şi Stanciul den Mihoveni şi Oprea den Budeaşteani şi Preadea postelnic den Lereaşti, sin Tudoran şi Drăgoiu, Evan, sin Vucomir. 268 Şi am scris eu, Necula logofăt den Dărmăneşti. Pis measeţa ghenari 30 dni, vă leat 7142 1634. [...] OpreŞteful postelnic Ivan Stanciul. Radu Gelalău.DRH, B, XXIV, nr. 198, p. 267-2681634 februarie 15. ŢR 271 Scris-am eu Pătraşco ot Bucşani şi jupînesa-m Marie acesta al meu zapis, la mîna părintealui nostru jupan Tudoran biv slujer vel, acesta răvaş să fie la mîna dumnelui păntru un ţigan ce avem fugit în Ţara Turcească, anume Radul. Dece l-am vîndut dumnelui de a nostră bunăvoe; pînă la secerat, de va veni de în Ţara Turcească, că estea fugit, er de nu va veni, să-i aibu a darea ţigan păntru ţigan, er dă nu, să abu a dare banii îndărăt, ughi 22.Şi mărturii fără nici un cuvîntu, anume: pis popa Arfenie şi căpitanul Dumitru ot Tîrgovişte şi Petrica călăraş şi Stănislav călăraş. [...].Eu Pătraşco am vîndutDRH, B, XXIV, nr. 200, p. 2711634 februarie 19. ŢR 274 [...] ca să fie volnic părintele egumenul Cozma şi cu călugării de la sfînta mănăstire de să spargă zăgasul lu Ionaşco comis, cel nou ce au făcut el în gura iazului celui vechiu al sventei mănăstiri, de la Glina. Păntru că au venit părintele egumenul Cozma de au jăluit înnaintea domnii mele cum i-au astupat Ionaşco comis iazul sventei mănăstiri, de nu i-au fost mergînd apă la morile lor şi la alţi boiari şi mai denainte vreame cînd au fost în zilele răposatului lu Şerban voevoda, iar Cernica vornicul el au purtat 6 boiari pre răvaşe domneşti. Deci aceşti boiari, deca au fost mers acolo, ei aşa au fost judecat şi au ales, cum să facă Cernica vornicul zăgasul jumătate, să cumpănească apa, cum jumătate de apă să meargă la morile Cernicăi vornic iar jumătate de apă să meargă la morile sventei mănăstiri şi la alte mori. Deci, de atunce pînă acum tot au avut călugării pace de cătră Ionaşco comis.Iar cînd au fost acum, în zilele domnii meale, iar Ionaşco comis, el au mers de au făcut zăgasul deplin. Deci părintele egumenul şi cu alalţi megiiaşi, ei au rădicat pîră naintea domnii meale. Intr-aceaia, domnia mea datu-le-am pre boiarenul domnii meale Cîrstiian clucer de să meargă acolo la acel iaz să vază şi să adevereaze cum iaste lucrul. Deci după ce au mers acolo, el înncă au adeverit şi au ales cum au ales şi ceialalţi boiari dentîi, cum să facă zăgasul jumătate, să cumpănească apa, să meargă jumătate pre iazul cel vechiu al sventei mănăstiri, jumătate să meargă la morile lu Ionaşco comis şi un zăgas nou ce au făcut Ionaşco comis să fie egumenul volnic a-l spargerea şi de nimea / 275 opreaala să n-aibă, că au rămas Ionaşco comis de leage şi de judecată denaintea domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 202, p. 2741634 februarie 23. ŢR 275 Să se ştie acesta zapis al meu, cum am vîndut eu Drăghici logofătul al mea partea de ocină de în sat de în Popeşti, însă partea mea toată, oricîtă să va alege de în cîmpu şi de în pădure şi de vadure de moară şi în poeni şi moşie şi cumpărătoarea ce am avut eu prestea tot hotarul. Şi o am vîndut jupînului Negului şi jupînului Gherghi i jupînul Antonii, să lea fie de moşie, derept ughi 5000 gata.Şi o am vîndut de a mea bunăvoe şi cu ştirea megiiaşilor de înprejurul locului, anume: popa Fătul i jupan Sima ot Tîrşor i jupan Nastea ot Negoeşti i Dumitru logofătul i Vladul diiaconul i Pătraşco i Albul. [...].Şi am scris eu cu Drăghici logofătul cu mîna mea.Eu popa FătulDRH, B, XXIV, nr. 203, p. 2751634 februarie 25. ŢR 278 [...] ca să fie volnici cu această carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale po ime... de să-şi strîngă pre toţ rumînii lor den Polovragi, carii pre unde-i vor afla fugiţi şi răsipiţi în ţara domnii meale ori în sat domnescu, veri în sat boerescu, veri în călugărescu, au la slobozii măncar la tîrgure, veri într-alt judeţ, tot să hie volnici să şi-i strîngă şi să-i ia cu tot ce vor avea, să-i ducă la urmă şi la a lor moşie.Aşijderea şi voi, vătaşilor de plăiaşi de la Vîlcea, anume Rîncul i Udreşte i Idul şi la alţi plăiaşi şi voi, vătaşilor de plăiaşi de la Gorjil, anume Pătru / 279 şi popei şi la alţi vătaşi, în vreame ci veţi vedea aceasta carte a domnii meale, iar voi toţi să căutaţi să nu carea cumva să treacă nu mai mult 1 rumînu den Polovragi în ceaia parte, că pentr-aal cui plai vor treaci, nu alt veţi plăti, ce numai cu capul. Iar cine le va opri rumînii, să ia 6 boi domneşti dentr-acela sat.DRH, B, XXIV, nr. 206, p. 278-2791634 martie 3, Bucureşti. ŢR 287 Adecă eu Ianiu, feciorul Cornei de Cornăţel, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Gherghe biv vtorii vistier, ca să se ştie cum am fost cumpărat eu Ianiu satul Futeştii de pre Mostişte, ot sudstvo Elhov, de la jupîneasa Despina, jupîneasa Vladului logofăt Rudeanul şi de la feciorii ei, anume Radul i Vladul, derept 180 de galbeni, în zilele lu Leon voevod. Deci după aceaia, căzutu-mi-au asupră Gherghe vistier, ca să-mi ia satul de la mîna mea, căci au avut şi altă moşie acolea alaturea. Deci noi ne-am voit de a noastră bunăvoe ca să ne fie satul den doao, cu rumînii şi cu doao mori şi cu tot venitul.Şi mi-au înturnat Gherghe vistier în mîna mea den banii ce am dat eu pre sat jumătate de bani, 90 de galbeni, iar pentru 1 rumînu, ce am judecit eu Ianiu, anume Sîrbul cu feciorii lui, luoat-au Gherghe vistier rumîn pentru rumîn pre Cîrstiian cu fiiu-său Cîrstiian, iat alalţi rumîni i-am înpărţit în doao şi se-au prinsu lu Gherghe vistier în partea lui rumîni, pre nume: Muşat cu fiiu-său Badea i Stanciul i Balotă şi feciorul Badei, anume ..., pentru că aşa ne-am tocmit. Iar de vom avea noi vre-o pîră de cătră cineva, să fim amîndoi cum ne-am voit.Şi mărturie au fost la tocmeala noastră boiari anume: Para biv vel peharnic i Mitrea pitar i Radul logofăt i Bunea logofăt i Dumitru logofăt i Sava logofăt i ot Cornăţel, Dumitru Carmaza i Alecxe.Aceasta scriu şi mărturisescu cu acest zapis. Şi pentru mai adeverită credinţă pus-am şi peceate. [...].Eu Eno ot Corneţel me-amu pus şi mîna. [...].Radul logofet ot Popeşti.DRH, B, XXIV, nr. 210, p. 2871634 martie 3, Tîrgovişte. ŢR 288 Scris-am eu Stoica Botenul i Radul i Dicul i Manea ot Mogoşani acest al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna văru nostru Stoian, i Alexandru, cu fraţii mei, carii sînt mai sus-scris, cum am făcut schinbătore, de a nostră bunăvoe pre ale nostre moşie, de am dat a nostră moşie de în sat de Jugur, să fie pre mîna văru nostro Stoian, să-i fie lui moşie, lui şi coconilor lui, cît se va afla, însă delniţa Burdei, den sat şi den cîmpu şi de în pădure, den hotar în hotar, cu pometul, cu tot ce sa va afla. Iar a lui moşie den sat de Mogoşani, a lu Stoian parte, cît se va afla, să fie pre sema nostră şi a coconiloro noştri şi a nepoţilor noştri, ca să ne fie moşie venşnică, însă delniţa lu Mihăilă Burdei de Jugur.Şi cînd se-u făcut acest zapis, întîmplatu-se-u de au fost mulţi boiari anome: Stoica logofăt ot Titu i Vădislav logofăt ot Pruduleşti i Vlaicul logofăt ot Jugur i Costandin ot tam.Şi cînd se-u făcut, în casa lu Stan Călmăţuiu, în Tîrgovişte.Iar cine se va lepăda de acestă tocmelă, să fie afurisit şi treclet de 318 oteţi, eje vă Nechie şi să lăcuiască cu Iuda la un loc.Şi am scris eu, Radul logofăt ot Creţa. Pis meseţa martie 3 dni, vă leat 7142 1634.Eu Stoica Bottenul.Stoica logofăt.Eu VlaiculCostandin postelnic.DRH, B, XXIV, nr. 211, p. 2881634 martie 8, Bucureşti. ŢR 288 [...] / 289 carea au fost făcută den temelie de răposatul părintele vlădica Luca, ca să hie în pace şi slobod de dijmă de stupi, de gorştina de oi, de vinărici şi de rîmători, de cai de olac şi de cătră toate slugile domnii meale, de nimeanilea val sau bîntuială să n-aibă, pentru că m-am milostivit domnia mea de o am ertat cum au fost în pace şi ertată şi de alţi domni, de răposatul Radul voevod şi de fiiu său Alecxandr voevod şi de Gavril voevod şi de Alecxandr voevod Iliiaş şi de Leon voevod, cum am văzut domnia mea şi cărţi de răpaos de la toţi domnii ce scriu mai sus.Într-acela chip şi domnia mea încă o am ertat şi i-am întărit cărţile cu această carte a domnii meale pre tocmeala cum scrie mai sus. Căci, după preastavleniia răposatului părintelui vlădicăi Lucăi rămas-au a fi această sfîntă mănăstire domnescă, ca şi alalte mănăstiri domneşti şi o am lăsat să aibă pace cum şi alalte mănăstiri domneşti, de toate, cum scrii mai sus.Derept aceaia şi voi, oiarilor şi voi, dijmarilor şi voi, toate slugile domnii meale oricarii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţ, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi încă să căutaţi foarte în pace să lăsaţi sfînta mănăstire, nemic să n-aibă val. Iar cine o va învălui, mare certare va avea de cătră domni mea.DRH, B, XXIV, nr. 212, p. 288-2891634 martie 9. ŢR 290 Eu Pătraşco ot Bucşani scris-am acesta al meu zapis la mîna cinstit fratelui meu jupînului Iane peharnic, cum să se ştie că i-am vîndut o copilă de ţigan, anume Anca, fata Radei ţiganca, dereptu 2800 de bani gata. Şi o-m vîndut de a me bunăvoe, fără de nici o silă.Şî mărturie au fostu: Staico postelnic ot Bucşani şî frate-său Bade postelnic ot tam i Bărcan ot tam i Lăudat comis ot Vlădeni i popa Arfenie ot Tîrgovişte.DRH, B, XXIV, nr. 214, p. 2901634 martie 11, Stroeşti. Ţr 290 Adecă noi megiiaşii ot Stroeşti, anume: Dîrjilă i Grozea i Cireaşă i Costea i Stanciul i Mirul i Dobre i Dumitru i Ivan i Dobromir i Danciul i Radul, scris-am şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mîna Udrei postelnic, ca să se ştie cum am vîndut noi toţi partea lu Drăgan de ocină, 30 de stînjăni den Stroeşti, stînjănul cîte 5 potronici. Care / 291 ocină o am vîndut pentru o nevoe ce-au căzut Drăgan pentru nişte bani ai Hagi Ghiulal turcul, ce i-au foat luat de la un hoţ. Şi am căzut noi săteanii den Stroeşti în nevoe pentru Drăgan. Ce să fie dumnealui, Udrei postelnic moşie ohabnică, iar de nu-i va fi stătătoare, să-i dăm noi moşie pentru moşie. Aceasta am scris, într-alt chip să nu fii. [...]. Drăjul. Eu Dorbre.Eu Grozea. Eu Dumitru.Eu Costea. Eu Ivan.Eu Ceraşă Eu Dobromir.Eu Stanciul. Eu Danicul.Eu Mirul. Eu Radul.DRH, B, XXIV, nr. 215, p. 290-2911634 martie 11. ŢR 291 Adecă eu Tanasie peharnic şi cu feciorii mii, anume Pătru i Ştefan i Mihaiu, dă în sat dă în Bărbăteşti scris-am aceasta al mieu zapis, ca să fie de credinţă la mîna jupînului Ventilă vătah şi a feciorilor dumnealui, ca să să ştie că am vîndut noi dumnealui ocină în sat în Berciugov, dă în partea jupîneasii Stanii băneasa a banului Drăguşin ban jumătate, dă în cîmpu şi de în pădure, de în hotar pînă iar în hotar, de preste tot cît să va afla şi cu rumînii ce se vor afla într-această parte de ocină, însă stînjăni 500, stînjănul cîte 20 de bani, fac bani 10000. Iar dă să vor mai afla stînjăni de ocină mai mulţi, iar să-i plătească ca şi ceielalţi, însă dă se vor afla rumîni pre această ocină de moşie, să aibă a-i ţineare, iar dă nu se vor afla rumîni, eu să aib pace de cătră Vintilă vătah.Şi am vîndut această ocină ce scrie mai sus eu şi cu feciorii mii, dă a noastră bunăvoe, fără dă nici o silă şi cu ştirea tuturor rudeniilor noastre şi a fraţilor noştri dă ocină, ca să-i fie de moşie lui şi coconilor dumnealui în veace.Şi mărturii carii-ş vor pune iscăliturile şi peceţile mai jos. [...].Eu Tanasie paharnic, cu feciorii mei mărturisăsc să să crezăEu Crîste logofăt ot Coţăiani mărturisesc 292 Eu Duca gramaticGherghi logofăt Însemnare ulterioară: Dentr-acestu zapis, ales-am să ţie Pătraşco vătaf cu rudeniile lui stînjeni 250 şi feciorii Zorii, Hîra şi Cîrstiian i Cîrstea, stînjeni 250, pentru că jurat ei cu mîna pre vanghelie că ţinut tot aşa şi au avut şi zapis ce le-u perit cînd au venit tătarii de la Beciu. Altă însemnare, pe verso Au scăzut 12 boiari la hotărnicie stînjiini 250 şi au rămas buni stînjini 250. Altă însemnare, tot pe verso: Berciugovul. Zapisul vărului Mihalaşco Breazoianu şi a frăţini-său Muşat, tot dîntr-acesta zapis să trage; aşijderea şi zapisul vară-mii Ilincăi tot dîntr-acest zapis să trage.DRH, B, XXIV, nr.216, p. 291-2921634 martie 14. ŢR 296 Eu Radul Mînie, zapisul meu cum să să ştie că am vîndut jupînului Ivan ot Petişti altu loc de la gura Zlapiei, de a me bunăvoe, dereptu bani gata 330, să-i hie lui moşie şi ficiorilor lui.Şi mărturie anume: Danciul i Priş i Zîrnă i Andonie i Opre. Pentru cridinţa, pus-am degetul. [...].Eu Radul.DRH, B, XXIV, nr. 219, p. 296 Ante 1634 martie 17. ŢR 296 Să să ştie: eu Nistor, la mortea lui, jumătate de ocină a lui di în Buneşti slobodnică, după aceaia jumătate de în ocina Stoicăi şi viia Stoicăi jumătate iar a lu Nistor; iar Nistor au lăsat la moartea lui toată moşiia partea lui şi o a dat fiiă-sa Măriei. Şi am cumpărat un bou de pre vin şi l-am dat iar fie-sa Măriei şi Măriia să n-aibă neci o băîntuălă de Stanciul şi de nepotu-său Mihăilă. Aşa au lăsat Nistor la moartea lui.Mărturie Pîrvul ban ot Mihăeşti, popa Oprea i Vasilie i popa Stroe, Ivan i Angheli fecior lu Pîrvul ban i Stîncilă Stait ot Bîrseşti, Stan.Iar la moaortea mea, cine va sparge răvaşul meu să fie blestemat de 318 otţi ije vă Nichei şi să să judece cu Iuda şi cu Aria, amin.DRH, B, XXIV, nr. 220, p. 2961634 martie 17. ŢR 297 Scris-am noi feciorii popei lu Stroe, Vladul i Troiţa, acesta al nostru zapis, să fie de mare credinţă la mîna lu Stănislav şi a soţii lui Cherei, cum să să ştie că au fost cumpărat tată nostru popa Stroe o vie de la Lăpădat Haidul de la Buneşti, iar acea vie au fost de moşie a popei lu Dumitru de Săvăstreani. Deci feciorii popei lu Stroe, ei o au făcut vînzătoare acea vie, iar fata popei lu Dumitru, Chera şi cu soţie, cu Stănislav, iar ei s-au sculat de au răscumpărat ei acea vie de la feciorii popei lu Stroe, păntru că au fost a lor moşie. Şi au dat bani gata în mîna feciorilor popei Stroe, Stănislav şi Chera, bani gata 1600 aspri, păntru ca să le fie lor moşie şi lor şi feciorilor.Şi mărturie a fost cînd am cumpărat această vie: Mitrea sulgeariul de Mihăeşti şi Paisie călugăriul şi Onofrie călugărul şi Vasilie, Anghiel postelnic şi popa Alixandru. Aceşt călugării şi megiiaşi toţi au fost de Mihăeşti; şi de în Bîrseşti, Ioan călugărul i popa Gligorie şi Prada cliucer, Ivaşco ot Zătreani. Şi au fost mulţi megiiaşi. [...].Eu mărturie, Mitrea sulgeariul.Eu Udriştie, ficior popei Stoicăi.Eu popa Gligore.Eu Anghiel postelnicDRH, B, XXIV, nr. 221, p. 2971634 martie 20. ŢR 298 Adecă eu, Negre ot Joseani, scriu şi mărturisescu cu acestu zapis al meu să fie de mare credinţă la mîna postelnicului Radului sin Mihalcev, să se ştie cum i-am vîndutu 4 pogoane de vie în dealul Cîndeştilor, însă den partea Ciolănescă şi cu 2 stînjeni de ocină dereptu ughi 20. Şi am vîndutu de bunăvoe a me şi cu ştire tuturor fraţilor şe dennainte a mulţi megiiaşi, anume: popa Neanul i Vlad pîrcălabul din Cîndeşti, Răzmiriţă i Lupul, Gligorie i Tudor, sin Muşat Bolei. Acieştiea toţi au fost aldămăşari. Şi Negrilă, sin Lupul ot Cîndeşti i Mircea, sin Pascul ot Joseani i Coman, sin Vlad ot Godeani, aceştea toţi. [...].Prentru credinţa pusu-ne-amu deagitele.Pis... Stan logofăt.Negre.Mirce.DRH, B, XXIV, nr. 223, p. 2981634 martie 26. ŢR 299 Adecă eu Ghierghie şi Elina şi Dobra, nepoţii lu Balco ot Verneşti, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să hie de mare credinţă la mîna Jipei postelnic ot Verneşti, cum să se ştie că i-am vîndut 12 stînjeni de ocină în sat în Verneşti din partea unchiu nostro lu Balco, însă din cap pînă-n cap, de peste tot hotarul, din matca Buzăului pînă în Lacul cu Zălojiile şi cu vii în deal, cîte vor veni pre aceşti stînjeni de ocină, pentru că i-am vîndut aceşti stînjeni de ocină ce-s mai sus-scrişi de a nostră bunăvoe şi cu ştireaa tuturor fraţilor şi a megiiaşilor şi din sus şi din jos, din prejurul locului, za 24 de galbini gata, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui.Şi mărturii a fost şi aldămăşari, pre nume, oamini buni: ot Verneşti, popa Jipa i popa Ghierghie i Dragomir Sorescul i jupan Stanciul i Dragomir al diiaconului i Avram i Ianolie i Stan al Lupei i Dragomir Ţămbuşca i Isacu, sin Barbului ot Buzău i Jipa, sin Dragomir Sorescul i Mihai, zet Caramalui i Radul Samfiroiului şi mulţi oameni buni ce nu sîntu scrişi aicea. Şi pentru credinţa ne-am pus peceţile şi deagetele. Aceasta scriem şi mărturisim cu sufletele nostre, amin. [...]. Gherghie. Popa Gherghi.Elena. Isacu.Dobra. Dragomir.Popa Jipa. Stanciul.DRH, B, XXIV, nr. 224, p. 2991634 aprilie 2. ŢR 300 Adecă eu, Marco ot Carcadulea, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna Lupului căpitanului, cum să se ştie că i-am vîndut partea mea de ocină, cîtă se va aleage ot Carcadulea toată, den cen pînă în cen, den cînpu şi den apă şi den şăzutul satului, însă preste tot hotarul, dereptu ughi 15, bani gata.Şi eu Rada, fata Mîinei ot Carcadulea, me-m vîndut partea mea ot Carcadulea toată, cîtă se va aleage den cînpu, den apă, den şăzutul satului, însă preste tot hotarul, o am vîndut Lupului căpitanului, dereptu un cal bun şi o vacă cu lapte şi bani 200.Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari anume: Iordache vornecul ot Cozleaci, Tudor vornecul ot Răteşti, Iancul căpitanul ot Gherghiţa, Stănilă iuzbaşa ot Văleani, Sava iuzbaşa ot Bucureşti, Dumitru Laiuotă ot Cătun, Stoica Dulău ot Năiani. Şi o am vîndut cu ştirea tuturor fraţilor noştri şi a vecenelor şi den sus şi den jos şi ca să fie dumnealui de moşîe şi coconelor 301 dumnealui, cîţi Dumnezeu-i va dărui. Şi pentru credinţa ne-am pus şi deagetele, ca să se crează. [...].Marco. Stănilă iuzbaşa.Rada. Sava iuzbaşa.Iordache dvornic. Dumitru.Tudor vornic. Stoica.Iancul căpitan.DRH, B, XXIV, nr. 226, p. 300-3011634 aprilie 2. ŢR 301 Adecă eu Sofiica şe cu feciorul mieu, Furduiu, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna dumnealui jupînului Miho biv vel spătariu, cum să se ştie că am vîndut totă partea nostră de ocină den Fundeani, şi cu vadu de moră den jos, care ocină înparţu cu vară-mea, Anca, den doao, den hotaru pînă în hotaru, oricît se va aleage şi den apă şi den uscat, dereptu patru mie şi doao sute de bani gata, că o am vîndut noi de bună voia nostră, ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică şi dumnealui şi coconilor dumnealui, cîţi Dumneazeu-i va dărui.Şi mărturii sîntu: logofătul Eftemie şi Dobre, feciorul lu Dîrjan şi Dragomir paharnicul şi Tudosie călugărul ot Fundeani şi Duminecă.Şi am scris eu, Iorga logofătul, ca să se ştie. Pis aprilie 2 dni, vă leat 7142 1634.EftemieDuminecă ot LipiiaDragomir păharnicDRH, B, XXIV, nr. 227, p. 3011634 aprilie 10. ŢR 302 Eu Stanciul, feciorul popei Mînei, scris-am zapisul să fie la mîna jupînului Stamatie ot Piteşti, cum să să ştie că i-am vîndut o parte de ocină den sat de în Slătioară, însă partea mea toată, care au fostu de la Radul logofăt dentr-o fune a treia parte, cîtă se va aleage şi den cîmpu şi den apă şi den pădure şi de şăzutul satului şi vii cîte se vor afla şi tot cît se va aleage, d hotar pînă hotar.Şi o-m vîndutu eu de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor şi megiiaşilor, den sus şi de jos, ca să fie lui moşie ohabnică şi lui şi feciorilor lui. Şi o-m vîndut dereptu bani gata 2000.Şi la tocmeala nostră au fostu mulţi omeni buni, anume: Ivan, feciorul unchiaşului Dumitru, Dragomir logofăt, Necula, Iorga al popei Crăciun şi Măican, cumnatu-mieu. [...].Şi pentru credinţa am pus şi pecetea.Coman postelnic.Dumitru. Pe verso: De Slătioare, de la Costandin, sin Ducăi ceauşul, leat 7142 1634.DRH, B, XXIV, nr. 228, p. 3021634 aprilie 11. ŢR 304 Adică eu Vladul al Manii Drujoiul den Carcadula, ot sudstvo Sac, scris-am acesta al mieu zapis, ca să hie de mare credinţă la mîna a jupînului Lupul căpitanul, cum să se ştie că i-am vîndut dumnealui toată partea / 305 mea de ocină den Carcadula, toată cîtă se va alege de preste tot hotarul, den hotar pînă în hotar cu tot venitul den cîmpu şi den apă şi den siliştea satului, cîtă se va aleage, derept 1100 de bani gata. Şi o am vîndut eu de a mea bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a vecinilor şi den sus şi den jos, ca să-i hie jupînului Lupului căpitan de moşie, lui şi coconilor în veacu.Şi cînd am vîndut această ocină au fost mulţi boiari mărturie, anume: jupan Oprea vel agă i Ghieorghie ot Brăneşti i Cazacul ot Boldeşti i Marco ot Carcadula i Stanul popei ot Răsturnaţi i Radul Lepşa ot Buzău i Radul i Cîrstea ot Leoteşti i Mîrze şi mulţi oameni cari-iş vor pune mai jos peceţile. Şi pentru credinţa mi-am pus deagetul, că inel n-am avut. [...]. [...].Eu Vladul al Manii Drojoiul.DRH, B, XXIV, nr. 231, p. 304-3051634 aprilie 11. ŢR 305 [...] ca să fie satul sfintei mănăstiri, satul Turceanii, ot sudstvo Gorjil cu tot hotarul şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul şi cu morile, pentru că acestu satu Turceanii fost-au dat şi miluit de Pîrvul banul sfintei mănăstiri Tismeana, încă de în zilele răposatului lu Vlad voevod, feciorul lu Vlad voevod, cînd a fost cursul ailor 7039. Şi am văzut domnia mea şi cartea lu Vlad voevod, feciorul Radului voevod, pre tot satul Turceanii, văleat 7042.Dereptu aceaia, domnia mea încă am dat şi am miluit sfînta mănăstire Tismeana cu satul Turceanii, ca să hie de moşie cum au fostu miluit şi de alţi domni. Şi am noit dumnia mea şi cărţile altor domni pre ceastă carte a domnii meale.Derept aceaia şi voi, rumînilor de în Turceani, în vreame ce veţi vedea aceasta carte a domnii meale şi oamenii părintelui Theodosie egumenul de la sfînta mănăstire de la Tismeana, iar voi să căutaţi să ascultaţi de ce o va da învăţătură, că v-am dat domnia mea să fiţi pre seama mănăstirii, cum / 306 aţi fostu daţi şi de alţi domni, că aşa e învăţătura domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 232, p. 305-3061634 aprilie 12. ŢR 306 Eu Preda ot Bîrseşti am scris acesta al meu zapis la mîna Danciului logofetul ot Pîrîiani, cum să să ştie că i-am vîndut eu ocină în Bae, însă di în funea Bîrseaască jumătate, însă partea mea de preste tot hotarul Băi. Şi iar am vîndut di în funea unchiu nostru Badii, însă trei părţi şi au rămas o parte nevîndută, însă iară de preste tot hotarul Băi. Şi iar i-am vîndut ocină în Bae di în funea lu Pătru Tecuci jumătate de preste tot hotarul, însă eu o-m fost cumpărat eu de la fiiu-său Radul.Şi pre aceaste părţi să sea ştie şi rumîni, pre nume: Dumitru, feciorul lui Negoilă şi Sin şi Dragomir şi alţi rumîni, cîţi vor fi pre ceaste funi, toţi, pîntru, că i-am vîndut dirept bani patrusprăzeaci mie de bani gata. Şi am vîndut cu ştirea tuturor fraţilor, ca să fie moşie ohabnică.Şi mărturie au fostu: Stanciul logofăt ot Pîrîiani, Nicula păharnic ot Ogrumi şi Ghioca ocnariul i Seva i Deadiul ciauş şi Barbul de Rogojina. Udrea ot Bibeşti i Stanciul ot Zeatreani.Aceasta am scris. Pis measeţa aprilie 12 dni, vă leat 7142 1634.Eu Preda clucerDRH, B, XXIV, nr. 233, p. 3061634 aprilie 13. ŢR 306 [...] părintelui Grigorie, care iaste egumen la sfîntaa monastire de la Argeşu, ca să fie volnecu cu aceasta carte a / 307 dumnie meale şi cu sluga dumnie meale, anume... de să-şi strîngă rumînii aceştie sfinte mănăstiri, care scrie mai sus, carie pre unde-l vor afla, ori în sat domnescu, ori boerescu, ori la oraş, ori la slobozie, ori unde-i vor afla, să fie volnicu cu cartea dumnie meale să-i ducă la urma lor, care pre unde va fi lăcuit, şi de niminilea opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura dumnie meale.DRH, B, XXIV, nr. 234, p. 306-3071634 aprilie 20. ŢR 316 Adecă eu, Drogomir Gîrjă ot Trăisteani scris-am zapisul meu ca să fie de bună credenţă la mîna dumnealui Savei postealnecul ot Negoeşti, sin jupan Nastei ot tam, cum să să ştie că i-am vîndut dumnealui moşie în moşiia Trestiianilor de la Cîmpu de la Ratena, denjos de Inoteşti. Pentru că această moşie au fost a mea de la părenţii mei. Deci, cînd au fost întru zilele lui Mateiu vodă, mie lipsindu-mi şi tribuindu-mi bani, am vîndut dumnealui Savei / 317 postealnicul, această moşie ce e mai sus-zisă, partea de un moş. Şi o am vîndut drept bani gata ughi 18. Şi această moşie iaste în judeţul Săcuianilor. Şi o am vîndut de a mea bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor vecinilor denprejur şi den sus şi den jos, pentru ca să fie dumnealui moşie stătătoare în veaci şi veciorilor şi nepoţilor dumnealui, cîţi Dumnezeu îi va dărui.Şi cînd s-au făcut acesta zapis, fost-au mulţi boiari şi megiiaşi denprejur care îşi vor pune iscăliturile mai jos, ca să să crează, anume: Iordache vornecul ot Cozleaci i Negre ot Trestiiani i Dîrjan ot Negovani i Mihaiu Ghiuleşi ot Ploeşti i Gherghe brat ego ot tam i Tudor Bolduma ot Trestiiani i Crăciun ot Negovani. Şi pentru mai adevărata credenţă, pusu-ne-am şi deagetile mai jos, ca să să crează.Şi am scris eu, popa Radul ot Ploeşti, cu învăţătura lui Dragomir Gîrjă. Pis aprilie dne 20, let 7142 1634.Iordache vornicul ot Cozleciu, martorEu Dragomir Cîrjă ot Trestiiani.Eu Negre martor ot Trestiiani, martor.Eu Dîrjan martor.Eu Mihaiu Ghiuleş martor.Tudor Bolduma martor.Eu Crăciun martor.Ţocu ot Negovani martorEu Gherghe Ghiuleş martor.DRH, B, XXIV, nr. 239, p. 316-3171634 aprilie 21. ŢR 323 Eu Radul i Trăistrăe de Pătîrlage scris-am zapisul miu să fie la mîna popei lu Mihaiu, cum să se ştie că i-am vîndut un pogon de vie păragenă, pădure; şi di în capul pogonului în jos, pînă în drumul gardului, la margene. Şi locul a fost de la Muşatu.Şi l-am vîndut dereptu 6 ughi bani gata şi cu şterea tuturor megeiaşilor, anume: popa Stoica i Dragomir i Tatul i Oncea i Neaculcea, Ionaşco i Neagul i Stan i Nechifor i Voico i Colţea i Sarul Burlian.Şi am scris eu Dragomir. Pis measeţa aprilie 21 dni, vă leat 7142 1634.Radul.Dragomir.Popa Stoica.DRH, B, XXIV, nr. 243, p. 3231634 aprilie 23, Bucureşti. ŢR 323 Adecă eu părintele egumenul Vasilie de la sfînta mănăstire ce se cheamă Aninoasa, hram uspenie Bogorodiţe, denpreună cu tot soborul, scris-am acesta zapis să fie de mare credinţă la mîna Dragului logofăt şi a unchiu-său lu Stroe / 324 de Cislău, ca să se ştie că am avut pîră unii cu alalţi pentru neşte ocină de la Ceslău, părţile jupîneasei Stanei şi ale surori-sa Mariei, mătuşele Dragului logofăt şi ale lu Stroe. Că noi călugării am zis la divan, cum am cumpărat noi călugării aceaste părţi de ocină de în Cislău de la jupîneasa Stana şi de la Mariia, în zilele Radului voevod, iară Dragul logofăt şi Stroe au zis cum că i-au fost miluit mătuşele lor, Stana i Mariia, cu aceaste părţi de ocină den Cislău. Şi au scos şi neşte cărţi ale Mihnei voevoda de miluitură.Deci am mersu înnaintea domnu nostru Io Mateiu Băsărab voevod de ne-am pîrît de faţă. Într-aceaia, domnu nostru ne-au dat la mijloc 6 boiari pre răvaşe domneşti, anume: de Odobeani, Ianiu logofăt i Giurgea i ot Bădeani Barbul iuzbaşa i ot Hinţeşti, Vlaicul i Calin ceauşul i ot Măgură, Neagul lgofăt, ca să caute aceşti boiari şi să adevereaze cu sufletele lor, fost-au această ocină vîndută mănăstirii, au n-au fost, şi cine den cine iaste şi cum au ţinut moşii cei bătrîni.Deci noi apoi ne-am voit şi ne-am înpăcat unii cu alalţi denaintea a cinstitului deregătoriul domnu nostru, jupînului Tudosie vel logofet şi de înnaintea acestor 6 boiari, de a noastră bunăvoe, cum să ţinem ocina toţi înpreună, frăţeaşte, den doao, cum au ţinut moşii cei bătrîni ocina de la Cislău, pînă în hotarul Poenilor, în apa Bîşcei, la morile de în cale. Şi după ce ne-am înpăcat, dat-au Dragul logofăt cu unchiu-său Stroe sfintei mănăstiri Aninoasa, înnainte pre 1 rumîn, anume Vipere, cu feciorii lui, pentru pomeana, iar ocina să o ţinem tot de în doao, că aşa ne-am tocmit de bunăvoe, ca să nu mai fie pîră între noi.Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie, na ime: Danciul cliucer Doicescul i Iuordachi vornicul i Tudor dvornicul i ot Uscaţi, Scorea logofăt i Iane spatar i Grama postelnic ot Cepture i Preda, sin Stanov banul i ot Ploeşti, Stoica călăraş.Şi am pus blăstăm: carii de în noi va mai rădica pîră, acela să hie anatema cu Iuda şi cu Ariia şi blestemat de 318 sveti otţi ije sut vă Nechei. Aceasta am scris să se ştie şi să se crează şi pentru adeverită credinţă pus-am şi peceate. [...].Smerenie ieu Vasilie egumenul de în sfînta monastiri AninosaDRH, B, XXIV, nr. 244, p. 323-3241634 mai 1, Bucureşti. ŢR 334 Adecă eu jupîneasa Stanca ce am fostu jupîneasă agăi Neagului, înpreună cu feciorii miei, Coman comis şi Andreiu spatar i Pătraşco i Mihai, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Gherghie bivşe vtorii vistiiariu şi a jupîneasei lui, Sofiicăi, ca să se ştie cum le-am vîndut o vie în Dealul Tîrgoviştii, în gura Văii Sasilor în feaţe, ce iaste între via Mitrei, fratele Pîrvului logofăt şi între..., cu livezi şi cu pomet şi cu pimniţa şi cu case în deal la vie. 335 Pentru că această vie, ci scrie mai sus, fost-au cumpărată de aga Neagul, în zilele lu Alexandru voevod, sin Radul voevod, de la popa Tanasie, feciorul pope Goicei clisiariul de în Tîrgovişte.Iară după aceaia, cîndu au fostu acum, în zilele domnu nostru Io Mateiu Băsărăbă voevod, iară eu jupîneasa Stanca, ce am fostu jupîneasă Neagului aga, şi noi feciorii lui, carii sentem mai sus-scrişi, vîndut-am ceastă vie jupînului Gherghie vistier za ughi 150 bani gata.Şi o am vîndut noi de bunăvoia noastră, fără de nice o silă, pentru datoriia tătîni-nostru, agăi Neagului, ca să fie lui de moşie şi coconilor în vecie.Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, na ime: jupan Para biv vel peharnic i jupan Radul logofăt i jupan Dumitru logofăt ot vistierie i Pîrvul logofăt, fratele Mitrei, ot Tîrgovişte, Necula peharnic i popa Tanasie i Nica căpitan. Şi pentru mai adeverită credinţă pus-am şi peceate, ca să se ştie şi să se crează.Şi am scris eu, Lepădat logofăt. Pis u Bucureşti measeţa mai 1 dni, vă leat 7142 1634.Coman comis amu pus cu mîna meaAndreiu spătar scris-am cu mîna meaPătraşco postelnic scris-am cu mîna meaRadul logofet ot PopeştiEu Vasilie spătarDRH, B, XXIV, nr. 250, p. 334-3351634 mai 1, Bucureşti. ŢR 335 Adecă noi boiarii: jupan Nedealco vel cliucer i jupan Vasilie vel stolnic i popa Borcea clisiiarul i Ianiu portariul şi jupîneasa Mariia vistiereasa a Dudescului şi Neanciul dvornic i Radul logofăt Dudescul, scris-am aceasta a noastră carte, ca să fie de mare credinţă şi de mărturie, ca să se ştie cum ne-au chemat frate nostru, Gherghe logofătul, la vreamea lui de moarte. Deci văzîndu noi cum i se apropie vreame de moarte şi a se petreace de pre această lume, făcutu-ş-au tocmeală casei lui de tot lucrul, cum va fi după moartea lui. Deci aşa-u zis cu gura lui înnaintea noastră Gherghe logofătul, cum moşiile lui toate şi dobitoc şi bucate şi rumîni şi ţigani, mult puţin ce va fi, să fie tot pre mîna jupîneasei lui, Neacşei. 336 Iar pentru rumînii lui de în sat den Măgureani, pre nume Albuş cu feciorii lui şi Radul Boncă cu feciorii lui şi Toader cu feciorii lui şi Stoian cu feciorii lui şi Chiţiboiu cu feciorii-ş şi Cîrstiian Mutul cu feciorii lui şi Romce cu feciorii lui şi Stan Pomană cu feciorii lui şi Dan, feciorul Albului, cu fecioruii lui şi Vasilie cu feciorii lui şi Stroe cu feciorii lui şi Vladul cu feciorii lui şi Cocîrle cu feciorii-ş şi Oprea cu frate-său Stan şi cu feciorii lor şi Dragomir cu feciorii lui şi Vladul Brînzeaiu cu feciorii lui i Vladul Văcariul cu feciorii-ş şi Stan Ţigulea cu feciorii lui şi Petrişor cu feciorii-ş şi... cu feciorii lui, i-au ertat Gherghe logofăt de rumînie pre toţi de înnaintea noastră, singur cu gura lui, însă i-au ertat numai capetele lor şi cu feciorii lor, fără ocină, nimica.Iară ocina cîtă au avut în Măgureani o au lăsat să fie la besearică, unde sea-au îngrupat şi el şi părinţii lui şi fraţii lui acolea în sat la Măgureani.Iară rumînii de la Măgureani, ei să aibă a hrăni pre jupîneasa Neacşa pînă va fie ia vie, iară după moartea ei, iar să fie ertaţi de rumînie.Derept aceaia şi noi, ceşti boiari, ce sîntem mai sus-scrişi, pre cuvîntul lu Gherghe logofăt, cum au grăit cătră noi la vreame lui de moarte, singur cu gura lui, aşa mărturisim şi noi cu sufletele noastre.Şi am făcut ceastă carte a noastră să fie de mărturie la mîna rumînilor den Măgureani ot sudstvo Prahova, să fie în pace de rumînie, cum i-au ertat singur Gherghe logofăt de cătră toată ruda lui, de nimenilea val sau bîntuială să n-aibă. Pentru că noi, aceşti boiari ce sîntem mai sus scrişi, cum am auzit şi cum au grăit Gherghe logofăt cătră noi cu gura lui la ceasul de moarte să fie rumînii lui ertaţi şi neşte oameni slobozi, aşa mărturisim şi noi cu sufletele noastre. Şi pentru adeverită credinţă pusune-am peceţile şi iscăliturile. Iară care om den în ruda lu Gherghe logofătul se va ispiti a călca şi a sparge şi a strica această pomeană, acela să hie blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveati otţi ije sut vă Nechei şi să aibă a da seama înnaintea lu Dumnezeu.DRH, B, XXIV, nr. 251, p. 335-3361634 mai 5. ŢR 336 [...] acestor oameni ai sventei monastire de la Rîncăciog, anume: Radul cu feciorii-ş şi Micul cu feciorii-ş / 337 şi Badiul cu feciorii-ş şi Stanciul cu feciorii-ş, şi Nestor şi Daina cu feciorii-ş den sat den Cîrsteeneşti ot sudstvo Muşcel i Padureţi, ca să le fie casele şi toate bucatele lor ce vor avea în pace şi slobode de acum înnaente, de bir, de găleată cu fîn, de mere cu ceara, de oia seaacă, de birul calului şi al boulue, de podvoade, de mertece, de conace, de cae de olacu, de cătră samnecii de judeţ, de dejmă de stupi, de gorştenă de oi şe de porci, de vinărici, aşijderea de toate dăjdile şi mîncăturile, cîte vor fi preste an în ţeara domnie meale de nemica val sau bîntuială să n-aebe, neci să lea să tragă bucatele lor, pentru alţii, ce s-aebe bună pace, în zileale şi în viiaţa domnie meale, pentru că m-am milostivit domniia mea de i-aam ertat, cum au fost ertaţi şe de alţi domni bătrîni şe mai denaente vreami.Şi am văzut domniia mea şi carte răposatului Io Şărban voevod şi carte răposatului Io Radu voevoda şi a fiiu-său Alexandru voevoda şi carte lu Leon voevoda la mîna lor, de pace şe de răpoaos. Aşejderea i-am ertat şi domniia mea, numai cît să fie de paza şe de posluşaniia şe de lucrul sventei monastiri, de toate deci cîte trebue la mănăstire, să dea ajutoriu. Aşejderea şi voi, birarilor, şi voi, celelalte slugi ale domnie meale, oricare cu ce slujbe veţi umbla într-acest judeţ, să căutaţi, în vreme ce veţi vedea această carte a domnie meale, iar voi să căutaţi şi foarte să vă feriţi de caseale şe de bucatele acestor oameni ce sînt mai sus-scrişi, de toate, cum iaste învăţătura domnie meale.Şi am pus domniia mea şi blăstem: cene va dărue Domnul Dumnezeau, în urma domnie meale a fire domnu şi biruetoriu Ţărîe Rumîneşti, încă-l rog cu numeale lu Dumnezeau să aebe a noerea şi a întărirea mila şi pomeana domnie meale pre tocmeala cum scrie mai sus. Iar careale o va călca şi o va sparge, să fie proclet şi anatema şe afureset de 318 otţi, eje sud vă Niechei.Derept aceaia şi voi, săteanilor de în sat de în Cîrsteeneşti şi voi să daţi bună pace acestor oameni, carie sînt mai sus-scrişi de la sveata mănăstire ot Rîncăciog, de nemica val sau băîntuială să nu le faceţi oamenie de la sveata monastire: să vor muri, lor să fie morţi, iar să vor mulţi la sveata monastire, acolo să se mulţească, neci să bîntuiască mănăstire pre voi, neci să bîntuiţi voi pre sveata mănăstire. Iar să vor veni jalbă de la sveata mănăstire pentru voe, bine să şteţi că mare certare veţi avea de cătră domniia mea.DRH, B, XXIV, nr. 252, p. 336-3371634 mai 6. ŢR 344 Adecă eu monah Sofronie de Gomoeşti, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la hramul sfintei Troiţă de la Răteşti, cum să se ştie că am dat pentru pomeana şi pentru sufletul mieu 20 de stînjeni de ocină de la Gomoeşti şi 2 pogoane de vie de la Muscel, ca să fie pomeană la hramul sfintei Troiţă de la Răteşti. Iar cine va întoarce preste cuvîntul mieu, ori cine va rămîna pre urma mea, să fie treclet şi proclet şi afurisit de 318 oteţi ije vă Nichei.Şi mărturii au fost mulţi oameni buni şi bătrîni, preoţi şi boiari, na ime: ot Verneşti, popa Jipa şi Dragomir Sorescul şi Dragomir al diiaconului şi Avram şi din Buzău, diiaconul Pătru şi din Brăila, Ivan cumnatu Stamii cupeţul. [...]. Popa Jipa Dragomir al diiaconuluiDragomir Sorescul Diiaconul PătruMonah Sofronie AvramDRH, B, XXIV, nr. 256, p. 3441634 mai 6, Bucureşti. ŢR 344 [...] jupîneasei Marga, ce au fostu jupîneasă lu Lazăr păharnicul, ca să aibă a ţinearea toate bucatele ale bărbatului ei, Lazăr păharnicul: dobitoc, cai, boi, vaci, stupi, ţigani, ferecături şi strînsoarea casei lui, să fie toate pre mîna jupîneasei lui, Margăi, pentru că au lăsat singuru Lazăr păharnicul la moartea lui să-l pomenească şi să-l grijască cum se cade, pentru că se-au luoat amîndoi de în tinereaţe şi au lăcuit pînă la vreame de bătrîneaţe şi au avut multă / 345 socotinţă şi au murit în mîna ei. Deci, pentru aceaia au dat Lazăr păharnicul aceaste bucate ce scriu mai sus, căci n-au fostu de la părinţii lui, ce au fostu cîştigate de ei de amîndoi, de în tinereaţele lor pînă la bătrîneaţe şi pînă la pristăvirea lui.Iar pentru rîndul unor vii de la Tîrgşor, ce au fost cumpărate de Lazar peharnic cu jupîneasa lui, Marga, dat-au Lazăr peharnic la moartea lui jupîneasei lui, Margăi, viia de lîngă casă, cu căşcioara, iar o vie de la Ianiu lăsat-au Lazăr peharnic să o vînză jupîneasa lui, Marga, să-l pomenească.Iar pentru o ţigancă a lui, anume Tudora, cu un copil al ei, lăsat-au Latăr peharnic jupîneasei lui, Margăi, iar după moartea ei să fie ertaţi.Iar casele lui de în Tîrgşor, cu locul şi cu pimniţa, care au fostu cumpărat Lazăr peharnic mai denainte vreame, lăsatu-lea-au Lazăr peharnic frăţini-său lu Ilie. Iar casele cu locul de la Ţiţeştii, lăsatu-le-au Lazăr peharnic nepotu-său, le Gherghe. Iar pre un rumîn de la Ţiţeşti, anume Stăniia, ertatu-l-au Lazăr peharnic pentru sufletul lui.Iar o năstrapă de argintu datu-o-au Lazăr peharnic pentru pomeana la mănăstirea de la Molomoc să facă o cădelniţă, iar altă năstrapă, ca şi ceaia, datu-o-au frăţini-său, lu Ilie. Iar alte toate le-au lăsat să fie pre mîna jupîneasei lui, Margăi.Iar pentru 2 sălaşe de ţigani, anume Stan, feciorul Slăvuleţului cu ţiganca lui Viţa şi cu feciorii lor, ce l-au fost cumpărat Lazăr peharnic pre zeastrele jupîneasei lui, Margăi, de la Dumitru logofăt de Stoiceani în zilele lu Şerban voevod, iar Dumitru logofăt l-au fost cumpărat de la Barbul postelnic, iar pre Oţelea ţiganul cu ţiganca lui, Sora şi cu feciorii lor ce au fost al Radului postelnic Slăviceanul, datu-l-au Radul postelnic lu Lazăr peharnic, pentru 2000 de aspri ce-au fost datoriu de în zilele lu Mihai voevod; şi au fost scos Lazăr peharnic pre aceşti ţigani cu smultă pîră, în zilelea Radului voevodi, de cătră Ventilă biv vel cliucer şi de cătră Neanciul postelnic şi de cătră jupăneasa lui, Neacşa.Şi am văzut domnia mea şi cartea Radului voevodi pre aceşti ţigani, vă leat 7122 şi zapisul al lu Lazăr peharnic, făcut de la moartea lui cu mare afurisanie şi cu mulţi boiari mărturie scrişi în zapis, mărturisindu Lazăr peharnic la moartea lui cum au fost lăsat aceaste bucate şi moşii toate, cum scrie mai sus, jupîneasei lui, Margăi, pentru un sat al ei de zeastre, anume Drăgăşanii, ot sudstvo Teleorman, ce i l-au vîndut Lazăr peharnic, za ughi 150. Şi frate-său Ilie nimica treabă să n-aibă, pentru căce se-au fost despărţiţ fraţii amîndoi de multă vreame.Iar după aceaia, cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, după moartea lui Lazăr peharnic, iar frate-său Ilie, el n-au vrut să lase pre tocmeala frăţini-său, ce au rădicat pîră şi au venit de se-au pîrît de faţă înaintea domnii meale cu cumnată-sa, jupîneasa Marga. Şi aşa pîrîia Ilie, fratele lu Lazăr peharnic cum să împarţe toate bucatele şi moşii şi ţigani şi tot ce să va afla. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre leage cu toţ cinstiţii deregătorii domnii meale şi am dat domnia mea jupîneasei Margăi, ca să-şi ţie toate cum i-au lăsat bărbatul ei, Lazăr peharnic. Iar cine să va / 346 afla numai de în Oţelea ţiganul şi di în ţiganca lui, au fecior, au fată, să aibă a înpărţi Ilie cu cumnată-sa Marga în doao; iar cu feciorii lu Stan ţiganul, nimica treabă să n-aibă, căci au fost cumpărat de pre zeastrele jupîneasei Margăi.Şi au mărturisit înnaintea domnii meale şi cinstitul deregătoriul domnii meale jupan Ivaşco vel dvornic cum se-au fost tocmit Lazăr peharnic cu frate-său Ilie denaintea lui, cum cine să va afla de în Oţelea ţiganul, oricînd să aibă a înpărţi în doao şi cum i-au fost dat Şerban voevod jupîneasei Margăi, ughi 150 zeastre, cîndu o au măritat după Lazăr peharnic. Iar apoi, jupîneasa Marga, ia nu se-au îndurat nici de Ilie, ci l-au miluit cu o fată de ţiganu, cu o soră a Pîrvului ţiganului, feciorul lu Stan. Iar cu alte ce sînt mai sus-scrise, să le ţie toate jupîneasa Marga cum i le-au lăsat şi de niminilea opreală să n-aibă, că se-au pîrît de faţă şi au rămas Ilie de leage şi de judecată denainte domnii meale.Dereptu aceaia, domnia mea am dat jupîneasei Margăi, ca să fie în pace de cătră cumnatu-său Ilie, să-şi ţie tot ce i-au lăsat să fie moşie şi feciorilor în veaci.DRH, B, XXIV, nr. 257, p. 344-345-3461634 mai 7. ŢR 346 [...] părintelui egumenului Neofitie de la sfînta mănăstire de la Menedic, pentru că s-au jeluit că ia-au luat de la Chilii un popă, anume Toma, un stihare. Deci să fii volnic a-l apuca cu această carte a dumni-meale să de stihariul, că acel stihari au fost de la deregătoriul / 347 dumni meale Ivaşco vel vornicul; deci ei tras pîre. Deci ei să-l apuce să plătească stihariul.iar de nu-l va da, să fie volnic a lua om domnesc să-l iaa stihariul de la popa, iar lui dă-i va părea strînb, să vie de faţă, că aşa iaste învăţetura dumni-meale.DRH, B, XXIV, nr. 258, p. 346-3471634 mai 7. ŢR 347 [...] lu Socol den Văleani, ca să fie volnic cu ceastă carte a domnii meale să-şi ţii nişte ocină dă un moş; au cumpărat de la Voica, fata Oprei. Pentru că această ocină o au făcut Voica vînzătoare în zilele răposatului Radului vodă, pentru ce i-au fost nevoe. Şi ş-au întrebat toate rudele şî fraţii de pre ocină şî n-au vrut să o cumpere nimeanilea, ce o au cumpărat Socol. Şî tot o au ţinut cu pace de atunce pînă acum.Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, sculatu-se-au Voicea şî Oprea, verii Voicăi, de au rădicat pîră naintea domnii meale ş-au venit de faţă. Şî aşa pîrîia Voicea şî Oprea cum cînd au cumpărat acea ocină nu i-au întrebat, ce sînt ei mai volnici să întoarcă banii. Şî au venit şî vînzătoriul de faţă naintea domnii meale de au mărturisit cum i-au întrebat şî n-au vrut să cumpere. Derept aceaia, au rămas Voicea şî Oprea de leage şî de judecată denaintea domnii meale.Şî am dat domniia mea lu Socol ca să-şi ţie ocina cum o au ţinut şî pînă acum, şî de nimea opreală să n-aibă naintea cărţii domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 259, p. 3471634 mai 9. ŢR 348 Zde bolearom ai boiarinului dumnii meale jupan Buzîncăi vel comis şi ai părintelui Vasîlie egumenul ot Bistriţa, anume: Radul logofăt Năsturel i Gligorie vel logofăt i Nedelco vel clucer i Tudosîi logofăt i Dumitraşco vistier i Radul vornic ot Desa, să caută şi să adevereaze păntru satul Gîndeanii, deci cum vor adevăra aceşti mai sus-zîşi boiari şi cum vor afla cu ale lor suflete, aşa să-i tocmească.DRH, B, XXIV, nr. 260, p. 3481634 mai 10, Bucureşti. ŢR 348 Adecă noi 6 boiari: jupan Radul Nasturel biv vel logofăt i jupan Gligorii vel logofăt i jupan Teodosie biv vel logofăt i jupan Nedelco vel cliucer i jupan Dumitraşco biv vel vistiiar i ot Desa dvornic Radul, scris-am cartea noastră ca să fie de credinţă la sfînta mănăstire Bistreţa, hram uspenie Bogorodiţe şi a părintelui egumenului Vasilie şi a tuturor călugărilor, carii vor fi lăcuitori într-acel sfînt loc, ca să se ştie cum au avut părintele Vasilie egumen mare pîră înnaintea domnu nostru Io Mateiu Basarab voevod în divan cu jupan Buzinca vel comis şi cu jupîneasa Anca a lu Mihail postelnic de în Văleani şi cu ginere-său, Ghinea postelnic pentru satul Gîndeanii den judeţul Romanaţi, care sat au fost cumpărat de răposatul Barbul banul Craiuvescul şi cu fraţii lui Pîrvul dvornic i Danciul armaş i Radul postelnic, ctitorii mănăstirii, de la moşul lu Drăguşin banul şi al lu Dumitru dvornic, în zilele Vladului voevod bătrînul, derept 15000 de aspri gata. Şi l-au dat şi l-au închinat în sfînta mănăstire Bistreţa împreună cu alte sate şi moşii, pentru pomeana, unde le zac şi oasele lor şi au întărit cu hrisoave şi cu cărţi de milă. Şi l-au tot ţinut sfînta mănăstire cu bună pace.Iar de la o seamă de vreame încoaci, după moartea ctitorilor ce scriu mai sus, iar Drăguşin banul şi Dumitru dvornic, ei au fost luat satul Gîndeanii / 349 de la mănăstire în putearea lor şi au fost pus la sfînta mănăstire o cădealniţă de argint, derept 3000 de aspri. Şi au fost satul Gîndeanii tot pre seama nepotu-său, lu Mihăilă postelnic den Văleani, după moartea lor, fără leage, fără judecată. Şi au fost pus ei atunce şi un egumen al lor în mănăstire, anume Mitrofan şi au tăiat cărţile şi hrisoavele mănăstirii fără divan, fără judacetă, în sfînta mănăstire şi le-au stricat şi au făcut cum au vrut, în silă, ca nişte oameni putearnici, căci n-au avut cine căuta de mănăstire şi de moşiile mănăstirii.După aceaia, cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Matei voevod, iar părintele Vasilie egumenul văzînd moşia mănăstirii Bistreţa şi pomeana ctitorilor ce scriu mai sus înpresurată şi cuprinsă fără dreptate şi fără de cale de alţii venit-au înnaintea domnu nostru în divan de se-au pîrît de faţă cu jupan Buzinca vel comis şi cu jupîneasa Anca a lu Mihăilă postelnic de în Văleani şi cu Ghinea pentru satul Gîndeanii. Şi au scos părintele Vasilie egumen în divan toate hrisoavele mănăstirii: întîiu hrisovul lu Vladul voevod vă leat 7002 şi hrisovul Mihnei voevod cel bătrîn vă leat 7017 şi hrisovul lu Basarab voevod vă leat 7028, tot întărite unul pre altul pre satul Gîndeanii, şi cartea lu Alexandr voevod, feciorul Mircei voevod, nepotul Mihnei vodă, de pîră şi de rămas cu Drăguşin ban şi cu Mitrea dvornic vă leat 7077. Iar jupan Buzinca vel comis şi cu jupîneasa Anca i Ghinea postelnic ei aşa pîrîia cum l-au fost cumpărat acest sat Gîndeanii de la jupîneasa Velica pentru 3000 de aspri şi cum au pus acea cădealniţă în mănăstire pentru sat şi au scos şi ei un hrisov al Mihnei voevod în divan.Într-aceaia, domnu nostru văzînd atîta hrisoave şi cărţi bătrîne, măria sa n-au vrut să înntre în blăstem şi într-această pîră veache, ce ne-au dat pre noi, 6 boiari, de în divan pre răvaşe domneşti, ca să le căutăm şi să socotim tot lucrul pre amăruntul. Şi încă au făcut şi părintele vlădica Grigorii mitropolitul cartea sfinţii sale de afurisanie la noi, cum să-i judecăm pre dreptate şi pre leage dumneazeiască şi fără de făţărie nemic.Într-aceaia, noi ne-am strînsu-ne toţi înpreună înnaintea domnu nostru în divan şi a tot sfatul, marii şi mici şi am luoat sama în tot chipul şi am văzut hrisovul lui Mihăilă postelnic scris fără dreptate şi fără de cale. Şi au mărturisit toţi boiarii mari şi mici cu mare, glas cum au fost moşiia mănăstirii direaptă şi cum o au ţinut fără lucru, în silă. Deci şi noi înncă n-am vrut să luom acel blăstem şi acea afurisanie asupră, ce am dat satul Gîndeanii mănăstirii cu rumînii şi cu tot venitul ce se va aleage, cum au fost de veac. Şi au rămas jupan Buzinca vel comis i jupaniţa Anca de leage i Ghinea postelnic dennaintea domnu nostru şi a noastră şi a tot divanul. Şi am scos satul Gîndeanii şi dentr-acel hrisov al lor cu chinavar, ca mai mult treabă să n-aibă. Şi înncă au dat părintele Vasilie egumen denaintea domnu nostru şi a noastră şi acea cădealniţă în mîna jupîneasei Ancăi, ca să n-aibă treabă nemic cu satul ce să hii mănăstirii de moşie şi întărire şi ctitorilor pomeană.Şi am mai întrebat pre jupîneasa Anca ca să mai scoată cărţi la divan, iar ia se-au prinsu cum de va mai avea vreo carte la mîna ei au de cumpărătoare au de moşie au de pîră, să hie de gloabă şi de mare ruşine.Derept aceaia şi noi încă am făcut această carte a noastră de judecată cum am aflat cu sufletele noastre. Şi punem şi blăstem şi procleţenie: cine va face într-alt chip preste această judecată a noastră, să hie anatima şi / 350 proclet de 318 oteţi şi să-i stea pîrîş la înfricatul judeţ uspenia Bogorodiţe şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Inaco da neast. Şi pentru credinţa ne-am pus şi peceţili şi iscala noastră mai jos. [...]. Gligorie vel logofăt Dumitraşco vistiiar Thiodosie logofăt Radul vornic ot Desa Nedealco vel clucer Udrişte Năsturel vtori logofătDRH, B, XXIV, nr. 261, p. 348-349-3501634 mai 11. ŢR 357 Adecă eu Ion, sin Bodev ot Săruleşti, scriu şi mărturisesc cu acesta al miu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Stanciului ot Verneşti, cum să se ştie că i-am vîndut partea mea de ocină din sat de în Săruleşti toată, cît se va aleage, de în hotar pînă în hotar şi de în cîmpu şi de în apă şi de în pădure şi de în sileaştea satului şi de preste tot, de pre unde va fi de în ocina Săruleştilor, za 12000 dă bani gata.Şi am vîndut această ocină ce-i mai sus-scrisă de a mea bunăvoe şi cu ştirea tuturor fraţilor de în sus şi de în jos, ca să fie lui moşie şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor.Şi mărturii: Radul Gavrii ot Săruleşti i ot Cocani, Stanciul Potîrniche i Drăghici al Băndroiului i popa Radul ot Cîrlomăneşti i ot Răteşti Dragomir postealnic, sin Buzei i ot Verneşti, Marin, sin Dragomir Paciogăi şi iar de Săruleşti, Fătul lu Şogîrgău... iar de Verneşti, Jipa postealnicul i Avram i popa Gherghe. [...]. Ion den Săruleşti.DRH, B, XXIV, nr. 264, p. 3571634 mai 11. ŢR 357 Adecă eu Ventilă de în Bucu făcut-am zapisul miu, ca să fie de credenţă la mîna fie-mea Tudorie, cum să să ştie că i-am dat acestă ocină, / 358 care-i scrie aicea într-acestu zapis, ocina din Pupezeani, stînjini 20 şi i-am mai dat şi din Bucu stînjini 10. Şi acestă moşie i-am dat fie-mia Tudorii zeastre ca să-i fie ei moşie stătătoare în veacu şi feciorilor ei, cîţi Dumnezeu îi va da.Şi la tocmeaala noastră fost-au Voicilă din Cosîmbeşti şi Pătru din Bucu. Şi pentru credenţa, pusu-me-m şi eu peceatea şi numele mai jos ca să creză. [...].Eu Ventilă.Pătru.DRH, B, XXIV, nr. 265, p. 357-3581634 mai 11. ŢR 358 [...] slugilor domniei meale roşiilor de Buzău şi de Rîmnic, carii au fost chezaşi de Pardos şi slugii domniei meale, anume... ca să fie volnici cu această carte a domniei meale de să vînză toate bucatele lui Pardos şi vii şi mori şi alte moşii toate, pînă va umplea preţ de 150 ughi, pre cari bani au întrat chezaşi aceşti roşii de cătră Jipa neguţătoriul pentru o nevoe ce-au avut Pardos în zilele lu Leon voevod, cum scrie şi zapisul lui. Aşijdere nişte roşii carii au întrat chezaşi păntru Pardos şi au jurat cum n-au întrat chezaşi şi le sîntu peceţile de faţă în zapis, acela jurămîntu să nu să ţie în samă. Şi această carte să calce toate cărţile cîte am făcut domniia mea lu Pardos şi de nimene opreală să n-aibă, înnaintea aceştii cărţi a domniei meale. [...]. [...].... Cîrstea Pe verso: Pentru Pardos ot Răduleşti.DRH, B, XXIV, nr. 266, p. 3581634 mai 12, Bucureşti. ŢR 359 Scris-am eu Nedelco biv vel peharnic şi jupînesa mea Frujina ot Bucov acesta al nostro zapis, ca să fie de credinţă la mîna lu Iurdache vornicul, cum să să ştie că i-am vîndut parte mea de loc şi de pivniţă, a treia parte, la Tîrgul de Sus, ce am fost cumpărat acest loc de la Gherghe vătaf de postelnicei, văriul lu Ilie vornicul, de am vîndut eu acest loc ci-i mai sus-zis de a mea bună voia, fără nici o silă, dereptu patru mii de aspri gata.Şi la tocmela nostră, fost-au mulţi boiari anumea: Ilie vornicul i jupînul Costandin ot Vaidele i Radul biv vel sluger i Lupul căpitanul i Gherghe postelnic ot Negoeşti i Lazar peharnic i Tudor Bolduma ot Buciumeni i Oprea călăraşu ot Băbeni.Şi am scris acest zapis eu Neagoe peharnic Miiutescul, în casa Stoicăi Păcală dorobanul ot Bucureşti. [...].Nedelco biv vel păharnecuLupul căpitanIlie vornicEu Gherghe postelnic ot NegoieştieNeagoi peharnic mărturieŞi eu Ianachi postelnic ot Fenţeşti mărturisescuLazaru peharnic [...] Pe verso: Let 7208 1700 avgust 12. Am luoat de la Rada vătăşoaia vin. De pe vin, tl. 3,30 lei 1 (talere trei 30, lei unu). Tudori căpitan.Leat 7209 1700 septemvrie 3, pac dă la Rada de pre vin tl. 6 (şase). Dat şi la cheriia buţilor pre 2 buţi, vedre 129, vadră po bani 3, cin. cup. cheriia bani 390. Septemvrie 3 pre dat vadră dă taleri 1.DRH, B, XXIV, nr. 267, p. 3591634 mai 12. ŢR 359 Scris-am eu Tuduran al meu zapis la mîna cumnatului Manului şe Dragomer, cum să se ştii că e-m vîndut eu ocena den Lăzăreşti, partea / 360 lu Stoen şe partea popei Cîrsteae şe partea al Dobrea şe partea lu Stan şe partea popei Oprea, dereptu aspri 2000 gata. Şe e-m vîndut eu de a mea bunăvoe.Şe mărturie: popa Lazar, popa Sava, popa Stănilă, popa Stoeca ot Goleşti, Stanciul Mehovenul, Căzan călugăr... eş, David ot Ţeţeşti, Albul Stăn... ul Mercea ot... Ivan păharnecul ot Băjăşti... ul Mateiu ... ot Mihăeşti, Stan Mocanul ot Băjăştii... ot Ţeţeşti.DRH, B, XXIV, nr. 268, p. 359-360 1634 mai 13, Cîmpulung. ŢR 360 Preamilostive doamne, să fii dumnita sănătos, în ai mulţi şi buni, să moşteneşti în ţara măriei tale.Dăm în ştire măriei tale noi robii şi lutul de supt cinstitele picioarele măriei tale, din oraşul măriei tale din Cîmpulung, judeţul şi pîrgarii şi preoţii şi bătrînii oroşani, cum au venit înnainte noastră la scaunul măriei tale egumenul de Brădet pentru neşte ţigani, un ţiganşi o ţigancă, cum au fost cumpăraţi la mănăstire din zilele Radului vodă, den domnie dintîiu, de la jupîneasa Famie, nora vornicului Ivaşco şi au fost tocmit 3000 aspri. Şi pentru acei bani i-au dat den mănăstire 3 cai de s-aau plătit, şi au rămas ţiganii în mănăstirea.Şi au mărturisit Slănicul de Jos, anume Stoica Tăpţan şi cu alalţi megiiaşi, cum au fost la ace tocmelă şi au fost ot Corbii de Pietră şi toţi dinprejurile mănăstiriei şi toţi au fost şi au mărturisit dennainte noastră cum sînt acei ţigani cumpăraţi şi sînt ai mănăstirii.Iară cînd iasti acum, să scoală un nepot al ei den Ţara Ungurească, anume Şimon, să ia acei ţigani. Şi i-au luat cu doi armaşi, iară egumenul şi noi oroşanii i-am oprit acice în oraş şi le-m pus zi să vie de faţa înnaintea măriei tale, iară mărie ta-i vei judeca cum te va năstăvi milostivul Dumnezeu.Aceasta dăm în ştire măriei tale. Dumnezeu să te veselească şi să te zileaască în ai mulţi şi buni, amin.DRH, B, XXIV, nr. 269, p. 3601634 mai 13. ŢR 361 [...] Andrei vtori slujer ca să fie volnicu cu această carte a domnii meale de să ţie viia Micului den Copăcel. Care vie au fost dat Chisar peharnic Rudeanul Micului, pentru ughi 10. Aşijderea şi tu, Micule, înn vreame ce vei vedea această carte a domnii meale, iar tu să cauţi să-ţi iai banii, ughi 10, ce ai fost dat lu Chisar peharnic pre acea vie, pentru că n-ai avut tu treabă a înntrarea în moşiile boereşti neînntrebat, că nu se dau moşiile pentru frăţiia.Şi au venit Chisar peharnic cu Andrei slujer de au mărturisit cum n-au luoat acei ughi 10 pre moşie, ce i-au luoat înnprumutu. Deci domnia mea am dat lu Andrei slujer ca să-i lapede banii şi să ţie viia, că iaste el mai volnic cu acea moşie, că iaste a lui şi înncă n-au fost nici cu ştirea lui. Şi să-l oprească de la vie pre Micul, mai mult treabă să n-aibă, că aşa am dat învăţătura domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 270, p. 3611634 mai 18, Tîrgovişte. ŢR 368 Scris-aam eu Preabeag Şiumun aceasta al miu zapis, să fie la mîna slugearului Todoran, cum să să ştie că i-am vîndut o ţigancă, anume Bucura ţiganca, deareaptu 16 galbeni, pentru că au fost acea ţigancă dea moşie a nostră. Şi am vîndut dea bunăvoia mea. Iar alt cea sea va tragea dea în ruda mea şi dea în podrujăia mea nimea să n-aibă trebă a vălui prea slugeariul Todoran pentru Bucura ţiganca, că o am vîndut eu dea bunăvoia mea.Şi atuncea cîndu am luoat aceaştii 16 galbeni dea la slugeariul Todoran au fost ş-alţii omeni bunii: popa Arfeaniie, Dumitru căpitan i Ianea căpitan i Lembeariu, cuscru lu Ilie vornicul şi alţii omeni buni, cum i-am vîntut acea ţigancă să-i fie dumnielui dea moşie. [...].Eu Dumitru căpitan.Ilie iuzbaşa.Eu Dumitru gramatic sin Tudor tunar.DRH, B, XXIV, nr. 273, p. 3681634 mai 20, Bucureşti. ŢR 368 Ispisah az, Dumitru judeţul, cu 12 pîrgari den oraş den Bucureşti aceasta a nostru carte acestui boiarin, anume Stanciul vătahului, jupîneasii / 369 lui, Manie şi cuconiilor lor, Preda şi Dumitrache şi cu ai lor feciorii, cîţii Domnezeu le va da, ca să le fie dooa locuri de casă cu case cu tot, aicea în oraş în Bucureşti, cari locuri sîntu lîngă mănăstirea Sarindariul, lîngă uliţă, de în jos de mănăstire, alaturea cu podul, de în sus, între Dumitru zlătariul Botuşariul şi de în jos, lîngă Iorgachii, ce au fostu vătah de postealnicei la Alexandru voivod Iliiaş. Pentru că aceaste locuri de casă fost-au unul al lui Costandin cel mare zlătariul, cumpărătoarea de la Oprea zlătariul Boldu, de în zilele lu Şerban voevod, iar altu locu fost-au al lui Costandin cel mic, zlătariul, despre mătuşi-sa Stana, încă mai dinaintea vreame.Iar dup-aceaia, cîndu au fost acuma, în zilele domnu nostru Io Mateiu voivod Băsărabă, iar Costandin cel mare, de zlătari, şi Costandin cel mic, zlătariul ei, au vîndut aceste locuri de case cu casa cu tot Stanciului vătahul a lu Tudosie logofătul şi jupîneasii lui, Manii, deript 4000 de bani gata. Şi au vîndutu ei de a lor bunăvoi, fără de nici o silă şi cu ştirea a tuturor vecinilor den mahala, de în sus şi de în jus şi denaintea noastră. Şi am văzut şi zapis de la mîna lu Costandin cel mare şi de la mîna lu Costandin cel mic, de vînzare, cu mulţi oamenii buni mărturii scrişi în zapis.Dereptu aceaia, dat-am această carte a nostru la mîna Stanciului vătahul, ca să fie aceste locuri de case moşii lui şi jupîneasii lui şi coconilor lui şi nepoţilor şi strenipoţilor neclintit vă veachi, amin.Şi mărturii am pus bătrînii oraşilui, anume: popa Borcea clisearul domneascu i popa Ivan i Stanciul diiacunul i Costea gramaticul de la Besearica Domnească i popa Drăgoiu i popa Manta i Stanciul logofăt i părintele Efthemii egumenul şi frate-său, popa Roşiul de la mănăstirea Sarindariul şi Dumitru logofăt sin, Pană postelnic ot Bărbăteaşti i Costandin zlătarul i Stan vătahul de zlătari şi Lepădat ceauşu şi Defta neguţătoriul.DRH, B, XXIV, nr. 274, p. 368-3691634 mai 20, Bucureşti. ŢR 369 [...] jupîneasei Ancăi, carea au fost jupîneasa lu Mihăilă postelnic de în Văleani, ca să-i fie ei satul Podrujanii / 370 den judeţul Dol-Jil, tot satul şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul şi ţiganii, anume: Badea cu toţi feciorii lui şi Bobocea ţiganul cu toţi feciorii lui şi Moţea cu toţi feciorii lui, pentru că acest sat şi ţigani ce scriu mai sus sînt ale ei de zeastre de la părinţi. Deci, să şi le ţie cu bună pace.Aşijderea să fie volnică jupîneasa Anca să ţie de în toate satele cîte au cumpărat înpreună cu soţul ei Mihăilă postelnic în viiaţa lor, den toate a treia parte şi de sate şi den ţigani.Şi iar să aibă a ţinearea jupîneasa Anca den toate cumpărătorile ce-au cumpărat fiiu său Radul după moartea tătîine-său şi den sate şi den ţigani, tot a treia parte. Şi să fie volnică a face ce-i va fi voia şi cu zeastrele ei de la părinţi şi cu toate părţile de cumpărătoare ce i se-au venit, a treia parte şi de la soţ şi de la fiiu.Pentru că au venit jupîneasa Anca înaintea domnii meale în divan de se-au pîrît de faţă cu noru-sa, jupîneasa Grajdana şi cu nepotă-sa Preda. Şi au spus jupîneasa Anca cum au avut pîră şi în zilele lu Leon vodă şi le-au fost dat boiari de cei mari, den divan, de le-au ales tot lucrul pre dreptate şi au ales jupîneasei Ancăi den toate cumpărătorile... zeastrele... cu părţile de cumpărătură, să aibă a face ce-i va fi voia, cum am văzut domnia mea şi cartea boiarilor de judecată.Derept aceaia şi domnia mea încă am judecat şi am dat jupîneasei Ancăi ca să fie volnică să ţie şi să facă ce-i va fi voia, cum scrie mai sus şi de nimeanilea opreală să n-aibă.DRH, B, XXIV, nr. 275, p. 369-3701634 mai 22. ŢR 372 Adecă eu Miho, fratele Chircăi, den sat den Păuşăşti, mărturisescu cu acest zapis al mieu, să hie de credinţă la mîna jupînului Simei vtori logofet, cum să se ştie că am vîndut dumnealui doao fălci de loc, una în Crînguri, alta în vîrhul viei cei de jos, derept 160 de bani.Şi am vîndut eu de a mea bunăvoe, cu ştirea fratelui mieu şi a rudeniilor şi a vecinilor den sus şi den jos.Şi s-au întîmplat de au fost mărturii: cumnatu mieu Dumitru i ot Stoineşti, Oprea şi frate-mieu Chirca şi Hrizea vataf i ot Şărineasa, Udrişte logofăt i Soare logofăt şi alţi mulţi. Aceasta am scris şi mărturisescu ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru credenţa mi-am pus şi deagetul, că peceate n-am avut. [...] anno domino, 1634.Eu Oprea.Eu Hrăza vătahulEu Mihul.Eu Chirca, brat.DRH, B, XXIV, nr. 277, p. 3721634 mai 22, Bucureşti. ŢR 372 Adecă eu Radul armaş scris-am acesta al mieu zapis, ca să hie de mare credinţă la mîna părintelui piscupul Efrem de la sfînta episcupie de la Buzău, cum să să ştie că-i sînt dator cu 1 ţigancă. Şi păntru acea ţigancă i-am pus / 373 zălog 1 copil de ţigan, anume Ionaşco, ca să fie la mîna svinţiei lui, pînă i voiu găsi acea ţigancă ce-au fost a svenţiei lui. Iar de nu-i voiu putea găsi ţiganca, să aib a-i darea ţigancă păntru ţigancă şi să-mi iau ţiganu de la părintele sau să-i plătescu ţiganca, cum mă voiu putea ajunge cu părintele. Iar de nu voiu putea, să-i fie ţiganul stătător.Şi păntru credinţa mi-am pus şi peceatea. Însă am şi eu zapis de la mîna părintelui la mîna mea, cum i-am pus acel copil zălog pînă-i voiu găsi ţiganca. [...]. [...].Eu Radul armaşDRH, B, XXIV, nr. 278, p. 372-3731634 mai 28. ŢR 377 Adecă eu Bratul logofăt, sin Voico logofătul ot Ragul, scris-am acesta al mieu zapis, cum să să ştie că m-am tocmit de a mea bunăvoe cu Neaniul vornicul solul ce au venit de la ţara Moldovei, de ia-m vîndut doi 378 ţigani, amîndoi fraţi, anume Sinca cu ţiganca lui şi Simion şi muma lor... derept doi cai şi cinci coţi de postav. Însă aceşti ţigani ce scrie mai sus sîntu fugiţi la Moldova în ţigănia domnească.Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari mărturie, anume: jupan Ivaşco vel dvornic i Bălan vtori i Gherghe vtori vornic i Dumitru vtori vornic i Nenciul vornic i Ghiorma clucer i Radul vătah za postelnicei şi alţi boiari mulţi, carii nu sînt scrişi aici. [...].Az Bratul logofătŞi păntru cridinţa am iscălit eu cu mîna mea, să se ştie.Ivaşco dvornicBălan vornicGherghie vornicDumitru vornic Pe fila a doua a actului: Stoica Rîlea ţiganul, tatăl Sincăi şi a lu SimionŞi am văzut domnie-mea şi uricilea Bratului de moşie pri aceşti ţîganie.DRH, B, XXIV, nr. 282, p. 377-3781634 mai 30. ŢR 379 Scris-am eu, jupaniţa Vina, jupînesa Tomei comis, la morte mie acesta al mieu zapis, cum să se ştie c-am lăsat eu la morte me satul Vlîltureanii fiiu mieu, lu Mihaiu, ca să-i fie lui rumîni, şi lui şi feciorilor lui, păntru că e-m dat eu la morte me cum e-u dat şi soţie me, jupînul Toma comis, la morte lui. Aşijădirea i-am lăsat şi eu prea cuvîntul dumnelui şi prea învăţătură, după morte dumnelui, ca să fie aceast sat cu rumînii moşiia feciorului nostru lu Mihaiu în veacie. Iar să vor scotă ei rumînii vr-o carte sau vru un zapis să nu se crează.Iar cinea să va ispiti a sparce acestu al mieu zapis prea urma me, el să n-aibă unde-i mergea sufleatul.Şi la morte me mulţi boiari au fost şi megiiaşi dea în preajmă locului, anumea: Vintilă comis ot Băloteaşti, Leca ot Băneaşti, Albul peharnic ot Ruteşti, Stoica Boteanul ot Mogoşani, Coman comis, Bogdan logofăt ot Potălogi, Gherăghe ot Băneaşti, popa Voico ot Potlogi, Baico postelnic ot Pătroia, Anghel postelnic ot Chiţeşti. [...].Bugdan logofăt.Baico postelnic.Deînchiul.Albul.Tatul logofătParaschiva ot Dobreşti.DRH, B, XXIV, nr. 284, p. 3791634 mai 31. ŢR 380 Adică eu, jupîneasa Despina şi soţul mieu, Dumitraşco, scris-am zapisul nostru să fie la mîna jupînului Radului postelnic i Negoiţă postelnic i Gherghe postelnic i Moisi, cum să să ştie că i-am vîndut partea noastră de ocină de la Cîndeşti, însă partea lu Gherghe, feciorul Anei, nepot lu Ciolan, jumătate de ocină cît se va aleage partea lui de preste tot hotarul, de în cîmpu, de în pădure, însă fără vad de moară. Şi să aibă moara ocol înprejur, cît arunci cu săcurea. Şi i-o am vîndut de a noastră voe, dereptu 5000 mie de bani gata, cu ştirea tuturor megiiaşilor şi de în sus şi de în jos.Şi mărturii: Radul Lepşa de Buzău i Pătru, feciorul Iuorgăi de Pătîrlage i Lepădat neguţătorul i pîrcălalabii de Buzău, Stan i Simion i Radul, sin Roman iuzbaşa i Nedelco ot Potoceani i Gheorghe, sin Răgebu i Gherghe banul de judeţ. Aceştea toţi au fost mărturie cîndu am cumpărat această ocină. Aşa să să ştie. [...].Jupîneasa Despina.Dumitraşco.Popa MihaiLepădat.Stan pîrcălabul.DRH, B, XXIV, nr. 285, p. 3801634 mai 31, Tirgovişte. ŢR 380 Scirs-aam eu Pribeg Şimon dea în ţeanutul Făgăraşiului ot selo Săvăstreani aceasta al mieu zapis al mieu cum să sea ştie că am vîndut eu un sălaş dea ţigani, anume Stan ţiganul şi cu ţigaînca lui, anume şi copil, slugeariul Todoran ot selo Vlădeştii, deareapt 50 dea galbeni, bani gata, să-i fie dumnelui dea moşie. 381 Şi i-am vîndut aceaşti ţiganii cea sînt mai sus-scrişi dea a mea bunăvoia, că i-am scos cu judeacată deareaptă deanaintea domnu nostru, lu Mateiu voevod, iar altceaneava dea ruda mea sau dea în podrujîia mea saau dea feciorii mii, să n-aibă nimea a vălui prea slugeariul Todoran pentru Stan ţiganul şi pentru ţiganca lui, anume..., că i-am vîntut eu dea a mea bunăvoia mea. Şi aceaştii ţiganii să sea ia dea la mănăstirea dea în Brădeat, să-i ducă la casa dumnelui, lu Todoran slugir, pentru că aceaşti bani cea sea-au dat, 50 dea galbeni, i-au luoat dumnelui cu camătă.Şi cînd am făcut eu aceast zapis la mîna slugeariului Todoran au fost mulţii omeni buni: popa Tanasie clisiarful i popa Ianea i popa Cherfotea i popa Ivan ot Sviata Petca şi oameni bunii dea în oraş dea în oraş dea în Tîrgoviştii, Stan vătaful dea grădinari ceal domneascu, Udrea logofătul i Voico logofăt i Dima cupeţ şi mulţii omenii buni cea nu sînt scrişi.Şi am scris aceast zapis ot gradu Tîrgoviştii. Measeţa mai 31, vă leat 7142 1634. [...]Şi eu popa Atanasie clesiarh am pus pecete meŞi eu popa Chirfotea mărturisesc.DRH, B, XXIV, nr. 286, p. 380-3811634 mai 31. ŢR 381 [...]. Scris episcupia mea aceasta carte a episcopiei meale cestor 2 fraţi, anume Dragomir i Buzea de Răteşti, cum să să ştie că au venit cu cinstita cartea domnu nostru, lu Mateiu voevod, domnia lui, smerenie noastră ca să socotim de nişte mori ale Radului căpitanul de la Dăduleşti strîngînd / 382 boiari megiiaşi, oameni, preoţi de înprejurul locului. Şi am mersu episcopia mea înpreună cu toţi cu aceşti boiari şi preoţi şi cu meşteri carei sînt... pre acea gîrlă dă le-am căutat de rîndu şi foarte pre amăruntu le-am luat seama ce au... pus Radul căpitanul morile în capul ocinei de în sus, ce au înnecat vadul cestor feciori care sînt mai sus-scrişi. Dici am mersu cu boiari, cu preoţi, cu meşteri de le-am pus seamne unde... a pogori Radul căpitan morile... şi am pus semnu unde-şi va... am tocmit... Dragomir i Buzea... şi meşteri gata... înceape a lucra să-şi mute Radul căpitan morile.Aşa le-am aflat judecaata cu boiarii, anume: Cernat vornicul de Puţinei i Dumitru Buruloiul de în Macsin, i Toia iuzbaşa de Bălţaţi i Marco Curalici i Mihai Carşote de Dăduleşti, Stoicanul meşterul i Vlad i popa Lupea i Neagoe i Ion Potecă i Moşul i Stance i Manea i Dragomir i Mihaiu Ungurul i Neofit egumenul ot Menedic i popa Mihai ş-alţi mulţi oameni buni. Aşa să să ştie. [...].De Odobeani, Lefter i Sava Beanghiul ot Mărăcineani. [...].Episcup Efrem BuzăvschiiDRH, B, XXIV, nr. 287, p. 381-3821634 iunie 5. ŢR 385 Eu Hrizul, zapisul meu la mîna dumnelui jupînului Ghinei ot Turburea să fie de bună credinţă, cum să să ştie că i-am vîndut în Mnacele pre bani gata 120, să-i fie moşie stătătoare în veac.Şi mărturie: Cîrste al Danciului i Mihăilă i Oprea Boldescul i Dumitru popei i Vişan i Stanciul Gangaliul i Vladul Mohoit i Nicula al popei şi Ispas Şerbu de Poenari. Pentru credinţa am pus degetele mai jos, să să crează.DRH, B, XXIV, nr. 289, p. 3851634 iunie 5. ŢR 385 Eu Mircea, scris-am zapisul meu la mîna jupînului Ghinei ot Turbure, să-i fi de bună credinţă, cum să să ştie că i-am vîndut în Mnacele de bunăvoe a mea pre bani 120, să-i fie dumnelui moşie stătătore în veac. 386 Şi mărturie carii sîntu scrişi, din sus. Şi ne-m pus degetele mai jos să să crează. [...]Eu Mircea. Eu StanciulEu Cîrste. Eu Vladu.Eu Mihăil. Eu Nicula.Eu Oprea. Eu Ispas.Eu Dumitru. Eu Şerbul.Eu Vişan.DRH, B, XXIV, nr. 290, p. 385-3861634 iunie 5. ŢR 386 Adecă eu Oprişa Zgăba scris-am zapisul meu să fie de bună credinţă la mîna jupînului Ghinei ot Turbure, cum să să ştiie că i-am vîndut 2 lucure, anumi: Coasta lu Mihaiu, pre bani gata 120 şi în Mnaca, pre bani 70, să fie moşie stătătore în veac.Şi mărturie: Drăghici ot Berindeşti i Cîrste al Danciului ot tam, Oprea Boldescul ot tam i Cîrste Vîjga ot Turburea. Pentru cridinţa am pus degetele mai jos să să crează. [...].Eu Oprişa.Eu Drăghici.Eu Cîrste.Eu Danciul.Eu Oprea.Eu Cîrste Vîjga.DRH, B, XXIV, nr. 291, p. 3861634 iunie 7. ŢR 390 Eu Stroe postelnic de Greci şi Radul postelnic de Fărcaş şi Stoichiţa de Studina şi banul Stanciul de Vlăduleani scris-am a noastră carte la mîna părintelui Theofil iermonah egumen ot sveata monastir glagolemi Cozia, ije est hram sveatomu i jivonacelnomu troiţă, ca să fie de credinţă părintelui şi sfintei mănăstiri, pentru ocina Frăsinetului, cum ne-au luat părintele egumenul cu Pîrvul, feciorul lu Matei de Comanca, denaintea domnu nostru bunului creştin Io Mathei voevod, ca să-i tocmim pre moşiia Frăsinetului, însă partea lu Matei cît va avea, preste tot hotarul, preste pîrîu şi de în sus şi de în jos, ca să o aleagem.Deci am socotit cu alţi megiiaşi, carii au fost depreună cu noi şi am adăvărat, însă moşiia lui şi decindea de rîu, şi deîncoci de rîu şi den sus şi den jos, preste tot hotarul şi de în selişte şi de în cîînp, am ales stînjinî în lat 456 şi în lungul ocinei stînjinî 1020. Deci pentru acea ocină ce am ales dă preste tot locul ce au avut aicea la Frăsinet, socotit-am că au avut Pîrvul şi altă ocină ce se-au chemat Comăneasa. Deci noi am ales de am dat ocină de a mănăstiriei, den capul ocinei lui, ce să chiiamă Comăneasa, însă cu voia lui, a Pîrvului de în Comanca, şi încă ocină de a mănăstirei am dat stînjinî 456. Şi mearge locul ce am dat den Comăneasa pînă în locul Zaharie, însă stînjinî 275, şi încă n-au ajuns să-i umplem Pîrvului ocină pentru ocină. Deci încă i-am dat de în hotarul Vlădiei, de la Copaci, însă stînjinî 204. Deci am tocmit de am dat de în Copaciul Vlădiei pînă în Măgura Ursului şi pre cale în jos, pînă unde am pus hotarul. Şi sîngur el au pohftit această tocmeală, să-i dăm moşie pentru moşie, şi i-am dat tot ce i-au fost cu dereptul.Şi am pus şi mărturii: părintele egumenul iermonah Vasilie de la sfînta mănăstire Bistriţa şi logofetul Mihai de Morînglavi şi popa Matei de Comanca şi alţii, carii au fost mulţi la această tocmeală. 391 [...].Eu Stroe postelnicEu Radul postelnicEu StoichiţaVasilie egumenul BistriţiiPîrvulStanciulPopa Mathei.DRH, B, XXIV, nr. 293, p. 390-3911634 iunie 8, Bucureşti. ŢR 391 [...] jupîneasii Neacşii logofeteasa, ce au fostu jupîneasă lu Gherghe biv vel logofăt, ca să fie volnecă cu aceasta carte a domnii meale de să aibă a ţineare nişte ţigani, anume Văsiiu ţiganul cu feciorii-şi, anume Neajul i Stan şi cu feciorii lor, pentru că aceşti ţigani, ce scrie mai sus, fost-au cumpăraţi de Lupul logofăt, socrul jupîneasii Neacşii de la Oprea Glăvăe de Alixeani, încă de în zilele lu Mihaiu voevoda.Iar cîndu au fostu acum, în zilele domnii meale, după mortea lu Gherghe logofăt, feciorul Lupului logofăt, iar un nepot al Oprii Glăvăe, anume Vladul, iar el au rădicat pîră pentru aceşti ţigani ce scriu mai sus; şi au zis Vladul cum nu i-au fostu cumpărat Lupul logofăt cu bani gata, ci i-au luat în sila lui. Deci jupîneasa Neacşa l-au sorocit ca să vie să se pîrască de faţă. Şi au venit pînă aicea la scaun, apoi de faţă n-au vrut să vie, naintea domnii meale la divan, ce au fugit de la judecată. Într-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre leage, de înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi bine am adevărat domnia mea, cum n-au avut Vladul nici o treabă, că au fostu cumpăraţi de Lupul logofăt, ce au rămas Vladul de leage şi de judecată denaintea domnii meale.Dereptu aceaia, domnia mea am dat jupîneasii Neacşii, ca să-i fie aceşti ţigani ce scriu mai sus moşie şi ohabnici şi de nimelea oprită să nu fie, preste zisa domnii meale. [...] 392 [...].DRH, B, XXIV, nr. 294, p. 391-3911634 iunie 20. ŢR 400 Adecă noi, călugărie de la mănăstiri de la Ciolanm, anome eromonah Eremie egumenul i Averchie monah i Paisie ermonah i Mateiu monah şi noi, carie sîntem titori svintie mănăstiri, anome: popa Jipa i Ghinea ot Buzău i Dragomir Sorescul i Dragomir al Diiaconului scriem şi mărturisimu cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Radului vtorii postelnic i Negoe postelnic i Gherghe i Moise, cum să se ştie că am făcut tocmelă cu aceşti boiari, carie sînt mai sus-scrişi, cu ocina care au avut svînta mănăstire Ciolanul în sat în Cîndeşti, însă din parte lu Calin a triia parte de pespre tot hotarul, pentru că această ocină au fost dat de Calivit călugărul svintie mănăstiri. Iară au ajonsu vreame de nevoe şi de sărăcie svînta mănăstire şi călugărie nu au avut cu cea se hrăni. Cea ne-au fost a face morile, ca să ne hrănim şi puterea nu am avut să le facem. Văzîndu noe că nu se va pute ţinea mănăstire şi nu se put hrăni, carie sîntem la mănăstire, cu titorie dinpreună, alesu-ne-m vadul de moară cu cît se va îngrădi înprejur, ca şi alalte vaduri. Iar alaltă ocină cea iaste mai sus-scriş, vîndutu-am toată acestoru boiarie carie sînt mai sus-scrişi deriptu 4000 de bani şi cu aceştea bani am rîdicat şi am lucrat morilea, de iaste de hrană svîntei mănăstiri. Şi acestă ocină am vîndut de a nostră bunăvoe, cu ştire tutorul fraţiloru. Însă dintr-acestă, numai ce am oprit acest vad de moară, care scrie mai sus, iar alaltă ocină, cît se va afla, toată să fie prea sema acestori boiari pespre tot hotarul, din cap pînă în cap, din parte lu Calin a trie parte.Şi mulţi boiari au fost mărturie, anome: Vasilie Gură căglugărul i brat ego, Mihail i Dumitru Buloroiul i Sava Avramov i Sava i Jipa ot Verneşti i Giurgiu, Iano logofet i Lefter ot Hodăbeni i Lupul căpitan ot Cîndeşti, Răzmiriţă i Balotă i Lupul i Bratul i Tudor i Negrilă, cum am vîndut noi de a nostră bună voe. [...].Eu Dragomir SoresculLupul căpitan 401 Dragomir al DieconuluiAverchiePaisieEu JipaDRH, B, XXIV, nr. 300, p. 400-4011634 iunie 20. ŢR 401 Scres-am eu irmonah Tiodosie aceasta al mieu zapis, ca să hie de mare credenţă la mîna jupan Miho biv vel spatar, cum să se ştie că am eşitu afară de în satu, întru o pădure cea să chemă Grădişte, de-m tăiat pădure şe am scos buciemie tut eu co mîna mea, sînguro şi am făcut beaserecă şi chilie şi am făcut viia şi am pus pomii, de toţi pomii. Iar cînd iastea acom, la vremea de bătrîneţe, eu am slăbit şi am înbătrănet şe m-am spăret şe şe de mooartea, că-mi va rămînie beaserechia şi munchea ce-am muncet pustie. Deci am înfrăţit pre jupan Miho biv vel spatar cum să hie pre mîna dumneaeluie, să fim 2 fraţi pre ceaste cea sîntu mai sus-screse, însă oprescu puţenel loc de în sus de în vie, în poala vie, alature cu vie, păn-în gotuiu. Iar de acum naintea, să hie pre mîna dumneaelui, şe să hie greja dumneaeluie. Ş-e cu voia-i preotesie meale, Ancăi, ce-m avut mai deanaintea vreme, şe cu voe feciurilor mie.Însă să se ştie cît ţene beserechia de în valie pînă în valie cu pumi şi cu vie şi cu tut locul. Iar deîntr-altă muşie, nemieca. Iar după mooartea-mi, partea me iar să hie pre mîna dumneailuie. Iar dumnelui să aibă a mă miluie şe a mă greji şi la mooarte mea iar să mă dumneaeluie.Iar ceala cea va sparcea aceasta tucmelă a nooastră, ori nemul nustru, ori de altu nemu strein, să hie proclet şi afureset de vlădica Hristos şi 318 otiţi ije vă Neachie.Şi mărturie: Eftemie logofăt ot Fundeni i Dragomir postelnic ot Broştienie, Stan vătah, Andreiu.Am scres eu Eftemie. Pis measeţa iunie 20 dni, vă leat 7142 1634.Eu ermonah TeodosieDRH, B, XXIV, nr. 301, p. 4011634 iunie 20. ŢR 402 Adecă noi săteanii den Vărăşti, anume Chiriiac i Draghiia i Cazan i Toma i Sinu i Oprea al Chiranei i uncheaşul Stan i Cîrstea i Voico, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupanului Gheorghie vistier, cum să să ştie că-i sîntem datori noi dumnealui ughi 34; că am fost de toţi banii 49 pol de galbeni. deci noi ne-am rugat dumnealui şi ne-au ertat ughi 5 pol şi să-i secerăm o bucată de grîu, ce iaste lîngă pivniţă. Iar cei 34 de galbeni ce-s mai sus-scrişi, să avem a-i da pînă după Simt-Ilie o săptămînă, toţi banii cîţi sîntem dumnealui. Iar să nu vom da pînă la zi toţi banii şi să va trimeate dumnealui cineva cu treapădu, să fie treapădul de la noi, că noi am întrat chezaşi pentru cei mai săraci, de bunăvoia nostră, ca de nu se vor plăti ei pînă tunce, noi să avem a-i plăti den casele nostre, pentru că ne-au fost plătit de miiare dumnealui încă în zilele lu Leon vodă. Iar acum, ne-au părut cu strîmbu, ce am mersu înnaintea domnu nostru, lu Mateiu voevod, de faţă de ne-am pîrît. Deci dumnealui ne-au rămas, ca să plătim banii dumnealui toţi cîţi au dat pentru noi. Deci dumnealui au mînat om domnescu şi ne-au luat bucatele, iar noi am venit la dumnealui de ne-am rugat de ne-au dat bucatele şi am făcut acestu zapis la mîna dumnealui, cum să-i dăm toţi banii dumnealui, cîţi sîntem datori, la zi, fără nici un cuvîntu.Şi mărturie: jupan Gherghie ce au fost agă mare şi jupan Oncea logofăt.Şi am scris eu, Bătrînul. Şi pentru credinţa peceţi n-am avut, ce ne-am pus deagetele ca să se crează acestu zapis. [...].Voico.Uncheaşul Stan.Chiriiac.Draghiia.Cazan.Toma.Sinu.Oprea.Cîrstea.Gherghie agaDRH, B, XXIV, nr. 302, p. 4021634 iunie 20. ŢR 403 Eu Vasilie monah şi frate mieu Mihail scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Radul vtori postelnic i Neagoe i Gherghie i Moisi, cum i-am vîndut 3 pogoane de vie şi cu 1 stînjen de ocină den cap pînă în cap, den ocina Cîndeştilor, den partea Calcei, nepotul lu Ciolan, derept 3000 de bani.Păntru că aceaste vii şi moşie, fost-au cumpărate de mătuşe noastră Boba, însă mai denainte vreame, în zilele lu Mihai vodă de la Clacea, nepot lu Ciolan, derept 1400 de aspri turceşti. Iar cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Matei vodă, noi le-am vîndut jupînului Radul vtori postelnic şi fraţilor dumnealui, care sînt mai sus scrişi, cu ştirea toturor fraţilor şi megiiaşilor den sus şi den jos şi den prejurul locului, ca să le fie moşie dumnealor şi feciorilor dumnealor.Şi mărturii au fost: Buluroiul ot Macxin, ot Mărăcineani, Sava vel i Sava i Radul Simei, ot Hodobeani, Iano logofăt i Giurgiu i Lefter, ot Verneşti, Jipa i Dragomir i pac Dragomir i Vlad Hîrlău. Aceasta scriem şi mărturisim. [...].Popa Vasilie.Monah Mihail.Eu Dragomir SoresculDragomir al DieconuluiDRH, B, XXIV, nr. 303, p. 4031634 iunie 23. ŢR 403 Adecă eu Stoica, fecior Motrocii ot Deduleşti, scriu şî mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna Buzii de Răteşti, cum să să ştie că mi-amu vîndut parte de moară la Deduleşti şi cu parte de ocină, cîtă să va alege peste tot hotarul, din în apa Buzăului pînă în Bahnă, că această moşie o am vîndut-a-ma înnainte... me fără ştire Buzii ot 404 Răteşti. Iar Buzea, deca au aflat că o au vîndut Radului căpitan ot Fureşti, derept 1600 de bani. Deci Buzea, văzîndu că iastea mai volnic el să o cumpere decît Radul căpitan, iar Buzea s-au sculat, ci m-au sorocit pe mine şi pe Radul căpitan înnaiintea lui Mateiu vodă cînd au fost cu tabăra în Gura Cîlnăului. Ci am stătut de faţă înnaintea divanului cu Buzea şi cu Radu căpitan, ci am rămas de leage eu Stoica şi cu Radu căpitan ca să aibă Buzea a lepăda bani Stoicăi, feciorul Motrocei ot Deduleşti, fără de voia lui, păntru c-au rămas Stoica şi cu Radul căpitan de leage şi de judecată dinaintea a tot divanul. Iar eu Stoica, feciorul Motrocei ot Deduleşti daca am rămas de lege, eu am luoatu banii de la Buzea ot Răteşti, fără de voe-m de... lepădat Radului căpitan pentru că mi-au pus domnul şi un portar domnesc, pre ime Pătru portar ot Bălişoara şi am făcut zapis la mîna Buzii ot Răteşti, ca să aibă a-şi ţinea moşie de la Deduleşti şi-n partea de moară din în apa Buzăului pîn în Bahnă, din partea Poenerească.Şi cîndu am făcut această tocmeală şi... şi acest om domnescu şi mulţi oameni buni şi boiari pre nume de Mărărcineani, Mihaiu Carşotie, din Deduleşti, Neagoe cel bătrîn şi din Beceani, Pascul şi din Răteşti, Jipa logofăt i Voico ot tam şi Dragomir, feciorul lui Măican ot tam i Lupul, sin Neagul logofăt ot Măgură. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile.DRH, B, XXIV, nr. 304, p. 403-4041634 iunie 23. ŢR 404 Adecă eu Văsiiu, feciorol Oprică ot Creţa, scris-am acesta al mi zapisu, să fi de mare credenţă la mîna jupînului Parăi peharnic, cum să se şti că amu vîndut parte me de ocenă de în sat de Şerbăneşti, de în judeţul Dînbuviţe. Însă sîntu în sat în Şerbăneşti 4 fune de preste tut hotarul, şe i-amu vîndut de întru fune a tre parte de preste tut hotarul şi apa şi de în pădure şi în cîmpu şi de în sileşti satului. Şi i-amu vîndutu de a me bonăvoi şi cu ştire tuturoro fraţilur de ocenă, direptu 1400 de bani gata ca să fie dumnelui muşii şi ficerelur domnelui. 405 Şi mărturie: Bugdanu postelnic ot Detcui i popa Milea Vlădemiru i Şerban i Stuica, Man, Pătru pîrcălabul, tuţe ot Creţuleşti şi satulu tuţe Creţuleşte.Şi am scrisu iu, Ivaşcu postelnic ot Răteşte, measeţa iunie 23 den, vă leatulu 7142 1634.Ivaşcu postelnicEu VăsiiuEu popa MileaEu Bogdan, sin Badea păharnicDRH, B, XXIV, nr. 305, p. 404-4051634 iunie 24. ŢR 405 Scris-am eu moşul Paisie cu fiiu meu Anghel ot Mihăeşti acest ai nostru zapis, cum să fie de mare credinţe la mîna părintelui Eremiei, însă de în parte lu Anghel, fiiu meu, de Şerbăneşti, din funea Predei ot Şerbăneşti jumătate şi cu viile, iară părintele Erimiia să aibă a plătirea datoriia Predei de Şerbăneşti, ce-au fost datori Iovei, bani 1600. Să aibă părintele Eremiia a plăti aceşti bani fără nici un cuvîntu, că ne-am tocmit de a nostră bunăvoe.Şi la tocmala nostră fost-au mărturie: Melentie călugărul şi Răduiul şi Dragomir şi Ivan şi Ghinea şi Tudoru logofăt şi Barbul şi i-au pus mărturie, însă moşul Paisie cu fiiu său Annghel. Şi păntru credinţa ne-am pus şi noi mărturiile peceţilia. [...].Melentie.Răduiul.Dragomir.Ivan.Ghinea.Barbul.DRH, B, XXIV, nr. 306, p. 4051634 iunie 24. ŢR 406 [...] părintelui Melente egumen ot Govora, ca să fie volnic cu această carte a domnie meale să ţîe satul sfentei mănăstire, anume Cerneţul jumătate şi Medveajdea cu tot hotariul şi Băloteştie jumătate şi din Cureiacea jumătate de sat şi să ţîe 6 sălaşi de ţîgane, păntru că aceste sate ce scrie mai sus şi ţîgani fost-au date şi miluite sfentei mănăstire Govorei de Udreşte postelnic ot Drăgoeşti, cum am văzut domnie mea şi cartea răposatului Mihnei voevod, ca să ţîe sfînta mănăstire aceste sate ci scrie mai sus. Şi iar să fie volnic cu aciastă carte a domnie meale de să ţîe satul Maloveţul cu tot hotarul cum scrie mai sus.Păntru că aceaste sate fostu-le-au înpresurat jupînul Radul clucer Buzăscul mai denainte vreme, iar cînd au fost acum, în zilele domne meale, venit-au părintele Melente în divan înaintea domne meale cu zapisul jupînului Udreşti postelnic şi cu zapisul Radului logofăt i brat ego Vladul comis scriind cum au dat aceste sate de au miluet această sfîntăe mănăstire. Şi am văzut domni mea şi cartea Mihnei vodă şi cartea lu Alexandru voivod, cum să ţîe sfentae mănăstire aceste sate. Drept aceaia domni mea încă am dat aceste sate să le ţîi sfîntae mănăstire Govora, cu tot venitul.Deci văzînd boiarenul domni meale Radul ije biv vel ban i jupan Theodosie ije biv vel logofet cum să vor lua aceste sate de la ei, să fie ale mănăsterei cum au fost în veac, ei s-au prinsu că au cărţi şi au pus zi de în divan denaintea dumni meale, să-şi aducă cărţi pînă la sveti Ilie, iar să nu le vor aduce, să-şi ţîe părintele Melente egumen ot Govora toate satele, cum scrie mai sus, cu tot venitul şi să fii rămaşi de leage şi de judecată.DRH, B, XXIV, nr. 307, p. 4061634 iunie 29. ŢR 415 Scris-am Răzvan căpitan acesta al mieu zapis, ca să fie de marea credinţă la mîna iacumenului Vasiilie de la sfîntea mănăstirea de la Bistriţa de un ţigan, anume Radul Guze şi cu feciorii lui, de ţine o ţigancă a nostră. Dereptu aceie, am făcut zapisul nostru cum să se ştie că ţiganul iastea ţigan al mănăstirii dereaptu şi cu feciorii lui şi n-am eu nici o trebă cu dînsul, că ial iastea ţigan al mănăstirii, iar ţiganca iastea a nostră. Şi ţiganul să aibă a-şi da dajdea, cîndu i va veni.Şi acestu zapis l-am făcut denaintea dumnelui domnu nostru Mateaiu vodă şi Preda spatar şi Gligorie vistier i spatar Tudosie şi Barbul clucer din Poiana.Pis measeţa la sveti Petrea, vă leat 7142 1634.DRH, B, XXIV, nr. 312, p. 4151634 iulie 1, Bucureşti. ŢR 416 [...] voao birarilor, carii umblaţi de galbeni de fum, aciia în tîrg la Buzău şi voao carii sînteţi de birul moldovenescu. După aceaia vă grăescu domnia mea pentru că aici înnaintea domnii meale venit-au părintele episcupul Efrem de au jeluit şi au spus cum umblaţi de învăluiţi oamenii ai sfintei piscupii, carii sîntu ertaţi de domniia mea şi de cărţile domnii meale nu ascultaţi. Derept aceaia, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iară voi să căutaţi să lăsaţi toţi oamenii de la episcupie de birul de fum. Aşijderea şi oamenii ai 417 sfintei episcupii de la Găvăneşti, cîţi vor fi, încă să-i lăsaţi foarte în pace de birul moldovenescu şi de fum nimica să nu-i învăluiţi, ales care va fi moldovean, voi de la acela să luoaţi bir moldovenescu, iar alalţi oameni, bună pace să le daţi, că i-am lăsat domnia mea şi i-am ertat, să fie toţi în pace, că cine se va ispiti a face într-alt chip, să strice mila domnii meale, acela om, mare urgie va păţi de la domniia mea. Şi această carte a domnii meale să calce toate cărţile, că aşa iaste învăţătura domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 314, p. 416-4171634 iulie 2. ŢR 417 [...] Ducăi legănarul ca să fie volnic cu acesta carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale na ime... de să-şi ia o copilă de ţigan de la Tatul logofătul, căci iaste a lui, iar Tatul logofăt n-are nici o treabă cu dînsa. Că au venit Duca legănarul nainte domnii meale de au jăluit şi au spus că iaste făcută den în ţiganii lui şi n-are Tatul logofăt nici o treabă cu dînsa, că nici iaste ţiganul al lui, nici ţiganca.Şi iar să fie volnic sluga domnii meale ci scrii mai sus să ia altă copilă de ţigan den ţigănie domnescă den în Cîmpulongu, ci iaste soru cu copilei de ţigan de la Tatul logofăt şi de nimenile opreală să n-aibă, preste acesta carte a domnii meale, că aşa am judecat domnea mea că să cadu să fie acelea copilea de de ţigan slugii domnii meale Ducăi legănarul. Iar ce om să va ispiti preste acesta a domnii meale a face într-altu chipu, acela om mare certare va avea de cătră domnea mea. [...]. 418 [...].DRH, B, XXIV, nr. 315, p. 417-4181634 iulie 6. ŢR 418 [...]voa, satul Crătuneştii, să căutaţi că aicea naintea domnie meale venet-au o parte de sat, megiiaşi şi rumînii sfintei mănăstiri ce-i hramul Sfînta Troiţă de s-au jăluit şi au spus naintea domnie meale, cum trag numai o parte de sat nevoe de turci şi de slujitori şi alţi călători, pentru că ariile unora săteani suntu acolea lîngă sat înprejur, ce aduc la călători pai şi ce trebueşte, iar alţi săteani le sîntu ariile la cîmpu departe, ce trag nevoi numai cei de le sîntu ariile la sat, iar ceilalţi nu aduc pai.Derept aceaia, tu părinte, care eşti pîrcălabu acolo la sat, să cauţi să mergi cu dînşii să-şi mute ariile la sat, unde sînt şi alte arii, care nu va muta ariia la sat, să-i iai 6 boi globă şă să-i aprinzi ariia cu foc şă să-l legi să-l tremeţi la domniia mea. Pentru că iaste un sat tot de drum, să tragă toţi nevoe, şi în alt chip să nu fii.DRH, B, XXIV, nr. 316, p. 4181634 iulie 6. ŢR 418 [...] acestui om, anume Vlasie, feciorul Oprii den Călineşti, ot sudstvo Arghiş, ca să hie volnic cu această carte a 419 domnii meale, de să ţie toată ocina ce au cumpărat tată-său Oprea de la Ion den Boişoară şi de la Neaga den Călineşti şi de la alalţi de la toţi şi de la Vladul den Călineşti, şi să-i oprească de pre ocină. Pentru că au venit Vlasie înnaintea domnii meale în divan de se-au jăluit şi au arătat cartea lu Ştefan voevod, văleat 7100, de cumpărătoare. Şi tot au ţinut cu paceiar cînd au fostu acum, iar aceşti vînzători, ei zicu că n-au vîndut ocina, ce au făcut cartea cu hiclenie şi l-au prădat Neaga de l-au închinat 300 de bani şi-l învăluescu să-l scoaţă de pre ocină. Şi au mărturisit mulţi oameni denprejur cum o au cumpărat ocina aceaia Oprea tot cu bani gata. Într-aceaia, domnia mea am dat lu Vlasie să-şi ţie moşiia cît scrie într-acea carte tot cu pace şi să hie în pace de cătră acei oameni şi să-i oprească de pre ocină şi să-şi întoarcă Vlasie prada de la Neaga, că n-au avut treabă de l-au prădat. Iar cui va trebui ocina, să-i întoarcă banii, să-şi ţie ocina cît au vîndut sau să jure cu 12 megiiaşi, să spargă cartea. Iar alt val să nu mai aibă, că cine-l va mai învălui, cu capul va plăti.Şi să-şi întoarcă Vlasie 1 bou de la Oancea, că i l-au luoat Oancea de la Vlasie pentru datoriia lu Irimilă, bărbatul Mircăi, muiarea lu Vlasie. Şi Irimilă, el au fugit. Deci să-şi întoarcă boul cum mai curînd. Şi să hie turnător sluga domnii meale po ime Ivaşco. Şi de nimeanile opreală să n-aibă.DRH, B, XXIV, nr. 317, p. 418-4191634 iulie 8. ŢR 419 Adică scris-am noi boiarii, carii am fost hotarnici părintelui egumenului Dorothei de la Brîncoveani ş-ai satului cu megiiaşii de în Svinteşti însă anume: Stroe postelnic de în Greci i Chirca peharnic ot Păpălari i Stroe postelnic ot Tomeani i Pătru logofăt ot Fălcoi i Preda ot Roşiiani, iar în locul lu Ivan postelnic ot Vlăduleani fost-au Staico ot Puturoasa, iar ispravnicul de la domnie fost-au Stanciul vornicul. Deci am căutat ş-am adeverat cu megiiaşi buni de înprejurul locului şi le-am căutat şi cărţile şi le-am făţişat, însă cu mare jurămînt, am pus şi blăstem, carele nu va scoate toate 420 cîrţile la vreame, apoi să nu se crează nici la divan; ce-am aflat 2 cărţi preste alalte cărţi. Deci cartea boiarilor de Tomeani cetit-au să ţie 3 părţi, iar cartea megiiaşilor să ţie 4 parte.Deci noi am căutat şi am măsurat de preste tot: întîi despre Ipoteşti, în lung de apa Oltului pînă în hotarul Păpălarilor făcut-au funi 69 şi din sus, alăturea cu hotarul Păpălarilor, funi 102. Dintr-aceaste 102 funii, dat-am mănăstirii 59 de funi ş-au rămas lor megiiaşilor 43 de funi, însă funea de 15 stînjăni. Şi de în hotarul Crivii în marginea de sus pînă în Olt 39 de funi şi despre Olt, pre în capul hotarului fost-au 76 de funi. Deci de într-aceaste 76 de funi dat-am mănăstirii 49 de funi ş-au rămas megiiaşilor 27 de funi. Deci am socotit megiiaşilor, căci le-au fost hotarul mai scurt, de le-am dat 39 de funi, ca să să potrivească ocina una cu alta.Şi i-am hotărît noi cu voia părintelui şi cu a tuturor megiiaşilor şi se-au voit cu părintele şi se-au înpăcat denaintea noastră, ca să nu se mai pîrască unul cu altul.Ş-am scris eu, Tudor logofăt, measeţa iulie 8 dni, vă leat 7142 1634.Stanciul vornicEu Stroe postelnicChirca peharnicEu Stroe postelnicEu Pătru logofătEu Preda postelnicDRH, B, XXIV, nr. 318, p. 419-4201634 iulie 10, Bucureşti. ŢR 420 Adecă eu Petrea slujer înpreună cu jupîneasa mea Elina şi eu Mateiu postelnic înpreună cu jupîneasa mea Buica, featele Predei slujer, scriem zapisul nostru de credinţă la mîna Jipei de Verneşti, ca să se ştie cum am avut noi doao ţigance, anume Stanca şi Neacşa, fie-sa, la sfînta episcupie de la Buzău, iar episcupia au avut doao ţigance la Jipa. Deci ne-am sculat cu bunăvoia noastră, tuturora, de-am făcut schimbu cu Jipa postelnic, de ne-au dat pentru Stanca ţiganca pre altă ţigancă, anume Muşa, care ţigancă au fostu partea mea, lu Mateiu postelnic, cu jupîneasa mea Buica. Iar ceaialalta ţigancă, anume Neacşa, ce scrii mai sus, au căzut în partea noastră, Petrei slujer şi jupînesei meale Elinei. Deci ne-am tocmit cu Jipa postelnic de i-o am vîndut, derept 18 galbeni gata şi am luoat schimbu. Şi am vîndut de bunăvoia 421 noastră, fără de nici o silă, ca să nu să spargă sălaşul, cum iaste leagea ţărăi.Şi mărturii am pus boiari, anume: ot Bezdina, Dima cliucer şi cu frate-său Ianiu ot Dos i Lupul căpitan al lu Braga şi alţi roşii, boiari, carii-ş vor pune mai jos peceţile. Şi pentru credinţa ne-am pus şi noi peceţile. [...].Peatre sulgearEu Dima clucer.DRH, B, XXIV, nr. 319, p. 420-421163 4 iulie 10, Bucureşti. ŢR 423 Chir Grigorie mitropolitul a toată Ţeara Rumînească i otţu arhiepiscup chir Theofil Ribnicescîi i otţu episcup chir Efrem Buzevscîi i otţu Theodosie egumen ot sveata monastir Tismeana i otţu egumen Vasilie ot Bistrîţă i otţu egumen Dionisie ot Coziia i egumenul Grigorie ot Argeş i egumenul Varlaam ot Deal i egumenul Ionachii ot Glăvăciog i egumenul Ignatie ot Sveata Troiţă şi cu toţi egumenii di în toate mănăstirile şi cu tot săborul, dat-am cartea noastră sfintei şi dumnezeeşti ci să chiamă Ivera de la Svetaagora, unde iaste hramul uspenie Bogorodiţă şi tuturor călugărilor cîţi vor lăcui într-acel sfînt loc, ca să-i fie sfinti mănăstire ci să chiamă Stelea de aici de oraş de Bucureşti, ce iaste hramu iară uspenie Bogorodiţe, metoh şi supt mîna mănăstirii Ivera cu locul şi cu toate moşiile şi prăvăliile de aici den Bucureşti, ce au fost cumpărat Stelea spătariul, să fie la Svetagora, la mănăstirea Ivera.Pentru cîndu au cumpărat Stelea spatar loc să facă mănăstire, trimis-au înîiu Stelea spătariul la mănăstirea de la Ivera să trimiţă de acolo om de folos, că va să facă mănăstire şi să fie călugări ispravnici. Deci au venit de la Svetagora popa Averchie Ghiurgiu şi Gavriil diiaconul şi cu soţiile lor, de au fost aici pînă se-au făcut mănăstirea Stelea de în temelie.Şi au cumpărat Stelea spătariul sfintei mănăstiri ocină şi moşii şi prăvălii şi au închinat Stelea spătariul a lui mănăstire la sfînta mănăstire Ivera, cu tot ce au fost, pentru sufletul lui şi alţi părinţilor lui, încă de în zilele răposatului Mihnei voevode.Iar după aceaia, cîndu au fost în zilele răposatului Mihai voevode, deac-au venit Senan Paşa cu mulţime de turci aici în Ţeara Rumînească de au robit şi au stricat ţeara şi au arsu toate besearecile şi mănăstirile de în toată ţeara şi au arsu şi mănăstirea Stelea, metohul sfintei mănăstiri Ivera. Şi de cîndu Sinan Paşa încoace, tot au stătut mănăstirea Stelea pustie 30 de ani, pînă în zilele lui Leon voevode. Deci, deaca m-am vlădicitu eu vlădica Grigorie, carele am fost de postrig născut de acolo de la Ivera, văzindu vlădiciia mea această sfîntă mănăstire a Stelei spătariul pustie şi stricată şi arsă, fiindu numai zidul şi sulgerie domnească, nevoit-au părintele nostru mitropolitul vlădica Grigorie cu milostenie de pre la neguţători şi de pre la creştini şi cu osteneală şi cu învăţătură, cu ce au dat domnul Dumnezeu, şi de la sfînta mitropolie nu se-au cheltuit de acolo nici un ban, nici au lucrat cu rumînii sfintei mitropolii, fără numai cu milostenia de la neguţători şi de la creştini şi cu patrahirul, de au făcut mănăstirea Stelea, cum 424 au fost şi diîntîiu. Şi au făcut case şi pimniţe şi mori şi grădini cu vie. Şi iară se-au dat la mîna călugărilor de la Ivera, cum au fost dată metoh la Svetagora de Stelea spatar în zilile Mihnei voevode, pentru sufletul lui, ca să-i fie de pomeană.Aşijderea şi Leon voevode şi domnu nostru creştin Mateiu Basarabă voevod încă au dat să fie metoh, cum au fost direasă şi de părintele nostru vladica Grigorie această sfîntă mănăstire Stelea cu milostenie de pre la neguţători şi de pre la creştini. Şi se-au dat iarăşi pre mîna călugărilor de la Ivera, cum scrie mai sus, ca să nu se pustiiască nici pomeana ctitorilor.Iar după moartea a părintelui nostru vladica Grigorie, în ce zile de domnu va hi alt vlădică în urma sfinţii lui, niminilea treabă să n-aibă cu mănăstirea Stelei de aici de în Bucureşti, ci iaste închinată metoh la Ivera, nici domnu, nici vlădică, nici boiarin, nici cu mănăstirea, nici cu moşiile ce au fost cumpărate de Stelea spatar, fără numai să fie pre mîna călugărilor de la Ivera cum au fost obeştuit şi închinată di în zilile Mihnei voevode. Pentru că şi domnu nostru creştin Mateiu voevode şi toţi boiarii ţărîi, de la mic pînă la mare, cum au o mănăstire pustie şi stricată de atîta vreme, ce o au dires părintele nostru vlădica Grigorie, cu cheltuiala de la creştini, cine cu ce se-au îndurat, cum scrie şi mai sus. Şi am văzut şi cartea lu Leon voevode vă leat 7138 şi cartea domnu nostru, Io Mateiu voevode, vă leat 7140.Derept aceaia, dat-am şi noi toţi părinţii, cîţi sîntem mai sus-scrişi, sfintei mănăstiri Ivera, ca să fie metoh şi supt mîna mănăstirea Stelea, hram uspenie Bogorodiţe, cu toate moşiile şi cu tot venitul, de moşie şi întărire şi călugărilor de hrană şi neclintit de niminilea.Şi am pus şi blestem şi afurisanie: cine nu va cinsti, nici va înnoi, nici va întări cărţile domnilor şi cartea smerenii noastre, ce o va călca şi o va sparge acela om să fie blestemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveati otţî ije sut vă Nichei. Aşijderea să hie afurisit şi de noi toţi vă veacî veacom, amin. [...].Theofil episcup RimniceschiEpiscup Efrem BuzevschiDRH, B, XXIV, nr. 322, p. 423-4241634 iulie 11. ŢR 428 Adecă eu Stan, feciorul Costei ot Brăneşti şi cu feciorul mieu Vladul, acesta al mieu zapis să fie de credinţă la mîna Bunei logofătul, cum să se ştie că eu am fost megiiaş, cu moşia mea în Brăneşti. Iar cînd au fost acum, în 429 zilele domnu nostru, Io Matei Băsăraba voivod, eu am venit de bunăvoia mea, fără de nici o silă de m-am vîndut Bunei logofet înpreună cu feciorul mieu şi cu moşiia mea să-i fiu rumîn, derept bani gata cinci mie şi doo sute.Şi la această tocmeală a nostră fost-au Costandin vtori postelnic ot Dobreani şi Mihalcea logofet şi Şărban logofet şi Trifa suljer şi Matei cliuceriul şi Arsenie peharnic şi Radul, feciorul Albului comis ot Breazoi.Şi am scris eu, Dumitru logofet, measeţa iulie 11 dni, leat 7142 1634.Matiiu cliucer manu propriaCostandin vtori postelnicMihalcea logofăt Pe verso: Zapisul lu Stan rumînul ot Vîlcana.DRH, B, XXIV, nr. 324, p. 428-4291634 iulie 11, Bucureşti. ŢR 429 [...] aceştii jupînease, anume Mariia, jupîneasa lu Iane grecul ot Piteşti şi fiiu-său, lu Ivan, feciorul lu Iane grecul, ca să fie volnici cu această carte a domnii meale de să-şi ţie 1 vad de moară de la satul Eşciorii, de în apa Argeşului.Pentru că acest vad de moară fost-au cumpărat de Iane grecul înncă în zilile lu Mihai voevod de la megiiaşii di în Eşciori, derept ughi...Iar cîndu au fost în zilile Radului voevod, iar călugării de la mănăstirea de în Tutana, ei au făcut 1 moară mai de în sus de vadul lu Iane grecul, pre ocina Eşciorilor. Apoi, au căzut satul Eşciorii rumîni Mitrei stolnicul, cu moşie cu tot. Deci au apucat Mitrea stolnicul pre călugări în zilele lu Leon voevod, de i-au întrebat ce treabă au avut ei de au făcut moara pre moşiia lui şi i-au tras înnaintea divanului. Iar călugării într-alt chip n-au avut cum face, ci au zis că iaste acel vad de moară al lui Iane, dăruit mănăstirii de Vîrjoghe sulgeariul.Iar cîndu au fost acum, înn zilele domnii meale, iar jupîneasa lu Iane grecul şi cu fiiu-său Ivan au aflat cum au schimbat călugării de la Tutana vadul lor de moară cu Mitrea stolnicul. Deci au apucat pre călugării de la Tutana şi pre egumenul Cozma de la Sfînta Troiţă de au stătut de faţă naintea domnii meale înn divan şi au spus jupîneasa lu Iane grecul şi fiiu-său Ivan cum acel vad de moară a lor bătrînă şi direaptă moşie, nici vîndută, nici dăruită la mănăstire, nici de Iane grecul, nici de jupîneasa lui, Mariia, nici de feciorul lui, Ivan.Dereptu aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre derept şi pre leage, înnpreună cun toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am dat domnia mea jupîneasei Mariei şi fiiu-său, lu Ivan, leage de au jurat la sfînta mitropolie naintea părintelui vlădicăi Grigorie şi denaintea egumenului Cozmei ot Sfînta Troiţă şi denaintea popei Borcei clisiar, cum n-au fostu vîndut, nici dăruit de niminilea, nici mănăstirii, nici lu Vîrjoghe, nici au avut nici o amestecătură cu niminilea acel vad de moară. Di înntr-aceaia, domnia mea am dat jupîneaesi Mariei şi fiiu-său, lu Ivan, ca să-şi ţie acel vad de moară, ce scrie mai sus, cu bună pace, niminilea treabă sau meteah să n-aibă, că aşa iaste înnvăţătura domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 325, p. 429-4301634 iulie 15, Drăgoeşti. ŢR 434 [...] Sima stolniceasa, scris-am acest al mieu zapis mănăstire ot Govora, cum 435 să să ştie c-au dat neanea Udrişte, la moartea lui, neşte sate, anume: Cerneţul, jumătate preste tot hotarul şi Medvejdea cu tot hotarul şi satul Băloteştii, jumătate, preste tot hotarul jumătate şi Curiiacea, jumătate, preste tot hotarul şi 6 sălaşe de ţigani, anume: Radoe cu feciorii lui i Slav cu feciorii lui i Voico cu feciorii lui i Pătru cu feciorii lui i Vitan cu feciorii lui i Bodoran cu feciorii lui, c-au fost direapte şi de moşie ale dumnelui. Dici le-au dat la moartea dumnelui sfintei mănăstere de la Govora şi aceastea sate şi ţigani ce scrie mai sus şi s-au îngropat dumnelui şi jupîneasa dumnelui şi o cocoană a dumnelui la sfînta mănăstire. Ş-au ţinut sfînta mănăstire aceale sate pînă la o vreame. Deaciia le-au oprit Radul Buzescul.Dici au venit în zilele lu Matiu voevod Melentie egumenul de la Govora, dea s-au pîrît cu Tudosie logofăt şi cu banul Radul Buzescul c-au fost perit zapesul neanei, lu Udrişte postelnic. Dici den boerii cei bătrîni am rămas numai eu, ci m-au întrebat domnu nostru Mateiu voevod şi toţi boerii divanului, ci-am mărturisit eu cu sufletul mieu cum am ştiut că acealea sate şi ţigani sint date sfintei mănăstire ot Govora de neanea Udrişte la moarte lui. Ci păntru acel zapes al neanei, lu Udrişte, ce-au perit, am făcut eu acesta să fie în vecie la sfînta mănăstire, că eu aşa mărturisescu cu sufletul mieu.DRH, B, XXIV, nr. 328, p. 434-435 1634 după iulie 15. ŢR 435 [...] Alta dau ştere, prea milostive doamne, măriei tale, c-ai fost trimis măria tale la mine pentru rîndul sfintei mănăstire de la Govora păntru neşte sate ce-au dat neanea Udrişte la morte lui şi 6 sălaşe de ţigani. Dici ai zis măria ta cum 436 voi şti eu, cu sufletul mieu, aşa să spui măriei tale. Ci eu mărturisesc cu sufletul mieu că cum iaste scris în carte Mihnei voevod aşa ştiu şi eu şi mărturisescu cu sufletul meu că sint date aceale sate şi aceai ţigani de neanea Udrişte la mortea lui, ci le-au ţinut sfînta mănăstire orecîtăva vreame, iară de la o vreame le-au oprit boiarii de la sfînta mănăstire. Dici măria ta vei tocmi cum te va năstăvi Dumnezeu, că eu aşa ştiu şi mărturisescu cu sufletul mieu. [...].Eu roba măriei tale Sima stolniceasa. Pe verso: Zapisul stolniceasei pentru Cerneţul, de mărturie.DRH, B, XXIV, nr. 329, p. 435-4361634 iulie 16. ŢR 439 Adecă eu jupîneasa Stanca şi cu al mieu fecior, Manul, însă jupîneasa Radului ot Voila, scris-am acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna părintelui, eguminului Grigorie, năstavnicul sfintii mănăstiri Argişul, pintru să să ştii că ne-am tocmit de a nostră bunăvoe cu un ţigan anume Stoica, pentru că acest ţigan fost-au de moşie al boiarinului mieu, anume Radul. Deci s-au tîmplat de au luat o ţigancă a sfintii mănăstiri Argişul. Deci noi am socotit de cît vom despărţi sălaşul, mai bine să luom nişte bani. Deci ne-am tocmit derept 15 galbeni, ţiganul cu 2 copii.Derept aceae, am socotit pentru sfenta mănăstire şi să ne pue la sfîntul pomealnicu, de i-am lăsat patru galbeni, şi ne-au dat 11 galbeni. derept aceae, 440 e l-am dat, ca să fie sfintii mănăstiri moşie şi să n-aibă a căutare nici nepot, nici văr primare, nici o rudă pentru că au fost acest ţigan al nostru de moşie. Iar să va fugi ţiganul la mini în ţara nostră, au să aibu a dea ţiganul, au să aibu a dearea 15 galbeni.Şi la această tocmeală fost-au mulţi boiari de în ţara nostră anume: Radul Şipanul ot Viştea şi de în Reacea, Reciianîşu i radul Banci ot Breaza i Manu Deluţa i Vucomir ot Bucşăneşti i Zaharie ot Măţău.Şi am scris eu, Ion Vrabie logofăt, aceasta am scris. Pis measeţa iulie 16 dni, v leat 7142 1634.Jupîneasa Stanca ot Voila i Manul.Radul Şipanul.Pătru banul.Ion Vrabie logofătŞolomon pîrcălabul.Negoe postelnic ot Corşori.Popa Apostol ot Corbi. Pe fila a II-a, pe faţă: [...] Neagoe şi jupaniţa... i jupan Radul Şpanul ot Dol Viştea i jupaniţa ego Anca i sin ego Radul i Bobinca. [...]. [...] Radul al Dulei ot Voila i jupaniţa ego Stanca i să ceadom ego Man i Oprea i Radul i Dobra, Măriia, Stana, Oprea radi edin ţiganiu, Stoica cu 2 feciori; să să ştie că acest ţigan ce-i mai sus-scris, anume Stoica, l-au dat aceşti boiari ce sînt mai sus-scrişi la pomeanic. L-am luoat de la jupîneasa Stanca, jupîneasa jupunului Radul al Dulei ot Voila şi de la coconul ei Man, l-am cumpărat, derept 11 ughi şi l-am pus la pomeanic cu jupîneasa lui şi cu coconii ce au avut, să fie pomeniţi în veaci.DRH, B, XXIV, nr. 332, p. 439-4401634 iulie 20, Bucureşti. ŢR 442 [...] şi noi 6 boiari, anume: jupan Hriza vel ban, jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Gligorie vel logofet i jupan Dumitru Dudescul vel vistiiar i jupan Nedelco Boteanul vel cliucer i jupan Vasilie vel stolnic, scris-am cartea noastră de credinţă la mîna lu Dumitraşco şi Ivaşco, feciorii Stanciului logofăt Cepariul, ca să să ştie cum ne-au luoat dennaintea domnu nostru Io Matei Basarab voevod, den divan, pre răvaşe domneşti, ca să căutăm şi să-i judecăm pentru o pradă ce l-au fost prădat Radul voevod pre Stanciul logofăt, tatăl acestor boiari, de i-au luoat o mie şi cinci sute de galbeni, pre gura Maricăi de Albeşti.Deci ne-am strînsu toţ înpreună la sfînta mitropolie de aicea den Bucureşti, de le-am luoat seama în tot chipul şi aşa am adevărat cum jupîneasa Marica, cînd au fost în zilele Radului voevod, a doao domnie, ia au fost ucis doi copii de ţigan, de-au murit den mîna ei. Într-aceaia, Radul vodă, domnia lui, au fost trimis de o au adus şi au stătut de pierzare pentru moartea acelor copii de ţigan. Şi au plătit deşugubina domnească deplin şi tot au stătut Radul voevod să o piarză. Într-aceaia Marica văzînd aşa că va peri, pîrît-au pre Stanciul logofăt Cepariul cu un răvaş în taină, de-au zis că sînt la dinsul o mie de galbeni de auru ai doamnei Marghitei, muma lu Gavriil vodă, şi alte scule, ca să-şi scoaţă capul ei de în pierzare. Într-aceia, Radul voevod, fiind un domnu năprasnic, trimis-au de grabă pre Goga, ce au fost armaş mare, la Stanciul logofăt Cepariul, de l-au legat şi l-au băgat în obeade şi l-au dus de l-au închis în temniţă şi în sangir şi atîta urgie au tras, cît au stătut şi de pierzare pre gura Maricăi. Deci, văzîndu atîta răutate şi păs asupra lui n-au mai avut ce să mai facă, ce se-au sculat de ş-au băgat capul la turci şi pre unde au putut afla tot galbeni de aur cu camătă şi ş-au vîndut satul Ohneştii şi Băneştii den Argeş Maricăi şi alte moşii într-astă parte, de ş-au scos capul cu o mie şi cinci sute de galbeni, cu alte chieltuiale şi camătă, pre bună dreptate, nefiind vinovat nemica. 443 Dup-aceaia, cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Io Mateiu Basarab voevod, deaca l-au dăruit Dumnezău în ţară şi în scaun, iar feciorii Stanciului logofăt Cepariul, Dumitraşco şi Ivaşco postelnic văzînd cum au tras tatăl lor atîta nevoe şi li se-au sărăcit casa pre gura Maricăi, nefiind vinovat nemic, venit-au înnaintea domnu nostru în divanul cel mare şi înnaintea a tot sfatul de se-au întrebat şi se-au pîrît de faţă cu Marica. Într-aceaia şi ea încă se-au plînsu de dreptate, cum nu iaste vinovată cu acea pîră, nici au grăit nimic. Şi încă au mai fost luoat ea şi afurisanie, în zilele lu Alecxandr voevod Iliiaş, cum iaste direaptă.Deci într-aceaia, măria sa domnu nostru, văzînd aşa, au ales den divan un boiarin de credinţă, anume Stan al doilea sulgear, de l-au trimis cu jurămînt şi cu cartea părintelui vlădicăi nostru Grigorie, de afurisanie, la Goga armaş, la Arnăut-Chiiu, ca să mărturisească cum va şti cu sufletul lui. Deci Goga armaş, deaca au văzut acea legătură tare, se-au sculat înnaintea vlădicăi de acolo şi înnaintea a mulţi boiari şi neguţători, mărturisindu cu sufletul lui şi cu mare blăstem cum au căzut Stanciul logofăt în nevoe la Radul voevod, pre gura Maricăi, şi cum l-au trimis de olac de l-au adus în obeade tot prentru pîra ei. Şi i-au arătat singur Radul vodă răvaşul Maricăi de pîră. Şi au trimis Goga armaş şi o carte de mărturiseală aicea la domnu nostru, cu mulţi neguţători mărturii tot cu peceţile lor.Într-aceaia, domnu nostru nici aşa n-au vrut să lase, ca să nu fie păcat, ce nea-au a dat şi au ales pre noi şase boiari den divan pre răvaşe domneşti şi ne-au trimis înnaintea părintelui vlădicăi şi a episcopilor la sfînta mitropolie, ca să le căutăm lucrul şi mai bine şi pentru pradă şi pentru sate, vîndutu-i le-au cînd l-au prădat Radul vodă, au mai nainte de pradă?Deci ne-am strînsu toţi înpreună naintea părintelui şi a episcupilor şi am luoat sama în tot chipul pre amăruntul şi am aflat pre Marica rea şi mincinoasă şi pre gura ei au tras Stanciul logofăt acea nevoe şi pentru pradă ş-au vîndut aceaste sate ei şi alte moşii şi bucate şi tot. Deci au rămas Marica de leage şi platnică den divan, denaintea domnu nostru şi a noastră. Şi am dat moşia iar la mîna ceăstor boiari cum au fost şi mai denainte vreame. Şi să le plătească toată paguba pîn la un ban, însă ce se vor îndura ei să o mai iarte.Şi le-am dat răvaşele amîndoao la mîna lor şi le-am făcut şi noi această carte a noastră, de judecată, cum am aflat cu sufletele noastre. Iar de va mai scoate Marica vreodată nescare zapise sau nescare cărţi de pîră, să nu se crează ce să fie de mare scandelă, căci că o am aflat muiare rea. Ce să aibă pace aceşti boiari, într-alt chip să nu fie. [...].Hrizea vel banIvaşco dvornicGligorie vel logofet 444 Dumitru vel vistiiarVasile Paindur vel stolnicDRH, B, XXIV, nr.333, p. 442-443-4441634 iulie 28. ŢR 454 Scris-am eu maica Magdalina, fata banului Mihalcii ot Cocorăştii acesta al miu zapis, cum să fie de cridinţă la sfînta mănăstăre la Vihorîta, să sea ştie, după prada ce m-au prădat şi mi-u luat tot, da-am rămas săracă la bătrăneţi. Deci, de în rudele mele nici nepot, nici neapoată nu se-u aflat nimenile să mă strîngă, să mă hrănească. Deci eu am cugetatu la svînta mănăstire la Vihorîta şi m-am închinat maicăi preacistii şi lu sveti Ghiorghie, hramulu sventii mănăstiri, şi am rămas numai cu 2 ţiganie, cu ţigancele-şi, anume: Domitran, sin Calii şi cu ţiganca lui, anomea Duchina şi cu feciurie lui şi altu ţigan, anome Voiucu, sin lu Drăgoiu şi co ţiganca lui, anumea Anca. Şi am cumpărat prea Anca ţiganca de la Samfira, fata Saftei, jupînesa lu Pătraşco, sin agăi Negului.Şi ahăşti ţiganii, carii sînt mai sus-scrişi, sînt de zestrele mele de la tată-miu, banul Mihalcei. Deci i-am dat eu, maica Magdalina, dereptu sufletul părinţilor mii şi pentru sufletul miu şi al fraţilor mii şi al coconilur mii. Şi cine se va ispiti de în roda mea, au nepot de fecior, au de soră, au de frate să-mi strici pomana mea de la svînta mănistire, să fie triclet şi procleat şi afurisit şi blestimat de 318 oteţi.Şi mărturii: popa Tanasie i popa Cozma ot tam şi co tot suburul, anume 12 maici, anume: maica stariţa Pracxii i maica Anghelina ce bătrînă i Marie Pitiştenca, Marie Devoia, maica Magdilena de în Floreşti, Theodosie, nepoata Anghelenie, Marie, nepoata Salumie, Ilisafta i Marta i Salumie, Theofana şi toţi sătenii de în sat, tinirii şi bătrînii.Pis measeţa iulie 28 dni, vă leat 7142 1634. Şi am scris eu Vasilie.Eu, maica Magdalina, fata banuluiu Mihalce amu scrisu eu cu mîna me.DRH, B, XXIV, nr. 339, p. 4541634 iulie 30, Bucureşti. ŢR 455 [...] ca să-i fie lui ocină şi rumînii în Cocorăşti, toată partea Maricăi călugăriţii, jumătate de sat, cu moara gata făcută şi cu viia, jumătate şi cu alalte vaduri de moară, cîte se vor afla pre partea ei şi cu tot venitul şi iar toată partea Maricăi de în Stoeneştii de Jos, de preste tot hotarul, pentru că aceaste moşii şi rumîni fost-au de moşii ale Maricăi călugăriţei. Deci cînd au fost acum în zilele domnii meale, iar Marica călugăriţa le-au vîndut cinstitului boiarinului domnii meale Radul vtorii vistiar pentru 400 de galbeni gata; şi i-au dat în mîna călugăriţei denaintea domnii meale den divan, care bani se-au mărturisit înaintea domnii meale cum se-au luat tot bani cu camătă, la zeace, unul, de au dat pre această moşie şi rumîni şi cu zapis iscălit cu mîna ei.Derept aceaia şi domnia mea încă am dat ca să-i fie de moşie ohabnică şi să fie volnic cu această carte a domnii meale să aibă a luoarea dijmă de pre această moşie de la tot omul cine va fi arat pîine, ovăs, mei, fîn şi den toate bucatele den zeace, una cum iaste leagea.Derept aceaia şi voi, rumînilor, încă să căutaţi să ascultaţi de oamenii boiarinului domnii meale ce scrii mai sus de toate ce vă va da învăţătură şi să fii volnic cu această carte a domnii meale să strîngă şi rumînii care pre unde-i va afla fugiţii şi răsipiţi în ţara domnii meale, pre toţi să-i ducă cu tot ce vor ave în sat în Cocorăşti.Şi de nimeanilea opreală să naibă.DRH, B, XXIV, nr. 340, p. 4551634 iulie 30, Bucureşti. ŢR 456 [...] voao slugilor domnii meale, dijmarilor ot sudstvo Dol Jil i Mehedinţi. Cătră aceasta vă dau în ştire domnia mea pentru rîndul sfintei mănăstiri Tismana, cum de vreame ce veţi vedea ceasta carte a domnii meale, iar voi să căutaţi să lăsaţi toţi stupii sfintii mănăstiri în pace de dijmă şi rîmătorii de gorştină, şi de vinăriciu. Veri unde vor avea stupi şi rîmători şi vii, nimic să nu luoaţi, ce să-i lăsaţi foarte în bună pace, pentru că sînt ertaţi de domnia mea, că iaste lavră mare domnească şi ertată de toţi domnii şi nu v-am vîndut domnia mea dijma şi gorştina şi vinăriciul aceştii sfinte mănăstiri.Innsă să ştiţi stupinele carele unde sîntu: în Jîiul de Sus, la satul Ceurîi şi la Stolojani şi la Săuca şi la Pîrîul şi în Mehedinţi la satul Ploştina. Aceaste stupini şi rîmători şi vii, nimic să nu le învăluiţi, nici să nu luoaţi nici den stupii şi rîmătorii mănăstirii, nici ci părintelui egumenului, ce să le daţi bună pace, că singur domnia mea le-am ertat, că sa nu le ia nimenilea nimic, să hie de-ntărirea sfintei mănăstire şi domnii meale şi părinţilor domnii meale de pomeană.Derept aceaia, nimenilea să nu cuteaze a sări sau a învălui preste ceasta carte a domnii meale sau carea cumva sî gîndească a luoa ceva, că să voiu înţeleage domnia mea cum le-au făcut cineva necaz şi val, apoi acela om bine să ştie că cu nimic nu se va plăti, numai cu capul, pentru că aşa iaste porunca domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 341, p. 4561634 august 1, Bucureşti. ŢR 458 [...] de la Colintina, ce iaste hramul svetii Ioan Crăstitel, ca să fie rumînaşii mănăstirii ce sînt pre lîngă sfînta mănăstire, în pace de dijmă de stupi şi de gorştină de porci şi de oi, pentru că i-am ertat domnia mea de toate mîncăturile, cum a fost ertaţi şi mai denainte vreame de alalţi domni, numai să hie de posluşaniea sfintei mănăstiri ce va trebui.Derept aceaia şi voi, deregătorilor şi voi, toate slugile domnii meale, carii veţi fi într-acest judeţul Elhovului, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a 459 domnii meale, iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să-i lăsaţi, nimica să nu-i învăluiţi rumînaşii ce sînt mai sus-scrişi ai sfintei mănăstiri şi să aibă pace şi sfînta mănăstire de toate, cum scrie mai sus, pentru că am văzut domnia mea cartea lu Alexandru voevoda, sin Radul voevoda, leat 7135 şi cartea lu Alexandru voevod Iliiaş, leat 7136 şi cartea lu Leon voevod, sin Ştefan voevode, vă leat 7140, tot de pace şi de ertăciune. Aşijderea şi domnia mea încă i-am ertat şi le-am întărit cărţile cu ceastă carte a domnii meale pre tocmeală, cum scrie mai sus.Iar cine să va ispiti preste ceasta carte a domnii meale a învălui mănăstirea şi rumînii sfintei mănăstiri, bine să ştie că acela om mare certare va avea de cătră domnia mea. Şi această carte a domnii meale să fie preste toate cărţile, că aşa iaste învăţătura domnii meale.DRH, B, XXIV, nr. 343, p. 458-4591634 august 3, Bucureşti. ŢR 462 [...], ca să hie volnic cu această carte a domnii meale de să ţie moşiia Radului Cotorogei den Cîineşti şi den Mănăileşti toată cîtă va avea el şi a tătîine-său şi a socru-său şi de cumpărătoare şi cu viile de la Cîineşti, cît au ţinut el şi cu un răzor de la Işfan, care răzor au dzis Işfan că i l-au vîndut Cotorogea şi nu i l-au fost vîndut şi cu... răzoare, carele le-au ţinut ginerele Cotorogei, anume Stan ot Popeşti Otesău, carele au dzis că i le-au dat dzistre şi nu i le-au fostu dat.Pentru că aceaste vii şi moşii toate cîte sînt mai sus-scrise fost-au ale Radului Cotorogei încă mai denainte vreame. Iar după aceaia, cîndu au fost în dzilele lui Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, iar Radul Cotorogea au vîndut toată moşiia lui şi cu viile ce sînt mai sus-dzise, boiarinului domnii meale Simei vtori logofăt, pre bani gata ughi..., de a lui bunăvoe. 463 Iar dup-aceaia, cîndu au fost acum, în dzilele domnii meale, Radul Cotorogea, deaca vreame ce au văzut că sînt aceaste vii lucrate bine de Simon logofăt, că pre vreame ce le-au fost cumpărat el au fost toate părăsite şi pustii, el s-au mirat cum va face hiclenie să scoaţă pre Sima logofăt dentr-aceaste vii. Ce se-au sculat de au grăit pre ascunsu cu stariţa de la mănăstirea Deunlemnu, anume... şi cu ginere-său, ca să zică că sînt viile ale lor şi deaca vor rămînea pre Sima logofăt să ţie dentr-aceaste vii stariţa jumătate şi Cotorogea şi cu ginere-său altă jumătate. Deci au venit călugăriţa şi Cotorogea şi ginere-său şi cu Sima logofăt aici înnaintea domnii meale de s-au pîrît toţi de faţă şi au rămas stariţa şi cu ginerele Cotorogii pre Sima logofăt, ca să-şi ia el banii de unde i-au dat, iar călugăriţa să-şi ţie viile. Într-aceaia Simon logofăt au apucat cu strînsoare pre Cotorogea ca să-i dea banii înapoi. Iar apoi, stariţa au vrut să înşele şi pre Sima lgofăt şi pre Cotorogea şi pre ginere-său, numai să ţie ia aceaste vii toate întru hicleniia ei.Iar Radul Cotorogea, deaca au vădzut că rămîne şi fără vii şi fără bani şi-l înşală călugăriţa, nu se ţine de cea tocmeală ce au grăit întîiu toţi, au scornit iar pîră şi au venit a doa oară de s-au pîrît iar toţi de faţă. Şi au spus Cotorogea singur cu a lui gură cum au fost grăit ei toţi şi cum le-au fost tocmeala ca să facă înşălăciune, să scoaţă pre Sima logofăt dentr-aceaste moşii. Deci, au stătut călugăriţa de ruşîne şi de menciună denaintea domnii meale den divan. Şi am adeverit domnia mea cu tot sfatul cum n-au fost avut nimenilea nici o treabă cu aceaste vii, ce au fost toate ale Cotorogii. Şi au rămas boiarinul domnii meale Sima logofăt şi pre stariţa şi pre Cotorogea şi pre ginere-său de leage şi de judecată den divan. Şi am dat domnia mea ca să-i hie aceaste moşii şi cu vii ce scriu mai sus, toate şi să le ţie cu bună pace, cum şi le-au cumpărat întîiu, iar Cotorogea şi călugăriţa şi ginere-său să n-aibă nici o treabă cu aceaste moşii, căci au fost umblat toţi hiclenii şi cu menciuni şi s-au pîrît de faţă şi au rămas de leage. Şi de niminilea opreală să n-aibă. [...]. [...].Stoica spudeiDRH, B, XXIV, nr. 345, p. 462-4631634 august 5. ŢR 463 Eu Vasilie spătarul scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, ca să fie de marea creadinţă la mîna Radului logofăt Dudescul, cum să se ştie că am vîndut ocina de la Stăneşti, de în Valea Pîrîeştilor prea în copăcel, pînă 464 în piscu, alăturea cu drumul, pînă în hotarul Slănicului şi pînă să hotărăscu cu Domneştii tot cît am ţinut eu. Carea oţină am cumpărat de la Fătul ot Corşori şi de la Neagoe, frate său, dereptu ughi 80. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoia, ca să fie dumnelui moşie.Şi la tocmela noastră fost-au: Negoe ot Corşori, Ene peharnic ot Aninosa, Lăudat comis i Bălbose ot Berivoeşti i Dragomir al Cioflii. [...].Eu Vasilie spătarulEu Neagoe ot CorşoriAz Mih... vătorii sulgeriDragomir păharnic, PrundenulDragomir CiofleaDRH, B, XXIV, nr. 346, p. 463-4641634 august 6. ŢR 468 Scris-am eu, jupaneasa Voica, fata vistiariului Radului, numele călugăresc Ion şi fata ei Rada i Catalina, acesta al nostru zapis, să fie de credinţe cum am dat noi o selişte, anume Broşteani cu tot hotarul, de apă, den pădure, cu tot, pentru ale nostrea suflete şi pentru părinţii noştri, ca să fie ajutor la sfînta mănăstire ce să cheamă Svetî Nicolae, Călui să cheamă. Deci la mortea nostră unde ne să va prinde morte, să ne aducă osele să se îngrope la mănăstire şi să să grijască cum s-au grijit şi păriînţii mei, fără vecini.Iar cine să va ispiti a sparge acest al nostru zapis, să fie proclet de 318 otţi bogonosni, ije vă Nichei.Inse să se îngrope numai jupeaneasa Voica la mănăstire. [...].Mărturie este Stroe postelnic, fratele ei.DRH, B, XXIV, nr. 348, p. 4681634 august 10, Bucureşti. ŢR 469 Adecă noi boiarii divanului şi ai ţărîi: jupan Hriza vel ban i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Radul Buzescul biv vel ban i jupan Gligorie vel logofăt i jupan Theodosie biv vel logofăt i jupan Dumitraşco biv vel vistier i jupan Dumitru Dudescul vel vistier i jupan Miho biv vel spatar i jupan Mihaiu vel spatar i jupan Nedelco vel cliucer i jupan Vasilie vel stolnic i jupan Buzica vel comis i jupan Vucina vel peharnic i jupan Costandin vel postelnic i Dumitru vel pitar i Dragomir vel armaş i Zahariia vel slujer i Oprea vel agă i Radul vtori vistier i i Radul sin Mihalcev vtori postelnic şi alalţi boiari ai ţerii mici şi mari scris-am aceasta a noastră carte denaintea a domnu nostru Io Mateiu Basarab voevoda, ca să fie de mare credinţă la mîna slugii domnu nostru anume Barbului cliucer de Poiană şi feciorilor lui ce-i va da Dumnezeu, ca să-i fie satele şi rumînii ţiiganii şi toate moşiile cîte are de moşie şi cumpărate de el şi de părinţii lui, anume satul Halmăjul ot Doljiiu tot satul şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul de în hotar în hotar; care sat fost-au cumpărat de Grama de Bălteani, socrul Barbului cliucer de la Şerban voevoda încă de cîndu au fost boiarin, derept 34000 de aspri gata, în zilele lui Mihail voevoda, pre vreame cînd au fost măria sa craiu la Ardeal.Şi iar să fie Barbului cliucer satul Scorila ot sudstvo Mehedinţi tot satul cu tot hotarul şi cu rumînii şi cu tot venitul de în hotar în hotar; care 470 sat fostu-l-au cumpărat Barbul cliucer de la Tudosie biv vel logofăt şi de la fiiu-său Preda postelnic derept 64000 de aspri gata şi 1 cal bun, în zilele lu Alexandru voevoda Iliiaş.Şi iar să fie Barbului cliucer ocină în Măilat, însă funea Ţigoiască toată şi funea a lu Gîrgor toată şi den funea Vladului, feciorul lu Neag de la Măilat, al treilea loc, de preste tot hotarul cît se va aleage. Cari funi de ocină fostu-le-au cumpărat Barbul cliucer denpreună cu fraţii lui, Drăghici şi Neagoe, de la megiiaşii de sat za... aspri, în zilele Radului voevod, sin Mihnev voevoda.Şi iar să fie Barbului cliucer ocină în Pîrîu, însă partea a lu Stan Pîrîianul toată, de preste tot hotarul cît se va aleage, ce o au fost cumpărat Barbul cliucer de la Stan Pîrîianul derept 3 boi şi 1000 de aspri.Şi iar să fie Barbului cliucer ocină şi rumîni în sat la Poiană jumătate de sat, partea Bojuranului toată cu toţi rumînii şi cu tot venitul de preste tot hotarul cît se va aleage. Care jumătate de sat de în Poiana fost-au cumpărată de Nica, tatăl jupîneasei Ianei, muma Barbului cliucer şi a lu Drăghici şi a lu Neagoe, de la Radul Bojuranul derept 14000 aspri srebreni şi 1 cal bun, în zilele lu Alexandru voevoda cel Bătrîn.Şi iar să fie Barbului cliucer ocină în Şipot, însă partea Gherghinei toată, de preste tot hotarul cît se va aleage, care ocină cumpăratu-o-au Barbul cliucer de la Gherghina derept 3000 de aspri gata.Şi iară să fie Barbului cliucer 1 rumîn în sat la Căneşti de pre Gilort, anume Stoica cu feciorii lui, Radul i Stanciul şi Barbul i Stan i Gherghina i Călin cu toată partea lor de ocină, pentru că se-au vîndut Stoica cu feciorii lui rumîn Barbului cliucer de bunăvoia lor derept 3600 de aspri gata.Şi să fie Barbului cliucer 1 sălaş de ţigani, anume Danciul cu sălaşu lu-ş şi cu copiii. Şi iar să-i fie 1 sălaş de ţigani, anume Ventilă ţiganul cu tot sălaşul lui, ce l-au fost cumpărat Barbul cliucer de la Jetiianu derept 9000 de aspri în zilele Radului voevod în domnia dentîiu. Şi iar să fie Barbului cliucer 1 ţigan, Munteanul cu tot sălaşul lui, ce l-au fost cumpărat de la Mihart de Şitoaia derept 60 de galbeni. Şi iar au cumpărat Barbul cliucer 1 sălaş de ţigani anume Lupul ţiganul cu tot sălaşul lui de la Hamza banul de Pîrîiani derept 3400 de bani. Şi iar au cumpărat Barbul cliucer 1 sălaş de ţigani anume Sămoilă ţiganul cu ţiganca lui şi cu tot sălaşul lui de la Mihaiu cupeţu şi de la frate-său Freanţi, care sălaş de ţigani fost-au vîndut de Necole al Aldei de în Smărdeşteţ lu Mihaiu şi lu Freanţi derept 62 de galbeni în datoria lor. Apoi Barbul cliucer el l-au cumpărat de la dînşii cu aceşti bani ce scriu mai sus, căci au fost el mai volnic.Şi alţi ţigani şi ţigance şi copii de ţigan, ce va mai fi cumpărat Barbul cliucer, tot să-i fie de moşie.Pentru că aceaste sate şi ocine şi rumîni şi ţigani ce scriu mai sus fost-au ale Barbului cliucer de moşie şi de cumpărătoare încă mai denainte vreame, den zilele altor domni; şi au avut cărţi şi zapise pre toate moşiile. 471 Iar după aceaia, cîndu au fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu Basarab voevoda, tîmplatu-se-au vreame, fiindu Barbul cliucer trimis de domnu nostru la împărăţie în slujba măriei sale şi a ţerîi, aici, în urma lui, mers-au neşte hoţi la casa lui în Poiană de i-au prinsu jupîneasa şi pre oamenii lui de i-au muncit noaptea şi i-au căznit şi i-au arsu cu foc pînă i-au omorît jupîneasa şi i-au luoat tot de în casă ce au avut. Şi i-au perit atunce toate cărţile de moşii, cum ştie şi domnu nostru Io Mathiu voevoda şi noi boiarii toţi şi toată ţeara de această pagubă, cum i-au omorît hoţii jupîneasa şi i-au perit cărţile de pre toate moşiile şi au adus numai o carte de coajă arsă de o am văzut noi toţi cu ochii în divan, ce scriia pre satul Halmăjul. Aşa ştim şi mărturisim noi toţi boiarii cu sufletele noastre şi am mărturisit şi înaintea domnu nostru cum i sînt ocine şi moşii direapte ale Barbului cliucer, ce i-au perit cărţile de pre aceaste ocine de acei tîlhari.Şi hoţii de într-înşii încă i-au prinsu de se-au înţepat toţi de vii pre marginea oraşului Bucureştii, ca neşte tîlhari, aici la scaun.Derept aceaia, noi încă i-am făcut cartea noastră ca să fie Barbului cliucer aceaste ocine moşie lui şi coconilor.Aceasta mărturisim, ca să se ştie şi să se crează.Şi pentru credinţa pusu-ne-am toţi peceţile şi iscăliturile. [...]. Hrizea vel ban Mitrea... Ivaşco dvornic Drăguşin... Gligorie vel logofăt Dragomir vel armaş Vucena vel păharnic Oprea vel agă Dumitru vel vistier Gherghie...Nedealco vel clucer Radul vtori postelnic Radul vistiar Tudoran suljer Mihai vel spatar Para peharnic iscalCostandin vel postelnic Dumitru vel pitarBuzinca vel comis Pe verso:Costandin vtori postelnicDRH, B, XXIV, nr. 351, p. 469-470-4711634 august 19. ŢR 477 [...] Iacov postelnic ot Cernaia, ca să fie volnic cu această carte a domnie meale şi cu sluga domnie meale na ime..., de să-şi ia un ţigan, anume Trandafir şi cu ţiganca lui şi cu feciorii lui, cîţi va avea, de la boiari de Mihăeşti, pentru că acest ţigan ce scrie mai sus iaste al boiarinului domnie meale Iacov postelnic, ce au luat o ţigancă a acelor boiari. Deci să fie volnic să-şi ia ţiganul cu ţiganca şi să-i plătească ţiganca, să nu se spargă sălaşul. Şi de nimea opreală să n-aibă.DRH, B, XXIV, nr. 355, p. 4771634 august 20. ŢR 477 Scris-am eu Stanciul ot Serdeneşti al meu zapis, se fie la mina nepotu-meu Bade se se ştie cum i-am vîndutu moşiia, parte Ivanei di în Gîrbovi, cîtă se va alege preaste tot, în bani gata 1300. Preantru că această moşie fost-au vîndut Ivana lu Gherghie păharnic; dece eu Stanciul o am rescupărat de la Gherghie păharnic şi o-m vîndut Badei şi freţini-seu Belaci într-aceşti bani ce-su mai sus-scrişi, se le fie lor moşie ohabnică, lor şi feciorilor şi cine Dumnezeu de ei va lesa.Şi merturie: ot Serdeneşti, Freţilă şi Istratie şi Nagoe şi Groza.Şi am scris eu, popa Stoica. Şi prentru credinţa pusu-me-u degetul pecete. Pis measeţa agust, dnă 20, v leat 7142 1634Eu Stanciul.DRH, B, XXIV, nr. 356, p. 4771634 august 25. ŢR 478 Adecă eu Sava ot Văcăreşti, scris-am al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna Neacşului ceauşului, cum să se ştie că amu avut eu un ţigan. Deci au luat o ţigancă a lui, anume Stoecă. Deci ne-amu tocmit noi de a noastră bunăvoe, fără de nici o silă, de i-am dat ţigancă pentru ţigancă, anume Grădina ţiganca. Şi i-am mai dat adaos după ţigancă ughi 5, cu bunăvoia mea.Şi la tocmeala noastră fost-au boiari mărturie, anume: jupan Calotă cliucer şi frate-său Toaderu vornicul i Stoeca logofăt, ficiorul lu Şărban ot Bucureşti i Miroslav logofăt ot Piteşti, de în sat.Şi am scris eu Neagul logofăt ot Bucureşti di Veade. Pentru credinţa mi-am pus şi peceatea. Pis measeţa avgust 25 dni, v leat 7142 1634.Eu Calotă clucerEu Sava ot VăcăreştiNeagul logofătStoica logofăt iscaalDRH, B, XXIV, nr. 357, p. 4781634 august 30, Bucureşti. ŢR 481 Adecă eu, David de Vîlcăneşti, şi cu văru meu Cîrstea, ficiorul Stanciului de Izbiceanii, scris-am şi mărturisăm cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Ilie postelnic ot Gropşanii, cum să să ştie că i-au fost vîndut văru nostru Stroe postelnic de Braloştiţă a patra parte de ocină den Ciumeştie şi cu rumîni, anume Beleţi cu ficiorii lui şi cu frate-său Mirea şi cu ficiorii lui şi Barbul cu ficiorii lui lu Ilie postelnic de Gropşani, derept ughi 50. Deci dentr-aceşti banii, ce au fost tocmit Ilie şi cu văru nostru Stroe postelnic, pînă au fost el viu, nu i-au fost dat toţii, ci i-au dat numai 20 de galbenie şi i s-au prins moarte văru nostru Stroe de au murit şi au căzut toate moşîile pre mîna noastră, că alt n-au avut nimea, fără de noi.Deci noi, după moartea văru nostru Stroe, apucat-am pre Ilie postelnic, păntru 30 de galbinie, ce au fost rămas nedaţi văru nostru Stroe păntru această ocină şi cu rumînie de Ciumeştie şi ni i-au dat nooa aceşti 30 de galbeni în mîinele noastre, tot bani gata, de am plătit datorile văru nostru Stroe, ce au rămas datori.Derept aceaia, i-am făcut şă noi acest zapis al nostru la mîna lu Ilie postelnic ot Gropşanie, cum să-i fie lui această ocină din Ciumeştie a patra şi cu rumînii ce scriu mai sus, moşîe stătătoare, ohabnică lui şi ficiorilor lor şi nepoţilor şi strenepoţilor în vac. Iar să va fie vreodată vro pîră cu aceşti rumîni, s-au pîntru această ocină, să avem noi a purta toatî pîra şi a trage toată cheltuiala de la noi. 482 Şi au fost mulţi boiari la tocmala noastră, anume mărturie: Drosul, văru nostru şi Stan vataf ot Balş i Balica peharnic ot Breasta i Stroe peharnic ot Vîrîţi, David de Leveză i Mihai din Cîrcea iuzbaşa i Hristea vataf i Mitrea ot Puturoasa i Hamza de Popînzăleşti i Drăghici postelnic ot Mihăeşti şi alţi boiari mulţi carie nu screu pre nume. Derept aceaia, păntru mai mare credinţă, nea-am pus şî peceţile, ca să să creaază.Pis Udrişte, ficiorul Oprei logofăt ot Şîrineaasa measeţa avgust 30 dni ot Bucureşti, v leat 7142 1634.Eu Drosul ot BraloştiţeEu CîrsteEu Mihai din CreceDrăghiciStinilaDRH, B, XXIV, nr. 359, p. 481-4821634 septembrie 3. ŢR 493 Adeche eu, jupîneasa Păuna, cu ai mei ficiori, anume Mihai postelnic şi Nanul i Răduţulu i Drăghici, Tudosie, scris-am al nostru zapis, ca să fie de mare credinţe, cum să ştie că au vîndut jupînului Preadei vornicul şi jupînesi Margăi ocina, anume Moi de la Jiiul, jumătate, preste totu hotarul şi di apă şi di pădure şi di vad de moară şi parti de vie, preste tut locul şi cu rumîni cîţi să vor afla pre parte ci am vîndut, numai ci nu s-au vîndut nipoţi Budei, ficiorii Dragului 2, nu e-m vînîdutu. Şi am vînîdutu ocina, dereptu 7900 de bani gata.Şi am vînîdut de a nostră bunăvoe şi cu ştire boiariloru şi cu a megiiaşilor şi di sus şi di josu, anume: Udrişte vornic de meni ot Roşiia i Fraţilă stolnic ot Rovinari, Dragomir postelnic ot Vălari, Drăghici postelnic ot Fărcăşeşti, Ion pîrcălabul ot Borăscul. Aceasta amu scrisu, ca să-i fie dumnelui moşie şi ficiorăloru, cîţi Dumn Dumnezeu i va da.Şi am scrisu eu, Mihai, ficiorul jupîneasăi Păunei. Pis measeţa septemvrie 3 dni, let 7143 1634.Eu Mihai postelnicEu NanulDRH, B, XXIV, nr. 369, p. 4931634 septembrie 5, Bucureşti. ŢR 495 [...] Stanciului, feciorul a lu Dragotă al Paştii de Crasna, ot sudstvo Gorjil, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale de să-şi ţie a lui parte de ocină de în Crasna, partea tătăini-său lu Dragotă toată, de în cîmpu şi den pădure şi den apă şi de preste tot hotarul cîtă se va aleage ocina Păştească, pentru că iaste a lui direaptă şi bătrînă ocină şi de moşie despre părinţii lui, despre moşu-său Paştea, încă mai denainte vreame, de în zilele altor domni bătrîni.Iar după aceaia, deac-au rămas Stanciul sărac de părinţi, el se-au fost dus în cea lume, unde au putut, ca să nu-şi piiarză moşiia tătîini-său. Iar cîndu au fost în zilele lu Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, iar Crăciuna şi Neacşa, featele lu Dragotă, surorile Stanciului, iale au ţinut că va fi perit frate-său Stanciul. Şi iale au fost feate înzestrate. Deci se-au sculat de au vîndut partea Stanciului de ocină Vlăduţului de în Ciocade şi nici o treabă cu ocina n-au avut. Iară după aceaia, Lupul, văru primare Stanciului, au lepădat 496 banii Vlăduţului îndărăt, cu multă cheltuială. Şi niminilea treabă n-au avut a întra într-acele ocine şi au luoat ocina Lupul de o au ţinut pînă acum.Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, deac-au venit Stanciul de unde au fost dus, aici în ţeară, el ş-au aflat moşiia vîndută de surorile lui şi înpresurată de Vlăduţul. Deci au venit Stanciul aici înnaintea domnii meale în divan de se-au pîrît cu văru-său Lupul şi cu Udrea, feciorul Vlăduţului, de faţă.Într-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre direptu şi pre leage, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am dat domnia mea Stanciului ca să fie volnic a-şi ţinea moşiia tătîini-său, lu Dragotă, cu bună pace şi de nimenilea opreală sănaibă, iar Lupul să-şi ia banii de la Udrea, feciorul Vlăduţului, iar Udrea, el să-şi ia banii de la surorile Stanciului, de unde i-au dat. Şi să fie Stanciul în pace de cătră toţi cumpărătorii, căci nici au vîndut el, nici tată-său şi mai mult val să n-aibă, că aşa am judecat domnia mea, că n-au avut treabă a o vende featele ocina, că au fost feate înzestrate. Ce să-şi ţie Stanciul moşiia cu bună pace, că se-au pîrît Stanciul de faţă. Şi au rămas Lupul şi Udrea de leage şi de judecată denaintea divanului.DRH, B, XXIV, nr. 372, p. 495-4961634 septembrie 8. ŢR 502 Eu Ventilă logofăt scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu, să fie la mîna jupînului Oprii vel aga şi la mîna Lecăi postelnic, cum să se ştie că le-am vîndut un sălaş de aţiganni, anume Pătraşco şi ţiganca anume Drăguşa şi cu feciorii lor Stoica şi Pelaghiia, derept preţ ughi 48, ca să fie lor moşie.Şi acest ţigan, ci esti mai sus-scris, l-am cupărat pre Pătraşco de la Dumitraşco postelnic, feciorul lu Buciumaş vornicul de la Bîrlad.Şi au fost la această tocmeală mărturie anume: Stanciul vornicul i Stan iuzbaşa i Leca i Drăgan, feciorul judeţului i Ianuşcul i Chiriţă i brat ego, Manole Londaraş i Ianiu, zet Chiriţă i Dumitru Rob i Grozea.Derept aceaia, am făcut zapisul mieu să fie la mîna jupînului Oprii vel aga şi Lecăi postelnic de mare credinţă. [...].Ventilă logofetDRH, B,XXIV, nr. 377, p. 502 1634 septembrie-1635 august 8. ŢR 502 Eu Mavrudin dvornic şi cu 12 boiari, carii am fost loaţi prea răvaşe domneşti, anume: den Văcăreşti, Ivan postelnic şi den Titiu, Stoica logofet şi den Mogoşani, Stoica Boteanul şi den Mătăsari, Stoica Crăjiu şi frate-său Neagoe şi den Arşi, Radul şi frate-său Dragiul şi den Jugureani, Ion şi den Costeşti, Stoica Popescu şi den Săveşti, Stan logofet şi Nedealco, scris-am acestu zapis al nostru cum să se ştii c-am fost loaţi de la domnu nostru de Grama pitar şi de Neanciul postelnic şi de Manole postelnic şi de popa Stan, de să căutăm şi să hotărîm şi să aleagem cum va hi cu dereptul.Deci noi ceşti boiari mai sus scrişi căutat-am şi am alesu şi am hotărît cum au fost cu dereptul. Ales-am şi am hotărît ş-am pitrit den Cătunul 503 Tomei i-am dat den sus; iar den Creţa den Sus i-am dat den jos, de-amu lăturat ocină lîngă ocină, cum iaste l eage şi obiceiul ţărîi şi am pus hotară. Să să se ştii hotarăle şi semnele ocinei: den Cătunul Tomei despre păduri iaste piatra în aniniş, a doo piatră de la Spoele, alta iaste la Răstoacă de să întinde, pînă în matca Răstocii şi mearge în sus, pre Răstoacă pînă în salci semnată, şi den salci meargi în piatră den levede şi dereptu preste Răstoacă şi de acole merge în Clin şi de în Clin mergi în dereptu preste păduri pînă în Vale Groşilor, în jos pă Vale Groşilor pînă în hotarul Tomei în dereptu în Poiană în sus pre lîngă pădure în dereptu aneniş, în piatră, pădure toată. Şi pentru crivina mănăstirii dat-am megiiaşilor den Creaţa den Sus 40 de stînjini preaste toată ocina den cin pînă în cin. Aşa am aflat cu sufletele noastrea.Şi pentru cridinţa ne-am pus şi peceţile. [...].Eu Mavrudin vornic. Eu Ion.Ivan postelnic. Dragiul.Stoica logofet Crăjiu.Stoica Neagoe.Stuica al... Stan logofăt...DRH, B, XXIV, nr. 378, p. 502-5031634 septembrie 9. ŢR 503 [...] ţie, Tudore logofăt ot Vlădeani i Oanceiu logofăt ot Lereşti i Stancule logofăt ot Davideşti i Vlaicule logofăt ot Conţăşti. Dup-aceasta vă dau în ştire domnia mea, pentru că aicea, naintea domnie meale jăluit-au Stanciul logofăt ot Cîlceştii, ginerele postelnicului, cum i-au fostu dat socru-său Negri postelnic o livade zeastre, ce iaste în ocina Mihăeştilor.Iar apoi Mateiu de Mihăeştii, el se-au sculat de o arat astă vară mei. Deci apoi, cîndu au fostu astă tomnă, cîndu au vrut să le are grîu, iar Stanciul logofătul, el au mersu de s-au mărturisit cum să nu-i are livade, iar el în samă nu l-au băgat, ce o arat şi treabă cu acea levade n-au avut, că au fostu de moşie a lui Negri postelnic, ce o dat zeastre fie-sa Marii, cum am văzut domnia mea şi carta lu Şerban voevoda şi a Radului voevoda. 504 Derept aceaia, am dat domnia mea ca să căutaţi şi să adăvăraţi ţinutu Negri logofăt au ba şi datu-o zeastre au ba şi ţinutu-o genere-său Stanciul logofăt de atuncea pînă acum, au ba, cum veţi adăvăra cu sufletele voastre pre dereptate. Aceasta vă grăesc domnia mea.DRH, B, XXIV, nr. 379, p. 503-5041634 septembrie 11. ŢR 504 [...] Duca legănariul, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale, de să-şi ia o copilă de ţigan anume Gherghina, fata Cîrstii ţiganul, de la Tatul logofăt, pentru că această ţigancă iaste a Ducăi legănariul.Deci au avut pîră cu Marco logofăt, fratele Tatului logofăt, înnaintea domnii meale în divan şi am adevărat dumnia mea cu tot divanul cum iaste ţiganca a Ducăi legănariul, iar Marco logofăt, el nu are nici o treabă cu dinsa. Ce am dat domnia mea să-şi ia Duca legănariul ţiganca. Iar de va fi măritată, să aibă a luoarea altă ţigancă, ca şi ţiganca lui, pentru că au rămas Marco logofăt de leage den divan, ca mai mult treabă să n-aibă. Iar să nu o va da de voe, să o ia fără voia lui, că aşa am dat domnia mea.DRH, B, XXIV, nr. 380, p. 5041634 septembrie 27. ŢR 511 [...].Adecă eu jupan Teodosie biv vel logofăt, înpreună cu fiiu meu Preda postealnic, nepotul răposatului Predei banul, scris-aam acesta al nnostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Ilie postelnic ot Grupşani şi a fraţilor lui, Laţco i Vladul, cum să să ştie că le-am vîndut eu lor satul Grupşanii jumătate şi cu rumînii cîţi sea-au vîndut Predei banul, de sînt scrişi în hrisovul lu Mihai vodă.Însă rumînii pre nume: Stoian i brat ego Bădica şi cu ceata lor, Duiucul cu fraţii lui şi cu ceata lui, tij Stoian cu fraţii lui şi cu ceata lui, Grama cu fraţii lui şi cu ceata lui, Pardos cu fraţii lui şi cu ceata lui, Stanciul cu fraţii lui şi cu ceata lui, Dragomir cu fraţii lui şi cu ceata lui, Radul cu fraţii şi cu ceata lui, Stoica cu fraţii lui şi cu ceata lui, Coica cu fraţii lui şi cu ceata lui, Stănislav cu fraţii lui şi cu ceata lui, Pîrvul cu fraţii lui şi cu ceata lui, popa Dumitru cu fraţii lui şi cu ceata lui, Căzan cu fraţii lui şi cu ceata lui, Lupul cu fraţii lui, cu ceata lui, Vladul cu fraţii lui şi cu ceata lui, Reanghea cu fraţii lui şi cu ceata lui, Răriş cu fraţii lui şi cu ceata lui, tij Pîrvul cu fraţii lui şi cu ceata lui, Bicul cu fraţii lui şi cu ceata lui, Oprea cu fraţii lui şi cu ceata lui. Aceştea toţi, care se-au aflat în cărţi vînduţi şi cu tote ceatele lor şi cu totă moşiia de jumătate de sat cîtă se va afla înpetrită de răposatul Preda banul, din zilele lu Mihai vodă, tot, de cîmpu, din pădure, din apă, din şezutul satului, din dealul cu viile, din hotar pînă în hotar, de preste tot hotarul, pre bani gata ughi 255.Însă vîndutu-le-am această moşie şi cu aceşti rumîni, fără 2 rumîni, ce i-am răscumpărat noi mai dinainte vreame şi fără alţi 2 rumîni, care i-am luat noi pre sama nostră, să ne fie noa rumîni, ei şi cu moşiile lor, ci li se va cătea, iar alalţi, cîţi sînt mai sus-scrişi, vîndutu-i-am noi de a nostră bunăvoe, fără nici un cuvînt şi fără de nici o silă.Şi cînd am făcut această tocmeală mulţi boiari au fost la tocmeala nostră, anume: jupan Preda spătar ot Brîncoveani, Stan vistier ot Balşe, Iane ot Pleşoi, Danciul logofăt ot Pîrîiani, Stan ot Gaia, Itovoe ot Popînzeleşti, Tudosie postelnic ot Loloeşti şi mulţi boiari care aici în zapis nu i-am scris.Şi ales pentru mai mare credinţa pus-am şi blestem: carele dinn noi sau veri cine să va aleage den ruda nostră şi den sîngele nostru şi să vă ispiti a sparge şi a strica această tocmeală a nostră, acela om să fie proclet şi blestemat de vlădica Hristos şi să zacă într-un loc cu Iuda şi cu procletul Ariia şi să fie blestemat şi de 318 sfinţi oteţi, ije vă Nichii, pentru că i-am vîndut noi de a nostră bunăvoe. Şi cărţi ce au fost de moşie ale rumînilor la noi datu-le-am lu Ilie postelnic iar di să vor mai scote altă dată niscari cărţi 512 ce nu să vor fi găsit acum, să aibă-le lua iar Ilie postelnic. Aceast-am scris şi ne-am pus şi peceţile şi mînile nostre iscălitură, ca să să ştie şi să să crează.Şi am scris eu, Dumitru logofăt. Pis measeţa septemvrie 27 dni, leat 7143 1634.Theodosie biv vel logofăt DumitraşcoPreda vel spătar TheodosieEu Stan vătah DanciulDRH, B, XXIV, nr. 385, p. 511-5121634 octombrie 1. ŢR 512 Eu Vasilie spatar, sin Muşat vistier, scris-am acesta al nostru zapis cum să se ştie că au fostu tată-mieu Muşat vistier dator lu Tudoran pitarul cu optuzeci de galbeni. Deci am pus un rumîn zălog, de Izvorani, cu delniţa lui, însă rumînul anume Necşul, să-i fie zălog pînă la sveti Neculaia acesta; de nu-i voiu da banii la zi, să fie dumnealui moşie.Şi iar i-am fost eu dator ughi treizeci, să aibu iar a-i darea pînă la sveti Neculaia; iar de nu-i voiu da, iar să fie rumîn de moşiia, însă rumînul Ghirghie cu delniţa lui.Şi la tocmela nostră fost-au jupînul Para peharnic i Şteful postelnic i Dragomir cămăraş i Cînda postelnic. [...].Eu Vasilii spatarPara peharnic manu propriaEu OnceEu Cînda [...]Pătru postelnic, sin Ivaşco vornicAlbul.Ştiful păharnic.DRH, B, XXIV, nr. 386, p. 5121634 octombrie 15. ŢR 514 Adecă eu Curuia dinpreună cu fii mei, anume Balica i Nicola, scris-am acest-al nostru zapis, ca să fie de bună credinţe la mîna dumneialui Buligăi căpitan, cum să să ştie că i-am vîndut noi parte nostră de moşie din Ergheviţe, însă a patra parte de moşie de preste tot hotarul, den cîmp şi din pădure şi den apă şi din sălişta satului, derept bani gata 8000. Şi am-o vîndut de a me bunăvoe, fără de nici o silă şi cu ştirea tutur omenilor mei, ca să-i fie moşie stătătore, lui şi ficiorilor lui, în vec.Şi la aceaste tocămelea fost-au mulţi boerii anume: Nicola spătar ot Medvejde, Ivan i Preda ot Simileştii, Vlădica ceuşul ot Costeştii i Lepădat ceuşul i Pîrvul vătaf ot Cerneţi, popa Pătru i Petole vătaf ot Ceroveţii i Rădoslav vătaf ot Halîngă, Dumitru doboşeriul ot Flămînda. Şi pintru credinţa, ne-m pus degetele, ca să să creză. [...].Eu Curăia.Eu Balica.Eu Nicola.DRH, B, XXIV, nr. 388, p. 5141634 octombrie 17. ŢR 514 Adecă eu Radul, feciorul Vîlcului Ciotei den Cîineşti, fratele lu Tudor Cambei, făcut-am cest zapis al mieu la mîna Simei vtorii logofăt să fie de mare credinţă, ca să să ştie că i-am vîndut tooată partea mea de moşie cîtă să va 515 alege de în sat în Cîineşti, de în cîmpu, den pădure, de în săliştea satului, de în apă, den dealul cu viile, despre tot hotariul, dereptu aspri 2250. Şi o-m vîndut de a mea bunăvoe, să-i fie dumnealui moşîe şi coconilor dumnealui, de în neam în neam, însă capul mieu să fie slobod, numai moşîia să fie vîndută, cum scrie mai sus.Tîmplatu-s-au la această tocmeală a nostru mulţi boeri şi omeni buni, anume Gherghe spătariul, feciorul lu Ivaşco vel vornic i Preda clucer ot Bîrseşti i Pîrvul aprodul i Radul aprodul ot Drăganul i Ghiorma pitariul i Crăciun ot Romîneşti i Stănilă ot Moereasca i Pîrvul ot Zătreni i Şărban logofăt i Ghioca gramatic şi alţi mulţi megiiaşi.Şi am scris eu, Goran logofăt ot Olăneşti, în luna lu ohtomvrie 17, întru ani 7143 1634.Eu Ghirghi spatar mărturie Eu Ghiorma pitarulEu Pervul ot Zătreni Eu Crăciun ot RumîneştiEu Şîrban logofăt Eu DumitruEu Pîrvul aprodul Eu Ghiuoca gramaticEu Radul aprodul Eu StanilăDRH, B, XXIV, nr. 389, p. 514-5151634 octombrie 20. ŢR 515 [...].Adecă eu, jupan Teodosie biv vel logofăt, înpreună cu fiiu meu Preda postealnicul, nepotul răposatului Predei banul ot Cepturoiu, scris-aam acesta al nnostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Gheocăi neguţătoriul, cum să să ştie că i-am vîndut noi dumnealui satul Smîrdăşteţul ot sudstvo Jiiului de Jos, tot satul cu toţi rumînie şi cu tootă moşiia şi den cîmp şi den apă şi den pădure şi den şăzutul satului şi den dealul cu viele den hotar pînă-n hotar, de preste toot hotarul, oare cîtă se va aleage şi cu toţi rumînii, însă pre nume: Gherghina cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Radul cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Pătru cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Raico cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Dobrotă cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Stoian cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Vlădiia cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Iane cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Hamza cu fraţii lui şi cu totă ceata lui i Neagoe călăraşul cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Ilie cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Braşov cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Petreşor 516 cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui i Chirtop cu fraţii lui şi cu tootă ceata lui şi alţi rumîni, cîţi să vor afla părinţii lor scrişi în cărţîle domneşti, de cînd se-au vîndut satul Smîrdăşteţul răposatului Predei banul, pre toţi să aibă a-i apuca să-i fie rumîni de moşie, pentru că i-am vîndut pre bani gata, ughi 360. Iar noi i-am dat dumnealui rumîni stătători, ca să-i fie dumneaalui şi coconilor dumneaalui şi nepoţilor, strenepoţilor dumneaalui moşie, strămoşie, ohabnică, pentru că i-am vîndut noi de a nnostră bunăvoe, fără de nici un cuvînt şi fără de nici o silă. Şi de se va scula vreun rumîn cu pîră, ca să zică că nu iaste rumîn, noi să avem a ne întreba la divan cu el.Şi cînd am făcut această tocmeală, mulţi boiari şi oameni buni au fost la tocmeala nnostră, însă anume: din Pîrîiane, Danciul logofăt, din Spineani, Dumitraşco clucer, din Cornet, Ionaşco postelnic, din Gaia, Stan vetah, din Albeşti, Iane căpitan, din Vîrîţi, Nicola vetah, den Căpreani, Seva i Deadiul i Dumitraşco i Pană ot tam, den Ruşi, Mahamet turcul şi alţii mulţi, care aici în zapis nu i-am scris.Şi am pus şi blestem: carele din noi saau carele se va aleage veri cine să va trage din sîngele nostru şi să va ispiti a sparge şi a strica această tocmeală a nnostră, acel om să fie proclet şi blestemat de vlădica Hristos şi de 318 sfinţi oteţi ije vă Nichii şi să aibă a lăcuirea într-un loc cu Iuda şi cu procletul Ariia.Şi ales pentru mai mare credinţa pusu-ne-am şi peceţile şi iscăliturile nostre, ca să să ştie şi să să crează.Şi am scris eu, Dumitru logofăt. Pis measeţa octomvrie 20 dni leat 7143 1634.Theodosie biv vel logofătPreda postelnicEu Stan vătahEu Albul sulger sin Mitrea pitar ot StăneştiMohamedDRH, B, XXIV, nr. 390, p. 515-5161634 octombrie 20. ŢR 516 Adecăte eu Stoica Rîbea de Jideani scriu şi mărturisescu cu acesta al meu zapis, să fie de mare credinţă la mîna lui Stan, feciorul lui Stan Vîlculescul, ce iaste călăraşul în Rîmnic, cum i-am vîndut eu Rîbea, ce scrii 517 mai sus, 1 pogon de vie făcătore şi o jumătate de ţealină, să facă o vie şi un rozor în cîmpu de dă cu capu în costele viilor, dereptu bani gata 1100.Şi ş-au trebat Stoica Rîbbea toţi omenii şi nime nu se-au aflat să le cumpere; iar acistu om, anume Stan, feciorul lui Stan Vîlculescul, el le-au cumpărat, cum scrie mai sus.Şi mărăturie aldămăşari: de tîrgu de Rîmnic, Ion Nemeteţ iuzbaşa i Bosance iuzbaşa şi Ursu Grosarul, Muşat cel mare, de sat de Jideani, Dade i Precopie, Cămîrzan i Stan scaunul i Stan Gealoiul i Manea, feciorul Neagului. Şi o cumpărat Stan, feciorul lui Stan călăraşul, să fie muşie în veaci, lui şi feciorilor lui, nepoţilor, strenepoţilor. Şi am pus şi blestem: caare se va scula cu pîra spre Stan, să fie blăstemat de vlădica Hristos i 318 oteţi vă Nachei, să lăcuiască cu Ariia şi cu Iuda vă measto. [...].Stan călăraş. Bosance iuzbaşa.Stan scaunul. Ursu.Dade. Muşat.Ion Nemetiţ iuzbaşa.DRH, B, XXIV, nr. 391, p. 516-517 1634 după octombrie 20 - 1635 august 31. ŢR 517 Adecă eu Stoica Rîmbe ot Jideni scriu şe mărturisăscu cu acesta al meu zapis, ca să fie de mare credenţă la mîna Ursei, pentru căci cîndu au fost la preastăveniia me s-au sculatu de m-au grijit de toate ce me-u trebuiat la morte me, iară eu am lăsat cu lembă de morte cîtă moşiia am la Jideni, ore în cîmpu, ore în moră, ver peste tot hotarul cîtă iaste parte me, să fii moşeia nelegănat şe lui şe feciorilor lui, cîţi Dumnezeu i va da. Iară cine să va scula a opri moşeia me, acela om să fi trecletu şe procletu şe afuresit de 318 oteţi.Şe mărturie: Coman şe feciori lui, Bojinu, Glerie (!), Pascul şe Vlasie Buiului şi popa Staicu.V leat 7143 1634.DRH, B, XXIV, nr. 392, p. 517 Ante 1634 octombrie 22. ŢR 521 Adecă eu Dragomir şi Mariia, fata lu Die, ficiorul lu Gherghe ot Puchianii, scris-am al nostru zapis de mare credenţă la mîna lu Stipan, cum să să ştie că i-am vîndut partea mea de ocină din Puchianii, de peste tot hotarul, den cinci funii una jumătate şi dintr-alta, a patra parte. Însă ce jumătate iaste den parte lu Gherghe, vîndut-am eu Mariia, fata lu Die şi ficiorul meu Tudor, iar altă parte, a patra parte, vîndut-am eu Mariia şi mătuşa mea Gherghina şi ficiorii ei Răzmiriţă, Ionaşco i Odor, însă din partea lu Răvăcioagă. Acesta scriem şi mărturisim cu sufletile nostre.Şi mărtorie: jupan Ianache i Tudorachi i Secară ot Poiană i Radul ot Puchenie i Stan ot Mărăcineni Dumitru ot Tătărăi i Florea ot Puchiani i Şteful ot Pucheni i Vlaicul ot Puchiani.DRH, B, XXIV, nr. 394, p. 5211634 octombrie 22, Bucureşti. ŢR 522 [...] să caute să umble să funească ocina de în Pucheani, să ţie cine cîtă ocină va avea, să nu se mai plîngă unii de alalţi, ce să o aleagă cum va fi pre direptate. Şi să adevereaze şi pentru neşte pămînture ce le ţine Vlaicul, de zice că le-au cumpărat de în partea lu Răvăcioagă şi den partea Pucheanului şi de în partea Gherghinei. Şi unde au loc neînpărţit să aibă a şi-l înpărţirea preste tot. însă cum vor afla cu sufletele lor.Şi ispravnic, Ianachi. Şi zioa la sveti arhanghel Mihail.DRH, B, XXIV, nr. 395, p. 5221634 octombrie 22. ŢR 522 Adecă eu Stan, ficiorul lu Drăghici de Stoiceştii de Mostişte, scris-am acesta al mieu zapis la mîna jupînului Gheormei cluceariul cum să-i fie de mare credinţă cumu i-am dăruit moşiia den Stoeceşti, oricîtă se va afla despre fraţi, den hotar pînă-n hotar, însă den funea Drăghicească a patra parte. Şi o am dăruit de a mea bunăvoe şi fără de nici o silă.Şi am trebat şi ruda mea, nepoţii şi nu se-au apucat. Deci, cu bunăvoia lor şi eu am dăruit această moşie jupînului Gheormei cluceariul să-i fie moşie. Şi cine se va ispiti a sparce a mea tocmeală, den ruda mea să fie blăstemat de 318 de părinţi dentru Nichei.Şi am scris în anii 7143 1634 measeţa octombrie, dni 22. Şi am scris eu, Serafim călugărul.Pentru credinţa, inel n-am avut, ci am pus deagetul.DRH, B, XXIV, nr. 396, p. 5221634 octombrie 24. ŢR 530 Eu Mihnea de Mirceşti scris-am zapisul mieu, să fie la mîna coconilor vornicului Mihalcei, cum le-am vîndut un pogon şi jumătate de vie lucrate şi loc sterpu cît iaste de în vale pînă în ceaia vale, tot l-am vîndut acestor boiari, dăreptu 5000 mii de bani gata. Şi numai să lase loc cît va mearge Costandin Pîrţachi cu carul la casă-şi.Şi mărturie: de Mărăcineani, Sava lu Avram i Lefter de Odobeani i Ursu neguţătorul i Pătru de Mirceşti i Stan, feciorul Stoicăi vătahul i Stoica al Neaicăi. Aşa să să ştie. 531 [...].Sava.Lefter.DRH, B, XXIV, nr. 399, p. 530-5311634 noiembrie 1, Bucureşti. ŢR 533 [...] Maria, fata lu Staico postelnic ot Bucov, ca să aibă a-şi ţinea satele şi moşiile şi ţiganii şi tot ce va avea şi să fie în pace de cătră ginere-său Nedelco biv vel armaş şi de cătră fie-sa Frujina şi de cătră feciorii lor, de niminilea bîntuială să n-aibă, pentru că sintu ale ei dereapte ocine şi moşii de la părinţii ei, de multă vreame.Iar cîndu au fost acum, în zilile domnii meale, avut-au jupîneasa Mariia pîră şi gîlceavă cu ginere-său Nedelco armaş şi au venit înnaintea domnii meale în divan de se-au pîrît de faţă. Şi aşa pîrîia Nedelco armaşul pre soacră-sa, jupîneasa Mariia, zicîndu cum i-au vîndut şi i-au cheltuit sate şi moşii de în ziastrele lui; iar jupîneasa Mariia se-au plînsu în divan cum ş-au cheltuit la nevoia ei de în sate şi de în moşiile ei, ce au avut de la tată-său Staico postelnic, n-au cheltuit nimica de în zeastrele ginere-său Nedelco armaş, ne mult, ne puţin. Şi iar se-au plînsu jupîneasa Mariia cum n-are nici o socotinţă despre ginere-său Nedelco şi despre fie-sa Frujina, ci o bat şi o măscărescu şi nici o cinste n-are de cătră dinşii la vreamea ei de bătrîneaţe.Într-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, înpreună cu cinstitul şi prea luminatul părintele nostru chir vladica Grigorie şi cu episcupul Theofil Ribnicescî i chir Efrim Buzăvschii şi cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi bine am adevărat domnia mea cu tot divanul, cum n-au avut Nedelco armaşul nici o treabă cu moşiile soacră-sa Mariia, ci-au fost volnică ia a şi le vende şi a face ce-i va fi voia, căci au fost moşiile 534 ei dereapte de la tată-său Staico postelnic. Deci au rămas Nedelco armaşul de leage şi de judecată denaintea domnii meale de în divan, cum mai mult treabă să n-aibă Nedelco armaşul şi fie-sa Frujina cu moşiile jupîneasei Mariei fără numai cu zeastrele ce le-au fost dat.Şi aşa ş-au tocmit singură jupîneasa Mariia cu gura ei denaintea domnii meale de în divan şi denaintea tuturor boiarilor, cum după moartea ei, mult, puţin, ce va rămînea, au moşii au rumîni, au ţigani, toate să le oblăduiască numai fie-sa Elina şi cu ginere-său Iane spatar pentru că numai ei o caută, de are milă şi cinste la bătrîneaţele ei, că aşa au mărturisit cu sufletul ei, iar Nedelco armaş şi cu jupîneasa lui, Frujina şi feciorii lor nimica treabă să n-aibă, fără numai cu zeastrele ce le-au fost dat, că aş-au lăsat jupîneasa Mariia cu sufletul ei, de bunăvoe de în divan, cu ştirea tuturor boiarilor marii şi mici.Şi încă au pus jupîneasa Mariia şi blestem: care om de ruda ei se va ispiti a călca a ei tocmeală, acela om să fie blestemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveti oteţi ije sut vă Nichei. De Dereptu aceaia, domnia mea încă am dat, ca să fie volnică jupîneasa Mariia a-şi ţinea satele şi moşiile şi rumînii şi ţiganii cu bună pace, pînă va fi ia cu suflet, să se hrănească, însă fără zeastre ce-au fost dat lu Iane spatar. Iar după moartea ei, să n-aibă Nedelco armaş şi jupîneasa lui, Frujina, nici o treabă cu Iane spatar şi cu jupîneasa lui, Elina.DRH, B, XXIV, nr. 401, p. 533-534 1634 noiembrie 2, Bucureşti. ŢR 534 Adecă eu jupîneasa Mariia, fata lu Staico postelnic de în Bucov, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna ginere-mieu, lui Ianiu spatar şi a fie-mea Elinei, ca să se ştie că după 535 zeastre ce am înzestrat pre fie-mea Elina, avut-am multă pîră şi gîlceavă cu ginere-mieu Nedelco peharnic şi cu fie-mea Frujina şi ne-am pîrît de faţă înaintea domnu nostru Io Matei Băsărab voevod, în divan, zicînd ginere-mieu Nedelco peharnic că i-am vîndut satele lui de zeastre. Deci într-aceaia, domnu nostru, înpreună cu cinstitul părintele nostru vladica Grigorie şi cu episcupii şi cu tot divanul, judecat-au cum să fac cu partea mea ce-mi va fi voia, cu sate, cu rumînii, cu ţigani, cu bucate şi cu tot ce voiu avea, că am fost volnică să vînzu la nevoia mea să-mi plătescu capul. Ce au rămas ginere-mieu Nedelco peharnic şi fie-mea Frujina de leage.Deci într-aceaia, eu am mărturisit înaintea domnu nostru, în divan şi înaintea tuturor boiarilor mari şi mici cum las după moartea mea tot, mult, puţin, ginere-mieu Ianiu spatar şi fie-mea Elinei pentru multă căutare ce m-au căutat şi m-au socotit la bătrîneaţe şi la bine şi la rău şi după moartea mea să mă pomenească şi să mă grijască, iar ginere-mieu Nedelco peharnic şi cu fie-mea Frujina să n-aibă nici o treabă, ce să le fie lor moşie.Şi am pus şi blăstem în urma mea: cine va sparge şi va strica această tocmeală, ce am făcut eu şi ce am lăsat cu limba mea şi cu voia mea, acela om să fie trăclet şi anatima de 318 oteţi, eje sut vă Nichii şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc.Şi am pus toţi boiarii cei mari mărturii: întîiu jupan Hriza vel ban i jupan Ivaşco vel dvornic i jupan Gligorie vel logofăt i jupan Dumitru vel vistier i jupan Nedelco vel cliucer i jupan Mihai vel spatar i jupan Costandin vel postelnic i jupan Vasilie vel stolnic i jupan Buzinca vel comis, jupan Oprea vel agă i jupan Radul vtorii vistier i Sima vtorii logofăt i Lupul căpitan i Radul slujer Frejureanul i aga Gherghii i Paripa postelnic i Tuduru dvornic Rătescul i Dumitraşco cliucer Filipescul i Iorgachi dvornic i Radul vtorii armaş i Cîrstiian cliucer i Mavrodin vornic i Ilie dvornic, Ivan spatar Boteanul şi alţi mulţi boiari, carii nu i-am scris aicea. Aceasta am scris, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai bună credinţa, pusu-mi-am şi eu peceatea mai jos.I napisah az, Dumitru Boldiciu logofăt, cu voia jupîneasii Marii, u Bucureşti, measeţa noemvrie 2 dni, i ot Adama, vă leat 7142 1634.DRH, B, XXIV, nr. 402, p. 534-535 1634 noiembrie 10. ŢR 537 Adecă noi megiiaşi ce au fost luat Stepan şe cu Vlaicul să socotim di ocina din Puchianii şi am socotit şi am aflat cu sufletele nostre, na ime: jupan Ianache om domnescu, Radul ot Puchiani, Toadir ot Tătărăi i Voicea ot Văleni i Stan ot Mărăcineani şi am tocmit să-şi ţie funile pre moşii ce-i bătrîni ceneşi funea lui. Şi păntru o fune a lu Stepan ce au fost făcut Vlaicul grădină, noi am dat să-şi ţii Stepan funea deplinu. Şi prin 5 pămînturi ce au zes că le-au cumpărat Vlaicul, noi am tocmit să ţie un pămînt din funea lu Răvăcioagă de la frasăn păn cale morii i alalte pămînturi să ţii Stepan i Pucheanul i Florea. Şi di nişte pomi ce au avut Vlaicul în funea lu Stepan, i-au dat alţi pomi în fune lui. Şi se-au tocmit denaintea noastră de bunăvoia lor, să nu se mai ceărte. [...].Eu NachiVoiceRadul PuchianulToderStan ot MărăcineniDRH, B, XXIV, nr. 404, p. 537 1634-1635 noiembrie 10, Bucureşti. ŢR 537 Adecă eu, Badea postelnic, feciorul Radului ce au fost cliucear mare de Băleani, scris-am şi mărturisescu cu acest zapis al mieu să fie de mare credinţă la mîna văru-mieu jupan Ivaşco vel dvornic, ca să se ştie cum i-am vîndut toată partea mea de ocină de în Băleani, ce au avut tată-mieu Radul cliucear de moşie, a opta parte de preste tot satul, den în cîmpu şi den în pădure şi de în apă şi de în vad de moară şi den în şăzutul satului, de pretutindinilea, oarecît se va aleage de preste tot hotarul, de în hotar pînă în hotar, însă ocină fără de rumîni. 538 Şi iară am mai vîndut eu Badea postelnic văru-mieu lu Ivaşco vel dvornic, ocină în Băleani, de în partea unchiu nostru lu Ivan sulgeariul, însă de în a opta parte, ce au avut unchiu nostru Ivan suljer, doao părţi, partea vară-mea Stanei şi a vară-mea Erinei, featele unchiu nostru lu Ivan suljer de preste tot hotarul şi cu partea Vîlsănească ce mi se va veni despre toate părţile. Pentru că această a opta parte, partea a unchiu nostru lu Ivan, înpărţitu-se-au în trei părţi, a trei surori. Deci, doao părţi le-am vîndut văru-mieu lu Ivaşco vel dvornic, că au fost cumpărate de mene, iar a treia parte, partea vară noastră Ancăi, au rămas nevîndută nimenuilea, că n-am avut nici o treabă. Şi i-am vîndut eu Badea văru-mieu, jupînului Ivaşco vel dvornic, aceste părţi de ocină ce scriu mai sus, derept aspri 24000 gata, încă den în zilele lu Alexandru voevoda, feciorul răposatului Radul voevoda, de a mea bunăvoe, fără nici o silă, cu ştirea a tuturor boiarilor şi a megiiaşilor de pre înprejurul locului şi de sus şi de jos, ca să-i fie văru-mieu lu Ivaşco vel dvornic, ocină, moşie lui şi coconilor, în veaci.Şi au fost la tocmeala noastră, fost-au mărturii boiarii divanului: jupan Hriza vel ban i Gligorie vel logofet i Dumitru vistiar i Mihaiu vel spatar i Vasilie vel stolnic i Buzinca vel comis i Vucina vel peharnic i Costandin vel postelnic i Radul vtorii vistiiar i Stroe logofet i Bunea logofet i...... Aceasta mărturisescu, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai adeverită credinţă, pus-am şi peceate. [...].Badea postelnic Stroe Fiera logofăt manu propriaHrizea vel ban [...]Gligorie vel logofet Bunea Vîlcul logofetVucina vel păharnic Buzinca vel comisDumitru vel vistiiar Eu Calotă vel slujerMihai vel spătar Eu Calotă clucerNedealco vel clucer Pătraşco cliucerDumitraşco vistiiar Dragomir vel armaşCostandin vel postelnic Tatul 3 logofet DanovicTheodosie biv vel logofet Az Şerban Danovici logofetAz Radul vistiar Eu Radul ban BuzesculDRH, B, XXIV, nr. 405, p. 537-538 1634 noiembrie 18. ŢR 539 Scris-am eu Preada vornicul acesta al meu zapis ca să fie la svînta mănăstiri la Tismana, păntru că au avut svînta mănăstire moşie în Năsip jumătate de sat, iar jumătate sînt ai mii, ci păntru cea parte ce au fostu a svintii mănăstiri, eu Preada vornic am cumpărat Moii jumătate de la Mihaiu postelnic şi de la frate-seu, Nanul şi de la mumă-sa Păona, iar cei jumătate au fust a sventi mănăstiri de moşii. Deci au făcut schimbu, eu Preada vornic de bunăvoe a mea cu sventa mănăstire, de am dat jumătate de Moi mănăstirii, că jumătate au fost al sventie mănăstiri, păntru ca să fie satul Moii preaste tut hotarul şi cu toţi rumîni sventie mănăstiri moşie moştenită pîn în vecie, iar mănăstirea mi-u dat partea de moşie din Năsip, să-mi fie mie moşie moştină, mie şi ficiorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor.Păntru că am schimbat noi de bunăvoe a nostră şi cu ştire tutororu boerilor mărturii: Udrişte vornic din Roşii, din Fărcăşeşti, Drăghici postelnic, de Vălare, Dragomir postelnic, den Rovinari, Frăţilă stolnic, den Rogojele, Oprea Zlati. [...].Eu Preada vornicuDRH, B, XXIV, nr. 406, p. 5391634 noiembrie 26. ŢR 545 Adecă eu Radul Mocanul ceauşul şi fămeaia mea, Stana, scris-am acesta al mieu zapis să să ştie că am vîndut 2 pogone de vie în dealul Loloeştilor jupunului Costandin vtori postealnicul şi jupînease dumnealui Balaşa, însă derept ughi 3. Şi am vîndut de a mea bunăvoe.Şi au fost şi mărturie: jupînul Bunea logofătul şi Frîncescul slugearul şi Drăghici ot Cherba, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor dumnealui de moşie, de strămoşie.Şi am scris eu Grama. Pis measeţa noemvrie 26 dni, leat 7143 1634. 546 Bunea logofăt mărturie manu propriaFrancescoDRH, B, XXIV, nr. 409, p. 545-5461634 decembrie 8, Bucureşti. ŢR 547 [...] sfintii, dumnezieştii mănăstiri Sfîntaa Troiţă den Bucureşti şi părintelui egumenului Cozmei şi tuturor călugărilor, ca să hie de acum nainte în pace de cătră Marco şi de cătră Turturea păharnicul şi de cătră meşterul Paraschiva den Glina şi de cătră toată ruda lor, nimic bîntuială să n-aibă călugării de dînşii, pentru nişte mori ale acestor megiiaşi ce le-au făcut la satul Glina den josul morilor sfintii mănăstiri ce scrie mai sus. Pentru că pre vreame ce au făcut aceşti megiiaşi aceale mori pre pămîntul lor călugării le-au adus amente că vor înneca morili mănăstirii. Într-aaceaia, ei au făcut zapisul la mîna părintelui egumenului cum de vor înneca aceale mori ale lor morile mănăstirii şi levezile şi bălţile, să hie volnic egumenul să le spargă.Deci cîndu au fost acum, părintele egumenul Cozma au venit înnaintea domnii meale în divan, jăluindu-se cum au înnecat aceale mori ale megiiaşilor morile mănăstirii şi levezile şi bălţile şi tot. Şi am văzut şi domnia mea zapisul lor la mîna părintelui egumenul, cum scrie mai sus. Într-aaceaia, domnia mea am ales pre boiarinul domnii meale Grama postelnic ot Cepturile de l-am 548 trimis acolo cu cartea domnii meale şi cu 2 meştiri buni, anume Dragomir i Stoica de au căutat şi au adeverit cu meşteari buni şi cu megiiaşi de prenprejur şi au adeverit foarte bine cum au fost înnecîndu morile acestor megiiaşi morile mănăstiri, bătrîne, cu 600 de stînjeni, şi morile şi levadea şi balta. Deci domnia mea i-am dat voe Gramei postelnic de au spart morile megiiaşilor, cum au scris şi zapisul lor. Şi au rămas megiiaşi de leage şi de judicată, căci ş-au fost pus morile rău, de au înnecat morile mănăstirii, cum scrie mai sus.Şi am dat domnia mea părintelui egumenului şi călugărilor, ca să hie în bună pace de cătră megiiaşi, pentru că aşa am judicat singur domnia mea.DRH, B, XXIV, nr. 411, p. 547-5481634 decembrie 10, Bucureşti. ŢR 548 Zde bolearii cletovţii ai părintelui vlădicăi Grigorie, po ime: Mitrea pitar i Dumitraşco cliucer i Gherghe vistier i Bunea logofăt i Ianiu slujer i Gherghe dvornic Blăgodescul i ot Drăngeşti, Vladul pîrcălab i ot Ştefoaia, Chiriiac i ot Stoineşti, Chiriiac i ot Băneşti, Radul logofăt i ot Novaci, Stan i ot Mihăileşti, Albul, ca să jure părintele vlădica cu aceşti boiari de cătră Preda spatar, sin Nicăi logofăt, pentru partea lu Gherghe dvornic Psoma de ocină den Priseaceni, fost-o-au cumpărat Nica logofăt de la Gherghe dvornic Psoma toată au fost-au miluit dentr-însa la sfînta mănăstire a Stelii de aicea den Bucureşti? Deci deaca o va fi cumpărat Nica logofăt preste toata această parte de ocină a lu Gherghe Psoma să o dea Predei spatar, iar de va fi într-alt chip, cum vor afla cu sufletele lor. Zioa la bogoiavlenie.DRH, B, XXIV, nr. 412, p. 5481634 decembrie 11. ŢR 549 Adecă eu Stepan şi fraţie mei, anome Danciul e Sibiiu ot Puchiani, scris-am al nostru zapis de mare credinţă la mîna Dorobanţului şi a frăţini-săiu Mateiu, cum să să ştie că i-am vîndut ocina de la Fîntînă, den parte lu Şerbănel a treia parte, însă ales o jumătate de fune, dereptu 1600 de bani gata, ca să fie lor moşie şi feciorilor şi nepoţilor.Şi la această tocmeală fost-au mulţi omeni buni, anume: Radul Puchianul e Vlaicul e Florea ot Puchiani e Dragomir ot Hăreşti şi alţi mulţi omeni buni la acestă tocmeală. [...].Danciul. Stepan.Sibiiu.DRH, B, XXIV, nr. 413, p. 5491634 decembrie 12, Bucureşti. ŢR 549 Adecă eu, jupîneasa Neacşa logofeteasa, ce am fost jupîneasă lu Gherghe biv vel logofet, fata a răposatului lu Ianiu biv vel postelnic ot Boleasca, scris-am acesta al mieu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna fiiu-mieu Radului logofătul Dudescul, ca să se ştie, cum i-am dăruit toată partea mea de ocină de la satul Goleştii, ot sudstvo Muscel i Padureţ, de în cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de în şezutul satului, de pretutindinelea, oare cît se va aleage, care ocină fost-au cumpărată de tată-mieu Ianiu postelnic încă de în zilele lu Mihail voevod de la Tudor logofăt de Vlădeani şi de la Staico de Goleşti şi cu 8 rumîni. Deci cîndu au fost acum, în zilele domnu nostru Io Mateiu voevoda, iar eu, jupîneasa Neacşa, ertat-am toţi rumînii de în Goleşti de rumînie, să fie în pace pentru sufletul răposatului părintelui mieu Ianiu postelnic, iar ocina, pămîntul, datu-o-am Radului logofătul pentru 550 sufletul mieu şi al părinţilor miei, ca să-i fie lui moşie, lui şi coconilor, în vecie, că o am dăruit de a mea bunăvoe, pentru căci m-au căutat la nevoile meale şi la bine şi la rău şi l-am făcut fecior de suflet. Iară după moartea mea, alt nimenilea din rudele meale trebă să n-aibă cu ocina de în Goleşti, fără numai să o oblăduiască singur Radul logofăt.Şi au fost mulţi boiari mărturii la această tocmeală, carii ş-au pus mai jos peceţile şi iscăleturile cu mîna lor.Şi am pus şi blăstem, care om se va ispiti de în ruda mea şi de în sîngele mieu a călca şi a sparge aceasta a mea milă şi scrisoare şi tocmeală, acela să fie blăstemat de vlădica Hristos şi afurisit de 318 sveti otţi ije sut vă Nechei şi să aibă parte şi lăcuinţă cu Iuda şi cu Ariia la un loc.Aceasta mărturisescu, ca să se ştie şi să se crează. Şi pentru mai aeverită credinţă pus-am şi peceate. [...].Eu jupîneasa Necşa.Andronie vatahEu Dumitraşco cliucer ot FilipeştiRadul logofet ŞintesculSava logofăt manu propriaMitrea stolnic ot BoariGherghie spatar ot Băleani, mărturieIvan spatar BoteanulLepădat logofetDRH, B, XXIV, nr. 414, p. 549-5501634 decembrie 16, Bucureşti. ŢR 551 [...] acestor viiari, anume Ion i Lupul i Neagul i Voinea, ce sîntu viiari ai sfintei mănăstirii Sneagovul, hram 552 văvedenie Bogorodiţe, de la satul Cîrciumarii ot sudstvo Sac, ca să fie în pace de bir, de găleată de fînu şi de oae seacă, de cal, de bou şi de toate dăjdile şi mîncăturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale, de nimica val sau bîntuială să n-aibă şi să fie în pace şi de birul moldovenescu, pentru că i-am ertat domnia mea cum au fost ertaţi şi de la alalţi domni, ca să fie numai de lucrul viilor ale sfintei mănăstiri den dealul Cîrciumariului, cum am văzut domnia mea şi cartea a răposatului Radului voevod şi cartea lu Gavriil voevod şi cartea lu Alexandru voevod, feciorul Radului voevod şi cartea lu Leon voevod de ertăciune, vă leat 7138. Aşijderea i-am ertat şi domnia mea de toate, cum scrie mai sus, ca să poată fi numai de lucrul viilor ale sfintei mănăstiri Sneagovul. Şi le-am fost făcut domnia mea şi altă carte de răpaos vă leat 7141. Acum le-am făcut domnia mea şi a doao carte.Derept aceaia şi voi birarilor şi voi tote slugile domnii meale, veri carii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţu, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a domnii meale, iar voi încă să căutaţi în pace să lăsaţi pre aceşti viiari de la Cărciumari, ce scrie mai sus, pentru că m-am milostivit domnia mea de i-am ertat să aibă pace de toate, cum scrie mai sus, că cine-i va învălui, mare certare va avea.Şi această carte a domnii meale să fie asupra tuturor cărţilor la mîna lor, de pace şi de răpaos.DRH, B, XXIV, nr. 416, p. 551-5521634 decembrie 20. ŢR 558 Adecă eu jupîneasa Catrina ot Romceani şi cu feciorii miei, anume Ivan i Pătraşco i Strezia, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, cum să fie de credinţă la mîna jupînului Radului vistier, cum să se ştie că i-am vîndut toată partea noastră de ocină den satu den Îndreşăşti, însă a patra parte de sat, den cîmpu şi de în pădure şi de în apă şi de preste tot hotarul, den hotar pînă în hotar şi cu tot venitul şi cu toţi rumînii, însă rumînii pre nume: Lumotă cu feciorii lui i Neacşul i Baico cu feciorii lor, feciorii lui Dobrişan şi Oprea Răul cu fiiu său Neanciul şi cu alalţi feciori ai lor, cîţi Dumnezeu le va da şi cu alalţi rumîni ce se vor afla de moşie, fără Cîrstea cu fraţii-ş ce se-au scumpărat derept bani gata 7000, păntru că această parte de sat şi cu rumînii ce scrie mai sus, fost-au a noastră de moşie.Deci, cîndu au fostu acum, în zilele domnu nostru Io Mateiu Băsărab voevod, făcutu-o-am vînzătoare. Deci socotind noi că iaste mai volnic Albul suljer, feciorul Mitrei pitar, zet Bratului comis a cumpăra, mers-am de l-am întrebat înnaintea jupînului Dragomir vel armaş şi înnaintea jupînului Drăguşin vtori postelnic i Calotă clucer şi înnaintea a altor boiari mulţi, carii era în divan: cumpăra-va Albul suljer această moşie de la noi, că ni-e vînzătoare? Iar Albul suljer singur cu gura lui au mărturisit înnaintea acestor boiari, cum nu o va cumpăra. Deci, de pre altă parte de sat fost-au părtaş jupînul Radul vtori vistiiar; ce, după întrebăciunea Albului sulugeariului, întrebat-am pre jupînul Radul vistiiariul: cumpăra-va această moşie, au ba? Deci dumnealui se-au aflat cumpărătoriu. Şi ne-am tocmit cu dumnealui de i-am vîndutu această parte de sat şi cu rumînii, de a noastră bunăvoe şi fără de nice-o silă, derept preţ cît scrie mai sus. Şi ne-au dat toţi banii gata. Şi la această tocmeală a noastră pus-am şo boiari mărturie: jupan Costandin vel postelnic i jupan Dumitraşco clucer ot Filipeşti i jupan Socol clucer i Stroe logofăt i Bunea logofăt i Dumitru logofăt şi alţi boiari mulţi, carii nu sînt scrişi întru acest zapis. [...].Eu Catrina cu feciorii mii Ivan, Pătraşco, Strizea.Dumitraşco cliucer [...]Stroe Fiera logofătBunea Vîlcul logofăt manu propria.Socol cliucerDragomir vel armaşDumitraşco cliucer ot FilepeştiDumitru logofăt 559 Danciul logofăt PîrîianulMihalcea logofăt Pe pag. 3: Pătraşco, Strizea.DRH, B, XXIV, nr. 419, p. 558-5591634 decembrie 20. ŢR 559 Adecă eu Negoslav şi cu feciorie mei, anume Mirea i Stan Nedelco ot Dălbăneşti şi cu cîţi feciori ne va dărui Dumnezeu, scris-am acest zapis al nostru să fie la mîna jupan Hrizii velichii dvornic de mare credinţă, cum să să ştie că ne-m vîndut să fim rumîni în vecie, cu partea de ocenă cîtă se va aleage den hotar pînă în hotar, den cîmpu şi den pădure şe den apă şi despre tot locul, cît se va aleage şi den selişte şi despre tot hotarul.Păntru că ne-m vîndut derept bani gata 3000, şi ne-m vîndut de a nostră bunăvoe şi fără de nici o silă şi cu ştirea tutoror megeiaşălor denprejurul locului, den sus şi den jos.Şi cînd ne-m vîndut, fost-au mulţi buiari anume: Ghioca Secul ot Călineşti i Deadiul ot Bucureşti i Conda ot tam i Panga ot tam i Ianache ot Arceşti i Radul logofăt ot Desa i Andronie comis ot Mălăeşti i Paraschiva logofătu ot Buteşti i Anghel postelnic ot Bucureşti.Ş-am scris eu Dumitraşco logofăt ot Tîrgovişte. Şi păntru credinţa me-m pus şi deageatul. Pis measeţa dechemvrie 20 dni, v leat 7143 1634.Nagoslav [...]Az Radul logofăt ot DesaEu Anghel postelnic ot BucureştiDRH, B, XXIV, nr. 420, p. 5591634 decembrie 20. ŢR 560 Adică eu Toadir ot Dălbănişti scris-am acista al miiu zapis, ca să fii la mîna jupînului Hrizii vel dvornic, cum să si ştii că m-am vîndut să-i fie rumîn în vicie, cu toată moşia mea din Dălbănişti, şi din cîmpu şi din apă şi din păduri şi di pristi tot, varicîtă ocină voi avea, di hotar, pînă în hotar, diriptu bani gata 1600.Şi m-am vîndut di a mea bunăvoi, fără nici o silă şi cu ştirea tuturor migiiaşilor di înprijurul locului şi di sus şi di jos.Şi cîndu m-am vîndut fost-au mărturii mulţi boiari şi oamini buni, anume: Ghioca ot Călinişti i Deadiul Bucurişteanul ot tam i Conda ot tam i Panga ot tam i Radul logofăt ot Disa i Andronii comis ot Mălăişti i Paraschiva logofăt ot Butişti i Anghil postelnic ot Bucurişti.Şi păntru cridinţa, mi-am pus şi deagitul. [...].Toadiru.Az Radul logofăt ot Desa [...]Eu Anghel postelnic ot Bucurişti. [...]Partea frăţini său lu Radosllav.DRH, B, XXIV, nr. 421, p. 560 Circa 1645 ŢR 1 Scris-am eu, Fătul şi cu frate-meu, Dumitru şi frate-meu, Radul, zapisul nostru la mîna comisului lu Apostolache să fie de mare credinţă. Şi am vîndut 12 pogoane de ţealină de vie pe Sperlea şi 2 pogoane la pivniţă la mănăstire, derept 10 ughi pol bani gata, veri derept 2 mie de bani şi o sută, pogoane de toate 14. Şi am vondut de bunăvoie noastră.Şi a fost mulţi oamene buni, anume: Stanciul şi Boldici şi Vlad i Cîrste şi Mihăilă i Ionaşco. Pis az, popa Preda.DRH, B, XXX, nr. 1, p. 1 Circa 1645, Fieni ŢR 1 Scris-am fraţii toţi, anume: Stanciul şi Stan şi Mane şi iară Stan, al nostru zapis să fie la mîna jupînului Ghinei, cum să se ştie c-au vîndut ocenă, anome în pajeşte de hotarul Ghinei în susu, o fune şi jumătate, întraga fune jumătate sîntu doua vădure, hălă de jos iaste anome a lu Stanciul. Şi de susu la funei şo jumătate iaste vadulu jipînului Ghine. Şi cumpărat cinci 5000 de bani şi să fie lui moşie şi fecuirilor lui. Şi cene să va rîdica pă hastă lucru, să de lu voivod doa 20000 de mii bani.Şi la aldămaşi: de sat de Fiiane, Cîrste, Nan, Bade şi Stanciul şi Afrîm şi de Cucutene, Ion şi popa Staicu de Coţeieni şi Manolie şi Iane.Şi s-a scrîsu în casa Stanciului de Fiiani.Şi scris diiaconul Oprea. Şi păntru credinţa, n-a fost inel, ce pos degetele. DRH, B, XXX, nr. 2, p.11645 ianuarie-august, Tîrgovişte ŢR 2 [...] ca să le fie lor satul Dăieştii den judeţul Vîlcii, tot satul, cu tot hotarul şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul den cîmpu şi de pădure şi de apă şi den şezutul satului şi den dealul cu viile, de preste tot hotarul, den hotar pînă în hotar, pre bătrîne hotară şi seamne. Şi rumînii încă să se ştie pre nume: Preda Perpelea cu feciorii lui şi Istratie şi Dumitru cu feciorii lui şi cu nepoţii lui, anume: Ilie şi Radoslav şi cu feciorii lor, pentru că aceşti oameni, ce scriu mai sus, fost-au megiiaşi cu toată moşiia lor încă mai denainte vreame. Deci cînd au fost acum în zilele domniii meale, deaca m-au adus Domnul Domnezeu domnu aicea în ţeară la cinstit scaunul strămoşilor domniii meale, iar domnia mea făcut-am samă ţărîi, de i-am pus talere cineş pre capul lui. Deci aceşti oameni, ce scriu mai sus, den Dăieşti, aflatu-s-au şi ei la sama scripturii în sat, în Şirineasa, şi li s-au scris numele lor acolea în Şirineasa cu 5 talere. Deci ei, ca neşte oameni răi şi fugari, niînvăţaţi a să suferi cu bir, după capul lor n-au vrut să şază să-ş plătească birul şi toate dajdile unde i-au apucat sama, ce tot au umblat fugari den sat în sat şi dăjdile lor au rămas în spinarea slugilor domniii meale, ce scriu mai sus, de le-au tot plătit ei, de la casa lor, fără voia lor cu bani gata şi cu vită, cu vaci, cu boi, cu cai şi cu oi şi cu stupi şi cu haine, pînă şi cărţile şi odăjdiile besearicii au luoat, de n-au rămas cu nimica pînă s-au umplut multă samă de bani, 29000, de au dat pentru dînşii de au rămas numai cu sufletele, şi de peirea acelor oameni, ce scriu mai sus, au ieşit şi ş-au părăsit şi moşiile de la părinţii lor.Deci Preda şi Udrea logofăt, văzînd atîta pradă şi nevoie ce au tras pentru birul acestor oameni şi ei fiind în ţeară, venit-au cu mare jalbă naintea domniii 3 meale, în divan de ş-au arătat catastihul care cui au dat pentru dînşii, toţi birarii scriş pre nume, căruia cît i s-au dat, fiind de faţă şi mărturisind şi boiarii care au ţinut judeţul. Într-aceaea, domniia mea făcut-am Predei şi frăţîne-său, Udrişte sin Oprei logofăt cartea domniii meale cu inelul iscălită cum să caute să-i aducă la bir, să-şi plătească birul şi să le plătească şi lor ce au dat pentru ei.Iar ei, deaca au văzut cartea domniii meale ş-au pus soroc cu zi, care dentru ei nu-şi vor da banii la zi, să fie rumîni cu feciorii lor şi cu partea lor de moşie. Deci, cîndu au fost la zi, ei n-au dat neci unul nici un ban, ce au venit de a lor bunăvoie la Preda şi la Udrişte logofăt de ş-au adus toate cărţile lor de moşie cîte au avut de-au dat la mîna Predei şi a Udrei logofăt şi le-au făcut şi zapis preste celelalte zapise, ca să le fie lor rumîni de moşie, în veaci stătători şi să se aşază la un loc să-ş plătească dajdea. Apoi ei nici pre aceaia nu s-au lăsat, ce iar au fugit şi iar au năpustit dajdea pre spinarea slugilor domniii meale, Predei şi Udrei logofăt. Într-aceaea, Preda şi Udrea, văzind că nu vor putea face folos cu ei, venit-au în divan naintea domniii meale, de m-au întrebat vinde-i-va, au ba. Iar domniia mea am căutat şi am judecat împreună cu tot divanul şi le-am dat domnia mea voie să-i vînză şi i-au vîndut aciia pre loc cinstitului deregătoriului domniii mele, jupan Preda vel cliucer, derept ughi 120, de ş-au întorsu den banii ce au dat pentru ei şi ş-au luoat nevoile de după capetele lor. Iar cîndu au fost apoiu, deac-au văzut ei că i-au vîndut, ei s-au sculat o samă de oameni pre nume: popa Alexandru şi [...] şi Stan [...] şi alţi care au avut moşie în Dăieşti, s-au rîdicat cu pîră şi au venit naintea domniii meale în divan, de pîrîia şi zicea cum n-au treabă Preda şi Udrea logofăt să vînză părţile lor de moşie. Şi, fiindu ei neşte oameni răi şi hicleani şi n-au fost dînd bir nicăirea, ce numai ce au fost umblînd cu minciuni şi le-au plătit moşiile lor Preda şi Udrea logofăt pînă ş-au pus tot ce au avut pentru Dăieşti, pentru moşiile lor, scosu-i-am domnia mea cu mare ruşine den divan şi am dat domnia mea să le fie moşiile vîndute, cum le-au vîndut, că au vrut să şi le plătească ei, deacă i-au durut inima.DRH, B, XXX, nr. 3, p. 2-31645 ianuarie 6 ŢR 4 Adecă noi, satul Bărzoteanii ot sudstvo Vîlcea, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Diicului velichii spatar ot Buiceşti, cum să să ştie că ne-am vîndut noi dumniei lui să-i fim rumîni noi şi cu toţi feciorii noştri cîţi avem şi cîţi Dumnezău ne va mai da de icea nainte şi cu toate moşiile noastre de preste tot hotarul den cîmp şi den pădure şi den apă şi den săliştea satului şi de preste tot hotarul şi cu tot venitul den hotar pînă-n otar. Însă noi oamenii, pre nume: Vladul cu doi feciori, anume: Marco i Toma, am luat noi bani gata ughi 30 şi eu Dan cu trei feciori, anume: Preda i Seman i Lazar am luat noi bani gata ughi 35 şi eu, Stanciul şi cu Pătru, frate mieu, am luat noi bani gata, ughi 23 şi eu, Matei cu cinci feciori, anume: Barbul i Stanciul i Mărin, Ion i Tudosie am luat bani gata, ughi 55 şi eu Barbul cu fămeaia mea am luat bani gata ughi 13. Şi aceşti bani, ci scriu mai sus, i-am luat noi den mîna jupînului Diicului vel spatar, de a noastră bunăvoie fără de nici o silă să-i fim dumniei lui rumîni cu toate moşiile noastre şi cu toţi feciorii noştri, dumniei lui şi coconilor dumniei lui şi nipoţilor şi strănepoţilor dumniei lui în veac neclătit. 5 Şi cîndu am făcut acest zapis şi această tocmală, fost-au mulţi boiari, anume: jupan Dragomir vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Preda vel clucer i jupan Drăguşin vel peharnic i jupan Costandin vel postelnic i jupan Istratie vtori vistier i jupan Nicola logofăt ot Sărăcineşti i jupan Radul căpitan ot Farcaşa i jupan Radul vel căpitan de călăraşi i Pană căpitan ot Piteşti i Badea căpitan ot Comani i Tudor logofăt ot Slăviteşti i Anghel vătaf ot Mihăieşti i Preda postelnic ot Băbeani i Vladul postelnic ot Bîrseşti i Pătru ot Bălceşti i Idul diiaconul ot Rîmeşti şi alţii mulţi boiari au fost la această tocmală şi la acest zapis mărturie. Şi păntru credinţa pusu-ne-am şi peceţile şi iscălitura. [...].VladulDan StanciulMateiBarbulDragomir vel vornicRadul vel logofătStroe vel vistiar [...]Nicola logofătRadul capitan ot FarcaşaPreda BrîncoveanulDrăguşin vel peharnicIstratie vtori vistierPană căpitan ot BudeasaRadul vel căpitanEu Preda postelnicBadea capitanTudor SlăvitesculAnghel vătaf.DRH, B, XXX, nr. 4, p. 4-51645 ianuarie 8 ŢR 6 Bani ce-au dat Nicula logofăt satului Modoia i Bicoi pre rumînie [...] ghenarie 8 dni, vă leat 7153 1645:Dat-au lu Scărlet ughi 20.Dat Stanciul brat ego ughi 20.Dat Badiului brat ego ughi 10.La aceşti trei fraţi, deaca să va adeveri că au feciori, cum au zis ei, tocmit-s-au să le mai dea ughi 50. Dat Pîrvului ughi 10.Dat Stanciului lu Avram ughi 20 şi, dă va avea feciori, să-i mai dea ughi [...].Rămăşiţa Badului ughi 5.Dat-am Bîrăi ughi 10.Dat-am lu Stan ughi 7.Dat-am lu Mihăilă ughi 10.DRH, B, XXX, nr. 5, p. 61645 ianuarie 8 ŢR 6 Adecă eu, Pavăl postelnic, feciorul Bîicăi şătrariul ot Şăplea, împreună cu nepoată-mea Mariia, fata Niculcii vătahul ot Vlădeanii şi cu nepoatele noastre, featele Bolei iară din Vlădeanii, şi cu nepoatele noastre, featele Bolei iară din Vlădeanii, scris-am şi mărturisîm cu acest zapisu al nostru ca să fie de mare credinţă la mîna măriii sale domnu nostru, Io Mateiu Băsărab voievod, cum să să ştie că i-am vîndut ocină în Brăgăreştii de Cîmpu ot sudstvo Sac, însă stînjăni 1500, stînjănul cîte bani 25, împiitrită şi hotărîtă cu 24 de boiari şi cu ispravnicul, dumnealui Preda slujer. Şi o am vîndut noi de a noastră bunăvoi, de nimea sîliţi, tot pre bani gata, ca să-i fie dumnealui moşîe stătătoare în veaci.Şi mărturii cii 24 de boiari ci scriu mai sus şi alţi mulţi boiari, cari nu scriu pre nume şi-ş vor pune peceţîle şi iscăliturile mai jos. Şi păntru mai adevărată credinţă, ne-am pus peceţîle şi iscăliturile mai jos ca să se crează. [...]. Eu Pavel Mariia Bolea.DRH, B, XXX, nr. 6, p. 61645 ianuarie 8 ŢR 7 Adecă eu, Stan al Iuviului şi cu fraţii lui ot Pătîrlage, Iano i Lera i Dănilă i pac de ot Pătîrlage, snă Stoicăi cimpoitorului, Dragomir şi cu fraţii lui, Stan al Bonciului i brat ego Neagul i Dobra Şerboaie şi cu feciorii ei i ot Sibiceu, Borcea i Manea i Stan i pac ot Sibiceu, popa Topcea şi cu fraţii lui, po ime: diiaconul Gheorghe i Zîrnă i Dragomir i ot Mlăjăt, Zîrnă i Căzan i Gonţia i Dragomir i ot Sibiceul Bratului, Dragomir, snă Muşat croitorul şi cu fraţii lui i ot Colţi, Efrem cu fraţii lui, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Neagoe păharnic i Gheorghe spătar i Moisi spătar, feciorii Mihalcei dvornicului ot Pătîrlage, cum să se ştie că am vîndut a noastră parte de moşie den Cîndeşti, partea moşului nostru Cornei den Cîndeşti, de preste tot hotarul a 4-a parte şi den apă şi den sat şi den cîmpu şi den pădure şi den hotar pînă în hotar, cîtă se va aleage. Şi am vîndut de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor, care am avut pre moşie şi am vîndut dereptu ughi 100. Iar noi, aceşti megiiaşi ce sîntem mai sus, aceşti bani ce am luat împarţitu-ne-i-am pre fraţii şi pre veri şi pre mătuşi şi pre unchi şi pre nepoţi, cine cum au ţinut ocină, aşa au luat şi den bani.Şi cîndu am vîndut această ocină, datu-ne-am cărţile ce am tras pîră cu Cîndeştii şi zapisele ce am jurat cu 12 megiiaşi ce au fost scrişi pre răvaşe domneşti. Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi megiaşi şi preoţi, oameni buni: i ot Sibiceul Bratului, popa Mihail i Udrişte snă popii Neanului, Neagul lu Lup i ot Gorsibiceu, Mihail snă Tihul i Radu vătahul za plăiaşi i Borcea roşiul, i ot Patîrlage, popa Simeon i Stan Brădăţean. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi deagetele.Pis popa Şerban. Pis ghenarie 8 dni, vă leat 7153 1645.Stan Dragomir.Stan.Neagul.Borcea.Manea.Stan. 8 Popa Topcea.Gheorghie diac.Zîrnă.Dragomir.Zîrnă.Căzan.Dragomir.Efrem.Dragomiru.Gonţea.DRH, B, XXX, nr. 7, p. 7-81645 ianuarie 10, Tîrgovişte ŢR 14 [...] ca să fie volnici cu această carte a domniii meale, de să-ş ţie satul Tătarul ot sudstvo Elfov cu tot hotarul şi cu toţi rumînii şi cu tot hotarul, den hotar în hotar, pentru că acest sat, Tătarul, ce scrie mai sus, fost-au al lor cumpărătoare bătrînă, încă mai denainte vreame, den zilele răposatului Radului voievod den domniie dentîiu, vă leat 7121 de la jupîneasa Oprina, jupîneasa lu Marco logofăt, den Topoloveani. Iară jupîneasa Oprina, ea încă au fost cumpărat acest sat Tătarul cu tot hotarul, de la moşteanii satului: de la Bobe, fecioriul Burtei vornicul en Creţeşti şi de la Crăciun, fecioriul Albului logofăt de Fundeani şi de la Neagul şi de la Oprea de Săcuiani şi de la Cîrstiian, feciorul Mînjinei den Tătarul pre banii jupîneasei Opriiane pre ale ei dereapte bucate, încă den zilele răposatului Mihaiu voievod, în urma lui Sinan paşa. Şi de atuncea încoace, tot au ţinut satul Tătarul cu bună pace. Iară dup-aceaea, cîndu au fostu acum, în zilele domniii meale, rîdicatu-se-au cu pîră Nan postelnic de Bărbăteşti şi nepotu-seu, Ştefan ciohodariul şi Radul şi Nedelco, feciorii Badei den Hurezi, cu o carte veache, ca să ia jumătate de sat den Tătarul. Şi au sorocit Nan postelnic şi Ştefan ciohodariul şi Radul şi Nedelco, feciorii Badei, pre Dumitru vornicul, şi pre fiiu-său, Radul logofăt, cu cartea domniii meale, ca să vie să se pîrască de faţă înaintea domniii meale. Iară după ce au venit boiarinul domniii meale, Dumitru dvornicul şi cu fiiu-său, Radul logofăt, de faţă, iară Nan postelnic şi Ştifan ciohodariul şi Radul şi Nedelco, ei nicicum n-au vrut să vie de faţă naintea domniii meale, ce au umblat cu neşte oameni fără lucru, neavîndu nici o treabă cu satul Tătarul, că nici au ţinut ei, nici părinţii lor, nici moşii lor, nici strămoşii lor în sat în Tătarul. Derept aceaea, domnii meale am dat cinstitului deregătorului domniii meale, jupan Dumitru dvornic şi fiiu-său, Radul logofăt, ca să-ş ţie satul Tătarul cu tot venitul, cu bună pace şi de nimenilea val sau bîntuială să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 9, p. 14164 5 ianuarie 11 ŢR 15 Scris-am eu, Stanciul şi cu nepotu-miu, Manea, feciorul Paraschivii ot Băleani, al nostru zapis la mîna finu nostru, Radului, cum să să ştie că i-am vîndutu oceni dă partea nostru, stînzeni 80, dăreptu bani gata 5400, dă a noastră bunăvoie şi ştirea a tuturora măgiiaşilor şi a fraţilor dă ocină.Şi cîndu am scris acestu zapis, fost-au mulţi oameni buni şi mărturie: Crăciun spătar i Calin, fecior lu Lazar i brat Vladului i Simion Sîrbul ot Copeceni, Chiriiac postelnic i popa Stan dă acolea i Nan roşu ot Copoceni i Amza ot Voineşti i Vintilă ot Suseni i Staicu ot Suseni.Şi am scris eu, Calohna zugraf ot Tîrgovişte.Pis measeţă ghinarie 11 dnă, vă leat 715 3 164 5.Şi păntru pecetea ne-m pos degeteale.DRH, B, XXX, nr. 10, p. 151645 ianuaire 14 ŢR 19 Adecă eu, Donca vatah, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Vladului peharnic, feciorul Vladului logofăt Rudeanul, cum să să ştie că au avut dumnealui schimbu cu domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, dă au dat Vladul peharnic domnu nostru un copil de ţigan anume [...],fiiastrul lu Găină ţiganul, carele au fost făcut de ţiganca lu Găină cu alt ţigan al Vladului peharnic. Iară domnu nostru i-au dat o ţigancă, anume Sora, suflet pentru suflet, ca să-i fie dumnealui această ţigancă moşie în veaci.Şi păntru mai adeverită credinţă, făcut-am eu acest zapis la mîna Vladului peharnic, ca să să ştie şi să să crează. Şi mărturie încă au fost: ot Tîrgovişte, popa Neagoe den Zlătari şi Stat vatah Ungureanul şi Papa postelnic.Şi am scris eu, Dragomir pîrcălab ot Rătivoieşti şi mărturisescu, measeţa ghenarie 14 dni, leat 7153 1645. Eu Donca vatah.Eu popa Neagoe.DRH, B, XXX, nr. 13, p. 191645 ianuarie 14 ŢR 19 Eu Vasilie, feciorul Jipei den Păuşăşti, nepotul Stoicăi şi al Stepcei, scris-am zapisul mieu ca să fie de mare credenţă la mîna visteiarului Simei cum să se ştie că i-am vîndutu toată partea şi moşiia mea din Păuşăşti şi cu viile şi cu tot, însă fără dă neşte fălci, ci au vîndut tată-mieu şi fără de o selişte, iară alt tot am vîndut. Şi o am vîndut derept ughi 4 pol şi am luoat bani toţi banii în mîna mea şi au zis să meargă dumnealui să vază de va fi moşii mai mult decît am luoat, iară domnealui îmi va da bani pre cît va mai prisosi, iară să nu va fi mai puţin, iară vom socoti. Şi am vîndut cu ştirea totoror rudelor şi a fraţilor miei de [...], ca să-i fie domnealui moşie şi coconilor dumnealui în veacu stătătoare. 20 Şi mărturiile, anume: popa Stoica din Grozăveşti şi Dumitru vătah şi Iova şi Dumitru Coţ şi Gherghe pîrcălab şi Tudor şi Stoica şi Oprea Corcodăl.Şi am scris eu, Fiera logofăt. Şi păntru mai adevărată credinţă mi-am pus şi deagitul ca să să crează.Pis ghenarie 14 dni, leat 7153 1645.Eu popa StoicaEu VasilieEu Dumitru vatahEu IovaEu Oprea CorcodelPangratieEu DanuFiera logofăt.DRH, B, XXX, nr. 14, p. 19-20164 5 ianuarie 15 ŢR 21 Adecă eu, Dumitraşco cliucer Spineanul şi eu, Pîrvul vtori postelnic, ctitorii sfintei mînăstirii ot Ţînţăreani, împreună cu părintele egumănul Nifon, careale iaste năstavnic acolo, scriem toţ şi mărturisim cu această al noastră zapis ca să fie de mare creadinţă la mîna jupan Dumitru Filiişanul vel slujer, ca să să ştie cum au avut mănăstirea noastră de la Ţînţăreani în Spinişorul de Sus jumătate şi jupan Dumitru Filişanul vel slujer, altă jumătate. Iar Spinişorul de Jos au fost al mănăstirii tot, cu tot hotarul, însă fără funea judecească, moşie slobodă a lor, însă preaste tot hotarul a 12-a funea. De-cie, fiind mănăstirii mai împrotivă de hrană şi lîngă mănăstire Spinişorul de Sus, şi fiind Spinişorul de Jos lîngă satul jupan Dumitru vel slujer, pre lîngă hotarul Filiiaşului, noi de a noastră bunăvoie, am socotit dă am făcut tocmeală şi schimbu ne-am voit cum să-ş lărgească mănăstirea noastră locul şi să-ş lipească moşiă de moşie, ca să-i fie de hrană.Şi au dat jupan Dumitru slujer mănăstirii de la Ţînţăreani jumătate de Spinişorul de Sus, însă fără dă rumîni. Iară mănăstirea au dat lu jupan Dumitru vel slujer jumătate de Spinişoru de Jos, iară fără rumîni, ca să fie moşie pentru moşie schimbu. Iară ceaea jumătate de Spinişorul de Jos ce-a rămas mănăstirii, noi am socotit cum funea judeacească să ş-o ţie judeacii cu pace, dă preste tot hotarul a 12-a funea, cumu o-u ţinut şi mai denainte vreame. Şi am socotit cum jumătate din Spinişorul de Sus iaste loc mai bun de hrană şi mai scumpu şi loc de mori şi în Gilort. Ce am făcut tocmeală de-au mai dat mănăstirea jupan Dumitru slujer şi ceaea parte de ocină ce-au avut călugării cu ceaealalta jumătate de Spinişorul de Jos, iară fără rumîni şi fără funea judecească, ca să ţie jupan Dumitru slujer cu judeacii toată ocina de Spinişorul de Jos, pre hotarul cel bătrîn 22 ce-au fost. Într-aceaea, şi jupan Dumitru slujer încă au dat la svînta mănăstire pentru acea parte de ocină ce-au avut mănăstirea în ceaealaltă jumătate de Spinişorul de Jos cu judeacii au dat 9 suflete de ţigani, însă ţigani 4 şi ţigance 5, anume: Preda ţiganul şi cu ţiganca lui Sora şi cu un fecior al lor, anume [...] i Radul ţiganul cu ţiganca lui, anume Brînduşa şi cu o ţigancă, anume Anuţa nepoata Darachiului i aspri 10 pentru un ţigan şi 2 ţigance, împreună ţiganul cu ţiganca-ş, ca să fie mănăstirii de hrană să şi [...].Şi am făcut tocmală şi schimb noi de-a noi, într-o bunăvoie, fără dă nici o silă, ca să ţie svînta mănăstire de la Ţînţăreani satul Spinişorul de Sus, tot, cu tot hotarul şi cu tot venitul. Iar jupan Dumitru vel slujer să ţie satul Spinişorul de Jos, iar pre hotarăle ceale bătrîne, ce-au fost mai denainte vreame, însă funea judecească să ş-o ţie ei, însă dă preaste tot hotarul a 12-a funea şi fără de rumîni, căci că rumînii i-am schimbat, să-ş ţie mănăstirea parte de rumîni ce-au fost împărţiţi mai denainte vreame, din jumătate de Spinişorul de Sus cu rumînii ce-au avut în Spinişorul de Jos. Iar jupan Dumitru slujer încă să-ş ţiie parte lui ce-au avut rumîni în Spinişorul de Sus, pentru c-am schimbat numai ocinele, iar rumînii nu i-am schimbat.Ce-am tocmit cum scrie mai sus cu voie noastră tuturora, şi cu ştirea a mulţi boieri, carii au fost socotitori şi tocmitori. Şi mărturie na ime: ot Fărcaş, Radul căpitan i ot Şitoia, Mihart cliucer, ot Brătăşani, Ghinea slujer i ot Glogova, Nicula pîrcălab i ot Pleşoi, Iane postelnic i Drăghici i ot Cernaia, Iacov cliucer i ot Fratoştiţi, Barbul cliucer i ot Fărcăşeani, Dragomir postelnic i ot Pîrîiani, Stanciul postelnic i Danciul logofăt i ot Breasta, Balica peharnic i ot Fălcoiu, Drăgoiu logofăt i ot Mierea, Dima postelnic i ot Pîrîu, Miloş logofăt i ot Roşiia, Stoica peharnic i ot Bibeşti, Udrea postelnic şi alţii boieri mulţi scrişi, vor punea mai jos peceţile şi iscăliturile.Aceast-am scris, ca să să ştie şi să să crează în tot locul. Şi pentru mai adevărată credinţă, pusu-ne-am şi noi peceţile şi iscălitura mai jos. [...]. Barbul vel ban Costandin vel postelnicDragomir vel vornic Cernat vel portarSocol cliucer Pîrvul vtori postelnicStroe vel vistiiar Sava logofătRadul vel logofăt Balica paharnicGhinea slujer Ghiorma slugerBunea vistiarnic Preda cliucerConstandin sărdar Drăgulin vel peharnicDumitraşco cliucer Evstratie vtori vistiernic.DRH, B, XXX, nr. 16, p. 21-221645 ianuarie 15 ŢR 23 [...] Necula pîrcălabul ca să fie volnic cu această carte a domniii meale şi cu sluga domniii meale Tanasie vtori portar de să apuce şi să prade pre Manolea ot Cernaia ot sudstvoi Mehedinţi şi pre Gherghena ot Imoasa şi pre Diicul ot Cotoroia, păntru că aceşti oamini au fost jurători lui Manoli căpitan. Ce alţi jurători carii au fost împreună cu aceaştea se-au prădat ca neşte jurători strîmbi, iar aceaştea carii arată mai sus nu se-au prădat.Într-aceaea, domniia mea am dat această carte a domniii meale cistitului boiariului domniii meale şi cu sluga domniii meale ce e mai sus-scrisă să-i apuce şi pr-aceştea să-i prade ca şi pre alalţi jurători.Şi încă au fost venit Gherghena ot Imoasa înaintea domniii meale de se-au jăluit cum n-are de unde da prada. Şi l-am iertat domniia mea. Iar acum am dat domnia mea să-l prade şi pre acela. Iar să nu vor vrea să dea seau vor fugi şi vor îmbla cu alte minciuni, aşa am dat domniia mea cum să hie rumîni Niculii pîrcălabului cu feciorii lor şi cu moşiia lor şi cu tot ce vor avea, să-i fie lui moşii şi feciorilor lui. Şi de cătră nimea opreală să n-aibă înaintea cărţii domniii meale.DRH, B, XXX, nr. 17, p. 231645 ianuarie 15, Tîrgovişte ŢR 23 [...] Paraschivei şi 24 Stancăi, feciorii lui Ivan postelnic ot Rumceani ot sudstvo Săcui ca să fie volnici, cu această carte a domniei meale, să aibă a-ş ţineare moşiia moşi-său Gherghe, şi a tătîini-său, lu Ivan postelnic, den satu de la Negreasca şi de la Jilişte şi de la Măxin, de pretutindenea orcîtă să va aleage, de preste tot hotarul, pentru că iaste a Paraschivei şi a Stancăi, nepoţii lu Ghierghe, feciorii lu Ivan postelnic, a lor direaptă ocină de moşie, încă mai denainte vreame şi tot ş-au ţinut moşiia părinţilor cu bună pace. Iară după aceaea, cînd au fost acum în zilele dumniii mele, iară Paraschiva şi Stanca, feciorii lu Ivan postelnic ot Rumceani, ei au avut pîră aicea, înaintea domniei meale la divan, pentru aceaste ocine de la Negreasca şi de la Jilişte şi de la Maxin cu Baico den Maxin, ce au fost ale lu Ghierghe Grosul, şi ale nepotu său, lu Iane. Şi au venit de s-au pîrît de faţă, şi aşa pîrîia Baico cum sunt aceaste moşii ale lui, de la [...]. Deci într-aceaea, domniia mea, am căotat şi am judecat pre direptu şi pre leage, împreună cu toţi cistiţii deregătorii domniei meale şi le-am dat domniia mea, la mijlocu lor, 6 boiari pre răvaşă domneşti, po imea: ot Mărăcineani, Sava căpitanul i Sava cel mare i Carşotă i ot Puţinei, Lupşă dvornic i ot Potoceani, Armega i ot Bănceşti, Opriş ca să caute şi să adevereaze pentru moşiile lu Gherghe Grosul şi ale nepotu său, lu Iane, cui i se va cădea să le ţie, feciorilor lu Ivan postelnic, au Baico. De ce, cînd au fost la zi şi la soroc, iară aceşti 6 boiari, ce scriu mai sus, ei aşa au aflat cu sufletele lor, cum sînt moşii direapte, ale Paraschivei şi ale Stancăi, feciorii lu Ivan postelnic, iară Baico n-au avut nici o treabă, căce au fost Baico fecior vitreg lu Iane Grecul. Şi am văzut domniia mea amîndoao răvaşele domneşti, şi cartea celor 6 boiari făcută denaintea părintelui Ştefan, episcupul de la Buzău, iscălită de mîna sfinţiii lui şi cu peceatea episcupiei, în care carte scriia boiarii, cum au aflat zapisele şi cărţile lu Baico reale şi mincinoase şi le-au luat toate de le-au dat la mîna Paraschivei, cum de acum nainte să nu mai aibă treabă Baico cu aceaste moşii, care scriu mai sus, că au rămas de leage şi de judeată denaintea domniii meale.Derept aceaea, am dat domniia mea Paraschivei şi Stancăi, feciorii lu Ivan postelnic, ca să le hie ocină şi moşie lor şi feciorilor în veac.DRH, B, XXX, nr. 18, p. 23-241645 ianuarie 16 ŢR 25 Adecă eu, Tanasie păharnic ot Bărbăteşti, scriu şi mărturisescu cu aceasta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna fiiu-mieu, lu Pătru logofătul, cum să să ştie că i-am vîndut un rumîn, anume Vladul ot Bărbăteşti şi cu feciorii lui, anume Radul şi cu alalţi feciori cîţi-i va da Dumnezeu, însă cu siliştea şi cu locurile lui în cîmpu şi cu curături cîte va avea preste tot şi cu vinăriciul lui, cît se va aleage, dereptu ughi 75, bani gata, de-a mea bunăvoie, fără nici o silă şi cu ştire tuturor megiiaşilor den sus şi den jos, ca să fie lui rumînul, ce iaste mai sus-scris, ohabnic în veac.Şi mărturie: Stoica, frate-mieu, şi Mihaiu pitar şi popa Danciul şi poopa Mihăilă i Ivul portar i Paraschiva ceauşul ot Orbi şi fiiu-mieu, Ştefan i Mihai Grama şi Drăghici. [...] Tanasie păharnicEu Stoica mărturieEu popa DanciulSava logofăt ot Tîrgovişte.DRH, B, XXX, nr. 19, p. 251645 ianuarie 16 ŢR 25 Zde cletovţii lu Mihăilă po imea ot Cîrsteieneştii, Pătru şi Negoiţă ot Cerbureani şi Mihăilă ot Brăteşti, ca să jure Mihăilă cu aceşti 3 megiiaşi cum n-au fostu tată-său, Dobroslav den sat den Voiceşti rumîn Pîrvului logofăt şi cum nu 26 l-au apucat legătura lu Mihaiu voievod, acolo în sat, însă cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la lăsatul secului de carne. Şi să jure la părintele de la Argeş.Pis ghenarie 16 dni, leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 20, p. 25-261645 ianuarie 17 ŢR 26 Adecă eu Neaga, fata lu Stan şi a Diicăi, cum să să ştie că am vîndut Udrei 6 stînjeni de ocină din funea popească de sus din apa Teleajinului pren cîmpu şi prin silişte şi ot voda Gîrlu şi prin pădure pînă în Valea Ştubeiului. Şi am vîndut eu, Neaga de a mea bonăvoie cu ştirea totoror fraţiloru şi dereptu bani 850 gata.Şi martori: popa Radulu şi Mordan şi sin ego şi iar Mordan şi Stan şi sin ego i Gligorie i Lupul. [...]. Eu Neaga. Eu Mordan.DRH, B, XXX, nr. 21, p. 261645 ianuarie 17 ŢR 26 [...] acestui om, anume Ghinea roşul ot Turbure, ca să fie volnec cu această carte a domniii meale de să apuce pre satul Mălureani de să-i plătească ughi 2 şi pre satul Brăteştii să plătească ughi 4, pentru că au venit Ghinea roş naintea domniii meale la divan de au jăluit şi au spus cum că au făcut bine de i-au împrumutat de se-au plătit de năpăşti.Deci să fie volnec cu cartea domniii meale şi cu sluga domniii meale anume [...], de să aibă a plătirea aceai bani ce scriu mai sus şi de nimelea opreală să n-aibă. 27 [...].DRH, B, XXX, nr. 22, p. 26-271645 ianuarie 18, Tîrgovişte ŢR 27 Adecă eu, Vasilie comis, sîn Predii spatar, vnuc Nicăi logofăt, scriu şi mărturisescu cu acest al mieu zapis, ca să fie de bună credinţă la mîna văru-mieu, Ghinii cupeţ, cum să se ştie cîndu au fost acum în zilele măriii sale, domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, iar eu m-am sculat de m-am tocmit cu văru-mieu, Ghinea cupeţ, de i-am vîndut satul Năneştii ot sudstvo Vlaşca, carele sat au fost al nostru de moşie, încă de la moşu-mieu Nica logofăt şi tot l-am ţinut cu bună pace. Iar acum, întîmplîndu-se văru-mieu Ghinii a-i tribui şi fiindu-ne sîngele şi ca neşte fraţi şi cătîndu-mă şi la bine şi la rău, făcut-am tocmeală cu dumnealui de i-am vîndut acest sat ci scrie mai sus, însă jumătate, cu rumîni, cu vii, cu baltă, cu silişte a satului, den cîmpu, den pădure şi de preste tot hotarul şi cu tot venitul oarecît se va aleagi, derept bani gata, ughi 280. Şi am luoat aceşti bani toţi deplin şi gata în mîinile meale.Şi i l-am vîndut de a mea bunăvoie şi fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a tuturor vecinilor miei demprejurul locului, den sus şi di jos.Şi la a noastră tocmeală fost-au boiari mărturie carii-ş vor pune numele şi iscalele mai jos, ca să aibă a-i fi acest sat văru-mieu Ghinii, cu bună pace şi de moşie şi stătătoriu, dumnealui şi coconilor dumnealui, cîţi Dumnezeu i va da în veacu.Şi eu, pentru mai adăvărată credinţă, pusu-mi-am iscala şi peceatea mai jos. [...]. Bunea vel slujer. Mîine slujer.DRH, B, XXX, nr. 23, p. 271645 ianuarie 19 ŢR 30 Cum să se ştie că iar au cumpărat Neguţ cu feciorii lui, cu Dumitru şi cu Teodor, o parte de loc de la Pantazi den Ţîţa. Şi locul iaste na imea între rîure şi den sus iaste de unde se despartu rîurile pînă den jos, undi se îmbină iazul moriei cu rîul, partea lui cîtă se va aleage, partea lu Pantazi. Şi au dat Neguţ cu feciorii lui, cerii sîntu mai sus-scrişi, lu Pantazi bani gata, 590 de bani, fără aldămaş. Şi să se ştie că iaste a 6-a parte despre alalţi fraţi.Şi aldămăşari au fost: ot Tîţa, Stan, fratele lu Pantazi şi den Fiiiani, Cîrstea şi Stoica şi Nan şi Stan. 31 [...].Şi ieră să se ştie cum a vîndutu Stan frate-su parte lui dentre rîuri, cîtă se va alege toată. Şi ieră ie-mu datu 515 bani Neguţu şi fii-său Dumitru. Şi marturi sîntu cari sînt mai susu-scrişe.DRH, B, XXX, nr. 25, p. 30-311645 ianuarie 20 ŢR 31 Adecă noi, satul Bănceştii, cu roşii şi păharnice şi cu comişi şi cu spătării şi megeaiaşi de satu, cu toţi scriem şi mărtorisem cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mari credinţă la mana jupînului Neculei, ginerele lui Mihaiu Carşote, pentru că i-am vîndutu noi satul Bănceştii cu toţi 6 stînjini di ocină ai Stanciului Şchiopului. Şi i-am vîndut noi, satul pentru partea lui de biru şi pentru partea lui de mirea. Şi am vîndut noi aceşti şase stînjini din apa Buzăului [...] hotarul Moceştilor. Şi am datu eu, Necula bani 1000 gata în mîna satului Bănceşti şi mîna a roşielor şi a păharnicului şi a comisului şi a spătărilui şi a neguţătorului şi a mazîlului. Şi am vîndut noi pentru partea lui de miri şi pentru partea lui de biru. Şi am vîndut noi să-i fie lui moşii, iar de va fi vro pîră, să-i aibără cu satul cu tot. Şi pre nomea au vîndutu: Mihalache cu frate-său şi Novac şi Stanciul i Stoica şi Radoslavu i Neagoe i Drăgan i Stelea roş i Grama i Năstasie i Gogoşi dvornic i Stan i Dima, Iorga neguţători i Gherghe neguţătur.Şi au fost mulţi oamenii şi boiari la tocmeala noastră, na ime: Gheorghe postelnic i Dema Măglan. Şi am vîndutu noi. Acesta am scris să şi ştii. Şi pentru cridinţa pusu-ne-amu peceţile şi deagetile. Pis measeţa ghenarie 20, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 26, p. 311645 ianuarie 20 ŢR 32 Scris-am eu, Cîrstea ot Fiiani, acest zapis al meu ca să fie di mare credinţă la mîna vătafului Neguţ şi a feciorilor lui, Dumitru şi Teodor, cum să să ştie că am vîndut un loc den Lazul cu Socii, partea mea toată, însă stînjini 27 şi de lungu cum mergu şi alte locuri, pînă în muchea malului. Şi acest loc iaste den partea Gudei. Şi am vîndut acest loc, direptu ughi 12, fără de aldămaş.Şi aldămăşar au fost: den Fiiani, Stoica şi Nan şi Stan şi den Ţîţa, Pantazi şi Datco şi Stan.Şi am scris eu, Drăghici gramatic. Pis measeţa ghenarie 20 dni, vă leat 7153 1645. Pantazi. Datco.Nan.Stan.Stan.Avgust 1 dni, leat 7257 1749. Acest loc iaste den jos de moara diiaconului Ştefan Brateş, însă moara cea veachie den drum în jos, cînd am măsurat cu Brateş, era grădini semănate pă el. Varlaam arhimandrit ot Mitropolie.DRH, B, XXX, nr. 27, p. 321645 ianuarie 20 ŢR 32 Adecă eu, Mănea şi cu frate-miu Stănilă şi cu feciorii noştri, scriem şi mărturisim cu zapisul nostru cum să se ştie că amu vîndut ocenă ot selo Cozleaciu, 33 partea popii Cîrsteian, cîtă va fi toată şi leveadea cu pomii din Radila. Şi acestă ocenă fost-au cumpărată de tată nostru de la Stoica Leahul şi o-m vîndut lu Iorgachi vornic de a nostru bunăvoie, fără nici o silă, dereptu doo mii di bani gata.Şi la acestă tocmeală fost-au mulţi oamene bune, anume: Ionaşco postelnic, snă Miroslav i Costandin postelnic Feneh, Ionaşco i Pavil postelnic ot Şoplea i Stanciul ot Ghergheţă, Şandru ot Ţiţeşti i Stoica ot Băteşti.Şi am scris eu, popa Dragomir ot Poiene.Şi pentru mai mare credinţa posu-ne-am şi deagetele.Pis measeţa gheraru dni 20, vă leat 7153 1645. Mănea. Stănilă. Stoica. Stanciul.DRH, B, XXX, nr. 28, p. 32-331645 ianuarie 25 ŢR 43 Adecă eu, Duca ceauşul şi cu frate-meu, Dima şi cu Enachii, feciorii lu Stamatii ot Piteşti, scris-am acesta al nostru zapis să fii dă mare credinţă la mîna jupan Costandin vel postelnic, ca să să ştii cîndu au fostu în zilele domnu nostru, Io Mateiu voievod, vîndut-am dumnilui postelnicului o pivniţă dîn Bucureşti, cu loc dă doa prăvălii şi alt loc dă o prăvălii pisti locul prăvăliii a lui sveati Ioan şi de-a latu pînă în chiliili bisearecii, a popei Mantăi. Şi am vîndut dă a noastră bunăvoie, fără dă nici o silă, dărăpt bani gata ughi 60, ca să fii dumnilui moşii ohabnică, lui şi coconilor dumnilui. Şi am luat acişti bani noi, toţi gata în mîinili noastră cu ştirea mumnii noastre, anume Stanca.Şi la tocmila noastră fost-au mulţi boiari mărturii, anume: Matiiu logofăt ot Piscani i Nidelco vătah za postelnicei i Drăghici spătar, sin Papei logofăt i popa Manta ot Bucureşti i Costanden Mătăsariul i Calotă diiac i Tatul cupeţ, ş-alţi oameni mulţii, carii vor puni iscăliturili mai jos. Şi păntru credenţa, ne-am pus şi piciţili.Pis Duca ciuşul cu mîna mea. Pis measeţa ghenarie 25 dni, leat 7153 1645. Eu Duca ceauşul Eu Ianachii brat Duca ciuşu Iu Dima brat Duca ciuşul 44 Drăghici spatar, mărturie [...]Eu popa MantaEu Tatul cupeţu mărturie.DRH, B, XXX, nr. 33, p. 43-441645 ianuarie 27 ŢR 44 Adecă eu, Gherghe ot Piteşti, şi cu feciorii miei scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum să să ştie şi să fie de mare credinţă la mîna jupînului Costandin căpitanul Gălăţeanul că i-am vîndut partea mea de moşie den Sămara, toată cîtă se va aleage cumpărătoarea peste tot hotarul, den cîmpu, den apă, den pădure, cum vor scrie zapisele şi cu casele meale cu totul şi cu viile cu totul, dreptu bani gata, ughi 270. Ş-am vîndut de a mea bunăvoie, fără de nici o silă de dumnealui.Şi cîndu am vîndut eu această moşie, fost-au cu ştirea tuturor megiiaşilor den sus şi den jos, şi cu ştirea fratelui mieu carele-mi împarţ locurile cu dinsu, anume Ivan al lu Cortofleş şi fiiu-său, Dumitru şi den Sămara, anume: Vasilie Bodea i Stan, ficiorul lu Opriş Pădure, Fera frate-său i Opriş, sin Stan Realea i Danciul, feciorul lu Futonchici, ot Lipiia, Dumenecă postelnic, ot Săpata, Neacşul, fratele lu Duminecă, ot Cocul, Costea armaş, ot Brăneşti, Avram, ot Piteşti, jupînul Neacşul i Oncea şi mulţi boiari carii-ş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturili. Şi den Groş, Stan Sufleţel i Ion.Şi pentru credinţa, pus-am şi peceatea, pentru să să crează. Pis Ivan logofet ot Piteşti, measeţa ghenarie 27 dni, leat 7153 1645.Eu Ghiorghie BotezatuNeacşulDumitruIvan.Eu Andreiu judeţul ot Peteşti 45 [...]Danciul cel mare.Oncea.Ion.Coste armaş ot CocuPădure.Sufleţel.Stan Opriş.Opriş.Nicolae biv căpitanDRH, B, XXX, nr. 34, p. 44-451645 ianuarie 28 ŢR 45 [...] pan Gherghii vistier, ca să fie volnic cu această carte a domniii meale şi cu sluga domniii meale na ime [...] de să-ş ia de la Radu ban Buzescu doi ţigani, pentru Necula ţiganul cu un copil al lui şi apoi i-au luoat Drosul că au fost ai lui. Şi să-ş ia şi 5 ţigance, pentru Ioana ţiganca cu featele ei, care ţigancă o au fost vîndut iară Radu Buzescu lu Gherghi vistier, cu tot sălaşul ei. Şi iară n-au fost cu pace, că au fost ţigance domneşti şi le-au luoat globnicii domneşti de le-au dat pre unde au fost învăţătura domniii meale.Deci se-au pîrît Gherghi vistier de faţă cu Buzescul şi am judecat să-ş ia Gherghi vistier alţi ţigani şi alte ţigance de la Buzescul, căci că nu i-au vîndut ţigani buni şi stătători, ca să-i poată fi moşie cu pace. Şi au rămas Buzescul de leage şi platnic. Deci unde va putea afla ţigani, tot să-ş ia de cătră nimeanilea opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 35, p. 451645 ianuarie 28 ŢR 46 [...] ca să fie volnec cu această carte a domnie meale să-ş ia un loc de livade de la Radul de aceaia de sat, livade pentru livade, pentru că au venit Iştfan stolnic depreună cu Radul aicea, naintea domniii meale la divan, de s-au pîrît de faţă pentru o livade. Că aşa s-au plînsu Iştfan stolnic zicîndu în divan, cum au fost cumpărat 1 vie şi o livade în Melcearea de la Radul, în zilele lu Leon voievod, cu zapis den mîna Radului de vînzare vă leat 7140 şi viia cu casă şi cu pomet şi cu livade în poala viei. Iar cîndu au fost apoi, i-au luat livadea den Melceari neşte rumîni den Mănăileşti de la Iştfan. Şi viia au fost cumpărat derept 1000 şi livadea dereptu 400 de bani. Într-aia, domniia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre leage, cu toţi boiarii divanului şi am dat domnii mea lu Iştfan să fie volnic să-ş ia livade pentru livade de la Radul, pentru că s-au pîrît de faţă şi au rămas Radul de judecată den divan. Iar Radul să fie volnic să-ş apuce vînzătorii lui să-i dea Albul den moşiia a moşu-său, lu Micleuş, moşie pentru moşie, pentru că i s-au luoat den mîna Radul livadea den Melcearea. Ce să aibă a-şi luarea Radul de la Albul, nepotul lu Micleuş, loc pentru loc, livade pentru livade şi de nimenilea opreală să n-aibă, că aşa am judecat domnii mea.DRH, B, XXX, nr. 36, p. 461645 ianuarie 28 ŢR 46 [...] jupîneasei Radei, fata 47 lu Mateiu postelnic ot Mihăieşti, ca să-i fie a ei moşie bătrînă şi direaptă den sat, den Goleşti ot sudstvo Muşcel i Padureţ, pentru că iaste a ei moşie bătrînă de la părinţi şi de la moşi. Iară cîndu au fost acum, avut-a pîră naintea dumniii meale cu Nan şi cu ceata lui den sat, den Goleşti, pentru partea mătuşă-sa, jupîneasei Radei, pentru că jupîneasa Rada iertat-au pre Nan şi încă pre cîţva rumîni den Goleşti, carii sînt scriş în cartea lu Gavriil vodă cea de iertăciune pre nume. Şi i-au iertat numai cîte cu 1 dealniţă pre care au fost şăzînd ei şi părinţii lor, încă mai denainte vreame. Iară alalte dealniţe cîte au fost stearpe fără de rumîni le-au lăsat jupîneasa Rada nepoată-sa Radei, fata lu Mateiu postelnic ot Mihăieşti. Iară acuma, Nan şi cu ceata lui el au vrut să împresoare şi alalte dealniţe care n-au avut treabă cu eale. Derept aceaea, dumnia mea am judecat pre direptate şi am cetit cartea lu Gavriil voievod cea de iertăciune a lu Nan cu ceat lui şi aşa scriia în carte, cum să fie numai cîte cu 1 dealniţă iertaţ care au fost şăzînd ei şi au ţinut ei şi părinţii lor, iară cu alaltă ocină să n-aibă nici o treabă. Deci aşa am dat dumnia mea jupineasei Radei, fata lu Mateiu postelnic ot Mihăieşti, ca să-ş ţie acea ocină cu bună pace. Iară cine-i va călca moşiia fără ştirea ei şi fără voia ei, ei să fie de mare ruşine şi de pradă, pentru că aşa am dat dumnia mea.DRH, B, XXX, nr. 37, p. 46-471645 ianuarie 29 ŢR 47 [...]. Cătră aceasta-ţ dau ştire domnia mea pentru o ţigancă, ce iaste la mănăstirea Deunlemnu. Deaca vei vedea ceastă carte a domniii meale, iară molitva ta să o laşi în pace, să nu învăluieşti, că vă voiu plăti domnia mea, de nu veţ avea pagubă de nimic.Aceasta vă scriu domnia mea.DRH, B, XXX, nr. 38, p. 471645 februarie 6 ŢR 57 Jupan Evstratii vtori vistier, scris-am răvaşul nostru la voi Boldurugeştilor să căutaţ că acii va veni părintele egumenul de la Plumbuita, deci să nu faceţ într-altu chip, ci să aveţi asculta de toate lucrurili de ce o va da învăţătură şi porîncă cum veţ vedea şi carte măriii sale lui vodă la mîna călugărului, cum să aveţ ascultare. Că apoi, de nu veţ asculta, va trimite măriia sa vodă la voi, de acolo o va pune. Aceasta v-am scris.Pis februarie 6 dni, leat 7153 1645. Evstratie vtori vistier.DRH, B, XXX, nr. 42, p. 571645 februarie 6 ŢR 58 [...] voao, satul Boldorogeştii, ot sudstvo Elhov. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea ca aicea, naintea domniii meale venit-au călugărul de la Plumbuita de-au spus domniii meale cum aţi fost de moşie ai răposatului Mihail vodă şi ai doamnei Stancăi, deci v-au fost miluit de pomeană. Acolo, la mănăstire cînd easte, voi nu veţi să-l ascultaţi de ce vă dă el văţătură, căci au perit cărţile. Derept aceaea, deaca veţ vedea ceastă carte a domniii meale, iar voi să căutaţ să ascultaţi de călugăru de toate ce vor fi treabile mănăstirii. Alt val să nu mi faciţi, că tocma acolo voi trimiti domnia mea de o vor spînzura, că are cine purta grija voastră. Aceasta vă scriu.DRH, B, XXX, nr. 43, p. 58 1645 februarie 6 ŢR 58 Scris-am eu, Crăciun ficiorul Hodie şi frati-miu Mirce al nostru zapis la mîna finolui Radului dă Suseni ca să fie dă mare credinţă cum să se ştie că am jolujit 40 de stînjini însă partea lu Lazaru dereptu ughi 10 pînă la sveatîi Ilie, dă voi avea banii la zi să-i dau şi să-m ţiu ocina şi să-i dau 12 dubunda banilor. Iară, dă nu voi avea a-i darea banii la zi, să fie ocina stătătoare muşiii, să aibă a-m darea şi zapisele cele veachi la mîna mea.Şi mărturie: popa Stan şi uncheşul Nan ot Copăceni şi Chiriiac ot tam şi logofăt Amza şi Vladul gineri-su ot Bîra şi jupanul Andriu ot Tîrgovişte şi meşterul Vasilie ot tam.Şi am scris eu Calohna zugraf.Pis measeţa fevruarie dni 6. Şi pentru credinţă [...] pos şi picetea. Eu Crăciun Eu Mircea.DRH, B, XXX, nr. 44, p. 581645 februarie 13 ŢR 63 [...] Vlaicului celui bătrîn şi Gheanghei ot Ogretin ot sudstvo Sac ca să fie volnici cu această carte a domniii meale de să-ş ţie jumătate de sat de Ceraş de preste tot hotarul, cît se va aleage de cîmpu şi den pădure şi de apă şi den şăzutul satului. Şi să fie Vlaicul şi Gheanghea den Ogretin în pace şi slobozi de cătră Stoica şi de cătră frate-său, Dragomir den Ceraş şi de cătră toţi fraţii lor de ocină pentru o pîră ce au avut înaintea domniii meale, la divan. Şi au venit de s-au pîrît de faţă unii cu alalţii. Că aşa pîrîia Stoica cu frate-său Dragomir, cum n-are Vlaicul şi Gheanghea ocină în Ceraş, nici el nici moşii lor [...] Vlaicul şi Gheanghea, ei aşa s-au plînsu în divan cum iaste ocina den Ceraş jumătate a lor de preste tot locul. Iar Stoica şi Dragomir, ei vrea să scoată pre Vlaicul şi pre Gheanghea de pre ocina den Ceraş de tot afară.Într-acea, domniia mea am căutat şi am judecat pre dereptu şi pre leage, împreună cu tot censtiţii deregătorii domniii meale şi am văzut domniia mea şi am cetit în divan cartea lu Pătru voievod, fecerul Mircei voievod vă leat 7068 pre tot satul Ceraşul şi era scris în carte moşii Vlaicului şi ai Gheanghei depreună cu moşii Stoicăi şi ai lu Dragomir. Şi iar scriu în cartea lu Pătru voievod cum să le fie toată ocina den Ceraş den doao. Iar Stoica şi Dragomir ei vrea să-i scoaţă pre ogretineani [...] ocină, den Ceraş, căci au fost cartea de moşie pre mîna ceraşanilor. Iar, deaca s-au cetit cartea lu Pătru voievod în divan, s-au aflat toţi fraţi pre ocină [...] Ceraş, să le fie den doao. Deci au rămas Vlaicul şi Gheanghea pre Stoica şi Dragomir cu ceata lor de leage şi de judecată denaintea domniii meale în divan.Dereptu aceaea, domniia mea am făcut această carte a domniii meale la mîna Vlaicului şi a Gheanghei cu ceata lor, ca să-ş ţie jumătate de sat de Ceraş cu lege [...]. Pătru voievod. Şi [...].Şi de nimenilea opreală să naibă [...] această carte a domniii meale, ce să-ş ţie ocena cu [...].DRH, B, XXX, nr. 46, p. 631645 februarie 24, Micşani ŢR 68 Să se ştie cum au zălogit Şteful moşie, anume la Oprina şi la Negul, feciorul Micului, dereptu 600 şi costande 7, iar feciorii Ştefului sau nepoţii Ştefului să fie volnici, cîndu vor veni, a-şi scumpăra moşie, şi să-i de banii.Şi aldămăşari: Nan de Gora-Văiei şi Cincul ot tam şi Ionaşco al Postei ot tam şi Radul lui Bogoghinţă i Mane al Danciului ot tam şi Ion al Ciurei. Şi acest zapis se-u făcut înainte satului Micşani. 69 [...] Şi popa Costantin ot Micşani. Nan.Cincul.Ionaşco.Radul.Mane.Ion.DRH, B, XXX, nr. 49, p. 68-691645 februarie 25 ŢR 69 Adecă eu, diiaconul Gherghe şi cu frate-meu Stanciului, nepoţii Lupului cel mare ot Mîstîneşti, scriem şi mărturisim cu acestu zapis al nostru, ca să hie de mare credinţă la mîna vornicului Tudoru ot Răteşti, cum să se ştie că i-am vîndut partea noastră de ocină de la Mîstîneşti şi de la Buzătă, toată, cît se va aleage partea noastră, a moşului Lupului, den partea bărbulească, de preste tot hotarul, den cîmpu şi den pădure şi den apă şi de pretutindinea, den cin pînă în cin. Şi o am vîndut dereptu 2000 de aspri gata. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor şi a megiiaşilor de sus şi de jos.Şi aldămăşari pre nume: jupan Barbul căpetanul i Crăciun armaşul ot Bădeani, ot Sibiceu, popa Topcea i Borcea ot tam i Datco ot tam şi Drăgoiu logofătul ot Star Chiojdu şi Udrişte şi Stanciul ot Şoimare i din Mîstîneşti, Vişan, vărul diiaconului Gherghe. Şi se-au scris acest zapis în casa Borcei roşiul.Şi am scris eu, Ţona logofăt. Pis measeţa fevruarie 25 dni, leat 7153 1645.Şi Giodeanul ot Mîstîneşti. Şi pentru cridinţa, ne-am pus şi piciţile de mai jos. Şi Vlad vătahul ot Sibiceu Io Stanciul, nepotul Lupului Gherghe diiacon, nipotul Lupului ot MîstîneştiDrăgoiu logofăt.Borce.DRH, B, XXX, nr. 50, p. 691645 martie 2 ŢR 76 Adecă eu, Manolie neguţătoriul din oraş, din Floci, ginerele jupînului Dumitru Buluroiul ot Maxini şi dimpreună cu jupîneasa mea, Chirana, şi cu feciorie noştri scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mîna popei Jipei ot Verneşti pintru să să ştie că i-am vîndut ocină în Băiculeşti, stînjini 100 din cap pînă-n cap, di pisti tot hotarul, dirept 6000 di bani gata, ca să-i hie di moşie lui şi feciorilor lui în veaci. Însă să să ştie şi această moşie mai sus-scris, mai dinainte vreami fostu-o-au cumpărat jupînul Dumitru Buluroiul, tatăl Chiranei ce e mai sus-scris, stînjini 50 din partea diiculească di la Dragomir şi di la soru-sa, Calea şi di la nepotu-său, Beanţea. Iar alţi 50 di stînjini fostu-i-au cumpărat iar Dumitru Buluroiul di la Jipa, ficiorul Radului Soriscul. Iar cînd au fost acum, în zilele domnu nostru lu Matei voievod, vîndutu-am popei Jipei cum scrie mai sus di bunăvoie a noastră şi fără di nici o silă şi cu ştirea a tuturor migiiaşilor dimprijurul locului, ca să-i hie di moşie lui [...].Şi mărturie au fost la această tocmeală mulţi oamini buni pri nume: ot Virnişti, Jipa postelnic i jupînul Stanciul i Balea logofăt i Ionaşco, brat Jipa, i Radul cupeţu i Dragomir al diiaconului [...]. Şi pintru cridinţa am pus şi piciţili i iscăliturili. Pis meseţa martie dni 2, leat 7153 1645. Pis az Crăciun grămătic. 77 Eu ManolieChiranaEu Ivan ot Chiojdu ot Bîsca.DRH, B, XXX, nr. 55, p. 76-771645 martie 2 ŢR 77 Adecă eu Nicula, snă Manolie neguţătoriul de oraş de Floci şi eu Tudora, fata jupînului Dumitru Buluroiul ot Maxin, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de credinţă la mîna popii Jipii ot Verneşti, pentru să să ştie că i-am vîndut neşte ocină în sat în Băiculeşti care-i sînt în Gura Cîlnăului, însă stînjini de ocină cincizeci, pintru că aceşti stînjini de ocină ci sînt mai sus-scrişi fostu-i-au cumpărat jupînul Dumitru Buluroiul încă mai denainte vreame, din zilele Radului vodă Şerban, din partea diiculească, de la Dragomir şi de la soru-sa, Calea şi de la nepotu-său, Beanţea, direptu 2500 de aspri gata. Iar cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Matei voivod, iar eu Nicula şi cu mătuşe-mea, Tudora, vîndut-am aceşti stînjini de ocină ci sînt mai sus-scrişi părintelui popii Jipii ot Verneşte, iar direptu 2500 de bani gata. Şi iar au fost cumpărat jupînul Dumitru Buluroiul ocină în Băiculeşti, iar cincizeci de stînjini de ocină din partea ciculească de la Radul Sorescul, tatăl popii Jipii, direptu 3000 de bani gata. Iar cîndu au fost acum în zilele domnu nostru Matei voivod, iar eu Nicula şi cu mătuşe-mea, Tudora împreună, noi i-am vîndut iar părintelui popii Jipii şi aceştea, iar direptu acest preţ ci e mai sus-scris, dirept 3000 de bani gata. Şi am vîndut această ocină ci e mai sus-scris de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturor fraţilor din sus şi din jos şi fără de nici o silă, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui în veaci.Şi mărturii au fost la tocmeala noastră şi cînd am făcut acest zapis mulţi oamini buni, anume: ot Verneşti, Jipa postelnic şi jupînul Stanciul niguţătoriul şi Dragomir al diiaconului şi Balea logofăt şi Ionaşco brat Jipa postelnic şi alţi oamini mulţi, ci nu i-am scris aicea. Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţili şi deagetele. Measeţa martie 2 dni, leat 7153 1645.I na pisah Radul, zet Balotă ot Găgeani. 78 [...]JipaStanciulDragomir.DRH, B, XXX, nr. 56, p. 77-781645 martie 5 ŢR 82 Adecă eu, Hrizea clucer, scris-am şi mărturisăscu cu acesta al meu zapis ca să fie dă mare crădinţi la meana părintălui iegumeanului Tanasie dă la Sfînta Troiţă, cum să să ştie că am datu viili dă la Iordachi dîn Dealul Sîrbeaniloru, la sfînta meanăstirea Sfînta Troiţă, păntru pomana moşu-mieu şi a părinţilor miei. Şi le-am datu după pătrăcanie părinţilor miei, cîndu au fostu cursul aniloru letu 7153 în zilîle lu Ion Matăi voivod, ca să fie pomana moşilor şi strămoşilor şi părinţilor miei.Şi păntru crădinţa, pusu-mi-am păcetă şi iscălitura. Pis martie 5, leat 7153 1645.Şî mărturie, slugile meale, anume: Bratul şi Banciul ot Mursăşti. Şi am scrisu eu, Hriza cliucer însum, cu meana mea, ca să fie dă mare crădinţă cuvîntul mieu. Iar cini va călca porunca mea să fiie afurisitu dă vlădica Iisus Hristos şi dă 318 oteţi , ci lăcuiescu vă Nichia. Hriza cliucerBratul.Banciul.DRH, B, XXX, nr. 59, p. 821645 martie 7 ŢR 86 Eu Mitrea, împreună cu frate-mieu Stoica, dat-am acest zapis la mîna jupînului Sincăi, cum să să ştie că e-m vîndut un loc din capu oraşului, din drum în jos. Şi i l-am vîndut de a noastră bunăvoi, să-i fie lui moşie şi coconilor lui, păntru că au fost moşie noastră direaptă şi aspri 550. 87 Şi mărturie: vătahul Chirca şi Stanciul, cumnatu-său, şi Ghin. Pis measeţa martie, dni 7, vă leat 7153 1645.Şi păntru credinţa, pus-am şi deagetele noastre.DRH, B, XXX, nr. 61, p. 86-871645 martie 8 ŢR 87 [...].Scris-am episcupia mea aceasta carte a episcupiei meale Jipei postelnic ot Verneşti, pentru că au avut Jipa postelnic pîră cu Anton cămăraşul, pentru ocina lu Voico logofăt di la satul de la Căldăreşti dă prin Călmăţuiu, pentru că acea moşie o au cumpărat Anton cămăraşul de la Ghidion, feciorul lu Voico logofăt. După aceaea, cămăraşul Anton au faptu carte domnească, ci n-au pus în carte numai ce au cumpărat, ce au pus şi moşiia Jipei postelnic. Dici, măria-ta ş-au luat 6 boiari de premprejurul locului, anume: de Verneşti, Dragomir Sorescu, ot Potoceani, Armeha i Veatrea, ot Bănceşti, Nastasie, ot Ciorăşti, Radul, ot Mărăcineani Mehedinţului, Ugrin, şi i-ai trimis măria-ta la smerenia noastră, cu cinstită carte măriei tale să meargem toţi împreună să căutăm pentru rîndul acestor moşii. Şi am umblat de am căutat şi am adevărat şi am dat să ţie Jipa postelnic a treia parte de moşie dă prespre toată moşiia. Aşa am ales noi cu sufletele noastre şi am dat să ţie Jipa postelnic cum scrie mai sus. Şi au fost tot di faţă Anton cămăraşul şi au fost mulţi boiiari mărturie cîndu i-am tocmit aşa. Şi o carte ci au fost Anton cămăraşul cîndu se va ivi, să nu se crează. Şi Jipa au zis că are şi carti pre acea moşie, dici, dă se va afla, el şi va căuta lucru. Şi încă au pus ei de-ntru ei şi blăstem, cine se va ispiti a ficleni, acel om să fie blăstemat de vlădica Hristos şi de 318 [...] şi să fie procleţi şi anathima şi de cătră episcupia mea.Şi au fost mulţi bopiari marturie la această judecată: Lupşă vornicul i Jipa vornic, Iane logofăt i Leftăr, Dragomir căpitan ot Răteşti i Buzea ot Zoreşti, Badea i Manea.Pis martie 8 dni, leat 7153 1645. Pis popa Mihai ot episcopie. Episcup Stefan ot Buzău Lupşă dvornic Veatrea 88 Voico logofăt Ghedeon Ugrin Dragomir Sorescu DRH, B, XXX, nr. 62, p. 87-881645 martie 9 ŢR 91 Adecă eu, Costandin dempreună cu fiiu-mieu, Stroe ot Chiceani, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, ca să hie de mare cridinţă la mîna dumnealui jupînului Predei vel cliucer cum să să ştie că ne-am vîndut dumnealui rumîni cu toată moşia noastră cît se va aleage, za ughi 14 aspri gata. Şi ne-am vîndut noi de a noastră bunăvoie fără nici o silă, ca să-i fim noi rumîni dumnealui şi feciorii noştri în veac. Însă satul Chiceanii, ei au fost megeiaşi, n-au fost rumîni nimănui, deci ei au mersu de bunăvoia lor de se-au vîndut rumîni jupînului Predei vel cliucer, încă mai dennainte vreame, cînd au fost vel spatar în zilele lu Mateiu vodă. Şi după ce se-au vîndut ei, eu n-am avut nici o nevoie de dumnealui, ce-am şezut eu tot în sat cu alalţi oameni dempreună. Iar cînd au fost acum, văzîndu eu pre fraţii miei 92 şăzîndu în pace, sculatu-m-am eu, Costandin, dempreună cu fiiu-mieu Stroe, carii scriem mai sus, de am venit şi noi de bunăvoia noastră de ne-am vîndut rumîni şi noi jupînului Predei vel cliucer, cu toată moşia noastră. Însă cît ţine Căzan cu fraţii lui, eu ţiu jumătate. Împarţu cu ei cu toţi în doao, ca să him noi rumîni dumnealui de acum înainte şi coconilor dumnealui şi nepoţilor, strenepoţilor moşie ohabnică. Şi mărturii boiari den divanul domnu nostru, carii-ş vor pune pecetili şi iscăliturili mai jos. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am deagetili în loc de peceţi, să să crează.Pis measeţa martie 9 dni, leat 7153 1645. Eu Costandin. Eu Stroe. Eu Ivaşco postelnic ot Izvor Eu Hărvat spatar Danciul logofăt Pîrîianul ot Mileşti Jipa dvornicul di Răteşti Preda comis.DRH, B, XXX, nr. 64, p. 91-921645 martie 9 ŢR 92 Adecă să să ştie acesta zapis cum să fie de mari credinţă la mîna Dragului, cum să să ştii că au cumpărat un pogon de loc pădure să facă vie de la Mordan i Muşa nepoată-sa, dereptu bani gata 1000, pri lîngă viile Dragului, ca să fie lui moşie şi stremoşie. Şi aldămăşare, ime: Anghel, Mordan i snă i Gligorie i Badea ot Bordeani i Manea i Bedea pîrcălab i Mihaiu i Azun.Measeţa martie dni 9, vă leat 7153 1645 vă dnă Mateiu voivod. I pis popa Radului. Eu Mordan a mi piceate I Muşa.DRH, B, XXX, nr. 65, p. 921645 martie 12 ŢR 93 Adecă eu, Voico Vîlculescu ot Buzău, scriu şi mărturisescu cu acesta al miu zapis ca să hie de cridinţă la mîna Radului, generili lu Balotă ot Găgeani ot sudstvo Sac, pentru să si ştii că i-am vîndut ocină în sat, în Smidişti ot sudstvo Buzău, însă din partea Bojvilei a trii parte di priste tot hotarul, din cap pînă în cap, den apa Buzăului pînă în hotariul Orcăneştilor, diriptu bani gata, ughi 78. Însă această parti di ocină, ci-i mai sus-scris, fostu-o-am cumpărat eu, Voico, încă mai dinaenti vreami di la Rusinoaie ot Smidişti. După aceae, o am vîndut Radulue ca să hii lui şi ficiorilor moşii stătătoari în veaci. Şi o am vîndut di bunăvoia mea şi cu ştirea totoror fraţilor din sus şe den jos.Şi la tucmeala noastră fost-au mulţi oamini buni, anume: ot Smidişti, Şirban i Stoica al Neaicăi i Stan lu Vîlcan i Stanciul, snă Marin i ot Virnişti, Jipa, snă Jipa postelnic i Jipa, snă Dragomir Soriscul ot Verneşti. Şi pintru mai mare cridinţă, pusu-ne-am deagitili şi piciţili.Pis martie 12 dni, leat 7153 1645.VoicoStoica 94 ŞărbanStanEu Jipa, snă Jipa postelnic ot VerneştiStanciulEu Jipa, snă Dragomir.DRH, B, XXX, nr. 67, p. 93-941645 martie 15 ŢR 99 [...] şi părintelui Ignatii, igumenul şi cu alalţi călugări, ca să fie volnici cu această carte a domniii meale să-şi ia vama dîn gîrla Spanţovului şi den vama ce va fi partea mănăstirii dîn 10 peşti 1 peaşte şi dîn 10 bani 1 ban den vama şi dîn carul de făină 1 obroc, cum au fost de veac, păntru că această ocină şi baltă fost-au miluit dă răposatul creştinul Băsărab voivod. Aşijderea, au întărit şi domnia mea acea milă cu cărţile domnie meale, ca să aibă a-şi luoa vama cum scriu mai sus. Aşijderea, şi voi vameşilor carii sîntiţi la Spantov, în vreame ce veţi vedea ceastă carte a domniii meale, iar voi să aveţi a lăsa oamenii părintelui să-şi ia vama cum scrie mai sus, că aşa iaste învăţătura domniii meale.DRH, B, XXX, nr. 70, p. 991645 martie 16 ŢR 100 Adecă eu, Radul vtori armaşu, scris-am al mieu zapisu, să fie de mare credinţă la mîna lu Vasiiu paicul, cumu să se ştie că i-am vîndutu o vie de prea cale mănăstirei, cu levade cîtă iaste pînă den josul puţului, de a me bunăvoia, ca să-i fie lui moşie şi coconilor lui, moşie ohamnică, dereptu bani gata, 12000 de bani.Şi mărturie: jupan Marco vel armaşu şi părintele iegumenu, popa Ioan ot Delu şi părintele popa Vlaicul de la mitropolie şi părentele popa Dumitru, feciorul popei Nenciulu şi Nica iuzbaşa. Şi păntru credinţa, am pusu şi pecite, să să crează.Pis martie 16 dni, vă leat 7153 1645. Radul vtori armaşNica iuzbaşaGherghe logofăt, mărturisescu.DRH, B, XXX, nr. 71, p. 1001645 martie 20 ŢR 101Eu, Tudor logofăt ot Bujorani, scris-am zapisul mieu la mîna cinstit părintelui nostru, Nicula vtori logofăt, ca să fie de mare credinţă păntru că i-am vîndut viia de la cîmp, cari mi i-au fost moşteană de la părinţii mie ci să chiiamă Lupşoie, însă di viia ci am fost cumpărat eu mai denainte vreame de la unchiu mieu, popa Ghin, pîn-n viia Bocăi de lat şi de lung, di gardul viilor în sus împotriva viei Bocăi pre vîrf este cale pri poalele viei, ci au fost mai denainte vreame a popei lu Ghin. Dici bine să să ştie pre acea cale pîn-într-o piiatră ci este hotar despre viile mele să fie tot a dumnealui. Şi am vîndut această vie de a mea bunăvoie cu ştirea tuturor oamenilor miei, însă dirept aspri 7000 gata.Şi la această tocmeală fost-au mulţi boieri mărturie: ot Olăneşti, Goran logofăt, ot Sărăcineşti, Chisar postelnic i Costandin peharnic, ot Rîmnic, Voico logofăt, ot Arhanghel, părintele egumenul Partenul, ot Bîrseşti, Vladul postelnic.Şi am scris eu, Tudor cu mîna me. Pis meseţa martie, 20 dni, leat 7153 1645. Eu Tudor ot Bujorani.DRH, B, XXX, nr. 73, p. 1011645 martie 22 ŢR 102 Adecă eu, Petrea cliucer împreună cu jupîneasa mea, Ilina scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de bună credinţă întru cinstita mînă a dumnealui, pan Evstratie vtori vistier şi a jupîneasii lui, Elinei vistiereasa, cum să se ştie că ne-au făcut dumnealui bine de ne-au împrumutat cu ughi 770, bani gata, de i-am dat şi noi unde ne-au fost trebile noastre. Dici şi noi pentru căce ne-au făcut dumnealor bine, pus-am satul Ciliianii zălog, pentru credinţa acestor bani, cu zi de acum-nainte pînă într-un an, tot satul şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul de preste tot hotarul oarecît se va aleage. Şi să puie omul dumnealui pîrcălab ispravnic preste tot satul să asculte toţi de dumnealui la toate ce-i va trebui şi ce va fi venitul să fie tot pre mîna dumnealui, Evstratie vistier şi a cumnată noastră, jupîneasei Elinii vistiereasa. Şi aşa ne-am tocmit cum, de nu-i vom da banii toţi cîţi scriu mai sus la zi, cîndu se va împlea anul, să aibă a ţinea dumnealor tot satul Ciliianii cu toţi rumînii şi cu tot venitul, să-l ţie să-i fie de moşie stătătoriu în veacu.Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi boiari mărturie: pan Costandin vel postelnic i Loiz vtori cliucer şi Chiriţă vameşul.Aceasta scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să să ştie şi să să crează. Pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am mai jos peceţili şi iscala.Pis Pîrvul logofăt, martie 22, 7153 1645. Petre clucerIlinaDRH, B, XXX, nr. 74, p. 1021645 martie 31 ŢR 114 [...] ca să fie bucatele sfintii mănăstiri şi ale satului Flămînzeştii în pace de cătră toţi birarii pentru satul Iaşii i Prăvăleanii, carii au fugit, de nimea val sau bîntuială să n-aibă, nici bucatele mănăstirii, nici ale Flămînzeştilor, ci să-ş caute birarii oamenii să-ş ia birul. Sau au vrut să-i hie păzit, pentru că părintele Leontie i-au strînsu în 2, 3 rînduri şi i-au dat în mîna birarilor, iar ei n-au mai purtat grije să-i păzească, ce-au fugit iar. Derept aceaea, să-ş caute ei oamenii să-ş ia birul. Aşijdire şi voi toţi birarii, carii veţi fi în judeţ, de vreame ci veţ vedea aceasta carte a domniii meale, iar voi să căutaţi foarte să aveţi a vă ferirea de bucatele sfintii mănăstiri,ce scrie mai sus şi de-ale satului Flămînzeştii. Că cine se va ispiti a-i bîntuire sau a tragerea bucatelor lor pentru Iaş i Prăvăleani mare certare va avea de cătră domnia mea. [...]. 115 [...].DRH, B, XXX, nr. 81, p. 114-115 Ante 1645 aprilie 2 ŢR 115 Adecă eu, Mănea Groşanul, feciorul lu Crăciun Nuţei, scris-am acesta zapis al mieu la mîna părintelui Stefan igumenului şi a tot săborul sfintei mănăstiri Tismeanei, păntru că m-am fost vîndut sfintei mănăstire la părintele Grigorie igumenului, derept 6000 de bani, cu ficiorii miei şi cu moşia me cu toată.Deci apoi, decă eu ieşit părintele Grigorie din igumenie şi au fost părintele Stefan igumen, deci apoi mi-au părut rău căci m-am rumînit sfintei mănăstiri şi banii încă nu mi-au fost dat toţi. Ci am mers cu părintele Stefan igumenul nainte divanului, la Mathei voievod în Tîrgovişte şi m-au judecat cu lege dereaptă să întorc banii sfintei mănăstire cu dobîndă 5 ai, zece în 12. Ci mi-au făcut să dau bani 6000, ci banii n-am avut să-i dau toţi gata, ci am dat bani gata 3000 şi derept ceialalţi bani, datu-mi-em moşia din Groşani cît mi se va veni parte mea de cătră altor fraţi, jumătate de pre uscat şi den pădure şi den apă şi din cîmp şi din tot hotarul cît mi se va veni. De acum nainte trabă să nu mai aibă nici eu, nici feciorei miei, nici nime den neamul mieu pînă va fi sfînta mănăstire, păntru căci am dat de bunăvoia mea, că m-au ajunsu legea cu divanul.Dereptu acea, am pus şi mărturie meagiaşii miei: den Groşani, Mareş i Radul i Lupşa şi din sfînta mănăstire, părintele Stefan şi duhovnicul Onofrie i Petronie stareţ i Procopie stareţ şi alţii mulţii părinţi şi oameni buni. Şi păntru credinţa, pusu-mi-am degetele, că peceatie n-am avut. Mareş. Radul.DRH, B, XXX, nr. 82, p. 1151645 aprilie 4 Tîrgovişte ŢR 118 [...] părintelui egumenului Neofit de la sfînta mănăstire Menedicul hram sveti Necolai ca să fie volnec cu această carte a domniii meale şi cu sluga domniii meale na ime [...] de să-ş întoarcă 100 de veadre de vin pritoc de la egumen Climen de la mănăstire Vaideei, hram Sveti Necolaie, pentru că au fost cumpărat igumenul Neofit 1 ţigan anume Vasilie de la egumenul Clima, dereptu aceaste veadre de vin pritoc ce scrie mai sus, iar acum nu i-au fost ţiganul cu pace lu Neofit egumenului, ce l-au luat Irimie Dabija moldoveanul, al cui au fost. Deci au venit egumenul Neofit aici naintea domniii meale la divan, de s-au pîrît de faţă cu egumenul Clima, ce au rămas de leage şi de judecată denaintea domniii meale den divan.Dereptu aceaea, am dat domnii mea egumenului Neofit ca să fie volnecu cu această carte a domniii meale şi cu sluga domniii meale ce scrie mai sus, de să ia 100 de veadre de vin pritoc de la egumenul Clima, acest vin ce scrie mai sus şi de nimenile opreală să n-aibă. [...]. 119 [...].DRH, B, XXX, nr. 84, p. 118-1191645 aprilie 5 ŢR 119 Jupan Diicul vel spatar i jupan [...] vel cliucer scris-am voaă vamişi, vă facem ştire că aicea, naintea noastră vinit-au părintele de la sfînta mănăstire, de la Sfînta Troiţă, de au spus cum că li opriţi venitul lor ce iaste de la baltă, de pri moşiia mănăstirii de la Părăipan. Dar în ce chip opriţi voi vinitul mănăstirii? Să căutaţi în vreame ci viţi videa răvaşul nostru, iar voi să aveţi a le darea ce iaste vinitul mănăstirii, cum au luat şi cum pînă acum la alalţi domni şi la alalţi vamişi, aşa să aibă şi acum. Nimic să nu li opriţi din ce le va fi cu direptul partea mănăstirii, că apoi voi ştiţi.Aceasta v-am scris, într-alt chip să nu fie. Pis measiţa aprilie, 5 dni, leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 85, p. 1191645 aprilie 6 ŢR 119 Adecă eu, popa Vancea şi cu frate-mieu, Mihail şi ficiorii miei, anome: Duca şi Stanciul, scris-am zapis nostru să fie de mare credinţe cum să să ştie că ne-am înfrăţit cu Tudur logofăt, de l-am dăruit cu toată partea a noastră de ocenă 120 den Sîmbotini, de cîmp, de pădure, de apă cu seliştiile şi din dealul cu viile de preste tot hotarul verecît să va afla. Iar Tudor logofăt, pentru frăţie ne-au dăruit cu bani gata ughi 20, ca să fie lui moşie stătătoare în veac.Şi la această tocmeală fost-au mărturie: popa Gheorghe duhovnicul şi diiaconul Radul şi Stan al Stepcei. Şi din Sîmbotini, cînd au călcat moşiea, au fost: Albul păharnic ot tam şi Grăjdan spătariu i Manta. Şi am pus şi blestem, cene să va scula să spargă această frăţie a noastră, au den ruda nostră, au di fraţi cari au cu noi moşie, acela să fie anătema şi afurisit de 318 oteţe iji sut vi Nichei, păntru că i-am întrebat pre toţi.Şi pentru credinţa ne-am pus şi degeţile. Pis measeţa aprilie, dni 6, leat 7153 1645. Eu, popa Vancea Eu Mihail Eu Duca Eu Stanciul Eu popa Ghinea mărturie şi Ghinea al Andrei.DRH, B, XXX, nr. 86, p. 119-1201645 aprilie 7 ŢR 121 Adecă eu Stanciul, feciorul Lupului de Mîstîneşti, să se ştie cum am vîndut 1 i pol pogon de vie în dealul Mîstîneştilor vornicului Tudor de Răteşti, dereptu ughi 7. Şi am vîndut de a mea bunăvoie, cu ştirea a toate rudele şi a toţi megiiaşii den sus şi demprejurul locului, ca să fie vornicului moşie stătătoare şi domniei lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strănepoţilor. Însă să să ştie că acest pogon şi jumătate sîntu alăturea cu viile Tatului de Mîstîneşti.Şi cîndu am făcut această tocmeală au fost mulţi oameni buni mărturie, anume: Nedelco izbaşa de Priseaca i Dan de Valea Boului i Stan Putcavel de Vaideel i Horan postelnic de Răteşti, Vişan i Oprea.Şi am scris eu, dascalul Radul, april 7 dnă, vă leat 7153 1645. Stanciul lui Căpşună Goden postelnic de Mîstîneşti Nedelco iuzbaşa Dan Stan.DRH, B, XXX, nr. 88, p. 1211645 aprilie 10 ŢR 124 [...] voao mărturiilor carii mărturisiţi Draghii ot Grozeşti, ot Mehedinţi, anume: Radul Grozea ot Valea Ludului i Dragomir ot tam i Stoica ot Broşteani i Radul ot Pileşti i Tanasie ot Orbeşti i ot Vrabeţi, Drăghici i Novac i Neagoe i ot Ploştină, Crăciun i Alexa. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, pentru că aicea, naintea domniii meale venit-au părintele Stefan egumen ot 125 Tismeana, de-au spus pentru acest om, pentru Draghia, cum easte rumînu mănăstirii de moşie den Ploştină, iar Necula ot Stîngăcea, elu-l trage rumînu den Stîngăcea, apucat de legătura lu Mihai vodă. Şi au arătat şi un răvaş al vostru de mare mărturie cum l-au fost apucat legătura lui Mihai vodă în Ploştină şi iaste şi de moşie de acolo. Şi au fost ieşit Draghia, tatăl lui, pre moşia mănăstirii den Ploştină, de-au mersu în Grozeşti, iar pre moşia Tismeanei. Deci acest lucru am lăsat domnia mea pre sufletele voastre, cum deaca veţi vedea ceastă carte a domniii meale, iar voi să căutaţi, cum veţi şti, aşa să faceţi. Şi scrisoarea voastră de iznoavă la domnia mea să ştiu. Aceasta vă scriu.DRH, B, XXX, nr. 92, p. 124-1251645 aprilie 11 ŢR 125 Să se ştie rumînii ot Ciliiani i ot Crăceşti ot Olt, ce au vîndut Petrea cliucer şi jupîneasa lui, Elina, jupînului Costandin vel postelnic şi jupanului Evstratie vtori vistier, aprilie 11, 7153 1645.Bou Bătrîn [...].Stroe [...].Moş [...].Şărban [...].Frîncul [...], Ploaie.Gulie [...], Drăgulin.Goi [...].Stănislav, [...].Stoica, [...] Drăgoiu.Bejan [...], Dragul.Chirilă.Toader.Neacşul [...] Stan, [...] Flocoşanului.Bonca.Parniia.Rădoiu [...], Voinea.Radul Cernicăi.Mătală. 126 Vlădimir.Puia.Buncea.Cîrstea Jurculescul.Danciul, [...] Drăgoiu.Gîdea cu nepot-său.Iepure-mort.Raşa.Filcea.Stoica Cioroiul.Miclea.Gancea.Iputica.Neagoe.Manea.Neagoe al Cîrsticăi.Rancea cu 2 feciori.Dragul.Cîrstea.Pătru, [...] Codriş.Neagul.Şurca cu fiiu-său, Nan.Ianache al Puii.Radul, [...] Iugăi.Danciul, [...]. [...], Cîrstea. [...] Bodei.Dragomir, [...] Gancei.Micul, [...] Beleaiu.Necula, [...] Burlan. [...] Manea [...].Cernea.Drăgan.Cîrstea [...].Radul, [...] Leului.Petre clucerSă se ştie şi rumînii ce se-au răscumpărat de la Petrea cliucer şi de la jupîneasa lui, Elina:Flocoşan [...]Voinea.Vasilie.Frîncul.1 fecior al lui Chiril, anume Albul. 127 1 fecior din Cacaleţi, anumeRadul.Petre clucer.DRH, B,XXX, nr. 93, p. 125-126-1271645 aprilie 11 ŢR 127 Adecă eu, Drăghici logofătul sin Dragului ot Afumaţi, scris-am acesta al mieu zapis şi l-am dat la mîna megiiaşilor de Smîrciu, anume Manea i Luca i Stoian i Oprea i Stanciul i Miclea i Dan i Neagoe i ot Viiane, Vladul i Stoian i Stanciul i Stan i Cîrstiian ca pentru să le fie de mare credinţă, cum să se ştie că le-am vîndut partea mea jumătate de ocină de la Smîrciu, dereptu 5220 de bani gata. Şi am vîndut de a mea bunăvoie şi fără nici o silă ca să le fie lor moşie veacinică, lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor.Mărturii şi adălmăşari au fost: popa Stan ot Viiane i Vlaicul ot tam i Anghel i Tatul i Iane i Radul Gorăngoaş i Drăgan şi alţi mulţi megiiaşi şi oameni buni ot Afumaţi. Însă ocina merge din apa Cricovului pînă la Amarul.Pis aprilie 11 dni, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 94, p. 1271645 aprilie 12 ŢR 127 Adecă eu, Pătru şi cu frati-mieu, Cernat, ficiorii Milcei, scris-am al nostru zapis la mîna Danciului căpitanului, ca să fie de mare credinţe păntru că i-am vîndut moşie din Mărăcini, însă stînjinii 25 den hotară pînă hotară şi den cîmp şi 128 den tofă şi den apă, preste tot hotarul. Şi i-am vîndut de a noastră bunăvoie, fără nici o silă. Şi cînd i-am vîndut această moşie fost-ao bir de ţară, banii 25. Şi i-am dat acea moşie să plătească banii 5 de bir partea mea şi pă acea moşie mi-au dat unu bou preţuit, drept banii 700. Şi mi-au dat banii gata 300. Şi cînd i-am dat această moşie, o-m dat cu voia tuturor oaminilor noştrii şi cu a părtaşilor.Însă, cînd o-m tocmit, fost-au unchiu-mieu, Staico şi unchiu-mieu, Stepan şi alţi oaminii bunii din sat mărturie: Stoica Ghinescul cu frate-seu, Dumitru şi uncheaşul Lăudat şi ficiorii lu Stan, anume Vîlsan şi frate-seu, Preda. Aceştii oaminii buni toţi au fost mărturie. Şi păntru credinţa nea-am pus peceţili.Measeţa aprilie 12 dni, vă leat 7153 1645. Eu Staico. Eu Stepan. Eu Stoica.Eu Dumitru.Eu Lăudat.Eu Vîlsan.Eu Preda.DRH, B, XXX, nr. 95, p. 127-1281645 aprilie 12 ŢR 128 Adecă eu, Stan postelnic ot Miceşti, împreună cu soţiia mea, Pîrvana şi cu fiiu nostru Tudosie, mărturisim cu acest zapis, să fie de mare credinţă la mîna Stanciului logofăt şi a Oprei logofăt ot Budeşteani, cum să să ştie că ne-am vîndut toată parte dă moşie, preste tot dîn hotar pînă în hotar, dîn Budeşteani, toată cîtă easte ocina budeştănească, şi dîn Dobroieştii dă Jos preste tot, şi dîn Crîngoreani cîtă se va afla preste tot, a patra parte dă preste toate hotarăle, moşie Stoicăi Colţii ot Budeşteni, păntru că această moşie a fost dată zeastre dă Stoica Colţ fii-sa, Pîrvanei. Şi am vîndut dă bunăvoia noastră, dereptu bani gata ughi 26, cu ştire tutoror meageiaşilor.I mărturie: ot Budişteni, Vasilie i brat Stan şi popa Bran i Oprea logofăt i Radoslav postelnic ot Bogaţi, uncheaşul Vlad, snă ego popa Sava i Tudor i Marin şi alţii carii vor mai pune jos peceţile. Şi am scris eu, Paraschiva diiacon ot sfînta mitropolie.Pis aprilie 12 dni, vă leat 7153 1645. 129 Stan postelnic. Pîrvana.Vlad. Popa Sava.DRH, B, XXX, nr. 96, p. 128-1291645 aprilie 12, Tîrgovişte ŢR 130 Zet bolearii hotarnici ai sfintei mănăstiri Menidicul şi ai părintelui Neofit, egumen, po ime: ot Bădeani, Barbul căpitan i ot Sărata, Dragomir iuzbaşa i ot Cislău, Dragul iuzbaşa i ot Odobeani, Lefter i Giurgea i ot Puţintei, Lupşă vornicul 131 i ot Mărăcineani, Sava lu Avram i Sava căpitan i Mircan i Vasilachi i Alexi ceauş i Radul grămăticul ca să cate şi să hotărască ocina sfintei mănăstiri Menidicul de la Fureşti jumătate şi de la Clociţi jumătate şi Poiana Goicelul jumătate şi de la Săruleşti partea mănăstirii de cătră alalţi părtaşi de ocină să le hotărască şi să le împietrească, să puie pietre şi seamne. Însă părintele egumenul Neofit să hotărască, iar părtaşii de ocină să picnească cum va fi mai pre dreptate. Iar la Cîmpulungeani să hotărască cîmpul şi locul de hrană deosebi şi pădurea iar deosebi, cum vor afla aceşti 12 boiari cu ale lor suflete. Şi zioa la Rusalii. Hotarnic Iordachi vornic.Pis Dumitru logofătu la Tîrgovişte, aprilie 12 dni, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 98, p. 130-1311645 aprilie 15 ŢR 131 Eu, Neagul armaşul cu fămeaia mea, Muşa scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru de nime nevoit, nici îndemnaţ, ce de a noastră bunăvoie, cum să se ştie că am vîndut noi de a noastră direaptă moşie în Stănceşti stînjini cinci şi jumătate pre moşie, derept bani gata 250. Şi o am vîndut Stoicăi den Stănceşti aceşti stînjini cîţ scriem mai sus. Şi mi i-au dat banii toţ deplin. Derept aceaea, ca să-i fie lui şi feciorilor lui ocină şi moşie nerăscumpărată în veaci. 132 Şi la aceasta tocmeală a noastră fost-au mărturii pre nume: popa Fătul den Tătărani şi din Zoreşti, Mircea snă Burlan şi din Stănceşti, uncheaşul Dumitru i Baico şi din Tăbăruşti, Teatiu şi mulţi oamini buni, tineri şi bătrîni. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi deagetele ca să se ştie.Pis measeţa aprilie 15 dni, vă leat 7153 1645. Erei Fătul.DRH, B, XXX, nr. 100, p. 131-1321645 aprilie 15, Tîrgovişte ŢR 132 Zed megiiaşii ai lu Păiş şi a nepotu-său, lu Udrişte den Crîngu şi ai Costei, feciorul Dabcei de Cucul, ot sudstvo Sac, po ime: ot Şipăreşti, Balea lu Ogluz i ot Moceşti, Radul, snă Vlădan i ot Cucul, Oancea e ot Crîngu, Malo Mihnea i ot Nucet, Ianiu i ot Cioceani, Manea, [...], ca să caute şi să adevereaze pentru ocina de lîngă Plavie, ce easte alăturea, fostu-o-au cumpărat Păiş şi frate-său, Oancea de la popa Dragul călugărul în zelele lu Şerban voievod, au fost-o-au cumpărat de la Dabcea, tatăl Costei? Deci, de o va fi fost cumpărat de la Dabcea, să şi-o ţie Păiş şi cu nepotu-său, Udrişte cu bună pace. Iar de o va fi cumpărat de la popa Dragul, iar să adevereaze cu sufletele lor cum va fi pre dereptate şi zioa la Ispas. I ispravnic Tanasie portar.Pis Lepădat u Tîrgovişte, measeţa aprilie 15 dni, vă lat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 101, p. 1321645 aprilie 15 ŢR 132 Adecă eu, Petrea vtori cliucer împreună cu jupîneasa mea, Elina, fata Predii biv vel slujer şi a jupîneasii lui, Floricăi, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la cinstită mînă a dumneaiei, doamnii 133 Ancăi şi a cumnatu-său, jupînului Costandin vel postelnic şi a ginere-său, jupînului Evstratie vtori vistier, cum să se ştie cîndu au fost acum, în zilele măriei sale, domnu nostru Io Matei Basarab voievod, iar noi amîndoi împreună ne-am sculat de-am vîndut dumnealor satul Ciliianii şi siliştea Crăceştilor de lîngă Olt, tot cu hotarul şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul den cîmpu, den pădure, pre seamnele ceale bătrîne, însă den uscatul Oltului pînă în Măgura Ciobanilor şi den hotarul de jos, iar pînă în Măgura Coibanilor, însă den rumîni alegîndu afară Flocoşan i Voinea i Vasilie i Frîncul şi un fecior al lui Chirilă, anume Albul şi un fecior den Cacaleţi anume [...] i Radul Tigvă. Cu aceştea, dumnealor treabă să n-aibă, pentru că i-am fost răscumpărat noi de rumînie, încă mai denainte vreame. Iar alalţi toţ cîţi se vor afla că sînt rumîni de moşie dentr-aceaste doao silişte, pre toţi i-am vîndut noi să fie ai dumnealor rumîni cum sînt scrişi la foiţele ce sînt date de la noi şi cu toată moşia Ciliianilor şi a Crăceştilor, cu tot hotarul lor întreg, derept bani gata, galbeni opt sute.Pentru că aceaste sate ce scriu mai sus şi cu rumînii sînt ale meale, jupîneasii Elinii, jupîneasa Petrii cliucer de moşie şi de zeastre de la părinţie miei şi de la moşii miei şi tot le-am ţinut cu bună pace. Iar acum de multă lipsă şi de multă nevoie vîndutu-le-am doamnii Ancăi şi jupînului Costandin vel postelnic şi ginere-său, jupînului Evstratie vtori vistier, derept acest preţ, ce scrie mai sus. Şi am vîndut de bunăvoie a noastră, fără de nici o silă. Şi am luoat aceşti bani toţi gata în mîinele noastre, denaintea domnu nostru şi a tuturor boiarilor marii şi mici, carii-ş vor pune peceţili şi iscalele mai jos. Însă aşa cumpărară, ca să aibă a ţinea doamna Anca cu gineri-său, Evstratie vistier, o parte şi singur jupînul Costandin mare postelnic altă parte jumătate, ca să fie dumnealor moşie ohabnică şi coconilor şi nepoţilor în veaci. Şi cărţili domneşti ce am avut pre aceaste moşie, toate le-am dat la mîna domnealor. Şi dup-aceaea, întărind credinţa, pusu-ne-am peceţili şi iscalele. [...]. Petre clucerIlinaDragomir vel vornicRadul vel logofătStroe vel vistiarAz Marco Danovici vel armaş [...]Dumitraşco biv vel stolnicRadul vel comisDiicul vel spătarDumitru slujerUdrişte NăsturelŞteful vtori postelnicRadul căpitan ot Fărcaşa, 134 Buliga căpitanPana logofătSava logofătGhinea slujer mărturisescu şi am fost la tocmealăChirca vtori postelnic mărturieEu Hagi Nădelco vătah.DRH, B, XXX, nr. 102, p. 132-133-1341645 aprilie 16 ŢR 134 Adecă eu, Badiul de Potloge scris-am zapisulu nostru la mîna lu Mihaiu şi a frate-său, Radul i Gheorghie i Costanden, ca să fie de mare credenţă la mîna lor cum să să ştie că i-am vîndut partea mea de ocenă den Potlogi, însă de dencoace de apa despre Băneşti, tot cîtu să va aleagi den satu, de cîmpu, de pădure, de apa, de preste tot hotarul cît să va aleage, ca să le fie moşie ohabnecă lor şi feciorilor ai loru cîţ Dumnezău le va da. Pentru că o amu vîndut, dereptu ughi 6.Şi la aceasta tocmeală fost-au mulţi oamene buni, anume: popa Radomir e Stanciul i Neacşul i Mănea i Breiia călugărul i Gherghe i Cîrstea i Şărbu puşcariul i Radul, generili Badiului.Pis sam Dragomer logofătulu ot Dărmăneşti. Şi pentru credenţă pus-ne-am peciţile. Să nu ne va fie bun Stanciul să-i întorce-mu banii de decendea.Pis aprilie 16, 7153 1645. Eu Breia călugărul.Popa Radomir.Eu Stanciul.Eu Măne.Eu Gherghie.Eu Cîrstea.Eu Neacşul.Eu Radulu, generili Badului. 7183 1675 Păntru acest zapis, au jurat Radul aprod cum au fost cumpărat el această ocenă singur făr de fraţi, ce i-am dat numai lui.DRH, B, XXX, nr. 103, p. 1341645 aprilie 16 ŢR 135 Cum să se ştie că au cumpărat Neguţ vătaful ot Ţîţa şi cu fecioriii lui na ime, Dumitru şi cu Teodor, un loc de la Marin ot Fiiane şi cu di la fraţii lui, feciorii Bădeanului ot tam. Şi locul easte na ime în mal în funea den Ogrăzi, şi locul easte de lat 20,6 stînjeni şi di lungu meargi den Malul cel Mare pînă în hotarul Bezdadului, cum mergu şi alalte cumpărători. Şi au dat Neguţ vătaful şi cu feciorii lui carii sîntu mai sus-scrişi, lu Marin şi fraţilor lui bani gata pre acestu loc, 720 de bani, fără aldămaş. Şi aldămăşari au fostu: ot Fiiani, na ime Stoica Voinescul şi iar Stoica ot tam şi Iefrim şi Drăguşin ot Ţîţa, Radul cu frate-său Stoica, feciorii lu Braşov şi Bădica. [...].Şi noi, megiiaşii, pentru credinţa ne-am pus peceţele.DRH, B, XXX, nr. 104, p. 1351645 aprilie 16 ŢR 135 [...] sfintei şi dumnezeieştii mănăstiri Coziia hram Sfeataia Troiţă şi părintelui egumenului Stefan ca să fie volnici sfînta 136 mănăstire cu ceastă carte a domniii meale de să-ş ţie un rumîn, anume Pascul cu frate-său, Staico, care rumîni sint de moşie ai sfintei mănăstiri din Cărăreani şi tot au fostu rumînu sfintei mănăstiri încă mai dinainte vreame. Iar după aceaea, cînd au fostu acum, în zilele domniii meale, iar Pascul, rumînul mănăstirei, el au venit cu pîră în divan de se-au pîrît de faţă cu părintele Stefan egumenul. Şi aşa pîrîia Pascul şi zicea cum nu easte rumîn sfintei mănăstiri şi scotea Pascul şi un hoget de zicea că au fostu rob. Deci într-aceaea, domnia mea i-am dat şi leagea ţărîi ca să jure cum nu easte rumînu. Deci Pascul într-aceaea el nicicum nu se-au apucat de leage să jure, ci au rămas de leage şi de judecată din divan, să fie rumîn sfintei mănăstiri, cum au fostu şi mai dinainte. Şi un hoget ce au avut l-am dat domnia mea la sfînta mănăstiri pentru că au rămas de leage ot velichi divan.DRH, B, XXX, nr. 105, p. 135-1361645 aprilie 16 ŢR 137 Adecă noi, fetele Stanciului, feciorul Zahariei cel Roş, anume: Sora i Anca i Neacşa i Neaga, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapisu, să fie de mare credenţă la mîna cumnatu nostru Costie şi vară-noastră Voicăi, cum să să ştie că am vîndut noi toată partea noastră dă moşie den Crevedie şi den Cătunu lu Cizmă şi cumpărătoarea de la Gane cît să va afla toată, dreptu bani gata ughi 200, ca să le fie lor moşie ohabnică, lor şi feciorilor. Pentru că o-m vîndut noi dă a noastră bunăvoie, dă să le fie lor moşie dă preste tot hotarul de cîmpu şi din apă şi den pădure şi den satu şi din levezi. Însă să să ştie den moară lui Cizmă şi a lui Draghie cît au ţinot moşul nostru Zahariia să ţie şi cumnatulu nostru Costea şi vara noastră Voica.Şi la tocmeala noastră fost-au megiiaşi den Crevedie, anumea: Mihnea i feciorii lui şi Neagul postelnic şi Dobre i Vîlcan şi Ivaşco şi Brătilă ceauş i Mihaiu clucer i Mihalcea Botea ot tam, Cîrstea ot Uieşti, Nedelco postelnic.Pis az popa Vişan. Şi pentru credenţă, am pus şi degetele în locu de peciţi.Pis measeţa aprilie 16 dni, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 107, p. 137 Post 1645, aprilie 16 ŢR 137 O iapă murgă ci mi-o frate-mieu Mihaiu, derept ughi 5 şi iar au vîndut nişte moşie, derept ughi 6. Şi mi-au luat un cal cînd s-au dus la plug la cîmp şi nu mi l-au mai adus şi l-am fost cumpărat derept ughi 7. Şi cînd am fugit în băjenie la Mihnea vodă, mi-au luat o iapă şi o petrecut de nu s-au mai văzut, cumpărată derept ughi 4 pol şi iar mi-au luat ughi 6 bani domneşti şi nu mi i-a mai dat.DRH, B, XXX, nr. 108, p. 137 Post 1645, aprilie 16 ŢR 138 Să să ştie că mi-au luoat frate-mieu Mihaiu un calu, ughi 9, şe mi-au looat un bou, ughi 4. Şe cînd s-au forat abao, fost-au şe frate-miu Mihaiu împreună cu hoţii şe-au cheltuit ughi 12.DRH, B, XXX, nr. 109, p. 138 Post 1645, aprilie 16 ŢR 138 Cînd au cumpărat Radul di la popa Radul ot Ludişti un bou, diript ughi 4, iar Radul au pus zălog pre acist bou la Iorga cupeţ pintru 4 coţi di postav granah mohorît. Acu boul au perit pintru acist postav. Şi postavul l-au făcut mintin, di o au portat.DRH, B, XXX, nr. 110, p. 1381645 aprilie 18 ŢR 142 Adecă eu, Oprea dempreună cu feciorii mei, anome [...] den sat din Cărăreani scriim şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fii di mare credinţă la mîna părintelui Stefan iguminul ot Coziia cum să să ştie că am fostu rumîn al sfintii mănăstîrii Coziii de moşie den sat den Cărăreani şi tot am fost rumîn împreună cu alalţu rumîni den Cărăreani pîn-acum în zilili măriii sale, domnu nostru Io Matiiu Basarab voivod. Iară cînd a fostu acum, eu m-am sculat de m-am dus la scaunul u Tîrgovişte, ca să-m fac o carte domnească fără ştirea părintelui egumenului, de să mă judecesc. Iară părintele egumenul, întîmplîndu-se acolo la Tîrgovişte, mergînd la divan, el au aflat lucrurele meale, ce am fostu omblînd cu heclenie. El m-au apucat şi m-au dus la jupan Dragomir vel dvornic şi a aflat la mine şi farmece omblînd cu eale, fără lucru bun. Vrut-au părintele şi vornicul să mă ducă înaintea măriii sale, domnu nostru, la divan să stăm de faţa, iar eu, ştiundu-mă că sînt rumîn sfintii mănăstiri Coziei den moş din strămoşii mei, nu m-am cutezat să merg la divan cu părintele di faţa, ce am căzutu cu mari rugămînturi, de m-am rugat să nu mă ducă la divan, ce să mă lase să fiu rumîn sfintii mănăstiri cum am fostu di moşii, eu şi ficiurii mei, cîţi voi avea. Şi aceasta al miu zapis ce am făcutu la mîna părintelui egumenului, făcutu-l-am dînaintea deregătoriului măriii sale, domno nostru, jupan Dragomir vel vornic. Şi mărturie au fostu vornici al doili, anome: Manolache i Pana i Manole i Todoran.Şi am scris eu, Mihai logofăt ot Dobrosluveani. Şi eu Oprea rumînul, me-am pus deagetul mai jos în loc di pecite, ca să să crează.Pis aprilie 18 dni, vă leat 7153 1645. Dragomir vel vornic Eu Oprea Tudoran vtori vornic [...] Lupul vtori vornic Pana vornicul Dragomir vtori dvornic Tanasie aprod ot varos ot Floci Işfan logofăt snă Mitrei slujer 143 Az Manole vtori vornic. Dobre vtori vornic.DRH, B, XXX, nr. 112, p. 142-1431645 aprilie 18 ŢR 143 Adecă eu, Pătru, snu Drăghici ot Sămara, scris-amu zapisulu meu ca să fii de mare cridinţă la mîna jupînului Ivan Cortofleş şi a feciorii lui cum să să ştii că i-au vîndut a treia parte din silişte, dîn fonea budească, derptu bani gata ughi 2 pol.Mărturii: Danciul, Neagoi ot Răjăţul, Pădure ot tam i brat ego, Fera. Păntru credenţa, me-m pos şi degetul.Pis aprilie 18 dni, leat 7153 1645. Eu Pătru.DRH, B, XXX, nr. 113, p. 1431645 aprilie 18, Tîrgovişte ŢR 143 Adecă eu, jupan Stroe vel vistier, scriu şi mărturisescu cu acest al mieu zapis ca să fie de bună credinţă la sfînta mănăstire Coziia hram Sfînta Troiţă i părintelui egumen iermonah Stefan şi a tot săborul ca să se ştie că m-am tocmit 144 cu mănăstirea şi cu toţi părinţii de am cumpărat mănăstirii nişti moşie la Frăsinetul de Cîmpu la Romanaţi pe care easte lîngă moşia mănăstirii de la fefciorii Zaharii logofăt ot Băbeani, anume de la Zaharia şi de la Ianiu peharnic şi Iscrul şi altă moşie, iar acolo de la Matei ot Comanca za ughi 90 fac bani 18000. Iar mănăstirea Coziia ne-au dat noao moşiia de la Grădişte şi de la Floreani pe Teleormănel, însă moşie fără de rumîni, ca să fie moşie pentru moşie. Şi ne-am tocmit de bunăvoie denaintea măriii sale, domnu nostru, Io Matei Basarab voievod şi a tuturor boiarilor. Şi ne-au dat şi cărţi ce-au avut mănăstirea pre aceaste moşii şi ne-am făcut zapis unii la alalţi, ca să ne poată fi moşiicu pace şi stătătoare în veac. Şi pentru credinţa, mi-am pus peceate şi iscala şi alţi boiari, carii-ş vor pune mai jos peceţi şi iscalele.Pisah Dumitru logofăt la Tîrgovişte, measeţa aprilie 18, vă leat 7153 1645. Stroe vel vistiar.DRH, B, XXX, nr. 114, p. 143-1441645 aprilie 18, Tîrgovişte ŢR 144 Adecă eu, egumen Ştefan iermonah ot sfînta monastire Cozia, hram Sfînta Troiţă, împreună cu tot săborul mănăstirii, ermonah Teodoru i ermonah Ghiorghie i ermonah Eftemie i ermonah Mihail i ermonah Efrim proegumen i stareţ Ioanichie i stareţ Petronie i popa Istratie i Pahomie diiacon şi Chiril diiacon şi alalţi părinţi, toţi scriem şi mărturisim noi toţi, cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare cridinţă la mîna dumnealui jupan Stroe vel vistiiar, ca să să ştie că au avut sfînta mănăstire Coziia nişti moşie la Grădişte şi la Floreani în Teleormănel, moşie fără de rumîni, den hotar pînă în hotar, moşii bătrîne, date şi adaose de ctitorul Mircea voievod, carele au făcut mănăstirea, cu cărţi, cu hrisoave de milă şi tot pre seama mănăstirii aceaste moşii. Deci, cînd au fost acum, în zilele măriii sale, domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, noi am socotit, fiind nişte moşii departe de sfînta mănăstiri şi neavînd sfînta mănăstire nici un folos de acolo, întrebat-am pre domnu nostru, măria sa ne-au dat voie să vedem acolea şi să cumpărăm într-altă parte, unde vom putea cunoaşte noi că va avea mănăstirea folos şi venit. Deci am aflat la Frăsinetul de Cîmpu, în Romanaţ, carele easte lîngă moşia Cozii, moşie vînzătoare, la Zaharia logofăt ot Băbeani şi la Iscrul şi la Ianiu peharnic, feciorii Zaharii logofăt şi altă moşie, iar lîngă 145 această ocină de la Frăsinet, la Matei den Comanca. Deci ne-am tocmit cu dumnealui, cu jupan Stroe vel vistier de i-am vîndut această moşie a mănăstirii de la Grădişte şi de la Floreani, moşie fără rumîni, za noaozeci de galbeni, fac 18000 de bani. Şi, deaca ne-au dat dumnelui aceşti bani, părinţii călugării i-am dat toţi de-am cumpărat aceale moşii de la Frăsinetul de Cîmp, de la aceşti boiari, ce scriu mai sus, ca să fie moşie pentru moşie la mănăstire. Şi i-am dat şi un hrisov a lu Pătraşco voievod snă Raul voievod vă leat 7064 şio carte a domnu nostru, Io Matei voievod, de pîră, vă leat 7151.Şi am făcut şi zapisul mănăstirii la mîna dumnealui, ca să-i poată fi şi dumnealui vistiiariului şi mănăstirii moşie cu pace şi stătătoare în veac. Şi pentru credinţa, am pus peceatea mănăstirii şi noi iscăliturili mai jos.Aceasta am scris ca să să ştie. Pis Dumitru logofăt u Tîrgovişte, aprilie 18 dni, vă leat 7153 1645. Ermonah Ştefan egumen ot CoziaErmonah PetronieErmonah TheodorErmonah IoanErmonah GheorghieStariţ DeonesieErmonah MihailStariţ HaritonEftiemieErodiiacon Chiril.DRH, B, XXX, nr. 115, p. 144-1451645 aprilie 18 ŢR 147 [...] satului Corbii de Piatră i Nucşoara i Domneşti ot Muşcel, carii sînt ai sfintei mănăstiri Argheş, ca să fie în pace şi slobozi de cătră bănişorii carii au ieşit acum de umblă acolo în judeţ şi de cătră oamenii vornicului celui mare şi de cătră potropopi şi de cătră armăşăi şi de cătră schileari şi de cătră vătaş de plăiaş să nu-i globească şi de cătră tot omul să aibă pace. Nimeanilea să nu-i globească pentru ceartele lor, au de-i vor certa de bir sau de alte cearte, fără numai să aibă a-i judicarea părintele Leontie egumenul şi a le facirea certare, carele cumu-i va fi vina şi a-i globirea după vina lor, ca un nastavnic şi mai mare, cum se cade şi cum au fost leagea şi obiceaiul mai denainte vreame.Derept aceaea, şi voi, bănişorilor carii veţi umbla într-acest judeţ Muşcel i Padureţ, în vreame ce veţi vedea această carte a domniii meale, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi aceaste trei sate ale sfintei mănăstiri, ce scriu mai sus. Nimeanilea să nu între acolo, nici voi bănişorii, nici oamenii vornicului, nici alte slugi domneşti, pentru că singur domnia mea i-am lăsat, ca să-i tocmească şi să-i împace părintele egumenul Leontie de toate lucrurile, că sînt nişte oameni săraci, ca să poată fi de treaba sfintei mănăstiri. Şi această carte a domniii meale să fie preste toate cărţile. Iar cine ar vrea să facă într-alt chip preste ceastă carte a domniii meale, acela om certare va avea.DRH, B, XXX, nr. 117, p. 1471645 aprilie 18 ŢR 148 [...] Gherghe spatar i Neagoe peharnecul i Moisi spatar, ca să fie volnici cu această carte a dumniii meale de să ţie un rumîn, anume Dragomir şi cu frate-său, Bratul şi cu toată partea lor de ocină cît se va aleage den sat den Bădeani, pentru că aceşti rumîni ce scriu mai sus, Dragomir i Bratul, fostu-i-au vîndut Mihăilă armaş den Bădeani cu toată partea lor de ocină den Bădeani Mihalcii vornecul den Pătîrlagi, pre bani gata încă den zilele Radului voievod. Şi de atunce încoaci, tot ş-au ţinut cu bună pace. Iar dup-aceaea, cîndu au fostu acum, în zilele dumniii meale, iar Dragomir şi cu frate-său, Bratul, ei au rădicat pîră, zicîndu cum nu i-au vîndut Mihăilă armaş, ce i-au iertat de rumunie. Ş-au venit naintea dumniii meale, de au stătut de faţă şi am văzut dumnii mea şi am citit zapisul lu Mihăilă armaş, făcut cu multe mărturi la mîna Mihalcii dvornic. Iar Dragomir şi cu frate-său, Bratul, ei au scos în divan o carte a lu Alixandru vodă mencinoasă. Într-aceaea, domnii mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale şi am dat domnii mea Gherghei spatar i Neagoe peharnic i Moisi spatar să-şi ţie rumînii cum i-au cumpărat tatăl lor, Mihalcea dvornic, că au rămas Dragomir şi frate-său, Bratul de leagea şi de judecata denaintea domniii meale. Şi i-am scos cu mare ruşine şi le-am spartu domnii mea cartea cea mencinoasă în divan.DRH, B, XXX, nr. 118, p. 1481645 aprilie 20 ŢR 155 Scris-am eu, Ionaşco, feciorul lui Albului den sat den Pîrscov, însă nepotul Tatului Cegăe, acest răvaş, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Vladulie, feciorul Tatului, cum i-am vîndut 5 pemînturi, anume: unul în Stupini, unde pogoară calea, altul pre Viişoare lîngă Scoruş, altul pre Fîntinele de dă cu un cap în gura Văii Călugărului, altul în lunca de jos de dă cu un cap în Valea Podolui, alt în rîndul ce mearge la Furcile Barbului. Şi le-am vîndut aceaste pămînturi cu ştirea a tuturor fraţilor dereptu 730 de bani, să fie de moşie lu Vladulie, şi lui şi feciorilor lui şi cine se va trage dintr-însul.Şi să să ştie cum am cumpărat eu, Vladulie aceaste pămînturi în zilele lu Mateiu voievod. Şi mărturie întîiu: Dobrovoiu i Vlad i Tănasie al Neagovan i diacon Apostol, pîrcălab Răzmiriţă, Dragoiu călăraş i Ciobotar i feciorul lui, Stanciul i Vojul i Ceapeş i Pilancea i Dan, fecior lu Ivan şi Voico Boroşu i Cîrstiian, Stoian i Oncea Andreiu snă Bîrăei şi Gligorie şi fiiu-său, Irimie şi Dumitru şi alalţi săteani toţi.Pisah az, popa Lăudat ot tam, measeţa aprilie 20 dni, vă leat 7153 1645.Şi cheltuială 100 de bani aldămaş. Ionaşco vînzător. Dobrovoiu unchiu-său.Tanasie văru-său.Vlad văru-său.DRH, B, XXX, nr. 120, p. 1551645 aprilie 20 ŢR 156 Adecă eu, Mircan ot Sămara, scris-am zapisu meu la mîna jupînului Ivan, cum să să ştii că am vîndut un locu dă fune pol dă-n fonea cîineaşinească, drăptu bani gata 300.Radul Mînei şi Danciul şi Hera.Şi păntru credenţa, me-am pos şi degetul ca să criză.Pis measeţa aprilie 20, leat 7153 1645. Eu Mircan.DRH, B, XXX, nr. 121, p. 1561645 aprilie 20, Tîrgovişte ŢR 156 [...] jupîneasii Muşii Ciurdăreasa, carea au fostu a lu Pătru ot Saca, şi nepot-său, lu Andreiu snă Cara şi al Marinei, fata banului Pătru, ca să le fie lor satul Seaca ot sudstvo Mehedinţi, tot satul şi cu toţi rumînii şi cu tot hotarul şi cu tot venitul, pentru că acest sat Saca fost-au de moşie al lu Şerban vodă. Deci l-au fost vîndut lu Mihai vodă pre bani gata, cînd au fost Şerban vodă păharnic mare. Iar Mihai vodă au fost miluit pre Pătru banul, moşul lu Andrei, în Ţeara Ungurească, pentru slujbă direaptă ce i-au fost slujit pren ţări striine cu sînge vărsat. După aceaea, l-au miluit Şerban voievod şi Radul voievod Mihnea pre Pătru ban, tot cu cărţi de miluitură cu mare blăstem, cum le-am văzut şi domnia mea şi tot au ţinut cu bună pace. Iar cînd au fost acum, în zilele domniii meale, iar rumînii den Seaca ei se-au sculat cu pîră, zicînd aşa, cum i-au fost împresurat Şerban vodă şi i-au ţinut în silă. Şi au venit înaintea domniii meale în divan de se-au pîrît de faţă cu jupîneasa Muşa Ciurdăreasa a lu Pătru banul ot Seaca, şi cu nepot-său, Andrei. Şi pîrîia rumînii cum că au şi moşie de cumpărătoare acolo în Saca.Deci într-aceaea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage cu toţi cinstiţii dregătorii domniii meale. Şi am văzut cărţi de milă ale tuturor domnilor cu blăstem şi de pîră cu Buzeştii. Deci i-am dat şi domnia mea să fie rumîni, cum i-au dat şi Mihai vodă şi Şerban vodă şi Radul voievod. Şi au rămas rumînii de leage şi le-am luoat domnia mea şi o carte bătrînă a lu Alexandru vodă de la mîna rumînilor, ca să nu mai scornească pîră şi gîlceavă. 157 [...].DRH, B, XXX, nr. 122, p. 156-1571645 aprilie 21 ŢR 160 Adecă eu, Vasilie şi cu frate-mieu Albul, feciorii Albului logofăt ot Rătevoieşti, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru ca să fie de mare credinţă la mîna dumnealui, jupînului Şărban vistier cum să se ştie că ne-am tocmit cu dumnealui de i-am vîndut viile noastre de la Ştefăneşti, partea noastră toată şi cu jumătate de dealniţă şi cu casele, derept bani gata, galbeni o sută şi cincizeci. Şi i-am vîndut noi de a noastră bunăvoie, ca să-i fie dumnealui moşie şi coconilor dumnealui în veaci.Şi la această tocmeală a noastră tîmplatu-se-au de-au fost şi boiari mărturie, carii-şi vor pune iscăleturile lor mai jos. Şi pentru adeverinţă, pusu-ne-am şi peceţile noastre, ca să să ştie.Pis aprilie 21 dni, leat 7153 1645. Eu Vasilie Eu Albul.DRH, B, XXX, nr.124, p. 1601645 aprilie 27 ŢR 172 Scris-am eu, Cîrstea ot Răcheţeale al meu zapis să fie la mîna jupînului Tudor cum să să ştie că i-am vîndut partea mea de ocină de la Groşi, ce-am avut zeastre de la Stoicea, socru-meu, o cedvîrte din funea orzănească, altă cedvîrte din funea miciulească, ce-am avut de cumpărătoare, de la Radulu lu Buzelă. Şi i-o-m vîndut de a mea bunăvoie, de preste tot hotarul şi din pădure şi din apă şi din uscat şi cu vie cîtă easte, cu toată.Şi o am vîndut cu ştire tuturor săteanilor şi mărturii au fost: Vladulu postelnic, fratele Cîrstei i Badea ot Groşi şi Ion şi Bobolea şi Mecul şi Stanciul şi Stan şi Mihaiu, Dumitru al Badei şi popa Badea şi satul tot, micii şi marii.Şi s-au tîmplat, cînd au făcut zapisul, şi Stapan postelnic şi Ivan ot Găleşăşti. Şi o au vîndut dăreptu bani gata, 3000 de bani. Şi pentru credinţa, ne-am pus şi deagetele. Pis measeţa aprilie 27 dni, leat 7153 1645.Iar dă să va găsi vrun zapis la mine, să fie mincinos. Eu CîrsteaŞi eu Neacşa.Şi am scris eu, diiaconul Harta.DRH, B, XXX, nr. 129, p. 1721645 aprilie 27 ŢR 172 Noi, megiiaşii lu Isac iuzbaşa carii am fost luaţi pe răvaş denaintea domnu nostru, anume: Vasilachi roşiul de la Mărăcineni, Vasilie iuzbaşa de Buzeu, Dumitru de Stănceşti i Vlad Zgabela de Scurteşti, Neagoe ot tam, Radu de Focşenei şi cu Neagomir portar, deci noi am îmblat şi am socotit cu toţi bătrînii satului şi i-am 173 ales partea cît au spus cărţile despre Ţarălungă, ci au fost vîndut încă de la moşii lui. Şi au mers el însuş, Ţarălungă, denaintea noastră de au ales şi au măsurat stînjeni 57 şi 3 pogoane de vie. Şi, cînd s-au ales, s-au tocmit naintea noastră şi denaintea a tot satul să-i fie moşii stătătoare, iară de vor mai ave vreun val, să aibă Ţarălungă a purta pîră, iara Isac iuzbaşa să n-aibă de nimea nici un val.Aşa s-au tocmit denaintea noastră, acestor megiiaş carii sîntem mai sus-scrişi şi denaintea sătenilor de aci de Scurteşti, anume: Stoica Moldoveanul i Gurban şi popa Dumitru i Dumitraş brat Gurban i Răzmiriţă i Stoia Nan păhărnicel, Stoica Miorţul, Manea murar i Nedelco peharnic, Fătul snă Nan peharnic i Stoica Bozioiul i Terchilă i Dragoe, Stan snă Bozioiul.Aceasta am scris ca să să ştii. Şi păntru credinţa, ne-am pus şi peceţile.Pis measeţa aprilie 27 dni, vă leat 7153 1645. Neagomir portar Vasilachi roş Vasilie iuzbaşa Dumitru Vlad ot Scurteşti Neagoe ot tam Radul ot Focşenei.DRH, B, XXX, nr. 130, p. 172-173 Post 1645 aprilie 27 ŢR 173 Să se ştii acest zapis cumu se-u frăţit jupînul Sava de Mărăcineni cu feciurul Horăi, Necola, den tîrg ot Buzău. Şi se-u frăţit de bunăvoia lor. Şi au dăruit Necola pre frate-său, Sava, cu doă pogoane de vii în delul Verneştilor. Iar jupînul Sava au dăruit pre frate-său, Necula, cu doi boi buni şi cu doă vaci cu lapte şi o plaşcă de postav.Şi mărturii fost-au: Stanciul lu Stepan ot Brăila i Gherghe, feciorul lui Pardos ot Rădeleşti, Stan călăraş ot Buzău i zet Senon ot Mărăcinini, Sava i snă Avraam, Dragomir Motrocea, Necola Botoşan, Costadin, Mihaiu Carşote şi alţi mulţi oameni buni la frăţiia noastră.Pis aprilie 27 dni. Eu Sava al Simei am scris.DRH, B, XXX, nr. 131, p. 1741645 aprilie 28 ŢR 174 Adecă eu, Bălaci postelnic scris-am şi mărturisăscu cu acesta al mău zapis ca să fie dă mare credinţă la mina lu Negoiţă păharnic, snă Preda postelnic, cum să să ştie că m-au fost datoriu o ţigancă, anume Stanca, cu 1 fată, iar Negoiţă păharnic me-au dat pre Rada ţiganca cu 1 fată, ţigancă păntru ţigancă.Şi cîndu am făcut aceaste tocmeală, fost-au mărturie: Sîrbul şi Costandin ot Tătiranii şi popa Moşo ot tam i Bădea ot tam şi Lăpădat ot tam i Coman. Şi păntru cridinţă, pus-am şi păceatea.Pis aprilie 28 dni, leat 7153 1645. Iu Balaci.DRH, B, XXX, nr. 132, p. 1741645 aprilie 30 ŢR 174 Adecă eu, jupîneasa Vasila, fata Radului dă Glupavi şi cu coconealea mealea, Dobra i Calcea, scris-am zapisul nostru să fiie dă mare credinţă la mîna dumnealor, jupanu Ghergheai vistier şî la jupîneasa Ioana vistireasa, cum să să ştiie că i-amu vîndutu toată partea dă oceană dîn satul Glupavi, însă partea tătini-meau, Radul, cîtă iastea dăspre astă tot locul dă hotaru pînă hotaru, dîn pădure, dîn apă, dîn cîmpu. Şî iară i-am datu dumnealor iară o cumpărătoră dă la Novacu iuzbaşa, carea o fostu cumpăratu tată-meu, dă la Novacu iuzbaşa, iară dă hotaru pînă hotaru. Şî am vîndutu eu dă bunăvoia mea, dereptu bani gata cin ughi 32 ca să fie dumnealor moşîie.Şî cîndu amu datu cu această moşîie o-mu datu cu ştirea măgiiaşiloru dîn satu. Şî mărturiie au fostu: Chiriiacu ot Stoineşti, Ştefanu sin Chiriiac, Ratco ot 175 Glupavi, Negoţu dă Glupavi, Stoica ot Glupavi, Nile [...] dă Cîmpuşoru. Diiaconu Brusiia ot Căreteşti pisat, measeţa aprilie 30 dni, vă leat 7153 1645. Eu Ştefan ot Stoineşti Diiaconul Vrusie Pentru credinţa, ne-amu pus şî pecetea. Şî cumpărătoarea s-a vîndutu care au cumpăratu Alexandri clucerul dă la Novacu, iară cumpărăturea portarului Calciul dă la Novacu nu s-au vîndutu.DRH, B, XXX, nr. 133, p. 174-1751645 mai 1 ŢR 175 Adecă eu, Dima logofăt ot Miiere, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lui Pana peharnic ot Căpreani cum să să ştie că i-am pus zălog 2 ţigani, anume: Farcaş i snă ego, Vladul, pentru că mi-au fost vîndut mie soacră-sa, Despa, jupîneasa Albului cupeţ 2 ţigance, anume: Paraschiva şi cu o fată a ei, anume [...] care le-a fostu cumpărat jupînul Albul cupeţ de la Drăghici ot Fărcăşeşti.Iar cînd a fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu voievod, iar jupan Preda vel spătar sculatu-se-au cu pîră, zicîndu că sînt aceaste ţigance ale lui de moşie, iar Drăghici ot Fărcăşeşti n-au avut nici o treabă cu aceaste ţigance şi le-au luat de la mine jupan Preda vel spatar de le-au dus la casa dumnealui. Deci într-aceaea, eu m-am sculat de am apucat pre Pana peharnic să-mi dea ţigance pentru ţigance. Deci Pana peharnic se-au sculat de mi-au pus 2 ţigani zălog, anume: Dumitru i snă ego, Zahariia în locul ţigancelor, pînă îş va afla vînzătoriul, care le-au vîndut ţigancele socru-său, Albului cupeţ. Deci, pînă au vrut afla pre Drăghici ot Fărcăşeşti, vînzătoriul ţigancelor, şi pînă a vrut a-ş îndrepta lucrul cu Drăghici, eu nu l-am putut aştepta, ci i-am vîndut ţiganii jupînului Diicul vel agă. Deci apoi, după ce au stătut Pana peharnic cu Drăghici ot Fărcăşeşti de faţă naintea domnu nostru şi au rămas Drăghici de leage şi platnic şi mi l-au dat mie vodă den divan să-mi dea ţigance pentru ţigance, iar Pana peharnic să-ş ia ţiganii de la mine să nu mai aibu nici o treabă cu Pana peharnic, ci să aibu eu a-m lua ţigancele de la Drăghici ot Fărcăşeşti.Deci, cînd au fost acum, m-au apucat Pana peharnic să-i dau ţigănii, iar eu n-am avut de unde-i da, căci aceşti ţigani i-am fost vîndut jupînului Diicul vel agă. Deci eu acum am căzut cu rugămente la Pana peharnic să lase ţiganii să fie 176 stătători jupan Diicului vel agă, iar eu i-am pus zălog la Pana peharnic pentru ţiganii lui 2 ţigani ai miei, anume: Farcaş şi snă ego, Vladul cari scriu mai sus, cu zi pînă la sfenti Dimitrie de nu-i voi da alţi ţigani, pentru ţiganii lui, să-i fie stătători aceşti ţigani în vecie şi feciorilor lui.Şi mărturie fost-au la această tocmeală: jupan Dumitru Filişanul biv vel slujer i pan Dumitraşco biv vel slujer ot Spineani, ot Căpreani, Ghioca i Seva i Jupal i Balica peharnic ot Breasta, ot Cernaia, Iacov cliucer, ot Cornet, Vlaicul postelnic. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am peceţile şi iscăliturile să să crează.Scris luna mai 1 zile, leat 7153 1645. Săva Eu Ghiioca Eu Dima logofăt ot Mirea Ivaşco Eu Jupal Vlaicul postelnic.DRH, B, XXX, nr. 134, p. 175-1761645 mai 2, Tîrgovişte ŢR 179 [...] Stanciului logofăt şi Oprei logofăt ot Budeşteani şi cu feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor ocină în sat, în Budeşteani şi în Dobroieştii de Jos şi în Crîngureani den partea Stoicăi Colţu, tot a patra parte den toate moşiile, den cîmpu, din pădure, den apă, oarecît se va aleage de preste tot hotarul pentru că această ocină, ce scrie mai sus, fost-au a Stoicăi Colţu de moşie, încă mai denainte vreame. Iar după aceaea, cîndu au fost acum, în zilele domniii meale, iar Stoica Colţu el au avut trei gineri, ce pre unul l-au băgat ginere în casă, ca să-l socotească pînă unde va fi în viiaţă şi i-au ales din toată ocina lui cît au avut într-aceaste sate, ce scriu mai sus, de i-au dat tot pre jumătate să fie numai el singur pre jumătate. Iar celora doi gineri le-au dat să fie amîndoi pre jumătate. Ce dintr-aceşti doi gineri, iar Stan postelnic cu fămăia lui, Pîrvana, fata Stoicăi Colţu, şi cu feciorul lor, Tudosie, s-au sculat de au vîndut toată partea lor de moşie, ce li s-au venit a patra parte, despre tot locul, slugilor domniii meale, Stanciului logofăt i Oprei logofăt, dereptu ughi 14 pol, bani gata şi dereptu 20 de oi. Şi, cîndu o au vîndut, întrebat-au pe cumnaţii ei, şi pre toată rudeniia şi nimea nu s-au apucat, fără numai slugile domniii meale, care scriu mai sus că s-au mai căzut a cumpăra ei decît alţii strinii, cum am văzut domniia mea şi zapisul lu Stan postelnic dempreună cu fămeaie lui, Pîrvana şi cu feciorul lor, Tudosie, de vînzare la mîna lor.Derept aceaea, am dat domnia mea slugilor domniii meale, Stanciului logofăt şi Oprei logofăt c să le fie această ocină stătătoare de moşie în veacu.DRH, B, XXX, nr. 137, p. 1791645 mai 3 ŢR 182 Adecă eu, Micul să se ştie cum i-am vîndut ocină la Leoteşti stînjăni 20 naşului Cîrstei şi fiiu-său, Gligore însă stînjănul cîte 35 de bani şi facu bani 183 şapte sute şi acei 20 de stînjăni mărgu, de cinc pîn-în cinc, cum mergu ş-alte ocine. Şi am vîndut eu, Micul de bunăvoie me naşului Cîrstei şi fecior-său, lu Gligorie.Şi mărturii, oameni buni anume: Pătru i snă Ion ot Leoteşti i Stoica i Stan i Dobrotă. Pătru. Ion. Stoica. Stan. Dobrotă.Pis measeţa luna maiu dni 3, vă leat 7153 1645.Şi se-au dat la aldămaş costandi 10, cîndu se-a cumpărat această moşie.DRH, B, XXX, nr. 140, p. 182-1831645 mai 3 ŢR 183 [...] ca să hie volnic cu această carte a domniii meale de să ştie toată partea mîine-sa, jupîneasei Muşăi, den sat, den Ungurel, ot Gorjăl, cu tot venitul oarecît se va aleage, pentru că au venit Hamza naintea domniii meale în divan, de au arătat zapisul mîine-sa, jupînesei Muşăi cu mare blăstem, cum i-au lăsat lui partea ei enUngurel toată, preste tot hotarul pentru căci o au căutat fiiu-său Hamza la vreame de boală şi la nevoia ei, pînă la moarte, că au avut 4 feciori, ci unul dentr-înşîi, anume Prodea, au murit, iar doi feciori ai ei, anume Persul i Vancea, ei au trecut muntele şi au făcut multe răutăţi, încă den zilele răposatului Radului voievod. Şi de atunce pînă acum, tot au ţinut Hamza acea moşîe cu pace şi au tras multe nevoi şi dăjdi domneşti, pentru dînsa, iar cîndu au fostu acum, în zilele domniii meale, s-au sculat ginerii Prodei den Iazer, anume popa Tudor şi Dragu i Hamza şi Papa ca să ia de la Hamza jumătate dentr-această moşîe ce i-au dat mumă-sa den Ungurel. Şi zic că au vîndut mumă-sa, jupîneasa Muşa, Vladului den Bibeşti, un copil de ţigan anume Boban în zilele Radului voievod şi n-au avut treabă. Iar ea s-au fostu pîrît atunce cu aceşti gineri şi i-au rămas să fie vîndut Vladului den Bibeşti, că au fostu şi Prodea, fecioru ei, şi au 184 fostu şi ţiganul ei derept [...]. Şi domnia mea încă am judecat şi am dat lui Hamza [...] moşîia den Ungurel toată cum i o au fostu lăsat mumă-sa la moartea ei şi tot o au ţinut cu pace. Iar cîndu au fost acum, iară s-au sculat ginerii Prodei cu pîră cu un zapis al jupîneasei Muşăi, muma lui Hamza, ce au fostu făcut cu asupriciuni şi cu înşălăciune şi den legătura încă den zilele Radului vodă şi au sorocit pre Hamza. Deci Hamza el au venit la sorocu ca să stea de faţă, naintea domniii meale, cu aceşti gineri ai Prodei. Deci ei tot l-au purtat cu cuvinte den zi în zi de au şăzut 4 săptămîni şi la divan de faţă tot n-au vrut să vie, ci au fugit acasă. Într-aceaea, domnia mea am făcut lu Hamza şi a doa carte a domniii meale ca să-şi ţie moşîia den Ungurel cum i o au lăsat mumă-sa Muşa, cu bună pace, pentru că au rămas ginerii Prodei de leage. Şi să fie volnic Hamza cu sluga domniii meale, anume [...] să aibă a luoarea de la ginerii Prodei acel zapis ce au fostu făcut cu înşălăciune şi să-şi întoarcă de la popa Tudor 2 vaci ce i le-au luoat fără direptate. Şi de cătră nimeni opreală să n-aibă, că cine se va ispiti a-i mai face vrun val rea scîrbă va petrece de cătră domnia mea.DRH, B, XXX, nr. 141, p. 183-1841645 mai 4 ŢR 184 Adecă noi, ceşti 12 boiari tocmelnici carei sîntem daţi de părintele vlădica Teofil şi de 6 boiari, anume: jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Socol vel clucer i jupan Dumitraşco vel stolnic i jupan Drăguşîn vel paharnic i jupan Fieleşanul vel slujer, anume ot Călugăreni, Lupul vtori vornic i ot Bădeni, Barbul căpitan i Crăciun armaş i ot Sărata, Dragomir iuzbaşa i ot Hodobeani, Ianiu logofăt i ot Hintişti, Calin i Vlaicul i ot Băşceani, Stoica Mărgineanul i Vlasie i ot Pătîrlage, Stan Brădăţeanul i ot Băzăneşti, Radul Dimei i ot Blestemată, Oancea şi omul părintelui episcupului de la Buzău, Manea vătah şi cu omul domnu nostru, Tudoru vtori vornic, c să căutăm pentru o pîră ce au avut călugării de la mănăstire, de la Aninoasa şi Negoiţă paharnic, 185 nepotul stolnicului Predei, dempreună cu Dragul iuzbaşa şi cu unchiu-său, Stroe, feciorii lu Staico postelnic, nipoţii Vladului peharnic. Deci, deac-am văzut cistita cartea părintelui vlădicăi şi împreună cu acelor 6 boiari mari de divan scriindu la noi cu mare blestim, cum să avem a le căuta de dereptate. Deci, cînd au fost la zi, noi ne-am strînsu toţi la Cislău de le-am căutat cărţile, şi tinire şi bătrîne, şi cine den cine easte. Deci am aflat şi am adevărat den cărţili lor şi de la oameni bătrîni demprejurul locului cum au fost moşii lu Negoiţă peharnic şi cu ai Dragului iuzbaşa şi ai li Stroe tot neşte fraţi dentru moş. Derept aciia, am judecat şi am tocmit cum să ţie mănăstirea den ocina de la Ţigănişti 2 părţi şi iuzbaşa Dragul şi cu unchiu-său, Stroe a treia parte şi din Posada pîn apa Băşcii, la morile den cale în hotarul Poieniilor, mănăstirea cu iuzbaşa Dragul şi cu unchiu-său, Stroe să ţie den doao şi la Miroşi să ţie mănăstirea cu iuzbaşa Dragul şi cu unchiu-său, Stroe, iar den doao. Iar den ocina de la Cislău fost-au ţinut mai denainte vreame, iar den doa, iar acum noi am aflat pentru o milă ce-au fost miluit jupîneasa Stana, mătuşa Dragului iuzbaşă şi a lu Stroe den partea lu Andrei cu o carte a Mihnei voivod de milă. Deci, de cum a fost ţinut mai nainte vreame, iar noi am mai dat să ţie mănăstirea 13 părţi, iar iuzbaşa Dragul cu unchiu-său, Stroe să ţie 11 părţi. Şi încă au fost mai miluit mătuşa lor, jupîneasa Stana la sfînta mănăstire milă 2 sălaşe de ţigani şi 2 păhare de argintu şi 2 tipsii şi pintru pace şi odihna au mai dat iuzbaşa Dragul un rumîn, anume [...] per cu 3 ficiori la sfînta mănăstire să fie de moşie. Aşa am adevărat cu sufletele noastre şi aşa i-am tocmit şi am aşăzat cum, de acum înainte, să nu mai fie pîră întru ei. Pentru mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţili mai jos şi iscăliturili.Pis measeţa mai 4 dni, leat 7153 1645.Iar pentru ocina de la Ţigăneşti, am grăit c-ar hi ţinut iuzbaşa Dragul iar den 4 călugării ce-au fostu miluit Staico postealnic iar cu o milă la sfînta mănăstire. Deci, pentru aciea, l-am scăzut să ţie călugării 2 părţi şi iuzbaşa Dragul cu unchiu-său, Stroe, feciorii lu Staico postelnic şi ai jupînesei Stanei, jupîneasa lu Drăguşin banul, să ţie a treia parte.Pis measeţa mai 4 dni, leat 7153 1645.Pis Ţona logofet ot Berevoieşti Vlaicul Stoica Mărgineanu Vlasie Stan Brădăţeanul Radul Dimei Oncea Tudor dvornic ispravnic, om domnescu.DRH, B, XXX, nr. 142, p. 184-1851645 mai 8 ŢR 191 Scris-am eu, Sora, fata Stoicăi al Gramei, al meu zapis ca să fii dă credenţă la mîna cumnatu-meu, Ducăi ceauşul, ca să să ştii că i-am vîndut a patra parte dîntr-o delniţă, dîn partea noastră dă la moşu nostru, Mărtin Macarie, derept bani gata, ughi 21, să fie dumnealui moşie stătătoare din veac. Şi cu aceşti bani ci i-am luat, m-em făcut mintie dă postav şi rochi şi ce me-u trebuet şi văl pe cap, căci că n-am avut nici unili dă la tată nostru, nici dă la mumă noastră, ce mi le-m făcut tot pre aceşti bani ce scrii mai sus.Şi mărturie iaste: lelia Voica, soru-mea şi Necula Caţofit şi Pătru al Gherghenii şi alţi care-ş vor pune iscăliturili mai jos. Şi păntru credinţa m-em pus degetul.Pis measeţa mai 8 dni, leat 7153 1645. Eu Sora. Eu Andronie. Pîrvu vtori pitar. Eu Necula Caţofit. Eu Pătru al Gherghenii.DRH, B, XXX, nr. 145, p. 1911645 mai 8 ŢR 192 Adecă eu, Vasilie şi Albul, snă Albului logofăt ot Rătevoieşt, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să fie de mare credinţă la mîna dumnealui jupînului Stroe vel vistier cum să să ştie că i-am fost dumnealui dator ughi 72. Deci ne-am tocmit cu dumnealui de i-am vîndut partea noastră de vie de la Ştăfăneşti şi cu o jumătate de dealniţă şi cu casele, partea noastră oarecît se va aleage, den cîmpu, den pădure, den apă, den siliştea satului. Şi am fost dator şi dumnealui jupînului Şărban vistier ughi 68. Deci să aibă dumnealui jupînul Stroe mare vistier a da şi de aceşti bani, pentru că aşa ne-am tocmitu să mă plătească şi de dumnealui cum scrie mai sus, pentru că ne-am tocmit de a noastră, bunăvoie ca să-i fie dumnealui moşii stătătoare şi coconilor dumnealui în veaci.Deci de acum înainte nici să aibă dumnealui a cere la mene nimic, nici eu la dumnealui. Şi la această tocmeală a noastră tîmplatu-se-au de-au fost şi boiari mărturie, carii-ş voru pune iscăliturile mai jos. Şi pentru adeverită credinţă, pusu-ne-am şi peceţile noastre, ca să să ştie.Pis mai 8 dni, leat 7153 1645. Eu Vasilie Eu Albul Şerban vistier.DRH, B, XXX, nr. 146, p. 1921645 mai 8, Tîrgovişte ŢR 192 [...] ca să-i fie lui un rumîn, anume Nedelco cu fecerii lui, anume: Manea şi Dragomir şi Cîrstea i Mihail i Stoica şi cu toţi fecerii lor ce vor face, pentru că acest rumîn Nedelco şi cu fecerii lui, ce scriu mai sus, ei au fost rumîni de moşie Predei spatar, fecerul Nicăi logofet den sat den Tîncăbeşti din judeţul Elhov, şi tot i-au ţinut rumîni cu pace. Iar, deaca au venit Alexandru voievod Iliiaş a doao domnie, au fost închis pre Preda spatar în chisoare şi l-au ferecat şi în obeade şi i-au cerşut mulţi bani; deci atunce, la acea nevoie a lui, au fost chemat pre Ilie şi pre Rustea 193 neguţătorii de i-au rugat şi i-au fost dat ei o sumă de bani, de l-au scos den chisoare şi den legătură. Într-aceaea, Preda spatar, deaca au ieşit den chisoare şi den legătură, el n-au avut banii să le plătească acelor neguţători, lu Ilie şi Rustei, ce le-au fost dat cărţile ale satului Tîncăbeştii, cartea lu Alexandru voievod, snă Radul voievod şi cartea lu Alexandru voievod Iliiaş în care cărţi scriu rumînii toţi pre nume, ca să vînză ei satul Tîncăbeştii cu aceale cărţi ce le-au fost dat Preda spatar, şi cine-l va cumpăra să-i fie moşie neîntoarsă şi sat stătător, cu rumîni cu tot. Deci atunce se-au aflat cistitul dregătoriul domniii meale, jupan Radu vel logofet de au fost cumpărat satul Tîncăbeştii de la Ilie şi de la Rustea neguţătorii, cu zapis de la mîinile lor şi i-au dat şi cărţile satului de moşie ale Predei spatar pre satul Tîncăbeştii cu rumînii scrişi toţi pre nume, la mîna dregătoriului domniii meale, jupan Radul vel logofăt. Iar acest rumînu Nedelco cu fecerii lui, ce scriu mai sus, elau fost fugit, tocma de atunce de cîndu au fost Preda spatar în chisoare şi în nevoie, ca să-ş piarză urma de rumînie şi ş-au schimbat şi numele de au zis că-l cheamă Stoica Frunză, nu-l chiamă Nedelco, şi au umblat fugînd el într-o parte, fecerii lui într-altă parte.Iar cistit dregătoriul domniii meale, jupan Radul vel logofet, au umblat cu colac pînă au aflat pre Manea, fecerul lui Nedelco cel mai mare, în sat în Prisaca ot sudstvo Sac şi au trimis cu cartea domniii meale şi cu om domnesc de l-au adus la sat la Tîncăbeşti, de unde au fost el rumîn de moşie despre moşie. Iar dup-aceaea, Manea nici aşa nu se-au lăsat, ce se-au sculat cu pîră şi au venit înaintea domniii meale în divanul cel mare, de se-au pîrît de faţă cu cistitul dregătoriul domniii meale, jupan Radu vel logofet, zicînd cum n-au fost tat-său den sat den Tîncăbeşti, nici îl chiamă Nedelco, cum scrie în cărţili de moşie ale Predei spatar, ce zicea că-l chiamă pre tată-său Stoica Frunză şi zicea că au fost tată-său călăraş la Ploieşti încă den zilele răposatului Şerban voievod şi au murit în Ploieşti de sînt acum 20 de ani, şi scotea pre Mareş căpitan ot Ploieşti şi pre iuzbaşii lui mărturie cum au fost tată-său călăraş de atunce, den zilele lu Şerban voievod şi cum l-au chemat Stoica Frunză.Deci, într-aceaea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage împreună cu toţi cistiţii dregătorii domniii meale şi am lăsat domnia mea pre sufletul lu Mareş căpitan, cum de va jura el cu bătrîneaţele lui şi cu iuzbaşii lui la sfînta mitropolii, naintea cistitului şi prea luminatului părintelui nostru vladica Teofil mitropolitul, cu mîinele pre Sfînta Evanghelie, cum n-au chemat pre tatăl Manei, Nedelco, nici au fost rumîn den sat den Tîncăbeşti, ce l-au chemat Stoica Frunză, ei să fie nişti oameni în pace şi slobozi de cătră dregătoriul domniii meale, jupan Radul vel logofăt. Iar Mareş căpitan n-au vrut să meargă să jure, căci au fost umblînd Manea, fecerul lu Nedelco cu menciuni şi cu înşălăciune, ca să scape de rumînie şi se-au aflat şi tată-său Nedelco viu la oraş la Floci la moara Palalogăi, n-au fost mort cum au zis el. Deci au rămas Nedelco de leage şi de mare menciună denaintea domniii meale den divan, şi l-am dat domnia mea dregătoriului domniii meale, jupan Radul vel logofăt, ca să-i fie Nedelco rumînu cu toţi fecerii lui ce scriu mai sus, rumîni de moşie lui şi coconilor lui în veac, cum se-au aflat scris şi în cărţile 194 de moşie ale Predei spatar, care cărţi sînt la mîna cinstitului dregătorului domniii meale, ca să scrie mai sus, şi mai mult alt val să nu fie.DRH, B, XXX, nr. 147, p. 192-193-1941645 mai 10 ŢR 195 Adecă eu, Dumitru, nepotul lui Matei ot Olăneşti, scris-am şi mărturisăscu cu acesta al miu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Tudor logofăt, cum să să ştie că i-am vîndut 3 fălci de ocină; 2 în Mosoros în Lăzuţe, iar una în Padina Părului, derept aspri 300, bani gata, de a mea bunăvoie şi cu ştirea tuturăr romînilor miei, să-i fie lui moşie şi coconilor lui în veacu.Şi la tocmeală fost-au mărturie: diiaconul Anghel şi Vladul de jos. Şi pentru marea credinţă, pusu-ne-am şi degitul. Şi am scris eu, popa Vladul, cu mîna mea.Pis mai 10 dni, vă leat 7153 1645. Eu Dumitru, nepotul lu Matei.DRH, B, XXX, nr. 148, p. 1951645 mai 10 ŢR 195 Adecă noi 2 boiari carii am fost daţi de domnu nostru Io Mateiu Basarab vodă den divan, anume: jupan Socol biv vel cliucer i jupan Dumitraşco biv vel stolnic, ca să căutăm şi să judecăm pre Necula logofăt şi pre Chisar postelnic i Costandin peharnic dempreună cu boiarii ot Cîrstieneşti, unchii jupîneasei Comnei, pentru moşiia de la Mihăieşti ce-au fostu cumpărat jupîneasa Comna dempreună cu soţiia ei, Paraschiva logofăt de la Anghiel vătah şi de la Vasilie Porumbariul şi pentru o ţigancă, anume Nastasiia ţiganca cu toate featele şi Gavriil ţiganul cu copiii lui şi Sofroniia ţiganca, pentru că aceaste moşii fost-au cîştigate şi cumpărate 196 de Paraschiva logofăt împreună cu jupîneasa lui, Comna. Ci pentru căci s-au tîmplat Paraschivei logofăt de au căzut la datorie, ci pentru datoriia lui el au dat şi au chieltuit sculele jupîneasei lui, Comnei şi zestrele ei de ş-au plătit datoriia lui, pentru aceea, după moartea Paraschivei logofăt, de vreame ce n-au rămas coconi în urma lui cu jupîneasa Comna. Iar jupîneasa Comna au căzut la domnu nostru de au jeluit de pagubă ce i se-au făcut, cum i-au petrecut Paraschiva logofăt sculele şi zeastrele ei, cum scrie mai sus. Deci domnu nostru o au dat pre seama a doi boiari să-i aleagă şi să-i preţuiască paguba cum vor adevăra ei cu sufletile lor, denaintea părintelui vlădicăi chir Theofil. Deci acei 2 boiari au socotit şi au ales cum să aibă jupîneasa Comna a ţînea această moşie ce scrie mai sus, să fie pre seama ei. Iar după moartea jupîneasei Comnei, rămas-au această moşie să cază la sînge, nu numai moşiile ei şi haine şi scule şi dobitoc şi dichise de casă şi pîine în cîmpu şi tot ce se va afla. Derept aceaea, fiindu noi daţi să-i judecăm pre aceşti boiari carii se află de caută sîngele, judecat-am după cuvîntul pravilii cum să puie tot ce se va afla la mijloc şi cine ce va fi luat ca să aducă jurămîntu. Deci să se facă den toate trei părţi, să ia Necula logofăt o parte şi Chisar postelnic o parte, boiarii den Cîrstiineşti o parte. Iar pentru un ţigan, anume Vasilie cu ţiganca lui şi cu copiii lui cîţi va avea acest ţigan au fost al Paraschivei, ci l-am dat să fie al lui Chisar postelnic pentru o moşie a lui, care moşie au avut Chisar postelnic la Rîmnic, ce o au fostu dat jupîneasa Comna pre seama episcopiei pentru căce au îngropat pre Paraschiva logofăt acolo, ci noi n-am putut judeca să să ia acea moşie de la episcopie, ci o am lăsat să stea cum s-au dat. Iar Chisar postelnic să ţie pre Vasilie ţiganul cu sălaşul lui pentru acea moşie, iar pentru chieltuiala ca va fi fost la moartea jupînesei Comnei şi pentru datorie ce va fi rămas, acealea toate să le scoaţă den mijloc, şi ce va rămînea să aibă a-mpărţi sau să aibă a împărţi datoria în 3 părţi, cum vor împărţi şi venitul se aibă a-şi plăti cineş datoriia, ce i se va veni pentru că aşa am adevărat noi şi am aflat cu sufletile noastre. Iar o dulamă ci o au purtat Chirca peharnic a lu Anghiel comis să aibă a o scoaterea iar de la mijloc să să plătească.Şi la judecată tîmplatu-se-au de-au fostu mulţi boiari, carii îş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi noi peceţile şi iscăliturile, să să crează.Pisah az, Mareş logofet, measeţa mai 10 dni, leat 7153 1645. Socol cliucer Dumitraşco biv vel stolnic FilipesculIar pintru un zapis ci-au scos Opri, bărbatul Comnii, ce l-au fost făcut la moarti ii, aşa am judicat: să mirgă aceşti boiri la piscupul Igantii, cum va mărturisi sfinţii lui cu suflitul lui, aşa să fii. Ispravnic Socol cliucer.DRH, B, XXX, nr. 149, p. 195-1961645 mai 11 ŢR 197 Adecă noi, acişti 6 boiari ce sîntem luoţi pe răvaşe domnişti, po ime: ot Şupărişti, Balea Ogloci, ot Moceşti, Radul lu Vlăduţ, ot Cucul, Oncea, snă Badiul, ot Crîngu, Mihnea, ot Nucetu, Iano, ot Ciocea, Manea, snă Laţco, ca să căutăm şi să adevărăm de nişti ocină di la Grozişti den ocina Grozeştilor în partea de ocină a Dapcii, aleasă din jos pi lîngă Plaviia, să căutăm şi să judicăm pe Păiş ot Crîngu şi cu frate-său, Mihnea şi cu nepoţii lui şi Costea ot Cucul, pentru ocina Dapcii. O am datu Costii jumătate di ocină şi lu Păişu cu ceata lui altă jumătati di ocină, din ocina Dapcii.Şi, cîndu am judiicatu, au fost mărturii mulţi oameni buni dimprejurul locului [...]. Aşa am judicat noi cu suflitele noastre.Pis measeţa mai 11 dni, vă leat 7153 1645. Balea Radul Oncea Mihnea Iano Manea.Şi pintru cridinţa, ne-am pus peceţile.DRH, B, XXX, nr. 150, p. 1971645 mai 12 ŢR 198 Jupan Dragomir vel dvornic, scris-am cartea noastră să se ştie jurătorii lu Lăudat ot Beleţi, anume: Simion ot [...] i Vasilie ot Cîrstiian, ca să jure aceşti 2 megiiaşi cu sufletele lor cum ş-au plătit Lăudat partea de bir şi cum nu se-au luoat bucatele lui Radul pintru partea lu Lăudat. Deci, de vor jura aceşti 2 oameni buni, să fie în pace de cătră satul Beleţii şi să i se întoarcă şi bucatele ce i se-au luoat. [...].Pis mai 12 dni, leat 7153 1645.Şi zioa de acum preste o săptămînă.DRH, B, XXX, nr. 152, p. 1981645 mai-august 12 ŢR 200 Jupan Stroe vel vistier zapisul nostru să fie de bună credinţă la mîna iubit fiiului nostru, Evstratie vtori vistier, cum să se ştie că i-am dăruit nişte vii 201 în dealul Ştefăneştilor, la Piteşti, viile ce am cumpărat de la Vasilie, feciorul Albului ot Rătevoieşti, care vii sîntu pentru vie ce au cumpărat fiiu nostru, Evstratie vtori vistier den sus, de la Vasilie vornicul alăturea, iar den jos, alăturea cu vie, care o-u cumpărat de la Drăghici, ginerile lu Vasilie vornicul, den deal pînă-n vale, cît ţin viile. Şi le-am dăruit de a noastră bunăvoie, ca să-i fie moşie lui şi coconilor lui, în veaci.Şi cînd i-am dăruit aceaste vii, fost-au mulţi boieri mărturie, care-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi păntru credinţa, mi-am pus pecetea şi iscălitura, ca să se crează. Într-acesta chip mărturisescu cu acest zapis.Pis measeţa [...] 12 dni, leat 7153 1645. Stroe vel vistiar [...]Negul spătarPană logofătTudoru clucer Ştirbeaiu.DRH, B,XXX, nr. 154, p. 200-201 Post 1645 mai 12-ante 1646 martie 14 ŢR 201 Eu, Lăudat de Beleţi şi cu nepotu-mieu, Simion, scris-am acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna Radului postelnic ot Beleţi cum să se ştie că am avut pîră şi gîlceavă naintea măriei sale domnu nostru, Io Mateiu Basarab voivod păntru un vad de moară ce au cumpărat Radul postelnic de la frate-său, Lăudat Gîrlea, care vad se chiamă Vadul de supt Malu, că ne-am fost dat apa pre acest vadu la moara noastră cea de jos.Deci, domnu nostru ne-au judecat cum să ne dăm apa la moara noastră, pre vadul părinţilor noştri şi pre moşie noastră. Iar apa de pre moşie lui să o luom. Şi au vrut mărie sa vodă să trimeaţă şi un portar a do[...] acolo. Deci, dec-am văzut aşa, cum ne-ajunge judecata, noi ne-am împăcat şi am făcut zapisul nostru, cum să ne luom apa de pre vadul, şi să-ş ţie vadul cu bună pace, cum l-au cumpărat.Şi am făcut zapis unul la alalt. Şi cînd am făcut zapis, mărturie au fost: jupan Socol vel cliucer i ot Bujureani, Opri logofăt i Stanciul logofăt i ot Lu[...]Stan logofăt i brat ego Coman.DRH, B, XXX, nr. 155, p. 2011645 mai 13 ŢR 202 [...].Cartea vlădiciei meale la dumnia voastră, boiari şi megiiaşi anume: Neagoe logofăt ot Berindeşti i Dragomir ot Turburea şi la megiiaşii don Berindeşti şi la megiiaşii din Turburea şi la megiiaşii din Dăieşti şi cu megiiaşi din Căpăţeneani şi din Poenari şi din Hareş şi Corbeanii şi Daniil căluărul cel bătrîn, cătră aceasta vă fac ştire cum veţi vedea şi cartea domnu nostru scriindu cum au jeluit Condilă postelnic naintea domnu nostru, pentru munţii lui şi obajeştea unde-i sîntu stînile, la Oticul Albeştilor şi Piiatra Domireştilor, cum sîntu acei munţi ai acestor sate de moşie. Iar Vucmir iuzbaşa ş-au pus stîna acolo şi au prinsu dor. Dirept deaca veţi vedea cartea domnu nostru şi a vlădiciei meale, iar să adevăraţi cu sufletele voastre unde iaste stîna lu Vucmir din Buşcăneşti, acum iaste pre moşiia lui, au iaste pre moşiia lu Condilă postelnic? De va fi pre moşia lu Condilă postelnic, voi să faceţi o scrisoare de la mîna voastră tuturor, la Condila postelnic şi să fie volnic să-i spargă şi stîna lu Vucmir şi tot, şi să-l scoaţă cu oi cu tot să spă ducă unde va fi moşiia lor. Iar cu munţii Condilei postelnic şi cu obajeştea lui, să n-aibă nici o treabă, că aşa iaste învăţătura domnu nostru.Deci de veţi socoti pre direptu, voi să fiţi iertaţi şi blagosloviţi de vlădica Iisus Hristos, iar carii vor tăgădui sau vor făţări, unii ca aceia să fie suptu anathema şi tricleţi şi afurisiţi de vlădica Iisus Hristos şi de 318 otăţi vă Nekei. Aşijdirea să fie şi de vlădiciia mea şi să aibă parte la un loc cu Iuda şi cu Ariia, să fie după moarte neiertaţi şi nedezlegaţi, pietrele şi fierul şi pămîntul cu toate făpturile lu Dumnezeu să să petreacă şi să putrezească, iar acealea trupure nici să să mai petreacă nici să mai putrezească, ci ca nişe tîmpene să stea tot neiertate. Aşijdirea şi tu, Daniile călugăre, foarte să te socoteşti să nu cazi întru blăstăm ca acesta să nu-ţi fie călugăriia într-o nimica. De aceasta scrie vlădiciia mea.Pis mai 13 dni, vă leat 7153 1645. Vlădica Teofil.DRH, B, XXX, nr. 156, p. 2021645 mai 15, Popeşti ŢR 204 Zde boleari hotarnici ai jupuneasii Ancăi a Radului cliucer ot Proroci cu fiiu său, Dumitraşco, po ime: ot Puturoasa, Giurgiu i Mitrea i ot Urluieşti, Mihăilă i Tuduran i Ion i ot Slatină, Vasilie pîrcălab i Gherghii Sîrb i iar Gherghe, snă Cov i Ivan Pecea i ot Creţi, Radul Caşotin i ot Brîncoveani, Avram logofăt şi Stanciul Mehedinţul, ca să hotărească ocina jupuneasii Ancăi de la satul Ibăneştii de cătră feciorii Manei Pistocan şi de moşie şi de cumpărătoare pre cărţi, să o aleagă şi să o hotărască şi să o împietrească, să puie seamne şi pietri, cum easte obiceaiul ocinei, cum va fi mai pre dreptate şi cum vor afla cu ale lor sufletele lor.Şi hotarnic, sluga domniei mele, Stoian vtori postelnic.Pis la conac la Popeşti, peste Argheş, measeţa mai 15 dni, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 158, p. 2041645 mai 16 ŢR 204 Adică eu, Cîrstea căpitan ot Ciocănişti, scris-am aceasta al miu zapis să fii di mari cridinţă la mîna spătarului Mihalachi, snă banului Pavlachi, cum să si ştii că i-am vîndutu stînjini di moşii în Ciocănişti 50, pri bani gata, ughi 12 pol.Şi mărturii fost-au: Nidea căpitan ot Ciocănişti şi popa Dobri. Şi păntru cridinţa, pus-am piceatea şi iscălitura.Pis measeţa mai 16 dni, vă leat 7153 1645. Cîrstea căpitan ot Ciocănişti.DRH, B, XXX, nr. 159, p. 2041645 mai 16 ŢR 204 Adecă eu, Călin brat Cîrstii căpitan, scris-am această al miu zapis să fie la mîna spătarului Mihalachi cum că să ştie că i-am vîndutu stînjini în Ciocăneşti 25, însă partea Cusei. 205 Şi mărturii: Nedea căpitan şi popa Dobre.Şi am scris eu, Cîrstea căpitan. Pis measeţa mai 16, vă leat 7153 1645. Cîrstea căpitan ot Ciocăneşti.DRH, B, XXX, nr. 160, p. 204-2051645 mai 17 ŢR 206 Adecă eu, Cîrstea, snă Mihleanciu, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupîn Dragomir vel vornic, cum să se ştie, pentru o vie ce am avu la satul dumnealui, la Ostra, că i-o am vîndut, dirept 1400 de bani gata. Şi o am vîndut eu, de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în veac. Şi pentru adeverită credinţă, mi-am pus şi deagetul în loc de pecete.Pis mai 17 dni, leat 7153 1645. Eu Cîrstea, snă Mihleanciu.DRH, B, XXX, nr. 163, p. 2061645 mai 18, podul Piteştilor ŢR 206 [...] ca să fie în pace de cătră Ianciul ot Fleşti, mai mult val să n-aibă, pentru că au avut pîră de faţă amîndoi naintea cistitului dregătoriului domniii meale, jupan Dragomir vel dvornic, pentru funea mănească de ocină den Sămara, că vrea Ianciul să ţie acea ocină, funea mănească, pren doao cu Opriş. Iar jupan Dragomir vel dvornic, le-au dat 6 megiiaş cu cartea lui, anume: ot Sămara, Danciul i Stanciul i Radul i Pădure i Badea, snă Tudoru i Opriş, ca să-i tocmească ei, cum vor afla cu ale lor suflete. Deci au ales Ianciului den funea mănească a patra parte şi să-ş ţie şi siliştea de sus, carea au ţinut mumă-sa, Voica şi unchiu-său, Albul i Cîrstea, iar alaltă moşie să o ţie Opriş cu fraţii lui de ocină şi să ţie şi siliştea cea bătrînă de jos, carea au ţinut moşii lui, Oprea i Danciul. Şi mai mult val să n-aibă, pentru că am văzut domnia mea şi cartea acestor 6 megiiaş pre judicată, cum scrie mai sus, la mîna lu 207 Oprişu, iar Ianciul tot nu vrea să să lasă ce-au venit şi înaintea domniii meale la divan cu Oprişul de faţă la conac, la pod la Piteşti. Deci şi domnia mea am judecat cum i-au judecat şi ceşti 6 megiiaş şi l-am scos pre Ianciul şi cu ruşine den divan ca mai mult să nu mai poarte divanul de val.DRH, B, XXX, nr. 164, p. 206-2071645 mai 18, Podul Piteştilor ŢR 207 Zde boleari hotarnici ai mănăstirii domniei meale de la Cîmpulungu şi ai mănăstirii Sveata Troiţă şi ai mănăstirii Argeş şi ai Virăşului şi ai mănăstirii Mihai Vodă ot Bucureşti şi ai jupan Stroe vel vistier i jupan Socol biv vel cliucer i Pană căpitan i brat lui, Arsenie ot Piteşti i Dumenecă postelnic şi fiii lui, Tuduran pitar, Badea i Tuduru şi cu alţi oroşani, Dumitru, popa Sava cu toţi cîţi au moşie la Izvorani, po ime: boiarii ot Jigur, Vlaicul logofăt i Dragul i ot Topoloveani, Manolii comis i ot Leurdeani, Tatul slujer i ot Băloteşti, Ventilă cliucer i ot Pătroaia, Mihai iuzbaşa i ot Negreşti, Radul iuzbaşa i ot Brătişani, Ghinea slujer i ot Răteşti, Ivaşco vornic i ot Conţeşti, Vlaicul logofăt i ot Piscani, Matei logofăt i ot Beleţi, Radul Gialalăul, ca să caute să hotărască ocina cestor mănăstiri şi boiari de la Izvorani, cine cîte delniţi va avea şi cine cu cine va avea să să lipească şi să hotărască numai cîmpul den deal pînă-n apă şi apa. Iar dealul să nu-l hotărască, ca să împarţă pre dealniţe şi să puie pietri şi seamne, cum va fi mai pre dreptate şi cum vor afla aceşti 12 boiari cu ale lor suflete. Şi hotarnici: jupan Socol cliucer, zioa la Sventa Troiţă.Pis la pod la Piteşti, mai 18 dni, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 165, p. 207 circa 1645 mai 18 ŢR 208 Eu Giurgea, feciorul Giurgei, şi cu mumă-mea Stanca, scriem şi mărturisim cu acest zapis al nostru că să se ştie că au fost înzestrat tată-mieu, Giurgea pre soru-mea, Cherana, cîndu o au logodit cu cumnatu-mieu Radul, cu 4 pogoane de vie în deal şi cu cîţi stînjeni de ocină ce vor afla scriş în cartea cea de moşie şi cu loc de casă în sat şi cu loc de arie, ca să-i fie de moşie. Mai multă ocină nemic nu i-am mai dat, nicăirea nemic. Şi am făcut acest zapis denaintea jupînului Dragomir iuzbaşa de roşii şi Barbul căpitanul.Şi mărturie mulţi boiari, anume: teatea Lefter şi naşul Iano logofăt şi naşul Sima.Mai mare credinţă, pus-am pecetea. Giurgea.Pis measeţa mai 18 dni.DRH, B, XXX, nr. 166, p. 2081645 mai 19 ŢR 208 Adecă să se ştie cum am scris noi aceşti 12 boiari, ce am fost luoat jurutori pre răvaşe domneşti ai lu Baico ca să jurăm pre moşîili lu Gherghie Grosul şi ale nepotu-său, lu Iano grecul, cui se vor căde să le ţie, ficiorilor postelnicului Ivan ot Rumceani au lui Baico? Deci noi ne-am strînsu toţi aceşti 12 boiari, la ipiscupie ce-m întrebat toţi bătrînii den Buzău şî de pîn toate satele de p-împrejurul Buzăului carei i-am ştiut că sîntu mai de demult, dintr-acele vreame, fost-au rude cumva Iano grecul i Gherghie Grosul? Ce am adevărat cum alt n-au fostu rudeneie nemic Gherghie cu Iano, ce au fost un scutaru Iano la oili lu Gherghie Grosul. Ce n-am cutezat a jurarea, ce am dat moşîili să le ţie iar feciorii lu Ivan postelnic ot Rumceni, iar Baico să rabde de moşîie. Iar dup-aceea, ne-am sculatu toţi cu rugăciune la feciorii postelnicului Ivan să dea lu Baico [...] de stînjăn păntru o cheltuială ce-au cheltuit la moartea lu Iano, fie fostu rudă, nu-i fie fost, numai să dea păntru Dumnezeu şi păntru sufletul părinţilor lui. Deci el nu ne-au trecut rugăciunea noastră, ce i-au dat în Jălişti 30 de stînjăni [...] în Maxin 20, de a lui bunăvoie. Iar la altă moşîe să fie tot a lui, să o ţie cum au ţinut mai denaente vreame moşu-său, Gherghie şi tată-său, Ivan postelnic, aşa să o ţie şi dumnealui. Iar cine se va mai scula cu pîră de acum înaente, să fie afurisit şi blestemat, şi să fie închinat la vodă 100 de ughi. 209 Pis measeţa mai 19 dni, vă leat 7153 1645. GherghieEniţaPătruManeaStoicaBatolBuhuciuCostandinAndroniVîlculVăcheşVasiliePătru portarEu Baicuş.DRH, B, XXX, nr. 167, p. 208-2091645 mai 22 ŢR 209 Adecă eu, Muşat ot Hulubeşti, ginirile al Şirbei ot Ghinţişti, scris-am acist zapis la mîna logofăt Stanciul ot Budiştini să să ştie c-am vîndutu d-a mea bonăvoie, cu ştire tuturor megiiaşilor, dereptu bani gata 250 de bani.Şi mărturie: popa Bran, Radislav postelnic, Bade funarul. Ş-am scris eu, Roman. Şi eu Muşat, prentru credenţă, me-m pus deagetul.Pis mai 22 dni, leat 7153 1645. Badea funar. Muşat. Popa Bran. Radoslav postelnic.DRH, B, XXX, nr. 168, p. 2091645 mai 24, conacul de la mănăstirea Babele ŢR 210 Adecă Io gospojda Elina scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de bună credinţă la mîna egumenului Ananiia şi a tot soborul den sfînta mănăstire Nucetul, hram sventi Gheorghie, ca să se ştie că am avut domnia mea ocină la satul Dulceanii, în judeţul Teleormanului cu 17 rumîni de pretutindinilea şi de preste tot hotarul, ocină de cumpărătoare. Iar sfînta mănăstire Nucetul avut-au ocină în satul domniii meale, la Pietri, în judeţul Vlaşca. Deci călugării, socotindu cum le easte neşte ocină departe de mănăstire şi denlungată preste mînă, făcut-am domnia mea cu Ananiia egumenul şi denpreună cu tot soborul den sfînta mănăstire Nucetul tocmeală şi schimbu de am dat domnia mea mănăstirii toată partea domniii meale de la satul Dulceanii cu 17 rumîni, cum scrie mai sus, şi cu tot venitul cît se va aleage ca să fie mănăstirii ocină moşie în veaci. Şi după ocină mai dat-am domnia mea la sfînta mănăstire şi bani gata, ughi 80, ca să cumpere călugării mănăstirii şi o vie, unde vor putea afla, ca să poată fi mănăstirii ocină cu rumînii den Dulceani cu tot venitul, moşie cu pace. Iar egumenul Ananiia depreună cu tot soborul dat-au domniii mele toată partea mănăstirii Nucetul de ocină, cît au avut în satul domniii meale la Pietri şi cu 9 rumîni de pretutindelea şi cu viile şi cu tot venitul de preste tot hotarul, cît se va aleage, ca să fie domniii meale moşie cu pace ohabnică în veaci, pentru că am făcut tocmeală şi schimbu de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă, ca să fie moşie pentru moşie. Şi ne-am făcut zapise de schimbu unii la alţii pentru credinţă.Şi la acea tocmeală fost-au mulţi boiari mărturie, anume: jupan Dragomir vel dvornic i pan Preda vel cliucer i Costandin vel postelnic i Radul vel comis i Ghiorma vel slujer i Evstratie vtori slujer i Nicoară vel portar i Nicola logofăt i Pană logofăt Felipescul ot vistierie i ot Fălcoi, Drăgoiu logofăt. Aceasta am scris ca să se ştie.Şi am scris eu Lepădat logofăt la conacul ot mănăstirile Babele, measeţa mai 24 dni, vă leat 7153 1645. Dragomir vel dvornec Radul vel comis Necula logofăt Evstratie vtori vistier Preda clucer Drăgoiu logofăt Mogoş căpitan.DRH, B, XXX, nr. 169, p. 2101645 mai 25 ŢR 211 Adecă eu, Dragosina şi împreună cu featele meale, anume: Dobra i Sorcă i Veşa făcut-am al nostru zapis că să hie de mare credenţă la mîna lu Coadă vătaf ot Făcăiani cum să să ştie că i-am vîndut partea noastră de ocină den Făcăiani cît se va aleage depretudindenea, mult, puţin, de peste tot hotarul ce va face partea noastră cît se va aleage peste tot hotarul. Şi o am vîndut derept bani gata uhgi 9. Şi o am vîndut de a noastră bunăvoie, fără de nici-o silă şi cu ştirea a tuturor megeiaşilor şi den sus şi den jos şi demprejurul locului.Şi aldămăşari încă am pus care se-au tîmplat la aldămaş, anume: Albul snă Coadă vătaf ot Măniaci i Lupşat ot tam i Bogoe ot tam şi Ivuleţul ot Făcăiani i Drăguş ot Costeani i Bucur spătar ot Făcăiani i Drăguş ot tam şi mulţi oameni buni.Şi am scris eu, Miclea snă Coandă vătaf ot Măniiaci.Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţele.Measeţa mai 25 dni, vă leat 7153 1645. Albul.Lupşat.Bogoe.Ivuleţul.Drăguş.Bucur.Drăguş.DRH, B, XXX, nr. 170, p. 2111645 mai 25 ŢR 211 Scris-am eu, Drăgoi şi cu frate-mieu, Ion şi Matei acesta al nostru zapis ca să fie dă mare credinţă la mîna cămăraşului Anton, păntru rîndul moşiei de la Groşani, partea noastră. Am purtat pîră cu cămăraşul Anton, cum că nu e vîndută partea noastră, iară cămăraşul au zis că e vîndută, deci ne-au dat leage să jurăm. Noi n-am putut purta jurătorii, ci am rămas de leage; deci noi ne-am împăcat cu cămăraşul de bunăvoia noastră şi ne-au dat cămăraşul Anton 4200 de bani gata. 212 Şi cînd am făcut această tocmeală, am făcut denaintea: părintelui episcupului Stefan de Buzeu şi căpitan Radul de Buzeu şi Nan iuzbaşa, Popescul iuzbaşa şi Gherghe iuzbaşa şi uncheaşul Albotă de Udaţi şi uncheaşul Lepădat ot tam şi nepotul lu Lepădat, Albul, Dîrjan de Cîrligi şi Tudor de Maxin şi Dragomir armaş de Maxin.Şi am pus şi blestem: cini va mai scorni pîră, să fie proclet şi anatema de velicaga Hristos şi de 318 oteţi ije vă Nikeii.Pis measeţa mai 25 dni, vă leat 7153 1645.Şi am mai făcut şi alt zapis, ci acela să nu fie într-o nimic.Nan iuzbaşaPopescul iuzbaşaGherghe iuzbaşaLepădatAlbotăAlbulDîrjanToaderDragomir armaş.DRH, B, XXX, nr. 171, p. 211-2121645 mai 25 ŢR 212 Să să ştie că s-au pîrît Stepan cu Stoica Zărnescul naentea domnul lui Mateiu voievod cînd au venit la pod la Piteşti păntru o moşie a lui Stanciului Nicotă. De-aceea au rămas Stoica păharnic de leage, păntru c-au fostu Nicotă lu Stepan datoriu mai denainte vreame, ughi 5 şi iar au plătit Stepan pre Nicotă la taler ughi 6 i pol. Iar au fost zes Stoica Zărnescul c-au cumpărat acea moşie de la Anca Năichiteasa. Deci noi am socotit ş-am adevărat cum n-au fostu acea moşie a lu Nicotă cumpărată de Stoica păharnic, ce-au fost cumpărat de Stepan cu bani şi o au plătit şi de talere ce-am socotit. Şi l-au ajunsu leagea să o ţie Stepan acea parte de moşie den Vîlceale den seleşte şi den cîmpu şi den apă şi de preste tot hotarul ca să-ii fie lui moşie ohabnică. 213 Şi cînd s-au făcut acestu carti şi zapis fost-au mărturie: Andriiu judeţul ot Peteşte şi Andreiu Ciobotea.Pis mai 25 dni, leat 7153 1645.Eu Andreiu Ciobotea mărturieEu Andreiu judeţ mărturie.DRH, B, XXX, nr. 172, p. 212-2131645 mai 26 ŢR 213 Scris-am eu, Crăciun, acesta al mieu zapis ca să fie de mare credenţă la mîna frăţîne-mieu, Mircii, cum să se ştie că ne-a tocmit mama noastră denaintea mulţi oameni buni den moşiia ce ne-u rămas de la tată-nostru, însă moşiia den Băleni ce au fost stînjini 110. Dentr-aceştii stînjini, împărţit-am la doi fraţii, la unul cîte 55 de stînjini. Deci eu am căzut în nevoi şi în datorii, deci me-am vîndut parte mea de ocenă şe tot nu m-am putut plăti.Dece văzundu frate-mieu nevoia mea, nu se-a îndorat de mine, cum să zice că sîngele apă nu se poate face. Aşeşderea şi frate-mieu nu se-u îndorat de mine, ce mi-eu dat partea lui de ocină, de a lui bunăvoie fără de nici o nevoie, că ne-m tocmit noi amîndoi de o-m vîndut, de mi-m scos capul den nivoi şi de închisoare.Iar eu să aib a-i plăti lui ace parte de ocenă, daca va da Domnezeu să fac bucate. Iar noao ne-u rămas trei sorori, ce am socotit că alte bucate nu ne-u rămas, ce cîndu le va veni ceasul de căsătorie, să avem noi fraţii a le griji. De acesta am scris.Şi martorii: întîiu, finul Radul Potlogeanul i logofăt Amza ot Voineşti i Anghel postelnic ot Voineşti i Badea logofăt i jupunul Ghinea nigoţătorul ot Tîrgovişte. Şi am scris eu, Mihaiu logofăt şi mărtorii.Pis measeţa mai 26, leat 7153 1645.Şi păntru credinţă mi-em pus şi degetul. Şi mi-em tocmit eu, Mira, feciorii mii cum scrii mai sus. Iar cine se va scula pre această judecată şi tocmeală, să fie proclet şi afurisit de 318 oteţi ije vă Nicheii. Eu Crăciun, mi-m pus degetul.DRH, B, XXX, nr. 173, p. 2131645 mai 28 ŢR 214 [...] ca să fii volnic această 215 carte a domniii meale de să meargă la satul Albeştii de pre Călmăţui, di să strîngă megiiaşii de acolo de primprejure, oamini buni şi bătrîni di să cauti şi să aleagă toată partea de moşii den Albişti, carili iaste a sfintii mănăstiri a Bradului, unde iaste hramul svente Dumitrie, cum scrie pri cărţi şi pri zapisi. Aşijdirea şi voi vînzătorilor: Ghiurghii iuzbaşa Răgip, cu frati-tău, Toma şi tu, Buhuge, şi tu, popo Lupule şi alţi vînzători să aviţi a meargi împriună cu boiariul domniii meale, ce scrii mai sus, să aleagiţi ocena cari o aţi vîndut sfintii mănăstiri ce scrii mai sus şi să o împitriţi, să ştii şi călugărie ce vor ţinea. Aşijderea şi tu, iuzbaşa Popescul, fostu-ţ-am trimis domnea mea ş-altă carti a domniii meale iscalete să te vighi de ucena sfinţii mănăstiri. Iară tu în seamă nu o ai băgat, de care lucru iată că acum am trimis domnea mea boiariul domniii meale Stanciul al doilea portar, să strîngă migiiaş buni şi bătrîni să caute şi să aleagă toată moşiia sfentii mănăstiri şi să o împietrească. Deript aceaea, după ce si va aleagi moşiia sfentii mănăstiri, iară tu să-ţ rădeci toate bucatili şi dobitocul de pri ucena sfintii mănăstiri, ca să să poată hrăni călugării cu bună pace pri moşiia sfintii mănăstiri.DRH, B, XXX, nr.175, p. 214-2151645 mai 29 ŢR 215 [...] Popescul 216 iuzbaşa, ca să aibă a-ş ţinea 80 de stînjini de ocină, partea meteleinească din Albeşti ot Călmăţui şi 50 de stînjini de la Stoian Buhuci.Aşijdirea şi alaltă ocină cît să va afla ocină domnească, încă toată să aibă a o ţinea Popescul iuzbaşa, iar cine de la cine o va fi cumpărat, să aibă a-ş luoa bani, pentru căci că iaste ocină domnească. Şi l-am miluit domnia mea cu această ocină ce să scrie mai sus, cu toată, să-i fie a lui de moşie, pentru că l-am miluit domnia mea cu această ocină, încă mai denainte vreame, de cînd am fost mergători domnia mea la Elpuh. Deci să aibă a o ţinea cu bună pace, cum l-am miluit şi de nimi opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 177, p. 215-2161645 mai 31 ŢR 222 [...] voau 12 boiari cari v-a luat jupîneasa Anca cluciăreasa pri răvaşe domneşti să-i aleagiţi moşiia ei den Ibăneşti de cătră Badea di acolo, însă pri cărţi şi pri zapis cene cît va avea. Iară acum, jupîneasa Anca au venit înaintea domnie meale de-au jăluit şi au spus cum Badea nu ş-au scos cărţile şi zapisele, ce umblă el cu alte amesticături, de cari lucru veţi vedea această carte a domniii meale. Iară voi să căutaţi să meargeţi toţi la censtit derigătoriul domniii meale, jupan Deicul vel spatar să ia seama de acest lucru şi să-şi scoată Badea cărţile şi zapisele şi jupîneasa Anca ajăjderea. Şi pre cărţi să aleagiţi moşiia jupîneasa Ancăi di cătră Badea, pentru că am dat domnea mea de acest lucru să ia seama deregătoriul domniii meale, ce scrii mai sus. Aceasta vă fac în ştire domnea mea. [...]. Iară cene nu va avea cărţi şi zapisi, nice moşii nu va avea.Pis mai 31 dni, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 180, p. 2221645 iunie [...] luni, Bucureşti ŢR 222 [...] lu Balaci, fecior lu Vîlcan ot Nădanova ot sudstvo Mehedinţi, ca să fie volnic cu această carte a domniii meale de să-ş ţie moşiia tătîini-său, lu Vîlcan den sat, den Dălanţi, ce-au fost cumpărat Vîlcan, tatăl lu Balaci de la Radul lu Pătruţă den Dălanţi, den jumătate de sat, a patra parte za 3000 aspri gata, încă mai denainte vreame, den zilele lu Alexandru voievod Iliiaş, vă leat 7125. Şi de atunce încoace, tot o au ţinut Bălaci această ocină den Dălanţi cu bună pace. Şi de nimeni treabă n-au avut. Iară după aceaea, cînd au fost acum, în zilele domniii meale, [...]cat Radul croitorul den Vîlculeşti, de-au şăzut pre moşiia lu Bălaciu şi au zis Radul croitoriul cum ar avea şi el ocină în Dălanţi, cu Bălaci. Şi n-au avut Radul croitoriul nici o treabă. Deci au mersu Bălaci înaintea boiarinului domniii meale, Buligăi căpitanul, de-au dat mulţi oameni buni de pre-mprejur, 223 anume: ot Criveadnic, Mihnea, ot Baltă, Frăţilă e ot Criva, Pălăhariu i ot Rumîni, Stoican i ot Preşnea, Străţimir i Lupul Tolea i ot Gornoviţă, Dumitru i Oprea şi Bătiia i ot Nădanova, Ion i ot Buseşti, Tudoru i ot Vîlculeşti, Oprea de-au mărturisit toţi, cu sufletele lor, înaintea Buligăi căpitanul şi denaintea lu Manolea căpitanul cum n-au avut Radul croitoriul nici o treabă cu moşiia lu Vîlcan den Dălanţi, ce au rămas de judecată.Şi au venit Bălaci [...] înaintea domniii meale la divan în Bucureşti de au arătat cartea lu Alexandru voievod Iliiaş de cumpărătoare cum scrie mai sus [...] megiiaşilor de mărturie că n-au avut Radul croitorul nici un lucru cu ocina lui Bălaci. Derept aceaea [...] pre dirept şi pre leage cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale şi am dat domnia mea lu Bălaci [...] bună pace de cătră Radul [...] va fi avut Radul croitoriul [...] iaste ocina lui [...] ce să-i fie moşie lu Bălaci cum o au fost cumpărat [...] opreală de nimenilea să n-aibă. Iară, de va părea Radului strîmbu, el să-ş ia leagea ţerîi să spargă [...] Alexandru voievod Iliiaş.DRH, B, XXX, nr. 181, p. 222-2231645 iunie 1 ŢR 225 Jupan Stroe vel vistier i jupan Socol clucer împreună cu aceşti 12 boiari, anume: Matei logofăt i Tatul slujer i Ghinea slujer i Ventilă clucer, Ivaşco vornic, Manoli comis, Mihai iuzbaşa, Vlaico logofăt, Vlaico postelnic, Radul iuzbaşa, Radul postelnic i Dragul postelnic, care ne-au lăsat domnu nostru de am hotărîtu ocina de la Izvorani, scris-am aceasta carte a noastră ca să fie de mare credenţă la mîna Cîndei postelnic, cum să se ştie că am avut pîră cu oroşanii de la Piteşti denaintea noastră, anume: Neacşul i Tudoran i Zaharie i Nicoară, Ivan i popa Martin i Simion i Duminecă i Şpilea pentru 8 dealniţe ci au fost cumpărat Cînda postelnic împreună cu dînşii şi cu un rumînu, anume Ilie, şi cu feciorii lui de la Dumitraşco clucer ot Spineani şi de la nepotu-său, Vasilie spătar ot Greci. Deci aşa pîrîia oroşanii cînd au fost cumpăratu Cînda postelnic împreună cu dînşii, iar noi am căutat şi am văzutu şi zapisul de la mîna lor cu peceţile lor şi cu iscăliturili lor şi cu mărturii la mîna Cîndei postelnic, scriind cum să aibă Cînda postelnic a ţinearea 2 dealniţe şi cu un rumînu, anume Ilie şi cu feciorii lui, iar ceialalţi oroşani să ţie 6 dealniţe, cum au fost cumpăratu. Deci noi aşa am judecat aceşti boiari ce sîntu mai sus-scriş cum să aibă a ţinearea Cînda postelnic 2 dealniţe şi cu rumînul ce scrie mai sus, iar ei să ţie ce au cumpăratu pre aceale 6 dealniţe. Iar pentru o roată de moară ce pîrîia oroşanii, aşa i-am judecatu să aibă Cînda postelnic pace de cătră ei, pentru că s-au spartu hotarăle de atunce în 2 rînduri, acum iar s-au stricat hotarăle cu acei 12 boiari.Deci noi am judecatu ca să aibă Cînda postelnic pace pentru acea roată de moară de cătră acei oroşani ce sîntu mai sus-scriş numai să ţie Cînda postelnic 2 dealniţi şi cu un rumîn, cum scrie şi zapisul lor.Dereptu aceaea, am făcut cartea noastră ca să aibă pace de cătră ei pentru că aşa i-am judecat, nimic val să n-aibă, ca să aibă bună pace de cătră dînşii. Şi pentru credinţa, ne-am pus peceţili şi iscăliturili mai jos.Pis measeţa iunie 1 dni, vă leat 7153 1645. Stroe vel vistiarSocol cliucerTatul logofăt domnescMihaiu [...]Ivaşcu vornicVentilă clucerVlaicul logofăt ot Cîmpulung.DRH, B, XXX, nr. 183, p. 2251645 iunie 1 ŢR 226 Să se ştie cum au cumpărat Stanciul Mîzgoci de la popa Cîrstea ot Dătcoi 2 pogoane de ţălenă de Ionaşco, încolo, spre Varul, derept ughi 3, anume în Valea Fînaţelor şi cu un stînjăn de ocină. Ş-au fost aldămăşari, anume: popa Neagul şi Tatul de Gherghiţă i Radul lu Totos i snă ego, Barbul i Şteful i Lălea ot Tohani. Şi iară au cumpărat Stanciul de la popa Cîrstea 4 pogoane de ţealenă cu loc de casă, o cetverte şi cu un stînjăn de ocină şi le-au cumpărat de la casa Stanciului în Sibiciu.Şi mărturie: popa Oancea i popa Ivan i Stanciul i Coman i Mircea i Crăciun. Ş-au fost şi Despot de Călugăreni şi mulţi oamene buni au fost şi le-am cumpărat, derept ughi 6 gata, aceale 4 pogoane de la popa Cîrstea.Pis measeţa ionie 1 dnă, vă leat 7153 1645, vă dni Mateiu voievod.DRH, B, XXX, nr. 184, p. 2261645 iunie 3 ŢR 227 Noi, boiarii cari au fost luat pre răvaşul domnu nostru de egumenul Nectarie, carele easte la mănăstire la Brad, unde easte hramul Marile Mucenic Dimitrie, anume: Sava căpitan ot Mărăcineani i Sava a lui Avraam i Vasilachi ot tam i Lupşe vornic ot Puţinei i Ştefan dascăl ot Maxin i Dragomir armaş ot tam, ot Salce, Ţiba păharnic, ot Cacaleţi, Nan Potor i Ştefan ot tam, Costantin păharnic ot Bălişoara i Şteful păharnic ot tam şi Baico portar ot tam, ca să căutăm şi să adeverim pentru neşte ocini. Care ocină o au fost cumpărat dumnealui Radul marele comis ş-această moşie o au fost datu-o dumnealui la mănăstire, la Brad, unde easte hramul sventii Dimitrie care mai sus-scriem. Această ocină care au fost cumpăratu-o la Albeşti de la Călmăţuiu, de la Radul Răgep şi de la feciorii lui, anume: Toma şi de la Ghiorghie, stînjeni 174. Şi iar au fost cumpărat de la Stoian şi de la frate-său, Mihăilă, feciorii lui Buhuci ot Albeşti, 100 stînjeni şi de la popa Lupul, stînjeni 50 şi de la Dumitru, feciorul lui Calin, stînjeni 20, ca să căutăm şi să adeverim, să o aleagem de cătră alţi fraţi carii sînt pre moşie, aceşti doisprăzeace boiari ce mai sus-scriem. Ş-am mărsu noi toţi la seliştea Albeştilor, la Călmăţuiu şi s-au strînsu megiiaşi din sus şi din jos şi dimprejurul locului. Deci am întrebat ş-am adeverit dimpreună cu vînzătorii şi o am tras şi o am funit din Călmăţuiul Tătarului pînă-n Rătunda, unde easte capul moşiei. Aflat-am săliştea satului, stînjeni 344 şi i-am pus şi bolovani şi o am tras la mijlocul locului, aflat-am iară 344, tras-am la capul moşiei despre cîmpu, aflat-am 340, căci s-au îngustit şi alte moşii. Deci am socotit să să îngusteaze ş-aceasta.Ş-au fost ispravnic la acestu hotar dumnealui Stanicul al doile portar, dimpreună cu noi, cu aceşti doisprăzeace boiari şi mulţi oameni buni di primprijurul locului, din sus şi din jos. Şi o am strînsu toată la un loc, ca să fie această moşie ohavnică sventei mănăstiri, unde easte hramul sventii Dimitrie. Şi pentru credinţa, pusu-ne-am şi peceţile ca să să ştie. 228 Pis measeţa iunie dni 3, vă leat 7153 1645.Stanciul portar ispravnicVasilachiSavaLupsu dvornicSava căpitanulŞtefan dascălCostandinŞtefanBaicoŢîbaNan postelnicŞtefulDragomir.DRH, B, XXX, nr. 186, p. 227-2281645 iunie 4 ŢR 229 Adecă eu, Ioan călugărul Bîrsescul şi cu fiiu-mieu, Tudor logofăt şi cu nepoţii miei, po ime: Radul i Dumitru, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de bună credinţă întru cinstită mîna a dumneei jupîneasei Ilincăi, carea easte jupîneasă jupînului Radului banului Buzăscul, cum să să ştie, cîndu au fost acum, în zilele măriii sale domnu nostru creştin, Matei Băsărab voievod, iară eu, Ioan călugărul cu fiiu mieu, Tudor logofăt şi cu nepoţii miei ce scriu mai sus am vîndut jupîneasei Ilenii băneasei satul Doba de Sus ot sudstvo Vîlcea, tot satul cu tot hotarul şi cu toţi rumînii cîţi să vor afla de moşie şi de legătura lu Mihai voivod şi cu tot venitul de preste tot hotarul, den cîmpu, den pădure şi cu heleşteul, însă cît ţine hotarăle ceale bătrîne, de apa Oltului pînă în matca Topologului. Şi de rumînii încă să să ştie, po ime: Stoia cu feciorii lui i Bratosin Cazacul şi cu feciorii lui şi Mircea Pîrjol cu feciorii lui i Mihail Stupeş cu ienicerii lui i bratomisi şi Stan cu feciorii lui i Vladu cu feciorii lui [...] i feciorii lui Ivan i Dan cu feciorii lui i Pătru cu feciorii lui şi cu nepoţii lui de frate po ime [...] i sni Staico i Radul Popisi şi cu feciorii lui i Vîlsan cu feciorii lui i brat ego, Mircea cu feciorii lui i Toader cu feciorii lui i Lepădat cu feciorii lui i brat ego, Işfan cu feciorii lui [...] i sni Stoichinei i Radul preuteasei şi cu feciorii lui. Păntru că acest sat Doba de Sus, carele scrie mai sus, fost-au de moşie al mie, încă de la părinţii miei de moşie, de strămoşie, încă mai denainte vreame. Iară după aceaea, cînd au fost acum în zilele măriii sale domnu nostru, iară eu Ioan călugărul şi cu fiiu mieu, Tudor logofăt am vîndut satul Doba de Sus, tot satul şi cu toţi rumînii şi cu tot vinitul jupîneasei Ilenii băneasii derept ughi 600, tot bani gata. Însă aşa ne-am tocmit cu dumneaei de au luat asupra dumneaei şi birul satului, bani 264, să plătească de dăjdi, cum easte scris în catastih, în vistiiriia domnu nostru. Iară cu noi nimea treabă să nu aibă a ne apuca păntru dajdea satului, ci să caute la dumneaei de acum nainte. Şi am vîndut de bunăvoie a noastră şi cu ştirea tuturor vecinilor noştri şi a rudeniilor noastre. Şi am luat noi toţi banii gata în mîinile noastre, denaintea mării sale domnului nostru, den divan, ca să-i fie dumneaei şi coconilor dumneaei moşie în veac.Şi mărturi toţi boiarii divanului: pan Dragomir vel dvornic i pan Radul vel logofăt i Stroe vistier i Diicul vel spatar i Socol fost vel clucer şi Mihnea mare stolnic i Radul vel comis i Drăguşin vel peharnic i Costandin vel postelnic şi alţii carii îş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile, ca să să ştie şi să să crează. Şi aceşti bani ce mi-au dat dumneaei, jupîneasa Ilina băneasa, vîndut-au dumneaei satul Comişanii de mi-au dat banii.Pis az Tudor logofăt Slăvitescul, iunie 4 dni, vă leat 7153 1645.Monah IoanRadu vel logofătRadu vel comisVladul postelnic 230 Mihnea vel stolnicSocol clucer.Eu Tudor logofătRadu snă RadulDumitru snă Dumitru.DRH, B, XXX, nr. 188, p. 229-2301645 iunie 6 ŢR 230 Eu Gavril spătar, împreună cu jupîneasa me Ruxanda, scris-am zapisul nostru la mîna nenii Radul logofăt Dudescul, cum să se ştii că ne-am tocmitu cu dumnealui, păntru parte care ne-au datu dumnelor de zestre la Tîmbureşti, de o amu datu acea parte toată, iar nenei Radul logofăt cu rumîni cu tot, cît au fost a dumnelor. Şe dumnelui mi-au datu la Bonţeşti, cît au ţenutu dumnelui, şe bani uhgi 100, de am cumpăratu de la Dragomir şe de la femeia lui, Mareia, păntru că ne-am tocmit noi de bunăvoia noastră.Şe la tocmela noastră fost-au: jupan Gherghe clucerul i Pătru sulgerul i jupan Manul i Pană neguţătorul Geim, Dragomir roşul de Ghergheţă i popa Opreş ot Berileşi. Şi am scris eu, Pangratie de Bereleşti, ca să se ştie.Pis iunie 6 dni, leat 7153 1645.Gavril spătar, snă Mîrzeală vornicDRH, B, XXX, nr. 189, p. 2301645 iunie 8 ŢR 231 Scriim să să ştie cum au vinit Pană neguţiturul şi cu Tuadir cu cartea măriii sale, lui vodă, la Grecul de Băşeni ca să aibă a le alege neşte părţi de ocenă den sat, den Cîndeşti. Dece Greacul s-au sculat şi-u strînsu oameni buni şi-u mărsu de le-au ales ocena, cît au cumpărat şi o au stîlpit deanaintea a uomeani buni şi bătrîni, anumea: Vasiilei de Peareani şi Ionaşcu ot tam şi Pîntea ot tam şi Samuilă ot Băşeni şi popa Zaharie de Băşeni şi Gligoraş ot tam şi alţi mulţi oameni buni şi bătrîni ca să să ştie. Şi prea mai mare mărturie şi-u pus şi peceţile.Ş-au fostu şi răzeşii dă faţă, anume: Drăgan şi Tirun să să ştie.Vă leatul 7153 1645, measiţa iunie 8 dni.DRH, B, XXX, nr. 190, p. 2311645 iunie 11 ŢR 232 Jupan Dragomir vel dvornic dat-am carte noastră lu Tudor logofăt ca să fie volnic cu aceasta cartea noastră să leapede bani lu Grajdan spătar de prea moşîie, partea Stoicăi rumînul dîn funea Văcălioaie. Păntru că au avut pîră Tudor logofăt cu Grajdan spătar di faţă naintea noastră păntru Stoica rumînul, zicînd Tudur logofăt cum eastă el mai volnic a ţinearea prea Stoica rumînul, căci eastă dîn funea lui şî că nu l-au întribat cînd l-au cumpărat. Derept aceea, noi încă am socotit şî am judecat ca păntru să nu mai aibă gîlceavă între ei de i-am împăcat. Că de-ar fi 2 rumîni, ar fi luoat Grajdan spătar unul şî ar fi luoat Tudor logofăt altul. Iar păntru rumînul mai cu moşîia lui, dat-am lu Tudor logofăt să-şî ţie moşîia partea rumînului. Iar Grajdan spătar să-şi ţie prea Stoica rumînul, însă cie va fi prea dereptul cu socotele, derept să aibă a-ntoarcearea Tudor logofăt bani prea moşîia lu Grajdan spătar şî de nemenelea opreală să n-aibă preaste cartea noastră.Pis iunie 11 dni, leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 192, p. 2321645 iunie 11, Bucureşti ŢR 232 [...] [...] într-aceasta-ţi v-aduce ştire domnia mea pentru rîndul cestor oameni, anume Marta călugăriţa şi cu feciorii ei, popa Ivan şi Gheorghe şi Stoica şi Stan ot Pătîrlage, ot sudstvo Buzău, că au venit toţi de faţă, aici, înaintea domniii mele la divan, de s-au pîrît muma cu feciorii, pentru neşte moşie de la satul Pătîrlagele, că a avut multă pîră şi gîlceavă în trei divanuri, şi tot le-am făcut cărţi, ca să-şi ţie, cine 233 ce i se va cădea, şi tot nu se-au putut aşeza. Într-aceaea, domnia mea am judecat şi am lăsat numai cum veri putea afla cu direptate să tocmeşti.Deci, în vreame ce veri vedea cartea domniii meale, iar sfinţiia ta să cauţi cu boiari şi cu preoţi şi cu oameni buni şi bătrîni pre cărţi şi pre sfînta pravilă de toate amestecăturile ce vor avea întru dînşii, să-i judeci şi să-i tocmeşti sfinţia ta pre direptate, cum vei afla, ca să nu mai vie gîlceavă aici la domnia mea.Şi cum îi veri aşăza, să faci ştire domniii meale, că am lăsat domnia mea numai pre sfinţia ta. Aceasta-ţi dau ştire.DRH, B, XXX, nr. 193, p. 232-2331645 iunie 13 ŢR 243 Adică eu, Stan, feciorul Radului Petelec ot Cîrlomăneşti, scriu zapisul mieu ca să hie de mare credenţă la mîna Radului Ţăpoteaiul ot Cîrlomăneşti şi a feciorilor lui, anume: Matei şi Stoica, cum să se ştie că le-am vîndut partea mea, a trie parte de ocină, de ocina lui Ianăş, feciorul Lupului Breazoe din Mîja, pînă-n Adîncata, peste tot hotarul, şi în deal şi în pădure şi trii rozoare în cîmpu, dereptu ughi 5 e pol ca să hie moşie stătătoare. Pentru că această moşie, ce scrie mai sus, fostu-o-m vîndut eu, Stan, mai naente vreame lui Costandin ot Cîrlomăneşti, iar Radul Ţăpoteaiul nu s-au suferit, ci au lepădat banii lu Costandin că i se-au căzut lui, că au fost mai volnic. Dereptu aceai, i-am făcut acest zapis ca să hie moşie stătătoare.Şi cînd am făcut acest zapis, fost-a mărtorie, anume: Pavel e Negoe, Mihai, Jipa, Dumitru. Şi au cumpărat Radul Ţăpoteiul şe lazul ce-au fost vîndut Banci Burlie, iar di la Costandin. Acesta am scris. Şi pentru cridinţa mi-am pus deagetele mai jos.Iunie 13 dni, vă leat 7153 1645.Eu Stan.Pavel.Neagoe.Mihai.Jipa.Dumitru.DRH, B, XXX, nr. 195, p. 2341645 iunie 15 ŢR 238 Adecă eu, jupînasa Neaga de Dărmăneşti şe cu feciorii mei, anume: Dragomer i Neagoe i Tudosie scris-am zapesul nostru la mîna lu Dumenecă postelnic de Lipiia, ca să fie de mare credenţă la mîna dumnealui, cum să să ştie că i-am vîndut moşie den sat, den Petreşti, den partea noastră, jumătate, den cîmpu, de apă, den pădure şe den şezutul satului, de preste tot hotarul şi cu vadu de moară, de hotariu pînă hotaru. Şe o am vîndutu noi, de a noastră bunăvoie, fără nece o selă, ca să-i fie dumnealui moşie şe feciorilor dumnealui ohabnîcă şe să n-aibă nemene nece o treabă, dereptu ughi 50.Şe cîndu amu făcut această tocmeală fost-au mulţ boiari mărturie, anume: Şteful postelnic de Tămăşeşti i Dragomer logofăt de Lereşti şe Albul logofăt de Rătevuieşti şe Ion logofăt de Corşor şe genere-său, Albul logofăt de Rătevuieşti i Radulu postelnic de Băleşti. Şe pentru mare credenţă, pusu-ne-am şi peceţele.Pis iunie 15, leat 7153 1645.Jupîneasa Neaga.Eu Drăgomir.Eu Neagoe.Eu Tudăsie.De Petreşti, Manea i Raduslav i Neagoe.Şteful postelnic. 239 I Mogoş.I Neacşul.I Stan mărturie.Radul Muntean.Eu Iorga ot Spineani.DRH, B, XXX, nr. 197, p. 238-2391645 iunie 15 ŢR 239 Adecă eu, Oprea logofăt cel bătrîn ot dol Bălţaţi, şi uncheaşul Radul cel bătrîn i Lazar şi eu, Oprea, feciorul Oprei logofăt şi den Călineşti, Isar şi Stan Cotigă, de aceast-am scris şi mărturisim pentru că, avînd Vladul pîrcălabul pîri şi gîlceavi cu Stoica logofătul Titeanul, pentru 1 răzor de vie ce-au fost de la călugări, iar Stoica Titeanul zicea că este de la Dragoslav logofăt. Deci, Vladul pîrcălabul ne-au chemat, pre aceşti oameni, ce sîntem mai sus-zis înaintea jupanului Vasilachi ot Călineşti, şi înaintea tuturor neguţătorilor, anume: jupanul Conda i Deadiul Bucurişteanul i Ghiga şi Ghinciul i Cozma i popa Ţeaţea i Danciul, feciorul lu Coman. Şi mulţi oameni buni era. Şi ne-au întrebat, cum ştim cu sufletele noastre de acel răzor de vie: este de la Stanciul călugărul au este de la Dragoslav logofăt?Deci noi am spus cum am ştiut cu sufletele noastre pre sfînta dereptate, cum acel răzor de vie este de la Stanciul călugărul. Şi ne-au apucat înaintea besearecei, de ne-au şi jurat. Şi cînd am jurat, fost-au şi feciorul Stoicăi logofăt acolo, de faţă, anume Sturdzea. Deci noi [...] acest răzor de vie să fie al Vladului pîrcălabul, moşie lui şi feciorilor lui. Şi nimea bîntuială să n-aibă [...].După aceae, iar eu, Oprea logofăt şi cu fiiu-meu Oprea, scriem şi mărturisim pentru o vie ce i-am dat Vladului că au plătit pre frate-meu de bir pînă au fost viu înainte 3 ai. După aceae, deac-au murit frate-meu, iară am mers la Vladul pîrcălabul de-am luoat ceară şi pîine şi vin şi bani ce-au tribuit, de l-am pomenit, pîn-am împlut ughi 20. Deci i-am dat această vie şi 1 stînjin ocină, ca să fie pomană frăţîni-meu şi ca să pomenească şi el pre frate-meu.După aceae, am socotit eu, Oprea logofăt, pentru cît că se cade a firea această vie la Vladul pîrcălabul, cît sînt acum 18 ai, de iar i-am vîndut după vii şi moşii ale meale. Ci să cade să fie şi această la mîna Vladului pîrcălabul, 240 pentru că-mi este ca un fecior şi el mă caută la nevoie mea. Şi altul nu-mi este voie să între în moşie mea, căci voi da eu moşie mea, cui voi vrea.Într-aceae, eu, Vasilachi ot Călineşti i Conda i Deadiul Bucurişteanul şi cu alalţi carii sînt mai sus-ziş, am socotit şi am judecat cum se cade să ţie Vladul aceste vii şi moşii. Şi am văzut şi zapisul la mîna lui. Deci am dat şi noi să fie Vladului moşie şi feciorilor lui. Ceeasta am scris şi mărturisim cu sufletele noastre.Pis iunie 15 dni, leat 7153 1645. Pis az, Grama.Eu OpreaLazar Eu VasilachiOprea.DRH, B, XXX, nr. 198, p. 239-2401645 iunie 16 ŢR 240 Adecă eu Manea, ficiorul Manii Piscotan ot Ibăneşti ot sudstvo Olt, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să hie de mare credinţă la mîna Ancăi clucereasa, jupîneasa Radului clucer şi a feciorilor ei, anume: Dumitraşco i Papa, cum să să ştie că i-am vîndut eu de a mea bunăvoie 2 funii de ocină din sat ot Ibăneşti din cîmp, din pădure, din apă, din uscat şi de preste tot hotariul, din hotar pînă în hotar oarecît se va aleage. Şi această moşie, ci scrie mai sus, o am vîndut eu de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, pre bani gata, aspri 6400, ca să-i hie ei şi ficiorilor moşie ohabnică şi nepoţilor i strănepoţilor.Şi cîndu am făcut această tocmeală şi acist zapis, fost-au mulţi boiari mărturii: Gherghe Sîrbul ot Slatina i Ivan Sîrbul ot tam i Radul Caşotin ot Criţi şi Giurgi ot Puturoasa i Mitrea ot tam, Todor portar ot Priseacă. Şi păntru credinţa, mi-am pus peceatea.Pis iunie 16 dni, vă leat 7153 1645.Eu Manea.Şe Badea.DRH, B, XXX, nr. 199, p. 2401645 iunie 16 ŢR 241 [...] ca să hie volnic cu această carte a domniii meale de să ţie toate moşiile cîte au avut moşu-său, Fuga logofăt de cumpărătoare, în zilele răposatului Mihai vodă, cum am văzut domnia mea şi carte domnească a lu Mihai vodă de cumpărătoare la mîna lu Lepădat roşul, vă leat 7104. Derept aceaea şi domnia mea am dat lu Lepădat, nepot Fugăi logofăt, ca să ţie şi moşii şi vii şi ţigani, şi tot, cumu-i scris cartea lu Mihai vodă, şi să oprească pre tot omul de pre aceale moşii. Iar cui va părea cu strîmbu, să vie de faţă la divan cu cărţi, cu drease, cu tot ce vor avea, şi de cătră nimeanilea opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 200, p. 2411645 iunie 17 ŢR 241 Adecă eu, Partenie egumenul de la sfînta mănăstirea sfintei Catirenii careaea este închinată Sănaii, screu şe mărturisescu cu acesta al miiu zapis ca să hii de mare cridinţă la mîna lu Doroteai egumenul de la sfînta mănăstiri a lu Mihai voivod, cari easti hramul sfeti Nicolai, cum să să ştii că am avut pîră 242 înaintea măriii sale domnu nostru, Io Matii Basarab voivod şi a tot cinstit divanul mărie sale păntru satul Popeştii şi Bănciuleştii.Dici, măria sa vodă ne-au citit hrisoavele şi, văzînd măria sa vodă că zapis n-avim, aşa ni-au judicat împriună cu tot sfatul mărie sale, cum să ţinim dempriună aceale sati cu rumîni, cu tot vinitul ce va hi. Şi ni-au făcut şi cărţi pri acea judicată, iar pisti puţină vreame, dacă au vinit vodă la Bucureşti, eu nu m-am lăsat, ce iar am ieşit cu pîră la divan. Dice, măria sa vodă iar ni-au judicat dacă nu voi să ţiu tocmeala cum ni-au tocmit măria sa, eu să iau 12 boiari să jur să spargă hrisovul lu Mihai vodă şi să ne fii ispravnică.Într-aceaea, socotind eu că jurămîntul easti un lucru griu ci n-am luat, că sau aşi fi putut jura sau ba, ce ne-am tocmit noi eguminii di a noastră bunăvoie dinaintea divanului să ţinim cum ne-au fost tocmit măria sa vodă mai nainte din doo şi rumîni şi moşie tot din doo. Şi ne-am făcut şi zapis unul la mîna altuia să nu ne mai pîrîm.Şi mărturie toţi boiarii divanului cii mari şi alţi carii îş vor pune peciţile. Şi păntru adivirită credinţă, me-am pus picetea şi iscălitura.Pis iunie 17 dni, leat 7153 1645. [...].Udrişte Năsturel vtori logofătPreda vel clucerStroe vel vistiarBunea vistiarEvstratie vtori vistierGheorghie cliucerEu Marco Danovici vel armaşSava logofătRadul vel comis.DRH, B, XXX, nr. 201, p. 241-2421645 iunie 17, Bucureşti ŢR 242 [...] acestui om, anume Dragomir ot Răduceşti, ot sudstvo Slam Rîmnic ca să fie de acum nainte în pace şi slobod de 243 cătră Avram şi de cătră frate-său, Cherano de sat, pentru multă pîră şi gîlceavă ce au avut unii cu alalţi, aici înaintea domniei meale, că au venit de se-au pîrît de faţă, că aşa pîrîia Avram şi Cherano, zicîndu cum are Dragomir moşie multă acolea în sat, ca să plătească Dragomir mai mult la bir, iară Dragomir, el se-au plînsu în divan cum iaste Avram şi Cherano şi Panaiute şi Stoicanu cîte 4 fraţi tot pre păhărnicie la ughi 8, iară Dragomir, el iaste singur fără feciori, fără nimic, numai cu capul şi le-au fost birul în sat 7 costande şi 7 bani. Într-aceea, domnia mea am căutat şi am judecat, pre dirept şi pre leage, cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale şi am zis domnia mea den divan, cum să dea Dragomir la bir, el singur 3 costande, iar Avram şi Chirano să dea amîndoi 5 costande, iar fraţii lu Avram şi ai lui Chirano, anume Panaiuti şi Stoican, ei să-şi păzească slujba la peharnici, la ughi 8, că i-am dat domnie mea pre fraţii cei mai mari să-şi dea birul deosebi 5 costande, iar fraţii cei mai mici să-şi fie la slujbă. Mai mult treabă şi amestecătură unii cu alalţi la bir să n-aibă, ce să-şi dea Dragomir partea lui de bir deosebi, trei costande, iar Avram şi Chirano, ei să dea amîndoi la bir 5 costande, că aşa le-am ruptu domnia mea judecata, că cine se va ispiti a face într-alt chip, mare certare va avea de cătră domnia mea, pentru că se-au pîrît de faţă şi au rămas Avram de leage şi Cherano de leage şi de judecată, denaintea domniei mele, den divan. Derept aceaea, şi voi, birarilor, încă să căutaţi deaca-şi va plăti Dragomir partea de bir 3 costande, pace să aibă, să nu se tragă pentru alţii.DRH, B, XXX, nr. 202, p. 242-2431645 iunie 27 ŢR 248 Adică eu Cîrstiian Golescul ot Otişani, scris-am acesta al miiu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Niculei logofătul ot Sărăcineşti cum să să ştii că i-am vîndut satul Grecşorii ot Tărîi tot, cu tot hotarul şi cu toţi rumînii cîţi să vor afla dintr-acest sat, păntru că i-am vîndut eu, de a mea bunăvoie diript bani gata, ughi 170 ca să-i fie dumnealui şi coconilor moşie în veacu. Păntru că acest satu şi aceşti rumîni fostu-i-am cumpărat eu de la Tudosie banul şi di la fiiu-său, Preda spătariul ot Cepturoaia pre bani gata şi cu zapis de la mîna lor. Diript aceaea, am vîndut eu acest satu şi aceşti rumîni di a mea bunăvoi Niculei 249 logofăt. Iar, de să va rîdica ceniva cu vro pîră, eu să portu pîră cu cila ce mi i-au vîndut, iar Nicula logofăt să aibă a ţenea cu bună pace cum i-am vîndut eu.Derept aceaea. şi mărturie au fost la tocmeala noastră mulţi boiari, anume: Tudor logofăt ot Slăviteşti şi Preda postelnic ot Răscăieţi şi Radu Goliscul şi Mihalaşco logofăt.Şi am scris eu, Matei logofăt ot Cacova. Şi păntru credinţă, pusu-ne-am şi peceţele.Pis iunie 27 dni, leat 7153 1645.Eu Cîrstiian GolisculRadu GolisculEu Tudor logofăt Slăvitescul mărturiePrida postelnic ot Răscăieţi mărturieIu Matii logofăt mărturieDragomir Prundenul mărturie.DRH, B, XXX, nr. 204, p. 248-2491645 iulie 1 ŢR 249 [...].Scris-am eu, jupîneasa Ivana, acesta al mieu zapis de să fie de mare creadinţă la sfînta mănăstire ot Brîncoveani, păntru că am dăruit moşia mea ot Studina ha din sus şi cea din jos cîtă am toată moşiia mea, să fie moşie la 250 mănăstire ohabnică stătător că o-m dăruit păntru sufletul mieu de acum naite să n-aibă nimea treabă cu acea moşie, numai să aibă treabă sfînta mănăstire cie scris mai sus.Şi au fost năstavnic la sfînta mănăstire părintele egumenul iermonah Gavril şi mărturii: părintele popa Cînda şi popa Ivan i Achim călugăr, feacior lu Croiaci, şi Stanciul vornic ot Izbiceani şi Cîrstea fiiu-seu logofăt şi popa Stroia, fecior Vladului ot Osica şi popa Neacşul ot Vlăduleani şi diacon Stoian, iar de-acolea. Şi au fost toţi oameani miei cînd am dăruit aceasta moşie la sfînta mănăstire.Iar cine să va ispiti a călcarea cuvîntul mieu şi a sparge pomana mea acela om să fie triclet şi anathima şi afurisit 318 otiţi ije vă Nikie şi să să judeace cu Arie şi cu Iuda la un loc.Şi păntru credinţa am pus şi peceate mea, vă leat 7153 1645.Pis measeţa iulie 17 dni.Eu jupuneasa IvanaEu Stanciul vornicEu Cîrste logofăt.DRH, B, XXX, nr. 206, p. 249-2501645 iulie 1 ŢR 250 Adecă eu, uncheaşul Răducel şi cu feciorii mei, anume: Ion şi Drăguş scriu şi mărturisescu cu acesta zapis al meu, ca să hie de mare credinţă la mîna jupan Costandin căpitan Gălăţeanul căpitan cum i-am vîndut o fune deplin den funea budească de lungu den apa Cotmeanei pînă în pădure şi easte lîngă Luian. Şi o am dat de a noastră bunăvoie, fără de nice o silă, ca să-i hie dumnealui moşie ohabnică, lui şi feciorilor lui derept bani gata, ughi 3.Şi la aceasta tocmeală se-au tîmplatu mulţi boiari şi megiiaşi mărturie, anume: jupan Gheorghie Botezatul i jupan Ivan Cortofleş şi Vladul Norocea. Şi se-au tîmplat şi doi dărăbanţi, anume: vătah Costandin şi cu soţiia lui, cu Dobre şi Neagul sticlariul şi ş-alţi boiari şi megiiaşi, carii vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile, ca să se crează. Ş-am scris eu, Daniil copilul.Pis measeţa iulie 1, vă leat 7153 1645.Eu RăducelIon 251 DrăguşuGheorghie BotezatulVladul NoroceaPopa ArfeniePopa Cozma.DRH, B, XXX, nr. 207, p. 250-2511645 iulie 2 ŢR 251Scris-am eu, jupîneasa Ivana al meu zapis ca să fie de mare credinţă la sfînta mănăstire, la Brîncoveani, păntru că i-am datu pre Dumitru ţiganul, ficiorul lu Cernei să fie al mănăstirei moşie stătătoare ohabnică, că am vîndut pre Cernei cu ceaia ficiori. Iar acela au fost preste Dunere, ci nu la-m vîndut, ci-l dăruiasc la mănăstire păntru pomana mea, cîndu-l vor găsi, să-l ducă la mănăstire.Şi mărturie: Stanciul vornicul ot Izbiceani şi popa Neacşul şi popa Stroi şi diiaconul Stoian ot Vlăduleani. Iar cini va întoarce cuvîntul meu, să fie proclet şi afurisit de 318 otiţi vă ije ot Nichei. Şi păntru credinţa am pus ce peceatea.Pis measeţa iulie 2 dni, vă leat 7153 1645.Eu Stanciul vornicJupuneasa IvanaEu Stroie.DRH, B, XXX, nr. 208, p. 2511645 iulie 3 ŢR 255 Adecă iar noi, satul Cucuteanii, însă cu mic cu mare cum zici şi în cela zapis, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mari credenţe la mîna lu Tănasie vătaful za paici cum să să ştie că am vîndut moşiia lu Dan, fără partea frăţini-său, diriptu bani gata 1000, însă de piste tot hotaru şi din cîmpu şi den pădure şi dintr-apă şi den şezutul satului de pretutindinea, oarecît să va aleage. Şi am vîndut pentru birul, căce ş-au lăsat partea de bir în sat ş-au fugit. Ci noi l-am plătit cît am putut, iar acuma n-o mai putem plăti, ce am vîndut-o lu Tănasie vătaful za paici, dereptu aceşti bani ce sîntu mai sus-scrişi, însă cu zi pînă la sîntă Mărie Mare. De va vini pînă la zi, să aducă banii, să-i dea lu Tănasie vătaful înapoi, iar de nu va aduce, il să-ş ia moşiia. Iar de nu-i va aduce, să fie moşiia lu Dan vîndută stătătoari lu Tănasie vătafului şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strănepoţilor, cîţi Dumnezău i va da.Şi cîndu s-au făcut această tocmeală, fost-a mărturie: Mihai postelnic ot Lazuri i Andrei ot Runcu i Nuţu vătaful ot Ţiţa i Stanciul vătaf ot tam i Manea ot tam, Stan ot tam, ot Fieni, Stoica i Marin şi alţi săteani toţi ot Bezded, Văsiiu i Radul bănişorul ot Stupineale i Radul ot Cornet i Datco ot Boşari i popa Stroe ot Bădeani încă este mărturie. Şi pintru credinţe, pusu-mi-m şi peceţile şi degetele.Pis measeţa iulie 3 dni, vă leat 7153 1645.MileVladulStroeLupulOprea OroşanulEu popa ArfenieEu popa PetricaEu Mihai postelnicOt Fiiani, StoicaMarin ot tamEu Stroe din BădeniEu popa ZahariaEu Radul bănişorVoinea ot Bezdead.DRH, B, XXX, nr. 210, p. 2551645 iulie 10 ŢR 256 [...] Barbul cliucer ot Fratoştiţă i Drăghici postelnic ot Poiana i Peia ot Căpinteani. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, pentru că aici, înaintea domniii meale, venit-au Drăghici snă Predei ot Brăneşti, carele au avut multă pîră cu Fisănţea logofăt, pentru moşiia din Brăneşti şi din Căpinteani. Şi au luat şi 6 boiari pre răvaşe domneşti denaintea domniii mea. Dici, din moşie i-au ales aceşti boiari ce scriu mai sus cum să ţie tot din doao, frăţeşte, iar de rumîni şi de ţigani nu i-au ales partea. Ce iată că v-am dat domnia mea pre voi. Dereptu aceasta, deaca veţi vedea ceastă carte a domniii meale, iar dumnăvoastră să căutaţ să vă strîngeţi să-i aleageţi cum veţi şti mai cu dereptate, cu sufltele voastre, partea lui ce i să va veani cu direptul, fără nici o făţărie, din rumîni, din ţigani, să i să ştie carii vor fi de faţă şi ceea ce vor fi prin ţară. Iar să-i potriviţi să se ştie cine ce va ţinea. Iar pentru doi rumîni [...] iar să-i aleageţi, să-i daţi rumîni pentru rumîni, cum veţi şti, pre dereptate. Aşa să-i tocmiţi şi să le alăgeţi părţile. Iar să veţi făţări, să fiţi legaţi cu numele lu Dumnezeu. Aceasta vă scriu. [...].Iulie 10 dni, leat 7153 1645.Io Mateiu voivodDRH, B, XXX, nr. 211, p. 2561645 iulie 12, Bucureşti ŢR 256 [...] ca să-i fie lui neşte case în oraşul domniii meale, în Bucureşti, cu locul cît se va aleage în lungu şi în larg, pentru că aceaste case ce scriu mai sus, fost-au ale Neculii vistiiariul. Iară cîndu au fostu acum, în zilele domniii meale, după ce s-au petrecut Necula vistier, iar fiiu-său, Dumitraşco postelnic au vîndut aceaste case boiarinului domniii meale, Evstratie vtori vistier, derept ughi 260 tot bani gata, 257 de bunăvoia lui, fără nici o silă, cu ştirea tuturor boiarilor, a mari şi a mici, şi au luat toţi banii din divan în mîna lui. Însă, fiindu Dumitraşco postelnic datoriu lu Iacov cliucer ot Cernaia, ughi 160 bani, n-au avut să-i plătească, ce au căzut cu rugăciune la Evstratie vistier de i-au făcut bine de i-au dat această ughi 160 de s-au plătit de datorie de cătră Iacov cliucer. Şi i-au mai dat încă ughi 100, de s-au împlut ughi 260, cum scrie mai sus, cum am văzut domnia mea şi zapisul lu Dumitraşco postelnic de vînzare scris cu toţi boiarii divanului mărturii.Derept aceaea, domnia mea încă am dat cinstitului boiarinului domniii meale, Evstratie vistier, ca să-i fie lui aceaste case cu tot locul cît vor ţinea, să-i fie lui şi coconilor de moşie în veacu stătătoare, [...].DRH, B, XXX, nr. 212, p. 256-2571645 iulie 13 ŢR 257 Adecă eu, Alecxe, feciorul Stoicăi lu Opriş ot Cîndeşti, scris-am acesta al meu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Negoiţă paharnic şi a lu Gherghe spătar şi Moisi spătar, cum să se ştie că am vîndut partea mea de ocină ot Cîndeşti, den Procican, cîtă se va aleage. Şi o am vîndut dereptu 300 bani 258 gata. Şi această ocină o-u fost cumpărat tată-mieu de la Oprea Cotoiul. Şi o am vîndut de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, şi cu ştirea tuturor fraţilor ot Cîndeşti.Şi mărturii den Cîndeşti anume: uncheaşul Balotă i Ghirghe i Bratul i Negrilă i Stoica snă ego Răzmiriţă şi Nedelco snă Lupov i popa Pătru de Lipia i diiacunul Crăciun.I pis popa ot Tîrcov.Şi pentru credinţa, pus-am şi deagetele. Pis measeţa iulie 13 dni, vă leat 7153 1645.AlexeBalotăGhergheBratulNegrelăStoicaNedelcoEu popa PătruPopa OanceaCrăciun diiacon.DRH, B, XXX, nr. 213, p. 257-2581645 iulie 16 ŢR 258 Scris-am eu, Mihnea şi cu feciorii mei acestu zapis cumu m-am tocmit cu Ghine den Cîmpulungu cu o livade, anume Iedera, ughi 10 galbeni cu voie miea şi cu a feciorilor mie şi cu ştere a tot satul şi mic şi mare să fie Ghinei de moşie şi lui şi feciorilor, de nime să n-aibă bîntuielă despre rudenie noastră. Ieră să se ştie cumu an vîndut eu, Negri şi Stan o livade în Gura Pietrişului, şi într-ace livade sîntu 4 locuri. Şi ne-m tocmit cu Ghine pre bani ughi 10, să-i fie lui moşie şi lui ficiorilor şi ieră cu ştire a totu satul şi a toţi megieşilor.Şi mărturie: judeţul Dona, jupan Proca, Stan cel roş, Mihne, Dumitru, Oprea, Stanciul pîrgarul, Vlaicol logofăt, Necşul, popa Negre, Stanciul Gogul, Stan Zmîncăi, Miculu, Dan feciorul lu Stan, Bade Ţiganul. Alta să să ştie cumu s-au loat aceşti bani pre caşi de la Aliea turcul ot Necopoe, am loat aceşti bani ocale 650 la sventi Iliia, să aibu a dare caşu turcului la sventă Mărie 259 Mare. Şi am dat aceşti bani pre aceste locuri la aldumaş 5 vedre de vin, bani 50, pre bucate bani 100.Stan Zmîncăi.Stan cel roş.Stanciul pîrgar.Dumitru.Judeţ Donia.Stanciul Gogul.Mihne. Pis measeţa iulie 16 dni, vă leat 7153 1645.Alta să se ştie cumu am mers noi: Stan Zmîncăi, Stan cel roş şi Dedul Negre, ierei Negre, feciorul Mihnei, Dumitru, Oprea, feciorii Zmîncăi, de ne-m tocmit cu Ghine şi am băut aldămaş. Şi am pus zi într-o săptămînă să ne întrebăm cu megiiaşii. Şi am vănit a săptămîna de am loat bani şi iera am băutu aldămaş cu totu satul.DRH, B, XXX, nr. 214, p. 258-2591645 iulie 19 ŢR 264 Noi 4 boiari carie sîntem luaţi denaintea părintilui episcopului ot Buzău cu cartea svinţiei lui di afurisanie, anume: Anton cămăraşul i ot Sărata, Dragomir izbaşa i ot Virnişti, Jipa postelnic i Hriza neguţătorul, ca să căutăm pri diriptate, cum vom afla cu sufletili noastre rîndul lu Niofit igumenul di la Minidic, cu Iasaf igumenul di la Molomuc, pintru nişti mori ce au ţinut Neofit igumenul ale Malamucului aicea în apa Buzăului tocmit cu ruptul mai dinainti vreame cu călugării di la Sveta Gora undi easte închinat metoh Molomocul, să-i dea din an în an cîte 12 galbini. Şi cît le-au ţinut tot au dat cum i-au fost tocmeala. dici au căzut morile la talere ş-au fugit morarul de au năpustit şi moara şi talerul asupra lui Niofit igumenul di au plătit talerul în patru ani închiiaţi. Într-aceaea, morile se-au pustiit şi se-au răsipit. Dici, au venit iar călugării di la Sfeta Gora cu carti di acolo la Neofit egumenul di l-au rugat să nu lase acel loc să să pustiiască, ci să facă mori şi să le ţie cum le-au fost tocmeala mai dinainti vreame. Dici, Neofit se-au apucat şi le-au făcut di iznoavă, cu piitrili, cu fiiarăle noao, cu toată chiltuiala di la dinsul. Dici, cîndu au fost să pornească morele, zăgasul se-au spartu; ce-au sfătuit morile di n-au îmblat un an. Dici, cîndu au fost astă-primăvară, sculatu-se-au Iasaf iguminul di au vîndut morile lui Neculai Mîrşiviţ, dirept ughi 10, fără ştirea lu Niofit.Dici, noi aceşti boiari strînsu-ne-am cu mulţi boiari şi cu oamini buni dimprejurul locului, di am căutat şi am întrebat şi aşa am aflat că le-au fost tocmeala, cum am scris şi mai sus. Şi i-am judicat cu sufletele noastre, dic-au vîndut Iasaf morile lu Mîrşiviţ fără ştirea lu Niofit, să aibă a face Iasaf mori pintru mori lu Niofit pri locul Minidicului. Şi pînă va face morile, să aibă a ţinea Niofit morile di oim.Şi boiarii pre nume: di Măriciniani, Sava cel mare i Sava căpitan şi Ioan iguminul de la mănăstirea Banului şi Armiga cel bătrîn i Nicula Băiscul i Alexe ceauşul i Costea neguţătorul, i Dumitraşco ruşiul i Lepădat roşiu i Mircan i Grama al logofătului i Nicula, ginere lu Carşotă i Nastasie di Bănceşti. Şi pentru cridinţa, pusu-ne-am şe peceţile.Pis iulie 19 dni, leat 7153 1645.Iermonah Macarie egumen de la Găvane [...] 265 NăstasieNeculaDemaSavaPătraşco logofăt. [...]. [...].DRH, B, XXX, nr. 217, p. 264-2651645 iulie 20 ŢR 266 Adecă eu, Necula Plăviţoiul scris-am zapisul mieu să fie dă bună credinţă la mîna jupan Pîrvul spătar ot Vlădeşti, cum să să ştie că i-am vîndutu dooa pogoane dă vie în Coasta Cîmpului, care vie am fost cumpărat şi eu de la unchieşul Momce. Şi am vîndut dereptu bani gata 3600. Şi o-m vîndotu eu, dă bunăvoie me, ca să fie dumnelui moşiie stătătoare în vecu.Şi mărturie încă au fost la tocmela noastră au fost: Pană căpitan i Arsenie postelnic ot Budese i popa Vladul ot Băjaştii.Şi am scris eu, Bade păharnic. Pis iulie 20 dni, vă leat 7153 1645.Eu Nicula.Arsenie postelnicPană căpitan.DRH, B, XXX, nr. 219, p. 2661645 iulie 23 ŢR 267 Adecă eu, Stanciul Iepurescul şi cu fetele mele ot Lupşa scris-am şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis cum să fie de marea credinţe la mîna jupînului Buligăi vel căpitan, cum să se ştie că mi-au vîndut parte deaa moşie ot Meriş, însă din teiul iepuresc al treile parte, pre bani gata, galbini zăce, ca să fie dumnelui moşie de vac, dumnelui şi coconilor dumnelui, de preastă tot hotarul din cîmp, din pădure, din apă. Şi cîndu am vîndut, am vîndut eu de a mea voie bună, fără nice o silă şi cu ştirea tuturor megiaşilor, din sus, din jos, dimprejurul locului. 268 Şi cînd am făcut această tocmală, fost-au mulţi boieri mărturiie: Manoli căpitan, Tănasii ot Orbiştii, Nicola ot Vrabiţi, Grua iuzbaşa, Lăpădat iuzbaşa şi alţi mulţi carii n-am scris. Şi păntru credinţa, mi-am pus degetul în loc de pecete.Şi am scris eu, Tudosie logofăt. Pis measeţa iulie 23 dni, leat 7153 1645.Eu Stanciul Iepuriscul.DRH, B,XXX, nr. 221, p. 267-2681645 iulie 24 ŢR 268 Adică eu, Dragna, jupîneasa lu Ilie postelnic din Gropşani şi cu ficiorii miei şi eu, Laţco postelnic cu ficiorii miei, scriem şi mărturisim cu acista al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mîna jupînului Diicul velischie spatariu ot Buiceşti şi a coconilor dumnealui, păntru să să ştie că ne-am sculat noi, de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă de am vîndut dumnealui partea noastră de moşie din Gropşani ot sudstvo Romanaţi, satul jumătate şi din cîmp, din pădure, din apă şi din dealul cu viile şi din seliştea satului, din hotar pînă în hotar şi cu tot venitul şi cu toţi rumînii. Însă să să ştie că eu, Dragna, jupîneasa lu Ilie postelnic şi cu ficiorii miei am ţînut dintr-această jumătate de sat părţi 2 şi cu rumînii, pre nume: Stan al Ticăi cu 2 fraţi, anume: unul Radul, altul anume [...] şi c-un ficior, anume Mărin i Prida Şuhanul cu 4 ficiori, anumi: Alexi i Radul i Lupul i Stan i Pătru cu 3 ficiori, anume: Pîrvul i Văsii i Stănislav i Stoica cu 1 ficior anume [...] i Rădanţul fără feciorul lui i Prorocea cu 2 ficiori, anume Stoica i [...] şi cu frati-său, Nicola i Neagomir cu 3 ficiori, anume: Stan i Barbul i Preda şi cu frate-său, Stoian şi cu fraţii lor, anume: Badea i Radul i Străţimir i Drăghici cu 1 ficior, anume Ilie. Şi eu, Laţco postelnic dintr-această jumătate de sat am vîndut o parte, dimpreună cu Dragna, am vîndut 3 părţi. Dici rumînii miei carii am vîndut să să ştie pre nume: Vladul cu 4 ficiori, anume: Stan i Dragul i Stancul i Diicul i Matei cu 2 ficiori anume: Andrei i Pîrvul i Toma fără de ficiori i Radul Turcul.Şi această moşie şi aceşti rumîni ci scriu mai sus fostu-i-am cumpărat noi de la Thedosie banul şi de la Preda spătar, nepotul banului Prida ot Cepturoaia. Iar noi i-am vîndut dumnealui pan Diicului velichie spatariu ot Buiceşti însă pre bani gata ce-am luat din mîna dumnealui ughi 191, costande 5. Şi am dat şi zapisul lui Theodosie banul i Predii spătar snă ego carele am cumpărat noi, la mîna dumnealui. Şi am vîndutu noi, de a noastră bunăvoi, fără de nici o silă, ca să-i hii dumnealui şi coconilor dumnealui rumînii ci scriu mai sus pre nume 269 şi cu ocina moşie ohabnică dumnealui şi coconilor dumnealui i nepoţilor i strănepoţilor în veaci pînă la amin.Şi cîndu am făcut aceasta zapis şi această tocmeală fost-au mulţi boiari mari şi oameni buni mărturii şi megiiaş dimprejurul locului, întîi, anume: jupan Barbul vel ban Cralovschie i jupan Dragomir vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Mihnea vel stolnic i jupan Radul vel comis i jupan Preda clucer i jupan Drăguşin vel peharnic i jupan Costandin vel postelnic i jupan Ghinea clucer i Drăgoi logofăt ot Fălcoi i Chirca postelnic ot Curtişoară i Tudor clucer ot Milcov i Dumitru postelnic ot Balş i Preda postelnic ot Mălăieşti i Danciul logofăt ot Milişti i Dumitraşco slujer ot Spineani i Pătru logofăt ot Preajva i pan Radul vel căpitan za livinţi.Şi păntru mai mare credinţa, ne-am pus şi piciţili mai jos.Şi am scris eu, Radul logofăt.Pis iulie 24 dni, vă leat 7153 1645.Eu Dragna.DRH, B, XXX, nr. 222, p. 268-2691645 iulie 25 ŢR 269 Scris-am eu, Stroe postelnic acesta al mieu zapis la mîna comisului Laţco cum să să ştie că i-am vîndut partea mea de moşie din Văgiuleşti şi din Menţi, cît au fost pre mîna mea şi cît am cumpărat de la boiarii de Bîrsăşti acea moşie cu rumîni cu tot, însă fără cei ce i-am judicit, derept bani ughi 220. Şi dintr-acişti bani ce scrie mai sus, datu-mi-au pîn-acum ughi 220 tocma. Şi i-am vîndut de a mea bunvăoi şi cu ştire tuturor fraţilor miei. 270 Şi mărturie: jupan Barbul vel ban i jupan Dumitru biv vel sulger şi alţi boiari mulţi carii nu-s scris, ce ne-au fost la tocmeală. Şi păntru credinţa, pusu-mi-am şi pecete.Şi am scris eu cu mîna mea. Pis measeţa iulie 25, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 224, p. 269-2701645 august f. z. ŢR 273 Adecă eu, Paţa cu feciorii, scris-amj noi acesta zapis la mîna Borcei vornecul, ca să fie de mare credinţă cum i-am vîndut ocina de la Stroieşti despre Cîmpeneasca den sus, stînjini 12, dereptu sute şi bani 40 de bani, ca să fie lui ohaba şi feciorilor lui. Şi mărturii: Ivan de Stroieşti şi Dărjilă cel Mic i Stan şi State ot Dredeva. Şi pentru credenţa, pus-am şi pecete.Measeţa avgust, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 226, p. 2731645 august 3 ŢR 275 Adică noi 6 boiari, carii sîntem luaţi din naintea măriei sale domnu nostru pri răvaşă domnişti, scriindu să fie şi părintele Stefan, ipiscopul di la Buzău, împreaună cu noi anume: ot Mărăcineani, Sava Beanghiul i Lupşe vornicul i ot Virnişti, Jipa postelnic i Buluroiul i ot Bancişti, Nastasie i ot Leotişti, Pătru roşiul, ca să căutăm şi să adivărăm pri diriptati cum vom afla cu sufletele noastre, de să aleagim partea de moşie de la Albeşti a lu Vlad Colţeanul, moşiia di pri Călmăţuiul Tătarului. Într-aceea, noi aceşti 6 boiari strînsu-ne-am toţi împreună cu părintele Stefan, ipiscupul ot Buzău şi cu fraţii lui carii sîntu pri moşie cu dînsu la Albeşti. Dici, noi am căutat şi i-am ales parte lui de moşie de cătră 276 toţi fraţii lui, stînjini 100 de ocină, din cap, pîn-în cap, din Cămăţuiu pîn-în Rătunda. Noi aşa am aflat cu sufletele noastre şi am dat lu Vlad să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui în veaci, neclătit şi de cătră niminea bîntuială să n-aibă, pintru că au fost moşie bătrînă a lui. Aceasta scriem şi mărturisim cu sufletele noastre. Şi pintru cridinţa, pusu-ne-am şi peceţili ca să să ştie.Pis august 3 dni, leat 7153 1645.Episcop Ştefan BuzăuSava BinghiulLupşă vornicJipaBuluroiulNastasiePătru.DRH, B, XXX, nr. 228, p. 275-2761645 august 4 ŢR 276 Adecă eu, Drosul postelnic ot Braloşteţi, scris-am zapisul mieu ca să fii de mari credenţă la mîna jupînului Ghirghi vistier, păntru să se ştie că i-amu vîndut domnielui un copil de ţigan, anume Tudor, feciurul Niculii ţiganul, ţiganul postelnicului Drosolui, carelea au făcut cu o ţigancă a vistiiariului Ghirghi, cu Anca ţiganca Curchesă.Şi i-amu vîndut domnie lui de a mea bunăvoeia, fără nice o silă. Şi l-amu vîndut derept 2600 de bani gata, ca să fii domnielui de moşii şi coconilor domnielui în vec. 277 Şi cîndu ne-amu tocmit, fost-o-au mulţi boirii mărturii, anume: jupan Bune biv vel vistier şi Sava căpitanul şi Radul armaşul ot Dărăşti şi Vasilii postelnic ot Mogoşişti şi Paraschiva roşul şi Negul roşul ot Glupavi. Aceste au fost toţi mărtorie la tocmela nostră. Şi pentru credenţa, me-mu pus şi pecete.Şi amu scris eu, Vîlcul logofăt ot Mogoşişti.Pis measeţa avgust 4 dni, vă leat 7153 1645.Eu Drosul postelnicEu Radul armaşul.DRH, B, XXX, nr. 230, p. 276-2771645 august 7 ŢR 277 Adecă eu, popa Şerban ot Drăgoieşti pă Mostişte ot sudstvo Ilfov, împreună cu feciorii mii: Dima i Sava i Oprea scriem acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la sfînta mănăstire Sneagovul, hram [...] şi părintelui egumen Ignatie, ca să să ştie cum am fost rumînii mănăstirii den Drăgoieşti de moşie. Deci cînd au fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu vodă, iar noi am căzut la tot săborul mănăstirii ca să se slobozească, să ne răscumpărăm de rumînie.Derept aceaea, părintele egumenul şi toţi călugării, într-alt chip nu ne-au putut slobozi că n-au voie a scumpărarea moşiia mănăstirii, numai ce am căutat de-am cumpărat ţigani, de-am dat în mănăstire, capete pentru capete. Însă am dat o ţigancă, anume Anca, cu feciorul ei Ion, carii i-am cumpărat de la Andrei Grec ot Broşteani ot Ialomiţa, pentru ughi 55. Şi altă ţigancă, anume Nana, carea o am cumpărat de la Andreica den Hurez pre Hamarade ot Gorjii, derept 26 de galbeni. Şi aşa ne-am răscumpărat de la mănăstire, însă numai capetele şi feciorii ce ne va da Dumnezeu, fără de moşie ca să poată fi mănăstirii aceşti ţigani ce scriu mai sus, de moşie şi întărire. Şi noi încă să fim nişte oameni în pace şi slobozi de rumînie cu feciori cu tot în veacu.Aceasta am scris. I pisah Dumitru logofăt ot Bucureşti, avgust 7 dni, vă leat 7153 1645.Eu popa VladulEu popa Şărban şi fiii lui, Dima şi Sava şi OpreaFiera 278 Neagulu ot PiscuriEu Ianache, feciorul lu Anghel dă BucureştiEu popa BratulPopa Dragul clisiarPopa BranNeculcea ot PărceştiŞtiful postelnicRadul logofăt ot ŢigăneştiDamaschin logofăt, mărture.DRH, B, XXX, nr. 231, p. 277-2781645 august 7 ŢR 278 [...] ca să fie volnici cu aceasta carte a domniii meale, de se aibă a ţinea toată partea de moşie a moşu-său Micului vornic, den sat den Scurteşti ot sudstvo Buzău, însă stînjeni 57 şi 3 pogoane de vie. Care moşie o au ales 6 megeiaşi, carii au fostu daţi den divanul domniii meale pre răvaşe domneşti, dempreună cu sluga domniii meale, Neagomir portar, den cîmpu, den apă, den dealul cu viile, de preste tot hotarul, vercît se va aleage. Pentru că această moşie, ce scrie mai sus, fost-au a moşu-său, Micul vornic de frăţie şi de cumpărătoare de la Balea ot Scurteşti, încă mai dinnainte vreame, den zilele răposatului bătrînului Alexandru voievod, snă Mircei voievod, cît au fost vă leat 7080. Şi de atunce încoace, fost-au nişte moşii împresurate de Balea şi de nepotu-său, Stan Ţearălungă, căci le-au fostu perit cărţili de moşie. Iar cînd au fost acum în zilele domniii meale, iar Isac iuzbaşa cu frate-său, Micul şi cu mumă-sa, Stanca, ei ş-au aflat cărţi de moşie şi au venit de se-au pîrît de faţă, naintea domniii meale în divanul cel mare, cu Stan Ţearălungă, nepotul Balei. Şi au scos în divanul cel mare, cu Stan Ţearălungă, nepotul Balei. Şi au scos Isac iuzbaşa cu fratele său, Micul şi cu mumă-sa, Stanca 2 cărţi ale lu Alexandru voevod, una de cînd au fost vă leat 7080, alta 279 7081. Într-aceaea, domnia mea, deac-am citit cărţili, am judecat şi am dat lu Isac iuzbaşa cu frate-său, Micul şi mumă-sa, Stanca, ca să-ş ţie moşiia moşu-său, Micului dvornec cu bună pace. Şi au rămas Stan Ţearălungă de leage.Iar după aceaea, nu s-au mînat multă vreame, ci s-au apucat Stan Ţearălungă de pîră şi al doili rîndu şi au venit de se-au pîrît iar de faţă cu Isac iuzbaşa şi cu frate-său, Micul şi cu mumă-sa, Stanca. Într-aceaea, domnia mea iar am căutat şi am judecat pre dreptate, dempreună cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale. Şi le-am dat aceşti 6 megeiaşi ce scriu mai sus, ca să-i aleagă partea moşu-său Micului vornic den cărţili lu Alexandru voievod. Într-aceaea, acei 6 megeiaşi adevărat-au şi le-au ales stînjeni 57 şi 3 pogoane de vie, cum am văzut domnia mea şi cartea megeiaşilor. Iar după aceaea Stan Ţearălungă nici pre aceaea nu se-au lăsat, ce-au venit şi al treilea rînd cu pîră naintea domniii meale. Şi iar au rămas de leage şi de judecată şi l-am scos domnia mea cu mare ruşine den divan ca pre un om rău şi împresurător de moşii. Derept aceaea, am dat domnia mea lu Isac iuzbaşa cu brat ego, Micul şi cu mumă-sa, Stanca, ca să le fie lor moşie ohabnică şi feciorilor, nepoţilor în veacu, cu bună pace. [...].August 7 zile, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 232, p. 278-2791645 august 10 ŢR 284 Adecă eu Petru căpitanul, feciurul lu Mitroşana, scriis-am zapisul meu la mîna lu Nigoiţă comis să să ştii că mi-m vîndotu moşii-mi din Cărtujani, partea lu Cuţurîngă carii am fost-o compărat-o iu de la Cuţurîngă, driptu bani gata 2200, pentru că i s-au căzut aceşta moşii să fii a lu Nigoiţă cumis şi n-am putut încăpa, că nu mi s-au căzut, că au fostu a loi de moşii.Şi la acestă tocmeală fost-au megiiaşi şi buiari. Şi să fii stătători ohabnică loi şi feciorilor loi. Şi boiari, anome: Gherghii comis ot Cîrlomănişti şi Micul 285 pitarol şi alţii boiari carii-şi vor puni i peciţili. Şi pintru cridinţa, pusu-me-am şi eu peceatea.Pis measeţa avgust 10 dni, leat 7153 1645.Ghirghii comis ot CîrlomeniştiEu Pătru căpitanStan lo Drăghici ot GratiiMicul petar.DRH, B, XXX, nr. 235, p. 284-2851645 august 11 ŢR 285 Adecă eu, Stanciul postelnic ot Dîlga, dîmpriună cu feciorii mii, Mitrea postelnic i Hamza postelnic i Mihart postelnic scris-am şi mărturisim cu aceasta al nostru zapis, ca să fie de mare credenţă la mîna jupînului Lepădat căpitan ot Bucureşti, cum să să ştie că ne-au făcut domnii lui bini dă ne-au dat bani ughi 140. Iar noi avem a-i darea banii cu dobîndă zi în doisprăzeaci la sfenti Ghiorghii fără nici un cuvînt. Iar ci nu vom avea banii la zi, iar noi să avem a-i darea moşii din Ţăgureşti sau din Giurgiţa, cum să va fi cumpărat. Însă moşiia dîn Ţăgureşti cum o va fi cumpărat, iar din Giurgiţa cum ne vom putea tocmi.Şi la tocmeala noastră fost-au mărturii: jupînul Părasco cupeţu i Manul portar i Puica iuzbaşa i Sava iuzbaşa i Costandin căpitan. Şi păntru bună credenţa, ne-amu pus peceţîli şi iscăliturili ca să să crează.Pis measeţa august 11 dni, vă leat 7153 1645.Hamza postelnicStanciul postelnicMitrea postelnic [...].DRH, B, XXX, nr. 236, p. 2851645 august 12 ŢR 286 Adecă eu, Udrea comisul, feciorul răposatului Hrezii vornicului, scris-am şi mărturisescu cu acesta al meu zapis ca să hie de credinţă la cinstita mîna a măriii sale domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, cum să se ştie că am vîndut măriei sale satul Tegeanii ot sudstvo Elhov, du pre Pasărea, tot, cu tot venitul şi cu tot hotarul den cîmpu şi den pădure, den hotar pînă în hotaru, cu toţi rumînii. Însă rumînii, anume: Stan, feciorul lu Marco i Burnea şi cu frati-său, Dragomiru, feciorii lu Stoian i Voico cu 3 feciori şi cu feciorii lor i Gogol cu feciorii lui. Şi iar am mai vîndut măriii sale nişte rumîni fără moşie, anume: Iano cu feciorii lui, anume: Ivaşco i Stan i Costandin i Şărban cu feciorii lui, anume: Stoica i Tatul i Ivan i Drăgan i Stănimiru, drept bani gata, ughi 338. Şi iară am vîndut măriii sale satul Ştefăneştii, jumătate, drept bani gata, ughi 70. Şi iar am mai vîndut den ceealaltă jumătate de sat jumătate şi cu o vie ce au fostu cumpărat de la Cîrstea şi de la Gaia şi de la Radul şi de la Dumitru şi iar de la Radul, drept bani gata ughi 40 [...], ughi 448. Şi am vîndut eu, de a mea bunăvoie fără de nice o silă, să-i hie măriii sale moşie în veaci.Şi mărturie încă au fost: jupan Barbul vel ban i jupan Dragomir vel vornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Deicul vel spatar i jupan Preda vel clucer i jupan Costandin vel postelnic i jupan Mihnea vel stolnic i pan Radul vel comis i pan Drăgoşin vel peharnic i pan Ghiorma vel slujer i pan Nicula vel pitar i pan Marco vel armaş. Aceasta am scris. Şi pentru credinţa, pusu-mi-am şi eu peceatea şi iscălitura, ca să se ştie şi să să crează.Pis august 12 dni, vă leat 7153 1645.Ieu Udrea comis, snă Hrizei vornicDragomir vel dvornicRadu vel logofetStroe vel vistiarPreda BrîncovenulRadu vel comisSocol clucer [...]Io Marco Danovici vel armaş.DRH, B, XXX, nr. 237, p. 2861645 august 13 ŢR 287 Jupan Mitrea pitariul, ispravnicul scaunului de la Bucureşti, scris-am carte nostră părintelui Tanasie, egumenul de la Sfînta Troiţă şi egumenul Calinicu de la Plumbuita, cum au venit nainte nostră de faţă cu Nicula şi cu fraţii lui, feciorii popii lu Tudor de Fundeani. Într-aceaea, aşa zicea acei oamini cum au şi ei parte de ocină în ocina Ambiştilor care o au închinatu Hrizea vornicu la mănăstire. Iar noi am văzutu cărţili, hrisovili la mîna iguminilor cum easte ocina Ambiştilor cumpărată pristi tot şi am cirutu şi la ei cărţi să li vidim cum au ei parte, iar ei cărţi n-au avutu. Direptu aceaea i-am judecatu să ia ei trei megiiaşi şi să le dea părinţii trei megiaşi dempregiurul locului să ia seama şi să adevereaze acei 6 omeni cu sufletele lor şi cu jurămîntu cum au ei parte şi cum nu ş-au vîndutu ei partea lor Hrizei vornicul. Ci să vor putea afla aceşti oamene cum au ei parte ei să ţie, iar să nu, vor adăvăra că au ei ocene şi ş-au vîndutu ei ocena preste tot, ei să rabde pentru că aşa i-au ajunsu judecata.Pis august 13 dni, leat 7153 1645.Mitre pitar.DRH, B, XXX, nr. 238, p. 2871645 august 13 ŢR 287 Jupan Şerban vistier, zapisul mieu la mîna părintelui egumenului Atanasie ot Sfînta Troiţă şi a tot săborul, cum să se ştie că boiarii ot Hurez ot sudstvo Ialomiţa, anume: Radul i Nedelco avut-au ocină la satul Găunoşii Elhov, a patra parte de sat, însă stînjeni 240. Deci i-am fost cumpărat eu za ughi 48, şi derept o iapă bună. Iar apoi, aceşti părinţi rugatu-m-au cum să-mi iau banii ca să cază moşia toată pre mîna lor. Deci mie nu mi se-au căzut cu judecata a-m luoa banii, căci am fost cumpărător de un an şi jumătate, iar, păntru voia părinţilor ca să nu aibă cu ei nici o ceartă, luoatu-mi-am toţi banii şi iapa, cum scrie mai sus. Şi le-am dat şi zapisul carele am avut de cumpărătoare de la Radul şi de la frate-său, Nedelco de cumpărătoare la mîna lor. Aşijderea şi eu, păntru credinţa, făcutu-le-am cest zapis al mieu ca să-şi ţie acea moşie cu pace.Şi mărturie, ceni-ş va pune mai jos peceatea şi iscăletura.Pis august 13, 7153 1645.Şearban vistierEu Fera mărtureii 288 [...]Eu Radul logofăt ot Scheai mărturieEu Ştefan cupeţ mărturieEu Oancea mărturieEu Tatul neguţiturul [...]Jupan Cuţaru neguţătorul.DRH, B, XXX, nr. 239, p. 287-2881645 august 15 ŢR 292 Scris-am eu, Dumitraşco comis acesta al miu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupanului Parasco, cum să se ştie că i-am vîndut parte me de ocină den Leurdeni, însă stînjene 40 şi stînjenul cîte 8 costande bani gata şi de a me bunăvoie.Şi la a noastră tocmală fost-au mulţi omini buni, anume: Crăciun roşiu Ciocănescul şi Dobre ceuşul şi Nedelco ot Cosoba şi Dragomir ot tam, însă moşiia ce-u ţinut socru-meu, Mihaiu den apă şi den pădure şi den baltă. Şi păntru credinţa, pus-am şi degetul. Şi am scris eu, popa Radul.Pis measeţa avgustu dni 15, vă leat 7153 1645.Eu Dumitraşcu comis.DRH, B, XXX, nr. 241, p. 2921645 august 16 ŢR 293 Adecă eu jupîneasa Muşa, fata Micului, nepoată de frate lu Lăudat ot Viiani ot Prahova împreună cu fieu-mieu, cu Badea şi cu alalţi feciori ai mii cu toţi, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Neculei Ghiormescul, ca să să ştie cînd au fost acum în zilele domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, noi i-am vîndut dumnealui ocină jumătate den Viineasca, carea mearge den Prahova, pînă în apa Cricovului [...] despre tot hotarul jumătate, za 7000 aspri gata. 294 Şi o am vîndut noi de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă, că au fost a noastră direaptă moşie. Şi ne o au ales 24 de boiari carii i-am purtat împreună cu Preda slujer şi cu scrisoarea lor, ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică coconilor în veacu. Şi mărturie: ot Viiani, unchiaşul Manea şi Nedelco i Dobromir i star Vlaicul cel mic i ot Răsimnici, Lazar i Dragomir i Dan i Seman i ot Ghierghiţă, unchiaşul Radul Podgoriianul i Ilie, snă Liicăi i ot Berceni, Stoica iuzbaşa, i brat ego, Ianachi, i ot varoş Floci, Şerban şi alţi boiari carii-ş vor pune mai jos peceţili.Aceasta am scris. Şi pentru credinţă, ne-am pus deagetele.Pis measeţa aprilie, vă leat 7153 1645.Eu MuşaEu BadeaEu Radul logofăt ot Ţigănişti.DRH, B, XXX, nr. 243, p. 293-2941645 august 18 ŢR 294 Adecă eu, Isar, snă Dan Totescul ot Dălgopol, scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupîneasei Nedealei comisoaiei, cum să să ştie că i-am vîndut dumneaei un pogon de vie care am avut eu pre lîngă viia dumneaiei, derept bani gata aspri 2800. Şi i l-am vîndutu eu de a mea bunăvoie fără nice o silă, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a vecinilor den sus şi den jos şi demprejurul locului. Şi am luat toţi banii gata în mîna mea aspri 2800, ca să-i fie dumneaiei jupîneasei Nedealei de moşie, de stremoşie ohabnică.Şi la tocmeala noastră, tîmplatu-se-au mărturie: părintele egumenul Melhiisedec de la sveata mănăstire ot Dălgopol i Dona judeţ i Staico biv judeţ i Stanciul Focan i popa Sima i Baciul diaconul i unchiaşul Vlaicul Comcei i Manta i Nedelco şi alţii carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adevărată credinţa, pusu-mi-am peceateili, deagetul să să crează.I pisah az, Mareş logofăt avgust 18 dni, leat 7153 1645. [...]Eu Vlaicul ComceaEu popa Sima 295 Eu Isar, snă Dan TotesculStroe vel vistiarEu Nedealco BăciulesculMihul cojocarDona judeţStaico judeţStroe.DRH, B, XXX, nr. 244, p. 294-2951645 august 18 ŢR 295 Adecă eu, Vlaicul Berişcăi ot Dălgopol scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupîneasei Nedealei comisoaiei, cum să să ştie că i-am vîndut dumneaiei 2 pogoane de vie, care am avut eu pe lîngă viia dumneaiei la Dealul Ştefăneştilor, însă derept bani gata aspri 4700. Şi am vîndut eu, de a mea bunăvoie fără nici o silă, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a vecinilor den sus şi den jos şi demprejurul locului. Şi am luat toţi banii gata în mîna mea aspri 4700, ca să-i fie jupîneasei Nedealei aceaste pogoane de vie, de moşie, de stremoşie, ohabnică.Şi la tocmeala noastră, tîmplatu-se-au mărturie: părintele egumenul Melhiisedec de la sventa mănăstire Dălgopol i Dona judeţ i Staico biv judeţ i Stanciul Focan i popa Sima i Baciul diaconul şi unchiaşul Vlaicul Comcei i Manta i Nedelco şi alţii carii-şi vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru credinţa, pusu-mi-am peceatea i deagetul să să crează.I pisah az, Mareş logofet, measeţa avgust 18 dni, leat 7153 1645.Stroe vel vistiarEl Vlaicul Berişcăi [...]Eu Vlaicul ComceaEu popa SimaEu Nedealco BănciulesculMihul cojocarDona judeţStaico judeţStroe.DRH, B, XXX, nr. 245, p. 2951645 august 18 ŢR 296 Adecă eu, Voico den Bucureşti, ficiorul lu Vişan din Bucureşti, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna măriei sale, domnu nostru, Io Mateiu Băsărabă voivod, ca să să ştie că m-am vîndut măriei sale rumîn, cu ficiorii mei, cît Dumnezeu îm va da, de bunăvoia mea, fără dă nici o silă, derept ughi 10, cu ştirea tuturor boiarilor, marii şi mici. Şi am luat toţ banii gata, dă la măria sa, ca să fim domnu nostru Io Matei voievod rumîni şi sfintei mănăstiri a domnu nostru de la Căldăruşani, hram Sveatîi Dimitrie, dă moşie ohabnici în veaci. Şi am luat banii denaintea domnu nostru, din divan.Şi la tocmala noastră, fost-au toţi boiarii divanului mărturie, anume: jupan Dragomir vel dvornic i jupan Radul vel logofet i jupan Stroe vel vistiiar i jupan Diicul vel spătari i jupan Radul vel comis i jupan Preda vel cliucer i jupan Mihul vel stolnic i jupan Drăguşin vel peharnic i jupan Marco vel armaş i jupan Istratie vtori vistier.Aceasta mărturisim ca să să ştie şi să să crează. Şi păntru credinţa, în loc de peceate, pusu-mi-am deagetul.Pis measeţa avgust 18 dni, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 246, p. 2961645 august 20 ŢR 296 Adecă eu, Romanu şi cu socru-meu, Mihăilă şi Albul ot Sengureani, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credenţă la mîna jupînului Bunei vistiarului, cum să se ştie că i-am vîndut dumnealui moşîe la Poenari, 297 partea sengurenească, însă o jumătate de fune, derept bani gata, ughi 10. Şi o am vîndut noi, de a noastră bunăvoie şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor. Deci să aibă a-i firea dumnealui moşîe stătătoare şi coconelor dumnealui.Şi la această tocmeală a nostră fost-au: jupînul Gherghie vistier şi jupînul Gherghie aga i Mihalcea logofăt ot Mîrşă. Şă păntru credenţa, ne-am pus şî peceţile.Pis measeţa avgust 20 dni, vă leat 7153 1645.RomanMihăilăAlbulGherghe aga [...]Mihalcea logofăt.DRH, B, XXX, nr. 247, p. 296-2971645 august 21 ŢR 304 [...] ca să fie volnici ai lui oameni cu aceasta carte a domniii meale de să ia toată dijma de pre moşiia satului Bloturi i Gurguiţi, cît se va afla de la tot omul, vercine va hi arat pre acea moşie, pentru că satul Bloturi i Gurguiţi datu-l-am domnia mea cu toată moşiia şi cu tot venitul sventii mănăstiri ce scrie mai sus. Deci să aibă a lua toată dijma pre seama sventii mănăstiri şi de nimea opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 250, p. 3041645 august 21 ŢR 304 [...] ca să hie volnec cu această carte a domniii meale, de să-ş ţie toată partea de moşie den Albeşti, care 305 ocină o au cumpărat acum în zilele domniii meale de la Radul Răgep, den Buzău, de sîntu acum 6 ani, şi o au ales şi o au hotărît cu 12 boiari, însă stînjăni 174. Şi tot au ţinut deregătoriul domniii meale, pan Radul vel comis, cu bună pace. Iar cîndu easte acum Mihăilă, feciorul lu Buhuci, el se scoală cu pîră, zicîndu cum nu ş-au vîndut Radul Răgep numai partea lui, ce au intrat şi-n moşiia lui.Într-aceaea, domnii mea am căutat şi am judecat împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale, şi am dat domnii mea deregătoriului domniii meale, ce scrie mai sus, Radul vel comis, să aibă a-ş ţinea ocina cum o au cumpărat de la Radul Răgep, iar Mihăilă, el au avut să-ş caute pîră pînă au fostu Răgep viu. Iar de-i va părea cu strîmbul, să-ş ia 24 de boiari, pentru că au fostu de faţă Mihăilă Buhuţ cîndu se-au vîndut această moşie.DRH, B, XXX, nr. 251, p. 304-3051645 august 22, Bucureşti ŢR 305 [...] Bunea vistier ot Grădişte, ca să fie în pace de acum nainte de către un om, anume Badiul şi de cătră toată ruda lui, mai mult val să n-aibă, pentru că au venit Badiul cu pîră naintea domniii meale în divan, de faţă cu boiarenul domniii meale, Bunea vistier, zicîndu Badiul cum are şi el moşie moşteană în satul Bunei vistier, în Grădişte. Şi cît au ţinut Dumitru vornicul Zeamţea, tată vitreg Bunei vistier acest sat Grădiştea, atîta samă de ani pînă au murit de bătrîn, nu se-au mai fost apucat acest om Badiul cu vreo pîră să zică că are vreo parte sau vreo treabă acolo în Grădişte.Iar acum, el trăgea pîră la divan, numai aşa cu gura, fără carte de moşie, fără zapis de la cineva, fără nemica, nici să ştie cineva să-i mărturisească că are el vreo amestecătură în Grădişte, nici nemic.Derept aceaea, şi domnia mea încă am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage dumnezeiască împreună cu toţi cistiţii dregătorii domniii meale şi am văzut 306 şi domnia mea şi tot divanul, cum n-are acest om Badiul nici o treabă în Grădişte, ce umblă un om fără de ispravă, ce au rămas de leage şi de judecată dennaintea domniii meale.Şi au ieşit cu rea ruşine de la divan, cum mai mult treabă să n-aibă acolo în Grădişte, cum n-au avut niciodată de cînd easte el pînă acum, ce să-şi ţie Bunea vistier satul şi moşia cu bună pace în veacu, el şi coconii lui şi mai mult val să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 252, p. 305-3061645 august 25 ŢR 312 Adecă eu, popa Ioan ot Mlăjăt, cu fraţii mii, scris-am acesta al nostru zapis ca să fii de mare cridinţă la mîna comisului Apostolache, cum să să ştii că i-am vîndut dumnealui 3 pogoane de vii şi cu 2 stînjini de ocină, derept bani gata, ughi 33. Şi aceaşti pogoane sintu în dealul Jugureanilor în ocina dătcoinească. Şi aceaşti pogoni de vii fostu-lea-am cumpărat iu, Ţelină, iu, popa Ion de la popa Cîrstea, snă Oanei ot Dătcoiu. Iar acum iu l-am vîndut comisului Apostolache de a mea bunăvoi, fără nici o silă, ca să-i fii dumnealui moşii stătătoare, niclătinat în vicii.Şi mărturii au fost: Stanciul ot Mlăjet şi diiaconul Ilii şi Stănislav şi Simion şi Stoica şi Răcnea şi Toma, snă Stoică ot Tohan şi Simnicoară ot Jugureani.Şi păntru credinţa, ne-am pus şi deagitili.Pis avgust dni 2, vă leat 7153 1645.DRH, B, XXX, nr. 255, p. 312 1645 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 312 Adecă eu, Baldovin stolnicelui ot Drăgoieşti, scris-am acesta al meu zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna lu Tanase căpitanul, cum să să ştie că i-am vîndut ocina toată care am fostu luhat de la Pati den Drăgoieşti şi di 313 Anişanie aşijdere şi a me iar toată din Drăgoieşti şi di Aniişani, însă cît să va alege de preste tot hotarul, din cîmpu, din pădure, din apă, din şăzutul satului din în cin pînă în cin. Şi ştiri totororă fraţilor de moşie. Şi i-o-m vîndut, dreptu aspri gata 12000, ca să-i fie dumnilui moşii stătători, lui şi ficioriilor şi nepoţilor, strănipoţilor ohabnică în veci.Şi cîndu am făcut acestu zapis şi acestă tocmelă, fost-au mulţi boiari şi oamini buni mărturie, carii îş vor pune mai jos şi peciţili, anumi: Hrizan, frati-miu i pak Hrizan snă Radului Bulbucenul i Mihul snă Buzdugan căpitanul i uncheşul Negoe ot Drăgoieşti i uncheşul Pîrvul ot tam i Opre snă popei Şerban da ot Stăneşti i Şărbu, snă popei Radului ot tam i Dobre ot Boşari.Şi pentru credinţa, mai jos pusu-ne-m şi peceţili, ca să să creză.Vă leat 7154.Eu BaldovinMihulHrizanHrizan, uncheşul NegoeI Pîrvul uncheşulOpreDobreŞărbu.DRH, B, XXX, nr. 257, p. 312-313 1645 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 315 Scris-am eu, Crista ot Fieni acest al meu zapis la mîna Stoică şi Cristina lo Braşov den Ţîţa, cumu să se ştie că e-mu vîndut parte me din Cernica de apă. Amu vîndut eu uncheşul 25 de stînjeni de apă şi îmi dat bani 300. Şi amu luat eu, Stoica, acest locu de la uncheşul Cîrste, cum a loat de la alalţi fraţi ai oncheşoliu Cîrstii, anome: Stanciul şi Nan i Stan. Şi Nan i Stan a vindut 10 stînjini de apă. Şi s-au vîndut pîn în Obrejie la merii Barbolui. Şi am adevărat noi, satu Fieni toţi megieşie, cumu din Obrejie în jos sîntu rînduite vaduri.Şi la acee socoteală a fostu: Neagu, Stanciul i Marinu i Stan cojocar şi alaţi megieşi, toţi din Fieni. Iar cine să va scula preste cuvîntul megieşilor capulu liu ştie. Vă leat 7154.DRH, B, XXX, nr. 262, p. 315 1645 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 316 Adecă eu, Lupul Căzacul cu fiiul mieu, Mărin să se ştie că m-am tocmitu cu Stanciul Ciuplei de bunăvoia mea de la Creţăşte, de la pădure stînjinii 20 şi den Agoiu 10 şi de la Blaniţ 10, şi mi-au dat talere 18. Şi i-am făcut acesta zapis al mieu de bunăvoia mea să-i fie lui moşie în veacu, lui şi cui să va trage din el în veac. 317 Şi mulţi oameni buni mărturie: eu, Arca din Scorţa şi jupînu Şandru din Comăneşti, Pătru Stănoman, Micul, Mihai Curteanul.Leat 7154. Şi pentru credinţă, ne-am pus şi deagetu.DRH, B, XXX, nr. 264, p. 316-317 1646 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 317 Episcupul Parthenie şi cu toţi părinţii de la sfenta monastire ot Mărgineani, scris-am al nostru zapis să fie la mîna egumenuliui ot Nucet, ieromonah Ananie, că a fost liuat un ţigan de la Nucet, o ţigancă a noastră, anume Ioana şi se-a plătit cu altă ţigancă, anume Stana. Şi de acu nainte să fie în paci ţiganca Ioana, cari scrisă mai sus.Pentru credinţa, făcut-am acest zapis să fie la sfeta monăstire.Vă leat 7154.DRH, B, XXX, nr. 265, p. 317 1645 septembrie 1 - 1646 august 1 ŢR 318 Să se ştie cum s-au împăcat Răcnea cu nepotu-său, Coman pintru-n bou ci s-au plătit di jurămîntul ci i-au fost nivoi boul. Şi l-au dat nipotu-său Coman cu zi pînă la sveati Petră şi boul preţuit, dereptu ughi 4 pol şi costande 2. Şi i-au pus locul di după Gorănit, locul cu pomii şi cu chilii, să-l aşteapţi pînă la zi. Di va da atunci banii, el să-ş ţii chilii, cu locul cum l-a ţinut. Iară di nu-i va da banii, să-ş ţii nipotu-său Coman locul cu pomii şi cu chilii stătători.Şi mărturii fost-au la acestă tocmeală mulţi oameni buni, anume: Mihail i Stroe i popa Stănimir i popa Vîlcul i Gonţu ţigan. Şi sîntu prinşi şi banii mirii în banii boului, ci scrii mai sus.Eu Stroe snă Datco mărturieEu popa Vîlcul mărturieEu popa Stănemir mărturieEu Mihail mărturieEu Gonţu mărturieEu Stan al popei mărturie.DRH, B, XXX, nr. 267, p. 318 1645 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 319 Scris-am eu, Stanciul ot Mîstîneşti, acesta al meu zapis de mare credinţă la mîna jupînului lu Postulachi comis i-am vîndut ocina de Mîstîneşti, parte toată a Stanciului, feciurulu Lupului de Mîstîneşti. Şi o-m vîndut eu, Stanciulu de a me bunăvoie, toată, cîtă să va alege, parte lui Stanciului, de hotaru pînă hotar şi apă şi pădure şi preste toto locu de sat ot Mîstîneşti să fi jupînului lu Postulachi, lui moşie în vecu.Şi cîndu să-u vîndut au fostu mulţi oameni buni, cîndu i-au dat bani, ughi 5. Şi aldămăşari: de Vaedelu, Arbănaşu şi Bogdanu şi de Mîstîneşti, Negoe Chiojden, Radul Răghelii ot tam, popa Toderu, de Prisaca, iuzbaşa Nedelco şi popa Preda.Vă leat 7154.DRH, B, XXX, nr. 270, p. 319 1645 septembrie 1 - 1646 august 31 ŢR 320 Adecă eu, Vlaicul şi fomea me, Voica, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna feciorului nostru, Albului, cum să să ştie că-i dau parte me de moşie ce să va alege despre fraţii mei jumătate, păntru căce ni-e fecior şi ne-u căotat la tinereţe şi se ne caute şi la bătrîneţe, pînă în vreme de bătrîneţe, pînă la petrecanie noastră, vercare vom muri mai nainte de noi, tot să ne caute. Şi ne-o căutat şi fetele noastră, însă cu el împreună, le-mu grijit unde le-u fostu parte dat de Dumnezeu.Iar ceie jumătate, să fie a noastră, pînă vomu fi cu zile. Iar la moarte noastră volnicu voiu fi a o darea cui voiu vre. Iar să n-aibă a-l bîntui, nici fetele mele, nice fraţii mei, nici nepoţii mei, că-i dau de a noastre bunăvoie, pentru căce ne caută. Şi am ţinut casa şi dăjdele domnilor cu el împreună.Iar cene va-l bîntui, să fie procleta şi afurisit de toţi oteţii. 321 Şi mărturie: popa Vlaicul, sin Badea portar, popa Savul, sin diecon Stoica, nepotu-meu, i brati ego Tănase, Fătul, Negoe, Tudor i Luca.Însă în zilele lu Mateiu vodă leat 7154.Şi am scris eu, Vlaicu paharnic, cu mîna mea.DRH, B, XXX, nr. 273, p. 320-3211645 septembrie 4, Bucureşti ŢR 322 [...] Tudor i Vladul i Stroe, feciorii Stanciului logofăt ot Olăneşti, ca să fie volnici cu această parte a domniii meale de să-şi ţie doi rumîni, po ime Stoica cu frate-său Opriş, feciorii lu Stan, nepoţii Oancii şi cu toată partea lor de ocină din Rădăcineşti sud Argeş, pentru că aceşti rumîni, ce scriu mai sus, fost-au cumpăraţi de Dobra logofeteasa Rudeanca încă din zilele răposatului Radului voievod. Deci atuncea, fostu-i-au dat Dobrei, muma lui Tudor şi a Vladului şi a lu Stroe, zeastre pre aceşti doi rumîni şi de atunci încoace tot i-au ţinut cu bună pace. Iar cînd au fost acum în zilele domniei meale, iar aceşti rumîni, ei au rădicat pîră, zicînd cum că nu sînt rumîni, nici au luat moşul lor Oancea bani, nici tată-său. Într-aceaea, slugile domniii meale, ce sînt zise mai sus, ei deaca au văzut aşa, au venit naintea domniii meale de s-au pîrît de faţă cu aceşti rumîni. Deci rumînii pîrîia cum că nu sînt rumîni, nici au treaabă cu ei, ce-i asupresc 323 fără de dreptate. Iar Tudor cu fraţii-ş-au scos cartea Radului voievod, în divan, de cînd au fost cursul anilor văleat 7120 scriind pre aceşti rumîni.Deci domniia meaa am căutat şi am judecat pre dreptate şi pre leage dumnezeiască împreună cu toţi cinstiţii dregătorii domniei meale. Şi le-am dat domniia mea leage 12 megiiaşi să jure cum nu sînt rumîni, nici au luat moşu-său bani cum nu s-au putut apuca de leage, ci au rămas de lege şi de judecată denaintea domniei meale din divan, cum mai mult cu pîră să nu să mai ridice. De să vor şi rîdica vericînd, să nu să crează, ci să-i ţie cu bună pace să le fie rumîni de moşie, cum i-au ţinut şi mai denainte vreme.DRH, B,XXX, nr. 277, p. 322-323 Circa 1645 septembrie 5 ŢR 323 Adecă eu, Preda din Clăşneştea şi cu ai mei feciori, anume Danul şi Stăriian carii şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Nicolei pîrcălabul din Glogova, cum să să ştie în zilele domnu nostru, Ion Matei Băsărabă voivod. Iar eu, Predea, împreună cu ficeorii miei vîndutu-n-am partea de moşie despre Iermoneştea, însă stînjeni 238, stînjenul cîte 2 costande, ughi 23, costande 16, în lat, iar în lung, din cursoarea apei pînă în hotarul Peşcenei. Şi am vîndut-o noi, de a noastră bunăvoie, fără nice o sîlă, cu ştire tuturor megieşilor dimprejurul locului.Şi mărturie au fost: din Glogova, Laţco şi Prohan şi popa Matei şi din Clăşneşti, Păunilă şi Cuzma şi Florei.Şi pintru credinţă, pusu-ne-am degetele şi iscălitura, să-i fie moşie.Pis mesiţa septămvrie, dni 5. Eu Preda.DRH, B, XXX, nr. 278, p. 323 Circa 1645 septembrie 5 ŢR 324 Adecă eu, Stan Doc din Clăşneşti scriu şi mărturisăsc cu al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Nicolei pîrcălabul din Glogova, avut-am în Iermoneşti moşie din partea sohodenască, din jumătate de hotar, al optulea pămînt. Şi am vîndut derept 8 sute de bani. Şi am vîndut de a me voie, fără nice o silă, să-i fie moşie moştină lui şi ficiorilor în vac.Şi păntru credinţă m-am pus şi degetul. Şi megieşi mărturie, cari scrie mai sus.Şi iar au cumpărat Necula pîrcălabul de la Radul şi de la Dobromir, feciorii lu Bordeaică ot Izvarna den jumătate de ocină den Iernomeşti, care au fost a Neculei pîrcălabul, a opta parte, derept 1000 de aspri.DRH, B, XXX, nr. 279, p. 3241645 septembrie 7 ŢR 324 [...] voao rumînilor lu Dumitraşco postelnic Cepariul den Cepari, den Tigveani, den Dăneşti. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, pentru că aici naintea domniii meale, la divan, venit-au stîpînu vostru, Dumitraşco postelnic, de v-au vîndut boiarenului domniii meale Bunei vistier, rumîni stătători şi de moşie, fără de nici o gîlceavă.Derept aceaea, de vreme ce veţi vedea ceastă carte a domniii meale şi omul boiarenului domniii meale, Bunei vistier, iar voi să căutaţi să aveţi a ascultarea toţi de omul lui, de toate ce vă va da învăţătură, că sînteţi de astăzi nainte pre 325 seama lui, vînduţi den divan, denaintea domniii meale şi denaintea tuturor boiarilor divanului, rumîni cu pace şi de moşie în veaci.Iar carele dentru voi nu va asculta, să-i facă certare după vina lui şi de cătră nimeanelea opreală să n-aibă naintea cărţii domniii meale.DRH, B, XXX, nr. 281, p. 324-3251645 septembrie 20 ŢR 327 Adică eu, Stroi ot Mireani, scris-am aceasta al nostru zapis ca să fie dă bună crădinţă la mîna jupînului banului Pavalache fost văl, cum să să 328 ştie, că m-am vîndut dumnălui rumîn şi împrăonă cu fii-mău Radul ca să avăm a fi dumnălui şi rumîn şi împrăonă cu nepotu-mău Nastasii, şi dăpă ci nă va mai dărui Dumnăzău fecior, tot să fie rumîn dumnălui. Şî ne-am vîndut cu partea dă moşii, dîn moşiia Mărenilor a triia parte un moş, cum ne-am vîndut dă a noastră bunăvoi şi fără nici o silă, derăptu bani gata 13200.Şi cîndu ne-am vîndut, fost-au mulţi boiari dă pă împrăjur: întîiu, Gărghii vtori vistiiar şi jupan Andrăiu şetrarul şi jupan Apostol comis i Andrăiu spătar, snă aga Neagul i Radul postelnic, snă Corcodăl stolnic i Stanciul ot Flămînda i ceaoşul Datco ot Zăvăsteani i Năcula postelnic ot Mîrşi şi dă măgiiaşi ot Măreani; întîiu Stanciul, snă călugărului Ştăfan ot tam, i Radul Idul ot tam i Dumitru ot tam.I pisah Grama logofăt, săptemvrie 20 dni, vă leat 7154 1645.Şi păntru crădinţi ne-am pus deagetul.Stroe.Radul.Nastasie.DRH, B, XXX, nr. 286, p. 327-3281645 septembrie-decembrie 20 ŢR 328 [...] ca să fie sfintei patrieşii ocină în sat, în Ciulniţa de Jos [...], tot hotarul.Şi iar să fie sfintei patriarşii ocină în sat, în Seaca iar ... părţi de ocină ce scrie mai sus, fost-au ale lui Ştefan călugărul de moşie încă mai denainte ...cu inima lui, cum această lume iaste trecătoare şi fără folos sufletului [...] casa şi feciorii de le-au împărţit tot cine ce-au căzut şi ce li s-au venit partea din moşie [...] i-o au ales de cătră feciori şi au mersu la [...] sfintei patrierşii [...] şi la lipsa lui şi l-au îmbrăcat la slăbiciunea lui Nectarie arhidiiacon, căuta [...] au călugărul, el au mersu naintea domniei lui, în divan, de au dat şi au închinat aceeaste ... părinţilor lui pomeană în vecie şi cu zapis din mîna lui scris cu mare [...]; Vartolomei biv vel stolnic i Bratul biv vel comis i Apostol biv vel peharnic [...]. [...] încoace tot au fost pre sama patrierşiei.Iară cîndu au fost acum în zilele domniii meale zapisul lu Ştefan călugărul pe aceaste părţi de ocină, scriindu cum le-au dat şi le-au ...niimea din feciorii 329 lui, sau din rudenia lui, să n-aibă treabă cu aceaste părţi ale lui [...] dumnezeieşti patrierşii de la cetatea Alixandrii, ca să-i fie aceaaste părţi [...]nic i Radu vel logofăt i Stroe vel vistier i Diicul vel spătar i Preda vel cliucer. [...]rie 20 dni, Adamlis leat 7154 1645, leat god 1645.DRH, B, XXX, nr. 287, p. 328-3291645 septembrie 25 ŢR 329 [...] voao roşiilor şi voao spătăreilor şi altor boiari carii veţi avea vii pre moşiia sfintei mănăstiri Glăvăciogul de la Cernăteşti. Cătră aceasta vă dau ştire domnia mea, că am socotit domnia mea, cu toţi boiarii şi cu tot sfatul, de am dat şi am adaos vinăriciul domnescu cît ţine hotarul mănăstirii. Deci de vreame ce veţi vedea ceastă carte a domniii meale, iar voi să căutaţi să vă daţi vinăriciul tot den 10 vedre 1 vadră, pre dreptate, cum easte obiceaiul, ca să fie şi domniii meale pomeană, şi mănăstirii de hrană, căci că voi n-aveţi moşie, ce numai viţa easte a voastră. Iar cui va părea strîmbu, să-ş ia viţa şi să pecetluiască egumenul şi bute, că nu va putea umbla den corită în corită, ca să fie bucate bune. Aşijderea şi voi călăraşilor şi alte slugi ale domniii meale încă să căutaţ să vă daţ vinăriciul de pre moşia mănăstiria, cum au fost de veacu. Şi apoi să căutaţ să vă daţ şi vinăriciul domnescu den 10 vedre 1 vadră, cu pocloane, cu părpăr, cu tot venitul cum ştiţ că aţi dat şi la domnie. Iar unde va pecetlui butea, care veţi avea darea înturnători călugării unii la alalţi, că nu să cade să umble călugării den corită cu ciubărul să strîngă trizviturile oamenilor, ce să fie buni de treaba mănăstirii. Iar cui va părea strîmbul, să-ş ia viţa, alt val să nu fie. Derept aceaea, şi tu căpitane Mareş de la Ploieşti, încă să cauţ să dai poruncă călăraşilor să nu poarte călugării de val carea cum va, că acest vinărici domnescu l-am dat domnia mea, cu tot venitul lui la sfînta mănăstire Glăvăciogul, că apoi, să vor veni călugării cu vreo jalbă, bine să ştiţi că rea scîrbă veţi avea de cătră domnia mea.DRH, B, XXX, nr. 288, p. 3291645 septembrie 26 ŢR 330 Adecă eu, Vladul ot Căzăneşti ot sud Mehedinţi, scris-am şi mărturisăscu cu acesta al miiu zapis ca să fii de mare credinţe la mîna jupînului Neculai pîrcălabul, cum să să ştii cînd au fost acum în zilele creştinului Matei voievod, iar eu m-am vîndut rumîn derept ughi 12 bani gata. Şi m-am vîndut de a me bunăvoie, să-i fiu rumîn în veac, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor megiiaşilor.Şi la tocmeala noastră, fost-au mulţi boieri şi oameni buni, anume: jupan Dumitru biv vel sluger ot Filiiaşi i Vintilă postelnic ot Glogova i Ghiura căpitan ot Baie i Gherghena ot Negoieşti i Radul postelnic ot Petreşti i Hamza iuzbaşa i Bălaci ot Căzăneşti, fiiastru Răspopului i Nan ot Ciuşi i Neagoe ot Jirov.Şi am scris eu, popa Matei ot Jirov.Pentru credinţa, pusu-me-am degetul în loc de inel.Pis septemvrie 26 dni, leat 7154 1645.Eu Vladul.Dumitru slujer ot FiliiaşiGhiura căpitanAz, Vintelă postelnic.DRH, B, XXX, nr. 289, p. 3301645 septembrie 28 ŢR 330 Adecă eu, Arbănaş Berescul ot Glodeni dat-am zapis mieu la mîna dumnealui Apostolache comis, cum să să ştie c-am vîndut dumnealui moşie din Glodeni, în funea puiască, 2 funi şi din partea lui Drăgoi 30 funi, că atît au avut, care mi-au fost mie cumpărătoare de la dînşii. Şi am vîndut dumnealui dreptu ughi 8.Şi iar i-am mai vîndut din partea mea jumătate de moş, dreptu ughi 16 şi aceştea bani i-am luat eu toţi gata de la dumnealui, în mîna mea. Şi o am vîndut de a mea bunăvoie şi cu ştire tuturor fraţilor de moşie. 331 Ş-am dat şi de pomană 2 funi la mănăstirea dumnealui şi livezili ale meale, pe unde sîntu, toate la mănăstiri, ca să-m fie mie pomana şi părinţilor mei şi, după moartea mea, să mă îngroape la mănăstiri.Şi cîndu am făcut aceast zapis, au fust mulţi megiiaş mărturie carei să vor iscăli mai jos.Şi pentru mai adevărata credinţă mi-am pus mai jos deagetul să să crează.Measeţa septemvrie 28, 7154 1645.Eu ArbănaşEu, popa Toader martorEu, Arbănaş ot Chiojdeani martorStan roş ot Vaideel martorFătul den Mîstîneşti martorAndrei ot Fundeani martor.DRH, B, XXX, nr. 290, p. 330-3311645 septembrie 28 ŢR 331 Adecă noi, megiiaşii den sat, den Colişani, anume: Manea i Smili, scris-am acesta al nostru zapis, ca să hie de mare credinţă la mîna jupînului Pîrvul vtori postelnic, cum să să ştii că i-am dat toată partea noastră de moşii den Colişani, pentru că noi am fost fugiţi în zilele domnu nostru. Deci ne-au căzut în urma noastră un taler, ci l-au plătit tot dumnealui jupan Pîrvul postelnic de cînd au fost cursu anilor [...] pînă [...]. Deci noi am venit în ţeară, iar la moşiia noastră. Deci dumnealui ne-au apucat să-i dăm banii şi ne-au dus la divan în dooa rînduri înaintea domnu nostru creştin, Matei Basarab voievod. Deci domnu nostru aşa ne-au judicat, să-i dăm toţi banii cîţi au dat pentru noi. Deci noi, banii n-am avut să-i dăm, ci i-am dat dumnealui partea de moşii den Colişani, însă stînjini 200, iar dumnealui ne-au iertat dentr-aceşti 200 de stînjini 60, şi au rămas să ţii dumnealui 140 de stînjini.Derept aceaea, i-am făcut zapisul nostru la mîna dumnealui ca să-i hie dumnealui moşie în vecii.Şi la tocmeala noastră au fost mulţi boiari mărturii, anume: Irimiia logofăt, snă Paraschivii logofăt şi Bogdan iuzbaşa den Ciorani şi Mihai den Gurbăneşti. 332 Şi am scris eu, Calotă logofăt ot Siteşăşti.Şi pintru credinţa, ne-am pus şi peceţile.Pis septemvrie 28 dni, vă leat 7154 1645.Manea, snă Smile.Mihai ot Gurbăneşti.Eremiia slujer mărturisăscu.DRH, B, XXX, nr. 291, p. 331-3321645 octombrie 1 ŢR 332 Scris-am cartea patrierşiei meale la mîna părentelui egumenului Ananiei de la sfînta mănăstire de la Nucet, cari easte hramul sventii Gheorghie, jeluindu naintea partrierşie meale, cum că au dat Vădislavu logofăt la sfînta mănăstire ce scrie mai sus pentru sufletul părinţilor lui şi pentru sufletul lui încă mai denainte vreame 1 sălaş de ţigani, anume Naan cu ţiganca lui şi cu feciorii lui. Şi au dat şi din în bucatele lui den în toate den ce au avut veri den ce va aleage totu a 3 parte, veri den în moşii, veri den într-alte bucate, de ce se vor afla den toate bucatele. Într-aceaea, şi patrierşiia mea a a făcut aceasta carte a patrierşiei meale la mîna părentelui egumenului Ananiei, cum au lăsat Vădislav logofătul pîn-au fost cu zile de au dat pentru sufletul lui şi al părinţilor lui ce au dat şi ce au lăsat şi la moartea lui să fie dat. Iar în urma celui dus de lume, cine va fi rămas în urmă, veri jupîneasa lui, veri soro, veri nepot, veri strenipot, verecine va fi de neamul lui, cine va vrea să lase ce au lăsat Vădislav logofăt cu sufletul lui la această sfîntă mănăstire să fie iertat şi blagoslovit dă vlădica Hristos şi de patreiarşiia mea. Iar cene nu va vrea să lase cum au lăsat Vădislav logofăt, vere jupîneasa lui, vere soru-sa, veri nepot, veri fie ce omu va fi di rubideniia lui şi nu var vrea să lasă, să fie afurisiţi şi să fie blestemat de vladica Hristos şi d 318 oteţi vă ije Nechiia şi să fie şi de patrierşiia mea şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Ariia întru loc şi să dobîndească gubaviia lu Ghizi şi să să desfacă pămîntul să-i înghită, cum au înghiţit pri Aviron şi de osteneala lui să nu aleagă nemic şi munţii şi petrili să putrezească, iar trupurili lor să nu să risipească.Aceasta am scris patrierşiia mea. Pis octomvrie 1 dni, vă leat 7154 1645.DRH, B, XXX, nr. 292, p. 3321645 octombrie 2 ŢR 333 Zde boleari tocmealnici ai jupînului Radului vel comis, na ime: ot Părceşti, Neculcea i ot Murseşti, Bogdan iuzbaşa i Dragne portar i ot Vînăta, Deatco i ot Săcuiani, Udrea armaş i ot Boldurugeşti, Nedelco, ca să caute şi să adevereze aceşti 6 boiari, ce scriu mai sus, ocina den Cîrsticia den Jos, însă stînjăni 35, care ocină easte cumpărată de Necula slugear, de la părinţii lu Ruhat mai denainte vreame, să aleagă aceşti 35 de stînjăni şi să izbrănească de cătră alalţi fraţi de ocină, cum va fi pe direptate şi cum vor afla cu ale lor suflete. Şi ispravnec, Tanasie vtori portar.Pis octomvrie 2 dni, vă leat 7154 1645.DRH, B, XXX, nr. 293, p. 3331645 octombrie 4 ŢR 333 Adecă eu Stance, fata lu Şerban, făcut-am acest zapes al miu să fie de mare credenţe la mîna Stanciului vătahfului ot Băşenişti, cum i-am vîndut eu de a mea bunăvoie partea tătîne-mieu, lu Şerban den Moceşti stînjen 200, stînjănul cîţi 30 de bani. Şi o am vîndut den cîmpu şi de apă şe den seleşte satolue şi de peste tot hotarul şi den cen pînă-n cen, să fie lui moşii feciorilor şi nepoţilor şi cene se va trage dentru el.Mărturii: Dumitru Năianul ot Băsineşti, Stan Măciocă ot tam, popa Vladul ot tam i popa Lefter ot tam i snă popei Vladului, Radul i Vladul i Dumitru, fratele vătahlui i Ştefan ot tam şi multe oameni boni, den sos şi den jos.I pisah popa Gheorghei ot Jugurani.Pis measeţa optovrie dni 4, 7154 1645.Pentru credenţa, pos picete eu, Stancea. 334 Dumitru Năiani.Radu popa.Eu popa Liftir.Dumitru fratele lui vataf.Eu Preada lu Avram logofăt.Stan Măciucă.DRH, B, XXX, nr. 294, p. 333-3341645 octombrie 5 ŢR 334 Scris-am eu Ilie, snă popa Costandin, acesta al miu zapis ca să fiie de mare creadinţă la mîna părintelui arhimandritului chir Leontie, năstavnicul sfintii manastiri ot Argiş, cum să să ştiie că e-m vîndut un loc de 5 fălci în cîmpu den sus de mănăstire şi den sus de cruce Lupeştilor. Şi în capul locului sîntu 2 mîgle de pitri, despre drumul Albiştilor şi despre cela cap de loc, în capul locului iastea o rovină şi pre marginea de amundoă părţile sîntu şirini dă mărăcini. Şi i l-am vîndut în bani gotovi 90, de a me bunăvoie, să fiie al sfinţiii lui şi al sfentei mănăstiri. Şi au pus şi prea tata, popa Costandin şi prea mama Iovana în pominic, ca să fiie al sfintii mănăstiri, în vec neclătit, amin.Şi pentru creadinţa, mi-am pus şi pecete.Pis measeţa octomvrie 5 dni, leat 7154 1645. Ilie.DRH, B, XXX, nr. 295, p. 3341645 octombrie 5, Bucureşti ŢR 334 Adecă eu Vasilie, feciorul Cîrstei, fratele lui Agapie, scris-am acesta al mieu zapis, să fie de mare credinţă, la mîna Radului logofătul Dudescul ca să se ştie cîndu au fost acum în zilele domnu nostru, Io Mateiu Basarab voievod, 335 iar eu Vasilie m-am vîndut Radului logofăt rumîn cu un fecior al mieu, anume Stanciul, fără ocină şi cu feciorii ce-mi va mai da Dumnezeu de acum înainte, derept 2 iape, preţu za ughi 13 şi derept 1 cal, preţu za ughi 4. Şi m-am vîndut eu Vasilie, rumîn de bunăvoie, fără nici o silă, ca să-i fiu de moşie lui şi coconilor în veaci.Şi la tocmeala noastră fost-au mulţi boiari carii ş-au pus mai jos peceţile. Şi pentru credinţa n-am avut inel, ce mi-am pus în locu de peceate, deagetul. Aceasta mărturisescu, ca să se ştie.Pis Lepădat logofăt, u Bucureşti, measeţa octomvrie 5 dni, leat 7154 1645.Eu Vasilie.DRH, B, XXX, nr. 296, p. 334-3351645 octombrie 7 ŢR 335 Adecă eu, Dumitru stolnic ot Vîrîţi, dem preună cu fiiu-mieu, Stanciul postelnic, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Vladului păharnic Rudenul, ca să să ştie cum i-am vîndutu partea noastră den sat, den Stoieneşti ot sudstvo Romanaţi, toată, de preste tot hotarul, den cîmpu, den pădure, den apă, den şăzutul satului şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul, orcîtu să va alege. Şi rumînii încă să să ştie, na ime: Tatomir 336 cu 2 feciori i Lupul c-un frate şi cu 1 fecioru şi Barbul cu 3 fraţi, feciori Bărbuleţului şi cu feciorii lor i Cîlţe cu frate-său Stan, feciorii lu Bolan i Cîrste cu 2 feciori i Muşatu cu 2 feciori i Şiuia cu 1 fecior i Stanciul cu 1 fecior şi feciorul Stanciului Bolan i feciorii Stăniei, anume: Stan i Ion şi cu feciorii lor şi alţi rumîni, cîţi se vor afla den parte noastră fugiţi, toţi să-i fie rumîni dumnelui, za 300 de galbeni, bani gata.Şi am vîndut de a noastră bunăvoie şi fără de nici o silă, pentru că s-au căzutu dumnelui a cumpăra acolo, în Stoineşti, că au avut moşie moşteană şi am fost fraţi de ocină, ca să-i fie dumnelui moşîie ohabnică, că ş-au dat ai dumnelui bani derepţi, de au cumpărat moşie cu pace.Şi mărturie pus-am mulţi boiari: jupan Socol cliucer i jupan Necula vel pitar i ot Cepari, Ivaşco cliucer i Chirca postelnic i Pană logofăt i Negoe postelnic i Pîrvul postelnic i ot Fărcaşa, Radul căpitan i ot Comani, Bade căpitan i ot Greci, Stan vornic i ot Puturoasa, Mitre postelnic i Nica cupeţi i Ghiorma, sin Isaru staru i Chera cupeţi i ot Dumitreşti, Hrizea cliucer şi alţi boiari, care-şi voru pune mai jos peceţile şi iscălitura.Acesta am scris şi pentru mai adevărată credinţă, ne-m pus şi peceţile şi iscălitura.Pis Dumitru logofăt u Tîrgovişte, measeţa ohtomvrie dni 7, vă leat 7154 1645.Dumitro stolnicStanciul postelnicNecula vel pitarSocol cliucerChirca vtori postelnicIvaşco clucerGhine cliucerIorda postelnicDrăghici logofătHrizea cliucerPană logofătRadul vel căpitan Fărcăşan.DRH, B, XXX, nr. 298, p. 335-3361645 octombrie 7 ŢR 337 Scris-am eu, Stan Putcavel acesta zapis al mieu să să ştie cum m-am înfrăţit cu Dragomir, feciorul lui Mentisus ot Mîstîneşti cum să să ştie că i-am dat un cal, dereptu ughi 7 pol şi bani gata ughi 4, iar eu, Dragomir i-am dat ocină în Mîstîneşti, den funea olărească, den jumătate de fune a treia parte, iar jupînul Apostolachi nu m-au suferit, că au fost cumpărat mai denainte vreame de la Ciocoro. Deci mi-au dat banii gata ughi 11 pol, iar cînd am cumpărat această ocină n-am întrebat fraţii cîţ au fost pre ocină şi jupînul Apostolachi, ci mi-au dat banii, cum sîntu mai sus-scrişi, să ţie dumnealui astă ocină, cîtă e vîndută, în cîmpu şi în pădure şi în apa, peste tot hotarul. Şi am vîndut de a mea bunăvoie.Şi la această tocmeală au fost mulţi megiiaşi de-mprejurul locului, anume: ot Preseaca, iuzbaşa Nedelco, ot Mîstîneşti, Neagoe, ot Chiojdeani, Manea şi Radul, ot Vaideel, Cîrstiian.Pis az, popa Micul ot Vaideel. Pis measeaţa octomvrie 7, vă leat 7154 1645.Şi pentru credinţa puneam şi deagetul.Nedelco.Popa Micul.Cîrstiian.Mane.Radul.Neagoe.DRH, B, XXX, nr. 299, p. 3371645 octombrie 7, Tîrgovişte ŢR 337 Adecă eu, Stănciucul postelnic, snă Dumitru stolnicul ot Vîrîţi, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna Vladului peharnic Rudeanul, ca să să ştie cum i-am vîndut partea mea den sat den Stoineşti ot sudstvo Romanaţi, toată despre tot hotarul, den cîmpu, den pădure, den apă, den şăzutul satului şi cu toţi rumînii şi cu tot venitul, oarecît se va aleage.Şi rumînii încă să să ştie, anume: Tatomir cu 2 feciori şi Lupul cu un frate şi cu un fecior şi Barbul cu trei fraţi, feciorii Bărbuleţului şi cu feciorii 338 lor i Cîlţea cu frate-său Stan, feciorii lu Bolovan i Cîrstea cu 2 feciori i Muşat cu 2 feciori i Şuia cu un fecior i Stanciul cu 1 fecior i [...]feciorul Stanciului Bolovan şi feciorii Stănii, anume: Stan şi Ion cu feciorii lor şi alţi rumîni de moşie, cîţi se vor mai afla den partea mea, toţi, za 300 de galbeni, tot bani gata.Şi am vîndut eu de a mea bunăvoie, fără de nici o silă, cu ştirea tuturor boiarilor marii şi mici şi denaintea măriii sale, domnu nostru, Io Matei Basarab voievod, den divan, ca să-i fie dumnealui moşie ohabnică, pentru că i se-au căzut dumnealui a cumpăra acolo, în Stoieneşti, căci că au mai avut moşie moşteană acolo şi am fost de ocină fraţi.Şi au cumpărat dumnealui ca să-i poată fi moşie cu pace.Iar apoi, după ce ş-au dat dumnealui ai lui direpţi bani, pre această moşie, se-au sculat rumînii cu pîră, zicînd aşa, cum că sînt ei mai volnici a-i lepăda banii, să fie judeci şi au venit şi la divan de faţă.Iar măria sa domnu nostru au căutat şi au judecat pre dirept şi pre leage dumnezeiască şi i-au dat de gît în mîna Vladului peharnic, să-i fie rumîni cum i-au cumpărat de la noi, căci că ne-au fost rumîni de moşie, n-au fost nescare judeci ca să se răscumpere, ce să-i fie rumîni de moşie, cum ne-au fost şi noao, mai denainte vreame.Şi mărturii încă am pus: jupan Dragomir vel dvornic i jupan Radul vel logofăt i jupan Stroe vel vistier i jupan Preda vel cliucer i jupan Socol biv vel cliucer i jupan Marco vel armaş i Tuduru vel cămăraş i ot Farcaşa, Radul căpitan i ot Brătăşani, Ghinea cliucer i ot Curtişoara, Chirca vtori postelnic i ot Cepari, Ivaşco clucer i ot Greci, Stan vornic i ot Dumitreşti, Hrizea cliucer i ot Comani, Badea căpitan i Stan slujer Cioflan i ot Puturoasa, Mitrea i ot Milcov, Ivan spatar i ot Vîltîreşti, Radul postelnic şi alţi boiari.Aceasta am scris ca să să ştie.Şi pentru mai adevărată credinţă, mi-am pus şi eu pecetea şi iscala mai jos.Pis Dumitru logofăt u Tîrgovişti, measeţa ohtomvrie 7, vă leat 7154 1645.Eu Stănciucul postelnicDragomir vel dvornicAz Radul vel logofătStroe vel vistiarPreda vel clucerRadul capitan ot FărcaşaTuduru cămăraş ot FălcoiuAz Marco Danovici vel armaşChirca vtori postelnicMateiu cliucerIvaşco cliucerBadea căpitan ot ComaniGhinea cliucer mărturie 339 Hrizica cliucerStan vornicul ot GreciIvan spatar ot MilcovRadul postelnic ot Vîltureşti.DRH, B, XXX, nr. 300, p. 337-338-3391645 octombrie 7 ŢR 339 Adecă noi, pre nume Şteful i Chiro din sat din Şchii de judeţul Sac, scris-am şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fiie de bună crădinţă la mîna lu Tudor stolnic cum să să ştiie, cînd au fost în zilele lu Mateiu voievod, ajungîndu-ni multe lipsă şi nivoie, sculatu-m-am eu cu frate-miu, Chiro de ne-am vîndut lu Tudor stolnic cîte viie-am avut pre Mîneasca, pogoni de viie făcătoare 5, pre bani gata ughi 50. Depre aceea, Tuduru stolnic s-au socotit că, de nu va avea şi moşiie în cîmpu, ei vor lua vinăriciu, ci au vrut să întoarcă, că aşa zici Tuduru stolnic că, fără moşii în cîmpu, nu le va lua. Ci iar m-am sculat eu, Chiro cu frate-miu Şteful, ci ne-am ales părţili noastre de cătră Bade şi i-am vîndutu şi părţili noastre din cîmpu, din hotarul Mănescu, fără parte Badeei pre bani gata, ughi 20, din cap în cap, cum mărge hotarul Măniscu, să are, să cosască, să facă ce-i ii va fi voia lui, să ii hiie moşîie stătătoare, lui şi feciorilor lui, cîţi Dumnezeu i va da. Şi să ştiie cum am ţinutu noi în cîmpu cu Sarul cel bătrînu, noi 2 părţi şi Sarul 3 de preste totu hotarul. Apoi iar să-au sculat mătuşă nostră, Stana Ciobotăreasa de au mai vîndutu lu Tudor stolnic, iar pre hotarul Măniscu viie făcătoare pogoani 1 şi pol şi cu 8 stînjăni în cîmpu, cum mărge hotarul Măniscu, pre bani gata ughi 17 să-ii fiie moşîie stătătoare. Şi să să ştiie că acest pogunu au fost pre din jos de al Sarului. Şi au fost Sarul di faţa la vînzare noastre; făcutu-să-au presti totu, ughi 87. Şi au fost toţi fraţiie noştri de moşii di faţa cînd am vîndutu; şi am socotit cu ce au vîndutu Sarul Radului vătah, cu ce au mai cumpărat Tuduru stolnic şi di la Romaşco; cu parte lu Romaşco au rămas mai puţină la Sarul. Dici văzînd Sarul că ii rămîne mai puţină la el, au luat pre Preda şi pre Bade totu în parte lui, că să-au fost sculat Sarul şi cu Romaşco di au vîndutu ei mai nainte dicîtu noi acestuiu boiari. Apoie să au voiitu Tuduru stolnic cu Sarul şi Preda, ca să n-aibă gîlcevă întru dinşiie, au ales pre Stoica Ţestu şi pre Stan Cheşca şi pre Pîrtoc, pre popa Neagul şi pre Antoniie şi pre Dumitru Straoa; şi au mărsu Sarul şi Preda şi Ianiu 340 Grecul toţi de au tras moşîia de pre ce au ales cumpărătorii lu Tuduru stolnic. Aşa au socotit măgiiaşii că vini tocma orce venit ar hi pre dînsa, să-l fiie din doe; aşa au rîdicatu ei cu sufletili lor. Şi pentru crădinţa am iscălit mai jos.Pis octomvrie 7 dni, vă leat 7154 1645.Eu ChiroEu ŞtefulEu StanaMihai logofăt ot GhirghiţaŞteful postelnic mărturieGherghee Pîrtoc mărturieBorce vtori vornic mărturiePopa Negul mărturieSarul Stan Chişca mărturieRadul vătaf mărturiePopa Sinca mărturieBolde mărturieStoica ŢistuPredaAntoniie mărturieVladul popei TudusieiPopa Gavril mărturieBadePodobaiePopa Tudusiie mărturieBurlanIaniu Grecu mărturieNigul Ciocîrdiia. (Pe verso): “Eu popa Negul şi cu Gherghie Pîrtoc şi cu Stoica Ţest şi Stan Chişca şi Antonii şi Dumitru Straoa, noi aşa am aflat cu sufletele noastrea cum îi era să ţiie Tudor mai mult, iar apoi au leasat Tuduru stolnic în voia sa Radului să le fii totu den doe ce hrană să-ar afla; iar noi să dăm seama nainte lu Dumnezeu de vom fi ficut freo făţăriie. Vă leat 7154 1645. Eu popa Negul.Eu Gherghi Pîrtoc”.DRH, B, XXX, nr. 310, p. 339-3401645 octombrie 8 ŢR 341 Adecă eu, Stan din Gropşani şi cu feciorii miei, anume Datco şi Petco şi cîţi Dumnezeu îm va mai da, scris-am acesta al mie zapis ca să fie de mare credenţă la mîna jupînului Diicului vel spatar ot Buiceşti cum să să ştie că ne-am vîndut dumniei lui, să-i fiim rumîni în veac. Şi ne-am vîndut noi de a noastră bunăvoie fără de nici o silă, dereptu bani gata 2600.Şi cîndu am făcut acest zapis şi această tocmeală fust-au mulţi boiari mărturie, anume: jupan Radul vel căpitan de călăraşi şi jupan Chirca vtori postelnic i Laţco postelnic i brat ego, Vladu ot Gropşani i Dumitru, snă Goanţă ot tam i Dan logofăt ot Tîmbureşti.Pis Toma logofet ot Cacova. Pis measeţa octomvrie 8 dni, vă leat 7154 1645.StanRadul vel căpitanEu Toma logofătEu Dan logofăt.DRH, B, XXX, nr. 302, p. 3411645 octombrie 9 ŢR 341 Adecă eu, Stoica peharnic ot Dragomireşti scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Costandin postelnic sărdarul cum să se ştie că ş-au fost cumpărat neşte vii de la neşte 342 rumîni ai mii în dealul Loloieştilor, încă de la Stan Arcescu 2 pogoane şi jumătate şi de la Dragomir un pogon, iar după aceaea, dumnealui ş-au scumpărat şi vinăriciul de la mine cum să cade, dereptu bani gata. Dereptu aceaea, i-am făcut acest zapis al mieu la mîna dumnealui.Şi la această tocmeală a noastră au fost mărturie: Grama sluga postelnicului Costandin i Mihai, snă agov Neagov.Şi pentru credinţa me-am pus şi peceatea, ca să se crează.Pis measeţa octomvrie 9 dni, vă leat 7154 1645.Eu Stoica peharnic.DRH, B, XXX, nr. 303, p. 341-3421645 octombrie 9, Bucureşti ŢR 342 Adecă noi, toţi săteanii den Tătarul ot sudstvo Elhov, anume: Precup i star Stan i Vladul i Nichifor i Simion i Micul i Dragomir i Neagul i Dumitru meşterul i Mihaiu i Pavel i Dumitru i Radul i Costea i Ştefan i Vasilie i Gligorie i Filip, scris-am acesta al nostru zapis să fie de mare credinţă la mîna jupînului Radul logofet Dudescul, ca să se ştie cum am întrat chezaşi unul pre alalt denaintea a Borcei dvornic şi a lu Tudor stolnic şi denaintea lu Lepădat logofăt. Însă eu, Precup, am intrat chezaş pre uncheaşul Stan cel bătrîn şi eu, star Stan chezaş pre Vladul, şi eu, Vladul chezaş pre Nichifor şi eu, Nichifor chezaş pre Simion şi eu, Simion chezaş pre Dumitru meşterul şi eu, Dumitru meşter, chezaş pre Dragomir şi eu, Dragomir chezaş pre Neagul şi eu, Neagul pre Vasilie şi eu, Vasilie pre frate-mieu, Gligorie şi eu, Coman pîrcălabul, chezaş pre Costea şi eu, Costea pre Mihaiu şi eu, Mihaiu pre frate-său Pavel, şi eu, Pavel chezaş pre Filip şi eu, Radul rumînul chezaş pre socru-mieu, Radul şi eu, Radul Juribiţă, chezaş pre fiiu-mieu, Dumitru şi eu, Ion Răspopul chezaş pre frate-mieu, Ştefan şi eu, Ştefan chezaş pre cumnatu-mieu Micul, cum să nu fugim nici unul den sat, ce să stămu înaintea birului să ne plătim dăjdile cît vom puteaa. Iar deaca nu vom putea, să ne facă domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, ce-i va fi voia cu noi, numai să avem a fi toţi de faţă. Iar care den noi nu vom purta grijă să ne păzim oamenii, ce vor fugi, să avem a le plăti noi chezaşii birurile lor. Aceasta am scris ca să să ştie. Şi pentru credinţa n-am avut ineale, ce ne-am pus în locu de peceţi, deagetele. 343 [...].Precup.Star Stan.Nichifor.Eu Simion.Eu Mihaiu.Eu Pavel.Eu Vasilie.Vladul.Micul.Dumitru.DRH, B, XXX, nr. 304, p. 342-3431645 octombrie 12 ŢR 343 Adecă eu Bratul, feciorul lu Neguleci ot Cîndeşti, scriiu şi mărturisesc cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Negoiţă peharnic şi a lu Gherghe spătar i Moisi spătar, cum să se ştie că le-am vîndut 2 pămînture den moşul Calin şi den partea procicănească de la Stepan, iar 2 pămînture, şi iar den partea procicănească de la Negruş, 3 pămînturi. Şi am vîndut aceaste pămînture ce scrie mai sus, dereptu 1400 de bani gata. Şi am vîndut de a mea bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor de ocină.Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi oameni buni mărturie, den Cîndeşti, anume: Balotă i Gherghe i Stan Bahmit, Nedealco, snă Bolei, Neagul, Dumitru, nepoţi Bolei.Pis popa Oancea ot Tîrcov. Pis measeţa octomvrie 12 dni, în leat 7154 1645.BratulBalotăGhergheStan NedealcoNeagul.DRH, B, XXX, nr. 305, p. 3431645 octombrie 12 ŢR 344 Jupan Dragomir vel dvornic să să ştie că au luoat Stoian ot Scăiani şi cu Boica ot tam, 2 megeiaşi po ime: Mihai ot Slănic i Stanciul i Scăiani, ca să caute aceşti megiiaşi să-i judice cu ale lor sufliti, însă prea diriptate păntru 10 stînjini dă ocină ce au cumpărat Stoian di la Boica, cu zapis dă la mîna lui. Dici cum viţ adăvăra cu ali voastri sufliti, aşa să-i judicaţ şi să-i faceţ scrisoarea cum li viţi aleage judicata.Aceasta am scris. Pis ohtomvrie 13 dni, leat 7154 1645.DRH, B, XXX, nr. 306, p. 3441645 octombrie 12 ŢR 344 Adecă eu, Nedelco şi cu nepotu mieu, Negul şi Dumitru şi Bolea, nepoţii Bolei ot Cîndeşti, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna lu Negoiţă peharnic şi a lu Gherghe spătar i Moisi spătar, cum să se ştie că le-am vîndut 2 roate de moară despre uscatu, în vadul moşu nostru Bolei, dereptu 4000 de bani gata. Şi am vîndut de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor fraţilor de ocină.Şi la această tocmeală, fost-au mulţi oameni buni: uncheaşul Balotă de Cîndeşti şi Stan Bahmit i Gherghe i Bratul şi Udrişti ot Sibiceu de Jos.Şi pentru credenţa, pus-am şi deagetele.Pis popa ot Tîrcov, Oancea. Pis measeţa ohtomvrie dni 12, vă leat 7154 1645.Nedealco.Neagul.Dumitru.Boleaa.Balotă. 345 Stan Bahmit.Gherghe.Bratul.Udrişte.DRH, B, XXX, nr. 307, p. 344-3451645 octombrie 14 ŢR 345 Adecă noi, fetele Albului, po ime: Ivana i Stanca şi cu muma noastră, Rada, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie de mare credenţă la mîna jupan Apostulache comis, cum că i-am vîndut dumnilui moşie de la Mîstîneşti, den fune olarească, a patra parte, den cin pînă în cin şi den cîmpu şi den pădure şi den apa şi den silişti şi cît se va afla parte nostră, a patra parte toată întreg, că n-au fost vîndut den parte noastră nimic, nici de noi, nici de părinţii noştri. Şi am vîndut noi de a noastră bunăvoie.Şi la tocmela noastră au fostu mulţi omeni buni, po ime: din Mîstîneşti, Bogdan şi Negoe, din Chiojdu, Arbănaş şi alţi mulţi omeni buni, ca să fie dumnelui moşie. Şi o am dat derept bani 3500. Şi păntru credinţa, pus-am şi pecete.Pis measeţa octomvrie 14 dni, vă leat 7154 1645.Bogdan.Negoe.Rada.Ivana.Stanca.DRH, B, XXX, nr. 308, p. 3451645 octombrie 20 ŢR 346 Adecă eu Onofrei cu cumnată-meu, cu Zahariia şi cu fămeile noastre, cu Voica şi cu Drăgana, fata Oprii Mănescul scriim şi mărturisim cu acest al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mîna dumnealui jupan Costandin căpitan Gălăţeanul, cum să să ştie că i-am vîndut partea noastră den Sămara toată cîtă se va aleage de peste totu hotarul, den cîmpu, den păduri, den apă, de peste tot hotarul Sămărăi. Şi o amu vîndut deript bani gata ughi 20. Şi o am dat de a noastră bunăvoie, fără di nice o silă, cu ştirea noastră şi a fămeilor noastri şi cu ştirea coconilor noştri, căci că această moşie se tragi despre muierile noastre. Deci noi amu socotit ca să n-aibă dumneaalui gîlceavă de cătră oamenii noştri carii sînt scrişi mai sus, ce o amu dat ca să-i hie dumnealui moşie, lui şi feciorilor lui stătătoare în veaci.Şi la această tocmeală a noastră fost-au mulţi boiari şi megiiaşi mărturie, anume: jupînul Ghiorghie Botezatul şi eu, Păduri ot Samara şi eu, Hera ot tam şi eu, Stoica ot tam şi eu, Oprea diiaconul ot tam şi eu, Vladul Norocea şi eu, Danciul, feciorul lu Dragomir ot tam şi eu, Dumitru ot tam şi eu, Pascul ot tam şi eu, Dragomir, feciorul Norocii ot tam şi alţi mulţi boiari şi megiiaşi, carii-iş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturili ca să se crează.Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi deagitile, că peceţi n-am avut.Pis measeţa ohtomvrie 20 dni, leat 7154 1645.Onofrie.Zahariia. 347 Voica.Drăgana.Popa Arfienii.Popa Cozma.DRH, B, XXX, nr. 310, p. 346-3471645 octombrie 23 ŢR 347 Că să ştie cum am vîndut Stan den Presacă 1 pogon şi o cetvîrte comisului Apostolachi. Şi au dat bani, ughi 11 şi 5 costande pre vie, pre acel pogon şi o cetvîrtă, să fie lo Apostolachi moşeie, lui şi feciorilor lui, moşie lor.Şi iar au vîndut Stan a lu Putcavel, 3 cetvîrţi de vie lo Postolachi, derept 8 ughi, să fie moşie comisuloi Postolachi, moşie loi şi a feciorilor lui şi a nepoţilor loi. Şi au cumpărat co ştire tuturora vecinilor demprejur lor.Aldămăşari: Crăciun i Duma i Bogdan i Stan i Oprea, Cîrstian. Dni Ion Matei Voivoda. Pis measeţa octomvrie 23 dni, leat 7154 1645. Pis popa Drăgan.StanI Stan.DRH, B, XXX, nr. 312, p. 3471645 octombrie 23 ŢR 348 Adecă cum au vîndut Stoica, snă Răsin 1 şi 1 cetvîrte de vie comisului Postălachi, derept 11 ughi şi costande 5, să fie moşie lu Postolachi şi feciorilor loi.Şi aldămăşari: Crăciun i Stan i Stan i Duma den Prisacă den Vaidel, Stan şi Oprea i Bogdan i popa Drăgan şi molţi omeni buni demprejur.Pis measeţa octombrie 23 dni, vă leat 7154 1645.Stoica.DRH, B, XXX, nr. 313, p. 3481645 octombrie 24 ŢR 348 Adecă noi, aceşti 2 boiari, pre nume Mihaiu ot Slănic i Stanciul scaunul ot Scăiani, ci am fostu daţi pre cartea velikei dvornic Dragomir, cum să judecăm pre Stoian roşiul pentru 10 stînjini de ocină, cu Radul Brăde i snă ego Tatul i Boica. Dici noi, aceste 2 boiari, căutat-am scrisoare zapisului celui dintîiu şi cu toţi aldămăşarii cariî scriu mai sus; dici noi aşa am adeverit şi am judecat cum să-şi ţie Stoian cei 10 stînjini di ocină, însă den gardul Chercăi, pînă-n apa Teleajenilui, cum scrie şi la zapis. Şi din cei 10 stînjini, ci au cumpărat Stoian cîtu va avea Ştirbu, să aibă a-i dare din gîrlă spre Telejin. Şi să fie Stanciul scaunul ispravnic cum e ici pre cel loc Ştirbu, că au fost Stanciul aldămăşar şi dintîiu şi au fostu şi în cei 2 boiare de la vornicul. Şi pre cei 10 stînjini să-şi ţie Stoian tot ci se va afla, veri pomi, vere pădure, vere cîmp, tot să ţie cum au cumpărat, cum scrie şi în cela zapis şi au cumpărat dereptu şi pre acei 10 stînjini. Cui nu va plăce să-şi ia ce-şi va cunoaşte.Deci noi aceşti 2 boiari şi mulţi oamene buni aşa am aflat şi am adeverit cu sufletele noastre. Aceasta am scris. Pis measeţa octomvrie 22 dni, vă leat 7154 1645.Eu Stanciul.Eu Mihaiu.DRH, B, XXX, nr. 314, p. 3481645 octombrie 24 ŢR 349 Adecă eu, jupîneasa Nedealia comisoaia, nepoata Pîrvului logofătul ot Coteşti, scriu şi mărturisescu cu acestu zapis al mieu, ca să fie de mare credinţă la mîna vară-mea, dumneaei jupîneasei Elenei postelniceasei, cum să să ştie cîndu au fost acum, în zilele măriii sale, domnu nostru Io Mateiu Basarab voievod, iar eu ajungîndu-mă vreame de bătrîneaţe şi de multă slăbiciune şi fiindu numai cu capul, fără de nice un cocon, socotit-am întru inima mea, fiindu încă vie pre această lume, să-mi tocmescu casa şi moşiile meale, cum ce voi lăsa cu limba mea să fie stătători în urma mea, pentru care lucru mai vîrtos socotit-am de am dat şi am dăruit vară-mea, jupînesei Elenei postelniceasei, den partea unchiu mieu, Pîrvului logofăt, cît au avut la Ştefăneşti jumătate den cîmpu, den pădure, den apă, den dealul cu viile, den vinărici, de preste tot hotarul, vericît se va aleage, însă ocină stearpă, fără rumîni, pentru că aceste moşii ce scriu mai sus, fost-au de moşie ale Pîrvului logofăt, unchiu-mieu, ce-au fostu văr primare cu doamna Elena, muma jupînesei Elenei postelniceasei. Şi pînă au fostu feciorii unchiu-mieu, Pîrvului logofăt vii, tot au ţinut cu bună pace, însă tot cu mila doamnei Elena. Iar deaca se-au petrecut feciorii unchiu-mieu, Pîrvului logofăt, şi fiindu-i eu nepoată de soră, rămas-au aceaste moşii pre seama mea. Şi tot le-am ţinut cu bună pace.Iar cîndu au fostu acum eu singură de bunăvoia mea, nesiluită de nimea, dat-am şi am dăruit pre vară-mea, jupîneasa Elena postelniceasca, cu această parte de moşie de la Ştefăneşti, jumătate den partea unchiu-mieu, Pîrvului logofăt, vericît se va aleage, cum scrie mai sus, ca să-i hie dumneaei şi coconilor de moşie în veac, căci că eu alte rudenii mai de aproape n-am avut, decît pre dumneaei, pre vară-mea jupîneasa Elena postelniceasa, căci că şi dumneaei încă easte nepoată de vară primare unchiu-mieu, Pîrvului logofăt. Şi au avut feciorii unchiu-mieu, Pîrvului logofăt, pînă au fostu vii, multă milă şi socoteală de doamna Elena, muma jupîneasei Elenei postelniceasei. Şi eu iar am avut de la jupîneasa Elena postelniceasa, vară-mea, multă căutare şi m-au socotit ca pre maică-sa şi în urma mea să mă pomenească. Şi am dăruit vară-mea, jupîneasei Elelnei postelniceaasei şi 3 pogoane de vie făcute care le-am schimbat eu cu un rumîn al mieu, cu Vasilie, fiindu tot pre moşiia care i-am dăruit dumneaei în dealul Ştefăneştilor, care easte capul viilor în vîrhul coastei. Şi am cumpărat eu pre lîngă aceaste vii, ş-alte 3 pogoane de vie, însă de la Vlaicul Berişcăi 2 pogoane pentru aspri 4700 şi de la Isaru snă Dan Totescul 1 pogon pentru aspri 2800 cin ughi 37 i pol.Deaci aceaste 3 pogoane de vie ci le-am cumpărat eu, le-am dat jupînului Costandin vel postelnic de mi-au dat toţi banii gata, ughi 37 i pol, cîţi i-am dat şi eu, ca să fie toate pre seama dumnealor. Şi am dat dumnealui şi zapisele vînzătorilor miei, ce scriu mai sus. Şi le-am dat toate de bunăvoia mea, ca să fie dumnealor de moşie ohabnică şi coconilor dumnealor, nepoţilor, strănepoţilor, de nimeane cletit. 350 Iar cine se va ispiti vreodinioară a sparge aceasta tocmeală a mea, acela să fie blestemat de domnul nostru Isus Hristos. Amin.Şi la această tocmeală a mea, tîmplatu-se-au şi mărturii, po ime: părintele egumenul Melhiisedec, nastavnicul sveatii mănăstiri ot Dălgopol i Marco postelnic i Milea cupeţu, brat star Isar i Voinea, snă Neacşulov pîrcălab i Dona judeţ i Staico biv judeţu i Stanciul Focan i popa Sima i Baciul diaconul i Nedelco Băciulescul şi alţii carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adeverita credinţă, pusu-mi-am peceatea să să crează.Pis az, Mareş logofet Gheorghiuviciu, measeţa octomvrie 24 dni, leat 7154 1645.Jupîneasa NedealeaAz Marco Danovici vel armaş [...]Stroe vel vistiarSocol liucer [...]Dona judeţDumitraşco stolnicTudor cliucer ŞtirbeiuStanciul FocanNedelcoMarco postelnicEvstratie vtori vistiarStaico biv judeţTatul logofătDRH, B, XXX, nr. 315, p. 349-3501645 octombrie 25 ŢR 350 Zde megiiaşii tocmealnici ai lu Nedelco şi ai nepotu-său Neagului de Cîndeşti, anume: ot Săseani, Radul Niţei i ot Cîrlomăneşti, Echim i Costandin i ot Cîndeşti, Gherghe i ot Plăşcoi, Radul şi Bran, ca să caute şi să adevereze şi 351 să tocmească pre Nedelco şi pre nepotu-său, Neagul pre dereptate pre moşiia a lu Muşat de Cîndeşti şi de prentr-alte locure. Însă de moşiia lu Muşat cît se va aleage partea lui, însă să-i tocmească pre dereptate, fără nimica făţărăie, cum vor afla cu sufletele lor şi să-i tocmească denaintea părintelui episcupul Ştefan de la Buză. Şi zioa la sveati arhanghel Mihail.Pis u Bucureşti, measeţa octomvrie 25 dni, vă leat 7154 1645.DRH, B, XXX, nr. 316, p. 350-3511645 octombrie 26 ŢR 351 Adecă uncheaşul Oprea Ciocîrlă cu hie-meu, cu Frătiica şi cu hie-meu, cu Drăgan ot Cocul şi eu, uncheaşul Radul cu hie-meu, Oancea şi cu hie-meu, cu Marin şi cu Radul ot Prişie scriem şi mărturisim cu acest al nostru zapis ca să hie de mari credinţă la mîna dumnealui jupan Costandin Gălăţeanul căpitan cumu să să ştie că i-am vîndut ocina den Piscul Zlatiei, cumpărăturili de la Sămaran. Şi meargi ocina den Piscul Braniştei, despre Cocul pînă încoace spri Sămăra şi în lat sîntu paşi 154. Şi i-o am dat lui de a noastră bunăvoie, ca să-i hie dumnealui moşii, lui şi feciorilor lui, stătătoare în veaci. Şi i-o am vîndut derept bani ughi 6. Şi la această tocmeală a noastră se-au tîmplat mulţi boiari mărturie, anume: ot Cocul, Costea armaşul. Şi zicea şi Costea armaşul că are şi el moşie amestecată într-această ocină, iar vînzătorii carii sînt scriş mai sus, ei s-au prinsu dereptu moşie amesticată şi s-au prinsu denaintea mulţi boiari şi megiiaşi, cum că-i voru da loc pintru loc.Şi mărturie: jupînul Ivan, feciorul lu Cortofleş cu hie-său, cu Dumitru şi cu hie-său, cu Necula şi den Sămara, uncheaşul Danciul cu hie-său, cu popa Dragomir şi Păduri ot tam şi eu Hera, fratele lu Pădure mărturie şi eu, popa Badea şi eu, uncheaşul Norocea mărturie şi feciorul uncheaşului Vladului Norocii, Dragomir şi alţi boiari de cinste carii-iş vor pune mai jos piceţili şi iscăliturili.Şi prentru credinţa, pusu-ne-am şi deagitele, că piciţi nu am avut.Pis measeţa octomvrie 26 dni, leat 7154 1645.Oprea CiocîrlăFrătiicaDrăganRadulMărinOanceaRadulPopa ArfeniePopa CozmaGhirghi postelnic.DRH, B, XXX, nr. 317, p. 3511645 octombrie 27 ŢR 352 [...] sfentii şi domnezeiştii mănăstiri Bistreţie, ce easte hramul Ospeniia Bogorodeţi şi părintelui igumenului Vasilii, ca să aibă a-ş luarea vama de peaşti de la satul Potelul, de la baltă, însă carii vama domnească al triilea peaşte, pentru că au venit cinstitul deregătoriul domniii meale, jupan Prida vel clucer cari ţinea vadurili, în pîră împreună cu părintele Vasilii igumenul, de faţă înaintea domniii meale în divan. Deci jupan Prida clucer aşa pîrîia cum să nu ia den cîrmili peaştilui a treia. Deript aceaea, domnea mea am căutat şi am judecat şi am dat svintei mănăstiri şi părintilui Vasilii igumenul ca s-aibă a-şi luarea vama den vama domnească, den tot peaştile ce va fi den cîrmele peaştilui, cum au fost obiceaiul mai dinainti vreami dat de moşii domnii domniii meale, aşa am dat şi domnia mea. Aşijdirea şi voi carii sîntiţi vameşi acolo la baltă, la satul Potelul den cinstit deregătoriul domniii meale, jupan Prida vel clucer, iară voi să căutaţi în vreami ce viţi videa cartea domniii meale, iară voi să aveţi a căutarea să-şi ia sfînta mănăstire şi părintili iguminul vama di peaşte, den tot peaştili ce va fi den vama domnească şi din cîrmili peştelui, pentru că au rămas cinstitul deregătoriul domniii meale, jupan Prida vel clucer de leage şi de judecată dinaintea domniii meale dîn divan. Aşijderea şi de la Celeai şi din toate bălţile ale sfintii mănăstiri tot să aibă a luarea sfînta mănăstiri den tot peaştili şi de cîrmile piştilui tot a triia, pentru că aşa easte învăţătura domniii meale. Şi di nimini opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 318, p. 3521645 octombrie 27, Bucureşti ŢR 353 [...] ca să aibă pace aceaste mănăstire de cătră Iordachi, feciorul lu Trufanda vistier, nepot lu Pano vistier şi de cătră mătuşa-sa jupîneasa Catrina, mai mult val să n-aibă pentru că au avut pîră călugării de la aceaste 2 mănăstiri ce scriu mai sus, cu Iordachi , feciorul lu Trufanda vistier pentru satul Călugărenii den Neajlov. Că acest sat Călugărenii fost-au dat şi adaos la mănăstirea Glavăciogul de răposatul Mircea voievod încă de mult vreame. Dup-aceaea, cîndu au fost în zilele răposatului Radului voievod Mihnea, iar Pane vistier fiind un boiarin mare şi putearnicu au luoat acest sat Călugăreanii pre seama lui şi au fost dat nişte vită acestor mănăstiri, căci se-au aflat Călugăreanii scris şi întru hrisoave bătrîne ale Cozia şi n-au avut treabă călugării de la Coziia a vende satul şi moşiile mănăstirii Glăvăciogului ce au ţinut acest sat Călugăreanii aşa numai în silă pîn-în zilele lu Gavriil voievod. Deci cînd au fost atunce, avut-au coziianii pîră cu Pană vistier, moşul lui Iordachi, pentru Călugăreani şi l-au fost rămas. Deci într-aceaea şi Pană vistier, deaca au văzut aşa el, încă au lăsat acel dobitoc la Codmeana ca să-i fie de pomană şi ş-au scris părinţii şi pre dînsul la sfîntul pomeanic şi au fost satul Călugăreanii pre seama Codmeanii. Iar cîndu au fost acum în zilele domniii meale, deaca au stătut a fi satul Călugăreanii pre seama Glăvăciogului cu judecata şi cu divanul, el au tras pîră cu coziianii sau să scoaţă satul Călugăreanii de la Glăvăciog sau să-i întoarcă acel dobitoc ce au fost dat de moş-său, Pano vistier. Iar coziianii şi Codmeana, deaca au văzut aşa, ei au venit toţi de faţă naintea domniii meale în divan şi au scos cartea lu Gavriil voievod de rămas pre Pano vistier şi cum au fost lăsat şi el acel dobitoc pentru sufletul lui. Deci au rămas şi nepot-său Iordachi de leage denaintea domniii meale den divan, cum mai multă treabă cu aceaste mănăstiri să n-aibă. Şi, de va avea şi vreun zapis făcut de nescare călugări sau egumeni de la Cozia, de la Codmeana, să nu i se crează, căci că nu sînt volnici călugării nici de la o mănăstire a vende moşiile mănăstirilor.DRH, B, XXX, nr. 319, p. 3531645 octombrie 28 ŢR 354 Adecă eu, Văsiiu ot Poienărei scres-am zapesul mieu ca să fie de mare credinţă la mîna lu Ion logofetul cum să să ştie că e-m vîndut 1 loc, anume alăture cu Vale Balei pre lîngă Şerban şi dă cu capul la sălcii. I l-am vîndut eu, de a me bunăvoie, pre bani gata, 80 de bani. Iar de va fi stătătoru să-i de altu loc, într-altu loc. Mărturie: Badea, Ion, Marten şi Ştefan ot Corbuşor.Şe am scres eu, popa Ion şe pentru credinţa mi-em pus degetul.Pis measeţa octomvrie dni 28, leat 7154 1645.Eu Văsiiu.DRH, B, XXX, nr. 320, p. 3541645 noiembrie 2 ŢR 355 Adecă eu, Antonie ot Răteşti, scris-am acesta al mieu zapis să fie de mare credenţă la mîna jupîneasei Cherei şi a fiiu-său, lu Todoran ot Aninoasa, cum să să ştie că i-am dat o ţigancă, anume Neacşa şi dumneaei mi-au dat o fată de ţigan, anume Stana. Şi pentru ce au fostu fata mai mică, iar dumneaei mi-au mai dat şi ughi 3 adaos. Şi ne-am tocmit de a noastră bunăvoie şi fără de neci o silă. Şi de acum nainte carele de-ntru noi să va lăsa de această tocmală să fie închinat la domnie ughi 40.Şi la această tocmală s-au tîmplat mulţi boiari mărturie, anume: Badea păharnic ot Vlădeşti şi Pîrvul spătar ot tam şi den Lîngeşti, Albul logofăt şi den Berivoieşti, Bolbosea.Şi pentru credînţa, mi-m pus şi iscălitura mai jos. Şi am scris eu, Nan logofăt. Pis measeţa noiembrie dni 2, vă leat 7154 1645.Eu Antonie ot Răteştie.DRH, B, XXX, nr. 322, p. 3551645 noiembrie 5 ŢR 357 Adecă eu, Maren, fratele lui Calen ot Stănceşti, scriem şi mărturisescu cu acesta al miu zapis ca să hii de mare credinţă la mîna Ieremeiei ot Pîrleţi, cum să se ştie că e-m vîndut 2 pogoane de vii părajenă cu doi stînjăne de ocenă, den apa Buzăului în lungul moşiei pînă-n Lacul cu Zălojiei, dereptu bani gata, ughi 14. Şi aceste hii sîntu den partea lui Balco, le-m vîndut de a me bunăvoi, de nesilet şi cu şterea tuturor fraţilor de moşii den sus şi de jos.Şi au fost aldămăşare, anume: Dumitru chivărarul ot Stănceşti şi Negul Surdul ot tam şi Năstasie i brat ego, Tatul ot tam şi Neagul Hioreale ot tam şi Tornea, sin Sebei ot tam.Şi am scris eu, popa Nenul ot tam. Şi pentru credenţa, ne-m pos dejitele noastre mai jos, să se creză. 358 Pis noiembrie 5, leat 7154 1645.Eu Marin ot StănceştiEu Calen ot tam.DRH, B, XXX, nr. 324, p. 357-3581645 noiembrie 10 ŢR 358 Scris-am eu, Udrea den Găeşti, zapisul meu la mîna jupînului Stroe marele vestier, cum să se ştii că-i sîntu dumnealui dator galbeni şaptezeci şî doi, să aibu a-i da dumnealui la Sveati Arhanghel fără de neci un cuvîntu. Şi amu pus şî zălog dealnţe doo, de la Ştefăneşti. De nu voi putea plăti banii, să le ţie dumnealui stătătoare, pentru că aşa mi-au fostu tocmeala.Şî mărturie au fostu mulţi boiari carie vor pune mai josu iscăliturili şî peceţili. Aceasta mărturisescu cu zapisul meu.Pis measeţa noiemvrie 10 dni, leat 7154 1645.UdreaRadul logofăt DudesculNeagul spatarNecula logofăt ot Ţigăneşti mărturie.DRH, B, XXX, nr. 325, p. 3581645 noiembrie 10 ŢR 358 Adică eu, Udrea ot Găeşti, scris-am zapisul meu la mîna jupanului Stroe vel vestier, cum să se ştii că am vîndut o vie a mea de la Ştefăneşti, care vie au fostu pentre viele dumnealui, cari au cumpărat dumnealui de la Vasiilie, feciorul Albului ot Rătevoieşti. Ci o-m vîndut dumnealui de a mea bunăvoie, fără de neci o silă, dereptu bani gata, treizeci de galbeni, ca să-i fii dumnealui moşîi în veaci. 359 Şî mărturii a fostu mulţi boiari carii-ş vor pune peceţili mai josu şî iscăliturili.Pis measeţa noiemvrie 10 dni, leat 7154 1645.UdreaRadul logofăt DudesculNegul spătarNecula logofăt ot Ţigăneşti mărturie.DRH, B, XXX, nr. 326, p. 358-3591645 noiembrie 11, Craiova ŢR 359 Adecă eu, Stanciul şi eu Dumitru şi cu ficiorii noştri, anumea: Filip aprodul i Dima ot Baia de Fieru, scris-am zapisul nostru să fie de mare credinţă la mîna Oprii şi a lui Ivan, feciorii lui Ion, nepoţii Midii ot Baia de Fieru, cum să să ştie că ne-au fostu rumîni de moşie den Baie. Deci, acum, noi i-am judecitu de a noastră bunăvoie şi fără de nici o silă, cu ştirea tuturoru fraţilor noştri ca să fie slobozi în vecu, ei şi feciorii lor, cîţi Dumnezeu le va da. Şi i-am scumpărat dereptu ughi 20. Şi de v-avea cineva vreo pîră, să aibă a se pîrî cu noi, iar cu ei să n-aibă nimen nici o treabă, ci să fie slobozi. Iar, de ne va rămîne cineva pre noi, să avem a da alţii rumîni pentru rumîni. Şi cîndu m-am tocmitu, fost-am mărturie: părintele popa Stanciul clisiiarul de la besereca domnească ot Craiova i popa Lupul ot tam i Straţimirul vătah, ispravnicul scaunului Craiovei i Radul lu Mateiu snă Giura ot Gabrova i Mihalcea i Ion pîrcălabul. Aceşti sîntu den Craiova şi den Başco, Pîrvul.Şi ne-au scris zapisul în casa lu Iane Soroiul ot Craiova.Şi pentru credinţă, pus-am şi peceţile. Pis noiemvrie 11 dni, leat 7154 1645.StanciulDumitruFilipDimaIaneaStrăţimir.DRH, B, XXX, nr. 327, p. 3591645 noiembrie 12, Tîrgovişte ŢR 360 Adecă noi, satul Băbuieştii ot sudstvo Argiş, pre nume: Vitan cu fămeaea mea cu 1 fecior, Dragomir i Ion cu fămeaea mea i Precopie cu fămeaea mea cu 1 fecior, Stan i Stan Brătea cu fămeaea i Stoichiţa cu fămeaea cu 1 fecior, Stanciul i Badea cu fămeaea i Sin cu fămeaea cu 1 fecior, Stan i Vladul cu fămeaea cu 1 fecior, Sava i Albul cu fămeaea i Manea cu fămeaea cu 1 fecior, Micul i Lazăr cu fămeaea i Micul cu fămeaea cu 3 feciori, Dumitru i Albul i Oancea i Tudosie cu fămeaea i Dragomir, snă Albul cu fămeaea i Radul, snă Stan cu fămeaea cu 1 fecior, Oprea şi Dragomir, snă Tudosie cu fămeaea i Cazan cu fămeaea cu 2 feciori, Ion i Oprea, i Bucşa cu fămeaea i Oprea cu fămeaea cu 1 fecior, Oprea i Albul cu fămeaea cu 1 fecior, Badea i Stan cu fămeaea i Aliontie cu 1 frate, Oprea i Stan, snă Vladul cu 1 frate, Ion i Vlad diiaconul cu fămeaea cu 1 fecior, Oancea, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la cistită mîna măriii sale domnu nostru, Io Mateiu Basarab voievod, cum să să ştie că de bunăvoia noastră venit-am de ne-am vîndut măriii sale rumîni cu toată moşiia nostră şi den cîmpu, den pădure, den apă, den uscat, tot satul cu tot hotarul, de pretutindeni, pren hotară bătrîne şi seamne şi cu toţi feciorii noştri, cîţi scriu mai sus şi alţii, cîţi Dumnezeu ne va da. Însă să să ştie cine cîţi bani au luat: Vitan cu fămeaea cu 1 fecior, Dragomir, ughi 14, Ion cu fămeaea, ughi 9, Precopie cu fămeaea cu 1 fecior, Stan, ughi 14, Stan Brătea cu fămeaea, ughi 9, Stoichiţa cu fămeaea cu 1 fecior, Stanciul, ughi 14, Badea cu fămeaea, ughi 9, Sin cu fămeaea cu 1 fecior, Stan, ughi 14, Vladul cu fămeaea cu 1 feicor, Sava, ughi 14, Albul cu fămeaea, ughi 9, Manea cu fămeaea cu 1 fecior, Micul, ughi 14, Lazăr cu fămeaea, ughi 9, Micul cu fămeaea cu 3 feciori, Dumitru, Albul, Oancea, ughi 24, Tudosie cu fămeaea, ughi 9, Dragomir, snă Albul cu fămeaea, ughi 9, Radul, snă Stan cu fămeaea cu 1 fecior, Oprea, ughi 14, Dragomir, snă Tudosie cu fămeaea, ughi 9, Căzan cu fămeaea cu 2 feciori, Ion, Oprea, ughi 19, Bucşă cu fămeaea ughi 9, Oprea cu fămeaea cu 1 fecior, Oprea, ughi 14, Albul cu fămeaea cu 1 fecior, Badea, ughi 16, Stan cu fămeaea ughi 9, Aliontie cu frate-său, Oprea, ughi 10, Stan, fecior Vladului cu 1 frate, Ion, ughi 10, Vladul diaconul cu fămeaea cu 1 fecior, Oancea, ughi 14, cin up ughi 293. 361 Şi ne-am vîndut noi măriii sale, domnu nostru, rumîni cu feciorii noştri şi cu toate dealniţile noastre, de preste tot hotarul, cum scrie mai sus, de a noastră bunăvoie, fără de nici o silă de cătră nimea. Şi am luat toţi banii gata în mîinile noastre, ca să fim măriii sale rumîni de acum nainte cu toţi feciorii noştri şi cu toată moşiia noastră, cum scrie mai sus, de moşie cu bună pace, ohabnici.Şi mărturie, toţi boiarii divanului carii-ş vor pune peceţile şi iscăliturile mai jos. Şi pentru mai adeverită credinţă, pusu-ne-am deagetile în loc de peceţi, să să crează.Pis u Tîrgovişte, noiemvrie 12 dni, leat 7154 1645.Vitan.Ion.Precopie.Stan.Stoichiţă.Badea.Sin.Vladul.Albul.Manea.Lazăr.Micul.Tudosie.Dragomir.Radul.Dragomir.Căzan.Bucşă.Oprea.Albul.Stan.Aliotie.Stan.Vlad diacon.Diicul vel spatarPreda BrîncovenulDrăguşin vel peharnicGhiorma vel slujerSocol cliucerCostandin vel postelnicBunea vistiar 362 Gheorghe vistiarNecola logofăt ispravnic acestui zapis.DRH, B, XXX, nr. 328, p. 360-361-3621645 noiembrie 13 ŢR 362 Scris-am eu, Calotă aciasta al meu zapis ca să fii de mare credinţe la mîna frăţîni-miu, Danciului logofăt ot Pîrîiani, cum să să ştie că i-am vîndut parte mii toată din sat din Polovragii de moşie şi cu rumînii cît să va alege parti-mi toată şi de moşie ce am avut şi de cumpărătoari ce am cumpărat eu fără de Ile cu ficiorii lui carele l-am judecit noi fraţii cîte trei mai denainte vreme şi fără Dragotă, cu ficiorii lui că l-am iertat noi fraţii cîte trei mai denainte vreme. Şi am vîndut de a me bunăvoie, derept bani gata ughi 300, ca să-i fie lui moşie şi ficiorilor lui. Şi cînd am vîndut, întrebat-am toţi fraţii mei.Şi mărturie au fost: Stanciul postelnic ot Pîrîiani, Stanciul postelnic i Udre postelnic ot Zătreni, Crăciun logofăt i Cîndă logofăt ot Titoi, Fisenţe logofăt, Dumitraşco i Mihai ot Găeşti, Drag logofăt ot Iezeru, Hamza postelnic ot Sineşti, Udre postelnic ot Bircii.Pis measeţa noiemvrie 13 dnă, leat 7154 1645.Eu Calotă am scris cu mîna meEu Stanciul postelnicEu Stanicul Zitranul.DRH, B, XXX, nr. 329, p. 3621645 noiembrie 15 ŢR 363 Adecă eu, popa Sima ot Dălgopol, scres-am acest al mieu zapis, ca să fie de marea credenţă la mîna jupan Costandin vel postelnic pintru cum să să ştie că am vîndut o vie în delul Ştefăneştilor. Dici i-o am vîndut eu, de a mea bunăvoie cu ştirea tuturor oamenilor miei şe a tuturor rudelor mele. Deci să-i fie dumnelui moşie cu bună pace şi coconilor, cîţi Dumneazău i va dărui, să fii moşie ohabnică pentru că i-o am vîndut de a mea bunăvoi, derept ughi 35.Şi la tocmelă, au fost părintele Melhie, egominul di la sfînta mănăstire şi judeţul Dona şi Stanciul Focan şi Staico [...], jupaniţa Nedelea comisoaia, diiaconul Baciul şi alţi mulţi oamini buni.Şi am scres eu, Voina. Pis measeţa noiembrie 15 dni, vă leat 7154 1645.Eu popa Sima.DRH, B, XXX, nr. 330, p. 3631645 noiembrie 15 ŢR 363 Adecă eu, popa Sima ot Dălgopolea scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţă la mîna dumnealui jupan Costandin vel postelnic cum să să ştie că i-am vîndutu dumnealui 2 pogoane de vie în dealul Ştefăneştilor, care sîntu pre moşiia dumnealui, pre lîngă viile dumnealui, carii sîntu de daru de la jupîneasa Nedealea comisoaia, însă dereptu bani gata, aspri 7000, care vii dau cu capul în vîrhul coastei. Şi le-am vîndut eu aceaste 2 pogoane ce scriu mai sus de a mea bunăvoie, fără de nice o silă de cătră nimea, cu ştirea tuturor oamenilor miei şi a vecinilor den sus şi den jos şi demprejurul locului. Şi am luat toţi banii gata în mîinili meale, aspri 700, cîţi scriu mai sus, ca să-i hie dumnealui de moşie şi coconilor dumnealui, nepoţilor, strenepoţilor, ohabnică cu bună pace în vecie.Şi la tocmeala noastră fost-au mărturie: părintele egumenul Melhiisedec de la sveata mănăstire ot Dălgopol i Milea cupeţ, brat star Isar i Cîrstea cupeţu i Dona judeţul i Stanciul Focan i Staico biv judeţ i jupîneasa Nedealea comisoaia i Baciul diaconul şi Voina şi alţii carii-ş vor pune peceţili şi iscăliturili mai jos. Şi pentru mai adeverită credinţa, pusu-mi-am peceatea şi iscălitura să să crează.I na pisah az, Mareş logofăt Ghiorghiuvici, measeţa noiemvrie 15 dni, vă leat 7154 1645. 364 Eu popa Sima [...]Stanciul FocanBaciul diiaconCîrstea cupeţu [...]Dona judeţStaico biv judeţ.DRH, B, XXX, nr. 331, p. 363-3641645 noiembrie 18 ŢR 364 Scris-am eu, Gherghi al lu Şerboteiu şi cu muiarea mea, Cîrstina şi cu feciorii mei şi cu ştirea tuturor vecinilor şi dîn sus şi dîn jos zapisul la mîna diiaconului Stanciul, să fie dă mare credinţă cum să să ştie că am schimbat un locu dă lîngă rîu dă le-m dat şi me-u dat ei altu locu ier la rîu dă casă şi me-u dat adauso aspri 200. Şi să-i fie lui moşiia şi feciorilor lui, cîţi Dumnizeu i va dărui.Şi mărturie: Ion Şuicul şi fii-său, Sinca şi Mihul al Birtei şi Isar al Totei şi Vlad dîrstariul şi Toma Holobăscul şi Dediul Plahodanul şi Şărbu şi Dediul i Stoica i Dan i Groze Necula.Şi am chiltuit la aldămaş prea vin şi prea bucate aspri 100. Ier cinea să va ispiti a-ntoarce şi a mai învălui să fie blăstămat şi afurisit de 318 sveati otăţi, eje sut vă Nechei i să fie la un locu cu Iuda şi cu Ariia. Şi am scris eu, popa Gherghe.Pis measeţa noiembrie 18 dni, vă leat 7154 1645.Şi păntru creadinţa ne-m pus şi peceţilea.DRH, B, XXX, nr. 332, p. 3641645 noiembrie 18 ŢR 365 Zde bolearii cletovţi ai lui Stroe roş de Cislău po ime: ot Bădeani, Barbul capitan i ot Buziiani, Calotă postelnic i ot Sărata, Dragomir iuzbaşa i ot Crîngu, Dumbrava i ot Dobroteani, Păcală i ot Cătun, Bobe i ot Chiuojdo, Drăgoi i ot Chiuojdul de Bîţca, Stanciul i Voicilă i ot Hinţeşti, Dobrotă snă Calin i ot Băşineşti, Stanciul vatah i ot Călugăreani, Preda, ca să jure Stroe roşul cu aceşti 12 boiari, ci scriu mai sus, de cătră Dragul iuzbaşa de Cislău pentru ocina de la Muşcel, cum o au fost pus Stroe roş zălog la cumnaţii lui, la Stoica şi la Gherghina de Băşceani, nu o au fost vîndut stătătoare.Şi iar să jure aceşti 12 boiari iar, pentru această ocină ci scrie mai sus de la Muşcel cum nu o au fost pus Stroe roş zălog la mănăstirea de la Cîrnul, nu o au vîndut stătătoare şi cum au dat banii la cumnaţii lui, la Stoica şi la Gherghina.Deci, de vor jura aceşti 12, să spargă cartea Dragului iuzbaşa de pre ocina de la Muşcel şi să-i dea banii Stroe roş Dragului iuzbaşa de pre aceea ocină, cîţi scrie în carte, ughi 15. Şi zioa la Rojdistvo Hristo să jure naintea părintelui episcupului Ştefan de la Buzău. Ispravnic Manole vtori portar.Pis u Tîrgovişte, measeţa noiembrie 18 dni, vă leat 7154 1645.DRH, B, XXX, nr. 333, p. 3651645 noiembrie 19 ŢR 366 Adecă eu, Colţea căpitan şi cu jupîneasa mea, Stana, fata logofătului Pîrvului ot Crohna, scris-am şi mărturisim cu aceasta al nostru zapis ca să fie de mare credenţă la mîna Buligăi vel căpitan ca să să ştie că i-am vîndut moşiia, anume Trestenicul den hotar pînă hotar, cîtă să va alege şi cu cîţi rumîni să vor afla, derept bani gata, 150 ughi. Şi o-m vîndut de a noastră bunăvoie, ca să fie dumnelui moşie şi coconilor dumnealui şi nepoţilor şi strănepoţilor dumnealui ohabnică în veac.Şi cînd o-m vîndut, fost-au mulţi boiari buni mărturie, anume: postelnic Răduţul ot Medveajdea şi Nistor fustaşul ot Tîrgovişte şi Dumitru Butoiu ot Colibaş şi Todosie logofăt ot Padeşi, Vasilie postelnic ot Tîrgovişte şi alţi megiiaşi mulţi bătrîni cari n-am scris. Şi pentru mai mare credinţa pusu-mi-am şi degetul.Pis measeţa noiemvrie 19 dni, vă leat 7154 1645.Eu Radul postelnicEu NistorColţa căpitanEu VasilieEu Teodosie logofătEu Dumitru Butoiu.DRH, B, XXX, nr. 335, p. 3661645 noiembrie 20 ŢR 368 Adecă eu, Vlada şi Zoică, soro-mea ot Mîstîneşti şi Neagoe, bărbatul Vladei, scris-am zapisul nostru la mîna jupînului Apostolachi comisul, ca să fiie de mare credinţă, cum să să ştiie că i-am vîndut dumnealui 2 pogoane de vie în dealul Mîstîneştilor, din partea custurească, din jumătate de fune rămînu patru părţi nevîndut, iar 2 le-amu vîndut comisului Apostolachi şi cu ocina, preste tot, din cin pînă în cin, cît să va aleage şi hotarul buzătescu, partea acestor 2 surori ci-s mai sus-scrise. Şi o am vîndut de-a noastră bunăvoie, fără nici o silă, derept bani gata ughi 30, ca să-i fie dumnealui moşiile stătătoare în vecie, neclătinat şi coconilor dumnealui, cîţi Dumnezău va dărui.Şi mărturiie: vornicul Paraschiva ot Togozeani şi Stanciul Brîncărei ot Mîstîneşti şi iuzbaşa Nedelco ot Prisaca şi Duca de Vaideel şi cu frate-său, Stan de acolo. Şi păntru credinţa, pusu-nea-am şi deagetele.Şi am scris eu, Sava, noiemvrie 20 dni, vă leat 7154 1645.Vlada Zoică Neagoe.DRH, B, XXX, nr. 338, p. 3681645 noiembrie 24, Tîrgovişte ŢR 368 [...] jupîneasii Mariei ce au fost jupîneasa răposatului jupînului Simei biv vtori vistier, ca să fie volnică cu această carte a domniii meale de să ţie satul Grozăveştii, însă toată partea jupînesii Saftei cu toţii rumînii şi cu tot venitul vericît să va afla, cum au ţinut pînă acum şi cum au fost lăsată singură jupîneasa Safta cu limba ei. Iar alt nimenilea treabă cu acea moşie să nu aibă, nici fata ei, nici nimenilea den neamul ei, pentru că singur domnia mea ştiu de rîndul şi de judecata acestui sat cum se-au judecat den divanul domniii meale.Iar cine va mearge la jupîneasa Mariia şi la coconii ei să o bîntuiască sau să-i zică ceva pentru acest sat, au ginerele jupînesii Saftei, au ruda ei, să fie 369 volnică jupîneasa Mariia să volnicească ţiganii, rumînii, slugile să-l ucigă pre acela om, de tot să moară acolo în loc. Şi de nimenile opreală să n-aibă.DRH, B, XXX, nr. 339, p. 368-3691645 noiembrie 27 ŢR 369 Adecă eu, Ianolie den Verneşti, scriiu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să hie de mare credinţă la mîna jupan Radul vel comis, cum să se ştie că i-am vîndut 11 stînjăni de ocină la Grindu pre partea şărbească den partea Zărei şi a Şărbei, den matca Buzăului cea bătrînă pînă în Săpatul, derept 1100 de bani gata. Şi această moşie fostu-o-au cumpărat Ianolie de la feciorii Şărbei Vladului, anume: Zărea i Iane, încă mai denainti vreame. Iar cîndu au fost acum, iar eu Ianolie vîndut-am această moşie ce-i mai sus-scrisă jupanului Radul vel comis de bunăvoie a mea, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor demprijurul locului, ca să-i hie dumnealui moşie stătătoari în vicii.Şi cînd se-au făcut acest zapis, fost-au mulţi boiari mărturie, anume: ot Verneşti, Jipa postelnic şi Stanciul cupeţu i Dumitru capitan zăt popii Gherghe i ot Zorişte, Manea al Ghiurii i Badea i Burlan i Ştiful popei. Şi pentru credinţa, mi-am pus picitea. [...].Eu Ianol.DRH, B, XXX, nr. 340, p. 3691645 noiembrie 30, Tîrgovişte ŢR 371 [...] Elinii vistiireasa, fata cistitei doamnei Ancuţei, doamna răposatului lu Pătraşco voievod, feciorul preabunului şi milostivului Mihail voievod, ca să-i fie satul Lazul, sudstvo Mehedinţi, tot satul cu toţi rumînii şi cu tot venitul despre tot hotarul din hotar pînă în hotar, care sat au fost de moşie al răposatului Mihai voievod, încă de cîndu au fost domnia lui în cinste, în boierie, Dumnezeu-l pomenească. Dici, după ce s-au petrecut domnia lui, au rămas acest sat fără stăpîn, ce au îmblat supuindu-să şi la unul şi la altul, pînă au ajunsu vreme de sărăcie şi de lipsă. Deci, s-au vîndut lu Aslan dvornic. Aşijderi, şi o parte din Gabrov, carea s-au fost vîndut iară lu Aslan dvornicul cu rumînii şi cu toată moşiia lor şi cu tot venitul şi cu zapise din mîna acestor doao sate, derept ughi [...]. Apoi Petrea cliucer, feciorul lu Aslan dvornic, socotindu că aceste sate sîntu cu stăpîn şi nu-i vor fi cu pace, 372 ce i să vor lua de la mîna lui, fără nici un ban, îmblat-au şi la unul şi la altul cu amăgituri, să-i dea cuiva să-şi întoarcă banii. Ci n-au găsit la nimea să-i vînză, ce au aflat pre Parasco grecul, căce era om striin de nu ştiia sama ţărîi. Tocmitu-s-au şi i-au dat 233 de coţi de postav grana în mîna Petrei cliucer şi au cumpărat aceasta doao sate de la dînsul, cu zapis de la mîna lui şi cu cărţi domneşti. Şi i-au ţinut cu pace Parasco grecul pre sama lui, pînă cîndu au adus Dumnezeu pre cinstita doamna Ancuţa cu fie-sa Elina, stăpîna acestor sate. Dici, căzîndu-i-să să le ia fără nici un ban, venit-au Parasco grecul naintea domniii meale de s-au plînsu de atîta pagubă şi sărăcie. Derept aceaea, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage dumnezeiască împreună cu cinstitul şi luminatul părintele nostru, chir vlădica Theofil şi cu toţi cinstiţii deregătorii domniii mele şi am dat domnia mea cum să-i întoarcă Petrea cliucer, snă Aslan vornic, lu Parasco grecul, toto ce i-au dat îndărăt. Apoi Petrea cliucer, plîngîndu-să de sărăcie şi de multă lipsă, ajuns-au judecata de i s-au dat şi lui să-şi întoarcă de la rumîni de unde au dat, pentru căci s-au vîndut lu Aslan vornic, derept ughi [...] ce scriu mai sus şi au avut stăpîn. Într-aceaea, Petrea cliucer, snă Aslan vornic, văzindu că de la rumîni nu va putea scoate nimic, căci sînt săraci şi fugiţi unii într-o parte, alţii într-alta, căzut-au cu rugăciune la credinciosul boiarinul domniii meale, Evstratie vtori vistier, cum să-i întoarcă ceva, să nu fie de tot cu paguba. Deci Evstratie vtori vistier, încă au socotit cum să nu-i fie cu păcat despre aceşti boiari, scos-au de a lui bunăvoie, ughi 350, naintea domniii meale în divan şi a tuturor boiarilor, de i-au dat în mîna Petrei cliucer, iar Petrea cliucer i-au dat toţi în mîna lu Parasco grecul pentru acest postav ce scrie mai sus, şi s-au împăcat ca să nu mai fie pîră şi gîlceavă întru dînşii niciodinioară, ce să-şi ţie Evstratie vistier cu bună pace aceaste doao sate cu rumînii şi cu tot venitul, să-i fie lui de moşie şi coconilor lui în veacu. Şi s-au dat în mîna lu Evstratie vistier şi cărţile de moşie acestor doao sate şi zapisul din mîna lu Parasco.Şi iar să fie credinciosului boiarinului domniii meale, pan Evstratie vistier, satul Somorul, sudstvo Mehedinţi, tot satul şi cu toţi rumînii, cu tot venitul despre tot hotarul, care sat au fost iar al răposatului Mihai voievod din boierie. Deci, cîndu s-au tîmplat lu Mihai voievod pribegie, dăruit-au acest sat agăi, lu Farcaş, pentru slujbă direaptă, ce i-au slujit. Apoi deaca s-au petrecut aga Farcaş, rămas-au acest sat la mîna feciorilor lui [...]. Dici [...] feciorii agăi, lu Farcaş, ajungîndu-i vreame de sărăcie, făcut-au acest sat vînzătoriu. Deci Drăghici logofăt ot Pleşoi, fiindu-i aproape casa şi satul lui de acest sat, cumpăratu-l-au cu ughi 150 şi nu i s-au căzut să-l cumpere, căci că stăpînul acestui sat nu era aici în ţară. Iară deac-au miluit Dumnezeu de au venit cistita doamna Ancuţa, stăpîna acestui sat, şi au luat credinciosul boiarinului domniei mele Evstratie vistier pre fie-sa Elina, fata lu Pătraşco vodă, nepoata răposatului Mihai voievod, căzutu-i-s-au să-şi scumpere moşiia, să fie iară la mîna lor. Şi au venit Evstratie vistier cu Drăghici logofăt şi naintea domniei meale, în divan, de s-au pîrît de 373 faţă. Deci domnia mea am judecat pre dirept şi am dat lu Evstratie vistier de au întorsu toţi banii lu Drăghici logofăt aceaste ughi 150, şi au luat şi cărţile de moşie la mîna lui. Iară de vor mai fi nescari cărţi la aceşti boiari pre aceaste sate şi le vor scoate cînduva vreodată, să fie de mare pradă şi de rea urgie, căci că aşa s-au prinsu denaintea domniii meale den divan.Şi iar să fie boiarinului domniei meale Evstratie vistier [...] Elinii vistiereasa, doao părţi de ocină în satul Întorsătură ot [...] sudstvo [...], toată cu rumînii cu viile şi cu tot venitul de preste tot hotarul, oarecît se va aleage, care sat au fost iar al lu Mihai vodă. Dici în urma domniei lui, fostu-s-au vîndut Condei comis. Deci Condei comis tîmplîndu-i-să moarte, făcut-au acest sat 3 părţi, ce o parte au dat frăţini-său, lu Alexe, altă parte frăţini-său, lu Iane, altă parte jupîneasei lui Maria, fata popii Stoicăi biv vel logofăt. După aceaea, feciorii lu Alexe, ajungîndu-i vreame de sărăcie, vîndut-au toată partea lor de moşie cu rumînii Radului căpitan ot Farcaş, fratele jupîneasei Maria. Dici, pan Evstratie vistier, fiindu mai volnic, venit-au cu Radul căpitan, de au stătut de faţă. Şi am judecat domnia mea, de au întorsu Evstratie vistier toţi banii Radului căpitan, ughi 84 cîţi au dat pre această moşie. Şi au luat şi zapisul Radului căpitan, cel de cumpărătoare. Iară partea lu Iane căpitan, brat Condei comis, carea easte a doao parte, el, ca un striin şi hitlean domniei şi ţărîi, sculatu-s-au de au fugit prentr-alte ţări şi pre la vrăjmaşii domniei meale. Derept aceaea, am socotit domnia mea cum s-au căzut pre dereptate şi am porîncit să-i fie moşiia domnească, pentru căci omul hitlean şi vînzătoriu de domnu, nu i să cade a ţinea moşii în ţeară, ce o am dăruit credincioasei slugii domniii mele, lu Costandin portar, pentru căci că el o au ajunsu de cătră domnia mea cu credincioasă şi direaptă slujbă, iară Iane căpitan o au pierdut cu rea hitlenie de cătră domnia mea. Şi o au ţinut cu bună pace. Apoi, fiindu-i o moşie departe, preste mînă, făcutu-o-au vînzătoare, ce altuia nu i s-au căzut să o cumpere, fără numai iar din neamul stăpînului acestor sate.Derept aceaea, boiarinul domniei mele Evstratie vistier, căzindu-i-să a nu lăsa să încapă altul striin, ce o au cumpărat de la Costandin portar, drept ughi [...] şi au luat şi zapis den mîna lui şi cartea cea de milă ce au avut de la domnia mea. Deci, i-am dat domnia mea lu Evstratie vistier să-i fie aceaste doao părţi de ocină moşie în veac stătătoare, iară a treia parte de sat cu rumînii au rămas la mîna jupîneasei [...], jupîneasa Condei comis, cum o au dat la moartea lui. Iară de o va face şi ea vînzătoare cînduva, să nu fie volnic altul a o cumpăra sau a o moşteni fără numai iar pan Evstratie vistier, cum au ajunsu leagea şi dereptatea, aşa am dat şi domnia mea.Şi iar să fie credinciosului boiarinului domniii meale, pan Evstratie vistier şi jupîneasei lui, Elinii vistiereasa, satul Slătioara de lîngă Laz ot sudstvo Mehedinţo, care sat easte hotărît şi împietrit de răposatul Mihai voievod, de cătră moşii Barbului peharnic Brădescul şi de cătră moşii Balicăi peharnic ot Breasta, tot satul cu toţi rumînii şi cu tot venitul din cîmpu, din pădure, din apă, 374 oarecît se va alege de preste tot hotarul, din hotar pînă în hotar, pentru că acest sat Slătioara ce scrie mai sus, fost-au iară al răposatului Mihai voievod, încă din boieria domnia lui, cumpărat pre direpţi banii lui. Şi s-au fost vîndut singuri de bunăvoia lor, fără nici o silă, iară după petreacerea domniei lui, au rămas acest sat fără stăpîn. Apoi, dup-aceaea, cîndu au fost în zilele Radului voievod Mihnea, iară domnia lui, Radul voievod, dîndu voie ţărîi şi satelor care au fost cumpărate de Mihai voievod din domnia domniii lui, cum să se răscumpere pentru căci alt stăpîn nu avea, şi scumpărîndu-să alte ţărî şi sate de domnie, fostu-s-au sculat şi acest sat Slătioara, carele au fost cumpărat de Mihai voievod, din boieria dumnealui de au venit de ameastecul cu altele ce au fost cumpărate de Mihai voievod, de s-au răscumpărat de la domnia lui Radul voievod, care nu s-au căzut să să răscumpere, căci n-au fost cumpărate cu banii din domnia lui, ce au fost cu bani direpţi din boieriia dumnealui carea-i easte moşie ohabnică. Deci, dîndu tot sveatul ţărîi şi divanul şi săborul sfintelor şi dumnezeieşti lavrele ţărîi, cum cîte sate vor fi cumpărate de Mihai voievod din boieriia domniei lui, acealea toate, de s-ară fi măcară răscumpărat cu bani de la domni, sau de vor fi dăruite de domni la mănăstiri sau la boiari, au la verice slujitoriu, toate acealea să cade a se lua fără nici un ban şi fără de nici o chieltuială, pentru căci că aceastea toate sînt bătrîne şi direapte moşii ohabnice şi stătătoare care n-au amestec sau meteahnă cu domnia. Derept aceaea, şi acest sat Slătioara încă au fost mersu atunci de s-au fost răscumpărat. Deci, domnia mea am dat lu Evstratie vistier şi jupîneasei lui, Elinii, să-l ţie, să le fie de moşie lor şi coconilor în veac, cum au fost şi mai denainte vreame. Şi i-am dat domnia mea şi cartea lor cea de răscumpărătoare carea au avut la mîna lor din divan, iar ei s-au răscumpărat şi au avut stăpîn, ce să fie cu paguba, cum i-au ajusu şi judecata.Şi iar să fie credinciosului boiarinului domniii meale , pan Evstratie vistier, satul Predeştii ot sud ce au fost al jupînesii Marii ot Coiani [...], tot satul cu toţi rumînii şi cu tot venitul de preste tot hotarul, care sat au fost iar al răposatului Mihai voievod din boierie. Dici, sculîndu-să Radul ban Buzescul de au zis că i l-au dăruit Şerban voievod cînd l-au botezat, iară domnia mea şi de aceasta am judecat pre dereptate cum, deac-au vrut Şerban voievod să-i fie pomeană, să-i fie dăruit din satele şi din moşiile lui, iar cu acest sat n-au avut treabă, că au avut stăpîn. Deci au rămas Radul ban Buzescul de leage şi de judecată din divan. Şi am dat domnia mea lu Evstratie vistier, să-i fie moşie cu pace. Şi l-am întrebat domnia mea pre Radul ban şi de cărţile de acest sat, el au zis că n-are, iară de va scoate cînduva născari cărţi, să nu să crează şi să fie de mare pradă, că el aşa s-au prinsu denaintea domniii meale în divan.Şi iar să fie credinciosului boiarinului domniei mele, Evstratie vistier, ocină satul Cîrlomanul, sudstvo Olt, din cîmpu, din silişte, din apă şi cu toţi rumînii cîţi se vor afla şi de pretutindinea oarecît se va alege despre tot hotarul, ocină aleasă şi izbrănită, pentru că au cumpărat Evstratie vistier acest sat tot, ce scrie mai sus, 375 de la jupîneasa Buica, fata Predei slujer ot Greci, vara [...] jupîneasei Elinii vistiereasa, derept 40000 aspri gotovi. Şi au vîndut de bunăvoia ei şi căci au fost mai volnic Evstratie vistier a cumpăra şi a ţinea, decît alţii striini, cum am văzut domnia mea şi zapisul jupîneasei Buicăi la mîna lu Evstratie vistier de vînzare.Şi iar să fie panovi Evstratie vistier i paniţevi Elinii tot satul Vlădaia, sudstvo Mehedinţi, cu toţi rumînii şi cu tot venitul, din hotar pînă în hotar pre seamne bătrîne, care sat easte de moşie al răposatului Mihai vodă, încă din boierie. Iar deac-au ieşit Mihai vodă din ţară, căzut-au acest sat pre mîna jupîneasei Stanei şi fie-sa, Călinii, fata lui Cristov ot Pleana, zicînd cum le easte de milă. Apoi l-au făcut vînzător şi l-am cumpărat domnia mea, derept ughi 250 şi am luat şi zapis de vînzare de la mîna lor. Apoi, deac-au venit stăpînul acestor sate, doamna Ancuţa cu fie-sa Elina, fata lu Pătraşco vodă, nepoata lu Mihai vodă, ajunsu-au divanul şi tot săborul ţărîi cum satele ce au avut moş-său, Mihai vodă i doamna Stanca den boierie, toate i s-au dat, fără nici un ban. Şi l-am dat şi domnia mea cu zapis cu tot pre dereptate.Derept aceaea, domnia mea am dat boiarinului domniii meale, Evstratie vistier i [...] Elinii, ca să le fie lor aceaste sate, toate cîte scrisu mai sus, cu rumîni cu tot, ocină [...].DRH, B, XXX, nr. 343, p. 371-372-373-374-3751645 noiembrie 30 ŢR 376 [...] ca să fie volnic cu această carte a domniii meale de să ia un rumîn po ime [...] de la mănăstirea domniii meale, de la Maica Precista ce easte la Preda păharnic snă Staico Rudeanul, să-l ia fără de voia lui, să-l ducă la mănăstirea domniii meale cum mai curîndu, fără zăbavă şi de nimeanilea opreală să n-aibă pristi această carte a domniii meale. Că cine să va ispiti a-l opri, acela om cu altu cu nimic nu va plăti, ci numai cu capul, pentru căci easte rumînul mănăstirii domniii meale, că aşa easte învăţătura domniii meale.DRH, B, XXX, nr. 344, p. 3761645 decembrie 6 ŢR 376 Adecă eu, Vîlcan, feciorul Brii ot Golani scris-am şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la mîna jupan Gheorghe vistiar, cum să se ştie că i-am vîndutu dumnealui moşiia mea den satu, den Glupavi, care moşie au fostu cumpărată tată-miu Briia şi mumă-mea, Vlada cea vitregă, de la Drăguşin de Glupavi den partea lui jumătate de ocină den valea lu Ion pînă în padina lu Neano şi decindea dencolo şi de peste toată ocina şi den cîmpu şi den pădure şi de apă, den şezutul satului şi de peste tot hotarul, den hotar pînă-n hotar. Şi această moşie ce amu vîndut eu dumnelui vistiiarului Gheorghe fost-au frate pe moşie şi Vladul, nepotul mamei 377 Vladei cea vitregă. Iar cîndu au fost la moartea mamei Vlădii, iar ea mi-u făcut zapis de la mîna ei la mîna mea cumu să ţiu eu toată ocina, iar Vladul, nepotu-său, să n-aibă treabă cu acea ocină, căce că o-mu căutatu eu la nevoia ei şi la moartea ei, iar nepotu-său Vladul n-au căutatu de dînsa. Dici eu o-m vîndut dumnealui vistiar, iar Vladul, de va avea ceva a se întreba, cu mene se va pîrî şi se va întreba şi eu voiu da seama. Iar dumnealui vistiar să ţie cu bună pace, pentru că o-m vîndutu dumnealui vistiar de a mea bunăvoie fără de nici o silă, dereptu za ughi 6 bani gata, ca să fie dumnealui moşie ohabnecă în veac şi coconilor dumnealui cîţi Dumnezeu i-au dăruit. Şi o-mu vîndut cu ştirea tuturoru megiiaşilor şi de sus şi de jos.Şi la această tocmeală a nostră fost-au şi boiari mărturii: jupan Bunea vistiar, Gherghe cliucer, ficiorul vornicului Ivaşco i Mihalcea cliucer, feciorul logofătului Paraschivei i Neagul, sină Vlasie ot Glupavi i Vasilie ot Costea i Dumitru ot Baba.Pis Dumitru ot Bereşti, meseaţa dechemvrie 6 dni, vă leat 7154 1645. Şi pentru credinţă am pus şi degetul.Eu Vîlcan am pus deagetul în loc de peceate.Bunea vistiar mărturieEu Neagu.DRH, B, XXX, nr. 345, p. 376-3771645 decembrie 10 ŢR 377 Adecă eu, uncheaşul Vladul Norocea cu feciorii mei, cu toţi anume, cu Oancea şi cu Dragomer şi cu Nedealco şi cu Radul scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la mîna dumnealui a jupînului Costandin Gălăţeanul căpitan, cum să să ştie că i-am vîndut dumnealui în poalele viţei a jupînului Gherghe în jos la vale viia care am nălţat eu toată cît easte, derept bani gata ughi 20. Şi i-o am vîndut noi de a noastră bunăvoie, fără de nice o silă, ca să-i hie dumnealui moşie ohabnică, lui şi coconilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor lui stătătoare în veace.Şi la această tocmeală a noastră se-au tîmplat mulţi megiiaşi şi oameni buni mărturie, anume: jupînul Gherghe Botezatul ot Piteşti i jupînul Ivan Cortofleşul ot tam i Dumitraşco i Necula, feciorii jupînului Ivan Cortofleş ot tam şi din Sămara, uncheaşul Danciul i Andonie ot tam şi Pădure şi Danciul 378 Bonchilă i Şărban al Buzeache i Hera ot tam i Opriş i Stoica Dumitru i Tudor mărturie ş-alţi mulţi carii-eş vor pune mai jos peceţile şi iscăliturile ca să să crează. Şi pentru credinţa, pusu-ne-amu şi deagitele, că peceţi nu am avut.Pis measeţa dichemvrie 10 dni, leat 7154 1645.Vladul NoroceaOaneaDragomirNedealcoRadulPopa ArfeniePopa Cozma.Şi iar amu mai vîndut iu, Vladul Norocea o foni di loc diplin din fonea mănească. Şi iar amu vîndut la pîrîul Veaţii o foni diplin den fonea budească derept bani gata ughi 3.Şi am vîndut di a mea bonăvoie cu ştire ficiorilor mie să fie dumniloi moşie ohabnică. Şi pintru credinţa pos-am degetol.Vladul Norocea.DRH, B, XXX, nr.346, p. 377-3781645 decembrie 11 ŢR 381 Scris-am eu, Mitrofan, iegomenul de la Căşcioare acesta alu meo zapis, como mărturisesco co sufletul meo, como că ao loot Preada spătar, feciorul banoloi Todosii, dă la Mane postelnicol bani ughi 3 sute de galbeni, prea sat, prea Roşuo. Şi m-am prealejîto şi eu cîndo ao lootu Preada spătarol bani, de-amo fostu dă împreaonă co dinsul şi ao luoto bani toţi. Şi o dat onui torco ughi 100 şi pol şi Rostei negoţătorul ughi 100 şi i-ao rămas şi loi ughi 16. Eu tot amo fosto co dînsul, prea onde i-amo dat. Atît steo şi mărtoresescu co sufleat meo. Iară ielu, dă va zice într-altu chip, no zice derept.Pis measeţa dichemvre dni 11, leat 7154 1645.Şi amu scris eu, popa Dobre.Egumenul Mărdarie ot StrîmbulPopa Danciolo.Deiacon Dragomir.Eu Tatul logofăt mărturieDeiaconol Samoilă.Eu Dobre mărtărieSava monah.Şi noi, cari sîntem scris şi mai sus, am auzit dîn gura igumenului Mitrofan cum au mărturisit.DRH, B, XXX, nr. 348, p. 3811645 decembrie 13 ŢR 381 [...] acestui om, anume Ursu den sat, den Pietrari ot sudstvo Dîmboviţa ca să fie volnic cu aceasta carte a domniii meale de să vînză partea lui Dragotă de moşii de la sat de la Ghimpaţi, toată partea lui, cît se va aleage de preste tot hotarul. Pentru că au vinit acestu om Ursu aicea, la divan înaintea domniii meale de se-au jăluit şi au spus cum au fost la taler împreună cu Dragotă. Deci Dragotă, el au fugit şi se-au dat în lature, iar Ursu el se-au sculat de se-au vîndut partea lui de moşie de au plătit partea lu Dragotă de bir. Deci domnii mea am judecat şi am dat la Ursu să fie 382 volnic cu aceasta carti a domniii meale de să-i vînză partea de moşie cum scrii mai sus, de să-şi ia toţi banii, cîţi va fi dat pentru dînsul şi de nimini opreală să n-aibă. Iar cui va părea strîmbu să vie de faţă.DRH, B, XXX, nr. 349, p. 381-3821645 decembrie 15, Tîrgovişte ŢR 383 [...] ca să le fie un copil de ţigan, anume Oancea ţiganul, care îi easte de zeastre de la soacră-sa, jupîneasa Mariia şifăresa a lu Ivan şifariul ot Piteşti. Pentru că acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, fostu-l-au cumpărat Ivan şifariul, dempreună cu jupuneasa lui, Mariia şifăreasa încă pînă au fost viu. Şi încă l-au fostu cumpărat pre acestu copil de ţigan cu tast-său şi cu ş-alţi fraţi ai lui, tot sălaşul deplin. Iar după moartea lu Ivan şifariul avut-au jupîneasa Mariia şifăreasa gîlceavă şi întrebăciune naintea domniii meale la divan cu featele lu Ivan şifariul, cu Anca şi cu Vlădaia, pentru multe amestecături şi pentru moşii şi ţigani şi pentru datorii şi au fost venit toţi de faţă naintea domniii meale la divan. Într-aceea, domnia mea fostu-le-am datu 2 boiari la mijlocul lor, anume: jupan Stroe vel vistier i jupan Ghierghe vistier, ca să caute să-i judece şi să-i tocmească pentru moşii, pentru ţigani şi pentru toate amestecăturile lor.Deci acei 2 boiari, ce scriu mai sus, de toate i-au judecatu şi i-au tocmit şi le-au ales căruia ce i-au venitu partea. Deci acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, venitu-se-au în partea jupîneasei Mariii şifăresei cu alte moşii şi ţigani, dempreună, cît se-au ales partea ei şi totu l-au ţinut cu bună pace pînă acum. Deaci, cîndu au fostu acum, l-au datu zeastre fie-sa, Mariii, jupîneasa Oancei logofăt şi să-i fie şi pomenă pentru sufletul ei, căce că Mariia, jupîneasa Oancei logofăt, fost-au dată de sufletu jupuneasei Mariii şifăresei, crescută de dînsa den copilăriia ei şi botezată pre numele ei pînă o au şi căsătorit acum şi o au înzestrat ca pre o fată a ei şi i-am dat şi acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, ca să-i hie pomeana ei deplin. Iar dup-aceaea, cînd au fost acum, sculatu-se-au jupuneasa Vlădaia, fata lu Ivan şifar dempreună cu bărbatul ei, Tudor Piteşteanul, pentru acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus, ca să-l ia de la Oancea logofăt şi de la jupuneasa lui, Mariia, căci au fostu alţi fraţi ai copilului la dînşîi şi zicînd să-i dea altu copil de ţigan schimbu.Deci, jupuneasa Mariia şifăreasa, soacra Oancei logofăt venit-au naintea domniii meale în divan cu zapisul acelor 2 boiari, ce scrie mai sus şi cu cartea domniii meale făcută după acea tocmeală, cum scrie mai sus. Într-aceaea, domniia mea am căutatu şi am judecat pre dreptate şi prea leage dumnezeiască, dempreună cu toţi cinstiţii deregătorii domniii meale. Şi am dat domnia mea Oancei logofăt şi jupuneasei lui Mariii, ca să ţie ei cu pace acestu 384 copil de ţigan, ce scrie mai sus, cum i l-au dat jupîneasa Mariia şifăreasa şi cum se-au venit jupuneasei Mariii şifăreasei la împărţeală, că au fost volnică ea cu partea ei. Iar jupuneasa Vlădaia, fata lu Ivan şifariul şi bărbatul ei, Tudor Piteşteanul, mai mult treabă să n-aibă cu acestu copil de ţigan, ce scrie mai sus. Iar să vor şi mai scorni vreo pîră vreodinioară, încă să nu să crează.DRH, B, XXX, nr. 352, p. 383-3841645 decembrie 17 ŢR 384 Adecă noi, 3 fraţi, anume: Costandin cu fămeaia mea şi cu 1 ficior al mieu, anume Tudosie de 9 ani, şi cu Dragomir cu fămeia mea şi cu 1 ficior al miiu, anume Radul de 4 ani, şi eu, Pătru cu fămeaia mea şi cu 1 ficior al miiu 385 de 3 ani, anumi Cernat, şi cu Tanasie cu fămeaia mea şi cu 2 ficiori ai miii, anume: Stanciul de 14 ani i Dragomir de 5 ani, din satu Scheai ot sudstvo Argeş, scriem şi mărturisim cu acista al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la mîna dumnealui jupan Diicul vel spatari din Buicişti şi coconilor dumnealui, cum să să ştie că noi, hiindu neşte oameni judeci şi slobozi pre moşiile noastre şi neavînd de niminea nici o nevoie, noi ne-am sculat de am venit la dumnealui de ne-am vîndut pre bani gata să-i him rumîni de moşie. Însă eu, Costandin cu fămeaia mea şi fiiu mieu, ci scrie mai sus, am luat bani gata din mîna dumnealui, aspri 3000 şi eu, Tanasie cu fămeaia miea şi cu 2 ficiori ai miei, ci scri mai sus, am luat bani gata din mîna dumnealui, aspri 4000.Şi ne-am vîndut noi de-a noastră bunăvoie, fără di nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor dimprejurul nostru. Şi ne-am vîndut cu toată moşiia noastră din sat din Schei, din cîmp şi din păduri, din apă, din seliştea satului, din dealul cu viile şi din pomeate şi de peste tot hotarul satului nostru, ci scrie mai sus, din hotar pînă-n hotar, oaricît se va aleage părţile noastre de moşie. Şi cînd ne-am vîndut, nu că doară ne-au făcut dumnealui vrio silă, ci noi, de-a noastră bunăvoie, ca să-i him dumnealui rumîni în veac, noi şi moşiile noastre şi ficiorii noştri şi cîţi ni va da Dumniziu de-acum nainte, de se vor rodi dintru noi.Şi cînd am făcut această tocmeală şi acist zapis a fost mulţi boiari mari şi mici mărturii: jupan Preda Brîncoveanul vel clucer i jupan Drăguşin vel păharnic i jupan Radul vel aga i Chirca postelnic ot Curtişoară i Anghel vătaf ot Mihăişti i Pană căpitanul ot Piteşti i Bogdan postelnic ot Slăviteşti i Dobri vătaf ot Diiculeşti.Şi pîntru cridinţa, ne-am pus deagitile şi iscălitura.Şi am scris eu, Vladul logofăt, measeţa dechemvrie 17 dni, vă leat 7154 1645.Iu CostandinIu DragomirIu PătruTanasiiChirca postelnicBogdan SlăvitisculDrăguşin vel peharnicRadul vel agaPană căpitanPreda BrîncoveanulAnghil vătafDobre vătaf.DRH, B, XXX, nr. 353, p. 384-3851645 decembrie 18 ŢR 386 [...] Iordache sin Trufanda vistiiar ca să fie volnic cu această carte a domniii meale să ţie pre Antonie i Dragomir i Mihul i Stanciul cu feciorii lor ot Gostavăţ sud Romanaţi, să-i fie rumîni păntru că aceşti oameni, fost-au rumîni dă moşie dîn [...], cumpăraţi de Trufanda vistiar pre bani gata şi tot i-au ţinut rumîni cu bună pace. Apoi, după ce au murit Trufanda vistiiar, iar Iordache au rămas cocon mieu la Cernavodă în Ţeara Turcească, iar aceşti oameni ei se-au sculat dă se-au scris la slujbă la dărăbanţi. Iar cînd au fost acum, în zilele domnie meale, deac-au venit Iordache postelnic aicea în ţeară, datu-i-am domnie mea toate moşiile tătîine-său, lu Trufanda vistiar, şi rumîni şi ţigani. Deci au aflat şi pre aceşti oameni scrişi la dărăbanţi şi au venit şi ei dă faţă naintea domniii meale în divan împreună cu Iordache postelnic şi aşa se-au jăluit aceşti oameni cum i-apucă să-i rumînească şi ei sînt slugi domnişti dărăbani scrişi, în zilele domniii meale. Iar domnii mea i-am întribat: fost-au rumîni lu Trufanda vistiar şi luoat-au bani dă la Trufanda vistiar? Ei au mărturisit sînguri cu gura lor cum au fost rumîni lu Trufanda vistiar, cumpăraţ pre bani gata.Derept aceaea, domnia mea am judecat cu tot divanul şi i-am dat iar să fii rumîni lu Iordache postelnic, ei şi ficiorii lor în veaci. Şi le-am luoat şi cartea dă dărăbanţii dă o am dat lu Iordache postelnic ca să-i ţie să-i fie rumîni în veaci. Şi i-am scos domnia mea şi dîn catasih dă la dărăbani şi i-am dat în mîna lui Iordache postelnic dă grumaz să-i ducă în sat în Gostavăţ, unde le-au fost moşiia lor şi dă unde se-au vîndut, că se-au pîrît dă faţă şi i-au rămas dîn divan.DRH, B, XXX, nr. 354, p. 3861645 decembrie 20 ŢR 386 [...]. 387 Eu, Ivan pitar, lăsat-am aceasta scrisoare la slăbiceane mea să să ştie ce lasu fii-me, Alixandrei întîi partea me den Coţoiani cu toţi rumînii şi 4 şălaşă de ţigani, anume: Oprea lăutar cu şălaşul lui i frate-său Cozma cu şălaşul lui i Nicula al Sincăi cu şălaşul lui şi frate-său Nedelco cu şălaşul lui şi o fată în casa şi cuciia cu 6 telegari şi oi 50 şi 50 de rîmătoare şi 30 de stupi şi 6 boi şi 6 vaci şi 6 iape, aice mari 14 şi creştit de argint şi o cunună de aur şi un ghierdan de aur şi 3 păreche de aur de cercie şi 50 de ace mărunte, inele de aur 3 şi să aibă fraţii a-şi face den casa 2 rînduri de haine de pînză cîte i si va cădea.Iar cine va sparge şi va strica de cum am lăsat eu să fie proclet şi afurisit de 318 părinţi care sunt Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Arie la un loc.Şi la acestu lucru, tîmplatu-se-au de au fostu mulţi boiari şi preoţi: popa Irimiia ot Sventa Petca i vără-mieu, Tudor clucer i Vasilie postelnic ot Brăteşti i Gheorghe cojocari Necula postelnic i Dumitraşco, Ivan Sîrbul.Aşa am lăsat eu cu sufletul mieu.Şi am scris eu, Pavlachi, snă popii Irimii.Pis measeţa dechemvrie 20 dni, vă leat 7154 1645.DRH, B, XXX, nr. 355, p. 386-3871645 decembrie 30 ŢR 389 Eu Stana, fămeaia Zahariei ot Mătăşeşti, împreună cu fiiu-mieu, Stan şi cu Stanciul şi cu Iordan feciuru liu Stoicăi şi cu Dobre, feciorul Mircăi şi cu Banciul, feciorul [...], făcut-am această carte a noastră, acestui om, anume: liui Dumitru şi lu Neagoe şi liui Burlă şi iar liui Neagoe şi Bădicăi şi liui Marin şi iară liu Marin, ca pentru să să ştie eu, Stana i Zahariia şi cu fiiu-mieu, Stan 390 şi Stanciul, Iordan i Dobre i Banciul, carii scrie mai sus, făcut-am această carte, de bunăvoia noastră şi fără de nici o silă acestui om, liui Dumitru şi liu Neagoe şi liu Burlă i liu Neagoe i Bădicăi i Marin şi iară liu Marin, ca pentru să să ştie că ne-au fost rumîni de pre rudia noastră şi de pre moşiia noastră. Ci m-am voit eu, Stana, fămeaia Zahariei, ci fecerii miei şi cu toată riuda mea şi cu mic şi cu mare de i-am iertat den rumînie însă pre scumpărarea. Însă Stana, fămeaia Zahariei, am apucat cu fecerii miei şi cu toată rudie mea pre aceşti rumîni, carii scrie mai sus, de le-am dat lege să jure cum nu i-au apucat legătura liu Mihaiu vodă în siliştea Ceganilor. Deci se-au aflat şi jurători: Ivan ot Steanca i Muşat ot Cegani i Pătru ot tam i Micul ot tam i Lepădat ot tam i Vasilie ot tam i Stoian Găvan i Sima ot tam i Vasilie ot tam i Stoian Găvan i Sima ot Cegani i Sin ot tam, Ion ot Futeşti i Iarciul i Mircea, ca să aibă a jura denaintea căpitaniuliu Răzvan ot varoşe Floci.Deci noi, aceşti jurători am stătut toţi să jurăm den legătura liu Mihaiu vodă încoace. Iar apoi, noi ne-am gîndit decît să jurăm, mai bine să-i plătim de pren casăle noastre, ca să ne fie pomenă noau. Şi ne-am tocmit noi, jurătorie, cu jupîneasa Stana, fămeaia Zahariei şi cu fecerie ei, cu toată riuda lor, 12 jurători să dăm 2 mii şi 2 sute bani.Şi cînd am făcut această tocmeală, au fost împreună cu noi: pan Pătru Portărescu i Tudor i Frangule, pani Paraschiva Laţco. Iar acest zapis se-au făcut în casa lui Vasilie căliugăriului.Deci eu, Stana, fămeaia Zahariei, cu fecerii miei şi cu toată riuda mea.Cini să va mai ispiti să-i apuce pre aceşti rumîni, să fie proclet şi afurisit de 318 oteţi ci sîntu în Nichei şi într-un loc cu Iuda să fie.Şi prentru credinţa, ne-am pus şi deagitele. Pis measeţa dechemvrie dni 30, vă leat 7154 1645.Şi am scris eu, popa IordanPan Pătru portar Pan Paraschiva Laţco Tudor Frangule.DRH, B, XXX, nr. 358, p. 389-390.