1601 Iunie 30. M 15 Eu Bălan şi Nastasia şi Tudora, fetele Petrei şi Olo... de Băceşti, mărturiisim noi, cum de bună voia noastră, cum am văndut părţile noastre de ocină, ce să va alege acolo, la sat la Băceşti, cu tot vinitul, din cămpu şi din fănaţ şi din pădure, dereptu şeasedzăci de taleri, lu Toader aprodul din Mărmureani, denaintea lui Ghiorghie Turcul din Cuci şi lui Ionaşco Marmure din Gărcini şi lui Toader, feciorul lui Marmure şi Bogonosie din Gărcini şi a mulţi oamini buni. Şi mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile, să se ştie. Iunie 30 ..., let 7109 1601. Gligorii Turcul, Ionaşco Marmure. Toader Marmure, Bogonosii. DIR, A, I, nr. 21, p. 15 1601 Iulie 5. M 15 Eu Nastasiia, cneaghinea lui Procop Cărăiman ... dvornic, scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră, cum au fost cumpărat giupănu-mieu o ocină în sat, în Hăneşti, dentr-a patra parte giumătate, partea Titiianii şi a featelor ei, cătă să va alege, derept o sută şi dooadzeci de galbeni. Şi aşijdere s-au tănplat de-au întorsu acea ocină Soltan, în mănule giupănu-mieu, dereptu atăţea bani, căţi sintu mai sus scrişi, în dzilele Irimii vodă. Dereptu aceaia, de va vrea să întoarcă cineva banii lui Soltan, dentr-a acea parte de ocină, să aibă a întoarce căţi bani săntu mai sus scrişi, că atăţea bani au dat în mănule giupănu-meu. De iasta scriem şi mărturisim, cu ceastă scrisoare a noastră. Vălet 7109 1601 Iuli 5. Costantin diac. DIR, A, I, nr. 22, p. 15 1601 Octombrie - Decembrie. M 23 Eu Condre Sărbăşcu ... Găneşti scriiu şi mărturesescu cu ceastă scrisoare mea, precum să ştii neşte săpăture în costeşea Chicere, den gius: una iaste / 24 fărşită, alta nefărşită, am plătit unor Munteane, anume Oprea Dobra cu oamenii săi, o uleaei de brăndzi de 2 mirţe, le-am dat şi o giumătate de slănenă şi 6 mirţi de păne doiată. Şa ne-au fostu tocmala, să le facă de iznoavă, căndu a vinet Muntenei, în dzilele lui Mihaiu vodă. Şi în tocmala noastră au fost Sava Ciuhul ... Ştubeiane şi Marcu, fratele Savei ... Ştubeiani. Şi nu le-au isprăvit deplăn, că le-au vinet veste bună, de s-au dus înapoi. Şi căndu i-am ertat, s-au prelejit Ion Drăgăilă ... Găneşti şi Ion Caputeci .... Şi mai mar mari credinţi au pus degetele, peceate. DIR, A, I, nr.35, p. 23-24 1602 Ianuarie - 1603 Februarie M 30 Cinstit părintele nostru, dumneata logofet mare, dăm ştere dumiitale că-u venit Ionaşco Răspopu de Bodeşt cu cinstită cartea măriei sale lui vodă priîntru un vadu de moară cu Ghirghiţă ci le-i înpriună, acolea la Bodeşti. Deci noi am strănsu oameni buni denpregiur megiiaşi şi săteni din satu anume Vicol de colea şi Nechifor diregător de colea şi Enachi de acolea, Istatie de colea şi Toader de colea şi Ştefan de colea şi mulţi oameni buni, şi cu ceştea cu toţi, am mersu la Başotă ce-au fostu logofăt, că iaste răzăşu cu dănşii. Aşeam găsit, că acel vadu, lor li-i înpreună şi au avut mori depreună; după acea Ghearghiţă au lăsatu vadul cel bătrăn şi moara lui Ionaşco pre uscat şi a făcutu altu vadu. Deci noi aşea i-am tocmitu, să-şi mute Ghirghiţă moara unde au fostu în vadul cel bătrîn şi le-am înpărăţitu şi apa; aşijderea printru neşti pomi ce au de moşie. Deci nice sintu puşi de Ghirghiţă, nici de Ionaşco, ce aşea i-am tocmitu, să-i ţee depreună. Dumneata-i vei giudeca cum te va îndura dumnedzău. Să fii dumneata sănătos. Fratele dumitale, Başotă ... logofăt ... Ghiorghi Boţ ... Dumitru hotnogul ... Vasilie Bran. Vasile Bran .... DIR, A, I, nr.44, p. 30 1602 Septembrie1 - 1603 August 31. M 58 ... Adecî au vinit naintia noastră, la sat la Rogineşti, ... Irimiia ... Lazor Urdobaş ... Portasii, şe a văndot partia lor, a pattra / 59 parte toată, a liui Laţcu de Lîteşti, cu ştiria ficiorilor totorur şi rîziaşi, denainte.......... Alexi .......... partia liui Bealeaiu şi au văndut diiaconoloi Buzichii ..., de nimene nevoiţi şi nesiliţi, ce le sî vau aleage, a patră parte toatî, în bîtrîno de Lîtceşte, de moşie, di în cîmp şi di în pîdure şi dentr-apă şi pre tot locul ce sî vau aleage.... partia şi pe Domoşiţa, denaintia liui Tudorel.... Alexu .... Condre....Condre şi Mihîilî şi mai tinere: Toderaşco şi Ioanăş şi... Moisii, ... Alexii, Necolaiu, ... Teatol, Stefan, ... Gavril... ştim noi toţi cu sufletele nostre com au dat 60 de .... Velet 7111 1602 - 1603. DIR, A, I, nr.89, p. 58-59 1602 Octombrie 15, Cotnari. M 61 Pan Pavel părcălab ... Coste Băcioc cliucear mărturisim, cu îstă carte a noastră, cum au venit naintea noastră Ţonţa şi fratele ei, Gheorghie de Rădeani, feciorii Micăi, nepoţii lui Ion Rădeanul, de bună voe a lor, de nimene nevoiţ şi au văndut a sa direaptă ocină şi moşie, a patra parte de sat de Rădeani, din tot satul, ce acel sat iaste preă Turiia, în ţinutul Iaşilor şi l-au văndut dumisale lui Cărăiman păharnicul cel mare, dereptu cincidzeci de taleri de argintu, bani gata. Deci noi, deaca am vădzut a lor de bună voe tocmala şi plată deplin, cum scriem mai sus, 50 de taleri, cea au dat jupănul Cărăiman păharnicul, Ţonţei şi frăţine-său, lu Ghiorghie, feciorii Micăi, nepoţii lui Ion Rădeanul, noi am făcut această carte de mărturie dumisale păharnicului, pre această a patra parte den tot satul de Rădeani la Turiia, ca să aibă a-ş face direase domneşti pre această parte ce scrie mai sus. .... ... Cotnar, Oc. 15, leat 7111 1602. ... Pe fila a doua, la început: Pan Pavel Paleolog şi. DIR, A, I, nr. 92, p. 61 1603. M 66 Eu Agafia, fata Ruscăi den Budzeani, însămi pre mene, mărturisescu cu acest zapis al meu cum de bunî voia mea, de nime nevoită nice asuprită, am văndut a mea driaptă ocină şi moşie, toată partea mea, cătă / 67 am avut din sat den Giurcăşani şi cu hăleşteu şi cu Poiana lui Gănscă şi cu tot locul cătu să ţine de acel sat, ce să vine în partea mea. Deaci am văndut lui Pătraşco Udreai, derept noaîzeci de taleri. Şi într-această tocmalî au fost Gligorie Arbure şi Ionaşco păhărnicel den Orăşani şi Gligorcea, feciorul Tăutului şi Nebojatco uricar şi Lazor ce au fost pitar şi alţi mulţi oameni bui. Şi eu Pavel visternicel, feciorul Agafiei, nepotul Ruscăi, încă am fost acolea, cănd a văndut înmă-mea, acea ocină. De aceasta mărturisim, ca să-i fie de credinţă această scrisoare, să aibă a-şi face şi ispisoc domnescu, ca să-i fie direaptă cumpărătură. DIR, A, I, nr.99, p. 66-67 1603. M 67 ... Anniţa, fata Ruscăi, nepoata Călcei din Budzeani, de bună voia mea, de nimeni nevoită, nice asuprită, am văndut satul Ciurcăşeanii, partea mia, ce să va aleage, lui Pătraşco Udrei, dereptu 30 de taleri de argint. Şi într-aiasta tocmală au fost Rusul, feciorul neamişului de Orăşeani şi Văsilea de acolea şi Florea de acolea şi popa Gligorie de acolea şi mulţi oameni buni şi bătrăni. Şi pre mai mare mărturie ne-am pus şi peceţile. De aiasta scriem să se ştie cu estu zapis al nostru. Gligorie .... DIR, A, I, nr.100, p. 67 1604. M 122 Adică eu Călmăţoiu vătavul şi Onciul diiacul şi Berindeaiu şi Al... şi Măciucă, măturisim noi cu sufletele nostri, cum au vîndut Mărie cu feciorii săi şi cu nepoţii săi dintr-a patra parti a treia parte, ci i să vine ei din sat din Micleşti, direaptă ocină şi moşie de nemene nevoită neci înprisurată şi o au cumpărat de la dănsa Macsin din Zlătăreşti, dreptu o sută şi triidzăci şi cinci de florinţi... mesteca...... ta ocină .... DIR, A, I, nr.176, p. 122 1604 Martie 30, Iaşi. M 135 Io Eremia Moghila voevoda, .... Adecă au venit, înaintea domnii meale, sluga domnii meale Necoară armaşul şi cu Larion ap. şi cu toată semenţiia lor, de s-au jăluit cu mare jalobă, dzăcăndu înaintea domnii meale că are o înpresurătură pe un sat al său anume Vorniceanii din ţinutul Covurluiului, pre partea de sus de-i înpresură nişte omeni anume Florea şi cu Văscan şi cu frate-său Bălăban, dzăcăndu ei că le iaste lor cumpărătură partea satului de sus anume din Vorniceani din ţinutul Covurluiului, iară sluga domnii mele, Necoară armaşul şi cu Larion aprod, ei au dzis că nime din omenii lor şi din seminţiia lor n-au văndut acea parte de sat cum au dzis Florea şi Văscan şi cu frate-său Bălăban. Deci dumneamea le-am pus dzi în doao săptămîni, ca să-ş aducă acei omeni direasele de la cine le-u văndut lor acea parte de sat, ce au de zis înaintea domnii meale că li-i cumpărătură. Deci căndu au fost atuncea, la dzi, ai n-au venit să-ş aducă direasele, în duao săptămîni, ce le-am pus dzi. Deci, după aceaia dzi, încă le-am mai pus dzi în patru săptămăni şi la dzi tot n-au venit. Iară sluga domnii meale, Neacoară armaşul şi Larion aprod ei la dzi au venit ş-au adus direasele, cumu-i iaste lui moşie de la socru-său preste tot satul şi.... căteva acolo la Covurluiu...... pus fierăia 12 zloţi tătărăşti şi s-au îndereptat. Iar Florea şi cu Văscan şi cu frate său Bălăban, ei au rămas dinainte domnii meale... din toată leagia, ca să nu se mai părască de aceasta pără nici dănăoară în veaci, înaintea ceştii cărţi a dumnii meale. Aşa să se ştie. ... 136 ... ... văleat 7112 1604 Martie 30. Costantin a scris. DIR, A, I, nr.193, p. 135-136 1605 Ianuarie 15, Iaşi. M 192 Adecă noi Antemiia şi sora mea Ioana, featele Urătei, nepoatele lui Avram de în Cîrligi, de în ţinutul Neamţului, scriem şi dăm ştire cu aciastî scrisoare a noastră, cum ne-am sculat noi, de bună voe noastră, de nimene siliţi, nici înpresuraţi şi ne-amu văndutu a nostrî parte de ocinî ci se va aleage de în tot, în sat în Cărligi, drept doodzeci de galbeni de aur, bani gata, dumnie-sale lui Nicoară logofetul. Şi într-aciasta tocmală a noastrî fost-au: Bran diiacul şi Nechita diiacu şi Toma de în Duşeşti şi Ilea şi Luca croitoriulu de în Iaşi şi Marmure diiacul şi alţi oameni buni. Deaci, ca se-i fie dumnie-sale ocină şi cumpărăturî de la noi, în veaci neclătită, iar altu să nu se amestece. Aiasta scriem şi dăm a şti. Şi pre mai mare credinţă, noi ne-am pus şi peceţile cătră acest zapis. ... Iaşi, Ghen. 15. ... Bran diac. DIR, A, I, nr.274, p. 192 1605 Martie 4. M 204 Io Eremiia Moghila voevod, ... Ionaşco ... Obărşii, cu Ureache vornicu şi s-au părăt de faţă, înnaintea dumnii meale, printr-o ocină ce a fostu cumpărat Ionaşco, mai de multu de căt vornicul, dila o sor-a lui, anume Tudora, din sat din Dragomireşti şi o au fostu cumpărat dereptu cincisprădzeace taleri de argintu şi au fostu ....................... vandzătorii de faţă înnaintea dnmnii meale şi au mărturisit că ................. văndut ............ Ionaşco. Deci dumnea mea am socotit cu tot ......... cum ......... lui aşea i s-au venit să fie ...... tot....... Ionaşco, precum ca să se ştie. .... ... logofăt ... Stroici logofăt. ... văleat 7113 1605 Mai 4. Pepelea a scris. DIR, A, I, nr. 290, p. 204 1605 Aprilie 15, Iaşi. M 235 Adecă eu, Ion şi Vărvara, feciorii lui Vasilie, nepoţii Neagului cum noi de bună voia nostră, de nime nevoiţi, nice asupriţi, am văndutu a nostră dereaptă ocenă şi moşie den satu den Mohorăţi, ce să va aleage partea lui Vasilie, pre apa Dobrotvorului, în ţinutul Tecuciului, am văndut lui Corpaci ce au fostu postelnic, dereptu 10 ughi. Şi oam văndut de dinaintea lui: Simion din Stănişeşte şi Crăciun ... Crăeşte şi Tooder Scorţăş ... Beneşte şi Gligorie ... şi Lazor ... şi Hilip şi Isac şi Buliman ... şi Costin den Crăeşti şi Cozma ... şi Obreajie ... Opreşeşti şi Baltă ... şi Ursu ... şi Gliga ... şi Simion ... şi Macoveiu .... Şi de dinaintea lui Vasilie Rugină diiacului şi Mihăil den Frumuşel şi Măndrul ... şi Lupul armăşelul şi de dinaintea a mulţi oameni buni şi bătrăni, den sus şi den gios. .... ... veleat 7113 1605 ... Ap. 15 .... DIR, A, I, nr. 318, p. 235 1605 Mai 17. M 242 Smearenie Agathon ... de răndul cinstită carte a domnu nostru, ce au adus Cîrstea dvornicul cel mare la noi, printru jalobă ce s-au jeluitu naintea dumisale lui vodă pre sat pre Romăneşti, cum au avut strămbătaate de cătră Romăneşti perntru un iazu. Deci noi deac-am vădzut cinstită carte a domnu nostru, noi am strănsu oameni buni şi bătrăni şi am mărsu acolo cu Lupul Scorţeş părcălab şi Placxa diiac şi Gligorie şi cu şoltuzul şi cu bătrănii de oraş de Roman şi denpregiur mejiiaşi. Deci am găsit noi cu aceşti oameni buni bătrăni, cu sufletele sale, cum loveaşte hotarul Movileanilor în valea Neagră, într-un iazu bătrăn ce au avut Romăneştii şi acel iazu, ce au fost ezit Romăneştii, au fost dat de Movileani, giumătaate Romăneştilor, printru altu iazu ce au fost dat de Romăneşti, Movileanilor, să ţie cu Trifeştii. Deci noi am aflat cu sufletele noastre să-şi ţie Romăneştii iar în iazu cu Trifeştii; iară Cărstea dvornicul să ţie în iazul Romăneştilor, unde-i loveaşte hotarul, depreună cu dănşii. Şi ei de bunăvoia lor au priimitu aceasta leage, atăta numai ce au cerşut ei de la Cărstea dvornicul: să le plătească giumătaate de iazu de cel bătrăn, munca moşilor lor, ce-au ezit. Deci s-au sculat Romăneştii şi Cărstea dvornicul, de ş-au iubitu 2 oameni buni, anume Măteiu din Tatomireşti şi pre Placxa diiac şi cu oameni buni, să margă să biciuluiască acel iazu bătrănu, ce să vine giumătaate dintr-acel iazu bătrăn Cărstii dvornic. Deci, ei au mărsu cu oameni buni, de au aflat cu sufletele lor că să vine să întoarcă Cărstea dvornicul doîdzeci şi cinci de taleri. Intr-aceea s-au sculat Cărstea dvornicul, de au plătit acei, banii 25 taleri deplinu, în mănule Romăneştilor, anume: Samoil din Porceşti şi are ocină la Romăneşti şi a Neamţeanului şi Andrei şi întru mănule tuturor fraţilor ce sămtu răzeaşi / 243 în Romăneşti. De acmu nainte să aibă a ţinea giumătaate Romăneştii cu Cărstea dvornicul, dintru acel iazu bătrăn din Valea Neagră. Intr-acea tocmeală ce s-au aflat şi au tocmit cu oameni buni, s-au tămplat Barbă, alt dvornic şi Lupul Scoarţeş şi Jupa neguţător de Buzău şi Costantin părcălab de Tutova şi Udrea vătah mare de ... şi alţi mulţi buiari şi oameani buni. Deci, căndu am vădzut această tocmeală ce s-au tocmitu ei an de sine, de bunăvoia lor şi cum am găsit cu oameni buni şi cu sufletele lor, am făcut această a noastră mărturie, ca de acum niciodănăoară unii pre alţii: nici Romăneştii pre Cărstea dvornic, nici Cărstea dvornic pre Romăneşti, ce să o aibă a ţinea frăţeşte. Pre mai mare mărturie noi ne-am pus peceţile pre această mărturie. Vleat 7113 1605 Mai 17. DIR, A, I, nr.325, p. 242-243 1605 Septembrie 1 - 1606 August 31. M 256 Eu Drăgan Ciolpan mărturisescu cu cestu zapis al meu, cumu am lăsat ca se plătiască nepotu-meu Başotă, 57 galbeni ce-s rămas eu la Iane vistier de la ţinutul Totovei şi i-am datu partea mea din sat din Bodeşti şi din Dănceşti, ce să va alege, cu tot venitul, afară de feciorii mei, nime să nu aibă a întorce, nice dinăoră întru viaci. Dinnaintea-ne-stor boiari ce ş-au pus peceţile aicea, într-acest zapis. Eu însumi amu scris şi me-am pusu peceatea. Aceasta mărturesescu. Nicoară logofăt. Ştefan dvornic. Boul vist. Voruntariu ... comis. Ne-amu pus peceţile. Ştefan Prăjescu dvornic. ... Boul vist. 7114 1605 - 1606. DIR, A, I, nr. 342, p. 256 1605 Septembrie 1 - 1606 August 31. M 256 ... Penea ... vist. ... Toader Buduhal cupeţ şi Vicul ... Toader Cucoş, Avram ... voiut ... Ilea ... tărg Roman, mărturisim cu ceastă carte a nostră, cum au venit înnaintea nostră Condrea Hasnăş şi cu ficioru-său Vasilie şi de bună voia sa, de nime nevoiut şi s-au rugat giupănului Dumitraşco, de i-au dat ... taleri ... şi ş-au dat toată ocina lor, cătă să va alege, din sat din Merceşti, să aibă o ţinea pănă-i va da banii întru an de acmu de nu-i va da banii, ca să le fie ocină peritorî şi lui Dumitraşco să-i fie ocină printru ai săi bani derepţi ce au dat. 257 De aceasta mărturisemu cu cesta zapis al nostru. Şi pre mare credinţa ne-am pus a nostre peceţi într-aceasta a nostră mărturie. Văleat 7114 1606-1606. DIR, A, I, nr. 343, p. 256-257 1605 Octombrie 12, Petreşti. M 259 Adecă eu Avram ... Mesehăneşti ... scriu şi mărturisescu cu acest zapis, cum au venit înnaintea mea Todosiia Moţocoae ... Movileni, şi iarăşi Todosiia, fata Nechitei din Petreşti, cu toţi fraţii săi şi cu nepotă-sa, Nastasiia Pătrăşcăneasa, cu cinstită cartea dumisale Eremiei vodă, dzicăndu în carte ca să aibu a merge în Cămpul lui Dragoş, în sat în Blăgeşti, unde lăcuiaşte Petria Hadămbul, ca să înparţu satul lor şi moşie direaptă în patru părţi, satul Blăgeştii. Deci am mărsu de-am strănsu oameni buni, megiiaşi şi vătaşi, slugi domneşti şi den sus şi den gios. Deci le-am înpărţit satul cu prăjina, partea de gios, la hotarul den gios de vatră de sat, den gios şi den cămpu den gios, a patra parte de sat, s-au venit Petrei Hadămbului şi lui Dumitru Goia; den sus de dănşii s-au venit Todosiei, fiatei Nechitei den ... şi cu fraţii săi; lăngă Todosiia, den sus s-au venit mie, lui Avram; lăngă mene, den sus s-au venit Todosiei în movila de den Movileni, în capul hotarului den sus şi den cămpu den sus, Petrei Hadămbului i-am pus petre şi i-am stălpit în vatră de sat, den pădure pănă în capul cămpului den gios, cum să n-aibă Hadămbul a să amesteca în partea altor fraţi, nici alţii în partea lui, ce să hie volnic a-şi faci casă în Şulupasa şi prisacă iar în Şulupasa, în margine. De-aiasta scriem şi dăm ştire. ... Petreşti, Oc. 12. DIR, A, I, nr. 345, p. 259 1606 Aprilie 13. M 29 Adecă mărturisiţii într-acestu zapisi, eu Vasili păh., ... Dura ... Icuşăni, că am văndut parte me din ocină ce să va alegi din sat den Băloşeşti cu tot venitul din tot locul, fratilul meu Toadir păh., din Băluşăşti, derept şăptizăci zloţi tătărăşti bani gata. Şi într-această tocmală au fost vărul meu / 30 Pătraşco şi vărul meu Toadir şi nepotul Simion Băisan şi Andronic şi Măcsin păh. Aceasta mărturisim cu sufletili noastri. Mai spre mare credinţă ne-am pusi peciţili, să să ştie. Leat 7114 1606 Ap. 13. DIR, A, II, nr.29, p. 29-30 1606 Mai 5. M 35 Adecă eu, Hărbor cel bătrăn din Dombrăviţi, scriem şi mărtorisăscu cu acista zapis al meu, precum am dat eu driptă ocini şi moşii a mia ci am la Dubrăviţa şi o am dat nipoto-mieu, lui Ghiorghiţi, ficiorului Ştefani căpitani şi i-o am dat di bună voia mia, de nime nevoiit, nici silit, ci de buni voia mea. Şi o am dat dinaintea popii Isaei şi dinaintea lui Ghiorghii ... dinainti lui Dumitraşco, ... Drăgan şi dinaintea ... sura popii şi a molţi oamini buni şi bătrăni cari s-au prelijit aci la răpusari suflitului meu. Dici eu aşia am lăsat cuvăntu cu limbă di moarte, ca să fii driptă ocină şi moşie lui Ghiorghiţi şi ficiorilor lui şi nepoţilor lui şi a toată siminţiia lui. Iar cini dintru al mii oameni să va amistica după moartea mea, să fie tricleat şi prăcleat şi lipădat de 318 .... Şi pintru cridinţa ni-am pus şi piciţili să se ştii. ... 7114 1606 Mai 5. Eu popa Isaiia .... DIR, A, II, nr.39, p. 35 1606, înainte de Mai 8, Iaşi. M 36 ... Boul vistiiarnic ... Solomon vistiiarnic, scriem şi dăm ştire cu ceastă carte a noastră, cumu au venit însuşi Drăgan Ciolpan pîrcălabul înnaintea noastră şi au dzîs nepotu-său, lui Pătraşco Başotă să-l plătească di un rămăşag, ce au rămas la vistiiar, de la ţinutul Tutovei, cindzeci şi şeapte de galbini şi să-i ţie partea lui de ocină, cătă să va veni, din sat din Bodeşti şi din Dănceşti / 37 toatî, cu tot venitul. Şi au lăsat nici feciorii lui să n-aibă a întoarce şi am scris noi acel rămăşag pre Başotî, la vistiiar. Intr-acea, Başotă, după moartea lui Ciolpan, a dat ştire feciorilor lui Ciolpan ca să-şi plătească rămăşagul tătăne-său la vistiiar şi să-şi ţie ocina, iar ei n-au vrut să plătească, ce au lăsat să plătească Başotî acel rămăşag şi să ţie ocina. Intr-acea, Başotî au dat 57 de galbini în vistiiar şi au istovit acel rămăşag. Şi ca să aibă a-şi face şi direase domneşti prea acea ocină din Bodeşti şi din Dănceşti, cu tot venitul. Pre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile pre acest zapis al nostru. Eu Chiul am scris, să se ştie. .... Bani de la sulgiu au fost, să se ştie. ... Boul vistier .... m.p. ... Solomon vist. m.p. Cu Grozava am fost, cănd am dat aceşti bani. DIR, A, II, nr.41, p. 36-37 1607 Ianuarie 22. M 81 Eu Măriiaca Pitolcoe şi Loghiniia Boldoşcoe, soro-sa şi Ion Bărlibaş, feciurol Măriicăei Pitolcoe şi Ion, feciurol Oghenieii Boldoşcoe, scriiam şi mărturisim co aiesta al nostru zapis com noi am văndot a noastrî parte de ocină ci ni s-au venit ... ntra a mănă ... asloiulo ... de neme nele gaţi, de nime neavoiţi şi de nime neînbiiaţi, cea de bonă voia nostrî, o am văndot cestor omene anomea loe Crăciun de acolo şi co a sa fămeae, co Mărica, ca să le fie lor ocină dereptă, în veci, nescrimbat. Şi o au cumpărat Crăciun co a sa fămeae, co Măriica, derepto 2 boii şi 5 taleri de înainta a mari mărtorie anomea: Oida ... Gligorie, iarăş deacolea şi Nacol .... 82 Aşea scriem şi mărtorisim co cesta al nostru zapis. Derepto acea nime să nu aibă a se amesteca într-acea ocină, nici dănăoară, în veci, înaintea cestoia al nostru zapis. ... Petre diaci. Măriia, Onghinia. ... Roman, 7115 1607 Ghen. .... DIR, A, II, nr. 94, p. 81-82 1607 Iunie. M 108 Eu Agafiia, fata Barcei, nepăta Tomşăi de Băluşani de ţinutul Iaşilor, însămi pre mene mărturisescu cu cestu zapis al mieu, de nime nevoit, nice înpresurat, ce de bună voia mea, am văndut partea mea de ocină din sat din Băloşeani, / 109 de la Jijiia, din cutul din gios, a patra parte din partea Tomşăi, direptu doodzeci di taleri bătuţi, lui Iliaş Axintoei din Băloşeani. Şi i-am făcut acestu zapis al nostru, ca să-i fie lui direaptă moşie şi cumpărătură, cu tot venitul. Şi în tocmala nostră au fostu Gavril stolnicul, din Mălăeşti şi Nebojatco uricariul, Ion Hăugul şi Dumitru Hăugul, frate-său, şi Bota de Băşeani şi Hriscanul din Hriţcani şi alţi mulţi oameni buni, megiiaşi. Deci noi, văzăndu a lor tocmală şi plată cu bani ce-s mai sus scrişi, noi încă ne-am pus peceţile noastre, ca să-i fie lui de credinţă, ca să să ştii. Veleat 7115 1607 ... Iun ... . DIR, A, II, nr.132, p. 108-109 1607 August 20, Săcuiani. M 126 Mărturie de la omeni boni den sat den Săcoiani, căndo ş-au pus Ion co femeaia sa Nastasăia, fata Condrei de Săcoiani, ocina zălog, cătă parte li să vini, partea .... la sat la Săcoiani, în ţarină şe în vatra satolui şe într-apă co tot venitol de pre acea parte, derepto opto galbeni, co un galbăn ci au dat S .... iana de au plătit un pămăntu de la Nechifor ... . Şe au dat aceşti bani, toţi bani gata, Simion visternicelu de Săcoi ani, în mănole lui Ion şe a femei sali Nastasiia. Şi ei ş-au pos toată partea lor zălog pentr-aceşti bani ce mai sus sintu scrişi, 8 ughi şe 1 berbeci şe 1 sac de fărină; aestea toate s-au dat în mănole lor. Pentr-acea .... căndu i să vor da aceşti bani, el să-şi ia moşii. Şe s-au dat dinaintea a tot satol Săcoiani, anome Nichita ... Moeseiu şi Anton ... şi Ghiorghi ... şi Nichifor ... şi molţi omini buni de acolea den sat amu fust căndu au dat Simion aceşti bani în mănole lui Ion. Deci, de la noi i-am făcot acestă mărturie, să hie de credenţi şe ne-am pos şe peceţile, să să ştie. ... Săcoiani, văleat 7115 1607 Ag. 20 .... DIR, A, II, nr. 154, p. 126 1607 Septembrie 1 - 1608 August 31. M 126 Adecă eu, Iasafo călogăr, feciur Tomeae logofet, eu însumi scriu şi mărturisesco, co al miu zapis şi dau ştere com eu am dat a meale ocine surore-mea Drăgoţie, giumătate de sat în ţinotol Hărlouloe, anomea Novacie. Deci nemi, frete sau sură să no mi să afle, nici nipot, nici nepotă, nici neme să n-aibă ameastec, fără suro-mea Drăgoţa, ce sentem dentru părintele nostru, dentru Toma logofet, că eu la sărăciia mea şi la tot la ci mi-au treboit, eu de la densa am loaat de tot. Iară cini să va amesteca sau va vrea să străcea tocmala sau scrisure me-el să hie neertat de domnădzău şi să hie blăstămat de dumnădzău milostiv şi de precista şi să hie procleat şi triclet mai rău de Iuda şi 318 ... svenţi ce sînto întru ... Nechiia. 127 Aşea dau ştire şi mărtorisesco co al miu zapis şi co a mea scrisure, ca să aibă treabă numai suro-mea, Drăgoţa. .... Văleat 7116 1607-1608. DIR, A, II, nr. 155, p. 126-127 1607 Septembrie 3. M 127 ... Toader, ... Cristea Ivul ... Negrileşti ... Stanca, scriem şi dăm ştire cu ciastă scrisoare a noastră, cum noi de bună voia noastră ne-am plecat şi ne-am dat sventei mănăstiri Săcului şi lui Ioan ..., cu toate bucatele noastre, după moartea noastră şi cu partea noastră de ocină den sat din Negrileşti din partea tătîne nostru Crăste: Ivul, trei părţi, partea mia lu Toader Ivul şi a frăţi-ne mieu lui Ion şi a surorei noastre, Stancăi, cu vad de moară în Tutova, însă un ţărmure întreg şi pre îmbe dealurile, pre unde iaste hotarul satului de veac. Iară a patra parte ce iaste partea surorei noastre Tudorei Bogdăneasă, ia să aibă a-şi ţănea acia parte. Şi aşijdere eu Toader Ivul şi cu femeaia mia Odochiia, usăbi de alţi fraţi, am dat o vie cu pomătul, făcută de noi din pajăşti şi am dat aciastă ocină şi aciastă vie, ce mai sus scrie, pentru sufletele noastre şi pentru sufletele părinţilor noştri; iară egumenul şi cu toţi fraţii să aibă a ne scrie la svăntul pomeanic şi a ne face pamiate după moartea noastră din an în an. Şi iarăşi pănă vrem hi vii, noi dintru bucatele noastre ce va hi prilej să avem a da şi a întări la svănta mănăstire şi după moartea noastră ce vor rămănea bucate de noi, toate să aibă a hi mănăstireşti şi nime dintru fraţi sau din sămenţia noastră, să nu aibă a să amesteca, pentru căce aceste sate au fost înpărţite de părinţii noştri şi lor li s-au date alte sate. Iară cine va strica tocmala noastră, acela om să hie tricleat şi procleat de milostivul dumnedzău şi de Ioan ... şi de toţi svenţii şi nu vadză faţa lui dumnedzău. Mai pre mare mărturie iaste giupănul Ureache vornicul cel mare de ţara de gios şi Donici părcălabul de Orhei şi Calin ci-au fost comis şi Năvrăpăscul ci-au fost părcălab. Şi ne-am pus ale noastră peceţi întru acest zapis, să să ştie. Vleato 7116 1607 ... Sept. 3. Ureche .... Calin. Donici am .... Năvrăpăscul. Rusul. 128 Pre după scrisoare m-am tămplat şi eu Rusul de Orheiu, deregător de Tohatin. Şi eu, Toader Ivul şi cu Ion frate nostru şi soru noastră Stanca, peceatea noastră încă am pus mai gios. DIR, A, II, nr.156, p. 127-128 1608 Ianuarie 8. M 142 Io Constantin Moghila voevoda, ... şi cătră aceasta dămu ştire că ni s-au jeluit rugătorii noştri de la mănăstirea Neamţului şi aşa au zis, naintea noastră, că au o moară la Buhainţi, deci i-au înpresurat mora mulţi. Derept aceia, de veaţi vedea cartea noastră, voi să căutaţi să le alegeţi locul de tutindirilea şi să-l stălpiţi. De iasta dămu ştire şi-într-alt să nu faceţi. ... leat 7116 1608 Ghen. 8. ... a scris. DIR, A, II, nr. 178, p. 142 1608 - 1623 Ianuarie 22, Igeşti. M 143 Popa Cristea ... Igeşti ... Penteliiu ... Morzan ... Luca ... Năstasie ... Gheorghiţă ... Ipatie de la Pileani, cum au venit înnaintea noastră, de bună voia ei şi de nimene neînpresurată, Mărica, fata lui Mihil Pulbăruş, nepoata lui Frăteiu şi ş-au văndut partea sa de ocină şi moşie, den sat den Răpedzeşti, au văndut lui Ionaşco Vrabie ... părcălab, dereptu ... şi din vatra satului şi din ţarină şi den cănpu toată partea părintelui ei, cu tot venitul. Şi aşijderea au venet Andronic, feciorul Drăghici de Beneşti şi ş-au văndut aşişderea pareta sa de ocină din Răpedzeşti lui Ionaşco Vrabie, dereptu ... din tot locul ce se va aleage partea sa de ocină şi şi moşie. Deci noi, vădzăndu de bună voia lor tocmală între dănşii şi plata deplin dăndu-le, noi i-am făcut acesta zapis şi mărturie, ca să-i hie lui de credinţă, pănă-şi va faci şi derease domneşti. Mai pre mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile, .... ... Igeşti, Ghen. 22. DIR, A, II, nr. 180, p. 143 1608 Aprilie 29. M 150 Adecă eu, Ionaşco postelnic, mărturisim co acest zapis com au venit Ionaşco comişelul di Negoeşti, cu ai săi fraţi anume: Pătraşco şi Ghiorghie, tustrei fraţii cum au văndut a sa direaptă ocină di sat de Tălpălăeşti, a şasea parte, dumisale vistiarnicului Bouului, dirept treidzăci şi şease de galbeni şi cu alţi bani ce le va hi rămas să le dea, deaca-şi vor scoate uricul. Dea iasta mărturisim, să să ştie. Leat 7116 1608, Ap. 29. Eu Ionaşco Peaicul ... postelnic, am scris cu măna mea mai gius şi mi-am pos şi peceatea. Ionaşco postelnic. Pe pagina 3-a: Adecă eu Ionaşco postelnic, mărturisim co est zapis al nostru com ştim co ale noastre suflete, com au văndut eşti oameni a sa direaptă ocină, de bună voia sa, dumiisale vistiearnicolui Boului şi tustrei fraţii au văndut / 151 de a sa bună voe şi dumeasa vistiarnicol le-au dat acmu dintre noi 24 ughi potronici şi alţi bani încă le va da, deaca-şi vor scote ispisoace din urice com să vor tucmi. Dea iasta mărturisim. DIR, A, II, nr.192, p. 150-151 1608 Aprilie 29. M 151 Beldiman dvornic ... Frăţiian ... Iuraşco Başotă ... Nechita, mărturisim cum au venet Drăguman din Tălpălăeşti şi au văndut partea sa, a şesea parte de sat de Tălpălăeşti, giupănului Boului vistearnic, derept cendzeci de galbeni; deci patrudzeci de galbeni au luat Drăguman vistearnicul, au rămas să mai dea dzeace galbeni, căndu va aduce Drăguman uricile, să facă zapisă vistearnicului. .... Bercea .... ... Beldiman .... Pe verso: Făcutu-s-au drease Tălpălăeşti. DIR, A, II, nr. 193, p. 151 1608 Mai 6. M 151 Eu, Negură, feciorul lui .. nepotul Andreicăe, strănepotul lui Marco şi a Păntei şi iarăşi noi, Lupul şi sora mea Himiica, feciorii lui Pănteleiu, mărturism cu acest zapis al nostru, cum am văndut a noastră dereptă ocină den sat de Ţuţcani o casă cu doaosprădzeace pămănturi în ţarină şi cu tot venitul din tot locul şi din runcu şi din poiană, ce să va aleage partea noastră şi cu pomeate şi cu fănaţe, pre unde vor fi, de o am văndut giupănului lui Seachil cămăraşul dereptu doisprădzeace galbeni, din uric de cumpărătură ce au avut Marco şi Păntea de la Pătru vodă cel Bătrîn; însă dintr-a aciastă cumpărătură au fost cumpărată de Pănteleiu o parte de la Filoteiu călugărul, nepotul Păntei. Deace, să fie cămăraşului dereaptă ocină şi cumpărătură. Şi iară eu, Gorghicean, feciorul Andreicăe, nepotul lui Marco şi a Păntei, iară mărturisăscu cu cest zapis al miu, cum am văndut a mea dereaptă ocină, o / 152 casă cu optu pămănturi în ţarină şi cu tot venitul din tot locul de sat de Ţutcani şi din runcu şi din poiană şi din pomeate şi din fănaţe din tot ce să va aleage partea mea. De o am văndut giupănului lui Seachil cămăraşul dereptu cinsprădzeace taleri, din uric de cumpărătură ce au avut moşii mie Marco şi Păntea, de la Pătru vodă cel Bătrăn. Aşejdere eu Ion, feciorul Salomiei, nepotul lui Marco, iară mărturisescu cu ciastă scrisoarea mea, cum am văndut o casă cu patru pămănturi în ţarină şi cu tot venitul din tot locul, iarăş din sat de Ţutcani şi din runcu şi din poiană şi cu pomeate şi cu fănaţe, ce să va aleage partea mea, de o am văndut iară dumisale lui Seachil cămăraşul, dereptu patru galbeni, iarăş dintr-a acela uric ce au avut moşe-miu Marco de la Pătru vodă cel Bătrăn. Deace, s-au sculat Seachil cămăraşul de au dat în mănule nostre bani gata, cum mai sus iaste scris, dinaintea lui Gheorghi diiac şi a popei Andreicăi şi a lui Ion Hociungu şi a lui Vasilie Hociungu şi a lui Vasilie Ciolan şi a lui Pătraşco hotnog şi aceşti omeni buni şi-au pus peceţile pre acest zapis. Şi eu Ilea Udrea am scris acest zapis, ca să să ştie. ... 7116 1608 ... Mai 6. ... Gheorghi diiac .... Eu popa Andreica. DIR, A, II, nr. 194, p. 151-152 1608 Iulie - 1609 Februarie. M 164 Eu Costantin, sluga logofătului şi Pavăl pîrcălab, scriem cum am aflat cu oameni buni că-i casîle lui Toader şi lui Iftodie şi lui Vasile Belgiului şi Toader Clinciu şi lui Dan, pre locul Coţmăneştilor. Deci noi i-am tocmit dinaintea estor omeni buni, să şadză păn în primăvară, iar din primăvară să să ducă toţi, cine în seliştia sa că casele lor simtu în nămaşul Coţmăneştilor. Deci noi le-am făcut scrisoare să nu facă sfadă pănă în primăvară, iar cine va faci sfadă, să fie de gloabă patru boi. Noi aşia am aflat cu sufletele / 165 noastre, anume: Pavăl de Hărmăneşti şi Ursu de Cărniceani şi Gheorghie Răspop din Mirceani şi Ionaşco Cojan şi Iliaş şi Onaca de Posadnici şi Lupul Dărlău din Cărniceani şi Arsenie din Şăndreani. Noi aestea mărturisim cu sufletele nostre. Pentru mai mare credinţă ni-am pus şi peceţile, să să ştie. DIR, A, II, nr.213, p. 164-165 1608 Iulie 4. M 167 Eu Toader, feciorul lui Marco, însumi pre mene mărturisescu cu acest zapis al miu cum am văndut o casă cu şease pămănturi în ţarină şi cu tot venitul din tot locul de sat de Ţutcani şi cu pomeate şi cu fănaţe ce să va aleage partea mea, de o am văndut giupănului lui Seachil cămăraşul, dereptu şease galbeni bani gata, din uric ce au avut tată-miu Marco de la Pătru vodă cel Bătrăn, ca să-i fie de la mene dereaptă ocină şi cumpărătură. Şi iară eu Ionaşco, feciorul Trofanei, nepotul lui Marco, iară mărturisescu cu ciasta scrisoare a mea cum am văndut a mea dereptă ocină, o casă cu şase pămănturi în ţarină şi cu tot venitul din tot locul de sat de Ţutcani şi cu pomeatu şi cu fănaţe, de o am văndut giupănului lui Seachil cămăraşul, dereptu şease galbeni, din uric de cumpărătură ce au avut moşu-miu Marco de la Pătru vodă cel Bătrăn, ca să-i fie de la mene dereaptă ocină şi cumpărătură. Aşejdere eu, Petrea, feciorul Florei ... ră mărturisescu cu ciastă scriisoare a mea cum am văndut partea mea de ocină de sat din Ţutcani trei pămănturi în ţarină şi cu tot venitul din tot locul şi din runcu şi din poiană şi cu pomeate şi cu fănaţe, unde să va alege partea mea. Deace s-au sculat Seachil cămăraşul, de au dat în mînule nostre tot bani gata, cum mai sus iaste scris, dinaintea lui Gheorghi diiac de Aldeşti şi a popei Andreicăi şi a lui Ion Hociungu şi a lui Vasilie Hociungu şi a lui Vasilie Ciolan şi a lui Pătraşco hotnog. Şi aceşti oameni buni şi-au pus peceţele pre acest zapis. Şi eu, Ilea Udrea diiac, am scris acest zapis, ca să se ştie. ... 7116 1608 Iulie 4. ... Gheorghii diiac .... Eu popa Andreica. DIR, A, II, nr. 216, p. 167 1608 Septembrie 8. M 176 Adecă eu, Toma, feciorul Magdei Pătraşco, scris-am şi mărtorisim cu acest zapis al nostru, cum noi de bună voia noastră, ne-am văndut partea mîne noastră a Magdei, cu tot venitul şi din vatra satului şi cu poeni şi vad de moară, cu tot / 177 venitul ce să va aleagi, la sat la Voloşcani, ai ia treia partea, de nime nevoiţi, nici de nime siliţi, ce de bună voia noastră o am văndut Neculei, feciorul loi Ghiorghi, ... Nica ... Focşani şi me-au dat pe acea moşie 20 ughi, bani buni, dinaintea a mulţi oameni buni anume: Bădilă ... Vezeuţi ... Radul ... Ruget, Ion Bucate Direapte ... Platon ... Cucuiaţi ... Nechita ... Clipiceşti ... Ghiorghi ... Clipiceşti. Aiasta mărtorisim şi păntru credinţa ne-am pus deagetele ca să hie de credinţă, să să ştie. Vleat 7117 1608 leat, Sep. 8 .... DIR, A, II, nr. 230, p. 176-177 1608 Septembrie 21. M 179 Eu Toader şoltozol de Roman şi ... părgari ..., scriem şi mărtorisim şi dăm ştire, co al nostru zapis, com au venit înnaintea noastră Ionaşco, feciuriul loi Carachezil, depriună co suro-sa, co Măgdălina şi co Dumitraşco Bohoş şi s-au tocmit ei, dea au văndot Ionaşco, fecioriul loi Carachizel, co suro-sa Măgdălina, dereptă ocină a lor, ce au avot în sat în Plotoneşti de ţinotol Cărlegătorie, a triia parte de sat, co tot venitol şi de în ţarină şi de în cămpu şi de în / 180 pădure şi de într-apă şi de în tot locol, tot a triia şi au compărat Dumitraşco Bohoş, ca să-i hie loi ocină în veacea, netreacot; şi au compărat derepto 450 taleri, să să ştie. Pri mai mare cridinţă şi tărie, peceatea oraşului pri aceasto zapis şi mari mărtorie, ci s-au tămplat, întro ei: popa Onciul ... Bilăeşti ... Săcoian vist. ... Bohoşăşti ... Pătraşco aprod ... Roşiuri. Aşea scriem şi mărtorisim co acesto zapis. ... Sept. 21 vleat 7117 1608. Pe verso: Zapisele Plotoneştilor, de cumpărătură şi de înpărţeală Găneştilor. DIR, A, II, nr.235, p. 179-180 1608 Noembrie 30, Davideni. M 186 Nechita şi Başotă Iuraşco şi Cumpătă, mărturisim cu cest zapis, că au venit Toader, feciorul Sorei, din sat din Vereşani, de nime nevoit, nice înpresurat şi au văndut ocina, cătă li să vine, cu frate-său, cu Nechita, în sat în Vereşani, ocina de moşie de pre înma lor, Sora, un loc de casă şi dzeace pămănturi în ţarină şi o au văndut dereptu dzeace galbini, vistearnicului Boului, denaintea noastră. Aceasta ştim şi mărturisim cu cest zapis. ... Davideni, leat 7117 1608, Noemvrie 30. Pe verso, însemnare din sec. XVII: “Din uric ce au avut moşii lor, Rusea Mitescu şi Toma şi Foltea, de împărţeală de la Pătru vodă cel Bătrîn ...”. DIR, A, II, nr.246, p. 186 1609 M 188 ... Stanciul şi Oanţa şi Chirila şi Măriica şi Sohiia şi Ana, feciorii lui Silion, nepoţii lui Necoară Răspop, de ne-au mărturisit cum au văndut o ocină din sat din Răspopi, din giumătatea de sat partea din sus giumătate, dereptu 50 taleri. Deci noi deac-am vădzut a lor bună tocmală noi le-am făcut zapis de mărturie ca să le hie de dreptate. Şi au venit şi cu alt zapis, de la alte mărturii. De-aceasta mărturisim, cum au văndut lui Dumitru din Răspopi şi lui Simion de-acolo. De aceasta mărturisim cu sufletele noastre. Pe verso însemnarea: “Zapis pe Răspopi, pe Crasna, unde şiadi Ştefan Frătiţă medialnecier ... Vaslui”. DIR, A, II, nr. 250, p. 188 1609 Martie 9, Hăbăşeşti. M 195 ... Pavel ... Gligorie Şcheianul ... Dumitru Goia ... cum au venit înaintea noastră, Petriman, feciorul lui Crăciun Meleşco de Popeani şi cu soru-sa, cu Anna şi cu Arvasii şi au văndut a lor direaptă ocină din satu din Popeani, de ţinutul Trotuşului, pre apa Tazlăului, ce să va aleage parte lor, a patra parte de satu şi cu vadu de mori şi loc în cămpu şi în pădure, ce va hi parte lor, cu tot venitul, au văndutu-o giupănului Ştefan Prăjescul cămăraşul Ocnei, dereptu 100 taleri bani gata, ca să-i hie ocină în veaci, denainte noastră şi denainte mulţi oameni buni. Şi mai mare mărturie ne-am pus şi peceţile pre acestu zapis. Aceasta dăm ştire, ca să să ştie. ... Hăbăşeşti, Marte 9, veleat 7117 1609. După sfărşitul zapisului am venit şi eu Gligorie Bleandea. ... Pavel. com... DIR, A, II, nr.259, p.195 1609 Martie 10. M 196 ... Stroici ... Ureche ... Petraşco ... mărturisim cu cest al nostru zapis, cum au venit înnaintea noastră, Drăgoman din Tălpălăeşti, de ţinutul Suceavei, de nimene nevoit nici asuprit şi au văndutu a şeasea parte de sat de Tălpălăeşti, Boului vistiiarnicului, ce i-au fost lui moşninie dereaptă, lui Drăgoman, feciorul Simeei din Tălpălăeşti, cu tot venitul şi-ntr-apă şi din cămpu şi întru tot, cu tot venitul, dereptu .... Deci noi, dec-am vădzătu a lor de bună voe tocmală şi deplină platî, noi, spre mai mare credinţî, am lăturat şi ale noastre peceţi la acestu al nostru zapis. Văleat 7117 1609 Mart. 10. Stroici logofăt. Ureache vornic. Pătraşco dvornic .... DIR, A, II, nr. 260, p. 196 1609 Martie 15. M 196 ... Pilat scriu şi mărturisescu cu cest zapis, cum am văndut a mea direaptă moşie di Dănceani, den partea Zlătariului, a treia parte, den partea de gios, pentru a iapă cu măndzu şi dzeace taleri buni, Oniului Simioncei. Aşijdire au cumpărat Oniul de la Urătalisa den partea de gios den sat den Dănceani şi selişte de la .......... ce s-a aleage partea ei şi au dat un bou şi dzeace taleri buni. Deci noi vădzănt a lor bună voe tocmală, am făcut noi iastă mărturie, ca să-şi facă direase domneşti. Şi într-aciasta tocmală am fost adecă noi: Duda den Dănceani şi Bercea dea acolea şi Moisea şi Zuzan şi Lăziian şi Florea şi Spiridon vătavul den Crăciuneani şi Bobul ... şi Stro.... den Giumătăţeani şi Marco den Petreşti şi mulţi oameni buni. Mărturie facem cu iastă scrisoare a noastră, ca să-i fie lui ocină în veci. .... / 197 ... 7117 1609 Mart. 15. Duda. Moisi. Spiridon. Sian vătav. ... Chiceră .... DIR, A, II, nr. 261, p. 196-197 1609 Aprilie 29. M 207 Beldiman dvornic ... Frăţiian ... Iuraşco Başotă ... Nechita, mărturisim cum au venet Drăguman de la Tălpălăeşti şi au văndut partea sa, a şesea parte de sat de Tălpălăeşti, giupănului Boului vistearnic, derept cendzeci de galbeni. deci patrudzeci de galbeni au luat Drăguman vistearnicul; au rămas să mai dea dzceae galbeni; căndu va aduce Drăguman uricile, să facă zapisă vistearnicului. .... Bercea .... ... Beldiman dvornic .... Pe verso: Făcutu-s-au drease Tălpălăeşti. DIR, A, II, nr. 275, p. 207 1609 Mai 30, Davideni. M 220 Nechita şi Başotă Iuraşco şi Cumpătă, mărturisim cu cest zapis că au venit Toader feciorul Sorei din sat din Vereşani, de nime nevoit, nice înpresurat şi au văndut ocina cătă li să vine cu frate-său, cu Nechita, în sat în Vereşani, ocina de moşie de pre înma lor, Sora, un loc de casă şi dzeace pămănturi în ţarină şi o au văndut dereptu dzeace galbini, visternicului Boului, denaintea nostră. Aceasta ştim şi mărturisim cu cest zapis. ... Davideni, leat 7117 1609, Mai 30. Pe verso: A lui Toder ... Nechita. Altă însemnare: Din uric ce-au avut moşii lor Rusea Mitescu şi Toma şi Foltea, de înpărţeală, de la Pătru vodă cel Bătrăn, de înpărţeală. DIR, A, II, nr. 291, p. 220 1609 - 1611 Iunie 14, Purceleşti. M 223 Eu Rusca, fata Anghelinei, nepota Cărstei Hălăucescul, mărturisescu cu cestu zapis al meu, cum am luat o sută de galbeni de la Necoră Prăjescul, mare vistearnic, pănnă la săntă Măriia mare şi am pus zălog giumătate de sat de Brătieşti, de ţinutul Suceavei ca să-i dau banii la dzi, iară de nu vor hi banii, iară eu să aibu a-i face isprăvi şi drease de văndzare, denaintea Năvrăpăscului vornicului şi denaintea lui Brut şi a Borşei şi denaintea lui Baico şetrarul şi Pa...... Zupco şi a lui Gligorii Scheaianul şi Toader Moţoc şi Mihăilescul şi Zaharii Măciucă ... Porceleştii ... Lupul ... popa Chiril şi denaintea lui Costantin, feciorul lui Adam şi Vicol ... Pogăneşti. / 224 Aiasta scriu şi mărturisescu cu acest zapis al meu. ... Purceleşti, Iun. 14. Simion Zupco Gligorie Şcheian. DIR, A, II, nr. 296, p. 223-224 1609 Iulie 4, Iaşi. M 225 popa Toader ... Romăneşti, mărturisescu însumi pre mene cu cest zapis al mieu, de nimene înnbiiat, nice de nimene înpresurat, ce de bună voia mea, am văndut partea mea direaptă de ocină, cătă se va aleage, din sat din Miclăuşeni, aceaia o am văndut lui Carpu diiac, deacolea, dereptu 25 taleri, care să-i hie lui ocină şi moşie, cu tot venitul şi feciorilor săi. Şi dereasele ce am eu avut încă le-am dat la mănule lui. Şi într-aceasta tocmeală au fost mulţi oameni buni anume: Nechifor ce-au fost armaş şi Nechifor ce-au fost ... vătah ... şi Toader ce-au fost şitrar şi Ionaşco Cujbă ... căpitan ... Alivan vătah ... Marco vătah ... Lupul medelniceru ... Dumeşti ... Păntea cupeţ ... Iaşi. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile de credinţă, într-acest zapis, ca să-ş facă şi deres pre acea ocină, să se ştie. ... leat 7117 1609 Iul. 4. Nechifor ... vătah ... . DIR, A, II, nr.299, p. 225 1609 Iulie 4, Iaşi. M 226 ... popa Toader ... Frăsina ... Romăneşti, ... mărturisim pre noi cu cestu zapis al nostru, de nime nevoiţi, nice înpresuraţi, ce de bună voia nostră, am văndutu a nostră parte direaptă de ocină, de moşie şi de cumpărătură, cătă să va aleage din sat din Miclăuşani, din direase bătrăne, aceia am văndut lui Carpu diiac dea acolea, drept 25 taleri, ca să-i fie lui ocinî şi moşie cu tot venitul şi feciorilor săi. Şi într-a aceia tocmală au fost mulţi oameni buni anume: Nechifor ce-au fost armaş şi Nechifor ce-au fostu ... vătah ... şi Toader ... şătrar şi Ionaşco Cujbă ... căpitan ... Alivan vătah ... Marco vătah ... Lupul diiac ... Dumeani ... Păntea cupeţ .... Şi pre mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile de credinţă într-a acest zapis, ca să-ş facă şi direase pre acea ocină, să să ştie. ... văleato 7117 1609, Iul. 4 zile. Pe verso o semnătură din sec. XIX: Ioniţă Meleghi căpitan. DIR, A, II, nr.300, p. 226 1609 - 1611 August 18. M 244 ... Nastasiia Ciolpăneasa şi Dumitru, ... mărturisim cu cest zapis al nostru, cumu amu noi luoatu cindzeci de taleri de la fratele mieu, de la giupănul Nicoară visternicul cel mare şi amu pus zălogu / 245 printr-acei bani, o casă din Săoani, pînă la culesul viianilor, să-i dămu acei bani, ce-s mai sus scrişi, cindzeci de taleri. Iară de nu-i vomu da banii atunce, la aceaia vreme, ea să fie cu acea casă, cu totu venitul, ce să va aleage partea noastră şi atonce noi să avămu a mai face domnisale şi alte derease, să-i fie ocină pre acea casă din Săoani, ce o amu şi noi cumpăratu de la Văcălie. Şi-ntr-aceasta tocmală au fost: Gligorie Şcheianul şi Calapod ... hănsar ... Ghiorghi, fiul ... Toma Brutu ... Toader Moţoc ... Haraga diiac, ca să se ştie. Şi mai mare mărturie, amu făcut şi acest zapis şi amu pus peceatea mea şi a estoru boiari a tuturora, ce-s mai sus scrişi, pre acest zapis, să fie de credinţă. Agust 18. Calapod. Eu Nastasiia încă am pus peceatea. DIR, A, II, nr. 315, p. 244-245 1609 Noembrie 21. M 266 ... Pătraşco, ... Stănilă hotnogu, însuş no sine ş-au vîndut a sa ocină din sat din Burîle, ce să va alege din parte Bratei a lu Pătraşco, feciuru lui Stănilă şi Ţutai, nepoata Bratei şi o văndut dereptu 20 de taleri şi o au cumpărat Simion ... co Nastasiea, fămeea sa şi au dat bani din casa popei lui Burlă. Şi a fost oameni buni şi bătrăni: Căsiean şi Vicol şi Druman şi feceoru lu Căsiean şi alalţi omeni buni tuţi şi Dumitru .... Noemvrea 21 .... DIR, A, II, nr.347, p. 266 1610 Februarie 1. M 277 Adecă noi Vrabie dvornic şi Petraşco Başotî cămăraş şi Gheorghie Başotî şi Iuraşco Başotî şi Nechita diiac de Vărtop şi Comonici hotnog de Boteşti şi Gligorie Gorovei ap. de Bărgăoani, mărturisim cu cest al nostru zapis cum au venit înnaintea noastrî Vădeanul vist. cu a sa fămeae, cu Grozava , fata Ganăei, dă nimene nevoiţi nici asupriţi şi au văndutu a lor dereaptă ocină ce-au avutu femeaia sa, Grozava, de moşie în satu în Răteşti, pre apa Topoliţei, însă ce i să va aleage partea Grozavei şi în cămpu şi într-apă şi cu tot venitul şi au văndut Boului vistiiarnicului pentru treizecitaleri. Deci, noi deac-am vădzutu de a lor bunăvoe tocmală şi deplină plată, noi amu alăturatu şi ale noastre peceţi cătră cest al noastră scrisoare. Veleato 7118 1610 Fev. 1. ... Başotî Vrabie dvornic .... Iuraşco Başotă Petraşco Başotî cămăraş Nechita diac Comonici Pe verso: ... domnesc. DIR, A, II, nr.365, p. 277 1610 Februarie 15, Bîrlad. M 280 Adecă eu Apostol şi Gligorcea deregătorii de Bărlad. Iacă a venit, naintea noastră, Ştefan şi Mafteiu şi au văndut a lor Ţigan anume... lui Necoară spătariul, dreapt 20 de galbeni. Deci noi, am văzut de bună voia lor tocmală, deci noi le-am făcut zapis de la noi, ca să-i hie lui de la noi întăritură, pănă-şi face şi domnescu. Şi în tocmala lor au fost: Gligorie stolnecel de în Poliţeni şi au fost Vartic visternicel de în Bătineşti şi au fost Precup şetrărel de în Cărjeoani şi Crăciun de Bărlad, Ionaşcu de acolea şi mulţi oameni buni. De aceasta scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru şi ne-am pus peceţile. ... Bărlad, Fev. 15. DIR, A, II, nr.368, p. 280 1610 Aprilie 20. M 290 ... Nebojatco uricar ... Maxim Budză pit. ... Băloşeani ... Micul văt. ... Sava ... Vlădeni, mărturisim noi cu ceastă scrisoare a noastră, cum au venit înnaintea noastră Drăgan Tărăţă şi cu soru-sa Motria, feciorii lui Şteful Tărăţî şi au vîndut a sa dreaptă ocină şi moşie, toatî partea lor ce să va alege din satul Băloşeani, din cutul de sus, din urice ce au avut moşii lor de la Ilie şi de la Ştefan vodă. Deci au văndut lui Ion Hăugului, derept patruzeci de taleri. Deci noi, dacă am vădzut cum şe-au tocmit de bunî voe, noi am făcut această mărturie Hăugului, de la noi, pre acea ocină, pînă-si va putea întări şi cu dres domnescu, să fie de credinţî. ... Nebojatco .... Şi Ionaşco hotnogul din Cîrsteşti, de la ţinutul Suceavei, încă au fost într-această tocmeală. Vleato 7118 1610 Apr. 20. Nebojatco a scris. Pe verso, două ciorne, anulate, cu următorul text: / 291 ... Sava pit. ... Vlădeani ... Dumitru pit. ... Costin ..., mărturisim noi cu aceastî scrisoare a noastrî, cum au venit înnaintea noastrî, nepoţii Ştefului ... Vlădeani şi au vîndot a sa dreaptî ocinî, ce s-au ales partea Ştefului s-au vîndot lui Ion Hăugul pit. ... Vlădeani, drept dzeace talere. .... ... Dumitru pit. ... Vlădeani ... Costin ... şi Popa ... Vasile mărturisim noi cu ceastă scrisoare a nostră, cum au venit înnaintea noastrî Cărstina, fata lui Dămiian de în Băşeani şi au vîndot a sa dreaptî ocinî şi moştenire de în sat de în Băşeani, ce sî va alege partea ei, drept triedzece de taleri şi o-u cumpărat Ion Hăugul pit. ... Vlădeni. DIR, A, II, nr.384, p. 290-291 1610 Iunie 20, Conceşti. M 304 ... Mărica, şi soru-mea Cecea, featele Oluşcăi, nepoatele lui Copaci părcălabul, mărturisim înşine pre noi, cu cest zapis al nostru, cum noi de bună voia noastră, de nime asupriţi, nice nevoiţi, am văndut a noastră driaptă moşiei şi ocină, giumătate de sat de Larioneşti, ce iaste în ţănutul Sorocei, nepotu nostru, lui Gherasim, feciorul Nastei, surorii noastre, dirept o sută şi cincidzeci de taleri de argint, bătuţi. Şi ne-au dat tot bani gata, acea sută şi cincidzeci de taleri. Şi la aceasta tocmală au fost oameni buni, slugi domneşti, anume: Simion Avradin păhărnicelul şi Drăgşan sulgerel şi Toader frate-seu den Conceşti şi Berciul de Bobeşti şi Nechifor sulgerel de Voicăuţi şi Ilea de acolo şi mulţi oameni buni. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus noi peceţile pre acest adevărat zapis al nostru. Şi eu, Dumitru diiacul de Conceşti am scris acest zapis, să să ştie. Scris ... Conceşti, veleat 7118 1610 Iun. 20. DIR, A, II, nr.404, p. 304 1610 Iulie, Dăneşti. M 304 Seachil ... cămăraş, dăm ştire cu ciastă scrisoare a nostră, cumu au venit la mene satul Avereştii şi cu Dăneştii, cu cartea dumisale lui vodă, ca să le hotărăm tot hotarul satelor. Deaci am strănsu oameni buni şi mulţi şi le-am hotărăt tot locul pre spre tot hotarul, cumu s-au aflat mai cu direptul şi le-au plăcut şi lor şi Avereştilor şi Dăneştilor. Şi deaciia am pus stălpi şi seamne între hotarele lor, să se ştie şi să nu mai aibă price şi svadă pentru aceale hotare. De aciia, dăm ştire şi mărturisim. ... Dăneşti. Seachil ... cămăraş a iscălit. DIR, A, II, nr. 405, p. 304 1610 Iulie M 304 .... După aceia, dau ştire dumitale că au venit la mene o carte a măriei sale a lui vodă, să socotim un loc ce să părăscu Dăneştii cu Avereştii. Deaci eu am strănsu / 305 oameni buni din în şase sate de pre împregiur, fost-au vr-o sută de oameni şi i-amu întrebat de acel loc. Ei toţi au strigat şi au dzăs că iaste a Dăneştilor. Deaci am dzăs de-au purces toţi acei oameni pre unde ştiu ei cu sufletele sale şi eu amu mărsu după înşii de-am pus stălpi, cumu mi-au fost învăţătura din cartea măriei sale şi am ales dintr-acei oameni mulţi de-amu scris 24 de oameni buni şi bătrăni şi de frunte; de nu va lăsa măriia sa pre tocmala noastră, ce de va pofti acei oameni, ei vor mearge de vor mărturisi şi măriei sale şi tot va afla măriia sa cumu spuiu eu. Derept acea, eu amu aflat cu direptul, că iaste acel loc a Dăneştilor, iar măriia sa volnic iaste cui î-l va da, de-l va da Dăneştilor, a lor iaste, de-l va da Avereştilor volnic iaste măriia sa. De-aceea, dăm ştire dumitale. Domnul dumnedzău să te veselească cu pace, cu sănătate bună, amin. ... Seachil fost cămăraş. Pe verso, adresa: .... DIR, A, II, nr.406, p. 304-305 1610 Iulie 6, Tîrpeşti. M 306 Milostive şi luminate doamne, pohtim de la milostivul dumnedzău măriei tale multe păci şi bănî sănătate. Milostive doamne, dăm ştire măriei tale c-au venit cinstită cartea măriei tale, dîndu-ne ştire că ne-au ales credincios boiarinul măriei tale, Ureache marele vornic, să mergeam să hotîrîm nişte hotarî şi să socotim de nişte poeni ce ţinea Agăpiianii, anume în Ţolici. Deaci, milostive doamne, după dzîsa măriei tale, mîrs-am de-am hotărăt ş-am socotit şi de aceale poeni, cu oameni bătărni megiiaşi de pre înpregiur şi cu boiari denpreunî şi cu călugării de Agapiia, aflat-am aceale poeni în mijlocu hotarului a Tîrpeştilor, satul sfintei mînăstiri a Săcului şi acei oameni bătrîni de acolea megiiaşi au mărturisit cu sufletele lor, că aceale poeni au fost de Tîrpeşti cumu şi sînt într-acela hotar, iară Agapianii le-au ţinut cu hotarul Graşilor, trecînd al patrulea hotar şi cu hotarul tîrgului, noi iarî trecînd preste alte hotarî, iară de rîndul acelor poeni cum au fost, măriia ta, mai inte, în dzilele celor domni bătrîni, aceale sate pre acolea au fost de ocolul Neamţului. Deaci părcălabii pre unde au fost poeni sau fînaţe ce le-au fost trebuind au fost cosind, iară alte poeni au fost dînd cui le-au fost voia. Deaci şi aceale poeni au fost înblînd de în mînă în mînă, pînă au cădzut la Agăpiiani, iară bătrănii cu sufletele lor au mîrturisit c-au fost a Tîrpeştilor. Derept aceaia şi noi am socotit cu mulţi boiari că sî cad să hie a Tîrpeştilor, cumu şi sînt în mijlocul hotarului lor, iară derept acea cum va hi voia dumitale, destul eşti măriia ta înţelept; deaci vei face cum te va milostivi dumnedzău; noi cum am aflat de în bătrăni mărturisim măriei tale şi dîm ştire şi mila lu dumnădzău să fie pe capul măriei tale şi pre toată casa măriei tale, întru veaci de veaci, ..., amin. Scris în satul Tîrpeşti, în anul 7118 1610 Iul. 6. Smeritul Anastasie mitropolit de Suciava rugătoriul măriei tale. Şi robul măriei tale Seachil fost cămăraş, cu plecare ne închinăm măriei tale şi svatului măriei tale şi mărturisim. 307 Seachil ... cămăraş a iscălit. Noi mai mici robii măriei tale boiari şi mazili ce ne-am tămplat acolea la acel hotar înpreună, anume: Năvrăpăscul ... dvornic, Dabija fost dvornic, Ionaşco Bolea ... logofăt, Toader Cehan ... med., Ionaşco Peaicul ... post., Ionaşco ... spăt., Ionaşco Avram ... staroste, Costantin Cimbala ... văt., Ionaşco Vrabie ... staroste, Lazor Chişineu ... văt. şi alţi mulţi boiari şi slugi domneşti, aşijderea mărturisim c-au fost aşea, cu adevărat împresurîndu aceale poeni cu fănaţe Agapienii, încungiurate de hotarul Tîrpeştilor. Aşea mărturisim şi ne punem şi peceţile, ca să se ştie aşea. Cehan Dabijea ... vornic a iscălit Ionaşco Peaic Costantin Cimbala DIR, A, II, nr. 408, p. 306-307 1610 Iulie 6, Tîrpeşti. M 307 Milostive şi luminate doamne, rugîm milostivul dumnedzău şi a lui nevinovatî maicî, să afle pre măriia ta, ciastî puţinea scrisoare de la noi cu bune păci şi cu sănîtate petrecînd. Milostive doamne, dîm ştire măriei tale şi a tot svatului măriei tale, că ne-au venit cinstita cartea măriei tale la noi, dîndu-ne ştire că ne-au pohtit credincios boiarinul măriei tale, Ureache vornicul, la măriia ta, ca să-i hotărîm la sat la Petricani, cu călugării de la Agapia, de cătrî satul lor Iugăreştii, printru o bucată de hotar nu mult, puţin lucru. Dumnea-sa vornicul Ureache gicea că e acel locşor a Petricanilor, călugării de Agapiia gicea c-au fost a lor. Lăsatu-s-au înbe părţile şi vornicul Ureache şi călugării de la Agapiia, pre trei oameni buni şi bătrîni din megiiaşi, anume Vasilie din Urecheni şi Pătraşco aprodul de acolea şi Băcia, cel mai bătrîn de acolea, care le-au vîndut el, cu rudele sale, acel sat Iugăreştii, Agapiianilor. Ş-au pohtit şi vornicul Ureache cu călugării săi de la Săcul şi şi Agăpiianii să-i giurîm cu mare giurămînt şi cum vor da ei cu sufletele sale, pre unde au fost hotarul cel bătrîn, pre acolea să hie şi de acum hotarul. Giuratu-i-am înaintea a tot nărodul cine era acolea, ş-au mîrsu ei pre undi au fost de veac hotarul şi cum au ştiut ei cu sufletele sale, pre acolea au mîrsu şi mulţi megiiaşi au fost de pre înprejur la acel hotar, toţi cu totul au dzîs cî-i pre acolea, pre unde au mîrsu acei bătrîni şi noi aşijderile şi cu mulţi boiari ce s-au tîmplat cu noi la acel hotar au vădzut că-i pre acolea hotarul cel bătrîn, c-au fost un gard bătrăn al Petricanilor, înpreună cu a Iugîreştilor, de vac, tot / 308 pre loc stînd, de era troian făcutu pre acolea. Mearsărî şi acei bătrîni, că să cunoştea că-i pre acolea. Deaci le-am rădicat pre acolea stălpi şi le-am sîmnat locul tot, de cătră toate pîrţile dinpregiur şi s-au tocmit bine cum au fost de veac. Iară de s-are şi mai scula Agăpiianii să facî vr-o pără şi să nu să ţie de leage, măriia ta să nu credzi, că aimentrilia nu să va afla, iară de-are grîi ceva pre într-un uric, de la Alexandru vodă, ce ne-au arîtat şi l-am luat de la Agăpiiani, căce acel uric nu era a lor, nici scriia lor, ce scriia unui Petre Grec uşerel, ce-au fost la Alexandru vodă şi i-am întrebat, au ei urice, sau ispisoace sau nescare zapise pre cel sat, să le scoatî şi să le pue de faţî, să vedem cu ce ţîn acel sat şi de la cine li-i acel sat. Ei s-au tăgîduit că n-au nici ispravî, nici uric, nici ispisoc, ci-au dzîs c-au perit ş-au ţînut cu cest uric ce-am luat. Şi uricul nu-i a lor, ce ei-l ţîn dătăturî de la Clanţa cel bătrîn, ce s-au fîcut călugăr acolea şi de la nişte rudeniia Clanţei, anume Băcea, ce mai sus scrie, ce au cumpărat de la dinşi. Derept acea, să are ei şi aduce nescare urice, sau alte ispisoace, măriia ta să nu le credzi că la noi le-au tăgîduit că n-au nici un deres. Iară de-aciia noi am grăit ş-am rugat pe vornicul să le şi mai lase de într-aceale pămînturi şi le-au lăsat încî şeapte pămînturi din partea Petricanilor, de pre unde mergea bătrînii şi din hotarul cel bătrîn, pre unde au fost. De aciasta dăm ştire şi mîrturisim măriei tale, milostivul dumnedzău să dăruiască măriei tale bune păci şi multî sănătate, cu domnie îndelungată, întru ţara măriei tale de la Hristos, amin. Scris la satul Tărpeşti, văleat 7118 1610 Iul. 6. Smeritul Anastasie mitropolitul de Suceavă, rugătoriul măriei tale şi robul măriei tale, Seachil ci-au fost cămăraş, cu plecare ne închinîm măriei tale şi svatului măriei tale. Seachil fost cămăraş am iscălit. Noi iarăşi mai mici robii măriei tale boiari şi mazili ce ne-am tîmplat acolea la acel hotar: Năvrăpăscul vornicul şi Dabijea ce-au fost vornic şi Ionaşco Bolea ce-au fost logofăt şi Toader Cehan ci-au fost postelnic şi Ionaşco Avram ci-au fost staroste şi Vrabie ci-au fost staroste şi Constatin Cimbala, ci-au fost vătah mare şi Lazăr Chişineu şi mulţi boiari şi slugi domneşti, aşijdere mărturisim c-au fost aşea cu adevărat, c-au fost înpresurînd acea bucată de ocină Agîpiianii, fărî lege şi fără ispravă. Cehan Costatin Cinbala Dabijea ... vornic au iscălit DIR, A, II, nr.409, p. 307-308 1610-1611 August 8, Iaşi. M 314 Orăş ... al ţării de ..... ... Ţiţo Ţigane. Dau-ţi ştire că s-au jeluit feciorul nostru Da.... a Pintie postelnicul, pre tine, de zice dumnealui c-au dat pentru tine 2 iape foarte bune, de te-au plătit de la ştreangu, c-ai fost furat neşte cai. Pentr-aceaea deaca vei vedea ceastă carte a mea, iară tu, într-acela ceasu cade-să să aibi a-i plăti dumisale iapele. Că de nu i le vei plăti, bine să ştii că voiu trimite şi te vor spănzura şi-ntr-alt chip nu va fi. Să / 315 nu mai îmbli furăndu ca un căine. Intr-acesta chippu-ţi dau ştire. Şi într-alt chip să nu faci. ... Iaşi, Avgust 8 .... Orăş .... DIR, A, II, nr.419, p. 314-315 1610 Decembrie 25, Iaşi. M 339 ... postealnicul Alexa Arapul, mărturisescu cu acest zapis al meu, cum eu am dat un loc de casă, ce e pre uliţa Armenească, între casa popei şi între feciorii lui Drăgan, l-am dat sfintii mănăstiri ce se cheamă sveti Sava, în tărg în Iaşi, dere sufletul părinţilor noştri şi dere sufletul nostru, anume Ilie ... Anna şi / 340 Alexa ... Anghelina ... Sofiica şi dere sufletele coconilor noştri, anume Dragomir ... Nastasiia ... Samfira ... Mărica soru-ne ... Martha ... Simina ... Aniţa, ca noo să ne fie pomeană şi să ne scrie în pomeanicul ... mănăstiri, să ne pomenească. Şi la aceasta a noastră bună tocmală şi dare au fost oameni buni şi bătrăni, anume: Isac Arapul starostea de neguţători, Gheorghie Palaleu şi Dumitru Ţiţul şi ... şi Cărstea scroitorul. Şi mai mare mărturie am pus a mea peacete şi toţi aceşti oameni buni ş-au pus ale lor peceţi. Derept acea nimea de în feciorii mei sau de în ruda noastră ca să n-aibă a luoa sau a strica aceasta dare ce-am dat, ce mai sus scris, acestu loc de casă. Iară cine se va ispiti a luoa sau a strica tocmeala noastră, acela om să aibă a da răspuns de păcatele noastre înaintea giudeţului înfricat. ... Toader diiac, .... ... leat 7119 1610 Dec. 25. In greceşte: Şi eu Gheorghe Paleologu martor la cele de mai sus, am iscălit cu mîna mea şi am pus şi pecetea mea. DIR, A, II, nr. 452, p. 339-340 d 1616 Iunie 15, Bălăciani pg 9 Eu Candachiia bătrîna de Bălăceani fata Petcei părcălabului, mărturisescu cu scrisoarea mia cum eu de bună voia mea, strănsu-mi-am feciorii mei anume Miron şi Candachiia feciorii featei miale Cărstinei şi gineru-mieu Dumitru Ciochină şi fiia mea Nastasiia, de le-am împărţit a mea direaptă ocină şi moşie ce am avut în satu în Bălăceani. Deci trei părţi am dat lor, a patra parte am lăsat mie, de comăndare. Şi într-această tocmală au fost Ion Albotă de Cătămăreşti şi Simion de acolo şi Simion de Soloneţi şi Dumitraşco de Dragsini şi popa Savici de Uriceani şi Dumitraşco de Epoteşti şi Glegorcea de Comăneşti. Şi Ionaşco Dobrencul am scris. De această mărturisescu. ... Bălăciani, veleat 7124 1616 Iunie 15. DIR, A, IV, nr 15, p. 9 d 1616 după Iulie 26 pg 10 Izvod de bani ce s-au dat în dzilele lui Ştefan vodă: 9 potronici au dat Petrea ... Gavril, la dajde înpătrită. 9 potronici au dat Petrea ... Gavril, la dajde înpătritî .... 5 potronici ... Petrea ... Steriian, ... Gavril. 3 potronici 8 bani ... Petrea ... Gavril. 6 potronici ... Petrea ... Gavril. 12 potronici ... Petrea ... Gavril. 2 zloţi ... Petrea ... Gavril ... Ionaşco ... Murgeşti. pg 11 13 potronici ... Petrea ... Vartic ... Gavril. 13 potronici buni ... Petrea ... Sacotă, ... Gavril. 7 potronici buni ... Petrea ... Mircea ... Gavril, dajnic ... Gavril. 13 potronici ... Petrea ... Gavril ... Bilava. 11 potronici ... Petrea ... 5 ... Dumitru uricar ... Gavril. 10 potronici ... Petrea ... cerarilor, ... Gavril la Mihăilă Colivă. 6 potronici ... Petrea ... Gavril ... slugile vistearnicului. 6 taleri bani buni au întorsu Petrea, direaptu Gavril, în mîna Căpracei. 4 zloţi ... Petrea ... direptarilor Dumitru uricar, ... Gavril. Izvod de bani a dat Petrea, bani de dajde, în dzilele lui Alexandru vodî, potronicul căte 16 bani. 9 potronici ... Petrea ... Gavril, ... Stanciul. 18 potronici ... Petrea pentru Gavril ... 7, la ... Mircea dajnicu. 1 ughi 4 potronici ... Petrea ... Gavril, ... 8 ... Vasilie Buznăiu. 2 taleri ... Petrea ... Gavril ... Stahie. 6 potronici ... Petrea ... Gavril, ... Popăscul. 7 taleri ... Petrea pentru Gavril, bani buni de dajde. 10 potronici buni ... Petrea ... Gavril, ... Ştefan gălbănar ... Orheiu. 6 potronici ... Petrea ... Gavril, pentr-o oae de sulgiu în mîna Popăscului. 5 potronici 5 bani ... Petrea ... Gavril dajde împătritî ... Ştefan Moimăscul. 4 potronici bani buni ... Petrea ... Gavril, dajde întreitî ... Făduraşco. 4 potronici ... Petrea ... Gavril, dajde întreitî. 11 potronici ... Petrea ... Gavril dajde. 4 potronici ... Petrea ... Gavril, ... Mircea. 2 potronici ... Petrea ... Gavril la dajde. pg 12 2 potronici ... Petrea ... Gavril, ... Obreajie părcălab. 5 potronici ... Petrea ... Gavril, ... în mînule slugilor logofătului anume Badiul. 5 potronici ... Petrea ... Gavril, ... sulgiu, pentru o vacă ce au măncat Alexandru vodî la Scănteae. 5 zloţi ... Petrea ... Gavril, în dajde de giumătate de poloboc de miiare. 4 potronici ... Petrea ... Gavril ... slugilor banului. .... Cisla face 25 ughi, 5 potronici, bani buni. .... Izvod de bani ce am dat pentru Simion Gagiul: 5 potronici ... Petrea ... Gagiul, dajde împătritî ... Ştefan Moimăscul. 4 potronici ... Petrea ... Gagiul, ... Făduraşco. 4 potronici ... Petrea ... Gagiul, dajde întreitî ... slugile banului. 6 potronici ... Petrea ... Gagiul, ... slugile vistearnicului. 5 potronici ... Petrea ... Gagiul, ... Călugărului. 1 ughi, 4 potronici ... Petrea ... Gagiul, dajde 8. 6 potronici ... Petrea ... Gagiul, ... Popăscul. 1 taler ... Petrea ... Gagiul, ... Pănteleiu. 1 ughi ... Petrea ... Gagiul, ... Ştefan gălbănaş ... Orheiu. 11 potronici ... Petrea ... Gagiul, ... 4 ... Gavril. 4 potronici ... Petrea ... Gagiul, ... Badiul. 2 potronici ... Petrea Gagiul, dajde 2. 2 potronici ... Petrea ... Gagiul, ... Obreajie părcălabu. 5 potronici ... Petrea ... Gagiul, ... Busiiucu. 5 zloţi ... Petrea ... Gagiul, în dajde giumătate de poloboc de miiare. Cislas face la Simion Gagiul 7 ughi .... Bani buni. DIR, A, IV, nr. 17, p. 10-11-12 d 1616 Iulie 26-1619 Februarie 9; 1623-1626, Neamţ pg 13 .... pg 14 Cătr-aceastia dăm ştire măriei dumitale milostive doammne ca domnului nostru milostiv, cum au venit cinstiţi boiarii măriei tale, giupănul Alexa vornicul şi Ghiorghi Roşca visternicul, cu cinstită cartea măriei tale să hotărască Agăpiianilor cu Săsăcanii. Şi deac-au venit aicea în tărg în Neamţu, ne-a strănsu pre noi pre toţi şi bătrîni şi tineri ş-au scos uricul Agăpiianilor de l-au cetit, spuindu de la Iancul vodă. Şi noi, pre unde spune lor acel uric, nu ştim să hie ei ţinut, nici înainte de ci-au fost mănăstirea Săcului, nici de-aciia încoace, nici s-au aflat om nici den tărg, nici di în sate de pre înpregiur să ştie c-au ţinut ei pre unde spune acel uric. Cititit-au şi uricul Săcanilor şi uricul lor le spune pre hotarul cetăţiei Neamţului ş-a satului Vănătorilor, ce simt de strajă aicea la prihodiştea tărgului. Şi mănăstirea Săcului nu iaste descălecată pre hotarul Agăpiianilor, ce-i descălecată pre hotar domnescu, ca ş-alte sfente mănăstiri. Noi cum ştim su sufletele noastre şi cum ţinem mente di în bătrăni, aşea dăm ştire măriei tale. Iar măriia dumitale veri faci ca un domnu înţeleptu, cum te va năstăvi dumnedzău şi cinstitaa maică. Întru tot milostivul dumnezău să-ţi înmulţească dzilele şi anii cu paci şi fără grijă de la Hristos, amin. Robii ... haraciarii, şoltuz ... 12 părgari ... Neamţu. Adresa: .... DIR, A, IV, nr. 19, p. 13-14 d 1616 Septembrie 1-1617 August 31 pg 34 Adecă eu Penteiu din Buciumi, însumi pre mine mărturisescu cu cestu zapis al meiu, cum am văndutu partea de ocină din satu den Boloşişti, din ţarină şi din fănaţa şi din totu locul ce va aleage di sat în Boloşişti o-m vundutu dumisale Apostol ci-au fost postelnic, pentru ce mi-u raş dajde di căte... din satu din Buciumi şi mi-u mai datu şi 7 zloţi bătuţi. Pentre-aceia, o-m vundut dumisale postelnicul ca să hie dumisale moşii şi ficiorilor dumisali, denaintea lui Ursu de Boloşeşti şi a lui Mirăuţi ... şi dinaintea Zahariei de Glodeani şi denaintea lui Vasili Goşi di Boloşişti şi Istratiie ... acolo şi denaintea a mulţi oamini buni. pg 35 Deci ca vădzindu noi plată diplină şi tocmală de bunu voe lui, noi i-am făcut acesta zapis, ca să fie de credinţi, pînă va faci direse domneşti. Pre mai mari mărturie ne-am pus peceţile şi iscăliturile să se ştie. ... 7125 1616-1617. Ursul di Boloşeşti Eu Mirăuţi diiac. Zaharia dea Glodeani am iscălit Istratie. Vasilie Gurşe. DIR, A, IV, nr. 50, p. 34-35 d 1616 Septembrie 3, Iaşi pg 38 ... dumnea-mea slugilor noastre, vătajilor celor mari din ţinutul Suceavei şi tuturor dăbilarilor de acolo: dămu-vă ştiri că dumnea-mea m-am milostivit şi am dat şi am întorsu toate satele boiarinului nostru Vasilie Ureache, căte le are acolo de moşie şi de socrie. Derept aceaia, deacă veţi vedea cartia dumnii meale, iar voi să aveţi a lăsa foarte în pace de podvoade, de alte anghereli de toate, nici dobitocul lor pentru alţi oameni să nu trageţi, nice pentru alte sate, numai să aibă a-şi plăti dabila lor, cum vor hi scrişi; iar mai multu să nu-i învăluiţi. ... 7125 1616 Septembrie 3. DIR, A, IV, nr. 54, p. 38 d 1616 Septembrie 4, Iaşi pg 38 Pan Ureache ... Seapteş. Decă ber vedea cartea nuoastră, iar tu să laşi în pace prisaca Neaniului diiac Mamul de la Oneştii, tu să nu învălueşti că ş-au adus şi direasele înnaintea noastră: deci am vădzut şi noi că are direase bune şi iaste cumpărătură direaptă acee prisacă din hotarul Oneştilor Neaniului. Deci să-l laş în paci, să nu faci într-altu chip. ... Septembrie 4. Ureache vornic. DIR, A, IV, nr. 55, p. 38 d 1616 Septembrie 15 pg 40 ... Scriem slugilor domnei meali, tuturor dăbilarilor şi globnicilor şi deşugubinari şi podvodari şi olăcari şi altor, tuturor slugilor domnie meale, căţi vor înbla cu slujbe pin ţinutul Fălciiului. Daca veţi videa cartea domnie meale, iar voi să aveţi a lăsa foarte în pace, ceşti vecini a svintii mănăstiri Savi, anume Guşeţăi, să nu aveţi a-i tragi de nimica, nici a-i globi, nici dobitocul lor să nu să tragă pentr-alte sate, nici în podvoade, nici de nimica, căci simtu vecinii svintii mănăstiri Sava şi să străngu acmu acolea într-acel săticel. De aciasta scriem, iar mai mult nimică să n-aibă val. Iar cine va avea vr-o strănbătate, să fie de faţă înnaintea domnie meali. .... pg 41 ... Iaşi, văleat 7125 1616 Septembrie 15. ... .... Dumitru a scris. DIR, A, IV, nr. 59, p. 40-41 d 1616 Septembrie 23, Suceava pg 47 ... Adecă au venit al nostru credencios şi cinstit boiaren Simion Gheuca spătariul cel mare, de s-au părăt de faţă naintea dumniei meale cu şoltuzul de tărg de Bărladu şi cu Crăciun şi cu Bărbosul de acolo, pentro neşte ocenă, cum au adus spătariul şi urecu de cumpărătură, de au arătat naintea dumne meale; ş-au adus şi şoltuzul uricul lor. Deci cum au spus urecul spătariul pre aciiaş urmă au spus şi urecul şoltuzului. Pentr-aceia să aibă Simion spătariul a-ş ţinea partea de cumpărătură cumu-i scrie şi în uricu lui, pentre Portăreşte şi pentre Drujeşti. Şi nemerelea ca să nu să amestece a ţinea sau a opri naintea cărţei dumne meale, .... Cujocea a scris. ... Suceava, Septembrie 23. DIR, A, IV, nr. 69, p. 47 d 1616 Octombrie 3, Iaşi pg 53 ... Andreica spătar ... Almăşeani. Dacă vei vedea cartea domnii meale, să aibi a aleage toată partea de ocină den sat den Vărtop a slugei noastre Gheorghie diiac, den cumpărătură ce are acolo de la Avrămăscul şi de la Buculeaiu, den vatra satului şi den moară şi din ţarină şi den tot venitul, prentru căci ş-au cumpărat şie ocină într-acela sat, ce mai sus scrie, pre ai săi bani direpţi. Iar cui va părea cu strămbul să-i dai dzi să stea de faţă înnaintea domnii meale. ... Iaşi, leat 7125 1616 Octombrie 3. .... Gheanghea ... logofăt ... Ion a scris. DIR, A, IV, nr. 78, p. 53 d 1616 Noembrie 1, Iaşi pg 59 ... Ghianghea ... logofăt, scriem la priiatenul nostru Dumitraşco pitariul. Dau-ţi ştire cum au venit înaintea noastră, Neaniul diiac şi cu Condrea Maliţă, de s-au părăt de faţî, înaintea noastră, pentru pg 60 o prisacî cu temnic şi cu casî, ce au fost cumpărat Neaniul diiac de la fata Vlădicăi, ce au fost pitar. Dereptu aea, deaca vei vedea cartea nostrî, iar dumiata să mergi cu Neaniul, să-i scoaţă stupii Condrei den zemnicu şi să aibi a socoti să ţie pre unde iaste locul şi căt au ţinut Vlădica pitariul să aibă a ţinea Neaniul. Mai multu să nu ţie. Aceasta scrie. Să fii sănătos. ... Noemvrie 1. ... Ghianghea logofet ... DIR, A, IV, nr. 87, p. 59-60 d 1616 Noembrie 4, Vîrtop pg 60 ... Ghiorghie Boţul diiac den Dolheşti, mărturisescu cum au venit Donici den Vărtop, cu cinstita cartea a mării sale lui vodă, printru nişte vaduri de moară den Vărtop, ce au înpreună cu Nichita diiacul de acolea, scriindu în carte cum au dzis Donici că s-au pus Nechita moara pre un vad mai gios şi au necat vadul lui Donici, ce iaste mai sus. Deci cinstita cartea a mării sale lui vodă scriindu ca să străngem oameni buni megiiaşi de prenpregiur să-i tocmim cum vom găsi mai cu dereptul. Deci noi am strănsu oameni buni anume: popa Ghiorghie den Dobreani şi popa Ion den Vărtop şi Mirăuţ diiac de acolea şi Ionaşco de acolea, Vasilie de acolea şi Cristea comişel den Borceşti şi Cristea aprod de acolea şi alţi mulţi oameni buni ce-am aflat, cu sufletele noastre, lui Donici, vad de moară mai sus şi Nechitei am aflat vad de moară mai gios, unde-i iaste moara. Şi i-am tocmit ca să hie în pace. Şi spre mai mare credinţă, ne-am pus şi peceţile noastre într-acestu zapis, ca să se ştie. Scris în Vărtop, Noemvrie 4. DIR, A, IV, nr. 88, p. 60 d 1616 Noembrie 30, Doljeşti pg 67 ... Ionaşco, feciorul lui Pătraşco duin Lăţcani den ţinutul Romanului, cum au văndut a lui dereaptî ocină din sat din Lăţcani de nime nevoit, ce de bună voia lui, partea lui ce i s-au venit den cumpărăturî ci au avut de la Macsin, feciorul Tudorei din Băloşeşti şi muiarea lui, Aniţa iarăşi den acela ţinut. Şi o au vîndut dumisale lui Dumitru Goia ci-au fost vornic mare şi giupăneasei dumisale Candachiei dereptu pătruzăci de taleri bătuţi, ca să-i fii lui moşie şi dereaptă ocină şi feciorilor dumilor sale şi nepoţilor lor în veaci. Şi aciasta tocmală au fost dennaintea a mulţi oameni buni megiiaşi, denaintea popei lui Vasilie din Hărniceşti şi deniantea lui Ion Miron visternicel ... Şărăţăi şi Cozma vistiernicel den Măcsineşti şi Saula şătrărel de acolea şi Gliga de acolea. Şi deplin plata s-au plătit. Mai mare mărturie peceţi toţi am pus. Să să ştie. Altu să nu să ameastece. ... Doljăşti, 7125 1616 ... Noemvrie 30 zile. DIR, A, IV, nr. 93, p. 67 d 1616 Decembrie 5 pg 68 ... Vasilie Bogza, scriem şi mărturisescu însumi pre mene cu cest zapis al meu, cum am dăruit cu o parte de ocină a mea, ce am în sat în Hlăpeşti la ţănutul Lăpuşnei, ce am fost cumpărat de la moşii şi părinţii lui Săcuian din Hlăpeşti, eu am dăruit şi am dat lui Vasilie Hăbiiac acel loc acolo, căt să va aleage partea mea într-acel sat. Şi am tocmit să-i dau şi direasele, ca să hie dat cu tot venitul, şi ca să aibă el a-şi faci şi direase şi urice pre acest zapis al meu, căci i-am dat de bună voia mea nenevoit de nime, denaintea lui Iane părcălabul şi dinaintea lui Toderaşco de Soroca şi denaintea Zotei de acolo şi denaintea lui Huzeaiu ce au fost şoltuz şi denaintea lui Dumitru şoltuzului şi denaintea a mulţi oameni buni. Şi pre mai mare mărturie, eu îmsumi am pus peceatea mea şi am iscălit cu scrisoarea, ca să să ştie. ... 7125 1616 Decembrie 5. Bogza Eu Iani vataman DIR, A, IV, nr. 95, p. 68 d 1616 Decembrie 5, Focşani pg 68 Arvat ... Ion ... comis, părcălabii ... Putnei. Scriem şi mărturisim în cest zapis al nostru, cum au venit înnaintea noastră, Axemiia ... Drăghiceşti, fata Oprei, sora lui Dumitru Calul, deînpreună cu Costachi, ..., cu fămeaia sa, cu Măriica, dă se-au tocmit. pg 69 Şi au văndut Axemiia partea sa de ocină din satul Drăghiceşti, cîtă i se va aleage, de în Drumul Furilor, pănă într-apa Sireatului însă cu tot venitul, cu cămpul şi cu vii şi cu pomăt şi cu tot venitul, cătu se cade a sa parte; şi şi de în pădure şi de tutindinea; însă nu asuprită sau silită de cineva, ci de a sa bună voe, au văndut partea sa de ocină, cum iaste mai sus scris. Deci, derept aaceasta noi, dac-am vădzut această tocmal-a lor, de bună voe, noi am scris şi am mărturisit în cest zapis al nostru, cum să hie zapisul nostru de credinţă şi de mărturie în tot locul, ca să-i hie lui Costachi, ocină şi moşie, lui şi cui se va trage după moartea sa şi a fămei sale, a Măricăi, însă la cămpu să se ştie 5 pămînturi ..., în frunte, ... 50 taleri .... Şi au fost oameni buni, mărturie, anume: Nichifor ... Ungheni ... Macarie ... Ionăşeşti ... Poiană ... Dănceani, ... Bărlad ... Cozma ... Drăghiceşti ... Toader ... Todosie ... Drăghiceşti ... Ghiorghi ..., Isac ... Ion Ciută ... şi Simion Ciomărtan .... ... diiac, ... Focşeani, ... de joi, Dechembrie 5, ... 7124 1615. DIR, A, IV, nr. 96, p. 68-69 d 1616 Decembrie 18, Iaşi pg 72 Adecă eu, doamna Maria, fata a răpăosatului Pătru vodă. Dau ştire cu ciastă scrisoare a noastră, cum am făcut o mănăstire la tărg la Iaşi, însă lăngă satul Hlincia hramul ... Gheorghie, şi o am închinat în ..., mănăstirei de la Dionisiiaţe, ca să-i hie de treabă şi metoh. Şi oarecăte sate am dat, la acel metoh, i-am făcut, unele ci-am cumpărat, depreună cu giupănul mieu, Zota spătariul, pre derepţi banii noştri, cum iaste şi uric de mărturie, de la părintele mieu, Pătru vodă. Iar alte sate au fost date de părintele mie, sate dereapte domneşti, căt era suptu putearia şi sup domniia măriei sale. Deci, cînd au vrut dumnedzău şi s-au milostivit, de-au dăruit pre măriia sa Radul voevodu cu domniia ţărăi Moldovei, cănd am venit şi eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie şi toate satele răshirate şi pustiite, căci că de la mănăstire de la Dionisiiaţe, călugării n-au mai venit, nici au mai purtat grije de metoh şi de sate, ci-au lăsat tot de s-au pusteit. Intru aciaia, eu ştiind pomeana părintelui mieu, metohul şi mănăstirea lui ... Sava, den tărg den Iaşi ce o au miluit şi cu satul Stroeştii, de pre Sitna, den ţănutul Hărlăului, şi cu toate dabilele, dat-am şi eu, acolo, la aciaia sfăntă mănăstire a lui ... Sava, o selişte ce iaste într-un hotar şi pg 73 alaturea cu satul Stroeştii, anume Cudreavenţii, dentru uricul ce avem de la părintele mieu, Pătru vodă, ca să hie de hrană şi de treabă sfentei mănăstiri a lui ... Sava, prentru sufletele părinţilor miei şi al nostru. Iară cine va răsăpi pomana părinţilor miei şi a noastră şi să va ispiti a lua seliştea Cudreavenţii, acela să hie procleat şi trăcleat, de la dumnedzău şi de ... şi de 4 ... şi de toţi apostolii şi de 318 părinţi de Nicheia şi de toţi sfenţii, amin. ... 7125 1616 Dechembrie 18 .... Adecă eu, doamna Maria, mărturisîscu cu aciastă scrisoare a mea şi pun şi peciatia mea. DIR, A, IV, nr. 102, p. 72-73 d 1617 Ianuarie 13, Iaşi pg 81 Adecă eu Simion, ficiorul lui Ursu de Drăgoeşti şi Ursu, ficiorul lui Furduiu de acolea şi cumnatu-său Larion şi Ionaşco, ficiorul lui Obreajie şi Toader, ficiorul Păntei şi Iachim, ficiorul lui Ursu dea acolea, înşine pre noi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum noi de bună voia noastrî, de nime îndemnaţi nice asupriţi, am dat direaptă moşiia noastrî, ce am avut în sat în Drăgoeşti, partea noastră toată, cătă să va aleage ţi din cămpu şi den pădure, cu tot venitul, dumisale postelnicul lui Aslan şi dumnealui ca să aibă a ne plăti de toate dabilele căte vor hi priste an, ce sintem noi scrişi, doi galbeni în sat, la dajde. Deci derept aacea nime să n-aibă nice o treabă cu partea noastră, ce să va aleage în sat în Drăgoeşti, că o am dat noi de bună voia noastră, dumi sale şi să-i him noi vecini şi dumnealui ca să aibă a ne scuti de greutăţile noastre. Şi într-a această tocmală a noastră au fost oam eani buni şi boiari: Pătraşco banul ce au fost vornic şi Eremiia Drăgo...şeşti şi Ionaşco Jorea de Doroşcani şi Simion de Cogeşti... alţi mulţi oameni buni am fost într-a aceasta tocmală de a... s-au tocmit de bună voia lor. Şi mai mare mărturii ne-am pus... şi peceţi. Şi eu Neaniul diiac de Todereşti am scris. ... 7125 1617 Ghenarie 13. Eu Pătraşco banul ... Ionaşco Jorea. Eu Neaniul Furduiu ... Eremia Murguleţ .... DIR, A, IV, nr. 116, p. 81 d 1617 Februarie 19, Iaşi pg 100 .... Scriem domnia mea diregătoriului şi şoltuzului şi părgarilor din Tărgul Frumos. Dăm voao ştire de o carte ci-aţi trimis la domnia mea, pre omul vostru, cu pără, pre Ureche ci au fostu vornic şi pre călugării de la mănăstire de la Săcul, giceţi că v-au luat o moară şi o casă şi un loc de odae în ţarină, acolo. Deci vornicul Ureche gice c-au fostu dată acea moară şi acea casă şi ace loc de odae de Eremiia vodă, Gugei, ci-au fost uşear. După moartea Gugei, dat-le-au frăţine-său Mogăldei ci-au fostu vornic. Deci Mogăldea, la moartea sa, dat-au acea moară şi acea casă şi acel loc de odae pg 101 sventei mănăstirei Săcului, ca să-l scrie la pomeanic şi să-i facă pamenţi şi neruşeitu au fost şi de alţi domni carii au fostu mai încoace acea tocmală. Pentru-acea voi acmu nu ştiu ce înblaţi mestecăndu. Spre-aceaia deaca veţi vedea cartea dumii meale, iar voi foarte să daţi pace să ţie călugării de la Săcul, cum au ţănut şi pănă pre-acum şi întru nemică să nu vă mestecaţi înnaintea cărţii domnii meale, nici mai multă jalobă să vie. Intr-alt chip să nu faceţi. ... 7125 1617 Fevruarie 19. .... Ghianghea ... logofăt .... ... Ghianghea logofet ... Ion a scris. DIR, A, IV, nr. 139, p. 100-101 d 1617 Aprilie 1, Stolceni pg 128 Adecă eu Ştefan, feciorul Cărstei, nepotul lui Tăleşman şi Andronic, feciorul Onciului, nepot lui Tăleşman, den sat den Craeşti, de ţinutul Vasluiului, înşăne mărturisim cum am văndut de bunî voia nostră în satu în Hăsnîşeni, dentr-a patra parte de sat doo părţi, parte nostră ce să cheame parte Vasluianilor, giupănului Necoară Prejescul vistiarnic şi cu vad de mora şi cu lăvedzi şi cu fănaţe şi cu tot venitul ce iaste den parte nostră şi într-apă şi în ţarinî, am văndutu şi am luatu de la dumnelui atătî samă de bani, o sută şi doodzeci de ughi. Şi au fost în tocmalî nostră Ghiorghie vornicul de Siminiceni şi Toader Calapod den Boldeşti şi Grigorie Şcheanul de Oboroceani şi Iacob Moţoc den Văscani şi Ghiorghie Calapod şi Baico fost şătrar şi Ştefan Calapod şi Efrim ... şi Petraşco Brut, Costantin Adam şi Iuraşco Adam şi Petraşco Ciogolea şi Vasilie Tomşa şi Gavril Hirescul ... Hăsnăşeni şi Ionaşco ... şi Toader Buoreanul ... şi Căsiian ... şi Mihăilă ... şi Toma ..., alt Toma ... şi Dumitru ... şi Grigorcea Ţinţar. De iaste mărturisim şi dirept mai mare credinţă căţi am fost între acia tocmalî, ne-am pus şi peceaţile noastre, .... ... Stolniceani, ... 7125 1617 Aprilie 1 .... Şi eu Vasilie Plop încă am fost într-această tocmală, căndu s-au dat banii. Ştefan Calapod ... Gligorie Şcheian pg 129 Şi căndu au loat Andronic bani au fost şi Mihalcea ce au fost uşear şi Stratul păharnicul şi Nebojatco uricarul. Iacob Moţoc Pe verso foii a doua: Eu Andronic, fecior Onciului den Crăeşti den ţinutul Vasluiului, am luat dooadzeci şi patru de taleri de la Nicoară vistiiarnicul, în luna lui Mai 25 zile. DIR, A, IV, nr. 166, p. 128-129 d 1617 Aprilie 3, Iaşi pg 130 ... Dîmu-vă a şti cî au venit înnaintea domnii meale sluga ... Ionaşco Jora, ginerele Alexii ce-au fostu postelnic şi se-au jeluit domnii meale dzicăndu că are un satu la ţinutul Neamţului anume Verceştii, care satu iaste dereptu de cumpărătură socru-siu Alexii postelnicul de la feciorii lui Golăi logoifetul, şi are urice bătrăne mai dennainte, de la cii domni bătrăni iar căndu-i acmu voi-l trageţi cu ocolul Pietrii, căci au fost eşit de la dinşii în dzilele lui Ştefan voevod Tomşevici, derept ce au fostu ei în urgie de cătră domniia sa. Printr-a aceaia, daca veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi ca să aveţi a-i lăsa satul în pace, întru nemică ca să nu-l învăluiţi cu ocolul, căci că se află în uriceli ceale bătrăne, că n-au fostu de ocol. Deci domniia mea încă am lăsat să fie cu ţinutul, cumu-i scriu uricele. Derept aceaia, daca veţi vedea ceastă carte a noastră, mai multu să nu învăluiţi cu ocolul acel sat. .... ... în anul 7125 1617 ... Aprilie 3. .... Ghianghea ... logofăt .... ... Ghianghea logofet ... Toader a scris. DIR, A, IV, nr. 169, p. 130 d 1617-1622 Aprilie 16, Iaşi pg 146 Adecă eu Ion Bărbănţă de Berbinceani, mărturisescu însumi cu cest zapis al meu, cum de bună voia mea, de nime nevoit, nice îndemnat, am văndut partea mea de ocină, ce să va aleage în satu în Berbinceani; deci o amu văndut giupănului Iordachi părcălabul, derept un cal preţuit 56 de taleri şi o vacă cu giuncul, ca dzeace taleri, fac 66 taleri. Şi la aciastă tocmală au fost oameni buni şi boiari din curtea dumisale lui vodă, anume Farmachi vornicul şi Lupul logofăt şi Păntelei vornicul şi alţi boiari şi voinici de curte, Lucoci cămăraşul. Şi mai mare credinţă am pus a noastre peceţi. Şi eu Gavril Zgărciu şi Gligorie, ..., ce avem şi noi parte într-acel sat. Şi eu Drăguşan diiacul am scris să să ştie. ... Aprilie 16. ... Lupul logofăt ... Eu Lucoci cămăraş di diaci DIR, A, IV, nr. 184, p. 146 d 1617 Aprilie 30, Iaşi pg 153 ... vor merge cu slujbele domnii mele prin tîrgul Piatra şi în ocol. Dămmu-vă ştire că ni s-au jeluit rugătorii noştri călugării de la sfînta mînăstire de la Păngăraţi, pre voi, dzicănd că au doao sate în ţinutul Neamţului, dătătură de la Pătru vodă, iar voi le învăluiţi vecinii şi-i trageţi cu ocolul şi sămtu scrişi la ţinut şi plătescu dabila domnii meale cu ţinutul. Dirept aceaia, deaca veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să aveţi a-i lăsa foarte în pace, să nu-i învăluiţi întru nemică cu ocolul, ce să-i lăsaţi să plătească şi să hie cu ţinutul. pg 154 ... 7125 1617 Aprilie 30. DIR, A, IV, nr. 189, p. 153-154 d 1617 Mai 6, Vaslui pg 156 Adecă eu Vasilie Bucium şi Ionaşco Batin, ce sintu vătaşi mare la Vasluiu. Venit-au înnaintea noastră Dumitru ce au fostu vătav mare, de au părăt pre Toma şi cu feciorii săi di Negoeşti, pentru multe bucate ce i-au măncat el şi cu feciorii săi, căndu au fostu pribag cu Ştefan vodă în Ţara Muntenească, de i-au scos Leaşii. Şi au mărturisit înaintea noostră, că i-au măncat atătea bucate: 40 de stupi şi 2 giumătăţi de vin şi 60 de gănşte şi 100 de găini. Deci aşa am socotit leagea şi i-am aflat să-i ajungă cu nişte oameni, cumu i-au măncat bucatele Toma şi cu feciorii săi, Dumitru, ce au fostu vătav mare. S-au ţinut de leage şi au adus oameni buni, de au mărturisit şi au giurat pre vanghelie şi oamenii ce au giurat anume, sintu popa Gheorghie din Todereşti şi Petrica di Negoeşti, cum aceale bucate a lui Dumitru ... vătavu, le-au adus pre urmă pănă nă la casa Tomei şi în nemeaturile ce au fostu şejindu feciorii lui cu oile în sat şi nime n-au fostu şejindu, fără înşii în sat. De aceasta scriem şi mărturisim cu cartea noastră. ... Vasluiu, Maiu 6. Vasilie DIR, A, IV, nr. 193, p. 156 d 1617 Mai 8 pg 157 Adecă noi, fetele popei lui Ion din Dănceşti, anume Dochiia şi Antimiia, fete Măriicăi a preoteasăi, scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum am schimbat de bună voia noastră, partea noastră de ocină şi de moşie din sat din Sacalăş, partea mamei Mariicăe, fata moaşe-noastră Dochiţei Gavriliţoae, din sat din Sacălaş, dintr-un bătrăn a patra parte. Şi am schimbat cu feciorii Didei, nepoţi de fiei Zagorcioae, anume Iiurdachi şi Gligorcea şi Năcuţa şi Grăpina şi am schimbat cu tut vinitul acelui loc, din ţarină şi din fănaţă, din vatra satului şi dintr-apă şi cu loc de grădină pre unde va fe, ca să le fe lor dreaptă ocină şi moşie lor şi feciorilor săi şi nepoţilor săi şi nime să n-aibă a mai întoarce, în veaci de veaci. Şi am tocmit aciastă tocmală denaintea a mulţi oamini buni, denaintea popii Andrecăi din sat din Zlătăreşti şi Vasilie Giurgea de acolea şi Costatin de acolea şi Strătulat de acolea şi David de acolea şi Ionaşco de acolea şi Bumbotă de acolea. Şi noi vădzindu tocmală între dănşii, spre mai mare credinţă ne-aam pos şi peceţile, ca să să ştie. Văleat 7 125 Mai 8. Vrabie a scris. DIR, A, IV, nr. 195, p. 157 d 1617-1618 Mai 16, Iaşi pg 163 ... giudeci .... Dacă veţi vedea cartea noastră vo să aveţi a lăsa în paci pre Iosip, feciorul Condrei şi Erimiia cu feciorii săi, Ţiganii lui Dumitru diiac ... Costeşti, că-i sintu Ţigani de moşie derepţi. Deci să nu-i văluiţi că ş-au adus dereasele naintea noastră, ce să aibă a să hrăni cu direptul, în ţara dumisale lui vodă, pre unde vor înbla. ... Mai 16. Mihul hatman. DIR, A, IV, nr. 200, p. 163 d 1617-1618 Mai 17, Iaşi pg 164 ... Dacă veţi vedea cartea noastră voi să aveţi a lăsa în paci Ţiganii lui Dumitraşco Ştefan, pre Zgărca Ţiganca cu feciorii săi şi pre Pichiul şi pre Ursul şi pre Sava. Deci să nu-i învăluiţi că ş-au aduse dereasele înnaintea noastră, ce să aibă a să hrăni cu dereptul în ţara dumisale lui vodă, pre unde vor îmbla. ... Mai 17. ... m.p.. DIR, A, IV, nr. 201, p. 164 d 1617 Mai 20, Iaşi pg 166 Eu Ionaşco, feciorul lui Pătraşco de Lăţcani de ţinutul Romanului, însumi pre mene mărturisescu cu acest zapis al meu cum amu văndut a mea direaptă ocină şi moşie ce me-au fost mie cumpărătură de la Aniţa, sora Boldescului din Băloşeşti, cincisprăzeace pămănturi în ţarină, în sat în Lăţcani în ţinutul Romanului, în patria despre hotarul Doljeştilor pre lăngă capetele pămănturilor spre luncă. O am văndut dumisale lui Dumitru Goie vornic, derept cincizeci de talere bani gata. Şi me-au plătit dumnealui deplin aceşti banii ce mai sus sintu scrişi. Şi am făcut această tocmală denaintea lui Ion de Şirăţei şi denaintea popii lui Vasilie de Hărniceşti şi denaintea Cozmei vistiernicel de Macsineşti şi denaintea lui Ştefan şi denaintea Saulii şetrărel dea acolea şi denaintea lui Avram Părvul şi a lui Dumitraşco Părvul. Şi am pus a noastre peceţi pre cestu zapis ca să să crează. ... Iaşi, ... 7125 1617 Mai 20. DIR, A, IV, nr. 204, p. 166 1617 Mai 29, Trotuş. M 171 ... Dumitraşco starostia de ţinutul Totruşului şi cu Nistor şoltuzul şi cu doisprădziace părgari din tărg den Totruş scriem şi mărturisim cu cest zapis al nostru, cum au venit înnaintia noastră Văsiica, fata Badiului, nepoata Giurgei Vălsăcanului, de nimene nevoită, nici neasuprită,ce de bună voia lor de au văndut a sa dereaptă parte de ocină den sat den Mogoşeşti, partia Badiului şi a Voicăi, cătă i să va veni şi den ţarină şi den fănaţă şi dentr-apă, cu tot venitul. Şi au văndut lui Toader Grecul den Mogoşeşti dereptu 15 taleri de argintu. Deci Toader Grecul s-au sculat de i-au dat toţi deplin aceşti bani ce mai sus scriem înu mănule Vasiicăi şi a feciorilor săi. Deci, de acmu înnainte ca să-i hie lui Toader Grecul otcină şi lui şi ficiorilor săi neclătită. De aiasta scriem şi mărturisim cumu s-au făcut această tocmală dennaintea noastră şi dennaintia a mulţi oameni buni. Şi altu nime ca să nu aibă / 172 a să mesteca în viaci. Şi mai mare mărturie am pus peciatia tărgului ca să să ştie. ... Totruş, Mai 29 văleat 7125 1617. DIR, A, IV, nr. 212, p. 172 1617 Iunie 6, Suceava. M 180 ..., Simion ... Gligorcea dăm ştire cu ciastă scrisorea a noastră şi mărturisim cum am avut pără cu fratele nostru, cu Steţco şi cu soru noastră, cu Mierla, pentru multe rămăşiţe ce au fost rămase de părinţii noştri, den bani şi den argintu şi den vii şi den case şi dentr-alte rămăşiţe mai mărunte, ce au fost aice; într-alt chip nu i-am putut tocmi, ce ni-am părăt înnaintea măriei sale Radului vodă. Dice măriia sa Radul vodă ni-au făcut leage şi cu tot svatul măriei sale, cum să giurăm în 24 de boiari, la svănta mitropolie, la Suciavă, prentru toatea căte sănt mai sus scrise. Dice într-aceaia am socotit cu părintele dichiul şi cu mulţi boiari şi cu feciori de boiari şi ni-am înpăcat cu cumnatu nostru cu Steţco şi cu soru noastră cu Mierla şi am lăsat toată partea den Liteani, ce să chiamă Rusii, ce au fost cumpărătură, lui Pisoţchie şi măinei noastră Anuşcăi, să-i fie ei ocină neclătită de noi, nici de feciorii noştri, în veci, ce să hie ei ocină diriaptă şi feciorilor săi şi noi triabă acolo să nu avem nicedănăoară în veci, nice a mai pără. 181 Şi aşijderele, altă parte ce am foşti cumpăraţi toţi denpreună, de la Anna, sora Mierlei, fata lui Pisoţchie, încă o am dat surorii nostrea Mierleai, să-i hie ocină neruşiită în veci. Şi ni-am tocmit ...şi le-am dat lor uricele şi toate direasele Litenilor ce spun şi pre Rusii, le-am dat în măna cumnatului nostru, lui Steţco şi surorii noastră Mierla. Şi din toate căte mai sus sămt scisea, ni-am tocmit şi ni-am înpăcat, cum între noi pără să nu hie prentru aesta lucru nicidănăoară, în veci. Nice cumnatu nostru Steţco şi cu sora noastră Mierla să nu aibă triabă în viile la Horodişte, iar ceale de la ... ujeşti, ce sămt cumpărătură, să ne fie în giumătate. Şi întru tocmala noastră, mulţi boiari au fost şi feciori de boiari la svănta mitropolie, înnaintea dechiiului, anume Ghiorghie părcălabul de Vărtop şi Gligorie Gheanghea şi Gligorie Arbure şi Nechita Popşescul, Drăghici Sălăgenul şi Ionaşco Băzăcianul şi Dumitraşco Şeptelici şi Simeon Mălaiu, Dumitru diiac den Huşi şi Iuraşco, feciorul lui Cărstiian portariul şi Lazor den Preuteşti şi Dumitru Pitic şi Ionichie dentr-Antăleşti şi Horobeiu den Calna şi Gligorie de Costeneşti de ţinut de Hărlău şi Dealeul şi Vasiian den Mereşti şi Gligorie de Vlădeşti şi Turciul de Vărtop şi mulţi oameni buni şi boiari şi toţi de faţă am fostu şi denainte noastră s-au tocmit. Şi pre mai mare credinţă şi mărturie, peceţele noastre am pus. Şi să aibă a-şi face şi alte direase domneşti. De aiasta dăm ştire cu ale noastre suflete. Şi eu Cărstiian, ce am fost spătar, cu măna me am am scris cătr-a-cest zapis ce s-au făcut, să fie neclătit, în veci. Pentru aciae să să ştie, să nu să mai părască. Iar carele va începe pără de aiasta tocmală ce s-au tocmit denaintea noastră, să fie neertat de dumnedzău şi să hie cu Iuda într-un loc şi să hie procleat şi negru ca Arie şi să hie osăndit de 318 părinţi ce sănt la Necheiu şi să hie cu necuraţii Ovrei într-un loc. Amin. Scris în Suciava, văleat 7125 1617 Iunie 6. Nechita Popşescul Szimion Melay. Gligorie Gheanghea Ionaşcu Dumitraşco ... DIR, A, IV, nr. 221, p. 180-181 1617 Iulie 3, Iaşi. M 186 ... Dat-am cartea domnii meale rugătoriului nostru egumenului şi a tot săborul de la svănta mănăstire sventii Sava din tărg din Iaşi. Şi pre cine vor trimite, să hie tari şi putearnici, cu cartea domnii meale, a apăra o baltă cu peaşte ce au ei la satul sfintei mănăstiri, la Guşăţei, să nu lase să vineadze peaşte, oamenii din sat vitolteaşti. Iar pre care oameni vor afla vănăndu peaşte într-acea baltă a lor, să aibă a-i dezbrăca şi să le ia toate măistriile lor. 187 Şi nime să nu cuteadze a ţinea sau a-i opri înaintea cărţei domnii meale. ... leat 7125 1617 Iulie 3. .... Nuor a scris. DIR, A, IV, nr. 230, p. 186-187 1617-1618 Iulie 14. M 194 Doamna Maria, fata lui Petru voevod răposatului, dumnezău-l pomineascî scris-am a mea scrisoare... eu şi cu ai miei cuconi... mănăstirea di la Hulcia a mea pomană... lui mieu a Zotei rîpăosatul, dumnezeu-l pomineascî... nî voia mea şi cu satul... şi cu moara de acolo şi cu o... dia... sfintei... care scriu. Eu văzînd... pomana mea şi de unii... şi... ce să chiamă Scorul... într-acel sfăntu loc a lui dumnezău... mare mucenic Gheorghiia, eu m-am milostivit după mila lui dumnezău şi am adăugat la pomana părintelui mieu ce să chiiamă Lavrî Mare în ţara... anume Galata ca să înoescu pomana părintelui mieu... mai sus şi... de tot ce va hi triaba sfintii mănăstiri şi ce vor hi călugăraşi... den mănăstirea părintelui miu şi să aibî a asculta de acesta... întru tot ce va fi învăţătura sfintii mănăstiri. Şi acest lucru... aceasta tocmalî să hie nenmutată de acum pînă în veaci. Iar cine va strica aciastă tocmalî a mea de cumu-i scris, ori den fii miei oar den rodul mieu sau oricine va fi, acela om să fie triclet şi proclet de trei sute şi optsprezăce părinţi şi anathima, maranatha. Amin. ... 7... Iulie 14 .... DIR, A, IV, nr.240, p. 194 1617-1618 Iulie 20. M 195 Aslan părcălab ... scriem şi mărturisim şi dăm ştire cu aiastă scrisoare a noastră, cum au venit cîlugării de la sfănta mănăstire a lui Golăiu, ce au fost logofăt, cu cinstita carte a domnu nostru, ca să le socoteascu / 196 ocina a trei sate ce să cheamă Tărbujanii pre Răut şi Ocsintiia de la Nistru, de cătră ocina Moldovăţeanilor şi a Marcăuţilor şi cu alte ocine altor sate di înpregiur. Intr-acea deac-am vădzut cinstita carte a domnu nostru, strîns-am oameni buni de pren prejur di într-aceale sate, megiiaşi slugi domneşti şi vătaji, oameni di înainte, anume: Costin vătah de hănsari şi Petrilă vătah şi Ionaşco vătah de sineţari şi Dragul părcălabul de Peştere şi şoltuzul de acolo şi mulţi megiiaşi, oameni buni şi am eşit spre loc, de am luat de în gura Evărlicului de la Nistru şi au mărsu bătrănii înaintea pre urma Bălţatului, anume Minea de Suseani şi Iachim şi Ivaneanul şi Bilanea de Mărcăuţi şi Moş de acolea, de am socotit hotarăle ce au hotărăt Bălţatul şi seamnele pre urma uricelor, cene cum ţine. Deci am aflat di într-acel hotar multe fărămate şi clătite. Deci le-am diresu la loc şi le-am înoit, şi pre unde le-am alesu locul tuturora şi altor ocinaşi le-au fost pre voe şi le-au plăcut aiasta tocmală că li s-au şi lor deschis locul. Deci vădzăndu eu tocmala lor pre voe, eu am făcut sfintei mănăstere de la noi aiastă scrisoare de mărturie. De aiasta dăm ştire. Cine nu să va ţinea de aiasta tocmală să hie de 12 boi. ... Orhii, Iulie 18, veleat 7125 1617. DIR, A, IV, nr. 242, p. 195-196 1617 August 20, Bîrlad. M 201 ... Vasilie Tălmaci ... Gligori Dohocean ureadnic ... Bărlad ... Cărstea Dănilă şoltuz ... 12 părgari ... popa Ştefan ... Bărlad. Mărturisim şi dăm ştire cum au venit naintea noastră Şearpe, fecioruol lui Toader Bogză din Mohoriţi, de nimene înbiiat, nici înpresurat şi ş-au dat a sa direaptă parte de ocină, ce i să va aleage lui, din sat din Mohoriţi, cu tot venitul, lui Costantin, feciorul Creţului părcălabul, dereptu un cal ce i-au fost lui dator, luat calul dereptu 14 taleri bătuţi, de argintu. Deci noi deac-am vădzut a lor bună tocmală şi dăndu-şi Şearpe partea de ocină lui Costantin, cu tot venitul, cum mai sus scrie, noi încă ne-am sculat şi i-am făcut zapis şi mărturie de la noi, ca să ţie Costantin acea parte de ocină cu tot venitul, pănă căndu-i va da Şearpe un cal, ca calul său, sau patrusprădzeace taleri bătuţi, de argintu. Şi pre mai mare credinţă ne-am pus peceţile şi peceatea uraşului, pre aceasta a noastră mărturie. ... Bîrlad, veleat 7125 1617 Avgust 20 .... DIR, A, IV, nr. 250, p. 201 1617 Octombrie 18, Iaşi. M 207 ... Dat-am cartea domniei meale domisale doamneei Mariei şi egumentului şi a tot săborul de la svănta mănăstirea răpăosatului vistearnicului Zoteei şi cine vor tremete ei, cu ciastă carte a domniei meale, la sat ce să cheamă la Manea, ce-i în ţinutul Sorociei, spre acea, varicăţi omeni voru ei strănge într-acela săt, Grecu sau Sirbu sau Leah au Rus sau Muntean, sau fie ce limbă va fi de altă ţară, ei să fie de la domniia mea în trei ai slobodzi, nice un lucru a lucra noao, sau ilişu a plăti sau dajde a da, nice sulgiu, nice cincidzăci de aspre, nice deseatină de stupi, nice gorştină de oi, nice de porci, nice alte angării mai mărunte, ce înblă pre ţara şi pre mişeii domniei meale, nice cai de olac, nice podvoade, nice dobitocul lor să să tragă prentr-alte sate. 208 Aşişjdere şi voi părcălabi şi globnici şi deşugubinari şi cămănari, să n-aveţi a-nvălui, nice în sat a-ntra, ce să aibă pace într-acei trei ai, însă oameni de alte ţară, fără oameni ce vor fi de sat. Aşea să faceţi şi-ntraltu chip să nu faceţi, preste cartea domniei miale. ... veleat 7126 1617 Octombrie 18. .... Io Radul voevod DIR, A, IV, nr. 260, p. 207-208 1617 Octombrie 20, Dorohoi. M 208 Eu Todosie şi Odochiea Ciurca, fetele lui Roman Cucoranul, înşine pre noi mărturisim cu acestu zapis al nostru cum noi de bună voea noastră, de nimene nevoite, nici înpresurate, ce-am văndut a noastră direaptă moşie şi cumpărătură a părintelui nostru, a lui Roman a Cucoranului, giumătate de sat de Cucoreani şi giumătate de selişte ce să cheamă Loeşti ce săntu supt codru la Botoşeani în ţănutul Hărlăului, şi cu loc de hălăşteu şi cu moară pre Sătna. Şi am văndutu dumisale lui Nicoară vornicul celui mare den ţara de sus şi giupăneasei dumisale Todosiei, pentru şese sute de taleri de argintu. Insă de o sută de taleri ne-au dat postav şi cai şi dobitoc. Şi într-aceasta tocmală s-au tămplat Neagoe ce-au fost postelnic şi Vasilie Talpă şi Rugină şi Lazor ce-au fost pitar den Cerevăceşti şi Dumitraşco, ficiorul lui Costin den Epoteşti şi şoltuzul den Dorohoi şi alţi mulţi omeni buni. Ş pre mai mare credinţă ne-am pus peceţile şi ceşti boeri cari au fost în tocmala noastră de acmu, ca să-i hie dumisale în veaci moşie şi să-şi facă şi direase domneşti. De aiasta mărturisim ca să se ştie. ... Dorohoi, văleat 7126 1617 Octombrie 20. Vasilie Talpă. Eu Isac Stărcea .... DIR, A, IV, nr. 261, p. 208 1617 Octombrie 22. M 209 ... cum am văndut o bucată de loc din Piiatră, în sus alăturea cu Cernul, căt au fost curăţit, dereptu doi taleri lui Ion Hămeianul denaintea a mulţi omeni boni şi bătrăni, anume: Ghirvasie ... Cernu şi Ionaşco Craiu ... şi Gligorie .... Şi mulţi oameni buni şi bătrăni ştiu .... Văleat 7126 1617 Octombrie 22 .... ... Lazar diiac. DIR, A, IV, nr. 263, p. 209 1617 Noembrie 3, Iaşi. M 210 ... Reani. Deaca veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să lăsaţi foarte în paci de vamă oarecăt iaste hotarul sfintei mănăstiri Galatiia în iazer în Cavul, ca să nu luaţi nice o vamă de peaşte, ce să aibă a lua călugării de la sfănta mănăstire cumu au luat de veac, cum iaste uric cu blăstemi, dat de unchiul domnii meale de Pătru vodă şi cum sămtu întărituri şi de la alţi domni. Aimentrea să nu vă amestecaţi nice într-un chip, înnaintea cărţei domnii meale. ... în anul 7126 1617 Noemvrie 3. .... Nuor a scris. DIR, A, IV, nr. 264, p. 210 1617 Decembrie 7. M 214 Izvod de aceşti oameni carii au venit la curte dumisali lui vodă căndu s-au hotărăt satul Macicăuţii, printru un vad de moară din cutul din gios ş-au mărturisit ei, cu sufletele lor, cum acel vad de moară din gios, de cănd s-au descălecat acel sat, de la Alexandru vodă pănă la Ştefan vodă, tot au ţănut Poroseaci cu fraţii lui şi pre urma lor au ţănut feciorii lor, iar cei răzeşi a lor, ce sănt pre ceia giumătate de sat din gios, ei n-au ţănut nice odănuară într-acea moră, nu ştim, din dzilele lui Ştefan vodî, cu ce tocmală au întrat de-au făcut mori pre acel vad de moară. Lupul ... Băloşeşti, Gavril ... Horilcani. Soltan ... Ciofeani. Necoară .... Petrea .... Bota .... Sauca .... Popa Tornea din Peştere. Loghin ... Ustiia. Răfeiu vătaman ... Pocrişeani 7126 1617 Decembrie 7. Eu Rusul stolnec ce-am fost votarnec şi ne-u mărturisit aceşti omene toţi cum scrii mai sos. Izvod de oamenii ce-au mărturisit de cea moară, din sus în gura Morăvaei, cum ştiu ei cu sufletele lor că acea moară au fost daanie de la Alexandru vodă lui Poroseaci însuş, usebi de alţi fraţi ai săi. 215 Iachim bătrînul ... Movilova. Dondeaş .... Loghin ... Ustiia. Insă Iachim a fost bolnav, ce-am tremis doao sludzi domneşti, pre Onca medelnicer ... Peresecina şi pre Toma aprod ... Sămănauca, înpreună cu feciorul mieu Bosiiu de-au strănsu bătrănii de-acolo din Peştere ş-au mărsu la cel om bătrăn de l-au întrebat. El au mărturisit, cu sufletul său, cum acea moară este daanie de la Alexandru vodă lui Poroseaci, cum scrie mai sus. Rusul ce-au fost stolnec şi votarnec. DIR, A, IV, nr. 272, p. 214-215 1618 Ianuarie 19, Orheiu. M 222 ... Dat-am cartea domnii meale rugătoriului nostru, egumenului şi a tot săborul de la sfînta mănăstire de la Răcica şi diregătoriului, ca să hie tari şi putearnici cu cartea domnii meale, a ţinea şi a-şi apăra a lor direapte bucate din satul sfentei mănăstiri din Ostiia, să-i are şi pără cineva printru aceaste cuvinte, carele s-au făcut printru nişte lotri ca aceia carii n-au iubit bine şi pacile ţărăei şi a domnii meale, nimărui nemică să nu dea, printr-acela lucru. Iar cui să va părea cu strămbul, ei va să vie să stea de faţă, înnaintea domnii meale. Dirept aceaia nime să nu cuteadze a-i învălui înnaintea cărţei domnii meale. .... In Orheiu, leat 7126 1618 Ghenarie 19. .... Io Radul ... Nuor a scris. Pe verso: Ustie. DIR, A, IV, nr. 282, p. 222 1618 Martie 6, Iaşi. M 235 ... Ionaşco, ... Moisea ... Tărăciani; dămu-ţi ştire că ni s-au jeluit Drăgoteasa den Gărbeşti, pre Chiul den Vilneşti, dzicănd că-i ţine neştte părci de ocină în Vilneşti şi în Grăureşti şi aceale părci le-au fostu pus un socru a lui zălog, dereptu neşte bani şi are şi derese pre aceale părţi den Vilneşti şi den Grăureşti. Deci deaca vei vedea cartea domnii meale, iar tu ca să aibi a le da dzi, că cănd va fi voia ... Drăgoteasa se vie să stea de faţă, înainntea domnii meale. Şi într-alt cup să nu faci. ... 7126 1618 Martie 6 .... .... Neaniul a scris. DIR, A, IV, nr. 298, p. 235 1618 Aprilie 10, Todereşti. M 264 Eu popa Sămion ... Todireşti şi Ionaşco comis şi Sămion Capşea medelnicer şi Măteiu şi Marco de acolea şi Floriţa şi Crăsteleiu iarăşi şi Vasilie ... Fedeleşeane mărturisim cu cestu zapis al nostru, cum au venit înnaintea noastră Ionaşco, feciorul Antimiei, nepoata Cozmei, ce-au fostu frate Peahei, şi Măriica, nepoata Cozmei iarăşi şi altă Măriică Gligoae şi soru-sa Anna ... ei şi Ionuţu, fiul lui Crăciun şi Chirla, ... Nasture ... toţi nepoţi Cozmei şi Nastasiia, nepoata Cozmei, de nime nevoiţi, nici împresuraţi, ce de a lor bună voie, au văndut a lor direaptă ocină şi moşie din satu din Todoreşte, din a patra parte de sat, a patra parte ce este partea cestor omene ce-s mai sus scrişi dereptu 15 talere .... Şi s-au sculat Drăguşan şi-au datu acei bani deplin, dinnaintea noastră şi a mulţi oameni buni, ca de să-i fie lui ocină şi cumpărătură. Şi altă rudă, fără de-aceşti oameni nu s-au aflat să fie, pre această ocină. Şi mai mare credinţă ne-am pus ale noastre peceţe ca să să ştie. ... Todereşti, Aprilie 10, văleat 7126 1618. DIR, A, IV, nr.319, p. 264 1618 Aprilie 15, Iaşi. M 269 ... adecî cum au venit, înnaintea nostră, Gligorie Bleandea din Mihăeşti, de ţinutul Suciaveei şi s-au jeluit, cu mare jalobă, că-lu învăluescu pre dănsul mulţi oameni de Cărligătură, printru satu printru Plotuneşti, căce c-au fost el ţinut, mai denainte vreame, acel satu. Deci Gligorie au venit înnaintea dumnie meale şi s-au lepădatde acel satu, căce că l-au lăsatu în măna unui cumnat al său anume Dumitru, că i-au fost lui moşie. Şi au adus şi oameni vecini da satu, înnaintea nostră, de i-au datu în măna păgobaşilor ce au fost. Iară Gligorie Bleandea diiac s-au îndireptatu ş-au pus herăia, ca să hie în paci de toţi oamenii de Cărligătură. Dereptu aceaia nime să n-aibă a-lu învălui sau a-i luoa bucatele, preaste cartea domniei meale. ... 7126 1618 Aprilie 15. .... Dragotă .... Gligorie a scris. DIR, A, IV, nr. 322, p. 269 1618 Aprilie 17, Iaşi. M 269 ... Bărnati ... postelnic mărturisescu eu cu cest zapis al meu, de răndul a neşte sate, anume Berindeştii şi Săboanii, ci-au fost acealea sate / 270 mai denainte vreame ţiindu-le unchiu-meu Brut postelnicul, dumnedzău să-l pomenească. Deci eu încă mă apucase di însele să le ţiiu. Intru acea, venit-au la mine călugării de la svănta mănăstire de la Săcul ş-au adus ispisoace de la răpăosatul Eremiia vodă, cum au fost miluit cu aceaste sate ce sint mai sus scrise, pre aciastă svăntă mănăstire pre Săcul. După acea şi domniia sa Radul vodî, acmu, s-au milostivit şi le-au lăsat să fie aceii svinte mănăstiri Săcului şi de la domniia sa date. Vădzindu şi noi cum domniia lor s-au milostivit, eu încă însumi de bună voia mea le-am dat svintei mănăstiri Săcului, de nime nevoit, nice asuprit. Pentru acea, nime de semenţiia noastrî să n-aibă a să amesteca nice a învălui aceaste 2 sătceale Berindeştii şi Săboanii, ce ca să fie şi de la noi daare sventei mănăstiri Săcului. Mai mare mărturie şi credinţă, am pus a noastră peceate cătră cest zapis. Şi eu Drăguşan diiac am scris, să să ştie. ... 7126 1618 Aprilie 17. Bernardo Borisy postelnic Pe pag. a 4-a însemnarea: “De la Bărnat pre ceale sate ungureşti. Şi s-au dat 12 cai foarte buni”. DIR, A, IV, nr.323, p. 269-270 1618 Iunie 16, Iaşi. M 281 .... Dămu-vă ştire că s-au jeluit înnaintea domnii meale părintele şi rugătoriul nostru Mitrofan episcopul de Huşi pre voi, zicănd înnaintea domnii meale că învăluiţi satele sfintei episcopie de deşugubănărie şi le faceţi destul val. Şi încă am mai făcut doao cărţi a domnii meale la voi şi tot i învăluiţi şi iată acmu iarăşi am făcut o carte a dumnii meale. Deci, deacă veţi vedea cartea domnii meale, iar voi mai mult să nu-i învăluiţi, ce să lăsaţi satele sfentei mănăstiri episcopie foarte în pace, că apoi bine să ştiţi că de va mai veni jalubă că-i învăluiţi, voi trimite de vor face o ruşine de să va pomeni. .... ... 7126 1618 Iunie 16. .... Dumitru a scris. DIR, A, IV, nr.337, p. 281 1618 August 3, Iaşi. M 288 Adecă eu Nastasiia, fata Trofaneiei Pieleşoae din Geameni, ce s-au chemat Roşiorii, mărturisescu cu ciastă scrisoare a mea, cum eu de bună voia mea, de nimeni nevoită, nici asuprită, am vîndut a mea direaptă ocină şi moşie dintr-a patra parte de sat de Geameni, ce s-au chemat Roşiorii, în ţănutul Cărligăturii; ş-am vîndut Neaniului şi lui Drăguşan diiaci, derept doi boi şi dzeace taleri şi mi-au plătit deplin, dinnaintea lui Pavăl aprodul şi a lui Dumitraşco de tărg de Iaşi şi dinnaintea Voinei stegariul şi Stan de tărg de Iaşi şi a mulţi oameni buni. Şi Haraga diiac am scris. Şi pre mai mare mărturie şi credinţă am pus şi peceţile noastre să se ştie. ..., Avgust 3. DIR, A, IV, nr.349, p. 288 1618 August 6, Todereşti. M 289 Adecă eu Busca, fata Trofanei, nepota Anesiei şi cu nepotele meale, featele lui Ionaşco Pialeş, înşine pre noi mărturesim cu cest zapis al nostru, cum noi, de bună voia nostră, de nime nevoiţi, nici asupriţi, ce de a nostră bună voe, am văndut a nostră dereptă ocină şi moşie, ce am avut noi în sat Roşiori, la ţinutul Cărligăturei, dentr-a patra parte de sat, giumătate, cu tot venitul, den cănpu şi den pădure şi den vatra satului şi cu loc de hăleşteu, şi cu locuri de priseci şi cu pomeate, pre unde au fost a noastre de moşie. Deci am văndut lui Drăguşan şi Neaniului diiaci, derept 56 de taleri de argint, dennaintea Gligăi de Piscani şi Gavril stolnic de acolea şi dinaintea Cobăleanului diiac de Rădeani şi a popei lui Simion den Todereşti şi a lui Ştefan Danco de acolea şi dinaintea a mulţi oameni buni şi bătrăni. Şi eu Iremiia Murguleţ însumi am scris. Şi mai mare mărturei ne-am pus şi peceţile nostre. De aiasta să să ştie. ... Todereşti, văleat 7126 1618 Avgust 6 .... DIR, A, IV, nr. 351, p. 289 1618 August 10, Iaşi. M 290 ....Dămu-vă ştire că s-au jeluit, înnaintea domniei meale rugătorii noştri călugării di la mănăstire ce să cheamă sveatii Sava din tărg din Iaşi, pre Bălan de Hitolteşti şi pre alţi seteani de acolea, dzăcăndu înnaintea domniei meali, că să scolă de vin ei şi intră în hotariul satului svintei mănăstiri, în Guşăţei, cu puteare lor şi le iau a dzeace din păine. Depert aceaia, deaca veţi vedea cartia domniei meale, iar voi să străngeţi oameni buni şi bătrăni şi mejiiaşi şi să întrebaţi şi să socotiţi cum veţi afla mai cu dereptul. De să va afla că au Vitolteştii ocină în sat în Guşăţei, ei să-şi ţie partea lor şi să ia a dzeace pre unde iaste hotariul lor, iar de nu vor hi avăndu ocină ei, nemică în Guşăţei, ce întră ei cu puteare lor, iar voi să luaţi doisprădzeace boi gloabă porţiei şi la domniia meale să-i tremiteţi. .... ... 7126 1618 Avgust 10. ... Toma a scris. DIR, A, IV, nr.353, p. 290 1618 August 18, Iaşi. M 292 .... Dau-vă ştire că s-au jeluit înnaintea dumnii meale rugătorii noştri călugării de la sfăntaa mănăstire de la Săcul, pre călugării de la mănăstirea Neamţului dzăcănd că au o moară la sat la Tărpeşti; iară Nemţeanii au altă moară mai sus. Deci într-o pizmă, au cumu iaste lor tocmala să duc călugării de le străcă iazul morei de să duce apa în cămpu. Derept aceaia, deaca veţi vedea cartea dumnii meale, iară voi să întrebaţi de oameni buni şi din prinprejur megiiaşi de să va afla cu adevărat c-au fost acel loc de moară şi moara de demult a mănăstirei a Săcului, şi le-au străcat călugării de la dela mănăstire de la Niamţu, iar voi să aveţi a lua 12 boi hatalmu de la mănăstire de la Neamţu să-i trimiteţi la poarta dumnii meale. Într-alt chip să nu fie. ... 7126 1618 Avgust 18. .... Haraga a scris. DIR, A, IV, nr. 355, p. 292 1618 Septembrie 1-1619 Iulie 31. M 292 Eu Gligorcea Mlinovschie, însumi pre mene mărturisăsc cu cestu zapis al mieu, cum am luat de la dumnealui Necoară Prăjescul logofătul, treidzeci de galbeni şi am dat dumisali toată partea mea din sat din Hăsnaşăni, căt să va aleage a nostră parte, însă nu de tot, pănă vom socoti cu oameni buni c-aiastă parte să i-o văndu dumisale deplin, cum ne vom tocmi cu dumnealui. De-aiasta mărturisiscu eu cu cestu zapisu al mieu. Şi într-aiasta tocmală au fostu Nebujatco logofătul şi Ciogolea staroste şi Vasilie Plop. Însă ne-am luat dzi pănă Simtămărie mare. De să va găsi mai multu loc să-mi aibă a-mi da dumnealui pre căt va fi ocina mea. De nu va faci mai mult, să aibu eu a-i întoarce. De-aista... zapis al meu... credinţa. ... 7127 1618-1619. 293 ... Nebojatco logofăt. Gligorcea Şi-ntra-ceasta tocmală, fost-am şi eu Ignat Ciogolea ci-am fost staroste. Ignat Ciogolea DIR, A, IV, nr. 356, p. 292-293 1618 Octombrie 10, Cotnari. M 294 ... Mihail Furtuna ... ciaşnic ... Arsenie logofăt. Adecă au venit nainte noastră Miron, feciorul Lenţei şi Pătraşco Boldescul, ginereale lor, şi au mărturisit cumu au fostu dător Lenţe bătrănul o sută de taleri bătuţi, giupănesei Vrăncenesiai şi i-au fostu făcut zapis pe sine prea ace dătorie. După aceia s-au tocmit cu giupănesa Lenţoe, denainte lui Mustaţă şi a Onciului starosti de Cernăuţi şi a şoltuzului şi a părgarilor de tărg de Cernăuţi, cum au pus zălog 2 falci de vie den Dealul lui Vodî, ce sămtu pe lăngă viile logofătului Ghenghei, ca să plătească acei bani, ce-s mai sus scrişi, pănă la culesul viilor, iar de nu vor plăti banii să fie viilea pietorea. 295 Intr-aceia ei ş-au cules viia şi au dat în măna giupăneseai Vrănceneseai. Dece noi vădzăntu zapis făcut şi de bună voe a lor tocmală, noi încă le-am făcut această carte a noastră, de mărturie şi de credinţă, ca să ţiia ace vie în veci. Aceasta să se ştie. ... văleat 7127 1618 Octombrie 10. .... Eu Arsenie ... logofăt. DIR, A, IV, nr.360, p. 294-295 1619 Februarie 12, Stolniceni. M 311 Adecă eu Rusca giupăneasa lui Căldăruşe, fata Nastasiei, nepoata Cornei ce-au fost şetrariu ... Vlăiceani de ţinutul Dorohoiului, însămi de a mea voe, de nime înpresurată, nici asuprită, am văndut a mea dereaptă ocină şi moşie lui Ifrim, feciorul lui Gligorie suliţaşul, nepotul lui Calapod, giumătate de sat / 312 de Vlăiceani pre Jijiia, cu vad de moară în Jijiia, cu tot venitul ce să va aleage de în giumătate de sat şi case, derept o sută şi treidzăci de galbeni de aur, deînnaintea dumisale giupănului Necoară Prăjescul, ce-au fost vistearnec mare şi denaintea lui Ciolpan părcălabul şi denaintea comisului Vorontariu şi denaintea Lupului, feciorul Prăjescului şi denaintea lui Gavril Ciogolea şi denaintea Nechitei de Vărtop de ţinutul Neamţului şi denaintea Grecului de Păşcani şi denaintea lui Pătraşco Ciogolei de Vlădeşti şi a lui Costantin feciorul lui Adam de Vlădeşti şi a lui Toader Buoreanul de Hăsnăşeani şi denaintea a mulţi oameni, anume Andreica Soroceanul de ţinutul Iaşilor şi Ştefan de Vlăiceani. Şi mai mare credinţă ne-am pus toţi peceţile, să să creadză. ... Stolniceani, 7127 1619 Fevruarie 12. Nicoară fost vistier şe Todereţă dă Nămădrei Ghiorghie ... ban Gavril Ciogolea Pătraşco Ciogolea Eu Ionaşco Tîrţă .... Pe verso: “Den uric de dare ce au avut Vlaico şetrariul de la bătrănul ... şi den uric de întăritură de la Eremiia voevod. Alta: Zapis pre Vlăiceani. Alta: De vîndzarea Căldăruşoae. DIR, A, IV, nr.385, p. 311-312 1619 Martie 7, Iaşi. M 312 ... Costantin Ciogoli ... clucear ... Pătraşco Ciogoli logofăt ... Miron Ciogoli ... Tofana, ... cneaghinii Grozava păharniceasa, dăm ştire cu cest zapis al nostru, cum am dat o copilî de Ţigan, anume Tofana, fecior Pepelei Ţigan. Datu-l-am lui Ivaşco Cărjeu pentru o datorie ce au fost datoare dumneaei păhărniceasa lui Ivaşco, pentru acea datorie i-am dat acia copilî de Ţigan. ... Aciasta dăm ştire cu cest zapis al nostru ca să se ştie. ... Martie 7. ... Costantin Ciogoli ... clocer ... Pătraşco Ciogolea ... logofăt ... DIR, A, IV, nr.386, p. 312-313 1619 Aprilie 11, Iaşi. M 313 .... Dat-am ciastă carte a domnii meale egumenului den svănta mănăstiri, de la sveati Sava şi slugii domnii meale..., ca să fii tare şi puternici, cu ciastă carte a domnii meale, a căuta şi a străngi şi a loa prea toţi vecinii căţi vor fi fugiţi den satul sveantii mănăstiri, den Strueşti... prea căţi i-au pucat derepturiia... şi pre acii de moşii şi pre acii ce s-eu închinat de bunăvoia lor să vii vecini, ori undea-i va găsi în ţeara domnii meale, veri s-ar fi în sat domnescu, veri boerescu sau călugărescu, sau în slobudzie, ori la tărg, tot ca să aibă a-i loa cu toate bucatele lor, de să-i ducă în satu, veri s-ar fi cu fămei, veri holteiu. Dereptu aceaia, nemenele să nu cuteze a-i ţine sau opri, ’naintea ceştii cărţi a domnie meale. ... văleat 7127 1619 Aprilie 11. .... Stan a scris. DIR, A, IV, nr. 388, p. 313 1619 după Aprilie 11-1620 Septembrie. M 315 ... Gavril de Cocoreni, dămu-ţi ştire... Pereni pre Micul, dzicăndu că e-u opret pe... Vlădeni. Dereptu ace, decă vei veade carte... hie tare şi puternec cu carte dumni... Micul şi uricul aice la portă dumni... să vie Micul, să ei 12 ... şi să-i trimită... mele. .... Mihilescul .... DIR, A, IV, nr.392, p. 315-316 1619 după Aprilie 11. M 317 Izvod de cheltuiala ci-au cheltuit stolnicul Niculachi pre moşeile Boului. Văleat 7127 1619. Pre viile socrăi meale, în dzilele Radului vodă, dat-am Neculei vistearnicul doa buţi de vin şi am scos viile. Dreptu satul Căcărădzeanii am dat un vig de atlaz şi un galbăn, drept ispisoc. Dat-am iară, dreptu Bulăeşti, 1 teascu dea argintu; făcea preţ de 20 taleri bătuţi şi un cal şi un vig de adămască şi lui Nebojatco 3 ughi, dreptu ispisoc. Căndu m-am părăt cu fraţii Boului, drept Moreani, am dat 6 jderi şi 4 ughi. Cănd au venit Gaşpar vodă, dat-am tălmaciului Nicăi postelnicul o cabaniţă cu blane de spinări de răs şi un şlic; făcea amîndoaî preţi de 18 ughi. Căndu am scos Mihuleani de la postelnicul Enachie, am dat Turcului celui mari 5 coţi de postav turcescu şi 1 cal ca de 8 ughi şi 4 coţi de făleandrăş, chihaei lui. Cănd m-am părăt cu Bohmoteşti pentru Isporeşti şi i-am rămas, dat-am 10 ughi de aur şi lui Nebojatco 2 ughi pentru ispisoc .... Şi am cumpărat coconilor postav feleandrăş, 8 coţi fac 25 zloţi. Dat-am socrăi meale 5 ughi, de cheltuială, cănd au purces acasă. Să să ştie. DIR, A, IV, nr. 394, p. 317 1619 Aprilie 28, Iaşi. M 328 ... Zaharia ... Frăceşti ... Golăe ... Hălăseni. Dămu-vă ştire că s-au jeluit sluga noastră Ştefan pre Samoil, dzicăndu că i-au / 329 văndut giumătate de ocină părinţii lui den Brăeşti, giumătate de parte, cum au arătat şi zapis de mărturie de jumătate de parte de ocină, ce să cheamă partea Păntei. Diript aceaia, deacă veţi vedea cartea domniei meale, iar voi cade să aveţi a-i aleage partea lui Ştefan giumătate den cămpu şi dentr-apă şi den tot locul, cum veţii afla mai cu direptul şi cu oameni buni şi... întru mănule slugei noastre. ... 7127 1619 Aprilie 28. DIR, A, IV, nr. 411, p. 328-329 1619 Mai 4, Iaşi. M 335 ... care umblaţi la tîrgul Huşi şi la ocolul Huşilor de strîngeţi podvoade şi cu alte slujbe pe acolo. Dămu-vă ştire că dumnii meale s-au jeluit părintele şi rugătoriul nostru Mitrofan episcopul de Huşi pre voi, zis-au naintea dumnii meale că are episcopiia căteva sătuceale, iar voi le trageţi la podvoade şi la alte angării la multe, cum nu iaste învăţătura dumnii meale, nici aveţi voi treabă cu satele iepiscupiei. Dereptu aceaia, deacă veţi vedea cartea dumnii meale, iar voi să aveţi a lăsa foarte în pace satele iepiscupie, întru nimic să nu le trageţi, nici la podvoade, nice dobitocul lor pintru alte sate. 336 Aiasta vă scriem mai mult jalobă să nu vie la dumnea mea. ... 7127 1619 Mai 4. .... Lucoci a scris. DIR, A, IV, nr. 420, p. 335-336 1619-1620 Mai 5 Iaşi. M 336 Vasilie Şeptilici, .... Deacă veţi vedea cartea noastră, să lăsaţi în paci ceşti Ţigani a priiatenului nostru Dumitru Ştefan, anume Ursu şi Pichiul, nime întru nimică să nu-i învăluiască. .... ... Mai 5. Şeptilici hatman DIR, A, IV, nr. 421, p. 336 1619-1620 Mai 5, Iaşi. M 336 Vasilie Şeptilici, .... Deacă veţi vedea cartea noastră, să lăsaţi în paci cest Ţigan a priiatenului nostru Dumitru Ştefan, anume Zgărca, cu ficiorii lui. Nime întru nimic să nu-l învăluiască. .... ... Mai 5. Şeptilici hatman DIR, A, VI, nr. 422, p. 336 1619-1620 Mai 5. M 337 Vasilie Şeptilici .... Deacă veţi vedea cartea noastră să lăsaţi în paci cest Ţigan a priiatenului nostru Dumitru Ştefan anume pre Singur. Nime întru nimică să nu-l învăluiască. ... Mai 5. Şeptilici hatman. DIR, A, IV, nr. 423, p. 337 1619-1620 Mai 5, Iaşi. M 337 Vasilie Şeptilici .... Deacă veţi vedea cartea noastră să lăsaţi în paci cest Ţigan a priiatenului nostru Dumitru Ştefan, anume Eremiia. Nime întru nimică să nu-l învăluiască. ... Mai 5. Şeptilici hatman DIR, A, IV, ne. 424, p. 337 1619 Mai 5. M 337 Adecă eu Sofroniia şi cu feciorii mii cu Dumitraşco şi cu Mihăilachi, scriem şi mărturisim cu ciastă scrisoare a noastră, cum am schimbat trei falci de vie de la Copou cu călugării de la ... Sava de ni/au dat trei falci din Dialul Vodă şi ne-au mai dat călugării doaozăci de taleri pentru o bucată de loc şi pentru nişte pomăt iarăşi de la aciale vii ale noastre cumu-i scris şi-n catastivile oraşului. De aciasta scriem şi mărturisim cu ciastă scrisoare a noastră ca să să ştie. ... 7127 1619 .... DIR, A, IV, nr. 425, p. 337 1619 Mai 12, Iaşi. M 344 ... Ghianghea ... logofăt. Adecă s-au părăt de faţă înnaintea noastră Simion Capşea medelnicer de Todereşti cu Drăguşan şi cu Neaniul diiacii, pentru o ocină ce au cumpărat ei în satu Roşiori în ţinutul Cărligăturei. Şi i-au părăt Capşea ca să le întoarcă lor banii di prea acea ocină. Iar noi i-am giudecat pre giudeţ direptu şi am aflat că nu poate nici încape Capşea să la întoarcă di prea cea ocină, ce le am făcut leage să-şi ţie Capşea ocina sa, ce au cumpărat şi Drăguşan şi Neaniul diiaci să-şi ţie iarăşi partea lor, căt vor hi cumpărat şi le vor spune direasele. Dereptu acea, ca să n-aibă a să mai pără această pără nici dănăoară în veci. ... Mai 12 .... Ghianghea logofăt .... Ghianghea logofăt DIR, A, IV, nr. 435, p. 344 1619 Mai 18, Iaşi. M 346 Vasilie Şeptilici, părcălab .... Dămu-vă ştire deaca veţi vedea cartea noastră, iar voi să lăsaţi în paci prietenul nostru, anume Grecul din Paşcani, întru nemică să nu-l învăluiţi, casa şi bucatele / 347 lui şi a vecinilor săi.... pentru alţi omeni sau pentru alte sate, numai să-şi plătească a sa dabilă ce va fi. Şi are şi cartea domnii sale lui vodă, să fie în paci. .... ... Iaşi Mai 18. Şeptilici hetman Pe verso: O carte de la Şeptilici Vasăli părcălab Sucevei, lui Ionaşco Grecul, ca să nu-l superea zlotaşii ... Păşcani. DIR, A, IV, nr. 440, p. 346-347 1619 Mai 23, Iaşi. M 349 .... Adecă s-au părît de faţă, înnaintea domnie meale, feciiurii lui Ionaşco Bolei cu sluga domnie meale cu Manole, ce-au fost medelniciar, derept giumătate de sat din Grumădzeşti, de ţinutul Vasluiului şi derept o moară, ce au fost dat acel sat Ştefan vodă lui Manole. Derept aceaia feciorii Bolei au aratat direase de cumpărăturî şi moşie. Deci dumnea-mia am socotit cu tot svatul domnie meale şi am dat acea giumătate de sat, ce-i mai sus scrisă, şi acea moară, feciorilor Bolei, ca să-şi ţie moşiia, iar Manule să n-aibă treabă pre acea partea. Aceasta scriem şi într-alt chip să nu fie prespe cartea domnie meale. ... leat 7127 1619 Mai 23. .... Boldovici a scris. DIR, A, IV, nr. 444, p. 349 1619 Iunie 10, Iaşi. M 365 .... Scris-am domniea mea la slugile noastre Nistor vătah şi la Ion Piialeş ... Obrejani. Dăm voao ştire că noao s-au jeluit sluga noastră Eremiia, ginerele lui Dragodă pre Vasilie Roşca, dzicăndu c-au avut ei un loc de hăleşteu înpreună, iară el va să-l ezască însuşi. Pentru acea, daca veţi vedea cartea dumnii meale, iară voi să aveţi a mearge acolo şi să socotiţi cu oameni buni cum veţi afla mai cu direptate cu a voastre suflete şi cum aţi fost hotărăţi şi mai denainte cu vornicul Crăsteaa, de să va veni să le hie înpreună a ezi acel iaz; iară voi să-l opriţi de nu să vor putia tocmi. Iară cui va părea strănbu, să vie să stia de faţă înnaintea dumnii meale. Aşea să ştiţi, într-alt chip să nu fie. ... văleato 7127 1619 Iunie 10. .... Dumitru a scris. Pe verso: Cartea de hotărătul Păuşeştilor cu Dumeşti. DIR, A, IV, nr. 463, p. 365 1619 Iunie 17. M 368 Adecă eu popa Ionaşco scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al mieu cum mii-au datu Gheorghiţă Bălan neşte unealte pre măna mea. Deci aceale unealte ce au dat la mene au perit de pre măna mea. Deci Ghiorghiţă m-au părătu înnaintea lui vodă. Deci m-au rămas de la divan şi m-au datu vinovatu, să-i plătescu totu pănă într-un bou ce i-au perit, ce s-au socotitu cu oameni buni preţ de cinzeci de lei. 369 Ce n-am avut puteare cu ce plăti, ce i-am datu a mea dereaptă ocină şi moşie, ce am avutu de la părinţii miei de la popa Iachim. Şi acel loc iaste alăturea cu drumul cel mare pre lăngă Bogdan cel gros, ginerile lui Isaico... stăjear cu tot şi cu pămănturi pănă în părău şi de cia parte pănă în pămăntul lui Ţicică şi desupra părăului trei pămănturi şi cu locul prisecei ceii bătrăne ce au fost a popei lui Iachim. Deci, dacă m-am tocmitu cu acel loc, ce mai sus scris, eu m-am dus de i-am arătatu şi am stălpit pre unde mii-au fostu locul şi moşia numai ce au avut un nepot al miu... Donosie feciorul lui Ifdodie un pămăntu acolea ce i-am fost văndutu eu, ce m-am tocmitu de i-am datu dereptu acel pămăntu într-altu loc trei pămănturi, ca să nu fie gălceavă împreună lui Gheorghiţă cu Donosie, ce să fie Gheorghiţă singur pre acel loc şi moşie dereaptă. Şi în tocmeala noastră au fostu popa Vasilie... un ... popa Dionisie Părţea ... popa Pănteleiu ... popa Ionoş... Nica ... Saru ... Doader ... Iftodie ... Donosie, frate-său Ionaşc... şi alţi oameni buni cum de acum înainte ca să nu mai părască Gheorghiţă pre popa Ionaşco în veaci de veaci. Aşijderea de se va ispiti cineva căndva de feciorii miei sau de nepoţii miei sau fie cine carii să vor găsi de ruda mia să n-aibă treabă cu acel loc a-l... a răscumpăra sau a se creade preste cest zapis al mieu. Iar cine va vrea a să amesteca, el ca să fie procleatu şi ... cine va sparge sau cine va strica pre urma noastră. Şi mai mare credinţă ne-am pus şi peceţile să fie de mărturie. ... 7127 1619 Iunie 15. DIR, A, IV nr. 470, p. 368-369 1619 Iunie 25, Iaşi. M 376 ... chir Anastasie Crimcovici, arhiepiscopu ... mitropolit .... După aciasta dau ştire sfinţiei tale, că au venit înnaintea dumnii meale călugării de la Besericani de s-au părăt cu călugărul Dionosie de la besearecă de la ... Troiţă, dzicănd aşea călugării de la Beserecani, căs-au dat o giupăneasă la acea svăntă mănăstire ctitoră cu toate bucatele ei şi cu ocină din Orbic şi cu 2 mori, una în Orbic, alta în Bistriţă, anume au chematu-o Dumitra şi cu fata ei Crîstina. Iar călugărul de la ...... Troiţă el gice acea că să vine... lui acia acea ocină şi morile şi o vie de la Bacău şi bucatele lor, partia lor ce să va alege. Pentru aceaia, domniia mea, am socotet şi am lăsat şi i-am trimis la svinţiia ta, ca să-i giudeci cum veri găsi mai cu direptul de această pără. Aşea să-i giudeci sfinţiia ta şi ca că fie giudecată această păra şi să nu să mai întoarcă nicedănăoară. ... amin. ... leat 7127 1629 Iunie 25. .... Luca a scris. DIR, A, IV, nr. 478, p. 376 1619 Iunie 30, Iaşi. M 378 ... Anastasie Crimcovici mitropolit .... Adecă au venit înaintea noastrî călugării de la svănta mănăstire de la Beserecani cu cinstita carte a lui Gaşpar vodă, ca să-i giudecăm pri înşii cu călugării de la ... Troiţă şi cu seminţiile lui Ciolpan călugărul, pentru o parte de ocină din sat din Orbic, dzicăndu Troiceanii şi seminţiile lui Ciolpan, că li-i lor moşie. Iară călugării de la Beserecani au arătat înnaintea noastrî zapis de la Dumira, giupăneasa lui Ciolpan şi de la Cărstăna, fata lui Ciolpan, cum au fost ialedatu acea parte de ocină sventei mănăstiri Beserecanilor, căci le-au fost lor dereaptă cumpărătură, cum au arătat şi ispisoc de cumpărătură de la Pătru vodă şi ispisoc de întăritură de la Eremiia vodă şi cu aşt ispisoc de la Costantin vodî şi alt ispisoc de la Ştefan vodî şi de la Radul vodă, cum totu acia parte de ocină iaste dare sventei mănăstiri Beserecanilor de Dumitra, ci-au fost giupăneasă lui Ciolpan şi de fata lor Cărstina pănă au fost iale vii. Iară călugării de la ... Troiţă nice au avut derease, nice alte mărturii ce au rămas ei şi dinnaintea giudeţului nostru, iară Beserecanii s-au îndreptat, şi li să vine să ţie cumu le scriu dereasele. 379 Deci, de acmu înnainte cine să vor mai scula dintr-acei călugări, sau din seminţiile lor să-i mai învăluiască pentru aciasta dare, să fie procleat ... trecleat şi anathema şi neertat de domnul nostru Isus Hristos şi blăstămat de 318 ... ce sint ... şi alt nime să n-aibă a mai răsipi şi acesta giudeţ nicedănănoară în viaci. ... leat 7127 1619 Iunie 30. ... Anastasie mitropolit. DIR, A, IV, nr. 481, p. 378-379 1619 Iulie 20. M 383 .... Scris-am cestu zapis, cum au venit la svănta mănăstaa mînăstire, Anna Musteţoae den tărg den Iaşi şi de bună voia sa au închinat sfintei mănîstiri o prisacă, cu pomi şi cu tot hoatrul ei, prentru sufletul giupînului său şi prentru sufletul ei, ca sî le hie pomanî de veaci. Şi i-am scris la svîntul pomeanicul cel mare, cu titorii cei bătrîni. Dereptu acesta lucru au scris dumneaei zapis, ce nime dentru ficiorii lor, sau den ruda lor, să nu aibî a strîca tocmalî ce am tocmit şi ce am scris aicea. Iarî cine va strîca aceasta tocmalî pre urma noastrî, acela om să hie tricreat şi precleat de la dumnedzău Iisus hristos şi de la preacistaa şi de trei sute şi optusprîdzeace ... şi de ... amin. ... 7127 1619 Iulie 20 .... DIR, A, IV, nr. 487, p. 383 1619 August 12, Iaşi. M 391........................................................................................................................................................................... tu să mergi acolo la ace ... şi să străngi boiari şi pa ... şi ... oameni buni şi bătrăni din sus şi din gios şi di pri înprejur megiaşi şi ca să aibi a socoti şi a întreba a cui au fost acel loc şi moşiea. De va hi fost a călugărilor, ei să aibă a ţinea. Iar de să va afla c-au fost a lui Ionaşco Grecul şi a oamenilor lui ocină şi moşie, cumu-i scrie zapiseli de la alţi domni, iar tu să dzici călugărilor să-i lase foarte în paci şi să aibă Ionaşco şi cu oamenii lui a-şi ţinea ocina cum scriu zapiseli. Nici unora să nu făţereşti, ce cum vei afla mai cu direptul, cu oameni buni..., aşa să-i tocmeşti. 392 Şi de acmu înainte să nu aibă a mai pără călugării pre Ionaşco, nici Ionaşco pre călugări nicidănăoară în veac, înnaintea cărţii domnii meale. ... 7127 1619 ... 12. DIR, A, IV, nr. 500, p. 391-392 1619 August 12. M 392 Adecă noi, Pătraşco Başotă ... Bodeşti ... Donici comişel ... Vărtop ... popa Ion ... şi Mierăuţi diiacul ... Zahariia diiacon ..., adecă mărturisim cu cest zapis al nostru, cum au venit înnaintea noastră Urăta, fata Andreicăi miedariul şi s-au tocmit de bună voia sa, de nimene nevoită nici îndemnată, cu frate-său cu Nechita diiacul şi cu femeaia sa Palaghiia şi i-au văndut o parte de ocină, loc de o casă în vatra satului şi cu dzeace pămănturi în tot locul şi cu giumătate de vad de moară în Cracău, den sat den Vărtop, dereptu doaodzeci de galbeni de aur. Şi aceşti bani toţi dennaintea noastră i-au plătit deplin. Noi vădzindu tocmală bună şi deplină plată, noi încă am făcut acest zapis al nostru şi peceţile încă ne-am pus pre acest zapis al nostru, ca să să ştie. 7127 1619, ... Avgust 12 .... Gheorghie diiac .... DIR, A, IV, nr. 501, p. 392 1619 Noembrie 5, Hotin. M 407 Ion Hăbăşescul scriu şi mărturisăscu cu singur pre mene cu cest zapis al meu cum am pus zălog parte noastră ce avem în sat în Pomărla, toată, care easte dreaaptă cumpărătură părintelui nostru Lupului mare vornic, de la Pătraşcu Culic şi de la fraţii şi de la ruda lui. Acea parte o-m pus zîlog eu la dumnalui, la Pătraşco Ciogole ce-au fostu logufăt, părcălab de Hotin, deriptu 20 lei bătuţi. Pentru aceia să o ţie dumnealui cu tot vinitul, nime să n-aibă trabă. Ca să să ştie. Eu singur cu măna me am scris. Şi pentru credinţa am şi iscălit. La Hoten, leat 7128 1619 Noimbrie 5. Eu Ion Hăbăşescul am iscălit. Pe verso: Zapis de la Ion Hăbăşescul, pre Pomărla, ce-au pus zălog la noi. DIR, A, IV, nr. 523, p. 407 1619 Decembrie 7. M 411 Adecă eu Isac de în Buciumi, însumi pre mine mărturisescu cum am fost dator cu un poloboc de miare lui Pană neguţătoriul de Roman. Deci bani n-am avut, nici miiare să mă plătescu de Pană. Deci s-au scolat Stoica şi m-au plătit de acel poloboc de miiare de la Pană, iară eu i-am dat toată ocina mia, căt mi se vine partea lui Mihăil, în sat în Băloşeşti, în toate prinsorile de ţarină, denaintea lui Pană neguţătoriul şi Mihăil Ghidilima şi Ion de Iucşeşti şi Toader Frăcescul şi altu Ion Ghereţul şi Onacea şi Tofan de acolo şi popa Avram de Pădureani şi Sone de acolea. Deci, deacă am vădzut acea tocmală, noi am făcut această hărtie puţină scrisoare. .... 7128 1619 Dechembrie 7. Aici a scris Zahariia ieromonah. DIR, A, IV, nr. 530, p. 411 1620 Martie 2, Iaşi. M 427 Eu, Mariia postelniciasa a răpăusatului Chiriţei postelnicului Paleolog, mărturisescu eu cu cest zapis al mea cum mi s-au tămplat a vini din Ţara Leşască după moarte dumisale a postelnicului, al optulea an. 428 Deci am vinit în ţară, eu am socotit ş-am miluit sfînta mănăstire anume Suceviţa, de-am dat, pentru sufletul dumisale a giupănu-meu, a Chiriţei postelnicului Paleolog şi pentru sufletul meu, anume un sat Vascăuţii de la ţănutul Sorocei, căci au fost direaptă cumpărătură a noastră. Pentr-aceia, nime să n-aibă a să amesteca, nime din nepoţii dumisale a postelnicului, nici de ruda mea, nici de o rudă a noastră să n-aibă a să mesteca, nici din striini nime să n-aibă a să mesteca. Iar cine să va sminti să să amestece într-a noastră dare şi miluirea ci am miluit sfînta mănăstire şi tărie ci am întărit, acela om să hie neeartat de domnul dumnăzău şi de sfînta preacistă maică prea curată şi de toţi svinţii şi de 12 apostoli şi de 4 evangheleşti şi de 318 ..., ca să hie proclet şi triclet şi ca să aibă a da samă înainte înfricatului giudeţ, înaintea lui Iisus Hristos. Pentru mai mare credinţă îmi pui peciate, ca să să ştie. Văleato 7128 1620. ... 2. Mardarie .... DIR, A, IV, nr. 553, p. 427-428 1620 Martie 3, Iaşi. M 428 ... dămu-vă ştire că s-au jeluit sluga noastră Ştefan diiac de Mărgineani, pre Petrea de... o, / 429 dzicăndu că l-au plătit de o dajde de trei galbeni, în dzilele Radului vodă, că are şi hărtioară de la dajnici şi iar l-au plătit de doi taleri de iliş de la Condrea cămăraşul şi iar au dzis că i-au dat un stupu direptu un galbăn în preţ şi iar l-au plătit de iliş de la Macsin Băncescul, căndu au luat acel sulger cu Coruiu ... comis în dzilele Radului vodă. Dirept aceaia, dacă vei vedea cartea domnii meale, iar tu cade să-i faci leage dereaptî, de să-i plătească bucatele, iar de nu va avea cu ce, iar tu să aibi a-i osebi partea de ocină den Mărgineani şi să o dai întru mănule slugei noastre, lui Ştefan diiac. Iar de-i va părea cu strămbul, să le dai dzi, să stea de faţă şi să le faci mărturie aicea cum vor şti oameni buni den sat de acolo. ... 7128 1620 Martie 3 .... DIR, A, IV, nr. 555, p. 428-429 1620 Martie 14, Iaşi. M 432 Vasilie Şeptelici hătman ... pîrcălab .... Deaca veţi vedea cartea noastră, iar voi să aveţi a lăsa foarte în pace pre ceşti Ţigani a sventei mănăstiri ... Savei, anume Ţiţul şi Tilinca şi Cărstea ce săntu la svănta mănăstire, întru nimic să nu aveţi a-i învălui nici a-i globi, ce să fie în pace de toate căte săntu pre alţi Ţigani, pentru căci săntu Ţigani de moşie a sventei mănăstiri şi au mărturisit înnaintea noastră şi vătajii de Ţigani, cum săntu Ţiganii mănăstirii. ... Martie 14. ... Şeptelici hatman ... Ţiţul; Tilincă; Criste. DIR, A, IV, nr. 560, p. 432 1620 Martie 15, Iaşi. M 434 .... Scriem slugii noastre, lui Pătraşco Başotă din Bodeşti, dăm ţie ştire că s-au jeluit sluga noastră Lupul Prăjescul pre Ionaşco vătav de comişi din Uscaţi, dzicăndu că i-au arat Ionaşco, cu tăriia sa, o bucată de hotar de la satul său de la Războiani. Dreptu aceaia, dacă vei vedea cartea domniei meale, iar tu să aibi a mearge şi să opreşti pre Ionaşco vătavul de comişi, de pre acea bucată de hotar, să nu o are şi să le dai dzi, să să vie de faţă înnaintia domniei meale, oare căndu va vrea sluga noastră Lupul Prăjescul. Iar de nu va asculta Ionaşco şi de va ara prespre carteaa domniei meale, să fie vinovat porţei domniei meale 24 de boi. ... 7128 1620 Martie 15. .... Nebojatco logofăt .... Ştefan a scris. DIR, A, IV, nr. 562, p. 434 1620 Martie 28, Iaşi. M 437 Eu Ionaşco Stroici scriu şi mărturisescu, însumi pre mine, cu cestu zapis al meu, cum eu, de bună voea mea, de nime nevoit, nice asuprit, ce eu am făcut zapis, pre mine, cum ca de să va afla vron zapis, făcutu de mine sau de părinţii mei, cănduva, să dzică că au fost dator părintelui meu, mitropolitul Anastasie sau sfănăta mănăstire a noastră Dragomirna, cade să n-aibă a să creade acela zapisu, în veci, căce că eu nu ştiu să fie mitropolitul Anastasie dator părintelui meu cu nemică. Ce adevăr că am grăit de multe ori, pentru ce am avut bogată pizmă pressfenţiia sa, căce că nu ne socotiia la sărăciea nostră, prentr-aceea, am grăit în bogata pizmă cu gura, ear altă n-am făcutu eu nemică, nice o zapis, easăte nice o zapis. Prentr-aceea, de să va afla cănduva vr-o zapis cu nescare datorie spre părintele, cade să n-aibă a să creade nicedănăoră în veaci, nice să aibă sfînta mănăstire nice o nevoe de la mine pretr-aiastea cuvinte, sau hie pretuce. Prentr-aceea eu am făcut aiasta tocmală denaintea mării sale a domnu nostru, lui Gaşpar vodă şi a sfatului mării sale a tot, de au fost dumnealor boearii cei mari toţi: Băcioc vornicul cel mare de în ţara de gios şi Necoriţă vorniculu den ţara de susu şi Şeptelici hatmanul şi Goea postelnicul / 438 cel mare şi Lupul v postelnicul cel mare şi Nebojatco logofătu al doile şi toţi boearii cei mai mici, şi totu sfatol mării sale domn nostru, lui Gaşpar vodă. De easta scriu şi mărturisescu, cu cest zapis al meu. Şi eu îmsumi cu măna mea am scris şi am iscălit. De aeasta scriu şi mărturisescu, cu estu zapis al meu, adevăru, că am grăitu şi doră am şi făcut nescai zapise, într-o pizmă, ce le-am spartu şi le-am băgat în foc, căce că sfenţiea sa mie mi-i acum părinte şi m-am rugat sfenţii sale, ca să plătească Drujeştii şi Tăistreanii şi Dămideanii şi Bîrseneştii, de la nepreeatenii noştri, cade să-i dea mănăstire nostre, Dragomirnei, cade să ne facă pamenţi, să avăm în toţi aii. Dece, sfenţiea sa au plătitu şi au datu aceale sate sfentei mănăstiri Dragomirnei, prentr-aceea, cade să n-aibă nice o treabă nime a vălui pre sfenţiea sa mitropolitul sau pre sfînta mănăstirea nostră, Dragomirna. Prentr-aeasta lucru şi cuvint, de aeasta scriu şi mărturisescu, cu cest zapis al meu şi eu am plecat capul la pămănt de m-au ertat sfenţiea sa părintele mitropolitul şi m-au blagoslovit, şi m-am înpăcat de tot, ca o fiiu co părinte adevărat. ... let 7128 1620 Martie 28. ... Ionaşco Stroici ... DIR, A, IV, nr. 568, p. 437-438 1620 Aprilie 5, Iaşi. M 440 .... Dat-am cartea dumi meale slugei lui Vasilie Bogza, ca să fie tare şi putearnic cu cartea dumi meale a-şi ţinea ale sale sate de moşie, anume Căcăceanii şi Lăleştii de pre apa Cracăului, pintru ce dumea mea am vădzut şi de la alţi domne drease şi urice de la Pătru vodă şi de la Aron vodă şi de la Eremiia vodă şi de la toţi domnii pănă acmu. Deci dumia mea încă m-am milostivit şi i-am făcut cartea dumi meale ca să fie tare a-şi ţinea ale sale sate, anume Căcăceanii şi Lăleştii. Şi nime să nu cuteadze a ţinea sau apăra sau altu cineva a să amesteca înnaintea cărţe dumi meale. .... ... 7126 1618 Aprilie 5. .... Io Gaşpar ... DIR, A, IV, nr. 570, p. 440 1620 Aprilie 24, Iaşi. M 466 Eu Mariia postelniceasa a răpăusatului Chiriţei postelnicului Paleolog, mărturisescu eu cu ciastă scrisore a me, cum mi s-au tămplat a vini din Ţara Leşască a optuleaan după morte dumisalea a giupănu-meu, a postelnicului. Deci, deac-am vinit, eu am socotit dintru ce mi-au fost prilejul, di-am miluit ş-am întărit ... mănăstirea anume Pobrata cu un sat anume Ciocăneştii, ce-s în ţinutul Lăpuşnei, pentru sufletul dumisalea a giupănu-meu, a postelnicului şi pentru sufletul meu. Pentru-aceia, nime să n-aibă a să mesteca, nime dintru fraţii dumisalea a giupănu-meu, de nepoţii dumisalea, nici de streini, nici de ruda me, nime dintru ruda nostră să n-aibă a să mesteca. ... cine va vre să să amestece la acela sat, ce mai sus scriu şi să strice dare ce-am dat la svănta mănăstirea, să hie neertat de domnul dumnădzău şi de svănta pricesta maica prea curată şi să hie proclet şi triclet şi anatema de toţi ... şi de toţi apostoli şi de toţi svinţii a svinţiei salea. Pentru mai mare credinţa-m pui peceate, ca să să ştie. ... 7128 1620 luna Aprilie 24 .... Mardarie a scris. DIR, A, IV, nr. 587, p. 466 1620 Aprilie 28. M 467 Eu Mariia postelniciasa, giupîneasa răposatului Dumitrachii Chiriţei, ce au fost postelnic mare, însă-mi mărturisescu cu cest zapis al mieu, cum mi s-au tămplatu de am venitu în Moldova după moartea giupănu miu în optu ani din Ţara Leşască. Deci am socotit, dintru putearea mea, de am dat şi am întărit sfîntaa mănăstire Agapiia cu un sat anume Childeştii ce iaste de ţănutul Romanului, pentru sufletul giupănu miu şi pentru sufletul miu. Dirept aceaia nime din fraţii dumisale giupănu-miu sau dintru nepoţii dumisaale sau fie din ce rudă a nuastră, nimeca să n-aibă a să amesteca şi a străca aciastă dătătură ce am datu şi am întăritu aciastă mănăstire ce mai sus scrie. Iar cine va vreaa să amesteca în ciastă dătătură a noastră, să fie neertatu de milostivul dumnăzău, ce să fie trecleatu şi procleatu şi anatema, nice oasele lui să n-aibî loc în pămăntu nice sufletul lui să fie cu pravednicii, ce să fie cu diiavolii. De aciasta scriem şi mărturisim. Şi pentru mai mare credinţă-mi puiu peciatea ca să să ştie. DIR, A, IV, nr. 589, p. 467 1620 Aprilie 29, Iaşi. M 468 ... Căzan ... postelnic. Dămu-ţi ştire că dumnea-mia te-am ales de om bun şi înţeleptu şi te-am dat să hii hotarnic Lupului Prăjescului şi lui Ionaşco vătah de comişi din Uscaţi şi răzeşilor săi, priîntr-oo bucată de pămăntu de ocină ce au ei price înpreună unde li să înpreuneadză hotarele, a Uscaţilor şi a Războianilor. Direptu acea deaca vei vedea cartia domnii meale, iar tu să străngi oameni buni şi bătrăni din sus şi din gios, dinpregiur megiiaşi, ca să socoteşti cu acei oameni buni şi să alegi dintr-acei oameni, care oameni vor hi bătrăni şi pre carii să vor lăsa şi Lupul Prăjescul şi Ionaşco. Deci pre unde vor aleage şi pre unde vor giura cu sufletele lor acei oameni buni, de vor giura că să vine acel loc Lupului, să hie a Lupului, Ionaşco să reade. Iar de vor afla că iaste a lui Ionaşco, iar Lupul să-i reade. Pre unde vor afla şi vor giura acei oameni buni, prea acolea să le hotărăşti şi să le pui stălpi. Şi dzua le iaste din luna lui Maiu, din dzua dintăiu în trei săptămăni. De aceasta-ţi dăm ştire. .... ... văleat 7128 1620 Aprilie 29. .... Nebojatco logofet .... DIR, A, IV, nr. 590, p. 468 1620 Mai 15, Iaşi. M 474 ... Căzan ... postelnic. Deacă vei vedea cartia domnii mele, iar tu să aibi a scoate din sat din Nisporeşti pre Ionaşco şi pre frate-său Căzanul, feciorii lui Gherman, ca să iasă de acolea din sat, ca să să ducă unde vor avea altă ocină, priîntru căci i-au rămas din toată leagea şi cu ce le-a fost, le-au plătit deplin. Şi au avut şi dzi datî ca să iasă de-acolea din sat, la ... Ghiorghie. Şi dzua le-au trecut şi pănă acum n-au mai eşit. Deci ca să aibi a-i scoate. .... ...,văleat 7128 1620 Mai 15. ... DIR, A,IV, nr. 599, p.474 1620 Mai 16, Iaşi. M 474 Adecî noi Pătraşco Cioplan ... Pătraşco Başotă ... Ionaşco Piaicu ... staroste ... Pătraşco Ciolan medar scris-am în cest zapis al nostru cum au venit înnaintia nostră Vasilie şi surorili lui, Annuşca ... Tofana, feciori Măriicăei şi aşijderea Titiiana ... Anna, featele Nastasie, nepoţii Anneei, toţi nepoţii lui Ion Gănescul şi unchiul lor Dumitru, feciorul Petreei Ungurul şi iarăşi Dumitru Buhuş, feciorul Cărstei Buhuş, nepotul lui Ion Gănescul, de bunî voia lor, de nime nevoiţi, nici asupriţi de s-au tocmitu şi ş-au schinbat ale sale diriapte ocine şi moşii şi cumpărături, ce au avut părinţii lor, în satu Criveşti ... Răcăvani ... Găureani şi satu în Găneşti. Deci Dumitru Buhuş au datu ocină printru ocină lui Vasilie şi semenţiee lui, ce mai sus scriem, din giumătate de satu din Găneşti dooî părţi, una moşie, alta cumpărătură, ce iaste lui cumpărătură de la Lucoci şi de la fraţii lui. Iară Vasilie şi soru-sa Anuşca... şi iarăşi Titiiana şi soru-sa Anna, featele Nastasiei şi unchiu-lor Dumitru ficiorul... au dat lui Dumitru Buhuş, din giumătate de satu de Criveşti şi de Răvăcani şi de Găureani / 475 a patraa parte şi din ceaia giumătate de satu a treia parte, şi iarăşi aşijderea printru ce au fost ocinî mai bună şi mai lată în Criveşti şi Răvăcani şi Găureani, iară Dumitru Buhuş au datu ... taleri lui Vasilie, surorile sale şi semenţie sale, ce mai sus scriu. Deci noi într-acia am vădzut de bunî voia loru tocmală, noi încă le-am făcut cestu zapis şi pre mai mari mărturie ne-am pus peceţile, ca să hie de credinţă. Şi iarăşi s-au prinsu dinnaintea nostră, carele va vrea să răsipască aceasta schinbare, să hie de mare gloabă. De aceasta scrieem, să aibă a-şi face şi ispisoc domnescu. ... ... văleat 7128 1620 Mai 16. ... Ionaşco Peaicul ... Pătraşco Ciolpan Pătraşco Başotă DIR, A, IV, nr. 600, p. 474-475 1620 Mai 25, Iaşi. M 475 .... Dat-am ciastă carte a domnii meale rugătorilor noştri, egumenului şi a tot săborul de la sfănta mănăstire de la ... Sava, spre aceae ei să hie tari şi putearnici, cu cartea domnii meale, a ţinea satul Horilcanii în ţinutul Orheiu, printru căci i-au dat giupăneasa Chiriţiooae postelniceasa, direptu sufletul giupănu-său, a răpoosatului Chiriţei ce-au fost postelnic. ... 7128 1620 Mai 25. .... Io Gaşpar voevod Batic a scris. DIR, A, IV, nr. 601, p. 475 1620 Mai 30, Iaşi. M 476 Eu Nicoară şi cu fămeaia mea cu fămeaia mea cu Nastasiia şi cu coconol nostru cu Toader din Valea Icozmo, iată scriem şi mărturisim noi cu cestu zapis al nostru cum am văndut o vie ci am avut pri valea Icozmoe, o am văndut lo Ion Puşcaruloi din Iaşi, pre bani gata, nenevoiţi şi nesiliţi de nemea, de bună voia nostre, că am rămas la mare sărăcie. Ci o am văndutu că nemea de ruda nostre n-au vrut să u cumpere, întrebat-am şi pre vicinii noştrii, cari i-avim pre lăngă noi, să o cumpere, ei s-au lăpădat toţi şi n-au vrut să o cumpere. Dici eu o am văndut lo Ion; dici dea acmu să-i hie loi moşii dereaptă, loi şi ficiorilor loi şi strănepoţilor săi. şi la tocmala nostre fost-au Stoian lăcătuşol şi Harita săbiiarul şi Ştefan Sirbul din Iaşi şe mulţi oameni buni; Deci dea acmu să-şi facă direasi cumu va vrea el prea acea moşii şi di nimi de oamini noştrii, sau de cari vicini au vii pri lăngă Ion, să n-aibă treabă a mai pără, sau a dobăndi pre Ion dea aceasta pără şi dea aceasta vii niciudănăoară în veaci. Mai pre mare cridinţă pusu-ne-am şi piciţili, să să ştii. Şi i-am dat şi făntăna. 477 ... cheltuială. ... 30 .... Eu Nicoară me-am pus deagetol peceate. Tudor. Gorghii. Harita. Stoian. ... 7128 1620 Mai 30 .... Costantin .... Măteiu călăraş de Ţaligradu. Ştefan Sirbul. Albul bărbiiar. Eu Toader Avrămilă diiac, ... Suvolini încă am scris că am fust de faţă .... Pe verso: Vie din Valea Cozmoei. DIR, A, IV, nr. 603, p. 476-477 1620 Iunie 13, Iaşi, M 478 .... Dat-am această cartea a dumnii meale rugătoriului nostru egumenului di la svănta mănăstire ... Sava şi deregătoriului şi vătămanului den satu de Horilcani, spre aceia ca să hie tare şi putearnici, cu această cartea a dumnii meale, a-şi trage a lor vecini derepţi, carii vor hi fugiţi dentr-acel satu den Horilcani veri unde-i va afla în ţara dumnii meale, veri în satele dumnii meale, veri în satu boerescu, sau călugărescu, verii în slobodzie, sau în tărg, ca să aibă a-i lua cu toate bucatele lor, să-i ducă în satu în Horilcani, care vor hi apucat scrisoare acolo, ca să plătească, la cislă, acolo. Drept aceia, nime să nu cuteadze a ţinea sau a opri preste cartea dumnii meale. ... 7128 1620 Iunie 13. ... Dumitraşco a scris. DIR, A, IV, nr. 605, p. 478 1620 Iunie 13, Iaşi. M 478 Eu Ionaşco Stroici scriu şi mărturisescu însumi pre mine cu cestu zapis al meu, cum eu de bună voea mea, de nime nevoit nice asuprit, ce eu am văndut dereaptă ocină şi cumpărătură a mea ce me-au fost cumpărat de părintele meu, satul Ternauca de eu l-am văndut dumisale Ghianghei logofătului, derept o sută de galbeni. Prentr-aceea nime de ruda mea, nice de sămenţiea mea, nici giupăneasa mea, cade să n-aibă nici o treabă cu această ocină, ce am văndut eu şi întra aeastă tocmeală au fost... şi... . Şi ... şi ... şi... 479 De aeaasta scriu şi mărturisescu. ... 71 28 Iunie 13. Eu Ionaşco Stroici .... DIR, A, IV, nr. 606, p. 478-479 1620 Iunie 15, Pleşeşti. M 480 Zapis de mărturie cum au venit anaintea a omeni buni, Vărvara şi au văndut direaptă ocină şi moşie, toată parte măne-sa Mărineei, diîntru a patra parte de sat de Podobiţi a cincea parte. Aceaia o au văndut rudeei sale lui Simion şi frăţine-său, lui Vasilie şi lui Toader, 9 taleri. Deaci s-au sculat Simion şi fraţii lui, Vasilie şi Toader şi au dat deplin acei 9 taleri în măna Vărvareei, fateei Mărineei. Şi au fost oameni boni, Andronic stolnicel din Ştorneşti, Lazor ... Pleşeşti, Gligorie ..., Coste ..., Adreian, Gligorie diiac. ... 7128 1620 ... Iunie 15 .... ... Pleşeşti. DIR, A, IV, nr. 609, p. 480 1620 Iunie 17, Iaşi. M 480 .... Adecă au venit, înnaintea domniei meale şi înnaintea boiarilor noştri, sluga noastră Lupul şi frate-său Ionaşco, feciorii lui Nicoară Prăjescul, ci-au fost visternic / 481 mare ş-au avut părră cu Ionaşco comis de în Uscaţi şi cu alţi oameni şi răzeaşi ai săi, păntru o bucată de locu, ci-au dzis Ionaşco cu oamenii săi, că i-au fost luatu Nicoară vistearnicul, cătră hotarul satului său, Războianiloru. Iar de mainte vreame ei au dzis că au fost acel locu în hotarul şi din ocina loru. Dreptu acea, domniia mea şi cu svatul nostru, într-altu chipu nu i-am putut tocmi de aciastă părră, ce le-am dat hotarnic carele ş-au fost iubit ei, pre sluga nostră, pre Căzan, ci-au fost postealnicu, ca să aibă a mearge acolo, cu oameni buni şi cu megiiaşi, să socotească acel locu, cum vor afla cu sufletele lor mai cu dreptu. Deaci au mărsu sluga noastră Căzanu postelnic şi cu alţi megiiaşi, cu oameni buni, de-au căutatu ş-au au aflat cum acel locu nu l-au Nicoară visterniculu, cum au dzis ei, înnaintea domniei meale, ce s-au aflat luatu acel locu încă den dzilele lui Ştefan vodă cel Bătrănu, cănd au fost făcut acea besearică la Războiani. Deaci într-acea dac-au vădzut şi ei într-acesta chipu, ei încă s-au lăsatu şi nici au cutedzatu a giura Lupul cu frate-său Ionaşco nici Ionaşco cu alţi răzeaşi ai săi, ce s-au tocmitu de bună voe şi s-au alea după cum li s-au hotărrătu cu oameni buni şi s-au împăcat ş-au rădicat şi stălpi pre acel hotar, pre acele seamne, unde iaste de la moară Războianilor mai gios o proşcă, în dreptul locului, preste ţarină, unde intră drumul în pădure pre Ţibucani. Dreptu acea şi dumniia mea, deac-am vădzut a lor de bună voe tocmală, dat-am şi le-am întăritu şi domnie mea slugii nostre Lupului Prăjescului şi fratelui său Ionaşco, feciorii lui Nicoară Prăjescul vistiar, ca să le fie şi de la dumniia mea ocină şi moşie neclintită. .... ... 7128 1620 ... Iunie 17. .... Ion a scris. Pe verso ... DIR, A, IV, nr. 610, p. 480-481 1620 Iunie 30, Iaşi. M 483 .... Dat-am cartea domniei meale egumănului şi a tot săborul de la svîntaa mănăstire Secul, spre aciasta ei ca să fie tari şi puternici, cu carte dumniei meale, a ţinea şi apăra hotarul satului Petricanilor, pre unde au hotărît părintele Anastasie mitropolit şi cu Sseachil, despre toate părţile. Iar cine va hi arat, sau va hi cosit făn într-acela hotar, iar ei ca să aibă a-i luoa deseatină den tot, cum iaste obiciarul. Aşijdere, cari vecini a lor vor hi fugiţi dentr-acela sat şi dentr-alte sate, după scrisoeri, ei ca să aibă a-i tragi la urmă, cu toate bucatele lor, să plătească dabila unde i-au apucat scrisoari. Şi nime să nu cuteadzi a-i ţinea sau a opri, înnaintea cărţei dumniei meale. ...,văleat 7128 1620 Iunie 30. .... Io Gaşpar ... Buzinco a scris. DIR, A, IV, nr. 613, p. 483 1620 Iulie 12, Iaşi. M 486 .... Scriem şi mărturisim cu ceastă scrisoare a noastră, cum au venit înaintea noastră călugării de la svănta mănăstire de la Humor cu un zapis de mărturie, făcut de Trifan postelnicul, şi s-au părăt de faţă înnaintea noastră cu Rusca Căldăruşoae sora lui Trifan postelnic prentru sattul Vlăiceanii ... loc de moară în Jijiia ce iaste în ţănutul Dorohoiului şi prentru doou falci de vii la Cotnar în Dealul Piscopului, dzicăndu călugării că le-au dat şi i-au miluit / 487 Trifan postelnic cu acel sat şi cu aceale doo falci de vii prentru sufletul lui şi a giupăneasii sale şi să le facă ... den an într-aan. Şi acel zapis era făcut de Trifan postelnic, iară Rusca Căldăruşoae au dzăs că acel sat iaste direaptă moşie ei şi s-au venit în partea ei, deci n-au vrut să-l dea călugărilor. Deci noi am întrebat pre călugări, mai ţănut-au pănă acum acel sat, au ba; iară ei au dzăs că nu l-au mai ţănut. Deci noi am socotit cu direptul şi am dzăs Ruscăi Căldăruşoae să se tocmască cu călugării, să nu strice darea frăţine-său. Deci Rusca s-au tocmit de bună voia ei cu călugării şi le-au dat altu sat anume Hriţcanii pre Jijiia cu loc de mori în Jijiia în ţănutul Iaşilor şi le-au lăsat şi acele doo falci de vii la Cotnar, ce acest sat iaste direaptă cumpărătură lui Trifan postelnic, direptu 300 de taleri. Deci călugării s-au tocmit şi au luat acest sat şi Vlăiceanii i-au lăsat ei; căci au fost şi vănduţi şi acel zapis ce-au avut făcut de Trifan postelnic încă l-au dat călugării de l-am ruptu şi un ispisoc de la Radul vodă, aşişdere. Şi s-au tocmit în de sine ca să n-aibă mai multu a pără călugării pre Rusca Căldăruşoae, nici ia pre călugări, ce să-şi ţie acel sat călugării anume Hriţcanii, cu loc de moară în Jijiia, şi aceale doo fălci de vii în Cotnar în Piscop şi să facă ... lui Trifan postelnic, dumnedzău iarte. Iară cine va mai scorni pără, să hie neertat de domnul dumnedzău şi de preacista maică şi de toţi svenţii, ce să hie trecleat şi procleat ..., amin. De aceasta mărturisim cu această scrisoare a noastră. ... văleat 7128 1620 Iulie 12 ... ... Ghianghea logofăt Nicoară ... vornic Nebojatco logofăt ... mare vornic ...... hetman DIR, A, IV, nr. 618, p. 486-487 1620 Iulie 16, Iaşi. M 488 .... Dat-am cartea domnii meale Petrei diac spre acea să hie tare şi putearnic, cu cartea domnii meale, a ţinea şi apăra a sa direaptă ocină, giumătate de sat de Dărmăneşti, ce iaste partea tătăine-său, lui Chicearea, ca să n-aibă Necoară uricar nici o treabă cu dănsa, nici alţi răzăşi. Aşea s-au tocmit denaintea noastră, să hie Mălăeştii direptu Bubuiugi văndzare direptu vănzare. Aşijderre şi un vecin ce iaste pre partea lui, anume Gărlea, ca să n-aibă nime nici o treabă cu dănsul, nici cu bucatele lui, nici a lucra nime cu dănsul. 489 Iar din mori să socotească cu oameni buni, ce să va veni cu direptul să întoarcă şi să ţie cu dănsul înpreună, într-o moară, în care-i va plăcea lui. Şi nime să nu cuteadze a mai ţinea sau a opri înnaintea cărţii domnii meale, sau a să mai pără această pără înaintea cărţii noastre. ... 7128 1620 Iulie 16. .... Io Gaşpar ... Săcuian a scris. DIR, A, IV, nr. 620, p. 488-489 1620 Iulie 18, Iaşi. M 489 .... Deaca veţi vedea cartea domnii meale, iar voi ca să aveţi a lăsa foarte în pace satul Sadna, ce iaste a sventei mănăstiri a Gălatei, de podvoade şi de cai de olac şi de toate angheriile şi gloabe ce să vor face, ca să aibă a giudeca rugătorii noştrii călugărie de la sfănta mănăstire, să le hie de bogănci şi de înbrăcămente. Iar cu tîrgul sau cu ţănutul, întru nemică să nu-i trageţi, numai să-şi plătească ei cisla lor căt vor hi scrişi. Şi dobitocul lor să nu le trageţi derept alţi oameni sau derept alte sate. ... 7128 1620 Iulie 18. Io Gaşpar ... Duma a scris. DIR, A, IV, nr. 621, p. 489 1620 Iulie 18, Iaşi. M 489 .... 490 Deacă veţi vedea cartea domnii meale, iar voi ca s-aveţi a lăsa foarte în paci satul Tămăşenii, ce iaste a sfintei mănăstiri a Gălatei, di podvoadi şi di cai di olac şi toate angheriile şi gloabe ce să vor faci, ca să aibă a giudeca rugătorii noştri călugării de la sfănta mănăstiri, să le hie de băcănci şi de înbrăcăminte. Iar cu tîrgul sau cu ţînutul, întru nîmic să nu trageţi, numai să-şi plătească cisla lor, căt vor hi scrişi. Şi dobitocul lor să nu le trageţi derept alţi oameni, sau dereptu alte sate. ... 7128 1620 Iulie 18. .... Io Gaşpar ... Dumitraşco a scris. DIR, A, IV, nr. 622, p. 489-490 1620 Iulie 22, Iaşi. M 490 .... Dată cartea dumnii meale slugii noastre lui Costin de Iurghiceani pre aceasta ca el să fie tare şi putearnic cu cartea dumnii meale a ţinea şi a opri a sa direaptă ocină, tot venitul ei, cu pămănturi cu fănaţe, cu hălăşteae, cu tot cu ce iaste venitul ca să n-aibă de Iurghiceani sau de aiurea a întra în ocină a cosi sau ara sau intra în hălăşteae fără voiia lui. Şi cine va intra.... fără voiia lui a cosi sau ara sau în hălăşteae sau la făntăna lui sau cine-i va lua buhaiul vacilor fără voiia, iar acela om ca să dea 12 boi porţii dumnii meale. Iar cui să va părea cu strănbul să stea de faţă înnaintea noastră. ... 7128 1620 ... 22. .... Farmachi .... Căzacul a scris. DIR, A, IV, nr. 623, p. 490 1620 Septembrie 1 - 1621 August 31. M 498 Eu Tudosca, fata Cărstei Diiceanului, din sat de Micleşti; adecî eu însămi pre mene mărturisăscu în cest zapis, cum am dat a mea parte de ocinî den Berindieşti, ce să va aleage dinn a treia parte a opta parte, partea Tudoscîi, de nimene nevoitî, ce printru ce au pierît nişti vitî a lui Tiron, ce-au perit diriptu mine de dabile; dici cu alta n-am avut cu ce-i plăti, ce i-am dat acel loc. Diripta aceaia ca să hie el volnic a ţinea acel loc cu tot venitul. Nime dintru oamenii să n-aibă treabă cu acea parte, ce să o ţie cum mai sus iaste scris, din partea lui Berindeiu, ce-au fost cumpăratî de îmă-mea. Cum au fost în tocmala nostrî Cărstea şi Dumitraşco şi Oanaca şi Silion şi Gligorie Vălean şi Şuşul şi Vasilie Petran şi mulţi oameni buni şi bîtrîni. De-aceasta scriem şi mărturisim, ca să ştie. Văleat 7129 1620 - 1621. DIR, A, IV, nr. 630, p. 498 1620 Octombrie 23, Iaşi. M 500 .... Deacă veţi vedea cartea domnie meale, iar voi ca să aveţi a lăsa foarte în paci, satul Tămăşeanii, ce iaste a sfentei mănăstere a Gălatei, de podvoade şi de cai de olac şi de toate anghiriile căte sintu pre alţi mişei a domneai meale. Şi gloabe ce să vor faci, ca să aibă a le giudeca rugătorii noştri, călugării de la sfănta mănăstere, să le fie de bocanci şi de înbrăcămente. Iar cu tîrgul sau cu ţinutul, întru nemică să nu-i învăluiţi, nici să-i trageţi, numai să-şi plătească dabila lor căt vor fi scrişi, şi dobitocul lor încă ca să nu-l trageţi pentru alte sate. ... leat 7129 1620 Octombrie 23. .... Io Alexandru ... Dumitru a scris. DIR, A, IV, nr. 633, p. 500 1620 Noembrie 1, Iaşi. M 502 .... Scriem domnia mea diregătoriului şi şoltuzului şi părgarilor şi tuturor dăbilarilor de tărg de Huşi. Deacă veţi vedea cartea dumi-meale, iar voi să aveţi a lăsa foarte în pace satele sventei episcupie de Huşi, de podvoade, de joldu, de cai de olacu, de alte angherii, de toate să hie în pace. Iară cesla lor, bir ce va hi, ei să plătească, anume Plopeanii, Hrubeanii, Cărligaţii, Creţeştii, Răşeştii, Coziiacii, Podeanii. Derept aceaia şi voi dăbilari de ţinut şi voi vătaşi mari, dobitocul lor printr-alţi oameni sau printr-alte sate să nu luaţi nice să trageţi şi ce vor hi gloabe, ferii, să aibă treabă molittva sa vlădica de Huşi, iar de să va găsi nescari furi tălhari, aceia, înpreună cu părintele, să-i prindeţi şi la dumnea-mea să-i trimiteţi. Aiasta vă scriem. Mai multă jalobă să nu vie la dumnea mea. Intr-alt chip să nu faceţi. ... văleat 7129 1620 Noembrie 1. .... Io Alexandru ... Lucoci a scris. DIR, A, IV, nr. 636, p. 502 1620 Noembrie 2, Iaşi. M 502 .... Dat-am cartea domnie meale, egumenului şi a tot săborul de la svănta mănăsteri Secul, spre-acia ca să fie tari şi putearnici, cu cartia domnie meale, a ţinea şi apăra hotarul satului Petricanilor, pre unde au hotărăt părintele Anăstasie mitropolitul şi cu Seachil, despri toate părţile. Iar cine va fi arat sau va hi cosit făn într-acela hotar, iar ei ca să aibă a loa a dzeacia din tot, cum iaste obiceaiul. Aşijdiri cari vecini vor fi fugit din sat după scrisoare, ei ca să aibă a-i trage la urmă, cu toate bucatele lor, să plătească dabila unde i-au apucat scrisoarea. 503 ... 7129 1620 Noemvrie 2. Ghianghea ... logofăt a învăţat şi a iscălit Dumitru a scris. DIR, A, IV, nr. 637, p. 502-503 1620 Noembrie 7, Iaşi. M 503 .... Dau-ţi ştiri că ni s-au jaluit rugătorii noşştri, calugherii de la sfănta monastire de la Galata, dzicăndu naintea domnie meale, că au un sat anume Teişorii, acolo la Botăşani, la ocolul tărgului şi voi trageţi pre acel sat la lucrul domnie meale cu alţi ţărani. Dereptu acea, deaca veţi vedea cartia domnie meale, ear voi să aveţi a lăsa foarte în paci, să fie de treabele sventei monastiri ce vor fi. Aşea ca să ştii şi mai multă jalobă să nu vie înnaintea domnie meale. ... văleat 7129 1620 Noembrie 7. .... Io Alexandru ... Serghie a scris. DIR, A, IV, nr. 638, p. 503 1620 Noembrie 15, Gligoreşti. M 504 Adecî noi Solomon ... Arvat, starosti de Putna şi de Ajud. Scriem ... mîrturisim cum au venit înnaintea noastrî şi a mulţi oameni buni şi boiari, Petria Cepoiu, feciorul Ileanei şi cu vîru-sîu Turcul, feciorul lui Costantin, nepoţii Simei lui Hluz de Cofeşti, de nimene nevoiţi, nici înpresuraţi, ce de a lor bunî voe, de au văndut a lor dereaptă ocinî şi moşie, pîrţile deîntr-apî, de în vadul morei de jos, de în sat de Cofeşti, cătu li se vine de pre doao pămănturi în frunte. Şi aşijdere au venit înnaintea noastrî, Giurgia Gîrbovin de Feţingheşti, ginerele lui Bolsun de Cofeşti, de au văndut iarîş partia sa deîntr-apî şi a feciorilor săi, cătu se vine de pre un pămăntu în frunte, iar într-acela vad ce-i mai sus scris, care parte iaste de cumpîrîturî ce au avut socru-său Bolsun, de la Pardos de Cofeşti, moşul Petrei şi a Turcului. Aceaste parţi li-au văndut dereptu şeapte galbeni de aur, lui Pavel ce-au fost părcălab, nepotul lui Ureache. Şi le-au dat Pavel banii deplin, în casa popei lui Crăciun de Tărgoveţi, denaintea noastră şi a mulţi boiari şi megiiaşi, anume ... spătar, ... Marta ... Tecuci ... Dumitru ... spătar ... Petria Trufaş căpitan ... Orheiu ... Costachi vătaf de hănsari ... Văscan vătaf de hănsari ... Dumbravă vătaf de hănsari ... Pepelea Cireş ... Cozma păhărnicel ... Balomireşti ... Mezin ... Tărgoveţi, Ion Negrul şi Procup ... Precopie diiacon, Iacob ... Cofeşti şi Stîniga ... Băloş ... Lucoci ... Feţingheşti ... Mihil ... Giurgea ... Lupul ... Căzacul hănsar din Căpoteşti ... Florea hănsar ... Avram, ... Broştuc ..., Ionaşco, ... Uliul ... Avram ... Barnovschi ... Oleşeşti ... Andreiu ... Scănteae ... Purceleşti şi alţi mulţi oameni buni megiiaşi. 505 Deci noi deaca am vădzut a lor bună tocmală şi deplină platî, făcut-am lui Pavel cest zapis, înpreună cu ceşti oameni buni, sî-i hie de mărturie, să-şi facî şi ispisoc domnescu. Pri mai mare credinţă, pusu-ne-am şi peceţile cătrî aceastî scrisoare a noastrî, ca sî ne creadzî. ... Gligoreşti, ... 7129 1620 Noemvrie 15. Aldîmaş încî a dat Pavel, trei vedre vin, în casa lui Ioan Negrul ... Tărgoveţi. Costachi Vulpaş vătaf. Văscan vătaf. ... Zahariia diiac, ... Costachi, am scris Lupul ... păharnic ... Dumitraşco ... am iscălit DIR, A, IV, nr. 640, p. 504-505 1620 Noembrie 18, Iaşi. M 506 .... Dat-am cartea domnii meale sludzei noastre, lui Gheorghie diiacul de Dolheşti şi soacră-sa Elinei, sora lui Pavel slujniceariul, spre aceaia să hie tari şi putearnici, cu cartea domniei mele, a să lega în sat în Giurgeşti pre Topoliţă, ce au fost ascultător de ocolul Neamţului. Şi le-au fost lor schimbătură satul Săveştii, cu Pătru voevod, cum au ei şi direase de schimbătură de la Pătru voevod, care direase le-au arătat înnaintea noastră. Iar cui va părea vreo strămbătate, să stea de faţă înnaintea domnii meale. ... 7129 1620 Noembrie 18. Ghianghea ... logofăt ... DIR, A, IV , nr. 642, p. 506 1620 Decembrie. M 510 ... Grama ... stolnic şi Tănasie fost dvornic şi Vicol din Drăgeşti şi Zapalce ... şi Mirăuţi diiac ... Boloşişti ... Seachil ... cămăraş. Adecă au vinit înnaintea nostră Stoica din Băloşeşti, de au mărturisit înnaintea nostră, cum au cumpăratz ocina de la Isac di Biuciumi, di sat di Boloşişti, totă partea lui cătă se va aleage de sat di Băloşeşti, co loc di ţarană şi vatră de satu şi cu tot locul ce să va aleage partea lui Mihăilă din Boloşişti. Iar acmu s-au sculatu Stoica de au vundutu ace partea de ocină a lui, di satu Bolăşişti, de nemine neavoiţi, nici asupriţi, a me dereaptă cumpărătură di Băloşişti, o-m vundutu dumisale Apostolui ci-au fostu postealnic, dereptu 20 di zloţi bătuţi, bani gata, în mănule Stoicăi. Deci deac-am vădzutu noi plată diplin şi tocmală de bună voia lor, noi i-am făcutu acesta scrisore, ca să-i hie zapis de credinţă, pănă-şi va face şi direase domneşti. Pre mai mare mărturie ne-am pus peceţile şi iscăliturili ca să să ştie. 7129 1620 Dechembrie. Grama. Eu Mirăuţi deiac. Tănasie şi Zapalce hiiu-su. Seachil. Mai apoi am avutu şi zapis de la Isacu di Biuciumi. Acela zapis încă l-am dat cu cila zapis ce am vundutu lui Apostol, să hie de credenţi să se ştie. Altu nime să nu mai aibă a să mesteca-tr-ace partea. Să se ştii. DIR, A, IV, nr. 647, p. 510 1620 Decembrie 28, Tîrgul Baia. M 513 Adecă eu Lupul şoltuzul şi cu doisprezeace părgari den tîrg den Baie şi popa Ionaşco şi popa Vasilie de acolea şi Petrea Grosul şi Ştefan ce au fost şoltuz şi Pătraşco de lăngă-nsu şi alţi orăşeani de acolea şi Dealeu aprodul den Spătăreşti şi Moisei hănsarul de acolea şi Onichie vistiernicel den Antăleşti şi Toma şetrărel de acolea şi popa Ionaşco şi Glegorie, ... de acolea şi alţi săteani toţi den Antăleşti, scriem şi mărturesim cu ale noastre suflete, cum au venit înnaintea noastră Dumitru, nepotul Ţintei de Antăleşti, generele lui Pătraşco Budăi şi au văndut o parte de ocină lui Anton, feciorul Măgdălenei, den bunăvoia sa, de neme nenevoit, neci înpresurat dennaintea noastră, anume o jreabie ce au fost partea Ţintei cu toate pomeatele ce au avut şi cu tot venitul ce va avea într-acela hotar şi în sat şi în cămpu şi într-apă. Şi au dat Anton lui Dumitru şeaptesprăzeaci talere bani gata şi doao vaci cu viţei alaturea de s-au biciuluit derept patrusprezece talere, fac treizăci şi unul de talere. Derept acea necedănuoară în veaci să n-aibă a întoarce Dumitru sau feciorei lui sau nepoţii sau strănepoţii lui, iar cene va vrea de să străce şi să întoarcă aceasta vănzare ce am văndut eu de bună voia mea, să hie procleat şi trăcleat şi blăstămat de dumnezeu şi de precista şi de trei sute şi optsprăzeaci .... Ce să hie lui moşie dereaptă şi feciorilor lui în veaci. De aciasta scriem şi mărturesim. Şi spre mai mare mărturie ne-am pus şi peceţile. In tîrgul Baie, văleat 7129 1620 Dechemvrie 28. DIR, A, IV, nr. 651, p. 513 1611 Februarie 1. ŢR 1 Jupan Raţi Giurgi svatul măriei lu Crai, ... ban ..., aciastă carte a mea satului Tismana de la sfănta mănăstire, ca să fie în pace şi slobod di bir, di găleată, di dijmă, di gorştină, de dat, de toate măncăturile şi de / 2 toate lucrurile cîte sintu priste an în ţara şi de haiduci, de dorobanţi, de cătane, pîntru că au fost ertat satul Tismana şi mai dinainti vreme di Radul vodă. Şi am văzut şi eu cartea Radului vodă; pîntru aciia am ertat şi eu satul Tismana di bir şi di toate mîncăturile, ca să păzască la sfînta mănăstire. Pîntru aceia şi voi, satul Tismana, în vreme ci viţi videa cartea mea, iar voi să căutaţi di să păziţi la sfănta mănăstire şi să ascultaţi de învăţătura părintelui egumenului, cî pîntru aceia v-am ertat. Şi de nime băntuiala sî n-aibă satul Tismana pristi cartea mea, că acel om rău va păţi. DIR B, II, nr. 2, p. 1-2 1611-1613 Aprilie 17. ŢR 4 Jupan Ventilă ... dvornic acest răvaş al nostru jupănului lu Mihaiu ... Tărgşor şi Pribeagului, să se ştie cum i-am dat 2 boiari de-i tocmească pre neşte ocină de în Dămbul, ... Mogoş log. ... Păuleşti ... Manea Pelea ... Tărgşor, însă cum vor afla cu ale lor suflete. A scris Cristea logofăt, luna Aprilie 17 zile; ziua la două săptămîni. DIR, B, II, nr. 4, p. 4 1611 Aprilie 21. ŢR 4 ..., ca să fie volnici călugării den într-această sfăntă mănăstire ce iaste mai sus scrisă a-şi ţinere Balta Bistreţiului den în Măceş pînă la Brăzogrălo deş să-şi ia vama de peşte în doa, de să împarţă călugării cu stolnicii dentr-această baltă.Intr-aceia şi voi, stolnicilor, carii veţi fi acolo, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi să înnpărţiţi vama den peşte în doao cu călugării. Iar se nu veţi asculta de această carte a domnii mele că ce veţi iar asupri, bine să ştiţi că ce veţi opri din vama peştelui şi se vor mai plănge călugării la domnii mea, iar voi bine să ştiţi că apoi voi măna domnii mea de voiu lua apoi şi partea voastră den vama peştelui şi veţi avea ş-alte cuvente de către domniia mea. Aceia vă grăescu domnia mea. .... .... Io Radul voevoda, .... DIR B, II, nr. 5, p.4 1611 Mai 24. ŢR 10Adică eu Dima ginirele lu Statei ... Stălceşti înpreună cu soţul mieu anume Voichiţa, scream zapisul nostru ca să fie de mare credinţă la mîna jupînului Tudorachi pri cum să să ştii că i-am vîndut dumnilui o prăvălii în Bucureşti, cari iaste din sos de călugări Nucetului, cari iasti din sos di Leica Fîrîmeţ. Şi i-am vîndut dumnilui pi bani gata taleri 80 ughi. Şe acişti bani i-am luat noi toţi în măinile nostri. Deci noi într-aceia am dat acesta al nostru zapisu ca să fie dumnilui moşee stătătore în veci dumnelui şe coconi lui şe nipoţilor dumnilui căţi domnizău îi va dărui. / 11 Şe pentru mai adevărată credinţă ni-am pus mai gios şe iscăleturele şi peceţele ca să creze. Şe la cestî tocmelă a nostru fost-au şe oameni buni care vor iscîli mai gios. ..., 7119 1611. Eu Dima. Eu Voichiţa DIR, B,II, nr. 12, p. 10-11 1611 Iulie 14. ŢR 12 In numele tatălui şi al fiului şi al sf. duh, amin. Adică eu, jupan Lupul ... logofăt ... Mariia, scris-am aciasta a noastră carte aceştii mueri, anume Ilina şi cu feciorul ei Padeş şi cu nepotu-său Dumitru şi cu toatî rudeniia ei, ca să fie în pace şi sloboz de cătră cîlugîriţele de la mănăstirea de în Surpate, pentru cî aciastă muiare cu feciorii-ş şi cu nepoţii ei iaste de în Cîineşti. Deci cînd au fos cursul anilor 7113 1605, noi am cumpărat acest sat Căineşti să ne fie rumăni. Iarî apoi noi am dat aciastî ocină şi cu viile sventei mănăstiri de la Bistriţa însă fărî rumăni numai ocina şi viile. Şi ne-am scris în sfăntul pomeanec. Iarî o parte de vie şi de ocină noi o am dat maicăi noastre Anastasiei. Iarî maica noastră Anastasiia o au dat la moartea ei la mănăstire la Surpate, însă iarăş fără rumăni, numai viia. Iară acum după moartea maicîi noastre Anastasiei, călugîriţele cad sî rumînească pre aciastă muiare şi cu feciorii ei şi cu nepoţii ei ce sînt mai sus scris. Iară noi mărturisim tuturor oamenilor cum n-am dat nice un rumăn, nice la mănîstire de la Bistriţa, nice la Surpate ce sî fie toţi rumînii în pace, că i-am ertat noi, să ne fie pentru sufletul nostru. Iară mănîstirile sî ţie ocină şi vie fîră rumăni, cum le-am dat noi. Iară cine se va ispiti a-i rumîni cu sila, nedaţi de noi, sî fie anatema..... ... 7119 1611. Lupul ... logofăt. DIR, B,II, nr.14, p.12 1611 Septembrie 12. ŢR 13 .... Cătră aceasta ce se cade a fi şi a se şti întru domni şi întru ţeri, spre binele săracilor şi spre folosul cinstitului împărat, făcut-am tocmeală şi legătură şi jurămăntu cu prea cinstiţii şi buni priatenii noştri, vecini de aproape, jupan Feer Mihali şi ..., cu 100 de bătrîni, svetnicii cetăţii Braşovului şi cu toţi cetăţenii, cum să fim întru o credinţă şi într-un gînd cu toată inima, însă priatenului domniilor lor să le fim priateni, iar nepriatenului nepriateni să le fim. / 14 Şi domnul dumnezeu să ferească de răutate, să va avea a cădea cetatea şi domniile lor vrentru o nevoe sau răutate, noi să avem a fi cu ajutori în toată vremea. Insă şi dacă va dărui domnul dumnezeu, carele va sta a fi domn despuitori ţerăi Ardealului, iar domnia lor să aibă a nevoi şi a face în acest chip spre această tocmeală, în ce legăm cu domnia lor, aşijdirea şi cu domnia lui să fim întru viaţa noastră. Alt ce vor înţeleage domnia lor, ori furiş, ori făţiş, vare despre Ţeara Leşească, vare despre Ţeara Nemţească, vare despre Şărban vodă, de vreo răutate a cinstitului împărat şi a noastră, să aibi a ne da în ştire în toată vremea. Aşijdirea şi noi de vom înţelege de vre-o parte, spre răutatea domniilor lor şi a ţerăi, să avem a da în ştire domniilor lor. Iar despre Şărban vodă, ce tocmeală şi cuvinte şi ce legătură vor fi avut pînă acmu, de astăzi înainte să aibă acelea toate a se lăsa şi a se pune jos. Alta, de rîndul erbii de puşcă şi de plumbii şi ce va tribui de altele şi cu bani şi fără bani, cum iaste scris în cartea domniilor lor cea de tocmeală, să ne dea. Alt, să mă voi afla domnia mea în slujba cinstitului împărat şi întru ajutorul domniilor lor şi dumnezeu nu dea, să ni se va întîmpla de vrăşmaşii noştri şi ai domniilor lor vre-o înfrîngere, iar domnia mea să aibă cetatea deschisă de spre domnia lor, să intrăm măcar şi cu 300 de oameni, iar alaltă oaste a noastră să aibă a se aciua supt cetate, afară, şi să aibă apărămănt de spre cetate. In acest chip de vor avea a ţinea domnia lor aciastă credinţî şi legătură şi tocmeală neclintită şi noi iară şi aşijdierea să avem a ţinea, jurumu domnia mea şi cu toţi boiarii domnii meale, pre tatăl şi pre fiul şi pre duhul svînt, unul dumnezeu, cum vom ţinea acest jurămănt în toată viaţa noastră cîtă ne va dărui dumnezeu. Şi cine cum va ţinea acest jurămînt, aşa să-i ajute şi dumnezeu. DIR, B,II, nr. 16, p. 13-14 1611 Octombrie 16, Bucureşti. ŢR 16 Să se ştie cum se-au tocmit logofătul Dumitru ... Dudeşti cu Şărban de în Borzeşti şi cu fratele său Ion, d-au datu Şerban şi cu frate-său Ion de în parte lor de în Bărzeşti de ocină, jumătate, de preste tot hotarul de uscat şi di în apă, fără vie; iar Dumitrul logofătul au dat ocină penru ocină însă u fondu ce-i preste Dăînboviţa, dăspre Văcăreşte. Şi aşa se-au tocmit şi au schimbatu de alor bună voe şi încă au făcut şi frăţie după schimbătoare şi au dăruit Dumitru logofătul pre Şerban şi pre Ion cu un postav preintru frăţeia. Şi au fostu aldămaşare: boiariul dumno nostru Gărle vornicul şi popa Dragul clisiariul şi popa Ivan şi ..... judeţul şi popa Oprea de Dudeşti ... diacon Radul ... Stan ... ..... Borce ... diiacon Stanciul, Stanciul Grama. Şi făcut această tocmelă în oraş în Bucureşti. .... Şi se-au lovit la aceasta tocmeală, Oprea log. ... Săcuiani. ... 7120 1611. DIR, B,II, nr. 18, p.16 1611 Noembrie 1. ŢR 18 ... jupan Ion comisul, ca să-i fie satul Străhaia, ce au fost a lu Şerban vodă tot cu hotarul şi cu tot venitul şi cu toate bucatele şi cu toţi rumănii ori căţi se vor aleage, pentru că l-am miluit domnia mea cu acest sat ce iaste mai sus scris, ca să-i fie lui moşie şi de nimenilea opreală să n-aibă. Derept aceia şi voi rumănilor, încă să căutaţi de să aveţi asculta de acum înainte de toate ce o va da boiarinu domnii mele învăţătură, pentru că să ştiţi că v-am dat domnia mea lu Ion comisu să-i fiţi rumăni. 19 Iar care nu va asculta şi nu va ţine de învăţătura domnii mele, sî aibă certare foarte mare. DIR, B,II, nr. 21, p. 18-19 1611 Noembrie 2. ŢR 19 ... jupan Pană vist, ca să fie volnic cu cartea domnii mele să-şi ţie satul Lungi, partea jupăneasei Neagăi vorniciasa Mitrei vornic, pentru că o au cumpărat deregătoriul domnii meale Pană vist. de la jupăneasa Neaga vorniciasa încă în zilele răposatului Simion vodă. Derept aceaia şi voi, rumănilor, în vreme ce veţi vedea cartea domnii meale şi slugile cinstitului deregătoriului domnii meale, voi să ascultaţi ori de ce vă vor da învăţătură. DIR, B,II, nr. 22, p. 19 1611 Noembrie 22. ŢR 25 Adecă eu, Grigorie, înpreună cu fămeiă me Măriia, den sat den Păuşăşti, scriem şi mărturisim cu acesta al nostro zapis, ca să fie de mare credinţă la măna jupănului Simei logofăt, cum să să ştie că i-am văndut parte de moşie den sat den Păuşăşti, toată, cătă să va alege despre tot hotariul, cu vaduri de moară cu tot şi cu vie. Şi o am văndut de a noastră bună voe derept bani gata 4000, ca să-i fie dumnealui moşie stătătoare în vecie. Şi cănd am dat fost-au molţi boeri mărtori şi megiaşi: den Păuşeşti Tudor Grecul şi Gheorma pitariul şi popa Zaharie şi Ilie şi Lucia şi Antonie şi Stănil, den Văleni, Opriş şi Ene şi Măine, den Pietrari, Ivan Necoară şi alţi mulţi cari nu-s scrişi. Şi păntru mai mare credinţa am pos şi măineale şi peceţi. ... Noembrie 22 ..., văleat 7120 1611. DIR, B,II, nr.27, p. 25 1611 Decembrie 6. ŢR 30Scris-am eu, Chisar, nepotul lu Anghel, acesta al meu zapis la măna lu Chisar pah. ... Ruda, cum să să ştie că m-am tocmit di a mea bună voe de i-am dat partea Arhanghilului din sat di în Copăcel, iară Chisar pah. el mi-au datu partea lui di în Bărsăştii toată. Şi aşa m-am tocmit, de nu va sta stătătoare aciastă ocină di în Copăcel, el să aibă a lua partea mea di în sat di în Mihăeşti, toată, 31 ori cătă să va alege. Şi iară m-am tocmit pîntru rumîni, el să-mi dea bani 16000. Şi m-am tocmit de a mea bună voe. Mărturie: Radul Murgescul ... Stănislav ... Groşani ... Tudor ... Răscăeţi. ... Tudor gram. ... Dec. ..., văleat 7120 1611. DIR, B,II, nr. 32, p. 30-31 1611 - 1615 Decembrie 13. ŢR 32 ....Dat-am domniia mea cu învăţătura dumni meale, cinstitului şi prea luminatului părintele nostru chir Luca mitropolit, ca să fie sfintei mitropolii în judeţul Brăilei 2 sate anume Vărăşti ... Călugărenii toţi, cu toate hotarăle şi cu rumînii şi cu bălţile, căt au hotărît banul Mihalcea, însă Balta Albă şi Ciuliniţa, pentru că aciastea mai sus zise sate au fost date de banul Mihalcea zeastre fie-sa Predei clucereasei, iar Preda clucereasa la prestavleniia ei le-au închinat sfentei mitropolii şi se-au îngrupat în sfănta mitropolie încă de în zilele lu Şerban vodă. Iar cănd au fost acum în zilele dumnii meale, ei se-au sculat Periaţii ... şi aşa părăia înnainte dumni meale cum au ei parte în Balta Albă, iar dumnea mea am văzut hrisofele banului Mihalcei şi al lu Şerban voevod, cum le-au cumpărat banul Vărăştii lu Moş toţi şi Periaţii ... toţi şi Călugăreanii Maine toţi şi Călugăreanii Stoicăi toţi, cu rumînii şi cu bălţile şi cu toate hotarăle cum au fostu alease de banul Mihalcea. Dereptu aceaia şi dumnea mea am căutat şi am judecat pre dereptul cu toţi cinstiţii deregătorii dumnii meale, în divanul dumni meale, cum deaaca am văzut / 33 hrisoafele Mihalcei banul şi al lu Şerban voevoda dumnea mea am dat acealea mai sus zise sate cu bălţile şi cu toţi rumînii cu toate hotarăle ca să fie ocină şe moşie sfentei mitropolii în veacu. Aşijderea au rămas Periiaţii de judecată de înainte dumnea meale. Dereptu aceia, nimeni să nu cutezea a se ispiti a băntui preste carteam dumni meale, că acela om rău va păţi de cătră dumnea mea. .... Nestor logof., ... Dec. 13 .... Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B,II, nr. 34, p. 32-33 1611 Decembrie 29. ŢR 41 ..., ca să fie volnici călugării de într-aciastă sfîntă mănăstire cea iaste mai sus scrisă a-ş ţinearea balta Bistreţului den în 41 Măceş păn la Brăzogrăl, de să-ş ia vama den în peaşte în doao, de să înparţă călugării cu stolnicii într-aciastă Baltă, ori pre unde vor avea, să n-aib de nimenilea opreală. Pentru că am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrăni ce au fost mai de nainte vreame, însă cartea răposatului Alexandru voevod şi cartea răposatului părintelui domnii mele Mihne voevod şi cartea lu Şerban voevod. Aşişderea şi domnia mea am dat sfintei mănăstiri ce iaste mai sus zisă, ca să fie volnic călugării să-ş ia vama de peaşte, cum au luoat şi mai de nainte vreame. Derept aceaia şi voi, stolnicilor, carii veţi fi acolo pre la aceale bălţi încă să căutaţi de să înpărţiţi vama de peaşte în doao cu călugării, iar să nu veţi asculta, cum iaste învăţătura domnii mele, ce le veţi opri vama peaştelui, apoi bine să ştiţi că voiu trimite domnia mea de să vă luoa şi partea voastră den în vama peaştelui şi veţi avea mare răutăţi de cătră domnia mea. .... Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B,II, nr. 42, p.40-41 1612 Ianuarie 12. ŢR 42 .... După aceaia vă grăesc domnia mea: în vreme ce veţi vedea cartea domnii meale iar voi să căutaţi de să daţi toată partea sfintei mănăstiri de la Tismeana de în vama peaştelui, tot de în doao despre toată balta, însă de în Măceş pănă la Brăzogrăl, cum au avut şi mai de-nainte vreame de la alţi domni, aşişderea am miluit şi domniia mea ca să-ş ia vama cum au luoat şi mai demult. Şi mai mult opreală de cătră voi să n-aibă, pentru că am văzut domniia mea şi cartea a lu Şerban voevod mai de curănd şi încă multe cărţi vechi ale altor domni bătrăni; iar de nu le veţi da vama de în peaşte, cum iaste învăţătura domnii meale, apoi bine să ştiţi că reale cuvente veţi avea de cătrî domniia mea. .... Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B,II, nr.44, p. 42 1612 Februarie 9. ŢR 43 ... sventii mînîstiri ci se cheamă Tismeana, ca să fie în pace şi slobod satul Tismeana al sventei mînîstiri, de bir şi de dijmî de stupi şi de oi şi de porci şi de gîleată şi de fîn şi de banii de judeţ, să nu-i judece şi de toate slujbele şi mîncîturile cîte sîntu preste an în ţeara domnii meale, pentru că i-am ertat domnia mea de toate dăjdili şi măncîturile cîte sînt mai sus scrise, ca sî fie la svînta mînîstire de posluşanie şi de lucru ce va tribui. 44 Şi le-am faptu domniia mea şi hrisov la svînta mînîstire, pentru că i-am ertat domniia mea în zilele şi în viaţa domnii meale, să nu dea nici bir, nici nimica, numai sî fie de lucrul sventei mînîstiri. Derept aceaia şi voi, slugile domnii meale, oare care îi veţi îmbla în slujba domnii meale, oare în ce slujbă în judeţul Jiiului de Sus, în vreame ci veţi vedea aceasta carte a domnii meale iar voi în pace şi slobod sî lîsaţi satul Tismeana al sventei mînăstiri de toate slujbele şi mîncîturi cîte-s mai sus scrise; iar să vor mai veni cîlugării să se plîngî înnaintea domnii meale, cî mai învîluiţi satul Tismeana, bine să ştiţi că voi trimite domniia mea nişte armaşi, de mare urgie veţi păţi. DIR, B,II, nr. 46, p. 43-44 1612 Februarie 15, Tîrgşor. ŢR 44 ... Scris-am noi oameni buni, bătrăni, Dumitru judeţul cu 12 părgari şi Fătul părcălabul şi popa Oprişi, popa Spilea ... jupan Mihaiu ... jupan Manea ... jupan Petrica ... jupan Nastea şi Calotă ... Crăstea frate-său şi mulţi oameni buni şi jupan Şteful, pentru să se ştie cum au lăsat jupan Ivan la moartea lui, să fie fiiu-său Mihaiu şi cu Iacov fraţi pre viile de la Făstăci şi pre viile de acasă den oraş şi pre pămănturile căte se vor afla în cămpu şi pre pădure. Iar cătă va fi, pre toate să fie fraţi, iar locul casei şi cu pimniţa, să fie a lui Mihaiu. Deci şi noi oameni buni cum săntem mai sus scrişi, am socotit după căvăntul acelui ..., ce mai sus scris, de i-am tocmit prea aceşti 2 fraţi să-şi înparţă cum le-au dat părintele lor la eşitul sufletulu-iş şi pentru că, cănd au venit muma lu Iacov după Ivan, au venit cu 11000 aspri gata. Şi se-au tocmit naintea noastră cu bună voe a lor, iar ce va fi Iacov dator, să n-aibă Mihaiu treabă cu datorie lu Iacov nemic şi alte ce au avut ei ş-au întorsu unul, la alaltu. Şi sea-au tocmit înnaintea a mulţi oameni buni, să-şi fie fraţi şi să n-aibă voe nici unul nici altul a se mai învălui pănă în zilele lor nici să-şi gonească pizmă, că pizma piarde sufletul omului şi-şi priimeaşte însuşi blăstemul cela marele, ce vă feriţi de acel cugit de unde ese blăstemul şi să-i ferească dumnezeu să nu-şi cugete rău. DIR, B,II, nr.47, p. 44 1612 Februarie 18. ŢR 46 ..., părintelui egumenului lu Efthemie de la sfînta mănăstire de în Argheş, ca sî fie volnicu cu cartea domnii mele, de să-şi apere braniştea ce iaste mai sus de mănăstire de cătră toţi oamenii: ori oroşan ori rumăn ori megiiaş ori slujitoriu, ori cene va fi, nimenilea să nu între în branişte fără ştirea egumenului ce iasti mai sus scris, de să tae multu un lemnu, iar pre cine va prinde tăindu braniştea, iar cîlugării de la sfînta mănăstire, să fie volnici să-i prade de să le ia boii cu car cu tot, cum au fost leagea braniştii mai denainti vreame. Şi de nimenilea opreală să n-aibă, pentru că acea branişte au fost apărată şi mai de demult. DIR, B,II, nr.49, p. 46 1612 Martie 5. ŢR 46 ..., ca să-i fie toţi Ţiganii, însă carii vor fi ai sfintei mănăstiri, în pace şi slobozi de cătră toţi cămăraşii domnii meale carii vor fi la Ocna cea Mare să n-aibă nimenilea a-i băntui, să-i ducă la Ocnă de să tae sare, ce să aib bună pace, să fie numai de treaba sfintei mănăstiri ce iaste mai sus scrisî. Pentru că i-am ertat domniia mea, cum au fost ertaţi şi mai denainte vreame şi în zilele altor domni bătrăni ce au fost mai denaintea noastră. Aşijderea să fie ertaţi şi în zilele domnii mele. Derept aceaia şi tu, logofete Stanciule, de la Ocnă şi tuturora carii viţi fi în vreme ci veri vedea cartea domnii mele, iar tu să cauţi foarte să ti fireşti şi în pace să laşi Ţiganii sfintei mănăstiri ce zici mai sus, pintru că aşa iaste invăţătura domnii mele. DIR, B, II, nr.50, p. 46 1612 Martie 8. ŢR 47 ... Şerban porta, ca să fie volnic cu aciastă carte a dumnii meale, de să ia o carte a lu Dan vodă de la Drăghici şi de la fraţii lui, de să o dea la măna Părvului log., pentru că au avut Părvul log. pără cu ei naintea dumnei meale pentru satul Vîlenii, pîntru că acel sat l-au fost cumpărat Părvul log. înncă mai denainte vreme. Iară cănd au fost în zilele lu Şerban voevod l-au fost luoat cliuciariul Radul Buzescul în sila lui de l-au dat lu Drăghici şi fraţilor lui, căci lea-au fost slugi lui şi i-au lepădat aspri 2200 pre acel sat, ce este mai sus scris. Deci cînd au fost acum, în zilele dumnii meale, ei se-au părăt de faţa în divan dumnii meale şi am adevărat dumnia mea den divanul domnii meale cu toţi cistiţi dregătorii dumnii meale, cum au fost făcutu-i Buzescul silă. Drept aciaia, am dat dumnia mea slugii dumnii meale, ce este mai sus scris, să fie volnic cu aciasta carte a dumnii meale să le leapede aceşti aspri 2200 lu Drăghici şi cu fraţilor lui la măna lor. Şi să le ia cartea să o dea la mîna Părvului log. Şi iară să leapede lu Drăghici cu fraţii lui aspri 400 pre o dealniţă ci-au fost cumpărat ei, pînă au ţinut ei Vîleanii, de la feciorul Radului de Slătioare. Derept aciaia şi tu, Drăghici, şi cu fraţii tăi, de vreame ce veţi vedea cartea dumnii meale, iară voi să căutaţi să vă luoaţ banii şi mai mult meteh cu Văleanii de acum nainte sî nu aveţi, pentru cî aţi rîmas de leage de naintea dumnii meale. DIR, B, II, nr.51, p. 47 1612 Aprilie 8. ŢR 52 Adecă eu Ultat, înpreună cu frate-mieu Pascul, dat-am acesta al mieu zapis ca să fie de bună credinţă la măna dumnialui Neagoe logofătul de aici den sat den Nagomireştii de Jos, precum să să ştie că i-am văndut dumnialui o livade, care care să chiamă Ulmii, însă care livadie ne iaste şi noo de moştenire şi miarge pă între văi, den vale pănă în valea cu ulmii cei rari şi cei deşi şi miarge în sus pănă deasupra ulmilor, pănă în muche şi pănă în piscuri, care să tîlneaşte iar cu o livadie a dumnialui. Şi o am văndut dereptu aspri gata 2000, pentru ca să-i fie dumnialui moşie stătătoare şi coconilor dumnealui şi nepoţilor şi strănepoţilor, căţi dumnezău îi va da în viaci. Şi căndu am făcut acest zapis au fost mulţi oameni buni mîrturiea. Şi noi pentru credinţa ni-am pus deagetele mai jos, ca sî să crează. Scris luna Aprilie 8 zile, văleat 7120 1612. Eu Ultat. Eu Pascul. Eu Stan mărturie. Eu Vălsan mărturie. Eu Badea mărturie Şi am scris eu, popa Radul. DIR, B, II, nr.56, p. 52 1612 Aprilie 17. ŢR 54 ..., ca să fie volnică cu cartea domnei mele de să aibă a ţinea prea un rumăn al ei ... Şerban ... Berivoeşti, păntru că au avut pără cu acel rumăn nainte domnei mele. Şi aşa au zes acel rumăn, cum nu lea iastea rumăn, iar domnia mea am căutatu şi am judicatu cu toţi cesteţie dereagătorii domnei mele şi am adivăratu forte bini cum au fost acestu rumăn ci iaste mai sus scris, rumănu jupăneasie Cheajnei vorneceaasa de muşie. 55 Dereaptu aceia, am datu domneia mea jupăneasie Cheajnei vorniceasii ca să fie volnică cu cartea domnei mele, de să ţie pre acel rumăn, păntru că l-au rămas de leagi de în devanul domnei mele şi mai mult val să nu mai facă acest rumăn ce iaste mai sus scris naentea cărţii domneii mele. .... Io Radul voevod, .... DIR, B, II, nr. 59, p. 54-55 1612 Aprilie 23. ŢR 59 Scrisem noi 24 de megiiaşi anume: Stan ... Dăeşti, iarăşi Stan şi ... Boişoara, Stoica ... Dragomir ... Stoineşti ... Stanciul ... Solotruc ... Radul ... Şuici ... Stanciul ... Rudeane ... Andreiu ... Jiblea ... Preda ... Bărseşti ... Stănislav ... Groşani ... Drăgoiu ... Geamăna ... Chirca ... Sărăcineşti ... Dumitru ... Solotruc ... Stanciul log. ... Albul ... Olăneşti ... Stroe ... Pădureţ ... Tatul ... Liăceşti şi Berinca ... Bojoran şi Stanciul post. ... Cepturari ... Dobroslav ... Cristiian ... Stoicean ... Răspopul ... Mihăişti ... Stoica ... Zătreani, aceasta a noastră carte, cum să se ştii c-am dat noi cu sufletele noastră viia de la Goleşti sventie mănăstire de la Argeş, păntru că acea vie au fost cumpărată de Şerban voevod 12700 aspri. Deci le-au fost dat la svînta mănăstire, ca să-i fii pomean. Aşijdirea şi noi ceşti 24 de boiari le-am dat iar la sfănta monastire să fii pomeană pănă în sfărşit şi să fie de hrană la sfănta mănăstire, iar carie se va ispiti a loarea de la sfănta mănăstire, el să fie proclet de 318 .... ... Aprilie 23 ..., văleat 7120 1612. DIR, B, II, nr. 63, p. 59 1612 Aprilie. ŢR 67 .... Eu robul dumnezeului mieu lu Is. Hs., comisul Angghel să să ştie cum am întărit sfănta episcopie de la Rămnic încă mai dinainte vreme cu satul Buneştii cu toată partea mea cătă va fi şi cu toţi rumănii şi cu viile şi cu 2 clopote, ce sănt mai mari, şi cu uîn sălaş de Ţigani şi cu în potir de argint, ce iaste de ... leturghie, ca să-mi fie mie pomeană în veacie. Iară cine să va ispiti a sparge aciasta tocmeală ce am tocmit eu, cîmisul Angghel, acela să nu aibă unde veni după mine. Deci cum am făgăduit şi amu dat mai dinainte vreame, aşa am lăsat şi acum la moartea mea. DIR, B, II, nr.71, p. 67 1612 Mai 5. ŢR 70 Eu popa Stoica să se ştie cum au cumpărat Ghinea de la Badea nepotol lu Bediuţî de Torburea 3 fîlci în Costa lu MihaSu 180 aspri. Şi au văndut de bunî voe să-i fie moşie. Mărturie: Dumitru Neagîi şi Opre şi Dumitru popi şi Opriş şi Vişan şi Mihăilă şi Stanciul şi Vladul şi Nicula şi Ion şi Maxin şi Stoica şi de în Poinaria, Şirbu şi Voicu şi Ivan de Torburea. / 71 Să se ştie că s-au fecut acesta zapis în casa lu Pavel de Berideşte, văleatu 71 20, 1612 ... Maiu zile 5. De mare credinţă ne-am pus şi deagetele. Dumitru Neagăi Opriş Dumitru-popi Opriş Vişan Mihăilă Stanciul Vladul Nicula Ion. DIR, B, II, nr. 74, p. 70-71 1612 Iunie 5. ŢR 83 ... lui Sarchiz din Bujorani, ca să fie volnic cu aciastă carte a domnii meale să ţie 12 paşi de ocină în Bujorani, însă partea Voicăi şi a feciorului ei Costandin şi a bărbatului ei Opincă, pentru cî au spus Sarchiz naintea domnii meale cum au cheltuit pentru ei aspri 5600 gata, pănă ş-au scos ocina lor de la Hotman. Şi au pus Voica şi feciorul ei Constadin şi bărbatul ei Opincă aciast ocină zălog la Sarchiz derept aceşti aspri sus spuşi. Deci dumnia mea am dat lu Sarchiz să fie volnic să ţie aciastă ocină cu bună pace, iar de vreme ce-i vor plăti banii să aibe a-şi ţinearea Voica şi cu feciorul ei Constandin ocina să şi-o cumpere de cîtră Sarchiz, să n-aibă a-i învălui Sarchiz, că aşa iaste învăţătura domnii meale. Iar cui va părea strîmbu va veni de faţă naintea domnii meale. DIR, B, II, nr. 85, p. 83 1612 Iulie 5. ŢR 87 Eu Badea postelnicul, fratele Udrei banul, scriu acesta al mieu zapis să fie la măna jupănului Dumitru neguţătoriul, cum să se ştie cî i-am vîndut partea mea de ocină de la sat de la Maxin, toată, cît se va aleage de preste tot hotarul, den cap pînă în cap, derept 12000 de aspri gata. Şi am vîndut de a mea bună voe, cu ştirea tuturor fraţilor miei, ca sî-i fie lui de moşie. 88 Iară de răndul rumînilor, ori cîţi se vor aleage de pre acea parte de ocină, aşa m-am tocmit cu jupănul Dumitru, cum să fie în pace şi slobozi de cătră mene de rumînie, să nu mai aibă de acum nainte cu dinşi nici o treabă, ce să se hrănească în pace şi slobozi şi să şaza unde vor vrea, că aşa m-am tocmit cu jupînul Dumitru. Şi i-am ertat de a mea bună voe pentru dumnezeu şi pentru sufletul mieu şi al părinţilor mieai. Şi încă am pus mare blîstem: cine va vrea să spargă aciastă tocmeală am mea, den fraţii miei au de în ruda mea, acela om să fie blăstemat de dumnezeu şi procleat de 318 .... Aşijderea şi cu jupînul Dumitru aşa m-am tocmit, cum să n-aibă nici el nici o treabă cu dinşii ce, cum i-am ertat eu, să fie ertaţi şi de cîtră dinsul, unde vor vrea să şaza acei rumîni, să aibă bunî pace şi să se hrănească slobozi. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anume: Jipa de Buzîu şi Radul postelnicul de Potoceni şi Voico de Răteşti şi feciorul lu Răzbici şi Iano logofătul de Buzîu. Şi mai mare credinţă peceatea mea. Aşa să se ştie ... jupîneasa Grăjdana ... Toma comis. ... Iul. 5 ..., Androni sluga vornicul. Şi încă mulţi boiariu mărturie cîndu au fost văleat 7120 1612, acestea tocmelea şi jupîneasa Grăjdana şi Toma postelnic. Badea postelnic DIR, B, II, nr.89, p. 87-88 1612 Iulie 15, Tîrgovişte. ŢR 90 .... Scris-am eu, jupîneasa Mariia, fata lui Staico post. de în Bucov, aciastă carte, cum să se ştie că am vîndut jupînului ... marele spătar casele meale şi pivniţa şi cu locul de tooati cîtă se va alege jumătate, iar altă jumătate, iar de în tooate, să fie la măna a lu Dumitraşco spătar, pentru că aciaste case şi pivniţa şi locul de în oraş în Tîrgovişte, ne-au fost de în doao cu nepotu mieu Dumitraşco. Deci, într-aciaia, eu mi-am vîndut partea mea de în toate, jumătate, cîtă se va aleage, jupînului Cîrstea marele spătar, ca să-i fie lue moşie şi feciorilor, şi cine se va trage de sîngele lui. Şi i-am vîndut aceaste case şi locul şi pivniţa, cîndu mi-au fost nevoia mea. Şi am vîndut cu ştirea tuturor rudelor meale şi cu ştirea nepotu mieu Dumitraşco. Şi le-am vîndut dereptu o sută de galbeni. Şi au fost mulţi boiari mărturie, anume: Pîrvul log. şi Staico post. feciorul lu Theodosie log. de în Ruda ... Carca dvor. ... Dumitru ban ... Radul post. ... Fierăşti ... Dumitru marele şătrar ... Drăghici clucer şi mulţi oroşani de în Tîrgovişte, anume: popa Dumitru ... Necula Jungheatul ... Andreiu Drăgăneţ cu frate său .... Şi pentru adevărata credinţă mi-am pus şi peaciate cu inelul mieu. Şi am pus peceţile a boiarilor, ca să fie adevărată credinţă şi aimintirea să nu fie. Am scris eu, Stanciul diac mic, fiul lui Gherghe logofăt din Fundeni, în cetatea de scaun din Tîrgovişte, luna Iulie 15, în anul 7120 1612. DIR, B, II, nr.92, p. 90 1612 Iulie 19. ŢR 91 Eu Mitrea şi Anghelina scris-am acesta al nostru zapis, cum să se ştie c-am vîndut ocinah de la Bucu lu Ventilă log. şi jupăneasii lui Ancăi, derept galbeni 51, însă să se ştie ce-am văndutu: jumătate de sat cu rumînii şi tot hotarul den cîmpu şi den apă şi den pădure, ca să fie lor moşie. Şi am pus zioa să-mi dea banii întru cuvînt la sfeti Dimitrie. Şi mărturii cînd s-au făcut această tocmeală: Aldimir pit. şi Pan post. ... Varoş şi Ianiu .... şi Stanciul Meiot, aşa să se ştie acest ... al Aldimir. ... Iulie 19, văleat 7120 1612. Mărturie Danciul ... Radul ... Doiceşti ... Sava sluga banului. DIR, B, II, nr. 93, p. 91 1612 Iulie 29. ŢR 91 ... ca să fie volnic cu cartea dumnii melea, de să ţie un rumăn anume Măinea, feciorul Stoicăi den Stoineşti, păntru că acest rumăn, ce iaste mai sus scris, el au fost de moşie den plasa boerilor den Bucşani lu Udrişte pitariul. Deci feciorii lu Udrişte pitariul, ei au văndut acia parte a lor de ocină toată de la Stoineşti cu toţi rumănii căţi vor fi fost lu Drămuş încă mai denainte vreme de mult. Iar cănd au fost acuma, în zilele dumnii melea, iar Drămuş el au văndut toată acea parte de ocină cu toţi rumănii de la Stoineşti, căţi vor fi fost de moşie ai lu Udrişte pitariul, i-au văndut deregătoriului dumnii melea, ce iaste mai sus scris, jupanului Fotei marele post. Şi care vor fi răsipiţi rumăni, pre toţi să aibă a străngerea deregătoriul dumnii melea, să-i ducă la moşiia lor. Şi cănd au cumpărat deregătoriul dumnii melea aceşti rumăni de la Drămuş, iar acest rumăn Măine feciorul Stoicăi, el n-au fost atunce în sat, ci au fugit. Deci, cănd au fost acuma, au mărtorisit înaintea dumnii melea mulţi boiari, anume: Drăghici cliuciar şi Paraschiva post. ... Fiera log. şi de sat: Stoian ... Sava ... Negoiu ... Dobrotă ... Ursu ... Stroe şi mulţi oameni ce nu sînt scrişi aice, cum l-au văndut Drămuş pre acest rumăn cu alalţi şi iaste de moşie dentr-ace plasă. Derept aceia, să fie volnic deregătoriul dumnii mele, ce iaste mai sus scris, să-l ducă pre acest rumăn la moşia lui şi să-l ţie cu bună pace ca ş-aalţi rumăni. DIR, B, II, nr. 94, p. 91 1612 ......7. ŢR 95 ..., ca să-i fie toate bălţile şi gărlele carile sănt la sateli lor la Gurguiaţi şi la Vărăşti, să-ş ia vama de în peaşti şi de în tot vinitul, cum au ţinut şi au luat şi mai denainti vreame în zileli răposatului moşului domniei meale şi în zilile părintelui domnii meale. Deriptu aceaia şi voi, stolnicilor, carii săntiţi aciia, de vreame ce viţi videa cartea domniei meale, iar voi să căutaţi să lăsaţi bălţili.. şt în pace. DIR, B, II, nr. 98, p. 95 1612 August 9. ŢR 95 .... Scris-am domniia mea la voi, stolnicilor, carei sînteţi pre la Bistreţ. Dupî aceia vă grîescu domniia mea, în vreame ci veţi vedea aceasta carte a domnii / 96 mele, iar voi să cîutaţi să daţi parteaa cîlugîrilor de la svînta mînîstire den Tismeana, sî înpîrţiţi în doao cu dinşii cum au fost şi mai deainte vreame şi nimica sî nu le opriţi nici dentru un ban ce le se va veni, înnsă den Brazagrălă pănă în Mîceşii şi den Greandure şi de tutindenea den toată balta, cum au luat şi mai deainte vreme. Iar de se vom mai plînge cîlugării cî le opriţi ce le iaste partea den baltă, voiu trimite domniia mea nişte oameni al domnii mele, de mare ruşine veţi păţi acolo. DIR, B, II, nr. 99, p. 95-96 1612 August 20. ŢR 96 ... sfintei mînăstiri ce se chemă de la Rîncăciug, ca să fie în pace şi sloboz nişti rumînaş, 3, ai sfintei mănăstiri, anume Buzdugan ... Pîtru ... popa Dobromir, casele lor şi bucatele lor să fie în pace de bir ce sănt de Brătileşti şi de găletă şi di oae şi di bou şi de toate mîncîturile căte sănt priste an în ţera dumniei meale. Pîntru că am văzut dumnii mea şi cîrţile altor domni bîtrăni şi carte lu Şerban vodă de ertîciune, cum au fost ertaţi de toate dîjdele, dîjdeale aşijderea şi dumnie mea i-am ertat cum să fie în pace de toate cum iaste mai sus scris, numai să aibă a posluşi sfintii mînăstiri de ce va fi treba mănăstirii. Derept aceia şi voi sătenilor şi birarilor, carii veţi înbla cu slujbă într-acest judiţ, în vreme ce veţi vedea carte dumnii meale, iar voi să căutaţi de să vă feriţi de aceşt 4 rumîni, ce i-am ertat dumnie mea, de să aibă pace casele lor şi bucatele lor. Şi le-m fost mai făcut dumnie mea o altă carte a dumniei mele de ertîciune cu pecete cia mică. Iar acum se-u plînsu călugării înnaintea dumnii meli, cum nu se pot răposa aceşti 4 rumîni de alalţi săteni, ce să căutaţi voi, sătenilor, de să daţi pace acistor rumîni, cum i-am ertat dumnii mea. DIR, B, II, nr. 100, p. 96 1612 August 26. ŢR 98 ... Oprea ... Laţco ... Bădiuţă ... Drăghici ... Opreaa ... Pîuşăşti, ca să fie în pace şi slobozi de cîtrî nepoţii lu Anghel com., însă anume, Vladul ... Chisar ... Zahariia din Berislăveşti, pîntru cî au venit aceşti oameni ce săntu mai sus scrişi înpreună cu nepoţii lu Anghel şi aşa au pîrătu ei cum le sîntu Oprea şi Laţco ... Băduţă ... Drăghici ... Oprea rumăni vînduţi în Sărăcineşti. Iar într-aceia, au venit aceşti oameni ce săntu mai sus scrişi cu mulţi oameni buni de înprejurul locului de au mărturisit cum ei nu sîntu rumăni lu Anghel, ci săntu de moşîe ... Pîuşîşti. Iar într-aceia ei au adus şi cîrţili de moşîe altor roposaţi domni şi le-am cetit domnia mea în divan cu toţi cinstiţi deregătorii domniei meale: cartea roposatului Mircei voevod şi cartea roposatului Alixandru voevod şi am văzut domniia mea cărţili şi am adîvîrat cu toţ cinstiţii deregătorii domniei mele, cum aceşti oameni n-au fost rumîni cumpîraţii de Anghel com. ci au fost judeci de moşîe ... Pîuşeşti. Deci au rămas nepoţii lu Anghel de în lege de naintea domniei mele. Iar într-acie, am dat domnia mea Oprei ... Laţco ... Bîduţî ... Drîghici ... Oprea, ca să fie în pace şi slobozi de cîtră nepoţii lu Anghel com. şi de cîtră toţi oamenii lor de acum nainte. / 99 .... Şi au mărturisit sudţiu ... 12 pîrgari ... popi ... Ocnă .... Băduţ, ... lui Laţco ... Oprea. Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, II, nr.103, p. 98-99 1612 . ŢR 100 Scriş eu ermonah Ioan egumen de în svănta mănăstire, de în Tismana, cum să să ştie ca au mersu călugării de la Hotărani de au zis naintea Radului vodă, că au un satu lăîngă balta Bistreţului, ci-l cheama Plosca, şi au zisu că au în baltă partea de vama şi preste baltă pămănt în Grinduri; er eu am căzut şi am spus naintea Radului vodă cu dereptate lu dumnezeu adivăr: satul Plosca este al loru, iar balta este a Tismeanei făcută de sviati Nicodim, iar ei Hotărinii de pre Plosca nici au avut în baltă, nici preste baltă pămăntu în Grinduri. După aceia, ne-au dat Radul vodă 6 boeri să mergă pre acolo să afle dereptate şi să adivereze cu omeni bătrăni de înprejurul Marginea şi cu Marginea, anume: de în Brîncoveni, Matei peh., de în Văleani, Mihăil post., de în Gaia, Iscrul log. de Robăneşti, popa Stoica, de în Dălga, Stanciul post. şi de în Urzicuţa, Stanciulcul. După aceste, am aflat boerii şi am adeveritu cu molţi oameni buni bătrăni:de în Cioroi, Şărbu şi au fost şi vătah de năvod prea balta în tineriţele lui, şi Lupu, şi Vladul de în Bărca şi Bratol şi Micul şi Mituta de în Urăţi şi Pătru Oţet şi Duia şi Ursul de în Strămba, Stan şi Prodan de în Plosca şi noi toţi ci săntem vănători de tinereţele nostre pănă la bătrăneţele nostre, că noi mărturisim toţi cu sufleatele nostrea, că este balta Bistreţul a sventei mănăstiri Tismeneai făcută de sviati Nicodim cu stradanie svinţiei luii. Văleat 7120 1612. DIR, B, II, nr. 106, p. 100 1612 Noembrie 1. ŢR 117 Scris-am eu jupan Lupul mare păharnic acesta răvaş al mieu cum să se ştie că am văndut uîn sălaş de Ţigani părintelui vlîdicăi la mănăstire la Izvorani, însă Ţiganul, anume Radul Boul şi săntu şapte suflete. Dereptu aceaia, să fle volnici călugării de la mănăstire de la Izvorani, cu răvaşul mieu, ca să ia acei Ţigani să-i ducă la mănăstire, fără voiia lor. Aceasta-m scris. Lupul ... paharnic. DIR, B, II, nr. 120, p. 117 1612 Noembrie 30. ŢR 120 ... jupăneasei Velicăi, jupăneasa Vodei banul, ca să fie volnicî cu aceasta carte a domnii meale de să-ş ţie ai ei Ţigani, pre nume: Ciopina cu feciorii-ş, Bordea ... Gloabeş şi Dumitru şi Bunul şi Dan şi cu toată fămeaia lui, pentru că aceşti Ţigani ce sănt mai sus scrişi au fost ai jupîneasei Velicăi de moşie de la părinţii ei. Iar după moartea Vodei banul, domniia mea am dat ş-am miluit pre cinstiţii deregătorii domnii mele jupan Pant. vist. ... jupan Panaiot ... stol. cu toţii Ţiganii, căţi va avea Vodă banul. Deci să-i ţie ei. Iar după aceia, jupăneasa Vodei banul ce iaste mai sus scrisî, ia au venit în divanul domnii meale, de se-au jeluitu şi se-au plănsu înnaintea domnii mele cum săntu aceşti Ţigani, ce sănt mai sus scrişi, ai ei de moşie, iar Voda banul, el n-au avut nici o treabă. Intr-aceia, domniia mea am căutat cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am socotit domnia mea şi am adeverit cum săntu ai ei de moşie de la părinţii ei şi Voda banul, el n-au fost avut nici o treabă nici i-au cumpărat pre banii lui. Derept aceia, am dat domnia mea jupănesei Velicăi ca să fie volnică a-ş luoa Ţiganii să şi-i ţie cum i-au ţinut şi mai dinainte vreame şi de nimenile opreală să n-aibă; iar deregătorii domnii mele ce săntu mai sus scrişi să ţie Ţiganii numai ai Vodei banul, cari-i va fi cumpărat el pre banii lui, că aşa iaste învăţătura domnii mele. DIR, B, II, nr. 123, p. 120 1612 Decembrie 31. ŢR 125 Scriş eu amu, jupan Dumitru ... vornic ... jupaniţa ... Stana, aciastă a noastră carte nepoată noastră Neagăi şi cu feciori-iş căt dumnezeu i va da, ca să-i fie ocină în Bereşti den cătun 60 de stăjeni, partea Bărăi şi partea Ancăi toată, den cămpu şi den pădure şi den apă şi den vadure de moară şi cu viile şi den silişti şi cu tot venitul depretutindinea, păntru că aciastă ocină ce zici mai sus, au fost a noastră de moşie şi cumpărat pre ai noştri direpţi aspri den truda noastră ce am miluit şi o am dat zestre nepoata noastră Neagăi, să-i fie ei moşie şi feciorilor ei şi nepoţilor şi strenepoţilor ei şi de nimeni băntuială să nu aibă. Iar cine se va ispiti a lua sau a sparge aciastă tocmeală şi dare ci-am dat noi, ori de fraţii noştri, ori de rudenia noastră, ori de alt neam striin, să fie acela om proclet şi afurisit de vlădica Hristos. şi de ... şi să fie cu Iuda cu Aria într-un loc, .... DIR, B, II, nr.128, p. 125 1613 Ianuarie 7. ŢR 130 ... Scris-am eu jupănul Bratul mare comis aceasta al meu zapis ca să stea cu credinţă la măna unchiu-meu Cărstei post. cum să să ştie c-am tocmitu-ne pre sate şi pre ocine, să aibu eu tot de în doao cu unchiu mieu Cărstea, anume-s satele Ueştii ... Drăgoeştie ... Găneasa şi Ciofrăngenii. Aşa să să ştie că ne-am tocmit de a noastră bună voe cu ştirea tuturor boiarilor şi tuturor megieşilor, pentru că aşa ne-au fost tocmeala şi mai deinte vreme. Iar mie să-mi fie milă de Cărstea unchiu mieu. Ş-am pus şi blăstem: carele de noi sau feciorii noştri va sparge aceasta tocmeală a nostră acela om să fie blăstemat de cei 318 părinţi din oraşul Nicheia şi să-i lăcuiască sufletul cu al Iiudii vănzătoriul lu Hristos şa al Ariei nebunul. Ş-am pus şi mărturii: Vladul log. ... Ragul ... Stan Motescul ... Ialomiţa Vladul log. ... Bărcăneşti ... Ialomiţa ... Dumitru ... Stoeneşti ... Neagul ... Răteşti ... Buzău ... Vladul ... Berincă ... Berislăveşti ... Petra al Hudei ... Dăeşti ... Stanciul logofătul ... Cepariul ... Oprea al lu Opriş ... Cărsteneşti. Aceasta tocmeală s-au tocmit în casa lu Arsenie judeţul de Trăgovişte. Aşa să să ştie. ... Stan log. ... Rumceani, ... Ghen. 7 ..., văleat 7121 1613. DIR, B, II, nr.130, p. 130 1613 Ianuarie 12. ŢR 135 ... vao stolnicilor ... Bistreţul. După aceia, vă grăescu domnia mea în vreme ce viţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi să daţi toată partea sfintei mănăstiri de la Tismena den în vama peştelui tot de înn doao despri toată balta, înnsă de în / 136 Măceş pînă la Brăzogrălă, cum au avut şi mai denainte vreme de la alţi domni. Aşijderea am miluit şi domniia mea ca să-ş ia vama cum au luoat şi mai demult şi mai mult opreală de cătră voi să n-aibă, pentru că am văzut domniia mea şi cartea a lu Şirban voevod mai de curănd şi încă multe cărţi vechi ale altor domni bătrăni. Iar de nu le veţi da vama de înn peşte cum iaste învăţătura domnii mele apoi bine să ştiţi că rele cuvente viţi avea di cătră domniia mea. .... ... logofăt. DIR, B, II, nr. 134, p. 135-136 1613 Ianuarie 13. ŢR 138 ... Scrise vlădiciia, mea aciastă carte a vlădiciei mele sfentei mănăstiri de în Bistriţă, pentru că au avut igumenul Theofil de în sfînta mănăstire cu Pătru şi Marin frate-său de în satul mănăstirei, anume Costeştii, înnaintea domnului nostru Radului voevoda feciorul Mihnei voevodu, pără. Şi aşa părăia Pătru şi frate-său Marin, cum ei n-au luat bani de la sfînta mănăstire mai sus zisă ca alţii săteani pre partea lor. Iar într-aceaia, domnul nostru au căutat şi au aflat şi au adevărat cum se-au fostu văndut tot satul Costeştii cu toţi rumănii şi Pătru cu frate-său Marin încă au rămas de lege şi de judecată şi se-au dat să fie rumîni sfentei mănăstiri ca şi alaţi săteni ce se-au văndut să fie toţi înpreună, pre 4000 aspri, ce au luat de la sfănta mănăstire. Derept aceia şi vlădiciia mea, pre cartea domnului nostru, am făcut şi cartea vlădiciei mele de credinţă cum cărţile lor de moşie şi de ocină încă le-au dat în sfănta mănăstire şi se-au prinsu de se va afla vre o carte ascunsă să nu fie faţă, să n-aibă credinţă neci la uîn divan orcare-i domni va aduce dumnezeu în scaun în Ţeara Rumînescă. Aceia învaţă vlădicica mea. .... ... Nestor log., ... Ghen. 13 zile, văleat 7121 1613. DIR, B, II, nr.136, p. 138 1613 Februarie 3. ŢR 146 ... şi la orăşanii carie vor fi oameni buni. Dup-aciia, vă grăiasco domniia mea păntru răndul acestoiu om, pre nume Dumitru, dă aciia de în oraş, păntru că s-au părăt de faţa naintea domniei mele cu comnaţii lui, pre nume: Manole şi Pană şi Arsenie şi Ivan. Şi aşa ziciia aceşti comnaţi ai lu Dumitru cum ia-au datu zestre lu Dumitru delniţa lu Talpă din Izvorani, iar rumăni ziciia că nu ia-au dat. Derept aceia, de în vreme ce veţi vedea cartea domniei mele iar voi să căutaţi să adivăraţi: dat-au delniţa cu rumăni au fără rumăni? Cum veţi afla cu sufleteli voastre să daţi în ştire domnii mele. DIR, B, II, nr.143, p. 146 1613 Februarie 24, Rîmnicul-Vîlcii. ŢR 157 ... Theofil, ca să să ştie cum că se-a văndut satul Costeşti lu Mihaiu vodă şi se-au neguţat în preţ, derept 4000 aspri preste tot hotarul şi cu toţi oamenii. Iară cănd au numărat sătenii bani, le-au lipsit 1000 de bani. Deci, de atunci păn acum tot au fost rumănii cum i-au dat Mihai voivod. Iară cînd au fost acum, în zilele domnu nostru Radului voivod, el se-au sculat 2 oameni de-au zis că ne-u ajuns bani de ocină de toată însă e oameni, anume Coman ... Dobrin, ce-au mers la domnu nostru cu părintele, iară domnu nostru i-au mănat pri aceşti oameni la săteni să le dea acea mie de bani. Iară acum au venit părintele egumenulu cu tot satul Costeşti naintea mea, ci-am judecat înpreună cu alalţi boiari cu toţi, ci-am socotit şi am zis părintelui de au dat cia mie de bani ci-au lipsit den bani lu Mihai vodă; el o au dat den mănăstire sătenilor, de o au dat sătenii în măna celor oameni ce nu le-au ajuns bani, denaintea mea şi denaintea tuturor boiarilor, să fie tot satul rumîni, să nu zică vreunul că iaste judec. Şi se-au tocmit sănguri rumănii. Derept acea, am dat cartea mea sfintei mănăstiri ca să-i fie tot satul rumăni. Şi au fost mărturie: Preda post. ... Cepturoae şi Mihail post. ... Văleni şi Stoica log. ... Tărăceni şi Pătru log. ... Goeşti şi mulţi boiari, cum că le-au dat părintele bani cea mie să nu fie păcat nici lui Mihail vodă nici părintelui. .... ... Rămnic, ... Februarie 24 zile, 7121 1613. ... Mehedinţul, .... DIR, B, II, nr.151, p. 157 1613 Martie 2. ŢR 157 ... ca să le fie balta lor de la Vărăşti şi de la Gurguiaţi, ce să cheamă balta Sticlele, să fie în pace de către stolnici şi de cătră toţi boerii, înnsă pre unde le scrie lor / 158 hotarăle cele bătrăne în cărţile lor. Să aibă pace această baltă, că nu e în tocmeala stolnicilor nici a şifariului, ce numai sfănta mănăstire, mila lor mai denainte vreme. Derept aceia şi voi, stolnicilor, în vremea ce veţi vedea cartea domnii melea, sî căutaţi toate partea sfintii mănăstiri să o daţi ce veţi fi oprit pîn la un ban. Aşa iaste învăţîtura dumnii melea. Iar cenea va ave vreo pără cu sfănta mănăstire să vie de faţă înnainte dumnii melea. DIR, B, II, nr. 152, p. 157-158 1613 Martie 7. ŢR 159 .... Scrise vlîdiciia mea aciasta carte a vlîdiciei meale sfentei mănăstiri de în Codmeana, cum să se ştie că mărturisesc vlîdiciia mea împreună cu fraţii noştri chir Efrem episcop de la Rămnic ... chir Chiril de la Buzău şi cu igumenul Anastasie de în sfănta mănăstire mai sus zisă, cum au văndut igumenul şi toţi călugării de în sfănta mănăstire de a lor bună voe satul Călugărenii jupanului lu Pană vistiariul pentru vită, însă derept 15 vaci cu lapte şi 10 boi şi 100 de oi cu miei şi iape 2 cu mănzi şi 1 cal şi aspri gata 5000. Şi le-au dat aciastea toate de faţă în sfînta mănăstire, iar cărţile ale satului ce au fost de moşie, iali au pierit cînd Ungurii. Aşa ştim şi mărturisim noi ceşti trii arhierii cu ali noastre suflete. DIR, B, II, nr.154, p. 159 1613 Aprilie 6. ŢR 166 ... acestor oameni, pre nume: popa Stan cu ficiorii-ş Stoian ... Pîtru şi Iiuova şi Stoiăn ... Gora de în sat de în Comani ca să fie de acum înnainte în pace şi slobod de cătră boiarenul domnii mele Ion comisul de în Paia, pentru că au venit aceşti oameni ce sănt mai sus zişi înnaintea domnii mele de se-au jeluit şi au spus cum săntu rumăni sfintei mănăstiri de la Tismana, de moşie de în sat de în Comani. Deci cîndu au fost mai de naintea vreame, au fost trecut Dunărea de multe nevoi şi de răutăţi. Iar cîndu au fost în zilele lui Şerban vodă dea se-au împăcat ţeara, ei au trecut Dunărea iar, deîncoace în ţeară. Deci au fost mersu de au şezut în satul lui Ion comisul în Măglăvit patru ani şi i-au lucrat şi i-au dijmuit ca pre neşte oameni ce se-au hrănit pre locul lui de atunce pănă acum. Iar cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, ei se-au dus la a lur moşie în Comani; iar Ion comisul el i trage să-i facă rumăni cu sila. Şi au venit şi egumenul-Ioan de la Tismeana deau spus înnaintea domnii meale cum săntu rumăni mănăstirei de moşie iar Ion comisul n-are nici un lucru cu dinşii. Derept aceaia, am dat domniia mea popei lu Stan şi cu feciorii lui: Stoian ... Pătru şi Iovei şi Stoian ... Gora, de va fi aşa cum au spus ei, să fie în pace de cătră boiarenul domnii mele Ion comisul, mai mult lucru cu ei să n-aibă, ce să-i lase în pace să şază la satul mănăstirei cu toate bucatele lor şi de nimenilea opreală să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii meale. ... Io Radul voevoda, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, II, nr. 160, p. 166 1613 Mai 2. ŢR 179 Din mila lui dumnezeu, Io Radul voevod şi domn, fiul răposatului Mihnea voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele acestor boeri: jupan Fote, ce au fost marele postelnic ... Badea postelnic de la Greci ... Vladul spătar ... Tudoranu pitar ... egumenul de la Argeşu ... egumenul de la sfănta Troiţă ... egumenulu de la Vierăşu, păntru că aceşti boeri ce sănt mai sus scris ei au venet înainte domnie mele de au spus păntru neşti fraţi ai lor, dă pre ocină ce au ei la sat la Izvorani, cum au văndut ei mai de nainte vreme neşti dealneţe în sat şi cu vinărici la deal; iar căndu iaste acum, ei nu socotescu ce au văndut, ce totu vor să fie fraţi pre vinăriciu cu aceşti boeri, ce sănt mai sus scrişi. Intra-aciia, domniia mea am socotit cene ce va fi văndut de la zilele lui Mihaiu voevod pănă acum să-i socotească partea lui în vinăriciu. Altu val să nu fie păntru că aşa iastea învăţătura domnie mele; şi altfel să nu fie, după spusa domniei mele. Ispravnic însăşi spusa domniei mele. Scris luna Mai 2 zile, anul 7121 1613. Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, II, nr. 170, p. 179 1613 Iunie 3. ŢR 200 Scris-am noi 12 boiari jurători ai Stanciului post. din Pade, din judeţul Doljiia, fiul lui Amza banul şi nepotul lui Stanciul Benga ... spăt., însă noi boerii pe nume: ... Mălăeşti, Radul post., ... Băldăluiu, Mile post., ... Orzecuţa, Stancicul post., ... Tîrnava, Gropeiu păharnicul, ... Berăsloveşti, Lăudat post., ... Albeni, Androni post., ... Cărcioaia, Mihaiu post., ... Crăişani, Danciul ceuşul, ... Bărca, Tomchilă iuzbaşa, ..., Radul ceuşul, ... Lipovu, Pustiiul, ... Vărăţi, Novac ceuşul, aciasta carte noastră la măna Stanciului post., cum am fost luaţi noi aceşti 12 boeri, ce săntem mai sus scrişi, de Stanciul post. ... Pade şi de verii lui pe nume, de Danciul post. şi frate-său Amza ... tărgul Gilortului, feciorii Barbului Benghei, pre răvaşili domnu nostru Radul voevod, fiul Mihnei voevod şi cu al doili portar pre nume Dragomir. Deci noi, deca ne-am strănsu aceşti 12 boeri la zi şi la soroc, în divanul domnu nostru la Craiuva, naintea lui Ianache banului ca să jure Stanciul post., cu noi, cu ceşti 12 boeri, preste satul Giurgiţa de cătră verei lui premari cum că au cumpărat şi Stanciul post. moşie în Gurgiţa cu rumîni. Deci am cerşut noi aceşti 12 boeri cărţi şi zapise la Danciul cu frate-său Amza păntru satu Giurgiţa, să vedem ce au cumpărat ei; iar ei ne-au scos carte lui Mihai voevod de cumpărătoare. Deci noi am cetit aciasta carte şi aşa scrie pre toot satu Giurgiţa... Iar Stanciul post. ne-au mai arătat şi zapisul care arată să fie moşie de moştenire den Giurgiţa şi l-am cetit noi ceşti 12 boeri şi am găsit funi 2 scrise în zapis şi fune de stănjăni 60 şe funea căte aspre 900 şi am găsit galbeni 112 ... pre alte 25 de funi. Iar au rămas funi 40 nevîndute de oamenii den Giurgiţa Barbului Benghiei, tatăl Danciului şi a lui Amza. / 201 Deci noi, deca am cetit carte lui Mihai voevoda, o am văzut că este făcută rău de Barbul Benghe, unchiul Stanciului post.; şi apoi am cerut la Stanciul post. cărţi de cumpărătoare, iar Stanciul post. ne-au scos un zapis de vînzarea satului mai pe urmă, de s-au văndut oameni cu părţile lor pe ocini, că fac 24 den celi 40 de funi, omul cu fune lui derept aspri 1800. Iar o samă de rumîni s-au vîndut Predii Buzescului derept aspre 7200, cu funii mare 8 şi fune de 120 de stînjăni. Păntru aceşti rumăni avut-au Stanciul post. pără cu Preda Buzescul nainte lui Mihaiu voevoda şi e-au aruncat Stanciul post. bani îndărăt Predii Buzescului. Deci noi ceşti 12 boeri ne-am sculat de am jurat în sfănta beserică, cu mănili pre ivanghelie, precum iaste satul Giurgiţa cu rumăni cu tot, peste toot hotarul, a Stanciului post. Iar Stanciul post., văzînd că am jurat, au torsu verilor lui ughi 112 jumătate. Şi au rămas Danciul şi Amza de giudecată dinainte noastră. Şi am dat să ţie Stanciul post. toot satul Giurgiţa cu toot hotarul şi cu toţi rumănii. Aciastă scriem. Scris Iun. 3 zile, leat 7121 1613. Scris eu, Dragomir post. Tomchil iuz. Radul ciauş Milea Stăncicul Pustiìul Mihai Androni Gropeiu Lăudat post. Radul Novac ciauşul Danciul DIR, B, II, nr.187, p. 200-201 1613 Iunie 10. ŢR 206 .... După acea, am scris eu, Spinciul judeţul cu 12 părgari de oraş Tîrgovişte aciastă a noastrî carte, ca să se ştie cum au cumpărat Iane Ganata, ginerele lui Tatomir şi al Neacşei, muiarea lu Tatomir, uin loc de casă cu trei pivniţe de piatrî şi cu 2 prăvălii, cu locul cătu se va aleage înpregiur, de la Moga, fratele lui Tatomir şi de la feciorii lui pre nume, Tanasie şi Stoica, însă partea Mogăi ce-i se-au căzut ales jumătate, derept 34000 de bani. Şi într-aciaste vănzătore ce au văndut Moga, el i se-au căzut să în să întoarcă Moga bani 6000 feciorilor lu Tatomir, pre nume Gherghe şi cu fraţii lui, Neculei şi Neagoe. Iar traceaia, se-au străns preoţi şi oameni buni orăşani de au socotit şi i-au tocmit şi au dat lu Gherghe şi cu fraţii lui să ţie o pivniţă, pivniţa cea mică de îndărăt după cia pimniţî mai mare, derept 3000 de bani şi 3000 aspri să le dea Iane Ganata, să fie fraţi, să lăcuiascî pre acel loc depreună; iară de nu se va ţinea Gherghe cu fraţii-ş de acea tocmeală, ce se-au tocmit de înnaintea a mulţ oameni buni, orăşani şi preoţi, neciş vor nărăvi, iară Iane să fie volnic să întoarne aciale 3000 de bani şi să iasă afară de pre acel loc. Şi iară se ştie că au dat Neacşa şi feciorii ei, ce săntu mai sus scrişi de zăstre surori-sa Rocxandei, jupăneasa lu Iane, 1 prăvălie lăîngă zidul pivniţei de în partea lor. Şi au cumpărat Iane aciaste pivniţe şi prăvălii cu locu căt se va aleage înprejur, deînnaintea a mulţ oameni buni şi preoţi şi cu ştirea a toţi megiiaşii / 207 căţi sănt înpregiurul acelului loc; şi Moga iar au văndut de a lui bună voe. Şi au dat Iane ai lui bani derept gata, cum sănt şi mai sus zişi, ca să-i fie lui aciale locure ce-s mai sus zise, ocine şi moşii, lui şi feciorilor lui şi nepoţilor şi strenepoţilor şi de niminea nelegănat, în vecie. Şi mărturii preoţi şi oameni buni carei au fost la acia tocmealî, pre nume: popa Goicea clisiiar domnesc ... popa Nenciiul ... popa Stanciul Drencescul şi popa Dumitru Bogat ... popa Proca ... popa Tanasie ... i popa Thanasie ... popa Efrem ... popa Ignat ... popa Ivan ... popa Iane; şi orăşani pre nume: Mina zugrav ... Marin zugrav ... Iane Grec, ginerele Nedeli, ... Proca gramatic ... Pîrvul gramatic şi Tatul croitor şi mulţ oameni buni, ce nu i-am scris în cartea aciasta. DIR, B, II, nr.190, p. 206-207 1613 Iunie 15. ŢR 207 Adecă eu Marco Şiianul scris-am acesta al nostru zapis la măna popei lu Pătru, cum să să ştiia că am avut fălce 4 la Obărşiia, însă în polele Frunţi, deca le le-m văndut popei lu Pătru. Şi cănd le-am văndut au fost şi moştene. Insă dărept bani gata 600; şi omeni bune mîrtureia, anume: Dinul şi Anghel şi Dîcole stolnic şi Stoica, şi dăn Stroeşti, Radul Udrea ... fiul lui Mecu, aceşti omeni buni mărturie. ... Iuni 15, văleat 7121 1613. Pentru credenţa ne-m pus şi degetele. DIR, B, II, nr. 191, p. 207 1613 - 1615 Iulie 18. ŢR 217 Jupan Enache mare ban al Craiovei, scris-am aceasta a noastră carte jupănesei Velicăi a banului Vodei ca de să-i fie ei o Ţigancă pre nume Mariia şi cu 3 fete ale ei, pre nume Neacşa ... Rada ... Paraschiva, pentru că aceasta Ţigancă cu fetele ei iaste a jupănesei Velicăi de moşie, iar globnicii domneşti den Craiova ei o luatu şi au zes că iaste domenască. Iar cănd au fost acum, au venitu jupăneasa Velica cu globnecii de faţă înainteaa noastră de se-u părăt şi au spus feciorul Gudlei globnecul că această Ţigancă ce iaste mai sus scrisă nu iaste domnească. Deci am adevevăret cu mulţi boiari că iaste Ţiganca a jupănesei Velicăi de moşie ohabnică. Direptu aceaia, am dat cartea noastră jupănesei Velicăi ca să fie volnică să ţii această Ţigancă ce iasta mai sus scris. DIR, B, II, nr. 199, p. 217 1613 Iulie. ŢR 217 .... Sea sea ştie cumu se-au prins moarte Ducîi di Oltea di au murit în zilele lu Mihaiu vodă şi au lăsat în urma lui 2 feciori Ghirghe ... Mihăil; şi au lăsat şi datorii Duca la Stanciul Mocşăi aspri 8000. Dar Gherghe ficior Ducîi s-au sculat, deaca au murit Stanciul, di au apucat pre Mihăil fiiu-său pintru acii / 218 bani ci au lăsat Duca în urma lor. Iar Mihăil ficiorul Stanciul il se-au apucat de leage foarte tare sî jure pre acii bani că nu ştie nici iaste datori cu nimic Ducîi. Iar omini buni şi unchii lor ei i-au înpăcat, nici sî părască Ghirghi pre Mihăil nici să jură Mihail, ci s-au tocmit să lase şi Ghirghi nişti pămănturi şi silişte, ci au fost cumpărat Duca dila Stanciul mai diinti vreame. Iar Mihăil să dea di în ocina lui a triia parti di în tot lăcul şi din silişte şi di în vii. Şi mîrturie: Stanciul Sarchiz ... Duca, Stanciul popii Stoica al Dragomirii, Ghirghi al Ivăneaşi, Stoica de în Deal ... Mitrea. Scris luna Iulie văleat 7121 1613. DIR, B, II, nr.200, p. 217-218 1613 ŢR 219 Scris eu ermonah egumen Ion de în sfînta mănăstire de în Tismena şi eu Staicol postelnicul de în Ohaba aciasta a noastră cartea, pentru că au căutat părintelea egumenul Ţihanii mănăstire la Staico iar Staico el au căutat Ţiganii lui la mănăstire; dup aceia au venit Staicu de s-au înpreunat cu părintilea. Dup-aceia nici au aflat părintelea la Staico, nici Staico la părintelea. După aceia, s-au tucmit părintele egumenul cu Staico denainte a toot săborul şi denaintea tuturor setenilor căţi au foste oameni buni de în Tismena cum să n-aibă călugării a-l căuta la Staico Ţiganii, nici Staico să nu cautea la călugări. Şi să ştie că nici are mănăstirea niciun Ţigan nici Staico la mănăstire. Văleat 7121 1613. DIR, B, II, nr.202, p. 219 1613 (7121) ŢR 220 ... aceştii calughereţe ... Pracsiia de la sventa mănăstire ce să chemă Surupati, ce este hramul sventa troiţă, ca sî le fie partea de ocina a lui Jătiian de în Bîrbîteşti toată preste tot hotarul cumu să va alege. Pîntru că au fostu închinată de Jitian a lui ocină de în Bîrbîteşti toată lu Tudor....... de Drîgoeşti încă în zilele rîposatului Bîsîrab voevod. Dece Tudor....... tu ace partea de ocină de mînîstire ce e mai sus scrisă. Iar cîndu au fostu acum, în zilele domnii melea iar un omu anume Crîmpu de în ceta lu Jitiian a venit cu părî nainte domneii melea de faţă cu Pracsiia calugheriţa de la mănăstire ce sî chemo Surupate: şi aşa pîrîia Crîmpu nainte domnii mele........ tu a treia partea de ocina îu Jitiian a lui neînchinată...... sus zisă. Deci Pracsiia calugăriţa au scosu carte ohabnică de la ........ Bîsîrab voevod şi am cetitu domnea me cartea şi cu toţi boeri domniei mele de în divan. Şi aşa fu scris, cum au fostu închinat toată partea de ocină..... lu Tudor, iar Tudor o au fostu datu mînîstire dreptu şi au rămas Crămpul de lege şi de judecată de la divanul domniei melea...... u domnea mea acia parte de ocinî a lu Jitiian toată mînîstirii...... nime sî n-aibî a-l bîntui preste carte domnii melî. .... Io Radul voevod, .... DIR, B, II, nr.203, p. 220 1613 Septembrie 6. ŢR 220 ... sfintei şi dumnezeeşti mînăstirea domnei meale de la Bucureşti, ce-i este hramul sviataa Troiţa, ca să fie în pace şi slobodă mahalaoa ce este pre lăngî mînăstire de bir şi de toate dăjdile şi măncăturile căte sănt preste anu în ţeara domniei meale, pîntru că însumi domniia mea i-am miluit şi i-am ertat în zilele şi în viiaţa domniei meale să fie în pace, numai sî fie de treaba şi de lucrul sfintei mănăstiri, la ce va trebui. 221 Derept aciaia şi voi toate slugile domniei meale şi mare şi mici, cari veţi umbla în slujbele domniei meale, în vreame ce veţi vedea cartea domniei meale, toţi să vă vegheţi de omenii sfintei mănăstiri ce este mai sus scrisă să sî rîpaose în bunî pace. Şi tu, judeţ cu 12 pîrgari şi voi orăşanilor să vî feriţi de omenii sfintei mănîstiri. ... ... Sept. 6 ... Io Radul voevoda, .... Io Radul voevod (m. p.). DIR, B, II, nr. 204, p. 220-221 1613 Noembrie 17. ŢR 223 ... ca să fie volnic cu cartea domnii meale să-ş ţie satul Lungii, partea jupăneasei Neagăi, dvorniceasa vornicului Mitrei, toată, cu tot hotarul şi cu toţi rumănii şi cu tot venitul căt se va aleage, pentru că acest sat au fost cumpărat de răposatul deregătoriul domnii meale jupănul Pană vistier, socrul boiarului / 224 domnii meale jupan Vasilie vistiiar, de la jupăneasa Neaga vorniceasa, încă în zilele lu Simion vodă de cumpărătoare, pre aspri gata. Derept aceaia, am dat domnia mea jupănului Vasilie vistiiar acest sat Lungii, cum scrie mai sus, să-l ţie de moşie. Derept aceaia şi voi rumănilor, în vreme ce veţi vedea cartea domnii meale, voi să ascultaţi de toate de ce vă va da jupănul Vasilie vistiiar învăţătură. DIR, B, II, nr.207, p. 223-224 1613 Noembrie 18. ŢR 224 ... voi 12 boiari, ...: Stepan ... Buta logofeţi ... Ţigăneşti ... Hrize log. ... Dobroeşti ... Pîdure banul ... Sîcuiani ... Oprea log. ... Stroe ... sat ... Paraschiva post. ... Boleasca ... Pătru ... Vladul ... Drăngeşti ... Staico ... Creţeşti ... Frăţilă ... Oreşti. După aceia, vă grîiasco domniia mea cum, de în vreme ce veţi vedea cartea domneai mele, iar domnevoastrî sî cîutaţi să mergeţi deîmpreună cu cistetul boiarinuloe domniei mele, jupan Cernica dvornicul sî hotîrăţi toate satilea sfentei mănăsteri a domnei mele ce iaste hramul sfînta Troiţî. Acesta vî dau în ştere domnevoastrî. DIR, B, II, nr. 208, p. 224 1613 Noembrie 26. ŢR 227 ... Neaga, ca să-i fie o Ţigancă, anume Doda şi cu un fecior, anume...... altul, pentruc-au cumpăratu doamna Neaga aceşti Ţigani ce săntu mai sus scrişi de la...... fecioru lu Marco de Comani, dereptu 1200 aspri gata. Şi-au văndut Staico aceşti Ţigani ce săntu mai sus scrişi doamnie Neagăi, de a lui bună voe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de înprijirul locului. Dereptu aciaia, am datu dumnia mea să fie volnică doamna Neaga să şie ţie aceşti Ţigani, ce săntu mai sus scrişi, niminea să nu o mai băntuiască, preste cartea dumnii mealea. ... Noembrie 26 .... DIR, B, II, nr. 211, p. 227 1614 Ianuarie 10. ŢR 235 Să să ştie megiiaşie jupan Vintilă vornicul şi al cîlugîrilor dila Tismana şi dila Govora, anume: de în Bărca, Dragomir şi de Livezi, Novac şi de Bohan, Conda şi de Bîldăluiu, Milea şi de Viianul, Stan Rîspopoul şi de Urzicuţa, Vladul, ca să caute să tocmească cum vor afla cu sufletili lor, pentru 3 rumîni, de Bistreţu unul şi de Strîmba 2. Deci sî tocmească cum va fi cu deriptul, ai cui vor fi. ... Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, II, nr. 218, p. 235 1614 Ianuarie 12. ŢR 236 ... satului Costeşti al sventei mănăstiri al Bistriţei, ca să fie în pace şi slobod de bir şi de găleată şi de făn şi de dijmă de stupi şi de gorştini de oi şi de porci şi de oae seacă şi de toate slujbele şi măncăturele căte săntu preste anu în ţara domnii meaele, pentru că i-am ertat domniia mea cum iaste mai sus scris, cum i-au fost ertat ş-alţi domni mai de nainte, să fie de treaba şi de posluşanie sventei mănăstiri. Dereptu aceia şi voi, slugile domnii meale, oare carei veţi înmbla în slujba domnii meale, în vreame ce veţi vedea această carte a domnii meale, iar voi în pace şi slobod să lăsaţi tot satul Costeşti, de toate slujbele şi măncăturile, cum iaste mai sus scris. Şi nimenea să nu să ispitească a-i băntui preste aceasta carte a domnii meaele. DIR, B, II, nr.219, p. 236 1614 Ianuarie 12. ŢR 236 ... ca să fie volnici cu aciasta carte a domnii mele să caute de toate bucatele şi de toate moşiile, ce va fi avut mănăstirea Stelei spătariul de la Bucureşti să le străînngă, ori ce se va putea afla de bucatele mănăstirei a Stelei spătarul ori sate ori ocine ori rumăni ori Ţigani ori bălţi ori vaduri de mori ori mult puţin ce se va aleage, tot să fie volnic părintele egumenul ce iaste mai sus scris, să le străînngă, pentru că le-am dat şi le-am adaos domniia mea să fie în mănăstirea domnii mele, ce iaste mai sus scrisă şi de nimenilea opreală, că aşa iaste învăţătura domnii mele. DIR, B, II, nr. 220, p. 236 1614 Ianuarie 26, Oraşul de Floci. ŢR 241 Scris-am noi, Costandin judeţul şi 12 părgari şi cu oameni buni oroşani de oraş de Floci, ciastă carte a noastră cestui om, anume Stanciul lu Ioniţă cum să se ştie cumpărat nişte locure de grădini prea ale lui derepte bucate, locure nelucrate păragină şi mărăcini; înnsă o făşie de la Cîrstea al Brutei de Blagodeşti, dereptu preţ 8 talere bătute de argintu şi pre iapă bună; şi, altă făşie de la o muere, anume Negrita alăture cu cea de sus, dereptu preţ 600 de aspri. Şi iarăşi alăturea cu aceale doo făşii au cumpărat de la Pană al lu Socol în preţ dereptu iapă, de le-au făcut cîte trele o grădină să se hrănească. Şi 2 făşii de la Cîrstea şi de la Negrita le-au cumpărat Stanciul de în zilele răposatului Mihaiu voevod, fost-au ani 7102 1594 şi ceasta de la Pană o au cunpărat în zilele domnu nostru Radul voevod, feciorul răposatului Mihnei voevod. Aşa au cumpărat Stanciul aceale trei locure de grădini pre ale lui bucate dereapte, aspri gata şi dobitoace. Şi au vîndut aceşti oameni Cîrstea Şi Negrita şi Pană aceale locure de a lor bună voe şi cu ştirea a toată rudenia lor şi cu ştirea megiiaşilor de sus şi de jos şi de înnaintea oraşului, cu bună pace. Păntru aceae, am făcut Stanciului ciastă carte a noastră, ca să-i fie aceale locure căte treale ce-s mai sus zise ocini de moşie lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor lui, neclătinate în vecie. Şi iaste mărturie: Stanciul diaconul ... Dragotă cel mic ... Dobran cu fiu său Drăgan ... Radul Zaeţ ... Cîrstea ... Stan feciorul lu Nistor ... Vălcul frate lu Dragotă. DIR, B, II, nr. 223, p. 241 1614 Februarie 10. ŢR 246 .... Scris-am domnia mea voao, stolnicilor de la Cornăţel: în vreame ce veţi veadea cartea domnii meale, voi să căutaţi să lăsaţi călugăriţele de la Vihorăşti să-ş ia toată partea lor de peaşte de în balta ce au avut mănăstirea şi la Vărîşti şi la Gurguiaţi, cum au luat şi pănă acum şi cum au ţinut şi pănă acum. Iară să va avea cineva vreo pără, ei vor veni de faţă în divanul domnii meale, înpreună cu călugăriţele. Iară voi să lăsaţi călugăriţele să-ş ia ce le iaste partea lor de peşte. DIR, B, II, nr.227, p. 246 1614 Februarie 11 Tîrgovişte. ŢR 246 In numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh amin. Eu, adică Spinciul ... Tîrgoveşte, scris-am al mieu zapisu, cum să să ştie că am avut ocină în sat în Vălcana, 6 delniţe şi cu 4 rumăni, vii, însă delniţa lu Gorgan toată şi a Grozei toată şi a Micului toată şi a Neacşului, fecioriul Mîinei toată şi a Bealei toată şi a lui Ciortan toată. Şi rumănii, anume: Stoica şi Radul Bivolan şi Micul şi Neacşul. Şi iar am avut ocină la Stupini 2 părţi, a mea partea şi frăţini-mieu lu Rădici, că o am cumpărat eu de la dînsul şi de în pădure şi de în poiană, de în Piscul Căinelui pănă în Ţeatăţ. Şi area şi frate-mieu Costea într-aceaastă ocină de la Stupini, a triia partea; iar delniţeli sănt alesea numai alea melea însumi şi cu aceşti 4 rumăni ci sîntu mai sus scrişi, fără nici o amestecătură. Deci, m-amu sculat de m-amu tocmit cu Vălcul logofătul de Orbesca de i-am văndut acestea 6 delniţi şi cu aceşti 4 rumăni şi cu ocina de la Stupini, direptu 14000 de bani. Şi mie-au dat bani gata 12500, pănă vom căuta o delniţă a lui Ciortan. De sea va afla şi aceaia delniţă să fie ca şi ceale delniţi, el să-mi dea 1500 de bani, iar de nu sea va afla, el să ţie alaltea delniţi şi cu rumănii şi cu ocina de la Stupini, direptu aceşti bani ci mie-au dat 12500 şi să aibu a-i darea aceşti 4 rumăni în măna Vălcului logofătul. Aşa ne-amu tocmit şi am văndut de bună voia mea şi cu ştirea frăţini-mieu Costeai şi a nepoţiluru-mi şi cu a lui Vintilă de Săteani şi cu a tuturor fraţiloru-mi / 247 de ocină şi de prea înpreagiurul şi de naintea a mulţi boiarii, anume: Irimia log. ... Tărgovişte şi frăte-său Efrem log. şi Fota ... Jăpa neguţitor ... Radul log. de Booari ... Radul log. de Zloteşti ... Dobrea log. de Crătuneşti. Aşa iaste adeverit şi într-alt chip nu iaste. ... eu, .... Irimia. Eu Radul logofit. Efrem log. Spinciul. Jipa. Fota. Dobre logăfăt. (Fără iscălitură; apare numele în legenda sigiliului). DIR, B, II, nr.228, p. 246-247 1614 Aprilie 19. ŢR 268 ... voao satilor, anume: Tesmana ... Peştişani ... Borăştie ... Izvarna ... Costeanie, Sohodolul ... Masloşie ... Groşari. După aceia, vă grăescu domniia mea de vreame ce veţi vedea cartea domnie meale, iară voi să căutaţi să vă puneţi rănd în toate zilele căte 50 de oamenie, să meargeţi să păziţi sfănta mănăstirea, cu armi, Tismana, să nu cumva să dea niscari lotri să facă vreo stricăciune la mănăstire, ce să păziţi acei 50 de oameni o zi şi o noapte. Deci vor mearge alţi 50 de vor păzi pri răi. Iară să nu viţi păzi şi să va faci vreo pagubă sventei mănăstiri, bine să ştiţi că nu veţi plăti cu bucatelea, ce numai cu capitile. DIR, B, II, nr. 242, p. 268 1614 Aprilie 29. ŢR 269 Pri milostive doamne, să fii domneata sănătos; rugumu-ne domnetale ca domnului nostru cela milostivu, pentru care lucrure ştii domneata căndu ne-am despărţit de domneata, în ce credinţa ne-ai lăsat, într-aceia săntem şi pănă acum şi de căteva ori am trimes de am dat în ştire domnetale şi cu mare frică, ca să nu piiardem capetele de acest domnu turcu. Şi domneta pănă acum niciun lucru adivirit nu ne trimeţi, ce numai nădejde; ce noi într-aciasta nădejde cădem la lucrure foarte grele, că întăiu în ţeara noastră acum strigă hoge, că-ş ţine acest domnu fraţii şi surorile în cas’ cu el şi sănt Turci; şi robii carii au scăpat de pre în catarge şi depre într-alte robii măcar de la Mihaiu vodă, domnul cine iaste în ţeara el i dă Turcilor; şi alte multe nevoi care nu le-am scris acum. Inţelegem că are Turcul gănd să pue în ţeara noastră paşă; aşijderea şe în ţerăle ce sănt vecini cu noi. Deci, deaca vom cădea noi la aceia, să rămăe în ţeara noastră paşă şi mănăstirile şi beserecile noastre să fie meceture Turcilor şi coconii noştri să-i facă iniciari şi fetele noastre să le ia Turcii lor mueri, cum fac într-alte ţeră ce sănt supuse lor; deci noi, den zilele lu Mihaiu vodă de cănd ne-am supus şi ne-am jurat creştinilor, pentru aceia ne-am jurat şi ne-am supus noi supt înpăratul creştinescu, ca să nu cădem noi la un lucru ca acesta. Derept aceia, am tărpit noi mare cheltuiale şi robii şi arsuri şi sănge vărsat pentru creştini, ca să avem căutare la nevoia noastră. Ce mult ne mirăm, au domeata nu faci ştire înpăratului de nevoile noastre? Ce de iaste vina de în domneata, că nu faci în ştire înpăratului să ne caute la nevoile noastre, dumnezeu-ţi va fi platnic cum te-ai jurat cu noi. Ce tribuiaşte domneata plecat şi cu lacrăme de la noi, să aduce amente înpăratului păntru noi, că măcar să n-am fi noi avut nicio tocmeală cu creştinii şi acum a striga mila înpărăţiei sale, încă searu cădea să ne caute, fiind noi creştini, ca să nu rămănem păgăni, căci inima noastră nu se poate suferi cu păgănii. Căci şi anu, cănd am venit cu Turcii asupra lu Bătur şi atunce numai ce aşteptam să auzim de domneata şi de ceva oaste creştină, că noi ne grijisem ca să fim vrăjmaşii lor cei mai mari, cum am făcut ştire domnetale. Ce ne rugăm domnetale, dă în ştire înpărăţiei sale că acum iaste vreame bună şi săntem toţi gata a sluji înpărăţiei sale şi domnetale, cum veri înţeleage domneata şi de la logofătul Oancia; măcar că nu ne-am înpreunat noi cu logofătul, iar deac-a venit sluga logofătului, toate pre rănd i-am făcut în ştire cu omul nostru, cum stau lucrure deîncoaci, care nu săntem noi îndoiţi că nu / 270 vor veni în ştiri domnitale. Cee ne rugăm să fie cu taină acest lucru, că de se-aru înţeleage, toţi ne-am piiarde capetele. Să fii domneata sănătos, amin. Scris April 29 .... Noi toţi boiarii den ţeară şi de la slojitori, plecat ne închinăm domnetale. DIR, B, II, nr. 243, p. 269-270 1614 Mai 12. ŢR 275 ... ca să jure cum n-au trecut preste Dunăre cu satul Tămbureşti mai nainte de întocmeala lu Mihail vodă. Deci, de va fi trecut mai nainte de întocmeala lui Mihail vodă, el să fie în pace; iar dă va fi mai de încoacea, el să fie rumăn, cum vor afla cu ale lor sufleatea. Şi părăş Dragomir. DIR, B, II, nr.248, p. 275 1614 Mai 12. ŢR 276 ... ca să jure cum c-au trecut prestea Dunăre cu satul Tămbureşti, mai naintea de întocmeala lu Mihai voevod, deci de va fi trecut mai nainte de întocmeala lu Mihai vodă, el să fie în pace, er de va fi mai de încoace, el să fie rumănu; cum vor afla cu ale lor suflete. Şi părăş Dragomir. DIR, B, II, nr. 249, p. 276 1614 Iulie 9. ŢR 293 ... acestuiu om, ... Dragomir, ca să fie volnic cu acesta cartea a domnii meale şi cu sluga domnii meale, anume Aldimir pit., ca să aib-a luoare nişte răvaşe de la Paraschiva şi de la Stan şi de la Stănil ... Tămbureşti, păntruc-au fost luoat leagea pre răvaş denainteaa domnii meale, ca să jure cum n-au fost rumăni lu Dragomir. Deci, cănd au fost la zi şi la sorocu, ei n-au putut jura nici cum, cea lea-au trecut zioa. Deci am dat domnii meaa lu Dragomir, ca să fie volnic cu aciasta cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale, ca să lea ia răvaşilea şi să-i ducă în satul Tămbureşti, să-i fie rumăni, cum au fost şi mai daintea vreme, păntru c-aşa estea învăţătura domnii meale. DIR, B, II, nr.265, p. 293 1614 Iulie 31, Cozia. ŢR 314 ... satului Flămînzeştii, ce iaste al sfintei mănăstiri de la Argheş, ca sî fie de acum înainte în pace şi slobod de găletă şi de fîn şi de oae seaaca şi de cal şi de miiare şi de lucru domnescu şi de toate slujbele şi mîîncăturile cîte sănt preste an în ţeara domnii mele, pentru că l-am ertat domniia mea să fie numai de treaba şi de posluşanie sfintei mănăstiri, să lucreze ce va trebui; numai să aibă a-ş da birul şi dijma şi gorştina, iar de alte de toate să fie în pace. Derept aceia şi voi, găletarilor, şi voi toate slugile domnii meale carii veţi îmbla de aceaste slujbe şi dăjdi, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să-l lăsaţi, mai mult să nu-l bîntuiţi, că apoi mare certare veţi avea de cătră domniia meaa. .... Io Radul voevod, din mila lui dumnezeu, domn. DIR, B, II, nr. 275, p. 314 1614 August 15, Craiova. ŢR 316 ... aceşti mueri anume Catalina den Goeşti, ca să fie în pace şi slobodă de acum nainte de cătră Pătru log. de rumînie şi să-şi ţie a ei ocină den Goeşti, ce este de moşie a popii Danciului, de preste tot locul, den silişte, den cîmpu, den apă cu vadure de moară, pentru că iaste a lui de moşie şi a muerii lui Catalinei. Numai ce au vîndut Catalina lu Pătru log, den sat, de într-acea parte de ocină a popii Danciului 12 locure, derept aspri 1200. Iară alaltă ocină să fie toată a Catalinei, că aşa le au fost tocmeala. Iar Pătru au vrut să ţie partea popii Danciul toată şi aspri n-au dat. Şi am văzut domnia mea şi cartea Radului voevod Şerban la mîna Catalinei, cum s-au pîrît de faţă Catalina cu Pătru log. şi au rămas Pătru log. de leage denaintea Radului voevod Şerban, că n-au fost dat aspri pre toată ocina, ce au dat numai pre aceale locure ce-s mai sus scrise. Derept aceaia, am dat şi domniia mea Catalinei, ca să fie în pace de acum nainte de cătră Pătru log. de rumînie şi să ţie ocina ei cu bună pace. Iar Pătru log. să-şi ţie numai aceale 12 pămînture ce au cumpărat, iar cu Catalina mai mult meteah să n-aibă, ce foarte în pace să o lase să se răpaose. Şi să se ştie ce au cheltuit Catalina pînă au scos acea ocină, aspri 600, ca să aibă credinţă de cîtră fraţii ei. DIR, B, II, nr. 278, p. 316 1614 August 26. ŢR 320 ... ca să fie volnic cu cartea domnii mele, de să-ş ia 1 rumăn de la Oprina, jupăneasa lu Marco log. de Topoloveni, pentru că au fost cumpărat boiarinul / 321 domnii meale Dumitru log. satul Tătarul de la jupăneasa Oprina şi cu 6 rumăni. Deci alalţi rumăni ia i-au dat, iar 1 rumăn nu i l-au mai dat, cum le-au fost tocmeala. Derept aceaia, am dat domniia mea boiarinului domnii mele, ce iaste mai sus scris, ca să fie volnic a-ş luoa de la Oprina rumăn pentru rumăn. Şi iar să-ş întoarcă Dumitru log. de la Oprina 800 de aspri, pentru că nu i-au ajunsu ocina să dea derept căţi bani au fost neguţat satul Tătarul, ce căndu au tras ocina au fost mai puţin. Deci sau să-i întoarcă aceşti bani, sau să-i mai dea ocină de la Băţeşti pentru aceşti aspri; iar de nu va vrea să-i plătească sau să-i dea ocina, cum sea-au neguţat, să fie volnic de să o tragă. Iar cui va părea strămbu să vie de faţă căci aşa iaste învăţătura domnii mele. DIR, B, II, nr.282, p. 320-321 1614 Septembrie 7. ŢR 322 ... ca să fie volnic, cu cartea domnii mele, de să-ş ţie neşte rumăni den Păpălari, anume: Mirican, bărbatul Ancăi roabei şi pre feciorii lui, Stanciul ... Ştefan şi Băluiiu, fratele lu Mirican şi pre feciorul lui Tatomir, pentru că aceşti rumăni, ce sănt mai sus scrişi, ei sea-au fost văndut cu toată ocina lor Chircăi comisul încă mai de naintea vreame, den zilele Radul voevod Şerban şi tot i-au fost rumăni cu bună pace. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii mele, iar Mirican şi muiarea lui Anca şi feciorii lui Băliuca cu fiu său Tatomir, ei au rădicat toţi pără de au venit înnaintea domnii mele de se-au părăt de faţă cu Chirca comisul. Şi aşa pîrăia ei toţi, cum au fost robiţi ca să scape de rumănie. Iar într-aceia domniia mea am căutat şe am judecat pre dirept şi pre lege şi am adeverit domniia mea cum mai mult de muiarea lu Mirican n-au fost roabă; şi o am iertat domnia mea de rumănie, den divanul domnii mele; iar alalţi toţi n-au fost robiţi, ce i-am dat domniia mea să fie rumăni, cum sea-au văndut, numai să fie în pace de rumănie, care au fost rob şi au scăpat, iar cine n-au fost rob, el tot să fie rumăn, pentru că au rămas de lege şi de judecata denaintea domnii mele. Şi mai mult val să nu fie. DIR, B, II, nr. 284, p. 322 1614 Octombrie 10. ŢR 328 ... satului Flămănzeştii ce iaste al sfintei mănăstiri de la Argeş, ca să fie de acum înnainte în pace şi slobod de găleată şi de făn şi de oae seacă şi de cal şi de miiare şi de lucru domnescu şi de toate slujbele şi măîncăturile căte săntu preste an în ţeara domnii mele, pentru că l-am ertat domniia mea să-ş plătească numai birul şi dijma şi gorştina, iar de alalte de toate să aibă pace, ca să fie de treaba şi de posluşania sfintei mănăstiri, să lucreaze ce va trebui. Derept aceaia şi voi găletarilor şi voi, toate slugile domnii mele ori carii veţi îmbla de aceaste slujbe şi dăjdi, în vreame ce veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să-l lăsaţi, mai mult să nu-l băntuiţi, că apoi reale cuvente veţi avea de cătră domniia mea. Şi ce veţi fi tras de la satul mănăstirii, tot să le daţi înnapoi la măna lor. Şi mai mult de acum înnainte val să n-aibă, că aşa iaste învăţătura domnii mele. Iar cine va trage preste cartea domnii mele, să nu i se dea nimica la măna lui fără ştirea domnii mele. DIR, B, II, nr.291, p. 328 1614 (7123) Octombrie 12. ŢR 329 .... Eu jupîneasa Maria, fata jupînului Staico post. de Bucov, scris-am acesta a mea cartea Soicăi logofătul de Tărăceani, ca să-i fie un sălaş de Ţigani anume Ţavul faur şi cu Ţiganca lui anume........ şi cu feciorii lor căţi vor ave, păntru că aceşti Ţigani ce sănt mai sus scrişi, ei sănt ai miei de la părinţii miei de moşie, de stremoşie. Deci cănd au fost acuma, în zilelea domnului nostru Radului voevodu, feciorul lui ..., iar mie mi-au căzut o năpastea marea pre cap. Deci, văzăndu eu atăta nevoe marea pre capul mieu şi cheltuială, iar eu am făcut acest sălaş de Ţigani, Ţavul faurul, vănzători şi m-am tocmit de a mea bună voe cu Stoica logofătul de i l-am văndut derept 10800 aspri gata. Şi mi-au dat aceşti bani toţi gata de mi-em rădicatu nevoia, de m-am înbrăcat şi mi-em hrănit coconelea. Şi după acesta, sea-au întămplat la acesta a nostră tocmeală mulţi boieri mărtorie: Muşat postealnic şi Dumitru log. ... Radul log. de Cămşor şi Muşat log. ... Stepan log. ... Ţigăneşti ... Buta ... Şteful ... Berileşti ... Cărstea log. ... Bucimeni. Derept aceia, să-i fie acest sălaş de Ţigani moşie derept ohabă. .... Stepan logofăt. Buta log. DIR, B, II, nr.292, p. 329 1614 - 1617 Octombrie 28. ŢR 334 ... acestui om ... Stoicanul ... ca să fie volnic cu cartea mea să-şi ţii un pogon de vie în dealul Săseanilor, păntru că l-au cumpărat Stoicanul acel pogon de vie derept 800 de bani. Iar după aceia Stoicanul elu au avut pîră cu Constandin păntru acel pogon de vie. Deci eu i-amu tocmit şi i-amu înpăcat ca să li fie acea vie den doao din capu pănă în cap şi cheltuiala iar din doao şi mai mult pîrî întru ei să nu fie. Aşa se-au tocmit denaintea noastră. DIR, B, II, nr.296, p. 334 1614 Noembrie 28. ŢR 337 Scris-am eu, popa Dumitru, şi preuteasa Ştefana, fata popei lu Mateiu, nepoata lu Macaveiu logofătul, zapisul nostru să fie de crediînţă la măna părintelui egumenului lu Grigorie de la sviata Troiţă, ca să fie sventei mănăstire moşie 1 loc de prăvălie, ce iaste lăîngă cealea locure ci-au văndut Stanciului log. şi Spiridon log. şi Şerban log., păntru că l-am vîndut noi de bună voe a noastră, derept 1000 de bani gata. Mărturie părintele egumenul Melentie de la sventi Nicola şi Spiridon log. ... popa Borcea clisearul; aşa sî sî ştie. ... Noem. 28 .... Eu popa Dumitru. Eu Ştefana. DIR, B, II, nr. 299, p. 337 1614 Decembrie 21. ŢR 344 Adecî să se ştie cum au cumpărat Stoica de la Voicilă, fecioru Păcureanu, 1 stînjen de ocină de în ocina Gîlmeneascî, de în prunii lu Cazli peste Horizu, fărî apă în luîngul ocenei, păn în sleame Corbului, dereptu 800 de bani. Adecă aldămîşare: Fîtul de Pîcăleşti şi popa Stan, feciorul lu Ion Vlădupiscul şi Manea iuzbaşa, fecioru lu Ion şi Bădica şi Şteful şi Ion şi Voico şi Coman şi Radu de Matiţi şi Radul de Drîghişişte; şi încă a fost Tudor de Răteşti şi Laţco, frateli lu Tudor şi Păcalî şi Marinu de Sărăşte. Şi am dat la aldămaş vin veadre 2, vadra căte 36 da bani. ... 21 ... feciorul Mihne voda, văleat 7123 1614. ... popa Stan ... Pîcîleşti. DIR, B, II, nr. 305, p. 344 1615 Ianuarie 16. ŢR 356 Scris-am eu Vladul ... Chisar acesta al nostru zapis sî sî ştie cî am tocmit cu naşul Ghioca post. de ne-au slobozit satul Sărăcineşti, pîntru că i-au fost cumpîrat de la Zaharie cîpitan, derept 10000 aspri. 357 Deci noi ne-am tocmit cu dinsul de ne-au slobozit Sîrăcineşti cu moor, cu dîrsta şi cu rumîni, cu toţi, iar noi i-am pus o rotă de mooră de la Vledeştii zălog, să o ţie pînă i vom da bani aspri, zece mie. Şi ne-am tocmit de a noastră bună voe, fîră de nici o silă. Iar veri în zilele acestui domnu ver în zilele altui domnu, toot sî avem a-i darea bani fîr de nici o gîlceavă, iar pînî nu-i vom da bani, sî nu fiim volnici a luarea moora, pîntru cî aşa ne-am tocmit. Şi mîrturie au fost la aceastî tocmeală a noastrî mulţi boiari, anume; Stan Hude pîrcălab ... Dîeşti ... Pana log. ... Stanciul ... Rimnic ... Tudor ... Bereslîveşti şi Panga nîguţătoriul ... Căpreni ... Mihiul ... Oltîteani ... popa Vancea ... Brata şi Dumitru ... Sîmbotin ... Mehedinţul ... Stan Zlataust ... Dîeşti ... Părvul, ... Dolofan ... Petre ... Jiblea, Andrei. Iar cine sî va ispiti a spargearea această tocmeală a nostră, el sî fie .... .... Tudor. Brata. Hude. Pana. Stanciul. Ghioca. Andrei. Pîrvul. Mehedinţul. Zlatoustu. Eu Panga. Petre. DIR, B, II, nr. 314, p. 357 1615 Ianuarie 25, Tîrgovişte. ŢR 365 Eu Fiera log. şi jupăneasa mea Stana, scris-am această a noastră carte, cum să să ştie ce am dat noi amîndoi zestre genere-meu lu Stan şi fie-mea Stancăi ocina de în Răsturnaţi, toată partea noastră cătă se va aleage şi cu un rumăn, anume Radul Morova şi cu feciorii lui, anume Stan ... Ivan, ca de să le fie lor şi feciorii lor moşie. Şi iară le-am dat ocina den Pestre, parte noastră toată cătă să va alegea şi cu un rumăn anume Stan şi cu feciorii lui, anume Dragomir ... Dan; iară să le fie lor şi feciorilor moşie şi de nimenele băntuială să n-aibă, pentruc-au fost ale noastre derepte moşii de la părinţii noştri. Şi le-am dat noi amăndoi, de bună voe noastră, ca de să le fie lor moşie. Aşa să se ştie. Şi am scris eu, Fiera logofăt, in Tîrgovişte luna Ghen. zile 25, văleat 7123 1615. DIR, B, II, nr. 319, p. 365 1615 Ianuarie 29. ŢR 366 ... acestui om, anume Vlade şi cu frate-său Badea de Călugăreani, ca să fie în pace de rumănie de cătră Iano log. den Bărseşti. Pentru că ceşti rumăni, ei au fost de moşie ai sfintei mănăstiri de la Cotlumuz, unde iaste hram preaobrajanie a lui Hristos, iar apoi au fost eşit den Călugăreni aceşti rumăni den zilele răposatului părintelui domnii mele ... voevod. Deci, pentru căci au fost răzimat şi în satul lui Iane log. la sat la Curtişoara mai denainte vreame; iar deacă au cumpărat Iane log. o parte de ocină în zilele lu Şerban voevod de la Mihăil, feciorul lu Nean den Muţi, el, căndu au fost acum în zilele domnie meale, au vrut Iane log. să rumănească pre Vlade şi pe frate-său Badea. Şi se-au părăt de faţă Vlade cu Iane log.; şi am adeverit domnia mea, cum au fost aceşti rumăni ai sfintei mănăstiri de moşie, daţi şi miluiţi de Băsărab voevod... se-au părăt şi călugării de faţă cu Iane log., anume Serafim şi Gavriil călugări. Şi am văzut domniia mea şi cartea răposatul moşului domnii meale Alexandru voevod de mili, ce au rămas Iane log. de lege şi de judecată. Şi am dat domniia mea să fie aceşti rumăni sfintei mănăstiri, cum au fost şi mai denainte vreame şi să fie în pace Vlade şi Badea de cătră Iane log. şi să n-aibă băntuială dă nimica şi să aibi voe a-ş luoarea bucatele den satul lu Iane log., pentru că au rămas de leage den divanul domnii mele. .... Io .... DIR, B, II, nr.320, p. 366 1615 Martie 31. ŢR 377 ... Preda ... Bărseşti ca să fie volnic cu cartea domnii meale de să-ş ţie toată ocina şi cu rumănii, căt se va aleage den Mănăileşti, despre tot hotarul, însă partea Stoicăi Crămpu toată şi cu a feciorilor lui Dumitru şi Oprea şi Gheorghe şi Stan şi partea Micului toată şi a văru-său lu Datco şi partea Părvului şi a Tomei şi partea Stanciului şi a Grozei, pentru că această ocină şi cu rumăni ce iaste mai sus scrisă, ia au fost cumpărată de Preda log. mai denainte vreame in zilele lui Mihail voevod. Şi am văzut domnia mea şi cartea răposatului Mihaiu voevod de cumpărătoare, în cursul anilor 7108 1600. Deci, căndu au fostu acum, în zilele domnii meale, iar aceşti rumăni ce sănt mai sus scrişi, Stoica Crămpu şi cu feciorii lui şi cu alalţi rumăni, ei au ridicat / 378 pără înnaintea domnii meale, fără alalţi rumăni căţi nu săntu aicea scrişi, de-au venit în pără cu Preda log. de faţă în divanul domnii meale. Şi aşa părăia rumănii pre Preda log. cum că n-au luat bani de la Preda log., ce săntu judeci. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre direptu şi pre leage cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale. Şi am citit domnia mea şi cartea lu Mihaiu voevod de cumpărătoare şi se-au aflat scrişi părinţii lor rumăni Predei log. şi luoaţi bani. Derept aceaia, am dat domnia mea slugii domnii meale Predei log. ca să-ş ţie ocina şi rumănii de în Mănăileşti, căt au fost cumpărat în zilele lu Mihail voevod şi căt... cărţile şi de nimenilea opreală să naibă, pentru că se-au părăt aceşti rumăni den Mănăileşti, ce săntu mai sus scrişi, cu Preda log. înnaintea domnii meale şi tot au rămas de lege. Şi acum încă au rămas denaintea domnii meale. DIR, B, II, nr. 328, p. 377-378 1615 Aprilie 23. ŢR 382 ... egumenului Veniaamin de la sfănta mănăstire den Argeş, ca să-i fie lui tot satul Corbii şi cu toţi rumănii şi cu tot venitul. Pentru că acest sat Corbii au fost de moşie ai călugăriţei Magdalinei, jupăneasei lu Crăjăiu, de moşie de strămoşie; deci cănd a fost tocma în zilele bătrănului Băsărab voevod, iar Magdalina călugăriţa ia au avut şi o mănăstire la Meriş; deci se-au sculat ia de-au mers la Băsărab voevod de-au închinat mănăstirea şi satul Corbii lu Băsărab voevod, înnsă deaca se va pristăvi, ei să-i zacă oasele în mănăstire. Deci, într-aceaia, preste puţină vreame, Magdalina călugăriţa ei se-au tîmplat moarte, deaci ia unde au jăluit, ia acolo o au îngrupat în tinda besearecii. Şi au adaos Băsărab voevod cu mănăstirea şi cu satul Corbii bucatele Magdalinei călugăriţei de le-au dat în sfănta mănăstire de la Argeş să fie pomenă ei, unde-i zac oasele; şi de atunci pănă acum iaste cursul anilor, anii 112. Şi tot au ţinut sfănta mănăstire de atunce pînă acum, cu bună pace. Iară cănd au fost în zilele domnii mele, iară neşti oameni se-au aflat de se-au făcut strănepoţi Magdalinei călugăriţei şi au rădicat pără cu egumen Veniaamin naintea omniei meale. Şi aşa părăia acei oameni înnsă anume: Drăgoiu şi Mircea ... Stănilă pre egumen, cum că sănt ei rudenie Magdalinei călugăriţei, ca să ia mănăstirea Merişul şi satul Corbii; derept aceaia, domniia mea am judecat pre derept cu toţii cinstiţi deregătorii domnii meale. Şi am văzut domnia mea şi cartea lu Băsărab voevod la măna egumen Venieamin, cum au fost dat şi închinat acea mănăstire şi satul Corbii, ce sănt mai sus scrişi, de Magdalina călugăriţa lu Băsărab voevod, iară Băsărab voevod le-au adaos în sfănta mănăstire Argeşului şi i-au îngrupat oasele ei în mănăstire. Deci au rămas aceşti oameni ce-s mai sus scrişi de leage şi de judecată denaintea domniei meale pentru că nici au avut cărţi, neci nimic. Ce văzînd domnie mea acea pomeană bătrănă, aşişderea şi domnia mea am dat egumen Venieamin, ca să-i fie sfentei mănăstire de Argeş satul Corbii şi acea sfăntă mănăstire Merişul, să fie ajutor şi de hrană călugărilor şi de nimeane clătit, .... DIR, B, II, nr.332, p. 382 1615 Aprilie 27. ŢR 385 ... acestor oameni, anume Stoica şi Stan de Mititei, ca să fie volnici cu cartea domnii meale de să ţie toată paartea de ocină şi de moşie a verului ci-l cheamă pre nume Mihail, de în sat, de în cîmpu, de în pădure şi de în apă şi de în uscat şi despre toată ocina, oarecăt se va aleage de preste tot hotarul, păncă i-au fost dereaptă ocină de moşie a lu Mihail. După aceaia, Mihail, el şi cu fraţii lui, ei au fost furat neşte stupi ai lu Urmeşi ş-ai lu Dragomir Pleşoe de în Draghieşti, încă în zilele răposatului moşului domnii meale Alixandru voevod. Dup-aceaia, l-au prinsu fur de faţă ş-au vrut să-l spănzure. Intr-aceaia Mihail şi cu fraţii lui şi cu mumă-sa, ei au mersu de-au căzut cu mare rugăciune la Stoica şi la Stan de în Mititei să nu-l lase să-l spănzure şi să-l peerză, ci să facă bine să dea ce vor da să-l scoată. Intr-aceia Stoica şi Stan, ei nu se-au îndurat să-l lase pre Mihail să peeară, ce-au dat aspri 700 de argint şi 12 capre cu lapte, de l-au scos de la ştreangu şi de în peire şi le-au fost făcut şi cărţi pre moşiia lui, cum să o ţie aceşti oameni ci sănt mai sus scrişi Stoica şi Stan, în cărţile răposatului moşiului domnii meale Alixandru voevod. Deci, de în zilele răposatului moşului domnii meale, tot o au ţinut pănă în zilele răposatului Mihail voevod. Iar cănd au fost în zilele răposatului Mihail voevod, iar Mihail cum au făcut şi cum se-a brodit, pănă le-au furat cărţile, ci le-au fost făcut atunce. Deci, de atunce pănă acum în zilele domnii meale, tot au fost Stoica şi Stan fără moşie şi fără aspri, ci l-au fost plătit de într-acea nevoe. Iar căndu iaste acum, în zilele domnii meale, iar l-au apucat ca să le plătească acei bani ce sănt mai sus scrişi, el n-au avut cu ce-i plăti, ci iar le-au dat ocinaş toată, ci e mai sus scrisă, denaintea domnii meale şi denaintea a tot divanul domnii meale de a lui bună voe, fără nici o silă. Intr-aceaia am dat şi domniia mea Stoicăi şi lu Stan, ca să le fie ocină ci-i mai sus scris, ohaabă, / 386 lor şi feciorilor, c-au fost di faţă Stoica şi Stan cu Mihail ş-au rămas Mihail de leage denaintea domnii meale. DIR, B, II, nr.335, p. 385-386 1615 Mai 15. ŢR 389 Să se ştie că au avut Stamate comisul şi Dumitru de Filiiaş ocină în sat în Jupîneşti şi în Crasna, dentr-ămădooî satelea de preste tot locul, a şasea parte de moşiia lor; deci în sat în Crasna el au ţinut, Stamati comisul şi cu Dumitru de Filiaş, iar în Jupîneşti cine le-au fost fraţi lor pre ocină, însă Radul Paştea şi Neagoe al Arcăi şi iar Radul, ei au vrut ca să arunce pre Stamate comisul şi pre Dumitru şi aşa zicea că n-au avut moşi lor parte în Jupîneşti, pentruc-au avut ei pîră cu alţi boeri mai dinainte vremea, cu alţi boeri ce le-au fost căzut pentru satul Jupăneşti, deci moşi lu Stamat comisul şi a lu Dumitru, ei n-au vrut să le fie într-ajutori la părî şi la cheltuială, ca să-ş scoaţă moşiia toţi depreun. Iar apoi, ei i-au socotit cu mulţi boeri, carii au fost şi mai bătrîni şi au ştiut de acele tocmelea şi pără ş-au aflat cum cînd au purtat Radul Paştea şi cu Arca, tatăl lui Neagoe şi cu iar Radul, ei au fost depreun cu moşul lu Stamate comis şi a lu Dumitru şi la pără şi la cheltuială păn au scos satul Jupăneşti. Şi încă au cheltuit moşul lu Stamate comis şi a lu Dumitru 300 de aspri turceşti şi un cal bun. Drept aceia, s-au tocmit Radul Paştea şi cu Neagoe, feciorul Arcăi şi Radul cu Stamate comis şi cu Dumitru de a lor bună voe şi au lăsat ca să ţie Stamate comis şi Dumitru şi din Jupîneşti a şasea parte de preste tot locul, ca şi di în Crasna. Şi s-au tocmit dinaintea a mulţi boieri, anume: Pătru log. ... Goeşti ... Hamza ... Părăiani ... Andronie ... Albeni ... Zahariia ... Rogojina ... Staico ... Ohaba ... Dragomir ... Fărcăşeşti ... Pîrvul ... Vălcîneşti ... Udrişte ... Roşiia ... Stanciul Colca ... Bibeşti ... Necula ... Cătun ... Barbul ... Poiana ... Danciul ... Bengoe ... Tărg Ghil şi încă mulţi boeri făr cîţi nu simt scrişi, au fost la tocmeală. DIR, B, II, nr.339, p. 389 1615 Mai 25, Tîrgovişte. ŢR 393 ... jupan Ventil ... logofăt aceasta a mea carte ca să se ştie că acest loc den Tărgovişte fostu-l-au cumpărat Chisar vornicul de la oroşani şi au făcut case. Deci atunce, în zilele Mihnei voevod, căndu au fost Chisar / 394 vornic mare el au făcut locul vănzătoriu cu case cu tot. Deci eu l-am cumpărat de la Chisar vornicul, derept 200 de galbeni de-naintea Mihnei voevod şi a tuturor boiarilor şi cu ştirea tuturor oroşanilor, ce l-am ţinut şi am şezut în case păn mi se-au prinsu pribegie. Ce am venit în zilele lu Şerban voevod den pribegie; deci mi-am luoat lucul şi mi-am făcut case şi grădini, căt mi-au tribuit. Iar căndu au fost acum, în zilele domnu nostru Radul voevod, feciorul ... voevod, căt locu nu mi-au trebuit den cestu loc al mieu, eu l-am dat sfintei beseareci den Tărgovişte, ce iaste hramul sveti arhanghel Mihail, însă locul cestu de preste cale, care iaste despre besearecă, pentru sufletul mieu şi al părinţilor miei, ca să ne fie pomeană, iar sfintei besearici întărire. Iar după moartea noastră, să n-aib-nimenilea den ruda mea a luoa locul ce am dat besearicii, nici feciori, nici nepot, nici văru primare, nici un om, iar care om va vrea să ia locul şi va sparge pomeana noastră, să fie bleastemat şi afurisit de 318 de ... ce sănt întru ... Necheia. Aciasta am scris. Şi au fost mulţi boiari mărturie căndu l-am dat acest locu sfintei besearici. Şi au fost popa Thanasie preot la această sfăntă beseareacă. Şi într-altu chip să nu fie preste a noastră zisă. ... Lepădat ... Tărgovişte, ... Mai 26 ..., văleat 7123 1615. Dat-amu eu, Ventilă logofătul. DIR, B, II, nr.342, p. 393-394 1615 Decembrie 8. ŢR 443 In numele tatălui şi al fiului şi al sfîntului duh, amin. Scris-am eu Neacşul păh. cu a mea jupîneasă Mariia, fata lui Arvat banul den Hotărani, aceasta a noastrî carte lu Tudor com. de Măldăreşti, cum să să ştie, că i-am văndut a noastră parte de ocină den sat den Murgeni, însă a triia parte de peste tot hotarul de în cîmpu den pîdure den hotar pînă în hotar, derept zece mii bani gata. Şi aceast ocină ce iaste mai sus scris, o am văndut noi de a noastră bună voe cu ştirea tuturor rudelor noastre. Şi mărturie am pus anume: Mihail ... post. ... Ion ... Văleani ... Stanciul ... Dobroslăveni ... Nica com. ... Gîvăneşti ... Matei ... Brîncoveani ... Stoica log. ... Loloeşti ... Oprea log. ... Şirineasa ... Radul log. ... Inoteşti ... Tudor ... log. ... Bărseşti ... Stan post. ... Bojorani.... ov ... Cacova ... Negrea ... Bîlînişti ... Vîlcul log. ... Brăza. Şi-am vîndut această moşie de a noastră bună voe şi cu ştirea tuturor rudelor noastre cari i-am întrebat cui va tribui să cumpere şi nime nu se-au / 444 aflat să răspunză... noastră căndu ne-au... aceşti boerii ce... plîtit pe noi de bir. Şi aceşti bani, el n-au avut, ci elu ş-au văndut alte moşii. Pentru aceasta, aceasta scris-am eu acesta zapis să fie priste zisa noastră. ... Dec. 8 zile, leat 7124 1615. DIR, B, II, nr. 383, p. 443-444 1615 Decembrie 17. ŢR 444 Scriş eu Nega, muiare lu Mihaiu şi Dumitru, feciorul lu Mihaiu şi Nicula şi Mîrtin, fratele lui Mihaiu, aceasta a nostră carte, să să ştie cumu amu fostu rămas lu Iane, cumnatu nostru, zistri Ilini, date dupî morte lu Mihaiu şi i-au mai fostu dator Mihaiu lu Iane 740 aspri. Deci ne-mu tocmit noi dî bunî voia noastră de i-amu datu lu Iane 2 pogoane dî vie, un pogon au fostu datu dî Mihaiu, eră altu pogon i l-am datu noi dupî moarte lu Mihaiu. Deci să fii vlonic Iane cu aciali vii să şi le lucreze şi să facî ci va vrea. Amu pus mîrturii omini buni, anumi: Fătul ... Miroslav ... Dumitru. ... Bojchi, ... Dec. 17 zile, văleat 7124 1615. DIR, B, II, nr. 384, p. 444 1621 Ianuarie 8.ŢR 2 ... egumenul Pavelu, ca să fie volnic cu aceasta carte a domniei meale şi cu sluga domnii meale ... de să ia 1 Ţigan de la Ivaşco dvornicul, anume Vădilaiu şi de la jupăneasa Grajdana pre Radul Ţiganul Ciuleaiu şi pre Cornea Ţiganul, unde-l vor afla şi de la Cernica vornicul 1 Ţigan şi alţi Ţigani şi Ţigance ale mănăstirii, căţi vor fi fugiţi şi răsipiţi aici înn ţeara domnii mele, măcar în ţigănia domnească, măcar în ţigănia boerească, măcar vlădicească, măcar călugărească, măcar lăcuindu la oraşe, pre toţi să-i ducă la mănăstire să şază şi să lucreaze ce va trebui mănăstirii şi de nimenilea opreală să n-aibă. Aşijderea să fie volnic egumenul cu cartea domnii meale să străngă şi rumănii mănăstirii, svintei mănăstiri, den toate satele, căţi vor fi răsipiţi aicea înn ţeara domnii meale, ori în sat domnescu, ori în sat boerescu, ori călugărescu, ori la oraşe, pre toţi să-i străngă să-i ducă la urmă şi la a lor moşie să şază să lucreaze mănăstirii cum au fost leagea mai denainte vreame. Iar cine va opri rumănii mănăstirii, bine să ştie că apoi se va luoa den satul acela căte 6 boi. ... DIR, B, IV, nr 2, p.2 1621 Ianuarie 8ŢR 3 Scris-am noi satul Dălbăneştii anume Dragumir bătrănul ... Oncea ... Vişan ...Stan bătrînul ... Dobrin ... Neagoe ... Roman ... Prode ... Radul ... Coman ... Cărstea, să se ştie cum amu văndut 40 de stănjini de ocină den ocina Dălbăneştilor, însă 20 de stănjini dencoace de Prahova pînă in iazul morilor şi din Prahova încolo, iar 20 de stănjini, cum mearge ocina în lungul Prăhoviţii, lu Dumitru den oraş den Tărgovişte, derept 2000 de bani gata, ca să-i fie lui şi feciorilor lui şi nipoţilor, strinipoţilor lui, moşie şi hohabnică, păntru că o amu văndut noi de a noastră bună voe şi au cumpărat şi Dumitru de a lui bună voe. Şi căndu am văndut noi, n-am văndut de noişi, ce am văndut cu ştirea a tot satul şi mic şi mari şi cu ştirea a toţi megiiaşilor de sus şi de jos, de prin prejurul ocinii. Şi au fost la tocmeală Radul postelnic a lu Mănui de Dălbănişti şi Dumitru postelnic de Piteşti şi Iane stăgarul domnescu şi au fostu mulţi oameni buni la tocmala aceasta. ... Eu Dumitru aprodul, Once ban, Staico, Dragomir, Oncea, Vişan, Coman, Stan, Prodea ... Dobrin, Neagoe ... Roman, Radul. DIR, B, IV, nr.3, p. 3 1621 - 1623 Ianuarie 11ŢR 3 ... părintelui egumenul den sfănta monastire de la Tesmana, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale, anume Dragomir ... armaş, de să ia de la Mahmet comis trei sălaşe de Ţigani, însă Ţiganii anume: Dumitru cu sălaşul lui ... Lupul Ţiganul cu sălaşul lui şi Radul cu sălaşul lui. Şi iar să fie volnic să ia de la Radul de Cămpinişu alte trei sălaşe de Ţigani. 4 Pentru că aşa au spus părintele egumen naintea domnei meale cum sănt aceaste sălaşe de Ţigani, ce-s mai sus scrise, ale sfentei mănăstire, iar aceşti boiari ce-s mai sus scrişi, ei i ţinu în sila lor şi n-au nicio treabă. Derept aceaia, am dat domnia mea părintelui egumen să fie volnic cu aceasta carte a domnii meale şi cu sluga domnii meale ... să-şi ia aceşti Ţigani şi să-i ducă la sfănta mănăstire, iar acestor boiari ce-s mai sus scriş să le va părea strămbu, ei vor sta de faţă naintea domnii meale cu părintele egumenul den Tesmana. ... DIR, B, IV, nr 4, p.3-4 1621 Ianuarie 20, Tîrgovişte.ŢR 7 ... Noi aceşti 6 boiari, Fiera vistiar ... Stoica logofet Tărăceanul ... Ventilă postelnic ... Săteani ... Dobriin logofet de Ungurei ... Badea şefariul de Tetcoi ... Pătru logofet ... Merişani, scris-am aceasta a noastră carte să fie cu mare credinţă la măna lui Ivaşco postelnic de Băloteşti, ca să se ştie că ne-au luoat Ivaşco postelnic şi Radul postelnic de Cepturoaia şi jupăneasa lui, Calea, fata Radului postelnic Calofirescul, denaintea domnu nostru Radul voevod, pre răvaşe domneşti, ca să le căutăm răndul pentru neşte sate anume, Ulmuleţii şi Zemnicele şi Zimnicealele, să adevărăm ale cui au fost de moşie; fost au ale Căndei părcălabul de Voevodeşti, moşul lui Ivaşco postelnic au fosta-au ale Marcei de Nanoveani? Şi fostu-ş-au Marcea de Nanoveani frate cu Cănda părcălabul de Voevodeşti, moşul lui Ivaşco postelnic au nu ş-au fost nimica? Deci noi, aceşti 6 boiari, ce săntem mai sus scrişi, am nîvoit pre Ivaşco postelnic în tot chipul ca să aducă oameni buni, bătrîni şi megiiaşi de pre înprejurul acestor sate să mărturisească naintea noastră ale cui au fost aceaste moşii şi sate. Şi Cănda părcălabul cu Marcea de Nanoveani fostu-ş-au fraţi amăndoi, au nu ş-au fost fraţi. Deci într-aceaia, Ivaşco postelnic, el au adus mulţi oameni buni şi megiiaşi de pre înnprejurul locului şi de pre înnprejurul acestor sate, anume popa Luca de Gaurici şi den Gropeani, Dragomir şi Drăgan şi de Şuleşti, Paraschiv şi de Mihăileşti, Stan şi de Comceşti, Tatul şi de Futeşti, Marco şi de Popeşti, Badea, de au mărturisit şi ei cu sufletele lor naintea noastră cum sănt aceaste sate de moşie ale Căndei de Voevodeşti, moşul Ivaşco postelnic. Iar Marcea de Nanoveani nici ş-au fost frate cu Cănda părcălabul de Voevodeşti, nici nu au avut nicio treabă cu aceaste moşii şi sate. Deci şi noi aceşti 6 boiari, ce săntem mai sus scrişi, bine am adeverit cu ale noastre suflete, cum Marcea de Nanoveani cu Cănda părcălabul de Voevodeşti fraţi nu ş-au fost, nici rudă, nimica nici au avut Marcea nicio treabă cu aceaste sate, nici feciorul lui Dragomir, ce le-au fost dobăndit Marcea de la Ţintea armaşul, căndu au tăiat pre Căndea părcălabul, în zilele ... voevod. Şi au rămas de în Cănda 2 feate, Mariia, muma lui Ivaşco postelnic şi Muşa. sora Mariei, featele Căndei părcălabul de Voevodeşti. Aceasta am adeverit şi mărturisim cu sufletele noastre. ... 8 Fiera vistier. Ventil postelnic. Dobrin logofăt. Bade şăfar. Pătru gramatic. DIR, B, IV, nr.7, p.7-8 1621-1623 Ianuarie 21.ŢR 8 ... ca să-i fie un rumăn, anume Pătru Borcan, feciorul Stoicăi Zopei de Pereani, pentru că se-au văndut Stoica Zopa cu feciorii lui şi cu toată ocina lor, să-i fie rumăni. Şi am văzut domnia mea şi cartea lor, cum se-au văndut în zilele lui Simion vodă. Şi tot i-au fost rumăni, de atunce pănă acum, în viaţa domniei meale. Iară cînd au fost în zilele lu Şerban vodă, iară Pătru Borcan au mersu preste Dunăre, în Ţara Turcească, la seceriş, vreamea l-au apucat acolo, vreamea de robie, ce-au fost venit Tătarăi în ţeară. Deaca au eşit Tătarăi de în ţeară, iară Pătru Borcan au venit în ţeară, la casa lui şi la moşiia lui şi lă fămeae-ş, şi au fost rumăn boiarinului domnii meale, ce iaste mai sus scris. Iar cănd a fost acum, în zilele domnii meale, iar Pătru Borcan aşa părăia naintea a domnii meale, cum l-au robit Tătarăi, de-au fost rob. Intr-aceaia, domnia mea am zis să-şi scoaţă hoget cum l-au slobozit, iară el nici în hoget n-au avut. Deci domnia mea i-am dat leage 4 oameni, să jure cum l-au robit; de va jura, să fie în pace de rumănie de cătră Părvul logofăt, iar ocina ce-au văndut ei de în Pereani să fie a boerin domnii meale Părvul logofet. Iară Pătru Borcan neci într-un chip nu se-au putut apuca de leage, ce au rămas de judecată şi de leage, denaintea a tot divanul domnii meale. Ce am dat domnia mea boerin domnii meale Părvul logofăt să-i fie rumăn, cum se-au văndut şi cum i-au fost şi pănă acum. ... DIR, B, IV, nr.7 p.8. 1621 Ianuarie 27, Tîrgovişte.ŢR 12 Eu Radul postelnicul de în Hierăsti scris-am acesta al mieu zapis la măna părintelui egumenului Grigorie de la sfănta mănăstire de la Bucureşti, ce iaste hramul ... Troiţă, cum să se ştie că i-am văndut partea mea de ocină de la Cioplea, carea iaste pre lăngă satul Dudeştii, însă doao părţi. Iară o parte nu o am văndut, căci nu iaste a mea, ce iaste a surori-mea Neacşei; ce-am văndut numai partea mea, 2 părţi, derept 70 de galbeni, însă stănjini 200. Şi ne-am tocmit pre stănjini căte 7 costande, iar să vor mai treace stănjeni mai mulţi de căt 200, să aibă a-m plăti părintele tot căte 7 costande. Şi hotarul să se ştie: de în apa Dămboviţei pănă în hotarul mănăstirii lui Ivan călugărul de către Colintina. Şi am văndut această ocină de bună voe a noastră, fără de nicio silă, ca să fie sfintei mănăstiri moşie; şi ne-au dat şi banii toţi deplin, 70 de galbeni, la măna noastră, pre 200 de stănjeni, iar ce vor treace mai mulţi, să aibă părintele a ni-i plăti. Şi mărturie încă am pus: Dumitru banul şi Dumitru vistiariul şi Staico postelnic şi Hrizea logofet. ... 7129 1621 Eu Hrizea logofăt mărturisescu. Eu Radu postelnic. Dumitru ban. Staico postelnic. Dumitru vistiar. DIR, B, IV, nr 11, p.12. 1621 Ianuarie 28, Tîrgovişte.ŢR ... 13 Adecă noi, Marco şi Aloiz, feciorii jupănului Gaşpar şi ai jupînease lui, Mariei, scris-am şi mărturisim cu cest zapis al nostru să fie la măna jupănului Ventilă marele dvornic, ca să se ştie cum i-am văndut a noastră parte de ocină de în Găujani, den în judeţul Elhov, toată şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de în baltă şi den uscat şi de în şezutul satului, de pretutindenilea, căt se va aleage şi de preste tot hotarul şi cu rumănii, anume: Neagoe şi Luţcan şi Vălcan şi cu feciorii lor. Pentru că această ocină den Găojani şi cu rumăni, ce iaste mai sus scris, au fost de moşie a jupănului Staico ce au fost postealnic mare şi a măini-sa, Mariei şi a jupîneasei lui, Frujinei; iar căndu au fost apoi, jupănul Staico postelnic, el au dat şi au miluit pre sluga lui, pre Staico de Făurei, cu aceasă ocină den în Găujani, pentru direaptă şi credincioasă slujbă ce i-au slujit. Iar după aceaia, căndu au fost în zilele răposatului Mihail ..., iar Staico de Făurei, el au dat şi au băgat şi au înfrăţit pre tată nostru Gaşpar, pre jumătate de ocină den în Găojani. Iară apoi, tată nostru Gaşpar, el pentru frăţiia înncă au dat şi au dăruit pre Staico de Făurei cu 15 boi şi multe biruri au plătit tată nostru Gaşpar, ale lui Staico, de au cheltuit pentru aceale birure 11.000 de aspri. Iar altă jumătate de ocină, ce iaste mai sus scris, de în Găujani, iar Staico de Făurei, el o au vîndut tatăini nostru, lu Gaşpar, derept 20.000 de aspri gata şi se-au înfrăţit. Şi au vîndut Staico de a lui bună voie denaintea tuturor megiiaşilor şi i-au făcut şi cartea lu Mihail voevod, de cumpărătoare, cîndu au fost cursul anilor 7104 1595. Iar după aceaia, căndu au fost acum, în zilele domnu nostru Radul voevod, feciorul răposatului Mihnei voevod, după moartea tatăini nostru, lu Gaşpar, iară noi, feciorii lui, Marco şi Aloiz, ce săntem mai sus scrişi, am văndut toată partea noastră de ocină den în Găojani şi cu rumănii, de preste tot locul, căt se va aleage, cum zici mai sus, de o am văndut jupănului Ventilă marele dvornic, de a noastră bună voe, fără nicio silă, derept 12.000 de bani, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor şi i-am dat şi cărţile de ocină la măna jupănului Ventilă marele dvornic. Şi căndu am văndut această ocină fost-au mulţi boiari mărturie: de Pade, Stanciul postelnic şi cu fiiu-său Pătraşco şi de Răteşti, Albul peharnic şi de Drăngeşti, Vladul şi de Preajvă, Mircea spatar şi de Uscaţi, Danciul logofet şi Vladul peharnic ... Tudoru slujer, Iscrul dvornic ... Aldimir dvornic ... Ghiuoca. Şi am pus şi blăstem: cine se va ispiti de în ruda noastră a sparge şi a strica această a noastră tocmeală, acela să fie trăclet şi anatema şi afurisit de 14 318 ... ce sănt întru ... Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia. Aceasta am scris şi mărturisim. ... ... 28 ... 7129 1621. Marco Alois Eu Vladimir vornicul Eu Ghioca. Iscru vornic. Vladul peharnic. Radul postelnic ... Potoceani. Stanciul de Pade. Ivaşco postelnic. Danciul logofăt. Lepădat logofăt. DIR. B. IV, nr.12, p.13-14 1621 Februarie 10.ŢR 16 ... acestui om, anume Bolovan ... Titeşti ca să fie volnic cu cartea domnii meale de să-ş ţie o moară şi stupina ce iaste pre locul lu Chesar. Pentru cî a venet Bolovan naentea domnie meale de se-au jeluit şi a spus cum a fost făcut tatăl lu Bolovan schembu cu Marten şi cu Metrea, rumînie lu Dragomir postelnic şi cu şterea jupăneasie Mariei, de-au dat loc pentru loc tatăl lu Bolovan, de ş-au făcut acel iaz de moară. Iar căndu iaste acum, generele lu Dragomer postelnic va să spargă acea tocmeală, ca să-i spargă mora, iar Bolovan a mărtureset naentea domnie meale, căndu a făcut acea tocmeală, de au dat loc pentru loc, a fost cu şterea lu Dragomer postelnic şi cu şterea jupăneasie Mariei şi cu ştire a tuturor bătrănilor den sat. Şi am văzut domnie mea şi răvaşul acelor oameni bătrîni, de mătrurie, căndea se-au fost făcut acil schimbu. Dereptu aceaia şi domnie mea încî am judecat şi am dat lu Bolovan, ca să fie volnec cu cartea domnie meale de sî-ş ţie mora ce iaste fîcută pre iazul lu Dragomir, iar generili lu Dragomir să-ş facă intr-altu loc moară, unde va fi alt vad, iar Bolovan sî aibă bună pace, că aşa iaste învăţătura domnie meale. ... ... 10 ... 7129 1621 ... DIR, B, IV, nr.14, p.16. 1621 Februarie 13.ŢR 16 ... Aceasta să să ştie cum am scris noi satul Albeştii toşi megiiaşii, bătrănii şi tinerii, a noastră carte acestui om den sat den Bogăteşti, anume Barbul, pentru ca să-i fie lui moşie ocina Vlaicului, fratele Bratului den sat den Albeşti, toată, căt se va aleage den cămpu şi den pădure şi den munte şi den apă şi den uscat şi den toate hotarele şi casele cu grădină şi cu tot şezutul den sat, ... 7200 aspri gata. Şi am văndut noi tot satul cu a noastră bună voie. Aşijderea au cumpăratu şi Barbul de bună voe, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strănepoţilor, căţi dumnezeu îi va lăsa în veacu. 17 Direptu aceae şi mărturie am pus : jupan Arsenie vatahul ... postelnicul Iane ... popa Iane clisiar ... jupan Stoica pitar ... jupan Para postelnic ... popa Iane. Am scris eu, popa Negre, ... popa Bratul. Luna Februarie 13 ... Iară dobănda cestor banii ci-s mai sus scrişi, daţi de Barbul, au făcut 3000 aspri gata, de i-au dat Barbul. Văleat 7129 1621. DIR, B, IV, nr. 15, p.16-17. 1621 Februarie 13.ŢR 17 ... Scrişi eu jupăneasa Mărina a stolnicului Sărbului acesta a mea cartea sfintei mănăstirea ci să grăeşte Thismena şi este casa ... şi zac şi oselea popei lu Stan şi alea Sărbului stolnicului. După pomeana loru, eu încă am cugetat şi am dat parte a mea de moşie de în Ergheviţa a patra partea preaste toot hotarul de în cămp şi de în pădure şi de în apă şi rumănii căti sănt ai mii, sventei mănăstirea ce este mai sus scris, pentru sufletul mieu, să aib şi eu pomeană cu alalţi tihtori, să fie sventei mănăstiri moşie moştin ohabnică în veciia veacului nemutată, nici văru, nici nepotu, nici un omu al mieu să n-aibi lucru cu ce am dat eu sventei mănăstirea. Innsă numai să aibă Lupul, nepotul mieu, un rîndu de în moară, cînd i se va veni, că l-am miluit eu. Iar cinea să va afla şi să va ispiti să spargă acestă tocmelă şi pomeana mea, să fie proclet şi anathima de domnul dumnezeu şi de ... şi de 318 sventi părinţi de în Nichei, să fie cu Iuda şi cu Ariia. Mărturie este: de în Zăgaia, popa Vlasan şi Danciul, de în Glogova, Nicola vatah; de în Medvijde, Giurca, de în Bistriţ, Nicola, de în Răgheviţa, Radul. ... 13 ... 7129 1621. DIR, B, IV, nr.16, p.17. 1621 Martie 17.ŢR 18 ... Scris-am eu, jupăneasa Dragna, scriptura mea la vreame de apoi la zioa de moarte şi la ceasul de apoi cum sî sî ştie de răndul moişiilor pîrinţilor miei şi al moşilor miei, însă de în partea moşu-mieu Stoicăi şi a moaşe-mea Voicîi şi partea mamei Stoică şi partea mamei Buicăi şi partea mea, ver cîtî se-au ales şi Ţiganii şi toate bucatele, veri căte se vor presosi. După moartea mea, să n-aibă niminea lucru şi ... cu aceaste moşii şi cu aceaste bucate, nici văr primar, nici al doile văr, nici nepot, nici nepoată, ver cine se va trage de într-acest neam, făr numai ci-m las moşiile şi Ţiganii şi bucatele în mîna nepoţilor miei, pre nume: Stroe ... Pătraşco ... Giurgi sî fie în mîna lor şi să le oblăduiască ei şi cini se va trage de înneamul lor. Şi să ştie tot omul că nu rămăi nici unui om datoare pre pămănt, făr numai lu dumnizeu. Iar cini va spargi scriptura mea, sî n-aibî undi veni după mine, nici cu nîrodul la judeţ şi să fie proclet ... anahtima .... Adecă mărturiele cini am pus: Mihăil postelnic ... Matei peharnic ... Preda sulgeariul ... popa Rafail ighimenul ... Brăncoveani. ... 17 ... 7129 1621 Iar cini va zici să i-s datoari, să vii pîn sînt vie să grîiască cu mini. DIR, B, IV,nr.17, p.17-18. 1621 Aprilie 20.ŢR 22 ... Lepădat logofătul, ca să fie volnic cu cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale .............să apuce pre toţi săteanii den Şuta, cîţi au ocină în sat, să-i plătească 3000 de bani ce s-au fost ce se-au fost prădat Lepădat logofăt păntru dănşii, că le-au fost făcut Lepădat logofăt o carte de ocină de scumpărătore a domnii meale încă în răndul dentăi, şi au fost scris în carte Iane ... pitar că au scumpărat el satul de la domnii mea, denpreună cu alalţi săteani. Deci, cănd au fost apoi, satul Şuta, ei au fost ras den carte ... pitar şi au lăsat numai Iane, căci au avut ei alt Iane în sat, moştean, ca să-l scoţă den moşie. Deci, cănd au fost în zilele lu Gavriil vodă, se-au prădat Lepădat logofătul păntru stricăciunea lor, de i se-au luoat aceaste 3000 mie de bani, fărănice o vină, pentru dinşii. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii meale, Lepădat 23 logofătul se-au plăns de dreptate, cum el nu au ştiut de acea stricăciune, nici au avut mestecătură cu Şutenii, nimica. Deci ş-au luoat 2 boiari dennaintea domnii meale, pre răvaşe domneşti, anume: Mogoş logofătul de Păureşti şi Cărstea logofătul de Bucimeani, ca să caute să adevereaze cu sufletele lor: avut-au Lepădat logofătul vreo amestecătură cu Şuteanii; şi ras-au Lepădat logofătul acea carte, au n-au ras? Şi au luoat aceşti boiari Lepădat logofătul denpreună cu Grama postealnicul şi cu Necula ... moşteanii satului. Deci cănd au fost la zi şi la soroc, iar aceşti boiari ce sănt mai sus scrişi, ei au căutat şi forte bine au adevărat cum Lepădat logofătul au fost om derept şi au mărturisit boiarii şi naintea domnii meale, cum zice mai sus. Derept aceaia, domnii mea am dat lu Lepădat logofăt ca să fie volnic a-şi luoa toţi banii de la satul Şutan, că am văzut domnii mea şi cartea boiarilor, de judecată şi răvaşele domneşti, la măna lu Lepădat logofăt. Deci să-şi ia banii şi de nimea opreală să n-aibă, preste cartea domnii meale,căci au rămas de leage. ... 7129 1621. ... DIR, B, IV, nr. 23, p. 22-23. 1621-1623 Aprilie 21.ŢR 24 ... ca să fie volnec cu cartea domnii mile de să aibă a ţinea rumănii sfenteai mănăstiri ... Grădeaşti ... Costeani ... Suharna şi sî-i lucrezi şi să le ia datu cum au fost legea rumănilor .... Deript aceia, de vreame ce viţi videa cartea domnii mile, voi rumănilor, iar să căutaţi să ascultaţi de omeni sfenti mînîstiri, de ce vî va da învăţătură. Diriptu aciia şi voao, slugilor domnii Floricăi, sî cîutaţi di viţi fi pre într-acelea sate, să işiţi, de viţi fi luatu ceva încă să daţi îndărăt şi mai mult valu să nu faciţi naintea cîrţii domnii mili. ... ... 21 DIR, B, IV, nr. 25, p. 24. 1621 Aprilie 24.ŢR 24 Scris-am eu jupăneasa Catalina băneasa din Cepturoaia al mieu acesta zapis, ca să să ştiia c-am avutu tocmeala cu părintele Theofil egumenul den sventa mînîstire den Coziia şi cu tot soborul sventei mănăstiri, c-am 25 avut o Ţigancă a mea, anume Mariia cu doo fete. Deci ou-a luat un Ţiganu al mînîstirii, iar un Ţiganu al mînîstirei, anume Sfara el au luat iarăş o Ţigancă, iar a nostră. Deci au venit părentele Theofil de ne-am tocmitu de bună voia a nostră, ca să nu sî spargă sîlaşîle sventei mănăstiri, ci mie-au datu părinţii pre Ţiganul mîn(stirii, anume Sfara, cu un copil şi am lăsatu eu Ţiganca me la sventa mînăstire, cu fetele-ş. Şi mi-au mai datu o copilă de la mînăstire de s-au plătit de mine de 3 suflete şi am lăsat eu alte 3 suflete la sventa mănăstire. Şi am datu cestu zapis al sventa mănăstiri să ste ca să nu se mai spargă această tocmelă nici odată întru veciia, amin. Aprilie 24, văleat 7129 1621. DIR, B, IV, nr.26, p. 24-25. 1621 Aprilie 24, Tîrgovişte.ŢR 25 ... Adecă eu Iarciul ... Dumitru ... Tatul ... Lăudat, feciorii Stoicăi vătah de Bealeţ, scris-am acesta al nostru zapis, ca să se ştie cum am fost văndut toată partea noastră de ocină de în Bădeani cu rumăni cu tot, căţi se vor afla, Radului şi Micului şi lu Coman Nebunul, feciorii lu Ion de în Dragoslavele, derept 8000 de bani, în zilele lu Şerban voevod, ca să le fie moşie şi de în cămpu şi de în munte şi de în apă şi în şezutul satului şi de pretutindinilea, căt se va aleage partea noastră. Iar căndu au fost acum, în zilele domnu nostru Radul voevod, fecior Mihnei voevod, noi ne-an părut că ne iaste văndută ocina ca eftin, ce am rădicat pără cu feciorii lui Ion pentru nişte rumăni ce au fost fugiţi mai de nainte vreame de vănzarea noastră şi acum ei au venit. Deci, am venit de ne-am părăt de faţă cu feciorii lu Ion naintea cinstitului derigătoriul domnu nostru jupan Ventilă ... dvornic pentru rumăni, deci ne-au ajunsu judecata şi direptatea să nu întoarcem deac-am văndut, ce ne-au mai dat feciorii lu Ion 4000 de bani pentru rumăni ce au venit de în Moldova. Derept aceaia, noi am făcut cest zapis al nostru la măna feciorilor lu Ion de în Dragoslavele, ca să-ş ţie ocina cu toţi rumănii căţi se vor afla pre partea noastră şi veniţi şi neveniţi, tot să fie ai lor şi ne-am înpăcat denaintea jupănului Ventilă ... dvornic ca să le fie ocina cu rumănii partea noastră moşie, lor şi feciorilor. Şi au fost la tocmeala noastră jupan Teodosie spatar şi Radul de Cotenesti şi Ganea armaş de Bogaţi şi Pahonie vatah de Mărşă şi Neagul vatah 26 de Cîzăneşti şi Stan vatah de Gemenele şi Scorea de Uscaţi şi Vladul de Uda şi mulţi boiari. Aceasta am scris şi am pus şi blăstem care de în noi va mai scorni pără şi vrajbă pentru ocina cu rumănii de în Bădeani ce am fost văndut, acela om să fie trăclet şi anatema şi afurisit de 318 ... ce sănt întru ... Nechie şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia şi să aibă mare gloabă. Şi Într-alt chip să nu fii. ... 24 ... 7129 1621. DIR, B, IV, nr. 27, p. 25-26. 1621 Aprilie 26, Tîrgovişte.ŢR 26 ...Adecă eu, Dumitru de Pitariul, scris-am aceasta a mea carte să fie la măna surori-mea Armeancăi, jupăneasa a lu Zlate logofăt de Căineşti, ca să se ştie cum am lăsat eu cu sufletul mieu încă pănă am fost viu, după moartea mea să fie toate moşiile şi toate bucatele meale ori ce se va aleage partea mea şi de în dobitoc şi de în Ţigani şi den tot ce va fi, iară odăjdiile şi cărţile besearicii şi besearica să fie iară la măna surori-mea Armeancăi. Insă să se ştie ocinele: de în Pitariul jumătate şi den Văsălaţi de în partea tătăini-mieu jumătate şi de în Cucuruz 4 funi, loc de patru case, ce mi-au fost cumpărătoare, însă să le înparţă în doao aceaste funi cu nepoată-mea Mariia, şi de în sat de în Găvăneşti a mea parte ce se va aleage de în cămpu şi den moară şi de preste tot, fără partea nepoată-mea Mariei. Şi Ţiganii ai miei să se ştie anume Neacşa Tiganca cu feciorul ei, Banciul şi Neagoe Ţiganul cu soru-sa Stana şi cu mumă-sa Neacşa şi Baciul cu Ţiganca-ş Stana şi cu feciorul lor Draghiia şi cu soru-sa Stana. Şi iar să se ştie cum am fost avut un fecior, anume Tudor; deci l-au robit Turcii în zilele domnu nostru Radul voevod, în răndul dentăiu. Deci eu puteare n-am avut să-l scumpăr, ce l-au scumpărat soru-mea Armeanca, derept 35 de galbini. Derept aceaia, eu singur am lăsat aceste moşii toate, ce zic mai sus şi cărţile meale de moşie de le-am dat în măna surori mea Armeancăi, să-i fie ei moşie, căci eu feciori n-am. Iar soru-mea, după moartea mea, să aibă a mă pomeni cu tot ce va trebui, ca pre un frate şi de nimenelea opreală să n-aibă. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, anume: Căzan de Cervenie ... Necula ... Uda, Radul logofăt ... Novaci, Calotă ... Radul ... Ivan ... Uscaţi, Scorea ... Hurez, Voia ... Căineşti, Stan logofăt ... Letcă, Tudor logofăt. 27 Şi am pus şi blăstem: care să va ispiti de în ruda noastră, măcar soră, măcar frate, măcar nepot, măcar văr primare, măcar unchiu, dă va vrea să spargă aceasta a noastră carte, acela să fie trăclet şi anatema şi afurisit de 318 ... ce sănt întru ... Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Aceasta am scris şi mărturisescu şi această carte să fie în măna surori-mea Armeancăi şă ţie toate moşiele meale. ... ... 26 ... 7129 1621 Dumitrul Pitarul. DIR, B, IV, nr. 26 p.26-27. 1621 Mai.ŢR 27 Să să ştie cum au cumpărat diiaconul Stan de la vlădeca Nechifuru un păgonu de vie nedajnecu, derept aspri 1200, denainte iagumenului lu Daniil şe denainte seteneloru de Săsene anume: Barbu Datului ... Dragoe ... Costandin ... muiare lui, Negrită ... Dan ... Giurgiu. Şe iar au cumpărat deiaconul Stan de la Pătru Iaporaşu o jemătate de pogonu nedajnecu şe au fustu păragiănă, dereptu aspri 200 şi se-au tocomitu nainte unchi-său Costanden ... denainte mătuşe-săia Negriteia şi denainte vlădecăi Nechifăro, ca să fiia loe moşie, şe loe şe feciorilor loe cîţe loe va da dumnezeu. ... vălet 7129 1621 ... ... popa Stan 2 pogone de vie nedajnice de la Ghinoae călugăriţa, ... 2000, însă dela Stănilă ... Mihail Şerban vodă DIR, B, IV, nr. 29, p. 27. 1621 Mai 4, Buzău.ŢR 27 Jupan Necula v...... scris-am aceasta a nostră carte acestui sat anume Tărăciorii, păntru c-au avut pără cu satul Măcreştii înnaintea nostră, 28 pentru că le-au fost hotarul apa Buzăului însă pre matca bătrînă, iar Buzăulu, el ş-au eşit de în matca cea bătrînă ş-au rupt pămîntu de-al Tărăcioriloru, de l-au dat despre Măcreşti. Dirept aceaia, Măcreştii, ei au vrut să ţie pre unde cură Buzăul acum, iar Tăriciorilor le-au părut strîmbu să le ţie Măcreştii ocina ci ş-au luat 6 megiiaşi denaintea nostră anume: Barbul şi Stan de Vărăşti şi Ban de Răduleşti şi Mănăilă de Găujani şi Neagul şi Marco de Călimăneşti, ca să-i tocmească pre dirept, cum vor adevăra ei cu sufletele loru. Dici, aceşti megiiaşi ci sănt mai sus scrişi, iar ei au adevărat hotarul cel vechiul, apa in doao, ocina să o ţie cum au ţinut mai nainte vreame, iar cel cot cătu au rumptu apa, au fost mai denainte vreame al Tătăciorilor, ce-au fost ruptu apa pămîntul lor. Ci le-au dat aceşti 6 megiiaşi, ci sănt mai sus scrişi, să-l ţie, într-amăndoao malurile, să treacă preste apă pănă unde i-au cursu întăiu matca, iar de unde au părăsit Buzăul matca cea veache, pănă unde dă iar în locul cel vechiu, să aibă a ţinea care cum au ţinut, de în mal pănă în mijlocul Buzăului, cine cum au ţinut de veacu, Ş-au venit megiiaşi înnaintea nostră. Dirept aceaia şi noi încă am dat Tărăciorilor să ţie cum au tocmit aceşti 6 megiiaşi cu sufletele loru. Acesta am scris. ... 4 ... leat 7129 1621. DIR, B, IV, nr.30, p. 27-28. 1621 Iunie 2.ŢR 31 ... ca să-i fie metoh mănăstirea Tutana cu satele şi cu Ţiganii şi cu toate bucatele ce se vor afla, mult, puţin, şi cu viile şi cu morile şi cu tot venitul, pentru că o am dat domnia mea mănăstirea Tutana să fie metoh mănăstirei domnii meale ... Troiţă, ce iaste mai sus scris, cu toate moşiile şi cu toate bucatele, căci mănăstirea Tutana au fost făcută den temelie iar de răposatul părintele domnie meale Mihnea voevod, iar mitropoliia sfînta Troiţă au fost făcută de răposatul mooşul domnii meale Alexandru voevod. Derept aceaia, să fie volnic părintele Gligorie egumenul de la mănăstirea domnii meale sfînta Troiţă să străngă toţi rumănii şi toţi Ţiganii şi toate bucatele mănăstirii de la Tutanna, pre unde vor fi răsipite şi să ia seamă şi de sculele şi ferecăturile mănăstirii, să fie toate pre seama sfintei mănăstire a domnii meale sfînta Troiţă. Aşişderea şi voi rumănilor şi voi Ţiganilor şi voi posluşnicilor şi voi toţi călugării de în mănăstirea Tutana, în vreame ce veţi vedea ceastă cartea a domnii meale, iar voi toţi să aveţi a asculta de părintele egumen Gligore de toate ce vă va da el învăţătură. Că am dat şi am miluit domnia 32 mea să fie mănăstirea Tutana metoh la sfînta Troiţă cum iaste mai sus scris. ... ... 2 ... 7129 1621 ... DIR, B, IV, nr. 34, p. 31-32. 1621 Iunie 3.ŢR 33 Se ştie acesta zapis cum am vendut eu Ilie Maniea 3 stenjini ... ocini la dealu, de la ocina lu Tudosie, ca si-i fie viitor lui 34 stenjini ... deal. Şi amu vendut eu, Ilie, de bune voe me, dreptu 380 bani, denainte a mulţie megieşi, anume: Dragote ... Pot şi Bade ... Zoreştii şi Zota .... ... 3 ... 7129 1621. Pe verso: Zapis de moşie dar nu arată unde este, însă arată la Tudosea, în delu Verneştilor. DIR, B, IV, nr. 36, p. 33-34. 1621- 1623 Iunie 4.ŢR 34 ... Dat-am dumnea mea cu învăţătura dumnii meale părintelui igumenului şi călugărilor de la sfănta mănăstire de la Izvorani, ca să fie volnici cu această carte a dumni meale să ia dijmă de în păine de la cine au arat spre ocina sfentei mănăstiri mai sus zisă de la Ungureni de în partea Udrei jumătate şi despre patrea lui Ciocalau o patra parte şi partea călugărului toată şi de la Lupiia jumătate şi partea lu Orbocioag toatî şi partea-i Dragole toatî şi de la Modruzeşti partea Udreascî, de la Neagul or de la călăraş or de la dărăban or de la ce om va fi arat spre aceastea mai sus zise ocine ale sfentei mănăstiri, de la toţi să ia dijma cum e leagea, a zeacea. Derăpt aceaia, nimeni să nu cuteaze a opri sau a băntui peste această cartea dumni meale, că acea rău va păţi de cătră dumnea mea. ... ... 4 DIR, B, IV, nr. 37, p. 34. 1621- 1622 Iunie 6.ŢR 36 ... 3 rumîni ai lu Dumitrul vatah din Dîngeşti pîntruc-aşa au spus sluga ..., Stanciul, cum au cumpîratu 6 rumîni în sat în Pereni de la Stan, feciorul lu Dumitru vataf. Şi aş-a au avutu tocmeală cum de nu-i vor fi cu pace cia ocinî de Pereni, iar Stanciul sî ia rumîni de în Dengeşti pîntru cei de în Perni. Şi-am vîzutu şi domnea mea în cartea Radul voevodu Şerban scris aşa. Deci cîndu a fostu apoi, 3 delniţea sintu cu pacea, iar tri nu sintu in pacea, ci i-au opritu văru primarea a lu Stan. Deci aşijdere am judecat şi domnea mea sî ţie Stanciul logofăt 3 rumîni de Dîngeşti pîntru cei trei de Pereni; iar de-i va părea strămbu sî vii de faţa. .... DIR, B, IV, nr. 39, p. 36. 1621 Iunie 7.ŢR 37 ... părintelui Ion egumenul şi cu alalţi călugări carii lăcuescu în sfînta mînîstire din Tismeana, ci iaste hramul ... uspenii ... ca să fie volnici cu cartea domnii mele să ţie den toată balta Bistreţului jumîtate şi din baltă şi din cîrmă şi din tot ce se va cădea cum au ţinut şi mai dinainte vreme, însă den Covăciţa pîn în Mîceş şi pîn Brăzogrălă cît ţine toată balta Bistreţului jumătate, pentru că această baltă iaste bătrănă şi direaptă a sfintei mînîstiri miluită di alalţi domni ci au fost mai dinainte vreme. Şi am văzut domnia mea şi cîrţile altor domni bătrăni făcute di milă cum să fie moşie sfintei mînîstiri. Diript aceaia şi domnia mea am întîrit şi am făcut cartea domnii mele şi am dat sfintei mînăstiri ca să ţie din toată balta Bistreţului jumîtate. Şi di niminilea opreală să nu aibi naintea cărţii domnii mele. Diriptu aceaia şi voi vameşilor carii sînteţi la acea baltă în vreme ci veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţ nimic să nu le opriţi den ce se va cădea la sfintei mînăstiri, ci să aveţ a înpărţi tot în doo dintr-acea baltă cu sfănta mînîstire. Şi mai mult val să nu fie naintea cărţii domnii mele. ... ... 7129 1621. ... DIR, B, IV, nr. 40, p. 37. 1621 Iunie 7. 37 ... părintelui Ioan egumenul din sfînta mănăstire ci se cheamă Tismeana şi tuturor călugărilor din sfînta mănăstire, ca să fie volnici cu cartea domnii mele şi cu sluga domnii mele, anume........ să-şi strîngă toţi Ţiganii sfintei mănăstiri carii vor fi răsipiţi, veri unde să i-ar afla în ţara dumnii mele, veri în ţigănie dumnească, veri boerească, veri călugărească, tot să-i ia să-i ducă la sfînta mănăstire. Insă să-şi ia di la Preda slujer toţi Ţiganii carii vor fi ai sfintei mănăstiri cu sălaşele şi cu tot cu ce vor avea. Şi de la Neagul, feciorul Badei den Greci, 38 iar să-ş ia Ţiganii sfintei mănăstiri şi de la mănăstirea de la Ţănţîreni să-ş ia nişte Ţigance ci sînt ale sfintei mînăstiri. Şi de niminilea opreală să nu aibi naintea cărţii domnii mele. Iar cine va zice că au cumpărat di aceşti Ţigani, el să se ducă să-şi ia banii de undi şi i-au dat. Iar Ţiganii carii vor fi ai sfintei mînăstiri, tot să-i ia să-i ducă la sfînta mînăstire. Şi de niminilea opreală să nu aibi, naintea cărţii domnii mele. ... 7129 1621 ... Costin postelnic. Pe verso: Aceste cărţi nu forte trebuesc. DIR, B, IV, nr. 41, p. 37-38. 1621 Iunie 7. 38 ... părintelui Ioan egumenul şi cu alalţi călugări din sfînta mănăstire den Tismana, ca să le fie ale lor bucate, care lăcuescu în laturi pre la metoşe în pace di cătră toţi oamenii, niminilea să nu aibă a tragirea bucatele mănăstirii pentru alţi oameni, ci să fie în bună pace. Diriptu aceia şi voi, toate slugile domnii mele, cari veţi umbla, veri de ce slujbă, în vreme ce veţi vedea cartea domnii mele iar voi să căutaţi în pace să lăsaţi bucatele sfentei mănăstiri, nimic să nu le învăluiţi ci în bună pace să fie. ... ... 7129 1626. ... DIR, B, IV, nr. 42, p. 38. 1621 Iunie 15. 44 ... a lu Drăghici spătar de în Măneşti şi feciorilor ei, căţi va avea, ca să fie în pace de acum şi slogodă de cătră Nan postelnic şi de cătră Hrizan postelnic, fraţii lu Drăghici spatar, cumnaţii ... Mihna şi de cătră toată rudenia lor. Păntru că au avut jupaniţa Mihna pîră înnaintea domnii meale cu cumnaţii-iş cu Nan şi cu Hrizan şi aşa părăia Nan şi Hrizan, cum au luat frate-său Drăghici spatar 1 cort şi 1 abăiur şi 1 cal şi 30 de răşi şi 150 de galbini în zilele lu Mihaiu vodă şi lor nu le-au dat nimic. Iar jupăneasa Mihna, ia se-au plănsu de asupreală şi de dereptate, cum o asuprescu şi ia nu ştie nimic de acealea ci părăia ei, nici ştie să fie luat Drăghici spatar ce zic ei că au luat. Şi se-au fost părăt ei naintea domnii meale şi în rîndul domniei domnie meale de întîiu şi au fost rămas Nan şi Hrizan de leage şi de judecată denaintea domnie meale. Şi au fost jupăneasa Mihna în pace de atunce păn acum. Iar cănd au fost acum, În zilele domnie meale al doile rănd, iar au venit Nan şi Hrizan în pîră cu jupăneasa Mihna naintea domniei meale şi aşa părăia, cum au părăt şi dentăiu. Intr-aceaia domniia mea am căutat şi am judecat pe drept şi pre leage, cu toţi cinstiţii dregătorii domnii meale şi au mărturisit toţi boiarii, cum n-are Nan şi Hrizan nimic a-şi întoarce despre Drăghici spatar, ci încă mai mult au cheltuit Drăghici spatar pîn au fost viu cu casa şi cu slujbile pîntru ei. Deci aşijdeare au rămas Nan şi Hrizan şi acum denaintea domnii meale de leage şi de judecată 45, mai mult val şi bîntuială să n-aibă. .... ... 15 ... 7129 1621. ... DIR, B, IV, nr. 47, p. 44-45. 1621 - 1623 Iunie 24. 47 ... Dat-am dumnea mea cu învăţătura dumni mele cinstitului şi prealuminatului părintelui nostru chir Luca mitropolit, ca să fie volnic cu cartea dumni meale de să ţie satul Şerbăneştii, însă partea jupănului Cernicăi ce au fost mare ..., de în cămp şi de în pădure, de în apă cu vad de moară şi cu moara şi cu viia şi în şezutul satului, cu rumîni, oarecăt se va aleage preste tot hotarul, pretutindinilea, pentru că l-au cumpărat părintele vlădica de la Cernica dvornicul ... ....... aspri gata, pentru că un sat, anume Răca ce au fost..... mitropolii, ei se-au scumpărat pre bani de către părintele vlădica mai sus scris şi se-au judecit. După aceia, părintele au făcut tocmeală cu Cernica dvornicul. Deci au dat acei bani mai sus scriş ce au luat de la Răca de au cumpărat partea lui de în Şerbăneşti, ca să fie sat pentru sat. Drept aceia şi voi rumînilor, ce veţi fi pri acea ocină mai sus zisă, voi să ascultaţ de învăţătura părintelui şi de slugile sfenţiei lui de ce vă vor da învăţătură. Aceia grăiaşte dumnea mea. ... DIR, B, IV, nr.50, p. 47. 1621 Iunie 30. 47 ... Scris-am domnia mea cartea domnii mele sventei şi dumnezeeştii mănăstiri ce se zice Argeş cum c-au avut svănta mănăstire nişte mori ce se cheamă morile de jos, deci le-au fost închis orăşanii cu grădinile, de n-au avut cale să meargă cu carul la moarî. Deci s-au plăns călugării de în svănta mănăstire că n-au cale să meargă cu carul la moară. Iar domnia mea am căutat şi am aflat dereptate; şi am judecat depreună cu boieri cum să aibî svănta mănăstiri cale să să meargî cu carul la moară. Şi am mănat pre sluga domnii mele pre Stanciul vătahul cum să facî cale; deci au tăiat gardurile grîdinilor ş-au făcut 48 cale să poată merge cu carul svînta mănăstire la moară, cum au fost şi mai denainte vreme şi le-au lăsat şi lor loc destul să le fie de hranî. Deci, într-alt chip să nu fie, preste cuvîntul domnii mele. ... ... 30 ... 7129 1621. DIR, B, IV, nr. 51, p. 47-48. 1621 Iulie 8.ŢR 49 Adecă eu, Oancea, scris-am acesta al mieu zapis ca să fie de mare credinţe la mîna Stoicî niguţitorul ... Argeşi cum sî sî ştie cî m-am vîndutu rumîn eu di a mea bună voe şi eu şi ficiorii mii, anumi Provăţ şi Stan şi Marin cu moşiia noastrî şi cu pomi, cît sî va aleagi, cîci cî eu m-am vîndutu rumîn di a mea bună voe, fîră nicio silî, cu stupină Stoicî niguţitorul, diriptu aspri 9200 Şi mîrturii fost-au Nicola al Cernii şi Docsaba, cîndu s-au fîcut acist zapis. ... 8... 7129 1621. Zapis acesta pus zălog pe ughi15 Nicola al Cernii Docîsaba. DIR, B, IV, nr. 53, p. 49. 1621 Iulie 30.ŢR 49 Să se ştie cum au fost în zilele egumenului lui Ion o Ţigancî a mînîstirei dupî unu Ţigan al pîharnicului Mateiu, dupî Stan şi Ţiganca Calea. Dici, deac-am aflat domnia mea cî iaste Ţiganca mînăstirei, iarî eu am dat Ţigancî mînîstirei pentru Calea; amu dat mînîstirei pre Dumitra. Şi Ţiganca mînăstirei au fost fata Nanei. Şi mîrturii am pus dumniia mea: proegumenul Ion şi Agaton şi Şerbul şi Dumitru di în Cioroiul şi Bogdan di în Bîileşti şi Ţiganii ceia, ce-au adus Ţiganca la mînăstire, Necola şi Stan. Şi o-u ţinut Stan pre Calea. Şi de acum să fie pace întru noi. ... 7129 1621 ... 30 ... DIR, B, IV, nr. 54, p. 49. 1621 August 5.ŢR 50 Să se ştie cum au cumpărat Miriţă da în sat de în Dărmăneşti o jumătate de moară da vad de la Ducoe, alaltă jumătate au cumpărat, de la Dan celu mare şi de la Dănişoru celu mic şi de la Stoican, dereptu 1000, să fie vadul a lui Miriţă şi altul să n-aibă lucru, să fie moşie lui şi feciorilor lui. Şi mărturie Dumitru şi Vladul şi Bădica şi Ivan şi mulţi oameni buni. Şi să aibă a-şi face pre ahăst zapis şi carte domnească. Şi amu scrisu eu Radul ... Agosto 5 zile, vălet 7129 1621. Pe verso: Zapisul Ducoaei şi a lui Dan pentru un vad de moară in Dărmăneşti la măna lui Miriţă. DIR, B, IV, nr. 55, p. 50. 1621 Septembrie 1 - 1622 August 31.ŢR 51 Scris-am eu, Radul Bărde cu feciorul........... anume Tatul şi cu Boica, acesta al meu zapisu, cum să se ştie că i-au văndut jupănului Ştefuluu stănjăni de ocină 15, în ocina Scăluiloru. Şi am văndut de apă pănă în deal şi am văndut de bunăvoe nostră, direptu bani gata ughi 7 52 ... . Şi am văndut de bunăvoe me şi cu a fecioriloru mei şi cu ştirea tuturor megieşilor, de în sus şi den jos. Şi păntru credinţa pusu-ne-am mai jos degetele. Văleat 7130 1621 - 1622. Eu Radul Bărde. DIR, B, IV, nr. 57, p. 51-52. 1621 Septembrie 1 - 1622 August 31.ŢR 52 Eu Radul Ciorăscul mărturisescu cu cestu zapis al meu cum am tocmit de am văndut şupănului Ciurcii de Odobeani moşie la Ciorăşti, însă o sută de stănjini parte din partea Simcăi, dereptu doo mii de aspri gata şi cu ştire tutoror fraţilor tuturor, denainte lui Vasilie şi denainte lui Năstasie şi denainte Savei şi denainte lui Opreş şi a Stoicăi. Şi tocmală sau făcut în casa lui Marco ceuşul. Şi am scris eu, Ghidion, văleat 7130 1621 - 1622. DIR, B, IV, nr. 58, p. 52. 1621 Septembrie1 - 1622 August 31.ŢR 52 Scriş eu, Fătul de Corşori şi fiu meu Neagoî acesta al nostru zapis la măna lu Muşat postelnic cum să să ştie că îmm fustu văndut 12 delniţe şi cu rumăni de în sat de Stăneşti de preste tot hotarul şi ne-au fostu şi mai rămas delniţele în sat şi în cămp şi de preste tot hotarul; iarră acum amu văndutu toată partea me ce amu avut, jumătate de satu, să aibă a împărţi de în doo, de preste tot hotarul, să fie doi fraţi Muşat postelnic şi cu frate-meu Negoe, păntru că am văndut la vreme de nevoe de me-u dat aspri 4500. Şi amu văndut lu de a me bună voe. Şi mărturie, Bratul comis, Todoran pitar, Opre logofăt şi frate meu Negoe şi Stanciul Oltenul, feciorul popi de în Braza şi Vrabie de Corbi şi Once. Şi am scris eu, Fătul, păînntru credinţa cu măna me, amin. Vălet 7130 1621 - 1622. Eu Neagoe, fratele lui.Oprea logofăt Eu Fătul.Vrabie. Eu Nigoi.Oncea. Bratul comis.Ioan preot clisiarh din Tudoran slugir. Cîmpulung. DIR, B, IV, nr.59, p. 52. 1621 Septembrie 1 - 1622 August 31ŢR 53 Eu Fătul de Corşori scris-am acesta al meu zapis la măna lu Muşat postelnic să să ştie că îmmu văndot pre un rumăn de Stăneşti, anume Gănde, feciorol a lu Alăman, cu delniţa lui de preste tot hotarul şi delneţa lu Hăbudiei de preste tot hotarul Stăneştilor, aspri 3400, păntru că me-au dat aceşti bani la nevoie me, m-am plătit de bir de ruşalea, ca să-i fie lui moşie şi coconilor lui, Şi au fostu la tocmala nostră Drăghici de Lidiceşti, Stoica de Bădeşti, Bade şi Vişan de Stăneşti. Şi amu scris eu, Fătul, păntru credenţa, văleat 7130 1621-1622. Eu Fătul. Drăghici. Stoica. Bade. Vişan. DIR, B, IV, nr. 60. p. 53. 1621 Septembrie 10.ŢR 55 Adecă eu, Anghelina din Jideani, scris-am aceasta zapis al mieu ca să fie de mare credinţă la măna Mihului vătafului din Lopătari, cum să să ştie că i-am văndut a mea parti de moşie toată, cît să va aleage, din sat din Jideani. Insă eu, căt am ţinut nehotărăt denspre alţi fraţi de moşie că n-am fostu hotîrăţi, ţineam eu poagoane de vie 2 şi vad de moară şi pîmînturi 56 în cămpu, 3. Iar de să vor hotîră şi sî va veni moşii mai multă, adecă partea mea dicăt aceaste 2 pogoane şi pîmănturi 3, toată sî o ţii Mihul, cum scrii mai sus, pîntru că i-am vîndut cu toată partea mea di peste tot hotarul şi din cămpu şi din apă şi din pîduri şi din siliştea satului. Şi o am văndut această moşii dereptu bani gata ughi 15. Şi o am văndut de-a mea bună voe, nesilit de nimeni şi cu ştirea tuturor fraţilor miei de moşie. Şi căndu o am văndut, fost-au mărturie: Măneguia de Jideani şi Neagul ... şi Petre ... şi Mihalcea ciobotarul şi Andreiu dascăl ... Rămnic şi Danciul ... Lopătari şi Pîtru ... şi Dumitru şi Radul ... şi acişti bani ci mi-au dat Mihul pe această moşie au fostu ai Mihului, fără de fimeia lui Boba, sî-i fie moşie feciorilor lui. Şi pîntru mai mare credinţa, pusu-ne-am degitili în loc de piceate. Şi am scris eu, Andreiu dascal. ... 10 ... 7130 1621. Anghelina.Andriiu dascăl. Măniguia.Danciul. Neagul.Pîtru. Petre.Dumitru. Mihalcea.Radul. Pe verso: "Zapisul ... Jideni al Anghelinei şi zapis nou n-au făcut". DIR, B, IV, nr.63, p.55-56. 1621 Septembrie 10. ŢR 56 .... Scris-am eu, jupăneasa Marie de în Boldeşti, acesta a me carte, cum amu tocmitu şi am lăsat eu cu a me linbă am lăsatu la vreme de preastavlenie me parte mi de moşie de în silişti de sate şi de în Ţigani văru miiu, lu Tudoru logofătul şi lu Dragomir postelnicul, pentru că la vreme de nevoie nimenne de în ruda me şi de în săngeăle meu, nu m-au căurtatu. Iar verii mii ce săntu mai sus zişi au trimis de m-au luat şi m-au dus la casele lor de am zăcutu pănă m-amu şi prestăvitu în mănile loru, ci amu lăsatu acele moşii şi Ţiganii, cumu sî mă pomenească şi să-mii facă multe sărăcuste şi zilele toote pănă la anul, aşi cu sinbetele pentru multe greşale şi păcate. Insă seliştile da în sate parte mii de în Boldeşti şi de în Răsturnaţi. Şi de în Drăgoeşti, şi de în Perieţi şi de în Pestre şi de în Tătarul schibătoare, ce amu faptu că Tătărăi şi Ţiganii, prea nume Stancul Ţiganul cu Ţiganca-şi cu copii Crăciun Ţiganul şi Prodan şi Gheorghe şi Şărbu şi Caţaveica cu fetele-şi ce săntu la feciorii armuşului Neculei, şi parte de ocină de în Cioceni fără rumănii, cît au rămas nevăndută. 57 Aceste, toote le-am lăsat lor, iar cine se va ispiti şi va îndrăzni a sparge aceste tocmeli şi carte ci amu lăsatu şi amu faptu de în ruda şi de săngele meu au nepoţi sau nepote sau şi alţi verii mii să fie blăstimatu de 318 ... ce săntu întru ... Necheii şi să aibă parte cu Iuda şi procletul Ariia şi să n-aibă sufletul acelue unde venii după mene şi să fie blăstemat şi în ceastă lume şi în ceialaltă. Şi am pus şi mărturie carii me-u fostu la morte mea, popa Stoica şi Ghince şi Anghelina. ... 10 ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr. 64, p. 56-57. 1621 Septembrie 17.ŢR 57 Jupan Papa ... logofăt ... jupan Paraschiva al ... logofet, scris-am cartea noastră la voi vameşilor carii sînteţi pre balta Bistreţului. Dup-aceia vă dîm în ştire că aicea au venit egumenul de la Tismana de au spus nainte noastră cum i opriţi den parte mănăstirei, den baltă, nu le daţice le iaste venitul, cum au ţinut mai denainte vreme şi ziceţi că aţi cumpărat da la domnu nostru balta preste tot. Domnu nostru n-au văndut parte mănăstirei, ce au văndut numai ce iaste partea domnească, iar voi acum opriţi şi partea mănăstirei, ce-au fost miluit de alţi domni bătrîni şi cu cărţi de mili pre acea baltă şi carte domnu nostru cum să-ş ţie partea lor dentr-acea baltă, den tot venitul ce va fi jumătate şi de cărmă şi de tot. De în vreme ce veţi vedea carte noastră, iar voi să cîutaţi să daţice iaste partea mănăstirei den tot venitul, cum au ţinut şi mai denainte vreme şi cum le scrie şi în cartea domnu nostru şi mai mult val să nu le faceţi, ci să le daţi toată parte lor ce le iaste. Aceasta vă grăim. ... ... 17 ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr. 65, p. 57. 1621 Septembrie 20.ŢR 57 Adecă iar noi Slăcenii dă Jos, parte vorniculu Ivaşco, anume Stoica ... Vlădislavu ... Şărban ... Once ... Iarca ... Dobrin ... Mane cu văru-său Oprea ... Iarca cu frate-său Radu ... Albul şi Oprea Cenuşe, Manea Păcurar, acesta zapis al nostru să fii dă credinţă la măna jupănului Tudoran sulger, cum să se ştii că ne-am tocmit cu dumnelui la vreme, de scumpărător nostră tot 58 parte vornicului Ivaşco prea ughi 260 şi ne-au datu la noi Tudoran sulger ughi 207 ... cu zapis şi cu zi şi dobănda la sută într-o lună ughi 7, că aşa au fostu luaţi dă la Turci dă i-am dus la spătarul Gorgan şi la jupăneasa Stana spătăresa şi la fie-sa jupăneasa Vişa. Dă într-aceşti bani turnat-am îndărătu ughi 20 c-au fostu talere ce nu au avrut să ni ia boiarii cum i-am datu Turcii, c-au fostu lipsă. Deci noi la zi n-am putut să plătim banii, nici dobănda, ce-am rămas o semă rumăni, cum ne-u fostu tocmela. Iar după aceia, la vreame culesului dă vii, venit-au spătaru Gorgan şi jupănesa Stana şi fii-sa, jupănesa Vişa şi ne-u chemat la Goleşti la vii şi ne-u zis dă vreame ce-m băgat pre Tudoran sulger în sat, noi să avem a umplere ughi 300, că aşa i-au dat alţi boiari. Noi iar amu mers la Tudoran sulger dă i-am spus. El ne-u zis că: zece tocme nu pot face, ce dă vreme ce e aşa, să mergem să plătim banii la Turci şi să-i scotem zapisele. Noi n-am avutu puterea, ce ne-mu rugat să facă dumnealui bine să fii şi pre acestă tocmeală dă apoi. Şi am mersu noi toţi înpreună cu sulger Tudoran a doo oră la spătarul şi la jupănesa Stana spătăresa şi la fie-sa jupănesa Vişa, dă ne-m tocmit pre ce au cerut să umplem ughi 300. Şi am dat noi inpreaună cu sulger Tudoran ughi 300 în măna spătarului şi jupănesei Stanei şi fie-sii, jupănesei Vişii. Şi ne-am tocmit dănainte dumnelor, căţi vom fi dat banii noştri, noi să fim judeci, iar care au dt Tudoran sulger bani păntru ei şi nu-i pot plăti ei la Turci banii, ei să fie rumăni în vecii la Tudoran sulger. Acesta scriiem şi mărturisem noi cu zapisul nostru. Iar am pus mărturii: Lăudat comis ... Vlădeni, ... Berevoeşti, Dima ... Şărban ... Bulbosii stolnic, Albul stolnic ... Lăîngeşti ... Slănicul ..., Vladul ...Slavul ... Coste ... Vladul gramatic, ... Coteşti, popa Dobrotă ... Vlădeşti. ... 20 ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr 66, p. 57-58. 1621 Octombrie 25.ŢR 59 ... eu Neagoie Vlad armaşul, feciorul lu Bane logofăt de Cucuteani, dat-am cesta zapis, ca să fie de mare credinţă la măna jupănului Costei ... Fragulei, pentru că i-am văndut partia mea de ocină din delu dela Lipiia, de în judeţul Buzăului, toată, căt se va aleage de peste tot hotarul însă den Lacul cu Cărliigele pănă hotarul Sărăţe şi de în partea Flociască însă 8 pogone de vie şi cu 1 stănjăn de ocină la cămpu, dereptu ughi 85 de garbeni. Şi mărturii omeni buni ... Lipiia, anume Batoe ... Voeniea, roşii, Mănăilă, frate-său Tanasie ... Vlad Ciobot ... Draghiia şi Balot .... obean Iane logofăt şi Sima ginere-său Sima şi de Muşcel..... roşuul şi Stoica; şi de oraş, Hadîr, feciorul Mariei...... ul ... Ma nea lu Goci. ... 25 ... 7130 1621. Şi cu mulţi megiiaş ne-m pus diagetele peceţi ca să fie de mare credinţă. Brat Neagoe. Eu Vlad. DanGherghieNigoiţă păharnic. IanculTanasieStoica TomaVladHadăr AnghilDraghiiaManea NeagoeBalotăVoine Dragomir.....rastiuBeliţă Eu BatoeMahneaParaschiv din Crai. Eu Voini matur.DanIancul. MănăilăOancea Şi acestă ocină să aibă cale jupănului Costea de în calea de curmeziş .... sus cu alalţi fraţi. Aşa să şi ştie. Mai dat-au capre 9, boi 2. Aceste vii le-mu cumpărat eu popa Marin de la Stanciul ... Costandin, nepoţi Costea. Nu este zapel la prilej. Eu Frăncule ... oraşe. DIR, B, IV, nr.68. p. 59. 1621 Noembrie 1.ŢR 60 Eu jupănul Gligorie comis scris-am acesta al mieu zapis cum să se ştie că am vîndutu parte de ocină de în sat de în Bălteni şi cu toţ romonii, parte Necşului postelnic toată căt am fost cumpărat eu de la Necşul postelnic ... Comişani şi de la jupănesa lui, Neaga, însă de în jumătate de sat 3 pîrţi şi parteci au fost ţiind Necşul postelnic pentru nişte ocină ci au fost vîndutu Bîrcă de Cojăşti despre Ciocănari, aceste toate şi cu toţi rumîni cîţi se vor găsi dea moşii de în sat de în Bălteni, am văndut jupănului Dumitraşco mare pitar şi jupînesei lui, Alexandrei şi coconilor, căţi domnezău le va da. Le-am vîndutu de a me bunăvoe, făr de nicio silă, derept 220 de galbeni gata. Şi i-am dat şi zapisul mieu şi cărţili de cumpărătoare de la Necşul postelnic. Derept aceia, să aibă a-ş face şi carte domnu nostru de moşie, cum i-am vîndut eu acestă parte a Necşului postelnic toată. Derept aceia, pentru mare credinţa pus-am şi mărturie aceşti boiari ce ne-au fost la tocmele, anume: Muşat clucer ... Nenciul vornic ... Tudor peharnic ... Nedelei ... Boteni ... Alexe părcălab ... Spiridon logofăt. Şi ... 1 ... 7130 1621. Gligorie comis. DIR, B, IV, nr. 70, p. 60 1621 Noembrie 10, Dudeşti.ŢR 61 ... Scris-am eu, Oprea logofet, înpreună cu jupăneasa mea Marga de Dudeşti, acesta al nostru zapis, să fie la măna fiei noastră Marica, care o am luoat noi mică de ţăţă, înfăşată în scutece şi o am crescut, de o am făcut fată de suflet, pentru că noi feciori de trupul nostru n-am avut, şi o am miluit pănă am fost noi cu suflet cu moşiile noastre, cu toate ce am avut, pentru sufletele noastre, să ne rămăe pomeană pre urmă. Şi să se ştie că i-am dat 1 loc de casă în oraş în Bucureşti, în lungu den uliţa cea mare pănă în îmblătoarea a Stoicăi Ţiganul, unde i-au fost casa, înaintea clopotniţei sfîntului Gheorghie şi în lat de în pivniţa Predei pănă în gardul călugărilor sfintei Troiţe. Şi iar 1 loc de 2 prăvălii lîngă Mariia Nicăi şi 2 rozoare de vii în dealul Bucureştilor, ce săntu între viia besearicii Ghiuormei banul şi între Voica, ca să-i fie Maricăi moşie, ei şi feciorilor, în vecii, iar noao pomeană. Şi căndu o am miluit fost-au mărturie: au fost popa Drăgoiu duhovnicul şi popa Oprea şi Radul diiaconul şi Bucuru de Bucureşti şi vistiereasa Mariia şi Neagoe şi mulţi oameni buni. Şi am pus blăstem după moartea noastră: cine se va ispiti de în ruda noastră, măcaru frate, ori soră, ori nepot, ori văr, ori unchiu, să ia mila de la fie noastră Marica şi să calce şi să spargă pomeana noastră, acela om să fie trăclet şi anatema de 318 ... ce săntu în ... şi să fie cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Iară de va muri cocoana, să se dea la mănăstire, să ne fie pomeană. Aceasta am scris, să se crează. ... în Dudeşti, ... 10 ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr. 71, p. 61. 1621 Noembrie 13.ŢR 61 Să se ştie acesta zapis a posstenicului lu Pavel şi a jupănesei Lenii, nepotă-sa, cum au avut certă preşte sate, anome Cioranii şi Tătărăi şi Someştii. Ce a venit postilnicul Pavel şi cu jupănesă Ilena deci de-u au căutat cu omeni boni şi de sus şi de jos şi-u devărat că dereptul şi-u dat cu ale lor suflete. Satul Someştii l-au dat postelnicui lu Pavel să-i fie de moşie şi lui şi feciorilor lui, iară Cioranii şi Tătărăi săntu ai jupănesii Ilenii cu alaltă moşie ce iaste. Iară rumănii ce vor fii pre în sate să fie ai lu Pavel o parte, iară a jupănesi Ilenii doo părţi. 62 Şi mărturie vă vahlu: Păsică şi Thodosie călugărul şi Bogoslav călugăru şi Stoica Gomici şi Ion şi Radul şi Oprea şi Stancul şi den Plopeni, Stoica şi Bratul şi Dumitru şi Gen. Iar cene nu se va ţinea de acesta tocmală ce i-am tocmit şi i-am înpăcat, iară el să fie blăstemat de trei sute de 18 ... Nechei. ... 13 ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr72, p.61-62. 1621 Noembrie 21, M-rea Argeş.ŢR 63 Să se ştie cum au venit un postelnic domnescu de au luat o răcliţa a jupăneasei Dobreai de Cepar, ce au fostu părît Eftimie şi Dumitru , feciori ei şi au lăsat răcliţa la sfînta mănăstire la Argiş la măna părintelui episcopului, răcliţa legată şi pecetluită. Iar căndu au fost acumu, în zeo de văvedenie, venit-au jupînul Bratul ... comis cu jupîneasa Dobra de Cepar şi au mănat şi la Eftimie şi la Dumitru să vie să spargă răcliţa să vază ca va fi într-însa. Ei n-au vrut să vie. Deci jupănul Bratul comis el au strînsu tot săborul şi au chemat şi negoţător de oraş, anume jupănul Anghelit şi s-au timplat şi Radul vătahul al postelnicului celui mare şi Badea logofăt şi s-au aflat într-ace răcliţă 1 păhar şi 1năstrapă cu ploînhupcu şi 4 lengurii de argintu şi 3 lenguri de teacă şi 10 ace de cărpă de argintu şi 1 căpăstru de ibrişin roşi cu 3 ţinte de argintu şi 1 brău cu 2 ţinte de argintu şi 1 stepu de cunună de argintu şi 200 de fluturi şi jumătate de coţi de cuftoriia pestriţ şi o palma de atlaz roşu şi un petic de aba roşiia şi 1 petic de cofteriia roşiia şi 2 petici de cofteriia galbini şi un sofan muerescu cu un fluture şi 2 presline de fusu. Şi au fost într-ace răcliţă 2 păhare de argintu ce au fost dăruite de muna cuconii comisului, unul l-au dat nunul, altu l-au dat jupăneasa Chere agăei. Şi au fost şi o dulama cu zarba cuptoşită pre trupu cuptoşită cu atlaz roşu şi iar o dulamă de zarba cu bogasiu şi o abăiură vechi şi spartă. Aceste s-au afla, de într-aceste unelte luat-au jupănul Bratul ... comis cele 2 păhare şi o dulamă ce au fost Ivaşco îmbrăcată căndu au fost nunta, iar alalte luatu-le-au jupăneasa Dobra tote. Aceasta scriem şi mărturisim cu sufletele noastre. ... mănăstirea den Arghiş, ... 7130 1621 Noembrie 21 ... Erei Ioan. Pe verso: Cărţi de ale lu Matei vodă şi zapis. DIR, B, IV, nr. 74, p. 63. 1621 Noembrie 29.ŢR 64 Scris-am eu Turturea peharnic, nepotul banului Drăgan de Glena, acesta al miu zapis să fie la măna jupănului Hrezei vistiar, pentru că i-am văîndut partea mea de ocină de la Ciumernecu, însă 600 de stînjene de ocină, ce iaste partea mea toată de în Piatra Udrei armaşu pănă în calea Tăînpei, ocină de în căînpu şi de în pădure şi de în apa Dăînboviţei, cu vadu de moară şi cu levezele. Şi amu văîndut eu această ocină a mea jupanului Hrezei visteiarul, de a mea bună voei, dereptu 7000 de aspri gata, denaintea jupanului Papei marele logofăt şi jupanului Cerneca, ci au fost vornecu ... jupanul Paraschiva al doiale logofăt şi cu şterea tuturor megiaşilor şi de în sus şi de în jusu. Şi o-mu văîndut să n-aibă neci o gălceavă de nemenele. Iară să-i va cădea ceneva a se pără peînntru această ocină, iar jupan Hreza visteiarul să fie volnecu să ia de în ocina mea de unde-i va plăcea să fie moşie peînntru moşie. Şi amu pus mărtorie Staico postelnic ... Creţeşti ... Stanciul logofăt ... Cărsteianeşti ... Mitre ... Ianachi postelnic ... Stăneşti ... Căzan ... Căzăneşti ... Coica ... Frumuşane ... Vlade ... Staico ... Stălpeane. Amu făcut acestu zapis peînntru credeînnţa, ca să aibă a-ş face şi carte domnească de moşie. ... 29 ... 7130 1621. Cernica ... Papa mare logofăt. Eu Turturea păharnic. Staico postelnic. Stanciul mare logofăt. Paraschiva ... logofet. DIR, B, IV, nr. 75, p. 64. 1621 Decembrie 5.ŢR 67 Scris-am eu Ivaşco, fecior lu Dărmoş ... Vlădeani, acesta al meu zapis, să fie la măna jupănului Necolei ... vistier, cum să se ştie că au fost văndut de tată-meu Dărmoş un rumăn, pre nume Florea, lu Fote postelnic. Iar căndu au fost acum, în zilele domnu nostru Radului voevod domniia domniei lui al doilca răndul, iar acest rumăn n-au fost al nostru, ci au fost a lu Drăghici din Brăneşti. Deci pentru Florea eu i-am dat, pre Tudoran rumănul meu ... Stoeneşti, ca să-i fie rumăn de moşăe. Şi l-am dat denaintea tuturor deregătorilor domnu nostru: jupan Ventilă ... jupan Papa ... logofăt ... jupan Hriza ... vistier ... jupan Necola ... spatar ... Bartolomeiu ... stolnic ... Trufanda ... postelnic. Aceasta am scris. ... 5 ... 7130 1621. Ventilă vornic. Papa ... logofăt. Hrizea vistier. ... Eu Ivaşco, ... Dărmoş. DIR, B, IV, nr.77, p. 67. 1621 Decembrie 6.ŢR Scris-am eu, Chisar din Sîrăcineşti, nepotul lu Anghil comisul, acista al meu zapis cum să să ştie că m-am tocmit de a mea bună voe cu Chisar peharnic ... Ruda de mi-au dat Chisar peharnic partea lui di în Bărsîşti şi i-an dat eu partea mînăstirii Arhanghilului di în Copîcel; iar de nu va sta 68 acea ocinî a mînăstirii de în Copîcel stătătoare pre mîna lu Chisar peharnic, iar Chisar peharnic el sî aibî a luoa partea mea de Mihăeşti toată, însă ocină păntru ocina lui di în Bărsăşti, iar pentru rumîn de Mihăeşti, el sî-mi dea bani şi să-mie de bani şi să n-aibu eu a grăi niciun cuvînt pîntru că m-am tocmit eu de a mea bună voe. Şi mărturie înc-au fost Pătru postelnic ... Drîgioi ... Voine postelnic ... Dejeşti şi Radul Murgescul ... Prundeni ş-alţi mulţi megiiaşi au fost la a nostră tocmealî. ... 7130 1621. Scris-am eu, Tudor grămatic. DIR, B, IV, nr.78, p. 67-68. 1621 Decembrie 7.ŢR 68 Adec eu, Moldoveanul, scriu şi mărturisescu cu aceasta al mieu zapis, ca se fii de mare credinţî la mena nepoţilor miei, anume Stan şi Părvul Vladul, cum să se ştie cănd la zăoa de apoi, la vreme de morte iar i-am miluit cu toată moşiia mea de în Scorţa, cu toată partea mea cătă mi să va alege de preste tot hotarul şi cu plaiurili de vie de în vîrh şi plaiuri de vie de în sus şi cu seliştea de în jos cu tot şi cu jumătatea de seliştea di în sus, pîntru să-mă comindeze după mortea mea, să-mi facătote measîle şi să-mi plîtească tote sîrăcustele şi de tote ce trebuiescu omului mort; iar ei sî-mi ţie totă moşiia mea, cîtî mi sî va alege de în satq de în Scorţa cu tote curăturili şi cu tote livezili şi cu săliştile cum scrie mai sus, să le fie lor moşii ohamnice şi ficiorilor lor în veci ca sî aibu şi ieu pomana, cum scrie şi în zapisul nepotă-mea Stancăi. Iar cela ce va strîca aceastî pomana a mea şi va sparge zapisul mieu, acela om să fie blăstîmata şi afurisit de 318 .... Şi cîndu am fîcut acesta zapis, făcutu-s-au în casa Lungului ... Scorţa şi mîrturie mulţi omene buni: de Colibaş, Coica ... Vîdislav ... Pitea ... Drăgan ... Dan ... Copăciosa ... Radul lui Toder ... Stan şi păntru credinţa pusu-ne-am mai jos şi degetele în loc de peceţi. Stînciulea....... Dragomir Chisul de acolo Moldoveanul, Stanciul lui Frăţilă de Petreşti. Coica, Vădislav, Pitea, Drăgan, Dan, Radul, Stan, Togan Dragomir, Frăţilă. ... 7130 1621. DIR, B, IV, nr.79, p. 68. 1622 Ianuarie 2.ŢR 70 ... voo stolnicilor de la Gurguiaţi şi de la Vărăşti, carii aţi fost în cestu anu ci au trecut. După aciaia vă grăescu domnia mea pentru răndul maicelor de la Vihorăşti, că se-au jiluit naintea domnii meale că ce le-au fost partea din bălţile lor, nimic nu le-aţi dat. De vreme ci veţi vedea cartea domnii mele, iar voi să căutaţi 71 tot să le daţi partea lor păn la un banu, nimic să nu le opriţi; iar să nu le veţi da, să ştiţi că voiu trimeate domnia mea un om de veţi da tot şi veţi da şi treapăd. ... ... 2 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 82, p. 70-71. 1622 Ianuarie 2.ŢR 71 Scris-amu eu Necula slugirul şi jupănesa me Marie alu nostru zapis, să se ştie că amu datu noi casele de la Bucureşti cu locul de grădină şi cu locul de curte cătu au fostu îngrăditu şi mai denainte vreme, ca să fie metohu la sfînta Truiţă, păntru sufletele nostre şi păntru sufletele coconilor noştri şi păntru sufletele părinşilor şi ale fraţilor noştri ca să ne fie ... Troiţă ajutoriu sufletelor nostre naintea domnului nostru Iisus Hristos la înfricoşata judecată. Iară carele om va vre să spargă acesta tocomelăşi să spargă pomena, să e de la ... Troiţă, acel om să lăcuescă undă lăcueşti Iuda , amăndoiu să fie acolo, întru un locu. ... 2 ... 7130 1622. Şi păntru credinţa, pus-am peceţili nostre. DIR, B, IV, nr. 83, p. 71. 1622 Ianuarie 11, Tîrgovişte.ŢR 78 ... cum au avut pără înaintea vlădicii mele cu igumenul irmonah Ioanu di în Tismeana pîntru nişte Ţigani, anume Vişan şi feciorul lui, Ianachi şi cu fraţii lui, Dumitru ... Radul ... Vintilă feciorul Florii ... Vălcea. Şi aşa pîrăia egumenul Ioanu şi cu călugării de în mănăstire, cum sănt acei Ţigani ai mănăstirii, iară jupanul Preda suljer şi jupăneasa lui, Florica, au adus înaintea vlădicii meale oameni buni de în oraş de Floci, anume Pascali judeţul ... Mihai ... Radul ... Dumitru Floceanul şi alţi mulţi oameni buni de au mărturisit cu ale lor suflete, cum aceşti Ţigane mai sus screşi, ei au fost toţi de moşie ai lui Mihai ... cîştigaţi de în slujba lui, încă mainte vreme, di cănd au fost neguţătoriu şi boiaren. Şe dup-aceia, cîndu au dat pri fii-sa Floriica după Preda, atunce i-au dat acei Ţigani şi zestre. Şi au mîrturisit înaintea vlădiciei mele boiari carii se-au tîmplat de au fost la acea tocmelă, anume: Staico ... Vladul postelnic de în Comani ... Stroe postelnic ... Vărăşti ... Vălcul logofăt ... Breaza ... Stan banul ... Măneşti, cum au dat răposatul Mihai ... a fii-sa Floriicăi zestre pre acei Ţigani şi i-au fost de moşie cum iaste mai sus scris. Derept aceia, vlădiciia mea şi de înpreună cu fratele chir Mathei mitropolitul Mireul şi chir Theofil episcopu ... chir Efrem ... chir Iasaf ipiscopu Greveno.... şi am judecat pri derept şi am dat jupanului Predei suljer şi jupînesii lui, Floriicăi şi coconilor lor, căţi li va da dumnezeu, să fii lor acei Ţigani de moşie în vecie neclăteţi şi nelegănaţi. Iară egumenul Ioanu şi călugării de în mînăstire au rămas de lege şi de judecată diînaintea noastră. 79 Incă şi procleţenie am făcut: cine va mai scorni pără păntru aceşti Ţigani, sau vor face într-alt chip, pesti aceasta judecata noastră, acila om să fie proclet şi afurisit di vlădica Hristos şi de 318 ... şi de vlădiciia mea şi de aceşti arhierei mai sus scrişi. ... luna ... 11 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 89, p. 78-79. 1622 Ianuarie 12.ŢR 79 ... Neculei ... Glogova, feciorul lui Laţco, ca să fie volnic cu cartea domniei meale să-şi ţie a lui ocină de în Ciocel cît au fostu cumpăratu de tată său. Laţco, în zilele răposatului părintelui domniei meale Mihnei voevod, căndu au fost cursul anilor7087 1578-1579, de la Lupul şi de la Drăghici şi de la Crăciun de în Ciocel, părţile lor toate cît se-au ales, derept 7000 de aspri gata. Şi am văzut domnia mea şi carte de cumpărătoare scrisă în Bucureşti de Drăghici logofăt. Şi tot o au ţinut Necula după moartea tatăni-său cu bună pace, aceaste părţi de ocină, de atunce pănă acum. Iar căndu iaste acum, Avram de în Glogova, el se pune în greaba Neculei şi zice cum au fost cumpărat socru-său Necula şi el ocină de la Lupul şi de la Drăghici şi de la Crăciun 6 locuri, iar Necula, el au sorocit pre Avram să vie la lege şi la judecată, să-şi aducă cărţile şi să stea de faţă; iar Avram n-au venit. Deci au venit Necula, naintea domniei meale, în divan, de se-au jeluit şi au spus cum şade de iaste o lună de căndu aşteaptă pe Avram, şă tot n-au venit....dom nia mea am dat Neculei ca să-şi ţie ocina den Ciocil cum au fost cumpărat de căt re tată-său Laţco, mai denainte vreame şi să fie în pace de cătră Avram şi de nimenilea opreală să n-aibă. Iar cui va părea strămbu, el să vie să stea de faţă. ... 12 ... 7130 1622 . DIR, B, IV, nr. 90, p. 79. 1622 Ianuarie 12.ŢR 80 ... cum să să ştie că deaca au perit nipotu-meu Lorinţi, rămasu-i-au şi cocon, anume Jipa, şi au rămas şi bucatile lui la măna mătuşă-sa Dobromirii, însă anume aspri turceşti 24.000. Şi apoi iarăşi i-am dat vlădiciia mea, de în bucatile nipotu-mieu Lorinţi, la măna Dobromirii, 60 de galbeni de aur. Şi iară au mai rămas la măna ei 2 ineale de aur şi 2 păhară şi 12 linguri de argint, derept 40 de galbeni. Incă au şi mai rămas alte scule şi alte bucate multe, care n-am scris vlădiciia mea acicea. Deci, vlădiciia mea, deaca am văzut că au perit nipotu-mieu şi au rămas acest cocon, n-am ştiut: trăi-va, au nu va trăi, ce amu vrut să iau acest chelciug şi aceaste scule de la Dobromira, iară ia au grăit şi sea-au priîns di înaintea vlădicii meale şi de înaintea a mulţi oameni buni, cum de va trăi acest cocon nu-i va da numai bucatile lui de la tată-său, care-s mai sus scrise ci-i va da şi bucatile lui şi bucatile ei toate, şi toate mişiile ei, şi şi l-au priîns să-i fie fecior de suflet, că ia alţi feciori n-au avut de în trupul ei şi au făcut şi jurămăntu înnaintea vlădicii meale, cum de va trăi acest cocon, să fie bucatile tătăni-său, toate, lui şi bucatile ei, şi moşiile ei ce va avea, tot la măna Jipăi, iară alţi oameni de în rudeniia ei, nimea să n-aibă treabă cu moşiile ei. Deci, vlădiciia mea, deaca am văzut jurămăntul ei, am lăsat să fie cum au grăit ia, şi am loat coconul la vlădiciia mea, de l-am crescut şi l-am însurat şi l-am dat iară la măna ei şi i-am grăit să-i aleagă bucatile dela tată-său şi să i le dea, care-s mai sus scrise, la mîna lui. Iară ia iarăş au grăit cum aceaale bucate ale nipotu-mieu mai sus scris lea-au cheltuit la nevoia ei, în vreame de nivoe, ce au fost în ţară, şi foamete: ce ş-au lăsat ia toate bucatileşi toate moşiile să fie nipotu-mieu Jipei, păntru bucatile tătăni-său, ce au măîncat ia şi păntru ce au grăit ia şi să au jurat înnaintea vlădicii meale. Aşijdirea am lăsat şi vlădiciia mea să fie pre această tocmeală, iară după aceasta tocmeală cine se va ispiti a face într-alt chip, ori Dobromira ori rudele ei, să aibă a da Jipei bucatile tătăni-său ce-s mai sus scrise. Şi cînd se-au făcut aceasta tocmeală şi aceasta carte, fost-au mărturii arhierei: chir Mathei mitropolit Mira ... Theofil episcop Rimnig ... chir Efremu episcop ... chir Iasaf episcop Griveni cel bătrîn şi alţi părinţi şi oameni buni, irmonah Nifon ... Zosim cel bătrîn ... popa Dumitru ... popa Neagoe din cliros. Şi cine se va ispiti a sparge aceasta tocmeala şi aceasta carte, acela om să fie anathima şi proclet şi afurisit 81 de vlădica Hristos şi de 318 ... şi de vlădiciia mea şi de aceşti arhierei de toşi. ... ... irmonah Efremu clisiarh, la ... luna Ghinar 12 ... vealeat 7130 1622. ... Popa Dumitrul iconom Popa Neagoia hartohilact ... Efrem epi scup. DIR, B, IV, nr. 91, p. 80-81. 1622 Ianuarie 13.ŢR 81 ... ca să fie volnici călugării cu ciastă carte a domnie meale să ţie de în toată balta Bistreţului jumătate şi de în baltă şi de în cămpu şi den părpăre de la cară şi de în tot ce se va cădea, cum au ţinut şi mai denainte vreme pre seamne bătrăne, însă deîn Brăzogrălă, derept Covăciţa, pănă în Măceş, căt ţine toată balta Bistreţului jumătate, pentru că aciastă baltă iaste bătrănă şi direaptă de moşie a sintei mănăstiri, miluită de alalţi domi bătrîni ce au fost mai denainte vreame. Şi am văzut domnia mea şi cărţile altor domni bătrăni, făcute de milă şi cu mare blăstem: cartea răposatului Dan voevod, feciorul Radul voevod, cîndu au fost cursul anilor 6894 1386 şi cartea răposatului Mircei voevod, fecioru Radului voevod şi cartea răposatului moşul, domnii meale Alexandru Voevod, cîndu au fost cursul anilor 7080 1572 cum să fie moşie sfintei mănăstiri. Iar cîndu au fost acum în zilele domnii meale egumenul Ioan, el au avut pără naintea domnii meale în divanul cel mare, cu vameşii de la Diiu şi se-au părăt de faţă, pentru că au fost aciastă baltă împresurată de alţi vameşi, jumătate. Deci părăia vameşii cum ţin căjugării de în baltă a patra parte. Intr-aceia domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre lege, cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am adeverit domnia mea cum au ţinut 82 călugării de în toată balta jumătate: derept aceia şi domnia mea încă am întărit şi am făcut cartea domnii mele şi am dat sfintei mînăstiri ca să ţie den toată balta Bistriţelui jumătate şi de nimenile val sau opreală să n-aibă naintea cărţii domnii mele. Derept aceia şi voi vameşilor carii veţi fi la această baltă, încă să căutaţi, nimica să nu le opriţi den ce va fi venitul mănăstiri, ce să aveţi a înpărţi tot în doao de într-această baltă cu sfînta mănăstire şi mai mult val să nu fie naintea cărţii domnii meale, ce să-ş, ia partea, cum scrie mai sus. ... ... 7130 1622. DIR, B, IV, nr.92, p. 81-82. 1622 Ianuarie 14.ŢR 82 Scria-am eu Stroe ... Cislău acesta zapis de bună voe a mea cî m-am înfrăţit cu Mihalcea dvornicul ... Pătărlage, dea i-am dat eu dea în ocina mea ... Cislău 1 vad dea moară întreg ondi se va aleage de în ocina mea 1 vad dea moară să facă moară să se hrănească pentru că el încă m-au dăruit un alt dar şi cu mult bine dea se-au plătit acest vad dea moară şi mai cu asupră. Deci i-am făcut zapisul miu să nu aibă dî acum nainte bună pace ori de rudenie mea ori de nepoţii mii ori de feciorii mii, ori de fraţii mii ce vor fi pre acea ocină ori cine va fi să aibă pace bună să nu-l învăloiască. Şi mărtorie au fost atonci: Preda din Cislău feciurul vătahului şi Stan Mărgineanul ... Bărceni ... Anghil logofăt ... Ciurăşti ... Cernat logofet. ... 14 ... 7130 1622. DIR, B, IV, nr.93, p. 82. 1622 Februarie 6.ŢR 90 ... egumenului Măcarie de la mănăstirea de în 91 Mislea, ca să fie volnic cu cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale anum...... să-şi ia 1 Ţigancă anume Ana de în ţigăniia Radului peharnic de în Frijureni, pentru că acea Ţigancă iaste a mănăstirei de moşie, ce-au fugit. Călugării o au aflat acolo şi o au luat, iar Ţiganii ei au sărit de le-au luat Ţiganca şi i-au şi bătut. Deci domniia mea am dat călugărilor să aibă a-ş luare Ţiganca, iar să o vor fi ascunsu să ia alta, Ţigancă pentru Ţigancă şi să fie treapădul de la Ţigani. Şi să aibă apucare şi pre Ţigani să aibă gloaba, căce au sărit de le-au luat Ţiganca şi i-au bătut şi de nimenea opreală să n-aibă. Iar cine va avea a se întreba va veni de faţă. ... 6 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr.100, p. 90-91. 1622 Februarie 6.ŢR 91 Să se ştie acestu zapis, că l-am făcut eu Tudura, fata lu Bumbac, cu soţul meu, anume Stoian, ca să fie la mîna lu Costandin, nepotul lu Dobromir ... Homeşti, că i-am dat 1 pogon de vie alăturea de viia lu Dobromir, căndu se-au însurat, la masă. Iar Costandin au dăriut pe Tudora cu o peareache de măneci, iar pe Stoian cu o mahramă bună. Şi i l-au dat, să-i fie lui moşie, şi lui şi feciorilor lui, de moşie. Şi mărturie nunul anume Sava din Homeşti ..., Finta şi jupîneasa lui, anume Neaga şi pogozei anume Stancul ... Stan ... Ferăşti şi Măteiu ... Murgeşti şi Dan ... Homeşti; au fostu omeni la masă anume Tudoran. Avram, Felca, Buda. Şi se-au făcut acestu zapis în casa Dobromir vătahul. ... eu, popa Nan ... Putreda, ... Făurar 6 ... văleat 7130 1622. DIR, B, IV, nr. 101, p. 91. 1622 Februarie 12.ŢR 93 Scris-am eu jupan Tudoran sulgeriul zapisul mieu să fie de credinţă la mîna fiiu-mieu, lu Iane peharnic, cum să să ştie că i-am dăruit eu la nuntă la masa un sălaş de Ţigani anume Gherghina cu Ţiganca lui şi cu toată fămeia lui. să-i fie moşie. Şi mîrturie au fost atunce la acea tocmeală, jupan Papa ... jupan Trufanda ... postelnic ... jupan Necula vistier ... Necula ... spatar. ... Februarie 12 ... 7130 1622. DIR, B, IV, nr. 103, p. 93. 1622 Februarie 15. Tîrgovişte.ŢR 93 Scris-am eu Isariu vistiiarul depreună cu jupîneasa mea Prezu, fata lui Anthonie Grama, acesta al nostru zapis, să fie cu credinţă la măna jupănului Aslan vistier ca să se ştii cum i-am văndut noi toată partea noastră de ocină de în Scrovişte; şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apa şi de în balta şi de în şezutul satului, despre tot hotarul căt se va alege şi cu Stoica Cheverna, rumănul nostru, şi cu căţi rumăni va mai putea afla despre aciastă ocină, tot să fie ai lu Aslan vistier. Pentru că am văndut eu Isar vistiiarul şi cu jupăneasa Prezu de a noastră bună voe, partea noastră de ocină, derept 14.000 aspri gata, ca să-i fie moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie anume: jupan Dumitraşco ... pitar şi de Ţigăneşti, Stepan logofăt ... Buta logofăt şi Moguş fiiu său şi Stoica Tărăceanul şi de Tărgşor Neagul şi Gherghe frate-său şi mulţi boieri. Aciasta am scris şi mărturisim noi cu acest zapis al nostru. 94 ... 15 ... 7130 1622. ... iu Stoica postelnic Dumitraşcu ... pitar. DIR, B, IV, nr. 104, p. 93-94. 1622 Februarie 15, Cucuteni.ŢR 94 Adecă iu monah Theodor scris-am al meu zapis să fie de mare credenţă măna văru-miu imonah Semeon că am datu parte me de moşie de la Cucuteni tută cătă se va aleage, moltă, poţină, să fii moşie şi feciurie lui, că m-au căutat la nevoe me şi la greul miu, că amu zăcut în anul plănu la pămîntu, de m-a spălat şi m-a curăţit de înpuciacene; ce cam dat parte me de moşie de la Jurubeşte 12 stănjeni pă lîngă hotar Bădecescu de în cap şi la Cucuteni 6 stănjene de în cap în cap de în parte Grozei ci e-m cumpărat de la Voica nepota Grozei, să fie lui moşie şi feciuriloi moşie de strămoşie şi de nimenele val să n-aibă de omenei mie, de nepoţe. Iar ce va înturce cum va întorce cuvăntulu miu să strece să fie blăstemat şi afurisit de 318 ... şi să fie cu Arie şi cu Iuda într-o loc, că e-m dat parte de moşie tot cătă se va alege. Şi a fostu şi preoţi şi omini boni căndu e-mu făcut acest zapis, eu monah Theodor să fie mănă văru miu imonah Simeon anome irmonah Athanasie, irmonah Andonie imonah Theodosie imonah Simeon, imonah Chiril, imonah Theodosie şi Slavu şi Ghirghina. ... irmonah Onofrie şi Pitri. ... 15 ... 7130 1622 Şi s-au scris la hram lu sveti Dimitrie, la Cucutene Eu monah Teodur. DIR, B, IV, nr. 105, p. 94. 1622 Martie 1, Tîrgovişte.ŢR 98 ... Scris-am vlădiciia mea aceasta carte a vlădicii meale acestor boiari, jupan Gorgan ... cum să aibă a-si ţinearea în pace şi slobozi moşiia, ocina şi rumăni şi Ţigani, partea ce li se cade de la vară-sa Elina, nepoata răposatului Ivaşco dvornicul, jupăneasa ce au fost a Stoicăi postelnic ... Văcăreşti, însă a treia parte; păntru că , după moartea jupăneasii Elinii, iară vară-sa, jupăneasa Stana, au tras pără înnaintea domnu nostru Io Radul ... în răndul domnii de întăiu şi după aceaia înaintea lui Alixandru ..., aşijdirea şi înaintea vlădicii meale, cu Stoica postelnic şi cu jupăneasa Efimiia, măma jupăneasii Elinii, păntru moşiile ei şi păntru bucatile ei, că jupăneasii Elinii coconi nu i-au rămas de în trupul ei. Deci domnu nostru au căutat şi au judicat cu toţi cinstiţii deregători, în divan, şi au dat aceaale moşii să le înparţă în trei părţi: o parte să fie Stoicăi postelnic, altă parte măni-sa, jupănesii Efimii, a treia parte să fie vară-sa, jupăneasii Stanii. Aşijderea au judicat apoi şi Alexandru ... pre judicata domnu nostru cum iaste mai sus scris. Şi sea iau de fapt şi cărţi pre aceaastă judicată. Aşijderea m-am tămplat şi vlădicia mea de-am fost la aceaaste divanure şi la aceasta judicată, de-am căutat pre svănta pravilă şi am adevărat cum li sea-au căzut judicata, aşa să fie să înparţă aceale moşie în trei părţi cum iaste mai sus scris. Şi le-am fapt şi vlădiciia mea carte pre această judicată. Iară cînd au fost acum, acealea cărţi nu sea-au aflat, nici unile, nici altile, nici le ştiu ce sea-au făcut. Derept aceaia, au venit înaintea vlădicii meale Stoca postelnic şi Gorgan ... di sea-au jurat şi au luat şi procleţenie cum nu ştiu ei de răndul acelor cărţi, ce sea-au făcut. Şi după aceaia, ei sea-au şi înpăcat şi se-au şi tocmet să-şi ţie ceneş partea sa, pre judicată, cum iaste mai sus scris. Şe de acmu înainte, vrajbă sau pără întru ei să nu fie, nici să mai aibă unul sau 99 altul vreodinioară a scoatirea niscare cărţi de rămas. Să va şi scoate vreunul de întru ei, acela să fie de mare ruşune înnaintea divanului şi de gloabă şi cărţile să nu se socotească întru nimica. Incă şi procliţenie au pus de înaintea vlădicii meale carile de întru ei nu va sta pre aceaastă tocmeală, ce va mai scorni vreo pără, acela om să fie anathima şi proclet şi afurisit de vlădica Hristos şi de 318 .... Aşijdirea şă fie şi de vlădiciia mea anathima şi proclet şi afurisit şi să fie cu Iuda Iscariot la o loc şi cu tricletul Ariia. ... ... 7130 1622 . Pe verso: ”Cartea părintelui Lucăi, păntru partea jupăneasii Ilinii ... Goleşti ”. DIR, B, IV, nr. 109, p. 98-99. 1622 Martie 21.ŢR 100 Eu Dumitru vistiar Dudiscul scriu şi mărturisescu cu aceast zapis al miu, cum amu văndut parti mea dea ocină de la Ciumirnic, ci am fost cumpărat eu de la Nan postelnic şi di la Hrizan feciori lu Oprişor logofăt, toată parti mea de în pădure şi di în apă şi despre toată ocina, că o am văndut di a mea bunăvoe, diriptu 8000 bani. Insă amu văndut şi parte lu Neagoi, ficioriul popii lu Nan, pintru că am fost eu cumpărat di la Neagoi, fecior popii lu Nan, apoi eu amu văndut eu toată, oricît se va aleage di pristi toată ocina. Şi mărturii: jupan Cirnica dvornic ... jupan Ivaşco dvornic ... jupan Neanciul dvornic ... jupan Aliexe dvornic şi alţii mulţii migiiaşi. Şi amu scris eu cu măna mea, pintru credinţa. ... Martie 21, văleat 7130 1622. 101 Mihăilă armaşul. Dumitru vistiar. Dumitru de Bobişti. Stan de Bobişti. Vladul di Glina. Paraschiva di Glina. Pe verso: Să se ştie cum au cumpăratu jupănesa Grăjdana ocenă de în Ciumernec, de la nepoţe Leţei, de la Stoica de Vlădimireşti şi de la Voica, stănjăni 50 şi de la Rada, fata lu Nedelco, stănjene 25, bani 1000, bane daţe 675 şi a rămas 1325..... DIR, B, IV, nr. 111, p. 100-101. 1622 Martie 30.ŢR 101 Eu Dragomir dă Stoeneşti, dă în plasa popei lu Sahat, rumăn, scris-amu aceasta al mieu zapis la măna jupănului Neculei vistier, să să ştie că amu fost rumăn popei lu Sahat; ci ne-au văndut Stoichiţii vistier, cu ocină cu tot, să-i fiimu rumăni. După aceaia, deca se-au tămplat moartea Stoicăi vistiiarul, iar el au dat, la moartea lui, satul lui, Dălbăneştii, dea lîngă noi, părintelui patriiarhului, păntru sufletul lui, să-i fie pomeană. După aceaia, săteanii de în Dălbăneşti au mersu la Gavril vodă să sea răscumpere, să fie judece. Şi amu mearsu şi eu să dau bani pre ocină, ca să fiu judec în Dălbăneşti, ca să scap de rumănie de în Stoeneşti. Gavril vodă n-au vrut să le ia banii, să-i judeacească, ci i-au lăsat să fie pre măna patriarhului. După aceaia, deac-au venit domnu nostru, domnu Radul vodă, Dălbăneştii au mearsu dea au dat 500 galbeni, de se-au scumpărat, să fie meagiiaşi. Deci amu mearsu şi eu dea-amu dat bani cinci miie şi trei sutea pre ocină, ca să fiu şi eu judec acolea, că amu socotit ca doar voiu scăpa de rumăniia de în Stoeneşti. După aceaia, jupăneasa Dochie a Stoicăi vistier au văndut acea plasă dea ocină, cu noi, de în Stoeneşti, jupănului Neculei vistier să-i fiimu rumăni cum amu fost. Deci eu, deac-amu văzut aşa, eu m-am socotit că cu pacea nu-mi va fii, nici mi sea cadea să fiu judecu în Dălbăneşti, că dea moşiie săntu rumăn de 102 în Stoeneşti. Deci eu amu mearsu la jupănul Necula vistier, de i-amu spus cum amu fost şi cum amu cumpărat ocină în Dălbăneşti, ci m-amu rugat să nu mă lasea cu atăta bani în pagubă. Deci dea mene nu se-au îndurat, că sărac ce-i voiu fii bunu ? Ci mi-au dat banii toţi, ce amu dat pre ocină în Dălbăneşti, 5300 bani, şi să ţie acea ocină în Dălbăneşti; iar sătenii să nu sea vor îndura de ocină, ei ni vor daa banii şi-şi vor ţinea ocina. Şi căndu mi au dat banii, mărturie: banul Pătru, jupănul Zota, Vasilico cămăraşul, Malcoci suljer, Ghinea Paripa postelnic, Grama postelnic. ... 30 ... 7130 1622. Ispravnic Vălcul Stănescul. Grama postelnic. Eu Dragomir ... Stoeneşti. Pe verso: "Dragomir ... Stoeneşti, de rumînii ... Stoeneneşti, la măna Neculii vistier, 7130 1622, care s-au fost răscumpărat cu ficleşug." DIR, B, IV, nr. 112, p. 101-102. 1622 Aprilie 1.ŢR 102 ... ca să fie volnici călugării cu ceastă carte a domnii meale, să ţie de în toate bucatele ale lu Avrintie călugărul de Verneşti, doao părţi şi 2 roate de moară, iar viile şi moşiele căte vor fi, să le ţie toate mînăstiria, şi alte vii, ce sănt la Bănculeşti, iar să fie mănăstirii. Iar de în bucate ce se vor aleage şi de în 3 roate de moară să ţie Neacşa, muiarea lu Avrentie călugărul, a treia parte, însă pănă va fi Neacşa vie, să se hrănească. Iar deaca va muri, să rămăe iar mănăstiri, că aşa-u lăsat Lavrintie călugărul, cu sufletul lui, pentru că această mănăstire Adăncata, ce iaste mai ssu scrisă, au fost făcută de Avrentie. Iară căndu au fost la vreamea lui de moarte, iar Lavrintie, el au închinat această mănăstire, cu toate bucatele şi cu viile şi cu morile şi cu toatămoşia lui căt au avut, să fie metoh sfintei piscupii de la Buzău pentru sufletul lui, să-i fie pomeană în vecie. Şi o au închinat Lavrintie el de bună voe şi au făcut şi zapis denaintea părintelui Efrem piscupul de Buzău, cu blăstem şi cu mulţi oameni buni mărturii anume: de Verneşti, popa Guţa, ... Stănislav diacon ... Onofrie monah ... Vladul ... Efrem ... Dumitru. 103 Iar alt de în ruda lui Avrintie călugărul să n-aibă nimenilea lucru, nici frate, nici soră, nici nepot, nici unchiu, nici văru primare, ce să fie toate bucatele şi moşiile lui ale mănăstirii. Iar mănăstirea să fie metoh piscupiei de Buzău, cum o au fost dat şi o au închinat Laavrintie călugărul, pentru pomeana. Aşijderea am dat şi domnia mea să fie cum au lăsat Laavrintie şi de nimenilea opreală să n-aibă naintea cărţii domnii meale. ... ... Lepădat ... Aprilie 1, ... văleat 7130 1622. ... Grama postelnic ... Paraschiva ... logofet. DIR, B, IV, nr. 113, p. 102-103. 1622 Aprilie 27.ŢR 111 Scris-am noi boiarii lu Muşat postelnic şi al lu Negoi: Tuduran slugir şi Oprea logofăt dî Rîtivoişti şi Vladul de Cotinişti şi Radoslav dî Dîrmînişti şi Preda dî Lerişti şi Stanciul dî Cîlceşti, cumu amu tocmit pre Muşat postelnic şi pre Negoe pîntru 4 rumîni vii şi pîntru 6 delniţi, fîrî rumîn; înnsă rumînii cei vii pre nume: Stanciul Budii şi feciurii, Costin, ... Pitru şi Stanciul şi cu fraţii lor cîţi se vor alege şi Drîgan şi Oprişan. Insî se-u vîndut aceste delniţi preste tot hotarul di înn cîmpu şi di înn apî şi de înn pîdure şi de în munte şi de în şîzutul satului. Diriptu acie au avut pîrî Neagoi cu Muşat postelnic pîntru aceşti rumîni ce sîntu mai sus scrişi; pîrîia Neagoi, cum n-au ştiut cîndu au cumpîrat Muşat postelnic aceşti rumîni şi dilniţi dîla frate-sîu Fătul; iară noi amu adivîrat cu ale nostri suflite cum au ştiut şi Neagoe cîndu au vîndut Fătul lu Muşat postelnic. Dici i-am datu şi noi sî ţii Muşat postelnic ce au fost cumpîrat, iarî di acu nainte amu tocmit cum dî va mai vende Fătul au rumîn, au ocinî, au ţigan, au ce va vinde, sî nu fii volnic Muşat postelnic sî cumpere fărî voia lu Neagoe, iar cănd va vrea sî vînzu ceva şi nu va pute Neagoi sî cumpere altul omu dî lăture sî nu fii volnic sî cumperi ce să cumperi iar Muşat postelnic. Şi se-u vîndut aceşti rumîni şi acesti delniţi dî în Stăneşti, deriptu 16250 di bani şi se-u dat aceşti bani toţi în mîna Fătului; aşa i-am tocmit. Innsî aceşti bani s-au fost datu în zilili lu Gavril vodă. ... Aprilie 27 ... 7130 1622. DIR, B, IV, nr. 121, p. 111. 1622 Mai 4.ŢR 117 ... Eu Mardarie călugărul de la Pocivalişte şi feciorii miei, anume Stan ... Radul, scris-am acesta al nostru zapis, se se ştie cum am văndut noi moşiia noastră de în Zorileşti jupănului Vladul de în Ciocade, derept 3000 aspri, partea noastră toată, preste tot hotarul Zorileştilor. Inse jupănul Vladul n-au apucat a-mi da bani dăplin, ce i s-au tămplat moarte, de au murit. Iar după moartea Vladului, s-au sculat jupăneasa Samfira, fata jupănului Vladul şi cu soţu său Drăghici postelnic de mii-au dat banii toţi deplin, acele 3000 aspri. Şi am văndut noi de a noastră bună voe şi cu ştire tuturor megiiaşilor şi de în sus şi de în jos şi de înprejurul locului. 118 Mărturie: jupănul Andronie de Prigorie ... tîrgu. Hamza postelnic ... Bibeşti, Vlăduţul postelnic ... Albeni jupănul Iane ... Negoeşti, popa Neagoe ... Călea ... Caldaşin, ca să-i fie lor moşie şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţior, lor căţi lea va dărui dumnezeu, se le fie moşie ohamnică. ... 4 ... leat 7130 1622. Eu popa Radul... VladulEu popa Neagoe ... DIR, B, IV, nr. 127, p.117-118. 1622 Mai 6.ŢR 118 Scris-am eu Iane vătaf acesta al meu zapis, cum să se ştie că am cumpărat o casă şi cu grădină de la Dragomir şi de la fămeia lui anume.... 119 dreptu 1000 de bani, iar acum eu o amu văndutu jupănului Iane vistiar, dereptu un cal şi 1000 de bani ca să-i fie lui de moşăe. Şi i-am văndut de a mea bună voe. Şi mărturie: popa Dumitran ... Paripa postelnic ... Stanciul Afurisitul ... Gheorghe zidar ... Voica Chivărărireasa ... Andreiu, feciorul Elinei ... Lupul, fratele lu Dragomir. Acestu zapis să fie la măna jupănului Iane vistier, ca să-i fie casa şi grădina de moşăe. ... Dragonir logofăt ... Mai 6 ... leat 7130 1622. Stoica Tărăcian şi Grozav. Tudoran zlătar DIR, B, IV, nr. 129, p. 118-119. 1622 Mai 10.ŢR 122 Adecă eu Radul Bărde şi cu feciorii mieu dinpreună, anume Tatul şi Boica, scris-am acist al nostru zapis, ca să fie de mare credinţă la măna jupînului Ştefului ... Stănceşti, cum să să ştie că i-am văndut dumnelui stănjăni de ocină în ocina Scăianilor, stănjăni 15, den apa în Telijănului pănă în deal. Şi o am văndut de a noastră bună voe, diript bani gata ughi ... şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi din sus şi din jos. Şi mărturie boeri şi oamini buni, care ş-or pune mai jos numele, şi noi pentru mai adevărată credinţă pusu-ne-am degetile şi iscăliturile mai jos, ca să criză. Şi după aceasta, văndut-am eu Vasile postelnic, fecior Savii postelnic ... Negoeşti, aceasta moşie dumnelui Negului postelnic aceşti stănjăni de moşie care scriu mai sus şi am luat toţi banii gata în măna me. Şi o am văndut de a me bună voe, ca să fie dumnilui moşie stătătoare şi coconilor dumniului, în veci. 123 Şi eu pintru mai adăvărată credinţă pusu-mi-em degetul mai jos şi iscălitura ca să creză. Mai 10 ... leat 7130 1622. Eu Vasile postelnucul. Ghierghe clucer. Eu Radul Bărde. Eu Tatul. E Boica. DIR, B, IV, nr.133, p. 122-123. 1622 Mai 12.ŢR 123 ... ca să fie volnecă cu cartea domnie mele ca să-şi ia şi să-şi ţie al ei rumăn, anume Tudoran şi cu feciorie lui pîntru că acest rumăn Tudoran fost-au di moşii al bînesie Mihalcii banul din sat din Stoinişti, ce-au fost făcut schimbu bîneasa Mihălciue cu Ivaşco, ficiorul lu Drămuş, di au fost dat Ivaşco alt rumîn bîneasie Mihălciui, anumi Voico Migeate. 124 Şi i-au fost dat băneasa pri Tudoran, rumăn pîntru rumăn, încî mai dinainte vreme, în zileli lu Şerban vodă. Iar dup-aceia, cănd au fost în zilili dumnii meali, iar Ivaşco, el au fost vîndut acist rumăn boiarinului dumnie meale, jupănului Neculie vistiiarul. Dici apoi boiarinul dumnie meli Nicula vistier, el ţinea şi pri Tudoran şi vrea să-ş ia şi schimbul ce-au schimbat Ivaşco cu băneasa, pri Voico Migeati. Dici jupăneasa Mihna au venit di faţă naintea dumnii mele cu jupănul Necula vistier şi cu Ivaşco vănzătoriul. Dici dumniia mea am judicat pre diript şi pri legi, ş-am adăvărat dumniia mea cum au fost Tudoran rumăn di moşii al bănesie, iar Voico Megeate au fost al lui Ivaşco, ş-au fost schimbat ei di bună voe. Dici dumniia mea am dat jupănesii Mihnie spătăresii, fata bănesi Mihălciui, ca să fii volnică cu această carte a dumnii mele, ca să-şi ia rumănul ei cel de moşie, pri Tudoran, iar Nicula vistier să-şi ia pri Voico Migete, rumănul lui Ivaşco. Derept aceia să fii volnică jupăneasa Mihna a-şi luare rumănul şi di nimeni opreală să n-aibă, naintea cărţii dumniii meli. ... ... 12 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr.135, p. 123-124. 1622 Mai 12.ŢR 124 Adecă eu Dragna, fămiia Lupului, şi cu nepotu-miu Lupul acesta al nostru zapis, ca să fiia de marea credenţă la măna lu Stănilă şi a ... Stănilă ... Băneştea, cum să să ştiia că am fost cumpărat eu Dragna cu bărbatul mieu Lupul o jemătate de funea de ocină în Sărbi, de la Stănilă ... Stănilă ... Băneşti, în zileale lu Şărban vodă. Deci acea jemătate de funea o am făcut 3 părţe. Deci den cealea 3 părţi am văndutu 2 părţe lu Stan postelnic ... Băneşti, iar o parte o-m văndutu lu Stănelă de la careale o-m cumpărat dereapt ughi 6 de aur peantru că au fost acea moşe iar de la densul. Dereaptu aceaia, o-m văndut iar lui, să-ia fi moşiia. Şi cînd am văndut, au fost mulţi ommini mărturiia, prea nume: Stan vănător ... Sărbi, Ivan frati-său ... şi socrul lu Stănilă, Vlasiia şi mulţi omini dinpreajurul lucului au fost la acea tocmeală. ... Sava dohomnic din Fundul Saculuia. ... Mai 12 ... vă leat 7130 1622 DIR, B, IV, nr. 136, p. 124. 1622 Mai 14.ŢR 125 ... jupan Aslan ... vistier, ca să fie volnic cu aciastă carte a domnii mele să ţie toţi rumănii den Hîreşti cît au fost partea Ţipei, însî jumîtate de sat; şi den Scrovişte iar jumîtate de sat şi cu rumînii căţi se vor afla partea Ţipei neguţătoriul. Pentru că au cumpărat boiarinul dumnii mele ce iaste mai sus zis aceste ocine şi cu rumînii de la Ţipa neguţătoriul încî în zilile lu Gavriil ... şi i-au ţinut cu bună pace. Iar căndu au fost acum, boiarinul dumnii mele Aslan vistier au avut pîră naintea domnii meale cu Ţipa neguţătoriul şi aşa pîrăia Ţipa neguţătoriul naintea domnii mele şi zicea cum n-au văndut toţi rumînii de pre partea lui, ce au vrut să slobozeascî neşte rumîni dentr-acei rumîni vănduţi. Iar într-aceaia, domnia mea am cîutat şi am judecat cu toţi cinstiţi deregătorii domnii meale şi am adevărat domnia mea cum au fost vîndut Ţipa neguţătoriul pîrţile lui dentr-aceaste ci sînt mai sus zise sate, jumîtate şi cu toţi rumînii căţi se vor afla pre acele pîrţi de ocină; deci au rămas Ţipa neguţătoriul de leage şi de judecata denaintea domnie meale. Derept aceaia, am dat domnia mea boiarinului domnii meale jupan Aslan vistiiariul, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale sî ţie toţi rumînii cîţi se vor afla pre acele pîrţile de ocină şi de cîtră nimenile bîntuială sî n-aibă preste cartea domnii meale. ... ... 14 ... 7130 1622 ... DIR, B, IV, nr. 137, p. 125. 1622 Mai 15.ŢR 127 Adecă eu, Despa, jupănesa a Baciului ... Bogăteşti, scris-am acesta al nostru zapis ca să hie de mare credinţă la măna uncheşului Voico ... Suslăneşti, pentru 7 levezi ce i-am văndut şi un loc de arătură, a nume levezele, întăi Zmeorătul pîn în curmătură şi poiana Şerbei şi Mateiaşul şi levade de la Ştejaru şi levade de la groiu şi levade de la mestiacăn şi levade de la anenişu şi on loc de arătură desupra malului Stoianeşteloru. Şi le-am vîndut eu, Despa, această moşie de mare nevoia, pentru că am fost datoare postelnicului Nan ... Bărbăteşti bani gata 3500; şi le-am văndut dereptu bani 3000 şi 500 şi le-am văndut ca să hie loi moşie şi fecioriilor lui căţi dumnezeu i va da. Şi mărturiia şi aldămă şi aldămăşaru fost-au întăiu Nan postelnic ... Bărbăteşti ... Macriş ... Stoeneşti ... Lazăr ... Mihăilă Bărălenghi ... Bogăteşti, popa Voicu, ... . ... Mai 15 .... Şi s-au vîndut acistă moşie în zilele Radului voivod, leat 7130 1622. Şi pentru credinţa pusu-mi-m eu, Despa, peciatha meh. Eu Despa pus-am şi peciat pentru cridinţa. DIR, B, IV, nr. 139, p. 127. 1622 Mai 16.ŢR 130 Scris-amu noi 12 boeri prea Mihalcea dvornic, ce au fost ispravnic prea hotar ... Stoica logofet ... Tărăceanile ... ........Cărstea logofăt ... Măneşti Nenciul dvornic ... Barbul postelnic ... Corneşti, Ilie postelnic ... Bălţaţi, Oprea logofăt ... Vaidăei, Costandin ... Negoişti, Nastea ... Neagul ... Băteşti, Iorgache suljir ... Bucov, Iiane spatar ... Nedealco comis, ca să se ştie că ne-au fost luoat Necula vistier ca să le-o hotărăm şi să le aleagem şi să înpritim ocena cea-au avut cumpărătoare de în sat de în Dălbăneşti, însă se-au alesq stănjini partea vistiiarului de în jos de sealeşte 141, la locul lu Nan 146 stănjăni şi la calea Braşovului stănjini 146, la calea Seacăreanilor stînjini 132, la sealişte lăngă apă stănjini 141 şi la prundu stănjini 124, desprea Răoteşti stănjini 70 şi la margeni pădurii desprea Preaoteşti stănjini 70 şi la puţul dea în pădure stănjini 57. Aşa am căutat şi am ales noi şi co voia tutorur megeaiaşilor de în Dălbăneşti. Şi am băgat şi partea Vălcului în partea vistiiarului, însă stănjini 32. Şi am pusu peatrelea prea acea tocmeală. ... Mai 16 ... leat 7130 1622. DIR, B, IV, nr. 142, p. 130. 1622 Iunie 6.ŢR 143 ... Scris vlădiciia mea aceasta carte a vlădicii meale aceştii preotease ci au fost a popii Petco, anume Sorcă de oraş de Floci şi cu fata ei Smeada, să-şi ţie în pace şi slobode bucate ci-i vor fi rămas de la popa Petco, casă, vie, loc di casă şi ci va fi, tot să-şi ţie în pace şi slobode, di cătru rudele popii lu Petco băntuială să n-aibă, păntru că se-au jăluit preoteasa Sorcă înnaintea vlădicie meale cum nu se poati răposa di o văr primare a popei lui Petco, anume Vintilă, ce năvăleaşte să-i ia o vie aciştii preotease, ci i-au rămas de la popa Petco. Deript aceaia, vlădicia mea am judicat să-şi ţie preoteasa Sorcă viia şi cu fii-sa Smeada, să se hrănească pănă vor fi vie şi să şe vînză, pomenească pre popa Petco şi pre alţi morţi ci va avea, iară văru-său Vintilă să n-aibă nicio treabă în moşiele popii lu Petco, pentru că mămă sa Voica, mătuşa popii lu Petco, au fost de mult măritată şi eşită de în casă se înzestrată. Aceaasta învaţă vlădicia mea. ... ... 6 ... leat 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 153, p.143. 1622 Iunie 7.ŢR 145 Adecă eu, Stanciu Răul înpreună cu fămeia me Dobra, scris-am acesta al nostru zapis să fie de mare cridinţă la măna jupînului Simei logofăt, cum să să ştie că i-am văndot partea me de moşie den Păuşăşti, care iaste de zestre, însă a treia den toată moşiia socru-mieu, de preste tot hotarul căt se va alege. Şi o am dat de a noastră bună voie, derept bani gata 1300, să-i fie dumnealui moşie, dumnealui şi cuconilor dumnealui în vecie. Şi cănd am văndut, fost-au mărturie popa Zariia de Păuşăşti şi Ilie Grecescul şi unchiaşul Nechifor şi cumnatu mieu Dumitru Piscotan şi Franţa şi den Văleni, Opriş şi Tănasie ş-alţi oameni molţi, care nu-s scrişi în zapis. Aciast-am scris. ... 7130 1622. DIR, B, IV, nr.155, p. 145. 1622 Iunie 12, Tîrgovişte.ŢR 147 ... om, anume Dragomir de Tămbureşti, ca 148 să fie în pace de cătră Iorga de în Berileşti, pentru că au avut o pără amăndoi naintea domnii meale, pentru un rumăn anume Stanul Stramei de în Tămbureşti; pentru că acest rumăn au fost a lu Dragomir. Iar cînd au făcut Dragomir cu Iorga înpărţeală, de ş-au înpărţit rumănii, se-au prinsu acelui rumăn moarte, de-au murit. Iar cănd au fost acum, în zilele domnii meale, rădicat-au Iorga pără naintea domnii meale, cu Dragomir, şi au stătut amăndoi de faţă, şi aşa părăia Iorga naintea domnii meale, cum acel rumăn ce e mai sus scris, cănd i l-au dat Dragomir Iorgăi, n-au fost rumăn, că l-au fost megieşit Dragomir şi au luat bani de la dănsul, ce nu i se-au căzut să i-l dea. Şi părăia cum să-i dea Dragomir alt rumăn pentru acela. Iar Dragomir aşa zicea, cum nu l-au megieşit, neci au luat bani de la dănsul, ce i-au fost rumăn şi l-au dat Iorgăi rumăn. Intre-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat, pre derept şi am nevoit domnia mea pre Dragomir să se jure în besearică, cum n-au megieşit pre acel rumăn, pre Stan, şi cum l-au dat Iorgăi rumăn, să-i fie rumăn şi cum n-au luat bani de la dănsul. Iar într-aceaia. Dragomir aciiş au jurat naintea domnii meale, cum nu l-au megieşit, neci au luat bani de la dănsul, ce l-au dat Iorgăi rumăn nemegieşit. Şi au rămas Iorga de leage denaintea domnii meale. Derept aceaia, am dat domnia mea lu Dragomir, ca să fie în pace de cătră Iorga, pentru acel rumăn. ... Ispravnic ... logofăt. ... Iunie 12 ... leat 7130 1622 ... DIR, B, IV, nr.159, p.147-148. 1622 Iunie 15.ŢR 152 ... egumenului Meletie ... sfînta mănăstire Tutana, ca să fie volnic cu aceasta carte a domnii meale de să ţie neşte Ţigance, anume Dobra şi Vişa. Pentru că aceaste Ţigance fost-au ale mănăstirei de moşie, ci le-au fost luat uncheaşul Ivan de Piteşti şi aş-au zis cum le-au luat şi le-au plătit, de au dat alte Ţigance pentru acele Ţigance. Iar egumenul Pahomie, carele au fost egumen atunce, în zilele lu Alixandru voevod, el au venit în pîră cu uncheaşul Ivan. Şi aş-au spus Pahomie egumenul naintea lu Alixandru voevod cum nici au schimbat, nici i le-au plătit. Intr-aceaia, Alixandru voevod au judecat şi le-au dat 4 megiaşi scrişi pre răvaşe domneşti ... de Zărneşti Mihăil şi de Iaşi Stan şi de în Piteşti Domitrul popei Savei şi Dumitru Bileşti, ca să caute şi să adevereaze, fost-au uncheaşul Ivan plătit aceale Ţigance au nu le-au fost plătit; deci, acei 4 megiîşi ... ei au adeverat cum nici au schimbat, nici i le-au fost plătit. Şi am văzut domnia mea şi zapisul cum i-au judecat acei boiari. Derept aceaia, domnia mea am dat egumenului Melitii, ca să aibă a ţinearea aceale 153 Ţigance ci scriu mai sus, ca să fie mănăstirei moşie, cum au fost şi mai de-nainte vreame şi de nimenea băntuială să n-aibă naintea cărţei domnii meale. ... ... 15 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr.163, p. 152-153. 1622 Iunie 16.ŢR 153 Adecă eu, Chirca ... Negeşti, scris-am acesta al mieu zapis să fie la măna jupănului Hrizei ... vistiar cum să se ştie că am văndut o parte de ocină de la Negeşti ce iaste aleasă şi împietrită de cătră Negeşti şi de cătră Ulea şi cu 1 rumîn, anume Nedelco, feciorul lu Dumitru Talaba ... Negeşti, derept 6000 de bani gata. Şi o am văndut eu de a me bunî voe şi cu ştirea tuturor oamenilor miei fără de nici o silă de nimenelea, ca să fie jupînului Hrizei ... vistier de moşie. Şi mărturie se-au tîmplat de-au fost la aciastă tocmeală Erimiia logofătul şi Builă ... Cacova şi Radul peharnic ... Frijureani şi Iane postelnic ... Vlădeani şi Deadiul vatah şi Mogoş, ... Buta logofăt ... Ţigănesţi şi Voicilă ... Dobroeşti. Aciasta am scris să fie de mare mărturie. 154 ... 16 ... 7130 1622. Eremia logofăt. Staico postelnic. Lăudat postelnic. Builă. Mogoş. DIR, B, IV, nr. 165, p. 153-154. 1622 Iunie 18. ŢR 155 ... voao cămăraşilor de la Ocna cea mari. Dup-aceaia, vă dau în ştire dumnii mea pintru răndul hotarului al Şoaşilor ce iaste al sfintii mănăstiri de la Bistriţa, c-am înţeles dumnii mea cum mărgiţi de li cosiţi fănurile şi le strimtaţi hotarăle. Deci, de vremi ci viţi videa cartea domnii meale, iar voi să căutaţi foarte să vă feriţi şi mai mult să nu vă amestecaţi în hotarul mănăstirii, ci să-i daţi pace că apoi cirtare viţi avea di cătră domnii mea, căci nu iaste sat ocnăriscu, ce iasti hotar mănăstiriscu, să aibă numai călugării treabă cu ocina mînăstirii, iar voi să nu aviţi neci un lucru. ... ... 18 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 167, p. 155. 1622 Iunie 21.ŢR 159 .... După aceaia-ţi dau in ştire domnia mea pentru răndul acestor oameni anume Draghiia şi Stan şi Ion şi Taudor de în Mal, că au fost cumpărat neşte ocină în sat la Gănşteşti ocină înfundată, de la Dumitru şi de la Şteful şi de la Vladul Călugărului şi de la Necula şi de la Costandin şi de la Stan Pungă de în Gănşteşti şi de la Rade şi Petco şi Voicilă şi Muşat de Ogrăzeani şi de la Dragostin, încă de în zilele răposatul moşului domnii meale Alexandru voevod şi den zilele părintelui domnii meale Mihnea voevod. Iar căndu au fost apoi, Nica logofet au ajunsu cu hotarul şi au luoat ocina de la aceşti oameni, apoi au îmblat vănzătorii măncăndu-se şi părăndu-se cu Nica logofăt şi tot i-au rămas Nica logofăt. Deci au fost aceşti oameni şi cu banii daţi şi fără ocină pînă acum. Iar căndu au fost acum în zilele domnie meale, iar Draghiia cu ceata lui ce sănt mai sus scrişi, cumpărătorii, ei n-au mai putut răbda fără ocină, ce au 160 venit naintea domnii meale în divan, de se-au părăt de faţă pentru această ocină de în Gănşteşti cu Necula de în Gănşteşti şi cu Dragostin şi cu Vlădimir de Ogrăzeani. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale. Şi am văzut domnia mea şi am citit cărţile a moşului domnii meale Alexandru voevod şi cartea părintelui domnii meale Mihnei voevod, pre aceaste ocine de cumpărătoare. Şi a rămas Gănşteşti şi Ogrăzeani de leage şi de judecată. Şi am dat domnia mea acestor cumpărători să fie volnici să-şi ia de la vînzători ocină pentru ocină măcar fie înpresurată, măcar vîndută, măcar zălojită tot să-şi ia ocină deplin, cum le citescu cărţile, 7 funi. Deci, de vreame ce veri vedea ciastă carte a domnii meale. să cauţi să apuci pre Ogrăzeani şi pre Gănşteşti să dea ocină căt au fost văndut şi să li-o alegi şi să o înpietrezi deosebi, să fie aleasă şi mai mult val să n-aibă. ... 21 ... 7130 1622 .... DIR, B, IV, nr. 171, p. 159-160. 1622 Iunie 26, Tîrgovişte.ŢR 162 ... Scris-am vlădicia mea aciasta carte a vlădiciei meale, ca să fie la măna jupănului Neculei marele spatar, cum să se ştie că au fost făcut schimbu jupănul Pană vistier cu mănăstirea Codmeana, de au dat mănăstirii neşte oi şi vaci şi boi şi 1 cal şi o plaşcă de postav şi neşte iape şi neşte bani, pentru că au fost sărăcit mînăstirea de bucate, cînd au venit Batăr Gabor craiu în ţeară. Deci, văzănd vlădicia mea şi cu egumenul Anastasie şi cu tot soborul ţerăi cum au sărăcit mănăstirea, noi ne-am sfătuit cu toţi arhierei şi cu egumenii ţerăi şi cu voia călugărilor de în mănăstire, de au dat jupănului Pană vistier o silişte de sat al mănăstirii, anume ce se cheamă Călugărenii de în Neajlov, de în judeţul Vlaşca, iar jupănul Pană vistier, socrul Neculei spatar, el au întărit sventa mănăstire cu aceaste bucate ce sănt mai sus scrise şi satul să fie jupănului lu Pană vistier de moşie şi lui şi coconilor lui în vecie neclătit şi nelegănat. Iar după aceaia, căndu au fost după moartea jupănului lu Pană vistier, în zilele lu Gavriil voevod, iară un egumen ce au fost la acea mănăstire, anume Simeon, el au rădicat pără ca să ia satul la mănăstire, iară jupănul Necula marele spatar, ginerile jupănului Pană vistier, el au stătut de faţă înnaintea lu Gavriil voevod şi înnaintea vlădiciei meale şi a tot divanul depreună cu egumenul şi cu toţi călugării. Şi aşa zicea jupănul Necula ... spatar: de veţi să luoaţi satul, voi să-mi daţi toate bucatele ce-aţi luoat de la socru-mieu, jupănul Pană vistier. Şi leagea au judecat pre călugări aşa. Deci, vlădicia mea şi cu toţi arhierei şi cu egumenul şi cu călugării, văzănd noi aşa cum cade judecata, socotit-am că iar va fi mănăstire săracă şi se vor răsipi călugării de în mănăstire şi va peri pomeana cthitorilor. Ce iar am dat cum să-şi ţie jupan Necula spatar satul Călugărenii, cum l-au fost ţinut şi pănă atunce, aşa să-l ţie şi de atunce încoaci. Şi iarăşi au ţinut satul jupănul Necula ... spătar pănă acum, în zilele în zilele domnu nostru Io Radul voevod. Deci, călugării den mănăstire şi egumenul Chiriiac, ei iarăşi se-au jeluit pentru o iapă şi pentru neşte miei ce n-au fost apucat să le dea jupănul Pană vistier. Iară jupanul Necula ... spatar, el au apucat pre egumen şi l-au tras înnaintea domnu nostru, ca să-i întoarcă bucatele şi să-şi ţie satul şi cum altădată să nu mai aibă pără cu dinşii. Deci domnu nostru, domnia lui au căutat şi au adevărat cu toţi cinstiţii deregătorii domnii lui şi cu tot divanul şi cu tot divanul , înpreună am fost şi vlădicia mea. Şi au judecat domnu nostru cum ce au fost rămas de 163 jupănul Pană vistier, de n-au plătit mănăstirii, să plătească jupănul Necula ... spatar şi să-ş ţie satul pre tocmeală şi pre schimbătoare. Şi au dat Necula spatar pentru iapă şi pentru miei 1 cal şi 1 vacă cu lapte, să fie pre tocmeala ce se-au fost fapt mai denainte vreame, aşa să fie şi de acum nainte, şi mai mult călugării să nu se mai rădice cu pără. Iară că vor călugării le va părea vreodinioar strămbu şi vor vrea să întoarcă satul, ei să aibă a întoarcerea toate bucatele jupănului Neculei ... spatar, ce au fost dat în mănăstire răposatul Pană vistier şi ce le-au dat şi apoi jupănul Necula ... spatar. Aciastă judecată se-au făcut denaintea domnu nostru şi a tot divanul şi denaintea vlădiciei meale şi denaintea arhiereilor ţerăi: chir Mathei mitropolit Mira şi chir Theofil episcop ... chir Efrem ... Iasaf episcup ... Argheş. ... ... 26 ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 174, p. 162-163. 1622 Iunie 26.ŢR 163 Adecî eu, Muşat vistier şi cu fiiu mieu Vasilie şi cu fata mea Voichiţa, scriem şi mîrturisim cu acestu zapis al nostru cum să să ştie că ne-am tocmit cu Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco postelnic şi cu soru-sa Ancuţa, fata jupîneasei Marîi, dă ne-am tocmit dă a noastră bunî voe, dă le-am dat noi, însă Muşat vistier şi cu feciorii miei, cum sînt mai sus scrişi, datule-am satul Negoeştii cu tot hotarul şi cu toţi rumănii şi viile şi casile boereşti şi le-am dat şi bani gata galbeni o sută, iar Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco şi cu soru-sa Ancuţa, fata jupîneasei Marîi, ne-au dat noaoă partea lor dă la Izvorani. toată, di preste tot hotarul şi cu rumînii căţi sî vor găsi şi cu vinîriciul den deal şi cu vaduri de mori ce vor fi pre acea parte a noastră. Pîntru cî acea parte dî la Izvorani fost-au datî dă jupîneasa Mara fie-sii Ancuţei zeastre, iar Mihaiu cliucer şi cu frate-său Dumitraşco şi cu Ancuţa soru-sa dănpreună au schimbat cu cu jupîn Muşat vistier şi cu fiiu-sîu Vasilie şi cu fie-sa Voichiţa dî le-am dat noi Izvoranii partea noastră şi ne-au dat vistierul Nigoeşti cum e mai sus scris. Am schimbat dî a noastră bună voi moşii pri moşii, să ne fii şi noaî stîtîtoare şi lor în veaci. 164 Şi mărturie: Tudor slujer, şi pea aga Mateiu şi aga Stamatie şi Neagul aga şi Dumitru ... Filiaşi şi Nedelco ... portariu şi Grama slujer şi Gherghe cîpitan. Şi am scris eu, Ghinea neguţîtoriul, ... 26 ... vîleat 7130 1622 Tudor slujer Neagul ... aga. Muşa ... sluger. Vasilie spatar. Voica. Grama clucerul. Gherghe capitan Eu aga Stîmatie Eu Matei aga. Dumitru căpitan DIR, B, IV, nr. 175, p. 163-164. 1622 Iunie 28, Tîrgovişte.ŢR 165 Adecă eu, jupăneasa Mariia, fata a lu Staico postelnic de Bucov şi ai miei gineri, Nedelco comis şi Ianiu spatar, scris-am acesta al nostru zapis 166 să fie la mănă lu Bărbăteiu căpitanul, cum să se ştie că i-am văndut un sălaş de Ţigani, anume Tatul Ţiganul cu Ţiganca lui....... şi cu feciurii lor, anume Sestra şi Rada şi Bunea şi ..... şi cu ai lor feciori ce vor mai face drept 10.000 de bani gata. Şi i-am văndut de a noastră bună voe, ca să-i fie lui moşie şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor, neclătinat şi cu ştirea tuturor boiarilor. Şi cănd am făcut aciastă tocmeală de i-am văndut acest sălaş de Ţigani ce iaste mai sus scris, fost-au mulţi boiari, anume: Cernica vornicul şi Năsturel postelnic şi Neagul cămăraşul ... Muşat cliucer ... Radul logofăt ... Ianachi ... şi alţi mulţi boiari. Şi i-am făcut şi zapis de la măna noastră la măna lui să-i fie de credinţă, să aib-aş face şi carte domnească de moşie pre zapisul nostru. Şi au fost şi Staico postelnic de Creţeşti mărturie. Aciasta mărturisim cu zapisul nostru. ... 28 ... 7130 1622. Papa ... logofet. Ivan spatar. Ianachi vornic Radul logofăt. DIR, B, IV, nr. 177, p. 165-166. 1622 Iulie 1, Tîrgovişte.ŢR 171 Adecă noi, boiarii: jupan Ventilă ... jupan Papa ... logofăt ... jupan Hrezea ... vistier ... jupan Vartolemeiu ... stolnic ... jupan Furtuna ... comis ... jupan Ion ... piharnic ... jupan Trufanda ... postelnic ... Paraschiva ... logofet, scris-am cartea noastră ca să fie la măna Neculei mare spatar, cum să se ştie că au fost făcut schimbu jupănul Pană vistier cu mănăstirea Codmeana, de au dat mănăstirii neşte oi şi vaci şi boi şi1 cal şi 1 plaşcă de postav şi neşte iape şi neşte bani, pentru că au fost sărăcit mănăstirea de bucate cănd au venit Batăr Gabor craiu aicea în ţeară. Deci, văzăndu noi şi părintele nostru mitropolitul vlădica Luca şi cu egumenul Anastasie şi cu tot soborul ţerăi cum au sărăcit mînăstirea, într-aceia, noi ne-am sfătuit cu toţi arhierei şi cu egumenul ţerăi şi cu voia călugărilor de în mănăstire, de a da jupănului Pană vistiiariul o silişte de sat al mănăstirii, anume se se cheamă Călugărenii de în Nejlov, iar jupănul Pană vistiiariul au întărit sventa mănăstire cu ceste bucate ce sănt mai sus scrise şi satul să fie jupănului Pană vistier de moşie şi lui şi coconilor lui în vecie neclătit şi nelegănat. Iar după aceia, căndu au fost după moartea jupănului Pană vistiiariul în zilele lu Gavriil voevod, iar un egumen ce au fost la acea mănăstire, anume Simeon, el au rădicat pără ca să ia satul la mănăstire, iar jupănul Necula marele spatar, ginerile jupănului Pană vistier, el au stătut de faţă înnaintea lu Gavriil voevod şi înnaintea părintelui vlădicăi Luca şi a tot divanul de preună cu egumenul Simeon şi cu toţi călugării. Şi aşa zicea jupănul Necula spatar: de veţi să luoaţi satul, voi să-mi daţi toate bucatele ce aţi luoat de la socru-mieu jupănul Pană vistier. Şi legea au judecat pre călugări aşa. Deci şi noi cu părintele vlădica şi cu toţi arhierei şi cu egumenul şi cu călugării văzăndu noi aşa, cum cade judecata, socotit-am că iarăşi va fi mănăstirea săracă şi se vor răsipi călugării den mănăstire şi va peri pomeana cthitorilor, ce iară am dat cum să-şi ţie jupănul Necula spatar satul Călugăreanii cum l-au fost ţinut şi pănă atunce, aşa să-l ţie şi de atunce înnainte. Şi iarăşi au ţinut satul jupănul Necula spatar pănă acum în zilele domnu nostru Io Radul ... feciorul Mihnei voevod. Deci călugării de în mănăstire şi egumenul Chiriiac, ei iarăşi se-au jăluit pentru o iapă şi pentru neşte miei ce n-au fost apucat să le dea jupănul Pană vistier, iar jupănul Necula ... spatar, el au apucat pre egumen şi l-au tras înnaintea domnu nostru ca să-i întoarcă bucatele şi să-şi ţie călugării satul şi cum altădată să nu mai aibă pără la divan. Deci într-aceia, domnu nostru, domnia lui au căutat şi au adevărat înpreună cu cinstitul şi prealuminatul părintele nostru mitropolitul vlădica 172 Luca. Şi aş-au judecat domnu nostru, cum ce au fost rămas de jupănul Pană vistiiariul de n-au fost plătit mănăstirii, să plăteasă jupănul Necula ... spatar şi să-şi ţie satul pre tocmeală şi pre schimbătoare. Şi au dat Necula spatar pentru iapă şi păntru miei, 1 cal şi 1 vacă cu lapte, să fie pre tocmeala ce se-au fost fapt mai denainte vreme, aşa să fie şi de acum nainte şi mai mult călugării să nu se mai rădice cu pără. Iar căror călugări le va părea vreodinioară strămbu şi vor vrea să întoarcă satul, ei să aibă a întoarcere toate bucatele jupănului Neculei spatar, ce au fost dat în mănăstire răposatul Pană vistier şi ce le-au dat şi apoi jupănul Necula ... spatar. Şi am văzut şi cartea domnu nostru şi cartea părintelui nostru vlădica Luca. Şi această judecată se-au făcut denaintea domnu nostru şi a tot divanul şi denaintea vlădicăi şi denaintea arhiereilor ţărăi: chir Matheiu mitropolit Mira ... chir Theofil episcop ... chir Efrem episcop ... Ioasaf episcop ... Argeş. Derept aceia, am făcut şi cartea noastră să fie la măna jupănului Neculei ... spatar pre ciastă tocmeală, cum iaste mai sus scris. ... 7130 1622. Ventilă vornic. Papa ... logofăt. Hrizea vistier. Paraschiva ... logofăt. DIR, B, IV, nr. 181, p. 171-172. 1622 Iulie 3.ŢR 172 ... acestui Ţigan, anume Voineag, ce iaste al sfintei besearici de la Cămpul Lungu, ce iaste besearecă domnească, ca să fie în pace şi el şi Ţiganca lui de cătră cinstitul şi prealuminatul părintele nostru vlădica Luca şi de cătră globnicul carele iaste pre ţigăneia sfintei mitropolii. Pentru că au venit Voineag Ţiganul naintea domnii meale de se au jeluit şi au spus cum au fost luoat o Ţigancă, anume Mariia, den ţigăniia părintelui vlădicăi, iar căndu au fost în zilele lu Gavriil voevod, părintele vlădica au vrut să-i ia Ţiganca. Intr-aceia, Gavriil voevod, domnia lui au adevărat că se află la părintele 2 Ţigance, anume Paraschiva ... Voica. Deci Gavril voevod au socotit una să fie Ţigancă pentru Ţigancă, iar alta încă mai rămănea la părintele, cănd va trebui sfintei bisearici să şi-o ia. Şi au lăsat şi părintele pre aciastă tocmeală. Şi am văzut domnia mea şi cartea lui Gavriil voevod. 173 Derept aceia, domnia mea încă am dat cestui Ţigan, lui Voineag şi Ţiganci-iş Mariei, ca să fie în pace şi slobod de cătră părintele vlădica şi de globnicii lui sî nu se tragă niciun Ţigan al besearecii pentru Mariia Ţiganca. ... 3 ... 7130 1622 ... DIR, B, IV, nr. 182, p. 172-173. 1622 Iulie 8, Tîrgovişte. ŢR 174 ... Adecă eu, Iane Ghiuormescul, scriu şi mărturisescu cu acesta al mieu zapis, cum să se ştie cum amu văndut jupănului Ventilă marele vornic a mea parte de ocină den satu den Tatine şi cu ai miei rumăni, anume Stoian şi Stoica şi Dragne şi iar Stoica, de preste toată ocina, den cămpu şi den pădure şi den apă şi den uscat şi cu vad de moară şi den siliştea satului şi den baltă, de preste tot hotarul care cătu se va alege, însă a patra parte, derept 34.000 aspri gata. Şi amu văndut de a mea bună voe şi fără de nice o silă şi cu ştirea fraţilor miei Neculai şi Murăi şi ............ şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor, de sus şi de jos, den prejurul locului. Şi să aibă jupănul Ventilă marele vornicul a-şi face carte domnească de moşie preste zapisul mieu şi de nimenilea băntuială să n-aibă, presti acestu zapis al mieu. Şi mai mare mărturie amu pus: jupan Papa marele logofătu ... jupan Bratul ce au fost comis mare ... jupan Gligorie comisu ... Dumitru vornicul de Mogoşeşti ... Ianache vornicul ... Radul postelnic ... Hierăşti ... Staico postelnic ... Şinteşti ... Radul vătah ... Uda ... Danciul logofăt de Uscaţi ... Calotă vătah ... Popeşti. Şi amu scris eu, Şerban copilul, în cetate în, Tîrgovişte, ... iulie 8 zile, văleat 7130 1622. Eu Iano Ghiiurmescul. Bratul comis. Ianache vornic. DIR, B, IV, nr. 184, p. 174. 1622 Iulie 11.ŢR 176 ... Grajdanei, ca să fie volnică cu cartea domnii mele de să-şi ţie ai săi rumăni, anume: Dragomir, fratele Stoicăi şi cu feciorii lui, şi feciorii Stoicăi şi Simpietru, numai să fie în pace însuşi Stoica, numai capul lui. Pentru că aceşti rumăni au fost rumăni de moşie ai jupăneasei Grajdanei, den sat den Bobeştii de Jos. Derept aciia, am dat şi domnia mea jupăneasei Grajdanei, ca să fie volnică cu cartea domnii mele de să-şi ţie aceşti rumăni ce sînt mai sus 177 scrişi, să-i fie rumăni cum au fost şi mai denainte vreamea. Şi de nimea băntuială să n-aibă, preste carte domnii mele. ... 11 ... 1622 7130 .... DIR, B, IV, nr. 186, p. 176-177 1622 August 4. ŢR 183 Să se ştie cum amu cumpărat eu, Mihaiu Grecul, ocină în Deduleşte de la căpitanul Radul şi de la jupănesa loi, Moşe, fata ligofătului Oprei, o rîtă de moră şi de alta a şase parte şi patro pogone de vii şi ocină căt se va alege, păntro ca această ocină ao fost mai denaennte vreme cumpărată de moşe nustră Irina, de la Volpe, jumătate de rotă şi jumătate de ocina, den ocina loi, de priste totă ocina cătă se va alege. Şi eră jumătate de rotă, şi eră a şase parte este de într-altă parte ce eră au fostu cumpărat de moşi nustră Irina Dragomiru feciurul Ţigolei şi parte de ocină cătă se va alege tot de priste tot hotarul de în matca Buzăului sus scrise, săntu văndute de căpitanul Radul şi de jupănesa lui, Moşe, dreptu aspri gata 14.000 şi le-am vîndut de bună voia nustră şi cu ştere tuturoru fraţiloru şi de în sos şi de jus şi de înprijurul lucoloi. Şi au fost la acestă tocmele molţi omene bone şi boeri, anume Cernat liugofet şi Dragomir Motrol şi frate-său Salumir şi de în Deduleşte de acule Siman şi Stan şi Necopoi şi Lupol ai lui fraţi, şi Braga de Cluceţi şi Bărbătei şi de Blăjane, Cuman şi Sava lu Avram şi Sima şi Sava al logofetului şi Radul Sofiicăi şi Goga şi Barbul şi Once . Am scris ... Agostu ... 4, vălet 7130 1622. Stoicanul martor Vlad Bearebul Eu Sava al Simei am scris. Pe verso Să să ştie cheltoiala morilor. Ados-amu cară de lemne, parte naşului Dumitraşco, 60 de cară, zloţi 60 Dat-amu pe pitri pe 2, ughi 9. Dat-amu la neşte garduri ughi lo ... . Dat-amu la morari, la Cocoş iuzbaşa ughi 20. DIR, B, IV, nr. 192, p. 183. 1622 August 25.ŢR 184 Adecă eu, Stoica Buciumaş şi muiarea mea, Voica, scris-am acesta al nostru zapis, cum să fie de mare credinţă la măna jupănului Thanasie peharnic ... Stăneşti, cum să să ştie că i-amu văndut noi a noastră moşie den Pulaşi derept 2700 de bani bani gata. Şi am luat de la Ion Grămadă din Piteşti aspri 900. Şi această moşie au fost a muerii meale Voicăi de moşie. 185 Şi o am văndutu noi amăndoi, de a noastră bună voe, şi den cămpu şi den apă şi den pădure, şi de pre tot hotarul, căt au avut muiarea mea Voica şi căt am avut eu de cumpărătoare dreptu aceşti bani ce scrie mai sus. Şi mărturii încă au fost Badea den Căzăneşti şi Agapie den Pogan şi Dobrineaţă şi Dumitrelea şi Nenciul ginerele lui Buciumaş şi încă mulţi oameni buni. Şi o am văndutu aciastă moşie în zilele Radului vodă. Şi s-au făcut acestu zapis la moara comisului Manole, cînd am fostu eu Stoica Buciumaş morar la acea moară. Şi am scris eu Stan Haiducul. S-au ales cu 6 boieri hotarnici şi s-au aflat o fune întreagă de moşie şi s-au dat Papei Stănculescului să o stăpînească fiind cumpărător vechi. ... 25 ... 7130 1622 Eu Stoica Buciumaşul Eu Badea Eu Agapie Eu Dobrineaţă Eu Dumitrel Eu Neniciul DIR, B, IV, nr. 194, p. 184-185. 1622 August 26.ŢR 185 ... Nico ... Căpreni. Dup-aciasta-ţi grăescu domniia mea păntru răndul părintelui Ion, egumenul de la Tismana, păntru că au venit de se-au plănsu naintea domniei meale, cum tu ai spănzurat un Ţigan, al mănăstirei, anume Oprea şi i-ai oprit trei feciori ai Ţiganului de-i ţii la tine; deci, în vreame ci ver vedea cartea domniei meale iar tu să cauţi acei Ţigani feciorii Oprei, să-i dai de unde vor fi la măna egumenului. Şi iar să cauţi păntru un Ţigan al mănăstirei, anume Costandin, că l-ai bătut şi i-ai luotu 1600 de bani şi acel Ţigan iar nu ţe-au fost vinovat nemic, ci să dai şi aceia bani la măna egumenului. Şi mai mult val să nu le faci şi forte să te fereşti de acum nainte de Ţiganei şi de toţi oameniei mănăstirei, ci forte în pace să-i laşi, nici să-i mai prazi. Alta, iar să cauţi păntru răndul vămii ci iaste partea mănăstirei jumătate de la Tîrgul Jîiului, nemica să nu le mai opreşti, ci să le dai cum au ţinut şi 186 mai nainte vreame păntru că aicea au spus egumenul cum ai oprit partea mănăstirei de vamă, 4300 de bani, ci iar tot să le dai. Iar să nu ver vrea să le dai Ţiganei şi banei carei săntu mai sus scrişi de a ta voe, iar egumenul să fie volnic cu cartea şi cu sluga domniei meale, anume ........ să-şă ia şi Ţiganei şi acei bani de la tine fără voia ta. ... 26 ... 7130 1622 ... DIR, B, IV, nr. 195, p. 185-186. 1622 August 26.ŢR 186 ... Scrie vlădiciia mea aceasta carte a vlădicii meale dumnitale logofete Hera, pace, blagoslovenie. Dup-aceaia dau în ştire dumnitale cum au venit înnaintea vlădicii meale Tudoru logofătul de au jăluit păntru jupăneasa Mariia Boldeasca, cum au murit în mîinile lui şi o au căutat el la nevoia ei. Alte rude nu sea-au aflat pre lăngă dinsa să o caute la nevoia ei ce numai el singur. Deci şi ia di cene au văzut că au avut milă şi căutare la moarte ş-au lăsat şi ocina şi bucate ci au avut că i-au fost şi rudenii. Şi au lăsat să-i se facă 40 di sărăcusti şi să o pominească. Şi o au pominit şi i-au fapt şi sărăcusti şi alti greali şi păcati tut au lăsat pri măna lui. Iară cănd iastea acmu dumneata băntueşti acmu să-i iai aceale moşii di la măna lui. Diript aceaia-ţi grăescu vlădiciia mea ca unui boiarin bun şi înţilept şi bătrăn, să socoteşti dumneata că nu-ţi iasti cu cale a băntui macaru ci ţea-au fost cumnată, sor cu jupăneasa dumnitali. Că tot omulu-ş iasti volnic să-ş înpartă bucatele undi va vrea el. Incă pri Tudor logofăt doară n-aş fi crizut, iară vlădiciia mea am văzut şi zapisul ci au fapt jupăneasa Mariia la moartea ee di înnaintea a prioţi şi a oamini buni. Şi au vinit şi prioţi carii au fost duhovnici la moartea 187 ei dea-au mărturisit adivirit înnaintea vlădicii meli, anume popa Vlaicul ... popa Stoica. Dici dumneata socoteaşti ce vă tribuiaşte pără înnaintea domnu nostru, ci vă tocmiţi ca neşte buni, că dumneata eşti om bun şi bătrăn de aru fi să dai domneata învăţătură altora, să nu iai blăsteamili mortului şi păcatili, că toţi vom să murim, iară pămîntul va rămînea că nimea n-au putut moştini ceaastă lume. Socoteşti dumneata bini aceasta-ţi grăiscu dumnitale. Să fii dumneata sănătos, amin. ... 26 ... 7130 1622 ... DIR, B, IV, nr. 196, p. 186-187. 1622 Septembrie 8.ŢR 191 ... Scris vlădiciia mea aceaasta carti a vlădicii meali, să să ştie cum am făcut vlădiciia mea tocmeală cu fratele Mireul di în Deal păntru o Ţigancă anume Călină cea-au fost a Dealului şi o au luat-o Ţigan al mitropolii. Deci vlădiciia mea am dat păntru acea Ţigancă o copilă anume Stana să fie al Dealului şi Ţiganca a mitropolii de moşie în vicie, iară 2 copii ai Ţigăncii anume Stan şi Dumetru, ce au fost făcuţi cu Ţiganul Dealului, să-i fie iarăş la Deal undea le-au fost moşiia. Şi opreală de nemea să n-aibă cum iaste legea ţărăi. Aceasta am tocmit vlădiciia mea să fie niclătit. ... 7130 1622. ... DIR, B, IV, nr. 201, p. 191. 1622 Septembrie - 1623 August 8.ŢR 191 Gligorie comis screu ciastă carte a mia cestor rămăni de Băteeşti şi de Vultureşti, cum să să ştie că mi s-au fostu văndutu mie de bună voia lor, încă în zilele loi Şerban vodă, de mi-au fostu romăni. Iar dupa aciaia, eu i-am ertat pre ei pre toţi cu feciorii lor şi cu tote ocinele lor şi dialniţile lor ce au fost stiarpe fără omeni. Şi i-am ertat eu de bună voia mia, însă după mortia mia 192 să fie judece, să nu fie romîni nemăruilia, că i-am ertat prentru sufletul meu şi al jupăniasii miale şi al părinăţilor mie. Dece să n-aibă nime locrui cu ei, nice fata mia Ancuţa, nice neme de rudele miale, că i-am cumpărat pre banii mei şi cu multă slujbî ce am slujit domnilor de am căştigat de i-am cumpărat. Iar ei să aibă a mă pomeniria pre mine şi pre jupăniasa mia, iar de nu mă vor pomeni să fie neertaţi şi blăstămaţi şi de meni şi de domnăzău; aşijderia cenii va învăloi pre ei şi pre feciorii lor să fie procliat şi blăstămat de dumnăzău. Insă ei să mă hrăniasscă pînî voiu vfi eu viu, iar de vor fuzi den sat într-altî părte şi nu mă vor hrăni, nice mă vor asclulta, eu voiu sparze aciastă carte; aşi-am prinsu cu ei. Insă romînii pre nume din Băteeşte, Grama cu feciorii şi Onea Parpane Radul cu feciorii şi Tihul cu feciorii şi Mainia cu feciorii şi Şerbu cu feciorii şi Ion cu feciorii ce-l chiamă Borţoiul, iar pre Mîinia feciorul Borţoiuloi să fie romăn, den Vultureşti, Băncilă cu feciorii, Bogdan, Calen cu feciorie, Ciucul şi Stan feciorul Folii. Iar Vişan şi feciorii loi şi dialniţele loi nu ertu, ci să fie romăn. Şi am scris eu, cu măna mia, ... 7131 1622 - 1623 ... 8 ... DIR, B, IV, nr. 202, p. 191-192. 1622 Septembrie 9.ŢR 192 Scris-am jupan Cernica vornecul şi jupîneasa Cheajna vorneceasca de la Săcuiane, acesta a noastră carte, cum să se şteie că ne-amu tocmit cu maica Hrestena peîntru neşte locure de prăvălei de aicea de în Bucureşti, ci au fost dat maica Hrestena 2 locure de prăvălei la sfăînta mănăstere la sfeta Troiţă şi au fost datu alte 2 locure de prăvălei la sfăînta mănăstere la sfete Ghiurghie, acuma amu dat şi noei sî fie aceale 2 locure de prăvălei la sfăînta mănăstire la sfeta Troiţă şi amu dat şi amu lăsat şi aceste 2 locure de prăvalei să fie la sfăînta mănăstere la sfete Ghiurghiue cum le-au fost datu şi maica mai denainte vreame. Aşa le-amu datu acum şi noei de a nostră bunî voei să fie aceste locure de prăvălei la aceste sfeînte mănăsteri moşie în vecie, că le-amu dat peîntru sufletele nostre şi peîntru pomana să fimu pomeniţi la sfîîntul pomenecu. 193 Şi ceaste 2 locore de prăvălei ci amu dat la sfîînta mănîstere la sfete Ghiughie le-am dat de în uleţă pănă unde amu semnatu de amu făcut gropă cu omene bune. Şi amu pus şi mărtorei omene bune, anume: popa Borcea clesiariul ... popa Ivan ... popa Costaînden ... Costea grămătecul ... Micul ... Şaîndrea ... Manea neguţătore ... Drăgan ... Stanciul deiaconul şi mulţi omene bune de în oraşu. ... 9 ... 7131 1622. DIR B, IV, nr. 203, p. 192-193. 1622 Septembrie - 1623 Mai 10.ŢR 193 Adecă noi, feciorii Oprei logofăt de Şirineasa, Preda ... Udrişti. mărturisim cu acest zapis al nostru, ca să se ştie cum ne-am înfrăţit cu jupănul Sima logofet de a noastră bunăvoe fără nicio silă şi i-am dat la acea frăţie partea noastră de moşie de în sat de în Păuşeşti de în Otesău, alesă de în partea fratelui nostru lu Stroe noao rumîni, anume Radul Lungul cu feciorîi-ş şi Gherghe cu feciorîi-ş şi Radul fecior lu Căplan şi Dumitru şi Radul feciorîi Iarciului cu feciorîi lor şi Pătru, feciorul lui Lăudat şi Bălan şi Badea Seate cu feciorîi lui şi Barbul cu feciorîi-ş şi cu toate moşiile lor şi cu viile, aşijderea şi cu casele ce au fost făcut părintele nostru ceale de piiatră şi cu moara şi cu viia de jos cea părăsită, viia boerească şi cu locul de hălăşteu şi cu 6 fălci de ocină, ce au fost cumpărate de părintele nostru Oprea logofăt deosebi, în care case şi moară şi vii şi fălci, fratele nostru Stroe n-are nicio treabă, căce ş-au fost luoat parte într-alte moşii. Iară jupănul Sima logofet ne-au dăruit la aciastă frăţie cu bani gata 16.900 şi 66 de veadre de miiare şi mie, Predei, o plaşcă de grana de şarvana, făcută cu cheltuiala lui şi mie lu Udrişti haine de caragiu. Şi să avem a fi pre lăngă Sima logofăt ca neşte feciori. Derept aceaia, nimenilea de ruda noastră sau de în feciorii noştri să n-aibă a scorni pără niciodată pănă în veaci. Şi au fost mărturie la tocmeala noastră anume: părintele Theofil piscupul de la Rămnic şi Papa ... logofăt şi Malcoci pitar şi Eremia logofăt ... Radul logofăt ... Miteşti, Părvul ban ... Zătreni, Lepădat ... Piscuri, Stan vatah ... Păuşeşti, Tudor ... Rămnic, Proca. Şi am pus şi blăstem: care se va lepăda de frăţie şi de tocmealu acela să fie trăclet şi anatema de 318 .... Şi pentru mai mare credinţă pusu-ne-am şi peceţile cu măna noastră. ... 194 10 ... 7131 1622 - 1623 Eu Preda şi eu Udrişti primimu ce scriem mai sus. ... episcop Theofil ... Papa ... logofăt Eremia logofăt Radu logofătDIR, B, IV, nr. 204, p. 193-194 1622 Septembrie 15.ŢR 194 Adică eu Dumitru Săngelinge, scris-am aceasta al miu zapisu ca să fie de mari cridinţă la măna lui Pătru stegar di la căpitan Lupulu, cum să să ştii că i-am văndutu eu Dumitru Sănge lu Pătru stegar loc di casă de naintea Sărindarului pi bani gata ughi 7, ca să le fie moşăe stătăture lur şi feciorilur şi nepoţilur lor. Şi o am văndut de a noastră bună vue, cu ştirea tuturor vecinilur. Căndu am făcut acist zapis fost-au mulţi oamini buni aldămăşari anume: Pădure ... Ganea pitar ... Tăudur dărăban ... Dumitru şufar dumnesc. Şi pintru credinţa ni-m pus degitili cu iscălitura. ... eu Pădure. ... 15 ... 7131 1622. Dumitru Săngelinge. Pădure mărturie. Ganea mărturie. Dumitru şufariu mărturie. DIR, B, IV, nr. 205, p. 194. 1622 Septembrie 16.ŢR 194 Să se ştie cum am văndut eu, Udrişte piharnic ... Cămpina, toată partea mea de ocină din Periş, însă dispre tot satul a doasprezecea parte din cămpu şi din apă şi din pădure şi din moară, partea mea cît se va aleage şi dispin tot hotarul, din hotar pîn în hotar. Şi o am văndut jupînului Hrizei ... 195 vistier ... 30 de galbieni gata şi ... 5 coţi de grana. Şi am văndut eu di a mea bună voe, cu ştirea tuturor fraţilor. Şi mărturii, anumi: Dima pitar ... Marco peharnic ... Buta logofăt ... Radul logofăt ... Pană Popazul ... Iani spatar ... Nedelco comis ... Spiridon logofăt. ... 16 ... 7131 1622. Eu Udrişte peharnic, cumu am văndutu dă a mea bună voe. Radul logofăt. DIR, B, IV, nr. 206, p. 194-195. 1622 Septembrie 20, Gherghiţa,ŢR 195 ... Drăghici postelnic ca să fie volnic cu aciasta carte a domnii meale de să oprească pre Nica de pre partea de ocinî a Iştoe, pentru că aşa au spus sluga domnii meale Drăghici postelnic naintea domnii mele, cum iaste acea ocină cumpărată de.....an logofet, încă den zilele lu Ştefan voevod. Şi are şi are şi cartea de cumpărătoare de la Ştefan vodă, iar căndu au fost acum, el află acea ocină ce iaste mai sus scrisă, împresurată de Nica. Şi iar să fie volnic sluga domnii meale Drăghici postelnic cu cartea domnii meale să oprească pre Berivoe de pre partea lui de ocină den sat den Brănetşi pentru că iar iaste a lui de cumpărătoare încă den zilele răposatului părintele domnii meale Mihnei voevod şi are şi cărţi bătrăne de cumpărătoare pre aceste ocine, deci cî ce au fost rămas Drăghici postelnic sîrac de pîrinţi şi mic, ei i-au împresurat aceste moşii ce sînt mai sus scrise. Derept aceia, am dat domnia mea slugii domnii meale lu Drăghici postelnic, ca să fie volnic cu aciasta carte a domnii meale să oprească pre Nica şi pre Berivoe de pre aceste moşii ale lui şi de cîtră nimeanile bîntuială să n-aibă preste cartea domnii meale. Iar cui va părea strămbu, el să vie de faţă naintea domnii mele. ... 20 ... 7131 1622. DIR, B, IV, nr. 207, p. 195. 1622 Septembrie 30, Gherghiţa.ŢR 198 ... ca să fie mănăstirii un rumăn anume Stoian în sat la Coteana cu toate bucatele lui, pentru că acest rumăn au fost de moşie al mănăstirii Dobruşa. Iar căndu au fost acum călugării ei au avut pără naintea domnie mele în divan pentru Stoian cu Neagul şi Stan şi Calotă, feciorii Badei postelnic de Greci. Şi au venit de se-au părăt de faţă. Şi aşa părăia cum iaste Stoian rumăn lor de moşie de în Coteniţa. Intr-aceaia domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage înpreună cu toţi cistiţii deregătorii domnii meale şi am adeverit domnia mea cum n-au avut feciorii Badei cu Stoian nici o treabă, ce se-au adeverit că au fost rumăn mănăstirei de moşie. Şi au rămas feciorii Badei de leage şi de judecată denaintea domnie meale. Derept aceaia am dat domnia mea sfintei mănăstiri Dobruşa şi călugărilor ca să le fie Stoian rumăn de moşie şi de nimenile opreală să n-aibă. ... 30 ... 7131 1622 ... DIR, B, IV, nr. 210, p. 198. 1622 Octombrie 1, Gherghiţa.ŢR 198 ... meghiaşii ai feciorilor Badei postelnic de Greci şi ai egumenului Damaschin de la mănăstirea Dobruşa, ... Jid, Jid ... Slăvileşti, Şerban, să caute pentru neşte rumăni de în Viişoară, feciorii Diicăi şi Vălcan cel mare să adevereaze căndu au fost dat Neagul logofet şi jupăneasa lui, Stanca, partea lor de în Viişoară sfintei mănăstiri Dobruşa, fost-au aceşti rumăni ai mînăstirii au fost-au la Badea postelnic de Greci; însă cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la sveti Nicolae. ... 1 ... 7131 1622 .... DIR, B, IV, nr. 211, p. 198. 1622 Octombrie 18.ŢR 199 Sî sî ştii cum s-au tocmit Muşat postelnic cu Fîtul ... Stînişti pre cumpîrătoarea ci au cumpărat Muşat postelnic mai dinainte di la Fîtul. Au alis Fîtul rumînii desprea frati-sîu Neagoi şi au dat lu Muşat postelnic rumîni vii, anume: Stanciul Făcău cu ficiorii lui şi feciorii Costei ... Oprişan şi dilniţe fîrî rumîni, anume dilniţa lu Drăgan şi dilniţa Cîrstei şi dilniţa lu Moş ... dilniţa lu Caşotî şi dilniţa Mircei ... dilniţa Godei ... dilniţa lu Făşie. Şi s-au vîndut acişti rumîni şi acistea dilniţea di priste tot hotarul şi di în cămpu şi di în pădurea şi di în apă şi di în şizutul satului di preste tot hotarul şi din munte. Şi au fost la tocmiala acistor boiari mulţi boiari pre nume: Oprea logofăt ... Rîtivoişti şi Negoi fratilea Fătului ... Corşori şi jupănul Dima ... Brătiiani şi Albul ... Rătivoişti şi Grama din Cotişti. Şi s-au scris acist zapis ... Octombrie 18 ... 7131 1622. Oprea Grama Banul Dima de judeţ. DIR, B, IV, nr. 212, p. 199. 1622 Octombrie 18.ŢR 199 Scris-am eu Turturea peharnic, nepotul lu Drăgan banul de în Glena, acesta al miu zapis să fie la măna jupanului Hrezei visteiariul peînntru neşte ocină ci au fost a mea în Ciumernecu. Şi omu văînndut jupanului Hrezei visteiariul de în Piatra Udrei ci au fost mare ban, pănă în colnecul Tăînpei. Insă acestă ocină ce iaste de în piatra Udrei banul, pănă în colnecul Tăînpei ne iaste de în dooa cu Todosie logofătul, ce amu văînndut eu partea mea tootă şi de în pădure şi de în apă şi de în leveze cu pometul de preste tot locul şi cu apa Dăînboviţie, dereptu 5000 de bane gata. Şi amu văînndut eu acestă ocină a mea de a mea bună voe şi cu ştirea tuturor megeiaşilor şi de în susu şi de în jos ca să ie fie moşie fără neci o gălceavă. Şi am pus mărtorei, jupan Alecxi ... dvorencu şi Cărstea logofăt ... Pătru postelnic ... Vladul postelnic ... Drăînngeşti ... Spiredon logofăt 200 ... Ivaşco postelnic ... Andreiu, fratele Neagului comisul ... Vladul ... Coman ... Glena ... Dumitru logofăt ... Bobeşti ... Staico ... Radu ... din Stălpeanu ... popa Neagoei ... Nan logofăt ... Văcăreşti ... popa Borcea clesiariul ... popa Ivan ... Vladul judeţul şi Seman judeţul ... Dumitru al Caleţi ... Dumitru ... Cristeian logofăt ... Bucureşti. ... 18 ... 7131 1622 Eu Tuture peharnic Alecse vornecu Popa Borcea clisier. Ivaşcu Andreiu Vladul postelnic. DIR, B, IV, nr. 215, p. 199-200. 1622 Octombrie 18.ŢR 200 Scris-am eu, Turtorea peharnic, acesta al miu răvaş, cum să se ştie că cărţele nostre ale Ciumernecului au peret de răutăţe, căîndu au tăiat Tătarăi pre unchiu miu Pătru banul de Glena, ci au să voru işi altă dată nescave cărţi meîncionose voru fi, iar ce amu văîndut eu ocină dumnetale, eu amu făcut zapisul miu de să fie ocina la măna dumnetale peîntru că am luat bane de la dumnetale, iar alte cărţi să nu se crează. De aceasta dau ştere dumnetale să fi dumneta sănătos. Ce să şti face dumneta cărţele domne nostru pre această ocină ce ţe-amu văndut dumnetale, cum amu tremes şi zapisul miu la măna dumnetale. ... 18 .... Eu Turture paharnic. DIR, B, IV, nr. 214, p. 200. 1622 Octombrie 28, Gherghiţa.ŢR 200 ... Şegarcea, de în judeţul Doljil, care iaste sloboziia cinstitului şi prealuminatul părintelui Chiril patriiarhulu ce au fost de la Alexandrie, ca să fie în pace şi slobod de toţi boiarii, şi mari şi mici şi de 201 slugile lor şi de toate slugile domnii meale şi de toţi oamenii, de nimenilea val sau băntuială să n-aibă, nici rumănii, nici dobitocul lor să nu se tragă pentru alţii, ce să fie în pacea. Pentru că l-am lăsat domnia mea, acest sat, să fie numai pre seama oamenilor patriarhului, iar alt nimenilea treabă în sat să n-aibă, că cine va învălui rumănii sau dobitocul lor, fără ştirea domnii meale, să aibă a da domnii meale 500 de galbini şi va avea certare cu 500 de toiage. Derept aceia şi tu Stanciule postelnic de Dălga, încă să cauţi de acum foarte să te fereşti de sloboziia părintelui patriiarhul, nemica să nu învălueşti, nici tu, nici feciorii tăi, nici să aibă opreală rumănii de pre în păduri, ce să-şi tae leamne de foc, unde vor afla ori fie în ce pădure, că cine-i va opri, certare va avea. Aşijderea care boiarin sau oamenii lor sau slugile domnii meale vor mearge fără ştirea domnii meale să învăluiască satul părintelui patriiarhul, să fie volnici săteanii şi oamenii sfinţiii lui cu ciastă carte a domnii meale să-i bată şi să-i trimiţă aicea la domniia mea. Derept aceaia şi voi rumănilor şi voi ispravnicilor ai părintelui patriiarhul, încă să căutaţi să nu faceţi ceartă fără lucru cu vecinii voştri, că apoi şi voi încă veţi avea certare. Că aşa iaste învăţătura domnii meale. ... 28 ... 7131 1622 ... Io Radul voevod ... postelnic. DIR, B, IV, nr. 215, p. 200-201. 1622 Noembrie 5.ŢR 201 ... acestor oamen, anume: Dumitru ... Panait ... Manea... Radul ... Stoica ... Oprea den Ohabă, ca să fie volnici cu cartea domnii mele să leapede popei lu Ghinu den Rămnic 31.000 de bani, pentru că au fost popa Ghinu părtaş cu ei pre satul Ohaba, iar popa Ghinu, el au mersu, făr de ştirea acestor fraţi ai lui de ocină, la Tanasie peharnic, de i-au văndut jumătate de sat den Ohaba, deriptu acei bani. Iar deaca au prinsu veaste aceşti omeni ci sănt mai sus scrişi, cum au văndut popa Ghinu acea jumătate de sat lu Tanasie peharnic, fără 202 ştirea lor, şi i-au înşălat, ei nu se-au îndurat, căci sănt ei mai volnici a cumpăra dicăt alţii; ci au venit de faţă, naintea domnii meale, înpriună cu popa Ghinu şi cu Tanasie peharnic. Deci domnia mea am căutat şi am judecat pri diript şi pri leagi, şi am dat domnia mea, acestor oameni ci sănt mai sus scrişi, să fie volnici să leapede acei bani popei lu Ghinu şi să ţie ei ocina din Ohaba; iar Tanasie peharnic, el să ia din ocine popei lu Ghinu diript acei bani ci i-au văndut, căci au rămas popa Ghinu de judecată denaintea domnii mele. ... 5..., leat 7131 1622 .... DIR, B, IV, nr. 216, p. 201-202. 1622 Noembrie 6.ŢR 202 Scriş eu Păcală de Ronceni, nepotul lu Păcală de Cepturele, com să să şti că am vîndut păharnecului Staicu ocina de Cepturele cu cătu se va avla parte muşi-meu lu Păcală de în Cepturele, de în del şi de în cîmpu şi de apă şi de pădore şi de în tot locul ce se va avla multu poţin, dereptu 4500 aspri. Şi de no-i va fi la măna păharnicului lui Staico acestă ocină ce vănzu eu Păcală ia să fie parte de me de în Dădcoiu cu tot ce voiu ave de în moră şi de în del. Şi iară să să şti cum am conpărat eu Ivan de la logofătul Avram un stănjin de ocină, iar eu Ivan l-am vădut eu Ivan păharnicului lui Staico, dereptu 1000 aspri. Şi adălmaşaşri anome Păcală şi Cernat Deodor şi Costandin şi de în Cepturele, Tudor şi Sin şi Ion şi de în Dobrotei, Voicel şi Micul şi Giurgiu şi de în Fîntănele, Torde şi Usturoia. ... Noiemvre 6 ... 7131 1622. DIR, B, IV, nr. 217, p. 202. 1622 Noembrie 11. ŢR 202 ... hotarnici ... peharnic ... Răduleşti, Buzinca comis ... Căldăruşani, Dumitru ... Ţigăneşti. Stepan logofăt 203 ... Buta ... Topoloveani, Borcia ... Tuduru ... Ruş, Balea postelnic ... Bucimeani, Cărstea logofăt ... Gherghiţa, Liica ... Ianiu Ghiurmescul ... Tătuleşti, Avram logofăt ... Ojogeani, Iane comis, să îmble să hotărască ocina Mărzei peharnic de în Berileşti şi să o împietrească de cătră Şteful postelnic de sat şi să o aleagă cum va fi cu direptul. Şi hotarnic sluga domnii meale Iane postelnic. Şi zioa de în Bobotează în 2 săptămăni; iar să nu vor putea la aciastă zi să fie mutată zioa după paşti în 3 săptămăni. ... Lepădat, Noembrie 11 ... 7131 1622 .... DIR, B, IV, nr. 218, p. 202-203. 1622 Noembrie 29.ŢR 205 Eu Preda postelnic ... Mihăeşti, scris-am acesta al mieu zapis la vreame de bolă căndu m-au lovit bola şi m-am spăreat şi de morte, eu am lăsat sventii mănăstiri ... Valea, ce e hramul sventa troiţă, am lăsat partea mea de în Mihăeştii, a treia partea şi dealniţa boerească şi Căprioreştii şi Cernicişti, pentru că săntu cumpărate de tată-mieu Oncea vornic; şi Ţigan, anume Cernica, cu fămeia lui, cu toată ... Ivan Ţiganul cu feciorii lui şi Slav, feciorul lu Slav şi Ignat cu toatăă, fămeia lui, feciorul lui Brădiguiu şi viile de la Viţichişti cu toată moşiia, cît se va alege. Insă din Mihăeşti, Belvighea şi Dragomirul Manei şi uncheaşul Manea Necula, eu las să hrănească pre mama pîn la mortea-ii. Iară după mortea mamii, ii, aceşti 3 omeni,ii să fie ertaţi cu delniţele lor; şi mama să aibă o hrănire, fără a-i vinde sau a-i da altuia să n-aibă voi, ci să fii ertaţi cu toată moşiia cît lă face partea acestoru 3 omeni; iară alalţi rumăni de în Mihăeşti cu toată moşiia partea mea, toată să fii svăntii mănăstiri ci-i mai sus scrisă. Iară nepotili meale de soru, Stanca şi Ilina, să n-aibă treabă în moşiile meale, că sîntu măritate şi înzestrate; şi nipotu miiu Ivan, feciorul Mariii, să n-aibă nici o treabă cu moşiile meale. Şi alalti rude ale mele, toate să sibă a să firi de toate moşiile meale, să fie unde le-am dat eu. Şi mărturii: părintili Arsenie arfiimandrit di la svănta mînăstiri ... Tîrnova ... Bucureşti, ce me-au fost duhomnic şi popa Borcea cliserul domneascu ... popa Ivan şi diiaconul Dragul şi vătahul Andronie şi Vlad. 206 Şi am scris eu, Nedealco pitar Boteanul, ... Noembrie 29 ... 7131 1622. Eu Preda am tocmit şi am învăţat cu a me limbă rău bolnav dă morte. .... DIR, B, IV, nr.220, p.205-206. 1622 Decembrie 10, Gherghiţa.ŢR 207 ... ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii meale de să-şi ţie gărlele care sănt pre ocina sfintei mănăstiri în sat la Spanţog, de preste tot hotarul cătă se va aleage. Şi să fie volnici călugării să-şi ia vama de în peşte a zeacelea, cum iaste leagea, şi să fie în pace de cătră stolnicii, să n-aibă nimenilea treabă cu aceale gărle de pre ocina mănăstirii. Pentru că iaste ocină direaptă şi de moşie a mănăstirii şi nu sănt eşite aceaste gărle de în baltă, ce au fost neşte gărle seci, de demult, acum se-au împlut de apă, de în apa Argeşului şi au dobăndit şi peaşte. Derept aceaia, nimenilea să nu se ispitească a opri sau a amesteca la gărlele ce sănt pre ocina mănăstirii, ce pace să aibă de toţi oamenii, să fie sfintei mînăstiri ocină moşie, cum au fost şi mai denainte vreame. ... 208 ... ... Gherghiţă ... 10 ... văleat 7131 1622. Anton ... Pe verso Cartea Radului vodă cel Bătrăn. Spanţov, baltă. DIR, B, IV, nr. 222, p. 207-208. 1623 Ianuarie 6, Tîrgovişte.ŢR Eu Nedelco de Buc scris-am zapisul mieu să fie la măna Oprei iuzbaşa şi a jupăneasei lui Mariei, ca să se ştie că ne-am tocmit şi ne-am înpăcat denaintea jupan Papa ... logofăt de le-am dat eu ocină în Bucul Vladului 200 de stănjeni, ce am fost avut eu cumpărătoare, iar ocina lor în zilele domnu nostru Radul voevod în domnia dentăiu, derept 14.400 aspri, ca să le fie lor moşie şi feciorilor. Iar Oprea iuzbaşa şi jupăneasa lui, Mariia, ei încă mi-au dat ocină în Bucul Bătrăn, de în partea lui Bobolan 120 de stănjeni, carii au fost luoate ei de la Sin de Mătăseşti. Şi iar după ceşti 120 de stănjeni mi-au mai dat şi un crăngu de pădure den ocina Mătăsească, ce se cheamă crăngul Mircăi, ocină pentru ocină. Şi ne-am tocmit de bună voe, ca să nu mai scornim pără. Şi au fost mărturie Aldmir ... şi Negoiţă peharnic Meiuotescul şi popa Ivan de Buc şi Oancea logofăt ... Danciul vataf şi Şoptilici armaş şi Oancea logofăt şi mulţi oameni. Aceasta mărturisim. ... Ianuarie 6 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr.223, p. 208. 1623 Ianuarie 10, Tîrgovişte.ŢR 209 Scris-am eu, jupan Cernica ce au fost vornic mare, aceasta al meu zapis, cum să se ştie că am văndut un loc de casă aicea în Tărgovişte părintelui egumenul şi cu alalţi călugării de la sfănta mănăstiri de la Golgota, diriptu 40 di galbinii; iar de patruzece di galbinii am lăsat eu pintru pomeana, ca să fiimu la pomeanic ai mie părănţii ... Fratea şi Muşa ... Cirnica vornicul ... Cheajana 210 vărneceasa, Tudorachi ... Udrea, ca să fie sfintei mănăstiri Golgoteii moşie acistu loc ci am văndut. Iar cini să va ispiti după petreacirea nostră să scornească pără cu părinţii, acila om să fie blăstimat de 318 ... şi să lăcuiască cu Iuda, cu Ariia. Şi la tocmeala nostră, căndu ne-am tocmit, fost-au ... popa Iano şi diiacon Baldovin ... Gonea, ginirili Savi ... Mane al lu Papacărstea niguţătoriul ... Nica niguţătoriul, Nica comis, Gherghi Drăgăniţ ... Oprea logofăt ... Săcuiani. Şi acist al mii zapis să fie la măna eguminului di la Golgota, să se ştie. ... 10 ... 7131 1623. Scris Dobri logofăt. DIR, B, IV, nr. 225, p. 209-210. 1623 Ianuarie 16.ŢR 215 ... Adică eu Grama, feciorul lu Chisar vornicul, scris-am al mieu zapis, cum să se ştie c-am avut pără cu cu Stanca, fata Vladului di Dărmăneşti, pintru nişte ocină din în sat di în Dărmănişti. Deci noi ne-am sorocit la curte, să întribăm divanul domnu nostru, apoi ne-am înpăcat di a noastră bună voe, cum să aibă Stanca a-ş tinearea ocina cu bună paci, iar di cătră mini să aibă paci şi cini va mae scorni pără di acum înainti, să fie anatima şi afurisit di 318 .... Deci eu încă am făcut acist zapis ca să fie la mîna Stancăe. Şi încă mărturii am pus: Stanciul nigăţătorul Pustiul şi Iane postelnic di în Blagodişte şi Căzan di Sărăţeani şi Nicula di Murgeani şi Pascali judiţul di Oraş şi Vintilă logofăt şi încă mulţi oamini buni, ci nu săntu scrişi aicea. Şi am scris eu Zărnă, sluga Papii logofăt. ... Ghinarie 16 ... leat 7131 1623. Eu Grama.DIR, B, IV, nr. 230, p. 215. 1623 Ianuarie 16.ŢR Eu Radul logofăt de Dălbăneşti şi popa Radul şi Stan şi Stancul ... Stoica ... Oancea şi Dobrin ... Neagoe şi tot satul meagiiaşi de în Dălbăneşti, scris-am acesta al nostru zapis, să fie la măna jupănului Neculei vistiiarul, cum să sea ştie că i-amu văndut doao rotea de mori în apa Praovei, ci sea cheamă în vadul de mijloc. Şi le-amu văndut păntru preţu 64 de galbeni gata. Şi lea-amu văndut de a noastră bună voe, cu ştire boerilor şi a meagiiaşilor de înprejurul locului, de în sus şi dă în jos; că aceste mori ce sănt mai sus 216 scrise nui lea-amu fost văndut mai naintea lu Miriţă cojocariul; apoi noi lea-amu răscumpărat şi lea-amu văndut jupănului Neculei vistier. Şi căndu amu făcut această tocmeală, mărturie amu pus: jupănul Ivaşco vornicul de Băleni şi jupănul Gligorie comisul şi banul Pătru şi Ghione, ginerele Saveii de în Tărgovişte şi Ghinea Mustachi şi Sima logofăt ... Tărgşor şi Gherghe vataf din Tărgovişte ... Moga logofăt de Căptăreşti ... Radul părcălabul de Stoineşti, ca să-i fie aceaste mori moşie în veciia veacului adevărată. ... Dumitru logofăt, ... Ghinarie 16 ... Tărgovişti. Insă şi cu loc înprejurul morilor, căt arunci cu toporul. Ivaşco vornic, Iscrul ..., Gligorie comis, Sima logofăt, Moga, Dumitru logofăt, Radul pîrcălab. DIR, B, IV, nr. 231, p. 215-216. 1623 Ianuarie 18.ŢR 216 Eu Căzan ... Manta, feciorii Barbului de Netezeşti, scris-am al nostru zapis cum să se ştie ca am văndut noi de bună voia nostră şi cu ştirea a tuturor rudelor noastrea partea de ocină de la Ageşti însă cu o parte ce-u văndut fratelea lu Căzan ş-al Mantei, feciorul Barbului, cu o parte ce-au văndut acel frati mainainte vremea, de preaste toot satul, însă a şaase parte de în funea Burbulea jumătate, parte Barbului toată, ore căt se va alegea şi de în căîmp şi de apă şi de în pădurea şi de în şezut satului, jupănului Dumitraşco ... pitar, dereptu 18.000 de aspri gata. Şi aam văndut noi de buna nostră voia, fără nicio silă. Şi au fost la tocmela noastră mulţi boiari mărturie, anume: Oncea logofet, Stoica logofet ... Tărăceni ... Tudor peharnic de Izvor ... Malcoci pitar ... Mogoş vătahul de Hăreşti. Şi am scris eu, Căzan, ... Ghenarie 18 ... 7131 1623. Insă loc fără rumăni. Cazan inel n-am avut, Manta. DIR, B, IV, nr. 232, p. 216. 1623 Ianuarie 21.ŢR 216 Noi 12 boiari, ... den Răduleşti, Buzinca comis ... Cîlduruşan, Dumitru, ... Ţigăneşti, Stepan logofăt ... Buta ... Topoloveani, Borcea 217 ... Tudor, ... Ruşi, Balea postelnic ... Buciumeani, Crîstea logofăt ... Gherghiţa, Liica ... Iane Ghiurmicul, ... Tătuleşti Avram logofăt ... Ojogeani, Iane comis, ce-am fost de am hotărăt pri Mărzea vornicul şi pri jupîneasa Muşa cu ceata lor, despri Şteful postelnic. Şi le-am ales în cămpu cine ce ari preste tot hotarul. Mărzea vornicul ari 5 funi alease, iar jupîneasa Muşat are funi 7, iar Cuciul să ţie fune1, iar alţi fraţi să-ş ţie, pămăntureşte. Aşa am aflat şi le-am ales cu sufletele noastre. Şi ispravnic au fost postealnic Iane ... Tărgovişti. ... Crăstea logofăt, Ghenarie 21, ... 7131 1623. Şi încă să se ştie că se-au plînsu jupîneasa Muşa că mai are moşie, iar cărţile i-au perit. Ce-am socotit ş-am scris ca să se ştie să-ş va găsi nescare cărţi să-ş ţie pri ce-i vor zice cărţile. DIR, B, IV, nr. 233, p. 216-217. 1623 Ianuarie 21. 217 Scris-am eu jupăneasa Moşica, jupăneasa lu Avram postelnic, acesta al nostro zapis, com să se ştie că e-m dat 2 rumăni dă în Netezeşti, să fie pre ocină, anume Tihul şi Sărbo, feciorul lu Ion, ca să fie rumăni feciorului meu lu Mihaiu şi fie-mea Stăîncăi că e-m fost dat zestre pănă au fost şi Avram postelnic viu. Şi cănd am scris acest zapis, mărturie au fust: vorniceasa Anca, vorniceasa vornicolui Mărzii şi fii-său Gavrilaş şi Mitrea postelnic ... Dragumireşti ... părcălabol Ţigan ... Balamuci ... Radul ... Verneşti ... Mile ... Vălsăneşti. Şi am scris eu, Oprea postelnic ...Prejvă. ... 21, vălet 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 234, p. 217. 1623 Februarie 3.ŢR 218 Sea se ştie zapisul jupan Cirnicîi vornicul, cum sî se ştie că au luoat jupan Cernica vornicul 12 boiari să se hotărască satul Cureşti cu Mitrea pist 219 şi Ianachi postelnic şi ne-amu hotărăt şi o au ales despre Mitrea pit. şi despre Ianache postelnic. Şi se-au căzut vornicului ocena despre Găleţui cu şăzutul satului, iar otcina Mitrei pist. şi a lu Ianache postelnic se-au căzut dispre Ciocăneştie. Şi am hotărăt această otcenî cu 12 boiarii şi uscatul şi balta; şi seamnele se-au căzut pre în capul Piscului de jos şi pre hăndichiulu Cetăţue de jos. Insă deîntr-aceali să fie botul spre Metrea pist. şi spre Ianache postelnic, că amu aflat că iaste săpăturea şi alalte greale ce se vor cădea spre Mitrea pist şe spre Ianache postelnic. In sus să fie volnicie să-şi facă pre moşiia lor în gărle şi uscatu şi în pădure cum le va a fie voia lor, ca săntu ale lor moşii alease cu 12 boiarie. Şi aşa am ales şi am adevărat şi i-am hotărăt unul despre altul să fie de credentî aceastu zapis. ... 3 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr.236, p. 218-219. 1623 Februarie 4.ŢR 220 Eu jupăneasa Mariia, fata jupînului Mihalcei banul, scriu şi mărturisăscu cu acest zapis al miiu ca să se ştii cum mi-au fîcut Radul logofătul bine la o nevoi a mea de m-au înprumutat cu nişti bani. Şi pîntru căci nu mi-au cerut nici dobăndă nici nimică, văzănd eu şi conuscînd binele ce mi-au fîcut la nivoia mea, eu încă i-am dîruit şi i-am dat un vad de moară den apa Prahovei, însă în iaz de unde iaste moara mea din vad den jos, însă ce vadu-i va plăcea în iaz. Pîntru aceaia am făcut cest zapis al mieu să fii de mari cridinţă. ... Dumitru logofit ... Fervruarie 4 ... 7131 1623. Eu jupîneasa Marica. DIR, B, IV, nr. 238, p. 220. 1623 Februarie 5.ŢR 221 ... Muşat ... Radul ... Ion ... Mal, ca să fie volnici cu ceastă carte a domnii meale să ia ocină de în Gănşteşti şi de în Ogrăzeani, de la Dumitru şi de la Şteful şi de la Vladul călugărului şi de la Necula şi de la Costandin şi de la Stan Pungă de în Gănşteşti şi de la Rade şi Petco şi de la Voicilă şi de la Muşat de Ogreazeani şi de la Dragostin, să ia ocină pentru ocină, pentru că au fost cumpărat aceşti oameni Muşat ... Radul şi Ion neşte ocină în sat la Gănşteşti, ocină înfundată de la aceşti oameni ce sănt mai sus scrişi încă de în zilele răposatului moşul domnii meale Alexandru voevod şi de în zilele părintelui domnii meale Mihnea voevod; iar apoi Nica logofet au ajunsu cu hotarul şi au luoat ocina de la aceşti oameni ce sănt mai sus scrişi, apoi au îmblat vănzătorii măncăndu-se şi părăndu-se cu Nica logofăt şi tot i-au rămas Nica logofet. Deci au fost aceşti oameni şi cu bani daţi şi fără ocină pănă acum. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar Muşat şi Radul şi Ion cu ceata lor, ce sănt mai sus scrişi, cumpărătorii, ei n-au mai putut răbda fără ocină, ce au venit naintea domnii meale în divan de se-au părăt de faţă pentru această ocină de în Gănşteşti cu Radul Buză de în Ogrăzeani şi cu Necula şi cu Staico şi cu Călugărul de în Gănşteşti. Intr-aceaia domnia mea am judecat înpreună cu toţi deregătorii domnii meale şi am văzut domnia mea şi am citit cărţile a moşului domnii meale Alexandru voevod şi cartea părintelui domnii meale Mihnea voevod pre aceaste ocine de cumpărătoare. Şi au rămas Gănşteştii şi Ogrăzeanii de leage şi de judecată şi a doară denaintea domnii meale. Şi am dat domnia mea acestor cumpărători ce zic mai sus să fie volnici să ia de la vănzători ocină pentru ocină măcar fie înpresurată, măcar văndută, măcar zălojită, tot să-şi ia ocina deplin cum le citescu cărţile, 7 funi, curătură pentru curătură şi pădure pentru pădure. Şi am văzut domnia mea şi altă carte a domnii meale, scrisă la Neagul comis, ca să le aleagă ocina cum scrie mai sus. ... ... 5 ... 7131 1623 ... DIR, B, IV, nr. 239, p. 221. 1623 Februarie 6.ŢR 221 Jupan Para ... cliucer şi cu 12 boiari, scrs-am acesta al nostru zapis la măna lu Nedelco postelnic şi a jupăneasei lui Mariei, cum ne-au luatu 222 pre răvaşăle domnu nostru să căutăm să le hotărăm de cătră Pahomie şi cu ciata lui den Mărşă, că le-au fost văndutu Nedelco postelnic, ocină den Mărşa cia Mare a treia parte. Deci am căutat şi i-am hotărătu şi am înpietrit ocina lu Nedelco de cătră Pahomie. Şi am ales a treia parte de ocină carea le-au văndut Nedelco postelnic. Şi o am dat de sus despre ocina lor, iar Nedelco postelnic cu ocina lui de jos. Iar într-aciaia Pahomie şi cu ciata lui, scos-au zapis şi sriia cum le-au fost văndut Nedelco postelnic, şi loc de silişti, iar Nedelco postelnic, el au fost juratu-se naintea părintelui vlădicăi, cum loc de silişti nu le-au văndut. Şi noi încă am cetit acel zapis şi am chemat şi mărturiile carii era scrişi în zapis, de i-am întrebat cum ştiu: văndutu-le-au Nedelco şi locu de silişte, au nu le-au văndut ? Cum vor şti cu diriptul să mărturisească. Ei au zis că nu vor mărturisi, cî nu ştiu de acel zapis. Deci am aflat zapisul minciunos; ci unde-l vor scoate, să nu se crează. Iar de moară ci are Nedelco postelnic, în Neajlov pre partea lui, el să şi-o ţie cu bună pace, că are de la moară în sus 325 stănjăni. Ci de acum nainte să aibă bunî pace. Şi pentru credinţa pusu-ne-am şi peceţile nostre într-acest zapis. ... Februarie 6 ... 7131 1623. Neanciul ...Dumitru vătaf. Marco peharnic.... Anghel Socol peharnic.Stan logofăt. Para cliucer. DIR, B, IV, nr. 240, p. 221-222. 1623 Februarie 23.ŢR 229 ... Scris-am amu jupan Radul postelnic şi feciorii mei: Preda şi Drosul, aceasta a nostră carte, cum să se ştie c-am dat noi ş-am miluit pre sfănta mănăstire ce se chiamî Srămbul, unde iaste hramul ... Nicolae ... cu a nostră bătrănă şi dereaptă moşie ce se cheamă Lacul, însă de în matca Argeşului pănă se întămpinî la Bărăcie cu ocina ce-am fost milui deainte vreame ce se cheamă Cămşorul păntru c-am dat noi ş-am miluit, de a nostră bunî voe şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor şi de sus şi de jos şi de înpregiurul locului, ca să fie lu Leontie egumenul şi călugăraşilor da hranî, iar noa să ne fie pomeană în vecie nesvărşită, noao şi părinţilor şi moşiloru şi strămoşilor. Ş-am pus şi mărturie încă am pus: Leontie egumenul ... Sofronie ... popa Mardarie ... Gavril ... jupan Albul comis ... Tudoru ... Radul ... Breazoe ... Antonie ce-au fost egumen. Şi cine se va afla de ruda nostră, să întărească aceasta a nostră carte ş-a nostră pomeană, prea-acela om să-l întărească dumnezeu, aicea în trup, iar sufletul lui să fie în înpărăţiia ceriului. Blăstem încă amu pus: cine va vrea să spargă această pomeană a nostră, să fie blăstemat de 318 de părinţi. Ş-am scris eu Liontie egumenul în casa postelnicului Radul de Balomireşti, ... Fevruarie 23 ... leat 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 246, p. 229. 1623 Martie 2.ŢR 229 ... 230 După aceaia-ţi dau în ştire domnia mea pentru răndul maicelor de la Vihorăta că au ceartă şi pără naintea domnii meale cu Manolachi şefariul cel mare, pentru balta şefărească de la Cornăţel. Că Manolachi şefariul el zice că balta şefărească iaste Sticlenul, iar maicele se-au plănsu cum nu iaste Sticlenul baltă şifărească, ce iaste balta mănăstirii, în mijlocul ocinei mănăstirii. Deci am ales pre domneata să cauţi acest lucru. Derept aceaia de vreame ce veri vedea ceastă carte a domnie meale, iar dumneata sî faci bine să mergi singur cu capul dumnetale acolo la Cornăţel să stăngi oroşanii, oameni buni, şi bătrăni şi preuţi şi megiiaşi de pre înprejur, să cauţi să adeverezi balta şefărească care au fost să se ştie, că nu trebuiaşte să pară balta şifărească că iaste dată de în zile bătrăne, de toţi domnii. Deci să cauţi dumneata iaste Sticlenul pre ocina mănăstirii cum zic maicele au iaste baltă şefărească pre ocina Cornăţelului. Dar cum vei găsi dumneata cu sufletul ..... să se ştie cum veri adeveri dumneata să dai ştire domniei meale. Aceasta scriu dumitale. ... 2 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 247, p. 229-230. 1623 Martie 5.ŢR ... şi muerei lui, Stanei, ca să fie volnici cu cartea domnii meale să ţie patru bucăţi de vie în dealul Tărgoviştei, carele au fost ale fie-sa Dospinei, pentru că Dospina fost-au fată popei lui Hristodor. Deci căndu au fost în zilele lu Şărban voevod, iar popa Hristodor, el au căzut în lispsă şi în sărăcie, ci au datu pre fie-sa Dospina lu Dragomir şi muierii lui Stanei, să o crească ei şi să o grijească, să le fie lor fată de suflet. Şi i-au ales popa Hristodor parte, de i-au dat atunce aceaste 4 bucăţi de vie. După aceaia ţinut-au Dragomir şi muiarea lui, Stana pre Dospina ca pre o fată şi crescut şi o au măritat. Iar căndu au fost acum, în zilele dumnii meale, iar Dospinei întămplatu-i-se-au morte şi au murit în măna lu Dragomir şi a muerii lui Stanei. Şi ei o au grijitu şi o au pomenit, cum se cade omului mortu. Şi la mortea ei lăsat-au ia, cu a ei limbă, aceale 4 bucăţi de vie tătăni-său lu Dragomir şi măni-sa Stanei, să fie ale lor şi să se hrănească cu dinsele pănă vor fi ei. Şi au pus mărturie popa Drăgan şi prioteasa Voica şi diiaconul Necula şi Dumitru şi călugărul Oana şi Varlam şi Gherghina. 231 Deriptu aceaia, am dat şi domnia mea lu Dragomir şi muerii lui Stanei ca să-şi ţie aceaste 4 bucăţi de vie ale fie-sa Dospina, cu bună pace şi de nimenea băntuială să nu aibă naintea cărţii domnii mele. ... 5 ..., leat 7131 1623. ... Pe verso: Cartea Radului vodă pre viile ... Tărgovişte care le-au cumpărat Costandin ... postelnic ... Badea comis, fiul Nicăi iuzbaşa. DIR, B, IV, nr. 248, p. 230-231. 1623 Martie 10.ŢR 232 ... om, anume Tatul cu frate-său, Lăudat, de în Beleţ, ca să fie volnici cu ceastă carte a domnii meale de să-şi ţie a lor ocină 233 toată cătă au cumpărat de la vară-sa Caplea cu săzutul lu Tortici şi de preste tot hotarul de în mărăcinile Priboianilor pănă în hotarul Negreştilor, pentru că această ocină o au fost cumpărat Tatul şi Lăudat de la vara lor, de la Caplea, încă de în zilele lu Mihaiu vodă. Şi o au fost văndut Caplea această ocină de a ei bună voe fără de neci o silă şi de atunce pănă acum tot au ţinut ei această, ocină cu bună pace. Iar cănd au fost acum în zilele domnii meale într-al doile rănd de domnie în Ţeara Rumănească, avut-au Tatul şi Lăudat pără cu Nistor, bărbatul Caplei, şi cu feciorul ei, Drăgoiu şi au stătut de fată naintea domnii meale şi aşa părăia Nistor şi Drăgoiu, feciorul Caplei, cum n-au văndut Caplea această ocină lu Lăudat şi Tatului, neci au luat ban pre acea ocină de la dănşii. Iar Tatul şi Lăudat ei au mărturisit naintea domnii meale cu mulţi oameni buni anume de în Beleţ, Oprea şi Preda şi Tudor şi Necşul logofăt, cum au cumpărat Tatul şi Lăudat această ocină de la Caplea cu bani gata şi cum au văndut Caplea de bună voe şi cum au fost avut şi cărţi pre această ocină, ce-au perit cănd au venit Ungurii aicea în ţeară cu Batră Gabor. Deci într-aceaia donmia mea am judecat pre drept cu toţi deregătorii domnii meale şi bine am văzut domnia mea cum nu are Nistor şi Drăgoiu, feciorii Caplei, neci o treabă cu .... Şi au rămas Nistor şi Drăgoiu de leage denaintea domnii meale. Deci dă domnia mea să le fie această ocină Tatului şi lu Lăudat moşie şi feciorilor. ... 10 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 250, p. 232-233. 1623 Martie 10.ŢR Scris-am iu jupăneasa Todora şi cu ficiorul miu Lica şi Iorga şi alalţi fraţi toţi ... Stăncişti, aciasta al nostru zapis la măna jupănuloi Iana vistier cum să si ştii c-am văndut jupănuloi Iani vistier 2 roate di moară şi 66 di stănzăni de ocină, însă ocina ci-i înpitrită şi hotărătă, diript 130 di galbini gata. Şi am văndut noi aceaşti 2 roati di moară cu ocina ci-i mai sus scrisă, di bună voia noastră, fără nici o silă, să fii domnii lui moşii şi ficiurilor domnii lui şi nipoţilor. Şi mărtorii iasti jupan Necula sliujer ... Radul vatah ... Dălbănişti şi Ghinea postelnic Paripa. 234 Aciasta am scris, să fii moşii. ... luna Martie 10 ... 7131 1623. Eu jupăneasa Todora. Necula slujer. Radul vătah. Lica. Iorga. DIR, B, IV, nr. 251, p. 233-234. 1623 Aprilie 1.ŢR 238 Eu Radul, feciorul Stoicăi Mocşăi ... Bujorani şi cu feciorii miei, anome Stoica şi Sarchiz şi Vladul, scris-am acesta al nostru zapis la măna jupînului Manole şi la frate-său Costandin, ca să să ştie cum le i-am văndut jumătate de un codru de loc, însă codrul ci ni să vine despre hotarul oraşului, însă parte de în sus de într-acel codru şi de în cămpu şi de în pădure şi despre tot hotarul, derept aspri 4500 şi pîntru o ţigancă. Şi am văndut noi această ocină de a nostră bună voe şi cu ştirea tuturor megiiaşilor şi fraţilor de în Bujorani. Mătrurie încă au fost la această tocmeala, 239 anume Tanasie peharnic ... Stanciul logofăt ... Olăneşti ... Stanciul, feciorul lu Sarchiz ... Tudor ... Mihăilă ... Olteni ... Nicula ... Oprea am B....ciov. ... Goran logofet în luna lu Aprilie, în zio de întîi, ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 255, p. 238-239. 1623 Aprilie 7.ŢR 242 ... lu Dumitru, feciorul lu Ion logofet ... Tărgşor, ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să străngă megiiaşi şi meşteri, să-şi facă şi Dumitru moara în vadul lui cel bătrîn, în gărla Scăianilor, care vad au fost cumpărat de tată-său, Ion logofăt, den zilele răposatului părintelui domnii meale ... voevod, pentru că au avut Dumitru pără cu Staico, feciorul călugăriţei şi se-au părăt de faţă. Deci am dat domnia mea să-şi facă şi Dumitru moară în vadul ce se cheamă Sută, iar de va neca Staico pre Dumitru, iar Dumitru să fie volnic, cu cartea domnii meale, să-i tae zăgasul, căce au fost vadul lu Dumitru mai bătrăn; ce să-şi facă mori înpotrivă, ca să se poată hrăni amăndoi. Şi de nimenilea opreală să n-aibă. ... . ... ispravnic Papa ... logofăt. ... Aprilie 17 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 257, p. 242. 1623 Aprilie 15.ŢR 245 ... treimea .... Adecă scris-am eu Radul vătah ... Stănceşti acesta al nostru zapis, să fie la măna jupănului Iane vistiiar, cum să se ştie că i-amu văndut un rumăn carele au fost al meu, anume Manea şi cu feciorei lui, anume Cuman şi Stoica, de în satul Dălbăneşti, însă l-am văndut şi cu toată ocina cătă au ţinut el, de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de preste tot hotarul şi cu doo roate de moară la aăa Prahovei, derept doaozeci şi doao de mie de bani gata. Şi am vîndut eu de a mea bună voe, şi fără nici o silă şi cu ştirea tuturor megiiaşilor de înprejurul locului şi cu ştirea tuturor fraţilor mei, ca să fie jupănului Iane vistiar de moşăe şi lui şi feciorilor lui. Şi încă am pus mare jurămîntu: carele om va vrea să spargă aceasta a mea toc tocmeală şi negoţ ce am făcut, ori de în feciorii mei, au de în fraţei mei, au oricarele de în ruda mea, acela om să fie blăstemat de 318 .... Şi la tocmeala nostră au fost părintele Melentie egumenul de la ... Necolae ... Neagoe logofăt ... Dumitru logofăt ... Tărgovişte ... Dumitraşco comis din Filipeşti ... Nicola postelnic ... Cocorăşti. ... Dradomir logofăt ... Aprilie 15 ... leat 7131 1623. ... Radul vătah. Nigore logofăt. Dumitru logofăt ... Micşănişti. DIR, B, IV, nr. 260, p. 245. 1623 Aprilie 17.ŢR 247 ... Adecă eu jupăneasa Elisafta logofeteasa, nepoata doamnei Neagăi, scriş acest a mea carte, că văzănd că mi-au venit vreame de preastavlenie, petrecîndu-mă de pre ceastă lume cum şi părinţii noştri viind cu limbă vie, strîns-am la moarteai mea părinţi şi boiari şi oameni buni, dă mi-am tocmit ocinele şi bucatele, că la înpreunarea mea cînd m-am înpreunat cu boiarinul mieu, cu Sima logofet, eu n-am avut nici un ban nici d-ai miei, nici d-ai armaşului Predei, ci încă şi datorii au plătit Sima logofăt de la ughi73. Deci am socotit însămi cu toată inima mea, den ce au fost al mieu lăsatu-i-am Simei logofăt satul Grozăveştii tot, cu tot hotarul şi cu rumînii să-i fie de moşie şi 2 sălaşe de Ţigani; iar alalte ce se vor aleage sî fie tot al cocoanei fie-mea iar de nu va trîi cocoana, Rucîrul să fie mătuş-mea Mariei şi Tatului şi lu Marco, iar Brăneştarii să fie frăţine-miu Predei. Iar ce va fi rămas d-al Predei armaşul haine, scule, au ce va fi, să fie tot al cocoanei. Iar unde mă vor îngropa să dea 2 telegari şi 1 păhar şi la mănăstire în Deal să dea 2 telegari, iar 2 roabe ce-am avut le-am ertat. Iar cocana fie-mea să rămîe pre mîna Simei logofăt şi cu toate bucatele, iar pametile să cheltuiască den sculele mele şi din bucatele meale ce se vor aleage, iar slugilor să li se dea den cai şi den dobitoc; şi la mănăstirea Stelei să dea 2 vite de vaci. 248 Aceast-am am tocmit, iar după moartea mea cene se va ispiti oricarii den rudeniia mea, de va voi să strice sau să spargă această tocmeală, acela om să fie blăstemat şi anatema de domnul dunmezeul nosrtu Isus Hristos şi dă 318 ... părinţi şi să fie cu Iuda şi cu Aria la un loc, să n-aibă unde veni după mine. Fost-au la aceasta tocmeală mărturie duhovnicul mieu, părintele Mireul den Deal; şi au fost trimes părintele Vlădica în locul lui episcopul Theofil ..., fost-au egumenul de la Stelea anume Neofit ... Ivaşco ... Malcoci pitar ... Radul logofăt ... Mathei dascal ... Costandin slujer ... Para cliucer ... Iurga vataf ... Marco postelnic ... Bade, ... Pavel şifar ... Dan vataf şi mulţi oameni buni. ... Eremia logofet ... Aprilie 17 ... 7131 1623. ... Semereni episcop Theofil Rîmnic ... Efrem episcop ... Buyău Mărturie Ivaşco .... ... Radul logofăt ... Pe verso: "Yapis cu tocmeala fcută pe cele ce au grăit într-acel ceas prepus de Eremia logofăt". DIR, B, IV, nr. 263, p. 247-248. 1623 Aprilie 17.ŢR Să se ştie ce lasă jupăneasa Elisaftă: lîsat-au Simei logofăt satul Grozăveştii de moşie. Iar cînd o au luat Sima logofăt n-au fost avut nice un ban d-al ei, nici de la armaşul, ca să fie la măna Simei logofăt ce-au plătit Sima logofăt de la el datorii la Vladul peharnic ughi 14, la Dumitru vistier Dudescul ughi 23, la banul Pătru ughi 16, la Necula vistier ughi20. Iar alalte ce se vor alege să fie tot al cocoanăi, iar de nu va trîi cocoana, Rucărul să fie jupănesei Mariei, mătuşe-sa, şi Tatului ... Marco. iar Brăniştarie să fie frăţine-său Predei, iar din Ţigani să fie Simei logofăt 2 sălaşe, iar alalţi să-i înparţă Preda; şi iar ce va fi rămas al Predei armaş, haine, scule, ce va fi, să fie cocoanei tot. Iar Grozăveştii să fie Simei logofăt moşie, lui şi feciorilor lui, în veci. 249 Iar unde se va îngrupa, să dea 2 telegari şi 1 pahar şi la mînăstire în Deal aşişderea 2 telegari. Numai iar 2 roabe le-au ertat iar cocoana şi doica să rămîe pre mîna Simei logofăt şi cu toate bucatele, iar pomenirile să cheltuiască den sculele ei şi den bucatele ei ce se vor afla. Iar slugilor să li se dea din cai şi din dobitoci şi să dea la mînîstirea Stelei 2 vite de vaci. April 17 ... Eremia logofăt. Smerenie piscop Teofilii Rîmnic. ... Mărturie Ivaşco ... . DIR, B, IV, nr. 264, p. 248-249. 1623 Aprilie 18.ŢR ... acestor oameni, anume Muşat şi Radul ... Ion ... Mal, ca să fie volnici cu această carte a domnii meale să ţie ocină la sat în Ogrăzeani, de în partea Radului Buză şi a lu Bobe şi a lu Vlădimir şi a lu Muşat Guşe şi a Mitrei de Ogrăzeani, căt au fost ales boiarinul domnii meale Neagul al doilea comis, pentru că le-au fost văndut Ogrăzeanii ocină Mălureanilor, în zilele răposatului moşul domnii meale Alexandru voevod. Iar în zilele răposatului părintelui domnii meale Mihnei voevod, iară Nica logofătul au călcat cu hotarul ocina Ogrăzeanilor ce au fost văndută Mălureanilor. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar Mălureani ce săntu mai sus zişi, ei au avut pără naintea domnii meale cu vănzătorii de Ogrăzeani şi aş-au zis cum să le dea Ogrăzeanii ocină în Gănşteşti ce le-au fost lor de cumpărătoare, iar domnia mea i-am judecat cum să le dea ocină moşteană den Ogrăzeni. Deci căndu au fost a treia pără, iară Ogrăzeanii, ei n-au vrut să se lase cum le-au ales ocina Neagul comisul ce au fost tremes de domnia mea de în divan, ce iar au venit în pără cu Mălureanii şi a treia oară şi părăia cum să le dea ocină în Gănşteşti cumpărătoare. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am dat domnia mea Mălureanilor să-ş ţie ocina de în Ogrăzeani de la vănzători cum au cumpărat şi cum le o au ales Neagul comisul, să le fie ocină pentru ocină, curătură pentru curătură, pădure pentru pădure şi au părăt de faţă şi au rămas Ogrăzeanii 250 de leage şi de judecată denaintea domnii meale şi a treia oară. Şi am dat domnia mea Mălureanilor ce sănt mai sus scrişi, să le fie lor moşie şi să fie în pace de cătră Ogrăzeani. Mai mult de acum pără să n-aibă. ... ... 18 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 265, p. 249-250. 1623 Aprilie 20.ŢR 251 ... Necolei ... Staico ... Gîşteşti, ca să fie volnici cu cartea domniei mele să-şi ţie ale lor ocine şi moşîi toate de la satul Gîşteşti, cătu le ceteşte şi sîntu scrise şi într-alte cărţi ci au bătrîne şi să le fie în pace cătrî Costandin de sat, pîntru că au avut pîră Necola ... Staico şi cu Costandin naintea domniei mele şi aşa pîrăia Costandin cum are şi el ocină şi parte de ocină la partea de ocină a lui Staico ... Necolei. Iar într-aceia, Necola ... Staico, ei au venit de faţă naintea domnii mele cu Costandin şi au scos şi cartea răposatului Mihaiu voevod şi o-mu cetit domnia mea la divan şi nu se-au aflat Costandin frate să fie pre ocină cu Necola şi cu Staico, ci se-au aflat scris în cărţi bătrîne toată moşîia lor de la Gîşteşti să fie pe mîna Necolei şi a lu Staico, însă funea de ocină a Vladului jumătate. Derept aceaia, domniia mea am dat Necolei şi lu Staico să fie volnici cu cartea domniei mele să-şi ţie a lor moşîe şi ocină şi cu toţi pomii de la satul Gîşteştei de în fruntea Vladului jumătate, de preste tot hotarul şi să le fie în 252 pace de cătră Costandin, pîntru că au rămas de în leage şi denaintea domniei meale. ... 20 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 267, p. 251-252. 1623 Aprilie 25.ŢR 265 ... ca să fie volnic cu această carte a domnii meale să-i fie rumăn în sat la Ştefoaia, anume Ştefan; pentru că acest rumăn au fost a lu Chiriiac stolnicul, de cumpărătoare. Iar căndu au fost acum, în zilile domnii meale, după moartea a lu Chiriiac stolnic, căzut-au a fi acest rumăn pre măna Gramei cliucer, că l-au plătit pre Chiriiac stolnic de în datorie ce au fost. Apoi au rădicat Ştefan pără naintea domnii meale şi au venit de se-au părăt de faţă în trei răndure, la trei divanure, cu Grama cliucer şi aşa părăia Ştefan, cum n-au fost rumăn lu Chiriiac stolnicul, că l-au ertat de rumănie, să fie în pace. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, înpreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am văzut domnia mea şi am citit şi carte de cumpărătoare a lu Chiriiac stolnic, cum pre fraţii lu Ştefan i-au ertat Chiriiac stolnicul, la moartea lui, iar pre Ştefan nu l-au fost ertat. Şi fraţii lu Ştefanau fost scoşi de în carte, cu chinovariu, iar Ştefan n-au fost scos, nici l-au ertat. Deci au rămas Ştefan de leage şi de judecată denaintea domnii mele. Derept aceaia, să fie volnic Grama cliucer să-şi ţie pre Ştefan rumănul, să-i fie moşie, că au rămas de leage. Şi nimenealea să nu se ispitească preste cartea cărţii domnii meale. ... 257 25 ... 7131 1623 .... Pe verso: "Pentru Ştefan rumăn de la Ştefăneşti." DIR, B, IV, nr. 271, p. 256-257. 1623 Aprilie 28.ŢR ... Scrs vlădiciia mea aceaasta carti a vlădicii meale, cum au lăsat jupăneasa Elisafta logofeteasca, nepoata doamnii Neagi, la moartea ei, cu sufletul ei, văzănd că-i vine vreame de preastlavlenie a se petreacirea di în ceaastă lume, fiind cu limbă vie, chiemat-au la moartea ei părinţi şi boiari şi oamine buni de ş-au tocmet ocinele şi bucatele. Cum la înpreunarea ei, cănd sea-au înpreunat cu Sima logofătul, ia n-au avut nici on ban, neci den ai ei, neci den a Predii armaşul, care i-au fost soţie mai-ntei, ci încă au fost datoarei de au plătet Sima logofet de la el 73 de galbeni. Deci au socotit lupăneasa Elsafta singură, de în ce au fost al ei lăsat-au Simei logofătul satul Grozăveştie tot, cu tot hotarul şi cu rumănii să-i fie de moşie şi 2 sălaşede Ţigani, iară alalţi cea se vor aleage să fie tot al cocoanii fii-sa, iară de nu va trăi cocoana să fie mătuşă-sa Marii satul Rucărul şi Tatului şi lu Marco, iară Brăneştarie să fie ai frăţîni-său lu Predei şi ce va fi mai rămas de la Preda armaşul, haini, sculi au ce va fi, să fie tot al cocoanii. Şi unde sea-au îngrupat, la sfînta metropolie, au lăsat 2 telegari şi 1 păhar de argint şi la mănăstire în Deal au lăsat 2 telegari; şi 2 roabe ce-au avut lea-au ertat să fie slobode; iară cocoana fii-sa săfie pre măna Simei logofătul şe cu toate bucatele. Iară pametele să chieltuiască de în scule şi de în bucatele jupăneasii Elisaftii ce se vor aleage şi slugilor să le să dea de în cai şi de în dobitoc; şi la mănăsterea Stelii au lăsat 2 vite de vaci. Aceasta au tocmet jupăneasa Elisafta la moartea ei cu limba ei şi cu sufletul ei. Iară după moartea ei, cini se va ispiti oricarii de în rudele ei de va vrea să strice sau să spargă aceaasta tocmeală, pri acela om pus-au mare blăstem să fie anathima şi proclet şi afurisit de domnul nostru Isus Hristoo şi de 318 sveti părinţi ... şi să fie cu Iuda şi cu Ariia la on loc. Fost-au la aceaastă tocmeală mărturii duhovnicul său fratele Mireul de în Deal şi am tremes vlădiciia mea pre fratele ipiscopul Theofil ... şi au fost egumenul Neofit de la Stealea ... Ivaşco ... Malcoci păharnic ... Radul logofăt ... Mathei dascal ... Costanden slujer ... Para clucer ... Ghiuorga vatah ... Marco postelnic ... Bade, ... Pavel şofar şi Dan vatah şi alţi mulţi oameni buni, cum iaste scris 258 şi în zapesul ce au fapt jupăneasa Elesafta. Aceaasta am dat ;e vlăîdiciia mea. ... 28 ... 7131 1623 ... Eu Vlădica Mireul am fost duhovnic aceştii jupănesei şi aceste toate ce sănt mai sus zise, am auzit de gura ei. Iară cine va ispiti a sparge acesta tocmala să fie proclet şi afurisit de dumnezeu. Amin. Şi am scris eu cu muna mea rumăneaşte. ... Şi eu piscopul Theofilu de la Ribnic am fost ispravnic de la părintele mitropolit vlădica Luca de-am văzut cu ochii miei la moartea jupăneasei Elisafta cum au lăsat învăţătură. Iar cine va strica aceasta, acel om să fie procleat şi afurisit. DIR, B, IV, nr. 272, p. 257-258. 1623 Aprilie 29.ŢR ... metohul Cotlomuzului hram sventii Neculai, ca să fie volnici......... meale să-ş facă satu de milă în siliştea Udei însă cu oameni striini şi fără de dajde. Cine va mearge.........silişte ci iaste mai sus zis, să fie în pace şi slobod de birşi de găleată de făn şi de miere şi de cal şi de oae seaacă şi de .......... şi de gorştină de oi şi de porci, şi de cai de olac şi de toate dăjdile şi mîncîturile cîte sînt preste an în ţeara domnii meale de acum nainte în 4 ani, pentru că i-am ertat domnia mea.......... fie sventei mînîstiri. Derepr aceaia şi voi birarilor şi voi găiletarilor şi slugile domnii meale oricari de ce slujbă veţi fie într-acel sat, îndată ce veţi vedea cartea domnii meale, voi să căutaţi să vă feriţi......... şi de bucatele.........cum scrii mai sus în,.........meale, de nimi........ preste cartea domnii meale. ... 29 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 273, p. 258. 1623 Mai 4.ŢR 261 .... Către aceasta vî grîesc domnia mea păntru părintele egumenul de la sv eatae mînîstire de la sv eatae Troţă, sî cîutaţi dumneavostră alegînd şi socotind acolo la Cornîşel, să căutaţi şi sî alegeţi şi partea cătî va fi a sv eatei mînăstiri a sveatei Troiţe cum va fi cu dereptul. Şi veţi cîuta cîrţile şi hrisovul a sveatei mănăstiri cît parte va fi sî o alegeţi şi sî o pietriţi, pîntru că aceasă 262 parte a sveatei mînăstire au fost aleasă încă mai nainte vreme în domniia domnii meale di întăi 12 boiari. Deci cum au ales acii boiari şi dumneavostră sî socotiţi sî o alegeţi şi sî o pietriţi cum va fi cu dereptul şi cum o au ales şi aceşti boiari atuncea. Aceasta vî dau în ştire domnia mea. ...4 ... 7131 1623 .... DIR, B, IV, nr.276, p. 261-262. 1623 Mai 4.ŢR Noi ce am fost megiiaşi den Ostra pre nume: Suma şi Stan şi Neagoe dorobanţul şi Lupul şi Cărstea, fecior lu Dumitru grecul, şi Simin, feciorul lu Voico, şi Bratul, fecior lu Vălcan, scris-am acesta zapis al nostru, să fie la măna jupănului Aslan fost mare vistier, ca să se ştie cum ne-am văndut noi cu toată ocina noastră şi cu toţi feciorii noştri, să-i fim rumăni, derept 119 galbeni. Şi ne-am văndut noi de a noastră bună voe, fără nici o silă. Insă să se ştie că m-am văndut eu, Suma cu feciorii mei şi cu moşia mea, derept 3200 de bani şi Stan, feciorul lu Mălaiu mare, cu feciorii mei şi cu ocina mea, derept 3200 şi au Neagoe dorobanţul cu feciorii mei şi cu moşia mea, derept 3000 de bani şi au Lupul cu feciorii mei şi cu moşia mea, derept 3000 şi eu Cărstea cu feciorii mei şi cu ocina mea, derept 3000 de bani şi eu Simin, feciorul lu Voico, cu feciorii miei şi cu toată ocina mea, derept 3000 şi eu Bratul, feciorul lu Vălcan, cu feciorii mei şi cu moşia mea, derept 3000 bani. Şi au fost la tocmeala noastră mulţi boiari mărturie, pe nume: jupanIvaşco ... Preda slujer ... Tudoran slujer ... Mihăilă postelnic ... Văleani şi Stan vataf ... Măneşti ... Stanciul cnez ... Stănceşti ... Pătraşco, ... Bărcanol stolnic. Aceasta mărturisim cu zapis den măna noastră, să se ştie şi să se crează să-şi facă carte pre noi ce săntem mai sus scrişi. ... 4 ... 7131 1623. Mărturii: Ivaşco ... Preda slugerul. Tudoran pitar Stan vataf ... Măneşti. Mihăilă postelnic ... Văleani. DIR, B, IV, nr. 277, p. 262. 1623 Mai 4, Tîrgovişte.ŢR 263 Adecă eu Radul peharnic şi eu Udrişte peharnic, fratele lu Boldujar de Cămpina, cris-am zapisul nostru să fie la măna jupănului Hrizei ... vistier ca să se ştie cum mi-au lăsat Boldujariu mie Radului peharnic de Frijureani la moartea lui toată partea lui de ocină de în Periş de preste tot hotarul şi cu 3 rumîni, anume Stancul şi Radul cu frate-său pentru sufletul lui, că feciori de trupul lui n-au avut. Iar apoi, eu Radul şi Udrişte peharnic, am văndut partea lu Boldujar toată de în Periş căt se va alege jupănului Hrizei vistier, derept 70 de galbeni gata. Şi o am văndut de bună voe şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi den doao roate de moară şi cu rumăni şi den şezutul satului de pretutindenelea căt se va alege ca să fie lui moşie şi feciorilor. Şi au fost la tocmeala noastră boiari mărturie: Tudor slujer de Ruda şi Nedelco ... Zaharia logofăt ... Băbeani ... Ivan postelnic ... Romceani ... Răzvan ... Avram logofăt şi mulţi boiari. Aceasta mărturisim să se ştie şi să se crează. ... 4 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 278, p. 263. 1623 Mai 5.ŢR ... lu Lăudat din Bealeţi ca să fie volnic cu această carte a dumnii meale sî-ş ţie un Ţigan al lui anume Vlădilă, pentru că iaste al lui de moşie şi l-au ţinut cu bună pace pînă acum. Iar cîndu au fost acum în zilele dumnii meale, Lăudat el au avut pără naintea domnii meale şi zicea cum iaste făcut acel Ţigan Vlădilă dentr-o Ţigancă a Mitropoliei şi încî cerea la Lăudat 4 Ţigance. Iar într-aaceia domnia me am cîutat şi am judecat şi le-am dat boiarinul domnii meale Iane al doile portar, ca să caute şi să adevereaze de acele Ţigance. Deci căndu au fost apoi Lăudat el au jurat în svănta besearică, cum le-au robit Tătarăi acele Ţigance ale părintelui vlădică, încă den zilzlz lu Mihaiu voevod. 264 Şi i-au mărturisit mulţi oameni buni naintea domnii meale, anume: den Bealeţi, Necşul logofăt şi Tudor, Ivaşco şi Cocul cum le-au robit Tîtarăi. Deci au rămas părintele vlădica de leage denaintea domnii meale. Derept aceaia am dat domnia mea lu Lăudat ca să fie volnic cu aceasta carte a domnii meale sî-ş ţie pre Vlădilă Ţiganul, cum l-au ţinut şi pînă acum, şi de cîtră nimeanilea băntuială să n-aibă preste cartea domnii meale. ... 5 ... 7131 1623 ... DIR, B, IV, nr. 279, p. 263-264. 1623 Mai 5.ŢR ... Stanei şi Neacşîi, featele jupaniţei Radei, ca să fie volnice cu cartea domniei meale şi cu sluga domniei meale ... sî-şi strîngî ai lor rumîni de la satul Voineştii şi de la alte sate care vor avea, pre toţi să-i ia şi sî-i ducă iar la urmă la seliştili lor şi de cîtrî niminea opreală sî nu aibî, măcaru sî-i vor afla în satele domneşti ori la satele boereşti ori cîlugîreşti ori la oraş ori la slobozei, tot să-i dea cu toate bucatele lor şi sî-i ducî iar la urma lor. Şi iar sî fie volnici aceaste jupînese cu cartea domniei meale ce iaste mai sus scrisă sî-şi sătrîngî şi sî-şi ia ai lor Ţigani cîţi vor fi ai lor de moşîe sî-i vor cunoaşte, mîcar sî-i vor afla la ţigîniia domneascăori călugîreascî ori boereascî, tot sî şî-i ia şi de cătrî nimenea opreală sî nu aibî. Şi iar sţ fie volnice aceste jupînese cu cartea domnii meale sî ia dijmî de pre la toţi oamenei căţi vor ara pre ocinile şi pre moşîili lor de la satul Cărsteeneşti de la apa Colintinei, tot sî ia datul al zeacele şi de cîtrî niminilea opreală sî nu aibî. ... ... 5 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 280, p. 264. 1623 Mai 5.ŢR 265 ... Scres vlediciia mea aceasta carte a vledicie meala la dumniavoastră boiari carii sănteţi luaţi deînnaintea domnu nostru, pîntru ocina Vihoraştilor de la Gurguiaţi şi Vărăşti şi cu Corneţealeanie, la toţi pace şi blagoslovenie. Dup-aceaia, vă grăesc vlădiciia mea să căutaţi cu direptul ocinile şi seamnili şi hotarăle şi în apă şi în uscat şi să întrebaţi şi de oamene bune şi bîtrăni şi pre înprejurul locului, cum vor şti şi ce, cu sufletele lor, să mărturisească dirept şi să nu făţărească; şi dumniiavoastră încă să căutaţi foarte cu dereptul să nu înpresuraţi ocina sfintii mănăstiri, nică să făţăteţi, să fiţi toţi ertaţi şi blaggosloviţi. Iară cine nu va căuta cu direptul, ce va făţări şi va înpresura bucateli sfintii mănăstiri sau cine va şti şi nu va mărturisi diript, acela om să fie anathima şi proclet şi afurisit de domnul nostru Isus Hristos şi de maica preacurata şi de 318 ... şi să fie procleţi şi afurisiţi şi de vlădicia mea acela om şi el şi casa lui şi toate bucatele luişi după moartea lui, lănurilii şi pietrili să să topească, iară trupul acela să nu să topească. ... 5 ... 7131 1623 ... DIR, B, IV, nr. 281, p. 265. 1623 Mai 6.ŢR 267 ... jupăneasei Grajdanei spătăreasa şi ai lui Dumitru vistier ... Băleani, Ivaşco ... Lazure ... Radu postelnic Năsturil ... Măneşti, Neanciul ... Bucureşti, Alexe ... să caute să aleagă ocina den Ciumernic, ce va fi partea jupăneasei Grajdanii, să i-o aleagă şi să şi-o ţie cu pace. Iară ce va fi partea lu Dumitru vistier iar să şi-o ţie cu pace; cum vor afla aceşti boiari cu sufletele lor, aşa să fie. Ispravnic.......portar. ... 6 ... leat 7131 1623. .... DIR, B, IV, nr. 283, p. 267. 1623 Mai, 8, Tîrgovişte.ŢR 270 ... Adecă noi boiarii carii am fost ctitori mănăstirii de în Vlale de în judeţul Muşcel ... Padureţ , Ivaşco ... Mateiu, feciorul Răducanului de Mihăeşti şi Stanciul logofăt de Călceşti şi Stancul logofăt de Davideşti şi Tudor logofăt şi Dragomir postelnic de Vlădeni, cu feciorii lui, Lăudat şi Arsenie peharnic şi Preda postelnic şi Oancea de Lereşti, scris-am zapisul nostru al tuturora să fie la măna călugărilor de în sveanta mănăstire de la Pogoniiani, hram sv eanti arhanghel Mihail, pentru că am mersu înnaintea domnu nostru Radul ... de a noastră bună voe, de-am mărturisit cum am dat noi toţi şi am închinat mănăstirea de în Vale metoh sfeantei mănăstiri de la Pogoniiani cu toate ocinele şi moşiile şi cu Ţiganii şi cu rumănii şi cu viile şi cu morile şi cu toate bucatele, să fie mănăstirii de la Pogoniiani, întăiu de-ntărire şi dumnezeeştilor călugări de hrană, iar răposaţilor părinţilor noştri şi noao ce săntem ctitori pomeană în vecie. Aceasta mărturisim. ... 8 ... 7131 1623. Ivaşco ....Tudoru logofăt. Stanciul logofăt. Dragomir postelnic. Preda postelnic Golescu Stancul logofăt. DIR, B, IV, nr. 286, p. 270. 1623 Mai 9.ŢR Eu Preda postelnic, fratele răposatei Elesaftei logofeteasei, nepoata doamni Neagăe, fac cestă carte a mea să fie la mîna cumnatu-mieu Simii logofătul, cum răposata soru-m Elesafta, la pristăvire-i, cu limbă vie lăsat-am răposa Simei logofătul satul Grozăveşte cu tot hotarul şi cu toţi rumăni să fie de moşie şi 2 sălaşe de Ţigani, Stoeteca cu fămeia. Deci şi eu am dat şi am întărit acelu lucru cum neme de noi sau de ruda nostru să n-aibă a vălălui sau a pîru pri Sima logofătul de acest lucru. Şi mărşire pitarul Malcociul şi postelnic Irizan şi vătaful Iuruga. Şi de bună voia noastră am scris, luna lu Maiu 9 ... 7131 1623. 271 ... Eu Rizan postelnic mărturisesc şi în pui şi pecetea şi în locul mieu au scris Ghiorman pitarul. Iureaga vătăhul mărtureia şi loculu meu au scris Bade. DIR, B, IV, nr. 287, p. 270-271. 1623 Mai 10.ŢR 272 Noi Dălbăneştii anume, Radul vătah ... Oancea ... Dobrin ... Lămotă ... toţi săteanii scris-amu acesta al nostru zapis la măna jupănului Neculei vistier, cum să se ştii c-am mersu înaintea tuturor boiarilur, de ne-au părătu cu jupănul Necula vistier, păntru nişte ocină ce-au cumpărat în Dălbăneşti, deaript 100 de galbeni, iar noi n-am vrut să lăsăm acea ocină, ce-am căzut înnaintea tuturor boiarilor. Şi aşa ne-au judecat: cum să-ş ţii jupănul Necula vistier ocină, pre ce-a cumpărat. Derept aceaia, noi încă ne-am voit şi am dat acest zapis al nostru la măna jupănului Neculei vistier, cum să fii volnec şe a se hotără şi a face ce-i va fi voia cu ocina dumnealui. Şi păntru credinţa ne-am pus şi peceţile. 273 ... luna Mai 10 ... văleat 7131 1623. Radul vătah. Oancea. Dobrin. Lumotă. DIR, B, IV, nr. 289, p. 272-273. 1623 Mai 17.ŢR 274 ... hotarnici ai jupănului Neculi vistier şi ai satului Dălbăneştii, anume: ... Tărăceani, Stoica logofăt ... Buciumeani, Cărstea logofăt ... Măneşti, Neanciul ... Barbul postelnic ... Corneşti, Ilie poatelnic ... Bălţaţi, Oprea logofăt ... Vaideei, Costandin ... Negoeşti, Nastea ... Neagul ... Băteşti, Iuorgachi slujer ... Bucov, Iane spatar ... Nedelco comis, să hotărască şi să aleagă partea jupănului Neculei vistier de cătră satul Dălbăneştii, să-i dea ocină de 100 galbeni, cum vor afla cu sufletele lor. Şi zioa la Ispas. Şi hotarnic Mehalcea .... ... 17 ... 7131 1623. .... DIR, B, IV, nr. 292, p. 274. 1623 Mai 18.ŢR 275 Scris-am noi, megiiaşi oameni buni ... Berindeşti, anume Oana ... Muşat al Dumei ... Şerban ... Dobrea ... Pădure ... Dragul, acesta a noastră carte, ca să se ştie cum au fost cumpărat Bădilă armaş nişte ocină, însă den parte Rădănescăea 20 de stănjini şi de în apă pănă în vărhul cămpului, pentruc-au fost cumpărat Bădilă armaş acestea moşie de la Opriş, încă în zilili ... voevod. Aşa mărturisim noi şi ştim cu ale noastre suflete şi-i dăm noi cum ştim să ţină această moşie Ana, fata lu Bădilă armaş, să fie volnică cu aciastă ocină şi aşa ştim ca să ţie Ana dela parte Groeii 16 stănjeni, pentruc-au fost dat Bădilă armaş 6 vaci d-au scos pre Gruie de întru o neavoe; aşa ştimu noi, să-şi fac cîrţi prea moşii. ... 18 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 293, p. 275. 1623 Mai 20.ŢR Jupan Ivaşco ... jupan Nenciul ... jupan Dumitru vistier ... iar ... jupan Alixi ... scris-am noi aciasta a noastră carte cum să si ştie acişti megiiaşi, anume ... Bobişti, Badea ... Săcuian, Stoia ... Oprea logofăt ... Bobişti, Dumitru ... Glina, Vladu, i-am lăsat noi să cauti să adivereaze di o ocină a lu Drăgan, fratili Paraschii, văndută-i toată au nu-i vîndut, cum vor afla cu suflitili lor. După aciia, aceşti megiiaşi iar să cauti di ocină a jupănesii Grajdanii di în Bobiştii di Sus să adivireaze şi să-i aleagă partea ci-i va fi toată de pristi tot, căt si va aleagi, cum vor afla cu suflitili lor. ... 20 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr.294, p. 275. 1623 Mai 25.ŢR Scris-amu eu postelnecul Radul, ... Datco, ... Datco păharnecul şi nepoţili lor, al nostru zapis ca să se ştie cum am văndutu noi egumenului Samoil ocina sveta monastiri ce se cheamă hramul ... blagovoştenie. 276 Ce amu văndut noi egumenului stănjăni de ocină 245 den Albeşti, din care păn-în cap, dereptu 52 de galbeni. După aceaia, încă i-amu datu noi 20 de stănjăni dereptu sufletul părinţilor noştri şi ale noastre, ca să aibă a pune egumenul părinţi noştri la pomeanecu, anume Datco şi jupaneasa lu Datco, Sanfira şi Stanciul şiAlbul, fraşi lui, ca să aibă a-i pomenrea la svăntul pomeanecu. Şi mărturie Stoica vornecul, jupan Armega logofătul, Cernatu şi Vasilie, ginere vornecului şi Anghel logofăt şi Bolde ... Verneşti şi Dragomir Caramaloiul. Aşa se se ştie. ... 25 ... 7131 1623. Radul postelnic. ... Stoica vornecul. DIR, B, IV, nr.295, p. 275-276. 1623 Mai 27.ŢR ... Eu jupănesa Dochie, ce-am fost jupănul Stoicăi, ce au fost mare vistier, scris-am acesta al miu zapis, să fii la măna jupănului Neculei vistier cum să se ştii că i-am văndut oceana noastră de în sat de în Stoeneşti, de în Prahova, cu rumănii, ce am fost cumpărat de la popa Sahat, cu toată ocina şi cu vadurile de moară, ce iaste plasa popei lu Sahat, cu rumănii pre nume: Stoian, feciorullu Oprii şi cu frate-său Radul şi Radul, feciorul Codrii ... Stanciul ... Oancea ... Dragomir ... Vladul cu fie-său ... Nan ... Radul ... Dobrotă, şi Nenul ... Stoica. Şi de în plasa Firească, de în parte Dragolui, a patra parte cu rumănii anumi, pre numi: Dragomir şi cu fie-său Stroi şi Stanciul cu frate-său Voico şi Stan cu frate-său Dobrotă şi Neagoe şi Măihnea şi Radul. Şi de în plasa lui Staico, toată ocina lui cu rumănii, pre nume: Necoară şi cu frate-său Vălcul, însă 2 delneşe şi cu rumănii căţi să vor afla pre ocina noastră, că e-om văndut noi de a noastră bună voe. Şi cărţi ce am avut de moşii, decumpărătoare, însă carte răposatului Băsărab vodă şi cartea răposatului Mihnei vodă şi carte Radului vodă şi a lu Alexandru vodă, aceste cărţi am avut şi le-am dat la măna jupănului Neculei vistier, pentru că le-am văndutu, derept aspri treizeci de mie. Iară pre urma noastră care se va scula cu niscari cărţi după petrecerea noastră, acele cărţi să fiii mincinoasă. Şi mărturie părinteli Luca ... jupan Papa ... logofăt ... jupan Hrize ... vistier ... jupan Bratul ce au 277 fost mareli comis ... Paraschiva ... logofăt ... Conde ... portaru ... Stoica logofăt ... Mihail postelnic ... Preda sulgiur ... Mihai ... Negoeşti ... Dumitru ... Filiiaşi. Acesta mărturisesc eu cu sufletul miu. Şi într-alt chip să nu fii. ... 27 ... 7131 1623. ... Papa ... logofăt Eu jupnesa Dochie, a mea peceate. Conde portar. Stoica logofet. Mihail postelnic. Preda sulger. Dumitru postelnic. Mihai postelnic ... Negoeşti. Hrizea vistier. Paraschiva ... logofet. şi Oancea logofet. Eu Miloş, nepotul Stoicăi vistier. Pe verso: "Zapis jupîneasii Dochii .. la măna Neculei vistier. DIR, B, IV, nr. 296, p. 276 - 277. 1623 Mai 27, Tîrgovişte.ŢR Adecă noi, ceşti 6 boiari: Stoica logofet de Farcaş şi mihail postelnic de Văleani şi Preda slujer de Greci şi Văjoge de Hărgetoaia şi Dumitru de Filiiaş şi Mihaiu postelnic de Coţofeani, scris-am cartea noastră ca să se ştie că ne-am luoat Laţco comis şi cu jupăneasa Marina, jupăneasa a lu Ion peharnic pre răvaşe domneşti denaintea domnu nostru Radu Voevod, fecior răposatului Muhnei voevod, ca să căutaăm şi să adevărăm pentru sate şi moşii de Ţigani şi scule şi chelciug şi bucaate ce va fi căştigat Ion peharnic denpreună cu jupăneasa lui Marina, pănă au vieţuit ei amăndoi, să le înpărţim moşiile şi bucatele ce se va adevăra, mult puţin, să le înpărţim în trei părţi. Deci noi am aflat căştigate de ei amăndoi 6 sate, anume: Ezemşa ... Răscăiaţii ... Huniia ... Sălătrucul ... Gureanii ... Albuleştii. Deci am dat să înparţă tot în trei părţi. Şi au luoat Laţco comis, feciorul lu Ion peharnic doao părţi, iară jupăneasa Marina o parte. Deci au loat Laţco comis satul Ezemşa ... Răscăiaţii ... Hunia ... Sălătrucul, iar jupăneasa Marina pehărniceasca au luoat 278 satul Albuleştii şi Gureanii. Şi am aflat 5 Ţigance. Deci am dat de ş-au luoat păhărniceasca o ţigancă, înainte, ce i-au plăcut, fata lu Duvalma Ţiganul, cea mai mare; iar Laţco comis au loat 2 Ţigance şi păhărniceasca una; iar altă Ţigancă ce au rămas de în cele 5, o au hărăzit păhărniceasca lu Laţco comis partea ei. Şi se-au aflat 1 brăuşi 1 inel. Deci i-am judecat ce le vor pune preţul neşte oameni buni neguţători, să ia Laţco comis 2 părţi şi păhărniceasca o parte. Iar de în dobitoc ce va fi: cai, boi. vaci, oi, porci, stupi, am ales să meargă 3 boiari de întru noi, să le înpărţim dobitocul tot în trei părţi; iară păinea cea veache şi noao să o dea la înpărţeală tot pre suflete. Şi mai mult întru ei pără sau vrajbă să n-aibă, ce să-şi ţie cineşi partea, cum scrie mai sus, că aşa i-am tocmit şi am adevărat cu sufletele noastre şi i-am înpăcat. ... 27 ... văleat 7131 1623. Stoica logofătDumitru postelnic Preda suljer.Mihai postelnic. Mihăilă postelnicVirjoghi postelnic DIR, B, IV, nr. 297, p. 277-278. 1623 Mai 28.ŢR 279 Eu Mane, feciorul Gonţei de Popezene, scris-am al meu zapis să fie de marea credenţă la măna Voice de Cosînbeşti, com să se ştie că i-am văndut 10 stănjuni de oceană în satul în Popezene de în parte a me de preste tot hotarul co tut venitul, co pădurea, co vad de moară, co tote levezelea, dereptu bane gata 1250 aspri .... Şi au văndut Mane de a lui bonă voe. Şi la această tocmelă au fostu oamene bone mărtorie anome: de Popezeni, Stan şe Nedelco ... Gherghe. Şe au văndot Mane această ocenă să fie moşie şe ohabă feciorilor lui şe nepoţelor. 280 Şe am scris eu, Costandin, co măna me, ca să ... credenţă. ... 28 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 299, p. 279-280. 1623 Iunie 14.ŢR 288 ... Iuordane, ce eşti stolnic la Cornăţel. După aceaia-ţi dau în ştire domnia mea pentru răndul sfintei mănăstiri de la Sneagov, că au venit călugării de se-au jeluit naintea domnii meale, cum te ameasteci şi în gărllele mănăstirii, ce sănt pre ocina satului Spanţovul, nu ţii numai balta şi Dunărea, cum au fost leagea. Şi ţe-am mai fost scris domnia mea şi de alt răndu, carte, ca să te veghi de gărlele mănăstirii. Tu obraz nu mai avuseşi, ce tot îmbli învăluindu. Deci, de vreame ce veri vedea cartea domnii meale gărlele mănăstirii, mai mult să nu se 289 jeluiască călugării, că apoi certare veri avea de cătră domnia mea. ... 14 ... 7131 1623. .... DIR, B, IV, nr. 305, p. 288-289. 1623 Iunie 14.ŢR ... jupăneasei Stanei de în Răteşti, ca să fie volnică cu cartea domnii meale de să-şi ţie a lor parte de moşie şi de moară partea Grozei şi a Bealcei de la Dăduleşti, iar de cătră Nastanasii călugărul şi de cătră feciorii Bealcei să fii în pace, pentru că au fost avut jupăneasa Stana pără naintea lu Alixandru vodă, cu Nastasii călugărul şi cu feciorii Bealcei. Şi aşa părăia Nastasie călugărul şi feciorii Bealcei cum n-au fost cumpărat jupăneasa Stana aceale moşii şi moara ce scrii mai sus, ci le ţine în silă. Intr-aceaia jupăneasa Stana, ia au fost mărturisit naintea lu Alixandru vodă........ Ion de Dăduleşti ... Lupul Mehedinţului de Mărăcineani ... Miclea de Bebeani, cum a cumpărat şi-i sănt moşii. Şi i-au fost făcut Alixandru vodă şi cărţi de moşii şi de rămas cum au rămas Nastasii călugărul şi feciorii Bealcei.............atunce de leage ce-au arsu cărţile în casă. Deci domnia mea am dat jupăneasei Stanei să-i fii moşie şi ei şi feciorilor şi de nimenea băntuială să n-aibă naintea carţei domniei meale. ... Ispavnic Aslan mare logofăt. ... Iunie 14 ... 7131 1623. .... DIR, B, IV, nr. 306, p. 289. 1623 Iunie 17.ŢR 293 ... Scris-am noi 12 boiari ce am fost luaţi de sventa Troiţă de la Bucureşti hotarnici pentru partea sventei mănăstiri de la Izvorani, anume Tudor logofăt de Vlădeani ... Ivaşco postelnic de Băloteşti .. Voico logofăt de Coteşti ... Raduslav de Brăneşti ... Stan logofăt de Poianiţă ... Stancul logofăt de Davideşti ... Părvul de Jugur ... Neacşul logofăt de Bealeţ ... Borcea logofetul de Petreşti ... Neagoe de Corbuşori ... Mateiu postelnic de Mihăeşti, aciastă a noastră carte cum să să ştie că am înblat înpreună cu boiarinul ce-au fost trimes de domnu nostru, jupan Fiera vistiiarul, de am căutat şi am întrebat oamenii ciia bătrăni den sat de Izvorani. Şi am adevărat cu sufletele noastre şi am aflat părţile de ocină ale sventei mănăstiri ce a fost înpresurate, întăiu partea Gighirei deplin făr o delniţă şi den partea lu Plop jumătate, de să în parte cu mănăstirea den Virăş, şi partel lu Căzan toată, şi den partea lu Tudor trei părţi. Deci am înblat noi toţi de am căutat şi am funit ocina şi o am hotărăt şi o am ales, de cătră toţi părtaşii carii au avut ocină în sat în Izvorani. Şi am aflat noi cu sufletele noastre aceste părţi de ocină cari le scriu mai sus, de le-am hotărăt şi le-am ales şi le-am ales şi le-am înpietrit şi le-am dat sventei mănăstiri să le fie moşie, însă numai cămpul, iar dealul cu viile şi pădure să fie înpreun cu alalţi părtaşi. ... 17 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 310, p. 293. 1623 Iulie 15.ŢR 302 Eu Nedelco postelnic ... Mărşe de înpreună cu jupăneasa mea Mariia, scris-am zapisul nostru ca să fie la măna lu Socol peharnic şi feciorilor lui, ca să se ştie cum ne-am tocmit cu Socol peharnic de i-am văndut ocina în Răzvad, însă de în partea noastră, de în fruntea cea bătrănă, jumătate de preste tot locul, căt se va aleage şi în cămpu şi în apă şi în pădure şi de în dealul cu vinăriciul şi den siliştea satului, pentru că o am văndut noi, de bună voia noastră, lu Socol peharnic derept 15.000 de aspri gata, căce iaste el mai volnic a cumpărat, că ne iaste frate de ocină. Şi încă am pus şi mărturie, anume: jupan Ivaşco ... Fiera vistier ... Neagul ... Gherghe, feciorii lu Mihaiu de Tărgşor şi Dumitraşco comis şi den Tărgovişte, Eremiia diiacon şi Stan cupeţul ... Prodea şi de Răzvad, popa Lazar. Insă al luoat banii ce sănt mai sus scrişi de în casa Fierăi dorobanţul de Tărgovişte. Aceasta mărturisim. ... ... Lepădat logofăt ... 15 ... 7131 1623. Ivaşco .... Fiera visier Dumitraşco comis. Negul ... Ghergăe ... Mihaiu Fiera. DIR, B, IV, nr. 317, p. 302. 1623 August 4.ŢR ... grădinarii ce şed pre ocina Ciumernicului, ce iaste a sfintei mînîstire sviata Troiţă de la Bucureşte, ca să fie în pace şi slobozi de toate dîjdile şi mîncăturile căte sănt preste an în ţeara domnii mele, căci sînt nişte grădinari ce şed pre ocina mînăstirii, ca aşa iaste învăţătura domnii mele. ... 4 ... 7131 1623. ... DIR, B, IV, nr. 318, p. 302. 1623 August 14.ŢR 305 Scris-am noi, Lepa şi Muşat cu fraţii noştri Mladea şi Stănilă şi Manea de Ostra, acesta al nostru zapis, cum să se ştie că ne-am văndut noi rumăni jupănului lu Aslan ... logofet, derept 15.000 aspri gata, şi noi şi feciorii noştri, cum să-i fim rumăni de moşie, lui şi feciorilor lui, de a noastră bună voe, fărănicio silă. Şi pentru mai mare creinţă am pus şi boiari mărturie, anume: jupan Fiera ... vistier ... jupan Bratul ... comis ... Dumitru vistier ... Eremiia logofet ... Cărstea logofet, şi mai de jos ne-am pus şi noi peceţile. ... 14 ... 7131 1623. Fiera vistier Bratul comis Dumitru vistiar. Irimia logofet. DIR, B, IV, nr. 321, p. 305. 1623 August 20.ŢR 306 Scris-am eu, Preda, feciorul Oprii logofătului şi eu, Udrişte, ca să să ştie c-am văndut logofătului Simei casali de în Pîuşişti cu oceana şi cu 9 rumănie şii cu mori şi cu vie de jos. Şi au venit logofătul Sema ca să-ş aligă cumpărătura ce-au cumpărat de la noi. Şi căndu au venit au chemat pre pîrintele eepiscupul Theofil de la Rămnic şi egumenul Venieamin de la Bistriţa şi boiari de înprîjuru, anume ce am văndut casale cu oceana cu rumănie înnsî 6; i-am dat şi trei delnţi fără rumănie şi 6 fălcie şi hăleşteul cu grădina jumătate păna în apă şi vie de jos şi am rămas să-i dau mora şi trei rumunie. Ce derept aceaia derept moră şi deript doi rumănie, i-am dat vie de la Gligorie şi lemnili morie şi i-am rămas să-i dau un rumăn şi pîntru rumăn i-am pus zi la sîmtă Mărie mică: Insă feciorii Iarciului amîndoi: iar sî nu voi putea afla feciorii Iarciului, să-i dau eu un rumăn cu fîmeie ori de unde voi avea. Aciasta am scris şi am tocmic între mulţii boiari înntăi pîrintele Theofil eepiscupul de la Rămnic şi părintilui Veniamin de la Bistreţa, comesul Tudor din Mîldîrişti, Pîrvul postelnic din Slăviteşti, Ian logofet din Bărseşti, Preda logofet din Bărsişti, Builă din Cacova, David din Bărbătişti şi Lepădat logofet din Zătreni, Proca din Rămnic, Ghirghi den Ocnî. Acesta am scris luna lu August 20 ... 7131 1623. ... episcop Theofilu ... Venieamin egumen .... Eu Thudur comisDavid Eu PîrvulLepădat logofăt. Eu IaneProca părcălab Şi Preda din BărseştiGherghe Draca BuilăPisică armaşul. DIR, B, IV, nr. 322, p. 306. 1623 Septembrie 1.ŢR 308 Eu Cărsteaa logofăt dî Berileşti şi Stan, feciorul popei Stanciului, de sat de mătăseşti, să să ştie al nostru zapis la măna lu Aldimir .... Să se ştie că am vîndut ocină în Mătăseşti stînjeni 56, ...1680 ... bani, ocina de jos, însă în partea Şerbănească şi cu partea de în baltă de în Sărata. Deci am văndut noi de buna voia noastră, cu ştirea tuturor megiiaşilor. Şi au fostu la aciasta tăcmeală a nostre mărturie, anume: Siu şi Stanciul şi Mircoa şi popa Stanciul. ... 1 ... 7131 1623. DIR, B, IV, nr. 324, p. 308. 1623 Septembrie 3.ŢR 310 ... ca să-i fie neşte rumîni de în sat de în Gabrov, partea Oancei logofătul toată şi cu rumînii, anume: Oprea cu feciorii-ş şi Radul cu feciorii-ş şi feciorul lui Cheleman, anume Tanasie şi partea lui Păndic şi a lu Potroghiur, toată şi cu rumănii anume: Martin cu feciorii-ş şi Basea şi Neagoe cu feciorii-ş, pentru că aceşti rumîni fost-au de moşie de în Gabrov ce i-au cumpărat Vîlcul logofătul, tatăl Bunei, de la jupăneasa Mariia, fata a lu Dan dvornicul şi de la bărbatul ei Hrizan postelnic de în Bărbăteşti, încă den zilile părintelui domnii meale, Io Radul voevod, căndu au fost cursul anilor 7121 1612 - 1613, în domnia de întăiu. Deci de atunce încoace, tot i-au ţinut Vîlcul logofet cu bună pace. Iară după aceia, cîndu au fost acum, în zilele domnii meale, după moartea a Vîlcului logofăt, iar aceşti rumîni ce sănt mai sus scrişi, ei au rădicat pără înaintea domnii meale şi au venit de se-au părăt de faţă înaintea domnii meale, în divan, cu Bunea logofăt. Şi aşa pîrăia ei cum nu sănt rumîni nice au fost de moşie de în Gabrov, ce au fost neşte oameni veniţi de într-altă parte acolea în sat ca şi alalţi oameni. Intru aceia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am adeverit domnia mea cum au fost rrumîni de moşie de în Gabrov şi cumpăraţi de Vîlcul logofăt, tatăl Bunei logofăt, de la jupăneasa Mariia, fata lu Dan dvornicul şi de la Hrizan post elnic. Şi am văzut domnia mea şi cartea părintelui domnii meale de cumpărătoare, cum scrie mai sus şi au rămas aceşti rumîni de leage şi de judecată denaintea domnii meale. Derept aceaia, am dat domnia mea slugii domnii meale Bunei logofet, fecior Vîlcului logofat, ca să-i fie aceşti rumîni de în Gabrov ce sănt pre răndu 311 mai sus zişi moşie, lui şi feciorilor, cum au fost şi mai denainte vreame şi de nimenilea opreală să n-aibă. ... 3 ... 7132 1623. ... DIR, B, IV, nr. 326, p. 310-311. 1623 Septembrie 12, Tîrgovişte.ŢR 328 Jupan Papa ... vornic ... jupan Hrizea ... vistier ... jupan Trufanda ... postelnic ... jupan Paraschiva ... logofet ... Costin ... postelnic ... Radul ... Sima logofeţi ... vistierii ... Muşat postelnic scriem şi dăm în ştire cum au venit înaintea noastră Isar Grecul şi Pătru postealnicului, feciorul fratelui nostru, jupănul Aslan ... logofet şi au întrebat Isaru pre Pătru postealnicul pîntr-o jumătate de sat, anume Hăreşti, ce iaste în judeţul Ialomiţa şi allaltă jumătate de stat iaste cumpărătura fratelui nostru jupănul Alsan ... logofet, cum Isar are nevoe de bani şi va să-şvănză partea lui jumătate de sat den Hăreşti. Şi au întrebat şi pre maica Petrei postealnicului, logofeteasa cea mare, de la iaste lor voia să o cumper ei, să nu o vănză la alţi oameni streini; iară domneaei logofeteasa şi cu fiiu-său Pătru postelnic n-au vrut să cumpere, ce au dat voe lu Isar să-l vănză unde va afla bani şi unde-i va fi voia. Derept aciasta şi noi auzind aciaste cuvente den gurile lor, dat-am răvaşul nostru întru măinile lui Isar să-i fie de mărturie. ... Tărgovişti, ... 12 ... 7132 1623. Papa ... Tudor păharnic ... Ijvoe. Hrizea vistier.Neagul logofăt. ... ... Bratul ... comis... Petru postelnicRadul logofăt. Muşat postelnicStanciul logofăt de Fundeani Paraschiva ... logofetŞărban logofăt ... Hierăşti. DIR, B, IV, nr. 336, p. 328. 1623 Octombrie 6, Tîrgovişte.ŢR 336 ... Scris-am vlădiciia mea această carte a vlădicii meale cinstitului lui Petraşco postelnic, cum un domnu nostru, preabunul şi milostivul Io Radul ..., fiiul răposatului Mihnea ..., cu bună voi, pri voia domnii sale şi cu inimă curată şi luminată sea-au milostivit domniia sa dea-au miluit pre cinstitul Petraşco postelnic cu un sat anume ... în judeţul Mehedinţilor, tot cu tot hotarul şi cu tot venitul şi cu toţi rumănii cîţi vor fi peste tot, şi di în apă şi di în uscat şi di în cămp şi diîn păduri şi di în hotar pănă în hotar, păntru că acest sat mai sus scris, el mainte vreame au fost de moşie al răposatului Radului postealnicul de în Florieşti. Iară după moartea lui el au căzut pre măna Buzeştilor; iară cînd au fost acum, domnu nostru au căutat şi au adăvărat cu tot divanul şi cu toşi cinstiţii boiari, şi au văzut domnia sa domnu nostru cum răposatul Radul postelnic, la moartea lui, ş-au împărţit toate bucatile şi toate moşiile, satile şi rumănii şi Ţiganii, care pre unde au vrut, pre la rudele lui şi pre la slugi şi pre la mînăstiri pre unde i-au fost voia. Iară acest sat, ce iaste mai sus scris el au lăsat să fie domnesc, păntru că feciori de în trupul lui nu i-au rămas; iară Buzeştii căt au a ţinut acest sat, ei l-au ţinut în silă şi fără dereptate. Deci domnu nostru, deaca au aflat şi au adăvărat aceaaste toate ce-s mai sus scrise cu acest sat au miluit pre cinstitul Petraşco postelnic întru bună voia domnii sale, cu inimă curată şi luminată, în divanul cel mare, de înnaintea a toţi cinstiţii deregătorii şi de înnaintea vlădicii meale, păntru că Petraşco postelnic au fost rudă de aproape Radului postelnic cei venit de într-o ţară striină, înnaintea domnii sale. Şi după aceia se-au milostivit domnu nostru dea-au ertat satul Isvorul 337 Alb de birşi de lucru şi de găleată şi de miiare şi de ceaară şi de oae seacă şi de toate dăjdiile şi slujbele cîte es pe an în ţara mării sale, şi de dijmă. Numai să aibă a slujire şi a lucrarea lui cinstitul Petraşco postelnic în toate satele sale, ce le va da învăţătură. Şi după aceia domnu nostru se-au milostivit dea-au ertat şi pre Petraşco postelnic de birşi de .......împrumută şi de oaste şi deoerit şi de dijmă şi de cai de olac şi de toate slujbele cătevor fi peste an în ţara mării sale. Numai să aibă a-şi ţinerea şi a-şi căutarea cas a sa bucatile sale, şi de alalte slujbe de toate să fie în pace şi slobod şi să-i fie lui satul ... de moşie şi ertat în vecie, neclătit şi nelegănat, cum iaste scris în cinstea hrisovul domnu nostru. Şi după aceia domnu nostru au pus mare blăstemu pre urma domnii sale: cine se va ispiti a stricarea sau a slăbirea, sau a spargirea, sau a ruşinarea mila şi tocmeala cinstitului hrisovului domnii sale acela am să fie blăstimat. Aşijdirea şi vlădiciia mea încă am fapt mare procleţenie pre cuvăntul domnu nostru şi pre urma domnu nostru: cine se va ispiti a stricarea sau a slăbirea sau spargerea şi a ruşunarea şi a călcarea mila şi tocmeala şi cinstitul hrisovul domnu nostru, domniia lui ce iaste mai sus scris, acela om să fie anathima şi proclet şi afurisit de domnul nostru Isus Hristos de 318 ... şi să fie procleţi şi afurisit şi de vlădiciia mea şi să fie cu Iuda Iscariot şi cu tricletul Ariia la un loc şi cu ceiia ce strigara spredomnul domnul nostru Isus Hristos la răstignire, ... 6 ... 7132 1693. DIR, B, IV, nr. 343, p. 336-337. 1623 Octombrie 10.ŢR 339 Jupan Mihalce ... dvornec scris-am acesta a nostrî carte cestui om, anume Mihaiu ... Sibiceu, feciorul lu Stan, ca să fie volnec a-şi ţine neşte moşie ce au fostu zîlogit Radul, frate lu Stan, dereptu 500 aspri turceşti, anume 4 rozore, la frate-său la Stan unul după sat şi un pîmentu la vie, altu rozor la hotarul Mlîjetului. Şi le-u cumpărat Stan de la frate-sîu Radul, în zilele lu Mihaiu vodă, iară alaltî ociănă cîtî i-au rîmas, el se-u sculat Bratul, feciorul Radului, de o-u făcut vînzătore, în zilele domn nostru Radului vodă căndu au fost cursul ailor ... 7132 1622-1623. Deci vîru-sîu Mihaiu, feciorul lu Stan, el n-au vrut sî lase sî între alţi în moşie, că au fostu el mai volnec a o cumpîra. Deci se-u preţuitu ace ocinî derept 1000. Deci Mihaiu au dat 500 aspri şi Micşan alte 500 aspri. Deci noi am dat sî-şi ţie Mihaiu cele 4 rozore ce au cumpîrat Stan, tatîl lu Mihaiu, de la fratî-sîu Radul, în zilele lui Mihaiu vodă de elu cîci am vîzut rîvaşele de zîlog. Şi încî şi mîrturie 4 omeni anume: Vlîdan ... Sibiceu şi Mirîce Anghelii şi Mercica şi Stanciul ... Maneţe. Iarî alalîtî moşie cîtî se va alege au multî, au puţinî, sî aibî a o înpărţi Mihaiu cu Micşan pe cea mie de bani ce au dat amîndoi Bratului, feciorul Radului, că aşa am judecat noi. Deci sî fie volnec Mihaiu cu carte nostră a-şi ţine aceastî moşie ce e mai sus scris. Şi într-altul chip sî nu fie. ... 10 ... 7123 1623. DIR, B, IV, nr. 345, p. 339. 1623 Octombrie 12.ŢR 339 ... egumenului de la sventa mănăstire Tutanna hram sventi Athanasie Athonschie ca să fie volnic cu aciastă carte a domnii meale de să-ş străngă oameni la o selişte a sveantei mănăstiri ce se cheamă Văleanii ... să-ş facă sat de slobozie, înnsă să nu fie oameni cu bir sau oameni de ţeară, ce să fie oameni striini fără de bir, oameni Ungureani, ori Sărbi, ori Greci, ori Arbănaşi, ori Moldoveani, ori de unde vor fi, să aibă a se strînge acolea. Iar de la domnia mea să fie ertaţi şi slobozi de bir şi de gorştină de oi şi de stupi şi de porci şi de vinărici şi de alte dăjdi, de toate cîte vor fi preste an în ţeara domniei meale de acum înnainte pănă în ......ai, cum au fost ertaţi şi de părintele domnii meale Io Radul voevod. 340 Şi am văzut domnia mea şi cartea domnie lui de milă şi de slobozie iscălită cu mîna domnie lui. Aşijderea i-am ertat şi domnia mea, numai să aibă a asculta de egumenul şi de ce va fi treaba şi lucrul sfeantei mănăstiri. Alt nimenilea treabă cu dînşii să nu aibă, nice de slugile domnii meale care vor fi cu slujbe acolo, nici bănişorii de judeţ, ce să fie în paci de cătră toţi oamenii cum am ertat domnia mea. ... 12 ... 7123 1623. .... DIR, B, IV, nr. 346, p. 339-340. 1623 Octombrie 12.ŢR 340 Adecă eu, Manea Grecul dinpriună cu fămeia mea Velica, dat-am zapisul nostru la măna a dumnealui jupan Lefăter Odobean, precum să să ştie că i-am văndut dumănealui stănjăni 20 de ocină, în Hodobeni. Şi aceşti stănjăni mergu din apă Buzăului pănă în hotarul Mierăi, din cămpu, din pădure, de peste tot hotaru, însă stănjănul căte aspri 30. Şi am luat aceşti bani toţi gata în măinile nostre şi cu ştirea a tuturor fraţilor noştri de moşie, care mai jos să vor iscăli, să-i fie moşia stătătoare dumnealui, feciorilor, nepoţilor, strănepoţilor, căţi dumnezău îi va dărui. Şi pentru mai adevărată credinţă, nea-am iscălit mai jos, ca să să crează. ... Octombrie 12, văleat ... 7123 1623. Eu Manea Grecul vănzător Eu Velica vănzătorea Giurgea Odobean martur Eu Necula Coiariul martur Eu Manole martur Şi am scris eu popa Şerbu de acolea din sat. Pe verso: Zapisul Manii Grecul dea Odobeni. DIR, B, IV, nr. 347, p. 340. 1623 Octombrie 5.ŢR 343 Scris-am eu, Danciul şi Vălsan, ginerile lu Gherghe comis, cum să se ştie că am avut neşte rumîni înpreună în sat în Crăpeani. Dici ne-am tocmit de a nostră bunăvoe, de i-am înpărţit. Dici au loat Danciul rumîni, anume Dobromir cu feciorii lui şi feciorii lu Anghel cu feciorii lor şi Motorga cu feciorii lor şi un fecior al lu Dragotă, anume.................. iar Vîlsan au loat pre Căzan cu feciorii lui şi pre Găma cu feciorii lui şi pre Stan Mălea cu feciorii lui şi un fecior al lu Dragotă anume....................Şi ne-am tocmit de a nostră bunăvoe. 344 Şi mărturie: Dona ... Socoteani şi Pătraşco, ... lui Stanciul ... Pade şi Cîrstea ... Săteani ... Necula ... Mogoş vătaf ... Laşco comis ... Stoica logofăt. ... 5 ... 7123 1623 Danciul Văslan DIR, B, IV, nr.349, p. 343-344. 1623 - 1626 Noembrie 4.ŢR 344 Eu Marco ... Presiceane, înpreună cu fămeaia mea, anume Părasca, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis ca să fie de mare credinţă la măna lu Neagoe ... Cărligaţi, cum să să ştii că i-am văndut moşii în cămpul Prisăceanilor 8 locore: 7 locore în cămpu şi cu săliştea fac 8 locore. Deci deript aceaia, cănd am văndut această moşie lu Neagoe, o am văndut di a mea bunăvoe, cu ştirea tuturor fraţilor miei şi cu ştirea tuturor migiiaşilor di înprijurol locului şi din sus şi din jos. Şi o am văndut în zilele lu Alixandru vodă, ... Radului vodă. Aşijderea această moşie ci scrie mai sus, cănd o am văndut mi-au dat bani gata în mănile meale, ughi 13. Şi cănd o am văndut fost-au mulţi migiiaşi mărturie, anume: Bădica şi Radu Pomăzalcă din Prisăceane, Vlaicul ... Bădilă de acolo, 345 Neagul, ... lui Bădilă, Simpietru ..., Dragotă Prisăcianul din în parte moşii cu Neagoe cumpărătorul ce au cumpărat această moşie ci scrie mai sus. Şi pentru cridinţa, pusu-ne-am şi pecişile. ... 4 ... 7123 1621. DIR, B, IV, nr. 351, p. 344-345. 1623 Noembrie 11.ŢR 348 ... lu Dragomir, feciorul lu Stănislav ... Verneşti, ca să fie în paci şi slobod de 349 bir de cătră judeţul de Buzeu şi de cătră toţi părgarii şi oroşani, pentru că au avut pără Dragomir naintea domnii meale cu orăşanii den tărgu den Buzeu, însă anume cu Tudoran ciauşul şi cu Ghiuone. Şi aşa părăia orăşanii cum să dea Dragomir bir cu ei; iar Dragomir s-au plănsu cum dă bir cu satul Verneştii. Derept aceaia, domnii mea am căutat şi am judecat cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale; şi am văzut domnii mea şi carte deregătoriului domnii meale jupănului Neculei ... spătar şi carte lu Isar judeţul cu 12 părgari, cum dă biru cu ţeara. Derept aceaia, domnii mea încă am dat lu Dragomir ca să fie în paci de cum naintea ce cătră acei tărgari cum scrie mai sus să-ş dea birul în Verneşti unde şade, pentru că au stătut de faţă şi au rămas tărgari de leage denaintea domnii meale. ... 11 ... 1623.7123 .... DIR, B, IV, nr. 354, p. 348-349. 1623 Noembrie 11.ŢR 349 ... jupăneasei Grăjdanei, ca să fie volnivă cu această carte a domniei meale de să şi păzească a ei pădure, anume Ciumernicul, de la sat de la Leurdeani, săn-aibă a întra nimenelea în pădurea Ciumernicului să tae sau să iea leamne, fără voia jupăneasei Grăjdanei. Iară carele va întra în pădure să tae, să fie volnici feciorii jupăneasei Grăjdanei de să le ia carăle cu boii şi topoarele şi să aibă a-i certa, pentru că aşa iaste învăţătura domniei meale. ... 11 ... 7123 1623. .... DIR, B, IV, nr. 355, p. 349. 1623 Noembrie 12.ŢR ... 350 ... ca să fie în pace şi slobozi, ei şi feciorii lor, de cătră Tanasie peharnic de Stăneşti şi de cătră toate rudeniile lui. Pentru că aceşti oameni fost-au megiiaşi de în Ohaba, iar căndu au fost în zilele părintelui domnii meale Io Radul voevod, iar popa Ghinea, el ş-au văndut partea lui de în Ohaba lu Tanasie peharnic, insă jumătate de sat şi cu rumănii şi cu tot venitul. Iar după aceaia, cănd au fost apoi, lu Tanasie peharnic, lui nu i-au fost cu pace, ce au avut popa Ghinea pîră cu fraţii lui de ocină, carii sănt mai sus scrişi, naintea părintelui domnii meale Io Radul voevod, căndu au fost la Gherghiţa, pentru căce au fost ei mai volnici să dea banii, să nu-i vînză altora. Şi au văzut domnia lui şi zapisul popei lu Ghinea la măna lor, de tocmeală cum se-au fost tocmit, să-i fie lui rumăni, cumi-au fost, de moşie. Şi aşa le-au fost tocmeala: de va vrea popa Ghinea să-i vănză altora, sau să facă schimbu cu cineva, să nu fie volnic, căce sănt ei fraţi de moşie, ce să dea ei banii. Şi au rămas pre popa Ghinea de leage. Şi au dat atunce părintele domnii meale lu Tanasie peharnic să ia de la popa Ghinea ocină pentru ocină şi rumîni pentru rumîni de în moşia popei lu Ghinea, de în Bojurani. Intr-aceaia, văzănd popa Ghinea cum că-i pasă de Tanasie peharnic, iar feciorii popei lui Ghinea, ei au făcut tocmeală şi schimbu şi frăţie, de au dat feciorii popei lui Ghinea lu Tanasie peharnic jumătate de sat cu rumăni de în sat den Ohaba, iară ei să-şi ţie moşia lor den Bojurani şi au făcut cărţile de frăţie. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii meale, iar aceşti moşteani den Ohaba, care sănt mai sus zişi, ei au venit toţi de se-au părăt de faţă naintea domnii meale cu Tanasie peharnic şi cu popa Ghinea şi aşa părăia aceşti oameni den Ohaba cum sănt ei mai volnici a cumpăra, că au fost văndut popa Ghinea fără ştire. Intr-aceaia, domnia mea am judecat şi am adevărat pre dirept şi pre leage şi am dat domnia mea cum să-şi ţie Tanasie peharnic moşia popei lu Ghinea de Bojorani, iar popa Ghinea să-şi ţie moşiia den Ohaba, cu rumănii, cumi sînt de moşie. Şi le-am spart domnia mea cărţile şi zapisele de tocmeală şi de frăţie. Iar cînd va vrea popa Ghinea să vînză moşiia lui den Ohaba sau să o facă schimbătoare, să nu fie volnic, ca să dea aceşt oameni banii. Şi mai mult val să n-aibă. ... ... Noembrie 12 ... 7123 1623. DIR, B, IV, nr. 356, p. 349-350. 1623 Noembrie 15.ŢR 351 ... Scris-am domnie mea cinstitului deregătoriului domnii mele jupan Cernica, ... Turture peharnic ... Glina. Dup-aceia vă grăescu domnie mea că aicea au venit o slugă a părintelui egumenului de la sfănta mănăstire unde iaste hramul sfînta Troiţă de la Bucureşti. Deci aşa au spus cum au avut mănăstirea o moară făcută mai de mult, den jos, iar căndu este acum dumneata ai făcut moară den sus. Deci după aceia au făcut şi Turture peharnic şi mai sus de dumneata. Deci, căndu este acum, voi abateţi apa pre neşte gărle de merge toatăpre la morili voastre, iar morili sfintei mănăstiri iale nu pot măcina că n-au apă. Dup-aceia în vreme ce veţi vedea carte domnii mele şi sluga domnii mele ... Manolache postelnic, voi să căutaţi să vă străngeţi toţi şi să străngeţi boeri şi oameni buni bătrăni meşteri şi den sus şi den jos, de să caute de veţi fi abătut apa den matcă la morile voastre pre gărle, iar sluga domnii mele ce iaste mai sus scris el să fie volnic să vă taia zăgasile, să meargă apa pre matca cia bătrînă pre undea au unblat. Iar de nu, voi să vă mai pogorăţi morile înpotriva apei, să poată unbla şi morili ciale de jos ale mănăstirii. Deci, cum vor afla cei meşteri cu sufletele lor derept aceia şi tu vornic Cernico crez dumneta iaşti boeren bun şi bătrăn, n-ar tribui să faci dumneta lucrure ca aciaste cum nu se cade, ci-ar trebui să dai dumneta învăţătură altora, să nu se plăngă nime de dumneta. ... 15 ... 7132 1623. .... DIR, B, IV, nr. 357, p. 351. 1623 Noembrie 15.ŢR 351 Să se ştie cum au cumpărat Momcilă den Dediuleşti de la Nedelco, ... Făşie, partea lui de vie den Dediuleşti, ... ughi 9. Şi au cumpărat şi ocină cătă se va aleage şi o jumătate de roată de moară în apa Buzăului de la Roşiul. Şi au cumpărat acea ocină şi acea jumătate de roată de moară tot în preţul acelor 9 galbeni. 352 Şi iar au cumpărat Momcilă de Dediuleşti de la Marco şi de la Lorinţe feciorii lu Curalici, partea lor de vie den Dediuleşti şi o jumătate de roată de moară în apa Buzăului, iar la Roşiul şi ocină toată, cătă se va aleage den Dediuleşti pentru 900 aspri. Şi au văndut ei aceşti oamene ci-s mai sus scrişi, de a lor bună voe şi cu voia tuturor fraţilor şi de în sus şi de în jos. Şi au fost la tocmeala lor mulţi oamene buni mărturii şi adălmăşari de înpregiurul locului, ... den Dediuleşti, Moş ... Vlad ... Neagoe ... Potecă ... Voiuco ... Stance ... Lupul călăraşul ... Stan Caraulea ... Ion ... Potecă ... Neagoe, ... Ţiţeiu ... Stan Scărlenţea. Şi a fost mulţi oamene buni ci nu sănt scrişi aicea. ... 15 ... 7132 1623. DIR, B, IV, nr. 358, p. 351-352. 1623 Noembrie 18.ŢR 352 Adecă eu, Părva, fata Stanciului de în păuşeşti, nepoata lu Gligorie, scris-am acesta al mieu zapis la măna Simii logofet, cum să se ştie că i-am văndut partea mea ce-au rămas de la tată-mieu de în sat de în Păuşeşti, toată, cătă 353 se va aleage de în cămpu, de în pădure, de în apă, cu vadure de moară şi de în seliştea satului şi de preste tot hotarul, însă fără o bucată de loc ce-am văndut lu Tudor Grecul şi fără 8 fîlci de loc, ce-am văndut altora. Iar alt toată ocina o am văndut Simei logofăt derept 6.000 bani gata. Şi am văndut de a mea bună voe fără neci o silă şi cu ştirea tuturor rudelor meale şi a tuturor megiaşilor de înprejurul locului şi cu ştirea a tot divanul. Şi mărturie încă am pus: Dumitru ... vistier şi Radul şi Para logofeţii ... vistierie şi de în megiaşi, anume: popa Ghin ... Rămnic şi Mateiu clucer şi Tudor de în Bojoran şi Stanciul şi Oprea de acolea şi de în Păuşeşti Vladul Răspopul şi Stănilă. Şi am văndut să-i fie moşie stătătoare. Şi am luat toţi banii deplin la măna mea. ... 18 ... 7132 1623. Dumitru ... vistier. ... Radul ... Bărbuleşti. Şerban logofăt ... Hierăşti. ... DIR, B, IV, nr. 360, p. 352-353. 1623 Noembrie 23.ŢR 354 ... şi feciorilor ei, anume Dumitraşco ... Ivaşco, ca să fie în pace şi slobodă de cătră Tudor logofet şi de cătră Dragomir postelnic de Vlădeani şe de cătră feciorii lor, pentru căndu au fost în zilele lu Şerban voevod, iară Tudor logofăt şi cu frate-său 355 Dragomirpostelnic fost-au pus zălog satul Hocneştii cu satul Băneştii, partea loru toată, de preste tot hotarul, la Stanciul logofătul de Cepari, derept 220 de galbeni şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi cu rumănii de pretutindinilea căt se va aleage, şi i-au ţinut zălog. Iar căndu au fost în zilele părintelui domnie meale Io Radul ... iar Stanciul logofătul, el au căzut în datorie şe au mănat cu carte domnească de au întrebat pre Tudor logofătul şi pre Dragomir postelnicul, scumpăraşi-voru moşiile ce sănt mai sus scrise, au cum le iaste voia ? Ei au zis că nu pot să le scumpăre, ce au zis să fie volnic Stanciul logofătul a le vende unde va putea. Deci, după aceaia, Stanciul logofet de Cepari, el au văndut satul Hocneştii şi satul Băneştii, jupăneasei Mariei de Albeşti şi fiiu-său Predei, să-i fie moşie. Iar căndu au fost acum, în zilele domnii meale, după moartea Stanciului logofătul Cepariul, iară Tudor logofet şi frate-său Tudor postelnic de Vlădeani ei se-au sculat de-au venit în pără, înnaintea domnii meale, cu jupăneasa Dobra de Cepari şi cu feciorii ei, şi aşa părăia Tudor logofăt şi frate-său Dragomir postelnic de Vlădeani, cum nu i-au întrebat căndu au văndut aceale sate. Iat boiarinul domniei meale, jupan Papa ... el au mărturisit înnaintea domnii meale, în divan, cum se-au mărturisit Tudor logofăt şi Dragomir postelnic, cum ei nu pot scumpăra aceaste sate ce zic mai sus. Şi au fost mulţi boieri, anume: Stoica logofăt de Tărăceani şi Oprea logofăt de Rătivoeşti şi de Sălătruc, Stanciul ... armaş de au mărturisit şi ei cum n-au vrut să-şi scumpere moşiile, ce au rămas Tudor logofăt şi Dragomir postelnic de leage denaintea domnii meale. Derept aceaia, am dat domnia mea jupăneasei Dobrei de Cepari, ca să fie în pace şi slobodă şi ia şi feciorii ei, de cătră boiarii de Vlădeani şi de către feciorii lor, nimica val să nu mai aibă, ce să aibă bună pace. ... 23 ... 7132 1623. .... DIR, B, IV, nr. 362, p. 354-355. 1623 Noembrie 23.ŢR 355 Scris-am eu, jupan Manolache ... postelnic aciasta a noastră carte, cum să se ştie c-am fost trimes de domnu nostru de să caut pîntru rîndul unor 356 mori ce sînt la Glina ale jupanului Cernicăi vornecului şi ale lu Turturea peharnic, păntru c-au avut pîră cu egumenul Athanasie de la mănăstirea sveta Troiţa. Deci aşa părăia egumenul Athanasie de au zis c-au fost abătut apa pre altă gărlă. Deci au strănsu boiari de pre înprejurul locului anume Seman judeţ ... Bucureşti ... Mitre postelnic ... Dragomireşti ... Scorea logofăt ... Uscaţi ... Marco ... Căzăneşti ... Coman logofăt ... Crasani ... Frăţilă logofăt ... Oreşti ... Dumitru ... Bobeşti ... meşteri anume Miho şi Dragomir ... Bucureşti ... Paraschiva ... Bobeşti ... Armeanciu ... Dragomireşti ... Zărnă ... Popeşti ... Drăjan ... Buciumeani. Deci au înblat aceşti boiari şi aceşti meşteri de înpreună cu jupănul Manolache postelnic ce-s mai sus şi au căutat şi au adevărat cum au fost morile lu Turturea peharnic puse mai sus. Deci a tocmit aceşti boiari şi aceşti meşteri şi au lăsat cum să-ş mai pogoare Turturea peharnic morile mai jos pre măsura căt s-au dat aceşti boiari şi aceşti meşteri şi să facă jupănul Cerneca vornecul morii înjugate cu morile lu Turturea peharnic tot pre aceaa măsură căt au dat aceşti boiari şi aceşti meşteri. Iar de vor mai nălţa morile să le pue mai sus de cum au dat aceşti boiari şi aceşti meşteri măsura. Iar călugării să fie volnici să tae zăgasul. Aşa am tocmit şi aşa am adevărat. ... popa Tatomir din Socotiţi, ... Noembrie ... 23, ... 7132 1623. DIR, B, IV, nr. 363, p. 355-356. 1623 Noembrie 29.ŢR 357 ... meghiaş ai Savei călugărul de la mănăstirea den Vale şi ai lu Dumitru de Piteşti anume den Piteşti, Andreiu judeţul ... Bojichi ... Dărmăneşti, Radoslav ... Davideşti Vladul logofăt ca să caute şi să adevereze pentru Stan Ţiganul, cănd se-au Stan Ţigan fost-au boiarii de Piscani vii au n-au fost vreunul den boiari. De vor fi fost boiarii vii, să ţie Dumitru pre Stan Ţiganul, iar de vor fi fost morţi, să-l ţie mînăstirea. 358 Cum vor afla cu sufletele lor, aşa să mărturisească. Şi Ivan portar, ... 29 ... 7132 1623 ... DIR, B, IV, nr. 365, p. 357-358. 1623 Decembrie 3.ŢR ... Bunei, feciorul Vălcului logofet ... Orbeasca, ca să fie volnic cu ciastă carte a domnii meale să-ş ia 1 rumîn de la Spinciul Tărgovişti sau 3000 de bani pentru că au văndut Spinciul neşte rumîni ai lui, de în Vălcana, Vălcului logofătul, tatul Bunei. Deci alalţi rumîni i-au fost cu pace iar un rumîn nu i-au fost cu pace, căce au fost dorobanţu slujtoriu de în zilele Mihaiu voevod. Deci au venit de se-au părît de faţă şi Spinciul şi Bunea dorobamţul înnaintea domnii meale în divan. Dearept aceia domnia mea am judecat şi am lăsat pre dorobanţul să fie în paci, iară Bunea să fie volnic să-ş ia de la Spinciul alt rumîn pentru dorobanţu, iar de nu se va îndura de rumîn, nici va avea rumăn să-i dea, iar domnia mea am socotit ce va face partea acelui rumîn den cîţi bani ce au fost luoat Spinciul de la Vălcul logofătul să aib-a întoarce Spinciul Bunei, însă aceaste 3000 de bani ce sănt mai sus scrise pentru dorobanţu şi de nimenilea opreală să n-aibă. ... 3 ... 7132 1623. .... DIR, B, IV, nr. 366, p. 358. 1623 Decembrie 5.ŢR ... Scrs-am noi bătrînii oraşului şi judeţul Gherghi cu 12 părgari de în oraş de în Ramnicu, aciasta a nostră carte acestui om, anume Bolovan ... Titiştii, ca să fie înn pace şi slobod de rumînie şi el şi feciorii lui şi nepoţi lui şi cini să va tragi de în sămînţa lui, pentru că au fost rumîn lu Chisar, ficiorul comisului Chircăi de înn Ruda. 359 Deci s-au tocmit Chisar cu Bolovan de înn Titişte de a lor bună voe, cum de sî să scumpere Bolovan de la Chirsar înn bani şe s-au tocmit şi au dat Bolovan aspri 17.000 şi 2 iape şi o noatin. Şi s-au datu aceşti bani şi aceaste bucaţi în măna lu Chisar, feciorul comisului Chircăi şi i-au slobozit înnsă şi schimbîtoarea de la văru-său Dragomir, iaste şi moara sî fii a lu Bolovan. Şi i-au mai datu de înn sîliştea lu Păsîţilă jumătate. Numai atît i-au dat şi se-au tocmit de a lor bună voe şi de înnaintea tuturor omenii buni. Şi mărturii au fost: Costandin postelnic............ ... Ruda, Stanciul ... Sălătruc, Duca ... Del, Neagoi Holăbăscul, Dragomir, Ivan, Stan, Gorcil, Onci. Şi au luat bani în casa lu Seman. ... 5 ... 7132 1623 ... Mihăil. DIR, B, IV, nr. 367, p. 358-359. 1623 Decembrie 5.ŢR 359 Scriş eu Chisar peharnic ... Ruda, ... Chirca comis acest al mieu zapis acestui om ... Bolovan ... Titeşti, ca sî fie în paci şi slobod de rumînie, pentru că l-am lăsat eu, înnsă numai prea el şi cu feciorie cîţi dumnezîu va lăsa, însă fără de fraţi şi fără de nepoţi şi fără ocenă. Insî numai e-m dat schimbătura de la văru mieu Dragomir, însă pre acea schimbîturî iastea şi o moră şi locul de la Frasîn însă o levadea sî fi a lui şi de seleştea lu Păsăţăl jumîtate, numai atît i-am dat iar de ocină nimic să nu aibî nemenea treabî, ci ial; iar el me-u dat bani 17.000 gata şi 4 iapea. Şi m-am tocmit de a mea bună voe. Mărturii încî au fost: Costanden postelnic ... Ruda şi Stanciul logofăt ... Sălătruc, Duca ... Del, Negoi Holobescul, Dragomirul, Isar. Şi-am loat bani în casa lu Seman. ..., Chisar peharnic ... 5 ... 7132 1623. Scris-am eu, Dragomir de Şuici, ginerele lu Dragomir de în Rada, cum să să ştie că am schibantu locol de la moră pre locol de în şăsul Groiuşuorelor, de am schimbat eu Dragomir cu Bolovan de Titeşti, pentru căci am schimbat au am dăruit eu Bolovan 190 de bani lu Dragomir. Mărturie Titeşti tot satul, anume: popa Lazăr şi băde Stoica ... Mitria şi Stan păcurariul ... Ştefan ... Negoe de Brătivoeşti. DIR, B, IV, nr. 368, p. 359. 1623 Decembrie 9.ŢR 360 Sî sî ştie cum a vîndut Stanca şi Radul un loc di vie ... Cîineşti alăturea cu popa Albul şi l-au vîndut Vladului pre un bou ş-au priţuit boul, diript 1200 di aspri şi 9 obroaci di grîu. Şi mărturii anume: Neagoi şi Drîghici şi Dan şi Tudor şi Milcul ... Ilie. Aşa sî sî ştii cum am cumpîrat eu Cîrstiian şi cu jupîneasa-m, cu Marie, aciastî vii ci-i mai sus scris di la Oprea şi di la Stanciul şi di la Drăghici şi o am tocmit, diript 3700 di aspri cu adîlmaşul. Şi la aciastă tocmeală au fost popa Albul şi Radul popii şi Botoe şi Vîlcul ... Vlaia ... Vladul ... Stanciul ... Ciucul ... Pitco ... Ivan ... Chirca şi din Zeatreani Lipădat logofăt ... Stoica ... Prida şi den Şirineasa popa Nicula şi din Lîpuşata popa Dumitru şi Lipădat. Şi au vîndut acişti oamini ci sînt mai sus scrişi aciastă vie di a lor bunăvoe, însă cît au fost pus di Vladul pri garduri şi di la deal pînă în copaci. ... Dicembrie ... 9, ... 7132 1623. Şi ci am dat pri aciasti vii au fost banii a jupînesii ai Mariei. DIR, B, VI, nr. 369, p. 360. 1623 Decembrie 14, Tîrgovişte.ŢR 361 Adecă scris-am noi megiiaşi şi toţi moşteanii satului din Scurteşti den judeţul Buzăului, însă anume: Oancea şi Neagul şi cu toţi fraţii noştre den hotarul lui Parăngă şi Gurban şi Ursu şi Marin şi Oprea al călugărului şi cu toţi fraţii noştri den hotarul Grabicinescu şi Neanciul şi Vladul şi Neagoe Tărchilă şi Stoica şi cu toţi fraţii noştre den hotarul Stoii, acesta al nostru zapis cum să se ştie că ne-am socotit şi ne-am voit noi, de a noastră bună voe, toţi, moşteanii satului şi bătrăni şi tinerii dentr-aceaste trei hotară, de am văndut noi toţi de a noastră bună voe, fără de nicio silă, jupănului Dumitru ... vistiiar, 1 vad de moară, derept 5000 de bani gata, în satul nostru în Scurteşti, den hotarul de mijloc, ce se cheaamă Grabicinescu. Şi am vîndut noi de a noastră bună voe, toţi moşteanii satului dentr-aceaste trei hotară ce săntu mai sus scrise şi cu ştirea tuturor fraţilor noştri şi rudeniia noastră, ca să-i fie jupănului Domitru ... vistiiar de moşie, lui şi feciorilor şi nepoţilor şi strenepoţilor, nimenilea den oamenii noştri sau den sămănţa noastră să nu aibă a strica şi a sparge această tocmeală a noastră, ce am făcut. Iar noi moşteanii satului dentr-aceaste trei hotare să avem a ne facerea mori toţi înpreună în vadul cel de sus den hotarul Stoii şi în vadul cel de jos den hotarul Parăngăi, să fim noi moşteanii satului dentr-aceaste trei hotare, toţi fraţi pre aceaste 2 vaduri de moară. Şi la tocmeala noastră se-au tămplat de-au fost mulţi boiari mărturie: jupan Fiera ... vistier ... jupan Gligorie ... comis ... jupan Ianache ... portar ... Anghel lofofăt ... Buzău ... Buta logofăt ... Ţigăneşti ... Mihai peharnic ... Bueşti ... Marco peharnic ... Brătiiani. Aceasta scriem şi mărturisim ce acesta zapis al nostru şi să fie la măna jupănului Dumitru ... vistier de credinţă. ... 14 ... 7132 1623. Gligorie comis. Ianachi portar. Anghel logofăt ... Buzău. Buta logofăt. Mihai peharnic. DIR, B, IV, nr. 371, p. 361. 1624 Ianuarie 8.ŢR 366 ... ce se cheamă Arhanghil, de sus de Rîmnic, ce este hramul arhistratega Mihail, ca sî fii în pace şi slobod de dijmî de stupi şi de gorştini de oi şi de porci şi de vinăriciu, păntru cî i-am ertat domnea mea, pîntru că aşa au spus egumenul Sărafim cum au fost ertaţi de toţi domnii carii au fost mai deinte vreami. Şi au fostu avutu şi cărţile altor domni ce au fost mai deinte vreame cu blîstîmu cum sî fie în pace sfînta mînăstire ce e mai sus scrisă de cele dîjdi ce e mai sus zis; deci cînd au fost Ungurii în ţară, ei au prîdatu mînăstire de au luatu bucatele şi au luatu şi cîrţilea de în sfînta mînăstire. Aşa au mărturisit şi au spus egumenul nainte domnei meali. Dereptu aceia, domnea mea am cătat de am ertat şi domnea mea de ceste dîjdi ce-s mai sus zise, cum au fost-o ertat şi de alalţi domni. Şi am dat domnea mea sventei mînîstiri ce-i mai sus scrîsă ca sî fii în paci şi slobod de ceste dîjdi ce-s mai sus zise. 367 Dereptu aceia şi voi slugili domnii meali carii viţi fi de cele slujbe într-acel judeţ, în pace sî-i lîsaţ, cum ieste învîţătura domnei meali. ... 8 ... 7132 1624. .... DIR, B, IV, nr. 376, p. 366-367. 1624 Ianuarie 11.ŢR 370 ... pentru că au venit părintele egumenul.................. de la mănăstirea domniei meale sviata Troiţă de la Bucureşti înaintea domnii meale de se-au jeluit de megiiaşi de în Văcăreşti cum neacă morile mănăstirii cu morile lor. Derept aceaia, domniia mea am ales de am trimes pre credincios boiarinul domnii meale Manolachi al doilea postelnic, de să străngă boiari şi meşteri de pre împrejur să vază cine pre cine neacă. Deci au strănsu boiari şi oameni buni, anume: Seman judeţul de Bucureşti şi Mitrea postelnic de Dragomireşti şi Scorea logofăt de Uscaţi şi Marco de Căzăneşti şi Marco logofăt de Crasani şi Frăţilă logofăt de Oereşti şi Dumitru de Bobeşti şi Miho meşterul şi Dragomir meşter de Bucureşti şi Paraschiva de Bobeşti şi Armeanciul de Dragomirreşti şi Zărnă de Popeşti şi Drăgan de Buciumeani, de-au umblat şi au văzut şi au adeverit cu sufletele lor cum au necat Văcăreştii morile mănăstirii. Deci le-au tăiat, ca să-şi facă mori mai jos, să nu se neace unii cu alalţi. 371 Derept aceaia, să fie de acum călugării în pace de către satul Văcăreştii, să n-aibă treabă unii cu alalţi, căci au fost necat Văcăreştii pre călugării, că am văzut domnia mea şi cartea boiarilor de mărturie, cum scrie mai sus. ... 11 ... 7132 1624. .... DIR, B, IV, nr. 379, p. 370-371. 1624 Ianuarie 14.ŢR 376 Scris-am noi, Nicola şi Arca, acest al nostru zapis sventie mănăstirea Tismenei, pentru că au lăsat măică noastră Mărina să se îngrope la 377 mănăstirea şi ş-au dat parte ei de moşie de la Roşiia şi de la Runcurel cîtă să vă aleage de în cîmp şi de în pădure preste totu hotarul, de noi încă să fie dată. Şi încă am mai dat 1 sfită să fie maică nostre pomeană şi sfintei mănăstire moşie moştenire şi ohabnică. Iar cine să va afla de ruda noastră să întorcă acestă tocmela ci am tocmit cu părinţii de în sfînta mănăstire, să fie proclet şi anathima de domnul dumnezeu şi de ... şi de 318 svinţi părinţi de Nechii. Mărturie este: Staico popa de în Dărmocsa, de în tîrg, Andriţa şi Gherghi, Pavel, feciorul lu Udrişte şi jupăneasa Dochiia şi jupăneasa Anuca şi fie-său Stoica de Şămoneşti şi Atanasie unche-său. ... 14 ... 7132 1624. Eu Nicola. Eu Arca. Pe verso: Gorj de Ploştină. DIR, B, IV, nr. 385, p. 376-377. 1624 Ianuarie 24ŢR 378 Eu Radul postelnicul şi fii-său Preda, scriem şi mărturisim cu acesta al nostru zapis, cum să se ştie cănd au cumpărat Muşat postealnicul satul Muşeteştii 379 de la călugării de la mănăstire de la Bucovăţ, de lîngă Craiuva, venit-au de ne-au întrăbat, putea-vom să cumpărăm noi satul Muşeteşti, au no vom putea; noi n-am putut să cumpărăm, ce l-am slobozit de a noastră bunăvoe, de au cumpărat. Deci, pentru mai mare credinţă, am făcut acest zapis, ca să fie la măna lui. Şi căndu ne-au întrebat, ne-au şi dăruit cu o păreache de de nădragi de grana şi cu un şlic căptuşit cu jder. Şi au fost şi boiari mărturie, anume: Stoica logofătul Tărăceanul ... Albul comis ... Cărstea logofăt Buciumenul ... Şteful postelnic ... Berileşi ... Tudor stolnic ... Topoloveani. Aşa să se ştie. ... 24 ... 7132 1624. Stoica logofăt.Preda postelnic. Albul comis.... Steful postelnic. Radul postelnic.... Cărstea logofăt. DIR, B, IV, nr. 388, p. 378-379. 1624 Februarie 7.ŢR 380 ... ca să fie volnic cu această carte a domnii 381 meale să ia 6 boi de la satele cealea ce au tăiat braniştea de în Ciumernic, a jupăneasei Grajdanei, şi au fost sărit preste cartea domnii mele, să aducă aceşti boi la domnia mea. Şi iar pre care om vor mai prinde tăindu braniştea de la Ciumernic, să-i ia carul cu boii şi săcurile şi să-l globească, cum au fost leagea, ce feliu de om va fi. Şi nimenilea să nu se ispitească a sări preste ceastă carte a domnii meale. ... ... Aslan ... ... Februarie 7 ... văleat 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 390, p. 380-381. 1624 Februarie 22.ŢR 382 Adecă noi, megiaşii din sat din Micşani, pre nume Neagoe Cofariul ... Manea Scobea ... Barbul Vănă ... Dragomir Oaleşte vătah ... Mircea ... Tatul ... Danciul ... Negoe, scriem şi mărturisim cu acesta zapis al nostru, să hie de mare credinţă la măna Jipei postelnic ... Verneşti pentru neşte moşie ci o au fost cumpărat jupăneasa Dobromira în satul Micşani şi în Beaci, din capul moşiei pănă în cap, de peste tot hotarul, partea lu Miţan toată. Intr-aaceia dumnealor şi-o au ţinut cu bună pace. Iar cănd au fost acum, în zilele domnului nostru Alixandru vodă, ... Rdul vodă, iar Măneci, ... Miţan, el au venit di se-au rugat noao, acestor megiiaşi carii sănt mai sus scrişi, de am mersu cu dinsul la Jipa postelnic de ne-am rugat ca să nu hie rumăn şi fără moşie, ce i-au dat dumnilui Jipa postelnic loc di casă şi di grădină în sat în Micşani. Iar într-alt 383 loc de peste tot să nu aibă nimic, ci să o ţie Jipa postelnic cu bună pace, pintru că o au văndut tată-său Miţan jupăneasei Dobromirei, di s-au scos capul di la mare nevoe, cum ştim şi noi cu sufletele nostre. Şi mărturisim şi această moşie au fost lu Miţan moşie direaptă, di moşie a lui, ci o au văndut, di s-au scos capul di la nevoe. Diriptu aceasta să o ţie Jipa posttelnic cu bună pace. Aceasta scriem şi mărturisim cu sufletele nostre. Şi pintru cridinţa ni-am pus deagitele în loc di peciţi. ... Fivruarie 22 ... văleat 7132 1624. Neagoe Mania Brbul, Dragomiru, Mircia, Tatu, Danciulu. DIR, B, IV, nr. 392, p. 328-383. 1624 Martie 10, Tîrgovişte.ŢR 385 Adecă eu, Serghie ieromonah, ce sămtu astăzi de mă aflu egumen la mănăstirea lu sventi Nicolaiu ce iaste lăngă Craiova, care iaste metoh la 386 mănastirea cea mare ce să cheamă a lu Varlaam den Ţeara Greciască, înpreună cu toţi părinţii cîţi să află astăzi aicea cu mine, mărturisim cu acest zapis al nostru cum au fost dat răposatul Drosul înpreună cu jupăineasa lui cea de întăiu, anume Rada, păntru sufletele lor şi păntru pomana lor la mănăstirea noastră ce iaste mai sus scrisă, toată partea lor den sat den Muşeteşti, den judeţul Argheşului, care sat fiindu departe de mănîstire ne era preste mănă de nu puteam să-l ţinem, nici aveam nice un folos de el. Păntru aciasta, noi de a noastră bună voe, fără nice o silă, cu ştirea tuturor părinţilor şi de aicea şi de la mănăstirea cea mare ce iaste mai sus zisă, l-am văndut dumnealui lu Muşat clucer pre bani gata, aspri 34.000, care bani i-am luat toţi deplin den măna dumnealui şi i-am trimis la mănăstirea cea mare a lu Varlaam, de a cumpărat acolo un metoh cu 12 pluguri la un loc, ce să cheamă Verenţi, ca să să afle să fie de hrană şi de folos mănăstirei, să fie moşie păntru moşie în locul Muşeteştilor. Şi iar am mai luat de la Muşat clucer cînd am fost în Tărgovişte de cheltuială, aspri 2000. Şi au cheltuit în Craiova, la tocmealî pre mîrturii şi pre aldămăşari, de i-au ospătat, iar bani 2000 şi au dăruit Stoicîi logofătului den Farcaş pîntru tocmala ce au făcut între noi grana coţi 5, fac iar bani 2000, fac preste tot cei de sus cu aceşti de jos, aspri 40.000. Şi avem tocmală cu dumnealui Muşat clucer cum în vreamea ce vor veni neguţătorii de la Alasona să-i aducem şi de la mănăstirea cea mare ce-i mai sus scrisă altu zapis ca şi acesta păntru mai mare credinţă şi adeverinţă. Iar acum, păntru mai mare tărie, am făcut acest zapis al nostru să fie în măna lu Muşat clucer, cum de acum înnainte să nu aibă nime dentru noi, nici den părinţii de la mănăstirea cea mare a lu Varlaam, a străca sau a amesteca aciastă tocmeală a noastră în veaci, căci am văndut de a noastră bună voe şi cu ştirea tuturor boiarilor şi megiiaşilor de pren prejur. Şi am întrebat şi pre Răducanul postelnic den Balomiteşti, carele iaste părtaş cu noi şi pre fiiu său Preda şi pre surorile lui şi pre toată rudeniia lor, şi nime n-au vrut să o cumpere, ce au lăsat de a lor voe de-au cumpărat Muşat clucer. Şi încă au dăruit Muşat clucer pre Preda cu o păreache de nădragi de grana şi cu un şlic de şocrălat roşu de jder. Iar să are vreaa cineva a să ispiti să ameastece aciastă tocmală de am făcut, ori fiecarele den ai noştri părinţi, acela să fie aforisit şi procleat şi anathema de domnu nostru Isus Hristos şi de maica preacista şi de 318 părinţi cei de la Nicheia şi de toţi svinţii. Şi pîntru mai mare credinţă punem şi peciata mănăstirei şi subscriem cu mănule noastre. Şi la aciastă tocmală au fost mulţi boiari mari şi mici neguţători mîrturie: întăiu jupan Aslan ... jupan Papa ..., jupan Parascheva ... logofăt, jupan Ivaşco ... jupan Mihalachi ... vistier, jupan Necula mare spătar, jupan Dumitrachi ... postelnic ... Bratul ... comis, Gheorghie ... peharnic, Goga ... armaş, Neagul 387 ... agă, 387 Dumitru ... vistier, Vladul peharnic, Gligorie comis, Radul ... Para logofeţi ... vistierie Stoica logofăt ... Farcaş, Gorgan peharnic, Mihăilă postelnic ... Văleani, Matei peharnic ... Brăncoveani, Pîtraşco postelnic, Mihaiu Ţănţăreanul, Dumitru ... Filiiaş, Oancea logofăt şi neguţătorii ... Craiuva: Iane a lu Gherghe, Conti a Procîi, Ghioca a lu Pană, Dima Saulea şi alţi oameni buni. Şi am scris eu, ... în cetate în Tîrgovişte ... 10 ... 7132 1624. Popa ... ... ... Necula ... apatar Paraschiva ... logofăt.Vladul peharnic. Ivaşco ... DIR, B, IV, nr. 395, p. 385-386-387. 1624 - 1629 Martie 12.ŢR ... Scris-am vlădicia me această carte a vlădiciei mele voao, boerilor carii sănteţi luaţi de căludări de la mănăstirea lui Mihail ... şi de logofăt Sima pentru răndul satului Grozaveştilor, cum să căutaţi şi să judecaţi cumu e dereptu avut-au călugării vro treabă cu acea ocină ce mai sus zis. Iară cine nu va grăi cu dirept, el să fie proclet şi afurisit. Aşijdire şi alţi megiaşi din prejur, ori mirean ori călugăr, cine va şti mai bine şi nu va mărturisi cumu e cu direptul, el să fie procleat şi afurisit de domnul nostru Isus Hristos şi de ... şi de vlădicia mea, că aşa vă am zis vlădicia mea. .... DIR, B, IV, nr. 396, p. 387. 1624 Martie 4.ŢR Jupîneasa Maria băneasa şi jupan Gheorghie mare peharnic, scris-amu acesta al nostru zapis cum sî să ştie cum că am dat mănăstirăi mitropolie 388 via căt am cumpărat de la Manolie pentru sufletul banului ca să fie moşie mănăstirii, căci că o am dat de a nostră bună voe. Şi pîntru mai mare credenţa pusu-nă-am şi peceţile noastră. ... 14 ... 7132 1624 Maria Băneasa .... DIR, B, IV, nr. 397, p. 387-388. 1624 Aprilie 6.ŢR 391 ... Scris-am eu, jupăneasa Calea, acesta a mea carte, comu să să ştie că am dat sfînta mănăstirea la Brăncovini, ce iaste hramul uspenie ... de a mea bună voe, 3 sălaşe de Ţigani 392 feciurie Radul căldărariul, anome: Nan Ţiganul cu Ţiganca-ş şi Ciuban Ţigan cu Ţiganca-ş şi Băra cu Ţiganca-ş şi cu feciurile lor, di i-am dat la sfînta mănăstirea pentru sufletul jupan Stanciului piharnic, jupăneasei Caleea şi pentru sufletul Radul şi al Mercăi, ca să fie pomeană la sfînta mănăstirea, iar cinea se va băga să spargă acista opmeană, să fie proclit şi anatima di 318 ... . Acesta să să ştie, amin. ... 6 ... 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 402, p. 391-392. 1624 Aprilie 7.ŢR 392 ... ca să fie volnici cu cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale anume................, să-şi ia ai lor Ţigani ce le se-au venit de înpărţeală, ce li se-au venit cănd au înpărţit cu nepoţii Vodei banul, cu Dona şi cu Mihaiu, carii pre unde-i vor afla vănduţi de Dona şi de Mihaiu, însă Ţiganii anume: Radul Ţigan cu Ţiganca-şi şi cu tot sălaşul ... Duţul Ţigan cu Ţiganca-şi şi cu tot sălaşul şi Liţu Ţigan cu Ţiganca-şi şi cu tot sălaşul ... Grier Ţigan cu sălaşul jumătate ... Necula Ţigan cu soru-sa Piţa, feciorii Neacşăi ... Vălsan Ţigan ... Goda ... Dumitru, feciori fetei Bordei, pentru că acişti Ţigani li se-au vinit de înpărţeală, ci să fie volnici cu cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale, ci iaste mai sus scris, să şi-i ia ori unde-i vor afla vănduţi, viri la boiari, viri la ci om şi de nimenea oprealăsă n-aibă naintea cărţei domnii meale. Iar lor dă le va părea strămbu, ei se voe apuca de vănzători, unde ş-au dat banii. ... ... Aprilie 7 ... leat 7132 1624. ... DIR, B, IV, nr. 403, p. 392. 1624 Aprilie 10.ŢR 394 ... şi tuturor călugărilor căţi vor fi lăcuitori într-acest svăntu loc, ca să fie sfeantei mănăstiri tot vinăriciul, căt iaste pre ocina mănăstirii de la Văleani în dealul Piteştilor, partea domnească, pentru că m-am milostivit domnia mea de am miluit pre sveanta mănăstire cu vinăriciul domnescu, ca să fie mănăstirii întărire şi de hrană, să n-aibă nimenilea treabă a luoa vinărici, fără numai călugării de în mănăstire de la Tutana. Derept aceaia şi voi vinăricearilor, carii veţi fi pre dealul Piteştilor, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi înncă să căutaţi în pace să lăsaţi şi nimica să nu învăluiţi pentru vinăriciul partea domnească, că l-am dat domnia mea milă mănăstirii cum scrie mai sus, să fie pre seama călugărilor. ... ... 10 ... 7132 1624. ... Io Alexandru voevod. DIR, B, IV, nr. 405, p. 394. 1624 Aprilie 12.ŢR 395 ... jupăneasei Mariei de Albeşti şi slugii meale Preda postelnic, ca să fie 396 volnici cu această carte a domnii meale să-şi ţie neşte rumăni de în Hohneşti, anume Oprea, feciorul Radului şi Stănislav, feciorul lu Văsiiu, şi de în Băneşti, Oancea, feciorul lu Dragomir, pentru că aceşti rumăni fost-au de moşie ai boiarilor de Vlădeani, de moşie, ce i-au fost pus zălog la Cepariul. Apoi Cepariul au văndut aceşti rumăni jupăneasei Mariei şi fiiu-său Predei postelnic în zilele părintelui domnii meale Io Radul voevod. Iar căndu au fost acum în zilele domnii meale, se-au rădicat cu pără călugării de în Robaia şi cu satul Cerbureanii, ca să scoaţă pre aceşti rumăni den măna jupăneasei Mariei, şi neavînd ei nici un lucru şi au venit de se-au părăt de faţă înnaintea domnii meale, la divan. Şi aşa părăia călugării şi satul Cerbureani, cum aceşti rumăni n-au născut pre moşia lor de în Hohneşti şi de în Băneşti, ce părăia cum au mersu mumănile lor greale cu dinşii, în satul călugărilor, în Robaia şi în Cerbureani. Intr-aceia domnia mea am judecat pre dirept şi pre leage, cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am adevărat domnia mea cum au fost merşi de în zilele lu Şerban voevod şi cum au fost de moşie rumăni boiarilor de în Vlădeani. Ce au umblat călugării de Cerbureani, ca doară ar putea scoate aceşti oameni de în rumănie. Deci au rămas călugăării şi Cerbureanii şi aceşti rumăni ce scriu mai sus, de leage şi de judecată denaintea domnii meale. Derept aceaia am dat domnia mea jupăneasei Mariei şi Predei postelnic, ca să le fie aceşti rumăni moşie, lor şi feciorilor şi de nimenilea opreală să n-aibă. ... 12 ... văleat 7132 1624. Pe verso: Carte de rămasu puntru Once şi Opre şi Stenislavu, Hocneşti, Băneşti. DIR, B, IV, nr. 407, p. 395-396. 1624 Aprilie 15.ŢR 398 Scris-am noi Nan şi Hrizan, nepoţii Dragului portarul, cum am văndut noi parte de oţena nostra la Muscelul Sărăcii a lui dumnialui Gligorie ... comis, ca să hie lui moşie stîtornica, însă parte nostra care a fostu a unchiul nostru Dragului Robului portarul. Şi o am văndut noi cu bună voia nostră, derept 80 de galbeni cu viile şi den cămpu şi den pădure şi den apă şi despre tot hotarul. Şi păntru mai mare credinţă pusu-ni-am şi degetele mai zos. ... Aprilie în 15, ... 7132 1624. Eu Nan Eu Hrizan DIR, B, IV, nr. 410, p. 398. 1624 Aprilie 20.ŢR 399 ... Neagului cu frate-său Gherghe, feciorii lu Mihaiu de în Tărgşor, ca să fie volnici cu ceastă carte a domnii meale, să-şi ţie neşte ocină de la Caţavei, căt se va aleage preste tot locul, care ocină au fost cumpărată de Mihaiu, tatăl Neagului şi a lu Gherghe, în zilele lu Şerban voevod, de la Crăciiun, tatăl lu Sin de în Ploeştori şi sănt de atunce........ de ani şi tot o au ţinut cu bună pace. Iară căndu au fost acum în zilele domnii meale, după moartea lu Mihaiu şi a lu Crăciun, iar Sin, feciorul lui Crăciun de Ploeştori şi cu văru-său Ivan, ei se-au rădicat cu pără pentru această ocină de la Caţavei, ce scrie mai sus, şi au venit Sin şi Ivan înnaintea domnii meale, de se-au părăt de faţă cu 400 Neagul şi cu frate-său Gherghe şi aşa părăia Sin şi cu Ivan, cum n-au fost cumpărat Mihaiu această ocină de la Crăciun, nici au dat bani, ce o au înpresurat fără direptate. Intr-aceaia, domnia mea am judecat pre dirept şi pre leage şi am dat domnia mea lu Sin şi lu Ivan leage, 12 megiiaşi, ca să jure cum n-au fost cumpărat Mihaiu ocina de în Caţavei, de la Crăciun şi să spargă cartea lu Şerban voevod, ce avea Neagul şi Gherghe, de cumpărătoare pre ocina de la Caţavei. Deci Sin şi Ivan nu se-au putut apuca de leage, ce au fugit şi au rămas Sin şi Ivan de leage şi de judecată, denaintea domnii meale. Derept aceaia am dat dumnia mea Neagului şi lu Gherghe ca să-şi ţie ocina de la Caţavei, cum o au fost cumpărat şi cum le citeaşte cartea lu Şerban voevod şi de nimenilea opreală să n-aibă, ce să le fie moşie. ... Şi ispravnic Paraschiva ... logofet. ... Lepădat ... 20 ... văleat 7132 1624 .... Pe verso: De la Caţaavei ... Blejoi ... Caţavei toată o ocinea alăturea otavă. DIR, B, IV, nr. 412, p. 399-400. 1624 Aprilie 20.ŢR Eu Anca, fata lui Negruş den Căndeşti, şi cu feciorii noştre anume cu Ilie şi cu Ţugule şi cu Mircea, scriem şi mărturisim cu acesta zapis al nostru cum amu văndutu popei lui Şerbu den Odobeani locul 3 pogoane de vie în dealul Căndeştelor şi 1 locu de casă şi cu 2 rozoare în cămpu unul în cămpul den josu, altul în cămpul den susu, dereptu 2000 de aaspri gata, Insă-i vendemu den partea lu Calin călugărul, căci că o au cumpărat Negruş, tatălu Ancăi, de la Calin călugărul, dereptu 2000 de aaspri gata, în zilele Mihnei voevod. Deci eu, Anca, cu feciorii miei, anume cu Ilie şi Ţugule şi cu Mircea, o vendemu, de bună voia noastră, popei lu Şerbu, ca să-i fie lui ocină de moşie şi feciorilor lui şi nepoţilor lui şi strenepoţilor lui, în vecie necletinaţi, amin. Şi aldămăşari oameni buni anume: popa Voico, feciorul popei Costei den Pălangă şi de Moşeşti, Banulu şi Stan şi Neagul şi Mircea, tot de acolo; şi den Zoreşti, Vlad Ţachiia şi din Tihuleşte, Nechita şi Ionaşco, feciorul Savei şi Serafim călugărul. Şi am scris eu popa Voico, în casa Nechitei, în Tifuleşti. Şi la aldămaş au băutu 4 veadră de vin. ... Aprilie 20 ... 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 413, p. 400. 1624 Aprilie 21.ŢR 401 Mariia bănăsa scris-am aceasta al miu zapis cum să să ştii că am văndut vornecului Papae via de la Dunbravă, deriptu ughi 50, căci că această vii au fostu cumpărat de banul iar dupî moartea banului, căndu am plătit datoriia banului de la Huţă Moşi Ovreaiul, eu o-m văndut şi am dat aceşti bani într-acea datorii. Deci să-i fii dumnealui moşîi. Şi cîndu am fîcut aceastî tocmealî fost-au şi feciorul banului, Ghirghii pagarnic şi fratele banului, Necula spătar şi alţi mulţi buiari strieni. Şi păntru mai marea cridenţă, pos-am şi peceatea mea. ... 21 ... 7132 1624 Mariia băneaasaNenciul logofăt ...Stoica postelnic Paraschiva ... logofetNecula ... spatar mărturii. Calotă vornic... DIR, B, IV, nr. 414, p. 401. 1624 Iunie 8.ŢR 425 ... ca să fie în pace şi slobod de către frate-său Rustea pentru c-au venit de se-au părăt de faţă naintea domnii meale, pentru neşte bani ce-au fost căzut Rustea într-o cheltuială, d-au dat bani 7000, ci dintr-aceşti bani au dat Ştefan 3000 di bani din bucatele lui, iar 4000, el să li plătească, Rustea, c-au rămas de leage şi de judecată, denaintea domnii meale. Aşijderea şi tu, Rustă, să-ţi plăteşti banii, iară pri Ştefan să-l laşi în pace. Şi tu, Stroe, să-ţi cauţi banii la Rustea, iară pri Ştefan să-l laşi în pace. ... 8 ... 7132 1624 .... DIR, B, IV, nr. 435, p. 425. 1624 Iunie 9.ŢR 426 ... voa părcălabilor den Tărgul Jiiului. Dup-aceaia vă grăesc domnia mea pentru răndul slugi domniei mele Mihai postelnic că aci cea se-au jeluit naintea domnii mealea pentru satul Borăştii cum l-aţi prădat de a-ţi luat multe bucate făr de nice o vină încă pentru pîră den zelele părintelui domniei mealea den a doa domnie în ce chip prădaţi voi sîracii de pre aunce fără cărţi domneşti şi fără cărţi domneşti şi fără nici o vină şi a cui învăţătură. In vreame ce veţi vedea cartea domniei mealea iar voi să căutaţi ce veţi lua din satul slugii domniei meale Mihaiu postelnic den Boreşti toate bucatele să le daţi îndărăt, nemic să nu mai opriţi nici să se mai plăngă de voi, că mare certare veţi avea de către domnia mea. ... 9 ... 7132 1624 .... DIR, B, IV, nr. 437, p. 426. 1624 Iunie 24.ŢR 431 ... părintelui Haralampie egumenul de la svănta mănăstire de în Sneagov, ca să fie vornic, cu această carte a dumnili meale, de să ţie toată partea de ocină de la Stupineani, care iaste dată şi miluită de jupîneasa de Glăvăneşti, încă mai de nainte vreame şi să fie volnic părintele egumenul să ia dijmă de la toţi oameni căţi vor fi arat pre acea ocină şi den păine şi den fîn şi den toate bucatele, cum au fost leagea şi mai denainte vreame. Şi nimea să nu oprească naintea cărţii domniei meale. ... 24 ... leat 7132 1624. ... Io Alexandru ... m. p. DIR, B, IV, nr. 441, p. 431. 1624 Iunie 27.ŢR 433 Sea se ştie acesta zapis al jupăneasei Ancîi şi al feciorului ei Paraschivei, cum au văndut o ocină de în sat de în Urecheşti partea Socolească stănjeni 66 şi ... şi de în Părticea stănjeni 33, de în Spanţovească, partea lu Crăciun stănjeni 24, ... partea lu Şerbu stănjeni 30, ... partea Radu Nebunealei stănjeni 12, ... de în partea Ventelească stănjeni 24 şi cu rumînii 434 anume Vlaicul ... Caliu ... Mircea şi Luscan ... Stanciul. Şi o au văndut jupăneasei Cneajnei vorneceasei, dereptu 50 de galbeni. Şi m-am şi înfrăţitu cu jupăneasa Anca. Deci i-am dat şi 1 plaşcă coţi 5 de grana, dereptu 2000 de bani şi 500. Şi o au văndut de a lor bună voe denaintea tututuror megiiaşilor de pre înprejurul locului. Şi mărturie săntu anume: Dumitru vestiiar şi Ionaşco comis ... Oprea logofăt, ... Săruleşti, Dobre logofăt ... Stanciul logofet ... Cărsteeneşti ... Belciugatul, Tudor ban şi Fratea ... Radul ... Nedealco logofăt ... Săcuiani, popa Soroviţi ... Bădica. ... popa Tatomir, ... 27 ... vă leat 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 444, p. 433-434. 1624 Iulie 3, Tîrgovişte.ŢR 441 Adecă, eu Banciul de Tărăceani şi cu jupăneasa mea Stana, fata lui Staico de Suslăneşti, scris-am zapisul nostru la măna jupănului Aslan dvornicul şi în măna fiiu său lu Pătru slujerul să fie de mare credinţă ca să se ştie cum i-am văndut noi toată partea noastră de în Scrovişte a patra parte de preste tot satul şi de în cămpu şi de în pădure şi de în balta şi de preste tot hotarul căt se va aleage, însă i-am văndut ocina fără de rumăni, derept 5000 de bani gata, ca să le fie lor ocină moşie lor şi feciorilor. Şi au fost la tocmeala noastră mărturie: jupan Ivaşco ... Fiera ... vistier ... Dumitru vistier ... Nica postelnic ... Gherghe de Negoeşti şi Gherghe de Ungurei şi Ventilă fecior lui Ştirbeaiu de în Izvor şi Preda fecior lu Mihăilă de Băleani şi Stan Grama fecior popei lu Bărsan de în Vizurineasca. Aciasta mărturisim şi pentru mai mare credinţă pusu-ne-am mai sus numele şi mai jos peceţile. ... ... Lepădat logofăt ... Tîrgovişte ... 3 ... 1624 Fiera ... vistier. Ivaşco ... Eu Banciul şi Stana. Eu Gherghe mărturii. Eu Venîntilă mărturie. Nica. Lepădat logofet. DIR, B, IV, nr. 449, p. 441. 1624 Iulie 4, Tîrgovişte.ŢR 442 ... Gligorie comis, ca să aibă a hotără şi aleage de înpreună cu cei 12 boiari, ce sănt luaţi scrişi pre răvaş, ocina mănăstirei de la Bucureşti, hram sfîntul Nicolae şi cu rumănii de la Grozăveşti, să o aleagă şi să o hotărască despre Sima logofăt, căt se va aleage partea de ocină şi cu rumînii a Mitrei vornicul. Şi să aibă a căuta boiarenul domnii meale ce iaste mai sus scris de înpreună cu acei 12 boiari şi pentru morile de la Grozăveşti şi de la Sfrăceşti, să le tocmească care va fi mai sus să o pogoare mai jos să le aşaze să poată îmbla toate, să se hrănească toţi. ... 4 ... 7132 1624. .... DIR, B, IV, nr. 450, p. 442. 1624 Iulie 5.ŢR Scris-am eu, Vladul zugrav, al miu zapis jupanului Neculei mare vistiarului, cum să se ştie că i-amu văndut ocină în Dărmăneşti, însă parte jupănesei Stanei Ducoe, toată, den cămp şi den pădure şi den sileşte şi de apă şi rozore de vie 4 livede de pome 1 stănjini 40 şi mi-u dat aspri gata 2500. Şi iar am văndut eu, Vladul, parte lu Costantin, feciorul Neculei sulgerul şi o au dăruit banul Stanciului chihaioa, la morte lui, lu Costantin, ocină în Dărmăneşti, în cămp şi de apă şi-n pădure şi-n silişte şi rozore de vie 4 şi livede de pome 1, vare cîtă se va alege cu fraţii şi stănjini 40 fac 80 şi mi-u dat aspri gata 2500. ... 5 ... văleat 7132 1624. Mărturesesc eu vătah Sima ... Deduleşti. 443 Şi mărturie Radului Gramii ... Dălbăneşti. Eu Vladul. ... Nastea, mărturie. DIR, B, IV, nr. 451, p. 442-443. 1624 Iulie 8.ŢR 445 Adecă eu, Stroi den Cărtojani, scris-am zapisul nostru la măna lu Negoiţă postelnicul, com să ştie că i-am vîndutu partea mea de moşii denCărtujani den plasa den sus şi den ce den jos, den judeţul Vlăşcii, dreptu banii gata 2500. Şi o-m vîndot-o de a mea bună voi, fără nici o silă, ca să fii domnii loi moşii stătători ohabnic, loi şi feciorilor loi. Şi pentru cridinţă pus-umi-am piceteaa. Şi la tocmilă au fostu molţi megiiaşi, anome: popa Stoia ... Şărbu ... eu Stroi şi Stan lo Drighici ... Greacii ... Radul Bancului ... Ghimpeani. ... 8 ... 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 453, p. 445. 1624 Iulie 17, Bucureşti.ŢR 447 ... Scris-am eu, Ianiu judeţul cu 12 părgare şi cu preoţei şi cu toţe bătrănei oraşului, de în oraş de în Bucureşti, acesta a noastră carte, aceştei sfenînte mănăstere sfeta Troiţă, ca de să fiie 2 locure de prăvălei cu prîvîleile făcute 448 aice în Bucureşte, peîntru că le-au cuînpărat egumenul Atănasei de la mănăstere de la sfeta Troiţă de la jupan Stanciul, de au dat 30 de galbene gata în mîna jupanului Stanciul. Iar jupanulu Stanciul le-au fost cuînpăratu aceste 2 locure de prăvălei de la jupanulu Ghiunea neguţătoriul de la Tîrgovişti, iar acum le-au văîndut jupan Stanciul aceste 2 locure de prăvălei ale lui, sfeîntei mănăstere sfeta Troiţă de alui bună voei, cu şterea tuturoru vecenelor şi de în sus şi de în josu. Şi au grăitu jupan Stanciul de cărţe ce au fost de la jupan Ghiunea, iale au peretu de răutate, iar de se voru afla, să le aducă la sfăînta mănăstere, la sfeta Troiţă şi cheltoiala bane...................... Dece amu făcut noie acesta a nostră carte sfeîntei mănăstere sfeta Troiţăca iai de să-i fie aceaste 2 locure de prăvălei ce au cuînpărat igumenul de la jupan Stanciul moşîia în vecei, iar cene va sparge acesta a nostră carte să fie blăstemat de 318 ... să-i e fie lăcoita cu Iuda şi cu Areiia .... Şi amu pus şi mărtorei, anume: păreîntele Arsenei arfimîîndret ... igumenul Măcarei de la mănăstere de la sfeta Catarena ... popa Borcea clesiariul ... popî Ivan ... Seman ce au fost judeţu ... Gherghe Cotrăcen ... Dumitru croitorul ... Costea grămătic. ... Dragomir logofătul de la Bucureşti ... 17 ... 7132 1624. DIR, B, IV, nr. 457, p. 447-448. 1624 Iulie 31.ŢR 450 ... Ion Crăstitel, ca sî-i fie în pace rumînaşii ce sînt împrejurul mînîstirei de dijmî de stupi şi de groştină de porci şi de oi, pîntru cî i-am ertat domniia mea de toate mîncăturili; cum au fost ertaţi şi mai denainte vreame, numai sî fie a posluşi la svînta mînîstire. Drept aceaia şi voi deregătorilor şi toate slugile domniei meale, carii veţi fi într-acest judeţ, în vreame ce veţi vedea cartea domniei meale, iar voi sî cîutaţi în pace sî-i lîsaţi nemic sî nu bîntuiţi rumînaşii ce sînt în prejurul avîntei mînăstire ce iaste mai sus zisă. ... 31 ... 7132 1624. ... Io Alexandru voevod m.p. A învăţat Anton Cămăreascul DIR, B, IV, nr. 460, p. 450. 1624 August 10.ŢR 451 ... rumăniloru de în Grozăveşti căţi veţi fi pre partea Mitrei vornicul. După aceaia, vă dau de ştire domnia mea pentru că au avut egumenul Melentie de la sfeanta mănăstire sviati Nicolae de la Bucureşti pără cu Sima logofătul aicea înnaintea domnii meale pentru satul Grozăneşti şi se-au părăt de faţă. Deci domnia mea am judecat cu devanul şi am dat domnia mea să ţie călugării partea a Mitrei vornicul, iar Sima logofet, el să ţie partea ai Mitroae vorniceasa căt se va aleage de în Grozăveşti. Derept aceaia, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi căţi rumăni o veţi afla în partea a Mitrei vornicul, să ascultaţi de acum de egumenul Melentie, de ce o va da învăţătură, să fiţi pre seama mănăstirii. Iar Sima logofăt să n-aibă cu voi treabă, ce să-şi ţie rumănii lui, ai Mitroae, căţi se vor afla, că aşa i-am judecat domnia mea. Aciasta vă grăescu domnia mea. ... 10 ... 7132 1624. ... DIR, B, IV, nr. 461, p. 451. 1624 August 20.ŢR 451 ... jupîneasei Chiajnei vorniciasa Cernicăi vornecul şi ai featelor Cernicîi vornecul, ... Calea ... Neacşa, însî anume: Ivaşco ... Paraschiva ... logofăt ... Necola ... spatar ... Grigorie ... comis ... Tudor slujer ... Oncea logofăt să caute aceşti boiari şi să tocmeascî pre jupîneasa Chiajna vorniciasa cu featele Cernicîi vornecul pre bugate şi pre moşîi şi pre Ţigani şi pre cîrtiţili de moşîe şi de cumpîrîtoare ce vor fi avăndu cîştigate deînpreună cu Cernica vornecul şi pre tot ce vor fi avut amîndoi cîştigate deînpreună şi mult şi puţin, cum vor afla cu sufletele lor, aşa sî-i judece şi sî le tocmeascî şi pre cumpîrîtorili ce au avut Cernica vornic cîştigate cu Chiajna vorniceasa amîndoi deînpreunî, pre tot să-l tocmească. ... 20 ... leat 7132 1624. .... DIR, B, IV, nr. 462, p. 451. 1624 August 25.ŢR 452 Adecă noi şase boiari anume: Ivaşco ... Paraschiva ... logofăt ... Necola ... spătar ... Gligorie ... comis ... Tudor slujer ... Oancea logofăt carei am fost luoaţi de jupăneasa Chiajna vorniceasa vornecului Cernicăi şi cu featele vornecului Crenicăi, anume Calea ... Neacşa, pre răvaşăle domnu nostru Alexandru voevod, ca să le judecăm şi să le tocmim pre satele Cernicăi vornecul şi pre Ţigani şi pre tot ce au rămas de la Cernica vornecul. Deci noi am socotit şi am judecat cu sufletele noastre şi am dat satul Săcuianei cu casele şi cu moarele şi cu viili şi cu tot venitul, să fie pre mîna vorniciasei pănă în viaţa ei, iar după moartea ei să rămăe pre măinile Calei şi Neacşăi, featele Cernicăi vornecul, la sînge. Iar alte moşîi, sate şi Ţigani şi cu vii şi alte ce vor mai fi de într-acealea, întăi să scoaţă de într-ănsele să plătească toată datoria Cernicăi vornecul, iar ce le va mai rămînea să facă trei părţi; di o parte să fie pre măna vorniciasei, iar doa părţi să fie la featele Cernicăi vornecul. Deci vorniciasa cu partea ei să fie volnică să le dea cui va fie ei voia, iar părţili featelor să le fie lor de moşîe. Insă de în tot ce se va afla de la Cernica vornic, au multu au puţin, tot să înparţă în trei. Aşa am judecat şi le-am tocmit. ... 25 ... leat 7132 1624. Paraschiva logofet. Nicula ... spătar. Gligorie comis Tudor sulger. DIR, B, IV, nr. 463, p. 452. 1624 August 28.ŢR 454 ... ca să fie volnici călugării cu această carte a domnii meale să-şi ia vama de peaşte al zeacelea de la toţi vănătorii carii vor umbla vănănd peaşte pre ocina mănăstirii de în baltă de la Plosca .... Aşijderea să-şi ia vama de cărmă cum au fost leagea şi mai denainte vreame. Derept aceaia nimenilea să nu să isritească preste aciastă carte a domnii meale a opri pre călugări din ce le iaste partea mănăstirii, că acela om certare va avea, ce să-şi ia vama şi cărma cum scrie mai sus. ... 28 ... 7132 1624. ... DIR, B, IV, nr. 465, p. 454. 1624 August 28.ŢR 455 Adică eu, jupăneasă Ilina, jupăneasa Palalogăi logofăt ... Curiiacu, scris-am şi mărturisescu cu acista zapis al meu, ca să fii di marii cridinţă la măna fie-mea Pătranii, cum să se ştii căndu fu la pitrecaneia mea di morti, lăsatu-mu eu cu sufletul meu, fii-mea Pătranii un muniti, carii să cheamă Piscul Căinelui, dă pri apa Praovii, cari munte nu iasti amestiecat cu alti moşii, ce să trage din moşeele meale de zeastrie. Ci am socotit iar de l-am lăsatu fii-mea Pătranii, să-i fii şe ei de zeastrii. Şi am lăsatu eu, cu sufletul meu, com alte nemenii, sau alte rudenii ale nostre, să n-aibă nece o treabă, ori măcar şi din featile mealii. Şi am lăsat şi cu blestem: cine ar călca acesta zapis, cari am lăsat eu la moartea mea, să fii treclet şi afureset de 318 ... şi sufletul acelora să aibă a lăcui cu Iuda şi Areia la un loc. Şi pintru mai adivărată credinţă, me-am pus mai jos piceatea, ca să crează. ... 28 ... 7132 1624. Eu jupăneasa Ilina. DIR, B, IV, nr. 466, p. 455. 1624 August 29.ŢR 456 Scris-am eu, Tudor comnisul de Măldăreşti, acesta al mieu zapis să fie de mare credinţă la măna jupînului Hrizeai ... vistiiar, cum sî se ştie că i-am văndut eu Fundenii de pre Pasîre ce se cheamă Costiciu de lîngă Creţeşti, cu toot hotarul, den hotarul Crasanilor în latu pănă-n hotarul Creţeaştilor şi den apă şi de pădure şi cu toot cîmpul şi cu rumăni, anumea Costea şi frate-său Drăgan şi cu căţi rumăni se vor afla, că mi-au fost rumăni ai mei de moşie de acole, derept 18000 de bani gata. Şi i-am vîndut de bună voe a me această moşie ce e mai sus scrisă jupînului Hrizeai vistiiarul să-i fie de moşie neclentită, fără nici o gălceavă. Şi am pus şi mărturii cum să n-aibă nici ficiorii mii nice din rudile melea nice o trebă că i o am vîndut eu de bună voe a mea, cu ştire tuturora boiarilor. Mărturie am pus de mare credinţă: de Doiceşti, Danciul vatah ... Radul 457 logofăt, ... Cărsteaineşti, Stanciul logofăt, ... Băbeni, Zahariia logofet, ... Cacova, Buelă ... Izvor, Tudor comisul şi Harvat spătar, ... Căineşti, Stan logofăt ... Tărgovişte, jupănul Ghine ... jupan Stanciul Pustiiul ... jupan Ilie, ... Stroeşti, Mogoşu vătah. Şi am pus şi blăstem să fie blăstimat cu dumnezeu şi de 318 ... ce-s ... Nechiia ... să se judece cu Iuda şi cu Ariia cene va vre să strice tocmeala mea. ... Spiridon logofăt, ... 29 ... 7132 1624. Papa .... Badea ... logofăt. Eu Thudur comis. Paraschiva logofet. DIR, B, IV, nr. 468, p. 456-457. 1624 Septembrie 8.ŢR 457 Adecî noi, Nedealco comisul şi cu jupăneasa mea Nedealea, nepoată de soră Părvului logofăt, scris-am acesta al nostru zapis sî fie cu credinţă la măna jupănului Mattheiu cliucer şi a jupăneasei lui Păunei, fata lu Dragomir postelnic ... Vlădeani, ca să se ştie cum noi singuri de întru inema noastră am cugetat, căci dumnezeu feciori de în trupul nostru nu ne-au dat, să avem, neci feate; deci de în toate rudele noastre luat-am şi cu dragoste am priimit de-am făcut să ne fie jupăneasa Păuna fată de suflet cu toată voia noastră şi o am dăruit la vreame de logodnă, cănd o am logodit cu jupănul Matthei cliucer de i-am dat casele de în Coteşti cu îngrădişul casei şi cu pomii şi cu pivniţa şi cu trei livezi care sănt lăngă hotarul Vlădeanilor, ce-au fost ale unchiu nostru Părvului logofăt, să-i fie moşie lor şi feciorilor, iar noao şi unchiu nostru Părvului logofăt pomeană de veacie. Şi le-am dăruit aceaste moşii de bună voia noastră şi fără neci o silă şi denaintea părintelui vlădicăi Lucăi şi denaintea lu Parthenie episcupul şi a 458 tuturor deregătorilor domnu nostru anume: jupan Papa ... vornic ... Stoica ... logofăt şi Fiera vistier ... Dumitru ... vistier ... Radul logofăt ... Sima logofăt ... Para logofăt ... Tudor slujer Rudeanul ... Grama cern. clucer. Şi am pus şi blăstem: carele de ruda noastră va vrea să strice aciasta a noastră tocmeală după petreacerea noastră acela să fie trăclet şi afurisit ... 318 ... Nichei şi să lăcuiască cu Iuda şi cu Aria. Şi pentru mai mare credinţă pus-am şi peceatea noastră. Aciasta să se ştie adevărat. ... Şerban logofăt ... Tărgovişte ... Septembrie 8 ... 7132 1624 Papa ... Tudor slujer Nedealea comisoe. Necula ... spătar. Para logofăt .... DIR, B, IV, nr. 470, p. 457-458. 1624 Septembrie 11.ŢR 460 Sris-am eu, Stanca, jupîneasa lu Grozav postelnic, acesta al miu zapis sî fie de credinţă la mîna Badeai logofătul de în Argeş, cum sî sî ştie că am vîndutu ocina de în sat de Eşciori cît sî va aleage toată şe de în selişte şe de în cămpu şe de în pădurea şe de în apă, de preste tot hotarul. Şe acestî ocină fostu-ou cumpîrat Grozav postelnic şe cu Stanca, jupăneasa lui, de la popa Stanimir de în Drîganul, de în zileale Radului vodă de domnie de întăiu. Iar căndu au fost în zilelea lu Alexandru voevod, feciorul Radului vodă, noi am văndut acestă ocină ce iaste mai sus scrisă Badeai logofăt derept aspri 600 gata. Şe o-m văndut de a nostră bună voe, cu ştirea tuturoru megeiaşelor şe de în sus şe de în jos, ca să-i fie lui moşie şe feciorilor lui. Şe am pus şe mărturie, anume: popa Stănislav ... Argeş, Oprea diiaconul lu Socol ... Oprea, nepotul Badeai logofăt de în Bărbăteşti, popa Dragomir şi Badea posttelnic ... Mîneceşti, Frîncul postelnic. Acesta tocmelî am tocmet de a nostrî bună voe şi pentru credenţa pusu-ne-m şe peceţilea. ... 11 ... 7133 1624 ... 800 .... DIR, B, IV, nr. 472, p. 460. 1624 Octombrie 8.ŢR 462 Scris-am eu, Mănuşcă şi Stoica, zapisul nostru, ca să fie de mare credinţă la măna dumnelui jupan Necula vistiiar, cum să să ştie, că i-am văndut toate părţile nostre de ocină den Dărmăneşti, cătă să va alege, den cămpu, den pădure den apă şi dăn silişte satului, dă preste tot hotarul, dăn matca Praovei pînă în Praoviţă, dirept bani gata 5.000. Şi o am văndut de a noastră bună voe, fără de nici o silă, cu ştire tuturor megiiaşilor, ca să fie dumnelui moşie stătătore. Şi mărturie încă au fost: Nastea dă Tărşor şi Sima vătah de Dăduleşti, Mogoş ... de Păuleşti, Gherghie postelnic de Negoeşti, Vălcul de Dărmăneşti, Radul Rădămb de Stoineşti şi Vladul de Dărmăneşti. Şi am văndut acestă ocină în zilele domnu nostru Io Alixandru voivod, ... Radul voivod, ... Ohtombrie 8 ... vălet 7133 1624. Eu Mănuşcă. Eu Stoica. Sima vătah ... Dăduleşti. Mogoş vornic de Păuleşti. Eu Gherghe postelnic. Vălcul din Dărmaneşti. Radul Rădămbul de Stoinişti. Vladul din Dărmăneşti. Nastea de Tărşor. DIR, B, IV, nr. 474, p. 462. 1624 Noembrie 24.ŢR 465 ... ţie Tudore comis ... Măldăreşti. Dup-aceia-ţi dau în ştire domnia mea pentru sfînta mănăstire Coziia, că are un sat slobozie, anume Călimăneştii şi are şi cărţili domniei meale de ertăciune şi ale părintelui domnii meale Io Radul voevod, iar voi aţi călcat cărţili şi n-aţi ascultat de le-a ţi de le-ţi luoat oile şi i-aţi gorştinit. Deci, de vreame ce veţi vedea cartea domnii meale şi sluga domnii meale, anume.............. iar tu să cauţi, că tu nu le-i tornat, ti să-i torni tot înnapoi pănă întru ban, că am văzut domnia mea şi cartea părintelui domnii meale Io Radul voevod ca să le întorci tot ce le-i fost luoat, iar tu-i porţi val de atunce pănă acum, ce căt n-ai dat încă să le dai. Iar să nu ver vrea să le dai, să fie volnici călugării cu cartea domnii meale şi cu sluga domnii meale ce iaste mai sus zis, să te tragă pănă le vei da tot şi de nime opreală să n-aibă naintea cărţii dumnii meale. ... ... 24 ... 7133 1624. .... DIR, B, IV, nr. 478, p. 465. 1624 Decembrie 30.ŢR 467 Adecă eu jupan Vladul ... vistiiar, scris-am acesta al mieu zapis să fie la măna jupănului Buzincăi comisul, cum să se ştie cum am făcut schimbu cu satul Tăistreanii de i-am dat a treia parte de în sat de în Tăistreani şi cu rumînii căţi se vor afla pre acea a treia parte de sat şi cu tot venitul de în cămpu şi de în pădure şi den apă şi de preste tot hotarul şi i-am mai dat şi bani gata ughi 30, iar jupînul Buzinca comis, el mi-au dat jumătate căt iaste partea lui de în sat de în Drăgăneşti şi cu toţi rumînii căţi se vor adevăra şi cu tot venitul de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de preste tot hotarul, ca să-m fie moşie. Şi ne-am tocmit noi de a nostră bună voe şi cu ştirea tuturor boiarilor. Şi la această tocmeală a noasttră, fost-au mulţi boiari mărturie: jupan Papa ... vornic şi jupan Fiera ... logofăt ... jupan Miho ... spatar ... jupan Bratul ... comis ... jupan Gligorie ... comis ... jupan Dumitru ... vistier ... Radul logofăt ... Para logofăt. Şi am scris eu Şerban copilul, ... Decembrie 30 ... leat 7133 1624. Vladul ... vistier. DIR, B, IV, nr. 481, p. 467. 1625 Ianuarie 4.ŢR 470 Scris-am eu Socol ... Dobroeşti al mieu zapis şi mărturisescu cu sufletul cum să să ştie că au vîndut tatî-mieu Dumitru partea lui de ocină den Dobroeşti toată Stoicîi vataf ... Beleţi, derept 4400 de aspri, însă dentr-o fune a patra parte şi cu viile de la Călugăriţa. Şi iar mărturisescu eu Socol cum au vîndut Detco vataf ... Dobroeşti den partea lui dealniţa Oprei iar toată, de preste tot hotariul Stoicîi vatafîn zilele Mircei voevod, derept 1500 aspri şi derept 1 cal de l-au scos den legătura Oprei banul. Insă să ştie în bucîţile de ocină de la Dobreşti să înparţî Stoica vataf cu Hamza ... Dobroeşti de în doao. Şi iar mărturisescu eu Socul să să ştie cum au vîndut eu de în partea unchiu-mieu Vlaicul a treia parte Stocîi vataf lu Ivaşco ... Beleţi, derept 700 de aspri şi derept un cal. Aşa ştiu eu şi mărturisescu cu aciast zapis, cum să să ştie. Şi mărturie încă au fost la aciastă tocmeală ... Beleţi, popa Ivan ... Radul, ... logofăt ... Voinea al Roşcăi ... Manea ... Dragotă. ... Ghenarie4 ... leat 7133 1625. Socul logofăt. DIR, B, IV, nr. 484, p. 470. 1625 Ianuarie 7.ŢR 470 ... ca să fie volnici călugării cu aciastă carte a domnii meale să facă mănăstirea mori înjugate cu cealealalte mori domneşti ce sănt la bae în vadul de deacindea despre casele Neculei slujer, tot întru un vad, pentru că am dat şi am miluit domnia mea pre sveanta mănăstire ce scrie mai mai sus cu jumătate de vad, unde sînt morile ceale domneşti, să-şi facă şi călugării mori, să fie de ajutoriu şi de hrană mănăstirii şi să n-aibă niminilea treabă cu morile, nici vornic de acolea den Bucureşti, nici judeţul, nici oroşan. nici slugă domnească, fără numai călugării să-ş ia venitul ce va fi, să aibă pace de tot omul, căci am miluit domnia mea că iaste vad domnescu. ... 471 ... 7 ... 7133 1625. ... DIR, B, IV, nr. 485, p. 470-471. 1625 Ianuarie 11.ŢR 472 ... ca să fie volnic egumenul şi cu tot săborul den svănta mănăstire, să ţie satul Corzeştii, cu rumănii şi cu venitul şi cu tot hotarul căt se va aleage, pentru că acest sat fost-au de moşie al sventei mănăstiri, şi l-au ţinut cu bună pace. Iar cănd au fost în zilele părintelui domniei meale Radul ... se-au fost sculat Ion comisul de Paia, de au luat acel sat în sila lui fără nici o judecată, de la svănta mănăstire, de l-au ţinut cătăva vreame, pănă a doa domnie a părintelui domniei meale. Deacia iar au lăsat satul pre seama sventei mănăstiri. Şi l-au ţinut mănăstirea cătăva vreame, cu pace. Apoi iar se-au sculat Ion comisul, de au luat satul de la svănta mănăstire, de al doilea rănd, de l-au ţinut fără leage şi fără judecată. Iar cănd au fost la moartea lui, mărturisit-au Ion comisul cu gura lui, cum n-au avut cu acel sat nici o meteahnă, ce au fost satul sventei mănăstiri, de moşie, şi să-l ţie iar mănăstirea. Şi la moartea lui, cănd au grăit aceale cuvente, fost-au mărturie Stamate aga şi Dumitru de Filiaşi şi Mihaiu Ţănţăreanul şi Preda...... şi alţi boiari mulţi. Şi aceşti boiari au venit de au mărturisit şi naintea domniei meale, în divan, cum au grăit Ion comisul aceale cuvente, naintea lor. Derept aceaia am dat şi domnia mea ca să fie volnică svănta mănăstire să-ţi ţie satul Corzii cum scris mai sus, cum le-au fost de moşie. Aşijdearea şi tu, Laţco peharnic, în vreme ce veri vedea cartea domniei meale, tu să laşi satul sventei mănăstire în bună pace, mai mult nemic 473 să nu opreşti. Iar să-ţi va părea strămb, să vii de faţă naintea domniei meale. ... ... Ghinarie 11 ... văleat 7133 1625 .... DIR, B, IV, nr. 487, p. 472-473. 1625 Ianuarie 12.ŢR 473 ... ca să fie volnic egumenul şi cu tot săborul de le sventa mănăstire să ţie pre Costandin Ţiganul şi cu Ţiganca lui, Voica şi cu 2 feate ce le-au făcut Costandin cu Voica, pentru că au fost Costandin Ţiganul de moşie al sventei mănăstire de Tismana. Deci au fost luat pre acea Ţigancă a Radului de Cărpeniş, anume Voica şi au făcut Costandin cu Voica Ţiganca 2 featea şi se-au căzut să ia Radul de Cărpeniş aceale 2 feate ce sănt făcute cu Ţiganca lui. Iar după aceaia, se-au sculat Radul de Cărpeniş de au făcut tocmeală şi schimb cu Ioan egumenul şi cu toţi călugării den svănta mănăstire de bună voia lor, de au dat egumenule Ioan şi cu alalţi călugări Radului de Cărpeniş trei Ţigance ale sventei mănăstiri, anume fata Botei, Anca şi Sora şi Vilaia, să fie Ţigance pentru Ţigance, ca să ţie Radul aceaste Ţigance ale sventei mănăstiri să-i fie de moşie; iar svănta mănăstire să ţie pre Voica Ţiganca cu două feate ale ei, anume Stana şi Necşa, ca să le fie de moşie. Şi se-au tocmit de bună voia lor şi au fost mărturie Radul ... Iacoane ... Hamza al Paştei şi Stan Crăsnariul, ... popei Radul ... Predeşti. Şi au venit de au mărturisit şi naintea domniei mealea. Derept aceia, am dat şi domnia mea, ca să le fie lor de moşie. ... ... 12 ... 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 488, p. 473. 1625 Ianuarie 12.ŢR 475 Adecă, eu jupan Vladul marile vistiiar scris-am acesta al mieu zapis, să fie svănta mănăstire la Sneagov şi la părintile episcup chir Haralampie ce iaste egumin într-această svăntă mănăstire şi la toţi călugării, cum să se ştie c-am avut eu la svănta mănăstire la Sneagov 1 Ţigancă, anume Buna Ţiganca, sora lu Crivăţ, şi cu 3 feate. Deci, m-am tocmit cu părintile episcupul ce este egumen şi cu toţi călugării den mănăstire de mi-au dat Ţigance pentru Ţigance, de în ţigănie sventei mănăstiri, însă Ţigancele anume: Neaga Ţiganca cu featele-şi, anume, Muşa şi Buna, de mi-au plătit Ţigancele; şi ne-am tocmit de a noastră bună voe. Şi la această tocmeală fost-au mărturie mulţi boiari, ... jupan Papa ... jupan Fiera ... logofăt ... jupan Miho ... spatar ... jupan Dumitrachi ... postelnic ... jupan Bratul ... comis ... jupan Dumitru ... vistiiar. ... ... Ghenar 12 ... văleat 7133 1625. Vlad ... vistier m.p. DIR, B, IV, nr. 490, p. 475. 1625 Ianuarie 17.ŢR 475 ... ca să fie satul sventei mănîstiri, anume Flămănzeştii şi cu ţigănia în pace şi slobod de bani de păhărnicie de cîtră păharnici; nemic de vinure căte se vor vende acolea în sat şi în ţigănie să nu dea; nici să meargî păharnicii acolo, pentru că am ertat domnia mea, cum au fost ertat şi de părintele domniei mele şi de alţi domni mai denainte vreme. 476 Dereptu aceia şi voi păharnicilor care veţi înmbla acolo pentru pîhîrnicia, în vreme ce veţi vedea cartea domniei meale, voi sî vă feriţi de satul sventei mănăstire ce e mai sus scris şi de ţigănie, în pace să lăsaţi mai mult să nu învăluiţi, numai să vă luaţi păhărnicia de cărcimele den oraş, iar în sat nemic să nu mergeţi, că aşa iaste învăţătura domniei mele. ... 17 ... 7133 1625 ... DIR, B, IV, nr. 491, p. 475/476. 1625 Ianuarie 24.ŢR 477 Scris-am eu jupăneasa Neaga, fata lu Bogdan postelnic ... Săhăteni, sora lu Pătraşco, nepota jupănesei Neagăi vornicesei, acesta al mieu zapis la măna neanei lu Dumitru logofăt ... Căldăruşani, ca să-şi ia o Ţigaîncă anume Slamănă cu doi feciori, anume Manea................. de la sfănta mănăstire de la Snegov, păîntru că această Ţigaîncă a fost dată încă mai de înnainte vremă de mama Neaga vorniceasa, neaneii lu Dumitru logofăt. Deci, după petrecerea mameii Neagăi vorniceaseii, au căzut nene Pătraşco să plătească această Ţigaîncă. Iar după petrecerea neneii lu Pătraşco, frăţini-mieu, am căzut eu să plătescu această Ţigancă. Deci am dat neanei lu Dumitru logofăt de să-şi ia această Ţigancă de la sfănta mănăstire ce iaste mai sus scrisă, iar călugărilor, de le va părea strămbu, ei se vor pără cu mine. 478 Şi la tocmeala nostră mărturii încă au fost anume: Stoica ... Stan Lungoci ... Simpetru ... Stan Balomirescul ... Antonie ... Albotă şi Buzia. ... Şcheaii, ... Ghenar 24 ... văleat 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 494, p. 477-478. 1625 Martie 6.ŢR 485 Iu Ivaşco scris-am aceasta al miu zapis la măna dvornecului Ivaşco cum să se ştii că-i săntu dator 36 dea galbini, cea me-am pus paarti mea dea ocină dea Băleani cu rumănii, zălog, pănă-i voiu plăti banii neaci să fii volnic a meagiişi rumănii, pănă nu-iu voiu plăti bani vornicului. Şi zio am pus la staolea Florii: dea nu-i voi plăti banii pănă atuncea, să-i fii ocina statătoare. Şi mărturii: Pădurea, Dragomir, Milea, popa Ratea şi popa Radulu dea Băleani. Aceasta am scris. ... Martie 6 ... vălet 7133 1625. Şi mărturie Grăjdana spătărisa şi Preada spatar şi rumănii, anumea Ion şi Pătru dea Băleani. Şi am scris eu Ivaşco, cu măna mea. Şi am scris eu Ivaşco, feaciorul Fărăi logofăt. Preda al doilea spatar, eu încă sănt mărturie. DIR, B, IV, nr. 501, p. 485. 1625 Martie 26.ŢR 489 ... Scris episcopiia mea aceasta carte a episcopii meale, cum dăm în ştire păntru răndul acestui om, anume Bogdan, ficiorul lu Neagoi Şupitul de în Macsim, cum au venit înnaintea noastră de bună voia lui şi cu megeiaşi şi cu oamini buni, de se-au mărturisit cumu-s vende ocina de la Macsin, însă de în partea lui jumătate, egumenului irmonah Samoil de la sfînta mănăstere ce-i zicia mănăstirea Banului de la Buzău, undi iaste hramul blagoveaştenie ... peste tot locul, căt se va aleage jumătate şi de apă şi de în uscat şi de în cămp şi de în pădure, derept 22 de galbeni gata. Şi o au văndut de bună voia lui, fără nicio silă şi cu ştire a toţi mrgiiaşii şi de în sus şi de în jos şi de înprejurul locului. 490 Şi au fost înnaintea noastră mărturii aceştii megiiaşi, anumel, Oprea postelnic ... Dumitraşco ... Bodin ... Răgepi, toţi de în sat de în Macsin ... Stanciul ... Stoian. Şi au fost tot clirosul episcopie meale şi tot săborulsfintie episcopii, cum să fie acea ocină moşăe sfintii mănăstiri ce iaste mai sus, în vecie neclintit şi nelăgănat. Aceasta mărturisescu episcopiia mea. ... S-a scrie Martie 26, ... leat 7133 1625. Smerenie episcopu Efrem ... Buzău. DIR, B, IV, nr. 506, p. 489-490. 1625 Aprilie 2.ŢR 491 Să se ştii acest zapis al miu al Dunusii călugăriţii, cum mi-am închenat la sfîntaa mănăstire la Duşca la preobrejenii 5 poguni de vii în delul Verneştelur cu buţi, cu tuceture, cu curetă, cu tut ce va fi. Şi le-u dat de bună voia ei ca să aibă pumenă şi să aibă au sucuti părăntele Samuil şe alalţi călugări ce vor fi în mănăsteri Banului şe a u ţeni şe a o brăca şi a o pumenii pănă la murte-mie. Şe după morte me, neme să nu mai aibă tribă, nici feciur, neci nepute, neci nepuţi altă, făr căt ce ni se va ţine de sfînta ai mănăstire de Duşca. 492 Şe au fostu mărturii jupan Păruş şe Armega, Dragumir Surescul şe Ghene Vălculescul şi Stanciul Tipar şe Dragumir al diiacunului Stănislav. Acestă să ştii. ... Aprilie2 ... vălet 7133 1625. Eu Sava al Simei am scris ... Eu Sava Eu Dragomir Dragumir al diacunului Eu Ghene ... DIR, B, IV, nr. 509, p. 491-492. 1625 Aprilie 4.ŢR Ivaşco ce au fost vornic ... Gligorie comis ... Radu postelnic ... Stanciul logofet de Cîrstieneşti ... Danciul de Uscaţi ... Mitrea de în Dragomireşti, scris-am a noastră carte să fie la măna Simei logofet, că ne-au luat Sima logofătul, aceşti 6 boiari ce săntu mai sus scrişi înpreună cu părintele Melentie de la mănăstirea lui Mihaiu vodă de la Bucureşti, pri răvaşe domneşti să căutăm şi să adevărăm şi să-i tocmim pentru satul Grozăveştii. Căutat-am cărţile Simei logofătul ce au avut cumpărătoare Mitrea vornicul cu jupîneasa lui, Neaga, căutat-am şi cărţile mănăstirii de la sveti Nicolae. Aşa i-am tocmit noi aceşti 6 boiari ce săntem mai sus scrişi să ţie sventa mănăstire jumătate de satu şi jumătate de rumîni şi moorile de sus ce săntu înpotriva Sfrăceştilor, iar Sima logofătul iar să ţie jumătate de satul jumătati de rumîni şi moorili de jos dăspri Grozăveşti; iar să se vor afla alte vaduri, să facă mănăstirea înpreună cu Sima logofătul. Pentru că acestu satu Grozăveştii, ce iaste mai sus scris, fost-au cumpăratu-l Mitrea vornicul înpreună cu jupăneasa lui, Neaga; deci partea Mitrei vornicul închinat-au elu singur la sventa mănăstire la svetii Nicolae şi dup-închinătooari ce au închinat, luat-au Mitrea vornicul şi 20.000 de aspri de la mănăstire. Ci noi aceşti boiari ce săntem mai sus scrişi, aşa i-am tocmit şi cu preoţii şi bătrînii oraşului, iar Sima logofătul să ţie jumătati de sat cum i-au dat jupăneasa lui, Safta. Aşa am judecat cu ale noastre suflete. Şi am scris eu, Danciul de Uscaţi, ... 4 ... leat 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 510, p. 492. 1625 Aprilie 5.ŢR 493 ... Aşa să să ştie cum au judecit Mitrea peharnicului din Mihăeşti pre rumănul lui pre Mărtin di în Titeşti, pre el şi cu ficiorii lui, căţi vor fi di în trupul lui şi cu toată casa lui şi cu silişte lui şi cu un loc de suptu Mlac, derept 20.000 de aspri gata. Şi l-au judecit de bună voia lui şi cu ştirea unchilor lui, să fie om slobod şi în bună pace de cătră el şi de cătră ficiorii lui şi de cătră toate rudeniile lui, de nimea băntuială să n-aibă. Şi am văzut şi eu, judeţul di în Rămnic, cu 12 părgari zapisul di în măna Mitrii piharnicul cum au judecit pre Mărtin şi cu ficiorii lui căţi va fi dat dumnezău cu toţi. Şi la tocmeală încî au fost mărturie: Dragomir ... Rămnic ... Stan Gorcilă ... Seman ... Lupul şi di în Grebleşti, Stanciul, ficiorul vătahului. Şi am fost la tocmeală cum s-au tocmit şi l-au slobozit, mai mult meteah cu el şi cu ficiorii lui să n-aibă, amin. ... 5 ... 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 511, p. 493. 1625 Aprilie 5.ŢR Adică iu Vlad postelnic şi cu jupînesa mea Stanca, fata lu Buiac di în Sîcuiani, scris-am acesta zapis al nostru la mîna jupînului Stoicîi niguţătoriul ... Tîrgovişte, cum i-amu vîndut o selişti în sat cu 8 locuri în cînpu, di în parti socru-miu lu Buiac, diriptu 4700 di bani gata. Şi o am vîndut noi di bună voia noastră, pintru cî aceşti bani i-am ......... Vlad postelnic ................. Preda paharnic ... A................... va şi de la feciuru lui Stoica................... sî-i fii lui moşîi şi ficiurilur. Şe o am vîndut cu ştirea migiiaşîlor. Şi au fosto la tocmeala noastrî mîrturie: Stancul postelnic şi Neagoe al Cîlugîrului şi Vîsiiu, ... uncheaşului Neagoe şi Dragomir rotariul ... Necula postelnic ... Dragul ... Calotî şi mulţi oamini buni. Şi pintru credinţa am fîcut acestu zapis şi mi-am pus şi degetul. ... 5 ... liat 7133 1625. Vlad postelnic. Nicula postelnic mîrtorii. DIR, B, IV, nr. 512, p. 493. 1625 Aprilie 10.ŢR 494 Adecă eu, Dionisiia călugăriţa băneasa, scris-am şi mărturisescu eu cu acestu zapis al mieu, ca să se ştie cum am închinat eu şase pogoane de vie şi cu 6 stănjeni de ocină de în dealul Verneştilor cu buţile şi cu tocitoarea şi cu toate vasele şi cu casa de la vie la sfînta mănăstire ce se cheamă Duşco, hramul preaobrajeniei, ca să fie mănăstirii de moşie, iar noao şi părinţilor noştri pomeana în vecie. Şi ne-au scris morţii şi pre noi la sfăntul pomenecu, 12 suflete, anume Mariia ... Dragomir şi Catafii monahi şi Manole ... Stoica ... Neacşa ... Radoslav 495 ... Dionisiia monahi ... Mariia ... sora ... Petru ... sora ... Ivan ... sora ... Nichifor. Şi deaca voiu muri să mă slujească călugării şi să mă îngroape în sveanta mănăstire şi să mă grijască cu tot ce va tribui, iar după moartea mea, să n-aibă nimenilea treabă den ruda mea cu aceaste moşii, nici nepot, nici părintele episcupul de la Buzău, nici al nimenilea, căci sănt moşiile meale. Şi le-am dat eu la svînta mănăstire şi la Duşco şi la mînăstirea Banului de la Buzău, hramul blagoveştenie ... la măna egumenului popa Samoil. Şi am pus şi blăstem: care om va vrea de în ruda mea să ia mila de la mănăstire şi să spargă pomeana mea, oricine va fi acela să fie trăclet şi afurisit de 318 ... ce sănt întru ... Nechei şi să aibă parte cu Iuda şi cu Aria la un loc. Aciasta mărturisescu. ... ... 10 ... 7133 1625. Evid Păruş gealep ... Armega Grec ... Dragomir, ... Stănislav diiaconu ... Sava, fiul Simei ... Ghinea ... Buzău ... Stahi ... Zoreşti. ... DIR, B, IV, nr. 515, p. 494-495. 1625 Aprilie 15.ŢR 495 ... ca să-i fie în pace posluşnicii ce sănt înprejurul episcupiei, strănşi săraci de pre la Moldova şi pre la Brăila şi den toate laturile, de bir şi de galbeni şi de cal şi de oae seacă şi de toate slujbele şi măncăturile căte sănt preste an în ţeara domnie meale, pentru că i-am ertat domnia mea, pentru voia cinstitului părintelui episcupul, ca să-i fie de lucru şi de ajutoriu şi de treaba svintei episcupii. Derept aceaia şi voi, toate slugile domnii meale, carii veşi fi veri de ce slujbă la oraş în Buzău, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale, iar voi să căutaţi, de acum nainte foarte în pace să-i lăsaţi, de toate dăjdile şi slujbele căte vor fi, de nici una să nu-i băntuiţi pentru că am văzut domnia mea şi cartea părintelui domnii meale Io Radul voevod, de pace şi de ertăciune. 496 Aşijderea i-am ertat şi domnia mea, ca să aibă pace de acum nainte, nimenilea treabă cu dinşii să n-aibă, ce să fie în pace şi în odihneală cu cartea domnii meale, cu toate dăjdile, cum scrie mai sus, pentru că aşa iaste învăţătura domnii meale. ... ... 15 ... văleat 7133 1625. ... Io Alexandru .... DIR, B, IV, nr. 516, p. 495-496. 1625 Aprilie 20.ŢR 496 ... părintelui Antonie egumenul de la sviatae mănăstire ... Argeş, ca să fie volnic cu cartea domniei mele să ia dijmă de la toţi oamenei, ori căţi vor ara pre ocina Şăoaşului, să ia tot de în zece clîi 1 clae şi de în păine şi de fîn, cine va cosi, cum iaste legea măcaru să vor fi rumîni ţerani ori oroşan ori rumîni de sat, pre toţi să-i dijmuiască. 497 Şi să fie volnic egumenul să ia şi vinărici de la toţi oamenei căţi vor avea vii pre ocina Şăoaşului tot al zecele, cum iaste legea. Şi de cătră neminea opreală să nu aibă, că aşa iaste învăţătura domniei meale. ... ... 20 ... 7133 1625 .... DIR, B, IV, nr. 518, p. 496-497. 1625 Aprilie 20.ŢR 498 ... voa boiarilor carei aţi fost oiari în judeţiul Gorjău. După aciasta, vă grăescu domnia mea păntru răndul slobozeilor, ale sfintei mănăstiri ... Tismana, că au venit părintele Ion 499 egumenul de aşa au spus la domnia mea, cum voi mers-aţi la slobozeile mănăstirei de le-aţi numărat oile şi le-aţi luoatu litrele tot bani şi de oae, ban; şi învăţătura domniei meale n-au fost să luoaţi de la slobozei. De vreame ci veţi vedea cartea domniei mele, iar voi să turnaţi toţi bănei, căţi veţi fi luoatu depre la slobozei şi păntru litre şi banei de oae şi plocoanele, tot să le turnaţi, că am ertat domnia mea slobozeili mîmăstirei, să fie în pace de oerit şi să fie în pace slobozeili de bir, de găleată cu fîn, de dijmă de stupi, de gorştină de oi şi de porci şi de toate slujbele şi mîncîturili cîte vor fi preste an în ţeara domniei meale, că i-am ertat domnia mea cum au fost ertate şi de părintele domniei mele Io Radul voevod. Şi voi, toate slugili domneşti au boereşti ori carei dece slujbe veţi înbla tr-acel judeţ, în vreme ci veţi vedea cartea domniei meale, iar voi să vă feriţi şi forte în pace să lăsaţi slobuzeili mănăstirei de toate dăjdili, cum scrie mai sus. ... ... 20 ... 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 520, p. 498-499. 1625 Aprilie 20.ŢR 500 ... voa boiarilor carei aţi fost oiari ... Vîlcia. După aciasta vă grăescu domnia mea păntru slobozeile sfintei mînăstiri de la Bistriţa, că au venit părintele Teofil egumenul de aşa au spus la domnia mea cum voi mers-aţi la slobozeili mînăstirei de aţi numărat oile şi le-aţi luoatu litrele tot bani şi de oae, banul şi plocon. Derept aceia, în vreame ci veţi vedea cartea domniei meale, iar voi să căutaţi toţi banei să le turnaţi ori căt veţi fi luoatu şi bani de litre şi de oae, banii şi plocoanele, tot să daţi îndărăt, că i-am ertat domnia mea cum au fost ertaţi şi de alţi răposaţi domni denainte vreme, că am văzut domnia mea şi cartea răposatului Mihaiu voevod şi cartea lu Şărban voevod şi cartea lu Alixandru voevod fecior lu Iliiaş voevod şi cartea părintelui domniei meale Io Radul voevod, cum să aibă pace slabozeili mînăstirei de toate căte dăjdi şi mîncături vor fi preste an în ţeara domniei meale. Şi să fie în pace de bir, de găleata de fîn, de dijmî de stupi, de gorştină de oi, de porci, şi de toate dăjdili şi mîncăturili căte vor fi preste an în ţeara domniei meale, că am ertat domnia mea cum au fost ertaţi şi de alţi răposaţi domnii şi cum au fost ertaţi şi de pîrintele domniei meale. Neminea treabă 501 la acea slobozie, să nu să nu aibă. .... ... 20 ... 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 522, p. 500-501. 1625 Aprilie 22.ŢR 502 Scris-am eu Dumitru şi jupăneasa mea Caple şi eu Stanciul, fratili lu Dumitru, acest al nostru zapis la măna Stanciuloi logofet, cum să se ştie că am văndut noi parte tîtîni nostru al Negre de ocinî în Bîrca toată cîtî să va alege preste tot hotariul deript 3900 de bani gata. Şi am vîndut noi de a nostră voe şi am văndut noi şi ce au fost a tîtîni nostru moşie şi noi a nostră cumpîrător tot ce au fost. Şi cîndu am făcut noi acestă tocmală au fost muma nostră Despa şi Mateiu postelnic ... Barbul postelnic. Şi am scris eu, popa Gherghie, ... 22 ... văleat 7133 1625. Eu Dumitru. DIR, B, IV, nr. 524, p. 502. 1625 Aprilie 25, Tîrgovişte.ŢR 502 Scris-am, eu jupăneasa Cheajna vorniceasa a Cernicăi vornicul, aceasta a mea carte, ca să se ştie cum mi-am închinat eu mănăstirea mea ce se chiamă Ezer, unde iaste hramul uspenie ... la sveta Gora, unde iaste dată şi închinată şi mănăstirea sviata Troţă de la Bucureşti, aşişderea închinatu-mi-am şi eu mănăstirea mea, cu moşiile meale, ce se va aleage partea mea toată de în ce am cîştigat eu cu soţul mieu, vornicul Cernica. Insă să se ştie: de în Bărzeşti a treia parte şi de în ocină şi de în vii şi de în mori şi de în cîmpu şi de preste tot hotarul căt se va aleage, a treia parte şi iar de în sat de în Săruleşti, partea a lu Ignat, de preste tot hotarul, a treia parte şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de preste tot locul cît se va aleage şi de în Glina parte mea, iar a treia parte, de pretutindenile, căt se va aleage şi în cămpu şi de în pădure şi în apă şi de preste tot hotarul şi de în Ghitioară iar partea mea de ocină şi de în cămpu şi de în apă şi de în pădure şi de în tot venitul, ce se va aleage, a treia parte şi iar de în Cueşti parrtea mea a treia parte şi de în cămpu şi de în pădure şi de în apă şi de în tot venitul ce se va aleage, 503 a treia parte, de preste tot hotarul. Şi iar dau de în moşiile meale de în Uricheşti partea mea cu 4 rumăni, anume: Mircia ... Vlaicul ... Luţcan ... Caliu şi de în cămpu şi de în pădure şi de în baltă şi de în vadure de moară şi de preste tot hotarul, căt se va aleage şi iar de în sat de în Săruleşti partea mea toată, cît se va aleage cu morile şi cu tot ce se va afla şi locu de 4 prăvălii în Bucureşti şi iar 4 sălaşe de Ţigani, anume: Nistor Ţiganul cu Ţiganca-ş, Stoică şi cu muma lui Nistor, Stana şi soru-sa Neaga ... Stan socaciul cu Ţiganca-ş, Slamnă cu fămeae-ş şi Drăgan Ţiganul cu Ţiganca lui, Neaga şi copilă de Ţigan, anume Neacşa ... Mircia. Aceaste ocine şi Ţigani ce sănt mai sus scrise datu-le-am toate mănăstirii de la sveta Gora, pentru sufletul mieu, ca să ne fie pomeană. Şi au fost mulţi oameni buni mărturie şi egumeni, anume: Tanasie egumenul de la sveta Troiţă şi egumenul Melentie de la mănăstirea lu Mihail voevod şi de în Şinteşti, Staico postelnic ... Badea şefariul ... Tărgovişte popa Iane şi popa Cherfote ... Baldovin diacon. Şi am pus şi blăstem după moartea mea: cine se va ispiti de în ruda mea sau de în săngele mieu, au nepot, au frate, au soră au văr, de va vrea să spargă mila şi pomeana mea să ia aceaste moşii de la sveta Gora, unde am închinateu, acela om să fie anatema şi afurisit şi trăclet de 318 ... Nicheia şi să aibă parte cu Iuda şi Ariia. Aciasta am scris şi mărturisescu cu aciastă carte să fie la măna călugărilor cu mănăstirea mea şi cu toate ocinele cîte scriu mai sus şi cu tot ce iaste să le fie de moşie şi noa pomeană în vecie. ... ... 25 ... 7133 1625 . DIR, B, IV, nr. 525, p. 502-503. 1625 Aprilie 25.ŢR 505 Scris-am eu Chisar peharnic ... Ruda, ... Chirca comis, cum să să ştie că am fost dat seleşte lu Păsăţăl jumătate, cănd s-au scumpărat de la minea Bolovan, iar ceia jumătate am schimbat cu el de me-u dat un cal, dereptu 3000 de bani, cum să-i fie lui moşie şi lui şi feciorilor săleştie lu Păsăţăl tot, cum să fie de toţi omenii miie şi de toată ruda a mea. Mărturie încă au fost: Dragomir, ... Dumitru ... Şuici, Calen de Cocoi, ... Tatul, Stăia, ... Bărsăi, ... Davit ... Ruman Stoia ... Racoviţa, de Boeşoră Şărban, popa Stan de Clocotiş. ... Chisar peharnic. ... Aprilie ... 25, velet 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 527, p. 505. 1625 Aprilie 27.ŢR 506 Adecă jupăneasa Cheajna a jupănului Cernicăi ... şi Calea şi Neacşa, fetele jupănului Cernicîi vornicul, scrs-am al nostru zapis să fie la măna jupănului Dumitru Dudescul ... vistiiar, cum să se ştie că am văndut satul Cărstieneştii jupănului Dumitru ... vistiiar, înnsă partea părintelui nostru jupănului Cernicăi vornicul toată den cămpu şi den pădure şi den apă şi cu vadurile de moara şi cu tot venitul den hotar pănă în hotar şi cu toţi rumănii, cîţi va fi ţinut jupănul Cernica vornicul păn au fost dumniialui viu. Înnsă rumănii anume: Crăciun cu feciorii-ş ... Vladul cu feciorii-ş ... Dragomir cu feciorii-ş ... Ianache cu feciorii-ş, ... Crăciun cu feciorii-ş ... Băra ... Stroe, derept 180 de galbeni gata. Şi după aceaia iarăş de se vor mai afla rumăni fugiţi sau feciori dentr-aceşti rumăni, sau rudele acestor rumăni şi se vor trage rumăni de pre aciastî parte de ocină tot să fie volnic jupînul Dumitru vistiiar să-i ia de pre unde-i va afla, să-i ducă la sat la Cărstieneşti. Pentru că am văndut noi de a noastră bună voe, fără de nici o silă şi cu ştirea tuturor oamenilor noştri, ca să fie jupănului Dumitru vistiiariul moşie ohabnică lui şi feciorilor şi nepoţilor strenepoţilor. Şi mărturie înncî se-au tîmplat de-au fost la tocmeala noastrî jupănul Dumitrşco ... pitar ... Danciul vătahul de Doiceşti ... Radul ... Rasa ... Stanciul logofăt ... Cărstieneşti ... Spiridon logofăt ... Roteani ... Danciul ... Uscaţi ... Staico postelnic ... Şinteşti ... Mihaiu peharnic ... Bueşti ... Stoica logofăt ... Tîrgovişte. Aciast-am scris să fie de credinţă la măna jupănului Dumitru ... vistier. Scris Mihalcea logofăt ... Măgureani ... Prahova, ... 27 ... 7133 1625. ... Stanciul logofăt. Eu Spiridon logofăt. DIR, B, IV, nr. 528, p. 506. 1625 Mai 3, Tîrgovişte.ŢR 512 Adecă noi 6 boiari anume: Tudor slujer ... Stoica Tărăceanul ... Neanciul ... Danciul de Uscaţi ... Staico postelnic de Bucşani ... Ianachi ... scris-am aciasta a noastră carte ca să se ştie cum ne-au fost luoat jupăneasa Cheajna dvorniceasa şi cu ginere-său Ionaşco comis de înnaintea domnu nostru Io Alexandru voevod pre răvaşe domneşti, ca să le căutăm răndul de toate datoriile ale Cernicăi dvornicul, şi pentru toată cheltuiala lor cine ce au avut. Deci am căutat în tot chipul şi am aflat cheltuiala la jupăneasa Cheajna vorniciasa 770 de galbeni şi la Ionaşco 90 de galbeni. 513 Deci aşa i-am tocmit cu sufletele noastre cum să se pue jos cea cheltuilă a vorniceasei, căci au fost cheltuiala mai demult de pre la Mihail voevod iar cheltuiala a lu Ionaşco comisul au fost mai de curăndu. Deci am socotit de-am pus pre 60 de galbeni să-şi socotească Ionaşco comis cu cumnată-sa jupăneasa Calea, cum vor şti ei amăndoi. Iar pentru 30 de galbeni den cei 90 să fie jupăneasa Cheajna vorniceasa în pace căci au avut şi ia destulă cheltuială pănă au fost cu Cernica dvornicul depreună. Iar pentru ocina de la Ghitioara cu vama sării să ţie mănăstirea sveti Nicolae a treia parte cum au fost dată mai de demultu iar doao părţi ce rămăn să înparţă în trei părţi; o parte să ţie vorniceasa, altă parte să o ţie Ionaşco comis, altă parte să o ţie jupăneasa Calea, că aşa i-am judecat. Iar pentru 1 păhar de argint să-l vănză cum i va fi preţul să plătească neşte ceară a lu Drăghici de Vărleţi. Iar căţi bani vor prisosi să se dea în datorie ce se va afla neplătiră den datoriia a Cernicăi ..., să fie de mijloc. Iar pentru 1 sabie ce au zis Ionaşco comis că iaste la vorniceasa adevărat-am cum se-au cheltuit pentru pomeanele Cernicăi vornicul. Iar pentru datorie ce se va adevăra neplătită să o plătească de mijloc. Iar pentru alalte ocine şi moşii şi Ţigani noi am lăsat să fie pre tocmeala ce i-au fost tocmit ceilalţi boiari carii au fost luoaţi mai înnaintea noastră ca să ţie jupănesa Cheajna vorniceasa den toate moşiile Cernicăi vornicul şi de în ţigănie tot a treia parte. Aciasta am scis şi aşa i-am judecat cu sufletele noastre. ... ... Lepădat logofăt în Tărgovişte, ... Mai 3 ... văleat 7133 1625. Tudor sulger Stoica logofăt Neanciul dvornic Ianachi vornic. DIR, B, IV, nr. 533, p. 512-513. 1625 Iunie 10.ŢR 519 ... jupănesei Catarinei a răposatului lu Vasilie vistiiar, ca să-i fie moşiile den Frăteşti şi den Lungi, partea ce-au fost văndută de Mitroe vorniceasa, toată preste tot, cu rumănii şi cu tot venitul, lu Pană vistiiarul, tatul jupăneasei Catarinei vistiereasa, încă den zilele lu Simion voevod şi tot au ţinut cu bună pace de atunce pînă acum. Iar după aceaia, cănd a fost acum în zilele domniei meale iară o nepoată ai Mitroe vorniceasa, anume Neaga, ia au rădicat pără înnaintea domnii meale cu jupăneasa Catarina vistiereasa, ca să-şi caute partea ei, a triia, den toate moşiile căte au ţinut Mitroe vorniceasa şi-şi cerea partea ei den Frăteşti şi den Lungi, iară a triia partea ei den ceale părţi ce-au văndut mătuşă-sa Mitroe vorniceasa, de preste tot. Intr.aceaia, domnia mea am judecat cu toţi cinstiţi deregătorii domnii meale, cum să-şi ţie jupăneasa Catarina vistiereasa partea de moşie den Frăteşti, toată şi de în Lungi, toată şi cu toţi rumănii şi cu tot venitul de preste tot, cum au văndut Mitroe vorniceasa lu Pană vistiiar, preste tot. Iar jupăneasa Neaga nepoata ... Mitroe vorniceasa să se apuce de nepoţii Mitroe vorniceasa, verii ei, să-şi caute partea ei, a triia, toată, pentru că alalte sate şi moşii, ce-au rămas de Mitroe vorniceasa 520 nevăndute, toate sănt pre mănile nepoţilor ei, ce să aibă a-şi căutarea dinşii toată partea ei deplin; şi pentru ce-au văndut mătuşă-sa Mitroae şi partea ei den ceaste moşii ce scriu mai sus. Iar jupăneasa Catarina să-şi ţie aceaste moşii, ce scriu mai sus, cu bună pace, cum le-au fost văndut Mitroae vorniceasa, să fie ei moşii ohabnice. ... ... Iunie 10 ... leat 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 539, p. 519-520. 1625 Iunie 13.ŢR 522 ... Stoicanului de Cărlomăneşti, ca să fie volnic cu ceastă carte a domniei meale de să ţie den partea Radei preoteasa popei Radului de Cărlomăneşti, den viile de la Mănja, jumătate de vie, den cap pînă în cap, în dealul Carlomăneştilor, şi cu un stănjen de ocină den apa Buzăului pînă în matca Adăncatei, pentru că au avut Stoicanul pără cu popa Radul de faţă naintea domniei meale. Şi aşa se-au jeluit Stoican, cum au avut şi el ocină şi vii în dealul Săseanilor, depreună 523 cu popa Radul şi acmu popa Radul i-au înpresurat ocina şi viile; iar popa Radul se-au jeluit cum n-au avut Stoican ocină şi vii cu dinsul, nici au ţinut. Intr-aceaia domnia mea am căutat şi am judecat cu dereptul cum să-şi ia neşte megeiaşi la mijlocul lor, să le caute de răndu: ţinut-au Stoicanul ocinu şi vii cu popa Radul, cum scrie şi într-o carte de moşie, au n-au ţinut ? Deci popa Radul nici aşa n-au vrut, ce se-au înpăcat de bună voia lui cu Stoican denaintea domniei meale de i-au dat acea vie ce este mai sus scrisă, den dealul Cărlomăneştilor, ca să-i fie de moşie. Şi încă au fost şi mărturie mulţi boiari denprejurul lor: Radul postelnic ... Potoceani ... Panait ... Băeşti ... Neagul logofăt ... Măgura ... Vladul Ţachia ... Zoreşti ... Radomir de acolea. Derept aceaia am dat domnia mea ca de acmu nainte să fie în pace unul de către alalt, mai mult să nu mai scornească pără niciodată. ... ... Iunie 13 ... văleat 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 543, p. 522-523. 1625 Iunie 18.ŢR 530 ... Scris episcopia mea aciastă carte a episcopiei meale lu Avram de Brăeşti cu toţi feciorii lui, cum să se ştie că au venit înnaintea episcopiei meale cuscru-său popa Tatul cu egumenul Metodie de la Pin şi cu tot săborul şi cu htitorii de în Sărata, Negoiţă postelnic, … Mihaiu postelnic de sea-au tocmit de a lor voe de au ertat pre Avram cu toţi feciorii lui de în rumănie şi Avram să dea mănăstirei Pinului 64 de oi şi 3 foi de brănză şi galbeni 50, preste tot fac 80 de galbeni. Şi au fost multe mărturie căndu au făcut htitorii şi egumenul aciasta tocmeală: de Puţinei, Cernat logofăt, de Cărlomăneşti, jupănul Crăciun de Odob eani, jupănul Lefterie ... Armega, de Mărăcineani, Sava lu Avram ... Necula Botoşanul, de Furtupeşti, popa Cărste, egumenul de la Aluniş şi mulţi oameni buni de înprejurul lor, pentru că au fost şi cest om ci e mai sus scris în Ţeara Ungurească fugit şi nici un folos n-au avut mănăstirea de dinsul. Dereptu aceaia au faptu aciasta tocmeală să fie în pace. ... ... 18 ... 7133 1624. ... episcop Efremu .... DIR, B, IV, nr.549, p. 530. 1625 Iunie 25.ŢR 530 ... Să se ştie acesta zapis al sventei mănăstiri ci se cheamă Menedic şi iaste hramul sveti Nicolae, pentru răndul ocinilor şi a moşiilor di la păr pre Izvorul Ursului şi pînă în apa Slănicului şi pînă în colnicul Jindei şi pănă în fîntăna Seaciului şi în piscul Merezului şi în piscul de mijloc şi pănă în valea 531 Călugîrului şi satul Voineştii cu tot hotarul pănî în hotarul Gîgeanilor şi al Bugheanilor şi al Miroşilor şi al Ruiuşilor şi al Şcopoe şi al Itului şi de în satul de în Miroş p..................... u Staico di Bucuv, toatî o-u închinat mănîstirei ci e mai sus scrisă şi înpiitrită aleasă la dealul eaerniştilor vii 70 de pogoane alease înpitrite dăspre toţi vecinii şi în dealul Săsenilor 30 de pogoane de vie alease ale sventei mănîstiri: şi în apa Buzăului în gărla domneascî 1 vad de moară cu loc pănî în drumul tîrgului di la coastă şi pînî în Odaia lui Trăndafir şi merge pînă în tărgul în Buzîu la oraş şi di în sat de Bicoiani a treia parte de ocină de preste tot hotarul................... şi de în cîmpu şi di în pădure şi despre Cîmpulungeani a treia parte desprî tot hotarul aceşti ocine moşii toate le-au dat şi au miluit răposatul Vintilă voivod sventii mînăstiri ci e mai sus scrisă. Dupî aceaia şi răposatul Mihail voivod încă au miluit sventa mînăstire ci e mai sus scrisă Menedic cu satul Zmeeştii cu toot hotarul şi cu seamnile di la Posadă pînî în Veaviriţa ... pînî în sarea Picinagăi şi pînă în vîrhul Stănilei şi di în piatra Cîţealelor şi di în piatra Boului şi pînî în Piscul cu nesipul şi pănî în bătătura Tatomirului, însă anume Stoia cu ciata lui şi cu fraţii şi lui Mihail ... Lupul cu fraţii lui ... Manea cu toată ciata lui. Şi mîrturii anume: Uriil cliisarul care au învăţat carte în mînăstiri la Minidic, ... popa Cărstiian de Răduleşti ... Cernat logofăt de Puţinei, de Cîrlomîneşti, Lamba părcălabul, de Virnişti, Jipa, nepotul jupîneasei Dobromirei şi Dragomir al diiaconului Stînislav ... Anhgel logofăt, de Mîrăcineani, Sava lui Avram ... Costandin ... Ban căpitanul, ... Armega, de Cirnăteşti, Pascul ... duhomnicul Silivestru ... popa Radul, aceşti toţi au mîrturisit cum sîntu aceste moşii cari-s mai sus scrise tot ale svintii ali minăstiri. ... Iunie 25 ... leat 7133 1625. Zota.Popa Nistor. Jipa.Popa Vişan. şi Crăciun de Cărlomăneşti..... Unofrie egumen.Popa Stan ... Sibiceu. Voico ... Răteşti.Statie. Eremonah Rafail.Sava călugăr. Metodie egumen ... PinBratul ... Neagoşina. ... Dragomir logofăt. Eu judeţul Isar ... popa Şerbu.Vălcan den Văleani. Negoiţă postelnic ... Mihaiu ... Sărata. DIR, B, IV, nr. 550, p. 530-531. 1625 Iulie 1, Bucureşti.ŢR 537 ... satului Luciianii ce săntu meşteri domneşti de case de în judeţul Dămboviţa, ca să fie în pace şi slobozi de bir şi de găleată şi făn şi de biru şi de oae seacă şi de cal şi de miare şi de ciară şi de dijmă de stupi şi de groştină de oi şi de porci şi de cai de olac şi de căşarie şi de maldăr şi de tuate slujbele şi măncăturile căte sănt preste an în ţeara domnii meale, de nimica val sau băntuială să n-aibă, pentru că l-am ertat domnia mea cum au fost ertat şi de alţi domni şi de părintele domnii mele Io Radul voevod, căce sănt meşteri domneaşti de lucrează tot lucrul ce tribuiaşte la scaunul domnii meale. Derept aceaia şi voi birarilor şi voi toate slugile domnii meale ori carii de ce slujbe veţi umbla într-acest judeţ, în vreame ce veţi vedea cartea domnii meale iar voi încă să căutaţi foarte să vă feriţi şi în pace să lăsaţi satul Lucianii, mai mult să nu-i învăluiţi naintea cărţii domnii meale, că acela om certare va avea. .... ... 1 ... 7133 1625. Io Alexandru voevod, din mila lui dumnezeu, domn ... Bastian clucer. DIR, B, IV, nr. 555, p. 537. 1625 Iulie 3.ŢR 537 ... lu Gligorie ... Pîuşăşti şi cu feciorei lui cîţi i va da, ca să fie volnic cu cartea domniei meale de să-ş ţie a lor parte de ocină toată de la satul Pîuşăşti ori cătă se va aleage partea tîtîini-sîu popei lu Dumitru, de 538 în cămpu şi de în pîdure şi de în apî şi de în seliştea satului, şi de preste tot hotarul şi cu viia cea bătrînî şi cu ţinutul viei cît va avea în prejur, însă fîr de cîtă vie au fost văndut Gligorie Oprei logofăt din Şirineasa. Pîntru că au venit Gligorie de aşa au spus la domnia mea cum i-au fost ocina de la Pîuşăşti de în doao cu nepoată-sa Părva, fata Stanciului fratele lu Gligorie. Deci nepoatî-sa Pîrva ia ş-au vîndut partea ei de ocinî de la Pîuşîşti toatî boiarinului domniei meale Simei ... logofăt, iar unchiul Pîrvei, Gligorie el nemica de în partea lui de ocină n-au vîndut; şi Gligorie fost-au frate şi cu Stanciul de un tatî, de popa Dumitru. Deci de în Stanciul au rîmas numai fata lui Pîrva, iar dupî moartea tîtîni-său Stanciului, ia ş-au vîndut partea ei de ocinî de la Pîuşîşti toatî Simei logofăt iar ocina lui Gligorie partea lui rămas-au nevîndută. Derept aceaia, domnia mea am dat lu Gligorie sî fie volnic sî-ş ţie a lui parte de ocinî şi de în vie, fără cît au vîndut Oprei logofăt şi de întru vad de moară jumîtate, care vad iaste înpreună cu Sima logofăt unde se chiamă la Colnicul Pietrilor, şi sî fie lu Gligorie, în pace de cîtrî toţi fraţei lui de ocinî de neminea val sau bîntuială şî nu aibă păntru partea lui de ocină. .... ... 3 ... 7133 1625. .... Dragomir a ... DIR, B, IV, nr. 556, p. 537-538. 1625 Iulie 11, Bucureşti.ŢR 539 Adecă eu Iancul căpitan şi jupîneasa mea Elina, fata lu Mihaiu postelnic de Stănceşti, scris-am acesta al nostru zapis ca să fie la măna Radului logofătului cum să se ştie că i-am fost văndut însă jupăneasa mea Elina de în satul ei de în Brătieşti a treia parte de preste tot hotariul de în hotar pănă în hotar şi de în vadurile de moară iar a treia parte. Şi se-au mănatu de au fost văndut această ocinî de un an şi au rămas aciastă ocină a fi moşie neîntoarsă Radului logofăt cum o am fost vîndut, iar după aceaia noi ne-am rugat Radului logofătului cu mulţi boiari cum să-i dăm banii ce ne-au dat înnapoi şi să ne ţinem noi iarăşi moşiia. Deci Radul logofătul, păntru rugăciunea noastră şi a mulţi boiari făcutu-ne-au bine de ş-au luat banii înnapoi. Şi pîntru căci ne-au făcut bine de ne-au dat moşia şi ş-au luat banii, noi i-am dat un vad de moară pre ocina Brătieştilor, însă de în sus unde se chiamă Moara Judelui; şi i-amu dat vadul cu ocinî cît va arunca omul cu toporul în toate pîrţile ca să-i fie lui moşie neîntoarsî lui şi feciorilor lui. 540 Iar cine va mai întoarce aciastă tocmeală a noastră să fie proclet şi afurisit de 318 ... ce sănt întru .... Şi atunce la aciastă tocmeală a noastră fost-au mulţi boiari mărturie anume: Stoica logofăt Tărîceanul şi Neanciul vornicul de Măneşti ... Calotă vornicul de Popeşti ... Mavrodin peharnic ... Barbul postelnic de Măneşti şi alţi mulţi boiari carii nu sănt scrişi aicea într-acest zapis. ... 11... 7133 1625. Neanciul al doilea dvornic. Iancul cîpitan. Eu Danciul vataf, mărturisescu cumu amu fost şi întăiu la negoţ şi acumu la aceasta tocmeală. Insă de nu va plăcea Radului logofăt acist vadu sî ia alt vadu unde va plăcea. Eu marturie Neanicul .... DIR, B, IV, nr. 558, p. 539-540. 1625 Iulie 15.ŢR 542 Să se ştie cum am făcut eu Voica acesta al miu zapis, ca să fii de mare creadenţă la măna lu Ion şă a frăţine-său Dumitru, cum să se ştie că i-am vănudutu moşăe de Fundeni, funi 2, una de sus, alta de jos, dereptu bani gata 1400, şă să fie loru moşăe să coconiloru. Şi au fost măruturie Tofan călugărul, Stanciul Beretişca, Pătraşco de Fundeni, Miho, Crăciun Ologulu, Mihăilă, cumnatul călugărului. ... Iulie ... 15, vălet 7133 1625. Eu Voica. DIR, B, IV, nr. 561, p. 542. 1625 Iulie 18, Bucureşti.ŢR 547 ... ca să fie satul Flămănzeştii ... Argheş în pace şi slobod de banii de judeţu şi de toţi călătorii şi de potropopi şi de toate slugile domnii meale, carii vor umbla pentru treabele lor şi de toţi oamenii, nimenilea silă şi nevoe satului să nu facă ce să-ş cumpere toţi oamenii bucate pre bani; şi deaca-ş plăti partea de bir să nu se tragă bucatele satului pentru alţii nici să şază birarii în sat să-i cheltuiască, deaca-ş vor da birul. Pentru că au venit părintele egumenul episcop Antone de în sfînta mănăstire de au jeluit înnaintea domnii meale cum se răsipeaşte satul mănăstirii de călători şi de birari, că deaca-ş dau partea de bir, ei tot şed în sat pănă străngu birul şi de la alalte sate ce sănt cu Flămănzeştii, căce iaste scaun de bir. Derept aceaia am dat domnia mea satului Flămînzeştii să aibă pace de toţi oamenii, cum am văzut domnia mea şi cartea părintele domnii meale Io Radul voevod. Nimenilea silă sau nevoe să nu le facă, carii nu vor avea lucru şi treabă în sat, ce să-ş cumpere toţi bucate pre banii, că l-am lăsat domnia mea să fie numai de treaba sfintei mănăstiri, ca să nu se răsipească, ce să aibă pace şi a se apăra cu aciastă carte a domnii meale. ... ... 18 ... 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 563, p. 547. 1625 Iulie 20.ŢR 548 ... jupîneasii Neacşii a lu Tudor, feciorul Costie şi fie-său Leontie nipotul lu Costie, ca să le fie lor 2 prăvălii c-un loc, cît se va aleage, în oraşul domnii meale în Bucureşti, pîntru că au fost aceaste 2 locure de prăvălii ale Costii, moşul lu Liontii, ce au fost înprisurate de mînăstirea de la sveti Ghiorghie, mai denainte vreame. Iar acum, în zilele domnii meale, au venit jupîneasa Neacşa cu fii-său Liontie de se-au pîrăt cu egumenul de la sveti Ghiorghi, în divan, naintea domnii meale. Şi aşa pîrăia egumenul naintea domnii meale, cum au fost închinat popa Ilie, fratele Costii, la mînîstire aceaste locure de prăvălii ali Costii, cănd au fost popa Ilie egumen la sveti Ghiorghii. Iar domniia mea am căutat cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale ce amu adevărat domnia mea, cum n-au fost închinat popa Ilia călugărul aceaste 2 locuri de prăvălii ale Costii la mînîstire, ce au fost închinat popa Ilie numai 2 locuri de prăvălii, partea lui, iar partea Costii, loc de 2 prăvălii, le-au fost înpresurat egumenul de la sveti Ghiorghie. Deci, domnia mea amu judecat, pre direptu şi pre leage şi am dat domniia mea aceaste 2 locure de prăvălii ale Costii, ce-s mai sus scrise, jupîneasii Neacşii şi fie-său, lu Leontie, ca lor să le fie moşie, lor şi feciorilor lor şi nipoţilor lor, pîntru că au rămas egumenul de leage denaintea domnii meale. Şi de nimenilea bîntuială sî n-aibă, preste cartea domnii meale. .... ... 20 ... 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 564, p. 548. 1625 Iulie 28, Bucureşti.ŢR 548 ... ca să fie volnic cu această carte a domnii meale, să meargă să caute ocina de la Clici a slugilor domnii meale Necula peharnic ... Socol peharnic de Cornăţeani, că se-au plănsu înnaintea domnii meale cum le-au tăiat călugării de la sfănta Troiţă cu satul Marotinului, şi den sus cu satul Spanţovul, hotarăle ceale bătrăne, şi le-au mutat pietrele şi seamnele. 549 Deci să străngă megiiaşi şi oameni buni bătrăni de pre înprejur, să adevereaze cu sufletele lor, cine au tăiat seamnele şi hotarăle ceale bătrăne. Deci carii se vor adevăra că au făcut acela lucru, să-l prade şi să fie de gloabă şi să pue seamnele şi pietrile iar pre unde au fost hotarăle ceale bătrăne mai denainte vreame şi să fie volnici să nu lase nimenilea să se hrănească pre ocina lor, ce să oprească toţi oamenii şi de în cămpu şi de în pădure şi de în baltă şi pre unde vor fi odăi turceşti pre moşia lor, încă să fie volnici să le spargă şi de nimenilea opreală să n-aibă. .... ... Bucureşti, ... Iulie 28 ... văleat 7133 1625. .... DIR, B, IV, nr. 565, p. 548-549. 1625 August 15, Bucureşti.ŢR 552 Eu Preda şi eu Udrişte, feciorii răposatului Oprei logofăt den Şirineasa, mărturisim cu acest zapis al nostru, cum să se ştie că am văndut noi Simei logofet, toată partea noastră de în sat den Păuşeşti, cîtă se va aleage. Insă întăiu casele ceale de piatră, ce au făcut tată nostru cu tot îngrădişul şi cu grădina şi cu locul hălăşteului, cu jumătate de grădină şi viile amăndoao cea de sus şi cea de jos şi moara toată şi 7 rumăni, anume: Gherghe cu fămeaia-ş şi Radul Lungul cu fămeaia-ş şi Barbul cu fămeaia-ş şi Lăudat cu feciori-ş, Bălaci, Radul şi Dumitru feciorii Iarciului. Aceştea toţi cu dealniţele lor. Şi iar dealniţe fără oameni, întăiu dealniţa Fulgăi, dealniţa Neaniului, dealniţa Badei Sitea şi 7 fălci de loc deosebi, cumpărat de tată nostru. Aceastea toate le-am văndut Simei logofet, derept bani gata16.900 şi miiare, vedre 66, vadra căte 120 de aspri ... aspri 7920 şi 1 plaşcă de grana. Şi am luoat aceşti bani şi aciastă miiare deplin de în măna Simei logofătul şi am vîndut de a noastră bună voe fără nici o silă de înaintea a mulţi boiari şi oameni buni şi cu ştirea frăţine nostru lu Stroe, că el acolo n-au avut parte căci ş-au luoat partea lui, în Foleşti şi cu ştirea tuturor megiiaşilor den sus şi den jos. Şi o am văndut în zilele domnu nostru Io Radul voevod, cînd au fost cursul anilor 7131 1622 luna Octombrie 1 .... Insă să se ştie că aceaste ocine ce sănt mai sus scrise le-am fost vîndut mai nainte cu 1 an jupănului Hrizei ... vistier în cursul anilor 7130 1621 luna................ însă cu rumăni mai mulţi carie au fost toţi 16, anume: Vladul ... Radul ... Stănilă şi Stanomir ... Neaniul ... Barbul ... Badea Sitea ... Gherghe ... Radul Lungul ... Bălan ... Vlaicul ... Dobrogeanul ... Lăudat ... Dumitru ... Radul ... Călugărul. Aceştea toţi i-am fost vîndut, derept bani 40.000 şi ne-au fost dat înainte aspri 10.000 şi 1 plaşcă de postav. Iar rumănii într-aceia se-au sculat cu părî asupra noastră cum săntu ei mai volnici să se scumpere, decăt să-i 553 vendem altora, căci ei nu ne-au fost rumăni de moşiece au fost judeci, vănduţi tătăine nostru Oprei logofăt. Deci într-aceaia, văzăndu Hrizea vistiiariul că-i iaste lucrul cu pără, au lăsat să se scumpere ei şi ne-au apucat pre noi să-i dăm banii şi plaşca îndărăt. Deci noi n-am avut bani ca să-i dăm, ce am luoat de la o seamă de rumăni bani şi i-am dat înapoi în măna Hrizei vistier. Deci apoi de într-acei rumăni, dintr-ănşii se-au scumpărat de cătră noi, anume: Vladul ... Radul ... Stănilă ... Stanomir ... Vlaicul ... Dobrogeanul ... Călugărul......... bucate. Iar ceialalţi au rămas anume: Barbul ... Gherghe ... Radul Lungul ... Bălan ... Lăudat ... Dumitru ... Radul, feciori Iarciului; iar Neaniul şi Badea, acestea au fost murit deci aceştea toţi i-am dat şi cu dealniţa Fulgăi şi a celor morţi Neniul şi Badea ce sănt mai sus scrise: deaca n-au avut puteare să se scumpere, noi i-am vîndut Simei logofet după tocmeala ce au stricat Hrizea vistier. Şi am avut şi cărţi făcute la mîna Hrizei vistier, ce unele le-au dat la noi altele au rămas. Deci de se va afla vreo carte oareunduva, să fie necredincioasă şi nestătătoare că se-au fost stricat acea tocmeală. Că după aceaia au mai cumpărat Sima logofătul părţi multe de ocine acolo în sat şi ş-au întărit lucrul pînă au fost Hriza vistier. Şi au fost mărturie părintele Teofil piscupul de Rămnic şi egumen Veniamin de la Bistriţă şi Vladul ... vistier ... Părvul logofet Rudeanul ... Tudor comis Măldărescul ... Tanasie peharnic ... Goran logofet ... Olăneşti şi de Bărseşti, Ianiu ... Preda ... Cacova, Builă ... Bărbăteşti, David ... Slăviteşti, Părvul ... Tudor ... Rămnic, Pană ... Proca şi de la Ocna cea Mare, Gherghe Dracul ... Păuşeşti, Gligorie ... Luca ... Antonie ... Tudor Grecul ... Stănilă. Aciasta mărturesim să se crează cu adevărat. ... Lepădat logofăt ... Bucureşti, ... 15 ... 7133 1625. Smerenii episcop Teofil Rîmniceanul. Eu Preda am vîndut de voia mea şi am luat banie deplin. Eu Udrişte logofet. Ermonah Veniamin egumenu Bistriţii. Vladul ... vistier. Eu Tudur comis. Eu Tanasie peharnic. Goran logofet. 554 Pîrvul logofet ... Ruda. ... Grigorie. DIR, B, IV, nr. 568, p. 552-553-554. 1625 August 16.ŢR 554 Scris-am eu, Mitrea păharnic, acesta al mieu zapis cum să să ştie că am slobozit de a mea bunăvoia şi s-au răscumpîrat Mîrtin de la mine şi l-am slobozit de a me bunăvoe, fără nici o nevoia şi i-am dat însă în sat seliştea ce au ţinut tată-său, numai seliştea lui, căt iaste în sat, înnsî cîtu-i ţine casa lui. Şi i-am dat locul de suptu Mlac sî-i fie lui moşiia şi feciorilor lui. Şi am slobozit înnsă numai pre Mărtin şi căţi feciorii va avea el, înnsă fără frate-său, ci am slobozit numai pre Mîrtin, de mi-eu dat doozăci de mie de bani. Şi l-am slobozit de a mea bunăvoe sî n-aibî treabă nici feciorii miei, nici nimea de ruda mea. Şi mîrturii au fost cînd l-am slobozit: de în Rămnic, Dragomir, Stan, Seman, Lupul, de în Grebleşti, Stanciul, feciorul vătahului Dumitru şi de în Titeşti, Bolovan şi Ion Vărvor. ... 16 ... văleat 7133 1625. DIR, B, IV, nr. 569, p. 554. 1625 Septembrie.ŢR 561 Adecă scris-am eu Şandru ce feciorul mieu, anumea Necula acesta zapis al mieu ca să fie de mare credenţă la măna jupînului Savei şi a fraţilor lui, cum să ştie că i-am văndut 2 pogonea de vii în delul Verneştelor prea valea Cereşului de în parte lu Dragomir Sorescul, dereptu aspri 2400 bani gata, ca să fie dumnilui moşei şi feciorelor domnilui. Şi au fost mărturii la acesta tocmilă popa Jepa de Vernişte şi Bănisa călugăriţa de acolea şi Dragomir al deiaconului ... Nan Bonţoi de acolea. Şi păntru mare credenţa de ne-am pus degetul. ... 7134 1625. Eu Şandru. Eu Necola. DIR, B, IV, nr. 576, p. 561. 1625 Septembrie 10.ŢR 561 Adecă eu Vlad ... Priboiani dat-am zapisul meu la măna gineri-meu Badii şi fee-me Radii, cum să să ştii că le-am tad eu Vlad moşiia mea care am cumpărat di la Neagoe Jăgoiscul den Negreştii de Sus, den funia Jăgoiască jumătate de fune peste tot hotarul, cătă să va alege, şi în siliştea satului 2 delniţi, cum scrie şi în zapisul cel de cumpărători. Şi l-om dat să le fie lor moşie stătători în veacu şi coconiloru loru, .... Iar ei încă să aibă a ne căutarea pre noi pănă la vreame noastră de morte. Şi le-am dat această moşie eu Vlad înpreună cu femeia mea Dobra, că noi alţi feciori n-am avut. Şi cănd le-om dat fost-au şi oamenii buni mărturie, anume: Radul Horodin şi popa Stoica şi den Beleţi, Badea şi Ion Scaunulu şi popa Ivan şi Neacşu postealnicul. Şi am scris eu, Radul diiaconul ... Priboiani. ... Septemvrie 10 ... leat 7134 1625. Eu Vlad; eu Dobra. DIR, B, IV, nr. 577, p. 561. 1625 Octombrie 4, Bucureşti.ŢR 565 ... ca să fie volnică cu această carte a domnii mele să ţie 1 loc de 7 prăvălii, aicea în oraş în Bucureşti, pentru că acest loc fostu-l-au cumpărat jupăneasa Cheajna vorniciasa de la Tudor, feciorul lu Antonie şelariul de Bucureşti, derept 8.000 de aspri gata, în zilele lu Şerban voevod. Şi am văzut domnia mea şi zapis de vănzare şi carte ce cumpărătoare. Şi tot l-au ţănut cu bună pace. Iar cănd au fost acum, în zilele domnii meale, după moartea lu Tudor, iar jupăneasa Cheajnaa vorniciasa, ia au avut pără înaintea domnii meale în divan cu Radul şelariul, pentru acest loc de prăvălii şi au venit de se-au părăt de faţă. Şi aşa părăia Radul şelariul cum are şi el parte într-acest loc de prăvălii şi cum au dat Radul bani de au scos pe Tudor den robie. Intr-aceaia, domnia mea am căutat şi am judecat pre dirept şi pre leage, împreună cu toţi cinstiţii deregătorii domnii meale şi am adeverit domnia mea cum n-au avut Radul şelariul nicio treabă cu acest loc de prăvălii. Şi au scos jupăneasa Cheajna vorniciasa, la divan, cartea lu Şerban voevod de cumpărătoare şi zapisul lu Tudor şi cartea părintelui domnii meale Io Radul voevod, cum au cumpărat Cheajna vorniciesa acest loc de prăvălii, iar Radul şelariul n-au avut nicio carte; deci au rămas Radul de leage şi de judecată deînaintea domnii meale cum mai multă treabă să n-aibă, ce să fie în pace jupăneasa Cheajna, în pace de cătră Radul şi de cătră feciorii lui. Derept aceaia, am dat domnia mea jupîneasei Cheajnei vorniceasa, ca să-şi ţie locul de prăvălii cum şi l-au cumpărat, ca să-i fie moşie şi de nimenilea opreală să n-aibă. .... ... 4 ... 7134 1625. .... DIR, B, IV, nr. 580, p. 565. 1625 Octombrie 14.ŢR 567 Adecă scris-am Radul, feceorul Manii vătaful din Brăneşti, al mieu zapis di zestre fie-me Gherghinii, cum să se ştie că-i dau ocină din parte me stănjeni 35, iar în longo, din Matca Praovii pănă în matca Proviţii. Şi din vadul tătăni-miu Manii vătaful eu ţiu a trii parte. Dici din parte me, dau fie-me a trie parti, Gherghinii, cele doo părţi să ţie Stan şi Paraschiva. Aşijdireaa şi din ocină să fie trei fraţi: unul căte 35 di stănjăni şi în loncă o livade, loi Stan, livade loi Opre Ţiţe şi Gherghinii, livade loi Baicu, Paraschivii, livade loi Mihăilă. Şi dau loi Stan un romăn, anome Doşca şi Paraschivei, Cuman, feceor lu Mihăilă şi Gherghinii în zestre pre Cărste frate loi Coman, feciur loi Mihăilă rumăn al mieu înpărţit di cătră fraţii miei, anome Drăghici ... Stroe. Şi mai dau Gherghinii în zestre o vacă mare, alta mică. Iar din haine şi din bani, no-i dau, că n-am. Dici acel vad di moară, ci e mai sus scris, este a trei fraţi anome, Drăghici şi iu Radul şi Strue. Dici aceşti feceori ai mii ci-s mai sus scrişi, să ţie parte me, a trie parte. 568 Şi căndu s-au făcut această tocmilă logodnă cu fie-me Gherghina dopă Stanciul, nipot popii loi Staicu, iar din Brăneşti fost-au din Brăneşti Negul şi Udre, Domitru, Stan Sericuiul, Gherghie, din Dărmăneşti Vălcul, Radul Rădămbă, Radul loi Bozdug şi apoi molţi omini sătăni. Şi pos-au şi blăstem; să fie aforisit şi blistimat de 318 ... şi de Isus Hristos, care va scote: frate pre sură sau soră pre frate; ci să fie toot trei fraţi, cum e mai sus scris. Şi s-au făcot acestă tocmelă co zestre în zilile loi Alexandru voivod, ... Radul voivod, vălet 7134 1625. Eu Radul ...Stan VălculUdre NegolRadul ... Vladul zograv ... Dărmăneşti. ... Octombrie 14 .... DIR, B, IV, nr. 582, p. 567-568. 1625 Octombrie 28.ŢR 570 Scris-am eu, popa Dumitru şi preuteasa Ştefana, zapisul nostru, cestui boiarin anume Preda spătar, cum să să ştie că i-am fost văndut mai de înainte vreame loc de în Bucureşti de 12 prăvălii, de în uliţa Turcilor, de la 571 răscruce. Iar cănd au fost apoi, el i-au luat Dima croitoriul 1 loc de prăvălie di în ceale 12 locure ci-au fost văndute mai de înnainte vreame; deci ne-am tocmit de înnaintea neguţătorilor şi a mulţi oameni buni, de-am luat 1 loc de prăvălie de în faţă şi acest loc fost-au văndut lu Ilie neguţătoriul; deci ne-am voit de bună voe a noastră de ne-au dat jupan Ilie neguţătoriul acest loc ce e mai sus scris, de l-am dat Predei spătar, iar noi am dat lu Ilie neguţătoriul altu loc de prăvălie, iar de în faţă de în locurele unchiu nostru, lu Macaveiu logofăt însă ne-a tocmit aceşti neguţători şi aceşt omeni buni sî ne mai dea jupan Preda spătar 1000 de bani, păntru tocmeala acestui loc de în faţă ce i-am dat. Şi ne-au dat Preda spătar şi aciastă mie de bani şi ne-au tocmit cum mai mult sî nu mai avem price, unul cu alalt, ce să fim în pace. Mărturie: jupan Ghinea Mustachi ... jupan Ilie ... jupan Isar ... Stanciul logofăt ... Spiridon logofătul ... Şerban, feciorul lu Seman sudeţul; aşa să şti. ... 28 ... 7134 1625. Popa Dumitru .... Spiridon logofăt. .... DIR, B, IV, nr. 585, p. 570-571. 1625 Noembrie 18.ŢR 571 Scris-am iu Ivaşco şi Pădurea, feciorii Făirîi logofătul dea Oreaşti acista al nostru zapis la mîna Hrizii marilea vistiiar, cum sî sî ştii cî i-amu văndut partea nostrî dea ocină dea Grecea toată de dea deal şi dea cîmpu şi dea siliştea satului, însî la cîmpu 300 dea stănjini, iar deal 100 de stînjini şi 12 pogonea dea vii lucrate şi 2 rumîni, prea numea: Ion şi Etivoiu şi di hotar păn hotar. Şi cîndu amu vîndut aciastă ocină, noi nie-amu treabat toţi fraţii noştrea şi omeni noştrea şi n-au putirea dea o cumpîra neaminilea, ce-au aflat la nivoii nostrî şi la robii nostrî de-au cumpîrat şi ne-o plîtit acistă ocină Hriza marilea vistiiar prea bani gata, direptu 110 galbeni. Şi o-mu vîndut acista ocină dea a nostrî bunăvoii, să fii lui moşii şe feaciorilor lui şi nepoţilor şi streanepoţilor. Şi ni-u treabat dumnilui şi di cărţi, iar noi amu spus cî cărţilea ne-au pearit, cîndu ne-au robit Tatatrăi. Iar sî-să va ivi vreao carte, să fii la mîna dumnilui. Şi cîndu ne-m tocmitu, au fost la tocmeala nostrî jupănul Vaslachi marelea armaş şi Grama mareale slugearu, Toma la doilea comis, Paripa al doilea postelnc Pătru dea Drăngişti, Mugoş vîtahul. Acista am scris. 572 ... Noimov 18, let 7134 1625. Şi am scris iu Ivaşco cu măna mea şi me-m pus şi picetea. Grama ... sulgeru. Vasili ... armaş. .... Mogoş vătahul. .... Arseni medelnicerul. Sava Rodanovici. Petru ... Drîgeşti. Stanciul vătah ... postelnic mîrturisescu. DIR, B, IV, nr. 586, p. 571-572. 1625 Noembrie 18, Hărlău.ŢR 572 Adecă eu Pană Filip vistiarnic al treile din Ţara Moldoveei scriu şi mărturisăscu cu aciastî scriisoare a mea cum eu de bunîvoia mea, de nime nevoitu nice de nime îndemnat, ce de a mea bunîvoe m-am sculat şi am văndut a mea direaptă ocinî şi cumpărătură giumătaate de sat de Hireşti ce iaste în judeţul Ilhovului, cu toţi rumănii căţi au fost în partea lui Isar, anume: Stoica Brădescul şi cu ficiorii lui şi Danciul cu ficiorii săi şi altu Danciu cu ficiorii săi şi Nedelco cu ficiorii săi şi ficiorii Oprei şi Agathon cu ficiorii lui şi Stoica cu ficiorii lui şi Drăghici, fratele Danciului colibaş cu ficiorii săi şi alţi vecini toţi căţi săntu pre acia giumătaate de sat de Hireşti şi cu mori şi cu baltă cu piaşti şi în tot locul în cămpu şi în pădure şi în fănaţ şi cu tot venitul ce va fi pe acia giumătaate de sat, carele o am fost cumpăratu cănd am fost în Ţaraa Rumăneascî în domniia mării sale domnu nostru Radului ..., că-şi cănd am cumpărat acestu satu, cumpăratu-l-am cu voia vistiarnicului Hrizîi că i s-au căzut a-l luarea dumnialui, că iaste în hotarul lui, ce m-au lăsat cu voia lui. Şi bani n-am avut ce mă au înprumutat dumnealui, care giumătaate de satu o am văndut dumeseale giupănului Hrizăi marele vistiarnic, dereptu cinci sute de galbeni şi mi-au dat şi mii-au plătitu dumnealui aceşti bani deplin întru mînule meale denaintea a tuturor boierilor căţi sintu mai gios scrişi şi iscăliţi şi ş-au pus şi peceţile. Dirept aaceaia de astîzi înnainte să-i fie dumisale Hrizăi vistearnicului şi ficiorilor şi nepoţilor dumisale direaptî ocină şi moşie cu tot hotarul şi cu 573 tot venitul şi cu toţi rumănii şi cu alte cu toaate căte mai sus sintuscrisă; şi altu nemerilea fără de dumnealui şi făr de feciorii dumisale treabî să nu mai aibă. Şi di pre aciasta mărturie să-şi facă dumnealui şi ispisoc şi hresovul domnescu, ea să-i fie direaptă ocină şi moşie neclentitî în veaci. Şi printru mai mare credinţă,am iscălit şi mii-am pus şi peceatea. ... 7134 1625 ... 18 .... Grama ... sulger .... Pană Filip vistier. ... ... Costandin Petru Drăgeşt Aga Stamat ... Vardiniţ Aloisius Maza ... Ghiorghi feciorul Neculei armaşul Vasilie iuzbaşa Stanciul vătaf ... Călceşti fost-am şi eu la acistă tocmelă Draghiia izbaşea. Stepan ficiorul agăi Fracaş. DIR, B, IV, nr. 587, p. 572-573. 1625 Decembrie 5.ŢR 576 Scris-am eu, Vladu, neapot a lu Măsiiu, acista al nostru zapis cum să se ştii că am vîndut o jumătati dea funea dea ocină ... Botini, a unchiu-miu Măsiiu, di în sileaştea satului, dea sus şi di jos şi di în cămpu în apă şi di în pădurea şi di preasti tot hotarul căt să va afla acistă partidă ocină ci scrii mai sus. Şi o am văndut eu lu Andronii postelnic ... Botini, dă a nostră bună voi, diript aspri 380 şi 1 bou, diript aspri 1000, ca să 577 fii lui aciste moşii ci scrii mai sus, în veaci, şi lui şi feaciorilor lui, căţi dumneaziu i va da. Şi iar să se ştii că am văndut eu, Badiul, neapotul lu Măsiiu ciialaaltă jumătati di funea di ocină iar di în Botini, dă în funea a unchiu-miu Măsiiu. Şi o am văndut dă a noastră bună voia, iar lu Andronii postelnic Botini ... acistă parti dă ocină ci scrie mai sus, iar de în siliştea satului, di sus şi di jos şi di în cămpu şi di în apă şi di în pădure şi di preasti tot hotarul, pentru că aciastă ocină au fost tot o funea ci am înpărţit noi neapoţi......................... Şi o am văndut noi dă a nostră bună voia, lu Andronii postelnic. diript aspri 380 şi 1 vacă, diript aspri 750 şi 1 matcă, diript aspri 130, iar să-i fii lui moşii în veaci şi lui şi feaciorilor lui, căţi dumneaziu i va da. Şi di mărturii: Andriico ... Şteafoia, di în Băteni, Oprea şi popa Tatul ... Radul ... Iacov ... Bratul ... Ispas ... Scorea ... Anghil. ... 5 ... 7134 1625. Andreico ... ŞtifoeEu Radul Eu VladaEu Iacov Eu Badiul Eu Bratul Eu am scris, Sava logofetEu Ispas Eu Oprea ... BoteniEu Score Eu popa TatulEu Anghelu Pe verso: Vlada, nepoata lui Moisi, funii ... ughi 18-50. DIR, B, IV, nr. 590, p. 576-577. 1625 Decembrie 8.ŢR 577 Scris-am eu, Barbul den Codrişeşti, acesta al mieu zapis aceştii feate ai meale, anume Stana preaoteasa, cum să să ştie cî i-am dat ei o ocină de la Mîrşa de Sus zeastre, de partea Neanului căt să va aleage de preste tot hotarul, pentru că aciastă ocină o am cumpărat eu denpreună cu Stanciul şi cu voia megiiaşilor şi cu Bălaş, ... Dragnie şi cu Neagul Căuş, de la Neaniul den Ageşti. Şi am dat featie meale parte mia cît să va aleage. Şi iar i-am mai dat featii miale o ocină den Mîrşa de Sus partea Neculie toată ce au fostu cumpîrat de la tată-mieu Oprea mai denainte vreame şi pî urmî am rîscumpărat eu. Şi hotarăle să ştiu de în Brătilov păn în Lacul Negru şi păn în hotarul Puranilor şi din hotarul Puranilor păn în hotarul Cîtunului şi păn în 578 hotarul Purceleştilor şi pîn în hotarul Ageştilor. Dat-am aciastă ocină featii meale cî alte bucate n-am avut să-i dau zeastre. Ce i-am dat aciastă ocină de a mea bună voe şi cu ştire babii meale, anume Ana. Şi au fostu atunce la logodnă, căndu am logodit pre fie mea numai cu aceastea ocini, mărturie am pus Paraschiva postelnic ... Tudoran postelnic ... Stoica. Iar cîndu am făcut zapisul mieu la măna fii mea Stanii, fost-au cu voia mea şi cu voia fămeaii meale şi mărturie am pus anume Stoica Brănescul ... Preda ... Pătru şi Ion de Angeşte ... Stoica, cum să să ştie că i-am dat eu aceaste ocini ce scriu mai sus de a mea bună voe, ca să fie moşie ei şi feciorilor ei, cîţi va da dumnezeu şi di niminea băntuială sî n-aibî de alalţi feciori ai mii. Iar cari o va băntui ca sî-i ia aceastea de la fie mea Stana ce-i zis mai sus şi va călca cuvîntul mieu sau va sparge acestu zapis şi nu-l va socoate or de în ficiorrii mie, or den nepoţi, or de în fraţi, să fii triclet ... proclet şi afurisit de 318 ... Nicheia şi blestemat şi anatima. Şi am scris eu, Tudor gramatic şi mărturisescu. ... Decembrie 8 ... 7134 1625. Eu Barbul ... Codrişăşti. DIR, B, IV, nr. 591, p. 577-578. 1625 Decembrie 20, Bucureşti.ŢR 579 ... acestor meşteri ce lucrează la morile părintelui patriarhului de la Şegarcea, anume ..................... ca să fie în pace şi slobozi de bir şi de găleată şi de fînu şi de dijmă de stupi şi de gorştină de oi şi de porci şi de miare şi de oae seaacă şi de cal şi de toate mîncăturile căte sănt preste an în ţeara domnii meale; pentru că i-am ertat domnia mea să fie meşteri la morile părintelui patriarhului, cum au fost ertaţi şi de părintele domnii meale Io Radul ....Şi am văzut domnia mea şi cartea domnii lui, de ertăciune, cum scrie mai sus. Deci şi voi birari şi toţi sluji torii domnii meale, carii veţi umbla cu slujbe în judeţul Doljil, încă să căutaţi, foarte în pace să-i lăsaţi, nimica să nu-i învăluiţi. ... ... 20 ... 7134 1625. ... Io Alexandru voevod. .... DIR, B, IV, nr. 593, p. 579. 1625 Decembrie 20.ŢR 580 Să se ştie cum am văndut eu, Tanasie, cu feciorii miei, cu Pătru şi Ştefan, partea noastră ... Cepturile, însă de în partea jupăneasei Cherei jumătati de presti tot hotariul cătă sî va aleage de în cîmpu şi de în pădure şi de în dealul cu viile şi de presti totu hotarul, cîtă să va aleagi de în partea jupîneasii Cherei jumătate. Şi am văndut noi Buzincîi vistiiariul, de-a nostrî bunî voe, fără de nicio silă, dereptu 75 de galbini. Şi au fost mulţi boiari mărturie şi mari şi mici. Şi am scris eu, Pîtru, nepotul jupîneasii Cherei cu mîna mea. ... 20 ... 7134 1625. Eu Tanasii, tatul lui Pătru, mărturisăscu cu acesta zapis al nostru. Gligorie comis. DIR, B, IV, nr. 594, p. 580. 1625 Decembrie 31.ŢR 582 Jupan Costea ... slujer scris-am carte nostră acistui om, anume Dragomir, ca să fii în pace şi slobod di acum nainte de cătră Mitrea comisul şi di cătră Cărstea şi di cătră toate rodeniilea Despinie, păntru c-au fost avut Mitrea pără nainte nostră cu Dragomir, ca să ţii bucatili Dispinii; iară Dragomir aşa se-au jăluit nainte nostră, cum au luoat pre Dispina de mică, di o ţinut il şi o criscut il, ca o fată a lui şi o hrănit 30 di ane. Dici se-au întămplat morti, de-au mortit Dispina ci bucati ce au avut, mult puţin, au lăsat cu sufletu ii să fii toati pre măna lu Dragomir, căci i-au fost ca un tată, iară alţi părinţi n-au ştiut. Şi am văzut şi zapisul mortuloi la măna lu Dragomir, cum să n-aibă nime treabă cu acile bucati ale ei, ori cine va fi di rudiniile ei, fără di Dragomir, să fii lui moşii. Diript aceaia şi Mitrea comis încă se-au înpăcat cu Dragomir, să ţii il bucatilea cum au lăsat mortul, că aşa l-au ajunsu şi judicata. Diript aceaia, am făcut şi carte nostră, să ţii toati bucatile Dragomir, să-i fii moşii; nimi tribă să n-aibă fără il, c-au fost di faţă cu Mitrea comis. .... ... 31 ... leat 7134 1625. Pe verso: "Cartea Costei slujer pentru viile ... Tărgovişte, carea le-au cumpărat Costandin ... postelnic ... Badea comis, ... Nicăi iuzbaşă." DIR, B, IV, nr. 596, p. 582.