Învîţîturî întru sfnta   şi marea dumineca paştilor scrisî e de sfîntul, ion zlatotoust.    Astăzi e zi de bucurie, şi de veselie fraţilor. zioa veseliei şi spăseniei.   zioa lumineei şi a curîţiei. zioa pacelor şi a împăcăriei. zioa ce iară va   să fie şi înnoirea sufletelor noastre. zioa adeveritî mare şi luminatî şi   minunatî. acesta e praznicelor praznic. şi sărbîtoare. aceasta iaste   cinstitî şi sfntî a purtîtoriului de luminî zioa învierei lui Hs.   într-aceastî zi rădicî pre noi Hs. carei eram morţi în păcate. într-aceastî zi   raiul deşkise să ne îndulcim noi de cel pom al vieţiei, cela ce iaste   curat şi de viaţî fîcîtori al lui trup şi sănge. ce pentru el    curîţimu-ne şi ne luminîm şi ne sfnţim şi ne înnoim. derept aceaia   rogu-mî voao fraţilor să-şi ispiteascî toţi sine şi aşa trupul lu Hs, să   mînînce şi deîn săngele lui să bea. că cine mînîîncî şi bea, nedestoinic    fiind păcat lui şî, mînîncă şi bea, să nu osîndeascî trupul şi săngele   domnului nostru Is. Hs. Însî cine va spune tăriile domnului. auzite   face-va toate laudele lui. sau cine arî putea spune de destul şi a arîta   cumu searî cădea bunîtatea aceştii zile. şi a cănta şi a se mira puteriei   acestuia şi măriei că neispitite săntu    
{ 1r} giudecătorile   domnului nostru. şi neaciunse cîrîrile lui. eri eram întunecaţi. iarî   astîdzi liuminaţ[i].  eri înntru suspiny, şi  în plîceri (=plîngeri). iară   astîdzi.  întru ves[e]lie şi în bucurie. eri eram în neş(s)kyt suflet.   iarî astîdzi înntru suflet dulce. că, ade(ade)văr, nespus iaste    fraţilor măriia. şi bunătate aceştii dzi. că  nyme nu poate spune   darul  aceştii taine. că încă /    
{ 1v} nu se poate spune cu a   devărat preaînmulţimea  măriei lui dmndzău. şi  ce e cîtrî noi   dragoste.  şi mila lui. şi eşirea  că izbîvyre dat-au  hs pre sine pentru   noi  pentru toţ[i]. şi neaau aduss (sic) pre noi deîn moar te la   viaţî. şi de înntunearec la luminî. şi deîn robye [ 192] la   scumpărare.  şi deîn vrajbî la dragoste. că neau scup[ă]rat pre noi    deîn blîstemul păcatelor. ce au fostu pentru /    
{ 2r} noi   blîstemul. că să fim feceori, ca de acmu  să nu mai fim roby, ce slobo-dzi. şi să nu mai fim de  acmu în muncî, ce fîrî de  muncî. de   acmu nu iubytori de liume. ce de dm-nedzeu iubytor[i]. şi de   acmu nu dupî trup îmblînd. ce dupî dh. că dzice[e] pavel apslu.   că cine înblî  dupî dupî trup. trupeaşte (să  şte) să grijaşte. iarî ci   ne înblî dupî dh. de dh să  grijaşte. şi au dat noao sufleteaşte [să   prîznuim,  şi sufleteaşte] a înbla. /    
{ 2v} c-au dat noao   prea[cu]cuviin ţî. şi cu direptate a lîcui, cu dragoste şi cu   înpreunare  cu blîndeaţe şi cu pace[e].  că (sic) lungî răbdare  şi cu   dulceaţî. că  neau sv[i]nţit  şi  ne-au proslîvit. pre  noi. cu dhul st.   ca înnoire. vieţiei să înblîm. darî  noi ce vrem da lui dmnedzeu   de toate de aciastea, ciau dat el noao. ce văm  da noi cu destoinicie    frămseţiei lu dmnedzeu.  şi slîvitei înpîrîţiei lui. (şi slăvite) /    
{ 3r} ce văm da noi înprotivî şi tocma,  preaînmulţitului darului lui.   şi dulceţiei  lui. ce lui dmnedzeu  să mulţemim iubyţilor.  să-i   mulţemim. şi să-l proslîvim. pentru [acea] miloste  mare, ce are el    spre noi.  să-i mulţemim şi să cădem domnului  şi să ne închi   nîm lui şi să-i aducem lui  în loc de mir darure de carte.  cu fricî şi   cu bunî  mîndrie. că iubytor de  oameni iaste. şi bun.  şi dulce   despoitorul dumnedzeu, şi toate le priimeaşte    
{ 3 v}. să să (sic)   şi ca mai  sărîceşti, şi mai mice[i]  săntu darurele noastre.  dereptu   acia să iubym şi  noi fraţilor, pre cele (sic) ce  (au) au iubyt pre noi   cu dul ciaţî,  şi să murim (pentru noi) şi noi. p[e]ntru acela... ceau   murit printru noi  în cinste. şi să meargem  după svnta învăţîtura   lui. să curîţim pre noi.  de toate spurcîciunele trupului şi a   sufletului. şi să aducem domnului nostru lucrure bune, credinţa    dragostea. nădejdî. răbdarea. înfrăncegerea (sic) inimyiei.   
{ 4r}    mylcuirea.  şi lacrîmi. şi cu(ce)  get curat. şi omorîre  acestui trup    de pămîntu. de curvie. şi  de toate lucrurile necurate de pohti rele.    şi de camete. să lucrăm  lui dmne[dze]u cu înţelepţie  şi cu bunî   slujbî. cu  rîbdaria. şi cu rugîciune. şi să luom întru sănul   nostru dragoste adeveritului dumnedzeu spăsitoriul nostru. şi  să   căntăm lui căntece noo. /    
{ 4v} cum dzice şi dvd pror[o]c.    şi toţi înpreunî să căn tăm lui. şi [să] plăsem cu mîinyle. şi să stîgîm    lui dmnedzeu în glas de ves[e]lie.  că domnul de sus învricatu   e [ 193] şi înpărat prespre tot  pămîntul. că mare-i domnul [şi   lăudat foarte. mare e domnul] şi măriei lui nu e sfrăşenie. mare e   domnul,  şi mare e tăriia lui. că  deişîrtî. (sic) şi zdrobi preaînnălţatul   şi trufaşul  (şi trufaşul) vrăjmaşul.  nostru diavolul. şi moartea cîlcî,   şi toţi /    
{ 5r} învyse. şi viaţa veacilor  noao dărui. eri am[u] în groapî puserî pre hs. iarî  astăzi ne rădicăm. eri  ne răstigneaiam. iară   astădzi ne proslăvim. dereptu aceia să ne şi îndulcim toţi fraţilor.   cu bune mulţemite. acestui  praznic bun, şi luminat.  şi să întrîm   bucurîndune în bucuriia domnului nostru. ca slugile cealia bunele.   şi înţelepte. înpăraţii şi arhierei.  şi domnii. şi udecii /    
{ 5v} şi   toţii carii săntu  prederegîtorii. preuţi.  şi diiaconyi. cîlugîryi. şi   mireanii.  vonicii, şi proştii. bîtrănii, cu tinerii. băr baţii. şi muerile.    bogaţii. şi mişeii.  robii. şi slobodzii. toţi să proslăviţ[i]. şi să măriţi.   domnul dumnedzăul  înnostru (sic). întru această.  dzi luminată. şi de    praznic. toţi să căntaţi. şi să vă miraţi. şi să cinstiţi. /    
{ 6r} cine   s-au postit. şi  (şi) (sic) s-au, ustenit. viniţi bucurîndu-vî  şi   priimiţi. ar gintul  cîţi din cesul dintîiu. au  lucrat. priimiţi, astîdzi ce   vă se se cade plata. căţi dupî al treile ceas. aţi  vinit mulţemindu. şi   veselindu-vă să prîznuiţi.  cîţi dupî al şiasele ceas  aţi aceuns.   nemicî  să vă sfiiţi. iarî carii aţi pestit. pînî înn al noaole ceas. apropiiaţi-vă. şi nemică /    
{ 6 v} (şi nemicî) ruşinănîndu-vă. şi cîţi şi   pînă  în al unsprădzeacele  ceas. aţi pestit. şi aceunset. să nu vă   teameţi că(ţi) ce aţi pestit.  şi diript aceaia. să  nu vă mîhniţi. cî iubitor şi cin stitorriu iaste dumnedzeu. că  e dulce şi milostiv. şi   priimiaşte cei  de apoi ca şi ceia dintîiu. şi răpaosă  ceia ce au   lucrat.  de-l înn (sic) al unsprădzeacele    
{ 7r} ceas, ca şi ceia   din  ceasul din tîi, şi răpoasă cela ce eau (sic) lucrat  cela deapoi   miluiaşte-l,  şi ce[e]la din tăiu îndulceaşte-l. acestuia-i.  dî iarî cela   dîruiaşte-l. şi înţenelepciunea (sic) lui. sărutî.  şi lucrul lui. cin steaşte-i. şi cu dragoste priimiaşte-i.  şi cu vrearea-i laudî. şi ruga le    priimeaşte. şi  cu dragu-i iubeaşte. /    
{ 7v} pentru aceaia vă apropiiaţi. toţi cătr-ănsul şi vă  luminaţi. şi ceia  diîntîiu. şi ceia di    mij loc. şi ceia de  apoi. toţi înpreunî platî să priimiţi. bogaţii şi    mişeii. unii cu  al ţii. să prăznuiţi. neîndurîtorii. şi leanişii.  dzua,   aceasta să o cin stiţi. /    
{ 8r} cene s-au postit. şi  cine nu s-au   postit.  veseliţî-vî astîdzi. că  masa plinî iaste. nime  (nime) să nu   iasă flămănd. sau [ 194] sătos ce toţi să vă(ntu) [în]dul ciţi.    aceştii bogîţii dulce.  cî paştile noastre. printru noi. se ciunghe hs.    toţi să înpleţi den nescîzutul, şi nedeşertatul izvoro, ce înste   (sic)  dumnedzîu. ispăsitorul  nostru. veseliţi-vî şi  gustaţi şi să ştiţi.   /    
{ 8v} v cî e dul ce dumnedzîu.  că domnumnul (sic)   dumnedzeu ivis-a noao. nime să nu se plîngî de meserîtate. cî  se   arîtî înpîrîţie depreunî. nime să nu [se] plîngî  de pîcate, cî   er tîciune păcatelor din mormăntu au luminat. şi nime să nu se   teamă de moarte. că neau u (sic) scumpîrat măn tuitoriul nostru de    în mor te. derpt acea  ia fraţilor. să ne dezlegîm toate vrajbele    unul dela alalt. şi  pizma ceaia reaoa. şi să  iertăm toţi pintru.    înviiarea. şi să icem. /    
{ 9r} celora ce urîscu pre noi.  cî fraţii   noştri sănteţi. şi aciastştea (sic) cu dragoste să-i cuprindem.  cî hs   iaste pacia noastrî.  cela ce (ţine) pămîntul  cu ceriul. împăcat-au    şi au înpreauna(ta)t toţi. întru o înpreunare  şi păreţiei(sic) ceii   ceîtîţi  de vrajbî sparút-au cu  trupul său. pace dat-au  apostolilor    (săi)  şi ucinicilor săi. pace  lîsat-au lor. şi pre ei  şi pre noi. ai   paceei şi ai  dragosteei. fîcutu-neau. /    
{ 9v} ficeori. dzicea hs, îndrăzniţi, cî eu biruiiu lumia. şi pre ţyitorul  lumiei. cela ce aduce pîcatele în lume diiavolul. cî neau spîsit  pre noi hs domnul nostru.    şi diîn iadu neau scosu.  şi neau izbîvit pre  noi. di(nu) săl nici[a]   diiavolul. şi diîn robiia  lui scumpăratu- neau. amîri-si (sic) iadul,   de gustî  cin stitul şi svntul  trup al domnului. cum  isaiia.   proroceaşte. amîrî-se    
{ 10r} iaiadul (sic). cî întîpina tine os.   amîrî-se amu derepce se deşar tî. amîrî-si (sic) amu. căce   bît ocorit fu. amîră-si (sic) amu. cî legat  fu. cî pryimi trup  şi   pre dumnîdzîu aflî.  cî pryimi ce vîdzu. şi  cîdzu în ce nu vîdzu.   înghiţi  pre cela ce nu-l ştiia moar tea. înghiţi-l şi cunoscu(-l )   el. pre trup. înghiţi viaţa, şi cîl cat fu di viaţî. înghiţi-l  ca unol    de toţi. şi se /    
{ 10v} deşer tî de toţi. şi  pre el săsăngur (sic)   rîpi-l  ca un leu. ce-şi svîrîmî,  şi-şi frîmse dinţii săi.  cî pentru   pîcate moarte biruiia. ce întru hs păcat nu aflî. şi să deşîr tă   deaciia veninul  morţiei. cî păcate hs  nu feace. nice se aflî hitlean-   şug înntru rosto(l )l lui. cî vreamia iaste acmu cumu se cade  a   dzice. unde-ţi e mo/arte [ 195]  tîriia. unde-ţi e iadule  birui(d)rea.   învise hs. /    
{ 11r} iarî tu te supuseşi  înnvise hs, şi se bucurară   înngerii învise hs, şi  cîdzură dracii. învise hs  şi mor ţii slobodzirăse. învise hs şi deîn putregiune slobodzimu-ne. învise  hs, şi noi   înncîviemu-n[e]. învise hs. şi noi cu nusul  învisem. învise hs deîn   moar te. începător mor ţilor fu. cî a lui e slava, şi ţinearea, şi cinstea. şi înnkinîciunea.  şi fră seaţea ceaia  mare. acmu, şi pururea pînî în   veciia veacului amin –    
{ 11v} 2. Vino acmu cu duhul,  luminate   proroce  zaharie. începutul  cuvîntuliui. dî noao dentr-a ta prorocie. de suirea la cer, a  domnului. şi mîn tuitoriul nostru  is hs.   niu pil dî ce aiavea. dea ce ai spus noao grîindu. adecî  dmnedzeul    nostru /    
{ 12r} vine întru slavî. (dî)  dî rîzboi. de stolul lui.   şi toţi svnsţii (sic)  lui cu nusul. şi stavor piceoarele lui spre    codrul ilionului. derept. ierusalim  spre rîsărit. văm  deaciia dela   tine să ştim.  iarî de rîzboae ce au fost spre dracul diavolul,   dela isaiia văzîtorul de serafimi, să înţeleacem.  cî însuşi domnul     nostru is hs, singur glotise spre toate tîriile drîceşti. şi puterile   untunearecului surupî cî cîl cai dzice în mîniia mea. şi  strigai   (sic) iale întru mîniia mia. şi toate veş mintele. meale  încruntai. cu   biruire. deştinşi. şi pînî în visteariul vrîjmaşului miieu. şi  (şi) cu   toatî tăriia izbîviiu cu braţul meu. darî nu omenii miei ace[ia]   sămtu /    
{ 13r} feceorii miei. aceastea  toate dem munca domnului.   şi de deştingerea lui întru(d) iadu dzise au fost. cî acolo  birui   putearea untunearicului. cu cruce  şi scoase tot nîrodul a lui adam.   cu toatî  moşiia limbilor. cî  oaminii keamî-se toate limbile derept    păcatele lor surupaţi  în iad. iarî ficeorii keamî-se carii înntru lege    sfrăşitu-seau. ce prespre    
{ 13v} toţi se era înpărţit pîcatul, cu   putiarea morţii dela adam, pănî la hs. surupă ei  întru fundul    iadu[lu]i  de-i puse ei. cu fereacîciune sărîciei şi a fiearîlor. cî pintru    fîrîlegile. loro smerirî-se. ce svîrîmî  aşea iadul hs. diîn.  nevoia   lor izbîvi pre  ei. şi legîturile  lor rupse. scoase ei de  untunearec,   şi de  unbra mor ţiei. şi /    
{ 14r} de patruzeci de dzile.  aiasta   înparţit-au.  pentru dobînda bucuria sa. bucuraţivă [ 196] dzice   cu mine. cî  aflai scula, ceaia perdutaa. ce să dzice. sufletele a tot    omul, după moşiia-ş limbilor. şi în locul  cela frumosul. ale  lui   lăcuite băgă-i.  unii în rai cu războinicul. iar al ţii cu  adam în piştî   edemului.  iar al ţii cu a vraam, întru    
{ 14v} viaţa lîcuire-i de    vecie. şi toate  limbile înntru a lui  luminî, la apă de răpaos sălăşui-i. pentru  toţi carei cu trupul au cîdzut, înşîlîciunei şearpelui.    derept aceştea trupulu-şi is munci. iar  după lucrul fiecîruişî, în   dzioa de apoi va plăti. cănd  va vini, să giudece totî lumea. aceastea    de înnger cîtră apostoli la codrul ilionului dzise furî. cî dzise,   bărbaţyi galeleiului. ce staţi  de cîutaţi la ceru.  şi acesta iară va vi(şi)ni întru slava domnedzeie[i] sale să giudece  toată lumia şi să   plateascî toatî (sic)  (lumea) cuişi după  lucrul său. iaru svinţii   proroce[i], şi preapodobnice[i]. şi derepţii. cu  eluş[i] la ceriu. întru    svînta cetate duc[e]-i-va /    
{ 15v}. şi ceam scos din tru a lui   dmnedzeu carte spunem. cî noi  nu sintem fîcîtori de cuvănt    ce dupî al prorocescului şi apostolescului cuvănt mearcem.ceia   ce au slujit  dmnedzeului cela viul.  cî lor(hr) dhul svînt  întru   scrip tur[î] aşea  lieau dzis. credinceoşilor spre spăs[e]nie. iarî nicredinceoşylor. spre  pierdere. să meargem  şi noi fraţilor. la /   
{ 16  r} codrul ilionului  cu minte. şi să vedem  toate preaslăvitele, căte   s-au fîcut  spre el cî spre acel codru însuşi hs dmnedzeul    nostru vinit-au  astîdzi. şi toate  svn tele cinuri acolo aduneatu-s-au   (sic). săboruri de preaoteţi. mulţi. şi mul ţime de  patriiarşy. şi stoluri de proroci. şi stoluri de apostol[i] şi  credinceoşi tari. cu /    
{ 16v} G cu şeaptedzeci de ucinici a lui hs. cî de ei  dzice pavel mai   mulţi, de a cinci sute de  fraţi iar tî-se (sic) domnul.  aceasta s-au   grăit ce  au fost la codrul  ilionului. înnaintia  lor sui-se domnul.   iară ceia ce scoase la cer hs în ieru(ru)salimul de sus. audzi matthei (sic) ce grăiaşte de aceia  şi multe trupuri (ţîpî) rîpăusate ale   svinţilor scularî-se. şi  întrarî după înviiare ei /    
{ 17r} întru   svăntă cetate.  ce se dzice, întru al cerului sion învădzător  acelora   fost-au pavel.  cănd pănî la al treile ceru rîpit au fos[t]. ce acealea   să lîsăm. ce de  văznesenie să grăim. şi  de ce au fos[t] la codrul ilionului [ 197]. acolo amu înngereştile tîrii. şi voinicame   ar hagglilor.  unii în nuori cu aripile văntur[i] aducea. la rîdicarea   de pre pămînt a lui hs dmnedzeul nostru    
{ 17v}. iară alţii   scaunul  de firovim gîtiia. dumnedzeul nostru. iară (al ţii) tatîl    aştepta-l  cela ce eliu-l avea mai de  nainte întru sine. cu  eluşi. iarî   dhul svnt  dzicea tuturor îngerilor lui. liuaţi uşea cerului. de să   între înpăratul slaveei. cerul  sî se bucure, a sa-şi luminî   frîmseţîndu-şi.  de se se blagoslovascî  de al său fîcîtor. cu    trupul pren lountrul. /    
{ 18r} aceii uşi spre nuori  suindu.   pămîntul  să se bucure vădzănd.  (pămî)sp[r]e el aiave dmnedzeu înblănd. şi toată  lumea să se înfrîmseţeaze. de ai eleonul[ui]   codri, luminîndu-se  cî spre acela îngerii cu  svnţii apostoli. prea    dzisa lui dmnedzău tatăl. înpreunară-se de  aştaptă (sic) al (sic)   fiiuliui venire. derept aceaia, acest praznic mai vîrtos de   alt[e]le cinstit fu /    
{ 18 v} noo(no)ao. şi aces[t] codru mai   luminat  fu. dicîtu codrii  sinaei. cî spre acela amu nevăzut    deştinse. \ iară spre acesta, aiave  se aratî. cî pre al sinaei cînd    deştinse, pre  toţi[i]- i spăre. derept  ce cî codrul tot ar de  cu foc.   cu ful gere  şi cu tunuri. cine se  apropiia cîtră codrul el muriia.   numai cu unul singur moisii grăiia domnedzeu. /    
{ 19r} iar   spre al [e]leonului. cuntunearece de svinţi  deştinse hs. toţi svinţii,   şi pre toţi mîîngîia. că se luminî eleonul ca soarele.  svntele   cinuri spre ei  hs (ia) avea. şi-ntr-aceale  tunete. şi fulgeri.  glasurile   proroceşti  audziia-se. şi cu bucurie  cănta grăindu. înnal ţi-te cu   tîriia ta  doamne. cîntîm şi  preaslăvim slava ta, îngerii. toţi   asculţirî-s[e] (sic) /    
{ 19v} grăindu strigaţi  lu dumnnedzeu tot   pămăntul. cîn taţi şi preacîntaţi nume[le] lui. patriar şii încep    căntare. adecî  dumnedzeul nostru înnalţe-să, că înpăcî amîndoi    înntr-una. şi  înpreunî amîndoi. pămîntul cu cerul. iară   preapodobnicii strigî  înnaluţî-te la ceru doam- -mne (sic). şi prespe   tot  pămîntul. slava ta  direpţii cu mare glas. /    
{ 20r} striga.   înnal ţî-te  giude (cîte)cîtoriul  pîmîntului. ca şi  noi [în] liumina   feaţeei.  tale să înblăm. iară dvid  ca u mai bîtrăn tocmiaşte. cinuri   cîntările, cuvintele  grăiaşte. toate limbil[e]. [bateţi cu mînile],    strigaţi lui dmnedzeu  cu glas de bucurie. ca  să se înnal ţe întru strigîri domnul. şi glasuri de bucine(curie). toate glasurile săvrăşeaşte-le pavel grăind /    
{ 20v} cine sui la ceru pre hs.  să   deştingî. ce acesta ceau deştins. [şi] iarî se sui desupra [ 198] tuturor ceriuriror (sic) cî acolo era besearica limbilor ce se obricise   lui hs. şi acela ac mu suin du-se la ceriu.  cine-l vădzură scrbiia.  şi   suspina de la inimî. cu a lui solomon strigare. rănitî iaste  dragostei   tale ginere al cerului. nu  mî ustenii dupî  tine şi dziceele (sic) de   răpaos niu iubiiu. şi ca / u    
{ 21r} adus drag strig, să mî sărute   dîîn sărutarea  rostului lui. cu nuşii  şi apostolii, cîţi  cîuta spre al lor   învăţîtoriu şi domnului ca  ficeorii besearicii. cu jeale grăiia. doamne   dumnedzeul, nostru  nu lîsa noi săraci. ceaia ceai iubit. ca u milostiv. ce tremite  cumu teai fî(cut)gîduit noao. pre svn tul  al tău   dh.cătr-înşii. rîspunse is cu milă. /    
{ 21v} mîîngîia-i şi grăiia-i. şedeţi  în ierslim cî eu mî duc  cîtrî pîrintelele (sic) meu. şi   domnul vostru  şi voiu trimite cum  m-am fîgîduit voao,  alt    mîîngăitoriu  dhul meu. şi a pî(mîntului)rinteliui.  şi rîdicî   mînule. şi  blsvi ei. şi aceasta  dzise, înnîl dzî-se la ceriu, şi aciia   înkinarăse lui. şi nuor luminat luo pre el. din oky lur. sue-se   amu dzice    
{ 22r} spre hirovim[i]. şi zbura spre aripile vîntului.   cî avea cu el domnul şi sufletele omeneşti. de le sui la cer în dar   părintelui său. şi [în] ierusalimul de sus sălăşui-[i].  aceastea deîn ale   ierimiei înţelege-vom grăindu. sufletele cealea  ce dracul dusease-le   întru fărăvundu. acealea domnul la cer scoase-le dzise. scolaţi-vî   să ne suim la sionul de  sus acesta iaste al  ceruliui ierusalim e înnainte-i cura tăriia  încereascî cu fricî şi cu bucurie. vrea să deşkidzî   uşea cerului. ce uşearii de sus. apărarî strigînd. aceasta  e uşea   domnului. ca  nime de pre pămînt  să nu vie acicea. că pre  noi au   pus. dmnedzeu,  ca să nu(s) treacî. nime prin ia. iarî acmu  ne   mirîm vădzăndu om  spre scaunul. hirovimescu şedzîndu. şi /    
{ 23r} mainte de sirafimi  sărguia-se. aceasta uşe să treacî. iară înngerii spuseră a fiiului  lui dumnedzeu tîriia.  şi cinstea. cu trup    omenescu înbrăcat.  şi să nu porecliţi. voe, ei lui dumnedzeu. toate cu mîndriile au  fos[t]. căndu au deştins  pre pămînt. dziserî    nemicî n-am simţit.  şi adecî, că poartă  kip de rob de să sue.    aceia dziseră. nu văm fi /    
{ 23v} plecaţi. de nu vom audzi   cuvăntul lui dmnedzeu. atunci strigî  hs. deşkideţi mie uşia    dereptăţeei. şi se întru  preîn ia. să spuiu părintelui meu, de ceam   lucrat.  prea pî[mî]nt (sic). [ş-am kinuit,] şi cunoscurî toate   tîriile cerului. glasul domnului cîdzurî de se-nkinarî, grăiră.  de nu   team văzut [ 199] doamne pre tine deştiîngîndn (sic). acmu ne   înkinîm suindu tu la slavî.  şi dhul svnt. eşi la timpinare    
{ 24r}. petrecîndu-şi sine întocma  fiiiu[lui] lui dumnedzeu. şi  cinste-i fîcu. şi grăi să se înkine liui toţi  înngerii lui dumnedzîu [iarî însuşi   dumnezeu]  tatăl strigî, celuia ce viniia ce trup,  fiiul meu eşti tu.   şidzi  dea direapta mea. adecî scaunul tău dmnedzîu în veaci de   veac.  ale tale sămtu cerurile. şi al tău e pămăntul. lumiei. şi sfîrşitul ei tu zidişi. şi-l d     
{ 24v} puse-şi în scaun părintele. şi cu   a sa didireaptî (sic) cununî-l. cîntînd hirovimii aşia  pus-ai (în   ca) în capul lui cununî (te) de pietrile ceale bunele. cu slavî  şi cu   cinste cununaş[i] el. slavî şi mare frîmseţe puse-şi spr-insul. dupî aceia săvrăşeaşte. unse-te cu untul fireei dumnedzeeşti cum cice   şi slujeaşte dvd. derept aceaia. unse-te doamne dumnedzîul tîu.   cu /   
{ 25r} untul bucuriei. mai vîrtos de soţii tîi.  pre adevăr    acest praznic plinu e de bucurie. şi de veselie. bucurie la cer    suindu-se hs cătrî tatîl. pre pîmînt veselie, a toate fapturile.   cî se înnoirî  den putreceune. aşijdere şi noi fraţilor. veniţi să ne   bucurăm domnului. înnîlţatului la  cerul ceriurelor, la rîsărit.    şedzînd el a direpta tatîlui, să /    
{ 25v} ne înkinăm. c-au priimit    toatî putearea. în ceriu şi pre pîm[î]nt. să  ne rugîm.   înpărîţitoriului cu tatîl(ui). să-i aducem credinţî ca darurile. să nu   ne arîtîm înnaintea lui deşerţi,  în dzioa di praznic. ca  să priimim   dulceaţa lui dumnedzîu. astîdzi amu hs  al său tuturora înparte.   daruri dîndu tatîlui  întru jrătvî trupulu-ş[i].  trimiţind apostolilor   svn tul dh. ducîndu    
{ 26r} sufletele sfnţilor proroce[i] întru   părăţie ceriului. înpîr ţind  ucinicilor a susu(su)lui  cetate sălaşuri.   deşkidzînd direpţilor raiul. (cu) cununînd, ceia ce s-au   muncit, le uitorii. trimiţind  răb dîtorilor de  muncî   dulcea(scî)ţî. dănd ar hiireilor ce cerea,  de al sufletului folos.  şi   lasă păcîtoşilor păcatele miluiaşte toţ[i] /    
{ 26v} carii facu voia   lui. şi  pîzescu învăţîtura  lui. trimeate domnilor. noştri sănîtate    trupurilor. şi sufletelor spsenie. şi spre vrăjmaş biruire. întîreaşte   besearicile. înmulţeaşte ai besearicei. cin[s]tea  face carii slujescu ei  şi   preuţilor, şi diiaconi[lo]r. svn ţeaşte  mînîstirile. şi proslăveaşte   egumenii. şi  întăreaşte spre răbdare    
{ 27r} [ 200] cîlugîrii. blg-sloveaşte creştinii. (mi)micii şi marii. measerii. cu bogaţii. robii.   slobodzii. bîtrînii. şi tinerii. şi  muerile. şi featele. să vinim şi noi   fraţilor  înntru svnta besearicî. să mîrim pre hs domnul  nostru. cela   ce dî noao  viaţî să-l proslăvim şi după acealea. neau fîgîduit    înpărăţie cerului să înnnîl ţîm numele lui înpreunî.    
{ 27v} ca să   trimeaţî  noao svn tul  al său dh, că aceluia amu sintem robi.   şi aceluia e slava şi ţinearea,  şi cinstea. şi înn kinîciunea să-i trimitem cu tatîl,  şi cu svnstul (sic) dulcelui şi de viaţî  fîcîtori    duhului. acmu şi pururea. şi în veacii de veac amin ; /    
{ 28r} 3.   CUVĂNTU DE BLARE  pre la munci. sfnta maria. vrea să vadzî   cumu  se muncescu rodul creştinesc. Sfntaa şi   preaslî vitaa doamna roditoarea, nu aimintrea,  ce a lui dumnedzeu   maica lui hs [ se sculî?] (1) şi mearse să  vadzî toate muncile  şi    mear se în mîgura  eleonului. şi se rugă  lui dmnedzeu fiiuliui /    
{ 28  v} (dmnedze) său. [lui]. is hs. şi dzise  ]n nunmele tatălui (său)   şi fiiului şi a[l] svîntului dh. să deştingî cîtră mine ar haaggl    (sic) mihail. să-mi  spue în ceriu şi de pre pămîntu. şi (era) înn   acela ceas  deştinse arhagghel  mihail, ( cu patru) sute de înnger[i]. cu el. o sută despre rîsărit. altă  sută despre apus.  al ta   sutî dispre /    
{ 29r} ameazîzi. al tă sut[ă]  despre meazînoapte  şi   sărutară pre svnta maica lui hs. şi dzisără bocură-te cins[ti]ta   lumiei. bucurî-t[e]  viaţa viiuliui bucurî-te cî e  poronca svntului   dh.  bucură-te tăriia ceriuliui. şi cerul să  înkinî ţie. bucurî-te    prorocistviei ce seau  prorocit. bucură-te  că e deşkis ţie pănî  la   scaunul lui dmnedzeu. şi dzise preasveanta /    
{ 29v} maica lui hs.   cîtră arhanggl mihail. bucură-te  arhaggl mihail. (bu) cî e   dzisa svnt[u]lui dh.  bucură-te arhaggle  că eşti lîudat cu  ceia   cu] cîte şease aripi.  cu firovimii. şi  cu serafimii. bucurî-te arhaggle   călcătoriul mungilor  şi stai naitea despuitoriul[ui] tatîlui stai.   bucură-te arhaggle mihaile /    
{ 30r} că eşti pururea luminî (2)    nestinsă. bucurî-te  arhaggle, că tu [ 201] veri  bucinaa la udeţ.   şi  veri deştepta ador miţii. din veac. bucură-te arhaggle. că de    toţi eşti tu mai sus  la scaunul lui dmndzeu.  a;ea toţ[i] îngerii lîudară   pre maica lu hs. şi să rugî maica lui hs. derept păcîtoşii. şi   dzis[e] preasvnta cătrî arhagghel  mihail. spune-mi ce e  în cer.   şi pre pîmîntu /    
{ 30v} şi dzis[e] arhagglu eu-dzvoiu spune tot.   şi dzise preasvnta.  cîte munci sămtu.  iuo se muncescu roduri    omeneşti. şi dzis[e] arhaggl mihail. muncile  n-au numîru. şi deş kise ar haggl spre apus iadul, şi vîdzu presvta maica lui hs.   multe munci rodului omenescu. băr baţi şi  mueri. şi era [în] iad   plăngere mare vrătoasă. şi  întrebî preasvnta mariia. pre arhaggl.   cine    
{ 31r} sănti aceia şi ce păcate au. şi dzise arhaggl.   aceştea sîntu  ceia ce n-au credzut în tatîl şi în viiul şi şi în dhl    svnt. derept aceaia să muncescu [aşa]. şi vădzu  preasvnta mariia.   [al tu întunerecu şi muncî mare.] şi  dzise cître arhaggl  ce   întunearic iaste  acesta. şi ceyne se muncescu aicea. şi dzis[e] arhaggl multe nîroade dzacu în tunea ricu acesta. şi dzis[e]    preasvnta mariia [ia] întunearicul acesta să se rădice    
{ 31v}, să   vădzu munca aceasta. şi dzis[e] arhagghel  nu poţi vedea munca    aceasta. şi dzise îngeriul cela ce străjuiia. [munca aceia]  oprit-au tatăl   nevădzut. să nu vadză aceştea  luminî. p[nî cîndu  se va lumina   viiul tău,  deîn ceriu. [vrătosu] mai luminos  de şeapte ori de soarele   şi jeliui. preasvnta mariia. şi rădicî okyi ei cătrî  ceriu. şi dzise, în   numele tatîlui şi a fiiului    
{ 32r} şi a svntului duh  să vădzu   aceastî muncă.  şi se liuo întunearicul  de pre muncî. şi acoperi.   şeapte ceruri.  şi dzîcea acii mult. bîrbaţi şi mueri.  şi plăngere mare   eşiia diîn ei. şi lăcrămă  preasvnta mariia. şi  dzise ce aţi lucrat    mişeilor. şi ei nu  audziră glasul ei. îngerul cela ce străjuiia munca. dzis[e] cî ce nu grăiţi  cîtră svnta maica /    
{ 32v} lui hs. cî   di veac să  munciia ei, şi nu putea vedea lumina. şi  nu putură. cîuta    în susu cî cîdzusă (dzî)ceaţî  şi smoalî. pre ei. şi  dziseră din   muncî. o despuetoarea fiiului tîu cela blgovitul. de muncî aceasta.    nice neau spus avraam moşul nostru. nice ioan  botedzîtorul.   nice[e] apostol pavel ce teai ivit tu noao preasvănta. cumu ne   întrebi. /    
{ 33r} şi dzise preasvnta mariia  cătră arhaggl mihail.   cine sămtu aceştea. [şi]  ce au greşit. şi dzis[e]  arhaggl. aceştea n-au  credzut. în svta troiţî.  şi întru tine nî[s]cîtoarea domnului. n-au   credzut că  dintru tine nîscutu-seau is hs. şi au priimit  [ 202] peliţî.   şi lîcrîmî preasvnta mariia, şi dzis[e] munci[ţi]lor au n-aţi credzut   şi  n-aţi audzit... cî priîntru numele meu munci-seva tot cela ce   nu va creade.    
{ 33v} şi dzis[e] preasvnta,  mariia, să cadzî întunearicul ca şi deainte.  şi cădzu pre ei. şi dzis[e]  arhăggl încătro veri    să merci. preasvnta  maica lui hs. spre apus  au spre amiadzîdzi. şi    rîspunse svnta mariia  şi dzis[e]. blîm spre amiadzîdzi. şi venirî   patru sute de îngeri. firovim[i] şi  serafim[i]. şi luarî pre svn ta   marie. şi o duseră  spre amiadzîdzi. unde era  un rîu de voc. şi eşiia   /    
{ 34r} parî de voc. şi era într-îns multu nîrod. bîrbaţi şi   mueri. unii ar dea pînî în brîu. alţii ardea pănî în piept. al ţii, pînî   în creaştet al ţii era acoperiţ[i] în foc.  şi suspinî preasvnta  maica lui   hs. şi întrebî, cine săntu aceşşt  tea. şi ce pîcate au fîcut. ceia ce   ard pînă în brîu şi dzis[e] arhaggl mihail. aceştea sîsîntu (sic)    carii n-au ascultat. de tatî-[sî]u. şi de mumî-sa /    
{ 34v} ce au   priimit blăstemul părinţilor. derept aceaia să muncescu [aşa]. şi    întrebî svnta maria  darî ceia ce ard pănî în piep[p]tu. dzis[e]   ar haggl. aceia  rîu au grăit cum vor  cur vi. şi au fîcut curvie.   derept aceia să  muncesc. şi  dzis[e] preasvntaa marie.  dară ceia   ce ard în foc  pînî în creaştet. şi  dzis[e] ar haggl. aceia sănt    ominii. ceia ce mănîîn[că] car ne de om. dere (iper) ptu    
{ 35r}   aceia să muncescu  şi dzis[e] preasvnta mariia.  au doară poate   mînca  om iară car ne de om. şi dzis[e]  arhăggl. eu totu-dz voiu   spune. cî sănt veatele. şi muerile cealea.  ce ş-au lepîda[t] ficeorii    cîni[lo]r. aceale sîntu.  şi ceia ce văndu frate  pre frate. şi pîrinte    pre ficeor. şi soţ pre soţul său. de-l vădescu  înnainte domnilor.    şi înnaintea udeaţelor. aceia mînîn[că] car ne /    
{ 35v} de om.   dereptu aceaia. se muncescu. şi  dzis[e] preasvnta marie.  darî ceia   ce sănt [îngrupaţi] pănî de tot în voc cini  sănt aceia. şi dzise    ar haggl. aceia-s ceia  ce a[u] iurat pre cinstita crucei. şi au dzic   (sic) aşiami agiute dmnedzeu,  şi sila crucei. [atunce îngerii tremurî   înainte  cruciei,] iarî  [omenii] a ţin amînî. şi ciur[ă]  pre străb.   derept  aciaia să muncescu. şi  vădzu preasvnta maica lui hs. u om   spăndzurat /    
{ 36r} de piceor. şi-l mînca  vier mii. şi dzis[e] preasvnta cine-i acesta  şi ce păcate are. şi  dzis[e] ar haggl. acea  au   cumpîrat aur strîmb. derept aceaî să  muncescu. şi iară vădzu   preasvnta o muiare  spăndzuratî de ureky. şi întrebî preasvnta ce   păcate au  fîcut. şi dzis[e] arhaggl [ 203] aceaia iaste ceaia  cea-au   ascultat furiş.  la vecinul său. şi au /    
{ 36v} purtat clevetele    vecinului său. derept aceia se muncescu.  şi lîcrămî preasvănta. şi   dzis[e], bine a vrut  fi să nu fie nîscut. acesta om. şi dzis[e]   arhaggl  preasvntî. înn cî n-ai  vădzut muncile ceale  mari. şi   dzis[e] arhaggl  preasvntă înncîtro  veri să eşim. şi dzis[e]    preacinstita. sî eşim  spre apus. şi să apropiiarî hirovimii. şi serafimii, şi patru sute /    
{ 37r} [de] îngeri. şi luarî pre cinstita   maica lui hs.  şi o dusărî spre apus. şi  vădzu preasvnta un nuor  de   foc tinsu.şi pre  mijlocul nuorălui (sic). era  paturi în parî de foc.  şi   spre iale dzîcea nîrod  multu. bîrbadzi şi mueri. şi vădzu preasvnta.   şi suspinî. şi întrebî pre arhaggl mihail. cine săntu aceştia.  şi   ce păcate au avucut (sic).  şi dzis[e] arhaggl. aceştia  sănt ceia ce   nu seau /    
{ 37v} sculat svnta duminecî [dia dimineţă de să   mergî] la besearicî. ce au dzîcutu ca şi morţii. derept aceaia să   muncescu.  şi dzis[e] preasvnta. doarî au fos[t] beteagi acei oameni.   de n-au  avut ce se face[e]. şi dzise  arhaggl să seare aprinde casa.   acelora de tute patru ungurile. să  o înceun ure focul. şi  n-are putea   eşi afarî  ce are arde aciia. (aceia)  aceia numai n-are avea  păcate.   iară cum seare /    
{ 38r} trage de suptu foc  să iasî afarî, aşea să  se   tragî. şi la sta besearicî. şi vădzu preacista. într-alt (foc)  loc   neşte scaune de foc.  şi şedea pre iale năroade multe. bîr baţi  şi   mueri. şi pară de  foc înbla într-ăşii de-i  ar dea. şi-i munciia.  şi-ntrebî preasvnta  pre arhaggl mihail. cine sîntu aceştea şi ce păcate au. şi dzis[e] arhaggl. aceştea săntu ceia  ce nu seau sculat    înnaintea /    
{ 38v} q  preutului. căndu vine dela besearicî. lui    dmnedzîu. dereptu aceaî să munce[s]cu. şi vîdzu preasvnta un   copaciu de fieru. şi stlăpurile lui de vieriu. şi de  stlăpur[i] era   spîndzura(t )ţ[i]  (băr baţi) nîrod multu. bîrbaţi şi mueri de limbi    şi lîcrămî preasvnta.  şi înstrebî (sic) pre ar haggl. cine săntu aceştea. şi ce păcate au.  şi dzis[e] arhaggl. aceştea  săntu ocîrîtorii /    
{ 39r} şi blăstîmîtorii  şi clevet nicii. şi minceunoşii. şi tălharii.  şi   ceia ce despart fraţii. [de fraţi.] şi dzis[e] preasvnta  cine poate   despărţi  frate pre frate. şi dzis[e]  ar haggl. (ascultî.) ascultî   preasvntî. de  va vini un om nebotezatu şi spurcat, şi va  veni cîtră   creştini.  şi aru [ 204] vrea să se boteadzea iarî creştinul va dzice[e] cî   eşti  spurcat. dece[i] cel nebotedzat, nu va priimi botedzul.  el va   întoarce. şi nu se va botedza acela desparte  frate pre frate derept aceia să muncescu. şi vădzu preasvnta. /    
{ 39v} şi al te   munci oaminii spăn;dzu[ra]ţ[i] de ounghii (sic).  şi le cură săngele   de  unghi. şi limbile (sic) lor era legatî  în parî de foc. şi nu putea   grăi. doamne miluiaşte-ne. şi preasnta  se (bucurî)ru(b)gî lui    dmnedzîu. se se dezleage limba lor. şi s[e] dezlegarî limbile lor. şi    întreabî cine săntu  aceştea. şi ce păcate  au. şi dzise arhaggl  aceştea   sîntu ceiace n-au fîcut voî lui dmndzeu şi mult au hulitu  pre   slujitorii besearicilor. iară diîntr-ăînsele s-au adîbatu slugile lui   dumnedzeu. şi  dzis[e] preasvnta. cum au fî(t)cutt (sic) aşea să le   fie. şi  iarî li-se legî limba lor. şi dzise arhaggl. blîm  preasvntî. de   să-ţi arîtu.  unde să muncescu preuţii. şi vădzu preasvnta preuţii   spăndzuraţi  de unghi. şi focu eşiia. diîn creaştetul lor. şi-i  ardea. şi   întrebî preasvn /ta    
{ 40v} cine săntu aceştea. şi  ce păcate au aceştea.   şi  ce păcate au fîcut. şi dzis[e] arhaggl, aceştea  săntu. popii ceia   ce au  stîtutu înnaintea  înfricatului scaunu  lui hs. înnaintea tatîlui   nevădzut, cîndu zdrobescu trupul lui hs. şi  cinstitul. săngele  lui.   şi n-au păzitu  ce au cîdzutu fîrîme  os, ca stealele liuminate. şi de   frica aceaia  cerul se înnălţa suptu /    
{ 41r} piceoarele lui hs şi se cutremura. iarî ei n-au  înţeles. dereptu acia  se muncescu. [aşa.] şe   (să) vădzu pzeasvnta neşte oameni măncă[n]du-i neşte fiermi (sic)   cu arepi(le) şi cu că[te] trei capete. şi cu  doao capete. şi-i mănca de   oky. cu al treilea de gurî cu parî  de foc. şi dzise arhaggl. aceştea   sănt  ceyteţei ceia ce au cetyt şi n-au înţeles. şi  n-au fîcît (sic)   cum dzice /    
{ 41v} svnta ivglie şi vădzu preasvnta neşte oamini   spăndzuraţi. şi întrebî  pre arhaggl, cene săînntu (sic) aceştea. şi   dzise argaggl. aceştea sîntu ceia. ce au învăţat pre alţii. iarî   înnsuşi purunca lui hs n-au păţitu (sic)  derepti aceia se muncescu.   şi [dzi]se arhaggl.  blămu preasvntî de  vedzi iuo se muncescu    cîlugîrii. şi mear se şi vădzu mîncîndu-i.  viermii neadurmiţi. /    
{ 42r} şi întrebî preasvnta  ce păcate au făcut.  şi dzis[e] arhaggl.   săntu  ceia ce au purtatu pre  pămăntu obraz îngerescu. [şi   apsleascu.] patriiarşii slîviţii. şi slujitorii  cerului s-au audzitu. şi  n-au   făcut cumu-i îngereaşte. şi apostoleaşte.  derept aciaî se muncescu.   şi vădzu preasvnta  neşte mueri spăndzurate de unghi. şi parî de    foc eşiia din rostul lor.  şi le mînca neşte fieri. /    
{ 42v} iale striga   miluiaştene doamne cî noi ne  muncim mai vîrtos de  toţi. şi vădzu   svnta  marii. şi întrebî cine săntu acealea. şi  dzise arhaggl. aceastia    săntu preuteasele cealea, ce după moar tia  popiror (sic). iale seau măritat. dereptu aceaia  se muncesc. şi vădzu preasvnta şi alte  mueri   dzîcînd în foc.  şi le mînca viermii.  şi dzise arhaggl. aceastea /    
{ 43r} săntu cîlugîriiţel[e]  ce au viisu în mînîstiri. şi în cu[r]vie   seau dat  pre sine. derepti aceaia se muncescu. şi dzis[e]  arhaggl    pasă [presfntî] de vedzi  unne (sic) se muncescu fîrî de numîru   nîroador (sic),  de păcîtoşi. şi mearse şi vădzu nîroade. bîrbaţi. şi   muer[i]  şi în rău de foc, şi pară  eşiia deîn ei. şi-i at dea şi pre faţa   pămîntului. şi lăcrămî preasvnta. şi dzise. /    
{ 43v} cine sîntu   aceştea şi  ce pîcate au. şi dzis[e]  arhaggl. aceştea sînt sveatnicii   (sic) şi hulitorii şi ocîrîtorii. şi clevet nicii. şi svîditorii. şi cu clevetele sale. au spar tu case. şi soţi de  soţi. au despăr ţitu. şi a[u]   spartu posturile şi beţivii şi scumbii. şi  nemlstivii. şi ciudecii. (şi   scumbii.) [şi episcupii] /    
{ 44r} şi patriarşii. şi înpăraţii. ceia ce n-au  fîcut voia lui hs  şi curvarii. şi iubitorii. de argintu. şi ceia ce   au cumpărat marhî s(h)trămbî. şi necuraţi.  şi audzi preacurata.    şi lîcrămî şi dzis[e]  o vai de voi păcîtoşilor şi dzise  arhaggl.   ascultî  preasvnta. înncî n-ai vădzut munca ceaia  mare. şi dzise   preasvnta.    
{ 44 v goală}    
{ 45r} blăm mihaile giudecîtoriu    să vedem mungile cealea  marile. şi sosirî hirovimii şi serafiimii. şi   patru sute  de înngeri. şi rîdicarî preacinstita a lui hs. maicî.  şi o   duseră înn a stîînga. şi vădzu acolo  un rîu de foc. şi untunearic    mare. şi viermi neadurmiţi  şi smoalî clocotindu ca focul spr-inşii /    
{ 45v} şi ca marea svîrîindu  şi era acii nîroade multe. şi strigare.   şi  se afunda păcîtoşii.  şi nu putea dzice miluiaşte-ne doamne   giudecîtor derept. şi-i mînca fier mii neador miţi. şi scîrceca   cu  dinnţii (sic). şi vădzurî pîcîtoşii din muncî.  şi strigarî cu glas,    şi dzis[e]rî. doamne milostive fiiul tatîlui. n-am vîdzut luminî    din veacu. ce acmu vedem /    
{ 54r} tine roditoare domnului. şi   strigîrî (sic) toţi îngerii cu glas. bucurî-te preablgoslovitî   rodidoare (sic) dommnului (sic)  pururea ficeoriţî. bucurî-te luminî   nestinsî. [ 206] bucurî-te şi tu  arhaggle mihaile. rugîtorul derept    sufletele tuturor. şi vădzurî pîcîtoşii şi jeluirî. şi vădzu preacinstita jelaniia îngerilor.  printru păcîtoşi,  şi lîcrîmî. şi strigarî    
{ 54v} ( z ) i  (mî) pîcîtoşii  şi dziserî, bine ai venit  printru noi. cî   semu în  tunearicu deîn veacu.  şi dzise preasvnta. o vai de voi   păcîtoşilor.  şi întrebî pre arhaggl.  ce rîu-i acesta. şi cine  iaste   întru el. şi dzise arhaggl. aceasta iaste  smoalî cu unde de foc  şi   se muncescu întru-n  nsî (sic) jidovii. ceia ce au  rîstignitu pre   domnul  nostu is hs. şi toţi  ceia ce n-au credzut. în tatîl, /    
{ 55r} şi în viiul, şi dhl svnt.  şi seau lepîdat de cin stita cruce şi de   svntul  botedzu. şi au fîcut curvie. cu cumîtrî-sa. şi cu vecinii săi.   şi cu aproapele său. şi otrăvitorii. şi [tăl harii = ceia carii?] şi-au   necat ficeori mici. şi dzise preasvnta. dupî credinţa  loru să (să) le   fie aşia. şi  se acoperi întunearecul.  iarîşi. şi dzise arhaggl  cîtră   svnta marie. cine întrî înn aceasta muncă n-are acela, a vedea lu.   min[ă]. /    
{ 55v} în veac. şi dzisse (sic) preasvnsta (sic) o vai de   voi păcîtoşilor. cî fîrî de săvrăşire vă veţi munci. şi [dzi]s[e]    arhaggl. blăm preacinstitî să-ţi arăt.  un iazer de foc. unde  se   muncescu roduri creştineşti. şi dzise preasvnta. blămu amu să    vedem. şi vădzu unde ar dea. şi se munciia fîrî  seamî mulţi. şi dzisese   (sic) preasvnta ce au greşitu  aceştea. şi dzise arhaggl. aceştea   săntu. /    
{ 56r} ceia ce s-au botedzat. şis (sic) s-au fîgîduit   crucie[i]. iară  ei au fî[cu]t lucrul diiavolului. şi ş-au pier dut   vreamea, de pocîinuţî. dereptu aceaia se muncescu. şi dzis[e] preacinstita maica lui hs  c[ă]trî arhaggl. facevoiu, [o] cearere dela tine    să mî şi eu muncescu,  cu creştinii. cî seau grî[ş]it (sic) fiiu lui   dumnedzîu. - şi iarî grîi preasvnta  cîtrî arhaggl roagî-te şi te   înnalţî /    
{ 56v} înn al şeaptele ceriu şi  co toţi vonicii încereşti.  de   te roagî direptu pîcîtoşi doară ne va asculta domnul nostru  is   hs. să miluiascî păcîtoşii. şi dzise aruhaggl viu-i dumnedzîu hs   al lumiei. mare  e numele lui. şi-l laud  de şeapte ori în dzi. şi  de   şeapte ori în noapte. cîndu-i aducu căntece. dumnedzeeşti.  rogu-mî şi derept  păcîtoşi. şi nu mî /    
{ 57r} ascultî dmnedzeu. şi   dziţise (sic) presvnta cîtrî  arhaggl dzi(se) îngerilor, să mî [ ia   să mă] pue înnaintea  tatălui nevădzutu. şi dzis[e] arhaggl îngerilor.   şi sosirî amu hiroviimii. [ 207] şi serafimii.  şi luarî (prea) presvnta    marie. de o puserî naintea tatîlui nevădzut.  şi-şi tinse ia mîinile    sale cîtrî scaunul  înfricat. şi-şi rădică.  okyi săi cîtrî fiiul  sîu.   domnul ceriului şi /    
{ 57v} şi (sic) a[l ] pîmîntului. şi s[e]  să (sic)   rîgî (sic). şi grîi miluiaşte [doamne] despuitoare creştinii. cî   vîdzuiu muncî  de nu o pociu rîbda. şi  eu mî voiu munci  cu ei.   şi vini glas, şi  grîi cumu-iu voiu milui. şi dzis[e] preasvnta  au nu   seau botedzat  în numele tîu. nu mă  rogu despuitoare dereptu   necredinceoşii  jidovii. şi rîspunsă  hs şi dzise. cum să aibu  eu a-i   milui. cîndu /    
{ 58r} fraţii săi şi mişeii  miei. n-au miluit. şi  iarî   dzise. preasvnta marie  miluiaşte doamne creştinii. şi catî prea faptul mîinilor tale cî în toatî vreamea  s-au mîritu numele tîu. pre   pî[mî]ntu. aşea arîşi grîi. preacinstita.agiutî-mi doamne.  şi [dzi]se   dumnedzîu. cîtră ia. nu iaste om pre  pîmîntu. cela ce mă  va   kema să [nu]- l eu ascultu iarî ei n-au vrutu /    
{ 58v} să   priimască numele mieu. şi se întoarse preacinstita. şi dzise. un de   iaste prorocistviia  lui moisei proroc.  unde-su prorocii şi  părinţii   ceia ce n-au greşitu. nici diniorî  nemicî. unde e svîntul apostol   pavel,  iubitul lu dumne[dze]u. unde-i svnta duminecă  e lauda   creştinilor. unde e putearea cin[s]titei cruci. ceaia ce adam  şi evva   izbîvi diîn blăstem. /    
{ 59r} atunci arhaggl [mihail], şi  toţi.   svnţyi încerii  strigarî. şi grîirî  miluiaşte doamne. creştinii. şi   [dzi]s[e] dumnedzîu.  n-au blat pre leage lui  moiseiu proroc. şi pre    ivangheliia mia. şi pre  învîţîtura lui pavel.  apsl, şi aceia iudecase-vor. ei nu avurî ce  mai rîspunde. svnţii  numai ce dziserî miliuiaşte creştinii păcătoşii doamne. cî  leagea o au pîzitu, /    
{ 59v}   ce pîcîtoşii săntu.  şi dzise dumnedzîu. ascultî preacin stitî.seau   fîcutu rîu  răi sîntu. nu li searî da dupî protivî loru  ce pre dereptu   le iaste,  cî pîcîtoş[i] săntu.  cî grăiţi cî în liaceea  lui moisei s-au   învîţat.  şi cuvîntul evgliei  meale n-au pîzitu  ce sî li-se dea rîu dereptu rîu. aşea să  grăescu. cî pîcîtoş[i] săntu. acmu. /    
{ 60r} li   se dî dupî lucrul lor.  şi svnţii ascultarî cuvîntul lui hs. şi nemicî nu cutedzarî grîi.  şivădzu preasnta mariia  cîtî riugîciune fu a   svnţilor. şi dzis[e] iatî vîdzu despuitoru. cî se  oprirî (sic)   rugîciune şi s[e] întoa[r]se. cîtrî svnţi,  şi dzis[e]. unde iaste ar haggl. gavriil cela ce-mi  s[p]use bucurie. şi dulce  veaste. cî se va   naşte  fiiul tatîlui. acmu  nu se groagî (sic) dereptu /    
{ 60v}    pîcîtoşi. şi dzise (siiţ) veniţi toţi încerii ceia  ce [viia în [ 208] ceriure   şi toţi derepţii ceia ce]-su direpţii lui hs. în  părîţiia lui. şi au ndărznire a se ruga dereptu  pacîtoşi. şi dzise vino şi tu. ar haggle mihaile. cela ce eşti mai sus  de toate silele ceriului. şi dzi tuturoru  că   cîdem înnaintea  lui hs. şi să nu ne sculîm. pînî nu se va milostivi   dmlnedzîu (sic) [şi se asculte prea noi şi] ar haggl [dzisî] tuturor    şi căţu (sic) însuşi pre faţa /    
{ 61r} sa şi cu toţi îngirii  şi cu   to(ţi)ate cinurile [sfnţiloru] svnte. şi cu milî mare. şi dzis[e] prealumi[na]ta viiuliui său. fiiul  mi[e]u. cela preaiubitul  deştinge şi veţi   (sic), riugîciune dereptu pîcîtoşi. şi deştinse fiiul  tatîlui dom;nul   hs. dela svntul preastol. şi  vădzurî munciţii diîn muncî. şi strigară    cu glas şi grîiră. miluiaşte-ne fiiul lui dmnedzîu miluiaşte-ne   înpărat /    
{ 61v} [ve]cenic. şi dzise hs aşia  ascultaţi toţi oaminii.   cî fece[u] adam în kipul  mieu. şi-l puş în raiu. şi-i  dediu viaţa de   veac. iară  el cîl cî porunca mia  în păcatele sale. şi  mor ţii să   deaderă ăadului. iarî eu vădzuiu şi  nu putuiu rîbda faptul  mîniloro   meale să-i munceascî diiavolul. şi  veniiu, şi luaiu peliţî diîn preacinstita ficeoriţî mariia şi la ior dan /    
{ 46r} mî botedzaiu, şi izbîviiu adamu. deîn mîncî (sic)  şi mî rîstigniiu pre  cruce. vruiu să vă   slobodzescu de blîstîmul  deîntăiu. apă ciuru liui (sic)  şi-mi deaderî   oţîtu/t (sic) cu viare mestecatu.  cu mîna mea zidiiu omul iarî voi   în gro[apă] mî puset. iarîş[i] eu mer şi la iad.  vrăjmaşul cîl caiu.    şi aleşii miei înviş. dediu-le să se boteadze. [şi] în cuvăntu se   fîgîduesc  numai. iarî lucru nu fac. (i) z    
{ 46v} aceia să   întoarnî în munca aceasta. dereptu  aceaia n-am a vă milui. ce    dereptu mila maicei  meale. şi dereptu [a] îngerilor rugîciune, că    multu mî rugarî printru păcîtoşi. iatî da-voiu voao şi altura a   mulţi. dela viiarea mia. din dzua de paşti pînă la duminecî mare.   dumineca  a toţi svnţii, să lîcuiţi. în raiu. dupî aacia  ia[ră] să
   mar gî în muncî /    
{ 47r} şi snţii toţi slîvi-rî în dmnedzeu. şi aşteptarî învierea lui hs  slava tatîlui.  şi a fiiului. şi a duhului svnt,  şi   acmu, şi pururea, în veacii veacului aadevvăru: /    
{ 47v} 4.  Cuvăntul svtului  pavel apostol. de eşirea sufletelor, fărî  [ 209] de   stare vă rugaţi [fraţilor] cătră hs. în toate ceasurile. şi dzua şi noptea.    şi blgosloviţi dumnedzîu. cî(trî) în toate dzilele daca apune   soarele. toţi îngerii omeniloru, a bărbaţiloru. şi a muerimor (sic).   mergu la domnul /    
{ 48r} s[ă] se înkine. şi ducu  lucrurile toate înnain(ea)tea lui. hs de[la] toţi oaminii, e dhl  svntu iase de la hs. în    tîpipinarea (sic) loro. şi  grăiaşte. de unde viniţi [îngerii mei] de   aduceţi aceale sarcini iuşoare, şi rugîciune curatî darure dulci. şi   cinstite  iarî ei rîspundu aşia  noi vinim dela ceî (sic), ce  seau lîsat    de dulceaţa lumiii, dereptu svntu  numele tîu. şi să rog[ă]  aşea /    
{ 48v} tatîl nostru [cela] ce işti  în ceriu. svntu-i numele tîu (cumu-i) cîndu  veri veni diîntru înpărîţiia ta fie voî ta,  cumu-i în ceriu.   aşea şi  pre pîmîntu. de să  muncescu în pustii.  şi în mîguri. şi în peşteri. şi se(t) duc în oraşe. şi în cetîţi. dei gonescu. şi-i hulescu.   şy-i ucigu.  şi-i scopescu spre ei.  ei în toate ceasurile plăngu. şi se   flîmîndzescu. /    
{ 49r} şi se însătoşadzî. iarî ei înblîndu în   cetîţi.  dereptu svntu cuvăntul tîu. şi săntu  ucişi, şi dzua şi noaptea. iarî mîna loru.  iaste miloasă noi sem  îngeri, încî ne mirăm    de rîbdadarea (sic) loru.  şi grîi glas cîtrî ei. şi  dzise. aceia să ştiţi    că voi aicea seţi cu mine. iarî dulceaţa mia  iaste. acolo cu ei. /    
{ 49  v} cî săntu aceia fii  miei ceia preaiubiţii. / staţi în toate ceasurile de   slujiţi loru. nice dinioarî nu lîsareţi pre ei. cî loc de  veselie aicea   iaste acelora. tuturoru. iară  se ducu îngerii. şi slujescu loru. şi iarî    îngerii oaminiloru  celora, ce n-au fapte  bune. mer g să se înkine la scaunul tatîlui.  e mer g tînguindu-s[e].  cî ducu numai   strîmbîtîţi. dela ominii săi. dhul svntu /    
{ 50r} iase în tîpinarea   ror (sic)  şi grîi glas cîtrî  ei. şi dzis[e], de unde vini[ţi] încerii mei.   de  aduceţi aceale sarcine greale. şi veniţi  ponosiţi. ei rîspundu  noi   vi(vi)nim dela omini botedzaţi în numele tău. iarî ei facu  voia   trupului său.  de grămîdescu păcate pre păcate. de se  spur cî. cu   riale lucruri. preaiubire.  şi clevetescu. şi /    
{ 50v} măntu unii cîtrî    alal ţi. cu fur tuşaguri. şi cu curvie.  şi cu zavisyie. şişi var s[ă]   săngele. şi-s  grîbitori [în] fîrî deleage. şi calcî po(po)runca ta. şi   în toate lucrurile se spurcî. cruce o ţin în  mînile sale. iarî diîn   rostul loru grîiaşte diiavolol (iară  din rostul loru grîiaşte   diiavolul.) iarî svntul botedzul nu-l păzescu /    
{ 51r} şi   praznicele [s]vntele  tale. şi a şeaptea dzi  svnta duminencî (sic). ei   nu o pîzescu. (şi nu)  *nu ascul tî svntele cîrţi [ 210] şi snta   evglie  cuvăntul tîu. şi  nu keamî mişe[ii în]  numele tatăl[ui şi]  a   fiiului. să-i mil[uia]scî. şi nu se postescu  de pîcatele sale. ei  se   roagî, iarî nice o  rugîciune curatî nu  iase dintru inima lor. ce lipsă   iaste şi noao, /    
{ 51v} de să slujim noi lor.cîndu ei numai ce iubescu pîcatele. şi  dzise dumnedzîu. toate le vădu  acealea bine okii   miei. şi bine audu urekile mea[le în]cî în lungî vrea[me] rîbdaţi   omeni[lor] miei. duceţivî de  slujiţi lor fîrî  de stare. şi-i socotiţi   pănî cîndu doarî. se voriu întorece (sic).  şi se voru pocîi. că  într-o dzi ei toţi vor /    
{ 52r} veni înnaintea mea  şi eiu voiu udeca ei.    vedeţi fii oaminiloru. cî tot omul ce lucrî pre pîmîntu.  ei aducu   încerii în ceru înnaintea lu hs. la  scaunul tatîlui  de ducu toate faptele. şi toate ascunsurile. au bune au  reale. direptu acia  să ştiţi fii   oameniloru. în toate ceasurile să aveţi fapte bune cîtră dumnedzeu.   şi grăi, /    
{ 52v} pavel apsl. eu întru  în (sic) dhl svntu aşea   vădzuiu. iarî elu-mi grăi  îngerul. cela ce mî  purta. pasă dupî    mine pavele. să-ţi  arît locul svnţiloru. şi sî cunoşti  locul   direpţiloru. şi  unde se poarte (sic) sufletele direpţiloru. şi  merş şi   vădzuiu acolo sadurile raiului.  şi pomeatele. raiului  şi era [a]colo   viiaţa ceaia, ce oki de om nu vădu. /    
{ 53r} şi inimî de om, nu   poate gîndi cu gîndul.  ce gîteadzî dmnedzeu  celuia, ce iubeaşte   pre  el, şi înblî pre porunca  lui. şi iarî mî duse  îngeriul, pree (sic)   suptu  pîmîntu. unde era  întuneariculu şi  iadul. acolo-mi arîta   sufletele (tele)  pîcîtoşilor. şi  vădzuiu acolo. spur cîciune înpuţitî   şi  iute. şi muncî amarî. şi scîr şcare /    
{ 53v} de dinţi. şi-i   mînca  viermii neadormiţi  cîte cu doa[o] capete  şi vădzuiu acolo   multu nîrod. bîr baţi  mueri. în acel amar mare. şi multe    munci vădzuiu altele. şi vădzuiu neşte  feate înbrîcate. în  veşminte   spurcate. şi  vădzuiu patru îngeri  iuţi. şi pune neşte verici arse de   fieru. şi  le arunca în mucî. şi  întrebaiu îngerul, /    
{ 62r} domne   cine săntu aceastea mueri.  şi-mi spuse îngeriul. aceastea mueri săntu    veatele ceale, ce ş-au  spurcat ficeoriî (sic)  mainte de nuntî, în curvie. şi părinţii  lor nu lea-au maii (sic) ştiutu. iarî eu pavel    apsl plînşu. şi dzişu, o amar rodului  omenescu. o iute  voa[o]   păcîtoşilor  derept ce vă naşteţi  numai a vă munci /    
{ 62v}    d . şi-mi rîspunse îngerul,  şi dzise ce plăngi pavele. au mai   milostiv eştu tu de dumnedzeu, dulce iaste şi veade cî [ 211] iaste   ciudeţ.  şi slobodzeaşte. cineşi pre voia voia sa înn aceasta lume. şi   iară  mî duse pre suptu  ceriu, şi acolo vădzuiu diiavolul. şi îngerii lui. şi puterele lui şi bîtrînii lui. şi era războae. şi plăcure. unii   /    
{ 63r} cîtrî alalţi avea zavistie. era acolo  dracii. şi duhurile    drîceşti. şi dracii  ominiloru. celora  ce se s(t)vîdescu şi  se hulescu.   şi dracii clevetniciloru.  şi a mînioşiloru.  şi a năprasniciloru.  şi a   celora ce poar tî  hintleaşugu (sic). să se  ucigî. şi dracii  ominilor   ceia ce nu se  pocîescu de pîcatele sale. pre pămîntu. /    
{ 63v}    şi întrebaiu îngeriul.  cine săntu aceştea. şi-mi spuse îngerul  aceştea   săntu dracii  putearniciloru. a  pîmîntului. şi  a udecîtoriloru.    pîmîntului. aşea  mî trimease. dupî  sufletele oaminilor.   necredinceoşi  la ceasuri de moarte.  decea cela ce n-are credinţî lui   dumnedzeu. cine n-aare nedeajde  cîtrî dumnedzeu /    
{ 64r} nice   în numele lui.  el nu iaste desto[i]nic lui hs. şi cîutaiu pre ceriu.   şi vă. dzui alţi îngeri. şi  acelora li-se lumina  faţa ca soarelui. şi  şi   (sic) era încinşi. cu brîne de aur. şi era mare cinste pre veşmintele lor. (şi era  mare cinste.) şi era  scris numele * lui hs.  pre   ei. şi era în toatî. frîmseaţea şi  miloşi. şi întrebaiu /    
{ 64v} îngeriul   ce îngeri săntu  aceia. şi-mi rîspunse  încerul. şi dzis[e] aceştia    săntu îngerii oaminilor derepţi. şi  dziş, cîtrî îngeriu.  toţi   direpţii. şi  pîcîtoşii, ştiu-se  cîndu moru. şi-mi  dzise îngerul. cautî pre pîmîntu,  şi cîutaiu. şi vădzuiu toatî lumea.  şi fu ca o   nemicî  şi dzise îngerul cela  ce mî purta. acolo. /    
{ 65r} iaste   mîriia. şi iubirea oaminilor ceaia  deşarta. şi vădzuiu  u nuor de foc.   prespe to(ţi)tu pămîntul.şi dzişu, ce  înste (sic) doamne acela. 
   şi-mi dzis[e] îngerul. acela nuor de foc înste (sic)  a oaminilor    nebun[i].  ceia ce se meastecî  şi se înpreunî în rugîceunea periţiloru.   eu  plănşu şi dzişu cătrî îngeriu. voiu să  vădzu sufletele    [oamenilor,] direpţilor /    
{ 65v} şi a păcîtoşilor.  în ce kip esu   din aceasta lume. şi-m[i] răspunse. şi răspunse (sic) încerul  şi-mi   dzise. cautî  în os, şi cîutaiu în os  pre pîmîntu. şi vădzuiu u   om. murindu. şimi dzise îngerul. acela  iaste direptu. şi cîutaiu [şi   vădzuiu] faptele lui  ce au fîcut în numele lui dumnedzeu. în toatî viaţa sa ceia ciau  vis pre pămînt, şi  toate faptele sta /    
{ 66  r} înnaintea loru. înn acela ceas, şi vădzuiu cî în  fapte bune s-au svrăşit. şi s-au fîcut  odihnealî sufletului [său]. şi cu (cu) iubire  şi cu   dulceaţî. înnain te-i sta încerii  lui dumnedzîu [ 212] şi depreunî cu   îngerii drăceşti. şi cîutară toate faptele [omu]lui. şi  de ceale reale nu   aflarî nemicî la el. şi  vădzuiu omul cî cu  toatî dulceaţa îngerii   /    
{ 66v} socotiia şi pîziia  sufletu[l] lui pînî cîndu-l luarî diîn   trup.  şi de trei ori grîirî lui. suflete cunuşti-ţi trupul tău de  unde   ai eşit. dostoinic eşti. şi iarî  te vei întoarce în trupul tîu la dzua   de giude[ţ de] să priimeşti ce ţi-e  gîtyt. cu toţi  direpţii. şi luarî    sufletul deia (sic) trup.  şi-l sărutarî. şi se  cunoscură. şi zese[rî]   sufle/tul[ui]    
{ 67r} lui rugatu-neai  după aceaia ai fîcut  voia lui   dumnedzău. pre  pîmîntu. şi veniia  îngerul şi pîziia pre pămîntu   în toate dzilele. şi dzise îngerul.  bucurî-te suflete, că  eu mî bucur   de tine  cî ai fîcut voî (sic) lui  dmnedzîu. pînî ai vis  pre   pămîntu. eu am  în toate dzile a duce fapte bune cîtrî hs.  aşia   iarî eşi dhul snnt  în tăpinarea (lor ) sufletului. [şi dzise lui] /    
{ 67v} suflete să nu te ciudeşti. nice(ce) să te sfieşti. cî veri mearge în   locul. cela ce n-ai mai vădzu[t] nice[e] dinioarî aşea. şi fi-ţi-vo[iu],    eu într-agiutoriu.  cî am aflat eu întru tine odihnealî. cît am  fostu   întru tine.  dhul svntu mear(s)ce înnaintea sufletului  în(gerescu) ceru   iarî  întru duh[ul] sus ei sta dracii de departe.şi se  tîînguia şi grîiia.   o cu cîtî slavî teai  spodobit suflete adevăr cî fugiiai de noi.  şi   diaca întrî sufletul pre poar ta ceriuluiîn lontru. cu tărie dzisi. şi   cu glas  mare rîspunse [loru şi dzise] aşia.  de cîrîrile voastre fugiiu eu. şi cu puteare şi cu sila lui hs mî îngrîdiiu. aşea mî poartî   îngerul. şi-mi aratî. de să ştiţi toţ[i]  cî nu lasă dumnedzeu    (ş)derepţii şi slugile /    
{ 68v} sale în ponoslul necuraţilor. cela ce   slujeaşte lui dumnedzeu  dereptu sufletul său. în toate dzilele vieţei   sale. aceia spuiu  voao fraţii mei.  preaiubiţii, aşea şi  voi să arîtaţi lucruri bune. dostoinici să fiţi înpărăţiei ceriului. puneţi întru inimile    voastre frica lui  dumnedzîu. nu de negîndire şi de leanea /    
{ 69r}   vostrî să (să) pier[de]dzi (sic) dulceaţa ciau gîtit voao  domnul   nostru is. hs. aceluia e slava. şi înpîrîţiî. (sic)  şi (dz) ţinutul cu tatal, şi [cu] duhl svnt  şi acmu şi pururea  în veac adevăru: 5.   (Cugetări la ora morţii) a. [V]edeţi-mî fîrî glas,  şi fîrî suflet   dzîcîndu plănceţi după  mine fraţilor şi  soţi(lo)i miei. şi rudeniia   mia. şi cu/noscuţii [ 213] miei. cî pînî asarî  alalta (sic) sarî. cu voi /    
{ 69v} grăiia. şi de nîprasnî-mi vini. şi-mi  sosi ceasul de   moarte.  ce veniţi să ne er tîm  cî eu acmu dzac înnnaintea  (t)   voastrî sărutaţimî sărutarea deapoi.  cî cu voi dea acmu nu  voiu mai   înbla. cî mă  duc eu acolo unde făţîrie nu iaste. slugile amu şi cu   domnii înpreunî stau. înpîraţii  cu vonicii. mişeii  cu bogaţii. bîtrînii cu tinerii. şi toţ[i] /    
{ 70r} aseamene unii cu alţii  vor sta. cineşi   cu  ale sale pîcate vor  sta. unii se vor preaslîvi. alţii se vor ruşina    ce vă rugaţi dereptu  mine rugaţi-vă către  dmnedzeu să nu mî udece înprotiva lucrului meui meu. (sic) în locul cela de muncî.  (ce   să mî ducî.) ce să mî ducî unde iaste luminatî viîaţî (sic) de veac:    b. [A]şea să roagî sufletul,  cu mare rugîciune. lăsaţi-mî îngerii lui   / demnedzeu (sic) să me pocîescu. miluiţi-mî, lî-saţi-mî, într-u an.   să plăngu de pîcatele meale,  cealea realele, ce am fîcut. doarî mî va   milui dumnedzeu. dupî  acea mî veţi lua. cum  v-au dzis   dumnedzeu. atunci grîescu îngerii fără milî. şi dzic aşea  anii tîi   s-au svîrşit  eşi sufrete (sic) din trup.  cî neau dzîs marele udeţ.   cela înfricatul.  să te mutîm dîn aceastî lume /    
{ 71r} cî toţi anii   tîi i-ai  visu în negîndirea ta  de pohtiiai să beai şi  să mînîînci. iarî de    moarete (sic) nu te temeai.  acmu deaca vedzi cî  te luom. tu   pomeneşti.  de po[cî]inţî, audziiai, toatî învădzîtura scripturei. şi   cumu-ţ[i] (dza) va  vi, deaca vei muri.  mişeale ome. cî în toate dzile   vedeai  cumu le iaste. şi bătrînii. şi tinerii.  cum nu te pocăişi /    
{ 71v} în vreamia ta. acmu  blîm cîtrî domnul  tîu. şi domnul nostru    atunci se va trace. sufletul. din toate înkeeturile şi-l vor  lua   înfricaţii îngeri.  suflete atunici (sic) nu veri griji [nici] de ficeori.   nice de muiare. ce  numai ce te veri teame de [în]fricatul udeţ. şi   te veri cutremura, cumu-ţi va plîti  dumnedzeu priîn vaptele tale.   unde ţi-i atunci avuţiia ta. şi bo/gîţiia.    
{ 72r} şi scumpiia.  unde-ţi e rodul tîu şi  fraţii tîi. şi pîrinţii tîi. şi soţii tîi.  suflete ome, nime   de  aceia nu-ţi potu a uta  unde ţi-s measele cu beuturile. şi   [cu]mîîncîrile şi ibostea ta.  şi dulceaţa ta. şi iubirea trupului tîu.    acealea toate spur cate săntu, ca upra (sic) au trecut ca vumul seau    spartu. ca prahul de văntu. s-au spartu. su/flete    
{ 72v} oame. ce   volosu  ţi-e. de dulceaţa trupului tîu, ceaia ce [ 214] te încindeai. şi   dzua şi noptea. în cur vie şi odihnealî. şi te mîniiai.  (şi te mîniiai)   şi cu  liba (sic) batceocoriiai. şi dosădiiai. şi ascultai.  şi iubiiai   hit leşugurile. cu mînule ucideai  săracii şi săracele, iarî cu piceoarele   cureai  şi săriiai. şu (sic) ucai în  glas[ure] de cimpoi. o vai  de tine   suflete, multe /    
{ 73r} iubiiai îndeşertu.  acmu plînci. şi te    cutremuri cî trupul ţi-l vor mînca fier mii în gropî. ni amu suflete, cine are putea  spune frica şi cutremurul. şi munca ceasului de   moarte. cî  moartia fîrî de veaste vine. ca u leu rîcîindu (sic). şi   cu toate armele. (cu tî) cu  spatî. şi cuţit. şi  cu seacere. şi cu pilă.    şi cu sîcure. şi cu ţap[î]. /    
{ 73v} (goală) /    
{ 74r} (şi cu seacere). şi cu săceateşi cu teslî. şi  cu bardî. şi cu svreadel. şi cu   groazî mul tî şi iute, în toate  kipupurile (sic) şi cu toate  muncele.   şi cu toate-l  munceaşte, de-l giunghe. şil tae. ce se poate spune   munca mor ţei aşea cum are dzîcea gol în parî de foc să se frigî.   atunci (adunci) adug (sic) de beau pîrarul (sic) [cela]  de moarte   amar, atunci iase sufletul. /    
{ 74v} agarî atunci dracii  se adunî   aproape de tine. de stau şi aduc  scrise toate pîcatel[e]  tale ce ai   făcut.  din tinereaţe pînî  la moarte. de le pun.  în cumpînî. au   doarî  ai ai obidit vr-uîn om  mişel. sau ai ucis.  sau ai furat. sau   doarî ai văndutu pre cineva. sau (n) ai lîcuit  preaiubirea trupului    tîu. sau doarî ai grăit menciună, sau n-ai /    
{ 75r} iubit pre toţi   oaminii. unul ca altul.  toate cîte ai greşit, de căndu ai nîscut.    şi vădzîndu şi nevădzîndu. şi cu voe şi  fîrî de voe. toate  săntu   scrise, şi le aduc. de o laturi mulţi draci nevădzuţi. şi  dzic aşea.   ni să-l luom  să-l rîpim. dealaltî  laturi stau doi îngeri  a lui hs. de   vor aştep-ta  dela tine. (şi vor  aştepta dela tene.) şi /    
{ 75v}   vor aduce toate faptele bune. de le vor pune în cumpînî.    dealal tă laturi.  vor cîuta îngerii  lui hs au doarî ai  miluit. vr-un    săraca (sic).  sau ai înbrîcat vr-u  om mişel. sau ai  miluit vr-u   om în prisoare. sau vr-u beteag.  sau ai dat sălaş  vr-unui cîlîtoru.   /    
{ 76r} sau ai grăit bine dereptu  vr-uîn om obidit. deai agiutat    cu cuvăntul.sau cu milosteniia. dereptu vr-uîn mişel. toate le   vor căuta îngerii lui hs. de  le [ 215] vor pune în cumpînî  să-l   vor lua înge[ri]i lui  dumnedzeu. ei-l voru duce în viaţa veacului.   înnaintea lui dumnedzeu. şi naitea îng[er]ilor.  în veselie nesvîrşită.    iară se-l vor liua îngerii diiavolului. ei-l voror (sic) /    
{ 76v}   duce în munca veacului: c. Iarî cîndu vor bucina. arhagglii spre   patru  cornuri a pîmîntului  de tri ori cu vricî, şi  cu burî mare,   pîmîntul se va cutremura. din  toate capetele. atunci vor învie   mor ţii.  se are fi de fieri mîn caţi. sau de păsări.  măncatul (?) sau    de peşti. [măncaţii] toţi vor învie  din mare. şi din toate adîîncurile   pămăntului. şi micii şi marii. şi derepţii. şi /    
{ 77r} pîcîtoşii. şi   ciudecii strîmbi. şi înpîraţii. şi bogaţii. şi  mişeii. şi vor sta  toţi   aseamene. cine cu  faptele sale. şi din dzi şi di noapte. şi diîn toate   ceasurile, [şi] toate ascunsu[ri]le se vor  ivi. nice u pîr diîn capul    lor nu va fi perit.  unii vor fi luminaţi. al ţii şi mai luminaţi. alţii   vor fi  întunecaţi. atunci  vor vedea toţi pîcî/toşii    
{ 77v} marea   de foc  clocodindu (sic), şi svărăindu. şi mîniia lui  hs. fi-va   atunci şi  va aprinde lumea, de va arde tot pîmîntul.  şi toţi munţii.   şi  toate mîgurile. şi toatî spur cîciunea  ce seau fîcut pre pămîntu.   atunci marea de apî sîca-va. şi  toate rîurile. şi  toate izvoarîle cum    ice hs. în evglie. stealelevor cîdea. şi soarel[e] /    
{ 78r} va   întuneca. cerul l vor  învăli îngerii. arhaggli  ca un sfitoc. şi se va ivi cer nou. ca soarele  atunci se va ivi din ceru  rîstignitul hs. cu   cinstita cruce, de va lumina. prespre toate capetele pîmîîntului.    şi vor cînta prececur  ia cinuri de îngeri. ar hagglii. şi firoviimii  şi   serafimii. şi [to]ate puterile. ceriului, şi vor  gîta scaunul de udeţ.    atunci se va deşkide /    
{ 78v} a poarta cerului despre    rîsîrit. şi se va ivi  înpîratul hs. cum grîiaşte prorocul. şi va bucina. şi va aprinde [focu]  (cu) cu mare bură. şi  cu mare tresnet.   atunci vor [cîuta de-l voru] vedea toţi oamenii. şi toate fealiurile   faptele sale atunci va fi  (cum grăiaşte hs.)  cum  grîiaşte hs.   cî va (v) şedea  spre scaunul slavei sale.  atunci vor sta desupra în   senin plin de  îngeri. şi pămîntul  va fi îndesatu [ 216] plin /    
{ 79r} di omini. atunci-ş  vor vedea toţi, oaminii faptele sale. au   bun[e]  au reale. şi toate ascunsurile sale. înnaitea  feaţei tale. atunci    va trimite hs. arhggelii cu foc. şi [tresnetu şi] fulger.  şi cu patru   vînturi.  de voru aleage toţi direpţii. de-i vor pune deadireapta lui hs.   iară păcîtoşii dea [stî]nga. cum  aleage u păs[t]or. oile din  capre.   atunci păcîtoşyi vor plănge /    
{ 79v} şi se vor tîîngui şi vor    dzice o cum nu neam pocîit.  o cum neam perdutu vreamea de   pocîinţî. de am  bît ocorit. şi am ucat şi am sărit. [în] hitleşug.    o cîce n-am postit. o  cîce n-am miluit mişeii.  o cîce nu neam   pocîit. de  să ne fie acmu ertate păcatele.ce am rîs şi am beut. şi   am mîîncat fîrî  de leage. şi neam veselit  fî[rî] direptu. şi aceaia    vreame au trecut. o amar  noao şi iute. atunci /    
{ 80r} va eşi marea   de foc (înnaintea) înnaintea udeţ lui. şi vor vedea păcîtoşii ceau   lucrat. o frica şi cutremurul mare.  înge[ri]i săntu negreşiţi.  înncî    se vor cutremura de  frica giudeţului. atunce va cîuta înpîratul    udeţ hs [s]pre direapta.  şi va vedea svnţii luminaţi. (şi se va   bucura.) şi se va veseli de ei. şi  va grîi cu glas dulce. viniţi blgsvţii   de tatîl  mieu. de dobîndiţi /    
{ 80v} înpîrîţiia (cerului) şi  viaţa   de veac. veniţi pustinicii (sic) mei. viniţi  fiii (lu dumnedzeu) luminii.   veniţi milostivii  miei. veniţi luminaţii tatîlui meu. viniţi ceia ce aţi   lîsat lumea  şi aţi vinit dupî mine  viniţi ceia ce aţi rîbdat  în numele   mieu. viniţi  de înpîrîţiţi cu mine.  preaiubiţii mei. atunci  va cîuta   înpîratul ( u)  hs. cîtrî ceia dea stînga sa. şi va dzice aşea /    
{ 81r} aduceţi-vă lucrul. şi vă  priimiţi preţul. atunci  va vedea hs.   păcîtoşii  negri. şi spurcaţi. [şi întunecaţi.] şi  va grăi cu glas de urcie.    fîrî de mîsurî. duceţi-vă dela mine nemilostivilor. cî n-aţi miluit   mişeii. nice eu voiu milui pre voi. nici aţi ascultat    eivglia (sic) şi scriptura. nice înferecaţi ucinicii mei. nice eu voiu   [a]sculta plăncerea şi tăînguirea voastră ce aţi  mîncat. şi aţi bîut.   /    
{ 81v} şi v-aţi veselit în dulceaţa voastrî. vîrî de leage duceţi-vă dela mine  păcîtoşilor. curvarilor. şi necuraţilor.  cî-ntru   ascunsu hitleani aţi fos[t]. şi rău aţi  fîcutu. (duceţi-vă)  duceţi-vă   dila mine  blîstîmaţilor. în focul veacului. unde-i gîtit diiavolului. şi   îngerilor lui. cî aţi fîcut t (sic) voia lui. că aţi bîd ocorit. şi aţi    clevetit. şi v-aţi lenit. /    
{ 82r} de cîtrî rugîciune. duceţi-vă în iad,   în cuptoriul de foc. unde vor  fi ţipetele. şi plăîngerile. şi scîr rşcare (de) dinţilor. atunci hs va zvîrli. cu  toiag[ul] de vocu. de-i   va  [ 217] ucide, şi-i va rumpe.  şi-i va trimite îngerii de-i vor   arunca în clocotealî. în marea de foc  atunci direpţii. ei  se vor.   lumina ca soarele, întru părîţiia  tatîlui. iarî pîcî/toşii    
{ 82v} în   munca veacului: d, e Darurile şi frîmseaţea  direpţilor la dzua de    giudeţ. lumina-va  faţa lor ca stealele în ceriu. unii vor  fi luminaţi   alţii  şi mai luminaţi. cum  grîiaşte apostolul  unora le va fi (fi) faţa   ca lumina lunei. al ţii ca lumina dzilei. alţii ca ferul  aprinsu. cîndu   sar scînteile dintru el. /    
{ 83r} alţii ca soarele. al ţii vor fi fi   (al ţi) [albi] ca  hîr tiia. al ţii ca  lîna. al ţii vo[r] fu rumeni al ţii vor   fi (rumeni) cine cum va fi fos[t]  şi el. pre toţ[i] va vi scriptura, cine   cu ce au  slujit. lui dumnedzeu  sta-voriu alease cinuri luminate. de   direapta lui hs. mulţi fîrî de numîr. acelora tuturor le va deş kide hs. comoarîle  înpărăţiei ceriului /    
{ 83v} şi le va dîrui veş minte luminate şi  cununi înpîrîteşti. atunci voru înceape a cînta    îngerii şi arhagglii.  şi hirovimii. şi serafimii. şi vor lăuda pre hs.   şi se vor deşkide poarta cetîţiei,  (lei.) şi vor ivi comoarîle. şi   darurile  înpîrîţieicerulu[i].  hs. va şedea spre scaunul slavei sale.   şi  va kema hs. toţi svn ţii.de voru priimi. /    
{ 84r} din mîna lui   hs. veş mintele, şi darurile toţi cine-şi cu cinstea şi cu darul său.    şi maite va miarge  preacin stita. maica lui hs. şi deîn talpele-i parî   de foc  va lăsa. şi dintru ia  slavî nespusî fi-va.  şi [faţa ei să va   lumina ca sorele şi] va miarce de se va  înkina domnului hs. dupî   aceaia-şi va pleca hs. capul. cătră maica sa şi va lua svnta  conunî,   de o va pune /    
{ 84v} în cinstitul capul  ei. şi va dzice, priimeaşte   maica mia (şte)  aceasta slavî. ceaia  ce mi-au dîruit. tatîl mieu. cî   cu aceasta amu cîl cat. pre diiavol. cî  eu dintru tine [sintu şi] m-am  nîscut. şi am luat  peliţî. şi-i va da un veşmîntu. mohorît   înpîrîtescu.  dupî aceaia va grîi aşea pasă svntî  maica mia. în   bucu/rie    
{ 85r} domnului tîu.  şi cu toţ[i] ceia ce teau  rugatu şi   a[u] slujitu (tii) [ţie] dyrept pre pămîntu.  şi cu destoinycii luminaţ[i] feceorii tîi. îni  va săruta pre cinstitele ale lui mîny. cu    frîmseaţe mare va întra  în svnta cetate. şi vor cănta îngerii întru   slava  odyhnialeei sale: [ 218] Dupî aceaia va kema  hs doisprezeace   apsli.  şi le va da veşminte  înpîrîteşti. şi. 12. /    
{ 85v} scaune de   aur. [cu pietri scumpe. cu birosu.] şi  cu măr gîrytaru.  dupî (apî)   aceaia [le] va da  cununy, în capul lor,  mai luminate de soarele. dupî   aceaia va  kema dmnedzeu şiaptedzecey de apostoli.  şi prorocey. şi   mîce[e]nyce[i] (sic). şi preagîtiţii  lui ce(d)ia ce s-au gîtitu  dela adam   pînî la sfrăşitul veacului.  şi-i va slubodzi hs în  pomiatele raiului.    (că raiului.) că raiul /    
{ 86r} plin iaste de rodure şi  flori   înfrîmşate. în toate roduri înfrîmşate.  înn toate kipuryle. ş[i] ceetatea   lui hs. şi turnure cu cornure, înpletite cu mărgîritaru. şi  şi (sic) cu   bisorure. şi  cu cinstite luminate pietri scumpe. bogăţie înpărîţiei   veacului plinî şi corabie  înpărîtiascî. şi mulţi călugîri într-însî    plăcure. alaturea cu [îngerii înpreaunî. cu] dhul svntu în veac    ne/svrăşitu.    
{ 86v} cu cununy luminate. şi înfrîmşiate. şi vor cănta înpreunî cu îngerii.  cu laudî în slava sventei troiţe. în veac adevăr. unii cu alalţii  se vor ves[e]li fîrî de stare. acolo nu va fi veacu.    nece[e] anu. nice vreamia.  nece[e] ceas. nyce dzi. nece[e] noapte. nece   se va şti căndu  e numîr. nece [va trece vremea nici] se va adauce.   [nice va lipsi ploe] nice cîldurî de  soare. nice[e] vor munci  de   foame. nice[e] de seate. nice[e] /    
{ 87r} altî mişelie. ce numai într-uîn kypu pace[e] fărî de grije voru vie viaţa de veac. nu vor avia   scrăbî. nyce[e] duriare. nece[e] susspinare (sic), nece vor avia fricî   de moarte. nece[e] de ciudeţ. nyce va fi pohtî de  trup. ce toate   pohtele  şi hitleşuguryle diavolului vor pery. nu va  lipsi a munci.   nece[e] să sî facî oameny. nice[e] va lipsi varî. nece[e] toamnî, [nece   iarnî.] nece[e]  primîvarî. ce numai luminî şi dulceaţî în vea/cu    
{ 87v} se vor [veseli în dulceaţă să vor] îndulci. şi se  vor spod[o]bi. o   ferecaţi  cî vor fi ca îngerii  ceriului. şi nu se vor  mai skimba nice   diniorî. ce tot se vor  ves[e]li [în vecul vecului]: f. Iarî grîiaşte   deîn snţii  oţi marele patriiarhul ioan zlataust,  înpîratul a toatî   lumia.  o amar voao tîl harilor. o amar celora ce obiduescu pre    mişei. o amar celuia ce[-şi] ureaşte (şt) pre fra/tele    
{ 88r} său.   şi vecinul  său, o amar celuia ce nu  ascultî. şi nu cin steaşte pîrinţii   săi  şi duhovnicul [ 219] său,  o amar celuia ce cleveteaşte. şi   huleaşte  pre alţii. dzice hs. nu  vedea ştercul în okiul  alu(t )tuia. ce   vedzi  bîrna în okiul tău  o amar minciunoşilor. o amar celora.   (celora) ce giu(de)rî pre (strămbu). în cruce dereptu curvie. o   amar cela ce calcă /    
{ 88v}. o amar cela ce-ş[i] face faţîla   domny. şi dî  mitî pentru să poatî  călca myşeii. o amar    făţarnyciloru. o amar  cela ce să teame de domnyi  pîmăntului. iarî    de înpăratul ceru[lu]i nu se teame. o [a]mar preaiubytorilor. o amar   cela ce beşi mănîîncî cu cimpoi,  şi cu ciatere. [şi cu alăute.] o   [a]mar preutul cela ce nu e destoinic, şi căntî leturghie cum nu se   pocăiaşte ce  se lasî focului de veac /    
{ 89r} o [a]mar voao   curvariloru. o amar cela ce huleaşte cartea. şi scryptura. o amar cela   ce gîndeaşte cumu-ş[i] va îngrîşa trupul  său. o amar cela ce-ş[i]   piiarde vreamea de pocîinţî înn aceasta liume. că in ceaia lume nu se   va mai poicîi (sic). ce se  va munci în viaci de viaci.  o [a]mar   beţivilor. o amar  ceia ce nu mergu, în svnta  dumeneca, la besearecă    la casa lui hs. o amar  cela nu pîdzeaşte praznycile şi posturile, /    
{ 89v} cu curîţie, cum grîiaşte pravila svnţilur. că aceia săntu   menciunoşi botedzului. o amar ceia ce să sfîdesc. şi  mor neertaţi.   o amar  cela ce-şi pod[o]biaşte trupul, şi se laudî întru sine.  nu   numai oamenii pierucu aceia cu trufa şi  cu lauda. ce şi încerii  deîn   ceriu a[u] cădzut şi au perit.  o amar ceia ce nu se pocăescu de   păcatele sale.  că aceia toţi se ducu  în focul nestinsu. şi /    
{ 90r}   în vîermii (sic) neadurmyţi.  şi în [ta]rtariu. o munca şi  amarul    merie. şi oamenii nu pricepu: g. Că spuse hs lui ievglest  ioan    bgslov. (şi)  şi spuse încegeriul (sic) lui  pavel apsl. că-l pur(r)tî    de-i arîtî toa[te] muncile.  căt arî fi un voinyc  de treidzeci de ani.   de arî prîvîli o piatrî, şi o arî slobodzi în os  să zboare în trei ai   să  cadzî acolo. acolo-i munca păcătoşilor. dere/ptu    
{ 90v} acea   toţi creştinii.  şi bîtrînii, şi tinerii, să se spoveadeascî  de toate   păcatele sale. să se pocîiascî cu  lacrîmile sale. şi  cu postul, şi cu   rugîciune. poate sparge scriptura pîcatelor sale: h. Cum   grîiaşte hs în svnta evglie: Ferycaţi de ceia ce plîngu. că  aceia   măngîiaţi vor fi. ferycaţ[i] de ceia [ce] [ 220] plîngu  şe se   tănguescu aicia.  că acolo vor rîde şi se /    
{ 91r} vor ves[e]li. o   ferecaţi  myşeii cu sufletul  şi cu inyma. derepţii,  şi plecaţi, că acelora iaste înpărîţi[a] lii (sic) hs.  o ferecaţi de blîdzii.  că aceia vor   dobîndi dulceaţa veacu[lu]i.o sferycaţi (sic)  de ceia ce flîmîdzescu,    şi se însetoşadzî. că acelora se va da saţiul în viac.  o ferycaţi de   oamenii  milostivi (că aceia milustivi) că aceia miluiţi vor fi în viac.   că milosteniia o duc îngerii în ce/riu    
{ 91v} pănă la svntul    prea(s)tol, înnaintia liui hs.  o ferycaţi de ceia ce  poartî găndu bun   cătră  hs. că aceia cu dumnedze[u] se vădu. o ferycaţi  de oamenii   ceia ce fac pacile, şi înpacî sfîdiţii, că ace(în)ia-su fii lui    dmnedzeu. o ferycaţi  de pridîdiţii [ceia] ce-i scotu alţii de pre   locurile sale printru dereptate că acelora iaste  înpărîţiia cerului.   o ferycaţi de ceia ce-i bat o/curescu    
{ 92r} (sic), alţii printru    myşeliia de-i poriclescu, de le grîescu în batocurî. că aceia mari-s  înnăintea liui hs.o fericaţi de ceia ce diaca se sfîdescu, şi curundu   se  înpacî. şi nu dă-i loc  mîniei sale. că aceia  calcî prea capul   diavolului. cum grîiaşte pavel  aplu, şi dzice aşia să  te very sfîdi   dzua, să  nu şadzî soa[rele] în mînyia  ta nice să răsae. o ferycaţ[i]   de postnici şi a/giunîtorii    
{ 92v} cu curîţie.  cî ageia sue în ceriu   pre  o scarî. şi n-au keae  la poar ta raiului. aceia înşişi întrî în raiu,   o  fericaţi de ceia ce să scoalî. în sv`nta duminecî. şi praznicele lui    hs. de să scoalî de noapte de se roagî lui hs./ şi se roagî   svn ţylor  să se roage lui hs. derept el. şi mergu la  besearicî. şi se   spovedeşti de toate pîcatele ceau grîşit. /    
{ 93r} prespre   săptîmînî.  aceia purure se spalî de  pîcatele sale şi se lumineadzî   înnaintia liui  hs. şi înnaintea îngerilor o ferycaţi de ceia  ce-şi lasî   părinţii şi  fraţii, şi surorile,  şi bratăşii săi. şi  toatî dulceaţa de pre pămîntu dereptu dumnedzeu.  că aia-s fii liui dmne[dze]u. şi  aseamene   cu îngerii, o  fericaţi de soţii bărbaţi şi creştinyle.  ceia ce curundu   se vor lă/sa    
{ 93v} şi se voru erta de  voia sa de-şi vor priimi   curîţiia, şi feceorii deîntăi. că aceia dmnedzeu priimescu  întru ei.   o ferecaţi  de oamenii ceia ce se roagă (a) şi dzua şi noaptea. că   aceia gonescu  dinaintea sa dureryle reale. nu numai înnaintea  loi ce şi   prespre elu  întru dh. o fericat  de cela ce-şi iartî vinovatul său,   şi nemicî nu ia dela el. că a/[cela v [ 221] nu-l va udeca hs. la   giudeţu. cum grăeşte pavel apostol. să ia flămăndu vrăjmaşul tău e tu-lu   milueşte şi-i dă păine de-lu saturî. deci se veri face aşa cărbuni aprinşi   de focu aprindzi în capul lui. o fericat de cela ce-şi portî trupul î   curăţie. iară cu inima roagă dumnedzeu. că dhul sfntu spe acela   odihneşte şi scaunul lu hs. întrinima acelue iaste. că acela trupu   kemî-să beserecî. o fericaţi de oamenii ceia ce frîngu voia sa în toatî   viaţa sa. şi noapte lucrurele sale. că aceia facu voe lu dumnedzeu. aşa   grăeşte hs. în sfnta evglie acelora. bucuraţi-vî şi vî veseliţi că multu   preaţu iaste voao înpărăţiei ceriului. că întru părăţie tatîlui miu mare   viaţî iaste şi mergu eu ma[i] multu să gătedzu. sfntul pavel apsl lul   (sic) lu hs. a-]şia    
{94r} grîiaşte. oky de  om nu vîd, nyce[e]   inemî de  om nu poate gîndi. ce  gîteadzî dumnedzău oamenilor   săi. ceia ce fac  voia lui: i. Iarî la dzua  de udeţu deaca va giudeca păcîtoşii. şi-i  va arunca în iadu. şi va pune un munte de piatrî   pre  gura iadului.de-l va astupa: j. Oame(ar)nii botedzaţi ceia ce   au visu  în pîcate, şi nu  siau  ispoveditu, şi nu seau  pocîit. scula-se-vor /    
{ 94v} la dzuoa de giudeţu, goli şi negri întunecaţi.   strămby şi  grozavy. necuraţ[i], şi iuţi. şi amar[ă]. ivi-se-va  faţa lor   hitlianî. cum  nu se poate spune spurcîciunia lor. unora le  va hifi   (sic) faţa, ca ţărîna pîmăntului. alţii ca tina spurcatî diîn uliţî.   alţii ca gonoiul. altora le va fi trupul pu(d)tredit. ca un căine   mort cănd sar viermii dintru el. alto/ra    
{ 95r} le va curî   dentru  oky smrad cu puroi.  şi vor fi îngănfaţi, alţii vor fi negri ca   însuş[i] diavolul. alţii vor  fi ca piialeaaspideei.  al ţii [ca pieiale   asenului. alţii] ca fumul verdzi. alţii vor fi săngeraţi. alţii ca piialia porcilorru (sic). alţii [aspumaţi. alţii] vor fi gunoiţi. alţii  vor fi cu   toatî spurcăciunea. deîn talpe pănî în cap. grozavy şi  înpîţiţi (sic)   în toate kypuryle. aceia toţi vor gră/i    
{ 95v} unii cătrî alalţi,  o   amar noao şi iute.  că aceasta iaste dzua de  apoi venyrea lui hs.  cum   audziiam pănî nu  eramu morţi: [ 222] k, l. Iarî călugîrii la   giudeţ.  kema-i-va dumnedzeu.  dea dereapta sa. un  cin de săbor   mare. de  vor fi călugîryi ceia  ce seau pocăitu. cu  po[că]inţî   adevăratî. şi  vor întra în svnta cetate cu multî bucurie şi cu mare   slavî. /    
{ 96r} ei-şi vor rădica mănyle sale şi vor slăvi  în svnta   tro[i]ţî întru tatîl şi fiiul şi dhul  svnt : – Şi vor fi mulţi peryţi   deîn cinul  căligîrescu, cădzuţi în păcate şi vor sta  dia stînga liui   hs. vedeaa-vor şi vor asculta.  şi cu mare jelanie  vor stryga şi vor   plînge cu amar mare. înşişi se vor ucide pre sine. unde vor vedea   slava svnţior şi darurele /    
{ 96v} şi minunata-şi frămseaţe-le   cetîţiei. şi  dulceaţa şi bunătatea  lui hs. a;ia vor vedia c-au perit. şi   se au înpărţitu de viaţa înpîrăţiii ceriului. şi cu amar mare vor   plănge şi  pre sine se vor ucide. şi  vor dzice o vai de noi cum  vom   fi despăr ţiţi de  hs. în veciia veacului. amin : 6. Dzis[e] domnul   în pilda aceasta. uîn om era bogat.  şi se înbrîca în olovi/re.    
{ 97  r} şi în firur[e] veseliia-se  în toate dzile luminate.  uîn mişel era   sărac. şi  numele-i era lazar. ce dzîcea înnaintea uşei lui  plin de   punoi. şi jeluiia să se sature din fîrîme ce cîdea diîn masa  (celui)   bogatului. ce şi  cînii mer gia. şi lincea  punoile lui. fu de muri    mişelul. şi-l duseră îngerii la poala lui afraam  muri şi bogatul. şi    îngropat fu. şi întru  iad deşkise okii lui. /    
{97v} acesta dyîn   muncî  vădzu avraamu de departe. şi lazar în poala  lui. şi (ap)   acesta strigî şi dzise. părinte  avrame miluiaşte-mî.  şi tremeate   lazar  să-şi ude cel deacet  mai mic într-apî. şi  să rîceascî limba   mea.  că mî kynuesc în ceastî vîpae. dzise avraam  fiiu adu-ţi   amente.  că ţeai liuat dulceaţa  ta în viaţa ta. şi lazar  aşiş jderia rău.   [acmu cicea măîngîe-se.] tu /    
{ 98r} te munceşti. şi pespre  toate   acialia. între  noi şi între voi propaste  mare(r) iaste. că de arî vria   să vie deaicia cătrî voi. nu pot. nece[e]  de acolo cătrî noi să  vie.   [şi] el dzis[e], rogu-te amu părinte. să trimiţ[i]  pre el în casa tatîlui   mieu. am amu cinci fraţ[i]  ca se le mărturysască. să nu şi aceia   să vie  la acesta loc cu muncî. grî[i] lui avraam. au moyseiu şi prorocii să /    
{ 98v} asculte de ei. iară el  dzise ba părinte avraame. ce de ar [ 223] miarge cineva diîn morţi cătrî înnşi pocăi-siar.   şi dzis[e]  lui.de moisyi şi de prorocii nu vor asculta. nece să arî   cineva din  morţi învie, nu va avea  credinţî: 7.    
{ 99r}    TLĂCOVANIE EVGLIEi dela iu[de]ţ. deîn stlăpul lui mathei.   3, 106.  dzise domnul. căn  va veny fiiul omenescu, întru slava   sa.  şi toţi svnţii înngeri cu nusul. întru ştire a toate limbyle întru   dzua de giudeţ.  Atu(aliu)nce cu trupul  şi cu sufletul sănătoşi sta-vor înnaintea lui hs. să dea răspunsu. cine de păcate[le] sale /    
{ 99v} de cealea ce-au lucrat  pînî au fos[t] într-aceasta  lume. direpţii ceia   ce au  iubit pre dumnedzeu. asuprî de tot. şi voia cugetarelor   salebiruitu-leau  întru sine. şi au părăsit  tot rîul. şi poroncitele  lui   dumnedzeu. tare leau ţînut. şi viaţa sa întru  toatî leagea lui dumnedzeu. şi-au svîrşit,  şi credinţî curatî.  şi nădeajde direaptă, şi iboste   desvrăşită  trecut-au dintru aceasta / [lume, aceia vor sta toţi deadereapta   lu hs. deci zice că vor sta cine cum au căştigat. cui c-aţi (?) dat cu   porîncitî întru dh. acelora va zice hs. veniţi blsviţii tatîlui mieu, de   dobîndiţi cealia ce-s gătite voao. înpărîţiia ceriului. încă diîn tocmiala   lumiei. şi aciiş întru clipitul okiului. toţi derepţii cu sufletul. şi   tru[pu]l sta-vor. întru înpărîţiia ceriului. toţi vor sta. cineşicu   meserearea sa. ce iaste gătită lor în vecia veacului. şi amu deacia cu bucurie   nesfrăşitî. bucura-se-vor, şi amu deacia greaţî de nimenilia nu voru   avea. nece o mîhnire. ce numai cealia între cealia bucurii şi veselii. întru   netrecuţii veaci fărî de dureare. nece dănîoarî. iarî toţi ceia ce într-aceasta lume de dumnezeu nu seau temut. şi] porîncitele lui   dumnedzeu nau socotit. urîte l-au (= urîte le-au ?) fost. şi a le   asculta. şi leagea lu dumnezeu n-au iubit în ceasta lume. fărî credinţî   curatî. şi fărî nîdeajde dereaptî şi toate pohtele trupului n-au părîsit.   aceia toţi cu sufletul. şi cu trupul sta-vor dea stîînga lu hs. aceia zîcea-vor jos. întru locul cela de plîîngere. în focul cela marele cela ce   va arde aceasta lume. cu toatî bu]nîtatea    
{ 100r} ei. ciaî (sic) deşarta. acelora tuturoru va dzice hs. cu glas  de urgie, fîră de mîsurî. şi va aşa dzice.  duceţi-vî dela mene  blîstemaţii de tatîl mieu.   în focul veacului. cela [ce] iaste gătitu  diavo(v)lului şi ageririloru   (sic) lui. voao focul şi giudeţul, bănui-l-veţi. că focol  nu l-am   gătit eu [ 224] voao. ce l-a[m gă]tit diavolului.  ce voi deprynset   năravo(e)/ryle    
{ 100v} lui. e al mieu nărav l-aţi urătu şi-l lepădat. ce îndulcit năravuryle diavolului.  şi întru elu vî dezmierdat. carile sănt [n]îravuryle lui. săntu măriile. şi trufele.  şi   zbiiaretele. şi danţurile. şe beţiile,  şi curvii. şi lăcomiile. şi   ucideryle.  şi vrajbele. şi părăle.  şi fîţîriile. şi supărîturile. şi nemi    losteniile. că tot o/mul    
{ 101r} cela ce acialia face.  keamî-se soţu   şi răpaus diavolullui (sic). (şi)  şi agerilor (sic) lui. acesta  cuvănt    deaca va săvrăşi hs aceia toţi  dinîoarî cu trupul (şi cu sufletul )    şi cu sufletul depreunî fi-vor. în focul  cela marele lepăda-sevor,   înlăuntru înntru iadu de năprasnî. căt clipeşti cu okiul.  duce-i-va   acolo în iadu şi întru întuniarecul de a/farî.    
{ 101v} fi-va kynu   (ne)cuplit şi [durere] nespusî. că  acolo vare ce-i simţi totu ţi-i   urît. şi vare ce-i audzi de toate te  îngrozeşti. şi vare de  ce te veri   aringe. sau  se va atinge de tine.  de totu te vatîmi.  cî iadul iaste   plin de  amaru.  şi de mare vierbin tealî. şi de dureri fîrî seamî. şi    acolo iaste toatî  munca. şi întunearic  mare neluminat. (şi) /    
{ 102  r} şi perire netrecutî în veciia de veaci. şi  geru nespus. şi putoare   nerîbdatî. şi  viermii neador miţi.  şi întunearic cela  ce te poţi   rîdzîma di năs  şi ţipetele dea nu le putearea spune. atunci  vor (sic)   prinde a ţîpa din mu[n]cî sufletul cîtrî  trup, şi va dzice. aşea.  înni   amu trupe. astădzi iuo ţi-i mîndriele  tale. şi dizmir dîceunile tale.   iani amu. /    
{ 102v} iuo ţi-e lîcomiia şi scumpiia. iany amu. iuo    ţi-e beţiia cu mîncîryle cialea dupî cealea. şi  ves[e]liile tale cealia marile. şi toate p[o]doabele tale, şi comoarîle tale. şi soţiia ta  ciaî   (sic) iubyta, de aceastî  liume ceia ce tu te cu nuşii foarte iubyiai. de    pre dzeu teau părîsit.  ş-au trecut ca umbra.  şi iatî acmu aceia de    sibeşi stau. e tine teau părîsit toţi. /    
{ 103r} şi teai înplut plin de    amarul iadului. şi  amu du[pă] lucrurile [tale]  plîtiaşte-ţi-se atunce    va rîspunde sufletul  cătrî trup. blîstematî fie vriamea ceaia  ce noi   întru ia neam înpreupreunat (sic). blîstemaţi să fie şi părinţii  noştri   ceia ce neau născut.  cum ei pre noi spre bunătatea liui dumnedzeu nu    neau învîţatu. blăstemate fie toate dzilele cialea ce întru iale noi /     
{ 103v} amu vis depreunî.  atunce va dzice trupul  sufletului.   blîstematu fii şi tu suflete derept ce tu mie îngăduişi a face rău.   ştiindu tu mene străv  înpuţit. şi putregiuni. blăstemate fie  amu   toate vremile  cialea ce noi întru iale  amu visu de[pre]unî. că  ai   fos[t] [ 225] să nu ogodeşti  mie tu. ce ai fos[t] să mî  despui ca u   domnu şerbul său. şi aşa depre/unî    
{ 104r} noi n-am vrut peri.   atunnci (sic) dracii vor apuca aceia ce au perit cu strigare mare.   şi cu aceale kinuru. ce amu ainte  spus desupra [cu] kinulu iadului cu   tot. dzicîndu cu multu amar. să-i  batî spîrgîndu-i, şi  rumbîndu-i   cu kinul cela [ma]rele. ucigîndu-i cu  icudere [de] ciaia ce n-are   moarte. şi arudzîndu-i  cu cîrbuni de foc nestinsu.mestecîndu-i    în rîşinî cu piiatrî /    
{ 104v} puceoasî. topindu-i  în argintu. cu   aur  şi badic. şi plumbu. şi arame. adîbîndu-i cu acealea în loc    de beuturî. întru kinul cela marele. muncindu-i fîrî milî.  cî pînî   au visu în voia / sa [n-a]u vrut să cunoascî  pre dumnedzeu. şa (sic)   la  leagea lui leau fos[t] urît  să se întoarcî. şi seau vrut fi în toţi veacii   lumii aceştiia, încî n-au vrut părîsi nî/nîravurile    
{ 105r} (sic)   trupului  cealea realele. carele  săntu trufele. mîniile. uciderile. curviile. trăsurile grozave. sălutîturile.  cîntecele. beţiile.  şi urgiile.   clevetele. şi toate eresurile descîntecele. şi  vrîjile. minceunile.    furutuşagurile.  înşîluturile (sic). fîţîriile derept aceaia.  derept    acia (sic) cade-li-s[e]  să să munceascî. cu /    
{ 105v} mare kin.   în veacii  netrecuţi. şi neslobodziţi nice diniorî.  dereptu acia tot   creştinul, să se priceapî cu  cuvăntul lui hs, ce se dzice întru svnta    ivglie. * şi să se întoarcî. cître dumnedzeu.  tot omul. şi leagea  lui.   şi poroncitele lui. să o ţinem. şi  să ne învădzîm. şi să ne  veghemu   de tot rîul.  cum au el dzis noao. şi înn acea să ne svrăşim. /    
{ 106r} iarî tot rîul şi toate păcatele să (să) le pîrîsim cum kinul iadului. şi munca veacilor. să o deluîngîm.  de noi. şi cu toţi  direpţii. să   fim. şi  să putem să stîm deadireapta lui hs. deace să fim la înfricatul    giudeţ înpreunaţi.  să putem dobîndi  slava de veac, cu toţi   svnţii, lui depreunî. să-i [a]udzim dulce  glas cîndu va dzici. /    
{ 106v} veniţ[i] blsviţii tatîlu[i]  mieu. de dobăndiţi  ceaia ce iaste   gîtit[ă] voao  înpărîţiia deîn tocmeala lumiei, se ne nevoim a    dobîndi aciaî aciaî (sic) înpăîrăţie.  ce va da noao tatîl.  şi   preaiubytiul fiiul.  şi preasvntul dh. toţi vor sta cineş[i] cu [lucrul   său?] în slava sa, cui ca[re?] iaste dată  poruncitî întru dh.    acelora va dzice hs. du[ce]ţi-vî dela mene. în focul  veacilor. iarî   direpţii  întru părîţiia ceriului.  amin : 8.  Aşia grăiaşte dndzău botedzaţilor.  ceia [ce]   săntu botedzaţi.  înntru numele părintelui. [ 226] şi a fiiului. şi a    dhului st. aceia vor  sta dea dereapta lui hs.  dzice că vor sta, cine    cum ş-au gătat. întru  veciia netrecutî. iară  dzice hs. eu vî ded   oamenilor trup. deîntru fîrănemicî. şi vrătute.  şi oki. şi mînule. /     
{ 107v} şi piceoarele. şi spre  sila dumnedzăului nostru  să înblaţi.   şi toate  podoabele. şi frămseţile. şi darurile. eu acialea vă dedu voao.   şi spuş  voao. ce-i pre suptu cer.  şi spre faţa pămăntului.  cătu-i tot.   dereptu ce  vî dediu. derept să înblaţi. în leacia liui dumndzău.  şi   să cunoaşteţi pre hs.  că dumndzău vă deade viiaţî  şi dzile cu samî.   şi  ceas de moarte. şi înnai/ntea    
{ 108r} lui dumndzău să staţ[i]  cu   trupul şi cu sufletulu vostru. şi nice[e] într-u  kip nu puteţ[i]   treace.deaciaia ce vî pîzyţi. voi oamenilor. derep[t] să fiţi fii şi    svîntului dh. de să nu vî  înşelaţ[i] cmva să slujiţ[i] dracului. că   tutoror oamenilor. celor mencinoşilor tatî li-e dracul. că dracul   iaste măngîios. de vă pîzyţ[i] că omul  cela [ce] va înbla. în   cuventele dracului. şi omul /    
{ 108v} cela ce să va înpărţi dela    pîrintele din cer. ducesă-va cu dracul. într-un loc. că întru elu vî   dezmierdat. iarî nîravul. lui hs.  voi-l urîţi. şi vî lepădaţi ceaţi   înndul cit  năravol dracului. iarî  dzice hs ce iaste năravul  dracului.   întăiu. măndriile şi beţiile cealia  realele. şi curviile.  şi lăcomiile. şi   vrajbele. şi menciunile.  şi fă(r)ţîriile. şi uci/derile.    
{ 109r} că tot   omol (cela)  cela ce face[e] aşia keama-sî.  şi iaste soţ dracului. şi    rîpaus. dracului. şi  încerilor lui. acesta cuvăntu deaca-l va dzice hs.    aceia toţi. dînîoarî. cu sufletul, şi cu trupul. depreunî. în focul   cela. marele. lepăda-ivor, înlontru, întru iad. şi întunearecul. de afarî, de nîprasnî. cît  va fi clipala okiuliui. şi  acolo va hi kin.   cumplit. /    
{ 109v} şi cu dureare nespusî. că  acolo. vari ce veri.   simţi.  totu ţi-i. urît. şi vari ce veri audzi. de tot  te vii. îngrodzi. şi   de ce  te vei atinge, sau să  va atince de tine. de  tot te vatîmi. că iadul iaste plin. de mare ferbente. şi duriare. fîră  samî. că acolo   săntu  toate muncile. şi  întunearec neluminat.  nice[e] dînăoarî. şi perire netre(n)cutî. /    
{ 110r} în veciia viacului. şi acolo iaste   ger reace. nespus.  şi putoare. neînblatî.  şi viermii neadormiţi.  şi   întunearec gros. ce te poţi rîdzima. de însul.  şi ţivlete. şi ţipete.  de   oameni. dea nu le putearia. spune. atunci  va prinde a ţipa sufletul.   deîn muncî. spre  trupul lui. şi va dzice sufletul. amu trupe.    astîdzi. unde-ţi sîntu  ţie mîndriiale tale. şi /    
{ 110v}   dezmierdziile tale. iane amu trupe. iuo ţi-i lîcomiia.  şi scupiia.    [ 227] şi mîncărele tale. cealia întru cealia.  mii bune. şi veseliile tala   (sic). şi cu muerili-ţi (sic, = comorile-ţi)  şi cu soţiia ta, ciaia iubita.   de ceastî liume  deşartî. ciaia ce tuate (sic).  foarte iubiiai. cu nuşii.    şi acmu te pîrîsirî.  aciiaşi trecurî toţi.  ca umbra nurului. dennaintea soarelui. şi  teai înplut plin. de ama/rul    
{ 111r} iadului. şi   va dzice trupul. cătrî [su]flet. suflete direapt ce-mi. tu mie  ogodişy,   a face rîu.  şi ştiindu tu pre mene u  străv înpuţit. şi putreciune. c-ai fos[t] să nu-mi  tu mie ogodeşti. a face rău, ce ai fos[t] să m[ă]   despoi cumu-ş[i] despuse o doamnî, şarbei s[ale], dem-m[i] vreai
   spune. şi tu  mie. şi noi nu vrea[m] peri. atunci. căndu va grîi sufletul   cătră trup. dracii vor  apuca, prea ceia oameny. şi /    
{ 111v} i vor duce cu mult amar.  că-i vor prinde cu undiţe  de nari şi-i vor   înpunce  cu ostii. cu trii colţi. şi cu kynul iadului.  şi deaciia-i vor   goni. cu kinul cela marele. şi ucigîndu-i. cu bice de foc. şi  uciderea.   ceaia ce n-are moar te. şi ardzîndu-i cu  cărbuni de foc. vii nestinşi.   şi vor mesteca rîşinî, cu piiatrî puceoasî. şi vor topi argintu şi   aur. şi ceohai /    
{ 112r} şi plumbu. şi arame. cu  acialea cu toate-i   vor adîpa. în loc de bîuturî. întru  kyn, mare de fărî milî.-i vor   munci. că pînă  au vis. pre ceastî liume. n-au vrut. să creadzî. în dumnedzîu. şi să pîrîseascî. nîravurile. trupului, cealea realele. trufiile.   şi mîndriile, şi  mîniile, şi uciderile.  şi (c)urgiile, şi cleve[te]le,  şi   descîntecile, şi vrăjiile, şi menciunile, şi fur/tuşagurile    
{ 112v} şi înşîlîciunile, şi făţîriile.  dereptu aciaî (sic) oamenii  ceia ce fac   aşia. cade-sî să  munceascî. în vea[ce]i netrecuţi. şi neslobodziţi  fărî de   dodeire. nici  dănîoarî. dereptu aciaia creştinilor. să vî  priciapeţi,   a vî ruga lui  is. hs. că creştinii. ceia ce  credu întru numele părinteliui. şi în cuventele dhului svîntu.  acelora va cice hs. ve/niţ[i]    
{ 113r} blsviţii, de părin tele mieu. [de dobîndiţim ceia] ce îste   (sic) gîtitî voao. înpărî[ţi]ia. din  tocmala liumiei. şi aceia vor   veni de nîprasnî.  căt va hi. clipala okikilor (sic) toţi derepţii cu    sufletul. şi cu trupul.  sta-vor, întru părîţiia ceriului dzice că vor sta   cineş[i] cu meseriarea lor. ce-i  faptî. în vecie veacului.  şi amu deaciia.   cu bucurie ne[s]frăşitî. bucurase-vor. şi deaciia nemicî /    
{ 113v}   greaţî, nu vor avea. nice  măhnire. ce numai cialea.  întru cialia veselii.   şi bucurie. întru netrecuţi veaci, fîrî dodeire nice dînîoarî. iarî toţi   oamenii. ceia ce de dumnedzîu nu s-a temut. şi cuventele lui hs.   n-au socotit. şi leagia liui. n au  iubit. şi toate pohtele.  trupului. [ 228]   n-au părîsit.  aceia toţi cu sufletul.  şi cu trupul sta-vor. dea  stînga lui hs. colo os întru /    
{ 114r} zîpodiia. lui asafet. în loc  de urgie.în   focul cela marele. ce va arde aciastî liume toatî. şi bunîtatia ei   ciaia deşarta, acelora (f) va grîi hs. cu glas  mare de ur cie. fîrî de    mîsură. duceţi-vî dela  mene blîstămaţilor de  voi. în [f]ocul de   viac. cela ce iaste gîtit dracilor. şi  îngerilor lui. că aţi înplut.    năravurile dracului.  credz iubireaşi. eu să  fiţi toţi ai miei. au do/oarî   gîtise cu focul.  şi giudeţul voao. iarî  dzise hs. ba nu gîtise eu    focul. şi munca voao. ce o gîtise dracului,  şi îngerilor lui. ce deprinset nîravîrile (sic) dracului. a draculiui veţi hi. anathima-vî   blîstîmaţii de voi. ce voi  iubit întunearecul. draculu[i]. nu iubyt   liumia mea.  ceaia dulcia, făcători  răi. ce nu vedeţi, cum  faceţi,   curvarilor. şi /    
{ 115r} strămbilor. şi ceia ce ura(ra)ţi. în cruce   străb. clevetitorilor. urîţilor.  orbylor. dracilor. cum  nu să   prîpîdeaşte pămăntul supt voi. să vî înghiţî. de faptele. voastre.    cialea rialele. ce dereptate(ia) n-aveţi să daţi la dzuoa de ciudeţ. să   nu fiţi  blîstîmaţi. de pîrintele diîn cer. la svîntul.  ciudeţ. dzice   hs voao oamenilor. aşea să-mi aciute  mia maica mia. ceaia prea/curata.    
{ 115v} şi serafimii  miei. cei cu şias[e] arepi. şehuvimii (sic) miei. cei cu  veadiare multî. şi nănaşul mieu. prdtcei.   cum  aceastî carte nu-i grîitî demente de om. de  pre pîmîntu. ce-i   scrisă. dela hs din cer. după  acia omul. cela ce să va  afla. de va   dzice. că nu-i  făcutî. de dumnedzău.  ce va dzice că-i de mente de    om de pre pîmăntu fîcutî. Acela om. să fie în /    
{ 116r} focol   nestinsu. şi în tunearecul de afarî. şi în  vermii. neado miţi. ceia  ce-şi   rod dinţii. şi în plîngerea.  ciaî (sic) cu amarul. şi cu toatî munca.   muncilor.  că dracul. învitî omul.  întăiu cu trufa. deci  cu beţiia. şi   cu răvniia.  deci cu lăcomiia. şu cu  curviIa. deci cu măniia.  deci cu   găndul trupului.  dupî aciaî (sic). avăndu voi.  acialea. oamenilor   toate.  încă nu sănteţi [destoinici ?] a vă ru/ga,    
{ 116v} părinteliui   deîn ceru.  că eliu vî preveaghe. întru  inemile voastre. oare  dzua.   oare noaptia. oare bine, oare rău ce  cugetaţi. toţiiţii (sic) hs.  că   aceluia. iaste la[u]da.  şi putiarea. şi ţinearia.  întru veacii de veac adevăr : 10.    
{ 120v} Credzu întru dumnădzău.  tatul a toţi făcăturii. ceriului şe  pîmîntului. tuturur vădzîturiîlor. maite de tote   vacurile. lumină de lumină. de dumnădzău adeverite  ce derep(to)te    [ 229] fură. ale.  nostrî spsenie. şi  deşti[n]sia di[n] ceriu. şi  să   înpeliţă în duhul stu.  şi di[n] marie ficeoră omeni-să. răstignisia   derep noi. la pilatu /    
{ 121r} şi de ponte kinuit şi  îngropatu. şi   eră învise, a treia dzi după scriptură şi sui  în ceriu. şi şedzu den   a direpta tatului. d-a veni cu slava mare. de va ciudeca  vii şi morţi,   ca lui  înpărăţie svrăşit n-are,  dhul stu domnul în bună vieţă că   este. şi  cu tatălu. şi cu hiiul. într-una să ne înkinăm. şi să ne   slăvim  cum au grăitu proroci  pre noi. în svinte săboră /    
{ 121v} apostoleşti în beserică spoi (sic) du (sic)  botedzul. în lăsare   păcatelor. aşteptămu scularea morţilor. di vecie vecului. adevăru:    – 11. Tatăl nostru ce eşti  în ceriu. sviţescă-să numeale tău cumu   e în ceriu aşe  şi pre pămătu hi[e] voe ta dă păne nostră ceia   săţios[ă]  dă-o noî astădzi şi  ne ertă. greşelia nostria. cum să putem    eruta  şi noi a greşiţilor  noştri. şi no ne du/ce în năpaste. ce ce    izbăveşte. de hitlenul de ghevolul. c-a ta epotere. şi slava  şi ţinere.   şi vecie veacu[lu]i adevăr:–       II. CODICELE MARTIAN 7. (Fragment din Pseudo-apocalipsul lui Ioan).    
{CodMart 139v}...[că]tră dumnedzău.  şi dzişu.   doamne  is hristoase pod[o]biaştemă şirbul tău. se  fiu. şi mă   înva[ţă]  de veniria ta. căndu vere vrea a vene.  pre pămăntu. ce  va   vrea a fi pre pămăntu şe feciu în  şapte dzile rugăciuni. după acia   un  nuoru luminosu  răpi-me şi puse-mă  înnaintia scaunu/lui    
{CodMart 140r} domnului şi  şi (sic) vădzuiu carţile  dzăcăndu. aseamene    cătu şapte. munţi. lungimia luru. cum mente de omu nare. găndi   şi  avea şapte peceţi.  şi dzişu spune-mi  doamne ce iaste. şcrisu înn   aceste carţi.  şi-mi grăi. înn aciaste cărţi ce vedzi sc  rese sămtu. ce-i   înn ce/riu.    
{CodMart 140v} şi pre pămă[n]tu  şi în bezdnî giudeţul.   dereptu. dzişu doamne. ce vor[u]  aduce vremile ace[ia]le. dzise-mi.   aceia.  anii aduce-voru biuşigul. grăului. şi a vinului.  snopul va da   o măsură  de grău iară viţa de  vie. da-va o sută de  struguri. iară   strugurulu da-va o mă/susă    
{CodMart 141r} (sic) de va v(e)inu. iară la   veniria altoru anii. nu  se va afla o găleată de grău. nice  [ 230] o   cupă de vinu. pre[s]pre toată lumia.  şi dzişu. dară după  acia ce va   fi. dzis[e] ascultă dereptule  ioane.. atunce se va  arăta lepădatul  ce   se grăiaşte antihristu. şi dzişu  doamne cum iaste a/cela.    
{CodMart 141v}   dzis[e]. ascultă.  ioane. vediaria feaţeei lui. iaste neagră. întunecată    şi părul capului  lui iaste ascuţi[t]  ca săgeţile. gianele  lui sămtu. ca   de ursu. okiul lui cel dereptu. iaste ca o  stea. ala[l]tu-i iaste  ca de   leu. denţii lui sămtu de o palmă  deagetele lui sămtu  ca neşte seaceri.   ta/lpa    
{CodMart 142r} piceoru[lu]i va fi de  un cotu. iară în faţa lui scrise   va fi. antihristu pănă în ceriu  înnălţă-se, iară pănă  [în ia](du)   deştinse-se. şi / faceava puteare. şi  ciude. atunce face-voiu ceriulu de   arame. se nu lase roao.  pre pămăntu. şi voiu încuia putearea  văntului.   şi /    
{CodMart 142v} dzişu. doamne căţi  anii. de aceia voru fi  ascultă   ioane. triei. anii. şi va  fi. anul. cătu o  lună. iară tre[i] luni voru ţinea.   cătu  trei săptămăni  iară trei săptămăni  cătu trei dzile.  iară trei   dzile. cătu trei ceasure. trei  ceasure cătu trei  cerăte. atunce [.../...]    
{CodMart 143r} şi negri. se voru  scula. ca şi fă[ră] tropu. cum mainte şi dzise. nice se vor mărita. nice se voru însura. ce fi-voru ca înngerii.   şi dzişu. dară după acia doamne  şi dzise. atunce voi  tremeate   îngerii.  pre pă[mă]ntu. de voru  lua. despre pămăntu. sventele   carţi.  şi crucile. şi to/ate    
{CodMart 143v} vasele beseareciloru. şi înnălţa-le-voru.  în nuoru. şi după acia înnălţa-voiu svănta cruci. ciaia ce    pre ia mi-amu tinsu.  mănule meale. şi toate ciatele înngereşti    înkina-se-voru ei. şi  atunce eşi-voru dohurile riale dela răsăritu   pănă întru  apus. toţi în bezdnî.  şi se voru alătura.  cătră. iudele   loru. /    
{CodMart 144r} cătră antihristu  şi voru pogori în bezdnî.  şi dzişu   dară după  acia doamne. ce va fi.  ascultă ioane. atunce voiu   tremeate înngerii. şi voru aprinde pămăntul. de  va arde pămăntul.    trei. sute de coţi.  şi se voru fărima  codrii. şi munţii.  şi pietrile. şi   toate dlămele. şi voru /    
{CodMart 144v} fi. şi va fi totu  pulbere. şi   cenuşe.  şi va [a]rde totu răndul despre pămă[n]tu.  şi nu va fi   nemică.  viu pre pămă[n]tu. şi  dzişu dară după acia doamne ce va   fi.  după acia descuiavoiu patru vănture. despre răsăritu.  şi voru   sufla. scrănăviile. despre  faţa pămăntului /    
{CodMart 145r} şi cu păcatele   şi va  fi pămăntul. albu.  şi seamenea ca o mas[ă]. şi  se va aprinde   înnima  pămăntului. şi  va striga cătră dumnedzeu. feceoară sămtu.    înnaintia ta doamne.  şi nu amu scrănăvii  înntru mene. dară după   acia doamne ce va fi. după acia înnplea-seva pămăntul. de dulce   mirodenie. [ 231] că voiu /    
{CodMart 145v} vrea se deştengu pri  pămăntu.   atu[n]ce deştinge-va din ceriu curata  cruce şi voru deştinge după   nea  înngeri. şi înnainte-i. atu[n]ce ducese-va lucrătoriul.  nedereptu   cu slugee sale. şi teate (sic) duhurile. necurate în focul de  de (sic)   veacu. cu pu/tearea    
{CodMart 146r} ciaia nevădzuta ţinuţi voru fi.  şi nu   voru avia încătruo scîpa.  atunce toate slugile lui. antihristu. şi   toate duhurile. necurate. striga-voru cătră  antihristu. şi  voru gice.   unde ţi-i  putearea ta. cumu ne blăznişi  de păşimu dela /    
{CodMart 146v}   răndul şi de[la] lauda  ciaia luminata. şi  întă (sic) că vine se. giudece noi. şi înnutru  înntunearecul nafatre-ne-va (?). după acia  voiu   tremeate. înngerii den cero. şi toate  puterele ceriului clăti-se-voru.   ciate de  înngerii. şi de arhaggli. cu mulţi oki  heruvim[i] şi   serafim[i]. şi fi-va vorovă. [.../...]    
{CodMart 147r} [cu]raţi de păcate. dară    după acia doamne. ascultă ioane şi caotă. iară eu vădzuiu  un    mielu. patru  coarne avăndu. avia  şapte carţi cătu  şapte munţi   largul mielul va sta ianaintele. (sic) şi pune-voru carţile. înnaintia   mielului. şi voru ice toţi ciaî mulţime de  înngeri. să cetească. /     
{CodMart 147v} mielul aciale carţi căndu va descuia. pece[et]ia dăntăiu   cădea-v[oru]  stealele. căndu va d[e]şkide a doao peceat[e]  asculnde-se-va (sic) luna. şi nu va fi. căndu  va descuia a treia peceate. înncu-se-va (= întuneca-se-va) lumina soarelui. descuia a patra peceate   răsipi-se-va  ceriulu  deşkide-va. a cince  peceate. deşkide [.../...]     
{CodMart 148r} [cî]tă înrba (sic) pămăntu[lui]. şi toate tru[p]urile   oameniloru.  [d]in capetele lumii.  [şi] dziţu doamni. ce[la] ce a   muritu în tă[ria] veacului. alţii  voru mori aprope de  săvrăşire.   depreună voru învie. ascultă  ioane. toate răndurilele (sic)   oameniloru. de. 30 de anii vo/ru    
{CodMart 148v} învie. toţi înn[t]r-uîn   kipu. şi înntr-u obrazu vor[u] înviia. acolo nu e p[lă]voşi. nice mai   n[e]gri nice ma[i] varo[şi] (?)  nece kealfeţi (?) ne[ce] (?)  mai criţi. ce   înn[t]r-o vedere se voru sc[u]la. şi di mari. [şi]  de frumoşi. n[u]   mai negătaţii  [cu]  piile se voru scula...  .