[1]
AEKJ!Il)NEA 1.
Domnlropă l
Illtiinga Dieietiss C dietetlque) tpane nsmi­
pea el din aimsa Erens mi tnsemneaza optea de
nstpipe. A seasts nsmipe antiss mi nogisnea el a
psmasă ntns în zi.re.re noastpe; de aueea mi
asxmă, de snsAH Rape tpsemte pers.rată, nstpin­
da-se RsmH se sade nentps stapea s'bmL'blJe'i sare,
ZiqemH R'b fa-re diets. Dap mtiinga xondigisniropă
Iaaopastre d'a nstpi snH nonsAH întperă snpe a
l\OnSepEa ssnstatea, o nsmlmă Iuiena nonsuaps ;
(H ygiene pupulaire), A xeasta, nsmi pe imI tpaue
opiuina sa totH din aimsa Erens mi se panop­
teazz mal RS seams Aa MitoAOf}ia antiK'b, snde
Iuea (IIygea) însemna zeitatea S'bll'bt'b!JeI; R'blll
.Ia nauisrtÎAe antise, oamenii d'o Imaninanlsne Bie as
aBsIH nentps oape-uape idee anstpants, o lmauins
xonapetr, (sopnopars), o fiinu'b imaninaps Rupe a
fostă npinits na npotestpiga saH mal Bine 1\3 o nep­
sonifixauisne Il asestel idee. - În tlmna.rs modepnă
s'a .lI'bP�IitH sfepa asestel idel mi îJ11Je.iIe�emg
RRllmH RS aueasts nsmipe, llnH opdinH pauionaBi.ls
aAH Bieuei', nll nsmal in nstpipe 'li mi în AORsin-
[2]
-2-
l!'D, în îmEp'DI,1>minte, I\ll SI\OllB d'a xonsepaa s'Ln'L­
tatea, f'Dp1> pemezii mediuinaae.
Aueastr, mtiin!!'D astnds llng oEiKeHtg ama de
imnoptants (mi xape OEiKeJdB noate S'1> fie mai
imnoptants de KÎtg ssnstatea l) a tpessită S1> fie
mal nsnosasts mi mal p1>snîndit'1> în nonsaă de
KÎtg este assmă ; da 1\1; Bni! oamenI n'apă fi sim­
!!iW onB feAIl de snaîrrm, axz.in dB de BopBa diete­
lil\1>, tmdnsindu-un 1,1> :llJeasl'b mliinu'D ns este
:lAtB nimiss de Idtll llnll sistems de sinaipe mi I\'D
Bnll omll Hape tpseurte dsrrs nonejji.te d ietetise,
tpesse S'D pensnue Aa toate n,l'bqepi.H�. siejjel,
tpesse S'D alsn tOt8 d'asna stomass.is rOJ8, S'L
sea lolll d'asna nsmat ann Ha BnB amfisiă, S'D
ne îmEp'bI,aW Bapa mi iarna 1;0 f.HIl1eAIl, 51> tpe­
mBpe d'opf-xe mirrs ssfaape a nînl/wII, în fine S1>
alE'b o nia!!}, Ha BnB penouaaresuentă, I\ape a emilB
epî din snitars, Nerpeuiită I\'b o asemene Bia!!1>
tplsts, nx rroate S1> fie dsno f1iStll,lB llltB.Wpll mi
snil noate I\lI dpents I\lIBÎntB o S'b zil\'b, 1\1> o aia­
}!1> I{ll atîta saKpifiqe, nll e nia}!1>. Dap toate aqe­
ste ideI desnpe DieteliK1> mi h,Iiem sînlB rpemite.
DietetiHa din Hontpa, ne nOB1>!!lIemte IillmB tpeElle
81> ne J)BKBP1>IDB de llntJepiAe Bie!!el, mi Ka atJe­
st� lln'lepl S'1> alli'1> Ilnli sfiprnitli lionB, tpelille 8'1>
falJemli Ra fie-Rape fiAMepe, S'1> fie maIl\a aAtoplS
[3]
r
Î
3-
n.l1i'lepl dap nil rpoana aops ; în fine: Dietetisa
adesspats este aUAiI\8uillnea npaxtiss a slstemaasl
.1111 EniRHpH, Kape a zis!1. « Flzosofla Bieuei 'lea mai
lna.,Jl'.b este mtiinga rsstspet nA'.b'lepiAOpli, este
nrtiinga d'a npeasnui aseasts rsstape Rîtli se noa­
te, fepinds-ne, «a o nAMepe ss ns desle o
nenrsuepe sali dspepe, mi asestea nstemă doslndi
nsmat npin rsstapea 1l�'O'I/,epi.tOp8 leS msseps, dsne
persxese Dietetiuet. »
�nli miKII esemrus ns Ba fi ai'lI de rrpisosă.
DOI oameni ali fostă inBitaIJI .Ia Hnli dlnes
[nplnză) snrendită. �m)AIi a spmată perHAa AHI
Enlaspă, s'a ssxspată KH lll'.bSHP]), a mlnxată KH
sistems mi nHijinll, rre I\Îndll ajflHAH n'a BPHtli ss
mtie nimixă ni'll de Enlssps, ni'lI de Dietetixs.
Ss aizirsmă aKHmll asetutî dsoî oamenl a do a-zi
dsns dines. qeAIi d'întîill a derepată (mistalr) Bi­
ne, nopnars AHI se BliI(liP]) ÎI1I<]) astnzl de ssaenipeae
nA'.bRHte de ept mi este în stape a perreta a-rea
orrepauisne rrAhl<lit]); Ba S]) ZÎK'.b: rrAh'lepea mssa­
pats este ..la dînsliA l<aHza mHAtopli aAte DA])'lepI
Rape BOpli Beni. DHO]) a'leasta S]) ne Ii'it'bmli aRHDl
mi .Ia lJeA-A-aAtli. îAII r'bsiwli în rraW slifepindll d'o
indirestiline B'bHindli-Se de feAlipimi de dlipepl
.Ia stomaKII mi o stiK'bAe KIi pemedie foapte nerr.n,­
Jlzst'.b este dineli.lli Alii d'ast'bzl mi noate mi de
[4]
-4-
mtîne- MediRllA i-a npesxpisă stpixts a mtnxa
nsmat o iqOpB1> de fid-ea RIS ans xite-aa ziae ;
noate mi o soxietate nl1>RlSt1> de 10-12 aini­
toape ne stomasă, msurtapă Aa�niqOapeAe mi o ai­
ZiR1>toape mixs de mspimea sneî narme .Ia qeaf1> sa
s1>'ml pedostndeasss ssnstatea. Iats R1> .Ia asestă
oms, nrsnepea nemssspats a denenită sassa m8A­
tops dspepf, sas qeAlS nlSl!inlS sasza zinsipel siri­
t1> a nrsueptaops nentps mllAtll timnă.
Dietetina se îmnapte în dose n1>p!!i, adexs:
1-ill în Dietetisa tienepaus, sape npiseuite .Ia
ssnstatea 118EAilC3 a snsî opaurs saH a snsl statlS ;
aseasts Dletetiss este o pamllp1> din admlnistpa­
uillnea OllBAiK1> a rsnepniropă mi se nsmemte
mediuina 110AitilC3 saă mi iniena 118EAilC3. Datopia
el este d'a tnrpisl de sarsta (B8nD stapea) se­
AOpH ssnstornf, R3 S1> ns se înBOAn1>BeaSR1>; xa mi
'IeAoplS so.maej, S1> se tnssnstonrese npin m1>S8-
pize tntosmite de dînsa, npislnds .Ia xaaitatea
A8RpllpiAOplS de minsape 'Ie S1> ninde în nllBAiRH,
aa RJlDdipea AORllin!!eAOpH xa S1> nll fie neS1>n1>­
toase salS amepinl!ate d'a se d1>pîma, Ra llJlil!eAe
opameAopll S1> fie Rllpate; a Alia m1>sllpiAe R8Be­
nite oentpll enidemil amepinl!1>toape, în fine a fllnda
SOitaA8P'i mi aAte staBiAimente llnde oameniI 01>­
timami Bopll r1>si BindeRapea mi s1>n1>tatea; 2-Aea
[5]
-5-
Dietetisa sneuiaxe; Rape nplaemte aa ssnstatea
indieidsam, nOB'liUsindlS ne fie-xape omă 'le tpesse
S'Ii faR1> în îmupenlspspire naptinaaapa în Rape se
afas, xa S'Ii psmte tots d'asna ssnstoss, A'leste
îmnpeI.Iixp1>p'i naptisarape, se panoptezs aa fiemi
Kape omă în naptiaarapă, fie ssnstosă, fie IiO.I­
nană, Aa 'leAe apmstoape nsnste:
1. .la stapea fisiK1> mi mopa.n a omSASJ.
TI. .la anil niege! în Kape sopnars se des­
B03At'li.
III . .la panoptars sesseaopă,
IV . .la infJlxinueAe KAimati'le, are tlmnaast, are
A'liKlIinueAoplS mi aeapă are nauion,uitliJ!el.
V • .la mesepia mi Jla arte oxsnagisn! are
omsrsj, în fine:
Vl..la xonstitsgisnea naptisarapn a fiemi
R'lipllI omă,
Noi tpesse ss ne mspuinlmă în RlIpsllAlS no­
stps nsmal Aa Dietetisa I.IenepaA'li, I\1>'li Dietetina
sneJ!iaA'li este o pamsp1> naptinaraps a medlxinel
snegiaae.
Dietetixa, domnizopă l na noate fi RSAtiBatT>
Rl> fO,IIOSlS, f1>p1> alKlItopl>AlS artopă mtiinJ!e Rape
sepas, snpe a o esruisa.
Dietetixa fiind o mtiinl!'Ii Rape îmIip1>!!imeaz1i
toate panoptspiAe oml>ASl RS Asmea estepioap1i, de
[6]
-6-
axeea, axeste panoptspt tpesse S1> fie mal inainte
stsdiate mi aqestl$ st8diil este OlilKeRt8A� mal m8J­
topă mtiinge, Impe deaină ast-feaiă alK8t1>toape
Dietetivel.
Ama daps este qep8tl$ nentps urtiinga noa­
stps, oape-xape nogisnf fondamenta.re de Anato­
mia mi Fisioxonia omsrsr, xa S'1 urtimă R�m� este
f'1R�tli Ropn�AIi ornarst, R� toate opranexe sare
mi Rllms AllI{peaZ1l aseste oprane, nentpx manni­
nepea niege). Asemene nil natems a ne înstpeina
de mtiinJ!eJle: Fisixa, Kimiea, I)eorpafia mi mal R8
seams de Istopia Natspars , în fine axe.sa Rape
se o :1In'1 sepioss Rll urtiinga Dietetixel, tpesse S'1
alB'1 esepjji-ris .1a ossepaauisnl mi ideI fuosoflse,
sa S'1 noats oBsepBa mi lK�deI{a Bine inf,l�inJ!eJe
imuoptante, Ra�e esepsezs edanagisnea, osiueispire
stapea noaitixn, mopa.n mi peainioass a llnll1 no­
D8Al$ aS�i1pa stspet S'1ll'1t'1J!eI sare nssaise.
Domniropă 1 Aa sfîpmitlu8 AeRJ!illnel noa­
stpe de astnz], o S'1 B'1 'Iitezl! aiqj 8nl! nasauiă
fpsmosă din on�J1� snsl nestită medixă, (D. Ideler)
desrrpe mtiinga Dietetisel, desrrpe aqeast'1 mtiinl!1>,
leape Boemte ama de Bine oameniAop� mi Rape KB
toate aqeste, f'1Semte.la linii din noi atîta difiK8.1-
bUl. Eat'1 KlIBinteJe aqeslsl MediR8.
" S1nt8, ziqe e.l8, intp'adeB'1p8 n8JJini oamenI,
[7]
t
-7-
!tape .Ia finitsAH alegef ,WPH, S'I> ns inf'I>uirnez,e
tpiStSAlt snextaaoaă a snet psine fiziqe mi mo­
pale, în ale R'I>pil dspsmstspt alt netpexstă anii
'leI din spms al niegel aops l KîUt oameni sîntă
atsmî disnapauiaut mi ReapH desnepagî, sszfnd
R'I> aH smBAatH ne o sare P'I>t'D'Iit'D în HSPSSA�
Bieuel J10PH, denapte de xarea adeespsasî, denap­
te de misisnea lOpH smans, nentps Rape aH fOStK
tpimiml ai'lJ: iKosli. EI B'Ddli atsnut R'I> ali mepsă
din ussisnl în iAssisnl mi RS Rîtg alt fo�[itli mal
tape dsrrs o asemene imanirrs amsnitoape, HS atîtli
imanina s'a derrsptats mal mSAt/j de dinuriî ; ne
Hînd/j npintp'asestă mspsli nenrssspată în deurepts
mi fT.p'I> snli ssonă pauionasiaă, el ali nepdsts
din zi în zi mal mSAts din fopuere npeuioase I\S
Rape natspa i-a tnzestpats nentps sns sfîpurită
mal inaAts mi mal nosiră, 0, este tpistă, foapte
tpistă nentps sns B'I>tpîns Rape se aru ostenită
uri psntă înaintea nopuiJopli mopmtntarsl S'DlS, xa
s'I>'mJ: zili'I> lnsstul; amă tp'I>itlî in zadaplS ; nimiRlf
n'amlS fostă, întp'o nimiImiqipe mal mape Boilf
intpa! "
qe idei tpiste mi tepiBiAe, S'I> npezentr. sni-
pitual nostpa, qitindă a'leasla I
.... iIIfiiii
[8]
-8-
Aekuil)nea II.
Domnirops !
Sînt8 xnil oameni Rape desnpeusesaă mtiin­
I!a Dletetisel, Rape sîntă întp'o îndoiau, daR'L este
de tpesainjrs mi de fOAOS8, xa S'L ROnSepB'Lm1l
mi S'L desnoatsmă mtiinga ssnstsuer,
Sîntă aAl!ii sape BOp1l S'L fie ssnstomî, dap
ns aops S'L ilwptfeaSK'L nimisă nentps ssnstate l
Sîn!1I liniI mi foapte mliAUl din noi, Rape ns
510tli ssnstoml mi ns' .111 mti1l, fiindă assopsigl rrpin
oRlIrrauilioiAe AOp1l din toate ziseae ; ntns Rîod1l
P'LlIA1I e mină, ns nstpsnde simgipea AOp1l, Rape
mi ea asemenea flind1l oxsnats xs aAt'L OEilWRt'L, ns
simte. Toxmal Rînd1l P'LRAli a aiKlIns1I tn ssnne, RîodK
nsmal e sxsnape npin niqi o oxsnagiane, toxmal a­
tllnql nstimauril atrs R'L slntă somasl, ns d'axams
qi de mllAtli timns, atsnsl înqen1l a înrpixi de
aindexapea p'LliAlIl, dap în deurepts j fllnds-ss aRlImlS
e rrpea tîPZilS; asemtî oameni 'mI alS npesxsptats
Bialla, fiindli-R'L ali npieits rrpea rrllllinlS .Ia întpe­
uimea el.
SîntH aAllil inoxondpiomî sape, din xontpa, Ha
R'lI01l misposxons se lIIt'L netnsetată .Ia stapea
intepioap'L a RopmSA8I JOpH mi qeAlS mal miR1I AlIRp8
[9]
- - 9 -
neosi 'lDlsit� 'le ossepsă tntp'tmnil, îi snepie; 'lea
mai mixs nedlsnosigisne Ai se nape Kr. KlIpindg
Ba Alia nimte dimeslsnt uirantixe mi na deseni o
soars nepixsaoass. Dens KHm� zi'le nposepsară,
se tems xa sr. ns se tnese tntp'sns naxapă RlS
ans. A 'leastr. inoxondpie, ns nsmat Rr. întpistea­
Z1> Biaija mi o smrue KIS amspsulsne, dap este
mi xasza desaortspet llnopa soare rpeAe mi se­
pioase; fiindă-as imaninagisnea ape o nstepe
mape aSllnpa stspel s1>nr.t1>ijei noastpe, npeasms
o somă nedea IUtr. dats, A'lemtl oameni sin­
rllp'i 'mI npessspteasn nlaga, fiindă-m, npiaesss
npea mllAtlS Aa ssnstatea Aoplf.
Dietetisa ne nane in miiKAoRlIAH axestel dsoe
estpemitsgî, flindă-xs ea ne inBaij1> a npegsi sta­
pea nopmau, (ssnstoass mi anopmars (somaas
a fle-xspia oprans din sopnsaă nostps, f1>Kin­
ds-ne Î.Illzillne xa S1> ns ne imauinsmă, K1> sîntemă
mal ssnstoun s'aH mai BOJInaBi de KUg stntems
tntp' adess pH.
SîntH iapsun aAijii Rape, de mi tp1>eSKH in
xontpa tlltll.WpH perllAeAoplf il,lieni'le, tOtH nlS simtg
oiqi o infAlsenij1> B1>t1>m1>toape în RopnllAg AOplS
d'a'lestlS pel,limlS nepaijiOnaEiAH. Aqemtl oameni
sepBH dpentH aprllmentH Aa linii in Rontpa Diete­
tiqeI, ziKÎndH: iat1> oameniI Rape tp1>eSK8 în Ron-
[10]
- 10-
tpa Dletetisel, mi 1\8 toate aseste n8'1 Bat'.Lm$
JiimÎRg! AIJest8 aprsmentă n'ape niIJl o naroape.
DaR'.L ling opientaas msntnxs linII dpamă de afions,
mi Dls'i nass nimisă, (fiind-as s'a oBiIJn8it8 în asea­
sts otpass), oape este asta 8n8 aprsmentă I\'.L aflons
ns e o otpass ? S'.L qepqe 'line-Ba Aa noi a mtn­
xa ns 8n8 dpams, 'Ii a zese napte a 8nlll dpamă
de aflons, mi neste n8ginll o S'l> adoapms d'snă
somnă etepns ! Natspa omsasl este eAasliK1i ntns
n ling rpadă mape. Omars noate xeaps S1i se OBÎq­
naiasns KlI otpass mi K8 timm;AH na' AS mai Ba­
t1im1i; Rl! toate asestea otpasa psmtne ling npin­
'lins deretapis nentps niaga OmllAlI), de sape lins
oms pagionaBLlg tpesse S1i se fepeasns sa S1i
ns nstlmeasxn, ntns se Ba osisnsi KlI p1illAII,
iats snpe aseasta linII aprsmentă pemapxaslră.
Tschudi a apstats, K1i în Boemia mi Tipo.ră, slntă
oameni Kape m1inînK8 otpasa 'lea mai teplsias,
adeas apseniaars (uiopeslxa) KlI sKons xa S1i
se tnrpams, Aueia, ziqe eAg, Kape În'lets mi KlS
ID'.LSlIp1i s'as oBiqnllitll KlI otpaBa 8qeasta, nll n1i­
timesKII nimiKII, din Kontpa se înrpam1i mi ne.fea
.lOpll S1i faqe mai fin1i mi tpansnapent1i (de aqeea
feteAe, mai KlI seam1i, întpeBl!ingeaz1i aKo.w, pe­
l,IimllAlI aqesta, Ka S1i se faK1i mai fpllmoase) dap
'line n'a B1iratg Bine de seam'.L mi.lla Înqenlltll.llS
[11]
-- 11 --
penlmarst ntns Rîndlî ROprr8A� ns e îl1K1> 0l;iqn8Îts
IUS otpasa, m'a A1>atlî R1> o il\1>m1>tate rpMnUlî mal
m1>AtH de Kîtlî tpesse, moape nerpeurită.
Sîntlî snil Rape rrpin OR1>rrllui1>nea .wplî, slntă
siAiU! a desnpeusi niuua mi a ns se teme de
moapte, npexsmă stnts so.rdagiî, mapinapit m. lJ • .1.
Dap seapă nentps aueuttî oamenl, Dietelixa ns e
de npisosă. 1\:r,q'1 o niau:r, nepajjionasirs, în xon­
tpa Dietetisel, 111> nsmaf R:r, adsse moaptea, Rape
ns "suepie ne touI, dap adsse mi ssfepinge
.118nl,ll, dspepoase mi osteniloape, Rape nposede
snif mopg! timnsplî mi daxs 8nlî BpaBlî sozdată
saă 8ns tntponpidă mapinapiă 115 se teme de moap­
te, a-resta n'1lnlî sasă de pssnots, 'leJI]}AaJl1s ne xirn­
nllAlî de sntac, 101s tpesse ss se teanrs de ssfepin­
ijeAe mi de dspepue Rape îl nopă fa-re niaua amap:r,
mi nessnoptasiae, dass nil o sa sxspta. �ns oms
mspinimosă noate s:r,'ml il\eplfellsl,:r, Biaua nentp5
natpia sa, sa� nentp8 o aAt]} idee îua.rt1>, dap
niq'i odat:r, nentpH AiBeptinaT)ill.tlî mi nentp8 o nia­
Un animaA.1>, nepajJionaEiA:r" mi daR:r, se Boplî r:r,si
linii smintiu'i s'alî derpadaUI, Rape RII Sînl.leAe pe­
Ile noplî npOKAama a'lestlî npin'linlî imopaAlî: K1> e
mal Bllnlî 8n8 momentlî de nA.1>'lepe desfpînat1> de
Kît8 1>08 an8 d'o niaJ.!T. per5Aat1>, daR1> ei noplS
Klota KlnteR8Alî faimosH 8.18 A8i .il8doniRH BAlS
[12]
-12-
XV-lea C( sems ast'Lzl mi mspimă mîine» a­
tlInlJl S'L ne astansmă speslae d'a ns allzi ling
asemenea KînteKH� Kape derpadeazs qenllAH nostps
smană, mi S'L ne tntoapsems nedepea de la asestă
sueKtaKO.IH lntpistntopă, d'a na nedea .Ia qe im­
uepis desnotiss alKlInrH nasixnire animare KlndH
oms ns tutie a rssi în pesopteae sare mopare,
o fOPJJ'b peastian în xontpa aseastel dominagisne
paurinoass l Dap .I'bHdat'b fie soapta noastps sma­
rrs, R])IJI asemenea Iiinue monstpoase, asemenea
psine Bi1� papă se r'bSeSI\H în milKAOl\l>AH nostps,
mi se nape K'b Natspa ae npodsse din timnă în timnă,
nzmaî a statea lInll esemnra, a snepia ne qei­
JaJJJl� mi ai fase a se derrspta d'o sare imopaJ'b
Hape aduse .Ia Hns sflputltă ama de misepasus,
Domniaops ! 'I'pesse ss uopslms aKlImS ueaa
mi desnpe istopia Dietetisef.
O istopie esaxtr, a Dietetisel aiuseurte înl\1J
aSl])Zl � dap I>pmeJe� s'as mal Bine nimte npiminiî
tnxenstoape ale asetutel uitiinge, .,le r-ssimă AU
naUÎlmiJe qeJe mal antiqe Ra mi qe.iIe ST,JEatiqe ÎUWIi
in zÎoa de ast1JzI; însT> alIestl npinqinl nil sîntH
ÎnK'b KlIpatll mtiinuifiIJi � IJi sînts amesleJ\8!e I{I>
feJlIpiml de idei peJjqioase� mi HÎte odat'.& fanta­
stiqe. Ama r'bsims .Ia I>neJe din naJJil>niJe an­
tiqe� ideia de S'bn'Ltate mi de EoaA'.&, înBeAitT>
[13]
I
.,
i f
�i
- 13-
fntp'HnlS B1iAlS mistepiosă de KHp'bijenie mi de ne­
l\Hp'bijenie flingeaops. O fiinij'b ssnstoass epa .m el
o fiinij'b naps, o fiinij'b somaas o fiinij'li Imnsps,
Toate opdineze Dietetise, .reuisratopif, fanda­
topit peliJ.JLIOp8 autise, .re a dată xa leJ,Ii peai­
uioase, R'I)'lI .ra oamenii RH o inteaeuenns mai
IIllijins dessoatats, namal AeJ,Ii.�e peainioase sin­
rspe stnts spmate întoxmaf. Asts-feAs r'lisimIJ npe­
sspingisn] dletetise in l\'lipUiAe peaiuioase UAe
KineziAops, Indieniropă, Eninteniropă, Apasuopă
mi Reaps în Eis.ria Ispaenuuopă, Aueastn din IIp­
ms xapte salip'li ne d'li xite odatr, idei dietetise,
foapte fpanante în panoptars esaldit'liuel mi anti­
RllÎL'liUei zopă. Ama rssimă s. e. Aa lUoisi, (III, Ca­
pitul 10 .. ) ans sistemă tntperă de izurape (ne­
piopisipea napantineasns sas Jl'Iiz'lipets) nentps oa­
menii ataKau! d'o soars foapte .rinisioasn, adexs
senpa, Rape a domnlts atsnuf mi mal rre Hpm'li xeaps
in SeKllJIeJIe de miiK.wKs, nîrrs JIa timnspire mo­
depne. Îns1J :!\loisi a întoxmită asests sistems nx
xa o întournipe de medisinr, nIîBJIiI\'Ii, 'li xa Hns
opdins aJIs peJIil,Iiei, mi 'leI ins'lip'linaUI 1\1) în­
rpiiKipea esemsijione'i a'lestll! sistems, n'alS fost&
administpatopi 'liBiA! qi .IIeBiuii fiii laI Apons
adeR'Ii: din IIaptea RlepHlHI.- Aqeasta a fosts o
RonSeKHinij'li natllpau, a IIHDKtH.IIlil fondamentall$
2
[14]
{'
" �
,'. 1
I
r' I
1,
I I
-14 -
3.lH periulsneî ispautene, Rape a fostă o teo­
spagie (statllAH RAepiI\aAH). O msauime de arte op­
dine peaiuioase npesspiss în aqeast]) peaiuisne (npe­
RlImH onpipea d'a nil mînsa sapne de nopsâ,
de animare stnnepoase , pentin m. 'l. JI.), a8
adeaspata JIOpl! xasss, iapsurl în xonsidepajjisnî
dietetise ; H'b'li în RAimeJle xarde în Rape a fostă
xot'bpîll! a tpsi rrOnOJlllAH Ali} Moise, mtnxapea
xspnspuops rpase C de nopsă) uri sinuepoase C de
animare penitoape 1 sînlă foapte nstsnrstoape S1Jn'b­
t])!!e'i', totă de odats mi foapte xontpape nentpa
dessoatapea an li! xapaateps f>Jlîndl! uri dxrse,
rre Rape asestă AeVis,tatops diBin/i a BPlIts a'Al!
pearisa în nonopars S'bg. Dap xapnea pen­
tlirops în RAimeAe sarde, este mai toti! d'aana
otpsaitr, nentps omă. Eats I,He-Ba idel esuri­
xatiae nentps snere din .renire !!epemoniaJle are
JIlIi Moise. ]}laI ne lanrli nil nstemă intpa ai'l! in
aseasts sestisne intepesant'b.
S'b ne IIlt'bmlf aK!lm� la lineAe din rrpesRpin-
ijillniJIe dietetiqe, JIa rrorrolii anti'l! rrpofanI.
în ET,IintS.l8 antiKl!, a fOst8 IInl! OEi 'leil!, R'b
oamenii: Alia/! din timnl! în timn8 perllJIaLs peme­
dil rrentpll B'b psat/! mi nentpll n'bdlllllaU, llIi Idnd/!
linllJIl! a întÎAnitl! ne aAtIlAl!, în AOI<l! S'b' JIl! întpe­
Ee "RlIml! te arAi?» ÎAl! întpeBa CI Rlim/! ai n'b­
dllmits? »
[15]
15 -
în Euula, snde epa o Iuim'.b mai ssnstoa­
ss mi mal fpsmoass de Eît� în Euintă, mi snde
mai E� searrrs toate OBiI\eEteAe natspef s'a8 mani­
festatii ES o mape apmonie, fpamsseue mi nep­
feI\JJisne, aKOAO mi oamenil a8 npstă ss se B�­
sspe de natsps întp'su8 modă pagionasiră sa ss
xontpieae a fopma aa dtmuiî o esistenjrs apmo­
nioass, fpsmoass mi nepfexts. D'aueea r-ssims
ai'll rrpinsinil Dietetisel, manifestînds-se nentps
întîia-mi dats în fopma mtiinJJifiI\'.b. Dletetisa, npe­
ssm mi toate 'Ie,le-A3Ate mtiinue smane, sînt n'.bS­
K�te în aseasts JJeap'.b fepisitn , snde I,IenllAlll
smans, a f'.bKstH' nasxră 'IeJlli d'înlîix în sarea
qinLlisa!!i�nei, adeas: snde I)enoA8 omsasî a des­
sonepits nentps tntlia-tnl dan, mspimea sa IIpO­
npie, imenss, apsttnds K'.b este în stape nil ns­
mal a înJJeAeI,Ie speagianea Asme'i matepiare, 'Ii a
Kpea I\peaJJisnI nsoe în sfepa asmet mopa.le mi
inteaentsare.
Dietetisară qeA8 mal mape în zamea antixs,
epa Inospat (tP'bit8 n. xp. mopts n. xp).
Iats �neAe din Afopisme,Ie (massimeAe) sa,le
diettlti'le : •
« Fie-Rape Ksp'.bJJenie, npeRIlm8 mi fie-Rape
5mnAepe a IwpnllAlli, noate S'.b denie B'.bt'bm'btoape,
daKL este neste m'bs�p'1i.»
[16]
- 16-
« O Biaij'D npea de tot15 persrats mi stpiKt1j,
nll e ssns ; Rl1ql osisnsemte IWpnllA15 Aa o perllA'D
fiKS'D, in l\itl1 OP! 'le mal mias densptapa, desine
B1jt'Dml1toape ».
« El1tpÎnil notă S'D pasde foamea, oamenii
« tinepl lUI nots S'D pasde, dap xoniî se npsns­
« desxs I\Îndl1 ae foame J).
« Eapna mi npimsnapa S'D msmn-n mi S'D
« dopml mal mllJll1 de Rîll1 toamna! ))
« lIpea nllyinl1 somns, sali npea mllAtll (mal
« �lll!inl1 de 6, mi mal mllAW de 8 ope în 24),
( nll e Ellnl1 »,
« Oameniî Rape as fostă EOAnaBI mllAt15 timnă
mi s'al1 sJI'bliitl1, tpesse S»'I nstpimă înqetll mi xs o
mape atenuisne xa s's pexiurtiue nstepea JIOP »,
ce Wndl1 lln1î omă ssnstosă, ape o mape nof­
«tD de mtuxape, msntnxs mll,lt1î mi I\ll toate
e auostea ns se simte îmnatepnluită de mtnxape,
( atsns! este lln1î semns I\'D a mtnsats mal mllAt1î
CI: de l\ît1î tpesse ».
ce Kopnllpl nesspate, (Kll slnnere stpisată) ns
« tpesse Sl1 fie nstpite, 1\D'l1 nstpindă I\Opnllhg,
• nlltpim1î rui nel\llp'Dl!enia Alll».
« NlltpimîntllA1î fo.wsitop1î în EoaAe, este Qe.4lf
«( fAllidl1, eap nll qeJ1î sOAid1î ll.
ce 1\8'1 e foame, S'L nI> Al>l\peze!»
[17]
17 -
I MînKapea mal m8Jltli de Rîtli tp esse , este
« KalSza mMtopli E03Jle »,
Dîndă seaa Binli somasarsf, o s'D'i tal foa­
« mea "'lea JlaROm'D li.
« qine ape diapee (spdinape) în tinepeue
a: Ba asea Konstinauilln1 (tnxsetsps) în E'Dtpîneue
(J mi vice versa 1).
« Este lInli semnă Ellns Kîndli lins somasă nll'rul
1: a niepdsts mingire în soars, din xontpa niep­
« depea mingiropă este lSnH semns p'DH ».
« Dans llllli BOJlUdBH nofterute mllAtH aa lIn� AlI­
C{ Kpll, tpesae S'D'! dea de mi noate asestă Alll{PlI ns Ba
« fi xonsenasi.ră rrentps stapea Jlll! KMl xtte oda­
« ts instinRtllJlli nopseuite npin r JlaSllJlH EOJlnaBlIJlllI,
It mi minxapea îl Ba fi de fOJlOSH ».
I Oamenii rpamî mopă d'o moapte penede,
a: mai zesne de RUH oamenii SJ13E!»
« MllJltenatimi se nindeus de marte opt npin
CI E'Dtpîueue mi npin sximsapea RJIimel. Penaasars
« (odixna) nindetrs natimire Kape ali Iosts Ra8-
� zate npin miursape »,
«OEiqeillJlH iruesnemte msnxue sere mal
« tapt, KeapH in sstptnege ».
c( OBiqBillpiJle B'Dt'Dm'Dtoape, KlI timnll înqe-
Il teaz'D d'a mai fi B'Dt'Dm'Dtoape ».
«Oamenii înaAUI mtimesKll în B'Dtpîneue mai
d mutH de Rîtli qei SK8nzl ».
ftili ·
[18]
'1
j
il
-18 -
în timull'.IIlS Pomanuopă rr.simlS dsot Diete­
tistî mapt, adexs: lJeJtS8 ud Taxenă (131 dans Xp).
Dap I{ll' xndepa qiBiAisa!!ill'nel antise, adess I\ll' I\,/)­
depea Pom el, mi !\1j În qerrlltllAlS se1\IlAiJIOplS de
mj"I\.IOR&, aH R'bzll'tlS toate mtiinueAe antiqe, rrpin
spmape mi Dletetiaa.c-- Din xontpa, nemssspapea
Bie!!el în stapea ssnstoasn sa mi nstimaurs, a
Iostă Iln& oEiqeii5 uenepa.iă, în Rît& ReapH medisiî,
J\1lllfînd1i so.rnaslf .lIOpii, aii 3Bllti5 oEi'leiH a mtnsa
Imnpesnn 1\1> fieurl-xape EOJmaBH, mi xtte odats
fD'leai5 esuese. S'/)'ml ÎI1I{inIlÎaSR'/) 'line-Ba IlnlS
medixs , I\ape asea urease, meante Bizite de
EO.lll1aBI, epa siAit& a nplnz.i de 6, 7 opl
ne zi! qe Ranaqitate admipaaiar, a& aBllt& sto­
maxe.ro medluiropă d'atsnvî l Înss a p'/)maslS o
Iwpesnondenu'/) a Ilnll! qeJleEpH medină d'atsnsr,
Rape snpio 011&1 amixă B1lltîndll-se mi zildndi5 1\,/)
aqesW pe�lim1i ÎA& Ba omopt 1\llpînd&! SeRll.llil de
miiKJOR3 Rape ali fostii ser,IlAI de a&pi5 rrentps
op'i-qe feJI& de nrapaatanisma, Rîndi5 oamenii se­
pioun a& netpeR&t& Bia!!a ,lOpi5 RMtîndi5 s'/) r'/)­
seasr('b R&adpat&pa lJipR&A&1 sag niatpa fi.llosofaA'/),
sa& tilll{tllpa npin 1\ape fep& mi apa ma, se sIdm­
li'/) în allplS mi ap�int1i; în 'lqestlS timn1i ziR1i, nll' e
de mipape 1\,/) mapJataniI mediRaJll salS medi'll
illme.lla!!l alS 1\pez&t1i R'/) esisl'/) nimte niR'btllpi sag
[19]
- 19
ansipe (Elixirum vitae), Kape sînt� în stape a
npersnui BiaJJa saă a întinepi oamenii tmsstpl­
niJJI. A 'fest� din l>pm1> nrapaatanlsms a il\l>Kat&
l>n� pCJ� mape Keap� nins în SeKl>A� tpeKl>t�, în
Kape esauepanlsnere faîmosarst Cagliostro (10-
seph Balsamo) sîntă foapte ssnosnste.
AekJ!il)nea III.
Domniropă 1
Toxmat aa în'feIIl>tl>.!I� seKOAl>.IIl>l ars 11-�ea,
r-ssimă iapsurl niutte l>pme dletetixe JIa nrsoara
Medi'IineI din Sarepmo în Itaria, nestits atsnxl (în
anl>AS 1100); înss aseste ideî dietetise slntă tnK1>
ruine de marte npelIwdeI{1>!!1 nonl>.lape, xape aH
domnită n'atsnaî.
Iats, snpe esemms, perarere dietetixe 'le
a npessplss aseasts SKOaA1>, snsl peJ,Ie din An­
raia.
ce DaK1> Bel S1> fii: ssnstoss, aeansds nexa­
zapize de npisoss.
Bea nl>!!in�. qina S1> fie ss m1>sl>p1>.
D80T> mass smsrs, sali 'feAH nl>JJins somns
atBD'f! S:b na te fspe,
[20]
:': II
"
1
l' - 20-
"
,
I
,1 ,1
� :'
! I�
, I
I
1"
� '. �
l'
'1
"
"
'1
I
� I
i
f
, I
N� Jline �d8AS muts în nr.�ntp�, nrn euri-
pea afaps.
Ama spmtnds o ss pr.mî'i m�.Ilt� în J!apr..
Aa mass Bea Bin� K8 o Kr.time mssspats.
Dap ns ans, artmintepeaea sssateae în stomaxă
BOpS fi înriejjate.
Rînds al Br.8tS m8At8 seapa mi te al sR8Aat8
indlsnoss.
Bea demineaua tnxs atîta uri o ss fii sr.­
nstoss,
Denr.pteazr.-te de toate aseea 'Ie satsms
oKiAOPS t1>1 npessmă ninH.Il8, femeeze, BÎntHA8,
fsms, Hstspois, Ileana, nineps, BOB&, aintea, msm­
tapa mi Iuinsspl astea sînt1i peae neutps ORI.
Bedepen soapeast, fORslBl, osteneau, Br.tae,
.I0Bit�pl, rrpafg, nopoiă mi toate noamere nexoan­
te iapă sîntg nstsmstoape, dap mai KB seams KÎnd1i
ns Bel dopmi noantea.
Iats aBeUl o idee de iniena norrszaps din
seKoA�l8 aAS 12.
ne .dnr1> epopire dietetise, 'le a8 domnits în
asemtl seKoAI, r-sslms întp'adenspă mi snil, dap
n�J!inl oameni, Rape a8 manifestată idel pauiona­
siae mi fO,lOsitoape în domenars dietetixs. Dintp'a­
qemtl oamenl nomă nsmi ai'!! ne ita.tians Comaro
�ape, dl>u1> 'le a fOSt8 Komdamats .Ia moapte de
[21]
- 21
sstpe medlsl la o stpsts de 35 de anî, a tm-'
J>p'l)1!imatB linB sistemă dietetisă paulonasnă, mîn­
RîndB mi J)'I)liÎndB foapte nliuinB (11 snuie in 24
de Opti) mi tpslnds perxrată în toate AliRp!:piAe
sale a 3iRlinSB ,Ia O J)'I)tpîneue de 102 anl ; tnss
ziAele sale 'lele din lipm'l) aB fostii ama de nu­
xste nentps dtnsars, în RÎtB a'lestB sstptnă de 100
de anl, a RîntatB din rlip'l) mi R1I frasta mi a f'l)­
R1ItB nimte sepsspî în xape lnlidJi sstpînegea l în
AnrAia rssimă totă atsnul ne Baco de Ferulam.
A'lestB pefopmatops alB tot1ll0PB uttiinueaop, a sm­
H.I3t8 xa s's pefopmeze mi rutiinga dietetixel din
timn1ll8 l1l1; însr, n'a n1lt1lt8 Sn se liplJe la
Înnluimea idel.ropă dietetise adesspate, RMI în
timnxră Alil n'a fostă Rli n1lLinUll xa ss înue­
zears 'line-nu Bine AeI,IiAe nieuel, de aseea sedemă
seapă la Baco, R'I) pexomands linI,Iepea RopnHAlil
Ro snts de .remns mi rpssime ; S'I) ia 'line-Ba din
timnă în timnă afions ; ss mnnînue toate lliRpo­
pire peul ur, 'l. A. Bedemă dap R'I) ReapH lInH
om8 mape înaintatB mi m1lAtB mal npeS1lS8 de se­
IWAliAB Alil, tOtB nli noate Sn SKaDe Ro tob) de
npeiRlideI\nui.le RnpOpB este s8n1lsii a1Iest8 seRoAH.
întp'adeB'I)pB istopia oBi'lei1lpiAop8 aAe difepite­
AOpg nauilinl lUi non 11.111, ne d'l) lin8 matepiaJlt
lloraUi nentp,8 istopia dietetiqel JOp8. .Ia nayia ...
[22]
!
f
�I·I
J
�
"
�
li ,1
,"
I
1.
I
,
I
II:
IJ
22 -
nlze sszsatise rssimă I\Îte odats nimte nouisnl
dletetise foapte pagionasire mi natspare, mai I\�
seams I\onfopml:i I\1, RJÎmeAe AOpl:i . .,Ia asenrtî oa­
meni, instlnKt8Jl:i xonsepnagixnel siegeî, Rape îA8
r'bsims .ra 0pI-'le anlmars, a tmnrinită JOI\15JS în­
l!eAen'li�nel. K15 Rîtl:i o nauisne intps mal ma . .H8
in xarea 'liBiJizaI!Î15neI? R& atltă se d ens pteaz's
mal m�.ds de stapea natspars mi I\� atîtl:i osiseis­
pLIC antixe, I115pe mi simnze se nepdă din zi în
zi mal m&Atli ud 1\& dînsele Instinntară 1\0nSepBa­
topiă aAs a'leste'i nagisne. Keaps xonflrapagianea
nsmtntarst ns p1imîne fr.p'b infA15inJ!'b în npiainga
aseasta ; 1\'b'I'i K& I\îtl:i o J!ap'b este mal mann, stp'b­
J)'bt&t'b de pî&Pl mi de sînspî de mape, 1\& atîtl:i
oamenil aqeIIltel J!1ipI sins mal m�Jtl:i în nontaxts
I\� alte nal!isn'î, npin 1\'Ii.u,topil ne ane mi �sKatl:i
mi 'mI îns�IIlesKIi osireîsp) stpeine, nspnsinds din
'le în 'le Illal m&lt8 n'are .wpli. Din I\on­
tpa , m�nJ!il înaAl!l mi Airrsipea dpsmsplropă na­
tspare de liOlli&niRaJ!i&nl intepnagionare, npo­
dHRS o mape staBiAitate în osi'Iei1,pI npin �p­
mape mi in dietetiI\a nal!isniAopS. În TipoJs,
oameniI m'bnÎnK1i aRllms Rllms ali mînRatli înainte
o SHt'b de anI, dap 'le difepinJ!'b imens'b este în­
tpe BllR'bt'bpia aKt&aJ1i în J!apa pomîneaSR'b, de
8'leea 'le a fostii aiqi in BsaJ,Iis înaintea HnBI SeROJlS 1
...
[23]
-
- 23-
o infA8inJ!'.D foapte mape aSllupa astopă feJ8pl de
SRimB1.pI esepseaz'L sessars femeesss. Ele sinUi
derrozitoapeae moderops nsoe : anol domnia model
ns se întinde nsmal aSllupa îmBp1.R1.minte.wpH, 'Ii
aSllupa t8t8.wp15 A8RpllpilOp15 Rape sonstatse esl­
stenua omeneasx's, adiK'.D mi aS8upa ssnstatet mi
natimeî, Keaps mi sistemire mediuinare mi R8
dînsele mi mediuil înssurl sintă s8II8ml JIa mode;
Ba mi ideire mal lnarte, de sfepa mopaao-pen­
nioass.
O tmnpeuispape nsploasn s'a apstată JIa no­
U8JIii qiBi.lliz3UI în oxuidentară mi 'IentpoAH E8-
ponel, adeus, H1> dietetiua modepns, pauionasirs
se rtseurte ano.ro Jla tpenteae de miiIUOI,1i UJW
sO'liel1.JJeI, ne xtnds .IIa tpentere xeae mal infe­
pioape xa mi Aa sexe mal ssnepioape în ipapmia
(snapa) soulars, ideiae bilei dietetixe pauronashe
n'aă nBlBt15 nntpsnde IIîn'J) aaams, 1\8m1i apă
tpessi.
DllU1. aseste xonsidepauianf nenepaze, U8-
temă apsnxa oail aS8npa eaenementeaopă 'IeAopli
mapi Rape ali esepsats o mape infA8inJJ'Ii aSl!npa
dietetiset f,IenepaAe. Aueste esenemente sintă xere
spmstoape:
1-ili. Deseostapea aptei medinase. Fie-Ha­
pe sistemă mediKaJli a aB8t1i dietetiHa sa nap ti-
[24]
- 24-
l\8Aap:r,. AU/a s. e. in timn8AH aestitarsl Sangrado
(.iIliI GiI-Blas), Impe a R'listatH toUl soananil s'lil
1\8 nsape de sînne mi R8 111iSt8P1i de ans sard's,
at8ntJI medi'lir npesspleaă fleml-nspsla omă S'li­
n'litos!i xa S1i 'mi aase sinue de dsoe 0PI ne ană
(.iIa amîndsoe nepiodere eRlSinonuiaAe); în auestă
timnă, zi'le SUII istopisă medlaară, xase.re sspsie­
phops aII aBMII asnestară de ffi'D'leAT>pir, din 1<38-
za mxrtel J1iS'DPI de stnue omenesaă 'le xspnea a­
RO.n:O. FmniAiJîntpeI,II fopmas nimte nposesisnî mep­
rtnds în uete aa E1> psiepxr Impe saotea din xopns tot
stnueze p1>& 'le s'a adsnats în totII an8J15, xa S1> do­
stndeasxs o niaU1> nsoe. Este de npisosă xa S'li
zi'lemlt ai'Il, 1\'D ascasts medisins sînuepoass a
fost& o metoad1> nepaglonasias mi a npodsss mSAtlt
p'lill. Sînneae Offi1lA81 este fAllidllA& tJeA15 mal npe­
'liOSH 'le eAII ape; stnneze anel fiinjje Bil este
toats Biaua sa, tots HOpnIlA& S1>&, tnss în fopms
fJsid1>; destll,f& de perpetasus este Rînd& stntems
siAiU! a Asa 'RÎte odats sîmJe.n:e omliASl Aa EoaAe rpe­
.le, snpe ai SI\1>lla Biaua; dap oEi'lei8J:15 de Asape
de sînl)e nEl tOUI aniI R8 sKon15 d'a se fepi de
EOaJe rpeJ:e sag nentp8 Ksp'liuenia slnl)eJ:81, este
o mape aBs8pdiLate. Medi'lina pauiOnaBiAT> lAii
a Rondamnatlt. J:anueta S1> odixnemte aKsmH în
DepiodeAe eRsinonuiaJ:e din Espona.
[25]
- 25-
Ai'li amă nllmitll nsmal lIn� esemnrs, dap
stnt� in istopia medixlnel nensmspats esemnre
xape apats, Rît8 de mape a fOSt8 tots d'asna pe­
Aauillnea peslnpoxs tntpe medislns mi dietetlss.
TimnlSA8 modepnă mepits A811da, R1> infAliinua me­
diuinet a enoxef aKt1!IUe assnpa dletetise, a fos�
sa.rstapie. 1\1>'11 medisina d'assmă densptats fiind
de sneKlIAal!illn'i teopeti qe mi sasate aSllnpa es­
nepiengel mi ossepaagisnel natspeî, snipitars! mtiin­
UifiH8, eS3Kt8 mi a aenepauisnet natspeî; astea
slntă sepioase npinslrre se domnesss 8KlImlt
în mtiinJ.!a dietetisel (npexsms mi în toate seze­
sarte pamapî are mtiinl!e,Wp8 natspare). AqestiS
snipită a f1>Klltil, xa dietetixa aKtllan S1> xonsiste
tntp'snă sistems de ossepeagisnî assnpa nieuet uri
.!Iel,lLlOp8 sare, însoJ.!it1> 1<1I npinuinspiae npaxtise
Rape ne nOB1>l!lleSKll Kllm8 S1> spnrsmă niaga noa­
stps nonfopms KlI aueste Jlel,lI natspara, xa S1>
dosîndimă o Bial.!1> KÎtll se noate de Jlllnr1> mi de
nA'I>KlIt1>. Ano) o S1> nedems mal ne spms R'l>
mediqina modepn'l> a 1<peatll o pamllp'l> nllO'l>, ade-
1<1i: sta!islbca Impe a B1ipsat8 o AlImin'l> mape aSlr­
npa RestilineAop!1 qe se panopt1i .Ia dieteti1<'l> mi
AR il,liena nOnllAap'l>.
2-Aea. EBenementllJl8 istopiKH în mtiinl!a die­
tetiqei a fOStH mirpa�isnea TloTl8.1,i.wpS naqifiqe
3
[26]
1;
1:
- 26
sa3 Ji'UiRoase penetate in mal marte plndspl in
istopia r.renllJlIl smană, Bnli efextă imediată a,dl
auestops mlrpanisnî epa, ssimsapea oslseispiropâ,
tpesslngeaopă, DU'lepiJopH mi rastspuopă naulo­
naae. Ai'li OBSepB'JimH o tmnpenispape intepe­
sants, Rape ne apats RîtH de imenss epa nsto­
pea idelropâ seaps mi în tlmnspire sapsape .Ia na­
uhmi BapBape. AdeR'Ji stsdiindă mapeze ssim-,
B'Jipi Rape a8 npodsss rnlrpaglsniae nonHJiAOp8
Aa dlfepiuil nonan, o S'Ji r-ssimă, R'Ji toll! d'asna
IInl! nonară tnsinss npin apme, tnss fiinds mai
'liBiAisatl! de RUl! nonsaă tnainrstopiă, amtndsoe
Biindll în xontaxtă, 'leJH lnninsă imnsne qeJIllI in­
ainr-stopis ideire, osiseiaplre mi xeapă ntns .Ia
linl! rpadă, aimsa sa mai RHJltiBat'Ji. AsUI-feAH
nedemă K'Ji Erenit EipHiU1 de Pomanî, qeI d'întîiH
fiindă atsnst mal qiBiJizaJiî, al! imussă Pomanirop
ideire mtiingifiue, aitepape mi xeapă dietetise. DHn'Ji
'le Pomanil all EipHitll ne Erent, all denenită SRO­
JapiI AOpll; dHn1> qe rouii all d'hpîmatll îmn'Jip1>uia
HniBepsau a PomaniAopl!, al! deBenitll SRoAapiI AOpl!
mi din RontaKtHAB amîndopopa al! emits mHAte din
JinlEeAe modepne qeJIe mal: fpHmoase (.limBa
Fpanqez1>, ltaAiqena, Pomîll'Ji, SnanioA1>, IIoptorez1>
m. q. JI.); asemenea mi dHn'Ji tIe raAi! al! fostl!
,jHBlI\HrauI de Fpan'lr, al! deBenitl! npofesopii AOp8.
[27]
- 27-
KîndlS �nl! nOIllul! iKOaK'L llnH pOAH de npofesopă
xstpe sns aAtllAl! mai sapsaps, qeAlÎ d'întîiH tpese
neste nllnKtllJlH RllAllminauillne'i sale de nlltepe mi
de mspime nfluiona.l'L mi tnxene enona de sadea­
uei. SîntH marte fiinue sif în natspn, sape tp'LesRl!
nsmaî o zi mi totă în asea zi ntns ns mopă
tmminesaă aRtsAli lmmxrgipef aops , slntă no­
n�Ai în istopia anisepsars, Rape o zi lnaintna
mopgil .wpli, ali lmmlnită aKt�lH immargipel idei­
zopă, ale R'LpOpa denozitopl al! fosts el în totlS
timnllAH r.ropiel AOpH nauionare.
Eaenementars aJlH 3-Aea a fostă desxottepipea
nspuisopt; tui lf/opi.;wps nsoe axe ttsmtnuusi; mi
mal Rll seams desxonepipea Amepiuei. De aseea
nedems R'L seRoAllAH a.lH 16-Aea fopmeaz s tnse­
n�tllAH snel encse nsoe in Dietetixa nOn3Aap'L.
R'LqI atsml s'a tntpodssă in Espona o mllAuime
de matepil nsoe de mînsape, de Ji'LlltllP'L mi de
tmspsasminte Rape nerpeurits ali aBlltH o infasln-
11'L imenss as�npa sO'l.iet'LueI modepne. At�ntIi
s'a întpodllsli în Ellpona 1Coptofii, Rape alÎ deBenitlÎ
llnl! nlltpimîntli nonllAapli din toate zLWAe nentp3
milioane de oamenI, sK'Lnînd3-1 de foametea Rape
mal nainte se peneta per3Aatll în E3pona .Ia fie­
Rape 6 OPl 10 ani; atllntIl s'a întpodllsll Rafeaoa,
[28]
- 28-
'1eai�, zaxsps mi tlltllnll (taBaKH), Rape s'aH tn­
tpodllSH intp'atita în sfepa tpessingeaopă ne'lesape
�nlll Esponeană, în Rm oape K'li nsmaî noate tp'lii
f'lip'li dtnseae. Anoi 'line noate t'lir'lid�i R'li KnH
omH, Rape Bea assmă xafea de dimlneags mi
dlln'li xafea fsmeass o uirap'li de Havana, .Ia opînziS
msntnas feaspimî de xodiminte în sssate (npessms:
sxopulnroape, nlneps, m. '1. A.) mi Rîte odats Bea
m'lInH naxaps de mamnanie sag madepa, anoi
dlln'li npînză llnH naxapă de BlltR'Ii sas seaps o
safea insouit'li d'o uirape mi seapa Bea Kn/S '1eai�
RK pomă ; na noate t'lir'lidlli 'line-Ba ZiRH, R'li a'lestlS
omH tpsemte RIS tOtlSAH utH feAH de RU8 So­
xpate, Aplstotezesă mi seapă de RUH A8rllst8, sape
n'as mtillt15 'le Ba ss ziK'li safea, zaxapâ, '1eaiH, BKt­
R'li, madeps, uramnanls, uirape, nirreps mi xeae­
.IaAle! Dap 'line noate hr'lidlli R1i, RIS dessonepipea
asestops AISKpllpI, OII s'a f1iKlltH o pefopms totars
in dietetlsa OISEAiK'Ii a EllponeeniAopH? Anol mi
desKonepipea BllmBaKISAlII n'a RontpiElSitH nlSijin� .Ia
8'1east'li pefopm'li I DaK'li lIn8 omH este în stape
a nlSpta aKlSmH Bestimente Bapiate n.ll1iRllte mi
mlSJIt1i mai eftine de Idtg aH OA1itÎlg stp'limomil no­
stpi oentpll Bestiminte mllAtH mal opdinape mi
tn mal nlSuin'li Bapietate; 'line noate t'lir1idlli, R'li ne-
80tlSAH ape IInH aBantaI,Ii8 mai mape aSllnpa stp'li-
[29]
- 29-
mom8A81 s'l>�? N erpeutită sna din fozoasere sere
mal însemnate are qiBiAizal!i8nei sonsistn în efti­
nstatea mi în sapieuisnea ouxesteaops Rape ali de­
senits nesesapil nentps o Bia!!'I> llUK8t'1>! Ind8S­
tpia, somepslară, dpsmspire de fepll mi nanoa­
pe.lle a� deaenits nimte aI,Ien!!1 n801 mi ustep-,
nial al dietetixel nsnri-re modepne. Kîndli Fpi­
di1ds qeAS mape a BP8tli S'I> meapr'l> în rpass de
aa Bepalns ntns .Ia IIozdam în urease ope, tpessea
S'l> moap'l> o m8A!!ime de Kai, din xassa roaneî,
mi ss se BOJm'l>BeaS!{'I> K8piep8AH ansngstopă ; aR8miS
opl-xe uismaps din Bep.iină mepI,Ie in 25 minste
Aa IIozdam, D8 se npsnsdeurte nisl 8nll Ra.d mi
nisl 8ns aspiepă ns nepde nof ta de mtnxape,
fiindă-xs dp8m8AB de fepă a fT,Rllt� ss fie de npi­
sosă Raii mi xspiepu, KîndB înainte R8 100 de
anl, R8p!!ÎAe de Biena mi de Ilapisă a� aB8tlS o
sopesnondenjrs rpasniss , RÎl!l RaI mi oameni
tpessiea ss rrstimeasrrs , mi uitipea aiK8DI,Iea
.13 Ilapiss asia a qinqea zi; aK8mll tezerpafară
eAeKtpiKs, f'l>p'l> a osteni nis'o fiinl!'I> Bie, tpans­
mite o denew'l> de .IIa Biena Aa IIapis în ll8!!ine
min8te ! lat'l> 8ns miRs esemnA8 din Rape ll8temlS
l\OnRide nentp8 toate '1eAe-AaAte.
/J-Aea. K�depea feodaAit��el, a lCaeaAepis­
m8A8t apiJ'tolCpatildi; slCimBapea sa in monapmie tfl
[30]
, .�
- 30-
Espona mi ineenuisnea nsssepet de tsn8 (eapsa de
118UUCiJ). Sistemsaă feodaas din seRlI.Jil de miH\AOX8
mi slstemxră de pesseas sape a fostă inepentă
Rli dtnssrs, a& 'lepHt& o BiaJ!'I> Ioapte neperarats,
xa S'I> ZiK& ama aaentspoast. I{aBaAepHAlS În AHfi­
tare sere mapl, se snpbsinea fie nn'liAe nasa­
AOP& S1>l� ne Rîndil în asnte naptissrape R'I>lI­
ta srrepanga în sania sa, xape epa iK8deR'I>topllA&
ssnpems aAS oameniaopă În nsmiteae sexare ,
mi dininitatea omninotenrs, în dsealae xasarepiropă.
Dap l\Îndli mal m8AJif xaaarepî aH fosts disnsun a
xeatsi seaa mai m8.it& de l\Ît& ia ieptată nsnra
Aopli 'lea nosirs, se adanas ne Hn& dpsmă n8BAiRH
snde tpeseaă nersgstopiî K8 mapfs mi I\8 sant
meprlndă Jla BÎ.ni8pi mi 1>8 mltneae aopă, RaBa­
zepil disUliiali ne nersnstopl, nedensinds'I de
rpima, « K8mH S'I> tndpssneasxs Hn� oms op­
dinapă C mOlKil,li nenosuă), S'I> aIB'I> sant, ne Rîndli
nsnra Hn81 xasareps nOIiiJlli este ro an !» Dap
sanil 'le I\aBaAepii desnoitopt A8aH de .Ia nerHJ!'I>­
topt, ns't a întpeB8inJ!atli .Ia 8n8 SRonlS B8Arap8,
s'I>'ml R8mnepe mapf'I> sali uAtli-qeBa, 'li îl întpeBH­
inJ!IlH .Ia ling sRonH mal nOBiJlli, adeI\'I> a apanl}ea
l\He-Ba osneJ!e, mese B8ne� Rli Bînat8plli8ne mi RH
Binli Ii lin li de I\ape RaBaAepil Beali f'I>l\Îndli toaste (în­
Rinîndli) în S'I>n'I>tatea amanteJloplS AOP& do-
.....
[31]
-
11
"
I
- 31-
pite. Katexismars xaaarepaasl epa sR8ptlS mi
xonpindea nHl!ine aptiso . re de npedinjjs din Rapel
xeae mal de RMeteniI, epaă spmntoapeae: « KpedlS ,.
în sania ini în Aanqia mea; xpedă R'I> niment na
noate tndpssni S'I> se H'lte stpimss .la mine; xpedă
R'I> toate asepire nonHAHAHI meseă (nenosus)
stnts RlI dpeuts RHBîntl! are meze ; Rpedl! R'I> meses
tpesse S'I> fie în,,'1 mHA!!8miti! Idndi! milneae mere
nosire ai! Bine soits aJi! desnoia, sa S'1 tntpessin-
!!ezli Banii .181 .la 8nl! sxonă mal nOEiAl! ; spedă R'I> 8n&
nasarepă onestă tpesse S'I> desnpejjuiasns indsstpia,
nerO!!8.AS, l<'1p!!iAe mi stadia mi mI tpesse xeaps Si>
urtie S'I> se ssu-ssple speds R'1 es stnts npoteatops
natspars aAl! sel<SHJ81 fpsmoss ; I<pedl! în tldeai-
tatea dpsrauel meze ; speds în toate 'le ZiR8
uepiqiI dap nz Boil! S'I> amă a fase R8 dtnuriî ».
Ama dap aseasts Bia!!'I> de pLIIip'i mi de
essess, aseasts dessoatape nepaglonaslrs a fop­
!!e.wpII mssxarape, npin osteneze, R'1j'1topil mi
A8ute din uaptea seirnopi.llOpl! I<aBaAep'i mi din
uaptea BasaAiAopg, nerpemits Kb n'al! UHtHtS fi fa­
BopaBiAe nentpH o dietetil<'I> pal!iOnaEiA1>. De a'leea
Bedems în RponiqeAe a'lestopl! SeI<HAI, 1<1> în J,Ie­
nepa,Il! oamenii n'as alRHnsg at8nq1 Aa o Bîpst'b
foapte înaintat1>. Bn1$ statistÎI<l! J,IeniaAl! a f'b­
R8t1$ B1>rape de seam1>, R1> în seKoAHA& a,IlI17-.lea
[32]
- 32-
m8pea ne ană în Espona fWo enidemie atîtH, KÎtH
mop� în Espona aKHm� RîndlS enidemia xozepel
domnemte în qeAK mai mape rpads !
K1>depea sistemarst feodaAH I\H ideize sare
fantastise, xonsoaidapea monapmllsops in Espona,
Rape ali npodssă Hnli sistemă miritapă d'o omti­
pe nepmanents, I\OmnHS1> d'o napte a qet1>lleni­
�OPK, ne I\înds qea-A3At1> napte se OKHn1> 1\8
�Hl\p1>piAe nasiflse, lndsstpiaae mi aomepxiare, nea­
Bîndli aK8mH fpisa d'a fi li'I>tHtli mi desnoiats ne
dpsmă de mîna uaaareplaopă, mi mal I\H sea­
ms, insengisnea epseî de nsnnes, I\ape a f1iKHtH
xa SHK'IeSHAli pesseruops S'1i deninde de l\aAl\HAiJe
matematixe, eaps na de fopue mHsKHAape; toate
aseste tmnpeulspspt, ZiKH, al! npodsss o sslmsape
mape in dietetisa nonaraps în toats Espona,
5-Jtea. Peţopmapea pesiuisnei tcaiosiue. Emi­
pea peaiulsnel npotestante mi npin Hpmape pi­
disapea msnsstipuops C de l\'I>A8r'1ipi mi de K'1iAH­
rspiue) in Ilepmania mi in Enraitepa, n'aă non­
tpiliHitli nHuinli.la sximsapea slstemxrsf dietetisă
tn Eopona sentpars ; R'1i'Ii mii de oameni mi de
femei ali în'Ietatli a tp'1ii în 'IeJliBntli; tnss infasin­
ua qeAiliatHAHI s'a esepsats în Espona in sesonl
de mai nainte ns nsmaf aSHnpa a'IestopH mii de
oamenI qe.lliBatopI, qi aSHupa mH.4topH RAUl, Rapa
[33]
- 33-
neînxetată ali Benitli în xontasts RS dlnmif, npe­
Rsmli este foapte RsnosRllUI tstarops Rape aH 5t3-
diatH istopia mtnsstlplrops din Espona xentpars,
in seRllAiI medianI.
6-.r,ea. Ineenuisnea tinotpaţiei. Domnuopă r
Oape snde se afA1> o sfeps mopa.l1> saH ReapH mate­
pian Rape, intptndă in pesoptars esistengel ome­
nemti, S1> nll fi Siml!itH o infAllinl!1> mape din R38-
za asestef Insengisnl nlrantlxe mi neRuR8AaBÎA'Jj
in efestere ei nentps toate nenepagisnize noas­
tpe? Anoi Allmina sape a B1>psatH 8'least'Jj a8-
pOp1> nl101> assnpa tstll.lOpg mtiinl!eAOpH smane, a
aspsat'o mi assnpa u.tiingel noastpe sspla a datif
nosisiaitatea d'a tmurlni adesspata el misisne,
adess a BOpBi inaintea 8nlll nonllAH desnpe idelre
sape lntepeseazs în rpadară 'le,IH mal mape n'aqestH
nonară ; R1>'l1 aRllmll R1>pl!iAe nonsrape desnpe
Dietetias, sîntH în stape a se pssntndi in nODuH
Rll o mape tnsesnipe.
An 01 in timnllAlI nostps mi xspssptre DllBAiqe
de II,Iien1> nonaraps, se apmeazs mal in toate
sanitaaeae Esponet. Toate axestea ali RontpiBllitif
mllAtH ..Ia pefopmapea snipitllAllI nlluiRlI in pa­
noptars dietetixel nsnnse ; tnss R8 toate asestea,
aH psmasă mi aRllmll mllAte npeiKlSdeR1>YI în n8BAiRiJ,
Rape se panopt1> Aa mtiinya noastp1>; wi aKlSm�
[34]
- 34-
lCeapH In Espona sentpars mi mal xs seams ... a
nOI, mllllJimea nonsrarsl ape ide'i foapte rpemite
desope leQiJe nlegel mi desope xondiglsni.re ne­
qesapi'i d'aun RonsepBu ssnstatoa. Ama dap SORO­
tesRlf, R'J) pssntndlpea urtiingel Inieneî nonarape
npintp'snă I\1>psli Il/HlAiKli, na este la nor sns l1>Kpl> în
zadaplf, 'Ii din aontpa, ntns Rindli slaga mi ssnn­
tatea sopă psmtnea oBlKeKteJIe 'lele mai npesioa­
ee nentps to1li omars, ntns atsnxl, l>n8 stsdiă Rape
nsne ne oms în stape a'ml rrsstpa tnsaun aseste
'OlllKeKte, l>nlf asemenea st1>dilf nerpemită R'b e
11\8 dpentă RllBînl15, l>nli lllRpl> foapte opeUllitlf. Ea­
t� dap tnsspasapea noastps nentps aqestlf !\l>PSlt
Aekuilinea IV.
Domnirops !
în leRuillniJ.e tpexste ams BOpBitli desope is­
topia mtiinlJe'i Dietetise din timnapira antise oîn'!.
tu zilele noastpe mi ams zisli R'li, mal in nene­
pe, ideiae dietetixe d'atsnsî aH fostă rpemite.
Arua dap tpesse ss BopBimli aKllmli desope Die�
tetiKa în stapea S8 8Rt88J'1i, modepn'b.
DietetiRa modepn'b, R8pe se nlimemte mi
[35]
- 95-
Maltpoeioti1ta, adeR']; apta d'a npeasnnl niaua, Da
sonsists in peuete de npafspl saH OiKr.tllpI, xspopa
o �oap� mape a daUi faasatatea mistepioass d'll
nstea npersnui Bial!a omsAIII, tIi in ossepsa­
uiHnea AeJ,ti.wplS aieJ.!el mi ln sepsetapea KondiJ.!iH­
niAopH neuesapie nentps spmapea perarats a opo­
qeSHAHI aiegeî ; K'J)ql tmruininds aseste KondiJ.!iHnl,
Ba pezarta o Bia!!r. persaats � ne KîndH, din non­
tpa, netmusinlnda-se, o BiaJ.!r. persrats, nopmaAr.
mi snnstoasa Ba fi imnosisiae.
AmH 8iKllnslS aKsmH aa o xestlsne mape Rape
ni se npezints I{II toats rpestatea ei; tnss n'o
nstems J'bsa Aa o napte, fllndâ-xs f'Jjpr. dînsa na
nstemă mepue înainte, aseasts xestisne este:
qe este niaga omarsl ? qe este aiaga snsl
anlmars în nenepară ?
Blaga este IInH misteps npofands mi nens­
tpsnsă ; dap na nsmaî niaga, qi opt-ve fiin!!'Ii
opranlss este lInH mistepă, Asa!!i o foae simnm,
lInH fipli de naiă mi S1>'mH snsle uine-na: oape este
in stape a bH imita? A'JH ssoate opin apte saH
opin mtiinJ.!e, npeKHmH KimistHjH omenesKH este in
stape a npodllqe mal toate feJIHpiJe de nietpe
ReapH mi diamantH?
De qe dap sîntemH in stape a OpOdHtIe Hnli
diamantH mi niq'odat1>, Ke:lpH opin opI-tIe siAin­
JlD, tIeAH mal miKH tipH de oaiH?
[36]
, ,
"
t�
li
'1;'1
fll,
Iil
ill
"1
r
- 36-
P1>smmsa.df este K'Jj, dlamantară este o fiin­
u� inopranilc'6, ne Klndli fiPliAIJ de naili este o
fiinu� opraniss.
Dap 'le este o fiinJ!'Jj opranlss ?
Eat'Jj K'Jj xsestisnea noastp'Jj: se este BiaJ!a?
ne a sondess, Aa xsestlsnea: 'le este o fiinl!'Jj op-
1'8niK'Jj? IIIi tntp'adeasps ns nxteamă tnuerene lina
ntns Rind!! n'amă pezoABat!! 01) sea-aaats.
Eat1) dap pezo.ui!!iHnea tntpesspeî: 'le este
o fiinJ.!'Jj opranhrs P
Natspa matepiars nonpinde dsoe sfepe de
fiinue alzisiae ; aseste sfepe S'Jj nsmesss sţepo
anopranis» mi sfepa opranilC'6, in 'lea d'întiili sîntg
nonpinse nietpere, metareae mi toate sere-aaate
feAlIp'i de mlnepaae, în 'lea de a.ds dosuea, stntă
xonpinse senetaaeae (ruante) mi anlmarese.
Difepinueze npinsinare întpe fiinue.le op­
ranise mi 'leAe neopranise sint!! 'leAe !!pm'Jj­
toape:
1-i!!. Mods.,f,8 lCom11oziHnei lCimi'lJ,e. Toate mi­
neparere, (oietpLte, metaaeze) sîntli xomnsse d'o
mllAJ!ime de ezemente sape, nins axamă, slntă
sxnosaste in nsmsps de ural-zesî mi dof. Ama
s. e. anemă în JiHz�mapli lInli 0poAOQi& de ap­
vintli alipit li. în a'least'l> miK'/) mamin'l> se afA'I> o
mUJlime de eAemente: opeKHmli aliPH, apQintH, poate
[37]
- 37-
de apam'L (adess de o xornnoziulane de apams
KS nositopă), Sti.IS sag apntstopil de feps, dap
axseae poteaops mepră npin aiKstops,tli pasinaropă,
anol pSBinsAlr este o neatps npexioasr, ROmnsS'L
d'o mSAl.!ime de ezemente ; npin spmape nedent,
R'Ii aseastt mamins aptiflslam (OpOAO�riS) Rom­
nssg de matepil asate din sfepa neopranias, pe­
npezlnrs o mSl!Jime de elemente.
�ita!Ji-B1> aKsm8, din nontpa, Jla o pOZ1> Rape
tnfaopeurte ama de fpsmosă nape-ss niKtopllAg
IWAli mal neniară a rnslată neners S1>/! în xoaopi.re
'leJle mal admipasfre snpe a îrnspsna aseasrs
fiin!J1> RS astS-feJlIi de Ro.wpl admipasire. De
slte ezemente este KOmOllS'Ii aseasts fiin!J1>? Nll­
mal de tpet (xapson, idpouenă mi ossinenă), ade­
R1> de ezementeae din Hape stntă nomnsurl H1>p­
ssnil dsns netpe.re noastpe mi ana Hape RllPţre
în ptspl, Sr. ia dap 'line-Ba în mlns npBllnt mi
ans, S1> Ae amestise mi ss sedemă o S1> eass
o ruantt sag snll tpandaflps ? Niu'odats 1 Iats
mistepsaă fiingeaopă opranise ! Dap iatr, llnlr
mipanoaă mi mal mape! �ita!Ji-B1i Aa llnlr f,llltllpe
fpllmosg, Kape SBOap1> din tIOape in fAoape mi
Rape netpe'le o Bia!J1> de dSA'lea!J'Ii mi de noezii ;
sa8 ll'ltaui-B1> Jla npiBiretoapea Rape este nAin1>
de instinKte ama de admipaBLte Cea 'mI RA1>demte
4
[38]
- 38-
l\lIJ.58 nentps n81, faxe K1>.41>topii, Idnt1> xtntese de
amopă foapte fpsmoase m.· q. A.) de xlte ele­
mente stntă somnsse aseste fiinJ.!e sommisate ?
Niq} odats mal mSAtH de KîtS de natps elemen­
te (xapson, Idpouens, osiuens mi Idpouens), ade­
R1> de K1>p.58nI, de ans mi de aeps, 81> ia dap
xine- Ba tntp'sns sasă, 81> amestlxe R1> pssnt, ans
mi aeps tmnpesns mi S1> sedemă o S1> eass sns
fzstspe sas o npiniretoape ? Niq! odats !
NoI mepuems din mlpasoaa în mipasoaă ;
dap iat1> înK1> 8nli mipasoas mi mal mape. Ki­
mia modepns a dessonepită R1>. eaementere din
sape este ROmnSS1> nllnea Rape ne xpsnenrte,
xomnsnâ o mSAJ!ime de otp-ssspt opranise, Rape ne
omoaps. AiqI AOl,fiKa noastps pemînc sonfszlatn,
fllnds-xs aonixa zise, 1\1> aseeaurî l\a1lZ1> tpesse
51> npodas's aueaeaml efexte, ne Kîndlj aiqi Be­
demă 1\,1) aseeaun l\a1lZ1> upodsue efeute sontpa­
piî rn\ Impe efeste sînts mal xontpapil de IdW
KÎnds 1ln1lJI8 ds BiaJ.!1> mi BAt1lAS moapte! ToW
axeasts Kimie a dessonepită K1> dsoe matepil A1late
din fiingare oprani'le adeK1>, 5KpOBeaA1> mi Z3-
xaps sînts 1lns Kopnli nentp1l KimistB. Ama este
nentps l\imists. Dap nentp8 fiziRS mi nentp1l .18-
mea întpear1> n1l e ama. qe Ba ziqe lill1l.11i din noI
Kînds BliR'Lt'Lpeasa sa Ba Dllne în Rafea sRpOBiaA1>
[39]
- 39-
în AORll de zaxapă mi Ba SDUa xsmsnrlre RIS
zaxapă în AORll de snposiars, ziRîndg R'l> a 8l!Zitll
R'l> «oamenii nposonsiut » zil\g K'l>, sîntg tOtll
sna ? Aiql Fizixa este în xontpa Kimiel mi toa­
t'l> A8mea ia naptea Fiziuel, K8 toate axeste mi
Kimia ape dpentate; ns e niqI o ROAizÎlme de RitlS
în opizontară nostps m'l>p�initg Rape ns ne iapts
a nstpsnde în mistepeae sfepei opranise, in mi-­
stepese nlegel ruanterops mi anlmaaeaopă !
2-Aea. Mod8.l8 stp8lCl8pei, saă opranlsanisnea.
JlSaU1 o 1i8Rat'l> de tlsluripă , snapueut'o opt
snde BeUI Boi mi nedegf K'l> n'o S'l> f'l>siUi niq) o
difepings întpe aseste nsptlseae, adiK'l> toate n'l>p­
tixereae tisinriparsl seamsns sna 1\8 arta ; din xon­
tpa, 8ltaui-B'l> .Ia 8nH apsops, de . .18 fpsnze ntns aa
p'l>d'l>qin'l> BeUI r-ssi tOtH mepes nimte D'l>PUI sape
ns se seamsrrs sna R8 arta niql de K8mH; R'l>ql
nerpemită Iaoapea ns seamsns fpsnsel, lliql fplSn­
za Kp'l>qiAOPH, niql I>p'l>qiAe tp8nKilSA8I, niq'i tplSn­
Ki8All p'l>d'l>qineAopH. Anol daR'l> B'l> BeUI lSUa An
lSnH animull, difepinueAe ll'])PUiAOPH este lnR'l> mai
map'i mi mal fpauante. T'l>iAUl mi desKideUl s. e.
o r'l>in'l> mi o S'l> B'l> mipau! RÎte Bine, m8mRi mi
nepBi difepi!!1, BeUI r'l>si in l\au8JIH, în neut8AH mi
in Ellpta el! Aqeste difepite n'l>pIJI Aa nAante mi
.Ia animue S'l> n8mesKH oprane"t,e AOpH, de aqeea:
[40]
- 40-
toate aseste KOPD�Pl anlndă oprane, se nsmessă
xopnspt opraniue salS opranisme. Fie-I\ape op­
ranismă este dap 1InlS sistems admlpasirg mi nep­
feKtlS aAS snel fiinge somrulnate somnsse d'o
msaulme de nnPl!i dlsepse (oprane), xape toate
ARKpezlS in apmonie 1InllAS RII aAtllAs, anîndă toate
1In8 SK008, adexn manginepea Biel!eI indlaldarxî.
�nlS oprantsms noate fi somnapată R'llnS stată I)llnlS,
in Rape fie -xape qet1>}!eaus AIlKpeaZ1> nil nxmaî
rrentps fOAOS1IAS ASI în napte, qi mi uentps fOAO­
SRAg tstll,IOPlS, nentps manginepea statarsf. Op­
raneze sînUl qet1>uenil opranismarst ; qet1>l!eni'i sintlS
opranere statsssî. Fopua statllASl ns pezids in
fieun-xape qel1>l.!eanlS în napte 'Ii in totasi­
tatea aopa ; ftemf-nape qetnl!eans ape o nia­
Un mi o sfeps de JIIlKPnp'î foapte IllnpJ,Iinit1>, ne
RÎndg tOl!'l qet1>}!enil tmnpesns, xonstitse 1In15 no­
nll.lllS sseepans I{'O Boinl!n indenendents mi K'O
sfeps de aRijilln'i infinits. T1>ie}!l dintp'o OKa de
tisiuripă, 1InlS dpams mi dpamars asera Ba asea
toate R1IaAitnl!iAe OKaAel întpeul de tiBimipli, dap
t1>iel!l I\aIlIlAlS sneî npiairetopl mi Kall1lAB sinr1lpli
nil Ba Kînta mi ns Ba aBea qeAe-AaAte !\lla.ilit1>l!l
8..(e npiBiretoaper. TnieIJI f.iloapea din p1>d1>qinn
ea nR Ba mai Kpemle, fiind&-K1> a llepd&tlS KIlUi,.,.
t'Li!Lle 1Ine1 fiinije oprani'le.
[41]
- 41 -
3-.l,ea. Fopma. Hoprrspiae opranise sine des­
soatate, aH fleml-xape fopma .40pH detepminats
de mîna natsper, în KîtK omRAK ns uoate ssimsa
tntp'snă mods apEitpapiK fopma snel fiinge op­
rani 'le, Isps a stpixa esistenga sa; din xontpa,
fopma flinuerops neopranise este mal Aa toa­
te axuidenta.rs ; K'I>'11 Aa toate I\Înd& sximsams
xeaps fopma, ns stpiK'I>mK mi esistenga .lOpH.
l>nH esemrus Ba aimspi aseasta, ARa!!! RnH }\REK
de tislurips în minn, K'I>pRia uRteu! da fopma tpian­
rRJap'I>, sfepias, '1iAindpiK'I>, nipamidars ur. '1. A.
mi tisimipară în toate, aseste snimsspî de fopme,
Ba psmtnea tots tisiuripă ; dap inKiIlRiui-B'I> K'I> Bi­
ne KRIBa o xanpigie, de 'le nisixa ARI S'I> alE'I> Ka­
DUH pstsndă mi S'I> nR'AH a'iE'I> mal aSKR!!itK, xa
de Kî'fne, mi S'I> se ana-re S'I> taie l\auR.IK nisiseî
astK-feAiK xa S'I> npimeasss fopma apsitpaps 'le
eAK noemte a'I da; Ba xomnpomite niaga nisiset,
o Ba npsnsdi nerpennts l A xeste tmnpeuis­
p'I>PI se RpmeaZ'I> mi aa nrante. K'I>'II fiemî­
Rape fiin!!'I> opranixs se manifesta npintp'o fop­
ms detepmlnats, I\ape este astă-fers spesasts mi
inepents I\R toats fiinga sa, în KîtK n'o nRtemiS
sKimEa upeKllmK faqemK Aa tiinueAe neopraniqe.
Fiem'i-Kape fiinl.l'I> opraniK1l, a zisK ll.l,cdo, ape
idea"uuK S'I>!S în 'Iep&, adeR'I> inteJiI.Iinua S80pem'L a
[42]
u.
1,
I
I
I�
li
t
!
t
l
l'
i
I
42 -
omnlnstepeî xpeatiae, a xot1>pîtli nentps fieml­
iape opranisms tinuH mi fopma sa nponpie de
aape ns se desaineutte niq'i odats. Iats miste­
pHJ� fopmesops opranise l
Nol spmsmă I,S onsmepapea dtfeplnueaopă
tntpe fllnue.re opranise mi neopranise.
4-Aea. Difepinua a natpa este IIIodlH8 ţopmauis­
nei saă opiuina fiinue.ropă opraniue. Fle-xape flin­
J!1> opranins, naiute nsmal din fiinge I\ape'l se a­
msrrs ; Aa animare nsmimă aseste fiinge: lI'J)pinJ!l;
aa neuetare ae nsmimă serninge: ni'!l odais ns s'a
tnttmruats Ha din snmlngu snel poze S'J) eass snH
spină, sas dintp'snă HUne S'J) nasns o nisiss. Ase­
menea ns s'a tnttmnrata, xa fnp'J) n'J)piuUI S'J) nas­
}\'J) HnH animară, saă fT,P'J) s'J)mînu'J) S'J) se npo­
dSR'J) o ruantn, ama dap toate nenepagisnire ani­
marezops mi are nrante .opă, de Aa întîia AOpH
euripe n'J) ssnpafaga lI'J)mÎntllJ!SI nlnr, UI\SmH, son­
SiSl1> în dsoe opdine infinite mi neinteppsnte: ne
d'o napte d'sns opdlns de rrspingf RS usii "IOPH
(în pernsră anlmară ) eap ne d'a.lt'J) napte d'snH
opdinH de seminije HH fpSl\teAe AOpH (în perns"IH
neJ.IetaAH). Ama dap nlltemH zi'le R'J) fie-Kape
fiinij1> opranil\1>, noapt'J) în sÎnsAII el J.IeneaAoJ.Iiea
sa. ln51> Ra S1> Îmruineasl\1> a'lestH sRonll rui Ra
fierul-Rape fiinu'J) opraniR'J) S'1) noal'J) npods'lt\
[43]
1 -
I
Il
l'
�
- 43-
nponenitapî (podtpt) sape '1 seamsns, natspa ze
a tnzestpats I<H oprane tntp'adlnss, detepminate
nentps axests SRon8; de aseea în fie-nape fiin­
U'I> opranies esists HnH sistemă de oprane, detep­
mînate nentps npodasuisnea fiinue.lOp8 asenrs­
nstoape [podară) mi afaps d'astea, fle-xape ape
Hn& SKonH tndoits a tmruim, adeas sonsepaagisnea
esistengel sa.re itulieidsase (npin nstplpe) mi
nonsepuaulsnea esistengel I,leIlS.ASl S'I>H (npin npo­
d8liiji8ne saă podi pe ). Toate asestea ns esists
.1 a fiinuere neoprunise (în pernsaă minepars), Rape
n'as tpesaingr, de npodsstopl sement sa S'I> ;Ie
npodsns, qi feaspiml de tnttmnmpt ausldentare
nots deseni I<a8ZeAe Iopmauisneî AOp&,
ă-zea. Mods.48 esistenuei. Mipa1i8A8,IH lIeAH mal
mape în sfepa fiioue,lOp& opranise se afn ne­
rpeurită aist ; R'b'Ii toate xopnapue opranixe na
notă esista saH speuite f'I>p'I> minsape mi B'I>8tHP'I>,
adess f'I>p'I> nstpitnintş; N stpimlntsaă Ae8A81 este
I<apnea, 'le eAB p8ne I{H diol!il mi o tnrIte, ne
RîndH natpimtntsaă pozeî este SHI\8 se' AH SHJ.lO
din sînHAH n'I>mînl8AHi npin psdsuin», xa RH ni­
mte rHpiue milll'. N8tpimîntHA8 amîndopopH alle­
StOPH fiinue oprani'le atîtea de diBepse (AeHAH mi
poza), Ronsist'I> dap n8mai în difepinija fopmel,
Hn8AH fiind& 8nH n8tpimînt& fA8id& mi aAtHAH so-
1
_1
[44]
- 44-
Jidit Ama dap toate fiinJ!ele opranise a� tpe-
1i8in/.!'D netnxetats de nstpiminte Aaate în intep­
sare ssspte, în tOtll timnsaă esistengel "WpH. Dap
S'D ossepasms aKaD1ll 'le POAll lKOaK'D aseste ns-:
tpiminte în KopnaAH aops,
Rîndll anll animaas mtntnss, asea mtnsape
tpesse S'L intpe în sînneze mi în Kapnea AIlI xa
S'L'AH xp'LneaSK'L. Toate mlmrspire, xeaps 'IeAe
scalde, tpesse S'L se disoase (toneasxs) în KOP­
naAH anlmararst, xa S'L noats deneni adesspate
nstpiminte ; asemenea se apmeass mi .Ia ruante ;
npin apmape Kîndll amll mlnnată aKllmH o nllne,
neste 10-24 de opt aseasts nîlne a desenltă o
napte din stnneae sape 'IipRa.!'D aRamll în nineae
mere, Rape npodsse rindipf în xpeepr sape lntpegine
faxsztatea pesnlpauisne mi a rAasaAIlI, mi Rape d'L
msnndropă nosisiaitatea d'a minrxa KopnaAll mes,
Dap ne KîndH a intpată aseasts xstime nsos de
matepil (nposenite din asea ntîne) în ROPUIlAIi mes,
o aAt'L napte a emită din KOPUH (npin ssdsape mi
qeAe-AaAte eSRpeJ!illnl). Ama dap în a'Ieste 24
de opo s'a apmatll o sKimEape mape în KopnaAll
melt, adeK'L o napte a fiin/.!el meAe de mal nainte
m'a A'Dsat!r, s'a dllslt mi namal iea napte .Ia fiin­
ua mea aman'L, ne Rîndll o a.lt'L R'Ltime de ma­
lepie Rape eapH n'aH foslH Ronpins'D in mine, lJi
[45]
- 45-
tntp'o fiinU'L mal infepioaps (ntlne}, astsz] a de­
senită o napte m\tiB'L mi imnoptants a fiinl!ei
meae, Anol dass nonsldepsms în imanlnagis­
nea noastps, R'Ltimea de nstpiminte, Rape HnlS
omă m'LnînR'Lîntp'lm1i ans: de niîne, xapne,
zapzaaatspî m. 'l. .1., aoms rssi K'L esistenga
noastps dlntp'sns anl! este penpezentats npintp'o
rpsmads de 180-200 nllnl, d'o SH1'L ORa Kapne
de BOl!, mi de 10 ntns Aa dson-zes] miel m. 'l. A.
AtIeste rpsmezf de ntîne, aseunl BOI mi miel Rape
B'Ld1i aKHm1i stîndă înaintea mea, tntp'snă ană se
BOPS npefipa npin RopoHAll meă, ne Kîndll Kap­
nea Kape sonstitse aRHmll KopoHAlI mes, neste
Hn1i ans, Dsmnezes mtie 'le Ba deseni ? Xsma,
matepiea anel fropt, sas seapă ea Ba psmfnea ntns
atHntIi în stape de esspeminle menplzasire ! KH
toate asestea, snitatea fiingel meae a sK'Lnatli npin
toate axeste nisisitsdlnf (npefasept dese). qine
m'L sede aKHmli mi sine ms Ba nedea neste Hnli
ană, Ba rssi K'L sîntă totli aseaa rui K'L n'ams de­
senită o aJlt'li fiin1!'L. Eat'L mapeJe mistepli aAli
esisten1!ei fiinueJopli opl'anitIe; ne d'o napte Be­
demli K'L KopnHAli .4opli S'L SKlmB'L în toate 7115p­
"iAe saAe, din minHtli în minHtli, eapli ne de a.lta
Bedemli K'L, KH toate a'lestea, intpeJ,Iimea fiinuei
ia,lS lInitatea indi6idllau, p'Lmîne neatins'li. Ioao�
[46]
d
,
1�;
I I
'1 1.
I '
- 46-
din amuli tpeRlItli ns s'a f1.RlIti o a.It1. fiinJJ1. aRlImli,
de mi e sirzpă, R1. din Ioană din anllA15 tpeRlIt15,
n'a psmasă în Ioans de aRlIm15 niql o Aitp1. de
sapne, niql li II 15 dpams de sîrme 1 Ioană de aasmă,
in anllAII tpeRlIt15 în aseasts op1., epa pisinită
in sspta snst Bolf, în R1.n1.ijÎna lInlll mieaă, în
nent8A15 snet rslne mi în rsnols lInlll RÎmn/l din
Rape s'a f1.K8tll ne lIpm1. nopsmsă, din no­
pllmB15 msmsah-s mi din m'Lml>Airl> Ioană ! qe
mstamopfose sspioase , npozaise .dap adean­
pate!
O S1i peainsms noate mal ne spms An ase­
ste xonsidepagisnf. TotII aqestlf nposess de nstpi­
pe S1i lIpmeazl> mi .Ia mante,
Astli-feAilS toate fiingeae opranise se nll­
tpesas, adexs netnsetats npiimesnă matepiî din .!IlI­
mea estepioaps Rape le înssnresxă, dtndă afaps
din ROpnllAII AOpll alte matepiî ssate mi netpe­
aslnsoase. Ama dap toate fiinijeAe opranise sîntli
întp'o AlIntl> netnsetats Rli asmea estepioaps mi
axeasts AlInt1. sonstitse Biaua Aoplf .
.la fiinueJle neopraniqe, lIn15 asemenea npo­
qeS8 nll se lIpmeazl> niq'i de RlIm15. lletpeAe s. e. m�
m'linÎnRl>, Oll Beali, niq! n8 "pesK15, sintlS dap fiin­
ue moapte, ne KÎndli fiinueAe opraniqe ([uante
mi animale) sîntll fiinJJe Bit, R1.qI sintH neÎnqe-
[47]
-- 47
tatg tn lwntaI<tg RR asmea estepioaps, .HH<ptndlf
aSRnpa el mi npiimlndă de aa dînsa BAte ARRp'Lpl
(peasulsnr).
6-.Iea. Mod8,A,8 finilS,A,81. D1In'L qe amli B'L'"
ZlIts, R'L toats eslstenua snel fiinjJe opranixe xon­
slsts tntp'o .I1IIIL'L netnxetats RH asmeu estepioa­
p'L, nerpeurită }\'L aseastn A1Int'L, sa opt-ve A1In­
ts, tpesse S'L se snatpmeasss npin sipsinua snsia
mi nimislpea aatsla din amlndsos n'bpuiAe seai ...
nepante, ndess, mi aisl asera Rape ape nstepe
mai mape, sipseuite ; anol fiinds-l\'Il Intp'aveastn
AHn!1> a Hn1l1 indiaids opranisă I\H A1Imea este­
pioaps , nerpeurită R'I> indiBid1lAH este mllAtH mal
sAaliH, de aseea aseasts AHn!'I> se tepmins totă
d'asna {{Il nlmisipea indisidllAlIl mi aseasts nimi­
slpe este mouptea. Ama dap opl-se indisidă
opranlus, moape. �nll stea\apH E'Ltpînll de sste
de anl, dsns 'le a însstplnită ne mal fiindă în
stape a II1Ipta fpsnze nepzl, se semtexeurte mi
moape; insesta Ephemera, Rape nainte diminea­
ij'L, scapa sflpuieutte saplepa esistengeî sale mi
moape, .Ia a'leste amînd1l01 fiinije oprani'le (ste­
/KapH mi inseRta), moaptea' este inepent'L în na­
tHpa AOpS, de mi .Ia inseRt1> S1> rp1>EemLe a Beni
dlln'L 12 ope mi Aa ste/KapHAS d1lIl'L m1lAIe S1lte de
ani, RMI din zioR Rinds a n'LSRllts o fiinu'!) op-
, I
[48]
l
p
- 48-
ranlss, a mi Înqenlltlt a mspi. Zioa naurtepeî, este
mi zioa inqenlltsAlii mopgiî sare, �nl! esemms
Ba aimapl axeasta. Kîndl! aUI anpinsă o Alimînape,
l\H Kile minste mi ope Asmînapea apde mal msrts,
Rli atîtl! se anponie mal ms,ltl3 momentsAl! fatară,
I\îndl! ea se Ba stinne. I\îtl! de mape S1> fie o
JlIminape, dass a!!I anpins'o ES 'Iin'li minste în
nainte, aseasts asmtnape s'a anponiatli Eli qin'lI mi­
olite E1>tpe finitllAl! fatul! de stinuepe , ama
mi ling RODiAl! nDSRlItl! ept, a mspită RS o zi; ling
RoniAl! de 3 ani, a mapits Rli tpel ani mi 15nl! B1>tpîng
d'o Sllt1> de anl, a mspită xs o S15t1> de anl.
Intp'arts .ilOI{H nomă asea oxaziane a BOpEi
mai m15Atl! desnpe moaptea natspars mi a o distin­
ue de sea aK'Iidentan; tnss nentps OElKeK­
t1lAg st15diliAlii nostps de ast1>z'f, e destars ss
mtiml!, R']) opt-xe fiioU1> opraniss ape nentps esi­
stenua sa ling tepmins natapazs, xape S'b ssatpme­
mte npintp'o moapte natspars, ne I\Îndl! fieun­
sape fiin!!']) neopranlxs n'ape 15nl! tepmină xotn­
pitg din natsps ; o neatps noute S1> p'])mîie miI
de anI în stapea în Rape se af.n aS\1>zi, opin 15p­
mape fiin!!eAe neoprani'le ll1) mops, fiindS-HJi n'al!
BicU15itH de mi ali esistatil, totS n'al! BieU15itl!;
1\'])'11 Biaua este nponpietatea n15maI 15neI fiinue
aprani'lc, npeH15mg mi simuipea este nponpielatea
nllmai a �meI fiinue înS15f.ileuite•
[49]
- 49-
PezHAtabuH dap aAI$ asesteî anaaise flsioao­
uÎ'ie este, I<r. hamal aa flinuere opranise rr.sim�:
1-ig. I\r. din tpeI, natps eaemente nsmal, Na­
tspa a npodass flinue infinite mi aapiasire.
2-Aea. Kr. în intepiopxră AOpg, se afAr. op­
rane difepite Rape toale al$ Hng ssonă, adeus, aia­
ija indlaldaa.rs a asestops fiinge.
3-Aea. I\r. fopma este ama de inepents mi de
nexesapie nentps esistenga aops, în I<îtg nH nstems
sximsa fopma, f:bpr. a stpisa esistenga.
4-Aea. /{r. slntă D:bSKHte din n:bpinu! saă din
seminne, adercs, din fiinge sape Ae seamsnr, mi
niql odats din tntimmape, sas RaHZr. ansidentars.
5-Aea. Ks aiaga AOp'8 este o AHUtr. nelnse­
tat:r" Hng mipă neintepsntă de AHRpr.pI astiae
mi peastise a indiaidarsl assnpa AHme'i aseurtla,
npensms mi a sHupa indiBidlLtHI adiss: AHÎndg din
ABIDea estepioap s matepii natpitise mi dîndH în­
nanol matepil IWAtHÎte, ssate, de Impe opranis­
mHAg nsmaî ape tpeBHinur..
6-Aea. I\:b esistenua fiinueAopl$ opranilJe, S1>
sfîprnE!mte npintp'o moapte natHpaAD.
I(onsef:HinueAe alJesteI anaAise, ..le Bom� Be­
dea în ..Iel<uiHnea Biitoape.
--�-----
5
J
"
,
,.
[50]
; ,
•
r
f,
'j
.j.
,
it
'I,·
\r
- 50-
AekUÎlinea V.
Domnirops l
În Ael\uisuea tpesstn ams csnsss difepinue.w
Impe esists întpe flinno.ie opranise mi lJe.w
neopranise. Dap seapă în sfepa fiilll!e.wpg op­
ranise, se atlL dsos mapf Sel\jjillnl ne sape na­
tspaAistil Ae nsmessă peruept. Ama dap în alJea­
sts sfeps amă xouplnss perns.iă animrue.ropă mi
8JS neI]eta.lC.iIOpB mi nerpetuits fieurl-xape din
nOI uitie, I\'b este o difepinjrt mape tntp'snă ani­
maJs mi o naantr , wr. s. e. Idrne.�e este o fiin­
}!1. mal ssuepioapL mi mal somrr.iinats de I\ÎlH
o searrs, de mi amtndsoe sintă fiinjje opranise.
Kape dap este drfepinga întp'o fiinUL ani­
mars mi arta neueta.rs ?
Difepinua 'lea mar mape este, I,n auima­
lele ag f3l\sAtatea saă nstepea d' il simgi mi d'a
se minrxa , ne 1,IndS ruantere n'aă aseasts
faK1!Atate. O aAh difepinus este, I,n n.rantare se
nstpesxă namal de SlH\1!pI (zemspf) fJl1!ide, adel\L
de niurte fiinge neoprani'le, ne I\Înds anirllfue.w
se n1!tpesKH de l1!l<p1!pl f.i1!ide mi sOAirle, dap nilJI
odatn de fiinue neoprani'le, 'Ii din Iwnlpa, totij
[51]
- 51-
d'asna de fiinjje opranise, adess de seuetare salt·
de arte animare A tpeia difeplnjrs este R'b ani­
mareae înritH aeps"!H de nial!'L C oxsiuens), ne
I;ÎndH nranteae îAg das afaps.
Tpesse S'L ossepssmă seaa mal d'anpoane
aseste dsoe difepinue, IHtpe ne-Ba desxide o .11)­
mins mape, apnrlnds-ne admlpasiaa apmonie 'le
domnewte în l)niBepss, naszats npin noziuisnea
auestops tpel pernspl are natxpeî.
Simgipea uri miuncapea sîntă dsoe nplaireue
npin I\ape animareae manifesteaz-s ssnepiopltatea
J.opg assnpa lJeAOpS A!ute fiinlJ,e are nntapel,
Tpandafips.să se nstpeurte din nsmtnts uri "nnpa
tots din rrsmlntă ; dap tpandafipars nstplnda-se,
na simte niniixă , sSI\llpiAe n'smlntarsl notă fi
amape saH d'LA 'Ii seapă uri otpmite, tpandafipară
.le Ba ssue. Ano) este mi m'I>(JQinitH in AORSAIS
in Rape sts l!intsitH. IIllnel!1 snH tpandafipă 1n­
tp'snă AORH ssaată, tpandafrpară se Ba assa, de
uri na denapte de asestă J.ORg se aLL sng aAtll
AORg rpass rui fo.wsitopg; RLIJI tpandafipsAIi ns
Doate SL meaprL aRoAo Ra S'L'WI aAear'Io snl! ns�
tpimîntH mal 1>S118 rui mai 3Bondinte. Dap sltal!i­
B'b, din Rontpa .Ia Ranp'L; ea ns Ba mÎnIm ASI<pSpl
Rape n8'1 nAaI<!!, H'LlJi sr'mfe am'LpnlJisne; anoi
B'LZÎndll I<'L in JOI<8,'1I llnde se atin ns e nstpi-
[52]
- 52-
minls ElinH mi Aa 1$01$ alts .101'S e mal mmlS,
sanpa mep1)e aROJIO mi 'mi areue nstpimtn­
t8.'S DlnRl!tl!, Ama dap simgipea mi mlurxapea
s.întlS npieiaeulspî esarssise date fiinuelopH ani­
mare saă îllsofleuite. A 'Iesle Ilinge aH o atârna
[ininrs] saH 8nH SI!LtetH I,ape, npiimindă imnpe­
sisnf din lomea estepioaps, le simte mi p'l>­
snsnde npin difepite miwlnpl xonaenasire la
aveste simuipt. A'Ieast'b anims pesids În npeepî
.IIa animareae ssnepioape ; aiqi este tpons.ră a'le­
stel fiinjje mlstepioass, sape domnemte asonpa
totolOpl! nnpULWpH ale xopnsasl nostps mi !iape
.re ds fausatatea d'a simgi D.ID'lepi saă dspept,
dtnds-ae mi fasxrtatea d'a esepsa difepite mim­
xspî; snpe a'url tnssmi simuipl Dl'bl\llte m'a de­
rrspta de dînsele simgip! dspepoase mi neumsste.
Ama dap nsmal din rpemaJ'b ne imanhrsmă nOI oa­
menit, R1i slmgipt de fIJ'b'lepl saH de dspept pezlds în
oape-Rape napte a ROpOoJlllI nostps. IhqI pezidenga
simgipeî este nsmat În speepî, Iats dsoe esem­
DAe B8.lrape: 81lH Rîlne ape sete, Rede ana mi
mep1)e aROAO Ra S1i Eea; 1lnH omH, din rpemal'L
a aDponiats de1)etoll! S1iH .la Aominape, ilH a Dîp­
AitlS, simte d1lpepe "Ii îndal1i se rp1isemte a'AII
tpa1)e inaoo1. .la qe.'IH d'înUiH, 'line a simJ!itH
sete? �toma!i!iAg RHne.loI? N8, 'Ii 1l1lmal pepBeA6
[53]
- 53-
stomaRllAlll a� tpansmis xpeeparsî aseasts simgipe
rui speepiae simjjindă setea a opdonats nepaarsl
mimmpel, Rape esists în nisoape, xa S'L sontpas­
te mllsRllAl! 'le se af.n aROAO mi nptntp'aseasts
RontpaRJ!illne, nisoapeae aH tnsenstă S'I> se mirase
K'I>tpe AOKlIAi! snde e ana. Dap omars R1ndi! 'rul
a nîpAitll deJ,IetHJI8, 'line simte dspepea, oape deJ,le­
tllAS? Ni'li de xsmă! qi «peepiî s'I>I simte aseasts
dspepe, Rape a tpansmis'o nepsuopă simuipel se
se afA'I> în mtns, anal xpeepil simgindă aseasts
simgipe dspepoass, ai! opdonats msumiropă Rape
se afJl'I> În mîna oms.isr, sa S'I> se xontpaste rui
S'I> se derrspteze de sasza dspepeî. adeus de .Ill­
mlnape, Bedernă dap R'L opl 'le aRti! BitaAs,
m'I>RapS 'leAl! mai semmx, Rape LIS fase opl-ue
animaaă, este Hng pezllAtati! d'o somslnaniane de
mal msate aste, Rllpe se 1ipmeaz'I> în sÎnllJIH no­
stps, Rcapl! mi f1.p'L urtipea noastp's, Dap asests
dap aJS simgipef', ns nsmal nol oamenii mi ani­
mareae sllnepioape, 'li mal toate onim:ueJe nîn'L
.Ia mllSR'I> o ape, de a'leea se anponie de zaxapH
fiindH-K1> e dllHe mi se den'I>pteazl> de neA ins
fiindi!-Rl> e amap'I>; anol mi Bepmii Rape se tîPl>SKg
ne nl>mints, sînls înzestpau! de f<lRll.iltataa sim­
l!ipel mi a miml{'Lpei mi 3'leasta este RapaRtepl).I�
.. opti distim.tiBH de TI.lante Rape n'ag ni'!I simlJipe
[54]
Il
!
fi
II
Il
.1
�.
I
u:
- 54-
nird miumape. Însn stntă snere fiinge opranise K1S­
pioase sape, afrtnds-se ne xotapxră amlndopspă
asestopă pernspt (de animare mi de seuetare),
se imn1ipt1>WeSKIi de rrporrp ietngi.re amlndopops.
Ast&-feA8 3Bem8 nrante slmgitoape s. e. Mimosa
pudica l\ape S1> tpane înanol I\înd8 Ba 'line-Ba S1> nsie
mîna ne dînsa, asemenea mi Hedisarum /;7ran.f
mi aateze ; ne d'ans naple sînUl snere dintpe
anirnareae infepioape (s. e. ruo.rstuni), Rape în
toats BiaJ!3 Aopll, staă J!intlli!!1 AU lInH AORll, ne­
nattnds a se miuma mi a se derrspta d'UKOAO, in­
toamal xa o nranrs. EllpeJ!i'i mi arte aseme­
nea fiinge, sîntă nentps natspaaistă adeaspale
flinge npos.tematise, desnpe Rape na noate s'])
xorspasas KIl o slrspanus, dans anapuine de per­
n1SA8 animară sall de pernllAIi neuetară ; ios'])
asestea sînts nimte essennlsm mi in nenepară
somă manulne sa linii xapastepă dlstinntisă întpe
nrante uri animare, K']) animareae 88 dap8A8 sim­
Mipei m'aAS miunrspel, eapă naante.ie nll'AH aH.
Iats difepinga d'lntliă l
Difepinua a dsoa întpe animaAe wi nAante,
aIns zisH K']) Konsist']) în feA1lA8 JJlltpipel Aopii,
adeR']), K']) nJlanteAe se nlltpeSI;!! n8mai de S8KllpI
fAlIide, ne Kînd& animaAeAe se nlltpesK8 de ma­
t�pii f.1/lide mi sOAide. A 'leasta este KallZa I\'D
[55]
- 55-
nsmaî animaseae a� nimte oprane (adess: sto ...
mass, mage III. '1. A) sape'l uper1itesKH în n1i­
antpllAS KOpnllAIII AOpH, nstpiminteze 'le ae
npiimesnă, în AORH K1i .Ia nrante, aseste nstpi­
minte .le r1iSeSI,S rata în natsps. Ano! npessmă
stelKap&AH SIIJ}e npin p'Ld'L'IineAC (fipire sssgipe
are p'Ld'L'IineJ) sare, zeama fAlIid'L nstpltlas din
sÎn&Ag nsmlntars), ama se afA'L mi în stomansaă
RaA&.HlI niuite fipe smoape s&Bijip'l xa p'Ld'L'line.le
npin Rape SIIJ,Ie zeama fAlIid'L .rsntoass, Rape se
afA'L în stomasars ..1111, dsrrs 'le stomaaars S'L5 a
snimsats fin&J'8 mi OpZIl în aseasts zeams f.1&id'L
arsinroaps urirsntoass (ch ym ul). Ama dap na­
temă zi'le R'L anlmarsaă noapts psdsulneae sare
asssnse în sine (în sapts), ne Rîndli BeJ,IetaAIIA8
.le noapts afaps (ne nisioape). Dap natspa în­
tonminds, xa neuetareae S'L'1Il1 r'LSeaSK'L natpimtn­
tll.lg J!Opli fAlIidx, rata în nsmtntă, a spmată !ln5
aRtll admipasuă f'LJ)'L Rape AlImea opranisr, mi
mal R& seam s pcrnsrs animass n'aps fi n1lt1lt8
esista; R'L'll npintp'aseasta, pernsrs BeJ,IetaA5 s'a
f'LR&t!5 milKAO'litopli întpe pernară animară mi 'IeAR
minepaAl5, sag RII a.de Rsninte: BeJ,IetaAeAe lKoa-
1\1) în nalsp'L pOJ]&Ag !Inel BSR'Lt'Lpil imenfo:e, IInde
se r1i!esK8 nstpiminte de toate ziAeAe nentpll ani­
maAe infinite, Kape esist'L ne n'LmîntlL 81> eSt-
[56]
,.:'j'h'
I '
']1
l'
,1
l'
[i i
'li. ,i.'
d
: t:
t ';
" :
. ;
1
I
1,
-- 56 -
nJiK'Lmll aseste. Sintlî animaJe xa pnisoape Rape
m'LntnRlI nsmal xapne (s. e . .Iell.l11, .I110H.48 mi
ljeAe-AaJte fiape sîm,Iepoase). Sint8 arte animare
nrantlaope, Kape msntnxă nxmaî nrante (s. e.
1>OH,18, RaJHJ8 mi mai, toate animareae noastpe
domestise}; în fine sîntă animue omnisope, Kape
msntnsă Rapne mi mante [s. e. omssă), dap ns
e nis! Hnl! animată n'])mînlinoplî, xape msnln­
ItI) nsmtnts sa� SHKllp'Ae 'le se afA']) în rrsmlntă.
Ama dap aseste SllKlIpi apă fi nepdste in zadapă
nentps animase, dam n'aps esista fiinueJIe Be­
uetaae s']) ae adsne, ss .re eaasopeze, tpans­
fopmtnds-ae în matepiî opranise, xanasue d'a
nstpi lInl! anima.ră nmnuaopă, anol asestă ani­
maas KpesKÎndl! mi nxtpîndll-se npin seueta.re,
desine mi eAl! o matepie DlltpitiB,]) nentps Hnl! aJlti�
arrimaaă sapnlsopă, adess deeine mi eJi! o matepie
nlltpiliB'b nenlpll o fiin!!']) animaa mal Sllnepioap'])
de KUl! dinsli.tg es. e. omll). lat']) lin}; esemn;1li.
Bni! noronl! sem'Lnalg KIl tpifoaie, npodll'le fînli
Rape ÎAg Ill'])nÎnR']) Hng EOl! mi o BaR')}; a'lestll
fing denine .dante în fWpnll.4S Ba'lel, anoI Kapne
mi rp'])sime în KopnllA8 amîndopopH; dap npin
.&ante, Kapne mi rp'])sime de Boi mi de Ba'lI, S'])
D8tpesRS oamenii, "pin Hpmape pOJlIJS n.umtel
ipifoaie n'a fostB utlJ DimiRi! de RÎtB a adlSDa din
[57]
- 57 -
noronă din II'limîntli zemvplre nslpitiae sape 51.
afre lntp'lnse.re mi "ape slntă f1,p'Ii fo.wsg nen­
tps animare, are sximsa tntp'o fopms opranlns,
(tpifoaie) !\ape desine �nli nstplmtntă B�ns nen­
tps �nli animară infepiops (Boli) n�tpÎnd�A8 sa
S'Ii desie wi e.ti! /Sns nstplmtnts esse.rentă nentps
animarsaă qeJl8 mal ssnepiopă (omă) Rape este
sKonsAs t�t�Aopli fiinueAopli tepestpe. Ai'll ams
spmată nposesară nporpesifs aAli fiinue.wpli ma­
tepiare m'ams B'Iiz1ILli R'Ii, d'snă fA�idg inopra­
nÎI<li C zeams) a desenită o fiinU'Ii op ranius C uranta
tplfoala) mi axeasta sslnds-se a desenită o
napte tnterpears a snel fiinge ins�f.feuite CEO�Ali) -Il)
anoî sxinds-se totii mepes, a alKllnsg .Ia .Ia nsna­
t�Ag KIIAminaU'lmei fiinueAop8 tepestpe, adexs a
intpats în xomnoziuisnea IWpmlAlIl snel flinge
lnte.restsare mi pagionasiae C omă), A�îndg aK�mli­
napte "Ia toate AIIKp'Iipi.le sare adm.pasue, npin
Kape sxlms's faua n'Iimînt�Jllli ! qe mipaKoAIi!­
Zeama desnpeUllit'Ii de mal nainte, s'a fnKl:ltg
aK�mli domnilopl:lAli Jl�mel!
Dap m,temli llpma mi Kuea inBeps'Ii a 8'le-
<» NOI'L. In l1piainl!a a�esl�ia, �nii cKonomisl! modepnii,
("alhi.u de Dombasle) a zisll K6 dpentii K3Binlil, R'L "o Bil'L esto
linii Kapl! de finii K3 ai�oa(le, Kape mepJ;le sinr3pl! .II lîprl aap.
lIinzapt'".
[58]
- 58-
stll! npouess mi somă nedea I<'D mi aiq. nrantare
iKOI<1I lIoli POAS mape.
Dsm 'le matepia Kape sonstitse I<Opnll.l� omsrs)
fiall aAli BOliAlIl, a f'DRlItli sepniqillA� S'LX nentps man­
J.lJ,epea siegeî asestsl I<OpnH, s'a Hzatl! mi a dene­
nitl! ÎnKanaBiAI! a mai AHa napte Aa aseasts AHI,pape
aiaiflantn, de aseea este ssoass afaps în fopma de
esspemente (sarirs}; aseasts matepie aflI! fi nep­
dsts nentps pernară animaaă, R'D'li ni'!! lInl! ani­
maAl! ns se nstpeurte de esspemlnteae saae,
Dap iats 'le a f'b(,lItil natspa admlpasus în eI<O­
nomia sa. Aqeste esxpernente nsse ne Hng I\îmnli,
aops tnrpsiua I<ÎmnHJl! mi seminuere oape I<'D­
pops nrante nstpitise Rape se sopă ÎmmllAui, I<lI
o SHt'D de o'Lpl!i! Ama dap, din esspementara
desnpegsite, dans 'le aII tpessts npin KopnllAII
line! ruante (rptă, opză), OmHJl! ns Ae mai me­
npiz'D nentps nHtpimîntHAl! S'DII, 'li AC m'DnînK'II
KlI nAMepe. Eats dap din nHOH imnoptanga per­
nHAlil BeI,Ietuli, în esonomia natapel l Iats es­
nrlaauisnea fpasel 'le amă ZiSH� R']) oAanleAe stnUs
EHK'Ilt'Dpia imens'D Hnde, în toale ziJeAc, S'D opc­
r'DtesRH nHtpiminte IIcntpH pernH,tl! :mimaAH, din
mateplile Aliate din pernH.,Il! minepaAlî.
Difepinua a tpeia, întpe IIAante mi animaAe
Jwnsist']), am� zislî Ii']) IIJlanleAe sKollî din sÎnHAH
[59]
i'
I
1
- 59--
.top� aepliA8 niege], ne Idndg anlniarare tAg înritl
A seasta se esmiss in modars spmstopă:
Afnps de nstplmenteae faside mi suride, de
nape animareae ai! tpeBliinu'b nentps stomaxeae
aops, mal ai! tpesalnus mi de lini! nstpimtntă
aeposs nentps nasmlnl j K'J)q) nil e ni'll linH ani­
maAi! Kape ns pssnips aeps , adens opî K1> eJ.li
p1>snip1> aepară rOJIB (npessmă faKli animareae
tepestpe), sa il K1> ÎJB pssnipă SO.lBaUI în ans,
(upeusmă faKli animareae asxatise: neurtil ur, '1. 01)
AepliJu inaieaza sinueae animarcxopă ; fnp1> dln­
SliJU, niq) o AIiRpape BitaA1> ns se faxe în KopnliAli
înslifJel!itu; de aseea aepliAli este de 'lea d'tn­
lîili nesesitate nentps BiaJ!3 fiingeaopă anlmare.
�nu omă s. e. noate ss ptmlie 70 de zi.re mi
mal Bine fnp1> mlnxape, mi nsmal KIi ssstspa
aneî, noafe S1> pnmtle nins aa 17 zLte fnp1> mtn­
I;ape mi Bnlitlipn, dap fnpn aepă ns rroate S1> P1>­
mîie ni'll 15 minste. AsllirraJ!l rHpa mi naSli.lg
Iim;I omu, l\a 5n nH infpe aepi! mi rreste nHl!ine
mîniile e moptu. Dap nli toUi neplu8 ape în sine
aqeas!n Karraqitate rrpeljioas1> a ne da BiaJ!8, 'li
nlillln! o rrapte C V3 naple) dintp'însIiAi! nlimit?t
olCsÎl,lenfJ C oxigene) se BlH\lipn de aqeasl1> KliaJli­
tate admipaBi.n. Ama dap animlueAe înriLs fot�
mepeB osiqens (aepli.tl! Bieuel) din aepliAl$ at-
[60]
;��I·t";
� fi
t.
· rl
\.1.1:'
IU
�/
�I
1·
,
I
I
·
.. ,�
: I
· '
, ,
, I
I
III
.....- 60--
ltlOstepiKH, npln pssafaapea AOpH neîn'ietal'L, anol
!ilS RîUl tnri: e mai mliAtH oxsiuenă, Rli atîtll aepli.dl
se stpiK'L mai P'LH, npeasms RlndH mai mliAUi oa­
menl aH psmasă msat tlmns îmdrui lntp'o sa.rs, ae­
pliJll (npin assopai pea oxsiuenarat), s'a st piKalli
msns ; de aseea sedem 1\1>, Rînds sine-na intpn în­
tp'o sars de BaAS snpe esemurs, in Rape as fostlS
adsnagl mai mSlui oamenI Kîte-Ba ope, simte
o neasumnspepe Rape nponine din aepll.fH stpi­
Rats, din Kape s'a xonsmală o napte mape a OR­
sivenslsi upin pnsnipagisuea oameniropă 'le s'ag
aflatg a 1\0.10. Dap IJO nsmal oamenii, 'li ReapH mi
asmtnnplre din BaAg simte auestă stpiK1>'ljSj]i ale
aepsrsî, de axeea ossepsnmă, R']) AllmînT>pi.te I,1>tpe
miezxră nongil, apdll 1</1 o asmins mal desim mi
rsasioap's în lORg 1\1, .1(\ tnsensts apcllllHI o ,Jsminn
Bie -uii a.isiuroapr. ; nqi npessms oKsil,lenl>,IS e de
tpeBliinu'b nentps pesnipauisnea animare.ropă, arua
este de tpeBllinU1> mi nentps apdepea AsmÎn1>­
pilopll.
O S'L ne întpeI;e 'lÎne-Ba: Rllmll dap aepll"ll
atmosfepil\ll a p1>maSB nin1> �l!{llmll pesnipaIiilg,
mi în mii de ani neÎll'letalll ns l'all stpiKalg
nem;mepa6Lte fiinl!e animale, npin ne!wntenillS
pesnipauisnea lOP!!?
PezoAsl!isnea atIests! npOBAemll, o r'LsimH în
[61]
- 61 -
pern8Jli aeuetars ; ruanteae ne esoAÎId� RltmH e
nstinga K1i aepars atmosfepixs psmîne miî de ani
tots în stapea d'a fi B8nK nentps pesnipaglsne, de
mi în toate ziAeAe se ROnS8m1i (seataemte)
dintp'îus1I"Ag sste de mil de RliEl de ossinenă ;
R1i'l)' mi ruante pssnips. IIA1I"m1l"nil nranterops stnts
folre AOpK, astea !'intlS opraneae JOpg pesnips-,
toape; tnss aa pesnlpaglsnea ruantezopă, se apa­
t1i 1I"ng fenomens xontpaplă , I\1i'li ere esnipş
(sxots alaps) oxsiuenă din Sîn1l".IK JOplS, tpimi­
ijînd1l"-AlS în aepă mi insnips (lnrită) a'lidli KapBo­
nild�, Kape se afA1i în aepă, Ama dap dass ne
d'o napte pernsaă animară stpi!<'I> aep8Jg npin
insnipapea oKsiI,I€n1l".11I"1 mi esnipapea a'lid1l"A81 sap­
soniaă, ne de aAt1i napte pern1l"AK aouetars, îJ�
îmB1I"n1it1iijewte npin insnipapea a'lid8A1!1 J>apaoniKK
mi npin esnipapea ossiuenarsl. Ilplntp'aseste ad­
mipasire tntonmipl a natspel, aep1l"Ali psmtne totK
d'asna în eR1!i.liEp1l" mi pesuipasiaă mi raz1I"Ali B1i­
tmrstops nentps aiajja animars (a'lidli KapBoniKli)'
este npin'lin1l"AX BitaA� nentps nel,IetaAe; K1i'l1 o
mllAijime de n.�ante tparli 'lea mal ma pe napte a
n1!tpimint1!A1!I AOpg din aepg, eapg n1! din n1imîntK.
Eat1i admipaBiA1i apmonie 'le a staBi.IIatK natllpa,
neutpll manijinepea fiinJ.!eAopK Bel,Iefa.IIe mi ani­
maJeAopli ne n:bmintH!
6
1
\
h
i
1
\
I
!II
[62]
it
li
1,
1
'�
:1
r II
- 62-
Aekuilinea VI.
Domnuops !
în amindsoe AeRl!illni.le din IlpmL, amH xsnos­
Rlllli natspa fiinueaopă opranlxe mi xapasteptre
distinxtlne, Rape deosesesxs Reapli în sfepa fiin­
UeAop8 opranlse, ruantere de animaae. Alillmli
nstems intpa în 'Iep'let'DpiAe sondiglsnlropă altare,
SAe asestopă I iinlJe intepesante.
Ka xondinisnea npimltinn mi 'lea mal nese­
sapie nentps esistenga fiinl!e.lOpli opranlse, nlse
upezlnts ana. Ana a fostii .Ia fislsif uri aa flaosc­
fii antisf, lInli eaements. l(eapli Thales, tat'DAS
flrosofiropă, a zisii: I\'D toale npeaulsnl le ali emită
din arrs mi 1\'D ana este erementars tlltllAOp/î
eaementeaopă, în mal toate xonsmoueniiae (is­
topiue xpeauisnel .rsmel) a difepigi.ropă nOfIlIAI
antisl, ana mi oueanssă jKol\li pO.fll.lli 'Ie,IX d'întîili.
AI<llmli mtimă I<'D ana ns e lInli e.rementă, 'Ii onll
nomnsss (de oxsiuenă mi de ldpouens}; Iill toate
axestea, ana n'a nepdsts imnoptanjja el în fisina
rAOB1lA1l1 mi dal\'D a tnsetată a flrspa xa Ilnli ele­
mentă, n'a însetată a flrspa sa linII npinslnă fon­
damentars a toats xpeaglsnea tepestp'D. I\'D'II
[63]
C)
I
r
- 63'-
în sfepa mineparj, r-ssimă R'6, ana domnemte
aSHIIpa IwnlinentHlHl, în sfepa r AOBHAHI nsmlntessă,
OqeanHlli OK1W'6 tpel II'6P!!1 uri xontinentară asia
sna, AIIoI ossepsîndă fiin!!e,1e matepiare xape
se afJ1) IIe m.mtntă (mi în a II '6 ), o S'6 rnsimă K'Ii
qea mal mape rrapte a Ropmwll lopli, este f'6-
I\Hf.li de aII'6. T'6e!!I opl-ue apsops sali pHIIe!!i
0pl-lfe IIAant1> din n'6mîntli mi IIHne!!iJle în fOI\li,
o S'6 Bede!!I R1> ese dintp'tnsere o mll,1!!ime de
aII'6. Tlmmapil !!iindli lemnele mo,l!!I anl, asia
ail<Hnrli a asea .Iernile assate, ssne nentps AH­
xpspue aopă, Dap .Ia animare ana domnemte
înK'6 mal mllJtli. Întp'o ora de I\apne 'le JHi1>mS
de .Ia mT;qelapli, IIJ1)tims nentps 250-300 de
dpamspt arrs, RnlfI întp'o Sllt1> de mp!!l I\apne de
Boli, s'[, aLn 75 IInp!!l arrn, Ano! mi KOpIIolS
omoJHI ape natps nnP!!I din rpestalea .IHI, xom­
nsse de urn, mi de arte lllKpllpI Liside, Rape
sintli sonstitsate de aII'6. De aseea, noate omH,lli
S'6 tpsiassr, mHltli timnă nsmal I\H aII'6 mi f'6p'6
nstplminte soaide, ne Rîndli f'6pn arrs Do noate
S'L esiste mal mll.tt& de 17 ziJe.
Ama dap, ana este IIpinlfinllAli BitftJli qeAli mal
imnoptantH în sfepa fiin!!e.tOpH opraniqe. 8'6 OE­
sepB'Lmli al\llmli în qe fopm]), aIIa opmeaz'6 aqeslli
pOAli imIIoptantli în eKonomia nalHpeL
[64]
- 64-
Ana se înf1>ijimeaz1> în natspa S8E tpel fop­
me distinxte, opl în fopma SOAid1> xa riaij1> eapna
aa nOI mi tOtH d'asna în J.!1>piAe noaape ; tnss
aseste fopme n'ape o inf.lainijD ama mape în
exonomia natspet, 'li este o stape esxenulonars
nentps arrs. Fopma a dsoa a auel, este 'lea
fJllidD, npenams o rsslmă în Aal\api, În pîapI, în
oseane mi 'le,te-JlaAte mspl. A'Ieast1> fopms
este, npensms somă nedea nsmal de l,îtX, d\o
foapte mape Imnoptamn, în esonomla natspet,
npessmă mi fopma a tpeia a înf'Iil!irnepeI sare,
adens fopma r8Z0aS'Ii saă asspl 'de arrs.
Aveste tpeî st1>PI saH xonrperagianf are anel,
ns sintă fisse mi inaaplasire, din sontpa sapleză
în tOLH miusts.să, sximstnda-se xna în arta dxm
sslmsapea temnepatspeî, saă aAH rpads.rst de K1>.I­
dsps. AUla s, e. temnepatxpa opdlnaps (de
aa + 3° nim, Aa 80° Aa tepmometps .hol Rcau­
mur), ana este în stape fAaidL;.m rpadeae de
mal iKOSH, ana denine înriel!al1> mi SOAid1>; .ta
rpadeze de mai SllSH, ana denine asspî saă în
stapea razoaS1>. A 'leasL1> AeI,Ie l'isil\L simUAL 8
sIdmE1>peI fopmeAopH de anL, dllnL rpadlug KLA­
dllpeI, este Reea npin Kape ulltemg SL ne esnAi­
l\'IimH fenomeAe 'leAe mal rpandioase, Rape ne
�nf1>uimeaZL în toate ziAeAe, fisiKa r.lOBliJllli nL-
I
[65]
- 65-
..j
mintesRs; aueasts esle misteps.iă sssstistengel a
nemspuinitel sfepe a fiinueAops opranise. Aqest�
fenornenă este RsnOsRstl5 SSE nsmipea de qipKs­
J3uisnea oseanuopă de sss� mi de moslL
B'D mipa!!! domni.iopă, nerpeurirâ, K'D B'D BOp­
EeSKS de snll o'leanl5 de ssss l �nde se afA'D
asestă o-reană 7 Se afA'D neste xaneteze noastpe,
S'D npeams.n. nelnuetată în aeps, E alzislră ? Nli
totă d'asna, dap RUe odats se faIJe BiziBiAg mi
atsn'lI tnseteazn d'a fi llniÎ oseană razosă 'li iea
napte, .Ia O'leansAl'l fAsids.- în ITsuine sssinte
�întemg în stape a Be eSITAiKa axeasts enigm'D.·
Dap întîiallll dats, daijimg linii pssnsnsă AR 8p­
mstoapea tntpenape, Rape este foapte sene, intpe­
sats de peue.re Salomon, « toate ptspire zÎqe
e.l8, se sapst, neln'retată în oseană, de 'le oqea­
nSAs na se smnre neste msssps ? (e (Koehet V).
Întp'adesnps, fisiqil as f'Dsitg npin RaARli.le, 1\1i
oqeansJ1$ npiimeurte ne tO!!1 anii din ptspize rrs­
minlsJlIi, liape se BapS'D intp'inssA1$, mal marte
miaioane de milE! de ans ; dap 'le deBine a'len­
st]) imens]) R'Dtime de au'D? De 'le OIWanllAg nli
o BapS'D npeste Rontinentli 'f De 'le ns se fa'le
în tots anl1AS sns di.l1lBili ne n'Dmintll, npudssg de
a'leste B'Dps'Dlspl aAe ane.lOpli o'leansAsI ? A'lea­
st'b este nerpemitl$ o întpeBape imnoptant'b. Dap
4
[66]
�i
'/--'
1"
t
�
i
��
"
i:
J
Î,
i:
li
11
1
I
I
�: .
I :�
r
�
r
I
i
j'
l.
- 66 --
este mi o aJll'L nsmal nHl!inlî Imnoptantn, adess:
de snde Bine ane.re I\ape Ae rssimă mal npets-,
tindenea in nsmintă, Rînd8 s'Ln'Lmlî seaa adinsă ?
De snde Bine aneae Rape eslî neinuetată din n'L­
mtnts npin nensmspate iznoape mi 111ll!l>pI? Este
oape nsmlntară smrusts xs arrs ? Ni'li de Rl>mlî!
Din xontpa, este nposată npintp'o ml>Al!ime de es­
nepimente nenrouise, R'L sÎnl>AB rrsmlntxral este
HmlwitB d'snlî fORB imensă Rape apde aROAO neîn­
qetatlî mi I<ape npodsse sstpemapr, pidiaspî de
IDl>nl!1 mi arte fenomene intepesante; aROAO atm�
este de mape R'LAdspa, în Rîtlî toate metareze mi'
toate minepareae se afJl'L în stape fJl>id'L (to­
nite) dap arrs ns esists axo.ro ! De snde dap
Bine ana, Fape neinsetată ese din Sînl>Alî nsmtn­
tl>Al>1 ne ssnpafajja ASI, npin nlil!l>pI mi iznoape ?
A sestc dsoe nsestisnl, adess:
1-iB. qe denine l\'Lt])!J,imea imenss de ans
Rape se BapS1l neînsetată din pîsp! În olJeanlî?
2-Aea. De l>nde npoBine ana Rape ese neîn­
'Ietatlî di.n SÎI1l>.IB n'LmÎntsJIlI ne sl>l1pafal!a sa,
upin iZBoape mi OlIl!l>pI?
Dintp'alJeste dl>oe K8estillnl, ZiRB, l>n8 este
p'Lsnl>nSl>JH a.fÎl>ia.
lat]) Rl>illB!
Klitimea imensl>, de mLlioaneJe de J(Hl:si
[67]
1 .
1
1
T
li
�I
- 67-
de An'Il� Rupe se sapss ne fle-xape ană d.n pî8-
plre n'])mÎnt8A81 În' oueănă, se enauopeaz-s S8SH
în aepă, f'1RÎl1d8-se razg (UB8pg) de arrs inaisi­
BiAlL A'Iestg oseană inBiziBi.tx� se npesmars în
aeps. Keapll Kîndll lJep8All e senină, aepsaă este
8mnA8tg de asspt de arrs, tnss moresarere (uspti­
'1eAe.le) asestsî razx, sîntă ama de miul mi de
tpansnapente, în I,îlll p'hmîng inaizisire ; tnss, sa
axestl asspt de arrs S'1 noule psmtnea întp'o
stape razoasn, qepll o K'1time ma pe de K'1Ad8p'1,
8ng rpadă însemnată de temnepatsps ; (de aseea,
KÎndli aep8 .• g se psueurte (sali mi Kîndll se adsnă
npea mSJJJl asspt de arrs în aepă), atsnq'f ne mal
nstlndă S'1 psmtie în stapea razoass, deaină ni­
K'])t8pi miq'f de arrs fJH!id'1; axeste adanspl fop­
mate din m8JJJimea de nil\'1tsp'f miul, 'le se afJ'h
sna Aînr']) arta S8S� în aepă, ni se înf'1J!imeaz'])
în fopma de nxopl. Ano! dan aep8J1I sontlnse
a desenl mi mai pe'le, sali daxs K'1t'])JJimea asa­
piAOpg se mspeurte mepes, atansl niR'1l8piAe aqe­
stea deBinll ama de mapi mi de rpeAe, în Kîtll
n8mai notll s']) se J!ie SIISH în aepH mi Kadll iKOSl!,
mi at8n'l1 aBeml! fenomen8AH 11.,wi. Dap KÎndl! ni ...
K'])t8piAe de nAoae întîAnesKll S8SH în aepll o stpat'])
foapte peqe� a K,])p8ia difepinJ.!']) de stpateAe în­
BetIinate I\a.tde, e foapte mape, atllntIl nil\'])tllpÎJe
I
\
I
1
I
1,
1:
� '
li
It
i'
r
f
I
[68]
i,'1
1., •.
:i"I,
I
i!-
!
- 68-
fnreijli mi Rade awsll in fopnrs de llealp'ă saH
rpind/ns; dap eapna Rîndll niastapue de n . roae, R'])­
zlndll mosii, intî.mesKH slpate pe'le în aepluH de
JÎnr']) nsmtntă, atsn'II tnreaus mi ere C dap ns
ama tape sa .18 rpindins) mi Radli lKosli în fop­
ma de fS.Ull de ssnads. Ama dap, miaioaneae
de RlilBI de arrs, ne Rape pîspi'Ae ae Baps']) din
aontlnentă în oxeană, se întopKg i apli aa sonti­
nentă npin milK.lO[{SAS nroit, z'snezel, rpindinet
nr, rr . .r. adetrs npin toate fenomeneae meteopise
aRsatiqe. Întp'adesspă, R'])tDijiml imenss de ans
Rade tntp'snă ană npin n,IOI assnpa nsmtntsast,
Instpsmenteze nsmlte pluvlometre, ali nposats
. axestea. A IJeast']) R'])t'])llime de ans Rîndii atinne
sanpafaga nnmînt8Asl, rrstpsnde îotp'însn snde
'mI rssetnte sOli AOE\ii noposs, (npesams sînUl
tepil1,1lipiAe nesinoase sag de rrerpiură) mi intp']) în
nsmtnts, Jopmtnds 81\0.<10 niuite Bine de ans, nape
s'adsns în sasinspt sstepane smmste Rli an']).
AnoI npiu AeI;Iea eRliiAiBpli.181 aueI, 8nde aqeste
BasinspI r'DsesRIi 80ll JORIi mal a\osg, se d8Rlr
rntp'aRoAo mi npin nstepea Aopii, saD']) nimte R8-
naAe sstepiane npin Rape s']) B3pS,]) ne ssnpafaua
nnmîntli,18I in fopmn de iSBoape; de aIJeea r'])­
simll 'lea mai mape Dapte a iZBoapeAopli in ij'D­
pLIe mlintoase 8ude neeK8aJitatea t1ipimSASl siAe-
[69]
- 69 -
uite sasineze sstepane a se B'bpsa efaps l\'Ltpe
naptea 'lea mal infeploaps a teplmsaaf. Anot
aneae Izeoepeaopă eurinds aslll-fe.Ill neinsetată
din mlmul, se naps'L în B'DI; 81\0.10 S'D întlmesuă
anere din mal marte lznoape mi fopmeză '�nll
nipUI, anol mal marte nlpaie in HlIpSllAIl Aopll
adsntnda-se, fopmeaz's Hnl! pili saă lInl! AaHg� dsns
nonfirapauisnea l1>pilllllAlll. dnp ptspire lJe.le mapl,
J\3P'D l\'Dt'DjJiml imense de arrs adunate d'o mar­
uime de ntpaie, Rape se afn întp'o Uap'L mi
.le BapS'L în diferite mspl url aseste difepite msp!
sintx aerate ana RH arta mi RH oueansas lJeAH
mape; ial'D I\lImll aneae de n.101 mi de z'Dnezl,
ne Rape aepllJH a AHall! de aa oxeană mi .,e a
nspsată ne xontinentă, npin ptspl se intopI,lI in­
p'DUil .ta oseană, snde înlJenH din nsoă aueasts
'lipJ\luauillne infinitn, Hape amă nsmit'o, 'lipf\lI.ta­
J.!illnea oseanlropă,
Kindil 'line-Ba, tnzestpată d'o imaulnagisne
Bie, Ba Alia în de aopoaoe xonsidepagisne se.re
esnsse aiul, (1 S'D pomîie foapte îlOopesionatlS de
adeB'DpulS ideii ooeti'le a AHI Bel'llardin de St.
Pierre, Rape a ZiSH R'D: toate n'DdllpLIe �enepauiH­
niAopli Biitoape� îmOpelln'D Hll toate animaJe.JIe
I,ape .Ie BOpH lImo.llea� se opellIDE.J'D aI,llmH neste
KuneteJle noastpe în acpH; 1\'L'l1 dali'L wtimg 1\'1)
,',
[70]
1:
joi
li
,
I
I
1
1,
70 .--
!lea mal mape napte a xopnsplropă opranlse,
(apEopii, epsapt mi anlmare) xonsists în uns
anot tutiindă I\L aua 'le manteae Sl:lrR în fopms
de zemspl din sÎnl:lAIi usmtntarst, Bine din aepa
mi I\L aseste sssspj ansatlue, snlmstnds-se In
mante, deaină nstpirninte nentps anlmare ; AIIlndli
toate asestca in seams, zÎI{Ii, nerpenrlts ns
Bomli nxtea tsr-sdsl I{L toate mante.se u.i toale
anlmare.ie 'le se Bopli desso.rta mai U!! spm s ne
lI1imîntli, esists în fopms de aUL, adexs în stape
JatentL, nedessoatats în aeps, snde iali napte aa
'llpKI:IJla!!il:lnea oxeaneacpă.
AqeastL qipKHA3!!il:lne este SI:IUHSL .Ia o mHA­
l!ime de inLtl:lin!!e xrlmatlse mi xosmiue. în
J)enepaJIIi, npezlnua sneî neuetaulsneî nor-ata saă
sneî qiBiAiz3!!i!mi omenewti sine desaortate, in­
frse dintp'sns modă nstepnikă mi fuaopasl.rs asa­
upa axestel '1iPIHlAJUilH1'f � I\L'li snde esi-tr, o se­
J)etauillne sorats, mai 1\1:1 seams nsdspr 1\1:1 ap­
sopî nstepnlst, 3KO.1O nroaia mi PO/la Bapa mi
Z'liUadL iapna, l\3dli în aEonden!!e, ne Kindli n;atpa
papli mi temuepatl:lpa aepll,flli este modepatL.
întp'adeBT,pli ul:ltemli ziqe KL n'Ldl:lpLle sîntli mo­
depatopii I\JlimeAopli. Asemenea mi opaweJe
mapi ÎllIwnl,lil!pate d'o arpÎI\1;,ltllPL desBoAtulL, J11!­
I\peaZL dintp '1!nli modli faBopaEiAg mi modepa-
[71]
-71 -
tops, nentps RJima AOI,aA1l. A seasta se apats
dintp'sns mods fpanants aa difepite U'bpl în di­
fepite eno 'le. S'Ji qit'Jimli ai'Il snese esemrue.
Tar.ituJ' nopsemte de I,Iepmania xa d'o RAim'Ji foap­
te Iplrspoass, ne Rîndli I,Iepmania d'axsmă ape o
RAim'Ji modepats ; Rape e sasza axesteî ssimsspî ?
Fllndă-xs în tlmnars AHi Ta'Iilli, toats Ilepmania
a fostă S'JiAEatiR'Ji, asoneplts de dese nsdspî imen­
se f'Jip'Ji arpiRHAtHP'Ji; axeasta a npodess essesiaa
stape de fpiră în Ilepmania d'atansl ; dAP assmă,
tmrrsgintnda-se rrsdspire S'JiAEati'Ie mi dese din
Ilepmania. ne KÎndg arplaartspa mi Indsstpla s'a
întinsă, :I'Ieasta a t'Jiiatli fpirHJlli KAimei de mai
nainte. Ears Hnli art esemms. Barea d'tmnpeuispaa
Pomei a fostli nestits nentps fpsmsseuea mi S'Ji­
rrstatea 'le ali domnlts 81WAO; al\1I111li auestă AOI\15
na nsmal K'Ji e deureprs mi KH tOtHJl1i infpHl\tiEiJlI
(nepoditops) aatnds o R'JiAdHP'Ji nes te m'JiSHp'Ji,
dap este mi nepu.aaoss , R'Ji'I1 Bapa se desao.uts
al\OAO în aeps Hnli npinsină B'Jit'Jim'Jitopli ne sape
Itarlenil tlli nsrnesxă aria cauioa, Rape ap1SnR'Ji
întp'o Ainroape de moapte ne axel Rape a P'Ji­
masli Rîtli-Ba timnli esn1Smi .Ia infA1Sinija a'Iest1S1
aepH. Eat'Ji dap I,'Ji nepdepea 'IiBiAizaiji1Snei a npo­
dHSli infpHl\tiBiAitatea lmel J,!'Jipi" stpildndli Kcapli
ţOal'Ji RAima el. �n& asemenea eSemn.lH tpistiS
[72]
- 72-
ne dr. Ilarestina, A'leastr. Uapr. areass sape, in
t.mnspue antise a anllt8, KlIm& zi'le sspin­
tspa tntp'o aimss noetiss ce ptspr de miepe
mi de aante » xsprtndă în aueasta Uapr.; de I\ÎndH
KlI xsdepea ei, xeapă ptsplre de arrs s'aH lIsKat8
mi aSI&-feAH aseasts JJapr. fepi'litr. a deaenită o
Uapr. steplrs, netpoass, rrÎpAit'L d'o K'LAdllpr. imen­
sr. a soapeasl, ne KÎndH arplasatspa nsmal pell"
meurte aKOAO ni'li de KlImH. KindH omllAlI se
dsse dintp'o JJapl., rrapKr. ia 1\11 dinsllJH senedix­
JJillnea 'lepllJlIl din aseasts ua pr.. Kea pH rrase­
pire Kîntr.toape din mdsp), se dlll\H saă tnsetea­
zr. a xtnta mi faopue nepds odoapea AOpH n.tr.KlIt'L.
'NerpemWi este o fants, Kr. rrsmintar e fr.KlIt& nen­
tps oms. �nde nil e-stsnsnă, aKO.1O sr. dsptmi, xase.
Ama dap 'lipKlIAal,!illnea oseantsops este
KondiUÎlmea 'lea mai nesesapie nentps esistenga
fiinueAopH opranise. Dap, sa S'L se lIpmeze o
asemenea 'lipKliAa!.!hme, este sepsts esistenga snet
atmosfepe. K'L'II amH B'LZlIIH I\'L aepll.IH 8tmos­
fepiKH, este miiKAO'litopll-AH a'lestei 'Iipl\lIA8ijillnei;
fr.p'L dînslIAH, arreAe O'leanllAlIl nil s'apH fi Sllit& În
SllSH în fopm'L de 8ElIpi, rrpin lIpmape fopma­
ijillnea rr,lOii, a z'LrrezeI mi 'leAOpH-AaAte meteope
aKlIati'le, n'ap8 fi aBlIlH AOKH; rrpin lIpmape BeJ,Ie­
taJJillnea DAante.wpH mi Biaija anima.wAopH, apH
[73]
in
I!
- 7�--
fi Imnoslstre, Bedeg! dap: RHmlS Natspa este Ka'
linH AanijH admipasiaă din Rape ns nsternă S'J)I
,sKotemg HnH ine.'Ig f'])p']) ss stpiK'])mH totHAH; SKO­
teui atmosfepa d'tmnpeulspsrs n'])mÎntHAHI rrostps
mi tndats. toate ptsplre se BOpg HSI\a, toate fe-'
nomenize axsatite BOpg înseta mi toat� A19me'8>
epranles Ba nepi,
-_."""'''J<>&�-
AekJJil>nea. VII..
(' OmHJg este RaIiHAg d'oneps 8Jg Rpeauia­
ner », asta este o esrrpesisne xonsaspars din ao-
Rime, în rHpa mll.&topg astopt, 'le aH sRpisH des- I
npe J,IellHAg amans. .'
APH fi Bine ss 'lep'l'et'])mli daR']) aueasts es- l
npeslsne este adesspats mi ns o esanepagisne,
o faatape Rape ne fasems noi inmine; R,])'ll ns
nsmal auel 'Ie se afA']) ne BipfllAii ssspel SO'IiaAe,
'Ii totă omH:.Ig îmi ape o sJ.'liBi'IÎlme nentps fAa-
tape,
A'Ieast'li esnpesisne in sensars ei adesspată
mi f'lip'li esauepagisne tnsemneass, 1<'Ii in miauo­
RliAH lnflniteaops Rpaijillni Bil 'Ie se afA'Ii ne n'])­
mtnts, este sna Rape noate fi nplnits Ra ideaA!SAlS;
'1
[74]
'1
"
-74 -
Illtll.lOpH, tntosmaî na lInli Ranll d'oneps, este
ideaAlIAli RpeaIJillniAOpli aptlstarsî. Insn npe­
J(�mH adeaspatsr idea.f1! nepfests esists nsmat în
idee, ne I\Îndll în A8mea matepiars esists nxmat
npeagisnl imnepfeste, ama uri. fie Kape omă in
naptisarapă este denapte d'a fi 8nH idears saă
8n� Kan1l d'oneps aAH I\peaijÎ1>ner, ne I\ÎndH �ma­
nitatea în J,IenepaAH, adexs, ideea J,Ien8A1>1 smană
in totaritatea sa, Înf'D/JÎmeaz'D asestă ideară nep­
feld8 mi s1>6.timH.
Ama dap ideaA1>Jlli omenesss esists namal
ln nOI, ne I\Îndll în asmea peaAl> eslsrs oamenl,
a I\liPOPH saroape esle stimats dsns 'le se 1)/)­
J(1)pl> d'o Bii:l/J'D mal m1>AtH sali mal n1>l!in� arrpooe
niats de auest 8 idears.
Biaua 811el ftinije tnssfaeutte, xonp înde ideea
'lea mai mape a Kpeal!i1>ne'i, adeks ideea Infini-
11>A8'i mi a Etepnit'bijei; Kli'l'i npin Bia/Ja animurs
se apmeazs penauite peu nctuuetats a indinldars).
Ilpin aueasts penamtepe sas pestitsi pe a nl>p/Ji­
JOpH sare, fle-xape anlmars este, nîrrs .la IlnH
rpads, tnssnrî Kpeatopll,11I S'b1l. Îns'D KpeatopMIi
adeBl>patH mi omnirroLent1l a KpeaW toale A8KP8-
piAe din nimiK1I, ne Kînd1l1\peatop8A8 animaAli îmI
npods'le Kopn8.1B sJ)�, mi din nimiK1I, 'li din ni­
wte matepii ne I\ape .le iea din A8mea estepioapli ;
[75]
r :
-75 -
aseasts asme estepioaps npiaits 1\3 iZBOPXlg tsts­
.IOpl! fiin!!eAopl! tnssfreutte tIe esistn, se nsmeuite
Natspn sa� Maxpouosmă, sag malK'D osmteasss
nsmitn Isisl!, în :Mito.fOI,Iiea anthrs mi Înf'DJJ,imat'D
SlIB fil'Xpn de o femee K'lm1î nsmnpă infinită de
l!ÎJJ,e, rrpin Kap,c nstpemte infinite fiin!!e esislinte.
Dap Intoxmnl npenams în natsps, omars
este xpeagisnea 'lea mal ssruinrs, ama wi în
sfepa J,IenxAxl smană, seKsxJI8 fpsmosă este Iroa­
pea el mi înf'bl!ime"zn, KII tIe.lg mal mape dpents,
ideea Kpeal!ilinef. De aseea lins filosofii mo­
depna, RX dpeută IHlBintg nsmeuno femeea: a dsoa
l<peatoape diairrs, KhtI'i npin l(peatopxAl! 'leAl!
d'Întîjg s'a fllIilitg I,IenxJll! smană, rrpin sea d'a
dsoa, J,IenxJll! smană 'mI npodsue din zi in zi
n diside nOI mi se nsstpeaz.s de nimislpe.
Anol mi fllp'D d'asestea, toats fiinga femeii,
o arrponie mal mH.ILl! K'btpe natsps de KUl! ne
B'DpButS; o femee neplests este o fpsmoass
Iroape natxparn, rre I\Înd1î xul! omă nepfests, este
o fiinJJ,'I> nepfesuionats npin apte mi KHltXP'D.
Siml!ipiAe mi rtndipiae Aa femel pezidă întp'1in�
JlOKl!, adeR'D in inirnn, Kape Bate KII niolJixne mi
K'DAdxp'D, ne KÎndl! Aa B'DpBatx, l\l'lrrXA8 este pezi­
denl!a rîn,Jipi.wp1î mi n!lmal simJJipiAe sue 'mI
a� iZBOP1LIg .lOpii în inima din nenlllJlil S'Dl!. De atIee8
[76]
-76·-
-apmoula lntepns mi nasea sllf.lleteas1<'L� noate fi
nsstpats mllltH mal smops În sÎnlllll femelt, snde
sînus snite simulpire mi rtndipire, adeks toats
,sfepa niegel omenetutî, de KUg la B'LpBatH. snde
8tJeast'L snltate nil se afas, snde ideeze mi sim­
uipiJe a& dsoe opinine.
Fie-xape adeaspats fpsmsseue, este în sine
ling A8I\p8 mopaaă , întp'o sosietate de oameni
lIepfeK}!I, Kut8pa fpsmosarar mi adopapea 'E1I­
nIlJIII� sînUi lina. Kîndll Aa lmg oms Bine ed8Kati
simgipea fpsmossral e sine desaoatats, e.,l1 de
sine simte tndats 'le este 1i8nX mi 'le este P'Lg,
n AORg R'L IIn& om& nessatiaată tpesse S'L se
rtndeasss mal nainte mi S'L xotapasas "pin îUlJe­
zenuiane, 'le este 1)lIng uri 'le e P'Lg; anol 'leAg
î�?intîi& Ba simlJi tndats nsanjje.te 'f(�Ae maîfine întpe
E8ng mi P'Lg, ne RÎndg asersia Rape tpense S'L se
rtndeases .la distinKuilSniAe asestea, '1 BOpS SK'Lna
marte nsanue fine din onepaglsnea anaaitias fi
înlJeJenqi8nel S3Ae.
KOP8Ag (inima) pezidenga t8t8Aopll simj!Lwp&,
este aAtapIIJ'& 'IeJ& mal sansta, snde netmetats
apde o sslntee dlairrs, npin Rape omllJg xsnoa­
mte opi�ina sa 'IepeaSR'L.
în inim'L n8pt'Lm& o inf,nitate de simj!ipl,
o A8me intepioap'L fpllmoas'L rni intepesant1.; auo!
---.
,
"
[77]
-
, '
"
- 77
tn aseasts asme, fo4oarea 'lea mal Ipamoass '16
xpenrte axoao, este amopsss; asea sts asme de
simUipi este mai dorninantr, in fiinga Iemeeassn,
în aseasts fiin!!'L nOBio4'L, Kape noapts în sine Bii­
tOpHo4g l}.ellH.I1111 smans,
A'Iestg Sim!!H d'amops Rape domnemte in
sinH.I1g femeiî, npodsse toate Biptllijio4e ei, mai IUS
seams nrtndenea, ssnstatea, pssdapea, pesonsi­
Jiauillnea uri asneragixnea de sineiul ; niminl ns
e mai rata a se meplfi nentps ao4!!l, de RÎtg femeea.
Fie-xape Alll\P8 fpsmosă tpesse S'L fie fplS­
mOS8 nentpa SimUll.tH sedepeî, Ipsmosă nentpH'
SimUH.I1H estetină sas mopars mi Ipsmosă nentps
inteo4iQenl!'L sag nepfests, �ng omă fpsmosă,
dap ns mopasă, noate S'L n.l1aK'L nsmaf simijllAHI
sedepeî, dap o lnims RlIo4tiBat'L Rll adopapea fp8-
, msseueî mepare, ns ÎAg Ba rssl Ipsmoss ; anoi
ling omă fpsmoss mi mopară, dass ns spmeazs
perarlre pagionesiae, snpe a nsstpa ssrrstatea
mi nepfesgisnea ROPUllo4Hl s'J)g, ns Ba nrase pa­
uiHnei noastpe, Rape simte o DU'Iepe a npiBi
nHmal Aa AHRPHp'î nepfeRte,
În DietetiRa ll'oastp'J>, BOID8 Hpma dpHmH.lH
Rape dH'Ie mal RH seam'L ..Ia fpHmHSeijea pal!io­
naEin a omulli, adeK'J> ..Ia nepfeRuiRnea IWPUUHI
S'II&, E&RHpind&-se' d'o S'Ln'J>tate nepfeRt'L, ne l\ÎndiS
[78]
t
r, I
: I
! I
I
J
-78 -
fp8ID8seJ!ea mopa.n-, mi fisiK'J) sinlă osxeste Rape
ns intps în Radp8.�lS sepvetspuopă noastpe.
În uenepars, sîntlS însouite în natspr, fP8-
masegea mastlss 1,11 fpsmsseuea nepfesuisnet
opranismerops: llns oms sine f1>R1itlS e mal totă
.'alina d'o xonstitsuisne E1Hl1>; o essenglsne fase
D8maI o soa.rs tepisi.rs, adess oftisa [phthisă),
l\'8pe nposlne din momtenipe; axeastn soars Rape
atass ne tinepl în BÎPSt'J) de 15-25 de ani. De
msate opt tinepil asestia, llÎn1> 1111 sînUi alabaJ!I,'
sintli oamenii 'Iei mai fpsmouir, Hll o f<Jl!J> SIPJ>AIl-
1jind'J) de ssnntate mi psmenl IW poza, tnss tntoa­
mal sa o faoape fpsmoass în anepinJ!'L mi ne
din nssntp» ntasats d'llnlS Hepme, xa pe o poade,
aura mi aseuit! tinept sîntă Ipsmoun nsmaî în
enapinjjs, ne KîndS în nssntp» sîntS ataIwJ.!l de
aseasts natirm, tepiEiAD sape, dsrrs 'le a tmspi,­
uimatlS HIl riapeae sare o fiiinU1> omeneasxs.
nsmal JaST> npada el nÎIlT> Aa rpoarn,
BnS sopnă In> slnue IillpatUmi snnstosă, mn­
EapS R'J) nil e fpllll10sS totg ne nJld'le, "pin
ÎnfLuimapea 1l111>1 opranismg s'J)l1T>tosli, nepfeKtg
I1Ii enepl,IiKg. Semne.te s1>n1>tT>ueI sînUl' mp1lJl8
BliondinLg, dinuii fpllmoml mi S1>llDtoml mi mal
Ell seam1> o fBU1> (teint) RllpatT>. O faUL RllpatL,
�i'le ling alltopli� seamLllD K'1!nli 'lepg s:ening, ne
[79]
I
!
j
j
\
I
I
I
- 79
HJndli o fa!!n denuropars seamr.m, K'O zi tpi­
sts, Kîndii qep1>Jlli e axonepită K1> nsopf nems­
}\1>IJI. Dintp'ană stnue pg ese, În tinepeuea Om1>AlSl
mai K1> seanrs, dxoe natime sptte, adess: întîis
SKpOfl3.ii sali soara rîHiAop�� sape npodsse in-I
fAama!!Î1>ne (f.llOrosis) .la rîUl (gtandule), .la ORI,
.Ia nasă, Aa oase, in 1>peRI feaspimr de pane sptte
"Kape AaS1l semne nemtepse nentps toah, Biaija;
Rîte odats npodsse nepdepea nassasl, sapzipea,
opsipea mi moaptea. A dsoa natims este rachius,
Rape fase xa oaseae RonÎA1>A1>1 S1l psmtie moi mi
S1l se dea aa o napte; sonil paps S1> inUmun
S1l moap1l de aseasts natims, tnss psmtnă R15.
nlaoapere mi RlS mtlneae sI plmse, sa& R1> se fad
KOROma!!I mi misepasln nentps toais Bia!!a AOpg.
O ssrrs edsnauiane flsiss, Rape ROnSepB1l AlS-­
Rp1lpLle nrastise are IWpnlSA1>1 în stapea nopma­
A'L (stndă sînue.ie e sspată), ns Ba npodsue nil{
odats asemenea natimI lipite; ling RoniAl! fp1>mosg
este in uenepară lSng I;oniA8 ssnstoss, de axeea
este o rpeuran mape Aa aqe'a Rape 'mI inKi­
nlSesRI$, .l\1l este o Banitate a n1lpin!!'Aopl$ Rîndii
BoesRli 1\3 Roni! .llOpl! S1l fie fp1>moml.
Rpemtepea RopnaA1>l în tinepeue mi n1ls ....
tpapea Ropn1>A1>1 Aa omlSAx l\pesK1!lli� se lSpmeaZ1.
npici intpapea neînqetat1l a matepiiAopg oprani'le,
[80]
II .....
� , '
I �
I '1
f.; i li,
; I
I
: It;
l'
II
-80-
ne sape RopmlJllI nostps .le npiimemte din asmea
estepioap1> 'fe ne tnsonnioaps ; ama dap Kîndg
fassatatea aslmiragisnel [lnsxuripef) Kape este tn
noi, este ssnstoass, aflln'li stntems în stape a suim­
sa toate aseste matepil din asmea estepioaps in
n1>pijl adeaspats asimuate, adess asemnnstoape
Kopn8AII1 nostps ; dap daK'li aseasts Iassatate este
SA'liBit'li, atsml nstpiminteae intps nsmal în KOp­
nlll8 nostps, dap ns se asimi.rs asozo, adess ms
deBinlî stnue mi Kapne.
Hnlî KopniS omenesnă, nsmat atsnsl este S1>­
n ... tosă, Kindlî: 1-iiS, matepiire asimisate sintiS d'o
Ka.litate E8m, 2-.le3. Rîndlî stntă Bine asimiaate mi
3-lea, Kîndlî matepfire de Kape KOp08.11iS nsmaî ape
tpesslntrs, fiindă destinate a emi afap s dintp'tnss,
intp'adessps eSI! din xopnă dsm, K1!miS tpesse,
Keapă simoA8Alî siml.!iS aAlI DA1>IJepeI ne 00-
B'L1!8emte, K1> nentps ssnstatea noastps, este qe­
PlltK 8niS deosesits rpads de R1>Ad8pn, Rape opt
1\1> o r'lisimlî in aepars Kape ne înRODJ,Iioap'li, opI
1\1> ne o npORllp'limlî noi upin Bestimente Ralde,
opI npin Ramepi inR1>.IIzite în timU8.18 epnei.
qe infA8inij1> imens'D ape aS8upa Om8J8i,
o E8n']) metoad'L d'a se n1>!>tpa Bine în Rontpa
fpinlAlsi, o Bedemlî in 8neAe din l!'lipiAe nopdiqe
ue E8ponei, s. c. in SBeijia. AKO.lO moplî mal
[81]
-81-
l10uini oamenî, mai Ro seama sorri], eapna de
neplrmeamonle de RÎt8 în Ilepmania sentpars,
1<H toate R1. RAima Ssegief e moAti! mai fpirspoa­
ss de Kît8 aseea a Ilepmaniel � K'blli în Sseglea
toate fepestpiae Rase.wpl! sintă îndoite, asemenea
mi HUILle� de axeea se simte mSJtH mai n8uinH
fpinlJIH eapna în· n'blmtp8Ag I\aseJlOp./i în Ssegia
de I\ÎtH în Ilepmania.
Domni.ropăl
06lKel-iL8jH seanuef noastpe de astr.z! mi
11081e aAH ase.rer niitoepe, Ba fi sonsespate Aa
esnozigisnea snopă AeQl mi pezsatate statistiue
în sfepa Inienel nOII8Aape.
qe este statistisa ?
Statistisa este ana din mtiinuere 'leAe mal
modepne; ea se OI\Hn'L RH pezartate alurtirate aa
ossepsaulsnea fenomenlrops natspase, saă .Ia
tntlmurspl mopaAe mi soviare R8mH eae se aps­
ts, ns în naptissrepltate 'li în neneparltatea AOpg.
S. e. noimă S1) afA'bmH sape din dsoe opa-
nre mapt sîntH mai poditoape, adess în Rape nassă
mal mHAU1 xonil lntp'snă ană, sa8 în Rape nasaă mai
illHAUl BDeUI mi în sape mal marte fete? Ai'!l
ns nstems S1> rssims adesspars ossepatndă axeasts
tmnpeulspape ua inde8ideAe opallle.lOpî"i; K'b'll o
S1. J\1>demî"i în rpemeAI; nzindî"i stpade nAin'1i de
ne.!!i mi'li întp'on/! dintp'a'!este opame, o S'1i zi-
:i
'\
I
[82]
",",.,
t:
r '
"l'
1,·,
; I
! !
. ,
"
..
- 82
'IernII KL opannus as-sta e sorată în IneUI mi
se noate rrpea Bine R'L nsmat o stpads, ne sape
ams tpessts din lntlmmape, e nonarats KB 'let'L­
I!enl mis! de nenepajjisnea aiitoape, rre Rînd!! arte
ms.rte stpade ase a'Iastll! opauiă, sîntH roase de
sonil mist. Anol dUR'L solms S'L nil rpeurimă mi
81> af.njmH adeaspar, tpesse S'L upoxedams K1)
metoada xpmstonpe. S'L nxmt.p'smă nonxrauls­
nea din OpalllllA A. mi o s'o rnsimll s. e. som­
nS::;1) de 2000 de faml.�iL I\ape uonpndă 10,000
de ssfaete mi aseste 200U de famirll ali rrpo­
dBSli în asestă ană 1000 sonit din Rape 600
neu! Ul i 400 fele; dap 0puWBjli B. e somnssa
de 1000 de Iamlail, xonpinztnd 6000 ssfaete
mi în asests opaură nasxă ne ang 800 nonil din
sape 500 stnts ne!.!l mi 300 fete. Eats aiq'i
pezartateae somnalxate; adess: de mi în opauiă
B. nasss nsmat 800 nonil ne KÎndli în opaiuă A.
nasxs 1000, KIl toate aseste opaUllSAli B, e mlSAtli
mat poditopă de Kîtli A. 1\1>'1! Aa 10,OCO de SlS­
bete în A. nassă 1000 de [\O fi ii ne ans, adess
aa 10 oameni, lSnli KoniAli ne Rlndiî în B. .IIa 6000
de AOKlSitopi nasRII 800 de I\GniI adeR'L anpoane
Aa 8 .IIORlSitop' Ilng KonLIH; asemenea famiAiI
sîntli mai npOdllI\tiBe în B. de Rîtll în A. "n'll în
A. fie.I\8pe 1000 de famLlii nasKII 500 I\Orril, ne
[83]
- 83-
Rîndli în B. in 2000 de famlriî naSK8 800 xonif,
npin lIpmape podipea famiJii.wpli în A. xstpe
B. este eKlIal8 R1\ nponopulsnea de 5: 8; ase­
menea mi pezaglsnea întpe nllmnpllJli EneUi.lOpS
mi a feterops, nssxste în amîndaoe opanrere Ba­
plass, Rn'lr în A. întpe 10 senil nnSKlI!!l, 6 sintlf
EneUr mi 4 fete (ET.e'li, fete==3: 2), ne Rîndli in
B. întpe 8 xonil, 5 stnts Ene!!r mi 3 fete (Eheijl,
fetc=5: 3).
Ama dar nsmaî npin stati .. tiKn nstemă . afaa
adesspateae miunrspr natspare (Immargipea, mop­
tarltatea), souiare [indsstpia, xomepgs, urtllnueae)
mi mopale (rpadiuisnlae 'le se manifesta npin
nllOOnpll.tli xpimeaopă somise Intp'sns timnă xo­
tn PÎUi) , a difepite.iopă na!!illnI mi npin lIpmape
a r,renlllllf smans tntperă ; tnss o statistiur, ade­
B1>patn ns-e o .Illr'pape d'o zi, 'li tpesse adsnate
o mllAuime mape de ossepaanianî amezate în lis­
te esaste mi uomnapate lina ss arta. în mz.rte
din satele qiBLlizate în Espona mi Ameplxa ,
sîntă tntp'adinsă dperstopiî nsmite sipospt statis­
tise optndsite nentps aqeastn pamllpn Imnoptants.,
Rape a psmpsats o .Hlmin'D ama de mape assnpa
tlltll.Wpli mimR'LpiAOpli statelopli modepne.
A qeste pezliAtate statisti'lJ,e sînrli foapte nll­
mepoase mi Bapiate, ÎllS'D nOI ne Homa m'LPţIini,
[84]
'1 i'
1,
I I
• l '
'1
ti
,\ I
� '
,
I
- 84-
ailJi a nsmî sneae din lfeAe mal' fpanante, sape'
ali lInH panopts întinsă RII stsdilL1H J)ensAsI smans,
AlJeste peaartate sintli lfeJe spmstoape :
1-ig, ijenSJH smans ape dlfeptte nepioade de
dessostape, tntosmat sa fle-xape omă în naptixs-,
A.ap2§. Ilen S.ll li smnnă este I\oniAlf în insareze
Oveaniet, în sneae .IIoRspI are AmepilJeI mi în Afpi­
xa ; este tîn'Lp� aa sneae nauisn'î în naptea opien­
tau a Esponet, mi în statspire snite BAe Ame­
pilier; este ll'LpBatH în lJentpsJli mi oRlJideatsJg
Esponel r este ll'Ltpînli în Isnania, }{ina mi în
'leAe-AaAte state în naptea oxsidentars a Asiel �
dap e mopts în naaisnue antlse, se aH J10RsÎUi
in naptea oxsldentars. a Asiel, Baaironia, Asipia
Sipia, Fenisia; este asemenea moptă în nsmtntspue
KAasi'le, antise, din Ilarestina, Erada mi Poma.
Sintli tntp'adeasps ne n'LmÎntH nagisnl Kape sîn18-
fOR'L in enoxa nonlaspief, aateae slntă în enosa
adoaessenuet, arteae se afA'L în slpsta de omă
fopmats, ne Rîndli a.luI nonsn stnts I\U oameni
B'LtpînI ripBoBl, Rape meprH .K'Ltpe diso.lls!!hmea
(moaptea) J10pH.
AlJeast'L esnpesisne n8-e Bp'O fpasT. rroetiri'L,
'li este esnpesisnea sn8I fenomenli adeB'I>patH; l\DlJI
tn difepite st'I>pI sali Bîpste aAe nonsAiAopli r'I>­
simlS l\apaRtepiAe nponpiI nentps difepite BîpstO'
[85]
- 85-
fn dessoxtapea Bieuei', indiaidsare a HnHt om lI.
Ama s. e. rsslmă .Ia HnR 1I01l8A8-1COniA8 (npe­
RHmR ne înf1iuimeaz'D istopia antixs mi npexsmă
r'DSimR mi ast'b-Zl .Ia sneae nOJ!itml asia fopmate)
toate napaxtepiae ansl RonÎ.fR de .Ia 2-10 ani.
Este irnopantă, ssnepstluiosă, aopaslă, nanpislosă
neflinds în stape a se rllEepna sinrsps, idelre
fpsmaseuet mi are IiHBiinuel, îI ainsessă 1\H totHAg
dap spemtepea sa este foapte penede mi ape
anR niltopă mape. Sînt8 aA!!l 1I0n8A; odouesnenui
sali iKHnl; asemtl nonsn a1l xapastepire ansi
Un'bpR de AU 14-2U de anl ; Biaua .40p1l este
mins de noezil mi de LI8zi8ni, inima Aopll e
ruins de nasisne Bie, nenepositatea este 8nll I\a­
pastepă distinxtias în aueasts stpsts ; ideea fps­
mOS8A81 este 'lea mal ideea domnitoape; asemtî
nonan fpsmoun, noetiul mi nA'bKII!!I ali npodsss în
auests tlmnă Aitepatllpa noetisa AOp8, insnipats
de epoismsră, de simgipi.re tinepegel, de amopars
inouentă mi AipiRII; toate Aitepat8pi.Ae rroetise
epoise are naJJillniAopli antixe, s'as f'bI<lIt8 întp'a­
seasts stpsts. Dap ne d'aJlt'b napte, iKwimel ns
npea'I nAald; totII d'mma AlIKp'DpiAe meditatine mi
intpenpindepi nozitine; de alJCea fiAO'3ofia, mtiin­
l!e.fe mi ind8stpien n8 sînt8 desnoAtate .Ia o aseme­
nea nayilme; e rpeli d'a fi rllBepnat8 iap'Diill I\a 1Il8-
8
[86]
Fi 'i-ti'
,:1
:1
• I
.! I
I
(
- 86
nimea. IIoT18.!ii BlJpBauJ, se afA1> în DlInI\h�.llt
ljeAH mal 1naAt& sa& RllJlminantH 3.1& desBoAt1>pei AOP;
Bial!a AOpH e aatiss, timnli.l& îi este sRsmn15 (tim­
nSAH e sant, zi'le Enrueza), toale ASRp'bpiAe in­
dsstpiase, toate nporpesire llltiinijifi'le, în fine
toale manifestagianire rratepiaopă nagionare, slntă
desno.rtate în '1eJ& mar mape rpadă; noesiea uri
mszika sînt Jla asemenea nauisn'[ nositise, mai
mast Fpsmoase de I\ît sssaime, mar mxrt nA'bRllle
în fopma de Rît sorate în s irngipe. - Aa aseste
naijillni, m.mtntar xonpinde atîIJI JORsilopi I\Ît e
nosi6LI15, fiind R1> fieurl sape n'bpli'liR'b de nsmtnt
n'a pemas roars de aueea o asemenea nagixne
lli.KlinS'b în rpadar 'leA mal mape az desaoatspej
ei, nsmat ape lln& mitopă, întoumaî xa uri an oms
în nîpsta in sape toate faRllJl'bj!Lfe sare fisi'le s'a&
dessoatată nin'b aa rpadar '1e.1 mai mape, nsmaî
noate autenta înR'b o speurtepe noss. Dap sînt
arte nagisn! l,ape se afu în nîpsta f)'btpîueijer, întp'o
stape inaarids ( rtpsoas) îna inl ind [\ntpe disoJllliji/)­
nea .lJOp. Kina s. e. �e af.,n, în a'leastL nOziijÎllne.
I{apal\t'pllJ llnllI asemenea stat este lln5J RS I\U­
pal,lepllJI B'btpînej!ei /)nlll om&; npei\l!m 1111 f:j'btpîn
simte }\'b dm zi în zi nlltepiJe saAe îmmlj!inîndll­
se mi ns noate fa'le nimiR; npclillm lin E'Dtpîn
�«t S'btllpat fiind de toale nA'b'JepLle Bieij!, l(liSt'b
[87]
- 87-
nimte rlisl'Dpi sizape mi nanpiuloase, ama mi .Aile-·
patspa mi apte.re fpsmoase are linR} asemenea
stat, a� defeste de esauepagianî, sînt afextate eap
mi natspaae; npel\Rm sn B1>tpin este J)eAos� de
tinepimea sape mepJ,Ie I<'Dtpe mssepue sne] ARme
ne Rape eAH este sLtit a nspssl, asemenea mi.
stateze sstptne sînt neroase de state tinepe, Imp'D
aH lin siitop , din aueste uerosll es� ARnte sîn­
nepoase, în Rape stateae tinepe BiplieSI<1i în J,Ie­
nepe. Dap dsrrs dexpenitatea snel BDtpîneije
foapte 'naintars, Bine moapte Aa indinide mi 3-
seste se I>pmeaz'li mi I<li state.re. State.re mi na­
ijiliniAe mops tntoxmat sa oamenii; adetes fiinua
AOp indiaidaars se nepde Rli totar ne xtnd mate­
piea din Rape ali fost xomnss-, esiste mi mal ne
lipm'D; fieml xape stat este xa o fiinij'L opranixs
tn xape esiste o idee inepents (lin ssfzet) l\ap6
'.Il/ manginea A emit axest ssfaet, fiing'D opsanins a
mspit, de mi opraneae el înfDijimeaz'D tote aseste
fopme 1\8 mai nainte; ns ssnt oape alJeAaml
mîini mi aseaeaml nisoape Aa lin omă moptă Ra
mi .Ia lin om� Bili? Kapnea s'a Sl\imBat I\R lJena?
Nli! De lJe dap I\opm).l� epa Bi&, mîIniAe se milll­
I\a mi nilJoapeAe limBA']), eap al\Rm nli?- fiind R'])
slSf.letlS.I intepiop I\ape '.1 a inBieatli mal nainte, s'a
dlSs. Asemenea mi .Ia statlS; Rînd slif.letlSAIS ine-
["1
,1
! �,.J,
.­
! ·1
1<
[88]
1;
I
j
- 88 -
pent aAli fie K'Lpel nagrsm, Rape sonstitse esi!J­
tenga sa naijiona.l'I> s'a dss, nagianea a mspit, 00-
mi.Ili a desenit lin xadeaepă, de mi oamenii Rape
aH somnsss aseasts nagisne, apats ne din afaps
toats aseasts tnhuimape sa mal nainte; m»nînRZi,
sea, limBJ» dsns tpesspire .wp, dap 'le foaos ?
...-sînt memspii linlil xadesepă din Rape SSfJetliA
disină, Sl>f.wtli.l ninillants, s'a dlis!
.Ia aseasts xonsidepauiane se P�DOpt» mi
asta, adiss: oape o nag.sne moapts noate peinala ?
TIoate doslndi din n08 o eslstenus nauionars ?­
Istopia sniaepsars a pesDsns n1in1i assm .Ia a­
seasts Intpesape in apmonie Kli istopiea natspa­
.I'I>. Ilpeasm o fiinu'L opranixs ssnepioaps, adexs o
fiinij» animars moaprs, nsmal noate petnaia, ase­
menea mi stateze adesspat moapte n'aă nstst petnaia.
Bose tinepege intp'o BiaU1i ns sînt, zise fisioao­
�ia; dose esistenge nagionase tntpepsnte , lina
inlJenînd dsns asdepea qeAeI d'întîiă, eap mi sînt.
Anoi, lUi Rît esistenua linel nauillne a fost mai
ssnepioap'L, Kli atit moaptea ei o derpadeazJi mal
IDliAt, f'LKînd peînBiepea sa mai imuosiBiAh, in­
tOKmal Ka mi in nat1lpa opraniIrJ;. întpe lin apEoplS
stlndl5 în nilJioape, înfJopind mi intpe lin apBop
t'Liat, nerpemit este o difepen!!'L mut mai miK'I>
de Rit intpe lin om8 Bi8 mi înlpe lin omIS moptlS,
[89]
- 89·-
apBOpl3A tT.iat noate peînnia, ne Idnd omsr moptK
nsmal 1nBiazT. în asmea axeasta , asemenea
sn n001l"1 sape s'a ssnspat de o esistenus naJlio­
nars în a.!1tT. , dalrli a nepdst aseste eslstingl mi a
mspit, nsmaî însiaz's. Dap ns nstemă t'1r'Iidlli R'Ii
sînUi nonan Rape soamsns d'a fi mopUI mi ns sîntă ;
slntă nsmal intp'lmg somns AetapJ)iKg, asflxtisă,
Asfiasia na-.e moapts j din asflssia noate S'Ii demten­
te 'line-Ba mi nonari aseurtia se BOp demtenta odats.
2-.wa. I,IemlJI smană este indestpsntisiră xa
tnssmî rrsmintar ne Rape aosseurte, de mi sma­
nitatea npiimemte netnuetat infasinge fozosltoape
saă B'1t'lim'Ltoape de Jla rrsmtnts , de .13 oseans,
de aa aeps mi Rllap de ..Ia qeAe aaate nopnspt
sepemtl Hape o tnuonuloaps. Este tntp'adessp o
mape uestisne J)eoAoI,IiK'1: daxs ssnpafaua nsmtn­
tllAllI nostps Ba psmtnea d'aasms în siitop în sta­
pea sa aHl1l8.n, sas daK'1 Ba ssfepi din nOK sp'sn
xataxrismă sag BP'O pesoasgisne fisiR'1 Ra aqeAe
Rape ag npeqedat enOKa aldl3aA'Ii a mmîntll.llll ?­
Îns'L alJcasl'1 întpeBape nll este în RontpadiRJ!illne
Kll a'leea 'le zilJem Jesnpe indllstpllKtiBiAitatea I;Ie­
nUllI llmang; R'1'1'( aqeast'1 indestpllHti:r;iJitate se
panoapt'1 nllmal .Ia enORa sag Biaija aHlllaA'Ii a
n'Iimintlwli; anoi în sistema 8KtllaA'Ii a RpeaijÎ1meI
, tepestpe" omu este, indestpsKti:r;i.ali mi neamu ui
,',
r
L
I
I
li
II
[90]
.1
I
-':"90-
'ns . noate 51> neapzT. iIitIl O dats Ha neamspire
artopa animale Rape s'a8 stinsă de .Ia înlleD8t8JH
timnspuopă istopise ntns assm.
3-Jea. I)en8JI smans este RanaBi.48 d'a nainta
111 dessoatapea sa sag mi din xontpa a spma o
K8Ae petorpads, Înss nporpes8JI naintspeî S1> sp­
meze mal xsptnd la sn oms slnrsp de Rît Ja o
famirie, JI8 famirit mai 8Urop1l de Rît Ja o nagis­
ne, mi .Ia 'lea din spm's nporpess.ll mepne tot
mal iste de Rît .IIa smanitatea tntuear-s. A'leasta
este nonfopms 1\1! Jle�LIC miunesper sopnspuop în
asmea matepiars, Rape zille R1>, 1\8 Rît masa 8n1!1
sopnă e mal mape mi atît desine mai r pes a'JI
nene în miumape npin BP'O fop!!1> motpise (mim­
K1>toape) dap îndatt, dsns 'le aueste sopnspt aH
tnsenst a se miurxa, at8n'l! IwpmiJIIl.'le.ll1l mai rpeă
mep�e mai iste înainte n1>stpînd fopua imnsasianel
mai A1!nrll timnă de Rît IWPII8pi rnisf aalnd o mass
KOpnOpaJ1> mal mixs.
4-Jlea. QiBLlizaiji8nea, nozinixnea souiars,
'Konstit1il!i1inea statarsî , stapea mt'inJ!e .. lOp mi a
apterop fpsmoase aII KontpiB1!H tot d'asna foapte
msrt .Ia înaintapea sag petporpaJil!i8nea I,Ien8A81
,8manH.
N8 n1!tem ST. ne tntindemg a BopBi ailJi mai
r m�SAt desnpe, aqeasla; ooate Bomg aBeB oKasi1!De
[91]
·r-
- 91-
tn alt JOI\5 3 BCpBi mai mart desnpe 3'leal!l'J> xes­
tisne �mnoptant1i, mi ne aom mspulnl ai'li nllmal
aa sneze xonsidepagianî uenepare.
qiBiJizauillnea, sa stapea soslars a omllAIlI, este
onsss .ra stapea natspars. Oameni în satpe natspa­
J1i sint S1iJliati'l'}; snde, rntp'o soxietate d'oamenî, DIS
s'a dessoatats dpentară 'liBi.tl! mi AeviJe sosiare
3'lemtl oamenl fopmezs o rpsmads salt o opdie
de oameni s'DJliati'l'i, dap nil �ng stată 'liBi.lisatlt;
npin spmape tendenga 'liBiAizaijillnei este fipemte
d'a S1i dens pta de sta pe natspa.n.; înss ai'l} S1i
npezents Ilnl! neplsoaă ma pe nentpx adenspata
'liBiAizauillne; fllndă-xs aseastt, derrsptape de sta­
pe natspars, ape mi ea mspulnlae ei fipemte.
O 'liBiAiz3oJ!illne Rape S1i dennpteazs neste aseste
xotape, nsmal este o 'liBiAizauillne adeespats, 'li
este faR[j'le mi antinatspare, Auoasts sipnom­
stanU1i ag mi infAlIinijeAe Aopli natepnise aSllnpa
immm1it1iuipe'i sas înp1illt1iuipe'i oarneniropă în
sfepa AOpg fiziK1i mi mopan. S. e. linii din
nonan semis1iAEati'll in India, apdg B1idllBeJe AOp
dlln1i moaptea B1ipBaUIAop, ziKind R1i se R/mine
K1i sllfAelllA femel S'L netpeaK1i ne sllfAelllA 1>1ip­
Bat/WSl nin1i .Ia napadis. Ai'li nsimg o esaţIepa­
ui/sue antinatllpan d'o idee 'liBiJizatpiK1i, adeK'b de
ideea K'Ls'btopiei lUi fideJitatea I\On"'lSra.l�. A.lte
---...
- "
0''
....
1
"�o
r'
"
I
'1
�
I!
"
I� !
1.
1,
,
,1
iJ
"
:,
II'
1,
i �
:i
[92]
I
- 92-
oaui8ni tn oseania, m'LnînK'L xopnspiae nspinui-
, JOp AOpS dane meapte, zialnd K'L nentps RopmiAlî
n'LpinuiAoplS ns noate S'L se f'LSeaSK'L 8nlS mop­
mints mai nosuă, de KîtS ln sapta sonihopă AOpS;
aisl asems iapmul o esaJ,Iepaiji!me antinatspars
mi antiestetles a snel idee xiaiaizatpive adexs fi
isslpel mi aeuepauisnel n'LpinijiAopH, m'lA. SinUi
tntp'adeanpă o m?lAijime de 'liBiJlizaiji?lnI assnpa
nsmtntsast ; aH mi fosts în istopiea smans difepite
'liBLJizaui?lni lina dsm, aata ; a fosts 'liBLIiz8iji1l­
nea antiirs, QiBiAizaiji1lnea din sesaaeae mediane
mi lJiBiAizaiji1lnea modepns l qe deosesipl imense
Intp'aseste 'linLlizaijilinI! xa de Aa 'leps rrsns .IIa
mmtnts l �ns asssă mape s'a xomisă 1\1l R1lBÎnt1lAS
lJiBiAiza)Ji?lnei; R'1'l1 asests H?lBints a l6epBits de
marte opl a aaonepi monstpsosiatatea xnopa stsp)
sosiare mi snopa AeJ,II nexsste. Ama dap noate o
S'1 ne tntpese xineaa: sape este sapastepară distins­
tiBH npin Kape nstemă ssnoamte adesspata qiBi­
Aiz8IJilint'? Eli p'Lsolinds � I\apaHtep1l.llS dlstinatlaă
8AH adesspatel QiBiJizaiji1lni este: xonsepeopea
demnitatea oms.IBi mi deseo.dapea tSIS.wp la1(,8A-
13U,UOP8 indieids.18i smanfJ tn sfepa eieu,ei saAe fi­
Zi1(,3 mi mOpa.l3, tflmpesn3 1(,S cleS80.ltapea fa1(,BA­
uquops slate.wpii mi a Bor3u,ii.4opii nau,ionaAe.
QiBi.lizaui3nea modepn'It este mllAtli . mal ade-
[93]
- 93-
B1Jpat1J mi mai tnaAt1J de KîU! '1iBiAizaJ.!i8nea antiK1J;
1\1J'Ii ideea de demnitatea smans, pesnentsră nentps
esistinga smam, Ka o fiinJ.!1J mopars, aseasts idee
este ideea domnitoape în sea mai mape napte a sta­
teaop modepne '1iBLlizate. E dest8.IlS sa S1J ne 8lt1Jm
.la tpatamentară xeaps oamenirops xpimlnarl tn­
Kiwi aK8mg in tnsisoapea (nsurssple) a stateaops '1i­
siaizate În sexsai mediani npisoniepii alS fostg
tpatagl ns xa oameni, 'Ii xa nimte KUni xon­
damnagl .la '10mar8AH enrepsasf. !(îte mii de oa­
menI aH mspltă atsns! S8ElS ssfepinueae rpozase
are toptspet l KÎte mii de npisoniepi ag msplt În
misepia 'lea mai teplsirs tnximt fllnds ani tntpeut
în '1eAliAe ossxspe, sstepane, hp'I> .!I11min1J, f1Jp'I>
aeps mi opl 'le miiKAOalJe de sleuslpe ! Dap aK8m�
K8 'le E1Jrape de seams naptiaaraps ssnts tpa­
taJ.!i KeapH assa-inil mi spiminariî 'IeI mal mapt !
Înalsopire sîntH naratsp i.lle '1eAe mai mapt, KJ1)­
dite dsm pezartatere seae mai modepne aae iJ,Ii­
enel nliuilJe, Kli SKOnli.llH d'a da AOKliitopLlOpl! AOP�
linx aepH sl>n1JtoslS lUi o BiaUl> I\Omfopta5iAl>; anOi
nlitpiminl8Ax npizoniepiAoplS mi în fine tOtH tpa­
i8AH AOplS este nerpeUJit& mal KomfoptaELI8. mal
paJ.!ionaEiJg mi mal nAl>Klitll de Kîtll tpailiAH 8n81
seirnoplS din seKoAil medianI t - Iat'I> efeKtluii
/SneI '1iBiJiz8J.!ilini adeB'I>pat'J)� Kape pesnefteaz'L
1;,
'1
,j
i
,
I
il
I
•
[94]
- 94-
xeapă tn omllAH lJeAH mal derpadats , fiinga sa
smans, mi Kape se suemte a mangine Keapl! în
aueasts esistenus xondamnats, AeţIiAe iKllstil!ieI
mi demnitatea lin el esistenge pagionasue.
EfeI\tllAH axestef lJiBiAizal!illnl, RlI lnrpladpea
ei nentps toate RAase.le statsrsî, s'a apstat nil nsmat
tn sfepa mOpail1i a oamenuops, îndllAlJindl! fipea
Aopl!, denspttnds de dînmi toate nasisniae fepose
mi s1iAJiatilJe, sspstndă în inima AOpl! ideea Sll­
saims, a mlsepisopdieî mi a somrrstlmlper, ideea
fp1il!iei omenemtl, sape este xapastepsaă dlstina­
tiB8 a toats lJiBLlizal!illnea modepns ; anol mi în
sfepa fisiK1i a oameniropă s'a apstată o difepinU1i
imenss întpe timnapue d'atsml mi întpe seae de
aRllml!. MIlAtC din soareae Rapc al! deximats na­
uillniAc antise, aFllml! opI R1i s'as îmnlll!inat8 opl
R1i s'aH stinsă RIl tOtllAg. E destsză S1i nomenims
ailJI Aenpa, axeasts natims sntpsoass xape des­
flrspeass KopnllA8 omarst, desnoinds' AX File o dats
de mîini mi de nisoape, f1iKînd din firspa diairrs
a omarst o mass de Rapne Ilpît1i mi rpOZaB1i de
B1iZllt; alJeast1i JioaA1i, ZiKX, Rape în seKo.lii de
miiRAoRx, nllmaI in I)epmania allllmnAlItl! 'l/,in'l/,izetli
de mii de snitaAlIpI mi de osuiUii KIl n'Ltimamh
3'feast� E03A'L nllmai esist'L aKllmll în Ellpona.
Anol B'Jipsatll (Illmatll) Rapa mal nainte in toui
[95]
- 95-
anii omopa este de mit de Iwoii în Espona, 3I<8mg
În llpma Inaenuisnet sasvlnel [artoipea) a nepdsts
npea mH,ltg din iHijea.,a AH), mi nstemă zive Reap
K1> din zi in zi S1> stinse mai mllJlt8. Dap pe­
zlutatHJlli qeJli mal namasiaă nentps fOAOSHAlI qi­
BLliza!!illneI în sfepa BÎe!!cI fiziqe a oamenuopă
modepni, ne apats eapsun statlstina, R'1'lI ea do­
aedeurte 1<1> în Espona mopli aRllmll ne ană mHAU�
mal nll!!ini oamenI de I<ÎU� in sexo.ril tpeRH!!I, de
mi Espona este aI>lImg mllAlll mal nonarats de Rît
atsns). în sel\O.'1llJl8 aA 17-Aea mspea în xanitareae
qeJe mapl din Eapona ne ană, IInlS întpe 23 .10-
xsitopt, al\omli în aueste sanitare mops ne anlî
llmi Intpe 40 de AORlIitopl, Ba 81> ziws 1\1> mop­
taritatea aR1Im8 s'a mixurcpată 1\11 anpoane 1/3 mal
miR1> de I\Îls atansl, s'a mi ossepeats T{1> xeapă în
anI 1831 uri 1848 An inaazisnea enidemieî xo­
aepel în Espona, 811 mlipiW asia atî!!i oamenl RÎtll
ml)pea în SeI\OJoA� ar 17-.fea in Espona întp'onN
anll de siniuite î
Iats nporpessză 'liBÎ.tizaJJiHnel modepne în fa­
BOpHA1Î .Hllll,Iimel Bie!!ei!
O S1> peuenims înlp'Hnli aAW AORli aa asea­
sts I\lIestiline imnoptant1>.
Sîntli întp'adeB1>pli liniI Rape se Bait1>, zil\Îndg,
1\1> npin qiBiAiz!l!,!isnea modepn1>, a R1ipia tendinu'17
[96]
- 96-
este tntp'astese a tntpodsxe o edllK3ui8ne eR88A'J.
mi osiseiapue essase intpe tOJA'i oamenil, K'J. npin­
tp'asestea, ZiRS, oamenii mi nagisnire BOp nepde
din opinlnaritatea .IOpit Aqeasta este o ossep­
BaJAiline 7KlISt'li, dap esauepats in sonsessenueae ei.
Assm slneaa K'liutopinds în Ilepmania, Fpamla,
Anr Aia mi Itaria Ba rssi tots aseaeauil osiseispî,
mi oameni Bine edl>KauI, mi, dintpe aseaste na­
uil>nI diaepse Ba r:bsi R'li ss seann.ns npea mll.dll
lina artia npin ideeae, înB'liI.!'litl>pa mi simulphe
.lOpll. Dap este asta ap'sns defextă ? Oape tpesse S'li
ne nrtnnemă nentps aseasts snifopmltate Kl:Ipe
domnemte întpe nlJ!ilmiAe '!iBilizate? Ni'!! de Rl>ml5 !
metodars snet ssne edllKauil>111 nentps omă na
noate fi de Rîtl5 l/8tJwi sns.ltB, npesxmă mi narea
adesspsasî na este de Kîtl5 nsmar sno; npin IIp­
mape oamenii de diaepse nau-snl mi pase, Rape,
ns toate diBepsit1;J!ile AOpS, sînts nsmal o sneJ!'li
de fiinJ!'li, stnts fpaJ!l emijJ! toui dintp'snă sînl5;
Rli Rîll5 se anponie mai ml>.ttl5 I\'btpe aqesll5 idea.ls
aAl5 �mei edl>KajJil>nl ])l>ne, 1\lI atît8 J,Jcnl>ll5 lImanl5
imnAinemte mai ml>AtH misil>nea sa :lSllnpa n'li­
mîl1tllAlIi. Dap S'li m! se team'li '!ineBa },'li, I\lI a­
qeast'li lInifopmitate a stl>diilOpl5 mi a sistemll.llll
de edl>l\auil>ne, se Ba nepde opiJ,Jinalitatea J,Jenil>­
AlIl întpe oameni 1 J,lenillAS este linii dapH napti-
[97]
- 97
R8 .. lf3pă, de Rape se E8I\8P'b nsmaî n8uinl aremt
tntpe noi. qea mai ssns edssagisne noate nsmal
dessoata tarenteze tnsssste dap ns e în stape
ni 'II o dats a da J;Ieni8AH anaia Kape ns' Ali ape;
mi de aseea sedemă mi aK8mH mi somă sedea
totă-de-zna, K'b dintp'o m8Auime de eJeBI Rape
medă ne o EanK'b în mKOaA1>, m8Aui deslnă oa­
menl de tarente medioxpe, dap foapte rr8uin! sîntli
arem! de nat8p'L a anpinde în sÎn8,1 AOp frama
J;leni8A81; asemtia smsrs xasea AOp uerriaA'L. În­
tpess K8 seKH..t'i lntpeuî sondesulns .. lil AOp mi
xiap de marte opî înaintea înB'bU'btopii JOp. ln­
B'LJ.!'Lt8pa metodixs n'a stinsă nÎtl'i odars faama
J;Ieni8A8I, 'Ii din xontpa a dlpiuiato în xarea Ron­
aenasirs xa S'L dessoarte asmina .181, în fasopxr
smanitsgi].
4-Aea. I,IenS.l,8 e-nan se tmsuieuite din zi
în zi mal mest. Aqeast'b este axam xonstatats
tntp'sn modă foapte esidentă. S1> 118 nopsimă
de Amepixa snde esisrs aasm opame mapl K8
40 .• flO mi xiap 100 mii de AOR8itoPI sape 'na­
inte Ro 20-30 de ani n'ag esistat ni'll de R8Dl
fiilld-R'b emirpflui8nea neRoT,tenit'L din E8pona în
AmepiRa a KontpeB8Ît m8At .la aqeasta, dap Kiap
mi in E8pona, 8nde Bp'O emirpaui8ne nOrr8Aap'L
de m8At n'a a88t .lOR, mi Ro toate a'lestea Berlem
9
t,
"
1"
r
I
, "
·i
li
1;
1·
I
1,
1
I
If
[100]
"
- 100-
rpesias a oamenlrop Ba mepue totlS RpesRfndg
ntns Ba alK1WJ,Ie sn timnă Rîndli tntp'adesspă npo­
dsxteae rrsmtntarsî nsmat BOp fi de alKlInse nen­
tps a nstpl n']) t01A1 oameni d'assnpa mmîntllAlIl.
Dap at8nqj oameni, R?l se BOp tpsi ? lUalthus ns
se sfiemte a pssnsnde, K'D tOp fi siAilAi a se
minxa SI/SA, ne aA(SA! Fpsmoass nepsnentias nen­
tps stpenenouil nostpi dsns mii de ani! - Înss
aseasts oninisne xorrpinde o epoape mape. În
ndap Malthus a smssat a suepiea AlSmea; uiti­
inga natspars nozitint, ne »pats pezartate xon­
tpapil, ainlurtitoape: R'])qi urtiinga aseasta a nposat
}{']) toate fiinl!eAe matepiare se se arA']) ne nn­
IIIÎntlS (fie opranise, fie neopranise) deplss sneae
din aate.re : adlss: din z'Dm!SpiAe nsmtntarsl se
fase Iapss ne Rîm nli, din iapss, Kapne de Eoli mi din
.l(apnea de 008, Kapnea de oms; aseasts Kapne se
snimss ne ISpm']) in niurte matepii neopraniue
axap se tntopx iapsm! în rrsmtnt supe aA înrp'l>ma
IIIi a SRoate din n!Soli nAante, Rape înqeu8 din
nlSoli aqest']) qipKISAaui!Sne etepn'D. Ama dap daR'D ne
d'onapte tp'DeSR 81\ISm n'D n'Dmînt mal mliAle mi­
lioane de oamenI de Rît nainte o mie de ani,
ne d'a.d'D uapte mop8 ue anli aR8m miAioane de
oameni mai mliAt de RÎt8 ali mllpit at!Snqi, npin
l)pmape XIS ldtli U'DmîntllA I\e.-!tllemte al\lSm mai
•
[101]
:- 101 -
mllAtli ne ans nentps nstplpea noastps, 1\8 atît�
il dsmă lnnanol mal msst ne ană npin mop!!il
R'];pil Inrporrsmă ; ama dap este imnosisis xa
msxap neste mii de anî ss se afae ne nsmtntâ
mal m8A!!! oameni de RîtS usmtnts S'1 noats ns­
pi, npeR8m este imnoslsu xa Dsnspea saă Pin8A,
s']; se 8S8':Ie odats, flind-xs Baps']; o m8AlJime
ama de mape de an']; în mape; R,];'11 npeR8m am
apstat ..Ia an art AORS, 'lipRlIAalJillnea oseane . .IOpiS
npodsue R']; ptspire nplimesx tot-d'asna tnanoî
aneae AOp 'le aiS B'bpsat în mape.
Dap o ss ne întpese 'line-Ba: nx sedemă
în toate ziAe.w, I{']; esistenga noastps denine mai
rpea mi mal ostenitoape din Ra1!Za mapel son­
xspenue 'le se afAL în toale npofesisniae mi pa­
mspire ossrragisnirop Bie!!ei? N8 sedems KL iapas
în snere !!Lpi (Ilepmania, AnrAia) în 1!pma îm­
m8Al!ipel oameni.rop, arplsartspa Rape a nlltpit�
mal nainte npea Bine arpixartopil d'asoso, nsmal
e tndestarstoape assm nentps el, în RÎtli o mape
rrapte dintp'înmir sîntli siAi!!! a emirpa în Ame­
pisa saă în Asstparia, 8nde rLseSK 8n Rîmn�
AiBepli, neK8AtiBalli mi 8nde fopmeau Ro.mnie
n1!oae de arpiR8AIlIP'D?
Toate a'lestea sînt adeBLpate, însL n8 fop­
mezli 80 apr8mentR în Iwntpa oninil!nel noastpe,
[102]
102
mi nposs nsmal K1> tmnspgipea oamenirop d'a­
slInpa n'LminlRAxi ns e notpiait npelstindenea; K'Ii,
ne srnd in Espona tp'LeSKH 260 muioane de oa­
meni, in Amepixa Rape e mal mape, Ip'LeSKiS ms­
mai 50 de milioane, anol în Asstpa.ila Kape este
ama de lll<J.pe sa mi Eapona, tpnesl;H nsmat dose
mirloane l Nerpewit este o misiune ma pe nentps
uenepauisnue aiitonpe, a adsse îmn'bpl!ipea oa­
menirop d'assnpa rrsmlnts.raf .ta ling eld,li6ps pa­
J.!iona6i.t, npin emirpagisnea nono.ruop din .wK1!pi
npea msrte aossite, .m AOKSpl npea roaite de
oamenf,
fiopEirns areBmS desnpe ./leI/ea Iiomnensauisnt
ud teonsuunia în toate miuusspise ue se spmeas»
an Asmra n/atepiass .
. mnd OI)SepB'bm3 o sepie de miunrspl ssm se
manifestezs în dimeusisne mape ne ssnpafaua n1>­
mtntsasf, ne înKpedinU'bmx R'b, KlI toate BllpiaUill­
nue sape ap'LLH axeste miunrspt, tot se af.l'" în­
tp'tnsere o tendingt, a npodsue totă-d'asna lin
pezsAtal3 eKlla.lg. S. e. Dsne ISn� uripă de anI
nefozosltopt nenrps arpisanspn, Bine lin urlpă de
anl KlI îmBLI'!:lSrape. Dsne o moptarilate mi e­
nidemre mope saH peSJieAe AllnI,l1 I\llpe aH imns­
uinnt� Dllm'bpllAli oameniAopli, ooollAal!illnea deBine
mS,Itg mal tape de ling mal nainte, Ka 8'L se noat,.
[103]
....... 103
nsle .m JOldi aseea tIe s'a nlepdstă, Dane eno-
1JeJe I\plItIiateAopH I\a pe <lH J!inlllH anpoane dos SlIt6
qÎnlJl-zelJi de ani ( 080-1250) mi in I\ape s'a np'I>­
n'LditlS muioane de oameni din Espona, e8po­
ueenl s'a� îmll.l!!iUI întp'atita in l,il8 dsne lin se­
ROA�, Espona a fosti! mllAI!! mal nonarats de RUlS
.Ia în'lenllhsAH I<Pll'linde.Wf!IS. în anii 1832- 36
dstrs XOAep'L, aH n'LSKlIli! mai mllAl!i Ronii în ElI­
pona de I\ît� mai nainte.
To!!i nonsait s'LpalJI aH mll.ll!i xonit, ne Rind
tOl!l nonsnt 60ral!l a� 1I11lJini uoniî. lat'L lapsml
Aer,lea uomnenzaulaner, Ilposidenga dinlrrs a Rom­
nensat AU tIei s'Lpa'll nptn nAMepea amop8J.1I1
nspintesss , ainsa de miauoase matepiare mi
vice-versa.
Anoi reÎlx de nepersrată ni S'L nape R'I> este
lin Ienomenă, totii este ssnss Aa nsmita AeI.Ie
Rape ape de sl\ollii a npodsxe linii pcssnats non­
stanrs mi erellaAii. N lIm'LpllAii zLle.lOpg fpsmoase
aH moioase, 1,11 sîntspt sag 1\11 .�iniwte, nerpeurită
R'I> ns se aseamsnn în 10!!1 anii tntp'snă AOR�;
dap dam, oesepasms aseste fenomene înlp'lIng
mape mipH de anl (s. e. in 15-20 de ani), o
S'J) psmtnemă iSRil!] de mipape, Rilg de mape este
Ronstanl!a AOpH. S. e. de la 1800 nîn'I> Aa
1825, nSffi'I>p8Ali zi.leAopg de n.loI, mi de Blnil
[106]
:. �.p
i
r
, l
i
I!
: �
1.,1
, '-
-106 -
Kue A8nr'b iap Aa mmRl8Azs emipel; 'li din ROO­
tpa 3IJeslll nporpess esle o ndeaspats tnaintape,
Ins'b ns în Jini'b dpeants, 'li in Aini'b snipam R8m
S'b esnpinrs lJeA' Epll.IZS CarUJ'.
FiAosofllAH lVIendeAsonH a zislS o nOpE'li foapte
adinR'li mi il\llsl1> J)cnll.IH smans, zilJe eJIIi, iJli ns­
temă somnspa ss nasauepi tntp'o R1>p8ij'li de DO­
uite, De .Kîndll fle-xape uenepaulsne tn naptias­
Japg, o DIlfem8 l;omnapa l\1l sllplîţlillAIl de Dom le.
Ilporpe-xră sllpxQi8JI1l1 este foaple mlipQinilll, a­
dess: nsmal dintp'o nouns aa sea BelJ n'li; a a­
iK8nsll eAg Aa SKO(JIl.,g S'hg fina.IlS, ds R'lip8ija 1\8
nasauieplr în mîna artaia sa S1>'j nainteze mi
eAlS se tntospse rOAll, dsrrs 'le a tmrulnltă mi­
sisnea sa. Ama dup ne d'onapte sspeuli in Dap­
tiRIlJlapll faKg nporpese foapte mspuinite, nstemă
zilJe 08IJi leaz']) în toats Biaij3 AOpZS în aseasts
8mEAape m'hpl)init']) în xoaue mi în ROAO; ne Rîndă
tpssapa de noutte tnainteaz s inlp'adewr.pll mepelS.
mi daR'li ap fi 8n nllm'bpă inflnită de sllpeţlii,
tp1>S8pa Ba înainta înlp'lln8 mod8 inl'initll. Ama
mi sepiea infinit1> de Qenepaijl!lOl 8mane, Ba a­
dlllJe ne QenlllH llID3nă Aa �n nporpes8 infinitli, totlS
anponiindll-se .Ia ide<lAIlA8 in fmil8 în nepfeK­
ui/soe, infinitlS in UI'hpime, fiindli o opodzlKyillne
[107]
-107 -
infinit'J> a infimlAliAlil speatcps a tlltllPOP� fiin­
UeAop8. *)
*) Nor']). In 3qe�st1> .IekuÎlme am nOllsit!! de ÎmB!ID1>t1>J!ipea
esislinu"j Oll\8A8i in timll8AH akl8aAH mi de npeasn­
�ipea BieUi! saA" npo.lss e IIpilllp'aQeast1> ÎmS5n1>t1>­
J!ipe. IaL1> aKlImli site-na Ai.Le statistiue sape upose
asestea :
Dsne ,11oreall de Iones e�'" pauopt5AÎi oamenizopă mOPlli
Intp'snă anii, ..Ia ssrna Aol.lIitopiAOpil.
In ltaaia, I'pesia, Tapuia, 1: 30.
In OJland", Fpanvia. 1I()6Sia. 1: 56.
In EJlseuia, Axstpia, Ilop.srnala mi Isnania, 1: 40.
In Pssiea Esponeene LUi Iloaonia 1: 45.
In N()(lBeJ)i�a. 1: 48.
In Isaanda. 1: 53.
011111> Chateauneofă s'a ÎmSI5n1>I"L!!ilil tppm�ullAlS de mimAoKII
8..1 nieuei omaaaî, in Fpauvia de .ra alJlIJlil t7rO, lIiu1> aa aUIIJllI
1825, În mod5J1i1 IIprn1>loplS:
Ilenrps xonil de 1t1 anl, s'aă ÎmslS01>t )!illS K5 11 8/'0 ani.
Ilenrps oameni de 50 an', s'"il '"GlIn"hl1>l!ilil k5 '1 aul,
Ilentps oameni de 60 ani, ,'ail imfilln1>I1>)!II� "II 9 6/'0 anî,
Dap iu Esporr .• il1lp�ar1> aQeasl1> IIliGIIII1>I1>l!ipe s' a g "1"'A8n-
nipe a tel'JOeull.IIII de mim,j<>Kil 3J1 aieget, s'a IIjlrnaLil in 1lI0d1lAi!
spnrstopă :
Au oameni de aa 20 nin1> ..Ia 45 de ani imc8u1>t1>uipea este
lUI 3 ani.
Aa oameni de 50 ani imGlSn"L'"Luipea este �11 5 sail 6 ani_
Aa oan1enl de 7(1 ani ÎUfGlSn1>I"h!!lp�a eSle KII 2 auI.
Dinll'e toaLe nal!ianiAtl din EIIIIIHla, ,m IIAU'I,ea noullAaj!Î15.
nel 111 rp"dIlJl& qeJlii mai u\dl'e s'a 1I1J111JLiS in nl'lS,i� (,Ia 11'17 ai
foslii in UplSsia 10 '/. miAioane .,10 �biIOpi. a�1S1II1l sinLil al(OAO 16 1,.
- -- -- - --- --�
[108]
- 108-
mÎAioane .IIOIIlSitopJ, npin lSpmape adsouipea anlSU'L II fost� liS ISI,
n 511t'L). DISDe Ilpssia Bine Mapea Epifania) in aml.llii 1821 a 11-
BlIt5 uonszagiane de 21 miaioane, 3KIIOlli 27 nriaioaue, npi I lIpmape
adsonipea aeeasta a Iostă 1 1'3 nposent.) In Asstpia ad-sonipea
3n1l3.11'L este klS ISnlS Jla s81'L din nonllAalli80e, dap in Fpamia ns­
mai KIS i Jla SIlI'L. Imllpel,lill�apea kspioass este, II'L din difepi­
teze sxisme (sexte) de xpeuninl, npotestangi sali JllSlep,ni S'L Îmm8.1-
lAesRlI mai mlSJltli dJl Ritii tOJ!I, dsrn, dinuril Binli naJ!illni.le KlI Jlel,lea
optodoxss, mi dISDe dinnrir naJ!izsoiJle Koto.lliqe, sape se immlSA!lesKii
mai DlllAiull de lIitii toate seze-zane j Ea ÎnK'L Isnauia, aveasrs !lap'L
lIato.liK'L În "Mii mai mape rpadă, 08 nxmaî K'L OIS 'a immlS.IIJ!itli, 'li
din zontpa nonsaauisnea ei s'a mixnropară in seKMi din ISpm'L. In
timnsaă lIfalSpe.llopll, Isnania asea 14 miaioaue aKlSmli ape nsmat
8 miaioa ne de .IIolIlSilopl.
Aekuilinea VIII.
DeS17pe xassese tmms iuipe; oameniiops mi aste
teonsidepatusni statis tiue.
Domnirop !
ARllm� aoms tpese în pesists npimeae
xaxze are îmmllA!!ipel oameniropă,
Iats pezxrtateae Aa Iiape aii alKllnS� statis­
tiqi modepnl qel mal 'JeAeBpi.
îmBlln1>t'Ll!ipea milKJOaqeAOpil de esistin!!'L,
Dlltpiminte sllfiqient.e, I\llp'L!!enia Kase.wp� mi 0-
pameAop� (aKlledIlI{te); o RA'bdi pe mal pa!!iona­
Bi.n; a I\aseJOp, mi RJI'Ldipea opame.wpl5 m)
[109]
- 109-
8JIel!e dperrte mi Aap1Je; o edssaulsne mal '68n1)
a soniuopă în dessoatapea Aopli fiSiK'n mi mo­
pau; îmBlln1>t1>UÎpea opranlsaglsnel apmateaops
tepestpe mi mapine; Baccina, o EIlED mediulns
noalgieneasxs, JIlÎndH K8 timullAB mssspi.re tpe­
soinsoase în sontpa enidemiisopă; fondapea sni­
tarezops npetstindinea R8 dotaui8n! sorate, I\J$­
dite dane sepeptae mtiinue! iuiene sassptnds-se
mi d'o lnrpizdpe esemnraps. Fondape osnige­
. rops nentps sstptnr, mi infipml, fondapea nase­
.lOpB de namtepe, de Konil r'bsi I!! ne 8.liue, fon­
dagianea KpemeAop C creches) saă asiAeAopli de
sonil, fondapea esireaops de zmilltiUl mi xeze-.
AaAte amez.sminte de sine-faxepî, Fondapea di­
fepiteaops sO'Iiet1>U! nentps sn alKlltopB pe'IinpOK&
mi nentps asirspapea în sontpa eaenlmenteaopă
nenoposite mi siap a mopuu, siap mi tpastameu­
t8Ali mal EAîndli mi mal smană aA npizoniepiaopf
toate aseste aB xontplssltă mutB JIa aseste pezanate.
A seste sîntB sasseae flslse , dap xaszeae
mopaze stntă: Jl!mina uitiingel, EOr1>uia nagio-«
nUD npin Rape tOU1 memspi sO'Iiet1>uel sÎntli 0-
Rl!naU1; ama dap Romepl!il!A, indl!stpia, nUllira­
I!illnea, Întp'llnB KIlBÎnts enep�[iea nauionau a fi în­
tins1>, toate aqe�te EenefiQi8pi sînt insouite mal tOtB­
d'al!na d'l!n r8BepnB AisepaAli, 8manB mi tOJepatl�,
10
I
t
t'
I
i
, '
r
1-
I
: ..
1
,
!
,
1,
I
I J
1,
ti
t
, �
"
! .
[110]
- 110-
J\ape nil mme nedest nlmaraî in dessoatapea tll­
lHpOPH faKllAt'buiJoPH sare sopnopare mi snipi­
tsare, xa ss noats ss se fo.roseasxs el mi .II!)
dtnsar toats soxietatea de axeasts dessoatape
snontans mi paglonasus.
Domnlrops, Kpedă F'b ns Ba fi de npisoss
xa S'b OBSepB'bm8 qeJle mal d'anpoane sneae din
qipKonstanue,te nsmlte ais),
în se rpadă nstplmtntară mi K8p'buenia KOp­
nHA81 xontpisse la ssm.tate mi lllnI,Iimea siegel,
Bomll nedea Aa sn aAtH lOKH.
Desnpe sondigianiae ssnitape ale AOKllinuiAOp,
iap aomă BOpEi mal ne spms ; aKOlO som sedea
R'b rrsm la sn rpadă, sondigisnire estetise, nen­
tP8 fpsmasenea AOKllinueAopll, xoinside mi KH
RondiuillnLte inieniue qe aH de ssons ssnstatea lO­
naitoplaops. Kasele Bine aepisite , J/liminoase,
tnsonuispate de sepdeuspl Rape IUaK& ol\i.IJ0p�
toate aueste xase sÎnlH mi qeAe mal ssnstoase.
Este tntp'adesspă o tmnpenispape pemapaasias
R'b StiAlll apxlteatonlss al snel errose, este Rom­
fopms .III> xapaatepxră uenepars al auestef enose.
în seKOl8AI mediane n,linlî de OEsRllpitate mi de
ideI rpemitc mi fantastilJe, aL8nql mi opamele
qe saH RA'bditlî a� aBlltlî 8Aiue oEsRllpe, stpîmte
nedpente mi RI> Rotitllpi fantastilJe; în opient8
[111]
- 111 --.J
'8llde ideea sO'liaBiJit1>Uel dintpe oamenl ainsemte
J(R tOhlJli, aROJO inteplopsas naserops este foapte
fpsmoase mi snrendidă ne RÎndli esteplopsaă a­
sestopâ Rase este Rpîtlî, tnfsglmtnds-se f1>p1> fa­
uade mi siap f1>p1> fepestpe; de aseaa RJiuiAe
sintă tpiste, monotone mi nesspate. Opientars­
"'1>1 il ruase Rl>p1>J.!enia mi xiap ARRSRJli, dap na­
mal în Rasa ARi, nentps dtnssa, mi ns afaps nen­
tps neneflxiaa sosietsueî, R1>'lJ ideea nn'lepi.wpli
souiare ns eslsts nentps dînsRAli. Îmmargipea
oamenuops npin îmBl>n1>t1>uipea edsaagisnef fizi'le
mi mopa.te a xonluopă, este lInRJl! din nsnxteae
'le.H.l mal imrroptante ase inlenet nons.rape. O
S1> asemă osaslsne în utli JOR8 a BOpBi mal ne
Aapr8 desnpe axestă nsnată, de Rape deninde sii­
tOpRJI smenipeî; tnss somă nomeni mUI .Ia nare
sneze din pezartateze statistise 'leAe mal intepe­
sante, Rape S1> panopteză .Ia asests nsnats,
Opranizaulanea perarats a omtipimpă mo­
depne, snde toate pezxrtatere mtiinueJopl! me­
disaae slntă tntpesainuate sope are mangine tots­
d'asna în stape Bl>n1> mi S1>ll'btoaS1>, estel:lma de
deoapte de nedes'liuJina opdii.fOpli sOJdes'le
nl>mite Jandsl\enextc în sel\OJeJe mediane Rape
al! tp1>itl! nRmai de lKafl>pr mi de eS'leS8pl mi opin
1ipmape a8 fosts n8 n8mai o Ruamitaţe Il1>BAiI\1>
1
j.
I
"
[112]
. �
�
1
1
ft
"
l'
I
! I
,
-112 -
nentpa qet1.uenl, xlap mi el tnssun S38 sonssmatâ
RlIpînd� în lIpma Bieuel JOp8 neperarats mi a­
BaziB1l .
Basstna (artoipea) este nerpeurită inaen­
uianea medixars sea mal sarstaple în timnapire
modepne; R1lql dealsml tnsoase, BjqillA tepiBLtl$ ar
BllEatllJllII a uepdst rpoaza AIlI; ÎnS1> sînt xnif Kape
npetlnds R1l KlI aaxuina s'a îmmll.lujt� natima SKpO­
faAeAop8, aa xonil , asestea este o esauepauisne.
I Baasina Allah de .IIa lin KoniAB s'])n1l!OSB ns ds
sKpofll.IB Aa KonLIlIA8 artoită, tnss Jiînd8 aqe<;t8
RonLI8 a aBlItlî mal nainte în IwpnllA8 AlII O npe­
disnozigisne nentps aseasts natims, alllnlI)' se
întîrnnn slte odats li']) dsne B31,qinape, natirna
aueasts aSKlInS1l în sopnă, ss fase BiziBiA']); tnss
aseste sÎnt8 nimte fante iso.rate mi în nenepars
tpesse ss ne BIlKlIp'])m8 mi xiap ss mll.llJ.!amimlî
'1epllAlII nentps aueasts inaengisne mape.
Mediliina noaigieneasss ape lin I\îrnn� foapte
întinsă nentps .IIl1Kp'])pi.lle el. Toate mssspire
iuieniue snpe a an'])pa soqiehui.lle de nepiI\OAlIA8
mopgiî npoaeninds din enidemis sa/î din nerrszi­
pea perareaopă ir,rieniqe nllBAiqe, sîntlî în sfepa
el. IIIi zelî, nll tpeBlIe s']) mepr,remlî upea de­
napte snpe a r'])si aprllmente afipmatiBe nentpll
aqt:asta; e destllAlî IW S1l ne adllqemlî aminte
[113]
-
,
I
t
I
- 113 �
nenopovipire npodsse mal nainte siap .Ia noi în
ueapa Pomtneasss din xasza sismeî, Izoaapea
xapantineasnr, sape este o pam1>pT. a medisinet
nOJiu\enewt'i, a SRT.natB ueapa de aueastn rpo­
ZaBT. sasie a ASI Damoare, Rape netnsetats a a7
mepingată AORSitopil din Pomsnia de Inaazlanf
nsot are siamer , mi Rape fT.Rsse RT. oamenii
tpniseps xa nimte nomazt, R1> uziAe tnxspaate,
rata a fSl,li neste rpanins ..Ia 'leAB mal miR� sro­
motă d'o moapte rpasniss. Anol noate ST. în­
jJe.llearT. fle-xape RT. o asemenea fpiR», îmniedi-
1\1 dessoatapea fOP!!C.lOp nBBJiqe snet nauisnl
mi rdap npesnapteazs nieaga oameniaops.
Este de npisos a apsta 1\1> snitarspi.re mi
aste amezsminte ll1>ui'le Iirantponlue sape se
afu aR1>m� .IIa toate nanisnue qiBiJizate, aH
SRT.natB mi SRans în Espona sste de mil de oa­
menî ne fieun-xape ană d'o moapte sirsp's, .Kiap
'in enidernia xoaepel, statistexa :\ apstată 1\T. în'
opamere mapî m»l\apll R1l rpsmsdlpea de mSJut
oamenl ..Ia sng AORS a f»R1>ts S1l se somsseasxs
mal mSAUI oameni de xOJepT., în opame map'i de
RîtB npin sate; dap moptaAitatea BOJnaBiAOpB a
fOStB npetstindenea mSAtll mai miRT. în opame
mapi de l\îtB în sate, fiindB I\T. ailll n'a esistaUs
snitaJe Bine opranisate I\a în opameJle mapl.
[114]
f.
I
"
r
II
II
1.
I
- 114 -�
Întp'adem.pă snltarspire mi a.de aurezn­
minte fLlantponiqe sînl.H tpi�mf8AH soqiet'I>uel mo­
depne; ere sîntH diruoma nOBÎ.1imeI snipitarsl
nenepars Rape nstpsnde sosietatea modepns ,
1('I>'l1 Impe simuipe este mal 110BiA'I> nentps oms
de RUH somrrstimipea ? Anol ideea xommtimipot
a denenit în timnspue noastpe sn assiomă I1S­
.BAiRH, sn fsndamentă SOqÎaAH aA stateaops mo­
depne, Daxs nonsalî 'liBiAizaUI antiul al! R8Ali­
Batl! ideea Ipsmossrsl, nOI aR8mi! RSAtiB'bml! i­
deea sssaimarsf, anol Rape este mal SllBAiml! de
l\itH xomnstimipea ? mi mtp'adeaspă na nstemă
.b.r'I>d8i, R'I> a'lestH sapasteps distinxtiaă, nOBÎAIS
mi SllBJimH aJ sO'liel'I>UÎi modepne, este effeRtsAH
I\pestianism1iA8I. }\iopaAllJH sssnmă ar Esanue­
AieI a fostii sn izaopă aimnede de snde aii emită
toate aseste stasulmente firantponlse. AR8mH,
R8 Rît/! o nauisne e maî 'liBi.tizaL'I>, mal .48mi­
nats mi mal nstepnlss, R8 atiti! se siremte mai
ln8ÂtH a se destinne npin stpsasuipea mi m8.1-
uimea stasirimenteaopă sase de sine-fasepe ;
naratspue 'leJe mal mapî mi fpsmoase în Rani­
ta.lHMe 'leJe mapI din E8pona, sîntil RonsaRpate
entp8 R8Jt8Jl! fiAantponieI; 1('I>'li astea sîntl! rAO­
u ea naui8niJopH, mi tOt5 de odal'I> rapanuia S'I>­
mt'I>uei JOpH n8BJi'le. llpoBidinua deBin'I> ne a
f'I>R8til ne nOI oamenI sOJidapi'i 8ns nentpll aAt8;
daR'I> nerJilKeml! S'I>n'I>tatea s'I>paqiAopll, Ra S'I>
n8 se Întinz'I> EOaJeJe întpe dînrnil', nerpemitl!
enidemiiAe Rape BOpi! emi din aqeste neînrpilKipI,
[115]
ns BOP!! 3JeQ.e întpe S'LpaI{S mi sorată, mi moap-'
tea Ba Bate aa noapta lI3AatsA8! sa mi Aa fe­
peastpa dsptmats a sopdeiarsl snpmansasî. Ba
S'L ZiI\'L ai'l! sonurstimipea mi eroismară as A8�
Kpats întp'o dipesgisne, dapă auests eroismară
este sn eroisms nosiră, K'L'l! a npodass A8KP'LPI
ama de nosire !
În npiainga tpantamentaral npizonlepuopă În
timnspue aKt83Ae, sosotesss K'L ns Ba fi de npi­
SOSH a zi'le aisl xlte-na sselnte esmisatise, mai
1\8 seams flinds K'li nestisniae Rape S'L panop­
teass ai 'lI, sînt/î foapte imnoptante.
Kestisnea npizoniepiropă se pedsse za 'lea
spmstoapoa npossems, adixs :
Mai Bine este nentpa sosietatea mi Reaps
nentps npizoniepl K8 S'1> fie lnxiurl m8AU} aa linii
AOKIl, sas sa fieurl-uape S'L psmiie deosesită în­
tp'o 'leA8J'D hp'b xomsnisaaisne 8D8J8 R8 aAt8J?
Înxisopeae de mal nainte as fostil simrue ;
întp'o odae mllpe ax fostă inRim! o ID8AlJime
mape de de..tiRlIenJ.!1 f'LP'L dlstinsgixnea de. rpa­
d8Ag xpimempă xomise mi de nonsldepagisnl
nepsonare a npizonieplaopă. lSn 9mg îmdslf nen­
tps o sins misn nurigieneasrrs s'a B'Lz8tli în so­
xietate RS sn asasina a K'I,p8i inims a fosts îmnie­
tpit'L mi neaK'lesiBLle de ni'!! o simlJipe 8man]),
sas .Ia OP! 'le m8stpape de R8�etil.
Nerpemitil K'L o asemenea so'!ietate a fOStR
o nepdepe mi o nenopo'!ipe foapte mape nentpll
deAeK8ent8Ail K� Bina miR'L Rape aBia nentpl! in--
[116]
I
I
1:'
I
, I
I
I
I
1,
II
,
116
t1iami dats a aB'bZlIts ni'lopllAs S'bS în sarea pell­
t'bl!ef. Kpima mi psstatea ssfreteasm. stnts na-'
time mopare sontaadoase xa mi sneze din IIa­
timeae IwpnopaAe.
Ama da p tnnisopire dsns sistem8.�s BeRis�
în AORS d'a sepsi, dsno sIwn8Ali Aopli, a xopizea
defestere mopare oamenuopă B'bralJJ tntp'tnsexe,
din xontpa s'ali hR8tli snoareae sisisperopă mi
spimeaopă 'leAopli mal infepnare, mi ama s'a
f'ItK8tli R'b aseea 'le ali intpată IIlI1!in BinoBal!l. ali
emită spiminan mapt mi nepfeRUI. Aueasts îm­
npelKlIpape n'aă n8t1ltli ss psmtie asssnss înain­
tea OI\LfOPS AeI,IistiAopli Kape as B'bZ8Is K'b înxi­
sopise, în AORli S'It fie niurte institste sarstaplî
nentpx stats, o rapanule nentps sesspuetea ns­
fi.lll\'It, din xontpa ax desenită o pan'b ranrpenoast
amepinustoape a infesta K8 sssspiae AOpS nstpede
tots opranismxră SO'liaAS.�
Aueasta a fostă sasza intpodssepel sistems­
Ali! nos sas uessuap«.
Sistemxr 'le.HSAap15 (sali mi nensiieonixe, fi­
indîî 1\'b tntleaun dats s'a nllss în .Hmpape în sta­
tllAS IIensLmanis în A mepi1\a) este liasatli aS8-
"pa 1\onsidepaUÎ8nei IIsixOAOJ,Ii'le� 1\'It omuli este
SO'lialiiJ8 din nat8pa sa mi K'b sin r8pitatea, îm­
npelln'b KII IIpî'lillnea (enn ui) Kape o însouemte,
sîntli nedense.le 'leAe mai nesxfepite IIentp8 0-
m8Ali, sînlli mal siml!itoape de I\itS foametea� os­
t�ne8Jla mi Kiapil d8pepea KopIIopaJ'J). llJi în­
tp'adeB'Itpli s'a B'bZlItli lin fenomen8 KlIpiosli, adeR'])
[117]
r
- 117-
R'I> npiminaril 'IeI mal tepisirf, asasinl RlI inima
îmnetpite Rape mal nainte psmlnea mllAl!,1 ani în
tnnisopt sstepane xomsne, fnP:b S:b ssfepe nlmisă,
din xontpa 'mI sstea mOR1I de tnxisopf mi de
A1!Rp:bpi suite, ne sprn's Rîndlî iag n1!SH în qeA1!Ae
izoaate mi ia .tT>SatH sinrspî, tnss hpT> Jl1!KpT>pi
siaite, dlndsf Riaplî sn nstpimentă ssnă, neste
n1!uine A1!ni aseurtl oamenl aH sxfepit tntp'attta
în I\îti:i aII psrats ST>'j omoape mal Bine de RÎtH
S1i tpseesas in aseasis sinrspitate tepisirs. �nii
aH mapită din efexteae izoA<ll!,i1!ne'i, aAl!,i aII ne­
ssnits.
AevistllAs a fosts m1!J1U1!mits de asestă pe­
peZll;tlulll, 1;'))q'i SI\On1!AIi Jl1!! epa d'a nedensi RlIg
se noute de tape ne f'l>R'l>topi'i de p'l>1I, tots de
odata astnds-se toate miacroaxeae d'a ns nstea
penoi napiepa JlOPS de PT>1!tT>l!,'i BP'O dats. Dapă
ne Kînds Jlevist1!Jls s'a sssspată, moparistsaă s'a
intpistată; R1)ql mopaJla mi smanltetea 'Iepe d'a
anea xommtlmipe R1! axeuitl memspi Iwp1!nui al
famirieî smane. Mai m1!stH mi mal smană epa
d'a omopî n'sn KllJlnaBiJls, de KÎtH d'aJllî IiT>Zni în­
tp'atîta în l\îtll ST> se sminteaSK1'. A qeste Konsi­
depaui1!n'i as npOd1!SH sistemllJlH aA tpeLfea, lin
sistemll miRstll, I\ape este ma'i I\ll seam1i întpe­
B1!inuatll in inRisopiJle slatllJ1!i în Fpanua, adel\T>
npisoniepi'i p'l>mînH m1!J1U'i îmnpe1!nal!,! în "amepe
map'i, esepseazT> mi JllIl\pT>piJle JlOPIl siJlite tolll
tmnpe1!n:b, inS:b mzitopil i înl\Onr,TOap:b neinlJetatll
aBîndll opdin1!JlB d'a n1! usa ne niminea a npo-
[118]
- 118 -
dsse 'lea mal mlxs BOPB']). Ama dapă aseuttl npiso ...
niepl SÎnt8 sondamnant Jla sn mstisms fopgată;
iap o nedeanss tepisirs 1 Ilentps K']) este mtillt8 K'])
sopsipea nentps omă este sna din Kondiuil!niJle
'leAC d'întîig 8.Ie BieUCl sare. KoniAl!A8 oml!AIII
in minlltl!,18 Kîndit nede nentps întîiaurl dat']) AlI­
mina zLleI, tnuene a stpira, nll de dspepe, lJi
nsmal npin Instinstă aptnds a manifesta faKl!.!­
tatea sa smans sape este nopsipea.
Iats în 'le stape se afAT> aKlSmH sestisnea
imnoptants a Kudipei tmdsopuops ; axeasts
sestlsne este denapte d'a fi pezoaste în zioa de
astszr ; iF' .plsnpsdenua, mopara mi iuiena tpense
ss ia napte somsne Aa aseasts pezo �l!l!illne It..,.
nars, nsstpars nentps uenepauisnuc slitoape.
Asirsphe nentps Ronii mi zrnintigf sîntH
iapsun nessovipî modepne. SnipitllA8 modepnă,
'lepe K'Il opt-ve tpeants a sOlJiet'Dl!eI Rape ns
este în stape a'ml npoteuea sinrllpg dpentspixe
sare, S'D fie nsss sssts npotexgisnea statllAlIl;
anol Konii mi zmintiuil sîntg asemenea fiinj!e
deBiJle }\apa aH tpeBl!inu'D de npoteKuil!nea sta­
tllAlIl. Intp'adeB'DpH nilJ] o paml!p'D mediKaA'D n'a
f'llKl!ts în timnllpLte modepne nporpese ama de
stp'DAl!lJite de KÎtS alJeAe Kape npiBesl,s.ila tprmta­
mentll zmintiuLlOps mi aAe Konii.ilopH în staBi.ili­
menteAe n1l6AilJe. SmintilJii aH fOStH tpaKtaUl mal
nainte Ra nimle fiinL!e Kape aH de8enitg npada
mi nLslJillneAe diaBOJleAops. Oninillnea nonllAapn
epa K'D Kînds lin diaBoA8 intpll întp'lInH oms, Î,I
[119]
- 119-
smintemte; o nonsexsenjrs 3' asesteî oninîsne apa
R1> tpesse S1> sats ne nesană sa S1> roneasxs ns
diaBOASA& dintp'tnsară, fllnds R1> ne diaBoAu8 în
SSS8 ns nstea S'b' Al> sats. A seasta ne adsse a­
minte istopia snsl instststopă Rape a npiimită
snpe inB1>lfLtsP1> sn xosonaură mi sn uir1>naInlS.
SA AS\. !{înd8 xoxonaurar a f1>((st8 Bp'O rpelllean,
instststopsaă a E'bt8t8 ns uir'bnarn8 R� S1> se RO­
piueaze I\OROnarn8AH; R1>Ij} ne eAg în nepsoans
n'a fOSt8 nepmiss S1>'A8 sats.s-- Stapea mize pa­
EiA1> mi derpadats a smintigiaopă in «xasere
nesaniaopă» de atsnsl a fOSt8 de sneplată, Des­
xpiepea tnfepnarst in « Eomedia dieins IJ a ASI
Donte, ns e nimisă ne .dnr1> sseneae inrpozi­
toape Rape se nedea în aseste Rase de nesxnl,
aa xape, tntp'sdeaspă, noate S1> fie lIine-Ba Aa
o indsiars: Rape a fostă mal nessnl, allel BUaU}
în sase salS axeea afAaij! afaps ? De aseea în asi­
aere modepne nentps smintigl, snde ideere nsi­
xlatpise, pagionauiae sîntă nsse in A8((pape, snde
ReapH zmintitsAH este tpaRtatg xa oms, ailjI mi
moptaritatea .lOpH s'a imnsijinatg mSAtg.
l)n Fenomenli mal fpanantlS, îAg Bedemg Aa
R1>stapea modepn'D a RoniiAopli in staBiAimenteAe
'.lOpH. O sOljietate lIiBiAizat1> tpeBse S'b inRon­
Qioape R8 an'bpapea sa ne omR de Aa .IIear1>nH
nîn1> .IIa mopmînt8. în stateAe BapBape, 111> pinijiI
aH aBstg mi aH mi aRsmlS dpentH a omopî ne RO­
nii .wplS mS((Sl!1. în îmnepisA8 lIeAg mape M
RineI Illi aRljmll se apllnI('b ne fie-Rape zi sste:
[120]
J '"
I '
l'
� I I
I
il
I
1
I
I
-120 -
de I{oni'l înaintea nopsirops. Reap� mi în Poma
AntiK1> Rînds a mSKllts sn Koni.ls, .l'a nssă .Ia
nisonpeae tal1>Alll S1>S, Rupe, dans a BPlltS sa S1>
tp1>iaSK'b KoniA'IS, tpessea ss' AS ptdise în spageae
sare, ar minteperea aseasta epa nentps KoniAli
o xotsptpe de moapte. Sesietate modepns e
mllAtlf mai mopaA'b; ea npiseurte rrs n1>pingil sa
Rallza esistengel xoniiropă .wps, daps ns Ka sto­
lIinii esistenget .wps. O fal'b nenopoxits Rape
a f1>Rllts sn nass rpeurltă mi Fape a 11mBAatll a
asusnde desonopea el npin omoptpea KoniAIlJlll{
el, este axsmă ostndits .la moapte întoxmat sa
sn omoxids opdinaps. Dap llnx AeJ,lisAatops BlSllS
tpesse nil nsmal S1> nedenseasas spima, IIi tpesse
ss lntoameassr, miiRAOalleJIe de an1>pape, întoK­
mai K8 mi zn sistemă medlsaaă Bllns tpesse ns
nsmal S1> nindese soareae, dap S1> dea nosege
mi qeAOpS s1>u1>toml S1> na se BOJJn1>BeSKS .Anoi
simgipea onoapet este foapte dominanta în tim­
rr8A8 modepns ; de aseea opi-lIe Ba fi în stapi}
a îmnedeKa o nenopollit1> iRlln1> , d'a nil Komi­
te lln infantillidă KÎnds nlS mlmai sinn>p1> a­
Qeast1> Kpim1> este în stape a o SR1>na de o de­
sonope insllnoptaBÎA1>. Eat1> R1> aqeasta a fosts
RalSza întoKmipei amez1>mÎnteAops n�nfp8 RorrÎl
r1>siUl ne llAÎge, esn8ml .Ia moapte. In aseme­
nea amez1>mÎnte în BpllKseAs mi aAteAe mapl Ra­
nitue, sînts întoKmite nimte pcrllAe .la rrpedapea
aqestoplS Konii din mHniAe mailliAopS AOpS, Kape
i'nROnJ,lioap,1> allests aRtă SI! seKpefllAS lIeAs mai
[121]
-121 -
adtnxă, anlndă saons KT> maîseze ST> psmtie ne­
R1InOSK1Ite. Kîte sste mi mil de xorril ali sKT>rratli
mi SK3n'Ii npm aseste stasiaimente ne anli in
Espona 1 KT>'li este o fantt, sspioass K'Ii în Ra­
nitarere mapt, ne d'onapte din lJe in se se îm­
n1l(!ineaz'Ii mal m1lAlll nsmepsas oamenlrops tn­
s1lpa(!l K'Iitpe lJeI netnsspagt, ne Kîndll ne d'arts
napte oameni sînUl mal rrpod1lKtiBi.d aK1Img de
Idtg in timuspiae anti'le.�) Ama daps lJe s'apă
") IIe KÎndli aksmă nentps fie-sape rrspeke hS'I>topiui in
Espona S'I> sosoreurte ISnlSAli neste aAtllAli 4 ntrrs aa 5 Koniî,
in timnară pomauiaopă KÎndli o K'I>s'I>topie nape a npodssă 3 Ronii;
epa o papitare. ne aseea ne esnAiK'I>mlS În Poma intoxmipea ze­
l,Iil nsmirs lex papia popea (U ani dsne Xpistos) xape a opdonatii
R'I> sn n spinte de tpeî sonif niî, S'I> Bie Aisepli de sepBiQil5Aii miai­
tapii mi de toate qe.le-ARAte sepnis! nepsonaae K'I>tpe sia tii, 6'1> aIst.
npofepiD!!'I> .Ia toate oKsnauil!niAe onopasiAe mi Al5kpateAe aAe sta­
IMISI; dapli o fem�e .liGept. kape a hRlStl! tpeI Ronil, S'l> mlmal fie
nlSst. slIstli enitponie (Ksml! a fostli atllnq, oGiqeil!Al! nentpl! seRslIAIi
fp5mosli, npeBilli f,inue tot-d'3lSua neBÎpsniqe).
Este Înlp'adeB"pli pemapKasiAii d'a Bedea !Ct. mal toUi noeui
mi .IitepaUi qeJespi din timnMil îmn"pauiAopii s. e. Ovid, l\fartiah,
Stallills, Selills, Ilalicus, Serecca, amindoi Plenills, Suetonius,. Tacitus
mi mllAul RAUl npeklSmli IInli mape nllm'lopll de îmn'l>paUI npeR!!m:
Domitianli, Traianu, Adrianu m. q. A. Rape Kiap ai! tpeKstll mutli
limnli K'I>S'I>topiUi, aiS mllp,tli hp'lo lmnti. Aqeslea a mi fostiS RalSse
k'l> S'I> hkllse osiqeilSAli în Poma K'I> mllAui din GoraUI Rape ali
mllpitli hp'l> konil, aii A'l>satli aBepea Aopli oameniAopli însemnaui
În p'l>ssoili, administpauillne sali În Aitepatllp'I>. Riapli mi Îmn'lo­
paUii n'ali m'l>npisatli a npiimi asemenea dapllp'i dl!ne moaptea
slInllmiAopli AOP� IWrau1. lmn'l>pat8Ali Allrl!stă, ziqe în testament!!.!
n.li K'I> a momtenilli de .Ia oemenl sorau" klSnosKl!ui !Cape al! mll­
piU! hp'l> !Conil (Întpe aAtă mi noet8Ali Horatius) 1400 miAioane
sest!leue (aopoaoe 24 miAioane de raAllenl) !
11
"
.,1,:
�
l'
I
,
[122]
1, I
l
I
I
, I
,:
I
- 122-
fi f1iRlIt8 de atita ssme nensmepoase de KODii ne­
AeJ;litiml sape se nasaă ne fietnl-xape anii în
Espona, daK1i auressmintere deosesite nentplI dîn­
miI (maisons d'enfants trouves) n'ap esista f
Desnpe moptaritatsa 'lea mape a Rouii.lOpH
mi'l}, noate S1i a161i slne-sa o idee RÎndij Ba
8l1zi 1\1i xeaps în stasi.rimente.re 'leAe mai Eline
tn Espona, mopă în aOlul! d'întîil! a tpeia napte
saH mi iKlIm1itate din senil, A'least1i moptari­
late mepne din 'le în 'le sK1izindl! Rli Rît8 xonii
RpesKl! mal mllAtl!. Ama s. e. în Rasa I\OniiAOpH
r1isi!!I, în Dssalns al! psmasă din 19,420, AROni!
dsne 20 de anl, nsmal 2000 tinepi Bir. Intp'o
asemenea KaS1i în MosKlla a psmass din 37,000
xonil dsne 20 de ani 7000 tinepi nil. Daps in
Xamnaprs moape ne anl! din 400 de xonu 'le
se npimesaă aKOAO, S1!m8 enopm1i de 300 de
sonil,
Mal Aa sare ..Ia o aAt1i sestiane soms sedea
�8mH S1i npsrrsdessă xorni aa o stpsts 'leBa mai
nalntats, ntnds stnts siAi!!! 8 A1!Kpa m1!Atl! în fa­
spise npessms este 06iQei1!AH în ij1i pLIC indss­
tpiare (AnrAia, Fpamia, Beaulea).
.!la aqeast1i osasisne aoms nsmi mi 'le.1e
l!pm'J)toape pezliAtate statisti'le Rape aH oape-Rape
intepesH.
Panoptll.,g RoniiAopg 'le se nasR8 ne ang
R1itpe S1!ma AORliitopi.IOPlS este în I1pllsia 1: 25;
In AnrJia �: 31; în Fpanqia 1: 32; npin lip-
[123]
� ..
- 123
mape tntp'aseste tpel state, Ilpssia este 'lea mal
fesonds mi Fpansia 'lea mal nllJ.!inli fenonds.
Allîndli tepmenars de m'iKAoRlI, somă Misi
KIi în Ilpssla mi Aastpia Ileun-xape nspenî R1.­
s1.topiul ape 4 sonit, ne Rîndll in Anrala mi Fpan­
lJia nsmaî �.
În mase .l8nl de iapns (de .Ia Noemnpie
nîn1. Aa Anpilie) nnSRlI ma! m8lui xonil de Ritll
in mease A8n! de Bap1. (de .Ia Maill nlns .Ia OR­
tomspie) ; 'lea mal mape napte de RoniI nassă în
.l8ni.le Feapsaple mi Maptie, sea mal mias napte
nasnă în .18niAe .I8i Isnie mi Iarie. Kopesnon­
zÎndll Ii8 naurtepea, mi moptaritatoa oameniropă
e mal mape iapna de RîUl napa ; s'a mi apstată
1(1) moptaritatea xea mai mape este la I,WPl$ tape
mal K8 seams 8sKatg, ne Kindl$ moptaritate 'lea
miR1. este în zÎ.IeAe de I'1.Adllpi mapl, Bapa. Iats
lin pez8ltatll K8 tot8AlI xontpapiă de aseaa 'le 'mI
înKin8esKlI oameni de ptnds.
Noantea nasnă mai m8At8 Ronii de I\it8 zioa
(nentps 100 de xonil Rape nasxă zioa, naSRIS
125 noantea).
Mal S8S8 amă ZiS8 K1. în E8pona nasK8 mal
m8At8 B1.eiji de Kît� fete, insT. alJt'as1'li maiKopi­
tate a B'heuiAopg este mai mape.la I\onii AeJ)i­
timl de Rîtg .Ia Iwnil neAel,litiml sali natllpaAi
(f'bK8UJ f'l>p'l> I\'l>s'l>lopie).
Ama s. e. s'a ap'l>tatll Xli nentp8 100 de
fete n1.5R81e.
[124]
124 --
1: 85.
1: 82.
1: 78.
J.!'bpi 645 femei
mi 11 femel ali
Ai DT.sklltii B'LeUi. 1111 lCT.ST.lopie. hpT. RT.sT.topie.
In Fpamla 106. 104.
In Aastpia 106. 104.
In Ilpssia 106. 102.
O îmnpenlspape xspioass s'a apstată în npi­
ninga namtepei difepiteaops sense .Ia ispainenlt
din Ilpssia, adetes Aa el nentps 100 fele nasxă
1 t 1 li'Del.ll. �nir din flziurouistl zi"ii I\'li daK'li
femeea ape o simgisiaitate senssars mai nie,
naurte mai mHAui li'beUl de KÎtS fete, mi din son­
tpa nauite mai marte fete ; asemenea mi dal\'li
liapBatHAli e mai în ntpsts de RîU; femeea, nasxă
mal mHAUl Ii'liel!l.
Klipioas'li este mi persraritatea fil\s'b se s'a
apstats lntpe nawtepea uemenuops Rli namtepea
RorriiJopS simnai intp'o ssnrs mape de ani; ama
S. e. a fostă pe.rauianea axeasta :
în Bsptemsepră (de .Ia 1821-25)
în Ilpssia, - -
în Sassonia.
în asests timns în aseste
ai( f'liRlitg Kile tpeî xonil odats,
f1iRlit� Rite natps odars,
Aa aJt8 JORS ams ossepaată infasinnere
npodsse npin stpsts, sessă, RHJtxpa nporpeslas,
qiBiJisaUÎ1me, R'lis'btopie, indsstple, nerous, 1i0-
f'liJ.!ie, mi s'lip'bqie, JIOKHJI�, R,lima mi nagio­
naritatea assnpa Jlinl,limei BieJ.!ei, nponopuilini.wpli
namtepe'i mi moptaJit'bueI npeRllmii mi aSHnpa
nieJ.!ei mopaAe a OmHJHi. NOI am� npoliatg ap-
.:
I
I
i
i
I
I I
�I
I
[125]
- 125 -
ramenleae noastpe npin uifpe statistise. ARlim8
ne somă osana a nomeni de arte tmnpeaspspî
mi inf.1liin1Je, Rape aII infAliatli aSlinpa si>ni>ti>uel
mi naptinarapitsueî oameniropă, inSi> aonsexsln­
ueAe asestopă infA8inue apstînds-se Ja totii J,Ie­
JiliJI! omenesss în totaaitatea Jli!.
O Si> sopsimă de tmnpeuispspire lip mn­
toape:
l. InfA,8in�a epediisuei sa8 motutenipet.
în pernară anima Ig, sa mi în pernxră se­
J,IetaJlS, epeditatea este d'o mape infJliin1Ji> as li­
npa fopmezopă, aoaoplropă, mi artopă naptlss­
Japiti>1Jl.
Nlimal snde linlS isoaementă al line} pase
de oameni s'a nsstpats 1\11 o mape RonseK8inDi>,
namal aROJO natems r-ssi pase o8pe, asemsnea
mi uenspt de nrante d'o natsps Olipi>, ss Ra'::"
paatepeae Bine desemnate. Dap in natsps, ase­
menea isoaemente se ri>SeSKH papă, din xontpa
aedems Ri> o m1iAuime de snege de ruante Si,A­
satise mi de animare Si>ABatiqe se amestess tn­
tp'tnseae, .;Ia manteze de sneuit asenrsnstoape,
insexteae noapts OOJen8AlS C nliJBepe poditoape)
de Aa o froape Aa arta de sape se npodsse fi­
inue Bastapde, ne Rape rp'Ldinapi'i Ae nlimesl\g
iBpide. OptiKliAtlipa se fOAosemte mlSAtH de a­
tieasti> îmllpeJ,Iilipape, Ri>qI npin iBpidaUÎline, s1n­
temg in stape a opodliqe o mliA1Jime de Bapie­
t'LUI noge d'o sneue de LlOpl. S. e. nainte ling
semiseKoAg ::Ig fostlS în Elipona n8uine sneui'i de'
I
[126]
. I
,
i
! I
1
I
'.
r
-126 -
sameaie, 81\linlll npin Ispldauisne, rpsdinapîl a�
npodssă sste de sapietsgl de sameail, fieun-xape
aslndă naptiKISAapit'Ll!l mi fpsmosegl naptlsoaape.
tIe n8m'Lpl! imensă de Bapiel'bJJI ns r'bsiml! Aa
noamere noastpe! tIe difepenus mape este de
aa m'LplSAiS din nsdspe, miKl� 8KplS mi zemnoss,
nîn'L aa m'Lp8AlÎ I\pe!.!esKlÎ mape, dU'Ie mi I\'LP­
noss. Anol toate difepiteae Bapiet'L!.!i de mepe
RliAtiBale 1\8 difepiteae AOpl! rpadere de dliJ'leal!'L
mi de rlif;Ui, toate npoains din m'LplSA de nsdape;
înS'L modlflată npin xsrtspa, adess npin artoipea
solsplsops ssne 8sHopa soispnopa opdinape mi
npin tmnpeuispapea foapte Bine xsnosssts, 1\1:1
I1'pedlSKl!Îlmea nposenits din asemenea artoipe,
nsstpeaz's în sine toate I\lSaAit'Ll!iAe SOilSpiAOp8
nOIiLIe de snde a8 eurits .
..Ia nnimare r'Lsimll toate aseste naptixsaa­
pit.'Ll!i, adins, K'L Rli3Ait'L!,!iAe mi defexteze nspin­
UiJwpll sintiS d' o foapte mape inf..nlin!.!'L aSliopa
fopmspe! fiin!,!ei mtnzuops. S. e. Rai apasenrtl de 'le
-> stntll ama de estimaut? Flinds I\'L slntă d'o pas:r.
nosirs, adexs d'o pas'L n'Lstpat'L în toat:r. nlSpi­
tatea el de mal mlS.tte seKISAe. Nerpemit I\:r. J,Ie­
neoAoJ,Iia l\aiAopl! adeB:r.paul apaBemti in _\si&�
este mal nlSp'L de KÎtiS a Hoopa din KasteAe a­
pistoKpati'le în ElSpooa; dap Raii ap'LBemti 1\8
toate KHBAit'L!.!iAe AOpl! npe'lioase, sintg mi'll Aa
f:r.nhsp'L, de a'leea anrAezi as tmnepiKiatiS apm'L­
sapil apaBemtI I\IS ieoeAe '1eAe mapi din OAmtain
mi din BAte n'LpUl din nOpdl.lAlÎ I,Iepmaniel, mi
[127]
12'1 -
auia a15 npOdHS15 pasa .RaiJop15 enraeseurtl, sape
aH o fopms nOEiJ1> RH lHueaJI1> mi arte RHaJit1>ui
sepste aa Imi! apssemtl mi tot15 d'o dat1> a15 mi
mspimea imnozants a RaiJopli din Ilepmaniea,
MHAte din asemenea înnrpeuispsp! .Ie r1>simlS mi
Aa toate ueze-a-ane animaae domestise, Ano!
mi xiap neamaas omenesxs este sHrrHSH a'lestop�'
infJllinue de epeditatea paSeAOp15; pap se r1>­
SeSR15 8RHmlS pase rrHpe mi opininare aa oameni.
Emirpagixnea nOUHJi.wp15, pesseat, R1>.I1>tO­
piize mi mii de alte RaHze alS ronits I;fenepauilmI
tntpent de oameni din U1>piAe snde alS .I1>KlIit�
mi ama s'a 'ntpodass Jler1>tHpi tntpe diaepst rro- .
rrH.II mi ama s'a stepsă Hpm1>Je npimitise mi xa­
pasteplstise ase snel pa se opiuinare. De aseea,
de mi nins ..Ia sn miRlS rpads, r-ssims mi aRHffi15
fisiornomil xnpastepistlse ..Ia dlfepite nauillni.
S. e. TillllA15 pomană salS OaK1>IU15 aa toate na­
uillniAe emite din SînHJH Pomet antise (pomînii,
itarieniî, isnaninrlf, fpamezlt}; timllAlS nepmans
salS E:bJanlS .Ia toate nagisniae emite din sîn8AlS
uepmanlrops antisl (enraezlt, o.randezit, ssegianit,
denezil] mi tiuHAlS sapmagtropă salS sRiUi.lOpH
anti'l} RH lIpme net:br1>dllite din pasa monroAiR1>
(lInrllpil, Do.wnezii, Pxmil, mi mai toate nauiH­
niA6 sAaBone), l\H toate u'Iestea, aqemtI tini ms
sîntH DHpi, 'Ii Kpli'liamenteAe paseJoplS a stepsH
o mllAlJime de Hpme RapaRtepisti'le.
Este o imrrpe�!Hpape l\lIpioas1> 1(1) din toate
animale.le, nllmai omllA� este înzeatpat� d'o fi-
[128]
11
I
1"
, I
128 -
sionomie naptixaraps. Ns nsmal R1i fîeml-xape
famlrie de oameni ape fizionomia sa naptlnaraps ,
dap mi Riapli în axeeaml famirie, doăe indiside
al! dose fisionomif naptisxrape fle-xspsla dintp'­
lumii; amă B1iZStK odatt, n'snl! omă, slntemă în
stape a'A asnoaurte dsns mSAU} ani nsmal npin
fisionomia sa naptlssraps , o tmnpeniapape Rape
ns o rssimă Aa nilJI sng aAIl! animară. în npi­
ainga RinsJlsi (feuet), toul Raii seanrsns , aseme­
nea mi lJeAe-AaAte animate domestise, de axeea
e nentps niatops mSAtK mai snropă d'a fase nop­
tpetul! eKsaKtK aAR snsI RaASAsÎ de RÎtli n'8J snst
omă. IIIi RS RîtK o nagisne este mai tnfepioaps,
1\S atîtl! Indiaideae ei ag o fisionomie mal osuin1i
esnpesiss; nentps 8nli nistopă este mSAtli mai
8mopg a fase nctpetars snst nerpH de KUg aAli
snsî Esponeans, K1i'Ii ntns aa Hng rpads, .Ia Rang,
toui nerpi se aseamsns.
în npininga infasingel epeditsnet, stsdiire
esaate f1iKste .Ia animaae mi .Ia ruanto al! des­
xonepits AeI,IeAe spmstoape :
1. Ns nsmaî Rsuit1il!iAe RopnHAHI � lJi mi
daplfpiAe' snipitHAHi sintl! de momtenipe. In npi­
Binl!a defeKteAopli RopnHAsl: oftiKa (pbtbisis) tpînlKi
(bamoeroides), B1itaea de inim1i, defeRtHAl! de
mease deI,Iete Aa mîn1i, mi o npod8KUÎsne neste
m1iSHp1i sîntli imnpeI,Iisp1ipiAe lJeAe mai de deK'b­
netenie: lJine a .. satli o fat1i' dintp' o famiAie, Hnde
m1iI\8pli HnH din n1ipinl!l sali din fpaUi a mHpit8
de oftiI\'b, este in nepiRoAli d'a o nepde de of-
[129]
T
- 129-
tiK'b� a npods-re o uenepauisne de oltisomf mi
xiap eAg a se moainsi tnssurt din aseasts natims
tepisi.n.; în npiainga defexteaopă mopaae, stsni­
ditatea ( npostia), nessnia. seuiea, mi desfpînapea
sînUl eap 'leAe mal osisnsire. FillAg snsl omă
foapte mspnlnits în Inte.reuenjjs, xa pape Opt S'L
lutlmurr, S1> desle lin nenis, dap stnds 'line-Ba
a .�lIat& o fats dintp'o famiaie de nessnl, fipi­
'lipea sasel sare este în opI-lJe minsts amepin­
ual'b de demonssă arienauisnet mentare, l\ind&
arntndoî rrspingl! ssfeps de aseste defeste I\OP­
nopare saH snipitsare, xonii AOpg aii defextere
a-restea tntp'sns rpads mllAW mai nponanxiată,
de Kîtlî l\Îndlî nsmaî IInllAS din nopinui este sxnlls&
alJestlll defestă. .Kîndll s. e. tat1>jg e nposts mi
mama nessns, atllnlfI fe'lopliAg Ba fi nposts mi
nessns ; Kînd& tat'b.,g ss tmsats de paxiă mi mama
e npietena uramnanieî, atsnsr KoniJlllA& Ba asea
o npedlrexgisne foapte mape nentps paxiă mi
nentps mamnanie. în fine dass tat'LAg ape Uii­
toape mi msma amangl, KoniAliAH nerpemit& nll
noute fi lmg modeA& de Biptllte.
DapII în npiBinua KlIaAit'Lui.wpg npelfioase;
eap f'Lsimg a'lesle mapi infA8inue aAe epedit'bUfI.
Mal totg-d'allna oamenI I,IeniaA'i ag npodlls& Konii
I,IeniaAi; daK'b f'Lsim& Kîle odat'b KazlIAII Kontpapilf,
asta este nllmaI o eS'lenui8ne, sag mal Eine K'L
edllKauia a'lest81 KoniAg a fostII neuiiKat'b, aAt­
mintepeAea ape daplipiAe natllpaAe aAe inteAi­
I,Ien!JeI foapte Elme. Ins'L KÎte odat'L f'bsimg mi
I \
I
I
I
I
'1
li
I
[130]
"
I
I
I
I
I
- 130-
fa'mIAi! nplnhiniate în �enill; ama s. e. famirla de
.} ussieu a npodssă lin pîndă de sotanisi 'lei mai
ljeAeBpi mi famiria de Vernet a npodssă ntns
3R1Imli tpel uenepagisnl de nistopl de npimllAll
opdină; 8A� rcr,popa penpezentats aRt1laAX este 'le­
.Iel>p8.IH Horace vernet.
2). Kînd15 R,];SlitopiiAe p'];mîn15 mspnlnlte în
sinll.l-g snel famuă, atlln'll toale defextere epe­
ditape are famiaiel se desaoarts înR']; mai m1lA18,
mi se tnpsds-dneass lntp'atîtă, în Rît8 nsmal noate
n stîpnite; tot15 asemenea se IIpmeaz']; I\Îndli o
pas']; de oameni psmlne eRsJlIziB'b mII rte SeROJe
in npininga (('];S'btopiei'. l)nli esemrus foapte Ipa­
nants sape se panopteass ..Ia aseasts Iants, î.18
rssimă, zi'le dOKtOP1lJ8 Lalemandu, în apistpo-
1\3uiea snanioars ; aseastt aplstoxpauie sape, din
timn1lJ8 ..1111 Fepdinants de Aparons, Eipllit0PIlAlS
MallpiJop8, n'ali BpllllS S1i se psdeasxs RII arte
famiriî neapistoxpause, a alKlInsiÎ în npiainge fi­
siR'Ji .Ia o mape derpadagisne. Mal to!!i nosizl
mi 'lei mapl din Isnania sint8 aRlImll oamenl misl
nri desirl ; din xontpa Bedem8 în Anr Aia IInde
pasa Eipllitoape (Nopmanzi) �de o piJ,Iin'b pom an'];,
s'a amesteKatll RII pasa BipliitT. (SaI,soni de opi­
�inT. �epmanT.) mi apistoRpauiea în toate ziAeAe
�pmeaz'b a AIIa lin "ontinrent8 01108 din RJaSeAe
nAeBeine, aROAO tOt8 n001l111A8 mi Idap apisto­
I\pal.!iea se BIIKIIP1i d' ° Ronstitllijilme fisiK']; foapte
1>1Sn'];.
3). Rite odat']; RHaAit'liijiAe mi defeRteAe
--
[131]
'tI"f
I
I
I
I
I
I
- 131 -
epeditape sapli neste o uenepaulsne mi se ap1>t�
din n08 .Ia uenepaglsnea a tpeia, stte odats sape
din ainia dpeants în zinia .latepaA1> mi ama !J'e­
demă de marte opt Rr. nenojjil seamsns m8.1tlS
R8 snxil din na plea msmef .Iopli (fpateae msmet).
4). în uenepaas, Er.ieijii seanrsrrs R8 mama
mi feteze R8 talr.J8, anol daas întp'o famiale se
af,llr. E1>eUl mi fete, at8n'll' e pemapuaslaă KÎt8 de
m8.1t!! seamsns fetere R8 tatr..IH. mi B1>euil K&
msma.
5). DaR'L nassă Ronil din nspinu; de RaPaK­
tepe dinepse, atsnsl eedems Rr. R8 RÎtlS KlSaAitr.ui.le
xopnopare are 8n81 KoniA!! seamsns mal muts
R8 ale snsla din nr.pinl!l, R8 atît!! RlSa.,itr.l!i.l.&
snipitsare seamsrrs mal mlSAt8 RIS are 'leAISI-.Ia.lllS
din llr.piniji.
6). Kîod!! se amestexs dose pas.e dintp'o
sneur. de filnue tnssfaeuite (0018 mi animare],
dintpe Rape fie-xape ape RIS8.litr.ijl npesloase,
allSn'll npoueutspa (eonuar) Aopli mourtenenrte ssa­
.Iitr.ijLIe seae ssne din nmlndos paseJle; Ba se ziKr. Kr.
npintp'a'lestll KplS'liament8 aAII paseAOplS, pasa s'a
îmElSnr.tr.ijitiS; din Kontpa, Rînd!! dor. pase opdi­
nape aAe ISnei sneue se amesteR8, aflin'l! npo­
J,lenit8pa este mal pea de RUli fieml-Kape pas'li
nr.pinteasRr.. Ast-fe.llS s. e. amesteKapea de pasa
Indieni.lOpli sr..lEati'll din AmepiK3 1\8 pasa ne­
rpi.l0p!! din AfpiI\8, a npod8s8 o J,lenepaui8ne da
oamenI foapte derpadaUl în npiBinua K8a.lit1>iji­
.lOp� fisi'le mi mopaJe; din Rontpa� Rpli'liament8.1
'I
j.
I ,
i
!:
[132]
, ,
•
I
I "
� I
! I
) .'
�'I
ti
.J ••
il
!
-132 -
Rai.lOpll apasemtî aatnds Rllalit1iJiî. npexioase, ins'1i
fiindH misf .Ia tpIlDl!, RII ienire Ilepmaniel fiind8
d'o f1iOtIlP1i olltepnil\1i mi mape, a npodssă pasa
nestits a RaiAopl! enrzesemtl sape sÎntl! mapl mi
mai nstepnisl de RîUi Raii nepmanl mi ali totă
de odats fopma ezerautn mi illlJeaAa naiaops a­
pasemtl,
Din 'leAe esnsse oîn1> ai'l} ese xa pesartats
npaRtiR8 R1i, nil nsmal R1i e datopiea 'lea mai
SaRp1i nentps IInl! tîn'bpli de RonmtiinU1i Rînd8 Ba
ST. se tnsoape, opl o tîn1ip1i ST. se mspite, S1>
saste xa souia opi SOlJI!Al! .lIOpli ss ns aiEn natiml
epeditape, R1i'll artmlntpeaea, sssstopla apli fi
R91!sa nenoposlpeî souiiaopă, Rape sopă namte RI!
aseste defeste epeditoape, mi sopă netpese o
Bial!1> misepasim, atspeslndă ne nspinui! AOpl!
de 'le 'la mSRl!ll! 1\3 Sn ssfepe tntp'atita; dapă
este mi datopiea rl!BepneAopli a nil tnrndsi -sa in
milKAoRl!ll! statllAlli Sn se faRT. o Batp1i de pnH­
t1>t1il!i Rape Ba anpinde în sO'lietate, Hnli fORli ne­
stins8 dHne mHAte J)enepalJin'i. Noi nedensim8
ne Hnli ornl! Rape dn fOI,s "aseI saAe, fiindli-R1i
Bat'Lm1i n'a IlAtopa, mi J1iS1img AiEeps o'Hnl! of­
tJKosl! S1> se însoape, Ra Sn npOdllK1i o J)enepa­
l!iHne intpear1> de oftiRomi 1
II. inf..u;inZlta eÎjJfltel.
în altli AOR8 arnl! ap1itatl! R1i, moptalitatea
1J:ea mal mape, se HpmeaZ1i în, tinepel!ea 'lea mal
fpaJ)et1>, ne I!pm1i sImde rpadHAl! moptaAit1i)Jel
nln1> Aa Bipsta de 8 nln1> ..la 10 anI; ne Hpm1i
[133]
12
- 133 -
psmtne RÎlfi-Ba anf statopnixs , ne llpmT. iap�
xpeuite Rll stpsta. A qesta este pezll.� tatllolH qep­
'letT.piAOpH statistlse. Dintp'asestă pel,OJllat8 ese o
aene de nposasiaitatea Bieijei nentps opl 'le
Bîpst1) în fle-xape uaP1). S. e. în Ee.u,liea a­
lJeast'J) Ael,Ie a nposasiaitngef saH nponopglsnea
nentps llnH oms Iiindă de stpsta de 41 anl, se
esnpims npin fpaxgisnea 1/57' adexs din 57' de
oament toui fiindă d'o srpsts de 41 anl, tpesse
S1) moapT. llnll.IIH în anllJIH asesta. *)
În Enraitepa, nonarajjisnea este xomnsss
de ti4 Aa ssts de oameni tinepl de J.a lInH anii
ntns .IIa 30, mi de 36 Aa ssts nsmaî de oameni
mai Intpîn'i de I<Îtg 30 de anî,
în Ilpssia, npedominenna tlnepimel în ne­
nllAauil!ne, este înR'I> mai mape, R'I>'li a tpeia napte
(45 nposente) a nonarauisnel xonsists în Ronii
Rape asia aH axsnss .13 stpsta de 14 ani, ne
I\ÎndH nsmat 6 aa SI!f.1) se afAT. aROAO oament
mai B1>tpîni de uîtH 60 de ani.
DllII'D Bestitl!AH D. Kasnep8 din Bepaină, mopă
aROAO dintp' o 100 de xonil mSRlI!!1 în anllAH a-
0) Nota. Este rui ..Ia nOI o orrinilme rrOn1S..Iap'L: R'L daR'L f3
oameni ruedg ..Ia o mas'L, tpeBlIe S'L moap'L 1Sn1S..Iii dintp'inruii în
anll..lii aqesLa. DlIn'L wtiin!!a statistiqei, aqeast'L onini1lne D1Imai a­
!1Inqi ap fi fostii adeB'Lpat'L, daR'L fie-Rape d'aqewti 13 RonBiBi,
llii o Bipst'L de 71 de ani, nllmai atllnqi tpeBllia S'L ruoapă 11-
JIU dintp'inrui! în anu aqesta.
: '1
[134]
r
-- 134-
"
"
49 (femee)
44 (oameni)
34. .
·qesta, IdapH în amsAH d'întîi!Î '28 xoniî ; ama dap
.dintpe axeurtl 100 de aoniî, ailumrH:
'72 la o Bîpst'I> de sn ană,
:55 aiK�nrH.Ia stpsta de 7 ani (stpsta ssoaseî.)
:52 " " 15 " (finele edssauteî.)
50 (.Ia B'I>eUl" 20 " (sensapinuisne mirî-
tape.)
28 " (tepmenar K'I>s'I>topieI
.Ia B'I> pBal!l.
22 " (tepmensr sssstoplet
ne femee.)
. 40" ('Iel\ mal mape des­
soatape KOpn�A�I.)
28. . 50 " (tnxenatar desspesse-
pei rrstepuop.) mi
10 nsmaî am�nr!Î aa stpsta de 70 ani.
Ama dap nedemă npintp'axeste xonsidepa­
I!i�nl statistlse, K'I> tinepegea fpauets mi sîpsta
naintatr, S'I> aseamsns m�Atg in npieinua mopta­
,1it'I>l!ei, tnss K'I> monptea este 'lea mai pedsta­
Bin, nentps nepioada de .Ia sns ntns aa 7 anl,
1{'I>'l1 dintp'o S8t'I> de sonil n'I>sK81!1 ast'I>zi, neste
7 anl psmtne nsmal 55 dintp'înmil.
B08AeAe sînt!Î mal i�l!i (asste) neplss­
,10ase mi ssspte în tinepene ; în sstptnege
slntH tnsete (sponiue}, ne nepiaaaoase , dapg
.. �nJ,Ii.
III. inl.Asinu,fl se1CsS.Asi.
SeKs�lH femeesxs se B�K�P'I> ns nsmal în
ţinepeQea fpanets, dap mi mai ne �pm'I>, d'o
[135]
---135-
moptaritate mHAt� mal miK']) de KÎlH aseea a sex=
SSAHI maSK8AÎnH.- Femeiae alKxnr� .Ia E1>tpî­
nege mHAIlS mal nainlats de l\îtH sapsagit, ins']).
aseasta se 8pmeaZ1> nsmal în l!1>piAe� snde e
clf)l'Ieiiî sa naptea femeessm, S1> na iaă napte
.la niui o osteneam .la sape sînt� ssnsurt li,])p­
BaUI npin nozigiea .wplS s04iaA1>� de aueea .Ia
Iemeeae din opaure, rnoptaritatea e mSAtlS mal
mim, de "î1lS .Ia fcmeeae din sate, I;ape man­
qesl\lS ne stmns Intoamal sa Ji'])p'liauI� anot stnt�
ssnsse mi ua marte arte tmnpeuiapnpl nepisa­
aoase s. e. JIU fasepea sonilaopă, snde npin sate
ns r]isesl\� ni'll sns alKlItopH paglcnasiră.
în Ilpssia mi Sassonia din 31 mi 32 ..10-
xsitopr li1>pBal!i� moape 8118A8 ne ană, eapă tntpe
femel din 35 lina nsmal.
I\lI toate asestea, in nplsinga inf..lllinJ.!iAopH
mopare, în aseea 1Ie se panopteză aa sanitate,
seKsllA� femeesns e mal mutH faaopitâ de RUH
SeKSI$AH R1>pli'])tesK�.
E1>pliatHAH npezint1> inteAivenija, femeea npe­
zist1> simuipea; E1>pBatl!AH ape ideI adill41 mi me­
ditatiBe� femeea llll rîndemte mSJ.tH� dap npin­
tp'Hn� taRt� m,SK8tH intpînsa, npintp'o simnJ.']) Be­
depe mi o siwlIJ.,]) simijipe� inueAel)e mi anpo­
fondeaz1> AlIKpspl mal mXAtH de KÎIH nOI E'])pEal! i
RS toate rîndipiAe noastpe. E1lpliatsAH e RanaEi ..
..Ia osteneAi mapI, .Ia saKpifi'le epoi'le, ins']) tpe­
Elle S1l fie sKlIpte� R,])'11 nepde p1llidape daR']) l!inH
mllJ.tlS; din Rontpa femeea ns e Ranaliin .Ia sa-
� 'f. i
... 11
, ,
J
: 1
[136]
I
;j i
,
il
' ,
ti
I
"
,
I
1"
, I
, I
- 136 -
Rpifiqe epoise "Ii spi.riante, îns't este xanasue
.Ia saspilise dapasue, 1\'D'11 ea ni> nepde pnsda­
pea ama zesne I\a BapBat�A1L A nOI mi în npi­
ninua ssfepinne.ropă fisise, femee,le stnts nnl.llx
mal pnsdstoape de liltiî noi; lin B'bPBatll n'ap fi
în stape a ssnopta dspepi.re fa'Jepei; I\îndli linii
sapsată ap rrepde atîlll siune I\îtli Sl, lntlm nA'b
xlte odats A8 lemee dsns fasepe. (emoparie din
mitpa) 8p mspi nerpeurită ; 1In B'bpBaIS l\Îndli n'a
dopmlts o noante, este foapte depanuaiă; e neste
n8tinJ!'D R3 S'D psmîie dos tpei nonJ!l, ne pîndă
neadopmits Aînn 1In BOAnnB1I, dap de Kîte opt
femeea psmine 'lin 'II, mase mi :Kil!p zelle nonUI
.dnr1> nat1lAB snel fiinue issite l In A1Ime r-ssimă
idte odats fiinge d'o nataps missts, adess o fe­
mee R1I xapaxtepă de sapsată, mi 1In sapsată Rape
1\11 dpentă K1IBÎntli ap natea S1> noapte fssrs ; mal
totă-d'asna Aa aseste fiinge t'K1IiBOI\1> mi înf'Dui­
urapea estepioaps apats, I\'D ai'11 natspa a f1>K�tlt
oape-Rape xonfssiane în A1II\p1lpiAe el.
Este o tmnpeuispape foapte intepesantn, a­
dens I\'D toate estpemeze Ae f'Dsimll în nat1>pa
femeei. E1In'Dtatea 'lea mal înI,lepeasl\'D, p'D1Itatea
'lea mal infepnaA'D; mÎJJa diBin'D, 1\1> Kp1izimea mon­
stp1>oas'D; EJîndc!!ea hpo mapI,line Aînr'D f1ipia
diaBOAil\'D; Bipt1itea idea.n> K1> o desfpînape sl\îp­
EOaS'D; toate a'leste eslpeme Ae rDsimli n1>mai în
sel\s1>JIi femeesl\li. A '1estli sel\sli n1imal a n1lt1illi
npod1ille o .llsI.peu,ie mi o Mesa.unB; a'lestli seKsli
n1imai a n1>tlltll insrripa apta antil\1> de ideea 1i-
[137]
'f
I
I
1
- 137 -
neî Venus, ideaAII.tlî Ipsmxsegel smane, mi de
ideea anel Furii; xape este în infepns Keap snatma
dia I:l OJIe.1O plî.
Tcmnepntspa; suima m,i nsmini«.
'I'ernnepaments.ră (fipea) snlil nonSAH este
peSlIAlatB.tX finară aAIî efextuopă RJimeI, a n'!}­
mîntBJBJ, a mouitenipeî uri a martopă arte îm­
npenispr. pI în Rape se af.n auests non1lA�.
Medi'!J antiul alî BOpBitS de natpa temnepa­
mente, adess d'sn temnepamentă sîllVepoJS d'sn
temnepamentă xo�epllc8 • d'Bns temnepamentă
ţ'.Aermalbc8 uri d'sn temnepamentă meA,anlCOAilC8.
Kapaxtepiae distinatiae are asestops temnepa­
mente în npiainga fisiwl> sas mopa:m, "le ali es­
npimats în modxră spmntopă.
(Iamenil Rli ternnepaments sanrsinilC8 sas
s2nI,leposS aH n'!}plî E.,wndlî (B'!},wnlî), "Ia faij'!} sintg
foapte aA6I, uri pouri sintă d'o natsps foapte îmnpe­
slonasirs, KMI fie- Ha pe AlIHpll faqe assnpa Aopii o
mape tmnpesle, tnss neste nll!!inlî aueasts imnpesie
este steapss KlI tot8AH; imaI,Iina!!iBllCa .wplî este
neînqetallî ORlInat'!} 1<11 imaI,IinI BapiaBLle, dapg
toate sînLlî tpeK'!}toape; sÎ:ltlî sînqepI, tots-d'allna
ReseAI, B'!}zÎndg AlImea mi BiaU3 KlI KO.lOpI de
poze; ÎnBa!!'!} Jesne daplS mi lIIh "lesne; faKIS
npieterullrli "lesne daps mi "lesne 1IIt15 npietenii
.wplî BeHl lImEAÎud li dlln'!} aA!!iI nliol; sîntli Kana­
EiAl de aRtele qeAe ma 1 sllBAime de epoismlî,
Îns'!} epoismll,JlS aqesta nli tpeBlIe s'!} !!ie mutli,
sutmintepeAea Ai se lIpamte; K'!}qi aqeste fiinije
, J
�.
[138]
- 138-
BepsatiAe mopă dal\'b n'as in fiem'i-I\ape moment
sn oBmeKllî n80H mi intepesantll sape S'b'} 01\80e;
de aueea papă aH pnsda pe ha S'b lsnpnaeasxs
J�1\p8piAe 'le a in'len8IH, npin �pmape in'lenH
marte mi iSUp'bBeSRlî nsuine ; sintH oament E8nl
dap i8!!1, neJ{r,lld'IioIl11 eapx nS P'bSE8m.top'i; rrsti­
mile de oftiK'I> mi de sRpof8.,i (rîJlli) sîntH foapte
oslsnsite aa aueuitl oamenf
Oamenii 1\11 terlll1('pamenlii xo�ep;K8 ali n'bp8A&
nerps sali oal\emH 1\astanil!; ne.rea .!OpH e l\Îte
odats foapte fin'b mi tpansnapent'li, tnss papă se
tnttnnus S'b fie ama de ams 1\3 Aa oamenii sîn­
IJepomi. Daps pouieaua din ofipazli este lin A8-
Rp8 ln1\'b mal papă, Xoaeplt, sînUl mi el tmnpesio­
nasin mi tmuposlsnere uinll m8.!tli .Ia dinuril lUi
ns ae lInli 1\8pîndH; ns inBa!!'b zesne, daps xtnds
ali înB'b1!atli senatul aH aupoflmd�tg odats OB/I\61\­
tllAli inB'b1!'bt8pe'i, atxn'll ns ÎJI lIit'b nlll! odats; In­
ueAenlli8nea .laplî e mal foapte de KUli imaJ,Iina­
ui8nea, n8 npea sÎnlli mIlJI!J8mi/li de Bieaua Aopli,
R'blll sintli foapte anEi4ioUll; n8 se neR1>/I\6SKli ama
.lesne, dapll I\Îndl! se neK'D1IWSKH, neKaz8Al! 1!ine
ID8AUi .Ia dînmi'i I\'b'll sîntH p'bSfi8n'btopI; nll sîntll
d'8n 1\apaKtep sin4epli mi desKisH; nll faRg npie­
tem8fH .lesne 1\8 loat'b .Hsmea, ins'b n81!inil ami'll
Rape'l aH, îi jllBesKH mllAtH Uli totil-d'a8n3; n8 În­
'Ieuli mllAte A8RPlipl, dapH 11'Wea lIe aH înllen8tlî
n'o Aasl! nîn'b n'a isnp'bBito, nll sîntH 1\unaBi.d de
aRte epoi4e, BpiAante, dapii sînlH foapte p'blid'b­
Opl în n enopollipe. SînUi S8n1Slli'î fioaAeAopll in-
A Imal!i e 1, xo.lepei mi tif8SlIA81.
[139]
139 -
Temnepaments;(,s mesanxo.uus. De mi me­
JanKoJliea papă se dessoarts .ra onl! tîn'1pll
uri mai mR.!Ilg aa omllJl! în etpsrs tnaintats, tnss
uia pl! din tinepegea 'lea mal fpauets se af.!l'1-
semne.re tnsenntoape are auestst temnepamentă,
sape se Ba desso.ua tosmal ne opm'1_' Oame­
ni.!lopg de 3lJesll! temnepnmentă, .!le n .. laKl:I sin­
rspstatea, sintă d'o simuipe adîmrs, xanaslal ac
se În tpista de opt-ne lntlmn .. wpe nen.rsastr, ; ne
Rîndli slnueposară aede .ilomea sa înB'1J1it'1 in
xoaopl de poze, meJlanKoJliKRAli o sede tnaeaits
în nerpa ; asemtî oameni aH n"pll nerps, RO./IOa­
pea neret OaRelU'1 E'1tîndg sena în- ramenă, oRii
nerpi, KOpnRJlH .!Iopli papă este rpasă. Oamenii a­
semtla ns sîntli tntosmat p'1SERD'1topi, dapă sîntă
misantpont, Rp'1SKH totl:l I;IenR.!Il:I omenesxă tmnpes-,
ns RII xeapă nepsoana Aopll tnssml, Slntă Rana­
fiiii a somite xn sinx'lidx f1>p'1 np'o I\I'lIlS'1 îndes­
tR.!I'htoape, nsrnal Iiind» K'1 Ai s'a opitl! sieaga.
Sînt?; ssnsun mai I{1l seam'1 .lift natirna emopoi­
de.!lop/î (tpînmi) .lin re.vlrim! OP îndivestilmi, ne
1\OIlT,Ieslixni I\btpe orrani.H' fiX puii, mai 1\R Sf'a
m'1 i'iiildii ,,"J) mai toIK-d'ilxlla oamenii me .. wn­
KO.!li'll [wlpet:x o Biea!l'b sedentap'1, llI1>dg în Ra­
S'1 fl,"ÎlldS nXlline miIUI;'Dpl 1{1l KOpnll.
Teml7epall/ellls.1,8 f..lermrdilCli. A 'lemtl oa­
meni sîntli rpt\llIl mi rpomi, al:l o înlJe.!len'lillne
foaptA lll1>pJ)init'D, o siml!ipe foapte 061I1S1>, sînI?;
d'o fipe eroist1>, ll.H se rîndesKg de 1\îtg a'ml
m1l.lJ:ij1lmi tpeEllinijrAe .!IOpH fizi'l,e lUi animaA.e •.
[140]
II
·1
I
I
!
:'
.1
- 140-
Sîntli oameni 'leI mai fepi'li[!,!, daas este eptats
a nsmi fepislpe, o stape de nesimgipe mi de St1;­
niditate; ne.rea Jopli e aJE'b tnss f'bP'b esnpe ­
sisne mi n..rin llpmape tnslnidă mi nenJ'bJ:(lltS "a
op!-'le Jumpll stsulds ; moapte« . .{Op� este, în I)e­
nepară, de anourensle, sali R'b se tonesss în
rpssimea aops, Kll toate asestea, paps se f'bSeSK
temnepamente Bine distinste, mai RIl seams tem­
uepamentxră meaanxoalxă Rindx este dessnrtată,
tnseteazs a fi o stape nopmtu'b mi denine o
natims adexs o zmintipe.
KoIima, stagisnea anllAll! mi etatea C stpsta)
ali o infAllin!!'b foapte mape aSllnpa temueparneu­
tllAlll. Ama s. e. în: RAimeAe R'bJldllpOaSe, mi· în
RJJimeJie modepate Rapa, oamenf tinept npetstln­
dinea a� în temnepamentars Aopli o npedomi­
nanus sanrsinlso-xoaeplsă, ne Idndli în I>JlimeAe
pe'l! iapna, oameni sstpin] a8 în temnepamentar
Jopli oape-xape npedominangs me,IOnKO"lir,'b sag
fJe.vmatiI<'b. Daxs 'line-Ba soeurte S'b faR'b o
xomnapagisne, tntpe temrrepamente.re mi stpsta
Omll.ilBl, Ba zi'le I,'b stntems Llel'lmlti'll I;ÎLd:l sin­
te III li Roni!, sÎnIJepolll1 Klndg slnteIJI}i tincpr. xo­
AepilJl. "indii "lnlemB oamenI f'bl;lliji, mi deBenim
meAal1IwJIilJl în fiDtpîneije; anoi.fa o Bipst'b foapte
inaintat'b., iap din nlloH deBenim fJermati'll, J<'b'll
1>'btpinel.lea foapte înaintat'])' este a dlloa Roni­
"nph
l!'bpiAe' RIl R.lime modepate,. fal<li oamenI
IHS temllepamente modepate; Ilnde RAima este
[141]
1,
-
- 141 --
est pem'D aI\o.1O mi oament sintă estpemf. O
J!ap'D Rape ape llnH numîntă opdinapiă uri o KAi­
mo asnpn, npodsse oament asnţ i uri upszr,
intpenpinestopr mi rata Aa opI-4e .Hmto, K'b41 ei
se arAD totă-d'asna in .Hmto In; natspa ne sape
o Blplle�I\H, mi aura Alinta s'a f1-I\I,t& nentps dtnuiit
o uetpese pe. O 1\'1Jldxp'b Ioapte mape npeusmă
lillH fpirS foapie m!lpe, s.rnsetute m1iAlg ne oamenf,
O 1,;:'.HhIPl, Se31,'1) nesontenită, esuiteaz.s (anpinde
sluue.ie .ia Inuenstă, auot dsm aseasts essltajjie,
aiue o peasgie snde omllAg este foapte SA'I>BILH
mi nape R'b e naparisată în toate miuucspire
s.ue,
Ama dapă în llpma asestet pereuisne foapte
Intinss întpe :ruima JOKllAllI, întpe fipea sa na­
tllpa..l'b mi întpe xapantepars oameniropă S'Dl,
o ueap'b aJH K'bpiia nsmtnts e podltops, a R'b­
pia RAim'b e dllA'Ie mi f'Dp'b estpeme asrsmntoape,
Ba npodase o amenf BJînzI, xanasin a npiimi oape
Rape imnpesisnt mopaAe mi 'IiBiJisatpi'le de RUH
flA!!] II o I/II.fi Kape îl înI\OllI}ioap'D, dapH nll Bopii
fi oamenI de pesBe..lH, ni41 BOpH aBed RapoRtepe
opil,linaAe. I)eorpafiea lin el UO pI este eKOllAH fide..llS
a..l istopiei saJle nO.lliti'le mi mopaAe, nonll..lil de
mlln!!! BOplS fi totH-d'allna nonll..ll opil,lina.d ne­
indenendenUl nÎn'b Aa S'b..lB'bti4ipe, BOplS Il'bstpa
mll..ltg timnH AiBeptatea ,mi RapaRtepllAlS ..lopg na­
uionaAll, d3pls Bopli fi iZOA!!!!l de toat... ..lllIUea.
npin llpmape Bopll înd'bp'btni4i în t.oate pamllpi..le
manifestaijillnel faRIIAl'DijeAOpH inteAeKtHaA6 mi
[142]
: jl�
1 I
"
"
i
i
" I
�
t, I
1 I
1:
I
- 142
mopare are nauianeaopă lJiniAisate; de aseea
BOpX psmînea totă-d'asna sspasf, neurtitndă de
.UlKSg nisl de Komfopllug aiegef. Din sontpa, no­
ulIAir sape uredă în l{Îmnil uieue, BOpX fi npii­
mitopf d'a deseni nauillni lJiBi.tisate, KMI Bpîndx,
nesptndă RUpi! seni în J>onlaKtlÎ ss nonxril Kape
îl Innonuioap-a, npin �pmape sops intpa în PÎl),18
l\llprntopg, l\ape soudsse lolg JJellllAg Ilmilng 11'1
"'!IAea netntoapss .,'11 pe des BOJl[}l pea 'li ni,. iznuier,
indsstpiel uri aptexopă, npin lipmape «stue EOrDllie •
.4l1KS1I mi nrsuepire sieuer, lnsr, tots d.ntp'asea­
st1i Kal,\Z1i, alJemll nonsaî ns BOpg fi în stape a
rrsstpa mllAtg tlmns aiseptatea mi indenenga .mpll
nauiona .. rs, K1>'11 opf I\'L BOp fi BipliiJ.!l opt sipsi­
topi, dapă ni,!1 odats iZOJl3iji in nestparltatea
.lOpll.
Onepanisnlae navifixe lntepnaulonars, (na­
eiragisnea, aoiauispl mi somepgă) npessmă mi
'leAe ostire (p-sseaă, lneasisnue mi mirpauillniAe
nonllJliJlopll) aH Kontpilillitl! mllJltl! a stinJ,Ie lIpmeJle
UpiJ,IillaAe aAl! difepileJlopl! l\3paKtepe nauionaJle;
dapg ne de SJlh fiapte, n.llllf�J1H mi toate pamll­
piJ.e Kape se panopteaz1i .Ia arpiKlI.lItlip1i, .Ia im­
BlIn1Jt1iL!ipea n1imîntll.lllli f'I>KîndllJ.1I mai Komodg
mi mai osnita6iAIi nentps A'LKllitopil s1ii limanI,
ali KontpiB�Wi mllJ.tli d'a sKimlia mi KAimeJle n1i­
mîntllAlIl, npin lIpmape mi KapaKtepiAe ns!!isni­
AOplt. Am!l nlltea lJita ai'll o mSA!!ime de esem­
DJle afipmatiRe Aa iddAe aqestea, întp'aAtli .I0Kg
llomli aBea noate oKasilme a BOpfii mai mllAt&
[143]
-143 -
desnpe aseasta, tnss ms noiă mspuim a nomeni
nsmaî nsulno esemtue. qe a fostii I,Iepmania in
timnară J81 Tauită ? O rrsdspe imenss, ne osni­
AaJiep'li aalndă o HJim'li de sitipisn mi J'liHSÎt'li de
oapde d'asemenl enepneuf, dapă Rp8Zi mi sapsepî,
eats 'le a dee-nită fpsmoasa I,Iepmanie assmă R8
mirioaneae sare de JOH8itoPI aruezauî in opame
DURsle mi ssasptnda-se d'o RJim'li dSJIJe. Stip­
nipea n'lidspiAopil imense, arplsaatspa mi ame­
zapea oameniropă aHtiBI în aseasts napte a rrs­
mtntarst, a sximsată natspa xrlmel d'asoao mi în
spma auestel mi natspa JOK8itopLIOpli d'axoxo �
asemenea esemrus nedems mi în ltaaia. Kindil
Poma a fostă domnitoapea ASme! mi o xanitars
d'o lK8m'litate muionă de AOK8itopi, tnxonuiapată
de ruantauisnî nJ'liRste mi Hîmnii HSJtiBate, KJi­
ma el a fostă ssnstoass ; daps de Rindx a de­
nenită snll slmltipă imenss snde s'a tnrponată
toah 'I'BiJizaiji8nea antins, mi KAima Pomet s'a
stpisată, 8n& aepx p'liH (aria Catetiva) fase a'lestls
opaură (mal KS seams sapa) foapte amepingatş
de feaspimt de natiml, anoi deSOAaiji8nea mi in­
tpistapea Kape domnemte ne RirnniI imnpeJ,Ii8p8.di
PomeI deBenite steapn'li f'lip'li apBopi, f'lip'li fintîni
mi desepte, s'a Rom8niKatll wi aep8J18i, napK'Ii aepl'�
mi toate elemente.Ie medii aKOJO nJln.îndll n$
mopmînt8All A8meI anti'le, ne A8tndil în seam'])
de nimiRiI (ne aRt8aAi) desIJendente derpadaai
mi deBiAI Rape se "AimB'Ii intpe rnoprninteAe e­
poiJop anti'l!. întp'adeB'liplS omlulS mi n'limînt8JlS,
[144]
---r
I
- 144-
indiBids.I� mi snlsepsară sînl� toW d'asna in pe­
.IauisnI intime, pesiuposs 8nsAg KS aAtllA1L- ln­
tp'adesspă infAsinuiAe flsise mi mopaae sînlg so­
zidape, ama daps mi istopia uenarsl smană ne
apats KI. RSAtspa în naintapea sa a spmată dpa­
m8A� Soaperst, adexs a mepss de .Ia opients
sstpe onsidents. Iats 1\1. Riapg .lsmina fisiKI. mi
mopars se seamsns seaps mi RS modarss nain­
tepei .wpii assnpa nI.mîntsAsi.
Diţepinua lC.itime.wps assnpa deţepitexopt;
natime. Este l!n� Al!I,Pll foapte Rl!nOSKl!tii tl!tll­
.I0pH medisimpă, KI. ling oms din Enraitepa, 1)ep­
mania mi arte asemenea UI.pl nopdise, fiindg
ssnssă Aa natima nentlwll (oftiss) f'bSemte de
marte opi în Ni1!a, Venetgia mi aate AOKllpi în
dSAIJea Itaaia, nindesape mi o BiaU1> AllnrI.; din
xontpa snii oms ssnstosă meprtnds din nsmitese
1!I.p'i în Itaria, este ssnss a SllKOHlBa .Ia niwte
fpirspî peze mi tifose Rape domnessă xlte odats
al\OAO în timnl!AH sepei, mi sindexapea natspars
a aIJestop� fpifl!pl sînUl msnijil AAni din E-meuia.
Konii I\S tsse mI.f'h peaSR'h p'hEeA'I> mi neBinde­
RaBi.le, 'mI f'hSesKg BindeKape Rîndll sKimE'h .110-
I\sin1!a .lopg RontinenlaAI. intp'o AOKSin!!'h mapi­
timI. adeK1> ne o inSUl> saii mi ne U'hpmopiAe
m1>pel; din Rontpa oameni ataKaUl de SIWPEStil,
tpeE8e S1> fSfI. de RAima mapitim1> mi S'h se a­
II1eaz'h .Ia l>nii AOI,� RontinentaAg denapte de
mape.- Ast-fe.I�, npoBedinua diBin'h în dpeanta
sa îmuap1!iaAitate, a îmn'hp1!itg dapspiAe ei, 1\8
\
).
I
1
'1
[145]
- 145 -
toate imnepfesgisnire .lOp15 inepente, neste toate
JOK8piAe U1jmînt8A8J.
Inţssenua timllS�s'i zai a stauisnei. In­
fA8enua timnarsf mi a stanisner (saison) an8J8i
dentnds de Infusenuere RAimatiqe desnpe Rape
ams BOPliit15 mal SSSH; tnss sÎnt15 mal d'o natsps
naptinamps mi mai mspuinits ; R'bql dose opame
Rape amtndcs se afrs întp'o Uap'b mi întp'o RJi­
ms, noate S'D fie ssnsse .Ia o mape difepings în
npiainga zÎAeAops ruoioase, R'bAdspoase mi fpi­
fspoase Rape domnesns aROlO în difepiteae tim­
nspt mi stauisnî ansaae. qine noate hndsi
R'b xeapă .ra 110i tn Pomaniea na este o mape
difepimrs în npiainua aseasta în Pomsnla mape
mi 'lea mizs de mi amîndsoe sintă ll'bp!!iAe snet
!!'bpl?- De aseea RS dpentă K8BÎntl5 zisea Reap
Inospate, K'b dans aoimă S'D stsdlems infAsinueJ:e
tlmnarsl mi a stauisniAops 811Si lOKS, tpesse S'b
Ae stsdiemă Reaps în AOKSAH axestn. Înss nea­
Bînd15 nlrrs aRsmH în npininga aseasta pessrtato
statistise din toate !!1)piAe Esponet, de aseea
aoms nsne ai'li pess.itate.re seae mal imrroptante
mi qeAe mal domnitoape Rape se panoapt'b .Ia
aqeste KestisnL Ama dapH s'a dOBedit15 R'b:
I. llpim'bBapa moptaAitatea întpe oameni
este în mal\semum C 'lea mal mape) ne Kînd15
Bapa), KÎndH mie Bp'O enidemie) este în mini­
msm15 ('lea mal miRn).
II. O npesisne aepsAsl npea mape este
mal BntnID'btoape Snnnlnl!e'î mi mal nepiKs.loaSn
13
� I
J
[148]
, I
ii
j i
. 1
!
-
- 148
Dsns D. Easnape; as mapits de .IIa atpsta
de 20 ntns .1111 60 de ani ne ană .
De .Ia 100 de E'fiPIiUIJ'l netusspaur, 25.
De Aâ 100 de sT,psagi însspaul, 17.
De .Ia 100 de femei nemr.pitate, 20. mi
De An 100 de femei nu.pitate, 16.
llepiKoAll.ils nent pll femei din naazn Iuuepeî,
este in peaaitate nl!iAl,g mai mil\x de Kîlg 'llJI în­
RiIIllesRg snir. Ilporpeseae uitiinuel în apta OE­
steptpitixs (de mamos) ax fT,I\lItS !{'fi mops assm
mllAtg mal nagine femel dsns Iasepe, de Rîtg mai
nainte. În Ilpssia s. e. în anllAg ltS28 mspea
dintpe 107 J'LllZe, sna ; daps Aa allll.llB 1850
mllpea dintpe 131 A'fillZe, sna ; în Enraitepa asia
dintpe 171 A'fillZe, moape sna.
lflf""sifll�a sot-suie; mi a onenouiene; 6wu,e'i assnpa
III optasitsuei.
Stpmansaă în nenepară, ape o Bieau'fi mai
sxspts de RîtB sorats.ră. Ilpetstindenea s'a ap'fi­
taM soroniea xa lInB eaements sarstapă nentps
asnnimea Bieuei; tnss pezxrtateae statistlse as
nposată asestea 1\'0 slrapamrs inl\'fi mal ma pe.
Ama s. e. s'a ap'fitatg R'fi tepminsză mezis us
niege] este:
În Anr aiea, 38 ant,
În Bemiea, 36 anî,
În Fpamia, 35 ani. mi
În Plisia, 21 anI nllmaI.
Dapg rui m'fipimea, nlltepea rui rpclItatea
ROpnllJlIl omenesl\g este întp'o peJauillne foapte
[149]
m ; �
- 149 -
intirm, KB mspimea tepminxrsl de milKJOI{S ar
BieJJeJ� npin Bpmape în fasopară JJ'Lpi.40pS sorate
mi indsstpiare. Ama daps mspimea de miiKJOKl
a BUBI omă este:
În Anrui«, xîte 5 nisioape mi 9 JJO.il.Bpl.
În Beaniea stte 5 nisoape mi 6 JJO.il.tlpl. dap
În Fpansia xlte 5 nisoape mi 4 JJO.il.llpI.
.lIa Fpamra e paps a r-ssi aKBms peRp81!ii
mal mapl de stte 5 nlxioape mi -1 JJO.il.llpl, dapă
rsapdia enraeazs este somnass de oameni ns mal
mi'Il de xite 5 nisioape mi 6 JJOJlllPI.
I'pestatea de miiK.il.OKH a 8l1ll1 omă de AII
18 ntm, .il.a 25 anl este:
În Anruia, stte 151 fllnzl.
În Beauiea, xlte 140 "mi
În Fpanxia, ulte 137 »
D. Benoit de Chanteauneuf a nllEAiRată .Ia
Ilapis (în Annales d' Hygiene puLlique) nimte
pezartate statistixe Rape se panopts aa dife-­
pite apondisimente are asestet mapt xsnitare ,
dintpe Rape sneae slntă zonslte de oament EO­
raUl mi artere slntă pezidenua s'1p'1'Iiei, aseste
J.!ifpe apats dintp'sns modă foapte pemapnasirs,
m'1Sllpa inf.il.llinJJe'î Eor'1JJiel aSllnpa moptaritsgeî;
adess rrentps 4 mOPJJl în apondisementeze BO­
rate, se afu 5 mOPJJl în 'IeAe s'1pa'le.
"poBepEll.il.s zi'le, K'1 moaptea ms fa'le de 0-
siBipe intpe S'1PUKH mi JWrat8. A'IestH npoBepEă
D8 este dpents, R'1'Il .il.isteJle de mOPJJI în difepite
J.!'1pi, aH npoBată R'1 moaptea Biziteaz'1 m8AtlS
I
[150]
J,
! �
"
l'
- 150-
mai adese opl xasa S1>paRlw>'i de Rît1i Rasa 1>0-
ratarsî. în Ilaplss s'a doaedits Rr. întpe 100 de
mopjjf soragî, 32 sînt1i uornf, daps întpe 100 mopU1
sspavî, se afJr, 52 xonil l Ano! Rîndll sr,paRllA8
a sRr,natll Reapll de nepisarere tinepeuel, totll e
sasia mopuiî mal anpoane de dtnsars de RUg de
sorată, Illlfonlepsră ,ta Ilapisă tpsemte Kll zeve
an'i mal nlluin1i, de RîUl sanaieps d'axo.ro. Ama
dapă, sspsuiea na namal R"b desnse ne omă de
rusueplre aiegef, daps i mi Sl\llpteazr. aseasts Biau'I>;
aomă sedea mal .Ia nare Rr, na nsmal sr, psuiea,
'li mi o aieaus ORllna(r, Kll .IllKpllpi ostenitoape,
II.ll noate ss fie asnr-s
Desnpe inl"{8in�a olC8na�i8nel zai a nosiuisnet 10-
'!tia.te assnpa moptaAit(J�el.
Ilpexams sspsviea, ama mi msnxa osteni­
toape sRllpteazr. Biaua omsast ; în npisinga 3-
xesta, ziqe an statistisă, nstemă ziue, Rr. natspa
a fostă nedpeants I<r,ql .renemsast a dat8 o mal
mape rrepsnextiss nentpll BiaJ.!,1i, de RU8 omll.Illi
'le 'mI netpeqe Biaua în mllnKr. mi AllRpape. tns'])
omllJll inijeJentă nll mr,Sllpr. BiaUl) dllne AllnJ,limea
ei, Ka llnll Kot8 de nînzr., 'Ii o mr,soapr. d llnr.
8RtiBitatea mi BaJoapea el, mi nerpemit8 în npi­
Binua aqeasta, OmllJ8 8RtiB8 a tpr.itll mllJt8 ne
Kînd8 AenemllJ8 n'a tpr,it8 ni'!! de Kllms 'li a
BeJ,letat8 nllmal.
qep'letr,pi.Ie statisti'le llpmate K8 o mape ])1)­
rape do searnr., in difepite Uepi, a8 apr,tat8 a-
[151]
- 151 -
jId nimte pezaatate foapte intepesante � ne «ape
.le nomă nami ai'!l sna dsm, arta.
În Ilpssia, întpe 3795 de oameni de difepite
oRl.lnauil.lnl uitare � mopgl Aa o Bîpstn mal mape
de RUlS 25 de anl, alS aJKl.lns�:
Ilonil (upotestannl) Aa o Bipstn de 65 ant,
Ilouiî RatoAi'!l (nanistaun) - - 66
Nerl.luntopi'î a8 aJKl.lnslS .Ia o Bîpstn de 62
Ammoiagil Statl.lAl.I1 . ra o atpsts de 61 7/10 -
Esonomit topestiepI .1Ia o atpsts de 61 5/10 -
MiAitapii (xinaplre de iROS) - - 59
AdBoKauH 58
AptistiI (nintopî), ml.lziRaniji - - 57
Ilpofesopiî mi institstopl - - 56 9/10
Medi'!il (DORtopI) - - - 56 5/10
în Emeuiea s'a fnRl.ltlS inainte 1\1.1 25 de ani
niuite uepxetspl statistise, Rape a8 ap'btatlS xa
teprnins meziă aA Bieuei, nentps dlfepitere R.laS6
are SO'liel'b!!ei� în modsrâ spmstops, adess: tep­
minl.lAlS medrs az Bieijel epa:
Ilentps ammoiagiî Statl.lAl.Il ssnepiopî 69 de ani.
» pentiepl (sanitaalstl mapî) 66
J noni npotestangl 64
» nerl.lJ!'Ltopi mapl mi ammoiagl
infepiop'i 62
» rpsdinepi mi ijes1>topi de ntnzs 60
» nersustcpi opdinapi. 59
II Biptarni 56
» zidapi, Jemuapi mi qeasopni-
lmpi 55
[152]
_ 152-
» l!1>pani, notKoBapi, sizmapt, ant
Kpoitopi, imnpimatopi mi doutopi 54
11 msxeaapl 53
» .HII\P1>topi 1\8 zioa 52
» aizitiî mi SKP itoţ i 51
» J3p8tapi, aisaami (mapinepi) 49
li fepapi (JleKat8mi) 47
J) m.nsitopi 44
Dsne Quetelet, moptaJIitatea oameniropă in
Osanda este, întpe ij'Dpani: 8n8 mopts nentps 52
aoasitopl, ne Kînd/î în opauie, intpe Jl8Kp1>topi'i
faspiseaopă Kape aH o aieajrs foapte B'Dt'Drn'D­
toape nJlin'D de mizepii, moape 8n8 tntps 35.
StatistiK8J1H Clay în AnrAiea a r'DSitH g1;
în opaIlI8AH Ilpestan tp'DeSKH dintpe 100 de oa­
ment mi de aonit. de
(N osi..d). N erlll!'Ltopf. AIIKpY,topf.
D8n'D 1 ans, 90 79 68.
» 2 ani, 87 78 57.
» 5 82 61 44.
» 10 81 26 38.
»20 76 51 31.
» 40 63 37 20.
» 60 45 20 11.
» 70 25 13 6.
»80 8 9 2.
»00 3 O Q
» 100 1 O O.
Daps D8 nsmal assnpa moptuit'Dl!e'i, qi mi
assnpa dessoatspeî difepiteaopă natime , dife-
[153]
- 153-
piteae ornmauisnl nitaae aiÎ o infAsinu'1i foapte
insemnatn; iatn aseea 'le uniinga a afAatH in
npininga aseasta.
Kpoitopil ssfeps de pie; nlnzapil de tpînurî;
xizmepi! sînUl inoxondpist mi ssfepr, de ouif !
Bnnsltopit, rpsdinapil mi sepapii, ssfepe de
pesnmausms mi de aptpite,
Ilixtopit mi tinorpafil aH ROAil\n; xeasopni­
xapiî ssfepr, de emopoide mi de 60aAe de osiî.
Kctuapif aiÎ xaruinomă (SI\ÎP1» ne ne.re .
• !la zidapit, dxrrepiî mi lII'1iq"'Aapii se în­
tlmn.rs de msate op'! pnn'! mi uadepî.
W!nqeAapil, tasaviî, nizitii, '1ioBuni'i' mi tO!!r
fl'IeI Kape sms.rs KlI animareae domestise, se în­
tlmn.rs de marte opt I,'b .le ese darasă (RapBlIn­
RlIAlî] Rape 'ii omoap'b xsplndă.
Basnapl sînUl ssrrsurl .Ia oftias.
Konii Kape ASKpeazn in faspist, sîntiÎ sAaEI,
n'aă slnue în faua AOp&, sintă sspofaroun mi ns
tp'1ieSKH mSAtll.
A 'IeI Rape .. pidiK& .umpllpl rpeAe saă Rape
HmEA1i mllAtll R'DAape, n1itimesKH de stpiK'DqiHne.
Oamenii Rape m1idH mll.ltll ne sKmmll, faRH
nHuina mimK1ipi mi Almpezll ms.I1tH Rli Ran&, sînt&
slIulimi .Ia feAlIpim'i. de îndil,lestillni, .Ia tpîniKI
mi în spm'D mi .Ia iuoxondpie.
Dap& mi aSlInpa RapaKtepllAliI mopaA&, OR8-
nauisnea fisiK1i a snsl omll, ape o infAlIinU1i de­
'lisiBe; iat'1i RÎte-Ba esemnJlc:
Întpe sOAdaUil infantepistI deBine o mamin'1i,
f
I
,
,
I �
II
[154]
- 154-
aptlreplstars se Iase 8nl! oms de R3.1R8JI'1, anol
xaaarepistară desine 8ns omă indpesneijl5 mi I\/)­
pauioss.
Oamenil R8 an snipts adînKl!, aptistil ueniarî,
ssfepe adese- opt de d ;sl.paKui/)ne mi ns sînt oam-nl
npaxtiut, afaps de mediul mi de adaoaaut de uri
sîntlS mi el sasangf', daps al5 Ims snipită npaxtisă.
KPOitOp8.18 este m8.ttll mal de.risată 'de l,îtl5 a.luI
mesepiaun (s. e. de Rît8 ttmruapă I dapă e S.il3lill,
fplaoss mi mină de sanitnte. �nll o ssepaatopă
Exns Ba K/)noam!e 8nB xpoitops de Aa o derrsţi­
tape de dos sate de n ImI, nsrnaf npin 8mEJIf'tx.
QismapiI sîntl5 oamenî sepiouil, dapă inoxondpl,
xîte odats foapte essaatauf. S'alS B'bZ/)tl5 noeuî
npeasms (H ans-Sass) mi firosolî mapl (Iasosă
Boema) etuindă din tarma sizmaparopă,
M/)siRanuiI as xlte odats nasisnf nil, (s. e.
ZORl!Jl5 R'.bpl!i.ilops etc) anal axeea Rape RÎnt'1 as
instpsmente de BÎnts (s. e. xranapete mi faaste)
sîntl5 de marte opI S8II8wI .ila natima EeuieI.
AtIeI Rape ,Hmpeaz'1 R/) metale, sînUl Ra mi
meta..le..le lOpS, adeK'1: atIeI RJpe se OR8n'1 Rl!
metale nOEi.ile (l,Ii/)Bepl,lil, tIeasopniRapI) sÎntlS oa­
menI de.iliRaul mi nOEiAI; ne RÎndll aqeI Rape l8-
Rpezs .Ia meta.ile opdinepe sîntl5 rpomI mi opdi­
napI,Ra mi meta.il8All Aopll (s. e. fepapiI).
OameniI Rape 8mEAD m8..1tll R8 animaJIe, de­
Binl! în 8pm'1 st8nizI R8 mi anima.ile..le, mo'i 1\l!
seam'.b este atIeasta..la tIÎoEanI C nastop'i de ol)
mi BaRap'i (n'1stopI de BatIi).
L
t
[155]
-155 -
Bnli somediantă Idndli a îmB1itpinit1i, fave ne
xomediants npetstindenea, ano! .Ia opt-ve son­
sepsauisne simurs, sopseuite xa ne suens.
:ere _
AekUÎl)uea X.
Desnpe seuea nsmepisops mapi.
«Nsmenise domnestâ assnpa ssmeî,» a zis
sn astops. Întp' odeesps, in natsps, npe!Csms mi
in no.�ili!C15 tea ud în asmea souiass, nSmlJpSA8
este tpiBSna.,f,S.it8 senpems xape nsmai nepmitie
nbâ sn fe.it8 de aaesauie. NSm'ăp8.it8 este apmo
uea ma; nstepnixs a timnsssi modepns ; maoico­
pitatea naJsp'j,ops deuide xestisnise �e.le mai
imaoptante in eiaua n0l1sAiAOp8;.,f,a aueste tm­
npevisp15pi oamenii [irspeazs nsmai xa O uiţps.
Oameniî de finanjn, mtili mal Bine de Rim
tOUl, aaroapea Imnoptants a J!ifpeAop/i, adexs a
namepiaopă; îns'li nx nsmat el daps mi saaangil
slută sLli!JI a pensnoaurte nstepea nsmeplaops,
FisiK1!A8 tpesse S'li fopms.reze .lelJiAe natspel tn
l!ifpe; nsmat alsnqI este eAli în stape are mn­
sspa mi aAe stsdia. KimistsAIi llsmaI npin dife­
pinua nSml:'pllAlll atomeAopli deoseBemte A1lKP1l­
piAe natllpel; s. e. nîinea din otpaB'li .se deose­
liesRIi nsmaI rrpin difepinua nSmep1lAS! ( dapli n8
npin difepinue llatspeI) atomeAopK din Rape sinUs
Rommlse. MinepaAorsj/i tpesse S'li J1smepe rpa-
'il
]1
�l
I
d
I
[156]
- 156-
dspire snriiropă minepareaops snpe are 1\800a­
mte � anol f'Ilp'Il nsmepă, msslka o'apll esista ,
R'Il'll axeasts apts este sasats aSllnpa nsmeparsl
mi a intepB3.118.11111 ssneteropă.
Nsmepară, am zislî mal sss, este o idee,
mi ama este. Nsmal din RauliAlI sneţ fi.nue pa­
l!ionaBiu, a nlltlltlî euri ideea nsmeparsî. Fie­
Rape nameps, zi'le Apistotara, nonplnde în sine
o snitate mi o manimiaitate , dOK'Il ZiKlI s. e.
nsmepxră natps, atsns) 'ml imauiuă .... (natps)
nsnato nsse 8n8 JÎnr'Il aats mi adsnate întp'o
snitate ne Rape o nsmesuă natps; anot R8 axestă
n8mepll sa K'O snitate, SOROtcsRlI aR8mll înainte.
înl\in8iuiB'Il o inS8J'Il neaoasits de oameni: nen Ip8
axeasts insars mszlsa ns noate esista, fundă- K'Il
.dnsesKg aKOAO sinrspiae fiinue l\ape sÎnUÎ în
stape a adsna ssneteae, a xomnapa nrspimea mi
intepaarass .!Opll mi a'un fopma ideea de ap­
monie mi de meaodie.
Ama dapă nxmepxrs este ideea 'lea mal
înarts în Jome; anoî xa o idee ssnpenrs. flpe mi
o natepe ssnpems în asmea aueusta. JIlI,pllpiJe
'leAe mal somminate, Reapll axe.re desnpe R:lpe
om8JlI de pîndă 'mI înKimsemte K'Il sînill f'IlKllle
npin întîmnJape, sÎntll Slln8se 8nei JeI.I1 Rape se
msmemte Acq.ea n8mepi'!wp8 map'i.-
.Kîte-Ba esemnJe ne Bopll înKpedin\!a }\'Il
, ama este. S'Il în'1enemll R8 fenomenele aep8.1l81
I(ape sîntll 'le.lle mal BapiaELJe, adeK'Il de Bîntll
nJol m. '1. J. qine nll mtie 1\'Il timn8J este ling
I
I
1.,
[157]
- 157-
JlH<PH foapte aapiasiră ? Rape ornă înueAerrtH a­
faps de aaaendapistt, noate mti mal nainte, 1Je
timnă Ba fi nolmtlne, senin saH moaie, BîntH saă
Ainirnte?
RH foate asestea, dane ossepsagil de mal
mHAUl anl, fisi'li'i s'as înKpedinuats R'D nentps
fietul-xape KAim'D este Hns IIBmiJpS de mblC.AOlC8
ineapiasiss; nentps ziAeleAe de moaie rui de
BÎnts are anHl81; npin 8pmape aenea nsmeplrop
mapt (Af'ţrea statistius) domnemte mi ai'll.
Daps o S'D ne întpeB1>mS assmă: daas mi
în sfepa Bieuel om8A81 domneurte, axcasts aene ?
DaR'D aaems 8ng nsmepă (tepmină) de miiKAoRH
nentps ssnntatea, dspitatea aiejjet , faR8At'Ll!ile',
nasianire, l:Iipl8UiAe mi ni'li8pi re oamenuopă ?
Anarisa spmstoape Ba pssnande la axeasts
lntpesspe. Om8JS este npodsutars nsmîntarsf mi
aJ� KAimd. Hapantepsrs S1>S se snimss R8 ssim­
Bapea naptQ'8Jllpit'DUi..wps natspel sale. ..[a 0-
m8.l8 indieidsară este tntp'adesspă neste IIHtinl!'D
a adesepi axest 1; lnss ossepaanisnise f'1>K8fe
Aa o m8Juime mape de oameni, ne apats ne
0m8.A8 de mbIC.tOlc8. A'Iesta este o fiinl!'D aB­
stpaRt'D, nematcpiaJ'D; 1\8 foate a'lestea, om8AS de
miiKAoKg este nopma sag idea.II1!A8 nentp8 toate
aKui8niAe Rape se m�nifest'D în Biaua 1!mam. EAlf
este simuiBiJ8 npef8lindenea. mi inBiziBiA�, in­
fORmai npeR8ml! n8nKt8AI! mi .linia ţreometpiK'J>
sînt8 BaS,1 t8tHpopg Ropn8pLlOpg, mi 1\8 toate a-
1Jestea sînt8 inBisiBi.11C mi nematepiue. Om8.IIH de
14
I
.ii
[158]
"
I
i
I
I
- 158-
mimAoldi în nponopgisnire mi nepfeagisnire n'J)p­
UiAOpl! Iwpm;J/lli s'J)l!, este modeAllAH nistoparsl
mi aAl! sxamtoparst, este totă d'odats ideaAliJlts
fpsmsseueî mi a.JH s'J)n'J)t'J)uei smane; eAl! naurte
xpetute, se desnoasts, se tnsoap's, npodsxe in­
nengisnf, aste de ueniă, de nptste mi xeapă de
xpime, se somsaeurte, tmsstpînemte mi moape.
Toate axeste omliAH de milKAoRH Ae fase xa 0-
IDllAH indisidxară, sopnopaaă, tnss eAl! Ae fase
fsps Boinu'b .riseps 'li siAitl! fiindă npintp'o ne­
xesitale insapiasirs mi aseasts nesesitate este
seuea nsme. i"wpS mapi.
Illtiinga Kape ne a desnonepits ne omllAX
de milKAOI<li, se xiarnt, staiistisa.
qine noeurte aI<smli 8'b BopBeaSR'b desnpe
stspire oamenuopă în uenepară; 'line este ansm
în nozigiane a infasa assnpa sO'liet'b!!e'î omane
xa omă aA stat1lJ/lil, I)!:l .JeJJisJatopl! saH sa me­
dial! nllBAÎI,l!, tpesse S1> aIB'b oapeurl-xape no­
uillnl desnpe rutiinjja statistisel; Wf,'lI artmintpe ­
,lea, Ba R'bdea în mapI epoape mi în AOKl! S'b
faR'b Bine, Ba fa'le P'Ll! oameni.wpl!; întp'adeB'J)pg
P1tiinua omllAlil de milKAOKH estI' mînillipea no­
nSJiAOpH mi a l)elL pal!illniAOpli Biitoape.
Dapll Kape sîntll iZBoapeAe llnde statistiR3
a Allatl! malepiaJe.Je saAe?
StatistiRa a Asatl! matepiaAeAe sue din Ais­
leAe qiBiAe sal! din matpeKllAe llnde se apat'b RîUl
oamenI mopl! mi RÎUl Ronil naSRH Întp'llnl! anH;
din Rondi'liAe Bisepi 'lei, llude sÎnUi tpeRlite toale
[159]
- 159 -
KLsLtopiLle; din aistere peapstagiiropă, snde se
ap?t'L întpe KÎjJI oameni nedestorni-n s'a apstată
asia t·nll.fB destotnisă nentps sepBi'lill.llg mizitapă;
�In JIisLe.lle snitaremps, snde se apatt, nentps
fIe-Kape opams KÎjJI oamenI s'Lpa'll se BO.m'1>BeSK
ne anii mi 'lepg asi.ll/! în snitare, K::J pe sînUl soa­
.IIeJIe domnitoap- ,Ia ei, mi Id!l! ali mllpitg dintp'­
aseuitl soan iRI? Dap statistiaa mt'p�Ie mi mai
dennpte, sepindă ,illlllina mi de aa sO'lid'LUi.lle
de uslrapapen RiejJeI. snde se apats întp'ană modă
mal KMIPX, mopta.iitaten oameni scpă nentps iie­
!lape ntpstt mi nentps fie-Kape tpeunts sosiart,
Mal SIIS/I ams dată o idee d-snpe pezaata­
teae sîuitirate npin statislitrs, ansm .le soiă I\om­
menta mi rrpin esemnaeae spmstoape.
Din minlltll.llll nauitepel, înuene zenea nsme ­
piropă mapî a esepsa nstepea sa aSllnpa omarsf.
M'1>pimea de milK.IIOKIi a lII1111 B'1>iaUi nos mSK1It8
este KII 1/40 mal mape mi rpestatea sa 1\11 1/10
opt mai mape de l\îlli a fetel noii n '1> S 1\11 ts. Kiap
namepars de milK.IIOl\1i a,lli B'LeUÎAopli nosKlIUI e
ÎnBapÎa6i.�1i; în fie - Iwpe ans nasldi în ElIpona în
CU'LpL,e 'liBiAisate) nentplI 100 fete 106 E'1>el!l.
în Asia pe,Hlui1!nea este Kontpape; aKO.110 naSI\8
mal mll.llte fete de I\Ît1i B'1>ielJi� de aqeea nlltem1i
S'1> ne esrr.llir{'])m1i de 'le în toate timmipiAe, nOAi­
ramia a fostii JIa mod'c, în Asia� eap nll în ElI­
pona. .!eI,Ii.lle mi oBi'leillpiAe nOIIliAiJIopli s1nt8
KonSeIH;en!l�.IIe instinI<liBe <lAe KondiuillniJIop1i fi­
siqe mi I\JIÎrnati'le l\'1>popa sÎntli Slillllse.
I
1.
--
[160]
- 160-
Mal ssss nopsindă desnpe mopta.rltata, amă
B'bZlltlS sa mi ai'II .ieuea statistivel sax a nsme­
piaops mapt este d'o foapte mape imnoptanjjie,
mi ama amă ap'I>tatg� Wb OlTl1lA8 de mi Il, IOI{lS este
in qeAg ma'( mape neplso.rs în nepioda d'întîiil a
niegel (adexn de H 1 nîrrs .,Ia :=> anî) mi fi'b 811
E'btpînli de 60 de anl, ape mat mll,!!1> snepanl!,h
1(1) Ba axanue .m o stpsn, de iO de ant, de hîlB
1In IwnLtli de lin an R'b Ba aiKlInţre .ra o ntpsts
de 10 ani.
Statistisa apars !IIi mspirnea inLl8in!JiAopx
B'bt1>m'btoape IlS1mpa OnJlIA81; npessmă este: S'bP1>,...
xiea. JlIKpapea nexontenits wi osteneaaa nieueî,
tntp'adrB'bpli� nposepsară ziqe ·R'b moaptea Bizi­
teass d' onotpiss naJalliAli BOr3!!i.wpli IW mi BOp­
dei8AB sspauuops ; dapli siziteae el .Ia nara­
tspl, sîntă m8JW mal papă de Rît/î axezea l\ape
ae fase ne .ta sopdeisplre s'bpa'lLlOpg .
.JIa Ilaplss, întpe 100 de mopnj soragf se
afJ::r, 32 de senil, daps tntpe 100 de mopijI S'b,­
paq! se afJ'b 59 de Ronil; Ba S'b ZiK'b nentpll
fie-Rape Sllt'b de oamenI s'bpaq'( mopg 17 mai
mllJ!!l în tinepeue de K1tg .Ia 'leI BOI'a!!,i. IIIifo­
niepllJ1i în IIuph1i, Aondonll sag în Bien:) tp'be.­
mte KlI 10-1,5 ani mai n8!!in de Rîtg BanKiepM
d'aRoAo; npin lIpmllpe s'bp'J)qiea� nll nllmal I\'b
faqe Biu!Ja amap'b mi neniBiA'[;, dilPB o mi SK8pr­
teaz'J).
Dapll nll 1l1lma! s1>p'J)qiea, 'li mllnl,a B'bt'J)­
m'btoape npeSKlIpteaZ'b Biea!!a. În taBJleJIe �ta7
aq
[161]
- 161 -
tislixe Knpe am e�nosx mal sssă, am 8'l>ZotS Rît1i
de fllape este inf.�oen1!n mesepliropă mi a ORlS­
lIuUilmi.wpx uitare assnpa .ronueu it'l>J!e'i Ilonit
din pC.f uiea Kl:lloJliK'b sape u8 o BiaJ!'b foapte
()dixnilo� Ipoes!{11 In") rmulll de KîtH tOJ!l me disiî
xape [lp!peKll O BieuU'l> n- niai.rs, Le anîndă ni'll
o Op'h 1'i';S'l> ne seama .wpx esnsinds- se, totlS
mepeă; ei tpr.esx mai 01>J!'n de KîtX lo!!i.
O xonsoxagiane nentps oament .Hmp'litopl
'este nxmaf Rn� nentpx onll oms nOBiAIi, saroapea
niejj-I no esists namal în asnu.mea, 'Ii mal R�
seams în nstepea el intensisa; ama daps lin omit
Rape a A1>KpatB mo,lls în BiaJ!a sa, a tp'liitH mo.llllt
saH oo!!inll; no Rîndli Aenemo.tli daas a tp'liitiS
m1>AU;� n'a hRotli aAlli nimisă de RîU; a neuetată
ruoAtI\. KAima mi epeditatea ali o infAlIinJ!'b
foapte mape assnpa AonI,IiBit'l>J!el.- Ileorpafiea
medisa.rs Rînd� Ba fi R1>AtiBat'l>� Ba esmisa tntp'snă
mods Romn.leRIH� infA1>inJ!a RAimeAopH assnpa nie­
uel omoAoi, îns'li Reap1i aRomH mtimg m�.lte im­
npeI,Iiop'l>pi Rape se panopt'li .ta a'least'li Restione.
Ama s. e. mtimH I{'l> în AORopiAe 011de �întH OlllA­
te fUBpi'll moptaAitatea e mal mape de Ritlt in
AOR1>piAe onde oamenii tp'l>eSRS din nAorll. 1\'1)'11
indostpiiAe (faBpiIJLle) Rape ne d'onapte imBor'li­
uesRg J!eapa, ne d'aAt'li napte faRH o mo.luime
de s'l>pa'll� l{'l>IJI faRH Ra o mo.�J!ime de mesepil
Ro IUlpe s'ali xp'l>nitg oamenii mal 'nainte, S'b
se faR'l> 3Romg opin maminl mi a'lemtl oamenI
desnoiaJ!l de nîlnea .lopg de mal nainte, sîntK
"'.',
" I
[162]
'jH
- 162 -
SiAiijr a intpa 1\3 sepsitopî aa maurine, snde .�l>l\p�a­
Z'li 10-12 opp neinuetată, snde sînt înresl>'ui.ml>.'!lJ1
tntp'snă srrauUi m 'Rg� mi snde, dsne toats : msnsa
.wpli, nsia I>îmtirg atitta în I,ll/î noat- S'1 lpllfa­
SR'li misepasi.ră din zi în zi. - Asemenea urtimă
K'li în lJ'1pLte sopeare. npessm in 111lpiJIe msn­
toase, oamenii tp1lesKli mliAtx. S e. In N opBe­
uiea moape l>nl>Ail tntpe 50· de AOI'l>ilap], ne
Eîndii în I)epmaniea moape xnli omă întpe 36
.IoRl>itopI ne ană. Dapă tntpe : ml>n!!il din ABi­
sinia (de mi se a [1'1; întp' o noziuiane ueorpafins
mepidionars] fiindB-H'n domnemte aROJlO l>n aepă
mal pe'le, se r'1SesI,/\ oament - ntpînI nins ..la
100-150 de anî mi mal Bine, npeKl!mli nes­
tesRli soiaznpil,
.>J A'leste sonsldepagisnl inieniue sînlli imnop-
,
I tante nentps noaonlzauianl nape sopă S'1 se a ..
meze în U'1pI stpeine, sali nentps essnediutsnt
misitape. KîlJi xo.sonistl uri miaitapî ali .nsatx oa­
.seAe Aopli în n'1mlnlli stpein, neuitiindă mnl na ...
,inte natl>pa KAimatiK'1 fi a'lestei UT,pI! Dpl>mx.�li
de fepli de .Ia TIanama (în AmepiK3), zi'le Iln&
statistiI,li, ap nlllea S'1 fie f'1RlItli, nll de fepli, 'li
de oaseAe mirpanl!iAOpli ElIponeeni, Rape ali Be­
nitli aROAO din El>pona! - Pomanii anti'll, I\ÎndR
ali BPSt1l S'1 ameze O l<o"wnie miAitap'1 .Ia Bp'lInH
AORli stpein, ali t'1iatli alWAO lInli animaAli mi aH
esaminatli fiRatllAli R'lestl!I animaAlij daR'1 ttli ali
r'1sitli s'1n'1tos, s'ali amezat aRoAo, iap daR'1 nI>, mep­
J,IeaH mal denapte; K'L'll aH zis& }\'1 daK'L fiKatM
--
I
[163]
- 163-
e �tpiIWI�� totă anlmaas e so.mană. upin spmape,
IUJm:1 JOKllJlII nse ssnntoass ni'l! neutps oameni'.
Astbzl n'asems tpeEllill!J1> de essamenară fina­
lJ,lJlOpS; tepmom-tpa uri napometps sinlH mal
B15ni indisato pt nentps H1)3Ait1>l!i.�e KJime.wp�, în
timnspire noastre
Jlel,lea mopteaitsuet este alîtH de siraps mi
de Ronstant1>� în HÎtH, ReapS eniderniea noJ!im
o SHimE1>. Ama s. e. în 3m.AS 1831, RindS insa­
sisnea xoaepel a tostă atîta de mape, HeapS mi
8tlln'll Il fostă nsmepară mopl!,iAopH nsmat H8
sns Aa sst1> mal mllAtS de HÎlS în ani de mal
nainte. Ano) statistisa a mi ap1>tatB H1> este o
rpemaJ'.b mape, 1('1) se nJÎnrS o maruime de oa­
menf ziIdndS: n1>Iwt& H'.b a tpeKlltx timnspiae BeRI,
RÎndS oamenii aiS fostă mal ssn'stoun, mal ijea­
nsnr mi aS tp'.bitH mal mllJtS de Rîtx axsmă; 1\'li':l1
este o fUII1'.b sirsps K'.b axsmă mops mal nllijinlS
uament de "ÎlS nainte ':Iin'll-ze'll de anî, fiindă
1\1> statistixa a sonfipmată K'.b atlln'll m8pea 116
anx linx omă întpe 31 de JOI'llitOPl, ne Rînds
aK1ImX mo"pe 15nll înt pe 36 de JOI,15itopI� Ba S'.b
ziIn 1\1> 3K1ImS mopS în E1Ipona ne anH s1lte de
mii de oameni mal D!!J!in de RîtH atlln'l1.
Di:lK'.b ne întpeaB'.b 'line-Ba: 'le mill\Joa':le aH
RontpiBlIitH Ja a'lestS peZlIJtaUI saJlltapiS? O ST.
p'.bsnllndemS, R1> a'leste mill\Joa'le sînlS feJBpimi
dintpe Rape mB.lte se afA'li în sfepa aKtiBit'liijeI
medi'linel nllBAi'le saS nOJil!,ienewt'i. Noi am8
1l0pliits .Ia llnll. aAtS J.OK8 mal RIS d'am'liplSntli de-
, '
I
l'
t
I'
[164]
!'I 'i-< �
I '1
.\ I
I j'
I
I 1
I �
i,
I
"
- 164-
snpe medi'!ina nl5EAiwr. mi ns somă mal peneni
ai'!! .ra aseasts nsestisne.
Iltns axsm amă B1>Zl5t� R1> .w�lea nsmepiaop
mapl saă AeJ)ea statistiss ape o infAl!f'RJ.!1> ma pe
assnpa Bieuel matepiare a omasxl.
Daps natemă S1> ne tntpesnms axamă : a­
'least1> Ael,Ie ape mi ea o inf.ill5inJ.!1> mape aS1!npa
nieuet mopare Il Om1!Jl1!l?
Este BP'O statistias nentps al<l1Î1miAe mo­
pa.te mi tnteaextsare are omsast ?
Esnepienua a pnsnanss la aseasts sestlsne
foapte deaisata în simJ.!l5A?! afipmaties; adetrs a
xonninsă R1> Reap mi aiul zenea mopaJl'I> infra­
eazr, tntp'snă modă foapte imnoptants. ARJ.!il5-
nue mopale are omarst indiaidsa.ră deninde ne­
rpemits de soinga sa aiseps, dapă npiaindă a­
'teste aRJ.!iBni dintp'snă nl5nRt� de aedepe mai
uenepară, o S'J) r'h�imB K1> se l5pmeaz1> dsue o­
nexesltate statlstixs.
. lats desnpe asestea stte-aa esemrue 1
K3s3loplea. Noi spedems nerperuitx R1> da-
1<1> ne tnsspsmă, o faxemă npin soinga noastps
JiEep'b, Rape fase R1> astupe se însoap'b mi RH­
tape nH; saH R1> ne înSHp1>mR ast1>Zl mi nH epi
mi ni'll mîine. Dap& statistiRa R desRonepitR ai'l!
nimte imnpeJ)i1Jp1>pl I<Hpioase. Ama s. e. a a­
p1>tat?! R1> întp'lmR KHpSB de d01>-Ze'll de anI,
nl5mepH,IB oameniAopB 'le s'a?! K1>S1>tOpitR ne fierni­
Rape ang a p1>maSR întp'o nponopJ.!iBne Kon­
s-tant'b KH nl5mepH;.IB .IOKHitOpiJJQPB; Reap mi :Bip'"
- ......
[165]
T
,
I
I
- 1".5 -
sIli auezopa tIe s'a tnsspatş, ah pt.masă «onstantă,
Asemenea mi npouopuisnea inlpe nsmepaiă tine­
pi.iopă xape r'lî .ulatg fete mi uS unepiaops I\ape
aS A1H1tS B'])(II>Be OI. '1. J. Keap .I\Î!!l tinepl iaS ne
ană fete Ipxmonse mi xplte este Sl>nl>slî snet .IIeJ)1
slatistise mi xonstante. Bedcul dapă Domni.iopă
1\'!) I\eap mi soapta noastpn da/o, somă aaea o
neaasls Ipamoass ns edatr, în mina stutistiuel
omninatente,
Iîpim«. 1aL1> mi sn art esemnas: fieun-xnpe
din nOI este nerperultă .iisepă În lll\!!IBnLw sa.re sa
8.], "omit,!) O I,pim'b sas JH), 1\B toate a-restea ns­
lŢlepo.lx de.'leKBcnUiAopil ne ană, psmlne xonstants
în fieun .. lwpe jJeap'b mape. AUla s. e. este IIpO­
But8 :1\'b în Fpanua se npezenteaz's 7200 dese­
I\Benl!l naintea Kspl!ei asesopuops, dintpe «ape
a tpeia napte este aisepats mi doss II'LP!!l xon­
damnate; dintpe aseurtl 7200, oameni llillmLtate
ns IlItilî S1> snpie mi S1> tIiteaSK'L mi nsmal �30
napte dintp'înmii as rrpiimită o edssajjlane ssnepi­
,oap'b. Inxainapaa 'lea mai mape nentps spims
se dessoartr, în Fpalll!a .Ia Bîpsla de 28 de ani,
dapil în .\nr Jliea, alJestea se spmeaz1> .Ia Bîpsla
de 25 de anI. Keap mi modll.lllî lipimei deninde
de Bîpsta l\piminapi.wpil, de luima .IIoRs.IIsi mi de
KapaKteps . .IIg nal!iOna.llH aA nons.IIi.ilopg. Ama dap
IIons.IIil mepidiona.lll ataI\'L BiaIJa, ne liîndg 110-
nSAI din IiAimeJIe pelJe ataK'L aBepea mi npo­
;npietatea a,dopa. Auoi opdinsJlil dllu'b liape I\pi­
,!lle.lle se spmeaz1> sna dsne a.llta, este lJe,1il IIp-
[166]
-166 -
nrstopă : sapiepa Kpi mei inuerre 1<8 fxptimarg� rre
apms Bine Bio.Hliji8ne, ne 8pm'I> ornopsză, ne 1ipm'I>
otpnni P' a mi în fine ruas'orpaflea ; da pll III i si­
nsuidepea Iopmeaz s xlte odats aKt8Jl! flnars a
line! asemenea xapiepe în rpoziloape.
Fiindă-xt, ams nomenits aisf de sinsuldepe,
tpesse S'b adaors I\'b seap ai,!1 slatistixa 1\ apntat
n-tepe« xonstants a inCI8inlleJIOp1l sare, 1\'I>41 a
nposats l\'I> s. e. în Fpanga în fle-xape ană
.3084 oameni Iwmitx siuasidepea, dntpe xnpe 319u
S'I> S0811SXP1" 995 se aplln"x în anT,� 4:32 S1) Îrn­
nsun.n, 130 S'I> omops H8 instpsmente aSI'1i!.!i1e
mi 317 S1> otpt.nesaă. q'.I1l mai mape nsmsps
(Maximum) ar sina uduopă, se tnttmrus în asneae
de Bap'b, npexsmă mi în A80iJIe în sape se nra­
tesss nipiire saseropâ nentps xn!! tpimestps ; Ba
S'I> zil<'b Jlinsa de Banii sipiet npodase slnssidepea l
Arrol mtiinija statlstlset a mepss mai de­
napte mi a Kli8tdtg infJl8inua Aevel nameplropă
mapî mi aS8npa desao.rtspel Inte.riuengel smane,
mi iatr, 'le pezxrtate xspioase a r'bf:lit&.
MedioI\pitatea inte.riuengel psmtne Konstant'b,
adeR'b 111imep8Jl& SKOJlaplJlOpg de Kana'litatea me­
die� p'bmîne tot&-d'aw3 3'1e"WmX; Keap mi rrep­
sonaAitatea mi metoda npOrpeS!B'b a instpllKiji8ne!
mmAi'le, ape o infJl8inij'b n8mal seKondap'b aSll­
npa a'lestllI pez8Atat&.-
Dap!! iat'b nimte pez8.date înR'b mal K&pi­
oase: adeK'b statistiKa apat'D K'b '1eJIe mai Bl:me
OUl)pI dpamati'le, a&topii JOpl! . .w a SI>pisx în-
î
1.
[167]
- 167 -
tp'o BipstT. de 30-40 de anl ; xomedilre sese
mal I\.Iasiqe, astopiî .le a sapisă filndă tntp'o ntp­
sts de 40 ntns .Ia 55 de ani. Dsne axeasts ntp­
sts papă a emită o xomedie KAasiI<T. de S8EtH
mîna 8n8I astops. Ama dapă s'a nposats K'I>
sipsta 'lea foapte 'nalntats n8 este slpsta npudaaties,
snde inteainenga ssnepioaps stpT.A8qemte, 'li din
xontpa Lroapea Inteaiuengef, tnfaopemte de . ra
30-55 ant, dsns aseastt nîpsts, om8Ali ape mi­
siane a adsna mi a e.rasopa ideeae de mai na­
inte, dapă ns a Rpea idel n801>, RT.qi enosa xon­
qeujJi1mei ideuops 080ae, a tpexstă.
Iats 'le A8min1> mape mi admipasias PT.­
snlnderute tutiinua ODl8A8I de milKAoRIi, aS8npa nrti­
inge! om8A81 indieidaars , iats domenars statisti­
'Iei Rape se întinde rreste t08t1> sfepa aRui8ni­
.. lOpli matepiare, mopaAe mi interextsare ase 0-
m1>A1>l. K1> d pentă 1\1>BÎntli nstemă zise , R'I>
urtiinga .teJ,Iei nsmepiropă rnapt, este mtiinija 'lea
mal mape. Întp'adeaspă, Iepislpea uenepagisnirop
siitoa pe este sazatr, aSlmpa xsuourtingef axestopă
AeJ,ll. lin nons.ră e mape l\Îndli oameni mapl Rape
ÎAIi r1>Ef'pn1>, se OR1>01> R1> mtiin!!a _JeJ,leI nlime­
piAOp1i mapi!
..... 81 &1&
/lekuil>nea XI.
DeslIpe medi'ltina stat8�8'i.
Stat8AIi ape n8 n8maI 8nli dpentli, 'li Reapli
o datopie d'a 8pma in s1n811i S'b8 opdineAe qe-
II
[168]
r
1
, I
• I
1:
I
I
'for
-,168 -
pste de xstpe iuiena nOnHJap1>, sape alî SRon8
a npersnni Biaij8 memsplrops S1>1 mi a desao.rta
sana Joplî esistenjjs fjZÎR1>, Rîtlî se Ba natea mal
sine. SRonllA8 qeJllî mar npinqinaJli a� fopm'hpei
sO'liet1>ijiAOpli omenerutl, a fosts mi- este npo-.
tesuisnea peulnpoxs în tolg 'le se atinue de sn­
m.tatea mi de slrspanua aiegef. Ama dapă fleun­
xape oms ind.aidsară este datops a Hpma toate
penueJe Rare sopă sepai a npoteua ssnstatea
sa indtaidsars mi IOt8 d'o dars ssnstatea IlH­
EAiK'h. Nil noate fi eptată li n III omă S1> zÎl<1>
«el! nH soiă ss aSKlIAlli ..Ia opdinlre iuienlue are
statxrs), elî sîntl! bt"bnînl! ne siaua mea tui dass
elî ns noil! S'h'mr nnstpeaz's siaua, niminî mi noate
81> !li']; sueasss a o rrsstpa, R,];'Ij eH slntă stsnin
ne siaua mca.»
Al'l! este o epope mape. Ner peurită R'];
fie un- Rape oms este stsntn ne nieaga sa, În lOR­
mai npessmă Iieurl-uape 'liteijan este srsnln ne
Rasa Ha pe o ape; ins']; npessms mie nepmisă
nlmsrsr Ra S1i dea fOI,il KClsei sale nllS1i in miz­
AORlIAl! opamHJl!i, Sl!Bll! Rl!Bîntg K1i e st1inin ne
nponpietatea sa, li'];':!I fOlil!l8 noate S1i se ROml!­
niqe mi aJtopl! Rase inBe'linate mi Ai Ba faqe
p1>lî, ama mi fiemI-Rape oml! indiBidl!8Jg nil noate
Hpma R8 ROpnllJl! mi Bia!!a sa opI 'le Ba Boi,
Rtndli asemenea aliiji8ne noate S1i p1>snindeasli1i
p1>8tate mi moapte aSl!npa soqÎet1>!!eI întpel)i.
K'.bq'i npoBidinija diBin1> Rape a datl! oameniAopl!
instinRt8J8 sOQia5iJit'D!!eI, ia dat8 mi o sOAidapi-
-
[169]
- 169-
tate (aerstsps pexinpoxs) KomHn'b.- Op'i-qe în­
naintape nporpesiss, npodsue lin ftuoss somsnă,
asemenea mi opî-ue ssadenur, mi P'bg Kape se
apats .Ia lInH nllnKtli aA rrsmlntsasl, Ba asea mal
ne spms niurte infrslnue tpiste Kape se nopă în­
tinde foapte denapte.
Ama daps este nposată K'b statllAH ape 1In3
dpents inaontestasiră mi netnr-sdsits a npoiuama
opdinire iuienise nllBAiqe în sfepa sa, mi fieuu­
Kape memBpll ar asestst staUl ape o datopie sa­
KP'I> are lIpma npeKlImH ape o datopie SaKp'b a
lIpma .reJ,liAe statll.H,l Rape detepmineaz's peAa­
uillnea sa Indialdsa.n, KlI sosietatea întpear-s.
OBieKtllAH AeKuillnei noastpe de astsz! Ba fi
o pesists uenepars aSllnpa aKuillniAopH statsasl
în aseea qe se atinne de medisma statllAlIl.
Bna din npiaireplre staLlwl'i 'leAopH mal im­
noptante, este d'a asea lInH sontpoaă aSllnpa KOp­
nHA1I1 mediaarâ, adexs d'a asea o rapangie K'b
axel Kape se OI(lIn1i KlI ssrrstatea nllBAiK'L, sîntH
KanaEiAI a tmrulni misisnea JlOpH imnoptants a­
aîndă supe aseasts o destars edssagiene stiin-
1!ifiK1i rui fopmau.
J:a niqi o J!ap1i Bine qiBiAizat1i, nlle nepmis
15
� I
II
"
I
r.
[170]
- 170-
nimarsl a esepsa npaxtisa medixars, dass n'ape
° dinroms medisars Rape este rapanl!iea Rana­
qit'LJleI sare. Toate rrpofeslsnlre sînUs .risepe
în Anraiea, RMI xonnapenua siremte ne aseaa
I\ape ape nsgine Kana'lit'LJii', a .l'Iisa JlOKH Aa llnH
mal sanasiră de I\ît& dlnsxră, nsmat apta medi­
l\aJl'L nse alseps ni'll aROAO; R'Ii'i1 sn medlss
[fisiuins) tpesse S'Ii înf'lil!imeze o dlnroms sa S'L
fie pexsnossstă 1\3 medlsă. Nsmat în enosa RO­
nlrspiel a oameniropă mi în stapea JlOPB Bap­
Bap'L, a fostă epta tB t1>tllJlOPB xa S'J) fie dostopt,
npeasms este mi aRllmB în opients. Nsmat .Ia
Eninteniî antisî a nlltlltB fi osisels de esnsnea
ne so.maul 1\11 nats afaps în llAil!'Ii mi tntpess
ne opf-xe tpel\'litopH daxs xsnoaurte « ep'sn AeaR
.Ia scara n'litimam1>Jl1>I».- ZeB. e timm;AB sa S'Ii
înueteaz's aR1>mB mi Aa nOI 1\1> tOl1>AB doxtopr­
l!eAe dsne .Ia maxarare 1\1> npafspiae JlopiS de
apuints BiH tots-d'asna în nsnrspă de 9, saH I\ll
fsmspire AOpH mepnspiare, 1\1> I\ape otp'IiBeSRH
oameniI; e timn1>AB R'Ii llnil din R'liA1>r:J)piI s'lii
peînqerre a se OI\1>rra 1\1> mîntllipea inimei Rpe­
mtiniAopH Rape sîntH fpal!il AOpB, mi se înqeteaz'L
It faqe BiziteAe mediR3.tIe mi a sRpie peuete Rape
[171]
- 171-
sînUi o snalms rrentps opt-vine Kape Je ':Iitemte
saă mal Bine Kape .re rlseutte asia fiindă ruine
de rpeureze ; � timnă KîndH mi llRBJiKRAH nostps
din maxarare mi dsne Ja opanre, S'I> nplimeasxs
mode de Ilapisă ns nsmaî în îmEp'I>K'I>minte 'li
mi în K'I>Rtapea BOAnaBiAopH aopă, Daps mapaatani
mediaan s'I>'mi adllK'I> aminte K'I> tlmnars Ba­
rasonuiropă mediaan KR a .lIOpH stpirape nIlEAiK'I>
de «xa;'o, �a-r{'o,)) a tpeKlItH, tmnpesns KR fazanra
mi KR arte KaAamit'I>l!,i nREAiIJe, xspopa Pomania
a fostH destssă SRllRS'I> mal 'nainte.
Medi'lina noaigieneasm a StatRJlll tpesse
S'.6 tnrpbseasxs mi a tnfiinga institste de Bine­
fauepl mi de foaoase nasrire, IIpeKlImH sînUl sni­
tarspt, asire nentps zmlntinî, asire nentps op­
fanî, sase de Baasine (nspsată), sase de edsnanie
nentps xoniî n'I>SKllUI opst, saH n'I>sKRUI Slip ZI mi
lllllijl; B'I>I nREAi'le mi sO'liet'I>UI de asstlnenus de
B'I>lltRPI sniptoase m. 'l. JI.- Desnpe toate aseste
BomH BOpBi tntp'sns aJtH JIOKH mal rrs AaprH.
Medi'lina statRAlIl npotene Billl!a mi ssrrstatea
aossitopuops npin tnrlmrtrsp! nenoposite Rape
lIoate S'.6 intîmnAe ne llAiue wi dpllmllpl IIllBAiqe;
ea înrpilKemte lIentpll amez'I>minte de sK1iuapea
[172]
_. 172-
nenopo dglaops I<ape al! Iosts atinun tnrpans d'8nli
nepiIw'!S de moapte (s. e. îneRa!!i în arrs, de­
I,Iepa!!! sali tp'Lsni!!i); ea intonmeurte perBAe mi
nosege nasaise în timnspire de enidemii; ea
ÎllI\'L npotene xeap animareae domestise în xon-,
tpa BplltaJIit'Ll!ei oameniropă sapsapt.
O medisins nOJIÎ!!ieneaSR'L metodins mi B8n'L
tpesse S'L tnsonuioape ne omă de JIa JIear'Lnl!
ntns JI(l mopmlntă, din minstssă nauitepet nlrrs
în minstsrs mopuei.- NOI nrtimă din 'leJIe es­
nsse mai sxs I\'L moptaritatea 'lea mai mape este
aa RODii misl în anii 'Iei d'intîlă ai sieuel AOp1î,
mai Rll seams întpe RODii iJIJIerai( (din amopa,
natsparl}: tnss nse xot'Lpît.1i nlns asams Rape
dintpe amlndsos sistemeae este mai npefapasi.iă,
adexs: opt edllKaQiea ROm8n'L în stasiaimente
mapt nentps sonii r'bsiUl saă nentps opfanl, opî
edllK3uiea asestops aoniî in sînllAIi famiriirnpă
naptisarape R'bpllia ali fostii xonfiate ?
Ilentps soxletatea noastps modepns, mai 1\8
seams a 'let'LueniJIopli snde s'a f'LR8tl! osiueiă R8
dameae S'L na dea UÎU'L RoniiAopl!, 'li înKpe­
din!!eazli dOl'lÎJIopli a'least'L rpiiK'L mape mi sa­
Rpli, n8e flipli imlIoptanu'L nentp8 toate I,lenepa-
-
[173]
T
- 173-
l!llmUe siltoape, xa soniî S1> alE1> dol'l.l ssnn­
toase, neatasate de natirnl sponise Rape otpsaesxs
aanteae mi aomsnias nonilropă nstimlre Jopit
Toats sosietatea nllEJliK1> se intepeseas's de a­
seasts xestlane, R1>'I1 totii RonÎ.HSJ8 este ntns Aa
sn rpadă, sn domens ar statll.llll1. Nll nsmaî în
Srrapta anthrs, 'li în fie-sape stată sine oprani­
zats, opt-se fiinl!1> smans este o fiinJ!']) foapte
rrpel!8it']) a xspia nepdepe este npisits sa o rrep­
depe a stat8.1181, xa o misurapape a nstepet ns­
saise. AIIOI dass om8A8 indieidsară este npea
S1>paKH saă "pea stsnids mi ns ds o edsxagie
fiziK1> E8n1> RoniA8Jlli S1>g, atsnsr aueasta psmtne
Aa sap 'lina statsrs). Kîndg 8ng rseepnă JaS1> ne­
nepauiea siitoape sa 51> se S.IDBeaSR1> în edsxa­
uhmea fisiK1>, at8n'Il somnpomite niitopsaă na­
)!illnei; RÎndl5 o Jas'L în osssspitate mi tntp'o
rreipe mOpaA'b, "penap'L K� mlîneae sase, peBo­
J�Uil mi srsdeitspt tepislre, Kîndli aseasts nagie,
f'Lp'L K'LAellSIi Ba tpelJe din oEsKllpitate în pe�i�­
nea J�mineI. 8rrpe fopmapea KomII.teKt'L a ti­
nepimel, sînt8 'lepllte mi s:aEiAimente de Ji'Ll mi
SIWaAe de R'Lupie mi de nataj.!i8ne. Mal .Ia
BaJe, in naptea sneJ!iaJ'L a dieteti'w, Bom8 BOp-
[174]
- 174 -
IIi mal m8.dH desnpe aseste aurezsmlnte, tnssr
este o rpenrears mape xa sT>'mi tnxinalasns 'li­
ne-Ba, fltnds-ns s'aH neaats xnii tnottnds în arrs,
saH 1\'aH 1\T>Z8tH dsns 1\a.IH mi s'aH BT>tT>matH, ns
tpesse niminî ST> mal tntpe în ans saă se ssie
DT> 1\aAH; spmtndă ast-Ieză, atsml ns tpesse ni­
minea ST> se mal nsie în xopasie mi 1\eap tpesse
ST> alBT> fpiRT> 'line-Ba ST> se 1\SAqe în nată, flindlS
l(T> snit aH mapită R1W{3l!1 fiindă in nats.
De Domensaă medisinet statsasl este mi
Inrpiadpea nentps arenepea difepiteaopă npofe­
sisnl dintpe 1\ape 118 toale sîntH faeopasue ST>­
nT>tT>J!e'i. Din esmmepea de mai ssss Ba nedea
epf-xine Rape din meseplire oamenuops sînt8
mai astsmntoape Biel!ei mi s'.bnnt'.bl.!e'i, npin IIp­
mape na tpesse ST> arear-s asemenea mesepie j
xeap stat1lJ8 tpesse ST> esepseze infasinga sa .• e­
nitimr, snpe a Imniedexa o întindepe npea mape
Il asestops mesepif,
Daps 1\eap mi netpesepire nsnrise în zlaere
sare de sspsstoape, tpesse nsse sssts npisire­
pea statsrsî, 1\T>'1I mOR!!piJe mi netpeuepire ns­
BAiqe, n8 n8mal RT> daRT> n8 sînt8 pauionaBiAe,
deBine 1\îte odatT> nepiRIlAOaSe mi npodllRH moapte
•
[175]
- 175-
tn lOK8A fiA'JiIlepel, daps mi assnpa dessoatspel
I\8paKtep8A81 mopară mi a nosizimeî simuipiaopă,
asestopă aK!!Îlm'i llllBAiqe alS o infAllin!!'I> foapte
mape; K'ni KÎndli Aa 8nlt nonars, snextaxo.raaă
sneî eKSeKl>!!ian'i de moapte, salt sneî asnte sîn­
uepoass de d801 taspt (aa in Snania) este B'I>­
zRtll KR mRJlt'I> nrsnepe, Aa RnlS asemenea no­
llRJllt nstemă S'I> ziqem1i K'I> desso.rtapea sa in
mopa.rs mi IJiBiJliza!!iHne nse tnss naintats llpea
mHAW. Asemenea Kîndli Aa lInli nonars S'I> r'I>­
sessă amindos estpeme.re lina .IlÎnr'I> arta, adess o
sorsnie foapte mape .IIÎnr'Jl o S'I>pnIJie estpaopdi­
nape, de RnB asemenea nousaă ns nstemă ziqe
K1> e fepiuits. în pesoptars iuieneî llOIIH.IIape a­
napgine mi fondagisnea soqiet'I>uiJlopg de assti­
nenue din ssatspa Al>KpRpiAOpH sniptoase, npe­
Kl\ml! s'a spmats în anii dsne lIpm'I> în sneze
J!'I>p)' qiBi.llizate în Espona. Begiea este sna din
saszere xere mal efisaxe are splmerops. Kli
dpents Kl>Bînti! a ZiSH lIni! .IIeJ;Iisti! modepns : sns­
neUI mie xlte Bedpe de paRÎB S'I> Bea întp'o J!ap'I>
mi o S'I> B'I> snl>ili RÎte asasinate, fRptim3rl>pI mi
aAte Kpime rpaBe se Komit'I> în aqeast'I> J!ap'I>.
In Anr Aiea, în timnllpLle noastpe, l>nH oonli a-
[176]
l
1
I
I
I
J\
I
I
Il
I r
- 176-
nsme Pater Mathev a fondată soqiet'L)!I de 85-
stinenue, în Rape fiem-xape memsps se tndato-.
peaz'L a ns rssta niul odats în nieaga AHI niqi
o nisstsps de panis sali de sină sali de poms
mi nsmal în Rasli de BOa.4e dpents pemedis op­
donats de xstpe 8n� medlss. Mii de oameni din
Donopll în Anraiea mi în Nopd8.4H Amepluet salt
tnsxpiss de atxn 'li xa mernspil asesteî soqiet'hJ,!l
mi eats .48Rpll sspiosă I Namepsaă npimeaop R,4H
asestops oameni, atîta de asondinte mai nainte,
s'ali îmn8J,!inatH ne spms tntp'sns mods foapte
tnsemnats. Eats o npOB'L a inf.48inJ,!el ssstspi­
AOpH suiptsoase aSl!npa moparer nsanse !
SO'ltietiJU,r fi�apmonz�i saH de RînteRli din
r8p'h, slntă iapstuî mlzaoase efisase nentps des­
sortapea s'Lll'Lt1>J!ei nssaise sa mi nentps indar­
sipea napaatepsasl mi dessnrtapea qiBiAizaui8neI.
Din n8nKt8.4H de sedepea inienel, este RI!nOsK8tK
K'L, RînteKI!Ali sistematiss, ns nsmal R'L ns ataR'L
nromsnî, qi din xontpa il tmnatepniseză n'LzindH
Reapli linii oameni d'o xonstitsgisne desue de
desscnapea rrstimeaopă de ruomsnit, Daps din
n8nKl8.4li de Bedepea mopa.4g, este KlInosK8tlî R'L
ml!siKa este lina din apte.4e fpl!moase Rape a a-
-
[177]
177 -
B8!li 'lea mai mape infA1lenij'1> în istopia qiBi.d­
zaJJÎlmeI al oameniropă, non1lAiI 1\8 lin xapax­
tepă S'1>.r6atiKli, ali mi o m1lZiR'1> S'1>ABatiK'1>· no-
,
n8.11ii miritapl ali RÎnte'll nauionars înfoRate, ne
Rîndli nonaril naxifise mi nastopajj a� xlnteve
.IIipi'Ie, d'o mezodie dll.lI'le mi ssass. De aseea
Plato în nestita sapte ea penssnsa desnpe Rape a
mauinată C.II li , a npesspisă nentps pensarisa sa
Ilnli fe.IIli de m1lZiR'1> naptisarapn mi a xepats R1>
aseaa Rape na ssimsa aseasrs m1lZiR1>, S1> fie
nedensită de moapte xa Ilnll.IIli Rape a nplltli S1>
sximse sonstltsniea statsasr, MIl.IIte tpism te, zi'Ie
Lamartin , Ipansezil ..le sîntă datopI RînteRIlJusI
nsmită Marseilleuse. SO.IIdaJJil E.lIBeijienii Rîndg
alldli Idntel\ll.IIli .IIopli nagionară fiindă în ijap1>
stpeins, slntă npinuil d'o meransorie npofsnds,
d'o nostaruie (dopi de RaS1» Rape denine .IIa el
o natinrs de moapte, de aseea nil este nepmiss
penlmenteaops EABeijiel11 Rape sepsă ij1> pi.II0p�
stpeiue, xa S1> stnte asestă RînteRli. PomaniI antlxf,
.Ia opt-ve mass ssns, tpessia S'1> alB1> mlSziRa
(Aa1>lapI) mi aH zisII Ra, at1>n'll diI,lestillnea S1>
fa'Ie mal Bine. Eat1> qe inf.IIllinija mape ape
RînteR8 aSlllIpa s1>n1>t1>ijeI mi desBo.IIt1>peI SOqiaAe
[178]
I
I
I I
-178 -
a snopa nomlii. Dapă dans ne d'o napte, (l
mHziR1> BlI01> este sna din qeJe mal nosiae mi
n.I1>RHte amHzemente nsnrlse, ne d'asts napte
xepe Iuiena nonsraps R'O speslre nHBJliRHJlIl S1>
fie anspete de nonuepte rpatisH, Rape ae daH
snil stpenrapl sape mepră noantea ne HJiU1> mi
tllPBHp'b "Iinimtea oameniropă RH ((tpaJlaJeJle» "IOP
mi RH eRsneRtopauiHniJe "IOPH msztsare xape pHnH
8peRiJe oameoi"IOpH.
Aekui"l)nea XII.
Domni"IopH!
Ne a p1>maSH S1> nopsimă ast1>Z'î tOR1> de
lID�Je qipR8ffistanue, xape se panoapts aa naptea
J,lenepan a inienef nonsrape.
Ilouuieo MedittinaA'O este o pamsps modep-
D1> a admioistpaui8nel statezopă , Rape a npo­
dHSl! de ma Bine-faqep'î imense soqiet1>ue'î mi ii
Ba npOdHqe în BiitOpH îOR1> mal mHJtl!. 81> ns s1>
snepie xlne-na de esnpesi8nea «no"Iiuie»; ea ns
este intoRma'î tepoapea nHBJiRHJHl RHml! 'mi ima­
J,lina snil, mi de marte 0p. JHRpeaZ1> tntp'Hn8
[179]
I
� .
I
r
, I
- 179-
mods adesspats Eine-hR'ntOpH.- Sfepa Jllmp'Iipel
fi nOAiJ!iei medlsare, este foapte mape; ins']; noI
ne somă nrspulni a enllmepa nsmaî sneae din­
tp'tnseae.
qine a f'bKlItH din orientă mi din npimlnateae
Dansniene, !!'bpl fepixite nemaî ssnsse EilJiliAliI
tepiBi.tli ar slsme), nemai sirindă ne aossttoplt
S'b) S'b Isr-s , nspssindă sasere mi toate aseplre
JIO pli , npessmă in timnspire BeRi KîndH s'a ap'b­
tat8 In lIAiJ!'b lInH lJiOKAlI Rli firspa sa slnistps, mi
Rli stearsa S'b8 POlIJlI, anllnJ!T>topliA8 mopuil mi
npnnndipet ? qine, ZiKli, a ronits lJillma din J!apa
noastps 'f Toats asmea este d'o oninisne, adexs,
RT> institBtBAH napantainerops a f1i1\lIt'o t Dapă
aseste institste ns sîntă aAtli nimixă de RUlf 1)­
nese din speaglsnue modepne are rroAi!!ii me­
disare.
qine a f'bKlItll K'b în xanitareae Esponet,
li.tiJ!iAe ss na esareze totă mepeă, asspt infex­
torni de Rîlni mopgl mi de arte xadanepe, Rape
Z'bqea aROAO, rrpeKBmli S'b Bede în lIneAe opame
opientaAe? qine a f:r.KBtli R'b aqeast'b RlIpT>l!enie
a lIAiUi.wpH, KOillEinat'b Rli Bnli sistem8 întperg
msmitg .SistemliAg îns'bn'btomipca oparncAopg»,
[180]
\
-180 -
8 npodss 1<1> snere opame tIe epaă mai nainte
setpeae Ipirapiaopă, are tifoSliA8i mi aAtop8 soare
.IinitIioase, a8 desenită aRlim8 AORliinueAe oame­
nemti sere mai ssrrstoase P qine a sssată B'I>AU1
mefitiue mi .le a suimsată în rpsdinl înRînt'I>­
toape? "line a f'I>Rlit8 atI este sRimE'I>pl imense?
Niminea aAt8A, de RÎt8 noaigiea medtsars.
qine a hR8t8 R'I>, sasere oamenuopă, în
.I0RH d'a fi tntsnesoase, odsire mi ranrspire Ain­
site de asmirrs mi de aeps îndestliAat8, npo­
d8Rînd8 natlmire de SROPElit8 mi de sspolsre, Ba
tnR1> amepingîndă S'I> RaZ'I> în opt-ue minată neste
xanitere AOR1IitopiAOP8 AOp8? qine a Jliminat8
oameniî , nOB'I>Ullindli''( a sximsa sopdeiae AOpS,
tn narate somntsoase ? Ilonulea mediRa.ll'I> a fs­
Rlit8 aueasta,
qine a ronită mal din toate opaurexe E8-
poneene, ximitiplae nentps înrpon'I>'Iilmea mopui­
JO,pS, a ns mai fi în RIIPUiJC Eisepi'liAOPS în n'I>­
lintpliAs RanitaJeAOp8, 'Ii afaps în stmniire izo­
sate ? qine a Ronstalats R1> atIeS18 oEi'leili BeRis
este foapte B1>t1>m'I>top8 S1>n'bt1>ue1 nliEAitIe, R'b'li
RU8 de adinRs se înrpoane mopuit, totă se eza­
AeaZ1> în ximitept niune raze B1>t'I>m1>toape npo-
, I
I i
I
�
\
t
1"
[181]
- 181 -
.ainindă din desxomnozlulsnea nadaaeplropă, mal
1\11 seams B:lpa, mi I<ape noate npodase Rea�
lInli p'liS mape mi imensă în timnspue de eni­
demie?- qine a demonstpată K'li Riapli nentps
simW5AH estetiaă aJ8 nostpa, aseste I<lIPU) de sise­
pirire rnisl, f1>p1> apsopî, f1>p'b ni'!l ling opnamentă
nJ1iKlItH, npOdllKH assnpa Omll,IIII o simgipe mllltli
mal intpiststoape de I{nH aedepea lin 11) qimitipli
modepns în Espona, snde se înf'hl!ilIIe1Z1i afap'5
din napiepise opaurerops o rpsdlns imenss nran­
tats de matanl, sandml uri aJl!L apsopî t8fQUIi,
în miz.wJ{8AII K'bpOpa staă nial monumente, mop­
minteae tnaonuispate de fA O pl, napK'b ap'Lt8 R'D
ssfaetere asestopă mopg! as aresă dpents JORlI­
injja AOpll, lInH napadiss 1\8 Iropt admipasiaă mi
d'o odoape ssans ? qine a f1>K8tll mi asestea ?
lloJil!iea medisa.rs a fssst'o !
qine a f'bK8tx, K1> oBilJeiluH sapseps d'a tn­
rpona mopuiî nsgme ope dsne esnipapea Jopli"
S1> nsmal esist�, mi K1> nse IIepmis a înrpoIIa lInlf
moptll nainte 48 de ope dllIIe moaptea .181. mi
d8ne 'le aqeast1> moapte este I<onstalat'li de I<'litpo
llnl! mediKH Komnetenlll? qine a slIsl!inlllll Rli
Birope O Jllnl'li mape Kll IIpelKlIdeK1>l!i'Je IIon8-
.. ape, Rape stpiral! I<'li a'!easta esle o tipanie?
qine a anpoButli R'li nellpmîndli ama, noate S'J) se
16
[182]
II t"
I
I
1,
182 -
esnsle .Ia xpima sea mai tepislrs, adess d'a
tnrpona oameni Bil; K1>qI difepite KazlipI al! xon­
statată K1> din nenoposlpe, tntp'edeesps s'a tn­
rponats oamenl nefiindă mopgl adesspaul , 'li
nsmal .IIeminaui (asflssauf) ; K'Ji ei s'a8 SKIi­
Jatl! in mopminteae AOpl! mi de zinsipea aepli­
AlI! mi de snatms, al! msplts dsne anKsiet'JjuiAe
mi ssfepinnere 'leAe mai infepnare, in K1tll s'a
r1>sitl! snere sadasepe KIi mlîneae .IIopli maurxate
de desesnepape mi nexază? (BezI Isiss 1856,
No: 15, aptiKoAliAl! întitszată: mopnt lneiagf.]
qine ziqeml!, a tntpodass aseasts aene sa­
ntape în panoptars tnrponsslsnei mopguopă ?
Eapă nozigiea medlxars a fbKlit' o.
Întp'adenspă, o Blin1> nOAiuie mediK3A'!. tpe­
sse S1> tnnonnloape De omliAli soqiaAl! KIi apinire
SUa' npotextpise, de .Ia Aear'bnliJl! S1>8 ntns .IIa
natii Al! mopgil, tpesse S1>' Al! tnsoueasss aa toate
opere sare de nnq"pe mi de dspepe, .Ia ZiJeAe
sare de S1>.IIB1>toape xa mi .IIa aseae de lKaAe mi
de tntpistape.
Dapă mi sistemară tnrpladpeţ metodise a
sspmanirops statliAlil, fopmeaz'b o pamlip1> a no­
.Iiuiei mediKa.IIe. K1>qi s'Lp'Lqiea deBine de m8Jte
opi, Bpindl! neBpîndl!, ling iZBOpl! B'bt'bm'btopli
nentpli S1>n1itatea nliBAiK1i, Keapl! mi a D'bPUiAopl!
[183]
•
.,
- 183-
non8.1al!Î1mel neatinse de sspsxle. Stpmanll a­
D'Lsal!1 SIIE iKlIr8.,H ne'lesil'Ll!el, paps K'L tnrpi­
iKeSI\8 nentps K8p'Ll!enii, anal aseasts neKlip'Ll!enie
intinde efeateze sare B'Lt'Lm'Ltoape de marte opl
mll.d8 mal denapte, neste ssaptl pliA8 .I0p8. Klndlt
se deseoaats intp'lm8 opaură, npin xasza tnde­
sspet oamenizopă, o EOaA'L tifoasr mi aonteuioass,
xeaps mi xO.Iepa în K1I8ptipllA8 sspaslaopă, tpe­
sse S'L tpemspe mi soragi], Rape ureds în nara­
tllpiAe .I0p8 snagioase denapte de satpa lnfex­
l!illnel.
Ni'll o noaigie medisars, xeaps ni'l} o DlI­
tepe omeneasns, ns noate S'L nimiseassn s'Lp'L'lia
lntpe oamenl, N'a n'LSl\lItH nîns axsms linH Ae­
J,listlî, Kape apă nstea npin Bp'lInlî ofisă salî zeue
a desfiinga nasnepismar mi a Iaxe xa S'L nsmat
fie s'Lpa'li în AlIme ; dapă npin mlzaoauire pa­
l!iOnaEiAe� rllBepnllA noate S'L desfilngeazs efes­
te.re B'Lt'1m'1toape a S'1p'1'lie'i înfiinUÎnd& lInlî sis­
tem Rape faxe K'L sspmanit, Rape ns sînt în stape
a'mi KÎmtira nîInea ,wplî, fiindlî Eo.maBI, estponiaijI
sas napaAitilJI, S'1 npiimeaSK'1 aRaS'1 aiKlItoape mi
S'L n8 lJepmaSK'1 mi S'1 întinz'1 mîna în nllEAiKl!;
lInl! sneKt3KoAS tepiEiAlî, nesllfepitH nentpll opi
'le orna simuiEiAlî, (,eaplî mi derpadantH nentpts
toate sO'lielatea omeneasK1i.
1
I
I
il
[184]
- 184
.' In Anrnea, mira mi xapitatea nllBJlÎK'I> este
slstematisars. AIW.W, npeasmă fle-xape omă
nrsteurte lIn8 imotă (sipă) stats 11Ii, ama umteune
mi llnlS Biplf deosesits nentps sssninepea sspaul­
.I0pl! (tassa sspavuopă). I'saepnară npirmeurte
aqemtl Bani mi 'i lmnapte întpe sspasl; aslndă
rpise a ns înKlIpalKa npintp'auesta ne 'IeI aeneun
uii ssnstomt, Rape ns BOpll 5'1> IIllln'liasl\'I> nri
npefep�az'l> a se derpada nlns aa misepie de
, xepmetopf .
Afap'l> de aseasta, sÎnllS arte lnaennisnt mo­
depne rrpotestpiue nentps sspasl, s. e. Rasa de
Esonomn nentps sspmaniî JlIIKp:ntOP'i' snde fle-xape
.I11Kp:ntop8 (septeps) onestă noate S'I> densie o
nopa, din Rape 'i a psmasă de npisosă, xa S1> ns
O xeztseasm dsminisa în Rîp'lioln'b, 1I!i na ss
psmte în sansa de Esonornie dpeniă peSepB'I> nen�
pll dtnsars mi famuia sa, în ZiJleAe de s:ntpîneue
salS de BOaA'I> RÎndlS nz noate S'I> AlIKpeze. A­
seste B'I>n'l{ de Esonomie aH f1>KllW ne llBpiepl mai
eRonomiKomi, mai sOAi!.!! mi 'i a den:nptatlS de
Bi'lillA8 aBllzllAlli în B'blltllpa AllKpllpiAOp8 sniptlloase.
Asemenea mi sO'liet1>!!ei de alKlItoape mlltllaAe,
(pe'linpo'le) întpe s'I>pmanii IIBpiepi, în Rape mem­
Bpii sO'liet1>uei se îndalopezlS a'ml da 1I1l1UII aA­
tllia 8i1\lltOP8 în timm;pLte de Boale mi de neno-
[185]
ţ
� 185-
pO'lipe� �înliî i I�X Ioapie so.ixtnpe mi AlH(peZH în
soutpa efeute.iops nenopo-nte a sl)p'Ji'Jiet K.laSe­
JO�X de iROSX. '1.1\� sO'lie\.'bijle. omcnetntl
AIHimg Domnlrops, somă tpasta desnpe Rέ
te-un hKt'stilinl Ionpte imnopt-nte [<ape s'a iBiUs
în pamlipa nO.liQ,il'I me+iua.ie în zi.re.re noastpe.
l{ea d'intîia IHlestiBne este: StatBAx ape eA5
dpents mi Iienpg datopie o tmuedisa xssstopiea
oameniaopă npea tinepl, Rape n'a ii înK'Ji o nozi­
l.!iBne sosia.n, asirspats, saB. Il sspmaniropă, sa5
a'lc,lOpx liapH sîllt� EOJlnOBl de natima epeditaps
(de momtenipe)?- P'JiSUBnSBAH este K'li nln ... .Ia
�ng rpadă: da r K'b'Jl e însedepată R'li xssstopiire
oameni.iopx npea tinept ha pe n'a il înR'li o nozi­
J!iBne souiars, npodsue nasnepismă (s'Jip'liqie)
tntp'sns Stats ; R'Jiqi aseste rrepexî tinepe faR�
mlS,ll!l xonil, fiindă-un sîntă tinept mi fiindH-K'J.
n'as aAt'Ji oKlSnauiBne. Este IWnOSI(BlH K'Ji nonaril
mi indiuidl neossnaut mi qel sspast, faRg m8AJ!l
xoniî ; qel d'înlîig rlSstg adese Opt nrsuepiae
ROniKlSraJe dpent mizAoK de a roni 8piIJilSnea ne­
oKlSnaJ!ilSnei, mi qeI de aAH doiJea snpe a lI'ita
mizepia Bieuel mi a se KonSO.m d'aAt'Ji npiBa­
J!ilSne simuitoape. Anor npodlSRuilSnea mlS.llfopa
Ronil, de mi esle o EenedeRui8ne a qeplSJIISI .Ia
oamenI mBnlJitopI mi Rape ali O nozi)!ilSne so-
t
I
I
I
I
1·
,
I
,1
[186]
- 186
lJilÎA1> aslrspntn, asemenea mi in Jl1.pl hape ns
sînUl iOl<1, nfca smnrste de oame nl; ne d'a.irs
napte este lmg izaopâ de ssfepimrs lUi de mi­
zepie .la nonari) mi oameni s1>palJ) mi h,plJ mlln­
R'J), mal IH) seams de ainsa nsmtntarst, npeRlimK
in Ipzanda.
E dapă tnaedepats 1\'1> StatliJg ape dpentă
8 tmnedisa ulJeslli siitopă amepinjrstopă rrent ps
lln8 dtnsas. Dap8 ne d'aAt'J) naple nil e de tsr-s­
dliit8 R'J) toate mnsxpire Aliate de lil1.'Ae State în
panoptsră asesta, în .IIoRIi d'a deseni sarstapie,
ag desenits fsneste saă iAlizopilJe; adess H1> oa­
menit n'al! ossepsată aseste .lIeţIl mi .lIe ali JI1-
ureaată, fiindă în nontpa dopingeaops .lIopli uene­
pase, sali Ro tinepiî tmnediaaul fiindll d'a .lIlin
sojjii .lIeţIitime, ali .lIxat8 uiitoape; ali f'DI\litll Iioni!
i�.lIefa.II1 sape 38 tpesslngeze Aopg sa 'le! .lIer:ul.
Stapea fjziwb a Sta11WII ns s'a ÎmB1ill1>t1>uilli daplî
npintpo aseasts nrnsspn, ne Rindll stapea mopaAl>
.Ilil s'a Îl1p1iHpeuiLlI. Anol nli tpef:)He S'b l:iit'blllll
1\1> mi ne d'a.llt'J) napte, oamenii Ram8 nainta!.!! în
Bipste, p3pll 1(1) se B1I1\HP1> de R1>S'T>lopie fepiIJÎL'J).
În zÎAeAe noastpe Bedems adese-opi linII omll
8mtentîndll nÎWb .IIa Bipsta de 40 mi 45 de ani,
nÎn1> RÎndll a dOEÎndiUl o noziuiline sO'lian, ne
lipm'J) se însoap'J) mi iea o fa1'1> de 20 de anl.
[187]
-187 -
{le. este adese -opr effel\11UIf asestops K,))S'btopi'i
modepne? ET)pEallL1B, xnpe nîm, ..ta 40 de ani a.
Ip'bilX o uieaj!'h de rapsonă (fl'bl\'bb) mi a l)'bllt&
elin nnXapllAg n.n'l('piAopil dests .. Jll\ npea des.\lIJ&
mi noate neste mnsaps ; I;Înd& se tnsoap», este
ostenită, BA Rza,tli ; Bieaj!! a nepdllt� nentps eAl!
'Ira mal mape napte din Iepmexire sare ; este
desi.rszlonată ; e.IIl! sepe 8KIHlIl! odixrrs mi I<Îndl!
Ba fi so.maaă K1> sogiea sa S1>'Jl! xaste. După
S1> ne lIH'bmli aI\llmH ..Ia Biata souie. Ea este o'
tîn1>p1> d'ania 20 de ani Rape n'a Ip"Litll ÎnK1>
nimiKli mi Rap.e se mspitr, RlI rîrJ,doA/\ d'a tpt.i ;
inima el e înK1> nAin1> de iAlIzi/mLle tinepeuel,
imauinagisnea el fepsinte ii npezmts o A/line
l,1JaViK1>� o ssme xa lInli napadiss, aseasts tpa­
moass Al$me de Rape al! al$zitli atîtB de mllJItl! mi
ne Rape 011 xsnoamte înI{'h nimiaă, qe amaplt
tpesse S1> fie soapta ei, Rîndl! se arAb A1>f1l!lIit'l>
nentps toats Bieaj!a RIS lIn& omă Rape ape idei
RlI tOtll.1& xontpapa l IJentpll d·însa AlImea e· l$n3
BÎilOp&; neutpl> eAl! 1I1ll! tpeRlIt&; nentpll eAl! R'l>�­
s1>topiea este �mB amez1>mîntg d'o asistinl!'Ii mll ...
tllaJ1i în momente de slIfepinI!e� ne Rînd nentpi
ea R1>s1>topia este o sO'lietate întoRmit1> d�a rllsta,
nA'D'lepiAe mal d1lJ.'le. în sO'lietate de, Rît& în sta­
pea sinrl$patiK1>. Anol {>înd,& .la, Ilîpsta de 4li.
[188]
- 188-
de ant, B3 lnuene eAS a deseni tat'1Aii 1>n1>1 1\0-
lJi-lii; oape Ba asea timns a tepmina et!1>!,a!.!i1>nea
RoniiAops S'11? Oape Ba asea rLl'1'J�pe a'I aedea
mi ne ef RpeSKlllJ1 wi EIl1,llpîndll-se d'o noz.ijjisne
sosiars ?
Ears Domniropă, In aseasts Rllestillne de
R'I>s'I>topif' OP! în tinepege ntns Rîndli olllll.llii n'a
dosind 'tx îl1R'I> o uozi!!hme sosiars, saii .la o
BIPSt'h 1,,; ,1tat'I> dsne 'le a dosîndito ; euts. zi"g
K1) alfp[lst'I> ssestlsne ns este înR'I> pezorsts, este
fnK'I> ÎtI stape de stsdiă wi de npOIi.feme.
S'O nopsimă assms de nsestisnea, daxs Sta­
tRAg ape dpentă S'I> tmniedlse oamenii Rll natirnl
xontauioase (ainiuioase) sag epeditape (de mo­
mtenipe) S'I> ns se însoape ? Nil noate S1> fie
ni'l! o îndoiam, 1\1> StatllAii ape at{t'slg dperrtă mi
Riapg o datopie SaI_p'I> a tmniedesa asemenea 11-
Aian!!'I> nefepislts mi B1>t'hm'I>loape, ns namal '1e­
,1opg Rape o faRii, 'li mi .la toats sosietatea.
Oape StatllAg n'ape dpentă a imnledesa llng nap­
tiKllAapg a fase o KaS'I> nepixsxoass nentps fORg,
de mi fieun-xape este st'I>nînii ne aBepea A/ll?
K'1)l1 8npinzîndll-se Rasa ABI, o S'I> se întinz'I> fOKIIA
neste tolg opawllAIl mi Ba deBeni o Ka.13mitale
llllE.liK'I>; aUla dapii mi o Irbs'hlopie KontpaK­
tal'I> de oameni alinllJl a'o llatim'I> epeditap'I> (8.,e.
r
l
[189]
189 -
ftisissa1i OftiR'1) na deaeni satpa nenopoulpel '
de snde S'1 Ba pssnîndi Hn1i P'11i nentps toats
sosietatea, mi StatsAIi ape ns nsmal dpents, tIi mi
datopia a o tmrriedesa. Desnpe mizaoasere npin
sape Statar ap nstea fase aueasta mi dans axeste
mizaoase sînt1i rrozisire în stapen 3Rt8aAL a-Sta­
tspisopă, aseasta este o aAh xestsiane în Rape
ns intpnmă ai'l!.
O xestisne mnl rrpaRtiI<'1. noate mi mal im­
noptants este o xestiane ",opidir.;'b� R::Ipe este Ae­
ratn Joapte intimă Rli me diuina oOAiIJieneaSK'1, a­
deut: ssestianea tnxisopi.rop nsarise. SînW marte
state Rape n'aă nilJl înl\D 1\8nowtin!!'b d'aseste
RtlCS ti li nl, AI{O,IO xondemnajjil nentps fe,l1)piml
de npime tui de sinl ROpCRIJionaAe slntă apsn­
R3!![ întp'o tnxlsoape nomsrrs, întp'o ternnigt;
BllH asasins 1<8 o ininrs îmnetpits, de xape toate
spmere de xsuetape mop'�A1j� s'as dssH de m1>At1i,
este UROAO IIliSH întp'o odae 1<11 lSn1i tîn'bpH Rape
e înRisH nenlps o m'R'b BinD Ropel\!!iona.n (s. e.
nentpli snH miRH fliptiwarH) Impc a RomisH nen­
tps întîia Op'b în Bia!!a sa. Oape� intpeBem5
8RlImli: ns Ba deBeni BelJin'btatea aSaSinllAlI1 nain­
tatii În RaA:ea RpimeI� o nenopolJipe mi o nepdepe
mOpaA'1 nentps tîn'bp1>JI�, Rape aEia a f'bRlItH na­
SMH 'leA:H d'întîiH în a'least'D l<aJe tepiELn;? Ne":
[190]
- 190-
rpeuritâ R']) ns Ba neni nill} odats 8n81 medÎI;�
tn rtnds, sa ss nsie tntp'ans snitară, 8ni! omă
lio.maBIS d'8nlS miKIS r8t!!pailS, Jînr']) 8118 soanană
de tifosă sali de lIi!!m']) sai! d'arte BOaAe Aini­
sloase; RT.II1 în avests sasă, BO.lnaB8JIS de rstspaiă,
tn AORIS d'a rssi in snitaaă sindesape d'o natinis
mlas, Ba doslndi aKOAO o natims mai ma pe, mai
.nepiss.roast, mi seapă moptars. K8m8 da plS il\l;­
deastopsas, Rape tpimite ne de,JiK8ent!!A8 .Ia in­
slsoape, tntosmaî xa mediIioJIS ne 1i0JnaBIS .Ia
-snitară, adess sope a fi RO piuieată mi aindexată
aROAO d'o natims mOpaAT. sape o ape, ssm dap
tntpesă, iKlldeRT.topllA8 ns se teme mi eJ8 sa a­
.mestesapea lntpe deAiK!!enUI nentps o nins mias
.xs xpimlnarar nentps spime mapî mi îm8,Iuit1i, ns
Ba ada-re llnH pezartată KI) tOtllA8 xontpapiă SI\O­
IUSA8i ST.8 mi RT. de..tiKllentll.lll, în .I0KII d'a se 1\0-
piuia in Insisoape, Ba desenl al\O,1O ÎnliT. llnlS
Rpimin3A8 mai nepfextă mi mai ÎllI\Opil,li6LJIS?
Dane lIe oamenii xomnetenjjl a iK8deKa în
asemenea nsestlsnl , s'ai! tnspedlngată R']) este
tntp'adeaspă ama, s'a8 rindită a înfiinua 8n aAt
modă de înRisoape mi atllnlll s'a nT.SKO'litli me­
toda n8IUitT. lf,e"t8.lapIJ sas llet'1si.t8aniICIJ C K1iIl! s'a
tntoKmit8 întîia aapT. În Stat8A8 Pensii vania în
Amepilia). .Ia alleasl'L melod1i, fie -"flpe de.Ji-
[191]
- 191 -
ksent8 este nasa înlp'o deoseslts 'lelSU, snde
psmtne mai toats zioa sinrspl fT.p1> ni'li o 01\5-
nagiane. Esnepinga a apstată 1\1> asesră mod it
d'a nedensi lInH omă, este 'leAH mal tepiBiAH se
eslsts, nstemă S1> ZiqemH 1\1> este mai tepiBiA8
de I\ÎtH nedeansa de moapte tnssurf. S'a mi B1>'"
zStH 1\1> snil deliKllenu'i sondemnauî nentps l\îUi­
Ba anl Aa o tnsisoape 'leAlSAap1>, alS psrată I\a o
rpauie, sa 81>'j' omoape. IIîn1> Aa axest rpad, sin­
rspitatea uri neoxsnagianea stntă sontpapll natspeî
om6.HII url I\indg amindoi se tmnpesns, npodssă
linll l\oniJIl foapte llpîtll, foapte nenll1>KlltH; asea­
sta se xeams splxlsne (ennuis). Ea sans fopUiAe
omarst, napariseazs enepuiea sa nitaAT> rni 0-.
moaps ne orna sali fave K1> eJH 81> se omoape
lnssml, �nii d.n *lIpiSI\OnSSlui (adaoxagf) mo­
depnî, B1>zîndll aseasta, aa stpirată KS BSI\spie: iatT.
1\1> amă rbSitll llnlS miZlOKIS de nedeanss mal e­
nepuim, de I\ÎlIS moaptea 1 O S1> SKT.nl.mH d'axsm
In nlitopă de nesesltatea d' a osîndi oameni .Ia
moapte, d'a da nSBAiK8Alli Snel\taKslH sînJ,Iepos�
rni derp1>dîndH d'o eKSel\Suisne de moapte Rapa,
de lUi smnle RS 8naim1> inimile 8neKtatopi..IOpH,
tnsl. ns .le fa'le mai Bsne mi mal nOBi.le, 'li din
I\ontpa, Bedepea sînJ,le.Jlsi mi a 8n8i emafoda, '1
faqe mai Bp8taAI mi mai oBi'lnlliUI I\S Bedepea
[192]
192 -
�IJÎdf'pel oamenuopă, sape tpesse asxsnsâ Rîtlf
S'I> noate de mS,ltli de sedepea omSAS! de pîndă.
Ears, a� penetată, d'alism� în siitopă asasini BOp
fi oslndlgl nent pll o peurssisne qeAlIJlap'I> nentps
toats nieaua : o nedeanss de sneptats, mal pea
de KîUÎ moaptea. »
AqeaSl'I> nl'pSlIeK'ÎB'I> nentps iKlIpisnpsdenJ!a
xplminars siitoape. apli fi sine d.aK'I> n'aps esista
arte sonsldepauisnj !lape o tspsspv ; adess s'a
apstats K'I> mS,iMi din aqeI o,îndiJ!! ,Ia o peKJ8-
zlane qeJs,mp1i uentps snx timuă deasnrată, na
nsmaî K'I> n';,li tp1li11i mSJll1i mi neste ns!.!in ali
msplts în sFma mapeJlOp ssfepinue mopaJe, Ea înK'I>
mSAJ!1 s'aă zmintită K'Lzîndli întp'o nessnle de
nesindesată. Ama dapă a� zisii aAJ!1 iKspisKon­
sSJl.!l, dal\1i soxietatea ape dpeutars a nedensi ne
om'li aeaps K8 nieaga, totii n'ape dpents a'J ulnsl
1\8 ssfepinue rpozase, iu'ar zmin ti seapă ; asta
este în sontpa SimUBJBI smanitsjje! insnipate în
not, De aseea, în timnil 'leI dane lIpm'I> ali 111>­
{l1>sits mi sistemsAg ÎnI\Îdepc! qeAlIJWpe, saH qe lH
1I8J!in ffi1ipl,linipd8' JIi nsma! Aa l\3ZSP! esqclIijio­
naAe de Kpime deoseBite rpaBe.
�nli aA� tpei-Iea sbtemli Konsist1> în KomEi­
nal1i8nea aBaDtal,le.wp� d'amindo1> sistemeAe. D811e
4llleasL:r.. metod'I>, nedeasiijl ns sint8 sinr8pati'Li, tfi
[193]
- 193-
medii stte mai mliAiji întp'o odae, m1>nimdl tm­
npelln1>� AIIKpezil îmnpesm ; tnss nasnixil sint5
nsun netnsetetă AÎnr1> dlnuril Kupe-i onpessă a
nil BOpEi linllAS KII aAt1lA8 nimiaă mi deJiKlIeDl!i�
dsne asests sistemă stnts sondemnajjî ua o ts­
'Iepe neinteppsnrs (mlltismIlAi! Kontinll�As). Mai
Kli seams în sneae npinsopi are 8tat8181 în Fpan­
'Ii a, este auestă sistemă în AIIKpape; lnss ns sînt
înK1> adunate datini destsae snpe a nstea iKlIdeRa,
daK1> auest sistem noate fi menuinat definitia sai! ns.
în Mapea Bpitaniel, în Fpansla mi Pssla
ai! K1>8tat a fonda niuite aoaonit de npizoniepl ai
Stat8Alii (Bottany-Bey, nentps Britanie � Cayena
nentps Fpansia mi Sibiriea nentps Posia], Iltm,
8K1Im8 namal Bottany-Bey a uaUs pezartate
mliAJ,!limitoape. Oslndigl s'as Kopil,liats aKOAO În­
tp'adessps mi asel daut afap1> din soxietat ea Eli­
poneen1> Ra memspil ranrpeDil!il!l. sninds- se Aa
o soaonie noss in Asstpana, ai! desenit 8A)!l
oameni AlIKp'Ltopi uri onesu, Nimte tntpe ­
npenopil ali tpimiss aKOAO mi KOp1>EiI tnsspsate K8
femei Rape s'a mspltats aKOAO R8 npizoniepl li
ai! fondats famiAiI n801. AIJr.mt.i n'Lpin!.!! de­
rpada!.!i, as daUI ne lipm1> KoniiAops AOpS o ed8-
lw)!iline B8n'L mi mOpaA1>. AUta este de mape
KopiI,IilliAitatea OmliAIII. Dapll nil nlitemH S'L ne-
[194]
- 194-
r'bmB R'b aveasts metoads fo . rositoape nentps Stat,
Iieapll JIl nlllltl'AIî de sedepea finanvraps, este no­
SiBi.4'b nsmal nentps lInB StaUi Jiape ape R0.40nÎl
neste O'leanB mi lJ,'bpI nsoî ne.rsusite, srrpe a n�­
tea faue. ftlWAO o 'lepKape RX fondapea snel RO­
aonie de npiminari osindigl.
Eats R:b mi HlIestiBnea desnpe modars tnsi­
depi npizoniepiaop, este înK'b în stape le uponrems
mi de stsdiă. qe AlIJiPll HlIpioSB! D'atitea mii
de anl, mSdCI{'btopil alî înr,islî ne 'leI osîndilJ,I de
dpentate mi nlnr, 3[{lImlî ÎnH1> ns s'a I''.bsitlî mo­
dBJllî 'leAIî mal foaosltops nentps sirapanjja Sta­
tllAlII mi a S'.bn'.bt'buei, Ha mi rren I pll IW peHlJ,illnea
ostndiaiaops I Daplî asta na e de mipape. De
atîlJ,I anI esists sxoaae mi atîtea mizaoase de
instpssuisne xoniiropă ; RlI toate asestea, adesn­
patsas sistemă nedaroniaă aAB Instpssjjianel na­
Iui'le nepfexte, este mi eAB în K1> ntns aKlImB în
stape de stsdiă uri de nposaems.
AmB atinsă ai 'II nxmaf 1I11eAe din xsestia­
neze sanitare a IIoAilJ,ieI MediRaAe, apsiîndă
npintp'aseasta o mixr, idee: 'le este a'least'b mti­
inJJ'b modepn'b. fpBmoasa pamBp'b a hlienel: IIo­
nllAape, 'le a f'.bRBtB dema atîtB de ms.ftB în rrll­
JJillI ani mi Hape rrpomite înH'b mal mlut& rren­
tpll Biitop&.
(Finits.1,s Sepiel 1- is a .1,eTîu,isni.1,0ps deslIpe
II/iena lIolls.1,apiJ.)