[1] " SECTIUNEA. 1. , Oapilulu 1. Despre plante In genere şi despre părţile de care sun! t1 compuse. 1 Intrebare. Ce înţellegemă prm numirea de plante? Respuns(J. Plantele suntii corpuri organice ('.8 crescă i'n pămîntii, uăscăndii, prin seminţe sau spore (Oriptogame), nntrinduse prin assimilaţiune şi m urindii de decrepitudine. Elle se deosebescu de corpurile organice însufrle­ pte (animale) prin lipsi rea de simţire şi miscare; prin felulă nntrireî loră care este totii d'anna fluidă şi nu solidă; prin felulii respiraţiunel loră (elIe espiră ossi­ p'p,nu pe cândă animalele inspiră ossigenă): prin felul il .,,,deture'i corpului lor ă (plantele n'an nicIodată nici o ţesetură musculosă, sau nervcsă sau ossosă etc. ca animalele) şi prin composiţiunea 101'11 chimică (plantele au pucinu, animalele aii multii nitrogenă safi. Azotu). 2 lrttrebarf? Ce înţellegemă prin vorba: botanica? Respt4nsa. Acesta este sciinţa care ne dă cun­ -scinţa planteloră, cumă suntii compulie �i eumă orescîi fi .iologia vegetale); cumă putemă se le deosebimă una ... 'llta prindoosebite numiri (Classiâcaţiunea botanicâ) 11 la ce folosă ne servă (Botanica descriptivă usuale) 3 Intrebare. Ce va se , este aceea compusă de (ibri tecstili. adecă de tiri Iuugl :5(:;­ parabili unu d'altu care ne permite a face dintr'îuşil pînda: ;-;. c. găsill1u asemeni fibrii în iuu (Iiuum] că­ uipâ ; e.mabis] şi subtil <-Aia teiului (tilia). t 1 fntrebure. Ce esto ţesetura vasculară? JlI'STJ1Htsii. Vasele suutîi canalele Lllllf{i :�i g 0ile din 'îutru : unele d'aceste vase snntii închise hL ,l,m'Îndoă capătell' şi âruplute cu aeru şi �e numeSCe traş(!c de care' a\ ('lUD adeNirale lraşec ce ali lJl intru ('a o linie sl'irale neînterrupr}t e:.t1"d căptu�es(�e pereţii lor Il �i , 1Icorie'nU1"u/.e t,"a�ee la care ('lutlii de Oarbonă, Hydrogenii şi Ossigenă (O +. H -+ O I (l) acestă materie este albă, solidă, transparinte uediso­ labile i'n ape nief în spirtii sau in aeterii ; deră vitriolulii o desolvă şi o schimbă în guru)' (dexlrin) şi pe urmă i'n sahară saă glucosa. 13 Intrebare. Care suntii formaţiunile succesive ce se trrme4ă în corpulă vegetală ? Respunsii.. T6te numitele ţesăturf, împreunîndu­ se, produciirădăcina, pe urmă, trunchiu,[fl, şi pe urmă frl'ntja" aceste suntă părţile planteî care servă pentru nntrirea el: mai târ4ill se forme4ă eră părţile plantei ... destinate pentru reproducţiune . acestea suntă : ţlori, frllc(e şi seminţe. . Afară d'aceste formaţiuni principali, găsimu la plante i formaţiuni secundari! i aşia s. e. la arbori se formedă din ţesătura cellulare meduoa şi eoja ar­ borulul: din cellul�le lungi se forme4ă alburnu Şi I .... emne. 14 Intrebare. Care suntli pă.rţile ttunciulul în ar­ botulu dicotiledonu (sau allu pădurilorii n6stre? / , [8] Respu/Jsii. Intr'ună asemenea tmnchiii deosebimă regiunea corticale care este compusă de epiderme, de 'nvelişu[,l suberosii, de 2rwelişulil oerde şi de libe,'u; apoi regiunea lemn6să se compune de' albarml," de cercu­ riie lemnose, de canalulii medularu şi de medueo. �n cea­ Iru, de unde essii, către periferiea rasele medulare. 15 Întrebare. Ce observămu la măduvatrunehiuluf? Respu1tsii. Meduva centrală este compusă întoc­ mal ca c6ja d'o ţesătură cellulară f6rte porosă, perrun­ să de nisce firl lungi; prin aceştl firf, seva se sue din rădăcină în meduvă spre' a o nutri, apoi prin radele mădulare măduva trimite seou si la cojă. Deja in embrionulii arboruluî, măduva aessistatii in tigelă �i plumulîi, cândă trunehiulă a începută să cres­ că, măduva l'a âmplutu cu totulii până la liberă: mai pe urmă ea a formată traşee sau vasele spirale, pu­ indu-le lîngă liber II şi modificandu-lă maî târq.ifl în al­ burnii. Deră şi la crescerea urborulnî în înălţime, pre· cunni şi la formarea muguriloru, măduva j6că unu rolă importanta, Cu câtîi arborulii îmbătrînesce mai multii, cu atâtti măduva se strînge şi se usucă mal multii 'În Câtfl în fine se perde cu totulă. La vîrsta înaintată a arborului, măduva nu mal este necessarie pentru essistinţa lUI, de aceea vedemii arborl bătrînI remâindil verqi şi purtândii florI şi fruc­ te, de şi meduvalul de multii s'a î:mputreqitll şi amuritii. O lucrare anal6gă cu aceea a meduvei, o găsimii �i la c6ja st.('rioru neputîndii a se mai întinde, crapă în multe strate �i se usucă d'afru:ă în întru. .A.cesta o vedemii s. e. lu,,"Stejarul mestecănu �i unele molifte. Del'ă epidemia cojei (ce essistă mai cu semă la atiner rbOl;ii) este aceea ce este epiderma pellel la 8- [10] nimale, adecă îl învelesce, protege şi servă pentru nutrirea loră, la arbori bătrîni cade, sali cellă pucinii nn mai este vidibile. 20 Intrebare. Ce resultă din numitele obser­ vaţiunî ? Resl!/J.f/.siL Resulti\ ca t6tă crescerea :lI'lYl!' ulu i in lungime se face prin măduva centrale şi di, «re­ scerea trunchinlnî în grosime să urmeq.ă numaî la unu singurii locii adecă la otarulă între regiunea cortioale şi cea lemnosă i acolo intre libru ,?i alburnii se f01"­ meq.ă pe fie-care anu elin fluidulii Cambiui« (seva de­ scedinte) în întru o strată nuoă de alburnii -:i P" din afara o strată nuoă de libru ; aşia deră ee(�a r-e este acumu alburnii. va fi i'n anulii viitoru lUI (\ (. eroii lemnosii. �i ce este aoumu libru, va ii În anuln vii- torii "('.i:'-; n pol. ",'cl odat« din lemne 1111 " {are c�jă �i nici din c6jă uu se face lemne: înse ·'J'l·,eerea lemnu­ lUI e-tc mal activă de eâtii aceea a e6jei. fiind-că in lemne se aflil trasee :-:i în coje IIU; apoi untle suută trasee. acolo energica vieţei a plantel şi crescerea el snntii mal mari şi mal active. :n Intvebore. Care suntîi părţile esreriore a.lle plant(,l'� ResplUt.�u, Aee"te sunt: t'ădaciua, lfllltchl'uill �sau caulii sali tigiil ::<. e, \ c/'aci. "amuri. frun�e (frondes) saii foi (folie) [lorl ::;1 {ode. Despre tate acestea vomu v@rbi la vaJlt� m:1 i pe larg'ii. 22 Intrebare. Cumfl ill�l·eq.ă coudiţiunile esteri- 01'e necessaril pentru Cl'escel'ea plantelorii '( RespllrlSit. a) Influinţa. pămîntuhti asupra plaute­ lorii este forte variată şi îmmulţită i căci diferitele plan­ te cerll dela pămtntu diferite elemente ca săpaU [11] 11 dobîndi crescerea loru normale, De aceea putemii Qice �'� o regulă generală, că. eu câtii unii pâmîntă (salu) este compusă de mal multe elemente, eu atâtii va fi ellu. mai roditoru �i mai favorabil il pentru crescerea plantelorii: r-u câtfl este lllal simplu, (.'11 atât ii este mal secii :'li luaI iufertilu. , , b). Intiuinta apei asupra cresceril plantelorti este eră înunulţită ; apa. pe d'o parte Iueredă intr'unu modii mecanicii, tnărindii si întiudîndii eellulel« si escitândă .; � � În elle lucrările 101'11 vitale; pe d'altă parte, Inereq.ă apa şi «a unii ajutorii ohimicu, fiind-că, prin descompunerea apel. plantele gă:-;el:SSHl'ill', a«;Î"l deră putemti dice că Q . , • în apă suutu copriuse tl)te ('lcmcntelf' planteî �i că () plantă şi ehj;eitatÎuHea Itllnl ajntOl'll Ol"g:micu lseminţe), :.?:: {/(lrclJil/"c. C'llmii se 1l1'11l(.(!:'\ llll'l". e. căldnl'll foc'uluI) omo- [13] F • l' 13 ră plantele, întocmai preeumă strică corpulii amma­ leloră şi le om6ră. 26 Intrebare. Care este resultatulă Iucrărilorii tu­ tu] oră numiţilorii aginţl? Resp.nsii. Resultatulii este că planta abs6rbe din pământă prin rădăcinele sa lle, sueurf (seva) încărcate cu acidii carbonicii, aceste seve se sne în susă prin trunchiă �i rămurî pînă la frunde (seva ascendinte), a­ colo viindn în attingere cu aerulii, să schimbă, încăroân­ duse eu gazii aeidii carbonicii ; acumă se pog6ră în josă (seva descendinte sau cambiumu) şi acumii pe drumulă el, gazulu acidii carbonicii se descompune în elementele salle (carbonă şi ossigenu) ast-felă că din carbonti îm­ preună cu elementele apel (Hydrogenii şi ossigenii ce se afla totii d'auna într'o mare cuanti.ate i'n corpnlti plan­ ter) se face lemne şi cello-alte părţi solide alIe planteIt pe cândă ossigenulii esse afară prin respiraţiunea plan­ tel. Legea capilarităţiî şi neîncetata esaluţiunea a flu­ idelorii prin frunde, ajută pre mult la suirea sevei 'În corpulă vegetală. Deră 'intocmai precumă în corpulii animală se for­ medă nişce materie numită secreţiune şi esercţiunf, aşia şi în eorpulu vegetalu; cu diferinţa numaî, că materiile seere­ tiunea se elaboredă în corpulă animală în deosebite 01'· gane numite glandule (ginde, gîlcI), pe cândii în cor­ pulîi veget.alii ace stă. materie se depune ehiară în ţe­ sătura cellulare, mal cu semă în meatele şi lacunele in­ tercellulare. Celle mai importante materiI secretate în eorpulu vegetalelon'i suntu celle următ6re: &"char"lii.; �cj FeclIla sau scrobela (amilon) ­ gummi (adecă gumi arabicu tragacant etc.) Unlurile grase şi aromatice (celle d'întii în seminţe, celle d'allll [14] 14 doilea in frunqe, flori, �i rarnnri t; Heşirear;-; Cero, --succu1'lle proprie "au laticiţc. C i [jwni daliticii sali CauIŞuc. -- Laptele reqetal«. '--- Opil,"fl şi d,tl,,.i!(' ma­ IfriJ coiorante. CA PJ1'OLUL(1. Il. descrierr« pdr!;!orii planlf 101'71. 27. lntrebnt e. Care suntn părţile (·('lte mal prin­ cipale alle unei plante '1 Respunsu. În sfera l'a vegerariva. pentrn li man­ ţine vÎeţa sn individuale. aet%t.(' suntîi trei adecă: riJ­ dncinu truucluu si frunde. . . 2K. Intrebare. Care parte a plantei 'II: lltlllH"Io\('C răd .. icină, cumă este format .. !. HI eumu lncredă '? . . H..espunsă . Rădăcina este în g'enl;\re partea plantei ascunsă în întunericulă pămîntulnf care. prin r-rcscerea H, caut .. \ a tie cufunda încă mai -idrnr-u i Il pamanm: «u t6t.e acestea, sunt rădăcini (�are cresce pe}.tp pă­ l1lentU (râdăcine adoetdioe /. Deră partea prin care rădăcina lncr eda �l ah­ sorbe sucurile nămăutnlui, snntu radicele cu vî r flll"Îlt' loră L fine numite Sponqio!« În privinţa formei, suntă ră.dăcine eunice. !�hrose tuberiţorme ; la toţi arborii din climele n6stre i'e gă­ sescu numai rădăcine conlee. 'ÎnRă aicI deo�ehimiî ceHe nrrnăt6re modurl. Rădăcină principale este aceea din car(' c:;se neme­ diatu unuh'i sau mai multe trunchiuri, 'Ueca aceste l'ădri- ,- � cini găsesctl unu solii favorabilă spre a se pute prelungi ,i a pătrunde în adineime; rădii�in:>, i:!C unmesc(; /Uf'O- [15] \ t j 15 lan le. Derâ esse de la rădăcina principală rădăcini lat­ rerale şi secondarie ('arc mergfl. într'umi modii oblică si chiar »ridontale. , , Rădiicinile aii o .'5j rucrură ana16g:'i r-u a ('0ea fi trunchiului, însă nu essistă «eutrulu medularii întrnsele, derâ găi'innl în rădăcinâ "'.'ljă, liberu, alburnu şi lemne, ânse t6te aceste părţf suntu mal mOI in rădăcină, şi alt­ felii colorate ea în trunchiii �i Îi! uodul« deţii, adecă fu sufietulii ('are deseruned.i marsrinen intre regiu- � " nile râd ăciuiî �i alte trnnr.h iul 111, acolo găsimu t6te aceste părţî cOllfundatl�i amestecate. -Rădăcinile cresce pe fiă-carc anii pri n u.lăugirea strateloru nuoe de alburnii şi ele Iiberu, întocmui ea. rrunchiulu. însă cres­ cerea lorri in l�mc nu 80 1l1'11l8(ţă pnutruuu mu­ gure terminaln care nu eseista în rădăcină; ba încă u­ niî botanisti pretindă că rădăcinile arborilorn se ves­ teje8Cll şi morn 1'. fit are primăvera �i in Ioculu Ioru se desvoltâ a. . nuoe. Întrebarp. ()e este trunchiulii arboriloru ? Respllllsu, 'I'runchiulă este partea cea mul puter­ nică a arbomlul care se suc în SUSll de la rădăcină mer­ gendu dreptil fu susu, portcî,ndu t6te ceHe-alte părţi aUe arborilol'u, precumu crâci, rămurI, filluqe, florI etc,· şi care împarte la t6te aceste părţi succulti ec'lfl prii­ meşce de la rădecină. Trunchiuhi este partea cea mal uscata �i eea mai tare a arborului şi a plante! în genere. La arborI, trunchiuHi este simplu, dreptu, inaltu, tare şi p'illă la 6re-şi care înălţime este g'ollui la ·tufi�I este mal micu, mal debile �i nu merge tonl d' auna dreptii şi chiar de la rădăcină esse totii d' o dată. mal multe trunchiurI; la arbOl'I, trunchilllo la 01'1 şi [18] 18 l�eJpunsi1. Cândii vorbimă i'n silvicultura de frun- 4e sa/l {Ol în b,mer:'l, întcJlegeml'l foile care stau la trun­ chiu, crăcî şi rămurile arborilorii, aceste fOI se nu­ mescn mal cu semiî CIl numirea de trunde: deră avemă in Ierbirî şi celle următor efoî particulare adecă: a.) Foile seminale (sau cotiled6ne) care essă la întîia desvoltare a embrion ului, dândn cellă d'întîî nu­ trimentîi necessariii pentru erescerea şi desvoltarea lUI; aceste fOI, dupe ce ş1au terminată misiunea lorii, adecă dupe 6 lunî cellii multii, la mulţi arborf, foile semi­ nale essii de subtă pâmîntii (suntii epigene) şi se facu verdî ; la alţi arbori (s. e. stejarii, castanu), aceste fOI nu se facu verdî nicl-odată şi nu esii la lumina sdreluî. b.) Foile primitioe suntă celle d'întîi fOI care for­ medă plumulii SI care adese-orî se deosebesoii multe în , , forma tora de ce110 nlfn foi alle arborilorii; acesta cir­ cumstanţă o găsimi:i s. c. in, frasinii. c.) Foile [lorule; astea suntii acelea care staă Iîngă fiorI; chiar şi petalele coroleî şi sepalele caliciuluî nu suntii altil nimicit de c âtîi nisce 1'01 modificate. 31 Intrebure. Ce trebue să ohservămîi la frunde în privinţa inserţiunef, posiţiuneî şi cons'stinţel lorii ? ReSpllitsii. În privinţa inserţiunei, tre bue dea se­ bitîi Je(,a. foile încongiorîl trunchiulu sart răm11l'ile, de ea stau pe codiţc Salt llll (sesile) etc. 'În privinţa. posiţi­ uuel, trebue observatII dcea foile stati într'unu modil alternativu sau spirale, sau 0ppusll, sau verticilatu. În privinţa ccnsi;;tinţelloru tYtbue cssaminatu ru;.c.f\ suntft snbţir'l satt grose, uscate sali umede, fragi.te sau elastice, cărn6se sau membran6be, d'o ţesătură des" sau rară etc. [19] 19 32. Intrebare. Ce trebue observatii la frunde in privinţa durate'! loră ? Respunsil. Trebue observatii de ca se ţinu verq.i numaî o vară şi cadă tomna (folia caduca , caducl) saii decă din contra, remâne pe arbori verd! în cursă de mal mulţi ani, vara şi ierna (sempervirens saii "atomice). - În genere, foile late numite frunde (s. e. la stejarii, anină, carpină, fagil, etc.) suntii caducî; pe eândii foile auguste numite aci (8 e. la bradu, molifte etc.) guntii statornice; causa de ce aceste fOI (aci) nu cadii tomna este, dupe un II botanistii, ţesetura 101'(\ desă ca­ re face ca succurile loră să nu se usuce aşa lesne ca celle-alte fOI; tot-d' odată, muguril arboriloru coniferî (cu aci) nu se desv6ltă t6mna într'una modu aşa de re­ pede ca se apese asupra frundeloră şi să Împedece succulii d'a intra 'Într' însele, ca la frundele commune, 38 /rtlrebare. Ce trebue să observâmîi la fruu­ q.e în privinţa formeî �i învelişuluî lorii ? Respnnst: în privinţa formei trebue fiG obser­ văl1l� deca foile suntu simple sail compase pinate, sec­ tate, digitate (palmate), întregi sau dinţate; rotunde, ovale, obov.ile, lanciforme s, e.; de ca au stipnli ':iafl nu; 'În privinţa îuvelişnluî, trebue să obscrvămu deca foile suntu netede Salt �spl'e, lucitore sau nu, perosc, mateceose, Iînose, îndoite S�l::i nu s. e. T6te aceste numite circurnstanţe dau caracter o bune spre a pute cunosce �i -Ieosebi arborii şi ve­ getalelc in genere una d'a1ta. 34 ÎlIlr('barr. În ce lllodli. Increqă frun�de? R'Cspunsii. Am rJis(t mal sn"lt că fi:un�elo sunt plă­ munii vegctaleloru; adecă întocmaI ca plămunii ani­ lllruelor miq.ilocescll respiratiunea animale, aşa �i ll'un- [20] dele midflocescîi respiraţiunea vegetale ; fiindă-că intoc­ mal ca în plomîni, sângele vînosii vine În contactii eu aerii prin membrana subţire a cellulelorii bronchice ca­ re le desparte, �l�a şi seoo ascedinte vine in· con­ tactii cu aeru prin peliţa fine a frundelorii care desparte seva d'aerii, Acestă schimbare a sevei' în cambiu se urmedă prin suprafaţa de susii a frundelorii, pe cândii suprafaţa de josii, prin găurile ei numite stigmate, tngîte (inuleqă) gazuri nutritore din aerii, şi dă afară (essaledă) alte gaz� din corpuhi vegeta­ Iuluî, devenite vâtămătore, - 111 tine serva frundele , 8pre a da pămîntului d'îrnpregiurulii rădecineî. o um- bră bine-făeetore ca să nu se usuce pr6 multii. Deră câte o dată o coronă mare si stufosă de frunde îD1- . , pedică şi ploia ca să nu ca4ă pe solulii Tmprogiurulii rădecineloru j de aceea vedemii de multe orl. că ar­ borii cu coroue mare, au rădăcini mici, fiindii-câ coro­ na pre stufosă a împedicatu venirea ploii' la rădăcină şi prin urmare, desvoltarea Ioru perfectă. 35 Intrebare. Ce va să q.ică, tlW{/Jt/ j (Hiberna­ culi, bourgeons?) Hespnns«. ?'Iug"urulii este îuceputulii formaţiunei unei plante nuoă, deră suntu felurimî de mugur), a­ decă suntii muguri ca.re coprinde rămuri tinere. l:laU frUll(1e. sau florI :5au eiiteşl t6te trele împreună, pre­ cmn vedenul acestea la socule negre (sambuccus nigm), inse cândtl mugurulu Goprinde numaI frunqele viit6rej illu numimu {oliale; cându coprÎnde rămul'ele tinere mii numimu lemnosu; deră cândii coprinde flori viit6re, î1lu nnmimu {tora le. La arbori cu fl'unq.e (adecă caduce, ne fiind aci), fiii-care mugurii lemnosu coprinue o ramură boatăg - l' [21] '21 -.în frunde, apel la fia-care frundă (f6ia) eră găsimu unu asemenea mugură folial, deră la arborf şi tufiş! care înflo­ rescti Ia vîrfurile rămuriloră lorii, mugnrnlă se arettă la Iatturile rărnurilorii hifurcate. Dera la arbori nu aCI (co­ nifere) mugurulni nu se arată subdorile [în spatele) frundelorii, ci pe v rrruli: răn mri 1 01' " cit: ia care essii câte 3. f) şi 7 rămurî nuoi. Piill}l, «ând nil x'aii r08- firatii, in climele nostre, mugurii sunt :!('optritl eu ni­ s ce învelişuri tari', ('.olţ6s(', grosI: :;;i «lnar ('" pr.,:�itI, ca­ re servă măg'Ul'llol'u "a protectori }Jf1l11'u fl'igu �i ploi. de aceea în climele fort" (·;'î.ldm<.!"e. aceste învelişuri gr6se a mugurilorii, nn eseistă. Cândti nmg"llJ'ulii s'a ruptti şi rămurile tinere al! începută :t c:::::i::-i a (l'(s!'"" arunoi invelişurile salle de mafnainto eadi'i ::i st' usncu. Deră şi în climele nostre, la unii arbori (8. P. la Rha­ mnus frangula) lipsescii acoperişurile :-;a,u învelişurile mugurilorii. [ema, cândn arborii :';uni;([ despuiaţî de frunde, atunci lesne putemii se dcstingemii intre mugurii purtători de florî şi Între mugurii purtători de ră­ muri. sau frunde , fiind-că eei florall suntu groşi �i maI âmflaţi, pe (;ândll nel foliHlr �i r{tmuralI sunta mai' �;ubţirl şi mal a.SC'LlţIţl; ;t�a deră preumblându·ne ierna intr'\") pădure, putemi'l se seimu deca anulu ace­ Ha va fi pentm pădure nnll anu bogatU in semînţă sau bogatii în (',n'seel'ea, lenmelol'tI HJ'horiloTlI. 38 /rt!l'e!JoJ'I', Cf' l"l:ieIlUlt:(ţ(� H,,�r,,�:.in botallieă'� Refipmnm Snbi1 nnmire ,h· tL·1': spinţdleg0 în ._ botanicit, organele r:;�)e{�jalfl :t1h, pl:';lt.,'J, df?Rtinut�' spre a prochiCe frnde ş� :;emin�(�. În flori suntt'i p1u1l dinteiii începu [�He arretta primăvera încă fnainten esşireî frundeî, pe cându celle d'allii. doilease aretll îndată cu esşirea frundeî sau pucinii -Iupe acesta- ;1 t' Intrebare. Ce însemnedă infloreseinţa ? Re.''' una deo!'libite pe vîrfulu rămurilorii saii aUil tnmrhin- lui. S'Utl în unghiurile frun4elorii, sau pe marginea lorii sali pe suprafaţa Iorii j elIe potii să :fiă cauqate saii pedu- [23] culate. cândii Rtau pt' o codiţă, saii seslle cândir n 'au unii pedunculii. FJqrile suntii �'ficilrtl" :':"IIJu ruul 1 lIlll­ te florî peduneulate Htafl in forma UUlIl .nelu impiv­ giuruli! truuehinluî sau a rămurei, deră ('ÎI ndii :-.ia11 câ'c o perechiă adunate, atuncî le dicemii ţlor �iignrn(Jlic(' (împerechiate). 38. Inirebarr, eate feluri de inflorvscinţe deo­ sebimîi În botanică, la florile adunate şi ueisolate? Hespuns« T kOi>ebilllU colle urmâtot . 1. Cuplu (cupituru) eândll maî multe 1101'1 ('an' blan pe periuuonll scurti, se află. fOlk des(' lUJ:1 JîHI:\·(l. alta pe verfulii unei rarnurc :-,;-lfl \·ntiiţ(.,. iu dl11! "'l�IU;-U1ă cu unu ('ap�l (s. e. la trifoiu]; eaudll t,jte I:\('.e:-tl' flori ali unu ('Hliel''i «omune [s. e-. la uni i �eaeţl halI (,hI'dnulj) inflorescinţa ht:, munesce uastu ro. z. Ilot a se nuinesec mfioresciup, câu-Iu Horile ca­ re stat] jJt vîrtulu \.odiţei. stail ttil sa tie privite ca nisce foiţe subţiate, t�iente . .,;1' J; ,;. ndirele; acesta ne esplică ne ce prin cultură PlltelUul"<â bchimbămii �talm­ uelf' 1n petale (s. e. la ros ele din grădillI), fUnd-că pe­ talele şi firele snntl1uumai llisce transformaţiunl şi mo­ difieaţiuul d'lllJU In altu. 'l'otu Pl;ntr'acestă c:.tllsăt botaTll:-;tii pl'ivI'"'''' (1\ nriulu .�a lormatll d.· 10; partieu­ larie nnmite carpete :-imi /01 eall'el.llre: "llTltl1 petale alh cârora unu'il' :.,unUI fltCllte ll'UliU 8implll carpchl, pe eându la altele, ovariulii este tăcutit de mai multe car­ peltl; in caSH, d'întîiu, ovarulii este tot-d'auua munolo­ {'ulariii (are numai o singură cameră); deră ovarele fă­ (mte . de mai mnlte carpele. potii să tiă llniloculare sau şi mult iloc ulari'. 7i acesta depinde dl: mudulii lip­ !'Iirei' foilorii eat·pelar, .. d'una că.tre alta.- Derăfiindti [27] 27 că ouele plante/om HHU orulele stau lipite de ovariă tocmaî în loculii lipirel marginelorii foilorii Nlrpelare (acestă lipire numindusc placentaţiulle), de aceea suntă felurî de placentaţinnf: arl(>ră 01') ,J]ncPrlfrrti1mp ari/il are (la ovarele monolaoulare): ori placentaţiulIe centraie, ori placenfaţhme parietaie, 41. lntrebore Cum se urmedă fecondaţiunea (maritişiulii] plantelorii ? Resvunsii. Acesta se unnedă in modulii urmă­ torii. .lJ(�I�mpulii fecoudaţinnel, care este hotărîtii pen­ tru fiă-care plantă. se deschidă de sine anterele şi a­ tunci staminele se apropiedă (le sine către pistilii şi varsă pe stigma el polenulii sau pulberea galbenă rodit6re. Îndată, globuli acestei pulberi g'albene se unflă. crapâ şi varsă coprinsulii 101'11 Plin stilulu pisti­ Iuluî in ovar ulii . acolo attinge ovnlele �j Îndată dupe ce It> ;ttj,,� le a şi feeondatii. 42 lui. ·'I/IIre. Ce fenomene se lU'IlH�I� d"1'wl!ic}it ,!t- sine în ti1llpnill ruatnraţiun«i. âni'p. snntîi fruct: care ,;e deschid!l d(� ;-;ilildiinr];i mature �l atunci semi.iţ .. l,� es.;tI afrit. ,liutl·'lnsel,·; jUl(>I(� cade josu �i alt ·le :-Ihm'll in aeri' )i a"l:-l;,lfl';l' Îll1mlt1(v';"fl :-l'�\!­ stc plau te. A"ellipnea frlld;,' '/i>iH('illlr> suntă. 1 O l:ammill cistcia , .;,�te uuivalvă �} ('npl'Îllde o multime- II,. seminţe ce S(� deschide in" ,." '1:1' tură care 8(' desface unele snntii lipite :J1ll:ll 1 11),1, 1I1H1'­ ginilo wP'pebre, (fi. e.Ia flol'ea oomnesctt Delphininm). ::. Cflpsula efl" multivalvâ cornpusâ de 'ill vule rotund« (',:i' e ;,.� rlc .. ;r'hi(lfI prin mal 111U1ti! .;al, ma'j' Dtlţină ('rrL'latulll (R. e. Ia Evonymns. R· tuhe-lin.) 1 > "" .. l 3. Ler/�J,fi/((" este biva.1vii e()lllpn�ă de d()� vdve lnngi cler .. i RemJ.Jlţele st.ail lipit(� a.HerlHttil 'În e6je, in eole elI:' eusătm'p carpelare. rr6te accRh' ti·ud\'. tie tormeq.�, de Disc(' fior'l ll<'l'cgnlatn care L"-ilmtJllmitu mal :-juRii eu numire d(!p0l'iloltacef' (s. e. Salt·l!:ÎnnL H,n­ bina psiemlo-a,cl'acia). 4. O Ură, este Cl'l1. bivalvo: insii are tu uărmtru u despărţire făcută d'o membrană Mrte subţire, apoI :seminţele se află lipite de mnÎndoă latnre}c l1.CC­ ster despărţir!. Acestll fructii este particulariii la tott: p.Iantele familiţl crucp{eri (VI-a. classe tetradina­ mia în classificaţiunea lui Linnee); asewenea fructe lc' găsimii la. muştarn, ridwul, hrenu. etr�_ [30] ( -30 6. Drepo este unit fructă în care părţile d'a­ fară (Rau mesocarpiu) suntii cărnose şi mOI pe cândii partea de năuntrn a pericarpiuluî (endoocarpiu) este Iemnosii şi tare, şi în accstîi învelişă tare se află se­ mînţa (precum la cireşî, caise, q.arq.ăd, prune etc.) altă dată mesocarpiii este pellosii şi nu molle şi ne­ plăcută de mâncare (s. e. nucu). 7. Pepouidele este ună făcută c'unii pericarpiu căr­ nosii şi molle şi în năuntru se află lIUU endocarpiă 801- ţosă despărţită în mal multe despărţiturî şi în fiii-care despărţitură se află o sămînţă (s, e. la merî) i altă dat�t pericarpin este malle cu totulă (s.e. Viburnum Opnlus bulton), J4 hurebure Care fructe suntti coprinse între celle numite neadevărate ? h e IJl/flSU. Aic'i: suntii «oprins« (dl· următore. 1. Conus, este unii fructii eH�itrl tiin ;lJIHlltft( chaton), soiţosu allc cărui solţnrI s'aîi făcutu lcmnose, apoi subtii fiâ-care solţn tie afl,t o semînţă sa ii. doă în formă de nucî (R. e. la b1'a(1l, molifte, anini). Fructulii pote J3;J. fEi. 01'1 eililldricil, ori conicu; 01'1 ovalu, orl sţerciti. ? Neadeverala, Ca!'I;ulre (". e. la fagrl) acolo gă­ simti doă nur-i triangulare stându una lîngă aJta �i ar mâncloi\ fiimltî Încongiurate d'nnl"i calicii"i cărnosu şi spi­ nosu, il,�e;;ta El-ce ca aeestt1 fl'uctli s;'i semene cu o cap­ sulă uniloClllal'e facllbl de pqtrn valvnle. 3. l'Yeadeccl'alul(!iJobii (s. e. la jllnupel') fl6rea a­ cestuI fruetll €8te nnfL �!m('ntl!, prin urmare fl'uctu a tre_ buit să 11:l unu conit, den\ aiCI colţl1l'ile cres6L nnn d'al- . "",.�.., tu, R� 'f�t('fl c:'irnosl si pl'iimesctt forma unui bobii. , , 4:1. fldr!,ba1'e. Ce avem 11 să obsel'vămflla seminţe? RespuF/I;u. Sem:înţa la arborii din pu.du.re este [31] 31 partea aceea a arborului care produce arbori nuoî totu de felulă acestuia. Cândii semînţa este gata şi mature, S8 cun6sce de la simburile saii, adecă deca acesta umple t6tă casa unde se afli! fără d'a lăsn unu locii gollu ne­ umplută de ellii, atunci putemă să q.icemll că sămânţa este gata şi c6ptă. Apoi la 01'1 şi care semiuţă avemii să observamîi la celle următore trei punte adecă: 1. La forma sa esterioră, deca este rolmutre, ovale, turlifă, netedă, asperă etc. 2) La părţile salle anessate. care servil spre a da se­ minţei posiţiunea convenabile, sali spre a o Hpera în contra influinţeloru esteri6re vâtămătorc: aceste organe protectore suntu : a) 4npile seminţelorii de diferite forme (S. o. la ulmii şi mcstecănii). b) O/urnpi sau spinuri caro 811ntl1 drepte saf! inrhir­ ligaie (s. e. la Aesculus l. c) Lina Salt bumbac« care ÎIl{·onl.!,'if5l'ii. scmînţa (s, 0. la salcie şi plopf). 3) Impregiurare d'ouservatii este construciinnea se­ IlIIn!el �i aiel aveiuîi să observău.ă : îl) Constructiunca illr('li.�lllll i si , >' b) Coustrucţiunea sttuburi lui eemimc). 16. lntrebos e. Ce avcmîi tiă observ.unii la înve­ Iişulii seminteî? Rcspunsii. Invelişiulu seminţei consistă în doă poliţe sau membrane; una esteririre şi tare numită testa..li alta mal .interi6re �i mal subţire numită {P,fJ­ men; la multe plante, învelişiulil se desparte lesne do sîmburi'!; pcînve1il;'u se aHă la unIt locit \'isihi!o pe dia afal'tL o cofuwll.tură numită Hilu, mai Îu niluntru se [32] r află clwlnţfl, de la Hilu pînă la Chalaţ« oe g'ăsesc"ll ea o vargă unfJată, asta este Raphe ; prin Raphe merge materia nutrireî în năuntrulu embrionnlui şi'lă nntresee; lînga Hitulii baii în dreptulă lui se vede eră o gaură ­ forte mică, asta este mic1'opyl1t, pe acolo a intrarii }Jo­ lenu în năuntru ovului şi a-lii fecondatii. 47 Intrebare. Ce avemii să observăn.n la 8Îm­ burile (amanda) grăunteluI sau seminţei? Reepuusii. De multe orî, îndată dupe in velişu vine embrion, altă dată tie află într'însu şi învelişii o materie nutritivă destinată a nutri embrionulii �i ca­ re se numesce prri+perme care pote Hă fiă corn6să. (ea la bobii de cafea) Raii făina�ă (la multe din gră­ minee), unturose (pa la ricină) etc; dcră, ori ClIlU, ern­ brionuhi nu p6te să lipsescâ la 11)(,} o serninţa. ('ăci ellu este viitorulă planteî. Deră Embrionulă f'e compune de următorelc părţi: a) D'uuii !'f1tfic!1lu care tiurh- tot-d'auna a se nu­ funda în pămîutii �; d.n ,. d·'; n d.we:n l'1.declwL plantel. b) J)'unl1/igt!111 avândit pe vîrfulă saii unu p1J.!mulu­ l'ji care tirule către ceru; tigelrt va dcv-ui mai V' ur­ mă trunchiulii plantel. c) De Dico!il!'do!l(, salt orgruH' fol'nl'lT.p i'n li u-rna de foiţe; aici �;'ăşimrl treI casurl, adeei\,: 1) Ori că se gitSeSClt doite coliledâm' (plan te di­ cfI!iled6ne). Ae0sta. O vedemu la plante ean' at'l �ta­ mine şi petale în llumeru de ;) san J'nnu llumeru 'Î'mmul­ ţitu cu;) (s, c. 10, 15, 20, 25 etc.) dud h'lllH!clf' aii nervuri neparalele şi trase în forma de :site (H C la rose, la pomele rodit.6re şi la toţI arborii rliu pildu-' :r , Tile nostre ca,re mi frnnile cnduee): pu(;in(' plant.e an mal multii de Câtfl dUOR cotiledone (�. c. portocllln). 1 [33] 33 b) OrI că găsimn uumaî unu cotiledonu (plante mOllocotiledone)j acesta o vedemii la plante la. care numernlă staminelorii şi allă petalelorii este tref, sau unu îmmulţitii de 3 (precumă 9, 12, 15 etc.) frundele încon­ giori'i. trunchiii �i nervele frundeloră, suntă paralele, deră. nu În formă de site (8. e. la crinii, la t6te grămineele saii bucate �i Ia arborulii palmierii), c) 01'1 că nu essistă în plante nici unii embrionii, prin urmare nici uufi eotiledonă (plante Acotiledone) s. e. ]a faringe (filices), la ciuperci (champignons), la muschf t6te aceste plante suntii coprinso în sistemulă lui Lillfe in classa 24 sM îu classa planteloră cryptogame, Am q.issfl mal SUSlI că embrionulii şi amanda co­ priudii untii, reşină, glutem\ muc Il, zaohară, scrobelă, a- pOI �i nisce principurî amare. - 48. Intrebare. Ce va să �ică germinaţiunea u­ nei plante, iji cum să mmeq.ă acesta? RespulZsu. Snbtă numire de germinaţiune, înţelle­ genul o scrie de fenomene, ce le strebate semîn­ ţă pînă oându devine o plantă nuoă. Acesti]. feno­ menii nu pete ,.;ă se urmede în lipsă de apă, aerii şi căldură; eă"1 apa este necessaris spre a muia se­ mînţa, derii o cuantitate pre mare de apă este vătă­ măt6rc germinaţiunel, fiindu că înnec�t semînţa. Deră. seminţele băgate În adîncimea pămîntuluI, unde ae­ m1u nu pătrlÎnde. nn g-ermineq.ă a.colo, :fiindli că fără aerCt nu se t�tct.' nicî o germinatiunej tie aceea putemu să ţinemu seminţe băgate aclî:ncn. În p-1.mî:ntu :mte de .. tU1 fără ,;Cl :se strice. (Acesta probă esperi­ mentele....tacutc în -grî:i't ce s'a găsitll în morminte­ le mumilorCt din Egiptu, Î'ngropatil d'atîtea miI de anI şi tot(t a germinatn). Deră şi căldnra convenabile S [34] ·.t 34 este tâl'te necessarie pentru ge1'minaţiune i ace stă căl­ dură trebue să tiă de la 15 pînă la 25 grade; o căl­ dură mal mare, usucă semînţa şi o omoră. Deră de că t6te aceste condiţiuni suntă favorabi­ Il, atunci fecula (scrobela) grăunţulul se schimbă în zacharu numitii glucosă, prin urmare devine solubile în apă, şi acestă glucosă fiindu în contaetii cu ma­ teriile azotose (albuminose) ce suntii coprinse în se­ minţe, produce acolo o ferbere, adecă o schimbare a araugerei atomeloril şi împinge planta a cresce. . Intrebare. 6re electricitatea are şi ea vr'o iu­ fluiuţă asupra crescerei planteloră ? Hespuneii, N egreşitu, ba âncă o influinţă pre mare; aşa Re scie prin esperimentele D-Iul Becquerel că seminţele espu:se influinţeî electricităţeî negative, ger­ mineqă mai bine de câtii celle espuse influinţeî cler­ tricităţoî positive. Se scie asemenea că arborii care are o formă conică, ascuţită (s.e, plopi) crescă mal multă î'i �i neîncetatii a opuriloru bune hotanice, �i mai eu semă observa,­ ţinnea neîncetată ce trebue Ră facă în natUl'ă, adecă ]'n pădurile natnrali' �i cu deosebire în pepiuierile (sc61ele d'arbori) umle ,;unti:i accesibile pentru Qissu; fiind{,�l aiCI are fly,mtagifl ca să observe o mulţime de ... Ilf.t" .. diferiţi arboIi adunaţi lillll lîngă altn �i i c lesne d'�t facc en dîJ1şil nnii /'itndifl comparati,·u. - [43] - 43 Asemenea este folosi toră pentru umi sil vicultoru d'a visita collecţiunile de lemne şi de seminţe. Adu­ nătura seminţelorii, de şi e cam ostenit6re I ânsă e forte avantagi6să pentrn :;tndiil şi înavuţesce multti cerculu sciintei:m.lle. Deră adunarea seminte- . , [oră trebue să se facă îndată dupc m,turaţiunea lorii ' şi, deca se pote, şi fiindu încă în învelişulii (fruotulîi) lorii. Seminţele trebue păstrate mal cu deosebire în- . , tr'unii locă uscată şi aerosîi, ca :,ă nu le strice insec- tele. Deri\, o collecţiuns de diferite lemne alle păduri­ lorii-este eră d'o mare importanţă pentru silvicnltoru fiindu că printr'însa ellii va pute compara diferitele strue­ tnri alle diferitelorii lemne şi .a le cnnosee. Deră la o collecţiune Ide lemne trebue întrebuinţate bucăţi tăia­ te orisontale cu terestrăîi şi verticale cn ferestrău sau toporu, d« trunchturî întregî, sănâtoşî, şi ca rrunchiu­ rile :f'd. nil fia (le arhorî nicî pre tineri nici pre bătrînl;' aceste; trunchiurî trebue tăiate în doă şi în patni, şi astii-felii ea să se p6tii vede bine c6ja, cer­ cnrile lemnose, meduva �i l'aq.ete mădularo. Unu că­ pătîiii trebue datti la rîndea ca să se Yl1(Jă î,tfaţişarea lemnuluî ri\.ndtl e lucrat u; t6te aceste bucăţi trebue nu­ merate, îucrise c.u numele 10rn botanll':l. �i ara.ngiate dupe o met6dă sistematică . . _---- ...... & ......... ---_.- [44] 44 CAP1JLIJ IV. DeSI)I'C Illmttele Iemn6se şi partile Iora 'tt p�"",it�ţa a�atomicli şi {isiologict1. 57 Intrebare. Care plante lemnose suntă soco­ tite ca perfecte? Respunsa. Toţî arborii care au rădăcină, trun­ chiu, c�cI, rămurf, frunde, flori, fructe şi seminţe cu doă ,cotiledone; t6te aceste plante reuşescă bine in clima nostră şi formeqă obiectulii cellii mal impor­ tantii în silvicultură; de aceea silvicultorulii nu nu­ mai că trebue să le cunoscă, ba încă trebue să seie ce felii de căutare cere şi ce folosii pote să tragi cine-va dîntr'însele. fiS Intrebare. Care suntii funcţiunile prinoipalî aIle diferiteloră părţI alle plantelorii lcmnose ? Respuns1'i. De şi amii vorbită despre acesta mal susii, ânsă o vomii recapitula aici âncă o dată, vor­ bindu acumii mal tn particulară despre arborî, Aşa deră tn arborî, ca. şi in celle-alte plante, vi­ eţă individuale (ce are dreptii scopă essistinţa in­ dividului) este concentrată în rădăcinl şi în frupq.e. Rădăcina favoridată prin întunerieii şi escitaţiu- ne electrica ce domnesce în pămîntă, desvoltă acţiunea fJi ast-felii ea abs6rbe din părnîntii apa încărcată cu aeră, acidă carbonică şi o mulţime de săruri minerale di­ solubile in apă. Prin acestă absorpţiune, rădăcinele erescă pc sema lorii, purtândii nutrimentii şi trunchiu .. ,. '.,... lui; de aceea vedemă că cândii s'a tăiată unu arborii, dc multe ori csse de la rădăcină unii trunchiîi nuoii; - [45] - ,1, 45 acestă probă că rădăcina are vieţa ei particulară, in­ dependinte de essistinţa trunchiuluî. Deră şi frundele aii asemenea o parte forte ac­ tivă în crescerea arborilorii i fiindil că, ellc î11 însu­ şeseii apa fu forma fluidă, şi gaz6să .6e se află în aerii, precum şi alte materii gaz6se ce se află în at­ mosferă şi care suntii uecesarie pentru essistinţa plan­ teloră.astă-felu are arborulu la amîndoă estremităţile sal­ le josu şi susă, ca să �icemu aşa, doă POrţI, prin care tntră .într'însulă materii nutritive din lumea esjerio­ ră în formă de seva care, cândii se sue de jos 'În sus când de susii 'În josii; deră deca pe d'o parte frundele sunt causa sevei, pe d'altă parte suntă şi efectele Ioră; de aceea vedemă că totu d'auna dîndu oircnlaţiunea sevei este mal ,,'Îe (adecă primăvara şi a doă 6ră în luna lUI Iulie) ntnnoî crescerea frundelorii este 171 mai iu­ te şi din contra cândi eirculaţiunea sevei este mal m611e şi cam încetată (t6mna) atunci crescerea frun­ loră se slăbesce şi pe urmă cadă cu totu. Etă şi urmat6rele argumente care probă că frun- 4ele attrng-li SUCCurI din aerii şi oontribuescii multii la crescerea plantelorii, adică. 1. O mulţime de plante ce al! fi"ln(�(; f6rtc g'rasse (s. e. familia Cactus şi crasularin, precum ehrissanthemum sau gi(.,ţa etc.) crescîi roemaî i'n 10- ourile celle mai uscate. 2. Plantele vestejite, tie îmverdescii din UHOII deca udămu fraudele lorti cu rooă sau ploie. 3. Cândii tăiăm li o ramură �i o punemll cu fi'Un- 4elep�ă, l''IDlum'l'emâne multu timpii verde, de şi ea nu s'a apropiatii nici de cumii de apă, 4. Plante fără frunqe, cre seu f6rte 'ÎncetU sau nici [46] t 46 de cum; asta pute să fiă şi causa de ce Conifet'ile (bradn, molifteii) creseii aşa de încetii, fiindu că au tun­ de f6rte ânguste (ca act) , Frundele aă, nfal'ii d'acesta şi alte funcţiuni im­ portante i a�<1 1:>-. e. vcdeinu la elle fenomenulu som­ nului şi (le�tepLă,·el. Adecă la o mulţime de plante, noptea, frnndele se tndoescu şi se aplică în josii şi demineţa se resfiră şi se scolii cu esşirea soruluî; (a­ cesta se observă mai cu semă la t6te plantele cu :tl6rea papilonacee) Alte frunde, din contra, nu potii să rabde o căldură pre mare a soreluî, de aceea tocmai la meadă-di, se culcă. Es�u .. ea frundelorii primăvara, nu se urmeq.ă În­ tr'o singură q.i la tOţi arborii, apoî de şi, la o spe­ �ă hotărîtă d'arborî esşirea frundeloru nn se face in toţi' anii într'o hotărîtă 4i, şi acesta depinde de di- ferinţele «limatiee ce domnescă in fiii care primă­ vară într'unii medii variabile, chiarii la. unu locă geografică; însă esperimentele meteorologice aii pro­ batu, că într'o serie de mulţî anî 4iua esşireî frun­ q.eloru pentru o singură specă de arbori este Iola a­ ceee. AlŞa deră, putemii (}ice că fiă care hotărâtă spe­ <;ă de arbori are hotărîta qi a esşireî frundelorii el primăvara Şl a căderei frnndelorii, t6mna. Deră În l' genere, este o regulă: cu câti"i esse mal de timpuriii Ia o plantă frundele snllo, primăvara: cu atâtrl ('adu mai de timpuriu, tOmna. Câ.tti despre diferii"e culori care s'arrettă tOnma la fmnq.ele diferitelori:i arbori (s. e. colot'î galbene in genere. �ră la unele pln.nte devine ro,ie precllDlla Ac-ţ .... �..., cacia) uni! pl'ctindu că ac,;sta e produsă de diferite 1 [47] 47 pigmente ce se forrnedă atunci în frunde, însă a­ ceste cuestiunf nn su.ită lămurite iÎ.ncă bine. ,- Din celle espn�e aici în raportulă funcţiunel frun­ qei 10rU, este inve.uel'atu că unu aseminea orgami im­ portantu căndu s'a. stricată este (1'0 mare pagubă pen­ tru arbori; de aceea vedemu că arborii se veştejescii şi morii cândn v itele Raft insectele aă mîncam fum­ q.ele lorii, san cândii oamenii le au cullessîi, precum es­ te unu obiceiă in unele ţărl ; chiar la dudt unde eul­ lessulu frundeloră este o necessitate, acesta trebue să urmede cu mare precauţinne ca să nu se strice arborit; eleră în genere e bine a nu attinge frundele arboruluî până după terminarea circulaţiunei a doua .a seve] adecă până, 'În luna ln'i: Angnstil. ;)9 Intrebare. În ce raportii suntă florile arho­ ruluî cu tote celle-alte părţi alle lui? Resp/lllsu. Nici la arborii tineri, nici la cel bă­ trînî, flo rile nu suntii bine desvoltatc, şi numai in acea periodă în care se află cea mai mare desvoltare a cres­ cereî arboruluî (putemă qice în vîrsta bUl1<1, a arbo­ ruluî); acestâ circumstanţă că la arborii tineri, des­ voltarea florilorii se află- parcă într' o oposiţiunea cu crescereu lemnelorii; acesta qlcemu, esplicâ cumă t6te eausele ce, împingă la arborii tinerî des vol­ tarea fl�rel, prodncii o î'mpedicare şi i:nttrqiere a ereseerPl �emnnlnll şi din contra t6te causele ce im­ pingll crCBcerea lemnului, i'mpedică şi Întîr4i�scu des­ voltarea fructelorrtj şi a seminţelor-u. Aşa deră, unu sil­ ,,-icultoru ,sciinull acesta, va puM allege miqil6cele saţle, � spre. a �tiga o câfme mare de lemne sall o câtime mare de fructe �i seminţe; dupe beneficiulii ee va allege, ori de lemne ori de fructe �i seminţe, [48] 48 r ;j • -. I > Este şi o altă regulă, adecă că arborl ce s'au transplantatii in tinereţea lorii, înflorescii mai de timpu­ riu de câtu cei netransplantaţl i arborii tăiăţi adese ori şi cultivaţi, întlorescil mal nainte de câtîi ce 'I ne cultivaţi' şi lăssaţ] în voia lorii ; pe aceste circum­ stanţe este basată met6da d'a tăia pomi) în fiă-care primăvară, fiindu că printr'acesta se îmmulţescii nu­ mărulă floriloră, prin urmare şi a fmotelorii lorii, Asemenea s'a observată câ arborii ce s'au îmmulţită prin boturagiă, (ramuri) îmflorescă mal de timpuriu de câtă aceia ce s'aflîmmulţitlL prin seminţe; că arborii ce stau liberi şi isolaţî înfloreseii mai de timpuriu de câtu aceia ce stau deşi în păduri, fiindu că cei d'întîiii aii mai multă lumină şi lumina este forte favorabile pentru desvoltarea florilorii şi a frundelorii. Deră pre multă nmedelă vatămă des­ voltarea florei şi a fructuluî. Căderea fructeloru este c:Ln,;n,tă. totu d' o causă ana16gă ca şi căderea frundelorii, adecă uscăciunea şi ruptura fasciculeloră cellulare a peduneulul purtă­ torulii fmctulul. Cea mai mare parte a arboriloru p6rtă multe fructe în rămurile loni superiore şi pucine în ramu­ rile iuferiorc, ba încă suntă arbori ce portii fructe numai pe vîrfulii 10111. La coniferele nefecondate (s. e. la pinus laricis) conulă se schimbă câte o dată într' o ramură şi unne! arbornlnl este cea mal tare în radicele (c:lpă­ tîiele rădăcinel şi la mngr r tlil terrninală ca care se termină trnnclrim ile şi ramurile; pe cânclli 1 e, erescerea în g-rnsime. cea mai' mare parte a energiei vicţel este intre alburnii şi liberu. [50] r·· . ',50 � CAPITOLlJLU V. De6p,,(' "pl"ţ""tilp unu,,.al; alte ,pl'"tlelm-u 1t'/lInolle. 64. Intrebare, Ce midlloee determină cresce­ rea arborilorii? Respllnsu. Cresccrea arhorilorîi se urme�i�'i prin diffAriţi aginţ'i care redide ori i'n natura plantei, ori in pâmentulă sM chiarîi in aerulii i'n care cresce ar­ bornlă. Inflninţa pămentuluî şi a aerului asupra ar­ borilorîi se numesce sfaţiunea lorii. 65. Intrebare. Ce este vîrstaarborilorit şi in câte epoce se imparte? Re,�p"n'ii. Unii arbore săn(.tosu afflândnse in­ tr'o staţinne convenabile şi nu este espnsă la îrnpe­ decări esteriore p6te se ajungă la versta sea natura­ le; după ce a trecntîi ace:;ti't verstă, plant t more ca t:i omenif şi animalele cari ajungii la hotarulîi vieţeî 10\"11, ace stă verstă naturale a arborilorii se numesce 'Vw!ia lorii. În cursulă vi eter nuul arbore găssimu differile cpoce: una în care tote părţile arborulni se dcsvultă cu cea mai mare energiă şi pe care pntemii se o numimîi epoca oulrninaţiunef vieţel. Decă seimii hngimca ncesteî epocc, o împârţirnîl în 4 şi numimîi pe 1, copillâriâ, pe a 2, tinenuiă, pc a a adolescrn (ă, \' �i pc fi. 4 olrst« Inm : (adult .. i) a nrhorulnl : aşia s. c. fagnll1 are o yieţiii llfltnrale de 140 de Hllnl; in an!­ stii epocii prima, periu,!ă merge pîn:1 la 3:1 dL: ll1ml; a 2, pîn� la 70 anlli: fi. �, pîn:'t la 105 şia 4, p1'trl\ ]a 14') de annr; dup.i, f\CC�t:·1 timl)�l, fd.gnli:i lllccl;e 80 mură. [51] - i .. 51 6�. Inl,.ebure. . Ce circumstanţe se observă in a­ ceste peri6de? RespuNsă. Este de observatii că în peri6da 1, şi al 2, arborii cresc ii mai multii în lungime, prin ur­ mare trunchiulii primesce mai cu deosibire forma sa eonieă, �i arborii cari creseă atuncia fdtte iute, se nu­ mescă accelerati; din contră tu epoca a 3, şi a 4, trunchiulii eresce pueinii in lungime şi multă i'n lăr­ gime. Assemenea este de observatii că deca în pe­ ri6da 1, a vieţeî unui arborii i se tae trunchinlă în­ tr'uuă modă convenabile, atuncea pote eşşi din ră­ dăcină, unit trunehiă nnoii, 67. Intrebare. Ce defectă au arborii aeceleraţî? Rpspumui. Arboni acceleraţî, dăcă pe de a parte ImnUL folositorî fiindă-eă creseă iute, pe de altă par­ te snntă suppuşl a se pntredi ântâiă lesne; d'aceea într'unii pămenti:i forte roditoriă, sp. es. cându săde­ sce cine-va o pădure în pămentă grasă nelucrată, forţia pro.lucti v;\ a p tmăntulut fiindti pre marc, ar­ borii cresc il pr4 iute deră putredescă pn� lesne. Do aceea într'un ii asemenea pămentă, pote cineva Re ren­ �cscă a a\'c currăndii pădurl dese, deră rarit va ave acolo arbori bătrîni buni. 6S. lnirebure, Ce trebue se scirnă mai cu se­ mi la săderea p.idnrilorii ? Re.'pllnsil. Sădindă cine-va o pădure, trebne S6 iea 'În băgare de semă că arborii cari-i pune înn 'unii Iocîi, s'aibă periddele crescerii ecuali ; căcl altil-min­ teren, aceia carl YOl'lI crest-e mai iute, varii umbri pre . multă pe- aCl"l cari C"rescll mai încetil şi-i vorit împe­ deca i Il Cl'€'scerea IOJ'n. 6V. lulrelmrt'. În care peri6dii a vietet al'bol'ilOlU [52] 52 1�1; numar că să tlllllCqă . cresoerea lol'U vigurosă, ci şi face ca crăcile şi ramurile perdute se' Re reprodu­ că. curredă la locii ? R'ipuilSJi. AC'c.:ita se m·n1(�4J.tn perioda tnttia, flltrebar(}. Seva arborilorii şi răşina arboriloră . l' 1. coniferi cându se forme�ii i'n mare abundanţiă ? R,·s:.,UTtsu. Aceata se UJ'meqă tocmai în perid­ da a 2-a, şi a a-a, a vieţei Iorii; mai pe urmă 86 micşorediă, Intrebare, Ce felii de arbori putemii să-i nu­ mimîi arbori [orestieri cari facu parte din stndinlii tiil­ vicultnrei propriii 4issti, şi cumă se-I împărţimă în ailvicultură ? Ile.'$Pllnsu. Trebue să-I împărţimii i'n arbori de 6lasli, arbori (le ct1mpii, arbort de pădure mICI şi tufe ŞI arbori -Ţoresttec! prcpriii t,lişş', adecă: 1. Arborii de Man2 sun tii aceia cari ceră pen­ tru creseerea şi desvoltarea lorii unii locii liberă �i nu le P3S:;(\ nici chiară in tinereţe, de crescerea cea mare a ierbil împregiurulu 10rCI. La, acesti arbori apparţine: salcia (şi mai cu semit sălciile după malurile apel sufix ImhyfolJica) şi câte-va feluri de plopl precuură ; plopi negri, plopi de Canada şi plopi piramidalî, II. Arbori; de cdllll'u suntii aceia cari ceră pen­ tru desvoltarea loru unii locii liberă, însii. nu pe is­ lasă sali locă selbati vii, ci pe unu locu lucrată; aei appal tine tOte pomele nostre, precumil: meri, perI, pruni, cireş) etc. II 1. A, bori; "ddll,.O�1 ş; Ilt{,. suntil aceia f-�{I ceru ca să stea în asOcillţiunea a1toru al Lori, de şi nu. celU a fi de�i, cIeră unCi tucu cu totnlii IiI el'U JIU , l� t:ste fa.vorabile; ei funw��iâ. uisce tufi�uri ca,ri uu- [53] .. 53 ID:ai în ţerrl forte despoiate de lemne sunt ii de folosii Acesta se numesce esp/()liNneri (le nte�li"loc/l (medio­ ere] a pâduriloră. Aci aparţine: aninulii [alnus), ar- - hrii (acer), sorbă (sorbua); comă ('ornus mascula et aanguinea) , tJiu (tilia), salbă-mollo (evonimus europe­ us), măceşî (rosa eanina}; arborii spinos (crataegus I - I alba). mestecănii (betula alba), etc: -, 'IV; Arbori; [orestiert propriu (lişş/, suntă aceia carT ceru pentru perfecta lorii desvoltare nisce păduri desse unde staii strînşi. nnulii lîngă altulii ; acesjl ar­ bori dau espI6ţ',me" [orestieră inalta şi importantă, Aci apartine: stejarulă, fagulă, earpinulă, felurimi de brarJi seu, arbori eoniferi, precnmă bradă ; (ninns 8,. bies), moliftă (pinnus picea, pinus syI vestris şi pinus Iaricis care n'avemă la noi). - E de observată că la noi ca şi in centrul ii Europei, .rară găssimli pă­ duri mari de stejarI. şi mai multii găssimn păduri de stejari mici seu stejerică, de şi in Româlli � suntii mal multe păduri de stejarii rela ti va ,cu Germania şi Francia, A ce stă raritate este CaU83. că stejarnlă este mai scumpă de câtil bradulă, 70. j,,'rebfJre. Ce trebue să facâ unii silvicul­ toriă raţionabile, ca se dobândiască resultatulii cellii mai bună de la pădurile cari a 8ăditii? RespuIIsii. rrrebue se bage de semă ca se dea nă-căruia felii de arbore staţiunea' cea mal convena­ b'i!e peptru nlltţlra şi crescerea sea. în privinţia ace­ sta, ţrebue şe observămii unnăt6reie circomstanţe: !. C�ndtl unu arbore stă liberu pe câmpu, a­ ��ci \cră�e s6U!3 sc""rntindu mu1til în aerit şi radă­ cil?-�le selle i�!ră mai adânci\ îp p�mentt1, iusă nu 8,6 tn�dll �P�:'2 lărlPme' ,mare; [54] .. 64 2. Arborii cari staîi de�i, au eră,.! mai scurte precumă şi rădăcinî mal scurte, înllă aceste rădăcini se tntindii departe subtă părnentă ; 3. Tocmai acei arbori cari, cândă ati ajunsă la o verstă înaintată nimicesc ti ierburile cari orescă îm­ pregiurulă loră, (preoumă fagulii şi bradulă) în tine­ reţie suffere pre multii. de ierburile şi buruenile cari 'i încongi6ră; 4. Că în păduri pre desse, nici Ulini arborii nu pote ajunge la desvoltarea lUI cea mai perfectă �i unde pădurile suntă pre umplute cu arbori, aco­ lo s'arretă muschi şi la arborii tineri şi-I nimicescă] assemenea fructulă acestoră arbori nu este nici-o-da­ tă bine desvolatii. 71. Intrebare. Câte feluri de pămăntii trebue pentru crescerea arborilorii? Hespunsii. Trebue doue felN"l de pămenltJ.: susll unii părrenlU organicti, nemineralii şi de de sub/ulii sed ună pdmpnfii neorg1llticii, mineral«, Pămăn'ulă orga­ nicîi (HaJnu.'I, xuma) este rămăşiţa vegetaleloră şi ani­ malelorii putredite ; ellii conţine t6te elementele or­ ganice (cărbunii, oxigenii, şi hidrogenii) cari suntîi cerute pentru clădirea planteloră ; acestii pămăntii e- ste mai totii-de-una negru şi se găssesce mai pretu- ,[ tindenea pe suprafacia pămăntuluf. Origina acestui pămentîi nu este esplicată bine pretutindenea : în ge- nere s'a formată după ultimulă cataclism ii allii pă­ mentulul �i cresce din qi i'n qi mai multii; ba încă suntă insule esşite din sinulă mării, care s'a accone;;- .. ritii cu humă În epoca actuale a pămentului, a că-' reia esistenţiă nu dateqiă de multd timpu. - Păm�n- tuld neorganicu conţine ,i eUii nisee remă,iţe aUa· 1. [55] pa 55 stâncilorii geologice earf, cu timpulă s'au descompusil �i s'a formată acestă pămăntă. - Pământurile ace­ stea suntă în numeră de trei adecă: aillci8, alumi;'l�,i ea/ce. SiliclUhl se găsesce în pămcntu în stare pură, tnsă sfărâmată în furmă de uisipă care accopere în­ tinderi mari allo suprafeţil pămentuluf. Accstn pă­ mântîi nu pre este favorabile vegetaţiunef pluntolorn, pentru doue cause : una fiindu-că este forte mobilă, de aceea plantele n'au într'ensulii o statiune fissă ne mobilă. preoumă, se cere pentru crescerea şi reuşirea planteloru ; U doua fiindn că acestă pământă este forte permeabilă pentru apele ploiloră, şi nu conţine mal nicl o umiditate, prin urm 11'e lipseace planteloră cuan­ trtatea umidităţil cerută pentru erescerea loră. Alwlliuiullt s'afflâ furte rară în stare pură în pă­ mântă şi este mal totii-de-una legatii cu apă şi sili­ ciii presentândă o combiuaţiune chimică numită ar­ gilu Setl pămentă cleiosă, în care stare s'afflă furte respânditn pe pămentă, De multe ori este arnestecatîi cu oxidii de ferră şi multii nisipă şi atuncl eonstitue pămentulă galbenă. Argilulu şi pămentulă galbenă se numescâ şi pămenlii ,[ cold«, fiindă că păstreqiă multă căldura soreluî ; ase­ menea fiindu imperrneabile, păstreqiă şi apele ploii, înf\�i de multe ori contine pre multă umiditate, ceea ce nu este folositoriă la multe plante; pe d'altă par­ te, acestii pămentîi fiindu forte tare, se oppune la es .. . tensiunea rădăcineloril în pămentii, prin urm�re ar- - bo1'ii" caFt CUlt o estellsiune mare a rădăcinc10ru 10rO nu pre reuşeRcu în acestil pămentii. 1. Cult'iulp (varu) se presintă în natură totii de una le- [56] ,.. t ga.tă cu acid il carbonică oonstitnindă caleoriu din ca­ re se face varii prin ardere in focil� ceea ce face cij., I ,acidulu carbonică se separi de dînsulă : hare. Ce va să. q.ică poslţi'l!neq lţ1.1.ui 1�)J�J1ţ.:..." � .. Respunsu. Decă. ne imaginămu sllprafatţia păm�n­ tului p�şă îQtr'o liniă orizontale, atunci directiun� [61] 61 'finUl plană, snperficialîi anii pămăntnlul va determi­ na acestă posiţinne a pământuluf, care posiţiune po­ te fi plană seu oblică. Înaltă sen adîncă. Posiţinnea. şi chiar reportulă locului către osr, vestă, nord şi sudîi, aii o mare influnţiă asupra ren­ Şirei păduriloră; posiţiunile oblice ceru o mare hăgure de sernă� adecă trebue să sciuiă către care puntă allii orison- <, telUl suntii espnse, fiindii mi aici a vemîi patru casur] possibili : o esposiţiune oblică către sudă, vestă, ostil, �i nordă, <, Pmuţiuner. oblifl'l că/re ostu (facia orientale in lim­ ba. silvicâ.) este espusâ Ia vînturile cari vină de la. ostă, d'aceea p �mentnlii se usucă forte lesne şi un dă nici o dată o fertilitate mare in privinta păduriloră; apoI fiindii c;'i ar-ollo domnesce mai cu semâ "cnt,,­ riie reci, prim tvera, d'ace-a arborii tineri sufferii multii 'primăvera şi adessea mulţi se nimicescă. :..'. Pus li,Uler. rnerirl{of#ale (filc;ia de veră) are in f€enere unii păurăntă pnc;inft roditori ii, fiindu că r-i­ �cle sorelul lucrândă neîucetatfi într'o direcţiune drep­ tă asupra acestui pămentîi, 'ill usucâ pre multă i aci crescerea pădurilorii se forrnediă pre încetă, unii a­ semenea locă este convenabile mai multii pentru pă­ (tnri de stejarri şi i'n cas,llil· Hccsta trebue sădiţi nu )))'t�, deşI fi:ndil cfi ntuncI coja stejarnllli va avea multu ta­ )linii Iji prin urmare va. fi mai cautatft de către ta­ ba.eI; deră pelltru a dobîndi i'n asem�\nea p idlll'l mnlte 'lemne, este fOrte diftieil(', tiillllii că eSlwricnţa a arre­ 't�t.ii că i'n a88ern�1}ea locuri cea mai mare pal·te a p:\duriroril scmănate s'a uscatii; a('csta este �i cansa 'că in Rornănia in hotarele ei J{ cridionale, �ătre Dn­ nâre, unde pămentulii este C8PUSi1 v�ra la. o II1are [62] r I I ,62 căldură a. sdrelnl, că acollo mal t6te cercările d'a să­ di pădurl n'aă reuşită, Cea mai bună speciă de ar­ bori care arii pute reuşi acoUo suntă coniferil pre­ -eumă moliftii şi chiară bradii. Acesta este cansa că în unele locuri d'assemenea condiţiune, pădurile do 'stejarii de mat înainte, s'a nimicită de sine şi în 10- culii lorii aii crescuta arbori coniferi; precumii în ţărrile, şesse, fu eentrulii şi nordulii Germaniei. A­ ce;ta arii li şi pentrn nol unii indiciu d'a încerca a sădi pe immensa suprafaeia meridionale care o a­ vernii în sudulii terrii la marginea Dunărei, nisce pă­ duri de moliftii şi bradîi. 3. PJsi�ilt",etI occiJerttrtle este în genere forteeon­ venabile pentru crescerea cellei mai mari părţi a lem­ neloril şi planteloril, însă fiindii că în acestă posiţiu­ ne, domnesce vănturile occidcntall, şi occidentali nor­ dice, d'aceea nu trebue sădiţi: aici arborî cu rădăcinl orizontal! cari nn merg« ndîncii, fiindii că de multe 'ori vcnturile rupă acei arborl. 4., P.uiţill1te. nurdulu; (facia iernii) fiindii că nu este espnsă soreluî, are cea Ulai mare cuuntitate de umiditate; aci crescerea lenmelorii ' începe primit vara târ(!iii şi încetediă tomna de timputiă dăndă relativă () m ai mică. parte de lemne, însă astă posiţiune este sigură ; numai orboriî tineri sufere multii din eausa veutru-iloră nordice 'şi nordice orientali , apoi fiindîi că fiă. care din aceste posiţinni illflllinte,!iă într'unl Ulodf'l favorabile şi nefa.vo!',tbilu la diffJl'ite spe<;ie de Jemne, de aceea sil vicultol'inln trebile S,l. ai h,l cnno- 8cinţ:1. aC6�tOt'ii diffJrite inftuinţc asupra djffJl'itclor� �. t;pe<;ic de lemne spre a le pute da fti, că.rui� pusi- ' ţiullea sea convenabile. • [63] • 63 79. Intrebari'. Care suntă re�ultatele dobîndite pen­ tru influinţa climei şi posiţiunea asupra differiteloră specie de lemne? Re'punsii. Eată aceste resultate dobîndite: 1. Pe unu pămentă nisiposii, reuşesce moliftulii şi mesteeănulă ; în locurile adînci nisipose. reuşescâ .aniniî şi sălciile; în văile adînci Între munti şi ÎJ\ .promont. Care este ag-ilttele cellil 1ll:11 puter­ nicu spre a esercita vieţia planteloru �i arb: lorii ? Respu/lsu. Unii asemenea nginte este tensiu­ nea electrică şi mal cu semă descărcarca electrică positivă; d'aceea în terrilc muntose şi pretotindenea unde se arretă adesea fulgere �i tunete, acollo arbo­ rif crescii cu o vig61'e maro; din eoutră, fenomenile carî se numescă Iuoirea aerului, adecă sera cândii câ- - l te o dată nisco fulgere se arretă fără, tunete, acestea nu suntă folositore desvoltăril :tforilorIL arborilorfi, mai cu semă pomiloră; în acestii casii, cireşiî sufferu pre multti şi nu rodescu. 60. Intrebare. Ce inflninţiă are timpulii în differite ses0ne anuale asupra crpscerjr al'boriloru? Resrwnsu. Aceste influinţe sunhl următ6riele: .1. Primăvera este vătămăt6rie arborilol'lt car! se arretă 1'ndată dupe qillele calde, mal cu semă c;)udu, după ce a esşitu frunqele noue, se arr.3ttă gernl'l, asta este destullli ca aceste gerur! să:tia: nnmal zero la termometru, frunqele R,bia es�ite, se vestejesci1, şi 8,- 0esta es� vătăwătOi'ifL şi înfloriri arborilorfl. 2. Vera, ploile şi 1 ana BUBUI forte folosit6ric ar­ borilol'li; influinţa de veră Sf' arr{·ttă mal cu �emă :) [66] 66 la arborii tineri car] suntă umbriţi de arbori bătrînî, fiindii că acesti arbori fiindu lipsiţi de influinta de verii, nu crescii, pe cândă arborii marl orescii, de şi nu plouă. Deca vera dupe nopţi frigurose, îndată, vine 4iUe pre calde; atunci în urma, astei influinţe repede u temperaturei, frundile arborilorii sootii unu felii de q.emă-care se numesce mană, care mană stri­ că multii şi frundeloră şi arborilorii. Mana acesta Re află, la plante şi la arbori în locuri espuse soreluî unde nu suntă munţi şi pădnrî desse, s. e. la nOI în partea meridionale a ţăref dupe esperienţe s'a ar­ rE\tratii.,că arboriî după o veră caldă şi uscată, nu pă­ timescă ierna fiitoriă. 3. T6mna. În astă ses6nă acţiunea arboriloru se micşorediă şi cel ce nu potu răbda frigulii, morti, cândii gerulii începe mai de timpuriu, atunci şi frun­ q.ele cada mai de timpuriii; del'ă atunci crescerea trun­ chiului în lungime este mai mică, şi acesta se C11- n6sce că pe vîrfulii arboriloră remână frunr]e uscate' 4. Ierna este ses6na somnului arborilorii, cându activitatea tutoră părţilorti pare că dorme, evapora­ ţiunea este mică. unu geru chiare de 16 _. 20 sub zero nu în ghiaţă arborii, cându pămăntulîi este ac­ coperită cu dăpadă; darii _unu frigii fără q.ăpadă, le este prc vătămătoriă in genere (după cumă q.ic(\ ţerranii ger!"t urcatu); qăpada este folosit6riă arbori­ Iorii, darii este şi vătămăt6riă, cândii cade in cuanti- . tate mare, mal cn semă în pădurile desse de molift ii fiind(l că I 67 plouă şi mâne este g'erfl mare, acestă schimbare a temperatureî este vătămăt6riă arborilorii tinerî. 66. Intrebare. Ce lucru numimă o patimă sM o bolă la unu arbore? . Respwisu. Cândă crescerea unul arbore este întreruptă, fiâ din eausa lipseî nutrimentuluî, fiă din causa abondirrţiî pre mare a nutrimentnluî, fiă din (ca-usa) lipsel seu abondinţeî celleî mari a- escitamen­ telorii cresceriî, atunci arborii se afflă într'o stare de bolă.saă maladie 67. intrebare. Cumii afiămă că ună arbore este ma­ la-du? Heepunsii, Afflămu prin fenomenul ii că unele din părţile arborelui seu t6te începu a priimi o cualitate anormale care de că persistă, aceste părţi se veşte­ jescii şi morti, 68. Intrehctre. Cumii deosibimii maladiile arborilorii? Hespuns ii. Le deosibimă in maladiă gGnerale, adecă cândii starea anormale se întinde peste t6te părţile seu peste celle mal mari, şi în maladia loca­ le cândii maladia' s'arrettă numai la pueine părţf alle arboruluî. 69. Intrebare. CarI suntii celle mal pricnipalî mala­ dil alle arborilorii generali şi locali? 'Heepunsti . .Maladiile generalI suntă următ6riele: 1. Maladia sistemului cellularu, maladia sistemului vas­ culariii şi maladia fibreloru. 2. Maladia rădăeinelorii, trunchiului rămurilorii, frundelorii. florilorii şi fructeloru, ,'10. iJJtrebare. Cari suntă semnele distinctiva pentru numitele maladii generali? ... Respull3ii. 1 . .lHalmdia celullariă s'arrâttă pror'nti [68] 68 desvoltarc anormală a sistemulnl cclullariă în care 01'1 sistemuhi celulariu are pre multă Uillfqelc'î. şi este pre malle, prea umflată (plethora), sMI din contră că. sis­ temnlti cel nlaI�-uA este pre uscată, pre gollu de ume- 4elă (atrophia). In primulu casii, cellulele suntă pre marî, in allu doilea, pre miof. Maladiile vascularie isvoreseu tocmai. în locurile cari alt condiţiunile cel­ le mal .favorabilî pentru crcscerea arborilorii ; in a­ cestu casă, de multe 01'1 se întâmplă că vassele crescii pre multii, devină pre mari şi la ore-care schimbare epede a temperatureî se rupti �i re sultă d'aci ori-că arborulă curge, adecă se arretă peste dănsulii totă­ de-una o fluiditate curgendii dintr'ensulti (Blenorha­ gia). sM că coja se ussucă (gangrena cojil), seu că eresce de de-sub Iliace umflături numite cancer Sel1 ,.acu cart le ussucă currendii. 2. lJJa{adiile fibrilorll isvorescii cându 111 aerti şi în electricitatea atmosferică se află Disec schimbăi-I cari producă că flbriî nu crcscii în modulii �i i'n po­ siţiunea normale; atunci s'arretă la arborî maladia nu­ mită tortttura, adecă că fibriî longitudinalî, carI trebue Ră cresc:'''' dreptu, fOC i'nvcrtcscu �i atnnci tote cercu­ :rile lemnosc primeSCtl o ditecţiune curbă, anomală �i trunehiulii, în k>cu se fiii dreptIi, devine 01'1 CUl'­ batU 01'1 in fqrma serpenttnă. 'r6te eircumstanţele acestea f,tCll, că at boril c1evinll nefolositor! pentru lemne de constl'llcţiune. - Cându arborii statI în 10- (,Url înalte, iti umede, se întemplă eră că fibrii nu �e desvoltă bine, şi prin urmare partea lemno8.ă nu cresce CUlmI se cade. - .... 71. In['·ebf1re. Car! slmtu semnele c1istinetive lntre numitele maladii locali? [69] / r · Respunsă. jIaladiile rădăciniî s'ul'rettă prin feno­ menele unnătoric : 1. În gangrena rădâcini], adecă c6ja rădăcineî se strică în mediii-locii ; 2. În rugina rădăcinif, adecă că rădăcina pură este acoopcrită cu unii felu de rugină i unii asseme­ nea arborii se vestejesce şi more. Acesta se întem­ plă eândii nrboriî se. afflâ pel unu solu pre uruedii seu acru, setl pe unii pămentii care coprinde terrii. 3. Crescerea an01'111a1<'1 a rădâciniloru. adecâ de la rădăcină essii nisce nuele subţiri cari vatămă multii crescerea trunchinluî, acesta se numesce în limba sil­ vică că arborele a daln din rădacină, şi se întâmplă une­ ori cândii :-;'a tăiatii pre multii şi prc de�"li trun­ chiulii arbourluî. Între maladiile frunehiulul numimii una putretţt­ "ea centrale i ace stă, putredire începe din oentrulii ar­ boruluî ; mal cu semâ cândii cresce pre iute, se în­ templU. şi la periferia trunohixluf şi-Iii omoră. Cândii starea a înaintată la accstă gradtt, atuncî o numimii putt'etţil'e(t roşie, şi s'arrettă mal cu semă la arb ori 'î cu ace, cândii se ::tfflă pe unu pământii pre grassu; d6r11 cândii rănesce cine-va unu trunchiii atâtîi de adîncă in cât([ rana nu se p6te accoperi cn c6jă şi să se vindece, atunci se întemplâ - ca, arborele să fiă • prinsft de o putreq.ire, periferică, .ădec::'1 ::tccstă putre- qire merge cl'afară în lănntrn. Adi;tă putre�ire se numesce pulre�ire alba. , Gau,grena generale a arborulul s'arnStta la înc�­ put\1 prin ÎlupregiUfarea că înc6ce �i înr-olIo c6ja F;e, usucă şi se înnegresce �i mal pe mmă se înnegrescc �i .1iberuhl care se af:flă sub de usa. Causa acesteI [70] 70 maladii este schimbarea pre repede ti, temperatureî aerului seu unii solii roditoriă pre subţire şi pre po rosii: asseme.nea cândii unu arlioră care a fostii um­ britii de alţi arbori, se vede de-odată issolatii şi es­ pussii lumin-î sdrelui, seu cândă :�l' lua, cine-va ac­ ooperişiulă muschilorii şi frundelorn cari se afflă pe­ ste locurile unde suntii r'ădăcinile în pământti ; ace stă maladiă s'arrettă mai cu semă la arborii din pă­ dure. T6te aceste cause producîi la porni maladia, numită cancer (uscăciune), o maladiă care face ca ar­ boriidin ce in ce să se usuce şi Ră moră. Acesta se în­ templă totii- 11t lcmnosu, ('llrc p6rtă 8ubii fiă-cUl'(' i'!ol�u, o sa1lwră, adecă unu fmotli cu aripI care p6rtă ca dO�-t nuci eu aripi; embrionulu este antitropii ndecă Rtă resturnatU. în eemânţiă, (plante din CI. XXI, 8'). [76] - iG 7R. Întrebare. Cari suntîi semnele caracteristice cari deosibescu aceste spec-;e de pinii unu de altu '( Hespunsîi. Ac�steîl, suntii nrmăt6riele. r. PINUSABIES. iBrtulî; nobile sCit bradi; (tIMi, sapin, Edeitunne ş. Caracierile Dintre t6te coniferele, acestii arbore ajungie la cea mal mare' înălţime, şi la vîrsta cea mal înaintată: s'a vădutii arbore de o mărime de , . 168 pici6re şi de-unii diametru de 6 şi i-\ piciore. Într'unu solti convenabile, bradulă remâne sănetosii 200 de anni, crescendă într'unii modii piramidalu, avăndii crăci ­ cililldl'icu, lungu, o c01'6nă scurtă bogatl în ranîurl �i cândfl stii singurr, l'amurile se întinelii prc multii, [81] Stândii într'o pădure rară, ajjunge la ':nal mare pertecţi nne seu cândii este amestecatil (>'1 msce specie anal.Sgei căci st:lndl\1ilH'l'lt, (,1'e8CO TI ltîi în 1 1- murî şi pnţil1ll în trunchiii. Inemi-i] aces 'f arbcf snntii urmutdrcls insccte : bom{;yxmormca. bomby:1.: noc­ tua, bomby.r piniperda, geolnf'fra Ţ')flflria �i lhentretlo pinl, Aceste ins cte mânăncâ ncele şi arbore}!' se usucă ; deră bostrichue pinastri este insecta văfămiitoriă fiindii că mănâncă clSja ai borelui. Vitele sunti. �:Hărr.,tt6- rie ncestuî arbore de la Maii! pînă la Angnst.i. În si! viculturâ, acestii arbore este d' (l1]rl mare folo- li, 1.­ indiL că rr-uşeşce în locuri!.:., nisipcse pusti-îse, în ca­ re nicî un.t altii arbore nn �'(;:bCt�Ce . i chi.u 1 acollo J ' • dă o mare cuantitate de leE111c [e" () l'nă1timo:l ,lI' 100 pi('i6re şi unu diametru 2 ') '- � ... v '" 1 '1 1 '1 Ievi . -LI PW1IJ1',' '11":1 m- ,OCPl'l e eouvena )l e, (CVlnC ŞI mai betr'nil. 111 ppne�' ." :? It viett'I serIe, cresce în rno­ ilnlii ('('1111 mn i inte ; sr;ff.:re multii tip nrazanii "i dă- .. ..." \" pCQI; in tinerctie 1 pasă (h I·�.l'b:!. ,'�cro cresce în pl'e- ginl'l1-1. Tl1im;c�r Sf'l din ", .�lll lii h'lÎmnlfl snntu : vite­ le, feln";ll\I d(� vîuatii ; ,1 �r:t intrI' ;n',ccl:c ,.,nr't.Î: hos­ tridW8 '!!t'n[!'·flf·h;s {'.:ll'C !,'ii.'ll'p:,C'e ljl)l'nlu făd'. '1\1 fI 3,­ COliO ;O:ul.lTl" (" II r;:'()g''':li·-t,l)(Jl>l\')·liIO'.a;�,-I, (",re 111:1- n;l'w1 :H'e1P; .lent belele f\Cl1(' snnt�; plltn (Jirea cen­ trale f'i ns(';l('il11lC:l. Arc"tii arhore e"tc ff)rte jmD')!'- . . tantll Jn si lviel ti tnri'i.. ii:n·liî Crt (!-l kn'il". 1'6 'n1.:::i ('0- • jă pcntn tal,acI, Arc-stu lC:1l11li este albii SMi l'oşi- 01';-'1 cn fibl'ii lun;i �i finT, avenJil lmyin,l rpţ;lnă; nnii p'("orn enbiC'u Iemnt,' pr6"p''i:n C''t'lti'trebce j 7. lwcatii 31 fnntr. Lemnele se lntl'ebninte(Fă pentru constrllC­ tinni c. viIi �i navalI (Mge etc. Ca�lell1nil de fO('(I. a­ re o proporţinne c�Ure fagfl ca 7,1: 100; (lin r;'lslna sea se fLCe sm6�ă şi din c6jă, taninu. P.lNUS LARIX, Caractere hOfanice, - 1\TnguriIt', seu mal bino nodurile din cari eSde primavera fl6re �ţ 1\(;0, 6untii în formă de mo�li [84] 84 şi stari impregiurulă trunchiuluî şi rămnriloră fntr'nnu modă spirală, suntă ocheşt, lemnoşt, cu v�rgi orizontalt şi margi­ nea aecoperită cu nisce, 8ol�i peloşt ; acelle e să affară din APlili,', au o lungime de 1 - '1 +& polico, suntii turtite, moi, noascuţite 1. vlr:.1.;a,-J 1 H o c)16:'3 V3 (h b;�\i,i, a?)I p3 sup;-';1f'H;ia snpcrior:i. şi inferioră suntă vcrgate avendiiu nisce verg! essitc afară ; tornna, acclle cadu; e aceea lariciulii �.,te singurul!l eoniferă alle căruia ace suntîi verdl numar vcra, FI rit", s\sret".l la finele luniî lui Ap:-iliii seu la începutulii luî lh;il mpreu u; cu acele, '111 Ro:'i de differito ses s -, adică '110- noico, şi ast-felă că florile msscule forrnediă amonte rotunde galb::-w de I'Ll�j!n3 de 4 poliec; amonte femeie SU,ltU mm lUG"1 rosil, de rn.irma -de ,1 police; celle fernale "'suuri în­ congiurate de ace. Conurile suntă Jun�;I, ovale, de m.i.rimea U:1111 p.ilicii sLl1 H p'u-i i tru-ichiulcţ i gro.iă CCV:l curbati în 15:1 r l'.l" lrt finele lul O�tTn�('e devine m iturii, ln'31 5e,nÎ.l�:1. ca­ ro e,V� farfe :;1[0\ şi u?iol".i sb->I';\ tOJm ti p"i,nlve;',l nit::)! il. C.jja. 0�t3 (J)l .. HIl ,.J-;l.l In, trtl'l��lili s��'i 'i)Jhc)(,), CP�lLl�j'l ŞI ruot:l,' b răm�,rr (;5u2 !!ilbi')i'ă albii. si veroO'ută: l: 1...>, Acc,;tli arbore Cl'f'sce în Austria, Tirolu, Elveţia şi chi,tru în Siberia, untle njnnge la o versra rilbile, fiinJ.li că împreună t6te cnalităţile bune a.. cel!orfl alte. Deja la, o drstă de 50--70 de annI, fi,twlil săilitft într'uIll! p:lmentii convcn 1ite. Florile [emeie au brachtet caduce. Conarile gr6se, ovo­ ide depuse în 8USU cu mulţf 801�i umbricaţî .Seminţe neregu-, ate, triangulsre cu aript largi; rămurile arboriloră neverti ci late, coja cenuşie-ocheşă, cade la vîrsta de 20-30 de ann Lemnulii este ocheşu-deschisă, avendu canele reşini {ere care 'i dă o od6re aroma ti că. AceRtl! a.rborii ajunge la dimensinnea' deosebit-fi de mare; putemi't <}ice că acestiî arborii este unulii din cei mai' gIgantici care essistă pe pămentu. Tocmai peste 30 salt 40 de annl dupe ce s'a plantatu, începe 8ă dea fructe; fie care conă coprin­ de ca o sut:'\, de seminţe; puindu conulii în ape pen­ tru ubtt timpii d�' 24-36 de or,j, sole}i'i sei se dP.8- făcn de sine �i seminţa esge afară. . Pă.triel. acestuI arbore suntl1 munţii LibanuluI din Ps.- .i r [88] r 88 lesrina; însă essistă şi între munţi'] Atlas în Africa un­ de cresce pînă la o mulţime de 280 - 3GO piciore ..... -;, . '..... ....... -' ..., In l! rancia 8 a întrodusii aoestii arbore în anulu 1730, prin cel(·bi'liili botanistîi B. de Jussieu. Dîrr­ sulii l'a plantatii pe o movilă în grădina botanică din Parisii (jardin des plantes), d'atuncî aceste arbore a reusita bine acolo. , ;' .. a populii antici, acestii arbore era forte preţuirii fie pentru majestatea portului 8eU, fie pentru lemnulă seu aromaticii şi forte durabile în constrncţiune ci­ vile şi "navale. Corăbiile ce regele Salomon a trimisii de la Palesina la Imla craii făcute de cedru de libar.on şi C<1.11QU poetulu orientală va �ă YCirbescă de cev [� mare şi gigantic ii qice: (/ este ca cedrulii de libanou. " -{ fENUPERlr, TUNIPEHUS COMMDKIS. Caraoterelc botanice. Acele şedii câte trei la unu ver- . ticilii, suutîi lanciforme, ascuţite, împingătore, verdî pc din afară, vergate pe de neuntru şi cenuşiu bătăndii în vînătii, 4t luna lui Aprilie sell Mai, se arrettă florll, subţiorile rămu­ riloră anuluîtrecutii, fructele suntii ca nisce bace (bobe) ro­ tunde albăstruie şi cuprindă trei seminţe dure care devine mature tocmai în anulă allă doile. Cajn este ocheşă-roşie şi ruptă la t6te trunchiurile. Accstă .arbore cresce şi .. la nOI ca. unii tifisu ră­ IDuroSU în locurile nisip6se camu ueserte, lcmnullliui e albu. cu vinele venite d'o tessetură desă şi �rea; t6te în luna luI Maitl devină roşii' şi tarii ca acui se ... � intrebuinţe(�iă la lucruri de tîmplaru şi strnngartl; deră fructele suntii întrebuintate pentru fumigaţiune [89] ... \ I I 89 adorants în medicină (În hidl'opiea) ŞI ca unti bună nutrimentu pentru pa�el'l, Acestă speciă nu devine mare şi prin nrmareu'a­ re la noi vre o importau'ii forestieră, deră în nor­ dulii Americei, în Virgill;a crest-e o �rs<;:i;l numită /tm­ perius 'llirginiana, s6u ne.uleveratii ce ajunge la o inc) 1- ţime de tOO ,l0 piciore şi devine unii arbore gi ganticu. / T A xi, � IH ,(CA 'l'A. l Caracterele botanice. Flori'e uut scule 1�i rew�'e stau 10 differite individe fie ('[I1'e avindu unu u.jj('ii\ el! tIe\' F' �I:.!e­ fără cornle; florile s'aretră în i\ irilie In locnrilo rămuri1(\l'\lj [ructele semănă cu gînde roşi! şi ronde, se �·,'lte,,�u Îl; �-'L;I)� f i»­ brie, Acele sbu risipite. C(;j'1 este 6cltejii-ro�ie, rupta j în tinereţe este yerde;)cnmulu acesn ,i m ])O]C este cellii mut (,I­ re lemnă din lume, .JLinee XX 11, 1� Dioccia monodelpia). In climcle morlcrut« allo Elll'Opd (Germanis., su, dulă AnglieI) acestii arboru ajunge In. o în:lJ�i!ll(� de 30 - 40 pici6re, la o grosime de 2, adecă aC�6�.ă mă­ rime ellii o bobîndesce la vîrsta de 10n de anni. � - Tinus Cllp'('S.�·'ll'<; Be, ţntr,:hninte.):l. în unele locnrf ca plantaţume la cimitire ; lI'are va!01'C în silvicultură .. �. [90] CAIlU II. IJe6pl'e a,-horli '"un(loBi (amentaee). După sistemulâ lui Linee, mouoicia tetrnndia et polyandria, dioicia diandria et 1) ctnudria, adecă flo- rile separate orf în differite flori 01'1 în differite in­ divide formândii amente seu �if'licnţft, celle mascu le cu 2 seii cu mai multe stamine snbtii fiă-care 801Q11. 79 Intrebare. Carf arbori cu frundeapparţină aic'i? Re,�pun.'�ii. Stejaru, fagu, castanu, mestecănu, R­ nmu, carpinu, plopu, salciă, alunn şi platanu, I.STEJARU (quercuschîne eiche). Caracterele. -- Suntii monoice, florilernascule stau în amente avendii calicinrî împărţite în [) sepale eu 5-10 stamine, florilef emele cu 3 -- [) stigme esşindii dintr'uml învelişiă soldosn: n'aii petale nici florile mascu­ le n'cî florile femele, fructulii este o ghindă avendă pînă la jumătate mărimeî unii învelişiii numită cupulii, frundele suntă alteme; după Linee e coprinsă în CI. 21 ord, [) seu monoecia polyandria. 80 Intrebare. Cari feluri de 'stejari' suntii ma .... ' �. importanţi fu silvicultură? Re:;pun$1l. Următoriele : [91] 91 QUERCUS ROBu"'R (stejară de ierna chîne rouvre, steineishe). Caracterele botanice, - Fruntti!« au codiţe galbine susă turti te, de mărimea unui jumătate poli ci ii, frnn (le ctttU la stejamlii numitil de veră; nu pre rmffere de gemUi primă-vereI, de aceea ren�ei:$ce �i pe munţii mde essistă unii solU arlîncil, bunii şi porosu j acollo acetitii stejarii termenă cr�scerea lut la 200-250 de anni şi ajnng'e la o ÎuălţlllJe de 80 100 pici6re; deră. cândi:i solull1 este slabu, aeoUo a­ eestll f3tejarft nu ajnl\ge la. perfecţiunea. lUI şi m6re in tinereţe ca unii arbore ruici1. Cându acestii ste­ jara s'află într'ullii soltl c')llvenabile, atuncea produce l'ămuri1nm i �i rădăcini adînc1', însii: în tinereţe cre­ sce înci�tu j face seminte Dlal de timpuriu de câtii stejarulii de veră. - Acesti arbori se dcsyolteqiii. în [92] 92 ce" mal mare frumuseţe în Germania, unde He găse­ sce stejari de o vîrstă de 600 de annf. Clima tem­ perată este cea mai favorabile pentru densulu, mai cu semă reuşesce acestu stejarii cândă se află în me­ qiulocu pă.lurilorii de frt6'i; d:1.că. însă se află în valle şi la unu' solii neadîncii, atunci dev:ine nnmaî O tufă care la nOI se nnmesce stejerică. Pe unu loeii cleiosîi, nisiposă, pe unii pămcntu de sigă, de şistu alunuosă şi de grauvacă, acollo unde solulii n9- este adâncă, acollo chiaru crescerea ăstul stejaru nu e aşia de mare ca în locurile nuuite mal susă. --­ lleră în locurile calcardse, basaltice, stejarnlu devine unu arbore micii şi cu cârîi solulă devine mal pncinii adînoii cu atâtii arborele. se micşiorediă ; în genere erescerea stejarului e bună cîndăs'afiâ amestecată eu alţi arborî de câtă cândii fonneq.iă păduri pure de ste­ jarii. Ca lemne de construcţiune, suntîi acel stejari buni carî crescă pe povîrnirile munţiloră. Der' ar­ borii în mediă-loculii cărora cresce stejarulîi cu pre­ ferinţă suntii : ulmu, fagu şi pinulă silvestru. Sădirea stejarulnl se face ori prin sămânţiă 'Ori. prin plante tinere. S'a observată că în privinţa pro­ ductelorii ghindelorli, o recoltă bună se întâmplă ]111- mal o-dată in 3-4 annf, fiind ii-că gerurile primă­ vereî şi insectele strică multii producţiunea stejuruluî; assemenea şi ploia pre multă ca şi uscăţiunea necon­ tenită, suntii vetămătdrie produoţiuneî ghinde]orii. Lemnulă este galbinu ca rngina, porosu şi mal fra- gilii şi mal galbenli de câtu allu stejarulUI de veră; acestlt lemnu se întrcbrinţeqiă pentru felurim'i de con· .... � structiunI civili �i navali, şi fiindu-că se dcspică le- snc, se întrcblunţeqiă pentru d6ge. Unu picoru cu- [93] ... i I \ ţ 93 bicii d'acestii Iemnii cântărescc cu, pl'ORpătft 69, us­ cară 44 fun ţI. 2, QUE�ClB PE;)·,�X\";ULATA (st' ���. J. V�i';'i eli. l!'c'lm ;�'e,.:). Caracterele. - FrunIelc suutii '�'l'lri, asouţit, la basă coniforme eşancr-ite, 1ll�"L Înh"u nI 111O,lCt ncsi­ metricii 1"\, amăndoue p�i,r:',ie; la fw;, superiorii frun- 4" este vlrdeiueh!:'\ă. llH':�61;,�, pe ,;l(}i't8il ci j. su 1 d' ,� A .' 1 � '1' f 1 1 vcrue aunu 111 veuatu ; J, r.uuurue unc re riUl<, l' e se ;,',c 'l mal mar], mal i11gU .i.e şi tă.ate mal ad i IICU. uncorf :1jnngil la mărinn.a unul pieiorii. F�():';le se arretâ în .Mâiit împreună cn esni'ea frunrleloru ; celle " . mascule ·l'ormc(!iă nisr-r. amcnte cu codiţe lungi de murimca de 2-:1 poli ce, suntii Yerqi. g;llhi6re, rad şed'[ c.tte n:t g'nilll tit 1.1 nui 10011, flJ-C1rC flore are ună oalici CI separatii în ,) - D p;'i-ţT cu â -1 (. staurincg-tlbi !le. , Florile femek' stau aici peste celle mascnle lu subţiorele frundcloră, formându ca uisce mugnrf 1'0- şii, codiţa 101':1 e hi.ng-:'1 p'trtânJii 2-3 fiorI �n(�on­ giurate cu un lt în veli1ill cmisfericu pelo�il; cahcÎllJ il lire nervuri de co16re ro,�:'î păr6să; del'ă 3--5 stilul'! cari' le po"scd,1. au stigp"l, roşiă. Fructele şedil totii la o codiţ:i commm,,\ d· mărimen 1 seu 1 .� l'0lice, l'Jedtt c:1te 3-4 lu. uuli 10c(t, nn mal mahlI, Cu­ palele,lorfi sllntil eră ca negI, ghindele au o formă mal multii cilindl'ică şi snnti:i mal mar!: de (�âtll la Rtejarulli de iernă. La nmturaţiunea 10ru, ajung:l't in Septembre (ft acellui de iernă suntu în Noembre). Co16rea cojiI la nrborii tineri este verde desehis:'5 .. cJaru ne au venitii d.e la lIlH',lul:l Amei iceî şi !:":�;ii îmulţit.i in 6'1'::\.­ diuile publice, însă ll'l ÎOl'D';�\l:i UilU ohicctu de sil­ vicuuură j aceste vi1l'id�î.tr suntri . 1 Qnercu ... rubra \ clhja:ti roşii), Q!l reu» cocciuca (:-ii ej.trll eoclnnadc) 3 Q'l('I'CI1S jJlJlllldn,� ("Îl'j:tr(j de Loltă). 4 Ql/er(,I1,� !iI/dur/fI (::;tejal'Cl «le vop:.>de) Del':'i din It;dia 1!i; villG dn}llU'1 ('are pronnCl de Htr;,ta :3llbcru"i. a 11llUi felii ,�lu tltljHtl1 (qnerens suber); aCl'sta cuje Slllh'l'u:>:t Sl! 111c]"),;,ălllllltit astCI-felii ea în �-10 ani (loblll:lc",�e () g .. ,)�illie furte considerabile, atuncI desbraeu arborii d'a(�u,te ('oje care o jnpnescl1j ce,'ă dupe a�ţt 8-10 ani e6j�1 s \beI'6:3,1, a crcscutil la 1000il şi o jnpnescll din nnoii, D0rii. şi aeestil stcjaru, de şi. c 'im'}wrtnntli în COill(�:'{ju, totU nu e importantl1 ill silviyllltm:l, maT ('n sem,-, ln dimde n6,-,tl'e; multă nwi impOl'tantll pe!ltl'1l stadiulil forestrieru suntii ur­ llliiturde spece de stej:J,rll obicj'�,�tu, [97] '+" 1 I I ...... , I 1 97 CERU (quercu$ cerris, chene chetelu) Caracterile botanioe. Frundele nu cadă tomna. uU:W­ pulî, petiolete oblunge, susii suntă lucit6re şi el unii vCl·tJ.� descyisă, josă păr6se, arătândă nisce incisiunî fOl'l0 variabi­ le, cu Ioburl ascuţite sau rotunde. Gindele suntii oblunge, �â­ te una, sau câte 2--4 adunate pe unu pedunculii scurtă şi gi'OSU, darii eupululă este lungii. Măturitatea gîndiloru se face peste doi annî, astii-felă ca gindele mură se află ală­ turate lîngă burgeone fără foi de la anulă trecută. C(�ja e adesea crăpată, Acestă spece de stejarii este f6rte respândită la nOI şi În totu sud-ostulu alu Europei şi Asiei, rară se găsesce isolatu şi mai totu d'auna amestecatîi În­ pii,�ur'i de stejarii de vară (pedunculată) şi de iarnă (robtlr). Ceru trăesce multii, ajunge la înălţimea stejaru­ lui, avendă, atunci o c6jă gr6să neagră, dară ramu­ rile sale formedă în prejurulă SHL ca o cor6n�' I'O> tundă; elhl începe primăvara vegetaţiunea sa cu lf) qile mal târq:iu de cetit la stejarii pedunculatii. Ceru cresce mal iute de câtă stejaru peduncu­ lată şi robur, ânsă ellă face multii alburnii. QUERCUS AUSTRIACA (stejuru daustria). Caracterele botanice. Frundele au pedunculî forte scur­ te şi suntă coriaţiose (tare ca pele); la base large, d' o lun­ gime de 3-4 police, de o lărgime de 1 '/'1. policiă i suprafa­ ta loră este verde lucitore, camă .punctate şi ridicate, cu păru 8CUrti1j faţ.'\ de josu este d'o coII6re verde deschisă, cu ner­ vure g.altrMă, peduncnl!i suntU acoperite c'o lînă fină j În un­ giurile frnn�elorii se află ca ni�te firi de peri adunaţi În for_ mă. ue moturi. 7 [100] 100 F AGlJ (Fagul'l, hătre, Buche). Caracteril" j suut plante monoice; florile masc'Ule au ca­ lice campanutale cu cinci divisiunî, fă�ă corole, cu' 10-20 stamine ; c-lle femeie au calice cu 6 sepale; unu stiUi cu treI '!ltigruc; fără corole ; ("ucl'ulii este o capsulă gimp6să cu 2-3 nuci perose înăuntru (cluss. XXI. ord. 5 lui Linee.) 82. Întrebare. Care" snntă speţele celle mai im- pUl'bnte de fagu? " Respunsrl. Oelle următore : F AGD de pădure [fagus sylvatica]. Caractere. Fr,m�(Jle suntă alterne stândă p'o codiţă rotundă, 'părosă, scurtă; frundele suntă ascu­ ţite, lucitoro, d'o verdeţă vie şi -dinţate la margine; . in tinerete au păru Ia margine şi la nervurile prin­ cipale. Etori!e essii cu Maiii după ce a eşitii frun- ann'!. S'a văqutu �ninii d'o grosime de 2 seu 3 pi'ciore tl\ [106] 106 diametru. Numai în primele 2 epoce cresce iute, în locurile muntose remăne mică j peste Înălţime de 300 piciore numai reuşesce, Trunchiulii e dreptii a­ vendu o coronă ramdsă dar nu prea desă; rădăci­ nele nu mergă adîncii darii se întindă multii. Aninnlă cere o posiţiune libera şi nu dessă, de animale suffere pueinu, numai insecta chr!J.�otnela alni, şi curculio af­ ,.; sîntă vătămătore. În privinţa silviculturel, acestă anină este importantă pentru cantitatea de lemne ce dă şi pentru scîndnrl; lemnulii luî e roşu, ochişii, nu prea tare darii dessii, U1lU piciorii cubică cântăreşte 56, uscată 41 fuuţî. Ca lemnă du eonstrucţiue nu e bunii, mai cu semă eândii stă la aerti ; în apă din contră ţine multii. Ca lemnii de focii, este către fag aşa ca 75: 100; este căutată pentru mobile, albiî, strun­ gării, etc. Coja e bună pentru tab act, frunda e mîn­ carea bună pentru oi şi vacî. ANINU ALBU (alnus incana). Caractere. Acestă aninii semănă multii cu celle dintăiii, darii se deosibeşte prin aceea că lemnnlă şi c6jea lUI sîntă albe. Ramurile stau în susii, frundele rotunde, ascuţite nelipicose ; pe partea de 8USU verqi' porose, pe cea do giosă, ochieşe. Amentele el mas­ eule suntii mai gr6se, mai lungi şi galbene. Cojea e cenuşie .. albă şi netedă;' semînţa se găteşte în OC;­ tobrie. Acestii anină se bă8e�te în centru Europei ele se ţiă şi la noi; stă în locuri înalte, ohiarii pe­ ste inălţime de 400 pieiore reuşaşte. Loeulă cellii mai "bunii este cleiosă amestecatU cu nisipii. pr6spătii darii cresce �i' pe nisipu. curati!;­ locurile u::nede suntU vătemăt6re reu�esce; ma.l multl1 fD păduri de8Bej influenţele atmosferice 'lu supără I � # .. [107] *. I � 107 pnc;mu j din regnulă animală sufere de insecta Chri6o­ mela alni cari mănîncă frundele. Cultura sa e uş6- ră; la virsta de 60 annî ajunge la maosi-nulă creste­ rei selle; lemnulii -e mal tare, mai albii şi se între­ buinţediă la tîmplărie, C6ja e bună pentru tab aci; ca lemnu de focă e forte bună şi cam egalii cu fagu.' CARPENU (carpinus betulus chârme ideisbuche). Caractere. Frundele suntă opuse, aretendu-se împreună cu florile, aii codiţe suntii netede la ambele su­ prafeţe avendă nervure paralele, o colore verde vie; frundele t.inere sîntă îndoite, la începutulă codiţeloră loră se află nişte glandule ovale, roşii, miel. Florile essă in M:aiii împreună cu frundele, cu celle mascule amente vel'qi singuratice suntă atărnate în jOSSD; celle fe­ meIe cu amonte roşii ochieşe ; seminţele se găseseă îu Octobrie pe urmă Iarnă sboră. Trunohiulil lui e mai totu-d'ăuna colţorată, nu prea înaltii, 1\­ văndii pe c6ja lui nişte pete negre şi albe i crăcile de susă staii depărtate una de alta. Carpinu creşte cu clime temperate, ii place unu pămăntii humosii amestecată cu var, dar şi într'unii pămentă nisiposă reuşeşte; ajunge la o vărstă de 100 150 annî �i la înălţime de 40 piciore pe unii diame­ tru de 1 sau 2 pici6re. În tinereţe creşte mai iute de câtii fagu, dar de la 30 ani' inainte, mal încetă; lemnul ii lui e mai bunii de câtd allă fagulul, lîngă . măduva �traIă e ga1benu înehisă ; la 90 annf ter-: mină: creşterea sea; cândă stă singurii, nu ajunge niei odată la o ţnălţime mai multă de 15-20 piciQre; • [108] 108 rădăcina acestul arbore sîntii neconice; dupe 20 annf incepe a purta sem ănţă. Ca lemne de construcţinne, la tîmplărie, felu­ rimî de instrumente, rotarî etc. este forte bună. Ca lemne' do! focă este mal bunii de câtă fagu fiindu eeuală f 05 : 100. Afară de acesta, carpinii se .găseşte în Europa. Carpinulă cJi81l de hămaiă (08trya vulgaris seu carpinus ostrya) �i carpinus Orientalis.: Sunt alte doă spece de earpină, ALUNU (Corylus, Noisettier, Hasel strauch). Caractere. Florile mascule şi femeIe pe ună arbore, celle masculc în amente cilindrice cu 80141 triunghiular}, celle femeIe stîndă câte 4 seii 5 la unii locă, eşindii dintr'ună mugure cu unii învelişiii îndo­ itii ca 2, globurI; fructulă cu o singură se­ mînţă, frnndele suntă alterne. Sunt cuprinse În sistemu luî; Linee în 21-a, classe şi ordină a ă-lea sau mo­ noecia po1iandria. Acestu arbore, de şi nu'I importantă ca arbore silvicii, cu tote astea :findii-că ajunge \a o înălţime de 12-20 piciore şi fiindii-că cresce mal În t6te pă­ menturf, cu escepţiune de ceHe umede, şi lemnulă lui fiindu prea precios u pentru facerea de' eoşurî nuele şi mal cu semă pentru fructe, d'aceea e cultivata multă în Europa., Speta cea mal' obicnuită În Europa e alunu nostru (CoryIns aveIana); darii În ţările meri­ dioIiale alle Euro-pei şi În orientă se află o altă spe> fă (-CoryIns tubulosa). [109] 109 PLOPU (populus, Peuplier, Papel). Caractere. Florile mascule şi femele Re află pe două individe, amîndoue stîntii în amente lungi; are 8014i carnii dinţate �j cu florea în formă depaxarî, dar ne dinţată; florea femelă produce unii fructii bivală cu o capsulă curbă, şi - cu seminţa acoperită cu unii felii de bum bacă. Frundele suntii alterne. În siste­ mulă lUI Linee se află în a 2 elassa şi ordinu allii 7 seu dioecia octandria. 88 Intrebare. Câte felurî de plopi suntă remarca­ bile? Hespuusii, Următ6rele: PLOPULU TREMURĂTOR (populus tremula), Caractere. Frundele suntii rotnnde, grose, ne: tede dinţate la margine, la fundă avendă 2 glandule, la suprafaţa supericră suntii verde închise, stau pe codiţe lungi turtite, lănose cari la orî-ce ventti tremură. Florile s'arată la începutulii lUI Aprilie inaintea frundelorii, suntă Iungf de 3-5 police, şi adunate în amente gal­ bene deschise; celle mascnle suntii învelite, albii avăndii 8014i păroşi şi câte 4 şi 8 stamine in o flore cu cen­ antere roşii j amentele femeIe suntă mal scurte, galbe­ ne, cu solqi 'n 'formă unei lanciii şi . cnpriudii o­ mulţime de semînsă lîndsă; cari' se găteşte în Iunie / ,'/ şi sboră. Cojes la arborii bătrîni e cenuşie, este v- \ ' 'ruptă ca în nişte părticele seii părţi lungi, la cei ti­ . neri c6jea�' netedă: mtlguri suntă rotundî, ascuţiţi, I galbenI roşii şi parcă e acoperiţi cu pulbere; AceRtii plopăjo că unii rolii mare tu silvicultură ca. [110] 110 comună în pădurile Europel. în 50 annî ajunge la o 'năl­ ţime de 100 pici6re şi la o grossime de:) seu 4, totii a­ tuncea se mînă şi crescerea lul. Trunchiulii lUI e Iuugii, oilindrioii, cu o cor6nă mică, totu arborile for­ meqă o formă .conică, Ell(l cresce în celle :1 perio.le dintîiă, atunoî creşte iute, pc urmă lUf'l încetii; reuşeşte în felurimi de solurî numai i'ă fie porose şi CL;.' • 1 "'ledc. La. înălţime de 2000 picore Jlil11HlI creşti'. Le nr:.:le acestui arbore se întrebuinţedă (te tâmplart, struugar! şi în "unele locuri clriar pentru construcţie; ca. lemnii de focii e în".raportt. ea fagu ca (j0: 1 'iJ. 1\.('.lr1. de acestea se mal află i'n Enropa �i IlO!," i.IM m'gra, nu­ mitii. astii-felii fiindii-că cojea C31'e in tinereţe galbe­ nă, la bătrîneţe e ruptâ �i ne6'l:), cenuşie, În pădu­ rile Eurupi se află şi pO,'ml/ls albu sive arqentea c­ stemumitii aşa fiiudiică strfaţa i:1feri())"·'-; '1 fr:m{lc Iorii este arg'intip, acesta e urni arbore maf multii (le .oruamentă, Toţi ascşfi plopî n'aii importanţă silviea şi tr<�bnie sădi!!: nu pri . sendll�:\ ci prin plantare de ramuri tinere. PLOPU NEGRU [populu» /li.7ra, Peuplier noir Schnarzpapel. Curac[er"le. Fl'unqele sunt(t alterne, triungulare lung! şi, a:;cuţite, c" (' -r ue ca unu L�ii de ciorchine a vendîi capsulc semiuăle ro­ tunde. 06�J »rborulut este palbenă în tinereţea f!t�?, în lJtUrîneţe d-vi.ie ,_llllŞI(', c'·('pti înIungime ..;i 1ă1'- • L - l' 1 . .. g.rh', uru..or t,eV11l8 CHiU' lll'g. LI. IJ . Ace:stil l'lopu cresce mai eu semă la malurile I ""1 � •• 1'1 1 '" 1" , rruruo U �J ,'1 io--un Le umcc e 1 il gChue; cresce 101'- I te iute astii-fel.i eit �a vîrsta de &0 scens, c'o c6j:'i cenn�ic lucit'>I'e, fl'nn­ - Qe esan('�e, I1jung()' la 50 de an ni la mărimea lui p"pnJu:; alba.. Puplllus bahatrllferu; în 30 anni devine mare ca 8 I I 11 � I [116] făcute întocmai' ca şi masei IiI. Ovarile sun tu pedun­ culate moi marî şi perose , au stiluri scurte 'ii stigme bifurcate, se arătîi la începutulii lui Aprilie esşindii de mugurl ocheşl. I )eră capsulele cam umfla­ te sîntii ncoperit : (ca şi ovariulii] eu peri albi: verdi­ şorî, şi 'În iuna lui l\Iaiii sernânţa sboră de elle ca unu fdil de lînă albit Cuja arboruluî este ver­ de cenuşiu in tinereţe, pc cândă la trunchiuri bătrînl este eCIIII�i!· şi ruptâ îu lungimea arborulul într'ună modă l'egnlntil. V({�'i('llItde ucestcl spC'<;,e suutîi : Sal.l· ,�, hacelata cu fuuu]« integre (nedinţate) ca­ re suntii de multe ori vestejire la virfu şi de colore tani(t de Cal (Aesculus). 90 fnfrebm·e. Ctttc feluri de atarii esistă in "�u: l'opa şi mal cu semă la nOI '( Bespansa. Esistă Aţaru ordinariu.Aţară albii, Aţarii ascuţită şi Atar11 de câmpii (jugastru). 91 'intrebare. Care suntă earacterile comune tu­ tulorii - felurilorii de Atarif? . Respunsu. Aţarulu are Hor i masculî 'şi florl erma­ frodite pe unii singurii arborii, caliciulii are 5 sepale, corola are 5 petale, amândouă au o eoloro ecnală; în genere se găsesce acolo 8 stamine. Stilulii este ... crep atu in două şi stigma este bifurcată, ovariuliî esn- despărţită in doă şi fructulii este unu compusă I I , I l' [131] -� I I ·1 l' 131 de două fructe arip6se lipite, la base una de alta, frun­ qele suntii alterne. Mal t6te coprindii sachară. Deră caracterele specelorii d'AţarJ: suntii celle ur­ mătore : AŢARU ORDINARIIT, (Acel' tartaricum). Acestu acel' este mai cu semă cunoscutii la nOI la poporu sub numirea d'Aţarii, fiind că cresce în multe din pădurile nostre, frundele salle sunt cam crestate deră nelobate, albişiore de josii. ATARULU UOMUNU BAU ALBU (Acel' pseudoplatanus Erable Sycomore). Caracterele. Frundele s' arretă la finitulă luî Aprilie -mii în cea d'întîiii jumătate a lunei lUI Maiii'naintea e­ şirel florilorii: suntu mari, împărţite in cinci lobî (palmata) şi cordate; lobiî suatii ceva ascuţiţi darii cu unii ungiii obtnsii la margine suntă dinţaţt ; susă suntă d'o co16re verde închisă şi netedă; josu suntii verde albişiore cu nervuri ridicate. Suntii atîrnate pe pe­ ţiole veI'qi roşiore (vara ocheşe-roşiore) care, la base 'sunt ii grose şi camii g611e; suntă oppuse câte doă; aii o lungime de [) polict, lărgimea loru este ,incă şi mai mare. ". Florile s'arretă în luna lui Maiu dupe desvolta­ rea frnndelorii; suntii galbene verdişore, şi staă pe pedunculî lungi peroşt, formândă nişte ciorchinî pec­ dinte (atîrnăte în josii], se găsescii arbori cu flori er­ mafrodita; altădatăresistă arbori cu flori ermafrodi­ te şi flori mascule, eră alţii arbori (deră rară) aii. numai florI mascule. [132] -f 132 Fructele aripose stau totii d'auna câte doă la unii Iocu şi semănă-c'o nucă turtită i fie cara are o ari­ pă pelosă (ca deperg amentă), aceste aripe suntii camă curbate şi laniforms.: la finitulu lUI Septembrie sau la începutulă lui ·Octobre, acestă nucă începe a se face ocheşă (ca cafeua cu lapte); acesta este semnă maturi­ tăţel salle. Mugurulii este mare şi învelită de trei 80l1i cu margini albe f?i cu vîrfurile or-heşe. Ceja este ocheşă la crăoî ; albe cenuşiu, ueră îm­ bătrînindu-se crapă în formă de foi. Red;lciuele se întindă departe, apoi redăcina principală conico-pivo­ tante, pătrunde în pămentă pene la o ;J(lîncime de 3·4 piciore unde cualitatea pămăntului îi permite. Esistă câteva varietăţi d'aceste spe]e adică Aţarii de timpuri cellu tîr�taticiJ, pestJoiţii. şi cu ft'un lp fan Cellii d'ântîiii are frunde mal marî şi frncte ma! mari de Câ.tll cellu tîrdiaticîi j cellă pestriţă 'are pete albe şi galbe.ie şi cellii cu frunde :arl are frunde 1l!'1r! şi tari, lobulă inferioră abia vidibilii pi paroă tăiatii la margine în tr'unii mo il il rotund ti. 1) A te b v • - � 't6tV L' ces u al' oru precLOsu se gaseşee:m a [' .. 111'0- pa şi ohiarii la noi I'n locurile care 'au unu solu pros­ pătil şi fertilii; deră şi acolo Sl' arată singul'atiell �i nu în câtăţimi mari. Unu pămcntii vărosil ame!;tecatu cu humă bunii'. care are o posiţiune nordi('ă Bau 0- rientalt' şi umbt'ită, este loculli ceHtl m�l favorabiliI pentl1l acestu arboru. Acesta Aţaru se arat,'}, in munţl într'o înăl­ ţime in care fagulu nu mai crescei deră la o Înălţi- me de 450 O pici6re peste nivelulu măreI, ellii devin� �, numai �nii arbustu (tufişu)j deră la unii locii covenabilii I eHil ajunge între 80-100 de annl la desvolt<1orea lui [133] --'---:--- 133 cea mal perfectă avendă atunci o înălţime de 60- 100 pici6re şi unu diametru de 2- -3 piciore, deră elIii p6te să ajungă, la o vJrstă şi mai înaintată ase­ menea şi la o înălţime multă mal mare. în epoca a doua a vieţeî salle, ellă cresce c' o ma­ re iuţelă şi începe atunci a face ŞI seminţe. Schimbările temperatureî n'au nicî o influinţă asuprâ-I. Inamicii seî suntii vănatu şi vitele de pâseinne pe cândă insectele nu 'Iu atac? În raportulu silviculturei, Aţarulii acesta este importantă pentru cultura păduriloru numite de mid­ Iocă, acolo trunchiurile drepte şi frumose d' aţară po- 1;{' să fie întrebuinţate ca lemne de construcţiune. Îmmulţirea şi îngrijirea acestuî aţaru, semănă cu aceea a fagului. r Lemnnlii arborulni este albă şi frumosii, tare ţe­ pănu, tenace, d'o ţesăcură desă, greu de crăpatii cu topor lI, are unii mare avantagiu că, fiindu lucrată, nu se strîmMqă pe urmă, precumă lemnulii de hradă. UniI picioru cubii lemnă prospătă eântăresce 60, uscată eântăresce 43 funţî. Acestii lemnă nu se întrebuinţedă tocmat ca lem­ ne de construcţiune (Ia case, podurf), deră pe d'altă partu este forte stiuuttii de către tîmplari, strungarî, rotarî şi fabricanţi de instrumente. Calemne de focii, are unu raportii cu lemnulii de fagu ca 102:100. Frundele verdf d'aţarii albii suntă o mâncare bună pentru oi, deră florile salle facu caalbi­ nele să �ă llllthă ml(lre. [134] 134 A Ţ ARD ASCUŢITD CAP ALTINU (Acel' platanoides). Caracterele. Frundele suntii subţiri, marî, in pe­ riferie carnii rotunde, sferice, pe base tăiate (esan­ crate) în form.ă'de inimă (cordate); cu 5 ::lau 7 loburî care suntă esancrate în forma unul arcii. Amîndoă suprafeţele suntîl verd] frumosii, adică cea de susii e închisă, cea de josă e verde deschisă r�i in unele unghiuri cam perose şedăndii pe peţiolî (codite] lungi. care încongiorii crăcile, câte o pareehe odată şi aco­ peră muguri! lateralî. Florile s'arrttă la finitulii lui Aprilie.Inaintea tloriloră care essii în umbrele galbene. Mai 'nainte înflorescii eelle mascule, pe urmă vine florile ermafrodite. Semînţa este turtită în lă.rg-i�w �i sboră cilndf� s'a gătitu. EUe ajungu la muturaţiunea lorii tocmai la finitulă lui Septembre şi la' începutulii lut Octobre. Coja, est� �etedă eenuşie crăpată în lungimea ei: Coja ramurilorii este netedă, ramurile suntii lungf, 06cheşe şi netede, Deră muguri! suntii ver4i �i punctaţi. Ramurile şi fundele cândă le rupe cineva, esse de la dînsele ună felu de lapte cale eurge mai eu semă primă-v era. Varietăţile acestel "'pe«e suntii: Arţarulu cu [ruu­ Ij.ă creţaţă; Arţarulu C1t fnm�(' taiate şi Arţarulu as­ cuţit" pestriţu. Aceste spe«c d'aţarii (Acel' platanoides) cresce în păduri totu în condiţiuni analoge că cellii precedentă .. (Acel' pseudo-platanus) ânsă nu se ţine 'În locurile aşa de'nalte ca acella, Şl se găsesce 'În eli- [135] ... 135 mele ceva mal nordice. În epoca d'întîiii a vie ţel salle, oresce forte iute; crescerea InI o tel111ine4ă în 60-80 de ani, înse cere la, acesta unu solii bună, La versta de 20-iW de ani, s'arrettă la dînsu florî şi fructe . .Elliî. cere o educaţiune întocmai ca «ellii prece­ dentii (A. pseudo-platanus). Lemuuhi luî, de şi d'o ţes tură mar pucini! fine. �i desă ca la cell II precedentă totii Re întrelmintedă l'a la ('eUn precedentă. AŢARULU de CAMPl\ �au .JunASTRULU (AeeI' cainpestre 1. Caructereie, Frundele snntii miel. avi�n(hi cincf loburi, ceva csancrato la base, obtuse şi ne dinţate ; celle treî lobnrî d'întîf care suntii celle mal marî, suntii esancrate În mal multe punere ; frundelc suntii ,1'0 coloro verde încliisă la tata, de susii �i netedă: la, faţa de josii suntii mal deschise şi acoperite cu peri mici fint care SE' perdii în bătrîneţe; aceste [t usuie stau pc peţiolf rotundi, roşiorl J' o lungime de doă policc. FOl'ile suntii mici, galbene stau în umbrele în lnua lUI "j,fai([. îndată 'In luna lui Septembre şi este ori netedii SUlI acoperitii nu ghimpi, ramurile suntă ocheşie-cenuşie. 06jo,cehe este ruptă, :şi d'o colore ocheşe negrii. Capsnlele ghill1p(SHe cu, prindă 1--i� nllel turtite f;ll iuvelite ea înt.r·o pelle. Patria Castaniulu'i de cai este Asia, deră. eUii s'a ac1imatatii şi la noi în Europa unde' ajunge la o vÎr-'" �" stă de 80--100 de anI la o i'nălţime de 60-80 pi­ ejore şi la o grosime ,de :J--4 pi('i6re; îl place Mii [137] .... 137 solii pOrOSI!, fertile, ceva nmedn şi adîncii, o posiţinne blţndă' şi lib·eră. În locuri nisipose sau tari clei6se ca şi În locuri pre umede, nu reuşesce. Lernunlă lui e mdlle, albii d'o ţesrură fibrosă fină, şi se întrebninţedâ de către strnngarf şi I xilografi, Cuja cuprinde taninu, deră frundele /îi mai cu semâ fructele suntă unu1 nutrimentii pre bună pen­ tru animalele nostre domestice. [138] CAPITULU IV. FRAXINEE sau arbori cu flori micste, la care {lortle ermafroditt se află împreună cu flori mascule sau femeIe sau cu amîndod tmpreună. (fu Syst. lUI Linee; Polygamia Dioecia). 92. Intrăbore. Câte felurî de arborî suntii co­ frinse în acestă familie? Respunsl1. Frasinu ordinară şi frasinu cu florf j cea dupe urmă speciăe secultivă la nOI numai în gră­ dinf, pe cândii cea d'întîiii essistă i'n pădurile n6stre unde formedă unulii din arborii forestiert mal nobilt �i mal stimaţî, Să vorbimii aicî despre frasinii în detailii. FRASlNULU COMUNU (fraxinus excelsior, Frene, Esche). Caracterele. Frun�ele suntii pinate (pinatu) fără soţă ; stau pe peţiolt peroşf, vergaţl fu susii. Suntu compuse de 7, 9, 11 sau 13 fonţî mici, d'o lungime de 2 1/9. pînă la 3 police lungime, de '/4 policiii lărgime de forma lanciolate sau coniforme, dinţate la margine, stîndă pe codiţe f6rte micî, av�ndii pe suprafaţa d� 'Y SU8U o col6re f6rte închisă, pe cea de josii o col6re deschisă, o nervă mediane per6să şi ridicată. Mu- ':"f'.' . [139] L 139 gurii suntii negri şi ca de catifea. Florl1e s'arretă la începutulii lui Maii\ 'naintea eşireî frundeloră, adunate � în ciorchine. Unele florî suntă numai mascule, altele suntii numai femela i cea mai mare parte dintr'însele cuprindă flori ermafrodite amestecate cu flori mascule şi femeie. CeHe mascule all unii caliciu cu 4 -- 5 di­ visiunî şi 2 sau 3 antere lungi, ovale ascuţite la vîrfîi. Fr1lctult1 este lungii fu forma unei limbt, se găsesce în- luna lui Octobre, se deschide şi sb6ră în luna lui Noembre sau mai tî:r4ill. C6ja este de co16rea cenuşie, bătăndii în ocheşă, la ramurile şi trunchiurile tinere este netede, la celle bătrîne (de 30 de annî în susii) este crăpată. D'aeeste spec;e esistă următ6reie varietăţi: a) Fraxinus ('xcelim' pendtela, cu ramuri şi crăci atîrnate În josă- b) Fraxintes excelsior aurea, cu oraei şi ramuri galbene ca auru şi punctate, deră frundele suntă mici şi d'o col6re deschîsă. c) F1'axinus excelsior »errucoea, are ca neci la crăci şi ramuri, care suntii crăpate. d) Frltxinus excelsior crispa, cu frunde forte c"eţe şi d'o co16re verde negră, şi e) Fraxinus exce]sior ruma sau bondocii, fiindîi d'o talie f6rte mică. Fraxinulă se găsesce în t6tă Europa; acestii fru­ mosii arborii forestierii cere ună solă puternică, mal multii umedii de câ,tu uscată, însă nu pre cleiosii. Reuşesce mai niultu în văi lîngă rîuri şi promontore; deră în lMW'il�mai 'nttlte unde aţarulii reu�esce încă pre bine, frasinulu numai reuşescej în pădurile n6stre îllit găsiml1 În societate cu alunu, st�iaril şi fagu. în ti- [140] 140 TILIACEE (teiii), sau arbori frundiart alle cărora florî au o mul­ ţime de stamine pe unu reoeptacolii (în sistemulă lUI Linee el. XIII, ord. 1, polyandria mono­ gynia) nereţe cresce mal' iute de câni mal tîrdiă ast-felu- ca la vîrsta de 70-80 de ani ajunge la o înălţime de 80 --100 pici6re şi la unu diametru de 2-3 pici6re deră ăjunge şi ia o vîrstă de t 50 de anl. Rădăcinile salle suntii ramose, nu mergii pre adîncă şi se 'ntin­ dă În lărgime. I 'I'runchiulii e lungii şi dreptii şi are o cor6nă d'o formă regulată, simetrică, ellii resiste . bine îu contra vînturilorii, de şi n'are rădăcinî adînof­ Lemnulă lni epre căutată, fiindcă e tare şi. d' o ţestură fru­ mosă, d'aceea e căutată de către rotarf, tîmplari şi vaslacî. Ca lemnii de focii, ale o valore ecuale cu allil faguluî, Deră frundele salle verdî, ca şi us­ cate suntii unii nutrimentii bună pentru oî, Unu pi­ ciorii cubică de lemne de frasinii prcspătii, cântăre­ sce 5:-\ uscată. numai 42 fnnţî. Plantaţiunea lui' se urmeq.ă prin seminţe şi bu­ turuge. O varietate, sau mal bine o speciă vicinată este fraxinus simplici-folia, sernănă cu frax. excelior însă are frunde mal lungl, mai late şi mal mari de câtii dînsa, acestă speciă se cultivă numai în grădinele EuropeI. 93. Intrebare. Câte feluri de lemne aparţin li la ace stă familie? • '.-..� Hespunsii, Teudi; de fJeră şi t.eiulii de ernă; să. vorbimă acum în detailurl despre acestea. [141] i+ 1. � 141' 'rILIA sau 'rEULU. Caracterele genului: unit caliciă cu cinci sepale, o corole în cincî pe tale, o mulţime de stamine stâud ă pe fundulii fiorii (receptacolu), uuă singurii stilii, fruc­ tulă este o capsulă pellosă care cuprinde o singmă seminţă, TEULU de IERNĂ SftU cn frnnde mici , (tilia Europea, tilia parvifolia}. Caracmreie. F/lllIrtele suntă alterne. d'o lungime de 2 .�. pfin�L la 3 police şi d'o lărgime de 2 până la 2 � police, d'o formă cordate, ceva ohlicee, ascu­ ţite cu unu verfu lungu, dintate la margine, adecă, avendă dinţi îndoiţi, suntă golle la amîndoă snprafe­ ţiile, numai în unghiuri suut i perdse; suprafaţa de snsii este verde încuisă bătîndu in negru, suprafaţa de jos(� este verde bătândii in albastru. Florile s'arrettă cu 10-14 dille mai tărdiii de câtii frunda, adecă. în lu­ na lUI Iulie formândii ca nisce umbrele, suntii d'o eolore gaUJ@[l ca paiu, cam albişiore ; cal.ciurile a­ v{jndrl 5 divisiune îngnste, ascuţite galbeno-verde; corola avendii asemenea 5 petnle albe laneeforme, del'ă­ staminiî albI. stau liberi şi neuniţl un ula cu altulii. Anterile suntă ovale şi galbene ca puciosa, ovariulă are 5 dungt. este perosii avândji unu stilii albii tur­ tita cu o stigmă în forma unei stele cu 5 r'lqe. Fruc. tulit n'al'�epg!, es!�"pero8il şi cuprinde 5 de-părţi­ turl, Însă la matul'�ţjune se găsesce, acolo nUillai o ):)ingură 8e�nţă ocheşa. Timpulu căderei frun4elorli [142] 142 la finitulii lUI Octobre acesta este şi timpulti maturaţiunei fructeloră. C6,ja .este oacheşă-negră şi crăpam în liniî ser­ pentarie la trunchiuri bătrînf, dera la cel tinerf este verde ca măslina. Acestii felii de teiă (de veră) se gasesce mal în tote pădurile Europer centrale -şi meridionale (şi la nOI,) În văr ca şi în munţI.' Der� unde loculii e josii avândii unii solii grasii �i porosă," acolo teiulă cresce iute şi tare,' pe cândii 'în locurile supuse v�nturilorii reci sau avândă unu solă nisiposii şi debilii, acolo f' teiulă cresce mal încetă. Ellii ajunge la desvoltarea , lUI cea mal mare dupe 150 de anf, ajunge la vîrsta de 200, deră înălţimea lUI cea. mal mare este de 60- 80 de anî, Lemnuhi acestuî teiii eşte mar tare şi mal tenaciii de câtii acella a teiuluî de veră şi este d'o colore roşioră-galbenă, deră cresce mal încetă de clţtu teil1 de vera. Ca lemnu de tîmplară şi ca le- mne de foeii, este mal c�ntati1 de câtu teiulii de ve�ă. ' -" v TElUL U de VERA sau teiulii cu frunde mari (tilia platyphyllos, tilia pauci-flora}, Caraclerile. Frun�eie suntă cordate-oblicee cam ronde, avendă unii vîrfii ascuţită şi 'Iungă, dinţate la margime cu dinţt gr6şl; supra-faţa de susti este ver­ de închisă, lucit6re: supra-faţa de josă este verde de- schisă şi ceva per6să; la unghiurile nervurilorii esistă I legături' de glandule. Frundele stau pe peţiolî pe- roşI umfiaţî,' josii verql,' d:o 1ungirhe de 1 f Iz pârr�.; 2 : police. Suntil:de 3-6 police lung) şi de 2 \/'1 până 'la :.5, police l�gr: Florile ermafrodite suntU f6rte aro- 1 [143] e-, 143, matice, s'aretă la finitulii lUI Iunie sau la înoeputulă luf Iu­ lie formândă atunci umbrele (umbella) compusă de 2-3 florî mal mari de câtă la teiă precedentîi, Q­ flânduse pe pedunoulî lungi, stîndii pe o f9liă florale (bractea) întregii lanciformă, 'galbene care merge în lungulîi stilului. o ali ciulii, eorola şi staminele suntă galbene; staminiî suntă crescuţi în moţurt. împregiu­ rulii unuf ovariii Iînosu. Stigma stilulut părosii este .J, . tăiată în ,'4 sau fi tăieturi şi loburile suntă ridicate în sus II. Frucfulii este ovală, crr vergl ridicate şi ce­ va perosu. La maturaţiune în timpulii luî Octobre alt unu yimbure negru şi netedă.' C6ja este diferită. dupe diferinţa vârstel arborulut şi e erăpată dreptii e d'q co16re cenuşie şi cu neof, ocheşiă-roşiă, patată al­ bă şi netedă. Mugut·ii. stau într'ună modii alternă, suntii ,ovali ş( curbaţt pe din afară netedt, ocheşă­ galbenă pe din năuntrn verdişiorf, Â. ceată speciă de teiă cresce În t6tă Europa, în văi ca şi pe munţi (promontorii), mal cu semă se găsescc pe pămenturî calcare şi basaltice, der.ă şi în nisipă cândii este amestecată cu argihl şi humă. În­ tr'unu solii bună, ceva prospătă şi nu J>re ,greu, cresce câtă se p6te de bine. Acestu arborii aparţine la arborii cel mai mari din Europa; apot de şi ter­ mină crescerea lUI în timpii de 100 -150 de anî a­ jungîpdu la' o' înălţime de 80-1 _ O şi la o dimensiune trunchiare de 6-9 piciore, cu t6te acestea ellă p6te se trăiască până la 500 de ani. " Trunchiulii acestuI arborii" este rotnndu �i are o c01'6nă ttfftSsc't' 'lOrte*'desă formată, de crăcl dresate în susu şi t6tă corona av�ndu forma' coroată (ca o ini­ mă); de ac�ea, acestti felu de teitl este întrebuinţa.tii [144] 144 • pentru facerea . aleiloră frumose şi umbrose. ._- 'Ră­ dăcinile ei suntu pivotante pătrundîndă până la o a­ dincime de 4 - 5 piciore în pămîntă dându şi o mul­ ţime de rădăcini laterale, . ."cara au o lungime şi până la 20 piciore, �- Lemnulii acestui arborii este porosii • I � uşiorii, a.bă, I;aru c'unu simbure d'o col6re închisă d'o ţestură fibrosă fine, tenac�, netedă şi are preferinţe 'uaintea altora felurilorii de ,lemne Clt nu se usucă multii, nu se strimbesă Cl�( ti91PU' nici nu se împutredesce le­ sne de verme. 'I'Implariî, strungarit şi xilografiî îllă întrebuinţedă multii pentru diferite lucrărî; ca, lemne de focii, n'are o valore mare, câct este în raportă cu Iemnu de fag'ii ca 71 : 100. În raportulii silvioultnreî nu merită teinlă vr'o . mare consideraţiune, şi ellii se cultivă numal în pădurî mict pentru nuele P.tc. şi acolo teiulă este de folo să fiind-că în anii d'întăiii al vieţei salle cresce forte iute. NicI o patimă, nici insectele nu vatămă teiului căci ellii cresce în grosime chiar cândii trunchiulîi este gău­ ritii de putrediţiune centrale. Liberulu teiului coprinde o materie textile şi se întreb\;inţeq.ă h faceren stranguriloru, rogojinelorii etc Aici trebue sa numimă şi o altă speciă de teiă numită tilio vu'garis (teiulă vulgară) care în rapor- tulii făpturet frundelorii salle se află între teiulii de veră . şi între teiuhi de iernă; căci are frunqe golle pe snpra-faţa de josll şi cam cu barbe subseorile ner­ veloru; peduncnlîI sunt mai scurţI, florile venII-galben� . r cu unu odorii plă,cntu şi cn cap suIe (fructe) regulate. Patria lui este norduhi EuropeI. [145] AcestU teiii vulgarii sc6te frunde la o epoca m­ termediariă între teiulă de vera şi cellă ele ierna. La v�rsta de 16-19 ani p6te se -fie tăiată; CăCI deja a­ tunel dă, o r cuantitate considerabile de -lemne, Ca lemnii de focii, este d' o, val6re ecuale cu teiulii de iernă, însă liberulă teiului de' iernă, este preferabilă . ... 10 [146] f SECTll;NEA III. t Despre arbori forestieri care au o val6re mai micâ de c�tu cei precedenţi. A. Despre arbori care aparţinu la acestă categorie. 94. Intrebare Ce felii d'arborî se socotescii ca arbori forestierî, de şi numai au o valore silvicole ca . adevăraţi arbori de păduri? Respunsu. Acest! arbori suntă următoriî: Sa'cîmulu (Robinia pseudo-accacia, Accacie, A­ cazie.) Cereşu selbaticu, (prunus avium, Merisier, Vo- gel-Kirschbaum). Peru lă. (pyrus communis, pomer, Birnbaum). Merulii, (pyrus malus, pommier, Apfelbaum). Cereşu ciorchinos, (prunus padus, Trauben-Kir- sche.) Sorbulii paserilorii , (sorbus domestica, sorbier, V ogel- beer- baum). Sorbulii {ainosu. (Sorbus aria). Sorbl,iu comunu (sorbus aueaparia), ŞI Sorbulu streina, (sorbus torminalis], , ....... i Se începemii a vorbi despre sorbî: NOTE. 'I' .. ţi acesti arbori aparlinu la familia P o OI a C Il II (în siste- I mulă lui Linee la (;1. XIl, nrd. 3 [Icosandria trigynia) �i h� CI. XII,ord .• I i L [147] 147 [Ieosandrfa Penta�yniaJ), Caracterele generali alle acestei familii sun tu cel­ le următore : Unu caliciu împlirţitu In :; divisiunT, o corole ,'\1 :; petale, 20 de sta­ mine �i mai multă, stăndă pe (:alicii'i şi 3 sa.u :; stiluri, fructulU este o drn­ pă sau peponidă cu atitea compartimente câte stiluri essistă; în fie-care eompartimentU se află numai o samînţă. Frundele suntă alterne. SORBULU UOl\fUNU, (sorbus aucuparia sorbier commun, sorhă) Caraetereie. Frundele suntii alterne, suntă com­ puse de 11, 13 saii 15 foiţe care au. peţiole forte micî, frundele suntii ascuţite, Îndoite, dinţate, d'o co­ Iore verde deschisă, deră pe suprafaţa de josă au nervurl roşiore. - Florile s'arretă la finitulă lui Maiii la vîrfurile ramuriloru tinere de est-timpii, formândă ca nisce umbrelle (umbella); suntii albe, avăndă ca­ liciurt părose, au şi unu odorii forte neplăoutii, Din­ tre 20 de stamine ce aii,. totă-d'auna allii patrulea este mal scurtă. În luna, lui Septembre se gătescă fructele care suntă ronde, roşie şi cam Îndoite (rides] coprindii câte 3 seminţe şi remănii atirnate pe arbori până la finitnlii t6mne1. Goja este ocheşâ la t6te trunchiurile bătrîne, deră la ramuri este 6cheşiă 1'0- şiă cu pete albe. În nordnlă Europei se găsescii În păduri mulţl sorbt ca o tufă saii ca unii arborii d'o înălţime tie -30-50 picidre: deră şi la noi se găsescii sorbl ade­ se-ori În pădurf. Sorbulii eresce pe ori ce pămÎntii şi chiarii pe stincî g6lle fără unii acoperişă de pă­ mentă şi chiar pe ruinele caseloru vech1. Del'ă mal în particularii illU găsimu pe promont6rie fertile, în aceste 1�1rl cresce'f6rte iute în tinereţe, astii-felii ca. în acesta epocă eUii Întrece în iuţela . crescerei salle ehiar si p�, fagii, * [148] 148 Lemnuhi sorbulut este albă bătendă în galbenur forte tenaciă şi tare; cu t6te acestea e bună de lucram mal cu semi\. se întrebuinţedă de către tîmplari, strun­ gad, maşiniştt etc. Ca lemnă de focă, se raportă la fagu ca 73 către 100. Cea mal mare val6re. are' a­ cestă sorbu ca arboră de alee, mal cu semă oândii pămîntuhl este nisiposii, Fructele suntă unu obiecta cunoscutii şi preţuită pentru prinderea paseriloru, căci paserile le mănân­ că c'unii mare apetitii. Sorbulii sufere numai de in­ secta tineo ef)�nymella care mănîncă câ e o-dată frun­ q.ele salle şi îllii vatămă. SORBUS DOMESTICA (sorbier cultive, vogelbeerbaum). tj .. } : .. I Caracterele. Frundeie semănă cu acellea alle sorbu- , lui comunii, ânsă 11-14 foiţe de care se compu­ ne frunda, suntii mal largI şi mai mari; au peţioll mari, suntă lungf.danciforme, mari, dinţate, simple; pe . .suprafaţa ! de ··susu, g611e, şi verq.l închise, pe supra­ faţa de. josii pislose, ca şi peţiolulii comună. Florile s'arretă în luna lui Maiu� suntă d'o ju­ mătate mărime ca la celle precedente. Fructele suntă lunguleţe, au. câte 5 seminţe; la timpulă maturaţiu- neî, adică în luna lui: Septembre, suntii verdi-batăndii în galbenă-şi roşiii, şi coprindii într'ună pericarpiii cinci 'locularî, 5 seminţe. C6}a este cenuşie, la cră- cile şi la ramurile tinere, ocheşă- roşie şi netede 1 �n bă­ trîneţe crapă; deaceea, trunchiurile bătrîne a.Ue acestU�' I sorbii semănă cu trunchiulii părului. Acestu arborii se găsesce în partea meridionale, [149] 149 a Emopei, ellii cresce mal încetă ele câtii: sorbulă or­ dinară, însă ajunge la o înălţime mai mare' şi mal tare de câtii sorbulii comună. Îi place' unii pământii pr6spătii, bunii şi greii, mai cu semă unii pâmîntă ealcarii mamosă saîi ,basalticii; .asemenea il place mai multă posiţiunea nordică şi orientale de câtă cea me­ ridionale. Într'o asemenea posiţiune. ellii ajunge la. o VITstă de 100 de annî, atunci devine unu arborii de 60-, 80 pici6re înălţime şi de 2-3 pici6re în dia­ metru. La virsta de 40 de annî, ellii dă fructe. Lemnulii lui e desii, tare, greu, şi durabilă şi se întrebuinţedă mai cu semă pentru facerea tescuriloriî, la r6te de m6ră, la peptene etc. Deră tîmplariî şi strun­ gariI mii întrebuinţedă pentru lucruri fine. Îmmulţirea acestul arborii, se urmedă prin semin­ ţe în sc6le d'arbort (pepinieres). SORBUS ARIA, CRATAEGUS ALBA (Sorbulă făinosii, Alizier blanc, ,Mehlbcerbaum). Caracterele. Frun1ete alterne, staii pe peţiol]' pîs­ Ioşî şi tari; suntii ceva ascuţite - dinţate în­ doitii; pe suprafata de susă ver4'i lucitore şi netede ; la fie care parte au '11-14 nervuri; frundele tinere • snntă pîslose la amîndouă suprafeţele. Florile galbene staă pe peduncult pîslo�l şi fo�e4ă umbrele plane cu o mulţime de flori. Jl,.uctele care la începută suntă parcă acoperite c' o lînă fină. devină mai pe_ urmă g6Ue, roşit ca mărgenu şi aii ca nnii burică albîi; pulpea (carn� loră e g.albenă şi făin6să, încongi6ră ună endocarpiii în care se află 2-3 despărţiturî cu, se­ minţe. Maturaţiunea 10rU se face în luna Iu! Octo- [150] 150 brie. Coja loră e8�e ocheşă-oenuşie , netedă şi .Clt­ pete albe. Acestii arborii 3. căruia patrie suntă unele locuri alle Europei centrale, preeumii munţii din sudulii Ger­ manief, se destinge de chiar ii de departe prin frun­ lăcutu . . Staminele în numeră de 18-22 p6rtă antere ro­ şiî ; stigmelc suntă în numerii de 5. Fructele pul­ p6se (cărn6se) suntii mal galbene ca rugina puncta­ te şi au unii gustt1 adstringentii, Endocarpiulă este 'înv:elitu Într'o mase petr6să, împărţită în cinci des­ părţiturf, . în' fie care dintr'însele se găsescă dOI sim- burî lungI şi negrif. . C6ja este crăpată adîncă la arboril bătrîni, la. ramurI este 6cheşă-cen�ie cu puncte albe şi netedE!,...-..� Deră ramurile aii ghimpI mari �i tarl. Pernli1 communii. se găsesce în t6tă Europa la di-· [153] 153 ferite felurt de pământii i ânsâ eUt1 reusesce mal 01- ne într'unii pămentu prospătă : şi într'o posiţiune li· beră. în asemenea condiţiunt, ellu ajunge la vîrsta de 100 de annt şi la o Înălţime \ de 60-' 80, pici6re ; ellii scote o rădăcină pivotantă f6rte tare. ,În raportulă silviculturef, acestii arborti are o valore numar într'atîta;' fiindu că trnnchiurile salle ca- " re mar totii d'auna suntii. eg�lf, se întrebuinţediă ca lemne de industrie, şi fiindu că iructele salle suntă unu nutrimentii f6rte bunii pentru vînatulă de câmpă. Lem­ nulă trunehiuriloră mari este roşiorii, pre tare şi pre greu; cu tote acestea, 'se lucreelă bine şi este stimatii de către xilografi, tîmplarî. struugarî etc. PYRUS MALUS, MERU. (Pommier, Apfelbaum). Caracterele. Frunrţele semănâ cu alle părului, �untu d'o lungime de 2 I/� police şi d'o lărgime de J '/" police, ovale nu pre ascuţite, dinţate la mar­ �ne ca unu ferestrău, susă verdî Închise; josu mal deschise la O'o161'e. părose ca şi peţiolulii 10ri1- Florile s'aretă În luna lui Maiii la vîrfurile l'a­ murilorii În forma de umbrele; suntă albe-roşiore, au 5 stiluri netede la basa loră şi pe vîrfulă Iorii pur­ tândă o stigrnă galbe�ă. lungulată acoperită cu necI.­ Fructulii 101'u este micii. turtitii . susii şi j6sii, d6l'ă. josii unde stilulu întră În fructă au ca o gr6pă. En­ docarpiulu e solţosu şi cuprinde 5 despărţituri, in fie-care despărţit,w;ă, -8& află'câte dom sîmburI 6cheşi. C6ja este c1'ăpată În formă de 80141 la 16te trun­ chiurile; la crilc'i şi ramurele este 6cheşe-cenuşie, ra- [154] .... 154 murile stau într'o direcţiune orizontale; la laturile 10rU aii nisce ghimpi tari. Iiădăeinele mergă 3-4 pi­ ciore adînci în pămîntii şi se întindă acolo multii; de multe ori producă trunchiurî secondare care dau ar­ boQI1uI înfăţişarea unui arbustă. Acestu arboră este comună în t6tă Europa şi în. partea nordică a Asiel. Se găsesce în t6te pă­ durile, maî cu semă în văi şi în păduri cu munţi mici, pe munţi 'nalţi remâne unii arboru micii; îl place unu pământii prdspătă, legată, neporosă şi se găsesce mal cu semă la pornirî 'orientale şi �ordice; ellii ajunge la o Înălţime de 20-30 pici6re. Immul­ prea lut se urmeqă ca' la perii ; . asemenea se .între-> ',­ buinţeqă şi lenmulă luf 'de câtre tîmplarf, strungaril etc, întocmaî ca lemnulii părului. Espl6taţiunea sa silvică, semănă cu aceea a părului. Ca lemne de focă are unu raportii cu, lemnulii fagului ca 77: t 00. 95 Intrebare. Care fe1ur'i de arborî din cel SUSU / . numiţl sun tu. coprinse în genulii prunus r Hespunsii. Aicl suntă coprinse celle urrnăt6re: e Prunus avium (pruna paseriloră, cereşe negre). Prunue padu8 (cereşe roşie, eereşe cu florl - în ciorchină), . o b ser y aţi U D i. Acest! arbori suntă cuprinşi în sistemulă natu­ ralii allli lui Oke'n în familiea Amygdalicea, sau şi fructe cu drupe. Dupe sistemu lui Linee, suntă cuprinse 10 Classa XII. ord. 1 sail i cos a. A­ d r i a m o n o g) n ia. Caracterele 10ri:l. Dotanice 9�nerale·· suntl'i ceHe următ6re: unu caliciii campanulatu, cu 5 divisiunl, corola are 5 petale, cu 20 de stamine şi mal bine,''''�''' ţ6te stândi1 pe ('.aliciu; unii singuril stilii. Drupa e- ste succulentă, cărn6să, netedii, avîndă în neuntru \. [155] .... 155 sîmburi tarI ca petra semănândă c' o nucă care are o ţesetură ridicată. CEREŞULU. (Cerasus dulus, prumls a vium, Merisierci Schwarz­ Kirschen). Caracterele. Frundele suntii a1terne, ascuţite. 0- vale, dinţate îndoită În forma, de ferestrăii. Nervu­ rile principale şi laterale formel!ă pe suprafaţă nisce vergî adînci, peţiolit -suntii vergaţ! şi glanduloşi. Florzle s'aretă împreună �l frundele în luna lut Maiii şi formedă umbrele compus� de tref saii 5 flori, ca­ re stau la laturile - ramunloră. Fn/clulii, este o dru­ pă rotundă, mică, roşu închisă sau deschisii, d'ună gustu dulce la maturaţiune În luna lui Iulie. - C6ja arborulufeste netedă, luoitore, f'et1Uşie şi .se desp6ie \. lesne ca o pelle.' ,. <>, • Acestă arborîi, d'o origină Asiati�ă, se gasesce a­ cumii mal în t6tă Europa, ellă cresce isolatii în căm­ puri ca şi În pădur1. :Cere unu pămentU d'o 'cuali­ tate de llli(!lQcu, ceva uscată, deră eresce şi pe lo­ curile nisipose'; termină crescerea lui În 50-60 de anI şi ajunge atunel la o înălţime de 70 de pici6re . şi mal multii, Lemnulă luI este fragetii, (tendru), tenaciă, se crapă lesne;. e d'o colore frumosă şi este' unulii din lemnele .ndstre celle mal' stimate pentru lucruri de tîmplărie, strungărie şi alte luerărl artificiale. Ellă cresce iu�şi InşI tQiii-d'nma .trunchiulă luI merge dreptă, fruetulă lui este de diferite usage domestice Îmmulţirea lui e uşiore. - .. I I j [156] 15G CEREŞIULU CIORCHINOSU. (prunus padus, Ahle). Caracterele. Frundele staă pe peţiole roşiore, SUf:.U inelate, avendu la finită 2 glandule; suntă lungi ovale. ascuţite şi la base ceva eordate, la margine cam teiose şi dinţate îndoită, d'o colore verde fru­ mosă, netedă; la suprafaţa de j osii bătândii ceva în 'Cenuşiu, avândii din cândii în cândă şi ca nisce mo­ turI de pără, Florile s'aretă in iluna Iul Maiu, în­ dată dupe esşirea frundeloră, formândă ca nisce cior­ chine d'o lungime de 4 police, la vîrfurile ramuriloră laterale.Caliciulu are nisce tăiăturf (esancrurl) re- -curbate, cu 'păr! roşil ; petalele corolel suntă albe şi -dinţate într'ună modă finii, staminele suntă în numerii de 20-30. florile aii unu odoră tare. Fruclulu ma­ ture în luna lut Augustii şi este atuncl rotundă ca _ maderea, negru, avîndii unu gustu ne-plăcută, C6ja -este ocheşe-cenuşiă �i este acoperită cu neg]. Mal În t6tă Europa centrale se găsesce acesta arborii; îl place locurt umede În VăI, acolo ellii s'a­ retă ca unii arbustu, căte o-dată ca unii arborii d'o înălţime de 20-30 piciore. . în Silviculti.ră, ellă nu merită vr'o atenţiune ma- o re; anse într'unii locă unde o cresce aninu şi salcia, e bine d'a ave şi acestii cereşă ; căci atunct dă unii beneficiu bună În producţiunea lemnuluf. AcestU -lemnă - este roşior-galbenii, tenaciă, tare,' deră fiindu prospetă, are unii odorii neplăcută, tămplaril şi strun-... ->' 'gal"il facil cu dî:nsu obiecte preţuite. �"ruetele suntii forte plăcute paserilorU. , , [157] 151: �A.LOÂMULt. (saii neadeverata Accacia) Caracterele generale. Caliciulii este în formă de clopoţellă, cu patru dinţf, dintre care, cellii superioră e pre largii şi esancrată: corola este o papilonacee. Dintre i O stamine ce are, unulu stă liberii pe cândă ceî-alţt 9 suntii lipiţt unulă de altulii. Stilulu are o stigmă părdsă, Frnctulă este o tecă ooooşiată şi co­ prinde mai. multe ·seminţe reni-forme (ca renichî), trnndele suntii alterne şi multi-pinate. 96. Intrebare. Care este felulu. salcâmulut ca­ re este mal comună la noi şi mai în t6tă Enropa ? RespuUllu. Celh; următoriti : ' ROBINIA l'SEUDO-ACCACIA. (L 'accacie, Schotter: dom) Caracterele. Frun,.!ele suntu pinate, fără 80ţO; suntă alterne, foiţele suntu ·.oppuse. eliptice, integrei g6lle la amendoue suprafeţile, d'o col6re verde viile ş. se termină c'urui spinii tare şi scurtă, La ramurile tinere. erbose. se află bractee foi6se care, la celle bă­ trîne se întărescu �i devină spinl, Florile s'arretă � i'n luna lut Iunie, în ciorchini lung! pendinte, suntă albe frum6se şi au unii odorii plăcută, mal cu semă acestii odoră este tare în dillele verel cândii nu e vintă . şi senină. Fructele suntii teci comprimate ce coprindă-ssemmţe rregre, care se' mătură t6mna şi ca- re cadă în primă-vara viitore. Origina acestut arboră este nordulă Amcrieel [160] h t i' I 160 dinţi netăioşl i pe base suntă coniforme, susă luei, tore şi d' o colore verde Închisă, josă d' o colore mal deschisă şi cu peri moî. Stipulele suntă reniforme şi dinţate. .Florăe au unîi odor i tare, unu gustă ama­ rii; s'arretă În. luna lui Maiii pe virfulii ramurilorii;: în umbrele miel; caliciulii e gollii şi are nisce tăie­ turI curbate înapoi care suntii fără peri (ca şi pe­ dunculii), petalele gollite suntă albe; staminele, în nu­ merii de 20-25, au antere de colore roşiă, deră sti­ lurile în numără de 2 saii 3 suntii lipite unu d'altu. Fructuli: cilindrică. se mătură în luna lUI Octobrie avendii atunci o co16re roşiă ca. sângele şi coprinde o pulpă ( carne) galbenă şi 2 saîi 3 nuci. ram numai una. C6ja este ocheşă-cenuşie şi are mnlţI spinî scurţi şi groşi care stau În unghiurile frundelorii de josii şi pe vîrfurile ramurilorii, Acest(larboru cresce de sine' \sălbatic11) mai în t6tă Europa, ajunge la o înălţime de )0)-10 pieiore, îi place unii pămeniu .. greu, cleiosii, însă reuşesce şi în locurile mai pu�inii bune şi dă unii lemnă ta­ re, durabilă şi Lunii pentru diferite obiecte, De şi acestă arbore nu merită o sădire foresti­ eră, Însă totii e demnii d'atenţiune, mal cu semă fiindu că e pre bunii pentru gardurile vit (haie-vive). " PRUNUS SPINOSA (Epinc noire, .Prnnier, Schvarzdorn, Sehle­ , dom, mărăcinele negru). • ,,1 Caracterele. J/i-tmdele suntii ' lunguleţe, aBcull ..... '1.<,' la amendoă căpăteiele, la margine dintate ca fe­ restrău, SUSlt netede josă . părose, staii pe pedunculi I L [161] HH scurte părose te se află pc ramuri penSse. Florile ermoţrodite s'arretă la finitulii lUI AI)rilic sau la în­ ceputulă lUI MaiU înaintea esşireî frundeî, elIe staă la laturile ramurilorîi orI' singuratice, orI câte doă ; ali unu caliciu întin�ll în lărgime, nml odorii dulce şi essii -într'o cuantitate aşin de mare în câtîi arboru e aco­ perită parcă cu neuă (Q.i'i.padă). llf1$lJltrii suntă 1'0- 'ţun41, cu şesse foi şi de colore ooheşie-negră, '> Fructele snntă rotunde, mici şi la .maturaţiunea Iorii, adecă în luna lUI Octobre. srmtii negre albastre; carnea 10rn e verdişioră, amară. �i adstringită � nu­ ca ce o eoprinde, este tare �j cam turtită. Aeestă arbustii d'o mărime de 5-6 pieiore, cre­ sce în t6tă Europa, în tote felnrile de pământîi şi se întinde departe cu multe rădecinl; de aceea este forte . vâtămătoru în pădurile eelle mari; fiind că împedecă cre, scerea altoră arbori maf importanţi'. , Ellil n'are' nicl o valore silvică. aORNULU, CORNrS MASCULA, (cornui1ler rnâle, Hartriegel). Caroclerele. Frundele (ml şi ramurile) snntă op­ puse� lnngt, ascuţite, întregf, rarîi tăiate la margine; la amîndoă suprafeţele, netede, abia încoce încolo a- _ rătândll perf micI albI: susu suntii verqi deschise şi lurit6re, josii suntn d'o co16re mai nedeterminată şi cu nervur� ridicate. aceste nervuri mergu Într'unfl modu....arcu.it.t\ cât!>e vîrf\l; sunUI 3 1/2 police lungl �. 2 police largi. 1 Florile galbene s':hrrt1tii în 1una lUI Martje s�ll 11. .. [164] 164 '-FI' . Iii ,1: 'II r trunchiuri vecht e roşiii tare şi cam îuflacâratii, cu fi- . bri scurţl, e porosu şi nu pre tare. Ramurile tinere au măduvă .de co16re portocalie. - Celhl mal im- t portantîi folosii allii acestut lemuii este că cărbnnit lui dau cea mal bună ierbă de puşcă: deră este I?i stimată la unii tîmplari şi strungari'; b6bele lUI sunt� o mâncare bună pentru pasert. RHAMNUS CA 'rHAR'rlCUS, (Nerprun purgatif, Kreutzdorn). Caracterele. Frunqele suntii pedunculate, ronde la base, ovals, dinţate: ascuţite, netede şi părose nu­ mal în tinereţe i pe suprafaţa de JOSU, nervurile suntii turtite mergtndii către vîrfii. Florile s'arretă în lu­ na lui Maiu şi Iunie stândii câte una pe pedunoulf aflîndn-se la ramurile tinere şi la uughiurile frundelorii Caliciulă galbenu-verde, are patru sepale şi este mai mare la fl6rea masculă de cârn la femelă: Florea, ermafrodită are patru staminî �i unu stilă esşitii afa­ ră cu 4--·_·5 stigme; florilorii mascule le lipsescţi 'stig­ ma, deră în celle femeIe ataminit suntă iruperfecţt, Fructulii este o bacă rotundă de marimea unei ma­ p.inţe�ă ca vopsele la vopsitort de lină, ină şi pelle, mal cu semă la saftianii. Fructulil este . mangiabilu şi dă tmu oţetil blUlU. Afiîndu-se în pă- [166] 1�6 durî, se taie împreună cu arborii dominant! al pădu­ reî ; în grădinile angleze îllii cultivă pentru frumuseţe. LEMNULU OAINESOU, LIGUSTRUM VULGARE (Troene commun, Rainveide). Cat'aclerele. Ft'untţele suntîi oppuse şi stau ceva în BUSU; au peţiole şcurte, lanciolate, ceva ascuţite, .4,'p lungime de douî policl,4'0 lărgime de 1 '/2 po­ Iieiii; suntă integre (întregf)' la margine, gr6se şi la amândoă suprafeţele suntă netede; pre faţa inferioră suntii d'o colore verde mal închisă; pre faţa superi- 6ră, mai deschisă. Florile ermafrodite suntă albe şi cu unu odoru plăcută, se arretă la finitulii lUI luni sla virfurile .) ramurilorii celloru tinere (Lâstarilorii) ca nisce buchette de florl frum6se. Fructnlu este bobe (baca), rotunde şi negre la maturaţiunea lorii în luna lui Octobrie �i remânii t6tă ierna pe arborî. C�ja este ooheşe şi cu puncte albe la ramurele, deră trunchiuln este ne­ tedii şi de co16re cenuşie. Acestu arbustu frumosii care cresce la nOI, în I t6tă Europa şi nordulu Asiei, ajunge la o 'înălţime I de 8-12 picrore; elhi reuşesce în orf-ce pământîi, fă- . , ră nicl o cultură sau ostenelă, E11u e preciosă pen- tru gardurile viUl, fiind-că rabdă bine tăierea şi păs- treqă atuncî o întăţişiare plăcută. Este şi unu lemnii bunii de foeu, ramurile servă dogarilorii pentru cer- curl i florile dau albinelorii multă miere şi bobele ser- vă paseriloră (la turdus musica) dreptii nutrimen- ....... I tu. Ellă se îmmulţesce prin seminţe, buturuge Şi marcotage. Seminţele lUI remânti unu anii. în pă­ mentii păne începe a' germina (rodi), [167] 167 În fine avemii să numimă aicî eâţt-va arbust. care, de �i n'au o valOre în silvicultună, Însă se. În­ trebuinţedă în grădinile nostre publice dreptii orna­ mentă; astia suntii cel următorf : Evonymus europeum, salba malle. Viburnum opnlus, Călinn. Philadelphus coronaria, jasminii. Sambnccus nigra, seceri. Sannbucsns obolius. bosia, Staphylea pinata. Oolutea. Oytisus laburnum. Lonicera caprifolium şi Hippophae rhamnoides, taululii. Să vorbimu în scurtă de t6te acestea. SALBA MOLLE, ;EVONYMU8 EUROPEUU, (fusain d'Europe, Pfa:ffenhut). . . [01. V. ord. 1 dupe Linee]. Acestii arborii se cunosce prin fructulii seu cu­ riosii care este o capsulă cu 4 - 5 despărţiturf, ca o căciulă faim6să numită (baretii); în năuntru se află seminţe galbene snu portocaliî. OĂLINULU, VIBURNUM OPULUS, (viorne, obier, Schneballen). ....... 19. YJ.ord, 3 dupe Linee]. De acestîi arborii essistă doă spece, una cu flort albe şi nefertile adunate in formă de globuri; aste [170] , ......... 170 Acestă arbnstii se cultivă eră numai în gddini' la noi pentru frumuseţe. PHILADELPULUS, CORONARIA (Pfeifenstrauch ) . . [Cl. XII. ord. I, dupe Linee]. Acestu arbustîi portă flort albe frumose, bătîndu ceva în galbenă, avînd 4 şi 5 petale care all unu 0- dorii plăcută. Patria lUI este Asia centrală, ânse se cnltivă şi i'n grădinI la nof. CYTISUS LABURNUM, OOPACru CU BOB!. (Cytise faux-cbenier, Bohnenbaum) [CI. XVII, ord. 3, Diadelphia Decandria J. Caracterele. Frltn1e1e salle stau câte 3 pe unu peţiolă lungă, şi snntii ca catifeăa, Florile stau în cior­ chine adunate l'}i suntii d'o colore galbeni'- frumosă. "Ft'ucfuLU este o tecă care coprinde :3 -- 7 seminţe ocheşie reniforrne. Acestii arbustă este cultivat li în grădinile nostre pentru frumuseţea florllorti şi a odorului lorii celln plăcută: deră şi lemnulă lUI e stifnatîi la lucrurile de tîmplărie, ânsă e f6rte rară. Afară d'aceste spe<;e essistă în unele păduri în starea sălbatică şi unu C!/Ii,ws neqrican« totii cu flori galbene odorante şi unu CytiSllS suprinus care este o plantă Ierbdsă tîrîtore. [171] I7! COLUTEA ARBORESENS, (Baguenaudier, Blasenstrauch). [CI. XVII, ord. 3, Diadelphia Decandria 1. Acesta arbustîi se cun6sce lesne prin tecile salle care suntă unflate şi dau o esplusiune cândii cineva le sfăramă Între degete; deră grădinaril nu vădă a­ ceste operaţiuni cu plăcere fiindu-că, atunoî seminţele nu se gătescu. Înfloresce în luna lUI 1 unie. Acestu arborii cresce în Francia în . pădurile munt6se pe unu solti ealcară, la nOI essistă rară şi nu­ maî în grădinI. TAULU, HIPPOPHAE RHAMNOIDES, (Sanddorn). Oa1'aclerele. Frunif,ele salle suntii miel ca de sal­ cie, d' o col6re verde-cenuşie, acoperite cu peri finl pîsloşt ; din cândă în cândă observărnii la ramur1 ni­ sce ghimpI lungI. Fructulă este unii bobii galbenă­ roşioră care se matură t6mna. Este unu arbust} micii; la noi se cultivă numai în grădint ; deră la ţărmurile mari, cresce sălbatică, precumii şi în văile munţilorii Alpi. '. DESPRE AHBORI V ĂTĂMĂTORî P ĂDURILORU. 99 letrebare. ..Ce felă de plante suntii coprinse într' acestă. categorie, şi la ce Olasse [din sistemulă lUI Linee] aparţină ? Respunsu. Aceste plante suntii celle următore : [172] I 172 Geltista germ(miw (Olassa XVII, ord. 3). Spartium scopartium, (01. XVII, ord. 3). Erica culgaris, (01. VIII, ord. 1). Edca letralix, (01. VIII, ord. 1). Vaccinium Myrtillus, (01. VIII, ord, t). Vaccinium i:JitiB Idaeo (01. VIII. ord. 1). Y(wcinium uliginosum, (CI. VIII, ord. 1). Jlubus {I'UtiCOBUS,' (CI. XII, ord. 5). Ruhus eaesius, (CI. XII, ord. 5). !lI/bUl Idaeus, (el. XII, ord. 5) . . Jle» aqui-folium, (el. IV, ord. 3). 'Olel�atis oitalbo, (el. XVIII, ord, 7). Leâum palustre, (CI. X. ord. 1.) .A ndro11leda poli{olia, (CI, X. ord. 1). �i Empetrum nigrum, (01. XXII, o�d. 3). 100 intrebare. Care dintre aceste plante vătă­ mătore pădurilorii se alTetă mai cu semă în locurile bă.lt6se? ReBplmS1l. CeUe următore : Ledum pa1l!:stre, Edea tetrali», vacciuium uligirtOlum �i elnpetrum nigrum. , tOl Intrebare. Ce este de observatii pentru. sil- vicultorii in' privinţa acestoru plante? ' Respuns(J. Ellfi trebue se caute să le desrădeci­ nede şi să nu lase ca să cistige ore-şi-care întinde­ re, căcl elle au o tendinţă a, S� intinde pre multii şi a vătăma prin acesta, esistinţa plantelorîi silvice mai J1 obile şi mai folosit6re. 102 inlrebCJf(J\ Oare suntt1 semnele botanice all� aeeatorii plante? bJies[Jl.utSu. .E.ată .aicl JUdm:ierea}oru J1.)O�a.nic;\ �i [173] 173 punctele de căpetenie necesarie pentru silvicultoră în, privinţa lorii, GENIS'rA GERMANIEA. Carl]cterele. Itrun(iele suntă lanoiolate, ascuţite, cn peduneuli SCUrţI, păroşi la' amîndoă snprafeţele ; de -� pînă la t police lungî, îndoiţf, d'o colore ver­ de ca Ierba şi avendă donă stipule mici lanciolate. Florile papilollacee, s'arretă în luna lUI Iunie la vir­ furile ramnriloră în formă de ciorchine, . drese în SURU �i inavuţite tu flori galbene. Caliciurile suntii pero­ se. - 'I'eca e -scurtă, grosă, ceva umflată şi copriu­ de tu luna lUI Septembrie ::-3 sau 4 fasolie mict. ooheşe., - C6ja este vărgată. părose şi cu ghimpI. Aeestîi arbustă a căruia patriă este Germania, a" junge la o înălţime de 1 - 2 pici6re, şi cresce pe lo­ curile nisip6se şi deşerte. Elhl este întrebuinţată dreptii colore la pictori; în unele locuri (Vestfalia) 1']10 întrebuinţedă ca .lemnii de focă. Cândă ellu nu e dessii, nu e pre vătămătorii păduriloru, ci din contra împedecă pămîntulii ca să nu se usuce pre multă. ;-;PAHTIUM SCOPAR'rIUM. Ierba de mătura (Besenkrant). Diadelphia decan­ dria, dupe Linee. Caracterele. Frundele snntii alterne 1/. policiă 01.......... .... t '1 lungI i simple sau câte trei, cu peţiolt scurţi sau lungi. ascuţiţi seu nu; deră totu-de-auna verdl, nedinţate şi acoperite cu perî scurţi culcaţt în josu. - '" [174] 174 Frundele superiore suntă simple şi lunguleţe ; flo­ rile suntii pedunculate, isolate �i suntii pendinte. S'a­ retă in lunile lUI Maiu şi Iunie la unghiurile frunde­ lorii, suntii d'o colore galbenă frnm6să ca puci6sa. Ovariulii este perosii pene la stilii, stigma este g611ă şi cu glandule.Ja vîrfă, 'I'eca este comprimată (tur- "­ tită) şi la timpulii maturaţiunei in lunile lui Augustă şi Septembrie este ocheşe-negră, perosă la cusătura de dinderetii şi coprinde 10-12 seminţe g611e gălbi­ ore. La timpulii maturaţiunei, tecile de sine se spargii eu esplosiune şi aruncă seminte afară. 'I'runchiulă care e totu d'auna verde şi stă in susii, ajunge la o înălţime de 2-6 pici6re. Ramurile salle avindă form'a de nuele şi fiindu alterne, suntă drepte şi g61- le, d' o colore verde deschisă şi cu 5 dungt. Acebtu arbustii, care ţine 8-10 ani se găsesce mal în t6tă Furopa, pe unu pămăntă; nisiposă ca şi cleiosii, şi este vătămătoriî păduriloră, fiindu că se întinde pre multă şi nebusesce toţi arborii pădurei. Ou t6te acestea, şi aceste plante suntii de folosă pentru 6menl; fiindu că suntii bune pentru măturt, şi pen­ tru focii, dândii o caldură care ţine multii. Ramurile suntu unu nutrimentii bunii pentru animalele domes­ tice şi florile daii o co16re bună pentru pistorî şi al­ binelorii dau miere. ERICA VULGARIS, (Oallune bruyere.) (CL VIII, ord. 1 Dupe Linee), Caracterele. Frundele au trel , dungi, suntă g?lle 1ji stau în 4 rindurl, oppuse una alteia; desubtulă b� t seî lorii suntu crăpate j suntă forte micI �i stau una 1 [175] 175 în dreptulii alteia aşia de desă în cât ii parcă suntii culcate una peste alta în formă de crucl. La fini­ tulii lorii aii peri moi. JiIQri�e loră care suntă roşii sau albe, suntu pedunculate şi singuratice. Essii de la unghiurile frundeloră în timpulii de la Iulie pînă la Septembrle mal tate către o parte; au unu cali­ ciă îndoită, o corolă cauipanulată şi unii stilu lungă cu o stigmă rotundă. Fructuu: este o capsulă mică rondă galbenă, pa­ tru locula re şi este încongiurată de corole care n'au ca­ q.utU pene acumii; eoprinde o mulţime de semin­ ţe reniforme 6 forte miel. 'I'runehiulii este lemnosă, stă dreptii în susii �i este de mărimea unul picioră şi mal bine. Aceste plante se .găsescu în tată Europa şi are rădăcint adînel care se întindă în tate părţile. Căndii suntă respîndite, aceste plante împedecă multă cres­ cerea arboriloră ; le place unu pământii debilă, nisi­ posii, uscată, deşertii şi espusii sorelul. La unu pă­ mentii roditori], nu reuşescă; de aceea intr'unu asemenea pămentă, raru să găsescii (de aceea. rar se găsescă la nof), Este una din plantele celle mal vătămăt6re păduriloru; de aceea silvicultorulii trebue să se sfor­ ţede din tate forţele salle ca s' o stârpescă. Deră cându solulu este pre uscată şi nisiposu, acolo Erica este chiaru d'ună folosu de ca rădăcinele sale nu suntii pre dese j fiindii că protege atuncl pămentulă şi rădăci­ nele suprafeciale sunt bune la mâncare pentru vite, şi la măturf de casă. În timpulii înfloriref, suntii bune şi pentru albinî. .a........ ..-1 ?". [176] F .� .. 176 ERICA rrETRALIX, (Eriea de baltă). (OL. VrII. ord. 3. dupe Linee) , Caracterele. .F,·un�ele n.u peţiol! şi stau in ver- ticale câte J3; sau 4 împregiurulii ramurilorii, suntU­ Irmlttl mal lungI do câtă largl 'eu moţurî la margine totă de una verql şi pre .micl, Florile s'arretă fu tim­ pulă de la Iunie până la Septembrie în formă de um­ beUe stândă pe vîrfulii� ramuriloră, 'snntu. roşii, ova­ le, burtdse şi pendinte : au umI. caliciii perosii, sta­ mini închişî şi cu stilurî csşiţl atară. Frucf1slil este o capsulă cu 4 valvule, are în dreptnlii valvuleloră Q despărţitură şi eoprinde o multime de seminţe ca � eriea simplă. Aceste plante crescii în locurile băltose şi nomo- 168e in nordulă Europei'; acolo ajunge la înălţimea unui picioră, formândii unu arbustii ca unu trunchiă eulcatîi josă şi cu ramuri stîndii dreptă în susii. A­ cestă planul este mâncată elI poftă de către 01, dfră alibnele mănîncă cu 'poftă florile el. Rădăcinele acesteî plante forrnedă o parte re­ marcabilâ În stratele de turbe. Pentrn rădăcinele salle care suntă forte întinse ,i care se îmmulţescă forte multii, acestă plantă es­ te forte vătămătore arborilorii. VACCINIUM MYRRILLUS (airelle miprtille Heidelbeere schynarze). (OL vrn. ord. 1. dupe Linee) ''''"'c;- I Caraclerele. Erun ;eJe suntii nlterne ; cu peţiol]; � fi4ră stipule dinţate ca unt' ferestrl'lu la margine [177] 177 şi pe aceştl dintîf se află ca nisce glandnle micî al­ be stându pc o codiţă; pe suprafaţa ae snsîi sunt li netede şi d'o col6re verde deschisă, pe suprafata 'de josii aii nervurt ridicate, snntă g61le (neperose), d'o lungime ele 1 I/� policî şi d'o lărgime de I/� police. înaintea căderet frnndelorii, adecă în luna lUI Sep­ tembrie devinii roşit ea sângele: unele devină cu mar­ gine l'o�je şi pe din întru galbcne-verqi. Florile 8'a1'­ r�tă in lunele lUI )fain şi Iunie, rar II 'naintea lui Au­ gustă, eH�inrlil din nnghinlii frncteloru stândii pe p�­ duncnlî scurti; snntii campannlnte, pendinte �i (rO colore albă-roşie. Frur!ulu este unu bobii, se gă­ sesce in lunile Inlie �i AugustO, :wendil la începntîi o ('016re albastră-verde �i mai pe urmă devine negră albastră �i parcă e acoperită cu o pnlvere, bobi snntii albi: i'n intru are 4, 5 �i G despărţiturî cu o mul­ ţime de seminţe. Bobulii are unii gU8tli acrişiorii şi plăcutii �i minjesce mănele şi busele. Aceste plante se găsescn mal in tote pădnrile Europe] şi mal cn sernă în pădurile muntose, avt'>ndu o înălţime de l-:! piciore i le placă unii pămentîi uscată, nisipoail deră nu gras li (de aceea stmtă la nof rară) şi o po:siţinne umbrită. Prin rădăcinele s1tlle care se întind!1 pre mn1tti. acel:!til, plantă abs6rbe nmltil nlltrimentll din pămentti, prin urmare devinlt yătă- măt6r-e arborilort"l. • Cu t6te acestea, şi ace stă plantă este de fo)0ln1 fiindtl că b6bele salle formeqă 'în n.nIt.e ţerrI o mân­ care plăcută fiindn cl'udă seu fertă, apoi suntli şi o mâncare .bună. pentl'n- pas eri. Florile suntn pre tăn­ tate de eă.tre albinr; de aceea cândi'i o 'Pădure �c a­ flă lingil uni'i Ora.�il'i mare unde vînq.area acc�tonl 12 [178] - 178 babe dă unii venitu f6rte bunii, 111,1. trebue cineva să se gr;J.' }";;ci a stîrpi acestâ plantă diu sinulă pă­ duriloru. 'C6c04e roşit, V AOCINIUM VITIS IDAEA (.t\ii-elle Canche, Preisselbeere] '. (01. VIII, ord. 1 dupe linee). Caracterele. Frun:'{'/e suntii alterne, cu peţiole scurte. pe bas« ceva oblice, la vîrffi ceva esancra­ te. cu unu nervii medianii esşită afară. Suprafaţa loru de Stlsu$ este lucitore, verde deschisă cu nervuri săpate. pe cândii la suprafaţa de josii nervnrile essii afară, suntu d'o ţesătură şi suntă pelose, punctate şi totu d'a, una verd). Florile s'arrettâ in lunile Iunie şi Iulie şi mal 'îr­ qiu, stândîi in ciorchine pendinte; au corole eumpa­ nula te albe sati albe-roşii, fie care fiare are o brac­ tec. Fraclulii este unu bobă cărnosii roşiii închisă, care se se gătesce in lunile Augustă şi Septembrie şi arre an Il gustii făiuosii aoru-ainarii ceva plăcută, Această plantă se găsesee mai pretutindenî În Europa ca unu arbustă d'o înălţime d'o jum- tate pi­ eiorii, se găseşce amestecată cu coeode negre şi reu­ şesce În aceste condiţiuui, Rădăcinile ei care se Întindă pre multii, snntu vă­ tămăt6re pădurilorii tinere, de aceea silvicultorulă tre­ bue să caute a mărgini orescerea acestui arbustii, Deră b6bele salle au unu folosii analogii ca cel- le precedinte, ba încă şi mai muitii ; la' noi plan. J< I se cultivă în grădini. [179] ,1 179 eocode ameţitore. VACCINIUM PLIGINOSSUM (Airelle nligineuse, Rausch Leere). (CI. VIn ord 1 Dnpe linee). Caracterele. Frundele suntu j -vale-resturnate (ob­ ovale) neascuţite, esancrate, la virtu, integre, d'o 00- 16re verde cenuşie. Florile SU!ltU d'« oolrire mai des­ chisă şi stau mal desu de câtii la eellji preccdintc, suntii şi mai mari �i acoperite cu caliciă : nnnial în ti­ nereţe basa frundeloru este părosii. Dera trunchiulu este aicî mai înaltii de câtii la cellii precodinte, este ocheşu sali oenuşiu. Această plantă eresce Î? nordulii Eul'Opc I t Il. e. Germania nordică) În locurile băltose, umede şi n'a, re nici unu altă tolosu de câtii acella că înmiulţesoe stratele turbei prin rădăcinele salle 0e11e lllllgi. Deră se întrebuinţedă şi la tăbacf întocmal ca Vacinium myr­ tillus, mal cu semă În Italia. Căci trite trei tclnrt de Vaoininm do care am u vorbită aici (afi1rft din ră­ dăoincle lnrii) coprindă multii tuninii. Deră coloroa dobindita din b6be se întrebuinţedă rnultii pentru f:t­ bricaţiunea hărtiel colorate. RUB1TS FIUJTICOS1:S (murile negre, ronce, Brombcero), ('/-J.racfere/e. Frundelc suntn alternc şi corn­ pu:,;e StlSU de :3, josll ele ;j foliole, ceHt lJl;tl inferi­ ljl"e hil vll'fnli1 101'[1 ciltr< .. � peţiolil.; peţiolulii principalii are pe �Unsn f'-U, niwc :>gâbUl'i� acoperitlt cu peri iso­ laţi l?i avîndu spini înto�mar ea nervulu principalu. Foliolele snntfL ova1e, as euţite , dinţate la margine ca * [180] 180 ., ·t .... ·· �: "i t ttnu ferestreii, ceva ridate, susii sun tu verdt inohise.josă ver� deschise şi cam pîslose. Dintre celle [) t cea mai superiore este cea mal mare, a 'h poliee lnngî, 2 '/t police latii, avîndii şi peţiolulii cellii mal' lungii, pe cându perechea cea mai inferiore, are pe-, ţiole f6rte scurte, suntii d'o lungime de 1 % polioiii ,i d'o lăţime de J polieiă numai. Florile- s:arretă -'de la luna lul Mait"! pîne la Septembrie la-vîrfurile ramurilor' �i la unghiurile. superiore alle frundelorii arretân­ duse -în forma de umbelle ciorchincse şi aU. peţiole ghimpQ�e. Divisiunile caliciuluf suntîi lanciolate, as­ cuţite şI,fâră, glandule. Sepalele ' caliciului suntii albe, câte o dată roşiore, esancrate şi sbîrcit� (ridate). F�uc­ tulti este negru, Iucitorîi, se gătesce în lunile Augustt; Iti Septenibrie, e i6rte complicatii semănândii cu frue­ tu111 dudului şi are unu gustU acrişiorii ca vinu ; ra­ niurile suntă roşit, colţate avindă ghimpi cîrligaţl. Acestii arbustii care s'arretă mai pretutindenea in Emopa, are o înălţime de 6 - 8 pici6re, are ra­ muri dese, pendinte, cnrbate În josii, are şi ramuri ca­ re nu p6rtă fruc1e i la acel1a care p6rtă fructe, frnde­ le -suntă compuse de 5 foliole. Folosulă acestui arborii provine din fructele salle care :mntii mangiablle şi care coloreqă vinu roşiu şi lemnulii lui dă unu cărhune bunii pentru ierba de pu�d. - �nlltll din a�estu arbustil ni8c� varietăţl avendi\ flori pline, fnmq.e pestreţe şi fructe albe. ElUl Re îmmulţesce prin seminţe şi buturuge es- .ite dill rădăcini, şi găsindu unu 'Soll1 fertilil şi ��' :unmulţesce f6rte iute, de aceea este vătămătorll pă­ �uriloril.. [181] , 181 RUBUS CAESIUS. (Ronce bleuâtre. Kriechende Himbeere) zmenre tîrîtore. Caracterele. Frun�ele suntii întreite, stau pe pe­ ţiolli lungf care suntii peroşi şi ghimpoşi (ca: şi ner­ vurulu l11fdianU); deră folioiele ali peţiolt scurţi' ce snntă lunguleţî, ovalî, esancraţl încă o-dată la lature ast­ felă 'i'n câtii ,e�l:1ii ea 5 foliole : foliolulă terminală are uni'! peţiolii- mai h�ngil. FlOrile suntti roşiore-ălbe, stau pe capacele ramurilorii, formândii 3 saii q umbelle cu mal multe fiori; s'arretă în luna lui Iunie sau în Iulie. Cal-ciulii este perosii, glan�ulosu, petalele suntii 0- vale, neascuţite, mari şi de colore albă, (rarii suntă roşi6re). Fructulîi care este ună bobii negru-vinătti, se gătesce în lunile Augustă şi Septembrie şi are unii gustii ca la rubus fruticosns ; seminţele suntii ovale şi .ascuţite în oblicii. Acestii arbustu s'urretă mal cu semă în Uerma­ niea pe câmpii şi în' păduri şi este acolo f6rte vetă­ mâtorii, din causa ramuriloru salle care se tirăscă forte departe şi care se îmmulţescii pre iute şi din cau­ sa rădăcineloru salle care usucîi solu. Ramurile salle suntu vinete, netede şi 'ronde. Oile i mănîncă cu pof­ .tă fmnda. ZMEURILE. RUBUS IDAEUS, .. "" '(frarrtbbisier, Himbeere). Caracterele. Frnndele suntă pinate şi consistă În '3, 5, sau 7. foliole ovale şi ascuţite; dinţate într'ună - .. ) ( [182] . I --.�-- 182 I 1 modii neecuală şi esancrate în mai multe locurt; su- I prafaţa loru de susă este verde deschisă şi netedă; ". deră suprafaţa de josii are peri albi culcaţi, petioliî ca şi ramurile ţinere suntă peroşl şi cu ghimpi finl. Florile s'arretă .în lUD ele lUI Maiu si Iunie essindii de . , la unghiurile frnndelorîi şi la vîrfulu ramurilorii în umbele ciorohinose cu câte' 2 şi 5 flori. - Fructulii care es­ te unu bobii, este la Încep�tll albă-verde: der,ăcându se g'ătes�e, adecă în luna InI Augustă, devine roşiii, avendii şi unii odoru frumosii şi unu gustii plâcutii. Trunchiulii care stă dreptii în susii, ajunge la, o Înălţime de :3 --4 piciore ; în anulii d'intîiii este ver­ de-eennşiii, in anulu allii doilea este roşiorii, are ghimpI drepţl, vărgaţI şi se usucă dupe dOI ani. Acestr; arbustii care s'arretă mai în tOtă Europa in pădurt şi tufişii, se cultive la not mal cu semă in grădini pentru fructulă seu, care, precum e sciutii, se întrebuinţedă la multe Iucrurî. În privinţa silvioulturet, zmeurile (ca şi t6te fe­ lurile de Rubus) snntă o buriană rea care trebue stir­ pită: încă vătămarea loru în pădurl nu ţine multă, fiindu-că în anulii allii treilea se usucii şi morti. A­ cesta înse nu trebue se determinede pe silvicnltOlii d'a se lăsa de la stirpirea 101'\\ fiindu-că suntii aşia de roditore în câtîi pentru fie-care individii care mo­ re, învicdă fi, 6 altl. , , ILEX AQUIFOLIUlVI, (Houx commun, Stechpalme). • ..... :)'!' I Caracterele. Frun1ele care suutl1 totu-d'a-una verqf, suntu ovall, tari şi pe16se, undulate la margine cu dinţi mari şi vîrfulu fi"e-căruia dinte este Întăritu cu unu [183] 1�3 ghimpe; suprafaţa de susii este verde închisă şi luci­ torc, ceea de josii este verde deschisă, amîndoă înse suntii I!'611e şi netede. Florile s'arretă În luna InI �faiil in moţurt care essu de la unghiurile frudelorii şi snntii 01'1. ermafrodite ori unisecsuale (maseulo). F.,.uc­ fulit este unu bobii cămosii rotunrhi, rosiii tare �i COl"O­ natii cu caliciu, însă la unele varictăţl frnctnlii este albii saii galbenu ca frunde �llbE' saii pestriţe. Acestîi arbustii frumosă. ajunge In. o înălţime de R....-l2 piciore, şi cresce multă in climele meridionale pe locurile umbri te pe unu solii arg'ilosll amestecată cu nisipă: în posiţiunea liberă nu reuşesce bine, ase­ menea sufere multă de geru. Î...emnnlll lUI e albă, câte o dată verdişioră şi ocheşu în centru, pre tare şi grell şi se întrelminţedă mal cu semă la instru­ mentele mechani-e şi astronomice. Ramurile selle tinere, le mănâncii cerbii şi oile cu mure poftă; deră fructnlii seu este unii nutrimentîi bună pentru tur­ turele. Fiindii-că ellii rabdă bine tăierea. de aceea îllii întrebuinţedă pentru gardurile viîiî şi pentru acestii scopn e pre trumosu; se îmmulţesce prin seminţe. Acesti] arbustii e în genere rarii În Mt.ă Europa, deră la nOI nu se găsesec nicI de cum. CURPE:\fA. CLE}1ATIS VrrALBA. (Clematite, Waldr@be). Caracterele. Frun�ele suntu oppuse. câte n ve- h..... • .. "..,...... }'ec e, pmate neregulatn ŞI snntu compuse de 5 fo- liole micI cordate, care sunt li esancrate ln rml.l mul­ te locurI şi dinţate Cl! dinţI marI. Lingă flor1; frnn- [186] t 1" ... I - , 186 � - Deră albinele găsescu multii nutrimentă in flo­ rile acestei plante. ANDROME))A POLILOE'lA (Horst) . . , Camcterele. Frun�ele suntii alterne, totă de auna verd! cu petioli scurţi'. ll}nguleţl, lanciolaţî, ascuţiţi \1" şi integri, susii verdi-închişl. josn albl-vineţi cu ner- vuri principale ridicate Florile s'arretă 'În luna lut Maiii pe virfulii ramurilorii în umbrele simple, suntă roşii deschise şi stau pe pedunculi lungI, roşit Fruc- lele suntii cap sule , se gătescă în luna 1\11 Septembrie au 5 eolţurî şi coprinde seminţe ocheşe ovalo-turtite. Acestii arbustii, d'o înălţime de 1-1 '/2 piciorii se găsescii mai semâ în Germania şi în alte ţerrî nor­ dice, pe locnrile nomol6se, băltose. \ Rădăcinele salle mergil pre adînci şi dupe uscăciu- nea 10r\'1, îmmulţesoti masa tnrbel ce se formeq.ă în acestii nomolii. Acestă plantă este o burienă rea în raportulii silviculturel şi trebue stărpitâ, EMPETRUM �IGRUM (Rauschbeere) (bobele a:.1CţitOrc.) Caracterele. Fnl1ifţele snntî; liniare. t�·l. neascuti­ te, la faţn de josu fiindu pătrunse el' o linie albă; marginea lorn nu e fn cntă snlîi şi elle stnii câte 3, 4 şi 5 pe unu I I petiolu scurtii. Flflrile s'arretă în luna luf �Iaiii sin- I g'nratice, esşindii din unghiurile frundelorii ; cclle mas- '",' eule suută verdî-albe : celle fernele suntîi roşii fl'l�· I mese ; florile ermafrodite nn esistă. Fruclulvi este unu bobii dc mH.,rimea nnel maq.erl, rotnndfl �i ne- [187] 187 gru la maturaţiunea luî adică în luna lul Septembrie. Acesti'! arbustu micii de î -1 I/� piciorii înălţi­ me, are ramurl lungI 'şi cresce pc munţî înalţi ca şi în VăI umede şi nomol6se. Ellii este partea cea mal dominintă in masa minerală combustibile numite turbe. Bobele salle ferte împreună cu petre acre, dau o col6re roşie frum6să; deră pas serile le mănîncă cu poftă. Acestă plantă este vătămăt6re păduriloră, mal cu semă celloră d'nninîi, de aceea trebue şi ea stărpită ., ... - ... .- .. I [188] , 1. , - - 188 SECSIUNEA IV. DESPHE PLANTELE IERB6sE ale pĂnURILORU I ,- Jnf,·oducere. 103. Intrebare. Ce înţellegemiJ sub numirea de ler­ burtle pădurilorfl '? Bespunsă. Cu aceste numiri,numimu t6te plan­ tele păduriloră ce nu sun/ii lernn6se şi care crescii în păduri ori singuraticev eeii adunate în marI enan­ tităţr şi care de şi nu suntu coprmse rn esplotaţiu­ nea 'p ăduril orii, însa au o importanţă mare pentru dînsele, fiindu că au o mare influinţă asupra sădireî, crescerit şi beneficiuluî arboriloru silvicf 104. intrebare. Cumii. deost'btmii. aceste plante ter­ b6se alle pădurilaru? Respunsii.. Le deose bimu totu dupe cualităţile loru fisiologice celle maiimportantecareresidă, in seminţe, şi în embrionulii loru; aşia deră le împărţimă în a) Dicoftled6ne, embrionulu cu două cotiled6ne întrînaulă, avîndii frunda cu nervnrî reticnlate (ca sita) I b) Monocotiled6ne ; embrionulă c� unu singurii co�-""""'" '. Iedenii, avîndă frunde încongiurăt6re trunchiului cu I nervuri parallleleşi . \ [189] 189 c) Aco/aledone,adecă plante fără seminţe şi embrionii. Deră unif împartă plantele în .muale, hisanuale Şl vivace (ce trăescă mulţi ani). 105. Intrebare. Cum se deosibescu ierburile dico­ tiledone de arborii de cotiledonl? Respu1tsu. Se deosibescu numal prin trunchiii, fiindu-că de şi la plantele dicotiled6ne îerbose esistă unu trunchiă încongiuratii d'unii cereii lemnosă corn­ pusă de fibrî şi de rade mădulare, înse aici lipsesce esistinţa oercurilorii lemnose, precnmii le găsimft la arbort diootiledonî. 106. Întrebare. Care plattM ierb6să dicotiledon(j merită cea mai mare aleltţiune a silvicl�ltorului '( Respunsu. Âce-stă atentiune merită mai cu semă acelle plante alle păduriloră care, împedechă cresce­ rea arborilorii tinert 'sădiţi .de eâtre silvicultoră ; 3,­ tenţiunea lUI trebue �e îmbrăţişede cunoştiinţa con­ diţiunilorii crescerei acestorii burueni reLle, şi modulu celln mai effieaciii alle stîrpi cu desăvîrşire. 107. intrebare. Care SUftta celle mai importante I'op6rte în care se afld aceste plante la al borii pădurei't Hespuns«, Aceste raporte suntii celle nrmătore; 1. La sădirea pddurllorii nuoi: aici e de observată: a) În ce motlii erburile pădurei determine.jâ cua- litatea solului' pădurei, prin urmare in ce medii de­ terminedă felulu şi cualitat<:a arborilor II cs trebue să­ diţi cu folosii în aceste piidnrf nuoL b) Îll ce modi! esistinta erburiloru dcternânel!ă modulii preparaţiullel lloluluI pentru săclirea pădureI nuoă. ş\a.. .,. c) .În ce modii esistenţa �i chi:u' conservarea u­ noru Ierhuri alle pădurei, l:mntil bune � Ilecesarie pt'n-, [190] · ,. ,�._, , I 190 I 1 tru reuşirea operaţiunei sădireî pădnrilorîi nuol: ade­ că care dintre aceste plante îmbunescă şi înlesnescii orescerea arboriloru tineri'. , 2. La operaţiunea cureţirei şi Înlinerirei păduri­ Ioru »echie: uicl ' este de observatii, În ce medii aceste , Ierbnrî influenţedă la tăierea păduriloru, fie a păduriloră Înalte: de midălooii şi miel. Unu sivicultoră înţelleptă p6te se afle multii de la presinţia sau absinţia ace­ storu plante care II va da povaţă preciosă cum tre­ bue ellă se îmbunătăţescâ pădurele salle. 3. La ('ilItm'a pădur'iloru presinţia planteloră cryptogam� (a muschilorii ;:i a licheneloră) în păduri dă silvicultoruluî indicil bune ce felii de arborii În pă­ dure se află în stare de progressii şi ce felii se află i'n 'stare de peire şi de decadenţă; prin urmare ce felii de arborii se p6te cultiva in acestă pădure cu speranţiă de reuşire şi ce fel, nu. o 4. La espl6taţiultelt pădurilorii este de observatii, că dacă unu silvicultorii are o cunoscinţa esactă ana­ turei Ierburilorii pădure], o se p6t,:ţ trage chiar din­ tr'însele UU1t f .losă f6rte însemnată, prin urmare va ;Vl:'111 ,_; multii la va16rea păduriloră si la beneficiulii C:U', . rnuhi �i statulu pote să albă d� pâdurI L 08. Înirebore, III ce modii. îerl.urile padurei de­ vinil, vâtărnăto e padurilorii? Resţmnsii. Orf fiindă-că acopere suprafaţa pă­ mintulnt ne lăsindii locii sădiret arborilorii ; ort fiind- 'că rădăcinelo lorii subterane fiindii forte lungt şi tî- 1'1t61'(" .:le întîlnescii unele ·cu altele, prin care lmprc­ giunV'e al'boruhj tîl:(�ru săditlI nu 'pate să- ';şi ]lltin�' I rădăcillde :;a,1l� spre n sug'e (lin pămÎlltii nntl'Îmen- tulo lnî necesm'iu, sau fiil1dCl-Ca aceste bUl'ien.i illtidu [191] 191 pre mari şi dese. nebuşescu pre multii arborii tineri şi 1 omorit cu" totu, sau cellu pucinii că îutirU sau sepă, aeestă operaţiune trebue să se facă "orI vara, ort ţ6mna." Deră e bine ca unu silvicultoră să întrebuinţede aceste amîndoă metode combinate, fiindu-că mal in t6te pădurile se află amestecată amîndoă felurile de burienî ce ceră aceste doă diferite metode de stîrpire. - [197] I J CAPITULU V. Despre plantele ierbose silvice dicotiledone. 119. Intrebare. Cum se împartu aceste plante Ş' care dintr'insele suntli 'Vatămăt6re pădurilorii şi care nu? Respunsu. Le împărţimă în: a) plante fructuale b) plante florale şi în c) plante trunchiale. A. între plantele fructuale avemă vătă.măt6re şi nevătămăt6re pădurilorii, ceHe vătămăt6re: Chaerophyllltm syl'Vestre, Epilobium angustifolium, Humulus lupulus (emeă), Orobus oernus, Urtica dioica, Vicia cracca şi Vicia syl'Vatica. CeHe nevătămăt6re suntă : Tormentilla erecta, Spirea aruncus; Fragraria oes­ ca (frage) Triţolium rubens (trifoiă), Trifolium alpestre şi Euphorbio esula. B. între plantele fIo·rale vătămăt6re numimii : Hyugricu11J perţuratum (sunăt6re). Între celle nevătămăt6re numimii: Anemone h6patica. [198] , . 198 e, Între plantele trunchi are vătămăt6re, numimă celle următ6re: Asclepias vincetoxicum, Ajuga reptans , Echium 'Culgare, Sttf,chys sylvatica, Salvia sY(1)atic(J, Diglfalls purpurea, Digitalis ambigua, Atropa belladonna şi Lam­ mium maculatum: Deră Între celle nevătămăt6re numimii : Asperulo odorata (Drăgai'că) şi Ar'nica montana. 120. intrebare. Care suntii semnele distinctive filtre plantele fructuale, florale şi trunchi ale ? Respunsu. La plantele [ructuale, semînţa este În­ congiurată d'unu ovariă pelosă saă lemnosă şi mal totă-d'a-una lipitii de calioiii : petalele· coroleî suntii în numerii de 5, staminil suntă în numerii de unu saii 5, frundele şi trunchiulii strebatii t6te fasele 'des­ voltăreî; rădăcinele snntii leninose. Aceste plante ceru condiţiuni bune pentru crescerea lorii şi dau invite plante folosit6re. - La plantele ţlorcde. cea mal mare parte a des­ voltăreî lorti residă în seminţe; mai t6te aii o SIn­ gură semînţă încongiurată d'unii ovariă simplu sau că mal multe carpelle se împreună şi atuncf fructulă eoprinde multe seminţe; fl6rea Aste simplă sau că e compusă de 3, 4, 5, 6, 8 saă 10 petale, Frunda e­ ste încorpurătore (engainante) raru că sun tu pinate; ceru eră condiţiuni favorite pentru crescerea loră şi le preţuimii mal multii pentru frumuseţa de câtă pen­ tru utilitatea Ioră. În fine, la plantele truncluale florile, sunti1 mono­ petale, tubulare ori crescute cu ovariu ' (epicorolie) ........ I sau stândii pe caliciu (pericorolie) sau sub ovariă I (hyppocorolie); fructulii loru este mal totă-d'auna o I [199] 3 199 capsulă. Nu cere la crescerea lorii oondiţinnî pre bune şi se mnlţumesoii cu ori-ce pămîntii. O se dămă acumă o descriere scurtă de t6te plantele r"uctuale vătămătOre pădunloru. OHAMAEROPHYLLUM SILVES'rRE (01. V ord. 2 D. L.) Caracterele. Rădăcina este conică , trunchiulă înaltă, dresă în susă, 2 -4 pici6re înaltii, Frundele suntii pinnate întreitii şi îndoită, peţiolit suntii În formă de sgheburî, Florile plate, albe şi neregulate stau în umbelle, celle de midălocii nefructifere, înflcrescii de la Maiu· pînă la Iulie. Fructuii: are o formă 'conică lun­ guleţă subţiindu-se în susă, coprinde 2 seminţe. EPILOBrUM ANGUSTIFOLIUM (CI. vm, ord. 1 D. L.) Caracterele. Rădăcina este tirîtore şi sc6te unu trunohiu dresii de 3-4 pieiore înaltă. Frun�ele suntti risipite şi ascuţite, verde-cenuşii josă cu nervuri ri­ dicate ne dinţate , la margine. Florile frnm6se for­ meq.ă o ciorchină dresă piramidale; caliciulii este pe­ rosu şi roşioru, florile roşiu deschisă câte o dată al­ be. Fructulil este o capsulă perosâ; timpulii înflo­ rireî este Iulie şi Augustii. Se arretă în locurile pe­ trose, î�p�ile munt6se. [200] t " 200 HUMULUS LUPULUS SAU EMEU SĂLBATICU. (CI. XXI ord. 5 D. L.) Caracterele-. Rădăcina are multe căpăţînl, pe fie care ană scote- unu trunchiir lungii, rămosu ; [run­ �ele suntă aspre; au câte 3 sau 5· ·loburl sau că suntă nelohate. Stipulele sunfă cordate şi nedinţate, uepe­ r6se şi resturnate. Florile stau în unghiulu frunde­ loră, s'arretă în Juna lUI Iunie, şi au bractee. Celle mas eule formedâ Panicule, suntă albe-galbi6re j eelle femelle suntă amente singuratice, ovale, verdişiore aromatice şi amare la gustu; cel patru so141 de josă suntii totu d'auna nefertili', fructulă semănă c'o nucă, Emeulii se intrebuinţedă la febricaţiunea berel. OROBUS VERNUS. (CI. XVII ord. 3 D. L.) Caracterple. Tl'unchiulii e dresii, gollă, colţatii, inaltii' de unu pieioru şi mal multă, cu rrun�e g6lle peţiolate şi alterne, avîndii 6 rarcehe de foliole ne­ peţiolate şi integre ; fll}rile staîi pe ciorchinî acsila­ re şi drese, stândii la o parte, suntii roşie la înce­ putii, pe urmă devină albastre; {ructulii este o tecă desă, g611ă, roşiriră devenindă pe urmă negră, Se găsesce În locurile umbrite; timpulii inflorirei este în luna lUI Aprilie şi Maiii. Seminţele suntă unu nu­ trimeată bună pentru fesanî. URTICA DIVICA SAU URSICA MARE. (CI. XXI ord .. 3 D. L.) Caracterele. Rădăcina este tîrîtore, trunehiulii are patru colţurt, este ocheşii 3 piciore şi mal multă înaltă [201] -1 u , I I L 201 şi el acoperim (ca şi t6te ceHe-alte p�rţl alle plan­ tel) cu ghimpI miel care ardii pelIea, fiindu-că suntă împluţl cu o materie arqet6re. Frun�ele suntii pe­ ţiolate, ascuţite şi ridate, stipulele suntîi ovale, ascu­ ţite şi dese în susîi. ]llorile suntii in abondinţă, stau in panicule ; 'celJe mascule au caliciurî di­ vidate în 4--5 divisiunî avendă şi atîţl sta mini ; cel­ le femeIle aii caii ci uri dividate în doue dividiunî cu o stigmă de forma unef pensule.: Fruct�lu este o a­ kene care coprinde o singură semînţă ; timpulă înflo­ rirei este în Iulie şi Augustii. Acestă plantă este la nOI o legumă pentru 6men( unii nutrimentii bunii pentru animale şi îmmulţesce laptele vaciloru. WCCIA CRACCA (vesce des oiseaux) (CI. XVIII ord. 3 D. L.) Caracterele. Rădăcina p6rtă tmnchzurl vergaţI, păroşf, derră debili, d'o înălţime de 2-3 pici6re. Frun­ ?ele suntă lungi, "alterne, şi coprinde foliole făcute sulă, terminându-se cu ghimpI fini. Furcile cu care se termină trunchiulă, are trei ramurl,' florile nume­ r6se suntii violete, stândă pe pedunculi lungi�.astfelii ca ciorchinele floriloră, şi suntă culcare una peste alta ca olanele caselorii, calieiulii gollii tubularti, este ceva părosii, stigmele suntă asemenea părose deră fructulU este o tecă g611ă, vîn6să: atîrnată josii şi ocheşiă, tim­ pulii înfloriret este luna lUI Iulie; planta se arretâ în locurile'Almina:te mie pădurei. Este unii nutrimentă bună pentru vite. [202] 202 VICCIA SYLVATICA (vesce des forăts) (01. XVIIr ord- 3 D. L.) qa1'acterele. Trunckiulu este vărgată, rămurosă­ d'o' înălţime de; 2-3 pici6re i rrun�ele suntii alterne, peţiolate şi coprinde foliole eliptice, neascuţite şi in­ tegre i stipulele suntii împărţite în doă părţl, dintre care una este ovală, cea altă rotundă şi crăpată multii. Florzle snntă albe sau vărgate albastre sau punctate, stau pe peduncnlî mal lungI de câtă peţiolu, formândii ciorchinî, Fructulu este o tecă g611ă. Timpulii În­ florirei este de la Maiu până la Augustu. Planta s'arretă în păduri nedese, Iuminose. Deră dintre plantele fructuale nevâtămătore pă­ durilorii vomii numi celle următ6re. TORMEN1'ILLA EREOTA. (01. XII ord 3 D. L.) Oaraclet·ele. Rădăcina este lemnosă, gălbi6ră şi la o tăiătură orisontală arretă ca o stea roşie şi produce multe trunchiuri drese sau şi culcate în josu, perose şi furcate. I;"run�ele ridicate şi celle ce stau la par­ tea inferi6ră a trunchiulul suntii peţiolate, mal susă stau câte 3 şi oppuse la punctele bifnrcaţiunei a trun­ chiulul. Stipulele de josu suntu tăiate în :3 sau 5 tăiăturî; stipulele de susii suntii integre. Florile stau câte una pe punctele bifurcaţiuneî trunchiulut şi pe virfulii lui, pe peduncull lungI; au caliciurî împărţite în 8 divisiunî şi numal 4 petale, �galbene şi 6cheş�-v., pe basa loră. Seminţele suntii ridate. Timpulă în­ florireî este în Iulie. şi Augustă. Planta se găsesce [203] 1":'", .... 203 în 'pădurî în locurile umbrite, pe ună solă prospătă. Rădăcina se întrebuinţedă de către tabacl SPIREA ARUNOUS. (OI. XII ord. 4 D. L.) Oaraclm'ele. Trunchiulii e 4-6 pieiore înaltă, văr­ gatu, gollu, dresii. Frunq,ele suntii alterne, peţiolate, g611e, tri-pinnate, cu foliole dinţate îndoită. FIm'ile stau În panicule lungi, spiciforme, pe peduncule scurte şi suntii albe; celle temelle suntă mal mici şi stau pe panicule mai miel, n'au stam inl, ci 3, 4 sau 5 stiluri cu st.igme ronde. F t'ucfulii este o capsulă. ce co­ prinde o samînţă sau două Timpulă înflorirel este luna lUI Iulie, Planta se arretă În pădurile muntose, pe lo­ curile umede şi coprinde taninu de tăbăoie. FRAGRARIA VESOA. (frage, fraise, erdbeere.) (01. XII ord. 5 D. L.) Oaracterele. Răddcina produce trunchiurl drese Însă scurte, dcră alte trunchiuri subterane, tîrîtore şi lungI. Ft:un1ele au peţioli lungi, cu 3 foliole ovale dinţate şi nepeţolate. Flo1'ile suntii drese, albe a­ văndii petale esancrate şi oaliciurf cu 10 tăiâturî. Fruc­ tulii este sfericti, cărnosii şi d'unii gustu dulce-aori­ şiorii. Rădăcina are soldf ocheşî, Timpulii înflori­ rei este dat la- 'Mail1 'pină la Iunie. Acestă plantă s'arretă în pâdurî, pe locurile fertile, lnminose, şi espuse 86re1u1. [204] t , 204 TRIFOLIUM RUBENS (trifoiulii roşiă), [CI. XVII ord 3 D. L]' Caracterele. Are spice lungf, assiliare ;: cu' pe­ dnncule lungi, . cu ealiciurl g6l1e avendă dinţl păroşt; petalele suntă. �oşii frumosă j stipulele suntă în for­ mă' de sabie; foliolele suntii dinţate, lrunc/u'ulii e văr­ gată, 'I'impulii înfiorirel este Iunie şi Iulie. Planta se arretă pe munţi păduroşî, TRIFOLIUM ALPESTRE. [CI. XVII ord 3 D L.] Camcfe1'ele. Trunchiulii este semplu, dresă, tare şi perosă. Foliolele suntti lunguleţe, vînose, vărgate _ şi dinţate finii , Florile roşit câte o pereche, stau cu capitele dese. Timpulu Înflorirei e Iunie şi Iulie;' s'arretă in pădurt pe locurile lumin6se, inane şi uscate. EUPHORBIA ESULA. laptele cucului, W olfsmilch. [CI. XI ord 3 D. L.] Caracterele. Trunchiurile suntii unu piciorii in­ alte, drepte sau culeate josă cu basele lorii, suntii rotunde, g611e şi au o mulţime de ramurI nefertile. Frun4ele suntă risipite, nepeţiolate, verdt-cenuşiî, cu unu ghimpe micii, suntii integre şi aci-forme (ca acf). Flo- rile stau în umbelle ram6se in îrrvelişiurt de mul�_., o fof, eră învelişiurile ceHe miel suntă cordate; peta­ lele. suntă camă cornate, semilunare şi ocheşe. Fruc , . \ i [205] , . \ i 205 lull1 este o capsulă triungiulară, g61lă şi coprinde se­ minţe rotunde şi albe. 'I'impulă inflorireî suntii lu­ nile lUI Maili şi Iunie. HYPERICUM PERFORATUM, SUNĂ T6RE. [01. XVII ord 4 D. L.] Caracterele. Rădăcz'nele suntii tîrîtore, dândii o mulţime de trunchiuri drese, g611e, rămur6se şi d' o Înălţime de 1-2 pici6re. Frun�ele suntiî oppuse, ne­ peţiolate, ovale-Iungt, neascuţite şi fngăurite cu gă­ ud f6rte miel. Flurile formeIAS VINCETOXICUM. (Oynanchum vincetoxicum) [CI. V 6rd 2 D. L]. 'Caracterele. Rădăc;,w este tîrîtore şi dă unii trunchiă dresii, simplu, d'o înălţime de 1-1 { picioră, Frunqele suntii oppuse, peţiolate şi integre. Florile stau ca umbelle terminale avendii câte 5 nectarie g611e în neuntru Frucluli1 este o capsulă neascuţită cu corone lungi albe alle seminţelorii. 'I'impulă în­ florirei: Maill şi Iunie. Planta s'arretă în păduri munt6se. Laptele care esse din aoestă plantă, este veninată (otrăvitu). AJUGA R.EPTANS. [CI. XIV ord J D. L]. Caracterele. Trunchiulii -princiiJalii e dresă şi nepă­ rosii (gollii). Trunchiurile radicale suntă tîrîtore, Frun­ dele suntă obovale, neascuţite şi esancrate, se termină în medii neotărîtii in peţiol! largi şi lncitorf. Flo­ riIe verticillate, suntii numer6se susii, mal rare JOSU, părose (ca şi caliciu) albastre, şi la base suntii albe. Buda de josii are 4 despărţiturl i suntii şi varietăţl cu fl0�" t albe şi cu flort roşiore, Timpulă înfloriref este de la Maiii penă la Iulie. Planta s'arretă la 01 nîn mulţi- [207] 207 me în pădurî . şi pe câmpurl ceva umbrite; coprm­ de o materie colorante, ECHIUM. VULGARE. CAPULU SERPELuI. [CI. V ord 1 I? L.] Caraclerile. Rădăcina este anulate, dăndii mal multe trunchiuri desse d'o înălţime de !-1{ pici6re, foile rădăcinale essii neotărîte din peţiolit loril, Prun­ qele trunchiare suntă alterne, nepeţiolate, lanciforme şi cu peri ta 1. Florele stau în spicurt 'mici ram6se, ne· curbate, care formedă o ciorchină, au caliciurf divi­ qate în 5. STACHYS SYL VYTICA. (CI. XlV. ord. 1 D. L.) Caracterele. l'runchiulU este dresă, perosă, de 2 pici6re înaltii, Frullgele suntă marl şi ascuţite, esan­ crate, perose la amîndouă suprafeţele şi moî. Flo­ rile suntii verticilate, câte 6; pe fundulii loru au sta­ mint peroşl cu perf tarl, 'I'impulii înflorirei este luna lui Iunie, arretândii atuncl flori roşif ce suntuames­ tecate cu albe şi avendă atuncl unu odorii neplăcută (puturosii). . I 'lanta s'arretă în pădurI, în locurile umbrite. O varietate a acestei plante, este stachys germanica; şi asta este vătămăt6re păduriloră. , SIL ViA SILVESTRIS. jale�u din păduri, ,,.. CI. ·n o;d. 1 D. L.) Caracterele. Frunqele suntii laneiolate, .cordifor- [208] 208 me, dinţate. Trunchiuli1 este părosii �i florile ataii in spicurl verticilate, avendii caliciurî neregulate şi corole labiate de colorf albastre, avîndii ŞI bractee colorate, ' d'o lungime ecuală cu caliciu. 'I'impulă înfioriret suntii lunile Iulie şi Augustă. Acestă plantă s'arretă în pădurf, pe movilele verdl, ierb6se espuse s6relui. DIGITALIS PURPUREA DegetaruIi1 (CI. XIV ord. D. L.) Ca�acterele. Trullchiuld este simplu, dresă, 1'0- tundii, părosă, d'o 'nălţime de 2-3 pici6re. Frundele snntii alterne, se termină într'unii modă nesimţibilu; peţiolil suntă ovalî, lanciolaţî, sbîrciţl (ridaţi), esan­ crf1ţ1 şi acoperiţi cu perl mOI pe faţa de josă. Flo-» riIe sunt-ii ciorchint lungf, drese, cu multe florî, avăndii o colore roşie frumosă cu pete 6ch ::şe in întrulii co­ rol el. 'I'impulii înflorireî este de la Iunie pînă la Au­ gustă; acestă plantă s'arretă in pădurile munt6se, pe locurile uscate şi prospete. Odorulă acestef , plante, produce o ameţire, t6tă planta este veninată şi se întrebuinţedă în medecină D'aceste plantă eseistă şi alte varietăţi, precum Digi­ talia germanicaşi ambigua, cu florî albe galbiore. ATROPA BELLADONNA. Cerefe ametitore (CI. V. ord. 1, D. 'L.) , Carac/el·ele. Rădăcina este gr6să şi produce unii trunchti1 dresii, rotundă de 3-6 piciore inaltii, cam*-.. -,o I părosii şi care se imparte în 3 părţl j deră ramurele se împartă numaî în 2 ;. frundele au peţio.I scurţi, suntii [209] -aseuţite, ovale, integ.il:e şi stau câte oj.pcreche. Flo- • File snntă. peduneulate singurasice, pendinte şi stau -Îll'unghidrile>' U:unq.eloru j corela, eilie:,d'o colorea viola- - tă- -mnrdară, ugalbenă pe base şi lpa din���ară este esmă- părosă. '/Jt:uch"[u, este, o« bdbă, �'m?ie IH9iţ9reJ şi se:mănă c'o icereşiă, are Înllneuntr�ldQ.!lălde,spW;ţiW!·l. '1.1impnlu f ·înflorirei . snntă lunile Iulie şi A\igust"'i 1 plan­ ta s'an'6tă în pădurile muntose, pucină la nOI, mnţţu în Transilvania ' . Planta acesta este forte veninată , putemii q.iee:' este cea mal mare ,Qtravă vegetală ; t6te părţile ci suntă otrăvite şi assemănarea. bdbeloră .eu .. cereşe aprod l.lSU multe nenorocirl, fiindii-că unii le aii mîncată dreptii oereşe şi s'a otl�ă,vitQ, de, m6J.·te j se �'Îllţl·,q,lmip.ţ�t1'elme, �tunc'i ' înOOţ>e -nmschit a se i'iltinde' pre multii hin aceste:' păduri. [41 Insectele l \Tătămât6re arberilorti , "găSe5cU la 'iHu�bhY'unn !'Silill sig"udl tftIde se-ascundă şi nu, pu­ 'wmu� $ă le stârpîmu, :' eâ.rlduJ'verâ. o -plta.ure� uscată' îueepe să q\'I'q.ă,-,a­ ''tnncf' rritiscrui "'sttntu1 -eoaductorit' focului şi atunci t6'tă -predutea'-'-mrtl!�e'ste "pbţ'inu prada; foculnf. B. DefJâ')lîch'Cili.el�':rrlllSclin 'ft>fMitorî pădnrilorăee J-e8plîc�'t>rin J Ip'TiiieteUP'urmatOre : a) Fiindii-eă' -1cieih}a�'solblfiJ 'SăI remîe pl!6spetu, că '" �liWnţ-el�°}tlh'n1ine?lă' ri.'ia'ilJ'bine(i�cit îtitliflCe8cit:.clinta"��.faci'i C31 niclscăl­ dura pre mare nicI fii�'ti-pl'el .Jnate:'laicl>dvÎnturlTlpre "fllfHS�e S'ănft· s'e� af.r'etlţ,W aB'0ttibtUiaJ.�ădurl. , cfl>ro�tt'rtt· e dl',tttnBril9Iat.oor.ilol'tl tineriţ ma.l·,�ll "'8�th��'titelYordt.-c�lg� (1t:fl�'pell() �s4hlfle 'ineridion� , I '-''e§\fl.ikă :CăUlUt'@Js&elu1. I , \lJ' Unde' stJ1W'furtii\p'llu .�. �dîncu, �i\'!llnde tăilă- [225] .. 225 einele arborilorii mergti orizontală subu suprafata l}cl­ mentulul, acolo muschii producă (';L r.idăcmele arbo­ riloră AA se usuce vera, Muschi1 erescă pe c6jn arboriloră mai tont d'a­ una tn partea nordică <1, arboril oră , şi asta este o bi­ ne-facere a natureî pentru arborf; fiindu-cii muschii Îi servă ca unu învelişă caldă în contra vîntului nor­ dicu rece şi vătămătoră (crivâţă); de aceea eândă se află cineva într'o pădru e �i It pcrdutii drumulii, e des­ tnllă ca să observe posiţiunea muschiloră pe arbori fi tndată o să scie unde e nordulii, prin urmare o să afle Iesne t6tf' punctele 011:umtI11u1. în genere, muschii vătămător! pădurilorii suntii aceia care, prin rădăcinele loru debile şi prin trun­ ehi urile Iorii simple, formedă nisce mase aşu de de­ se, în câtii rădăcioelo planteloră mai nobile nu potă să pătrun lungo-ovală), acestă muschiii cresce pe l�c1J.rile uscate şi nefertile. Dicranum sco­ pqrlhtm (c'o capsulă ci1indrică şi curbată). Acestii muschiă e forte comunii in unele pădun vechie. Dicra�ltln spurium (c' o capsulă ovală curbată) şi D. glaVCl/.lll (c'o capsulă -lungă-ovalâ-ourbată) acestâ plantă cresce în locurile h�min6se alle pădurei. b) Folositor! suntă: \ . Familia: Hypnoi1e, 'le împărţimii în "3 secţiuni 1) Hypnum la care, frundele suntii în doue serit: s. e. H. Sylvatic'um tc'o capsulă cilindri că curbată) H. undttlatum( 0"0 capsulă imperfectă oilindrică cur- bată.) H. lucens (c' o capsulă ovală şi pendirrtâ). 2) Hypnum la care frundele suntii unilaturale; s. e. H. incurvatum (c'o capsulă ob-ovălă sau restur- nată şi curbată.) H. crista castrensis (c'o capsulă lunguleţă şi cur- bată.) H. eupreesiţorme (c'o capsulă cilindri că curbată.) 3) Hypnum cu. frunde imbricate; aicî numimii, Hypnum triquetrum (c' o capsulă ovală oohese, roşie.) H. prol. ferum (c'o capsulă ovală curbată). H. proeolongum [c'o capsulă lungă curbată). H. squarosum (c' o capsulă rotundă ovală, cur­ bată), Lesceea complanata (c'unii ţrunchiii culcată, cu .......... ' cap sule drese). Deră suntă şi muschii numiţi tut'hae{orme fiindu că el formeq.ă turba, aici aparţine. , I [227] 227 1 Sphagnee, capsula are unu. capacă fără garm­ tură, ellă cade la maturaţiune. . 2 Splachnoidee, capsula este terminată cu dOI dinţt. 3' Bartrominee, capsula este terminată �cu o garni- tura dublă. Deră Între Sphegneeessistă ? Sphagnum obtultfolîum (c' o capsulă ocheşă şi sfencă), S. acutiţolium (c'o capsulă ovală, cu unu pedun- culti ceva mai lungă). Între splachnoide numimă: S. ampulaceum (c'o capsulă cilindri că, dinţată). Deră între Bartrom,neele numimă. Bryum squarrosum (c'o capsulă l�ngă eurbată) şi Minium palustre (e' o capsulă hmga-ovală). . r. ... - - .. I I I i j [228] r " ... CAPITULU VI. !JESPRE I.I()HENJ!J (Flerhteu). 12a Intrebare. Ce înţellegemii prin lichene ? Relfpunsii. Suntîi plante care au unii trunchiii eorticale, frundată şi arbustiformu. ellii produce pretu­ tindinea spori (seminţe) şi afară de acesta P' oduce adese ori nisce capsule �eminale (theClt) colora­ te; scestii trunchiii pote să fie formatii de diferite mo­ duri şi colorată cu diferite colori şi despărţită în diferite felurt; cu tote acestea, este ellîi totă-d'o da­ tă trunchiii, trunde şi frnctu. 129 Intrebare. Lichene ore aii florî '( Reipunsfi. N'at'l adeverate Hod, ci srmulitndinea (car.: sem�nă,)cu Hod şi care :oe numescă Apothecia ; acestea s'arrett3: pe suprafaţa trunohiulnî ca nisce pe­ cetit saă 80141 saîi farfurii mict, sau ea neci : t6te snntii formate ÎJl altiA. felii de citii trunchiii şi cu­ prindii o pulbere fini. 130 I,dt'eb(J"�. Care circmn.stanţi& este favtft'll'" bile eeesceret licheneloră î RefIJ.ns.· Unii aecii umedu, de �� eUe ll'udUi _,_1 [229] r _,_1 229 DJal frum6se primăvera şi t6mna, de şi elle continue a essista şi vera. t 31 Intrebare. Care posiţiune este cea mal fa­ .... orabile hchenelorii ? Respunsii. Ruinele de petre; în genere le place unu solii debile, petrosă, unde numai cresce o altă plantă, precumii p,i suprafaţa trunchiuriloră arboriloră, ma'! cu semă se arretă în locurile umede. 132 Intrebaee. Care lichene au vr'o infiuinţă asupra păduriloră şi ce felii de influinţe essercită? Respunsii. N egl'e�itU că au o influinţă; Însă tre­ b ue să deosibimă între lichene care' crescii josă pe păn.intă şi între acel1e care crescă pe arborî; celle d'întîiă suntii folosit6re, pe cândii ceHe de allii doilea suntă o vătămare mare pentru pădurf, de şi eUe s'a­ retă totă d' auna pe locurile uscate alle c6jeI, ânsă elle se întinde de la aceste locurt, năvălindă şi pe lo­ curt sănăt6se alle c6jel şi acolo nimicescă c6ja şi cu dînsa vieţia şi crescerea arborulnî. 133 Intrebore. Care lichene suntă mal commune tu pădurile nostre, acoperindu trunehiulă şi ramurile arboriloră ? R�spunsii. Celle următore genurt : 1 Veruccaenea, la care trunehiulii este unu felii de eruste (sgaibe) şi fructele suntă respîndite şi acoperite. 2 GrapMdee la care trunchiulii este o crustă (sgsi­ be) cu fructe grămădite şi cufundate (neacoperite.) , 3 Leciâee, trunchiulă este o crustă Bau ca o frun­ f}ă, însă fr*ctJe. Ap6theciei suntă ronde şi ca far- furi I a. 4 Parmelliacec. trunchinlii este crustâţosă, pelosă [230] 230 saă ca o mătură şi fructele stau grămădite formândii ca nisce nucI. Essistă feluriml de Parmeallicee dupe posiţiunea fructului. 134 Intrebare. Pe care arbori s'arretă mal cu s'emă lichene; şi cum se numescii ? A. între Verucarineele acelle care aii fructe sim­ ple, negre, acoperite cu o pelle tare care se numesce Arthome de care essistă multe spece şi care s : arretă pe coja fagulul, aţaruluî, frassinulut, mestecănuluî şi a comulul: a doua secţiune a verucarineelorii coprin­ de lichene care au fructe ronde, cufundate şi acope­ rite cu două peliţe, cea esteri6ră e negl'ă, tare şi în­ găurită în susii, cea interioră e subţire şi încongi6ră unu simbure compusă de celle golle. Suntii multe fe­ luri de Verucarie, care s'arretă la pomi, stejarf, fag1 şi moliftă (pinus picea şi sylvestris). B. Graphideile, d'aceste Iichene sun tu eră 2 fe­ lurf; unele au unu trunchiii omogenă, albii, fructe lungi 15'0 pelle negră, cu cellule fructuale cilindrice (s. e. genulu Grophi« care se ţine pe felurimî d'arbor1 (mal cu semit pe fagi). Felulii alll2-1e are unu trunchiii cenuşiu, deră fructele suntă acoperite c'o pelle negră (s. e. feluriml de Opeqraphe care se ţinu pe stejarii, fa gu şi molifţi}, C. Lecidetle : de aceste suntă eră multe spece care se ţinu pe pinus sylvestris sau pe petre şi pămentii. D. Parmelliaceile de care, precumă ::1,111 (FSll mai susă, eseistă f6rte multe spece despărţite în multe gru­ pe; se arretă pe felurimî de arborf şi '1 strică. --, , [231] r CA.PITOtU VII. DESPRE C!VPER('/. (Pungi, champignons, Schwămme). 135 intrebare. Care plante numimă fung'i sau ciuperci? Respunsn. Aşa numimii nisce plante părăsite care se formedă din putrediciunea materiilorii vege­ tale şi animale. Construcţiunea lorii este pură celu­ larie, însă nedesvoltată bine; n'au florî, ci unu felii de seminţe pulberose de care se desvoltă flmg'i UUOI; mal cu semă cândii essistă o uUle�elă favorabilă cresccrel 10171'1 136 Întrebare. Cumu trebue să classificâmă fun­ g'l în punctulii de vedere alin silviculturef? Respnnsu. În privinţa formei lorii, le deoaebirnii: 1 In seminţe pure, care :,;'arretă numat ca llisce' seminţe miel microscopice, fi e. mucedelă, gangrane griulii etc. 2. În oesicule (băşicl:) care eoprinde 'În sine o mulţime, de seminţe fine; s. e. trufa, Boristii etc. 3 Unu globu sau o capela (pălărie) stându pe unii trunchiă; în aceste fungt, seminţele şedii in nil5- [234] o- 234 1. Aqoricineei au sub capsule nisce foiţe; essistă: Agm'ieus coudicinue. e mangabile, s'arretă pe trun­ chiuri putrede Aqaricu» -slip/ieus, are ună gustă adstringinte, ne plăcută, cresce t6mna pe stejari în nisce caturf. Agarie1l8 'alnene; s'arretă pe Aninu. . II. Polypore, seminţele loru stau în găuri sau tubt care se află sub cap sule; essistă: lJ'Jerult"lt,�, capela e cărn6să, pelosă, n'are trunchiii. Boletus Fomentarius, dă cea mal bună iască; s' <\1'- '� retă mal cu semâ pe fagt stricaţî. Boletus abietmue, s'arretâ pe bradi şi pint. Boletus purgans, s'aretă pe pinus laricis, e unu remedii. Boletus ciirinus, cresce pe stejartt şi Mespilus. Boletus betulinue, s'arretă pe mestecănii. Dedalea quercina, cresce pe stejarii. Deda/ea suavf!6lens, s'arretă tomna pe salcie, are unu odoril plăcută, llydne(l, aicl seminţele suntii pe partea de susii sau pe nisce necl sali ghimpt; aici essistă: Hydnurn ţarinoceum, în sălcî g61le, putrede neuntru, HydTlum. querciuum, pe stejaru, aceste fungt aco­ pere lemnulii ca o crustă. Ţe!ephora quercina, cresce pe stejaru din care a­ copere o parte mare., Teiepliora corulea, cresce în societate pe alun u aninii etc. Telephora purpurea, cresce pe bradă şi pinus syl­ vestris; arborit la care s'arretă aceştt fungi (telephor� ' nu suntU încă pre stricaţ1. I 1, [235] 23& Morcheline "au forma unul işlicii boerescă d'altă dată, acoperită pe din afară cu seminţe; aicî essistă: Pesija pulchella, pe ramurt uscate alle stejaruluI. Pezi,ja ţnnea, pe ramurile pinulut, unde s'arretă aceste fungI, trunchiulă şi ramurile suntii marte. Sphaeriacee, au nisce tubî aflînduse pe o beşică deschisă susii; aicî cssistă : Xyloma acerrinum. s'arretă t6mna ca pete negre pe trundele n � nrulul. Xyloln(t ţ.iqtnum, pe frundele fagulul. Sphaeris jJltllcti(urmis, pe frundele fagului şi ste­ jarulut. Sphaeria pini, s'arretă în totu anulii pe coja pi­ nului. Lyeopodace�, au o besică îndoită cu seminţe, fă-­ re trunchiu; essistă: Tuber sibarium; sau truffe (truffes), vestită ca o delicateţă scumpă, cresce în Franeia (Perigord) în pă­ duri de stejarii şi de fagu ca la unu piciorii adîncă sub suprafaţa pămîntuluî, se gătesce tornna; căllăto­ rit dnpe truffe, o caută. cu eăînî sau porct. Serleroderma eercinum, cresce în pămîntii în pă­ duri de molifte, ajunge la mărimea, unel nuot ,sau u­ nul mării: cerbil şi alte animale " re ţine ,.-8 septămîni; câte o-dată, însă raru, caru­ buşuh1 esse mal nainte şi atuncI se aretă pe su- [245] 245 -prafaeia pământuluf. Deră în genere, acestâ esşire a corabuşulul de. sub pământii, se mmeqă în 111na lUI Februarie astii-felii că ellii s'arretă totu înrr'unii timpti _ cn esşirea frundelorii nuol şi toomal atuncî face dau­ ne (păgubi) mari. -. S'a propusă multe midloce d'a scăpa d'aoestîi reu. Deră cea mal bună proposiţiuno este aceea d'a sgndui arboril de dimineţa (cândii aceste insecte suutii ametite) şi dupe ce vorii cădea, a le ad una, şi a le sdrobi şi a turna apă ferbmte peste dînsele, cadave­ rile Iorii suntii o mâncare bună, pentrn porcf şi pa­ sert din curte (numai gîştele nn le mănâncă). îusă dupe acestă mâncare, trebue săle dea multă apă ne be­ utii. Acestă operaţiune trebue să se urmede neîn­ terruptii de la finitulu lUI Aprilie pene la finitnlii lui' Maiu. Mar greu este a nimici prin săpătur! .în mal multe locuri -larvile ce trâiesciî sub pământă. Ace­ stii animală are şi inamici naturalî; eârtiţa (talpa), nevestnfea, şorecele, ci6ra şi ciooărlanu suntii asse­ ruenea inamici naturali ai larvelorii loru, pe care le gonescii reu.' Deră �i carabuşiî în stare per­ fectă, suntă goniţl şi măncaţf de către Iilieci, vulpi! ariciii, şderă şi o mulţime de paserl insectivore ((\1d­ .ra etc). 3. BRUCHUS PISJ, (stricătornhl madărif). Este ... unu. �răbuşii mieii, cam patrată, 6cheşii­ negrn, ceile d'.înti'iu articulaţiuni alle antenelorii suntu roşi6rej are unu punctii pe gîtii şi peri albi, aceste in� [246] L , . r .. 246 secte pune ouele 101'(1 în teeile maqăril, acolo essă din oiie larve, nutrinduse p�ne se facu insecte per­ fecte; acesta se face pe costulii maqării; insecta dupe terminaţi unea maturaţiuneî, părăsesce madărea din care a remasii numai învelişii; deră nunumaî ma­ qăril, ci şi fasolii şi bobelorii suntă asemenea vătârnătort- 4. CURCULIO GRANAHIUS, LINNEE) (stricătornliJ grîulut) Aceste insecte are o reputaţiune destulii de rea diu causa dauneî (pagubei) ce face magaziilorii de grîu; d'aceea vomii vorbi aici despre dînsu, de şi nu intră tocmal în sfera silvioulturef, Acestii cărăbuşii ce apparţino la familiea eurculionide ( cărăbuşî cu trâmbiţă) este forte micii (nmna'i 2 linii lung'l, �i I It linie largii) de co16re ocheşă, gîtul!\ 1 este punctată, aripile suntă vergate şi punctate. ElIu se arretă pri­ măvera şi la începutulă verei, tîrindu-se pc păreţit magaziilorti de grîu şi pune acolo un II OUD, din ca­ re essă o larvă care astupă g'aura cu escrementele el �i Se nutresce din substanţa bobuluî (făina) în c9.tii remâne numai tărîţia ; are trebuinţă de 4 ° de zille ' penă la terminaţi unea seriei metamorfoselorii salle; într'unu auă se produce mal multe gencraţiunel; suntu forte produotivf; o femelă pune 150 oiie; apoi soco­ tindii mumaî doă clocirî (generaţiunt) într'unii anii, totu, va esşi dintr'o perechie în cursulu unul anii, su- ma de 6,000 mii cărăbuşl perfecţi, ......., . Singurulă midlocă d'a păstra grîă de dauna lorii, este d'a'lii aerisi' adese-ort şi adecă d'a restorna şi [247] 247 svîntura dessă cu lopeţi- grămeqile de grîu din. ma­ gaziI; deră pe eândii grămedile celle marî se svîn­ tură astă-felă, nu trebue să atingă niminea grăme4ile celle miel; căci insecta fiindu gonită din celle mari, fuge, se ascunde in celle mICI, ŞI le umple atuncf trebue adnnate grămezile miel şi aruncate în apă ferbinte, O rudă a lui (Sitophilus Orizae) face mal cu semă daună în magasil de erezii şi chiar în unele locuri mănâncă dupe câmpii cocenil porumburiloră; ellă arc 4 pete roşii pe aripile salle celle miel. 5. CURCULIO POPULI, LINEE (stricătorulii viţel). Acestu cârăbuşă cu trîmbiţă, e mai mare de câtii cellîi precedinte (este 4 linit lungii), şi trîmbiţa lUI e atâta de lungă in câtă occnpă a, treia partea lun­ gime1 corpului seu; este d'o col6re frumosă verde, metalică sau albastră ca oţelu. Mascululu are unu spinii micii pe gitu dinainte, la fie-care lature a cor­ pului, Ellti s'aretă la viţă la începutulii primăveref şi dupe 'ce au esşitii foile viţei; femela îşI allege o f6ie convenabilă, taie peţiolu in doă cu gura (trîm­ biţa) ei, o face sulii, ori singură ori fiindu agiutată la ace stă operaţiune de masculii şi pune 4-6 oiie, pe suprafaţa de neuntru a foit. În pueine qille, esse larve din aceste oîie care mănâncă f6ia În neun­ tru; atuncf f6iea se usucă, se vestejesce şi cade josii, apot atllncl et!!Sll -larvele pe pământă, unde termină desvoltarea lorii. Det'ă prin stricarea frnndelo rii vi- [248] 248 ţel negl'eşitu că nict fl6rea nu p6te să se desvdlte, prin urmere nu se face strugurl. Deră nu numal în vii, ci şi în grădint de p6me s'arretă acesta Qărăbuşu) mal cu semă pe peri: (py­ rus 'communis) Unde îşI allege chiar m ugurile ca, să facă sulă şi si depuie oăele salle acollo ; ellu taie ehiarii vîrfurile -l�starilor(l tinerl şi le face sulii. Modulă: d'a păq.l viile şi grădina de pome, d'a­ cestă insectă, consistă d'a aduna cărăbuşelc 'nainte a desvoltărel frundelorii sau d'a rupe t6te frundele fă­ cute sulii şi ale arde în focii; asta este singurnlii mi­ qlocii si guru de nimicirea acestel insecte. 6. CURCULIO CUPREDS, (stricătorulu pruneloră). Acestii cărăhuşii stricâ mal eu semă prnnll ŞI r aişil, câcl ellii pLllle ouele salle în fructele acestora arborl tăindu pedunculî loru prin care atîrnă de ar­ borl, şi asta face ca aceste fru,ete cada naintea ma­ tl1rităţel loră. E ceva mai mare de câtă cellă pre­ cedinte, aripile salle nu suntii netede, ci carnii văr­ gate, avendii colorea d'aramă : corpuhi şi piciorele snntîi ceva mal închise; deră trîmbiţa şi antenele snntii negre. Femela pune oăele salle în prunii du­ l)e ce au agiunsii la mărimea unel migdale, deră în caise mil pune dnpe ce all ajunsă la mărimea unel . nud; loculii rănitu se face 6cheşu şi se împl1treq.esc-e. Fructele atacate d'ac8stU căj'ăLuşii, s�ntu perdute fără ........ '. scăpare. Essistă unu assemenea clIrcu!io Rocc/ws care a- ta.că meril şi chiar' unu alttl curcu1io pentm pld (O. [249] pedicularius); E"1 atacă aceste JP6me în modulii de­ scris la C. cupreus, Modulă cellii mai sigură d'a nimici aceste in­ secte. este ea îndată dupe ce p6me1e atacate au că�utU josii, d'a le aduna şi a le arde i'n f9CU, departe de gră­ dinf, încă 'uaintea esşireî larvelorii d'intr'însele spre­ a se desvolta, 7 CURCULIO PINI, Linee (Stricătorulii moliftului). AcestU cărăbusii eseistă mai în tată Europa în locurile unde suntii păduri de moliftii, adică pinus picea şi de pinus sylvestris ; i'n aceste păduri ellă fa­ ce daune insemnate ; ellii e cellă mal mare curculio de pădure; căci are 3 I/�, pene la 6 linii lungimea. �i 3 linil lărgimea; e (le eolore ocheşă închisă bă­ tendă în roşiîi; trernbiţa lui e lungă ca gitulu seă, e grosă şi curbată i'n josii ; antennele suntii la sfîr­ şitulu loră umflate în formă ovală şi de colore oche­ �ă deschisă. Aripile celle gr6se, suntîi punctate şi vărgate : copsele piciorelorii aii la sfîrşitulii lorii eli!, unii ghimpe grosii; peste totii corpulă essistă perî ro­ şiorl respiudiţî, care formedă pe aripl ca nisce ban­ de' (panglice) oblice .. Larva luî este 9 linil lungt şi 2 linil Jarg), are unu capii mare, ooheşti-roşioră, N. 2 pete deschise pe frunte, - corpulii seu este albii mur­ darii, şi acoperită cu perî tarI. Nimfa lUI e acoperită cu ghimp'l. Ace�l c�răbuşu; de şi se găsesce în totii anulii 1n pădurI, cn t6te acestea, timpult1 umblărel salle sllntii lunile MaiU. şi Iunic; lfl nc�stu timpii femella pune - .. J [250] �50 ouă şi face. mare daună păduriloră de molifţl, nu ca larva, ci' ca insecte perfecte (asta este o escepţiune la aceste insecte). Ear6de trunehiulă, crăcile, rădăcinile şi mugnriî, le strică cu desăvîrşire ŞI pentru acesta 0- mdră arborii; o apot rănile făcute de dînsa În a­ cestl arbori, o attrage şi insecta Bostrichus care este în­ că- unii inamică mal mare pentru molifţl , mal cu semă pinus picea şi silvestris în' vîrsta tînără de 3- 6 anî, sufleră multii. de dînsa; latvele acesteî insecte trăiescii în lemnulă numiţilorii arbort, nu numal fi­ indii vii, ci chiarii în lemnulă Iora tăiată şi făcută stânjenă ; elle se nutrescîl de alburnulă 10rt1, rar de c6jă; acolo urmedă şi metamorfosa lorii. • Unu silvicultoru bunii, trebue să se g�'ăbeşcă a depărta din păduri toţl arhorif (viî şi tăiaţi făcuţî stân­ jenă) unde s'au înoulbatii ,�ce�te larve; apol în lu­ nile Iunie şi Iulie, trebue săpăte în pădurî în multe direcţiunt gropi del O police late şi .12 adînci, cu pe­ reţi repedî ; cărăbuşiî care au cadulii în aceste gropI .numaf.potîi să essă şi trebue înnecaţl acolo cu pă­ m�ntt1 aruncată peste dînşii; mar bine este încă d'a acoperi aceste .gropl cu legături de nuele verdi, căct sub dînsele s'adună de sine mai t6te oarabuşe Ie şi suntii lesne de prinsă acolo. Deră acestă insectă es­ te şi ea gonită d'o altă insectă mal mare numită Ca­ rabue granulatus, Linee, care o gonesce, '1 rupe ari­ pile, îl spintecă peptulă şi burta şi Jllu mănîncă. 8 CURCULIO NOTA1.'US (p�sodes) Linee . ........- .. Acrstă insectă este asemenea d'o mare impor­ tanţe pentru silvicultoră , de şi e multa mai mică , L [251] 251 . - (2 1/2 -.'l linii lungă şi 1 1/2 Iinit Iargă); antennele 'sal­ le se află băgate În midloculii trirnbiţef �lle j lungi­ mea trîmbiţet este ecuală în Iărgim-ee: corpulul j este mal lung'ii la femellă de câtii la masculii, �i e cur­ bată în josă, trîmbiţa şi capulii suntă ooheşă-roşif şi punctate j deră totu corpnlii e mal ocheşă şi cu so141 păroşi albi, pe aripl are doue panglice, una ocheşă alta albă; aripile suntii vărgate şi' punctate. Aceste insecte face dauna cala rve şi ca insecte; căcl femella 'ŞJ allege arbori! tinert de 4--.:-8 anl, mal cu semâ de pinus sylvestris, face acolo găurI ea de ace şi pune 25 de ouă într'unii arboru i larvele ce essii din oue, 'şi facu nisce galerii şi cavităţi eliptice­ În neuntrulu arborulul sub coja, Salt şi în lemnir pînă chiarii la măduvă, deră şi în conurile (fructe) aces­ torii arborl se găsescn larvele, Unde se vede pe din afară la conurt ca nisce picătură de ruşină, silviculto­ rulii trebue să bănuescă că în neuntru connrilorii să află aceste Tnrve, În luna lui Augustă, larva se schim­ bă în conii şi devine o insectă perfectă. Silvieultorulă trebue fără perdere de tim-pii a de­ părta din păduri arborii attinşl d'acestă insectă i şi ellii pote să deosibescă şi de departe acestl arbort tineri bolnavi, fiindu că acele Iorii suntii roşite, şi cu uşurinţă p6te desrădăcina accstt arbori tinerl; Deră şi lemnele făcute stânjinî şi puse l'a păduri, trebue de­ părtate. ' Familia XYLO*fAEGA (mîuoâtore de lemne) .' .... T6te cărăbusele acestei 'familie trăiescii 1n ar­ bori, adică ori tu epidermâ:, ori în liberă, orI În al- - .. [252] ;� \"Ţi' \ .,,/ 252 bumulii arb oriloră, nutrinduse de lemne; unele se ţine in arbori cu frunde, altele se tinu în arborî cu ace, pucine se ţinu în amîndouă. În acestă familie essistă insectele eelle mal vătămătore pădurilorii şi cu d1'eptt. cuvîutii au attrasii asupra lorii totu d'auna a­ tenţiuuea silvioultoriloră; de aceea felulă trninlnf 101'n . a fostii bine studiată şi e bine cunoscută . • (. Aceste insecte suntii in genere f'ărăbnşi miel (de r--3liniIlllng'l �i de o linie largi), corpulă loră e cilin­ drică. pero;su, de colore galbenă, och'E'>-!ă, roşie sau ne­ gră; capulă loră e rotundă RaU prelungită inainte în forma unul botii ; antenele suntii mal scurte de câtl1 capulii, carou rupte şi la virfîi suntîi umflate; mas­ sila de snsii e tare şi cornosă, la marginea din nă­ untru suntii dintate, massila ae josu e forte tare, as­ ta este conformă reginuluî (felulii traj�lul) acestorîi animale care se nutrescă de lucruri tart, Gitnlii loră e tare, boltitii, cilindricii şi punctată; aripile celle tari acopere totu abdomenulă , suntii boltite, dintate, plane saă aplatite (tnrtite). Larvele loră semănâ cu acellea alle oucorlionidelorii, suntă cilindrice, fără pi­ ciore şi în loculii loră au nisce umflăturl, trăiescii ca larve şi ca insecte subă cojă, 1n albumll sau libenl. şi facu' în lemnulu arborilorll nisce galerii tOl'tuose, pe care insectele le părăsesCll pUQinu înaintea im­ pl'el1nărei loru, sbo1'u şi se prenmblă lmpregiurulu· a1'­ boriloru: pe urmă se întor<;.u la arborn 71 se împre­ ună in niscecavităţiJe lărgite făcute de elle dinadinsu .ca cameră de culcati1 in galeria al'borilorll. Acestă familie se împarte 1n Bostrichus care se � :;ţj:.,. ţjne sub epide1'ma c6jei; în H,ljlesinus care se ţine în liberu �1 în Eccoptogaster care se tine in alburnti, [253] 253 se cunosce pînă acumii mal multii de 50 spece din­ tr'însele. Boetrlchidele se deosibescii prin articulaţiunile tar­ sulul Ioră ce suntii t6te ecuale şi nelobate, capulii loră e sfericii (nu cu betii) , gîtulu e oilindricu eşşindă afară peste capă, aripele celle gr6se suntii 1 '/2 orî mal mare de câtă gîtulu; burta e boltită. Dintre bos­ trichide vomii numi aicl celle mal importante spece. 9 BOSTRIOHUS TYPOGRAPHU.3, Linee, (MU'lcătorulu molifţiloru}. Acestă insectă este d'o lungime de 2-� ! linii, d"o lărgime d'o linie; corpulă seă este cilin­ dricii, ceva ingustată inainte ,şi În deretă, gîtulu (a­ fară d'o Jinie în midlocii] este carnii umflată şi pun­ ctatii. Aripile celle tari suntîila sfîrşitulă lorii carnii cufundate (aplatite) şi repede; la margine suntă din­ ţate (cu 4 dinţi, cellă d'allii treilea. este cellii mai ma­ re) insecta e de colore galbenă deschisă, sau închisă şi chiar ocheşă. Ea s'aretă numal la molitţl adică mai totă d'a­ lina la pinus pioea, raru şi la pinus laricis. Di�tr" acesti arbori, eu 'şi allege pe cei mai debilî, sau des­ rădăcinnţl şi resturnaţl din causa vîntului şi chiarii lemne de molifţi tăiete, grămădite şi făcute stînjeni în pădurl j câte o dată, attăcă şi arborii sunătoşl şi bătrînî de o vîrstă de 80-100 de ani. Modulii a, taculul seu, este celiă următorii: la începută sau la 15 Maiu, 'itls8Ottl. petftlctă plecă din loculă nascereî sale şi cânnă timpulii e seninii şi caldu, începe a. sbma încong'iurândii vîrfurile numiţiloru· arbori, cău-· [254] 254 tândii dupe locurile convenabile unde se depule oue­ le loră ; elle mergii atunci în grămeq.i mari în câtu semăna de departe cu nuorî; cândti aii găsitiî unii ar­ 'borii viu sau mortii convenabilă pentru depusulă 011.­ eleleru, începu . a găuri c6ja lui; la arborii viî, gatl­ ra merge oblică în susii, cu scopit ca apa curgendii pe trunchiă din susă în josii, să nu se strec6re în ga­ leria ce comunică,' cu aceste. găurf ; acestă galeriă pătrunde c6ja, la finitulii ei insectele facu ca unii felii de cameră destinată a fi o cameră nuptială pentru împreunarea sesselorii. De la acestă cameră, mergii multe alte galerii În susu şi jOSUj apol de pereţii lorii msectele lipescii 60, 80 chiar 100 şi 130- de oue ; deră găurile intrărel le lipescii cu req.ătură de lemnu (numită făina oermiloriiş ; larvele care essii dintr' a­ ceste oue, facu din nuoii nisce galerii elegante ClU"­ bate în frImă de şerpe, care, din ce În ce se Iăr­ gescă mal multii. La finitulă unei galerii :30 asşedă larvele 'si asteptă schimbarea lorii În nimfe; 't6tă seriea me- o tamorfosel loră, de la 'larvă pînă la insecta perfectă .,. , I se termină în timpă de 12-13 septemînt. Deră in- sectele perfecte, r6de c6ja făoendă 'tcolo găuri ca de împuşcătură de alice. Câte o dată se produce în cur- - sulă unei vere doue generaţi uni a. acestoră cărăbuşî ; " deră mal totu d'auna generaţiunea a doa n'are timpu a deveni insecte, şi le apucă ierna fiindu în stare 9-e. larve sau de nimfe. Cu t6te acestea, se găsesce o în aroo1'l în t6te sesonele anului acestă insectă 'În t6te diferitele stări aUe desvoltărel 101'(1 (oue, lal've� nimfe şi cărăbuşl). . -':1><' Presinţia acestoru insecte îneuntru arboriloru, se ­ cun6sce prin semnu că acele acestoru molifţl, mal cu [255] 255 semă acellea de la vîrfulii trunchiulut şi allii orăeiloră se facă galbene saii roşil; câte o dată însă, acele ră­ mână ver(F ca mal nainte, deră trunehiulii priimesce o colore cenuşie şi se jup6ie de sine. Unu altă semnii sigurii pentru presinţia acestorii insecte, este presin­ ţia făineI de verme, ce se scurge josii de la picio­ rulă arborulul : la acesti arborl se ţine pasered. ghio­ n6ia (picus) care cioonesce cu oiooulii seu tare pe c6ja loră pănă cân Iii prinde lan-il care se află de desubtă şi pe care le mănâncă cu poftă, şi asta este ună senină bunii. Aceste insecte producă câte o dată mari devas­ taţiunt în păduri de molifţf aşa se scie, că în unit ani elle au nimicită în Germania numal În unele pro­ vincit câte 400,000 şi ehiară unu milionii d'arbori; deră în anulă 1780, aeestă insectă a nimicitii în ţi­ nutulă german il Harţ, doe milione de arbori. Midloculii cellă mai sigură d'a preserva pădurile d'acestii biciă este, 'd'a visita adese ori pădurile şi des- . coperindii unu singuru arborii măcară, attacată de Bos­ trichus, îndată trebue să '111 taie şi să 'Iu ar�ă i derâ lemnele făcute stânjenl, trebue grămădite departe d'ar­ borl ; apoi e bine a face nisce curse de arbori, atîr­ nate peste gropi adinci sprijiniţi pe petre sau lemue, astii-felii ca cărăbuşiî vrândii a se asşeda pe acestl ar­ borl aşa culcaţI.· vorii cădea in gropi şi numal vorii pute esşi, Asemenea e bine � jupoi c6ja arboriloru " attacaţl şi a o pune ,la s6re, atunci t.6f.e larvele vorii muri; la operaţiunea jupuil'ei, trebue' nisce pă­ tU!'I aste.r,pute .�su,.-ea să caqă larva"pe dînsele şi a­ ceste paturI trebue scuturate în focu. Impregiul'ulu fo­ culu.l, trebue făeutu ca unu cereTI de cărbunI aprinşi, - .. I li [256] 256 ca să nu pIStă să scape de viii nicI" o larvă sau in­ sectă. Daca, prin neîngrijire s'a încuibatii acestă insectă În arborii viî şi în lemne de stânjenil aflânduse în­ tr'o pădure, atuncî mal nainte trebue curăţiţi arborii cel vil şi pe 'ţii-mă lemnele de stînjenă, deră nu intr'­ unii ordinii contrariu; altmintrelea pote să fie acesta d'o mare vătămare pentru păduri. O rudă a acestui Bostrichus, este �l unii altii Bostriohus (B. Stenographus) care este încă şi mal mare; ellu se tine în pinus sylvestris şi face acolo mari daune; modulii stîrpiref salle este ca de cellă precedinte. Genulă Hylesinus sau cârâbuşî care se ţine în li­ beril, au unii capii cu unii betii, unii gîtii ceva scurtă, aripile nu suntă nict turtite nict dinţate; trăiesou a­ semunea "·în conifere (molifţt]. Ge�ulu Eccoptoqaster sau cărăbusi do alburnă se distingă prin burta lor ii ce, la facia de josă la sfîr­ şitii se sue în dată în susă, curbatii într'unu unghiu dreptă ; co161�ea este ocheşă � larvele au unii capii mai grosii şi mal puciul perî; aceste larve se ţine în ulml, stejarî, mestecănt şi în pomi ; facu acolo galeriI o­ rizontali pînă la alburnii şi astă-felii omorii arborit j unulii dintre cărăbuşî (Ee. intricutus; Coch.) aii ni­ micitu uâ dată în bois de Vincennes lîngă Paris 50,000- arbort de stejarf d'o vîrsta de 25-30 de ant. ·CERA�IBYX CAROHARIAS, (cărăbuşă-ţapu allii plopilorii) AcestU cărăbuşă ,apartine la familia Cerembice . . ' [257] . ' sau carabuşi-ţappi , numiţi aşa fiindu-că antenne­ le loră semănă cu c6rnele unul ţappă, Ellii este 6- cheşă sau galbenă, mare (de lungimea unul policiii), pe eorpulii seu are ca nisce gropI n.icî, negre şi strelu­ citore ; antennele salle suntii negre, larvele lUI, n'au pi­ 'ci bre, cilindrief, 1 � policr lungt cu unu capţi pă- tratii şi micii; trăiescii în plopl (populus}' tinerl pînă la virsta de 20 de anl ; cându acesti arbori suntii slăbiţi de larve, cellii mal micii vîntii '1 dă josii. Miq.loculu d'a păstra plopit aleeloră d'a�estă insectă este d'a le unge cu pâmentii galbenă făcutii cocă. Be stejari s'arettâ Ul-1I1 Cerambyx mal mare (Cel'. heros) d'o mărime de 2 polici, de colore negră şi cu antenne mal lungl de câtii corpuln ; ellă face galeril în arborî de stejarii. În salcie trăesce Cer. mosohatus de oolore ver­ de strelucit6re, dă unu adorii plâcutii ca de nnscă: T6te aceste cerambice cadă lesne dm arbort oându '1 scutură cine-va mal bine . 9. CHRYSOMELA. Suntii nisce spece de insecte chrysomela care se ţine pe plopi, anim'} şi mestechănă (Chr. Populi, AI­ ni şi Capreae), cea d'întîiii este 4-5 Iinil lungii, are ănpî roşii trumose şi unii gîtii albăstriti ca oţelu, larva el e negră cu negi albî pe spinare, s'arretă ca insectă şi ca larvă pe plopi (popl1lus trenula), unde mă­ nîncă frunde şi ru!neq.ă arboril tineri; larva respîndesoe unu odorl\..neplăcutu.-ce provine d'ună succu· albu Ca laptele ce es�e din numiţiI negI dupe spinare. Spec;a ce se ţine 'Pe anint1 a:r;e o lungime ' de , 17 - .. " I li [262] 2B2 turarea larvelorii din arborl �i depărtarea musehiloră cu gogo�ile ce se află acollo. Inamicii naturali al aceste insecte snntă : ve­ verita, sobolanu de pădure; păserile: cucu, picus, a­ poi şi câteva. felurf de musce mar1. Cu aceste insecte se rudesce Tenthredo moria care este inamiculă cellă mai mare alhl arboriloră de prunf; căcî insecta 'pune oiiele salle în flcrea prune­ lorii şi larva care esse din aceste oiie mănâncă pru­ nele cândă sunt ii miel de totu; atuucî prunele ca du jos şi larva esse afară şi se bagă în pămîntă ca să devie nimfă. . Deră primă-vera viitore s'arretă in­ secta perfectă şi sboră împregiurulii arborilorii de prunl înfloriţt ; cândii este timpulă ploiosă , insecta şade liniştită, de aceea în anii cândii este plof multe vera se fec1 -