[3]
-
n P E (f) A 1! 'b .
.J.nTpe Domnir opil MO.l\{loBel, TI e T p a aa VI, de­
nsmir P ape lll, usnpiude -t-ll icropie IHl DOCTl' CTp'L­
.I�qiT. MiCTepil>.l, .}.n xapi.te ce ."nB1,.lea n'LCKapea
ca, se Rea p .UsI epa neasnocns r-s, esenimen TeJlC, 'le
(lin m.cm.pie .'l'a& ."n'LAuaT ne Tp0I13.'l crp-smomecaă,
nrsp repicecxă o nidini.rs -t-nrpimipe a Ilponiet au­
upa dinacriet Dparomizi.lOp. Pe.rauii.ie ':le a'leCTl'
Ilpiuns al' ans r K3 a.lI(l nar epnlal csnepaul al C'Ll
xonrimnapanf (f}epdillund I-il' .J.mO'LpaTU Pomer, Ua­
p3.l de MocnRa, peJ,lii de onrapia mi de Hcaonia,
apaT'L a .'131 �npi3pipe Do.iliTir,'b, eap CTp'bA3':1iTe.fQ -t-ll­
nin-repl, Dl'lpTaTe aC3upa oacreaop crp r.ine, mi UJJa­
nsa qe.'l m'bpP!!K de a �n'rptni C3E cxiurpxa C'b5 Ma­
pa Porm.m, iui 'I'pancianania, snde R3 apma �n m'L­
m, de sncnpezeue opi as P1,I'.E'L'UT mi TOT deasna
El> Tpi3m� c'aă .t-nnpnaT, i.13 apaT'b <jJiix demnă a
nemspiropsast C'Li> m.pinre Ore<jJan '1e.1 Mape,
.'1 .
...
[4]
'1
I
1,
�
I
!
II
111
�
l'
I
i,
Bieal!a ca opiRa'l"T.. uri OOAITU\1, a� �OCT o.llill'I. de
T'I.lnnA'I.pl cl'paopdinape pomanTiqe mi KaRa.tepiqe, xa­
pe mepir-s a Ipi R�nOCI\�Te mi -1\nl'iu1.pi1'e .)I.n memopia
.l\omoaTpiolJiJlop. Dpama iCl'OpiK'I. ape mal KlS cam'T..
.J..nclfmimea de a opodlSTJe zn acemene pezlS.llTal', rpanc­
nsind ne CoeTaTOplS.-IJ nplu apTa cqenapie, Klf roare
j,.]�zii.-le caJlP, .f-O enoxa enenimeOT3.-131.
AminTind 1\3 K'L1''L .f-m:CP'I.!Jomape c'a1i (POeT upiimir
.!Ia 1838 ne csena llaJ�iOllaJl'L sn enizod& din iCTopia
- .!115l Herps PapelII�, am aaec acemene meTod cnpe
a penpezeura momenTe.le qeJle mai inTepeCanl'e.a
Epoulfl nocTplS, npiu aCT'L dpam'L iCTOpiwr., Kom03C'I.
din oaTp8 O'LP!!} a Dt:'pioade.wp .J..n Rape e.re c'a&
T'Lm 0.'1 ar.
ACT'Lz1 .)I.mo'},pT1.mimll nliE"liKl>JIl>i' oapTea 1- ia, in­
i'ÎTlSJIa1''L: .JlfU{o.A, din eOOxa alll;.-Illi 152 '7, qe.lle­
J1·aJlTe, Boind D-Ze&, nop epma De P'LIlU&.
Jamii, $enplSapie 1853_
.�- ---
- - -� ..
[5]
.�
I
CEAS
LAHVL.
EnOXA 15�7.
1.
l'
,
ţ
I
RaCKapii uri II"LcftopiUiJle ce o"�n'L 83 a JlOP mecrepil: �nii Tpar� rrAaCCoIle.f.n ano a .. ,uii
ICCS a;ndiui""c de ne maJt� nplndă nel!1eJ cJlemee.lle uee'}, pe!!(L"e wi naniepe, ToaTe auecre
cflopmeaz'It zn TaB ... aon nemlurxar, 1-0 RCSPC3Jl upeaadii de mliziKli, di5n'L xape re1inT;
XOP15.1.
i\'H'i aiairs mai epsmoac's
DeK'Ll' aiaga sea nacsap-s,
K'L "pe snda aputnroac's
Tpauem spazde, iapna, oap'b,
1\8 o nAaCC'L rrsrra'n 1,1 ac,
De mi nisf K8m c'bm'Ln'Lm�,
TOT�-deallna adsn-smă,
Cesepirn B8n mi m1JDOC! (sic).
(.la perre'rapea cTpoq,el, nacaapll, .fo"K'Lp K'Lud uelJle .fo" naniepe, i,,� d�Hii npin
uei.l. JlOp).
[6]
-6-
IA
H
,ţj
,il
:lJ
ii;
1
1:
�
'j
li
�I!
,
i
�I
"
",
,
I
I
Il,
r
D o m Il i n a, (aKI\<fJ�ndaT'L -i''' r'Lnd�pi ecr, rli n xacn ei, mi 'ICp',eTeaZ'L '<1S (
oKiI JJaKlîA). ! r
!
DO;\fNINA.
ACT'Lzf COapeAe J1.n c'Lnin aiS p'LCnpiT! sine lliie IHIIll Ba
301me, mi de ns'ml Ba J1.mll.!'LII'l'a cilepauga J1.n a caa e am­
spe l Amap mie! c'rpeKlipnT�-ca� zLle IllX.II're de H'Llld Ile­
Tpl5, '1IlIh\l>A me� <l>ii� rui a mea lII'LlIr'Lepe, lilS fJll.l.!inT ai c'bT
B'Ln'bTopi ali rpeasr dinsoxo de JI31iil', m'LII3'l' de o narirm,
CeRpeTI. 'le IIIi o aCTbmn'op'o deH'LT J1.n .II 11 II Te mi "pili D'b­
nar. lU'b Temli Ha cs mejjia Alil C'b ns'a 4>i xondsc lipea d,!­
napTe, -f'n iCT� Timllli luinli de npimeardit, H'bud 'I'arap sa
'leA ce.ma ria, -f'nC'hTaT de c'snne lui de np'bzi, a� peJ1.n',e­
Ulii' a Tpe'le Ni("J'PliJI, neJl'rpli 1I'b na mal C'bIlTli AXI <pp'bli mi
'l''bpie Anpozii Alli CTe4>3n Bod s ! - () O-Zell.!le! 'le nsme am
KIIB'bnTa'J', 'le a -ni nripe l'A opioacs 'l'oT-oda 'I"b III i 'rpiC'l"b! ­
Eli s sdana a'Jf'AIiI nsrepnia Domniropiă, lIomn,l'bllrli aZI ns
namat a mea 'le rui asdsaia narpief, lI'blld npe q,iill,\ .llIi, npill
IJlIp'bm'brl'1' C'bnT KOIICTp'bnC'b aA aCKlInrle J1.naill'rea OHi.llOp
A II mei, lIJi -f'1I a'leCTe Gelllep'l'llpi ceJlBaTi'Je a rllicTIiÎ lIe 3-
'Je.ll3 'le ail' 4>oe'r meni'l' f1Crrrpli �n lJii'l'0p c'rp'bAli'lh.
Bie J1.nK'b eCTe -f'II'l'pll a mea adli'repe aminTe Ii.lilla de ne
IIpm'b, -f'1I Hape mÎ'a1Î <POCT ep'l'a'l' a RonnopBÎ Iil, C l'ecp,\II Bo!h.,
R'bnd nodarpa 'lea nenÎndeli3liLI'b i.1 gillca .pt 'le'l'aTea Xo­
'l'ÎflliJllli, I),epeli:l'r ne CTpa'J'liA f!llpppei.
" Paperuo! imI zice eA, .f.1l <l>iin.!!a 11li'rpono.li'l'II.I11i ,Uepei,
"EaR'b rnin 1111 'J'!5,1, .f-Il Rapi.le am ar,rllllC .Ia mapJ,.Iillea niegei
"n'LmiB'I'emi. DlIupe I\llm m'ail' .�limilla'l' D-Zcil', am flSC .la
"lifiAG uapa lia C'b ce noa'l''L fI'bCTpa a el 4>iillg'b CliB an'bpa­
"pea a'le.tllia '1 Il aii' .f.II'L.IIgaT'o, mi'aii' p'bmac J1.nl\1> a'glcllllne
"Boillg3 mI'a �n a 'f:! rrpiRipe. Deali'b D,ZC5 ar <l>i npe.iJllnJ]i'r
"Tipa,l Rie(\c�i m(�.lf·, mi a nonc'rp'b 1:'1.11""1, Aer,le, ap <r>i .�rl'a'l'
I
[7]
fi:
I"
.-7-
"C'b 'l'peKl$ aa o 8.i1'l''b of-lIco.!J.ipe, TH epai <j>emeea a.t1�ac'b ",II·
"Tpll 8'1eaCl'8, l'H Papeuro, Kapea mi'ai n'bCKIIT npe 'leA mai
,,'l''blll.p <l>ii�. 'le "'!lK'b of-n <J'paIJid'b rn,pCT'b, mineme a ce ",a­
,,'le demnă de RiMa Dparomiaixop. ",-!lCT>, sa an n'bziToplS a
".ile�iei Mepe', sopona ei am .f.llIipedinMaT'o .1IHI Bcrdan, ",iill·
"AHi mai ma pe, Amirl'l'ind5 ano] .I\'bT5 csnue c'aă B'bpCaT "'Il
"l\fo.�doBa din 'JeapTa <l>pagi.il0p, nperendaropt noponef caae,
"npeii ua llpilill.1 <l>ii8JI8i. meă Herps C'b <l>ie TllTIS.il0p5, Keap
"of-"c3wT .'Illi aCKISIlC, Kpew,e'A uri KiBip"ice\!!e'.t.f." mecrepia
"l1aCRariei, ne .I'bllr'b 'Iepilla'I', spedtn-rocxx mC5 AlJpod1i', m.p sea
,,'I-am d'bllllÎ'r .1a!iISA Iipau-im 1\lS oaarspiae case.
"Allli ne-ren, adaoce a zi-le, IIpe Tine mi IIpe <l>iillJl ienipe I
"mrJle, C'b 111, npecopă !ilS odoape \IIi C'b B'b dhnllecK� mouril,
"dap aseae ap e-i 1111 dap 1I'b'l' .... m'b'rOpi5, '1C a'ap of-mnim,le.fll
"no.I.l>opea na,,'itlliAop lIIi a dicliille.lOp, .f.1I IHI 'l'imn8 K'blld K­
"nipca lIIi KOlllwpdia 'lC'f'bIl;ln'b, Ba <l>i apma lIeof-lInillC'b a
"l\IUJldOIlClliAOP,
"Eap deaKb np'o dinioapb, dl!lJpe BOillMa '1CJl!Si de CliC,
"Eordnn, aii ne TPOIIS, as nrll'rpll Map'!. KOmE'hT'blld, ap 1fll'lpi
"nil K'bmlllS.l lj'bl'll.'liei, <I>'''p'b a .n.ca ISII mO\gp.lllI, mi lJe-rpli
"ap <t>i .f-II Tlieallb, aTIIII'IC, dap ll11mai a'l'lHl'lC, �1!SP'b alIlH of-lI:l­
,ill-rea JllSi D·Ze'5 lIIi of-Il ."iiIlMa C. Ca.1C lUiTpOIIOAi"'IIJJ1si, C'l.
"Te dll'II .1Ia Diprm:a'l'ea*') .!J.cpei adllll<l'l"b, mi cc of-1w'bMolliczi
"lloepLlOp 3QpC'r opec DOI"IIICf'K1r, ril)i.ul'l' IUS ineJlI$.t llIeă, 'le
",l!i' . .J d{'lIl1ecli� lia o JllI,p'l'opic 1Iii ('npe Udl$·lepe-amiIlTc. A­
,,'i'IIJ\'1C lIe'J'pll mi TII ce lI'l, l:1S1I1;ne!Ji .Ia 'IC,\C 'IC na OPhlldlli
"Dipell'l'UTea, eap 11'1,11'[, of-II :t.il$a [j'{eell, noap'l"u .]\oIl adbllliHJI
"inimeT Ta,le • .,.nrpon:l'I' ic1'� micTcpii, clipe a !JcpcT llJi a 1I0a­
"eTjl'b m'bnT1iipc, a'lec.ore.lC 'Icpe, npill ,Iimrn, cip 11I0:lp'l'f',
"Domnl$.1 IIli lI'bpiIlTc,\e <t>iillJlIST 'I"!'i>."
Hpomepu!S'I''b .\a ni'loape.le cuc, 'IC oile clia.ldarn !ili �a­
lipim!, am dellllc �1!Sp'bm'hIlTII.\ .f."cjlpi'ioma'l', decllpe nape Aa
"') Dipe:r raTca ce 11 SillC(\�n IH!lÎm e Ct!lla [o,, lIpe:{lSm ac �·,.,zi O Hano�l.
[8]
r.
1
.\
II
I
1
I
1,
�
\,;", .
\
-8-
TOT minsrsx imi amirrreaz's asec r odop-ii' c'Ln1Ji'l'. (C"oaTe din
cin ine.l\lI.1\ lUi·.I\ C:r.PIlT1 •. )
De do s-ze s! mi ' .. pef anl, z ase .rţ. fi inima mea micrepisa se ns
epa nim'bnlii.y.n A�ffie IHWOCIHST deli"b'l' penocaasxsr illi'l'porro­
Ahi! Teo!iTic'I'S, .fnli'LT lili moap'rea ca aii nepiT mi acr-s
m'bpTlipie. Acernelle K3 miile ce Ba ('!r'LllJ)e rnicrepisa, mi
ni'!, o paz'b de ffi"bpipe na .tl),Ji 81-"0 dineoap's acsnpa lJ>iilSAlSi
meif. CepmalHSA Ikl'pll! (lIS mie aKlli IJ>Îi8 ecre l ni"i Ba
mi up'o dineoap'L, K'L'li 3.'1.'1'& enimsape .fII coapTa 1I0aCTp'L
118 B'Ldil deli"bT aseea a rrepdepei de rrsdeasde, lJ>iilld R'L f)or­
clan lD 'aii .ucal' de momeafl ne CTe<J>'Lui!!'b, sapiae, demi
J1lille, aif .fU6"bTP'&IlÎ"r -f>1I dic<t>p'&n'Lpl lIIi .fn apszie. De ap
nnea 'leA mai miii npenlic de <t>iiu!,!a lHlKilS.ltsi C'LiS, nezmln­
'riT x'ap IIpor(!>opa spuief caae .
.7flJlTpenpilldepi.�e <t>iill.lJlli meă, m s <t>3RiI a rpemspa nen­
Tpli d sncsa, !Il> ssmna C"b'.1 KOlldliK"b.rţ.1l np'o IillpC'L, de uape,
din zisa p'LllocepeT m'bpÎTli.H,1 Domn/î, iA Kped� .fmIIpeclipaT.
1 'lep'leT:r.nd .f,mupelJllp)
NlI ce alide llimifl'& de Jla .\uKiS, nimÎ!i'h n1> ce Hede, dap
eali'L IIepinaT, neRill.l neqiniS lUi aU"bp'Ll'opiB.! me5!
DOMl\'INA, lJEPINAT (RIl o opie ne �mepe)"
lJEPINAT.
Domllino! Eap Te H'Ld/î :JX1H!>lSudaT'h .fU r'hrHllipi! l\-lS
Te-ai mM!!'bmiT 1i'L Tepi ai .fllli"bpKaT do'L ,JHsll'rpi RIS neme
8,1leC, 'le c'a5 Tpimec..ta ra.taJJi de aude nop C'b'�r Bie Ta­
Aep! D'LT8!!'1?
DOMNINA.
Ni'll de ueme ui'l\' de TaAepi imi eCTe aCT'LZI dopil, qe de
UeTp8, de .ta Rapi.le de 8'l''h'l'e ziAe na am »p'o mipe. Oape
7
II
[9]
iJ
1.
,f
9-
n'aI a"'.lIaT seaa ? mII I>'L d'L8n'LzT, naCKap15A senir de xa
aoada AaIlKA8[, ne cnsce II'L c'as alSzi'r de Ilime CTp'Li ni
-tnapma}Ji -tn IIOCpoA Til'e'Ii"8,Hsi? l\h remă, ns usmna <t>i­
i8A meă, -tn a ca ilSuaA'L, C'L <t>i da-r IHiCTa acsnpa .'10p.
qEPINAT.
JIlH'I'P� adeB'Lp� OapB'L aii' <t>OC'l' l5pci'ra K'Lnd ne Ilerps
.. 'aii' menir de nacKap, uri eii o'Ldli I\'L ., n zadap m'am OCTeniT
3A denpinde aa rm.aceapie. De mK.IT am .f.1l}J'L.�ec 1i'L ea n'a
ce .pie nacliap GlSIl, 1I'Llld iA nsnearn C'L )Jece pe)Je.le nen­
Tp8 nAaCC'L, e.r )J'Lcea za.ae de c'Lpm'L, Klldi)Ja o npe'I>'L'lea
-tn apli& mi .}II dapds, napu's aaern a ne AISJlTa IH, nemi.[e
diu arrs, E�, mal Bine epa de'a -tncllpiei aa oacre: II'L'I[,
flpe .II'Lllr'b B'bpTISTea ca crp t.aa're din <t>iinua .I8i sn �lelliii', o
mapinimie 'le .I'ap ",i nlS'l'lST e ase <!>o.1Oci fOp gepei, uenrsude
azi.frn mez sa nenae'reaop uri dic-l'p'Lm'hpiAop A15i Ol'e<t>'Llliy'L,
sapixe ali -t1J'l'0PC cania ca I\eap aClSnpa l\10.HlooeniAop.
DOlUi\'INA.
A'JeCTe rrrs 15mn.l15
ÎC'J'ii' adonocT� doC'Î'l',
al,llSnc, a ne <t>epi de
de ",iopli, 1�'hJl(1 Ji15I,IeTii' K'h noare nÎ'li
ni'li 8me.liTaTea Iloac'rp'h n'ap <t>i de
Bp' o p'b Tomll.lape·
llel de mai naill'l'e, lIA .. IACIlI�A (o}-u RocTi�m de ne.,erpill�).
DOJ\'lNINA.
Oape 'le cTp'hin oine .frIlIiOa'le?
1:IEPINAT.
Ce aede Rpe-lln dplSmeJ!� p'hT'h'lÎ'r.
[10]
II
- 10-
l\U. L\CIfINA.
DOIrl!l8.1 "·Ie 1,15 nOI, o:lmclIi.llop Illwi
lIEPINAT.
fI)ie UII "o 'rule 811liio.1C), de �lIde Rit nri {-IIr\O'I'po? 1\1.
.lf-II iCTii IlOT,,,, IIIi n ine IIirnl', dOilpb nsmar m'blla'l' de <PBp-
1'1i II.".
lUA, L\CIfINA.
Hn're "'le> r;1I 1I0T! <!'0f!i'I;Il:) II:lTirniAop m'aii' aln,'I'Ii'{' ne
ai'le, (' "" r' rni�t'p, BC'II�.I!iall de !la,gie, arn <l>OC',' dOlnopii,
<t>iA<lWrpOII?>, 'lis IiIiTeall1 Betlea fie l/a.ljieu}Jii meI {-IIr1e.11i1lI'S
CIi<t>epilld, de 3'lCed 'i llilldt'llilm de .la P'hrl'h'lill'h, /iOAel,rii mei
psm r.illd <P'hpl, .1Iir;pli, m'aii n'Lpi'l', Ii'h IImS.ns /ilS <P'hpm'hli'h_
'{'opii II/i I;a mapce ca'l'alli"e, lIellTp8 Ilape C'hll!.!p.nia,c3 Ilan»,
'le nx clH'epe {-u 'rspma C;'I IIj'li uperrse de naRar, mi' ali
irnrl/Sc de 'lanOIl, CI. fII�p"iS' fie 1iCIIWI' lI,i dic"I5.1JJ II'bll'b
Aa JepacilJlimii; oape'i dellap'1'e de ai'le lepIiCaAiml5.1?
llEPl.\' vr,
EapGa 'l'a, o Indii nearps, dai)']' n'b'),h uel alJlSlI\1e a'iD.1o
ne �\()C, IIIi mar Girre ce 113 {-Il'L.1Si de 'l'ifllU8 rui de I'pilli'b,
de doper a 're COn,la maT de rpam. de n"RaTe, 'le ms �'al
aaec ";'I,lea 'lea maT Clilill'l"L ?
lUA. I ACf1f.\'A •
.7JIIITp'a,JeWhpif, ac'/'l, IW.te Illi eC'l'e 'lea mal CI>lSpT'b, -1111.
Ch fll3i ci"IiP'b; nelll'pii Iib ,1\11 ljurapia, ne /llIcle, ue ISC/i<l'l'
de �a RelleJJia, mi' ap (IIi <1> o C'l' Rruea IlIa)' dpeall'J"L, ce pez­
Ee.�eaZ·b llpeU!illii R/I· TlSp'lii, ,"i eli '1>/iI'Îi de C'LII',re, de ap­
me, O-Zeii <pepeacli'h-m'h de Iille.neAe de moapTe, ea 10, de
a'Jeea <paRli ic'l'Î5 {-1I/ilinr,I!,pii', cic'l'emli,1 meii ee're a �oci
mai 'l"bpzili .la c/iooif, dap-mal cirlip.
(lfepl.leT'L'1I1 �nnpev�pc5 .'ta�i(').'l lUi IIC f)liInnilla).
q
"
,
:
;=;
[11]
i'
,
"
-,11 -
G!Slli oameni am a.I>AaT eii "'II J!npa l\Io.Hlollei, l.cap npe sxrn
csrre .lIa noi aopsa, nonopă oClliTa.\iepil, de ax e en irI. po!'�
",nr'bdlliui'mi xn ad unocr ne np'o IO,l't'Bfl z iae, c's peno cez s
OCl'eneaAa mea, eap anoi din e.lcllloziIH" C'b lin> 'J'pe'lelli
neCTC DS!l'bpe, dap de'i 1i8 1I!l'l'ill.I.,!,'b, '1'0'1' ne tsCIi:IT, ei> iri b
Boii! para, al)!Sllr1>lId .U 1 ep sca.i i III 8, nellTpij C'bll'hTaTea rui
<l>epi'lipea <l>ii.wp D-HoacTpe, cnsnem (K"bTP'" DOIJlIlÎKa). ma.lul
<1>11 /IIi <l>e'l'e aaeul sa C'b "le ",lIclipii; us meae "'Il amillTC-
1'0Pli.<\ mei! !
D01[\I:\ \.
Na'gi Ba .... i rpeii il!.!! ad8'Ie aminre de <t>amiAia mea, J\'b
nsmnl 811 ",iiii mi'as dar D·Zeii·
lUA.IACIIJ;\IA.
Dp8mega.1 Ha <1>1 am.nd neaoe ITI al UlIUl' de mepind e, de
I,o,!, de noplle.
Boiii C'b'U1 nd!slIii 811 OCII·!JJ.!1I de lIamapii; Jf-nc'b de-oda­
Tb nmaz.s-re Cli& 'Ie,\ apBlSpe.
llEPI�AT.
lllezi 8IlHÎ8.le, dizllap'h-'l'e d'ill'l'oi de deca-il, II un Te aef
81l1lipa de nauarc, - Ei! mcprii - c'b'miÎ 'Jep'wrezi> erepiae
din .taRii.
M'b d81\&, mi nillii IIcJf-lI'l"bpzie'l', sa C'h 'l"� ",n'l'bpew,T mece­
p8.;\e, lIetl'rJl}{ F.(\"'1t�a (J�a .iJ'."tleJHSlll'il'l' J,. lj)tHlIlIHlil wi '"-lepilla1 t:c lloKă)
...
[12]
u
1,
/
,1'
"
s-
::
I
'1
I
,
I
1,
.I� 1',
"
li
l'
f
,
,
(lUaJtacnina,
""nmpev�p�).
MAJlAClJINA.
Nli'r ama de .usnr'L xaaea asm ni ce nape, 'line mie de n'am
a�nmc . (Mai RaaTT, .f.n J}�P�).
EaK'L AaR8A, - nacaapu - O tJ>emee, an tJ>lJ6', D'LIl'L lIiqe
TOaTe napK'L ce nimepeCR�, qe dicRonepipe min8naT'L!
Ax Madonna! Anpoane o A lin'L de ziJIe� K'L'fe .!OKlIpr
am R'LAKa'r, ns "pede!J' nenrps a8p�, 1l8, Doamne tJ>epq,se,
snsr Epano Bene!Jian, pen!)'I'Il!Jia de rill'Lqje ecre mal npe­
CliC de ToaTe _ ..
" 15l1a mie' !JeKinT ner asea de'rnr neT adsse KaDU " ••.
- a Klil? - npe .te�lea mea ns mi� ! - Miine onepanit de .
acemene am tJ>'LliliT .,.n Bene}.!ia, .Ia .pepapa, lladona, ese­
Ta, eserepa, dap aa ac',,'L .fo.llc'Lp'lÎnape, dpen'l' R'L cD8n3',
n'am aaar nhT rnaj K8pioaz'L, .fo.nc'L ni'li mai npe!Jl>oac'L.
A 'Iepe C'L neaps din .1 sme lin DHRa, 6'n Kapdi/la.tii, an
aman'r, sn llanKepii .. tJ>ie, acra o npioJenif, '1'0.1(1 ns n8Temii'
de·odwl''L -tml'Luea De D'LmOll'r, de icrf nacaiKepi sn ll/iIIii' na­
m'Lpii 'ram 'l'peR8.uT -tn pel)icTp!SA me� (apau Ile <I>p�nTe), dap
a 'Iepe Ran!).! 8nHT DacKap mizepaEi.Ilr, aCTa Il'ap npi'leni-o
ni'lT Ma/leane.ti._ O1'paopdiuape arreTiT!Spi ape iCTlr CTe�'L­
lIi}.!'L a Mo.!duneT, -tUR'L tJ>oapTe ţll>ne, dap Ze5, R'L ap 1Il'l'­
'l'ea tJ>i dacK:uii' ..'lHllpe}.!iei' Eop'lia, e.! -tuuel!iueaz'L npe I>uii,
dicK'Ln'LQineaz'L ne a.ur;il lia ne nime c/laT, Reap -tn zilla
li'Lnd cociiif .la X'LPA'L5, 'J'pimec'Lce ne aAT'L .!8me De aII E1i­
Tp'Ln� 3JI C'LH dacRa.!i', /Ilimai, upeR3m ce nede, C'L ce ace­
me/leze R8 Nepon� 'le 35 IIqic ne aA C1iif.
(TOT 'Jep',eT:Lnd .f.nllpel.'"p�).
lJponopEa zi'l-e: Nime Dpool-ho -tn naTpie! de acemene .fo.1l
BeneQia ce -tllml'l'A!Jice n8m'LpH.! spani.tOp .f.nTp'a'l''LTa, K'L
.. ro • .", • roe .i."ie mi «'dOT.pipe 'e ado.>.em .. ,,_ !
[13]
- �3 -
cL,isA!S! de Ze'le, aură <1'1 nepi'r de e oame, deam, Ciniop
rpiTi, 'le din na'rpigis de Benejjia , nensr-snds-ce <l>a'le DOI1e,
ce <I>'b1\8 npillg1i de Tpauci.raania, 118 ap <\>i mi lIiAO'1 i-r nen­
'rpS R'bgl-lIa RaClli'li a'f cei, 'le ml)AT .II'as ""nda'l'Opi'r, o ainep­
nica.l?,' ne aispea. mi n a ne-ap <I,i peaomendan ,la Be'Ii1l8A
C'l>� Dornn!S.� Mo,ldoBei.
tlea .f.nT'bi ""nc'l>ptlinape, '1c'ml d'bd!S Ore<l>'bnil(o Bod s, epa
c'b'i <I>!SP� o <I>:lT'b, ce ""n.!.!'b.le�le <l>pllmOaC'b, lI'l>zi'l''b de 80
llaJIallp�, adear, de o 1i!SniK'b R!S naTp8 01\1. O acemene ""n­
Tpenpilldepe epa nenrps miile o narare.rt.. Dan-s 'le am
,lfIl'.dllc llpzi'r8pa mea, am a.sec moment-sa .}II Rape J,.l'8nea
n'bc'bplIiR'b rut uaniu s-ea, cpaii noarrrea .}n aicepias xa npi­
sirepe. Emind arnae din ntcepins R!S ""ndecsipea nonopsaat,
ali .}nTpa'1' ""n li!Spca mea, adem, ""II Rape'ra, ceas.,.n!Sn aATil
.lear'b1l5, nsm 'i ziKil ne ais e, !iape ""IITpa Toa're epa ace­
nrsnar liS Tp'bC8pa .1I0p, .}IIC'b ac'('a.}n AOK de a •• e llOlIdlS'Ie
a KaC'b, ali ffi'bnal' dpeal' Aa IlP8Tli, '8nde ,le-am .}llHpedin­
UaT KOIl1>idengi.lOp ,\81 Ol'e<t>'blli!J'b.
DSH'b 'le mi'am n.,ini'!' ""ncep'linapea, m'b d8coiir . .IIa C8-
'1eana cnpe a panopTa peZIlATa'l'8.,; "Bp3BO �acnina!
imll zice Domn!SA," ACK!S.t'l''b'm i lIoplie.te lIIi csn'li<t;u Ue­
l\il1i.\Op," ap'8I1K'bl1d8'mi '1'0'1' odaT'b o IlSl1rb R8 111l3".!hie {!e.
Kinl 'rogi H!S iKoana C'bnT8AIII Mapl\O (ce +nKin'L R. eBJI.Bie), "fipe­
ZiK'bTOapea mea, llpma a zi'le, dSfI'b 'le mllATe adeB'bpllpi mi'a�
decKoHepi'rli, aii m'bpTspicir.}n llpm'b, !i'b ""n nap'b ce a<\>.,'b
!Sn omi! de !iape neall'bpa'r 'rpeB!Se C'b m'b dic<ll3Kif. EA ec're,
imi zice Il'bTp'bnll, !S1l �Illne Ra de 20-24 de allT, de mec're­
pie nacKapif, ape ""nK'b o mam'b A'hnr'b Rape 'rp'beme, mi
nOaJlT'b 8n cemn� Aa o m'bll'b, R'bnd !SmB.la C'b'm'i ZiK'b lUi
IlsmeAe c'bli, de-odaT'b ali amll!JÎ'r, mi dsn'b TOaT'b nenoinJ!a
de a mal BOplii Bp'!S1I !i8B'bIlT - aif m!!ph." Ax MaAacnilla!
am nA'bIlC de dlipepe, Il!! nenl'p!S R'b aif ul'sph x'LpKa, dap
nell'rp!S R'b m'b Tem� R'b am CR'bllal' ne a'lE'.la 'le 113 ce K8-
Bine C'b CHane de mine!
"
«
[14]
r,
- 1�-
lJenTp8 nansa .18; ma. daii .fmn, Bila mie Qel\ill1, dap de
JHs mi',\ nef ad s-re .fmllpellll'b R8 m sna, mi'. A'bCa m'bna JIli
Ralll!A 'l'bii, Eali'b o RapTe de dp8rn, mi _ nac C'bn"bTOC."
Dsrrpe acemene ROlldi,!!;i, asm deaBo.18A C'b nI> rm, ne-
flOeCIi?$ a dp.z.!Jera asea ellil'm'b? am K8Tpiepa'l' IJapa-f-1I
.H5I1ră IlIi -t" aar, ne Aa pil'pT II/i .!JaflllpT, dap am da'!' 'rOl'
uecre riacuapr li'b'I'P"LII', ""IJC'b doi q811j, mai de a'leeaUJT B'hpCT'b,
aa c's ns rpellfecliii, 'iam l'pilllec C'b fl'hCI\1SeaCR"b -f-n <l>l)lId!l.!J a­
ne.aop, eap /lI'blle.le -f-flJ,a.lcamaTe Ae Q'bIlă -f-u deca'li .
• 1a ic'r .!Jaliii mape, Tpes8e C'h <pie 'lJIi m8.1gi nacl\apT, 'line
mie de 118'mi Roiii r'bci ai'le fie dopi'flSA meă, o npecimgipe
imx errxue K'b acr-s <f>emee 'iap U8Tea <f>i mam"b, Eli c'b'mi
'lep'IeTezii cnigepia, noaTe R'b ea imi Ba <f>i ai'le de 'l'peS8-
in!J'.b. (CKoaTe din dccaul mai m�.llTe 4>io .. le mi lIaKcTe) •
. Eali'b O doz'b de aliBa TO<l>alla, '!'peT, n'bll' .Ia no'L nili"bTl>pi
de iC'd$ eAczip, ce -t1J}J'ueIJe daT -t" "POUOpQla ROIlCTh8-
!Jiei om!i,18i, i.1 TpimeTe ne a"IT'L .!J8me -f-1I'leTimop, -tn'le­
'A'imop, <f>'''p"b dl>pepe, <f>'bl),b npen!iC -=- ax ne K'bgi 'iam a­
dopmi-r liS aeTa •.• ' Eal\'h nliAoepe cimnaTili'h, lilS liape Ce
IJpecoap'h <f>.!JopLle ceaii -f-IICRpiclipi.!Jp-, mipocilldii B8RWl'lS.!J,
cea li 'lw1'illd ..j\nclipic8.!J, 3slipiAe 'JC.te n.I'bK8'l'e Te aIHi<f>8nd'b
-f-II 811 cornll8 - Be'llli,.,.. lUai eali"b mi mirma 'lea <l>al­
moac'L: ,,<I>01i5 rpe'lecliii" Il8rnir a A8i Ka.tiniR, lil> Iiapi,le
3'Je.t xemili aii apc <l>AOT3 apas"b, 'le KIi lina mie aUI mai
naill're de 1I0i, acediac'h KOllc'fall1'inonoAi. De aCT'b mirm'b
milllllla'1''L o mili'L llopgie, l'8pnal''h .JlII !III tlm'jli a Kacei,
ceaă a lWlii Hac, 'J'o:l'J'e apde ll'bll'b .!Ja 'l'ellleAie, TnaRap de ap
-f-l1o'l'a 1-11 ao'b.
AB'hl1d -f-J1 a mea dicnozinie (;11 acemene apcenaA, p8mille
ap <f>i C'b cKal/ii ne I>�l D'hCKaps, - dap 118mai de A'awif
r'bci - Zeii de BI>Kllpie ia mi da o 1J0pQie -f-lldoiT'b de e.tezipii
tin ElIl\e'!' de 4>.wpi de mipoci-r, mi 'iami <l>a'le lin 4>01i de
apTi<f>iJ.!ie nomnoac'b, 'le ap al/pinde l'Oa'l'"b nauopa mi ni­
nepirlSA din .taIi5! - Eap deaK'I. aW6 anea nicl\aiaa Jlalial'e,
"
,"
[15]
-. 15
el, 111,'A n.cecK1r, 3'1'81l'le s eap K'b ITI'I> Boiii dsse Aa IeplSr,;uirnif,
Ba -r-IlS'b mi mai denapre, eap neurp s 11:00 geliini, BOlii 'I'pi­
mel'e ,Juli C'l'e<1>'bnig'b asea e dO'b msul din cI('C::l�I, 'le'i nop
... i de 'l'aJliZlIlaIlS, aa a-reea a Alli Damacxius', lih mie nisoapi.re
mi ueKillÎi ims HOp npinde sine .13 r1P/SJIl, - dap de-oda-rs nri'ap
npiude aiue an npuuziuropă. (KaoTh 1-n 'l�P mi 1-llln."c-reaZ1. JIl.KI"pi­
JlC C3J1C).
I1AoIIACHINA, DOMNI�A, (adxue 1-nTp·.n naniep mepinde. - Ce aede
<I>"JI'lep."nd).
DOMNINA.
Eas-s, oms.re A8f D. Zeii, am adso na C'b ocne-rez! neQ!.e
ZB'bI1'l'aT, azirrrs, uoarrrs, LUi 811 1S",�iopii' RIS nin neRi ii.
I1A.'IACnJL\'A.
D-Zeii', C'L U[ Jf-IITOapne nineae Jf-nmiiT aClSf.lpa ... iilS.\!li
D/SmiTaJJe.
DOMNINA.
C'b Te asd s 'IOA de C8C, am neuoe de nrsnr-sepe, Ji'b ",i-
'\, i.", meă, de !i'bTella zi",e, d/S\i'hlldlS-ce necre aa.ie, nixl niue,
ni 'li imi 'J'pimeTe sp'sn P'bCII8I1C.
MA.IACOINA (ocrrs r'snd).
Ce Ba <l>i dsc mai deuapre ",a ll'bc\ilSiT, K'h'Ji asm limSA'b
mepes oelgeAe npin ano, mi 1J8nimea 'lea neac'r'bmn1>paT'h
1111 mede ne .\OR, lUi 01>11' Ba neTpeqe 'l'OaT'b Ba",ea .eea, 'Je-o
B'bdii' Jf-nTillc'b \ia ",ar81lll lIoac'l'p'b de .ta Bellellia, DOp 'I'pe­
'le .,.nK'b aJJ're ziAe.
A
[16]
t
1,
'"
i
. ,
- 16-
DOMNINA.
. dap" "!iT> mai mape 3Clia'rlSA 811de c'a3'
l\lape ec're .lIah3.1J, "1'
dsc .1J3 m.nar, liape <pii3AlSi meă mal m8Al' naase deJl'L'l'
IJ1>CHI5Î'l'n.l.
lUAJlAClIINA.
De mi CT>nT "'(,CHlrr ne arrs, dap l>CRa'rI5A mi mie ma i
mHAT imi (uaqe, 're mai ..jI.nT'LJlllemT R3 Ilapsayi mi RII ",e­
mei, ns 1'0'1' RIS n3.11alSpI mi K8 <P8pT3ni, mi ..jI.u acra mr,
8I1eCK?f RR <piiu D-'faAe, de uri aorn <1>i de B'LpC'I'I. deocn­
Ilh'L, de IiI.ni ani oape ecre eAi>?
DOIUNINA.
A3' TpeKIIT nec're do s-zevr mi Tpei ani!
lUA.1ACml\'A.
DOT>-ze'fi mi Tpei! 'le B'hpC'rT> <ppl>moac'h! (.f.n nOpTe) Ba <pi
eA� (Tape), <pp3rnoac'(, B'LpCT'r, dap de uarrrnt nairrs, nsm afJJ�
dopi C'h'.i K1HIOCI\Î$, c'b'i dai$ sena .. , c<paTl>pi nsue, amin­
'ripe din fHip'rea ne.llel'pillo,lbi! _
(4)�Jll}epi.-1e ""n�.(erI& a ce -f.IJdeca mi nme're�lC de dt!napTe ce aocli).
Uapl\b ..jI."'lene sepis., !io TOr ..jI.lladinclI.t a ce 'l'lSplilSpa.
DOJUl\'INA.
Ax inima mea .f-IlIi'L" T8plilSpaT'L, rm, Tem?f C'h DIS ce
'I'15pliope mi ane.re .IIaHl>.Hsi, aTlmqe mai uine ap <pi deam,
IJeTp8 ap <pi ţrsmao di,IHO.lO de sare, Ii'L deali'h ane.le ca.le
ce ISm<!>A'h de B'bn'l'?f, anoi mai ..jI.1l<PpitwwaTe'c Keap detiI.T
a'le.le a m'Lpei lIerpe.
l\lA"lAcmNA.
E?f alU?f dopi mai' Bine CI. <pie e.ll?f am8 a�18nc ai'le ..jI.n
cÎn3A mai'lei ea.H', lia C'b Jle Bllli3p'bm RR ronii •
- "�-�---�'-"'-"""'�-
I
r
1
l'
i'l
[17]
- 17
IJEPINAT lJe,i- de mai nainre,
(�MV.piJl. wi T&De",eJle ce of.ndece ... &, nae .. apii ecă of.nrpiailll din 1Iopd.I ....
Jl(Jp),
�II B'b"T� narepuln, 'te saTe din �OC, ne-adsse an noeană
de nospl .JnTIWeKa!!i UJi ne am ... .l'b anexe .JIallaA3i, m'lt
Tem3 C'b ns n'L!!im& sa an�.!!ep!!i, lI'hnd peespcindsce snda
npecre ma . .t8pi� npindeamă neţge .,.n neTpe.JIe noaC'l'pe.
(K'LIIT'Lnd Jla "aRi; lIIi Jla 'Iepii;), lJe nospt, 'fe oa.lap\ .Jncn8maTe,
ce pecel.p'Luri �8 C8neT acspalrop I (uneTe),
DOMNINA.
Tsnere .,.n<l>piKOlIJaTe, pe&oams'L..,.11 Inima mea! (aJleapn.
mi 1l'L6T'Lnd of.n I/lIp), Oape /18 ce aede sena Re .la'Jiu A3RIIABi!
MA.IACIlIN.<\.
Na B'L CIHl'Lpal!i'; .JIac C'b Tlme, aCTai Ron't'epT8JI A!ll l)-Ze1i!
Dsrrs nospt c'Lnin� eine - (of.nnapTe) Eaaiaa Tlmere.le! ..,.0-
"ioli ..,.n 8 .tOp C'Ln'bTaTe! (Il ea din u'Iopii), Noi 1T3.lÎenii Tp'Limi
..,.nTpe Ron .. epTe, Rape ne-adsaă R"'bRaT'!. naoae de 18piS!
DOMNINA.
D-ZeSAC! an'Lp'L ne 'cj>ii8A meiS!
IJEPINAT (de ne manne .. ).
IIape-mi'-ce O Gapli'b ..,.0 derrspeapeaa B'LOTpe.le.le c'rp'Ll'4-
ce, 1I8pTaT'b de 03.J18piJJe .UIRII.l8i'.
�N nACKAP.
DapR'b B'LnTIIA o m'LU'L -tnl/oc cape rjlA8!!f 1
r<). ;i'fo/L_ ......... . "r: fi 2
[18]
- 18-
DOIUNINA.
Oape Cl> <J.ie up-map'l1>, noa-re pl>niT1> de.1I3 ma A, cea�
IIOap'f'L ne 'linena?
Bop <l>i nic-xal nacuapt, 'le ce nenoecaă C1> al)Slll'l> ",a
maaă.
DOl\ININA,
nOaTe I\'h cepmans.r <l>iiu me ă, ce A8nT1> as <l>8pia IHI­
deaop, mi e� IIIS' A IIOT5 al.IISTa! AAeÎS! - A'l!STOP, aus rop !
opt 'line 'lp <t>i! (aJleapr'J. ne msnxea, mi .f.n..,en�nReTT ... "or" IIp� .. e, ce pea­
f'L, II?; oxi! uinliui cnpe .11;11\&).
lJEPINAT.
lJei mai xapnist II in nacsapt mi 1I.18TamT, r'bTigl $8nii
mi Cl>pigi .,.n al,I!S'[opi8J1 BUC8A!Si ('EA ce cse "a C"x'LcTpie uri Tp'Ve
Jr""onoueJl�JI, ce mai adoll'L aJlUl nacnapl, onii cap +0 ano K� lJ>�mii) 'flmeTCJ1e BlS­
ecaă. - l\li5ziKa csm.),
iUA"IACI1INA (.f.o nap-re).
4llSPTllna IIOaTe irnt na pîni npada mea rparic, de IHf, en­
K1>rnl>'c (.f.naiOTea Kp�qei xop de <fJemei �Ji de H"p"aui).
. ...
XOPB.l.
Doamne! ""n'linc de 'fllne'I'e,
lJe .if.!1 lSp'lia Ta,
.7JlnTapg' a rm.pe! sndeae,
De 1I0i na Te 'ndspa l
AAinl>-a Ta speie
Ilacsapsa Tea<l>l>p $ie
"
I
.
[19]
19 -
'IeI de mai nain-re, llEl'Pr., I.,1EANA.
(O liapK'L H� B'LnTpCJliJte CTp"LnCe ce uede +0 dcrrsp r ape Z}HStHSm'Lnd�ce ne a­
rrs, ene-opi anpon iîndace uri cap den"Lp'I'Lndcsce, TpaCn anal de nJl.�'rawi K� cfl�nif)
alJ15DlJe Jl3 ma.aă. Jlerps, 'le rus o m1ionn lline ne Laeana, eap IUS na-ra K'J.pma, f(� 1-
Jleana ","n lipauc ce deIEinrle ne iScR:aT mi JlCmLnaT'J. o densne C�1i apJ;ope).
DOIUi\INA (p xrrede .f.0Tp� .f.0Timl1inapea J\�i He'rpz)-
tlJiiHJle! .Jaad s AHI D-Zb?$ Ii'b Te CTp'bllrK eap .fII Ilpa­
!!eAe me.ie !
IJETPO.
�Iam'b I K'hTiS m's EISElSpi$ R'b Te pCB'bd8, mi R'b de <10'&
oPI am m'bll'l'bil' ne acr-s c'l'p'bill'b! .fnrpÎJKemCTe de d snca
tI'b mHAT al$ f1'b'l'i mir l
lIA.lACUJ;\A (.f.o nap-re),
lUadonna! 'le R'bdii! (,�III'bn1. RIS pr.ni-ra mea! cuana r'aă,
real$ pIrllT!>-o-aii lin a.l'I'li.t? - :\'ljmai d e ns m'ap R1HlO!lme!
dap de acra m'b anopo Eoc'l'ilimliJl mei! 'leA rrpe<l>'bKliT.
Penino'g! .fII cimgipe, <paTa mea, demcau'I"b'l'e, el.!!' a sa­
CO, eaR'b mama.-
I.IEA!\'A (decniztnd Oii ii).
lUam'b! eii ns am mam-s, dap amar mie 1 ni .. i &8niK'b,
ax! am .1'bCaT'o 1Il0apTo - 3KOJlO • Piniropit ..•
DO:lI:\'I:\'A.
EIS'c mam'b, mi IHmiK'b. TO<1're nliui'li.le :111 inim'b dl5ioal''b
nellTp8 ama nenOaT'b, ell'c m:\ma a'lec'r5i J)lSne 'le Te-as
m'bIlTlSÎT mi Te-aii adHc .la JIOIdî cir!>p.
2*
. 1
•
[20]
- 20-
'le 4>pllmoac'L 1I8n'L, uapK'L IIlIa din Dsineae .ilaK8.tlli, 'li­
ne e'L 4>ie, de Ind e'i?
');. r- ,
C'h o '1ep'le­
""n asnra 'le
llEl'Pl>.
'1 • J
qille'r 118 IIlUS lIiqi pii, R'L n'am aBIiT K'Lnrl
Tez, maT arec R'L epa ne 1)�m'LTaTe moap'l''L
am aOIT, mi t,O .tura R8 Kape a!" adse'o.
I.ilEANA.
1,
. !�; I
,II
'1.
r
I �,i
:�:I
I
, I
I
l)nde C'LnT? crnsIl8A!i'mT, m'L porii, 'line C'LII'fe�f? aU'bpaJ!i­
m'L de pinhopi, de "ipani - eaR'L ei aină dsrrs mine,
(em.pieT'J. .. TIIniAeaz'J. .fon cin�A Domnineî).
MA.,fACUINA <+0 nap're).
Eap'I>UJI de pioi1'Opi ?
DOMNINA.
..J.oKpede-'l'e .tll p-Zeir, aapiae sedepar Te-d an'LpaT, ewi
""oTpe KpewinT, ""n'rpe MOAdooenT, K'LpOpa C'Ln!!iT'L ecre oc-
niTa. .• irarea.
nEl'pl>,
IIIi aapil J<B TOA!iÎ Te 0010 an'bpa, de Ba 4>i 4e neooe,
eap ams de-oda'rs- oCTelle.IJi.te mi ""ncn'Lim'LnTapea Ta '1epii
C'L 're dedaT •• a lin p'Lnaoc .f.n aaca mamei meae ,
DOMNINA.
i !
,II '
,\II!
, I '
'1
Bino eiea mea, c1> Te Aini!!!emi, C'L oenerezt, C'L non­
nopnimă, mi C'L ne C4>'tT8im decnpe seae 'le Ba eloi de
4>'L R 1:11'.
IJIE."�A.
B'b nus.'!!'LmeCK� oameniAOp B8ni; ns 81> De!!i ",nd şpa de
[21]
- 21 -
o eepmarrs, nenopovir-s- 1Jl'ea; de aape mai maAT am� do­
pilllJ'" mi nesoe, eere sa C'b m'b Kondll'lelJi a EaC'b aa rrs­
pinreae meă, aa X'bpA'blf, Doare ns'I denapre de ai'le?
nETPlS.
NII'i denapre, deaa's ai ausnc -T-nTpe noi, demi csnremă
nacaapî de mecrepie, dap inima Rpemin'b Ba -T-nBin'ie I'pell­
'r'bJ!i .. e mi densprupiae, 1I0i n8 Te som A'bCa mai nainre
de a Te Dedea -T-0 ChIliA ... arniaiet T8Ae. Eap n'bll'b aTlIn'le,
(K�TP" Domnina). cope a aeirspa mai sine a ei micraipe decupe
dsmmanft ei, C'b cximse nopT8A ei ..,.0 crpae de JJap'b.
J.,IEANA.
M'" +IIKpedi +" seae se'ml zi'ie,ui, R'b inima imi CRIme,
R'.'3 "pin Boi oameniaop B811i, Boi peK'bn'bTa a me nrsrrraipe,
DOMNINA.
Ce mepuem, apede, R'b de-ama c'aă +uKeieT clln'bp'bpi.te
Ta�e. - (Ka l aeana ce dll',e wi +nTp� +n KaC7.).
MA.,lACIUNA (+n napre).
M'b daKiS UJi es C'b entonesă, de aa <l>emei Boi 3<1>Aa mal
Bine, '1eAe 'le BpmeaZ'b. (Ce dll'le).
I
IIETPl), 1JEPINAT.
lIEPIN.\T.
MBAT'b rpilK'b ne-a3 <l>OC'l' adsc +I1T'bpziepea 'l'a! .,lndlo
ABI D·Ze5 R'b de nedepar nepiK6A-3 Te-aiS CK'bnaT. 1Je mi­
lIani dpeJ,.li? E!Jli naCKap, lUi TOT IIms.ti .Ia B"IIllar, anoi
dill KodpB, +" AOK5 de Kbllpioaplo ne-ada'!! o <l>e'l'ilJ'b <l>pll-
i
I
I
----------------------_.�
[22]
·\ I
. ,
,1
- 22-
mOac'h, mi .{\.Il IIpm'h ni'li mii, siue'I, Klim ce uearm- uri de.
'/Iude'i?
fiETPl).
TO'a're asecre m. C'hll'r de nenoe a ce mi, m.nd nine 0'­
I>Qzia a ln'hnTlSi sp'o ne noposir-s, am O'hzwr Kh 4>lSpTlsna 1Il)
'l'lIp68Pb n srnal ane.ie ..ta!l1),llsi 'le mi inimi.se oamenia op ­
npeKlSm a'lec'l'ei nenopo-iire, mi a mea !i'h demi nlS'j IHiIlOCK1l
iCTO'pia, IIlS m's .{\.lIdoecHH C'b IIlS <l>ie ee lliepT<I>a a upe lilll)'
Kpimi'>, 'le rus ce nedenceige ""II enoxa lloaC'rp'b.- Diu 'roa're
n'hpuiAe ClSlI'h p'hif, mi TlS 1SIIKilSAe qepilla'l', KlS lmăilla -tu
lO1>n'h -tII nas e lI'bze!,gl ne!.!!ii?
(IEPINAT.
N8 ·roT·dealllla l)ndi!Jb ai'> n8p'ra'fl$ icl'iS upagi5 a..t me ă,
ce Ii80ine ams cs mii, !ib lJ'bCHaplS.\ de azi, ai5 <l>OCT Ap­
ma1U� a .'u\I Creean BBd!
nETPl).
Apmam! Cb Te .�msp'hn;olUeziS llllliilSAC lJepillaT! dap TIS
-tn ",OK� cs /II'h .}nneui de a IJ!lP ra apma, m'ai neunir a ms
denpiude JIU mbilieapie? l)nKÎlS.le! oape Kllm ai nar s'r C'h
npe<t>a'li naT/Spa fiii deapindp-pea Ta, ..tll"P/S napH'h rpe� de
JlpezllT ap <\li, de mi'mi cmmei -tncxnrT.
!\laT tn8.H de I\'h'r ..timsu mea Ba Cfl81le iCT:' 8piK, 're'",
nopTiS de aTlSn're ne nenTX,;I meiS (deCKille cin�JI mi apan. carlla Bin­
dellan), Bezi, ea, aCTa am K'bn'hTa'l"O Koms'LT1>lld ./fa PimniK
a.l1>TlSpe K/i CTe<l>an BBd.
IIETPo.
OmiS de oacre! a J.lli OJ.'c<I>an BBd, O ce Te maT c'rp'bnrll
.Ia iniJlla Irt'�'\, [OHn de Jla npmc ai al.llSllc .ta n bCK hl'ie?
[23]
1$1
- 23-
qEPINAT.
'j. flJiillAe! lIi'll TimnlSpiAe, nI'II n,leK'bpiAe oameni.iop ce a-
cem'bneaz'b, mi ms.rre-opî, npe'l>a'lepea Jf-ndeAeTlli'lipi.wp,
us e cernnă de necraropuivie. Jlill ziAe,le asexe epa da­
Tiu'b xa e ie-uape Porn-sn C'b alne do-s capxinf, sna '1e'mi a­
aeuea nellTp8 TpailSA C'b�, eap aara 'i epa tmnscr, de J1eJ,ea
Uepei '1e'J1 Jf-IldaTOpea a <l>i nllpllpea ra-ra nen'rp8 aU'bpapea
ei. Ilpeusm Jf-II Timll� de nase rrr.cropis« ituf msna Jf-IlCIHlJI
TlipmeJie "Ia TI'bmlSlle, eap C'LTeaIl8A noit aa apaT, de acemenca
elr rn s ""ndcAe-rlli'leam lilS rrscm.pia, dap Jf-lldaT'b 'le IH!'IllmlS.'1
de pezlieA p'bClSna,f.1I se.ae naTplS OAa'r8pi a uepei, <t>ie_
Gape din not Jf-llKpedillna mecrepte ca Jf-Il nrsne.re <l>emei­
AOp mi a B'bTP'bIlLwp, eal' nol arrsuam cna'ra 'lea lIi'll 0-
da'r'b p!SlJini'l''b, LUi ne Jf-llllJipam C8B c'rearlSA Dornniropiaaat
cnpe all'bpapea dpP.IlT!S .. I15i C'bH uri a uepei.
IIETP15 (1<11 enTlSCiazmiS),
qe ns epam mi e� ne aT<SII'Ie, nep �e u'aaem azi aceme­
ue .telJe ?
Chin' am8 mal BIlle de na'l'!H5·zeqi alli, de K'blld He·am
<l>OC'l' P'bCf\li.l:1T aC!SlIpa Alii !!cnf'AlSlU Bod'b a POIn'bui.wp­
lhn'relli, !lapi,le, !ST'r'blld sine.te 'le B'bZliC'b de MI C'l'e<l>an
BBd. KhAliaC'h I,llSp'bln'hnTIS.l, lIIi llllilltlbce lili ll'br'bHii, aii P'b­
di6:n apma aCllllpa <l>pa)Ji.lJOp din MiJJlcloBa.
JlETPl5.
qe ce al,genTbltl de .la 1) <l>amiAie, a !l'bpia <t>ir ce dizllli·
p'b Jf-ll'rpe cille! - d:1p CII CU8ue mai denap'l'e.
l-lEPINAT.
AB'bnd dpcm'8A .,.11 nap'l'ea 1I0aC'l'p'b, coapTa aprneAopll lIe
•
[24]
, I
I
- 2i-
.s:asopice, .,.nll'LT oaCTea�"'lInin'lhoape, ausnesce ""Il ruees.e
PimniK8AlIi Reap, ..f.1I' lrl,lllll!l..t C'I.IITUlii Hpoaonie, Dsm, 'le
33 OP'LlldlliT 'roare nellTpll' S:b'l'wia de a dOlla-zi, Creeau BlJcf,.
,x,pedi.n'Joc darinet ease, .,.11 messa R'LBi'reniiAop .. aii «I>'bKK'�
,'8l''L'fIWf neurps. sine KII/I'LnTapea ..f.nTpellpindepei, mi Re­
m ... .f<1l aJIITopw,ne C'bUTIIJI Ilpoxonie na'rponllA zi-leI. Coa­
peAe IIlS p-sesplce a dosa-ei, "'blid ne O'bUp'bID dig soacra
,�T'Lnl''b .f<mllpec8paJ!i de 1111 KOtlp8 de A'bIl'li mi dbpzi a K-
118i d8IJJmallW 1I03T '1e.,.n asea noarrre 'rpeKlJCe de uecre
DlIfI'bpe. -11n nea nO'L .,.mnpellilpape, Ore«l>an 0'8 c&imB'b
nAan8J1 J>bT'uief, 'le op'sndsi a ne pbuezi: dpem: .,.nainTe.
Cualma ne npesedeaas, uri moapTea K3AK'b Dpe &pmeAe noa­
,c'rp., Itbnd de-odas-s. cToAlIpi.te '1eAe..f. nailt'lliTe, .f<ll a K'bpOpa
'+Plln:re mruea C're1>an BBd, «I>8p'L RlInl,lllpa'fe de sn 118m�
+nze'ti'r de dsmmaul- Mo.ldooeniT, remsi!!" 'leapUb a p"'z·
:saTe '1epRU de 1>epii 'Je'i ..f.n'Jinvea, aT8U'Jea apmaca,HfA JllIi
c-l'e<J>an BBd, npensmind IJbmbIlTII .• , ce p"c'J'oapIYb npecre
,K'l>AbpeJ!IIA C'b3 •• 1a p'blmel'U de Triam ... , a d8l1JmalliAOp� a�
PbC118f1C peclineTu I)eme're..top f1oac'rp", l"8pi'Ae lIIi Bpa!!e.le
ee ..f.nne'l'pip'L-, ne "pedeam nep.dllJ!l� Kbnd de-oda'�b "8 pe­
ueIJ811ea <\>IIAI)eplSAlli, din lIollpi ce del,!!ince upe n'bm'bIlT IHl
clIAii ..f.0't'lmeKaT, 'le mic'ni ..f.1I cinu CbÎf ne Cl'e<l>an SBd.
DEfI'Pl>,
Decnpe a'leCTe a8ze-am dece-opT BOflJiinti ne mlima mea
ruJ C'bXaC'rp8.t, - en C1l8.11� mai denap're.
lJEPINAT.
:D8D'b aCT'b D.Jiuslle, aii 8pma'r u'!'a mai mape, K'b'lT .r-n
aqeeaurl KAill'b, din CliA8A Tl>neKOC Cl\anbp'b cl\bnTei, '!'8I1e­
\l'e aClSpZ'b'roal'e pifll.BOamRb.,.n J}8 p�, mi din cimsA A31 1\1>
mipape Dedeam eroind, aJlb'rspea KK c-recpan BBrl, �n I\bA'b­
peUiî B'bTp'bnir, ",napma'r 1\8 Z3Ae de alipi mi 1\8 casie de
�OK8, mip�pi.lf' dHwmalliAop ce p'bpeaîf d8n'b d'bfllUif, "a
[25]
-
- 26-
.,.nTp'lIn oropă cl.i'li.te CIIB <l>epu c1>'lephopi.lOp. 1,11 C8-
.IBA dicnepi din oRii nocrpi! epoll.il 'le.! de minsne, -re nil ,�_
pa DA'rIIA deK'bT .,.ncHID} C'bll'rISA Hpexonie! Oacrea noac'rp'"
lIpmeaz'lt ZBOpB.tBT, deurmanit, 'le ali csnpaaie'r, .,.n a .tO()
<l>BI''b, omoap-s ne 'J'ipanu AOp !!ene.ulII Bod-s, eal' 1I0i,
KlHlllna,ijT de .ilud ... , mi .,.nK'bl",ayT de IIp'bzi mi de apme,
Tp'ltl"blld dsm, II oi, sne.rreae '1e.ile .,.1I4>VisOIlHITt', namire
1'llIIlIpi, .lBa're de .ila Mlm'relli, ne ""n'rllpnap'bm� .,.n ua rpie,
Tpo<t>ei.le, K1>II'bTa'rp. upiu au sropiaa C'bll'r8.i18T Hpoaonie,
Creean Bods, .. e npOC4>Op'b Bi�epi'lei de .la IhdhlS.'Ji, zidi­
')''1> .,.11 nsmexe a'le.lIlT C'bIlT uarponă, 'le rui .,.11 Rihop� Ba
aminra Tpi3fll4l1fA apme.iep \fo.ld08elle.
nETP�
oila aszipea snop acemene .,.aOTe minsnare, OpeR'bT 1II1mlt
mea ce .,.nm'bndpeaz'b de R'blrra erp'smouriaop, ne a'r'bTa ea
ce .,.IITpic-reaZ'b de oseaipea ueuoutaep ! DeR'bT a "'bca C'b
mi' ce oeCTelKaCK'b I.,Ume.'JiAe .,.1I'rpe asecre ane mospre, ma;
Bine C'b m'b ... i Tpimec an�-.'Jep!!3 KII oacr ea lloaC'rp'b, 'le ce
dllC'b ""Il ar,wropill.l 1)nrlSpiAop, aRo.!lO, .Ia B'b'r'bAia de .Ia Mo­
Xa'l3, de 1111 nell'rplI Dalpie, awi ... i ROIllGo'rBT nellTpll -,elle
mi lIellTpll ea allli <t>i nepi r a.nTllpe RII epoll.t J"IlIne, pCl,le­
AC .1adic.lao, - Kb'li ,.,.11 naTpie! amal' mie! "'Il zi.le.\e
de azi, K'blld ec're amoPllh Gpa!JII.1 mi BipTIITca OCTeneac­
Ro, JlJi Cl''I>IlC'b ""II inimo eB.iJa8ia, nK nllTem� 3melll'a a-
1,I11'I'OPIl� nÎOli de Aa apme ni-Ii din '1epi�! - Ax Ore<l>'bni­
y .. , Ore""bllill'b! 'le ms calDelJi Rli 1>"IInllA 'l"b�!
IJEPINAT.
OI'e<l>'bui.'J'b ne ce n'bp8.ta ",n'feow'r BpedlliH mOl,gean a n'L�
pill're.\8T ceiS Bordan. Ta'rapi' mi CIi.l'raJl8A .101', aiS lJep"al' "'O
B'b'l''LAia de .. a (I!ill:PIl mi de ..ta' Nic/rplS" noooapea nll'reper
lIoac'rpe, Rape _f-JlI'lfP'blld aiS ,de'flSlla'r mi IIe' P!dllA: Bod'b, a
1\hIlTeni.Jo[l. Dajl a'lec-re 'I'pililf\'l>6pi p�J1e�i, 'le aiS K'hllo'l'3'r
[26]
,'l ,
L I
1I1:!
I� il'
II
Il, ,
1.1
li::
Il:
,ti
1
r.
�,
- 26-
npin nerepanir rn:.pillTeJIHi mi a BlIlllSAlii ceiî, aiî 3mu.tIST6
ne l,Idll�.Ie IIOC-rplS domlliTopii! de Tpll<\>ie. l)1l IJlSrii de <l>eps
OP-T bmeeKi! auac s aCTbZI )!apa, mi 'leA 'le o mSTIS wepi'li,
aii adac'o -f-II piua neipeT!
IlETPl5.
NIS ce afl.A'L nime RIS lilSl,le'l'ii' mapunmoc aa C'L' A aBaT'L
de aa acernene lIpmape, C'b'.1I ct>aK'b C'L -f-"UbAear'b K'b npiu
acra iUJT cin-aside "pe mama-ca - narpia ?
ljEPINAT
l\'IlI.tgi uapnauf RII nsme lIJi Illi'repe, aii '1epl\aT npin cwa­
'l'llpl li a nare ne CTe<P'LIII!J'b din Ha.lea 'le aii aII!SKa'r, dap
.,.11 zadar! Dicwp'LIl'bpi.te caae T'aii' ads Il a 'J' mai IIlllJJ,!!i nbp­
TIIIlTOPI, deK'bT sovereae !J,epei 'iap (I>Î IIIITlIl' maea Inima
'lea npsd's, Mapa dicuoer-s de Aevi.l.e caae, ce nede np'b­
dan" mi Rpimll.1 IIpnedellciT. O msm, de napnajjt, RIS a_
1lI0p de ua rpte llri lilS ct>pil\a JJ/;i D-Zf!Îi, auz.ind T'Lepea XaT­
lIIallllJJlli ApBope lui a wiiAop c'bl, aii' 'lepRa'l' Cb ce pecRoa­
... e ac/;npa .IIlSi Cl'e(l>'LniU'b, dap eJI, aa'sud -f-" ilio.l.dll.ll ces
1i8ndigi crps iul, IIOl$e mepT!le aii' m'LpTlIpich' a ,1Hi Tipanie,
nri oIH'.tipea lUoJJdoRelli.lop. Eoepii 'Iei ma, a.ilellJi c'aii' de­
ll'Lp1'a'l', !IIi .t-n cTp'bill'bTaTe uoap'r'b dOJlill.t IIwl'piei. Nime
R1STeaz'b IIIS a <l>bfll'lSi, dap ni,!1 a Ropsi, de a'!eea, o I,Il1l1e
llaCllaps! -f-""'p'L"eaz'b ZSUpll.'1 irrimel 'l'a.le. Al,HlTopll ms'Aii' IIll­
'1'emÎi ame1ua de R'LT de.l.a a'teA din CllC. - TpenÎ.te m'b
"eam'L, mai 'l'bpzis imi Bei iC'l'opia -f-"'l''bIlfI.IIapea Ta- (ce d�'le),
IlE'l'Pl5 (cinr�p),
E'L1'P'hllllA imii' eculine a uepei l'.IIopie de mal nainTe mi
ll'hTÎmipi.te de aCT'bzl, Uli auoI 'Iepe C'b ro'b aCT'bmn'Lpli,
[27]
r
- 27-
lJil1fl n03Te 31SZi asecre 4>'hp'h a ueme de dspepe Illi de 15PI,lie'?
Nemll.lg'hmiT de CTapea .foII 1\;] pe m'am KpeCKl>T. a,l/) III' 1.11(1
1>11 4>anTaCma c'rp'bill�, aC'l"bzi I;eap <�anTa mea m'aă '1'!5plil>paT!­
lJine'T crţrsina ue IHIPI� am rm.ureic'o ? .f"l 'le micrepil ce
.foIlB'l..ll$e nenopouira - ToaTe asecre, dap mai m!5AT <J'P!5-
1ll8cegi.le <,i, a el 1>A'hlldt�ge m'a15 <!>1,pmbIi3T! mi din '1e.le
Illigine IIlSllinTe, csanare din rllpa CfI, aecue ce noa-re J}l$de­
xa de 1I0GAega Inimef rui a <l>amiAiei caae l - ,,1\n acemene
c'rape se 110'1'15 a(gell'l'a, e� sn naCI,ap, <I>'hV'h rne pie, <\"bp'f>
palll'� mi usme, Ha pe Toa re axecre np Tpelil>j mai lin iu re
a ae aronici upin - C'h1lJ1C, Jap usrn, sude ? l\Il$ma mea,
din oapli'b isuipe m'h !Jine <l>epeKaT .foll a'lf'r�'fe .10 Ii 1$ pl. ­
N1S, .foII acernene nozigie ns 110'1'15 pbm'hllea, C'h aondsu' ne
crp't ina .Ia X'hp.''h15, .Ia m.ping], - ce m'b .fo"cKpi15 .'a o a­
CTe, -- nOI mep'le .foII onrapia, .foll 1l0Jlollia, .f-Il o a.IT'h
!Jar'h lIntle anpozia lIIi nipTliJ'ea ce .foflfillnlSneaZ'h. NlS'j de
nepdlST ni'li 1>11 minlS'l', m'b d81\15 Cb deCIiOIl'hp15 miime! me­
"e neaCT'hmn'hpo.l IlJÎ dopill!Ja mea. (Rpe el, ce UOIil,).
�C!il��� �U�
lIETPB, l\lA.IACmi\A,
l\IA.1ACIJI:\'A.
I
I
IJu'Ie <l>ie fi8 Boi, 1J811e
m'b cin'lep'b de <!>epi'lea
rpea .T.lH Lmn.lape.
M:.liall, Billif ce Te lSpez din illi­
ml,llTlSipe a do'b Bie!Ji din a'lea
fJETPli
Dap oape 'le -tmupelJlSp'hpi 're-aH adlle -tll a'leC1'e .IOKllp'l
dociTe?
l\IA.J1 A C 1Ili\' A.
[28]
,Ii
t t
I
'1
1',
"
1 I
,1
I
- 28 -
Tpzţ K'b .fn '1'0'1' H8pt'.3' "'HP1'IHH�i 'Iei rpe ae, sape iJ,!' a me­
nillya Rreaua, ""II qerr5I1KT,:A bllr'b sea Rpslfe CT>nT't., am ada­
OC uri ei a meae plH"b'liblli neul'plS m'LIl'J')lipea' OOaCTp'b; lui
ams m'b SIU\lIpi !i'b pll1'3 neopedllhtlsAlI1 c'ag a8zit·.ţn lJepi��
flETPl)
U:'ITopia 4>ie-K'bp8ea' ecre a Rbn.t?>Kpâ K� <l>a'nTa eeaă K8
K80'Ln'l'â.\, fkll'rplI sineae anpoaneast C'biJ, m'âi aaec ce asaine
8IJeaCTa din naprea BItIST omă, 'le.! aped din p'LlldisA lJelOp
enaaniorul.
.
MA.1ACOINA,
<l>ie-'rjlle, dsnpe 1l8'l'llIya uri' semapea ca OllepeaZ'b, Doi
n'bK b'J'�IIIÎT ne .1Isn'r'Lmi ""II acr-s .. sme OIizepasiA'b, Ka' npin
PIlJ,.lT C'b ne m'LO'I'He de K5pce .. e diaoo.>J3A8Î", eap Boi VSllr
l\11:.tiani, K8 apma '''''II m'bill. c'bllTeyi Kemay" a .fIlRhl'le ue
d!llulII:llli mi acsnplropt.
nETPlS
Dluumalli? a'leT RIS KapiT m'b AHOTt rt'Ln'b ams C'bnT ... ia­
peAe ce"D1'l'Î'le, acsupa AOP, deupiudă de-odar-s apma cnpe
a 1II'b ne-rea .1I1II ra odilleOap'b..f.1l K'bml/3 mai C'l'p'bAII'tiT,
cap aCT'b lD'bIl'I. lI'a� nlSTST osopi n'btl'b a0l8, deK'bT lIPUli,
npeKIHU d'hllll'b-zi , •
MA.IACn)�A.
(tzţm, Keap K8 m'bna ra al oBopiT 80 lIpC! lJe m'bn'L rtls.
TeplliK'b de EpRo.>Je 'rpeslle 'C'L ... ie, ne .la noi IUS ce B'I.di
dea'Jcc'l'e, deK'b'l' .la c'r3'rIlT de SpOIlZir, eli ce o admlpi
mai de anpoane. (',ep'leTean mlona .. al neTpa. - .Jn napTe). CaD'ra Ma­
doulla, ape cemlJlI spaRO) Eine zic'b ... ie aCTI. tD'bn'b nnepniK'b,
rneniT'b a .p'blllJe Kpeţgel'CAe dSlUmalliAop TplS<I>ami! Reap
rui ei am B'bzsr azi npose miullllaTe a lI'bpTlSTef ca.le, K'ţ,ud
[29]
>
- 29-
.fn CT1/nra al l!ill.IIT '4>c'l'il!a xeea, ,eap K8 ţ}pc311'I'a m'bllni
J;'bpma B3ClS.llli, Ape Rape .opill mn'tll'ca ei, A 'ai. CK'hnal' de
oaC-<I>p'bn.ve pe,
'Iei de mat nairrre, DOl\ININA, qEPIi\.-\T.
HETPl).
Cnsne'mt, illsi'1''h manrs, oape KIUlI lIeTpe'le oacneae 110·
upa?
DOMNINA.
Cepmana �Ulll'b! ns m'Lnr'bepi.lc me .. e, 'le OSOC3Aa as IHI­
... lindaT'o .fu an comuă sine- ... 'bK'bTopil'. Dap cnane'ml '1i­
ne'i aC'I''b oepcoan'b micrepioacs, llIi de snde, Hlim ai adsc'o ?
Ih're mil' Boil' C�IS\le, deuri uime "a mine, 1111 ape a'1''b­
'l'a dopimrs a o Ranoame mai de anpoane.
, Dsm, 'le KII B'bll'b'l'opii U\tlJ llIi Kli orapil am TpeKIIT
.. aKu, am da " npecre an '1epsă din 'Iei mai mvpegr,
npe Kape .. e iA c'bveTaili, .y.IIC'h nt� de moapTe, no.risea ca ne-as
DapTa'!' dO'b zi.le "pin pini mi msnsel, nsn' .Ia (�3ndll., K 0-
dpa,ui l'irC'I3, Mlde aIJ3nr'bndll'.l a 'l'peia zi, ",n mezs s
daTpaTu3i K'bniAOp mi x'blrllhll .• noc'rpli, es .l'am C'rp'bR'b­
TliT RIS dapd a mea.
ORoci!!1 de OCTellea,ll'b m'b amezlli� K8 B'bll'bTOpii ne ma.taA lina!
pilipe.t .. imoede, cnpe a raCTa mepindeAe 1I0aC'l'pe, Ii'bnd, l!in­
'rind eii oltii aCliopa ISnlle.tOp, B'bzaiă I1.tIS'ri.,d6 nime tI>.Iopi
aAece mi .feraTe .la ISn "OK6, 'le ce o'bpeaă, mi "'Il �anT'L
epa5 aplinKa're de o m"Ln'L omeneac"'L, IUS lill CKOO� Bed ep aor
de a aTpalJe aCIID'p'b'Ae o ,IIliape ţ1minŢe iorepeCanT'L, KlSpio-
j
II
l
I
I
I
�
[',
II
1:
,
II
II
1,
I
I
I
I
,1
L � ��2
fi ;;
[32]
, ,
:u -
dlSK3 mi ne pinira 'lea 4> aII iT 1>, -' Ha.ucnino! re-ar <P"hKllT
JlapReze, Bapone, Dsaa, Kllpa'lio!
IlEl'Pl».
E:liJK:l mea, din nopovipe, am I"Lei'r'o AeraTa. .. a maa mi
n"hzho de B'b'I'poIlU nocrpa l\1ipon, de lUi 'I"piu epa .f.nOls­
pa'r, Bozilld .f.1l dellop'rape ne xOJ.!ii 'le m ... 8pmrb?eaii, .tfiR­
'l'"bndHCe lUi al mei, am Rpe ... epaT 1Jpl,IÎa 4>lSp'I'Hoel de a .. ea
a oameuiaop, 1II'b aplSlIRaiil "8 cTpoilla .f.D sap""'; II'Bm am
neTpelilS'r ne ana 'lea .f.uoieJoopaT'b a'J.!i ... ocr lUI TOJ.!Tf map­
np', npeasm mi a minanet npin Rape am CK'Jona'r de ueipe,
l{EPI�AT.
('>"hTII.l meă l .laC·b de-ama �mdiJ.!a mi e'l'epi.te, 8118K'L
�an'lea mi uaauza, salll'o aAl.!T dsmmanl mai apednisf de
Tine, am. 8'Ld3; 50 T8 1111 e!!;!i menir Den'rp8 n'bcR"hpie.
lUA.IACfl4NA (.f.n nap"")'
Dap lIi'fi nen-rps S'LTp'LUeJ.!e.
D01ININA.
�rle(l:&pa'I''L minsne ! D-Zei ne-aă ap'LTal'
,"""opedlli'lindlS'Tc de o 4>anT'b RpemineacK'L,
aCTo 1,1811'b, 'line mie a Rai, uri RIHII o BOp
u'LpinJ.!iT !
flETPll.
sn xap mape,
de a m'bllT,"
4>i II.I'bllrolld
t
'1
!l
i...
, , !
",,' �
qine allllmc eCTe !liS l!!llf, dap ci mT3 Ro ec're lin .,.n'lep
de "'pHrTllIce!Je lUi de IMbllde!Je, lIenopo'lipea el o <j>a'le
,""O/il> mai lrl'repe.can·r'b (.f.n napTe). ca? illimei meAe mai npe­
ijlWllc.'L, ax! de ap pim'blwa .f.",rpe lIoi, m'L dliK8 c'L'mi ac­
IIl1ndil 'l'z>ps8pa?Ca, llOal'e o Boiă roci cillrlSpo mai ",illi!!;!i'r'b.
(ce da'l�).
•
[33]
r
l'
I
!
I
I
J
I
I
- 33-
DO�li\"INA.
MA.IACI1INA.
• ta�cla J!ie .'1l1'1e<\"Iepe, 'le m'ai KOW!8C x a nop'rR.1 dnpir,
eali'b AaIiR.! - nacKap15.1 - nsmnapaa, sua mie de gel\;nf,
ams C'b Te O'Mlii ll'Ia.lacnino J (ce d."e).
I.IRAN A (einr.pT. �n nopră !!"peneCK, emind din Kact.).
EUH'b C'l'lIpea .f.1I Kape, amap mie! am alJRnc, .f.n aCT'b
u,ap'b, 'le dsupe dopinjja <f>;HnI.lICI, asea C'b ... ie a me 113-
'J'pie adom-lm., eap ams mi' c'o� <I>'b K li '1' npincoape mi noa­
'l'C lill 1II0pm'bll'l' 'J'imnspii$, (rn.n ... ud '<11 .f.nl'pimipe "'mn!' ..... p).
Bllde CbIlT! ciur sp h, <I>'bp'b u'bpillgi, 4>'bp'b usniaa mea,
'le lIell'rp8 mine lII'a3' nepdsr Riea!! a,- e5 piuh-s, mi m'bn'l'si'l"b
npin apme uri npin c s.nue, npin <I>/lPT/lIII, ru i ams , cnpe <l>e·
pipea de "P'O KlSpC'b 1I0se, din napTea .1151 Ol'e<J>'blliJ.!1" m'b
Il'hd� -tIlR'bCK!l'i"b -tII a'ICCTe aec r-imen're K'bmnene,- l{e P'b�
'jam <I>�.KS'P, :1'1cc'r8i r ipan ? deH'bT R'b <l>il'spa mea a� a08'1'
nenopoxipe a'I n ,l'b'l ea , uri nenTps Ii'b 1\15 decnpen!l 'Tam
p'bcninc npOIJ8nepea !IIi I)!SP!SÎIIUa - lIa llellTp8 miile C'b ce
dicn;1p'l"b de doamlla ca, clipe a m'b .Isa de cO.llie, aii allAiKaT
acsnp'b'mT ISlle,l'ripca 'Jea XOg3CI\'b lIIi lIe..ler,llSi'l''b, pillind8m'b
n03r1'l'ea (iCap dill oicepil\'b de ..I'bnr'b C'bllT8A a.nap! M'b
-t-1I<t>iopez!I amillTilldll'mi de a'leA HlSmn.llÎ'r BelleJ.!i�lI, KapiAe
a� !!lIeATh 'roaTe a'lec're, lIJi Ro CllpiZSA '1e,\ ca'l'aniR, lIIe­
zind .f.n npeaHllii mea.f.1l Tp'bCSp'b, imi .f.IIHellllia llIaT
Jf\8.IT -l\lIK'b illitlla, Jlalipimi.le me.le .f.1l zadap pOlSpaH, P81''b­
millTe..le B15ni'lei-mp.le ce aClSpzea� de pel\lIel't'Ae Ce..lJ>3'!'e'le a
ROlld!lK'bTOpiAOp lIocTpiT. 1)11 TOpn� .f.1l Kodp8 .f.1l'l'lSneIl3'r
ag 4>oc'r llIenÎ'r C'b llI'b .f.ndsn.�i'le ..la naTima domniTori?>..I?)i,
3
3
� .
[34]
-M,-
, �'
i!
�
,
,·;1
,,{'
1'"
l'
,1
, j
I
I
li
I
,1
f,
I
I
)1
:!
I
'il
I
snde ai C'Li Kon<\>idenyi im adll''1ea� I,usp8inga, R'L _m'L BOP caoa­
Te dinuoao nsmal sa npe doamna nepet l Dap mai dopir'L
imi ecre moaprea, mai Bine ce rn'L ",,"ri'r'L sudeae a'lecTzsf
•• alls, deR'L'l' ce m'L .f-nd8nAells aa o uepipe neAeIJlSi'I''L. Ac'r'L
a me <l>8r& 118 m'aă m'LIlTZSiT .f.t1S'b de npirneardie, K'h'li
IJzsdell'Lnd dsnpe a .'Il,I C'LA6b'l''L'lÎe, amOrllA C'b� '1e.1 .f.II<I>O­
RaT ce Ba npetpase .f.1I spuie, mi 3TZSI1'le ns Boii'> CR'bna de
spztpiae ca.re, R"l>'li ea npin ""nmihe uinsp f mie a ce dic­
<l>aqe de aia rimi.ie care, IiIS}.!iTlSA, neulusa de I;'h IS '1', de mi­
P04:ÎT, ,a'lec'I'e C'Ln'r dapspt, 'le de ne Tpon8 .f.mnap're ",n­
Tpe CISn81I1ii C'LT. ('lep'leT1ond .f.mnpel."'p�),
K8 Toare asecre B bdiS R'L 811 .f,nI,H:P npllllreaZ'L aC811pa
mea, Tpimegilldll'mi ""II auaropă ne icră 11811e mapinimoc,
nacxap de mecrepie, dap de ceru-imerrr nouia mi miaian 1i:1
811 an pod, inima mea cimre o peli8lloţyill!J'b Ilape, dsnpe
dopi5, ni,!1 odar-s IIII'j Boii'> usrea m'b!,1'Zspici ... M'L K8'fpemllpli
R'Lnd l\lH)e'1'ii .U niiropă, 1l'L.,i ""nda'r'b 'le Tipan8.1 Ba 3<PAa dec­
npe a mea <PlSr'L, Ba <l>a'le ToaTe liim,piAe c'L'rni declionepe
neTpe'lCpea, mi a'l'IHI'le Bai !IIi de a'lemi oameni B8ni, Ka­
pii m'ai5 ad'LIlOc'ri'r llIî mai a.lcc amap de sie'l'llA nacl<ap 'le
m'ai5 zm8.I'r din reap'b.te caAe! - .i)l1l'l'pic'ra'l'ZSA meii ll'bpin­
Te ţ!!,ie R'L <piiHa·ca CIS<Pepe, dap 8l1de'i, 1l8m C'L o al,l8're?
ax aCTa imi peuIIlle illima! (1I,"'OIJe) N8 !gi8 deali'b mi K'Lnd
iA Boi� n8Tea Redea!
.� 1.
llETPl5.
��:i::al� � �!iU"\:Y'�
I.1EAi\'A, JlETPl).
IhT de oceHi're C'hlJ'l" .f.nloml,lllp'Lpi.le mi AOlitIA .f.n Rupe
Te aot>Ai aCl"hzi, de a'leJle de 3Aa.''raiepi; IlIS ToaTe a'leCTe,
Te B'bdi5 TOT TpÎC'r'b rui .fdl .'I3llp'lomi' ""nIlA'LnTa'l"E. Ka a'l'ID'!e
I
I
I
L
[35]
- 35-
fl'f.nd epal de Tipallll 'l"bi .,.IlKlml,llIpaTo! ,Cam1>II'b, doamna
mea, napKo ns Te-al .,.1I1ip-pde de ausnc .,.n 'lIlA 'le liS ne­
pino.tllA zi.le.,wp I'il.le, mi ams ecre rara a .,. rrrpenptnde 'I'oa­
Te cnpe a'gi .,.nTHp1l3 penaOC3A denain a inimet mi coni-
1I'L'l'3Tea OldJJOp 'I"hi!
I.IEA�.\,
Ke ap rm.ptrnea Hllei 4>a'lepT de Bine 3T'I.'f de neaw.ellT:lTt',
rm, .f.ll'rpic1'eaz'b, li'h ns Roii!' nsr-ee, npeR3m afli dop i, a'!,!!
m'bpT!spici a mea rlellAill'b peKlSllo\Uin!,!o.
J1RTP15.
PeIHIIlOJ1.!iu!..\'b! de sa pe pe];�{Jo'\Qi"l\o ROp:St'!!!;? Oame-
nii de eurna meu, IIIS <l,'bll'l'Ilt'CHiS nClI'rplS peRl>no\Uing'b,
msxm.mh-a 'lea maT mnpe nellTplS o 'NIII'I"h Ilipnsonco, ade­
B'hp:l1'1S.1 POtlJ1.n*' \loapT'b .,.11 inim b , ax! de ai mi, a mea
I\'b'l' e de na ins de axecr cemimen r, ai .lplg'bAe�le In, a,1.T
dap5 nsrnaf .,.nliane .pl ea.
I.1EA.:\A.
De am a drni paT m3,IT E'bPIi'hgia, 113 sape mai m-sm-ai r
rlim-pe Bandigi, mai mSNI' Ilpe!J,llt'cli� aCT'hZI ceurirnen-rsx
'1e.q 1I0BiJl uri a 'l'a mapinimie, meni-re nellTplS o noz ijţie
-rna l .,.uHA'ro de aueea .,.11 R�pe ai-se Te Bb(liI, xpede - fiD
_",IHlaI'D 'le BoT <t>i peaoudscr, Jla X'bp.loS, ui.piu'rcae me�
Ila �!!i a Te npeg!Si mi a Te 11111.1 !J,'bmi !ilS TOa'l'D de.liKaTe�a
'le mepi'l'ezl.
nETPo,'
'Ns C'bll'r .lIa .f-lIdOeaA'h )i'b n'hpio'f{'Ae lInei <t>iin!J,e a'roT
de cim!J,iToape mi <t>plSmoace, ce ilS �i&D rueliape mi .-cap
nllTepe a peKlSlJOame mi a .f.mt>p1>!..\OlUa ne 110 omiS de p'bud
Ra mine, dap a'lec-r8 omiS de p'hlldi!', noaTe ape dJlellT� mi
cimTe o doping'h ne-tnoinc'L, a mi IDaKap RaHza n'b'l'imipi.tOp
3*
7
J
1'\
[36]
�I I
�: I
l,Î ,1,
, J ',"
1:
li
I
II
"
- 36-
TaAe, rui ne a R'bpllI soep mape, <l>ii/\o a� ans'r nopouipe a
m'bn1'lSi?
I.lEANA.
Ai zic dineoape, 11'b .Ia Pomsnr ci>imTa nipTlIoaco 1111 'Ie­
pe ni,!1 o msam.mir-s, <l>ie'jJi dap de auxnc Ilo ai n.aiui'r'o,
a'jJi decuorrepi nxme.re , crapaa mea mi uasza nenopouiper,
noare mi'ap ... i de B'LT1>mape, IIpeRlIm jJie de dicaspassape
de a narea somrraearn a mea mOrJ'rllipe.
IlETPll·
Mape t.aHZo ap s-pesai C'b <Ilie aseacra aape 're KOnC'rp1>rl'
lJe ami pe<l>liza o par-smirrre, dap eii' mo CISRHIlÎl' noi nue] 'ra­
ae mi pecneareză cesperxa T'bÎi, - ce mii...,. nes Ro mic­
Tepil>.i: Rli Rape Te aaonepl, -f-n AO/\ de II ...,.mnl$jJilia a mea
xor-spipe, rob anpinde demailOapp.dopiIlUbdeamb<l>a.le
npednru de ""'Il/\pedepea Ta. (.fon nap-re). NI> RlIl'eZlS a zi'Je de
inima ei.
I.IEANA (.f." rrap re),
.,
,1
il ,1 '"le cen'rimen r lIunLt -f-ll lin nacnapă ! ax! dixea 100 dic-
I nap're de dbnclS.1 palll'lSA lla�gepeT meae ? mi llpCÎ'l'a 'lea
oapnapo rrrs ocsndeţge a amopjJi cem-imenr aa me�!
I II
I
lfef de maT nainTe, DOM�I"A, lfEPINAT.
DOMNI"'A (.fo,m'p_!.\owilld lIe 1, eana).
Dopi-ra mea <l>ile! B-Ldii Ro ...,.nrpilllipea Ta 118 Te-aH
.ncar a rlScra lin p'bnaoc ...,.ndeAlInr. AAillo·Te, <NI cir8p'b
decnpe dlSlIJmanii T'bi, ic'rii' ad'bnOCT pfrrpac ne ... epe�e ce
-tnBoJl8ipiAe AHmeT, D'bll'b IlIs Tfl Boiil' mi ...,.n'rpe ai 'roi, Rpe-
[37]
- 37-
de 4>iiea-mea, Ro rm, noi� ,ft.nrpimi de Tirle RIS dsiomtn Imei
mame.
1"IEANA.
o marm, ! atua inima mea RIS dpeUTIS •• 'Iepe a aema npe
�J'iuc, a Hopia 1>IJ?S" mapirnmoc rui anpod m'a.Î$ CRoDaT de de­
zonop mi de caaanle din m sna Tipani.lIOp, dap .f1l'l''hmn.lI'b­
piae meae csur de ama 4>e.�iii', .fIlKo'r niiropimea rrrs .fll­
cu"imowreazo acemene Ha uri amin-ripea '1eAOp 'rpeIlISTe.
D01UNI:\IA.
tPiîea mea !ZdeaR'h inima -ca, rrpeRlSm CJlISI, cinrre o 3Tpa­
Jfepe K'bTp'" mine Ka 1IP-IITpll o manrs, 'le 118 densf .fII ci­
IIIlJI meă cellpeTIS.! dspepiaop 'I'a.!e, lIellTjJll sa HllnocKondll'JJi
..flllIpeJ,.IlIP'bpije, C'b ns-remă mai (.8 nemepipe cJ>'bJl'l'lSi rrelITp8
.fudpenTapea coaţrre] Ta.te. - CIUSIIe, U8 a-asnde nimiii, a
cJ>ii 1l.llSi 1!}('1r pazirn ee re 811liilU qepillaT, 1101 c'''IITem� sna ..
I.rEA�A.
Mam'h !':"'Illl 'Iepe a rui 'roaTe, (ne • .f.I1'leTi\).rDe aJ,.IllllC ee re a
n'" cnsue (K� .f.nrpimipe). R'b ISII, ns repuia orn ă rnape, c'aă anpiuc
de amop rrell'l'pll miile, uri dsrrs 'le am ţn.cuiuc nponaue:
pixe ca re, lIeAt!J.LIlÎTISA - a� lipZÎ'r a me piui pe ! .
Ini TO!!11.
PiHipe! RIlIU?
I.1EAN�.
A'leJI om&, RapiAe 118 peCl1eRTeaZ'h /Il '1 ( o JlelJe, lIi'li o
Depcoal"b, ali IMini'l' RIl:mille IlU Rpim& .,..ndoÎ'l', (\'b'l134>."hll­
dllm'h RIS Blllla mea noaIJ1'ea .fII Bicepili'b .u npioirepe, (111-
DD 'le amue ne·amii' 4>OCT pllrirr .la mOpm'hI1'l'8A mai'lei me"
Jle, a 1\0.1 o ac'pp8Ka're, lle.lelJ8i�if ne-ali pinÎ'r KoIHf.f1l AaKpirni
lUi .fll dnpepe .f,IlIlA'hnT3Te, 1I0i eHleamii' din Bicepiu'h.
Îi
[38]
ill
I
I �
I
.. J,
-�
il,
- 38-
KB TO!!ll.
'Din sicepi l\'h ?
IIETPo.
O! I\IIAmea nexensiper! LIIi 1111 acemene ornii 3li lIlllHlC a
",i n/l'l'epnili mi mape ? Clipe a ce acemsua I>li Tip) lIA sapiae,
mai usrepnia <t>iind, nenedencir noa-re ap'h'ra a ca up szie î
, I.mANA.
Mape uri usrepnin, mal npecHc de KlImiS apedegf , de a­
s eea upeRHm m'am <t>OCT .f,II<1>piRom3·r de amopea C'h� 'leA
neAe(!HÎ'r, de acemeue a ca IIPIJie lJI'b .f.llcnhim'hll're:tz'b! Nil'.
:\..I'l'ii mi.'II.!OII, deR'h'!' cnpe a 01. <J>epi de IIp:via ca, C'h urs ac­
IIlIlIde!!, opt .f.1I <t>lIlIdll.t 111. ms nTIIJi ISi, ca� .f.1l <l>lSlIdlSA asec­
'J'op aue, deaK'h 1111 Be!!i nsrea da der-paut, miillJ.!'h n spin­
TeAIII lJIe�,- I\'h 'H�A 'le a� ansr uIITepe a m'h piui, sa anea
usrepe li mr, l\'hISTa JId a ce pezt'lllla de miile.
lIETPB.
q>ie asea 01118 opi 1\'hT de nsrepnia ; Anpod, Ilapsa.sas
neap .f.IICHIlII Ore1>'hlli!J'h Bod s, ai-re 'i ce na 'l>p'bllJ"le 1I0p-
1I1S.\ carneuief caae ! ne li'h'r BeT <t>i -tn-rpe 1I0i uirne n'a ms­
ne nrsna aClSopli 'l'a. A'/ec'r ad'snoc'r 1111 c'aă 11'[''l'3'r n'hll'b
amll de ni''!! ISII Rp�mii, /TIi <t>iÎi JlaKIIJlII! C'hll'r de al,IlIIIC IHI­
Tepni'li, allli an'hpa r'bllgenia ocnÎ'l·lIAi'r'h.!!ei AOP, (H'YoTPo nacK.pl).
«I>paJ.!i..wp! oape Beg' .lf-flr'hdlli a oi ce pilli 4,ii'leJle din ci­
UHA BOCTpll ?
ITACliAPIl.
MoapTe 'le.18i 'le oa KISTeza!
lIETP1i.
HaR'h o 1101. <l>iiK'h a .\3RISAXI! ISn nopalfmÎi lIe Kape iA B'h­
neaz'h lI.tiu 'leA pillapi!Js, c'aiS ad'hnoc'rÎ'r ClSo apiniAe B03C­
'J'pe, Re.!!! .nca C'h'.\ dizBpane -tnaillTea OKiAOP BOCTpi!?
[39]
- 39 -
I1ACKAPII.
o aom an'bpa IIlJ nieaga !
nETPl>.
1,1 li pagl npe sansa ei mi npe asecr namnapă ! (CRoaTe nxmns­
p�JI, Laeana .f..O .Qen�nKi�, nacK.apii "a nrsnexe ","n'linee acanpa KaJl�JllSi .1) .
IIAC(\APII .
. J.hp'hmif R'b O aornă an'hpa IIpe d-snca lia ne ",iiea noacrţrs I
l.IEAI\' A (Kad� ""n Iipa!!eAe Domnine i lI.i1"I>nr"I>nd,)
A soacrţn, rrsn' aa monpre l
flETPl> (KlI Biomie).
Dsnpe IHIR'hIl'f, \IIi ",an'fa ",ie! C'b ,f.ll'rlJpim� TpeK"bTOpi­
ae, ce aniezemă airue, KIICTOdii U«1,..3lll> mi npecTe IIOJluÎ'li,
--- -.---
C'b ue ,f.uapm'bmli, C'L ,f.nrp-ndimif RlS napRane TOT ROTlIlllJA!
"lIEPIN4.T.
Mai 'nairrre de ToaTe, Domnina KII acr-s JJlSne C'b ce mISTe
,f-n aptniurs.r '1eJl TII.I>OC din meZli.IJ A8R8 •• lii, linde ,f-u zi.IJe­
ae de TlSpBlSpape, c'aă adt.nocri'r TOTdealma <l>emeiAe mi RO-
niil nocrpif.
DO l\1NI;\ A.
Bsm, m-scsp's acre a'leaCTa, dap decnpe aJlTJ. napTe C'b
meaprs lin ,f-Iladinc, om.if de spedill!J'b, Ha C'b .f.llmiill!.!eze
ne n'bpinTeAe V8nei decnpe a ei .f.1l'f'bmIlA"bpi, C'b'j nie ""n
31,111TOpiif mai lusp'bndiS.
,1
I
rJETPo ,.
l\ime n'a <1'1 nell'l'plS acemellC ,f-IlCep'Jillape mai J1emepi'r
I
k -!- r�
[40]
.u
: ,,�
1:' I
1.;
, ,
I
- 40.-
deK'b'f tiul\itiJ.l Qepirl3'I', e.l .�lIge.16n'r, arrpodir uri dsioc; Eif,
IiIS ai nocrpij, BoiiS CTa aise upiairiud I\Ii apma .r-n m'bll�.
'JEPI:\IAT.
De .ta moaprea mapeasr IJOCTp.!S DomlliTopi� n'am emiT
diIlTp'acl:1, ·nan.1Wb" J)1IiA'l'e de aTlSfI'li ()'a.� nerpeuar, ms.rre
<l>lipTlSni aii' deTI1JI3'r aC!SlIpa I\pew,e'l'e.lOp noacrpe, <l>1>p'l> a ne
JlISTea osopi, Ii'h C'J'emapH.l Pom'hllii' ape -}IITin('e mi ad'LlI'Ii
[lbd b'jiuL De I\pediMi li'b IJOT <f>i de <f>O,WC, Iii, ToaTe U'b­
'J'P'hIH!}lc.\e me.re m ... HoiH ds-re ",a X'bpkl>ii, dllp 118 upe r.a­
.1Jea sea mape, 're 'III> e npea cir-sp-s, 'le ne DISII1.pe ue aa
repl'ill'b, mi de-ano . .tO deuasnr-s,a CipwrilSAlli -f-II csc,
DOMNINA.
D-�ii ce Te uondsss -}II acm, na.re, IIIi -}lI'ropziea, eal'
noi ne Horn uperb'l'i a 'l'pC'le aa 'leA apillÎIIJii' m.n' ce noI'
C'bllill3 Tr.mII.J "piAC. Bin'o as miile dopi'r-s <I,ii�, mi cn15110
'lC.lIe de I\lllliiJl!J'b .lIlii qepinaT nenTpH a ca -} IIc'bp .. illa pe.
L1EAi.\'A.
".
Ea,,'b 8pmez� dlSllpe a noac'l'pe BlSlle "J'.nrpimipi.
nETP1),
Eap noi ..,pa.'.!i.wp, ISpm31(1 dl>upe Iil>m 3.!J,1 !,I1Spa'r, uri (l.i.li'
raTa .\a 1'OaT'b T'LmnAapea.
(Domnina1 lJlcana, qepinaT ","nTp'L �n Kae'L, Ijt!i.ll3.11Ui ce pnCII1.ndecll& npill.
Honnii).
-
.iJl.n meZHA c8!J>epinI!('.lIop, 'le cirn're CH<J>J.leT8".1 meli de
ll'bl'imipi.le "pe.1e de Rare ce Z}iIS'18m'L ,1J3pa, tin Ric nape-
,
r:
,-
II : J
I •. :\(.
i' I
�: "
O'
[41]
1..
-41-
mI-ce se.re 'le de K'hTella zi-le m'.lii n supinc- Ditl 8pzipca
sea curanim, a eadliAlJi, am m I.II'I'/si'l' o <I>iilll.!'b .�III.1'·fW�l'I; h
dap amar mie! ms 'l'err,lS 1I'h lIeap 'l'pilim$1lJl mex m r. ua­
pensne l ne 'le mierepis tleCI'pbBhTlS'l' ce �nl\!)n'1&pb aC'I'I.
'l'hmn.tnpe? IJille'i e rţn.tna ase acra, lIape I\eap lIa o Dzill'l.
H AaKI>A8i m'a� <!>epmesa'r! Dil! Ailie;> 'le epam, aCT'hzi
lJern� .j n oaeze, sape noa-re noI' .f.n<t>p'hl!a 'rea-re lI<lanHpLH�
llie).!ei meae ! - Dap 1l!S, 1111 amop 'le na!!!,e din niprsr-e Ill>
noa-re <\li deuur IIOBL, mi nem spi-ropiă, usi na KOlldH'Ie !lpe
J:;uea 1',iJ0IJleI. - .7Jltl ;JCT:! n'hd� 1I'h D-7.eii mi'as 'J'pimel:'o
sa C'h ms ZIIIH.ll"h din a mea Iliea).!'}, one.liT'h,- Oap oUl'e x sm
ape C'h e ie mai anor '? IJepillll'J' na a<t>.la ne n i.p itrreae ei,
a-rect-a o Ba 1I01ldH'le de ai-re, mi llaCllapl>A Ba p'"m'l,nea RI>­
<\lIlIHlaT eap'b �n Ul-"a!!!,illiAe caae, R'h'li mama-mea, din nern-sp­
lJ.ÎIIÎ'I' amop nelITp!S miII!', J/li !hmpe !SII J}l'p'hm'bll'r 'le zi'le
lI'h aii .fo/llieieT n'''piuTe.Hli meii, rus m'h AaCb a IlIb den'bp'l'a
de .1a a'leC'l' Aali�, I>nde C'LIl'l' oCbIHlÎT a 'l'p'Lrbna o 'nieall'h
m-03 p'V'h. (mede C�H �pHope),
OCTene,u3 7.i,Ie.�op 'l'pel\l>Te mI alS COpsiT ToaT'!, lI'LpTliTea
JIIi m'b pelicam'L .1:1 penaoc,- }i]1I ce In h a I/lezii IIIl lIiR ii CH"
iC'J'ii <t>ar� amwc, Cii .. a IIbp!Sea IHnHpe nJI'bRIITe c'aii dizROA­
'J'a'1' '11>negi.le meAe,- I\a odilleoap'b de ap IIl1'rea mi amli C'b,
Jn'h m'hnrbe a caAe limspe Bine'''''hl\'h'l'oape! - de alll' nliTea.
m'blHtp Bica de <t>epi'li pea me! de d'hllea! !SII Zeollip� dl!.t'H�
HI'b a).!illie .�a cornnll ••
(I1e +n1jeti ce KlSnpinde de comn�) de denapTe iJi cnioneaz1.·l\IaJlacnina.- MllziKa
elln'L a la 80l'dino),
nETP� (dopmind e�H .pEope), l\'IA.1ACIJI1\lA, (-}IlTPlo -tn'leTiwop;s lUi
Klo�"'Lnd -tmnpelJ�p ,,� JI�ape aminTe).
l\1A. JACOli\lA.
EUl\'L'''! doarllle nacl,afJ!S.I, 1U1lllill'l' <t>aflop�lii.\�, llime ce
. '
1
[42]
r
\1
, ,:1
i.'.[
,1.,
li
, . �
f
"
i
I
f :1
I :�
, J�
'.
- 42-
nede ""II nl'e!,lllp, 'n,'lepe upersriudene (cnioneaz'f>.fn V3P)· so­
pauio iU:l.Iacrrilrb, doaps 1I1\'j .f.IIT'bCa oap'r, - Ilumnaps,a
IIH·.� HOTii au.if xu AlTa TO<l>,lIla de acemene 118 - 1'lSpa'i
""lIllic'!> - llli'. a.rra r!Pn'h'l' ns.mepea cimnaTis'b ceaă cem­
nipTI'pll'b - C'b 'io linii de mipocir, C'b o .f.IICII<f>.le K8 Ze<l>i­
pISA ne Ii'b'r doapme, icra'I 1II0dlSA 'le.' mai nemepir! .. a "Impll!
(CfiOUTe �n nu-se-r +0 <J»opm'L de n.us caple),
CaliTa l\IarlollJl3, <t>ie'lIIi de aIJISTopi�! (ce anponie ne .fn"eTll
de IleTp3, xapixe P'&c'})l)ind cnapie ne lUa., acniua 'le ce perpaue +nd'l6P'LllTi, eap
JlCTP3 ce ap"3nK'L acsnpa "hl),
IIRTP15.
lUA. 1 ACIJINA.
Ilpe ACJJea mea, ams ai cnsnar de II epiao .. iI - D-Zelf
Te-ai5 au'spar ! Ile R'blld mepJ,.Ieam C"b d�nHlIlf pHJ,.Ii .. e mexe
.la 'lea C'bIlT'b /iP8'JC, R'hzaiil HII KHIJIIUi-r BaAalSplf s e eruea
din ·.Iali� aosnpa Ta, aa C'b Te .f.IlIlCllincze /il! rimllHA C'hlf­
anpouiepea rne A'ail cu'spler, BaAaHp8JI c'a� perpac ..,.11 AaKlf,
lIIi eaK'h 1'e·ail CK'bUa'l' Crp'biIlH,\! Rapi-le nlS 'Iepe deK'b'r o
sa.le BISII'b npill lJapa a'leac'I'a!
lIEl'Po.
De R'b'1' BaAallpii A3IiH"liT, maT uellillolDi C'Ln-r cTp'binii 'le
ne.ail ..,.mnpecHpa'l' wi lIe·ail ..,.oRcllina'l' daTini.le 'JeAe CTp'b­
mOIll6y!i. IIenTpH aC'bmine cTp'hini UJi es C'bll'r cTp'binll;
Roi CTp'hilJiAOP, li.'Lpopa C'l'p'billl. ee're seap naTpia BOaC'l'p'b,
'le n.U;liape BISIl'b nli'I'elJi aBea nen'l'ps OlJap'b c'rp'hill'b;
clIslle'mi?
MA.UCIIINA.
lUuTc M'ami IISTea cnlSne lia C'b Te cKo:rÎi din a Ta zmillr'b
nenTps c-rp'bini 'Je B'O ad!SKlI orloplSpi c'rpbille sape B'ap .. inci.
Ns cor!,'r din nHm'hp8A a'Jec-ropa 'Je Zi'JI, 'Jtl 311 neAel'piui
[43]
"'2
I
i
!
,I!!
- 43-
n'bK'bTOC, Kapi.l.e mepue 'Aa Iepsce-rim nem-ps cm..mpea f1:1-
KaTcAOp caae - E,m'b Iwprea (le :lp!Smi, 'le nell'I'p8 ellAalli" meu,
mi'ai da-r'o Kcal' Domllhopiu. cnpe -trlKpediIlJlapc, pOl'lS Te,
'IIl'fCmi'o. ('i +nTi,,�c n.liJlM).
lJETPl5 (+nTinziud m ... na c·,. '.\ îe e).
l\h.n dperrr ce caple -tII zi.JIe..1e de azi, 1118.\'1' CTPblllli�
ce <\l3'1e. Ce Be'dem mi acra. (ue R,,,,"1 Bpa Cl,'i lee KapTea <lin ml..rb;
lollcaua. 111!'A OJiCep8a de dCllapTc, ce pene de iut o Acalrbd'b din rm.na Jt�l lIcT;'�)
I.IEANA, 'Iei de mal nainre,
l.lEANA.
Cor'b! nil decaide !lap'rea, n'o decuide, ca eere "f.lIllelli­
naT'b !
T1ETPo
LIEAN:\..
N!S de m'8AT ce T'bmn.''b .. a CII'Iea8'b, n'b Ilocrexuius,r
Timna, Kbll'bT'b o cupicoape de .-ta 8T1 Cl'P'bill�, rui 'Ie'l'ind'o
arneJli uri mapi ne .,olili, 'l'OUi clIlSlleaiS, -t1l8ellill3'l' ele am�-
pii cspicoapef.
l\1A.1ACl1INA.
qe saasrnnir ce p'bclI'bndecKÎS aa !Jap'b, Of' la 'Iei oameni
nainl ele npeusdejje nell'l'plS ' crp'biIlT! ei KilIIOCli8 dOK'l'opia,
mi B'b nOTi -tnKpedillua -tn KllJJeT KlIpaT, K'b aIJeA omiS Da
,\>i mspi'r de '811 aran de anollAescie, K'blJllinaT'b' noa're de
R811pindepea UeI!A'bIiIS'f'b a a'Je.lOp 'Je epa� clipice .t" napTc.
TI
m
[46]
xr
-.46
1.IEANA.
DxmllezeK.le! 'le asdă, .1';18 al,1811C spuin 'lepeaCK'b!
l\IA.IACIlINA (",n nap're)-
LJEPINAT
lllEIITE,nLJr.
IJETPo.
De Bbn8 orlJp� ali '!>OCT z i sa a-reea, ""II Rape !..!apa aii
Clihlla'l' de 1\11 Tipan, nx mai nsnin KPlldii de axe.ia 'le a8
omojl'LT 3T hUa mapripl.
1ll1WTE.nLJi.
AfleBbp� ai pOCTIT8 o IIlSlle..1C uacnapă ! dap sn pl)ii n'ai
DIS'rIlT Abca dsnpe cine, des'bT p'b.!e mai mapt,
llETP15.
Oape 'le C'L mal <t>ie?
lllEIJTE.lllIl.
Dsm, 'le Crc<t'bllilt'[, Bod s, aH T'LCT .13 Xbp.l'biS, asm ne!!i
ot>i aszi r, ne Xa'l'maUIIA Apliope llIi ope <l>iii AlSi, a8 lII:1i 0-
mop'b'!' ""nKh ne mll.l!!i a.\}ji, eap mai mllA!!i ""nR'L 38 <NS­
IJi'r "" Il C'l'P'hill'b'l'a Te.
IlETP15.
TIe 'line ""nR'b a� '[''heT neAe�llSiTlS"?
'm
[47]
....
-- 47 -
lUErlTE. mr.
Re Cina Bicrepnlss.r, eap Decnovn CiPBllJJ, aii cu'suar
nsmal iiI> zi-Ie.te .f>.lI'l'pe ml>lIgi.
I.IEA[\'A.
Ax! alllap mie! (Kade "'0 "I"'!!""'" Dumninr l).
D311'h xa'l'mallKA Apnope, je'ra aii <t'OCT OIlOp1SJl oacre I
1I0ac'l'pe.
MA.1ACIIlJ\'\.
lUi c'l'p ... illiS aiS <J>oc'r'?
lU E IJTE. I ru
(llpal'eAe Domnirope.s st de Cepuia, C'I'P'LiIlS, dar e.t ca'iS .1-"'
m.minrenir 411 lUoJldoRa, II'bP("blld csnue.re cbiS IH'II1'p8
an'hpapea a'lec'l'lIi lJ'brn'hIlT.
MA,lAcrnNA (+" nap re).
t-le'mi alJlIT'b ams, piuipea, rui a<J>.lUpea uacaapsa at! nopo"
K'b aiS mapir Ore<l>hllig'h, G'b ar snue am] <t>i oif'"'I'pe do»
4>olil>pi !
nETP15
Ax nsamea ne.reuaipiaop ! de<l>'himape lIemhPlJilli'l"h! 1111
anpod, darrs aATISA Rade, Hit m.pim-e a na-rpiet !l81l'h :1.\'1'11.11
ce cr-snşe, -rine aa p1,m'hllea C'b ce .l\lIrpimaCK'b de gap'h!
lUEIlTE.!1l qf.
De Ii'hT a-iecre ap <l>i !SpmUl' oif'llli'b mai ms.rre ne.ieuaip},
D8gilli narptont ar <l>i eK'bnaT de ceuspen .\8i C'I'e<fo'bnig'h,
deaa's Doamna ca ms c'ap : <l>i -l\-ndllpa'l' mai rns.rr de J,1a p'b
deR'h'l' de d'bIlCII." lUi 118 A'ap <l>i oif'IIBellilla'l'.
TOJ!f.
... " ,ft.nBeninaT !
II
('
,.
, ,
[48]
:�
'�I
, ..
II
I
'"1
,
- 48-
D�"pe pe!W1':l mea, ce sede.
UlEIITE. Jlql.
.]\.IIBeuiIJ3T ua ne su 'J'ipalJii, lIIi -1-I1rnOprn'bIlT:lT aa ne 811
DOIIIIlE 0"". lII'bll'hC I,j rea Il Il '1'11il , .4a ui-roapeae lJnllllJllii C'hii'
(;'1''-' 'l'a II 'le.' !Unpe.
lIEPINAT.
Dap amiuripea IIC.lCI)lllpI.lOp ca.ie, IIIS C'3lS -1-lIl'pOll31' 111$
Il bIlC!).I, lIIi de aCllpo 1'I1B'b).!'bT�P'b <i>i'lla a.nop a ce <t>e­
pi de <t>illl'l'e p'bAC,
lllJWTE .nr.
lU" Temx Ii'b ne /lOP neni -1-IIR'b mai pPAe!
1, IIETP?5.
Oape 'le uoa-re '1>1 mai p'bii'? dealln ).!apa aiS crrsna'r de
4> MIT'bl1a pe.aeaop ?
UIEIITE. UliI.
'"
,
O-Zeii'. I.ape.le .f-II !llSPC de ms.rre aenspf aiS D'hCTpaT C'b­
mtngia AH! Dparoru, 3 I1hplSea spmatul aiS ct>OCT clipe rm.­
pipen .JIel,lei, mi <l>epi·!ipea !Jepei, necse-epiud ne c-re<t>'hlli­
).!'h '/RII!! de ani, BbTp'blllS de apime, -1-"I1.I'hIl'l'a'l' -t" C·hIlIJP.le
'le era nema-r a an'hpa, j'aii' I\li(llllwr nieajJa IIIS cane:r, n is!
.aii' .JI'hCaT de OC8A C'bă o lipm'b, uri .1'aiS oc-sndir a m xp] <I''b­
pl, a .I'hca lIH <l>iiii', .",.111;'1.'1' 1\5 OoIlCIi.1 c'aii C'I"bIW cemiujjia
Dpar-oruiz.iaop, uri Domnia aii p'bUlac acr sz! <l>l'P'h mo­
�el)JIă .•
v.
. ( .
...
[49]
1
Il
1
..
- 4\)
DOiU.\I,,"A. (,,"" nap-re).
D·ZeliJle! 'le a8di5? 'le lIih'opli ne ce decaide l O Ore­
<l>aIW, (;.j'C'loane, -tII).!'''.! erru snea 'l'a e. ni«, uri dsm, moapre,
�,,"IRRp· .. ugl!PZ'" ne 11 • .,.,,3).
UIEIITE.IJlH.
D,-,('npe 'I'on'rl� a-rec re din nh811'1'plS .flln'bJ\!lipi allzilld no­
lIoape.le Qf'pi.lOp .l\IIBe'lÎnaTI', Knpe nap'l'e diu uaxz a oceui­
pei peAilliei, nap re din 1,1 .... lOzia lIoAi'riK'h u d a .!J0P neca!!�,
III' dll!ilffi'bOI'Cliil' Illi KOII.18Iipe:lZh IIbTp'h ClSplSllal'ea 1I0acTp''',
e'nx CIUI.la'!' :1 ('}(Upa 1\19.Hlo II 1'1 Tarapit, sap il -tn TimRlI.'
.18i Ore .... an BBd, cu: MellfJli-l'epf'i, ne epa� a.lea!!', '1ep�
ams fia CI. ae Tp'hd'"mii lfeTaTea AJlH'h "'lS O..1aTllpiAe caae de
ne Nic'rrlS KIl 'I'o'r !!Cpm8.� \hpei Nerpe m.u' .Ia r spa 08-
n spel. lIo.�Ollii peli.lam'b 1I01i8!..!i�, fiare !i8 csnueae mi a­
tipU lIoerp8 ain K'hmiraT Illi o am n'hCTpa-r -t" filipC de
811 Beliil', 15l1rlSpir nperinds C'h delllep'rbm '1e'J''h!!i.!e KillKe.w,
JIIi qi'lell - snde Moa douanxa, .1'11 nsrepea TpaT:l'reAOp C4lin­
-re, ali delloc cupe II'bCTpape, allepLH� ud dpec8pi.le ca.le
'1�AC mai IIpet!80:\('p, eal' ROlI<topaUii lIocTpii din !!apa Po­
m bll'h, R'h.'1 fl'hllJ ,1' lI!lUt>.� i.le li Il llPIJIC .fdl'r'hpiTe, opeil' ('b'IJII
peameze li"!!' .'Ia ana CipeTili.lOl ffi?p�Jini.le 'le.le Belii a
!!t>peT .10 p, .1-'11\1.1' do III trib Il ia de o lIo"rpi(J'h Iili "'p'hgia, '1cap-
11-' /le phndii a fie .1'-lIl'i}1i.
[lETPo.
N/S, gnpa n/S ce Ra n.lel\a ,Ia acemclle '!epep! lIedpell'l'e,
ne Ji'b"!' -tII uilleAe I\OaCTpe Ba R!lpl)e C"blllJe naTpio'r!
lllEIl 'fE.Il ql.
.1\11 aCT'h rptla lIIi amening'bTOape .f.mflper;'8pape, Dipen­
T3Tea adalla'l''h .f II CKalln8A CIS'!eoei, lieaffi il 'I'oa'f'h !lapa .Ia
�"fIlle, cnpe a p'bcnillI}e .fII mlTepe 'lepepi.�e aCllRpi-roape a
4.
[50]
.1
"
I
J
,
-50-
dod'hi'ropi.ll)p ei; eap npe soepl, sop-pillT II/i mnzi.r), dsnpe
nenea darin's, 'j .f.uniT'h a ce adsna .la llfiTpollo.JJia Cssenet,
cupe a op'sndsi IJe.JIe neam.pnre, mi ne.f.IIT'bpzie'r a ce 3;\1'­
ve ne R'bp6a'r8A wbpllea C'b ce .f.IIRpedillQeze cRill'rpH.JI, RO­
pona lJIi cnara A!l1 Dpa rom,
IIETPl),
!!apa C'b ce .f."11pedi".ueze .ta 'le.' mai npednia na'I'!,ioT.
Deauv c'hllqe.lfe Mir Dparour a15 �'l'le'ra'l' a KIII-",11' .f.II aiue.ie
� nlli momeană, CM'ACTII.JI C'hi5, 'le. ecre nemspi'rop, nezmin­
'riT nieaz's .f.II ISI) BapBa'l' Porm.nă, C'b'.1 K'h!S"''b/ll, C h',l a­
<l>A'bm3, mi narpla !l8 Ba nPopi !
ItI) TOJ!Il.
'I'p'seacs's narpia !
DOl\ININA, (+n nap r e)
D-Zeue! EaR'b cemna.isa de demsz r amenTa','! eaKTa
nainlpea RIIBiuTe.lop npeZiK'h'roape a .181 Ore <1> a II ! "DeaH'h,
"dllUpe aoinna .t!S1 D-Zeli, Bordan ap mspi, ali ne TpOIlX as
"KOOlB'h'r'bnd Oell'I'pli nap's, <I>'bp'" a .\'bca !SII momealli5, a­
"TIW'le, dap nsmal a'rsnse C'h meplJi KII <l>iiu mei5 ne­
,,'rp8 .f.nailITtla Dipenl'blJei .ta C8'1ean'b, cs' • .f.n<j>'blJomezf
"ÎC'J'i5 dpec DomnecK5 lIJi ineAI5.1, lIJi C'b B'b c!SnlSueQi .Ia a ei
"xoT'hpipe ! "
EaK'L RAil/a de a "'''II'rld nell'r1'8 lIaTpie mi J1enrpli <j>ii8.1
meii !
llIEflT.E,JIlH,
DtlIJi, 'I'ol�i uapB3.t.\ii, �Ilml Mi .. iaIlT, aCRuTaQi Remapea
yepeT! '-Iel '1e'c ,f.,llcKpiflll .ta oac're, H'b.JI'hpeQT a3 ne­
decTpi, C'b ce Jf.llapmeze K1Sp'blld, lIJi .l8'hlld mepinde Aa dplSm,
C'h ce .f.IlUlipe Cli6 CTear�.\ AllpodulIl .lopiL
, i
r_ L�
[51]
!----------------------------------------------�------------.
�... -
.
- 51-
nETPlS.
E:s na'c .fucnpic nim.ipe .fnTpe oameniI de oaere, dap
.fU inima mea ecre .fnTinnpi'l''b daropia 'lea C1>nT'b R1>Tp1it
matua na-rpie. l\Iam'�! eapT'bm'b! nar pia e manrs mal ma­
pe, ea m'b aeamt., na mai nO'1'3 p'bm'bnea aise, m1it dISK RIS
apmam!S.l, <l>paJ.!i.wp! us mine!
UACKAPII.
'I'O!!\ ce mepuem nenTplS !!ap'b, C'b ne an'bp'bIU eami .. ii .. e,
uouit uri moprnirrreae n'bpiugi.wp.
lUA.1ACI1lNA l-t-n nap-re).
Oamenii Aa\'8.ls1 c'ab anpinc, 'lea C'b 4>ie?
DOl\I�INA (-t-n nap re),
"lepll., <l>aIlOpeaz'b a me aemape, (h'hTP'& Ilerps), mi a mal-ref
'1'3Ae ImSl11a ee re narpia, mi elS oin& KII 'rÎue.
menrs.mr.
'l'OT& CTo.\8A BOCTplS ce .fllTpe .fII BaCS.1 meă, ItS aap i­
.'le l1'bn'b .ra serarea I'epriuel Dom mepue .fmnpellll'b.
IlETPlS.
Bie RIS nOI IlJl oacne.te UOC'l'p8, neUTP8 uape liS 'ro!!l am
J,lllp3T a o al/Ifra. (J)ar;'b-i-ce AeJ,le rui nedeanc s ltpSnT'b
!SpziTophl:lJlIi de<l>aimei caxe !
KlS TOgU.
Hedeauc's Kp!Sn'l'� neAeI18in.111i! pilllTopib.Hli!
DOMNlNA.
0"11'1'& sere qllp'bl11'hllTU noc'rplS, e& .f.lIcallll o soiă KOIl­
dlS'Ie .la Cs-reaaa .T-naiOTea Dipen'f'b!!eT, '1ep'bnd •• eqe neUTps
d'bllca. AlflIS 111'L dlSK& C'b <l>an& nper'b'l,jp Lte de dpsm. (-t-n napTe)
e'b Cl&OT3 dill aCKlllIC dpeC8.t 'leA c'b!l!!i'l' de .. a Kape a­
'f'bpll'b Bii'ropimea <toiill.\llf meă! (Ce d6'le).
. ,
. I
[52]
1
I
llei de mai nainre (I.np'b [)OI\f:\'I.�.\.
Ax! 'le 118 am 811 lIIel'od� Cb 1111. (l.aR� 116R'bZIS'J' - IIlS
mii5, .,.nr;orpo c'o ausns !
IIETP B (+" nap-re).
Coapra 1IIi' ce csniueaai, ! Efe qlepi'lipe! dOIl'b d0l'lipi a
inimel meae : nn-rpia fiii allloll1>.1 /Il t Kt�am'b, :lllmi m h ROl'
.t<nClS4>Jleui mi m'b BOP 1\01ldll'W .sa 'l'pililll!flÎi. (Kt.TP'I, uonop s).
Hacsapl ! nxsrauu! .f.llaplllani-o'b ! - �h;lia mea us oacue­
.re 1I0C'J'P8 mi K8 TOT croas.i ce ROp {'l>i.,.11 8aCIi,1 Dom­
JleCIl8, el> 1\1> Qepill3r .,.11 IPplia 'lea mim, ROIII n.lui .,..113-
inre clipe a 1I00'b.l.!lii lia.lea ue aII b, 1/'1,11' .ia I'eprinn, de 3-
�O.W, ue Rom .J-lIdplHna .,.11 CbC .ia CIi'leUO'L, clipe a ue
.f""lIipa 1I11de lUi lillln ne ROp pbIHlcsi, mi clipe 3 .J-Impe­
dinga Dipclr'I'I.J.!ei .. pe nc ra, !lape ua lui 1!3I'jlia, ecre az] op­
.. ·aUl>. Rap iI'lei 'le BOp pblll'blle3 ai-re, .... 1I'l"bpeaC!I'b UJi II'b­
zaCIi'b 'ruare 'l'J)t'I\'b'l'oape.IC ua c b III> JJbZS3T'b C'I'p'billiT II Î'I f
4'bll,ill'� IIÎCJi ne <J> lipi Ulii.
llJEI1TK JIlfI.
Alai a.rec IJb'�IJ.!'B" de asel crţrslnr, de xape Uapa <fo8pni­
"aZb ClSI:l deOCeBiJ't' 1II1C'Ie, 'lea mai mape napl'e adllllli de
CTe.l>blliUb nelll'pl> lIpzipea IIcAel)llipi.lOp caAf'. A'JeCTia,
PblU'billd ali/Imn tl>npb flallx, Imii c'as .fdJTplIIIÎ'r {-II Bande
de .1O'rpi, a'\.l.!ii "iJill mii ,mod!>p; Canl'bll'b IICllill� uli dic­
IHipdie.
1\1 \. IAC/il.\_\ (.�n "apTe).
C:l1I1' :\III'Ollio de lIad()Il:l! lUI filllllil8 •
I
r
[53]
-
IJETPo·
Eli dpllllH'J.!IS.te! Belle!JiaIlÎi, donrop 1111 lIe.lerpilllJ-, ('11111'­
')'8A EII"III1III.IlIi 'J8 .,-ne'l' .fdITP.'/JIIII'I' a 1I0<lCTJl'b IiOIiIlOjlliil'e,
aasma eu c'h'mi '1Î'l'e!!.!f ... 'J'a "�P'J'I! de dp/)lnÎS, CT,rbIlJ"le'!!i
de /,lOC a')eA dpecs npe,!!l>oc, -
:\1.\, JAClJI.\A.
o IJlSlie lfi.liall! O-Zeii ce .fdll'lSulSlle nponauepiae 'l'a.le
-,,..te mnpiuiuroace, aurx /I'b(!i"s li'!. aBe!!i a.rre ..IbKPllpi lIIa!'i a
dpeJ,le, 11/1 Te uxue 10! 1111 djJlillWllS mb"t>p:llii.Jii. Eli IiIîUIlCIiX
lilSnpilHlepea axecrer Ii,.,,,!!i (p1,diK1. de lJoc x-p-rea url LIP" C'b "dec .1.i
He rpa). }�ap de Boeilli a 'I'e .foIlKpedill!Ja de adeu'bpii, '1e­
'J'e!!!'o 1d1CIHlli! li'b c:ÎS m h dllli� ,tII Ra.lea mea xa jepx­
caAimli, C'h n.,iucclilr sauonsa iuursc de Hana l O-Zeii C'b
urne slSnillTeze .Jl.lI'rpellpilldepea Doac'l'p'h, (apa C'L ce daK'b),
JlRTPll (.f.nTinzind nrxna clipe K"pTC),
o." .. ! eli C'L nedemii mai lIi1il.Tt> 'line mepr,le ,la Iepsca­
.Airn� ? (ne K ... nd l\Ia..,acnÎuil 'i .,,,IITinde mltna fUS KilpTea, JlCTPli 'i CIIl3..lVe de ne
Han& I'/Il'il'a de JltMerpio&, "6 dJ.llca Kalle nCpl'iKa. xap su lUi Iftau'ria, ..p..nwJ.'r l\laJlaclIÎna
p'lOlJ..ne ylSnf! �n KocT7tm Bencuian "1) do·.b n�mnape "la 5P1>�). .'a:UI? .. Ia l�-
pKca.JilII lill dOb <1.eJJe, .Jac'b 1)(la ai'le!
IIACliAPII.
I\J A.I:\ ClilN,\ (.f.1I napTe),
I. n� '\ � A (peBellin din rDnd�)li),
Amap mie! 'le o'bllii, eali'L 'le .. -,e lII'a� pini"l' diu sieepi­
X'h lIIi lII'aii .foIlKil: .foII 'fHPIIIS.IJ KodplI,'lIf, alJ'bpil!.!i·lII'L (C"apien
cfll5lJe I:nve Kaca J)omllillci mi fi.de +" HpilucAe el).
[54]
.IJl1I aapxa mea
BOlD CHi "peli sru am
piniursp] ,ui J1.11:lI'ii.
\
I
\
-M
llci de ,uai I/;Iiu/,e DO,\l,\I,\A,'
J, JEA�.\.
Mau/l., nrarn h, ucs sudem h, eux s pinh'opilS.I rnelS!
IlRTPo,
l\ 1) 're 'J'eme, a.r i 'I'h-Tt', a Ta uelrb'J"r.11H1 pc eC'I'ea'f'b'l' de
cirlip'b (\3 mi uedeunca atll'C I'/;I XO!.!� (\'''p'l'1>pap, K�piAe rn' ..
• f-lIniTa cl,'lIIi tll�Tt�t:l\ii Kt'ap ei! CellI'CII.!Ja mopne l - Mie <l>P1>­
niuac i. D..,alllll'J" C'I.",' tl...,'opk am s ll� a ilie m't.n"'liipe dill
KlIpccAe ca.le, (K'J.l'l''J. Iaeana .f.1l cCKl'cris). 1,l!Sm !,TaTea Hrl\l�-<I>a'le­
ploi ure.ie mi'ai _l"l'l'lSflll:l'I', pors-re cu'ul jl'I.II1'h1l6 daropă ��
·Jt�t!aAa.t'I"b "ap'l'e.
lllEIITE.IIlII.
Ob llli .f.ll'l"bpziCllliS, CI. mepnems, _y. III Ilpe 1,1 IIp'bpi I'pe.le
II elica nru.
lJEPIi\AT.
IIETP�.
1111 -tuliauiS Tpei, Ii'b eii 11IS lJcpin:l'1' ne
zic, cnpe 11011 hJ.!lIipea lia.lei lIillTpe a-
ursrrrs.usr,
C'I> ce .Jef)e clipe /laz'b -t" <l>ISIIJ�A IHIClI.'lSj meă, C'b'.,
Tpud'Lmli A"podb,'�i din -rerarea I'epriuet.
lUA.il,\CIIINA (.p nap-re).
l\1i1l1>lIaT! OIs'i &.t'l'a rlCIi'L'I' mirma in'lell!liap'I., Kape o am
[55]
�
\
55
'.la miII!.', mallap ce apallKÎi -?-" liapKa II:lCKapli.11>1 (ce 4>�l'illlnz'& ne
""1I1ICT&, mi ap2mK h bn JIaKCT �n Jiap"'b).
I.lEA,\.\.
r
I
lIellTIHI D-Zes! lUI nsne .. ..!1 ue ;;'!PCT <I>'''plIl hli,.T0l'iii liN
, ' miile .,a lill.IOI;/i, H"L e.lii Rli a ca.le ca rani-re dpeuepl, IIpili a­
Hal'I aK upin Ilil'li'hlrri'll 111" ua ouiopi , mal liin!' nsuejjinn, ue
miile ci IIfllp 1. '1''' Ha 1)1;3 'lea III i IrI..
IIETPo
De'I ama, clIpe <l>cl'ipea TlS nspopa, C'b e.! uxe ne aandi rll.'
."" sapKa mea, mi CI. ee .lCIJ� .ra IIwraTaprs, eal' liapKa '\II
o <l>lillie de BaCIiA ',e.t 111:1(16 ce Ba 'l"hpie dl>IfPI� 1101. 111'_
pina-r mi ei; 110111 IIIiTea lIon'h!..!3i·o mi de :II"I,\().
n.rsrunnt (an" ... ne "a.tacHin., ur'i a .l�"�..ta .ixnrpe xnde anol i.t ae a-
r" .13 HaTapr�).
X3'f, C'b Te allle7.bll1S 1111 .1>3!!a "tlpC lep8('a.\im�, C'b nezf
Je ne ams sua din 'le_le dos 'IIHI"I fie ne I'oarora,
MA.IACml\A.
l\a, -f'1I aCT" Hapl,'b, nx, ."11 a'leea,- uiu sipc, am anae-rema
Hauef Cb 118 IJnlG.11I ne all'b - ceaÎi de 111>, 1I11I1C!!im'b of- II
Rac!>A 'leA m:lpe, .ta lIitfoape.,e Boac'rl'c, .HW:l'I' Ila ne 811
CltA3R, Ha ne 1111 II hK bTOC, Cb lII'h porii nell "I'II m'bIlTc'5ip!.'a
'J'IITllpopa, ( .... Tplo lleTp�), ai B'b�!ST lI'b Plll'a ilie:) 'i'e-aiS ""OC'l'
CR'hnaT de <l>llpl'l'Illb, liMITe Ch ce mai r'bmn.le .. -tII Ka.\ea
f10aCTp'b 1 •• a lizillim'h .
nEl'pl).
N8 alSzim deK'b'r
003111no! .Ia dpllmiS
lIernape3 naTplel ot>pani.wp,
el> ne .f. mI> "pK'bm.
DOlf.\IN" .
rna III 'b.
Mai 1I1inTe C'b '1epem a�Hs'ropiu .Ili'î D-Ze�, .ft.1I iC'1'3 mape
momcll'r a of-ll'rpenpill.depei noac'''pe.
(TOUi ",nlJenllnKC ",nainTea "p�"ci),
l'
--_.\.<.------------ ...
[56]
),
I
�
, �
i'
I
j
1
1.
-56-
xor-s.t-
AII� o C'bll'l"h Iip8'Ie!
Psra a az :1 Abi naCIi:lp,
Cernnaa 'I"hli, 'le liolldl'l·,e
li'hTP'I. 'I'pilml'" Ilii :l.IT:lP,
Clollill C'h II� C'l'pb.IlS'Ie
(;-h IIc-�IJKTe a.' T'bii xap !
IIETPll.
Domns.i lill 1I0i, oI'p:OIJi.lOp IIlS .-}lIz'IIlapK ali phl'lIl1a'I' up«­
cre .\II'IilS .• a-IecTlli .'13 1. ii, lill'! fIIlIA pe�lie.1Î6K, I'""R'L sundte p.
_lin m'blla c�'pral'i".,"i) 1/ ac .-} IHH IIT�! ('lonT'L):
., -\CT'hZi pel'lillC !>1I-IIIIn 11.1
Hin Ii'blllfi& lI'bll' .ia 1rIr.IITf',
Ch C,,'bllTee;l,e apllle.le
.i)ln Sp:l!..!11.1 1lOAdonall!
Clipe :UJlîTOpi8.1 narpief
To.ui ",iii ei C'h Bie,
lUi '11 C'b."'l"b Iibl"h.lie
C b '1>:III'b-:1 Tpilllll<l.a
Alo.,doH:l !
ACTbZi pec!!ne 1i1l'l8U\IIA,
Din K'b/llUX m.u' .la m snre
Ce CK'bIlTeeZe npmc.lc
.iJl1I llpaQ!!.1 M o.rdon.m.
fcbt\.lJl�P'T,,- de dCIFlp re ce aaf13 l'�IICT�, Domnina, 1,,1Iana, J[I!TP�, Illerrrextuî, 1..Jepina-r
"'" +napma!..\ii ce cse 1'" Hac, ne a Kopia 1\OBt'pT1. IICTplS H� XOpi5-" Kf.nT'L cTpoefta de
ne xpns, a ,ui JULCKapi'J IrbRUt.IUÎ ne maa ca.ta-reuz 1. ntlp1ledepca, sn m 1 pe�;iS K�pKzme�
ce'$oprneaz'L +11 ac», in'lenlli� ... npopsmne ..f.n J;i\PK"L) 1\1;t....,acuina, 1JeapKn a ce dlzno­
da, uri d�n'J. qe Jl'a� Rl.npinc <pORă.', mi Baca.' lJC/C mape <t� n�plje(', e.l\ ,lcz .. ler'Lndl5f1:e
ce ap"nK'Io +n nOTiS. K0I'Tina Rade).
[2]
I
1
PETRI 118lEşlI.
P!RTEA il-a .
...
[3]
SenatorI.
PETRU, surnumit Rareşă, de 20 anl,
DOMNINIA, muma sa.
QERINAT, fratele ei.
ILEANA, o giune necunoscutâ,
MlliU.
V ARTIC Visternicu,
CUCOARA.
HERA, Chelarul.
BRUTU,
ŞEARPE,
HORA, vornicu'l.
BALICA.
V ARTIC fiul.
CORNEA,
GANEA.
ARBORE, campO-dUCa}
TROTUŞAN Logofăt, Domni interimari.
COSMA, Parcalab de
Suceava,
GIACOMO MORA, medicii Veneţian.
UnS e t e a n cu fia-sa.
Ostaşi, poporă,
S<;ena urmeasâ la Suceava şi in taberâ, la anul 1527.
I
\
4
�
I
I
[4]
-
;
PETRU-RAREŞU.
--.JCc)6)t.-
ACTUL L
Representcasâ apartamentul Trotusanu-Iui. Noapte, el sede langa o massâ pc care
arde o lampă.
TROTUŞANU.
Segeata au sburat din arcă, deacha voi ncmeri ţinta, atun ..
�ea se va plini doru'l <;.el mai aprins a inimeî şi al ambiţiel
mele! ge nu poate cutesa uri omă invitam de aceste doue
patimi puterniee ? Repaosul vieţel, averea, ah! pânâ şi con ....
ştiinţa sufletuluî, toate le amii sacrificat acestorî idoll neseţioşî,
la carii se închină tot omul, �e nutre în sină santa schintee în ....
demnâtoare a eşi din gloata cea comunâ a oamenilor, spre a
fâptui lU(,1'u1'1 folositoare patriei şi ilustrâtoare fâptuitoruluî.
În politicâ toate sunt ertate; de şi am pâşit pe o cale peri ....
culoasâ, dregerile mele n'au ţintit decât la fericirea şi gloriea
patriei, astâ cale eu 'iam deschis'o prin pericolul vieţeî mele,
rnântuind'o de domniea neferiee a lui S t e fa n i ţ il, � Dum ....
nedeiî se'l erte! - Dar moartea sa nu au stirpit ânche tot reul,
che, prelangâ nemicil strâinî, de care patriea este fuginsâ, �i
sunt pururc dispuşi a se folosi de turburârl, seaii şi a le. şi
provoca, neamiciî din nâuntru sunt mai periculoşi. Ambi­
ţioşii, grupaţi în partidî, sub diferite denumiri ademenitoare,
nu ţintescu decât la dregâtorif, la mijloace de a se înavuţi din
fII'
r
I
I
.1
)
[5]
f
1.
"
1'\
1 �
..
-4-
sudoarea ţeranulill şi din averea care strâmoşiî au dânuită
pentru fapte plâcute lui Dumnedeii. Prin aste ţintirl egoistiGe
şi ambiţioase, necontenit se întreţine o ferbere, care nepu­
tânduse alina acum, voiii a me folosi, chă giumatatea lucru­
lui au faptuit a<;el <le bine l'au început. Lâsănd pe alţii se
se <Ierte între dânşiî, eu imi urmesă calea propusă, întrebu­
ind'uî de oarbe instrumente a planurilor mele. Soarta imi
surride ! . .. De aceea, pas Înainte Trotuşane ! (se scoală
de pe scaună.) ÎncM (Y �i, şi eacha voiii secera fructul 08-
tenelilor şi a sacrificiilor mele, pândind a prinde din sborii
fortuna <lea nestatornicâ. Ear dachâ asta �ina oarbâ, s'ar
face mie necredincioasâ, şi se me restoarne din culmea glo­
rioasâ unde sunt aproape a agiunge, atuncea câderea mea,
însoţitâ de tunetele vendeteî, va obori împreunâ şi pe riva­
luI meu, acel fantastic" B rut u care pretinde câ cu numele
istoric au moştenit şi caracterul stofc a Românu-Iui antic,
'dupâ provorba cM nu departe de la trunchiu cade pomul
seu! Dar, nu iea sama che şi pomul putred neaparat cade, nu
dpparte de trunchiul <le l'au produs!
Din nenor0<lire Brutu, prin limbuţiea sa, şi ideile uto­
pi<le periculoase, au adunam în giurulu seu o <;eatâ numai pu­
ţin fantasticâ, care visasâ planuri în contra <;elora <le eu le am
ur�t, şi care ar putea ameninţa viitorul! . .. Dar, prepu­
suri înveninâtoare departaţi-ve de la mine, îrl agiunul feri­
<;irei nu turburaţi seninul <le'mI suride ca o dulge recom­
pensie a ostenelilor vieţei mele, şi pe care tiranul Stefâniţâ,
chear în neştiinţâ, de minune au favorat.
Ve�ind eu cât de crudâ se fâcuse domniea a<;elui nepotii a
lui Stefan gel Mare, şi cM în loc de amoriul supuşiloru, elu
ş'au tras ura şi blestemul public, preferind eu a sa dechât a
ţer ei peire, am câutat ai grâbi câderea prin toate mijloagele,
mai ales lâsindu'i freul distramârilor la care o patimâ ncfe­
ri<;e il mâna. În adever, cM el au moştenit caracterul în-
I
I
"r--
1
\"
'- I
-5-
treprin�itor a strâmoşilor, însă, statorniciea sa o întrebuinţa nu
pentru cele bune, ni<;i se decurajase de vre o pedică, Cu
toate chă cunoştea îndemânarea ge'i fâ<lemu de a 'i se plini
dorinţele, Stefâniţâ, dupre natura tiranilor, cre�induse îndri­
tuit a plini toate în ţarâ, şi a satisface gusturile sale, în loc
de recunoştinţe şi simpatie câtrâ mine, umbla se'mi ripeascâ
chear odorul inimei mele, pe Jleana, pe care o adores ca pro­
priea mea viaţă, J'leana, nepoatâ despotului Serbiei, pe care eu
învan peţisem de la a ei pârinte, r;e de evenimentele poli­
ti<;e cu atâţa alţi se afla disţerat. Dar, în astâ ocasie am În­
vins pe nemulţimitorulU meu rival. Pe când elă întinsese
acestel vergure a sale curse infame; eu, ca mai mult se a­
trag asuprâi ura publicâ, am pus, ca în numele seu, se fie
Jleana ripitâ sara din bisericâ unde asista la rugâgiuni în a­
giunul unei mari serbâtorI. De acolo apoi, sateliţii mei o tran­
sportarâ repede la' un castel aşe�at în codrul Tigegiului, loc
puţin cunoscut, cu scopu cha ea acolo se remâe pânâ când
ţeara va fi de a<lel monstru mântuitâ; atun<le mergând eu în
persoanâ spre a o elibera, voiu fi de densa considerat ca al ei
mântuitor, şi cu:drept ea avend se fie mierecunoscâtoare, vami
mârturisi simpatiea sa.
Amu reul s'au disredâ<;inat prin moartea tiranului, dar tot
odatâ cu dânsul au perit şi râdâgina gea anticâ a dinast�ei
Dragoşi�ilor, care, prin Stefâniţâ agiunsese la putregiune! In
astâ crisâ periculoasâ pentru patrie, barbaţii, cariI stau În
fruntea ei, au ocasie a vedera patriotismulu şi înţelepgiunea
lor. Nu'i îndoealâ che numaI unul are se ocupe tronul <IeI
vacant, dar, <;inei a<;el unul? Vedu pre mulţI carii se credu
a fi demni a purta strâlugirea coronei, dar, oare pute-vor
susţinea şi povoara el? Alegerea publicâ şi liberâ, a<;elu
drept antic al autonomiei de care se înmândreşte Moldova'
va curma îndoeala asupra legalitâţii voturilor, châ; nu intri­
gele, ni<;l fortuna oarbâ, <;i, dreaptâ giudecatâ, opiniea şi voa-
1,
[6]
-6-
cea poporului care este voacea luI Dvzeă, voră proclama pe can­
didatul Domniei! - Nu! - corona lut Dragoş, de acum nu'mî
va scapa! Toate mâsurele am luat ca votul unanimă sâ se
uneaseâ asupra Campoduceluî Arbore, <;el mai illustru vete­
ran a oastei noastre.
Oşteniî il adoreasâ şi tot odatâ il compâtimesc pentru lovi­
rea <;ea crudâ <;e au pâtimit familiea sa de la Stefâniţâ, care
'iau omoritii pe fratele seu şi pre doi ai seî nepoţi. Numai
puţin ilă vor preferă şi <;eIlalţI candidaţi, châ el bâtrin fiind;
alesul, dupre legele natureI, neîntârdiet are se facâ loc al­
tora. Toate aceste imi asigurasâ corona şi o pacnicâ domnie.
Luând aminte châ alegerea Domnitorului, au fost la noi,
ca în Poloniea învecinatâ, o ocasie de a se închiega partide
rivale şi turburerî; legea moştenirei care avem a o restasor­
nici, este o mâsurâ înţeleaptâ şi patrioticâ spre a ni feri de în­
vâluirî din nâuntru, Domniea viitoare nu ni va espune la a­
semene pericole, pentru che, Arbore prin giurâmânt s'au în­
datorit a me înfiiuea, şi apoi la moartea sa. dupre dritul moş­
tenireI, eu am se urmed in domnie; dar, şi pânâ atunce Arbore
va purta corona eal' eu cârma ţerel,
Qe fericire! mâne voiii fi declarat fiu de Domnii, eal' polmâne
soţul Elenei! Astâ ste între femeile Romane, eredinduse în­
chise de Stcfâniţâ; atunce chând va fi de mine eliberată, re­
cunoştinţa mântuireî sale o va arunca în braţele liberatoru­
lui, închât, din sclavâ se va fa�c doamnă preste milioane! Toate
imii suridii, de<;I la lucru. châ fortuna agiutâ pe �iI sumeţl.
En se me ocup de trebile �ileI, astâ�I are a se închiega
adunarea naţională prin venirea deputaţilor din ţeara de gios,
cariI lipsau spre a o complecta, pentru a se putea pâ�i mâne
la alegere. Neaparat este eha se atrag şi pe a<;eşti deputaţi
în partidtiI ....aeu, prin mijloa<;e care am întrebuinţat cu <;ei­
lalţI - (se aude un sgomot din afarâ.) Dar, oare <;iue vine a­
sa de dimineatâ?
. .
[7]
.:,t..
I
t
-7-
TRoT UBAI<U si lUoRA cu un fanar în mână, după �e de trei ori bate la usă,
rutră.
TROTUŞAN.
Bine ai venit, Doftore, te-ai mânicat foarte; se vede che
te-ai grâbit ami aduce vre o bunâ ştire, châ cele rele ni vin
de sine. Asta ar fi medeşina c;ea mai energică pentru pâ­
timirea mea.
MORA.
l)iua de astâ�i este �i de crisâ, minuntele sânt preţioase
şi Ipocrates, dascalul nostru <;el mare �ic;e: Ars lunga, vita
brevis,-arta'ilunga, viaţa'I scurtâ l De acea se nu ni scape mi­
nutul favorabil pentru interesele noastre, care le conducem,
dar tot sub înriurirea <;ereascâ; de a�eea, eu m'am ocupat astâ
noapte cu observarea planetelor.
TROTUŞAN.
Spune'mi oare c;e al descoperit în privinţa mea?
MORA.
Luând aminte la diagnosul pâtimirei tale, am constatat cum
che casul este complicat: în capii porţî ambiţiea, în inimâ
amoriul, ambe patimi au prins .adâncâ râdâcinâ. Se înţe­
lege chă niC;I una nic;I alta nu se pot vindeca cu droguri din
spiţerie, ba înche asemene pâtimiri, pot �i<;e, sunt dese-ori
incurabile. De<;I, spre a afla o curâ radicalâ m'am adresat
la acele puteri <;e sunt în Sodiacă înscrise, şi unde e ascunsâ
soarta oamenilor.
(cu aer misterios.') Astâ noapte am observat planetele dupre
toate regulele astrologieî, a câreia ştiinţâ am moştenit' o de
[8]
.'"
-8-
-"
la nemuritoriul Handachi. De şi asta <;ereascâ ştiinţa e per-
secutatâ de a�ii <;e se <Jic spirite inalte, tot te pot încredinţa
che astrele esercitasă o mare înriurire asupra soartei oame­
nilor. De la două planete depinde viitorul teu! De la Mar s
şi de la Vin ere a, J)eimele armelor şi al Amoriulul : ambi
luceferî câlâtoreaă astâ noapte într' o direcţie, când, de-odată
un nourii gros şi de forma unui balaur, <;erchâ a învâlui şi a
întuneca marşa asteî mâreaţe pâreche, dar, o minune! alor
lucoare schîntei chear prin acel nour, şi din sinul lor au ploat
o grindenâ de steluţe încât se părea <;erul arditor. Asta'i i­
coana soartei tale: în arme şi în amor veî <;erca pedi<ji pe­
riculoase, înse, prin statornicie veI triumfa, Aplicând ist feno­
men la altă scartâ, vedu cM rivalul teu, care au ripit pe E­
lena şi au mistuit' o în codrul nepâtrunditor a Tige<;iului, au
pus' o chear în disposiţiea ta. Eu am trimes acolo pe bra­
vul nostru Veneţian Giacomo Padella, spre a cţer<;eta starea
el şi spre a ni aduce ştiri prospete de la turturica, care suspinâ
în acea cuşcă, înse dupre firea paserilor ea suspină, nu spre a
fi Iiberata, �i, spre a avea un companion. Eu 'iam trimes ştire,
cM peste puţin suspinul ei se va preface în cântic armonios.
TROTUŞAN.
, Spre a învinge indiferenţa, de nu antipatia Iţe are asu­
prâmî, de şi nu me cunoaşte decât dupre nume şi false acu­
seri, şi spre a asigura efectul moral, îndată Iţe se va închea
alegerea Domnului, şi eu voiii fi proclamat de moştenitor a su­
veraniteţeî, sub pretestul de a visita <;etatea Albâ de la mar­
ginea Moldovel, eu însuşî voiii câlâtori acolo; strălucirea pom­
peI, cu care voiii fi î:ncungiuratşi generositatea care nu voiii
cruţa î:ntru toate, va captiva mie nesinintit inimile poporului
şi a EleneI, care în mine va ţinti toatâ a el speranţâ. Dar,
toate aQeste atârnâ mcM de la un fir subţire pre carele o
mi�t, suflare de fortuuâ rar pute sf1:\,rma!
[9]
-
-9-
MORA.
în asemenea casă, neaparat este a intrebuinta tactica necu­
noscutâ neamicilor; diplomaţiea şi ferulii sunt întru adever
arme puternice şi tutulor mai mult cunoscute decât arta ma­
chiavelicâ; ageste doue îngredienţe, in dose cuvinite ameste­
cate, producă o doctorie eroică, la care nu poate resista ni9I
o patimă; o murse, un hapă înaurit, desarmease pe tot dea­
una pe inimicul <;el mai puternic. Prin asemene arte, ţeara
scapâ pe totu de-a-una de nenorocirea de a fi sugrumatâ de
doue partidî, care, sub pretecst de amor, o spinticâ în doue.
O singurâ putere se domnese, atun9i, poporulu mai bine se
mulţemeşte cu�un tiran decât cu �ec;e.
TROTUŞAN.
Nu e amu nevoe de asemene doctorie eroică, elecsirul meu,
acel de aur, este ast1\�i arma gea a-tot-puternicâ la care nicî
mintea ni9i inima nu pom resista. Cre�i tu, che toţi a9ii
carii poartâ În gurâ cuvântul de patrie, nu ş'aă format a lor
programâ în <;e mod se monopolese fericirea ei? Greutăţele
9c ii întimpinâ Întru realisarea visului lor de aur, 'i esaltease
prin ideea istorică; dar, îndată ge li s'ar da un os de ros, pa­
trioticul parocsismă se astâmparâ, şi - ţeara e mântuitâ I
MORA.
Sunt incredintat c�e mal bine cunoşti pe adversarii tei,
decât dânşii pre tine; de aceea, �i triumful teu are se fie mai
sigur, Me temu însâ châ postelnicul Brutu, prin limbuţia lui
se nu fi atras in partidul seu, pe mai mulţi din deputaţi, carii
nu se dirijase de adevaratul interes a ţereî, 9i, de corifeiî
giba9i �e cautâ a o esploata în folosul lor.
A<;estora li ar fi hultuit ideea, che mai bine ar fi a guvema
ţeara prin un sistem oligarchicii de 'I'riumvirî, aleşi pe tot a-
[10]
'r
-10-
I
Y nul precum au fost în Roma antică, şi precum urmeadâ a�J
la noi în Veneţiea.
TROTUŞAN.
Se l:nţelege che între 3.9ii triumviri, Postelnicul Brutu, ar fi
cel întâiă, şi în urmă poate singur dictator a ţereî; dar, asta
nu'i se va nemeri până când trăeşte Trotuşanul I Eu cunoscu
pe deputaţii nostrif, şi am cuvânt a mâ întemeea pe majori­
tatea lor, dar pe deputaţii din ţara de giosă, carii vinii îm­
preună cu <;etele înarmate de la Dunăre, pe a<;iea nu'! cu­
noscii, şi aşteptă astâ�i cu nerăbdare a lor venire spre ai
putea catehisi şi ai îndoctrina până mâne, Întârdierea lor
imii aduce oare-care îngrijire. Corieriî trimeşl în a lor m­
tâmpinare, încă nu mi'aă înştiinţat nimicâ.
MORA.
De şi pedestru eu umblu mal repede; acumu de-odată mâ
duc la spiţerie sâ pregâtescii pentru toată tntâmplarea nişte
hapurî Veneţiane; care, spre a se putea mai lesne înghiţi 'ştii
che aii nevoe a fi presurate cu pulbere de aură,
TR01'UŞAN.
înţeleg, astî� trebuesc toate a fi înaurite; ferul şi aurulă
sunt preputernicî alieaţl. În a<;elii scrinii este pregâtit al'se­
nalul nostru pentru astă scurtă campanie. lea de acolo o pun­
gâ, deşartâ-o cu înţelepciune, dar fârâ economie intre bravii
tel compatrioţi, carii se fie cu privighere la aplicarea instruc­
ţiilor date; ea pentru tine ni<;i odineoarâ nu se va deşerta,
Eal' acum, iea bine sama se nu te vadă aige ni9i chear din
partisaniî carii cunoscii legătura familiară între noi, câ mis­
terul e basa succesului. Eal' acum pas sănătos, şi la lucru
Mora.
[11]
-H­
MORA
Enchă mă duc, şi mă învârtesc repede, chC. nu în vană m�
cheamâ Mora, (�e duce.)
TROTUŞAN [singur.]
Cât de preţios este un doctor. Amic casnic, el tratease când
sanatatea, când dirigease intrigile; şi cu a sa duplâ artâ se
face neaparat mâdular a familiei. Istă Evreu diplomat mai
bine mă servease decât agenţii �i consilierii Creştinî, carii În­
vâţaţt pe la străine AcademiI cu grad de doctoră, voescă a
plini qvestii mari prin metodulul 'ieI simplu şi tot pe faţâ l Ea
de a�eea nu li se nimeresc toate, ori cât de bine ar fi pro-
iectate. Vivat Veneţia I Moldova 'i trimete bup: de <;earâ de "
Vaslui, ea noue balerşe de zechinî şi câte un dascal din A­
cademiea Mahiavelicâ. [Caută la fereastrâ.] 1)orile în�epu a ră-
sări, şi Cosma nu mal vine, precum voro bisem ierI sara, - fie-
care minut atât de preţios, astâ�I mal repede se strecoară;
dar, eacâ nu's 'iine se apropie.
T r o tuş a n, Cos m a.
TROTUŞAN.
De c;ea atât de târl}iu, frate?
COSMA.
Nu târl}iu vine <;el �e adu'ie bune novitale,
TROTUŞAN.
Si vedem dec;I, <;e'llli adu�i pe mânecate ?
[12]
'1
I
� '
"
I �.
- 12-
OOSMA..
In a mea însuşime de Parcalab <;etâţei Su<;eava, făcând re­
visia cuvenită. raportesă, che toţi ostaşii carii compun gar­
nisona, precum şi a<;ii în tabără adunaţi, sunt in partea noa­
strâ. Dupre ordinul dat de câpiteniile fie-cârii <;ete, toţi au de­
pus astă noapte giurâmânt de credinţă lui Campoducele Ar­
bore, de a susţinea alegerea sa de domnu pănă şi in puterea
armelorii; fie-căruea am dat giumatatea somei giuruite pentru
asta, alt ' giumatate după plinirea alegerei; eal' căpiteniilor li
am promis încă şi înaintire la rangă,
Dee Dumnedeii cha <;ele alte <;ete se se supue atât de u­
�or la asemene îndatorire, châ<;i numai, atuncea vom putea
fi siguri de vinceala causeî noastre. Intârdierea venirei <;e­
telor din ţinuturile de gios aduce şi mie oare-care îngrijere
despre conformitatea opiniei lor cu interesul nostru, mai ales
a oamenilor de oaste, carii se radimâ pe importenţa şi puterea
armelor.
TROTUŞAN.
Eu cred clte spetacolul <;el mâreţii şi nou pentru genera­
ţia de ast:i�i, care se înfăţoşadâ dupâ sute de ani, prin stân­
gerea dinastiei Dragoşidelor, va deştepta patriotismul public a
unui popor crescut în necontenite resbele, şi alegerea va că­
dea asupra <,telui mai însemnat representant a eroiceî oaste.
Ohâ<;i, mai ales în împregiurârile de faţă, oastea va fi rac;li­
mul nostru; che, în un timp ca acesta, nu pana, ni<;i limba u­
nui Iogofătii; <;i sabiea unui Dstaş ni poate mântui.
Intru adevăr, deachă de la noi conductorii poporului, ţara
«ea sbuciumatâ de atâtea suferinţe, aşteaptă mântuire; apoî
este neaparat cha în fie-care alegâtoriă se hultuimii cre­
dinţa şi principiile noastre în un mod atât de hibaciă, cha
fie-care să le creadă râsârite chear din crierii set, �i în bună
[13]
- 13-
credinţă să le sus ţie cu cuvânt şi cu faptă spre a agiunge la.
scopul nostru. Drept care, neapărat este cha îndată <;e vor
sosi Gioseniî, sâ'I înbrâţoşem cu câldurâ frâţascâ, şi sâ'î legâm
cu noi mai nainte de a fi el ademeniţi de oposanţii.
COSMA.
Cuvinte înţelepte ai rostit; pascarul. ca sâ prindă peşte, aş­
teaptă sâ se turbure apa, eu am şi trimes pe confidenţiî mei
intru întimpinarea Giosenilor spre a pregâti spiritele lor şi a
preveni uneltirile neamieilor. Dupre asemene mâsurî, nu cred
châ ii vor putea paralisa planul cel gibac;iu care nOI l'am ur­
�it de a se încredinţa frânele domniei lui Arbore, unicul glo­
riosul representant a oastei valorosase.
TROTUŞAN.
In adever, ea ndidatul nostru este unicul veteran rămas din
legiona c;ea eroicâ. Astă�i am avea mulţi candidaţi de domnie
deachâ securea <;ea cruntâ a lUI Stefâniţâ Vodă, nu ar fi vâ­
duvit ţara de C;ii mai bravi a el fii! - unde's nepoţii IUl
Arbore, unde's fii sei Toader şi Nichita, care în giunie înflo­
ritâ au arătat o virtute bărbătească? Scaparea şi păstrarea
acelut din urmă ramii al Arboreştilor, sântem datori numai
unei minuni; cha şi cum proniea de pe atunqe l'ar fi menit la
o Înaltă chemare, spre a cuprinde tronul Moldoveî şi a servi
de instrumentii a planurilorU noastre, Plininduse aceste sub
umbra legalităţii, dupre tocmala secretă închegatâ între noI,
eu, îndată C;i voiii fi înfiuit cha moştean a tronului, voiii îm­
părţi cu dânsul cârma DomnieI.
COSMA.
Sarcina c;ea grea nu o veî purta îndelungă preste umerile
tale, châcî, natura se va grăbi a reclama driturile el, şi va
chema la repaosul eternă pe bâtrânul figurant.
'1
[14]
1
1. I
-14-
TROTUŞAN.
Vie ori cât de târ�iu a<;ea �i. titlu'l şi pompa domnească
îndelungă se fie a lui Arbore, noi doi mai bine sub- a luî
umbră şi respundere vom guverna ţeara Atuncea, mai uşor
ni va fi se putem mulţemi pe partisaniî conlucrâtor il intere­
sului nostru, prin danil de numeroase moşii domneşti, şi re­
compensiî naţionale din gellel'ositatea Domnitorului, sub cu­
vânt de reeunoştinţa patriei.
COS}1A.
De şi toate ni se par bine combinate pentru esbutirea pla­
nurilor noastre totuşi, aşi dori mai ne'ntârdiet a le realisa,
nn cumva un eveniment neprevâdut se surpe edificiul râdicat
prin atâtea sacrifieil,
TROTUŞANU.
Increde-te i'n steaua mea, care pânâ acum nu s'au intune­
cat, şi dese-ori chear p'intre nourî aii resbâtut a ei luminii,
ca, sâ mâ conducă pre calea care mi'am propus şi ales d'in-:
tre altele ce mâna la retâşire, (cautând la fereastră) însâ, eaca
resare soarele şi cu elă ni vine şi Campoducele Arbore.
ARBORE,
({'n de mai uaiute carii sarut mâuu.}
Domnul fie cu voi, feţii mei. Am întârdiet a veni, ehe nu:
numai anii <ii, mai cu samâ grija pentru ţearâ, obosescă văr­
tntea lie mi'aă mai remas, fost'am şi eu odineoare ca voî,
dee <;eml se agiungeţi şi voi ca mine. (Şede pe scaună.)
TROTUŞAN.
Se cuvine Iup{â, câ<;i triumful nu se capâtâ fârâ ostenele,
[15]
-15-
�el <;e bine au început, pe gium<'l,tate aii plinit a sa întreprin­
dere.
Având asemene vii esemple înaintea ochiloră, nu ni pu­
tem abate din calea mântuitoare pe care ni conduce o inţe-o
lep<;ilUle <;ercatâ în atâtea mari împregiurărî, mai ales, c!lJ1(L
a noastre principii patriotice vor fi susţinute de puterile u­
nite şi de energiea Domnitorului de care suntemii astâ�l.
Iipsiţl,
ARBORE.
Fiilor! Voi nu puteţi poate ânchă cunoaşte câ într' o ini­
mâ �ercatâ de atâtea valuri a unei vieţe îndelungate, ambi­
ţiea nu mai prinde loc. Eu mă cutremur numai Ia ideea ne­
noroeirilor <;e ar produce ambiţiea şi rivalitatea �e ar des­
părţi în doue tabere nemişe pre fii a uneî şi singure maîee !
Cum! Români din una, şi Români din altâ parte, sub tot
acele flamurl glorioase, sub care în mii de lupte au învins,
se dee �elmaI funest esemplu de orbire şi de furie de care
ar :fi în stare a se încrunta, c=nd s'ar subgiuga de patimă ?
Ambiţiosul, ori cât se stoleşte cu titlu de patriot, preferind
pre a sale decât interesele publice, nu este decât �el mai pe­
riculos inimic a patriei sale.
Deachâ me alegeţi astâ�i a lua asupra mea o sarcină mai
presus de vertutea firească, este, che în asemene crisâ eu sa­
crific patriei <;ele de pe urmâ a mele puteri, ca sâ scrvosii
pentru puţin timpii de treaptă altui mai demnă a guvema în
împregiurârile de astâdf, Sânteţî marturi chă în vanii am �el'­
cat a feri de coronâ aste come, încâruntate sub coiful oste­
�escu. Dar; aibe patrie a �ele de pe urmă precum le-au a­
vut <;ele întâi �ile a vieţeî mele, deachâ prin asemene sa­
crifi�iu voiii putea hultui chear prin sâ�gele meu preste ra­
mulă <;el anticii a Dragoşidiloră o noue dinastie credincioasâ
princ;ipiilor care pânâ acum au conservat patriea.
"
[16]
Părinte Campod.u�e! In anii giunieî, cu aprodie a,i corn­
bâtut alăture cu nemuritorul nostru Erou cu carele ai împâr­
ţit osteneala şi gloriea în nenumerate lupte; astâljl.i remâind
singur din glorioasa �eatâ, providenţa ţi'au pastrat o glorie
mai mare, aceea a mântui ţeara din ripa peirei, la care au
adus'o tiranica lui Stefâniţâ, lăsind'o văduvă de Domnu şi de
C;ii mai demni a ei <;eteţeni. Între carii se numerâ fraţii şi ne­
poţii tel, Astâ�i singură ai remas d'intre C;ii mulţi patrioţi,
in carii ra�ema speranţa viitorului! Credincioşi represen­
tanţî din partea lor, noi cu tine formâmă treimea c;ea nedes­
pâsţitâ in amoră de patrie, în statornicie şi în aprodie. Sub
asta flamurâ sentemă siguri a învinge, şi Dumnedeă ni va
favora a supune şi a sfărma pe duşmanii din nâuntru şi
pre <;ii din afarâ. De aceea, mâne fiind �ua <;ea criticâ şi
solemnelâ, se înoim a noastrâ legâturâ prin un giurâmântu
religios!
l
- 16-
TROTUŞAN.
, .
f
I
r
I
II
II
ARBORE.
Aşa precum peutru astâ memorabilâ încungiurare ni-am
fost înţeles, eu remân statornic; de sUnteţi şi voi, c;eteascâ-se
încă odată dresul c;e s'au încheiet.
TROTUŞAN.
(Scoate o hârtie si ceteste.)
"In numele sântei şi nedespârţitei treimI, sub-însemnaţi!
şerbiî lui Dumne�eu, patrioţi, pârinţî a Moldovei, şi a nu ....
me : Eu Arbore, Campoduce; Trotuşanu Visternic, şi Cos­
ma Vistemic, decIarem în cuget curat, câ ve�ind patriea a­
giunse aproape de ripa peirel, la care au împins'o Stefâniţâ,
Dumnedeă se'î ierte pacatele, şi cu a căruia moarte, urmată
forâ a lassa moştenitor legiut la tronul Moldovei, stângân-
[17]
-17-
duse cu densul viţa ştrâlueitâ a Dragoşidilorii, care din neam
au domnit preste astâ ţearâ spre lauda lui Dumnedeă şi glo­
riea patriei; şi vedind câ lipsa de cap a statuluf, nu numai
cM au produs O lânge1ime în Guvernu, Iii, au desbinat fa­
miliî prin pofte şi pretenţii ambiţioase. şi în loc ca în peri­
col se'I mai unească, nu numai 'iau desbinat în partid! inimice
dar îricâ au invitat �i pe strâinI asuprâ-ni, Noi ni-am intmniţ
tus treI iri cuget curat; se întrebuinţemii in adânc secret, ca, cu a­
giutbrulU de toate mijloacele morale şi materiale se măn­
tuim patrlea din pericolulă vederat, care înfâţoşase alegerea
Domnitoruluî Ţerii, producând desJ.JÎnel'i şi amenintind chear
lupte intre frati, de care au a se folosi a<;ii cu cuget reu şi
strâinl. Apoi, spre a închide porţile ia atâtea rele şi a feri
ţeara pe viitorii de turburerl, noi, împreună cu pârtinitori I
nostriî, ni-am îmvoit a alege de Domn pre unul d'intre noi,
şi anume noi doi pe venerabilul Campoduee Arbore, care au
fost şi cn toate fi sale caractere este omii de oaste. Ear
Între noi ni-ani giurat, Ca îndat \ după alegere, eu Arbo­
re care sunt fârâ fiu, se înfiues dupre toată legca ţereî pe
Visternicul Trotuşan, de fiu şi moştenitorii a neamului meu,
carele prin asta va fi declarat şi moştean leguit a tronuluî,
eal' în iocul seu de Visternic voiii urma eu Cosma,
"Pentru pâsirea acestor mâsurî, ca unice măntuitoare ţerei;
fie-care din noi au luat îndatorire a lucra în cuget curat, cu cu­
vânt, cu faptă şi la nevoe chcar cu arme. Alieste le-am sub­
scris cu propria mânâ şi am adaos sigilul familiei. (Tustreî
sub-scriu şi sigilcase; asemene fa<;e Arbore şi Cosma, a­
dâogând:) Aşa Dumnedeă se agiute ca se plinesc giuruinţa I
N edespârţiţî în cuget şi lucrare! "
ARBORE.
Vie acum pârintele sahastru ca se sfinţească giurâmântul nostru;
2
,
','
I
il
.1
,1
[18]
f
j
-18 -
TROTUŞAN.
Elii se află în camara alâturatâ unde 'plineşte ·sfânta l'1l:g'â.
(Deschide uşa, Sahastru întrâ.)
�ii de mai 'nainte S.\HASTRU cu crucea si cu un vas 'in mână; 'tostrel dep.m
pt! masă sabiile lor În forma de cruce.
SAHASTRUL (aşa�â vasul şi �i<;e:)
"Puneţi dreapta pe marginea vasului cu apa 9Ca sfinţită şi
în cuget curat rostiţi înaintea �lui c;e vede�i ştie toate, des­
pre scopul legâtureI voastre, câ veti plini c;ele câte cugetaţi
şi rostiţI pentru binele ţereî şi lauda lui Dumnedeă, care În­
tru asta se vâ agiute; ear, de nu veţi plini, temeţi-ve de
urgiea <;,ereascâ care pedepseşte pe câlcâtorî cu neputredirea
corpulul dupâ moarte şi retâcirea sufletului pânâ la �iua în­
fricoşatâ dind urmeadâ fie-cine dupâ faptâ a lua întâiii re­
compensa c;ea dreaptâ în Paradis, seaă în fundul TartaruluI.
ARBORE.
Aşa fie; câ, mântuirea ţereI fiind unicul scopă a legâtureI
noastre, nic;i unul se nu se teamâ de pericolele întreprin­
deri, dar se se cutremure de pedeapsa, care unui trâdâtorîi
ambiţios este reservatâ de contimporanî şi de posteritate.
Deeisiea, noastră de a sprijini, a apăra şi a susţinea prin sa­
crificiă patria, o întărim a�i prin solenel gillramemti1, şi a­
ceste le giur a pâ�i pânâ la moarte (bea ageasma, c;iilalţi
beau de asemeae.)
(III cursul acestei Jucrâr!, se aull� toaca de dimincatzâ urmatâ de sunetul elo
potelor.)
'TROTUŞAN.
Au�iţi! Cuvintele noastre se înalţă acum la c;eriu pe ari-
[19]
1
I
I
..
pile armoniei' bisericeştf, şi de a Tot-Putemiculă se încuvi­
inţeadâ.
ARBORE.
Ea ni cheamâ la altar, se începem �iua prin spalarea pa­
catelor cu sânta comunicâtură şi cu suflet curat se începă
lucrarea gea măreaţă.
COSMA.
Hai se mergem, ca se fim protutindeno a<;Îi ÎnteL
(Se duc tolI afară de Trotuşan.)
TROTUŞAN (singur.)
LegAturile, s'au întins prin interes �i prin giurâmăntii; las
bâtrănul sâ se roage, eu voiii lucra în locul seu.
Dupâ măsurile luate, atât rivalil cât şi oposanţî au încăput
în raţele. Numele şi considsraţiea lui Arbore, acoper cu scu­
tul lor dregerile mele pănă la stîngerea bâtrânuluî, când a­
tun<je mormântul seu va fi treapta pe care eu mă voiă sui pe
tronul ţereî,
Istu post atât de invidiat, ar fi în împregiurârele de faţă o
stâncâ periculoasă, de nu ar fi tot odatâ şi cheiea care'mî va
deschide paradisul pâmântesc, prin câştigarea amorului Ele­
nei. Dupâ �e mi se va împlini asemene scopă îndoit, uşorii
mi va fi a:paralisa lucrările oposanţilor, nu prin vărsare de
sânge, cum făcuse Stefăniţâ, <ţi, prin vărsare de aur, de o­
noruri, prin care toţi aceştiea oe vor preface în coloan t pe
care se va redema tronul meu. Dar vai de a<;Îi, caril nu vor
respecta dinastia <ţea nuouâ, spre a esploata, prin alte pre-
2*
o'
I
I
[22]
L
· - 22-
cha Visternic, au adunat nu pentru Visterie, C;i pentru pun­
ga sa mari venituri, şi când 'iau dat mâna, l'au dat de ripâ;
acum spre a se spala de pacate, il defaima şi c;earcbe a se
înbuna în ochii lumelvşi a patronisa pe candidatii Între gloa­
ta representanţilor, cumpăraţi şi corupţi cu banii Visteriei.
BRU'l'U,
Prâdâtoriî şi ven�etoriI ţereî, ascunşl sub masca ipocrisiî
sfint mai periculoşî de cum nearniciî C;ii declaraţi. Pe când
în faţe declamase patriotismul, pe ascuns şoptescă şi nego­
c;iescu cui şi cu câtă arii putea vinde interesele public;e?
Din aeiea sunt mai mulţi între noi, şi deache cerul nu tri­
mete ânche fulgere pentru asemene monstrurî, mântuirea ţe­
rei cere ali grăbi prin noi pedeapsa meritatâ.
Eu am trimes 'I'rotuşanuluî respuns, a nu urmâri în agiu­
nul alegerei acel plan defaimat de a urdi partide. Qe nevoe
au fost a grâbi cp.ua alegerei? De C;e nu s'au aşteptat se se
întoarne în patrie atâţa barbati; unii esiliaţî de Stefâniţâ, al­
tii fugari de tirania sa, retâ<;ind prin strâinâtate şi carii
ânche nu au aflat despre moartea lui Stefâniţâ ? Cu agiuto­
rul acestora, a cărora patriotismii au mai sporit între suferin­
ţele şi lacrimele esilulul, şi cunoştinţele lor s'au perfecţionat în­
tre oamenii învaţaţî; candidaţii ar spori nu numai la numer,
C;i âncM în valora moralâ. Dar, 'I'rotuşanul şi cu ai seî, aflânduse
în capul Guvernului, în loc de � reclama pe c;n absenţi, ăn­
chă 'i teroreaşe prin asemene uneltiri. Aşa, nu ni-au re­
mas dechât ca, C;ii credinşioşî a patrieI sâ coneentrese vertutea
lor ca o falangâ romanâ care se se opuie ambiţioşilor, Numai
în istă sens noI lucrând, patriea va putea conserva în lume
un post preparat de gloriosul nostru erou.
HORA.
Sentimentele <;e le proferesî, şi prin fapte le realisesl, sânt
--�---
[23]
(jelui de susîi,
(Se duce.)
- 23-
demne de proevit tei. Astâ încredinţare au grupat în giu:­
rul teu pre toţi adevăraţiî patrioţi, cariI te-au proclamat de
:t lor capii Mai presus de corona domniei, patriea te va co­
rona cu a ei recunoştinţe şi glorie.
Urmând consiliului teu ni-am întâlnit astât}l cu ai nostriî,
d'intre carii, unii umblau se vie ai<;e spre a întreprinde <;ele
<;e s'ar <;ere; eu înse, am credut mai favorabil a nu face ân­
che ni<;i o manifestaţie; alţii înse, pe cât se apropie �iua de
mâne, 'i vedu îndoinduse, şi aşteaptă se vadâ <;e va fa<;e ve­
�inul, <;eva rosti un�hiul, şi multe alte asemene cuvinte îngaimate
neavând ni<;i unul curagiă se înceapâ o faptâ, temânduse chă,
de nu va esbuti a fi ales candidatul seu, apoi, a<;el ales il va
persecuta.
BRUTU.
QeI <te doreşte, glorie. se cuvine se'i urmese pe o cale
grea şi periculoasâ. A�e�ti oameni oveliţl, carii se sparie de
un viitor necunoscut fârâ a �ti chă cutesarea este un senti­
ment de încredere în bun resultată; acestiea, �c, vor schim­
ba opiniea când vor cunoaşte tot reul <;e va produce o ale­
gere falsificatâ, legitimatâ numai prin pâsirea de oare-care
forme. Eu, me însereines ale desveli tot adevărul, ai recori­
duce pe calea <;ea dreaptâ; ear tu pândeşte ora sosirei Gio­
senilor spre ai catehisi mai nainte de a încăpea ii în reţe-­
lile duşmanilor,
HORA.
In astâ lume, omul preţueşte într'atâta, cât prin sine însuşî
poate face,
Se ni înplinim datoriea, restulă se'l lâsemă
Eu, me repedii se plinescă a<;ele recomendate.
[24]
- 24-
BRUTU [singur.]
o timpuri, o moravuri între care trâimii l Oare unde agiun-,
�ai o patrie întristatâ ? Norocul. care ni-au favoratpânâ acum ni
au cufundat în o încredere oarbă, ca �.i cum elii pe tot de-a-una
ni va fi credincios �i ni va purta de grijâ. Apatiea au cuprins
toate spiritele. Cu nepasare se veg.urâ îngiunghinduse patrioţi!
de a<;el <;e era chemat a li fi pârinte; barbaţil s'ail infemeet,
deşi aceste au pastrat âncM o schîntee de patriotismă. O fe­
mee singurâ au avut curagiii a se espune pentru de a res­
cumpara mântuirea ţerei. Astă femee, \lere pentru a ei faptâ
a fi recompensatâ. prin inima şi mâna mea. Dar, timpurile
de a�i reclamă alte griji. Mâne este �iua fatalâ În care se,
va sorti viitoriul ţereî, şi intrigile 'I'rotuşanulul şi a partidel
sale se vorii demasca. Speresă che ţeara se va convinge
cM numai ambiţiea şi interesul personal, secondate de ta-
II lentul seu cel ademenitor a limbuţiei, il conduc pe astâ cale �
I (Privind la portretul lui Stefan <;el Mare.) .
O părinte şi eroii a patriei! Tu carele, prin virtuţi şi sa",:
crifigll ni-ai lasat ţeara îndânuitâ cu atâtea buuâtăţî, deachâ
soarta au decretat ca se îneetese între noi domniea dinastiei
tale, întinde din <;eriii asupra noastră a ta mânâ pârinteascâ,
însuflâ-ni cuget înţelept, aha se putem pastra prin unire, <;ele
c;e prin arme al susţinut; însuflâ în rostul meii cuvinte pu­
ţerni<;e ca se potă îndupleca astâ�i pre toţi la agest cugeti\
mântuitor.
-=0=-
[25]
-2fJ -
ACT U L n-ţ«
Peatrulu n-presentă spre stănga eampamentul naşte, Se vedu table In­
scrise cu numele �etelor, spre dreapta in fuud se vede celatea Su�.eavaj Ili avan­
SCcllii din aSli. PilrlcJo eas ii tzerăuească. Banda �unii marşuri, Grupuri de os­
tasi esel'�itfintlu-se, unii giitlJld ilrme; aUzii pe dobe giueănd satr�n�rl unii in fund
ferbăud meri de: vivaudie: e care umplu cu pe inehiuănd toaste, in mezul teatrului
�s' e un brad pe a căruea truuehiu �iillt alllllate trofee si o ptlvcsil cu o tziutil.
I '. .
Q e te de Qf t aşi în costiumurî naţionale: DORNENI,
(JQMANl, �NyENI; HUŢULI, SOROQENI şi CODRENl.
OSTAŞII CÂmÂ.
HOR U.
Astâ<}i resune buşiumul
Din şesă şi pân la munte,
Se schînteese armele
în braţul Moldovan.
Spre apararea patriei
Toţi fii ei se vie,
Şi'n sânta bâtâlie
Facâ a triumfa! Românul !
De<;i la dorit luşeafârul,
li A A "
'.'e mane-a se resare,
Se închenăm agI cupele,
Cu vinul de Cotnar!
Se închinăm Alesuluf,
Qe mâne a se vie,
Şi care a condu�e
Qete 'n bâtâlie
Şiva triumfa!
[26]
1,.\·'
w
- 26 �
(Un Areasu, Dornean, alergănd, trage eu sageata, si nimereste tzinta !IiI)
llitVcsa. Scutarul, esind din dosul bradului, destinde pavesa pe care sta Infiptii
segra!a si o naframă si o dii Doruealllllui, care, CII rnăndrie o aratiÎ �etei sale,
te aplaude pre elu, Musica sunii
In IIgel minut, UII Godrean au sege!at In sbor un uliu, care cade eu segeata
infiptii; elu redicii pas ere a in mezul aplausulu] �"-tei sale.)
DORNEANUL.
În fuga mare a trage arcul la o mie de paşi şi a nemerr
ţinta, nu e dat dechet unui Dornean! Fraţilor, "Vâ�ut'atI?
Eacha pavesa I Deyi mie se cuvine cununa şi naframa.
Qeata Dornenilor.
Aprodule! A ta e cununa cu nafi-ama, a noastrâ e lauda!
CODREANU.
Aşa ar fi, deachâ 'rataml ar sta pe loc ca bradul, <;e' laf
segetat! Deşi pe armasarul seu <;el sireap fuge chear ca ven­
tul, el tre<;e pe pâmănt eal' nu p'intre nourî, şi acolo al ne­
meri nu poate dechet segeata unui Codrean. Nu pavesa ţin­
titâ pe trunchiul pinulut, <;i, pe uliul din noul' ve aduc aice
de fald! Eachâ'l! (Presenteasâ paserea.) De�i dupre tot drep­
tul mie se cuvine cununa şi naframa,
Qeata Codrenilor.
Ţie cununa, lauda noi Codrenilor I
Un DORNEAN.
Omul de oaste nu bate resbelă in aerii cu paserile, <;i, C1l
neami<;i inarmaţi nu de pene <ii de ferii; puterni�i ca şi a<ţelfi
pinii stremoşul cedrului, care nu se oboarâ d�het iâet la
râdâ<;inâ, fie june, fie matol'.
. --
[27]
.L
- 27-
Un CODREAN.
Spre a curma gearta, en se ni supunem unul giudeţu de bâ­
trânl. Eacha un Vrânceană, şi un Soroceană; ii se deslege
sfada! [Câtrâ Soroceană.] Unchiule! Qe'i mai greu, a nemeri
ţinta segetând în fuga mare, seaă stând locului, pe un uliu
sburând ?
SOROQEANUL.
Vrânceanulă e mal bâtrânii lui se cuvine cuvăntulă întâî,
Spune'l, eu me supun la giudecata ta 1
VRÂNQEANU.
Gibâc;iea arcaşuluî este mare şi egalâ la ambii în casulă
întâi, ţinta sta locului, numai segetâtorul aleargâ, în al doi­
lea, segetâtorul sta locului şi numai ţinta sbura. De ac;eea,
cununa �i naframa între ambi se se împarte prin sorţl,
DORNEANU.
Eu bucuros împart cu altul prada câ�tigatâ de la un duş­
man u9i�, dar lauda ba 1 - Pentru ca se o ieu întreagă, sunt
gata a me gerta şi a me lupta pînâ şi cu un frate! (Se aude
sgomot între oşteni, Dorneanul pune mâna pe sabie.)
CODREANU.
Nu, nu ţii frate acela, câruea prin trufie vreI se ripeştî par·
tea cu dreptii agonisitâ! Pe aşa ostaşi, carii numai la câ�tig
se arată aprodl, ii dispreţuescă ! (Amândoi se reped unul asu­
pra altuea cu sabiile scoase.)
U n HUŢUL (se aruncâ între dânşiî.)
Staţi! Nu ţintă, ni<;i uliul v'au întartat la sfadă, daţi busta
asupra adevaratului invitâtor, eachâ'l! [Elu arată un ulcior
cu vin de pe masă de lângâ bordeiă.]
[28]
- 28-
A<;esta'i invitâţorul a câruea gurâ ţtstâ�i cam pre multe
v'aă vorbit de reu! �lu ţie pedepsit! (Loveşte cu lancea în
uleioră, şi'l sparge.)
Aşa, ca şi a<;este herbunl se se sfarme toti invitâtorit de fi'ati !
şi pa<;ea se se restabilese,
T o ţ I.
Peară invitatorii, trâeascâ concordiea, inţelegerea intre oas­
te şi <;etâteni !
APRODUL VRÂNQE:f\N.
Nu prin desbinare şi �erte d'intre noi s'au susţinut şi s'au
ţnârit patriea l St;:fâ1MŞif ni-aă lasat arma pentru un usii mai
nobil, de fi. ni apâ.ra ţeara şi a o încrunta in sângele duş­
manilor carii s:'�l:> îngerea li Q încalea,' Yranc;ea, nu maî are
nevoe a'şi l� olsturele Bale, care ��rte�eu 'ialţ dat. Qetâ­
ţile ei simte tot odată cu pâJ:;lântulu o apâra de încâlcârî
străine, dar, ni<;i ea au suferim a se strâmuta veeinulă din
valea <;ea mânoasâ a Siretiuluî, care noi am, restatornişit în
otarile sale.
APROPUŢ.. DORNEAN.
De voiii aduşe aminte ch.� mai ale& prin <;etele Dornenilor.
�i a Cumanilor, Moldova au câştigat d'incolo de munţi de la
Unguri trer <;etâţi) este numaf se ve amintea ch� au fost tim­
pul a le relua din mâna ripitorilor,
APRODUL HtJŢtJL.
, ,
,1
ll._
Me închin la vincelele voastre. dar, a<;ii d'intre vOI cariî au
combâsut în codrul Cosminuluî, au fost martori apro�ii Hu­
ţulane, unde, sub conducerea lul Stefan <;el Mare, oastea Po­
lonâ au câ�ut sub armele noastre, şi tţnd,e, chear a,rborii s "au
[29]
- 29-
luptat în favorul nostru, .închi�ind drumul fugarilor şi sdru­
migându'I prin câderea trunchilor seculari, sub care, puţin cM
nu s'au ingropat şi Regele lor Joan-Albert. Sâbiile şi lan­
<;ele care astâ�I purtăm, sânt ripite din mâna lor, şi leftica re­
geascâ <;e cu pojijiile sale încâpu în mâna noastră. o pâs­
trâm în biserica de la Cuty pentru de a transporta pe morţi
la ţinterimă,
APRODUL SOROCEANU.
Frumoase 'fapte sfint acele, dar <;ele <;e a'ţi început, noi
Sor0l,;0niI, cu Bogdan Vodâ, Ie-amii deplinit, Soroconiî erati
avangardiea oastei cu care acel Domnu, gloriosulă fiu a e­
rouluî nostru, au strebâtutîn Poloniea şi au inundat toatâ ţara
spre a resbuna refusul <;e 'iau făcut sora RegeluI, de a se
însoţi cu acel Domnu. Eu eram arunce lângâ Domnulă,
când el în persoană, dâdu asalt la poarta <;etâţei de Liov, pe
caro alt spart'o prin a sa proprie putere.
Un CODREAN.
La acele fapte me închin, a'ti avut lupte, dar a'ţI avut ŞI
pa<;e; însă, ceata Codrenilor necontenit se află în c;eartâ şi
lupte; când din partea uscatuluI, când din partea mâreî Ne­
gre, ecspuşî tot-de-a-una a ni lupta cu Tatarii şi cu Turciî
�i <;etatea Albil a o roşi cu sângele nostru.
Un CUMAN.
Câtrâ ist şirîi de frumoase istorii a tâmplârilor trecute, noi
Cumaniî am adaos o faptă nuoue; ferulă nostru este ânche
cald de mâcelâriea de la Moha<;i. Ştiţi che, pâgânul au fost
împresurată ţeara Ungurilorii, şi umbla de tot se o înghitâ.
Spre il înlâtura pericolul de care se ameninţa şi patriea noa­
strâ ;i I'oloniea; Stefâniţâ triineserâ un corp de oaste în
I
"
i
[30]
I
II
· ,
.1
I!
I
I
i�1
d\
1',
,1
,1,
l'
1:
.11
li ,1,
01·
- 30-
agiutorul RegeluI Sigismond, cu a căruia oaste noi împreunâ
ni-am bătut asupra�Turcului la neferieea bătălie de la Moha<;i,
în care Sultanul Soleiman, desvâlind toată puterea Impârâ-1
ţieî sale. au invins pe Unguri; când în a sa fugâ, giunele
Rege Ladislav, împreunâ cu Trepşa aprodul nostru, s'au înecat
in o mlaştină. Atun�e, <;eata noastrâ înturnându-se în ţeară
n'au mai gâsit in viaţâ pe Stofăniţâ, <;i, în locul seti, scaunu
ve�uvii. în medul desbinărel şi în <;erte pentru alegerea de nuoă
Domnu.
Dar. se ştiţi chă ostaşuluî nu se <;ere votii şi pâr ere politicâ,
c;i, ascultare, a fi credincios flamurei sale!
TOŢI.
Se trâeascâ legea ostâşascâ şi patriea! Pentru dânsa am
încins arma şi am pârâsit vetrele noastre şi familiea, ca se
sprijinim dreptul şi alegerea unui Domn, aprod si drept pârinte !
(Q e tel e se scoală închinând cupele şi cântâ:)
"Cu toţi s'urâm luceafărul,
Ce mâne a se resarâ,
Se închinăm lui cupele
Cu vinul de Cotnar I
Eal' când d'aramâ bueiumul
Suna-va se ni-adune,
Arma Românii tune
Moarte lui duşman.
MoarteI
AnlloRE cu PARCAld)JUL COSMA si alt.; Aprodzi,.
VIGLA (strigâ.)
LI!. l'�nd! Campoducele vine !
OASTEA. Trâeascâ ducele nostru t
[31]
·r
I
I
.t.
1
.
..
-31-
ARBORE .
Copiilor, ve mulţemesc ! Fie patriea vie! AveţI dreptate a
ve�bucura, când am agiuns a se plini mâne actul <;el mântuitor
in care ţeara orfană este chematâ a'şî alege un Domnitoră,
pârinte.
COSMA.
Treapta <;ea mai nobila, prin care patriea s'au mântuit, este­
"Rc;ea a oastei; de<;i, din sinul vostru se cuvine a se alege
barbatul chemat la Domnie dupre legea strâmoşascâ, Inse,
de la voi ostaşl nu se cere alta. decât supunere întru de a
;apâra a9Ca lege spre a avea a ei liberă lucrare.
ARBORE.
En se c;erc;etâm <;etele; [fa<;e revisie: J Dupre steagul care
poartâ astâ c;eatâ, ea este a Dornenilor, mai apropietâ de
scaunul Domniei. O cunosc bine! Ea este compusă din ve­
terani! (Câtrâ un arcaş ostaşă.) Ce încrestâturî porţi pe faţă,
parche'l rebuşii ?
ARCAŞUL.
Pe acel rebuşă, se pot numera bătâliile în care am combâ­
.tut; dar, din a<;ii <;e mi leaă dat ni<;i unul nu se va putea
lâuda de o asemene aprodie l Li-am astupat gura cu ţernâ !
ARBORE. (Trece la altâ ceătă.)
Asta'i <;eata Cumanilor, care, dupreţdatina Saşilor din Bra­
şov este deprinsă a combate cu seneţe, armâ nuoue, minu­
natâ; un feliă de fulger, prin care nu aprodiea <;i mai cu
aamâ gibâ<;iea poartâ vinceala,
(Treco la V râncenî ) Eaca V rânceniî l Eu me tragu din
[32]
- 32-
Ijeata lor! CatatI se mal easâ d'intre voi vr'o pereche de Arbori
cha s� avem des codru de lance; ca. junii se înlocueasoâ
pe c;ii bătrâni şi pe �ii stropsiţl, ch� soarta ostaşilor este:
"A�i în cort, mâne mort!
[Câtrâ Sorocenî.] Deprinşiloră Sorocenl a cutriera peste
Nistru, prin Podolia, cred cM ve e urit a sta calare pe loc;
dar, <;e'i amanat, nu e de tot lasat I
(Câtrâ Huţulî.) Stolu de munteni Huţult I Deşi numele
vostru cam samânâ cu hoţi, dar, cui cu ouî se scoate 1 Deache
ve luptaţi cu urşiî din Carpaţi, cum nu veţi supune pe 1:>0-"
loni? (cautâ în gios.) Ca se se deplinescâ oastea. :luai remâne
Codreniî din ţeara de gios. Pregâtiţi-vâ al' priimi ca pe fraţi.
(Câtrâ Cos ma) Intârdierea GioseniIor, oare se nu fie
câşunatâ de niscai ur�iri spre a contraria operaţiea cea mare?'
COSl\IA,
Speres che întârdierea urmeadă numai din departarea �f
ne'ndemânarea Qetei. Am bună încredere în urmaşul ŞElP""
telicî, pe care s'au trimesă în ţeara de gios ca se anunţe
moartea lui Stefâniţâ şi se cheme pe deputaţi pentru consfâ­
tuirea şi alegerea nuouluî Domnitor. A<;el ostaşă are o mare
încredere în locuitorii de la laculii Brutus. De a<;eşti bravî
vom avea mare nevoe, che ii sunt tăriea <;ea adevarasă ar
marginei ţereî de giosu; bravi luptătorl pe uscat �i pe apâ,
chear în timpul <;el mal furtunos.
ARBORE.
Dee Dumnedeii l'e treacă astâ �i fârâ fortunilo pe caro ni le
întartâ Brutua, sub masca faţarnicâ de patriot, pentru de a
avea un sprijină în oaste! Se sporimă ostaşilor simbriea mal
nainte i De nu vor :fi bani în Visterie, se ni simbreluim Între
noi; \(ea ge vom da aştâ�i, m.ine ni se va înturna în�e<Jit I
[33]
- 33-
COSMA.
Qel (}e samănă la timph, secere tot la timpii şi cu dobândâ,
Un ARAfASU, r;i'f de mai na.nte.
� ARl\fAŞUL.
De pe tumulii (jet:îţei, vigla au descoperit din partea de
ameadi, spre malul Dunereî, cum s'au redicat un mare sulii de
pulbere deasâ, încât abea ilă resbat rn.slele soarelui!
ARBORE.
Lauda Domnului! acele vor fi cetele Codrenilor împreună
cu deputaţii ţer ei de gios. Se li se prepare o deamnâ în­
tempinare. Dee-li se postul <;el mal ales în campament şi un
ospeţă mânos, ca se se restaure ostaşii din osteneala câlâ­
toriei şi se se bucure de 'frâţeasca priimire.
COSMA.
Toate aceste le-amii pus la cale, precum şi modul cum se des­
coperim cugetele şi scopurile oaspeţilor. Aud chei Giosenii de­
partaţi de noi prin:loc; s'ar fi departat în oare (}e şi de interesul
nostru, Spun che, ii au un caracter propriu, şi câ ni<ji se pleacă
aşa de uşorii la îndemnul şi şoptele altora. Deşi dânşiî au de a­
giuns argumente temelniee, patriotice şi politice, de a se a­
trage la planul nostru, totuşi spre a alimenta simpatica lor, am
preparat câteva balerce cu Ţechini Veneţianî, care Vistiriea
de curând au încasuit pentru transportul (}el mare de ceară.
Asta li va fi numai ca arvonâ pentru sprijinul <;e vor da la ale­
gerea Domniei, a căreia candidat nu li se va propune dechet
în oara de pe urmâ, işi după care, câpiteniilor le-am promis
şi asigurat <jelc Întâi posturi în ţearâ,
3
c
1.
I
r.'
.,
!
:
"
, 1
�
�
I
I
�
,
j;
d
[34]
-34-
ARBORE.
Eu, din parte'mî nu a'�I fi încuviinţat asemene uneltirl, aa
nu a'şI fi deplin convins, che, dupre corumperea caracteri­
lor, <ie s'au încuibat intre a<iiI mal nobilî a naţiei, orî <ie modă
este ertat spre a înfrâna reul şi a restatorniei paţea în ţearâ,
(Se aude de departe sunetul buciumuluî şi a dobeler.)
Eaca! getele se apropie. se se formese ai nostri la rendu!
la arme!
(Qetele se formeasâ spre dreapta scenel.)
'Cu sunetul unui mars, 'Ceda Giosenîlor intră, e1up:.i. flumure pasa sEP1'El.ICi,
\{EHlN.\T si' R o\H'ES.
G i O s e n i I, Se trâeascâ ţeara 1
C e tel e. Trâeascâ Giosenil l Bine a'ţi venit ostaşi-
lor Apro�I!
ŞEPTEL ICI (câtrâ Arbore.)
Pârinte Campoduce I Eacha dupre ordinul <ie mi s'au dat,
conducă la dispodiţiea voastră, pe Giosent, şi pe getâţeniI din
olaturile lor, deputaţi aleşî, barbaţl cu amor de patrie. cu­
get drept, şi neînvins a aprodie; dispuşî a sacrifica sângele şi a­
vutul lor, pentru binele patriei.
. Intre agestia, mal cu samâ s'au semnalat locuitorii satelor
de pe lacul Brutus, toţi pasc ari şi vânâtori, a cârora repre­
sentantii este veteranul Qerinat, omii vechiii de oaste, <ie au
fost Aprod la Stefan gel Mare; cu elă a venit <;;eata sa de una.
mie barbaţl, <ie prin a lor aprodie ţinu loc de �e<ie mir.
ARBORE.
In numel(patriei ve ures de buna venire, şi venerabi­
. lului vostru conducător 1 dau pentru toţl fraţasca serutare,
���������=--------------------------
[35]
prin care şi sigiIes legâtura <;e are a
până la moarte! [Serutâ �pe Yerinat.j
GIOSENII
ni ţinea strâns uniţi
l'
Trâeascâ pâri nţif Domnitori! 'I'râeascâ Campoducele nos­
tru!
YERINAT.
J\Ie simt feri<;it de increderea concetăţenilor, carif m'au a­
les ai representa la lucrarea <;ea mâreaţa : De-asemene sunt
mângâet de increderea <;0 au pârinţii patriei, în simţirele
patriotie« a Gioseni1or. Toţi suntem gata, <;ii bâtrânt prin
sfat, ar;ii guini prin arme a susţinea şi a apăra dreptul ţerei!
Chellr femeile noastre, dupâ sentimentul moştenit de la D-na
EI ena, s'au Înarmat ca se apere vetrele familiei lor, şi au ales
una din venerabilele matroane spre a le representa la astâ a­
dunare.
ARBORE.
A<;este matroane onorabile au drept a participa de astâ 0-
casie, ca unele <;e aii dati! viaţa şi au crescută o generaţie
deamnâ de timpul <;el glorios; ele vor fi martora a dreptâ­
tel. a nepârtinireI <;e vor presida la astâ incungiurare. De­
odată, du�eţive şi ve restauraţî, nu târ�iu ni vom întruni.
"
I
l'
:i
I
1
RAREŞ. [câtre muma-sa.]
Ca Ia astă vorbă frumoasă se respundă faptele, nu re- ::'
mâne decăt a fâptui, cu cât e mai multă greutatea, cu atăta I
mal mare e gloriea esbutirei I (Se ducă.) .J
����� �� I
COS�IA singus, apoi OSpATĂTORUL si t'E�1EEA sa.
COSMA.
Asel deputat bătrân a Giosenilor, samânâ a fi cu inima de
."
[36]
J.
- 36 -
oţelă, şi greu de apropiet. Elă se ţine de sistemul ve chiu , şi
păşeşte tot pe a<;ele urme; nicî că ştie, chă la întreprinderi
nuoue se geru nuoue măsuri. Dar, am se'I vorbesc de o parte
în patru ochi; voiii muea inima gea oţelită, cheia mea de aur
deschide toate gurele! Dar, en se pun la cale lucrârile gele
mai grabni<;e. (Bate la uşa bordeiuluf.)
Moşule, en eşi şi vino încoace, (N i s tor esâ din bordeiă.)
Prelângâ oaspetii <;ii vechi aU mai venitii şi alti noi. Nu
ştimu de vorii agiunge buţile tale pentru atâta însetaţi, che,
Giosenii vin din ţearâ caldă şi osteniţi de arşiţa �ilei. Prin
urmare, dupre cum am încheiet Între noi tocmala, se dai şi
acestor oaspeţi veniţî din nuoii, vină mai eftenă şi nebotesat,
peutru care eacha înche o pungă cu ţechini, ('i dâ o pungâ.)
De-asemene şi camara <;ea din dosă se fie deşartă şi cu
bună încuitoare; că, peste puţin voiii veni ca se încheii a mele
socotele cu capii c;etelor.
NISTOR.
Dapoî, părinte Campoduce, noi sfintem bucuroşi la oaspeţi
nu numai dupre datoriea noastrâ, Qi, mal ales în �le atât
de mari. Dar, o ţearâ întreagă de oaspeţi. cariI ar seca nu
numai cheleriile de vin, <;i, chear şi isvorul seu, stând tot pe
loc, <;erând se bee tot pe rebuş, ni-ar sârâei, deache presta
acea tocmală, nu ni a'ţi agiuta cu o somâ de bani.
COSMA.
f-
I
I
Nu "te teme moşule, astă tâmplare au venit odată in o sută
de ani, de a ni se alege un Domnu. Pentru o 9i ca aceea,
cu toţi se împârţimii osteneala şi bucuriea Eal' tu lelio, se l'
umpli bine cupele de vin. Mâna dre femee mdulceşte băutura.
(Se duşe.)
e
[37]
- 37-
NISTOH si FEMF.F.A SA.
NISTOR.
Adeveratu che punga e grea, dar, ni<;i însercinarea nu
este uşoară. A adăpa o taberâ întreaga, însatatâ, nu cu apâ
'ii cu vin, a ţinea socoteală pe rebuş, de câte balerce, ve­
dre şi litre vor bea, Ijleii che se <;e1'e un capii ca al meu ca
se nu fac sminteală fărâ de voie saii de bunâ voie. La În­
ceput, voiă numera dupre dreptate, dar, dupre <;e se vor im­
bata, apoi nu va fi pacat se ameţescii şi eu, adecâ, puind la
socotealâ cu redicata, câte o vadră de fie-care gurâ, una cu
alta.
ANCA
Frate nu te temi de Dumnedeii a pune în pericol negoţulă
nostru!
Frumoasa socoteală ai ţinea, după <te fie-care oaspe <;ere
ca se închini cu dănsul, Adeveratii, che prin asta nu numaI
che nu cheltueşti <;i mai vertos vin�I mal mult vin; dar, apoi
capul oare il veî purta drept pe umere? Şi ânchă ca se poţi ţi­
nea socoteala câte balerce, vedre şi bucale ! au băut cutare,
şi cutare? Norocire pentru negoţulă nostru che măsura
vinului sta în mânele .mele, pentru care mi am fâcut o co­
fiţâ cu două funduri. Şi asta, nu doar ca se înşâlem lumea,
Doamne fereşte, <ii ca se mai uşurăm dauna <;e ni-au cau­
sat Huţuliî carii, deşi beau, tot umblau cu gâtlejul secu.
NISTOR.
ye atâta voie bunâ in agiunul alegerei? Ea se vedem după
<;e se va încheea alegerea, ride-vor, aii plânge-vor de s.or-
1"
[38]
, I
1 I
i
- 38-
ţile eşite ? Uitat'a! cum s'au bucurat ţeara, fu �ina când Ste­
făniţâ se urcă pe tronii ?
Ge bucurie, �e benchete şi danţurl, pentru ch�, elii se a­
rată evlavios, duios, neobosit întru de a agiuta pe neputincioşl ?
Se făcusâ marinimos şi darnic, dar toate din spatele noastre,
au adaos - dabilă peste dabilâ, cornâritul, oeritul, dare pe stupi,
şi multe alte; încât, <;ele c;e le producem prin osteneala noastrâ
eram nevoiti a le mai cumpăra cu bani; şi toate � a�este nu erau
doar pentru vre o nevoe a ţerel, Iii, numai ca s� înavuţeaseâ
pe boerii <;e încunguraă pe Stefâniţâ, Dar acum, câ doar
boeriî, fâcuţî mai înţelepţi, din c;ele trecute, vor căuta se apere­
şi pe popor, de la care se trage a lor avuţie şi putere, a­
'legând un Domn drept şi îngrijitor pentru ţeară ?
Dar, se Iâsâm ac;este în ştirea lui Dumnedeii care va lu­
mina pe boerii la alegerea <;e are a se face; pentru noi, tot u­
na va fi, de se va alege Bran seaii Stan, povoara terei tot.
noi o s'o purtăm. De-odată se punem la cale interesele cas­
nişe care se ni aducă folosă, mai alesii a<;ele cu care m'aâ
inser<;inat Parcalabul. NiC;i vei prinde de veste - cum ţor veni
Gicsenii, că, aburul vinului de Cotnară, ia trage in astâ parte.
)�il mâ deştind în chelerie, dau c;epu buţeî de vin cules din
viea domnească, eal' tu Anco, gâteşte ulcioarele şi cofiţa, ştii
�ea cu fundul îndoit. (Se duce.)
ANCA. . J
Sttnt curioasă se ve du şi pe c;ii GiosenI, che, Între noi �i­
eănd intră Susenil n'am veljut unul ca se'mi phtcâ, toţi paso'"
moriti, nic;i unul ri�ind, <;ii tot şoptind între dânşil! NiC;i nu 'iaii
sama Ia mine, se'mi �ică vr'o vorbă dulc;e, cănd eu me os­
tenesc ca se Ii pregâtesc ospeţul şi benchetele! Apoi, ac;ii oa­
lneni hi�i, de multemire, dupâ c;e se tnbatau, imu mai spargi!
ul\,ioarele! Doamne fereşte! parcă au dat Tatari! în �eară t
[39]
1
z
- 39
'CERlN,n,-OOMNIN,\ si lLK\N.-\ ÎII port negru.
, .
<{ERINAT.
'Eaca am agiunsii la capătul câlatorieî ce'I îndc'ungate, ŞI'
precum spetes, şi a suferinţelor noastre, Dincoace ni se in­
făţoşasâ .Suceava eu toată «etatea, scaunul vechili a Domniei,
de unde se revarsa asupra ţerei bunâtâţl şi laude, când dom­
nii din viţa «ea săntâ a Dragoşi�ilor, purtau coroua strâlu­
�itâ şi sabiea neînvinsă! Adever chă amu, pentru pacatele
noastre, Durnnedeii ni-au certată cu Domnii de pe urmâ,
-eariî ni adusese la peire.
Vedeţi acele inalte turnuri? Acea este biserica Catedrală,
inchinată Săntului Dimitrie şi sidită de Stefan «el Mare, spre'
'mulţemire pentru a sa vinceală asupra nemicilor. <{ele turnuri
maurite care se înaltă de pe acea stăncă. este curtea Domnească;
şi în acel turnii peste care flutura bandiere naţionale, se pii.;;;­
trau o sută de steaguri luate in crunte bătălii, de la neanii-
«ii ţeret-
Vedeţi poarta «ea spre ameadi, din care se revarsă unu
părău de oşteni, carii, părche se Îndreaptă spre noi? Toate
aceste măne le vomii visita cu amănuntul, şi vomii asista la
aerbărele ce se vor face după alegerea Domnului.
DOMND{A.
Minunate şi frumoase sunt acele petre, dar, inimile «el ora
ce .Jocuesc acolo, me temu che de-asemene vor fi înpetrite l
Oare, în medul vuetului, pntevomf spera se ni se audă voa­
cea, şi se se asculte plănsoarea acestei serimane ?
ILEANA.
Amar mie! bunii mamâ ! Din câte am v5�ut ŞI audit în
[40]
;:
l'
. I
. �
i
\.
-40 -
astă dlâtorÎe, puţinâ speranţă mi'�1i ramas cha se aflU ai�e
repararea nefericireî mele. V1�ind la -Herleă arse şi suru­
p..tc casile pârinţeştl , familia şi nepoţii împrâştieaţî cine ştie un­
de, de nu li voiii mai afla urma. amieiî şi casnicii pârintelui
meu, îufricoşaţl, necutesănd se mâ recunoască de a lor compa­
triotâ. Numai voi, nobi't, deşi mie streinî, m'aţi înbrâţoşat pe
mine ser mana şi ve ecspuneţî poate la 'persecuţia tiranilor
mei: v'aţi părâsit casele spre a reclama pentru mine apârarea
de la Direptatea ţerel, carea, doar nu în van va purta as­
tâ�I a<;el sânt nume.
CERINAT.
Fata mea! Ori cine eşti, de�i nu'ţî cunoscii numele, care
îl ascun-ji pentru motivurî grele: dar, lacrimile tale mi'aă
ap;'instl sentimentul de filantropie. ele îmi impune da­
toria <1 te agiuta după putinţă. Nu sunt la indoealâ châ
în �iua, când legea ovelitâ, va fi reaşedatâ pe tron, se va
face şi tie parte de dreptul <;e reclamî. Panâ atunce, răbdare.
:N eputând gflSi a�i loc în cetate, se cerem ospitalitate' în as­
tâ casă. Tu mâ aşteaptă acolo, eal' eu me. duc se <;er<;etesU:.
despre <;ele <;e se urmeasâ. (Cerinat se duce, eal' Ileana întră
la ospâtatorul) •
Pe când ILEANA intra in casa, TROTU$'A)'/ si l\10RA viihd; o reOllDOSCU, inse·
fara a fi vedut]. Il.., d ânsa.
TROTtJŞAN. (spâriet).
Qe am ve�ut? pentru D-zeu! Ileana ai<;e 'r' Prin <;e minune 7'
De când? Cum? Nu. mâ înşelii ! Deşi este înbroboditâ şi în.
vestimente negre, inima îmi �i<;e chă asta'i Ileana! Nu. nu.
m:i înşeIU; dar. în <;e mod au scapat din <;etâţuie? Undei Ma­
laspina, Pa.<l.eJa, ca s'îmi lâmureascâ misteriul.i.
I
.�
i!
[41]
,
- 41 �
MORA.
Nu te turbura. Fie-care boală are a el medicament, şi vin ..
decarea e sigUl':1 deacâ nu te-ai înşelat în diagnosis. Eu,
pe �ina-ta nu o cunosc; dar, din neastămperul ţe ţei'aă câ­
şunat vederea a9ii figuri strâine. pot conclude cM intru a-
devâr ea este. Însâ, în <;e modă, şi cum s'au subtras de la '.
pâsitoriî ei, voiii �ergeta mai apoi; acum, nu ştiu de �ea se
nu te bucuri de a ei neaşteptată sosire?
TROTUŞAN.
Deşi esti doctor, tot nu ai pâtruns bine pâtimirile mele de '.
mai înainte şi încungiurfirile în care me aflu, precum şi pc.
ricolul care mă ameninţă din astă sosire. Eu mă temu, că a-
�ii ge au confâptuit la a ei eliberare, se nu o fi încunoştiin-
ţat, câ, eu sunt acela carele în numele luI Stefâniţâ, pentru
mine au fost ripit'o din bisericâ ; şi au lasat'o atâta timp
a suferi în singurâtate, Deacâ una ca aceasta ar fi, atuneea, i-
nimicit mei ar putea se vateme reputaţiei mele, care, pen-
tru scopul viitor cu atâtea sacrificiî am reuşit a O câştiga.
V e�i, Mora, în ge cumplită posiţie m'aş afla, deachC ea ar
deschide gura se me declarede de ripitorul el!
MaRA.
em
Nu te teme de nume reii! A fura o femee, nu este pentru un
Român decât o datină veche, închâ de la străbunul Romulus,
carea cu sporă se practicâ pânâ astâ�I la noi. Oare barbatul
de stat, care ţine în mânâ soarta unei ţeri, are a se cutremura
înaintea uneI femei fugâtoare? Deachâ amorul şi ambiţia se
luptâ în inima ta şqi curma puterile, cheamă pe Esculapă ca
sâ te vindice. Nu paţientul, <;i, doctorul are s'îţi propue mo­
dul vindccăreî,
1"
[42]
I
I
.1
I
I
I
I I
I
- 42-
TROTUŞAN.
YQrbele tale, ori cât de îmvâţate, astâ-dî nu rue potă a­
giuta! Res non verba ! Mal inventeasâ Cieva din �elc V cneţiane,
şi asta în pripâ, câ nu'I timp de pierdut! (cu nerâ bdare),
MORA.
Grea, dar frumoasă însercinare I Qele <;e Malaspina şi Pa­
dela au stricat, Mora trebue se le îndrepte astâ<;li! Decî, oste­
neala pentru doî, <;ere recompensă pentru doi!
TROTUŞAN (cu vehemenţă)
Doftore, frate, sorta mea, viitorul ţeret, toate sunt compli­
cate în astâ crisa! Qe'i de fâcut ca se abatem fortuna <;e me
ameninţâ ; ca, Ileana, <;e avea se coronede ostenelele mele,
se nu fie a<;lI causa oborirei mele? NiC;I nu ştiu �ine'i femeea
cu care au venit? Că, bunicâ sa din norocire au murit în �e­
tate; tot perieolulă este, nu cum-va se strâbatâ în public
astâ avanturâ. De am putea-o din nuoii înlătura de ai<;e! Dar,
nesmintit cM ea se va pâsi de toţi, şi apoi unde se o duci?­
Oarele sunt preţuoasej toatâ ţeara are, astâdî ochii deschişi
pe <;ele <;e s� lucreadâ ai�e, şi e foarte greu de a între­
prinde <;eva in faţa ei!
:MORA
Pre lângâ pericolul care ameninţâ şeful, satelitul seu nu va
scapa teafăr! Am de agiuns inimieî al artei medicale! li se vor
folosi de astâ incungiurare spre a me inculpâ, che pe lângâ
medecină, esercites şi Necromanţia, cu agiutorul farmecelor!
De ac;eea, este de nevoe a aplica un remedii eroic, carele,
ni va mântui ori vii seaii morţi de gearele dodoitorilor, (în­
<;epe a reflecta).
TROTUŞAN (căutând câtre c;eriu).
O planetă bine-voitoare! care de la naşterea mea m'ai
k
[43]
•
k
-43 -
favorat în toate împregiurârile vieţei mele; care, din serae
Reseşă din Trotuş, m'ai râdicat la treapta <;ea mai mare a.
boeriei ţerel mele şi al averei; şi m'ai condus pâna.în agiun
a me fac;e Domnitorii al ei, nu te ascunde subt nourî spre a.
Întuneca calea mea, pânâ voiii agiunge la ţinta unde mai îndrep­
tat! Dnpâ acea, de este aşa soarta mea, rumpe firul vieţeî
mele ca să'I curmă în sinul idolului meu! Ce'i de făcut Mora?
MORA.
înţelegi1 chă, toatâ importenţa este a împiedeca pc Ileana:
de a divulga misteriul, câ<;I, actul rîpirel, proclamându-se de
crimâ, ar fi decretul morţei mele, încât, cu ori <;e preţi1 tre-
bue a o împiedeca a�i de a vorbi. -.
TROTUŞAN.
Nu Irle pri<;epii în <;e mod s'ar putea reaIisa asta, fârâ
crimâ seaă fOrâ scandal I
MORA.
Pentru <ie dar oameni ca mine se aflâ în lume? de nu'i, ca
lucruri la pârere neputincoase, se se facă, •. Ileii! vedu che
nu'î alta de cum a'I închide gura.
TROTUŞAN.
Cumă ? Se fuchi�i Paradisul? Cum? Se faC;l mutâ acea gurâ
prin care suride amorul şi care plângând fa<;e a se înduioşi
<;n mai înpetriţl ?
MORA.
La uşile jl.�lui paradis, se cuvine se ;punem astâ� o lacatâ.
TROTUŞAN.
�
Şi oare, poţi fa<;e asta forâ scandal şi durere?
d
[48]
I •
"
J,
1:
"
- 48-
ŞEARPE.
Urmesă însărcinăreî, �irrnu voiii pregeta a reveni cu răs­
punsul; şi după cum cred, cu resultatul dorit. (se du<;e).
BRUTU apoI DOl\ININ.\ .1 ILEAN.<\..
BRUTU.
Deache mi' se va nimeri se aflu între Gioseni sentimente de
adevarat patriotism, apoi, sunt sigur chă astâ�i va triumfa
causa naţională! (Vegind femeile dosite sub arbore) Qe stre­
ine călugăriţe vedii dosite sub acel arbore? Parche se sfiescii
de a :fi recunoscute! (Cătrâ femei, care pe fu<;et se înainteasâ)
Mi' se p;.l'e că sunteţi străine şi nemernice în a�est loc? Oare
<;e v'au nevoit a părăsi asilul pacnic a Săhăstrieî voastre,
spre a ve espune în astă volboare a templărilor lumeşti?
DOMNINA.
.
;rt
I
I
li:
\:� '\
.l
!
I
. 1, '
j � I
, , .
Bine ni-ai cunoscut cM sântem străine în aceste locuri!
Astâ�i, chear în ţeara noastră, suntem străine la uşa case­
lor! Portul <ţel negru nu este acel a clasei noastre, <;i, a ini­
mei <;ei întristate, Fortuna <;ea grea care suflă peste ser­
mana patrie. ni-au mănat din casele noastre, şi pănă acum
în van căutâm asil şi apărare, închăt, asta'I causa <;e ni au
adus aice !
BRUTU.
Compătimescii la suferinţele voastre, care, ca pe multi altii
au spulberat, depe la vetrile lor! Dar, nu a�i ales bine �iua ni<;i
locul de a capata adăpost; ch«, ştiţi chear ţeara e astă�i văduvă,
foră părinte, închet pănă a nu se aşeda domnia, şi dreptatea
învan o căutaţi pe aice ; che, voaeea voastră se re suflă în vent,
---------------- ....
[49]
- 49-
ILEANA. (în parte.)
Amal' mie, �e perspectiva pentru mine I
DOMNINA.
Nu, nu pot crede, ca UIta din plecârile �i faptele <;ele rele
li domniel trecute, s� fi supra vietuit după reposarea luI Ste­
fâniţâ! Chiemarea, care�s'au făcut prin ţearâ, au înviet spe­
rarea <;ea amorţitâ. Au�ulu despre numele a mai multoră
pârinţî, in a cărora mână au încăput cărma ţeret, ni dau o
siguranţie mângâitoare Mni ales sunâ vorba despre Brutu,
a<;el intel patriot: apărător drepturilor ţereî şi a �elor oveliţl,
La acela avem mare nevoe şi dorinţâ a ni duce, spre ai es­
pune posiţiea noastră �ea cumplită; deache in a noastră ne­
memieie ni s'ar insemna unde se aflăm pe a�el barbat pa­
triotii.
BRUTU.
Ca a�ela mai sunt şi alţI de sama lut, cariî, cu peptul şi
chear vieaţa stau pentru dreptulă şi agiutorulă c;elol' oveliţî.
Dec;i, până veţi recunoaşte pe acel în care aveţi atâta În­
credere, spuneţi şi mie nevoea voastră ca şi cum 'iaţI spune
chear luI; mal ales che, precum spuneţi, lucrul este grabnic.
DOMNINA.
Blândeţele care le recunosc în �isele voastre, imI însuflă o
deplina încredere; dar, acele <;e am a'l spune nu sânt numaI
de natură particulară, <;i încă şi publică: încât, numar înaintea
Drepteţeî le pot declara. DeQI, acea pentru care mă rogă cu
umelinţâ, este, s� m� condu<;eţI înaintea aQelui Brutu, ca, cu
agiutorul seu se pot realisa speranţele mele.
'1
I
J.
5t
I
i
J .�
6 � __ �"
[50]
\.
- 50-
BRUTa.
Şi fârâ a le cunoaşte, eu respectesii motivile care te îrr­
deamnâ It espune al ten interes numai înaintea Adunârei; mai
ales, fiind el precum �i9i, legat cu o causâ publică; Dar, A­
dunarea este a�i preocupati cu interesul \leI mai mare care
au avut vr' o dineoare ţeara, Numai, dnpâ \le cu agiutorulu
lui Dumnedeă, se va încheea cu bine. atunce, miine vei putea
capata învoire ca se se asculte \'Î propunerea ta.
DOMNINA.
Asta ar fi prea târ�iU, şi toatâ respunderea arii câdea a­
supra acelora, carii, m'ar împedecă a�li a se asculta- voacea
mea,
'1 BRU'l'U.
I
I ' Minunată femee! Spunem enigmă: \line sânteţî ? De unde
I veniţi? Astâ giunâ este fiica ta ?
DOMNINA.
"
"
Nu imi este fie, dar, nenorocirile acestei o:rf'ane au închie ....
gat Între noi legâturi puternice, ca şi acele de familie. Din
diferite motive noi ni-am întrunit, şi din marginea ţeret ni-au a ....
dusă pe urma Deputaţiloră ţerel de gios, carii sunt chemaţi
aice,
Fratele meu, Qerinat, este din numerullor; şi fiiul meu cu
o <;eatâ de Apro�i au urmat steagului lui Şeptelecl, \le se
aflâ acum în câmpâment cu oastea adunatâ.
BRUTU.
Numele lui Qerinat, imii este cunoscut din vechiă ca unii
demnă patriot; drept care, am mare nerebdare a me întălni
�.-.- ---
[51]
»
- 51-
cu dânsul, Cu a sa esperienţâ şi patriotismii, elfi, unit cu a<;ir
�IF fii ai patriei, poate contribui a mântui patriea în astă
criticâ îrnpregiurare, carea, au adunat aice toată ţeara,
DOMNINA.
Eu sunt femee, şi nu's chematâ a figura la o asemene îm­
pregiurare; dar, soarta au încredinţat în inima mea unu se­
cret mare, ge nu'l potă descoperi decât în sinulii Adunârei !
De aceea, ve mai rogă a me conduce la Logofătul Brutu, în
care eu �i ţeara avem încredere întemeetâ, ca, prin a sa mij­
Iocire O se me pot presenta înaintea Adunărel.
BRUTU.
A<;ela, pre care'lă cauţi cu atâta dorinţâ, sunt ehear eu 1 De
�i foarte nerăbdâtor a'ţi cunoaşte secretul, totuşi, pentru. mo­
tivile grele care imu spui châ le ai, respectes misterul teu.
DOl\1NINA (cu mirare.)
v e�i! Şi spune'mî deache nu singur Dumnedeii, protegea­
se realisarea planurilor mele, aducănd înaintea mea chear în
oara criticâ, pe acela pe care cu atâtea stâruinţl ilti caut.
Plineşte ţi giurllinţa, şi te vei încredinţa de importenţa mi­
sieî, pe care Dumnedeă mi'aii dat.
BRUTU.
"
De este pentru binele patriei, mă vei avea sprijinitor pla­
nului şi recunoscâtor sacrifieiilor la care te espui, Deşi sunt
foarte nerâbdâtor de a cunoaşte misterul, totuşi, acum me duc
se caut pe yerinatu, ca împreună cu dănsulu se pregAtesc
c;elc de cuviinţă. De odatâ, remâi ai<;e in astâ casâ ospita­
Iierâ, pânâ când ve voiii pregâti în cetate o locuinţă mai cu­
viin<;ioas �.
CA parte.) ge �i. plir:a de misterii? Dec <;erul, ca din I j
sănin sc nu segetese vr'un fulgcr! (Se du<;e.) I
[54]
. .
,f'
1"
Il
I
,
1,
I
II
� ,
I
I
-54-
DOMNINA (căutând în giul'.)
Ni<;X Petru, �i l).iQi yerinat nu se mai vedu venind l
lLEAN.t\.
A'şi merge în a lor intimpinare, ca Se'! căutăm; dar, nu
�tili de ingrijire seaă de I'lr�itâ, simti1 Q obosalâ şi amorţalâ,
pureM .LlI1-U vine somnă l
DOMNINA..
Nu e de mirare, dupâ o aşa căldură şi ostene;:tlâ:l p� ,,�e�
ea se ni aşesem la umbra aceluî arbore, � acolo vom a�ţept&
pre ai ncstriî Plai îndemânatic.
ILEANA.
Lângesala mea sporeşte. şi parcă simtă ameţalâ ! Abea
potii fa<;e un pas � Se mergem şl se ni recorim la umbră,
DOMNINA.
Nu te spal'lea de acesta che, şi mie îmî vine somnîi din
arşita �ilei. Qe SOll1-11u, repede me cuprinde?
ILEANA.
Nu mai poţ sta l (Ambe se a�a�â sub arbore, şi începu
a aţipi.]
Pe câud mustca SlWa. un audanto, 'fROTt18 \N si l'\JQH.\ riuu repede.
T�Ol'U�N.
Oltl'e unde sunt femeile?
MORA. [Arătând che se aB.â sub arbore.]
Nu cumva simt aico ?
[55]
55 -
TROTUŞAN.
Spunem, fâcâtorule de minuni, acum <;e mai este de dres l'
MORA.
Am fâcut <ţe era de nevoe şi cele <ţe am promis! Ele vor
dormi pănă mâne, pânâ în asemene oară, şi pânâ cred câ
atunce trebue sâ se încheie lucrarea.
TROTUŞAN (se apropie de femei.)
în adeveră, dormii amândoue l Ah Ileana! cât e de fru­
moasâ chiar şi cu ochii închişi! Oare nu o va vatama ac;est
somn artifieial ?
Doctore! Pericolulă el mi'lveI rescumpera cu viaţa. Dar,
oare <ţine s� fie �ealaltâ femee care se ţine de dânsa ?
MORA.
Se pare a fi o câlugâriţâ de la vre unu schitii, care, după
modul lor, se fi cautat a angaja pe Ileana se îmbrăţoşese tagma
monahalâl Poftim! Ce frumoasă operaţie ar eşi din asta! ÂncM
n'am mântuit'o bine din una, şi eacha cade în alta. Dar fie
�ine a fi, la amândou le-am închis gura cu puţinâ apâ, care
au băut' o din .cofiţa în care, turnasem o pulbere narcoticâ, forâ
se fi înţeles fetele «;e aduşeaă apa din fontâna Iuî Stefan
Vodâ, şi 'de care mai ales junelele sănt Însetate. Mare mi­
nuni fa<;e şi gel Stefan V odă cu fetele înamorate I Ele, bând
din fontâna sa, credăche voră remânea totii. june ca numele
ave lui ' Domnu!
TROTUŞAN.
Qele ce vădă, nu'ml dau o întemeetâ încredere în a ta �ti­
inţâ fermecătoare! Caută numai ca nu cumva se se vatime
sanatatca l1enei 1
[56]
I
i
I f
I
il
I �
.'
- 56-
MORA.
M� ai la mână, şi mâne, după puterea (je vei câştiga, ver
putea. disposa de soarta vieţeî mele deachâ acea a IteneI
s'ar pericola. Dar, eu sânt sigur chă moştenitorulă Dom.
nieî, şi soţul feri<;it a femei <)eI mai frumoase, nu va uita
serviţiile pe care cu pericolul meu le fac astâsli lui �i ţereij
întrebuinţînd toatâ arta secreta a necromanţieî, numai pentru
plinirea scopurilor tale.
'l'ROTUŞAN.
Deachă toate'mî vor merge aşa precum pănâ acum s'au por"
nit, apoi, văd chă puţin închă îmî Iipseşte <ia s� agiung la cul­
mea fericirei. (Il înbrâţoşase) Dar, dare femeile se remâie ai<;c ?
MORA.
Locul nu fa�e nimica 1 Totulă este, si! continue a dormi in
linişte! De aceea, ar trebui se aşedem în apropiere o vigIâ
dositâ sub ayii tufari. Te ingrije�te de astâ măsură şi apot
te departeadă l Eu, după astâ lucrare te voiă propâşi, spre
a nu fi descoperiţi; che, drumul ista nu stil, ş'apofchear �i
arborii au urechi! fÎn' parte.] Qine ştie ye se poate Mmpla 1
De aceea, pentru siguranţiea mea me voiU face neve�utU.
(Sare.) Se ni revedem 1 (Se duşe.)
TROTUŞAN.
Se mă duc, şi s� las aice singură pe Ileana, dormind ?-t;e in"
cungiurare fatalâ! Dar, ni<;I a sta ai<;e nu pom, mal ales chă
interesul meă cel neurnit mă chiamâ în cetate; Aiye las inima
mea 1 curagiă, se mergă dar, se mă înfâţoses in lupta cu
fortuna nestatornicâ!.. Se a�es d'intâI o viglâ de pasâ, �i a­
poi la lucru! [Se duye.J
����� ����
�ERIJSAT si PETRU.
QERINAT.
Bine cM ni întâlnit�m! En se ni dăm o relaţie mutualâ din
---- --�
[57]
-
-57 -
cele lucrate! Eli am umblat in cetate pe la toţI senatoriI şi am
visitat pre Campoducele Arbore, pe care de atîta timp nu'!
\Te9-us�mii, �i care, cu toate a sale bâtrăneţe, se arată ânche
verde de Sanatate şi de minte, încât va putea domni indelung
asuprit ţerel. Pre toţi şi mai ales pe dânsul, l'am gâsit în acel
mai bună sentimentă patriotică, şi plecat a seconda a-;ele -;e
s'au plânuit,
PETRU.
Eal' eli, am -;er-;etat campamentul, unde, in aripa dreaptă s'au
Qşe9-at şi �eata fioastrâ l De ai şti, unchiule, -;e bucurie, mân­
drie şi niângâere ahi sini�t, v��ind adtinaţi fu bună răndu­
eală unt aşa mare numer de oşteni AprocjI, unul mal frumos
decăt altul! Dar al nostri! nu sunt mai putin demnI; chă, cheaf
a lor aparenţă insufla un ce de mârit �i eroic, încât, osta�iI
de ţeara de sus 'iau întîmpinat cu un entusiasmii şi cu o cor­
dialitate chear frâţeascâ.
Amu v��utu pe arcaşî eumă nimereaii la ţintâ, câlâreţiî de
Soroca carii, parcă sburau pe deasupra nourilor de pulbere;
dar, nu puţin m'am mirat de arma -;ea nuoue, care, cu drep­
tul o numesc tunii, �i din care se revarsâ focă şi moarte. O
asemene oaste, şi a�a înarmată, condussâ de un: demnii Cam ..
poduce, se poate supune sub armele lumea toatâ,
�ERINAT.
Fătul irleiÎ! Nu te prea. între-;e iri dorinţele necumpenlte t
Feri�irea uneI ţeri nu atârnă de la a el intindere, ni'}! de la
numerul Iocuitorilor el, Qi de ia legele bune adoptate cu sta ..
rea culturel j puse în lucrare şi pâsite de cătră toţI d�.:..o­
potrivă, de poporă şi de Domnitorul lui, carele, trebue s� fie,
ţel inteiu credin<;iosii supusii a legeI. Roma, antica noastrâ
mumâ, nu s'au sidit ni�I crescut in o �i, <ii, ca toate <;ele c;e
nas cu, treptat aii agiuns la deplinirea ei, la prosperitate şi la
glorie.
6t
.l � __ �id
[58]
- 58-
Ca moşteni a unui titlu atât de gloriosii, sUntem îndemnaţl .
a pratica virtuţile <;etâţene, precum le au praticatii pârinţiî
nostru.
PETRU.
Asemene cuvinte înţelepte, pururea mi' au 'rostit şi muma mea 1
Şi ferice ar fi pratica noastră deachă şi astâc;li s'ar pratica
cele bâtrâne !
Dar, oare unde petrece muma acum? Che, de multii timpă n'am
înbrâţoşat'o l (Caută în giurui lui) A! •. Eachete-o!... 0-
l. bositâ de ostenealâ reposase cu Ileana, sub umbra a<;eluJlarbore.
(Se apropie de femeile.)
QERINAT.
Se le tresim şi. se ni ducem cu toţi în <;etate, unde chela­
rul ni-au preparat o cassă îndemânatâ şi un ospeţă, (Vearcă a.
le tresi) Cât de greu au adormit amândouâ! Domnino 1 I�
leano ! tresiţi-ve, se ni ducem în cetate, acolo veţI putea re­
posa mal bine.
PETRU.
Mamâ! Ileanâ! Sculaţi-ve, avem alte de făcută decât de
dormit. Nu mă aude! (Chiamâ mai tare) Ileano 1 mamâ 1 [Cu
mgrijere] Unchiule! <;e fel de somn adânc este a<;esta?
VERINAT.
Şi eu me miră l Se vede câ dupâ multâ ostenealâ s'au acu­
fundat în somn adânc, care însă, nu mi' se pare natural.
1:
�J
1
I I
PETRU.
Nu cumva sânt bolnave?
VERINAT.,
Apoi se pare, amăndouâ pâtimind tot de o boală! Domnino !
treseştete, fratele te chiamă 1
,
[59]
"'r
t
t
- 59 ­
PETRU.
Mamâ! fiiul teu. te chiamă ! treseşte-te, nu mă aduce în
disperare I Ileano ! au�i voaeea şi chemarea mea - Ileano I
aleii ! nu respunde nimic! (Ascultâ de aproape) Abea resuflâ
şi una şi alta.
QERINAT.
Dar mânele li sânt calde! Dumnedeule ge Se fie asta?
Agiutor ! Agiutor! Se chiemâm agiutor! Agiutaţi oameni buni
parche'a moarte. Dar nime nu se arată! timpul:treqe, şi reu
se înredâ�inea�â.
PETRU
Veniţi oameni buni! Agiutorii! Agiutoră, deache oamenii
potii agiuta la un eas aşa de straordinar I .
I
\
I
\ �
il.
AgiutorU! agiutorU! o Dumnedeule l nu ni lassa in osândâ !
duioşia mea câtrâ mama, simpatiea câtrâ Ileana, şi a lor pâ­
timire me punii în turturâ! Qe rninutii fatal! .•. Nu cumva
suntiiele victima vre unuî farmec, a vre unei urdirl criminale,
care de cât-va timpii ni-au cuprinsă din toate pârţele. A­
mar mie! şi eu nu eramă aice ca se apără cu viaţa mea
pe mumameaşi pe acea pe careabea am mântuit'o.din mâna
bandiţiloră şi de furiea elementeloră, şi pentru care amă
ânche un drept leguit a o socoti ca a mea! Ear acum, forâ.
se'l fi descoperim afecţiea mea, forâ să fi au9it din budele!
sale un cuvent d-e reciprocitate şi simpatie; s'o perdă, când
credeam cM am adus'o in portul mântuire! I Ah, soartă crudă 1
I Un nemic ascuns, carile mi! persecutase, vra deplina me ne-
I noroeire l Unde'I, tiranul, se'î daă' peptul ca se'm curme şi viata.
Ah! unchiule, lasime se mor pre lângâ ele! (Cade intre ambe.]
(Bate la uşa bordeiuluî.)
QERINAT.
[60]
��------------�--T
I
I
- 60 +:
SETEANCi\.
'.l; ,.
Qe s'AU templat '1 Qe este? Dumnedeule ! Nişte femel moarte ?
PETRU.
PETRU�
Nu vedeţf ge1e douâ femel, omorite! Mama mea şi Ilea­
na! Moarte� ucise aic;e fu me�ul alIli<;iţqr, inaintea uşeî tale!
Respunde, o Dumnedeule I vol sUnţe�� <20#.ăptuito� I\>�estui
crimen l
SETEANC.<\ (spârietâ.)
NoI? D�ne�eu se ni ferească chear qe un �s�ne �re-:
pusu!
QERINAT�
Dar! Voi aveti a raspunde de asemene crimă, câşunatâ l�
ll�� caseî voastre I
MârturisiţI adeverul ! Qine sunt compliciî vostriî, paţiI pe
faţâ! Dar, !tp1ar mie! Qe'mi agiutâ resbunarea j .
(Câtrâ campament, strigând:) Qsţa�i.l�I; I frtttilof, �� l�
laculă Bratesului I Seriţî, veniţI I '
(OSTAŞII vinind � toate pârtu6.�
�e este? �� s'a templat ? ,-
I
1
I
PETRU.
Osta�l ! Poporă l Priv.iţl spetacolulă gelU crudă şi ascultaţI
gemetele mele! VedeţI [acrimele (ţe vers asupr� � două fiinţe
iubite! Victime inoc;eIlte" care trăiau sub umbra stindar­
deloră vostre.
[61]
.,.
b
� 6f­
u II OST1\Şt].
Spune-ni �!l s'au ţ�w.pl!'l:t? S� te apâ:rămq, s� ped�:psil!l�
crimenul?
PEŢRU�
Nu vedeţi, che, ai<;e ÎIţ fiint� oasteî adunate cha se ni Il."
pere drepturele, chean aice se comită <;ele :Jllai lţl.ari crime I
O mânâ sacrilegâ aii dat moartea la două femei, mama, �i
Elenâ a mea I Ista'i resultatul promis ţeret după Domniea.
nelegiuita a lui Stef�ni�, carele macar nu u<;idea femel. �0I, qm
capâtul tere!, abea am venit ;u<;e spre a ni, ofera ÎIţ se�ţti�u
ei, şi a reclama dreptate; şi, eacâ cM nelegiuiţii, spre a. sca.pa.
de pedeapsă, ni astupa gura pe toţ de-a-una! Dar nu, astâ
faptâ nu va remânea nepedepsită, voiii câuta pe sacrilegulă,
ilu voiă descoperi de ar fi mistuit �i în fundul pământului, şi
macan cu sângele seu voiă împaca dreptatea: publică.
Unu 1 din POPORlJ.
Nu! Nu este nime d'intre noi ucigaşul acel crud, care s'au
încruntat mânele în sângele femeilor I Aista'I vre un străin, Cu
care au împoporat ţeara. Stefâniţâj Dnmnedeă s'el erte; şi din
cariI multI se poartâ pe i9i colo ca. nişte stachU de reă o� I
PETRU�
Discoperiţî pe vre unulii, şi daţilu. fu mânele mele I - Ah
mamâ Ah 1 -neano 1 fie crudâ catastrofă fu agiunulu. când ini­
ma mea avea se tresare de bucurie patrioticâ 1 Ai�e, fu sinnl
patrieI am capataţ lovirea duşmâneaşcâ l
Ileano nenoroşitâ I In loc de dreptate, ţi sa dat moarte I
Ista nu este un crimen privat, <;i public, spre a se des cre­
dita Guvernul nou, care este a se înfiinţa, şi ca se oveleaseâ pe A­
dunarea Naţională, se botese cu sânge patriea abea renâs-
«
�
I
1
.',
[64]
1, _ 64-
�
� Nu sunt Malaspina, nu sânt Veneţiană ! Sunt doctorii Spa-
niol, nu me maltratatI cM ve pot :6. de folos I
PETRU.
'!
OSTAŞUL.
De eştI doctor 9in <;u care vindecă, nu din: <;ii <;e 6'fn�ar�
eachă două femel. Ele ănchă nu's moarte, chă inima le bate, �i
se par a fi cufundate în o adânca letargie, prin farmecî] Aratâţt
arta; seaă te prepară a:6. ossindit ca culpabil, ca: llr4itoru a­
lţestuI crimen I [Bedică arma asupra lui.]
MORA.
Stati! Ascultaţi, oamenilor btriii ! Voi me ct1n6şteţl de demult
chă amă ttâitli aiee şi acum trâescă prin arta mea. De<;i, nu
perdeţî un omă atât de folositoră, vindecând şi scăpăndă pe'
mulţi din grele patimi. Deache me veţi omori, oare ma{ bine
veţî trâi?
Dişea fugea elă, când il chemam, �i nU aU sWutU pană
l'am agiuns în padure?
MORA.
Eu mâ octtpsm cu un act de firantrOpie� me grăbeam se'
1, culegă în pădure nişte ierburi vindicâfoare;
I PETRU.
Erburile tale nu te vor vindeca as� dată. Nu'I de perdut
timpulă ! Arata adevărulii şi gibâ<;iea artei îndată, tresind
din somnul Iţel letargie pe aceste două femei $ - Deslegaţil de
odată, dar, pgsiti1 de aproape.
MORA. (Qer<;etând femeile.')
Casulă e greă, de nu este litargie, poate' fi' precum �ige
Galenu, C o mas o m noi e n t u m.
[65]
-65-
PETRU.
Nu'ţt <;eru cuvinte din bueâtâriea latină, Qi fapte (Rndîc�nd
sabiea preste capulă lui Mora.) Nu, nu cuvinte r,;i fapte t
Au�i! sau voiii plini asupra ta dreapta mea urgie l
MORA. (În parto.)
Qe se mă facu? De le voiă tresi acum, e perdutii inte­
resul cel mare a Trotuşanulul ? De nu le voiii tresi, eu's per­
dut (tare 1) StaF! Se ve arMi dar filantropiea mea �i ada It11
Jpocrat l O! Escnlapu şi Igeo, viniţl în agiutorul meu! (Scoate
o carte �i trece iute filele în parte-) NU'l alta decât Re scap
d'intăî din mâna hoţilorii, ş'apoî me voiii mântui �i de Trotuşan.
(Tare!) Se'rnl fie asigurată viaţa şi punga, ca o rccompensie
publică pentru minunea artei mele 1
PETRU.
Aceste nu le vei scapa! Iti dau cuvântul meu, inse nu perde
timpul, grâbeşte !
MORA, (Scoate din busnnaru un slpusorn, si'l pune sub nasul femeelor, a­
poi, cu spirtul stropeste f<\tzi\j obstea�cA t�cerc, musica sună UII adagio, IL�dNA
si DOMNINA, în�epu II da semne de trezlre.)
PETRU şi CERINAT. (strigă la femel)
Mamâ ! Soaro! Ileano l Fia mea!
POPORUL.
Minune! i\tintllle!
Mor a, (spală ochit femeilor)
DOl\lNINA. ftreRitâ)
Qe s'au templat! Dumnedeuls ! Qe atâta lume adthlată?
Am dormit! Am visat? Oare vissss ânche '?
it
J
li
II
II
II
l'
1
� : ,1
[66]
, .
I
I
II
I
1·
1
- 66-
ILEANA.
Qe somn adânc am avut? Dar, ista nu'I visii l Nu, eacha
revedă pe maica mea, pe amic], companionir suferinţeloră
mele! Petru! Ah <;e vis înfricoşat, �e dul<;e deşteptare t
PETRU.
o mamâ! Ileano I Eraţi moarte, şi aţi înviet, drept simbolul
învierei patriei! Dar, cu totâ bucuria, crimenul <;ere pedeapsă I
Se mergem cu toti la Direptate.
POPORUL.
La Direptate! La adunare! Trâeaseă legea, Trâeasca a<;iI
'le i se supun şi o apărâ l
PETRU.
Cu patrioţi bunI! lega e nemuritoare! Dar, pe a<;plu făcător
de minuni păsiţil! Poate că vom mal avea acum nevoe ânche
de vre o alta din minunele sale.
OSTAŞII.
Sermanele femel, nu potii pâşi l Se le ducemii pe sus (în­
trunesc mal multe pavese, redicâ peste ele în deosebi pe fie­
care femee, şi le dU9u în triumf; musica sunâ un marş.]
rOPORUL.
H�\i la direptate ! La curte! Pas Înainte! (Se duc cu su­
netulă musicel )
I
..
[67]
COSMA.
I
+
-67 -
&.G�.!'� li!.
Scena re pr ... uteal" l'eltibulul Curtel �Domne.tl. tluardii .tau pc la usile
galriuulu] ,
TABLOUL I-iu.
TROTflSAN, COSlIIA.
TROTUŞAN.
Ce t�mplare neaşteptatâ , Când despre o parte norocul fa­
vorease planurile mele Ijele politice; despre alta, parche un
demon activ persecutease şi contrariase plinirea dorinţelor
inimeî mele, şi m� pune în pericol a perde resultatulii a­
tâtorii ostenele şi sacriflciî ! Cât de plăcutâ, pe atâta neo­
portuna au fost şi venirea Elenei în medul unor asesmenea
împregiurâri !
Deşi t�mplarea e serioase, şi neamicil se voră folossi de
dănsa spre a preface casul în questie politică; dar, pentru
che al)ea questie nu se va putea înfăţoşa Senatulul decât nu­
mal după alegere, pentru că toate �ele alte interes suri rernână
de-odată suspendate, apoI, dupâ alegere, după ce vei fi pro­
clamat moştenitorii tronului, câpâtând în mănâ frânele Gu­
vernuluî, uşorii va fi a abate fortuna, şi a declara de ca­
lomnie şi invidie 01'1 <;e pârâ s'ar încerce, a produce.
TROTUŞAN.
Mar mult mă ingrijesc de acel june venetic, ce'I t;licu Petru,
care au luat parte Ia a<;ea sgomotoasâ templare 1 De nişte a­
asemene oameni, se cuvine a ni feri; che, nu numaI noi, dar,
ehear şi ţerei pot fi periculoşi, unindu-se cu oposanţiî meI;
fiind a<;el june sumeţii �i_precum se vede întreprindetoră la.
snoave.
r
[68]
TROTUŞAN.
I
,
I
I
-M­
OOSMA.
Este urgentii a se înlătura asta neplăcută causâ, şi a se
trimete în �er<;etarea Giudeţului, carele, compus fiind de ai
nostrf. il va ossendi ca pe un turburâtoră de liniştea publicâ
in o 4i at�t de mărită, în care, se reîntemeease viitorulă �i
iuăntuirea patriei.
Pe Mora, oredinciosul conlucrâtor a planurilor noastre secrete,
abie l'am scapam astă noapte din mâna uneî �ete turbate de
Giosenlj şi l'am trimes la munţii Oarlibaba, unde se se adâ­
postese pănâ la trecerea fortuneî; eal' Ileana, după suferinţele
de Ieri, se aflâ sub privegerea unui cuvios sahastru, care a­
limenteasă în ea plecarea câtrâ călugârie, până când va veni
minutul prefaşereî sentimentelor sale.
OOSMA.
Toatâ îngrijirea noastră se fie a grâbi deschiderea sean­
ţel Adunârer, şi asta prin rugă.c;iuni! Clerul este cu noi, pen­
tru che se radimă în sinceritatea prineipulut �e noI am pro­
clamat în faţa terei, che, se vor respecta ca sfinte preroga­
tivele sale şi neatinse averele monastireştl, ToţI ştiu che fie
care <jetâţanu, de toată treapta, va depune liber votnlă seu în
urna alegerei; când, <;ea mai mare majoritate, prin giurâ­
mănt secret s'au îndatorit a da votul seă bâtrănuluf Arbore.
TROTUŞAN.
Deaehă numai, in sinul urnei fatale nu vor schimba unii
votulii loră dupre uneltirile <;e1e adân<;i a lui Brută, care,
. cu ai sei panaş! ni opune o pedechă colossalâ I înse, me ra­
�im pe rnessurele <;ele ll.filmerite <;e ai luat! TaIerii �i vinulU1
!� nu se cruţe !
[69]
[Se ducu amândol.]
- 69-
COSMA.
Toate a<;este sfint deplinite, dupre cum al renduit. Popo­
rul aşteaptă cu nerăbdare finalul şi resultatul AdunâreI, spre
a se împârtâşi de oaspeţele bune şi mânose, care s'au înşirat
în peaţa publică; unde, lăutaril, de pe acum sună hora şi dan­
ţurile naţionale.
TROTUŞAN.
Aşa dar, la lucru I Prin înţelepciune şi energie, vomă
triumfa!
,1
I
[70]
-70-
TA B LO UL tt-t«
o camară in Sala Direptăţef
DOMNIN.\, care sede ÎII 1111 jiltztu rcscIWol'ta' cu eapu pe tl1a�R;·
ILE.-\N \ dnnrme.
DOMNINA.
Qe întămplaro estraordinară ! Prin rm farmec am fost :t­
cufundată în somnul morţeî, prin o minune re"VÎnu din altîf
lume I Gine poate pătrunde misteriile InI Dumnedeii ? De
îmî aducă bine aminte, apoi, somnul me cuprinsese indată
după ce amii băutii ppâ din fontăna luI Stefan Vodă. Nu
cumva se fie vre un semnii ameninţător, ca se nu descoper
misterul meu? Dar, de era asta voinţa lUI Dumnedeă, tot el
al' fi urmată a ţinea ânchâ în obese limba şi simţulă meu! Pe
când sensurele mele erau amorţite pentru lumea materială,
Doamne- Dumnedeule l <;e vedenie mi' se înfăţoşasâ l
Vissams, cM mergeam cu fiiul meu pe o cale grea şi pietroasă,
când, agiungând la un riu spre a petrece puntea, ve�uiu un ba­
laur fioros care'mî tâea pas sul, şi umbla se me îngită! Atunce,
de odată <;erul se întunecă, din nouri tunâ şi un fulger segetă
pe monstrul <;el cumplit. A<;(el detunetă mă şi treşi în braţele
fiiulul meu! A sa duioassâ înbrâţoşare m'au măngâetă, şi
visul mi'aii însuflat o noue încredere în viitorul. (Priivind
pe Elena.) Sermana giune! Ea reposase acum în linişte după
spaima de ieri. Nu înţeleg, deachă acea templare era sor­
tită pentru mine; de <;ea avea şi ea se sufere într'atăta ?
Seaii, de <;ea şi eu se mă întristes într'atâtâ, deachă ae;,ele e­
rau pentru dănsa menite? Qine ştie ge inimi<;i secreţi se as­
eundă în astâ urdire misterioasâ?
Ni<;i fratele meu, care au eşit astă�i foarte dimineaţă, ni�I Pe­
tru nu se vedti înturnându-se, şi me lasse în cumplitâ neli­
niştire I Nu eumva il vânease şi pre elii vre un inemic Becret I
[71]
::::5. . a
-71-
ILEANA (tredinduse.)
Oare vlses,seau în adevăr te revăd o mamâ? După tur­
burarea de ieri, amii perdută tot şirulă evenimentelor! Oare
unde seatenrii ?
DOMNINA.
După <;e rerr, prin aplicarea antifarmacelor ni-am dişteptat,
din somnul morţel, in care ni-am fost acufundat prin o ur­
vire satanicâ; poporul înfuriată de a<;ea templare şi de stri­
gatele lui Petru, ni-au adus la Curte spre a reclama drep­
tate în contra unui crimen public. Atunge boeriî, prepuind
un asemene, şi spre a întîmpina urmarea intrigei, ni au a�e�at
aice la Curte sub pasa copiilor de casâ, pânâ se va gergeta
casul. Din aceasta te poti încredinţa, chă aşteptemă în linişte
resultatul; şi aceste impregiurâri ni deschidă ocasiea a putea
espune toate încungiurările noastre personale. Câ, poporul e
sâtul de nedreptăţile şi repirile ge se facu acum, sub titlii de
epoca reformelor mântuitoare 1
Cii de mai nalnte si PETRU.
PETRU. (Îmbrâţoşind pe muma sa.)
Lauda D-lui cM te vedii eal' sânâtoasă ! Câtă durere, câtâ
disperare amîi pâtimitii, şi m'au costat �ua de ieri, care se in
«;epusâ cu gea mai dulce menire! Dar, pe Companiona ca­
surilor noastre! Ileana o vedă tot ănche întristatâ ! Te rogii
dâ uitârei <;e1e trecute, precum pentru noi a�a �i pentru tine
ressare o gi de mângăere I Ieri dupe <;e amii venitu ai<;e la
curte, unde v'aă aşedat ca se se <;er<;etese <;ele tem plate şi
se se ace Icge pentru criminalulii <;e eltl au comis; ni amă
j
�
c \.
. �
� I
______________________________ � _ _M
[72]
1;
1.
� 72-
fost inhu'natU la carnpamentîi, unde am petrecută cu <;eata.
noastră a Giosenilor, Acolo se aflau adunaţî şi mulţi din alte
cete; toţI au înţeles chă, un tradator au fost urditorul catas­
trofiet, �i cu înfocara <;eru resbunarea. pe care o şi aşteptă
de la Direptate, dai' eachă şi unchiulă Cerinat! EIU m va
spune câte va fi aflat în <;etate despre casul nostru,
CEHlNA'f oi cii de mai nalnt •.
CERINAT.
Vinil de adreptul de la venerabilii pârinţî a patriei. Pre­
Iângâ causa <;ea mare ft alegerel, pentru care toata ţeara s'au
adunat, evenimentul cel de ieri aii făcut o mare sensaţie şi
pre toţi 'iau umplutii de disdegnă. Astâ urdire, plinitâ în fi­
inţa Direptâţel şi în agiunulU unei �ile atât ne 8010ne1e, aii ve­
ditii che esistâ o liga secretâ, Criminalii aii înriurire in soarta.
publicâ, prin turburarea pa<jnÎcului curs al acestei Adunârî;
asta presenteasă unii motivă mai multii de a se grâbi lu­
crârile alegerei. Dar, cu pârere' de reu am înţeles châ intre
boeri nu urmeasă buna inţelegere! S'au informat partide cu
planuri de ambitie personalâ, pentru care, preferâ a sacri­
fica interesul ţereî - Inse, mal stînt �i barbati cu curagiii
şi sentimente nobile, ca acele a adevaraţiloru pârinţî a pa­
triei şi acestia, speres che Vor mântui interesul [ereî.
Între acostiea am cunoscut pe Brutn, Hera, Cucoră şi pe
Balica 1 A<;el întâi, mal ales R'au însercinat Il, propune Adu­
nârel strâmbâtâţile care au pâtimit Ileana, şi a <;ere indrepta­
rea lor, De as;eea, se nu dispet'ell1\ <;i, se fim cu voie bunA, che
astâ�i împreunâ cu cansa publicâ, va triumfa şi a 1oastrâ.
(Se aude toaca �i clopotul.)
Dar, eac:ha semnalulu care cheamâ pJ.'e toţi Deputaţii la
[73]
sfinta biserică spre a cere bine cuvăntarea şi aglutorulu <;crcsdi
Întru astâ mare lucrare. După serbarea bieericeaseâ vomi1
merge eli. toţi la Curte, unde are dupre forme, se se în=
c;eapâ lucrarea alegerei; eal' vot stati ai�e, pânâ se va fac;e
chemare.
FE'l'RU.
Eu de-assemene lne duc la postul meu! Cred că companionij
mei de arme mă aşteaptă, ca toţi la un loc, şi cu un cuget
se salutâm pre acela carele, nu prin vorbe. Iii, prin fapte se
măntueascâ patriea din starea �a perîculoasă l Eal' tu mamâ
roagă-te luI Dumnedeă, pentru bun resultat.
QE1UNAT.
Ve ll\s sub pasa lin Dumnedeă l Incredere în elii, înţe­
lopciune şi rebdare, (Ambl se duc.)
bOMNINA.
Se ni revedem cu'n bun resultat, pe care s'el <;crem de la
acel de sus! (Ambe femei se pun în genunchi, toaca sună,
rugâ câtrâ Dumnedeă.)
(tII de mal nainte, nlOIlA prefacut in S.haslru hMr,",)
DOl\fNINA.
Oare Ciine se fie a��l bătrân curios?
MORA.
bttmne�eli fie cu voi! Oamenilor bunl, fiii lui Dumne­
ţleu! Eu vinii de-a-dreptul de la Sântul-Xlunte, unde umil
fost spre pocăinţa pacatelorii, mele şi ertarea altor p:îcâto�L
<,:,.
°T
, :
II
l'
I
•
•
[74]
p
1·
I
!
I
1.
n r
l'
I
j
1·
.1
I
-- 14-
Dar, aleii j Eache, cU inima de nou mi; se thtristeas� au­
�ind de templai'ea de care a� s'au turburat şi cotnnnrile din
pregiur, În toate şi pretntindene se amestica arta satanuluî
neîmpăcat, deacea vinu se adaog cu a voastre şi rugele ne­
vrednicului şerbă a lui Dumnedeă, şi se ve agiut cu sfatu­
rele unul bătrân <;e au petrecut via\a prin multe c;er<iâd.
:bOMNINA,
Ah cuviosule pârinte l NOI de ia oameni atâtea am pâ­
timit încât de la dânşlr nu mai aşteptâmă nimica, c;e numai
deachă Dumnedeă va voi a �'3 îndura de suferitele noastre.
MORA.
Qele de mângâere, c;e am a vi le împârtâş], 1I1i sflnt de Îa
Dumnedeă însuflate, deşi întâea oarâ te vedă ÎÎl viaţa me totuşI.
Eii ştiîi, chă ai un fiii june şi milian, care este mândriea
oastei noastre şi mângâerea mumeî sale, ştiu ch� astâ gîune·
nu este fla-ta; C;i, o latâ înstrâmbâtâţifâ, care c;ere dreptate
pentru c;ele <;e aii pâtimitii de la oameni rei şi nelegiuiţî;
Dumnedeă numai seî pedepsascâ! De ve încredeţi în �isele
unui bâtrân, care poartă în inima şi pe buse evlavia şi con­
pâtimirea filantropâ, apoî, se ştiţi, cM· Dumnedeii nu va lasa.
pe o orfanâ, şi cU soarta ei, peste puţin, se va preface În
c;ea mai ferişită !
ILEANA.
Asemene vorbe dese-ori am mal audit, châ este datina a
măngâe pre <;ii p'fltimin�i, dar !esultatul au fost până aCUIIl
tot contrariu aşteptârel mele. In alt feliii ai vorbi, unchiule,
deache ai cunoaşte cu nmâmmtuhi încungiurârile mele!
(Plânge.)
[75]
- 75 --
MORA.
Nu te despera, bunuî-Dumnedeă l Toaţe 'nu sânt eterne,
şi pâtimirile tale au agiuns la. capătul lor, încât o nuoue sfera
resare pentrq tine. In puterea dafqlul-�e mi'aă dănuit Dum­
nedeă, cunosc tot şirulă templâriloră care ţi-au amârit a ta
t1nârâ viaţă, menitâ pentru bucurie şi plâ�ere. Am au�tU
che te-au ripitu din sânta biserică, che te-au condusă ca o
sclavâ, în fundul ţerel, �i te-au tinut închisâ în o sâhâstrie
salbaticâ, toate ţi s'au templk't din amorul gel pervers a lui
Stefâniţâ, dar sentimenţu] cel mal curat a unui barbat, care
te adorease va plini fericirea- ta mal mult decât ai putea în­
suşî dori!
De vei giurui Domnului de a asculta, apoI se �tir
che prin evlavie pâtimirele tale se vor prefa�e în
ferişire.
ILEANA..
Cuvintele tale pline de evlavie şi de mângăere, tn<;epu &
alina durerea. mea.
DOl\1NINA.
Uuviosule pârinte! In însuşime de mama morale . a le a­
�esteI giune, ve mulţemesc pentru bunule voturI, dar pânâ
a agiunge la a�ea stare, astâ�i avem înche multe durerI de
vindecat, De a�eea rugaţi-ve, Domnuluî, se ni agiute.
MO�A,. (lIţ parte.)
De mi' se va nimeri Se pot păşi astâ�i pe giunâ, apot
victoriea este a noastră,"
(Tare.) Spre a ve întări în buna plecare c;e aveti, eache
ve las a�este metanii sfintite, făcute din. un pomă care creşte
[76]
cu putinţa, �i aproape a
vine neaşteptatul agiutor.
-_ ..
f·-", 76-
pe Sântul Munte, fie-vă de scutire. In me�ulu nevoinţeloră
noastre. (Se duce.)
DO�IJliI!\.\, II.EA;\A.
DOMNINA.
Sahastru a<;esta are un aer plină de evlavie, care de tot
au câtuşit inima mea şi aii umplut'o de speran\e.
ILEANA.
Qe predicere curioase? Oare, mama, de cre�ut este chă
un omă poate prevedea viitorul pe carele elii ilu depinge cu
colorurî atât de frumoase?
Inse la Dumnedeă sunt toate
pătimi vasfrângerea, căletorulut 'i
DOMNlNA.
Consiliul acelui cuvios era resemat pe temelnişe resoane,
Incât se atinge de mine, eu de mai nainte am luat nestrâ­
mutata resoluţie când şi cum se o pun în lucrare. Eal' a­
cumă se ni retragemii in chiliea uoastrâ, până când ni vor
ehiema, che se pare cM serbarea bisericească se va fi de­
plinit �i clopotul Iva da semnal a se aduna la palat Direp­
tatea, spre a păşi la alegere. [Ambe se ducă.]
Teatrul representeuse sala cea mare gotică, al Arl.ilUnârd spre stenga se vede
tronul Domnesc acoperit cu uu vel negru, pe părete .portretul lui Stefan cel l\Jare, :.\-
1.iture [nsirurele Domnesti si trofe!! militare. spre dreapta o Dure massă, coporit cu I ,1
hârtii. I\lusica sună mars .: după care difileasă ostasi si se asaze sub a lor bandiere,
dup� acestea CIerul, Deputatzi! si boerii, apoi sub conducerea lor pasescu 12
8�natori boerj; Între carii ARBORE, -COSM.", TROTUSAN, despre elta par-te BRUTU,
(;UCOARÂ. MA,Ţf:ES, HE-I\A. (Du!,a ce ��i s�u alezat!a !{I0atul ţor.)
--�------------------ ... �
[77]
-77-
TROTUŞAN (Se adresase câtră Adunare)
Părinţiloră patriei, şi voi boerl aleşi din toate olaturilr,
Moldovei de la munţi până la marea, voi în care ţeara aii
depus astâ�i toat:i încrederea şi speranţa sa! Un eveniment
rară în istorie a noastră, dar şi c;el mai interesant ve adunâ
astâ�i în acest c;ercu ca fraţii, faţâ în faţă, şi se cu­
noascâ şi se înţeleagă starea C;ea mâreaţâ şi importenţa.
NoI stâm astâ�i în giurul unul tron gloriosu din trecutele
fapte dar veduv de dinastie a glorioasâ a Dragoşidilor, a câ­
reia seminţie au domniea şi pe Imperiulă Orientului, astâ
glorioasâ seminţie au re'ntrat în sfera \erească de unde re­
sârise peorisonul patriei pentru a ei m ârire !
Dar cu a sa seminţie, nu 2U apus patriotismul cel îm­
focat, virtutea, şi aprodia bărbătească.Incat în c;ercul acesta sunt
oameni demni a purta spada neruginitâ şi corona 9€a sântă,
după C;e cu toţi am chemat harulă Dumnedeescii ca se des­
tindă lumina pre capul (ţelul menit pentru a o purta, sena­
tul, care de la moartea lui Stefâniţâ, au purtat provisornic pu­
terea au încheiet urmâtoarea re soluţie :
(Scoate din sin o carte şi Q e t e � t e.)
"Noi carii, spre credinţă, mal gios punem semnul sigilelui
numelui nostru, fac;em ştiut, che Măria Sa Stefâniţă, fiiul lui
Bogdan Voevod, 'şi nepotul marelui Stefan, domnind presto
ţeara Moldovei, de la munţî până la Marea-Neagrâ, În curs
de 9 ani, dupâ ce în acel post, cu putere au susţinut drepta­
tea patriei şi au fericit'o de incalcarea streinâ, dupre decre­
tul lut Dumnedeii de nâprasnâ reposat în astă <;etate Hotinii,
vinirea la 14 Ianuarie, aniî sidirei 7035, fără a Iasa un mo­
ştean pentru tronul ţerel, Drept care, dupre legea strâmo-,
şască, până la alegerea unui Domnu, noi bătrânii naţiei, am
luat de-odatâ direcţia Guvernului cu îndatorire a o purta
cu. cuget curat în favorul �i lauda patrieI, �i a o depune îq
1
:r I
[78]
...- 78-
mâna aleşilor îndată ce se vor întruni istul scopă în capitala
-terei.
Inchetetu-s'aă la Hotin în 20 Ianuarie 7035 anul sidirei."
(Dupâ <;etire, Trotuşan pune pe massă documentul şi ine­
lul cu, sigilul Statuluî.)
"Eacha şi însigniile Sta,tuhu şi a sa lege înaintea cărora
toţi n plecăm.
Acum nu, remăne de cum dupre legea de mal nainte, a se
alege între patrioţi un barbat îndemnat cu, sentimente de e ...
vlavie, respect de lege, inţelep<;iune dreptate ca se agiungâ
popoarele in pave, şi cu, aprQ\He de a aJ;leJ;â de inimi�i din
năuntru şi vii din afară.
BRUTU,
De inimi vIi din afară dea-pururea am aparat' o martori
sânt a ţeret hotarele întreg! neatinse giur înpregiur, dar
a<;ii din nâuntru tot ânche nu s'au putut stirpi l
Dupâ o epocă îndelungatâ de prosperitate şi glorie veni
un timp scurt dar mânosă de <;ele maf nefarte evenimente!
In care aii domnit ovelirea, demoralisarea care a�i vra a se
Încorona cu un act ii improvisat fârâ se fie mal nainte regu­
lat, dupre datina veche, cu pârinţil patriei, cele de cuviinţă.
Eu vedu în astă onorabilă Adunare mulţi Apro�I patrioţi,
demni de a aduna asupra lor sufragiul universală, dar câţt
din compatrioţi, petrecu nemernicind în străinătate, parte din
tiranie c;e se e<;erca ai<;e, parte din intrigele care se ur­
�esc înse pe ascuns spre ai împedeca de a veni a se îm­
pârtâşi de dreptul de alegatori
Deaeea considerând suferinţele <;ele proaspete, care ni aii
lasat adân<;i sagne, se nu ni grâbimii a intinde <;erbic;ea sub
giugul ţe ni se presenta adornat de flori, se nu alegem Dom­
nu pe viaţă, care cu mâna despotica se aibă drept pe viaţa
[79]
.- t
__ ..:---':i
\
\
1.
-�--�-------.... - .. _--.
- in-
şi averele noastre, şi M ni demomlif\c�� antica vlrtute , �e t.
publica Adunare oe alegem trel barbati pe termin de un an,
C� sub sfintul giurâmânt. se guvernese lucrurile pnblice, �l
la c�ll'('a din post, "SC dce sumă de administraţiea lor.
OOS:MA.
De la n doua descâlicare în acest pâmântil, de strâmoş]
'Oflştigat cu sângele lor, ţeara tot dea-una s'au guvernat de
un singur Domn cu bâtrânif el, şi deache din pacatele noa­
strc, a�c1 Stefâniţâ, Dumnedeii se'I erte, au abusat de pute­
'rea �i 'i s'aii încredinţat, nu este un cuvânt a se despraţui
un sistem, a câruea pâsire cu santitate a susţinut ţeara în
ilorie şi în fcri<;ire, de acea sunt de opinie a nu preface
modul alegerei �ercat, in altul care am putea �erca poate
<fJU <iIUlM publică !
ŞEARPE.
Am avut de agiuUl!I esemple dia trecuta domnie, Arbore,
}nvA\âtorul şi consilierul lui Stefăniţă au plătit cu viaţa, sfa­
turile cele bune \,0 se anevoea ai da, când at;ii carii mă­
guleau patimele şi înlesneaă abaterile şi distrâmârile sale,
'inu remas statornieî companioni pânâ covârşirea criminelor
�i la capâtul fortunel sale. Oare eu, carele m'am fost opu!'!
la neleguirea sa, a'şi fi ramas ânchă cu 9-ile, de nu a'şl fi
t:'lluta.t un :asil în ţearâ strâinâ ? târiind cu mine rniseriea,
�i setea vendetet, când casnicii şi consilierii lur Stefăniţă
eare astâgr perorasc cu Bntusiasmu de a reaşesa un sistem
{ţc seQera din sinul familiilor productuI osteneJelor noa­
stre. De a�eia eu me unesc cu opiniea Jur Brutu, unica,
c;e ni pOBte mântui din ovelire şi per9-are. •
TROTUŞAN.
D�ub.ii llume.1e .trâlu9it a peri.!oanelor, de C8.rc iie ('omptule
�i'
[80]
1,
I
�
- �o-
Adunarea, ar putea impune gloateI �i ar tresio din o velire ,
s'ar cuveni se ni ferim de <;ele propuse de oratorul de pe
urmă; ca nu cumva sinul floarei, in care se mistueşte
sensul (;e1 adevărat a planurilor sale, se fie plin de venin?
Ca numele care ni recheamâ aice faptele glorioase al ante­
<;e80rulul seu din Roma anticii, nu mi' se pare se aibe aice
o <;imiliturâ. Patriea noastrâ a suferit şi în van a gemut
sub un tiran, aar pl'e a<;esta nu eroul Storc, <;e chear pati­
mele sale l'a omorit, şi asemene victimâ nu se va gâsi între
nOI. doare numai :lgea care prin sofisme s'ar opinti a întâr­
�iea plinirea reclamaţii naţiei de a se alege chear astâ�i un
Domnu a terci.
BRUTU.
X '.1 putem da o mărturie mai mare de respect câtd astd
al- ,l��a Adunare, decât suferind in te<;eI'e cuvintele <;e e­
rau adresate numal în persoana mea, dar când se pune sub
prepus chear principiul care il rcprcsentease, eu se me glo­
rifies d'� a urma principiilor de stoicism al anticilor Bruţl a
cârora port nume, de a<;ea simt datorie a a respinge tot pre­
pusul de ambiţia pcrsonalâ, Dupâ încungiurârî neferice, In care
îndelungată a gemutu ferecate braţele şi limba patrioţilorii,
astâ�l, ni adunăm ca liberi se desbatemii (,leI mal Ra-
eru interes a patriei ! �
Dar precum dese-ori, o scentee produce o incendie, de- �
asemene o causâ, la părere neînsemnatâ, naşte mari resul- ,
tate. Drept acea, mai nainte de a pâşi la questia �C�l
principală a �ilei, se'm fie ertat a espune reclamaţia uriel I
femei, care, dupre cum cu înfocare încredinţase, conservă
in sinul c'f .n mare mister politic.
TROTUŞAN.
Oare agiuns'am asti�i la starea <;ea ovelitâ, ca se ni su­
punem la şoptele u�el_: femel neruşinate cara \llt�ud mod/l�ti.
-------- �_L
[81]
sensuluf, vine în medul Adunârei părinţilor Patriei ocupati a
desbate sorta el. Eu resping o asemene �erere intempestivâ,
şi �er dupre legea statornicitâ a se păşi forâ preget la alegere.
BRUTU.
Tenacitatea cu care pro-vorbitorul se opune la descope­
rirea a<;01u1 mister, de ori )0 natură ar fi, presupune o cau­
sâ grea, De a<;ea părinţilor nu numai a Patriei, <;e şi a
multor bravi oşteni carii sunt aice de faţâ, nu permiteţî li.
astupa gura unei femei �i a'I orfanei desolate.
Mal mulţi DeputaţI.
Liber se vorbească văduva şi orfana!
DOMNINA.
A vorbi inaintea acestel Adunârî, nu am niQI talentă ni<;i
putere, mai multii flech1illi limba mea, va espune acest dres
care eu ilu depună pe masa Adunârei! (depune unii chrisof')
TROTUŞANU.
(Vra se eie documentulă, Brutu il împedechâ).
BRUTU.
Asta prtlrogativâ se cuvine <jelUI mai bătrân din Adunare
Veteranului Mihu.
ADUNAREA.
lVlihu, lVlihu, ceteascâ !
A pluti în contra ventulut El cu neputinţă, se va î.ltorge
tortuna, şi Trotuşan va triumfa! Amii întelep<;iune şi politi­
câ farisee deQi se me supun. (tare) Mihu ccteascâ !
MIHU.
Bucurosă mâ voiii supune a ceti a<;el dres, deacâ ee 11.­
tinge de interesulii publică.
[82]
1.
- &2-
(Deschida pargamentulă arată lui Brntu �i prinţi'or interi­
mari carii facându-şl cru<;6, Mihu esclamâ),
D-zeule! Minunats's faptele şi misteriile tale I Unu nu 11-
devârată, din osul lui Stefan- Vodâ, trăeşte J
ADUNAREA.
(Sgomot de mirare), Mihu �eteascâ dresulă l
TROTUŞANU,
Apelesă la regulamentul Adunârei de a pâşi�ordinl1l3i.ler,
�i a nu in<;epe lucrarea de la capătul din urrnâ I
ADUNARBA.
JUihu, Mihu I
l\1ffiU.
Prin votul Adunâreî chemată mă simtii datorii. a rosti \cI�
�e am purta tu până astâdzr, îngropatu în sinul meu. Hrposa­
tulă l\litropolitul 'I'eoctistii, in ora morţif, m'au chemat şi mi'aii
încredinţată secretulii <ielU (incit de la Stefan- Vodă, ca du.ch:î.
vro dincoarâ ar avea a se stânge dinastia lul Dragoşti şi so
remâc tronul :Moldovei forâ clircnomii, apoi Dircptatea boe­
riloră se deag-ti de Domnu pe unii Iaturalnicii a lui fiu, pe
carele l'a lasntii în viaţa necunoscutii, şi a caruia mamă, pre
lingâ dresulii care ia datii scris de m tria ea, va îmfâ1o\a şi
inelul cu care la sigilatU şi pre care îl purta pânâ în om
reposeret în Hotin. Decî dachâ acea femee Domnina Rareş, va
prodnce acelii dres şi inelul, atun;.e nu va fi nic I o îndoeală
despre legîuitul moştean.
ADUNAHEA!
Undei doritul ? Vie CJ. s'el vedemii se'lii s:.J.'utCm!
t'EnIN.\T�illtrodi.ICcllrl pe PI:TiU t
(Doll1nina luându pe Petru de mânâ �li<;e câtrâ Adunare).
, I ,,�:iI. t â fi t'I l ! (Aduna-rea �� scoa'A îl Ea.lllt�).
[83]
"
...
- 83-
MIRUL (îubrâţoşind pe Petru).
Prin astâ îmbrâtoşaro şi inchinare <;elu întâiii recunoştn pe
Petru de fiu a lUI Stefan- Vodâ şi adevăratul moştean a '1'1'0-
nulut Moldover, sa trâeştî Mârica Ta ! (Ayele cuvinte aflâ un
resunet din gurilc Deputaţilor şi a publiculuî.) Eli, carele port
în inima şi În memorie trasaturile cele măreţe a lui Stefan .. W\V.
le recunoscii În fisionomia a<;estui junc! Elil diferase numr I
pl'e O talie mai milianâ de pârintele seu.
PETRU.
Petrunsii do uimire astă s\:eruÎ. mi s'ar părea un Tis, cheM
nu a'�i vedea Î; aintea �me şi nu a'�i an�i pe respectabiliî F�­
rinţî a Patriei!
A 0uI fiu mâ cheama pânâ a<;11 un amă ştiutîi, dar châ
sunt Moluovan, simt din <;lioa cl.ând am înţclosii, châ ţeara
este înplântată in grele nenorocirf, în acel sentiment şi în
istii misterii recunosc voinţa lui D-\leu, carele îrn impune S[1,r­
<;iua grea ele a întâri şi a apara drepturile încalcato a Pa­
tricl, Puterea ei sta În Întrunirea tuturor sub o singura
flamârâ, în sfaturile <;ele înţelepte a bâtrinilor, În aprodia j u­
nilor! Demî juruiţî aceste rn.l supună votului, cal' cleachâ
UJ mase Întru această disbinare ele voturi, rânduiţcmă un post
în oaste, ca se combat pentru apararea şi gloria Modavct !
ADUNAREA.
J urâmii cu toţi a urma fiului lui Stefan Vodâ, trâeascâ
Petru- Vodâ !
llIIHU.
Astâ�i înccteasâ doliul Pau iel ! Tronul a capatat pc 1110-
�teltito]'ul, redit,r;,:, hnLotnl c;e! negru care il învfJleşt� [inelle.
(El ea insigniil0 Donmc�tl ! şi în<;inge cu spata. pe
Rarcch].
I
. !
•
[84]
II
-\
- �4-
r 're i!1(;ing cu spata c;ea neinvinsâ aliui Stefan, pc umeri­
le tale pun a sa mantie da porfiră, pe grumas anin alisida
Împărătească (şi ducând pe Petru il�JSue pe tron) Istaî pos­
tul teii în p[l,<;e ca de acolo se înparţl dreptatea, �i îngrijire
poporului. Eal' spata <;;ea fulgiritoare se o tragI pentru pâ­
sirea întregimei Patriî precum au lâsat'o bunul Dzeă t
[T r a han ţ i deschid uşele salei şi prin sunet de buciu­
muri anonseasâ: strâgând.) Trâeascâ 1\1. S. Petru Voevod
Domn ţeret Moldovei.
(Poporul din afară respunde 1 Trâeascâ Petru WW !
BRUTU.
Asta �i�este eli. de dreptate, etrămbâtâţlle se reparease �1 1-
nocenţa capătă a ei recompensă. De a<;ea, credinşos giu­
ruirei, rogii pe Adunarea, a asculta reclamarea uneI june
persecntatc, carea s'a ripit averea şi i s'a sfaramat viitorul.
Vie ]nenorec;:ta, strâinâ I
(CE!t;X\TICU -DO�I:-\I2\'.\�Sl lLE.\2\'.\) cii.de mar nainte,
PETRU .
.
Minuni'o care a�i m'a cuprins se vede châ anchâ nu s'a
deplinitii, un Domn a ţereî, de neferice amintire, a rlpit unei
vergure.averea, familia şi viitorul ci, nerârnâindul dcchăt vir­
tutea şi lacrimi. Numai unu Domn poate înturna c;elc per­
dute. Precum în nenorocire eu i eram partaşii; apoi de nu se o­
pune hotărtreî mele maica-mea, se bine-cuvintese dorinţa
mea, fie de a�i sorta IIenei cu a mea legatâ in viaţă până
la marte, eu o proclam a mea soţie şi Doamnă a .Moldoyei.
ILEANA.
(Ci�indii la pic;erile lul Petru).
Fie voiea ta! în o clipâ tliu .neferiQe ta me .fal;i <;ea mat
no!'o<;itli femee din lllme! (Petru o redid)
[85]
J
I;f·l.
,
-'
1
l'
� �
\.:
I '
,.
,
.�
.,�
- �.;) --
ADLXAm�A.
Tr�ca'5câ 11. S. Doamna Ileana! Doamna Mcldovcl.
(Cortina. din fund se redicâ şi se presentease fatada
biserÎc;eI Catedrale a �ântuluI Dimitrie).
PETRU.
(Luând pe Ileana de mână şi pe muma sa de asemene].
Se mergem la Catedrală, spre a mulţemi luî D-zeu şi se
serbâm îndoita solenitate a Patrii şi a familiei!
[Suna marşul naţional şi cu sunetul clopotelor eortejul şi
oastea defileasâ în paradă].
-..---_.-- ','