[1]
ARGUMENTUL DRAMEI.
tnteea colonisaţie [descâlicare] a Românilor in Daciea Tran­
salpină, (adecâ Moldova) se făcu de Traean la anulă tOt după
Christos, a doua colonisare cu Domnie au urmat de Duşele
Bogdan Dragoşă la 1859.
De atunce, în cursă de secule, a domnit urmaşiî a<;estui
Domnu, carii, dupâ a lor întemeitori se numeau D r a g o ­
� i � I,
Pe aceet temei Elena, fia lui S t efa n <;elu Mar e se de­
numeşte în astă dramă ELENA DRAGOŞU.
Elena, fia lui Stefan lielU Mare, fu mâritatâ cu Ivan, fiulă
Tzarului 1 van III, din care se nâscu Dimitri; înse părintele
a<;estuea murind timpuriu, a urmat intrebarea; <;ine se fie eliro­
nomii a Coroneî Moscvei 1 Dimitri, fiulii reposatuluî moşteană
de Tronii, seaii Vasili, născut din a doua însoţire a Tzarului cu
Sofia Paleologu? Din desbaterea şi aplicarea drituluî, a
urmată intrigile care formease argumentul drameI presante.
[2]
I
PERSOANE.
IV AN Ill. TZAR de Moscva,
SOFIA PALEOLOGU, a lui soţie.
ELENA DRAGOŞU, nora lui Ivan, văduva lui Ivan Iva­
novicî, mortii în etate de 32 ani.
V ASILI, FIIUL SOFII şi a. TzaruluI; june de 10 anl,
DIl\'IITRI, rrnn. ELENEI şi a luI IV AN IVANO­
VIQI, june de 18 anI.
fiRI, un pa] ii a Sofil.
USBEK MARABAN, unul din trei ambassadorl n. Hanu­
luI Tatar.
MIHAIL' PLEŞTIEF, ambassador Tzarului 1 van.
ANCA, bâtrâna doica lui Dimitrie.
UN CARQERAR, gvardie, soldaţî-Streliţi, poporii.
S€Jena urmasse in Moscva la 1504.
[3]
J
ELENA DRAGOŞU.
Seeaa represeutease o vcazzi illa1ll1ca CI":mlWlJllli �i Ajloi 'II IIAlJulrul G�.i[dlJ-lui
ACTlL 1·
ANCA (sede pe 1) peatrd)
ne la resseritul pâ nâ la [l pus sul soarelui şedl' pe peatra în
fata acestui castelii ce nu invan s'a numit Crcmlinu, ca Jiu
cremene ur4it cuprinde în el numai inimi de cremene înpe­
trite! Aleă : Pănă acolo nu poate pâtrunde suspiuulâ meii
pentru Dimitri. june neferiee l pe care l'am crescut în medul
speranţei soartei sale strâlucite, care dupre drit îlr� aştepta
pe Tronul l\Io8cvei. O mama neferice ! Victima revalitâţcl, a
jn.lusiei, al amhiţie! şi a furiei 'I'zarineî Sofil, care, cu orgoglinul
de la Bisant a adus şi cohorta crimelor c;e le a desfrănată
asupra noastra! [Catâ în giur.] Tăcere domneşte împregiur,
şi asta cale de toţi este părăsită: drumeţul se fereşte de ea ca
de una de reu ogur care duce la peire 1 .. Dina simt facturî de
suferinţâ, eal' noaptea visurî cumplite, mai ales acel din ur­
mâ mi'a turburai inima fi a. întristată viitornl ! Mi Ilie pa-
1*
[4]
-4-
re câ orisonul se întunecă de o puternica fortun"; turnul <;el
aurit a lui Cremlinii. în a câruea vârfu În loc elc cruce mi
se părea câ sta Dimitri cu crucea în rnânâ, se pleacă spl'e a­
pus, sândii, aproape ele surupare, sântul nostru AJeesandru
Nevschi, îlii râdicâ cu braţii puternicii şi îlii rcaşedâ la Iocii,
Oare <;e poate însemna acest vis ? Amal" mie! Cât ele ele­
ferite sunt vissurile de cele a cve, care şi aceste se strecoa­
râ ca un vis lungli amestecat de plâgerI şi de plânsurf.
(Dar eacft Lareerarul trece ..•. )
ANCA şi CARGERARUL.
(Carele trece w un jtlw/" si un panler de merinde.)
i ANCA.
Il Stă un picii, aibi compatimire cu o bătrână care nuţl c;e-
il re de cât un sentimentii de omenire.
I�! CAR<;'ERARUL.
"
Oare omenire se fie? Deacâ mâ reţil aiC;e ca se mai întâr-
9iu a duce merinde prijoncruluî Dimitri, care de ieri încă
nimicâ nu a mâncat nicî bâutii ?
ANCA.
Dar oare nu va respunde'[înaintea lui D-�eu a<;elu ge prin
lipsa nutrimentuluî mai apnssâ şi prelungeşte pâtimirea unui
une inocent ? Îngerul sru apârător i va trimete, o mângâere
CARQERARUL.
Eu nu am a respunde de cât înaintea mai marelui meu
ca s�mI plinescii datoria, pentru altele respunde elii însul.
[5]
I
J
ANCA.
Eşti omă şi pârinte, nu lipsi de o mângăere pe încarce­
ratul, a lui înger te va recompensa deacă il duce o scrisoa­
re deschisse, care cu lacrimi îi trimete mama sa. (I dii. biletul].
CARGERARUL.
Pentru suspinuri şi lacrimi de femei n'umî veiii pune eapulă
în pericolii, de poţi, fâ hârtiea se sboare în li, lui închisoarepe
aripa îngerului seu. (Respinge biletul şi se duce).
ANCA, îndatâ şi ELENA.
ANCA.
Amar mie! Ni�! a mea rugâminte, niCi! suferinţele unul
inocentă nu au putere asupra a<;estui omii de cremene!
ELENA.
(Seruntănd pe Anca.) Aneo înbunâtâţito l Eacca către
miile ae adaoge o noue �i de suferinţâ ! Tu care ai leganat
a mea copilârie cu vissuri şi istorisiri de aurii, şi din Mol­
dova eu mine ai petrecut pe calea ge'mi pregâti fiiul 'I'zaruluî,
câtâ serbare cu bucurie petreceam în câlâtoriea vea îndeluu­
gatâ prin Poloniea şi pe la Cavalerii 'I'eutonî, calea 0U flori
presurată, aerul de teme eri profumat! Încât viitorul predicea
un senin neturburat, ear amu împârtâşeştî a mea pâtimire,
Spunemi <;e ai aflat despre fiiul meu ?
ANCA.
Amar mie! Nimicii mai dureros de cât în suferinţă aşI a­
minti trecuta fericire: de avea ni<;i o mângâere nu potă a�i
aţI spune din asta lume, de cât din lumea vissurilor, Mi se pa-
[6]
ANCA.
-1;-
rea câ am vc\lut pc Dimitri cu crurca în mănâ �t;lnd pc tur­
nulii Cremlinulul, <;() se cutremura, ual' aproape de a câdon fu.
reţinut de bratul puternicii a �clntului Alecsaudru Ncvschi,
ELE�A.
Visuri şi tot visuri, nimicii de adevărat ele cât durere şi la­
crimi. De aşi putea spem pe Sântu 1, carele se adOI'f'ase ai­
-;e pentru binele <;e a Iâcut Îrup lrâţiel Mo scveî, c:1 VIl. îndupleca
inima <iea crudă a nearniceî mele, tu nu ai vedea pe mine inplăn­
tatâ în lacrimi, tremurând pentru drepturile fiiului meu şi chiar
pentru vieaţa sa! Pentru Dimitri, adevăratul moştean a Tro­
nu
uI. Dar aleu! A�i mâ văd nevoită a crede cii D-�cti a
lâssat soarta oamenilor în a lor proprie cârmă şi în disposi­
tia patimilor 1
Al�CA.
Doamno I Nu te despera, D-sleu carele din ţeri depărtate
te a adus aice pentru soarta strâlucijâ, nu te va ossândi pil­
nâ in capât; prin suferinţe va conduce Ia triumful causel 'iei
drepte.
între barbarii de ai<;e, am Însemnat un june cu inima de
omenire, şi plin de interesare pentru a ta posiţie, Încât sânt
�noredintatâ câ D-�eu îlu trimete pentru a ta mântuire.
ELENA.
Amar de acela carile a ajuns a fi oget de compâtimire! Nu
compatimita, ce invidiatâ aşi vra se fiu ca atuncca când prin
lume se respândi audul câ 'I'zarul <;el puternic a l\Ioscvei a
peţit pentru fiiul seu pe o june Românâ de la gura Dunârei !
Atun<;e chneghinile şi frumuşelile Moscvei strigau: oare nu s'a
gâsit mai aproape o soţie mal frumoassâ, mai deamnâ de cât
a<;ea veneticâ?
Tzarul ştiea cA pe arbore selbatic lmltuind pom nM are
[7]
� pro,l{[(:r fructur! ale-se. de at;eia �el'lll peRte elîi va întinde
scutul puternic sh'! apere de a fortunclor turbare. acela în­
gOl' te "a feri. de c'e, �i din vila tinericâ vei vedea cH'Kc;me!
puternic arbore cnre va umbri a talc 1ile. Eii vădîi venind
Iuri, te las Iiberâ. (81l rb,t;e,)
��][Ja O\7�
ELENA şi lURI.
ELENA.
Earâ un omu compâtimitor. Bunule Iuri ! Oare :tdtu;! mie
vre o mângăere ?
ICRT.
Nu am alta de cât câtrâ a ta durere se adaogii ŞI a mea,
câ în contra ordinului supremă omul li sub ordinati; nu poate
nimica face, de nu se va amesteca o fiint:1 supranaturalâ l
Filantropie. este sentiment aice oprit, dai II nu stânsf în
inima mea! Şi eu a�I da viaţa mea <;0 o duc în serviciul
despotismului, ca se mântui o fiinţă <:e a fost menită la strâ­
lu�ituI viitor, si ca �e USIIC lacrimile unor ochi �e inspiră
sentimente la care numai Tigrii ar rcsista,
ELENA.
OchiI şi inima mea sunt încliisse la toate sentimentele af:1rfi
Ia <:ele de durere, orfanii în tara streinâ, singură portă
povoara nefericire! mele!
ICRI.
, În unire �t� puterea târiea ! De�I <;e:t t;'e singur nu vef pu­
tea isbuti amliî întruniti prin sentiment de simpatie şi inte­
res nobil. mal uşor vom putea suporta şi vom conlucra spre
a capata resultatul dorit! De a�eea nnmî refusâ recipoci­
t atea uJf:\li sinceră sentiment pentru RlU bir mâutuitor ! Asta
ni va fi <;ea mal dulce recompcnssâ r
[8]
ELENA.
-8-
l�LEJ\A.
Spre recompenssâ, ge resultat mântuitor poate reuşi pentru
o femeie, care nu arc i3.st5�li de cât sentiment de marnâ ? �i
prin ge mij loace '1
nnu.
Deacâ îmi dai o ra�lâ de speranţâ, voiii împărtăşi planulă
meu:
Astâ�I este �lina solcnitâţel anuale în care Tzarul face actii
de snpuncrc înaintea trimeşilor am bassadorî de la oarda de
aurii IIanuluî Tatarilor, prin adorarea flamure I sale numite
Bas ma. [În sec/'et]: În medul serbâreî şi a ocupaţii pu­
blice, voiu avea chipîi de a scoate din Cremlin pe fiiul tâii,
carele în vestimul tartar mistuit în cortejul arnbassadeî, înpre­
unâ se va strecura pânâ la orda de aurii, unde va afla pro­
tectorii.
ELEKA.
Bine-cuvântate fie �isele, planurile şi faptele tale, daril
muma sa!
TUR!.
Găndcşte câ a<;e1 �e te mântue, ar perde pe sine. când :1-
«est actii periculos nu rar fage numai spre a te posseda!
Pronunţă soarta mea!
Fâptueşte cum ai plănuit �i'(i jur cii, vei posseda It mea
recunostinţa şi lauda fumei. La lucru Iuri : r ecompeussa va
fi deamna de întreprindere! ['�'e d'U�e_] �
IUHI.
Fericit de acest moment, voiă alerga ca se cooperes la unu
actii de omenirea şi fcri�il'ca mea se o rcscumpăr prin })c­
ricolul v irţeI melc !
[9]
-9-
PURI ANCA.)
IURI.
Anco îmbunâtâţito ! Care şi tu în juneţele tale ai Rim(it
dulceaţa unul amor înfocat, fiemt de ajntoru ca se pot împ'j­
ni dorul inimeî mele pe calea leguitâ, �i care pe lângâ as.a
are se ferească patria de fortuna <;e o ameninţă.
ANCA.
Cea l)e poate o bătrână, voiii da consiliulă esperienţil, a
cAriI Icge este a nu precipita l A nu pluti în contra cm-su lul
apel şi a vântului, tie cu prudenţâ a conduce luntrea pintre
stâncele care îi pot aduce sfarmare,
lURI.
Aşa vorbeşte Anca yea bâtranâ, dar atunşea când inima
îi tressera in peptă, fâptueaî în alt medii, de aceea sum asti�I
orbii, nu vedii de cât amorul, carele prin for tunî, sigur 111 ti
va conduce la fericire,
ANCA.
o dorescă, dar nu despreţa consiliulii prudenţiî, spre a
nu fi mai în urmâ mustrat, ştii că femeilor bătrîne, căndă
li s'a ripit darulii frumusseţeî şi a graţii, li s'a lassat dreptti
indemnitate darul predicereî, şi bobii mei nu m'au înşolatîi
ni<;l odatâ. de voeştî a vedea chiar cu ochii tili soarta vii­
toare, apoi eu mii însercines de a o descoperi, dar mai na­
inte ai a te supune la regulele <;erute de arta negromanţiel,
spune?
lURI.
Spre a, cunoaşte cu o oarâ mal 'nainte /lc .'1n1 ., trăi. RC[lU Il
2
[10]
1:
1
\
1
l;
-10-
muri, mi snpul1 la toate, că vieaţa inue�istlâ e mal crUtll de
cât moartea,
AKCA.
De al statornica voinţâ apoi vino la medul nbpteI la r('�­
pintinea drumulut �elui mare, unde te aştept. Dămi cuvăntă
du cavalsr ?
IUru.
Giur câ voiii veni!
[Anca se duce 1-
lURI.
[SingU/l-.) La c;e fapta� m'a indussii amorulii? De a lua
consiliii de la o Sibilâ bâtrânâ ? A fi, WtU a nu fi I asta! ces­
tia? A fi teri<;e numai cu Elena potă fi, fără ea vieaţa
numl este dorită. însâ amorul şi patriotismul a operat mi­
nunî în lume! Conduss de aceste două sentimente, mâ reped
pre calea destinului meu; şi luptând în medul fortuneî spc­
res că voi agiunge la scopul glorios I
-fJ;f.l4'(9-
J
[11]
ACTUL II.
(Anticamera salonului de parada.)
MIHAIL PLEŞTIEF.
o fatalitate a lucrerilor noastre! Omul propune dar Deul
dispune! Douâ polurt opusse se unescii şi se respingli. 06t
de ferice eu mi credeam când Tzarul, dintre toţi favoriţii
sei curtesanî şi ministri, pre mine m'a alessii a plini o mărea­
ţâ inâssurâ a poliţiei sale, ca se câlătorescii de ai<;e până la
gura Dunârei, spre a peţi o sotie pentru clironomul tronului
Moscvei! A uni doi Eroi prin interessîi de politicâ comunâ şi
a cimenta acea aleaţie pr.n legâturi de familie, era () sarcii­
nâ atât de onorabilă, pentru câ assigura unirea Nordului cu
partea râssâriteanâ a Europei, şi prin cultul Ortodochsiei în vii­
tor a întinde domniea Moscveî peste popoare numeroasse ca­
re prin istă mijloc legate. se vor fa<:.e organe a interesselor
noastre Toate resspundeaii la istiî plan politic a Tzarului şi
recunoştinţa sa câtrâ mine sporea din �i in--� cu inchegarea
fericirei sale casnice. Când din neneroşire jalusia şi rivali-
�*
li
[12]
- i2 -
tatea 'I'zarineî Sofiea cu nora sa Elena a turburat cursul <lelU
prosper a dinastiei.
Caracterul <;el crud a 'I'zaruluî din natură il facu tiranîi,
câte jertve a ambiţieI, a jalusiî şi a nemoralitateî sale au a­
cufundată in miserie şi in mormântă !
Bravul General Cneasul Roştovschi şi han Petrovicî, tor­
toraţî şi massacraţî din ordinul seu prin moarte a rescumpâ­
rat repaosul �i recolllpcnssa ce meritaă a loră serviţil câtro
patrie!
Şi oare se poate uIta catastrofa bravului Hatman care pe
meritul cunoscută resema driturile sale. ear nu pe fantasiea
TzaruluI, şi pentru asta şedea anI îndelungaţi în închissoare,
de unde prin o strategimâ linguşitoare credu se scape, �i­
când că a vissatii cum câ Regele PolonieI legat s'a adussii la
picioarele 'I'zaruluî A<;esta însă în inimâ prefăcută a �s vis­
setorului, cii intru adevăr aşa are se ne, dar pănă atunce elii se
aştepte �iua aceea la închissoare. �ine poate înşera numele
muerilor de la barb�Fi lor ripite şi scenile de oscenitate, d� ire­
Iigie către clerii fâptuite de acestii tiranii! Adevâratii că
faptele cele încruntate a începută a lipsi. dar poflete tot ea
râmassă deşi ani a lânge�itCt energica sa totuşi reulii nu s'a
stîrpitii, câ în neputinţă însuşî a fa<;e reu, eli! se purta as­
stă� de preponderenţa soţiei sale \ei june, a careia energie şi
voinţă domneasă pres te toate 1 Însă eacco ea vine, prudenta
şi arta!
PLEŞTIEF şi SOFIA.
SOFIA.
H li'ii, t�Împ1n.rc cste a ni Întelni in astă cutte unde eu's
soţicn iar tu. mln�stru �zarlJ.!ui ?
[13]
-- L'! -
PLEŞTIEF.
Cafisa este că funcţiile mele mâ ţinu une-ori pre departe
de aic;e, alte dăţi ear pre aproape, adecă în cabinetul Tza­
rului, şi une-orl la mari serbărî, intru care potă numera şi
minutele cănd amii fericire de a vâ întâlni.
SOFIA.
Cuvinte de.q:1Ue de un curtesanii şi cavaler care se vede că
s'a aplicat a � galant cu princessa Elena în cursul îndelun­
gatei călător i] <;e a făcut cu acea femee IU<ţeaferu a ţereî bar­
bare de la. Dunâre, şi care cutease prin tunericii a resbela cu
Q,:ţ>al�oIogă! Când ştim că duîoassa mamă a lui Dimitri mai
are aice şi alte ogete de duioşie, intre carii tu nu eşti singur!
Amorti vechi nu rugineşte 1:
PLEŞTIEF.
'I'zarina I eartă deaeă la asemene �isse voi uita resspectulii
<;e vâ sunt datorii. Nenorocirea Princesel Elenei �imi im­
pune datoriea ai apara onorulii şi a <ţere satisfacţie. Tzari­
na are de agiuns curtesani şi cavale: i, carii Ia ordinul v6s­
tru cu bucurie vor vărsa săngele, alegeţî pe unul dintre a<;ii
mai bravi ca arma se aleagă eu mine dreptul a�estei cause
SOFIA.
Nu te pf,ea esalta, săngele tâU ar provoca prea amare la­
crimi, conserveasil pentru o caăsă mai nobilă, solenitatea de
at;lI cu ambassadorul Tatar, arc nevoie de prudenţa neturbu­
rată a diplomaticeî voastre.
•
,
[16]
-- 16 -
splendoare. încât sâ se minunese 'I'atarii Datuleaă ospeţulă
�el de buna venire?
PLEŞTIEF.
Toate s'a deplin it , în salonul c;el mare S',I înserat toate
classele Statului, clerulii, boeril. representanţit comerţului toţi
in a lor vestminte de paradit
IV AN e dă o hartie sigilată. J
în :ista. hartie secretă, care o vei deschide în cursul sole­
nitâţel, vei gâssi instrucţiile mele. care se le plineşti pânâ la
una cu <;ea mal mare serupulositats, se mai proclamesă po­
porului adunat în peaţâ, că dupâ încheierea solenitâţeî, se va
da în publică unii ospeţii Împărătescii, despre care se se
aducă aminte în analele Moscvei.
Ah! cât de grea este povara unui Principe, şi totuşî ni<;1
unul se fereşte a o purta! Multe încă îmi rămân a. pregăti
pentru successul planului meu! Eal' tu nu pregeta a ese­
cuta <iela ordonate. (Se dUQe).
PLEŞTIltF.
Multe fase a îndelungateI mele vieţ'�l în servişiul Statulu!.
am petrecut, deIe Dumnedeii, ca şi asta, poate deperma a
mea lucrare, sa se încheie cu bine.
[Salonul de parada, sp)'e stanga tronul Tzarulut. Cu
sunetul unui mars, defileasa g'lJflrdia Strelitzelor si se în­
tsera parte lengă tron, parte în fund, clerul, si represen­
anzzii altor classe,
[17]
- f1 -
Tzorul, tziittd pe Sofia de măn;j, si urmat de Vasili, se a­
seaza pe tron. Vasili stil pe o treaptă, ear Elena în vest­
minte negre sede pe o strada mai gios. După aceia vine.]
HEROLDULU.
Prea-strălucite Tzarule! U sbecă Martaban, trimes sul Hanu­
lul cu al sei dol Ministri a sossit, şi <;ere a se înfăţosa pen­
tru plinirea actuluI solemnel, prin adorarea flamureî Tatare.
TZARUL.
Vie trimessul Hanuluî, ca în faţa lui D-�eii şi a Moscovi-
1iJor se primească actulii mult mai măreţii decăt orî când.
[Cu .sunetul marsului defileasâ cortpjul Tatarii cu bandie­
re, Usbedt C'lt ai sei teme pe capii flamura nttmîtă Basma, eur
Ministrii sei duci; basuliera cu insigniî TatQ1'e: Soarele, lu­
n{/, si drago'lwl înaripaW. D'llpâ t;e a statut în fatz« TZ((1'u­
bl�} i presenta [lamurea spre adorare. A Qesla se destinde repede
de pe TronU} apuct-i Basmaua o wntncii la panMÎ)jJ si câlcâtul'o
.snb zn'yioare, z.l}e:)
în faţa ceriuluî şi a Moscoviţilor declară de infamii a­
liestu actii ovelitorii pentru Creştini. Moscva recăştigă a�i a
<ei Suveranitate ,�i dignitate, Usbec ! Sciavii a păgănului, ca­
petele Ministrilor tel, se cadă amu pe pragul Cremliuuluf. eal'
ţie Iassii viaţa ca se aducî domnuluJ ieu al meu re'pullSsu şi
ge1e ye ve�i, spuneI dead ar cutesa se mal inoească a sa pre­
tentie, apoI se me a�tepte în tabcl"a sa, unde ni(,;i oarda sa de auri!
ni�i gv, rdia în fCrll im-escută, nu'l vor feri ce osînda meritat[t.
Gvardia pliniţl ordinul!
(Gvardiea apuc(( pe <;iî (IOl, MinistJ'i, li leoga mar/ele pe
spate, arunca pe capllllor un '[elit rlCg1"'ll, si'� dw)c la moarte,
ea?' pe Usbecu lluel' il sc)(� din [Jalona.)
3
:+"0. I/"�
[18]
- '1'8-
A!ltă�r se plicneşte profeţia lui Monomach: câ Imperiillu
Moscvei nu va. avea de margine de căti! Resseritul şi Apus­
sul soarelui!
(Tot cortejul cade tnaintta Tzaruluî la pamltnt, si strig?). :)
Vivat Tzarul nostru, astâ�i Moscva e liberă !
(Cu sunetul marsulu'i Tzarul si cortejui se depli1·teasii.)
[Apartamentul Sofii. J
SOFIA.
Soarta mea a agiuns astă�i la apogeul el, nu am de acum
pe nime a invidia. În actul cel mâreţii am şedut pe Tronii a­
lâture cu Tzarul şi Iăngă mine fiul meu, eal' rival a şedea
la picioarele mele! Pe când fiul ei Dimitri duce Ia întune­
rică închissoare a sa viaţă, deacă nu voi scurta'o .prin sateliţii
mei. Dar eatâ credinciossul Iuri l '
SOFIA şi TIJRI.
TURI.
Dupre ordinul vostru, strălucita Tzarinâ! Amu cercetată
despre junele încarcerat, gvardiile îşi plinescă cu severitate
instrucţiile, şi nime din partisaniî sei nu cutease a se apro­
pie de carcere; datorii sum însse a raporta cii între poporii
suna oare care murmură,
[19]
-19 -
SOFIA.
:NU" fie vOI astâmpera mai 'nainte de a decapita pe şefi
partisaniî sei şi chiar pe fiiul Elenei al face nepericulossii prin
o- mursă, prin care se va restatorniei liniştea in Moscva.
-G'f_/�-
"
3*
..
[20]
(Apartrimeldul Sofi'i, ea slngm·ă.j
SOFIA.
Am triumfat! Dar nu e ele agÎlmSb'l1 ca încoronatul Tzaru ele
Moscvr., se plece a�r a sa cârunt 1 cerbice înaintea unei Pa­
leologe, este neaparat a lua a�a mâssnrI ca nici în viitor se
nu poate în nestatornicul seii carachter a scapa din h-aţnri­
le nu.le.
Ce templare feri,itâ pentru sfârâmarea inemicel mele, ea
însaşî s'a preparat a el cadere prin complotulă <;0 l'am des­
coperit şi prin care umblă se fugii cu fiiulă el în compania
trimeşilor Tatari. Asta îmi va fi o nouâ armă.
SOFIA IURI.
TUR!.
Strâlu<;îta 'I'zarinâ l Princessa Elena ţel'e a ve vorbi şi vt1
toagii ai acorda câteva minute.
[21]
� 2f -
SOFIA.
o THgA"minte l'lce"tâ nu potă nimânuea refusa. Vie r
SOFIA, ELERk
ELENA.
Tzarino! soro! nu j'tiiî care din a�este douâ titluri mar
lesne vor resbate la inima ta, care s'ar cuveni se fIe duioas ­
se pentru fi noastre legâturl de familie.
SOFIA.
Tznrina am tostU mal nainte do a fi SUP1l3S� Ta c legâturâ
nedorită care pfinii 1\CUlIl n'a produssă de cât amare fructurI,
Titlul de sorţ, �e ai invocată, nu potă refusa fiind toţi fraTi
dup-e Christos.
ELENA.
Casul pentru care am solicitat atI vorbi nu e motivat de
ambiţie, şi pentru cii aminteşti legea lui Christos, în nume­
le lui te rogă a rne asculta cu blândeţe.
SOFIA.
Mal nainte de a trata despre ��el cas, bine ar fi se lâmu­
tim casul odoarelor coroneî, AduţI aminte cii Tzarulti spre
a semnala a sa bucurie despre naşterea nepotului seu Dimi­
tri, a voit 81\'\1 dârueascâ odoarele a�eI Întei a sale 'I'zarinî,
înssâ a:fiândii câ eu le am fostii dam Mariei vereI mele, dupre
[22]
pl1ra" care tu ai fâcutii a esiliatii' pre dănsa împreună' cu soţullf
E!I: Apoi oare a�este le potii eli. uita ?
ELENA.
Sântii nevoită a declara, câ' în arta de a Întuneca adevârulii,
prin calomnii, ai surprinssii religia 'I'z.arulut, care domneşte'
a�I sub a ta epitropie, şi prin astre a:dn<;i Imperiulii la cădere
precum tu şi a ta familie prin asemene uneltiri ati grăbită
suruparea Imperiului Bisantulni.
SOFIA.
Cnm, oare eute1i1 t\f � fi de reu ogur pentru mărirea Mosc-:
'Vei şi a degrada pe puternicul 'I'zară ? Dar oare nu cunoscă
eu, complotul �e ai urdit a fugi cu fiiulii tCil la oarda de Auru
şi de acolo prin malcontenţiî al proclama de Tzar şi a res­
turna de pe 'Ironă pe Augustul Tz:rJi. socrul teu?
ELENA.
A fugi de răul spre a scapa de nemeritata ossândă este
dat aceluî neputinoiossă; dar �i<;erea bâ, plănueam a proclama
pe fiîul meii de 'I'zară, este o calomnie vrednică de o bisan­
tinâ, care însoţeşte pe Tzarul la crimenele ei.
SOFIA.
Tu cutes a blestema numele �elu august a Tzarului? Şi 8
te fa<;e complice al atentatului contra Maiestetei Sale. Asta
a trecut peste marginea râbdereî mele. Mâ ducă seI des­
coperti toate.
ELENA.
Dute ca alta nu ştii de cât a învenina familia şi a te bu­
cura de durerea şi de lacrimile <;elor assupriţf,
[23]
J
'Eacca în mănele-mele amii planulă înscrissii şi corespon­
denţiiie tale cu duşmanii. cum �i în <;e modă al ştiut a dcmo­
ralisa chear pe Iuri credinciossulii meii pajă ! de s'a associată
la crimeno!e tale.
Italianul Aristotele, pe care Tzarul l'a chemat cu alţr ar­
tiştI de la Veneţia pentru construirea şi înfrumussclnrea edi­
ficiilor Cremlinulul, 'trecâ.ud prin :\Ioldoya, din ordinul pârin­
telul teil, şi dupre a ta pără, s'a arestat acolo ca un crimi­
nal, şi numai în urmarea mijlocirel Hannlut Mpngli Gerai :r,
putut recapata a sa libertate. 'I'onte aceste sunt marturiî a
intrigilor tale spre a dis credita în strâinu pe 'I'zarul şi a pune
focă în sinul familii sale.
ELENA.
Nu arnii .a răspunde ţie care eşti astî\11 pârîtoarca mea
şi giude, suru în mâna ta, dar cugetil. câ şi tu eştr în mîLlla
[ui D-�eii, care nu va îngâdui St� se calce dreptul sub pi­
�ioare: şi pănă în urmă se triumfese crimenul, I�fl te lnssu În­
tru mustrarea cugetului, de'l mai ai, şi mc ducii se adaogii
către Iacrimele versate unu tribut la durerea mea. (Se du<;c).
SOFIA (singlirii.)
lIe temu câ şoptele ueamicilor mei, care sporesC',. se nu ngiun­
gâ în publică şi la urechele Tzarulul, încât se deştepte a sale
prepussurî care cu atâta artâ şi ostcueală alU ştillt a a(epi Ca><ul
ar fi gravu şi ar rl'stUl'l1D toate lJluuUJ'ile mele de a se dec'a-
"
I
[24]
- 24 -
'rn fiul meu de moşteană a Tronuluî, De aceea se me fo­
los escii de esemplulă <;e de curând a dat în Venetia Lllcre­
ţiea Borgia [reflectease]. Prin secrete uneltiri se punii la cale
ca pe şefii oposiţiî sei cheme l\Iagistratulu la unu publică ban­
quet, la care arta Veneţieanâ va şti se administrese o mur­
se <;e mâ va scapa de şefii oposiţiî earii pe alti ivoi acu­
funda în soteranele Crerulinuluî unde a lor voace rebele se
va stengo cu vieaţa loră. Degi la lucru! Lucreţia :Moscvei!
Precum Italia admira arta şi energia femeet istorice, deasse­
mene analele Moscvet vor înregistra a mele fapte dinastieî
mântuitoare, (Se dtl/;e).
lA pariamentul Tza1·ulu'i.l
TZAHUL [vine acufuaulat în grîndul'î.]
\ -
Ce datorie în a sa posiţie se cuvine jse aibe unu Domnitorii I
Prin proprie conştiinţâ, omul se giu decă pre sine, 3 preţueşte
binele şi reul Qe face, giudecâ despre dreptulii şi nedreptulii;
dar FilosofiI lumei nu se unescii asupra natureî acestuî simţii,
raportuindu'I uniî la resonul, alţii la sentibilitatea ; mie se
pare oă elu este un amestic de a nendouă ca pe cânl res onul
înţelege carachterul esenţială al sctiî. el o cvalificâ de bunâ au
rea, sentibilitatea atunce se bucură de binele plinit i, pl'e011 m
ea atunce sufere despre reul. Dar legea unul Domnitoru pe a sa
sentibilitate umanft ossenucşte la tâ�ere.
Dup:1 ge D-1oii. m'a <;ertat ou moartea timpurie a întâI
niisoutu!ui mell fiu, el m'a mDngâct cu lla�terea unuI nepotii !
Dar oare potii eu şti, de nu'mi va fi v.�ecita unu Absalollu ?
[25]
J
j
(
- 25-
esrelo se u<;idâ pe fratele seu şi se se revolte asupra p:1-
rintelnj seil? Unu omă dedatu patimei ambiţii nu se sparie
de greutâţiIe ge întîmpina în calea sai elii se prefa«;e, se meta­
mOJ'fease. şi natura sa o Supune patimei.
Dar departe de mine se fie ageste considerâd de reu 0-
gurii! Tzarina mi-adussă de la Bisant profeţia, ca ai9c, in
sinul Moscvel, se renaşte antica santa împiirâţie ... Eacca
�i ea vine ca se distragâ tristele cnget5ri ge me împressoarâ 1
TZARULj SOFIA.
SOFIA.
Bine �isu fie Tzarnl! Tu stânca credintei Ortodochse, de
care se sfarmă fortuna cea neamicâ! Ei! vineamă se supună
a mele idei, care cumpenite de a ta dreaptâ giudecază, 811
fie de povâţuire în înpregiurârile de faţă,
TZARUL.
Propunerile tale îmI sunt tot-d 'auna plăcute ca unele �e
se radimâ pe a ta înţelep«;iune şi pe amorul câtrâ mine.
SOFIA.
Tzarule! Tu eşti puternică, dreptii. şi duioasă. Neamicir a sim­
ţitu forţa armelorii tale, Naţia te proclamă de simbolu a
dreptâţil, şi familia ta te adoreasâ pentru simpatiea ge ai în
favorul ei. Toate aceste însâ nu te scuteseii de pericolul
�e te împressoarâ!
TZARUL. [Cu întarfare.]
Spuneml, descoperemî numele criminalilor, ca aci uetunii
1n pulbere!
4
[26]
L
SOFIA.
"Eartă de voi pronunta un nume <;e'ti este preţuossă I
TZARUL...
De ar fi 01'1 �ine, chear nora mea Elena! ..•
SOFIA.
Tu ai �issu!
TZARUL.
Poate se?
SOFIA.
LUCl111 necresută, inse amu după <;e ştii pe autorul, apoi
se cunoştl şi faptele sale. Se ştii dec;i câ abusînd de ca­
racterul �el, sacru de ambassador, TatarulU prin uneltirile unui
al teu confident, s'a fost însoţit la crimenul de Les- Maiestate.
TZA.RUL.
Nu se poate! Gii ce me încungiurâ sunt aprobaţi credin­
C;ioşi persoanel mele şi interessuluî Statului.
SOFIA.
Giudeeâ despre gibaeia Elenei, deacâ ea a ştiutu a face
traditor pe QeI mai credinciossă al teil servitorii,
TZARUL.
Pe Ciine? Nu'mI ascunde adevărul
SOFIA.
Pe Iuri I NumaI catastrofa, ce a pâtimit ambassada Tata­
:rA, a putut pune pedecă realiserei ar;estuI crimen. 1nse cre-
[27]
f
I
!
- 27-
de ca congiurarr a este foarte întinse, şi- aşteaptă numar mo­
mentul de a prorumpe şi a surupa opera glorioassă a:geniu':'
lui- teu.
TZARUL.
Urgiea mea asupra culpaşilor va fi resultatul drepteţeî, dea­
Ciea voi convoca consiliul ca se judece În publică această a­
fa<;ere a Statului. Dâ, în numele meu, ordinul a se aduna
Consiliul chear astî�i, chear indatâ în salonul Cremlinului,.
eal' tu prepare pe giudecâtorl. (Se du<;e.)
SOFIA.
Me ducă se esecutesii ordinul Tzarului meu. [�e. du�e.)
IURI. [Vine din partea oŢJUBsâ.]
Ge fatalitate ca planul meu, urdit cu atâta prudenţâ, sâ- 88"
nimicească de catastrofa politicâ cu Hanul Tatar, prin care­
s'a amănat, poate pe tot deauna, a mea ferieire l Ve soartâ.
me aştepta, deacâ din gearule SofiI reuşam a elibera pe
Elena, astă �inâ şi singurul oget a dorinţeî mele. Ştiii ci
Bisuntina ar fi qvalificat de tradare a mea faptâ filantropâ,
dar recompenssa mea ar fi fostii amorulă care ea mi a
giuruit de o scapam cu fiiul el! Totuşi amorul mâ insuflă
o nouâ speranţe, mă voî aplica se nu perd Încrederea Tza­
ruluî şi la <;ea Întei ocasie se realises unica me dorinţâ,
Amor şi fortună 1 Îrnprumutaţiroî a voastre arme vincitoa­
re, ca se triumfesii sub a voastrâ umbrire. Fel'i<;e de mi­
ne, când voi putea culege fructulă suferinţelor şi a constan­
ţei mele.
Dar cacca 'I'zarina,
4*
\
[28]
[ '1 '
"1
SE
al
ci!
28
SOFIA şi lUR!.
SOFfA.
Cum Iuri ? Favoritul meu pajii ! Se vede cII credinţa cH1'1.f a
ta 'l'zarina te a reţinut aige, şi te-a împedecata calca pe urme­
le Hanului Tatar? Întru adever sum recunoscâtoare unui as­
semene actă loială, şi me cred îndatoritâ ai da publica mâr­
turie de lauda.
TURI.
Aşi bate joc de Jlge1 învins nu este marturie de o inirnâ
generoassă, şi Tarina mea ar putea a se multemi de acestă
triumfă care înalţă numele ei şi Întemeease a sa înriurirj, în
inima Tzarului �ii adaoge respectulă Moscvei.
SOFIA.
<;:ea care mal mult ambitionesu este ca natia se recu­
noascâ a mea dreptate. care recompense credinta şi pedep­
seşte felonia; şi asta voi astâ�i se se apli�e pe capul cre­
dinciossuluî meu pajă, la care spetaeol poate se fie faţe şi
a sa �ina. drept suvenire a faptelor �e ea a produssii prin a
sale artifiţij.
IImI.
Fie şi ageastâ faptă deamnă de o Bisantinâ, a�tept cu re­
signaţie capetuI tortureî mele. (Se dUge].
SOFIA.
Neprişepum] june I Lasse pe Tzarina sa câtre care il lea­
gâ respectulă şi recunoştinla, ce dâ preferenţa unei ve­
netica I
Astei lovire va sătura a mea sete de vendetă, mergu se
prepară pe Tzarul.
[29]
%
� ." ..... ' .
�,:;f.�·(lnfâzzoseal'e carcerea cu ptt.zzine si ordiner« rr<aliUe, p�
. masa se află o carte bisse1'i<;ească.)
j
�'
DIl\HTH.i. (Sede pe unii scau.nil).
în lacrimî şi în suspinurî se strecoare �ilele mele! :JfoaI:­
tea m'a· despărţit pe tot deauna de unu bunii pârinte' <;<{
era amorul şi gli)riea Moscvel l Eal' tiraniî mei, mai cru\lr
de moarte, me despărţescîi de o mamă �uioassâ! Nu am al­
ta decât suvenirul fragidei mele junete, când sub auspiţii­
le unui pârinte, me deprindemă în artele de oştean, ca se
apără patriea şi se sustin onorul familiei în câmpul <,;e1 În­
tinsă, ear amu nu mi s'a lassat de cât istu îngustă locaşii, de­
cât dorulii maîcef, şi astă carte sântâ unde's înregistrati mar­
tirii carii a pătimit pentru stiuta lege şi dreptul; asemene şi
eîi, victima alu .ambiţiei, sufer grea rnartirie,
De aşi putea se me esplică cu tirana mea, ca si'I giur, şi sti
dau inscris câ abdicii la drepturi ce amu sânt motivuli1 sclâviel
mele, aşi cere se me trimată cu oastea spre a combate pe
Tatari, şi prin sângele meu a rescumpara libertatea seaii
moartea, câ mama mea m'a învăţat cum cii virtutea �i Încre­
derea în Dumnedeă aducă recompensa după suferinţă.
Me ducă în ehiliea mea se me mângâi cu <ţel de sus, u­
nicul meu conf dent, (Se dn/;e,]
Cl'eazza Cnmliuulll'i.)
ANCA, V ASILI
YASILI.
�faI spuneml, buno Anco, despre- a�el june cUJ:e au-dii c1\
[4J
,
'"
,� .... ,.�
.-�'� .
[30]
,
I
L
-r
-
- 30-
elite închisă susfi în Castelă. Sermanull poate are şi elă ma­
mă, poate sufere şi este lipsită de nutriment! Mi s'a spusă multe '
istorisiri de copii nobilî furaţi de Tzigani, şi mistuiţi prin
pădurî, unşî pe faţâ cu funingine ca se nu se recunoască,
încâtă sermaniî de nevoie se deprinsese la ciocană şi ealăii.
Apoi de şi ai�e nu avem assemene barbari, nu întelegu de
�ea l'a închisă acolo pe a�el june? Cumu a�i dori ai da unii
agiutoriu I Oare cumă se facu?
ANCA.
Unii copilă ca tine, nu poate fa�e nimica ferâ agiutorulă
pârinţilor, şi mă temii câ ii ar fi rânduitu închiderea acelul
june.
VASILI.
I
1:
I
,
D eacâ eliberarea sa de la pârinţiî mei atărnâ, apoi îndată ma
voi arunca la picioarile lor, şi voi ruga atâta pilnâ vor elibera
sJ pe bietuliijune! Dar pânâ atunce oare nn l'aşl putea ve-
r2 dea macară unii pică ?
al ANCA.
Asta atârnă de la D. Pleştiefîi. Deacă ilii vef putea îndu­
pleca de a satisfa<;e a ta curiositate inocentă.
VA SILI.
<;e norocire, eacca elă vine I
PLEŞTIEF si Qei de mai ·1taint�.
VASILI.
Câtu ma bucurii a te vedea în istu momsntă.
[31]
.... fi-
PLEŞTlf1.;F',
Bille fa<;I câ nu uiţi amorul �e am pentru fiulă 'I'zarulul
meu, când erai pruncii te purtamii în bratele mele. ear amu,
te conservă în inima mea,
VASILI.
Deî a�a d!lmi a�i o nOU6 dovadă de at;est amorti.
PLEŞ'l'IEF,
�um gata a face câte'mî sunt prin putinţă. Qere 'I'sarule 1
VASILI.
(1""­
l
Nimicii mai uşoră, acolo în a<;el turnii se afla închisă un
june c;eva mal mare decât mine, eu il aud uneori gemînd şi che­
mând, dar nime i răspunde, aşi voi se aflu causa suferintei sale;
şi ca un fiu a TzaruluI se raportes pâriutelui meu, care nesmin­
titii a ordona a se elibera şi a se trimete la pârinţiI seî, ear
mai alesii a se pedepsi a�el t;e a căşunată astâ nedreptate.
PLEŞTIEF:
Sentimentii foarte', demn de o inimâ nobilă, eu te VOlu
dUl)e pe unu minutii, numai ca se cunoşti timpuriu suferin­
tele omeneşti, (Luândulu de mînâ se ducu amăndo�,] :
[4*]
[32]
,
SE
X2
al
.
4iJ
. '
- 32
CARQERE, DBlITRI.
[Dim,ttri, do)'m�'ndit pe scauni; se trezeste la 6'lmetulil elin
afarei.]
DIl\IITRI .
<;e aud? Amar mie! Asta nuî oara car<;erarului ca simI
aducâ merinde, poate YÎu �e mă ducă la moarte! r Spii riet
se tupiieoea îl, tin ung"""'di.)
PLEŞTIEF ŞI VA SILI. [Cu Strelitzi înarmatzi.l
DU,uTRI.
Lasaţimâ ! - Las?ţimâ, ca se mai trâescă, a uşide în carce­
re fârâ giudecatâ nu este loeal, daţemî o spadă ca se c;ercâm
soarta armelor.
VASILI.
Arma mea este inocenţa, nu vinu ca fiiul Tzarului se te
pro vocîi, c;e ca. un jhne se înpart a ta soartă seaă macar-îi
a�i voi a o uşura (Îl ea intr'o pa1·te.)
Ca se arât cât impartaşescii a ta soartă, am de<;idati1
a râmânea aice cu tine, a nu eşi din Crem lin de cât cu tine,
seaă numai mortii !
DIMITRI.
Sentirnentii nobilă, dar străinii între ageştl muri!
O amice generoase! Cum potă eu admite ca � inimă aşa
de virtuoasâ ş�ino�cntâ se sufere o osîndă nemeritată, Urmease
destinulă care te cheamă la unu viitor glorios. eu de soartă
condemnat, voi închefea Qiua mea înaintea sârei!
VASILI.
Nu) frate, tu nu me vei întrece în puterea sentimentulul
, /
r
�.
[33]
- 13 -
de amiciţie, eu r�mânu lângâ tine, şi asta voi declara Mi­
nistrului.
(Cătrâ Plestief tare).
Eu ve sum recunoscâtor câ mi'aţî adus Ia fratele meu, nu
frate de un sânge, <;e eu voi sei fiu frate a suferinţelor sale, eu
râmân cu dânsul aice. Dute şi spune Tzarului câ in locii
de unul are doi prisonierî în Cremlin, şi ni<;i o forţă nu me
va despărţi de dânsul l
PLEŞTIEF.
Amarn mie ce fa<;i Tzarevi<;i? Tu per�i, pe acelă <;6
voeştî al apăra, dar şi pe mine carele amă cutesată a te a­
du<;e Il.ir;e în contra ordinului supremii.
VASILI.
Fie, <;e va fi 1 Doi prisonierl sunt pentru unu Tzaru mal
pre\no�I de cât unulă :
(Plestie] disperat se dUQe, ear jUITI.ii se înbrăzzosaze).
l Apartamentul Sofli J.
SOFIA. {Intră intartata).
Nu invanii a fost prepusurile mele că Pleştiefii e subgiu­
gatu de amorul neamiceî mele. A<;este mi le-au adeverită
esploratorul, vedă că vine amicul meu. En se audă vestea.
�e'mI aduce,
SOFIA şi unu ESPLORATOR.
. SOFIA.
fie ştire mi' adu<;i?
[34]
.--------c�---------------- .. _- �-�. - ·�----------------------"fE.
- 3.( -
ESPLORATOHUL.
Tzarino, arnii descoperit câ Elena \li Pleştief înpreunâ cu;
Tzarevitz (jel june a întratii in turnul CremlinuluI, de ace­
ea vin se te avises.
SOFIA.
Cumă r a călcată Gvardiile supremulă meu ordinii ? Co,....
meudantul se fie săneţată, ear Streliţit trimeşi la Sibiră,
ESPLO RATORUL.
Amândol jurul şedă la unu 10c11 şi Tzarevitz nu voeşte,
a se despărţi de prisonierulă !
SOFIA.
SE
al
Cheamă pe Pleştiefu se vie indatâ ai<;e.
(EsploralO1'ul se dUge).
Eacca resultatul indulgenţil mele de nu amii ordonat a 80·
de capita �elii intel şerbii r;e s'a abătută de la voinţa mea l
Dar resursele mele nu sunt încă esaurate; de Pieştief ama
încă nevoie, de ar;eea îl vof menaja şi îl voi înlesni de a
direge sminta ce a comisă, tot pentru a�eea Elena eterna
causâ a supărârilor mele.
PLEŞTIEF şi SOFIA.
SOFIA.
Eu ştiu că Ministrii nu au inimă, că. sunt 8ur�i la yo�ea
[35]
- 35
'Omenirei, apoi unu veteranii ca tine, cum te ai înduplecată
câtră Itele de mai nainte abateri a mai adâogi o nouă com­
plicatie? Şi care ar putea se alM nişte resultate funesta!
PLEŞTIEF.
Tzarino! Eartâ dacâ eu nu sumă din a<;ii Ministri cariI
'Su0i la voacea inocenţii se potii face partaşi de orime l 1n­
telnirea a doi juni sub a mea priveghere, nu aduce Statului
ni<;i unu periculii.
SOFIA.
Nime nu poate respunde de viitoră; de a<;eelt, eacca modul
prin care se vor paralisa consequentele <;e nu între în pla­
nulă meu.
cI da, o fiola) Eacca acest licvorii narcoticii, dulce la gustu,
administrease'l la amândoi juni, şi când vor fi bine acufun­
dati în somnă, pe Vasili se'l transportesii în apartamentul
meu, eal' Dimitri se remâe în turnă. Lui Vasili, când se va
tresi, şi se va vedea ear singurii, întrebând de Dimitri, vei
respunde câ nu ştii nimica, că el a visat s<;ena care pretin­
de câ ar fi urmată, şi în istii medii se va repara smita,
PLEŞTIEF.
Vedii că de a eşi din istu labirintii, modul <;e ai imagiat
este unică, şi eu me ducă se'l pună în aplicaţie. [Se dUge]
SOFIA.
De aşi vedea mai degrabă pe Vasili în bratele mele, ,i
de Dimitri se nu audii ni')i o-datâ ! (Se dUge).
.J
[36]
"
f
f
SE
al
�I
.z
t Cabinetul Tzarului. Tzarul înt1'ănd repede 1.
TZARUL.
Cum toate se precipitease în astâ lume 1 Un val mânâ pe
�Itul până când riul se scufundă in Ocean I
Interessulă <ielU mare a Statului cu Tatari}, spre gloria
lfoscvei l'am finit, oare mal greu se'mî fie a pune la cale
interessulă casnicii ! Concursul încungiurerilor straordinare a
adusă starea de faţă in grea complicaţie, deacâ nu o vOI lă­
muri eu, poate se nască un viitorii care va resturna şi va
nimici <;ele <;e am urdit, Anticitatea din scripturi sânte şi
profane a lasat esemple barbaţilor de Statii care mai 'nain
te de toate a preferat binele publici! şi a sacrificat chear fa­
milia lor! De<;r <;e mai balansesii ? Brutusfi J:ntel şi a<;elii
al doilea mi-a insemnat calea! Nu inima p�rintcascâ, <;e bi­
nele Statului se fie a�I giude şi esecutorl :Mai alessii câ a�i
se cuvine pedepsi două crime, acel de Les-Maiestate şi acel
cornissii cntre unu şefii de familie, şi a'mî conserva amorulii
Sofiî <;e este mângâerea şi rademul bâtreneţelor mele. Aşa dar
sorţile sunt aruncate, se nu î:nter�iu a culege a<;ea mar favo­
rabilâ, l cheamâl Heroldul Statulu! 1 se anonsese deschiderea
iualtuluI giudeţă.
�®��� Ul1a�)�
TZARUL şi HEROLDUL
TZARCL,
Adunatu-saă toate corpurile Statului, ŞI represcntanţil lui?
BEROLDtJt.
Sala �a mare s'a umplută de dercgâtorl ofi\ialI, �i piat:'
[37]
TZARUL.
h -
37
'palatului este încungiuratâ de unii numeroasă popor ii care cu
'neJ'(lbdare aşteaptâ deslegarea Consiliului Ministrilor şi a
ta&upremâ- sancţie.
,;Fâ cunoscut 'I'zarinol şi curţel sale ca să se adune în giu­
rulu ei eu toată parada, Câ eu nu voI întărdia a veni acolo.
HEROLDUL.
" .Me duc se esecutesă ordinile suverane a TzaruluI meiil
(Se duce J
TZARUL. [Singui·.]
Asttl�I nu sum alta decât Tsară a Moscvei. ca a�esta se
lucresii, înlâturând toate alte sentimente şi neputinţe omeneşti
Puternice l)culc! întăreşte inima mea, şi dil lirnbeî mele elo:
quenţa de a putea convinge pe impuşi! meI de dreptatea mea,
câ chear sentimentele mele le supun binelui publică întârit de
aceastâ deşisie mergii se o pun în lucrare ca s � aret câ bâ­
trâneţele nu a lângc�lit simţul meu de dreptate. (Se dn�e.)
���n� ���
SALONUL DE P ARADÂ.
(In sunetul unei ?nusirJ ,) la sordina, defilease cortejui si
dl'egâtorii Statului. V1'ne fl}10, Tzarul si se asease pe 'l'1'mdl
lt'/,nga dai/sul alăt'UI'e Sofia.]
'1'ZARUL.
(Cittrii Adunare.)
Credincioş! supuşi ai meI! În cursul domniei mele, Mosc-
5.
J
[38]
.oi' e'
s·
-" ....
,
I
1,
•
l-
I
., I
SE
al
l
)
88 -
va a cercat a mea dreptate şi zelul pent-u binele StatuluI.
toate �ele-alte consideraţi! erau străine politicef .mele, 'darii C3
Autocrată anulesii astigI încheIerea ConsiliuluI provocată de
personale intrigi!
Bunătatea mea a fost înalţat pe nepotul m�ii Dimitri la rangul
supremă, urgia mea l'a destins de pe a<;est gradu, pentru ca .
eIU se aleasa cu muma sa spre a mă oltragea. Facemă binele
la a<;iI caril ni iubescii, oare cuvine-se deasemenea a se purta
dltre <iiI <;e ni urescîi şi ni ultragease ?
Elena şi ruulii ei se tâourâ nevrednişî umorului meu şi ti.
graţii domneşti. Dimitri de astâ�i înainte nu va mal purta tit­
lu de marele Cneasă; numele seu se nu se pronunte în ru­
gâ9iunil� biserieeştl, şi închissoarea lut în Crem lin şi d� amu
se asig·i.irese pa<;ea politică şi casnică ! De astâ4I proclamă pe
Vasili de Tzar clironomii a TronuluI Mosevel. Elena se fn­
tre la Monastire, eal' pe partisaniI el sâ se trimată la Sibiră.
CURTEA.
Gloriee dreptatii Tsaruluî! ' Se trâeascâ Vasili! Tl!Ial'ul
viitor!
POPORUL.
Se trâeascA Vasili Tzarul nostru <;el june!
'l'ZARUL.
ştirI câ acest Iletil va rumpe legâturile de ami9i�ie persona.
�"
[39]
- 39-
le cu Domnitorulă MoldoveI! Dar acea ce nu poate astâd]
uni simpatiea, mal tân;liii va opera politica care mineşte
Moscvei un mânossii viitor!
[Şi <4ea de pe urmâ.]
TZARUL şi HEROLDUL.
HEROLDUL.
Strălucite Tzare! Piatza Cremlinnluî s'a umplut de ună
poporii întârtat. Toţi compiângii soarta osăndituluî june Di­
mitri şi profereasâ �ele mai grele imprecatii asupra 'I'zari­
nel <;e o considere de urditoarea agestui adu tiranică. Vin
se ordonaţi a se împrăştie turburâtorii prin forţa inanuatâ,
spre a nu spori în o publică rescoalâ?
TZARUL.
Măsura de a înfrâna patimile poporului dc-s -drcptul prin
forţa, l'ar putea mai mult întârta; mai bine este a se li\Rsa
se ee resufle în vocîferaţîî, şi apoi: lâturalnicii ai tâc nervelc fu­
rii prin arestuirea capilor) şi a lor îndepărtare ea se se eserci­
tese la Sibirî; cu venatul fiarelor selbatice ::;pl'C amal spori
venitul visteriei prin tributulii de sarmu-l. [Se auae dm a­
fard mare sgomof de voa9tl a barbatzilm' si It mamecor aespe­
rat�l·
B:EROLDUL.
Augi TzaruIe! răcnetele poporuluf întartat şi a mame­
lor desperate : Numele august a Tzarineî prin imprecatii Ri
ocârî se osândeşte la eternă defăîmare l L Tza1'1tl intristnt iei as­
cunde fazza în mantia sa J.
[Cortina cade).
--- ... _���
J