[1] Organul 50ciBtăfBi 5tiintificB şi LitErarE DIN IAŞI An. XXV (jubilar). Ne. 1 şi 2 - 1914 ROMANII ŞI UNGURII DE A.D.XENOPOL Cea mal mare nenorocire ce s'a abătut pe capul poporului rornîn a fost aşezarea Unguri­ lor în Hominia, de unde Intinztndu-se au cu­ prins şi ţările din stînga Tisef, vechea sălăşlu­ iată a poporului romîn. La început cucerirea maghiară respectă drepturile Ramînilor; cu tim­ pul însă, se ingreule tot mai mult apăsarea pînă cînd la sfîrşit Romînil fura lipsiţi de toate ele­ mentele lor organizatoare şi de apărare a na­ [ionalităţci lor: nobilime, voevozî, cnejî, pro­ prietate, dreptul de a lua parte la adunările lă­ r ii şi organizarea de armată. Termenul de io­ băgie, care în vechime Însemna cu onoare pe militarul romin, decăzu la acel de şerb, stare în care fuseseră reduşi toţî membrii poporuluî romîn din ţările supuse Ungurilor. Horninii cău­ tară să redobindească situaţia pierdută prin mal multe revoluţii, care se r epetară de multe orf în decursul secolelor; dar fură toate strivile prin alianta Între popoarele domnitoare ale a­ celeasî regiuni: Ungurii, Secuiî si Sasii. Cu cît Rominil se incercau să scape de' sub' obijdui­ rea în care trăiau, cu atit mai mult se îngreu­ Iau lanţurile ce-l Ierecaii ; aşa că pe Ia sîirşitul [2] 2 A. D. Xenopol sec. XVIII-lea ei ajunseră Întocmai ca vilele, nl�­ mai uneltele de muncă ale popoarelor domni­ toare, îără a avea nici un drept altul de cît a­ cel al simbriei pentru munca lor. Revoluţia lui Horia, Cloşca şi Crişan din 1775 avu de efect a înlătura cel puţin pe hîrtie starea de şerbie, şi mai ales prin Hominii uniţi cu biserica ro­ mană, cîţi-va tineri putură să se dedeîe învăţă­ turilor şi să devie pentru popor nişte Iacle de lumină. De atunci începe mişcarea de ridicare a poporului romîn din ţările de peste munţi. In acest răstimp Romînii din principatele Moldovei şi Munteniei căzuseră şi ei tot mai a­ dînc sub Turci, Greci, Auslriaci şi Ruşi. Clasa lor conducătoare se desorganizase cu desăvîrşire şi dacă se mal menţinea simţul naţional romi­ nesc era numai cit în pătura neconştientă a clasei ţărăneştf. Romîni'i de ambele părţi ale Carpaţilor nici nu ştiau unii de alţii şi apol chiar daca ar fi ştiut, la ce le-ar fi folosit pri- -: veliştea de desnădejde, de chin şi de suîerin ţă pe care o iuiătişau în ambele regiuni. Pe cînd insă în Transilvania începu a li­ cări un soare oricît de palid prin nouril cel groşI al apăsărel maghiare, Romînii din Prin­ cipate începură şi ei a se deştepta la viaţa na­ ţională şi dobîndiră în urma revoluţiei greceştl şi a contra-revoluţieiromîne din 1821, odată cu domniile naţionale, şi putinţa unei vieţi mai po­ trivite cu felul lor d� a fi. Cu toată deosebirea soartei Hominilor de peste munţi şi a celor de dincoace, în trăsă­ turi generale' istoria lor seamănă foarte bine la ambele trunchiuri: după o apasare seculară, zo- rile redeşteptărel, \ Inceputu rile acesleî \ nuoi faze a vieteî po­ porului rornîn fură Însă foarte grele, căci în principate apăsarea rusească care inlocuise pe [3] Romtnit şi Ungurii cea turcească se opunea şi ea desvo1tărel spiri­ tului naţional, iar peste munţi autonomia Tran­ silvaniei care punea această ţară sub conduce­ rea celor trei naţii privilegiate impiedeca si aici -desvoltarea poporului romîn. ' La 1848 se făcu însă o revoluţie în ambele regiuni locuite de rominî : In Principate revo tu ţia fu îndreptată mai ales contra Rusiei şi a legiuirei introdusă de Ruşi sub numele de Re­ gulamentul organic, care legiuire dădea foloase numai clasei boereştl străină şi Instrăinată, iar baştina poporului-ţărănimea-rămînea inge­ nunchiată sub cele mai grele poveri. In ţările de peste munţi, Hominii se răsculau în contra Ungurilor cari vroiau să-i smulgă de sub guvernul austriac şi să-i treacă de-a dreptul sub acel unguresc. Soarta acestei revoluţii fu cu totul deose­ bită în ambele regiuni: în Ţările Romîne cafu inăbuşită de Turci după stăruinţele Husiei, iar în Transilvania ea fu biruitoare. mai ales prin întervenirea Rusiei, care zdrobi revoluţia ma­ ghiară. Ar fi fost deci firesc lucru ca rornînii din Ardeal să se fi îndrumat spre o stare mal bună şi acei din Principate spre una mai rea. 'Intimplarea însă, care joacă un mare rol în desfăşurarea soartei omeneşti, schimbă lu­ crurile de-a totului tot: schimbă şi îndreptă spre progres Principatele Muntenia şi Moldova şi afundă în prăpastie pe Homlnii de pesle munţi. Lucrul se făcu prin intervenirea a două seri) de împrejurări exterioare, care hotărtră aceste schimbări. Amestecul lui Napoleon III în 1"ăS:'1- rit şi lupta lui biruitoare cu Rusia aduse eman­ ciparea poporului rornîn din Principale, de a­ suprirea ruso - turcească şi îndrumă unirea Muntenieî cu Moldova prin congresul din Pa­ ris, convenţia din acelaş oraş şi alegerea lUI Alexandru Ioan Cuza de domn al Principalelor [4] A. D. Xenopol Unite, care la 1862 realiză unirea desăvîrşită şi, introducînd un şir de reforme adînci, puse teme­ lia ltonrîniel moderne. Edificiul ce fu încoronat la 1866 prin dinastia Casei de Hohenzolern care puse pecetea pe unirea inîăptuită şi dădu dru­ mul puterilor ţărei spre o puternică inalţare. Chiar in anul cînd Carol 1 de Hohenzolern inaugura în Romînia, reîntremarea statului, Au­ stria perdea faţă cu Prusia marea bătălie de la Sadova (1866) şi era aruncată afară de conle­ deraţia Germaniei. Ungurii, folosindu-se de mo­ mentul de slăbiciune al impărăţief sub care stăteau de la 1669, cerură guvernului Vienez împărţirea monarhiei Austriace în doua părţi, constituirea unei nuoi forme de ocîrmuire : du­ alizmul care să împartă intreaga împărăţie în două : una supusă Austriel, alta Ungariei. Un­ guril mai cerură întruparea Transilvanieî în Ungaria, lucru la care Austria neputindu-se im­ potrivi se hotărî să cedeze, şi astfel Romînil a­ junseră a intra sub stăpînirea deplină a popo­ rului maghiar. Pînă acuma îusescră tot sub Un­ guri, ba mai bine zicînd su b cele trel naţii ale Ardealulut : Ungurit, Secuii şi Saşî ; dar Tran­ silvania fiind principat autonom, rcrninil ascul­ tau numai de Unguriî ce locuiau în Ardeal, far nu şi de cel din Ungaria, pe cînd acuma fiind inglobaţl în regatul unguresc el aveau de stă­ pin] nu mal mult' fracţia de Ungurl din Ar­ deal, ci întreg poporul unguresc. De atuncî inainte încep pentru rornîniî din Transilvania, o eră nouă de suierintt prin rap­ tul că Ungurii ştiindu-se puţin! la număr: 8 milioane, din care � milione sînt evrei maghi­ arizat), el vroesc să şi-! mărească prin desnaţi­ onnlizarca silnică a poporului romin, scop pen­ tru care el nu vor cruţa nici respecta nicl un drept, încît poporul. romin simţea adăugîn­ duse pe lîngă apăsarea materială, care caracte- I J [5] Romtnll şi ungurii 5 rizase pe vechea ocîrmuire autonomă, încă şi primejdia peireî sufletului său, ameninţat de copleşirea ungurească. Pînă aici decl găsim o deosebire în dezvol­ tarea ambelor grupe de Romtnt : cel din Prin­ cipate merg spre înflorire, cel de peste munţi spre o situaţie din ce în ce mal desnădăjduită. II Ambele grupe de Horninl începuseră încă în timpul de cînd zăceau sub apăsare a-şi desvottn mintea şi a întări în sufletul Jor simtimnuu l naţional. Se înţelege că în îoastele Principate­ Unite, În statul Romînia, cultura mergea cu paşl mai repezi de cît la rornînil ce îneă nu scăpa­ seră de sub jugul apăsător al Ungurilor. Ro­ mînif din Rornînia unitară mergeau tot mai re­ pede către lumină şi civilizaţie. După unirea principatelor şi domnia plină de roade a lul Alexandru Ion 1, care puse temelia uneî Romi­ nil moderne, organizmul politic,. cel naţional, dezvoltarea economică SI culturală luară un il­ vint din cele mal strălucite sub domnia lui Ca­ rol 1. Hăsboiul din 1877-78 aduse neal irriarea încununată în curînd cu regalitatea; sporirea necontenit crescătoare a avuţiilor ţărei, unită cu înflorirea mintei romlneşll, duse în curînd sta­ tul rominesc la o mare înalţare pe toate tărî­ murile şi făcu din el un organizm politic căru! ii lipsea nurnal conştiinţa puterei lui latente pentru a lua aicl în Orient locul ce i se cuvine. Romînil din Ungaria o duseră mal greu, căci avîntul lor spre cultură Ie era totdeauna împedecat de lupta contra.Iendinţeî de maghi­ ar izare, El nu puteau decît prin sîocţăr) uri­ aşe Să-ŞI dezvolte viaţa lor materială, care cu toale aceste piedici ajunsese la o neaşteptată în- [6] A. D. Xenopol îlorire. Cît despre cultura lor intelectuală, ea se maniîestă mal ales prin ascuţirea ideel naţio­ nale şi răspîndirea el în loate straturile socie­ tătei, ba mal mult chiar decît cea ce se făcuse în Romînia. Si era firesc lucru să fie asa, în­ tru cît lupta dusă în fiecare zi, în fiecare ceas pentru păstrarea naţionalităteî trebuia să întă­ rească tot mal mult simţimîntul naţional. Prin urmare, nu se poate tăgădui că popo­ rul rornin în naţionalitatea lui se înalţase pe o treaptă însemnată în cultura şi civilizaţia în­ treguluI Săli şi era natural ca el să nu mal poată sta pasiv şi nepăsător sub povara apăsă­ ref maghiare şi să caute a se emancipa tot mal mult de sub ea. Cu cît însă Ungurii vedeau ten­ dintele rominesti că Ieau o mal mare încordare, cu atît stringeaii mal mult şurubul apăsărei în cît lucrurile ajunseră în curînd la un paroxism care trebuia să schimbe situaţia respectivă a celor două popoare. Romînia cu toale că simţea durerea fraţi­ lor ei de peste munţi răsîrintă în sufletul el, pu­ lea numai cît să geamă în ascuns, dar era ne­ voită Să-ŞI inăbuşe durerea, căci nu o putea să o maniîesteze în afară de cît prin protestări de ziare, prin întruniri, discursurt şi alte arătări private. Ca stat ea nu putea să facă nici un pas in apărarea neamului el, ameninţat cu moartea de un neam străin. Pricina acestei retinerî a statuluî rornin li­ her faţă cu rominii subjugaţî venea din intra­ rea de la 18G6 înainte a acelui stat în sfera de ascultare a politicet germane care în curînd du pă bătălia de la Sadova se apropie iar de A­ ustria pentru a se alia iar cu dînsa în 1879; iar în 1883, atrăgînd \ şi pe Italia în legătură să constitne marea constelaţie politică numită Tr.pla Alianţă. Statul care se\ folosise mal mult din a­ ceastă alcătuire politică fu Auslro-Ungaria Care [7] Rommit şi Ungurii 7 trase din situaţia el precumpenitoare în Orient . un drept de supremaţie asupra Romîniel libere, manifestat atit printr'o exploatare economică a acesteî ţărl, cît şi printr'o combatere cît se pu­ tea mal energică a tuturor tendinţelor şi de mărire. Dacă Romînia putea obţine neatîrna­ rea prin tratatul de la Berlin, regalitatea în 1881 dacă izbuti să respingă pretenţiile Austriace a­ supra Dunărei, dacă putu să lupte econorniceş­ te contra tendinţei Austriei de a nimici expor­ lul către dînsa şi de a spori la nemăsuratele importul Hominiel din Austria, toate aceste iz­ bînzt fură datorite Iaptului că Germania ne spri­ jinea stăruind la Austria ca să mal rnicşureze lupta el cea înverşunată contra RomînieL Bine înţeles că ajutorul Germaniei se în­ tinse nu mal cit asupra Hominieî libere, Iar Ro­ miniî din Ungaria erau cu totul jertîiţi politicel de maghiari, căci Germanii aveau interes de a menţine pe Unguri tarl în fruntea statulu! Au­ striac în care Germanii perduseră precumpăni­ rea pe care o avuseră mal înainte. Prin aceste imprejurărl se explică pentru ce Romînia trebuia să tacă si să nu sustină prin nicî un cuvînt macar pe 'fratiI el de peste munţL Se vede decl la ce incurcală politică con­ dusese inlăntuirea evenimentelor. Romînil din regat erau cu sufletul impărţiţl: pe de o parte cu inima zdrobită de suferinţele fraţilor Arde­ lenl, pe de alta cu gîndul înlănţuit de partici­ parea for la Tripla Alianţă, care deşi le asigură într'un Iehu existenţa, periclita prin stăpînirea maghiară asupra unei părţl din neamul lor e­ xistenţa acesluîa. Dacă Hominii vroiau să tră­ lască în parte trebuiau să fie în bune relaţii cu mădularul Triplet Alianţe numit Austro-Ungaria. Dacă votau Să-ŞI mintule partea cea mal insemnală a lor, cea din care se zemislise chiar [8] [9] - - Cetatea Iaşulul, Capitala Moldovei, În 1686 (azi Palatul Adrniuistrntiv). Gravură din opul german "DescI'Îerea războaelor puterilor creştine cu Turcii şi 'I'atarii ", tipărit la Augsburg 1701. [10] 10 A. D. Xenopolţ statele ce dădură naştere Hominiel, trebuiau sI: Ieasă din sfera de influenţă a Austro-Ungariei şi deci să lovească pănă la un punct în scutul ce-i ocrotea Tripla Alianţă. Din această greutate îl scoase încă desfă­ şurarea evenimentelor. Singurul mijloc real de îndreptare a situaţiilor rele create de istorie şi în contra căror vointele individuale omenesti se sfărîmă şi se doboară. ' III In 1912 isbucni războiul celor patru state Balcanice aliate contra împărătieî Turceşti. Ro­ mînia se gîndi îndată la urmările acestui răz­ bOI în cazul cind Turcia ar fi învinsă. Se ivise părerea că Romînia ar fi trebuit să mobilizeze armata pentru a împiedeca izbucnirea războtu­ lUI, sau pentru a sili pe Bnlgari, agenţii lUI prin­ cipalt, la nişte compensaţii teritoriale la graniţa Dobrogeană. Austro- Ungaria însă care părăsise cu totul pe Turci se gîndise a-şi menţine auto­ ritatea în Balcani prin întărirea bulgarilor şi . sili pe guvernul rornin prin trimeterea la Bu­ curesti a ministrulul săii de externe ca să se lepede de ideia mobilizăreî şi să Iese a porni pe bulgarl şi pe aliaţiî lor războtul contra î.npărăţiel Mahometaue..îâgăduindu-l că la în­ cheerea păceî se vor ţine in seamă cererile el. Această intervenire a uriel puteri din Tripla A­ lianţă avea aerul unui ordin de care Romînia crezu că trebue să asculte. După războîul per­ dut de Turci, .conlerinţa de la Petersburg în­ cuviinţă Rominiel o' rectiîicare de graniţă cu totul ncîndestulată, căci deşi i se recunoscuse ccvtateav �ilistra, totuşl,\perim�trul. din jur�11 aces: tel cetaţi era aşa de ingust in CIt poseslUnea el nu era de loc asigurată. Statul rornin neputînd face alt Iel, se hotărî a primi cesiunea făcută [11] Romlnit şi Ungurii 11 si trimisese chiar o comisie la fata Ioculuî care să fixeze acel perimetru, pe care' delegaţii bul­ gari se sileau a-l reduce cît se poate mal mult .. Pe cînd se desbăteau aceste chestiuni, se iscă un noii războiu, anume între Ioştiî aliaţî, de la împărţirea pătnintulul cucerit de la Turci, Bulgaria vroia să Iee tot ce se dobindise În co­ mun; să constitue o Bulgarie mare care era pentru Hominf cea mal mare primejdie, căci Bulgarii arătaseră tot deauna scopul lor de a relua de In Romînia provincia Dobrogea, ce-l îusesă anexată prin tratatul de la Berlin. Bul­ garia nu avea nici un drept asupra acestei părţf de pămînt care fusese luat de Huşi nu de la Bnlgarl ci de la Turci şi dală Romîniel, în schimb pentru pămîntul adevărat rominesc al Basarabiel. Dar Bulgari) pretindeau că Dobro­ gea era ţară bulgărească şi VOIatI numai de cît să o ree inapol, celace ar fi putut încerca în cazul cînd ar fi confiscat pentru el toale terito­ rile cîştigate de la Turcl prin lupta dusă cu a­ liaţil lor. Hominil aveau deci cel mal mare in­ teres ca Bulgarii să nu răpună pe Grect, Sirhl şi MuntenegrenL Cînd se declarase războiul a­ liaţilor cu Turcii ar fi fost gre (1 ca Bomlnia să intervină fără să nu fi luat asupra el un rol uricios, ca cel de a apara indirect pe Turcia con­ tra popoarelor creştine care vroîau Să-ŞI elibe­ reze pe îraţiî lor de sub apasarea păgînă. A­ cum însă în noul războl dintre aliaţi nu mal era vorba de creştini şi Turcî, şi Romînia putea Să-ŞI apere interesele fără a mal lovi într'un mare principiu. Austro-Ungaria, însă avea interes de a lăsa ca Bulgaria să se mărească căci întinderea el ar fi slăbit lntăî pe Slrbl, nelăsindu-I să se fo­ losească aproape cu nimic din războiul purtat contra turcilor, pe de altă parte pe Romînia ex­ punînd-o la pericolul dea pierde Dobrogea, cela [12] 12 A. D. Xenopol ce ar fi nimicit existenţa economică a Homîniel tăindu-I contactul cu marea. Austro-Ungaria caută decî a impedica şi de astă dală pe Ro­ mînia de a proceda în contra bulgarilor. Aicl însă era vorba de existenţa Romîniel periclitate cu desevîrşire dacă Bu I garii ar fi re­ pu tat victorie şi în acest nou răsboi, Instinctul puternic al apărărel existenţei lor, vorbi mai sus de cît toate celelalte consideratii si Romînia se hotărî să facil. un mare act de neatirnare, să-şi afirme voinţa în chip neşovă­ elnic şi să declare Bulgarilor că dacă ei ur­ mează mai departe cu atacu I foştilor lor aliaţi ea va interveni. Austro Ungaria luptă din răs­ puteri pentru a sili re Romîni să nu puc în lucrare această hotărîre. Se născu în Bucureşti o Ierbere nemai pomenită şi mai multe zecl de mi! oameni veniră în faţa palatului să ceară mobilizarea armatei. Cînd primul ministru vroi să Ieasă din palat, el fu oprit şi silit să arăte publicului decretul de mobilizare. Un strigăt imens isbucni din toate piepturile: "Jos Austria, Trăiască Romînia." Mobilizarea avu un efect ne mal auzit. In cind zile 600,000 oameni erau adunaţt su b dra­ pel, cu 100,000 mal mulţî cum fuseseră che­ maţi. In toata ţara era un enluziasmu nedis­ criptibiJ. Hiurt de oarnenî ",curgeaii de pretutin­ deni umplînd vagoanele piuă pe acoperişurile lor. Nicî o lacrimă nu porni din ochiul ni­ mărul. Cu taţii zburau la luptă ca Ia o sărbă­ toare pentru ca să scoată ţara din primejdia în care o puseseră Bulgaril, neam despretuit de 1'0- mîni şi cunoscuţi aicl în ţară numai ca halvi­ tari, bragagil şi cultivator! de zarzavaturi. In cind alte zile, tol \acest nomol de oameni era pe malurile Dunărei} peste care trece pe un pod de vase construit in\ şapte ceasuri, şi-nicl nu trecuse saptamina, cînd cavaleria rornlnă [13] Rorntnir �i Ungurit 13 ajunse în preajma Sofiel. Această desvollare u­ riaşă de putere aduse mai multe rezultate bune .. 1. Emanciparea de ascultarea Austrieî. 2. Incheerea tratatului de Bucureştl care adăugi Romîniei 8 rnil de klm. p. teritor-iu şi îl dădea o situaţie precumpănitoare În politica Orientuluî. :3. Scobori Bulgaria la rangul ce i se cuvine să-I aibă de putere mică, conform cu numărul şi cultura poporulut el, tăindu-I aripele spre zborul cel prea întins 'pe care vroia să-I intreprindă. IV Ce efect avu această înăl tare a statului Ro­ min liber asupra situaţiei Homînilor din' Unga­ ria ? Sperau ţele lor într' o soartă mai bu nă cres­ cuseră treptat cu înălţarea Homtniet libere: Unirea, dinastia, independenta, regalitatea, şi a­ cum în urmă, isbucnirea cea uriaşă de putere, dădu RomîniJor de peste munţi o energie în împotrivirea lor, care Insuti puterile lor şi le apropie mult În gînd ţinta după care năzuîau. Dacă Însă poporul rornin se imbărbătă la auzul înălţărel statului romin, asupra Unguri­ lor efectul IU zdrobitor, Ei se convinseră de o dată că dincolo de, Carpaţi crescuse o putere nernan iîestala pină atunci, care devenea un spri­ jin energic penlru Hominil din statul lor şi o amenintare pentru dinsii. Ungurii însă mal �rai:i conslrlnsl si de altă parte. Statele Tripleî Alianţei: Gern;m;ia şi Ita­ lia şi însuşl jumătatea Austriacă a monarhiei Habsburgice cerură de la Unguri să se împace CLI Horniniî din statele lor, cad, situatia Incor­ dală din Ungaria pricinu i lă tocrnal prin rapor­ turile ('i cu Itominil slăbia mult organizmul in­ tern al AustroUugurieî, ameninţată de revolu­ ţia tuturor popoarelor nemaghiare şi o făcea [14] 14 A. D. Xenopol necapabilă de a putea face faţă într'un război eventual primejdiilor ce ar fi ameninţat. Sub aceste două apăsări. acea internă a Ro­ mînilor şi acea externă a Triplet Alianţe, Un­ garia trebuia să cedeze şi primul el ministru îndrumă cu romlnil nişte negocirf în vederea îmbunătăţirei soartei acestora. Acest pas făcut de Unguri era un act de slăbăciune, căcl el c­ raii siliţi să trateze Împăcarea cu Hornlnil cu comitetul lor naţional, decl cu o autoritate căreia îl recunoşteau un caracter politic. Ei recunoş­ teaîi tot odată că rorn inil fuseseră nedespărţiţi pînă, acum, deoarece trătau cu ei pentru îm­ bunătăţirea soartei lor. Cererile Romînilor nu fură exagerate; întraltele el orniseră poate punc­ tul principal care putea să le asigure existenţa, anume creiarea unei universităţî rornineştf în Transilvania, unde imensa majoritate de popu­ laţie este rornină, Iar universitatea-I maghiară. Autonomia naţională la care rominii reduseseră vechile lor pretenţii de autonomie politică tre­ buia să fie înminunchiată în inalta instituţie -culturală a unei Universităţi. Deşi Romînii măr­ ginind cererile lor la mult mal puţin, Ungurii reîuzară să le încuviinţeze. El nu voiau să re­ cunoască rominilor nici un drept în forma ge­ nerală ce făceau să atîrne concesii benevole din partea lor de purtarea cuminte şi cuviincioasă a Romînilor. In discursul conteluî Tisza în ca­ mera maghiară, revine necontenit îrasn : dacă Romtnii vor fi înţelepţi, nu li se vor intenta a­ tîtea procese de presă; dacă 11 nguril vor incu­ viinta Invatarea facu ltativă a Iirnbel romîne În gimnaziile maghiare; dacă raporturile între 1-\0- mîni şi UngurI vor fi nOf/l1alc, el vor putea să aleagă deputaţi în cercurile romîneştl şi aşa mai departe. Ungurii dccî înţdtgeall să încuviinţeze oare care Iavoruri Homînilor dacă vor fi 111U}­ ctumiţl cu purtarea lor. El I1U puteau însă să se [15] Romlnir şi UnguriI 15 arăte mulţumitt decît atunci cînd Romînil s'ar fi lepădat de dezvoltarea lor naţională şi ar fi îmbrăţişat ideta statului maghiar unitar. Aceasta era cu neputinţă, căcî însemna pen­ tru Romînl a se sinucide, a renunta la toată dezvoltarea lor dobîndită pînă atunci prin sfor­ ţări uriaşe, prin lacriml şi sînge şi a jertfi pe altarul maghiarizmulut pretioasa floare a min­ ţel romîneştL U nguril nu puteau din punctul lor de vedere, care era mărirea statulu! ungu­ resc prin maghiarizarea romîni1or, să se lepede de această ideîe şi să conceadă Romînilor garan­ tarea unet vieti nationale în limitele chiar res­ trînse ceruterle rOlnîn'l. Conflictul între Unguri şi Hominl e ireduc­ tibil. El nu poate fi hotărît de cît prin putere, la care la sfîrşit vor recurge Horninil pentru a'şl putea apara existenţa lor. Să nu uităm însă că Ungurii sunt în număr numai de G rnil. Iar Romînil de 12 miI, că UnguriI mai ali in pro­ priul lor stat duşmani afară de Hominî, pe Sîrbi, Slovacl, Ruteni şi Croaţi şi că toate aceste po­ poare ameninţate cu maghiarizarea se vor scula în momentul fatal, ea un singur om, spre a zdrobi pc leviatalul care voeşte să le sugă sin­ gele. De o cam dală tratările s'au rupt, cu toale că ungurii n'au părăsit încă ideta de a le relua, spre a momi pe Hominl cu te mirt ce şi a-l face să renunţe la lupta naţională. U ngurit sunt pUŞI în situaţia cea mai grea: pe de o parte nevoia de a impaca pe regatul romîn liber, pe de alta a nu acorda Homînilor de la dînşii decit nişte drepturi iluzoriî ; spre a obţine aceste două rezultate pun in lucrare un Icl de acrobare diplomatică şi politică care cre­ dem iusă că nu vor csi la nicî un rezultat ca lina ce se va zdrobi de' realitatea brutală a fap­ telor. [16] [17] Catedrala Metropolitană din Iaşi Văzută la intrare. Zidită din nou în ] 833. Catedrala Metropolitană din laşi şi vechea bis. Sf. Gheorghe Vedere din strada Ştefan cel Mare 2 [18] 18 A. D. Xenopol Romînia pe . de altă parle, care ştie acuma ce poate şi care crede că nu-l mal este permis a lăsa în părăsire pe 'fraţiI ei de peste munţi s'a îndepărtat tot mai mult de Austro-Ungaria, căclpurtarea acestei împărăţii în conflictul Bal­ canic i-a dovedit că ea însesă inselată si că Austro­ Ungaria care ar fi trebuit să-L'sprijine intere­ sele o tradase pentru a ajuta: în ascuns Bul­ gariei, duşman a de moarte eventuală RomînieL Şi dacă Austro- Ungaria pretinde că a sprijinit interesele Romînilor în negocirile ce r-ari intere­ sat, nu va putea tăgădui că a cautat să supue revizuirel cea mai mare izbîndă a poporului romîn: Tratatul de la Bucureşti, tut în scopul de a roade cit va putea mai mult din cîştigu­ rile dobîndi le de Sirbî şi de Horninî asupra Bulgariei. Din contra, puterile care au sprijinit Fe Homini şi au asigurat menţinerea Tratatului de la Bucureşlî au îost Germania, Franţa şi Rusia. Este curios de constatat Între Germania, Austro-Ungaria şi Italia o divergenţă de părcrt în privinţa Homiuicl. Nu ştim ce rezervă viito­ rul, În orî ce caz este un semn că politica Tri­ pier Alianţe nu esle uniforma în interese Ioarte marî care se referă Ia această constelaţie poli­ tică. Romînia, fie din instinct şi sub apăsarea putcreî Imprejurărilor, fie condusă de o sănă­ toasă chibzu ire, a început să se plece spre cea­ laltă mare alianţă politică europeană nu milă Tripla Intelegere, apropiindu-se de Franţa de care o leagă o intelectualitate comună şi pre­ tioase amintirf, si dc iHusin care arată Rornî­ �ief în chipul 'cel ma% statornic semnele cele mal văzute de bună ,�ointă şi cu care este a­ proape sigur că Curtea noastră va inchee o a­ Iianţă matrimonială. ToJ aşa de stranie csle că această alianţă de căsătorie nu pare a fi rău văzută de Curtea din Berlin, deoarece pere- [19] Romînii şi Ungunl 19 A. D. Xenopol -chia princiară şi cu Principele Carol au plecat prin Berlin pentru a merge să viziteze Curtea Rusească, pe cînd Austria şi Ungaria sînt con­ .sternate de planurile" de'.căsătorie Între viitorul irege al Romîniel si o m'are ducesă rusească . . Inţelege orî cine ce;,fn·şe'mnătate poate a­ 'vea o alianţă între Romfiţiâ şi Rusia şi a celei .dintăi cu Austro-Ungaria. Se va putea sigur scrie in viitor un capi­ ::lol de istorie asupra acestei teme cu titlul: Fitiis Ungariae. DEZOLARE Eu port In inime'mţ rÎnită Aoereşr tristă dezolare Ce-o Iasă lava Înegrită Pe un vulcan ce-a ars, În zare. In nopţ/, ctnd luna se coboară Şi-a vezr prin răni de Iasă, sumbre Priveliştea te rntioeră, Atît de eatncî răn; sunt In umbre ... Eu port In inime'm! bolnavă, CÎnd luna rezete'şr răsirtnqe, Aceteeşr rănI eatncî, de lavă, De-a căror dezotere, plÎnge ... 'laşt, 1914 Gordon [20] AMOR VINCIT D-reI L. Z. Să-ţI îndeplinesc dorinţa, domnişoară, ŢI-am promis Să-ţI scriu ceva şi să ţi-I închin dumni­ tale. De atunci sunt dOI anr, Cum vezI, noi 8criitoriz nu: ne prea ţinem de cuvînt. Din freamătul înfrigurat al vie­ ţiI, din viltoarea de gtnduri ce ne hărţueşte, noi scriitorii trebue să ne retragem pe plaja noastră, acolo de unde a­ pele se'ntind libere şi liniştite, acolo de unde întins pe nisipul cald, trupul se cufundă într'o ameţitoare toropeală de foşnet şi de adiere, acolo de unde liniştit să te retagî, să priveşti în fund cum apar unul cîte unul catargurile­ navelor pline de mirodeniile vieţii noastre culese dIn ţăr­ murile viselor, pornite intr'o zi cu ceaţă de iluziI, întoarse­ într'o zi de tnşelare, Noi scriitorii trebue să ne dedăm aceleidispoziţi'i melancoliee în care, gîze în boldurt, clipele trecute să prindă rar a bîzîi şi a se roti în stolur! repezt, ca atunci clud nu ştiai pe care s'o prinzf mal repede. De pretudindent trebue să simţim tămiindu-se măre­ ţia nestrămutată a morţiî care opreşte resorturile, orbeşte ochii, zmulge lumii conştiinţe, le îmbată, le cufundă în nimic şi atuncf să încercăm \p urmă a drumului pe care­ l'am trecut, să încercăm monumente de nisip, edificiI de scoicl. . Atunci, dacă-ţl aduci aminte de cer drag], înşirI in­ sectele sonifere în rlndurl şi-ţi indeplineştr promisiunile: date. [21] Amor vincit 21 Şi aşa în astă-seară: îţT scriu. De la fereastra mea, nimic 'n tot oraşul, priveliştea 'cetăţii noastre mă chiamă. Refugiat ca' faţa mării, Iaşul se nalţă în trepte cu "îndoituri de golf, se aşterne ca o blană de urs alb. Un fantastic şi a 'ngrămădit la 'ntlmplare jucărelele, O cutie de Baukasiei, fabrici şi uzine tăiate din car­ ton, turnurI şi biserici de lemn, pornf de cîlţ, palate din -cutii de bomboane, soldaţl şi tunurr de plumb, gărI, şine, vagoane şi tramvaie de tinechea; totul la capriţiul lul, 'totul încremenit şi tăcut. Copilul doarme şi ascuuzindu-şf -averea în dosul pernelor de calcar şi de vil, i-a pus strajă -Cetăţuia şi Galata. De sus, de aiet, totul pare jucărie. In cutiile acestea miel invizibili ornuşorl clocotesc de pasiunî, sufăr de du­ rere, Innalţă coperişurile în avîntul exhuberauţeî lor ve­ selii. Deasupra lor un glob de sticlă, un glob de vez ce întruchipează nourl şi lumini protejă presa casnică, obiec­ 'tul de studiu al unui savant. De aicl de sus nu-l nicf mersul patriarchal, nicr zgo­ 'motul înfundat al Iaşulul ce-a trăit cîndva, a Iaşuluî ce vegetează acum în mit de pornirl repede stinse; 'le mini­ .atura făcută într'un muzeu fără margenî. Să mă ridic mal sus? Să mă cobor mal jos? In odae cu mine citeşte şi clasifică, sisternatizează tovarăşul meti. Fişe de hirtie, jurnale, broşuri, mănuşl, mucurl de iigărr, cuie, prafuri de piramidou ... fişe de hîrtie, jurnale, 'broşurî şi volume •.. Şi 'n mijioc el. Nervos, negruţ, cu un profil a la Montesquieu, aple- 'cat deasupra tuturor, citeşte şi scire, scrie şi citeşte. - La dracu, Iorgule! Vin de vezt ce frumos îl Iaşul. - ŞtiU, mornăe el, şi mie-mf place. - Uite palatul domnesc ca o cuşcă de piatră, ulte .sfeşnieele uzinef şi fălcile ştirbe ale Goliel.; - ŞtiU; dar lasă-mă 'n pace. - Uite jaratecul gării şi., . -, Te rog, dă-mi pace. Apoi tare: "Intîl, pentru că capitaliştifpot aştepta, pe cind mun­ -citorul nu poate. Acesta este în situaţia negustorului care are absolut nevola să-ş'l vîndă marfa ca să poată trăi: marfa aicl e munca manuală,". -:- la ascultă. Lasă un moment economia şi cheltu­ eşte o clipă de admiraţie pentru oraşul acesta care nu te chiamă ... [22] 22 Adonis Gr. Popov - Nu ştii tu! mă chiamă, dar cine mă chiamă pu­ ţin 11 11asă de mine. Şi mie puţin îmI pasă de ea. - Aha! e vorba de dragoste? - De loc. E vorba de 'ntimplare.Bi - apol mie nu- mî place Iaşul de cît noaptea. Peste două ceasuri viu şi! eti să-I văd. Pînă atunci ma'! am de citit. Şi ca de obiceiti, prietenul meu mi-o tăia scurt. Exuberant în desfăşurarea sistemelor, mut în desfă. şurarea iuimet, sec şi jignitor 1n discuţie, Iorgu, era băiat bun ptnă la un punct; acel al contrasicerir. Eu nu-l stîrneam .. PrImeam totul sub titlul de dogmă, bucuros să mîntue maîIute argumentaţia. Şi 1 lăsam s:'i'ş'C citească şi să-şi clasifice fenomenele în sisteme. Pe semne­ că toti intre optsprezece şi douăzecf şi cinci de anf îşI fac sisteme; Eu citeam ctteodată.vplecarn, rătăceam nopţi întregi pe străz)', mă 1ntorceam cînd cocoşii răguşiţf zblerati zo­ rile îl găseam liniştit şi placid. Ades vorbeam şi alte celea. Dar scurt, nu-I plăcea. Era sec. 01''( intr'o seară, cum citeam eu 11 văd venind, abă- tut şi lipicios. - Alexandre, am sa-ţi spun ceva. -- Ce? - Eu nu mal dau examene. Mă duc. Plec mîine di- mineaţă. - Unde? - Mă duc. Aici nu mar pot sta, mi-I silă. - De ce, Iorgule? -- Altă dată. Şi atîta tot. A doua zi, Iorgu nu dădu pe-acasă. Seara se Intoarse şi se culcă fără niet o vorbă. A treîa zi pleacă de-acasă. Il Intllnil pe stradă singur, grăbit, cu taşca lui subsuoară. Il strigar : - Iorgule, încotro? - Am treabă. Diseară' viii acasă mai devreme. Sunt obosit . . Şi veni. Mă uitaf Ia el. lj:ra imbracat curat, mai cu­ rat ca de obieelii şi ÎQ.stinctiv'\mă uitai la peria de haine zvîrlită pe pat - era surtzătorvla faţă. Zvtrli pălăria, işi scoase paltonul şi se trinti pe .Jwt.Il privi! mult. Nici o mişcare. Stătu el, ce stătq,.-,apoi. de-odată la-mine: - Alexandre, să şti) că-mr trec examenele. Bufnit de ris. - Rlzt ? Par' că tu ştiI altceva de cît să�ţl încînţJ: [23] Amor vincit 23 fy' j temperamentul tăii femenin, privind pe fereastră şi fă­ cînd poezii? Tu par'că potf lua o hotărîre gravă? Gravă, Iorgule P M:'î cutremur. - Da, domnule, gravă de tot şi mal cu seamă se- rioasă. - Ia lasă. - Da. Rămase, ascultind atent. Trecea o sanie, se repezi la fereastră. Se uită afară. Desigur nu văzu nimic decît doar stelele oraşului, pe care le dispreţuia, apor se întoarse Iar la mine. - şti\: că ... ba nu ... nu-ţi spun. - Ce este Iorgule, eu nu te mal cunosc. - Nict eu. Dar dacă am parte să fie cum vreau, să şti'( că om mă fac. - Ce spul ? Şi cum? AI luat un loz la Schroder ? ViI la putere? 01'1 ce-l? - Ce-l? Hrn l De-ar şti tu!.. de-al şti mi-al ajuta. - Cum, Iorgule? Cu ce, la ee să te ajut? Spu- ne-mi şi mie. - Stinge lampa. O stîng. Aştept. Aştept. In sftrşit : - Şt.il că fetele de la pension m'au 'rugat să le fac o compoziţie. - El şi? - Şi am să le fac. A po! Jar tăcu. Tă<."\l1 ŞI eu. Trenul de Bucureşti năvăli în hnruit de fererir, Cea­ sornicul Iiceulur bătu jumătate. ApOI tăcere Jar. Ap01 de­ odată: - Şti'( că, .. m'a rugat cine-vă în special. - Zăll? - Da. O fată. - Zău Iorgule, o fată? - Da ... O cunoşti şi am să-ţi spun mai multe des- pre ea, dacă o ghiceşn, Cine? Ghiceşte. Ce initială, de unde este, ce face, cum e la faţă, ce rude are, din ce judeţ e? Pace! Iorgu nu-mi spunea nimic. Decît atît: că se tnsoară şi Că'ŞI dă examenele. Nicl-una din fetele pe care i-le spuneam eu nu era Ea. Spune-mi cel puţin initiala. - Nu-ţi spun, ghiceşte. [26] 26 Adonis Gr. Popov - Ce fete sunt în clasa opta ? Să mi-le aduc a­ minte ... Cum, Iorgule, tu Iubeştl ? Da Iubesc. - Şi cum a venit asta? _ -- Foarte natural. Un vînt simpatic ura pe la ferestre. Il ascultam, vîn­ tul acesta modela visul Iubitei lui în dormitorul, în care, cu capul pierdut în plete, Ea - cu E mare - dormea li­ niştită. Ducea-tnşuferatul lL1I ceva din sentimentul curios al criticulut şi sisteruaticulut meu economist? Ducea a­ cel sentiment - baza lumii - Inconştientă boală sufle­ tească, nevindecabilă de cît odată cu distrugerea legi] Iut Newton ?Ştia ea? - Cine e, Iorgule? E Lelica Vidraşcu ? rt'ăcel'e. -- E Silvia Ionescu? Lia Cornea ? Sara Zlernmer ? -- Nu, fata asta am remarcat o: e deşteaptă; dar nu e ea. Dinsa, am văzut-o la conferinţă în aulă, acum cîte-va zile, Duminică, - Era singură? - Nu. - Cu sora el? - Nu ştiU. A re un frate studen t ? - Nu ştiu. - Iorgule, încep a înţelege. - Nu înţelegi nimic. - Ba da: e Lia Cornea, - Aş! Lin, Cornea e o fată mediocră, fără nief o notă personală. Nu, pe Lia Cornea n'o Iubesc, e imposibil s'o iubesc. Alta, alta. Cum vezi, duduie, Iorgu al meu era vesel de tot. El pe care niciodată pînă aluucl, la o vrlstă la care, noi cer­ Ialţr, mal puţin studioşi şi mai puţin fermi în luptă cu u­ tltea ale vieţet, avem deja cimitire în inima noastră, el, Iorgu, J orgu Gall - placade marmoră 1<1 liceu, magna cum laude la universitate, .ireproşabilul profesor la penel­ oane -- Iorgu Gall iubeşte. Cel puţin o spunea. Eu nu prea '" credeam. Şi-apol tot misterul burlesc cu care se înconjura ImI părea mai mult o urz Hi. Credeam că, poate, a prins ceva din tam« sufletulul meii. Şi, �in acel moment, mă temeam de el. Credeam că vorbeşte figurat, despre mine. --BiIw, Iorgule, îl1ţeleg\să-ţi" aperi Iubita de vnlg, de gura Iumeî, dar să nu mro spui nici mie? Ori, ce?' te temi si! nu ţi-o fUI' '? - Nu, gb.ceşte, eu nu pot să ţI spun. Mă tem de- [27] Amor vincit 27 ceva Ştiu c:î o cunoşti şi crt ... o cunoşn bine... De-acum. doi anl. - Iorgule l Tresări. Mă zgudui o bănuială: avea să fie acest ha­ zard atit de sălbatic încît ... , a, nu! Iml închipui prea mult. Nu; acelaş hazard care l'a făcut, din zeci de colegi, să nu fie prieten de cît cu mine, hazardul care, după- ce împre­ ună ne-a Iunecat în josul Dunării şi ne-a urcat în susul Griviţel de-am închinat erollor, ne-a despărţit pe doi anr, hazardul care-ne-a readus.Jmpreună în aceraşt odare, după ce ne uitasem, să ne înprietenim Iar, acelaş hazard avea să ne despartă pe viaţă? Se poate? Iorgu... Iubeşte ... pe 'in ... cu aceiaşt spaimă ca şi în seara acela scriu cum mă gindeam 'in ... bita ... mea ... Acel În care 'mi pusesem toată nă­ dejdea regenerăril energieI mele, tot sprijinul prieteniei vi­ tregită de imprejurări:e care Întoarseră de la mine pe fata ce mi-a fost dragă pînă la umilinţă, el, Iorgu avea să fie legat de mine, pe viaţă, prin duşmănie? Era puţin Intuneric în odaie. Zîmbind visurilor sale, Iorgu nu mă vedea. Zăpada reflectă o lumină Imprăşfl­ ată peste toate. 11 văzui: cu ceafa sprijinită în pumnt; Iorgu privea în pod. Ce-i pasă luf de mine? El, dragul meu Iorgu, din clipa aceasta avea să-rnf fie duşman. Lovi­ tura hotărîtoare, acea ce avea să mă zvîrle în anarhie, a-­ vea să-mi fie dată de mîna acelut ce mă Iubea ? - Da-ce aLtăcut,Alex:ţtudre ? Te părăseşte imagi- naţia. "Tu as la gute a I'imagination»? - Da ... am amuţit.; şi am amuţit pentru totdeauna, - De ce '? Era atit de departe cu gîndul, că nu putut să-I spun adevărat. - Pentru că nu ghicesc, Iorgule. Nu ghicesc, de-ce nu-mi SPUl tu ? - Ghiceşte. - Aşa e că n'am spus-o încă. - Nu ştitt. "Nu ştie." Prin urmare ... de-ce mă chinuia? Am. spus-o ori n'am spus-o. Vrea să mă audă spunlndu-I nu­ mele el? Nu, .niel-odată, N'am să-I dau plăcerea să-mi spule că e ea. Şi totuş el nu şWt. Nu, nu, nicl-odată nu-I spusesem că am Iubit-o. Dar se poate? O lume întreagă. înţelegea ... el nu-a înţeles? Se putea? - Nu, Iorgule, nu ştiu"dă-mi pace. Ce obosit mă simt scrimdu-ţl. Sunt ca bătut .la a­ mitirea acelei nopţt, a cărei dată a scris-o el, apor, pe pă­ rete deasupra patuluL. A fost o zi mare pentru el. Să mal stau oleacă să mă odihnesc şi pe urmă ţi-oi mal scrie .... [28] 8 Adonia Gr. Popov 'Cum a putut sta neclintită lumea întreagă, cum nu s'a surpat casa noastră de atîtea chinuri ce Ee sbăteau, In noaptea acela. Şi'n cîte case sunt de vale ... tot Iaşul., cîte chinurr, cîte pasiuni nu se izbesc de cel patru pereţf... şi nimica nu Re ştie ... nimic nu se clinteşte... Un eline 'ŞI izbeşte innăbuşitele lUI Iătrătur)' de bolţile capaculul ce­ resc... să mă odihnesc ... * * * Iată-mă-a rnapor, Nu, zau, nicî acum nu-ml explic ce coincidenţă a rost. Mare om de afaceri e hazardul! Să-ţi laş) toată viaţa pe seama Iut, duduie. El ştie atitea. Atî­ tea vieţi le-a minat el prin lume. Şi seara 'să te închini lur : Incălceşte-rnl, Doamne, firele soartel mele aşa cum numar tu ştii. Adaugă-rut zile după zile, nopţt după nopţI şi fă-mă 3ă te slăvesc din ce în ce mal mult. Aşa să-Ii te închin)', duduie, şi n'ar să păeătue-tl. NOI dOI, eu şi .Iorgu, ne închinăm lUI, din seara .aceia. CăCI eu purtam în inima mea o iubire ce murise. El -nu purtase piuă atunct nimic. Din ce suferisem eu, pe cine Iubisem, nu ştia. Şi se putea ca de-acum înainte să Iubească pe acela -căreta îl aşternusem sufletul meu să-şi valseze pe el viaţa? Pe Ria? - Iorgule, spune-ruf precis cine e. Spune-mf şi al să afli multe de la mine. ImI simţeam pieptul huind de lovitun. Un tunel se .sapă în el. Avea să năvălească puhotul uneI ape subte­ Tane în el, să-mi prăbuşească munca; aveam să aflu că, da: pe ea o îubeşte ? Mereu cu ochit in pod, Iorgu visa! - Şi poţl atit de mult, Tu o cunoşti şi poţi să m'ajuţr, Să-I ajut! Eu? Să l;�g pe foasta mea Iubită - nu­ 'pe chtar acela deacum S'O\ rog să-I iubească. Să-l spun că -o Iubeşte? Ce grozav. ' - Spune-mi, cine e ? - IţI spun. ImI ţinu! răsuflatul, Vl�9il să mă ridic ca, si1 aud mal bine; dar mă temeam să nu-I întorc hotărîrea, să nu-l tntimidez, nict nu suflarn. Aşteptam. Cum bătea ceasorni- -cul pe masă. \ " - E. .. e... eLia Corn ea. Un lung oftat de uşurare I şi tăcut. * * * I [29] Am ir vin cit . Prin ce primejdie trecusem. Ce fericit: nu-ml plerdeam nict Iubita nict prietenul.... In zadar ne indepărtasem doI ant unul de altul. Tre­ bnîa să v.e o zi cînd Ia!' să ne 'ntîlnim. Aceraş] teamă de singurătate, aceraşi nevore de a ne apăra ne adusese îm­ preună. Pe atuncî iubeam eu; acum el. Pe atuncr eu fu­ geam serile din liceli şi din băncuţa Irnprumutută cumpa­ ram pastile de ciocolată să i-le duc iubitei mele de atunci; Pe atunel el fugea de lume şi ŞI agouisea averea de cu­ noştinţe din a căror fructe trăieşte şi azI. Prieteni, legaţi de aceleasî împrejurări, eram deosebiţI. De doi anl', de-atuncea ne-am urmat fie-care porni­ rea: el a invatat, eli um iubit; el a rîs de oameni, eu l-am cultivat; el a 'nconjurat prietenia, eu am atras-o ,. el a trecut înfiorat doar' de nardul ars pe altarele Iubirit eu mi-am trnbibat inima. Şi 'n timp ce el ridică pe cel ce-l apropiau; eli îl coboram, ii tîram, il pierdeam pînă la sfîrşit in toropeală. dragoster, în diletantismul cunoştinţelor ce nu trăiesc de cît prin sentimentul ce tremură în ele. Şi cînd după doi anr, pierdut, rămas în urmă, de­ parte de adevărul energiei veneam la el să mă tnalt; Iorgu ... Iubeşte. Cind după dot anl cu greu lnnăbuşisem în mine a­ mintirea unul vîrtej ce-mr prăbuşise tot in nimicul plin al trecutului şi nu trăiam de cit pe dărămăturile iubirii mele; el străin de ce purtam În mine, - el mirat de răb· darea cu care mă disciplinam, îffii răscoleşte vravurile de pagint prăfuite pe care's scrise, cu roş sari cu negru, pi­ cătură cu picătură, viaţa mea cea mai intensă, vine şi într'un moment de slăbiciune, cind simte tnnainttnd puho­ iul unor Iumr ce nu le cunoscuse, îmi spune că iubeşte. Pe cine? Pe sora iubitei mele. Nu, e idiot să tăgădueştl hazardul. De ce a trebuit dintr'o lume de milioane de oamenî să mă 'ntilnesc tocmai cu el, Într'un obieeiti ? IDe ce am fost eli acel dintiiu ce l-am vorbit atuncî cînd nu cunoş­ tea încă pe nimenl din colegii mei. - Era un băeţaş găl­ bui şi slăbuţ, cu o umbră de mustaţă deasupra buzelor, imbracat într'o tunicuţă albastră cu vipuşcă roşă, Şi aşa străin. De ce am trebuit să fim tocmat noi prietent. De ce 3, trebuit să ne dispărţiru, să ne revedem de după o stincă a vieţiI? De ce atunct, când nicr nu mă gîndeam la el, a trebuit să Iubesc pe Lia? De ce a trebuit să iubească şi el pe sora el? Nu, zăn, ce idiot să-I mal tăgădueştî. [30] "30 Adonis Gr. Popov (Uite-I, e-tu .fuţa mea, Acelaş de atuncl. E el, de care nu mă pot lipsi. Citeşte şi acum. Dar acum adese­ -orf i-se ridică pieptul convulziv. Pe atunct el nu ştia cum să suspine. Acum nu ştie să se stăpînească. Şi eti îţI scriu -dumitale. Ce grozav ar fi cînd juraţit deIiberează, să "aibă 'n faţa lor pe vinovat. Şi scriu ... şi scriu ... ). Iubeşte pe sora Iubiteî mele. Şi eu care trecusem prin toancele SpanieI... * * * - Drace, al tăcut? - Da. am tăcut. - Nu zicl nimic? -- Mă bucură. Ce să zic? După atîtea gtndlrl copleşitoare izbucnit de veselie: Ura. Iorgule, iubeşti pe Lia. Ura! El şi cum s'a in­ 'timplat ? Ea ştie? El, bravo. ŞtiI că-mt pare bine. Dar -curn s'a intimplat? 'I'ocmat tu? EştL. Deodată, cum căutam vorbele, un gănd lmt viue : nu cumva, .. Cum Iorgu, să 'iubească'? E posibil? 01'1 că a auzit "despre vechea mea Iubire şi face acum aluzii'. Altă neîncredere. Rămasei ca atârnat. Il puse la "încercare. - Iorgule, să ştii că ... aveam să-tt spun ceva. Dar .acum nu mal e nevoe. - De ce? - Pentrucă dacă n'ar fi vorba despre mine ... ? -- Cum? - Da, de-acum rămîne pentru toată viaţa ceva as- -cuns între noi dor. Se văzu ridicîndu-se în capul oaselor, ultlndu se în­ spăimîntat la mine. Respiră adînc şi fără nicr o vocbă căzu tnnapor : se zvîrcoli, apol , tăcu, Ce era asta? ' Gemea. \ - lorgule !. .. Iorgulel, .. Ce al? Nicr-uu răspuns. - Iorgule îţi spun. - Şueră printre dinţr \m nu obosit şi stins. Şi nu-l mal auzif. \ AtUIlcT iml dădu! samăuutr'o clipă de toată catas. -trofa acestul suflet care, dup� o viaţă de tinereţe închisă, .atunct cînd 'iubeşte cu adevărat .. nu e crezut. Şi dacă e "crezut ... Bietul Iorgu, din vorbele mele şi -a Inchipuit că [31] Amor vincit 31 -eii Iubesc pe Lin lUI şi c� între el şi mine rannne de-a- -curn dezbinarea. La rîndul lui bietullorgu cădea în groaza TI1ea. - Irul dădut seam t că suflete de acestea cînd IU· besc se pJ ăvălesc ... - Ţ'i-] rău, lorgale. - Gernu : tht.. şi se 'ntoarse cind pe o parte cînd pe o alta. - 'l'e doare ceva ... - Inima ... lasă el să-I scape cu e greutate care mă tnspăimlntă. Mă sculat repede, aprinsei lampa Cu o mină sub piept în dreptul iuimir, cu alta la ocht, Iorgu se legăna în dreapta şi 'n stinga. Eră palid la faţă. "l'ras şi răsufla greti. Ce făcusem 1... M� grăbearn să-: aduc un prosop mulat în apă. Nu voi să-I pue. Nu vora, De sigur: ponte prefer�tsi1-i fie mal rau dectt să sufere umilinţa, decît să sufere mila acelut care-I st�t în faţa fercirn sperate, Oameni de aceştia ce şi-ati stricat inima, cînd ajung să Iubiască sunt irenll. Şi eu, glu­ rnind cu el. poate punind tutr'ndins un pic de răutate Il vorhele mele, lam prăbuşit din susul idealulul cel dintiI z�tl'it în viaţa luî. Iorgule, Iorgule !,. Ce Să-1 SPUll, cum, prin ce vorbe să-I conving că a fost o glumă din partea ruea ? Ce vorbe din miie vorbe care aduc fericire orr desnădejde omeniri! de la 'uceputul ei pînă aZI, ar fi pu­ tut să convingă pe acest idealist, pe acest orbit, pe acest izbit în cap de o măciucă, pe acest CăZllt dintr'un ascen­ sor ce urca în infinit? Ce vorbe? Nici una. l'\ic1 una. Simteam aceasta. Din acea clip�L îI eram duşman. Eii S:\-I tărnăduesc rana'? . ELI? Un singur lucru, concret, doveditor al' fi putut să-I scape din durerile care nu încetau. Erit s:1-[ ar;'tt în ceasornicul meti, imagina acelei pe care o Iubeam. Sit vadă, să, se convingă c:t DU e Lin lUI. Dar s'O fac asta '( ELI care voiam să llll ştie el nimic din toată desnădejdea mea? S'o fac? Intre mine şi el pe care să-I aleg? 'I'alna mea 01'1 .scapnrea lui '? Desigur ... aşa am şi făcut. Am luat ceasoruicul, l'am desfăcut el mă U1'1l1:lrea [32] 32 Adonis Gr. Popov uluit ca un rănit care ... ede duşmanul punînd în armă ul­ timul glonte acel care să-I mtntue -scosel fotografia şi i-o Intinseî sub ochî, - Nu ... gemu ca de moarte şi să prăvăli de cealaltă parte a patul ul. - UHe, naivule doar n'am să te sftrşese eu. UIte-te Iute şi al să vezr că nu e ea. Nuuuu .. - UItă-te, îl poruncit. - Pe furiş, cu spalma ultimef clipe, îşi întoarse ca- pul, ţinu ochif tnchişl cu tndărătnicie, apol într'un moment de supremă hotărâre îl deschise. Era fotografia Liel. Clătina din cap şi rămase obosit cu ochii tnchişr. Ce joc de ne 'nţeles! Pe rînd fiecare am suferit. E! n'a fost vinovat; eu da. De acela îl rugăl : - Iartă-mă, Iorgule, credeam că glumeştt, - ImI şopti el, nu glumesc. O Iubesc. Şi acum am înţeles aceasta Am fost chinuit până azI... ml-am impus o mască ... Azi nu mal pot... iubesc ... Sunt oamenI pe care nu ţi-I poţt închipui în viaţa, lor să plîng. Sunt oament de acela căli ţI care rămîn în mijlocul nenorocirilor stăpinf pe el, atăptnf parcă pe destine. Şi cînd plîng se cutremură, plîng fără Iaeriml, plîng. în spasme. Incetul cu încetul lorgu zbucni ii plîns: - Nu mă credeal. .. Nu ştiă de ce dar pămîntul se cutremura în făptura. Iur, oţelul se 'ndola, stînca lăerima. Iubea şi plîngea mult repetînd printre înnecăturr: - M'am regăslt... m'am regăsit ... sunt fericit ... O, instinct al vieţi], Iubire! Acel ce încearcă să te' stăvilească În fiinţa lor, suferă, Zvtcneşte într'o clipă a. vieţiî lor, zvrrlt stăvilarul, apeşt, stîrneşti, izbeştî, zdro­ beştf. Ferice acel ce te-a primit de mic copil în pteptul lul. O viaţă s'a clădit pe temelia minţil. O schelă de morală, de principit, de atitudine în viaţă, s'a întărit, s'a lnnălţat ; în clipa în care, .. 'iubire: măsura meşterulut în­ gropată 'n zidu'I - tresari; prăbuşeştr, distrugi şi pe ruine triumfi, recucereştr, renaştt un om din suferinţe grele. Se 'ntinse apoî pînă la patul meu. ImI luă capul, mi-I sprijini de al lui, mă mîngîie. Ce urzelf ale hazarduluj se întîlnea în noî l ImI recăpătasem prietenul. Pînă '11 ziuă îl citii scrisorile mele, acele din care­ numar iscălitura era deajuns să-I convingă mal mult că, din partea lUI, era liber să te Iubească. 1 I + [33] Amor vincit 3 Adonis Gr. Popov "Să te ... « CăCI e vorba de d-ta ; te Iubeşte. Şi cum? Al văzut. Cu toată desnădejdea aceluia ce­ şi simte sufletul năvălit de minte, cu desnădejdea ace­ luia ce vrea să trălască viaţa Iubirit. Şi dacă dta eştJ acela care-I ridicî, ia-l de mînă şi-l du pe drumurile 'ntunecoase ale inimeI. E o inimă ce'ş; cere vraja. E o VIaţă ce nu vrea să moară. NOI doi, devenim duşman! de acum. Mi-I d r·ag. In el văd o parte din trecutul meă.; din mine. Văd în el Iubirea mea ce relnvie mtr'tnsul. Dar ţi-I dau. Mintea d-tale va şti să Iese un colţişor pentru mine In inima lut. Inima D-tale poate-l va cere. Dar în acel colţişor nu veî vedea atît pe mine cit vet vedea pe cel ce 1 a convins, prin durere, că te iubeşte, veî vedea amintirea acelel nopţi în care un suflet s'a re­ născut. Şi pe acel colţişor - unicul din inima lUI, vom fi dor stăp.n). Şi 11n ne vom certa. (elera rămasă 'n vrernurî ..• 't �n privirY aveai seninul Nopţuor de primaoarâ. Răsfrângea?' pe alba faţă Duioşie ce-o strecoară Răsăritnl lunei pline, Cind tremurâioare apare Peste oirţuri; ori din mare ... 3 [34] .. 31 Gordon Plutea împrej�tru'ţ� par' că Un vis alb de poezie, Mersul tău, de era ritmare, Glasul tău, dulcea-armonie Ce-o auei vibrînd prin frunze In nopţz albe de splendoare ... Cintec de privighitoare ... Mînele, marmoreene, Gingaşe, s�tbţirz duioase, In lumina palâ-a serei, Păreau aripi luminoase Fîlfîinde, plutitoare ... 0, cum vream să'mi fie vălul Celei de pe urmă oare ... Dar, o, sufletul tăi;j, tînăr, Lnqeresc, acea comoară De simţiri, de vis ... nu's vorbe Spre a-l cînta ... mueica doară De-ar reda cu-a ez suspine Strălucirea-i sfîntă, care Te 'nalJă spre stele, 'n zare ... Fericiţi( au fost cez care T3-au văzut, ţi -ascultaă glasnl ... Fericit şi eii fuz clipa Cînd uimit, ţz-am urmat pasul Cînd simţ iz intMa oară Inima-mi cum se 'nfioară De-acel dor de plîns, ce-omoară ... Visul unez nopţz de vaTer Il trăesc şi imz daiL samă Astă-zz e atîta vreme, Că de »isu-acest, mi-e teamă, Şi că 'n neaqra deeolăre, Ce pe suţieiul meu pică Cânt ca un copil ... \ de frică. Gordon [35] Bisericile f\rmeneşti şi Catolice din lasi. , S'aii publicat adesea miel descrieri asupra bisericilor terea Capulu>t Sţ. Ion, dată de Hacic fiu­ lui Acsen, cu data de 1226 (1777) şi S]. Maria. dată tot de Haeic fiului Bedros, din acelaş an; o icoană a Sf. Gr't­ gorie-Luminătorul, da tă de Ohanes fiulul Aleesan din Si­ listra, cu data 1242 (1793), etc. Sunt insii, trei icoane, cart, după stilul pic turei şi a­ parenţa lor, comune la tustrele, par a avea o vechime În­ semnată. Prima, înfăţişînd pe SI. Grigorie-Luminătorul, are inscripţia în latineşte: GREGORIVS ARMENORVM P ATRIARCH, şi e fără dată; a doua e înfăţişarea Sfintei Maria cu Isus în braţe; a trera, chipul Slîntulu>t Miru» (Min ah) , are o inscripţie IUU2;ă, în caractere lapidare a:'­ rneneştr, care se traduce astfel: Această icoană În a­ mintire dela Vatah Hagop şi Vatah Nigoli şi copiiilor. Dumnezeu bine cuvinteze ! Ovanez Sirvanţi a lucrat i­ coana la data 111 Oct. 10. Dacă luăm data aceasta de 111, ce repreaintă era armeană, şi adăugăm la ea 551, spre a obţine era lui Hristos, avem anul 662. Să fie dar aceasta data adevă­ rată a lucrăref acestei icoane? ! ... Dacă lucrul acesta s 'U' adeveri din partea unor cunoscătorf absoluţi, am avea a face aicI cu un odor bisericesc de cea mai mare valoare, cum nu există un altul în toată ţara Romînească. O icoană din epoca premergătoare iconoclastilor, constitne o anti­ chitate pe care cele mal mart muzee din Occident :;1' rîvni-o desigur. Remîne însă ca enigma aceasta să se des­ lege mar curind sau mal tirziu, de oarnenî competenţr, Am mal găsit tot Ia această biserică, aruncată în ga­ leria corului, o carte in-falia, legată în piele, ce la prima vedere pare a fi tipărită, dar care e scrisă toată de mîna. Cartea n'are copertă sau titlu. Textul pe prima pagină după traducerea unul cleric, începe aşa: "Cînd Griqori a luminat pe Armeni l Griqori =». du-se la Dărtad (un rege al Armenilor) cu o cerere scrtsa şi vorbind l'a rugat şi cu voia lui s'a dus la j1fajiac (Ce­ sarea) şi l'a sfinţit Leonie Patriarhul să fie Catolicos tu­ turor Armenilor, căc>t întă>tul scaun Caiolicos începe de la Sf. G-rigorie-Luminătontl la 329". (Data lUI Hristos). Acest op ce prezintă o mare valoare ca muncă a u­ nui vrednic scriitor, conţine un comentariu asupra vieţel sfinţilor. \ O notă interesantă asupra \�crierel ncesteî cărţI, ne spune următoarele (în traducere); "Eu Ternir dela Caffu, În tii'jlpul copilărie'! m'am dus in oraşul Eric, pentru negustorie." şi venind apot În ora­ şul care se numeşte Iaşî, m'am tnbolnăvit grabnic şi sim­ ţind că am să mor, am tăcut o scrisoare fratelui meu la [41] Bisericile Armeneştî şi Catolice din Iaşl 41 .Caff'a, rugtndu-l să scrie un Aismaourc (Viaţa Sfinţilor), şi să-I dărutască Bisericei Sf. Grigorie- Luminătoru I din Iaşt. "S'a scris această mare carte în vremea P. S. S. Ca­ tolicosulut Pilibos (Filip) şi În vremea cInd fu Mitropolit al provincieî P. S. S. Haeiadur. S'a legat cartea cu multă luare aminte de către Cantorul Nigohos. Domnul nostru Isus Hristos să le dea viaţă lungă, Amin! Şi această mică amintire nimene n'are dreptul s'o vîndă, 'iar cine a Îndrăzni osîndit să fie de Dumnezeu şi de toţl SfinţiI lUI". Data la care s'a scris cartea 8 ruptă, însă ea rezultă din citarea Catolicosuluî Pilibos, care se ştie că a păstorit prin 1629 de la Hristos. Pe o filă ce a fost albă la inceput se află scris de altă mînă: "Eu Mantig fiul Sf. Sale Preotulul Agop din Silistra, am scris aceste rînduri In amintire, fiind la bise­ rica Sf. Grigorie-Luminătorul din Capitala Iaşt. Data armenilor 1226 lan. 20" (177"1). Şi mar jos: "Eu Cantorul Agopian am scris aceasta ca amintire la biserica Sf. Grigorie-Luniinătorul din Iaşt. 1195 Iunie 5" (1746). * * * Biserica aceasta, care are peste cincl veacuri de e­ xistenţă, a fost reparată sau şi rezidită probabil de mal multe orr, şi în 1803 restaurată clnar din temelie. Afară însă de biserica arrneanii actuală, :t mal fost încă una asemenea, clădită prin 1605, cu hramul S]. Gri­ gorie-Lt�rninătorul, în strada Cisrnăriet, aproape de Hală, care a fost construită cu cheltuiala şi osteneala Şiscaneti­ anului Arabgherean. In 1782 i s'a adăugat acestei bisericl un pridvor, prin contribuţii ale enoriaşilor seî. Dar cînd cu focul de la Ilie Zmău (1827), arse şi această biserică, şi rămase În ruină plnă În anul 1860, cînd se dărîmă zidu­ rile ce mar stăteau in picioare şi se începu rezidirea cor­ pulut bisericet, mal zidindu-se şi două case alăturate, ce făceau corp CU biserica, şi în care urma să funcţioneze o şcoală primară pentru fete, cu patru clase. Lipsa însă de fonduri mdestulătoare alt întrerupt lu­ crarea, care rămase zidită numai din cărămidă şi acope­ rită; şi aşa a stat pînă În anul 1899, cînd ameninţînd pe une locuri a se ruina, s'a dispus cornplecta el dărîmare, a­ tît a corpului pentru biserică" cît şi aceluîa pentru şcoală, mal ales că în epoca actuală cel mal mulţl Arrnenî gă­ siră că este de prisos să se mal susţie o şcoală exclusiv armenească. * * * [42] 42 N. A. Bogdan La 1876 comunitatea arrneană zidi o Capelă sau Pa­ raclis la cimitirul nou ce'! infiinţase dincolo de spitalul Paşcanu. Un vechru cimitir armean se mal afla pe la 1t530- 32 în dosul Biserieeî Vulpe, pe valea '['icăulut, spre bi­ serica t:lf. Ştefan, destinat mar mult pentru îngroparea ce­ lor morţî de boale epidemice, carl nu puteau fi tngropan pe la bisericile din oraş. In cursurile veacurilor precedente, comunitatea şi bi­ serica A rrneană a căpătat de la foştiI Domnitori diferite privilegii, pentru carf însă, nu ştim prin ce tmprejurărr, aetăz) nu mar posedă toate hrisoavele originale, unele at­ lîndu-se prin biblioteca Academie]' Romrne, altele cine ştie mal unde. (Catalogul Manuscriselor Acad. Rom., de Bianu, pag. 470 etc. Acum biserica se întreţine din venitul mal multor i­ mobile ce posedă şi din obolul credincioşilor eL Este de­ servită de un singur Preot şi dof Cîntăreţi, deşi mai. de mult, prin 1860 chrar, erati dol Preoţi la această biserică. '" * * BISERICILE SI EPISCOPIA CATOLICA (1370 ... ) . . Cu privirea la vechimea bisericeî catolice din Iaşî e­ xistă un act din 18 Septembre 1753, în care Divanul Dom­ nesc face cunoscut lUI Matei Ghica-Vodă (1753-1756), că Catolicii. au avut biserică în Iaşî "înci:t dela descălicătoa­ rea ţării". Pe 1 a 1370 Laţcu Vodă, care cum se ştie a trecut la catolicism, dădu acester bisericl oarecarl privilegiî, amin­ tite în Actele Provinciale din 1&45 ale Franciscanilor din Polonia (Suleer, Schmuit), Acolo se spune că "Domnitorul catolic al Moldovei a dat, pela 1370, bisericii catolice din Iaşi mal multe privilegit ; iar hrisoavele au fost depuse şi primite în arhiva mînăstiri'l .Ad. S. Crucem elin Lemberg". La această biserică se rapcartă Prefecţii Misiune: Catolice elin Moldova, cînd vorbesc de "cea mal veche biserică a noastră ele peatră". Dela. Laţcu-Vodă (1365-1373) pînă la Ion Vodă-cel­ Cumplit (1572-1574) e o mare lacună în istoria acestet biserici. Cu privire la Ion- Vo�ă, se află în arhiva Episco­ piei din Iaşt două documente,' ,din cari reîesă că Voevo­ dul acesta nu era tocmat prieten al Catolicilor. Din do­ cumentul tntăiă se vede, la 1572 că Franclscaniî observanţî din mînăstirea Bacăului ati trebuit să părăsească Moldova "din pricina luî Ion Vodă cel Cumplit". Iar al doîlea do- [43] Bisericile Armeneştî şi Catolice din Iaşi 43 -eument zice: "Catolici'l din Iaşt, voind să elădeaseă o bise­ rică de peatră, după cum a fost cea mal veche biserică, aii adunat materialul trebuincios şi au pus temelia, Ion Vodă a dărîmat tot ce s'a fost clădit". După domnia lui Despot Vodă, şi poate chtar prin faptul acestuia, biserica catolică din Iaşt este luată în Biserica Catedrală catolică. stăpînire da Protestanţt. Mal tîl'zi6 Petru Şchiopul şi Mi­ tropolitul Gheorghe Movilă o cmăţă de protestantism şi o redari Catolicilor. Un raport din 1606, despre starea bisericilor cato­ lice din Moldova, vorbeşte de două biserict catolice din Iaşi: "IaşiI... au numai două bisericl de legea romană; [44] 44 N. N. Bogdan una e afară de oraş, alta În};'tuntru«. iHurmueach.i, Documente, VIII). Episcopul Bandinus ne mar spune c:'i, pela începu­ tul domnie'] lul Vasile Lupu "biserica catolică (din Iaşî) -era în ruină". Dar la 1636, misionnrul Franciscan Bene­ detto Emanuel Remondi af.ă la InşI "o biserică de sem­ durî, cu clopotniţă, zidită de un Loer grec, care nu mal' e în viaţă", (Iorga, Acte şi Fr aqmenie, 1) Zece anl după Rernondi, Bandinus, descriind aeeiaşI biserică. scrie că ea a fost clădită de boterul Ionnclnus (Ienachi), de origină şi naţie grec, postelnic al lUI Vasile Lupul şi prieten bun al catolicilor. Tot Bandinus adaugit, că temelia biserieel era de peatră Memoriul. asupra Lezuuilor, publicat de V. A Ure­ chia în Codex Bandinus, arată că la 1653 biserica a fost arsă de Tatarl. Ea fu refăcută tnsă curînd din nuele, după -cum rezultă din mărturia unul preot catolic părntnteau, Ioan Bercuş, care scrie la 1077 : "InşiI, Capitală unde e o biserică a, noastră, ref.icută din nuele : avea argintăria sa, dar pe vremea Turcilor s'a pierdut". (Revista Cato­ lică, 1912). Grigore MateI Ghica- Vodă dărueşte în 1741, două vif acestej bisericl. Trel ani după aceea, Episcopul cato­ lic din Bacău, Stanislaii Ruirnund Jezierski, scrie că bise­ ,rica catolică din laşf e "micD, de lemn şi pe cale de a se prăbuşi". El întreprinde clădirea unet bisericl nouă de peatră. Zidirea însă fu întreruptă din poruncă, domnească. I.Ja 1752 Sultanul porunceşte lui Constantin Racovi­ ţă-Vodă să nu impiedece, ci" dimpotrivă să ajute ridica­ rea bisericiî catolice din Iaşi. Mulţumită acestut firrnan al 1768, tn vremea lUI Grigorie Calirnah- Vodă, biserica fu gata. Lipsea doar turnul, pentru ridicarea căruîa se ceru învoire lUI Vodă, Grigcre Ghic» răspunde că el are inimă prietenească pentru Prefectul Misiunet catolice şi că tn­ voeşte cu mare plăcere să. se ridice turnul şi s:t se aşeze clopotele .tutrjusul. Abia sfh'şit:t însă, -biserica C�ZLl prada unul foc, în Octombre 170G; Prin stăruinţile euperiorulur Misiunel, Anton Mauro .se reclădi biserica, şi la FI August 1707, la sărbătoarea .Adormirea Maice� Domnuluif, se sfinţi, Prefect MisiuneI fiind Fidelis Rocchi. \ Focul din 19 Iulie 1827 \listruge iar acoperişul b�- sericel. ". Inocenţiu Pamfili, Prefectrtl Misiune!, restallră bise­ rica şi aduse, în 1829, clopotul cel mare, care sună şi :astăzI. In 1861 parohul Ioan Eugeniu Zapolski, cu ajutorul [45] Bisericile Armeneştt şi Catolice din Iaşi 4<) credincioşilor, reataur.i şi lărgi biserica, dlndu-I forma pe­ care o are şi astăzt. Episcopul Iosif SaJandri, mort la 29 Decembrie 1873 Interiorul biser.cet catolice şi înmormîntat în biserică, ridică altare de marmoră, a­ duce icoane numite ma crucis, şi cheamă un pictor renu­ mit, Giuseppe Carta, din Palerrno (Italia), spre a picta păreţii şi bolţile bisericer. [46] 46 N. A. Bogdan Acesta lucră in 1869 frumoase şi artistice imagini sfinte pline de viaţă, ce incintă ochii privitorulut deprins cu pictura bisericească apusană. Un ceasornic solar, aşezat pe păretele de miazăzi al biserioef datează din 18] 3. a». Prof. I. Ferenţ). Deservenţir acestei biserici au fost la inceput, cu micî excepţii, Franelscauf ; apoi li se asociară şi Iezuiţil din Polonia. Aetăzf. se găsesc aier pentru serviciul divin preoţr numai din ordinul Franciscan şi preoţt de mir. Piuă la 1812 . au fost în fruntea misiunilor conducător]', pur­ tînd titlul de Prefecţi, cart, dela 1597 pînă la 1812, se succedară ni număr de 20. Suprimtndu-se pe la 1789 E­ piscopia catolică a Bacăului, autoritatea superioară a ele­ rieilor catolicî din Moldova trece la Iaşi şi după multe neînţelegerI. Papa numeşte Vizitator Apostolic pentru toţf catolici]' din Moldova, la 12 Iulie 1818, pe Filip Paroni, cu reşedinţa in Iaşl, Acesta cam cu greti reuşeşte să capete dela Mihail Suţu-Vodă cîteva privilegil. In Iulie 1825, în locul lUI Paroni fu numit Bonaven­ tura Zalberoni, care muri În anul următor. Dela 1826- 1838 sunt numiţr la 1 aşI prefecţi a'î Misiuuei : Inocenţiu Pamfili, Placid Angeloni şi Carol Magni. Din 1838 sunt trimeşi Iar Vizitatori Apostolicf, cart aveau şi calitatea de EpiscopI titularr, şi anume: Petru Rafail Aldoini in 1838- 1842, Paul Sardi în 1843-1848, Antonio de Stefano în 1849-1859, Iosif Tomassi 1859-18l14, Iosif Salandri din Martie 1864-sfîrşitul JUI 1873, Anton Maria Grasseli in 1874-1875, Ludovic Maranzoni în April 1875-1877, Fide­ lis Dehm din 1877-1880 şi' în fine Nicolae Iosif Camilli, 16 Sept. 1881-27 Iunie 1884, cînd Papa Leon XIII înfi­ inţează o Diecesă nouă pentru Moldova, numind pe Vizita­ torul de atuncî Episcop catolic de Iaşi, în .care calitate funcţionează pînă la Mal 1804; ln acest an, demisionînd, se numeşte în locu'f pe Domenic Jaquet. Acesta funcţie­ nează pînă la 1903. Revine, apot ca Episcop Nicolae Iosif Carnilli, a doua oară. la 30 August acel an, continuind a funcţiona pînă 8stăzL De Diecesa de Iaşl atihlă 27 parohii, 7 blserict ur­ bane parohiale şi 5 neparohiale, 20 bisericl rurale parohi­ ale şi 6 neparohiale, 6 eapele urbane, 7 rurale, cu un nu­ măr total de 33 preoţi. Clerul secular al Diecese'î ieşene este recrutat din ţarii şi ş'a fo.rmat cultura în Seminarul catolic din Iaşt, complecund-o rn diferite mari colegii din strâinătate. Clerul călugi.îrcsc se compune parte din indi­ genl, parte din străini. (Dr. il nton Gabor şi P. GîTbo­ viceann). [47] f I Bisericile Armeneşti şi Catolice din Iaşt 47 Cea mal mare parte din catolicii stabilitî din timpurt vechi în Iaşi, erau Polonî, Saşi şi mal ales Uuguri ; de a­ ceia s'a şi zis pînă în zilele noastre acestui locaş Biserica Ungurească ; preoţii cel mal mulţi ce au oficiat în ea au fost însă de origine Italienr, Un număr. mare de documente conţinînd diferite pri­ vilegit şi acte de proprietate, căpătate dela diferiţt Domul Paraclisul srt. Iosif din Păcurart, al Moldovei, se păstrează încă la Episcopia Catolică lo­ cală, din carI o parte numai s'au publicat În Uricariul şi alte opurr, * * * Mal există în Iaşi o bisericuţă sali paraclis, situat în vechiul cimitir din Păcurarî, în dosul grădinel Copou. Are [48] 48 N. A. Bogdan hramul S]. Iosif. A fost înfiinţată, după cum rezultă din unele acte, la 1810, căci la 16 Sept. 1809 Comunitatea Catolică cumpără un loc în Păcurarii de sus, dela careta­ şul Laurenţ Asterlig Şfedul, anume ca să facă acolo ci­ mitir. MorţiI catolici nu se mal îngrop dela acea dată în jurul bisericet din centrul Iaşuluf, ci la acest nou cimitir. La 1842 bisericuţa se mal măreşte, prin donaţiunea unei Doamne Anna von Eistaeten, născută de Conti. IJa 1854 Iar se mal măreşte. (Calendarul latinesc pe lb55). La 1861 se restaurează. Dar, după ce se regulă ca toţI mortir creş­ tini din oraş să se îngroape numai la Cimitirul Eternita­ tea din 'I'ataraşt, bisericuţa aceasta rămase părăsită. O i­ coană mare şi clopotul datat j 818 fură transportate la Se­ minarul Catolic din apropriere. (Iassiensis, Opinia, 1913). Lîngă biserica aceasta se vede şi aZI mormintul fos­ tulul Consul Francez din Iaşt Victor Place, un mare prie­ ten al Romînilor, care .a lucrat muit în diplomaţie pentru realizarea Unirei Principatelor. Părerea mea însă este că această bisericuţă va fi fost cu mult mat veche de cît de la 1810. Despre ea, cred se pomeneşte în documentul publicat în Harmuzachi, citat mal sus, ca biserică catolică "în afară de oraş". Şi faptul că in 1809 se cumpără din DOU acel loc spre a se face un paraclis, nu exclude posibilitatea de a fi fost odinioară a­ colo JLbi.sJ:�!,ică mal veche, care va fi ars cîndva, locul se va fi��i!Jţ, �au, după qbice!ul, vechîu, luat san:avolnţc de cirmLllre ŞI apor donat sau vindut de Domn CIne şne cUl,-cum s'a întîmplat şi cu locul templulur Protestant de mal la vale,-care a păţit cam tot aşa. CăcI prin partea Ioculuî, Păcurarit de sus şi de jos, erau aşezaţi, după cum se ştie din vrernurr, cea mal mare parte din străinii cre­ ştiu)', şi nimic nu exclude putinţa ca să-şi fi durat acolo el şi o bisericută, cind rrtrguşorul Păcurar! făcea o co­ mună cu totul deosebită de Capitala ţărer. * '* * Un monumental paraclis catolic, construit în anul 1900, se află în faţa institutului Sacre-Coeur, al călugăriţe­ lor din congregaţiunea Notre Dame-de-Sion, situat în str. Cuza Vodă, paraclis rezervat uzulut aproape exclusiv al acelor calugăriţe şi. al elevelor catolice din institut. La Cimitirul Eternitatea, \n parcela catolică se mal află l1U mic paraclis, pentru oficiarea serviciilor funebre, avînd dedesubt un cavou spaţios pentru înmormîntarea călugări­ ţelor din congregaţiunea citată mal sus. N. A. Bogdan 'f" I I I I [49] TEA TRUL IN MOLDOVA ST AGIUNEA J 887 - J 888 Comitetul teatral.-Cttmpararea localulici Teatrului de la COPO'lt de cătră slai=« Personalul artistic şi Repertorui ce s'a jucat.-Salariile actorilor.-.Arderea Teatruhtl,.­ Ajutorul dat societarilor de comitetul din Bucureşti, ca a­ jutor incendiaţilor.-Clădirea Teatrului din curtea Ote­ lultt!f Romînia, proprietatea D-lur Scarlat Pastia.-Repre­ zentaţiile date de canţonetistul I. D. Ioneecu==Iieoreeen­ taţule de bine- ţaoere.«- Diferite repreeentaţii în Grădina Tivoli, date de trupele P. S . Alexandrescu şi Griqore Ma­ nolescu, - Trupa lui Manolescu la BotoşanL- Teatru Fran­ cez cu Coquelin Aine.-Opereta franceză a lur S"hur­ mann.-Teatru Romîn în Bacău şi Roman.-Teatrn Ro­ minese în Bucovina şi Basarabia. Comitetul teatral în această stagiune 1877-1888, compus tot din Leon Negruzzi ca preşedinte, Teodor T. Burada şi Andrei Vizanti membriî, începu angajamentele şi formarea repertoruluî. In acest timp statul vroind să zidească un local propriii pentru Universitate, cumpără de la Epitropia Sf. Spiridon imobiluluI Teatrului de la Copoii în care jueă Societatea dramatică, pe lângă imobil din apropiere, proprietatea Şcoalet de Bele-Arte, spre a le .dă­ răma apoi pe amîndouă, aşa că pe locul lor să se zidească Universitatea ce se vede astăzl. N'apucă însă ca acest 'I'eatru să fie dărămat, căci în 17 Fevruarie 1888, sara, pe cînd trupa repeta pe scenă, piesa lUnee, de Emile Zola, tradusă în romineşte, care ur­ ma să se joace în beneficiul luI M. Galino şi a Dvneî E­ lena Gavrilescu (Luţa Botez), se aprinse un hogiac din partea scenef, care fu stins după puţin timp de cître pom­ pierl. După sfîrşitul repetiţiet pe la 10 ore noaptea se a­ prinse întreaga clădire a 'I'eatruluî din mai multe părţr, aşa că peste puţin timp, focul luînd proporţii marr, 'I'ea- 4 [50] T. rr. Butada trul fu prefăcut în cenuşă. Nu s'a putut scăpa de flacărl nicî scena, Ulei mobilierul. nicl garderoba, cauzînd o pagubă de peste 200.000 lei, nefiind nimic asigurat. O parte numat din Biblioteca 'I'eatrulut a fost scăpată. * * * Actori'! car'! fură angaj aţI' pe lîngă societaril dra ma­ ticî în această stagiune au fost: SoţiT T'eodor şi Adelina Poppescu, cari mai fuseseră angajaţi şi tn stagiunea pre­ cedentă, alt fost angajaţi cu 600 leI pe lună şi două ju­ mătăţ'( de beneficil. D-ua losefina Găluşcă cu 2!)0 ler, plus o jumatate de beneficiu; Clotilda Calfoglll cu 400 lel ; A­ glaia Pruieanii 200 le'! ; Mihail fi. Popo inci, senior, 200 leî ; Caeuca Micşunesc« 120 Iel ; Natalia Laeinschi 100 leI; Henrieia Cap?'a 80 let ; Hortcnse Sion 70 Iel ; Ecaterina Ionescu 70 lei; Aneta Voiculescu 70 le1; Mihaz Popooici, junior, 120 leI; Alexandru Nanu 80 Iet ; Iordan Nedelcu 80 leI; Vlad Cueinski 80 le'(; Moria ionescu 70 leI; Vic­ tor Alexandrescu (ajutor de sufleur), 70 let ; Rotopan, sta­ list, 35 lei; Ioan Paolescu; prim sufleur, 120 lel ; Ghecrghe Fredas, pictor, decorator, 180 lei; C. Bălânescu, director de scenă, 250 leî ; Iar Gheorghe Borteanu, şef de orche­ stră, 150 leî. * * * Stagiunea teatrală începe de la 1 Noemvrie 1887, cu piesa Veneţiana sait Calaul secret, melodramă în 5 acte, care se mal jucase în timpul marelui artist-tragedian Poni, în Teatrul vechtu, zidit de fraţiî Foureau, despre care am vorbit, şi care s'a dărărnat În 1870. A doua reprezentaţie fu Reqimeniul de ţete, vodevil în 2 acte şi DI. Ţifnila, comedie din repertorul D·lul P. S. Alexandrescu. A treia reprezentaţie fu Linda di Olusmounix, dramă în 5 acte cu cîntece. Mal urrnară apoi şi alte piese, cele mal multe tl'aducerI: Ţara amoruluz, comedie; O crimă celebră, dramă; Paiaţul, dramă, în benefici'ul artistuluI Th. Popescu; O 'noapte furtunoasă, Agentia '(le asigurarea căsatoriilor, co­ medie în treI acte de Heimeq uin, traducere; O slujbă grea, comedie; Otvăvitoarea, dramă în 5 acte, în benefi­ ciul artistei Clotild.1 Calfoglu; Marchizul bucatar, come­ die; Craz 1nu, DaLtă ortelin� se joacă În beneficiul 1\1. PopovicJ senior, la 17 Decem\vrie 18b7; Doi sfioşi, Banul Mărăcine, legendă istorică în 5 acte de V. A. Urechia; Debora, dramă în 5 acte; Omfllo, în beneficiul AdelineI Poppescu; Un tînăr minunat, comedie în !) acte de Paul de Kock; Baba Hîrca; Amor calitatea a doua; Sora Te­ reza, dramă în 5 acte; Moarlelt luz Brîncoveann, dramă , & 1 [51] Teatrul în Moldova 51 istorică în fi acte, în beneficiul lut Manoliu şi Dimitrnscu ; Caterina Howard, dramă în 5 acte, în beneficiul artistef Clodilda Calfoglu. JOI în 21 Ianuarie 1888, se joacă Ban­ diţii: Loudrei, dramă în 5 acte, în beneficiul D-Ior Ale­ xandrescu şi Pruteanu; Deputaţii în halat, comedie; Bo­ erii şi Ciocou, de V. Alexandri, în beneficiul lUI Arcelea­ nu şi Constantinescu. La 30 Ianuarie 1888 se joacă Bebe, comedie În 3 acte, In beneficiul artistet Josefina Găluşcă, La 2 Fevruarie s'a jucat Ţara Amorului, in asociaţie cu canţonetistul 1. D. Ionescu. La 4 Fevruarie Căsătoria si­ lită, de Moliere, tot în asociaţie cu 1. D. Ionescu. La 11 Februarie s'a jucat în beneficiul artlstelor El. Laşcu şi A­ thena Georgescu piesele: Căeăturele, o prelucrare în 3 acte de M. l)ascaly şi Nebunul din faţă. La 13 Fevruarie Barbara Ubric, dramă în 5 acte, în beneficiul C. Bălăne­ seu şi C. Ionescu. Aceasta fu cea din urmă reprezentaţie dată în 'I'eatrul de le Copoii, căct Mereun seara la 17 Februarie, după cum am mal arătat, localul Teatrulur Na­ ţional a ars cu desevîrşire, aşa că trupa reşană rămasă fără nicî un local propriu, unde să poată să-ŞI continue reprezentaţiile. Arderea clădirei 'I'eatruluî Naţional de Ia Copoii des­ orienta mult pe artiştii reşenl şi mulţt din el se tutele­ seră de a se duce pentru stagiuni1e viitoare într'un alt oraş al ţărit, spre a-şt exercita arta lor dramatică, Tot publicul reşan aştepta cu nerăbdare ca statul 01'1 comuna să zidească o sală de teatru cel puţin provizorie. S'a întîmplat însă ca Scarlat Pasti a, fostul primar al Iaşulut, să se hotărască de a face în cursul verel 1888, o sală de teatru în Otelul săti "Romlnia", în care s'a ju­ cat reprezentaţiile teatrale a stagiune! viitoare a Socie­ tăţer Dramatice. In urma ineendiulul 'I'eatrului Naţional de la Copou, artiştii societăţe'î dramatice cer un ajutor Comitetului cen­ -tral de administraţie a fondului: incendioţilor, Acel comi­ tet le trimete suma de 5()00 lei. Acea sumă s'a împărţit membrilor societarl', şi anume actritelor : Elena Laşeu, E­ lena Gavrileseu (Luta Botez), Athena Georgescu, Neculal Luchian, Mihail Galino, M. A reeleanu, Al. Eyolschi, Gh. Dimitrescu, Dim. Pruteanu, Em. Manoliu, P. S. Alexan­ drescu, Constantin Ionescu şi D. Constantinescu. IJe fie-care societar le-a venit cîte 384 Iei 61 bant. Actorilor gagişti nu li s'a dat nict un ajutor, cu toate că el rămaseră fără angajamente şi fără nict un sprijin în mijlocul Iernef. [52] 52 T. T. Burada R prezentaţiile date de canţonetistul 1. D. Ionescu In acelaş timp pe cînd trupa îeşană începu repre­ zentaţiile sale în Teatrul Naţional, veni în Iaşl, pe la în­ ceputul lunel Fevruarie, cunoscutul canţonetist 1. D, 10- nescu,-care mal fusesă de cîte-va 01''( În Iaşl,-şi dădu cîte-va reprezentaţil împreună cu mai mulţI actori, în sala Societăţe'î "AmiciI Artelor", din str. Banu. Ast-fel în sara de 7 Fevruarie el jucă piesa Un, director de provincie, co­ medie într'un act, şi mai multe canţonete, între cari una. nouă. intitulată Hai la aleqeri l La 12 Fevruarie, el mal jueă în aceîaş; sală piesa Cadourile, comedie într'un act" precum şi alte diferite canţonete. Reprezentaţie de binefacere Sîmbătă în 29 Mal in saloanele D-nel Natalia A. Suţu s'a dat o reprezentaţie de bine-facere in folosul Şcoalei: profesionale de fete a Reuniunei Femeilor Romîne din Laşi; S'a jucat o comedie tutr'un act de Dumanoir şi Decour­ celle, Ma ţemme est troublee. Persoanele carf au luat parte la această reprezentaţie au fost: D-reJe M. Manolescu, E. Culiano, E. Zamfirescu şi D nil N. B. Cantacuzino, A., Ghika, C. Diamandy. Partea II-a a fost consacrată muzi­ cei: D-ra Zoe Miclescu cu D1. E. Caudella, ati executat: într'un chip magistral Sonata pentru piano şi violină a lui Rubinstein, Iar cu D-na de Czikan, la patru mlnf au exe­ cntat de asemenea o bucată, pe motive din Huguenoţr, de' 'I'halberg. D-ra E. Ciurea elevă la canto a Conservatoru­ lui nostru, a executat admirabil Chanson de Furiunio, de, Tosti. In partea III-a s'a jucat o comedie într'un act de Siraudin şi L, Thiboust: Les t mrnes qui pleureni, tn care, ati luat parte D-rele E. Zamfirescu, M. Manoleseu, Dvnif C. Diamandy, M. B, Cantacuzino şi A. Ghika. Reuşita a fost pe deplin satisfăcătoare, publicul a. fost foarte numeros. Reprezentaţi! în Grădina Trivoli Din lipsa de local de teatru, reprezentaţiile drama-' tice aii fost suspendate prin luna Mal, cînd artistul P. S. Alexandrescu împreună cu mal mulţi artişti din provincie au dat o serie de reprezentaţil' în 'I'eatrul de vară din Grădina 'I'rivoli, diu strada B�nu. Intre piesele mai de samă ce s'au jucat ati fost Reyista politică-umoriatică a anulul 1886-1887, în trel acte; întitulată Zeţlemele, scrisă, de Iacob Negruzzi şi D. R. R6setti, care a obţinut un. mare succes. * * * [53] Teatrul în Moldova 53 După aceasta sosi in Iaşf artistul Grigore A. Mano­ r1escu împreună cu o trupă din Bucureşti, a eărel direc­ tor era. Artlşti! ce compuneau trupa erati: D-na Aristiţa Rom. Manolescu şi D na Anna Gr. Manoleseu (Popescu), D-nir Ioan Petrescu, Vasile Alexandrescu, Ioan Niculescu, loan RăiJescu, Gheorghe Cirjă, Constantin Davidescu, Ne­ culal Petrescu, Teodor Petrescu. Gheorghe Alexin, Ale­ xandru Rădulescu sufleur. D-ra Alexandrina Alexandre­ scu, Eliga Gănescu, D-na Elena Petrescu, D-nele Verona Almăgeanu, Elisa Orlof, D-rele Ana Dimitrescu şi Ştefă­ nescu. Repertorul anunţat se compunea din următoarele piese: Fintăna Blanduziet, Maria Stuart, Hamlet, Mac­ beth, Uriel Acosta, Denisa, Vincenetta, Mîndrie şi Amor, Don Juan, L'Assomoir, Fericirea Casei, Kean, Francesca de Rimini, Luisa Miller, Frou-Frou, etc. Reprezentaţiile începură în ziua de 1 Iulie 1888, tot tn Teatrul de vară din Grădina Trivoli, cu piesa Moartea Civila, dramă în 4 acte, din repertorul tragedianilor Rossi 1Şi SaI vini. Duminică în 3 Iulie s'a jucat marea tragedie de Shakespeare, Hamlet Principele Danemarcei, cu D-na Aris­ tiţa Romănescu-Manolescu în rolul Otelieî. La 6 Iulie s'a jucat Bucuria Gaser, o comedie în 3 acte, şi Să ne pupam Folleville, comedie într'un act. La 7 Iulie s'a reprezentat Le Maître de Forqcs sau _Mîndrie şi Amor, dramă tu 5 acte de Georges Ohnet. Simbătă 9 Iulie s'a dat piesa Uriel Acosta, tragedie. Dumineă 10 Iulie s'a reprezentat Fîntăna Blandu­ eiei, piesă în 3 acte de V. Alexandri. La 11 Iulie s'a jucat Francisca de Rimini, tragedie în 5 acte şi Vincenetta, comedie într'un act. La 14 ale aceleaşi Iunr, Doi Sergenţz, dramă în 4 acte din repertoriul lUI Rossi, tradusă din italieneşte de 'Titus Dunka. MarţI 19 Iulie s'a dat piesa Denisa; comedie de A­ lexandru Dumas fiul, l'ar Mercur! după acela, s'a repre­ zentat noua piesă L' Assomoir, dramă in 5 acte, extrasă din celebrul roman a lut Emile Zola şi tradusă de Gr. Manolescu. La 23 Iulie s'a jucat Bomba cu apă fiartă, comedie lin 4 acte de Meilhac şi 1. Halevy. Duminică 24 Iulie s'a jucat La vila reqală, comedie într'un act, de V. Alexandrescu : Femeia îndărîtnică, ver­ suri de Turcanovicr, zise de Ii-na Aristizza R. Manolescu. Deputatul invalid, monolog executat de 1. Nicoleseu : Sen­ tinela romină, poem de V. Alexandri, zis de Gr. A. Ma­ nolescu şi Să ne pupăm Folleville, comedie într'un act. [54] 54 T. T. Burada JOI 28 Iulie s'a jucat ldiotul, dramă în 5 acte de A. Bourgeois, tradusă de S. Mihailescu, în această piesă a debutat D-na Almăgeanu, D-ra Zoe Ştef�nescu. Simbătă 30 Iulie s'a jucat Intrigă şi amor, de Schil­ ler, Iar Jt doua zi Duminică, Don Juan, comedie' tn . 5, acte de Moliere. Simbătă 6 August s'a reprezentat Orfanir Regimen­ iului; comedie-dramă în două acte de Bayard şi Bieville tradusă de Gr, A. Mnnolescu şi Aşa sînt femeile, comedie într'un act. Joia următoare s'a jucat pentru întălaşi dată piesa Mutul, dramă în 2 acte de Bayard şi Bouffet, tradusă de Gr. Manololeseu, în care rolurile principale au fost jucate de Gr. Manolescu, D-na Aristizza Manolescu, N. A. Bog­ dan, G. Cîrjă, D. Constantinescu şi alţil, şi Scînteia, co­ medie Într'un act de Eduard Pailleron, La 14 August se dădu ultima reprezentaţie, repe­ tîndu-se piesele Orfani't reqimeniului şi Aşa sînt femeile, după care trupa a plecat la Botoşanl, unde a dat o se­ rie de 5 reprezentaţir, compuse din piesele: Hamlet Maî­ tre de Forges, Moartea Civzlă, Luise ]tiuller şi Uriel Acosta .. Trupa franceză a lui Coquelin Aine Tot în cursul acestei stagiuni veni în Iaşi societarul de la Comedie Franceză Constantin Coquelin Aine, cn O trupă bună şi dădu trei reprezentnţium. Cea întăi repre­ zentaţie s'a dat la 1-1 Noemvrie lS87, cu piesa Un Pari­ sien, comedie în trei acte de Edmont Gondinet: a doua la 15 Noemvrie, cu drama în 5 acte Don Cezar de Basan de d'Enuery, care s'a jucat ziua la ora 1, apoi în aceiaşi zi sara la 8 jum. ore s'a dat a trela reprezentaţie cu co­ media în 5 acte 'I'ariuţ de Moliere. Trupa se compunea pe lîngă Coquelin, din următo­ riî actorl : Duquesne, Jean Coquelin, Barbe, Deroy, Ro­ maiu, P. Mortimer, Bamy şl actriţele: P, Patry, France, Rayuard, R. Lemercier, Kerwich, M. BouJanger. Cu toate că preţurile locurilor erau foarte ridicate şi anume: Begnoire-avanscene 100 lel, Begnoire 50 Iel, Bel­ le etage 40 let, Loge seconde 25 lel, StaI 15 let, Parterre 6 leî, Galerie 2 lei, la tustrele reprezentaţir teatrul era absolut plin. \ Publicul a apreciat jocuf excelent al marelut artist Coquelin, care era înconjurat \ de o trupă compusă din actoril cer mal de samă din Paris. Opereta franceză adusă de impresariul Schiirmann In luna Decemvrie 1887, cunoscutul impresariU SchUl'- I [55] Teatrul în Moldova 5& mann aduce în Iaşr o trupă de operete, care a dat 5 re­ prezentaţi unt. Trupa fiind compusă de artiştl de va oare a fost bine primită de publicul nostru. Reprezentaţiile aces­ teI trupe începură la 27 Decemvrie cu opereta La Mas­ coite .. apot urrnară : Joseohine oendue pat· ses sters, Le cceeur et la main, L'Amour moiulle şi La Timbale d' Ar­ gent, cu care se termină seria acestor reprezeutaţiunî. Teatru romînesc în Pacău Prin provincii se formează cîteva trupe sau socie­ tăţi, compuse în parte din actorl din Iaşt răzleţiţ! dn trupa 'I'eatrului Naţional parte din diferiţi alţ]' actori de prin Bucureşti şi alte oraşe, care dădeaii reprezentaţiunj. Vom menţiona aici câte-va reprezeutatium date în Bacăti în luna Ianuarie 1888, de artiştii asociaţi sub denumire de Societatea Dramatică Concordia, între care făceau parte Ioan Anoelescu, Lachi Chirimeecu, N. A. Bogdan, Ioan Proca, Teodor Cristescu, S. Niculescu şi actritele Elena Albeecu; Lica Poenaru; Adela Botez, Florica A lbescu. şi al­ tele. S'aii jucat între altele. la 1 Ianuarie 1888, piesele,' 70:000 [ranci sai'i Loteria Ateneului, comedie într'un act de N. A. Bogdan; Mirele, comedie într'un act, tradusă, din frauţuzeşte : Marchiz de Pomptulour, vodevil într'un act. tradusă de N A. Bogdan, Morăriţa de la Marly, vodevil într'un act, tradus de Porfiriu, La 17 Ianuarie s'a jucat A sosit ttneJtittl. comedie în două acte localizată după cou­ tele Coziebrovski, de Eugen Meşeder. Camera Bănuită co. medie untr'un act, de Eduard Gondinet, tradusă de N. A. Bogdan, şi Doi SU1"Z�, comedie într'un ,1Ct, din repertoriul lUI N. Luchian. La, 23 Ianuarie s'a, reprezentat pentru întăia oară piesa Moştenitorul Universal, comedie în 5 acte de Regnard, tradusă de N. A. Bogdan. S'ai:i mal jucat şi alte diferite piese, după care o parte din actori trecută în Ro­ man, jar alţii se Impărtiră în alte provinciî. Teatru romînesc în Roman In cursul lunei Martie 1888, soseşte în Roman, cu­ noscutul canţonetist 1. D. Ionescu împreună cu o mică trupă compusă din artiştiî N. A. Bogdan, Alexandru Nanu, Ilie Filipescu.I. Georgescu, Iosefina Găluşcă, Maria Negri, etc. şi dati căteva reprezentaţiuni de canţonete, vodevilun şi comedii. Puţin timp după aceia, canţonetistul 1. D. Io­ nescu angajă încă cîţiva actori dintre cei al 'I'eatrului Na­ ţional din Iaşi, «arî remaseră fără ocupaţie în urma in­ cendiulut Teatrului de la COPOll, şi anume: Dmele Ade­ lina Popescu, Elena Laşeu, Maria Petrescu, Athena Geor- [56] 56 T. T. Burada geseu, Aneta 'I'endoru, Maria Ciuhureanu, Teodor Popescu, Constantin Petrescu, Mihail Arceleanu, Dimitrie Constan­ tinescu, Ioan Pavlescu etc. Această trupă ast-feliu mărită dădu o serie de re­ prezentaţi uni compusă din diferite drame şi comedii, timp de mal bine de două luni, dintre cari arătăm piesele ur­ mătoare: La 25 Eevruarie Domnul Ypsilon, comedie În­ tr'un act, de Riclati, tradusă de Eugen Marineseu ; Moră­ riia de la Marly, Doi Ţarani şi cinci cirlani, şi Herr von Kaiikenberq, canţonetă de Ioan Ianov ; La La 25 Martie Lipitorile Satelor, la 31 Martie Ţara Amoruluă, comedie în 2 acte de Bourgeois şi Delacour, tradusă de C. Bălănescu şi Marchiza de Pornpadour. La 3 Aprile s'a reprezentat în beneficiul lUI 1. D. Ionescu, celebra piesă Dor Ser.qenţl, a cărei principale rulurf ati fost jucate de N. A. Bogdan (Guillaume Lurive); Al. Nanu (Robert Leger) D. Constan­ tinescu (Mareşalul de Altavila), M. Arceleanu (Oaporalul Cremene), Elena Laşeu (Sofia) şi Iosefina Găluşcă (Laureta). La 10 Aprilie s'a jucat piesa Rotarul, dramă come­ die cu cîntece În 4 acte de M Pascaly, cu N. A. Bogdan In rolul lui Petre Iiotariu, Dim. Constantinescu în Ioniţă Crîmpel, M. Arceleanu i'n 'I'ueluc, etc. S'au mai jucat apoi: Zefiemelele, Scrisoarea perdută, Deputaţii în halat, etc, Teatrul romînesc în Bucovina In toamna anului 1887, se formează o trupă romma intitulată Societatea Dramatică Concordia, compusă din artişti dramatici atît din Iaşi cît şi din alte provincii sub conducerea artistică a Dvlut N. A. Bogdan, carr împinşi de dorinţa de a face cunoscut arta şi literatura drama­ tică de Ja nor din ţară, a plecat pe la mijlocul luneî No­ embrie 1887 şi la Cernăuţi, unde a dat o serie de vr'o opt reprezentaţit teatrale în sala de teatru "Armonia." Persoanele ce aii compus trupa au fost: N. A. Bogdan, Lache Chirimescu, Neculat Constantinescu, Ioan Proca, Ilie Filipescu, Gh Nieulescu, 'Vas, Cristescu, Gr. Buzdu­ gan, şi Dvnele Elena Albescu, Lica Poenaru, Ar. Leon, Adela Botez şi Florica Albescu. S'a jucat: Eotarul şi Ba­ neasa saă Zavera lu� T'L�doT Vla�imi1'escu, dramă naţională cu cîntece în 4 acte, de M. Pascaly ; Pădurea de la Bor­ dea, comedie în 1 act de 'reodor\ Porfiriu , DOl Soldaţl Ro­ mîni; vodevil în 1 act de Mihăle,cu, Frica e din rai, co­ medie în 1 act fie M. Miile; Cinel-Cinel, Jean Marie şi Marchiza de Pompadour, comedii într'un act, ambele a­ ceste traduse de N. A. Bogdan; G,el însuraţ� mă fac să rîd, comedie într'un act, tradusă de M. Pascaly ; Cimpoiul [57] Dracului; comedie-vodevil în două acte ele Eug. Cararla ; Un mire cu perucă şi Căpitanul Tundeour, comedie tntr'un act, traducere de N. A. Bogdan; Vlăd1tţU Mame'i, eom e­ -die într'un act de 1. Lupescu ; Morăriţa de la Darly, co­ medie într'un act, tradusă de Porfiriu, Asemenea s'a jucat atunci pentru lntăîa oară piesa Singurătatea nmt? holiei, .vodevil într'un act. în două tablouri de Constantin Stamati. Publicul din' Cernăuţi în frunte cu Mitropolitnl Bu­ -covinef Silvestru Morariu Andreevicr, a primit cu mult entuziasm această trupă, rneurajtnd-o şi oferindu-î la urmă un frumos banchet şi diferite obiecte ca amintire. Această trupă a mal dat apoi mal multe reprezen­ taţi) şi în alte oraşe din Bucovina, ca: Seret, Rădăuţl şi 'Suceava, unde de asemenea a fost călduros primită şi in­ curajată de cltre rorntn il de acolo. Teatru romînesc în Basarabia După seria de reprezentaţiunI ce Grigore şi Aristiţa Manolescu au dat în grădina 'I'rivoli din laş], el au refor­ mat trupa lor, compunînd-o din o parte de actori din Bu­ cureştt şi din mal mulţt artişti ar Teatrului Naţional le­ şan şi după ce au dat o serie de reprezentaţiunr în Bo ­ toşani, despre care am mal vorbit, au plecat eu acea tru­ pă peste Prut, organizînd o serie de reprezentaţiunr in Kişinău, în sala cea mare a Circulul-Teatru Ftirer. Personalul ce a luat parte la aceste reprezentaţiunt s'a compus, In afară de Grigore şi Aristitza Manolescu, -din actoriî : Dim. Constantinescu, Constantin Ionescu, Ghe­ orghe Cârjă Al. Rădulescu, N. A. Bogdan, H. Emandi, Vlad Cusescu (Cuzinschi), Emanoil Manoliu, Alexandrescu ;şi actriţele: Verona Almăgeanu, A1exandrina Alexandre- scu, Ecaterina Ionescu, Eliza Orloff, Eliza Ganescu, etc. Prima reprezentaţie s'a dat la 18 Septemvrie 1888, cu marea tragedie a lUI Shakespeare Hamlet, regele Da­ nemarceî, care a fost primită de publicul din Kişinău .cu cea mal mare simpatie, atît pentru chipul cum a fost JU­ cată cît şi pentru faptul că pentru întăfa oară se juca în acel oraş o piesă de aşa valoare în limba rorntnească. . A doua reprezentaţie s'a dat la 20 Septemvrie cu piesa Moarieo Civilă. Apo) s'a mal jucat piesele Intrigă şi Amor, tragedie în 5 acte şi 9 tablouri de SchiIler; Dor Sergenţr, Mîn­ -drie şi Amor, Suliuan; etc. Sfîrşindu-se seria reprezenta­ ţiilor cu pIesele Baba Hirca, de M. Millo, muzica de Flech­ tenmacher şi Do? 80ldaţr romini, vodevil într'l!n act; la -care reprezentaţii s'a încasat 2360 ruble, fiind ,teatr�l ,-cu desevîrşire plin. După aceasta trupa s'a reîntoI's III ţara. T eodor T. Burada '. � ::;: Teatrul în Moldova 57 [58] Ei: sunt un biet pribeag, pe care Puriindu-l soarta în tot locul. Acuma ţi l'a scos în cale . Ca să-t; împiedice norocul. Pe sub ţer eşti Cit ţlori în qlaetre Ell cînt din ţitera-m't stricată Poeme smulse de prin astre, Cînd vraja nopţilor mă 'nbafă. Şi dacă tremurînd perdeaiia Doi GcM de îngeraş apare Şi-o crezaniemă-si cert. enea/la Pribeagul GÎn tareţ .. , dispare Di-i biata-mi ţiieră stricată Clntalll-ţ'i am mal, el'} şi ţic .... EnL o ncapie instelată Şi-aromele de iasomie Umpleai; ameţitor râeduh.ul. Cînd ţi am cîntat ma'i eri şi ţie ... A'i ascultat ... Apoi sţioasă A'i rupt o floare din şira.q şi-ar aruncai-o prin fereastră Sărrnamdu� Orţea, pribeoq. Stetuţele tremurăioare Era:u atît de parţumaie 1 ... i;;i el(, catat-am printre ele "CH cind, CH şase şi Cit şapte." \ Şi am găsit. rs« clipa aceia Am inteles că l'na htbeştl: Prtbeaqul cîntăreţ îţ'i cîntă In ori-ce noapte �ub ţereşii l \ Şi n'ar voi să se �orneasdi Din locu-acela nicfqdată: Dar el... un cîntăreţ din lume, Iar tu ... atît de 'îndepărtat ă. Florin Zaharia [59] ARHIVA CRITICA "La Phiiopsophie Naiiona­ liste" pal' Georges Guy-. Grand, Bernard Grasset ed. Paris 1911. Preţul 2 ţranci. -Volumul acesta face por· te dintr'o serie de studii SG·· ciale foarte însemnate pu­ blicate de editorul Grasset, sub titlul de "Les etudes contemporaines"Antol'ulallY Grand. a mal scris şi alte studit în materie de so­ ciologie: Le Proces de la democratie (Collin, 1911) şi La Philosophie Sindicaliste (Grasset, 1911). El îşI pro­ pune caîn aceastKincercare de filosofie politică sK me­ diteze asupra problemelor filosofice sau morale ce le' ridică naţionalisrnnl şi sin­ dicalisrnul, care "formează sisteme într'adevăr întregi a căror economie trebuie s'o pătrunzt adînc pentru a În­ ţelege întreaga întindere a ataculur curat politic [Il lor; ele cuprind o mulţime de ref'lexit şi sugestn asupra timpului prezent". (pag. 2). La tnceputul lucrăriî autorul dă o bibliografie a filosofiei naţionaliste franceze. Cartea cuprinde două părţt distincte care se văd cînd o citeştl în îlltlegime. 1). O expunere a filosofieY naţionaliste france­ ze, şi 2). O critică a ncestef filosofil, cărei urmează un nrlacs : "Mcwrice Barres educa­ iur ': Autorul ne dă o carac-· teriznre generală a filosofieî na ţionaliste franceze pe care o numeşte cu un termen ce propune c'ar fi mal nimerit "tradiţionalistă" şi mal pre­ cis încă � tradiţionalistă prin pozitivism'' cum îI zice Bour­ get. Punctul comun tuturor na­ tionaliştilor fraucezr este, după GuyGrand : preocupa­ rea ecclusică . de interesul francez care e mal presus decît orice alt sentiment sati altă disciplină. Un adevărat naţionalist după manifestul scolii, aşează Patria înainte de orice, rezolveşte ori ce chestiune ce atîrnă de inte­ resul naţional. Nici o legă­ tură cu naţiunile străine, cu "umanitatea" nu e cu putin. ţă de cît numar în margi­ nile interesului naţional. Na ţionalistul găseşte pacea su­ tletulut şi disciplina sa în realităţile puternice în care s'a tnrădăcfnat cu al său . [60] Dări de aeamă . pămîntul parintilor, şi obi­ ceturile lor, patria şi regiu­ nea. (p. 22). 'Poate concluzi­ ile la care ajunge filosofia naţionalistă se strîng în ju­ rul unul focar comun: naţi­ unea. Ea diaciplinează, coor­ -donează totul; e la răspin­ tia dintre egoismul indi vi- -dualist şi utopiile nebune. Sunt două mişcă 1'1 naţiona­ liste filosofice în Franţa. Una face apoteoza inteligen­ ţeI, ştiinţeI, raţiunel şi e re­ prezentată prin Charles Maur­ .ras. Pierre Lassere Şl Louis­ Dinuer, alta, dimpotrivă face apoteoza inconştientu­ Iut, a lnstinctuluî, a senti­ mentulul şi are în frunte pe Paul Bourget, vestitul critic ,ŞI romancier, membru al A­ cadernier franceze, ca şi Maurice Barres, cel de al este scris pentru mănăstirea Bisericanl, în 1766 cum se spune In titlul de pe faţa l-a şi o notă pe faţa 2-a: "In­ tru 1 slava sfinteî 1 cel de o fiinţă şi de vita 1_ ţă făeătoa- I ! -- -- . . -, , i, 'Î'- :\i ",o:tiO''>,_ �..t' .. [87] Leastviţa lut Ioan Scîrariul 87 ref şi uedespărtiteî I troiţe a 'I'atăluf şi a Fiulut şi a I Sttn­ tulut Duhii I în zilele prea luminatulut de Hristos I iubito­ rulul dornnulul nostru Grigore I Alexandru Ghica Voevoda I cu blagoslovenia presfinţiet sale Kiriu-Kiru Gavriil Mitro­ politul Moldovei I şi a presfintieî sale Kiriu Kir Dosoftef I Episcop Rădăuţulut I prin duhovniceasca oserdie a prea cinstitul uf Ierornonah Kir Varlaarn. ot Bisericanr i şi pe slovenie amu tălmăeitu şi arnu şi scriau această carte Ioanu Leastviciulcti I spre folosul cel sufletescii alti pă­ riuţilorii călugări ŞI a tuturor proslavnicî creştini lanul de la Hristos mîntuitorul nostru I 1766, Ianuarie 2". Iar pe fila 2-a jos se citeşte: "această carte I a sfintului Ioan Scîrăiaşul I am făcut'o eu smeritulu I cu toată chel­ tueala mea I şi am dăruit'o sfinteî I mănăstlrt Bisericnnr întru pomenirea mea I şi a părinţilor met I şi cartea a­ ceasta .să fie de cetit ... I părinţilor de la numita mă­ năstire I însă numai în lăuntrul I mănăstirel I iar dia în­ drăzni cineva I să o scoată din mănăstire ... I unul ca acela I să fie păraşe I maica precista I la straşuica I judecată am scris în anulu I 1766 Iunie 12 ... Făcea şi Măzăreauul pe moldoveneşte ceia ce se fă­ cuse în ruseşte, unde textul paleoslovenic se moderniza se în secl. al XVIII-lea în o limbă bisericească, maf aproape de limba de azi de cît de cea din textele vechi slavone. In mănăstirea Putna se mal găseşte un alt manus­ cript al Lesicuei sau scara virtuţilor scris: în 1770 Mart 1 în Sihăstria (D. Dan Putna pag. 82), iar în slavoneşte se păstrează un manuscript scris în 1472 de călugărul Vasile (idem pag. 156). O redacţiune deosebită e acea a manuscriptulut de la Acad. Rom. subNo. 3024 tradus din elineşte în 1475 voI. legat au 710 foI. Tot de pe elineşte este şi traducerea făcută pentru mănăstirea Cernica în 1782. Ianuarie 25, cuprinsă în ma­ nuscriptul Acad. Rom. No. 1913 în Iollio, legat. La fila 8 cetim nota: "Inţelegătoare scara lUI Jacov I sau oglinda I sufletească I scara tălmăcită din Elinie şi afierosită sfintei I mănăstirl Ceruicăl unde este hramul I sltntulul Ierarh Nicolae I în zilele prea luminatuluî domn 10 Niculae Cos­ tantin Caragea Voevod I fiind arhipăstoreasca cîrmă a U n­ grovalahiel I Grigore al doilea I 1782 Ianuarie 25, I August, 1 leat 1805 s'au început a să prescrie". Copiatorul e ie­ romonahul Macarie, smeritul dascăI Evangheliei care în­ chină stemel Valahie Io-Ni-K.-K.- V.-D.-Ţ.-R. (Ion Niculaie Constantin Caragea Voevod, domn ţării RomîneştI) următoarele stihuri politiceştI: [88] [89] Intrarea in str. Ştefan cel Mare, în 1904. Fatada noulul Palat Administrativ (Fonstă Curtea Domneasca din Iaşf). [90] 90 Gh. Ghibănescu "lovul prin scară pre carea o însemneazâ "Ioane scara ta lumel o însemnează "Ingerii pacesta la ceriu irn bif să sue "Cuibul trăirel în vecî în soare să-I pue. "Niculaulul din ceri uri tot harul învie "Ca domniia ce o are fiori în veac s'o ţie. Macarie S. D. E. o altă redaeţiune tot de pe greceşte e aceia din ma­ nuscriptul No. 232 � de la Academia Romînă, volum legat în piele, are 535 file şi este scris pentru Dosofteî egume­ nul de la Cimpu Lung de Gheorghe dascălul în 1786. lată notita ee o pune scriitorul pe fila 1 b.: "Leas­ "viţa I adică scară I carea cuprinde în sine viaţa sftntuluf " I prea cuviosulur părintelui nostru Ioan I carele au şi "izvodit această carte ce are 30 de cazanit pentru indrep­ "tarea călugărilor I şi un cuvînt de tnvătătură către I nas­ "tavnic şi sau scris în zilele lumi I natulut Domn Nicolae "Petru Mavro I ghenî Voevod fiind Mitropolit al Ungro­ "VIa I hiei Kirio Grigore I la anii de la Hristos 178(> "August 7 zile I cu toată cheltuiala sf. părintelut Dosoftef "arhimandrit igumen I sfinteî mănăstirt Clmpulungulul. G. D. ot Vs (Gavril dascăl din ... ) Iar pe fila 535 a cetim epilogul tălmăcitoruluî : "slavă, laudă cinste şi lnchinăciune lui Dumnezeu că mi-au "ajutat după inceput de am ajuns şi la sfîrşit. Această "sfîntă şi dumuezească carte ce se chiamă "Scara" seri­ "fmseau prin osteneala mult păcătosulul între fraţI Gheorge "dascălul şi oricine se va întîmpla a ceti pe dînsa şi va "afla greşeli au în cuvinte au în slove să nu vă grăbiţi "a mă pune în ponos şi lndreptaţt cu duhul blîndeţelor "ce n'au scris înger ci o mînă de ţărînă şi minte de om "păcătos că pe cît iaste de anevoe omului a nu păcătui "aşijderea şi seriitoruluf \a fi fără de greşală, ci toţi gre­ �şim mult pentru aceasta, iertaţr ca şi cucerieî voastre să "vă dăruiască Hiretos luminarea minţei şi descoperire "Dumuez.eleştilor lui taine spre mîntuirea sufletelor voas­ "tre, amin;" orf cîţi s'ar tntămpla a cetl pe această sftntă "carte zic Dumnezău să ierte pre Gheorghe dascălul, "carele au scrie această sf�ltă carte la anul de la zidirea cu gg drept ngh u.yyeAob . . {} în K,l)'{}C,HEi\E; BB în "EIl"K�\'M',; ti în Mousl, Chtiparisu­ lUI, Eghupettt, Vtithania ; apol 'f în 'f""";\['; 1; în smilags. Din iusuri, " reprezintă pe ii; - ,l) se luptă cu fi, fară a-I stabili o regulă fixă; se pare însă că toţ'î ă final, se scriu cu ,l)=rl, fără al Iua drept un moldovenism; Iar · ă din silabele ce preced tntouata încă se scrii; cu ,l);- b.' reprezintă pe i nu pe î: zudlt, zud. Şb.', zuditoriulu, Zb.'­ -diulii, obucina, Dar cel mal singuratic caz e mtrebuinta­ rea luf .. T- pentru a reprezenta o nazalizare mal adîncă, · ce nu o putea reda suficient n. Singur acest fapt caracteri­ zează tnrudiren acestor 2 \texte şi le dă un colorit comun, -datorit condeîulur acelufaşf-scriitor, luî Varlaam ieromonah ajuns apof mitropolit: părilntele, diln, nevoitnţă, îngădui- 'îr.ţă, svătntă, peintru, stătnstt, mălncă,gălnduri, crediînţâ, -prelutngu, răspulnşti, dobăindit, mătncă, paitngulti, si în- · gele, tălnphî., socotiînţâ, Cll\'fllltUlrl, priinsa, feriinţâ, răs- puînsu, păiindune, etc. \ 2). Accentul încă e un element de stabilit in înrudi­ Tea celor 2 texte. Dacă limbil\e iugo-slave se deosebesc în ·dialecte ceacav, şi ştocav; după o singură particularitate fonetică '1'1'0 o!"i 't0' oc' şi oil Javechi'î francezI; tot aşa şi ac­ ·centul e un mijloc puternic de' a cunoaşte nuanţa locală .:a vorbitorulu'î ca şi a scriitoruluI. In lunga mea carieră [93] Leastviţa lui Ioan Sctrariul 93: didactică ca profesor de şcoală normală am ajuns a cu­ noaşte judeţul, de unde e elevul, după rostirea pronumelur demonstrativ; acestora ori acestora. In cele 2 texte pre­ domină forn:e slabe in întonarea pronumelor ; Varlaam din Leastviţa ca şi Varlaarn din Cazania Intonează la fel : acestora, acestur, acestuia, acelora, aceluia, căruia, cărora, al tur, etc. 3). Fonetica celor 2 texte prezintă particularităţi co-� mune izbitoare: - a). a intonat se păstrează clar În' cuvinte unde aZI se rosteşte ă, carţl, partr.-> găsim a clar in loc de î în an-­ desine, ce se întîlneşte rar în documentele vechi 1'0-' măneşti. S reprezintă pe z dur (dz) în SHlIlt., g,M8I1Ht; - 1) drept S in verbul I,lH'IE e o particularitate a Leastviţet, pe care­ autorul a părăsit'o in Cazanie, după cum aicI a întrebu­ inţat 1'1' în rreu, rreale, etc. ca diferenţă de graiu între­ munte (Seeul) şi şes (Iaşil). b) â (,,\\) În loc de ă (:z.) aproape În acelaşt mod În­ trebuinţat: Iuămii, rnălncămti, zgăulu], spăseniia, vrii,jma-· şiulti. Această înclinare de a scrie mal des pe guturala închisă ,y, drept guturala deschisă :z, o găsim şi la unit diect al timpului, ca Dumitraşco, Corlăteştil, Axinte Uri carul şi alţiI mal influenţaţ'î de lectura vechilor texte bisericeştî, c). e clar în cuvinte ca : pernentesc. pementiaşte, pe­ mente, e o particularitate comună izb-itoare a celor 2� texte; pe când meue, iene, cuuenie sînt comune seel. al XVII-a d) i clar în cuvinte ca atitea, Simbete, grişeale. o­ sînda, siînge, tncă e comun celor 2 texte, de şi găsim şi: variante, ca Sătnbătă, Siînbâta, Sămbătă. e) o în cuvinte doao, noao, doaw, voaw, e şi azf în gura săteanulul de la munte; el se luptă cu o şi ă, şi e trăsătura generală a secl. al XVII-a şi XVIII-a. 4). Morfologia. Cele 2 texte prezintă in flexiunea cu-­ vtntelor pe lîngă caracterele generale ale secl. al XVII-a, şi particularităţî comune datorite aceluiaşI scriitor. - Pluralul neutru în ure e comun secI. al XVII-a. - Vocativul oame, 0111e se găseşte in Leastvită şi în. Cazanie. -- Dintre pronume, n.usul e forma ce constitue o particularitate izbitoare ce.or 2 texte. Varlaam ajuns Mi­ tropolit l'a întrebuinţat pe nU8ul şi în Cazania sa din. 1645; dar l'a scos pretutindenea în a doua ediţie, ca �eva_ neobişnuit graillluI din cnpitala MoldoveI. [94] Gh. Ghibănescu Ins, îns, în compoziţie cu prepoziţiile de, pre, spre, căirâ, constitue iarăşi o particularitate izbitoare: detnsu, delnşl, preluati, preinsele, sprelnsti, cătrănsti, etc. - Numeralele Încă pot fi luate ca criteriu de a ju­ deca înrudirea celor 2 texte, ca fiind scrise de acelaşi scriitor: al doii, al treil, patrănşt ; formele al patrul, al op­ tul vin des În textele secJ. al XVII-a. - Flexiunea verbului: Şi în această parte a morfo­ logiet găsim asemănărt izbitoare între cele 2 texte, pe lîngă caracterele generale ale sec. al XVII-a: Tmperţectui sing. pers. I: eli ajuta, eli găudlia, eu mă ruga, eu mă cutremura, eu grăiia, eu pricepia, eli petrecea, eu mă temea. - Peri. simplu. pers. I sing. mă tntorşu, eli dziş, -eti dzişii, eu aduş, eu mă duş, eu răspunşă. - Per]. simplu pers. I plural: o făcumă nOI, o vă- zum noi. - Per]. simplu. pers. II plural: vă umili tu, VOl llU tnteleaset, pentru ce uciset, vă lepădat, vă astreiuată, vot mă grăitti, fuset credilnciosl. Imperativ negativ pers. II plural: nu dosădireţl, nu ·vă apropriareţr, nu pohtireţt, nu uttaretr, nu giudecareţl, nu flreţr, nu adunareţt, nu vă supărareţl, nu vă spărnănta­ reţi, nu eşireţi, nu vii scarblretr, nu vă teamereţi, nu vă grijireţr, nu Invăţareţr, nu lepădareţr, nu plângereţT, nu zăbăvireţr, nu giurareţt, uu puuereţt, nu aşteptareţt, nu priimireţI, nu gonireţl. - Viitorul I: verl cânta, verI afla, verf ci are, vert -creade, veri vedea, verf ajunge, v8rl pesti, verI lua, vert birui, verr suspina, veri plâînge, verl folosi, vert zice, verî - sigetă, te verI bucura, te verI stidi, te veri polzul, te veri văzdrăjl, veri lupti!, veri cerCtl, veri piarde, veri hi er­ tilt, verl să ',rezl, verl tiă procleţeştT, verl să blastăm, verI să ştii; acestea pe lîngă voz spodobi, voz zice, va cuntenL vom hăl1cui, vom p\bda, veţz "edea, VOrtt schiuopi; Dar şi: nu ved tu, şi va el. - Vrea în loc ele va ci� ill(initivul: vrea pricepe, vrea venI, vrea cunoaşte, vrea Î'l1tl'tl, vrea face, "rea birul, nu vrea sări, să vrea hi, vrea hi fostu, cau Yl'ut putea, vrea hi ţinut, vrea veri să hiT, să, Hea ruşina, nu vrea mearge, ,{Îe vrea merge, de vrea hi �lesu, de veru vrea, de nulU vrea purta, să Hea tâîllpHl, \vrea hi fostll, nu saLI vrutu putea, de nu "rea lua, vrea' bi hal'llicll, ali vrut putea -dezgropa, vrea verl să hiI, săI, \Tea ruşina, de Hea hi a­ lesu, să vrea tălmplil. [95] Leastviţa lUI Ioan Sctrarul 95 . Condiţionaltd prezent: saI greşi, saI face, măcar sal 11i şi curat, să lai astupă ; saî şi strânge, nare eşi, să i ,sare tătnpla, săval de are putea, are vrea, sare înălţa, uare găndi, s:1 li sare tălnpla, sare hi şi înţeleptu, nare hi, nare hi apucat, sare îndeletnici, are putea, cum are giudeca, sare greşi, are hi, să are dobăndi, cumti nare hi, cumii are dzice, are alerga, are sta, are răspunde, are veni, săvai sare şi muri, sară dobăndi, să sare şi întoarce, are sufla, de are da uescui, nu sare teame, de uu nare apăra, are lua, sare veni spre nor, sare ţinea, de are în­ viea, sare învie, săvat să ţare hi şi frate;-sami:'t chinui, sam face, sam implini. - Trecuiul : sare hi răstiguitti, nu leare hi putut face, nare hi pututu, nare hi chemată, sare hi făcută, nare hi apucat, sal hi suit, de nare hi greşitii, cJ, de nare hi crezutii, uu Iare hi adusii. - Tnţiniiioul întregt1: de-a căderea, de a te suirea, de a plângerea, de :.11 întrebarea, de a grăirea, de a beria, de a agonlslrea, de a să indireptare, de a le stărvirea, de a le obrintirea, de a se mândri rea, de a se înălţarea, de a adaogerea, de a mă lăudarea, de a ne întrebarea, de a facerea, de a gîndirea, de a cercarea, de a lucrarea, de a ascultarea, de a se rugarea, de a slujirea, de a naşterea, de a nevoirea, de a pricirea, de a mîncarea, de a lnblare , de a plălngerea, de a grăirea, de a se luptarea ; de a lupi­ decarea, de a ne închinarea, etc. Gerundiul: vorovinde, gătăudu, eătăndu, şezindurea; mămcindu, măingăindul, veselinduse, păinduî, fu ducînduse 5). Lexicul. Pentru evidenţiare deplină a tuturor particularităţilor comune, dăm o listă de principalele cu­ vinte ce vin mai des în cele două texte. Cetitorul din analiza rugitivă a bogatulut material lexical va rămîne, credem, convins pe deplin că Varlaarn iel'omonahul de la Secul- autorul Leastviţel e acelaşI, cu Varlaam mitropo­ litul, - autorul Cazanie!. [96] A acasă pre acasăş acel aceluta acest acestira acestuia aceasta acicia fiindu­ aciiş " tirise aciişu acmu acmum acină (a) te acluedzî ad adul ad ului (iadulut) adătnc diîntradăînculU adamant adaoga (a) adaogâ de-a adaoge rea adăvăsi (a) adăvăsi avuţia sa adăvăsise adevără adevăra adeveri adeveare aduce (a) eu adus de nu Iarehi a­ dusii aduna (a) nu adunareţi află (a) veri afla agghelu agonisi (a) de a o agonisirea Gh. Ghibănescu agiotori ulti agneţ agueţulut agunge (a) veri agiinge agudtl aiave la. aiave ajuta (a) şil ajuta (eu) alaltti alal ţi alaltii alaltele alăute alege (a) de vrea hi alesii alerga (a) veri alerga aliinzui (a) alitnzueseu alilnzue alt altui ultuia cartea alţii Iiinbi şalţiia amăgeul-una alţii amăgei una alţiia amăgeei amăgulire amente an ai (30 ai, 40 ai' 70 ai) andesine ănima tntrănima apuca (a) de-a ap�carea aorea '\ apără (a) . de nu nare apăra apropria (a) nu văapropriareţi arapca arata (a) �ă şi arate armăşie " sâlbateca' spre oameniloru de" lui nu te socoteaşte arrnăşi (a) annăşeaşts arumi (a) asculta (a) de-a ascultarea ascultoiu ascultoiulă ascultoi ascul toiloru mai aseultoi neascnltoiulU ascuţi (a) de a aseuţirea aşeaş eineş asemăna (a) asernănătndute asin asin ulu aslam a lua cu­ aslamurile astreină (a) yă astrelnatu atinsură atitea altitea gloate al tătea fii atutnci atutncilii austrul avea (h) mă avuiu Avvacum azbuchi B ba ba-ba balamut I r [97] Leastviţa lUI Ioan Scărariul 97 balamuţi balamuţiia bătrăni (a) au bătrănit becesnicn beria (a) de-a beria bezbojnic bezbojniculut 0- regheon bezdnă bezduelorti bezmăJire birui (a) blşugti bişiugulă blăstăma (a) veri să blastămî blăzni (a) blăzniia blăzneaşte blăzn ească să ne blăznim blăznirei blemaţi blemaţi boiarin boiarit jidoveştt boiarinulut bolnicu boiniculii un=fntrarmat bolnavulu bolniţă bolniceariulul bozi bodzilorti brâcămente bucinu bucurosti bucuroşI bueci (a) buecini ţărîniIe buecie buiacilorli buiuguirea buiuguitll bunătâcioşî C căci câ căci că cădea (a) să şi mai În grea cadzâ vâ cădzutti de-a căderea ele-a cadiaria cădi (a) lui Dmndzău cain cale calea camăta camâtai camatnic camatniculti carnatniciloru camatnieiile carnenă zeace mit de camene de . galbeni cânta (a) veri căută caotă (a) caotă căotăndti căpin in căpinti cătră eăpin cariu-carii carii măndrief carte-cărţr cărţile carte de la lnpâ­ ratulli cărtulan eărtul arilOrl[ căruiaş în căreaşl în careaşă căsaş căşiuţă cătea orea cătinel pre eătinelii cătrănsn cătrănse cătruăva căt cătui cătuii celu celula celora ce cepătura intru cepâtura cerca (a) de-a cercare cerceta (a) să cearcete ceriu ceriurului (sic) certa (a) de-a certarea ceşcuţu tntrutn ceşeuţu un ceşcutu într'o mică de _ ceasti cetate cetăţei cetăteanii cetăţean! cetăţeaniloru chema (a) are hi chemată chervâsărie chervăserie ehiarti mai chiar diln mai chearu chinui (a) samii chinui chuparosulul ciudesă ciudese ciudesa '\ ciumili (a) ciumileaşte ciumilitura 7 [98] 98 ciuînpoi ctumpoi clătitoriu clevete coiufu col unu sălbatecti colunii condeiul coşpiniţe covăşitulii crăvi (a) crâveaşte crâvire creditnţa veri creade de nare hi cre­ dzutu cruia (a) "cu cuţitele cuconescti cui tuturor cui cuibul': (viezunii) eutnpănă culnplitti cutnplite cumplieiunea cumoară curabie curabia curabiei cure (a) am cură să curâ să curăm am cursă cursără curâl'e curundli curărea curărea curăria ape curâtoare curăţi (a) de a curăţirea Gh. Ghibănescu curteanii curte anilor dom­ neşti şi boereşti custa (a) să custe în mul­ ţi ai de cust va custa cutremura (a) mă cutremura cuvălntulti D dăînţui (a) dăintuiaşte dănăoarâ daori deaistvie deaistvui (a) deaistvuiaşte decâsi ( a se) să decăseseti deapoiulu decicicie decicii deciceaciia (vezi acieia) demăineaţâ despuitoriulti despuitoarea desvâta (a) desvetiadză desvâtatâ calea desveasti (a se) dezveastem nu seva desveaşte de păcatele sale dezvacură de veşmentele deusebi diîn \ diîns \ dilnsii \ dinsu diînse dinsa dinse dilnsulii diînse dicăitoriu diregătoriia dobăndi (a) erai dobăuditti dobăîndit doi ai doii a d6a de doaâ ori doaw doaâ dos adă dos ada dosMzi dosâdziloru dosâdzile dosădi (a) dosâdescu dosădiia dosădita drăştine cu drăsţinele drăştinile în dărştine tn­ brăcatumam drăz dulci (a) andulci dUPUllSli dvorbi (a) dvorbascti . dvorbitoare dzua dzule dzeuâ E Eghiipetul elul eilulă Elldictionu (an nou) eresa ereticul [99] Leastviţa lUI Ioan Scărariul 9H . eretici "eşi (a) nu eşireti F .face (a) [;:.cl1mii sare hi făcut vrei face de-a facerea făinina fameni fărăme -farmăci farrnăci fărumăcătorii .fartuvulti tăt-fată oare făt oare fată Ieredeu feredeulii .feriînţâ feritnţeî festocu fi (a) sintii simtomti un fireţi fuset fiicăvirea filosofu fil6sofe filosofulti flarna ftegmâ flămăcioşii fluera (a) de-a fluerarea foale folosi (a) nu veri folosi fotâ frămseţă frămseţii frămturi frăţinisău fricatulti G gâci (a) gâciia găcitnri gădine găîndi (a) găndiia (eu) găndi eu dea gîndirea gălndu gătnduriloru gătnfitura gărbovă gărbovă găta (a) gâteatdzâ gâtit ni să gătiadză să să hie gatat gătată gâtaţi gătăndu gâvozdi (a) găvozdeaşte gâvoazdele gâvoazdelorii genulnchia (a) genunchi tngenuînche genune genl1nea ghizdavti gice (a) a dzice gice gicem gicea eu să gică să giei, să gicem va gice vom gice veri gice vor gice giudeca (a) nu giudecareţi giungheri giunghetoriu giupăneasă glăsi (a) giăsirea glăsindii glâsiţi cu mene gomon (domon) gomonulu grăi (a) de-a grâirea eu grâiia mă graită voi greşi (a) de-a greşi rea de nare hi gre­ şitii sai greşi griji (a) nu vă grijiret grozăvi (a) fiind grozăvitu groslivti-ă hieră " grătanul grătanului H haltică la baltică hănsari hărâţul hăraţiloru harnicii vrea hi harnicii hatmăn herbe (a) hiarbe hicimăsie luclmăşiă hictmăşiia hicimăşiile 11i (a) nare hi [100] 100 nare hi fostă hi mi are voia să le pui hierâ hieri hierbente hierbinţi holdă holdele plăviţe horciţă hotnogu hotri (a) hotrearşte hrătie hrătiia hulpe hulturulii 1 Iairii Airti iAiru ialru Iaîru ice Idolii Idolilorti ileu îmă (Jtl.M'h) trna îme îmâ tmăsa tmele îmămea tnblă (a) de-a inblarea tncetitii încetiţi inchina (a) de a ne închinarea incinge (a) veri încinge ai tncisu încinse îndelnmnatli Gh, Ghibănescu tndirepta (a) de a să tndirep­ tarea înfruntarea îngăduinţă tnghitnpoasă inghilnpoşi înghiţi (a) de-a înghiţirea înnălţa (a) de aseînnălţarea lnpărţi (a) tnpărţi Inpidecare de a Iupidecarea tnpliciunea tnpomcişti tnpomcişă (a) înpomcişadză lnpomcişeadze inprumută (a) tnprumuteadză Inpuţiciune înpuciţiunile tnsăma (a) tnscorţoşă (a) se înscorţoşadză întoarce (a) mă tntorsii să sa re şi întoarce tntramă (a se) se intrama întra (a) vrea întra întreba (a) de al întrebarea de a, ne între­ barea' Intrănimă întrapâ. întuneca (a) în tunecadză tntuneareca de svenţi\ d e talanţi. (zeci de m�i) lnţeleage (a) voi nu tnteleaset. tnvăţă (a) de-anvăţarsa nu tnvăţareţl învia (a) au învisti de are învie şau învisii sare învia iscodi (a) de a iscodirea iscuşenie iscuşenii ispoveadă cu ispoveade ispravnicu ispravnici legă­ tori istrăvi (a) istrăvăseu istrâveaşte istrăvi să nu istrăveşta isţeli (a) săi isţeleascâ pre­ cale IauJstolită după cei isţeli itros toaca de­ iuşoru mai iuşorii luşură (a) ei să iuşureadză. iuşiurare-a, izmeni (a) să izmenisâ po­ doaba obrazului izmenit J jecui (a) jecuirălli jestocu mai jestocîi vracJ: jestocQ [101] Leastviţa lui Ioan Scărariul 101 duhovniciî j e s­ toc u barbati j estoci jestociia jidoveaşte jitie 111 jitiia jitniţâ jrătvâ jura (a) nu jurareţi L lăngoare Ianţujelu cu lanţuje Iăuda (a) de a mă lăudarea Jeacu nice Ieaeii leagănă cu leagene Ieaşnieti Ieşui (a) leşuescti trupului Iepte Iibut liînba liîn biei liubovulii lontru diln lontrulti ditn lontru lua (a) de a luarea veri lua are lua ne are la lucra (a) de a lucrarea lucru lucru re Iucroiu Iumeanu lumea ni lunavu lunavi lupUl (a) ne luptă săi lupte priinş simtemti luptaţi llU8U luptaţi luptare de a se luptarea M mâceasti măcease. măcenie ' măceniă mâcitelii mâciteli mâcitelia mădulare cum are hi­ magherulu magherului rnagnitulu magnitului măhăi (a) mâhăescu cu mâna rnălnca (a) vom mălnca de a mălncare mălncăndu mătngăia (a) de a mătngăiare mătngtndulti măîngăi uoasâ maingăru doi rnatngiri mănătntulu prea- mâine poimăne Mamonu marnonulut mâniecie mănăstire mănăstirei mândru să'hi maneru mare marii mări (a) de a mărirea măriia ta ;- sa măşcoiu măscârici mâscări (a) fu măscăritu măţa: pre şoarece mădză mâzdele măzdi (a) măzdiră mâzdariu measeră measeriloru meserătate meserătatea mesorătăţei mesernitâ meşterşiugti metiutea metiutei rnitiutelu micşiura (a) mlctişiureadsă milcui (a) a fi milcuitii mirezmi (a se) te mirezmazi mlselti miseitorti mişelătate misclătatea ' mortu nare hi mortii moşn eanti moşneant moşneniia Moiisi mulare muînci (a) muri (a) să va sare şi muri N năduvti nâlţarea nameastnici:i [102] 102 Gh. Ghibănescu nameastnicii ocăiţi orăşanii nastavnicti ocăită orăşeanlloru nastavnicului ocărâ (a) orbu naşte (a) ocărăia ostoi (a) dea naşterea ocei (a se) să ostoi manua neduinţa ne oceimii să ostoi zavistica, neîjduinţâ mă oceiiu ostroumiia nejdui (a) să oceiaşte oteţi mă nejduescti oceinţâ svenţii 318 oteţi neobrâjeniia oceinţa otrocn neputiînciosti oceinţei cei trei otroci neputiţâ ocian nescăre iaste P I nesclu oeină (a) 1 l' de are da nesclu ocina pac� nestiditti ca să ocineau pacei neştme ocinătoriu paitngulti nevodu ocinătoriu păine nevoi (a) ocinaţi păinei de a nevoirea va ocină păindune nevoiînţă ogorâ (a) păindui novonăcialnicti ogorăte să le pae 1 năcialnicilorti olofire părăia 1, nuaru om păinjini (a) nuâri ome păinjiniră numerele o oame păliţe nus omât cu - nusu omili (a) pănacii eu nusul să omilirâ pănăicea cu nuşii omilinţâ păpriştea omilinţei iaste 100 de stă- O ondoire îngeni onpărat părăsi (a) oaâle unpărat o pârăsiia obicmă °P' părasiciune l! obidâ opcă păratii obidelorti .. opcă , un părat obidui (a) op câsâfie onpărat obiduim oprealisţe păritntele să obidui opusti (a) \ parte să obiduiră să ne o�ustimu tnbe părţile oblastiia opusteaş e toate părţile oboră (a) săi opustesţi pâscâliile obrăcrnieu optul \ păscarii obrocu al opt 1 pas luorâ- oră pas suindute ocâi (a) de toate orele pasi de vinde [103] Leastviţa lUI Ioan Scărarlul 103 pasi fiul meu pasi mai tntradăn cu pasi sănătoasă pasi de vesteaşte pase la besearecă păsaţi destrăjuiţi păsaţi la dănşii patru al patrul patrănşi peanitngulti luă 2 peaniîngi peaveţu pedepsi (a) să pedepsescti pedestri peintru pentrăsă perneutescti pementeşti peri (a) periiu pesti (a) pestescti pesteaşte pesti nem pesti veri pesti nu pesti pestitori pestitoare petreace (a) eu petrecia eu petrecea picioarele pietoare plăînge (a) plăgu de-a plăngeria nu plăingereţi veri pJănge plătngătndu plăsul plăviţe pleviţe pleavi (a) pleavilă pleanu plaşcă in plaşcă leru­ salimleneascâ plătoşe plearia Întru pobedi (a) pobedi POcI pocîu eu nu putea, nu leare hi pu­ tutii face nare hi pututu poddanu poddanieti podvigu podvigulti podvignici podvigui (a) podviguiiu pohtâ pohtaci pohti (a) nu pohtireţi polză fârâ-de polzui (a) să poldzuiască polduiascâ să polzui să- i polzuescii pomcişti în pomciş ponoslui ponosluia porutnbti poslănie poslanii posluşanie posluşaniia povesti (a) vom să povestim pravilă pravila luplea preadaniie pretutindirea pregiur -dinsa prelutngu preobrăzi (a) preobrâzeaşte o preobrăzi pl'eobrăzascâ preobrăzită preobrăzitură preobrăzire preobrăzitorin o preobrăziia prespre (pespre) rău dzi samă trudită preveaghe (a) să preveaghe priciavii pricepe (a) eu pricepia priei (a) să priciască priceaşte prleeastasă de a pricirea priinsă priinsu prinsele prilăsti (a) au prilăstitu deau prilăetitii pre Adamti fu prilăstitti de şearpe primejda primejde pripăculu pripăculii pristanişţe pristănişte pristavu procleţi (a) procleţeaşte [104] 10.1 Gh. Ghibănescu săi procleumn răschirâ (a) scărăndi veaşte veri să procle- răschirt teai seârândivitt't ţeşti răschirrm scârbi (a) provideanie răspuinde (a) nu scâbire ţi adecâ şti ce răspulnşiu nu vă se răbireti va fi tnuaints răsputnau schimositâ provideţi eu răspunşă schitauiU provodi (a) are răspunde schitaci provodtra rlstigni (a) schrtace prozovlivu sare hi răstignită mai schitaiu oameni prozo- rtteazti schituici vlivi rtteazels schizmi (a) pugoră (a) razdreşi (a) să schizmâscu să pugoară razdreaşascâ schizmirea pugorâ resăjdeuia scoate (a) pune (a) raa scotă Iti nu punereţi ruga (a) scoposu de şare pune de a se rugarea cu scopost pustie de a nu se ru- scutnpu pustuia garea sculnpe putred! (al rrea scumîpe (sic) I i putredirâ rreale sfltocu I putredeaşte rreapede sfitoacele putreditoare rumâneascâ sigeata li putregiune ruşina (a) sigeate puţi nelu să vrea ruşinti sigeta (a) puţinea veri sigetă l puţti S simtem puţu simtemli sămâştenie sine I R săprotivă ca şi sine , în săpotriva siînge ! rtbda (a) sat siîngele I I I vom rtddă unsatam cumparat sireapti j rlcodealie sâtura (a) slreapulu i raftă nă săturăm sireapă rafturi săvaî lupi sireopi râîntuna (a) săvăl-săvăî sirepi (a) săi răîntune savai să leare şă sirepeaşte răîntunâ piiatra face să sirepăseu rimăinea (a) săzdanie \ sire;-îe \ rămăine săzdaniia \ sIovesnicie rîpşta scăpa (a) sIovesnicică ( clevete) v • • v \ sluji (a) ca saI ŞI scapa răpşti (a) scăra (a) de a slujirea rapşti scărănd smearinu amu răpuşti scărăndivi (a) smearină [105] Leastviţa lui Ioan Scărariul 105 smeareni smearinului smili (a) smilescti socotirnţtnţă spate pre spatele sale spemeentă (a) să se spemen­ teadze nu spământareţi nu se spemen­ teadzâ spodobi (a) spodobeaşte spodobitii spodobişite voiu spodobi spre cădeare spre că- deare un spre dzeace spriînse sprişi srăghiş srăghişă srăghişt stăînge (a) stăge stăînsu steincă steînca steji (a) se stejirâ stidi (a) stidi nu să stidescu să nu te stidestI se stidiia nu te verT stidi se stidiră stidiinţâ stidinduse stoei (a) se stoceaşte ,stârvi (a) de a le stârvirea strălnge (a) strălngti străîngecivl strămurare stranică stranicr straniciloru stranici diln Na- zaretti strânge (a) saf şi strănge aur şi săbor sai stăn­ ge strănicl (a) sau strănicitu cu nuşir straste sventele straste strecnealâ sudariulii (măhrama) sui (a) de a suirea sulinarii pre sulinare ducănduse apa supăra (a) de-a supărarea nu supărareţi suriipa (a) surupăte suspina (a) veri suspina svălntti svălnta sventele svărăma (a) svărâmaT svârăma svâtui (a) vor svâtui ş şarulU şarulul şchiopi (a) şchiop! gios şchiuopil voIii şchiuopi şchiopitu diln şchiopitti cu şchiopitulă '"01' şcliiuopl sprinş! şchipiia siînge şchipiind ti singe şcoală În şcoală. şedea (a) şedzăndurea şi şflpoii ştercul şti (a) cela ce nu şti veri să şti! şveaşnleu şveaşnică T tăinplă (a se) tălnplă se va tăpla să-i sare tărnpla să li sare tălnpla tăîngui (a) de a tăinguirea tăndti tăndti plănge tăndu răde tărcavu tărsină " de pârii tâl'sină tărsăna tarul tarul pâcateloru tâşteslavii tată tătălnesâu teme (a) eu mă temia [106] 106 Leastviţa lUI Ioan Scărariul nu vă teamereţl nu sare teame ticăit'î (a se) ticăiţeaşte ticăiţie titnse tUnsă titvâ tizul tlăcui (a se) ză tlăcuaişte toacă trăndosti trăpealivu trăpealivl treace (a) nare treace trei ai treii trezvi (a) trezvaacă truditâ trufâ trufa Iumiel tună in tunure tulburt tunearecti tvoreţul tvoreţ tvoreniia T ţeleptti un ţeleptu on ţeleptli ţeleni (a se) ţelenisâ ţinea (a) vrea hi ţinut ţivli (a) ţivliia � u uba fad a uba să am a uba uciseturf ugoduicti ugodnicilorli uita (a) nu uitareţt uliulă uliulut umegiune umili (a se) nu v ă umilită un unedate ulnparatti onpărat uinge (a) să uingâ urî (a) urlia bodzii " urşinice usnă usnele ustnelorli uspăţti uzteni (a) ustenescii uşe intruşea inimi el utăl'Ilie (utrenie) v va cum va văji (a) văjeseii vălăşagulu vălăşagulti văluşagurl vamă vame diln pă­ măntii în ceriu vamăş \ vamăşiul vamăşiuluf vâna (a) \ a vânat peaşte să-I veneadze varta în vartă foarte de dernlineaţă vărteji (a se) sau vărtejit vărtuciosu vărtucioşii vrătueiosti văţătoriu un vătătoriu văzdrăajnie văzdrtzanieî văzdrăjnic vîzdrlji (a) văzdrtjască te veri văzdrărji văznesenia veatrilă veatrila vedea (a) veri vedea veri să vedzi o vădzum veni (a) vrea veni are veni veseli (a se) veselilnduse viaţa viiaţa viezunie vlezunii vicleni (a) de a vicleni rea vigădui (a) vigăduia visteariulu vlăhovnicti viăhovnicilorti vlastâ voâ=voe voivodli voivozii vonicli vonicul vonicii voinic [107] Leastviţa lUI Ioan Scărariul 107 vorovi (a) vorovinde de a dvorbirea vraci vraciii vraciiilă vrăciu vrăciui (a) vrăcinescu vrăcovanie vrăhovnicii vrăhovnicî vrăteju în vrăteaje vrea (a) de verii vrea are vrea Viithania z zăbăvi (a) nu zăbăvireţt zăpodie zăpodia Iordanu­ nulul zaprăştenie zaprăşteniia zapreaeştniia zapreasţenie zbancâ zdărăiate zdrăjnicii zgăulti zgaibâ zgaibele zice (a-) eu dziş eu dzişti de dziş (v. gice) are dzice cum are dzice zid zud zudiulti zidi (a) zudit zutitoriulti zlobâ cătâ­ zmăcina (a) zmăcinaria. zrniceale [108] Sămănătoarea ·Or2 cît s'ar încerca orz cine, să te doboare, e n zadar, Lumina ta inoieioare pe vecZ e al omenirei far. De-acolo sus, sublimă Franţă, cu ochiul fă'u scinteietor C'o dărnicie nesfîr��ită împrăştiz raze tuturor, In graZul tău atît de dulce ca qraiul maniei noastre sfinte Răsttnă 'n lungă depărtare ecou-atîtor marz cuvinte, Ce numa'l tu, az fost în stare să le 'nirupeei cu atît avînt Şi jertfe, şi-ale caror roade rodi-uor uecinic pe pămînt. La ylasztl tr'ht de: "libertate", "egalitate", "înfr/;;ţire"; .Noroadele porniră 'n ,qoanli nebună, pentru dezrobire ... Tu staz în fruntea tuturora prin gen iul tăzt şi prin nascare T ti, eşti o fiică de regină cum alta n'a mai fost sub soare­ Tu porţi măreaţă 'n mînă [acla culturiz, de se lumineaeâ In cele patru colţuri lumea .•. A�i cîte inimi, nu vibrează ! ... Tu şti să dnţz, a tale ciniuri răsusi cu aiiia gingăşie, Că induioşeaea orz ce inimz de piatra cliiar de o să fie; .Şi cine ochii nu'şz ineaca în lacrimile lor (iprbinţz, Cînd auzind acele qroaznlci şi nesfîrşite suferinţt' Ce bietul Rolla le 'ndurase în scurta lui. viată, cine N'a plîns atltncZ ca el o clipă şi nu. s'a răsvrîtit în sine? Dar, dacă urai să rîz� homeric uitînd de-al zilelor neooi VezT "Ha1pagon1tl" ce maz cînta "Femeele-savante" ,-apor 1.. Şi nimeni n'a 'ntrecut ore-odată în vitejie pe .Acel A că1'UT brate răstumase regate, împarăţiz, şi El Ca ouliurul planînd eroic vedea cum iara lui e 'ntinsă Oă nu se mat ştia hotarul în care dînsa stă cuprinsă 1 ... Cît sus va lumina un soare şi va 'ncălzi acest pămînt, Va stăpîni pe lume Franţa ctt nesţirşitid. eZ avînt, Căcz Ei i-a fost sortit să fie în fntntea marilor pornirz Bămănătoare de ,qîndire, de id�ahtrz, de priviri. Prin geniul e'î călău?:eşte popoa�ele din lumea 'ntreagă, Dînd viaţă din viaţă-z celor ce v�r lJornirea-:t s'o 'nţelea,qă L. Ioan Dafin [109] i 1 l' 1 I 1 fY\i ... a cîntat Cucuveaua Mame?-! -"Mi-a cîntat astă-noapte cucuveaua, zise posomo-· rit Petre Ferarul. . -"Dumnezeu e mare şi drept, bine Iael, bine gă seştî, îi răspunse nevasta sa lcgămndu-şt copilul din albie . Tocmai el să nu fie fericiţi! Oameni cu dare de ruină, tineri, cu inimă bună, a­ vînd tot ce le trebura muncind cinstit şi cu rost - Să-I înspăîmlnte pe el cîntecul cucuveleî, 'l'otuşr Petre Ferarul privea cu .sparmă soarele care­ lăsa la asfinţit limbi mart de foc, ascunztndu-se după nou­ ri1 ce păreau nişte capete eăscate de balaurt. ' -"Ţie nu-ţi cam pasă de nimic Lenuşico l noaptea cucuveaua ne ctntă, Iar acuma uite colo pe cer. Asta-t semn rău Lenuşico. Să ştii că mult sînge are să curgă, multe nelegiuirt şi măcelurt se vor făptui". Petre Ferarul se apropie de albia copiluluî, se pleacă spre el şi îl sărută obrăjori) tnbujoraţr. Era într'o zi de August. Soarele se ascundea din ce în ce la spatele dea­ lurilor. O lumină vişinie se lăsa, dînd priveliştelor o ne­ înţeleasă melancolie. O dulce linişte cuprindea sufietuilui Petre Ferarul, care tăcut aştepta şi căuta o deslegare în aceste taine ale amurgulut cînd ziua se Ingtnă cu noaptea. Se simţea ca într'un vis în care vintul cu foşnetul frunzişuluf îI cinta doine îndepărtate şi jalnice în eare-şî vedea toată tinereţa sbuctumată, toate chinurile şi frămîn­ tările, acel foc ascuns ce-I ardea inima şi pieptul de cind cunoscuse pe Lenuşica. Om cu cap şi meserie venise din Moldova pe la şapte sprezece ani, cu meşteşugul gata tnvaţat, [110] 110 Vespasian V. Pell6 Orfan de mic, nimic nu-l lega de ţara în care se născuse. Iuttmplarea îl aşezase într'un sătişor din apropierea -Cernăuţulul. Acolo o mînă de rormur îşI clădiră locuin­ ţele într'o vale mînoasă. Era un sătişor frumos cu vii plantate, în dreptul fie-cărel locuinţe, cu oameni cinstiţI şi bogaţI. Petre era frumos la chip, avea nişte ochi seninf can' în totdeauna doreau parcă' ceva.' Graiul ÎI era blînd. La horă şi Ia cărciuma din sat mergea mal rar. Ştia -că veselia duce de multe 01'1 la risipă şi. obiceiurile rele vin mai des, în timpul cînd omul n'are altă gr'ijă de cît Să-ŞI cheltuîască avutul. Ziua întreagă cînta şi muncea. O veselie şi o seni­ nătate copilărească îl stăpînea toată fiinţa. Acest trar fe­ ricit nu ţinu însă mult timp. In faţa ferăriel era o fin­ tlnă mare unde spre seară vitele veneau să se adape. Zilnic, cînd se lasa noaptea de-a binelea, vedea o 'fată cam -le vre-o şase spre zece auî, care venea să a­ -dape o căpriţă, AZI aşa, mîne tot aşa, Petre eşi într'o seară să cu­ noască şi el această fiinţă care venea îu totdeauna sin­ gură-singurică, de care n'auzise nici odată vorbindu-se în sat şi care Ia apropierea lui îşI ridica basmaua pînă a­ proape de ochl. Atît văzuse Petre, dOI oehf negrii care nu-şl puteau ascunde strălucirea cu toate că se plecau sfioşI cînd În­ tîlneau privirile sale cercetătoare. Dorinţa nespusă de a cunoaşte această fiinţă taînică, îl făcu s'o pîndească spre - a o vedea mal bine. Aşa dar-într'o seară se ascunse într'un nuc bătrin -ce umbrea fîntăna. Nu aşteaptă mult şi 'iată că din ceaţa seril se des­ lipi un trup svelt, maestru strîns în catrinţă. Privi cu băgare de seamă şi. nu-I veni să-şi creadă . ochilor. In seara acela posomorîtă" tare era frumoasă cu co . zile lăsate pe spate. Fetiţa se apropie şi privi spre ferărie .... Cînd se încredinţă că nu-I nimeni împrejurul el îşI plecă trupuşorul spre fănttnă îşI ridică catrinţa pînă Ia genunchl, făcîndu-şi mîna, pîlnie spre a şi adăpa căpriţa. Pe urmă se aşeză sul� nuc, se odihni cam vre-o cîteva clipe sub el, mtngăind şi strîngînd la piept căpriţa. De odată, Îllsă se scul(\, şi dispăru în întunericul nopţei. \ Petre se scoboară din nuc cu sufletul rinit. Fiinţa � ţ I I 1 [111] Mi-a cintat cucuveaua 111 lui atît de fericită odinioară era acum cu totut alta. Do­ rinţele nelămurite îl uăpădeau şi-I dădeau cînd griji care . il tntristau, cînd nădejde care ii lăsa in suflet o adîncă şi misterioasă mulţumire. Toată noaptea nu-şî găsi odihna. A doua zi incepu lucru ca de obicei, dar se simţea aşa de obosit. Ochii SăI aruncau priviri posomorîte, din gîtlej îl e­ şeau sunete jalnice care singurile îi mal puteau alina du­ rerile . Aştepta cu o mulţumire copilărească s'o vadă în fie-care seară. Cu toate că era aceiaşî, in sufletul său arunca alte farmece, în fie-care seară găsea ceva nou în această mis­ terioasă fiinţă. Trecu o săptămînă fără ca Petre să-şI poată alina chinurile. Se hotărîse cît pe ce să plece din sat. Dar ... ! cînd se apropia asfinţitul, cînd o umbră dulce îndolia totul îm­ prejurul său, se simţea ca atras, ca robit de o putere su­ perioară. Fără de voe se ducea la nucul sub care se odihnea TIinţa care 11 lăsase atîta farmec in sufletul. său chinuit. Fetiţa cînta adesea orl melodii care nu vorbiau şi nu lăsau să se simtă vibrările unul suflet îndrăgostit, Erau cîntece barbare, nici vesele niqX jalnice, cîntece eşite dintr'un suflet care nu fusese rănit de focul iubirei. Erau cîntece pentru căpriţa el care in salturi şi be­ hăiturt ritmice se identifica foarte bine cu melodiile eşite f perfecte să ţie sarnă de o singură opi­ nie de preţ; acea care iz­ vorăşte din cugetul obştiei neamului. Autorul dă sfaturi studen­ ţimit, care e menită să de­ vie o astfel de aristocraţie . intelectuală, cum Să-ŞI ur­ mărească ţinta. OI'Ice om cult trebue să ştie că "de la astru şi ptnă la vernil" leqea proqresului e (Iiferenţiarea organelor şi a funcţionarilor. Natura nu repetă nicf odată aceleaşî forme. ci le variază la infi­ nit," de aceia sunt posibile mutaţiHnile, care nasc specit nouă care se pot diferenţia şi ele tn viitor. )p. "3) Ast fel st1nd lucruri) e concepţia progresulut care o formu­ lează cuvintele liberte, ega­ ld«, [raierniie - e o concep­ ţie matafizică a prcgresuluj , ea trebue înlocuită cu trei­ mea: dreptate. solidaritate, naţionalitate (p. 43). "Prin urmare, lăslnd la oparte visul frăţie)' univer­ sale vom recunoaşte că sin­ gura realitate supraordonată individuluf naţiunea. Cum einvă nu poate sări peste umba lul, deasemene nu va putea ieşi din sfera infl.uen- [138] 138· Arhiva critică ţilor trupeşti şi sufleteştt ale neamului din care s'a năs­ cut. Iar dacă. să sileşte să iasă. acela cade în haos, neagă individualitatea sa ca­ racteristică şi piere. II (p. 40). Curn ne putem dar indrepta spre progres. TocmaI prin si­ linţa ce trebue să ne-o dăm fiecare dintre nOI, fie din "poporul de jos" fie "din cel de sus" spre a deveni In sfe­ ra activităţi; noastre o per­ sonalitate .... Progresele cele mal însemnate din viaţa u­ nul popor sunt, realizate toc­ mat prin astfel de parsona­ lităţI, care cuprind la opo­ tenţă superioară însuşirile neamulut tntreg." (p. 51). Chiar atuncr cînd lţI alegI o autoritate căreia vreI să te sUpUI, cată ca dînsa să în­ deplinească această condiţie a progresulur social şi po­ litic. Personalitatea e recunos­ cută prin faptă şi caracter. Rămn în faţa faptelor şi a cugetulur tău propriu şi vef avea legea proqresului : fir credincios ţie insuţI, a gîn­ dul ul tău propriu verificat de ştiinţă sau de geniile mo­ rale ale omenirit, (p. 56): Progresul orl cIt de tncet s'ar facp e ceua siqur : "în fiecare epocă, un talger al balanţef se ridică măcar CU un fir de păr mal sus decit cellalt, şi zi cu zi adevărul, binele şi frumuseţa ajung precumpănitoare (p 58). Ig­ noralimus de altă dată nu ne mal lnfioarăi Progresul se face pe toate căile de manifestare a vieţat "aIăt.urI de progresul adevă­ rulut şi al frumuseţii ome­ nirea se poate biZUI cu a­ ceiaşr deplină siguranţă ŞI pe progresul bineluî, care este tot atît de real. Izvorul progresuluf nu poa­ te fi personalitatea Ea tre­ bue să îndeplinească aceste condiţir : adînca cunoaştere a poporulur pe care vrea să-I îndrumeze, o clară intuiţie a prezentuiuî, care nu se poate cîştiga altfel, eecît prin mij­ locita atingere cu păturile adîneî ale naţiunir, lipsa vi­ ţiiIor, care disfigurează pe orr ce om şi pot Impedieă chiar pe un cugetător cu marr lnsuşirt tntelectuale de a-şî realiza practic concep­ ţiile sale": vanitatea, avari­ ţia, nestatornicia ş. a. (pg. 74-86)- Progresul În toate direc­ ţiile sale presupune o nee­ galitate primodială It naşte­ ri). Totuşf orr cine, de pe err ce tieaptă socială, poate deveni o personalitate mare în sfera activităţiI sale. I­ diai ul către care ar trebni să tindă orf cine este cris­ talizat în versurile marelut poet german Goethe: "Hochstes Gluck der Es denkinder Lst mir die Personlich- keit. " \ \ Personalităţile se supun. şI ele unet erarchlzărl, căci "i'vtelegenţa orf cît ar fi de· strălucită, nu e de ajuns spre a face pe cineva om," ... "tn astfel de înţelepţI natura n'a, nimerit drumul către per- [139] Arhiva critică I I 1 /, I .. '" I ) fecţiune, ci numai m altru­ işti) care, pe lîngă inteligenţă, mal au şi o inimă, din care radiază simpatia pentru toţt şi toate dinprejur, pînă la lucefert ce sclipesc tainic In depărtările cerul uI" (pg 91- 97). Filosofia, arată şi ştiinţa au nevoe de un ajutor pu­ ternic care împinge toate ac­ ţiunile omeneşti : morala. cel care trec la înfăptuirea binelu!{ prin înfăptuirea ade­ vărului şi frumosulut pe treapta cea mal înaltă, po­ sedă încoronarea personali­ tăţii lor: caracterul. el face pe om să fie "de omenie". "Peste caracterul" 01'1 cura" al individului, se înalţă tot­ d eauna caracterul naţiona­ al omulut de rasă, care tu­ rupează în sine Insuşirile tipice ale întregului său neam". Caracterul naţional trebuie să se condenseze In fie-care reprezentant al po­ porului (romănesc în cazul nostru). Precum progresul izvorăşte din personalitate, aceasta la rindul el izvorăş­ te din naţiune. Care sunt notele caracteristice ale na­ ţiunit ? E una internă, sub­ strat fiziologic: sîngele şi al­ tele externe: 1) limba, fac­ tor fiziologic şi sufletesc, căcî ea înfăţişează pe lîngă sunete şi "un fel deosebit de a simţi-. "Prin Iim bă sufle­ tul individual trăieşte Incă odată sufletul colectiv al na­ ţiuniI". 2) Celelalte elemen­ te externe se cuprind în in teresele şi aspiraţiile naţiu­ nil, care trebuiesc să fie şi acele ale orf cărei persona- lităţl : "Personalitatea fără naţionalitate e Ull adevărat nou sens". (p. 114). Prin urmare caracterul ce încoronează personal itatea individuală trebuie să tindă. către păstrarea şi dezvol ta­ rea elementelor naţioualită­ ţiI. Naţiunea însă nu poate exista ca atare fără temelia el: ţăranul. "Alături de gre­ utatea numărului, ţăranul are însă o greutate tot atît de mare ca rasă şi prin ur­ mare ca temeiu fizioiogic ş. istoric al naţiunii." (p. 117e In îndrumarea ce trebui­ dată vieţit poporulut "nu nui mai temeiul cultural ci şi cel politic trebuie căutat în pătura, unde rasa e mai pură", aşa cum tntăiaş dată. la nOI, M. Eminescu şi-a da sarna. Acea pătură e tărăni), mea. Dînsa, deşl boieriI noş­ trt au adus un mare prinos de jertfă în luptele glorioase a păstrat pe lîngă curăţenia de sînge şi limba, cele două criterii de temelie a unităţir neamului. Nu-î vorbă că cer mai mulţl boeri erau "bo­ gaţi" dintre ţăran). La nor nobilime de singe nicî nu nu prea a fost, dată fiind. viaţa şi condiţiile el pentru poporul nostru. Prin unita­ tea Iimbit ţărănimea, poporul' mare de jos, a păstrat uni­ tatea suf etulul românesc tn toate faldurile şi ţeseturil e sale aşa cum apare din li­ teratura populară" din tîngu­ itoarea olorică, caracteristică si din baladele eroice. Con­ cluzia care se impune: "Ţă­ ranul e arietocraţla=-eingura. [140] 140 A rhiva critică aristocraţie de rasă şi de suflet a acesteI ţărI". "Pe cănd la alţif, aristocraţia se măsoară după vechimea ori­ gine! nobiliare, la nor ea S8 va măsura multă vreme după noutatea originei ţiî răneştl. u Apo: o a doua !ncheere ne­ cesară : "Dacă ţăranul e te­ melia natiunir, urmează de la sine că cea dintăr datorie .a statulu! ca organ al vieţii naţionale, va fi să nu cla­ tine această temelie, ci s'o întărească prin toate mij Ioa­ cele." (p. 126), Care sunt a­ -ceste mijloace? 1) O nouă .şcoalâ rurală In vederea ne­ voilor ţăranului şi respectă­ rii tradiţiei poporuluT. 2) In­ tărirea legăturît: ţăramtluz cu pămîntul: "Fără ogor nu e familie, fără familie nu e sat şi prin urmare uiclstat." DeCI se cere să împedecăm pe ţăran să aj ungă vaga bond agricol ori vagabond uitau, "înrădăcinîndu 1" în ţăl'lna pe care a aparat'o veac cu 'veac şi pe care s'a lipit. AiCI nu e numai o problemă economică el şi una istorică," Avem nevoie de plugarl mulţi şi puternici, gata în orr ce clipă să iasă la hotare pentru jertfa pe care cei pu­ ţinz ne pot aduce, chiar dacă ar fi înţelepţI ca tuţelepciu­ -nea şi bunt ca bunătatea." '(p. 130), Prin urmare acesta e rolul "poporului de jos" spre deosebire de cel al "ce lui de sus. Amîndouă se zbuciurnă pentru acelaş scop: progresul naţiuniz; sunt decl unite în năzuinţr, se condi­ ţionează unul pe altul. * Din avîntul poporulu) din 1913 şi in pesimismul celor de sus autorul găseşte pri­ lejul să scoată o caracteris­ tică a politîciz noastre şi să întrevadă o nouă indrumare a ei. Pesimismu' celor de sus eră urmarea faptuluî că "bu­ sola po:iticit noastre externe arătă invariabil o singură di­ recţie-Viena", iar cea in­ ternă o alta-interesele per­ sonale. Pătura conducătoare era pesimistă fiindcă ştia că nu'şi făcuse datoria. Popo­ rul de jos-ţăranul-cinstit, drept şi muncitor "Ca uri­ aşul trezit din somn, care in prisosul puteriI lUI nu ştie ce e frica, ci suride, poporul romînesc, simţind jignirea, s'a ridicat dintr'o dată ca "Greul Pămtntuiul" şi a răs­ puns.' la hotare 1" (p. 109). Erau mînaţI[ de nevoie şi po­ văţuiţ:r de cuvîntul unul' a­ devăratl al sufl etulul curat romănesc. Cuvîntul acesta începuse să fie rostit de mult încă. In politică va trebui să biruiască ca în toate do­ meniile: literatură, luptă războtulcă, limbisticJ, ele­ mentul autoritar, Directiva noastră politică va fi versul lu) Eminescu. '1 Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamu' .... " De altfel înainte de d-I Mehedinţi, acest element na­ tional în politică, fusese după Eminescu scos Ia înfăţişare de un alt mare profesor al nostru, E îmbucurător şi de [141] Arhiva critică J4t laudă faptul ca ŞI d-sa îl gă­ seşte bun şi-l susţine. Şi spune d-I Mehedinţi : ,,1400 nu Insamnă aşa dar întoarcerea spre trecut, ci o puternică ofensivă spre vii­ tor, începind cu ridicarea "poporului de jos" care, "ca rasă, cu inteligenţă şi ca i­ nimă, este superior păturit de 1 parveniţr' l)---pospaiul spulberat asupra ţării din porturi şi de peste hotare." (p. 145). Analizînd cauzele decăderii POPOrulUi, autorul spune că sunt: 1) lipsa de cultură 2) organizaţia socială rea care aduce sederea po­ puiaţiet, 3) excesul de culturii (cazul Frantit), 4) un caz mai rar,' cîrmuirea poporului de o pătură eterogenă, străină, ca singe şi cultură, de aspi­ raţiile poporului. E cazul cel mal rar' şi cel mal grav. 5) Infiltrarea enormă a stră­ inilor în gloata poporului. Politicianul care va trebui să facă integrarea nearnulul să ţină samă de ele, zice a utorul. Momentul prielnic a sosit căci "Poporul" s'a fă­ cut conştient, e pregătit­ cel puţin în majoritatea ţi­ nuturilor. Educaţia poporu­ luî trebuie deci grăbită. Iată cuprinsul cărţi'! d-Iut Mehe­ dinţI. Cine va fi acela care ar putea tăgădui două marl me rite ale acestei lucrări, ce sunt mai presus de toate ce­ lelalte, ţolositoarâ şi intere­ santă. Autorul şi-a luat o sarcină 1) Citat din M_ Eminescu. foarte însemnată, foarte grea pentru că complecxitatea su­ biectulul o arată "Poporul". Şi cu multă pricepere auto­ rul vorbeşte despre popor. Poporul este mal' întăI' de­ toate determinat într'o anu­ mită direcţie de sufletul său, "sufletul poporului" -carac-­ teristic fiecărei naţiuni în parte. Acest suflet se mani­ festă în anumite direcţii : di­ recţia economică, psichotoqi­ că, juridică şi politică. Mani­ festările poporului în aceste 4 direcţii alcătuiesc cultura naţională caracteristică fie­ cărut popor în parte ca oglin­ dă a caracterului său naţio­ nal. Iată prin urmare o mul­ ţime de probleme cu privire­ la popor. Scriind despre po­ por vei face operă ştiinţifică. socială. D-I Mehedinţt pri­ veşte chestia după cum ni-o spune din punctul de vedere, bioqeoqrafic : două puncte de vedere sociologice îmbinate. Poporul trăeşte însă în me-­ diu casnic, bioiogic, psihio­ logic şi istoric şi se mani­ festă în cele 4 direeţit de­ mal sus. Contribuţia d-Iut Mehedinţt. e de cea mai mare însemnă­ tate. Şi adrestnduse stuâen­ ţimd în primul loc şi edu­ caiortlor poporulur, d-sa face operă de educaţie naţională. Cît de mult trebuie să pre­ ţuiască studenţi mea pe pro­ fesorul care desbrăctnd hai­ na rece a specialităţit i se­ adresează cu vorba şi scri­ sul, sfătuind'o. E o operă. culturală însemnată care ne face să privim "cu sfială" Şi [142] 142 Arhiva critidi Rom. Demetrescu. nedumerire pe acel ce se cantonează în ştiinţa lor Şl pe catedră ca într'un tun de fildeş Şi vorbească alţii clt le place, studenţimea, cea dintăi, va ţine samă de pro fesorul care cercetează ne­ voile poporului nostru şi ea om din popor nu numar ca "savant". nu tocmat clare ŞI să treacă peste un principiu aşa de important cum e analogia. Din bibliografia chestie}, ca şi din cuprinsul lucrări] re­ iese că dra Simionescu n'a avut la tndămănă Iuerărf se­ rioase pentru detali� impor­ tante de care a avut nevoie. In domeniul foneticel: şi al istorieI foneticiI slave au a­ părut oare care Iucrărt de seamă mai ales în limba Accentol în cuvintele vechz germană ŞI rusă, dar se ve­ -slaue din limba română. 'I'e- de că d-ret Simionescu nu ză de doctorat în litere. Eu- i-a fost cu putinţă să le cu­ frosina Simionescu. laşi noască pe toate, orl măcar 1913. pe cele mai importante. Face Nu e nevoe să mai repet rău a-l'a Simionescu că se aprecierile D-Iui Profesor lasă prea mult În nădejdea Dr. Ilie Bărbulescu şi ale dicţionarilor şi neglijă lucră­ D-luI Profesor A., Philippide 1"1 de fonetică asupra limbi­ -cuprinse În primele paginI JOI' slave care intră în dis­ ale acester cărţl. Se simte cuţie şi dintre care pe unele uşor munca conştiincioasă le cunoaşte, să zicem, prea 'şi cinstită. Ar fi iarăş prea puţin. mult să analizez amănunţit Din cele citite de mine în lucrarea meritoasă a Dvret cartea d-rei Simionescn ar 'Simiouescu, mal ales că mă reieşi că în' privinţa accen­ deosebesc de d-sa în păreri tuărit cuvintelor slave din în multe Iocuri din lucrarea limba romtnă există o aS8- d-sale. mănare între limba romtnă D-ra Simionescu a cerce- şi dialectele vestic bulgar şi tat o chestie interesantă şi cakav sîrbesc mal mare de grea in acelaşi timp, ca tOH- cît între limba romtnă ŞI 01'1 te chestiile de politică. Gre- , care altă limbă slavă. Nu utăţile se înmulţeau în ca- .mă pot însă grăbi să afirm .zul de faţă, fiind-că d-ra Si- .aşa de repede cu d-ra Sirni­ mionescu n'a avut la 'îndă- 'onescu că noi am luat aceste mînă izvoare care Să-I ser- elemente din unul din cele vească de bază sigură. Cine dpu:'î dialecte slave pomeni­ a cetit lucrarea aceasta a t� şi i-arn pastrat accentul avut ocazie să dea din cap, neschimbat pînă astăZI. Po­ neîncrezător în multe locun, trivirea aceasta de aecentu­ mar ales cînd a văzut cii a- are' se poate să nu fie în­ utoarea vrea cu orz ce preţ ttmplătoare, însă poate avea să sprijine anumite părerl şi altă explicare, Din cele [143] Arhiva critică 143 -cetite în lucrarea d-rel 8i­ miouescu reiese că în dia­ lectul vestic bulgar şi cel - Cacav sîrbesc este o tendin­ ţă de a strămuta accentul pe penultima, o tendinţă re­ lativ nouă. Fenomenul e a­ jutat, credem nOI, de mica diferenţă de iutensitate între accentul principal şi secun dar. In limba slrbă mal con­ tribue şI cantitatea în felul că silaba lungă are un ac­ cent secundar mal distinct. In adevăr aceste limbi se prezintă la auz ca lin taca­ taca monoton. In ce priveşte fonetica is­ torică, chiar şi a limbi! noas­ tre, lucrarea de faţă prezin­ tă multe lipsurl. Dacă d-ra Simionescu a observat _ sin" gură sau i-a atras cineva ;;t­ ten ţi a asupra potrivirei în accentuare a elementelor slave vecM din limba ro mînă cu cele din dialectele nouă slave vestic bulgar şi eakav sîrbesc, nu trebuia să se mărginească numai la cer­ cetarea mal mult sau mai puţin complectă stadiulut ac­ tual din punct de vedere al accentulut a acestor dialec­ te. Dvta Simionescu nu ne-a lămurit dacă în momentul -cînd au intrat elementele vechi slave în limba romtnă era deja divizată limba bul­ gară în cele două dialecte -de azi şi se efectuase dife­ renţiarea şi din punct de vedere al accentulu). Dacă accentul era aşa de nestabil în limba slavilor vechl şi dacă e mare deosebire în :felul de a acceutua aceleaşt elemente între diferitele Iim­ bl slave moderne, trebuiau cu atît mal mult urmărire în mod istoric schimbările de accent în sinul acestor Iirnbl. Se ştie că accentul are un rol foarte important în tot felul de limbi în aluuecărî de sunete fie că conservă sunete, fie că le influenţează pentru anu mite schimbărl. De exemplu, dacă în dial. ma­ loros găsim un cnvînt cu un i neacc. dintr'un o mal ve­ chiu înseamnă că cel puţin în timpul acesteî prefacerf acel o a fost accentuat. In acest chip s'ar putea deter­ mina pînă la un punct po­ ziţia accentulu. la diferite cuvinte ort categorii de cu vinte slave, care ne intere­ sează în apropierea timpulul In care nof am făcut împru­ mutul acelor elem. slave şi s'ar putea deosebi accentul originar slav de cel căpătat pe terenul limbit noastre conform diferitelor principii de schimbare. Nicf în acest caz n'am avea siguranţa ab­ solută a adevăruluf, dar cel puţin ne-am apropia, cred, mal mu t de dînsul de clt d l'a Simionescu. Impărtirea după sufixe de­ rivative slave nu-mt prea pare cea potrivită cu subiec­ tul tratat. O asemenea îm­ părţire s'ar potrivi mal mult cînd ar fi vorba să ne măr­ ginim numar la limbile slave cum a făcut de exemplu Mik­ losich în "Ortschattmamen aU8 Appe:ativen" , Socot ia­ răş o greşală faptul că d-ra Simionescu a cousiderat la [144] 144 Arhiva critică un loc elementele slave vi:t tn limba romlnă cu cele moarte ort muribunde şi cu nume de localităţi. De exam plu Kesar, plsar cu cobzar; ăgneţ, stăreţ şi coteţ, miriş­ te Şl Tîrgovişte, veveriţă ŞI răzmiriţă etc. Cuvintele dis­ părute din limbă 01'1 pe cale de a dispărea ca şi numele de localitătr, sufăr o nesta­ bilitate a accentulut din ca­ uză �ă ortografia nu le asi­ gură păstrarea acoentulut o­ riginar şI fie care citindu-le In eărţf numar, pune accen­ tul unde i se pare mal ni- \ \ merit. De exemplu răzmeriţă răzmerită şi răzmiriţă; Ke­ sar şI Kesăr plsar (şi ptsăr) şi pişăr : Tîrgovişte în Mol­ dova Tîrgovişte şI Tîrgovişte; Cîmpina în Moldova şi Clm­ pina. Caracal In Moldova Ca­ racal etc. Aici explicaţia cu influenţe deosebite dialectale e vădit că n'are niet un rost. Pentru lucruri mai mă­ runte, deşi importante pen­ tru specialişti, n'am niet vre­ me şi nici nu ar mal putea să încapă în cadrul unet recensir. T. Hotnog [145] -� - Or:g�n.uJ SoeietăteÎ SHinfU'i'C:B Vi Li'tIP'S'B niN IASI . An. XXV (jub�r>. �fj No, 5 �i 6 - U>l4. :. o rămăsită din timpurî străvechi , . jioară (fdodrâ) * )=cristaI. 1. Cuvintul l am auzit la Btrlad cu pronunţarea -iioară, des­ pre apa limpede: ,limpede cumu-l '{ioara, limpede ca '{ioara". La Tirgul Neamţ, după cum mi se comunică, se întrebuinţează cu pronunţarea jioară despre albituri, cinel sint spălate curat: "au eşit curate ca jioara." Hasdeu Etymologicum magnum pag, 1297 are forma ghioară, comunicată din jina, comitatul Sibiluluî (.apa Iirnpede se zice ca ghioara, fără a şti ce va să zică cu­ vintul ghioară. <), şi din JIPCi'CU Opincaru pag. 92 (Vălenif de munte, judetul Prahova: "muntili cu apa ca ghioara şi cu airu lui sorbitor te-nsulleţeşre. O), In texte lam gasit cu forma vioară: "apa curgea limpede ca vioara", Ispirescu Legende sau basrre'e Rominilor, Bucureşti 188:2 pag. 2H; "Prutule, apă uioarâ; face­ te- ai neagră cerneala", Elena Sevastos Cîntece moldoveneşti, laşi, 1888 pag. 14, Şez ătoar- a I pag. 47 (Dolhasca, jud. Suceava); "Dunăre, apa vioară, Face-te- ai neagră cerneală," Vii j ihresbe­ richt des Instituts fUr rurnănische S,.>radle zu Leipzig, pag 81 (Piatra, jud. Rornanaţf), VIll j ahresbcr icht pag. 296 (Cosieştî, jud. Buzău); "Dunăre, apa cioara fc;§e·tc-ai apa uşoară, ca să scriu o htrtioară ", Graiul r ostru, texte publicate de Candrea, Densuşianu, Speranţa, vol. I pag. 41:! [Docanf, jud. Tutov a}; .pihiuţ, apă vioară, [ace le-al neagră cerneală", Hasdeu Etyrno- *) l, it, o, il urmate de vocala inseamna că sînt consr.nan­ te: ă, e urmate de consonanta tnse arnnă că sint scurte; r, it', o', e' înseamnă ca. sint scurte accentuate; l, it precedate ele o vocală tnsearnnă că sint consonante; I, il Intre dOLI1 cor.sonante inseamnă că sint scurte. Aceasta din caun lipsurilor tipografice. 10 I [146] 146 A. Philippide logicum magnum pag.1297 din Familia anul 1887 pag. 224 (Năsăud]. F'dI'iha vioară i.a maîIcst apoI comunicată lUI Has­ deu Etymologichm magnum pag. 1297 din Orlat, comitatul Si­ biîulaf ("limpe�de" ea vioara,"). "�r.Ce poăte' să tnsernneze acest -ţtoara-: jioară=ghioară-: vioară? Corespondentul în comparaţii de asemenea natură este ori lacrima, orf cristalul: .apă limpede ca lacrima", Ispirescu Legende sali ba-mele Rominilor pag. 17; .ape curale ca cris­ talul", DrăghicrRobinson Cruzoe, Iaşi, 1835 paz. 28; "Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul", Creangă Amin­ tiri din copilărie, Iaşî, 1892 pag. 117; ape le-s dulci, limpezi ca cristalul şi reci ca ghiaţa", Creangă, Amintiri pag. 126; .fintîna era plină pănă-n gură cu apă limpede curnu-I lacrima" Creangă Poveştî, Iaşi, 1890 pag. 290. -iioara-jioarâ-gluoară-oioară în "lim­ pede curnu-I jioara" trebue să fi insemnind cristal iar în "apă jioara: trebue să fi însemnînd cristalină.Aiesac» Etymo!ogicum magnum pag. 1296 explica pe vioară ca un derivat prin -or din vie-viva: "In loc de apă-oiâ s a introdus un derivat. Prin sufixul -or din vil:î se face romlneşte deminutivu; oior, întocmai ca din tirziă=ttrzior. De aci apă vioară, literalmente aqua vi­ vula, cu sensul secundar de apă foarte limpede. Printr-o con­ fusiune datorită identităţii fonetice în loc de apă vioară a înce­ put a se zice mai in urmă apă ca vioara, deşi n-are a face in­ tru nimic cu Floarea uioarei": Este imposibil însă de priceput cum i-ar fi venit în minte Rorntnuluî să compare apa limpede cu floarea vioară, "limpede ca vioara", cind dela capul loculul n-ar fi fost întrebuinţat în comparaţiea "limpede ca -:» un cuvint care să fi avu! aceleaş oiI aproape aceleaş sunete cu floarea vioară. Căci intr-adevăr ilo area vioară nu se potriveşte abso­ lut de fel în această comparaţie. Prin vioară Rorntnul Inţelege mai multe soiuri de plante, he,speris matronalis L., cheiranthus cheiri L., mallhiola incana R. 131, mallhiola annua Sweet, şi Ilo­ riie acestor plante sint Iila, albe, galbene auriî, galbene negri­ crease, roşii, violete. Ce ali a Tace toale aceste colori cu apa limpede? Ce haz are să zică c\neva C[.-1 "apa limpede ca o floare li la, albă, g albănă, roşie, \\ioldă"? Dacă cumva a fost la bază un cuvînt, care să fi sunat aproape la fel cu floarea vioară şi care apot să fi dispărut din limbă, aşa ca să se fi păstrat numai izolat în comparaţiea "apă limpede ca '"'-'", a­ tund se poate explica cum prin etimologie populară se va fi putut viri cuvlntul în noţiunea Ilorif vioară. Ctia ce-I sigur este [147] o rămăşiţă din timpurI străvcchî , 147 că, şi in mintea poporului, dar mal ales in mintea autorilor care au publicat textele, floarea vioară într-adevăr s-a amestecat. P;n� ttru a proba aceasta vom face observaţiile următoare. 3. Pe tot teritorîul rominesc, afară de Banat, Munteni-Pă­ -durenî şi Istria, v latinesc, care in limba latină clasică avea va­ loarea de it consonant, Iar in latina populară dela baza limbilor romanice avea valoarea de spiranta labio-:::Ientală fonică v, se -schirnbă în v-(, i', g, i, z, z, d', di, li în următoarele trnpreju­ rărî : 1) înainte de 'i consonant vechîu + vocală şi înainte de i fix O', exemple de v in elemente băştinaşe inainte de i fix fi­ rial nu se găsesc) în elementele băştinaşe. 2) înainte de altfel -de i decit cei de sub No. 1 în unele elemente băştinaşe. 3) în­ ainte de i in unele elemente imprumutate. Sunetele vi'. -r', g, i, z, z, d', de, Il var iează după localităţi Fiecare cuvînt are schimbările sale proprii "), 4. In multe localităţi v rămine neschimbat. 5. Pentru 1) exemple c uinurn, tnnea, tnsum, uiuus, uttis, -oenio, uermis, oerres, uesp a. 6. Pentru 3) exemple: vişin, VIna, vinovat, potrivit, stă­ -oilit, zugrăvit, tnbolnâoit, privit, lovit, zăbovit, ivit, steuie. 7. Pentru 2J exemple: uitellus, ottella, uiginii (mr. -ţin­ ghiţt), ut'ăla. 8. Cum că într-adevăr v'i'ăLa sufere schimbarea lUI v se .probează prin următorul loc din A. Vasiliu Cîntece, urăturî şi bocete, Bucureşti, 1909 pag. 174: "Fă sicereli mtrlnţăli cu ztrn­ ţiI di geureLi, si cii drag la nepoţ, la nepoţăli a sîcera cu eli". c(TătăruşI, judeţul Suceava), şi prin reflexele lut în dialectele ma­ -cedororntn (rioară) şi meglenit (ghioară). 9. Cuvintul viola nu face parte din cuvintele normale în­ trebate de \Veigand. Pentru acela, spre a căpăta o aproximativă idee de cum sună acest cuvînt in subdialectele dacoromineştI, sintem nevoiţi să ne servim de cuvintele analoage uitellus (cu- *J ,,]edes Wort hat seine eigene Geschichte", zice Weigand in Atlas pag. 18, şi aceasta e adevărat, măcarcă e ceva de mult cunoscut. Păcat numai al Weigand a uitat această aforismă in propriul său Alias, căci, măcarcă pentru a constata cum se pro­ nunţă te a întrebat cuvintele dinte, te't�t, şapte, în harta 65 a a­ rlasuluî se serveşte, pentru a arăta extensiunea pror unţărif ts'e. J . .5 i7 informatorul a fost un Ţigan, Iar 519 e o comună de Cean­ .găl]. JX Jahresber. pag. 171: 510 (Slobozia) ghiţă' 1 -ghiţă', 511 «Bistriţa) hţă'1 }iţă', 512 (Bicaz) }iţă'1 !ziţă', 513 [Călugărenîj uis: !ziţă', 516 (pipirig) '(iţă'1 '(iţi'cî, 518 (Crăcăoanî) '(iţă'1 '(it:'.. ct, 520 (Ctrligt) !ziţă'1 !ziţă'.Atlas ca Jahresbericht. 12. Jina. După "Graiul nostru" II pag. 102 Jina e Ia trei chilometri depărtare de POIana, in comitatul Sib.Iuluî. POIana e una din localităţile vizitate de W. şi po?�tă numărul de ordine 120. E foarte probabil, măcarcă nu sigur, că cuvintele viţel, viţea se pronunţă in Jina ca în Poiana, Iar pentru localitatea din urma IV Jahresber. pag. 275 înregistreaza '(iţă'1 '(iţă'. Alias ca Jahresbericht .. 13. Vălenil de munte. Aceasta localitate n-a fost cercetată j ne îndreptăţeşte să ridicăm acest su­ net pănă la o foarte mare vechime in trecut, aşa că oricare ar fi fost vreo alricată mal veche, din care -va fi provenit actualul g, nOI putem presupune fără frică existenţa acestul sunet deja în limba rornlnă primitivă. *) La BirJad se zice sînză'nit; în Şezătoarea V, 8� (Tran­ silvania ?) sînzl'enit; !llarian Sărbătorile I, J 12 sl'ndienele,' Ră­ dulescu Codin şi Mihalache Sărbătorile poporului, Âcademi a Ro­ mină, Bucur. 1909 pag. 73-74 sînzenia-sl'nzenil,' T. Pamfile Sărbătorile de vara la Romini. Academia Rornînă. Bucur. 1910 pag. 77. 79, 80 sl'nzenit, sînzănie, sl'nzănil, sl'mzănil, sl'nzl'ine,' Panţu Plantele cunos�ute de poporul romin, Bucur. 1906" Dră­ gaică (�1untenia). floarea lui SE. Ioan, sl'mziene (Banat), sl'nju­ oane, sl'nzene, sl'nzenie, sl'nziene, sînzlltană, sl'nzlltene (Transil­ vania)=caillelait-jaune, echtes Labkraut, Marienbettstroh. galium verum L.. Din sanctlls jannes trebUIa să Iasă *sl'nzi'ne. *sîn­ zt'ne însă a fost in izolarea sa considerat ca substantiv feminin plural, apoI trecut la pllllalele -i şi, fiindcă femininele plurale .'i alI de obiceiu un ă' accentuat, *sînzî'n'i a fost prefăcut prin ana­ logie în *sl'nză'n't. In sînză'nii s a amestecat sufixul '-ie. Se mai poa· te intîmpla ca *sînz.:ne-*sl'nzî'nt să ti că patat deodată forma slnză'­ nil prin analogiea sllfixului -anie pl -ă'nit. sinzenit a putut eşi din sl'lizănii In doua feliuri: a) prin preface rea lui ă in e supt influinţa lui i din silaba următoare. printr·un fenomen de alune· -carea sunetului foarte obişnuit la ă, î neaccentuaţi, şi care se [154] 154 A. Philippide propune Sextil Puşcariu Elymologisches Worterbuch 117, căcf din ploja treb�ia să iasă în romlneşte ploadeă, ploază; e­ tyrnon e piaoia, plutiia, unde v intervocalic, urmat de un î consonant, a· căzut în mod .analog cu căderea lui b inter­ vocalic in aceleaş împrejurări (vezi mai jos alineatul 35). *\. întîlneşte şi la t accentuat, compară inimă> inimă, ainte > a-­ in te > ante, alunecarea sunetului a fost apoi ajutată de analogi­ ea sufixuluî -enie ; b) prin pronunţarea muiată a lui z, compară munten. leluize » lehuză, groaze » groază. Ca oricare izolare -căd nu numai poporul, dar nici filologiî nu mai simţesc in sinză'nl'f pe sfintul Ion- cuvintul a devenit prada alunecărilor de 'Sunet şi analogiilor de tot Ielîul, care ar putea fi urmărite u­ şor, dacă am avea încredere în datele înşirate mai sus, care cele mai multe ascund su pt o ortografie de fantazie cine ştie ce pro­ nunţărt reale. Cum că în stnzănii se ascunde sfintul/on ştiîa deja Cihac II 339, decît numai el desfăcea cuvîntul, pe care-I dă sub formele sănzuedne, sănzuiene, sânziene, sîmeiene, sineuie­ ne, stmzelene (?), în sfînt-sfînt-ioane, astfel că-şi închipuia pe z=sfînt, iar ca reprezentant al lui Ioane considera pe -uiane, -uiene, -iene. Chiţu Cuvintele creştine în limba romînă Columna lui Traian anul 1882 pag. 456 a desfăcut vorba mai bine: .Sin-Ziane=la Saint-Jean." Sextil Puşcariu Etymologisches Worterbuch No. 1598 face apropierile urmatoare: .Stntioan Con­ vorbiri Literare XX 1017, Sînţion LiubaIana Măidan 98, neben. Stneiene, heiliger ]ohannes 24 luni," din care pare ca ar re­ zulta ca pentru D sa sîneiene trebue desfăcut în sinz-iene, unde stne+stnţ din Stnţion ! In ce priveşte pe acest Stnţion din Liu­ ba şi Iana, Topografia satului şi hotarului Măidan, Caransebeş, 1895, pag. 98, am de observat ca ţ nu este o greşala de tipar, dar nu trebue cumva confundat cu ţ cel vechiu, provenit deja dela baza Iirnb.I romîne prin africatizarea IHj t înainte de i fix, ci trebue pronunţat ts' şi este provenit prin faptul recent de alu­ necarea sunetului, in urma căruia in Banat, Criş-Mureş, Somiş­ Tisa, MuntenlPădurenî, Oltenia, Moldova, Bucovina, Basarabia (fenomenul are loc cu cea mai mare consecvenţă in Banat şi pierde in consecvenţă şi întindere cu cit mergi dela vest spre est) t inainte de e, i se inmoae şi apoi devine ts' ori li (într-un singur loc, localitatea No. 119 a lui Weigand, tli, şi intr-un sin­ gur loc, Iosif Popovicl MuntenrP\�dureni pag. 154, c). *) In ce priveşte pe it: scurt .accentuat din pla'oia, observ că susţinerea cum că niclun It' scurt accentuat nu s-a prefăcut în 6 in romtneşte e un prejudiţîu, pus în circulatie de Meyer­ Lubke în Grammatik 1 §§ 118 şi '130, care a trecut la starea de dogmă (Compară de pildă Sextil Puşcariu în Zeitschrift Iur rom. Phil. XXVIII 688: "după cum se ştie, în romîneşte atit ii latin, cît şi it. latin se păstrează totdeauna, chiar înainte de labiale. O). [155] o rămăşiţă din timpuri străvechi 155 . Pentru aceia şi Trajanus, dacă s-ar fi păstrat in romineşte, n-ar fi sunat trăin, cum Îşi tnchipueşte Ovidiu Densuşianu Histoire de la langue roumaine 269, ci tritdzî'n, trâztn .. 31. Pentru j înainte de e lipsesc exemple; Candrea-Hecht Les elernents latins de la langue roumaine 40 formulează legea � "Inainte de vocalele e, i, j şt- a păstrat valoarea de r şi In u­ nele cazuti a dispărut". Acest lucru Dsa îl probează cu exem­ plele juniperus, care ar fi devenit "finuperus, tenupăr, şi traji­ cere, care ar fi devenit * trejicere , "tretecere, "treecere, trecere. Mal Inlilu este de observat că adevăratul descendent al lui ju­ niperus este jneapăn, ienupăr e un neologizm. Apoi in ce pri­ veşte pe traicere am de spus următoarele. In limba latină cla­ sică t consonant intervocalic forma diftong descendent cu vo­ cala precedentă şi diîtong ascendent cu vocala următoare, se pronunţa Aitacem, Ma'ifam, Trouam, coîticit, peîtus, euus; mattus, iar diftongul intîiu, cel descendent, îşi păstra cantitatea sonantef neatinsă şi era lung numai prin faptul că Iorma o s i­ labă inchisă, astfel că Troja, ejus, de ex., nil se pronunţau Tr6� a, ejus, ci Trăiia, e'iius CII sonantele o, e scurte. Vezi Seel­ mann Aussprache des Latein 236, Lindsay Dielateinische Spra­ che II § 55. Pronunţarea aceasta s-a păstrat în limba latină ela­ sică pănă pe timpul lui Priscianus (Inceputul secolului VI). A­ ceastă pronunţare a lui t consonant intervocalic exista şi în la­ tina popula ă atunci cînd vocala posterioară era a, e, o, u. Cind vocala posterioară era i, se pare că cei doi diftongT, unul (în­ tîiul) descendent şi altul (al doilea) ascendent, se reduceau nu- Fiindcă ceI mai rnulţî u' nu s-au prefăcut in 6 in rorntneşte, a­ poi Meyer-Lubke a pus teza că toţf u' nu s-au prefăcut in ro­ mtneşte In 6. şi pe rotb >. răbeus, cot> cubitus, o> ubi, toamnă> autamnus, macedoromln gtone :» jăoenis, singurele excepţii cunoscute de dînsul (a uitat pe moare> măria, doi doîiâ > duo duae, rotb-roibâ > rabia) a căutat să le explice pu­ nind regula: "u < o înainte de labiale". Regula lui Meyer-Lubke e contrazisă de asupra> supra, lup> lupus, număr> nume­ rus, umăr> humerus, rug> rubus, sufer :» suffero, suflu> suf­ flo, spumă> spuma, umed> humidus, vechiU romin nuăr> /l1,1bilus, vechii:l ro:nîn buăr> babalus, macedoromin tu> ubi, la care numai la unele s-ar putea invoca influinţa formelor ne· accentuate, influinţă pe care o invoacă de altfel Meyer-Lubke la unica excepţie dela regula sa cunoscută de dînsul, la rumeg> r'flmigo. ' [156] 156 A. Philippide 'm<\l la unul, la cel descendent, care era urmat in hiatus "] de i sonant : traicio se pronunţa adecă trat-icio, coido se pronunţa .cot-icio, bajulo prefăcut prealabii in "bailo se pronunţa bat-ilo. *) Inţăleg prin hiatus faptul că două vocale sonante {una poa­ te fi În diftong) se găsesc in imediat contact fără ca să existe Între ele -un sunet de legărnlnt (Cleitlaut, glide) perceptibil. Este indiferent -dacă cele două silabe contigue, ale căror sonante, formate de vocale, se găsesc 11'1 imediat contact, sint silabe de plenitudine [Schall­ -stărkesilben, Sd�aJl[ilHesi'lben. Sonoritâtssilben] orl silabe expi­ ratarii [Expirationssilben], Acestea le spun cu privire la afir­ .marea lui Schuchardt drn .Baskisch und Romanisch", 6 Beiheft .zur Zeitschrift fUr romanische Philologie, pag. 22, cum că • n a­ vem o idee lămurită despre hiatus (Xlit dem Worte Hiatus ver­ -binden wir heutzutage keine klare, feste VorstelJung)". Schu­ chardt insuş se pare că ar Inţelege prin hiatus numai faptul că -două vocale sonante contigue ar fi desparţi te printr-o tntreru­ .pere a curentului expirator, adecă ar face parte din silabe ex­ piratorii Intrucit lnsă el n-adrnite existenţa silabelor expirate­ 'rii, nu admite prin urmare nici existenţa hiatusului. Fiecare este liber să dea cuvintelor tehnice orrce inţeles pofteşte. Cu toate acestea nu mă pot tmpîe deca de a face oarecare observaţii a­ supra celor afirmate de Schuchardt. • Vorbirea normală (die un­ .gezwungene Recle)", zice el, "nu cunoaşte in mijlocul cuvintu­ lui nicio pauză, nicio intrerupere a producţiei de sunet intre d01U vocale; acestea ori sînt legate prin sunetele de legăm!nt, ori sint separate prin inchiderea coarclelor vocale". Nu este insă de fel sigur că curentul expirator. pro ducţiea de sunet, nu s-ar ln­ trerupe uneori (poate chiar adesea ori) intre două silabe (deci şi intre două vocale). dtndu-se naştere la aşa numitele silabe ex­ piratonl. Existenţa acestor din ur.nă a fost susţinută de auto­ rităţî tot aşa de mari [Merkel, Storm, Sievers, Techmer, Passy) ca aceie care au tăgăduit-o (Brucke, Trautmann, Vietor, jesper­ -sen), Insuş jespersen nu caută sa probeze neexistenţa silabelor expiratoril (i-ar fi şi imp0sibil de probat), ci o pune inainte nu­ mai ca o simplă părere. Apoi sunetele delegăm!nt, care teo­ reticeşte sint tot atit de numeroase, cîte sint de numeroase punc· .tele pe care le percurg organele articulatoriI, cind trec clela po­ ziţiea unui sunet perceptibil la poziţiea sunetului perceptibil ur­ mător, aceste sunete de legămînt. cîtă vreme sint imperceptibile, pentru vorbire e ca şi cum n a, exista. Ele sînt numai ger­ ,mene de sunete şi capătă importanţă numai atunci cînd unul din ele devine destul de lung in fimp pentru a putea fi perce­ put. Pentru aceia este foarte mare '. deosebire intre ea (cu toate 'sunetele ele legămînt care leagă pe e de a) şi intre ela, ega, .eda. "ea", zice Schuchardt pag. 23; "nu se deosebeşte de eja, .ega, eda prin nimic, care s-ar putea numi hiatus". Da se deo­ ,sebeşte prIn foarte mult! [157] o rămăşiţă din tiimpl1'Li străvechi t57 Acest lucru rezultă din chipul cum traieio si *b(iţj.l€), stnt repre­ zentate In limbile romanice. In adevăc nomtnul trec, fliai�J;Cezd dialectal trezi (Meyer-Lubke Gttammatik 1,. 241;)� se pOt explica nurnaî prin aceia că ttai-Ycio inainte de a se fi prefăcut r scurt accentuat in li a devenit "trdtco, rezul,th}.(1 un tip trdîco trâlâs' trdicit trdicimus trdicitis traîcunt, traiciebam, trâteere, trdtctus, de unde printr-o ulterioară alunecare ele sunet a rezultat treco­ etc., de unde romlnul trec, treaptă> trecta [această etimologie a lui treaptă a fost dată lntilll de Meyer-Lubke loc. cit.], Tot aşa rominul baer, engadin bela "Tragbahi:e", obwaldens balta "Tragband" (Meyer-Lubke Romanisch. etyrnolog. Worterbuch pag. 59) nu se pot explica decît prin aceia că verbul "bai-ilo­ a devenit "btitlo şi apof a dat naştere unui derivat imediat "bdtla. Această reducere a celor dOI diftongI, unul descendent şi altul ascendent, la unul singur, la descendent, într-un tip trat-iicio, care a devenit trat-icio, este lesne de priceput cind vo­ cala posterioară a fost un i, căci pronunţarea într-un diftong as-o ce ndent a lui t consonant cu i sonant este incomodă (pronunţa­ rea lui 1 consonant cu i sonant in diftong descendent, it, este mult mai lesne). A admite reducerea celor doi diftongi la unul singur, atunci cind vocala a doua a fost �n e ba încă a ad­ mite r educe rea celor doi diftongi la diltongul ascendent (după cum se pare că a înţeles Candrea Hecht), a admite apoi căde­ rea lui t într-un tip tre-tecere ori poate chîar într un tip trei­ iecere (ră. i şi acest lucru poate a vrut să inţeleagă Candrea­ Hr ehi] este foarte g-rell. Foarte probabil (negreşit nu sigur, căci dela chipul cum a Iost tratat îa, to, tu nu putem sigur induce chipul cum ar fi fost tratat le; asemenea legt astăzi nu se mai admit, şi cu drept cuvint) un tip treiecere ori treiiecere ar fi elat în romtnesie trel;-ece ori trezece, şi nu tr ice iar din trejec­ ta ar fi eşit tre<�'aptă ori trezeaptă, şi nu treaptLt. 32 Dacă discuţiea de mai sus are vreo valoare, putem a­ firma cu oarecare sig-uri.lnţă că j intervocalic In romlneşte. cind vocala posterioară a rost i, a devenit consonant numai la vo­ cala precedentă, cu care a facut LIn (liftong descendent şi n·a putut fi prin urmare africatizat, iar faţă ClI vocala Ilfmătuarc a existat in hiatus. 33. Iar pentruca afirmarea dela alineatul 31, că pentru j înainte de e lipsl sc exemple, să fie adevaratii, tn:bllt sc discu­ tate lncă dOllă cuvinte: 1) jejuno-jejullus, de unde verbul şi suL­ stantivul azun, adlectivul macedoromin ajun, flămînd (nu adzun� [158] 158 A. Philippide ,f cum scrie Meyer-Lubke Roman. etyrn: Worterbuch pag. 331); 2) ejectare, de unde se pretinde că ar fi eşit romînescul a iep t. 34. In ce priveşte pe jejuno-jejunus, formele romanice San Fratello dzadzuner, provensală jejunar, portugheză jejuar ne dau bănutala că şi formele romanice cu un singur j, precum veneţiană dzunar, piemonteză giind, carnpidană gaunai, enga­ dină guner, Iriulană dzuna, franceză jeâner, portughe�a diaree­ tală jumar (vezi pentru aceste forme Meyer-Lubke Roman. etym. Worterbuch pag, 331). romîn a-juna provin din forme mai vechi, .azl dispărute, cu doi j, jeju-, în care cele două silabe s-au con­ tras Intr- una, astfel că în special a-eun rorntnesc este provenit dintr-un mai vechîu *zezun. a- din rominul ajun nar fi prove­ nit prin urmare din aceia că j iniţial din jejunus ar fi dispărut, iar e din prima silabă s-ar fi prefăcut în a, ci acest a- din a­ jun ar fi un prefix, dupăcum este un prefix di- în italianul di­ giunare, de- în logudorezul deyunare, deinare, de- în catalanul dejunar, a- în spaniolul ayunar şi în dialecte din nordul Italiei (vezf pentru aceste forme Meyer-Lubke Roman. etym. Worter­ buch pag. 331). 35. Pentru aiept, arunc, a propus Cihac, şi după Cihac Sextil Puşcariu Etymolog. Worterb. pag. 5, pe latinul ejecto. Dar cu mult mai multă siguranţă ar putea afirma cineva că din ejecto trebuia să lasă agept ori asept, căci pentru alricatizare a lui j în acest cuvînt stau ca probă -chipul cum ati fost tratate grupele ja- jo- ju, invremece pentru eventuala cădere a lui j în je nu rămîne decit o simplă presupunere (vezf mai sus ali­ neatul 31), Pentru aceia probabilul etymon al lui aiept este "ab- jecto. In adevăr b intervocalic cade în romtneşte nu numai cînd cele două vocale, între care se găseşte, sint ambele sonante, ci şi cînd a doua din ele e consonanta t. Pentru a pricepe acest lucru observăm următoarele. In limba rorntnă i consonant pre­ -cedat de consonanta labială (b, v, f), în silabă neaccentuată slabă (Schwachsilbe), precedată de silabă accentuată deschisă, din cuvinte paruxitoane, trece prlţl metateză în silaba accentuată şi formează diftong descendent cu sonanta silabei accentuate. AVf'm a face cu un fenomen cuno,?cut şi foarte răspîndit în lim­ bile romanice, pleCllm şi în limba greacă, pc care filologii ele ohicelll a consjderăca epenteza lui i (Wechssler Giebt es Laut­ gesetze? în Forschllngen zur romanischen Philologie Feslgabe fUr Suchier pag. 493). Deosebirea între limba romînă şi cele­ Jalte limbi pomenile este aCfla că jn romîneşte fenomenul are [159] o rămăşiţă din timpuri străvechi 159 .1 I '; Joc numai pentru i consonant şi numai cind i consonant e pre­ -cedat de b, u, f, pecînd în celelalte limbi romanice, şi în limba , greacă, fenomenul se petrece nu numai cu i consonant, ci şi.cu �t consonant, şi nu numai cînd i consonant şi �t consonant .stnt precedaţl de b, v, f, ci şi cînd sînt precedaţî de tot Ielful de alte sunete; apoi în Iimbile romanice celelalte, şi în limba grea­ -că, silaba accentuată poate fi şi închisă, nu numai deschisă. In privinţa firii fenomenului, eu il consider ca metateză, nu ca e­ penteză, iar silaba neaccentuată, în care se găseşte i consonant; -eu o consider ca silabă slabă (Schwachsilbe), Iar nu ca silabă ex­ trem slabă (Schwundsilbe), precum o consideră Wechssler loc. cit., pentrucă nu este penultimă neaccentuată Intr-un cuvint proparo­ xiton, ci este ultimă neaccentuată într-un cuvînt paroxiton. Fe­ -nomenul în romtneşte se petrece cu mare regularitate şi poate fi considerat ca o lege "j : habeat < habia < aibă; rubeus < ") Faptul că aparţine la metateză, dupăcum socot eu, nu este o pîedecă pentru a-I admite ca lege, căct a tăgădui exis­ tenţa legilor pe terenul metatezei, cum face Wechssler (şi cu dînsul alţi) mulţi) loc. cit. pag. 500, provine nurnat= să mă erte W echssler-- de acolo că tnvăţaţiî, în special filologii, nu-şi dau socoteală lămurită de ce-I aceia o lege.  cest lucru, adecă ne­ lămurita fixare a înţelesului legii, reese -lărnurit din faptul că Wechssler îşi tnchipueşte că pentru a fixa legea unui fenomen trebue a cunoaşte cauza acestuia (loc. cit. pag. 528). Legea însă n-are a face întru nimic cu cauza. Legea este generalizarea unui raport de predicat, prin inducţie, dela indiuidele obser­ vate la noţiunile acelor indiuide. Dacă se nimereşte ca într-a­ devăr, ca tn realitate raportul de predicat cutare să se fi sta­ bilind între toate individele, care constituesc noţiunea, atunci legea-i adevărată, altfel e falşă. E treaba de nimereală. De a­ semenea legi Ialşe există o puzderie în aşa numita ştiinţă ome­ nească. O garanţie în contra greşelii este de a observa cu cea mai mare arnănunţime tnprejurările, adecă raporturile, în mijlo­ cul cărora se petrece fenomenul în chestiune. Dar nicio garan­ ţie nu este destul de puternică, pentrucă baza însăş a legii, in­ ducţiea, pretenţiea de a susţinea că un fenomen observat la ct­ teva individe s-ar fi găsind şi In alte individe, pe care nu le-am observat, este lipsită de orice garanţie. Altceva e însă a afla legea unul fenomen, şi - altceva e a explica, a pricepe îenorne­ nul, Dacă zic, de pildă, că apa destilată, supt o presiune atmos­ feri că de 760 milimetri, fierbe la 100 centigrade de căldură, ori că în limba rorntnească i consonant precedat de b ori f ori v în silabă slabă, cînd 'silaba acr ett .. �,,\, precedentă este deschisă, trece în silaba accentuată :;>1 ; . .nmează diftong descendent cu so­ nanta aceşteia, clacă zic acestea, formulez nişte legi, dar feno- [160] 160 A. PhHi'Ppirle \ mbia < rotb ; rubia < rubta < roibă, gararrce, Kmpp *) ; sca­ bies < scabia < zgaibâ ; "cubium < cubiu. < cu:tb*"'"); cauea < rnenele lrnl rămîn nepricepute, neexplicate. Aflarea legilor nu in. seamnă explicarea lucrurilor. Priceperea, explicarea se face prin raportul de cauză, iar raportul de cauză nu explică numai legile, el explică orice lucru, concret ori abstract, şi orice ra­ port. el explică apoi nu nurnaî noţiunile, ci şi individele. Dar acest raport de cauză, prin care căutăm să pricepem, să ex­ plicăm toate lucrurile şi toate raporturile, este mai înşelător, cu mult .nal înşelător decit legile. Astfel lşj inchipueşte Wechssler in lucrarea sa că explică existenţa legilor de alunecarea sune­ tului spontanee prin faptul că o limbă oarecare, de pilda lirn­ ba latină, a fost vorbită de popoare care in limba lor băştinaşă aveau altă bază de articulaţie decît Romanii şi alt accent decit cel roman. Faptul tnsă că popoare cu cornplexiunî deosebite, in special cu altă bază de articulaţie şi cu alt accent in limbile Jor băştinaşe, faţă unele de altele şi faţă de limba latină, au a­ doptat şi vorbit limba latină în diferitele provincii romane, ex­ plică numai pentru ce s au dezvoltat diferite limbi romanice în diferitele provinciI romane, dar nu explică absolut de fel pentru ce ar exista legkde alunecarea sponianee il sunetelor! *) Numele ra);bă a aceşteI plante. care se mal numeşte şi brocîu, rumenea,IJ cubium dificultăţi de mal multe Ie liur I. 1\1oi tnuiu acest cuvint nu se potriveşte cu regula sta­ bilită de dînsul că "atunci cînd la inceputul limbiî rorntneştî s-a gasit un u inainte de i consonant dela sfîrşitul unt I silabe, s-a prefăcut în o prin disirnilatie ". �l doilea, În istruromină se gă­ seşte a Iătu rf cu cuib şi cu!'b. A L trei lea, in meglen se zi ce n u­ mai CUi!) AI patrulea. În dacor01l1ină se g;1�eşte o furm� cUlub, care n ar putea proveni decit dintr un cuZ'ub Aceste dificulta\i insă in realitate nu există. l\led intilil regula stabilită rie Sextil Puşcariu este greşită - pentru a o proba ('"te doar nevoit să pre· facă pe aufumnus in afu.'mna /-.\1 doilea. faptul că in istrian alături Cll CUib se g;1seşte şi cuZ'b ,nu se datoreşte vreunui ety· mon in care ar fi fus! vreun 1, ci �mprejur�riI c<1 in acel dialect [161] o rămăşiţă din timpurI străvechi 161 cabia < istrorom. cciibă cuşcă, colivie, Iosif Popovicî Dialectele rorntne mei, tel' > "tei. sel' > "set, nol' > noi> noui, Iosif Po­ povici Dialectele romine din Istria Il pag. 4133, 557, 629, 70H, 8124. 8116 şi glosar), după explozive palatale (resctinit, rupt> "reskiinit '> kroat răskinuti zerreisserr, ibid, 1510), înainte de consonante în diftongi descendenţt (muşatţ, frumoşi> "muşasţt ibid. 7320, aici aparţine cuib ibid. glosar). - Al treilea, daca In meglen se pronunţa cuib (şi anume cu -b, nu cu -p, cum a a­ uzit greşit Weigand, vezi Papahagi Megleno-Romlnii partea II pag. 1441), lucrul trebue explicat ca şi la curb din dialectul is­ trian. Chiar şi în macedo romîn se întîlneşte un caz de proba­ bila prefacere a lui I consonant In l'. Este vorba despre sufi­ xul -iie, care are cea mal mare inrudire 'de inţeles cu sufixul rornanic -ia> lat. ' latin 'tCJteza lUI 1, tot aşa foarte probabil şi v intervocalic trebue să fi -căzut inainte de acea metateză, Cum se pot explica aceste ex­ cepţiî ? subiu, nu suib, se poate explica prin analogiea unor forme ale aceluîaş verb ca subis, subit, subimus, subitis, subi­ re, subitus, de unde au eşit r�mîneştile SUI, sue, suim, suiţi, .suire, suit; pluvţa,nu ploazbdhse poate explica prin analogiea unor forme ale verbulut corăspunzător ca "plooet, plovebat, *plo­ -oare, "plouatus, de unde au eşi( romîneştile plouă, ploua, plo­ ăare, plouat. Dar cum se expl!(ţă căderea lui b in subiu, a luî -o în pluoia ? In ce priveşte pe subtu < suii; s-ar putea invo­ ca mai departe analogiea lui subis < sui, subit < sue, subi­ mus < suim, subitis < suiţi, subire < suire, subitus < suit. In ce priveşte pe piuuta < ploaie tnsă nu se poate invoca mal -departe analogiea lUI ptouet < plouă, plooebat < ploua, plo­ . oare < plouare, plouatus < plouat. Pentru ca plus/ta să dea ploaie, a trebuit să cadă o, fără analogiea lui plouâ, plouă, ploăare, plouat, care ar fi prefăcut pe pluoia in ploauă ori in ploavă. Şi fiindcă v in pluoia a căzut, trebue să fi căzut şi b în subiu, Deci b intervocalic a căzut in două rlndurî în romi­ neşte, Inttlu a căzut cînd a doua vocală nu era i consonant, Iar in al doilea rînd a căzut cînd a doua vocală era i consonant. Dintre aceste două fenomene cel dintlîii este anterior metateziî �ui 'i, iar cel de al doilea este posterior acestei metateze. Para­ lelă cu căderea lui b este aceia a lui v. In schemă succesiu­ nea fenomenelor este următoarea: 1) caballus < cal; 2) Itabia <, albă; 3) subtu < suiii. Aceste lucruri nu sînt sigure, dar posibile. chiar probabile. Şi acum, fiindcă b în înprejurările din subtu a căzut, pentru ce nar fi putut cădea şi in lnpreju­ rările din abiecto ? Negreşit că inprejurările sint intru citva altele, căci în subiu b face parte din silaba slabă, pecînd în abiecto face parte din silaba accentuată, dar în acetaş vreme aceste Inprejurărf sint asămănătoare, căci tot b intervocalic ur­ mat de i consonant este şi colo şi dincolo, şi in subiu şi in abtecto In tot cazul mal multă probabilitate există pentru că­ derea lui b in abiecto, care e sprijinită de căderea lui b în su­ biu, orf in tot cazul de căderea lUI b intervocalic tipul cabaiius, decît pentru căderea lui i în electo, care are în contra sa afri­ catizarea lui 'ta-, io-, lu-. In abia, în caz cînd într-adevăr acest cuvînt provine din vix, jzolarea a + vix a avut loc tirziu. după -căderea lui b intervocalic tipul subiu. Tot aşa tirzitl, după căde- [164] 164 A. Philippide ;�, t rea lui b intervocalic tipul subiu, a avut loc prefacerea lui b în sunete lirnbale inainte de i consonant ve chiu � pentru aceia a­ iept, nu abghept ori -gh-, -bd-, -bde», -d-, -di-. -bde-, -bz-, -Irţ'»: * ·36. Să cercetăm acum soarta silabeî ju- în cuvintul presu­ pus iudia, în diferitele localităţi 'unde este probată existenţa cu­ vtntulut enigmatic jioară-jioară-ghioară-'Vioară. Vom lua ca probe cuvintele intrebate de Weigand jura (cuvîntul normal 68:' b);'*junica-juvenca (cuvintul normal 31 b), jouis (cuvîntul nor­ mal 76). De cuvintele juniperus [cuvintel normal 46} şi jtiuenis (cuvintul normal 64) nu ne putem' servi, pentrucă nu se întrebu­ inţează. decît în foarte puţine din localităţile de care, avem nOI nevoe.' \ 37. Btrlad.rl.ocalităţile 546 - 550 din judeţul Tutova: 1:ur (IX ]ahresber.JI73).-1:und (IX Jahresber. 165).-1:01 (IX ]ahres­ ber. 174). 38. Tîrgul Neamţ. Localităţile 510-513, 516, 518. 520 din judeţul Neamţ au datele următoare : 510-513 1:ur, 516 gur, 518; 1:ur, 520 1:ur (IX Jahresber. 173).-510 -513 1:uncl, 516 lipsă, 518 1:und. 520 1:und (IX Jahresber. 165).-510-513 1:01, 5]6, goi, 518 1:oz, 520 1:01 (IX ]ahresber. 174). 39. Jina. Poiana (No. 120) cuvintele jura şi junica-ju­ venea lipsesc, căci aceste cuvinte au început să fie întrebate dela localitatea No. 178 înainte, şi numai incidental sub cuvîn­ tul normal 64 (juoenis) se Vorbeşte In IV Jahresber. pag. 277 despre pronunţarea lui juro in localităţile No. 61, 67, 129, 130, 135, 137.-1:oi (IV Jahresber. 279) - In schimb dăm pentru Po-. Iana reflexele lui juniperus şi juoenis : ineaptn, gune (IV Jah- resber. 271, 276). !, 40. Vălenii de munte'. Localităţile 401, 405, 408, 409, 483, care tncunjură Vălenii de munte, au datele următoare: iur (VIII Jahresber. 268).-401, 405 sunice. \ 408 lipsă, 409 lipsă, 483 iu-. nică (VIII jahresber. 261).-ioi (VI� Jahresber. 268). 41. Bucureşti. Localităţile 416--,-420, 460-467 din judeţul Ilfov au datele următoare: iur (VIII \Jahresher. 268),-416- 42(). iuniee; 460, 462 sunice : 403, 465 iunică; 466 iuneă; 461, 464 lipsă (VIII ]ahresber. 261 ).-ioz (VIII ]ahresber. 268). 42. Pentru toată Moldova Weigand Inregistrează sub nu. merele 479-481, 492-567, 575-578, 614-634 în VIII jahres-. I 1 I r : I I , [165] o rămăşiţă din timpuri străvechi 165 'beri cht pag. 268, 261, IXJahresber. pag. ,173, 165, 174 Iorrnele : . {, v v � .... v v v '"" -:, �;'P .. > � -y ..... eur., sur, gur. -zuncl"Lfif:lncG, gunca.-zOl, ZOl, gOl. 43. Dolhasca: !zur (IX ]�hresber. 173).-!zuncî (IX Jahres­ -ber. 165).-!zoi (IX ]ahresber. 174). 44. Piatra judeţul Romanaţr: zur. (VlI ]ahresber. 40).-zu­ nincă (VII ]ahresber.33).-zoi (VII jahresber. 41). 45. Costeşti judeţul Buzău : zur (VIII ]ahresber. 268).­ .iunice (VIII] ahresber. 261). --zoi (VlII J ahresber. 268). 46. In Docanl judeţul Tutova nu poate să fie altă pronun­ ,ţare decît acea din toată Moldova. Vezî mai sus alineatul 42. 47. Năsăud: !zor (VI ]ahresber. 26).-!zu.nincă (VI Jahres­ ber. 19). -!zOi (VI ]ahresber. 26). 48. Orlat. Localităţile No.115. 116,117, 118, 119; 120,121 -cuvintele juro şi junica-juoenca lipsesc, căci aceste cuvinte au început să fie intrebate dela localitatea No. 178 inainte, şi nu­ mai incidental sub cuvîntul normal 64 (juoenis) se vorbeşte in IV Jahresbericht pag. 277 despre pronunţarea lui juro in loca­ lităţile No. 61, 67, 129, 130, 135, 137 -No. 115, 116, 117 zoi, 118, 119, 120, 121 !zoi (IV jahresber. 279).-In schimb dăm re­ flexele lui juniperus şi juuenis : 115 juniperus lipsă; 116 znea­ păn , 117,118, 120 zneapîn; 119,121 juniperus lipsă (IV Jah­ resber.271). 115, 116, '117, 121 zun'e; 118, 120 gune; 119 lună (IV ]ahresber. 276). 49. In Atlas lipsesc juro, junica-juuenca. Se găseşte jovis �n harta parţială III şi in harta generală 59. Intre harta parţială 1Il şi datele din Jahresberichte este, din punct de videre al 10- -calităţilor care pe noi ne interesează, concordanţă. Harta gene­ rală 59 înregistrează regiunile unde se pronunţă goi 011 dioi. (amestecat 1), şi din punct de videre al localităţilor care pe noi ne interesează există concordanţă între datele hărţii generale 59 şi acele ale hărţii parţiale III şi ale anuarelor. 50. Cuvîntul presupus iudla va fi trebuit să sune, deci, din punct de videre al silabei iniţiale, in diferitele localităţi unde a­ pare cuvîntul enigmatic jioară-jioară-ghioară-vioară, aproxima­ ·tiv astfel: Btrlad !ZU ; Tîrgul Neamţ !ZU ori gu; Jina!zu ori zU ori gu ; Văleniî de munte zu; Bucureşti zU; Moldova !zu ori .iu ori gu; Dolhasca !zu; Piatra judeţul Romanaţl zu; Costeştî judeţul Buzău su ; D'ocani judeţul Tutova !zu ori zu ori /iu; Nă­ săud !za ; Orlat !ZU ori zu ori /ku. * 51. Pentru a constata acum feHul cum va fi apărut întreg [166] *) De altfel chiar atunci cînd gu nu s-ar fi prefăcut în iii, asămănarea de sunet între iuala şi viola ar fi fost extrem de mare. cuvîntul tudla, va trebui să fixăm forma de bază a silabe! îu: ca gu, deoarece afri�ata primitivă dezvoltată din i consonant a fost g, iar i, z, di s-au dezvoltat uÎJ;e,J;ior �,in l{,; (\;ezi nota dela alineatul 28). Deci: gilala. Din guala, prin+preţacerea lui 1 in­ tervocalic In r şi prin schimbarea lui a neaccentuat în ă a tre­ buit să iasă guară, şi fiindcă între u sonant din silaba lIu şi a­ sonant din silaba următoare lesne s-a putut dezvolta un u con­ sonant epentetic, apoi guară foarte probabil a trebuit să se schimbe în guuară. Precedat însă de i consonant ori sunet mu­ iat u accentuat şi neaccentuat se poate preface în i : ginel > *.�·unel, derninutivul lui g-une, juuenis (comunicat din judeţuf Iaşi), închid> "închiud > includo, nicâiri :» nicâiuri > aliubi, blid> paleoslov. bliudt'î, vechîii rorntn libov [Iubire) > palea­ slav. liuboui, ibovnic >paleoslov. liuboutniku, înghit> "'înghiut > inglutio, mincinos> minciunos, ruşine> "ruşiune ;» roş + -tune. Nimic nu e mai posibil decît C3 guttară să se fi prefă­ cut foarte curînd în gioară, al cărui reprezentant în diferitele lo­ calităţi ar fi fost: Birlad iioară, Tirgul Neamţ iioară ori /j,-i­ oară, Jina iioară ori gioară, Văleniî de munte iioară, Bu�u­ reşti iioară, Moldova iioară ori gioară, Dolhasca iioară, Pia­ tra judeţul Romanaţi iioară, Costeştî judeţul Buzău iioară, 00- cani judeţul Tutova iioară ori gioară, Năsăud iioară, Orlat ti­ oară ori .8;ioa ră. *) 52. Pentru a videa cît de mult samănă cuvîntul presupus iu­ ala cu cuvintul viola în reflexele romîneşt'i din diferitele loca­ lităţi unde apare cuvîntul enigmatic "{ioară-jioară-ghioară-vi­ oară, vom pune faţă în faţă aceste reflexe. iudla viola Btrlad iioară ghioară ori "(ioară Tirgul Neamţ !zioară orf gioară ghioară orf Moară ori "{ioară .lina iioară ori gioară "{ioară Vălenii de munte iioară ghioară Bucureşti iioară ghioară ori vioară ori v'Yioară Moldova iioară origioară "{ioară orI 1:ioară ori ghioară Dolhasca Moară "(ioară Piatra-Romanaţi iioară \�Jioară Costeştl-Buzău iioară ghioară Docanio Tutova iioară ori /'!;ioară 1foară ori iioară ori ghioară Năsăud iioară iE..oară Orlat iioară ori gioară vioară orI 'Yioară ori v'Yioară I I I 166 A. Philippide [167] o rămăşiţă din (impuri străvechi 16� 53. Dăm acum formele cuvintului enigmatic astfel cum a- par în comunicări şi in texte: Blrl ad "{ioară Tirgul Neamţ iioară .lina ghioară Văleniî de munte ghioară Bucureşti vioară Moldova vioară Dolhasca vioară Piatra Romana(i vioară Costeştl-Buzău vioară Docani- Tutova vioară N asau d vioară Orlat vioară 54. Este evident că in caz cînd etymon al cuvîntului e· nigmatic '{ioară-jioară-ghioară-vioară va fi fost cuvîntul presupus tudla, asărnănarea dintre reflexele acestuia şi acele ale lui viola a fost aşa de mare, încît lUI iudla, cind acesta s-a întrebuinţat nurr.ai în izolarea "limpede ca "-'", i s-a substituit prin etimolo­ gie populară viola. 55. Cuvintul presupus iu.dla există însă, este grecul uo),o<;; cristal, steclă, Despre Ory),o<;; spune Passow Handvorterbuch del griech. Sprache următoarele: "La început a Insemnat orrce pla­ tră transparentă; la Herodol 3,24 înseamnă sare gernă, care se scotea din pămînt în Etiopia; la Achilles Tatius 2, 3 ,h),o<;; OPlOPU"{iJ,EY"1 înseamnă cristal de. munte, Mal tirziu a insemnat mai ales steclă, care pe vremea lui Herodot efa deja cunoscută, dar se nurnîa XU"� AWO<;;, piatră topită, de unde O:prlJp.('I.'C('I. A[,'hv('l. XDt7. [cercet de piatră topită, cercei de steclă] Herodot 2, 69. La Platon Timaeus p. 61 B. prin 0('1.),0<;; se inţelege deja stecla, despre istoricul căreia vezi Strabo 16 p. 758, iar despre artis­ ti ca fabricaţie a stecleî la cei vechi vezi Athenaeus II p. 466. {)'y'),�'n b'.7CwiWt7. [pahare de steclăJ pomeneşte deja Aristophanes Acharnes 74; la Achilles Tatius 4, 18 se găseşte 1)&'),00 'Cir:; otc/.­ p.'Iou<;; )(h),(� [pahar de steclă transparentă]. La Aristophanes Nu­ bes 768 prin ,)('1.),0<;; se înţelege o oglindă de steclă producătoare ele foc, explicată la versurile 766 sq, prin vorbele 'fi AlB·o\; 'f) ·X('f.k� '(i O[('I.IPY'IJc:, 0:7' 'fI<;; 'CO 7CUp Q7CtQOtj[ [piatra cea frumoasă transpa­ rentă, cu care aprind focul], el, Theophrastus 7CSpt 7Cop6<;; � 77 ; şi Plinius 36, 26, '67 vorbeşte de sfere de steclă implute cu apa care servtau pentru a produce foc. Paulus Aigineta 6, 22 în­ ţelege prin O('l.AO:; XyocJ)Q'�<;; Em7Cn'C0iLEY'� [steclă pisată fin şi presă- [168] A. Philippide 168 rată] un mijloc de a . usca". Cu vintul a fost introd us şi in Iati. neşte de poeţi. Virgiliu în georgica IV 335 vorbeşte despre "lînă hoită in coloarea steclei" (vellera hyali saturo fucata colo. re). Ausonius MoselIa 418 şi Prudentius nspi ars:po.vwv 12, 53 în­ ţeleg prin hyalus coloarea steclei. Georges Lateinisch-deutsches Handworterbuch. Cuvintul OCl.AO� este poate acelaş cu suali- din sualiternicum, termin cu care Skiţii după Plinius naturalis his­ toria XXXVII, 11 numrau chihlibarul (Schrader ReaJlexikon 297) *). *) Locul din Plinius sună astfel: "Philemon spune că ehi­ hlibarul se scoate din părntnt in Scythia in două locuri, intr-un loc e ori alb ori de coloarea cerei, şi acela se numeşte elec­ iram, în celălalt loc e galbăn inchis (fulvum) şi acela se nu­ meşte sualiternicum [aşa într-un manuscript, în alt manllscript stă suaiternicum, iar in altul sUbalternicumj". Dacă sualiferni­ cum este intr-adevăr numele autohton al chihlibarului, în tot ca. zul nu-j skif, ci aparţinea ori locuitorilor din Samland ori ace­ Iora depe coastele mării baltice şi mării nordului dintre Oder şi Elba, căci aceste două regiuni şi astazr sint locurile unde se gă­ seşte chihlibaruL Pe timpul lUI Philemon, pe care Plinius îl înşiră printre izvoarele sale fără nicio notiţă, şi care poate fi ori poetul Philemon (361-263 a. 'Chr.), orf lexicograful Philemon (aproximativ inceputul sec. III a. Chr.), acei locuitofi erau probabil indogermani, fără să se poată şti cărui neam de indogerrnam aparţinsan, Rudolf Koegel, Germanische Etymologien, Indoger­ manische Forschungen IV, 316, consideră Cuvintul sllaliternicllm ca german: "Cuvîntul înseamnă «ceva care poate arde şi sa­ mănă cu lemnul» (etwas brennbares, das den Ansche:n von Holz han ; suiali- aparţine la anglosaxonul swelan «a arde in­ cet şi fără flacără», şi -temicum se explică prin numele popo­ rului g ot Tervingi care insemna «locuitori al pădurilof», şi prin goticul triu lemn". Etyrnon cuvrntulur OCl.),o� este tot atit de ob­ scur ca şi acel al cuvintului latin corespondent vitrum. Schrader r propune un primitiv sualo-, "car� trebue să fi insemnat piatră translucidă ori ceva analog". Kuitius GrundzUge der griech. E­ tymologie îl pune în legătură cu O'SlV, a ploua, şi presupune că trebue să fi însemnat la început "picătură de ploae". Tot aşa vitrum a fost pus în legătură cu td� IeHul de radicale, care in­ seamnă alb, strălucitor, luminos, tre"murător, cu vid- elin video dar la toate aceste apropieri s·aU găs'ţt defecte, pănă ce In cele din urmă s-a identificat vitram steclă. Cll planta vifrum (al cărui etymon este şi el obscurI. lsatis tinctoria L., Waid, pastel, guede, rom. drobuşor, pentrucă elin planta aceasta se prepară o coloare indigo, iar stecla cea dintîJll cunoscută Romanilor în perioa ia flerului a fost sub formă de mărgele albastre f (SchradeT Real­ lexikon 297, Walde Lateinisches etymolog. Worterbuch). Foarte , i' [169] o rămăşiţă din timpuri străvechi 169 - 56 Celelalte limbi romanice au Intrebuinţat pentru steclă cuvintul latinesc oitrum (italian uetro, Ir. verre, prov. ueire, -sp. vedro). Rorntniî au adoptat dela Slavi pe sttklo , dar mai in­ ainte avusese cuvîntul grec 00.),0<;;, pe care l-aii mal păstrat as­ tăzî numai In izolarea "limpede ca jioara", unde s-a confundat. prin etimologie populară cu viola. 57. oa.Aor; a fost pronunţat de Gred în trei Ielîurl : hâalos, Iiuialos, hualos, Pronunţările cele două din urmă erau dialec­ tale. Pronunţarea cea dintiîu era a limbii comune, 'XOl'rlj. fixate pe baza pronunţăriî atice In timpul perioadei alexăndrine, şi din care a eşit limba greacă modernă. Cuvîntul s-a întrodus pe cale comercială, prin negustorI, şi negustorii vorblau limba co­ mună şi pronunţau Juialos. Cu pronuntarea ii di� partea Greci- �. , lor a Intrat t) grecesc intr-o mulţime de cuvinte şi într-o murţime de limbi, în limbile armeană, siriană şi latină (vezi Schuchardt în Zeitschrilt Iur roman. Phil. XXVlII 146 sqq.], in paleoslovenă (Miklosich Vergl. Gramm. 1, 182), dar în toate părţile a fost pro­ nunţat de limbile împrumutătoare ca 'fu. In special pe terenul latinesc exemple sînt: &'P6'� sardine, anchois. de unde ital. ac­ ciuga, sicilian şi genovez ancoua, span. anchoa, fr. anchois, port. anchoua (dintr un tip apuioa, Meyer-Lubke Etymolog. Worter­ buch); numeroase cuvinte unde 'l.t)=kii=kiu a fost prins de u­ rechea Romanului ca cui, Anquira, coloquintis, conquilium (it. conchiglia, fr. coquille), hyosquiamos (il. giusquiamo, fr. jus­ .quiame, span. josquiamo), quiatos, Zaquintos, iiquiritia {it. probabil cuvintele vitrum steclă şi uitrum isatis tinctoria L. sînt unul şi acelaş, dar ou sa numit stecla după plantă, ci din contra. Anume tulpina planteî aceşteia, şi frunzele care incunjură tulpina dela bază pănă sus, ai:'! coloarea pe care GermaniI o nu­ mesc glaszrun, meergrun, Francezii vert-bouteille. vert de mer, Rornaniî oitreus. Tot astfel, din cauza asărnănăriî cu stecla, dar din alt punct de videre, planta parietalis officinalis L.. ale căre î fmnze au puncte tnmslucide. a fost numită de Bizantini o,Hwv şi este numită de Germani Glaskraut. Pentru chipul cum în­ tradevăr o plantă, care samănă la coloare ori in vrt'una din proprietăţile sale cu o substanţă, cu o materie oarecare, poate fi numită cu numele substanţei, materiei aceleia, cOl1ilpară planta hoya carnosa R. Br., asclepias carnosa L., Wachsblume, liane a f1eurs de cire, pe care Romînul o numeşte pur şi simplu ceară, şi planta mesembryanthemum crystallinum, herbe·a·la·glace, gla­ ci�le, Eispflanze, pe care Romînul o numeşte pur şi simplu ghiaţă. [170] 170 A. Philippide liquirizia, toscan legorizia, regolizia, fr. reglisse, span. regaliz; port. regaliz}, quidonia (germ. Quitte), quinancia (fr. esquinan­ de, span. esquinancia, port esquinencia). Ouiprianus, Ouiria­ cus (vezi Schuchardt loc. cit. 153Î; apoi rorntnul '[opor:; < giuru, gur, de mult cunoscut, şi rorntnele curică> kiurică <, Kupt7.xcir:;, ăurilâ > kturilă > K6pl)),Or:;, cumărat-cumăresc-cumăros-cumur­ Iuesc-ăumurluiaiă "> krumuru > *xuP.06PPOllr:; (de unde şi italia­ nul cimurroş, cutură > kiutula >x6'l:or:;, cuc-cucâ :» kluklu > X6XAOr:;, cu(�ulesc-culescJ;uctllete-cuculeţ-cul-culea-culeţ-culiâl > kiullu > xunOJ, cimbru > tiumbrti >&6p.f;pov, ăoc-ăocan > tioku > t6X'.lr:;, a căror etimologie dată de mine întîiaş dată în AItgrie­ chische Elemente im Rumănischen (Bauste ine zur romanischen Philologie, Festgabe fUr Adolfo Mussafia), o menţin, cu toată critica D-Iui Weigand, a cărei neternetnicie am probat-o în "Un specialist romîn la Li psca" cap. IV. 58. Inceputul aspirat (spiranta afonă laringaIă), aşa numitul spirit aspru, din hualos, a dispărut în romîneşte, ca şi analo­ gul săii h latinesc (căderea luI h latin aparţine limbiI latine po­ pulare), şi este prob rbil că Insiş Grecii, dela care au auzit Ro­ minil cuvîntul, nu mal pronunţaţi acest sunet, deoarece dispa­ riţiea spiritului aspru a inceput în greceşte înainte de perioada creştină şi s-a lăţit în secolul V p. Chr. In toată grecitatea (Brugmann Gr. Gramm. § 51 în Iwan Muller's Handbuch), Stră­ mutarea accentulul depe ii. pe a, iudio > uialo, s-a făcut prin­ tr-un fenomen analog aceluia care a avut loc în latinele -eolus, -ioius, care au devenit în latina populară -iolus. La această stră­ mutare a accentuluî însă s-a procedat din punct de videre al coexistenţei lui i şi o In două Ielîurf. Cîteodată cele două vo­ cale s-au contopit într-un diftong. i6: urceolus < urdolu < rom, ulcor, itaI. orciuolo " filiolus < filiolu < itaI. figlillolo, fr. fi/­ leul, prov. fi/hol, span. hijllelo ; '"fetiolus < fetiolll < rom. ficor ; petiolus < petrolll (ori mai degrabă peciollls? Puşcariu Etym. WOfterbuch) < rom. picior, itaI. picciuolo ;ostiolllm < ostlolll < rom. uşor, itaI. uscillolo, prov. uiSpl, port. icho. Altădată cele două vocale există una lîngă alta �n hiatus: capreolus < rom. căprior, itaI. capriolo-capriuolo, prov, ca brio 1, cataJ. cabriol; viola < rom. vioară, it. viola, fr. vio\l-ette, sp. viola, port. viola. Dacă chiar i şi o ati putuL să existe unul lîngă altul în hia­ tus cu accentul pe O, cu atit e mai de înţeles ca să fi existat în hiatus iu alături de a următor în luala, căci e mal lesne de pronunţat diftongul 10, chiar precedat de v şi r (este evident că [171] o rămăşiţă din timpuri străvechl 171 aceste două sunete au tmpîedecat diftongul in capreolus, oiola); decît triltongul lud. De altfel mai este un exemplu de diftong (provenit şi acela din t) grec) + a in hiatus, şi anume grupul iti + a în hyosky'amos < ioscăidmo (VezI mai sus. Din punct de videre al facilităţii producerii triftongilor lua, uia, este ega­ litate între dînşii, deoarece i şi u au aceîaş plenitudine). 59. In sfirsit GO:AO�, care era de genul feminin, a păstrat genul în rorntneşte, dar şi·a schimbat forma după gen şi a tre­ cut la declinarea 1. Mal puţin probabil e ca la baza cuvîntului romînesc să fi fost oa."�' care se găseşte la Hesychius şi Suidas. Exemple de schimbarea formei după gen vezi la Herzog, Ety­ mologisches, in Bausteine zur romanischen Philologie, Festgabe Iur Mussafia pag. 491 sqq. * 60. Ce au înţeles Romtnii la început prin gioară? Stecla, ori cristalul de munte? Probabil că stecla, căci cristalul de munte era un oblect de lux pe vremurile acelea. Dar stecla pe care o tnţelegeau prin acest cuvint era între altele şi o steclă de coloarea apei, adecă o steclă acoloră şi străvezie, o steclă de Ielîul cristaluli.I de munte celui mai fin. Cele ce spune Plinius În naturalis historia XXXVII, 10 ne lămuresc asupra aceşteî rhestiî. Plinius anume zice că pe vremea IU,i (a trăit 23-79 p. , Chr.) fabricaţiea stecleî se perfecţionase pănă într-atîta, încît se producea steclă întocmai la fel cu cristalul de munte, şi se miră cum, cu toate acestea, preţul cristaluluî de munte, în loc să sca­ dă, tot creştea. Iar despre cristalul de munte zice că acele bu­ căţi care erau fără cusur, care n-aveau adecă pete, meşteriI nu le găureau, le numîau pentru aceia acenteta [a'X.EYt"�'t:o:J, şi erau de coloarea apei limpezi, "Jimpidae aquae". Comparaţiea apel limpezi cu cristalul de munte ori cu cristalul artificial exista, ded, pe vremea lui Pl inius, şi probabil a existat totdeauna, In­ datăce omul a făcut cunoştinţă cu cristalul orî cu stecla asărnă­ nătoare cristalului. *). Aceia ce a format baza comparaţie! n-a fost *) Din literatura clasică Passow înregistrează (sub [)&.),lVO�) pentru greceşte apocalipsul lui Ioan evanghelistul IV, 6: {}6:J,o:GCl('f. l)('f.)'[\1·� 011,0[0: 'X.POCltb.)J,(:> (mare cristalină asemenea cristalulul-e-rnare limpede ca cristalul), la care adaug eu ?ios#v p.Ol 7wtCI.p .. bv GOry:t'O� bp.7t(Jov WCl y .. poCl't:('f.Hov (mi-a arătat un rtu de apă limpede ca cristalul) apocalipsul lui Ioan XXII, 1; Georges numeşte (sub vi­ treus) uitrea unda, jons purus et uitreus, uitreus pontus (nu [172] 172 A. Philippide 'coloarea apel, care ar sămăna cu coloarea vreunui soîu de ste- I clă oarecare, ci faptul de a fi limpede, străveziu, transparent, şi j -de a nu avea nicio coloare. Cu cit apa e mai limpede, aşa '. că poţi videa pănă la fundul ei, cu atit e mai asemenea cu cristalul, ori, cum ziceau Rominii altădată şi cum mai zic încă pe ici pe colea, cu' jioara. din punct de videre al colorit). uitreus ros, din Plinius junior, '. Virgiliu, Horatiu, Ovidiu; iar Thesaurus sub crystallicus, crys­ tallinus citează super ripas illius crystallici fluminis din Opus­ cula Fulgentio Ruspensi adscripta, şi crystallina Xanthi Ilurninis unda din Passio Matthaei apostoli (acta apostolorum apocrypha). A. Philippide \ \ \ I I t ) [173] Urice sJavone din seci. al XV şi XVI-a. 1 0908 Sept. 1 (Suceava). Alexandru Vodă, luând şi credinta fratelui său Bogdan, întăreşte ·lul Mogoş stăpânirea unui sat pe Vilna , dându-i şh hotarăle, Suret de pe ispisoc vechiu pe sârbie de. la Alexandru Vvod, cu mila lui Dumnezeu Domn ţării Moldaviei şi fratele domniei mele giupânul Bogdan scris din leat 6950 (sic) Sept. 1 zile, Inştiinlare facem prin aceasta carte a noastra, tu. turor cinstiţi lor boeri, cine vor cauta asupra ei, sau o vor' auzi cetinduse, pentru acest adevarat sluga şi bo­ eriul nostru Mogoş ca mai înainte vreme cu dreptate şi cu el edinta ali slujit odihnililor parintilor noştri. şi, acuiu iarăşi cu dreptate şi cu credinţa şi noao ne slu­ ieşte, a căruia vazănd noi cea cu dreptate şi cu credinţa catra noi slujba lam miI uit cu osabita a noastra mila. de iam dat în ţara noastra. a Moldovei, un sat pe Vilna pentru ca sai fie urie cu tot.venitul, fraţilor şi fiilor lui, nepoţilor, strauepoţilor :,i preastrauepotilor lui în vecii vecilor. Iar hotarul acestui sat din obarşia Vilnei purcede paraul în jos pan la plopi, iar de la plopi drept peste­ cămpu pali la trei stajarei în marginea dumhrăvii, ne la acei 3 stejarei drept Ia radiu şi în marginea radiului Ia movila. şi de Ia movila pe culmea dealului păn Ia po­ iana, iar de la poiana pe dealul cel mare pau obărşia. Vilnei, A lăta ti este tot hotarul. Precum spre aceasta este credinţa a mai sus nu­ mitei domniei mele Alexandru Voevod, a fratelui dom­ niei mea le agiupâl1ului Bogdan şi a tuturor hoerilor [174] 174 Gh. Ghibănescu nostri a Moldovei. iar dupa viiaţa noastra cine va fi -dornn tarii Moldovei, sa nu aiba a clinti scrisoarea si credinta noastra fără vina lui. iar cine ar face vreo .strămutare un li ca acela să fie blăstămat de Domnul Dumnezeu făcătorul ceriului şi a păjnăntului, de precu­ ruta lui maica, de· cei 31 � sfinţi p�iWnţi de la sahorul Nikeii, şi să fie întocmai eu Arie şi "cu Iuda, şi pre mai mare lntaritura am poroncit slugii noastre lui Iatco sa lege pecetea noastra. De pe sarbie pe limba moldoveneasca am lalmacit 'la anul 1814 Juli 24. Clucerul Paval Delirici. Suretul se păstrează în arhiva d-Iui Gh. Tcodor de la Pe­ -treşti, Vaslui (Surete ms. XX, 267). Pavăl Debrici citeşte data de 6950 în loc de 6908, luând pe H ,,=!=SU,H" drept H "su,I/". Ori­ ginalul pergament nu l'am găsit în lada de documente a d-Iui -Gh, Teodoru, ci s'a răsărit în alte mânu, cum se vede despre alte documente, ca cel din 7001 Mart 7, a cărui original se păs­ trează la Acad. Română' pach. 193 (1. Bogdan "Dac. 1 ui Stefan cel Mare" II, 14) şi din 6995 Mart 6, păstrat numai In traducere (Su Tete XX, 269), iar originalul lui s'a publicat de d. Ilie Bărbulescu -in Revista de Iaşi 1, 344, căpătat de la Tansa, Vaslui. - Pentru a afla corespondenţa cu anii de la Hristos, aici nu trebue să scădem 5509 ci 5508, căci ne-ar da 1399 Sept. 1, "şi noi ştim că in 28 Noembrie 1399 era domn Iuga Vodă [Ispi­ soace şi Zapise I. 1, 1). - Dacă alăturărn documentul acesta cu tel publicat de d. 1. Bogdan (o. c. II, 14), ni se daQ aproape aceleaşi hotare: "LI X0.,."p "'�M� CfI\� ne SH",\\fH"X, I<�A" (no)c"'''RHil HIJf nau Hsr-oa.: n�"fHlIJH W1' RHIl"H w-r .,.�nOllH '1'" "" MorHIl� WT: Mor�IJJ" . .,.,1 npOC.,.H H" :SSIl-kc'iE • .,." AM� orsA-kc/E.\\ H" KE.\HKiH MOI'HIlH . .,." rrpoc.,.H CI" A�& .,." �H" AEPfHOKiH i)HC . .,."" Il POC.,.H � RIIIl"$, "" ... \�(r·IIIl�)_ .,.,\ "" rop� "" Mor'(HIl�) .,.<1 NIEiKII A�&POR( ore] '1''' npE(3 A�&PO)RO� 11.1 A�& .,." "" AP�r'i'1/ A$& "'4 ÎrjlOCTIt :s RHIlI�S "" Tono",o. '1'.;1 ECT RIC X�"'''P.· "iar hotarul celui sat pe semnele, pe unde le-a pus chiar pan Negrea, tncepăndu-se din Vitna de la plopi la movila de la Mogoş; de acolo drept la codru, �e acolo in jos pe marginea -codrului la movila mare; de acelea drept la un stejar, de acolo "la rediul Cornilor; de acolo drept Î\f1 Vilna la movilă; de acolo Ia deal la moghilă, de acolo prin dumbravă, de acole peste -durnbravă la un stejar, de acolo la alt stejar, de acolo drept în Vilna la plopi; acesta este tot hotarul." Movila lui Mogoş din 1493 ne arată că primul stăpân a satului de pe Vilna, cel ,- din 1400 Sept. 1; şi-a legat numele tntăi de movila care a slujit de hotar boerului Negrea şi apoi de: .satul l\Iogoşeşti. - Dacă Mogoş şi a legat numele de o movilt:l şi de satul Mo­ .goşeşti, nepotul său Alexa şi-alegat numele �i el de satul Alexeşti, [175] Documente 175 I f intemeiat cătră 1493: "fAH� CM� H" KHilHH, HA HMi: "Af ""il AW'" f'lM�HH"=,.un sat pe Vilna anume unde a fost casa lui Alexa. � . Din familia lui Mogoş au eşit 2 fruntaşi dieci ai lui Stefan cel Mare, Coste diac şi Toader diac, strănepoţi lui . Mogoş. Cum <1. I. Bogdan a greşit tncrăngătura o corectăm nOI: �Iogo� 1400 Negr"i H30 -:-------_ .. _--------------------:---------------------:- Mih'ul 1460 Neagşa X Magda Coste diac x To�der diac Iliiaş Luca II Donea Nechita 6935 Oct. 15 (1426) Suceava. Alexa ndru Vodă cel Bun întăreşte lui Oancea şi femeii sale Nastea satul pe Grabova, 'unde a fost D ... brăcin şi Bratul Pleşescul, pentru slujbele sale aduse domniei, t Mi\C'I'i·..o llilfiUI RHA I ero OCORHO..o uaurnc illi\Cl'H..o H {\dMI eC,U&! ·fMS li iI C% O\{CIH% LJ.lO (1. AOGIlO- 4HH�,n H dIS fU ure ecl' WT APSrd fU illSmd O\{CIMZ. H cec'I'lldt\lZ. rrc li AIII. d XOl'dllZ. ,/,OillS cellS H3{\OllS \il On\lHlUdKORd CEild flO [176] 176 Gh. Chibănescu C'T'dPOMS X0'l'dIHEH Hd Edw H 'T'd CH fIO rOph\ C'T'd"IiIM� X0'T'dPEM�. AO IIIl)wMdHd ne C'T'dPOMl) X01'dIH� H W ndHd MHXMlt1OCb.IX� CfIt� H W i\rECd 110 C'T'JpOMl) X0'T'Jp� W C�CrEX� C1'OPOH� Kl)Ad W ErEKd' OiKHCdi\H. J Hd 1'0 ecr CrEll" uauurc r AEd Eb.11.U H1HCdHHdro fli\!­ �dHAPd COfEOAH H CrEPd C�3i\�CMHHdro CHd rrARd MH UAHdWd CNB.0Ab.1 H CrEPd O\(CrEX� A-R1'EH HdWHX� H CrEPd COh\jl� HJWHX� R'RllJ IldHd MHXJHi\d H A -K1'EH ere. CrElld ndHJ gi\�4H H A rR1'EH fI'O. CrRpJ nJHd Kl)1I4H4d A[{OPHHKPd1'ORCK(\rO H A rR1'm ere. CrRPd nJHJ RECT h\KOEd H A rRm (sic) ere. CrR�d IlJHd Ui\II<1W d H A'k'rm 11'0. C'kPd Il"Hd ĂdHd H A rR1'EH 11'0. CrRPd ndHd HCdh\ 4dWHHKd H A rR1'm Ir�. R'RPd rldHd mVpiKd lliOMl1'd1'fEd H CrRPd CPd1'lH ere H CrRPd ndHd. ÂdMdKl)Wd C1'O.\HHKd li CrRPd rldHJ �nllHw dKd H A rRTEH "X" C'RPd, ndHd HRdHd. CrRPd IldHd HWP"i\d 4dUIHHKd. WkPd fld"d IJIE4>dIM li C'kPd ndHd KOC1'"Hd noc'rEMIHKd "C-KPd oi(c'kX� "Oh\ll� IIdW"X� '"OAAd"CK"X CEilHK"X " Mdi\HX. d ne HdW EM� iK"R01'rR K1'O "ME1':& C"1'" rocnoAdp� HdUIEH 3IMi\" "i\" W A rE1'm HdLUHX� "A" W Udlll ErO rlM,"EHE "ilH cl)A K1'O xcre C� H3CEPE1'� Cb.li'" 1'01'% LJN Cb.IX:S HfnOpl)UHIi\" uaurrrc AdHi'1<1 li IldWErO o\('rcp%iK,4,fuTrd "MI 4JO Cb.1 HM% O\(TIHjlAIii\" li O\(KPh\Ilf"i\" 3dHl)iKE AMH ECMb.1 "M% 3d "X% flPdCl)�" C-kPHl)� Ci\l)i/\Gl). d IM Hd" (sit) COi\%WU 110'1'­ CP%iKAfHIE 1'OMl) C%CEMl) eHWfnHCdHHOMl) REi\'ki\" Cil�S-k HdllllWtt HEdWb.KOCH Epd1'h\mH4� nHC.11'H " npHc'kcwi'" IIElld1'% HdW� KCEM:S i\HCT:S tldW fitil) O\( G04-KerR. Ri\-k1' :j:SU,i\E MCU,d ",K1'O&\111<1 fi Traducere Din mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Vocvod, gospodar ţarii Moldaviei, facem înştiinţare cu aceasta carte a noastra tuturor cui pre dansa vor cata sau o' VOI' auzi-o cetindu-Ii-se, adica. aceasta adevarata sluga a noastra Oancea a slujit n�ao cu dreaptă şi credin-· cioasa slujba; deci noi vszand ti lui cu dreptate şi CI1- credinţa slujba spre noi miluilu-ne-arn noi spre el cu. osebita noastra mila datu·i·am noi lui si femeii sale Nastea pentru a lor slujba în pa mântui ,;oslru în Mol­ dova un sat pe Grabova, undţ a fost c.asa lui Dobl'i\cia [177] Documente 177 I 1 l t şi a Bratului Pleşescul ea sa le fie 101' mic eu toate veniturile, :şi copiilor lui ce-i are şi copiilor' Naslei, ce-i . are cu Dobricin şi fiului ei ceei iasle ei cu alt barbat, tuturor deplin, şi nepotilor 101' şi slrauepotilor lor, şi la tot neamul lor ce li se va alege mai de aproape neru­ şeit nici odanaoara în vecii vecilor. Iar hotarul celui sat merge din satul Oprisaca pe vechiul hotar la Başau, în deal pe vechiul hotar la Şuşman pe vechiul hotar şi la satul jupanului Mihailov şi la padure pe vechiul ho­ tar dinspre toate părţile, pe unde din veac au Iu.blat. Iar spre aceasta iaste credinţa domniei noastre mai sus scrisa Noi Alecsandru Voevod şi credinţa pre iubitului fiului nostru Iliiaş Voevod, şi credinţa copiilor noştri şi credinta bo-rilor noştri, credinţa durnisale Mihad şi co­ piilor lui, credinţa durnisale Valcea şi copiilor lui, ne­ dinţa duinisale Cupci«i vor ni!', credinta dumisale N(-\grp.d, credinţa dumisale Jurj Fralovs-hi şi copiilor lui, ere­ dinta dumisale Nesteac şi coniilor lui, credinta dumisale Iliiaş şi copiilor lui, -rediut» .lumisale Dan şi e(Jt1ii[()r lui, credinţa dumisale Isaia 'PCI·;mic şi copiilor lui, ne­ dinla durnisale J umatate şi (I'.·dlllţa fratilor lui şi ere dinta dumisale Damacus stoluicul, şi credinta dumisale Oprişacă şi copiilor lui, şi credinta durnisah- Ivan, credinţa dumisale Negriln ceasuie, crediuta durni .. sale Ştefan, şi credinţa duinisule Costiu � ostelnic, şi credinta tuturor buerilor noştri moldov-nesf a mar i şi a mlt·i. Iar dupa a noastra viata ciue va avea sa fie gospo­ dar ţării noastre ori din copii 11O�?tri, ori din a 1l0dS­ tră seminţie, ori pe care va alege D-zeu sa fie (domn), aeela să nu le stril'e dallia noastra şi a nuastril Îlllrt­ rilură, ci mai vârtos sa le în! tlre',Js('il şi sil le împlIl.,· reasea, ('llcÎ ca le·am fost dal lor pentru ii lur' dreapta şi eu eredinţa slujba. Ial' spre mai mare tllrÎe şi pllh:,n� a tot ce s'a scris mai sus, pOl'lmdt.-am slugii noastre lui Ivaşeo BralievieÎ să s('rie şi sa aeaţe peeele& noastra la a('ea:,la car'le a noastra, In Sueeava la anul ()935 luna Od, 1r>. Originalul slavon a fost cetit şi transcris de d. M. Costă­ chescu profesor de limba Română la şcoala Normală din Buzeu. Surete ms. XXV, 777. In nota pusă de d. Costăchescu arată că originalul se află Iad. Ventura, proprietarul din Dobricin, Dorohoi. 12 [178] 178 Gh. Ghibănescu III 6947 Oct. 26 (1438) Suceava. Iliiaş Vodă şi fratele său Stefan Vodă 1ntăresc lui Ioan Uscatul satul, unde îşi are el casa, pe Părăul Alb pentru slujba ce a dat domniei. . M.wr'i/o Gmillo A'''' HtI'iE BOfROAd. rOCr!0AdpY. SeAtA" i\IOtl- AdRCKOIi .M Cpd'l'Y. rcnARdMII Gn4stHlY. BOfROAd. 4liHHMY. I SUd­ .tIHUIITO. WRM:& ""CTMI UdllUlAl 0YC'RMZ, K'J'O HdHZ, 01(3p"TZ, Utllf EI'O 0YCMIWIIT. 4TOY411 wme ,/'0'1' I ItC'l'liHHb.l1i C/IOyrd. It GMrk{llltlY. tldl1l1. WR{lllhlH IIdH HRM/1. Oyt'l\d'l'OYtI, C/IOYilWtlb. tldAI:& npase H l.mpHO. 1'1 tlHI I RIt,1;RRWe fllldROY/O li WRpHOY/O ere ctloymGoy AO uac. md/lORdim ICtllIi Ef'O WCOGHO/O HdWf!O ,"tlCTr/� I li Adtlli fCMIf UIO\'. 11 nOTBfpAI1MI fromf W4liHOY CfllO tld E'RtlMl1. 1I0TOU,-R r Al ecr ere A0tl'1., TOt fAIOY I WT tlde 0YIlItK1. c:& B1.C'RtI'1. AO­ XOAOM1. ftllO\{ 11 .J,'RTftlt1. (1'0 11 0YHoY4d'rOtll1. (['O, JI /lp'ko'{l/o\·. 4/d'rMl1. fI'O, li npd I 4JOYP'R'!"MIZ, " ({1.CfMOY pOAoy 11'0 K'J'O GOY. AE'!"1. HdHCtlUmlliH IIfn0POYUIHIO HBKMB Ud ,,·kKb.1 IPR'iti ill, d >;:0- 'l'dp1. TO'J'0Y CfAO C1. B:&C-RAiH CROH,lIH X0'l'dpb.1 "OYAd 1'13 R'hd (t)mHRdtlli. d Hd '1'0 fC'1' WRPd Rh.IUlfIIHCd I uuare rqRdAIB Hllill ROfROAB. II R'kPd EPd'!"d rCARdMU GTf4sdlld RNROAI-i. If R'RPd CIId ('rARAm, PMldHd RomoA. Il WRPd A'R'I'EH 116UJHX. II R'RPd E(WRr1. IUWIi>;:. E'RPd ndlld }l{0Yllmd rd'J'ORCKdro. II A'RTfH 11'0, WkPd UdHd ghlll4H. 1 RoRPd Il.!Hd Redill II A'R'J'm (/'0, R'Rlld ndHd IIf'l'pd XOYA"4d AROPHHl\d. Ii A'k'l'EH IN, [{'k\ld /MIM KpZC1'Ii. R'RPd UdHd C'J'dJld EhlPll1i4d, WRPd II�I/d ilhlXdlflld Ilcmuu, Rrd'l'A ere IIdll<1 Jlhlll,\P", WR\ld IIdlld ASAtb.1 HE,UW/KdI'O. Ii Bpd'l'<1 EfO !IdilA MIiP'III, B'R(l.1 I IMIId LId- 30PA H GpdTd fI'O 1I""d G1'.dHtIOYr1d IIOe1'EMll1l\CtMOY RIo.IUIf I UHC n{lHRf3dTH KCfMOY AHeTOY HdUUMOY. mIC IIdwKO oy 00'1<18:11 &"1' 1 :f:Sll,AI3 WK, KS, Traducere Din mila Dumnezeu Noi Ilie Voevod Domn tarii Moldaviei şi fratele Domniei mele Stefan Voevod facem ştire cu aceasta carle li noastra tuturor cui pre dansa VOI' cata sau o va auzi celindu-se : adica acest adevă­ rat sluga şi hoiarin al nostru credincios pan Ivan Us­ calul slujit-a noao cu dreptate şi credinta şi noi vaztnd cu dreapta şi eu credinta u lui slujba spre noi, rnilui­ tu-ne-am noi spre el cu osabita a noastra mila şi am dat şi am Intarit a lui ocină satul pe Păraul < alb .unde îi este lui casa, acela (sa fie) lui de la noi urie cu toate veni .. turile lui şi copiilor lui şi nepotilor lui şi strănepoţilor lui şi răstrănepotilor şi la tot neamul lui care va fi mai de aproape neruşeit nici odanaoară în vecii vecilor. Iar hotarul acelui sat cu toale ale sale hotara (sa fie} pe unde din veac il lmbl rt. Iar la aceasta este credinţa mai sus scrisei noastre domnii Ilie Voevod şi credinţa fratelui domniei mele Stefan v oevod şi credinţa fiului domniei mele Roman Voevod şi credinţa copiilor noştri şi cre­ dinta boerilor noştri, credinţa dumisale Jurj Fratovski şi copii lui, credinţa dumisale Vâlcea, credinţa du­ misale Isaia şi copii lui, credinta dumisale Petru Hudici dvornicul şi copii lui, credinţa dumisale Crastea, ere­ dinta dumisale Stan Bărlici, credinta dumissle Mihail Popşe, credillţa Jumisale Şleful Jumalaleviti şi f('alelui sau pan Mâlldl'U, Cl'erlillţa dumisale Duma Nemţauul şi fralele sau jXlll Mircea, credinţa dllmisale Lazor şi {'['a­ lele sau pan Stanciul postf'IIlÎc, credinţa dumisale Jurj Piatra, credinţa dumisale Duma Negrul, credinţa dumi· sale Opri? dvornic, CI edioţa dumisale Vitolt, credinţa dumisale Cozma ŞandrovicÎ, credinţa dllmisale Baloş [180] 180 Gh. Ghibănescu ceaşnic, credinţa dumisale Berendei slolnic, credinţa dumisale Manoi! holineanul, credinţa dumisale Petru spatar, credinţa dumisale Duma Isaievici, credinţa du­ misale Cristea Negrul, credinţa dumisale Coste Andro­ nicovici, credinţa durnisale Alecsandru spatar, credinta dumisale Standul comis şi credinţa tuturor' hoerilor noştri moldoveneşti a mari şi mici. Iar dupa a noastra. viaţă pe care Dumnezeu il va alege do mn să fie în a. noastră ţară sau din fraţii nostri sau din copiii noştri sau fie pe ori care din a noastră seminţenie, acela lui să nu-i strice a noastra danie ci mai vartos lui să i-o in­ Iărească şi nnputereasca, taci că dalu i-am noi lui pen­ tru a lui cu dreapta credinta slujba. Iar spre mai mare înlărire a tot ee mai bUS s'a scris poruncit-am slugii noastre credinciosului Dienis logofăt sa scrie şi pecetea s'o acate la aceasta carte a noastră. A scris Pasco În Suceav� la anul tHl47 Oclombre 26. . Pergament 0.27 lat pe 0.32 luog. Aparţine tnvăţătorului din corn. Războeni, Neamţ; nouă ni. l',a comunicat d. Horga din Iaşi. Surete ms. XXV" 753. IV 6980 Iuni I Succaca (1472). Stefan Vodă întăreşte lui Lazor şi Bă­ loş, nepoti lui Petru Vilnă, stăpânirea pe o a treia parte din satul Petreşti pe apa Vilnei. + ..M .. wriK) IDKilO 11111.1 G1'H�\IIZ ROm0f\<\. rcnAPz 3EMMI 111011- AdRCKOH. 41H1HAI 3HdilWII1TO IICd�M H(\UJHili MIC'l��.M. RZCA\ 1\1'0 HJHb. O\{3PH'T'h. HMI ErI) 41'0\(411, O\{Ci\b.llIl UT 1,0MlilKWl\ MIliIlPI1CHi\ORdll I 11 AM CROIUI. O\{I/O\{I\OAI. uatu IIM Ci\V'PIlAI. ild30p$. II E.ZMWO'{. I1C mo�ro 111111- &41'0 �Plil\A rrpe'T'Ylo II de'!' ; \\,IT XO'l'd\" 111l'fI'O CEiIO \1J1' llf'T'Pfl(JlI' tld E.ltlltlOIt. 1l0HIli!{e flOTOI�d I K o P '�I II" o p. 111>1\.1 cowk lllCdAHAIt CEM. II IlMOEIiIU flo"'klld nllm�I1Ul1,!HhI ti.' O\{IIIUI�d. nue AIW EH­ A1;;EIUE EI'\) AOCPOIO ROMO. U AdtlHle 1410 \VII Ati" CCO"'" Ql(tltl­ KOMb. I no mOU)I AO&POIO ROi\lQ. M'kc'r W1' CCOEM XQ1'dp·k. H 110- ÂOCHH4 1l0ll'ktIV. d AIH 'l'd))OI/\. eCMIi ti lllT UAC AMU H 1l0·I'RpK· [181] Documente 181 . AHAH, CAVf'dM HdWliAl. ild30{IV 1iE.��OUlOY. I TOe np"'AIHlJHlN M11C'l'O w'r CEM. WT !lOTOKd ROI.HHM{lh AOAV Ad wed,,'" ru (.;IC11 CfllO. ii nOMBliHd /lOA'kHV AlIiI\VAIiU,liHd. Hd VUUlU,�. Ad fCT HM ţ)Y{lIiK li C� [�ZC"'t1t" AoxoAoM. I iiM li A'k1'fAI IiX. 11 SHS'ld'T'OM. IiX {ldfWO. If l1p'kSIISlldTOM BX. Ii n{ldlp0y{l'kTOM IfX. li ��CfMS pOAg HX Ad EC1' li AI tlEno{lSw HlHO llIiKOi\liiKE IM E'hH. d x0'rdr 'rOMS .wkc'ro U)T CEiIO I Ad fC'1' 'rrETTIO 'IM'l'. wr gCEro X0l'd{l.:! llf'r{lflPliilO{l. d H(\ '1'0 fCT IUillil\.:! Ald{lTOpÎd CdlU rr AEd E"'Wf UliCdHHd['O .11"1 G'l'f. ere /ldli ĂVAld. If fldli EOA 11 AEO\)tIHK. I!dU E.�IIKO nd{ll�d,ldC G11( MrlldNKH). ndH fi 'krd If f1dH HEdW I{O fld{ll{dAdHOEf Rfi\iUCKIi. ndH fI{lES{lE Ild{l"d. MR HEMflţCKU. nMI . H 1I0S'rE{l�iKAwie 'rOM� R�CfiltS R�IiUfllIiCdHUMlg Rfi\11i11i fCMH JldUJfMS (C·kp)HOlnS. llilHO\{ TOM'k IIO[,Ol�f'l'S rlHCd I TH H llE'ldT tldW. Ii IWldTIl HOICH' AHAH 'CMH cASrdt\\ IIdLUIiM MliP4H RHPTi: I H K$,"Htl1'S ErO .i1hCHH. Ii 'T'lill\ KSAlHdTS "X }RtiPiKd. II Âptlrot\llipti. Ii epd'l'S sre E.tiKSpS. 1'Of npi:APf4HIHOE CIM. "ill\O Ati EC'r iiM W'T' Nde tillliK (2) B2>CMI AOXON\JM I IMIi Hd AEOf. Il Iim tl i:d /lOt\OBliHd Ad . fel' ct\Srt1M. MI1P4H EHP'T"k. Ii M2>CIlH li }I{SpmH. <1 E&1U1WRd nOi\ORliHd fldK Ad fel' ct\SrdM tldUJ Hill ÂPdroMHPS I li l�sKspS. H A i:'T'MI HX 11 SHS'ld'T'MI I1X li rIp'kStrS4di'OM HX. II IIp'h'ISpi:TMI HX. H R2>CEMS pOAs IiX. K'T'O HM eSAf'T' tldlfl{AliitW&IH II! nop�w mo NHKOAIi IId I R'RKb.I. ;\ X0'l'dP TOMS CEM ljJO Ud TmS4H S GdA'1H r Af &"/.' Hlidw. R&1U1f X0'T'rd. dMf WflP04f !HMAH ljJO ci: SS'Rt\rd T mS4.1. Ad fCT UOC'T'd­ pOMS XOl'dPS 110 Ktif\d \\JiKlfRdAIi 113 WkKd. d Hd TO fel' Ei:Pd rr ARdMI1. B"lUlfIlI1CdHHdro. E.or AMld ROEROAb.I, I li Ei:p.1 NdLU »X EOlllp. E'kpd UdHd IIIE(;flS)Ad. II'RPd Udlld TOdAfPd li IldHd llErpli/\d Ildpl\dt\dEH @T XO'I'HH. E'kPd Ildtld (epfMi"h\) Il flMld ÂPdroLU d IldpKd -1 "dEH U''T' HEMlţd. E'kptI fl.1lld llIdHAPd H"ROI'p"ACKoro. R'kpt1 ndHd !Tp!�tÎPf 1I0p'T'dpi: GtÎ'ldRCI\OPO, E'kpd IldHd }{A?;II?;S efld­ 'T'dp'k. R'Rjltl rldHd HCt1l\d EH I C'T"kPHIIK,1. R'kPd fldHd IlIdPIlE noe­ 'T'fAlIHKd. R'kv.1 I Ildlld MorUAil YdWHHKd. R'kpd ndtld IIerpHKA I{o­ MIICd, II wk\l.l Rzd:X &011111 tldUIH;( MOAAdECKb.IX RfA" I KWX H Md­ -ilb.lX, d Ilo HdUlfM iKHrWI"k 1\1'0 GSAf'T' r'C/lAp2> tMUJiH 3E,""H W'I' ,&, i:1'nI IIdIlIIlX. HAli WT IltlWf/'O pOAti. HAli 11"'{ ['SA 1\01'0 E?; 113- mpET rWAPIM 1 GblTIi IldllJ fU 3fMMI MOt\AdRCKOH. Ti:I'T'b. Ehi HM 'Hf!l0P�UJHA lldWEI'O AdAII"id II IIOTRIJ2>m,A,wid. tlAH m�1 HM S'T'r�p2>. NIA H SKp'kflHi\ SdHSm COE'" KSOHA ! 3.1 mou npdRIH fllIlI'blf • .1 tlH EOALU f IIO'I'RP2>it\Awi'f E2>CfI\ltÎ EblWflllICdHHMIS Bf"S'I'�AS I Mro;flf'l'� rlHCdTH li SdRi:CII'I'1I Jid IlJ tÎ fU4A'T'. KCfMtÎ ""C'I'S IMWfMS. flliCdA gdeKdl1. tÎ XSewX .EA'I'O :j:3ei ;flm. KR. [186] Gh. Ghibăriescu Traducere Din mila lui Dumnezeu Noi Bogdan Voevod, domn ţarii Moldaviei, înştiinţare facem cu aceasta cade a noastra tuturor cui VOI' cauta pre dănsa sau cetindu-li­ se o vor auzi; adica au venit înaintea noastra şi lua­ intea tuturor a lor noştri moldoveneşti boiari sluga noas­ tra Isaico fiul lui Ivanco Tudor, nepot lui Dan, de a lui buna voe şi a vîndut a sa dreapta ocina din al sau drept urie, din uricul bunului sau Dan, un sat la Tecuci În Salcea, unde a fosl Iliias în sus de hotarul tărgului, dar numai atâta parnant cât s'a luat din hotarul lărgu­ lui Tecuciului ; acela I-a vîndut slugilor noastre Mircei Virtea si curnnalului sau Masnai si iarasi cumnatilor sai Juriei şi lui Dragornir şi fratel�i sau' Bucur drept 150 zloţi tataraştivŞi s'au sculat slugile noastre Mircea Virtea şi cumnatul sau Masnea şi iarăş cumnaţii lor Jurja şi Dragornir şi fratele sau Bucur, de au platit toţi acei 150 zloţi Iataraşti în mănule slugii noastre lui Isaico fiul lui Ivanco Tudor, înaintea noastra şi înaintea a lor noştri boiari : şi noi vazind de buna lor v voe işi tocmala şi deplina plata, iar noi aşijderea şi de la noi dat-am şi am intarit slugilor noastre lui Mircea Virlei şi cumnalului sau Masnei şi iarasi cumnatilor sai Jurjea şi lui Dragomir şi fratelui sau Bucur, acel de mai sus zis S:1t, ca sa le fie de la noi urie cu toate veniturile, însa În doao, jumătatea din jos sa fie slugilor noastre Mircei Virtea şi Masnet şi Jurjei, iar jumătatea din sus sa fie slugilor noastre Dragomir şi Bucur, şi copiilor lor şi nepoţilor lor şi stranepotilor lor şi răstrănepoţi­ lor lor şi la tot neamul lor, ce le va fi mai de aproape neruşeit niciodanaoara in veci. Iar hotarul celui sal ce-i la Tecuci la Salce, unde a fost Iliaş, mai în sus de ho­ tarul Iărgului Tecuciului, dar atâta loc cât s'a fost luat din hotarul lăreului Tecuciolui, sa le fie pe vechiul ho­ tar, pe unde a îmblat din veac. Iar la aceasta este cre­ dinţa domniei noastre mai sus scrisa Bogdan Voevod şi credinţa boerilor noştri, credinţa [upănului Şteful, cre­ dinţa jupanului Tudor şi a jupănului Negrila parcalabi de Holin, credinţa jupănului Eremiia şi a jupănului Dra­ goş parcalabi de Neamţ, credinţa jupanului Sandu de la Novograd, credinţa [upanului Arbore portar de Suceava, credinţa jupănului Clanău spatar, credinţa jupănului [187] Documente 187 Isac visleruicul, credinta jupanului Şarpe poslelnic, cre­ dinţa jupănului Moghila ceaşnic credinţa iupanului Pe- . l rică comis, şi credinţa tuturor hoerllor noştri moldo­ veneşti a mari şi mici. Iar dupa a noastra viaţa cine va f domn pământului nostru din copii noştri, sau din al nostru neam, sau chiar pe ori care Dumnezeu îl va alege să fie domn pamănlului nostru al Moldovei, acela sa nu strice a noastră danie şi intarire, ci mai vărtos sa lntareasca şi sa lmpulerească, caci ca singuri au cumpărat eu ai lor drepţi bani, Iar spre mai mare tarie a tot ce s'a scris mai sus, poruncit-am la al nostru credincios beer Taulul logofat să serie şi să acate a noastră pecete călra aceasta carle a noastra. A scris Vascan în Huşi la anul 7015 Fev. 22. Originalul pergament 0.37 m. lat pe 0.30 lung; comunicat de d, dr. Lupaşcu, Surete rns. XXVI, 337. - După socoteala micului la Tecuci a trăit Iliiaş, care şi-a făcut aşezare şi Voevodul ţării i-a dat in stăpânire o parte din locul tărgului, la locul numit SaI cea, partea din sus, tnţelegănd direcţia apei Bărlauului. Iliiaş a avut de fiu pe Dan; Dan a a­ vut pe 1 vanco Tudor, iar acesta are pe I vanco, care vinde cu 150 ele zloţi satul fără nume la Tecuci, la Salcea. Curnpărători, probabil rude intre ei, 'lşi impart satul in două:' Virtea Virtea .�� . c.. : Mirce fată fal ă căs. Mâsnea căs, Jur] fată Bucur') Dragomir VII 7088 Noembrie 12 Iaşi (1580). Pătru Vodă Şchiopul întăreşte lui Si­ meon cumpărătura ce a făcut cu 140 zloţi în Mogoşeşti şi Chiujdeşti pe Vilna de la Toma vătag şi ai săi, strănepoţi Ilcăi. [1' M J"cTII0 IDKilO Hw IIfi'fI� ROEROAd. I'cnAfl� !HAIAH MWA­ AdRCKOH. 3l1dMEHWI'O 41HIHAI "CiiM ""C'I'O.1\ lIdWIiAt. R�Ch;At K'rO HdH R�3f1H1' ""II 4TVlIÎH ere SC"MWHT. ""I{ npiHAQWd. l'Il'kA 1) De acest Bucur legăm localitatea Bucureşti de lângă Tecucel, in drumul spre Nicoreşti. Urmaşi de al săi s'au păstrat pănă spre noi, dud găsim pe Vasile Bucur vornic de poartă şi poet cătră 1820 (V. Alecsandri Pr osa III, 445). Intreg uricul nostru n'a fest cunoscut lui A. Papadcpol Ca­ li mah când li. scris .Scrisoare despre Tecuciu (Conv. Lit. XIX, 369). [188] "188 Gh. Ghibănescu HdMIi H IlptRA "dWHMIi MWJAdfWm,\lH l\OA'EpH. IHJH'KHMI1 II Jld­ AHMH. I "dWH C"�f'1I TOMd lidTdr. II '-'pd'ritd U'O ijlr4,SA. II Iw­ Hdl.UKO. H CfeTr" "X Mdr Ad. H 3AdTd. A'ETH "'OdiVlU. If IIAf­ MEHIiKOR! IIX "tloKIfH,Y-. " I�PdTi� ere GdRd If HWI-/ " ferdCliA1. H cwrrJ "X GCil.1. NET" !I"�I�w "H. I �II�KOIH ÂPdrOTfl'>. IIr-EStlS· 'ld'rH HA'1HHH. Ilo CROIfX Ao'-'polo R""'O IIfI\HM IIHlOUS'''AfHlf dliHlIPH­ CIi"ORdUIi. Ii nrOA.1"1i CROHX "pdEiH WTIHltllf. Ii r\'kAtlIfHH. W'I' CEOIfX IIlldRili IlPIfRliilYU WT SrliK, KSnfiKHOf LpO IiMd : ,1.1 ll\l·kr::dH.1 IiX n"Kd. WT rTdpdro G'rf;jsdH.1 ROfRoA'i. Ii \V'r S\JIiK IId flOTRry.ii\,\Euif ure HMdtt A -EA IIX Ăpdl'OT,Y-. WT C'rdlldl'O llfTpd RomoAd nOIlORIfHâ wr fil!i!\O Ctl\ 1f31>fpfT '1.1CT IfX' w'r CEIIO W'r Morowf41. I If WT Rh)iKAflll. 'n'O Ud liHMIOIO. 'J'd rrpoA""1i Ct1SS'E UdUlfMS GUMi­ \VtI�. 3.1 CTO H '1E'rHpH ,\ECti\'J' 3AdTi 'rtl'r.1pCKI'X. Ii RZ.C'I'dACh\ CASrd UdUl GUMIlWH U 3dflAdTIl" RZ.CIi uenO"Hd 'pili R�WHII1CdUili. I mlwkml pAI. 3t1d1' 'rd'J'dPCKHX. RZ. In;KdX. CASl'dAI tldUlIlM. TOMd lid'rdI'S" u GIM'ri�AI rre ijlf4s�". Ii Iwnaiuse li CfC'rpdM BM A:Idr Ad U 3Ad'rd. A'k'rut1\ TOd,A.llH II IIMMEUHKoM IIX.l.loKIiU,Y­ -Ii Gpd'l'j�"I. I ere GdRd. Ii IWI! li rfpdCIiM. Ii CfC'I'!ldM uX GOpd '),·kTIiM !II!SUlKH. SHSKOt\\ Ă!ldro'rfl'>. IIp·k�HS'1d'rOAI. Ht1'1liulf nprEA UdMIi. U np-EA SCUAIIi IIdUlIf,UH HONkrH. S mcoX. HUO ,H� -RIiNRRUli IiX Ao'-'polo ROMO. 'rol\ I MEi!{ li IIMHOIO 3dfll1d'r�. d Mb.1 'l'dKOil\AfPIf Adi\1i li nOTRpz.AIMH ECAlbl c"Ss'k UdUl fAlS GHMiwu�. 'I'N IIP'EAPf'1f111/0f 1l0MRHiiO \\)'1' III"KO Cti\ 1i3mp!'1' LJdCT ĂPdI'OTfl'> li Ht1lII1HH. W'I' tEM 1.1)1' MOl'oump. I li W'l' Cft10 W'I' Kloil\AE4J. '-ITO /ld liHMIOIO. 1\.11\0 Ati H'P fAlS U \ll'r lide SPHI\ U W'rHIIH� l>b.IKS/It1fHif. cz. Rz.efAl AoxoAMI. fAlS If A'ETIfM. fMS II SH�'1d­ '1'oM II flp'kSuSlJd'l'OAI. Ii IIPdljISp'ETOM. Ii Ez.CM\� pOAS Ero 1\1'0 (ti\ fAlS I 1l31HpfT HdHCt1HiI\llilf um�pSUI mS ti IfKOt1liil\f Ud WkKb.I. A \ XOTdP 'J'OIO Rz.CI Rb.lUlHlHCdHHOIO. \ nOMRlflld W'r fAIfKOCh\ H3EfP!'r lJ.1C1' Ărdr01'fl'> U Ht1lIHHU UIT Cf�O W'I' AlorOLUf41. Ii Ci) l' CI"O W'r I{IOil\AHI1. '-1'1'0 Hd I lilit1HOIO. \ţd ECT \llT RZ.CfI'0 Xo'J'dP" 110- MRHHtI. d W'I' UHUlHX C'I'OPOti 1I0C'r"POA\� XO'J'dp flO KSAd 113 WRKd WiI\IiRdt1H. d HA TO fCT R'RPd tldUlfro rCARd. Eb.IUlWHC.1IlUdro Hw III'I'\>d ROfROAi. If fl'kpd np·k&z.3i\10 I EMHU,WO dia rCARMH. Hw Et1dA RomoAd. Ii R-EPd HO�P tldUlHX. R'kpd f1dUd IWH I'Ot12f.1f 110- [189] Documente 189: roq)ET<1. H B'RIl" nd�d Mgllrg AROIlH"I\" A�Md{H 3fM"H, ll:'kll4 OM/d G"2'.RItAK. A&OpIlHI<" rOIlWRH SEA'ilH. R'Rlld I ndHd .GHA?;.H. E�lld nalld gdIlTIII\" II ndlu IWHg np�K"ild&ORE X'OTUHCI\HM, R'Rpd. 11411" QIecisgll" rO"�H H ndH<1 EIl�HS'k np:U\dildRORf HfMUţCKiH R�Pd fldHd Mg\wS H ndHd H?;.AK.&dUI\d n�pl\:bildROBf I POMdIlC­ KHX, Bokpd nM'd EdilHKd nO(l'1'''p-R Gg4dBCKdf'O, C'RPd IIdHd IIoii{vrd. W:bTdlJ'k. K'RPd fldHd GTpOHtld RHCT'RPIlHKd, R-RPd IIdHd EgilT-R 4dWIIHI C K d Il CHX 1I0nKcKI'/\d njlxKZI\dGd. 3d IjN &ULt I'PIlKdP. ne CROfH AOCPOH KMH. ml­ KH,\\ IHHoHtiiKm AHHIlPHCHM I RMI. It npOAdLt CROH /lIlAKiH H Rt\dCHllt u,m'MlH. 1'PH Cdt\AWH. liAIIAI-k HMI H , Rire (lUX eclats : caquetcr. (Dai). Et.: carcar ono.natopcu. rit' unde şi sic. karkaratţa 'pic', karkariari 'caquctcr, crcte lcr' pleyer·Uibl;e. \\'()rl. .J.6Î4), ngT. 'l.�.l',Cl.p��(O 'gazouillcr, chantcr, alb. kakaris 'caqucicr '. Cră'mur« Turnultc, vacarrnc. (Sez. V 175 sul) zurbalic). Et: [)ucange eamlllia 'seJilio'.-i7 .< a pnn analogiea plu, raIului Cnll7l11rlOI! prin faplul al lJl era urrnat de 11. l\1r. ulrmoalâ 'massacrc, ca:'nage' (�lih.) < \·sl. kramola 'scditio', bulg t.�rall/.ola 'lumulte, vacarme, querellc, til1lall1arrc' « carmala). 1\lold. lta{lIlalâc 'mulţime. zgomotoasă' <.: kral/lola ·ac. Cuculidii Slrobiles. Ies pommes de\pin ou de sapin (Pal' . .\leg!.), cpi de ma'i,.; .([)iil.). , \ l-�t.: = Il. coccola 'balc, grallne; pomlllc de C�'I)ft", eL şi milan, roucIg Iwkoreko 'pomme <,le pin', abrulz. kulUlleftc de .ceprcssâ. 'pCIllIllC grier prin metateză, ef. crier < creir, creer. -":greiur > =greior, "gretor, greor, grior. ·Nesti I!Wtii Cuvlntul se tntrebuintează numaI în poveştl : piatră nesti- tmală Jpierre prccicuse', . EI.: inaestimatus, -a, -um 'qui n'a pas etc estirnc ou cvaluc". Papurudă jeune Iille que I'on masque cn ternps de s('cheresse avec .des feuilles o'arures et d'aulres herbes el -efe supt influenţa sufixnlul -ete. Cica Jnterj. Fi, fi dane J (Mold.]. Se întrebuinţează numai la adresa copiilor. Et.: == turc. !wka idern (G. Meyer, TUrk. St. J 40) < ngr,. X7.'l.7 .. Caricil'i Penis (l\Iold.), EL: ţigan. kar idern, ele unde şi alb. Iwr(â), I�are't. CărălJaşă Oae neagră pe bot şi-;neolo albă, afar de picioare (Vircolţt Er.: cf, turc kara 'noir ', alb, !larabaşâ 'esearbot noir'. Chcrdus Cain, profit, mot familier (Revista Ion Creang;), 1II 845}.. l-�t.: ng-r. X2?GQr;. troebet'. \ \ bou(IueC \ Chieiură Givre. Et.: bulg. leicoT 'grappc, Ciritii Vb. Dire du mal de ljn, Et.: bulg. kOTia. Ulhllle 1. 'viţel de un an' (megl.), 2, 'Hăeăll' (Vlreol), 'băeţandm" [199] (Cod in, 25), 'flăc'''' 7.'1.PCl'l.t'lq., rcv 7.ClPOp"{t-.St, 'tC'I a- 'Ici.1t'tSt, ':�'I OClO'X.'1.ASOSt, 'X.at tOV ,spp:lJ'Is6st '17... 'l.rJ'll\) 't[7:0':'1.C; ,... ... � � � , <:i'ffJ.AIlCl, S7:stCrr) "f) 7.ClpCl·.(t'l·IJOtC;, 6 7:ClOerr(tGtI o - '1)' rX"wLt'" '(;,' ar- i' r .�, ,. T "e. .. .... )'" ... ... , � (jctO'l.'1.,tCl, 'l.'J.t '1) SPIl'f)'1StCl, St'lC1.t 2'1(.( 'l.o.� 't0 C1.r.H:O 7:prij'!w. p.s , 8' . 7,",'1 GO!l� OOI:,!'1. 3) }.;op.po·f)'J({.'tt'la.; '/./J.Y2.V'1., 67:ot'1.V {tlO'1.V 'too a(I)(JSt rXc;r.O'1., I • '.iY&p(07:co,;, &AO"{'1., &pp.rJ..'to., J'l.o),(w:" '� &n'1. 7:pa"{p.'1.'to. sm. , .." I .. , , :·'ip.st'J. Sl'; 'to va 'l.I:/.11Ţj 'to 0'f'1.A- r -" "'i' ,.. , p.a C7:00 Sl\o"(t'1.OS, 'l.Clt U.'l.0p.t :mfl PCJ"f) 0r+ 'tCV, '/'/J.t p.ci.b:;:'1. 'X.'1.))' /,l(!),\:SP'1., C1tr.i..'1.V eI>pClv 't0'l GO'l', :POyt6.0\) 110V'1.X6.; '\:00, 'Ia 'l.rJ.P:Q' :t7.V'to . .; G'fcl), p.'1.. 4) J.W!f cp 0.'1 SXOOJt ),0t7:0'l :'7fJp.peDk�'1, 0.7:0 '\:'�'1 po·�rjSt'1.'1, S'itSta'f) .� O� ,J p0ukf) 'r[VSWt I.lS .. r , .. , ro, () lJ/{ta (J.ovev, up:r; 'f) IjO"j jSt'1. /('1s,:o.t p.S sp"{u 'l.(.(.t %(.(.!1<\>11'1.':0 .. ro '16110C C1tOI) 'W1 � -r ''/ '(; ti,,:: ) ':; "''' Il':; 1)' -" "'1; 1. � .... '-.I JU ....... - r'J,_, 'J ii ,." ..... '/.eopl.;'C·'J'1 6p,�).t'J.'1 E:"I.S1'l'fjV, 'l.CI.� p.S 70'1 7p67:1)',1 "Cf'ju:r;,'1 ZZSt 6 'l( r;,�-'{; � '7)-:,,; 'J '1" :'1''/ :...., ':;;''1'('" - ... J� .. J' :.1, ... " .. � 0;..,..._ ... J', " , r .. , '''''' 1" ()w·c;')tJ.I�"'JI:{I'I, "I.'J.� vZ� r;,�"l, 1), F�::;!lC'l. 10) '.h6:n ','1(!)pics:w 0.,/[­ \l' t'X.fj:; '10. U7CU.VfJPSOU"Q". 1 1) "\[ vso.po.t:; tljlJ:dV00 :fji) "1 , ", U.O':0'X.pO.':fjPw:; OW:U.t:OIJCit.,. . j 2),'0 't�·cI.VO.:fj:; ':0i) o.VOp0C; rt -sr fi- ",,,--,.,, .1 ... 4�.) Jc"l .. 'c .... .1 ...... 13) 'A vlcm:; 'w't EVIJ.c" (J.r;.. V'J·Z0C; p.rJ.p,:opoc; ),212[... , 14) 'IJp.7t0PS� 'i) jlJvo.t'X.o. Vu. ::;t2t1.\! U.'h�·P(t)7COV ... 15) '0 ,�·cI.VO.':Oc" :0') rJ.V0p0� r 1)' "'r f.lS1JCI.[(f)'lS':W 0tU.V .. 16) Hspo.[(ovs:w CI.'X.6p.t {}·r/.vu.tOc; .•• 2) Pre uneIocuri pre unii ca aceştia, carii iau doă mu­ eripoartă-i pre uliţe cu pialia. şedzând călare pre măgariu ... 3) Cela ceva avea doo mueri la vreamia sa ... 4) Cela ce să va cununa cu dooâ mueri. .. 5) Cela, ce va lua doă mu­ eri şi arnândouă giupftnese ... 6) Nice un VIădic... să-şi ia dooă mueri ... 7) Muiaria, ce să va cu­ nuna cu un barbat... 8) Când să va afla, cum n'au ştiut muiaria, că are barbatul... 9) Când va lua muiaria al doi1e bărbat.; 10) Toate pravilele împă­ răteşti dau voe muerii să-şi ia al doi] ea bărbat... 11) Cela ce au fost sângur ţiitor marele împărat Justi­ nian dă-i invăţătură.; 12) Moartea bărbatului să arată ... 13) Cându să va afla nu­ mai un martur S[1 elzică ... 14) Poate muiaria să trimi­ mită' în deadins un om ... [219] Pn.vila lui Vasile Lupu 219, I '1 I 'l.S'fri)Jxt0V 0S�'1.7.0V Jkcs Z6.vs� .� jlJvo.t%o. c'(/v � �" , �e:'l'l.U;; xt]; Oto. '[;f/ V p·'.i(zsto.v G7:0'J SY,,7';:.S. 1) �sv Z6.VSl p.0'1'.i'i \:-(/'1 1CV.llY.o. C'f/c, .•• el) '\' , . "" 2. L VlGO};; '1.0.� O o.vopu.(, {).S), \) %0: P:fI '1.. o.pkip.u.CrJ ..• 3) X 6.VSl "C'r/ V 1C[;(;[Y,U. -;:'(/(, ,� [J.'.ilZo.U�O., .. 4·) 'A '1[0'(0:; '/.'1.l 0 j6.p.'.i:; 'C'(/; tJ·0lZU.),[�O.; ... ;)) Llsv '(J[J.1C'.ipSt 0 ihOpr;.;;, .. 6) 'II jlJ'Iu.�% '1. 01:0'J vr;. '1..6.­ :JŢ) -r;'�'1 1:P0t%(;.V. , 7) 'O ,'" ;.. ..... ,-.'..... r ,"', '/ ,?,,.. ..... ,)(,.1.. • fi 'o P • .I'f.U' ,.'J 'J." ..• () '\' ., ,,,. J .: %0tJ.l 1J.'1lGm(, 'Mi.t OSV 1, r l'/�O' cr. '·"I.c =v 1(1) ',h6p.l "r;. {r;V7. 1CprJ:r 1-'.0:::0 .... 1 1) • O c1.Y0p'1.:; 'iWpU/;(I)7Q . , , Sl; "C't/V 'l.pV::i'fJV ... j�) '11 Z'�PrJ. jOVr;.lY.l'J. îiv ""IJ 1'/ l) .. ;r, v "1.1 11'" 13) 'O (hoplJ.; ':, Z·fJp6.(! (0(, ri.V GtJl'/..{).t .. 1 4-) "0:1.'1 0t Y./.-r/f.i0V6p.0( "C°rJ(, iOVO.lY,6(, •. 1 ;») .\ AG(o; Y.'1.t.� jO'lo.tY.U. '(/ [(IPU", IIi) "Orzv 6 [fiP6.p.(0C; ;;.'1- 0pry·�· .. 1 7) '" \y[:z;wc; Y.':t.t 0 rJ.VOPIJ.c, . .;:. , � 'fj;SIJV0 1:<0(, .•. 11':\) "O"Cu.V Q u.v�po.:; GOi'!.(\)- ' P"J :JŢj " • Glava 16 Cându' Ş va piiarde dzeas­ trele' muiaria, ce va fi făcut preacurpie şi când nu Le va piiarde. 1) Nu'ş va piiarde numai dzeastrele ... ... ce încă şi darurile câte i-au fost dăruit barbatul.i. 2) Muiaria ce va face prea­ curvie ... va piiarde dzeastrele •.. 3) Când se va afla să nu fie cununaţi ... 4) Nu va putia bărbatul. .. ,5) Muiaria, ce' şi va piiarde dzeastrele ... 6) ficiorul ceiia, ce va face preacurvie ... 7) Când va face bărbatul preacurvie ... 8) Incă de nu va fi f icut barbatul nice precurvie ... 9) Incă şi căndu' Ş va râde ... 10) Când va pârâ bărba­ tul pre muiare la giudeţ ... 11) Muiaria văduvă, cum să va împreuna ... 12) Bărbatul ce va fi ră­ mas de mulare' şi şi de va curvi. .. 13) lspravnicii muerii ce-i moarte .. , 14) Când să va scula o muia re văduvă ... 15) De vreame ce va fi ;tiind bărbatul că ... 16) Când va erta bărbatul... [220] 220 Ion Peretz 19) 'Av[crm�\ 'X.Ct.l 6 u.vâpC1.� ,,c. , , 'fJl;80P] 'fC1.VSpC1. ... 20) "'O'tC1.V (; ă.vapC1.� {J.E)\s� oo"{x mp1Jcr] ... 21) 'A v[crm� 'X.C1.t U.VOPC1.c&s­ ),st 'teiC] ..• "'2) <'O ..,,), '" "1 :z" 'tC1.V o u.vr.Jpu.:; OSV '(j- �s6p] .•. 23) 'Av[crm:; 'Y.u.t o U.VOpC1.� cro"{Xmp1)cr] ... 24) "O'tu.v b u.vopu.:; '1w.pu.­ a[ost ... 25) 'Av[crm� 'X.u.t CiJ 6 tui­ 'tspC1.:; ... 2H) <'O'Wv 'tlva, :;bo, Ott./. 't'�v �oX"1JV 'to') ... 27) T00'tot O),0t 0t 'Cp67t0l sL:; 'to va xricr] ... 28) <'07tOW� '�'&S/,SV SO/,0- rr;{j'iJ "(')vu.t'X.u .... 2_�) Llsv xriVSt .� "(ovu.�,/.U. 'Cor/v 7tP0t'X.C1. •.. ;{O) I,tirea Neamţ, în vara anulut 1907, cu ocazia vizităret Morîăstiret de către A. A. L. L. R. 1 ... Principele Ferdinand şî Principe .• a Maria. [249] Biografia mareluI mitropolit Drigorie �iculescu 1823-1834 1) Prescurtaiă pentru copiat pe portretul sau, reprodus în mărime, naturală dLLpâ uechia ţoio-litoqraţie (mică), scoasă pe cînd el era mort în 1834. 1. P. S. Mitropolit Grigorie Miculesca (romînul), 1823 p, 1834, unul dintre cei mai renumiţi Ierarht al' Bisericii Romtne, s'a născut în Bucureşti la anul 1765, numindu-se din sf. Botez Gheorqlue. Studiile şi le-a tăcut aci la re­ numita şcoală din Sf. Sava şi la Monast. Neamţul. 'I'er­ rnintndu-şf studiile pe la sfirsitul veacnlut al 18-lea, tlnă­ nărul Gheorghie, avînd mare chiem are pentru viaţa că­ Iugăreaseă, s'a dus la Sf-ta Monăstire Neamţul, unde în curind s'a şi călugărtt, numiudu-se Grigorie. Acolo asoci­ indu-se cu păr. Gherontie, unul dintre cuvioşir ucenici al vestitulut Staret Paisic, arntudoî deplint cunoscătort a:( lim­ bilor: elena, latina şi teologia, se îndeletnictati cu talrnă­ cirea cărţilor Sf-lor Părinţi. Pe la începutul veaculut tre­ cut Grigorie şi Gherontie, sub putronajul Mareluj Mitro­ polit Veniamin al Moldover, au şi publicat la Monăstirer Neamţul şi la Mitropolia din Iaşi, mal multe ci1rţl de suflet folosi toare. După acestea, Mitropolitul Dosoiei Filiii«, certndu-t de la Mouastirea Neamţul pe amîndoi bunii cătugărf.f-ati adus la Bucureştt tot pentru tradus şi publicat asemenea cărţ'l folositoare pînă la anul 1805. De unde, amtudor re­ chemaţi la Iaşi de cltre acelaş Mitropolit (Vcniamin Cos­ iacliit, aă relnoit Tipografia Mitropolitană, şi au tipărit o nouă serie de cărţi teologice, foarte folositoare. Dar la a­ nul 1808, năvălind Ruşii în Principatele Dunărene, Mitro­ politul V eniamin. cu părinţii Griqorie şi Gherontie, s'au retras la Mouastirea Neamţul, ocuplndu-se tot cu traduce- 1) Biografia istorice-literară a marelut Mitropolit Grigorie al Un­ gro-VlabieI, scrisă anul acesta cu ocazia descoperim şi publicărit vechtu­ Iul fli aproape necunoscutului său portret. [250] 250 Konon Arămeseu Donici rile şi tipăritul din cele mal însemnate opurl ale Sf lor Părintî, mult mărind şi îmbogăţind biblioteca şi literatura, Bisericiî Romtneştr. La anul 1812, retrăgîndu-se Ruşii din ţară, Mitropo­ itul Yeniamin s'a relntors la Mitropolia sa din Iaşt, Iar părinţii Grigorie şi Gherontie nemţeuit au plecat pentru o lungă călătorie de pelermaj ştiiuţiflco-religios pe la Sf. Locurt ; cînd Gheroniie suferind de la tllharl şi murind pe drumul de reîntoarcere la Adrianopol. Griqorie s'a o­ prit In Bucureşti ca profesor la şcoala de clericl la Mo­ năstirea Antim. La :810, Gr(qorie s'a retras pentru Iiniştire la Mo­ năstirea Căldăruşanit ; dar după Eteria de Ia 1821, rămă­ nînd Mitropolie de Bucurestt vacanta, smeritul Ierodiacoii Gri.qorie de la Căldăruşanl, preferat pentru învăţăturile şi viaţa sa cuvioasă, ati fost cu unanimitatea soborului bi­ sericesc şi al obştiel, ales Mitropolit al Ungro-Vlahiel ; hirotonindu-se treptat, şi instaltndu-se în Catedrală la 11, Ianuarie 1823. După 5 ani de paşnică şi rodnică Arhipăstorie, la 1828 Ruşii din nou năvălind în ţara noastră, Mitropolitul Grigorie, din cauza patriotismulut şi a. energicer sale opo­ zttiunf în contra năvălitorilor apăsătorî al poporuluî, a fost ridicat din scaun şi exilat in Basarabia, unde, ocuplndu-se cu traducerile folositoare, l'au reţinut Ruşit pînă la 1833, cînd a fost readus In ţară, dar nu la Bucureşti, ci oprit pe la Buzău şi Căldăruşant, pentru a nu le face opoziţie la noul regulament organic. La 22 August acel an, Ge­ neralul Chiseleţ; Guvernatorul Principatelor Romîne, gata de plecare, recheamă pe Mitropolitul Grigorie Iarăş] la scaunul SăLI de Mitropolit al '['ări]. Dar, obosit de grena muncă îndelungată şi de marile supărărt nltime, în curînd Marele Ierarh Rorntn adormi întru Domnul, la 22 Iunie 1834, În vrÎstă de 6n ant ; carele s'a şi înmormîntat la Sf-ta Mitropolie, ele partea sti'nga a Bisericil Catedrale, plîns fiind şi pomenit de toată',. lumea romtnească, etc. . BIBLIOTECA TEOLOGICĂ Cu lucrările literare ale Invătatuluf Mitropolit Gri­ gorie, inceptnd cu ultimul pătrar al veaculut al t s-Iea şi continuînd în al In-lea, cuprinde multe cărţt marl şi de suflet folositoare. \ Dintre cari cele mal Însemnate sunt următoarele, şi auume: 1) Cît azI, ţoei viefnitori{f. la SI-ta ];[-re neamţul ati tra- dus acestea: [251] Biografia Mitropolitulut Grigorie Miculescu 251 a). Cuvintele Sţ-lui Simeon Tesaloniceanul; pronumit şi Noul Bogos slov. b) Chiriacodromionul Cazaniilor lut Nichiţor T'eotoche, tipărit la 180I. 2) Fiind la BUCLtre tr au tradus următoarele cărtr: a) Carte cu Invaţătl.trr ele Suflet mult folositoare (ti­ părită la 1799.) b) Sf-lloan Postnicul; Iuvăţătură cătră Duhovnic! 1800. 3) Cit aii fost exilat în Basarabia ati tradus: a) Tîlcuirea Evangheliilor de Toţilaci, Arhiepiscopul Bulgariei'. b) .Putul .şt împă·rţirea de grîii Lt Sf-lu'i Ioan Hrisosiom. 4) Reintors din exil a proteetat şi început restaurarea MitropolieI din Bucurestt, dar n'a sftrşlt-o mu­ rind curînd. Idem, Seminarul bisericesc, imitînd pe Mitr, Venia­ min de la Il-lşl. 5) Deosebit de operile arătate, el mal are: a) Aniires, sati apărarea învăţăturilor Bisericii ră­ sărituluî. b) Despre Feciorie, in contra tnvăţatulul grec Neo­ fit Duca. c) Tratatele despre Preoţie a Sf. Grigiorie Naeianeul şi a SI-lut: Ioan Hrisosiomul, d) Despre Eresnrile Armenilor şi altele asemenea. e) Exaimeronul Sf-lur Vasile cel Mare, explicînd cele 6 zile ale facerif lumit. f) Teologia Sf-luz Ioan Damaschin şi cuvintele lUI Iosif Vrienie. g) Atanasie Pariul. Polemice contra Papistaşilor. h) Vieţile Sfinţilor pe toate cele 12 luni ale anuluî, etc., conrinulndu-se cu tipărirea acestora şi după 1834, anul morţii acestuî mare Ierarh şi Dascal al Biserlciî Romine. Toate aceste cărţt marl în folio, fiecare cnprinztnd sute de file, osebit de altele mal miei, sunt parte traduse şi tipărite asociat cu părintele Dascal Gheroniie. neobosi­ tul său colaborator de la Mănăstirea Neamţul, Mitropolia din Iaşi şi cea din Bucureş tl ; iar parte din ele sunt tra­ duse ori compuse numar de către singur Grigorie în tot decursul vietit sale; osebit de toate acele lucrări de către alţi contemporani făcute, însă tot după povăţuirea şi a sa binecuvîntare proprie; cultivtnd astfel şi îmbogăţind foarte mult limba romtnească, la intreeutele cu marele Mitro­ polit Veniamin al Moldoveî. t Konon Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro- Vlahiei. Primat al Romăniei [252] pANER Iiima frămîntă pămîntul şi-l [ace bun de rodii, Plu­ gul răstoarnn pămîntul şi-l pregăteşte de sămănat. S:imînţa s'aruncă, pămîntul o prinde, Iar ţărna o as­ cunde, Acolo Ia sinul mamei strîns, grîul. copil drăgălaş al omenirer, întinde slabele lut brate. Ba chiar s'a prins d�-a. binele. A scos capul din ţărînă şi lanul e înverzit. Dimineaţa, Aurora, îmbrăcată 'n haine scumpe, totdeauna îl cercetează şi pe frunte îl sărută. Ingrijit de toată lu­ mea, grîul se înalţă în sus, dela mijloc se mlădie, căel În cap coroană a pus. Acum se crede el stăpm a toată lu­ mea. Cînd vîntul îl suflă căldura de pe frunte, griulut îl pare că toate 1111 se 'nchină : şi cerul şi pămîntul. Dar soarele, bătrînul, cei tînăr totdeauna, pe sub muste ţi zimbeşte. Cum meşter faur este, din zor! şi plnă 'n noapte, mereu tot hnina-I schimbă, o întoarce şi o preface În roata Iuî de foc. Şi cum, mă-rog, se face, de o dată se trezeşte în haine aurite .Iar mantia lui verde, pare că nici nu a fost. Coroana-t chiar de aur şi -1 prea grea pentru dînsul. Spre pămînt şi'ntoarce privirea luI cea mîndră şi pare că gîndeşte: "Ce am "fost şi ce sunt 1'( Toate-s tre­ cătoare în lumea astă mare, dar 'iarăşi nu pot zice că nu-I o veşnicie. Ce lţ fost ol;!at:l' este, ce este are să fie". Iată acum răsar flăcăT şi fete, spre lan cu toţt se în­ dreaptă. Ei sunt în haina verde a grtulut ce a fost. Acum şi lor se închină şi cerul şi \pămîntul şi toate cite în lume făcute-a pentru er, CUrîl\d vor înţelege ceiace grîul de mult a priceput, că nu-s decît o clipă a vremii fără de sfirsit. \ Gr1ul se tot seceră, în snopi mereu seIeagă , În cHil apof s'adună. Cu mult alaiii în urmă la treier o por­ neşte. AiCI lăsîndu-şi mantia şi gluga luf de aur, cu capul gol, dar mîndru, spre moară el păzeşte, [253] Pînea 253 Apa saltă pe fofeze, roata morii se învîrteşte; grîul curge ca o apă, printre pietre se roteşte si zbăttndu-se Intre site ca făinii izvorăşte. Făina în sact apoI se pune şi soseşte acasă curată şi albă ca, zapada. Mama o mîngîe, cu apa, o amestecă, În urmă o frămînt:';' şi'n cuptor o pune. Ma.I -ipor o aUZI, c:1 zice: .,Har copil, că plnea-I gata". "Frc'îmîntaţz pămîntnl în gură; [aceţi uoi ce [ace rima"; L·C. T. T. ARŞICUL MI-aduc aminte din copilăria mea, cum ma Jucam cu arşicul, Ne alegeam patru. Unul trebuta s;1 fie Împă­ rat, altul vizir. altul om bun şi altul om răii. Aruncam ar­ şicul pe rînd. De cădea cu muchea cea în formă de ure­ chiuşă în sus Însemna împărat. cealaltă muche vizir, par­ tea netedă şi bulbucată om bun, iar cea adîncă şi tucreţită om răfî. La Început alegerea era cam greu de tăcut, pen­ tru d îndată ce unu! dăd ea aceiaşî figur:l cu arşicul ca un altul dinainte se chiema că I-a luat locul şi acela tre­ buia din nou Să-Şi caute soarta. Vizirul avea împletită bine în două o batistă de buzunar, zisă ţuşcă, EI era la porunca rmpăratului şi aplica omulur rău pedeapsa, după ee se asculta plîngerea omului bun. Omul răti, cu toate indrituirile sale şi rugăminţile, tot răă rărntnea şi trebuia s,1, primească, o pedeapsă cit de mică. Intindea palma şi vi­ zirul iT da după poruucă ; una linsă, una bună. una tapănă, una din adîncul Iadulul, din fundul tartarulul şi aşa mal departe, expresiunr ce le giîsia mal potrivite împăratul pentru a indica puterea lovituref şi felul de a se da. Una linsă, era cea mai uşo.n-ă, ba aş putea zice, c:1 nici nu era pedeapsă, ci l1UIl1:11 se ela de formă, tărindu-se pe palmă batista împletită. Vizirul trebuîu să aplice pe cît se poate de exact pedenpsn, nefiind nieî mal indulgent, nici mal aspru. Impăratul putea să-I pedepsească; demonstrtn du-t chiar pe palmă şi cu aceinşt batistă împletită, cum a dat şi cum trebuia să dea. După ce omul ră'ii era pe­ depsit, arunca din nou arşicul. De cădea iarăşi om răi;', era rău de dînsul. Omul bun se pliugea din nou tmpăratulut [254] 2540 r. C. '1'. T. şi vizirul cu ţuşca intra în funcţiune. Omul bun putea. îns� cere imparatului şi Iertarea, dar putea fi pedepsit în locul omului 1"ă'u. De cele mal multe or) insă omul rcl'U dind cu arşicul, cădea imparat, 01'1 vizir, 01'1 om bun, şi cel scos arunca arşicul la rîndu-l pînă iar se stabilea: care ce-l şi începea din nou jocul. Acest joc, de la care une ori ne despărtiam cu o­ chii pllnş], ne aducea mult haz. Şi acum, gtndindu-mă 1:1, dînsul, găsesc în alcătuirea lui multă înţelepciune şi vred­ nic de a se juca încă. După cum e arşicul înfăptuit dela natură din genunchiul mieluluî, cele de mal multe ort poate să cadă om bun, partea cea mal frumoasă, bună şi netedă; dar iucerctud să ajungi împărat 01'1 vizir şi din du-l pe muche cazt om răli. Imparatul are ureche sau trebue să arbă spre a asculta şi priveghla toate. Vizirul -după tormă-îndoelnic. In timpul joculut, putînd fi cînd împărat, cînd om răU, eşti moderat în aplicarea pedepsei. De se întîmplă la joc un copil mal mic în vrlstă sau din fire mal liniştit şi cade om rău, îi dat o pedeapsă mal mică şil dojeneştt maf mult. De ajunge el să fie mare şi dă pedepse prea aspre, vizi­ rul vădit greşeşte sali om ul bun cere ertare ... Iată dintr'un joc de nimica, pilduire mare pentru viaţă şi înţelepciune pentru viitor. t-e T. T \ [255] 1 t "l.' DR KONON AR. DONIel (;U MIIu\ LCI DCMNEZEU ARHmPISCOP ŞI MITROPIl:,n AL UNGRO-YLA­ HIEl ŞI PRIMAT AL ROMANIlî[ CARTE PASTORALĂ Către toţI Prea Cuvioşit Superior] şi Superioare de Mlnăstirl,-Prea Cu­ cernici! Prototeret de judeţe şi Cucornicit Paroln de oraşe şi de sate; Pentruserviciilcbisericcşu cu ruzăciunt publice, pe tot timpul de război, în de Dumnezeu binecuvîntată Eparhie a Ungro-Vlahiet t) Prea Curioşilor Snperiort şi Superioare de Mînăstir{, Prea Cucernici Proioierei de judeţe şi Cucernicit Pa­ rolii orăşen{ şi rurală, Tuturor pace şi binecuoiniare. De la o vreme încoace cu toţit asistăm la prăbuşit rea unul mare imperiu, care altă dată era spaima Iumet şi groaza vitejilor noştri strămoşt. Momentele prin care trecem astăzl sunt de tot extraordinare. Acum vorbesc nurile, puşti le, baionetele şi sabia, mal mult de cit toată "dreapta judecată". Focul în văpae mare arde la văzduh şi pîrjolul ameninţător spre toate părţile, pare a se intinde şi spre "cetatea noastră", NOl) trebue să fim cu totul de­ ştepţt şi "flă luăm aminte". Domnul şi Mîntuitorul nostru Isus Hristos prin sfinta şi Dumnezeeasca Sa Evanghelie, ortnduind pe toate cele spre mîntuirea noastră, ne învaţă zicînd: "Priveghiaţ'( şi 1) Această carle pastorală s'a trimis către toate autorităţile bise­ riceşn ale eparhiei Ungro-Vlahiel pentru serviciile bisericeştt, cu rugă­ ciunile publice pe lot timpul de războr ; începînd cu anul trecut şi ca­ rele război a izbucnit în mod mal periculos şi pentru anul acesta, [256] 256 Dr. Konon Arămescu Douicî vă rugatî, ca să IlU cădeţI în ispită", şi lariJş, rugîndu-vă încheIaţi rugăclunea voastră cu: "nu ne duce pre nOI 111 ispită, ci ne izbăveşte de cel răii". Iar .continulnd ne mal tnvată şi alte adevăruri, relative Ia împrejurări aplicabile după anumite trebuinte ae vieţiI. Aşa, pentru cazuri a­ naloage cu oxtraordinarele imprejurărf prin care no: tre­ cem astăz)', Domnul ne învaţă zicind: "CereţT şi vi se va da, căutaţi şi veţl afla, bateţi şi vi se va deschide vouă". Sfinta noastră biserică ortodoxă, care Ia toate momentele mtovărăşeşte pe om prin cărările vietiî, conformrndu-se variatelor trebuinţe ale credincioşilor săî fiî, a ortuduit şi diferite slujbe de cult, cu anumite rugăciunr, prin care să provocăm bunătatea şi îndurarea dumnezeească asupra nevoilor vieţii nostre.-Neamul romtnesc, însufleţit de CJe­ dinţă şi speranţă în Dumnezeii, se mişcă sufleteşte către culmile aspiraţiunilor sale seculare. Rominia regat, îşi tri­ mite pe Iubiţi'! şi vitejii silI fiT către hotarele Ţării, bine pregătiţi de a lucra pentru asigurarea tuturor, avînd să lupte cu duşmanit pentru gloria Patrie], Biserica nea­ mului şi 'I'ronul Ţăril, spre slava lut Dumnezeii şi ferici­ rea tuturor. Tradiţia străbună romtnească ne este ca la 01'1 ce început de o lucrare mare, tntrarmtndu-ne cu semnul sfin­ tei Cruci, să zicem: "Doamne aj ută l" Iar nOI clerul or­ todox "os şi carne din oasele şi carnea Romîniei" datort suntem acum, ca şi totdeuna, să aducem lUI Dumnezeu "jertfa dreptăţel şi a umilinţei", prin cele mal călduroase rugăciunt către milostivirea LuT. Pentru bun sporul, siJ,­ nătetea şi izbîndă vitejilor noştri oştent, carr acum călă­ toresc pe drumul glorieî strămoşeştl, căutînd inalţarea şi mărirea, scumpet noastre Patrii, Romînia. Cuvine-se dar. să, profitârnde această extraordinară şi prea frumoasă ocaziune, să ne aducem aminte de cu­ vintele iuspiratulut poet, care ctntă : Inainte preoţi cii r ru­ cea în mină, căc'[ oastea e creştină", Si acum cu deosebire . pe drum fiind ostenit, sit, dăm celor 'rămaşi tot ajutorul ce ni s'ar cere, Iar la Biserică să ne proşternern evlavioşi î­ naintea Durnnezeeştilor Altare, aducînd cererf, rugăciuni şi mulţămirî căfră ,,'l'atiîl nostru cel ceresc", atît pentru toţi cel in călătorie pe drumul nesigur, cît şi pentru ră­ maşiî lor acasă; cerînd aj4torul Domnului după însăşi mo­ delele arătate de sfinta noastră Biserică. Drept care eti, cu inima mişcată, dorind buna spo­ rire, sănătate şi ajutor tuturdr iubiţilor fii şi fice duhov­ niceşti, dintru această de Durnnezeă păzită şi biuecuvin­ tati\, Eparhie, acum potrivit porullci! a VII-a a sfintei Bi­ serici ortodoxe, vă îndemn şi vă invit ca de urgenţi:'L sâ [257] Carte Pastorală 257 puneţl a se face rugăclunt publice pe la toate dumneze­ eştile servicii publice zilnic ale sfintelor Bisericl. Şi a­ nume: atît clerul monahicesc de prin mrnăstirr, cit şi cle­ rul mirean de prin parohil ; pentru care să urmaţi re­ gulele următoare: Mai întăi pe la toate Bisericile din Capitală, oraşe rninăstirf şi sate la sfinta Liturghie şi Vecernie să se pună aşa: Dimineaţa rugăciunile: la sfînta Proseornidie, preotul va pune rugăciunea destinată (Cartea Liturghieî) "pentru cer ce călătoresc în cale" Incepind cu rugăciunea pentru primirea jertfel spre iertarea păcatelor etc. La în­ ceputul dumnezeeşteT Liturghil, la Ectenia cea mare, să se pună detailat toate stihurile anume prevăzute In număr de şase. La Vohodul cel mare, troparele de acolo arătate continuind cu Apostolul şi Evanghelia. La Ectenia după Evanghelie, stihurile anume prevăzute în număr de patru, acomodate călătorilor De asemenea vor pune rugăciunile pentru cei bolnavr, aflătort în spitale, începînd cu Prosco­ midia şi continuînd la sf. Liturghie cu adaos la Ecteuia cea mare a celor opt stihuri anume prevăzute în cartea liturgică, continuînd cu Vohodnl, 'I'roparele, Apostolul şi Evanghelia respecti vă; şi la Ecteniile de după Evanghe­ lie adauglndu-se detailat toate cele patru stihuri textual acolo prevăzute. Iar către sfîrşitul sf. Lrturghh, îndată după rugăciunea Amvonului şi în formă de Polihroniu să se cînte 'I'roparele : "Mîntueşte Doamne norodul tău" de treT ori, după care preotul îngenunchiat pe treptele sf. Altar să citească rugăciunea prevăzută în "Ca1-tea. de Te-deu­ muri: a sf. Sinod anume Ia pagina 67 pentru ocaziunile naţionale, care încep cu cuvintele "Doamne, Dumnezeul nostru, Dumnezeul îndurărilor şi a toată bunătatea" la care rugăciune fiecare punct şi cele privitoare la întreaga familie Regală şi la Inaltul Guvern al Ţării să se pro­ nunţe cu toată luarea aminte şi cuvenita pietate. După care să urmeze Otpustul cu "Mulţi anr trăiască". Această regulă tntocmat să tie observată pe la toate mînăstirile Eparhieî noastre, cu adaosul că În toate zilele dimineaţa, Înainte de începutul st. Liturghir să se pună mal lntlf "rugăciunea Acatistului" cu Ecteniile pentru cel în călătorie, sau pentru cei bolnav], după imqrejurăn. 1- dem seara, la "Pavecerniţă" să se cînte totdeauna "Pa­ raclisul mtngtetor celor intri staţi 01'1 suferinzl" cu Ecte­ niile respective. Idern regula de pe urmă (prevăzută pentru rntnăstirt) cu adaosul de "Acatiste" şi .Paraclise" dorim a se face Intocrnal şi la toate Bisericile parohiale, şi mat ales acele la care pers o nnlul poate fi mal Îndestulător. Dar, pentru. 17 [258] 01'1 ce caz, dispoziţiunile luate pentru timpurile sfintei Liturghil, nimănui nu-I este Iertat a reduce nimic din a cest ordin circular, care se va îndeplini atît acum pe tim­ pul de război cît şi pentru viitor la ori-ce asemenea caz de trebuinţă, precum: la năvălirea vrăjmaşilor salt bar­ barilor şi la vreme de boale epidemice periculoase, etc., făcîndu-se nurnaî oarecare acomodare la pomenirea ca­ zurilor. Acestea vi le adresez acum tuturor, cleruluî şi po­ porului, prea Iubiţilor noştn fiI şi fiice duho vniceştî, cre­ zînd că: "acum a sosit vremea care sfiinţeşte pe tOţi" şi ne aşteaptă dreapta îndeplinire a visurilor străbune. "Zile mar]' şi sfinte" zile de judecată şi dreptate aii sosit, cu plata şi răsplata marelor nedreptăţi ale trecutului nostru. "Sus s�î, avem inimile!" căcl nu puteam prevedea tot ce ni se poate întîmpla în viitorul apropiat: şi "cu Dumne­ zeii înainte, pentru Lege, Patrie şi Coroană", adevăratele comon nepreţuite, moştenite dela bunii şi străbuni]' nea muluî nostru, pentru păstrarea, mărirea şi înălţarea că­ rora trebue să conlucrărn din răsputeri. Acum decî, cu inimile miscate ca şi pe timpurile pri­ mei unirt a Principatelor Dunărene, trebue să repetăm neîncetat tncurajatorul şi deşteptătorul cîntec naţional, de care răsunau Munţi]' Cetăţii Neamtulut cu toate văile şi colinele Moldovei; al cărui ecou puternic străbătea de­ parte peste Prut, Molna şi Carpaţt : Iată-l: Frate Romine, a'i fapte bume ; om a sunat, fii brav şi înzoat. Patria te chiamă la unirea întreagă, căc'i şi Dumnezeii ţi-a dat dreptul tăii. Inventîndu-se tot atuncî şi maxima: "Prin nof inşi-ne". Daton suntem ca şi no]' astăzI cu acetaşl credinţă să căutăm, să sperăm şl să luerăm I urmînd tnvăţăturit Dumnezeeştit Evanghelu care ne zice; "CereţT şi vi se va da vouă. Căutaţî şi veţt află. Bateţt şi vi se va des­ chide vouă" pentru că: "tot cel cere, primeşte; cel ce caută, află ; şi celui ce bate. îl se va deschide". După care "luăr'i eminte", din ale bisericii şi din ale trecutului nostru edificator' şi cu credinţa în vitejia voi­ nicilor noştri oştent, NOI dorim şi trimetem tuturor, cler, popor şi ostăşlme: pace, sănătate şi ehiriarhicească bine­ cuvîntare. Rugînd bunătatea; dumnezeească de a ne pro­ teja scumpa noastră Patrie, trron şi Dinastie, pentru glo­ ria şi fericirea neamului romînesc. Amin. Dat(r în reşedinţa noastră Mi�ropolitană cl;in Bucureşti în 24 Innie 1.413. 258 Dr. Konon Arămescu Donicî 1 1 u f. I! [259] UN VIS La nof apariţia unei reviste literare şi artistice este un act politic in cel mal inalt înţeles al cuvîntului. A­ ceastă credinţă nu-ruf izvoreşte din plăcerea morbidă de a formula un nou paradox ci, din convingerea adîncă pe care o am că menirea neamulur nostru este o menire cul­ turală. Intradevăr, să presupunem că marele ideal naţional ar fi un fapt tndeplenit, Ce vom face cu puterile noastre sporite, de oarece socotesc că nimeni nu poate considera aceasta drept altceva decât o fază din evoluţiunea noastră de neam? Ne vom mulţumi oare cu idealul burghez al unei stilrl materiale mal bune? Aspiraţiunile noastre să se reducă la o întocmire socială mal' bine orlnduită şi mal dreaptă? Nu pot să cred. Dealtminterl trecutul nostru în­ suşî eselude idela unui viitor "aurea mediocritas". Un neam nu ind ură ce a îndurat al nostru, nu Iese biruitor din atîtea restrişti ale istorier, nu reuş-eşte să trăIască şi să renască după ce a fost sfîşiat in bucăţi, risipit, lovit, umilit, şi mal' presus de toate nu va face sforţarea supremă, ca pe urmă să ducă o viaţă banală subt o administraţie cinstită. Ce putem însă nădăjdui? Să întindem vre-o do­ minaţiune universală, cum este astăz'; a Anglieî, cum a fost pe vremuri a Spaniei sau a Franţei? Situaţia noas­ tră geografică ne arată lămurit că aceasta nu se poate. Cu vre-o clţiva kilometri de coastă dealungul uneI mărt închise nu se poate cuceri sceptrul mărilor. Să întindem stăpînirea noastră de jur împrejur peste popoarele mal slabe carl ne înconjoară? Şi aceasta este cu neputinţă. Dacă am fi avut fericirea să întregim nea­ mul întrecut, cind conştiinţa naţională a popoarelor, nu e­ ra încă atît de vie, ne-am fi putut gîndi Ia un asemenea ideal. Dar in viitor, cînd principiul naţionalităţilor va fi atotputernic, cînd popoarele se vor grupa tocmat pe uni­ tăţI: etnice, va fi cu desăvîrşire imposibil să-ţi mtinzi stă­ pînirea peste vre-un alt popor european. De ce n'am însemna Însă ceva, in civilizaţiunea lu­ mer prin desvoltarea noastră literară şi artistică. de ce n'am străluci prin splendoarea culturet noastre? Dacă nu [260] 260 1. G. Duca vom putea cuceri ţări şi măr)', frumosul îl putem cuceri. Putem spori patrimionul cugetărel universale prin opere nepieritoare, putem săpa în marmură şi turna în bronz frumuseţea eternă a formelor omeneştr. Nu văd pentru ce n'am acoperi pămîntul cu edificit de o desevlrşită armo­ nie de linif şi n'am îmbogăţi muzeele cu picturl neîntre­ cute, Ce ne'ar împedeca să spunem în versurr minunate toate tainele sufletulul omenesc şi să reînviem ceva din gloria artelor eline şi a literaturilor latine? Acesta este viitorul pe care îl visez pentru neamul nostru, şi mi se pare că avem toate însuşirile trebuincioase pentru a îndeplini o astfel de chemare. Sîntem înzestraţi din plin cu toate darurile înteligenţiT, trăim într'un cadru care inspiră şi evoacă frumosul, ne tragem dintr'o gintă care în domeniul artel a lăsat urmele geuiulur el creator. Zilnic se tradează simţul artistic al poporulul nostru, îl surprindern în poezia populară, il întîlnim în manifestati­ unile oratorice ale celor mat de rînd, tnsr'Insul e plămă­ dit imaginaţia şi ironia profundă a ţărănimel noastre şi tot el se afirmă puternic în începuturile vieţer noastre culturale. Printr'o muncă de cîţiva ant abia, in literatură, în pictură, în muzică chrar, cu toată stlnjeneala unul me­ diu neprielnic, ati putut să înflorească talente demne de orrce civilizaţiune. Să ne îndreptăm decî de pe acum în spre această cale care ne stă larg deschisă s'o urmăm cu conştiinţă că îndeplinim adevărata noastră ursită. In mijlocul desnădej­ diiJor de tot felul, să păstrăm neştirbită viziunea uner Ro­ mtnit în care, intr'o sublimă goană după artă, poeţt, filo­ zofi, pictorr, oratori, sculptori şi muzicanţt n'ar avea altă ambiţie şi n'ar cunoaşte altă invidie decît aceea care ră­ sare din patima nobilă 2, frnrnosulul si din setea de lu· mină. ' ", Uu popor nu poate rîvni către un ideal mal eurat şi mat înalt, Jar cei ce încă în întunericul vremurilor micf de astăzi se gindesc să aprindă cîte o flacără, cu preve­ dere lucrează la gloria adevărată şi eternă o arestul neam şi lor li se cuvine ît�treagă, slava şi recunoştiuţa noastră. I. G. Duca. \ [261] Invăţămîntul Desernnulur ŞI (ducaţia (stetică Cetace sînt florile pentru grădină Acela este arta pentru suflet. Democrii 1) Pornind de la frumoasa comparaţie a IUl Democrit, prin care arată că arta, este pentru suflet cela ce florile sînt pentru grădină putem afirma că învăţămîntul desern­ nului şi al artelor, în evoluţia socială este tot aşa de necesar pentru înălţarea sufletească, ca. şi razele soarelut pentru viaţa plantelor şi a animalelor; '( ar desernnul în special, în mişcarea culturală şi economică, este limba u­ niversală pentru răspîndirea cunoştinţelor, este arma cea mai puternică pentru cucerirea economică, prin transfor­ marea materiilor prime, de care ţara este atât de bogată: este arma cea mai puternică pentru cucerirea şi înălţarea sufletulut omenesc. Cu un cuvînt, arta este puterea crea­ toare a producţiei economice tn rneserir şi industrii, este puterea de tnalţare a sufletulut omenesc la cea mai de sus treaptă. Numai cel ce posedă o educaţie complectă din toate punctele de vedere: desemn,pictură archtec tură, muzică, sculptură, Iiteratură.. poate simţi şi înţe­ lege însemnătatea eulturel artistice pentru desvoltarea ca­ Iităţllor sufleteştl, Bogăţia de sentimente alese izvorîte din educaţia ar­ tistică, îl face capabil de sacrificii pentru bunul altuia, pentru bunul comun. Şi tocmat acest sacrificiu, sau cel puţin respectul de bunul altula, de bunul comun, nu se observă, lasă foarte mult de dorit la tinerele noastre ge- 1) Dcmocritos oder hinterlassene Papiere cines lachenden Philo­ sophen, von dem Verfasser cler «Briefe eincs Deutschland reisenden Deutsclien». Stutgard, 1813. Hand. VI. [262] 262 A. D.· Atanasiu neraţiunî care au eşit în timpul din urmă, sau les de pe băncile şcoalei. Cauza acestor lipsuri sufleteştt vor fi multe, de e­ xemplu : pe de o parte se dă numai cultură pozitivă; pe de alta, suprimarea limbilor clasice la secţiile modernă şi reală, lipsa de atenţie pentru educaţie în familie, nici nu mai amintim de o educaţie complectă (în care cea estetică are un rol principal); '(ar profesorif în general nu pot insista prea mult asupra educaţiei estetice, clasele avînd o po­ pulaţie extraordinar de mare, 60-90 elevr, Dar cauza cea mai principală este lipsa de o organizare sistematică a eul­ ture'( estetice în masa aşa zisă cultă, lipsă care dălnueşte chiar de la primele începuturi ale tnvătămtntulur nostru, fie din nepregătirea conducătorilor, fie din nestabilitatea şi coordonarea În conducerea întregulut învâţămînt. Educaţia şi cultura artistică pecetlueşte gradul de cultură şi civilizaţie a unul individ, a unul popor. In educaţia estetică şi în desvoltarea economică, de­ semnul cu toate ramurile lUI joacă rolul cel mal însemnat. Invăţămîntul desemnulul este baza meseriilor de orf Ce natură şi a industriilor, fiindcă prin ajutorul desemnu­ lUI se transformă materia primă, valorifictnd-o. In învăţămînt, pe băncile şcoaleî, începînd de Ia gră­ dina de copil pînă la ultimele clase de liceu, la cele mal multe cursutr: geografie, istorie, ştiinţele flzieo-chimice, naturale, matematiei , chtar la învăţămîntul limbilor, prin ilustraţiunl, desemnul este pîrghia pe care se sprijină e­ dificiul positivismulut pentru înţelegerea şi demonstrarea diferitelor proprietăţi. O lecţie de geometrie în spaţiu sau descriptivă, în­ soţită de desemn în studiile secundare sau universitare, Înlesneşte şi explicaţia profesorulut şi înţelegerea elevului saii studentului. Nu mal vorbim de aplicatlunile desemnulul în şcolile speciale şi în studiile serioase universitare la facultatea de ştiinţf', ca şi la medicisă, în toate laboratoriile lor de fizică moleculară, chimie organică sau anorganică, de fi­ ziologie Salt de zoologie, de botanică salt mineralogie, petrografie, geologie, de patologia hirurgieală sau anato­ mie topografică, de istologie �au de medicină operatoare; în geometria descriptivă ca şi\în criatalogratie, la fizică ca şi Ia paleontologie şi geologie, în toate, tînărul student, ca şi savantul, pentru lucrărNe sale originale are nevoie absolut de desemn. Şi cu cît va avea mal multe cunoş­ tinti de desemn cu atît succesul va fi de partea sa pentru progresul ştiinţel. Pe lîngă acestea, de mare însemnatate pentru desvolta- [263] Invăţămîntul Desemnuluî 263 rea economică a învăţămtntulut şi a ştiinţel, practica desem, nuluî mal are şi o înrîurire hotărîtoare educativă şi asu­ pra dezvoltării calităţilor intelectuale şi morale sufleteşti şi anume: a). Desemnul fiind o serie de proporţii sau raporturî continue de forme, mişcări, culorr, desvoltă spiritul de ob­ servaţie, judecata, spirit��l de dreptate şi adeoar. b). Prin întipărirea formelor, mişcărel, culoareî şi a ra­ portulut dintre obiecte, acest exerciţiu de gimnastică a minteî dezvoltă memoria şi imaginaţia. , c). Stăruinţa şi răbdarea în executarea lucrărilor de de semn contribue la îndulcirea caracierulu.i ş'i desooliarea voinţe't, una din conditiunile esenţiale pentru determinarea actelor în viaţă ca individ, deci şi in masă ca viaţă socială. d). Crearea Iuerărel originale, orictt de modestă ar fi ea, şi In ortce ram de activitate-cîteva linii numaI-pre­ cum şi întreaga educaţie artistică, frămîntă sufletul indi­ vidului cu probleme generale, îl depărtează de egoizmul feroce ce-l stăpîneşte fiecare clipă şi-I îndreaptă cătră chestif de ordin general, ce ating orizonturi ma'( largl-su­ fletul.maseî publicului şi îl identifică cu durerile şi mulţumi­ rile lut ; Iar la un moment dat, sub influenţa unei emoţii estetice poate să se plardă în admiratiune, ujtlndu-se pe sine şi noîanul grijilor de toate zilele. Acest complex de impresiunr şi cugetări desooltă aliruismu! şi sentimentul pen­ ira [rumos. * * Nu voiii face o analiză amănunţită a întregulut învă­ ţămînt, ci numar o privire generală asupra tnvăţămlntulu? desemnulut şi fi, dezvoltărei artelor la noi, după, care, În concluziunt voiu da cîteva păreri asupra tnbunătătiril a­ cestut învăţămînt şi asupra desvoltăret educaţiei estetice, 1. IN GRĂDINILE DE COPII Desernnul artistic şi desemnul geometric este obiectul de căpetenie pentru desvoltarea inteligenţil copilaşilor. Şi ce pregătiri speciale ati conducătoarele grădinilor de copii? �ar elemente speciale de control şi îndrumare a­ proape lipsesc. Il. IN CURSUL PRIMAR Incepînd cu clasa 1, dela cuvintele normale şi pina la CI. IV, toate ştiinţele pozitive se sprijină pe desemn. Iar desemnul după natură este prevăzut în mod special în programă, dar întrebarea e, cum se face? De fapt, în marea majoritate a cazurilor, învăţătoriî [264] 264 A. D. Atanasiu şi institutori! au o prăgătire absolut insuficientă şi fac cur­ sul superficial. Controlul tnvăţămlntuluj, cu oarneuf speciall, lipseşte cu totul. Starea tnvăţămtntulul desernnulul şi caligrafiei s'ar putea ameliora în învăţămîntul primar, după cum arăt În concluziile aceste! schiţe Iar desemnul predat sistematic, în corelaţie cu celelalte obiecte, ar înlesni foarte expunerea şi priceperea elevilor, şi ar' Înmulţi ba­ gajul de conoştinţe sporind prornoţiunea. III. IN INVĂŢĂMÎNTUL SECUNDAR DE BĂEŢI ŞI FETE, ŞCOLI NORMALE ŞI PROFESIONALE. Situaţia desernuulut este foarte variată. In general îns,1 În ultima decenie s'a făcut un mare progres comparativ cu aniî precedenţr, Aceasta o dove­ deşte expoziţiile generale ale elevilor Ia congresele maeş­ trilor, organizate cu stăruinţă de Asociaţiunea generală a maeştrilor din Ţară, care a depus o mare activitate şi multe sacrificii pentru progresul iuvătămjntuluî. Lu­ crările de desemn ale elevilor dela multe din şcoalele noastre secundare pot sta foarte bine alături ele lucrările şcoalelor secundare d. ex. din Italia, pe care le-am văzut la expoziţia universală dela 1911 din Roma şi 'I'orino. 'I'otuşr mal sunt multe lipsurl la nOI pe care le-am constatat şi pe care le semnalez mal jos. 1) La marea majoritate a şcoalelor lipseste sala spe­ cială de descmn , indispensabilă bunuluî progres; lipseşte spaţiul În cele mal multe locuri, mobilierul propriu (pu­ pitre, cavalete, obiecte pentru modele) şi lumină. De ob­ servat e că, această lipsă SE' vede chiar la localurile mal nouă. 01'1 pentru desemnul după natură, una din condiţi­ unile esenţiale este lumina şi distanţa. Băncile sînt cele m81 adesea 01''( lungî şi improprn pentru desemnat şi scris, strîmte şi dese din cauza camerelor miel şi a nurnărulut prea mare de elevi; obiectele sînt uneori miel şi la foarte mare depărtare, deci foarte ,greu de văzut şi de desemnat; lumina, cele mai adesea ort, din diferite părţi, cu totul contrar, în loc de a fi de la miază noapte. Unele localuri, şi în special cele pentru fete, sunt absolut impropriî şi insalubre. Orele actuale pentru deşemn sînt cu totul insufici­ ente, rar la el. VIU-a reală, modernă şi clasică, desern­ m�l }i�seşte cu desăvîrşire. La c\. VII� reală. ac�astă l�psă ne mira, intru cît desemnul este un obiect principal, şi abso­ lut necesar în continuitate de învăţămînt ca pregătire pentru şcoal ele speciale pe care le îmbrăţişează absolven­ ţi! secţiei reale. [265] Invăţămîntul Desernnuluî 265 2) Personalul didactic: a) Personalul didactic al învă­ ţămîntului desemnulut are o pregătire foarte variată: u­ nira cu mal multă cultură, afară de cea specială, strgultorr, îşi fac cursul cu multă căldură şi-n conformitate cu pro­ grama, alţif în mod auto-didactic îşI' apropie cunoştinţele necesare şi ŞI dă mult interes pentru progresul mvăţămtn­ tuluî ; unita însă mediocri, ;şi fac mal mult sau mal pu­ ţin datoria, '(ar alţiI fără nicl un interes, nu cunosc nict programa oficială actuală, şi-şI fac cursul după, ins pirati e, după vechile programe, care au dat resultate detestabile, programe enorm deosebite de cele actuale, Să luăm un exemplu. La Şcoala X, în 1913 am avut prilejul-ca ins­ pector=-aă întreb pe d-I Z, profesor titular de desemn, cum Re face c:l. nu cunoaşte programa analitică în vigoare, cînd ea e impusă de Minister din 1909, şi mi s'a răspuns că nu i s'a dat de Director, şi că de ] 6 an) de cînd e pro­ fesor, inspector de desemn n'a dat pe la acea şcoală. Şi notaţi că, spre durerea care o simţeam, aceasta era la şcoala Normală de învăţători! Unita sub cuvînt că programa e defectoasă fac cela ceIi se pare mai nimerit după concepţia lor, fără să fi practicat programa tutocmaî şi să semnaleze Ministeruluj snti chrar Iuspectorulut, bunurile sati lipsurile, eal' alţil dezvoltă o parte din programă care-I convine mal bine şi neglijează sau suprimă restul. Acelaş lucru la şcoalele profesionale de fete, mai a­ les unele maestre mal vechi, fări:'t pregătire pentru arta decorativă, Iar altele cu pregătirea prea specială de artă decorativă, fac aproape numai artă decorativă şi trec su­ perficial sau suprimă restul din program. b) Starea materială, In mare majoritate maeştrii au -1 cl. primare, 4 secundare şi 5-7 de şcoală specială, rar alti) cu liceul complect şi studiî universitare; însă starea materială este aceiaşi pentru toţt, absolut precară. Un profesor de desernn cu 193 lei 40 b. primitorr sau 225 lel budgetar, trnpovorat cu soţie, copil, plătind chirie, alimentele scumpe, cu cheltuelî de reprezentare ca şi ceilalţr profesorI şi cu acelaş număr de ore, e a­ proape imposibil ca din această leafă să răspundă tuturor cerinţelor în conformitate cu situaţia lui. c) Preqăiirea specială a maesrrelor şi maeştrilor, este de asemenea foarte variată. Maeştrii de pînă acum au cursu­ rile şcoalei vechi de Bete-Arte care era incomplectă pentru pregătirea de profesorl : o parte au lucrat şi s'au des vol­ tat in mod auto-didactic şi daii resul tate foarte bune, Iar unele din maestre au urmat în ţară. şi în străinătate arta decorativă şi alte cursurl, care aplicate la şcoala profesi- [266] 266 A. D. Atanasiu onaJă a ii dat resultate foarte satisfăcătoare. Altele însă foarte puţine la număr slab pregătite, deşi aii trecut prin concurs, dau rezultate slabe. d) Situaţia morală a maesirilor în învăţetmînt. In a­ fară de situaţia precară materială, profesorii de desemn şi cet-l-alţt de muzică şi gimnastică, stnt pUŞI în stare de inferioritate prin legea şi regulamentul în vigoare, faţă de ceî laltf profesori de şi însemnătatea obiectulur lor, cum de exemplu desemnul, care este absolut important şi din punct de vedere instructiv şi din punct de vedere educa­ tiv. Aceasta aduce ştirbire prestigiulul maestrulur, mal tntăî în faţa colegilor şi apor în faţa elevilor; ca dovadă, lipsa de atenţie şi sîrguinţă a unora din elevr, impasibi­ Iitatea în multe cazuri a directorulur, dirigintelut şi chiar a celor-lalţi colegl şi inpunerea promotiunel elevului, chiar recalcitrant la unele din obiectele predate de maeştri. A­ tIt numar e;l, aceste cazuri sunt foarte rare, de oare ce în­ SUŞi corpul profesoral vede greşala regulamentului, Iar ar­ tcolele cad dela sine în desuetudine. Apol înlăturarea prin regulament a maeştrilor de la dirigenţie şi directorat. Toate acestea sunt în dauna educatiei elevului, căcî in mod vădit elevul se poate sustrage în unele eazurl fără consecintt de la unul din aceste cursurl,-cu sau fără cer­ tificate, legale şi nelegale. Am avut cazuri unde maeştrii aii îndeplinit funcţiu­ nea de sub-director sati diriginte tot cu atîta demnitate şi competinţă ca orr care alt profesor. Şi apot Directorul În­ preună cu conferinţa alege diriginţiî pentru recomandare, şi îl va alege pe cel mat bunt. Cite cazuri nu sînt unde profesorii diriginţi sînt cu mal puţină autoritate şi HÎT�t. disciplină comparativ cu foarte mulţI dintre maeştrii? IV. DE SEMNUL IN ŞCOALELE PARTICULARE Lasă foarte mult de dorit, de alt-feliti ca şi muzica şi gimnastica. Lipsa de atentie din partea direcţi uner, lipsa de material, programele ne aplicate. Sint şi excepţil, Aceste şcoli, pînă În 1913, cînd am cerut, ca inspec­ tor, să ni se deie şi tncărcinarea spre a le inspecta şi pe acestea pe lîngă cele publice, nicI n'ati fost inspectate la desemn. DA alt-felin lips� de pregătire serioasă a ele­ vilor de la şcoalele particulare sati preparaţi în particular, s'a constatat totdeauna la �r:aminarea de către rnaeştriî în comisiunile particulare. Şi adesea ort maeştri'] aii avut neplăceri la aceste examene, fiind că preşedintele şi cu cei-lalţr membri uneori ati stăruit cu insistenţă pe lîngă maestru în conferinţă de au dat nota de prornoţiune e- [267] I I Invăţămîntul Desemnulut 267 Ievuluî, ceea ce a adus de la sine complecta neglijenţă a particularilor pentru aceste studir. V. DE SEMNUL IN ŞCOALEI.JE ELEMENTARE DE MESERII Joacă rolul cel mal însemnat şi-X lipseşte tocmat a­ cest curs special. E lăsat pe seama unuIa sati altuia din­ tre cei lalţr maeştri rotart, strugart. VI. ŞCO ALELE DE ADULŢI PENTRU MESERII ŞI COMERŢ In aceste şcolî aproape se predă toate cursurile pe care ni le putem inchtpui, numai cursul cel mai necesar pentru meseriaşî : desemnul aplicat la meserii şi industrii[ nu. se predă de loc. Exemplu şcoala de adulţi pentru uce­ nicii de meseriaşi, care funcţionează la gr. 1 de comert din laşi, nu are curs de desemn. Şcolele de adulţt pentru meseriaşi În mişcarea eco­ nomică �� o impoi tanţă capitală. Ele ajută şcoalelor, fa­ bricilor şi atelierele de meserit şi aduc serviciî însem­ nate mişcărer economice prin complectarea cunoştinţelor speciale de desernn. Lipsa meşterilor bunl, Romtnî, mal ales în Moldova se datoreşte tocmar lipseî de încurajare a şcoa1elor de desemn cu aplicaţie la meseril, iar afluenţa elementelor streine în meserit e explicabilă prin aceea că vin la nOI bine pregătiţi in desemn: sunt rneştert ca­ pabill şi găsesc locuri libere. Viena, cu meseriile şi industriile diferitelor obiecte de a doua şi a treia calitate, a cucerit pieţile Orientului în contra 1 taliel, rocmar prin tnfilnţarea şi susţinerea şcoa- 1e10r de adulţi pentru desernn cu aplicaţi! la meserit. Şi maestrul de desernn e chemat a aduce un mare servietă naţional prin stăruinţa sa în înfiinţarea şi preda­ rea desemnuluj în asemeuea şcoli. Pănă acum în ţară la nOI s'au înfiinţat de vre-o pa­ tru aur, pe cît ŞtIll, numai tret şcolî de asemenea natură, din iniţiativa maeştri lor de desemn, şi anume: Una la Bncureştr, din iniţiativa şi sub conducerea D-lur C. Dumitrescu. Una la Constanta, din iniţiativa şi sub conducerea Ii-lut C. Carp şi Una la Iaşl din iniţiativa şi sub conducerea mea, sub numele de şcoala de desernn pentru adulţi "VULTURUL" unde predăm gratuit mal multe cursurt speciale, necesare, meseriaşilor împreună cu Ir-ni: Celesti Fabio şi Filip Bo­ cec, ambii protesort la scoal a de arte şi meseril. [268] 268 A. D. Atanasiu Tendinţa ce am urmărit şi urmăresc prin această şcoală este de a desvolra şi încuraja mişcarea economică a Iaşului. Atelierele marf şi fabricele ati mar tot personalul eu­ perior străin, tocmai din lipsa de elemente romîne price­ pute, cu cuuoştinţt speciale de desemn. Mare parte din absolventit şcoalelor de arte-mese­ rit şi industriî umple golul în Învăţămîntul m eseriilor şi al funcţionarilor meseriasr şi industriaşi, încît uict jumatate dintre absolvenţt nu devin producătorl. Pe cind cererea pentru braţe de muncă e cu mult m:11 mare decît elemen­ tele de care dispunem. Dovada e marele număr de mese­ riaşi străint : Nemţi, etc. care covirşesc şi conduc centrele de producţie industrială şi de meserit. De şi şcoalele de adulţl sînt absolut de mare folos, totuşi aii întîmpinat cea mal mare indiferenţă şi lipsă de incurajare, fiindcă nu pat fi apreciate uter de elementele conducătoare, nicf de vulg. No; ne vom face datoria şi mai departe, considerînd aceasta ca W� apostolai ; şi, lupta e dublă, pe de o parte cu autorităţile superioare care nu ne dati nici un concurs, iar pe de alta cu uceniciT şi me­ seriaşil, care cu mare greutate vin la şcoală. Patroliii 1'0- mtnî încă nu-şr cunosc interesul, precum nicl uceniciî lor. Dacă în toate capitalele de judeţ, toţi maeştril ar în­ fiinţa şcoll de adulţt pentru desernn cu aplicaţie la mese­ rif şi industrii, ce mişcare iudnstrială s'ar produce în curs de 8--10 ani şi cît s'ar valorifica materiile noastre prime în Ţară, în loc să se exporteze pe un preţ aproape derizo­ riti faţ:t de preţul pe care-I plătim pentru obiectele fabri­ cate din aceleaşi materialeprime importate ? Cu privire la atelierele de arte şi mesern şi In spe­ cial .aieliere artistice, YOlU semnala două pe care le-urn vi­ zitat mai de aproape: şi I anume: al Do.imner Roth din Bucureştt care a produs lucrăr: de adevăratî, artă aplica­ tă la industrie =-d. ex costume de matasă decorate pentru casa noastră Regulă şi peritru Princese străine; şi atelie­ rul de ţesetorie din Ploeştt "PRINCIPESA MAmA" care a produs lucrări de artă naţională în sensul strict al cu­ vântulul. La aceste ateliere �e depune o muncă încordată şi dă rezultate admirabile, î\1Să şi acestea alt nevoe de mart ajutoare materiale şi morale pentru a prospera. A­ semenea am vizitat şi atelierele sistematice ale şcoalei ele Arte-Decorative de pe lîng:1, şcoala ele Arte Frumoase din Bucureştr, a dire! lucrări de artă sint superioare. Dar a­ supra acestora nu ne putem extinde, chesriunea fiind pusă în general. . [269] Invăţămîntul Desemnului 269 VII. EDUCAŢIA ARTISTICA Perioada în care sufletul nostru sufere mal multe prefacerl, perioada în care copilul primeşte mai multe cu­ noştinţe, în care sufletul se formează, este tocmai acea şcolară, pînă la 20 de ani. Pe temelia de cunoştinţr şi sentimente sădite în acestă perioadă" cu bunurile ŞI lipsurile sale, se dezvoltă vtaţa socială de mîne a individuluî format. Localurile de şcoli, de astăzf, pentru copil, prin at­ mosfera ce respiră, seamănă mal mult cu zidurile unei închisori cu pereţii gOI, ca şi cum sufletul pustiu s'ar a­ fla într'o temniţă rece, şi respingătoare. Cu nimic nu-l a­ tras sufletul Iul, din contra îl îndepărtează, şi aceasta, face ca să se peardă din entuziasm chtar dacă a moştenit ceva pentru idealizrn ; devine rece, flegmatic, neimpresionahil şi impropriu mal tirziu pentru o acţiune superioară sufle­ tească, impropriti pentru sacrificiii ele orrce tel. Iar în vilaţa socială, marea majoritate a elementelor chtar aşa zise culte, se lipsesc de momentul uqel multu­ miri sutleteşn de natură artistică, fiind că nu o pot per­ cepe, nu o simţesc, nu simţesc trebuinta unel hrane mai alese sufletulut 101'. Exemple de egoizm şi egoizm feroce,fil denaturarl al Iamilieî sati al ţării avem nenumerate, cunoscute de toţI şi'n toate împrejurările. Avem valoroase personalităţi CU o cultură unilaterală însă absolut nule dacă sînt scoase din cercul specialitătit lor; totuşt cu pretenţia de a judeca şi aprecia in toate ramurile, de a ti recunoscute ca valon culturale în sensul strict al cuvintuluî şi mal ales de a conduce. Slnt şi excepţii, dar acestea trebue flă devină cît, mal numeroase. Pentru dezvoltarea culturel artistice avem deabea un început în "Societatea pentru educaţia estetică în şcoală", constituită în Bucureştl, sub conducerea d-Iul Ovid Den­ suşeanu şi activitatea intensivă a d-lut Marin Dimitrescu, Directorul Liceului Lazăr, şi a d-uel Aslan, Directoarea şcoalet de fete gradul al Il-lea din capitală. Aceştia lu­ crează eu tot devotamentul pentru educaţiea artistică în şcoală a elevelor-şi. elevilor de sub conducerea D-Ior, pre­ cum şi dona ProC:1 directoare secţiunel profesionale a Asiluluî Elena Doamna, care asemenea dă o atenţiune deosebită desernnuluj şi educaţiei estetice. VIU. INCOMPLECTA ORGANIZARE A ŞCOALELOR DE ARTE FRUMOASE. Şcoalele de arte frumoase de la înfiinţarea lor 1860 [270] 270 A. D. Atanasiu la Iaşî, 1864 la Bucureşti, pănă-ti l!)OG şi-ati dus trarul ca al unor plante exotice sădite într'un teren inpropriti. De şi cu mari Iipsun de catedre au produs şi elemente de va­ loare, datorite mal mult aptitudinilor pentru artă, carac­ teristice Romînilor şi datorită unora dintre maeştri profe­ sort al acestor şcoale. Insă nbsolveuţij s'au chrar elevii şcoalelor de arte frumoase, cu totul pentru alt-ceva pre­ gătiţi, aLI fost luaţi ca protesorl de desernn, unde li se cereau alte cunostinţi mal mult pedagogice şi scolastice de cît artistice. Dar cu timpul prin muncă şi experienţă s'ati format mal mult s'au mar puţin şi pentru această spe­ cialitate, 'iar alţiI s'aii perfecţionat că al' face cinste ca profesor celet mal civilizate tăr). Şcoalele de arte frumoase în 1906 datorită numar în­ fiintărel "Case! artelor" şi d-Iut G. Sterian ud-tor acestei case au Început a se aclimatiza, Iar în 1908; aLI intrat sub o nouă organizare mai proprie scopulur. Dar în acelaş an după desfiinţarea "CaseI Artelor" aii căzut Iarăşi în letargie. Şi sunt multe lipsurî care nu se vor putea complecta cW't vreme lipseşte "Casa Artelor" sau o directivă statornică în Minister. Programele trebuesc revăzute; administraţiea întărită şi ajutată, specialităţile şi catedrele absolut necesare înfi­ inţate. Condiţiunile de admisibili tate revăzute. In fine re­ văzută întreaga organizaţie a şeoalelor de Arte Frumoase, Conservatorif, Muzee etc. IX. LIPSA DE INCURAJARE A ELEMENTELOR ARTISTICE. Ţara noastră, cu aptitudinile Romtnulul înclinat către arte, a dat, prin şcoalele: de .arte frumoase şi con­ servatorii, şcoala de arhitectură, adevărate elemente talen­ tate, care au făcut şi 3.1' fi făcut mai multă cinste neamu­ lui şi civilizaţiei mondiale, dacă ar fi fost încurajate în perfecţionarea lor. Să fie 'trimise. în străinătate acele ele­ mente care ar fi dovedit prin talentul lor superioritate vădită. Ce se întîmplă însă: lipsa de organizare a artelor a lasat în părăsire multe din aceste elemente, de f<'ali sbuciu­ mat În primele spazmurl ale fiorulm arter, şi apot sati stins, sali se stîng, fără să fi putut da dovada puterei talentului lor, puterii lor de vilaţă 3rtistică\ spre paguba lor ca indivizr, a ţării ca fi'( şi a artei ca discipol), afară de foarte puţine escepţi'î, care ali putut strabate calea g;'p,a a apostolatului şi astă!Z1 ne mtndrim cu aceste nume in pictură, muzică, arhitectură etc. [271] Invăţămîntul Desemnulul X. LOCALURI PENTRU ARTE. 271 Pinacoteca, gliptoteca, muzeele de arheologie etc. din Bucureşti sunt rezleţite, şi în special pinacoteca, dusă la aşa zisul palat al artelor, la marginea oraşului, la Filaret, în cît, parcă anume e departată din drumul publicului ca sit fie mai puţin accesibilă. La Iaşi pinacoteca e într'un local absolut inpropriu, întunecos şi insuficient. In general pinacotecile sunt prea puţin vizitate, fie din cauza nedeschideret din diferite trn­ prejurăn mai mult sati mal puţin justificabile, fie din lipsa de interes a publicului; nimeni nu s'a îngrijit a'I chema, a'l atrage să guste din frumuseţile, aşa modeste, cum le posedă instituţiunile noastre de cultură. Cataloage lipsesc. Iar adminiatraţiea este fără ajutor moral şi material. Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti este tnpărţită în trei locuri: Elevele în strada Chimlstulut, elevii in altă parte, Iar cursurile teoretice se ţin in comun la Ateneu. La Iaşi şcoala e cu sale absolut insuficiente pentru cursu­ rile elevilor. Nu mal amintim de lipsa de ateliere pentru profesori şi absolvenţi cum se obicinueşte în centrele cu adevărat culturale. Şi la nOI, se simte această lipsă mal mult, pentru că artiştii nu sînt nict avuţi, nicr încuraj aţi, din cauza Iipset {le cultură artistică a păturet superioare şi a celel avute. XI. INFRUMUSEŢEAREA ORAŞELOR' ŞI A SATELOR Casele in stilurile cele mal bizare înpestriţează stră­ zile oraşelor noastre. Strade principale adăpostese case cu un rînd, ort dărăpănate alăturl de case cu 3-4-5 etaje! Oraşe nOI cu strade întortochiate, care-şi schimbă şanţu­ rile Salt trotuarele, cînd peste vis-a-viul care e în opoziţie, Iar cînd acesta a ajuns la putere în consilinl Comunal, o stră­ mută din noti peste locul adversarulul săU politic. Şi toate cu Decret Regal, încît adesea devin un fel de strade ambulanta. Dărăpăuăturile supuse alinierer, sînt autorizate, prin stă­ ruinţă, de a se restaura radical in mijlocul stradelor din centrul oraşulut, din cauza regulamentelor care se schimbă la stăruinţa interesatilor. Aşa că din lipsa de control şi a uriel couducert continuă a acelulaş personal din serviciul tehnic saU, a unul consiliă special, acelaşi stradă care s'ar putea alinita aată-zî pentru o sumă neînsemnată, se va plăti mîne înzecit saă însutit şi se va tntărziîa şi cu zecî de anr alinierea stradelor pentru înfrumuseţarea oraşelor. Satele însă, din punct de vedere estetic, sunt într'o .stare de nedescris, complect primitive, uliţele fără Hiel un [272] rost, Întortochiate, neprunduite, fără trotuare, fără strade principale şi ne concentrate. Casele nehigienie construite, uevăpsits şi murdare tn mare parte. Lipsa de plantaţie slstematecă pretutindenI. Am observat sate întregi pe va­ lea Siretuhn în care nu se afhl macar o răchită, Iar vi­ tele stau expuse intemperiilor sub cerul liber. Şosele Întregi fărl1 urmă de arborr, XII. BISERICI ŞI lVIONUMENTE. Vizitînd diferite monumente, catedrale şi Biserict în­ semnate, am constatat că pe zi ce trece nepasarea şi ne­ priceperea ruinează şi din puţinul avut istoric-artistic-ar­ heologic ce ne-a mal rămas. Aceasta din cauza marslor economif ce Ministerul face cu instituţia Monumentelor Is­ torice salvatoarea scumpului nostru tezaur ce mai avem. Am observat însă că restaurarea nepricepută a icoa­ nelor vecht, zugrăvite de tncepătortr noştri pieton, care formează primele tnceputurt de istorie culturală, ne dis­ truge aceste documente preţioase. Restaurările se fac din iniţiativa comitetelor conducătoare ale bisericilor care an­ gajeaza zugravir cei mai Ieftent şi nepricepuţi pentru res­ taurarea: vechilor picturI. Unele din icoane sînt acope­ rite cu picturi moderne mult mal proaste, sau chiar bune dacă ar fi, pentru trecutul nostru e tot acelaşi pierdere; rar altele considerate ca deteriorare sînt distruse sali date în schimbul altora nOI fără valoare, şi obiectele noastre de valoare arheologică trec hotarele pentru a în­ bogati muzeele străine, Picturile vecht mai bine să rămînă, nerestaurate decît să fie strlc.ite . Pentru restaurare trebuese admişi specialişti cu auto­ rizaţie, nu de la Mitropolie, unde nu sînt competenţi ci de la pictori recunoscuţt ca compentenţj în restaurare căct 1111 fiecare pictor poate fi şi restaurator, XIII. INSPECTORATUL DE SEMNULUI. In scurtul timp cît am funcţionat ca inspector, de desemn şi caligrafie dela�5 Decembrie 19]2 şi pănă la 4 Ianuarie 1914, am căutat să, prind cît mal mult din nota justă a situaţiei învăţămîntului desemnului. Iar in­ specţiile, cele mai multe, levam făcut pentru definitivat, întru ctt aveam colegt de c\te 14-15 ani în învăţămînt, fără a fi avut definiti vatul. ' . �olu! de insp�ctor l-am \�nţeles ca un cercetător A al Situaţiei ŞI îndrumător apostol pentru bunul mers al 1l1- văţămîntulul. Nu a fost posibil însă în acest scurt interval să văd toate şcoalele publice de băeţl şi de fete, dar le-am 272 A. D. Atanasiu [273] Invăţămîntul Desemnuluî 273 inspectat aproape pe toate, Iar din cele particulare numar citeva. După constatările ce le-am făcut mal sus se vede că e nevoe de un control cît mal des, Iar nu cum am găsit şcoli neinspectate de zect de anf cum era o şcoală nor­ mală nevizitată de inspectorul de desemn cel puţin de 16 am, de cind e profesorul actual acolo, rezultatele elevilor fiind foarte slabe. CONCLUZIUNI Ca coneluziunî, în urma celor expuse pina acum a­ supra desemnulut şi a educatiet artistice, cred nimerit ur­ mătoarele propunen, pe categorii de învăţămînt, cu spe­ ranţa că vor urma neintlrziat şi vremun mal bune spre a se îndruma şi educaţia artistică. Unele măsurî s'ar putea lua imediat. 1) PENTRU CURSUL PRIMAR. , In congresul maeştrilor de desemn şi caligrafie, pe de o parte să fie obligaţi toţt maeştrit şi maestrele de la toate şcoalele publice din ţară '3ă ere parte, dîndu-ii-se bi­ lete de liber parcurs, '(ar pe de alta Ministerul de Instruc­ ţiune să delege la aceste congrese şi specialişti de pedago­ gie ca şi el şi maeştrii să ţină lecţil practice pedagogice, conferinţl, etc. Maeştrii şi Maestrele apol să fie obligaţf ca la confe­ rinţile generale anuale ale institutorilor şi învăţătorilor din centrele de judeţe să aziste la lecţiile de desemn şi caii grafie ţinute de tnvăţătort şi institutorf, Iar maeştrii să ţină şi el lecţii practice de desernn în conformitate cu programa învăţămîntului primar. Ast-felră institutoriî şi lnvăţătorif vor cîştiga mult în predarea desemnuluf şi a caligrafiet pănă vor veni alte e­ lemente mal bine pregătite de la toate şcoalele normale sali pănă se vor preda aceste cursuri de specialişrr. 2) PENTRU ŞCOLILE SECUNDARE, SPECIALE ŞI SUPERIOARE a) Ca încurajare, o atenţie oarecare printr'o adresă, de mulţumire arătînd interes mal multdin partea ministeruluî de instrucţie cătră asociaiiunea generală a maestri lor şi ma­ estrelor. pentru devotamentul cu care aii lucrat şi lucrează la organizarea congreselor de desemn şi a expoziţiilor ge­ nerale anuale ale elevilor de la toate şcoalele din ţară. Aceste congrese şi expoziţil au adus şi aduc un deosebit 1& [274] 274 A. D. Atanasiu stimulent atît între elevt cît mal ales între maestri pentru progresul tnvătămtutulul desemnuluî şi al caligrafiei. b) Să se înfiinţeze sale speciale de desemn pe lîngă toate şcoalele, Iar pînă atunci o circulară cătră Direcţia şcoalelor secundare, normale de băeţ'l şi fete, profesionale de fete, de a transforma o cameră în sală de desernn cu lumina de la nord. A concentra în ea materialul necesar şi a comunica Ministerului lipsurile de material didactic în conformitate cu programa analitică spre a se complecta. c) Circulărt cătră toate şroalele secundare, comerciale, normale. profesionale de Meţ1: şi, fete privitoare la aplicarea întreagă l:t programel şi la educaţia artistică prin expozi­ ţi\' permanente de lucrările elevilor prin clase, antrete, cancelariî. Expunerea tuturor ilustratiunilor şi a portrete­ lor profesorilor, oamenilor de sarnă universalt, portretele pictorilor, sculptorilor, arhitecţilor, muzicanţiJorcelebri, copil după operile mari de artă etc. care sînt şi care se vor putea procura de Minister şi prin societăţile şcolare de educaţie estetică propuse mai jos. Prin aceste cireulărf s'ar putea atrage atenţi unea di­ rectorului şi în special a maestrulut asupra scopului şcoa­ leI cu privire la predarea deaemnulut şi educaţia estetică. Astfellti: Şcoala secundară de băeţ1: şi de fele dă cu­ noştinţile generale 1n toate specialităţile, încît la desemn trebue să i se deie elevului posibilitatea de a prinde forma după natură (schiţe şi lucrări executate) de a face cunoştinţă cu toate genurile de desemn în creton, cretă, peniţă, aquarele, pastele, guaşe şi chiar în uleili, desemnul geometric, apot cunoştinţile elementare de perspectivă, architectură şi sculptură. A stabili corelaţia cît mai pute mică între de­ semn şi celelalte obiecte prin aplicarea cît mar deasă, a­ colo unde se poate, a desemnulut la celelalte cursuri. In scoalele profesionale, desernuul pe lîngă educaţia artistică, trebue să urmărească aplicaţlile practice ale spe­ cialităţiî care se predau în .şcoală. E foarte necesar a se adăoga Ia şcoalele profesionale, la caetele de comandă, schiţe de desemn, pentru fie-care comandă; apot exerciţii de desfăsurărj aplicate la croitorie şi lingerie în mărime naturală şi reduse, ca eleva să deprindă mănuirea creio­ nuluî sau a cretei Ia cl'oiaIă,\ după indicaţi unile date de matestra de croitorie, Iingerie' ... In şco alele normale de b�et1: şi ţete, joacă unul din ro­ lurile cele mai însemnate intre materiile de tuvăţărntnt, fiind că elevul pe de o parte trebue să deprindă a desemna Iar pe de alta a şi învăţa pe altul. Iar desernnul pentru invăţămîntul primar la predarea; cuvintelor normale şi a cunoştinţilor relative la ştiinţele pozitlve (matematică, şti- � I I [275] Invăţămiutul Deaemnulut 275 inţr naturale, fizică etc.) este cheia tnvătătorulul pentru 'succesul Iectiunet şi priceperea elevilor. De aceea se atra­ ge luarea aminte în mod special asupra desemnulut în şcoalele normale, fiindcă de la activitatea maestrului dela aceste şcolt depinde progresul tnvăţămtntuluf şi al desem­ nulut la zecI de generaţii de tnvăţătort, şi care la rîndul ;101', au şi el pe mînă alte zeci de generaţiî de copit. Işi poate tnchiput deci oricine dezastrul ce aduce un ele­ ment slab în învăţămîntul normal. Invăţătorul trebue să albă noţiunl generale despre întreaga cultură artistică: pictură, sculptură, desemn geometric şi arhitectură. Invă­ ţătorul este focarul de la care trebue să radieze lumina pentru copil şi sătean; el trebue să le înalţe sufletul prin educaţia estetică; el să 'îndemne şi să stărulască ca locuinţa să fie plăcută şi higienieă prin schiţele de planun de case care le-ar da şi impune prin concursul comune], după puterea fiecăruia. El dect trebue să aibă toate noţiunile generale pentru a cunoaşte şi indruma tinerele vlăstare ale nea­ mulul nostru. Maestrul trebue Să'ŞI tnchipue că situaţia lUI tn general, dar mai ales la şcoala normală, este un ade­ vărat apostolat În cel mal larg înţeles al cuvlntulul, pentru formarea unul alt apostolat-al tnvăţătoruluf. In seminari?;, învăţămîntul desernnulut pe lîngă cele "prevăzute in program, are -un rol insemuat de a'l face pe viitorul Preot să ştie a preţul un obiect de artă, a con­ .serva o carte, o haină veche, o icoană, sau zugrăvitura Bisericef, o piatră cu inscripţie, în fine a conserva cu sfin­ "ţenie toate obiectele şi odoarele, chrar pe acele care par -că n'au valoarea reală materială, dar devin importante din punct de vedere arheologic şi istoric. Programa de la Se­ minarii are lipsurl şi trebue re văzută. Raport de fine de an, poate că ar fi nimerit să se facă de către profesorul de desernn, prin direcţie, de apli­ -cările programel, lipsurile şi observatiunîle ce s'ar crede nimerit şi pe care Ministerul le-ar avea în vedere, fie pen­ tru înzestrarea şcolilor, fie la modificarea programelor. Albumuri şi lucrari pentru. expozitia permanentă a şcoalei. Din lucrările elevilor în conformitate cu programa 8ă se întocmească album uri anuale şi să se aleagă cele mal bune pentru expoziţia permanentă a şcoalel din sălile de clas, antrete etc. d) O circulară către şeoalele secundare de fete şi băeţ-t_ prin care să li se pună în vedere aplicarea programel analitice, chiar în -ore concentrate, astfelfti ca elevul să po­ .seadă cunoştinţele necesare. Aceste măsun ar stabili o emulaţie între profesori; [276] 276 A. D. Atanasiu ar aduce un mal mare progres, făcînd în acelaş timp i}t controlul activităţet şcolare. In predarea acestor cursurt personalitatea maestrului joacă un rol însemnat în ceîace priveşte metoda, căldura, cu care'şi inspiră elevii salI elevele În a se întrece în lu­ crări şi curăţenie; în alegerea subiectelor şi aplicarea de­ semnului la celelalte materii, În compoziţii şi principii ge­ nerale de desemn şi de artă, care se pot da cu prilejul dife­ ritelor esplicaţit a modelelor şi subiectelor ce se tratează. De la activitatea profesorului de specialitate şi de la aceea a directorulut, depinde complecta educaţiune ce tre­ bue dată tinerelor vlastare pentru a avea elementele su­ perioare în viaţa noastră socială. e) Recompense. Credem nimerit pentru încurajarea activităţir şcolare precum şi pentru activitatea extra şco­ lară a elementelor care lucrează pantru răspîndirea eul­ turei artistice să se dea oarecare recompense după chib­ zuinţa Ministeruluî 1). Sînt şcoale unde, maeştrit şi în special direcţi unile au dat o atenţiune deosebită- pentru. organizarea sistema­ tică a educaţiei artistice a elevilor, aşa: Liceul Lazăr de sub direcţiunea d-Iui Marin Demetrescu şi şcoala secun­ dară de fete gr. II-lea de sub direcţiunea d-nel Paulina Aslan din Bucureşti, pe care le-am vizitat în 1913 de a­ proape. Nu e locul suficient aier pentru a face o dare de seamă amănunţită asupra activităţet şi mijloacelor minu­ nate ce se întrebuinţează pentru progresul simţitor al eul­ tureî artistice, ci le aducem numai de exemplu şi ca în­ curajare, credem că ar trebui să fie recompensate în mod special; iar nOI semnalăm acestea cu vif mulţumiri pen­ tru activitatea ce desfăşoară aceştf protagonişti, în cîmpul înţelenit al aşa zisei păturI culte, pentru sădi rea artelor ce deschid nor şi largi orizonturt de tnalţare sufletească în viaţa noastră socială. " f) Imbnnatăţirlj, materiale. . 1) Sporirea salariilor tnaeşirdor, S'au produs atîtea mişcări şi memorii din partea maeştrilor de desemn pen­ tru inbunătăţirea soarter lor materiale, şi li s'au recu­ noscut dreptatea de toată lumea; dar împrejurările aţl fost vitrige. Faţă cu scumpif,a traluluf şi cu cerinţele S1- 1) AslfelIu ar fi recompensat după rezultatele care le-am putut ve­ dea: D-ra Constanta Lucasievici şi dl. \Sofronie Constantinescu din Bucu: reştt pentru activitate şcolară; d-nil C. Dumltrescu p. înfiinţareaşcoaleL de adulţi In Bucureşlj, Gh. Carp p. înfiinţarea unet şcoli de adulllia Con­ stanţa, Celeste Fabio şi Filip Bocec pentru predarea gratuită a cl1rsu: rilor la "Vulturul" şcoală de adulţt pentru desemn aplicat la Mesent in Iaşi, etc. [277] Invăţămîntul Desemnulul 277 tuaţier lor, caşi a celor-Ilaţt profesorf, eimposibil cu sa­ Jarul de 225 Iet să facă faţă cheltuelelor. Şi această lipsă materială se simte în intreaga lor activitate, Este deef absolut necesar sporirea salariilor tu­ turor maeştrilor la o sumă mal echitabilă, d. ex. III 320 l el pentru o vif'ată mal potrivită faţă de munca ce o depun. 2) Salarul inspeciorului de desemn, fiind absolut insu­ ficient, a fi egalat cu a celorlalţr inspectori, spre a se pu­ tea face mal dese inspecţiunl. S) Pentru controlul de aproape e nevoe a se preve­ dea şi o inspectorare pentru şcoalele de fete. g) A se aproba modificarea articolelor din lege şi regulament în sensul de a nu se face deosebire între no­ tele profesorilor în învăţămîntul secundar; a se prevedea ca şi maîeştrit să aibă dreptul a fi diriginţI sau directori. 11) Modificarea condiţiundor pentru recrutarea maieş­ .trilor. Candidaţilor pentru profesori)' de desemn, caligra fie, muzică, gimnastică, să li să ceară cursul secundar complect pe lîngă şcoala specială şi practică pedagogică spre a fi admişt la examenele de capacitate. Vor avea titlu de profesori cu datorit şi drepturî egale, cu salar egal ca cetlalţl membri din Invăţămtnt, cum de altfel se află în cele mal: multe din ţările Apusulul, Dacă nu ar fi ore suficiente la un gimnaziii saii altă şcoală din provin de, s'ar putea complecta catedra cu orele dela un alt o· biect pentru care maestrul ar fi trecut un examen de ca­ pacitate ca specialitate secundară, sau să i se complecteze, d. ex .. cu ore de muzică, desemn, caligrafie la şcolile pri­ Dune, sau la şcolile ele adulti. i) Lncurajări: A se prevedea în buget un fond elin care să se acorde subveuţiî anuale scoalelor de adulţt pentru desemn cu aplicaţii la meseriî şi industril, pentru material didactic, etc . .i) 1mbunătăţirif la şcolile de arte-frumoase. 1) A se prevedea cîte o catedră de compoziţie, de pictură biseri­ cească, de arte decorative pentru fete. 2) A se complecta şi revizui programele analitice şi regulamentele, întrucît au multe lipsurt, d. ex. la anatomie, perspectivă. 3) BU'Kse. A se prevedea în bugetul şcoalelor pentru educaţia şi cultura artistică burse anuale de cîte 3000 leî cu concurs pentru con­ tinuarea studiilor în străinătate şi anume: la Belle-Arte, Bucureştt, două pictură, una sculptură, Iaşi asemenea; la Conservator, două burse Bucureşti şi două Iaşî ; arhitec­ tură două burse Bueureştr, 4) Localurile pentru şcolile de arte frumoase etc. A se avea în vedere construirea a două localuri mari proprii pentru arte (pina cote că, gliptotecă, [278] 278 A. D. Atanasiu şcoală de Arte Frumoase, Conservatoril, etc. unul in Bu­ cureştî şi altul in Iaşt). k) Complectârt la Universitate. A se înfiinţa catedra de istoria artelor la universitate obligatorie pentru stu­ denţii tuturor facultăţilor, Iar la laboratoriile unde de­ semnul poate avea un rol insemnat, a se numi desemna­ tort pentru extinderea acestul studiii în folosul dezvoltări) ştiinţelor. CăCI nu se poate trata o chestiune serioasă de ştiinţă sari medicină fără a face demonstraţiile necesare pe figurile care însoţesc studiul respectiv. 3). SOCIETĂŢI PENTRU EDUCAŢIA ESTETICĂ. A se numi o comisiune centrală pentru educaţi unea artistică în şeolr, compusă din reprezentanţt din toate ra­ murile artistice (desernn, pictură, al'hitectură,sculptură, muzică, arheologie, literatură, profesori şi amator! de arte) care să se ocupe cu ornamentarea localurilor de şcolî şi cu educaţia estetică a elevilor şi elevelor in toată ţara, organizind societăţl de educaţie estetică intre elevî, pro­ fesort şi părinţî in Invăţărntntul de toate gradele. 4). "COMISIUNEA DE INFRUMUSEŢARE A ORAŞE LOR ŞI SATELOR". Ministerul de Instrucţiune in inţelegere cu cel de In­ terne va putea infiinţa această comisiune şi va numi prin re­ comandarea Caset Artelor şi a Comlsiuneî Monumentelor Istorice o comisiune de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor, compusă din inginerf, arhitectr, pictori, sculptort, esteticiant din intreaga ţară cari să întocmească schiţe pentru planurile de aliniere şi de orice Infrumusetăn, să revadă regulamen­ tele de construcţii, reparaţii radicale, să-şi deie avizul cu Com. Mon. Ist. asupra restaurării sau dărimăriî caselor cu caracter artistic sau istoric, toate avind ca ţintă pe lîngă utilitatea practică şi tnfrumuşeţarea oraşelor şi a satelor, fără a ţinea samă de tendinţele; şi dorinţele celor interesaţi în cauză în detrimentul intereselor generale. Comiaiunile vor avea comitete pe regiuni la oraşe şi sate numite de comisiuuea centrală. In aceste comitete pe lîngă delegatul sau delegaţit comisluner centrale vor face parte de drept arhitecţiî şi ingineril comunelor, judeţelor precum şi al ţ1 lnginen, pictorî, Sculptor1, esteticiant, etc. Membrii acestor comisiuut $,i comitete vor putea fi numiţi cu titlu onorific, afară de \ spese şi transport pe . timpul lucrărit cornisiunilor, care se vor plăti dintr'un fond special prevăzut la Ministerul de interne 1n coruptul ora­ şelor şi comunelor. [279] Invăţămîntul Desemnuluî 279 Proiectele întocmite astfeliu se vor executa proporţi­ onal cu sumele prevăzute în bugetul comunelor respective. Această comisiune cu comitetele şi subcomitetele ne­ cesare, în care vor putea fi nu miţr dela demuitariî cei mal marr pînă Ia preoţi, Invăţătorl şi fruntaşi al satelor, vor lucra pe întrecere, fiecare în re giunea sa, şi convingînd masa publicului, vor contribui foarte simţitor, şi cu modeste mijloace, la o repede înfrumuseţare a oraşelor şi satelor. Alinierele concepute pe baze ştiinţifice şi artistice, care vor avea în vedere pe lîngă priveliştile frumoase şi mo­ numentele istorice, clădirile artistice etc., vor da posibili­ tate S11 se pună În aplicaţie şi creaţiunl ce s'ar ivi în acest domeniu al alinierilor oraşelor. Alinierile nu vor mal fi expuse la discreţia consili­ ilor comunale şi a celor interesaţi în cauză, ci se vor su­ pune planulul general ştiind că stradele au încetat de a mai fi ambulante şi în serviciul lUI X sau Y. Cu cît se va proceda mai curînd şi mal energic la întocmirea acestor cornisiunf sau se vor lua alte mijloace pentru curmarea sistemului dăunător de astăzi de aliniere, cu atît vom avea mal curînd oraşele şi satele aliniete şi tnfrumuseţate, Iar cheltuelile vor fi reduse considerabil, com­ parativ cu acelea ce s'ar face dacă amînăm această mă­ sură. Fiecare an de întîrziere va costa zecr şi sute de mi­ lioane şi ne îndepărtăm mai mult de idealul de a avea, de a vedea un oraş frumos aliniat, fie după un plan obiş­ nuit sati după o concepţie originală proprie localităţiî. 5). "CASA ARTELOR" Lipsa uneî mişcări sistematic artistice se simte de sus pînă jos şi în toate direcţiunile : pinacotecile netngri­ jite, şcolile speciale de arte şi conservatoriile se mişcă foarte greti, elementele artistice ueincurajate suficient, lo­ calurile pentru şcoalele de Bele Arte, conservatoriî şi mu­ zee lipsesc, literaţit cu mare anevoe găsesc cîte un sprijin efemer, arhitectura, deşi a făcut mare progrese, umblă pe dibuite, educaţia artistică 1n şcoli e absolut nulă, afară de nelnsemnate escepţil ; despre estetica oraşelor şi în special a satelor nict nu mal e vorbă de un plan general de înfru­ museţare, monumentele istorice cu mare greutate îşi duc zilele; şi unul cîte unul din monumente aşteaptă, cu zecile de anî, mila ministerului ruinîndu-se; toate acestea din cauza lipsef unei conduceri speciale generale a Întregei mişcărt artistice, care să impue conducătorilor atenţi unea cuvenită în bugetul statuluî, pentru marele interes al ţăril, Arta consfinţeşte gradui de cultură a unul popor. Şi acum mal mult de cît 01'1 cînd avem nevoe de această [280] 230 A. D. Atanasiu dezvoltare a artelor propriu zise şi a artelor aplicate la industrit prin bogăţiea materiilor prime de care ţara dis­ pune şi le poate valorifica. Şi pentru a da avîntul necesar acestei mişcări este absolută nevoe de înfiinţarea "Casez Artelor" în sensul ],Casez Şcoalelor" sau a "Bisericelor". Dacă În progresul nostru cultural am avut şi vom avea nevoe de "Casa Şcoalelor", de )lCasa Bisericei", a­ por în progresul artistic-economic-cultural avem neaparata nevoie de o "Casă a Artelor". Am avut un început de "Casă a Artelor" 1n 1906 datorită d-lul Ministru M. Vlădescu, şi astăzT am fi ajuns departe, însă politica, scobortndu-şl cercul de activitate, a desfiinţat nenorocitul început. Iar dacă ar fi fost cazul de obiectat asupra incomplectet orgauizărt, sau asupra con­ ducerei, înţeleg să i se modifice direcţiunea, să i se schimbe conducătorul, dar nu să dărîme edificiul, crerat cu atîta muncă, că nu s'a mal ridicat nicr pînă astăzt. Iar puţinele rmbunătăţirf ce am avut în ultimele decenii pentru învă­ ţămîntul artistic se datorese numar începutul ui "CaseI Artelor" . "Casa Artelor" trebue să fie sprijinită de conducă­ torî, căc! în privinţa artelor fiind încă la început, avem totul de făcut la noI, pentru a ţinti cătră o Belgie a Ori­ entulut. Prin "Casa Artelor" va funcţiona întregul aparat pen­ tru cultura şi educaţia artistică în învăţămîntul public şi privat; prin" Casa Artelor" în înţelegere cu Ministerul de interne va putea funcţiona Comisiunea de înfrumuseţare .şi aliniere a oraşelor şi satelor; prin "Casa Artelor" Co­ misiunea Monumentelor Istorice, avînd mijloace la Indă­ mînă, îşI va lua avîntul de a salva şi scoate la lumină modestele comori ale trecutului vieţiI noastre, punîn­ du-le mat curind la tndămtna cercetărilor pentru pro­ gresul cu paşi repezi a culturet noastre; numar prin "Casa Artelor" educaţia artistică sel. va dezvolta pentru înălţarea neamuluI; prin "Casa· Artelor" se vor putea construi loca­ calurile pentru instituţiile artistice se va reorganiza şi complecta întregul învăţămînt cu şcolile de Arte Frumoasa, Conservatoriile, şcoala, de Arhitectură, şcolile de desemn, Pinacotecile şi Muzeele artistice, \ Iar artiştiI şi Iiteraţii vor găsi mijlocul mal propriu pentru răspiudirea operelor lor şi ajutorarea artiştilor În diferit� Imprejurărr. Chlar tnsuşr Ministerul de Instrucţie sau secretarul general, cu cultura şi educaţia complectă, cu toată dra­ gostea şi bunavoinţă care ar avea-o pentru arte şi educa- [281] 281 Invăţămîntul Desemnulut . ţia estetică 1), fiind peste măsură de tmpovorat cu lucrări de alt ordin, este pus În imposibilitate de a se ocupa de fiecare din aceste chestiunf în parte 2). * ::: * Şi acum o digresie de ordin material: La nOI se cîntăreşte, se drămălueşte=-după concepţia fie-cărut Ministru de Finanţe sau de Instrucţiune 3)-banul care trebuie să'I dea pentru instituţiunile de artă sau pen­ tru artişu 4), în comparaţie cu trebuinţa încă a unet şcolt de agricultură sau a uneî şeoll primare. Şi la prima "Vedere s'ar părea că ar trebui să primeze noi,a şcoală de agricultură sau noua şcoală primară ... "De arte ne arde nouă?! ; cam acesta e refrenul totdeauna, în timpurile cele mal normale. Fiind că totdeauna aşa se pune chestiunea. Nu se com­ pară niciodată o cerinţă de ordin artistic de cît cu pro­ ducţia unei palme de pămînt, sau cu trecerea unul indi­ vid de la analfabetism la ştiutor de carte! Şi cu toate 1) Cum d. ex, sint destul de cunoscute sentimentele şi intenţiu­ nile d-lut I. G. Duca, actualul Ministru de instrucţie în cetace prive­ veste dezvoltarea artistică, oglindita în articolul ce apare tot în acest volum .i ubilar sub titlul de "Un vis". Ar fi interesant să ne ocupăm de încurajările artiştilor fii ale instituţiilor de cultură artislică sub diferiţii noştri miniştri de la 1860 pină astăzt comparativ şi cu alte state. 2). Cele mal multe din aceste constatări şi propuneri le-am sem­ nalat într-un memorii prezentat Ministerului de Instrucţie şi Culte, pe cînd eram inspector de desemn. Raportul are apostilul sumar al d-lut G. Lascar f. secretar general, în Oct. 1913, pe care'I citez din memorie: "Se aprobă. Să se trimită circulărt la liceu şi la şcolile secundare ... " dar pînă astăzr Decem. 1914 u'au ajuns la distinaţie nict macar circu­ Iările. Motive sînt multe: Chestiuni de ordin de politică superioară care nu lasă pe conducătorii Ministerulut să mal gîndească la aseme­ nea lucrurt ; retragerea partidului democrat-conservator la 4 Ianuarie 1914 şi venirea la guvern a partidului naţional liberal şi altele ... ; dar motivul cel mal puternic este lipsa unet direcţit speciale, a unul con­ trol în Minister. lipsa unet Case a Artelor care să se ocupe cu toate chestiunile privitoare la învăţămîntul artistic şi la educaţia estetică. 3) Şi a şefuluf comptabilităţii care are mccanizrnul fondu­ rilor ; şi dacă lucrul salt încurajarea artistică e In asentimentul lut, a­ tunet la dorinţa Ministrului se găseşte mijlocul de a scoate suma; dacă însă nu, e foarte greu, mal ales cînd nu sunt fondurI speciale, E vorba de sumele mal miel, că de cele mari nu mal amintim; ele nu sînt a­ proape niciodată, sau foarte rar prevăzute. Decr şeful comptabilităţet trebue să găsească mijlocul de a acorda un ajutor sau o Încurajare din alte fondurl. 4) Am înţeles: Artele frumoase, Conservatorir, Şcoala de arhi­ tectură, Pinacoteci, Muzee, Monumente istorice, Societăţi artistice, Re­ viste artistice, artiştl, Iiteraţt, profesori de desemn, muzică etc. [282] 282 A, D. Atanasiu acestea cîtă mare deosebire! Să nu vorbim de valoarea concepţiiior operelor de artă în pictură, sculptură, muzică, arhitectură, literatură etc. şi de efectele lor colosale asu­ pra masei publiculut ; dar să luăm numar o şcoală în le­ gătură cu artele frumoase, pe care o poate oricine apre­ cia. D. ex. o şcoală de arte industriale-arta aplicată la industriî= şi să comparăm valoarea unei asemenea şcoli, spre pildă cu a unei şcolr de agricultură. In aceasta din urmă absolventul poate, prin cunoşnntele sale căpătate prin cultura intensivă, să tndofască sati să mtrerască cel mult valoarea unet culturI oarecare-porumb, grtti, sfeclă, pe suprafaţa unul metru pătrat de pămînt; pe rînd ab­ solventul uneî şcoale de arte şi industril poate să ridice, prin concepţie şi execuţie, valoarea d. ex. a unul metru cub de lemn (stejar, brad, teltî etc) fabricat în obiecte sculptate, decorate etc., nu la îndoită Salt intreită valoare ci la inzecită şi înSîttită valoare. Şi asttelfu s'ar ridica în mod considerabil producţia industnală a ţăril, dacă am da o deosebită desvoltare artelor şi artelor aplicate Ia in­ dus tril, cu atît mal mult că împrej urul nostru am găsi şi debuşeurl pentru plasarea supraproducţiet noastre indus­ triale. TotuşI pentru un moment al' fi prea deajuns să scă­ păm de sub jugul marelui tribut al importărn industriel străine, Dar chîar să punem tema aşa falsă, după concepţia cea mal simplă şi se poate discuta, Sîntem pentru aceste şcolr de agricultură, etc., din toată inima, sau pentru 01'1 care alte cheltuelî, dar într'o anumită proporţie. Şi acum să facem o constatare: în întregul mecanism al uni­ versuluî, în mecanismul social, in existenţa mediulul na­ tura! înconjurător pe care'[ putem cuprinde cu oehir, in construcţia operet orneneştr a umil maşini, a uneI clădirl, tn tnsăşr făptura noastră, unele elemente, unele părţi se dezvoltă în mod compararativ cu celelalte, astfe­ llli ca să putem avea Ull organism totdeauna în echi­ libru.s--tu comparaţie cu elementele de acelaş fe1.- Şi acum putem răspunde: avem\nevole şi de crerer In acelaş timp pe lîngă oase şi carne; cel puţin de 1600---1700 gr. la 70-80 Kgr. oase şi carne! Şi acest creier concepe pentru masa întreagă de carne, transformă materia primă valoritictnd-o 1nsutit 1), materia \t>rută o tnsufleţeşte, masa în care trăieşte o mişcă, o inalţ\)i pînă în sferele cele mal \ 1) Opera de artă industrială: opera artistică ; influenţa o­ perer artistului în pictură, sculptură, arhitecturer, muzicer, poeziei, liU,­ raturei, a oratoriei .. asupra masei, asupra modiulur, [283] Invăţămîntul Desemnulul 283 superioare, pînă Ia sublim în toate direcţiunile în care s'ar putea concepe! Oare putem spune că avem destulă artă, destul creîer în proporţie cu celelalte ramurt de activitate ale statuluî nostru şi comparativ cu cele străine care ne stăpînesc în domeniul economic şi cultural? Oare cele două şcoll de arte frumoase rudimentare, cele două conservatorir schiloade şi cu bagajele în spate, muzeele de pictură, arheologie, sculptură ... fără acoperă­ mint, comisiunea monumentelor istorice lipită părntntulut de saracă, elementele alese ale acestor şcolt dăruuesc În mizerie, în aşteptarea zile)' de mîne, de a se putea mani­ festa pe tărîmul artelor, ... toate acestea le putem numi focarul de creaţiune faţă de puterea, de talentul romînu­ lUI, de progresul nostru în alte direcţiuni şi de bogăţia solulur romînesc? Oare ţara noastră tndrumată şi pe ca­ lea artelor n'ar putea deveni un focar de adevărată civi­ Iaziţie şi cultură artistică şi industrială aci în Orient? Şi acum ne întrebăm: mănoasele ogoare ale Unga­ rief sari ale Rusiet, precum şi toate şcolile primare ale Bulgariei cu cunoscătorii ei de carte au ştiut să se înalţe la acea concepţie de viaţă culturală, politică şi socială, în momentele grele ale conducerei statuluî lor ca vechia şi saraca Grecie, ca Italia?; rar Franţa şi Belgia. fără a vorbi de trecutul lor ca protagoniste ale -civilizaţieî, dau dovada sub ochil noştri, care va rămînea vie pentru toate generaţiunile care vor veni după nOI, de superioritatea sufletească cu care apără domeniile şi podoabele artistice desprinse din sunetul lor! DecI fiecare sumă hărăzită pentru artă şi educaţia artistică, de către Stat saii din iniţiativa particulară" cum d. ex. unul din cel mal aleşl fii al ţăriî, d-I Anastasie Si­ mu, care a cretat "Muzeul Simu"-va fi bine venită şi nu­ mele JuI va trăi veşnic în viitorii secolt de civilizaţie a poporului nostru, şi aceste sumt închinate pentru arte vor procenta însutit, atît prin contribuţia ce ar aduce la creiarea unet opere d.e artă preţuită prin valoarea el În­ trinsecă, cum şi prin educaţia estetică care este nepreţu­ ită pentru înalţarea şi însufieţirea morală a noastră sau a insuluf, care poate pune În mişcare întreaga masă pentru binele obştesc. Convins că mt'am îndeplinit o datorie isvorttă din a­ devărul că forţa morală-sufletească pentru un popor este tot aşa de necesară În conducerea Iul ea şi cea fizică pen­ tru existenţa luî. Convins că această mişcare artistică are [284] 284 A. D. Atanasiu ţi o lature absolut proprie pentru dezvoltarea economică a Ţării, conducătorir pătruns) de importanţa mişcări! ar­ tistice, vor proceda cît mar netntîrziat Ia tnflinţarea "CaseI Artelor" pentru răspîndirea culturei artistice, înmulţirea şcoalelor de arte şi iudustrif', a şcoalelor de adulţi cu de­ semnul aplicat la meserit pentru dezvoltarea industrieI naţionale, etc. fie că se va ţinea samă de mijloace pro­ puse mai sus, fie că s'ar găsi altele mal bune, numai să se pornească această mişcare, cel puţin după limpezirea situaţiei externe atît de încarcate, din care se străvede, macar in parte, realizarea idealulul naţional a nearnuluf nostru. Pe lîngă împlinirea acestur măreţ ideal naţional mal avem un alt ideal, o altă misiune: "a fi veşnic Ina­ 'intaşiî culturer, a artelor şi a tudustriilor vaicî în Orientul Europei" ideal propriii de a fi atins de cătră poporul no­ stru înzestrat de natură cu calităţile lut alese. A. D. Atanasiu \ , \ [285] Tara noasfră acum o sută de ani După descrierea contelui Karakzai 1). Cetind frumoasa şi obiectiva descriere a ţărilor lo­ cuite de Romtnr, făcută de contele Karaczai, care a vizi­ tat Moldova, Muntenia, Bucovina şi Basarabia între 1815 şi 1817, avem impresia că ne despart de acele vremuri veacuri lntregf, şi ne cuprinde mirarea cum s'au putut face schimbărI atit de radicale în societatea noastră în 100 de anL "Limba la curte şi între boeri-scrie el-este exclu­ siv grecească şi s'ar- înşela cineva foarte tare, dacă s'ar lăsa dus de credinţa că, Ia curtea Dornnuluf Moldovet şi Munteniei ar fi destul de înarmat, dacă ar şti limba ţăriI. Aceasta este printre boen aproape despreţuită, şi foarte mulţi grecî, precum şi Domnul de atuncI, Calimnh, ca şi cel al Munteniel, Prinţul Caragea, nu o vorbeau de loc" (pg. 35). Cea mal mare parte din boerirne fo ormează Grecil, carl au ştiut să monopolizeze slujbele prin intrigt, lingu­ şi rl şi bani. "AceştI' grecI-scrie el-se pot considera ca adevă­ raţil stăptniî ai Moldovei". Altă plagă pentru cele două ţări romlne era datoria acestora de a trimite la Coustantinopole, pe lângă tribut, care era pentru Moldova plnă la 1812, l.800.000 piaştrii, (venitul ţăriI era de 2.475.000 piaştrir), şi un număr de 01 la Constantinopol în schimbul a dOI piaştrit de oae (Mun- ; tenia trebuia. să, trimeată 130.000 OI şi Moldova 70.000). Dar cea mai mare plagă eruii armatele turceşti în tim­ pul luptelor cu Ruşir, cînd loeuitorlî se vedeau siliţi să se refugieze tn munţl, 1) Beitrăge znr Europălschen Lănde rk unde. Die Moldau, Wallache y, Bessarabien und Bukowina. Neueste Darstellung dieser Lander, nebst Kupf'ern, verschiedene Trachten dar­ selben vorstellend von F. G:rafen v. Karaczai, Wien. 1818. Gedruckt, bei Anton Strauss. O carle foarte rară şi necunoscută la nor. 4 [286] 286 1. Ursu Vorbind de Moldova, autorul găseşte pe Moldovenr frumoşi şi voiniel. In special Moldovencele sunt mult lău­ date pentru frumuseţa, castitatea şi temperamentul lor. Ele sunt cu mult mal harnice ca bărbaţii, C�tcl torc cu strguintă şi fac singure haine pentru bărbaţi. ° pacoste mare e iubirea de băutură şi se arată puţină hărnicie şi destolnlcie pentru cultura părnlntulut. In schimb se mani­ festă o mare dragoste pentru creşterea vitelor şi în acea­ :stă privinţă au aj uns să dea un a din cele mal celebre rase de cal şi de bol. "Se socoteşte exportul anual de vite cornute cam 60-70.000 şi cel de cal 20-30.000" (p. 9). Bătător la ochi a fost pentru străinul călător lipsa uner burgheziI: "o burghezie nu există în Moldova, toţi sunt 01'1 boierî, 01'1 ţărant". In sate sunt mulţi ţiganr rob], cari lucrează pămăntul. Evrer sunt destul şi se îmbracă turceste şi fac negoţ. Deasemenea Armenil, carl se îm­ bracă turceşte, vorbesc o limbă proprie, ati moravurî de­ osebite şi nu sunt iubiţI de indigen! din cauza egoismulul lor. Mal sunt lipovenî, cart sunt foarte harnicl şi moralt. In oraşe mat există şi mulţi Nemţi şi Polonej1. Frumoasă impresie l-au făcut sumanele Moldoveni­ lor, dar mal ales catrinţele frurnoaselor Moldovence. In clasele de sus femelle se îmbracă după moda franceză. In schimb portul boierilor marl e cu totul oriental, eu tur­ ban şi cu şal. Dreptul de a purta barbă era un privileglti al hore­ rimel mari, cu excepţia preoţilor şi evreilor. "Numa a­ cela cari purtati barbă aveati dreptul să'şl facă apariţia in sala tronului şi să lea loc pe scaune. Acela care n'a­ vea barbă trebuia să se oprească la uşă şi nu putea face nicl un pas in interiorul săli). Bărba dă dreptul Moldove­ nilor şi Grecilor să intre la curtea Principelur". Şcoli la sate nu există şi preoţiI nu caută să sădea­ scă principil morale sătenilor, din care cauză furturile sunt destul de obicInuite. In ce priveşte starea materială a Io­ cuitorilor din satele Moldovei, autorul o găseşte excepţi­ onal de bună. "Nicăel1 nu stă ţăranul, În privinţa econo­ mică, mal bine ca în Moldova. 12 zile de lucru şi dijma sunt singurele tndatorirr cît re proprietar" (p. 22). ,,0 însuşire ("virtute" sCI\e autorul). care distinge în mare grad pe Moldovean, e cspitalitatea, Un străin trn­ bracat cum se cuvine, 01'1 cine al' fi şi de ori ce . naţie, poate să călătorească prin toată 'Moldova, chiar dacă nu ştie să vorbească limba tăril. Şi dacă îl apucă amiaza 01'1 sara, poate să între în orI ce casă boIerească şi va fi si­ gur de primire prietenească şi că va găsi adăpost şi hrană [287] Ţara noastră acum o sută de anl 287 gratuită pentru Tel, servitori şi cal, fără să fie întrebat de nume". Masa bolerilor e totdeauna bogată şi mîncările gus­ toase, căcr ati de cele mai multe ori bucătar! străint, Interiorul camerelor e după gustul turcesc, şi pe clnd femeile sunt destul de vorbăreţe, bărbaţij sunt foarte grav] şi tăcutl, "A rîde tare, s'ar considera o ofensă către buna cuviinţă". In general boTerul imită întru toate pe su­ zeranil să,( turcl. Ca şi turciI, fumează toată ziua, bea ca fea şi şerbet şi joacă table. Locuitoril cîştigă din comerţul de vite, din producţia vinulur, a miere! şi SăTiT. Venitul statului de la sare e de 190.000 piastrit (Moldova) iar producţia cam 4 milioane de vedre. Minele dela Ocna alirnentati cu sare sudul Poloniei şi Rusia. Populaţia Moldovei e socotită la 600.000 sufle le, din care trebuie socotite 233.000 suflete pentru Besarabia tre­ cută la Rusia în 1812: ,,0 îngrozitoare despopulare-scrie autorul=-peutru o ţară care ar putea hrăni cu uşurinţă un milion şi jumătate de oament". Oraşele Mcldovel-vcu ex­ cepţia Iaşului se deosebesc foarte puţin de sate. Casele sunt În mare majoritate construite din lemn. Satele ati un aspect foarte trist, cele mal multe 10- -cuinţe, fiind sub pămînt (bordeie). Numar în părţile mun­ toase se găsesc case m91 comode. Iaşultl găseşte călătorul în o stare care lasă mult -de dorit în privinţa sanitară. In special bălţile Bahlutulut a cărui canalizare o recomandă de urgenţă, şi gropile din tîrg contribute în primul rind la insalubritatea capltaleî, care are de altcum o poziţie foarte frumoasă. Numărul ca­ selor din Iaşt ar fi de 6000, dintre cart 300 ar fi de piatră, iar al locuitorilor de 20,000. Fireşte se dă o deosebită atenţie monumentelor din Iaşl, pe care autorul 1 e descrie în amănunţime. In special ,e plăcut impresionat de biserica 'I'rel-Ierarchl, în care se păstrează moaştele Sf. Paraschiva, pe cart regele Sobieski voise să le ducă cu forţa în Polonia la 1686. "Luxul este foarte mare şi cişy;igă mereu teren II. In­ rădăcinarea lui se datoreşte în bună parte Ruşilor, 'cart au îndemnat pe boer'i să-şf construiască case în stil Eu­ ropean şi să se deprindă cu moravurile apusene. Ctţi-va tinerl alt şi început a se imbraca Europeneşte în timpul şederii oştilor ruse în ţară, dar la reîntoarcerea autorită­ ţilor turceşti n'au mal avut curajul să Iasă pe stradă în hainele moderne. Sexul frumos se îmbracă după moda a­ puseană. Sindrofiile doamnelor din societatea înaltă Ieşană, [288] 288 1. Ursu n'ar fi desplăeut desigur domnilor noştri eleganţl" scrie străinul călător. Galaţi: aveai"! 5000 de locuitor)', Blrladul 12.000, intre cari mulţl Evrei, Celelalte tîrgurI aveati populaţie puţin numeroasă. Autorul descrie amănunţit felul cum se făcea circulaţia şi poşta. Muntenia e descrisă foarte pe scurt, autorul consa­ crînd cea mal' mare parte a cărţi) frumoasei Moldove, pe care o cunoştea, se vede, mal bine. Bucureştiul avea pe vremea aceea 60.000 de locuitorî. Bucovina avea după statistica din 1811, 226.486 locuitori, dintre carl 3414 E­ vrei. Incă din vremea acela populaţia indigenă tncepea să fie inundată de străini)' din Galiţia, cu care era unită, din punct de vedere administrativ. Bogăţiile Bucovinet sunt pe larg arătate, ca şi ale Basarabier, scopul autoru­ lUI fiind a da streinilor date cât se poate de multe şi e­ xacte asupra populatieî, moravurilor şi mai ales a bogă­ ţiilor soluluî şi subsolulur. Cartea strelnulut, care după nume pare a fi ungur, contribue tu chip excepţional la cunoaşterea ţărilor noas­ tre cu 100 de ani mar inainte şi ne arată In mod foarte evident transtormările radicale pe toate terenurile din ţara noastră în un singur secol. Desigur că invăţatul strein, atit de conştiincios şi o­ biectiv în descrierea lui, n'a bănuit că după un secol în locul celor două ţărt, pe care le descrie, să se ridice un regat cu' aproape 8 milioane de Iocuitort şi capabil să pună pe picior de războl 600.000 de oamenl. De asemenea nu va fi bănuit că s'ar putea rornaniza în o sută de ant bo­ erimea şi burghezia străină şică limba noastră despretu­ ită pe atuncea va ajunge un instrument atît de preţios, Iar­ literatura noastră atît de avansată. Poate că soarta ne rezervă la sfîrşitul anulul acestuia contraste şi mal mari faţă de situa tia dela 1815,\ poate că ne va rezerva ferici­ rea S}Î, vedem ţara noastră. mărită şi întărită cu cetatea puternică a Ardealului, cu'. grinarul Banatuluî şi Crişianet şi cu grădina Bucoviner, I. Ursu \ \ [289] An. XXV (jubilar). No. 9 ŞI 10 -1914 Opera lui Dumitru C. Moruzz! Cît a trăit sarmanul bătrîn, in căsuţa luf de la mar­ ginea Iaşulul, puţint îl vedeau şi mal puţini îl preţuiau .. Cu toate alesele talente, care se strecoară singuratice în viaţă, şi scriitorul despre care voim a scrie citeva rindurl, va fi preţuit după moarte. Toţi acel care vot' voi să cu­ noască starea literaturiî noastre actuale, răsfoind atitea şi atitea volume scrise de oameni ce-ati ştiut să facă zgo­ mot în jurul numelui lor, vor rămînea miraţr şi cuprinşi de admiraţie, cînd vor da peste cele tret mart volume în proză ale lUI Dumitru Constantin Moruzz! 1). Căcl n'a fost om de rînd şi scriitor care Să-ŞI pună idealul în vrnarea banulul său ln speranţa uneî situaţil. A fost un om de jertfă înainte de toate şi un talent ori­ ginal,-un talent lucrînd in umbră şi 'n singurătate, 11e­ ştiut de niment. şi care s'a manifestat tîrziu, la bătrîneţă-­ lucru cam neobişnuit. Aşa dar el n'are o operă de înce­ pător, deşi tot scrisul săti, fiecare pagină şi fiece rînd, sint străbătute de focul tinereţii, a speranţei şi a entuziasmu­ lul. N'a fost un scriitor care a evoluat-e-aceasta e cea dintăi a lut caracteristică; opera Iuf ni se arată gata for­ mată, ca un cristal pe care l'am găsit undeva fără să-I fi văzut zi cu zi cum s'a alcătuit. Scriitorul despre care vor­ bim n'a făcut parte din nici o şcoală literară, n'a fost că­ lăuzit de nicr uri critic cu pretenţii să deie direcţii şi s�i arăte cărărl nouă, ci a mers el singur pe drumul larg, pe unde mergea un adevărat literat care Şl pune talentul şi munca în serviciul neamului SăLi. Moruzzi a străbătut acest drum cu o convingere pe care n'ar fi putut o clă- 1) P1·ibegt în ţară răpiiă; Insirăinaţit ; Moartea lut Cain. 19 [290] 290 A. A .. Naum tina mnnca pe lume. O lnrlurire stri',in1i în opera sa cu greii am găsi; Moruzz: era prea sincer, prea dezinteresat, prea pătruns de acea lepădare de sine, pentru ca să scrie după cerinţele model sali după cine ştie ce model străin El a scris ce gîndea, potrivit ideilor sale, după o viaţă bogată în fapte. la care a luat parte, şi după o mare ex­ perienţă a vieţi), cînd ideile sunt mal mature şi pana mal sigură. Viţă de domn, Moruzzi avusese norocul să tră­ iască intr'o societate aleasă ale cărel neajunsurî dar şi marî însuşirl a ştiut să le prindă, Într'o societate foarte in­ teresantă care a făptuit lucruri rnarf în viaţa noastră cul­ turală. Pe această societate, Moruzzi o descrie în romanele sale, ne-o evoacă aevea-din povestirile bătrînilor şi din amintirile luf de copil chiar, şi apot de tlllăr,-şi cu seu­ sibilitatea lUI de scriitor ne întroduce în intimitatea el. Basarabian prin naştere, moldvean prin urmare, Moruzzi ca nicI un scriitor altul, ne va da icoana societăţii pa­ triarhale a boerilor moldovent. 'I'ot ce-au simţit, tot ce-alt cugetat oamenii trecuteI generaţir ni arătă Moruazl ; a­ sistăm la o grozavă luptă de înstrăinare ce se încinge în sufletul atîtor familii marr romlneştr ; întrezărim Principa­ tele aproape de prăpastie şi de primejdie de-a fi înghi­ ţite pe vecî de neamuri străine, dar vedem şi biruinţe,­ răul se întoarce în bine-şi isbinda asigurată. In Pribeqi în ţară 1"îpităşi 'n Instrăinaţi'î, trăeşte tot sufletul genera­ ţiilor' trecute, obiceele, mentalitatea şi patriotismul beeri­ met moldovene, la care se adaugă natura şi peizagiile pă­ mîntului strămoşesc. Această viaţă descrisă cu atîta far­ mec poetic e aceea pe care o găsim şi 'n romanul lut Wilhelm von Kotzebue, Lascar-: Yiorescu. Cit de interesant e acest roman al filororntnulul Kotzebue, o ştiU tOţI aceia care l-aii citit, dar cît este de superior Moruzzi. Superior prin o mal amănunţită cunoaştere a lumii pe care o des­ crie, superior prin bogăţia: şi mij loacele scrlitorulut, Rupe­ rior, în fine, printr'un nespus farmec literar şi narativ. Celalalt, deşi străin, a putut totuşî să ne intereseze, ce­ tindu-l într'o măiastră traducere 1); acesta-Moruzzi-e mal adevărat, mai simţit, mal complex,-e povestitorulmoldo­ van, care scrie'n roruăneşte.i deapre oameni şi lucruri din ţara lui de baştină. Aşa fiil\d, el devine mai interesant pentru istoricul care va cerceta starea soc'etăţif romtneştt de la începutul şi mij locul �eacului trecut, şi opera luI Moruzzi este una din acele opere, din care se poate în­ chega o imagină vie a unei lumi dispărute. l) De Ana Maiorescu, în Convo�'bh'r Literare şi apot în volum, la 1892. [291] Opera lui Dumitru C. Moruzzi 291 Moruzzidevine şi mar preţios, cercetlndu-î limba mlădioasă, vie, colorată şi atît de simplă, în care scrie. 'Nicăerr ceva căutat sati calculat pentru a face efect,­ şi 'n această pl'iYinţă limba povestitoruluî basarabean se aseamănă cu aceta a lui Cl'eangă.,-ci toate spuse iu chip sincer, aici judecănd lucrurile, aicl schiţînd caracterele, aic) presurâud accente patetice ce merg drept la inimă, aier descriind un fermecător peizagiii după natură, în co­ .101'1 vir şi 'n linii delicate. Lumea descrisă de autor nu este rea, oamenii se 'n­ torc de la rătăciriile şi greşelele lor, şi impresia cu care :ne despărţim de opera lUI Moruzzi este din cele mal fe­ ricite. Nu rămînem striviţi de un realism sati de un pe­ .simiam amar, nu disperăm de lume şi de oamenî, ci că­ pătăm, din potrivă, încredere în noi înşine, în poporul 'nostru, în urmaşit generaţiei pe care-o descrie, in virtu­ .ţile şi 'n idealurile naţiuuiî noastre. Opera lui Moruzzi e o operă de înaltă moralitate, de un arzător patriotizm, pe lîngă că este aceia a unui om -de inimă şi de talent, căruta, poate, îl lipseşte, pe alocu­ rea, forma desevlrşită artistică-simţul artet superioare. A­ -eeastă lipsit e despăgubltă Însă de sinceritate cu care scrie Moruzzi,-dar foarte preţuit şi care lipseşte din multe scrien romineştl contemporane ce trec printre cele din­ tăI. Nu ne putem îngădui, in marginele acestui articol, să stăruim mai mult şi să reproducem=-cum am fi voit-pa­ gini din scrierile acestui nobil bătrîn. NOI le recoman­ dăm, cu toată dragostea, publicului romlnesc şi tinerimeî mal cu samă, ca să tragă dintrlnsele cele mat frumoase -exemple. A. A. Naum [292] ARTELE ŞI IF\ŞUL "CASH RRTELORu J\1Ll1te mi?cări mari naţionale ati fost pornite din Iasî şi au dat roade frumoase, pentru că Iuşul fi, fost lea­ gtnul culturiî. Oraş in trecutul ci1rula ştiinţele ali găsit un m�dill mal prielnic de cît în Bucureşti, pe cînd Iaşul era ŞI el capitală. Sunt cunoscute raporturile ce avea capitala Mol­ dovet cu Europa civilizată în secoliI trecutr. Artele au fost cultivate mal mult în Inşr, de cît In orlcare altă parte a ţări)', dovadă SUlJt monumentele de artrL pe care le are Iaşul din secolul al XV-lea pînă în al XIX-lea. Splendoarea Iaşului din timpul domuiel lul Vasile Lupu, care avea reşedinţa aci, ca: 'I'rererahil, Sala Go­ tică a tronulut, lucrun de mînă în dantele lucrate de fii­ cele luf Vasile Lupu, argintăru lucrate ajur, pe .lîngă u­ nele aduse din Constantinopol, Jar multe lucrate aci pe­ loc. Şcoala V asiliană şi Sinodul ecumenic ţinut în laş], pe acel timp, cu patriarhr şi episcopi din ţările cele mal de­ părtate, dovedesc o mare importanţă culturală a Iaşului din timpul lUI Vasile Lupu. .." Ca monumente istorice vestite sunt: Sfîntul Sant din secolul XV, Sfintul Neculal a lut Ştefan cel Mare, Go­ Ila, Bărbor, Btrnoschl, anterioare domniei lu" Vasile Lupu, Galata, Cetăţuia şi altele din sec. XVII-lea. Clădiri particulare şi �alatf) vechr măreţe tmpodo­ beau oraşul, din care, niel urme n'au mal rămas, datorită vandalism ulul tot a unor eşenr, earl le-ati dărărnnt fără şăşi dea seamă de barbaria ce comiteaă. Numai dupit st.unpele vechi ale oraşuluî ne putem da samă de ce po- doabe a pîerdut Iaşul. \ . Una din acestea, care a fost martoră a multor scene şi fapte, unele vese!e, altele !ivste, petrecl1!e în decursul secolelor, a fost Bala turceasca, pe care mulţi am apucat-o; avea flerul său oriental, demn de păstrat, dar care fu dă­ rărnată în urma votului unui consiliu comunal. Zidurile [293] Artele şi Iaşul 293 1.1e piatră ale acestel MI seăpăraii su IJ loviturile de ni­ micire ale cazrnalelor, rezistind ca o solidlt cetate ce des­ fide noile perfecţiouărl ale bicisnicilor păreţf nisipos) din actualele clădiri moderne, desfide asemenea şi pe barba­ riI distrugătorr, cart au pus să se ridice în locu'I o clă­ -dire şubredă, deghizată tu orientală ca de bilctti. Ptuă şi turcii din Constantinopol ce ati vizitat Iaşul în Innie 1914 au criticat şi regretat dărămarea băel turceştî, pentru im- portanţa ei istorică. , Ast-fel a fost schimbată vesela faţadă cu stil italian corect, a caselor Roznovanu din faţa Mitropoliei, în un stil încărcat fără rost, cu un acoperiş greorti ce pare că o doboară. Tot aşa soarta îl s'a destinat şi vechil uni­ versităţi, unde e acuma Facultatea de Medicină, menită ,să dispară. Ambele acestea, de şi nu erau mai veehî de 100 ani, totuş reprezentau o epocă şi o influenţă sănă­ toasă în arhitectură, cum a mal rămas fatada cea veche de la Institutul Notre Dame din faţa teatrulut. In locul acestora astăzi se ridică nişte clădirf cu un stil ce brutalizează bunul simt, pare că sunt nişte negus­ toraşl sau mahalagiţe trnpopoţonate, eşite la plată, ca să dea tonul model. Aşa este spre exemplu noua clădire din fata Comăndamentulut militar, pe strada Carol. Altele, întruuind toate cunoştinţele şi dificultăţile savante în arta arhitectonieă, dar greşesc prin acelâ că are aerul a fi o probă de concurs, în care s'a dat ca temă nu o sin­ gură chestiune de rezolvat, ci toată ştiinţa arhitectorală de odată, cum e Palatul de justiţie, cu 3 etilun în faţadă, Gotic, Roman şi Renaştere ba şi alte substilurl. Dar: "i tempi passaii" ; a trebuit' ca Iaşul să albă 'Soarta Veneţier, care îşi deplînge timpurile splendorir sale trecute. N uma! că e o deosebire : pe cînd Veneţia îşI de­ -plînge pierderea splendoarit sale politice, păstrînd în bună parte pe cea artistică, Iaşul le deplînge pe toate. Cultură şi arte, instrucţie universitară, importanţă politică şi orrce mişcare de activitate omenească scade şi merge din răi:'! în mal rătt în Iaşt. Pentru a salva oraşul de această decădere, numar prin 1101 înşine îl vom putea retnalţa Ia rangul ce merită de oraş de întăîajntnă, prin munca şi perseverenţa tutu- ror cetăţenilor eşenr, . Universitatea din Iaşt, mal veche de cît cea din Bu­ cureştr. Pinacoteca de aiet, cu capodeoperile sale, înfiin­ ţată cu mult înaintea celeî din Bucureştl. Viaţa liniştită, lipsită de zgomotul marilor mişcări comerciale şi iudns­ triale. Aşezarea oraşului într'un peisaj atît de poetic, îl predestinează pentru ştiinţe şi arte. Iată atîtea indicil de miA ... [294] 29,1 Dr. Ştefan Possa cea ce trebue să facă eşenil pentru ridicarea oraşuluî lor. In primul loc, învăţămîntul universitar trebute să să se dea atenţi unea meritată. Intre multe alte nevor, tre­ buie ca toţI profesorii să fie sati să devie eşent cu tot sufletul; să se afle în tot momentul între studenţi spre a't conduce ca adevăraţi părinţi, să fie ataşaţi unii de alţit, Numai astfel se vor putea forma din studenţl nohilf pa­ trioţi şi distinşi savantr. Asupra acestei părţi nu mă pot întinde prea mult, destul este să spun că prin o universitate excelentă ar fi mai mult cercetat, cum sunt unele oraşe din Germania. Ar fi de dorit ca Comuna să aibă mai multă autonomie, şi dacă ar dispărea centralismul exagerat. . Eit mă voi mărgini la partea artistică, din a cărei profesie de şi nu fac parte, totuşI: votu fi primit mai ami­ cal de cttre artişti, de oarece voiesc să intervin în fa­ voarea lor. Nimic nu lipseşte Iaşului spre a se putea pune pe cale de a deveni un oraş cu renume în arte. El are tot felul de şcoli pentru arte, numaf că nu li se poartă des­ tul interes de la centru, nu li se pau la dispoziţie toate mijloacele necesare progresului lor şi a absolvenţi lor a­ cestorşcoale. Pentru acest motivele nu pot forma de cît proletart, cari vegetează, uu trăiesc. Artiştii din Bucureştl găsesc foarte uşor mijloacele de trai, atît de la particulari cît şi de la stat. Ateneul din Bucureştî le stă, la dispoziţie tot anul, atît pentru expozi­ ţiunl oficiale cu premii bine plătite, cît şi neoficiale şi pentru concerte. Nimic din toate acestea la Iaşî unde elementele bune nu lipsesc, dar dacă ele nu sunt încurajate, se nimicesc sau, se împrăştie şi numai acela cart pot pătrunde la Bu­ cureşti îşI pot croi o soartă mal bună, dovedindu-se ca bunt arttiştr. Ateneul Iaşului )) Casa. Artelor" va fi în stare să ri­ dice moralul artiştilor eşent., moral care lîncezeşte numai din cauza lipsei unui local propriu pentru expoziţiî artis­ tice, concerte, conferinţi şi adunări în scop cultural ar­ tistic, precum şi pentru cumpărarea de cătră public a lu- crărilor de artă. \ In acest templu al artel�.r, pu b1icul şi artiştii se vor cunoaşte şi aprecia mai exact,' ÎŞI vor forma şi complecta educaţia lor artistică, se vor stimula şi încuraja la Iucru, se vor simpatiza, '(ar masa cea mare a publicului se va trezi pe încetul eu un gust şi simţ artistic superior, ca tu centrele cele mai man ale Europei, unde mediul formează educaţi unea şi gustul publicului. Societatea cooperativă pe [295] Artele şi Iaşul 295 acţiunt, Casa Artelor" va putea, pe această cale, '3ă a­ ducă Iaşului o reputaţie artistică, pe care nicl un alt mij­ Joc nu rar putea realiza aşa de bine. Această societate a fost Infiinţată în 1911, cu un ca­ pital da 50000 lel, împărţit în 1uOO acţiunl şi pe baza statutelor autentificate de Tribunalul Iaşt secţia Il l-a, sub No. 509 din 11 Martie 1913. Adunarea generală a acesteî societăţr din 25 Martie 1914 a admis ridicarea capitalului social la 100.000 lef prin noi subscripţiî de 50.000 ler, precum şi organizarea unet loterir, care să poată aduce şi ea un benefletii de cel puţin 100.000 ler, Piuă la finele anulul 1914, subscripţia capitalului a­ junge pînă aproape de 60000 lel, Dacă în decursul anului curent nu se va putea complecta subscrierea capitalulut el se va putea îm plini prin' precentele sumelor vărsate, în curs de clţrva anl, precum şi alte subscrierî noi. Bani! ce se primesc pentru acţiunt sunt depuşi spre fructifica re şi aduc un procent de 7% şi 8% pe an. De la 1911 pînă la finele anuluî 1914 capitalul so-· cial a crescut în modul următor: Pentru acoperirea capitalului 26.100 lei Procente pentru 4 ani 4.050 " Fondul de rezervă 400 " Total 30.550 leI Loteria Caset Artelor, aprobată de Ministerul de In-­ erne, pentru suma de 250.000 leî, în 125,000 bilete, din' are 100.000 leî ctştigur) în bant, trebuia să înceapă a. funcţiona la 1 Iulie 1914. Cum însă de la 15 Iulie înce­ pură turburărila externe, care aduse multă grij�t şi nesi­ guranţă internă, loteria n'a putut funcţiona mai mult de tret săptămtnr, In acest timp s'au vîndut abea vr'o 300 bilete şi a trebuit Srt înceteze. De altfel nicr loteria sta­ tulut n'a funcţionat cîteva lunî de zile. Data tragerei ce fusese fixată pentru zina de 14 De­ cembrie a trebuit să fie amînată, conform legu loteriilor, peste alte 6 Iunr, aşa că noul termen al tragerei s'a fixat pe ziua de 14 Iunie] 915, dată la care va fi iarăşi im­ posibilă tragerea, pentru aceleaşi motive. Dar eu nu am putut convinge comisiunen loteriilor ca să se facă amîna­ rea, nelimitată, remănind ca mal ttrzit; să se poată fixa, o dată mal sigură peatru tragere. De altfel, trebule să mărturisesc că n'am întîmpinat de cît indiferenţă absolută din partea tuturor persoanelor oficiale de la centru, la cari m'am adresat, spre a ne da [296] 2913 Dr. Ştefan Possa recomandatiile necesare, cu ajutorul cărora să ni se pri­ mească biletele spre desfacere. Intre altele, ni s'a obiectat că funcţionarii publiet l1U pot fi SUpUŞI la o dare indirectă ; eu nu ceream totuşr, (le cît ca functionariî, să recomande publicului bine-voitor biletele, rar nu să tie impuse tuucţionarilor. Este foarte regretabilă constatarea că această, indi­ ferenţă se manifestează faţă de Iasî, Dar cînd a fost vorba (le c lădirea Ateneulut din Bucureştt, mulţi din nOI ne a­ ducem aminte de loteria ce se organizase în acest scop; toate căzărrnile, casieriile statului, şcolile şi pînă la pri­ măriile de sate erati irnpănate cu bilete de loterie ale A­ teueulut, Proverbiala zicătoate "daţ� un leu pentru Ate· nen" este cunoscută şi astăzt. Acea loterie era pentru 1.000,000 lef, şi a fost plasată într'un an, touşr nu avea ctştigurt de 200.000 lei. Loteria Ateneulut Iaşan "Casa Artelor" la 250.000 let total, oferă pentru IOO.OOO lef clş­ tigurî, totuşt nu se găseşte cine s'o snsţie, nu ne vin (-' de nicălrf nict cea mal mică Încurajare. Va trebui dar ca aeţionarif eşenr, cart sunt În nu­ măr de aproape 300, să se solidar zeze între el şi să ia :spre desfacere, fiecare cîte un număr cît mal mare de bilete şi să facă o propagandă cît mal activă şi Întinsă în ţară pentru vînzarea lor. Va trebui, ca tocmai piedicile ce întîmpinăm să ne stimuleze şi mal mult voinţa şi dorinţa noastră de a ne vedea munca noastră încununată de succes. Cred că ieşenil nu se vor lăsa fără, ateneul lor şi cu multă răbdare vom reuşi a realiza clădirea Palatului, care va fi "Casa Artelor", templul de cultură şi tucurajare a tuturor ramurilor de arte frumoase. Doctor Ştefan Possa Director-Casier al Societăţit cooperalive "Casa Artelor'. \ \ [297] VIS LUI George Enescu. Din galeria Teatrului Naţional IaşI Norii negri, ceuuşiî, picură cînd şi cînd stropi mari tie ploaie. Ict, colea, de mal sclipeşte cîte o. stea răsleaţă .... Din întunericul de nepătruns de afară, se desfăşoară de odată, ca prin farmec, o lumină orbitoare ! O clipă, se pare că nu poţi vedea nicr şti unde eştf. ApOI totul începe ·ft se limpezi. Norii, nu se mai văd decît în depărtare Iar -eii, mă simţesc sus, sus de tot, aproape In atingere cu ei şi acolo sufletul meu tnvăluit de un ce ne înţeles, vede, aude şi simte lucruri aevea, dumuezeeştt l Ochii mintei adrniră cum în depărtare se desfăşoară fel de fel de ta­ blourt. Unele de spaimă strşietoare, altele duioasa, iar al­ tele gingase, dureroase! 'l'oate par, că Iaii fiinţă. Aci, o luptă Îngrozitoare: Un vultur cu aripele în­ tinse, gata de atac, stă semeţ în faţa groazniculut balaur, care, jumătate în undele apel spumegănde sub loviturile cozef lui turbate, îşi arată gur a deschisă ca o prapastie spălmtntătoare, dinti) ascuţiţi şi limbele lui de foc! Mal în colo ... de după munţî, coboară, înfăşurată în haina aurorer, Ileana Cosinzeana frumoasa din poveşti cu părul auriu şi lung pînă la pămînt, răsfirat de calda .adiere a vtutuluî. Ea stă gata parcă să despartă aceste lighioi îngrozitoare ce VOI' să se sfăşie! Dar iată pădurea, vechin pădure cu brazil el parfu­ maţt ; Iată isvorul cum aruncă apa lul limpede cristalină, cum rîde şi murmură la auzul tocmelei coeostlrculut care :stă cu laba întinsă spre a'şt lua plata operaţiei ce făcuse 1n gitul nesăţiosulut lup ! ... Mal departe nirnfele, graţioaaele nimfe, ÎŞI înmoaie vălurile 101' transparente, În undele repezt ce se răstogo- [298] 288 Maria Dr, Gavrilescu lesc la vale, isbindu-se de stîncile uriaşe ce pare că a­ ting norir, norii aceştia ce Iaii diferite forme care de care mai: bizare, prin transparenţa cărora se ivesc zări albas­ tre ... Aci vezi .ztnele nnbrăţoştndu-se, apot tulăntuindu-se în jocuri nebune, parcă pentru â face gelozia rnfernulut mai înflăcărată. Oh, infernul, infernul acesta luminat de flgurt fosforescente, cu demoni cu trupuri şi ochii de ba­ caute, cu îngrozitoare orgif, la care cu desgust priveşte o buhnă rătăcită în puterea nopţei,-e mal grozav de cît chiar infernul lui Dante ! ... Mintea se pierde, gîndul sboară mai departe, sufla­ rea ţl se opreşte, inima parcă nu mai bate! E atîta fru­ museţe, atita soare, attta lumină dulce! Dar cine strălu­ ceşte acolo în haina de catifea purpurie căptuşită cu sa­ rnur nepreţuit! Cine este zina aceasta cu firele părului de argint, cu ochil albaştri ca undele măret în răsăritul soareluf, cu obraji! albi ca foile crinului de la sinul Fe­ cioarei, cu buza trandafirie, cu veşnicul surîs?! Ce vlas­ tar e llngă dînsa pe care-I strînge duios Ia inimă parcă sit nu-l piardă, cu chip ue-asărnuit încadrat în fire buelate de aur '? ! .... Sunt ele zînele palatului pe a căror trepte de marmură albă se răsfaţă, saîi fiinţe aevea păzite de îngerul ce stă neclintit cu aripele întinse asupra lor'? ! ... Din fund, din negurile munţilor ce tac strajă măre­ tuluî palat, se desprinde în hainele lui strămoşeştl ciob a­ nul, el păşeşte încet spre zine, începe să le cînte, dar ele nu-l privesc. Cu flluerul lUI, el altă dată fermeca pămîn­ tul şi toate vietăţile! acum, trist, tnglndurat, se lasă pe pajiştea ademenitoare . ... Dar ce este'? Ce nelinişte e în văzduh? Ce tu­ nete, ce furtună grozavă s'a deslănţuit'? Ea ţine, ţine clipe multe, ţine cu înverşunare parcă pămîntul s'ar cutremura . ... Dar iată.i.eu încetul...totul se linişteşte .... Ceva în depărtare se aude ... Ce poate fi '? e un glas din cel' care plînge '? ... E suspinul durerilor părnlnteştî ' 01'1 vaetele sfă­ şietoare ce vin din infern '? Oh, nu. E un cîntec dulce, armonios, divin, care cade în picurt ca un balzam binefă­ cător, pe tot ce are viaţă şl simţire! E cîntecul fermecă­ tor durnnezeesc care face să plîngă ruunţil prin freamă­ tul brazilor, să plîngă tntr'ascuns isvoarele cu murmur argintiu, să plîngă zările cu rouă ce cade noaptea în dia­ mante, să plîngă sufletul stingher şi netuţeles ! Acest cîn­ tec vrăjeşte inimile ; cu cît se\ aude mal distinct, cu atât vraja lui te cuprinde, te înciHt\şează şi te ridică într'o lume necunoscută, fără patiml, ideală.. Un moment toţi stau neclintiţI. Vulturul şi balaurul au încremenit, unul în faţa celuilalt, ca f'ermecaţl de o [299] Vis 29\» baghetă magică. Ileana Cosânzeana în neştire, întinde bra­ ţele parcă pentru a putea cuprinde pe Făt Frumos, pe care de atîta vreme îl aşteptăl Ea aude acea talnică şi du­ ioasă cintare şi e sigură că e al iubitulut el'. Cocostîrcul rămas într'un picior, nu-şt mal cere plata. Nimfele ali stat din jocul lor nebun. In infern toţI sunt prosternaţT. La a­ ceaetă divină melodie păsările alt rămas nernişcate în sbo­ rul lor. Tînărul păstor şi-a frînt fluerul, singuru-t prieten pe­ caret păstra în sîn . ... Şi cîntecul se aude ... se tot aude ... acum încet, în­ cet ca în surdină,.. acum mai tare .. mai puternic, acum ca o undă ce se resfaţă ... acum ca un val ce se is­ beşte de stîncile măret spumegînde şi se aude ... se aude­ mereti şi sunetele tot mat clar se desprind şi se înalţă. şi se împrăştie ca miresmele îmbătătoare şi te cuprind ca. vraja pădurilor, ca murrnurul isvoarelor, ca focul dragos­ teI dintălii ! ... şi sufletul vrăjit, trăeşte., trăeşte O' clipă dar o trăeşte, o simte, o gustă această clipă de betie di­ vină ! ... Cîntecul, încet, iucet, se depărtează şi tot mal mult se depărtează ... dispare 1 ... De sus cad foile de tran­ dafin inrourate ca, şi ochii şi inimile noastre. Zina cu pă­ rul de argint stă tristă cu ochil aţintiţi în zăn ; din poa­ lele rochiet de catifea se revarsă boabe de mărgăritar, sunt lacrimile de bucurie ce au curs în clipele divine, în clipele în care Ea singură a înţeles, că acel cînt durnne­ zeesc era a lui, a lut Făt-Frumos, a fiulul ei răsfăţat cnre s'a întors din ţări depărtate să-I aline sufletul şi să-î în­ dulcească cîteva clipe durerile vieţel pămtuteştf ! Maria Dr. Gavrilescu Uouă Ilcrcch'l. în salon. Monşer, rei li aşa de bun; Să-mz cumperi fără amînare Cercei cu pietre scumpe, rare; A doua oară sa nu-ţr spun! * * * La ţară. 1 uhitu-şz alintă dră,cJuţa CIt buze ca două măceşe Şi ea eimbiioareşt aninr}; Cercei de cireşe. Dela munte. [300] Etimologia cuvintului jintfţă. Stauislaus Wendkiewicz în Mitteilungen des Rum. Institute an der Uuiversitât Wien, Heidelberg, 1\:)14, I 282 ;şi unn., se ocupă de originea aceatuî cuvint. El citează pe Miklosi.ch (Eth. Wort. 411), care pune în legătură jîntiţâ cu slav. jznka, petică de păr, ciur din păr de cal (băren­ er Lappen, Sieb aus Pferdehaaren), apoi pe Weigancl (Ja­ hresb. XVi 225), care derivă acelaşi cuvînt din jinka o coa­ mă mică (kleine Măhne), iar Weudkiewicz admite şi el tot o origine slavă a cuvintului nas ru, Insă nu [inka; ci un alt radical. Lăsînd la o parte sufixul- iţă fie adăogat pe tere­ nul limbii slave, fie adăogat chiar pe terenul limbii romt­ neştl- şi apoi ţinînd seamă de derivate ca jintuit, a [in­ tuz, jîntălăiî, Wendkiewicz extrage un radical jint-jeui. Acest jeint, jent, după dînsul are la bază pejetn purt, pret. pasiv de la verbul slav [enii jimou, a strînge, a apăsa. Le­ gătura de tnţăles o găseşte el mai ales în aceia căjîntnit, erhălt man aus frischen fetten Kăse, der unzeruhrt und gepresst wird (Jahresb, XVI 226). De altfel Wendkiewicz ştie ce este jîntiţa: jîntiţa besteht aus stir (Molken), wel­ ches mit nrdă (Zeiger) verruhrt wfrd (pg. 282 Nota). Iată ce credem nOI despre acest cuvint. Mal Intăiu Wendkiewiez afirmă că cuvîntul jîntiţă nu e cunoscut la RomîniI din Balcani şi că e răspîndit la toate popoarele cu care au venit Romtnir în contact: Slovacl, Moravi, Polo­ nejî, Rutenr, Unguri şi Germauit din Ungaria. Că nu e <;uno!';cut în BalcanI acest cuvînt, acest fapt nu e destul probat; că a pătruns la popoarele de mai sus e foarte ex­ plicabil lucru, ţinînd seamă că \ ciobanii Vlahi ali umblat �u turmele lor În veacurile trec\lte prin toate acele regiunL Faptul că mal tOţI tel'min\t referitor! la păstol'ie şi Ia facerea produflelol' din lapte �îtlt de origine orI latin�, 01'1 În 01'1 ce caz sînt băştinaşI, ne face să primim cu oare .care rezervă eti moJogia lUI Wenclkiewicz. Cuvîntul jîntită fiind un deri,:at cu sufixul dimilluti­ -va! feminin-iţă, trebue să admitem un primitiv tot femi­ nin, deci nIl * jeinta şi nu jent. Aceasta cu atît mal mult [301] Etirnologia cuvlntulul jintiţ:î, 301 cu cît un corespunzător al ncestu)' "jenta a existat cel . puţin în sec. XVII în limba locuitorilor din Istria. (Tornma­ sini 111 Archeogrnfo 'I'riestino, vol. IV, Triest, lfl37, 99 şi urrn.) relatînd felul cum obişnuiati 8:1 fac:'i, vinul loeuitorif din Istria de pe vremea hu (cap. XXXIV Mode d.verso che-usano a far Ii vini. O)). cit 9a), ne spune că.lstl'ie­ nil, după ce tescuiati strugurir mustuiţl şi scoteau mustul, scoteau un vin ele calitatea lntăia, ia!' peste tescovina ră­ masă turnau apă şi cJpătau. o adoua calitate de vin, numit de el "zonta" (,,80\"l'a le raspe gettnno dell acqua, e funuo il second o vino, detto eoni a ela 101'0" op. cit. 99). Acest "zo71ta" nu există nict în limba italiuuă şi nicr intr'o Iimbă slavă, cei a ce ne f.ice să. credem că el a fost sădit acolo de Morlachir, care ati trăit şi dispărut apof între Serbo­ Croaţie în toată Istria şi Dnlmntia. 'I'ommasini dă şi plu­ ralul (ital) »)sonte". Spre deosebire de acest "zonta", vinul de calit. Inrăin amestecat cu ap�l îl numeau scavezzilli (plur). Intre "zonta" şi jîntiţ('î este o legătură de tntăles în faptul că, dură cum ".::onta" e un produs secundar si de calitate inferioară din struguri de poarnă, tot aşa jî;�tiţa e un produs secundar şi de calitate inferioară din laptele de one. Atît la .eouia' cît şi Ia jîntiţă DU e nevoe nict să "presezi" nicr s,1 "stord" nimic. Zărul rămas după scoaterea eaşulut, fiert, dăjintiţă (amestec de urdă şi zăr), făr.'î altă operaţie. 'I'ot aşa ))zonta" se căpăta turnind apă peste tesC'ovină, care avea ne\'oe numaI să fermenteze, şi atît. In ceia ce priveşte forma cuvîntulUI a,'em următoa­ rele de observat. rromrnjsini scrie zonta, zonte. In z aceskt JIOl trebue sii vedem uu j, de! ItalieniI şi Greci! pronunţă şi scriu pe j ca z. Atit SIa"ir cît şi Romînii din Istria au unele yocale desdtise. Serbo-Croaţii aLI pe o deschis şi e d8schis (cL Olaf Broch, Slavische Phonetik, Heielelberg, 1911 şi urm.J JlovinţiI aU. şi pe n deschis (ibid.). Poate că SlaVI] din Is­ tria (Serbo-Croaţl şi Slovillţl) '"OI' fi avut în secolele ante­ rioare şi un î deschis, pe care ltalial1ul 'l'olllmasini îl auzeil ea pe un o inchis. Aşa elar »)zonta" al iuI rrornmflsini ra \" fi fost de fapt un jînta (cu î închis (l'T deschis). ,. Nor am propune pentl"4 jllltiţă un primiti\' * sellta1) lat. pop.lnrndit clllntina C1U8. sentillo) care s:"t fi dat conloJ'm le­ gilor ele schimbare nle sunetelor din IimlJa romînii, succe­ siv : * senta - * s![cnta - "şenta - * şintc[ - * jîiliă, şi de 1) Calit,:lf'a iur c acclda nu o pdcm �ti, prcsul:ur.cm numar cii a fost un c deschis. [302] 302 '1\ Hotnog aici derivatele: subst. diminut jîntiţă şi verbul a jînh�l, iar din acest verb ma: departe, ca derivate secundare, [in­ tuit, jîntăIă{�, qiniuială (Lauriau şi Massim. Glosşar). A Forcelini în 'I'otuis lat. Lexicon, Prati i8i 1, 4J8, dă: "sentină, al f. nomen Intentis origlnls, nisi mavis a .eenius-a-um, quod est a sentis (\1. has Voces) factum ..... .seniina proprie est ima interior pars, seu fundus navis, cloacae vicem praestans, quo nquae et SOl' des coufluunt. * ..... seniis, is m. nomen incertae originis ..... terra inculta in qua sentices spinaeque nascuntur ..... senius-a-um, Adiect a sentis ; horridus, incultus, asper, quasi sentibus obsitus". Poate că adjectivul din urmă să fi avut şi înţălesul de murdar, de lepădat, aşa ca atribut pe Bngă un nume, care însemna un lichid oare care, dădea complexulut tnţă­ lesul de 1"ămăşiţa, drojdie, resturi de aruncat. Poate că odată, cînd Daco-Romanif aveau turme asa -de numeroase, după' ce scoteau caşul pentru el, restul de zăr amestecat cu urdă, jîntiţă, o dădeau bucuroşl cînilor, credincioşilor lor tovarăşi de păstorie. De altfel în tim­ purile noastre, nu de mult, urda era cu mult mal eftină de clt caşul, pe cînd azt şi caşul şi urda au o valoare apr.ia­ pe egală. 'I'ot aşa pănă şi zărul acru, rămas de pe urma scoa­ teret urdel, acum nu se prea dă einilor, cl îl beau bol­ navii, care fac aşa numita "cură, de zăr". Nu mar vorbesc de ţările din Apusul învecinat, unde acelaşt zăr se caută mult in industria alimentară Tot astfel jînta ("zonta") din Istria poate că la ince­ put să dădea la porc'( cînd vinul avea o valoare neînsem­ nată" iar mal tirzill cînd vinul s'a scumpit, jinia c,zonta") a început a fi Mută de oarnenl şi cuvîntul şi-a pierdut -din înţălesul �ăU primitiv. ',,- OrI cum cuvintul jîntiţi are o origine obs�ur�. T. Hotnog. \ \- \ \ i • [303] CORURILE BISBHICE�TI DE NUZICA VOCALA RRmOftlCĂ In ruOhD�VR Din timpurile primitive ale cteştinătăţel, ba chrar şi maf înainte, în legea veche cîntarea a fost În tot-deauna tntrebuiutată pentru slujba Dumnezeească ; care ar fi fost tnsă feliul aceleî clntărr, atît în Moldova cît şi în Valahia, aceasta dupt toate cercetările făcute pînă acum, nu o pu­ tem şti positiv ; uici bătrînii prin tradiţiune, nict istoria nu ne-a lăsat mal nimica în această privinţă; atîta numai se ştie, că pe lîngă cîntarea bisericească care a existat la 1'0- mîni, alăturea cu ea a existat şi anume şcoli de cÎntc'ir7 bieericesti pentru propagarea lor, atît pe la Mitropolit, E­ piscopu, Monastirt, cît şi pe la şcolile săteşti ce unii din­ tre boert tnfiiuţau pe moşiile lor. Din documentele istorice despre tntroducerea Uuiet în veacul al XVI-lea în Galiţia, vedem că propaganda ie­ euită, desfiiutase acolo toate vechile instituţiunî ale bise­ ricei ortodoxe, între altele şi şcoalele de cîntării bisericeşti, încît biserica din acea parte remăsesă cu totul făn'i cîntă­ q'eţl şi nici nu mal aveau de la cine să înveţe. in Moldova încă de pe atuncl se cultiva cîntarea bi­ sericească, psaltit noştri erau foarte iscusiţî in mustchie fiind cunoscuţi şi de popoarele învecinate, carf trimeteau la 1101 tineri ca să înveţe ciniările bisericeşti, acele gre­ ceşti şi sirbeşt; care pe atunci erati In uz în aceste două limbt in biserica noastră. De acela creştini] din Peremysl ati trimis la nof În Moldova ciţt-va dascalt saii diacî, ca să înveţe cîntările bisericeştî qreceşti şi sîrbeştt. De această lipsă suferenii şi creştinit din Lvov (Lemberg). Aceaată lipsă venind la auzul Domnitorului Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, acesta i-a sfătuit să facă tot ca şi creştinii din Perernysl, şi să tri­ mată diael să inveţe cantarile bisericeşti la nOI în Moldova. Despre aceasta iată ce ne spune Dimitrie Razumovski : "In anul 1558, Domnul Moldovei Alexandru a rugat pe fraţiî din Lvov, să i se trimeată patru tineri ctutăreţt ca să înveţe glasurile cîntărilor qreceşti şi sirbesti, şi tot [304] atunci li făcea cunoscut, că tot pentru acest scop a şi so­ sit acuma cintăreţil din Perernysl 1)." Pe la finele secoluluf al XVI-lea, Dorotheî călăto­ rind în Romînia împreună cu patriarhul Ieremia al Con­ stantiuopolet, enurnărrnd în Slnopsul sau Crontcul său, ca­ lităţile cele frumoase ale Domnitorulut Moldovei, Petru Şchiopul (1576), ne spune între altele că; "El iubea încă şi .clntăreţi)', şi avea un iscusit dascal de cintari 2)" Arhidiaconul Paul de Alep tntovărăşind pe Patriar­ hul Macarie al Antiohier în călătoria sa făcută în Moldova şi Tara Romtnească, Între anii 1650-1660, ne vorbeşte despre cîrltăreţ� şi despre cîntarea bisericească din Moldova, care de sigur era întocmită după cea din Coustautinopole. Aşa descriind cum Patriarhul a oficiat în laşi serviciul la un mort, ne spune că "după ce Patriarhul zise: Sfînt este Domnul; cîniăreţir clntară cîte-va versete pentru mort." Făcînd după aceia o dare de samă despre impresiu­ nea ce i-a făcut căutarea bisericească ne spune că: "Cîn­ tarea fu foarte frumoasă, din partea dreaptă a chorulur, rugăciunile se ciutati in greceşte, şi tot-odată din partea. stîng:i în rornineşte. 3) 304 T. T. Burada l i 1 t t * * * Prineipile Dimitrie Cantemir vorbind despre ceremo­ niile curţlr Domueştl a Moldovei, şi ceremoniile din bise­ rica Domnească pe la începutul veacului al XVIll-lea, ne­ vorbeşte despre corul cîntăreţilor bisericeşti, spunindu-ne, că; ,,1n unghiul din dreapta spre altar, este chorul cîntă­ reţilor moldoceneşti : 'iar în cel din stînga chorul cîdăreţi­ lor qreci ; care pe rînd cîntau în amîndouă limbele cîntă­ rile bisericeştt 4). In condica de obiceiuri vechi şi nor, scrisă de GheOI'­ ghaki al doilea Logofăt, în Iaşl la auul1762, găsim că în­ tre personalul curţef Domneştl se pune şi corul cîntăreţi­ lor de la acea curte compus din protopsaliui, al doilea cin- tăreţ şi pev('ţ1:. , Tot În acea condică vedem că de multe 01'1 atît Dom- 1) 1I,EflI n Doctoratul în drept. Congres pentru arheologie. XVIII. 464. " Centenarul lUI V. Aldrovandi, Premiile cele mar! Nobel. Răspunsul lui Haret la articolul înserat de Xenopol, în' "Revue ele l'enseignement su­ perieur". (Notiţl):, XVIII, B6. i\.tanasiu. Git. c. - Fotografia prin corpurile întunecoase sau razele lul' Rootgen. VII. 170. Atbal1.asiu.l. -Răspuns d-Iui dr. L. Cosmovict. XIX. 410 St rj"l \.. 1 "f'· B h • Atall8siu, Sava. - U Il e \mgmeru ui rancez ee .. man asupra alimentării �ucureştiulur cu apă. V. n. Atunasiu, Vasi.le 1. - Catagrafia generală a oraşulut Bue­ nos-Aires, capitala federală a Republicei Ar­ gentina. 1. 488. " C. Wagner _. Jeunesse, (dare de seamă). III. 652. [337] Tabla de Materit 337 Aianasiu, Viorica. - Amintiri despre Grigore C. Bu­ ţureanu. XVlIl. 352. A. E. - Cercetărl etimologice. XX. 510. " Din faptele străbunilor de N. Iorga. (Dare de sa­ mă). XX. 528. A. 1. - Dări de samă: Creaţiunea poetică de Traian Bratu, cu deosebită privire asupra clasicilor germani. XXI, 90. A. - Olănescu-Ascanio .. _- Raportul asupra părtieipărel Ro­ rnăniel la expoziţia Universală din Paris 1900. (dare de samă), XIII. 259. " Bul etinul istoric asupra Rornăniet din Revue Ris· torique. Chestia romînească. XIX, 189. » Străinătatea despre" Teoria în istorie," de A. D. Xe­ nopol şi lecţiile sale de Ia Sorbona. Teoria is­ torier de A. D. Xenopo1. XIX. 237. " » La Croix" şi unirea ţărilor. XX. 47. " Eugenia Ianeuleseu de Reuss. Menirea femeîel şi rolul el în viitor. XVII, 417. " Mercure de France şi Grigorescu, de Montandon. XVIII. 460. B. Balles, V. - A. D. Xenopol- Istoria Romînilor din Da- , eia-Traian. VIII. 690. Bacovia, George. - Trudit. Amurg. (versurr) XXIII. 192. BaUCl, Abel. -- Pădurile ca ocrotitoare pămîntului. XIX. 188. Bantas, 1\1. 1. - Voinea, PoeziI; Făgeţel, Copil nopţiî, , (piesă în 5 acte), (dări de samă) XXII. 366. " MireilIe. Parfum exotic. (versurt) XXIII. 394,396. " Arhiw fur Sozialwissenschaft und Sozialpolitk. (dări de samă) XXIII. 411. " Uber Gesetzmăssigkeiten in dsr geschichte - Sep­ tembel' - Heft .Historiehe Gesetze" in .Arhiv flir Sozialwissenschaft und Sozialpolitik. (dare de sarnă) XXIV. 124. Barberis, losiC.-Despre reforma calendarulut in Romt­ nia IX. 207. » Ode alla Rumania. (versun). X 242. B�\rbulescu, Ilie. - Universitatea din Agram şi dl. A. D. Xenopol. (dare de sarnă) XIV. C8. " Romtniî din Serbia. Sărbil faţa de Romînl. XVII, 19, 28, 112, 167. " Cronica: Viaţa nouă, Sămănătorul, Viaţa literară, Natura, XVII. 44. 22 [338] 338 Tabla de Materiî Bi\rbules<�u. Ilie. - Asupra poporauizmulul istoric de la Sămănătorul. XVII. 68. " 1. Găvănescu - Caracterizarea partidelor politice prin ele insele. N. N. Nacio, - Viitorul Romlnis­ mulut în Balcanj. Simion Mtndrescu -- Lecţiunea de deschidere a cursulur de limba şi literatura germană. Dr, 1. Gherghel- Principiul de naţio­ nalitate sati Rorntnî de yiţă veche. Prof. Gr. Creţu - "Cel mal vechi dicţionar Iatino-romi­ nesc de Teodor Corbea. Per. Papahagi - Basme Aromtne (dărI de samă) XVIl 1. 137. )1 Mihnea Vodă şi Catolicismul XVII. 178. Batau-ia N. - Călătorit prin Macedonia. De la Bitolia la , ' 'I'trnova şi Magarova. XV. 3S5. Deceseu, Flol·jnn 1. -Ultimul vis a lUI Bonaparte (ver­ surt. XII. 523. » Povesea vremei (versun) XIV. 108. Beldieean�, Neculai. - Inscripţia bisericei de la Horod­ l1lCGDi. Il. 513. " Doîna vofnieuluj, Dotna floricelulul, DOIna mtngt­ ere1, Doina drumeţulur, Dolna dorului. IV. 99. " Pămîntul (poernă) IV. 187, 295, 402, 586, 669; V. 89 şi 447. II Prefata la Antologia de N. Beldiceanu, apărută în ediţia Şaraga. IV. 564. " Inscripţia de la Rădăutt. VI. 475. Bertha, A. de. - Roumains et Hongrois de A. D. Xeno­ pol (dare de samă) XIV. 166. Bianu, 1. � Documente din 7106, 7121. 7122, etc. Il. 571. )1 Articolul prepus e7 la numele' proprit femenine IU. 228. Bibesen, I>rinciJ.lele fHl. - Iritimpinare la critica d-lul Xenopol. V. 628 ((j69). Bodni'treseu, Sam.son. - LuI Mihaî de casă nouă (ver­ suri) VII. 68. " Ispitirile. (Epigramă). IX. 206. » lele)' despre sculptură faţă cu pictura. Xl. 212. Bogtlall Duim\, G. - Notiţă despre Radul de la Afu­ maţi. IX. 313. nogdun, Dr. OII. - O pagiI\ă de Antropologie criminală. VII. 204. \ nog(lau, Ion .• - Călătoria lur 'I'rifon Corobemicov prin Moldova. la anul 1593, (tradus din ruseşte) 1. 762. » O poveste sîrbească despre Imparatul rrraian IV. 321 " Scrisoarea unul anonim că,iră Matei Basarab. 1050. -O descriere a Moldovel din Secolul al 16. IX, 115. [339] Tabla de Materii 339 Bogdan,N. A.·- ,.Farmazonul din Hirldă"; cea dintăi piesă compusă de Y. Alexandri. XV. 94 .. " Note Statistice relative Ia comuna Iaşf. XV. 153, 320, 373. . " Mişcarea populaţiei oraşului Iaşl în 1904. XV. 528. " Cite-va tipun de actorr, XVI. 205, 258. " Strae moldoveneşti şi strae nemţeştI. XVI. 417. )) Un moment trist din istoria Iaşului XVI. 45\J " Ispita (versuri). XIX: 435. " Curtea Domnească din Iasr, din vremuri si de a- cum. XX. 499. � " Impresii de călătorie. Dela Galaţi Ia Sulina. Pe Marea Neagră. La Tekirghiol şi la Mamaia. La 'I'trgovişte şi la M·til'ea Dealului. XXI 116, 177, 202, 310. 71 ° femee de treabă (nuvelă) XXI, 276. Om sau fiară, (Clipe din vremea războluluf), XXI. 402. " Impresit de călătorie. De la Clmpul Lung la Peştera Dimbovicioaref (61). De scărba boilor (107 171) La Curtea de Arges (Impresii de călătorie 219). La MihăeştT şi la Plteştr, XXII. 61, 107, ·171, 219, 403. " Bibl!ografia "Oraşulul IaşI" xxrn 270, 317. " Bibliografia "OraşuluI Iaşi" (scrieri fară nume de autor), Monografia oraşuluî Iaşr. (Inceputul cer­ cetărilor istorce pe la noi). XXIV, 35, 137. " De la Turnu-Severin pe apă, la Giurgiu. XXIV. 169. » Biserieile arrneneştt şi catolice din Iaşî. XXV. 35. RobI, loall.-I�aport asupra scrierei dIul A. D. Xenopol "Les principes fondamentaux de l'Historie". (dare pe sarnă) XI. 72. nOI'cea,l. - Acţi unea cenuşel vulcanice asupra organiz­ melor marine în ti rnpul erupţie! Vesuviulul din Aprilie 1906 (dări de samă) XX. 524. Uotez. Dem.osteue A. - Rugă. Cîntec. (versuri) XXIII. . 278. Botez, H. V. (60rllon) - Cîntec de 'I'oamnă, VIII. 661 " Moara (schiţă) XVIII. 104. " Samariteanca - Evanghelie în 3 tabloun in ,el'­ surf de Ed. Rostand (traducere) XVIII. 443 497, 53.9. XIX. 27, 73., 122. , » Versurl : Cînd luna. Vremurt desnădăjduite - Des- nădejde, Nopţt de primăvară" Sonet, Cu steaua XIX 22, 103, 222, 231. » Pe alte ţărmurr. IJa Prut. XIX, 307, 427. �!li4iiI. [340] 340 'I'abla de Materii Botez, O. V. (Gol"don). -Versuri: In miezul nopţir, la­ sul (sonet). Poveste de vară. Cîntec. Sonet .. XX. 14,79,' 170, 318. 360. Noapte de zbucium. XX. 469. " Noapte de vară, Suferinţa Nocturnă, Zădarnică, pri­ virea ta, fantezie. XXI. 208,240,318, 383,388. )) Mărturisire (sonet). După un an. Sonet. Cu firele de-argint din păr. Iaşul în serbărl, XXII. 12, 49,. 250, 277, 407. )J Scrisorî cătră Mignon, (dare de samă) XXII. 181. » Sonet. Tu nu ştiI. Sonet. După 100 ant de la răpirea Basarabiei) Cînd inima nu ne mal bate. April în cimitir. Noapte de jale. La mo­ numentul "Reanexărei Dobrogiei" XXIII. 73. 91, 101, 185, 200, 297,310, 381. ') Viziunea primăvăratecă. PoeţiI. Pacate. Adartem. Divagaţiunl. XXIV. 23, 34. 175, 207) 287. " Balada unul ticălos. XXIV. 75. " Pacate (impresiunl' - versuri) de G. Voinea (dare de samă) XXIV. 175. "Dezolare. Celela rămasă'n vremun, XXV. 19. " Psalm, Variantă. XXV. 247. Alteţei Sale Regale Principesa Maria a RomănieL XXV. 248. Botez, Octav.- Dărî de sarnă : II. Chendi - Preludit XV. 185. " I. A. Basarabescu. (Nuvele) XV. 420. )) H. Sanielevier, Incercărr critice. Rădulescu-Neger Tribunul poporului. XV. 87, 490. " Maria Cunţan. PoeziI. XVl. 40. " Scriitori şi curente de G;,Ibrăileanu. XX. 521. P. Octaviau.-E. Herovanu-Paria, roman (dare de samă) " XV. 534. Gh. Silvan-Valea aIbă. Gh. A Theodo­ ru. Din viaţa marinarnlnj (dărI de samă) XVI. 141. " Ern. Grigol'owitza.-'.Chipurl şi grafuri din Bucovina XVI. 196. I \ "Ioan Gorun.�Taina' a şasea.' Dr. E. Grigoro­ witza.-De la hotare (Istorii moldoveneşti). XVI. 523. \ . )) Paria, Roman de E. �erovanu. XV. 534. " G. Silvan,- Valea Alba\ roman. G. A. Theodoru, Din viaţa marinarul�,( (nuvele). XVI. 141. " Cronică (Viaţa nouă. Sămănătorul). Grigorovitza,. Chipurr şi graiurr din Bucovina. XVI. 145, 196. " Isidor Budu,-))Din florl" (versuri). Sămănătorul,. Luceafărul. XVI. 377, 380. [341] Tabla de Materil 341 8oureanu, Eug. - Mărgărint şi frumoasa fără trup. Po­ vestea Iăcrămioarsî. Povestea viorelel (versuri) XVIII. 59, 289, 369. " Povestea deşertăciunii (versuri) XXI. 254. Două puterI (proză) XXI. 375. . Braeseu de la Scurta, AI. -Fantaziile uralo-altaice ale Domnului Lazăr Şăineanu. (dare de sarnă), XI. 363. Bratu, Dr. Traian. - Din romancieril germani modernt Ernest Zahn. (o evoluţie. de seriltori). XXIII. 75, 158, 208, 237, 277, 349. HrudarÎu, C. - Şcoala-ţarauulut (conferinţă). XII. 404. Bueuresen, G. - Către umbra lui V. Alexandri (versurî) XVII. 340. Uude, Valentin. -VersurI şi epigrame: Inima noastră. Nunta. Vijelia. (Traducerî din limba germană, după Rosegger. Fitzer si Nekrasow). (versurl. XVI. 391. " 'I'acr, (după Ida von Diiringsfeld). Odată şi aZI (după Anastasius Griin) versurr. DOI călătorî, Sfat bun (după Griln şi Baumbach) XVI. 436, 443, 444:. 'J Cîntec (După Marie von EbnerEschenbach). Pere­ grlnul de la Sanct-Just. Viaţa omenească (după Robert Harnerling) XVI. 458, 492, 497. " Epigramă. Unui sglrcit. XVI. 556, 559. " Unul plaglator numit În administraţie. XVII. 32. " Sonet de oţel. XVII. 55. " Lectiunl de logică, de A. Valeriti (dare de samă) XVI. 565. " DelamuDte. Epigramatice : Geografuluî X., Volun­ tarulut B. Lui X. Peninsuleîv.Vulcanice". Unui traducător; Lui' x., Două pereeht. (eprgrame). XXV. 236, 245, 299. Hurada, Vornieul T.-AmintirI de călătorie, ale Vornicu­ lUI T.Burada, în ţară şi străinătate 1826. XIX. 4. 49. 97 BUrl\da, Teodor T.- O călătorie la Romînii din Bithi- nia (Asia Mică). IV. 53. " O călătorie la Romtnil din Moravia, V. 26li. " Pluguşorul. V. 480. " Condica Şiretilor. (O veche instituţie juridică). VI. 34. " Document din 1668. VI. 220. " Cercetări despre Rorntnil din insula Veglia. VI. 409. Ovcălătorie la RomîniI din Silesia Austriacă. VI. 663. " Şcoala de muzică şi declamaţiune de la Rotopă­ neşn. IX. 201. [342] 342 Tabla de Materi. Jflurada, Tcodor T. - Antichităţile de la Cucutent (dare de samă). Xll pag. 270. " Secţiunea valacă la expoziţia din Praga. XIII. 523. " Amintiri asupra descoperirei tuscripţiet lUI Ştefan cel Mare de la Biserica S-tul Ioan din Vaslul, XIV. ai. " Amintirl. Cum am fost arestat la Rawa-Ruska (Ga­ liţia). Cum eram să mă înec în Marea Neagră la podul de la portul din Vama (Bulgaria). XIV 38 43 " Amintirl. 'Cum am fost arestat In comuna Durleştă din Basarabia. Cum am izbutit să văd jucind pe vlahittromtnir) din comuna Susneviţa (Istria} XIV. 144. " Ce se crede despre zidirea bisericiî din com. Şipo­ tele.' Cum am fost arestat la Fiume. XIV. 150, 444. " Amintiri. Cum am auzit "Deşteaptă-te Rornlne" în Comuna Molovişte (Macedonia) şi "Apostolul" cetit în rornăneşte în biserica de acolo. XIV. 505. " Un jurămînt more-judaieo din 1786. XIV. 518. » Două inscripţii turceşti de la cişmelele din poarta bisericii Sft, Bpiridou din Iaşt. - Un document din timpul ocupaţiunet a' unei părţl din Moldo­ va de către Austrieci (1788-1792). XV, 35,381. " Amintin : Cum am fost arestat în comuna Straja (Bucovina). -- Cum am fost pus la carantină în staţia drumului de fier Zibefce (Turcia). -- Cum am fost arestat la Astacos (Grecia). Clnticul care'l cîntă di 'I'aiani Ianismata. Caloianul. XV. 33, 80, 168, 466, 473. n Cîntec ostăşesc (pe note). XV. 247. " lnscripţiunile de pe turnurile ziduluf ce încunjoară biserica Golia; XVI. 33. " Inceputul teatrului în Moldova" dela 1810 plnă la stagiunea 18871:-88. XVI. 49, 18-1, 184, 280, 245� 385, 400, 462, 510, 557: XVII. 33, 56, 106, 145, 205, 260, 295, 415, 471, 517; XVIII. 16, 153, 268, 325, 406, H7, 490, 538; XIX. 23, 68, 132, 178, 208, 257, 808,338,429; XX. 71, 159, 369, 406, 460 ; XXI. 12, 60, 97, 164, 219, 290, 312, :367 ; XXII. 13, 6�. 118, 157,210,251,305, 353, 'i08; XXIII. 26, ros, 223,248,312, 376;XXIV. 2el, 65, 129, 197, 288; XXV. 48. " Cercetări despre începutul 'I'eatrulut românesc Îll Transilvania. XVI, 293. [343] 'I'abla de Materii 343 Durada, Teodor T. - Priveliştî şi datini populare În Moldova. XVI. 541 ; XVII, 8], 123,173, 226, 332 ; XVIII, 92, 127. 171,222. " Un afiş teatral din anul 1820. XVII, 420. " O călătorie la RomîniI din Gubernia Kamenitz­ Podolsc, (Rusia) XVIL 536. " O călătorie la Vlahit (Romîni'î) din Kraina, Croaţia şi Dalmatia. XIX. 281. " Amintiri din călătorie. Cum am fost trîntit de vînt in drumul de la Albona la por tul Rabatz din Istria. XX. 117. » Priveliştr şi datinr strămoşeşti în Moldova. XX. 218, 273, 289. " Despre unele formalităţi ce se obişnufati la stră­ mutarea proprietăţilor în vechia legislaţie a Moldovei. XX. 505. » Amintirl din călătorie cap. XVII, XVIII. Spre mun­ tele Atos şi la Piramida Keops din Egipt. XXI. 70, 183. " Miriologhi (bocete) adunate în Mecedonia. XXIV. 177 " Corurile bisericeştî de muzica vocală armonică in Moldova. XXV. 303. Dury, A. D. - O critică engleză a istoriei des Roumains de la Dacie 'I'rajan de A. D. Xenopol (dare de samă), VIII. 599. Butureanu, Grigore C� - Antropologia din timpurile , cele mal îndepărtate şi pănă în zilele noastre. (Studiu sumar). 1. 206. 274. " Notiţă asupra săpăturilor şi cercetărilor făcute la Cucutenî, din comuna Băiceul, judeţul Iaşt, 1. 257. » D. D. Georgescu, despre originea limbii şi legătura dintre cugetare şi vorbire. 1. 482. " Georges Herve, La circonvolution de Broca. 1. 494. " Intăia aniversare a societăţif, Il. 1. " Originea Europeană a Arilor. II. 40. " Incă o dovadă la Stăruinţa Romtnilor în Dacia Traiană. (Studiu). II. 470. " Raportul său, ca secretar general, asupra lucrări­ lor soeietăţiî în cursul anuluî 1890-91. III, V. " Discurs rostit la înmormîntarea lut Gr. Cobllcescu. III. 437. " Ernest Lavisse. La jeunesse du grand Frederic. (Dare de samă), V. 228. " Le Tertre d' Andrei (Movila lUI Andrer), VI. 54. " Discurs la moartea lUI N. Beldiceanu. VII. 1. " Bătălia de la Baia. IX. 644. )J Şcoala şi învăţătorul la sate. XII. 11. [344] 344 'I'abla de Materii Dutureanu, Grigore C. - Vremile preistorice in Roml- , nia. Pe ce se sprijineşte lucrarea de faţă şi în­ ce chip va fi făcută. Evoluţia vieţei pe pămînt. Omul. XIV. 410. 490. " Vremile preistorice în Rominia: Omul cvaternar. Omul actual. Stefan cel Mare şi sfînt. Neamul M uşat. Istoria' Romînilor de C. Kogălniceanu, XV. 1, 97, 145, 193. 232, 312. " Spatarul Gh. Burada. XV. 125. " O escursiune la Adam-Clisi. XV. 469. " Scurtă privire asupra factorilor Istorici. XVI. 493 525. " Notiţl bibliografice: D-r A. N. Viţu. - Adaos la studiul centrului cerebrosensitiv vizual la cîne. Abel Hooelacque. -- Negri'( din Africa supra-equ. atorială. Al. Binet. - Studiî şi psihologie ex­ perimentală. Ch. Bichei, - Căldura anima­ lă. Al. Philippide. - Introd. în istoria limbi şi literaturir romîne. I. 123. " G. Pouchei et H. Beauregard, tratat de Osteologia comparată. E.-Jourdans, simţurile la anima­ lele inferioare. Gegenbaur, tratat de anatomia omeneaacă.-Pierre Janet. Automatizmul psiho­ logic.-G. Cotieau, Preistoria in Europa (Congrese, muse e, excursiunl).-D-r L. Edinger. Anatomia centrelor nervoase. 1. 383. " Notiţl şi informaţium II, 61. Un caz de regurgita­ ţiune la etnr, II, 381. J) D-rul Nepven şi tratarea angineî difterice. (notiţi). III, 179. " Diferite notiţe şi Informaţiunl, III. 434. Dutureanu, V. C. - Analiza unul mineral de Telul'. n.23. , " Asupra preparaţiet glieolulut. II,' 144. " Asupra acid ului Azofhidric. II. 544. " Analize de ape minerale. IV. 524, 590. " Cîte-va observatiuut asupra furfurolulut. IV, 35, 147. " Calcarurt hidraulice, var hidraulic şi ciment. V. 143. " Analiza apei minerale purgative de la Copoti. VI. 25. " Cercetări asupra eognacul ul, VI. 157, 603. " Analiza gipsulul de la Vjnătorif Neamţului, VIII. 346. ". Recherches sur le mals\ de Moldavie. IX. 70. Duzoianu, Ortensia. - Inaemnătatea şi scopul studiu­ lUI geografiel tnşcoale. VIII. 671. Duzoiallu, G. T. - Popoarele Uralo-Altaice aparţin rasei albe. V. XII 319. D., E. G. - Răzbunarea lut Niţă. XVIII. 529. [345] Tabla de Materii 345 B.� G. - Corneliu Moldovanu .Flacărr" poezii (dări de sa­ mă) XVIII. 546. n.,I. - Anunţul istoriei lUI Del Chiaro. II, 448. B.� P.- Les prineipes fonclamenteaux de I'Hiatoire, de A. D. Xenopol în .Literarlscher Centralblatt fur Deutschland", (N otiţ/) XI, 474. n.� v.- Elena Baealoglu, - In luptă, roman. (Dare de samă), XVII. 360. " Catou Theodorian. - Prima durere. (Dare de samă). XVII. 366, " . Chestia Romînilor într'o teză de doctorat franceză. (Notiţl) V. 676. (717). B. - Comunicările d-lui A. D. Xenopol la academia de ştiinţi morale, la congresul din Paris 1900. XlII. 380. Studii greco-romtne de N. G. Dossios. (DărI de samă) XIII, 385. " Unul mare critic. (Versuri.) XXI. 239. " La serbarea anuală a "ArhiveT" 1911. XXIIl. 326. C <:ădere� D. - Iniţiativa particulară în cultivarea poporului XI. 238. " Radium şi Radioactivitatea. XV. 22, 64, 104. <:alon. - Domnul Guglielmo Ferrero, (dare de samă) XVII. 228. " Teoriile politice din scrierile lUI Paul Bourget. 1) L'etape, 2) Un divorce. XVII. 338. <:alimaeh, Alexandru Papadopol.-Originea lUI Ioan Calimach, domnul MoldoveI. VI. 231. n Luminărică şi Titinaş. VII. 55. Calognomu�ElIs.-Ui.tare. Prin.tlort.jversurr) XX. 85. 134. Călllgăreanu� D.- Asupra deterrninărel sexulul, IX. 572. <:âmplneanu, EliseU. 1\1.'- Simionel. baladă populară, comunicată de ... ). X. 378. Cantaeuzlno� 1. 11.- Extras din condica de familie a Cantacuzinilor din Moldova. XIII. 182. <:araea�, Rem. -- R.. Kretschmayr: Ludovico Griti in Arhiw flir OsterreichischeGeschichte, (dare de samă) X. 358. Carealeehi, Eugenia. - Ceva despre corespondenţa intimă dintre Alexandri şi Ioan Ghica. XVI. 381. " Despre două scrieri necunoscute ale lut Ion Ghica. O comedie a lut Ioan Ghica. XVIII. 39, 127. <:aro, 1. - Scrisoare către A. D. Xenopol de la dl. 1. Caro profesor Universitar în Breslau, (notiţl) X. 380. Ca!ilolţeanu, Adrian. - Campania pentru proteguirea , industrieI naţionale în Ungaria. XII. 28. [346] 346 Tabla de JfateriI CaUdelJa, Eduard._ Giuseppe Verdi. XXIV. 215. Cerehez, Leoll. - Vel'sul'I: Lumea. XIV. 48. " Scrii torr cu 01'1 ce preţ. Un tip. Vis şi realitate. XIV. 308. .. " In memoria lur Vasile Alexandl'Î. XVII, 401. Cerniiteseu, R.- La generation spontanee În Revue Sci- entifique. Sept. 1913 ,(dă]'I de samă). XXIV. 254. Clara. - In versurI doar, (poezie). XL 112. Climeseu, Vietor._ Apus. (versurI). XIV, 504. Cltel'nba('h, �\na Conta. - Versun . Neapoli. După Heine. V. 206. FrateluI meu, V. 316. 'roamnă. De mult. Sară. V. 302. 551. Lur. Gind de Toamn:l. GindireI. V. 639. 680, Iarna. VI. 60. Noaptea. Moal'tea, Luncă, luncă. Vară vino înapoI! ZorI deziuct. VI. 176. FUl'tuuct. Linişte. Las-o'ncolo dragoste. Ziua morţilor. 204. 443. 445. Ro. manţă. VII. 66. In' faţa morţir. VLII. 84. Tra­ ducere din Heine. VI11. 584. IX. 35. Veraurj, IX. 200. Nopţi de vară. rx. 361. Cetatea Neamţu_ luI. IX. 566. Gondolă. IX. 683. Viaţa. X. 355. "LuT. XX. 481. Primavara. (versuri). XXI. Il. " Unul din întemeetorii revisteI: NeculaT Beldiceanu. XXV. 246. , CbevaJiel', AlJlert._ o călătorie de la BucurestI la Iaşy� (Scrisoare către Baligot de Beyne din 18(4). XI. 461. 464. ChirUeaou, fi. T. - Societatea universitară rOm1n:1 din IaşI. X. 316. Cbiriteseu, Petru.- Serbarea Jur 10 Mal la sate, (no- ' tiţă) IX. 357. m"ru, CeU$tohtih. - Tăerea .�apulur lut Augel'li şi lo­ gofătul IOl'dake Furduescu. XVIII. 211. Cire,\" V. -P al'ticipiul şi supinul În limba romînă. VIII. 535. Clement-Uael'i ... - Radu. (povestire). XVI. 101. " ChipurI din lumea ',mică. (Alexandru TimoteiU). XVII. 553. , CObÎleeseu Gr. - ObservaţiiuUI asupra depozitelol' 11eo­ com:ane din bazinul Dimbovicioal'eI şi a faunei de amoniţT din aceste depozite, aflaţT şi descrişI de F. Herbich. I. 5. \ ': Hugo Zapolowicz,,;O sCk�ă.geologicila p�r'ţerestice a Car'paţilol' dintre POt(uţia >li Maramureş. (dare de samă). I. 223, 297. \ COdreallu, ltIibail. - Moartea anahoretulul. XVI. 416. » Cătră poeţi. (verSUl'l). XVU. 172. [347] Tabla de Materii 317 1 I • Codrescu, TII. - Zapis din 1673. 1. 198. " Amintirt despre Gheorghe Asaki. (Cuvint rostit cu ocazia tuaugurărit statuei sale la 14 Octom­ brie 1890). II. 338. Cogălniecatm. ill. - Limba şi literatura romăneaseă salt valahieă in 1837, cu o notă de A. D. Xonopol. V. 237, 488. Constantincscu, RÎ.nlliceallu Gheorghe.-Onouă va­ riantă a eronicel lUI N. Costin. VI. 419. COJlstantinescu, P. - Regenerarea Bulgariei şi rolul Romănief. XXIV. 223. » "Scrisori de boert" de N. Iorga: - Un manifest 1'0- mînesc În analele Academiel de 1. Ursu.c-In­ fluenta fabulistuluf rus Krylov asupra fabulişti­ lor noştri, A. Donicr şi C. Stam ati de AI. Epure, Cronica expediţie! Turcilor în Moreea 1715 de N. Iorga. Rolul bisericei în viaţa ueamuluî nostru de J. Ursu.x-Bătălia de la Gwaziec şi Obertin de 1. Ursu.c-Bătălia de pe cîmpul plnel de L Ursu. Cuvînt Moldovenesc, (Revistă basarabeană). (dărt de sarnă). XXIV. 12-1, 189, 2:17,310, 316. " Hubert Schmidt. Băpăturile 1\)09-9tO în Cucutent. Cuzeştij de Gh. Ghibănescu.i--Centenarul răpirel basarabielrle A. D, Xenopol.-Basarabia de Pan Halipa.c-Coutribuţia la Dacia înainte de Romtnî de 1. Andrieşescu, (dări de samă). XXIII. 13-1, 229, 236, 274, 408. COllstantiniu. C. P. - Scrisoare către Directorul Arhi­ vei, X.247. (;orllclia din �Ioldo"n (Cbcrnbllcb).-Luna şi ste­ lele. lntr'amurg. (versurl) V. 7n. Corregio. -EI. 'I'imiditate (versuri)' X. 1. Cortazzi, Hcnric. - Seance du Divan adhoc de Moldavie du 1857 (cu o introducere de Gr. Butureanu). V. 1. Cosmoviei. Dr. I .. con. (�. -- Ce trebue să. Intelegem prin system aquiter, organe, segmentare, organe ex­ cretoriî, N ephridit. (Report înaintat Congresulut internaţional tie Zoologie de la Moscova). IV 351. " O încercare asupra clasificăret regnulut animal. V. 636, 677. " Posibilitatea fîntînilor arteziene în Romlnia. VI. 47. " Din istoria mineralogulut. F. S. Beudand. (Fragment) . . VllI. 107. " O privire asupra concepţiunei moderne de struc­ tură a sistemuluf nervos şi fenomenele psihice. IX. 441. ' . [348] 348 Tabla de Materil iCosmovici, Dr. r ... eon. C. - Seceta şi conbaterea el. XVIL 97. " Stilnţele naturale. XVlII. 206, 265, 358. " Incercare de a lămuri hiperesteziile în semisecţiunl modulare. XIX. 36. " Adevărul tn ştiinţă.-Confinnarea teoriilor mele a­ supra morfologier şi funcţia organelor segmen­ tare. XIX. 165, 241. " Cătimia de ploae anuală-s-Ce poate face ştiinţa şi patriotizmul pentru progresul nneî ţări (notiţl). XIX. 278. . " O plagiatură slujind de titlu academic pentru a fi numit profesor universitar. XIX. 2\:19. " Răspuns inviniurilor d-In) 1. Athanasiu. XIX. 421. " Cum s'a sărbătorit 24 Ianuarie în Iaşl. XX. 33. " Mentalitatea romlnească. XX. 80. 112. " O nouă speranţă de vindecare a ofticeI XX. 240. " Forma Pămlntulul, (notitr). XX. 335. " Din cunoştiintele inalte ştinţiflce ale d-luf 1. Athana­ Riu prof.la facultatea de ştiinţe din Bucureşti. XX. 319," 349. " AteI şi Ate). XX. 483. " Diferite sisteme de iluminat. StudenţiI străini in facultatea de ştiinţe din Paris. Ferme p. creş­ terea vulpelor albastre şi argintil, (dărr de seamă) XXI. 141. " Rolul Universităţilor. XXI. 145. ), Fiziologia ca ştiinţă, indrumare şi foloase. XXI. 193. ), In preajma epiderntilor de frigurr tifoide XXI. 209. ' " Nota paleoutologică, (dare de sarnă) XXI. 410. " Contribuţiunf la studiul organizărel faunei rotife- relor din Romăniu, XXII. 84. " Canalul Panarna. (dare de samă), XXIII. 407. . » Vederea fundurilor submarine. XXlV. 21. ' " Ziua de 22 Iunie 19W. XXIV. 209. " Un moment de lnaltare sufletească. (Testamentul Regelul Carol 1). X�V. 226. <:osmovicI. N. L. - Oare se\va ajunge să se cunoască mecanismul intim a uner celule? XXIV. 104. 'Costin, Em.- Romanţă, (versuiâ) VI. 311. .eraft, N. - Te duel, In primavară. E adîncă pace. (ver­ sud) XII. 146, 233 . .creteantl, Sa"in. - Documente privitoare la Dumbrava , roşie XIV. 171. [349] 'I'abla de Materii Cl'etuleseu, Arhiereul Nareis notoS�\lleaIlU, - Pla- , nul unei lucrări asupra mănăstirilor ţării. VI. 437. " Notiţă pentru Icoana Maica Domnului din Biserica Mare de la M rea Neamtu (665--J907). XIX. 233. » Inscripţiile M-rilor Neamţul şi SecuI, cu a schitu­ rilor sale dimprejur. XIX, 178, 21'7, 272, 319, 371, 445; XX. 86, 134,187,233, 282, 328, 379, 42±, 470. 520, ; XXI, 37, 86, J37, 190, 242. J' (Nicolai Costcs<,u).-Cîntecul luî Cuza-Vodă la Unirea '['ărilor in 1859. (versurr), XX. 47. " Pomelnic ctitoresc al Sft. M 1'1 Neamţ (Episcopî, egumenl, stareţr) şi note pentru cîte-va persoane mal însemnate îngropate în M-rea Neamţ. XXI. 243. Documentele de la M-rea Noul Neamţ din Basa- " rabia din 1820, 1.429, 1430, 1456, 1463, 1500, 1527, cu adnotări. XXI. 297, 341, 407. )J Zestrea Mănăstlreî Neamţu-Secu. Tablou de mă­ năstirile şi schiturile vechi unite 01'1 închinate M-ret Neamţu. XXII. 42, 89, 131, 189,230, 271, 314, 361. " Zestrea Mănăstirel Neamţu-Secu. Porunca lUI Vodă de secularlzare. Hrisov de la anul 6905 (1397) Moşia Minţil, Opise din isso, -1591, 1593, 1596- 1803-etc. XXIII. 128, 234, 331, 399. " Hrisoavele, Suretele şi Documentele M-tire'l Neamţu­ Secu. XXIV. 53. 109. 180. 308. Crudu, Tiberiu. - Din sat de la nol. XVI. 3. 59. " in sbucium. XVI. 14IJ. 218; XVII 62. 1 is. Cl'llpenski C. - Asupra lipsei uueî Iegislaţlunf privitoare, la mnncitort în Romînia. (notiţt). IX. 2±1. Cuza, A. C. - Tărani'î şi clasele dirigente. VI. 496. Lupta contra alcoolizmulul în Romănia. VIII. 199. Vii­ torul taranulur romln (conferinţă). XII. 481. Cu­ vînt înainte la cîntece poporane protivnice be­ ţieî, culese de P. Gheorgheasa. XII. 527. Reor­ ganizarea şcoalel de arte şi meserit din Iaşt. XIII. 347. " Versurf şi epigrame: Ali plecat. VI. 61. Unul mi­ santrop. Medicina. Unul om cu cap. Ca stinca. VI. 208. Artistului Matei Millo. VI. 580. Sonet. Pe cărare părăsită. In dragoste. Epigrame. VI. 689 .. " Sonet. Indora.ă. 're iubesc. Minciuna Cauza mortis .. Uunuj spiritist. Fatalite. VIl. 72. [350] :350 Tabla de Materil -Cuza, A. C. - Lui Damasehin. Dedicatie, Suferinţa. De la Matef citire. In faţa mărti. Hotărîre. Cuviinţă, VII. 202. " Frumuseţa. Favoarea. Sfaturr. Invidia. Mîndrie. Lin­ guşirea. Doctorie. VJI, 298 " Ce-l epigrama. Unul literat. Unul inspector al pes­ căriilor. Invăţătu ră şi ştiinţă. Laudă şi ocară. Unul deputat. Nernuritort. VII. 454. " Arta. Stăpîn. OrI cît De eşti viclean. Pe munte. Dacă doreşţt. CeT mititel' (epigrarne tradue err). VII. 572. VIII. ;;09. Bate vînt. VlII. 300. ,. Ostaşif. XIII. 433. " si Gb. 11111rIlU. Vezt Murnu G. VII. (iGS. C., 1. n: - Despre origiua familief Cantacuzenilor. XII. 187. o., I�. - Strărntoarea Panama, Fabricarea camforei. O nouă Iabricare a creroauelor. Iuţala vapoarelor (notiţr). XIX, 40. C., I�, C. - Romînil' in universităţile străine. Foloasele ştiinţelor chimice. Rolul chimiet în industri1.­ Radioterapia, \llotiţl\ XII. 141. D llafin, Ionn. (1. Alexandrescu) - Datoria robulul. (ver- sun). XII. 515. " Strofe. XIV. 503. " LUI Stefan cel mare. (versurt), XV. 24G. " Sămănătoarea. (vereun). XXV. 108. Dame, 11'. - Din dicţionarul rorntno-fracez, IV. 50-'1. Dan"lian, l"»reot V. - De ale arter decorative. XVI. 277. Da.nilevsld, ( •• ID. - Un articol asupra Romîniel. (tra- ducere din ruseşte de G. Nether) XIlI. lG7. Ueen. - Suflet neîubit, XVIII. 27. J)esjardills, A!·tur. --.A {J. Xenopol. - Histoire des Roumains. (dare de, samă). VIII. 351. DClU.Ctt'Cscu, Iti .• -Documente din arhivele franceze. 'VII. 33G. . Ocmet.rcseu, nOlnnlu�. - La philosophie Nationalista par Georges Guy-Grand. Poporul de Simeon Meliedinţt, (dărI de s�\mă) XXV. 59. 18G. Uensu,,"ianu. Ovidiu. - F'. Paulhan. Le nouveau mysti­ , cisrne, (dure de sumă). \ III. 272. Dr. A. Corre. Crime et Suicid e, (dare \ele sarnă). III. 392. » Versuri: Coardele iuirner noastre. O sărutare rece In Octornvrie. IV. 410. " Uhnitl'esfm, 'i'u·aian. - Aceleaş'( locmI. Melancolie (ver­ suri). VI. 31G. [351] Tabla de Materii 351 Dincca,\�. - Gh. Ad.amescu: Din manualele noastre di­ dactice. XV. 136. nobo�, Constantin. - Şi dacă codrul lin suspină (ver­ suri. Blestemul (vereun). XIX. 185. 40�3. ), Floarea Soarelui. Haiducul, (versur"), XX. 106. 225. Uocan, N - Familiile boereşti romlne, Istorie şi genea­ logie după izvoare autentice, de Octave-Geor­ ges Lecca (dare de samă) XI. 148. " Frate. (în cercetările genealogice). XI. 422. " Incereări de versificaţie rorntneaseă publicate de un Sas in veacul X\II. XII. 224. Dossios, Dr. N. H. - Legendele asupra bisericei Aghia Sofia. IX. 22.:l. " Buletinul societătei istorice şi naţionale a Greciei. (dare de samă). Vol. VI. XV. 637. nrăghiccscu, Dim. t:'i Dragu, TonUl. - Cantece po­ pulare din Oltenia: Val de omul singurel. Mă­ rioara de la ţară. Cîntă, cîntă cucule. La spo­ vedit. Marita, (versurj), VIII. 356. nragomir, Statc. - Programul claset de declamaţie de la Conservata]'. XIII. 461. .. " Hamlet. XIII. 638. Cheraşcu. XIV. 49. " Statuia lui Vasile Alexandri. XVI. 316. DI-cyfuss,Albcrt. - Magyars et Roumaius devant 1'11is- toire. (Revue blanche) XI. 566. Ihwa, i. H. - Un vis. XXV. 259_ IhuHa. - Martirii noştri din Salonic. XVIII. 1U4. :l)Ui'01H-C(j. Albcrt. - Les principes fondamentaux de i'Histoire de A. D. XenopoJ, in .Bulletin eri­ tique". XI. 475. I)lunbrayă, Ion. - Biografia Arhimandritulut Antonie Dumbravă. V. 432. " Din viaţa vorniculul Anastase- Panu, (notiţl), VI. 227 !lunca, r!'itus. - Invingător şi învins. (Dramă istorică in 3 acte şi un tablou) IX. 30, 182. Duscianu, Dl'. 1. - Narazinenif. XVIII. 4U8. :OutcSCll, '1'. Dntu.-- Gilda de la Gibraltar. (versurî) VIII , - F' v ( IX 030. e111e18. versurt). .L. ICI. J)unka dc 8ajo, rf'itus. -- Legenda "Cube'î palmierulul" din Irighig alăturatii de acela a Mi1ni1stirel de la Putna. IX. 678. [352] 352 'I'abla de Materii E Emilgar. (Emil Gărleanu) - Iubitei. XL 353 .. Asupra Casteidiva (dare de sarnă). XI. 369. " Unel doamne. Bulgarilor. Unul amic. Ii-lut B. Părerile mele asupra polemicel d-Iut B. cu d. C. LUI H. Spencer. Unul amic. Desnădejdea. (Epi­ grame). XI. 448. " Asupra romanului "Fecioara" de Petru Vulcan. (dare de sarnă). XI. 451. " Uner clnterete. Statuel lUI Ştefan-cel-Mare. Statuelor lUI Miron Costin şi Asaki. 'I'ramvatulur Electric. Unui ofiter pensionar. Unul anatomist. Poeţilor. Notaţiuneî liniare, (Epigrame). XI. 5H. " Dragul Mame). (Nuvelă) XI. 546, " Asupra romanului "Străbunil" de Ludovic Dauş. (dare de samă). XI. 556. " Dreptate Cerească. (nuvelă). XiI. 48. " Gura Lumel ; Dramă În 4 acte de 1. Găvănescul (dare de samă). XII. 62. " Ţaranul ca soldat. XII. 121, " Mama Catrina (novelă). XII. 132. " Cu regret. LUI Radu Roseşti. Maestrului Caragiale cu ocazia jubileulnî, (Epigrame). XII. 145. " Mihat, (novelă). XII. 332. " Jurnal de Bord de Jean Bart, (dare de sarnă), XII. 361. " Sofia Hrisoscoleo. XIII. 67. " Ioan Creangă. XIlI,311. Erbiceanu, f'onst. - "Cuvîntscolastic" al d-luf Laurian. III. 549. " Cuvîntul unul ţaran către boerr. V eacul al XVI II lea. (document) . .IV. 327. )) Carte de înfiinţarea' uner slobozif a lUI Antioh Can­ tlmir, 1699. Acttu de vinzare al caselor din Iaşi ale Ill'I Gadpar Caille, ceasornicar francez, 1676. Corespodenţă între cloi străin] asupra 0- obiceîurilor Moldovei şi ţăret Munteneştl, Au­ gnstln şi Crisfiau-e'(doeumente) IV. 435. » Cite-va cărţi vechr, (documente) IV. 684. » Document de la Al. Hangerli 1807. Document de le Manoil Ruset domnul Moldovei 1788. Un or­ din a lui Ioan Sandu Sturza din 1823 către Ga­ vril Avram biv vel Sardar pentru sfîrpirea tal­ harilor, şi anume din ţinutul Putnel, (documen­ te) IX. 703. [353] Tabla de Materii 353 I I � � I f Urbiccunu, COllst. - Tariful vamal de pe timpul lui Brincoveanu (documente) X. 620. » Hrisov pentru mănăstirils închiriate de la Const. Mavrocordat, - Două documente de Ion Sandu Sturza. XI. 382. El·hiceal1.n, C. si N. Iorga. - Scrisort ale uner familit domneştI din Muntenia şi Moldova în veacul al XVI-lea. VI. ] Il. Erbiccul1.lI, Gh. - Petru Depasta,- Viaţa lUI Constantin Mavrocordat, (Mannscript) .... 1. 360. » Sfaturile dornnulat Neculai Mavrocordat către fiul săU Constantin (document). II. 372. " Descoperirea uneî scrieri pierdute a filozofului A­ ristotel. II. 444. " Colecţia de diferite poezioare encomiaetice din 1777, culese de N. Vellara, trad. II. 562. " Studiu asupra Istorie! Rorntnier. .... III. 608. " Povestea celor doi feţl logofeţi cu părul de aur sau înşiră-te mărgărite. VI. 259. " Despre starea Moldovei şi a Valahiei sub Fanari­ oţi, extrasă din scrierea lUI Anastasie Comnen Ipsilante intitulată, "Evenimen tele eclesiastice şi politice după luarea Constantinopole'i de Turcl" (dare de seamă). VII. 209. " Extrase pentru istoria Calimahilor din Athanase Comnen Ipsilante, (dări de samă), VII. 305. " Document de închinăciune a mănăstirit Bistriţa templului "învierea IUl Hristos" din Ierusalim. \ Il. 464. Erbiccanu, Vcsllasian. -Hrisov de la Ştefan-cel-Mare din 1488. 1. 375. " Hrisov domnesc din 1663. 1. 255. " Două documente din muzeul arheologic al Acade­ miel teologice din Kiew, III. 427. " Hrisov domnesc din 1783 şi din 1781. III. 542. 544. » Atestaţia preotulut Grigore Popovict de la Semi­ narul Socola 1811. IV. 445. " Raportul dintre istorie şi ştiinţele naturale (confe­ rinţă). IV. 509. " Concepţia sociologică a dreptulut penal. IX. 521. » Şcoala pozitivistă, antropologică penală. XI. 29, 116. Esal'cu, Const. - Documente din Arhivele dei Frati din Venezia. IV. 203 . . , O descriere a Valachiel din vracul XVII. V. 113. Escout"fim', E. - Le theătre de Victor Hugo. IX, 658. E. --In "Noua' revistă rornăuă". Rolul social al univer­ sitarilor. (Notiţe). XI. 559. 23 [354] 354 'I'abla de Materii F li'aircăşanll, v, - Ce lună. O întrebare. (versurt). VII. 580. " Cum trec (versuri). VIII. 98. li'ăr!O;erotn, - Romînizmul în Turcia europeană. XX. 433. '" Romînismul în 'I'urcia europeană şi statutele so­ cietăţeî Fărşerctul din America. XXI. 74. Fieşlneseu, c. V. - Sînt adiective nevariabile ? VII. 642. Finehelstein, Or. 'w. - Reforma penitenciarelor. 1. 699. " Cîteva cuvinte asupra tratamentului Septichemiei puerperale prin irigaţiunî intrauterine tempo- rare. II. 225. . li'loreseu, BOllifaee. - Din Dicţionarul Francezo - Ro­ mîn. IV. 379. Floreseu, P. -- Ancheta rurală, corn, Şipotele. XIV. 116. Foreseu, 'T. A. - Amintirl din viaţa şi domnia lui Ale­ xandru 1. Cuza. XI. 260. " Document-Postelnicul şi Cavaler Neculal Istrati. XI. 374. " Două documente sociale şi o poezie a lui Ne­ culai Istrati. XII. 85. " O alegere de deputat la anul 1838 în ţinutul Su­ ceveî, (documente). XII. 454:. " Vizite primite şi făcute de către un boier bătrîn tinutaş de la Suceava: Vornicul Andreeş Ba­ şotă. XII. 460. "Obice'lurile sătenilor şi Măriuţa din Rădăşeut. XVIII. 198. Frullzii, li'loriea. - Despre ..... Carmen Sylva. XXIV, 294. li'oesăneallu, Alltollie Shimonabul. = Cuvîntare ser- , bătorească, pregătită a se rosti, cu ocaziunea trecerei primulul domnitor Moldo-Rorntn Cuza­ Vodă, din IaşI,', prin Focşaut, la Bucureşti, în luna Februarie 1859. X. 751. G Garvo. - Expoziţia permanentă a Asociaţiuneî generale a artiştilor din l�r. XII. 17�. Gavrileseu, l\laria n», � Soarele şi Luna. In aşteptare, (versurt). XXllI. 1\4, 71. Seceta, (versurl). XXIV. 293. Vis, (LUI George E­ nescu), din galeria teatrului naţional. XXV. 297. GÎrleallu, Emil. - Acrostihul luf Beldiman, (document). XllI. 278. [355] Tabla de Materil 355 I 1 .;'aster, Dr. lU. -- Scrisoarea llll Carol al II către Sulta­ nul Mahomet. 1666. O scrisoare a lui Iohaunes 'I'heodorus 'I'enarum Moldaviae Princeps cătră Sir Mithel din 1760 din Iaşf, (document din ar­ hivele Angliei). V. 232. şi Vasile Lupu, (teză de licenţă) 1. 620. " Pascalia şi Cronicari], (studiu). 1. 718. " Două pomelnice vechr. II. 115. n Hrisov din LJ.95. Il. 121. " Matet S. Dobrescu. Irr prejurările ce ali provocat sinodul de la Iaşi.--D. Boroianu. Reforma lUI Luther în biserica occidentală, (dărl de samă). II. 170. " Hrisov din 1533. Carte de judecată din 1628. II. ITi. " rrîrgu·Ocna. (studiu istoric). II. 593. " Pr. Dim. Dan. Arrnenil orieutalt din Bucovina, (dare de samă). III. 399. " Loc. Col. P. V. Năsturel. Stema Romtniel, (studiti critic, din punct de .vedere heraldic), dare de samă, lII. 661. Notiţe. IV. 211. " Documentul, (studiu istoric şi arheologic). IV. 259. " Baba Vodoaea saii Nunta din 1834. V. 21. 149. " Vlad Vodă Călugărul, VII. III. " Al. Roşeulescu. Culegere de felurite scrisori vechi cu litere cirilice, (dare de sumă). VII. 587. " Forma trna (Mama), cu prilejul unul document. VII. 651. " Alex. Ştefulescu. Mănăstirea 'I'ismana, (dare de- samă). VIII. 111. " Spiţa familiei Cîrjă. VIII. 189. " Document din 7�68. Sept. 25 (1754). VIII. 36r) . . , Vlad Ţ'epeş, (studiu critic). VIII. 373, 497. " Forma tma, (uotitr). VIII. 8fi7. IX. 359. Glosă literară: "întunerec=zece mit. IX. 448. " Două documente din anul 1639. IX. 477. " Note arheologice. IX. 698. " Explicarea ziceret .trage pe sfoară". X. 178 . . ,Donicl şi Alexandrescu În 1842. X. 325. " Document din 7154 Noemv. 7. (1645). X. ,19\)' » Două documente din �961 Iunie 12. (1453) şi din 6\)77 Octombrie 25i (aCi9) XI. 85. "Intrehuinţarea particj�ulu'( prezent, (gerundiul) XI. 234. " Urie din 7026 (1518) Ghen. 28. XI. 278. " Organele administrative rurale, (din conferinţele socletăţii universitare), XII. 280. t I I I [357] Tabla de Materii 357 'Ghib�'ines�m, (;11. - Gligore Ghica, Domnul Moldover, 7 J 66, Fevruarie -Aprilie. XII. 378. " Două scriscrî ale lul Konaki. XllI. 87. " ]00 de palme dornneştî. XIII. 154. " Originele Iaşilor. XlV. 281, 385, 475. " Un urie din 1410 cu o notă. XIV. 465. " Surete şi Izvoade, (notiţt), XIV. 522. -» Ispisoc din 7168, Aprilie 20-Document-Document din 6968 (1459) Documente slavone din timpul lUI Ştefan Vodă, din 1466, 1470, 1475, 1478, l-±79, 1483, 1487, Li90, 1491, 1492, 1492, 14\)4, 14\)4, 1495, 1495, 1495, 1496, unu fără veleat - Un document din timpul lui Eremia Voevod 7111 (1603) Iunie 5.-Două documente ale familii Ghibanilor din 1692, 1693.-Docu­ mente din ani) 7146 (Hi38) 1638. 163\), 1639, 163\), 1642, 1644, ] 648, 16409, fără veleat etc. XV. 40, 192, 251, 257, 384, 432, 495. -» Despre vecint sau rurnnn, Ce.t cu zapisul romtnesc din 1523 ? Din domnia luf Stefan-cel Mare; 1) Data tnscăunăret. 2) Marif boe!'1 al lui Ştefan. Caracteristica domniei mareluî Voevod. Reflexil. XV. 10, 740, 197. " Document cu traducere din 6968 (1459) Decem- vrie 5. XV. 151, . " Document din 7119 (1611) Iunie 20. XV. HJl. " Document din 7111 (1603) Iunie 5. XV. 384. " 1. Bianu. Despre introducerea Iimbil rorntneştf în biserica rominilor, (dare de samă). ,XV. 411. " Două documente ale Ghibanilor. XV. 432. " Document din 7143 Martie 23. XV. 475. " Ferlea. XiX. 893. '" Geneza ideer de unire. XX. 15. 59, " Breasla Armenilor din Roman. XX. 385. 440. J' Ioan Sandu. Sturza Voevod către C. Couachi, (do­ cumente). XX. 466. " Din istoria vecinătăţii În Moldova. XX. 514. -» Două documente (Isvod de leff din 1827 întocmit de Sfatul tăril şi o Anafora din 1827 privitoare la creditorit ipotecari şi proprietarl). XXI. 126. 7' Un document vechlu romtnesc din secolul XVII-lea. Psaltirea lUI Apostol 'I'ecucl U ricarul. tradusă de Varlaam Mitropolitul Moldovel. XXi. 185, 211. . " Cantemireştiî şi Cuzeştil (A pa Elanuluî), Cuzeştll. Postelnicul Arghire Cuza şi Vornicul Gh. Cuza .. XXII. 152. 321, 370. [358] 1358 'I'abla de Materii Ghibăneseu, fiII. - O nouă lucrare a Mitropolituluî Varlaam (Leastviţa lui Ion. Scarariul)- XXV. 65. Urice slavone din sec. XV şi XVI. XXV. 173. Ghib{t,nesen, Ilie. - Psychologie et histoire, comunicare făcută Academiei de ştiinţl morale şi politice de A. D. Xenopol, (dare de samă). XIII. 477. " Ana Conta Chernbach. Dizertaţieţinută la con­ gresul de pedagogie din Amsterdam. XVI. 82'. " Revue international de sociologie. XV 1. 242. " Schaller-Luptele de clase şi dominaţia claselor (dare de samă) XV1. 287. II N. Iorga Istoria rorntnilor în chipurl şi icoane (dare de samă). XVI, 371. " 1. Bogdan Membru al acadamiet romîne.XVI. 379 .. " Incercări asupra filozofief istoriei la nor, XVI 470. " Din Fllosofia Istorier.. .. XVII. 334. " Răspuns unul tînăr recensent de la "Viaţa Rornl­ nească" asupra Iucrărel "Fenomenele fizice şi psihice. Raportul şi valoarea lor În faţa conş­ tiinţei". XIX. 136. ;1 Sociologia şi Psihologia .... XX. 193, 247. " Cercetări asupra istoriei Cornanilor. XXf. 124. Ghiea, Alexandru.-O scrisoare a luf Alexandru Ghica Domnul Munteniei (18134-1842) din 1833, îna­ intea suiret lUI în scaun. IV. 205. Ghikll-Uudeştl, Eugen. � Telul din Bodenlauben (scri­ soare cătră A. D. Xenopol). XVIL 520. Ghiea Deleni, Grigore. - Scrisoarea cătră A. D. Xe­ nopol, în chestia statuer lut Cuza Vodă. XIV. 183. {ibika, Theodor. - Originea şi istoria primltivă a nu­ meluf "RuşI" VI. 451." Ghililea, c. U. - Te aştept pe aripe de vînt. Scrisoa­ rea. Ploaea de toamnă. Povestirea aezilor (ver­ surt). XXIII. 222, 247, 298, 396. " Gustave Herve, Mes-crimes ou onze ans de prison pour delits de presse, (dare de samă). XXllI. 411. " O agonie. XXIV. 39. » Nehotărîre. Din depărtarea singurătăţel, (versuri). Aştept tăcut, Drurrieţul, (versun). XXIV, 20, 107, 214,297. \ " Alia de A. Magder, (dare de samă). XXIV. 24D. Giers., A. de. - Scrisori a 1 ul\N ogues către Ma vroghenL VII. 680. " Din trecutul cousulatuluî Rusesc din Iaşi, (tradus: din ruseşte de Ieromoriahul Nicodim Munteanu). VI�I. 6±0. XIX. 17. 59, 117, 159, 204-. [359] I 1. rrabla de Materil 35.9 a f.Hordano. - Epigrame': Beţivulur Stan, Tot lUI Stan, Liberalulut IJ, Reforma, Bancherului W., Docto­ rulul L., Lexlcografuluî G., Domnişoarel C., IV. 311. " 'I'ret Iucruri, Vin şi Iacnmr, Furăturt, Cinste X. 735. " Amicului Virgil, La podeţ, Ce măsură, Toate se pot drege. XI. 48. » Birurl, Oratorul 'I'avo, La nebunf', LUI V, Cântă­ reţit Mimi, XI. 420. " Simicis, (versuri). XL 528. Sfat, Viteazul Z., Fug], XII 38. » Creditului rural, Medicului Ele. Doarnneî H. XII. 223. » Beţivulul S., Finetă. O greşală. Femeia. XII. 318. 4l.jOlogeYie. Dro rrih. Il. - Rornlnî elin Sîrbia. XVII. 112, 167. 4i.oilav, Gr. - Statutele Bresleî tinerilor botoşenenr, eşeuî şi romaşcanf. VII. 632. " Două documente asupra Armenilor. VIII. 114. Ci.oroyel, Artul". - Din trecutul nostru judecătoresc. XXI. 3\)2. » Din ti ecutul nostru judecătoresc (două decrete de numirt în magistratură). XXII. 273. Gl'e(�eal1l1, n. - Document: O Inehipuire de Iordache Ruset Roznovanu, cu notiţe de A. D. Xenopol. IX. 603. {jrihilleea, l .. a"lll'el1tia. - Ionită Iliescu. XX. 227. Cirigoriu. Petru V. '-- Alteţa sa Regală În laşi. Salu­ tare închinată A. S. Regale Moştenitorul 'I'ronu­ lUI Rorntniet, (vereurl). XIII. 12. " LUI Carol cel Mare Regele poporulul Romtn: XIII. 256. " La Martinica. XIII. 344. " In vremurl vechl. XIII. 441. » Scrisoare la o necunoscută, (versurt). XIII. 5:35. " Amintirt despre Edgar Quinet, (dărf de samă), XIV. 75. " Ioan Ianov. XIV. 85. " La Italia, LUI Verdi, Pe albumul artistel Agatha Btrsescu, (versuri). XIV. 137. " Invalizilor, (versurr), XIV. 276. " Vox Clamantis în deserto, (veraurl). XIV. 361. " Preoţit artet, Artistul, (versuri} XIV. 422. Grigorovitza, EU1.- Un interesant manuscl'ipt palon ,,'echl. Despre ţările noastre. Xl. 456. " Curentele principale la Schillel'. X VI. 516. [360] 360 'I'abla de Materil Gl'igoroyu'za, Em. - Dicţionarul geografic al Bucovine şi critica d-luî VI. Mironescu. XXI. 80, 106, 157, 268. ' » Schitul mare din Pocuţia, (Amintiri dintr'o ţarii, Rornrnească uitată de mult). XXI. 889, G.'uher, Edual·d.- Congresul internaţional de psihologie fiziologică, (dări de sumă). II. 55, 107, 152,288 805, 845. " Inaugurarea bustuluf Eminescu, (discurs). II. 196. " Al şeselea centenar al Universităţi)' de Moutpellier. (notiţt). II. 127. " Sonet, XIII. 878. GrnbCl'-�liele, Virginia. - Unde? (din Heine). VII 291. » Salutare Majeataţet Sale Regina. (versurr) VIlI. 621. " Ref.eceiuue. Inainte de moarte. (versurt), XVI. 814. (j-u", .. t.i, nimitl-ie. - O lucrare asupra lUI Conta de 1. A. Rădulescu-Pogyoneanu. XIII. 26ii. G, re. - Notitt şi informaţiunr. II. 127. 258. " Audiţiunea colorată. Transfertul la distanţă a stărilor nevropatice. Il. 888. G, A. S. - Cîte-va documente din colecţia lui Gh. Sion Gherei. II. 574. GII. - Generaţiile cu privire la studiile istorice de N. Iorga. (dărt de samă) XXLII. 185. H Hali)Ul, I-an. - Yahtul de M. Le rrnontov (trad. din ru­ seşte). In stepa ruaă, Mi-i dor de femee. In grti­ dina cişmigiulur (versuri). XXllI. 37. 127. 298. 811. » Starea economică a Basarablel sub RUSI, 1812-- 1912 XXIII. 201. ' n�'h'jeu 11. l.azu, ClenleJ�ta.- Cum se Începe viata (Im­ presii din copili\ri;). XXII. 378; XXIIl. 82. 164. » Carapciul. XXIV. 15'l3. ' lInsna�, SI)iru. - Unde eştt ? Sonet, Mormtutul lnl Wer­ ther. Cînt de nebunie. Sonet (versurr). V. 806. 555. \ " Sonet. O filozofie vecl\e şi nouă. Furtună. Sonet. Fragment. Din nopti de vară. Spune-ruf (ver­ suri). VI. 72.210. 8Lf 582. 693. » Din chinurl. Irnprovizare (versurr). VII. 77. " Entuziasm (versnrr). X\V. 241, I-Iazu, G. - Sindicatele profesionale din Franţa, IV. 285 H{�tl'at, J. lItonifue�.- La Chanson de Megal (Cîntecul Megaliei). llI. 8;). [361] 'I'abla de Materiî 3G1 Hctl'at, 1. UHnifacc. - Sonete. Şi se aude. Un vis. Un chin. Eacă l Gloria Tibi, L'avare. Ce stai'? IV �::q. " 1) Aş vrea, 2) Au Sonnet, 3) Au Sonnet. 4) Vae Victis, 5) Yae Victis, 6) De Ce? IV. 181. " Dar nici nu 'vrea să creadă. Gloria 'I'ibi. El las� . nu mi-I frică. Deşteaptă eştl. Dar În sfîrşit. POUl'­ quoi ? Din Shelley De nu-mi mal crezî. IV. 301. » Dar ne-a trecut. Nu simtt tu oare '?Triolete.lV. 4�:;. " Aevea (fragment dintr'un poem în 'I'erza Rima). Chantons! Sous 1 'eternel Azur. Ce-mi pasă! 'I'ri­ olete IV. 528. O desamăgire, 1 V. 623. " La terre T'engloutit, Va de I'avant. C'est sens fre. mir que je t'atends. 'I'riolete, IV. 6(:3. " BîI, am fost (sonet). Triolete. Epigrame. V. 84. " Primăvaratecul vint. GIOSSo._,_, Tabla de Materii 363 nur)nUZe�CII, D.·. Dragonii ... - Despre metoda de cer­ cetare şi de expunere în ştiinţele fizice. IX. 273. » Dituziunea razelor X prin diferite corpuri. IX. 568. " Sflrşitul Lurner. X. 72-1. 'I'elegrafia fără sîrmă cu ajutorul undelor electrice. XIII. 125. " Despre importanţa examenelor în şcoalele secun­ dare. XVIII. 62. 1 lankliOO, Uendikt. - Răspuns contra scrieri! dluf A. D. Xenopol, Magyars et Rournains devant I'histoire, în revista ungurească "Szazadok" 190!. XII. 366. Inmandi, D. (�. - .Der Gang zurn Eisenhammer" de SchiJler. IV. 672. » La o Maică. (Principeser P. Caragea), versurl. V. 92. " O amintire, Ah! să iubeştt cît POţI iubi, (traducere din Freiligrad). versurj. 311, (560). " Cavalerul Toggenhurg, (baladă), versurr, traduse din SchiIler. X 107. Impărtirea pămlntuluî (ver­ sun trad. din Schiller). X. 323 şi 493. Dantul morţilor (Baladă), versurt trad, din Goethe XI. 146. lancuIeseu, Eugenia .. - Puterniciî lumer, (nuvelă). XII. 233. .' .loal1, C. St. - Cite-va observatiunt asupra. trarulut nos­ tru de nzr. V. iso. " Trebue sti dăm premii şcolari lor, (notiţe), V. f)59. Ionescu, C. N. - In delta Dunăreî, (subiect de popula­ rizare). XVl. 15. " Rolul educativ al ştiinţelor naturale. XVI. 114, 168. " Revue 'generale des scieuces, (dare de saruă), XVI. 240. PoriT abdominall la Peşte. XVI. 560. loneseu,-Hion. - Notă explicativă a documentulul din 1617 a lUI Alexandru Iliaş Vodă, XIV. 83. " Eminescu şi Riria, XIV 15:3. 16uesen. '1'''. 1. - Cum putem găsi fericirea în viaţă. (Rezumatul conferinţet ţinute în ziua de 16 De­ cembrie 189!) la Atheneul din Bucur. ştI XI. 224. lo.oga, NeenJai. - Iubirea în literatura modernă. 1. 509. " Otto Rieman, Sintaxe latine d'apres les principes de la grarnmaise historique. 1. 614. Manolachi Drăghicr, 1. 6t'2. I. Bianu, Psaltirea Sehelană, (dare de sarnă). 1. 759. Pesimismul Ia artiştI. II. 26. fl2.Critica literară şi antici\'. II. 213. Emile Picot, Chants pupu!nires des Roumains de la Serbie, (dare de samă). Il. 368. Inceputurile 1'0- m:llltizmlllu1. Il. 671. [364] IOI·ga, Nc(!ulai. - Stlrşitul veacului al XVIII-lea în ţările romine. (După o anonimă, carte de că­ lătorir). III. 106. Maiolino Bisaccioni şi războa­ ele civile din Moldova. HL 64;"). Bisaeeioni, Tex­ tul "delle guerre civili de la Moldavia" III. 704. O scrisoare a lui Iacob 1-i(1 relativă la afacerile 1\101- dovel, (documente). IV. ] 08. Ferdinand Lot.­ L'enseignement superieur en France ce qu'il devraet etre, (dare de sarnă). IV. 195. ;! A. D. Xenopol.Tstoria Rominilor din Dacia 'I'raiană Iaşf. 1888-1893, (dare de snrnă). IV. 5-45. Că­ lătoriile lul Dornenico Sestini în Muntenia. IV. 571 " B. St. Delavrancea.c-Iutre vis şi viaţă, Manual de istoria Iiteraturet rorntne întocmit de Enea Ho­ doş, Caransebeş) 1888), (dăr) de samă). V. 224. " Două scrisorl dintre Ioan Calirnnh domnul Mol- dovet şi ambasadorul englez Mitchel, cu cornen­ tarif. V. 155. " Scrierf gramaticale şi didactice ale lut Petru Cer­ cel voevodul Munteuier. V. 261, 510. » Notiţe istorice VI. 104. » Un călător englez, în ţările Rornrneştr, înainte de eterie. VII. 10. " Două documente din archivele ragusane relativ la un sol trimis la Veneţia de Basarab al III -lea (Neagoe). IX. 6(). " O scrisoare a lut Le Quien către Neculal Mavro­ cordat. X. V32. Iorga, Vasile. - Cîntec. Poveste antică. Imagini. (ver­ suri) XXI. 123. ] ()3. 388. " N. Iorga şi Cauet. ErIJice'ctlnt. VI. 111. lorgul(!scu, B. - Hrisov de la Const. Brancoveanu din 1710, cu adnotan de A, D. Xenopol. 1. 118. Un monument istorie (notiţă). 1. 272. O auafora din 1812, privitoareIa oraşul Buzeu. 1. 683. ;! Un Epizod necunoscut elin istoria revolutiunel a­ nulul 1848, petrecut în munţii Buzăului, în co­ munele Vintilă- Voda şi Lopatnrl. llI. 132. " Din exilul Mitropolitulut Grigore al Ungro-Valahiel 1829-1888, V. -178\ " Cuvîntarea ţinută în z�a de 10 Mal 1898 la elevii şcoalelor în Iaşl ded-l A. D. Xenopol. Notiţe lămuritoare pentru b.iografia poetului N. Nico­ Ieauu, (notiţ1). IX. 3U. n Hl'isov de la Constantin Brlncoveanu important pentru a şti dările ce se pliite:lLl sub dînsul în ţară. X. 265. I I 364 'I'abla de Materii [365] --_ .. -._-----'---­ ..--".,..,_�,;<=.-.--�=·r .. ····�······��··�-··�-·-"""""---,"''''-> 'I'abla de Materil . Iosif, St. O. - Grenndiril (din Heine), (versuri} VII. 66;'). » Albina harnică, Rugăcluue, (versun trad. din Petăfi. VIII. 197. Istl'aH. nr. C. 1. - Apelul membrilor Asociaţiunif 1'0- mine pentru maintaren şi răspiudirea ştiinţelor. XIX. 450. l,,·e.·. - Bohern (venetian), (versuri), XVI 257. 1. C. -- DI'. N. Leon.c-Excursiunr zoologice, (dare de samă). X VI. 376. 1.,1. S. - Copilul natural de A. A. Belele, studiti de le­ gislaţie comparată. Copiit naturnlt de C. Langa P. R�şcalll1. (dăr! de samă). VII. 669. 1., 1. S. - A. Phillppide.c-Istoria Iimbet Rorntne, (Dare de samă), VII. 205. 1 •• N. - O datorie de autor. VI. 716. 1.: N. - Notiţel Ia stiudiul "Sfirşitul veacului XVIII-lea în 'rări le Rorntne". III. 3(18, 1. - Junimea literară. Luceafărul. Ramurr. Viaţa rorntnească, Mearnul romlnesc. Noua revistă rorntnă. Falanga literară şi Dl'tisticil. XXI. 45. Jubileul de 70 de anI îl d-lul Maiorescu. Luceafărul. Junimea Literară. Revuo de Roumanie. Convor­ bin Literare. Ramurt Cucoana Elenca Cămărăşiţa ele D. C. Moruzi în Neamul Rominesc. Viaţa Nouă. Couvorbirl Critice. Viaţa Rornînească. (dăr! de sumă). XXI. 0J. J .Jacot�l., �I. - Incercăn asupra eterogenulut Ramin. XVI 282. K Kareev, N. - Din filozofia Istorieî (P. incipiile biologice in sociologie). V. 3G7. Konik, i�h. - Radinţiunile solare şi culorile, comunicat de Carnille Flamnriou, (dare de samă). VIII. 6RJ. Ii:., s. - Analisa elemeuteră pe cale electroterrnică. Se poate transmite tuberculosa prin tigăr). V.678. (71\1). l .. acom.h(�, P. -- Critici, nsuprn .principiilor fundamentale ale istorier de A. D. Xenopol în "Revue des syn these historique," Xll. 148. I"amhriol', Dr •• '\. A •. _- O scrisoare a luT A. Ijambrior cătră N. fli1ulescl1. XV. 427. [366] 36G Tabla de Materii """ara. C. - Sonet. IV. 3L 9, I""ates, V. -- Versurt : Aşteptare (D-rel V. Eisenbnch). , VII. 197. VedeniI. VII. 300. Vremuri grele, VIII. 655. 'Laur, 1. (A. D. xcnoJloJ)-Poezil: Astrele. Cintec. Lacul In formă antică. Poveste şi realitate. Lîngă Ma­ rea. Părăul V. 81. 319. " All trecut. Opreşte te gindule l Iubire. Bradul, Gră­ dina bătrînă. Portret. Guriţa afumată. Fără nume Adaos la portret. V. 208.-IJingă foc. V. 304. " Vlad '['epeş. (Poernă) '. Năvălirea, II). Lupta, III. Ospătul. V.438.-Urzil'ea dorulut. nouă. Săruta­ rea. 'I'elul. Planetul. Cîntec. V. 6!3. 684. " Unei artiste (Pour toujours). VI. 62. 205. 31:) J) Anotimpurile Picatura, Apus-Răsărit. In formă an­ tică. VI. 41G. - Frasinul. VI. 581, -Dunărea. Unul gros tnnamorat. Pivniţet de la Kloster­ neueburg. Vl I. 200.---Departe. Tovarăş de drum. Amor adînc. Iubite. Vintul. Dacă ar fi să uit). V[I. 292.-Din vremurr vechl. VU. 437.-Anil trec. La A. VII. 57G.-I.Ja o roză în pahar. VII. 660.-Furtuna. V IL 96.-Cllrcubeul. VIII. 15G. Anit. VIII. 327.-0 suflete amărîte. VIII 46G.­ La E. Intunecime. VIII. G79.-Singumtate. X. 2!G. 315 -Dorul vieţel. Pe lac. Linişte. X 597. Lllzărcallu, Har.bn. - Moara. DoI artişti. In cimitir. (versurf)l XIV. 29. iLazu, Gr. N. = Dialog ţărănesc. IV. 539. " De mult stati în nemişcare. Pe aripl de cîntare. Din morminte lmt reiese. Spune-mf dragă nu eşti visul? Un brad sta singuratec. (versuri tra­ duse din Heine), V. H3. " Poezii populare rntene : Singur jalnic stă călutul. Va18 iCI, colea vîlcea Fragment. Rachioaşe. Far­ nă cum e nora" noastră. Alţii tot mai ati IlO­ roace. Ochii met .. V 217. " Cîte-va ohservatiunî asupra poeziei populare a Slavilor. V. 392. '""eon, Dr. Nec. - Vederile actuale ale Biologilor asupra originii şi peI'fecţi(�năl'il materie! organice. I. 288. " Ernest Haecke1.-S'yst�m der Siphouphoren auf phy­ logenetiseher Grundlage, (dare de sarnă). I. 57H. " Catalogul lepidopterilOl\ din Romînia. (Colecţia C. Keminger). II. 297. " Plankton-Studien. Vergleichende Untersuchungen liber die Bedeutung und Zusammensetztung der pelagischen Fauna uud Flora \'on El'llst Haec­ keJ. (dare de sarnă), Il. 48G. J r # ! I --sGT ;;5 \,fi [367] Tabla de Materii .J�eOI1, .Ilr. N. - Un caz de ereditate adaptivă, (notiţî). III. 59. " Contribuţiunî asupra fluturilor crepuscular'( din Ro­ mînia. III. 95. 221. )) Raphail Blauchard-i-Les animaux parasites iutro­ duits par l'eau dans l'organisme. Id.-Sur les ye­ getaux parasltes non mierobieus transmisibles des animaux it l'homme et reciproquement, (dărr de saruă). JlI. 250. " Zur Philogenie der Australiachen Fauna, systema­ ttsche Einleitung von Erns Haechel, (dare de de samă). V. 34l. " Staţiunea zoologică din Neapole. V. 598 (639). " Zoologia medicală a ţaranulut rom in. VIII. 2-19. » Botanica medicală a tăranuluî rornln. X. 54. � Cobălcescu şi teoria descendenţei. XX. 48I. Leon, Gll. N. - Edmond Demolins. XIX. 92. Longineseu, nilllu'l."ie G. - Viitorul RomînieI de Dr. P. Zosin. Chestii sociale de Lascar Catargi, (dări de samă). XIX. 94. 140. " Indrumarea. Consideraţiunt generale asupra tere­ nului arabil al Moldovei de Eageniu N. Giurgea, (dări de samă). XIX. 235 390. " 'I'recutul şi prezentul. XX. '30. " Viaţa rorntuească. Ilustraţiuuea. "Les Documenta de progres. Noua revistă romînă. Comoara sa­ telor. Belşugul , (dări de sarnă). XX. 46. " L'evolution de la fortune de l'etat par A. Bochard.­ La Reichsbank et la Banque de France par A. Snyekers.-IJH reforme electorale et les parties politiques eu France par Georges Hilleret.-La tyranie des Politiciens pal' Henri Leyret.-Fa1i­ metul legilor agricole de D. 'I'omescu.c-Cole­ lia.-Prudhom et la propriete par Aime Berthold (dări de samă). XXI. �52. "L'imp6t progressif par &1. A. Seligmann. L'im­ p6t sur le revenu par Jules Roche. Paul Rapic. La justice par l'Etat. (dăr) de sarnă). XXI. 300. 350. ,. Economice şi Financiare. xxr. 384. " =-La production, le travail et le probleme sociale dans les pays au debut de XX-e siecle, pal' Leon Poinsard.- JJa consommation et les crises economique par Piere Vialles. (dărI de samă) XXI. 411. 11 Economice şi financiare. Unificarea dreptuluI În materie de CeCLUl. (dări de samă). xxn. 45. [368] 363 Tabla de Materii Longinescu, Dimitrie C. - Parasitismo organique et parasitism social par I. Massart et E. Vande r­ veld. (dare de sarnă). XXII. 95. " Influenţa m ediulut geografic asupra dezvoltărir ci­ vilizaţiunel. XXII. 259. " Urmările politico-economice ale acorduluî Germane­ Franco-Marocan XXIII. 15. " De la question sociale. 'I'orne premier. Economie Politique de Louis Maurivex. (dare de samă). XXIV. 239. Lnhke, IUeyer- - Notiţi IX. 607. Lncescn, Hh. - Mihail Buzuea (schiţă biografică). VII 517. f�lIngeanu, �fihail. - La nişte Rusalit. XX. 420. ,. La priveghiti (obicerurr din popor.) XXr. 379. " Ctntece ostăsăştl. (Folklor), XXU. 333. I .. upn., C. f. - Plaiul Vranceî: VII. 250 Lllrm., Kostnki, Nicu. - FoJklorul. XV. 433. I .. osert, 1. - A. D. Xenopol, Hiatoire des Roumains de la Dacia Trajane. (Dare de seamă). IX, ('ÎOO. M l\blndru, r{,h. - O scrisoare a profesorului belgian Arutz relativă Ia Romtnt (Notiţă). IV. 562. " Votul universal. VIn. 73. l\IÎndlocscll, Dl'. Simion C, -- Răspuns d-Iuf G. Pascu asupra lucrări]' : "Influenţa culturii germane asu­ pra noastră. Influenţa Iimbel germane asupra limbii romine. XV. 5:31. lUi'tnescu, A. - Asupra unei pretinse demonstraţii a pos­ tulatulut lul Euclide. (dare de sarnă). VI. 588. l\'lanolescn. Ioan T. r, - Cintec, Pal atu. O rugăciune, (versun). XXII. 60, 88. l\lanolin, Uadu. - IJo�ul unde s'a născut Eminescu- XVII 315. \ » O traducere a IUl Emtneecu, (gramatica sanscrită). (dare de samă), XVIII. 4Hi. M. Eminescu. Ma­ rella, schiţă, trad .. după, Poe. XVIII. 428. !Uauolin, Vlad. -- Romînil\ şi Ovreii de Bogdan-Durcă. (dare de samă). X'�IV. 309. I\Iărmdcseu, Hh. -- O chestie de filologie. VII 56G. lUargareta. - Scumpul mell\ XXIII. 327. l\II:m·jcl1cscu, i\.t. - Observărt la Originele Iaşilor. XV. 84. 19'iall'.ini, I�ngenie. - O întîmpinare la notiţa asupra me- dicilor din 18G4. (notiţă). VI. 466, [369] 'I'abla de Materii 369 1tlatcescu-1tloyilă, N. - Cine face bine, bine găseşte, . (Poveste, din literatura poporană), XVII. 84. 1tlaufrcd. - Fantazie. VIII. 678. • 1tlavrocordat, Alcx. G. - Despre origina Mavrocorda- ţilor, observaţi unî asupra Istoriel Rominilor de A. D. Xenopol. V. 170. " Din timpul rivalităţiI între domnitorii Neculaî Ma­ vrocordat şi Dimitrie Cantemir. V. 565, (606). " O culegere de scrisorî către Hrisant Notara pa­ triarhul Ierusalimului VII. 488. 589. " Cu ocazia seriaoril lui Le Quien. X. 185. " Un Ex-Iezuit despre catolicismul roman. XIII. 410. 492. " Cu prilejul memoriului lul Hauterive. XV. 289. 337. " Stănileştil XVI. 429. 477. " Dante. XVII 421. 486. 1tlavrodiu, 1tlaria. -In Versurr, XIX. 315. MavrOJllati, L. - Parazitizme et mutualizme, dans la nature par L. Laloy. XXIII. 388. " Consideraţir asupra coneepţieî lui Larnark şi Darwin în teoria evoluţiei. XXIV. 89. Meissuer, C. - Dr. W. Rein, A. Pickel şi E. Scheller­ Teoria şi practica tnvăţămtntulut popular după principiile luf Herbart, (dărt de samă) I. 72. " Petiţia "SocietăţiI Femeilor Germane Reforma" pentru admiterea sexuluî femeesc la studiul rne­ dicinei în universităţile germane. II. 418. " " Monatshefte der Comnenius-Gesellschaft, (dare de samă). III. 515. Micu, Eulilial1. - Calendarul lui Samoil Clain. 1806. (no­ tiţe bibliografică) XVII. 252. 1tlileticii'l, Dr. G. - Asistenţa alienaţilor în ţara noastră. XIX. 91. » Pagint sîngeroase din istoria Peninsulet Balcanice. XIX. 149. 193. 365. » Sinuciderea in etatea juvenilă, (studiu psihologic). XX. 49. 97. 1tlinar,Octav (PopoyicJ). - O pagină postumă din V. Conta. Poezii postume din V. Conta. Să-I ur­ măm, (piesă într'un act). XVIII. 121.347. 391. " Vasile Conta cătră artista Maria Băluşescu, (pagini intime). XVIII, 436. 1tlinck�Titz, 10l1aol1a. - Poeziî : StrigoiI de M. Emi­ nescu, .(traducere germană în vers lUI) V. 328. " Poezif de Iacob Negruţi, (traducere germană în ver­ surî). Prosa und Poesie, Aus dem Molken. V. 453, 24: [370] 370 Tabla de Materii lllinck"\vitz, 10hal1l1a.- Mensch, o Mensch du sehwaches Wesen. 0, ihr seeligechdnen Tage, Besehuldigung, (versuri traduse din Costache Conachi). V. 455. " (Traducert din A. Vlăhuţă). "Gestern, Heute, Mor­ gen". (Ieri, astăzt, mîni). "Auf dem Hugel". (Pe­ culme). s. V, 313 (563). (Din Eminescu). Schlu­ mertrunkne Waldesvogleiu. (Somnoroase păsă­ rele), V, 314 (564). " Liebe aus Freundschaft. (Iubirea din prietenie). (Traducert din Conachi). V. 649. (690). » Criticilor mei, (din Eminescu). Cîntece (din G. Coş- buc). VI. 74. . " Satira II, (versun). Traducere din Eminescu). VI. 212. " Der See, (Din Eminescu). Sonet, (Iacob Negruţi, (versurI). VI. 321. " Se bate miezul nopţeî, Melancolie. VI. 449. llUnk"\vitz, lobanl13 (Philil')pidc). - Poezii: Cu mine zilele 'ţi adaugi. Inger de pază. Peste vîrfuri. VI. 585. " Singurătate, (Din Eminescu). VI. 697. lliirollcscu, VI. - Note de călătorit făcute prin Buco­ vina, călăuzi] de Dicţionarul geografic al Bu­ covinei de Em. Grigorovitsa, XX. 175. 204. 258. 306. 361. 398. 455. " Privire retrospectivă asupra trecutulut nostru pa­ ralel cu al vecinilor, răspuns la Kulturarbeit des Deutschtums in Rumânien de Dr. Emil Fiseher. XXII. 224. 233. 289. 337. 385. l\litn. - Scrisori deschise de la Romlnit de peste Ocean. XXI. 26., llioisil, Constantin. - Din timpul ocupaţi unei ruse-aua­ triace, (documente). X. 376 . .l\IOllOtl. (iabricl. - Principes fondarnenteaux de l'His­ toi re, (La revrie historiq uel. XI, 566. 1l101·tzUIl� G. A. - Elemeuts d'Economie politique- pure ou theorie de la richesse sociale pal' Leon Wal­ ras, (dare de sarnă) II. 547. Moruzzi, DiOlitric C • ...,. Instrucţia militară în şcoli, (cap. 1, II şi !lI). XXL 325. 358. XXll. 5. " Soldatul. XXII. 22. \ " Conu Nastasă. Pe viscol. Aghiotantul Generalului. Proorocul, (nuvele). XXII. 50, 97, 145, 244 . .l\lullteallu, D. - ° chestie! de sintaxă, (Răspuns d-lut H. 1.'iktin). V. 673. 714. Murnu, Hit. � Poezii : S-n, dus. Nu-TIut. Intîiu. VII. 104. [371] Tabla de Materii 371 .IUUI'IlU Gh. -;- In cimitir, Noaptea. VU. 296. Un singur dor. VII. 574. Pirălnşul. VII. 658. Dialog, (dedicat foş­ tilor abonaţi al Arhiver) VIU 668. Mirare nu-f -> O Libertate, (versurt), VIll.82. Tot ce-l frumos, In vis. VIll. 154. Nădejdii. V 111. 310. Strofe VIlI 582. " Blind mi-atî venit aproape. IX. 567. " E un cîntăreţ. X. 356. " Macedonieu. "Die Geschiehtliche Entwickelung der Macedonisehen Frage im Altertum, im Mittelalter und in der ueuren Zeit von dr. Cleanthes Ni­ colaides. (dare de samă) XI 74 . . �IU!iileil, �. - Sonet. Irnpresiî de seară. Copilaşilor meL . VI. 209, 319,695. " Sonet. VII. 80. Să-ţ'l dau o floare? VIl. 578. 1\luzieeseu, H. - Notitt explicative asupra ariei lUI "Deş­ teaptă-te Romîne". VI 223. " Comisiunea arhivară din Basarabia XI, 478. " Cîntările bisericeşti şi muzica poporană XII. 304. M.:fc1on. - Intr'arnurg, XIII. 242 . . 1\1, C. - Bibliotheque Internationale de l'Alliance scien­ tifique uuiverselle=-Btrdll, die comercielle Politik Rumâniens MUnchen 1892. - G. Beksics. La question roumaine et la lutte des races en O­ rient. Paris 1895. - M. Săulescu. Lecţiunea de deschidere la cursul de economie politică la Univ. din Bucureşti, (dări de samă). VIi. 89. " Lombroso. L'antisemitisme el la science moderne. 1894. Ioan Bohl Le code de commerce roumaine trad. francaise Paris 1895. VIl. 331. 1\1. - Resturnarea lui Vasile Lupu de 1. Tanoviceanu, (notiţă). XIII. 275. » Dr. G. G. Longinescu. - Cronict ştiinţifice, (dărf de samă), XVI 239. 376. N Naum, A. A.- LUI Vasile Alexandri, (versuri), (cu ocazia dezvelirel Statuel la IaşI). XVII. 381. " Opera lUI Dumitru Mornzzi. XXV. 289 . . Naum, 01'. 1.- Chestiuni de psihologie criminală (Un caz patologic). XIX. 87, 128, 170. " Tuberculoza in tnchisort. XIX. 436. " Mijloacele de a împedica cheltui rea pecululut. XX 127, 183. [372] 372 Tabla de MateriI' Nazaroviei-I:'etrov, l\libail. - Privire istorică asupra dezvoltă rer treptate a ideilor despre istorie ClTJ o întroducere de A. D. Xenopol. IV, 113. Neeuleea, Adela.- Proclamaţia guvernuluI Bucovinean din 1813. IV, 206. Neguleseu. l:'.l�.-- Psihologia cosmogoniilor. (Conferinţă publică din seria cursurilor libere ale Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi). VI. 479. VII, 537. Negri, C.- BlânzI 25 Noemvrie 1860. (Poezie inedită con­ municată de Nicu N. Negri). V. 437. Netber, Gustav. - Matons Vaclavek. - Despre originea şi numele Valahilor, (dare de samă). X. 110. " Observaţi unt asupra articolului d-lut Pluskal rela­ tiv la originaşi numele Valahilor. - Apendice la articolul Despre origina şi numele Valahilor de Dr. Pluskal, (dărI de samă). XI. 76, 82. " O noapte teribil:'! de Cehov, traducere din ru­ seşte. XIV. 510 " Evoluţia Telegrafelor şi Postelor în Romănia. XV .. 117, 177. " Ştefan-cel-Mare după Karamsin. XV. 226. " Intunericul de Cehov, trad. din ruseşte. XV. 406 .. " Adolf Feodorovier Marx, (biografie). XV. 481. » Un produs al artei, de Cehov, (traducere din ru­ seşte) XV. 523. " Napastea de A. Cehov (trad. din ruseşte). XVI, 301.. Nieolan, Dr. Tb.- Gneisul de la Rarău. XVI. 165. " Contribuiri la studiul cristalografic al mineralelor în Romănia. XIX. 86. " Straturile de argilă în care se sapă tunelul de la Bereşn. XIX, 362. " Carbonatul şi silicatul de mangan de la Şarul Dor- ner, XX. 172. "" " Pe pîrîul Ruja, (observaţiî ştiinţifice). XXI. 338. Nieoleseu, Ilie. - Din istoria Basarabilor, (dare de sarnă), XIV, 455. Q Odobesen, A. 1. -Capul de'boii întrebuinţat ca ornament simbolic în antiquitate. II, 385. Ollivier, Emite. - Căderea, lut Cuza: XIX. 383. P \ I:'aladi, (;onst. N. - Despre p�deapsă. XXV. 128. Papadopol-Calitnah, Alex. - Notiţă despre Blrlad, .. (dare de sarnă). 1. 465. [373] Tabla de Materii 373 Papa(lopol-Calimuh, Alex. - Lumănărică şi Titinaş. VII. 55. " Din istoria legislaţluner Moldovet. VII. 148. 284. l:»al)aCostea, Cezar. - Situaţia Aromînilor după inche­ rerea păcil, XXIV. 193 . • -araschivescu, N. Jlosllief. - Versurt : Te-al stins! Stelet. Zadarnic. La mormîntul lUI Eminescu. Lunei. XL 229. Impresii, (In cimitir, Speranţa). XI. 213. Spes. Ivorul. Oameni ţ;i stele XI. 315. " Tinereţa, Mi-e dor. Vine Toamna. Codrule. XI. 445. " Stelei care a răsărit, Speranţă .. Melancolie. XI. 554. " Pe cîmpul nins. Iluzii. Iubitei. XII. 45. Din vre- murt, Visul Pesearuluî. Pe luciul laculut al­ bastru, XII. 139. Rămlt, AşI vrea. Te văd. XII 241. SoareluI. Cintec iubitei, XII. 347. Seara în luncă. Seara în crîng. Vis de vară, XlI. 433. Excursiunea in Grecia, (proză). XII. 438. 548. " Zi de iarnă. In faţa Acropolet, (versurj). XIII, 63. " De mă iubeşti, Melancolie XIII 152. Domuiţa Stînca şi Mihar. Sonet. Rătăcit. XIII. 237. l-ascu, H. - Din toponimiea ro mînă. Notiţt etimologice. Elemente' germane în limba' romlnă. Notiţ'i e­ timologice. Sufixul el'. Etimologil. Notiţf etimo­ logice. Etimologii. XV. 165. 172. 398. ·138. 478; XVI. 36 79. 129. 332 . . , Sim. Mtndrescu. - Influenta germană asupra limbii ro mînă, (dare de samă) XV. 488. -» Discuţii. - Replică d-lul dr. Simion C. Mtndreseu. XVI. 190. " Observaţiunt asupra limbii romlneştt moderne de August Seriban in revista idealistă XVI. 240. " Iosef Popovicl. Romaeniache Dialekte. 1. Die Dia­ lekte der Muntent und Pădurent in Hunyader Komitat, (dări de samă). XVI. 290. " Alexandru Phillippide. Altgriechische Elemente im Rumanischen, (dare de samă). XVI. 371. " Creerul ţări'! Romînestl, (Iaşul) şi C. G. Disescu. Manase la băile SIănic. P. V. Haneş şi Viaţa nouă, (rlărf de sarnă) XVI. 378. " Cronica. XVI 524. " Limba comună şi dicţionarul nostru. XVI. 547 . ./ " Studii filologice. Elemente Duce. Elemente La- tine în limba romtnă. Elemente greceşti în limbi romanice. XVI. 4:23; XVII. 89. 134. 268. 352; XVIII. 36, 174. " Viaţa Nouă, (notiţă). XVIlI. 190. ntJ!:,n .. J! ".". [374] 374 Tabla de Materiî Pascu, G. - Zeitschrift fur romanische PhiIologie 1907. Cursurile d-luf Iorga Ia Univ, din Iaşt, (dare de samă). XVIII. 509. " Studii filologice: elemente latine în limba romină. "Abilităţi" de-ale d-Iut Gustav Weigand. Cîteva cuvinte pentru "Şezătoarea". Oracolul de la Leip­ zig, (notiţă). XIX. 40, 46, 95, 19l. " Elemente germane în limba ro mînă. XIX. 188. " Lucrări filologice la Academie, (dare de sarnă) XX 430. Elemente vechi germane. XX. 494. " Spiritul critic în cultura rornlnească de G. Ibrăi­ ileanu, (dare de seamă) XX. G25. " Etimologiî romtnestr : elemente latine şi romanice XXIII. 397; XXV. 193. Patl'iciu, Livif •• - Din răscoale, (fragment). XXIII. 111. I:»atriciu. Titns. - Spiru Haret. Meeanique sociale, (dare de samă). XXII. 267 . • :»aul. Ioan. - C. 1. Ionescu-Gion. Manual de poetică rornlnă), dare de sarnă). III. 148. " "IJiteratură şi Ştiintă". Revistă publicată sub di­ recţiunea d-Iul C. Dobrogeanu Gherea. Henrie­ ette şi Mihail Eminescu, serisorf către Cornelia Emilian şi către fiica sa Comelia, (dărl de samă) IV, 313, 317. " Etica lui Găvănescul, (dare de sarnă). V. 221. " '['aranul romtn şi ungur die Ardeal. X. 149. P�\un, 1. - Nebuna. Păreri de răii, (versun). IV. 310; V. 6-18, 689 . • :»cIla, Vcspasian V. - Mi-a crutat cucuveaua. XXV. 109. Iaşul, (sonet). XXV. 224. Perctz, Ioan. - Pravila lui Vasile Lupu şi izvoarele el greceşti. XXV. 201. I-etrovanu, D. N. - V. Alexandrl. XVII. 382, 446, 501. .-Ililippidc, Alcxandru. ----o; Notiţă biografică şi biblic­ grafică asupra luI Dimitrie Philippide. IV. 162. " Spre lămurire, (notiţi). XIX. 95. . " Batder, (din moda romăneaseă). XX. 480. O rămăşiţă din timpuri străvechl. - Joară = cristal, XXV. 145. \ Pintca, 1. - Epigrame: Unul prietin căzut în splritism. Un strigăt. Cogito. UnUL călugăr. Unul barbat. Unul candidat la tnsurătoare. Un epitaf. Un strigăt dureros. O declaraţie. Unui prieten, V. 213. 616. 687. ' I " Dintr'o Psaltire inedită (versuri). VII. 667. Piti'f' Ecaterina. -- Apus de soare, (versurl), XIII. 77. I [375] 1 Tabla de Materiî I"»Olla-Radul, (ih. - O amintire din viaţa lUI Eminescu, (notiţă), Xl. 283. I"opa, (;'11. - Reacţiunea planete!or asupra soarelui de P. Puiseaux, (dare de sarnă) XXIV. 314. POI)CSCU, S.lil"idon. - Din viaţa satuhn meii. Credinţele săteanulur despre şcoală şi efectul' el. II. 323. " Consideraţiunf psihologice din viaţa taranulut 1'0- mîn, (conferinţă ţinută la congresul studenţilor). lV. 217. l.opcSCIJ, Ştcfan.- Asupra pictureî moderne mal ales în Germania şi tu Anglia. IX. 53. " Nicolaos Gysis. XllI. 232. I"opcscu. şt. 1). -' Locul Geografiel între ştiinţe. XV. 329,362. I"opoy, (;.1". Adonis. -Schiţă Spaniolă. Afinităţi. COPOlt, revistă nocturnă (versurt). XXIll, 266, 297, 329. 11 Studiile cauzelor de despărţire de C. B. Bazali.­ Mihail Eminescu, viaţa şi opera sa. de N. Zaha­ ria. - La Jeune Turquie et la revoJution de A. S. Bnrrou, (dări de samă). XXIII, 343, 344, 409. " Din carnetul unul voluntar. XXlV. 155. " Le geni3 latin de A. France. - Răzbunarea, tra­ gedie pentru cinematograf a lui' H. Leca de Zi­ gomar. Triumful nefiinţei de E. D. Relgis.­ La Revue -- Aux pays balcaniques (Montenegro, Serbie, Bulgarie) de A. Muzat, (dări de sarnă). XXIV, 191, 250, 312. " -Arnor vincit, XXV. 21. I·OI)O,'ici, C. - L'idee de faute et l'idee de risque comme tondemeut de la responsabili te, par Eruest Trian­ dafil. (Dare de sarnă). XXV. 222. POI)oV'ici, n(�Yl"cnth. - Discursul la jubileul maistrulul Caudella. XVIH. B55. . I·ossa, Dr. st. - Ereditatea şi Educaţia. IU. 495 . Artele şi Iaşul. "Casa Artelor" XXV, 292. Protopopf'SCU, Ciccron. - Antropologia Criminală şi Magistratura (dare de sarnă). IX. 2U. " Şcoala Italiană şi Antropologia criminală, (dare de samă). X. 736. 1". o, -Ieşenilor. XXI. 319. 1-. - Ediţil romăneştl, (dăn de samă). XIV. 450. " Opere complecte de 1. Creangă, (dare de samă), XIV 450. il! .:." ,_ .•. no [376] 376 Tabla de Materiî R Răduleseu, .\udrei. - Ancheta rurală Comuna Chioj­ deancn. XLV. 313. ItăduIeseu-Niger. N. - Pe Rin. (versurf), XIX. 38I. " Glumeata. XX. 281 . » Mînjina luf Alexandri. Elenei Doamne. (versurl) XXI. 24. 113. 310 . .. Viaţa Jertfită, (roman). XXIII. 5.93. 174.213.254. " Poezia poporană, XXV. 237. R8Inu. - Versuri: Ţie spre neuitare. XII. 27. Psalm. XII. 330. » Dispărţiţl. Inimă şi Natură. Răzbunare. Reînviere. Roua. Floarea. Iubirea. Versul. InfiniturL VeI dispărea. XII. 393. " Stingerea soarelui. Intrebare. Vestea. Furtuna. De abia găsită, te-am perdut. Pe raza gtnduluf. Co­ coarele, Intălnire. Durere, Muntele. XII. 495. " Prigonire. Ochiî. Valul. Răcoare. XIII. 40. " Brazif. Durere. Asfinţit. Prigonire. Te iubesc. Fund de suflet. Fund de mare. XIl1. 147. » Marla Magdalena, (legendă) IX. 2b6. Uambaud, Alfred. - Prefaţă la ediţia franceză a Isto­ rie)' Romiullor de A. D. Xenopol. VII. 397. Ră�eaJlu, laetru. - Scrisoarea lUI cătră XenopoJ.lI. 188. Aniversarea mortel lUI Mihail Cogălniceanu IlI. 309. Partea Moldovei tn cultura Romlnească. (conferinţă). III. 584. " Şcoala Romlnească. V. 32. Universitatea de Franţia după H. Vai ne. Les originea de la France contemporaiue. (dare de samă), V. 315. 565. Rtlutu, 'N. N. - Calendarul Neamulut Rominesc pe 1912 XXIII. 47. 143. " Versurf : Pămînt şi cer, Gîndul. XXiII. 1l O. 164. Fragment, (scrisoare către urrprieten) XXIII. 307. " O încercare de sinteză i. în ştiinţa Iimbel. (Cartea Iul A. Dauzat: La Philosophie du langage (dare de samă) XXIV, 5. " O însemnată gramatică romlneaseă din 184-0 (Bă­ gări de samă asupra ccnsoanelor gramaticeştr de Vornieu! Iordache G�lescll, ]830). XXIV. 279. Revent, Uligenill. - Versurt :,Gl:1s de codru. Cîntec. Plinsetul uneI copile, X\VIlI. 419. 538. JJ Cîntec. XIX. 16. " Ipoteza tntemererei Principatelor. XIX. 80. » Cîntec. Sfirşit de toamnă. Cîntec. Sonet. De ce? XIX. 121. 127. 146. 172. 203. [377] Tabla de Materil 377 Revent. EugcuUI. - Cîntec. Ochii tăT, XIX. :;56. 298. » Copila pescaruluî. Rugăciuue. In noapte. Cîntec. XIX. 317. 336. 337. 428. " Iudurare. In calea mea. Deslegare. Cintec. XX ; 133. 174. 223. 272. "Cintec. Rugăciune. Primavara. Cintec. Cintec. XXI. 275. 324. 336. 382. " Asupra romanului "lnstrăinaţiI" de D. C. Moruzi. In preajma unul roman "PribegT ln ţara răpită". de D. C. Moruzi. XXII. 31. 363. "Cuget,ărL Cîntece. XXII. 200. 250. " Ctntec. Cîntec. Unor iateţl, Cîntec. XXIII. 31. 115. Richtcr, Dr. Konrad - Gerhard Hauptmau. X. 575. Ricl�Cl·t, Ii'ric<-Irich. -"Asupra principiilor fundamentale ale Istonet" de A. D Xenopol, (dare de samă). XII. 448. lUria. -Ultima rază din viaţa lui Eminescu. XIII. 1. " Inspirarea şi poetul sărac. La mormînt. Stavilă şi avint. XIII. 98. 120. 197. VedeniL La stele. Dochia. Vrăjitoarea. Mamel mele. Cisla păsă­ rilor. XIII. 225. 301. 303. 306. :303. Elvira, tra­ gedie. Act. 11. XIII. 393. Glndurî, 1, 11, rn, La Magdalena lut Canini. Ultlmlt trandafirl. Ano­ timpurile. XIII. 438. Rinul şi Domul. XIll. 489 Inimă. Am stat. XIII. 50J--510. Kiajua şi Ioan­ Vodă cel Cumplit, (tragedie în 5 acte). XIV. 186. Patru deceniL XVII. 203. Lui Atexaudri. XVIJ. 373. La Mormint. Dijma. XVII. 4-11. Dor viii, (vers urr). 'I'oamnn GîndirI. X VIi. 48 L 52-1. Strădănuirr. Revine. Rorner. Stavilă şi avint. Lor şi Nouă. Ostaşii. Soare vrem. AWi credinţă. Va­ lurt şi unde. Naşterea vereulut. 1907. Spre rar­ nit Dor hain. Frunză verde. Copiilor mel. XVlll. 1. 15. 49. 97. 145. 103. 195. 2-11. 246. 41 Î. 46G. 513. Vrăjitoarea. XIX. 57. Basarabia, XXlll. 197. UOJiilctti, Tia. - O scrisoare din Muntele Athos, (către fratele său Dim. Rosetti). X. 137. » Documente din domnia lUI Cuza-Vodă: Scrison de ale lui C. Negri. Documente privitoare Ia cum­ plotul din 1859; la răscoala grănicierilor ; Seri­ sorl de ale lUI V. Alexandri cătră Domnitor; ale Principelui. C. Moruzzi. etc. Scrisoarea lui Cuza cătră P. Grădişteanu, Raportul lUI Kreţu­ lescu sfătuind lovitura de stat. XII. Gfi. 175. 278. 372. XIlI. 86. I 1, [378] 378 'I'abla de Materii Itossetti-n;'ihlileseu, Petru. - Notiţă asupra familiei Cantacuzen. X. 601. Itoseuletz, fi.". V. - Despre microbi, (conferinţă pub. • li că ţinută la Iaşt). XI. 508. " Cercetări şi propunerr asupra alirnentărel satului Romăneştt cu apă bună. XVIl. 12. 49. " O ochire asupra higienei publice. XIJ. 40. Ruseior-Ro�ior. !ştel·un. - Calomnia Calomniosa, X. 29,1. 465. 556. 679. R. T. - Alfred Rambaud. Latinii de la Dunăre, (notiţr) VII. 81. s Salldru o. - Un poet revoltat, (versun) XIII. 532. Savul, f.h. - Oscar Wilde. Pescarul şi sufletul săli. trad. D. Anghel. Povestea celor necăjiţ!. Arhiva căr­ tilor : Tintoretto. Holbein. Auguste Rodin. L'art. Entretiens reunis par Paul Gsell.B ul. com. Mon. Istor. (dărt de sarnă). XXII. 265. 316.432. " Scrierile muzicale ale lUI Dimitrie Cantemir de 'I'. Burada, (dăr] de sarnă). XXIII. 42. n Les elemente originaux de l'ancienne clvilisation roumaine de N. Iorga. Pe marginea cărţilor de J. Al. Brătescu- Voineştr, Filosofia lut Henri Bergsou de C. Antoniade. Revista idealistă. (Lec­ ţii!e de la Sorbona asupra istoriel de A. D. Xe­ nopol) Ein seminar fur Soziologie, Politik und Ethik de D. Gusti. TreI lectiI de istorie de N. Iorga, (dărt de sarnă), XXIII. 13/.193.275.342. " Expunerea pe scurt a esteticel lui Kant, după cri­ tica judecăţet estetice. XXIV. 14I. » Studii asupra educaţiei morale şi estetice de G. G. Antonescu. Studii asupra auditiunilor colorate de Dr. G. Marinesca. Sinesteziile sati sensibili­ tatea dublă şi multiplă de Dr. C. Fedeleş, Din estetica poeziei populare de B. Delavrancea. Să fim gata, conferinţă de 1. Găvănescul. (dărI de sarnă). XXIV. 60. 2H. Savul, l\lireeu. - Metoda qe hidrogenare directă prin cataliză, de Paul Sab�tier, (dare de sarnă). XXIV. 252. , �iiineanu, Luzăr. - Importa�ţa antropologică a basme- 101". V. 276. 525. " Dicţionar universal, (notiţ!). VII. 350. Siiuleseu, �I. - Lecţiune de deschidere la cursul de E­ conomie politici], de la Universitatea din Bu­ cureştl, (dare de samă). VII. 98. [379] Tabla de MateriI 379 I ; Saks. nm. - Expediţiunea belgiană la polul sud. VIII 663. Sbet°a, 1. fi. - Ceva despre fOl'marea idealurilor. (d iscurs ţinut ÎP 12 Octomvrie 1893). V. 245. Selt"'Wurzj'eld. 1\'1. - Cîntece populare din Muntenia, (cu­ lese tntocmar cum se zic). 1. 3'70. " V. Cireş, ComideraţiUlJi estetice asupra poeziei populare romine. (Teză pentru licenţă). 1. 616. Scribun, Dr. Augn st. - Căpitanul Iordache Ia mănăs­ tirea Secu!. (document). III 42-1. " Alt dicţionar al Iim ber romineşll. XVIII. 483. " Clteva etimologiy. EtimologiI XX. 503; XXII, 279 ; XXIII. 38 187. �91. 382. " Dictionaru 1 limbeT Romlneş tI. XXIII. 386. » O trivialitate a revistei "I. Creangă". Probe de limbă din revista "Ion Creangă". Din lipsurile dicţionarului Acaderuiei, (dărl de samă) XXIII. 275. ,lOG. " EtimologiI. EtimologiI romlneştj XXIV. 71. 235; XXV. 132. Scrilmn, Romulus. - Moartea Iur Ştefan cel Mare Ia 1504 Iulie 2 (îndreptarea unei erorr istorice­ reflexin, (documente). XV. 43Q. " Boerul Stavie Hamnngiu, (document). XVII. 282. Scriban, Traian R. -- Probleme penale (Pedepse fără. durată determinată, Sărăcia şi criminalitatea). XXIV. 298. Seeula, Selltimiu S(�yer. -- RomîniI în revoluţiunea Iuf Gheorghe Doza. VIII. 125. Serbilnescu, T. - Dor (versun i, I. 205. SeiJIere, 1<:I'I)('st. - Les principes fondamentaux de l'histoire par A. D. Xenopol, (dare de samă), X. 748. SerI}". A. - Situation ecollomique de la Roumanie, (dare de samă). XVII I. 68. Se,,'ustos. J<:)el1u. - Băiat ori Fată. IrI. 443. Seyustos� Romulus. -- Masse de alunecare pe coaste in districtul 'I'utova şi Vaslul. XV. 459. " Asupra faunei pleistocene din Rorntnia. XV. 513. " Istoria vitel Duuărit. X VI. 23. 66. ] 20. 176. )) Asupra maselor de alunecare pe coaste, (In geolo­ gisehes Centralblatt), dara de samă, XVI, 143. " Constituţinnea geologică şi condiţiunile hydrologice ale versantulur apusan al Siretulut Între Paşcani şi Roman. XVI. 345. 393. 410. 445. ,) Asupra zonei de gres carpatic din judeţul Neamţ XV'. 445. . I • I , 1 1 II II 1 i' [380] 380 Tabla de Materii Sevustos, Romulus. -- Asupra zoner ne gres din jud. Suceava şi Neamţ de la Borca la Hangu. XVIr 157. " O nouă teorie asupra forrnăru teraselor. XVII. 455. " Prundul vechfii şi Pleistocenul din Moldova. XVII. 558. " Geografie pitorească (Dobrovăt-Codăeştl). Asupra defileului Porţilor de Fel'. XIX. 347. 443. » Unirea MăreI Mediterane cu Marea Neagră. XX. 35. " Frech -Studien iiber das Klirna der geologischen Vergangenheit. Berlin, (dare de sarnă). XV. 538. " Geog-raphen Kalender, publicat de Dr H. Haack, în Gotha, (dăr! de sumă). XV. 540. " Noua teorie asupra constituţieI materieI de Dr. E. Severin, (cultura Romtnai, dărI ele samă. XVII. " 94. Tunelul submarin între Franţa şi Anglia. (notiţt), XVII. 523. SieDkiel'i�z. II. - Scrisoare către N. D. Xenopol. XIX. 43. ' ShncnscJli, Th. - Neos Helenomnemon din Atena. (dare de saruă). XXIII 151. " Spre Ideal (După Zielinschi). XXIV 41. 76. Simioncs('u. J�uf'rosil1n -Sofia Kowalewski.XXI 257. " Femela ca factor în evoluţia socială. XXII. 201. Simioncs('u, 1011. - Crida superioară şi calcarul Litho­ thamnium re malul Prutulur. (jud. Dorohor), VIII. 92. Sinigaglia. L. E. -- Extras din Nomenclatura Botanică Poliglotă. XVI. 213. Sin-Georgiu, Ion AI. -- Nal'cis� (versuri). XXI 114. Sion-Ghel'ci, Gh. - Illsemnări bibliografice privitoare la istoria rorntnilor, cu adnotări de A. D. Xenopol. viacul XVI. Il. 3IG. » Scrisoarea lUI Ioan Ghilm către Cost. Npgri. XIy.81. " Comunicarea sCl'isol'eî\ luT C Negri cătră sora InT, Catinea. XIV. 178.' Sh.vici, 1. - Cum se scrie romîneşte. xvn. 249. SI,el'allţă, Tit. - Biserica. preotul şi morala la sate XII. 385. \ 8tamati, (11·igorc. II. - Les \phenomEllles mecaniques, chimiques et phisiolog\que de la digestion chez I'ecrevisse. r. 438. Stan, C. - Rezumat al memot'iului d-Iul DI'. Hurmuzescu, despre modific:lţiulJile mecanice, fizice şi chi­ mice ce Înceal'c:t corpurile magnetice sub inrlu­ enţa magl1etizJl'ii, (notiţi'). IX. 238. I [381] Tabla de Materii 381 st�\lleseu, lllihai C. - Ch. A rion, la situation economi­ que et sociale du Paysan en Roumanie, (dare de sarnă). VI. 707. " Ioan Heliade Rădulescu, XVII. 183. Staunio. - Sonet, (versun). VII, 75. Stateseu. Sub Loeot.-- Lumi de stele, (versurt). XII, 447. Stavri, Raul. - PoeziI: Mirese. Din bal. In albastru. PrietenuluL IV. 406 ; V. 30,5. �teft\ueseu, Dr. 'T. 1. - . Hipnotismul la alienaţl. II. 577. Stephallelli. Theodor V. - Origina lUI Ioan Teodor Calirnah (Cahnaşul). VII. 355. » Un document privitor la originea ctmpulungeana a lui Teodor Calmaşul. VII. 647. " O carte veche despre Alexandru Maehedon, Con­ stantin cel Mare şi Kneazul Grigore Potemkin VIII. 521. Sfere, C. fi. - Incercăn filozofice. VIII. 165. 284. 468. Straja .. , Itlihail. -- Premiile Şcolare. III. 235. n Studil psihiatrice de Dr. George Mileticiu, (dare de samă). 1 V. 321.Politica Romînă, notiţl, VII. 466. " Impădurirea.nisipurilor de pe domeniul Maglavitu, din Judeţul' Dolj, proprietatea bisericii Madona­ Dudu din Craiova, (dare de sarnă). X. 366 .. " Cum trebue înţeles pesimismul lui Schopenhauer. " XX. 337. Cum e origina ideilor de timp, spaţiu şi cauzalitate. XX. 115. " Duşmanta, (din parabolile lUI Krumacher). XX. 519. " Conflictul între ştiinţă şi religie. XXI. 5. " O scurtă privire asupra filosofiei lul Schopenhauer. XXI. 49. " Elemente de metaflzică : Principalele probleme ale filozofiei contemporane de C. Rădulescu-Motru. XXIII. 116. Individul şi natura. XXIII. 299. Stratilescu, Elconorn. -- Din prelegerile D-IuI profe­ sor Puulseu. (dare de sumă) X. 249. Sturdza, Alexandru A. - Poezil : Sonnet iniţial. Es­ prit fort!. L'enigrne. VIr. a02. SUllda, Dr. A. - Nebunia epileptică a lur Hamlet. XVI. , 437. 503. 535. Datini la Aromtnl. XVII. 521 " Scrisoare c:1tră Arhiva XVIII. 27. " Notitt asupra unui Somnocantor sati cintă'n somn. XVIII. 134. » Scrisori către A. D. Atanasiu. Din traiul în Ma­ cedonia. XVIII. ]67. " Aromtuu şi serbarea din 21 Ianuar, XVIII. 357. ;J Propuneri: 1) Cerc de studiu celtice în Romînia. 2) Catedra de limba albaneză, (dare de sarnă). XX.IIH. 111,1.,,11·1,1, ••••• I!!il.!I!l!,!l!ll .... !ml� .• !Il!;.:;.I!'lIllm;, - ,��,,---- [382] 382 Tabla de Mnterif Sut .. , A. (".-Documente : Cronica lul Klparisa, tradusă din , greceşte după originalul publicat în E. Legrand. Epistolaire grec (Paris 1888). Povestirea Intim­ plărilor din Moldova cătră anul 7224 (1716). I. 85. " Mihaiti de Grigoriady Bonacchi, Auakreon, Cîntece lirice. (dare de samă). I. 306. " Studiti Critic asupra piesei "Les Menechmes" a lut Regnard şi traducerii el moldoveneşn, III. 300. " Sonet - Venise. O Mamă-O Mere. Somnoroaae pă­ sărele-Petits oiseaux ensornmeilles. La steaua-> tJ usq u' e l'etoile. Despărţire-c Separation. (Tra­ ducerl în frauţuzeşte din M. Enimescu). IV. 412. Sut .. , Iti. - Un răspuns d-IUI 1. 'I'anoviceanu. Răspuns la , replica d-lut 'I'auoviceauu. V!. 331. 699. " Şcoala poziti vlstă penală. (Cuvîntare rostită la des­ chiderea anului judecătoresc 1895-96) VII. 37. n Răspuns d-Iut CiceronProtopopescu. IX. 686. " Răspuns la replica d-Iul Ciceron Protopopescu. XI 354. o.;utu, Rl,ulolf. - Eminescu la M rea Neamţ. XVII. 257. , " Diferite documente istorice rorntneşti, XVIII, 18I. S., A. - C. C. Diculescu. Răspuns d-lul O. Densuşeanu. XVIII. 550. . S., G. - Darea de seamă asupra istoriei Romînilor de A. D. XenopoJ, făcută de revista "t31avisloe Oboz­ nanie. IX, 109. " Convorbiri Literare, Viaţa socială. Cultura Romtnă, Şăzătoarea săteauulul, Viaţa Rornlnească (no­ tiţe) XXIl. 318. " Revistă idealistă. Ţara 11011ă (notitl) XXIII, 149. S., v, -- Raportul anual al dlul Dr. Istrste către minis­ trul de culte. VI, 704. T 'Tuno'\'icculln, 1. - Un zapis curios. 'I'ipurl şi obicefurî din secolul trecut (XVIII) 1. 51. . " Eduardo Cimbali.-Il non intervento. Studio di di­ ritto internazionale. Roma. 1. 80. " Două specimene de geografie, (notiţr), 1. 575. " Alexandru Pretorian.j-Noul Cod comercial făcut pentru uzul ori-căpui comerciant (dare de samă). L 755. \ " Suirea pe tron a, primului Ghika. II. 79. " Cite va, notiţe biografice asupra cronlcaruluî Ioan Neculce, (notiţl). II. 330. Un document preţios de limbă. II. 437. i [383] Tabla de Materii 383 Tallovieeanu,l. - Inceputurile Cautacuzineştilor în ţă­ rile romtneştl şi înrudirea lor cu Vasile Lupa . . Cu anexe. IlI. 14. » Observaţiunr asupra proectulur de lege pentru mo­ dificarea mai multor articole din codul de pro­ cedură penală. III. 65. " Alex. Petroriau=-Noţlunf de economie politică şi de tinance, (dare de samă), 111. 178. » Louis Proal.v-Le crime et la peine, (dare de samă) III. 264. " Menegmil sau Fraţăl cel de gemene, (documente); III. 279. 403. 519. 664. " Manuscriptul "Menegmi'î". VI. 297. " Istoria Moşier Săvenif, scoasă din scrisorile el cele vechî. III. 336. Zapis din ] 557. III. 423. Probe noue de talşitatea Isvodulut lul Clănăii. III. 470. Reforma legislaţiuneî penale în Rornmia, III: fi26. Studii asupra ArhondologieI paharul­ eului Costache Sion. IV, 38. Delavrancea : Pa­ raziţif, (dare de samă). IV. 190. A. VIăhuţă.­ Din goana vieţij, (dare de samă). IV. 201. " Un document istoric. IV. 335. " K. d'Olivecrona.c-Ou Dâdsstraffet, (dare de samă) IV. 432. " Veniticul, Suret din 7172. IV. 557. " Hrisov de la Neculat Mavrocordat, 1712. IV. 688. " Două scrisori ale Ir-luî d'Olivecrona, notiţt. IV. li91. " Reproducerea artificială a diamantuluî. Trotuşul din Moldova centru de cultură unguresc. Ultimii vomict mari al Moldovei, (notiţ\). V. 236. " O pagină din istoria boerilor V, 257. " Cugetul adevăratuluî romtn cătră frati)' săI romtnt de Protosinghelul Naum Rămniceaau. Trei do­ cumente privitoare pe Iordachi Arhip şi Con­ stantin Kogălniceanu. V. 347. " Şcoala pozitivistă penală. (cuvîntare rostită la des­ chiderea cursurilor univ-ersitare 1893). V. 255 (514), 606 (6-17). " Document de Ia M. Racovită 1709. Document dln 1700. O scrisoare a lui Eudoxie Hurrnuzachi. cătră Hatmauul Nastasachi Başotă din 1853. V. 551 (592). "Spiţa nearnulul lUI M. Cogălnicennu, (uotiţt). V 556 (597). tl Mernuar de stegar! şi cocardiştt. Mavroeue. (satire V. 670 (711.) [384] 384 Tabla de MateriI Tallovieeallu, 1. -'- Document de la Constantin Cante­ mir 1692. Cu adnotărl de A. D. Xenopol. VI. 100 . . " Creşterea criminalităţii În Romînia. (Cauzele şi; mijloacele de combatere). VI. 133. 275. 616. " Cite-va cuvinte asupra Instltuţiunir juriulul în Ro­ mînia de M. Suţu, (dare de samă), VI. 215. » Bugetul Epitropiet Sft. Spiridon diu Iaşi (în inter­ val de 100 ani). VI. 430. " Replică la răspunsul D-lui M. Suţu. VI. 565. " O scrisoare a J ut Mihai Băjăscu postelnic către pă­ rintele Macarie, din 1689. VII. 102. " Efectele corecţionalizărh în Romînia. VII. 279. » Articolul antepus ei, ai, îl, i la numele proprii fe­ menine. VIII. 329. " Tocmala tipogratllor care s'au aşezat să tipărească cărţi acum la luna Mart 25 leat 7255-1747. V III. 707. " O scrisoare a boerilor Ilie Moţoc şi Savin Smucilă zis şi Smneisclne eătră clucerul Cantemir din 1683. VIII. 714. " Traducătorul din 1803 al Meneehmilor. (Vornieul Alexandru Beldiman). IX. 165. " Document din 1689 din Arhiva ministrulul de in­ terne al Austriei. IX. 231. " O rectificare de genealogie, (notiţl). 1X. 354. " Psihiatrie şi antropologie criminală. (Răspuns D-lul Ciceron Protopopescu). IX. 464. " Adopţiunea în vechiul nostru drept. XXV. 23l. Tărăbut;'., Lasear. - Spoială. Imitaţie, (versuri) IX. 94. 'I'atara';u, COlIst. A. - Dorul Ciobănaşulur. XXI. 73. Teodoreseu, C. - Fiorl de Primavara, (versurl). XVi. 78. Teodoreseu, Gb. DelU. - Origina Mavrocordaţilor. V. 294. '" Teo(loresell-Kirileanu, Git. - Soarta moşiilor Cliro­ sulul din Bucovina rămase în Moldova. XV. 450. Teodoru, Dim. A. - In chestia rnvăţămîntuluî. IV. 639. " O scrisoare din Paris că,tră direcţia Arhive! VII. 694 .. " Ceva despre poeziile lut Cojbuc. VlU. 1. " Ediţia franceză a lstori:e'i Romînilor de A. D. Xe­ nopol, (dare de samă-. 581. Tlaeotloru. N. Grigore. - Comuna Bălăbăneştr (an­ chetă rurala). XIII. 2192. Theodorian, Caton.-Pantah�a, (nuvelă). XVII. 402. 465. 512. ' " Darul lUI 'I'inel. XVIII. 3. \ " Dincolo de mormînt. XVIII. 82. " 'I'orita, XVllI. 379. " Crucea mişelulul. XVIII. 486. [385] r i I Tabla de Materit 385 1 , '1 j Theodorian. Caton. - Duhurile, (poveste adevărată). XIX. 9. " Sîngele Solovenilor - fragment. XIX. 104. Tltot. Ladislau. - StudiI penitenciare. XXI. 282. Tiktin, H. -;- Călăuza ortografică. 1. ] 6. 151- " M. Schwartzfeld.-Poeziile populare, colecţia Ale­ xandri, sau cum trebue culese şi publicate cîn­ tecele populare. Iaşl, 1889. (dare de samă), 1. 82. " Documente romtne : Zapise din 1603. 1636. 1646. 1651. 1636. Carte de judecată din 1674. Zapis din 1675. Carte de judecată din 1702. 1. 103. " Oteclnic din 1750; un zapis al M-rei Secul din 1676, descîntec din 1800. 1. 121. 141. JJ Gustav Weigand-Die Sprache der Olympo-Wala­ chen, (dare de samă) 1. 470. Cărţil sau Cărţel ? Studiu ortoepic. 1. 666. " Viaţa cuvrntulut. (Conferinţă ţinută în Aula Uni­ versităţii de Iaşi la 25 Fevruarie 1890). 1. 729. » A. Lupu Antonescul, Veacul al XVi-lea, limba şi literatura remînă. II. 247. " Zapis vechiii din Tecuciti din 1637. II. 378. " O chestie de sintaxă. V. 363. J' A ajunge-Specimen din dicţionarul rorntn-german. VI. 198. " Dicţionar rorntn-german. (traducere). VII. 584. TranclI. Gr. L. - Gura ma'alabel, XVII. 320. Tutoveanu. G. - Invins, (versuri) XIII. 377. Ţuclte), C)eopatra. - Acta Tomiciana. Tomus deeimus . epistolarum. Legationum responsoruin. Actio- num et rerum gestarum, (dare de samă). X. 371. T •• 1. C. T. - Pînea. Arşicul. XXV. 252. T •• D. - Chestiunea rominilor din Ungaria. X. 361. T., G. - Calendarele. XX. 48. T., H. - Cartea dluî Philippide-Introducere în Istoria limbei şi Iiteraturel romlne. 1. 426. u lJl"SU, 1. - Dr, Veress Endre-Epistolae et acta Jesuita­ rum 'I'ransylvaniae temporibus Bathory (1571- 1613). XXIII. 235. » Tara noastră acum o sută de ani după descrierea conteluî Karakzai, XXV. 286 v Văcăl"escu, Elena. - Luminatei amintin a lUI V. A­ lexandri (versun). XVII. 375. 2lJ [386] 386 Tabla de Materif Valm"iu, Alexandru. - Romruia şi Ţurizmul, (dare de samă). VIU. 700. " Alcoolism ori economie, (Dilemă socială), (dare de samă). IX. 462. " Elvira, tragedie de Riria, (dare de samă), XIII. f)6G. » Maria Piloti. XVIII. 42. Vancu, '-etru. - Istoria şcoalel rom. 01'. din Măderat, cot. Arad-Ungaria, (notiţă). X. 504. \Taschide, 1\'1. - Epitalam. VI. 692. » Un nou feliu de inspiraţie. V lJI. 85. Vasile, D. o. - Cintun şi poeme de Riria, (dare de samă). XX. 92. VasiIiu, 1. - Ortografia d-lut 'I'iktin, (notiţt). VII. 688. VIădcscu. 1\'1. - Consideraţiuuj asupra principiilor con­ ducătoure În cercetările biologice. II. 269. " F. Kienite-Gerloţţ, - Legăturile protoplazmatice dintre elementele vecine ale tesăturilor din plantă. Em. Laureni, -- Despre microbul din tu­ berculele Ieguminoaselcr. B. Danilewsky.-Des­ pre paraziţi! musculart al ernfibiilor şi reptile­ lor. I. Steinhaus. - Cytophagus Tritonis, (dare de samă), II. 428. " Gamolpidlum, un nOLI gen de chytridinee. III. 44. )) E'. Yiala - Cauzele atenuăreî măduvelor rabice.­ Th, Lange. Contribuţiun'î pentru cunoaşterea dezvoltărel vaselor şi a traheidelor, (dărl de samă) lJI. 174. 175. )) Despre o Chytridinee Saprophită. III. 241. VHold. -- O escursiuno la Karlsbad. VII. 469. Vojen, A. - Poezii: Dascăl şi discipol. VII. 7C1. " Va ceti. Mormînt nu e decît în minte. VII. 198. Sonet. VIr. 659. » Priceput către cărturar. VIII. 46;). » Timpul. Bucurii. Regrete. Nemurire, O cîţi n'ar vrea. X. '/21. " El şi el. Veşnică luptă. Invins. Sonet (Llliecit). XI. 26. Poet. Xl; 50. Morala militară, (notiţ!) XI. 89. Nepăsare,' (versuri). Xl. 113. Al vrut .... dar.. .. Sonet. Iubind. Strofă. Xl. 2U8. Iubitei. Ironie. El. Depărtate), O lacrimă. Povestea lu­ net. Armonie. xr. 3�6. Nihil (.d-lul A. D. X8110. pol) Ştiinţa. Mîngî'ţre XI. 405. )) Trubadurul. Stinjinef, ŞtiLI doar de mult. A muri. a dormi poate a visa\ XI. 502. " Doar ve! înţelege. NU-l vina vta. Eteruitas. Nihil (tradusă În nemţeşte). XII. 58. " Indemnul. Iubire. Nostalgie. XII. 129. [387] Tabla de Materii 387 Vojelll, A. - Floare presată. 'I'otuşr, Sonet, (versuri). XII. 206. " Se-nsărează. Nu-s alte vieţI. XII. 301. " Cînd frunzele cădea-vor. 'I'elul. Din însemnările u­ nuf filozof-poet. Ba nu. XI. 421. " Nihil. (notiţI). XII, 568. VrÎneennu, P. - Iarna. Simpatie. (versurt). XII. 119. " Unei raze. XII. 533. 'T., A. - DMl de samă : L'ăme ronmaine par Jules Brun. XIII. 261. " Corn una Bogdăneştt (anchetă rurală). XHI. 243. " Primavara. Ei, (versurr), XI\'. 306. v., B. - Dări de samă : Octavian Goga. Poezil HJ06. XVII. 233. " Poemile visuluf de D. Karr. XVII. 278. " Arta şi literatura din punct de vedere juridic, de Hamangiu. XVIl 475. :J Curierul adminietrativ.c-Educatia prin sine tnsuşt de Gh. Aslan. XVIII. 366, 462. " Eugenia Ianculeseu de Reus. Menirea femeie! şi rolul ei în viitor. XVII. 417. " Cînturt nouă de Riria. (dare de samă). XIX. 192. V. n., G. - Clnturl şi poeme de Riria, (dare de samă). XX. 92. V., 1\1. - ReVI:5ta socialistă din Stuttgartl "Die neue Zeit : Asupra desvoltărer Rominier", (dare de samă) VII. 231. V., - H. Tiktin. Dicţionar rorntno 'german, (notiţi). VII. 584. " L'arrnee roumaine. Histoire et organisation, par E­ mile Bernard, (notiţî). X. 260. » Il. Chendi. Fragmente. XVI. 474. w. ,\\TÎerzbo,ysld., IUilmii U. - Determinarea greutăţii mal multor specii de animale, IL 331. x Xellol)oJ, A. n, - Societatea şi moravurile în timpul Fauariotilor. 1. 532. " Origtna Argeşului după B. P. Hasdeu. 1. 6-1. " Starea economică a ţărilor romtne în epoca fana­ riotă. 1. 1�9. " Zapis din ] 592. Testamentul Eleneî, sotia luf Con­ stantin Cantacuzino din anul Hi8:':. (note). 1. 218. [388] 388 Tabla de Materit Xenopol, A. D. - Ion Şoim eseu. Romtnia, Rusia şi tn­ trei ta alianţă, o pagină de istorie politică con­ timporană .. I. 480. " O scrisoare a lut Ubicini. I. 502. " Ion-Vodă cel Cumplit. (Un capitol din istoria Ro­ mînilor) 1892. 1. 530. " Gheorghe C. Vtntu. Unirea Romtnilor din Transil­ vania cu biserica ro mînă-catolică. (Teză de li­ cenţă). I. 598. " Ion Bogdan. Cinci documente slavo-romtne din ar- hiva curţii imperiale din Viena. 1. 601. " Cartea de judecată din 1648. Notă. 1. 626. » Hărlia, fieria, (notiţi). 1. 631. " Ideile conducătoare în dezvoltarea poporului 1'0- mln. (Introducere la val. VI al Istoriei Romi­ nilor). 1. 637. " Răsturnarea Domniilor Fanariote. (studiu istoric). IL 14. 65. 129. 200. 260. " Note istorice asupra perioadel de la 1821-1848 .. culese din gura d-Iut Ioan Ghica. II. 356. " Introducerea limbel rorntne tn Biserică pe timpul lUI Mateiti Basarab şi Vasile-Lupu. (l633-1654} II. 400. " Romtniî şi Grecii în "La Revue de Geographie din Paris". II. 449. " Importanţa asoelaţiunilor în dezvoltarea culturet. (Cuvîntare rostită la deschiderea cursurilor li­ bere ale societăţet ştiinţifice şi literare din Iaşl, Duminică în 17 Fevruarie 1891. II. 530. Reformele lut Constantin Mavrocordat. IL 582. " " A doua Domnie alu! N eculat Mavrocordat in Mol- dova. II. 741. " Oltenia sub Gerrnanl, (Studiti istoric). IlI. 1. " Starea politică a Romtnilor din Principate în tim­ pul Fanarioţilor. III. 109. " Grigore Ghica şi Ion Sandu Sturza. (1822 -1828). (Un capitol din vol, VI al Ist. Rom.). III. 181.. " Ocupatia Rusească şi Regulamentul Organic. (1828-- 1834). III. 346. \ " Războiul din 1828-182�. Pacea de la Adrianopole. III. 456. » Alexandru Ghica în Muntenia (1834:-1842) III. 565. " Domnia lui Mihaî Sturza in Moldova (1834-1849) IV. 1. [389] Tabla de Materit �89 Xenopol, A. D. - La Revue de synthese historique şi Revue Critique, asupra principiilor fundamentale ale istoriel de A. D. Xenopol şi răspunsul -luî A. D. Xenopol. IV. 70.74. " O notiţă a lUI Şerban Cantacuzino pusă pe o E­ vanghelie. IV. 107. Ideia Unirei. IV. 15l. n Introducere la un trebnic slavon tipărit în Munte­ nia în 1636 Iulie 30. O scrisoare a lUI Sofro­ nie Pociatski. IV. 324. " Intimpinare la revista" Viaţa". V. 121. " Legea dotală a lUI Bibescu- Vodă (1843), (notiţî). V. 239. " Suret de pe ispisoeul Costeştilor. Extrase din do­ cumente culese din arhivul colegiului de pro­ poganda fide din Roma V. 54.7 (585). " Extrase din decretul original al uniunet bisericilor ortodoxe şi catolice din 1439 Florenţa. Buletin istoric asupra Romîniel. Prefata de la istoria Romtnilor pentru şcoalele secundare de A. D. Xenopol 1894. V. 557. (598). " Chestiuni Pedagogice. 1) Pedagogia, II) Educaţia fizică, III) Educaţia intelectuală; IV) Metoda, etc. VI. 1. 165. VII. 1. " Corul mitropolitan din Iaşî. VI. 305. " Hrisov pentru ţigănărit de la M. Racoviţă 1726. VI. 338, " Mihail Kogălniceanu (Cuvintare de primire in acade­ mia romtnă). VI. 353. n Scrisoarea lui Eliade cu Cost. Negruzzi din 1844. VII. 100. " Ideia romtnă în dezvoltarea poporului rom in. VII 237. " Rnmtnn şi Ungurii (CU prilejul mileniulut uugu­ resc), VII. 367. " Precuvtntarea şi cele două dintăi capitole din is­ toria şi genealogia case)' Callimachi. VIII. 422. " Principiile Fundamentale ale Istoriet. IX. 1. 125. 249. 362. 485. 619; X 1. 2Gl. 385. 509. G33. » Primul proiect de constituţiune al Moldovei din 1822. IX. 403. " Cuvintare inaugurală a rectorulul, IX. 609. " O călătorie la Dorna în Bucovina. (1883). XI. 1. 93. " Arnintirf de călătorie. - Prin Tirol. Prin Sviţera. Lacul de Geneva. XI. 189. " Amintirr de călătorie (prin Austria, Sviţera şi Nor­ dul Italiei). XI. 285. " Rominit şi Maghiarij tnaintea istoriet, (Răspuns d-lut A. de Bertha). XI. 318. [390] 390 Tabla de Materii Xenopol, A. D. - Amintiri de călătorie (Lacul celor pa- tru Cantoane). XI. 3811. " Amintiri de călătorie (O sulre pe Pilatus). XI. 481. " Ştiinţele naturale şi istoria. XI. 529. " Istoricul chestiune! ţărăneşti pînă la 1864. XII, 1. » Răspuns Ii-lut Paul Lacombe. XII. 244. " Cea dintăi a mea lucrare istorică (l8ti6). Discurs asupra importanţei şi utilităţii istorie! (22 April, 18(6). XII. 424 . . , !iiii Răscanu, Gtlvtlueseul. V. BntureaDu, Dr .. " Hu'rllluzescu, Dr. Botez, Dr. ltuss, St. LOD­ gil1eseu, Caudellu, Sti.hi, lhuodasare, Mu­ zicescu, l"Iure�aull, G.o. Brţureauu, Cuza� GhibăDescu şi Hogaş.- Memoriu privitor la păstrarea intregimer culturale a Iaşului prezen­ tat M. S. Regelu'f, 1 Decemvre 1900. XII. 465. " Clasificarea ştiinţelor şi istoria. XII. 534. " Un nou poet de frunte. XIII. 297. " Documente de la Alexandru Voevod, 1617, XIIT, 575. " Un capitol din domnia Jui Cuza-Vodă. XIV. 1. " Psihologia şi Istoria. XIV. 89. » Cel 40 ant de domnie a M. S. Eegelut Carol 1. XVII. 19'L " Dante Alighieri, Divina Cornedie.Jnfernul. XVII 214. " Un suiş pe Ceahlău. XVII. 241. " Limba rorntnească. XVII. 289 ) Telul din Schonau, XVII. 310. " Patriotizmul. XVII, 344. " Cuvintare la dezvălirea statuel luf Alexandri. XVII 376.' " Expoziţia şi idera unităţei naţionale. XVII. 477. " Congresul pentru proprietatea Iiterară şi artistică. XVII. 528, XVIII, \8. " Gheorghe Chernbaeh (biografle). XVII. 567. ) Congresul sociologic din Londra, XVIII. 50. 146. " Programul cursului de 'teorie a Ietorier. XVIII. 136. " Neologismele. XVIII. 169. " Mijloacele de îndreptareI ale stăre! tărănimel 1'0- mine. XVIII. 248. 29l » Un document Veneţian cu privire la Ştefan cel Mare ;. Texte vecht di�lVreche. XVIII. 364. 365. " B. P. HaJdeu, necrolog. XlV III. 367. " Intipărirl de la ţară. XVIII. 372. 420. » Corespondenţă cu St. Popescu asupra picturel, .:xVIII. 477. 516. . » Din scrierile vorniculul Teodor Burada. XIX. 2. [391] Tabla de Materit 391 Xeuopol, .el. D. - Lupta între Drăculeşti şi Dăneştf, di- fente capitole XIX. 20. 63. 156.198.249.293.357. " Ce vor'? XIX. 145. Despre naţionalism. XIX. 263. " Statua 1u1 Cuza-Vodă. XIX. 329. Unirea. XX. 3 )J Două zeci de anî de muncii (cu prilejul jubileulul de 20 ant al Arhivet). XX. 477. )J Unitatea sufletulut romînesc. XXII. 183. " Rolul luf Cuza- Vodă în unirea ţărilor romtne. Ră­ pirea Basarabier. XXIII. 65. 198. " Romînit şi Ungurit. XXV. 2. " Dărt de sarnă şi notiţl: Notiţ'( asupra hrisovuluf de la Const. Brancovanu din 1710, comunicat de Iorgulescu. 1. 120. " Romulus Ionaşcu : Sistemele ortografie! cu litere latine în limba ro mină (teză de licenţă).-Ghe­ orghe IL Schina : Elemente de drept internaţi­ oual de T . .M. C. Asser şi Alphonse Rivier (tra­ ducere).-M. Gabrielescu: Privire generală a­ supra monumeutelor naţ.ionale şi mijlocul de a impiedica distrugerea lor.-Dr 1. L. Pic şi Dr. A. Amlacher : Die Dacischen Slaven un Czerge­ der Bulgaren. 1. 233. " Ion. N. Şoimescu : Istoria generală a Romîni1or din amîndouă Daciile. 1. 315. » Gh. Ghibănescu, Grafica civili că la Romtnr, pen­ tru uzul şeoalelor secundare. 1. 353. " G. Sterian: Despre restaurarea monumentelor is-· torice În străinătate şi Romînia. 1. 462. " G. Constantinescu: Vrajba dintre Cantacusiueşti; CantemirestI şi Brăncoveanu 1688-1705. Cu o­ introducere şi explicare a arlevărulul cuprins în Istoria ieroglifică a priucipeluf Dimitrie Cante­ mir. 1. 477. " Frantz Adolf Wickenhauser, (Geschichte des Bis­ thums Radautz und des Klosters Gross-Skit). dare de sarnă. 1. 747. " Petru Răşeanu. Curs complect de Istoria universală, prelucrat pentru liceul superior, (dare de sarnă), 1. 751. " Ion Calinderu, Viaţa municipală la Pompeî. II. 104. " Episcopul Melchisedek, Biserica ortodoxă în luptă cu protestantizrnul şi special cu ealvlnismul în veacul XII şi cele două sinoade din Moldova contra calvlnilor, IL 167. » A. Lupul Antonescul, Viacul al XVI-lea. Limba şi literatura romînă. Il. 244. ---- [392] 392 Tabla de Materii Xenopol, A. D. -- Teodor T. Burada. Cercetări despre şeoalele rorntneştr din Turcia. II. 359. " Scrierile Ii-lut R. F. Kaindl asupra Bucovinei. Il 363. " Emile Legrand, Deux vies de Jacques Basilicos seigneur de Samos, marques de Paros, corupte palatin et prince de Moldavie, l'une pal' Jean Somrner, l'autre par A. M. Graflani, suivies de pieces rares et inedites. II. 366. " Conferinţa Rnmlnilor de peste munţi ţinută la Si­ biu în Octomvrie 1890. II. 4\:)8. " 'I'eohari Antonescu-Cultul Cabirilor în Dacia, stu­ diti arheologic şi mitologic asupra unor monu­ mente antice în mare parte inedite şi descope­ rite în regiunile Istrulul cu XII table litografi­ ate, (dare de samă) II. 501. " Documente privitoare la istoria Romînilor. Il. 554. " Georges Baritiu. Părţt alese din istoria Transilva­ niei pe două sute de am din urmă. II. 754. )J Ioan Ghika-Amintir'î din pribegia după 1848. (nou ă scrisorf către V. Alexandri). III. 138. " 'I'raugott 'I'amm, Ueber den Urspung der Rurnănen. ILI. 387; Rudolf Bogner. Die Fra.g:e der Sieben­ btirger Saehsen Weimar. (1890). Ill. 390. » Rudolf Bergner, Zur Topographie und Ethnologie Siebenburgens, (Studiu publicat în revista "Aus­ land"). B. Iorgulescu, dicţionar geografic, sta­ tistic, economic şi istoric al judeţului Buzău. III. 513. 514. '" " M. Strajan, Principii de estetică şi poetică, Craiova 1893, 319. "Delaville de Roulx. La France en Orient au XIV -ieme siecle. IV:, 426. " Mihail Canian, Poezii populare (dolue) colecţiunea Saraga IV. 433. . " Prinţul Gheorghe Bibescu. Domnia luf Bibescu. corespondenţă şi documente. 1843-1856. IV. 553. " Ortensia Raeoviţă (Davilaje Curs de geografie, cu­ n.oştinţ� g�neraIă_ a PiîJpllltulur, a pro.dllctelor Şl locuitorilor lUl.-Partea l-a. GeografIa Mate­ matica cu 47 ficur) în text. IV. 680. " Dan, roman de A. Vlăhuţă. (Bucureşti 1893). V. 101. " Re6'tle de Bibesco lois et decrete 1843 -1848, in­ surection de 1848, histoilie et legende par le prince G60rges Bibesco, correspol1dant de l'I11- stitut; V. 458. ;;:---iÎ = [393] Tabla de Materii 393 XellopoI, A. D. - Consideraţiunl asupra apelor de do­ meniti public, (discurs) de Ciru Economu. Cana­ Iizarea rîurilor şi irigaţiunl de Const. Chiru in­ giner. V. 538. 575. JJ Solomon Reinach. L'origine des Aryens, histoire d'une controverse. V, 543. 584. " Despre concepţia actuală a istorieî şi geneza el. N. Iorga. V. 655. 696. " Cultura verrnelul de matasă de Zulnia C. Isăcescu. V. 6t:o. 704-. " Alcoolizmul şi criminalitatea. Beţia trebule pedep­ sită, discurs de deschidere a .anulut judecăto­ resc 1894-1895, de Ioan T. Bastachi procuror general pe lîngă Curtea de Apel din Galaţi. VI. 76. " O pagină din viaţa marelut Ştefan, de Ioan C. Georgian, profesor Ja liceul Sf. Sava (Bucu­ reştl 11:)94). VI. 85. Lois psychologiques de l'evolution des peuples par Gustave le Bon. VII. 323. " Ioan Kalinderu. Patrie, educarion et travail. VII. 583. " Curs de drept public romtu de C. G: Disescu. (dare de sarnă) VIII. 103. J' Programa de religie a şeoulelor primare. VIII. 493. ,; C. G. Stere.-Evoluţia iudividualităţer şi naţiunet de persoană în drept, (teză de licenţă). VIII. 585. " Clipe de Ana Conta-Chernbach. VIII. 702. " Dr. 1. G. Sbiera Miscăr) culturale şi Iiterare Ja Rommir din stinga Dunărei in răstimpul de la ]504-1714. IX. 96. " Cicerone Protopopescu, avocat, Idealizrnul contim­ poran. IX. 107. Maghiarizarea 'I'ransilvaniel.Lx. 122. " Max Choublier. La question d'orient depuis le traire de Berlin. IX. 319. " Grigore 1. Alexandrescu. Povestea lui Badea Tra- ian. IX. 325. La revue de Geographie, IX. 356. " Giordano.-Eplgrame. IX. 596. " D. N. Gheorghiu=-Bărlad (conferinţă) IX, 608. " Originele principatelor rorntne de D. Onciul. X. 364. J1 Pornpiliu Eliade: De I'influence franeaise sur I'es­ prit public en Roumanie. X, 368. " Suferinţele unul popor mic. X. 500. [394] 394 Tabla de Materii XenOlwl, A. n, - Curs de pedagogie de I. Găvănnscul, profesor la Universitatea din Iaşr. X. 611. " Peninsule Balcanique, esquisse historique, ethnogra­ phique, philologiqueet litteraire, cours libre protesse it la faculte des lettres de l'Universite de Montpellier par Lenn Larnouche, capi taine du genie, diplome de l'ecole des langues orien­ tales. X. 615 " Mihalti Viteazul de N. Iorga. XI. 180. " Lumi: uitate de Teohari Antonescu. XIII. 79, " Harta istorică a Romaniei de Ioneanu şi Niculescu. XIII. 276. " Zile trăite de N. Gane, XIV, 66. " 'I'eza de doctorat a d-rel Eleonora Stratilescu. A­ meliorarea stării mieei proprietăţi de Gr. G. Cantacuzino. Revista idealistă. (Notiţf). XIV. 180. " Din traista cu vorbe a lut Gh. Ghibănescu, XVII 276. " "Viaţa romînească" în ce priveşte limba în care e scrisă. XVII. 283. " Ispisoace şi Zapise, Isvoade şi Surete. XVII. 236. " Circulara directorului general al poştelor. Cintul Magalie: din Mireille, de Miatral, tradus de He­ trat. "Viaţa nouă" şi cuvîntul suiş, XVII. 370. " Monografia comunei Morenil de sus. (notiţ'!) XVII. 475. Concertele simfonice ale conservatorulul. XVIII. 90. " Expoziţia din Bucureştt de Mielvoque. XVIII. 140. 283. " Mielvoque. Expoziţia din Bucureşti în Moniteur' des exposants francais-X'Vll l. 185. " "Geschichte des rumănisehen Volkes" von N. Ior­ ga, XVIII. 233. » Observaţii asupra vol, II. 2, de documente din co­ lecţia Hurmuzaki, XVIII. 288. " Sîngele Solovenilor, roman de Caton 'I'heodorian. XIX. 237. . » Surete de pe ispisocul CosteştiJor. V. 545. 583. " Jubileul Eduard Caudella, (notiţf). XVII. 524. " x.-Marele dicţionar Romtno-Englez şi Engleze-Ro­ mtn de Virgil Hălăuceanu, dare seamă. IX. 698. " Studiu asupra rnişcăreî Intelectuale din Romtnia de D-1 Vaschide în "�evlle Blanche" din Paris XL 02. » Ortografia romtnească de August Scriban în Revue critique d'histoil'e et litterature. XXlll. 406. " Filologia slavică la Universitatea din IaşI. De Ia filologie la Medicină. XX. 143 . • [395] Tabla de Materi)' 395 XcnOllol, Adela. - Poezit : Numar de dragoste să-ruf fucr, IV. 98. " Dorul. Gmdir)' de noapte. V. 317. Xcno()ol, ILucr .. 'iin.- La Valahia, par E de Martonne, (dare de' sarnă). XIV. 52. 157. 1364. X(�110I)oJ, N. - O serisonre a lui Alex. Ghica Domnul Munteuier, 18:3:3. 1 V. 205. y V,. - Limbă frumoasă. XVIII. 173. z ZahaJ.·ja, J.<'loJ.·.in. -Amintil"f�. Chemare. Inger şi Demon. Romantă, (versun). XXIV.,88. 102. 120; XXV. 58. Zuhal'ia, N. -- O nouă concepţie despre fericire. XX. 122. " Sinuciderea socială. XX. 241. " Mihail Eminescu (personalitatea lUI artistică), XX. 491. " Sinceritatea. XXI. 305. " Patriotismul. XXII. 23. Zaulle, 1. - Scrisoarea sa cătră A. D. Xenopol cu pri­ vire la îngrijirea lUI Bolintineanu de cătră Dom­ nitorul Cuza. XII. 84. Zarifollo), 1". - H. D'Arbois de Jubainville.- Deux manieres decrire l'histoire. Critique de Bossuet d'Augustin 'I'hierry et de Fustel de Coulanges, (dare de sarnă). VIlI. 588. Zavalide, Dim .• C. - Versurl ; Cîntec. Icoana. Lied. Solie. XIX. 35; XXII. 30. 199. Zosin, Dr. P •• - Ospiciul de Alienaţl de la Mănăstirea Neamţulut. XVI. 107. 155. Hl7. 252. 1308. " Fonetica limber romlne, aşezate pe baze fiziolo­ gice de Gab. Gr. Baleanu, (dare de sarnă). XVII, 190. rreatl'ul Ieşan. XVII. 522. " Ochire asupra calendarelor şi un proieet de ca­ lendar. XVII, 5408. Libera gîndire. XVIII. 452. " Dr. George Mifeticlu. Dare de samă despre o că­ lătorie ştiinţifică In Austria şi Germania (asu­ pra spitalelor de alienaţr). (dare de samă). XVIII 549. " Papuciî lul Empedocles (versuri). XIX. 8. » Intelesul pozitiv al Mitologiet. XXV. 2413. " .Romtnis nouă", (dare de samă), XVIII. 548. Zoril�t. - Sub merr. VI. 679. [396] 396 'I'abla de Materii z. - Histoire de la langue et de la Iitterature francaise, des origines it 1900. VII. 316. " Chestiuni literare şi pedagogice de M. Strajan. (dare de samă), X. ] 27. Dări de sarnă, bibliografii şi notiţî diverse ... Compuuerea societăţit. Prefaţă. I, 1. Idem. II. 297. Notiţi bibliografice şi diverse. I, 256 ; II, 384; ix, 247, 717 ; X, 754 ; XIII, 193; XIV, 83, 181; XViII, 143. Necrologul luiV. Alexandri. II, 193. Comunicarea d-Iut G. Iamandi membru a soc. ştiinţifice şi lite­ rare, intitulată "Du râlc de I'ecouomie sociale dans la question de la population et du repeuplement 'de la France". Echivalentul mecanic al căldurel de C. Miculescu student la Sorbona. Dragomir Hurmuzescu student la Sorbona şi vibraţiunile firulut metalic electrizat (notiti). III, 61· Necrolog. Gr. Cobălcescu. III, 437. Insemnătatea şi tnfluenţa literatureî, extras din Principit de lite­ ratură de M. Strajan. III, 559. Studiile d-Iul Eduard Gruber, asupra audiţiunet colorate. Cronica ştiinţifică, noi aplicaţii ale electricităţii. IV. 212. Biserica armenească din Iaşt. IV, 333. Lucrările istorice ale d-lui Xenopol in limba franceză (notiţt). IV, 451. Corespondenta redacţiei (scrisoarea Iut Gr. N. Lazu), IV, 567. O statue grecească din epoca Fanarioţilor, V, 484. Documente.-Extracte din Botero, Relazione universali. Veneţia 1599 (Transilvania, Ruseia, Valachia transalpina şi Moldova, Macedo­ nia). V, 666, (707) . O descoperire paleontologică li1llgă laş! (Notiţl). V. 679 (720). Noţiuni de filosofie morală. �I, 344. Publicaţiunt străine privitoare' la Rominl şi la Romînia. VI,