[49] HI Organul Societăţii ŞtHnUfice şi Literare DIn IfiSI • Anul xxn rio. 2. Fevruarte 1911 DupA UN f\N ... Un an s'a scurs, un an elin acea oră Cînd te-a răpit din viaţă l110HTtea crudă, :-;li ca şi-atu Il cr, pe cer nu-l auroră, Ci zorit plîng în pîcla rece, udă. .. :-;;i ce senină-al fost tu'u astă lume, Un cînt duios, în Mal, zburind pe ape .... Un suflet bL1D, cinstit, făcut anume Sl\ mingîr plîns cu plînsul SUD pleoape ... Un an s'a scurs si inima-nu zdrobită Durerea el azi n'o mal pot reţine, 111 mîna mea simt mîna ta Iubită, O, mîna ta ce'n veci n'o val mal ţine->- �i ca şi-atunci albastra ta privire ImI spune trist regretul, disperarea, Ce le 'ndurai în ceas de despărţire Cînd al simţit CrL pleci, 6L te lea zarea ... Si val, revăd şi clipa neuitată, Cînd te-al saltat, zimbind, ele pe-a ta pernă, Cu ochii-aprinşt, vioac, de odată, Ca să recazt în liniştea etern[t.- Un an grozav, un an de jale-adîncă, De desnădejdi, ele trudnică durere; De plîns ascuns, în faţa lumei, stîncă, FLt1"a cel-şi la nimeni mîngîere ; [50] 50 Botei-Gorclon Ci doar atunci, cînd palid de-o-amintire, De vr'un obiect, ce inima ţi-a [:;t�-îngc:, Pornesti nebun, în nopţI de nedornnre, Să cat: în van un 11111[tl·, să poţI plinge ... Tl:[iesc de-atunci, trudit, ca veteranul, Care ciuntit, e totuşi cu mîndrie, Că'n lupta grea, cînd l'a redus dusrnn nul, El şi-a făcut întreaga datorie ... Eram lăcutl noI unul pentru altul, Si ne-am Iubit în floarea tineretei-> C' h � . ' j' 1 \ 'TO'T 'I'NT i\] Tl.Il . ernata tu aI :ost c e- ��, .. 1 'L�\...� ,'�, Eu osîndit, stingher la chinul vieter.. Si-or trece ani, Cfl vremea-I călătoare, Şi ea fatal mai mult ne va ascunde; Tu tot mal mult te-I invăli'n uitare, El] tot mal mult în viaţă vol pătrunde ... Si totusl, simt, c'ort cît vor trece anii, Şi-ori �ît astern pe toate el uitare, Am să rămîn c'un semn, ca 'veteranii, Cu'n suflet gol şi-o vesnică'ntristare ... Botez .. Gordon (ONU NftSTf\SE Tatăl !111 Cconu Nastase. răposatul Ce. Ifto die, fusese vechil la una din moşiile lut Sturzn; �;i fiind că nicI velitul Boier, nici vechilul său cel mare nu jne culcau des pe acolo, că era cam peste mină. J -ar fi mers omulu i destul ele bine de n'ar ti fost stăpînit de două patimi marl: vinul �i foiţele. Ce cîştiga prin dreaptă muncă se ducea În chefurl, căcî ţinea casă deschisă; cela ce cîştiga pe dealăturea, după ce vechilul cel mare îşi f{'Cţ<1 partea leului, rămăsita o lua stosul. ��i dor avea nevastă gospodina şi doisprezece copil, dintre care Nastase era cel \111a1 mare. Băeatul era deştept; de acela chiar, de cum împlinise vîrsta de opt anî şi pînă la doisprezece, tată-său îl trimise să se lumineze tocmai la Ia.,;;], în şcoala ele In Trel-Sfetitelc [51] Cconu Nastase 51 unde invătă slovă veche, (C21 nouă ruei nu era pe atuncea), ceva socoteală şi pa-vo-ga-dele, pentru 61 avea glas frumos. De sfintele Paşti, Cconu Iftodie venea S::1-] ere cu brisca lUI cu patru cal, şi fiind că era Iasul departe şi că totdeauna se nimerea că lucru cîmpului să se întetească nu-l mal pu­ tea duce înapot, de cît tocmai de sfîntul Dumitru. Toată vara decl, sta la moşie, cîntînd la biserică, cerind în ceaslov cu Popa satului, ba mal priveghind din porunca lui tati-său, vre-un prăşit, vre-un treer, după inprejurărt. Popa Urim, îl mărturisea si-l impătăşea ele două ori pe an; Jar cu acest prilej, avînd în vedere că băiatul era fiu ele vechil, îl po vătuia zicîndu-I: "fereşte-te, fiule, ca de cea mal îngrozitoare primejdie, de lăcomiea banulul; că elin cele drepte, lea dracu pe jumătate, Iar pe cele strirnbe, toate, şi-1 mal Ie şi pe stăpîn" N astase care era deştept, se hotărî ele vreme, a nu se indeletnici decît la mare nevoIe cu cele drepte, pentru ca se aibă cit 111a1 puţin a îrnpărti cu dracu pe lu­ mea asta, că pe cealal ti\, tot la el va ajunge. Abla cîte-un sfînt sau vre-un pustnic de scapă elin ghiara satanet, şi asta prin cîte posturt şi rugăciunl' Parcă tata se fereşte aşa de strnşnic de cele strîmbe? Da Cconu Durnitrache, vechilul cel mare? Şi chiar Bocru? La D-lor cele drepte sunt numai floare la ureche; temeiul cistigulul îl alcătuesc celelalte! Unde se vor duce ei, acolo şi eu, s'a hotărît Nastase, pentru ca S[1 fie tot Între rude şi oamenl simandicosl. l\ltfe1 era harnic şi îfp][lcea să muncească. Nu că s'ar ii înjosit sti ren sapa, sau grebla din mîna taranuluf Dar ele . cum se crapa de ziuă, calare, calare, cu un harapnic suru­ giesc în mină, Iar pe buze cu ceva injurături tot surugiestl, .<1 lui era toată moşiea luI Sturza. Ochiul luî pretutindent: la plug', la prasă, la coasă, la secere, la adunat, Ia treer: de unde nu'] asteptal, dintracolo îl vedea: că răsare! Si cum nu-i p][lCea' ceva hîrştJ, pac, cu harapnicuJ, ele rIdica' cîte-o dungJl roşie, vÎnătf1 pe unde nimerea. De se ducea oameniI set-se jCtlulasc{l luI Cconu Iftoclic, de! efi \'0 pritp[idit un copil, zicea el ridicînd din umerI. J'vlintc de copil, ce s[l-I {[IcI:' la nu mal b[lgaţI şi voI în searn[t toate fleacurile! Da căpiţile cele ele fîn din Recliul jvlînzul li] mult o ,';a le mal lăsaţi val în bataea ploilor şi ne­ adu!wte în stogurl :. !\cum S�l v,\ duceţI la adunat, c'apol iau cu harapnicL1 Jur Nastasache şi o S�t vedeţI atuncea cine ehi maT tarc, el sau eu :"! /'1şa c[t oameniI plecau împa­ cnţT, şi c]Up[l cîte-va zile şi mal multe oblojeli, mal cfl nicI nu se mar cunoşteau urmele harapniculuL ApoI N astase era şi strîng{ltoL Ori ce. g[lsea îl pl[lcea Srt strînget, p\n�l la un cap[lt de aFl. De se pripăşea pe mo­ şie vre-o vit[l dintr'un sat mal îndep{trtat, Nastase o d[lllg[l- [52] Dumitru C. l\lonu:i luia de snabă cu danganaua tateI şi era gata să jure în soapte bisericI că nu era vită de pripas ci eli Il pracilă, şi a­ devarat că tot din pracilă era, ori de unde ar fi venit. Sit cunoaste de dimineata cum o să fie vremea peste zi, gra­ este l-Zomînul' de aceea Cconu Iftodie il trimitea mal' mult p� fiul său h{ măsurat, fie cu prăjina, fie. cu banita. Ni�'I un vătaf nu stia să mărească, sau sit rnicsureze.firta după trebuinţă; Iar banita nirnenea ca Nastase nu ştia s'o lovească pe ne vă­ z utele, cu picioru şi s'o radă de sus; aşa că banita rasă de dînsul, tot cu vîrf şi îndesat rămînea' Cu tot ajutorul ce'l aducea Nastase, lul Cc. Iftodit în­ cepuse a-i merge rău. Se cam stricase cu Cc. Dumitrache, ca­ re decînd ajunse Ia boerie de Postelnic, îşI rnărise caitetul şi devenea elin ce în ce mal lacom, încît bietu Jftoelie intrase chiar în datorir. Nastase nu mal mrugea ele multla scoală; II era ·tateI de mare ajutor. Dar ce folos? Din rău tot în mal rău! Si asa mal merse lucrurile vre-o trei patru ant în sir pînă ce se ivi şi holera cea mare de LI 54. Asta, apor puse vîrf la toate, C2t din paisprezece inşI care se ospătau la ma­ sa părintească, n'o mai ramas decît Nastase şi cu biata măsa! In timp de o săptămînă, bietu Nastase îşI duse la vesnica lor locuinţă pe părintele Sil11, şi pe unsprezece fraţI si surori! , NicI la InşI nL1 era mat bine, cu toţI doctorii şi spiţeril de acolo: pe Postelnicu Dimitrache îl luase holera, nu numai cu toate cele strîmbe ale Iut, dar şi cu toată Jeota de copii, nevastă şi c!011[t surorr. Chiar 'sturza, cît era el de Boier mare, şi tot a Întrat În văduvie de pe urma ho­ lereI celeI marI. Numai în creclitorir r{tposatului Htoc1ie nu eh'tclul11olima, ele parc{l era 1111 rrtcut. NicI nu prielic1ise bine rl Împ,\rţi atî'tea coli vi, pentru a­ tîtea suflete r{tposăte, pe care şi Popa le încurca la po­ melnic de multe ce erau, c{t incepuse a ploua cu sineturI pe capul lui bietu Nastnse. Să-şI fi vîndut şi camaşa din va­ trrt şi tot nu le p][ltea nicI pe treI .-;;fertur1. Şi ce s'ar fi f�l­ cut a doua zi şi el şi biata b;UrÎn[l:- OrI primea moştenire ori nu, tot gol P1lŞC[1 r{lmÎnea, Crl ele nu primea el, ° lua creditor]: iar daG\ o primea, de unde sa pl�tteas61? Cine era să·1 păsuias61? Un bIet b,'\.eat f[trtl slujbei, nicI că.păt[tiu. De oclat[t îl veni o razrl de J1{lc!ejde: puse Îndat[t cel patru cal la naitieeanca p�lrinteasc[l, şi Ifuga la laşI, unde se S[drl­ şÎ\.�Iau. t051 (rediţ�rjL De-j va ]�euş, gîn?L� bine, d�� l�U, v!ncle Cl'UJ ŞI trasura Ş1 lŞl ea lumea 111 cap, las1l1cl pe batnna sa se d�sc�lrce CU�11 o p.utea .. Aclun�t pe �l�eclito_rj, yt?uşi. srl-T �on.� "1ng'a a semcrec!lllţa sll1etllnle celUI maI vaJnic dmtre dlnş]] şi cu acela 11l1preun{l se duse SeT cadă la picioarele luI Stllrza. [53] \ I 1 Cconu Nastase "Măria Ta, îi zise el cu Iucrimt, Iată si Iată halul în ca­ ,;re mă aflu, Intr'o săptămînă am avut 12 inmormîntărt în . "cas�L Tata, nu numal că a murit sarac, dar şi dator peste ,,800 galbinl, pe cind alţii se inbogătesc în slujba de vechi1. "AşI putea nici să nu plătesc datoriile ta tel, pe care nu le-am ,,[[lcut eu; dar nu vreau să-I lăs sub blestem, 61 tot pentru "mine şi cei unsprezece care au murit s'a indatorat sărrna­ "nul. Scapă-ne Măriea Ta, Ia ce brumă. ne-el mal rămas prin "cas�l şi prin ocoale, ia-o şi pe mama sub oblăduirea Măriet "Tale ca cămărăsită plăteşte-l pe D-luI şi eu te voI sluj i "cîţi anî vel socoti Măriea Ta, ca să 111,\ plătesc; nu lăsa pe "tata sub blestemul creditorilor.!" Cconu Alecu Sturza era om milos şi avea suflet de boer mare. Ii ridică pe Nastase cu bunatate, ceru jidanului toate sineturile şi le rupse bucăti, poruncind gramaticulul ca îndată să-I numere negustorului i'l?;3 de g[dbeni. ApOI lui Nastase îl spuse să se întoarcă liniştit la moşie, că-I numeş­ te vechil în locul luî tată-său si deocamdată cu acetasl lea­ fă şi învoială. S[t caute insa S2� fie harnic şi cinstit ca bunul şi cinstitul Iftodie, care, după 23 de am de vechilie, dăduse cea mal straşnică dovadă de cinste murind sarac, Cît despre cei 82i) ele galbenI, adaugă "bunul Boer, Set nu le mai duct grij�l că "ti le dăruiesc cu bună inimă, cum le-asl fi dăruit lui Iftodie "di:lc[t-l stiiarn în aşa nevoie mare. Ba' mă simt oare cum .,vinovat fată de dinsul; care stiindu'l cu atîţia copii, trebuea sa-I fi făcut leafa 111(11 mare, Cînd Ieşi N astasă de la Alecu Sturzn îl grlsi sub gang pe fostul s[w creditor. "MoI buiat moI, zise jidanul, cu admi­ "l-a ţie, tu al cap mare moI! Dac]]! o şi facI tu a:;;a cum spun! "Chicon�l j-\lechI , ��i o sft fii tot aşa eli cinstit ca ta- 1,tîLi D-tale Iftodie, ' şî n'o şi :iocl pi cheerţI , apoI "zic şi zou cbi al :;;i facT avere mare! , Iar Chicon[l AJechI o şi rumuie a fif ! I " . ... Intors acaS2l la Stiubeia (eLL aşa se numea moşia lUI Sturza) Nastase al nostru se asternu pe munUt cinstita; dnT în (1şa chip ca S2t nu-I de-a draculuI jum[ltate din cele drepte, ca din cele strîmbe, Postelnicul Dumitrache fiind mort, nu mal avea cu cine imp�lrţi, AlecLl Sturza î:;;1 CeHă:;;i acum sin­ gur de moşiI şi fiind cam multe la număr, se lasa pentru Stiubeia în cinstea lUI Nastase, un b{teat de aur, care era gata s[l'l slujeasc[l şi degeaba o vinţEI întreagă, numaI S[l nu-l Iese pe tatăl S2W mofluz, şi, în adey[n-, cinstit se purtfl Nastase! Dac[t era să înloculasc�t plug urile de lemn şi bor­ vanele prin altele de fier, sau de s(:hij[t, se înţelege cu Baştiţ, mal m[ll-ea preţul, şi acela,clrept recunoştinFt, îl trimitea do- 1 ei [54] 54 . c. j\·I"Ol·llZl· DimitrIe , " ,- mult. De poruncea bocrul zece hărăbălî I)en" uă plugur! meU .. .,".� d . � j.' l' c D" �lărie lemnaru mai scoteau oua C 111 Iemne e ră- tru o ospo, .. , . - b c: b Dadt pYerea vre-o vita mare, ştiut ca numai oerea- ��"'�ra, de.8 lut DU muria nict una. Nastase, pentru ca sti nu r[lmlle VIta moartă stingheră pe cea lume, înscriea două la catastif, Iar pe cea rămasă în viată o dinaăluia cu dan­ ganaua tatet, ca pe cele de pripas. }\pol ştiut era că molima şi lupu, nu dau decit în vitele boerulut, acelea ale vechilulul erau ferite de moarte sau ele betesue, După ce mal căpăta o leacă d� chiag se însura cu fii­ ca Părintelui Vasile de la Orzoaea, un sat din vecinătate. Acesta strînsese ceva parale, pe cînd fusese în slujbă ele pro­ toereu, sub Mitopolitu JVleletie, far de cînd cu Sofronie se lăsase ele slujbă, rnultumindu-se cu parohia JUl. Fetiţa era frumoasei, deşteaptă, gospodina şi foarte cuminte. De deş­ teaptă ce era, deprinsese de indată chiar slova nouă, cela ce luI Nastase nu-l izbuti de cît hăt încolo, CÎnd îl erau tîmplele în dor perl. Chiar însuşi Alecu Sturza verii la Stiu­ bea să leţiie cununiile împreună cu mama lul Nastase; iar cu acest prilej dărui miresei şase vacl cu lapte într' ales şi cu scutire de varat şi de Iernat atît pentru ele, cît şi pentru a le lor prăsile, LUI N astase, dîndu! să aleagă, acesta se mul­ ţumi cu o locornobilă veche scoasă Ta brac şi o batoză vă­ dUVC1 de valurI. Nastase însf1 le drese cu incetul aşa de bine cFt le închiria apoI pe la vecinI. Las' c:1 gurile rele spuneau eF1 se întrebuinţase la dresullor toate piesele de rezervă ele la m.aşi­ nele boiereşti; dar poţI, mFt rog, s{t închizI gura bîrfitorilor ? Aşa şi cu cele şase vacI de zestre, ce era de �vincl cel., poate unele nu fusese dăngăluite cu claDgaua luI Htodie, nu fatau de cît bouţI? Ce avea lumea cu norocu luI Nastase, DaeFt îl pu­ sese Dumnezeu mina în cap şi-] mi lui a în fie-cal'e an cu CÎte un < plug? Cînd vindea pînea BoeruluI folosul de la baniţă era a luI pe bună dreptate, precum a luI era şi folosul ele la masuratui clijmilor. Chiar dup{t învoială avea întreţinerea toată de la curte, pentru toatFt casa şi vitele luI. Aşa efl a­ celea 4 chile ele grîu, cele zece de popl1şoiu şi şase de orz, care alc2ttuiau tainul pesteL:agt, era în drept si't le şi vîndă . . Dacă prFtsila vacilor de zestI'e era numaI parte b2lrb[l­ tească, prăsila T\1ireseI era Îns;:'t numar parte femeiască; poate :şi unde se nimerise tot IernI grele �i g-eroase, ele crapau şi petre!e. Asta îl'ngrijea mult pe CCOl1q Nastase. De unde s[t lea el atîtea zestrI? .. C[l făr{t zestrI nicI gineri. Doar nu era set umple toate mănăstirile ţflriI, numai cu prăsila luI! Da şi pentru milnăstire, macar cît de puţin, da zestre tot trebuia. Ş'apoI îl mal trebuIa şi lUI ceva ca să b-ăiasc[l în tihnă cu Cucoana Zinca Dumisale, cînd nu va mal putea munci. Cu vechilîcul, vedea el 61 nu o scoate ·la capăt. Se duse • [55] CCOllU Nastase 55 decl la Cconu Alecu �i-l spuse că era hotărît sa-şt incerce norocul, luînd o mosie bună în posesie, NumaI de ar găsi vre-un om de a lui Dumnezeu care să-l păsutască macar pen­ tru întălul ci:;;tlu, pentru că. nu are atîtea parale. Avea Nas­ tase destule parale ca sa plătească si tret cîstiurl înainte, dar ar fj fost prea bătător la ocht sft-l ştie IUI�lea cu atîta bănit, CCOl1U Alecu Sturza, care cam intrase de mult în pre­ supunert si bănuelt, văzînd că Stiubeia nu-I aducea venituri în măsura celorlalte mosit, ba uneorl şi rămînînd chiar în pa­ gub[l, găsi prilejul de a scapa de cinstea luf Cconu Nastase. fi recomandă unul VrU" al S2LU care tocmal căuta posesor pentru o moşie ce o avea în ţinutul Cahululut din Bugeacul Basarabiei. Garanta Sturza pentru întăiul cîstlu şi cum veni noul vechii, plecă Nastase în Basarabia cu Ce. Zinca, fe­ tele, plugurt, borcane, bol de plug, "acele ele zestre, masi­ nele de trier şi toată bejănia ticsită in vre-o zece hărăbăll toate ale JuI �i făcute pe bună dreptate. Moşia CJ[L mare, Ieftenă şi băno asă ; cu mult mal bă­ noasă decît şi-o închipuia stăpînul el. Avea nişte băltt unde puteai Ierna sute ele vite şi porct, şi în totul ernel n'aveai decît să arunci năvodul, că negustoril elin GalaţI te aştep­ tau la mal ca să-ti numere sute ele galbent pe peşte, că Do" brogea de astăzi era a Turculut. Dupa cum am văzut, avea toate uneltele de plugărie şi de trier at ; ba îşI mal f[lCU şi o 1ll0an1 de foc care lucra cînd locomobila nu era la trier. aclic;\ cea mal mare parte a an·ulu1, c[t era singură în par­ tea JoculuI. Satul nu l'a uitat nici asti'tzl, ele abraş ce se pllrt[t cu oamenif. In zece anI cît a stat acolo, numaI o singura pacoste a elat peste dînsul: pe· cînd Ce. Zinca era dus[! cu fetele la Galaţi sţt le pue la pension.. îl veni într' o sara În gazda Chirtoac[t ca oaspe nepoftit. Dar cînd are omu no­ roc, are, şi pace bunţt. In sara acefa nu· avea în caS<"l nicI o sută ele galbeni deplin, le numără frumos hoţuluI, îl cin­ sti cu \'in şi cu mîncărI bune, îl încînt�l cu vorba şi cu glu­ mele, aşa C[t sc<'tpă neb<"ltut, pe cînd satu se bucura că o s{t-l scape Chirtoacit ele posesor. Iarna vindea peşte şi porcI; VClt"a ţinea strJ'nsură de vite şi făcea plug[trie cît putea do­ \'edi cu vitele JuI şi boerescul, ('[t avea mai"e noroc la pîne albll. Cînd nu-I ajungeau muncitoriI, aducea elin Galaţi, că doar era o palmă ele loc şi gemea ele turcărime şi de bul­ g-arl, care-ţI munceau pe o bucat[l ele pîIne. ApoI ela banI re proelucte primavara sau Iarna, cînd e omul la nevoe, şi le desfăcea toate cu ale luI împreună în port, cînd era pre­ ţul mal ridicat, Se închiaburise atît de bine, C2l ar fi cum­ p{trat moşia acela ele n 'ar fi fost proprietaru în proces; şi la aşa fel ele treabă cu bucluc nu se pricepea Cc. Nastase. [56] 56 Dumitru C.Moruzi Aşa că atunci cînd, după, proorocirea jidannlut, Alecu Sturza - - 1"['« (d 1" 1 - C N ramasese cam "a 1.1 ar nu C in vina t11 �conu 1 lastase care-I lăsase acum zece an) om cu [) mosil mart), cumpără de la dînsul �tiubeia, îşi duse fetele În pension la Iast, că tot era mal aproape decît Galaţil, şi lua drumul înapol cu Zinca şi bejănia toată aşezîndu-se statornic la �tiubeia la, cuind În casele lut Sturza, ca om bogat şi mare apropiitar ce era acum tot acolo unde fusese vechii şi îşI îngropase neamurile şi părinţii, căci şi biata JuI mamă, n'avusese parte să vadă Galatit, si dormea si ea somnul cel vesnic nu de­ parte de rubit�ll el Iftodie, care nu o bătuse nici odata în viaţă: decît cînd perdea la cărti. . . . , . . . Cît timp fusese, Cc. Nastase, numai vechil. umbla ca­ Iare şi dormea adesea pe ]:-1 vro arie, înfundat in vre-un stog, sau o gireadă ; se ospăta cu nişte OU�l rascoapte, brin­ ză rincedă, 01'1 cu nişte masline În vreme de post; şi ben apă clo cită la soare inn'un ulcior. Ca posesor umbla cu că­ ruta cu un cal pe cîmp Iar cu brisca numaî cînd se ducea la GalaţI; apor pe lîngă OUEt şi brînză. mal scotea linear] din traistă cîte un pur fript 'ii o sticlută cu rachiu. Coana Zinca şi fetele, aveati hrană destulă cu laptele ele la vaci verdeturile şi poamele din grădină ; ba de cind erau fami­ lie de posesor; mal tăiau şi ele cîte-un pUI sau vro g[tin�l la zile marl. Cc. N astasă ar fi fost destul de voinic ca să um­ ble calare şi ca posesor. De umbla cu căruta pe cîmp, era cu totul elin altă pricină. De! cînd începe omul a se îngrăs» la pungă se cam îngroasă tot odată şi la trup. Se cam bir­ dihănise bietu Cc. Nastase şi j se făcea acum mila de bietu cal; mal ales că se mal poticnise de vre-o cîte-va 01'1 ha­ ramu sub dînsul de era chrar sal lepede odată prin nişte dudău spinos. De cîncl însă ajunsese oj>rojJrz'/tar nu mal um­ bla pe cîmp decît cu brişca şi venea regulat la nXls�t. DaJ' avea v�ltăjeI destUI, nurnal vechiI se ferea sa alb�l. ' Ccoana Zinca, ea era tot frumoasa, macar că născuse vre,o noua fete; din care tr�tlau numaI şase şi i se urcasc tot veninul în obrajI, de mult ce ţipase la slugI, şi la copii, ca de! <;:opilul tot copil, Iar ca slugI ţinea doar nişte ţa­ rance proaste care o slujeau pîn{\ ce pl�\teau datoriile ce le f<'icuser�l barbaţiI lor de la munca cîmpului. D-neel "{l­ rUla, spala poclelele, făcea bucatele şi c[tta ele copil. Casa el pahar şi masa el mas[\, deşi Cl1 economie; că nu-I pl�tcea nie! el, nicI luI N{tstas{t irosala. D-)Jee1 {[lcea dulceţile şi tot D-neel le aducea musafirilor că, Doamne fereşte, să nu n{lZU­ easci'l la ele vre-un drac de copil \8an vre-o hoaţ�t de ţa­ ranci'l, Cum auzea vre-un huruit de trasur{t în curte, Cc Zinca scotea broboada de pe cap, îmbraca Iute un capot alb cu florI alsastre PJlf-bleo, punea;' picioare goala în nişte [57] Cconu Nnstaase papuc! calcati, mîna pe tablaua cu clulceţT care aştepta gata In dulapul încuiat, şi asa gătită te heretesea ele bun venit. Cum plecat, tablaua se închidea în dulap, capotul se atirna de cuier. Cc Zinca se îmbrobodea iar cu barezul, lăsă pa­ puci! în re tac şi fuga Iar după treabă cu bidineaua în mina, cu fierul de calcat, sau cu polonicul de ciorbă. Bună gos­ podina dar si mal bună mamă. Fetele erau crescute In pen­ sion si ele vacantă invătau gospodăria casnică; asa că în răstimpul acela (:c-na Zinc,� nu mai ţinea tarance 'in slujbă. Cu toate că ajunsese si D-neiI mare aproprietăreasă, viata aceasta nu si-o schimba dacît atuncea cînd fetele cele două mai marl Isi ispră vise cursul în vătăturer. Atunci, draaostea ele mamă s�lvîr.)iminunea ce l1U o putuse face an) de munca şi de lipsuri de tot felul, caci tot mai iesfătată fusese In părintele Vasile. casă de protopop orl si cum, decît la dînsa. Atuncl avu loc intre soţ şi soţie, prima ceartă care nu se mal isprăvi 11 icl odată. prefă cînd pe blinda şi supusa ZiIlC{l În o udevărntă pilda de stato r­ nică energie. "In.-n ascultă clragrt barbare. spuse ea lul Ce. Nastase, "într'o seară pe cînd se retrăsese şi fetele şin1t[ljeii, care "venise dupa poronci. să nu socoţi că am să te las sa facI cu .,fetele noastre, cela ee al făcut cu mine o viaţă intreagă. "Nu ţi-am cerut nici-odată nimic pentru mine. Averea asta "afrăcut'o cu munca şi vrednicia ta, clar şi cu il mea. Tu "de o parte adunînd şi eu strîng'ind şi iconomi�;încl, avem "acum slavtt DornnuJuI de-ajuns ca s[t ne m[trităm fetele "du!':t ni::;;te oamenI cletreab.l .'Şi avuţI, ca s[t nu alOrt serma­ "neIe să munceaSc[l prCCUITl am muncit eu. Ast-fel ele oa­ "meni însft, n'or sft vies[l nile cear�l Ia Ştiubeia. Trebue s,\ "ne schin1băm felul ele tralu dragul meu. Să le hnbritc[tm pe "dînsele şi Set ne îmbl'adLTIl şi pe DO] elup{t starea şi siman­ "dichia la care am ajuns; Set ţinem cas{t deschis.l, sFt primim "la masa noastr{l pe aproprietarii elin vecinMate; să mal "mergem la oraş S[l ne ştie lumea. Destul cu brişca ta în "care ne clrtnţ,1esc dinţiI şi ni se stric�l rocl1iile; destul cu "mîrţoagele tale care cad de b�Ltrîneţc şi erau Set ne Iese În "drum maT c!ewnăzl. En, de atîta lTJunc[t şi J'îclic[ttură mi-am "bctejit ficaţiT şi m'an'l f�tcut galben-neagn:t ca lemnul cel ,,lustruit de la oglinda elin oelaia de primire. Aşa eram cînd "m'ailuat? EI bine, sa ştiI c[l n'am gnst S�l' mor P�ll1�L nu'mI \'01 "vedea fetele toate m�Lritate. S,"[ te preg{ltc.şti elrag-[L ele banI "mulţi, 6t la vara viitoare îmI Iau pe Olguţa şi pe Nastasica "şi plec cu ele tocmaI la Cal/rsbad in Nemţia, unde mi-au "rînduit doctoriI s[t merg- pentru ficaţ!. De o cam dat{t, tu "S[l ne cumperI c1egrab�l un la/ldolt frumos unde s[t lnc[tpem llCU torrtele f{lr[l ca Set ne boţim fustele, şi patru telegarr ru- [58] 58 Dumitru C. !\Ioruzi "seştI ca să ne primble fie pe cimp, fie pun vecini, sau la "onIşelul ele peste deal". De ar fi văzut soarale răsărind dinspre asfinţit orI de I-ar fj căzut tavanu peste cap, că n'ar fi fost mal uluit bretu Cc. Nastase ! S;:l facă. ce nu făcuse nici odată, adică S21-şl mingîe coasta cu vatraru, nu-l venea. 'ţipete şi înjurăturt cît poftesti ; dar asta nu; una C{L Îi era dragă rnuerea deşi se cam srnolise r�LU la fată; apar mal era .,;;i femee zdravănă şi bine legată, mal naltă decît dînsul şi te pomeneşti că'l mal şi trînteşte pe înfundatele, C(\ �;i el de! se mal moleşi­ se de bine si 11 II mal era cel ce fusese odinioară, Da ce se făcu bletu' rornin adouazi şi săptămînile următoare, cînd retele, în loc de a-I ţine partea, tinură hangu mărniticăl 10L Bocire, lacriml, netratu în casă clei se Iăcuse capul dirnerlie ! Mă rog, S::1. te munceşti la cîmp toată ziua, şi sara, cînd să te odihneşti şi să îrnbuct şi tu o bucată de pîne, sa ar a te lupta cu şase fete :-::'0 cucoană, ... asta şagft era �! După ce răguşi înjurînd, cumpără landou 1 şi telegariT ruseşti ; dar el tot cu brisca, ca-l fusese cu noroc. Apol mai trimise hara­ balele la Iasl să-I aducă cogiarnite manina de pian cu un neamţ surd ca să-I instruneze şi ceva mobilă frantuzască pen­ tru o odaie ele primire; pe care o porecliseră duduiele salon. Cînd mar avu şi pian în C[\S[l apoi nu mat ştiu de odihnă. Toată ziulica drăngănea, şi, de cum îl lăsa o cludule, alta il apuca ; ba mie-ori se puneau chiar cîte două să-I bată clapele, Pe cînd celelalte patru zberau numai din gură, de-ţI luau urechile. Era bucuros acum cine! plecau el-lor prin ve­ cinI şi mal mat să nu-I pari:'l r[w de baniI daţl pe landou şi teleg-arI. Cam dup{l s{trb[ttorile de Iarn{l, ÎntorCÎndu-se de la Foc­ şan1 unele avuse t1JJ proces la Curtea de "-\pel, nu mal găsi nicI cal ruseştI, 11ic1 landou, dar nicI pe eluelul, nicI pe cu­ coana. Se dLlseser�t la IasI de carnaval si Coana Zinca ÎI scrise de acolo, cu sloVEt' veche ca s'o poaUL desluşi mal bine, că se aflii cu toatele să.nătoase la Otel Binder unde vor sta p�llJă la sfîrşitul carnavaluluI, c[t se duc foarte des la teatru, c[l au fost poftite păn"acul1î la ne-o trei soarcZe şi la un bal, c[t fetele au Ulcutjitf/o(lre, aşa erau ele dri'tguţe şi ele elegante cu tuaJetele nuoI pentru fie-care petrecere, că în sf[trşit, petrec foarte bine pe credit, dar Ci:'l de-ar plăti cu banI pe Şill ar chEJtui mal puţin. Ce S{l te facI Nastase? Trimete ban] pe şin la IaşI ca să fk mal ehin, tacI din gură ,şi Înghite, C�t n'aI Încotro! Cîndţeni vremea S{l se duca Ccoana Zinca s[1-ş1 meremetisască. ficaţi1 la Calirsuad, Cc-nu Nastasă nu se să l::tS[l rug-at, ci d{ldu \ban! destUl şi ele drum, şi de cheltuiali:'t, căcI îl spusese D-neeJ ca da6l nu se Înles­ neşte, o să gasasc{l ea credit şi acolo: 61 pleacă în tovă­ răşie cu nişte prietene bogate care nu o \'01' lăsa În ananghie, [59] Dumitru C. Moruzi Cconu Nastase Niimat nu turba de ciudă şi de urît, bietu Cc. Nastasă ! Vecinic singur acuma, ba se Tncurca de drimba aceia ele pian, ba de o măsută ele porţelanurI scumpe, de nu mal ştia unde să pute piciorul! Bănişorit lur munciţi se duceau cu di­ media, dar i-ar fi elat bucuros să-si aibă fetele şi nevasta în jurul mesei din sufragerie, unde aCU111 mînca singur şi sting er. Cel vezi el-ta, nu se merernetisesc nişte ficatt ele cu­ coană cît al pune un zbant ia o tinjală. Calirsbadu îl făcuse bine Zincăi, îl trecuse ele-a binele smoleala, parcă era acum de �3 de ani. Dar ce folos? Trebuia să meargă acolo mal mulţi anl în şir; că de nu, far s'ar fi smolit şi hingheru de doctori spuneau că s'ar putea primejdui şi de zile. I{[lbclit bietu om cît rabdă, pănă ce îl trimise dracu un g'încl rău ! Ce, adică mult am să răbd eu 'singur şi să muncesc ca cimele, adunînd la banl, pentru ca d-nealor să-i arunce în petreceri şi călătorit ? îşI spune el într' o zi? Ele să petreacă şi eu să stau singur cuc ca sti le Incalzesc culcuşul. Dacă') jaf, jaf Set fie! Hal S2t petrec şi eu după pofta inimei ! ! Şi se ţinu de cu vînt. Cînd se întoarse Cc. Zinca toc­ mal în anul cînd după sezonul de Calirsbad îşI dusese fetele SEt vadă si Parisul, isI găsi sotul mort beat si de gît cu fata văcăritel �atulL1i. Ţăr{tllcuţa dracului, pusă la 'cale 'de boier. le spuse obraznic şi fără a'l slăbi din braţe; că destul s'au coconit D-lor pănă mal IerI şi c'a venit vremea să fie şi ea cucoană! Set leşine de ruşine şi Cc. Zinca .5i feţele! Din ziua a­ ceia nu 111[t1 fu tralu în curtea de la Stiubeia, să se despartă la vreme de bătrîneţe, Il era cucoane] ruşine de lume şi de fete. Şi cu ce ar fi trăit ? Din zestrea ce i-o dăduse proto­ popul Dumnezeu să-i erte ? Se li'lSă de plimbi'trl şi de Calirs­ had; dar acum nu se mal astinlpara Cc. Nastas[l, care o ducea într'un cbef si-o c1estn?ibălare. l�iincl insEl dt o înce­ puse cam· tîrziu. adică tocmaI la vrîsta unde alţiI o ispră­ vesc; fu gftsit într'o noapte la hanu luI VangheIi dela IaşI mort de-a binele între dou:1 şanteze dela Pomul Verde, cînd ele erau m1l11aI bete-moarte 1 Mulţi :1111 au mal trecut ele atuncea! Ccoana Zinca tot mal trfle.�te la Ştiubeia. Fetele CI. izbutit Si'l le m[lrite pe toate �i tot dup[t oamenI avuţI. Insi't nu au prea avut toate noroc, eft unele au ramas în văduvie şi tri''tesc acuma pe lîng[t ma­ ma lor, pe acea moşie unde s'au n[lscut şi au trăit fericite ca fetiţe de vechiI mal înti"tiu şi la urn1[t ca demoazele de proprietar. Cconu N astas[t sermanul, doarme acum în curtea bise­ riceI între părinţJ. fraţI .';ii surori, cu sufletul împacat ci't şi-a Iă.sat copiilor averea neştirbita, dovadi't că. nu 1['1 sase pe dracul S{l-J ele jumtltate din ea, aşa C[l a fost statornic o viaţă În­ treagă hotărî'riI luate din copiltlrie. [60] GO Poezii CÎNTEC De şoapte în surdină Se' ngîn ă mîn drii tel, Tu te'nfiorl. frumoas'o, Cind te opreşti sub el! Şi mantia-ti ce curge, Pe trupul mlădios, Şi mantia-ti cu'ncetul O Iaşi să cadă jos. RămîI apoI pierdută, AştepţI pe cineva, Iar luna te S[U'Ut[L Tn Iocu-mi draga mea. ioan T. L Manolescu P.tI l ti T U L Palatul sur cu negrele-i balcoane, AzI turlele 'si-înalţă negurate, Ca nişte braţe tărămate, toate, De vijelia unor vremi dusmane. Nicl zgomote, nicl cinturl fredonate, N'auzi în golu-I plin de vechI icoane, NiCI chipurr rizătoare, diafane. Nu vezI s'apară noaptea fermec ate. Ades în golu-I eate te 'nfioară, Un liliac orbit de .lună sboară, Ca o-amintire '11 sufletul pustiu ... O! ce nu fac în lume vremea, anii, Din om neom, şi dinl palat sicriu, In care dorm ele ve��curI castelanir. Ioan fy I. Manolescu [61] Dela Cîmpulung la Peştera Dîml]ovicioarel Ca să ajungl la Cîmpulungul cel rorninesc, adecă acel elin judetul Muscel, întrucît mai sunt şi alte Cimpulunguri-> cam tot romiuestl= pcste graniţele Rominiet, trebuie să trecl întradevăr cîmpii lungt ele cîteva ceasuri cu trenul, şi apol Sf"l te opreşti în gara respecti vii, ele unele descinzind imediat, te sul pe o coasta de tal« Iltl7/{(I, urcînd mereu, in pantă. cît se poate de dulce, c.i s i trec! dela un capăt la i altul orasul muntean Cîmpulung. I-ar fi şezut mal tpotri vit poate denumirea de Coasta-lungă, ort T· alca-Iutru«. Mi se spune încă elin tren, că acest tîrg conţine o po­ pulaţie curat rominească, cum nu se Întîlneşte nicI Într'un alt oraş din ţară, şi asta, bine înţeles, ca patriot ce sunt, ma gîdilă la inimii. Dar, în data ce descind din vagon, Îmi lea geamantanul din mînă un hamal, care are şi tipul şi accentul foarte exact al descendentilor lul Faraon ; un covrigar şi un alvi­ tar, cel întăl cu fes roş, celalt cu fes alb, în gura mare îşi anunţă, într'o rorninească stîlcită, marfa lor; birjarul în tră­ sura căruia mă sul, are mustetile unse cu slănină si vorbele-i sunt înpestritate la fiece moment cu accente de cel mal curat nepot al JuI Arpad ; la Hotelul la care trag mă intim­ pină un chelner, a carul mutră nu Intir zii a o recunoaşte că e a unuî ş>-m/I lIerş elin Iast ;--acolo însă-I zice /-11cc1I! Proprietara hotelului ImI mărturiseşte, ceva mal tîrziu, ca parintii el au fost greci elin Tarigrad. Ce să vă mal spun de Spiteriul, Cofetarul, Berariul, Bărbierul, Tinichigiul, Ciu­ hotarul etc., la care întîmplarea mă duce? In fiecare din el, cu puţină scrutare, recunosc tot representantt al diferitelor alte naţiuni, mal mult sau mal puţin adaptaţi mascel 1"0111î­ nismului : Nerntt, Palon), RuşI, SîrbI, FranţujI chiar, am în- [62] N. A. Bogdan ilni '.- . --dar mal toţi an adoptat sau un SCII 01'1 un ianu, t 1 J1l t al el ,- J � J . " , 1 .f -şitul pronU111eUlOr, .sau sunt prevazut: cu acte 111 a s 11 , - f" � .. � reo'ulă de get-b.eget rOmlJ11, ara, prtcrnă. '=' Aşa clar ŞI Cimpulungul din Muşcel, nu-l mult mal cu moţ decît j-,,'imjJohfl1g-ul elin Bucovina, în privinta purismu­ luI romînesc. Dintr'un capăt În celalt, Cîmpulungul nostru e traver­ sat de o frumoasă şosea, bine într etinută, udată des prin canalurr superficiale de irigaţie, ce trec prin diferite părtf. 'O n bulevard Jung', este aşezat între şoseaua aceasta şi o altă stradă din centrul orasului. Un bust ele bronz a lul Radu Negru-Vodă, aşezat pe' un frumos piedestal de piatră, stă în faţa Primărier, o clădire şi ea destul de prezentabilă. IvIaI multe biserici şi case, cochete ca stil şi respectabile ca 111 ărime, împodobesc diferite uliţi. Gr[tclinuţf nenumărnte se alătură aproape fie-cărei case, bogate sau sarace. O piată centrală e încunjurată ele clădiri impozante, iar spre răsărit o piaţa de victualil, şi o hală clădita de zidărie, dau un as­ pect original localitătit. Vila cochetă a d-lur- Mirea, îţI face o impresie din cele mal plăcute, fiind întradevar construită într'un stil cit se poate de artistic, Un stabiliment de băi, proprietatea Etoriei Spitalelor Civile din Bucureşti, este o instalaţie din cele mal moderne, în tot ce priveste atît clădirea, cu admirabilul el parc, cum rar se vede pe aiurea, cît şi mijloacele hidro-terapeutice. Apol şcoala Normală, diferite căzărrnl, spitalurf, scolt, tabricl, gr[t­ dina publică, locnlurt ele consumaţie, prăvălit diferite, toate aceste concurează ca s[t dea Cîmpulunguluî un aspect plin de\'iaţ:Ft şi veselie.c-mar ales, după-cum iml spun locuito riî, în timpul vereI, întrucît Iarna, mai riguroasă pe aicl de obiect decit prin alte orase de şes ale tărel, restrînge mult viaţa publică, şi face pe multl Cimpulungent s.i emi­ greze din localitatea lor. Dar ceia cc-I mal atr[lgMor în toIul vereT, 1:1 Cîmpu­ lung;, apal ele sigur e marele lurmaroc, sau bilciu, din Iulie, pentru care e rezervat{L o enormit piaţ;:'!, ce se Întinde din centru, trecînd rîuleţul ce Sp{lla toat{L yalea ora.';mluI, pÎn[\ la fundul uneI mahalale de peste acea a)l[l; nenun1iil-ate bft­ r[ttcl de scîndurI şi pînze, o sum�l ele c1ughenI de toată roÎn8, aşte8ptft acest anotimp, pustir (11 restul anuluI, ca s[t formeze un tîrg nou, suplementar celuI nQrma], care se populeaz�l cu miI .şi miI de tipurY elin ţara întl'eag[l, de peste munţI şi de peste Dun{lre, dela angrosiştil importatorI de abmbicurl pentru c1istibţia ţuicei, pîni-\ la \'c:stitul BnmJl panorml1H- [63] Dela Cirnpulung la Peştera Dimbo vicjoarel 63 giul l Tot ce produc fabricele naţionale şi streine pentru u­ zul tăranulul romîn, ba chiar şi a multor tirgovett mal cio­ pliti, se găseşte cu prisosinţă în acest Iarmaroc.c--dela pan­ tofiI de atlas alb pentru mirese, pina la jugul greu al boi­ lor, sau pirostiile tigănest; de fiert mămăliga. Spectacolele publice însă pare că alimentează mar mult decit însusl mărfurile, acest bogat tîrg. Felîngă Braun, care are cinci-sese baratce, cu fel de fel ele malmutăr'if, mal sunt o sumă de Uries) şi de Pitic], Monştri şi menageril, Acro­ batl şi Clovni. ce ţip şi se zbat mal rău decît fiarele, jo­ curi de noroc în care se pungăşeste mat ales tărănimea na­ ivă, fotografii �l la minut cu� nemiluita, dugheni pline de turtă dulce, rahaturl si cofeturr, ce contin mal multă făină de cart decît zahar î;l ele, etc., etc. ' Sunetele caterincilor, a diferitelor dairale şi clarinete, şuerători şi scripci de toate mărimele, zinganitul farfuriilor şi paharelor de pela diferite bărătci în caloe se mînîncă, şi mal ales se bea cu. profuziune, cîntecele răgusite ale lăuta­ rilor şi ale musteriilor, r agetul boilor sau nechezatul cailor, ţipetele celor ce'şi recomandă marfa din toată puterea plă­ miilor lor,-te năuceste si te face sa calci In bobore. cînd peste picioarele altoI: vizitatorf, cine] în şanturl 01'1 alte ba­ gatele ce se gasesc prin piaţa vitelor, primind din cînd în cind respectabile ghionturr pe sub coaste, ori brînci puter­ nice claie de altî trecător: grabit], ba chiar şi cîte un capăt de oiste între grumezt. Iar dacă nu'tT tiI rnînele vesnic în buzLll�Hre, şi haInele bine încheete, e' de' prisos, dupit ce-al eşit din iarmaroc Sft-ţi cauţi ciasornicul, spre a vedea cIte ceasurl ai petrecut acolo, sau punga, ca să plăteşti ce-al cump�\J-at sau ce-ai COnSU1Yl8t pe undenl. Şi aicI caşi in ori ce alte p[u'ţl unde aglomeraţia c mal marc, sute de pungaşl mişun[l, şi',,;>] fac meserirr cu cea mal l'linuţioasfl conştiin­ ciozitat\..'. Ce l: mal pitoresc în accst bîlcLl sunIt cosiumele ţ21ra­ J1ilor din munţi, care ,-in în pîlcuri întn::g·T. cu tot ce au maT ele sam:'l pe ci, nurtînd cliferi'te teseturJ si cusL1turT; barbatiI cu cflmeşl �;i illie lnllorite, fem�ile cu c;ttrinţe, {ote, fuste 'şi năframc, beUute cu eiJicuri şi fluturI, şi împodobite Ctl tot ce mintea lor lE> Tace Srl clec;cncze cu' acul sali cu slativcle, din aţ[l, lîntl, matas;'l, fir, pcieaH etc. Apronpe toate porturile 118.ţiollalc elin Muntenia sunt represcil tate între FLr[lll imea ce vine la inrmarocul elin CîmpuJung, şi ele difer�L mult unele ele altele, formind îns{l un tot pitoresc, ce'ţI gîcliJe şi l)wioşeadt privirea, mal ale; la lumina puternicfL a soareluI de Iulie. E un fel de gT�lclin[1 mare cu florI uriaşe, mereu mişcătoare, care vorbesc, rîd, se înbrîncesc, se înbr[tţişadl şi se leag[lIl[1 în toate p[tqile. [64] N. J),. Bogdu!1 E � rintu Sti nu cumpcrt ceva elin acest bîlciu, ::'.. cu l1EPU '. t- .. �, rezisti ispitel cle " te fotoarafia , 'u nepllttn,a SCL .. c ',',' '.' . . Ci ' .' ':co" ,., nrecurn ee. �O 1 . , . ';' 1. inur pe c.'arton, pentru ;) .. ra 111 , c1rel.Jt care prrmeşti [l el J111 c , .. J' t '1' '. . ' , 11'11 cleclt, o aonnra II a cartea: ura, ce S[lI11<'1l1�1 cu tine ca nUl (" 'j I ,; 1 CiOara cu enaua. Afacerile merg: binisor în acest tîrg- anual al Cimpu­ lUJ1;!:uIuI, 61C1 cel mal mulţi din tăranii ce se scobor din muntl, sînt în deobste chtaburr, şi vin să cumpere lucruri diferite, îmbrăcăminte şi unelte, nu nurnaî pentru el şi fa­ rnili ele lor, dar şi pentru argaţiI ce'l au, cît şi pentru revin­ derea lor prin micile prăvălioare elin satele ele munte, unde se mai va d Înc<'t negustor! în surnane şi opinci. Eşl pe treI sferturt zapăcit elin Iarmarocnl acesta, după ce t'al perdut dcuă+-trei ceasurl în el, fără sa't: dat samă cînd a trecut vremea, şi gîndind S2L te r ccreczt în tîrg, dai �;i aci, la fie-care stabiliment public de consumaţie,' ele alte tar afurI ele lăutart, sau de tot felul ele negustort ambulantr, cari îţI vîră în nas marfa, lor "veşnic de ocaziuue", ele care nu poti scăpa decît dacă Iael pe surde-mutul. Cu tot bilciul, cu toate cladirile cochete din oraş, 1 " (nt!cI'(irdlt! Pardon ... poreclit a.�a din pricina coatelor ce'şi ocrotesc reciproc pl'imbl<'ltorir prea deşI de pe acest scurt bl1lc\'nrcl, cu toate gT2telil1utele si ferestrele înflorite cu Iru­ moase hortenzif şi gheorgJ�ine 'catifelate, cu tot caracteru 1 ultra-nilţionalist al cîmp111ung'enilor, c1esminţit la fiece pas de figurI str�line, dupCt ;;--1- zile de petrecere aicI,--ma plicti­ sesc, Si 111Ult[1l11itit unor prieteni ce-I întllnesc, doritorI si el de a cunoaşte toate ungherele mar mult sau mal puţin' în­ cîntMoare ale ţilref noastre, ne hot{ll'Îm a tocmi o tr[lsurfl cu patru car, cu care să facen; o escUrSieJll n:mnţl, pîn�\ la Pc) .. ;tcraDimfJOz 'icTo{{ re!, ,,\'şeznţf unii pe capr"l., alţiI pe perr,ele şi scrll111a��lll din tr[lsurit, ctduţiI l11untene,<;;U pornesc pe la trei clLlptL amiazu, şi mergînd tot înainte pe lunga .';iosea a CîmplllunguluJ, J[t­ s�:tm la dreapta si la stînga noastra o �)erie de vile si casei­ oare în stil naţj(�l1al ].1l'eSflrate pe cîtiva L!iIol11etrj, între c,'11'e �;e v{tel mal multe cllptoCll'e de ars varul, morI ele mi:icinat f{tinil, .)i alte micI industriI cîmpcneştl, c1up,'\ care, tot urcînd la deal, dll'im spre stînga satul si schitul /\'r.llllr/Ioasa, pe care ne hoUidm :-; ,:t '1 cerceUtm la î�toarcere. . ApoI drumul tot ur6t mereu, pe o şosea vreclnic{t de lauchi, dînd elin cînd în eînd şi ele m\icI văI, schimbind pri­ velişte1e 11 na dup[t alta la fie-care sut{t sau clOl.1�t sute de metri, lucru ce ne face S�t credem 6l petrecem Înaintea unul [65] I 1. Dela Cîmpulung la Peştera Dimbovicloarel 65 colosal aparat cinematografic, luminat ele marele astru al zileI in persoană, în locul ordinarulut bec electric. Unde şi unde se zăreşte cîte-un sătulet, cu casele-i albe ca laptele, tar pe lanurile întinse, unde nu's acoperite de copacr, stînci sau huceagurt, vite multe şi oameni la cules, ce' şI văd de hrană sau de treabă, fără să se sinchisească cît de puţin de trecerea noastră pe acolo. Mai popăsim la ocişmeluţ[l, ne mal coborîm la un ratus, spre a ne aproviziona cu tutun sau cu chibriturl, mal ne schimbăm locurile de pe capră în trăsură şi vice versa, şi, după ce-am trecut ma: multe localităti, care ele care mal pitoreşti, şi după. ce am urcat fără să ne d[1l11 bine sama la o respectabilă altitudine, iatăne pe aproape ele apusul soa­ relui în Rucâr, popăsind înaintea unul drăguţ hotel, care poartă acelaş nume ca şi localitatea. Multe case mîndre se înşiră pe ambele laturi ale şo­ seler, formînd din Rucăr una din cele mai pitoreşti şi mal 'apreciate statiuni climaterice ale tăret, Creste de munti abundă în jurul satului, ceea ce'l apără de curen­ te prea răpezi ; dar în acelaş timp şi ploile ce seinfundă cîteodată pe-aier, îi fac o atmosferă foarte umedă, ce con­ trastează nu tocmai plăcut cu prima calitate. Din pricina a­ ceasta, reputaţia ce'şl cîştigase într'o vreme acest tirguşor, că are o climă foarte priitoare celor bolnavl de piept. şl'a schimbat' o cu totul astăzi, aşa că marele Hotel Rucăr, la care am tras, îl găsim cu totul nepopulat, Iar antreprenorul hotelulul, deşi natura l'a înzestrat cu un volum cărnos din cele mai respectabile, îl găsim palid la faţă şi cu ochii alu­ ritl, probabil de teama dcficitulul cu care urmă a se solda prevederile sale pentru vara anului curent. Luăm masa de sară într'un mare salon, în compania numar a 8--10 alţI vizitatorI, deşi era loc aicI pentru 50-60 cel puţin. Mîncarea e bună şi nu e scumpă. Singurt păstră­ vil prăjitr, ce ni-l oferă ca specialitate a caser, sunt cam piperatî. Odăile de dormit însă, deşi spaţioase şi luminoase, sunt din cale afară economicos mobilate, mal ales în ce priveşte paturile: aici, găsit că în patul meu în loc de 4 scindurr de cîte 2:") centimetri una cel puţin, erau aşezate pe vergele crivatului numaI 2 scîndurI, de cîte 20 centimetri una, re­ mÎnÎnd Între ele un spaţiu de v1"o 50 centimetri; şi numai mulţ<''unită minclirului de pe scîndurI, nu se acufunchl cineva în- dat[t ce se pune pe el. , Oboseala mii făcu S(l dorm astfel pîn{l aproape de ziu[t; dar cînd mă trezil, coastele şi gleznele mele ce ,se ră­ zemase de l11uchiele celor cloml scîndurI clela pat, mi se pă­ reau rupte din loc; şi această clureroas{t amintire ele Rucal- o avuI pentru cel puţin 4S de oare. ArJlim il [66] 66 N. A. Bogdan După ce luăl cafeaua dimineaţa pe la sese ceasurj, mal cutreerăi repede Rucărul în lung si'n lat, şi apol urcîndu­ ne în trăsura ce ne aştepta, o pornirăm înainte spre Peştera Dîmbovictoarel. . Acelaşt şosea bună şi curată, aceleaşl sate pitoresti. Mergem agăle-agăle, urcînd mereu, traversînd cînd coaste, cînd creste de mu ntl, peste poduri şi parapete, privind în josul nostru Dîmbovicioara ce alunecă argintie-rnohorîtă, ca un mare boa-constrictor fără sfîrşit; ne gîdilă urechea talan­ gele oilor sau măgarilor ce pasc pe imaşuri, ne surîd şi ne dau buna dimineaţa muntencele ce călătoresc pe cal mă­ runţI ; ne oprim, la jumătate cale, la o crîşmă dinaintea că­ reia vedem, pe o tarabă curată, două mari casurl proas­ pete, din care gustăm cu lăcomie, udîndîndu-le şi cu cîte un păhărut ele vin gălbui ca unelelemnul. Nu mult după aceasta, trăsura se scoboară puţin spre vale, şi înaintea ochilor noştri se i veste măreţ şi splendid defileul Dtmbouictoaret. Se pare că natura, prin un capriciu straniu, de care în epoca noastră rar se mal pomeneşte, a izbit într'un mare munte de peatră cu o bardă imensă, şi a despicat în două, pe o distanţă ele cîte-va sute de metri, acest munte, lă­ sînd de o parte şi de alta doI păretl uriaşl desbinatl, avînd o înălţime pe alocuri cam la o sută-de metri pâPutilt, păreţi compuşi din stincl de toate colorile, suprapuse în felurite chipurt, printre straturile cărora au crescut muschi, buruene, flori cele şi chiar copacI cogeamite! Turnul GolieI e jucărică peIingăJnăltimea acestor pă­ rett, îndepărtatî unul de altul nurnal cu citiva zecI de metri; bolovanii coloşi din vîrfurl ameninţă la fiece moment să se prăbuşească în strîmtoarea dintre el, pe unde trece şoseaua curată şi albă, ce s'a croit de stăpînire, paralel cu riuletul Dimbovicîoara, a căruî apă parcă clocoteste trecînd peste bolovaniI ce'i stau în drum. Singur glasul pisîn al acestui rîuleţ resl,ll1�'t în natura selbatec{t în care ne af![t111 aicI; dtcI nici case, nici oamenI, nici vite riu vedem în întregul acest curios drum. 'o EşiţI din această calet�ţI drt impresia Ctt mergI prin fundul p[ttuîntulur, nu mal treci mult şi alba şosea iea sfîr-; .şit, în faţa unei priveliştI selb�tece, dar încîntătoare. Ne a­ fl�tm dinaintea uneI strîmtorI ele munţI,' ca în fundul unuI· chiup ; la dreapta: 110astrtt zMim oboluL mm,'e, aşezattl pe coasta st'incelol",şi la care ca Stt ajungi, tre�llle să te SUI pe o carare îngust[l, a vînd de-o' parte un nllC parapet [67] Dela Cimpulung la Peştera Dîmbovictoaret 67 {le lemn. Această boltă de cîţIva metri înălţime, îţI da im­ presia ca al în faţa ta gura Iadului, aşa cum o descriu bu­ nicii nostri jn povestile lor cu zmeI şi cu dract. . Păşind înauntru, ne aflam ca într'o uriaşă sala gotică, sub nişte bolti de peatră calcară, prezintînd deasupra cape­ telor noastre urme de stalactite, ce în timpuri mal puţin ci­ viIi sate ca ale noastre se vor fi format în aceasta straveche peştera. Dar nurnai urme, căcl desigur, fiecare vizitator ce a trecut din vremuri pe aici, întrucît peştera se afla pe te­ ritoriul liberei şi constituţionale! noastre tărisoare, a avut grija de a sfărma turlutele ce se lasau în jos din podişul de peatră, şi a lua cu sine, ca amintire, CÎte un asemenea turlul, sau ... a'l arunca afara, dacă i se părea prea greu de dus acasă. Cît despre stalagrnite, care necesarrninte trebu­ Iau sa se afle în asemenea loc, aproape nicI urme nu se mai gasesc, ele fiind cu totul distruse în bolta de intrare. Pe o vaga una întunecoasă trecem şi mergem, cu lu­ minărt aprinse, condusi de o fetiţă de tăran, ce păştea prin apropriere vr'o dol viţel; căci despre un călăuz mal serios nicl s'a vorbit vreodata pe ai cea. Păşim peste diferite blo­ curt şi bolovani sfărmatr, ne mal lovim cu capul de bucăţi de peatră fasonată de natura în diferite forme bizare, pe bolta acesteI pivnitl imense, ce pare fără de sfîrşit. Alte hrube fac la dreapta sau la stînga, în care, daca am păşi fără conducator, am putea rămînea amanet acolo pentru multă vreme... Unii din nOI se impledic . de bolovanI si'sî zdrobesc genuncbii : altii îşI fac cucule prin cap ;-dar spec­ tacolul e impunător, înfiorător totodată, şi cînd ne ultăm unul la altul dela o distanţă de cîţIva metri, apărem unul altuia ca fantome livide, ce'ţI dau fiert lungt prin şira spinăret. Ne reintoarcem cu precauţie pe unde am venit, după trel sferturl de ceas de cercetare, şi cînd zărim din nou lumina zilef la gura peşterii, ni se pare al recăpătăm o viaţ�l noua. Suflărn în lurninărt, pe care, împreună cu cîţi-va golo­ ganI le dăm tărăncuter ce ne-a condus, şi apoi ne punem să ne odihnim pe o banca de lemn ce, ctneua, cine va fi fost acela, a avut atîta grijă să o aşeze la gura peşterei Dîmbo­ vidoare!. Ne suim iar în trăsura ce ne aşteapta în cap::ttul şo­ seleI; ne reintoarcem pe acel aş drum; prînzim la Ha te/ Rltcâr " pornim iar, şi pela dOU:"'l ceasuri dup:"t amiaz�l, fa­ cem din şosea la dreapta, spre a vizita Schitul de MaiCI NrlJllrlloasa. * La poalele unui muncel, într'un sat curat, aşezat Cll faţa spre l":"lsărit şi meazazi, este durat un schit de mai ce, [68] 68 N. A. Bogdan compus din mal multe căsuţe fără nicI un stil, şi fără nicI o legătură între ele, la care nu te poţI sui decît cu piclo­ rul, fiind fie-care asezate pe o coastă foarte repede. In mij­ locul lor este biserica, care formează adevarata atractiune a locurilor aceste, fiind zidită,- sau mal bine zis sapată. într'un singur bloc de piatră, a cărul parte dindărăt e vîrîtă în munte. Un turnulet şi fatada bisericel, sînt zidite din piatră tălată şi cărămidă ; cum trecI din pridvor însă, te afli într' o boltă respectabilă, rezultată prin cioplirea cu dalta şi cio­ canul a mIezuluI uneI stînci voluminoase. Cine va fi esecutat această croplitnră, în cît timp şi cu ce prilej, asta e treaba istoricilor s'o spună, căcl eu, deşi am întrebat pe cîteva mălcutl bătrîne, de asemenea lucruri, n'am căpătat nici un respuns precis. Una spunea ică-î de pc vremea luI Radu Negru-Vodă, (toate vechiturile din Muntenia par a fi de pe vrearnea lul Radu-Negru Vodă !); alta at-I făcută de boeriI luI Ţepeş, unde s'au ascuns el ca să scape de a fi aşezat; în respec­ tivele tepe ; altă maică mi-a mal spus altă istorie, care nu se potrivea nici atîta cu împrejurările. Şi nicî un că­ lăuz oficial, nicIo cărticică cît de dubioasă în text, nu găsit pe acolo, care să mă instruiască în această beată nedume­ rire. Şi aşa se întîmplă, nu numaI mie, ci tuturor cercetă­ torilor locaşurilor noastre istorice sau sfinte, întrucît Casa Bisericilor, sau onoratii impiegatl superiori al Ministeriulul Cultelor şi Instructiunel publice, găsesc că-I mal comod de a'şl face vilegiatura lor ţiă gratis, în timpul vacantei, la toate arhondaricurile din ţarii, decît să cerceteze, să scrie, şi să tipărească vr'o descriptie relativă la asemenea ase­ zăminte, care să lămurească pe escursionistîşi să dee în lu­ mina cuvenită importanţa lor în cultul şi istoricul natiune! romîneştr, N. A. Bogdan \ [69] TEftTRUL IN MOLDOVft Stagiunea 1869-1870 (Urmare) Continuarea Dh'ectllllle't 1'eat)'ulnl national de Primăria Iaşulu; cu concursul uaut] comitet. - Intocmirea unul budget special al 1'1'(/­ tl'ulnt.- Actori" şi repertoriul Teatrului Naţional. -- Angajarea lui Neculai Voinesea ca şe]' de orchestă. - 1)((1''[ de seamă despre di­ [eriiele piese ele teatru. jucate. - Critica presei despre 'l'eprezen­ taţia piese: imorale ".Ikenturile amorului", - Neculai Luchian formează o irup ă de actori cu caJ't dă reprezentatiuni în Birlad.:-: Primăria (W în antrepriză opem italiană lui Pamc Câtulescu.--­ Ajutol'1l1 ce dă Primăria Directo1'lllul Catuleec«: - Iieprezentaiia {1'UPe'i de operă italianil În folosul "Bcoalet de tneserii" a Fe­ meilor liomine. - Iieprezentiuia dată de opera italiană în bene­ [iciul. Câlugâl'iţiloJ' din JJldnăstil'erl!-1gapi{l- - lieprczeniarea ope· rei "NiJrlllau în beneficiul (l),tiştilol' italient; pentru inlesnirea plecări; TOI' din Iaş). Mal multe persoane doritoare de a lua directinnea 'I'eat.rulut Rominesc pentru Iarna 186D-1870, se prezentară Ia Primărie cu cererî de a li se încredinţa lor această directiune, Între cart ve­ dem pe Teodor Aslan, Cnnstantin P. Cnnstantinin, Anton Cam­ ban, şi N eoulai Luchian ; totuşl Consiliul Comunal şi Primarul de pc atunct Dimitrie Gusti, după o învitare expresă ee primise de la Guvernul din Bucureşti, se Iiotăresc să nu admită nici una din aceste cererî şi Comuna să urmeze inaite a administra ea ln­ săşI trupa l'om{measci:'t, in staginnea aceasta, eu cOlleursul unul eomitet eompus din Al. M. Şenche, AndreI Vizanti, şi Anton Camban (N oembl'ie 18G�)), clUp{L aceia aeeI comitet a fost compus din 'ro Alltolli}1di, AndreI Vizanti �i 1. Caragiani, (Deeembl'ie 186H). [70] 70 T. T. Burada Dintre aceştia vedem că în luna Ianuarie următor dirnisionează, atit Vizanti cît şi Caragiani. Primarul D. Gusti le primeşte dimi­ siunile arătîndu-Ie părerea sa de rău. Procedîndu-se la angajamentele actorilor şi formarea reper­ toruluî găsim că Administraţia Comunală a întocmit, un Bugdet special al Teatrului, pentru stagiunea 1869-1870, in cuprinderea. următoarea, după cum îl găsim in dosarul Primăriei de la Iaşi No. J] 1 din 1869, pag. 209: BUDGETUl./ 'rEATRULUI ROMÎN DIN IAŞI pe etaqiunea 1869-1870. CheltueWe: (;I!.ll>enl Benerlse G:III"'])1 33 1/2 D .. Mihail Galino 12 33 1/2 Alexandru Gheorghiu 8 35 II, Gheorghe Alexandrescu. 85 18 1/2 N eculai Mihailescu 40 15 Ioan Ivolschi 38 Şepte Cori şti 4 20 1/2 Victor Delmary, Registor 12 ţii Director de scenă. 1:3 75 1 întreg, D-na EfrosinaPo- pescu. 10 a5 II" Smaranda Merişescu (Î 40 1/2 Eugenia Nini Valery 175 25 1/2 Maria Camban ,30 1/2 D-ra Irina Poenaru 9 Elena Lascu 8Hî no Cinei corişti a ti galb. 5 pe lună 4U80 Iancu Buciucov suf'lior Costăchescu scriitor Pe lună orchestra Osebite cheltuelî Costume, Peruci, Piese, etc. Băetul de la repetiţie D. Val eri pictor şi maşinist Trei rindaşî a 3 galb. pe lună şi L, a 4 ga.lb. Pentru rechiziţie Croitornl Cheltueli serale pe soco­ teala de ] O reprezen tatii pe Jună .. Pe lună Luni Pe cinci luni. (i�"lhelil 15fi2 Subventiune de la stat, 3()() Abonamentul 900 Recetele serale pen tru 30 de abonamente Membri Veniturile cu, llj!J/'o.7.:imaţiune: Galbelll I()() Done reprezentatit extra- ordinare a DO galbeni 2;)0 Veni tul Beneficiilor ;30 Venitul bufetnlut i'f142\gal. Pc sezon Reca:pitlllati1.tl�e : 4080 Cheltuelile 0142 Veniturile -9i3tCDeficit comisiuneî teatrului: A�iendl"e, A. Camban, [71] Teatrul în l'vloldova 71 N. B. :MaI este necesitate a se angaja pe D-l Neculau eu 10 galbeni pc lună, asupra econoiniilor ce ar putea rezulta din acest Budget. !';fiendl'e, Camban :E'aFt eu acest budget s'a angajat actorii prevetzuţi in el ŞI s'a intocmit şi repertoriul ast-fel după, cum se vede în I'roqramul ce urmează, tipărit şi afişat. atunci in oraş. Iată acel program: TEATIi,UL ROMIN DIN IAf;iI Coniisiunea Tetralâ. 1 'roqramul Stagiunei, anul 18G!)--] 870. Persoanele ee eompul1 trupa : , i I ! Doamnele ; Efrosina Popescu Smaranda Merişescu Eugenia Nini Valery Irina Poenariu Maria Camban Elena Lasc:u Smaranda Grosu, Maria Neculau ]�eat.erina Petrescu, Otilia Senti. Donmii : l\JihaiJ Galino Alexandru Gheorghiu Gheorghe Alexandrescu Nicolal Mihailescu, Ioan Evolsdu IOf1l1 Paun, Gheorghe Neculau, Emanoil N egn\tI, Lazar Florescu, Alexandru Grosu, Mihail Stihi, Lazăr Maurevel, Ioan Poenariu, Ioan Iarmlescu. Domnul Victor Delrnary, negi sar şi Director ele scenă. Piesele principale ele jJ(lnâ acum din care se compune Re" pertoriul : V ornicu 1 Bueioe, Hoaţa de copil, Nebuna ae Londra, Marchiza de Nenlleter, Un rnăritagiu sub Ludovic XV, Viaţa privată" Luiza sauH,epera.ţ,iunea, Romanul unei femei, 'I'ot pentru femei, Boala F'luturulnî (La Papillone), Amicul Granrle, Părul fcrnciî mele, Răsbunarea sau Logodnica, Corsicană, Omul eu masca de fier, J'atrilj" Vilian Seheespir, U)) duel sub Richelien, A cut este vina, Sint fiul meu, Africanul.; Precioşit, [72] 72 T. T. Burada Pre Ungă aceste piese Comisinnoa nu va lipsi a face să se reprezinte şi piese naţionale, vechl sau Hol, carî le va avea la dispoziţiune şi cari se VOI' putea reprezenta dnprt scena �I tru pu noastră. Abonamentul va fi de 3U rcprezcntaţiunt Pl'eţ/ll abonamcniul ui : Loja Avan scenă de rîndul intăiu :;, zice: "Erau anunta.te tref piese, dintre care cea. c1illUtI era ",1 III o rul Cnchiulul, comedie într'un act cu cîntece ele el-nu Căpitan Ben­ gescll, muzica de Mezetti, Piesa in Bine n11 este chiar originalrL : ea ne-a părut mal mult o prelucra,re localisată a unei piese fran­ ceze. Dar roproz.ents.tiunea 01 a fostnouă, a fost snrprinz ătoare . . .Cine a jucat rolul principal? este gron de a, "pune, căcl (oF erau nimoriţi in rolurile lor. Această piesă, in care amorul arc lUI rol at.it ele însemnat" nogreşir n'ar fi produs efectul din această seară, dacă era jucată de trupa noastri"t clramatioil., pen­ tru C�t trupa (lramaticii, nu a.J'0 pe nimono0 parale, .] oi in 7 Mai avu loc beneficiul lni M. Galino, in care s'a Jucat treî comedil in cîte nn [LeI, şi anume: ('((şel/tirlll cerde. O prtrtl« de pichet şi IlIsliratul cu ciuci parale . . J O] J�: ])1a1 s'a jucat pentl'ubeneficiul lui Alex. Gheorghiu pie,,;a, Arenturierul. -'rIU l.Ion Ceza /' (le Bazan, dramă comedie cu ciutece în i) acte, tradusă din fra,llţuze�te, in care beneficielltul jucă rolul principal. După. cum cetiin in afiş, scopul acest oî re­ prezentat,ilUli em ca. Alex. UheoJ'ghiu "CL se poahî, duce in strtL­ illi:'t.ta,le S�L studieze [mele elin eele ma.1 de "ami:'o piet;e ale reper­ t0l'l11ni francez. Asupra. ace,,;teI reprezentaţilllJI CII /'iel'1ll de [aşt N o. :38 din I 7 Ual ]ti7() ziee U1'll1EtJoal'ele : "Peste tot pie:-;a, a rou�it bine, jocul abstl'i:tgind de b miel !'xcepţiunI, a fost t;atic;fi:'oci'i.to]'. . Il! deoc;ebI insă" nn putem a JIl1 Însellll1a aci CtL el-nu Glw­ ol'ghin, beneficiel1t, a fost. prea, nimerit în rolul ci-sale, rolul prin­ cipal al acest.eI piese .. ,Don Cezar (le 13a,zt1n", e0te unul din a­ cele rolurI, em't) J)<11' a fi t>cri"e anume pent.ru (I-nu Gheorghiu, şi pontrn cam cI-:-;a, pal'() a, fi creat annme. Nnnt Ill'ea puţ;ine aceste 1'()JurI, este ]îl'e2L adevMat; (1 i n ]]orocire in::;Ct acest 1'01 elin acea­ ,.;ti:'L seartL a, fost tocmai HunI elin acele puţ,iue; p1'e cn,re cl-S�L nu poate ";;:,, le joaee altfeJ, deeit eu buu efect. A fost. des H,plauc1at. �i ehemH,t. pe seeni:t, ceea, ce CI, �i mGl'itc1t-o, u\wem ee ziee". In ,,;ara de 23 Mai, 8oeietat.ea. de diletanţi din h�i. cari mai jucase îll cursul aeesteI stt1giunI o reprezentaţie in beneficiul !Ceanillllef Femeil()/' H()mîne, d;Lflu o a dona. reprezentaţie în "ala, 1 1 I Teatrul în Moldova 81 [82] 82 T. T. Burada 'I'eatruluî National, jucind picse le : Ali/om! Cllchiulul; comedie Într'un act prclncrată (10 ({. B('ngt,�cl1, Cuiul in părete (AJ"cintl' şi Pepelea) do V. Aloxanrlri. precum si două canţonete franceze cintate ele Grigore Buhu, An 111aJ parte la interpretare, ])-11'\ V. A. Ureche, D-ra Marilrla Cnglel',D-nii Stnd, Gh. .Irime- o Il :M:, Galino �i Gr. Sntzn, ToţI an avut o renşită din cele mal 1'1'11- moase, clar mai cu samă ])-1'<1 Cnglel' �i G1', Snhn au fost foart.f\ mult a.plaudaţt �i rcchamafi de mat multe 0]'[ pe ,,('('.11(1 1) :;: In cursul acest'ei le]'JIL Nccula î Lncliian si (:11 !'otia sa, Cfli'l nu fi'l,cean parie ti in trupa locală. �i -il U Format o tl'llp:t prol)]'1Il a ]01', 0i an plnc;M Ia Bărlad, mulo an da t 1111 număr du mal multe reprczcu tatiî, incepind din Imla, Nocmvri« l.s(;�) �), ::: Opera italiană u: au;ast;\ ::;tagillJlC a fost dnH de primărio în intreprinderea ]111 Panu ('I)fllllesnl, (lin Bucurectl, clnpr\ ]\1)­ tărîrca Consiliuluî Comuna I di-; !) SC'ptcmvl'ie ] SCit;, La 7 Nocmvrie acel il 11 , Catnllescn îlllllllFt prill ]Jlac3nk ('8, se incepe shlgimlc", tit' 01 I ('l',-L ,loT bUl nJe nc('I('[<1:::1 luni, cu pie;;a '1'I'O/'(ltOl'(' deVenli, t+azeta 81'co7u7 ('lill :2 De", j81;�), clilld "am[l. dE'spre dec:chi­ derE'fI, operci it,lliene zice C(L: actorii aceleI Opere nu sînt 1';iT, cornl îns�l. e a/lo ill.h)((!1 il, ol'che,;tr;1, Jil,izl'J'{(liill7, citet afar;t dp vioa­ ra D-lui Voille:ocn, toah' "E'lelaltE'ill.�tl'nmE'nte aJnng;t. nu mnnal pe publicul asi"teliL cinT mai mnlt de toa.te, "him' ::;i pe arti�tiI de pe 8('.e]);I,". Dintre o[iE'1,jle ce s'a tlat ilt ilceasti't staginut' �i an fo::;t mai bine executate cititm: 1,uci(( tii JAllJleril/OOr, '1'J'(ll'iaf((, Il '!'1'Ot'1f­ tm'!', D01l ]'((srJlI((7e, ('11 IJa7l0 ii! il/((sd/I'I'(f, �\'()i'IJII', dc, in)' dini)'(' arti�tI s'au dj:-;tin� J)]'intado2H'le: Elell;' l?ido7/i Ai7lw� De.''1J1lez, 01 (/iil- , lredi Roclie7e. knm'iL ('Nesl' 1_'lIiyi:::i 8Î."wlJetti FaliCII, \.);\]'iton �i a1ţii. In g81ll'l'(J 111:-;;1. a('east�l, irllp:l el. fo"t puţin iuclll'il.ja,El, de pn­ hlic. "i Dil'ecto1'nl ('[ C,l(nUe,;cn h1 nevoit a cere dela Pl'ilnCll'if� mi aj;1101', ])('nlTl� a. ]ll,ltC'�\ l1n1lCt l'Dl�re�ent�"ţiiLe, ajnjor,� pa.re i ,ia 1'1 yotaL 111 SU111.;\I;\"i (/n i'(>,·II<'",·,I,,,., "11l', I·o'·g·nllisilJ;oll ci".' [1.11; "':111 X ;lIfliRoil"f'8 pal' D. C. (;1. EI"·"'lIborg, J,'�WI. :2)/1:. l'. H'''!)('r. 1l"1" '11' SlIi., . .;,' ci" Zoologi,,\,·t "'lIma"'", (/" ,\111;;/'" ti·ITi6- j·o;I"" ;"\'a.tar"II,' . \'01. \"1. S",.." "Il �o. 111, .1S!17. [87] Contrib. la stud. organiz, :;;i a faul1.Rotiferelor din Romînia 87 Lorica sa, are forma unei cutiI chitinoase, formată nu din două, ci din trel plăcl : una ventrală, alta dorsală, am­ hele convexe, prima ceva mal mică şi mal puţin convexă ca a doua, şi avînd marginea lor inferioară, rotundă şi si­ nuoasă pentru cea ventrală, puţin arcată pentru cea dor­ sală, cu convexitatea în jos, plăcile fiind' sudate în lungul marginelor lor laterale, şi o a treia, ce-I formează fundul. Spinil supero-mediani al plăcei dorsale, snnt marr, di­ vergenti, îndoit; şi prevăzut; cu dintăturr fine pe marginea J or internă. Cel elin ci reapta noastră mal mare. SpiniI latero­ superiorr al fetei ventrale de asemenea puţin îndoitr prin vîrfurile lor, privindu-se faţă'n faţă. Spinirinfero-Iateralt ai loricel, bine desvoltatl sunt cîte o prelungi re ele a feţe! sale el orsale, ce se desenează ca o creastă, pornind de la partea el superioară, oblic, pînă a­ proape de margine şi apoi se îndreaptă 'n jos pentru a da spinul în colaborare şi cu 1118.1'):s·Înea inferioară a feţeI dor­ sale şi cu fundul sau placa bazilară ; căct există o placă ba­ zilnră a cărei convexitate priveşte 'n jos şi care formează fundul cutiel. placă ce uneşte fată ventrală cu cea dorsală la partea inferioară. a loricel. j:"aţo'i.'cnlrn/(f nu lea parte la [ornia rca spinilor infcro-laterati. DecI lorica Brachionulul e formată din treI plăcl, fiind ele acord în această privinţă cu DI. 17lOr/)(! J). Lorica e samanată de foarte multe gr anulatit, care ob­ servate cu obiective puternice, se constată că sunt datorite unor tubercule, aşezate în mijlocul unor spatil pentagonale, din ce în ce mal pronunţate cu cît ne apropiem de margi­ nea inferÎoar2l a feţeI ventrale.Pe aceast{t faţă, tuberculele mal sunt aşezate şi'n lungul axeI longitlldinale, pe 6 şirurI, descriind Jinif, mal mult sau mal puţin sinuoase, fă n1 vre-o ,,,imetrie marcatc1. Pe faţa dorsală se ,,[ld deasemenea tot 6 şirlll-I ele tu bercule Il1s(t simetric aşezate faţ�t de axa longituclinal{t, scurte şi foarte slab pronunţate. Marginea inferioară a feţeI "entrale, trece pe sub pe­ duncul, (ceia ce nu se observ". pe nicIo figură datft pînă azi asupra lui Br. Bakeri) si decI tIocul chitinos ce'nconjoara la badt pedullculul, e o prelungire numai de a feţeI ven­ trale, la c({rc Îns(f 111l lea parle si /lwrf!.'inea infi:rioaYCI (f ({cclel jt>(c. ,', Cît iJriveşte !'estu] descriereI nu e nimica deosebit de l.) '1'IlOJ'jJ{' 1;. (/,/1 1.'" !/.. 7\"t,' OII tl\f' (·OJlSjTII,·j·ioli of. tl](' J .00·jrl1 îll tlw 1':"1111, Hr:l"hinllW;. ,)OllrJl. (llll'kdt. ,,,i,',·. ('lld,. Vnl. V fW'·. 2. jlag-, 22D-2'rI. No. ::2. Jldy. 1��i!;. [88] 88 N. L. Cosmovici caracterele specifice ale speciel, adică acele constante, bine relevate la pag. 683 în lucrarea DvluiW eber. Lungimea totală a specimenului e ele 0'11'11·63; g[tsit atît în Iazul de pe Valea-Viei, cît si'n cel dela Isvoare (Piatra-N.) Din caracterele descrise-se vede lămurit. că avem de a face cu o nouă varietate de Br. Bakeri. Ca închiere ţin să spun, că'n urma observatiunilor fă­ cute asupra acestui Brachionus, am ajuns să precizez cîte-va caractere generice în conforrnatiunea 100"iceI, caractere în­ trevăzute numai în parte de unii autorl, care însă merită să fie puse în evidentă, fiind cele adevarate. 16 Ianna r fC)I!. N. L. Cosrnovicl o RUGĂC/U NE ... "Aveai şi tu un sfînt odor odată, Şi cînd muri spre-a lumel mîntuire S'a 'ndulosat de Tine 'ntreaga fire Şi a 'nviat, Fecjo ară prea curată. o 1 Te implor cu Iacrimi de Iubire Să nu-mi răpeşti copila ador ată ; Ci mila Ta .şI dragostea-o-arată, EI viaţă dînd şi mie fericire" ! In vag privind copila alurează, Şi mama el se roaga şi suspină. E-atita timp de cînd tot privighcază I Cătră 'nserat, de lume casa-I plină; La căpătat un sfeşnic luminează ; ... Şi noaptea-t instelată şi\seniMl. Ioan T. M. L \ [89] Documentele MareT Neamţu (urmare) Tablou de jllr1m7::·;(irilc şi ;;ellillfi'ilc cele I'CelIT nnite 01'7 incltiuatc ll1-riT Ncatntn. cart În urmă ali compns Insti­ tutia şi scstrca Jll(fm7stirilor Neintcnc : 27. lVI-rE'f\, Dobnsa din Basarabia mch inată JYI-l'iI Neamtula anul 182i\ prin Schitul Lipova-c-mnl tirz iu ;';\1 ren\lldic�Lt.-Jn­ clunarea s' f\, fi:I cut prin c�lll1gilli[ ci obrnsii 1)1'i 11 vcchiln lVI-ri1 <11' Basarabia. 2i-l. Bis. Nf. Npridon (lin Biilad Chis. NtUl'ZasC'H) Inchillatil .l\f-riI :K camtu la anul 11-\27 de ctitora spilhIrertsCt NaHa Stnn-:a. 2�'. Paraclisul dela CotlHl1·l-lnchillat:1. l\II-l'ij Neamţ. la anul 18i3() cu hramu NI'. P;ll'inţI Ioachim::;i Ana, cu toate viile, ill' ctitorul schimonahul Grigol'e l�a(ln. ;311. Hhitlll Dnri:Il1--r1e snlJtpoalele muntelnî Cea lilău, iuchi­ nată l\1-riI Ncamtu la a11111 li):3(' de Mitropolitul Voniamin, (i"t. 8ehitnln1 Durău de' nrhimandritul Varaliil Latcs), vczl în urmă p8gina eCicb la tomul 7 zestrea 1\1-1'i\ Nea mt n. :n. Hchitnl Haplola (le 18. Pisc .din ti 11111nJ TC'CllC'I. iuclrina t .l\f-l'il Neamt la anul Jf)i3(i do ctitorul ieroslumona.hul Zaharia. , . :32. Bis. SI'. Dnmitl'n dill 'fg. Nenulţ (llj". 1)omnea:-<61) 11/­ chinaE� I\1-l'iI Nemntn h. nllnl, 18cbG de dCl'1l1 bi,.;ericPl.--llloit:1 cu lll'amn Hf. 1,Dz�I.]',�acmn ('a:-;�� c1,\ antop"ie spilnlnlnL 1<11';1 Hf. Dumitru m11tflJ :-ntrn filotirnia cil1:-;teI,-�Aceste l\I-rI an ('OlllfHlS trupul Mă năstirilor zi"t" Nell1ţ,e1Le-�eill'o iu curgerea, V1'e­ milO1';-:-:;'an tot rotit im prcjurul 101' cu numele, averea �i influ­ ('Ilţ,(l IOl';-huCt toate la, un JoC' �i fiecare ia parte, sau rotit im­ J>1'f'.jul'l11 Bătriuulru Bogn,'iJovu dill bi seri ca Alb�L ca, copiiI la Tatrl, ('cI, 11niI la dn�('ă, Iară eVaJlgheJistrd .Ioan, cu vulturul "�LU siL rirlică măret in zarea trecutulut, �i tot mă,l'el; in umbra viitoare. I )-7.eu 0i vulturul ,,:m să-I scoale din moi-miu L a {l()uaoa]'ă, Cfo m:tlle�tL judeţul rrntC>Yel, l'Jac;a Cnl'(l([­ P(']'e�cho, [Je Illn0ia Cirlomă.HeştI snu ll;}dul'oa 1\I-l'cI Ne,1mţn, A­ ('t>,1stii. MtLni\sti)'() s'an ill stl'Cli,ta./ ia 1.':):2·:1:, (le Mit-ro Jlnli tnl Venia­ l\Iin Costacho, JHih'ojloJiiul a (lai lllo�iea, AI-riI lui Pdraehe Ne­ grC'cL, Petra-clio Negrea an da.t'() de z(',,11'o fiIceI sEtlC, măl'jboh\ dnp,�" Inall C, Epul'eann l'l1dă, de ap]'()[l,pe l\Iitl'opnlitnlnI. Epu­ ]'f',lllU vnilld n.-�I H,,,ignra avcrea .l\J[tIlrlst-il'eI, al1 "il i t pe (\�Ilng.:tl'ji V('.lIien,1llill ,�j Zosima de 1-,l.ll dai lllI ioa.t-e dOC'llJnellil'lc AI-l'iI (Iilc\ cn}l]'i]]d�. a�eJ'�, lilol':' c��.lngi\�l,'!I �'a\l .. ]'eh'as I;�, M�l'oa" Neamţu. J[;u 11e 11 nna IJI'-icnca. s·8.n lllgl'lJlt do in'ootnl lTavl'ul .ClllCO�, E­ !'IU'flalLn au stricat. bi,'iE'J'iuL M-riI J\1ogc>,�,e�ti -cn, Stt n de,sfiinţ.oze .�i s�L-I poati:L sti\.],ini-- vat-ra, ·Prentul (b:ni!CI, Cbico�, Lm tras h .Îndera.tn. Diva.JIl1Jni, ImIt Divanul ilo c-nllc! emil a (-, pe Epnreann ţin. dat 'la1Tel, de s'a fCLcut aH:L BisP]'ic.�\' [llt:\,1 de g,1l'd, pe m'mi'L de [91] Documente 91 7,1:1. (Ve::-:I la, mine Hrisovul lui }!,<',l't'� Vodă j ;):28 J/ ({ de (j-(Î( l>lG din Va.:,;lni), Procesul verbal ::i Ho tarnica (1 c la 18( )�. trimcsă (le la, Cir­ loiuăncştî, intre docnmentilc mele unr!e sunt insamnate �l note un dctaile. ,37. ])1-1'ea, }\logo�e�tl a luî Nava Holbau jncleţuJ Dorohot. inch iuată l\1-l'il N eanrtn de Ctitorul Holbau call1jlc la 18·J(). Ncmtenil pun IgnmenI. l\la.ipc urină Ncmteniî neavînd vre-un v('flit de ],1 :I\:[0go:;;cşfi, l'au pJ.r;lsit: Iară clll]JCI, secularizaro =,1-]'(',3, Mngo:;;e::;ti �'3, desfiintat, iar aV81'O[L s'a luat de familia Holbau. U[dug�\]'jj an venit îl! IVI-l'ea Ncumtu, unita 11161. trăesc i;'i in l\)(� 1. D. ox. 'J'eoLLII; 1:1 Ia:;;I, este ])a,nil Obreja ht Bucurcstl ('"te Iosif Goorgia.ll Mitropolit Prirnat ) Vczipa,g.-+8i3, No. ,<:;;,a.n. JRfl 1. t. 7 cu SP'1t�tl'aj Mihalachi Holha.lll). N. 13. Ori ce fel de (lej·a.li1 de,:pro aceste J\J-(-irl vezi tn­ mul 7 din istoria cea mare ,1 ])[-1'e1 Neamtu scrise de Narci-. Creţ,nkseu în XI tomurl-auanuscripte, le'gate, �i urrnărcstc-Ie a,­ ('010 lapag. 71;2 inainte. Zestrea Mănăstire'i Neamţu 1. 7;7!J101t dcccstrca ÎII jiiiltâ la 18.5-/., 1/I0Şi7, dli{!,hclll �'i Ioel! ri, :!(; mn::;ii date in posc�ie prii] mezat 111":1.: 18 ilJoşi7 ÎIZ J/oldoi'(l adic/1: j Mo\;iea munţiI (cu Pipirign, Plotmlll,Bobo8�tl, I�81'gn, Ualn,l-lnnlnga, 'fiple�n şi a.ltelfl) ])i"tJ'ictnl Neamţul. :2 l\Lo::;ia, 8;1.­ hi1,oaniL :3 Mo�ien. BrCt.tn:;;tiL ])istJ'ictul Humafl. -+ Til'gLd Neamţ, 1{�m(;e�H cu ()gJiHzil; i') 'l'RIJlC:;;tiI, Districtul Nea.m1;n. (j Jnle�tii. lJistridlll Nueoa.va. 7 VoliJitire�hl, Districtul Hnmall. :-) Da,yi­ d .. nif, 1>isil'ictnl NeDllljiu. !) D11l'u'itir, l)i:-:tl'ict"nl 'l'eCI1('f, J() Ple­ �i1.:;;tiI, J)i:-;tJ'ictnl Nncoa,vtl.. Il Scollo"ăuiI, ] )i,.;tl'Îclnl }<\Uein. ]:z. Tipn:;;tiI, Cil pmtc din Cl'ă,u:;;t.f Distl'ielnJ Kearnţ.n. 1:3 N;loIw:::tii I )ist]'iehl1Bac�nll ]·1 Ceofre�tiI J)ist'l'ic.tlll 'l'eeu6nl, .1 C) PiscnJ (11 IhlS�L�tiI, Di"h·ictuJ UovnrlnI. J li B;\J()�c�tiT, J)j"trietul Romnll. 17. (jJ'ţ.ă.:;;tiI; cu (il'O�iI �i Bmooa Cllp8.rte din Urăc:;;tI, J)i shictnl Va,slnT. ] K 1'otal J 8 (27 de trurnuI snb nmnelo du J.') I). :V. !ierl. [92] 92 Documente 8 Moş/! din Basarabia. I. Moşia Corova Cl1 pa.rto di]1 Burrlujent, Ditrictul So1'oc,,'1. 2, Visoca, Cl'Cl,e:J,uţiI �i Pelineii, Districtul Hotiuul. H. Valea Husn­ Iuj, Districtul Iasil. 4, Nemţ'2nii, Distr. Chisinău. r). VI�ld(,lliL 1Jistl'. Orhoiul. C" �olc11niI, Distl'. f.;Ol'Oea,. 7. lVIo�ioft Vat1'11 Ia­ zului, Districtul Orhcinl, t), Mirostit. Districtul Chisinăn. Tot81 2(j. (NE. Bucovnl, Mitocul, Copanca, si Chiţcallif, nu sunt t1'<'­ cuto aicea în opis). ci rnosiî nu sunt trecutc Tn opislll . Dr�l,g;tne�tiI cu Brustnrit. Districtul Suceava, 7. Ti­ rnisestii. Preutestiî si Buzatit 8. Pudostit �', 'I'olicea cu Pelinir " I !, , 1 I Dish'iet111 NC::1.n*l. W Gllgea �i R'1lţaţil) DistI'le-tu! Icl�I. ] 1. ]\[0- go�c�tii Distl'ictnl I�oman, 12, EpurCllii., Districnl Ia�l li3, Lipo­ va" JJi.stri.c:tu1 V21:o1n1. 14, Ul'gue�til, Districtnl Tlltova. F), Pl'i­ goreilir Districtul Vaslui, lfj, P�Lmîntnl'ilf' ărilltilol' aSGultMorI. 8şa: Nemţenii pe ale J\Toamţlllni, NL'­ c:aniI pe ale 8ecului, 8chiteniI pe-ale 8ehi(nlni, �i l'ioc::1.],o pe ale lor. Snrnile RO centntlizHz�L la casa .lVI-l'ii Noamţu ÎII mîna ]eo­ uomnluI cel mart', 24, Total L12 11elJ(-ru totalr/�; fiind C'�I h lIlpzai s'an eU[ll'ilh la. strigaTP hei mo,�iI Într'ntl (]'n jl' De OX, \'Îll:ttorii, Po(rie-nnir "i M�lIlO:::til. 6 Sch/tlfr! a jJlr7n(is{irc1 Ne(;Ulltlf-Seclfl, (lr toate' O((l- relele lor" aşa: \ ' , 1. Sfîntnl tic-hit Voviclenie,2, PO(V·ovnl. iJ. S;t1liisil'iu . .j.,;-;i­ ldn,. DistrictnJ Noamtll. G. J:3llh;en. DistrictnJ Putn::1.. ("" JY1-rua rlin / , ,1 I li·aJuţi. DistTietnl CnvHl'lnL () lI/doare /l1ar! CIr 1.'i7 şi CIr toote flcoretlfr/lc lor. U,"'({ : [93] Documente 03 1. Viile de la Cotnari, 2. Via. (le la. Vi�a.lI Districtul h�I, :3. Vin, de la. Brătesti Distr. Homa.n, 4. Viile ele la. '.j'ipe:;:tI Dis!]'. Putna. Viile do la, Va.mita Disk Putna. Viile de la Furcenr. DistI'. 'I'ecucî. Viile ele la ţan), de jos Disk. Puma 5. Via, de la Nicorestî, Distr. 'I'ecnci. (;. Vioa de la, Odobeştt. Distr. Putna. NB. 8.:t, :-;e acla,nget la, 1\1o�iI. Mosiea Furceniî de la. Tecuci. �i cla1'peste tot vor fi: ,j:2 ele mosiî, 1,1 Dnghene cu acarete �i 10- .-nrî in orasul Iaşiî date cu chirie anrune: n Dllghene leL uliţa po­ (lnl vechî, anumc : J Dnghepcnă �i:2 oclCti iu rindul de sus. J rlngIleana �i :2 ocliU tot in rindul de sus, .1 c1ugheallă �i una odae elin dosul clnghe­ II il; :3 dllgllOne �i 8 odăî din dosul 101', ,1 dughoue supt un aco­ pcremiut �i I odae din dos dăruite IVI-rit de Vlădioa Mardarie .c\ pamieas . .1 DugheaniL "i 7 od�ti cu;3 deasupra rlughanilor. 1 J:]'î::;m�t cu toate heinrilo de prin prejur. Total lU. I Dnghealltt la ulita tîl'gnlnl do sus. Total ] 4. !J Locnrl ce sunt. c-lădire pe ele binale �i pL1.te.sc ombatio Jle alI, tot în orasul Iasî. loc cu bina pe el, LI uliţa Podul vechI. ;) locurI b nliţa. Nemţ,tL::;c;::t mic;'\, adie':t: J loc cu eas[, pe el cn clou�t rinduri. :1 loc eu casă po el. loc GLl ea::;;'\,pe el. .1 loc asemene cu eas[t pe el dilJ (10su1 a­ cei de SU:'i. ] loc .sterp. '['ataI :'5. 2 locuri ht uliţ.a 1na1'e . .1 loc :-;101']) cn pivlliFt,pe el in uliţa Sf. NeculaI eel Sarac. loc C11 ca.sil, pe el. 1 Joc eu dughoan:t pe el la. uliţ,eJ tîrgnl de 1lUS. Total U. :2 Cas':, cu toate llld,pel'ile :;;i heiurile din prejur, tot ÎII Ta�I, Îns.:t, : :1 eas.:t, mare cnmp.:t.mt,�t pentru mitoe de la Tonm Zichi. J. Casele cu locul 10)' "[,mite 1VI-rii de păhCtl'lJieeasa Ca,::;alldra l\Inţoc. '['o taI 2_ 14. Dnghene �i alte �V'al'et,nrI in tîl'gU Neamţn. Uas,L o Dughene date cu l�llirje a.didt. "L Dnghe a schitllluI Vovideniea. 4 dughelle a. .lH-riI Neamţ,u. Total S. :1 11l0arCt cn :3 petre şi chin':, de învălit. sumane, de la, l';'PO­ satul p.:t,l'int.ele Vîrnavtt GOl'gos. 1. Casele en t.oate heiul'ile, cum­ pCtmta de la .Malltaca,�. 1. O :-;piţ,Qrie cu 2 rindurI. 1. O dsuţ�t [94] 94 Documente Ia Mahala, la, fundul gr(LcliJliI Juj' Belibou. J. Un loc de veLlliţi, in mahala, 1 fi caret maro ca ro este saliana. 'I'oial I-l. 1(). Acaretnrl uorlato cu chirie tot in tirgul N eamtulu]. 1 Npittd cu bolnavt. C11 :2 rîudurî cu toate heiurile trel.ru­ t oare. C11 2 biserici zid i te din non la J 8Gd. 1 f;icoal(L publică cu :2 riudru-î, �i C11 acarcturt nouă făcntc. L. Mitoc pentru prll'illţI C11 grajdî, )livnit�t, �i alte acarete. 1 Han C11 toate încăperile ciunpărat ele la George Aron .. 1 H8.Jl dăruit de răposatul părin­ teJeVa]'nan, GOl'gos, ] DnglJmtI1ă Î11 prund cumpărată de LI Ilie lăcătnsn. 1. O casă alăturea cu A Ham Solomon. J O ea��t cumparată ele le, Potrea Dorncanu jJentru neurmarca bezmătnlnt 1 O casă C11 10cnI ei ce să, O:'t':t{lilte�t(' de D-J Spiţer Bl'ecLemeuar (le eloi anl de zile, C:81'0 este mcgieşit·rt cu casa. lnI Neonlaî Va­ tamanu. 1 casi, «iuuparată de la J ordach e Heraru (care casă saa stricat) şi au rămas loc ste]'p, ]() Locurî cu Iivczî. �I 10e;H1'1 ;;lcrpe tot in tirgnl N t'a,rnţ loc, sterp cumpărat ele la Geol'gePopa,znl, Jing�L spiţel'ÎI" ] loc sterp c(. �; a cumpărat de 1 e Vasile N�ip�t,tOl'Tll. J loc s te]'jl ce ,,',1, cumpărat pomt,t ţarineI; tot del« George PopaznJ. 1 loc :;tel']l ce s'a cnnl[l(trat de la, George P0110viel el' e,�te din do" de hanul ră poO:'atnlnI P�Il,jJljelnI Va,l'nant GOl'go:,;, 1 loc sterp in Hmnnle,;,tI cnml,i"l'nt de la, o y;'I(lnv':l. 1 loc sEt,rp în Hn­ mnleştL care e:"te lingi'l, Ion l'IIal'iea,lJ. 1 loc eUl'�ltnl'�t cn liva(H (le Ia. l'�I'Jlosatn părinte VanUleV1L GOl'gos. 1 loc ematudL enrn­ piimt ele In, Inll a Pl'otopopulnl. 1 livadh Cll pom1 CUlllp;"l­ l'::tH (le la Ilie Pet-I'n,mI în pomete. "1 Jiva,rLl, tot în pomete e111n­ pilmtă ele la, {l1'cotnl lmui tiin Poiana Pl'is�tcil. Total l(). �) Dughene in til'gnl I?'omaHlllnL insii: !) Dnghem� cn ;) Ocli'li ill dosul 101' cn toate îl16tJlel'ile; 4 Dugltene C11 alte o,�ehite 11c1n]'1. Total !). 1 Dngheallit. 111 tîrgul Botoşani în rind ni lipovenilol' şi ('11 toate heinl'ile l'i't;.;c:ml1l)rtnlt�t. dc 6t.tl';i l\f.n: r;ll ] 1() galbeni rlc: LL Vasile Cm'niselw HCJ)()tnl l'�Lpo,.;atllll1r Nicolae Cel'nisehe (Oe1'llO­ vcO:'ehic) eaJ!'':', c!e petra1', j'l.,ccstn, an frwnt multe zidiri Ja M-],l'[t N cmţnl f\cenJ). . \ 2 Dngltene in Tirgul 1"rnmo,,; în",,[L: 1 Dughean�L plMe�te emba,tic, m\aI are a st;:tpîlli ;l n,nL 1 lor; sterp în maltnlana tirgului de cii la deal. r['otnl '2. [95] dioasteriea jil I ()­ [lC' an , 1 ]\1agn- Documente loc în tîrg-nI Bacăulul pe care l'au dat vilor ele s'au făcut havră acolo, plătesc embati« Z18 in orasul Galaţi rla.tă cu chirie. NE, Ging-ăi'iimile rămîn pentru sania părintelul sia J'c'ţ, aşa an al'ătat[l;trintil de S01101'; ele nu sunt trecute nicăirea. Arh. Narcis Cretul eseu . DĂRI DE SAMĂ Parasîtlsme organique et parasitisme social par J. Massart et Emil Vandervelde.-Paris, Schloichcr fri,rc',; 1898 in "BiJJliotlt6qne intornn­ t1011al (]0S scicnces sociales. .f)np'l CUIIl 11$01' so Y011e, elin chiar însuşi titlnl scriorcr, l' yorha de lIl1 studiu «ompnrnt iv 111 i'c'llollll'llcolor din I'iata organie� cu ef,11' din yiflţa r'oeial;'l, Explieaţia h'll(JlIlC'l\C'lor social" prin analogare'a lor cu (',,10 J.iologicl', l' 01'1111'" ",{, o întrcagil, sco ală. [l soelologit'l lJiologicp. După ciun însu-ş) autorii spnn aecasUI scrir-ro cuprinde fapte CllllOS(',ntl' oxou.pl« clasice citate în toate e�r\ile de ho tn n ică. zoologi(, �i sociologiI', Il­ dnnuto �i co.uparnt« înt r« (,10 pontrn a pun« in ('\"illIonstl'Îllll ('D ('(,.1 social nil poate nxi,ta dp('Ît întl'l' fiinţ" ('C "xi,j"1 ÎII şoeidah" pf' elnd c('1 organle tl'iie�t(' şi ş,' d('sl'oltii între fiil1ţ" apal'ţi- 11înd sJl('('iilol' rlC'()s('l,itn, })o iH'.i ('orolaI'I'II': a) parazitul so('ial atae� IIlij- 10acpl" d" I'xist.C'nţ.,1, Imuta: IJ) pa.razitnl sadal ('. lin indil"id, ('.el JIIIlI! o eat<'gol'if' d" indil'izl, ])(' ('.Înt! (:ni ol'g-alli(:; 811111: 81)\'('il: '1) pal'azitt" socia 1 nn se stmliaz'l din ]1 II lll'.tu1 de I'Nlpl'I\ al indil'idllini ('i al ('.ol(\didt�ţ('l fi) ('(1 mal mal'(' g'rentat(', din ellUZ[[ ('.ame1"l'l'elol' Ilial puţin stabile se poatl' ('(·J'('.('ta şi' stllClia pal'llzitislIllll soeial ea ",,1 organiC', ])1' la f('lul de a fi :tI pal'a.1,iţilor ol'ganiC'l, obsl'nînd ordinea soeialtl. antol'ii stal.ilind existl'nţa paraziţilor s(lC'iali �i d"":yoltare,, 101', eOllehiel eii, pa­ razitisnlltl soeini nil l' dl'l'ît lin l'((i'(lzifisiJ/. sliiliit : f,h'Llt imposihil din cauza [96] D{u-I ele Sarnă i. Clasl·lf' snc-ialr· (',:1ri' alUt dat:=î a,dl!t.enn J't'ale SI'l"\'Îeil so­ Tagii profitnr) fiirii, a fae" cout ru 8('I'\'i,'ill, UlIi, ]H1l'Hziţi azitflţil lor hruna. Ex, jlfll':1ziţii I'rnpif'lnrT, parnziţir )lo, '('miştii şi paraziţi! scxunl l (PrflXC'llf·ţr şi prostituatt). 1'1 II ii îl COIII]Jill"l ('11 h'fllll�, iuuuindu-! ch in r teu i« »ociat«. 11 <1(. Ia paraziţi; lor jJlItp)'f'a fiz;('i1. sau so"iaLi j "X, pro­ arl11111 1111, eli('nh!lla, PlltC'l'('n, pa.tro uulul. 11 Ivlu] de· n fi, ":\, fal:;il ('pr:;lIt01'I, dijJloll1l1ţii illl'apid)ill ia. parazitislllllltl! IIrganit' ('Ollstabl I'xi�t('llta fi, dnlliL se­ 'diuea 60"inl'-1 : �('ria ('('101' (',. distrug' victimu l'iU'(·-l. hr;'­ ("'-�l ':111 ]J"ntrll dll1�ii toate' :wantnji'I,· III o"l1illllllll .Sl'l'­ aiCI uruiări!« fatal .. :1.1(\ \'i(,tl'1 panlzitarp sn.t'ialc', drog'I'­ alii �i 111n, tnrzill fizid prOdt1l'Îllcl (j clf'z\'oltnl'f' şi [1('1'­ u: }lril\ (';1,1',_, paraziţi! .�tjll 8c"i, [l('aparpzl' viet iiuil» lor, C', njnllgilld s.h c!1'\'Înu, insh'lIlllPlIte do('il�' in IIli1l;1, �'x­ t r('eţioll"az,i org':ll,izÎlllllllijlo(1('" ,!f. !l.1"'l'C1I'" ('ontra pum­ ["i, IInn, din dl'osl'J,irilu fllndall1alll:nl,' Îlltrl' ],arazitisiillii ,te' (;ii. C'I'I organiC' "stl' "]'('ditar J.l<' ('Î1Id ee'l social. 11 li, datI' al" �ol'iolog'i,'i par" a li" fi adf'\",rat. SUIl1' gl'1IjJe ziţi eari JI)O�tf'IIf','e a("'ast� f'illitat(' din (':1.I1z'1 grupllllll ,u f'olifiriliii �i dl' prill<'il'illl ,'al'" stil.),il'·,;,h· ";1 parnzitlll Ir'\'in(', Orgallizr,ril,' SOtia],· ÎII ;'ari paraziţil s" ÎlIlIlll)­ l, J-i(·jrt', nltpl(· ('ari opnll. 1) I'f,zi;:;tnI1Ft! paryin t1 eliiilina (1 (',Ias(\, H,(lzjsh�'llţa ÎIl::;,l tn:IHlt\ nrg'all 1 za.tii , organizind lizatii illh']C'e[IIIIlitat'l':l, IIlol'nlit.at"a, 'ii \'iaţa. {'('ollo)lIi('.,\ 11IIil(\ illtr(' yinţa :111illlaltl ţ'Î ('1'[t so('ialri, l' :)tl'tlpJitoarp insfl, in stahiliJ"(':l, ;U[P\'tll'llrilof ştiillţifie.o �:i! t�, laşi so- IJC'rdf' (Lin \,('<1,'1'(' dl'os0I>iri)(·, l'ari IImr ('li Sfllll�, ('.011' deet"l" lor so,'iall', Erorile t(· SI' pot COlllÎtf,· sunt lIWTI. îl1 �illl' llltlJ'giuilldll-Sf' a, ;:;tal,ili tlsilill}llIild �i a. n-lnta ''''iti, Î,;,i 1Wl'c!(' di1l ndnnr,'a, �i ehritah·a 1'1. tIt (1:-3l'llţiai ei::1l'p ;;11' tj'l'bni S;I f'Xi8h:\ ţi :11111111(\ ('\llil ar contra ]lfl.r:1zitislllllilll sOi'iitllilli;(·�t(' �i iJl('.onh'stn,bil UZII, n1!o;'tn':l. 11I,'6il"'I, ])al' ni,.; Hlltorii ,,'an tl'l.·cnt. ('11 lohl• Dimitrie G. Longinescu \ \. \