[1] ARHIVA ORGANUL SOCIETAŢEI ŞTIINŢIFICE ŞI LITERARE DIN IAŞI Anul XV. Ianuarie 1904 GH. C. BUTuREANU No. 1. Vremile Preistorice În România v. Omul cvatornar Existenţa omului cvaternar este pe deplin stator­ nicita, atît prin resturile industriei sale cît şi prin sche­ letul său. ArheologiI, pentru inlesnirea studiulut omului eva­ ternar, l-au împărţit în 4 epoce bine caracterizate şi a­ nume: Musteriana, Solutriană şi MagdaJiniană G7L numiri luate dupa staţiunea tipică studiată; fie-care din aceste statiuni să caracterizaza : prin natura şi feliul instru­ mentelor, pe care le-a întrebuinţat omul în fie-care epocă, animalele şi plantele care-l înconjoară şi de care el să foloseşte, în fine el însusr cu vremea capătă dezvoltări ca ştiinţa şi pricepere. Potrivit acestor trer puncte ne vom întinde cercetările noastre, pentru a complecta seria noţiunelor intro­ ducatoare. 1. Dacă cercetăm resturile obiectelor pe care ni le-a lăsat omul în tarrmurile cvaternare, găsim că ele variază foarte mult Fig. G. în cursul timpurilor; ast-fel la început instrumentul pri­ mitiv se alcătuia din o simpla aşchie de cremene (fig. 6), G7) Ga/J ele J\l[ol,ttllet. op, cit. p. 127. [2] 2 Gr. C. Bulureanu mal mare sau mal mică, cioplită prin lovitun cu o alta piatră şi făcută aşa, ca Să o poată ţinea în mînă cu Î);lrtea mar voluminoasă, cum să arată în fig 7, iar o Fig. S. J ·1 I \ parte mal ascuţită, care să servească, ne pentru a lovi cu ea [rudele spre a le crăpa, fie pentru a să apăra Cu ea, lovind animalele cu care·şi dis­ puta hrana şi viaţa. Mai apoi aschiile sînt lucrate cu bagare de sarna şi rotunzite precum fig. 8 şi 9, la care arta ciop­ lirer să vede că a dobîn­ dit progrese insemna te; avem alte aschir de forme mal îngrijite precum fig. la, la care vîrful este lu­ crat cu oare-care fineta, avînd S3 servească mal a­ les la pătruns scoarţa ar­ borilor, Salt pcile anima­ lelor pentru imbracaminte. Cu scurgerea vremilor să întîlnesc aşchii de forme mult mal practice, şi cu gura as- Fig. 9. cuţita cu meş�eşug, fig. II, Ia care cioplitura aşchiei este facuta cu băgare de sarna, ur­ mindu-se o regulă aşa, ca să nu să strice nici forma regulată a aschier, nicI dinţit mar­ ginilor să nu fie prea mart sau afundaţi. In afară de aşchii marr, cum au fost acele mal de sus, avem şi aşchii mict pre- Fig. iO. C' furile bi . cum ng. 12 ŞI 13, cu virtun e bine ascuţite ŞI care serveau ca razatoare, aceste instrumente să în- [3] Vremiie preistorice în Rominia 3 Fig. 14-. Fig. 13. trebuintau la curăţirea peilor de cărnuri şi grasimr ; a­ ceste per le jupeau de pe animalele, pe care le vinau fie pentru hrana, fie pentru pelea sau blana lor, întrebuinţîndu-le ca îmbrăcăminte. Aceste instrumente, razatoarele, sa tntrebuintau pentru curaţitul peilor, altele serveau ca cuţite pentru a tăc cu ele crenguţi sau lemne mal subţiri dupa cum erau şi nevoile. Aschiile cu vlrfurt ascuţite şi cu gura bine dintita ca în fig. 10, 12 şi 15, stnt întrebuinţate mal ap?I ca vî��urr de Fig. 11. sageţr, Iar aschiile mal marr chiar ca vîrfuri de Iăncr. Arta de a lucra peatra a ajunge la o Fig. 12. insemnata dezvoltare mal ales în epoca Solutriană, cînd să Iabricau vlr­ furI de lănct şi săgeţi fig. 14 şi 15, lucrate în silex, cu o fineta rară, cu dinţit regulaţi în formă şi distanţe foarte exacte. Ast-feliu de instrumente gă­ sim în număr mure în staţiunile solutri­ ene, ceia-ce dovede­ şte ca prin acele părţt Să aflau întocmite ate­ !iere unde să fabricau instrumentele ciopli­ te; iar unele din ele ajung la mare fineţă precum avem în fig. 16 şi 17, care representa vtrfun de sageţr Fig. 1;;, din silex. Pe lînga instrumentele de peatră, în periodul eva­ ternar şi anume: în epoca cea din urmă, în Magdaliniaua, să găseşte întrebuinţat osul şi cornul pentru fabricarea [4] 4 Gl'. C. Bulureanu instrumentelor; fabricarea să face în mare parte cu a­ jutorul instrumentelor de peatră, cu care Să tae şi să roade osul. Formele cele mal întrebuinţate sînt, '1 vîrfurile de s�lgeţI şi Iauer, fig. 18 şi 19. lucrate ast-feliu ca dintii intorst să facă şi mat sigură rana şi moartea, cînd să­ geata va fi scoasa din rană; aceştr dinţi sînt dispuşi sau pe două părţi cum să observă la fig. 18 şi 19, sau nu- Fig, 1G. mbdI pe oI sifingură paTrte cdu�n se, ""�" o ser vă a g. 20. ot 111 os �1l. Să fac suIe pentru făcut borte În peIJ �,.:�',��:,.' pentru ca mal multe per să se strîngă ,� împreună şi din ele să formeze o haină, '��.' sau acoperişul unut cort sau colibă; ace- ',� ste sule sînt făcute mal ,[1 ales din oasele ascuţite, fig. 21. Pe lîngă suIe întîlnim şi un Ieliu de dalte fig. Fig. 17. Fig. 18. 22, făcute din oasele late sau din corn de cerb, şi care aveau intrebu- :' inţareu ca şi răzatoarele de peatră, de a cu- Fig. In. Fig. 20. răţi peile ani- malelor. Catră sfîrşitul periodulut cvaternar, omul dobîndind tot mal multe cunostinţt şi viaţa sa fiind mal asigurată unpo­ triva primejdiilor, dtndu-şt 111a1 bine sarnă de lumea tncu: rjură- \ toare, începu să se gmdească a reprezenta această lume în chip grafic prin scrijiliturr, care iau cele două chipuri plastice de a reprezenta lucrurile, adică Fig. 21. Fig. 22. scrijiliturt cu vtrfurr tari pe placi de oase, ca ŞI liniile [5] Vremile preistorice in Hornluia 5 din desen şi reprezentînd sau figurile animalelor ce-l încunjuraO, fig. 23, care reprezinta un elefant mamut, sau Fig. 23. Fig. 2G. episoade din viaţă, fig. 24, care rnfatoşază pe un om cu un băţ pe umăr, în lupta cu animalele, pe care cauta sa le domineze. Al doilea Ieliu de reprezentări este acela, care produce scrijiliturt adînci şi care în zilele noastre poartă numirea de sculptura, şi care să faceau de aserninea din os, reprezentînd mai ales figuri de animale, precum fig. 25; ace­ ste oase serveau mal ales ca mînere pentru arme, fie ace- stea de silex sau de os. Pe Cînd arta lua un�aVî!lt atît de însemnat în staţiunile magdali­ niene, omul cunoscu şi chipul de a provoca focul, fie prin frecarea lem­ nelor uscate, rl<-; prin ciocnirea petrelor tari şi prinderea scinteii dobindite. Tot la artă să poate socoti şi dobîndirea cunostinte) ele a face din lut şi apă o pastă, din care apoi să for­ meze cele intar forme de vase, la început foarte gro­ solane, din o pastă ncregulată, cu paretr groşi şi nere­ gulaţr, cu suprafaţa zgrumţuroasă şi modelate cu mîna. Din cele aratare pînă aci rezultă că, resturile din munca pe care ne-a lasat-o omul cvalernar sunt: în­ strumentele în piatră cioplită, în os şi corn, şi facerea vaselor din lut. [6] 6 Gl', C. Buţureanu Fiind-ca instrumentele de piatra cioplită se întîl­ nesc în toate timpurile periodulut cvaterriar din Europa apusană, unde este şi mal bine reprezentat acest pe­ riod, apor 3-3 dat numele intregulut period şi de epoca pietrei cioplite. Sînt scriitori cart tntrebuintaza numi­ rea de epoca petreI cioplite ca mal bună şi exprimînd vederile ştiinţifice mal lirnpezt asupra acestor vremI atît de îndepartate. 2. Animalele care au trăit trnpreuna cu omul tn acest period nu sînt tot aceleaşi în scurgerea timpu­ rilor; ast-Ieliu la începutul perioduluI găsim alăturea cu scheletul omului, pe a elefantului meridional, mamutul, rinocerul merki, leul, hiena; apot ursul peşterilor, ta­ randul, calul etc. Dintre acestea în cele intăt tirnpurr, cînd şi clima era dulce, trăesc animalele mar! înşirate mai tntăt ; iar cînd clima să răceşte şi mal ales în e­ poca glacială, atunci avem animale înşirate la urma, iar in timpul cînd clima ajunge sttrnparata, avem ani­ male mai dincoace precum calul, boul, porcul etc. La Inceput animalele erau pentru om o vecinică primejdie, mal tntar prin mărimea şi puterea lor, mal apoi şi prin faptul că, nazuiau la aceiaşr hrană; cînd însă omul ajunge a avea mal multe cunostinţt, atuncî instrumentele n servesc nu numar la aparare, dar chiar la atacul animalelor, servindu-să de carnea lor drept hrană şi de oasele şi coarnele lor de material pentru fabricarea instrumentelor. 3. Omul cvaternar ne tnfatoşază tipul cel mai vechin al timpurilor fiinţa re! omului cunoscut cu sigu­ ranţa ca traind pe pămînt, şi ca ast-feliu, formînd cea Intii treaptă ce să ridică pe umerii problematicului Pi­ tecontropus. In scurgerea îndelungatelor vrernt cvater­ nare, tipul omenesc a suferit însemnate schimbări, din care nor vom forma două rase ca racteristice si an ume : \ ' a) Rasa Neanderthal reprezentată prin craniul gă- sit Ia Neanderthal fig. 27, să \ caracterizaza prin prea mare dezvoltare a sinusarilor frontale şi a pabusiturer frunţer tndaratul sinusurilor, din' această pricină craniul are aspectul ca şi cum n-ar avea frunte. Calota era­ niană are aspectul uneI elipse-alongite, din cauză ca [7] 7 ., ..... 'IifI' .. � Fig. 2G. Vremile preistorice in Hornînia partea frontală este ma! strîmtă, pe cînd partea occipu­ tală este cu mult mai dezvoltată; circumvoluţiunile după rnulajul interior al era­ niulut dau caracterele une: rase cu totul inferioare. Masurile antropometrice principale sînt: diametru! an­ tera-posterior maxim. 0.200, diametru! transversal maxim 0,144, de unde indiciile ce­ Ialic 72, iar capacitatea craniana I220 cent. m. cubr. După indicele cefalic craniul de la Neanderthal ne dă tipul cel mal curat dolihocefal "}, caracterizat prin prea marea lungime faţa de lăţime. La rasa Neanderthal vom alipi şi alte tipuri pre­ cum acel de Ia Canstadt, Spy; sau cel reprezentat prin falca de la Naulette 69}; acest din urmă tip ne dă, pc de o parte forma prognastică a raset, iar pe de alta, fiind-ca este lipsită de apofisa geni superioară, ne arată gradul de dezvoltare a graiulUI articulat de pe acele vrernt : în adevar lipsa acestei opofize dovedeşte că, oamenii raseI Neanderthal erau Iipsiţt de graiul articu­ lat, sau erau pe drumul de a-sr făuri acum un graiu, prin care sa-şt poată mal cu Înlesnire exprima gîndireIe şi expresiunele 70). 68) Dăm aci dupa P. Broca clasitlcaţiunea şi nomenclulurn prmcr­ pulă a craniilor; se ştie că în Germania este prjmit.t ma î ales clu sificu rca lUI Welker, în Anglia a lut Huxley etc. aceste e1a:;ifieaţiuIlI an uare-c.uo punte de deosebire după importanţa ce se dă diaurotrclor: Îllsil fiind-că d"o­ sebirile sînt miel şi clasificarea lUI Broca cea mar r.isptudită, ne '�O!t1 servi de ea: Dolihocefult f Dolihocef,�lI adev?raţI cu indicile cetullc (le la 72 -1;' l Supru-dulihocefah "" """ 7"01 -77" Mesaticefalr " " ., 77"8-80 Brnhieefall f Sub-l!ral!i:efall � � " " " 8001 -83,," 1 Bruhicefult adevarati" ,. .,,,,, 8�l"" în sus [vez) P. Broca. Memoii-s d'Aul.hropnlogie Tom. IV. p. 24:1). O mică r-xplicure : iudicile cefalic se capătă făcînd raportul din l.re dia metrul alltel'o-posterior maxim şi dia mel:rul transversal maxim; să lrLUlil exemplu la craniul Neal1derthaI : 144 20U =72 Pe baza acestuI indice cefalie se sprijineşte Intreaga clasificarc de mal sus a lUI Broca. 6�)) A. ele Q/.latrefages of Hamy. eronia Etnica. p, 24. 70) Ch. Darwin. :La deseendl'uce p. 007, [8] , t ·1 i Gr, C. Buţureanu 8 Trebue să lămurim un lucru; în determinarea ra­ se! de la Nearderthal, precum şi în a ori-cărei alte rase vecht, nu ne servim de cît de cranii şi aceasta din ur­ mătoarele lmprejurart , mal tntat este peste putinţă, ca în scurgerea atîtor mii de mit de anr, să se poată păstra scheletul omului întreg şi complect; iar pe de alta craniul fiind partea cea ma! importantă a corpului omenesc şi care în cursul veacurilor a suferit cele mal man schimbărt, el ne înfaţoşază dezvoltarea pe care ZI luat-o omul în veacurt, ca fizic şi mal ales ca c.mostinţt. Aşa dar rasa de la Neanderthal ne tnfaţoşaza o rasă-inferioară, cu un schelet şi mai ales cu un craniu cu caractere antropoide pronunţate, însă cu mintea mal bogată şi capabila de cuuostinţt în viitor 7'). b) Rasa Cro-Maqnon, reprezentată prin craniul tip de Ia Cro-Magnon se caracteriz aza prin următoarele, fig. 27. Sinusurile frontale sînt mal puţin dezvoltate) fruntea să rrdică puţin oblic, bosele frontale laterale sînt aşezate sus, toate apofizele sînt mar! şi dezvoltate; calota cr aniană are un aspect deosebit de al raset Neanderthal prin aceia Fig. 27. că, elipsa craniană de şi nu este mal scurtă în diametrul cel mare, este însă mal dezvoltată în diametrul cel mic. In deobşte partea fron­ tală faţă cu cea occiputală. dacă nu este identica, dar este foarte aproape de egalizare 72). Circomvoluţiunele după mulajul interior sînt mal pronunţate şi mal nu­ meroase de cît la craniul Neandcrthal. Măsurile antropometrice principale sînt: diametru! antero- posterior maxim 2�2, diarnetrul transversal maxim I49, deci indicile cefalic �ă ridică la 73,76, iar capa­ citatea craniana la 1590 c. c. 71) Asupra craniulut de la Neauderthal, care caraclerizaz[l rasa. s-au făcut mai mnlte studir, din care cele mal însemnate sunt: Schaaţţluiuscn, Zur keutniss der ăltcslen Russenschădel p. 453.- Hucdeţ], De la place de l'homme dans la nature tr. p. 270.-Ch. Lyelle. L'enciennetc de I'hnmme prouve par la science p. 88.-P. Broca . Mernoires ti' Anthropologie.-P. To­ pinarâ. L' Anthropologie general. 72) A de Quatr·e.fa[j6s et Hnmţj. Crouia Etnica. i [9] Vremile preistorice în Romînia 9 După indicele cefalic rasa de la Cro-Magnon ca şi cea de la Neanderthal este dolihocefala. Comparînd aceste două rase de la Ne anderthal şi Cro-Magnon gasim indicele cefalic 72 la cea întăi, 7376 la cea de-a doua, iar capacitatea craniaria 1220 şi 1590; dect între aceste două rase se observa deosebin sim­ ţite, care dovedesc o ţ.ropasire şi îmbunătăţire în rase, atit ca cuprins cranian cît şi ca forma, dupa cum se poate uşor vedea din compararea craniilor tipice ale acestor două rase. Rasele Neanderth.il şi Cro-Magnon dau caracte­ ristica raselor cvaternare apusene, ele ne dau tipul omuluI care a trăit în apusul Europei în acele vremi; în nordul Europe! nu putea pe acele vremt îndepartate să trăiască omul, fiind acele pămînturi acoperite de ape şi gheţari 73); cît priveşte pentru centrul şi răsăritul Europet, avînd puţine cunoştinţ! adunate pînă acum, vom aminti numar faptul Că, este o deosebire simţită în privinţa populaţiei din răsărit de cea din apus, Iara a putea spune mal lămurit, daca cele ce cunoaştem pînă acuma să pot pune în acelaş timp pentru amîn­ doua regiunele. Vom adaugi însă că, Către sfîrşitul e­ pocel cvaternare să observă în Europa apuscna, pe lîngă tipurile celor două rase Neanderthal şi Cro­ Magnon, un tip non şi cu o civilizaţie straina. Această apariţiune nu este continuă şi cu putere, ci numar să arată icr, colea, în mijlocul raselor dolihocefale şi a­ nume mal rntai in părţile mal de cătră centru si mal apot catra apus. Aşa dar la sfîrşitul cvaternerulut să observă despre centru şi răsărit infiltrarea uner rase nouă, necunoscută pînă atunci în apusul Europe: 74). Tot în acest timp să observă instrumente noua, care superioare prin întrebuinţarea şi foloasele lor înlocuesc pe cele cvaternare. Civilizaţia infloritoare magdaliniană piere şi este înlocuită prin acea noua deosebita. Această împrejurare a facut pe unii scriitori sa admită aşa nu- 73) Gob. ele lJIlodillet. Le prehistorique p. 623. 74) Baroii ele Bave. L' Archeologie prehislorique p. 73.--E. Cariailhac. La Frauce prehistoriquo. p. 124. [10] 10 Gr. C. Butureanu mitul hiat 75), dar care a fost înlăturat în urma cerce­ tarilor Iacute asupra civilizatiei din centrul şi răsăritul Europer, Inlocuirea raser şi a instrumentelor cvaternare sa explică prin navălirea rasei Neolitice, care învinge pe încetul rasa petre) cioplite şi o aduce sub puterea stăptniret sale. (Va urina) GH. GHWANESCU Despre vecini sau rumînl (Cu prilejul a 2 documente) In pachetul de documente, tncrediutal nouă de prie­ tenul dl Gh. Strat, proprietarul frumoasei moşii Hor­ geştiI din jud. Bacau, am găsit între altele şi urmatoa­ rele 2 acte cu referinţa la vecinii din Moldova, care pentru interesul ce poarta în ele, prin aruncarea de noua lumini asupra acestui vechin aşezamint, am crezut nece­ sar a mă opri puţin asupra-le, facînd să urmeze un mic studio asupra vecinilor din Moldova. Iata textul lor, aşa cum le-am transcris în colecţia mea de documente: 1 Adecă eu Vasilie scriem şi marturisescu cu ceslu zapis al meu de nimene nevoit şi nesilit mam dat ve­ ci« dumisati cornicuiu; Ion \ Pisoskie şi eu mam dat vecin pentru v tată ce nii a:10 răspîndesc în direcţie dr�lptă linie şi care impresionează plă­ cilo fotograflce prin o foae d(� hirtie neagră, străbat 1'01 metalice foarte subtiri, descurcă corpul\le electrizate, [ac slab conducă­ toare (ionisază) gaz urile prin care trec; cu un cu vin t se asa­ măn21, razelor Runtgen, îl1"tL alt o putere dE.; pătrundere mult mal i) Bel1oi�t şi HUl'lllllZV5CU. : [27] Hadium şi radioactivilatea 27 mică, ceea ce le apropie mal mult de razele secundare. Becquerel le-a numit raze uranice ; astăzl asemenea raze, ca şi acele emise de alte substanţe radioactive .se numesc raze Becquerel, pentru a aminti pe descoperitorul lor. Indată după această descoperire, Sctmiui', şi aproape in acelaş timp cu dînsul Dna Curie, au găsit că şi un alt metal ihorium cu sările sale posedă aceleaşl tnsuşin de-a emite raze active, ca şi uranium ; avînd chiar o putere de pătrundere mal mare de cît razele emise de uranium. In urmă D-na Curie şi alţI învătatî au întins cercetările lor a­ supra altor elemente ori corpuri compuse; dar cercetările lor au rămas infructuoase cu corpurile obişnuite 1). Cercetările --în deosebt ale D-nel Curie-c intinzindu-se şi asupra mineralolor din care se extrag uranium :;;i thorium, ca: l)cc:hblenda, cluil­ colit, aulunii, nionaed, ihorii, orCtJ/[Jit, [erqusonit, cleteii, a con­ statat că aceste minerale sînt radioactive 2), şi în deosebi minora­ lele de pechblendă, chalcolit şi autunit posedă o radioactivitate mult mal mare de cît însăsl acea a uraniuluî 01'1 a thoriulut me­ talic; ceea ee indica prezenţa in aceste minerale a unul, 01'1 u­ nor substanţe-pe lîngă thoriu şi uranium=-mult mal radioac­ tive dc cit acestea ; de oare ee era dovedit, că radioactivitatca creşte treptat ee se curăţă substata radioactivă de corpurile străine neactive, cu CGI'C se gă::;eşte amestecată în natură. Con­ duşi de aceste consideratiuul, <.1-1 şi d-na Curie aLt reuşit SrL des­ copere încă din 189� existenţa a unor substanţe nOI cu mult mai radioactive de cît uranium şi thorium, şi anume poioniuui, iar in colaborare cu Beniont; corpul a căruî nume astăzl 1';;1\;e ocolul pămîntului, radiu/It. Tot în pochblendă, Debierne a găsit ea există un noă corp foarte rudioacti v, pe care l-a numi t acli- l) Singur lusfurul a rul.ă la măsurăril« elcul.rice ce 'il' (';leca. cit al' puseda Jnsuşi rT analoag'o; proba bi I ellngi I ('l' III;} ni fes ta, era da t.ori tii 1;IP­ lului cii fosl'orul SE: oxi .. lc:1Zll lesne, 2) Determillarea inlcnsiWtei radioadive se face lrIilslIrÎlld eli apa­ rat.e speciale condudibiJilalea IIl1cT pălurI dc acI' sub intlllenl;il subsiantei radioadive, [28] 28 D. Cădere niU111. Dintre aceste tret corpun numar radium a putut, fi izolat in stare de element curat, prin lungl oporaţiunl, despre care ne vom ocupa mal departe; celelalte două n-au putut fi separate de cit în unire cu un alt metal, neactiv. D-nil Giesel, Hoţţm.ann, Strause au indicat o a G-a substanţă radioactivă în­ rudită prin Insuşin cu plumbul; dar existenţa, acesteia este şi mal problematică ca a poloniului şi actiniuluî. Un fapt este demn de amintit, că descoperirea noilor subsran ţe radioacti ve, descoperire la care sotii Curie şi-n deosebi d-na Curie au o parte destul de Însemnată, nu se dato­ reşte întiniplăreî, ci unor consideratiuuî teoretice şi experimen­ tale, ceia ce face şi mal multă cinste descoperitorilor. Din cele arătate mal sus se vede, că radium şi celelalte substante radioactive cu însuşirile lor erati cunoscute de citt-va unt in cercurile ştiinţifice, totuşi nu aL1 ajuns pină acum la cu­ noştinţa marelur public; şi probabil n-am fi azistat nicl în pre­ zen t la această mişcare prin presă şi la acest interes vii:\ in public, dacă n-ar fi intervenit un �ir de manifestărl exte­ rioare, de-o importantă minimă pentru chestiunea în sine. 1,; vorba ele acolo distinctiunl �i recompense morale �i materiale, ce S-8.Ll acordat de curînd şi intr-un scurt interval ele timp prin­ cipalilor cuuipiont în lupta pentru noile cuceri!'] ain şliill!;t;i. Academia din Stockholm a acordat în �(:ditJ�a din J() Noernbrio .' CL. c. premiul Nohcl '] pentru lizÎc:il d-lul ! 1. B\'G'ILlCrul �i sotilor Curie, pentru cercetările lor asupra sLlIJsLelnl,elur rarliouctivc. Tot pentru aceJea�j merite', tiO\ii Curie aLl fus 1: distinşi de către So· cietatea Hcgani din Londra CLt marca Lt10dcLlie Dcw.lJ; iar Sindi- cal ul PreseI elin Pel!'is a ole1'iL L1-nCl Cmle fjO.OOO Jei din pf(:'milll Osiris �) . .Acesto c1istincţiunr\ şi recompense, UrlTlate do aJLele 1) Nobel, tlll iug-inel' ';lIudez, a {',,�t invenlalorll! JiuaLllitd; CLI a­ ceasta inveutiune a eÎ�\igal o avere colusaJiI, pc earc a .lăsaI-o la moartea lUI S�I ,;c tapitalizczc pinii la o SlIlllii :llllllliilD, tare odalil atinsa sit fu 1'­ IIlCW Ull {'oud, alc cărUI dulJiuzI Sti se distrilJllc allu,t.! acclor ce vor li COll­ Iribuil JIlal mult la răspîndirea piine! ;;;i i'r,'iVe! între oa,ucnl. 2) [-'rmnill din un fond iusliluit de cillr�1 lJallcherul O:;iris pCllll'lI descOlJcl'irI sliin lilice. ' , . [29] Radium şi radioacl.ivilalea (d-l P. Curie a fost însărcinat cu facerea unul curs la 8orbona), m�l provocat în presă şi public acea mişcare, menită să populari­ zeze cît mal departe �i cît mal adînc noile descoperirî ştiinţifice şi pe aCA'( ce s-aii ilustrat prin ele 1), De oare-ce, dintre toate substantelo radioactive cunoscute, radium prezintă cea ma) mare intensitate rn.linntă (cel puţin (10 1111 milion de orf rnal activ ca uranium), voiu descrie nicl mij­ loacelo de extractiune, evitind amănuntimile care ar îngreuia doscriereu ; apot voiu arăta pe scurt insusirile remarcabile ale a­ cestul corp şi aplicatiunile practice la care ar putea ela naştere, Mineralelo ce cuprind radium sînt relativ rarl şi se cunosc pină-n prezent j)11 ţi ne IOCLUl unde se gri sesc asemenea minerale; daca tinem samă şi de faptul C;I radium se aW\ în cantitătt foarte miel în aceste minerale, ne putem ela uşor samă de dificultăţile materiale şi experimentale ce se întimpină la prepararea, chiar în cantitătf minime, fi, V]'8-Lll1CJ săr) de radiurn pură, necesara cercetărilor ştiintiflce ; din aceste cauze costul metalului pur şi al să- 1) Soco! il interesa pe (·oliI.Ol'l dind cil.e-vn nolil) hiograflce asupra s:lvan�ilor, ca ri �i-ali Jegal. 11l11TI01e de studiile J';1('ul.e asupra ['a; 'rMI Il (d)lUlI/". [(�cI�AI I\'T'O 114 tH/n. R�3(lll'r. HIIH 'I'I'S 114HH ere 0YCJ\lIUIH'T'. WiI\f Il(lH(\OIW Il(l'kr<\ H4MH. CI 1l(l'kA SCHMH. l1(d)� Iml1111 "IMAdRCKHl1tH GM'I.(lI1. RE"I1KHX H AldAl-IX. GOJ\'R(lH r(o)cn(o)" N{(d)111" ,,(ldAS"d RE"H ,II KI1Ii C'T'0I1HI1I\. Îi G(ld'T' ErO Hmt;"dl1 dG�3i\ *'T'O(lIU CS"I,I"'\HO" 110 HX AOG(lOfO I�OJ\'R II'h 11 AI tlfIlOHOiKAfHli. dHfIl(lHCHMRdHI1. Ii� 3d, IiX AOG(lOfO RO.l'R. Ii noe II AMI1 CROI1X. n(ldRd W'I'H(I1)HS Îi RHKSn"1miif CIiM ,,'1'f(lHdSl\d II C� CSCriAI1. 11 C� rHe U(lI1XOA. wr XOTd(l AO XO"'d(l. '1'1'0 Ee'!' ')',,'1' CEM. OY [("OCI' 4E(lH7.SlţCl\OJoll H Wkl1H 1111\�. sa RI1KSn/wfÎf. wr ,,""I(']lId KIHrHH�\ KOCTdH'!'I1H lloroil'k GHR ��" Gn7.'!'u(lI�," 'rd WHI1 1l(l0AdIll1. se­ ,,1.:(lhIS r(o)cn(o)AR(d)MI1. lI�cKdl1 'r(lE II '611 RI1C'r'I.(I II 111\. (l4AI1 4fTI1� (111 CTO Îi nrr AECiI\T. oyrdrCI\H. fi R7.C'!'dt1C� GOI1�(lI1HS r(o)cn(o)' AR(d)MI1 [(I1WfIlI1CdHB IIdCKM Tpn'iH [(BC1 .. k(ll1lil\ II li IMdl'I1MI 'I'HX 1l(I1)H(�)311 [(BUHIlI1CdHIM >b'H R7. (lSKI1 GOJ\'R(l11 l'(o)cn(o)AE(d)iHH "PdAS" [(f"BKhl C'!'MHBK li G(ld'/' ere dR7.3d G(I1(H(O)RE 1'd3(1U/I Xd'/'MdH" II w'/' 1l(l�A HdAllM 11 WT f1(1�A H(d)WMIII r:;ol1'krH. l''''M PdAH B 1'(0 )cn( o )AR(d)'\1I1 1<11\0 S[(I1A'kxo/II "wI\N' II"., 3d HX [41] Documente 41 ţ\OGpO ROt1HOK) '1'OKM.�iKAO 11 I1Cn�"11011 3d II "" d '1' • """1 '1'dI\OaI1 fiII A""11 Il SI'Il'klll1i111 3dll�ilM·kjlI1I1S 1Id11tÎ "P,mormu, l{EX""� IHAI1I\\\lAIS II t1O"OiIH'I'15" 1111(d'/'11 li I1dllH flf4d'I'H IIpm'kcl1'l'll ',ZC�IIIS I1C1'I1I1"/US iIIiC'l'S ti (d)IUE/UtÎ; IHlCLI.1 ,1!hil>,mtÎ ROP"'l1'S RZ tld C'I'Olll''''11 I'jld,L\d II HldIJlCI\NI. l,A'I'O \\1'1' CZ3,\dlfIE AII1PS :j:3PSH. " W'I' [(UIZIIlClliE X(jlH)C('I'O)Kd :j:dXS. ,,,cU,'\ fi Il jll1I1'je l{ A". Traducere Cu mila lut DumnezeLI Noi 10 Stefan 'Voevod, Domnul ţăriI M01da vier, înstiintare facem cu această carte anoas­ tră, tuturor cui v�)r câuta pe dînsa) sau cetindu-li·se o vor auzi, cum a venit înaintea noastră si înaintea tu· . -" I [42] 42 Documente turcr alor noştri moldoveneştr boert a rnarr şi a micT, boerit Domniei mele RC:ldul vel "sţoJl!ig şi fratele său Necnla'iAbăza ftori (al' d6ileat_su1g19,�jtJ, de a lor bună voede ni"ibe âsupriţt ori siliţt, ci de a lor bună voe şi-au vindut a lor dreapta ocină si cumparatura satul Ternauca. cu vecinii si cu tot venituI' din hotar în hotar';-sT" este' acest sat)n tipiiţul,CeIn�JltUJW şi le-a fost lor d'e cumparatura de la ileana" Doamna ltti Constantin Cio­ golei b;ivpeL,sl!f;!ţ(ţri.�. Pe aceasta el au vtndut o boe­ rului domniei mele Pascal tretii (al treilea) visternjc, drept 450 ughi. Şi s-a sculat boerul domnieI mele mal sus scris Pascal treti vistearnic şi a plătit acel bani de mal sus scrişt 450 în măn ele boerulut Domniei mele Radul vel siolnic şi frqtele ,Bău Abăza, tiii lui (}a. prilHq(n'l.q'!J. dinaintea noastră şi dinaintea a lor noş- tri boeri. Pentru care lucru şi domnia mea cum am văzut între ei de a lor bună voe tocmala şi plată de­ plin, şi noI aşijderea şi de la noI am dat şi am întărit boeruluI nostru mal sus scris Pascal treti visternic pe acel sat Tarnauca, ca Să-I fie lUI dreapta ocină şi cumparatura şi urie şi întăritură neclintită nicr o danăoară În vecr, lut şi copiilor lUI şi nepoţilor lut şi stranepo­ tilor lUI şi prea stranepoţilor lut şi la tot neamul lui c.ire i se va alege mal de aproape. Ia,' hotarul acelui ' sat Tarnauca să-I fie luI din toate părţile şi despre alţii pe vechiul hotar, pe unde din vecI au umblat. Iar la aceasta este credinţa domnieI noastre mal sus scrisă NoI 10 Stefan Voevod, fiul blagocestivuJuI 10 Vasile voe­ vod şi credinţa boenlor noştri. Credinţa boerului Toma Cantacuzino vel vornic al ţărir de Jos, şi cr. p. Ion Prăjescul, veJ. vornic al ţării' de sus; cr. p. ilie Şeptelici natmâi1' ş'i' părcalab ;' Sucevcr ; cr. p. llfiron Ciogolea şi Toâeraşco Iordachi parcalabi de Hotin, şi cr. p. Niculai Buh uşş şi Ilie Arapul parcalabi de Neamţ; şi cr. p. Andronic parcalab de Roman, şi cr. p. Dima portar Sucevei, şi cr. p. Andron'ic postelnicul, şi cr. p. Necu­ lai Racooiţa spatar, cr. p. Grigorie Hăbăşescul paharnic, şi er. p. Iordachi visternicul, şi er. p. Radul stolnic şi cr. p. (Buhuş)? comisul şi credinţa tuturor boerilor noş- tri al Moldovei a marI şi a micI. - Iar dUpă a noastră [43] Documente 43 viată SÎ domnie, cine va fi domn din copiii noştri, sau din' n�amul nostru, sau ori pe care altul Dumnezeu îl va alege să fie domn în a noastră ţara a Moldovei, unul ca acela să nu-t strice lui aşezarea noastra şi în­ taritur a , de oare-ce i-arn dat şi i-arn intarit ca una ce-l este dreaptă cumparatura din drepţr banii sar. Iar spre mat mare tărie şi împuterire a tuturor celor de mal sus scrise, am poroncit înşine la al nostru credincios şi ales boer pan Racoviţa Cehan, vel log. să scrie şi pecetea noastra s-o atîrne la aceasta adevarata carte (J noastră. A scris Stefan Corlat în oraşul de reşedinţa Iaşii, la ao'ur-cfErrâ"zldi'fea rlîhii( 7168 iar de la întruparea lut Hristos 1660 luna April 20 zile. 10 Stuţa» Voevod Bacociţa Cehan oel 10[Jofill iscat . .... ;.".'-.<",._,1':- .�«,-�,',-,.,;. "';'1:-:.. T. 1 Obs. Pergarnentul original e proprietatea d-lur I. Manoliu, Zvoriştea (ve chiu Dvorelill) Dorohot, t fost proprietar al Tărnau­ cer. Are pecete mare alărnală cu şnur gros in malasă CII Iret culorl : verde, galbănă şi fraise. Se celeste exerga: t Hw lJITe­ ;t;JHd KO€KOAJ GiK� j\\HMCT� 1'0)1',110. 3fl\�,\. ,\\O,\KO. S\lSH. NOTE 1) Nume de 10cuULăt1. Ternauea (T{'IHlJl:\KJ), de la slavouul 'I'€I��!l'.-pol'Ulllbel, spill[ll'ie,--;lu:1Je dat după aspectul pămiululur. că era plin de porumbişlc. 2) Nume de persoane, a) Rsulul oel slolnic şi Neculai A­ baza 8ulger al doilea, fraţi, fiii lui Gavril Hatmanul, frati le lUI Vasile Lupul. Acest document întăreşte alt dor. din 7170 Mart � (1(;62), prin care se spune arelaşt lucru, că adică Radul şi Ni­ cular Abaza erau feciori) lut Gavril Hatmanul, nepoti de frate lUI Vasile Lupul, şi vert primari eu fetele lut Gh. Hatmanul : Mel'iuţa şi Ilincu soţia lut Ursachie vameşul (v. Uricar XXV, 2391, cum şi altul din 7 J 70 Mar] J 6, prh: care se arată ca era 'it morti în 7170 Mad, 16, c{Judli se vinde la mezat averea 101' t'onsUnd din moşir şi saLe, şi cumnalul 10[' de val'ă primară Ul'sachie va­ meşul iea pcntl'U sinc salul BulbociI pe apa Căinerulll( cu toţi [44] Documente vecinit şi hdeştee şi vaduri de moară pentru o datorie plătită de el in sornă de 4-\:;0 ler (Ureche «Miron Costin II 517)>> De Abăzeşlt mal găsim următoarele şLit'I prin cronicl : Un Abăza clucerul e rînduit ispravnic Ia aducerea apelat' În Iaşi în 7185 (1677) de Antcnic Huset VOIM (LeL 11 16). Pro­ babil lot acesta îl găsim postelnie in ',200 (1 ()\12) Iunie 20 (uricar XVI, 270) sub numele de Ioan, upot il g{lsim staroste de Cer­ năull sub N. Mavrocordat Vodă în 7210 (t710) (Lel Il 7\:)), Mal cunoscut însă e lJie Abuza voruicul despre Doamna, care pri­ begeşte în Rusia împreună cu D. Cantemir Vodă. Acest llie A­ baza era feciorul lUI Andrei Abaza , şi ţinea în căsătorie pe Saf ta fata lUI Solomon Birlădeanul ţii a Anet logofeteasa (Ureche !VI. Costiu 1, 7l3). In ediţia rusească a scrierit lUI D. Cantemir: Vila C. Canlernin se da toata spita Iamiliei Abaza. Ilie a avut 7 feciori: Maria '1'. Merescul, Ioan, Luchian, Istrati, Aua, Costachi ::ii Nicolae. �i azT familia Abaza ramura uioldoveuească triie�te în jud. Tulova �i Tecucr, proprietară de pămînt pe valea Ber­ beciulul la Grădeştr, b) Ileana doamna lui C. Cioqolea bio. vel spalar, Ciogo­ ieşţi! erau oamern de Iară, ridicaţi, zice cronicarul, la cinste de Măria Sa Morghilă Vodă in l-a domnie (16ilO-J63J) «Multe case de jos lipsite a locuitorilor ţfll'ii au ridicat, ales pe Gioqoleşit» (Let 1 2(2). Arătarea cronicarulur nu e. dreapta. Găsim un lgnat Ciogolea parcalab de Hotin În 7130 (1022) Apl'il 24 subt Stefan Tornşa (ur. xvin, 313,3BB). TocmaI în 7 H2 (16B4) Marl 15 supt Moise Moghilă şi a 2-:>. oară apare un Tgnat CiogoJea iarăşI par­ calab de Holin (Ul'. V. 228). In 1650 c:1nd Tatari! şi CazaciI pradf\ Moldova, după nechibZllila porondt a lUI Vasile Vodă să atace pe Tatarii cu plean la Bt'aluleanI, intre robiI luaţI au fost şi giup[tncasa lUI Miron Ciogo!ea stoJnicul cu o l:ucoană a luI care n-all mal eşit din robie>; (Let 1 2!H). Pe acest. Miron Ciogolea îl găsim parcalab de Ne'�mţ în 7160 (1752) April a (Al'h ist. L 2. 191). ApOI îl găsim\ clu(:er sub domnia lUI Gh. Stefan, în 7163 Mar 30 (CI'. Hllşilor �IPP. 71); 7175 Fcbr. 25 (Ureche, Mi­ ron Coslin 1, 84, <11'11. IiI. IU, 238), peuln! a reveni iarăşI ca parcalab de Hotia sub Slefclniţă .. --Urmeazii din a�estea Cfl Mi­ ron Ciogolea nu fusese păr'laş la complotul luT Gh. Stefan, şi şi-a căutat de c\uceria şi părcăIăbia lUI În linişte, c,lcl ma Lu­ (Juleştilol' nu l-a atins pe dînsul. MartI de Iguat şi Miron Ciogolea mal avem pe Patra�co Ciogolea şi Constantin Ciogolea, probabil totI [45] Documente 45 fraţi, căci cronicaru Întru una scriu Ciogolestit : apor şi scurtul timp În care apar pe arena istoriet aceşli 4 Ciogolea: Ignal .Miron, Patraşco şi Constantin, arată că erau fraţi Intre el. Patra şco Ciogolea il găsim parcalab de Hol.in în 7142 Iunie 18 [ur. XIV, Ml). în 7143 April 14 (Uriear XXV, 246, 305), în 7147 Fehr. 4 (Uricar XVI, 27); ajunge apot în logofeţie căcI îl gasim biv logofăt în 7154 Aug 6 (Uri car xxur, 381), în 715() Mar! 4: (Uricar XXIII, 219); pentru a ajunge vei stolnic în 7160 Apl'il14(Arh. Ist, 1,2, HI1), şi în 7161 ou. lG (Conv. literare 1!388, 9(1). Era veI slolnic, căud întră în complotul lUI Gh. Ste­ fan şi plăteşte cu capul în April 7161, cînd e lăialimpl'euml cu fratele său Constantin şi cu Slefan serdarul. Consianiin Ciogolea vei spalar, are rolul cel mal activ În trădarea lUI Vasile Lupul. Se vede că era cel mal mie dintre fraţI, luîndu-ne după data rangurilor de boerie, căci îl găsim abia vornic de poartă în 7153 Sept. 18 [Arh. Ist. I. 1. 120); Prin 7160, april, il găsim spătar' (Al'h. IsI. 1. 2. 191), slujbă în care se găseşte şi în 716L april, în momentul răsturnăret lul Vasile Vodă. Despre purtarea lUI faţă eu Vasile Lupu, denunţarea tră­ dăril luI Gh, Stefan, scrierea scrisorei celebre aduse de Miron Costin (Le1. II. 298), spovedania faţă cu Iosaf egumenul de ]a Aron Vodă, care a dat răvaşul în mâna lUI Vodă, infătoşarea cu Stefan serdarul, şi mal la urmă tăi rea capulur sede Lelopi­ selul cînd zice: «Atunct au dat pe amăndot CiogoleştiI şi pre Stefan serdariul pe mâna Seimenilor de i-au omorît noaptea de­ naintea pivnitet ce era înlăuntru în curte». (Lel. 1, 300). 3) Divanul lui Sieţa» Vodă Lupul. Domnia lut Slefanită Vodă, zis si Papură Voo«, din cauza . . uriel foamete marr ce a bfmtuil ţara în timpul domnieI sale de scurb'i durală (11; N oem. 1 G5fl --1-6G 1 Noembriel O) nu se sem­ naleaz[t dA c<1 t prin răzmeriţe şi buclu(�lll'i în afară. A vînd Il lupta cu C. Ş:'irban Vod:" ce venise cu CazaciJ. are a înfmnta furia Tatarilor eu EI-Aga:;;i; mal apoI treee în Ardeal contra lUI HilWţi, dînd sprijin lut Saidi Pa şa în lupta de la Clujval'; mal apoI trebue să dea ajulo!' Turcilor la zidilul unor celăI) din pajişte pe Nipru cont!'2- Cazaeilol'. Pe dmm se îmbolnăve­ şte de lingoare (maligna) şi moare la l'ighina. (LeL II, 348--- 355). Dacă sub raportul polit.ieeI ext.erne a avui o domnie agi­ tală şi periculoasă luI, el un coeoll tîn}ll' de 16 -18 anI ne in­ lereseazfl a şti care i-a fost politica lUI inlet'rlă. [46] \ Gh. Ghibănescu Numit domn prin banii tatălut său (300 pungt], cum şt prin darurile hogale în blănt, Slefănilă a trebuit să iea eu sine pe boerir rămaşi credincioşt talălul său, mal ales pe fraţiI Toma �i Iordachi Cantacuzino. De la detronarea talălur său Apt-il 1653 pînă la înscăunarea sa Noem. 1659, trecuse 6 anI şi jumătate. Ultimul divan a lut Vasile Lupu se compunea din: Gh. Stefan log.)Ghica vei vornic [ărit de jos,. Toma vel vornie ţă­ riI de sus, Gheorghe hatman şi parcalab SuceveJ, lordachi vei vist., Pair. Oiogole vel stolnie, Racovi[ă Cehan vlari log. ele. Din aceste nume se cunosc: Gh. Stefan ajunge domn şi moare la Stetin; logofătul Ghica devine şi el domn prin pu­ terea Chiupruliulut ; Patraşco Ciogolea e omorît g-a[;\ CII istnricul şcoalcf Arlelor-Frumoase ; ded nu să poate ocupa cine-va de hiogrufl.i lut, f:ll'ă să facă şi istoricul acestor instilule. :'3) Nu, după cum spline d-I N. E. Idieru, în Ldoria Ar/eloI', Bucurcşlr 1898, Ia p. 306, punînd data naşterer lUI Puunil.ennu la 181 L ci după actele oficiale existente şi chiar tusuşr Panuit ea nu, Într-o notitn, arată eă ziua naştori) lUI este "în preziua Marelui Mucenic Gheorghe, la 22 Aprilie J8W". [52] 52 A. D. Alanasiu talentul trnarulur Panaiteanu, cu învoirea tnalţatuluî Domn Mihail Sturdza, 1·;:1 trimis în Bavaria, Ia MUnchen, chiar în aceiaşr lună Aprilie I840, unde se afla Aca­ demie deplinita, spre a studia pictura, Iitografia, etc, ca stipendist al Stalulur, cu 770 fiorim argint pe an 7). In Munchen, Panaiteanu a studiat desemnul şi pic­ tura în Academia Artelor Frumoase, sub direcţi unea 1 ur Gaertner. Tot în 1840 fu ales membru extraordinar în So­ cietatea Artiştilor din Munchen. Panaiteanu a studiat tiioqrofia, în care să distinge printr-o execuţie dusa la perfecţie, fiind elevul marelui instititut de litografie al lUI Piloty 8). Pe lîngă acestea Panaiteanu învaţă âaquerreoiipia !l), 7) Epilropin Iuvaţaturilor publice. oficia din iO Aprilie 1840 sub No. 85, 8) Pilofy Eerâ. Jllograf', născut în Hamhurg (Pfalz) la 1785, mort la 8 Iauuarie 181·4 în Miinchen, A Invăţat pictura şi apo) după aflarea lito­ gTafieI se ocupa numar ClI această artă, La 1836 întră în tovărăşie cu Lehle pentru a lilografiu tablourt din pinacoteca din Munchen şi din galeria de ta­ blourt Schleisheirn. După moartea lUI Bodrner, Iitografla şi tablourile a­ cestuia, popularizlndu-le. Şi ustăzî există renumitul institut de litografie .Piloly", 9) Duguerreotiplu dacă n-a dispărut poate, apor e menită să dispară în curînd cu totul, luindu-I locul metodele nOI fotografice şi tiind-că a a­ vut un rol însemnat în cele dintăI cercetart pentru fixarea imaginilor din camera obscură, voiu da cîte-va Iămurirt asupra el. Daguc,'reofype, se numeşte aparatul optic aranjat În felul de a fixa imug inele produse, prin acţiunea lumineI, în camera obscură, pe plăci de aramă, etc, Şi sludiul care s-ar ocupa cu compoziţiunile chimice ale dlferil elor metode pentru tratarea şi fixarea imaginilor pe plăcile de aramă, etc, s-ar numi dagtwn'eotipia, Doţţuerre [Louis Jacques-Mande), născut la Cormeilles 1789, it fost in­ ventulorul daguerreotipior Împreună cu Niepce. Daguerre, fost aCI'obat, gillll1alic, mal apoI pictol' clecol'a,tor şi distins pentru tablourile decorative de scenă, s'a ocupat necontenit. cU cercetările asupra luminei şi a ajuns curînd la ideia, pe atund necrelll\ă, de a fixa imagillile camereI obscure. In aceiaşI epocă (1826) lin aH spidt cel'catăLor, Niepce, era la Pari!'! şi În- , , t ÎlI1plarea a reunit aCtştI dOI oamenII care să asociară penlru 11 conlllcl'a la an'iaşI problemă-cerceIăl'! asupra descopel'Îrilol' meloadelor de a fixa imaginile camerei ohscure, Ni\lpce muri Înaillte de a se descoperi da­ guen'('olipia, DaguelTeotipia a fost pusă În !Jl'actirii la 1839 în Paris, îlll�epÎnd a se generaliza prin reprodnl'erea !ultlror cl;ldil'ilOf', edificiilOl' publice, re­ produCÎ!'d pînă şi acopereminlele, în li cărorilllaginl să puteaU numill'a [53] Panaiteauu=Pinacoteca şi şcoala Artelor-Frumoase 53 cu toate metodele el şi apor fotografia ca rezultat al noilor descoperiri în daguerreotipie. * Panaiteanu încă de tînăr se bucura de multă aten­ ţiune din partea conducătorilor ţăr it lut şi mal ales din partea lut Gheorghe Asachi, care se interesa foarte de aproape de unarul pictor şi de arte 10), iar mal apot msuşr Domnitorul Grigorie Ghica i-a trimis la Munchen, prin vărul Său Nicu Ghica, decretul boeriet de Spatar ca să se Intoarca în tară, Panaiteanu Insa renunta la titlul boeriet, cornpensindu-I cu 300 galbinr, ca un a­ jutor domnesc, pentru continuarea studiilor. Inainte de a veni în ţara a studiat şi Ia Berlin. In total Ia Munchen si Berlin, Panaiteanu a stu­ diat şi trăit ca pictor de valoare r8 anr, plnă în Iunie r858, cînd s-a înapoiat, cu scop de a sădi şi organiza cultura artelor frumoase, atît de folositoare ţarişoaret lUI Moldova. tablele �l alte detaliI rare nn se puteau vedea cu ochit Iihert pe acoperiş lrar numar imagini de obiecte imobile se puteau reproduce. Sa credea Însă l'a portrete nu se VOI' putea face, Totuşi Ar aqo, secretarul Insl itululut de Franţa şi raportorul studiului daguerreotypier de Daguerre, ÎşI dădu pă­ rerea că se va ajunge şi la fixarea imaginilor tie persoane. La inceput era nevoe de X apoi X de oru,pentru fixarea ima­ ginilor pe plăcile respective, dai' mal tîrziu prin nenurr.ărntele experleuţe şi descoperirr de substanţe chimice ucceleratrice nu cercau atîta timp, ci numar minute şi chiar secunde, ast-feliu s-a putul ajunge la fixarea ima­ ginilor şi de persoane, dar bine înţeles pentru fie-care exemplar trebuia o placă de aramă, Mal tlrziu, în locul plăcilor care erau costisitoare s-a putul preparu hîrtia; iar mal apor, fotografia, prin perfecţionarea mnterinlulnr, iulocui cu totul plăcile metulice sau de hîrtie, prin plăcî de sticlă, şi prin ajutorul eărora să pot reproduce 01'1 ctlc exemplare după sticlă pe hîrtie; iar ca repeziciune, astă-ZI după ultimele inveuţiuui, s-a ajuns la 100 de fotografiI pe secundă, Panaiteanu se ocupa eli studiul combiuatiunilor chimice a substan­ ţel OI', cu care se tratuu plăcile de aramă, de hîrtie şi plăcile de s l iclă, experimentînd di.erite metode, fiind la ordinea ziler-vdaguerreotlpla=ca o nouă descoperire ştiinţitieă a ucclul timp, iti) Interesanta corespondenlrt a lUI Gh, Asachi către Panaileauu, va apărea În studiul meLI asupra Adelol', Pinacolecel şi Scoale\' Artelor­ ft'umoase, complectînd Ii$'UI'a luT Asacl,i. [54] A. D. Alanasiu Şi iată că dupa dOI am de muncă, în ţară, pe te­ renul artistic şi de stăruinţt pe lîngă Gh. Asachi, Mi­ hail Cogalniceanu, şi alte persoane din elita ieşana şi din Adunarea legislativă a Moldover, pentru înfiinţarea pinacotecet, Camera Legiuitoare, în şedinţa de la 30 Iunie 1860, s-a pronunţat în unanimitate de s-a adaos în budgetul respectiv, la cap. VI, un muzeu, cu un per­ sonal compus din lin director cu 12.000 leI, un custode cu 2.400, un servitor cu 1.200 şi 13.700 lei anual pen­ tru cumparare de tabloun şi tncadrare. Iar prin decretul din 29 Au,gust 1860 Domnitorul • Alexandru I Cuza, patruns de necesitatea unei tnvă­ taturr a artelor frumoase, pentru ridicarea cultureI po­ porulut sau, şi pe baza votului camerei legiuitoare, în· iăreşie pe Gheorghe B. Panaiieanu, ca director al Mu· zet,f,Zui de tablouri din Moldova ş'l profesor la şcoala de pictură ce să înfiinţază. Şi ast-feliu, cu tablourile donate tot sub îndemnul lUI Panaiteanu, de Soţronie Vîrnav, la 18, Sept. 1860, cîte-va litografit de la Academia Mihaileană şi Biblio­ teca ScoaleJor, cîte-va busturi procurate de Gheorghe Asachi şi mater ialul didactic pentru şcoală, adus din Munchen şi dăruit de Pan.riteanu, s-au pus temelia Pi­ nacotecei şi Scoalei ele Arte Frumoase, înfiinţată în acelaş an 1860, §i în acelaş local cUJ Unîversitatea II) din laşi, în strada, Universităţii, '* De aicI incepe nemărgenita activitate în diferite direcţiuni CI lut Panaiteanu, care s-ar putea rezuma în urmatoarele: 1. Ca. director. Panaiteanu, a fost directorul, condu­ catorul neobosit al Muzeului de tablourJ (Pinacotecer) şi al Scoaler Artelor Frumoase de la 29 August 1860 pînă la 15 Octomvrie 1892, data retragere] la pensie, adeca timp de 32 de ani trecuti. Şi în tot acest timp, pe lîngă conducerea înţeleaptă şi straruitoare a acestor 11) Casele lUI Al. Roznovanu, cumpărute de Mihail Cogălniceunu cu . I 18.000 galbinl pentru Universitate şi Pinacotecă. I [55] Panaitennu=Pinacoleca şi şcoala Artelor-Frumoase 55 institute, pe ltngă activitatea lut artistică, tinlt,1, de că· pelenie (( lui, era îndreptată spre inaouţirea pinacoiccet. * Trebuind sa se Iaca solemnitatea deschidere: Uni­ versitătit şi a Muzeului de pictură, iar colecţiunea ta­ blourilor adunate, în număr de 34, fiind prea netnsern­ nată pentru a-şt lua pomposul nume de "Muzeu" di­ rectorul Panaiteanu, prin necontenite rugarninţr pe lînga, amicul său, avocatul Cosiache Dasiade, a reuşit (:t-l în­ dupleca să dăruiască colecţiunea sa de 30 de tablourI nouluI muzeu. C. Dasiade ° daruieşte nwnai sub pă­ zirea cu sfinţenie a conditiUl'le't ca: Nici-o-dată să nu se strămute Museul ş'i Scoala Artelor Frumoase din laşi, mar ales avindu-se în vedere hotartrea strămutărit reşedinţet domneşti din Iaşi la Bucurestr. Cu aceste tablouri, cu cele dăruite de Soţronie Virnav şi altele cîte-va, în total 63, aranjate In trer saloane din etajul I al Universităţii, s-a serbat inaugu­ rarea deschiderei Muzeulut odata cu solemnitatea des­ chiderei Universităţir, În prezenţa Domnitorului Alexan­ dru Ioan I-iC1, a miniştrilor, etc. În 26 Octomvrie 1860, ziua Sftntulut Dimitrie, patronul Universilaţit şi al Mu­ zeului şi Scoalet de A rte Frumoase din Ia?I. Panaiteanu capătă autorizaţiunea deschiderei şcoaleJ; lipsiau insa toate cele necesare studiului desernnulur. Pune materialul siîn didactic la dispoziţie şi pe la sftr­ şitul lunei Noemvrie 1860, începu cursurile şcoalei cu un singur profesor în persoana lui Panaiteauu şi cu 12 tnvătacer, parte din el recrutaţt dintre ucenicii şi zugraviI de icoane 12). Panaiteanu, prin legăturile bune, în care se afla cu elita societăţii moldovene, a îndemnat necontenit pe bunii romtnr-patrioţt spre il dărui tablourt şi lucrări de artă pentru tnavuţirea PinacoteceI. Ast-feliu dintre do­ natort putem cita: 12) Notă de Pauaiteanu, în inventarul şeoaler, că a Început ea 12 elevr, iar nu ClI 25 cum spune Istoria Artelor P: 298, de d-l N_ Idieru. [56] 56 A. D. Alnnasiu Soţronie Vernav, care a daruit insemnata colec­ tiune de tablourt din care notarn : Sfintul Ioan Boteza­ torul atribuit lUI Antol iuce Don Francisco, Cesare pri­ mind capul lur Pornper, de .Ameriqh.i Miche! Anţjelo (l'a Carravaggio; Un estarninet flarnand (jucătorii de carp) de Hermskerke ; Sfînta Familie (pe aramă) de Sieila Francois ; Portretul lUI Phiiipp de Champaţjne de el insusr : Punerea luI. Crist în mormînt atribuit lut Mur-illo Esiroan Bariolomeo ; S·fa Vergură (tablou mic) de Murillo Esiroan Bariolomeo ; Sfînta Familie din şcoala lUI Murillo : Judita de Cavalerul Liberi Pieiro; Ph aeion, cerînd conducerea soarelui de Eusiache Lesueur ; gobelinul reprezentînd pe Mareşalul Luis Hector de Villars, etc. Donatorui Cosiache Dasiade, din a carut colec­ ţiune notam: Pictoreasa Angelica Kaufmann portret de ia tnsaşr; Iieţormaioarele Luther din şcoala Nieder landesă ; Cleo­ patra cu şarpele; Sfîntul Eusiachiu ; Venera, Bach us şi Joe tablou de Francois Boucher ; Bach.us în triumf, o scenă tragică din viata Elenilor, etc. etc. Donatorul Caiache Negre, din a cărui colecţiune notam: Un preşedinte de 111 unicipolitale ; un magnat po­ lon de Ca ssano Nicolo (Nico'etto) ; Clarnetisiul de Ve­ lasquez; Enric al IV,' Un portret cu m inâ presupus ai lut Van Dyk; Irodiada de Barbieri Giovanni Fran­ cesco; Sania Familie de Van Dyk Antonio ; o tinara goala din şcoala italiană; 2 tablourt : Fata cu peştii şi băelu,l încărcat cu vînat ambele de Quadal; Beatt'ice de Carlo Dolce; Venere de Giulio ROl1wno,' Torturile Sfîntulltf Sebastian de Guido-Reni; o batalie din evul mediu de Boul'guig1>ton; Culesul vieI, de Leandl'o Basscmo 13), etc. etc, , ApOI donatoril: Gh, B. P,lI1aiteanu, P. Gradişteanu, 13) Pal"le din tablou!'1 sînt semnale de autorI, pad/) sînt bine sta­ hilite cilrul (lidol' sali şcoli aparţin, iar doI-tl'eI autol'l din cel mentionati ar fi contestaV de uniI critici de arW, totUŞI acele tablourr rămîn de o va­ loare Însemnată artistică, datori le fiind pictorilor celor mal distinsI care s-au apropiat de maestrul l'eprez�tllllt1t al şcoaJeI respect.ive, • ! t [57] Panaiteanu-Pinneotera şi şcoala Artelor-Frumoase 57 . Iordache Beldiman, Iancu Fatu, Teodor Codrescu, M. Co­ galniceanu, Constantin D. Stahi, Em. P. Bardasare, Dim. Tronescu, Principesa Adela Moruzi, Iancu Codrescu şi alţi!, care au daruit tablouri şi lucrnrt de arta, formînd, Intr-adevăr, bogatia de căpitenie a Pinacotecer de IaşJ. Munca lul Panaiteanu a fost rodnică, căci Pinaco­ teca să mîndreşte cu colecţiunile el vecht artistice, Iata de neînsemnatul ajutor, de care dispune Statul, pentru înavuţirea galeriei de tablouri. * Şcoala de Belle-Arte din Ias', la I August I866, fu suprimata din buget de Ministrul Instrucţiuner Pu­ blice, pe atuncr, 1. Strat, asigurînd pe Panaiteanu cu aceiaşi leafă numar ca director al Pinacotecer "): totust Panaiteanu nu s-a mulţumit numai cu asigurarea si­ tuaţiei lut, ci a îndemnat cu mar multa energie şi ac­ tivitate, insufleţindu-şt la lucru elevii sar şi a continuat şcoalo pe spesele sale. Iar pe de alta parte n-a încetat de a starui, cu toate puterile, pe lînga Maria Sa Carol 1 şi pe lîngă ministrul Strat, nu numai de s-a retnfiinţat dupa 8 lunr, adecă la 1 Aprilie 1867, şcoala cu tot per­ sonalul sau anterior, dar în acelaş timp a insistat pen­ tru dotarea şco.rler cu obiecte plastice didactice. Caci dupa ce Maria Sa vizitează expoziţia aran­ [ata de Panaiteanu în 9 camere ale Universitaţir cu lucrările elevilor şi exprimindu-sc ca "aiCI sa face ade­ vărat desemn academic", rarntntnd pe deplin mulţumit de roadele elevilor, şi In urma staruinţet directorului, şcoala fu trecuta din nou în budget, iar Panaiteanu plecă la Berlin, cu scrisorr autografe din partea SUVe­ ranului Romtnier, în 1867, unde a cules din toate mu­ zeele regale şi institutele plastice, buste, statul, gru· pun, etc. Majestăţit Sale Regelur, stăruinţe! lut Panaiteanu şi ministrulur de instrucţie, pe atunci Strat, să datoresc frumoasele colectiuni de buste, statul, a grupuluI Laocoon, a marelui grup Neobee (compus din 13 statul) etc. pentru H) Ordinul Ministerial l elegrulic No. n37S din 1 August 1866. [58] 58 A. D. Alanasiu înzestrarea şcoaler cu asemenea piese didactice strict necesare studiilor clasice. , In 1879 şcoala de Arte-Frumoase şi Pinacoteca se strămuta in casele IUl Const. Ghica, în strada Caro), deocamdata inchiriate, iar mal apoi, dupa intervenirea lu: Panaiteanu, s-au cumparat, cu preţ redus, de catra Stat, de la Ghica, pentru aceste institute. . De la 1889-91 Panaiteanu a dus o luptă crtncena pentru menţinerea Sco ale: şi Pinacotecet în localul el propriu din strada Carol, unde aZI e inaltata Univer­ sitatea. Numai în urma uieilet M. S. RegeltdJ împreună cu generalul Florescu şi în urina haiărirei priml,f,lu'i 1n'i1'tistru-general Ftorescii-cdtnd. cltvînlul de onoare lui Panaiieanu; Cet va clădi 'un local, în laşi, conţorm. cu. cerintele artelor frumoase, Panaiieanu nemai a­ vînd în coiro, a cedat localul pentru Unioersiiaie. Dar imprejurărlle, să vede că, au fost vitrege artelor, trebuind ca în vara auului 1891 să se strămute Pinacoteca şi Scoala în casele foaste: şcolr centrale din strada Muzelor, cu totul impropriu artelor şi apot în vara anului 1895J aceste instihtle s-aă mulat din nou în fostul local al liceului. din. str. Academiei, ame­ naiot, aşa zis, pentru arie, unde şi astăzi toate ope­ riie stau fără lumină şi îngrămădite! Localul propriu era ultima dorinţă a lUI Panaiteanu, ca să vadă aceste institute statornicite şi In -condiţiunt prielnice pentru lumina valorilor artistice, care le po­ seda Pinacoteca. in iimp u; din urmă a'u fost şi vremuri grele, dar să nădăjduim şi în altele mai bune, şi hotărîrea Generolutui Florescu, de a se ctădi W� local pentru arie în Iaşi, să fie a.dt�8ă la îndeplinire, prin devo­ tamentul urmaşilor, �a o datorie sacră către prede­ cesori şi ca semn de progres al culiurei artelor şi deci al culturei ţărU noastre. II. Ca, profesor. Gh. Panaiteanu a fost neîntrecut, a­ vtnd un metod cu totul particular caracteristice! lut artisti­ ce, în care principiile didactice erau aplicate cu o mare abilitate. \ \ \ [59] l , \ Panaiteanu= Pinacoteca şi şcoala Artelor-Frumoase 59 Chiar cel care nu avea îri destul talent, . prin me- ., toda lut Panaiteanu, tot ajungea să produca ceva. Panaiteanu îşI tnsuftelia tnvătăceii, pentru arte, pînă la devotamentul extrem, mal ales în timpul cînd şcoala la 1866, fu suprimată din buget. Elevit, în genere nevoeşl şi în acest timp de lipsa pentru întreţinerea scoalef, sub hipnotizarea, am putea zice a lUI Panai­ reanu, lucrau cu mal multă dragoste şi foc în aşt�p- tarea vremilor mal bune pentru arte. : . An rămas memorabile expoziţiile de lucrările ele­ vilor aranjate în 1866, In 9 saloane ale Universităţii si alta în serbator ile Paştilor a' anulut 1869 ambele vi­ zitate de M. S. Regele Carol, pe atunci Domnitor. La aceasta din urma a fost însoţit şi de Augustul său frate Principele ereditar de Hohenzollern - Sigmaringen Leo­ pold. Expoziţia din 1869 era aşezată în 5 mari saloane, din care 1 salon era rezultatul elevilor anulut pregatitor sub conducerea profesorului Schiller, iar 4 saloane erau cu lucrările de valoare datorită elevilor de sub conducerea maestrului Panaiteanu. Şi "în ziua Paştilor M. S. Domni­ torul, însoţit de Augustui SăLI frate Principele Leopold, viziiară Expoziţia, Pinacotheca, Şcoala cum şi colecţiunea şcoalet din aula Universitaţit. considerate cu o expozi­ ţiune permanentă şi zăbovindu·se mai mult timp, a;ii, examinat Cît; deamaruntul operele expoziţiei şi Cit un interes propr'iit nMmai adevăraţilor cunoscăiort şi a­ preciatori de arte. Alteţa Sa Regală Principele Leo­ poZd,la întrarea în salonul figurilor siaiuare cu sur­ prindere e-a pronunţat ast{eliu: "Aic'i după cum vcd din'studiile expuse este academie şi nu o simplă şcoală". Aceste memorabile princiare cuvinte cuvinte a Prince­ pelut competent în artă, fiind pentru subsemnatul (Panai­ teanu) mal de valoare de rît tot aurul şi preţioasele de pe lume, a respun s în modestia sa (Panaiteăuu), că juna şcoală deşi poate În realitate rnca nu se poate a­ semăna cu vechile Academii din germania, totuşt ea aspiră prin zelul şi metodul profesorilor, cum şi prin [60] 60 A. D. Alanasiu talentul şi diligenţia studenţilor, ca să devină, cît ma1\, curînd, o adevarata Academie de Belle-Arte " 14). • Metoda lut Panaiteanu, intre alte parţr bune avea una foarte insemnata: încurajarea. Critica, corectura\' începea prin aprecieri bune asupra lucrare! în total â.' elevului, entuziasmtndu-l şi arăundu-r mulţamirea de pro-j gresele făcute, compar�t,iv cu prec�dent�le Juc,rarT. A-., ceasta era inceperea cnncer, era prima Impresie. ApOI intra în q,�ttiinţific. Căcl nu ne putem închipui producerea de energie sub ort-ce formă ar fi (căldura, magnetizm, lumina, etc.) făr�l o cheltuială echivalentă a uneî alte energii; apol nu admitem transformarea unui corp simplu în un alt corp simplu ş. m. d. ))Resultatele ob[inule"-scrie d-I P. Curie într-un articol ro­ cent -- "sînt de natură a modifica ideile noastre asupra inca­ "riabilităti1: aiomuiut, asupra conservărei materiei şi a energieZ, nasupra ncdurei masei corpurilor şi a energiei răspîndite în "spatiu. Chestiunile cele mal fundamentale ale ştUn{ef sînt rea­ "du8e în discuţie", In cele ce urmeaza, vom arata' care . este în prezent cu­ vintul ştiinţei pentru a explica aceste fenomene, tot atit de in­ l.ercsante pe cit şi de eurprinzătoare. (Va urma). [74] GH, GHIBANESCU Ce-i cu zapisul romtnesc din 15231 Nu putina vtlva a stîrnit între cercetatorir scriplu­ rilor batrtne afirmarea că în arhiva Sf. Spiridon din laşr s-ar ti aflînd un zapis scris romrneşle Inca din 7031 Mart23, adică J 523. ' Cel tntarn care a aruncat aceasta ştire a fost d-l A. D. Xenopol, cum reesa din urmatoarea noliţa din Ar. Densuşiauu "Ist. limber şi lileraturet romine, lan. 1885 pag. 76, nota 107, doi A. D. Xenopol ne-a tras mal Intăiu alenţiunea .asupra acestui preţios document". Ce .credea d-I Ar: Dnsuşianu despre însemnătatea acestui 'zapis, se vede diu textul m'l1H1tOI': Cea mai ve­ che urmă de lirnbă romineoscă scrisa, care toi odata oşi posedam cu dată sigură, este un contract de cum­ paratură de la anul i 523, re se pastreaza in arhiva spilalulur Sf. Spiridon din Iaşr. " .Q-I Xenopol ÎŞI croia cursul sau de Istoria Romtni- ]01' prin t 885; iar Al', Deusuşiauu preda cursul de lim­ ba romtna Înlocuind pe Audret Vizanti, Şi istoricul şi filologul credeau in j 885 'ca zapisul aflator 111 arhiva sr. 4,,' Spiridon e cu data certa, \i ca dat' s-a fost scris romi- � neşte pe acele vremun, \ \ Se' tultmpla însă ca raposatul V. A. U reche în vi-. zilele sale arheologice prin Iaşl, a rasfoit şi arhiva Si'. Spiridon şi izbit de afirmarea lut Densuşianu, cercetează 1 1 \ .. j [75] Ce-l cu zapisul rominesc din 1523 75 dosarul' cu zapisul ÎIl chestie şi În ale sale "Sch'ile de Istoria Literaiurei romine": Buc. 1885 pag. 65 nu uita a pomeni şi de zapisul din 1523. In adevăr iulă ce zire : "A!.'csl zapis cu' fi deci din t �)23, adecă docnnienlul scris al Iimbet roniine cel nwi vechii!" Din nefericire nu-l putem ela ca document cu dală certă, de oare-ce (cum tuşine am văzul) llU este tocmai desciţrabilă data de 7031, cad din cauza tndoilurer hartiei, cifra (le lînga mit este aproape de uecilil li. Dar V. A. Ureche dă tex­ fut compleei al acestui interesant zapis În schitele sale ea să vadit celitorul ee cuprinde în el acest important act. Se ve le ea V. A. l.'reche controleaza afirurarea lut Deusuşiauu, că documentul al' fi avînd dală sigură. Pentru V. A. Urerhe zapisul n-are o dată certă; [lCI!­ Iru AI'. Deusuşianu actul e cu data siqură. Pană să se dea la tipar vol. III din Istoria Roml­ nilor, de A. D. Xenopol şi-a schimbat În parte părerea despre daiarea zupisulur, mal ales În urma ufirmărit categorice a lUI V. A. Ureche ta ar fi lipsind cifra xle Iîllgi) mit din cauza tudoituret hîrtiei. In adevăr la pag. G24 voi. III, nota zice : "NOI Înşine am aflat În arhiva. sf. Spiridon din Iaşr un zapis de cumparatura ee pourlă' pe el data foarte clar insemnată de 7031 (J523). 'I'o­ tUŞI după limba şi caracterul inlreg al documcululut bănuim. că 'în insemnarea . sla rouă a datei se va fi uiial un salt 100, ceia ee coboara dorumeulul la 1623". Toale acestea merg cum merg. Starea cercetarilor de limba şi mal ales de paleogralie slavorornrna erau mal slabe pe la J S85, şi se putea ca şi J·I Xenopol şi Ar. Densuşianu să iea de bună trecerea in opisul gene­ ral al documentelor sf. Spiridon sub anul 7031 Mart 23 a documentuluI catalogaL la No. t în paeheLul de acte :iJe IlIO�ieÎ UrecheşLil �CorlJ(l\tdlll). Ual' cilld atinual'ca se repeta de llIl spedalisl 111 paleogrLllîa sIa vo·rornÎIl[t ca tI·1 Ilie Barblllescu, ne prilJde ll1irul'ea. In adeviH' iată ee ziee d·] Bătbuleseu În ale sale "StudiI pl'ivitocH'e la lilllba şi isloJ'ia HOIJlÎnilor" pag. 79, "De astn cală aşi dori Însa să Illal all'[Ig atenţia asupra Uliul ;tel stl'is, pare·se, tot pe ,.".: ....... ,� •.• �.:.: .... " şi acce partea au cumpărat Cozma den Cop�cestf za (.2.) taI. bani, de arsiulu, denainlea II cel\\';:a ce săll1lu'I�';âÎ sus scrişr, şi denainlea lUI _§'L�!l�s!iţL.9,€I) Cop,[ţtl3şti şi lut Coslantin] !3ăl'libaş de acolea. şi a mulţi oamolli buni. Şi aşîjdel'pa sau stOlat Coz­ m:;t Stau II den�.Urecheştl. şi au văndut W cunllUl'ă suptu coaste " pl'e locul UrecheştiIol'. de au cumpărat Cozma II den (opăceştI det'eptu2 LaI, bani buni. iarăşi denaintea al'elora ce sănLu mai sus sel'Îşi, şi II dellaintea lui PI(o)scotan. şi denaintea lu) Tl'if J��Jl,J\'lib.. De sigur că în sis­ temele filozofice apa.' tendinţele mediulur soci�l contemporan 101'. Sistemele filozofice insă, ca şi operile de artă, sint produse individuale, şi dacă mediul social poate explica o parte din o­ pera filozotulut sau artistului, lasă neexplicală o altă parte poate mal însemnată. Deasemenea malerializmul istoric e o teo­ rie adesea fecundă în aplicalir, dar nu totdeauna. Factorul eco­ nomic e cu deosebire important în evoluţia socială, dar 1.l1a1 sînt şi alţir, Problemele sociale sint complexe şi vaste, o ţese­ tură deasă de efecte şi cauze nenumărate. Chiar cînd însă ideile sale sînt greşite sau conlestabile, d-l S, ştie să fie originalş! interesant prin puterea argumenta­ rir, prin intinderea şi soliditatea cunoştinţilor sale, Reuşeşte tot- deauna sa-tr pue în mişcare şi Să·V agite inteligenţa. . Stilul" său e clar, precis, plin de o bărbătească vigoare, uneort colorat şi elocvent, aproape în totdeauna haină .adtnira­ bil ajustată glndireî. Domnul Sanielevicî e la primul volum. Desigur că acesta nu va fi cel din urmă, "Incet':::ăl'ile ci'iticc"sînlun debut fericit, oglinda cea mal fidelă a literaturii noastre din ultimul timp, singura operă de acest gen, care, afară de. operile d-Ior Maio­ rescu şi Gherea, va infrunta vremea; Să sperăm că autorul v a aborda în curînd subiecte mal vasle, pentru carI nu-l lipseşte nict priceperea, nicI cultura, O. Botez, [92] Comment la roate eree le type social, les routes du' monde moderne par Eâmonâ Demoiins 1903, Armîna (Bomtnea) • Roman social din epoca renaşt�iI poporuluf romtn dg la Pind, de Petru Vulcan, Cpnstanţa, 1904. \ Scrierea d-lut P. Vulcan e interesantă pentru tot Homluul din ort-ce colţ al lumiI; subiectul şi felul cum e condus de au­ tor, ne enluziamează pentru neamul romtnesc de la Pind şi ne face să simţim noI înşine bucuria «Triumfulul aomînizmulut» in In volumul de faţă ca şi În celalalt "Les rouies de l' an· liquili" autorul ne face ştiinţă pozitivă de sociologie. Ne arata legatura de cauzalitate înlre starea socială a unul popor şi lo­ eul' pe care-I ocupă; cum s-a dezvoltat familia, viaţa In oraşe sau in sate, in legătura cu munca care s-a putut desfăşura in locul ocupal : şi cum' caracterele raseî s-au schimbat, şi Intru cît s-au schimbat, ort s-au accentuat în regiunile din nou OCU-. pnte de o populaţie nomadă. Sint în deosebI instructiva capito­ lele din volumul de faţă mar ales pentru rorntnr, şi aceasta, nu pentru că În treacăt se spune şi de formarea socială a po­ porulut rornin sub tnrturirea sIa vouă, dar pentru că societatea slavă este în amănunte studiată, atit in timpurile slavi lor de la nord cît şi în ale slavilor de la sud. Ne ajută la înţelegerea is­ toriel Rominilor studiul acesta a lui Dernoulius. Şi în fine, nu pot încheia fără a atrage atenţia asupra agoniet POpOI'UIUI turc, o urmare a feluluI cum e organizată familia şi societatea turcă. In neputinţa 101' de a se adapta la progres, turcit din Europa emigrează neîntrerupt In Asia şi curînd V01' avea cu numele numar Turcia europeană, căct turci nu vor mal fi, In legătură cu aceste sludil sociologice, adevarat ştiinţifice, se poate înţe­ lege rolul şi politica ce trebue s-o aibă Homina în Macedonia. Valeriu Hulubel DărI de seamă 92 [93] Dărr de samă Macedonia, E interesant pentru că poartă pe cititor prin satele şi oraşele Romînilor din Macedonia, descrlindu-ne viaţa şi o­ biceiurile incă în mare parte palriarhale ale acestora, ne duce şi ne plimbă prin piaţa Romînilor (Vlah Ciarşi) din Biiolia in ziua ttrgulul, făcîndu-ne curioşt la multe amănunte. Ast-fel contribue autorul la unitatea culturală a tuturor Romlnilor şi mal ales la întelegerea hestiunil maceâonene, care într-un viitor foarte apro­ piat va fi o chestie vitală în politica Regâtulul. Scrierea d-Iul P. Vulcan Armîna poale fi pusă mal ales în mina tinerilor, cart prin curăţenia şi sfinţenia sentimentelor' şi ideilor trezite în de­ cursul întreguluI volum nu se face de cit li se înalţă sufletul. E o lectură cu mult mal folositoare decît unele lucrărt slreine. Nu înţelegem de ce i s-a dat numele "Armîna" şi nicI titlul de "romanl/. Trec peste unele cusururi ale scriilorulul, dar nu pot să DU atrag luarea-I aminte asupra afrrşilulur, E cu totul neplăcut pentru cititor cum se închee romanul. CăcI se tineşte făra ca mama şi vara Miei, Maria şi Vangheluţa, 'date afară din, odaea pentru a se face judecata, nu sint aduse şi ele cînd ju­ decata se sfîrşeşte bine, mal ales cum era şi de dorit. Valeriu HulubeI " "=,==== [94] N. A.BOGDAN FARMAZONUL DIN HîRLAtl Cea dintăI piesă compusă de Vasile Alexandri. Vapărea curios celor ce cunosc in deajuns scrierile şi re­ pertoriulIut Vasile Alexandri, să afle că o piesă scrisă de dînsul, tipărită' şi jucală de teatrul din laş], cu vre-o şase-zecl şi patru de anI în urmă, nu flgurează Intre scrierile sale complecte şi nicI nu s'a mal pomenit de nimenea in timpul din urmă, că o ase­ menea lucrare ar aparţinea marelui nostru poet. Dar lucrul este foarte adevărat şi explicaţia se poate găsi in următoarele Imprejurărt : Inainte de 1840 repertoriul teatral romlnesc nu cuprindea de cit un număr foarte restrîns de piese originale, incercărt pri­ mitive, fără multă technică sau originalitate, precum şi cile-va traducerl din repertoarele străine, aşa cum a putut să le In" 'jghcbe Gheorghe Asachi, C. Negruzzi, C. Caragiali şi alţI ci ţI-va iubitorI de artă şi literatură dramatică în vremea aceea. Gustul public pentru teatru născtndu-se şi desvolttndu-se cu repegiune, în epoca de la 1830-40, incepu a se cere pe ltngă piese cu subiecte sh'eirle, cu cari s-au început primele reprezentaţit în limba romlueaseă, şi piese cu subiecte naţionale, cad să reproducă faze din viaţa romlnească, mat ales din viaţa poporulur, mal uşor de priceput şi mal comunicati ve mulţimeI, care venea la teatru cu scop să se înveselească, mal mult de cit să se inslruiască. [95] Farmazonul din Hirlătl Aulorr şi actort improvizan în scurt timp, s-au pus pe IUCI'U, şi' au căutat să, toporaseă, care cum puteau mal repede �">'�"'�� .. ' .--<� .. şi mal mult, piese p{;rtti�u'feakul .romtnesc, unele, cu totul ori- ginale, altele localizate din lirnbt străine. Aşa se explică faptul că cele mal multe din primele co­ medii ale lur Alexandri şi ale altor autort contimporanI, nu sînt de cit simple localizărt de piese frauţuzeşlt sau nemţeşlt, ca Kir Zuliaridi (Le Tigre de Benqale), Doi 1norţ:l-vfi (L' Homme blase), Lipitorile satelor (L' Usurier du village), etc. Farmazonul din Hîrlău a fost negreşit unul din cele dintll produse de asemenea natură, şi cred, chiar prima incer­ care teatrală a lut V. Alexandri, fiind scrisă din graba condeiulut şi fără experienţa ce a capatat-o mal tîrziu marele nostru poet; ea n-a fost dală în vileag atuncr chiar, de cît CII iniţialele au­ torului şi acele încă iuverse : A*** V***. Că această piesă apartine lUI Alexandri, o mărturiseşte el tusuşt in prefata volurnulur 1 din operele sale teatrale; dar, zice Alexandri, această piesă, împreună cu alte două, Cinornicul şi Modist6t, s'ar fi perdut, şi aceasta al' fi cauza că nu le-a pua hlicat în scrierile sale complecte. Totuşt Earmaeonul nu putea fi considerat ca perdut, de oare-ce el a fos tipărit tntr'o bro­ şură, Cll slove vecht, pe timpul cînd s-a şi fost reprezentat. Dacă Alexandri uu ş-a repodus mal tîrziu această lucrare a sa şi n-a crezut-o vrednică a figura între operele-t complecte, el a avut o raţiune puternică, căc! Farmazonui din Hîrlău este o în­ cercare primitivă, puţin demnă de marele nostru poet, atît ca limbă cît şi ea compoziţie. Cu toale aceste, monstru ort geniu, copiii aceluiaş părinte rămîn totdeauna copiil aceluiaş părinte. Reproduc aier, redus la o palrime, afişul primet reprezen­ taţil a Fannazonului din Hîrlău, ce a avut loc la 18 Noemvrie :184,0, cu prilejul deschiderei stagiuneI Teatrulut Romînesc, afiş pe care l-am găsit din Intimplare într'un vechiu ceaslov ce l-am cumparat tie la un anliquar. Din el se vede atît iniţialele auto- [96] N. A. Bogdan merită destul" era încă data exactă a primel reprezen lăr), Com a fi observată, intru de puţin dezvolta UI in şi afişulut tiparuluI rujul A*** V***, cit poziţi a tipografică a cît pe alune} arta [ară la nor, all:Ul:PW =�=U>lt�na..c.. . 'I't:.\TPIi.·r�l I'Qlj'h:\F.Cli .f111'eia. penpf':tenn1!I� n. Uepcoane. D. ",fllde.,t �, hHev� .. bllpri.l.liMJ �" 1\1l1'1lI;�1� .. d • . <" 'SO;olllr. -'" J'pe'ie:tf!.c.. .. Xpkmll.Î. Dna. Cml'panda. " Ih.I"epia. C.UUjCl's.1 t'.1'onraJl lJccTViU. llcllOTlfcei di" X1.p.lei �.ft'oDi ... ,",!Iepe Z'lIt'pU . ��i:::::� � nt'i�i�li "11 .Geoni.l , OII T(lII".,.ipl,lii lIeMn!! 1)oli:omiup I\rA.Î.u� .� c.'Wl,lf!pl:l.II�1 raP'M'3I, t.flllIH,ltHI Al'.13i.uil flpi0'1'in1, e.ull,ll, '\1. "- C.aua (.e "pe"":,,11 I�I"�; nwn.t �.J,.(' .. i.,."tI j)dll\� ..INI' -1N)!tÎA, jU 'l!ol.l'C! "fi­ T\I'O Uillllly· ... �., "\I(t,.-., .)ln, 1"p1>dih>l IlIl>i Tp,n,.,.iv Facsimil. redus la o patl'ime prin tot()gra1)urc�, dupd, afifjUl original. i, [97] ARHIVA ORGANU L SOCIETAŢEI ŞTIINŢIFICE ŞI LITERARE DIN IAŞ[ Anul XV. .Martie 1904 GU. C. BUTuHEANU No. 3. Vremile Preistorice În Romtnia VI Omul actual Prin omul actual nu intelegem pe omul pus in con­ diţiunile de traiu de acuma, dar pe omul pus în con­ diţiunilc geologice numite ale periodulut actual 76). Pen­ tru a înţelege dar chipul în care s-a deslănţuit viaţa sa, este de nevoe ca sa urmarim dezvoltarea sa prin toate treptele naturale, punînd începutul cercetarilor cu acelestărl, care pînă acum să gasesc ca mal vechi 77). De alt-Iehu este o deosebire foarte simtita între civilizatiunea şi chiar omul din periodul actual şi cel cvaternar, deosebire care Să poate urmari cu succes în Europa apusana. Periodul actual se trnparte în 3 epoce bine hota­ rtte şi anume: 1) Neolitica sau a petre! lustruite, 2) a Bronzului şi 3) a Ferulut. Credem ca este de mare nevoe statornicirea tra­ saturilor generale şi caracteristice ale acestor trei epoce, pentru ca mal apoi sa putem vedea şi statornici fie- 76) I. Deniker. Haces et peuples de la terre, Paris 1901). paz. :i65. 77) Baron. de Bo.ue, L'Archeologie prehist orique pug. 7">.-G(.tb. de lYlorllllet. Le prehistoriqu«, p, 4-82.--lJ,'. Cartailluic. La Frnnce prehistorique p. 125.--De Ntulaillluic. Les pvemiers hommes Tom. fl.-Evans. L'nge de hronze etc. Cercel.ăr! în privinţa oruulut actual in Enrupn orientala sînt puţine şi ali uu curucter uuu mult 10(",,11, :\:'il în elt VO'" lua '.::\ tip tot. "luni nI sta­ ţiuu ilor ncolltice din apus, cu toale dl ele ali o ilnpnrlanţ.Î. Illeli mare In ;: răsărit, [98] 98 G1'. C.� Buţureanu care statiune, cam cîtă putere de civilizaţie reprezinta prin ea tnsast în intreaga civilizaţie preistorica. Vom studia dar 111 trasaturi generale pe omul actual ŞI a­ nume în acele 3 epoce caracteristice: Epoca Neoliiică sau a pietrei lustruite 78) tnfatoşaza în Europa faza preistorica cea mal rasptndita, ea ne da chipul de traiu al omului cînd întrebuinţa instru­ mentele de piatră, os şi lut; însa pe cele de piatra le lustruia ca să fie mai netede şi mal proprii între­ buinţarer. Pentru înţelesul acestei p.poce vom cerceta: I) ra­ masitele De care ni le-a lăsat omul din diferitele in­ strumente de care să servea; 2) locuinţele ce le avea, animalele şi plantele care-I inconjurase şi de care se servea şi 3) scheletul omului neolitic. 1. lnstr umentele neolitice se pot grupa tn 3: a) in­ stru.nente de piatră, b) instru­ mente de os şi corn şi c) instru­ mente din lut ars. a) Instrumentele de piatra sînt numeroase> variind dupa ma­ terialul din care să alcătuesc. In deobste cele mal bune sînt acele care' sînt Iacute din silex, din care unele sînt cu ztrnţurr, iar altele lustruite prin frecare, pen­ tru ca să tae mal bine; aşa a­ vem nucleoii, adecă bucata aleasa de 'Silex curat şi din care prin Fig. 2S. lovire cu o alta piatra se for- mau aschii, care apor prin alte lovin se subtieau dupa trebuinta : ciocane de piatră (percuteur) cu care se lovea \ nucleolul pentru a scoate aschii din el; bardite facute din silex cu Vîrful sau gura ascuţită, avînd întrebuinţare şi" ca virfurt cle lanct şi sageţr, din care unele marr, fig. 28 şi 29, altele mal 78) Să pot consulta pentru studierea mal amănunţită a statiunilor neolitice următoarele Iucrarr : Gabriel ele JJfodillet. Le prehistoriquc pag. !�79-6:30,-Le Bacon. ele Baye. Areheologie p. 63 şi ul'm[tL-Sulomon Reinucli. Antiquites nationales 1889 p. 267.-E, Carta'ilhur;. La Frunce Pl'/;�· historique el l\ges prehisturiques de I'E<;pagf1e el. POl'tngal.-De Natlnilllus», Les prerniers homrnes 1'0111, 1. et IL ' [99] Vremile preistorice în Hominla 99 l�ig. i33. Fig. 29. mici fig. 30 şi 31, să tntrebuinţau unele ca bardiţe şi altele ca razătoare , însa potrivite la cîte un'rntner după trebuinţă; cnţite [erăsirae (scie) care să faceau din silex şi să intrebuintau mal ales pentru a tae cu ele lemnele si coarnele, aceste instru­ mente sînt lucrate prin unele staţiuni cu multă fineţa asa în cît dovedeşte o înde­ letnicire speciala cu fabricarea unor ast­ Ieliu de instrumente taetoare : -- oirţuri de tănc; şi de sâgcf't fă­ cute din silex, de for- me şi dimensiuni va_Fig. 30. Fig. ;)1. riate, între care vom însemna acele cu ascuţieu; ira nsoersal 79) care a veau între­ buinţarea şi ca bardiţe sau răzatoare fig. 28, 29, 30 şi 31, sau cu virful ascut-it ş-i dinţat, de forme geometrice foarte regu­ late!triunghiulare fig. 32 şi 33'!şi care sa î�trod�cec.u în băţ�1 despicat la capat' .�.'� .. ŞI apoi sa lega strins cu un curmer ; ;.4;!Gik� - , fI" l t . " ·�j2h,\' \ sau cu va u mat a ca a unui cutit ! .. )lfj;",/'?iJ.1P,\ .' . "//;1 I/II/'I'I';'� (jg. 34 şi 35, care de aserninea se în-,'lft!!IIi.;:(�I�i':l1�\ d ., b 1 d .'l/JI/J;y;d\l"·'" tro uceau In ăţu es- �,/1" %0l�(il/fM:'. . , d 1 d . : �.'I'//J)/z", "j"II.1, pt ca t, a vin II ne e In �/!fY1// "IjlJ!\'';i('i; 1 1'1' fi fJ.o'll -. /1)///1/;;"'\"''''':, e e s c o ) L U n P re cum g .*,'J.!fJ/!:K-:?i0'i'j/I,!tilXI M\f{"I!):C,,�,;0'/�!'Io():I,:,) 35 cu care se uutca maI,��ic.;\"'��>d;,kt),;i\: c ��'JN';;<'f�·" '''X'h',II! bine lega de baţ ; 'vi}"· ,1," "��;i�:: [ur« ele sâgepi şi lănci, �",�; Fig' :32, care au la capatul opus virfulur un alt vîrf. însă care nu este lucrat şi care servea, ca sa tntroduca vîrful de sageata în baţ, lasînd ast-feliu tot corpul sagctet în afară de băţ ;-vîr- (ur't de p umuale lucrate sau în silex, de forme şi dimensiuni variate, din car e unele fig. 36 de o mărime rara şi de o Iabricatiune cum rar se iD) Ba1'on de Boşie. 0[1. ci]. p. �.31, Îll caro srl discuL'1 srlge�ile şi lăncile CI! vîrfurile 1.I':tllsvcrsale. [100] \ \ GI'. C. Buturean II întîlneşte; altele lucrate în 0'3, prezentînd un ascuţis bine lustruit fig. 37 şi o forma foarte regu­ lată ;-dălfi de silex de dimensiurn variate, lu­ crate cu multa .a rta şi regularitate fig. 38 servind şi ca razatoare. In genere aceste in­ strumente [acute din silex sînt lucrate prin cioplire sau lovire însă nu sint lustruite. In epoca neolitică pe lînga forma şi lucrarea de mai sus a instrumentelor se mtrebuintaza şi instru­ mente fabricate din pia­ tră, insa supuse la tus­ iruire 80) şi prin care Să faceau mal proprii intre­ buinţarer, aşa avem to­ poare şi băi'CUţ'i făcute sau din silex sau din gres, de forme şi dimensiuni foarte variate; În deobşte aceste instrumente Să lucrau mal lntăt prin'::cioplire ex. pg. 39 şi numar mal apoi supuse la Instruire, căpătau o forma mal proprie întrebuinţa­ reI; aceste instrumente aveau va­ riate intrebuinţart şi sa adaptati la o coadă de lemn, care era despicat la capat; toporul sau bardita dupa ce eran vîrîte în crapatura, se legau strîns cu un currnet, ca să nu iasa elin coadă. FIg. :t(j. In de.obste aceste topoare fig. 40, 4 T, 42 şi 43 an �. formă ca�1 acciast : 11131 late la gura ŞI. mai ascuţite la partea o­ pusa, care se vîră în coadă; mal tirziu Fig. :37. s-a dat topoarelor o· formă mal proprie şi s-a tacut o borta în corpul toporului pentru a se vîrî coada 100 80\ Lnst ruirea să filcea în chipul nrmălor : iuslrumeutul după ce căpăta forma Lrehuitoure prin cioplire, să lovea apof uşor cu un ciocan de pia!ră pe�ll1'tI ca sit dispară. colţUl'ile, 111[1.\ marr, apor ;;'� ;?lefuia. Si:tI. Jus­ tr 111:1 , rozindu-se de o altă piatr» mal mare ŞI mal aspra, rntrebninundu-se ca mijlocitor i1iisipul Silit pulbere» din cioplire» iust.rumentulur. [101] 101 Fig. 40. Fig. 4.2. Vremile preistorice în H omlnia Fig. 41. în ea; aceste instrumente au mal ales întrebuinţarea ca ciocane, servind un capăt ascuţit pentru tăet, iar celalt capăt lat pentru CI lovi cu el fig. 44; tot la aceste instrumente se număra şi măciu­ ciucile sau mai bine zis capetele de măciuci. Instrumentele de piatră din aceasta e­ pocă sînt foarte numeroase şi fabricaţiunea lor perfecţionata, unele din instrumente ajung 11 o fineţă uimitoare pentru acele vrernl, precum sînt vîrfurile de să­ geţi, lanci şi cuţite, a căror barbe­ lura prezintă regula­ ritatt matematice. Crta munca şi straduinta ati pus aceşti primi­ tivI muncitorI pentru frumos! b) Instrumentele din os şi corn sînt destul Fjg ;18. Fig. il!!. de numeroase în a- cea-ra epocă, vom însemna: ciocane şi ma('iucI�:asemănătoare cu acele din peatră ex. fig.�' 44, făcute sau din oase marr şi rupte, mal�ales de la tnchieturr, sau din coarne de:ren:] şi cerbi; dalte şi răz ă- toare făcute sau din oa­ sele lungr, sau din coarne de cerbi şi ţap], aserna­ ntndu-se mult cu daltele de piatra; vÎrfuri depum­ nale fig. 37, [acute din oase pline; suie fig. 21, fa­ cute din oasele mal sub­ ţin şi mal ales din vîrfu­ rile coastelor şi a oaselor mici ;--lustruUom"e şi ră­ eăioare făcute din oasele late, din coarne de cerb şi chiar din dinţi mart de mistreţ; aceste din urma se tntrebuinţau mal ales la [102] Gl'. C. BU�lIl'ellnll 102 Instruirea oaselor ŞI la c urătitn] peilor de cărnurr, gra. sirne şi păr. DinţiI animalelor se în trebuie ţa li şi ca po­ doabă la gît sau la braţe, înşirate sau prinse unele de altele. c) Instrumentele din lut ars sînt de mar multe felurI: greulctji pentru ţesut şi pescuit fig. 45 şi 46, din care unele de forme sfel'ice fig. 45 cu o borta prin mijloc, pe unde se trecea firul şfe­ re! pentru suspendat) Fig. 4:1. Fig. 44-. altele de forma conica fig. 46 cu o borta în part�ct superioară, tot pentru a­ ceiasr întrebuintare, altele 10 for­ mă cilindrică �tc. =ţusaiole fa­ cute din lut de marim! şi forme variate, sînt sau ro­ tunde fig. 45 în mic, cu o bortă în mijloc, care servea pentru a introduce un baţ şi a tace din ele un fus; Fig. 43. Fig. 40. altele de forme: sau , trunchiuri de con saLI r:ilindre. ACeste instrumente sînt saC! simple, sau colorate", sau îl1crustate şi scrijelate, pe Fig. 47" motive foarte variate ;-suvei�e facute din lut de ma­ rimi variate, cu una SCIU doua' borte la mijloc pentru [103] -;i" '! <' Vremile preistorice in Hounnia 103 Fig.4H. Fig. 48 CI lasa să treacă firul de ţesut prin ele, unele simple, altele boite. -1doli, din care, uni a reprezentind figurI simbolice, alţit animale fig. 47 şi mal ales de acele casnice sau care tr aesc pe aproape de casă 'şi alţir oameni fig. 48 şi ma! ales ferner ; îl! deobşte figurile sînt mici şi serveau în mare parte din ele ca arnulete. lnfato­ sarea lor este gro­ solana, dînd ido­ lului un chip mal mult sun mai pu­ ţin asemăn a to r fiinţe) pe care o reprezintă, şi a­ cestr idoli sînt sau cu coloarea lutului sau boiţr. -- Vase7e, care variaza în forme şi ma­ r imt, unele fara nict o coloraţie şi lucrate fara multa .trta fig. 49, la care urmele de­ getelor să observa pe vas; altele �le o formă şi pasta mar Îngri­ jita fig. 5°; altele de o forma mult mal îngrijita avînd şi nişte tortt eşite din corpul vasului fig. 5 I şi care serveau ca prin ele Fig. 50. sa se introducă sfara, pentru ca vasul s.i poată fi trans­ portat mal cu usurinţă din lOG în loc; în line unele vase Fig. [,2. �' I I I r , l , I ClI un început de decoratiune precum avem fig. 52, care serveau de sigur la o întrebuinţare reJigio8sa; [104] ., I I (Va 'urma). -în afara. de forma, vasele acestei epoce sînt caLIC­ terizate prin pasta din care sînt {acute, fie mal Ingrijita, fie mal grosolană şi cu granulaţiunt în ea; apot unele vase slnt simple cu coloraţiunea lutului, din eate sînt Iacute, altele sînt colorate cu boele sau Cll zugraviturt şi chiar cu scrijiliturI foarte variate, mal simple sau mai complicate, pe motive de aserninea variate, sau linit, sau dungt, sau cornbinarr de linit, une-ort desenurl de obiecte şi mal ales plante, chiar urme de figuri de animale. J' C. Gr. Buţureanu 104 D. CADEHJ� Radium �i radioactivitatea Noile il.ot(·z�� asul))'a constituţie'! mntm'ic'l 'lii fClwmcnele de �'aiimu.·.th'ihlCC. Descoperirea razelor cathodice şi mal apoi a razelor rtontg811, canal ş. a. a fost o surprindere pentru lumea ştiinţifică, căci aceste fenomene nu intrau nicl într-o categorie de fenomene cunoscute şi studiate; pentru explicarea lor s-a simţit nevoia de a se modifica Intru cît-va părerile existente' asupra constituţieI materier. In adevăr, dupa conceptia, modernă a ştiintel, materia. ar :fi alcătuită din părticele foarte miel numite molecule, toate la fel pentru unu] şi acelaşt corp (f\ocotit din punct de vedere chi­ mie), diferind de la un corp la (\�:UI prin g-reutate, compoziţie, structura Ş. a. Moleculele ar exista in l'e�lirşit de multe specil, adică tot pe atîtea cîte specit de corpuri există �j ar putea exista. Această nesfîrşită vanetate de molecule se explică, prin faptul, că ele ar fi alcătuite dintr-un număr variabil 1) de părticele la fel, l , I 1 1) De la 1 alum (moleculu urercurulur} piuă 1;\ �WOO alullIJ (rnulcculu de hemoglobină), I [105] Radinm şi radioactivilatea t05 ori diterite prin greu tatea Şl însuşirile lor, care părticele se nu­ mesc atomi. Numărul speciilor de atomi petre a fi limitat; pină-n prezent se cunosc vre-o 76 felurl atomi, Corpurile pe care ehi­ mişti'! le numesc simple 01'1 elemente, ca ferul, oxigenu " sulful ş, a. ar fi alcătuite din molecule omogene, adică formate numai dintr-un singur tel de atom]; pe cînd alte corpuri ca: apa, varul, alunul, ş. a, al avea moleculele alcătuite din cel puţin două felurl de atoml. Aşa dar, atomul ar fi cea mal mică particulă în care s-ar putea des­ face materia prin mijloacele de care dispunem. Aceste particule ar f aşa de miel, că nici cu cele mal puternice instrumente mă­ ritoare de care dlspunem astăzi nu le putem observa 1), Această concepţie asupra strcuturet intime a materiei a inlesnit explicarea fenomenelor fizice şi chimice cunoscute; insă n-a satisfăcut pe deplin nicî-odată spnltul omenesc adînc cerce­ tător al lucrurilor. Mal ales după introducerea in stiintă a ipo­ teset existenţei eterulul, acest fluid prin escelenta elastic, dar fără greutate, cel puţin faţă de mijloacele noastre de măsurare, s-a simţit nevoia de-a se gasi o punte de trecere intre acest fluid ipotetic şi materia propriu zisa, Unii filozoft în retlexiunile lor asu­ pra constitutiel materiei, aii mers pînă acolo, că şi-ati exprimat ferma convingere, că chimiştii vor ajunge sa dovedească cîndva unitatea materieî. Iată bunăoară, ce creJea Descartes în această privintă : "După părerea mea, sarea, pucioasa şi argintul viii, "de cari se ocupa chimiştii, ':'.u difera, mal mult intre ele (le cît "cele J elemente, de care se ocupa tilozoftt, sau de cît apa faţt\' "de zapadă şi de ghiată ; căcî socotesc, că toate corpurile sint 1) Lucrările lui Cluusius, Maxwell, Van der Vaa15, Thomsou ş, a, haltd'; pe teoria ondulalorie a lumiuei, pe tenouienelc elec'l'icilăl,eI de con­ Lnct, pe utractiuueu cupilurn şi mnr a les pe teoria cind ică a gazlIrilor (scurgerea "uzUl'ilo\' prin IlU lub îngust, raportul densil.ălj loi- unut corp Îll stare ,:razoasrl �i slure Iichidă, abaterile do ia legea l ul Marfutte). au permi., de-a �e calcula ClI oare-care aproximaţie volumele moleculelO!' şi greutatea Jul'. Din aceste cet'celrlr)' rcsullă, di diamell'1I111101eclIlelol' ar li �lIprins inlre 1,)00JooOo şi lt)O()}ouOo dintr-un c. 111. NUlIIarul moJeculeJol' dintr-un l', \1l. c. de gaz O\'I nqJOl'j la 20" C �i a păsarea normală ill' fi oe VI"O 21 trilioalle; iar o moleculă de hidrogen al' CÎuUll'i cam 11'\)00000000U000000004, ltl. gr, [106] "facute dintr-una :;;i aceiaşi materie şi că nu este alt-ceva care "sa le deosebiască, ele cît că părticelele de materie ale unora all "alte figuri şi sînt altfel aşezate de cît acele ale altora" (Des­ cartes, Oeuvres. eli Cousin, t, IX, p. 420). Se pare, că feno nenole de care ne ocupăm sînt menite a dovedi existenta «tomulu; filozofic, confirmind prevederile genia­ lulul Descartes. Se crede, că razele cathodice, Rontgen, etc. precum şi l'a­ diatiunile datorite substantelor radioactive, ar fi constituite din particule materiale, ce B-ar mişca cu o iutală foarte mare. :::;e cunosc şi experienţe care sprijinesc această ipoteză : aşa l'a­ .zele cathodice, ra.Iiatlunile substantelor radiactive, etc. pro­ voaeă condensarea vaporilor de apă suprasaturatt în picături produse în masa gazoasă. Se ştie, că vaporii prea saturatt din­ tr-un spaţiu oarecare se condensează în picături în masa ga­ zosă, numar cînd În aC01 spatiu se află pulberI; căci fiecare fir de pulbere devine un centru pentru o picătură lichidă ; dacii. lipsesc pulberi, condensarea se face cu încetul şi numar pe pit­ reţiI vasuluî, fără a produce picături lichide În masa gazoasă 1) Prin analogie s-a conchisvcă şi razele care produc conden­ sarea vaporilor suprasaturatr, trebue să fie formate elin părtt ma teriale. O altă dovadă găsim în experienţa cunoscută sub numele de sp'inlhariskopul lui Crookes, format dintr-un ecran uns cu sul­ fură ele zinc fosforescentă. Dacă ţinem pe un fir metalic o frac- , ţiune de rn. gr. dintr-o sare de, radium la 1/2 c. m. distanţă ele placa spinthariscopuluî, şi privim la întunerec cu o lupi, faţa ecranului indreptată spre sarea de radium, se văd ţ-uncte lumi­ noaso, ca un cer înstelat, care apar ,�i dispar continuu de l!e ecran; aceste puncte luminoase P�,l' a fi. datorite ciocnire! eera­ nulut decătră nişte particule mici produse de sarea de radium 2) La aceste consideratiuni trebuI sit adăogăm şi faptul, dl ra· lOG D. Cadere t) Lord Kelvill 11 dat explieaţîunea acestul ftmomen. 2) Această eXIJCl'ienf.ă se mai explică. admitind că ratlia�iunilc ea· thodice OI·r uuele l'adiaţilllll ale l'adiulul (OI·� care al' fi natura lor) provoa­ că c1ivă\'J ÎU miciI cl'Îstal1 de sulful'ă de zin,c. [107] �- r 1) Ionisurea gazurilor ar consta în a produce în interiorul g'azulul IIl1 număr egal de particule, unele tucarcutc posit iv, altele negativ, po­ sediud fiecare () încărcare electrică egală cu acea transportată de . .rfllră un atom 1110110\'alenL în elect ro lisă : aglomerntii!e astfel constituite se numesc ion'! �i se mişcă in toale directiunile ca şi moleculele guzuluf (P, Langevin L'iouisution des guz, Aun, de Ph, et Ch, Mars, 1903, pug. 3:39), 2) 1. I. Thomson ruăsurîn d abaterea produsă prin un elmp electric urI magnetic asupra 111\111 fascicol euthodic, a găsit valoal'pa l'aporluluI din­ tre Îndircal'l1a eled.l'idi lransporlală de o IHU'Liculă :;i Între masa acele} parlil'ule (rapol',lul ;), şi pe care l-a gă�il de 2000 od lJIaI mare de rit acdaş'î raport pentru hidrogen în I'leclrolisl'i, Acest rezultat a fost confir' lIlat şi pc alte eăr de călr;t Kaul'manl1, Siuwl1'3, Lenard, Becqucrel ';!. a. Bcrquerel a găsit accia�I valoarc pentru raportul � măslllind abaterea ra­ zelor r� ale radilll111 sub influenţa unuI cîlllp eledl'it: 01'1 magnfllk, Pe de altii parte, Thomson c(1,lcu17ncl nuJlt(kul picăturilor formate prin conden­ Sinea unei mase de vapori suprasalurat,l prin raze calhodice (expel'icnţrl fuart.e greu de realizat) şi l'lI11o�cînd cantitalea lotala (le eleclricibde li'aus­ portal il de fascieol, a determinat pe e, adkrl încărcal'ea eledrică a fiedlrd diatiunile cathodice a. şi � sînt abătu te din drumul lor prin aju­ torul unul cîmp electric orî magnetic, Pentru a se explica prezenţa şi natura unor asemenea miel particule materiale in aceste radiatiunf, s-a emis incă de acum vr-o �O anl (Giese, Schuster) parerea, că aerul �i alte gazuri 0'1'1 va­ pori sub influenţa unor descărcărî electrice puternice s-ar :toni!!(/, în parte pentru a conduce electricitatea, dupa cum se disociază substantele electrolite topite sau în solutiunî, Cum însă disocia­ rea in corpurile gazoase şi-in vaporî nu este iutovărăşita de re­ actiunî chimice ca disociarea electrolitica, şi descărcările electrice al1 loc chiar prin gaznrt şi vapori de elemente mouoatcmice (va­ pori de mercur, argon, helium), s-a văzut, C�t în acest caz a­ vem de-aface cu o disociare (desfacere) în părţi mal simplauu nu­ mal a moleculei, dar chiar a atomuluî, şi prin urmare o' diso­ ciare complect diferită de disociarea electrolitică '), I. I. Thomson măsurînd pe de-o parte abaterile fascicolulut oathodic su b influenta unul cîmp electric on magnetic, iar pe de altă parte punînd în legătură aceste rezultate cu altele obţi­ nute prin studiarea condensaret vaporilor suprasaturatt sub in­ fluenţa acestor raze "), a ajuns la concluzia foarte importantă, l07 Hadium şi radioaclivilatea [108] că masa une: particule materiale dintre acele ce alcăluesc razele cathodice ar fi de 2000 ort mat mică de cît masa afolJlulut de hidrogen, cea mat .. mică particulă de materie ce ar e­ xista dup« concepţiile moderne ale chimie[. Becquerel, Kauf­ l1laun şi altii au -:;onfirmat rezLlltatele lur 1'11om8011 şi aiî ajuus experimental la:'hceleaşi concluzillnI pentru razele � ale radiu­ luî, Aşa dar, aceste rezultate experimentale duc la Posibilitatea de-a recunoaşte, că nu alO11tul este părlicica cea mai mică în care am putea desface materia prin mijloacele de care disLJunem 1). Bazat pe aceste rezultate 1. 1. '1'homson şi mar apOI altI înV2iţatr ca Larmor ş. a. alI formulat noI ipoteze asupra consr]. tuţiel materiei. lE necesar să o spunem ele la început., aL noile ipoteze nu numar c�l nu înHttllI"i:'L teoria atomică, clar vin s{t o în­ tărească lărgind concepţiile actuale şi complectînd l'oţiunile ce trebue să avem despre colt) mar micl p{n"ticele ale materieI. După 1. 1. 1'ho111son trebue să ne inchipuim atomii tutUI'Ol' corpurilor ca alcătuiţI din foarte multe părticele numite corpus­ oul. (după altii el,,{ronl), cari ar f deosebiţi do materia ObiCinniLd, în care atomi] alI mase variabile după natura corpuluI simplu di n care fac par", pe cind corpo 'onlii ar li vea aceeaşt masa (de 2000 01'1 mar miră de cit acea a atomulul de hidrogen) 2) ori care ar fi natura corpului din care provin şi Orz care ar fi lIl�j!o­ eul de producere. COfpusculii ar poseda inerţia, însuşire funela­ damentaHt Li, materieL }'iecare CO)'PUS(;ul ar purta oîncă.rcare fixi:"!. ele electricitate negativit; se pare că electricitatea negativ�l aste totdeauna asocia tă ma teripf în acea.stă, stare, pe cîud electrici- �--------- ._--'"----- lJ. Ccldel'e pllrlienJe in parIu şi anUllle a gilsil, c;1 tj.��care ILIl'liclIIă PIJSJt!;l o ÎI](";:[r­ caro eledrie;1 ega/;1 C,I ucea Iran�porl;)t;1 (ţe atoll1ul de IJidrogen Îll tlce" tro/is;) : acest l"ezrdlal a fosl COl]firlllal şi ile all1i (·alt. de 1;;)tl";l TUWlIselld ş. ;1. UI'llleaz;1 c;1 1l1l111iLorul frile[iunef. ;ldeC;l\m să !ie de �UOU 01'1 Iliar mic tie cit lIJasa atolllu/ur de hidrogen. 1) Aceste purliculese produc şi ÎIJ; ;1) cazul fenomenuluI lur Herlz, b) tind se allil: '11l! lir de carbon iue,llltleScJnL în împărtăşită de mulţl-- este, că substantele radio­ active şi-ar datori energia unor raze Încă necunoscute, ce ar exista în atmosferă şi care ar putea fi absorbite şi înmagazinate de către aceste substanţe, O a treia părere nu mar puţin in te­ resantă este şi aceasta, că substantele radioactive ar putea juca rolul unul caialisator (corp care inlesneşte reactiunile chimice dintre alte corpun, fără: ca el S{\, sufere în definitiv vre-o schim­ bare; ele pildă, platina buretoasă este un catalisator, căcî înles­ neşte combinarea oxigenului din aer cu alcoolul etilic, care se transformă În acid acetic, fără ca platina să sufere \'1'8-0 schim­ bare). In acest caz, o mică cantitate de radium ar putea pro­ voca dezvoltarea uneî cantitătt foarte mare ele energie, fără ca 1) Humsuy şi Soddy alI condensat emanaţiunea rudiulut într-un tub cu ajutorul aerului lichid; prin njulorul unui curent de oxigen curat ati în­ lălurut gazurile amestecate cu emauuţiuuea condensată, Inchizînd lubul şi tucălziudu-I la lemperuturu ordinară, au produs apoI spectrul emuna tiunet, în care n-uu observat ballliele cllradel'istice heliulul, ei nişte bande not, pe care le alribue speetrlliui propriu al emanaţiuueL Dupi'l cît-va timp alt apăl'ut la spedJ'u ,;,i ban.lele heliulul, în timp ce emanaţia disp;trea dis­ trugîudu-se, [114] O. Cădere radium să sufere vre-o schimbare simtitoare. Corpurile care ar suferi schimbărt, ar fi elementele combinate cu radium, orr ga­ zurile din apropierea sa. In sprijinul acestei păreri se poate a­ duce faptul, că. sările de radium ţinute într-un tub vid, dezvoltă foarte puţină emanaţie; iar dacă se dă drumul aerului înlăuntru, se produce deodată o mare cantitate de emanaţie. Dacă s-ar face vidul complect, probabil nu s-ar dezvolta ele loc emanaţie. Ori-care ar fi cauza radioactivitătir, un fapt este sigur, ert ea este o insuşire: atomică. a corpurilor ; de-oare-ce nu dispare cînd atomul sufere schimbărl chimice; căcî t.Oţl compuşi! ele thorium, uranium �i radium sînt radioactivl şi radioactivitatsa lor este proportională cu cantitatea de metal radionctiv ce se găseşte în acel corp, însuşire care a permis soţilor Curie separarea sul­ stanţelor radioactive. E de re 111 fi rcat, că toate suostantele radioacti ve atl greutn­ ţi le atomice cele mal marl cunoscute plnă acum; decl radioacti­ vitatea se poate să rezulte şi din complicarea structureî atomice. Nu se ştie, dacă radioactivitatea nu este cumva o însuşire ge­ nerală a materiel. Lucrările recente ale el-lor Mar. Lenan, Burton, Strutt, Lestor Cooke ş. a. duc la afirmarea, că radicactivitatea ar fi o însuşire generală pentru toate corpurile; pe cînd lucrările soţilor Curie nu par a confirma această ipoteza. Judecînd după rezultatele experimentale de pînă acum, se pare că energia substantelor radioactive ar rămînea constantă şi nicl nu 1.11' fi întru nimic influeutată de vre-o cauza cunoscută elin afară; căcl probe de sare de radium ori de uranium păstrate anY lntregl (pînă la ± anl) în camere întunecate şi la adăpost dl� unele cauzamodificătoare străiuc (ca lumina, căldura, electricita­ tea 8. a.) afl arătat aceiasi intensitate radioactiv it. , " Energia dezvoltată de către \substanţele radioactive este foarte mase ; aşa 1 gr. radium dezvol��\ numai sub formiî de căl­ dur", vre-o ROO calorii anual, ceace al' îm::emna o cantitate foar­ te mare de energie dezvoltată in milio�1I1e]e de an! de existenţ{l a radiulul. Energia totală dezvoltată sub formă de lumină, e:'d­ durHI electricitate ar fl _şi JlmI mare: s-a calculat cii 1 gr. il(� • I ·- \ . [115] Radium şi radioactivitatea 115 radium ar putea dezvolta-bine înţeles într-un timp foarte în­ delungat- o putere de mal multe miliarde de cal vapoare 1), ceeace ne arata cit de mare este izvorul de energie ce se afla. în substantele radioactive ; însă această energie nu se poate dez­ volta deodată, ci pe încetul într-un timp foarte îndelungat. De curînd, Wilson a calculat, că dacă la fiecare tonă elin substanţa soarelul s-ar găsi 1 gr. radium, atuncî s-ar putea a­ tribui presenţel acestut corp toată energia ce o radiază soarele în spatiu sub formă de lumină şi căldura. Nu este exclusa po­ sibilitatea, ca şi energia stelelor şi a miezului incandescent al pămîntulul sa fie. datorite tot prezenţei substanţelor radioactive. Nu putem sfîrşi mal bine această dare de samă, de cît ci­ tind următoarele cuvinte ale d-net Curie: "Cn toate ipotezele, "cauza radioactivitătel spontană rămîne încă misterioasă şi acest )) fenomen este pen tru nOI o enigmă şi un subiect de profun­ ".tU\, ulmire". BIBLIOGRAFIE Pentru articolul de faţă m-am servit de: Raports pre­ sentes au congres international ele Paţţsiq tie (1900): Henri Becquerel. Sur le rayonnement de l'uranium et sur eli­ verses propietes physiques du rayonnement des corps radioactifs. P. Curie et 1I1-me Curie. Les nouvelles substances radioactives el les rayons qu'elles emettent. P. viua,«. Les rayons cathodiques. J. 1. Thomson. Indications relatives �l. 1::., constitution de la ma­ tiere fournies par les recherches recentes sur le passage de I'clectricite �l travers les gaz. P, Jouberl. Electricite (1900). 1) Un ca.l-vaporwe reprczinlă puterea necesară de-a ridica într-o se­ cuudă 7;; k. gr. la Înălţime de 1 11). [116] G. Sa[Jl1ac. L'optique des rayons Rontgen (1900). Annales de Physique el de chimie (Mars, 1903. P. Langevin l'ionisation de gaz). M-me Sklodozvska'Curie: Recherches sur les substances radio, activos (Ann. de Ph. et de Oh. Septembre, Octobre, Novembre 1903). = P. Curie. Recherches recentes sur la radioactivite (Journal de Chimie·physique, Decembre 1903). Revue [Jenf!rale des sciences (1903 et .Janvier 1904). Diferite dărf de samâ, La Science alt XX-crne siecle (1903 et .Janvier 1904) Idem, idern. The Time». Sir Olivef Lodge. On Hadinm. Foemina (1 .Janvier 1904). Le Radium (.Janvier 1904). 116 D. Cădere 1" I I \ , \ l I 1. I i li [117] GUSTAV NETHEH Evolutia Telegrafelor �i Po�telor in Romînia Ort-ce om, care-şi are ocupaţiunea sa, indiferent de ramura ce şi-a ales-o pentru activitatea sa sociala, la caz, dacă el nu exercitcaza această activitate pur şi simplu ca un automat în mod rutinar şi numai de mintuială, ci urmăreşte cu pricepere trecutul, cornpa­ rindu-l cu prezentul şi observă dezvoltările ce au ur­ mat treptat într-una, are' dorinţa şi chiar obligaţiunea de a face o retrospectivă asupra trecutului, PE' care şi-l aminteşte cu placere, mal ales, dacă şi persoana sa a luat parte la mersul progresiv al instituţiunei, la care a colaborat. Si eu avind dorinta sa-rnr împlinesc această dato­ rie, ma voiu sili, cît 'ma va servi memoria, să dau în scurt istoricul instituţiunet Telegrafelor şi Postelor în Rominia, arătînd tot de-odată şi progrese-le urmate în timpul de la anul 1855, cînd s-a început la noI orga­ nizaţiunea serviciului telegrafic, pînă in zilele noastre. Precum este cunoscut, cornunicaţiunile, atît verbale cît şi cele scrise sînt pirghia principală, care apropie pe oarnenir unul de altul şi care pun în mişcare pu­ terile sociale şi intelectuale atit CI le unul popor, cit şi ale diferitelor ginţ). Ort-ce mijloc, care inlesneşte aceste comunicaţiunr şi le accelerează, mal ales pe 'cele scrise, produce un folos real omenireI, contribue la' împărtăşi­ rea ideilor şi produce, dacă nu unificarea, dar cel pu­ ţin apropierea lor, din care Se naşte discuţi une, iar din acesta ese lumina. Ca mijloace principale ale comunicaţiunilor avem: caile ferate, posta şi telegraful. [118] 118 Gusta v N elher In ceia ce priveşte posta şi caile ferate, se poate zice, că intre ele este o oare-care analogie în lnsaşt natura lor, de-oare-ce căile ferate lucrează ln stil mare, ceia ce posta face în mic, cu deosebire că la căile fe­ rate se pun În mişcare forţe grandioase şi mal brute spre a se transporta mărfurt şi oarnenr, iar posta se OCupă cu lucrurr mal marunte, precum sînt scrisori. ziare şi alte, CJ mijloace mal simple, pînă şi prin trans­ portarea pedestra, servinduse şi ea de calca ferată, pe unde aceasta exista; ea nu lasă nict un lucru, cît de mic, ce ar putea servi pentru apropierea oame­ nilor prin împărtăşirea ideilor, transportînd pe lJngă a­ ceasta apoi şi alte obiecte, ca baut, mandate;" pachete micr, etc. şi prin locurr, pe unde nu există calea ferată. De şi calea ferată este unul din mijloacele prin­ cipale pentru dezvoltarea comerciuluI şi a industriet, prin repeziciunea transportarii a mărfurilor şi oamenilor, totuşt ea, netntrtnd în cadrul acestul articol, nici nu este intenţiunea mea să ma ocup de ea; o las dar la o parte, şi nu vol trata de cît despre evoluţiunea postei şi a telegrafulut in Romînia. Posta şi telegraful pînă la anul 1864 la nor, ca şi tn alte-ţărt au fost două instituţiunl separate cu adrni­ nistraţiuni deosebite. Telegraful, fiind o instituţiune Cll totul nouă, ptnă atunci se dezvolta În mod independent. Unirea acestor două instituţiurn se proecta de mult, insa era combatuta de foarte mulţi, mal Cll seama de tele­ grafiştI, cari vedeau în posta un ce inferior, de-oare-ce posta în timpurile vechi era aşa de slab organizata, În cit nu era nevoe de mu1tacapacitate pentru a o con­ duce, aşa că mergea vorba, ca lin tînăr din oraş, care nu este bun pentru nicI un studiu serios, să intre in serviciul posteI. " OameniI pe atuncr aveau o consideraţiune mică faţă de posta. Nu e vorba, .era\ şi natur�l. s�� fie aşa, cacr posta, era rău organizată. Expediţiunile sa fa­ ceau rar, adică odata, de doua orI sau cel mult de trer orI pe săptămînă, şi numar în interiorul tarer, intr-un mod primitiv şi Cll mijloace tot aşa de primitive) în cît funcţionarul lpostal era ca un auto- [119] mat, care facea zilnic aceleaşi mişcări, şi neavînd ne­ voe nici de vreun studiu de geografie, nicr de o minu­ ţiozitate extremă in orariul prescris, care a devenit ri­ guros nurnat după introducerea căilor ferate; postasul ptna atunct, dacă nu-l ocupa şi aiurea, avea o slujbă trtndava, avînd numar trei zile pe săptămîna o munca mal mare, iar cel puţin patru zile libere, de oare-ce nu primea scrisorI de cît în zilele de expediţie. Cu telegraful era alt-ceva. La inceputul tnfiintărer telegrafulur, se cerea de la candidati o oare-care instruc­ ţie, mal cu seama în fizică, chimie şi geografie, şi de oare-ce telegraful de-odata a devenit o instituţie inter­ nationala, care se bază pe reglemente internaţionale, obligatoriI şi penlru nOI în principiu, se cerea şi cunoş­ tinţa unor limbt. Pe lînga aceasta era necesară şi o Clare-care inteligenţa pentru priceperea legăturilor, cari cornpuneau o statiune, şi pentru constructiunea liniilor aeriane, subterane, submarine ele. De aceia telegrafiş­ tilor le era sila de serviciul postal, şi el se fereau de el cît se putea mal mult, atît din cauza interioritate! pretinse a serviciului, cît şi din cauza responsabilitatii pentru bant publicr, cari se încredinţau poster. Aceasta o spun din experienţă. cacr eram şi eu unul dintre acel, care aveam acest prejudiciu, pînă nu marn convins de importanţa cea mare a serviciulut postal. Pînă la anul I864 pestele din Muntenia erau o ramură a casierie! şi penrlinte de ministerul financelor, iar în Moldova erau sub ministerul lucrarilor publice. Insa în Moldova erau mull ma! bine organizate, de oare-ce aci s� aflau mal bune soşele, şi contactul cu Europa culturală era mai apropiat de cît în Muntenia, unde tarile de prin prejur erau în stare mult mai pri­ mitivă. Necesitatea unul serviciu postal cu o promptitudine satisfacatoare era provocată de nevoile statului şi a or­ ganizaţiel sale concentrice, care avea trebuinţa de un mijloc al său propriu atît pentru curnunicarea centrului cu provincia, cît şi a localitaţilor de provincie Între ele; apor el avea necesitatea şi de un mijloc, ca oamenii statului să se poata transporta acolo, unde cerea ser- I r I t ! �. 'I'elegrafele şi pestele în Romînia 119 [120] 1�O Gustav Nether viciul, într-un mod mal repede şi mal eftin, cact deşi existau birjarr, totuşi aceştia dupa importanta lucrulut sau nesiguranta drumulut.Lcereau sume extraordinare pentru serviciul lor, şi mergeau numai ziua, neavînd mijloace indestulatoare pentru a face şi calatorii nop­ turne. Din această cauză statul a avut nevoe să creeze un mijloc de comunicaţiune mal eftin, mai repede şi mal sigur, de cît cel cu birjar! şi curier! speciali, cari nicr nu erau in totdeauna oameni de incredere, de a­ ceia s-au format cursele postale regulate, cu n arneslit (popasurt], aşezate din distanţă în distanţă, unde se aflau la dispoziţiune un număr oare-care de cal, spre înlocuirea celor ce veneau din alte părţi obosiţi, şi urmau să rămînă aict spre a se odihni) aşa că repedea înaintare a cursei era asigurată, şi se întrerupea numai prm intervalul necesar pentru a se schimba cair. Aceste narnestit şi aşezarea cailor prin aşa numi­ tele poste să dădeau în antrepriza cu condiţiile impuse de guvern, iar numai în cazul, cînd darea în antrepriza întîrzia sau nu se putea efectua, se ţinea în regie. Serviciul transporturilor se făcea atunci cu nişte carucioare uşoare, şi cu patru pînă la opt cal tnaintasr, cu o iuţeală extraordinar de mare, în cît provoacă ad­ miratiunea tuturora cu toata primitivitatea instalaret. Surugiit rornirn se distingcau prin dibăcie> iuţeala şi chiar prin inteligenţa lor, şi erau superior! celor din străina tate, mal cu samă atunci, cînd guvernul, spre îndemnul, ca să aibă bunt surugiÎ,�Îi scutea de serviciul militar. Atunci mersul cu cărucioare postale era inte­ resant şi idilic) cu toate ca' la Întîmplare, daca cum-va partea dinainte a trăsuret se desfăcea, "pasagerul aflat în partea dinapoi rămînea p\ drum, de care-ce surugiu, '" după ce au pornit pe drum K1U se mal uitau tnapot, pînă nu ajungeau la posta urtnătoare, unde de-abia se observa lipsa pasagerul u: şi \ a parţir posterioare a carucioarer. APOI statul, spre a se despăgubi cel puţin de o parte a cheltuelilor făcute, întroduse pe lîngă expedi­ ţiunea scrisorilor oficiale încă şi primirea de la public şi expediţiunea scrisorilor particulare, gazete, bani în [121] Telegralele şi postele in Rominia 121 gropurl şi pachete, ceia ce se efectua de două şi mai pe urmă ele tret ori pe saptarntna prin conductort, cart în ort-ce caz trebuiau să fie trimisi dîndu-Ii-se si o es­ cortă militară; tot aşa s-a acordat schimbul c�ilor şi la particulari> cari în călătoria lor voiau să se servească de olact (cărucioare postale). '. Insa spre a întinde expediţiunea postala şi pentru serviciul internaţional, de-ocamdată era imposibil; pen­ tru aceasta era nevoe de convenţiunt speciale, cari nu se puteau încheia încă de ţările rorntne, fiind conside­ rate ca vasale, Posta internaţională se făcea de con­ sulit streiru, cărora le venea la tndămtna sa-şi instaleze pe baza capitulatiunilor cu Snblima Poartă postele lor în ţară, şi ş{ţ fie iuterrnediatort între străinătate, Rornr­ nia şi Turcia, din această stare el trageau un profit considerabil, care creştea în proporţie cu dezvoltarea ţărilor romîne. Aşa a existat În Muntenia posta austriacă, ŞI în MoI :lova cea austriacă şi cea rusa. ConsuJatele .austriace trimeteau din Bucureşti şi Iaşt propriile lor diligenţe peste graniţă; iar consulatul din Craiova îşI trimetea scrisorile sale în sac'{ pînă la T. Severin, platind taxa de masagerit, iar de-acolo o cariolă austriacă ducea sacii la Orşova. Expediţiunea de banI se facea prin mijlocirea agentiei vapoarelor din, T. Severin, unde se trimiteau din Craiova, Slatina, T. Jiului etc. prin posta romină, iar agenţia îngrijea expediarea 101' mal departe. Despre trecerea acestor servicii la statul rorntn vom vorbi mal la vale la locul său. Acum trecem la serviciul telegrafic. Pe timnul razboiului de la Crimeea, autorităţile mi­ litare ruse, 'şi după plecarea lor cele austriace, cari le luară loc, ocupînd milităreşte ambele principate, pentru înlesnirea comunicaţiunilor lor, au întins linii telegrafice şi în ţările romîne, lnfiinţtnd staţiunile lor acolo, unde găseau de cuviinţă. De oare-ce liniile austriace deja erau aduse ptna la frontiera, dupa plecarea lor s-a simţit necesitatea de a se infiinta serviciul telegrafic al ţăret în Moldova şi în Muntenia, cei a ce s-a şi executat începînd de la anul 1855. [122] Guslav Nelher Este natural ca primele linii s-au întins de la Bu­ cureşti şi de la Iaşi, spre frontieriJe austriace cele mal apropiate, şi aceste linii apcr s-au prelungit, intinztndu-se încetul cu încetul in ţara, unde se legau mai tntat o­ raşele de reşedinţa Intre ele, tnfiinţindu-se acolo posturt telegrafice, iar mal tîrziu şi în oraşele mal marişoare, pe unde trecea linia, precum era T. Frumos, Mizil, Caeştr etc, şi apoI s-a complectat treptat toată reţeaoa de Ia frontiera Austro-Moldova pînă la T. Severin, ceia ce a durat pină la anir 1859 sau 1860. Ne existînd la început oameni din ţara pentru a· cest serviciu, s-au primit ca insrructort funcţionarit aus­ triaci, spre a forma o pepiniera de telegrafisn rorntnr. Aceşti funncţionart taustriaci ocupau posturile principale şi pusera baza organizaţiuner actuale. S-ar putea zice că alegerea Jor în cea mal mare parte a fost bine ni­ merită, de oare-ce urmindn-se sistema lor de organiza­ ţiune, instituţiunea telegrafică şi pe lîngă ea şi cea pos­ tala, este cea mal regulata şi cea mal prompta, precum şi cea mal lipsită de nişte forme inutile dintre toate insti­ tutiunile tarii. , De regretat este numar, ca cu ocaziunea acele: 01'­ ganizaţiunI nu s-a pus baza unul fond de pensiunr spe­ cial pentru corpul telegrafo-postal, care asta-zi ar fi putut fi prosper, fara ca pensionarii arestul corp să cada în sarcina statului. La început liniile telegrafice, constr-uite cam in grabă, erau destul de rau ,întl'eţinute, mal cu sarnă din cauza insuficienţet personalulut inferior, precum şi din cauza zgtrceniei, cu care se, acordau mijloacele pentru o inovaţiune care nu era nici bine apreciată nicr pri­ ceputa, cu atît mai mult, C3, la început taxele er au foarte rî�icate, şi prin urrnarevaproape inaccesibile pen­ tru publicul, care nu era cu dare de mînă. Dupa intemeiarea unirei şi\ pînă la complecta ci­ mentare el d IlU s-a facut mult pentru instituţiunea te­ legrafica, CăCI fiind doua directiuni diferite, sau mal bine zis, numai doua inspectorate, nu exista complecta unitate de vederi. Apoi aci strică foarte mult şi faptul, ca. funcţionarit se transfer au din \:iVIoldova în Muntenia [123] si vice- versa nu pentru necesitatea serviciulur, nici pen­ tru afirmarea unirei, ci drept pedeapsă pe cale disci­ plinară, cei a ce nu putea aduce înfrăţire, ci vrajbă, cact fie-care vedea în cel venit din cealaltă parte pe un rau, şi după el judecă şi pe ceilalţi de dincolo, De-abia la anul T862, cînd se formaseun singur minister pentru întreaga ţară, se numi şi un singur di­ rector general în persoana luî Cezar Libreht, care ÎI era cunoscut Domnitorului Cuza încă din Galaţi, unde era şeful staţi un el telegrafice, pe cînd Cuza se afla acolo ca părcalab, Libreht avea o calitate, că ţinea foarte mult la corpul telegrafic, pe care vroia să-I organizeze milită­ reşte, el nu lăsa, ca vr-un telegrafist să fie jignit de cineva, şi cu cel rar proceda de multe ort În mod sumar şi drastic, nepermiţînd, ca pentru vr-un abuz sau chiar o greşală mal mare să fie dat cineva în judecată, ci cerea numai ca cel în chestie să depuna banit, d.rca cumva lipseau Şi apot să demisioneze, că nu după un caz izolat să se înceapă a se judeca rMI despre tot corpul, precum se întîmpla de multe ori mal cu samă de oare-care jurnalistică rău voitoare, dacă şeful insti­ tuţiunet nu este pe placul el. Cu ocaziunea plebiscitulut, dupa lovitura de stat de la 2 M�I 1864, Libreht a ştiut să pună în relief valoa­ rea telegrafişti lor romint, cari într-un timp extraordinar de scurt au izbutit să comunice prin sîrmă la Bucureşti toate plebiscitele din ţară, necruţînd nict odihna, nici puterea lor, spre a reuşi, pentru care Iapt s-a acordat la toţi leafa pe o lună de zile ca o gratificatiune extraordinară. In acelaş an 1864, Libreht concepu idei.i de a uni telegraful şi posta, atit pentru mărirea corpului, cît şi pentru ridicarea intelectuală a funcţionarilor postali, precum şi pentru realizarea unor economii budgetare, şi o îndeplineşte prin decretarea el în luna Noern­ brie 1864. Cu' această ocaziune se scăzu taxa telegramelor, care pînă atunci se lua după zone, şi se înfiinţa taxe uniforme pentru toată ţara, adica let 4 parale 20 (dOI I 1 j I J " Telegrafele şi pestele in Romînia 1:23 I ! I 1 [124] 124 Gustav Nelher sfanţt sau 1 leu 67 banr după moneda de astazt) pentru 20 cuvinte, iar pentru fie-care serie indivizibila de 10 cuvinte în sus cîte lei 2 parale 10 (adica 83 bani). Taxa scrisorilor s-a fixat asemenea pentru toata ţara la 20 parale (18 banf) pentru fie-care serie de 15 grame, iar cele nefrancate la 30 parale (27 bani) pentru aceiaşt greutate, ziare la 3 parale 50 grame, tntroductndu-se tot de-odată şi sistemul metric pentru ctntarirea scriso­ rilor şi mesageriilor. Aşa dar, Rominia a fost prima ţara, nu numai în Europa, ci în toata lumea, unde pentru prima oara s-a unificat serviciul telegrafic cu cel postal; a doua a fost Spania, mi se pare, în 1866, şi apot au urmat şi alte ţarr, unde această unificare s-a efectuat în mod treptat. Nu pricep, de ce nu s-ar încorona edificiul prin a­ laturarea cailor ferate la aceste doua mijloace de cornu­ nicaţiune şi unificarea lor sub o singură direcţiune, şi cred că mal curînd sau mal tîrziu, aceasta va trebui să se îndeplinească, scoţtndu-se cu acest mod telegraful şi posta de sub ministerul de interne, unde nu-şt are rost şi prea sufere de influenţa politica, şi să se pună toate sub ministerul comunicaţiunilor. (Va urma) \ t l [125] GRIGORE C. BUTUREANtJ Schiţă biografică ') Gheorghe Burada, fiul vorniculut Theodor Burada, s-a nascut în Iasi la 2 August 1831; a invatat carte în pensionatul francezului Victor Quinet 2), care pe atuncr era una din şco alele mal renumite unde tnvatau fil de boerr, DUpă ce şi-a terminat. studiile în acel pensionat, pa­ rintele sau, mare iubitor de muzică, care însuşi cînta din piano şi ghitară, înfocat sprijinilor a tuturor artiş­ tilor ce veniau să se produca în Iaşr, capitala MoldoveI, văzînd că fiul său Gheorghe, are dispozitiuut pentru muzica, şi mare dorinţa de a Învăţa violina,îI tocmi profesor, pe bătrînul Veruer 3) care pe atunct era unul din hunir violoniştt din laşi. Cu acest profesor a început lectiile pe la anul 1845, şi a urrnal pînă la a nul 1847. După aceia a mal avut de profesor pe Schulz, apoi pe 1) Aceasta schiţă biografică s-a scris după relatiunile dale de familia Burada, şi după dosare, condier şi alle ade publice după cum se va vedea. 2) Aces], pensionat se ana În casele din strada Hornînă No. 39, aslăzI proprietatea d-lui Al. Holbau. Acolo materiile de studia erati predate În Iimha franceză, se Jnvuţa şi limba germană, Iul re elevii interni notăm: A­ Iecu Cogălniceanu, fost colonel în armata rornină frate cu Mihail Cogălni­ ceanu, Teodor Veisa,. Vasile Pogor, Matei Millo, Vasilică Stamalin din Foc­ şanr, Nicu Racoviţă din Vasluf, Nicu Burgheleu consilier la Inalta curte de conturt, şi alţil. 3) Tatăl d-lut farmacist Ioan Veme!' din Iaşi, de origiuă Ceh. [128] 8) VezI dosarul : "Statlll caucelarIet Divanulul de Apelatie" NI). 38�JO 11 o�pisulll� general, pe an, '18;:;G.-1858, atl\lt la arhiva cll1'�ir de apel din Iaşr, sectia I. 9) Părintele lUI Ioan Ianov, fost p[�,ill1 preşedinte tribunalulUI la:;;r, viee-pr<'şediJlle Senat.ulul H.omînieT, etc, . 10) Situată în Stracl(t Sărllrie No, 121. 11) Vezt Teodol' T. Burada: Alma,nah muzical an, 1875, IaşI. pag. 23, asemenea şi l'evisla: Bisei'ica ortodoxă. BuctlJ.'e-,?IL 1888. No. 10, png. 870. Il icr o consideraţie în societate, mal ales ca unul te cînta din scripcă. Chiar astăz: a mal rămas inca prejudicil în contra carierei artistice! Aşa dupa îndemnul parintelut SăO, el intră în func­ ţiunile statului, în rarnul judecătoresc 8), de unde dupa \'1'-0 dOI aur. pe la anul 1860, ÎŞI dădu dimisia. Pentru serviciile aduse ţării sale, fu cinstit de ortrmuire eu rangul de hoer, Spaiar. La anul 1854, moşul sau Aga Evdochim Iauov Dt care era pasionat pentru muzica, şi avu prilejul (le a asculta cele mal bune coruri de muzică vocala biseri­ cească, În diferite oraşe din Rusia, infiinţaza cu a sa cheltuială un cor vocal, la biserica Sf. Atanasie şi Chiril, unde se afla epitrop, Gheorghe Bura.la se însărcinase cu instruirea şi conducerea acelui cor, iar parintele a­ cesluia, care fusesa şi el epilrop la acea bisericaln anul t8�8, puse la dispoziţiunea corului, pentru studiul elevilor, una din camerile casei sale din Sărărie 10) con­ tribuind asl-feliu şi' el la susţinerea ucelut ('OI' 11), Dupa cîte-va IUDf de studiu, elevit corulut, cărora li se preda şi noţiunt elementare de teoria muzicei, CÎIl­ tara în romîneşle sfînta liturghie. prefăcută dupa cea ruseasca. Din cînd În tind, acel /'01' mal cînta şi la bi­ serica cu hramul Adormirea Maici: DomnuluI, prouumila Vulpe. unde era epitrop Vornicul Teorlor Burada. Acest COl' purta numele de: corul lui Evdorhim Iano» de la biserica sf. Aianasie, şi .8. fost în Moldova cel tnltiu CQf .. t.lec �u.uzk,a vocala bisericească, .. Îl.1fiinţal din iniţi.ativă. PXiY91;;tlano,LJn, [aşr. DUpă dorinta lUI Grigore Ghica VOCÎu, acest ('OI' care i28 Gr. C . Buţureanu \ Ţ , .. [129] Spatarul Gheorghe Butada era cornpus aproape de vr-o 40 cîntareţI12), a cîntat mal de multe 01'1 în paraclisul de la Curtea Domneasca "). Mare fu mirarea poporenilor cînd' auziau în biserică' un COl' de muzică vocală europeana: Multe urecht de­ prinse numai cu cmtarile nasale ale psaltichiet, se scari­ dalizara şi considerau acele cintart ea muzică păgînească., Dirijor la acest cor a mal fost şi Paul ReU, şef d'i:r orchestra al teatrulur naţional şi profesor de violină, precum şi Eduard Huhsch fost inspector general ai mu­ zicilor militare din ţară, care a condus acel cor, aproape dor aur. După vr-o şase aur, acel cor din diferite imprejurărt s-a desfiintat. La 18'60 infiintîndu-se la şcoala preparandală de la Trei-Erarhr, o elasa de muzica vocala 14), Gheorghe Eu­ rada a fost numit profesor la acea clasă, şi a fost cel lulliu care a înjghebat din elevii acelei şcoli, uu rol' de muzica vocală bisericeasca, care cinta Sf, liturghie În limba rominească în vechea catedrală a lUI Vasile Lupu Vodă. Acel Cal' care era apreciat şi cunoscut de toţi, îşI avea acuma reputaţia facuta şi de aceia a cîntat mal de multe orr şi la Mitropolie, unde nu .se înfiinţase încă un eal' de muzica vocală bisericeasca. Corul era compus din 4� elevt 15). Repetiţiile se făceau 12) Intre clutărel it cel mal aloşt din acel cor, ali fost: Dimitrie Vest ali, cel întiitl profesor cu care s-a Înfiinţat corul vocal de la hiserica Sr:Spiridoll, preotul Lohal,t,,,(le la biserica Sf. Alanasie, pmofttl And'l'c't Pantlş, dt� la biserica Buna- '!��"lire, preotul Neculaf, Leahu, de la biserica-Se Ilie, preotul Gheorghe Enăcheecu, de la biserica Sf. Necnlal Domnesc, şi. alţii. [După rela ţiunile dal� de preotul Gh. Enăchescu fost elev În acel cor). t:3) După arderea CurţiI Dnrnueşl.l tntimplată in :1n111 1880, acest paradis s-a desfiintat. 14) VezI: "Conclica, pentru, şcoala 1J1'imMă tlin. T1'6'/.-Enlj'7d pe anul ,Z861". Tot acolo se mal vede c� acea şcoală preparandală avea două clase, de unde se trimeteau profesort pe la sate şi prin oraşe şi că o d-l Gri­ gOl'e Ghcorghiu, unul din cel întiI elev) la acel cor, astă-zi sub dirijor co­ rulul Mitropoliet). 23) Din acel 30 clntăreţr, notăm pe : Gh. UI'511](-"CI1, M. Negru], Mil­ chevict, NicolaI Caracicovski, 1. Paun, M. Bulaiş, Bercariu, Gb. Dimitriu. Gb. Arbore, 1. Slieariu, C. Piescu si altif."(Numele acestor ctntaretr sînt asemenea c()m'u�ilcate de d-I Grigo;'e GÎ1t>orghiu fost elev, la acel cor,' astăzI sL,h dirijor la corul metl'opoIitan). 24·) AC\Jusbl liIurghie a fost cea În lii ti care s·a CÎntat de corul Mi· lropoliel, şi se ană îp manuscris în paslt'area tI-JuI Grigore Gheol'ghiu. 25) Dnp[t moartea sa, a fust numit dirijor coruluI MitropolieI, fostul profesor suplinitor la catedra de Teorie şi Solfegiu din Conservatorul de IrJuzică din laş], Gb. Dima, cu începere de la 25 Mal 1870 şi a făma" îl! acea calitate, pîntt la 1 NOl'mbrie 1871. ApOI în locul acestnia a fost numit Petru Sfetescu, care a rămas pînă la 30 Martie 187:). După aceia vine iarăf]'! (;h. Dima, care rămîne pîMl la 30 Dec. 1075. Pe la allul. 1876, viile apoi dirijor corulUI �IitropoJiel Gavriil Muzicesl'u fost CÎntăreţ în acel COl' Încă de prin anul 186,., avind de sub dirijor 101. limjJul pe d-l Grigore Gheorghill (VezI lle�pl'e toate aceste: .f)ow1'ttl muzicei vocale 1\'0. 2:177, din 18M, aUal În arhiva Mih'opolil'l din Ia�r), [134] viaţă întreagă pentru arta, atît de puţin pretuita pe a­ cele vremI, el care fiind fecior de boer, trebuia sa lupte şi CII prejuditiile clase! boereştJ. Din scurta schită biografică să Văd împrejurările şi greutatile prin care a trecut ca să aduca muzica în stare de a arata puterea sa netnvinsă asupra simţire! omeneşti şi mal ales asupra simtiret muzicei naţionale. Cît a lucrat el să vede din compoziţiile sale, care, dupa cît ştim, în urma cercetărilor făcute, au rămas urma­ toarele OPl1l'I: 1. Principi; elementare de mueică des­ pre care am vorbit. 2. Ma't multe rugăciuni pentru cor în patru voci, În colectiunea intitulată: Imnurile DumnezeeşteI titurghir a acelur întru sfintr, părintele nostru Ioan Hrisostorn Arhiepiscopul Constantinopoler, muzica prelucrata de Gavriil Muzicescu, profesor de mu­ zica vocală la seminarul de Ismail, op. 1. Bucureştr. :1869. Imprimeria lUI Ioan Cartu. 3. Elisabeia Polca, de­ dicata parintelui său, op. 1. 4. Elisa Polca dedicata profesorului sau Adolf Flechtenmacher, ambele compuse şi tipărite în anul :1848, În litografia lut Miler şi Parteni. In manuscripte. 5. Aglae Polca dedicata amiculur Săli Paul Hett, compusă în anul :1849. G. Cleopatra Polca, pentru mare orchestru, dedicata d-ret Cleopatra de Slurdza, compusă in anul :1850. 7. Aglae Polca pentru orchestru, dedicată Altetet Sale Principesa Aglae Ghica, compusă în 1850. 8. Quadrille pentru orchestru, com­ pus în 1851. 9. Naialia Vals pentru mare orchostru dedicat Altetei Sale Principesa Natalia Ghica, op. 7. corn­ pus înl851. 10. PolcaMaeurka dedicată Excelenţer Sale Ioan Deva cavaler Legiunet de onoare şi il mal multor ordine. 1 L Imn naţional moldooenesc pentru 4, voci şi piano compus în .1855. Cuvintele de Ioan Iauov . Executat la ocazia trecere}, cştirilor Moldovei în Basa­ rabia la an. 1857 ilO}. 12. yvertltra naţională pentru mare orchestru compusa In 1852. 13. Suvenir de 111e­ haâia (Polpurr naţional) No, 1, pentru orchestru COUl­ pus In :1850, ambele aceste executate pentru prima dai a Ia teatrul naţional in J9 Ma1'!18tiO, cu ocazia coucer- 134, Gr. C. Buţureanu r 2('i) VezI Noua Albină rOIflÎnă No. �j. 1837. t [135] Spatarul Gheorghe Burada 13� lulut dat de fraţii Teodor şi Mihail Burada, în beneficiul cabinetuluI de fizica din colegiul naţional din Iaşt, 14. Suvenir de Prisacami, Potpurt naţional, No. 2, compus în 1860 şi dedicat dupa aceia în 1862, directorului şcoa­ Iei de muzica şi declamaliune Francisc Caudella. 15. Su­ venir de Ungheni, pot purt naţional, No.- 3, compus în 1860, şi dedicat amiculut său Eduard Caudella, ambele executate la teatrul naţional tu 26 Oct. 1860, cu ocazia deschidereI Uuiversitatit din fa şI. 1(). Mica romanţă în fa major, cuvintele de Ioan Ianov, compusa în Viena la 10 Aug. 17. Barcarola în sol major pentru voce. 18. Li­ turghia înfa major despre care am vorbit. H) Te DeU111 , pentru sopram, altr, tenort şi başt 20. Divina liturghie a Sf. Ioan gură de aur No. 3, muzica parte prelucrala din ruseşte, parte originala, op. 20, executata pentru prima data de corul MitropolieI Moldovet din Iaşr la 18 Iulie 1865. 21. Imn religios în onoarea Milropolilului Calinic 27). g7) Toale aceste mauuscripte se află in pastrarea fraleluî seu Teu­ dor T. Burada, [136] DARI DE SAMA Din i8tor�&' Manualelor noastre didactice A scrie o istorie a manualelor noastre didactice, e lucru greu şi plicticos, dat' şi forte important, cacl e unul din mij­ loacele cele mal sigure prin care vom putea vedea progresele pe cari noI le-am realizat în predarea diferit elor obiecte de in­ văţămlnt. O asemenea lucrare cade escluziv in sarcina proleso­ rilor de diferite categorir, prin mtnele cărora au trecut atîtea manuale didactice şi în timpul cărora, ca profesor} s-au schim­ bat atîtea regulamente şi programe relative la învăţămînt. Fireşte această istorie a manualelor didactice trebue făcută dnpă specialităţi. Cea dintîiu lucrare, pe cît ştiu, serioasă in acest sens, o încearcă acuma d-l N Mazere pentru specialitatea geografler=Evolutia geografiei în şcoalele noastre, în revista ce apare în laşi sub direcţia d-Iur profesor L Gă vănescul=-Cul­ tura Homină 1 81-87, 105--115. Ar fi de dorit ca imboldul dat de d-l Mazere să facă �.� pc al�l profesort a se mdeletnici cu asemenea lucrărt. Pentru a face un pas mal departe În această chestiune, mă voiu ocupa şi eu de lin man�al didactic, care cade in spe­ cialilalea filologiei romtne, anume; Gh, Adamescu, Noţiuni de \ istoria limbit şi literaturii t'olnîneşti, ediţia III, Bucureşti, 18�)8. Inainte de a intra in chiar analiza mauualulut despre care vorbesc, ţin să adaug că cercetarea manualelor noastre didac­ tice din ultimiI ciţI-va ani devine şi mal importantă prin Iaptul recent, petrecut cu prilejul aprohărit din HOU a cărţilor didactice. [137] Dări de samă Cetitont ştiu cu toţi) că, printr-o dispozitie ministerială, toate manualele didactice trebuiau din nou supuse aprobărit, spre a putea fi admise ca manuale în şcoalele noastre. Il-I Mi­ nistru a şi numit apor cîte o dt-spre ele. Ceia ce s-a petrecut cu această ocazie a nemullărrut pe toată lumea. C5.l'ţl bune, ba chiar excelent> au fost respinse; în schimb au fost aprobate altele a căror aulorj cădeau in bunele graţit. ale comisiunilor 1). Iată dai' încă de cîtă importanţă este cercetarea manualelor noastre didactice. Pentru a trata o chestiune, unul autor i se cere cunoaşte­ rea prealabilă a materiet pe care vrea să o trateze, îl trebue o formă îngrijită prin care să ne arăte teza pe care o susţine, insltrşit i se mal cere un plan, o metodă prin mijlocul căreia să se vadă lămurit Ideile pe care le susţine şi de adevărul cărora vra să ne convingă şi pe nor, Pentru a scrie o istorie el limbil şi literaturi! romine i se va cere dect cunoaşterea desăvîrşită a materialulut limbistic şi literal' rorntnesc, o formă îngrijită şi un plan bine definit pentru a ni arăta elat' acest material. Cind cartea scrisă esLe un ma­ nual, adică o carte didactică care se adresază elevilor de liceu, .. uterul, pe lîngă calităţile de mal sus, trebue să mal poseadă calitatea indispensabilă de a da numat absolut ceea ce esle e­ senţial, într-un stil cît se poale de concis şi cu o metodă cît se poate de riguroasă, EI va trebui să evite cu MI-ce preţ con­ troversele şi să nu expue de cît ceea ce e banal in ştiinţă, a­ dică eeea ce este adevărat pentru toată lumea ştiinţifică. Indată ce autorul se avintă în discutit şi controverse, mintea şcolaru­ lUI va fi încurcată. O cade didactică trebue În privinţa aceasta să fie cît se poate de senină. Ea trebue să fie aşa fel făcută, in cit chestiunile tratate să i se pară şcolarulul foarte sigure şi 1) Edi �ia pe care o cercetăm nOI acuma n li esl.e chiar cea rcapro­ hută, dar aceasta il servil de hază celei din urmă, pentru enormitatile căreia Y. articolele "Din Iiteralura didactică" în Sămănătorul II 424-26,4;)7-442, 471-c474·, 507·�5i1. ApOI, în lipsa unuî munual lTIaI cornplect şi mal' la în­ dăminn orI-CUI de istoria literaturit romtne, cartea de faLă este utilizată ţ;i de studeuu atîl pentru examene cH �j În studiI-do Hal1<;�, de piItUl, În il �t\ pagina ignorată despre A. Hm;u,?' dt.. �-ct. d-� "-a d .. f�9!iJJ:Ut- ( 'k� :T��Jd'u) CA' /k�-- Ufv) .; �� �A_<< a 01'1 m? Şi apoi care m (e vorba aicl de m rotuuzit P) De-aceia toate excepţiile de la această pre­ supusă regulă, pe cari se incearcă să le explice n-au nict-un rost. Explicaţia dată cuvîntului excepţional mamă e aşa de ca­ racteristică, în cît trebuia dată în intregime: «e) mamă, la t mamma se explică ast-fel. Din forma latină a trebuit să avem mămă, din care aflăm rest în mă-ta, mă-sa; de aic), din cauza influenţi) celor două lahiale, s-a făcut mumă, formă care se aude, ba chiar e mai răspîndită în popor. Forma mamă este o creaţiune nouă, pe de o parte scornilă de latinişu ca să samene cu cea latină, pe de alta formală prin influenţa franc, mama(n), de unde avem deminutivul moldovenesc '1namafe» (pg. 13). Tot ce spune aier e incoerent şi greşit. Incepe prin a spune că mamă esle lat. mamma, dar, după cîte-va rindurt, uită cu ceea ce a În­ ceput şi ne spune că mamă este o creaţiune nouă-mamă, cu­ vint pe care-I pronunţă toţI Romtnir este o creaţiune nouă?? 11 --«Scol'uită de latiniştr ca să samene cu cea latină» (aruma îşI aduce aminte vag de cele ce spusese ceva mal sas) pe de o parte, iar pe de alta «formată prin influenta franc. mama(n)>> - mamă,':cuvînt pe care-I pronunţă toţI Hominit este făcut dupa francezul rnaman ? '? ! ! Tol aşa de neînţeles este ceea ce ni se spune despre mwmâ, Ca S[t sfîrşesc cu fonologia, trec pesle explit:are pers. 1. sg. o citează Ia mor fologie şi în bibliografie, Partea privitoare la morfologie e iarăşr greşită din pricina tncurcăturir autorului de a alege, tocmat pe aceea care e justă, din multele teorit pe cari le citează. Partea privitoare la dialecte iarăşî Iasă foarte mult de dorit. In sfîrşit peutru a termina cu limba, vom spune că a­ ceastă parte a cărţiI d-Iut Adamescu e cea mal slabă. E aşa de slabă, în cît trebue fundamental refăcută. 2. "Literatura populară nu se poate divide în proză şi poe­ zie, pentru că nu există în producerile acestea deosebirea pe care o face literatura cultă. TocmaI in această lipsă stă unul din caracterele literaturi! poporane. Diviziunea ce pare a fi mal statornică este aceia care deosebeşte grupele după etatea căreia îl sînt mai plăcute şi în care Romînul le cîntă san le recilează. A vem dat' treI clase: opere ale copilăriei, ale hărbătiel şi ale bălrîneţel", spune d-I A. pg. 70. Vra să zică după d-I A. Intre o poveste şi o doină nu-l nicr-o deosebire, "pentru că literatura populară nu se poate di­ vide în proză şi poezie", şi tocrnat acest fapt este "unul din caracterele literaturi) poporane", zice d-sa.>- este unul din ca­ racterele d-lul A. de a nu putea deosebi proza de versun, zi­ cem uoI. Şi d-I A. propune adruirahila irnpărtire a literaturii poporane după vrîsta în care plac, se cinlă şi se recitează mat mult! Şi aşa cu această cînd mal pe scurt, dai' porane. Ajungînd la Doină învăţăm că: «Doina e o specie de poezie lirică, proprie poporulut no­ stru. Ea are subiecte foarte variate, ciută toate O) emoţiunile � i pasiunele, tiind insoţită (le o melodiş aci simplă �i monotonă, [141] . aci formată din acorduri capritioase şi ciudate» --ah, da, tocmar monotonă şi ciudată! Despre origina acestut cuvînt, d-sa nu se îndoeşte că este dacică? «Origina aceslut cuvint este desigur dacică, după cum a arătat d-l Hijdău», pg. 88, şi înşiră fantaziile acestuia în notă. Desigur că d-I A. n-a cetit ceea ce d-l A. Philippide, Principit 2\:J4 a spus despre presupusul primitiv dasnă, D·I A. continuă: «Ca fel (mal dinioarea era .... specie) de poezie, doina e moştenită de la Dacl, Se ştie Însă in deohşte că fellll'ii'e de poezit sînt: epic, liric şi didactic. «Ea-doina- nu putea veni de la Romani, fiind că Roma­ nil erau un popor cu totul prozaic. Aveau spirit practic şi în­ clinat spre şicauă, din care cauză s-au făcui celebri prin juris­ prudenta lor şi prin priceperea în arta militară», pg. 88. EleviI, chinuiţt poate de profesorul de istorie , răsuflă în sfîrşit că gă­ sesc unde-va o explicaţie simplă şi ingeuioasă . de aceea sau ilustrat prin jurisprudenţă şi arme RomaniI) fiind-că erau pro­ zaici si sicanalort ! ! .. In sfîrşit d-l A. defineşte ast-fel literatura poporană scrisă, pg. 95: «Literatura poporană scrisă, cuprinde toate acele pro­ ducţium cal'} alt fost numite pentru prima oară de germanul Gorres «l:ărţl poporane>. Această definiţie ne apropie de «Gra­ matica este arta, arată ... 3. Literatura cultă. Incepe cu viacul XVJ. Aic) trebuea nea­ părat să vorbească şi despre limba acestut veac, căci în prima parte nu vorbise. Din nou greşelt. Dar, cu ajutorul Dornnulul, scapă la literatură, şi, trebue s-o recunoaştem, această parte e mal scutită de greşeli. Ne vom opri puţin asupra modulul cum d-sa caracterizează veacurile XVIII şi XlX. Pe şepte pagiru d-sa tucearcă să caractirizeze.,.. literatura rom. din sec. XVIII, expunindu-ne însă aproape numal., .. starea politică din acel veac, terminind ast-fel: "sfîl'şitul secolului al XVIII în Transilvania este aurora unei epocl măreţe pentru is­ toriea romînă" (pg. 176). Firesc era să ni vOI'bească, să înţelege, pe scurt despre starea politică şi socială a Romînilol' din acel veac, dar şă ni vorbească, după cum se cuvine înlt'-un manual ·"r. , 1 " " r I 1 1 DărI de samă 141 [142] , ! Dă.I'1 de samă de literatură, despre curentele culturale- literare din acea vreme. Despre "Şcoala latinista în limba şi literatura romină" nu ni se vorbeşte nimic. Pentru .,caracteristica generală" a veacului al XIX autoru i a rezei vat zece pagin], în cart ni se vorbeşte pe apucate despre unele şi altele, dar nimic sistematic şi precis. b) Şi apor stilul In care scrie d-I A.l Tol ce se poate mar plat, mai şcolăresc. Din citatele deja făcute, cititori] s-au putut convinge în deajuns. Să mal fac încă alte citate? Dai' atuncI al' trebui să copiez toată cartea d-lut Adamescu. c) Mă voiu opri însă mal mult asupra metodeI intrebuin­ ţale. Ceea ce, de la prima pagină, izbeşte este disproportia in­ tre partea în care se trateaza limba şi Intre aceea în care se tratează literatura : 64 pagim pentru prima şi 242 pg. pentru a doua, adică 1/5 limbă şi 4/5 literatură. In cele 64 pg. nu e ni­ mic sistematic. Deja am arătat mal sus cum autorul, în studiul fonologieI ramine, porneşte de la romîneşts, în loc să pornea­ scă de la latineşte. Inchipuiţi'Vă un om de ştiinţă care al' vrea să-şt expliee caracterele psiho-fiziologice ale unul copil, pornind de la copil la tată, În loc să pornească de la tată la copil! Trecinrl la literatură, observam că: 1, autorul în general dă o importanţă exagerată biografilor, in loc de a insista mal mult asupra operilor şi caracteretor lor literare. Aşa d. p. despre George Lazăr vorbeşte două pagim, dintre ca!'! însă numar cele 9 rindun de la urmă sînt consacrate i\ctivHăţiî lUI literara (1). 2, întinderea sub care tratează autorii nu e proportionala cu valoarea lor. Despre Eminescu, 'perla noastră, vorbeşte şese paginI; despre Creangă patru şi Iumatate : pe cînd despre Bo­ lintineanu vorbeşte 5Ji paginI, despre Eliade Hădlllescu aproape opt paginI. 3. In istoria literaturii vea�ullli\al XIX nu pol intra: E­ piscopul Melhisedec, Anton Panu, Mitropolitul Grigore. 4. Dinpoh-ivă autort, despre carI\ trebue neapărat să se vorbeasca, sînt excluşt : Vasil« Cirlova, N. Nicoleanu. 5. O deosebită plăcere ÎŞI face d-l A. din a-şr umplea ma­ nualul cu eruditie stearpă, care face pe elevt tocmaI să se diz­ gU'51e de IiteL'"tura naţională, În loc să se pasioneze pentru ea. I [143] Dări de samă 143 TOAtele dubioase, lista amănunţită a textelor măhăcene, activi­ tatea cultural religioasă a scriitorilor muuteut şi ardeleni din veac. xvn, precum şi Cronicele anonime, trebuiau neaparat să lipsească. Dar ... cu aceste lucruri volumul creşte în grosime, în preţ şi în Infătişare exterioară. In sfîrşit autorul a crezut că va aduce man servicit, dînd la urmă un apendice bibliografic. Aceiaşt lipsă de sisternă se observă şi aier, Să se compare d. p. bibliografia dată la Bolin­ tineanu cu aceea dată la Eminescu: cea dinttiu e de o pagină jumătate, cea de a doua nu e nicl o jumatate de pagină. Dar poate eărorI·cum, H putea aduce serviciu. CuI ?-Elevilol'? Nu, fiind·că elevil nu-şt bat capul cu asemenea lucrurr.e-Profesorilor ? Dar profesorii au introducerea d-l A. Philippide, Atunci? Atuncr.i., volumul creşte în grosime, în aparenţă de erudiţie. Totuşt, pentru recensenţit cărţir, hibliograflele d-l A. are o mare valoare, anume poate arăta on-carur ageamiu că manualul d sale nu e de cît o compilaţie sarhăda, făcută mat ales după; AI'. Densuşianu, Istoria limber şi literaturet romine. A. PhiJippide, Introducere Istoria Iimb. ŞI litir, rom. M. Gaster, Literatura populară rorntnă. Am sfîrşit cu analiza manualulut d-l Adamescu, şi din ea s-a văzul în deajuns că el nu îndeplineşte nict una, dar absolut nicI una, din cerinţele pe cart le-am văzut necesare uneI asemenea lucrărr, După felul Încurcat în care ni expune istoria limhit romlue, după felul In care ni caracterizează literatura veacurilor XVIII şi XIX pe de o parte, iar pe de alta, in general, din faptul că manualul sMI nu e de cît compilaţie sarbadă din lucrările lut AI'. Densuşiunu, 1i-IOi' A. Philippide şi M. Gasler, rezultă in mod evident că d-l A. nu posedă materialul limbistic şi literar 1'0- mînesc. Apor cartea e scrisă într-un stil tipic plat şcolăresc=-d-I A. e profesor la un liceu de limba şi literatura romlnă şi trebue să dee lecţie şi de stil şi să corecteze teme şi compoziţii !-me· toda urmată e din cele mal antiştiinţifice; pe unele locurl se face paradă de erudiţie, care are darul de a ingroşa volumul [144] 144 Dărt de samă şi il face pe elevr să se desguste de studiul limb�I şi literaturi] naţionale. Şi această cade este rodul studiilor d-sale de citi-va ani de zile (prefaţă V.)! Cu toate aceste enorme cusururr, cartea d-l A. se învaţă prin toate părţile din Regat. Ediţiea cercetată de nOI e .a treia. V CI' mal trece multr ani de acum Inainte. Manualul d-I A. va inainta in ediţiI prin adăugirr, corecturr, suprimărl, supli­ mente, apendice şi jar suprirnărt, corecturt, adăugirr, etc., mul­ ţumind în fie-care prefaţă a noueî ediţiI d-lor Colegt., cart au bine-voit a introduce acest manual in clasele d-lor", şi d-lor re­ censenţt "carI au avut bunatstea a-I indica o serie de observa­ [iun) relative" la ediţiile precedente. Se vor răspîndi lucrurl falşe asupra limbiJ şi literaturit noastre, se vor disgusta elevit prin bucoa vne religioase şi po­ rnelnice de cronict, D·I Adarnescu va continua însă imperturbabil de a scoate, singur 01'1 în colaborare cu alţiJ, ediţiI tot altele, car') se vor aproba mereu şi se va putea zice odată cu mindrie: iată Insfîrşit un autor romin care în 'fara Iiominească, a putut rea­ liza o frumoasă stare materială prin j r==: sale ... intectuale! (;nf�) [145] ARHIVA ORGANUL SOCIETAŢEI ŞTIINŢIFICE ŞI LITERARE DIN IAŞI Anul XV. Aprilie 1904 GH. C. BUTUHEANU No. 4. Vremile Preistorice În Romînia VI Omul actual 2) Locuinţile, animalele şi plantele care incunjur au şi de care sa servea omul neolitic sînt variate; în pri­ vinţa locuinţilor vom face urmatoarea diviziune: a) 10- cuinţI pe uscat şi b) locuinn lacustre sau pe apă. a) Locuiniile pe uscat să caracterizaza prin poziţiu­ nea lor; în deobşte sînt construite pe înălţimi şi mal ales pe acelea, care pe de o parte să domine o re­ giune, prin apropiere de o apă curgătoare, iaz sau un izvor bogat şi 111 o poziţiune aşa, ca sa poata avea tnainte un orizont deschis, de unde sa se poată vedea o primejdie ce vine mal ales din partea na valitorilor. Locuinţik: să aşază mal ales pe un promotor iu înalt şi legat prin o strîmtoare cu linia de con tinu ire, cele mal multe ori taiata această linie de unire prin un şanţ a" dinc. Casele sînt facute din lemn, sau din nuele, sau din valatuct : acoperişul Să face din crengi, peste care să aruncă pae sau frunze; să întîlnesc locuinţt făcute din peatră; însă bucăţile de peatră sînt puse unele peste altele, Iară nict o legatură de cît aceia a proprieI lor greutăţi, caci pe atunci nu sa cunoştea fabricarea va­ rulut sau a cimentulut. b) Locuinţile lacusire să caracteriz ază prin pozitiu­ nea pe care o ocupă, ele sînt aşezate pe ape stătătoare, lacun sau iazurt, construirea lor este cam ast-feliu : sa trnpltntau In lac sararnpor de lemn, peste aceştia sa aşezau talpi, iar pc ele să durau case de lemn şi sa [146] 146 CI'. C. Bulureanu acopereau cu pae. Comunicaţia între locuinti să facea prin ajutorul unor punţi statornice, iar cu uscatul să facea prin ajutorul unor luntre captive, care sa trăgeau la terrn sau pe lînga locuinţe dupa cum erau şi nevoile. Aceste locuinţt să construiau mai multe la un Joc, {le pentru a se înlesni mal bine construcţia locuinţilor, fie pentru a să putea cu mai multa uşurinţa apara În con­ tra vrajmasilor. In ast felin de locuinţt ÎŞI adunau oa­ menii neolitici previziunile de hrană şi să adapostiau Ia vrernr grele. In privinţa animalelor şi plantelor care încunjurau pe om în epoca neol.tică este de însemnat că, el cu­ noscînd mai bine lumea tncunjuratoare Începe a o do­ mina; iar animalele salbatece, care mal înainte îŞI dis· putau cu el hrana de toa ta ziua, încep a să retrage prin codri şi locurl neumblate; cele cu un caracter mal darnol Set aproprie din ce în ce mal mult de om, să doruesticesc, aşa sînt: cînele, calul, boul, oaia şi porcul. Domesticirea animalelor a fost un mare cîştig pen­ tru om, căci prin ele s-a adus o foarte mare înlesnire traiulur, fie din carnea şi fructul lor, fie rnlesnind cu puterea lor la munca de toate zilele în viaţa omului. Din cele inttiu timpurI plantele au servit ornulut pentru hrană, însă la început erau numai grînele săl­ batice, acum în această epocă omul ştie Să lucreze pă­ mîntul şi să-sl procure fructele cele mal bune pentru hrana, precum: grîO, orz şi sacara, din care Iace pîne: ştie să fabrice pînea, sfarmtnd grînele cu ajutorul pe­ trelor, Iactnd rtsniţe din două petre; cultiva cînepa şi inul din care-şi face pînză pentru haine; ştie sa ţese pînza dovada numeroasele 'greutăţI ce serveau pentru ţesut ca şi suveicile şi Iusaîolele pentru tors firul. 3} ScheletlJ� omului ?eoVtic. 1n Europa .apusal:ă, ni sa tnfaţoşaza pnn doua tipurl bine caracterizate ŞI deo­ sebite; ast-feliu pe de o parte tipul vechiu dolicocefal din cvalernar, cu oare-core modificart şi tnbunataţirr : pe de altă parte un tip nou întrodus din rasarit; tipul brahicefal. Din amestecul acestor doua tipurt să întîl­ neşte un tip mijlocitor numit mesaticefal. Rasa Furţooe numita aşa după staţiunea Furfooz din Belgia, ne înfă­ ţişază raza tipica neolitica brahicefală ; ea să caracte- [147] "p •................ r ...••... ". Vremile preistorice În Ronunia 141 1 i 1'" .. rizază prin dezvoltarea regiuneT Irontale , masurile era­ niometrice mal principale sînt: diametru! antero-poste­ rior-maximum este de 172, diametru! transversal maxim de 140; de unde indicile cefalic 81,39, ceia ce dupa clasificarea Broca ne dă tipul sub-brahicefal; capacita­ tea craniana este de J450 c. m. Această rasa fiind re­ zultatul unui amestic sau încrucişare de două rase, este fără îndoială o rasă eşita din amestecul dolihocefa1i1or b�stinasI cu năvălitorii brahicefalr. . To't la această grupă Să pot pune aşa numitele rase sau tipuri de la Truchere, Stoenkammer, etc. care aparţin tipului general brahicefal, din care unele să ridică pînă peste 90 indicile cefalic. II Epoca bronzului 8') tnfatisaza în Europa o fază puţin statornică, ea tnfatisază o epocă de progres în dobîndirea cunoştinţelor, iar rasptndirea sa ne dă mă­ sura întinderei civilizaţiet, CăCI 01'1 unde patrun de bron­ zul şi tnlocueşte peatra, o însemnată civilizaţie să des­ fasoara în acele pa rţt. In epoca bronzului distingem doua faze naturale, şi anume: epoca prima, in care instrumentele sînt fa­ bricate din aramă curată, fără amestec de cositor, şi epoca a doua, cind sa cunoaşte fabricarea bronzului din aramă şi cositor. In deobşte staţiunile epocet bronzului sa aşnză pe acele neolitice, cu alte cuvinte oamenii bronzului su­ periort în putere prin armele taetoare de bronz, cuce­ resc staţiunile neolitice; de aceia mare parte de vreme bronzul este foarte rar şi instrumentele şi chiar armele urmează să fie încă tot de peatră, os şi lut ars; prin urmare în cea mal mare parte de staţiuni de ale bron­ ZUIUI, şi anume dintre cele mal vechr, au. încă instru­ mente şi arme de peatră. Cunoştinţa Iabricaret bronzuluî şi mal ales lipsa 81) Să pot consulta pentru sludiurea mat dezvotluta 11 ncestet epoce luerările , Iohm Evans. L'uge de bronze. II'. 1'1'.- f. T,uMocle. L'homme pre­ lristorique. vol. 1 şi II 1888. [148] C'·. C. Bulureanu Fig, 54. Fig. 5;). materialului de bronz de pe acea vreme In Europa, a facut ca răspîndirea sa, sa se facă cu multă greutate şi aşa să ajungem la vremi cînd, în Eu­ ropa sudica era o civilizaţie pronuntata, iar în cea nordică şi mal ales nordostica să fie de-abea cunoscut bronzul. Pentru studiarea În scurt :1 aceste! epoce vom adopta clasifica ţi unea dupa care am studiat şi cele-lalte epoce şi a­ nume: I) ramasitele pe care ni le-a lăsat omul din diferitele instrumente de care să servea; 2) locuinţele ce le avea, ani­ malele şi plantele care-I În­ cunjurau şi de care !:e ser- vea şi 3) scheletul omului bronzului. r) Instrumentele din această epocă după cum am aratat mai sus să alcatuesc din două feluri: a) Instrumente vecht din epoca neolitica 82), instrumente de peatră, os şi lut ars, şi care să deosebesc de a­ cele din epoca mal veche doar prin fineta cu care sînt lucrate, prin alegerea mate­ rialuluI mal propriu şi for­ mele mal potrivite nevoilor; si b) Instrumente de bronz; acestea sînt pentru mal multe trebuinţr ast-feliu . topoare, la care coada să tntro- ducea prin capul toporului, coadă recur­ bată şi care Să fixa mal bine prin ajute­ r.il chiotoreI .de bronz, fig. 53 şi 54, prin care să trecea o şfara sau un curmeeş, 1 • cu care să fixa mai bine topor III de coadă; alt,e topoare e�a� pr�văzute cu cîte două chiotort sau tornte, JIg. 55, pentru ca to­ porul sa poată �ă se fixeze la coadă prin doua parţr. Săceri de forme şi marirnr variate fig. 56, pentru a se tae cu ele erburile şi grî­ nele, cu un vîrf ascuţit, care servea pentru a se rntro- 82) 1. Lnbboc},;, L'hnmme prehistorlqne J p. 3, [149] Vremile preislo: ice în Homlnia 149 duce mînerul În el. Săbii de forme şi mărirnt variate ascutite pe doua partr, fig. 57 şi 58, avînd mînerele de . aserninea de bronz şi fixat cu ajutorul unor cuc; altele cu mînerul de lemn, corn sau os si care sa introducea În mîne­ �ul sabiei şi să fixa cu ajutorul unor cue ; săbii cu un singur ascuţis, iar pe cealalta parte lat şi netaios.-> pumnale de forme şi ma­ rimr variate, unele drepte altele recur­ bate, unele cu două as­ cuţişurr, al­ tele cu tret ; - vîr(ltri de săgetf şi de lănci, din care unele lucrate cu multa fincţa, vîrfurile de lanct tnfatistnd ti­ gurI regulate, avînd la partea opusa Vîrfului deschideri afunde, fig. 59, pentru a sa putea Introduce coada în virful de lance metalic' si lăncile ca , . şi săbiile erau ascuţite pe două părţi sali pe trer. Dintre instrumentele de podoaba îndestul de numeroase vom Însemna: braţare formate din nume­ roase Sîrme şi legate între ele ca un rnanunchiu, sau din placi de bronz rotunzite şi scrijelate uniform fig. 60; - ele Să intrebuintau la rntnr si la picioare pentru gătea la; de ase­ minca să faceau bra ţare de bronz fig. 61, care sa putea lărgi sau strîmta dupa voinţă; - 'inele, cercei de bronz din care cercei de dimensiuni marr, Fig. G7. Fig. 58. une-ort attrntnd în jos de urnerr ; -bol· âur; cu gamă li: metalice, frumos împodobite sau de peatră; 1 b [150] 150 G,'. C. Bulureanu , � '1 , il Fig. 01. Fig. 59. ţibule, din care unele mal simple altele mult mal corn­ plicate : ast-Ieliu fig. 62 zirnţita în spirala, sau fig. 63 şi 64 de formă lungarcaţa, cu boldul in­ cordal prin o spirală, iar. corpul fibulei făcut din bronz şi cu scrijeli­ turr, rldicaturt sau alte aserni­ nea impodobirt. Pe linga a­ cestea Să întîlnesc prin staţiu­ nele de bronz forme de arme variate precum: scuturi, zale, rotr, care, caruţt şi alte multe aserninea instrumente făcute din bronz şi vase de lut, fig. 65, făcute cu meşteşug şi cu ajutorul roater. 2) Locuinţile, animalele şi plantele de care să tncunjura omul bronzului pe acele vrernt sînt foarte variate; ast-feliu locuinţile variază dupa loc, prin părţile petroase, ele să fac din peatră; pe lîngă padurr, să fac din lemn şi numai aşa numite unse cu lut, iar prin şesurr şi pe la pamin- tul lutos, să faceau din Fig. (iU. vălătucr. Animalele şi plantele sint mal aceleaşr ca şi in zilele noastre, cele domestice sînt mal numeroase şi servesc oamenilor pentru hrana sau înlesnirea muncel. Jndustriile casnice dobindesc o întindere tot mal ��a�eu l�: V�l� aterial ui trebui.:,�� s�"c�'�'�j�tă şi 3) Scheletul omului bronzului este puţin cunoscut din pricina obiceiului de a Să arde trupul mortulur : cu toate aces- • I lea a vem ŞI numeroase staţiuni de unde s-a putut scoate scheletul omului bron­ z ulur cornplect păstrat, din aceasta VOm statoruici ur- [151] Vremile preistorice în Romînia 1;)1 măt03re le: În epoca bronzului dorninau cele două ti· pur l : dolihccefal şi bral:icef�l, acest din urmă dobîn­ dind tot o dezvoltare ŞI intindere mal mare; pe ţerrnul 1\ Fig. 63. Fig. 64-. Fig. os. maret şi a oceanului catra apusul şi nordul Europei domneşte cu mare procent tipul dolihocefal; pe cînd în centrul şi sud-estul EuropeI domneşte tipul brahi­ cefal şi derivatele sale. III Epoca [eruiu; de şi în 'primele sale faze aparţine preistoriet, însă fiind în cele întîi vremi ale istoriei ScHI protoistoriet, ar fi greu să statornicim datele hotarr­ toare ale acestei epoce fiind-Că, pe de o parte în multe staţiuni trecerea de la peatra lustuita la fer s-a facut de o dată Iară mijlocirea bronzului : pe de alta, în multe parţi să confunda între ele cele două epoce : a bronzului şi a ferulur, iar In multe part} cu epoca brou­ zulur să trece în plină fază istorica. Epoca ferului sa caracterizaza prin fabricarea in­ strumentelor din fer, Însă În chip grosolan şi greoI, ceia ce dovedeşte puţină cunoştinţa a fabricăret meta­ lulut , ast-Ieliu armele şi instrumentele sînt de forme simple, iar materialul mal mult fontă, ceia ce dovedeşte ca nu sa ştia îndeajuns meşteşugul Iaurarier, pentru a Să capata un fer mal propriu trebuinţelor. [152] 152 Gr. C. Buţureanu Cu acestea am terminat înşirarea datelor elemen­ tare pentru dohindirea celor mal de nevoe notiuni de preistorie generală, cu explicare că, toate noţiunile sînt culese dupa tipurt ale staţiunelor celor mal bine stu­ diate din Europa apusana, aşa În cît în tot pasul lu­ craret noastre de mal apor, cînd ne vom raporta la datele statornicite, vom arata numar capitolul nostru respectiv din elementele înşirate nti fisrali 16 IS',» \ De 1;)1:2 Apl'illR7'j pilli! la 31 Aug. IR78 1�1 () 2f)il » ifai] 11\:\1 murit ÎIl la sl 2-'W� solrlnu rusr 17 () 23'1 »1 in spitnlu �i 8;14. prizolliurr' Ilini 11 1 1:2! » I 21 2 23i » II 16 41 �Wl >.' 14 51 Hl! » 1 24· 81 321 594271 I·iul recensimenl sistemal ir. 27 G 33 »1 241 5 29 » I 19 4 23 » I 21) 4· 30il » 28 51 3311r72859111I.lca recensiment sislemal ic. 241 71 B'I » 31 ni 401 » . �lHl 8, 311 » 431' GI 4911 » 2(j [) 3'11 6G02!� III-lea reccusuucnl sislemali«. 3il 7 441 » 43 10 fdl, » 36 n 45! » 4.611 11 57111 » 46 10 [)6 78067 IV-lea recensimcul sistematic. 391 7 WI » 33 7 401 » 351 10 M>I » 431 tii 4,911 » �lmll 19511104il 2 [162] N, A, Bogdan Amănuntele mi�cărel populaţie! :fe anul 1903, Ca S:l se poală vedea modul cum se urmează ÎIl timpul de fa�ă nli?I'al'6a populaţie! ieşane pe pozitii sociale, religie, pl'Olec�il elv., voiu da aicl - amănunte stnlislicet făcule pe ul­ timul an J903, aşa cum !'11 inaintenză de Oficiul slăret civile cătră Minislcriul de Domenit, rure cenlrallzează datele mişcărer populatie: din întreaga ţal'ii. Ateste amănunte pol f luate de normă Intru cit-va şi pen­ tru socolirca mişcăre: populaliet pe ani) precedenlr, în ee pri­ veşte reparlizări!e pe religir, proteciit, profesii, ele. Ială aceste amănunle . N Ă S (� tJ '1' I 1 : e Tolalul născutilor vit : 2277; totalul femeilor re au născut copii vit : 221-7 ; cart se împart ast-fel: A, NăscuţH după sex şi stare clvllă : Băep Fete Total Legi I iru j 763 764- 1;)27 Nelegitimt 339 290 629 Gflsitl 66 of, 12\ Tola] . 1168 1109 227i B. Născuţi cărora li s-a dat. reJi.gia: 1 1 ,! I I Bilet} Fete ToLal ,� Ortodoxă 598 578 1176 '"' C"loli(':1 ,1 3G 31 67 Prul cslunlă (lulerană, calv\n? etc.) 1 1 2 Gregoriană (il nneana) l' 1 1 Lipovană \ 1 8 9 Mosairă (izraelilă) 532 490 1022 Alte religiI Tolal J I ()8 1109 2277 [163] Slali.-;liea eomunei la�Î C. NăseuţI după ocupatla, profesia sau mesei-la tatălul sau a mameI: Ili 10 (i 1j.!1 127 l70 �5 220 7 �d J33 li0 ti7 1 30 G;J 41 113 48 88;) 1527 7i)0 '----v� 2277 Tolal general Tulal Nnilltll'lIl "opiillll' dop;1 lnesPl'ia lal;''' .. y ma me t _Jl:�"Ki I im PIll'I.'gi� Proprietar! marr, I'cnlicl'Î, pensior-arr, prl'­ soane ('arI lrăesc din venitul 101', a- fan'i d'J acel (':11'1 se ()\�Up;'i eu :lgl'il:lll­ IUI';I, eOI1l 'll'l'i n "a f'1 ind u-Irie Agl'k 11 It orI [projuieturt �i nrcnd.işr 111<11'1 şi mivl], 111O,:,I1('n1 (1';'Z('�i), sral!'ll! iru- propriel ărit), proprietru-t şi ex ploal a- 1011 de p:hlul'I şi bi't1�l . . Muncitor! de părninl (l'a 1'1 n'ati P:l miu 1. propriul, servilort agricolr, a rgn t r, pin- darr, pădurart, pescarr, ciobanl, plu­ laşl, etc. Pronrietarr, directo-r, adminislrntnrt tie fllbril'f, mOI'I, ferăshae, mine safl a llc asezărninle iudushinle LIJt:I'ălul'i Îll rabl'id OI'i ali liere lI1al'I M eseriaşt, meşteşugart (sl;1 pint), ea I re, ncenicl Lucratort mnnuah la trnmvniu, dii ferate, �oscle, (afar:'i tie n:l din atcliere}, di-. ruţaşt (e<'il'illlşl), hamali, bil'j 11'1, cOllli· �iooal'I de stradă, muncitorI ni palme!e Comerciant;\ de tot. felul, hotelier" (H'O- pl'ietari de birjl, precupeţI, ele. Pel',,;oulle ÎI! slujba la cOlllerciallţl (I'U!lt:­ �ion:II'r, agentI eOlllel'cialf, COl)ji�T, VÎII­ zătorl, bileţl de PI':lv;,lie, dwlnel'l, ele. F'ull':ţionari pl<'iliţl de Stat, COll1l1ll:l, ju­ deţ, slabilim(�nlc publice (afal;1 de preoţi şi profesori) . Milita!'i, mat'inal'l şi agenţi poliţielH'şli . Profesii libere şi inl8clualf', precllm: preoţi, profesorI, adVOC:lţi, tlIedid, den­ lişll, artiştI, ele. Servilorl de rasă pentru servicii personale Alt.e ocupaţiI (eal') llU inlr;) în lIid lina din eategoriile de mal Sti,..) Neeunosculă Fiiră Iliel o oClipatie X. V. VI. 111. 1. IL IV. VII. XL XIL XV. XIV. VIII. IX. XIII. XIV. [164] 164 N. A. Bogdan D. Născuţi! după statul căr-ut aparţin părinţiI lor: N�1s(,11 �( din: B.l el,! Fele Tolal 1. P;lrinlI rom ÎnT 5H6 578 1174 2. P;ll'inţl SUpUŞI slrninr 2J 16 37 B:lel! Fele Tolal ------- A li S II'O-lIll ga f'J 1 e) 8 23 Il.) Gerrnanr t S Danejr 1 ::l c:: ElveţienI 1 1 ro Ilalienr 3 G 9 ifJ· Ture) 2 .- 2 " P{II'ill�l cnrt IlU se bucură de Il ict o i). protectie 55l 51 f) 1066 E. Gement (mal mult! dintr-o facere). Nuşlert de JoI b:1etf ali fost 7 c.1Zm'I legitime, 2 neligilime; de dOU[1 fele 5 caZIII'! legllime : de un băel şi o fală 12 cazun legitime, patru nelegilime, Mal mult de dOI gemem nu s'a născut În anul acesta. F. Născuţi'i legitimI după durata eăsător lel şi ordinea năseutllor : (Va urma). [165] GII. PASCU Din 'T'o pon irn iea r-o m i n ă L Bahlu,t, Bahlîlleşt'i, Bahna, Balhic, BalhHl, Bal· hut, Bălhac.; Bîlhac:\BUca, Btuhsiiiu, Bit/hac. BaltitA/i, apa ee uda judeţul Ia�h�ll',ull document ,11' din 1 G08 apare ta BaJJJ.uL Arhiva rxl V) 483 nota 13H; � iar îulr-uu altul din 1833 ni se vo-rm(şte de qlcdoaso vale el Bahluiului, ibid. nota 137 şi şi pinn astazi parlea oraşulut pe unde curge aceasta apa esle o regiune Joasă şi uesăualoasn. Innuinlc de a iulrn in oraş, Bahluiul lrece pc lîngă 'iazul Beldinia n; în timpurile de ploae abuudeula, malurile lut sînt pline de bălţI şi mlaşl int. Bahlu; dec: trebue pus în h-galura ClI: balJl'ul1�, /JI . A b6hnâ, bâlhac "mal'ais, murecugc, huurhier ", vb. bâh- ...!!3:-� !-Jti:.. nesc "develli!' murecageux ", bâluiire "croupissell1cllt de reali" J bâhlU şi bîhlit "statul, învechit, puturos (despre apa}", bî)/;li[sâ "baltil a caret apă esle bihlitâ din p ri- tina clueper ce. se PUSl'SC inlr-Insa spre a se muia", bile "flaqup, mare", ttec:- .. 111 aceasta familie de cuvinte avem două radicale: bClhll-şi bahl->, peulru hll=hl el'. şi duh.nesc şi du­ hlesc. Radicalul bah.n - îl avem ÎII bah nâ, bâhwesc ; l'a· dicnlul bahl- îl avem in bîhlU, blhlilscî şi, schimbat prin inelaleză, În balhulii, bâlh.a» şi bîte. Elimologiile aceslor clIviuL8 sînt: n) bâhnâ>vsl. ha1l110, de 1II1dl'. \'b. bâhrtesc, pal't. / I J i\. I r) bâhrtU şi biltUt, eL rluhnesc şi du/dese. _'bahht'flft. > 1-411 b) bâlhac, bîlhac şi bulhac>halh - +--- {te: îll bâl· tA.<. IUbll/Jlizo, bueuioc, b08U'iOC, bosiiot:>ha­ silicum, �IJ.Q(),(x6Y, fol6s>fâlos, [ ameie, fâmele>ralllilh. c) bîhlit8â>hjhl--+"'�ilsiL De la sensul de h;r/Ii1 IJihiită s-au derivat apoi: 1 "femee greoue" (v mal jos); 2 "ţigalwă", În balae de joc, .r, I d) bîlc>*bîlh, derivat imediat al vb. bilhe8c (bîhlesc), 'q'h01!l > t/iJ1i{ In care --lh a trecut În -le, peu h-u care !ln'l'.:l'cI'C el'. '·.{;tPeli- I/;- &li ,rt!t.'.!kcl în sihlâ?l111g, �zilda şi gl>hl În d'ug/�ş "leneş! ti -' J le I-Llgoare">duhlese "put', Ptnll'u sensul acestui sllhs.Pllt,oare,Esle ifJ'('�('�alJl de !:d&,.,,� .7�J:'a.dăllgal aICJ ş� b1Jzhla ,,!emec gn oae' (s�IlZ (,Ol�ll' 1111';, � dn .d-I .ii v/.(�'<4. HIt, d, V, Bogl'ea, � i/',n<1 uca, .l�lvd: DOl'ohoi) del'l,ve:! din oIJJJlhl��c: ftt 1. b l " e) In sfl/'şlt balhunt>balh - +-,-wu, d.u: b ,'hUUt . ,J/11",:l/ • esle tocmar ac�Jaş cuvint ca şi numele topollilliic Ba. lhM, Ba hl iti, Tot de la raditaJlIl balh- arem: Balhic-Ili/cul 1111 Balhk-alllilJtit înlr-Ull doculllcnt rll,oldovell('s': dill 1644, Hîjdao, Elym, 30/4. şi Bal/l1�t, lac îll jud, Hillllliru,SUI(J{; de la nldi(', bahl- Îns;) () veni Bahlil1eşt( lac în jtid, Tulrca. Il! bal/l'idii a neacceut. llU s-a Pl't'fclcul 111 el p1'in �lIlalogiea cuvîntulUI bdhnâ; In Ba 17l1,(/i, Balt/lIl, Bol/vie, Balhltt a lIeaecent. !oS-a pastrat pl'in analogie" cuvilJtelor / bâhllâ şi balhlllii, In speciell pentru Bahhtt el'. Vasrl�l, 7Jac�, Pe"II''' llIefaleza lUI hl În llt din rad, halit. - >bahl-- fr.sc.1C, el'. sUhâ, bdtlâ>lI11g, szikla (di/Jlologie 'pl'opusa de d-' A, Philippide, PrincipiI 44, eri, U)O�, inedil), Dlljl;l I'lul Bahllt'i s-au', numit apoI şi alle "Jca/iLaţl p,.in ca!'i, saD pe Ungă ('iI,.i, el trece: un sa t il! jud, Bo­ toşaUf (Balt.luiul jzvo/,�jşle de sub dealul Blfll(:l/ dill jud, BotoşanI); o plasa ÎI1 jud. li-lŞl: Îll vlasa Bahlttl se afla şi lin deal şi lID podiş ('U atGlaş nume; valea din jlld. BotoşanI şi IaşI prin tarev vBaI\,lIiul c!,ll'ge, " DaI' nu Ulillla[ balhllm il '(!'cetlt III lOPOlll/UICt 1'0- mÎlla, ei şi ec/dalle tllvillle Îldilldile, B'khna') s8,'veşle plin tOIU l{,rmlllidl.{pelltl'll a de. 1) PtJlll.rl/ ltl;lIe IIlllllil'il'] lIJi}.)lliluÎo;" �itale. v. L'lh ,v.lri . .lI {,,'e!� dic­ ţionar f}�o[Jrati(; rOlltin, UlICIIl'e�fÎ, val. 1, U9S, "al. [[ UmJ, al VIJ,'I!S, I [167] Din Toponimia romtnă Hi7 nllmi: mocirle ,(Bahlla-BoteşU" mocirlă lîngă satul cu a­ celaş nume în jud. Suceava), baltr, iazuri, plrăe, glrle, pf\durl, dealuri, sate, şesurr, văr, fîneţe (Bahna-Schitului, l'ineaţtl în şesul ŞOIl1UZUIUl mare, jud. Suceava), mină de c;Hbunl (jud. Mehedinti). limită de graniţa (lnlre BOlTIi­ niea şi Ungariea, jud. Mehedinti). Bălhac, deal îu jud. Suceava. Buhac, sat in jud. Buzau. Bilhacu (Lacu-Căluqă­ rilor), lac În jud. BIlZelO. Valea Biihac ",lUt, vale aco­ pel'ita ('U sluhariş. jud. Buzau. Bulhac : iaz-baltă în jud. Boloşanr: doua baltr în jud. Dorohot , iaz ÎIl jud. Dorohoi şi Iaşt ; balliţ,l în jud. CovurluI; deal în jud. Botoşant, Suceava, Romuu ; vale în jud. Botoş.nn. Bulluicul de lîngă curte, iaz in jud. Botoşant: Bulhacul mare, lac în jud. Fălciu. Bilca : sal în iud. Pulna, situat ne pirăul cu acelas { ., t' .a rlo" nume; deal În jud. Putna, în satul ca acelaş nume, şi ll't� jud. Bacău; Bilca-Borşani, padure În Bilca-Păuneşii, jud. Pulua. ' In sfîrşit o plasă şi lin ptran din jud. Mehedinţr şi un ptrau din jud. Gorj se numesc Blahnita. Acest eu­ vînt este derivat din bldhn -- +/..!. ita, iar radicalul blahn - este o conlaminatie din bah.n - +blah - (melateză din bahl- ). Notă, In urma discuţiei Iacută mat sus elimologiea Ba.hlul>Ba.ch-j- -It'll propusă în Arhiva Xl V, 48B-i85 de d-I Ghibănescu nil mut poate li admisll. BahhVi lIupoale fi. scos din grupa de cuvinte din care face parte. ' [168] " . 1 II t ''''p' '.... . � .... ,. t 'l ,f " TEODOR T. BURA DA AMI N TIRI XI Cum am fost arestat în Astacos (Grecia). Pe la începutul luucr SeptemvJ'ie HIlU] IS!)!), lIJa tulorceam din Srnirnn la COllstanfinopole, de unde luînd apor vaporul frnucez Orelloqut', am ].JOl'IJiL spre Atella pentru a doua oara, ca de acolo Să ma duc mai dl'pad(". ' spre a cerceta pe vlahit (rorntnit) din proviucin At31'­ uauiu, şi pe ace) ee se afla traind de sute de (jiipos, A. Phi. lippidf>, Prindpif, 156). De nict it,' clotola şi rom. ciI/tură, deri­ vare care se poll'iveşle llbt di" pIInI'! de vedel'o fonologie ('ÎI. şi din pllnd de v(>der'() sP1nasio!og;('. [II Spf'l'ial Î, pl'iYill(a ÎIl- ţelesul'ilol' OL,Pl'Hlm ef, si clulură si Y.[;ro� MI intdf�'lll'r fdul'ill), . . . tari toate se reduc la acel flllldalllenlai tii' va", s'obilflnl. � iatct� j� .. It �c d�c ! .. te -6 .. )i" (j�� bO. 1ttu;:t.t1 , T 1 i;y � 3, htit, hiitde, hriidem, hrildds şi ril, âtâe, titdem, âlde[s,­ hâlela, hâldats şi titdu, ăldal», illlerj. şi ver'b «va, n/lolls!» Avem alei tie a fuce cu UOI/[1 grupe de cuvinte; (1) grupa lut hai; b] grupa lut luuâ«. DI'şi, destul de apmpiale prin Sf>lls şi foar'le asemănătoal'e În sdlelet, de silit totuşt tii lotul deo­ sebite in OI igiua. Mai Îlltăin obsel'v,lm ('ă, în privillta exlClisiuller, aceste doua grupe se giiS('SC În rapor! tlitel'it. Pe crnd grupa lui hai se g,lseşle I'ăspindil:l la loabl l'omîniml' Creangă nu e simplu copist de poveşh ca Grimm, nicI falsificator al spiritulul poporulul ca un Pop Releganul) ci rămîne in acelaş timp artist în toată puterea cuvinlulutjpoet Iără a invenlă, fără a adăoga de la sine de cit simţul cald şi meşteşugul limbeî ar­ mQnioase, [186] 186 VileI de samă Eleva lUI Coşbuc "Maria Cunlanu nu imilează direct si nil plagiază ideile poelului .Baladelor şi Idilelol./ cum au f;'je�t cei din şcoala lUI Eminescu. Ea are o simţire proprie, o gîndit'e originală şi este desigur o personalitate artistică». Prin articolele sale asupra poeţilor Rosetti, FI. Becescu, Dragomirescu, ca şi d. H. Saruelevicl, d. Chendi a adus serviciî reale literaturet noastre, luptînd pentru a puriflca atmosfera el viciată şi a îuăduşi glasul discordant a acestor artiştt Ialşr şi ctnlăreţr săract de sil1lţire adevarata şi ider profunde. D. Ch. are un talent real de �pvlemist, spirit muşcător şi fin. E caracteristic în această privinţă articolul "Geniul din Constanta" (Vuhmf1)autol'ul celebrului roman Fecioara]. Stilul Săli natural şi clar, are multă vigoare şi avint. Iată cite-va rtndurt frumoase, expresia IInOl' idet sănătoase şi juste :"Fie-cal'e neam posedă scriitori de valoare secundară. cari se mulţumesc a tauri materialul de lectura pentru clasa de mijloc. La nOI Insă , val 1 nu există aceşti muncilorr- 1101 nu avem decit scriitorr geniali şi scriitorr ignobilJ. Şi nil:! vorba', toţr poligrafit noştri sînt genialr. Şi 1 toţî cî�r nu-r aprob:'i):-;inl iguohilt. Numar că acest lux de genialitate=-un Iel de lucus a non lucendo -e un adevărat pericol pentru desvollarea normală a cUltUl'.l noastre, căcl toate operele 101' nu sint decît o pleavă imensă de cuvinte, ce zăpăcesc pe cititori, �l nu conţin nict-un grăunte sănătos, din care al' putea incolti vre-o idee mtnluitonre. De aceia severitatea judeCăţiI cititorilor e cea mal nimerită răa­ plată pentru aceste două categorir (mici! tiran! al negnţiet con­ sequeute şi poligrafiT), iat' pe de alta parte trebue sii se slăl'ue cII( consel[uentă asupra valorii scriitorilor noştri de frunte, de a căt·ol' măl'it'e şi putere să \se cutremure şi S[l se risipeasc;\ întreg slolul de gingăvitol"l. " Unele afil'maţiî ale d-lul Chelldi ni se pat' însă neexacl:; .cel puţin In parle. In ad. "Tn chestia limbf)' litet'are")l'iISPUIlS unui :lrli� d. Zamfirescu înaceiaş! {'hestie, Id-sa combate părerea acestuIA; I [187] după care limba literară a rorntnulur trebut să fie cea uzuală, siogmă vie şi elegantă, «Limba literară trebue să se razime de limba obştească a poporului» spune d. Cheudi. Cît e vorba de poezie, d-sa are desigur dreptate, Pentru proză, pentru roman si nuvelă, sînt insă de făcut însemnate restrictir.> . _. --,' - '�n naraţir, in descripţit de orr-ce fel, autorul trebue şi e dator să întrebuinţeze limba cea mal curat rominească. Tol aşa in analiza psihologică a caracterelor ; sînt totuşt nuanţe sufle­ teşll (in Dan sînt numeroase exemple) pentru care limba noa­ stră n-are termem adequatt şi autorul e nevoit să recurgă la neologizme, ) (Dai;-�Îi''< analiza psihică a caracterelor contribue mal ales dialogul, care joacă un rol din ce În ce mal mare în romanul contimporan, .:» .i In_(HâÎ�g, tie-care personaj, trebue sa vorbească conform cu caracterul şi condiţia sa socială. adică limba elaser şi-a me­ diulul s��:/) Personaje din clasele suprapuse a&popol'uluI trebue să vor­ heascăIn roman limba uzuală pe care o vorbesc in via�ă!alt­ fel nu n. VOL' da iluzia realităttl si adevărulul../ �_,,,. __ .• ,,,. .�. " ..... __ - • ,,�. Ilo >_�_ .... _ .. _ (f: adevărat şi trist, că limba vorbită de societatea noastră cultă, "după cum spune d, 1. Hădulescu în Convorbirr, e tmpes­ lri ţată, barbară, degenerală, fără miez, fără caracter propriu naţional. Dacă ... însă ,zllgl'ăvind tipuri din această societate, vom pune in conversaţia lor, fraze construite in limba cea mal per­ fect 1'0mînească) acele personaje nu vor părea reale, nu VOI' lrăi pentru nOI, fiind-că atît de arare 01'1 intilnim în societatea noastră aşa zis cultă aseminea exemplare, Printr-o fatală nece­ sital.e artistică, limba personajelor trebue să fie credincioasa co­ pie a limbiI vorbite, fie acea limbă vie şi elegantă sau rudi­ mentară şi falşificată, In articolul cel mal lung al volumulut "Eminescu material de slucliT.t,d, Ch, începe prin 3 cita cite-va versurl din Goethe traduse de Eminescu, versuri in cart aceasta făcea apologia Dări de samă 187 [188] • personalilăteî şi susţine, după d, Maiol'escu1 că numar personali- tatea poetului poate explica Pl'()�_l,!ctia,, __ §ill}�tPHII IlS nf'f'IH. T'hrl'I,IH. CIi' tllj;spiehl�i 'rui w'I'H�i 1<,IPI \ltlS 1j;0C'I'S /\il c,;"o\1 "" HÎl 11 l!. H'I' • mi Il' IINI ]',mpil' W XSUI ,1.\1 cl'llie saule rls 1'1011,\ l'.l"pil\ fi 101\,1/1 t lllf Ij;.nl T 111'1 "'1., -r l'iW\II'jwl 1\\;ijl,j'811 , 'f HiKtI iii'" '1' TfIIll<\ll./ -i- AS,\liTI,allll, -.-,,- • care- J J!!., Vn_�111!J!211!�. intruparea Mlnluilorulur Hristos 1453 un Stefan Vodă, fi ci OI' a unu: Bogdan Voevod din ţam Munte­ nească cu multă oaste». Data de 1455 o găsim în Dionisie Folino (Istoria Daciel 11, 30) «pe timpul dornniet luI Radu Vodă cel Frumos la 1455 a venit Stefan Vodă fiul lut Bogdan ţii a cerul ajutor spre a alunga pc Petru' Aron-, Dat' tol Folino În voI. HI, 21, fixează dale1 de 1456 după cronicile locale şi străine (polone). ToL în 14:)5 a vroil s-o fixeze şi răposatul V. A. Ureche intr-un studiu al său asupra procovălulut luI Stefan de 1.\ I'ulun. Am semnalat din timp aceaslă necrl ată greşală in răspuns-il ce i-am dat in ziarul Hominul din 11 Iulie 1887. Cît despre incîlciluru de dală te-o cclim ÎiI Istoria Muldo­ Homină de Ioanid (1, J31), unde ia tind 69G3, cind ()%5 OLt. 16, lJU trebue luată in samă. Pentru anul 1458 n-avem de cit pe Engel, Sincai ţii Lau­ rian şi a fost părăsită dalu aceasta de I.vţî isloricit mat 1101. Hămtn în discuţie anit 145(j şi 14f) 7. Greutatea răspicărit acestor două dale vine din incurcălurn ce ne-o dau 1) calculul inâidioanelor, �) socoteala anilor curgălor'l, ;;) anul nou c'it;il şi bisericesc, 4·) arălările wwr 'isloricl vechi şi chiar leclura unor documente. A) lndiclionul e scurgerea de 1t) anf, după care se f .. \cea I'ccensimenlul la RomanI. Biserica Cl'eştină patrial'hah\ a păstrat socoteala cu indiclioanele, şi în pascalie se arată la fie-care slovă unnăloal'ele; indidionul (15 anI). C'1'1lgllI socH'elul (28 anI), mîna anului (lol 28 anI), cl'ugul luneI (19 aui), temelia {tot 19 an!), epacta (19 anI). Toale aceste la un loc alcăillesr� clucÎul pasca I ieI pe un period de 532 anI, dupi\ care se succed ÎI1 arelaş şir toale cele 35 slove a pascalief. Cheia pasra\ieT de 53:ll an. se [200] capătă din produsul ciclulut solar (28 ant] CI! ciclul lunar (19 anr), Meşleşugul căulăriî în pascalie se cuprinde in mina lUI Damaschin ("Foaea bis. şi scolaslică" Blaj 1888, No. 17 si al nostru "Pasealia şi crouicarir" în "Arhiva" an 1 pag. 723), In chestia care ne preocupă avem corespondenţa luI Stefan cel Mal'e cu patriarhia primet Instiuiane (Ohrida], în care Marele Voevod scrie vestind de moartea Milropolilulul Kir Visnrion, în anul 6964 April lnâictionui 4. "La această scrisoare Visarion răspunde În 5 Ocl , anul 6965, Indiclionul 5. Pe baza acestor 2 scrisorr, Episcopul Melhisedec punea a­ nul 1456 ca «anul dinliiă al domniei lul Stefan cel Mare" (CI'. Rom. 1, 85, 114). Pentru not nu siuf dovezt aceste 2 scr isorr, căcl e greu a confrunta originalele şi a vedea dacă s-a cetit bine sau nu data. Citate din scriitor! de a doua mină (Nadejdin, Glasnic VII, 177, apud, Melh. CI'. Rom, 1. 115 --116), ele pol cu­ prinde erort orr de nume, 01'1 de dale. In adevăr 6964 Indietiou 4, corespunde numat lut 1456, căcr impărtind ambele numere cu 15, iese restul 4, ceia ce a­ rată numărul Indictionu'ut 1). La aceasta nu se are în vedere luna fie April, fie Oclombre ; in adevăr Visarion răspunde în Oct, 6965 indicl ion 5. Ce an de la Hristos corespunde luI 6965 Od. indicliou 5? Nllmal1457 Odombre, deci trebue a scădea 5508, nu 5509, după norma cunoscută. Şi cu drept cuvînt ob­ servă d-I Emil Picol (Chr. d'Urerhe I, �)O)J că trebue socotit a­ nul 14,57, nu J456. Tinem însă a constata că indiclioanele so­ cotesc numai unul civil de la 1 Ianuarie, nu anul oriental bise­ ricesc de la I Sept. Putea acum patrial'hul Visal'ion sit răspundă dUjJi\ U) luni Voevodulut :\loldovel? Ci'(el dac�i Stefan il scrie în 6%t April Ind. 4, şi Visal'ion îI răspunde in Oct 69(;5 [nd. [), acesta e intervalul. \ Dat' al'ălăl'ile cOl'esPOnd�,lţcI cu Ohrida sînt conll'azise de 1) La anii vechi de la Adalll\IllllicLiulIul ni-) arală e),,1(:t reslul ÎIll­ [l1\I'I)l'e1; 6861: ; 15= HH (eît) şi 4 rest (illdicîion); iaf in alJiI de la Crislos lJ'ebue a adăuga la rest pc :J, C;teI încelJutul ilHlidioanelol' il fosl cu :3 ali'! înllintea crel lTe�linc; ]4.;,0 : 15=!)7 (cîlul),l reslul plus tl'et�= ţ iudictiofl,ul. Dacă am socoli elI auul (i\JGi tillode la t Sept.. 14-55 :31 1\ug, 1+::'0, dupil norma ol'iel1laIă, nu corespunde atunci indidionul, căd în 14-55 illdidionul rl'ebllie să Il� 3. Ollcango 111. 881, sub :vO('ablllo. 200 Gh. -Ghibănescu [201] Din domnia lUI Stefan cel Mare �01 dor. interne. In acelaş an 69M Iunie 1�, Petru ArOI! Vodă, dă­ rueşle Moldavite) un sat (CI'. Rom. 1, 114). «Şi să se ştie că În vremea cînd s-a hotărit hotarul acesta, insurnl domnia mea am fost şi a fost şi Mitropolitul nostru Kir Teoctist şi alţI boerr». (Cond. măn. Slatina 252). Tol în 1456 Iuuie 5 (al egirel 8(01) dnlum Soczawie Ieria Iercia habere ipsa die S,S. Pclri el Pauli) Petru Aran Incheie tractat cu Poarta (Ulianilki «Mnlerial» Nu. 8�), Iar în �9 Iunie acelaş an 14,56 Petru Aron promite Polonier ajutor contra duş­ manilor (Krorner XXlH, 357; Uricar IV, 38i). Fală cu aceste arătări documenlale luăm ea greşite datele din inventariul Cracovian (Atit. isl. U. 5l)), unde celim că in J4,5G Iunie �() e Petru Vodă, iar în t 456 Iunie 28 e Stefan Vodă 2) care dă un salv-conduct log, Mihail, vestit hoer moldovenesc din secl XV. Dar îl) 6965 April 1 domnea in Moldova tol Petru Vodă Aran, care încheie tradat cu Muzilo Buczachi şi Georgio Iarlo­ vierzki (Uliauilki «Material- Nil. 84), cu 14 zile inainte de a se intilni la vad la Joldeşlt cu Stefan cel Mare, cînd e răpus şi alungat din [ară, B) Nu puţină încurcătură a adus în socoteala anulur suirel pe tron li lUI Stefan Vodă şi aşa zi�iI ant curgător! (lecăşlee Ieali}. Era în obiceiul vechii cancelarir şi mal ales a săpălorilor de inscripţii (pisanit) ca să Iusernue o dată cu anul de la Adam şi anul de domnie al Voevodulur, ce era în sta un, lucru care de altmintrelea se găseşte în toate vremile de IIIaI apoi şi chiar aZI se obişnueşle În marele pisauir, Ială cite-va dale din Cronicari şi pisanit cu referinţă la dOlllnia MareluI Stefan; 1) Oala anilor egirel o celiUl pc larg in Canlelllir. "Isloria Ololllan:l" 1, prefata, unue ni se adure un lahloll ue ani, Egirel corespunzătorI anilor ue la Cristos. AUIII 8130 al egirei corespunde lUI 14-55 Dee. Il-14·57 Noem· hrie 28 (E. Pieol. o, r.). Ord ::;Iel'all Vodii s-a suit pe tron Îll anul Egirf'l 861, ('are a incepul de la 2D Noem. H56--J8 Noelll. 1457. 2) E. Picol ob"erv:t cu dreplul: "il Il'est pas probable ((Il'il ailel(� rellverse le Ieudeillain el '1ue le SUI' leullemaill Elielllle aH en pris [lOSSC­ sion de la Capitale el ellL expedie deja des ades adminislrativ!;. (ehI'. d'{Jrerhe 1. !)2). [202] Gh. Ghibăueseu 202 1) In 6969 in al [) lea an al domnieI prădă Stefan Vodă ţara Secuiască (Ureche). 2) In ()970 În al () lea an al domniet fII lovit la glezne de un glonte (idem). 3) In 6971 Iulie 5, in al 7-h a an al domuier şi-a luat sotie pe Evdokia de la Kiev (idem). ' 4) In 6974 Iulie 10 în :lI 1O-!ea an al domniei a început a zidi mînăstirea Pulna (idem). 5) In 6\)84 în al 20-lca an curgător al domniel s-a sculat puternicul Mehmel împăratul Turcilor asupra lUI Stefan (Melh. Anal Acad. Rom. VII, Il, 1886, pag, 171; arh. Rom. 1,87; Le­ topiseţe 12 1(5). (;) In 6996 zideşte Voroneţul h al 32-lea an curgător al domnieI sale [Arh, Rom. J, 8H). 7) In 69\)7 Sept. 3-MuI'l 23 În al 321ea an al domuiel scrie evangeliarul de la Pulna, 8) In 7000 Od. 28 În al 36-le;} an curgător s-a zidiL bis. din Hirlău [Melh. -Nolile» 287). 9) In 7002 Oct. J 2 în al 38·lea an curgător s-a zidit bis. din Borzeştr (Melb. «Notiţe» 126), 10) In 7002 Iulie 25 în al 38-}ea un curgător al domniei face clopotul de la Bisll'ita (Melh. «NoUte» 66). t l] In 7003 Noem. 30 În al 38 lea an curgător s-a zidit biserica SI'. Petru ţii Pavel din Huşl (Melh, «Notiţe» aO). J2) In JOOi Sept. 30 in al 40·lea an curgător S il zidit bi­ serica Popăulir (A. Pap. Calimah «Botoşant» 33) la) In 7004 NOCI\1, � In al 40·lca <111 curgător zideşte bi­ serica din Războient (An. acad. VIII, H, 172). 14) In 7005 Noem. (4, in al 41·lea an curgător zideşte nu­ năslirea Neamţulut (Melh. '8·1ea an CUl'gălol' al dOIrJniel, elim? [204] 204 Gh. Ghibăuescu DaI' aceasta ne duce la al 3-1t:965? E gl'f�rl a-J confunda cu Şendrea porLal'ul de Suceava 7�)87-6989, cumnalul luI Stefan . 208 GL, Ghibăneseu [209] Din domnia lui Stefan cel Mare cel Mare, îngropat la Dolheşlii mart de lîngă Faltlcent i--Tar Oanţa e amintit şi ca ot RO/1wn, în loc de Novograd în 6976. d) Orheiul. In părţile răsări lene spre Nistru, Stefan tşt in­ lări Orheiul, contra Tatarilor. Parcalabit din aceste . păI'ţI sînt rar pomenitt şi avem 4 nume cunoscule : Rodul Gangur intre G�178-- G�)99, în tovărăşie cu Ylaicui, cu Dima G989 şi cu Groze 1I1icolici G99;)--G999. Şi Gangur şi Groze Micol ic) sînt, pornenill des in actele timpulut cn boert fii.l'ă boerie, de şi n găsim în aceiaşt an! ca parcalaln de Orheiu, Prezenţa aşa de indelungata a lUI Hadul Gnngur se explică prin aceia ea familia Gangur era băşlinaşă �i cu mart proprielălt teritoriale în părţile Nistrului pe Puhoiul, c] Be7[1rad şi Kiiia. Soarta acestor 2 celăţt a fost nceiaşr, Kilra a intrat În mîna lul Slefan Vodă după usediul din G973, [anual' 28 (1465), şi slă în puterea sa pînă la 6992 Iunie 14 04S4), cind i s-a luat definitiv tie Turcr, DecI ea n'a stat în stăpînirea Moldoverde cît 2L nnt, în care timp ea a fost admi­ nislrală de pnrcalabi romin!. Cetatea albă a fo st mal din veeht în stăpînirea Moldovei, de unde mai inainte era în slăptnirea Genovezilor. Cel care o întăreşte şi-r dă o nouă viaţă e marele Stefan. Parcalabii aminti\l în documente sînt aceştia: Kilict : Isaia şi Buhtea 9974-mn7. Goian şi Paşco 6978. 1 va şco şi Neag 6979 -87. 1 vaşco şi Maxim 6988 -G!)92, Iulie 14. Celate(!, ALbă.' Standul cu fiul să(1 Mîl'za ŞI Zbiel'ea 6!)7!�--697R. LlIl'l\ şi Bale ()�179-6�)80. Lul'.1 şi Hel'man 6983. HCl'man şi Duma 6987 -6988. Ghel'lnan şi Oună G989-6992, Aug. 5. E inlp.I'esnnt de a priude aicI chipul cum şi-a rînduit Sle­ fa Il Vot![\ pal'calabil săI în cele 2 cetăţf, care nepulindu-l sta în mînii de rît 21 an1 bunI, lesne ne este de a Ul'mări filia�itmea in boel'iile celol' I'ÎmllliţT cu adminislt'area lof'. 1saia şi Buhtea 2 [210] 210 GL. Ghibăuescn sint cunoscuţt deja în diplomatica timpuluI; pe Isaia l-am găsit par­ calah de Neamţ lnlre 6969-6974, adică 8 aUI în şi!'. Se vede că în luptele desfăşurate la Dunăre, boerul de la Neamţ şi-a a­ ratat Ionlă bravura, or I işl cîştigase faima pe lîngă domn, ca bun octrmuilor de celap, căct imediat e trecut la Kilia din a­ celaş an 6974. Iar' tovarăşul său Buhiea e acelaş cu boeru! fără titlu, zis în documente şi Buhiino» «a lUI Buhtea», care se în­ ltlneşte intre 69.68 şi 6984, adi-ă CII mult inainte de a intra În noua dlregălorie de parcalab al Kilier, şi lru-ă 7 anI după ce a eşit din această diregatorie. El s-a bucurat de favoarea Voevo­ dulut pÎuă la vestita bătălie de la Războsnr, cînd probabil că şi-a dat obştescul sltrşit luptînd pentru steag, pentru lege şi per.­ Iru moşie. Acest Buhlea e unul din eroit de la Războenr ! Ur­ maşii săi i-au schimbat renumele în poreclă, şi azt vechiul Buhlea, a ajuns Buftea, după cum pohiă a ajuns poflă! Goian e vestitul boer,fost vornic mare de la înscăunarea Iul Stefan În 6965- 6969, rlnduit parcalab de Hotin între G9f)9 - -6974, şi acum rînduit parcalab la Kil!94 �--6�165 Dum« Braeolci, dlndu-r locul de cinste în divan lut şi Iiulul său Dt/1IUl zis şi Brudur C?) pina cătră 1010 În ajunul llIol'�ii; pe Coslea Danovict, cnl'c pro­ babil cade în lupta de la Baia, şi pe indărălnicii Şendrie To· locico, latco Hudic't şi Ivaş"o Hrincovic'i, cad fiind par'lisanI În· focaţi a lUI Petru AI'on, \nu se Jă'iară ad(�meniţÎ de cit c�ill'ă 6972, după ce au fost asigUl'a�j cu lemeiO C{l le Va Il rcspectată şi averea şi peI'soana lor; \şi in adev,,1l' nicI Ull boer' nu figul'e3z[1 llIaI regulat ÎIl documente �a latco Hudid intre 6972--7000, adică cam 30 auI, îulo ;[1l'ăşl\d in ac�illne pe marele Voevod şi v<'izind�I·I, şi la tinereţe ca dl}şman, penlru 11 In�i pinl'! la adincI b[ltdneţe ca prieten stăpînulUI SălI, iar Şcudric Tolo(�ico cade in bătălia de la Baia. latea Hlldict, Duma Braevicf, Costea Dauo· vic't, Ion Bucium şi Petru IO(lchi1Jlo"id, sînt cel 5 botl'i !li;]!", căI'vru domnul Slefan nu 1e-4 dat însiil'cinill'J adminislralive, [215] Din Domnia luI Stefan cel Mare 215 căc1 rămîn toată viaţa lor boerr fără titlu, dar ali fost incunju­ raţî de mar-Ie Voevod, de luată cinstea, care se cuvinea unor mel'iloşI rival! aT RăT. Intre 6%8 şi (j984 lista boerilor divanişlt fară titlu mar nu­ mără pe aceştia: ce-I dăm în ordinea înlrărit lor tn divan. lntrau În 6968; Duma Braecici, Coste Danooicî, Albul, Petru Ioa chi­ movicf (zis ŞI Ioan M. vicr) cu fratele său Vasco, Cozmiio, fon Bucium, Butdea, Feiion, Stanciul, Lazul ;�-în 69l)� Goian, lsac;­ În 6972 Şandru ot Dorohoi, Radu Piscu, laţco Huâict j--în 6974: Zbiarea, Şendric Tolocico, Radu Oal1gur, Ioaşco Hrin­ cooic], Sieţul Cernai şi Cz'ocîrlie, Dupa bătălia de la Hăzboient, rindurile marei boeriml s-au rărit, de aceia vedem figurind nume cu toIul nouă în diploma­ tica Iimpulul după 698t, şi anume: Steţu! Ieacooici, Fete Golcă, Petru Hrăman, Dinqa, Iuqu, Andreica Ciorlorooski, Ion Secară, Dajbog, Groze Micolicl, Muşat şi Duma Brudur. Ultimul boei' Iără titlu, care vede apunind pc Marele Ste­ fan şi ia parte la înscăunarea lut Bogdan, pe care il slujeşte plnă la moarte-j, este Sieful (probabil) lsacooict, singura rămă­ şiţ{1 din acel lung şi însemnat şirag de man boert, cari cu Inp!u şi cu sfatul aO njulat pe Stefan la ocil'll1uircn ţăI'ÎT. 4) Vornicif. Pe vremea lui Stelan tn'bile admini'[l'alive �i judecătoreşti nu crau aşn de multe ea �ă se .sim[;') Ilevoe de 2 \'ornicf, cn Illal apo!. Greşeşte da!' croni(�aJul Urerhe, cînd drl pe sann lui Alexilndru cel 8:111 înfiinţarea celot' 2 \'orllid din tara de jos şi ţara ele sus (dolneai (nijnii) i gO!'\1e(lj (vişneai) zemli). Difel'enţial'pil aceasta vine mal tîrziu, :Ibia. l'iHl'ă 7070 sub Ulpuşneanu VOd[1 �11 Ionnşco Zbiarea şi CI'[U·iUil, In' toală diplomatica luI Stefan g[lsim amintit'I de un singur vornia; se !I;,\ ÎL1să IlU me de yomiel şi la mal mari r ti 1l01' C raşe el in ta l'a itephlllltl, l'rdtribu5 ulerinis po,.;sessioncm l{lI11ya VGCaLalll, cum appl'l'linCllliis Yoml, Bac,;koll,Keelvisoll, J\iloyze, Bors, Kedlzevesle, in 1:0- lIlilalu MartlLll'lIS exist.enl '1l1ae per inlidelilalelll el. nolaJlI Bogdan vVf'juo­ dae, l'iusfille liliofUIIJ, llui lelTalll regis J\ioldaullu?"], Ortodocşi! cu sotia lui Laţcu şi Costea Muşat a făcut o opunere aşa de puternică catolicizmuluî, încît Laţcu simţindu-să aproape de moarte a intrat iarăşt in biserica strărnoşască ortodoxă; dovadă avem că este înmormîntat în biserica ortodoxă de la Ră(hiuţ120); aşa încît în timpurile din urmă ale domniei lUI Laţcu în Moldova. să petrece o luptă puternică între catolici şi ortodocşr. Partidul lG) Doc. Acad. voI. I \11rL 2 p. 210, 22!)' 171 Doc. Acad. voI. 1 P'Ul'l. 2 p. 197. 18) Magaziulll Istoric v61. nr p .. 124--14L 19) A. D. Xenopol, Islor, ROIJl. voI. H 1'. '135. 20) Melchisedek. Revisla I pelJll'1l Istorie vo1. II p. ;;7. [241] 'Neamul Muşa] 241 ortodox, care avea în frunte pe Costea a esit învingător, iar domnul dîndu-se învins, s-a întors pe calea credinţet din vechi. Laţcu moare 1:1. 1373, fără a lasa urmaşr de linie bărbătească. La moartea lui Laţcu Iară urmaşt de linie bărbătească, rămăsese cel mal vrednic din vechit vosvozt, Coslea Muşat, şe­ ful ortodoxilor, care era sprijinit şi de cătră soţia lut Laţcu şi ast-feliu boerit părtinitor! C.J el, l-aii ridicat la domnie. Cii Costea Musat a domnit, avem dovadă în lista dom­ nească a lUI Scarlatti în care să spune despre Costea Muşat sau Muşatin "), că a fost domn, nu să ştie unde; de asemenea il găsim pus în numărul domnilor în pomelnicul de la Monas­ tirea Bistriţa pus la rindul domnie! ca şi În lista lUI Scarlatti Între Laţcu şi Petru; adecă în ordinea următoare: Bogdan, Laţcu, Costea, Petru>']. DI. D. Onciul+") pune pe Costea Muşat că a domnit un an de la 1373---74, zicînd: «numit În pomelnicul de la Bistriţa ca urmaş al lUI Laţcu : prin căsatoria fiulut său Ro­ man cu Anastasia fiica lUI Laţcu, \1uşăteştii devin moştenitorij Bogdăneştilor». Impărtăsim în totul aceste spuse de d-l Onciul, Costea Musat fiind bătrîn cind s-a urcat pe tron, n-a domnit de cît un singur an; însă în timpul acestei scurte domnii, o parte din bocrj s-au ridicat contra domnulut, nemulţumiţt că Coste a un voevod Marrnureşan a putut să ia domnia; pe lingă aceştia boerir catolicl, puţini la număr, incă erau împotriva lul Costea, căutînd să-I scoată din domnie. Boerit nemulţămiţi ali chemat la domnia MoldoveI pe Lituanianul Iuga Coriatovici ; să vede că În aceste vrem) 1374 moare Costea Muşat şi să urcă pe tron Iuga. ruga Coriatovicl a domnit puţin 1374-75, poate nict un an; În acest timp Petru Muşat fiul cel mal mare a lul Costea să pune În fruntea boerilor, partizanT al lUI Costea şi in fruntea ncmulţărniţilor să răscoală : fiind-că Iuga venise în domnia Moi­ dovet încunjurat cle un numar mare de Lituanienl, pe care-I pusesă iti funcţiunile marl ale ţr,rel��), îndepărtind pe Moldovenr. Iloerir conspirator! eu Petru, suprind pe luga în Birlacl, îl bat, 21) A. D. Xllnopol. {"I. ROIl1. \'01. II p. Hl. 22) ��[elchisedel.-.Hevi;.;l;\ ]lenll"lI Istorie voI. II p. [,o. 2:\) 1). ()nr;iHl. ()ri�'inile principal.-Jol· HOill'lIc. p. 2:,1. 21) {fosti,,'/(. Isloria Crilil'il p. �! •. 4 [242] 242 Gl', C. Butureanu il prind şi îI tae capul, inmormînttndu-l la o mănăstire în â' propiere de acel tîrg2ii), iar şeful conspiraţiunet Petru Muşat să urcă pe tronul ţăref Moldovei la anul J375. CU Petru Muşat să statorniceşte pe tronul Moldover nea­ mut muşat, care cum am spus mal sus a domnit asupra Moldo­ ver îndelnngată vreme. Aşa s-ar pune lucrurile de la inceputul inchegărer domnieI Moldover pentru a să arata rîndul domnielor şi mar ales chipul cum neamul muşat a ajuns la această domnie. Istoricii noştri d-nir Hasdeu şi A. Xenopol înclină cătră a­ ceiaşt părere şi anume; că neamul Muşat este elin neamul cel mare al domnilor Munteneşn şi anume a Basarabilor : ast-feliu d-l Hasdeu 26) sprijineşte această părere pe următoarele: marca Basarabilor era 3 capete de arabr, iar a muşăteştilor 2 capete de arabr : că Petru Muşat este în strînsă legătură cu Mircea Domnul Munteniel şi mal ales legătura de inrudire, fiind Petru .\ cumnat cu Vladislav regele Polonieî, lucru ce nu să putea dacă . nu era elin neam de domn; în fine că cuvintul Muşat să intil- ." neşte mal mult în Muntenia şi chiar cu forma Musatin, In pri- ). ': i. vinţa celor 2 capete de arabi, aceasta este ele sigur o imitaţie după tmparaţir AsanI cari aveau marca tot două capete de a- rabl, după cum au imitat şi aceiaşr titulatură de Jo. Această imitaţie se esplică prin domnia de odinioară a Asanilor şi asu- pra pămînturilor din Dacia Traiană şi prin faptul că scriitorii hrisoavelor domneşti din vechi i-au luat tot elin acel din dreapta Dunăre! de la Romînl·Bul�arL Legătura dintre Petru şi Mircea să esplică prin necesitatea aminduror acestor principt de a să apara împotriva puterniculul vrajmaş: Unguri]; l11aT ales că Mircea ell,păUL În Petru cumnatul lul Vladislav "] lin bun mijlo- citor pentru lnchierea uneî alianţe atît ele trebuitoare pe acele v.rem� �ontt'a puteret celeI _ �\,rj. a I�Î Sigismunel rege. al Unga- nel ŞI Imparat al Germaniet ; ',CII priveşte pentru mulţimea loca- Iităţilor de Muşat În Oltenia aceasta este explicabilă prin între- buinţarea continuă, cei a ce de sigur nu să află în Moldova .. clar '2") Hasdeu, Arhiva {stol'ieli tom J[ p. 7. 26) Hasdeu. Istoriu Cl'Îlieă )1, �:j.--S!) -'ii IU"Ill'Ho:!rde. 27). {III('. ANHl. vol. 1. purl, 2 Il' 29;" [243] Meamul Mu!?at 243 tocmai această lipsă de intrebuintare a vorbeI Muşat, pe care o aduce Costea din Maramureş, esplică pentru ce Moldovenii o privesc ca un nume 'Şi nu ca lin calificativ comun; căct dacă ar fi fost privit in Moldova ca un calificativ comun, nu ar fi fost dat şi urmaşilor Petru şi Roman tot numele de Muşat, nicr neamulut formînd dinastie tot numele de Muşat, D 1 Xenopol Imprumuta in totul părerile d-lut Hasdeu, pe care le introduce în scurt, în lucrarea sa 28) conchizind : (Ar urma din toată a­ ceastă discuţie ca după Iuga Coriatovici a apucat domnia Mol­ doveI un membru din familia Basarabeştilor din Muntenia. D-l D. Onciul admite că atit domnit Munteniei cît şi al Moldovel sunt din neamul voevozilor Asaniştr din dreapta Du­ năret, dovada titulatura ]0 cît şi instituţiunile de origină bizari­ tino-bulgară-"], A m aratat mal sus că şi titulatura Ia şi insti­ tutiile vecht le avem împrumutate de la Rorntno-Bu'garr, a­ ceasta de pe vremea dominatier şi prin mijlocirea scriitorilor pe slavoneşte care i-arn avut pînă in II;!, veacului al q-lea. Aşa dar origina Muşăteştilor din neamul Basarabilor nu să sprijineşte pe nici un document; pînă astă ZI nu avem nicăerl cea mal mică aratare de nume, care să ne lege de un document contemporan cu domnia lur Costea Muşat şi a fiilor set Petru şi Homan ; iar deducerile după care s-ar face o legătură Intre neamul Muşat şi al Basarabilor, credem că nu se sprijinesc de cit pe părerl, care uşor pot fi răsturnate. NOI În aceasta lucrare am arătat efi. pe la 13+9 era un Cos­ tea jiul lUI Ghiulea şi acesta fiul lut Dragoş valahul; că Ghiu­ lea era Voevod în Maramureş, că el şi cu neamul săli a rămas credincios regeluI Ungariei, ba chiar a luat parte la lupta contra Vlahilor răsvrătiţl din Moldova; dar că acest devolament către re­ gele Ungariet care se păstrează la 1355. cînd chiar să dau fiilor lUI Ghiulea, lUI Dragoş, Stan, Tatar, Dragomir, Coste a şi Mirislău, moşii În Maramureş ca resplată a credinţei lor fata cu regele, se perde la 1360, cînd regele ungariei răsplăteşte numar meri­ tele luI Dragoş fiul lUI Ghiulea cu dare de moşi}, şi nicl pe 28). A. D, Xenopo: Istoria Hotnlnilor voI. II p, 141. 2�)). D. Onc.iul orig. pl'. HOln. p. :38 şi an. [244] 244 Gr. C. Bu�u/'eanll unul din cerlalţt Iraţr ; ba chiar la la 1365 regele ungariei resplăte­ şte familia lUI Sas Moldovanul şi pe fiul seLJ Bolk foşn voevozr în Moldova şi alungaţi de cătră Bogdan nul lut Micuta voevo­ dul Moldovei. Nu ştim în afară de Dragoş ce s-a făcut cu cei alţt fraţl, nOI am statornicit că Costea nerm.ltărnit în Maramu­ reş a venit in Moldova ŞI a sprijinit pe Bogdan în luptele contra vrăjmaşilor: din lăuntru, propaganda catolică, din afară luptele cu regele UngarieI şi cu voevoziI trimişt contra lUI, cum şi. cu Tatarir. Că la moartea lUI Bogdan, născîndu-să sub urm aşul său Laţcu lupta cu propoveduitoriI catolicizmuiul Costea fiind vrăjmaş catolicilor a fost alăturea cu soţia JuI Laţcu, iar la moartea acestuia Costea s-a urcat la tren sprijinit fiind ele că­ tră apărători! ortodoxizmulut anul 1373, fiind frumos la fată şi chipeş i-au zis Costea Muşat (cel frumos, numire puţin cunos­ cută in Moldova, dar pe care o adusese din Maramureş şi p e care nume i-I dau toţi ca o adevar ată poreclă, moştenind-o şi fiiI lUI Petru şi Roman carir tot Muşat sau Mnşatin de numire. Fie de bătrîneţă sau boală, după o scurtă domnie de aproape un an Costea moare, vrăjmaşi! lUI aduc pe Iuga Coriatovici, care însă nu poate domni de cît un an şi la 1375 este ucis de un complot al boerilor, care avea în frunte pe Petru Muşat fiul lUI Costea. Cu acest domn să rIdică la tronul Moldovei În mod sigur neamnl Muşat. Costea Muşat tiind din neamul voevozilor Rouunî din Ma­ rarnureş avea ăceleaşi ca şi Bog dăneştiî şi trăind şi la Curtea Bogdăneştilor nu era privit ca un străin. Dacă admitem ca Cos­ tea Muşat este din ne�mul Basarabilor din din Muntenia putea fi privit ca Moldvovan? Nu, ar n fost el socotit tot atît de străin ca şi Iuga Coriatoviel. Urcarea lUI pe tron şi mal ales a fiuluI său Petru. trebuia să fie urmată de o vecinică nernul- \ tumire din partea boerilor, dintre care mulţr erau feciorI de voevozI Marrnurosenr, şi s'i;i urmeze rescoale, conspiratiunr, che- . 1 . \ . marea ajutoru ur străin, pentru a scoate de pe tron pe un străin. Să nu se obiecteze că fiind Romin din Valahia era frate; pe atuncI aseminea sentimente I'lll aveau v,doare, un domn al Moi· dovel sau al al MuntenieT, dacă s'ar fi g!ndit să ocupe tro!l�tl [245] Neamul Muşat 215 unel alte ţărI de cit a sa, trebuia să se aştepte la lupte mari, �i la răsvrătirea poporului contra lUI, dar mal la inceputut în­ chegărel dornniatulut Moldover, de sigur că întreaga domnie a lui Petru ar fi fost încărcată de lupte interioare şi intervenire străină; În domniile primilor musăteştt, nu să pomeneşte nimic din toată oastea; pentru ce '�---penlru că musâteşiu nu erau străinl, eran marmuroşenr, poate chiar rude cu Dragoseştii, dacă Dragoş valahul din documente şi cu Dragoş :descălecăto­ rul dintat În Moldova este una şi aceiaşi persoană. Cind Laţcu moare fără a lasa urmaş de partea bărbătească, boer ii găsesc că Muşat nu numai că este vrednic de domnie, dar că n'au pe cine împotrivi lor, dar numai fiind uneia atraşt de făgăduelile mari ale arnbiţiosulut Iuga Coriatovict, care a apucat domnia Moldovei pentru un an şi a o plăti cu viaţa, s'a întrerupt firul Muşat la tron, Ast-Ieliu am putnt găsi esplicarea Iaptulut istoric, cum s'a putut succecla neamul Muşat după cel cel Bogdănesc pe tronul Moldovei fără tulburări şi fără lupte dintre pretendenţt de mal apoi, căct neamul Muşat era dacă nu din aceişt tulpină Dra­ goşească care a domnit mai din vechi în Moldova, dar cel pu­ ţin din viţa voevozilor Marrnureşenr, de unde aii plecat cel mal mulţi din intemeitorll puterei Moldovei. Din acest neam Musat să trage şi Stefan Vodă cel Mare iată spiţa neamuluI său : Costea Muşat a avut iret fir: Petru, Stefan şi Roman, a­ cest din urmă s-a căsătorit cu Anastasia fiica lui Lotcu Vodă :;;i prin această căsătorie s-a unit cele doua Iamilit În o tulpină Bog dăneştit cu Muşăteştit ; Roman a avut de fiu pe Alexandru cd Bun, acesta a avut mal rnulţt fir între care este şi Bogdan care se căsătoreşte cu Maria Oltea din Oltenia, din această că­ sătorie să naşte Sleţun cel Mare, cel mal vrednic representant al neamului Muşat, care vreme ele aproape jumatate veac a umplut cu faptele sale istoria omenire), inşirrndu-se in numărul domnilor marl al lumel, de pe acele vreml. -�---�--: -" -" [246] ION DAFIN T..-JuI Stefan cel MOare .. 2 Iulie J904 1'tlăre/. sublint se'nal!ă pe-un. piedesial măreţ. icoana ta cea sfintă! Cu buzdugmfu 'n mînă Arăr. că România acuma e stăpînă Pe soarta el. Ta. Ştefan, emit din alte dăţt, Aposiul sţini, ce 'n tine se inlrupează 'nireaqă Iubirea de moşie şi-un eroism sublim, Pe urmu la, doar etslăzJ CI/, natie trăim, Şi de-amintirea-te sfîntă un gînd etern ne leagă. De patru veacuri ţara Moldovei, la hoiară Te are saniinelă vitWlză ce·o păeeşle De duşmani; ce ochiul spre dinsa îşI ţinteşte, Dar in zadar, 'cetei ochiu]: veghează pentru ţară, Vor trece oeaourt multe, milenU chiar LOr trece, Vel reminea szmbolul eroului sublim Ce ş' a iubit moşia pe care- o moştenim, Broft ce nimeni altul in vecl nu te va 'nirece ..... \ \ " [247] TEODOH T. BURADA Oîntec Ostăşesc Cuvintele de Ştefan cel Mare Sub acest titlu publicăm aier cîntecul ostăşesc a luI Stefan cel Mare. 'Mitropolitul Moldover Dosofter scrie cu mana sa pe scoarţa unet psaltire, tiparita sub Duca Voevod. ce să pastreaza în biblioteca coruitelut Swidzinski la Kiev, că acest CÎntec este facut de Stefan Voda cel Bun ŞI �are. ' lata ce găsim scris despre aceasta: "Iară tr, vrem: dinainte se cinta la tabără, eşind la halca, cîntarea fapta de Domnul Ştefan cel bun şi mare. Aşa: "I�(af fraţr, hai fraţi, la navala dan, "La navala daţl, 'fara va aparatr. "Hal fraţt, har fraţi, la navala daţi, "La navala daţi, Crucea vă aparatr. ,)-lal fratr, hal fratr, la navala dan, "La navala dan, Steagul vă aparat! J)". Muzica la acest cîntec, ce urmeaza tipărit aier pentru cor, am făcut-o încă din anul 1883 Iunie 3, cu prilejul inauguram în Iaşr, a statuei lUI Ştefan Vodă, Eroul Moldovei, cîntîndu·se de catra toate muzicile militare ce an luat parte atuncr, precum şi de catra corul Mieropolitan sub conducerea lui Ca vril Musicescu. 1) Vez) Ciniece o8tr';"�e,�U. ale Moldovei[ În: Foitu de istorie �ilil.f'l'a· 1111';1, snl> l'er1al�tia ']·Jlli B, P. Hnjde îi. Ja�Lf8(ifl, pag', :1. [248] 248 AlTI 10. 'ro r. Burada ! I -ro­ r«tL ) [249] Cintec ostăşesc 24,9 D , 1. � .� I I � f ;z. l7i-va-�' c6;ţ. t /??; t 1. z: Va _ .Irul f/-a, . J r- � �ff �1-�� .!!'. fia/ ..rii· � J1 �� ) f7tk �� I I _ "' J_ V�· r 'f.llrl.a va: '- la: /a_ �d -: a _pa-ra » » -- I :-�I J ?aţ' I ia;y .... ţ"J� � V : of ) � � I � -- il. ! I i" _/Niraft· lâ __ ra {/f� I a: _�a 7.:zz:.�· --_. / > > -=---- - V �t � ,.4.. t .,.. \I� V �.V �� � �y '" 'L J J .v:""" h- ........ I ,.., � I ,'.> a )';". -:r.--- -:"'- +-'- . Yt. ' - � V,. 1at.la)a" I I , 1:-/0; L la 7!tl-m-/a va _ Z:z -' -'or-� }-- � -"7. -- - -!'r' T t { >"r-a� � Jaf! ";;J b I� �frd}IL' � ��-- I V. I It V v __ I�Z:' Jt'{:lfl/ V �: >7/1(7 T/lt (j-lNl //(1 a_pa.. J " . - -y-- _.--- -- 0r- I f : rr l�� I(h -- ..... - � I I � � � - I . - V Y,>- -'-' I _ V I 1. r a /-,Cl nl!;.hra l'a. .-- v_ p:l , I - 4 �- '1 r �t: .-_.�-�- -./ -c ti I [250] 250 T. T. But-ada Astă-ZI 2 Iulie 1904, acest cîntec ostasesc să va cînta în Iasr, pe platoul de la COPOtl, de cătră toate muzicile, de catra corul scoale: normale de rnvataton Vasile Lupu, cari tnchipuesc ostaşii lUI Ştefan cel Mare, facînd parte din cortegiul istoric alcatuit pentru serba. rea acelei zile, precum şi de catra corurile şcoalelor secundare din Iaşi. Inainte de a se începe acest cîntec, se vor auzi sunete de buciume de prin diferite partr, apoi sunete de tnrnbiţe şi de tobe, cari vestesc chemarea ostaşilor la razboi. Auzind ostaşii aceasta, prind a se aduna din toate partile, racnind cu toţit într-un glas "haIda" "haida/( după cum se obicrnuia pe atuncr, Pe timpul lui Ştefan cel Mare semnul de războiu să dadea prin buciume, trîmbite şi tobe. La bătălia de la podul înalt la Vaslui, in anul 1475, cronicarul Grigore Ureche ne spune, ca: "Şi Ştefan Vodă tocmise putine: oarnenr despre lunea BM­ ladulut ca sa-t amăgiasca cu bucine şi cu trimbite, dînd semn de razboiu." Asemenea ne spune şi cronicarul Ne­ culat Costin: "Eara dupa ce au intrat Turcit rn JOCUrI strirnte deasupra Racovaţulur la apa Barladulur, acolo au dat razboiu turcilor, supunînd o sama de oamen: în luncă, de unde au început semne de rezboiu în trim­ bite, în bucine şi în tobe. /1 (Letcpisiţul Cogalniceanu, . Iasr 1852. t. 1. pag. 126 şi 127). [251] r"b III . "' .::�, .. t'··· -, � Uric din anul 6968 DecHmbre 5 (1459) Ştefan Voda da cîştig de cauză lUI Ivaşco Cornisul, :o'infrile lUI Ivan visternicul, În judecata ce-a avut-o el �u Toma Dimitrescul şi Costea Turbure pentru satele SasestI, ce vin pe Birlad, şi Rornaneştr pe jitavaţ. Pen­ tru inchiderea judecăţii Domnul pune zavescă 100 ruble ,dp argint, pe care le-a plătit Ivasco ... [252] TRADUCER'E Cu mila luf Dumnezeu Nof Stefan voevorl. Domn tăreJ" Moldavier, facem înştiinţare cu această carte a noastră tuturor cUI pe dinsa vor căuta, sau cetindu-li-se o vor auzi, cui II va fi! trebuinţă să ştie. cum au venit înaintea noastră. şi maintea .al lor noştri boerr, slugile noastre. anume. Ioaşco comis şi Toma Dimdrescul şi Coste Turbure. şi s'a li judecat pentru satul a­ nume Săseştil pe Bărlad. şi pentru satul Romaneştii. unde (6 fost Roman pe jiravăţ îmbe părţile. şi s'au judecat cît s'au ju­ decat. dar 1 vaşco cu privilegiile socruluI săli pan Ioan 'Vister.�, ' nicul. a caştigat din toată legea şi judecata. iar Toma D�lmi-, trescul şi Coste, Turbure cu ale sale cu toate neamurile -at('r�­ mas. cu ale 'lor privilegit, din toată dreptatea. şi legea. ,şii'?[l nu aibă mal rnult a se judeca nicl a-şr mal Îhtrebi:l.pehtru acele, sate nicI O dănăoară în veacr.. 'Decr nOI, văzînd ,cercetar!?3 lut pan Ivaşco.vşi not aşijderea am dat. şi am întărit acele de mal, sus zise sate. anume Săseşti) pe Bărlad. şi Romăneştr. pe Ji­ vareţ. imbe. părţile. slugi! noastre Iulrpan Ivaşco comisul. ca., să-t fie si de la: nOI urie' cu toate veniturile lur, si copiilor hit �inepoţilor luf, şi strănepoţilcrJur. şi răstrănepoţilor luI. şi .Ia � tot neamub-luuce-I va fi mal de, aproape. Să;I, fie, 'neruşUlt rncf odănăoară-in veel. iar hotarul (să fie) pe vechiirlhotar. unde' dinveae .a umblat. iar peste, toate acestea nOl'însirie am pus zavesr,(i ( herăe, legătură) 100 ruble de argint slugiI noastre l.uI; pan lvaşco. şi copiilor lui, şi la tot neamul lut ca orI ŞI cind. şi în ort ce zi şi ceasurt. ar voi Toma. sali Coste. sau copiii lor. sau fraţit lor. SlLI tot neamul lor. să se mal judece. sau . 'să-şi întrebe contra lUI I vaşco. sali pe -copiit luI. sa(l- pe fraţiI JuJ. sau, pe tot neamul. acesta ne-a pJătit. nouă mal sus scrisa zavescă 100 I"llble de argint. Iar la aceasta martur suntem însuşI Dom� nia noastrel mal sus scrisă Stefan voevod. si al no::tru Mitro- polit kir' Teoctist. şi ai noştri boer}. pan D·um.a Braevicl. pan' Manoil. pan Staneiul. Plan. Vlaieul parcalab. pan G.oi(m dvornic. pan Hodeo Ştibor. pan '«oste Da,novici. pan Toma Kinde. pam � Petru Poltiel. pal') Mieeraiu. pan Lazea.pan Albul. panHodeo' Creţovic'f. pan Isaia Nen1ţan91. pan Bteţco Dărnăcuş. pan Pe- 1:: trieă laehintoviet. pan Oo�mită. pan Ioan Buoium,. pan Buhtecl. ti pan Fet'ton. pan Sf!.chiş spatar. pan luga visternic. pan Tador r paharnic. pan Craşltis posteJnie. pan Zbiarea stolnic. pan Ion r ,comis. şi alţr boeri. p�eienţ\ marI. şi micT. iar spre mal mar�,. tărie a tot ce stă sens mal \�usamporoncit înşine credincio­ sulUl nostru. pan DobruJogofăt s� scrie şi a noastră pecete s'o' acă'ţe la această carte.' a noa.s�ră. A scris Isaia Şuşmanoviei în BărIad la anuI6�6,8. luna Def' , 5. ,\'," ,. [257] 'Do curn eute slavone [Izvoade. surete şi regeste] Comunicate şi traduse de Gh, Ghibănescu. 1 6975 Oet. 2 (1466), regeste. "Ispisoc de la fericitul întru slăvită pomenire domnul Slefan voevod, tntarltor satulut Cobălei de sus, unde aCI fost casa lut Babiş pe rescumpărare Luca: Cavlaş şi sotiet sale Lunil şi Ira­ telul el Ivaşco, flr-iorir lut Stau Babiş de la Albul spa­ tarul, care ispisoc se vede şi eu peceţile atât a milro­ polilulur Teoclist, C<"lt şi cu unele din a veliţiloi boerr". Din "Surele şi izvoade" II. 473. (Dosarul Doroholulut pentru regularea ho­ tarulul .l ărgulu) despre megip�1 din tRaS Dec, 18), Il (iH78 Mal 28 (1470). Sumar : Stefan Vodă milu­ eşle şi dă boerilor Gannerosk i căpitan şi ruder sale Mar-lin Musleaţa, ocina in satul Peciştiul, pe apa Co­ galniculur. Originalul Slavon proprietatea Şaraga. anticar Iaşl, scrieren ştearsă şi /'U anevoe de cetit. Şnur gros atîrnă pecetea rudimenturu, (cf, perg. Ur. XVIII, 3'l). Din causa dificultăţilor in celire şi lipsurilor dăm de o cam dală numar traducerea; Lungimea 52 tIU" latime!5 crn.i; pergamentul foarte prost, scriere urttn ca Il luf Stefko. "Cu mila lur D-zeCI, noi Slefan Voevod, Domn ţă­ rir Moldovei, tnşliiuţare facem cu aceasta carte a noas­ lra tuturor, CLI] VOI' cauta pe dîusavsau celiudu-li-se o 1101' auzi; laUl ('fi ateste adevarate şi credincioase slugt [258] Documente ale noastre, pan Gannearosch.i (I'dHHtRPOCKH ILwH'I'MI�) ·('fI. pitan din ..... şi ruda sa .MarUn JJfusteaţă (MgC'I'MlţI8) aII slujit nouă tu dreptate şi credinţa; pentru care si nor văzlnd il lor dreaptă şi credincioasă slujba călt:n nor miloslivitu-ne-nm cu a noastră deosebita milă şi le'flm dat şi le-am Intărit lor În ţara noastra a MoldoveI pe a lor dreapta ocina şi moşie, satul Pecişiiul (m4HLJ.l�i1), ce este pe apa Gogălnicului (l'orZtlHHKd). în ţinutul Orhoiu- lut (WPXfHCKdl'O lţHH�'I'MI), unde le sînt casele (AMIH), şi heleşteile (C'I'dR>k) şi livezile (cdAoRoR) şi codrir (KoMoR), pe care acea de mal sus scrisă am dat şi de la uor urie (�pHKZ) cu toate veniturile (AoXOAMt�) în veci de vect lor şi copiilor lor, şi nepoţilor lor. şi strănepotilor lor, şi rastranepotllor .lor, şi la lol neamul (ntlHAUHC'I'R�M) JOI', ce li se va alege mal de aproape. Iar hotarul acelet ociut (RoR'I'4HHS), il satului Pecişiut sa fie după vechiul el ho- Iar, pe unde din veriI vecilor a umblat. Iar la aceasta este credinta domuier noastre mal, sus scrisă 10 Ştifan voevod (G:�f1*dH�L şI credinţa boe-" rilor noştri, pan Stanciul şi credinţa fiulut său Mârza (Grl'dHlI�tld li MOEpSd) parcalab de Belgrad; CI'. p. Vlakul '1' şi fiul seu pau Duma (gAdHKStld H Ag'liOf). slarosle de Ho- tin (C'I'dPOC'I"1 X0'l'HHCKdro), CI'. p. Goian (rOtlI'rf) a Novo­ gradulut CI'. p. Gangur Orheianul (rdHr�pd (;'')PXfHCKiII'O), CI'. p. Cernal (l.{fplf�'1'd), CI'. 1'. Ciocarlie (qoKOA\PAH�. CI'. p. Hudicr (XSAH4d), CI'.' p. Ivaşco Hrincoviei (lIRdwcd XîH1HK\\' t;, Rlitld). CI'. p. Bodi (R�NI) spataJ'ul, CI'. p. Iuga vistel'llÎeul r ('1'. p. Iuga postelnibul (lOroHu), cr. p. Nigrila (Hurî'l1itd), .,J,.,. ce"'1d RNROAd li .... A'kTf/ll recn. fltlfKCdliMi' li llf'l'\lf H gOI'AdH. H &Oh\\\H ... Il. &tldllKYtl Il. SIH<1- v'k lin. XII'dHd A\lO\lHliK. n. Ă�·Md. Ii fi. XP�MdH IldPK. EfMq.d(\< cKi'Ii. n. JlldHA\l'k (�il4dRCKIIf Il. ĂdiK&OI' HfMfL�KIH, n, r dHr�pd. (;')jJxmeKlli II. ĂPdl'OW II HOROI'PdA'KiH. Il. Hh\I'. II. HRdlUKO. n. i1\u,I\O XilAH4. II. K"C'I'f (;11:&'T'dP:&. Il. IOl'd RliC','idPHlil\. n. rfll­ ;iÎi\H JIOC'l'ftlHi'm. Il. [\oH qdlllHIIK. n IllIf'T'\lV C'I'OiIHHK. n. rl103d1 I\O/llllC H IHI"lrl geli Hdllilf A'OtlAdRCKi'H &Oh\PI1 .. , li... Rf,,dHb. KOfKOA r'OC/lOAdj1 11€<\\MI MMAdRCKOH. Cap de bou cu stea între coarne, cu Soat'ele in stînga şi cu IUIJă în dr,eapta. Se maI păstrează Ul'mele tăiate în piele penh'u aei'lţal'ea allol' 5 peceţI mal miel, căCI sint 7 bOl'le 1:1 aceiaşI linie cu a pe�etiI domneştI, Din rausa lip3eI de multe caractere chil'ilice în tii ogl'afie am dat in:p,'esclJl'tal'p' textul slavon În părţile sale comun�, Texlul eomplect e tl'anscl'Îs in ale mele "Surete şi izvoade» V. 1073 a. \ \ VI. 6991 Aug. 17 (H83). �u1nar: Stefan Vodă inlăl'eşle luI Tăulul logofăt cumpărătw'a ce a tăcut în o silişte şi o pl"Îs3eâ intl'eagă în Leucău�I, CII 80 zloţI de la Lazăr Piseu,' D!�pot lui Manole Şel'besclll. 'f MlldOC'ri� lioiKi� "'1"" C'I'flj>dH KOfKOAd 1', :3. M. :m,I,\\fJHI'N ... CI'�I'" HMIJH," (\d30I'X nHCI\� CHf, 11��IJJHII CfC'/'P,1 MdUO�''''' IUfPlif�­ I " �� l r [267] r Documente 267 1 1 .. , :.3 ,,8,1 Il 11.i30pr. cur. ,\\r.pSLU'!HH cs CKOH.\\H r.;Pd1'il,t.\\H II d� HXS,I H MHP- 1111 Il Md�IK() H R03.\\d liSC1''kHS/\ C?;. CKOflO mfHOIO 11HSIII&OH H 11/\&S/\ el'> CROfIO mIHOI" H'krume li l'/\K/\H/\H (sit') X,\&"IIII C'" CKNIO mUIOIO lIde'l'110 II M"'�IHld H IIIMIAP'k H 1\ K ICI\O CflOIHlOpld IUljlKICKS/\d ne CRO' 610 AO&ll c ,1O KO,\IO " HIII\II<\\ IHflonSmUHI ,IHHfljlHCMKlIHH II 1I110Adi\ll CKOIOOP,\KOIO W1'HHHS W1' CKNI'O npdKdI'O II nWl'o.\\dl' c , II Orjliil\,1 ltJO &H/\ oYPIIK OplKd IIX (ţ'I'dPOI'O M"'""'H.I,I IJUjIIiICI\S.ld. ',\HO CfI\HllH "1( li01'­ lUX d'KI\Ou,ill Hd l'O'l'OKAiH. H IAHS lI.fcHKS IldH,\\'k ��l,I&I" cne.vkua­ MII 111'.1 npO,\MH TOI CliUltpl li '1'0'1'8 naCHKS UtIlUI,\\S K'kpuOA\S "MtA Tz.S1'S/\S dOI'Nj;f'l'S ;!tI n 3 i\d 1',1 T,I'I',I�ICKHX H !SCT,IKUI' .. am K'k�ltl'ift fI,IU 1'zS'rS/\ I MI'0zj;11'l'. II 3d11i\d'l'ft/\ 0rCI HCIIo.IHa '1'0'1'11 KftUUIlHCdHHiH Jlllu'k3u II 3/\d'I'd 'I'd1'apCKHX IWkA HdA\l1 H npRlA HdIlHl.\IH SCHII\H Mo.\· ;l.MW_H/\\H GN,,\0"\ I<\IS. fl XO'l'apK TOH CMHltJ' H '1'011 IMCHI\H CII\'/\'kH,I,\\H II Ad 'CT ""1' SCHX c'rOjlOHr. n .. ' C'I'dPI""\l'. XOTdjlS .... 11 Hd '1'0 fC'I' K'kPd UdlllU'O l'ocnoAK.I KHILIIIIHC,IUIMI'O,\\h.1 GeT'­ *<111.1 KOfKOAH li. K. Iljl'kKl'.3.\IO&i\fHUHX II A 'kTfU llaUHlX f1i\'KcaIlA�ld H &OI'AMla E.""A,I, H K. R OI" jll', llalllHX MMAdRCKH K. n.Ki\,IHKS/\d 1I�ll'.K. \\1�lXfUCkdl·O. H K. CUd ErO "aHa As.\\H II'{, Il, S&ICKdP,' H 1( fI\I�I<""dH03E (\VPX.HCKd!'O) �. Il) Gmdp·k lldp'{,Ii\M R, n.RAZH1.S CIId'I'dp·k. R.' n. RMAS\ld li BHC'I"kpl p'ilI'iA'l nOC'l'fAUHKd R. n. (l>�gWI'f1U(\ C'I'OMlHlI'O�H'I'$) rllie OI( C·SlIM{·k Bz.i\·k'l'(I :j:!� [271] Documente 271 Cu mila lui Dumnezeu Noi Stefan Voevod, Domn ţăriI MoldoveI, înştiitare facem cu această carte a noastră tuturor cui vor căta pc dinsa sau o VOl' auzi cettndu-li-se, rată că a venit înaintea noastră şi Înaintea tuturor alor noştri hoert slu­ gile noastre Toader Hărniş şi cu al sar nepoţi �u Bilţu şi cu Nicoară Seremei, de a 10l' buna voe de uirnem siliţI nicl asu­ priţI şi a vindut a 101' dreaptă ocină din a 101' drept mic, un sal anume Bonieşiii între Bărlad şi tntre Stevnie: slugii noastre lut Toader Marele şi nepotului său de frate Oostin fiul Neaţju» luf, cu 70 zlolr tătărăşh. Şi s'a sculat sluga noastră Toader Ma­ rele şi cu nepotul său de frate cu Costin fiul Neagulur şi a plătit deplin toţI cei 70 zloţI ziş! mal EU" În minile slugit noa­ stre lui Toader Harniş şi nepoţilor săt Bilţu şi lut Nicoară Şe­ remet. DecI nOI văzînd a 101' tocmală şi plată deplin, şi nOI a­ şijdere şi pe la noI am dat şi am întărit slugit noastre lut Toaâer Marele şi nepotului său de frate Cosliu pe acel de mal SUi; SCI'is sat Bonteşiis. iutre Bărlad şi Stevnic ca să-I fie lUI şi de la noI mic şi cu toate veniturile lut şi de o potri vă şi copiilor lut şi nepolilor lut şi strănepotilor şi răs'rănepolilor lut şi la tot neamul ce i se va alege mal de aproape neruşuii nicI odănăoară in vecr. Iar hotarul acelul de mal sus scris sat să le fie după vechiul hotar pe unde din veac a umblat. Iar la aceasta este credinţa domnie! noastre mar sus scrisă Noi Stefan Voevod, şi credinţa prea iubiţilor fiI al domniei mele Alexandru şi Bogdan Vlad, şi cI'edinţa boel'Îlol' noşll'i CI', p, Duma, er, p. Gangur, CI', p, Dl'agoş vOl'llicul, CI', p. HI'ămall, �I', p, latco I-ludid, CI', p. Dajbog, CI', p, Stefan Hol.ineunul, ('1" p. Micola şi cr. p, Reate? pUl'calabI de Ne1mţ, CI', p, Ciol'lol'ovski şi el'. P' Mkolicl pal'calabI de Or'hei, CI'. p. Secan'\ parc. de No­ vogmd, IT. p, CIănălI spalal', CI'. p. Boldlu' vistemicul, CI', p. Eremia poslelnicul, CI'. p, Fl'unteş stolnicul, CI', p, Şandl'u 1'0- mis, şi credinţa lulurol' boerilol' noştri MoldoveneştI a mal'Î l'Şi a mici. Iar după viaţa lloastră cine va fi domn ţăriI noastl'e a MoldoveI din copiiI noşll'i sau din nenmul nostru saCI 01'1 pe care îl va alege Dumneze(1 să fie domn ţădI noastJ'e a Moldo­ ver, acela să nu sll'ice dania noasLI'ă, ci maT vi\rtos s'o întăreas­ că, dA oare ce şi noI am dal'o şi alU întal'il'o ea UL1111 ce a [272] 1}0 cumenle cumparat cu al săl dreplr banr, Iar spre mal mare tărie a lu. turor celor scrise mai sus am poroncit înşine credlnciosuhjj beer pan Tautul logofăt să sede şi pecetea noastră s'o acăţe la această carle a noastră. S'a scris în Suceava la anul 6998 Ghenar 14. Observare, Originalul pergament e proprietatea răzeşi 101' din satul Călugărenr, ţin. Vaslui, in pastrarea moşulur Ion ViI'­ lan, de la care l'am cetit. E rău păstrat, căcl a fost ascuns zi­ ce-se în pămînt din vechr. E rupt şi ştearsă litera; tot aşa era şi în 1764 Iulie 22, după notita dascalulur Evloghie : 
 f1KKjIK CHiS fIR,IIM Kile ... HH·�· AI'" RHA·lwH.,'.II •• " " "d "'';'
le ... wlqld' r.. KIiIU. ,\\hI G'I'f4s"'�" IH\fK�A'\ II K'lqlll IIw1mK3i1..: CII \\'K ,
I',\\H. flMKCd"AllJ II )\N'A""d };"'\A"· H R. 'i�I.tll HAIllIi,\' ii K. 1/. AŞ.II,I
K. II, l'tlllI'Sjl.l K. II" liOi\ASPd AR, R. II. XIlK.\\",U K. n. X!:!AU"/ R. II,
A"iKK�I',I. K. II, MSmd1'" njl. X'\T. K, 1/, 'lAuKO'J'zll H. II, P'k'�flU "Il.
W'I' HMllţ,l. K, II. t[0j1'1'�Il�I{CK'iJ.1 K. II, (�fK,IIIZ 1111, HOR: 1<. II. Amll'.1
K, n,KilK.I'2'.Ş CnX1'dJI1.:. K, n. ICd!,,' Klle,(o·kjIH.,K,' I K. /1. Gllfl\\I,' II"'�­
·'·MIIHCJ. K, II, MN'HA,\ 'IJiJl. K il. $jIŞHTflll,\ (�·'·M. K, /1. [[1.1111\11$
"-"'/lH'", H K'lqlJl $1';;:\ SQliljl" IIdIlHIX .... i! il 110 11<111/1,,\\ iKHK\\T'k .... il".
" Il" li\,,\IJJfl .... ""'.� TKt!TS,,\; il�I"'4s!'l'ş,..... ilHI: ,\I\l';',,'i'dllJ ,,·;1,'''. S
eW'I aeei sa!: ee sali seri" ma iSUS w'î lan perdut, cum
[276]
Documente
XII
7002 (1494) Febu3J' 27 Sumar: Stetnn Vodă jnb1reşlf� AliPI,
(ata BohulnI cumjJăl'ălul'a �e\ a facut in fi 4 par'le de sat din ' f
Peti'il�şlr pe pă I'rlU I Alb. de b f ........ 1: .. 1 r" .. -- � .'. .
1 .... iz ...
că este nou în ştiinţa şi a boerilor 'noştri; pentru aceia
nimene de acum inainte nime cu acel dires ca sa nu
mai aiba a apăra nict a napastui presle acest al nostru
dres nicr odinioara În vecr, Iar spre aceasta este cre­
dinţa noastra cea domnească ce s'au scris mal sus NOI
Stefan Voevod şi crediucioşil prea iuhiţir fiI al domuier
mele Alexandntşi Bogdan Vlad, şi crediucioşir boerir
noştri, credincios dumnealut Duma, CI', C. Uangztră, CI'.
d. Bold ti)' vornicul, CI'. d. Hrămană, CI', d. Hudici, CI'.
d. Sieţul, CI', d. Muşat parcalab Holinulur, CI'. d. Micată
şi Reaieş parcalabl de Neamţ, CI', d. Ciortorooski, CI'.
d. Sacară de Cetatea cea noua, CI" d. Dinqa, CI'. d.
CIănău, spalar, el'. d. Irimie postelnic, CI', d. Jl!lovilă
paharnic, CI'. d. Frunieşa slolnic, CI'. d, Şendre comis,
si crediuciost toti boerit nostri al Mol ,\\t\Hlh"\\ 110 WI>'" C"'�POHH 1I0'l'OR"
Iii_ II CI!. RKCfI\\ AOXOA'M\, III, " A 'krf," fii, li
.1$ H $'1"'1'''''\\ II "P"lJll$ll-R-rl-'<\\ fii, II RI!.Cf.\\1$ pOA$
'" IMII&'\HiKH'iH HHlOpI$IIJUII,' HH"Ot\HiKl 1.., Rt:"il.
'1'011 '1.Ie'" Cf,IO lIHiKllNI '1.IC'I' A,I lCT W'I' I$Cf['O
C'I' H "SA,I X0'l',lllHt\ fI,l" tU "It,,,,, Kt:P,1 fltUl" MSUI,I1',1 Rt:I'"
\',IAfl'" i! IlIIK"K,I""1i �1' XOTIIIJ Kt:I'" "<111,\ ,\11-1-
d IIjl'!!'''K'\'\''H WT HfI\\u," K'kl'" fltU'" t{"jl'NI'N{'
'AI',I IIPK"Mov anume dJ�I;1 s ,le lB ara
Nistrului: SamoleucCt :şi Tillt;şeuc(l, uude lIU fo�t. �Ioi!'>c I"i�
losol" slugilor 1I0astl'e Silll1 GUI'pş-Nicoar;) şi fl'a�ilOl' 1111 M.j!'­
,i;lCO şi Haman şi so:-a 101' Kl'islilH\ intr'o sul;-\ şe(llu'ze�I lei
l'llăn'işLT şi illi răma" s!;lpilll slllgi!e lIoaslre Silna GUl'eş-Ni-
1'0:lI':l �i rJ'a�il Illi lVIorziol'o �i Homall şi sOl'a lor Cristina; �i
aO plt1lil deplin plata de mai sus insemnalii, 1;I'(,p' aceia vnzind
JIul bUII:! "oillta li lui Ion Popşa şi Ma/sa Filo80! am dat a�es�
mic ClI lul \'l'lIilul slugi"'!' lIoaslru Sim:l Glll'eş-Nico
chiUşul, .. Aceste toate mal sus scrise sale ta sa le fie
101' şi de la lloI urie tU lot veni lui ; dai' acpste sale s;1
le fie ÎI] ;) părţI; Ulla parte din ateste sale ca să ne
slugilor 1I0astl'e luI 'roade,' locaş şi Iwpoţilor luI Farco
aprod şi surorilor luI DoI('a şi Mal'lIşeil, fiiI lui Petre
focaş ; -şi al doilea pa de dilllr'aceleaşl sate ca sa fie
a AllllşcM, tiica StaneI singul'ă; iar a treia parte lol
dinll'-aeele sate ca sa fie a luT lsaio fit:.iol'ul OailcI Muste
şi lJeamuluI lUI Alldl'eica şi a frateluI luI Ioan şi Toadel'
liil VikhineI, aşijdel't' şi rllClL�llieI \01' JUl'je Vulpe, lor şi
fiilor şi nepoţiIol' lot' şi slrillH�[Joţilo:' ţ;j prea slnlnepo­
ţilo!' şi a tot neallluiui luI' ciue se VOI' alege mal de
nproape neSll'flllllJlal Ilie! odillioara În vetI. Dar hotal'ul
aeestol' loate sale lI1al sus sl:l'ise ca sa le lie lor despre
toale p[ll'I;ile dupa vechiul holal', pe unde dill veat s-all
pazit. Dar spre aceasla este ct'(�dinţa dOllwieI mele UlaT
[282]
282
Documente
1
- ;1l;
sus scrisă Noi Stefan Voevod şi credinţa prea iubililor
fiilor domnii mele Alexandru şi Bogdan Voevod, şi
credinta tuturor boerilor noştri a mari şi a rnicr, Şi
spre mal urare tarie am poroncil credinciosulut boerului
nostru Taululut logofăt să scrie şi a noastra pecete Să
o lege cătra aceasta carie a noastra.
S'au scris d(� Alexa, Vlealo 7003, luna Chenar 22 zile,
Din "Surete şi izvoade" VII, 23.
XVI
7003 (149:)). Suret de la Stefan Voda.
Facem iuştiiutare precum au venit Înaintea noastră
�i inaintea boerilor noştri Oancea ţiciorul flfarinei, ne­
pot Giurgii şi aCI vîndul a sa dreapta ocină şi moşie
de nirnent silit nirr asuprit dinlral sau drept urie giu­
malate din sat anume Giumătăţen; parte din sat unde
au fost doorişiea lUI Căliman, aceia au vindut {rătinisău,
slugii noastre lUI Bogdan drept 230 ZlOţI tataraşlt şi
sculindu-se sluga noastră <10 platit toţI aceşlt bani oi
mar sus scrişi 230 zlott lalaraştr În rnănule Oancii fieio­
rulut Marinel nepot Giurgir, Pentru aceia vaztnd şi nor
a 101' buna tocmala şi Învoiala şi plata deplin aşijderea
şi nor am dat şi am rnlarlt slugeI noastre lUI Bogdan
pre acea eli mal sus numita silişl.e anume giumălale din
Giumăiătenir, unde aO fost âoorişiea lUI Căliman, partea
tii sus ea SăI fie lut de 1<:1 noi urir cu tot. venitul lur şi
copiilor IUIl nepoţit şi strănepotir lur şi a tot neamul ce
se va alege mal aproape neraşuil nict odinioară În vecr.
Iar hotarul ucelet giumătaţf de sat din Giumatnţenii să
fie din lot JlOtal'lIl giulllălate, iar despre pfU'ţJ dupfl
Iwlarul cel vechi li, pe unde din veac aII umblat. Pelltru
aceasta este crediuţa Domniei mele Stefall Vuda şi il
IlJ'l'a iubiţilor fiilor DOll1tJi<4 llIeale Alexandru şi Bugdall
Vlud şi 'rauLuI JogofrtLul...,
Acest SUl'et l'am scos \(\e pe un surel l'OIllÎlleSl:
scus de A�inte U,'ieal'ul întru care sur-el este isca !il
Axinte UrÎl:'arul, şi fiind cam ars, lam scus mal lamlll'il
eu Evloghie das('rd În (Iilui j 7[)fi Iulie 4-.
Din "Surete şi izvoa(h�" lU, 81.
NOTE. Documentele aduse �upt No. X[ şi XVI vorbesc de
lIeamul Jumătate, aşa de impol'lant în istOl'ia politică a seci al
[283]
XV·lell. Am copiat in ode mele «Surele şi Izvoade» tual.e actele
moşieI .lumătctţeni şi Zoorişiea, aşa că se cunosc multe din pe­
I'ipf>ţiile acestor moşir, Pentru moment amintim că în sah-le de
pe Sirel : Şerbăueş't şi Miindreşlii, ca şi pe .Iijia la Jumalăţent,
Î71 aveati CurţI [dvorişle] ind'! din seci al XIV-lea fratiI Bălin]
şi Căliman Jumatate. Şi pănă aZI s'a păstrat amintirea acelor
doorişie ale lUI Balint, În denumirea satulut Zvoriştea, zis din
vechiu Dvores/,I', din dv() rişte, prin schimbare de accent şi eLi­
mologie poporană.
Urmnşr ai acestor piim! boerr Jumatate, trebue să punem
pe Ion Jumatate, zis in documentele noastre ca Ionaşco Jumă­
tate, care se inlălneşl.e ca boer Iără l il.lu in divanurile lUI Alexan­
dru cel Bun intre 1403-14,11, CÎnd probabil moare, ca batrin
hocr şi stăpînitor tuturor moşiilor de pe Siret �i Jijia, unde pă­
rill�iI săt săt işt hlCUSC doorişie, adică curţr, nu case (dvorişte,
nu dornove]. Rom' cu trecere la l inărul Voevod Altxani.lni cel
Bun, pulu să-şi ridice in vaza călră VO(1<'\ pre fiul săli Jurju Ji.­
malaie, care apare regulat ca mare boei' Iară litlu in tot lungul
domniet lut Alexandru Voda, de la 1408-1433. Lunga sa l'a·
rieră de boei' în vederile politice ale domnului său, i-a sporit
averea şi, el a stăpînit întreagă averea lalălut său Ionaşco
.lumulnle .
. Iur:ill .Jumălate moal'e CII Începutul domnit:! luI lIiaş Vodă.
EI la;;,1 3 ul'maşl: 2 băetr şi o tată: 8lcful Jumatate cu {ratele
�c'iil, M'îndru şi o faLă pe 1I1c'iY'llla. Tr'adu:ătol'ul miruluI noslru
gl'eşit pune Măndrina, in 101,; de Mândru. ;;ufixul in e siugulal'
în slavoneşte şi l'a indus in C�l'oaI'P, lIlÎndu-! drepL nume feme­
nin în loc de maseulill. Poliliea dusă de acpşL1 fraţI şi rmll alp,s
de Sle{ul Jumatate a fue;ul s[t piardă cu lolul rostul polilic din
jllmaLalea a doua a seci al XV-!ea. Al' ree�i că fi'aţiI Siefui �i
Mtllldru JUlllatate nO �inul la politica personală a lUI �tefall
Vo(li' fl'alele Iur lIiaş. Amîndui friltif se g{\sesc in divanul lUI
�leran, regulat cilnţl împreullf\: «Slefal Jumălatevicf 'i slî brat
ego Măndrul». Ba sp vede tii Măndml a murit înainte de 1448
prohabil În luptele Încinse între Homan Ilinş Vodă şi intre un·
chiuI săli Slet'an Alexandru Vodă, eăd nu-l mal găsim cifat şi
supt Petru. Vodâ din 14,18, ci Ilumal pe 8teful JUII�(ltalevic',
2�3
Documente
[284]
284,
Documente
(1350 -- 1495).
pentru a dispărea apot pentru vede din şiraoa boerilor veliV al
secolulut al XV,lea. Stefan cel Mare DU găseşte in divanurile lut
I'etru Arou pe nicl un beer Jumătate, ea prieten 01'1 protivnic,
eăct boeriile 101' încetează după anul 1448 (6956 Februar 18 ;
vezt Ulianiski 70).
Cu ce păcătuise acest Slelul Jumătate, pentru a închide
scara diregăloriilor urmaşilor săl ? Pozitiv nu ştim nimic; bă­
nuim Însă că a fost la mijloc o tradare, că adică Steful Juma­
tate s- a fost purtat ca lin hain cătră unul din VoevoziI Moldo­
veI scumpi aminliret lut Stefan, Zice Stefan Vodă în uricul din
7000 Sept. (1491): "iar de acolo (din Şerbăneşn in fsus- adică
Jocul Zvorişter de azr) ee a fost a moşulut lot' Ionaşco Giumă­
taie de la moşul nostru Alexandru Vodă, Jll'e acel sat ce s-an
scris mal sus, ei l-ai; ţ.ierdui CUtII este nouă în ştiinţă şi boe­
rilor noştri",
Dacă Vodă Stefan zice în 1491 că este în ştiinţa sa eli
Steful Jumătate a fost perdut moşia sa - partea din sus de Şer­
baneştI,-şi că şi boerit săt şUt'! aceasta, el putea aduce dovada
vie a luI lalea Hudie; unul din cel mal bătrîni boerr din divanl
sau, care probabil că a apucat şi cunoscut în persoană pe Ste­
fuI Jumătate. Şi la ce ar fi ţinut Stefan Vodă să pomenească
acest fapt, dacă nu S-a!' fi întîmplat hainia Slefulut contra la­
talut săii Bogdan, ÎI! luptele sale contra Iu) Alexandrel (14H)).
Documentele noastre ne arată pe urmaşit ncestora : Măn­
dru Junălate are de fii pe Mărina, DOIBa şi Silă; Sieţ'ul Ju­
măiate are de fii pe A.fiirifla şi Sleţ'ul ; ia!' Mărina sora 101' arc
de fir pe Bogdan şi Oaneea. El işl impart intre dtnşil averea
rămasă : MandreştiI de pe numele lur Mănâr« Jumătate + 144:8;
Jumălăţenit după numele lui Căliman Jumătate de prin 1350,
şi Şerbăneşlit probabil după numele l'ăstl'ămoşuluI 10L' Şerban
Jumălale,Mllllitlll tata a lUI I�ălinţ şi C;HiuHlll JumMale, de
oare-ce �el'băneşliI se dal! cu n\llllc mal din vedl/, pe cind cele­
lalle aşezăl'I se delermină eu locutia: «unde (t rOtit dvari�lect luz
Căliman şi BăUnj».
Iata daI' documente cal'e ne I'ăspică rostul unei familii de
boeI'! in em's de rei puţin G gene�'aţil din seci al XlV şi XV-lea
I
1
[285]
�""
. "'."', ","
.. <"<'.
l' }
, :�'
�
Documente
285
I '
Alexandri în .Despot Vodă" pune pe Jumătate �ca plaeş
păzitor de hotară sub domnia lui Alexandru Lăpuşneanu şi Des­
pot Vodă. E liber artistul de a inlervcrli istoria pentru efectul
scenet, dai' seci al XVI-lea nu găseşte nici ° pomenire de Ju­
mătate. Apar ce, i dreptul mal lirzin boert cu numele Bucioc
care pe Iurceşle e lot Jumătate, Care să fie legătura inlre Bu­
ciocit sed al XVII-lea cu Jumătălenit seei al XV-hin? O enigmă.
XVII
7005 Ghena!' 20 (14!)7): Surd de pe ispisoc SăI'­
Itesc de la Stefan V 0lli1 ,
Precum au venit Înaintea noastra şi Înaintea tulu­
rOI' boierilor noşlri ai Moldovei il inart şi miei sluga
noastra Iurşa ficiorul lut lVIărin şi nepotul sau Ilieş
riul lUI Negşi, nepotr lut loaşco Procelnicul de a 101'
buna voe de nimeni siliţi nici asupriţi şi un vîndut a
101' dreapta ocina dintru a ]01' drept urie din uricul mo­
sulul JOI' lUI Ivasco Procelnicul [Intime un sat Nedeiani.
;\ceia au vîndut' acel sat slugii noastre 1111 Toader Iicio-
1'111 lUI Gavril şi rudeniei sale Popii lu; Toaâer tiin.
laş", şi SUI'OI'iî sale Slanet, fieiorir Jurjet drept 70 zloţi
lt1tare:;;lJ. Şi s'au sculat sluga noastra Toader şi rudenia
sa Popa Toader şi sorusa Slaua şi au platit aret hant
70 zloţi în rnluule slugii noastre Iurşir ficiorul Mariuer,
şi a nepolului sau Iliaş ficiorul lUI Negşit: şi dresul ee
Iau avut slugile noastre Iurşa şi nepotu Safl I1iaş a mo­
sulUI 101' Ivaseo Proee!nieul de la unthiul nostI'll I1ias
Voevod, Îllea'lao dat În mflni�e slugiI nuasLre lui Toa�
del' şi rudenieI sale pop To:uler' şi surorei sale Stanef
dinainlea noastra si dinaintea boerilol' llOstri. D�('I noI
, .
văzînd il 100' de buna voe toemahl şi plata deplin aşii-
derea şi de la nOI am dat şi am intărit slugiI noasll'c
lUi Toadel' ficiol'Ul luI Gavril şi rudeniei sale popii lUI
Toadel' şi surorii sale Stanel, fieiol'u :rurjeT, pe acel de
mai sus zis sat Nedeiani ea sa fie 101' şi de la lloI mir
şi ClI lot venitul; însa s[t fie pe g'illlllatale slugiî noas­
Ire lUi Toade!', iar eel1lallă giulllălate dinlre acel sat s[t
fie a popel 1111 'roadel' şi surorii sale SlaneI �i Oeiol'ilol'
101' şi Ilcpoţilol' 101' şi stn)nepoţilor 101' şi a tol neamul
[286]
Documeule
JOI' ce se va alege IIw'l apor ueruşuit uict odală in Vl'cL
Iar hotnrul ucelut sul de IIlaI sus scris sa fie din toate
p<'i!'ţile dupa hotarul e(�1 vechiu, pe unde diu veac «u
umblat. Şi pentru aceuslu este credinlu Domnie: Illeale,
de mal SUS scrisă 10 Stefan Vodă şi a prea iubitulur fin
al domnieI mele Bogdan şi credinta a tuturor boei'jlol'
noştri a man şi a miel. Iar după a noastră viaţă eine
va fi domn din fii: noştri Sali din neamul nostru san pe
cine va alege D-zell sa fie domn ţariI Moldover să nu
strice il noastra danie şi tnlărifură, ti mal ales să d('(�
şi Să Inlăreascn, pentru ti) şi 1101 :1111 dat şi am tularit
de vreme ce este :l lor dreapta cumparatura pe �1 101'
drept: bam: şi pentru mal mare tutariturn a celor de
mal sus scrise am poroucit credincios boerulur nostru
d-sa Tautului logofatul sa serie şi a noastra p- cele că­
lt'fI această a noastra carle sit lege.
S'au talma-it de Gheorghe Evloghie dascal 17Pt2
I"liu 1 O.
xvm
Sure! scos de pc alt surel de pe isplsocu sîrbesc Cit
hoiarnica inlrinsa de la Stefan Voevocl, fârâ
ueleai ş'i !ctr-ă lună fiind r-uptâ bucala
ele la un locu.
Cu mila lui Dumnezeu 1101 Stefan Voevorl <101111111
ţfll'iI Moldovil, înştiinţare fatem cu i1teaslil eade a lIoas­
tră lulul'a şi Ilo!�e-al\l c�111taL şi li·am îl1s:11l1-
nat făI':) unIIi Ii-ali fost s:lmllile din veehI începînd din
sus din malul Bad;:ululul de ,la o sa1ci şi de la movila
S:1pala apoI piste Ş:lSlI la dialu cel mare la movila s:l­
pala tii (l('o!e piste erlmpll, ial':1ş la IHovila s:ipa{;I, df�
I
I
[287]
f·.····'.'.·· ... �!':,
.. ,'r'
" 11':'
1, "
'Ilo
.' ,
Ilorumenle
II
acole de la cămpu, iaraş Ia allă movila sapala, de <1-
cole la margine dumbrăvi! la do! stejarr tngemanaţt sau
facut sarnuu, de acele lot prin dumbrava din stejar pănă
În stejar care sînt iusemuntr În margine pădurit mal din
sus de dial ce este in dreptul Lipiueşttlor, de acole pe
diasupra dialului în gios lot prin padure pe costisa dru­
mulut ce mergi peste carnpu cel Iungu pană la Tristiaua
şi iaras piste acel drum, şi iarăş pe drumu ce mergi
Între Bradeştt şi între. Lieştt Îll gios pe langă margine
pădurii. la dumbrava unde este o groapa Săpată şi iaraş
peste dumbrava şi peste drumu ei merge la Brădeşlr şi
pană la Lieştr la un stejar, sau facut samnu, di acole
tot prin dumhravă şi mal din gios ele Şusneştr în campu
la un stejar sangur, şi de acole drept peste cărnpu la
movila săpala din gios de Hri111eşU pară uudi cade J::'\­
răveţul În Bărlad, de acole drept peste Bărlad la mo­
vila cea sapala ce este în malul Barladulur. de acole
drepf pe şăs şi peste drum la movila ce sa pată, de a­
cole drept la dial la Dumbrava Roşie tulr'un stejar sali
pus Si1Il111U, de acele peste Dumbrava Roşie la matca
Tulovit la movila sapala din gios de Hoşcanr, de acole
lot matca Tulovir în sus para la gura paraulut eran­
gulut la movila săpată, de acole peste căinpu Ia dial la
dumbrava la un stejar unde s'aCl pus să 11111 U, de aeole
la dial prill dumbrava şi la capnl I'ădiulul şi la capul
Sorinilor' păl'icinilOl' Ia dOI stejarI in gemenI, saH pus
si1mnl1 3pol pe supt margine pădurii la un stejal' saCI
pus sflml1u, de aeole piste pa rău! Sacu la dial la doI
stejari saCI pus siHTI11 U, de aeole piste Sacuşoal'a la un
slejal' saCI pus sămnu, de acole drept la SămBa şi pesle
Sflmila la t'ănfăna ee este Îull'e Garta şi Între Dl'ujc1Ş\1
şi la movila săpala apoI piste cel'eLeI la diai la movila
sapatfl, de a('ole piste cc1mpll la movila s:lpala. de a('ole
drept piste e2,
52) \Val iszurski J. c. 152 "Slowa<·ld, le poeta polonais que Paris, a ,}
VII mourir en 18i9, a consacre llll poeme a I'histoire des dernieres anness
de sa vie, s'exycusent presque, dans une preface, de toucher a un sujet
aussi scabreux". I
[309]
r
Cu prilejul memoriulut lUI Haulerive
309
e departe de a fi măgulitor: "fudul, uscacios.nngtrnfat,
ridicol ca un Spaniol, batrln la vîrsta c:e 35 anr, gro·
bian ca un gentilom polonez, van pentru frumuseţa
nevestei ca şi ctnd n-ar fi gelos" el nu vorbeşte de
cit de primirea ce i-a fost facuta pe la toate curţile
cele marI. De scoate tabachera din buzunar un lacheu
pe care-I porecleste învăţător de limbi il lntreaba : Nu
e oare cea daruita de Regele Franţei? Nu, raspunde el,
nu e acea;" pe aceasta mi-a dat-o Imparateasa Rusiei 53)".
Nu mal puţin hazliu e portretul, sau mal bine zis
caricatura maioruluI prusian van Seidlitz, nepotul erou­
lUI lUI Frederic cei Mare, căruia Regele a datorit iz­
btnda strălucită re-purtata la Kosbach asupra Francezi­
lor (1757). Maiorul e insarcinat a cumpara anual 6-7000
cai pentru remonta cavaleriei atît in Moldova cît şi în
Ukraina 54) "cÎştigind la fie-care cal o păreche de gal­
bem". Autorul pe care l-am vazut mal sus puţin sim­
patic Regelui Prusiei adauga maliţios: "Intr-un. guvern
ca acela cei a ce se cîştiga face mal mult de cît ce se
primeşte ca leafa". Dec1 consulul prusian nu, poate o­
feri la masa de. cît pelin şi miel de Moldova, pc cînd
fericitul maior ospeteste cu Tokai şi jamboane şi gtste
de la Breslau. Seidlitz umbla cu o păreche de musteţt
nastrusuice şi o sabie mare cu tocul Irnpodobit
cu falct de rachiu. D'Hauterive fu silit a primi
de la el ca prezent un inel gros, iar Doamnet iT
trimese nişte ceste împodobite cu portretul Regclur
frederic. Norocosul abate fu iarasi silit de Domnitor
a pastra şi acele ceste, ca unele ce n-ar avea nici un
rost pentru baremul unei prinţese grece 55).
oB) p. :350.
5i) p. ,351. De <1111 da erezauie raportulur luf Herbet e eurl ea sa 28
Fevruur, 178:3. (Hurmuzuki Docum. VII 385. Internunţiul Jlerbert e , Curtea
vieneză). Divanul ar li rnarginit Il li mărul cailor ce Seidlitz avea voe ::;[1
cumpere auual În Moldova la 600.
55) A doua zi glumetul uhule sr-i-ise Printuluî următorul bileţel:
"Le leudemaiu j'envoyai an Prince six gravures jolirneut eneadrees avec cel le
lettre : "Mon prin ce, le major de Seidlilz a donoe 11 la Princesse le porll'ait
de 5011 Roi el des lausse,; dont vos Altesses Sert'missillles n'avaienl llllO
faire Je vous olfl'e moi six jolies ft'all\(aises, donl je suh; biell StiI' que vous
aUl'ez plus �l'and besain ici ((ue (le la porcelaine el de la bi()nveill�D\:o du
[310]
310
Alexandru G, Mavrocordat
�
I
Autorul crede că Moldova ar fi avînd 300.000 lo­
cuitori din cari T 5 sau 16.000 catolici 56) atirnînd de
episcopul Bacaulut şi de Vl'-O doi-spre-zece preoţi ita­
lienr ostndiţt a petrece noua anr în această ţară bar­
bară [,7). Sporirea supra venita in acest secol şi mar bine
In numărul locuitorilor Moldovei nu poate de cit să ne
inspire o mult legitima bucurie. Insa cu cita rnăhnire
auzim de numărul minim a catolicilor de arunct faţa
cu starea de azr l Ce e drept am păşit mult înainte pe
calea rasptndircr uneI doctrine draga doamue ! religioase,
atit de dusmanoase în potriva credinţer noastre str a­
rnoseştt !! In loc de un biet episcop băcăuan fara nict
o insemnatate proprie CI vern dOI prelaţi papistaşi 1n
ţară, cari iau o atitudine din ce În ce mar agresivă,
in contra cultului rasaritean, lucrează la Inceput. după
obiceiul ultramontan şi a cirtiţelor, sub mînă şi
sub parnint, apoi din ce în ce mal Iaţiş. lil loc de 12
bieţi preoţI italieni "ce ştiu a citi" şi stau în ţara clţl-va
ani ca de pedeapsa, o droaie de discipolI cer raufaca-.
tort el lui Loyala şi tutor quanti se napustesc eu o fe­
r.cire nespusa asupra nonstr ă, iufecnnd orasele şi de
un timp chiar satele ţarer eu mult mladioasa lor rno­
rala, ClI ipocrita şi acaţatoarca lor prefacerc. Iar nu­
marul catolicilor elin Hominia a ajuns sub regimul re­
peţitelor conversiunr, mal ales al nevrrsnicilor tncredin­
tatI lor, cifra uimitoare lIeI..15.000! Creşterea fetelor
romtnce se tucredinteaza cu o orbire grea de înţeles
Boi de Prusse. Il e�t vrai fju'('IIes ue S01/1 qu'eu pciulurc ; IIHds .it' 1/0 puis
eli ('oll'wiellce vous ,'II ""lHI el' ,1';1111 rcs, el d'ailleurs V ... l re AlLesse pnurru
les iueltre dau,.; SUit luueur (a::;/·ftJIili St� cltBlllaiJ aparlaUIBultdo Ui/ilIIHleJ "i
a �lIilt'i sale reluiuiue) sau;; dlllwer "e la jalollsie a la f'riu('e:;::;e el. de
1'I111111eUr 'III MelropoliLaiu" )1, :UIJ, An:cile I'lIt.iue .�i gri.l ti CI;; alr;11 uite rin­
durI al'al.ii ni IlI'iOiosin[a ('il de aredlllla\e erau I'eliltiele inlre aU'lahillll
�IJJjiu :;:i plăeulul ,.;::Il! ,.;�rrdar. .
bu) Pi!, :;7â. �;6U, \
;-)/) :Sa vede <'il are:;) opisw(J in parlibu'iilitideliLlIlI s'a dehtiiutat (II
tiuJI}III, de oare·ce ag-ent.lIl ;\lI�ifriac Haah la. 1820, ('(:re oiI} la UUllillitorll1
i\lihal Sutu reilltiiul.an.':1 lUI, Cer\'rea C I'C,;pÎIlS;t de I'pi';"opii �i (ItIcrii t;lrt'l
in 1111CIniulitale adllHa�1 in Milnlpolie priit ordilJlIl dOnH1('''I.� dill 17 ;\1I1!1I�1.
.lu frunlca isrălit.ul'Î/o,. ritilll  acel cari "ii ocupă cu a gl'i cull ura, co­
rnerciul sau industria
II. Agrieullnr) (proprietarI şi arendaşr marf
,:i mid.moşncnI (razeşi}, sălern irnpro­
prielill'Îţl). proprietari şi explo.uatorr de
)lild 11 1'1 şi h:11I.1
III. Muucilor: de pămînl (cari n-nu pămint
proprin], servitori ngricolt, argaţI. pln­
ti" r I, piiflural'I, pescar], eiohum, plu­
fa';.'Î, ele. •
IV. Prnpriulnr), rlirecl or), udminislrnlurr de
fabrid, mort, l'el'e�ITflt', mine sali :tlte
aşezăminf c irulnsh-ialo
V. Lncrălorf ÎII I'abrid ol'Î nl eliere 111 rl
V], Mcsei-iuşr, Jllf:'jleşugarl (sliipînl), «alfe,
ucenic:
vn. Lnerătorr mauuult la l ramvniu, t:iil fe­
rate. şosele (afară le tel din ate liere),
căruţaşl (cărăuşt], hamali, birjar], comi­
sionar! de stradă, muncitori cu palmele.
VIII. Comerelantr de tol felul, hotelierr, pro­
Jlrietarl de hirjt, preeupeţt, etc.
IX. Persouu« În slujbă la comerclunţl (fune­
I,iollar'i, agclIll cornercialr, eomişl. vin-
7,Mnrr. biie�l de prăvă lie, ehelnerr,' "te'
X.Fntw�iollarl pliHiţr de Stat, Comună" Ju­
det. slahllimente publice (afară (le Pl:eot1
şi profesorI)
XL Milil:lI'l, marinari şi agenti )loJj�ien,,�\I1_
XH. Pl'ofesiunl libere fji inl.clecluale, pr�­
cnm; Jll'eolJ, j1l'of'esorT. advoeaV. II1t'IlieI,
delltişlT, arl,işlT, etc. .\
xln. Servil OI'I de casă penlru sel'vit';1 pel'-
sonale
36
13
4-9
25
26
::'1
51
G
"
8
,
ilO
30
18
16
34-
2,.
25
II
10
21
22
" I
27
9
7
16
"
11
1({
27
::31
:12
6f!
24-
.ţ
28
2
11
13
1
J
M
4-7
101
101
<16:3
464-
62
62
124
6181 (173 1191
____ o
-
:.197
:385
1973
'B�TF�I'rotal
r
51 i
,,,1
85
�:.d·
I
I
I
I
1°1
I
10
I
I
10'1
I
4!�1
151
I
--1
--1
911
J4.
101
7
J 3
I
I
81 5 13
I
37 261 63
I I
--1 2: 2
--1 -1
lî2[ 79 141
I I
67 S8112!i
B, I F. I Total
73 181·
111
• i
nid
XIV. Alte orllpaţiI (rat'i IIU inl.l'ii În
una din t'al.eg'oriile de mal sns).
XV. Necllllosclllii
X\'r. Fără uit-I () ot'nJl:,(�ie
[325]
,
I
32El
FETE
II
BĂEJl
St= ... ea
chilă
--
-
I
1
Q.)
I
�
6
...;
.-
'bf,
,� I
'bV 12
::::
..-'
0 34 Hl o ;)8
43 121 2 fl7 33 21 J 55
· 18 J Il) 12 4\- Iti
· 101 11:1 - 14 71 2 - �)
b -21_1Ii-=i�li_71-=1'-=I-2
· 2�O 89 �51364'1 t9�II03 47 :34.8
---------l---'-� II
__ ���TR�_�D().������N��___ _ BAET�_l __ ���� __
De la 6 la 10 an) impliuilt 13 I 21
De la 11 la 1;) ant irnplinitr 8 I 18
De la 16 la 18 anI impliniţl 1 "":,1:-;:4.' 1:1 -- 1
Total de la 6 --18 anl harbaţt 35 II
» "" 1) --15 // femel 39 II m m m w
De la nnş.Lcrc la 7 zile îmPlinitel
De la 8 zile ptnă la 1 lună tmpl.
In a 2-a lună pină la ti IUIII impl.
ln a T-« Jună piuă la 1 an impl.
In al 2·1ea an
In al 3-lea an
In ai -l-Iea an
In al 5-1(�a an ,
Total cip. Ia naştere pînă la
anl impliniu
v
Î
H
S
T
A
pentru Oameni maluri
De
la
16---18
anl
impl.
"
"
1 H-20
"
li
"
"
21-2�1
"
"
"
"
2U --i}O
lJ
)j
;n
3!)
"
"
"
"
"
»
Bi)
4U
"
"
n
"
!� L-J�5
1/
O)
"
"
tin-tIU
'/
"
"
"
f)1--55
"
»
"
"
56-- I:iO
"
"
Total de la, 18-6U barbatI şi de la.
1 (, - 60 fCqlBl
[326]
326
N. A. Bogdan
VÎHSTA
pentru Oameni matur;
De la 6l--70
anI
împl.
«
«
71--80
,<
«
«
«
81-90
«
«
«
«
9 L-I00
«
«
Pesll-)
100 anI
Total de la
61
În
sus
G. MorţI după locul unde ali murit:
Acasă: 553 barhaţr, 615 femel.
Intr-o instituţie publică: 441 bal'LaV. 329 fernet '].
In altă parle . 21 barbatt, 14 femer "].
H. MorţI după domiciliul lor:
Locuind in comuna Iaşr in chip stabil :842 barba ţI, 836
Ieruel.
VeniţI din alte comune şi deceda V În oraşul Iaşr : 161 bar­
baţr, 112 ferner.
NIJ să ştie din ce loc: 12 harbatr, 10 femel.
1. Năseuţf morţI:
,
��ul din, o naş�e,re: b�e�!: 6� legitimI: 25, nelegi�imJ; fete
50 legitime, 16 nelegitime, Tolal 86, băe�r+66 tele=1�)2.
Doi din o naştere: două cazur] cu dor băeţl lvgitirnt, un
caz cu doI bărţf nelegitimr,
Trei din o naştere: un caz, cu o fată şi dor băeţr legitimr.
. 1) In Spitale, Azilurt sau Osplcit. I
�) Pe strade, pe lOCUl') vira ne! înecaq! etc,
[327]
Statistica cornunet Iaşt
J, Născuţl-morţl după religie;
327
Se deosebesc cei născu Ll fără
viaţă, de prunci uascuu-vit, cad
an murit Inainte de (l fi inscrisl
la starea civil:\ .
Ortodoxă
Ca Iolică
Gregoi-iană
Lipovană
Mozaică
Alte religii
Tolal
CĂSĂ'I'ORl'rI
Totalul căsăloriilor celebrata ÎII cursu 1 anului 1903 a fost
de 445 părechi, cari să împart ast-Ielin pe deosebite calegorit ;
A. Numărul eăsătcrillor după virsta soţilor:
CU FEMEI
INTRE BARBATI
IN VîRSTA:
Pină
la
18
nut
implini ţI
De
la
H1-20
anl
«,
«
«
2i -2f)
«
«
«
«
�6--;)O
«
«
�
;jl--::I5
«
«
«
«
«
«
36--40
«
«
«
«
4·1-50
«
«
«
<,
51--
ljO
c
«
Peste
(10
el ni
«
ToLal
-\-1-1-1-1- -1 -I-I�-
- 1 11 2 t - -II -1-' - [)
- U) 24- 42 !) - il -- -1 - �5
1 2;) 21 77 2�1 7 sll 1 - .. - WJ
-- ;; \) 17 20 [) u --1 - - - - 60
- :\ 4 20 7 5.1141 7 - 60
-- - 1 81 4 [. 51101 1 -- :34-
- -- - -1 11 -1 41 01 � - 1�
--1 - - 11 ---, 1 '1 ,) (:j
-11 471"57167171 221761 25i9-= !�45.
[328]
328
N. A. Bogdan
B. Numărul eăsătorlllor după religia soţilor:
c
U
F
E
M
E
1
I
INTIlE
BARBAŢI
al
al
'"
"
�
....l
V,
"
"'�
<
c
.:
�
es '"
.- '"
a:;
E-<
""
B
" 01'­
neas-a studiul geografiei, mal difera încă pe de o parte
·I)!'În situatia ('e crează stiintei noastre fata c]p cele in-
III � !J �
vecinale, primul aduciud-o În legatură directa cu Istoria,
iar' Humboldt apropiind-o foarte !UnU de ştiinţele exacte;
Pf' de alta parte ele sa deosehese eu", era de aşteptat, şi
prin gradul de influenţa ee un avut asupra conlimpora­
nilor. Era natural ea sistemul luT Ril ler, eu concepţie
lut nutropocentrică csă tie din capul loculut simpatia
unul numar mat mare de oameni de ('It sistemul lUI
Humboldt, ÎI! tare locul omului este aşa de restrîns şi
sludiul Ju: ÎI1 Geografie pare mal mult tolerat de cît ne­
cesar �i legitim. Sînt însa şi cuvinte de alta natura,
care esplică aceasta preferintă a sistemului lur Ritter
faţa de al lur Humboldt. Mal Întai este cum susţine
von Riehlhofen 1), imprejurarea ea RiUer a profesat de
pe o catedra universitară, lucru de care a fost. lipsit
Humboldt; din aceasta cauza primul a avut În timp de
mal multt anI ocazia de a-şI expune ideile în public şi
de a (Tea ehia!' o şcoaltl numeroasa şi puternie(':\, al că·
reI relH'e7.entanţI ocupă şi aZI. poziţiI pl'eponderenle şi
intluenţează în mod direct învaţamîntul GeografieI
In şcoalele seeundal'e din Germania. Influenţa luI
1) A1,t{guben 1tnd lIIethoden de t' heutigen Geogl'uz>h',:e. Lecţia de des­
,'hidel'e a ('ursuluTîl1 Leipzig la 27 Apl'il 1883, pag. 44-.
[334]
Sl olan D.i'OIH�S('1i
Humboldt a Irebuit sit sa llI<1rgilleas(';) 1:1 :11·ţiu·
nea Îllc,ealn a ideilor din operilc luT �i ;1 meloade-
101' de investignlie inaugurale de dinsul prin călnloriil«
1111 În America. UII al doilea mijlnc de explicare a in­
influenti! mal marr il şcoulc: lut Hill.er eslc ll'lIdin�a gl'­
nerală a sislemulut, caro prin caracterul el leleologic,ill'
lrn ÎII vederile ideilor dorniuaule al(� epoeel şi ale t;;1I'il,
unde profesa maestrul. In fine, taplul ca sistemul Iti! Hitler
apropia Geografl» aşa de mult de Istorie, fara a cere o
pregatire deosehita, conslitue un <,1 treilea mijloc de
explicare a influentit aşa de mart a sisl.emulut, cnre dr­
venia asi-fel accesibil unul numar il/semnal de amal.ort,
tott sau aproape toţI isloricl de profesie, (,0Ilsi<1el'1I1(}
Geografia numar ca o anexa a oeupaţiel lor principale.
Faţa de aceasta, sistemul lUI Humboldt, care rerlarna o
pregatire speciala, sludir aprofundate ÎI] şliiutile fizico­
naturale cum şi căpătarea uner lndemănart ueobicinuite
în mauuirea instrumentelor de observaţie ştiinţifidl, nu
putea sa Cîştige de cît uu Il uma r foarte reslrtus de a­
derentr, ohicinuitt eu cercetarile laborioase şi de ama­
nunt, nu putea li decr cultivat de arnatort f;11';) cunoştinţe
solide pregatitoare.
II
Am spus la îllceput, ea Geografia el, fost cOllside­
rata ('a o ştiinţa despre pnmÎIlt. Cum ÎllSl cu timpul
s-aU difel'enţiat l'anul/'ile de cunoştinţe omeneştI aşa în
eIt au eşit la iveala şi alte şliinţe, care aH de obiect
al studiuluI lor pamîntul din !·,diferile pUllde de vedt're,
s-a simţit nevoia de a s:1 l'esti'Înge şi defini în mod mal
pl'eeis domeniul GeografieI, numind-o ştiinţa despre su­
prafaţa pămîntului. CUlTI. însa" aceasta noţiune de su­
prafaţa a pamîlltuiul poate fi co�idel'ata din două puncte
fIe vedere deosebite, l'eZll!ta douil '�nal'I subdiviziunI ale stu­
diulUI nostru. In mla.
In cazul întăi e vorba de studiat fenomenul în sine
in multele şi variatele lur manifestă!'l, în anal'ea cau-
1) Vezi între altele: 1Valther Ne I 'nst, Theol'eLische Chemie, 3·e Aur­
lag'e, Slnltgart. F. Enke. ]!}OO,
[336]
Stefan O. Popescu
zelor sau forţelor ce-l produc ('11111 ŞI In legăhuilo lui
('LI alte fenomene. Aei observaţia .inUtil 1'01111 de capete­
nie şi e ajutata de alte operaţi unr ale spirilulut în afla­
rea adevarulur. Ajutorul necesar îl pl'imeşl(l aei Geogra­
fia de la alte ştiinţe care studiază Natura şi unprumuln
de la ele nu numai rezultatele cercelărilor lor speciale
ci .. hiar metodele 101' de observaţie. Printre aceste şli­
inle sînt. de mcntional de o purle Fleica şi Cliimia,
eu care Geografia să ajuta mal ales ÎIl si udiul hidros­
ferit şi al almosfer it, de alta pal Le sl.iinţole naturale.
dintre cart Zoolog'ia şi Botanica aCt de ohiecl studiul
naturii organice actuale, pe cînd Geoloqia cercetează
fazele istorice ale transformarilor suferite de pillllÎnl tl{�
la formarea lur şi pÎIl:1 lu timpul de raţii.
Faţă de tele dinltt patru ştiinţe sa poate delimita
mult IlIaI lesne domeniul propriu .al gcograflet, de cil
faţi1 de Geologie, In adevăr Fizica studiaza acele feno­
mene în cart e vorba de nişte h'llIlSfOI"Hi11'1 ale diferi­
Ielor forme de energie, UlH�Ip tnlr-allele fe1l':1 a se altera
întru ceva compunerea materiei; iar Chimia din contra
S;) ocupn eli cercelari!e privitoare la fenomene, care
produr o schimbare ÎII compunere» mal.crier. dind naş­
tere asl-Iel 111101' corpurt tonrl e deosebite prin proprie­
tatile lor atît· tulre ele cll si fabl de cele din (',:ll'eîsI
.. ;. .. 1.
trag origina. Cîmpul lin nclivil ale al aceslor doua şllilll,e
sa intinde asupra (,Hol' patru îIlVf�lişul"il(� eitale lIIal sus,
daI' Geografia profile) (le rezultatele anaLt� Ile dînsele
lUai ales în studiul ÎLlvelişuluJ liehid şi al celui g:lZOS,
pe eare şi dÎllsa le studiază dar din punle de vedcl'e
deosebite de ale 10/', Aşa, do ,expmpu, legile mi:şc;1rilol'
aeruluI atmosferic trebuesc cunosc-ule de geogl'<1F, pen·
tru'că acele mişC,lI'I influcllţază, cele-J-alLe învelişurI În
diferite modurI; aceste mi�eal'l \însa sint nişte funcţiunI
de temperatura şi dish'ihuil'ca\ (}('esleia est.e supusa
la legI, al caml" studiu ţine de Fizica.
(Va urma)
[337]
ARHIVA
ORGANUL SOCIETAŢEI ŞTIINŢIFIC( ŞI LITERARE
DIN IAŞI
Anul XV,
}ngust 1904
ALEXANDRU G. MAVROCORDATO
NO.8.
Cu prilejul memoriulut lui Hauterive
(1] rmnre şi fine) ,
II.
Itinerarul lut d'Hauterivc descriind în tot arnanun­
tul el calatoria sa în suita domnească de la Constan­
tinopol la Iaşi e de un interes necurmat. Deosebit ele
comedia adevarata unul aristocrat parizian elezmerdat,
ce să vede deodata ratacit intr-un drum prin locur t
selbatice, fara cal de comunicare, Iara otel urI, ca val
ele el, amănuntele date despre ducerea domnitorilor
din acea epoca la scaunul domnieI, calea urmată, im­
presiile trezite în el la trecerea prin Muntenia, apot
prin Moldova, făcu elin acea descriere un document
istoric de întîia mînă.
Escorta domnească era compusa de 400 car, 300
persoane, 100 cara. Calea urmata nu s:"\ prea departa
ele malul apusean al Maret Negre, apoi se îndrepta prin
Karabunar, lasînd' Şumla la dreapta şi izbuti la Silistra ;
apoi trecînd Dunărea prin Slobozia, Cradiştea, Munti­
neştt (evident Martinesn}, au atins Focşanii; ele acolo
înainte drumul poştal Blrlad-Vasluiu-Iasr, unde sosira
după 27 zile de călătorie. Sara dintit e cea mal poz­
naşă: el ajung la Alvaz-kezui, sat foarte apropiat de
[338]
Alexandru G. Ma vroeordalo
Ţarigrad şi în g�t1[lgia sosirei bietul secretar' domnesc
uitat cu dcsavlrsirc, ncputindu se înţelege cu nimenen,
S�I vecie silit CI se urca pe o SCJră prin fereastă la lo­
cuinţa sa, dupa ce a trecut ca val de el, prin o baltă
de tina şi noroi. Odaia însă e întunecoasă şi atit de
joasa în cît el să loveşte cu capul de uşa; ferestrele
J). aLI sticle, obloanele mal că lipsesc; nicI masa, nicl
scaun, nict pat. O bucată de brînză cu ceva pîne CJ
prînz, Ş-,lpOI parizianul să lungeşte pe scindura goal[1
şi adoarme dulce."Ce pregatire, exclama contele spă­
ricat, pentru meseria de curtean ! Ce prim gustat CI
dulceţet line] curţi orientale! Eaca cum SI:: petrece
noaptea în slujba prinţilor l" A doua zi însă toate se
schimba: Arhou Vataki (căpitanul garder domneşti] viile
de îl face pe il alleneşte scuzele cuvenite, iar Domni­
torul îl trimite un cal cu complimentele ce corespund "ca­
racterului, spiritului şi purtarer s3Ie"(8). ApOI i se dă
un mihrnandar (ofiţer ataşat la persoana sa) şi cînd
supra vine frigul, prinţul darueşte secretarului său o
blană caldă. De acolo tnainte singur el, f<1n1 a face
excepţie chiar de Domnitor, nu trage lipsă de nimic 59),
Domnul însă 11 părăseşte. dupa o săptămînă spre a sosi
mal iute, lăsîndu-le drept rntngtere muzica escorter, pe (are
însă, deşi cea mal bună a imperiulut, n-o prea gusta
contele-abate.
Nu ne vom opri la descrierea amănunţită părţilor
Bulgariei prin care trec, nefiind aceasta obiectul pre­
zentulur studiu : cei ce să vor îndeletnici cu studiul staret
de atunci a acestor părţ: al' peninsulei Balcanice, vor
putea culege în paginele respective bogata roadă; cît
pentru nOI, ne grăbim a trece cu autorul marele fluviu,
După 14 zile de calatorie, între Dobral şi Drago-keu
d'Hauterive găseşte o şosea pavata şi un kioşk ce
poartă arrnoariele prinţulur Constantin Mavrocordato, ca
suvenire acelor II calatorit pri� Balcant ce Domnul re­
formator le făcuse În viaţa sa atît de furtunoasă ()O).
Dupa 18 zile de drum el trecu Dunărea la Silistra şi
;)8) lJp. 287, 288.
[,9) p, 29::J.
(jO) p, :H19.
[339]
CII prilejul memoriulut lUI Haulerive
H3\1
pun piciorul pe pamintul Munteniei. Tabloul prii mun­
teneştr ce ni-l desfasura autorul nu e tocrnat Incintator :
de la Dunărea la Slobozia, scrie el, nic: un sat, a,' să­
măna că oamenii fug de acele cirupit mănoase, spre a
nu ti siliţi a le cultiva; copaci! şi pealra lipsesc cu de­
savtrsire : nişte căsuţe mult asemanatoare cu stiubet
conţin cîte zece persoane, tata, mama şi copil. Ti să
pare că treci ceasurr intregr printr-un pustia GI).
O jumatate de viac dupa Hauterive un tînăr ŞI
necunoscut locotenent prusian căruia era menit sa a­
junga la o celebritate fara seaman, trecînd la rîndul
SăLI prin Muntenia spre a se duce la Constantinopol in
anul 1835, unde era sa se distingă în curînd, ne dă o
descriere ce samănă mult cu acea a abatelut francez:
"zidiri şi construcţit agricole, alee, paduri sau castelurr,
nu zarestt zile Întregi; locatăţile cimpeştr sînt de tot
goale de copacr, frumoasele pădun ce le-a dăruit natura
sînt aşa de nimicite in cît nu tntelegt cum răutatea, le­
nevia, sarnovolnicia, cum puterele omenesti In porneal a
lor cea vatamatoare au ajuns la asemenea nimicire. Ce
privelişte infatiseaza şi astazt acele sate fara grădini.
fara arbori roditorr, fără biserici, am putea chiar' zice
Iara case, căci ele sînt cufundate în pămînt şi acope­
rite numar cu un acoperiş de vite de copaci ! Din cimp
de hrană numar o a cincea parte e lucrată şi ast-feliu
samănă această ţară cu o pustietate ce asteapta numaI
mîni omeneşti vrednice spre <:: rasplati eu prisosinta
toata osteneala. Numar puţini din boert ţin pe sarna lor
tntinsele mosii ce le posed; cer mulu MI casele lor în
tîrgurile unele se ingramădesc şi bisericile care lipsesc
la ţară etc". Ttnarul ofiţer ce scriea aceste linii la 1835,
nu e altui de ctt viitorul biruitor al Austriei şi al Franţer,
Feldm reşalul Moltke 162).
De la Focşani la Tecuciu impresiile începu a fi
mal bune şi apor de la Tecuci o. Ia Vaslui am văzut ce
61) pp. 317 1lI·111.
62) Briefe·liber Zuslânde IlIHl Begehenhciteu in rler Turk ei aus den
lahren 1835-1839 von Helmulh von MolLke in Gesammell.e Sehriften tles
FeldmarschaJls Gl'afen Helmuth \'on Mollke Berlin Milllerănd Sollll. Bd.
VIII pp. 5---7.
[340]
34·()
Alexandru G, Mavl'ocol'dalo
entuziasm îl cuprinde la primele zimbirr ale dulcet primă­
veri. Intre Vaslul şi Iast lipsa hanuri lor şi nesiguranta
drumurilor «e o atribue prea maret blajinita]t . a om 0-
nimulur predecesor a stăptnului sau, cam nelinişteşte
pc abatele nostru, duşman de moarte, precum am Vă­
zut, a rău-facătorilor şi tot o data ClI grija cînd aude
vorbindu-se de el, mal ales că Alexandru Vodă tri­
mesese sa aduca. mal repede cea mare parte a escortei
în cit abatele fricos rămăsese in urmă cu numai tret
slugt şi opt oameni din garda domneasca. EI blastarna
prea marea lnduioşirc a inimeI fostului domn :"Prinţul,
văr şi predecesor al nostrulut, a îndemnat prin bună­
tatea sa cea fără de măsură, pe ton hoţii şi ton tal­
harif Moldovei : unii l-au furat, injurat, ponegrit, iar
alţii ne fură şi ne ucid fără nicIo sfliala ; Iuarrnaţl cu
beţe şi topoare el fac aice meseria Arabilor cu o si­
guranţa ce D-are pildă în nicIo ţară. Bunul VOdă ju­
rase de a nu da moarte nimanui. Fereasca Duml1<::zE:LI
lumea de a fi ctrrnuită de prinţ! aşa crud de buml
In fine În ziua a 28-a a calatoriei sale d'Hauterive
ajunge la Iaşt !
nI
Acum am dori să lmplir.im, pe cît ne va fi cu pu­
tinta, omisiunea regretabilă a publicaţiuner noastre şi
să adunăm tot ce vom putea despre persoana acelut
Domn, carele a adus în ţară pe autorul nostru ca se­
cretar şi căruia Hauterive .a dovedit o credinţa neclin­
tită, refuzind de a mal fi În serviciul succesorulut sau.
deşi stind în terrnenr excelenţi cu el, precum arată
fapt ul ca îi adresază memoriul său atît de măgulitor
pentru noul domn, Tot odai'f am dori sa ne dăm toata
silinţa spre a pătrunde cauza hainirei sale cătră Rusit
care a devenit, precum vom \vedea, una din pricinile
de capitenie a marelur razboiu Ruso-Austro-Turc ce a
izbucnit în August Il87, spre ia lua sfîrşitul prin pacea
încheiată cu Austria la Şistov (I79IL iar cu Rusia prin
tractatul ee se porecleşle după Iaşii noştri, (Ian urie 1792).
Alexandru Ioan Mavrocordato, supranumit Firariul,
[341]
Cu prilejul mernoriulut lut Haulerive
3it
s-a nascut la Constantinopol la 1 Iulie 175,4 ŞI a În­
cetat din viaţa la Moskwa la 8 Fevruarie 1819, la
vîrsta de aproape 65 an], unde s-a şi îngropat la
mînăstirea Daniil lîngă foasta capitala a Tarilor. El
era fiul lUI Ioan Vodă Mavrocordato, care a d-omnit in
Moldova de la 29 Iulie 1743 pînă la 13 August 1747.
Ioan-Voda fiind frate lut Constantin-Voda (reforruatorul)
şi fiul IIIT Neculai Mavrocordato, primul domn Ianariot,
Firariul şi cu varul sau primar căruia a succedat pe
tron, reprezinta a treia generaţiune domnitoare în fa­
milia lor ""). EI primise acea creştere mult îngrijită li­
terară şi politică ce a produs attţt barbati de o deose­
bită cultura intelectuala între fruntaşii Fanarulut de la
al q.lea la al 19-1ea secol. Sobornicescul hrisov de­
cretat în scurta sa domnie şi a căruia insemnatate din
punctul de vedere a istoriei legislaţiunet Moldovei, nu
e aice locul de a o cerceta, dovedeşte destoinicia sa
ca cîrmuitor şi legislator (4). EI a fost trimes foarte tî­
năr în misiune diplomatică la Curtea Rusiei, unde statu
un timp lung (5). Zic că a fost trimes acolo foarte tinar,
cacr la 1782 fiind de- abia ajuns vîrsta de 28 anr, dis­
tinsul bărbat e numit la mult tnsernnatul post de Mare
dragoman al Divanulut. Evident Că lunga şedere în ca­
pitala marelut imperiu ortodox a dezvoltat şi mal tare
acea vie simpatie pentru politica rusească ce Marele
Dragoman a dovedit-o negociind şi iscălind tractatul
cedarer catra Rusia a Tartarilor din Ianuarie 1784 IJ6),
61) Legrand genealogie des Maurucurduto do Cousluutluoplc. Paris
Lahure 1886. Il)). il h.
(4) V. Xenopol Istoria V. 420.
(5) Hurmuzaki Doeum. VI[ 428. Iul eruuu liul Herherl evHuicevicr 12
Ianuarie 1785: "Le nnuveau Prince est nu houune, t10IlX, polic« par le long
sejtnu: qt�''il ((. j;t'it a Sain; Pctersbourţ] et rompu meme aux afluires.
(6) FUrsL Bismurck und Husslauds Orientpolltik von einem drui­
huudfrcundlichen Diploma LeII. Berlin. Mitscher und HUsLe1l1892. .Esgcluug
de!' russischeu Diplornalec iti Constanlinopel sogur die ft-iorliche Zusliuunuug
.ICI' PIorte zur Einverluihuug aller Tulnreugehiete in dus russischo lleich
1.11 erlallgen. In eillem eigens zu die"em Zweck g'eschlossenen Verlrag' VOIll
tJ Lannar .178-1 wunlen die Bestimmungen des Friedens VOIl klll.chuk­
kainar·d.,i uber die "volle und unbeschrilukle Unabhăngigkeil del' TaLaren
aufgahohen, allo andern aber VOll llelleJrl ausd!'lIcklich hesl.aligl". AccI lrac-
[342]
342
Alexandru G. Mavrocordaţo
şi apol Domnitorul, cînd În primejdia ce ameninta
capul �.::iu, evident din cauza acelor sirnpatir pentru
RuşI, el parasi de-o data Iaşit În noaptea de 25 Ianua­
rie 1]'07 şi să refugia la Moskwa. Şi aice ni se impune
o mica explicaţiune :
Atît fuga aceasta cît şi acea a lUI Constantin Ipsi­
Ianti domnul Munteniei CE' avu loc 19 anl în urma, Ia
1806, onorurile deosebite cu care fugarii Domnt fura
primin de Ruşi, protectiunea ce Ii fu acordata, dove­
desc într-un mod manifest simpatiile, ba chiar înţele­
gerile cu RuşiI ce le ţesea ti unii din corifer al Fana­
rulur ?"], D-I Xenopol constatînd cu drept cuvint această
aplecare catra Husia 68), o atribucste numai lmprejuraret
Că Ruşii fiind cel tari, era firesc lucru ca să se deie
în partea lor un neam ce nu vroia să piarda poziţia
dobîndită. Am regretat adeseorr, la citirea operei dis­
tinsulut nostru concelalean, tnclinatiunea ce el o re­
simte de a atribui faptele oamenilor publicr, chiar ce­
lor mari numar pornireI lor spre un egoism sec, spre
unele interese meschine şi josnice; şi aceasta aplecare
spre a aprecia în rău acţiunile barbatilor politici în­
tuneca multe paginI a mult meritorie] sale opere, cacr,
dacă nu credem Că oamenir, mal ales 'cel cari să vad
chemaţi ă călăuzi popoarele, sint SLIU pot rămîne Ingerr,
totuşi ne place să fim pe deplin convinşi spre onoarea
omenirei, ca el sînt de cele mal multe 01'1 însufleţiţi de
nişte aspiraţiunr ce reîntra într-o categorie morala nalta,
si izvorăsc din straturile adtncr ale inirner noastre. In
. ,
t.at a fost prin urruure iucheiat in vren�ea Marelur Dragornunnt lui F'iruriu
(2ll Seplemvrie 1702--1 Iunuur 1785. Legruud 1. '�':JI' fi). D-I Xcuopol ([shria
V 292). pune prin eroare acel l ruclal la It Ianuarie 1786).
67) cr-. Hurrnuzuki DOCUlll. supp, ,I VoI. 2. Iustrucţiunele daLe ge­
nerululut Bruue eel Parls Sept, Oclomv, \802. [Vendeurinire an 11). "On ne
peuL nler eli eIfet. fIl/e le devouemenl d'urie gruude I adie de celle nal.ion
(a Gr('cill'l" din Constantinopol) il In HlIssi�\ n'ai! procure a ccUe plliss; don!. ellc a su lircr It) 1'111" graml pal'li dans les vkissiludes
de la guerre el dans h's inl rigues d () la paix; el, ainsi une graude padie
des hnndU3tions quc J'ElIlpire Turc a essllye'es dans l�es derniers telll)ls
pellL "'Ire Îlllpuice �alls injll�liec .I la nmniVt'IICe constante d presljllc ge­
I](;rale des Gret'(;s avee �es cJllJcmis".
68) Istoria V 34-9,
[343]
Cu prilejul mcrnoriulut lut Haulenve
343
cazul de faţă d-l Xenopol probeaza zisa sa, afirmind
într-un mod perernptoriu că simpatiile Grecilor pentru
fraţii lor intru Hristos şi dorinţa lor patriotică de a li
scapau de el de sub jugul cel năprasnic r.u pot fi luate
in considerare, de oare- ce în inimele Fanarioţilor atare
sentimente nu puteau să se nasca. Acest argument nu
e o dovadă ci o gratuita injurie; el constitue o simpla
petitiune de princip, fiind vorba tocmai de a sit con­
stata daca faptele nu arată că el au urmărit o ţintă
nobilă şi naltă, că simţimintele lor au izvorît din acea
aplecare spre liberarea neamului ce izbucnca cu o
tarie elementară Îndată ce rmprcjurarile să aratau priel­
nice. MaT înainte de toate mi-aş permite să întreb:
pentru ce aceiaş faptă, hainirea către RUŞI, Săvîrşită cu
un cumplit nesucces de Dimitraşcu-Vodă Cantemir la
1710, ar constitui pentru acel Domn un titlu de slava,
pe cind ea nar putea avea de cît o sorginte josnică
cînd are de executor! pe Domni! din Fanar? Oare Irn­
prejurarea ca unul să trăgea din Tatarr, iar aceşti din
urrua se coborau din Grec! poate diferenţia pana la
contrariul opus, aceiaşi faptuire săvîrşită de Către
arntndot ? ApOI se mal poate ivi oare ceva mal firesc
de cit ura neimpacata a fruntaşilor din Fanar în po­
triva Osmanliilor P Averea, cinstea, chiar capul lo. erau
zilnic ameninţate de aprigi! apăsători ! Descendenta et­
nica, trecutul istoric, credinţa şi datineJe strarnoşeştr Il
deosebiau Cli desavrrşire de vrajmaşir Asiaţt ! Scaparea
de sub jugul cel năprasnic nu putea de cît să tie visul
inimilor lor crud apasate. D-I Xenopol recunoaşte el
insust că acea scapare nu putea veni de cît de la vul­
turul nordic ce luase zborul său avintos catra malurile
Bosforulut (iti) şi de nar rec.rnoaste-o, evcluţiunca isto-
6\1) Cit de pulju tie lol se pul.eu aştepta, ÎIl alare privire, de la
Franţa chiar sub imperiul a lol uuteruieulut Napulcou, se poate vedea tiin
insl rucljuuile dul c urnbusadorulur stiti Itruue şi eilalG uuusus : Huruiuzuk i
Doc. Supp. J. �. 247. Puris Scptcin. Ocl.om. 1802. ucolo r-ilim . .Sau« âcn
[aire qni pnisse {lafter l"imu[Jinalion de ce pcuplc SUI' la pcrslIc,·tivc cl)f1i
ulfranchissemcnt, on peul. l'appeler il des senlimenls tie conHance par 101lt(·;s
le�, lIlul'Cjues tI'inlel'el (Ju'il esl Jlossihle tie lui dOllnel' dall" la l!()siUon oii
il se lI'Ollve". Totuşi ferindll-se de acea sprijinire a visulUI de liberare, ;\111-
basadol'lll lrehlleşle a căla să dobîndeasdi () illJluenţ,l crescîndă "VOIIS ne
[344]
Alexandru G. Mavrocordato
rica ne arata ra într-adevar numai torentele sîngeluI
moscovit ce a curs mar fara Încetare aproape două
viacurI, a putut dezrobi rasaritul crestinesc. Ţintirea
ochirilor, îndreptarea sirnpatiilor prinţilor Ianariotr catră
Rusia era o necesitate istorică, un postulat psihologic
izvorît din cele mal adtnc; straturt ale inirnet omeneştr :
ele şi numar ele au pricinuit fuga lut Alexandru Ma­
vrocordato elin Moldova la 1]87 ca şi acea a lut Con­
stantin Ipsilanti din Muntenia la 1806. Iar o împreju­
rare menita a arata În fapt dreptatea susţinerilor noas­
tre e: ca cînd În fine a sunat ciasul ferbinte dorit a
desteptarer, iarasi dOI coborîtor! al aceloraş neamurr
fruntaşe de la Fanar se pun �n capul revoluţier . Alexan­
dru Ipsilanti prin mişcarea sa pe cît de, mărinimoasă, pe
atît ele nedibaciu, executata la 1821, iar Alexandru
Mavrocordato de la 1822 înainte cuIeginrl Iaure nepe­
ritoare de Ia Missolonghi ptna la constituirea şi intoc-
nurea regatului grecesc. .
ApOI sa nu uitam că tractatul de la Cuciuc- Cainardji
dăduse Rusiei o poziţie de tot precumpănitoare in afa­
cerile launtrice ale principatelor dunarene, chiar protec­
toratul asupra tarilor surori. Cît de repede a crescut
tnrlurirea moscovită Într-un scurt timp s-arata din ur­
mătorul fapt: La 20 Noemvrie 1769, domnul Moldovei
Constantin Mavrocordato moare luptîndu-se cu înver­
şunare în rîndurile Turcilor. Prins de Ruşt la Galati,
el le striga : "Mîne vor veni TurciI şi vă vor izgoni
ca pe nişte etni". La aceste vorbe un ofiţer îl loveşte
cu sabia şi Ia ducerea captivulut domn la Iaşt el moare
de acea rana '10), Şi de-abea 17··· an: In urmă un alt
Domn al Moldovei, nepot de frate a lui Constantin-
d-ivez pus negliger de chercher les ll�nYCl1:; �\voÎI' line purt couveuablc
dans ('clic inlluence. Rien ne seraitplus propre a nuus all.ircr la contlauce
des Grecs, couune Ia nomination d'uu Priuce il\ la recomandatiou de l'Am­
hassadeur de France" şi ea alure recomandă pe .lragomanul IIolel Handjeri­
N'lpoleon, foar!:' sprinten în a crea noI sLale în .,favoarea tuturor memhri­
lor -familiei sale, se juca ca rn ita CII �oareclJl cînd ()ra vorha de visurI tIe
neatîrnarc a pllpoarelor, pl'eclllll 11 dov('dit-o cu Polonejif.
70) Ephemerides Daces voI. II p, LXXXIV Nol.es biogTajJhiqll()� SII\'
Constan tin Ma 1Il"Ocortlato par EmiIe Legl'aJlt/' I
[345]
Cu prilejul mernoriulul lUI Hauterive
34�
Voda, se haineşte catra Ruşr, ameninţat de a avea
capul taiat la Tarigrad ca om de tot devotat al Rusiei! !
Dupa această digresiune ce ni să impunea, aşa o
credem, revenim la Firariul. Numit mare dragoman al
Divanulut la 22 Septemvrie 1782, el ocupă acel post
plua la 1 Ianuar 17867J}, cînd înlocueşte pe scaunul
domnesc al Moldovei pe varul său primar şi omonim,
Alexandru Constantin Mavrocordato supranumit De­
Iibey 72). Această împrejurare unica În felul sau În toată
istoria Moldovei şi a Munteniei ca dOI domni purtînd
acelaş nume şi pronume să urmeze unul altuia pe a-.
celaş scaun domnesc, a facut pe Ubicini de altmintrelea
destul de băgator de sarna III notele biografice ce le
da, ca sa comita o confuzie ce el insuşt pe urma o
vede şi o drege 73). Sa stabilim deci ca Firariul se nu­
mea Alexandru Ioan, iar Delibey, predecesorul sau
Alexandru Consiantm Mavrocordato. Acea poreclă tur­
cească de Delibey re a rămas alipita de numele său
ar insemna: Domnul cel apucat, cel stărlubatic saa,
cum am zice, cel într-o ureche. Cine al' crede însă ca
. acest epitet ar avea un senz uricios S-Cor înşela, precum
se dovedeste din testimoniile unanirne ale contirnpur a­
nilor. Von Diez, om hărtagos şi neimpacat duşman al
Grecilor 74L nu se poate totuşi opri de a recunoaşte şi
lauda dreptatea tuturor actelor depusului domn 75). Ase-
71) Herhert allulI�a lul Ruicevieh numirea noulut Domn la 12 Ianuur.
(Hurruuz, Duc. Vl l 4-28), ceia ce după stilul nostru de alunet face 1 Ianuur.
"L'emp)oi vacant. tie Drogmau de la Porte a ele rempli par le Priuce
la Eglli ruuki qui parutt pour Ia premiere puis sur l'horizon politique". Despre
Firnrinl scrie Stamul iadl. În cunoscuta sa curte : B(o[ rrov p.q&.XOlY
olspp:r/ys())y p. IV,: Avou o mare destoiuicie, acuitate de spirit şi o in­
slructiuue nu tocmar de rînd; posedă Iirubu grecească, frnnceza, arabă şi
l.urceuscă".
n) Care a domnii de la Ma iîi 17El2 ptna la 1 Ianuarie 1786, Fiul
primer sotii li părinlelu) săli Smurugilu Canlaruziu, el era insurat cu Maria
fiica domnil.orulut Ioan Callimaehi V. Legrand G()[I\')al. des Maul'ocordafo p.
6. NI". 2!l.
73) V. ('adea 1I0asll'l't p. 2/:)7, nola ;) :;;i p. ;;27 II. 2. efI'. p. tlU9 .
• 4·) V. Iorga Ade şi Fragm. II p. :l17, Diez r. n. 2:3 Fevr. 1787.
7.5) Iorga 1. t:. (l. H1Q ,.Nollohslall!. Ia justice '111'il y a ,Ians tous les
ades tie I'Hospotlar Moldave, les BU5ses se. sonl plaillls de lui. COll1l11e s'il
(Jvait violrj la maisan de !('ur consul, el ]'Oll croit qlle relle plainte n'a
[346]
346
Alexandru G. Mavrocor dato
menea von Knobelsdorf scriind lUT Herzberg, zice: "le
surnom de Delibey gue les Turcs ont donne a ce
Prince vent dire; le prince foI; cependant ce n'est point
pris en mauvais sens et veut dire un homme tres-vif,
tres-courageux 76). Am văzut mal sus strălucitul testi­
meniu ce Hauterive ni-l dă despre blajinatatea 1I11meJ
lUI Alexandru-Vodă Delibey, care nu era În stare CI
statua pedeapsa capitală. Intr-un alt loc el scrie: "Ie
Prince Alexandrc, le rneilleur des hommes, le moins
fier des Princes" şi adaoga că obrăzniciele consululut
rusesc l-au scos in fine din toate simţirile şi eşind din
moderaţiune a dat loc la tînguirr legitime 77). Tot ast­
felili atribue depunerea Iur şi von Die z, uneltirilor cu
tot dinadinsul ţesute ale Ruşilor, cum am văzut mal sus.
Cu alte cuvinte Rusia vroia cu ori-ce chip a sa dez­
bara de acest domn nu destul ele moscovit si a-I înlocui
prin vărul său, devotat el 78). Şi aice se adevereşte zisa
lUI Hauterive ce am pomenit-o mal sus, cum că În
toată Europa nu există o pozitiune mal grea de cît
acela a Domnitorulul ţărilor surori elin acea epocă, Di-
pas peu coulribue il sa deposition" Diez c. rege 21). Iunuur 17Sf.. Nenoro­
citul Diez (' nevoit ti corespunde în lilJlba Irnuceză (se ştie cîtă predilectie
avea pentru ea marele Heg o]. Corcspuudcntul lut Voltaire a trebuit să tre­
sară citind cele reduc! aLe de agentul său : "la Porle M.ail elle mcme trec;­
fâcheuse de ne pas Irouver dans la ilai iuu quclques g I1S assez fideles fjlii
puisseni el,.,; coniinue« duus le gouvorneulCnl. ti J la Moldu vie 01 de la
Valaehie "VOII Diez c. rege 28 Fevruar 1737. Iorga 1. c. II p, 21(j,
76) Iorga L c, JI, :305.
77) p. 3U "Les impertiueucc s pOll'i3CCS ;'1 l'CXl'('S suit a tlesscin. suit
P�II' hetise" şi ma) la vale .. poussce ;'1 boul. par Iuu! cO (111'011 pelll. imagincr
de demarches el d'oxpressions les pll1s ull'cnsallles".
78) Tolu';:l 5:1 hizuo lnLernulltiul !lerhor! că IlJelllOriul dal de el a
adus a"est rozultat. El scrie agenLulul Haict\vkh 12 ralluar 17H:J (chial' Îu
ziiul numirellur Firal'ÎlI): Je repreuds la plu'VIC pOliI' vous infol"lllcl' flne.le
Prînee de Moldavie ViOIlI d'llire depo�e eL I'CI'llplace par �on cousin genllain,
el. Dragoman de la Porle, Le ml'lIJoire nigskrolle wur dem
alhnăchligeu Giillst ling zugcdacht "erI', XenopoJ Istoria V 289: "iar Mol­
dova şi Valahia pc care nil'! una din cele două curtI nu vroia s;1 le cedeze
celetlulte, Si! riilllîuil ml r-uu soill de neatirnare suh [lrilll'ipele Potemkill,
curc pentru il li mal aproape, ÎŞI cllmpiirase o ]}roprieblle la marginele
Moldovei", NOI iusil nil credem cii acest ambitios ce nu cllnoştea nici o
măsllrii, s-ar fi mulţumit CII aceasLa, ciiei lllllH cunoscutul Prinl; de Ligne
(eel mal de spirit om al timpuluI o,ali). vorhindu-I odată despre lronul Mol­
doveI. Pl'inţlll Potelllkin îl da drept ri\Sp"IlS: "Aş rîde de aceasta; de aş
\Toi, aş fi Hegele PolonieI ('a prede(�e,.;orlll său În inima Cal<'riueI Ponia­
lowski): am relm:al de a li. Duce de Cnrhwtla: sîni lnal pe sus de cit toate
acesle". WaliszclVski, alltonl' tI'lIlI lr{.ne p, 129,
lOC)Waliszewski, AlIlolll' lI'lIl1 tl'l'nle p. nc. La 2:) Oei. 1788, Chai­
selll scrie 1. Sigur despre lIlI projed rusesc de a schimba Crimeea cu MoI­
tlova şi Bassarabia. Hllt'll1, Doc, Spl. 1 :) p. 1-1.
107) Iorga IT :n9,
2
, I
I
1
I
1.
I
[354]
Alexandru G. Mavl'ocordalo
easă din bizunia sa şi să se deie în vileag, el aspira
cu ardoare la rolul precumpanitor ce l-a jucat cu stra­
lucire în cursul secolului Urmator, Imparateasa şi cu
sfetnicul său, cuprinsa de îngînatul unor asemenea na­
lucirt '?"), avea tot interesul de a putea conta pe depli­
nul devotament şi sprijin a Domnitorului Moldovei din
postul său înaintat. C:I Firariul îl era credincios trup
şi suflet, ca aceasta era cunoscuta în lumea diploma­
tica de la Petersburg, dovedeşte scrisoare catr a Regele
seu lUI Ho.ttel în Iunie 1786, pe care am comunicat o mal -.I-
sus în extenso, Asemenea o ştiau şi Turcit precum am
vazut-o din raportul hJI Diez citat mal sus, Pina unde
ll'. Bakşiserui, o nouă urbe e tondula numită Ecnteriuaslav
(gloria Caleriuet). Capitala va avea o (· .. Ledr : 1<1 după modelul "nnllliui Petru,
ÎnSI! mat marI]. Waliszewski Le Roma1n d'une Imperal.rice p. 317. Numu)
cei ce au văzul husil ica HOlIIei îşi pot d I "alIlă de conţlnutul acestor cuvinle.
1(9) Nu şlin 'pentru care cauză d-l Xenopol (Islor. V, 2G\I) utrihne
acea mavilire la sli1ruinţele Austriei. care simtind e.l războiul venea, vroia.
sit aihi'! la Moldova 1111 om CII 101.111 devo\al", Aceasl;1 p;1rere ce nil se spri·
jilii1 pe nid lin l"xl, ni >le pare P'I�ill ve;'isimilfl. Nil e dt� admis ca AII"lria,
;diala HusieJ indi de ,:1 178J, sit li prigonit un Domn cunoscul l'a atlel'el1l
rivnaş al politicel lIloscovitp, Şi ;ipoI ce nevoe să recurgem la acea ipot.eză
a IInel ingerin�1 ausll'iace? Din momentul tinde Turcii pel'deau nădpjdea
Vilcei şi n-avea\t pent.ru ce cruţa dorinţelp I'uşeşll, Firarinl era perdut.
t 10) Aceasta era şi convingerea al însllşl fllgal'ltluT dOlTln ; el scrie
soţier sale: "les 1l1t\c!Jflnl" porleront la pei\le de lelll' maliee et mai je me
I
[355]
tu prilejul mc.noriulnf lur Haulerive
La Început Turcii, chiar după ce aflase cu bună
sama ca FirL1J'iuI se indreptea aa spre Moskwa, hotă­
răsc a nu se tîngui pentru moment 111). Insa chiar rab­
darea turceasca nu poate Inghiţi acest hap amar; Ia 7
A prilie Reis efendi declară lut Diez că e hotărît a cere
extradarea jjribcagulut Domn !iZ). ApOI Turcit insista
din ce în ce mal mult şi această cerere de extradare,
ce Divanul o pretinde ca conformă tractatelor, e pe­
rernptoriu refuzata de RUŞI J 1:1), devine principala cauză
formala a războiului. Insistenta Turcilor, desavlrşitul
refuz al Caterinet aduc aminte purtarea luI Petru catra
Cantemir la Prut. Turcii se sprijină pe art, 2 a trac­
tatului de la Cuciuc-Cainardji 114). ChoiseulGouffior, vă­
zînd că Rusia. Îll drept nu poate să se apere, însă re­
cunoscînd: "qu'ilttait contre l'honneur de l'Impera­
trice de livrer Maurocordato" propune a se raspunde
că el a părăsit Rusia. Cabinetul rus-se Însa despre­
ţueşte de a recurge la atare minciuna, �i propune a
lasa toţi transfugii SăI, Cosact şi alţi a caror extradare
o ceruse, Turcilor, de i-ar lasa el pe Mavrocordato 115).
Turcit retuztndu-se la aceasta şi insistînd numar de cît
10 extradare, Rusia părăseşte rolul de aparator şi în
manifestul sali de la 1787 acuza pe TurCI: "Nu e mult
timp de cînd o soartă mortala a lovit pe Prinţul A­
lexandru Ma vrocordato, căruia s-a trimis un capidjibaşi
----�--
suis s.uux", Scrisoarea cfllră Doamnă Ulai sus ciI. Hurmuzaki Doeurn, SuppI.
J v. �: p. :36. Ace:tsla era ]i parerea cuhiuelulut rusesc, precum se vede din
manifestul Husic) eel vom pomeni mal jos.
11 J) Diez c, Hege 10 Marlie 17�1; "La Porl.e est hien iuformee du
cltemin que ee doruier a pris, OI', clic s'esl proposee de n'en pas parler
uux Husses, pour le moment" 11 Iorga Il 217.
112) Diez c, Hege 7 Api-il 1787 Iorga II 118.
U3) Iorga 2;; August j ,87 (II 2:20). Comuuicutia Turci/ore curtea Prll­
sier declarind războiul. "Als tieI' tleu Hau[!; cines p .. illzen habellLle \Vaywod
del' Moldau von den Consu/n vermltrl. !lud ZlIl' Flucltt allgeleitet u. dal'auf
verlrag-;maesig zliruckverlallgt wOl'llen, so hal der Ge�alldLe die elllscheidelltl�
Aulwol'l g'egdwn: Meiu Hol' !ieferl Îult lIicltt alls ele."
111-) Pllud.ul de videl'e otoman e perfed. formulat În manifestul POl'ţer
privilol' la refuzul H.l1�ieI de a-) exlradil pe Alexandl'u MaVl'oconlalo fost
Domn al MoldoveI Hurm. Docullr SupJ. 1 \'. III pp. 38, 39.
115) Memol'iul asupra puterilol' de războHl etc. POillls de conleslaLion
HUl·III. J)ocum. Spl. r v. III p. 38.
[356]
Alexandru G. Mavrocordaio
spre a-l mazili; decr spre o scapa de o moarte jure'
roasă ce o prevedea, precum a fost cu predecesorul
seu, (evident Grigorie Ghica) el s-a refugiat în sinul bi­
sericei ortodoxe, care nu putea a nu-l da azil U")".
Pe cînd insaşt fapta fugeI sale, categorica cerere
t\ extradarer, refuzul Rusiei de a-I jertfi, tnaspresc cu
desăvîrşire relaţiunele rau încordate, fostul domn al
Moldovei e primit. în Rusia cu deosebite onorurI.
Mokwa ti e asernnata ca reşedinţa, titlul de prinţ al
Imperiulut rusesc îl este recunoscut P 7), unica sa fiică
Ecalerina e numita domnişoară de onoare a Impara­
teser 118). Am văzut ma! sus C�I la 1792, Rusia ar fi
gîndit a constitui în favoarea lut un principat numit
Noua Moldovă : acest proect neavînd nicI o urmare, Fi-
116) l'oÎJoa. WOl IICl.p6.n·�)\Ol: j\tiCl.O[)oxOr)06·tOl pp. HJl, 192. Autorul
citează pentru textul din manifestul rusesc pe Atauasie Ipsilanli p, 374-.
1(7) Rusia a recunoscut În lrer rtudnrt acest titlu familieI Mavro­
rorJale'iU: O dală În cazul de faţ;). 2) Prin uk az lmparntulm Nicolat T. dut
În Varsovin 20 MaiCi 1851, În favoarea Colonelului Scarlut Mavrocordato,
:3) Prin ukuz Impuralulur Alexandru II cu data 2 Iunie 1875, În fuvou rca
n(it�erului În mnrinn irnperiulă Dimitrie C. Mavrocordal o, fratele aul orulut
ucestut studiu. publicat În Monitorul l mpeviulur rusesc sub No. 59 din 187;5.
In uk azul Imparatulur Necula) I citesc următorul pasuj referitor la cazu I
despre care tratăm: ,,2° (;1 shănepotul numilulul Alexandru Mavrncordat o
(Ex-uporil ul) şi el purt.lnd nume de Alexandru, clrmuit or principatelor Mol­
dovei şi a Munteniei, după ce conl!w/"ase Cit devotament GI.UJ'(/ Iiue!« la cu­
cerirea §i anexarea CI'im.ccl, ş'u atras prin aces! fapt pe el şi toată fami­
lia sa asemenea băuuelr din partea Porter În rit fu silit a se re truge În
Husia, unde Impnră leusu Cuteriua, care se odihneşte În Dumnezeii, l-a pri­
mit cu hnnă-vroiuţă''. E frumos c:l JllIp,iralul nil nil;1 de a('ele servi"iI aduse
RllSil'l cn 6:; anT În llr1l111!
11S) Legralld, G(�lIl'al. el.('. p, S si.d} No. 40. Doamna Zamfira soţia
Firal'il1luT pe care all! lasat.-o la Ia'�j se vede eli a lllai stai la Constanli­
nopol lTIult după fuga sotuluI S)(1. Am pomenit. mal sus seri�oal'ea ce j-o
adrpsează pribeaglll Domll din l1usLl 7 .Feyrllal'. In ea îl spune să fie li­
ni�lilii, c:ll'1 aver�a �a ,,1[1 neatins;!. Insfl u� an ;;i jumatat.e 'dllpă Hcea s�ri·
soare, Choist'nl·{;ollilier snie eflnlratelnl Sflt\ (lin Pelersburg 'Seglll' a in!.!'r­
veni ling;l Im 1';1 rilteasa : ,.('n ravellr de la PI�nces5c Maul'o('ordaLt1, si illl(�­
l'!)ssllnle pal' ses malh"urs el par SOli l!ollIlCole((I ... clle est i'('dllile il vendre
ses I'obes". Amhacadorul prdinde ril Firariul a ascuns: "de gnllides !'iehesses
lju'i1 radl8 pOl1l' sllrprendre les bienf'ai!.s de 'I'Ln)J("rtdl'ice" Hurlllll/. Doe.
Spl. 1 ;) p. 4.0. Choiseul Gouflier ('iltl'il Comitele de Se'gul' C' re interventia
pentru Prineesa Mavroconla!o". Ea I'l'a fiica pOll1nuluI Munteniel NicolaI
f:al'agea,
[357]
Cu prilejul memoriulut lUI Hauterive
357
rariul nu mal părăseşte Rusia, unde ŞI moare la-virsta
de 65 an! la Moskwa (19 Fevruarie 1819), şi e îngro­
pat la mînăstirea Daniel lîngă vechea Capitala a Tarilor.
[o lungul rastimp cît a trait Alexandru-Voda la
Moskwa el s-a îndeletnicit cu studii literare şi CI 3US.
ţinut oameni învăţaţi contribuind la publicarea cărţilor
lor. La 1810 a aparut o colecţie de poezii scrise de
el intitulată: B6()1r0p()� SV B()p[)G�svst, azt foarte rara IlliL
S-ar părea că el a avut o predilecţie pentru ceea ce
am numi azr Iinguistica comparati vă; CăCI biblioteca
mea poseda doua carţt închinate pribeaguluI Domn: o
gramatică greco-latina aparuta la Viena Baurnaister 1785,
şi un dicţionar in trei limbe : franceză, italiana, greacă
compus de Ventoti şi asemenea publicat la Viena Bau­
meister 1790. Cartea e împodobită cu portretul Fira­
riului gravat de Ebersbach. El e reprezinlat în portul
domnesc, trăsăturile sînt subţirt, statura s-ar arata mij­
locie, ochiul e gînditor, expresia fiziognornier inteligente
şi severă. Sub portret vedem arrnoariele familiei şi în
exerg versul In limba greceasca ce-l traducern : Alexan­
dru a ilustrat dominaţlunea elineasca, şi acum altu (A­
lexandru) CI ilustrat buna învăţătură 120). Curiosul dicţionar
apărut în 4° în trer volume poarta În frunte o lungă In­
chinare mult caracteristică pentru modul de el scrie de
atunct, retoric, Încărcat şi umflat şi o dăm în parte în
traducere, ca să o poată compara cititorit noştri cu în­
chinarile atît ele puţin prefăcute cum se obicinuesc în
literatura contirnpuruna : tempora mutantur et nos nJU­
tarnur in illis 121).
11 !:Il v. "CI.!i:?"OO!i:(j,j),(j'J H[j�ŢQG �'i. S(js)),: <.I)t),o},o·, V. II p. Viu
Z'Iu 457,
120) 'A),Eb_'I'}[)o; 'd/v 'En'0YWY ),6.p,7r(Jll'/SV o-vx:�Y,,­
·I.?',['(� T,r:I.Y')'/ ;;,no; A&.IJ,it(illVZY S')IJ,Cl.0l·�Y,
121) Mult Înalte şi serenisime Domr, ! Prea plăcut şi glum«] se a­
rată cintnreţul Piudnr rind _î�l propune 11 serba printr-un imn izbînda re­
purtată la Olimpia CI1 o. quudriga lur Thernn din Acrugunl. Inainte de a În­
cepe Iiricul a Intona imnul el s-apucă il convorbi şi a se consfătui eu lira
sa, �i se ('OIlSldUi; CII elinsa, şi o cercetează ::;;i illJ'ii.�'f o. inlreahă : cuT oare
ea judecă ..;\ al' li "LI ('alu a cinl.n oda ::;;i a rov.usn clntecnl r "Imnl co
domniţT usupru Iirel, ('are zeii, care eroll, care bat'hal eÎllla-vom '-!" ApoI
suhlim-vorbitorul cuprins (le enlu.�iasrn �i răpjt de MIlI�e, apăsînd Illiulţa
[358]
358
Alexandru G. Mavrocordalo
Insa un barbat ce petrecuse viaţa in vijeliele. 1'0-
liticei militante nu putea sa se margineasca la acele
ocupaţiunt şi singurul fapt ca ţine la Moskwa lînga el
un secretar francez Durosoy, eu care de altmintrelea
a avut rnart displacert, ne dovedeşte ca avea o mare
corespondenţă politica de întreţinut. Eminentul barbat
urma cu un ochiu patrunzator semnele crescînde uneI
slabirr treptate a putereI Osmanlielor: năzuintele unul
Paswan-Oglu in Bulgaria, Ali pascha în Epir, mişcarea
Serbilor sub Karageorgewitch, în fine inceputurele pu­
teret lut Mehernet-Ali erau indicir eloquente unet nimi­
cii 1 progresive a puterei centrale, Aceste fenomene pre­
vestitoare au trezit în sufletul patriotic a lui Alexandru
Mavrocordato nădejdea unei răscoale a rajaler asuprite
şi el a format o conspiraţie menita a lucra pentru atin­
gerea acelut scop mult înainte a primelor începuturI a­
celei Eteric! Filornusilor ce a fost întroducţia revolutiei
de la 1821. Aceasta fapta mult insemnata ne este do­
vedita prin un raport lut Durosoy, fost secretar al
Prinţulur, cătră afacerile străine cu data Decherr. vrie
1796 unde el destainueşte următoarele: Ca se urzeşte
spre o [iuta anumită, el întinde coardele instrumeululut ea strunele unul
arc: nArcule, indreptează-te spre ţintă", Şi iarăşt nicr atuncr nu mişca
plectrul, nier nu porneşte a cînta, ci 101 amîna Îndl clntul şi tot stînd la
indoială şi cu mintea clătinată de nu cumva va nimeri ţinta cea de cu­
viiuţă, iarăşr intreabă el însăm inima sa cătră cine să îndrepteze pe rit se
poate cu destoinicie săgeata cea dulce .şi slăvilă ? "Vino iuimă ! Pe cine
lovim, slohozlnd iarăşi din mintea molalică slăvite săgeţi?" Nu s-a aratul
101 asa de nemernic si nehotărît. acel lÎemodem ah-sul cintăret a lUI Omer.
.. . .. , li
EI, introdus la Curtea Regală li. lut Aleinou, spre a lnvese li şi a Iarmuc«
inaintea' ospetitulul Odiseu adunarea Feacilor trnprcunati acolo, in sprin­
ten în mînă eitara 'ii cîntînd fără amînare din ea Iru III os şi armonios, I'OS­
le�h� împre�1I1ă cu lonu,re!�inSlrl1lnentu!l1\ Il�însu�leţit 'ii lllelod�ele g)as�It�1
seu tnsutletit. "Acum citaristul se apuca 11, cinta frumos". După nehota ... ­
rea Iirisculul Pindar expusă mal sus, se Îndoe-;'; ad('se-ol'l si stan În aceia�
lJedumci'Îre lllulţl din timpiI noştri În cit p�ive'ile ÎIl!'hinărlle t:flrtilllr pu:
blkale de el, IndiferentI la Începllt sau neopriţT în alegerea Uliul .Mecell
cel'ut de el, slau uemernicJ şi îndoelnicl cug�lind Clil sau căruia VOI' in'
tocmi inchin:l.t'ca ciirţeI, NOI insii acum, prea inalţllte Domn, sîntem larc
departe de acea nehotărÎl'e şi ne(!umel'irc elc." lII'l\1eaZfl 6 paginI marI de
laudă persoanei şi neamulill DOlllnitorulul. I
[359]
CII prilejul mernoriulut lUI Hauterive
359
sub scutul Rusiei o rascoala; că principalii agenti al
conspiraţiuner sint Printul Mavrocordato, Patriarhul Eu­
geniu, Episcopu de Puitawa şi generalul comandant
Lascarow; ca aceste personaje au un partid puternic
nu numar în insulele ci şi lîngă Poartă; caturburarile
ce au izbucnit la Belgrad, Georgia şi Persia sînt pre­
ludiyl acelei răscoale plarnadite. Durosoy afirma că a
vroit sa mearga la Constantinopol spre a trnrnrna repre­
zentantuluI Franţet Descorches acele dovezi ce le po­
seda în mrnr ca unul ce a fost secretarul Firariulur, însa
"şiretul Grec" a pus în potriva dreptului gintelor de
l-a arestat la Iaşt şi recondus la Petersburg, unde a
stat 6 luni la închisoare. Acum el e gata să dovedească
cu piese în mina cele expuse lil2). Prin urmare secre­
tarul Durosoy vroind să hulească pe fostul sau stăptn
din partea căruia el pretinde că a avut multe de su­
ferit, face acele destainuirt care ne dau dovada ca pri­
beagul Domn uneltea chiar din primit unr al revoluţiei
franceze acea mişcare liberatoare ce a izbucnit 30 am
în urmă la 1821123).
Ceia ce se afirmă ca hula de un inamic In;"lspr.it
ni se repeta cu lauda mulţi ani în urma de un arme
devotat. Intr-un memoriu din anul 1824, despre origi­
nele rcvoluţiunet greceşti- de un partizan a lut Mavro­
cordato 124) citim urmatoarele: "les persecutions du gou-
122) Hurmuzukl Doc, Supp. 1 v. 2 p. 134 l inrosoy fost secretar al
priueipelut MoldoveI Alexandru Muvrocordat c. afacerile străine despre pla­
nurile de cucerire ale Husier 24 Frimaire an 4 (14 Dechemvr, 1795).
12:3) Cind d-I Xenopol scrie (Islorla V 270) cu ocaziunea hainiret Iut
Firariu : "In reali' 11 le Ma vrocordu I era ca pul IIl1eI conspira [iun] greco·
ruscştt meuila a răscula pe Greef şi pe ţările romtneşlr în contra Porţei
,?i în Iuvoareu Husiel" spline adevărul, greşeşte rnsă În cît priveşte epoca
acelor unellirr. Ele ali fost V'SUrf\ după retragerea sa în Husin, Distinsul
istoric s(' sprijină pe raportul cital a lUI Doroscy. Acest sf\cretal' ins:; n.a fost
in servidul fosiuiui Domn de cît la Moscwa (fiind pe scaun el avea pe
d'Hanlerive) şi de a("olo a fllgil. Dllrosoy, precum dovedesc chiar euvilliele
lni: "I'e fOIl!'b!' gl'ec mc fU arreLer eontre le droit des gens il Ja<:sy eL re­
cOllduire ,1 SI. Pel.crsbo"rg· ...
124) Evident nil e vOI'ha de Firarilll încetat din vial,ll Cll ;; anI în
III mă, ci de �eflll revoll:lţier din anul 1Ş??L
[360]
360
Alexandru G. Mavrocordalo
vernernent turc l'obligerent a chercher un asile en
Russie ou Moscou lui fat assignee pc ur sa residence.
Ce fut la qu'en 1802 il concut le plan d'une societe
dont le but apparent, celui de repandre les lurnicres
1:'11 Crece, tendait au fond a la regcneration et a la deli­
vrance de ce beau pays. Il commenca l'execution de
son plan patriotique par la publication de nornbreux
ouvrages et notamment par ce songe celebre, Olt sous
le voile de l'allegorie il decouvre toute l'etendue de
ce merne plan. Mavrocordato voulait que la Grece ne
dut Sa liberte qu' a elle-merne, convaineu qu'elle ne
pouvait l'atteindre et la conserver que par cette educa­
tion forte qui est le plus ferme rempart de I'indepen­
dance des peuples; il cut sein de masquer le but secret
de la societe pour la montrer uniquernent devouce au
soin d' eclairer ses compatriotes" 1�5). '
Şi aceste aratarr sînt pe deplin confirmate prin a·
manuntele următoare ce le găsim intr-o carte de cu­
rînd apărută 126). "El (Firar iul) concepuse cel dintîi'"''
planul insurecţiuner greceşti pe care fiica sa îl cornu­
nicase după încetarea sa din viaţă profesorului el Baili
de la Zagora, prieten intim a lut Scoufa, prin inter­
venţia căruia fu comunicata Contelur Capodistria" 127).
Aceste testimonii unanim repeţite, încununa cu
Iaurt ueperitori fruntea cugetatoare a pribeagulur Domn.
El căpătase convingerea -ca numar prin înălţarea nive­
lulut intelectual şi moral popoarele pot ajunge la acea
maturitate ce face din o turma de robt o naţiune de
sine stătătoare şi demnă de neattrnare. DecI a căutat
din rasputeri a tnrturi asupra' acelut nivel a coregiani­
lor SăI şi după acea viaţa de vijelie şi de prepaştie la
\
12�» V. memoriul În Iorga 1. c, Il p,\ 084" tit:i�).
126) Le Livre .l'or de la nohlesse Fanariote Athenos 1892. Familie
Maurocordato. Nolice Historique V A p, 73.
127) E cuuoscut că eruisurit Eterle) se udresaru tlinliii1 lui Capo­
dislrias, atund unul din diplo[ml�ir EuropeI cel l1laî cu vază, spre il se
pune e.1 Îl! frunlea mi�ei:!rej insurectir)][ale. Dibacilll barbal llll vroi insi, :\
se compromite �i îi adrt'c;a prielt!lll1!llI sel1 Ij)silanli.
[361]
ClI prilejul ruemoriulur lut IIaulerive
se I
care erau ostndiţr fruntaşii răsăritul nI elin acel timp, gă­
sind un lung adăpost la Moskwa, a indreptat ochirele
sale spre ţinta cea mal nobila şi a voit Să trăiască nu­
mal: litteris el libertati. II1Ccî do! am de viaţa şi ar fi
putut inchide cehii vazind visul sau nălucitor pe calea
realizarer l In orr-ce caz am aratat, aşa credem, prin a­
cest studiu arnanunlit, că ultimul Mavrocordato ce CI
urcat treptele scaunului domnesc na fost un urmaş
nedemn acelut Neculat-Voda. primul şi cel nun eminen
dintre toţI Domni! Fanarioţi de la 1709 pînă la 1821
[362]
STEFAN D. POPESCU
Locul Geografiei între ştiinţe
I.ecţia de deschidere a eursulul de Geografie la Facultatea de ştiinţe
din IaşI, ţinută la 13 April 1904,
Asa dar', în chestia de fa tit , Fizica să intereseaza
. . .
ele legile distribuirit temperaturir În paturile de aei', de
modul cum variază densitatea acestora, derl presiunea
în diferitele regiunr ale atmosferer, În fine stabileşle con­
diţiile necesare la formarea vtuturilor : pentru geograf
este important sa determine localizarea acestor curenţi
de aer în atmosferă, pentru ca apoI să poată cerceta
legăturile, ee există Între el şi multiplele manifeslarr ale
\'ieţil în diferitele regiunr ale suprufetir pamtnlulur, In
mod analog s-a,' putea invedera delimitarea dorneniulur
propriu al geografi-r faţa de chimie în studiul almosferir.
Sa privim tusa aceste dOLJa7tiinţe la lucru În stu­
diul hidrosferit. Chirnislul să preocupa aci de aflarea ele­
mentelor, ce intra în compunerea' apei, determinind prin
meloadele rele mal precise cuntilati!e relative ale 101'.
Pentru eferluarea acestor analize, chimislul are nevoie
de canlitatt miel de apa, care VOI' \ţl'ehui să tie luate
din dif�I'il('Ie regiunr ale hidl'osfe�'il �enLru a l�t�l'�nitc �
generalizare a rezultatelor la regiunr cit mal 1I11.II1S8 ŞI
bine delimitate din tnvălişul lichid al pamtntulut. Geo­
graful are negreşit interes să cunoască compoziţia apel
·,n3I'ilol' în mod general, adica gradul de salinitale al er,
dar cu scop de a loca Uza aceasta însuşire a apt'l, care
trnpreuna eu temperatura el şi eu mîşcările din atmo-
I
[363]
Locul Geogrnfiet intre şliinle
363
+
I
I
1.
i
-IA­
I
i
1-"
f,-
!,
sfera produc mişcart de ale hidrosferir, capabile de a
iufluenlu lilosfera şi natura organică într-un mod oare­
care. Geograful considera aci Întreaga masa lichida, care
formeaza un ruvcliş al pătninlulut şi nu-şr poate ajunge
scopul prin examinarea unor cllutitaţl limitate de apa,
cum face chimislul,
III studiul hiosferit se Întîlneşte geografla cu zoolo­
gia şi ('LI botauica. Dnr pe rînd acestea examinează di­
feritele moduri de manifestare ale naturii organice, de­
terminînd caraclerele disliuclive ale tipurilor, pe care le
grupeaza şi clasifica pe baza acestor deosebirt, pe geo­
graf îl intereseaza localizarea tipurilor, �h�i('a distribui­
rea JOI' si felurile cum ele sînt Influentale de conditiile
. .,
geografice (sol, climă] în dezvoltarea şi rasptntlirea 101'
pe suprafaţa părntnlulur. EI primeşte de la zoolog şi
botanist rezultatele aflate de dluşii prin studierea ani­
malelor şi a plunlelor şi cerceteaza cum acestea for­
meaza prin distribuirea 101' locala rcgiunt mar mult sau
mal puţin diferite unele de altele prin rnraclerele spe­
cifice ale fiiutelor care traesc În ele. Tot el studiază si
gradul dife�'it' de intluenlă al conditiilor geografice asu­
pra plaulelor, asupra animalelor şi asupra omului cum
şi cauzele care produc aceasta diferenţa.
Mult mal anevoioasă şi chiar imposibilă esle fixarea
limiler între domeniul propriu al geografici şi acela al
geologier, anume cînd o vorba de studiul lilosferir, care
line de amindoua aceste stiinte. Este adevărat, cum zice
vou Riehlhorcn '), ca cea 1'0-
Iesort) . . _ . J 1.
XL Militarr, marinar! şi agenţI poliţieueşlt 5
XII. Profesiunt libere şi intelectuale, precum:
pl'e.o�� profesorr, advocaţî, m�dicr, dentiştr,
:ll'tJşu, etc. .. ... 1.
XIlr. Set'vitorI de casa pentru set'vit:i! personale. ­
XIV. Alte oeupiltillnJ (cari nu intră in nicI una
din ('ategol'iile de lllaI sas) \
XV. N(J('unoscuUI \:
XVI. ]i'an\ nicI o ocupaţie 5
Tolal genel'al\ .-47'":.\)":"", -"":'"':7--::-:--:--
F. Starea civilă a despărţiţilol' cind au contractat "ăsătol'ia
ce se desface.
BarbaţI necăsăt.oriţ! 35, văduvI J,; divol'saţl S; Femel ne.
căsălol'ite 45, văduve 2, divoJ'sate 2.
[377]
Statistica comunef Ia�I
377
G. Divorsurr pronunlats în favoarea barbatuluI ali fost 20;
în favoarea femeie! 29; prin consimţimînt mutual nict unul.
H, După motivele admise de tribunal şi copiit rărnaşr din
căsătoriile desfăcule, au fost:
Divorsurt pentru insulte grave 48, de la cari au rămas 22
băeţl şi 11 feLe; divorsurr pentru alte motive unul, fără copil.
III, Tabele comparative de prefacerea şi mişcarea
popula ţie1,
Pentru o înţelegere mat repede a modulul cum se preface
şi se mişcă populaţia orasulut Iaşt, am crezut u til a dresa cîte-va
tabele grafice comparative, alit pentru starea numărului total
al locuitorilor cu vr-o cinct-zect de ani în urmă, fa ţel cu anil
cureutr, rîL şi pentru mişcarea naşterilor, morţilor, căsăloriilor
şi dispărteniilor de 10\ înfiinţarea stă rer civile şi plnă acum, a�
dică pentru un timp de peste 38 ant.
Iată aceste tabele:
Starea popula.tieî oraşuluf Iaşl
in anul 1848.
(După datele din Les Notions Staiis­
biques 81U la Moldavie, pal' le
Priuce Nicolas Soulzo) .
...---"�
/��
72%
ORTODOC�/
J
Adecă: 18,512 I.rmiiif, socotite
a 5 membri, din cari : slrăiru
504 familii ŞI mozaict 3675
familir,
Starea popula ţlel oraşuluî Iaşl în
anul 1899,
(După receusimcul.ul general oficiul:
facut in acel an),
Adecă : 78,067 suflete, irn­
părţi le ast- Ieliu: ortodoxt 35,539;
alte religiI 3,087 şi mozaicj
39,441.
[378]
378
N. A. Bogdan
Propor-ţa naşterilor în timpul
stăreI civile.
(1 Dec. 1�65-lillele 1U08).
Proporţia deceselor in timpul
stăret ci vile.
(1 lJe�. 1865-linele lUI};»).
Adecă: 10g,144, născulr, din
cari creştin) şi Olite l'eligil42,SJ '2
suflete, mozaicl 59,3i32 suflete.
[Slrcinil Intru în numărul creşti­
nilor cu 6%).
Adecă: 9S,53lamorl.r. din eari
creştiut şi alte religit 55,57!.J,
rnozaict 4,g,9f)2 suflete. (Străini!
întru în numărul creştinilor
cu 6u/o.
Căsătoriile se proportiouează inlre creştin'! (inclusiv sll'rtini) ca'
7 israelin la
�l creştinr ;
lai' dlvorsurile se pro portioneaza ca:
'2 iSI aeliţt la
�J creştini.
Adecă : 9,15L căsăluri: creştine şi 7,324: israelil.e, din un
total de IG,475 ;-şi �109 divorsurl creşl.ine şi [\)5 israelite, din
un tol il de J 104.
Ială şi o labelă grafică din care se poate vedea aproape
exactă mişcare a populatiet ieşane, compara�[t în cursul ,'134, ant
precedenţt, ccld am exclus intenţionat anil 11e1a 1865 la J8G�),
cind s-au produs oare-care mişcări neobişnuite, prin faptul rpi­
derniilor ce au bintuit in unii din acel anl, Din această tabelă
uşor se poate constata, că populaţia Iaşulut de la l870 Încoace
n-a avut nict odată tendinţa de sporire, obicinuită mar tuturor
centrelor mar! din ţara noastră sau din alte ţ[ll'I străine, ci din
contra, ea a stational cu Q tendinţă vădită de descreştere.
[379]
""'�.m�
;;,.
\
-� 1
--J-
r
-------��----------'�--------�
Cum se mişcă populaţia Iaşuluî în curs de 34 anî,
o
2�
'"'
-:o
s
U
\:IJ
IJJ
e-e­
\:IJ
�
W
I-!
:.;
.�
§i""'I��'4""�<:..or-I§O)I'OI-rG'-1'1-� f't- �lcPi.d?1 .Q:)lcO!c:P.=I�Ca'.cr.::. �I?:l�.� d:.19J'G> a, �-.:;.�= q OI <:;o
fP 00 00\ = 00 tOto+�LŢTl I ' i -! 'j1:1L1 1<'0 Ll"1o"kĂSĂTO/Ul I
300 I o o 1... I atom' �ŢTT o 1 .. ! Iii I ! i I 1'''1 i 1 I
1,00 ' t--oEt--f.�'i' I .Li i I I -t.-+---t-LLJ I i i i I _ i
�oo 1 I L I it I I ,J 1 I I I Iii I i 1 I ! I
';:;-
�
I
,-,J
�1
r�
4
CN
_1
�
[380]
380
N, A, Bogdan
1 V, Diferite da te.
Suprafata oraşului Iaşr, după planul nou executat în anir
1896--97, este de 16,235,740 metri patralr.
Altitudinea diferitelor pmormîntul e frumos si versurile stnt maiestrit
făcute, dar n-au pentru mine' de cît un singur cusur;
sînt scrise în greceşte în acest centru pur romlnesc şi
încă într-o grecească, care nu mal e vorbita de cel pu­
ţin doua mit de am încoace.
Alătur i alt mormînt, de asemenea luxos facut, dar
cu inscripţia iarăşi greceasca. Mal încolo tot aşa.
Un sentiment de tristeţa trnr copleşeşte sufletul.
- Dar cine a stricat aşa mormîntul acesta, trnr
striga simpaticul meu tovarăş de drum?
Mvapropir şi fac o constatare, care a adaugat mult
Ia sentimentele mele triste.
In adevăr, vad Inainte-mi un mormînt, care trebuia
să fi fost foarte măreţ Ia început, dar pe care răutatea
omeneasca îl distrusese şi-l redusesă la rămăşiţe larnen­
tabile. Ma plec mal în jos, ca Set descifrez inscripţia
şi atunci dau de cheia enigme}. Opera de distruge bar­
bara era pricinuită din faptul, ca inscripţia era romi­
nească, ca sub el zăcea o fiinţa preţioasă pentru nOI,
mormîntul soţiei a în veci neuitatulut Apostol Mărgărit.
Crucea de la cap e prefăcută în ţandurt, piatra
care poartă inscripţia, e în doua bucaţr, tnsaşt literile
sînt stricate şi aduse în stare de a fi greu de citit.
Cu mar: opintin am putut descifra cele doua strofe,
Le transcriu aci, pentru ca sînt convins, ca hîrtia le
va păstra mat bine de cît bucata, de marmoră In care
au fost sculptate. \
\
[389]
'f
Călălorii prin Macedonia
Val de mine! am lăsat
Un scump fiu iulrislat,
Adio, fiica mea Marie,
Nepoţt Mărgărit şi Emilie,
lai' pe tine, soţul meu.
Să te ţie Dumnezeu.
389
Peste un an, În deosebt cu furia nechibzuită, des­
lănţuită acum în urmă În contra a tot ce e rorntnesc,
din aceste versuri, cum şi din întregul mormînt, nu
cred să rămînă nicr urme cît de slabe.
Dar iată, la depărtare de ciţt-va paşi alte mor­
minle aduse în aceiaşi stare de mtnr sacrilege. Şi la
ele pietrele sint prefăcute in bucaţi şi aruncate pe jos
şi la ele crucile sînt numai ţandurt.
Pricina a fost aceiaşi : purtau şi dînsele inscripţii
romineştt şi nelegiuiţii lor profanaton au socotit, că
disparind ele va dispare şi mîndrul neam aromînesc.
Bieţii Rornint! Nici în mormint nu sînt lăsaţt în
pace, nu m-arn putut opri de a exclama.
ţ;i cei a ce e mai dureros, este faptul, că autorii
acestor fara-dc-legt au fost, de sigur, tot oamenI de a­
celaş neam cu aciia, asupra cărora îşI descarcau în
chip aşa de puţin omenos o ură netnţeleasă.
La eşirea din cimitir un popa bătrîn ne iese întru
întimpinare.
- Bună-ţi-oara (bună vreme), parinte!
Dar parintele se uită crunt Ia nor şi abea răspunde
la salutul nostru prin o slaba clătinare din cap. .
Evident, ca şi el suferia de aceiaşr boală, de aceişr
manie, care ţine încă în mrejele sale pf! majoritatea
conaţionalilor noştri. Era, adică, batrinul preot un gre�
coman tndtrjit şi anit in loc de a-I vindeca 11 agrava­
seră boala.
In curtea bisericeI multe femel, care dupa accen­
tul vorbei şi după îmbrăcăminte şe cunoşteau că sint
din comunele romlnestt din apropiere Nijopole, Molo­
vişle şi Gopeei. De mînă ele ţineau, care o fata tînără,
dar palidă şi sleită de viaţa, care un băiat, ofilit şi is­
tovit de boală, care vr-un moşneag paralitic. Ele şi-au
părăsit vetrele şi au venit aci la Slă-Măr'ie, cum iI zi-
r
[390]
il90
N. Baţaria
cern nof mtnastiret, ca să capete de la Maica Domnu­
lut tămăduirea boalelor, de cari sufăr fiinţele, ce le sînt
atît de dragr.
In toata Macedonia şi chiar dincolo de hotarele el
S-ta Maria din Ttrnova se bucura de renumele, că la
vindeca tot soiul de suferinţe trupeştI şi sufleteştr ŞI
oameniI vin acolo din departarr mari.
De asemenea din cauza aerului sanatos de munte
în timpul verer o buna parte din populaţia Bitolier se
stabileşte pentru cîte-va lun! acolo.
Drept aceia Epitropia minăstiret a cladit de jur
trnprejur o mulţime de apartamente.
Iar daniile curg mereu din partea creştinilor piOŞI
şi ele servesc la nnuultirea averilor mtnăstireştr, din al
caror venit se întreţin şcoalele şi propaganda greceasca
din Tlrnova.
Dupa o scurtă oprire in lăuntrul bisericer, pe
poarta din dos o luam în sus şi intrăm în comună.
Ceia ce te izbeşte de Ia prima vedere este boga­
tia de ape curgătoare, ceia ce nu prea întîlneşti în co­
munele rorntneştr de la munte, şi ca urmare firească
bogăţia de pornr roditori, de livezi şi de grădinI de
zarzavaturr.
De asemenea pe un străin, venit din altă ţară de
cît Macedonia, I-ar impresiona plăcut casele solide, co­
chete, aproape toate cu două caturi, precum şi cură­
ţenia gingaşă din ele. Toate sint albe, spoite cu var,
şi clădire numar în piatră. Aşa este Ia toţt Romlnit
Macedoneni
Dupa feliul cum sînt cladite 'caseIf, după tnfaţişarea
lor exterioara, dupa curatenia şi. ordinea ce domnesc
în ele, dupa frumuseţea pitoreasca şi o:-iginala a mo­
bilelor, se disting ele de ale tuturor celor-l alte neamurr,
conlocuitoare cu nOI, se ghiceşte,\ că stăpînitorii 101'
sînt Romtnt.
Urcăm intr-una. E un drum lung, foarte lung, în­
gust, dar drept şi bine p svat. EI taie 'Jtrnova şi două
parţr aproape egale.
Trecatorii sunt rarT. Cîte o femeie mîndră şi voi­
nica, care cu mlnecele surnese pînă la coate, se duce
I
[391]
1
Că lăto ri 1 prin Ma te douia
39l
să ea apă de la fîntîna din apropiere, cîte o fată tînăra
şi svelta, care duce piia la cuptor şi din cînd în cînd
cîte vr-un moşneag, care abea îŞI tîrăşte bătrîneţele.
Copiii sînt la şcoală, bărbaţii toţi la Bitolia în piaţa,
căreia i-au dat numele: Ylah-cearşi,
De aceia e atîta linişte şi tăcere în comună, de
aceia bărbaţii şi flacair lipsesc aproape cu desăvîrşire.
Tirnova ca şi vecina el > Magarova, sînt sttnse ,
moarte 6 zile, pentru ca să reînvieze pline de zgomot
şi de veselie în ziua de duminică.
Prin fereşti şi prin portiţele intredeschise figurI
femeieşti se uită curioase la nol, E o zi de lucru şi e
o o ră neobişnuită.
Ce căutăm, prin urmare, nor streinI, să Iurburăm
liniştea cornuner ?
- Sînt doctor), îşI şoptesc unele.
- Sînt profesori rornlnr, spun altele.
lai' cînd privirile noastre surprind la poarta ort
la fereastră vr-o fată mal răsărită, aceasta roşindu-se
la faţă, se retrage repede, ruşinata, Căci la noI fetele
cari au atins vrîsta de măritat, nu Ies prin lume, nu
se prea văd pe drurnun ziua, ŞI mal ales, cînd Intlrn­
plator dau peste streinJ, ele cauta să se ascundă de
privirea lor.
Indaratul nostru, însă, un tînăr nalt şi slab nu ne
slabeste din vedere. Işt regulează pasul după al nostru
ne urmăreşte pretutindeni, devine ca umbra noastră,
ca o umbra supărăcioasă.
O cunoştinţă ce întîmpinăm Intr-o prăvălie, ne spu­
ne că individul cu pricina e unul din institutoriI grecr
din partea locului şi daca el se ţinea aşa de mult de
urma noastră, aceasta nu dovedea vr-o curiozitate, ci
e animat de alte intenţit.
In adevar, ceva ma! tîrziu am constatat efectele
intenţiilor magistrulur elen.
Pînă atunci, însă nOI înaintăm nepăsatorr. Cunoş­
tinţa întîlnită în prăvălie, se pune la dispoziţia noastră,
ca să ne servească de Cicerone.
- Nil vă abateţi puţin pe aici ? ne propune dîn­
sul. O să vedeţi ceva, care o să vă placă.
[392]
392
N. Ba�al'ja
Intrăm tntr-o uliţă întortochiată şi aşa de îngustă,
că acoperişurile caselor de ambele parţi se atingeau
şi faceau ca într-Însa sa dornneaăcă un serni-tntuneric.
In fundul acestei uliţt o casa joasa, mică, ameninţînd
ruină, facea o figura tristă şi posomorîtă.
- Ştiţt voI ce e casa aceasta, ne întrebă pricte­
tenul, zimbind foarte semnificativ?
La respunsul nostru negativ, el după ce intenţio­
nat ne lasa în nedumerire o buna bucata de vreme,
ca prin aceasta, distarnuirca, ce avea sa ne facă, să
Cîştige în importanţă, ne spuse pe un ton misterios:
aci a fost la inceput scoala romtnâ,
Efectul acestor cuvinte a fost puternic. Cuprinşi
de un fel de frică şi respect am rămas cu toţit piro­
niţi locului, pe cind o forţa launtrica ne-a împins mtt­
nile spre cap şi ne-am descoperit evlavioşi înaintea
acestui focar de lumină dreapta şi curata, ce mal tîr­
zia s-a rrnpraştiat În valurI puternice asupra iubitului
nostru popor rorntno-macedonean.
Şi aripile tnchipuireI ne-au dus departe, cu clte- va
zecI de ani Indarat, la acele vremurr eroice, cînd eno
tuziasrnul era la paroxizm, cînd forţe noI clocotea in
piepturi apostolice, cînd oamenii noştri intrau în lnchi­
sorI radioşt şi cu fruntea în sus, pentru ca sa iasa din
ele mal oţeliţr, mal hotărltt ca or l- cind să duca înainte
lupta sfînta pentru triumful măreţului ideal naţional.
E, oare, departarea, care măreşte proporţiile? Sînt
oare, tarnele nepătrunse ale providentei, care, CÎ()d un
popor sta sa prară sub genunchii. de plumb al vrăjma­
ŞUIUI, da unor oameni alest forţa şi vigoarea ceruta
pentru ca să lupte cu izbînda îq contra nedreptăţe
strigatoare? . \
Cînd îl intrebi pe bătrînul Atanasescu, care astazi
e aproape de mormînt, de unde a \gasit dînsul putere
şi ajutor în gigantica operă de resturnare a unei start
de lucruri ce data de mal multe viacurr, el işf ridică
ochit obositi şi tnalţind spre cer o mîna trernuratoare,
iţI raspunde :. de acolo!
Iar alătur: de noI stă un alt batrtn, Gheorghe De­
linuşe, :viguros încă, şi care a fost p� vremuri cel mal
[393]
Călătorit prin Macedonia
393
devotat şi mal dezinteresat tovaras de luptă al lut A­
tanasescu.
Acest Gheorghe Delinuşe a facut luni intregr În
Inchisoare din cauza sentimentelor sale romlneşu, a
fost bătut şi hulit, avuţia i sa prăpădit, ani de zile n'a
ştiut ce e liniştea şi totuşt astazr, cînd n-are de cţt
rămăşiţe din viaţa şi din averea sa de altă dată, el nu
se plînge, el nu regretă ceia ce CI facut.
Cînd îţI povesteşte de suferinţele de la Inceput,
faţa i se mviorcaza, ochii i se aprind, un zimbet senin
pluteşte pe buzele sale.
- Mulţumesc lut O-zen că m-a învrednicit şi pe
mine să pot pune umărul la mişcarea romineasca, a­
tunet ctnd toţi Rorntnir o urau ŞI o huliau, Daca am
vr-un regret, este acela, că n-arn izbutit ca pina astăzt
să vie toţi fraţi: noştri la conştiinţa naţională, Dar mare
e Dvzeu. EI� care a vrut ca să fie Romînil pe pămînt,
nut va lasa să piară.
Iar în momentul acela ca o dureroasă ironie auzim
din departare strigate la adresa noastra.
-- Vlahi! Catirameni Vlahi! (Rorntnr, afurisitr
Homtrn].
Instinctiv ne tutoarcern privirile şi vedem un grup
de copil băieţi şi fete,elevl al şcoalelor greceşti. Ceva
mal departe de dinşit institutorul grec ÎI încuraja prin
semne şi prin clatinărt din cap.
- Iată, relua bătrînul Delinuşe. De la o vreme
încoace numar în asta o duc. E pornită o goana dis­
perata în contra Romtnilor. Sînt ordine venite de sus.
ca să nu cruţe nici un mijloc pentru nimicirea cauzet
romine.
Dar nu vor izbuti.
Aceasta, însa, ImI reaminteste timpurile de Ia in­
ceput, cu deosebire ca atunci furia era mult mal. tur­
bată şi la forta nu se putea respunde tot prin forţa.
Atuncr pietrele plouau pe capetele noastre, . atunci se
dădea foc caselor, viaţa noastra era în pericol per­
manent.
Dar nu vizitaţr şcoala noastra din Ttrnova ? .
In catul de sus al unei case tinuta cu, chirie este
. .. .' - t . - .
[394]
394
N. Baţaria
instalata şcoala, împarţilă în 3 mari odar de clasă dupa
numarul personalulul didactic. Ca construcţie şi con.
fort lasă destul de dorit, dar totuşi aceasta impresie
se şterge In faţa celor 80 de copil, toţt rument la Iata
toţi veselt, toţt CII tnfaţişarea din cele mal inteligente.
Numarul Rorntnilor r ătăciti e încă mal mare de cît a­
reia al ideier naţionale, de cît ori-cum, avînd în ve­
dere greutăţile. piedicile de tot soiul, ce se pun mişcă­
ret rorntneştr, mijloacele numeroase şi puternice, de
care dispun vrăjmaşii el,' această cifră e destul de im­
bucurătoare şi permite să privim viitorul cu întredere.
Pe cerul senin soarele se apropia din ce în ce
spre asfinţit, Nu, era, decr, timp de zăbovit. Am pară­
sit cu tot regretul şcoala din Ttrnova şi în paşr gl'abiţI
ne-am indreptat sprc vecina el Magarova. '
Drumul urcă mereu şi suişul e din ce în ce mal
obositor. Două clădiri, care se distingeau de cele-l-alte
prin frumuseţa lor şi prin stilul modern în care erau
construite fixează un moment privirile noastre: sînt
scoalele greceşti, înălţate cu obolul rataciţilor Homrnt.
In faţa lor strigătul de Vlahi! Catamirani Vlah'i!
se repetă mal des şi mal puternic. Nişte voci mal groa­
se aratărt că şi corpul didactic grecesc ţinea isonul in­
conştienţilor copil.
In sfîrşit ajungem la hotarul dintre cele două co­
mune. Vedem un rîu şi două podurl. TrecI peste ele
şi acum te gasesti pe teritoriul Magarover,
TotUŞI daca poate fi vr-o deosebire între aceste
două comune, cari ambele la" un loc numără Vl-O 8000
locuitorr, este În acea că Magarovenil sînt privit: ca
maţ inteligenţr şi mal intreprinzatori de cit Ttrnovenir,
si mal bogaţr de cît dtnşir. Urmarea naturală a acestut
din urmă lucru este, că în Magarova găseşti case mal
marr. mal impunătoare, unele adevarate palate.
Atît in Ttrnova cît şi în Magarova au imigrat o­
dată cu Horntnit, ort ceva mal tîrziu de cît dtnşu, o
numeroasă colonie de Albanejr, Din el aZI n-au remas
nicIo urma, nici macar nurnele., Cu toţii s-au asimilat
în masa poporului romtn. I
Acest proces a avut loc în Itoate oraşele ŞI satele
[395]
Călătorit prin Macedonia
395
Macedoniet romtneştr, pe cînd în Albania s-a întîmplat
contrariul . Rorntni: au fost absorbiţr în mare parte de
Albanejr.
Fenomenul acesta prezintă mult interes. In ade­
văr, faţă de cele.l-alte neamurt, cum ar fi Bulgarir bu­
năoară, Romtnit Macedoneni au păstrat o atitudine re­
zervată, dispreţuitoare chiar. Nici odata nu s-a văzut
IJn romîn de la noI sa ceară mîna uner fete bulgare.
Prin aceasta el s-ar 11 umilit, şi-ar fi înjosit neamul şi
s'ar fi acoperit de ruşine în faţa conaţionalilor săI.
Din totdeauna Bulgarii au rîvnit la alianta cu Ro­
mînii, în care văd un popor mal nobil şi superior lor
în toate privinţile. Familia Bulgarului se consideră ca
uobilata, cînd izbuteste şa introduca în sinul el o fata
rorntnca. '
Acelaş lucru e şi eu grecir, cu care rorntnir, ort
cît de filelcnl, ar fi dtnşir, dar totuşI nu intră nicr-odată
cu dînşii în legaturr de căsătorie. Numar un singur caz
a uvut loc In oraşul Almiro din Tesalia şi barzi: ne­
cunoscuţi al poporului rornrn salt grăbit sa-I strivească
prin sarcasmele lor pe acel nechibzuit Rormn, care
şi-a: înjosit neamul, lutnd de nevasta pe o grecoaică.
Cu Albanejit, însă, Romtnit procedează pe un pi­
cior de egalitate. Fata albaneză intră În familiile ro­
mîne şi vice-versa fără ca vr-una din parţt să se so­
cotească umilită.
E aci vocea singelur, care vorbeşte? Este, oare.
stima ce-şr poarta reciproc aceste două popoare pen­
tru vitejia şi cavalerizrnul lor? Poate sa fie una din
ele, pot sa fie toate la un loc.
D.1r ce e aceasta mişcare, ce sînt aceste zgomote
ce auzim indaratul nostru? 0, da, am priceput, ce se
petrece şi în curînd ne-am convins, că mal este o mare
deosebire între ROI1lÎt1il Ttruovei şi cel al Magarovel
unde umblam, rotind privirr curioase.
O droaie de copil se ţineau după noi şi strigau,
cît le ţinea gura, cuvîntul oe ordine in contra partiza­
nilor romtnizmului: Vlahi! Caiirameni Vlahi! Iar unir
mal infierblntaţr, corniteau şi exces de zel, trecînd de
la vorbe la fapte, asvtrlind în not cu pietre.
[396]
396
N. Baţaria
Aşa trebuia să fie, Grecit de mult au proclamat
o Magarova, ca fortăreaţă a elenizmului şi ţinea să
dovedească adevărul acestur lucru.
In strigătele', cari mergeau crescendo şi sub ploaia
de proiectile. cari din fericire n-atinseră pe nimerit, ne
abatem la o cunoscută familie romînească. Unicul el
copil, o fată de toată frumuseţa în vrtsta de 12-13
anr, zăcea bolnavă în pat.
- Trăsni-i-ar O-zeu să-I trasneasca, ni se văita
tînăra mama. Dascalit astia greci sînt mal rar ca fiarele
selbatice. Au pus pe elevii lor de mi-au prins fala pe
drum şi au omorît-o în batar, pentru că se duce la
şcoala remina. De o saptamina e bolnava dusa şi nicI
nu ştiu de scapă cu zile.
Se confirma încă odată adevarul, că Magarova
este fortăreaţa elenizmulut din Macedonia,
Ceva mal încolo era şcoala rorntna, în care am
intrat, orI mal bine ne am refugiat.
Scoala este un adevărat palat, care domina întreaga
Magarova. N-are de cit două cusururt : lnttt, că nu e
proprietatea comunitaţii rorntne şi al doilea, că e prea
mare pentru numărul relativ mic de elevi, ce o frec­
venteaza.
- Zile grele, ne spune institutorul rorntn, plin de
amărăciune. Nu mal putem eşi în voia noastră prin
comună, nu mat sîntem sigur! ,de viaţă. S-au dezlănţuit
asupra tot ce e romtuesc furtuni teribile. Ne bat copiii,
aruncă cu pietre în nor, ameninţa cu moartea pe Irun­
taşit noştri. Iată, priviţi cum acu două nopţi au spart
toate geamurile de la şcoală. Aceiaşt devastare acasă
la mine si la 'casele mal multor -Romlnt marcantI.
Era 'încă o confirmare barba\'ă a adevarulut enun-
ţat mal sus. '
Atitea constatări triste ne apasau pe suflet ca o
povară grea. Simţeam că ne cuprinde un felin de lna­
buşeala în acest oraş in intregime rorntnesc, dar unde
cei ce se afirmau şi voiau să trăiască ca Romim în­
durau goane aşa de selbatice.
Am eşit afară din oraş, In partea de sus, pe un deal
care e încoronat de o padure falnica de Iagt şi de pinr.
[397]
Călătorh prin Macedonia
397
Apa era rece şi aerul sanatos lnviora plarntnir.
lnaintea noastra se desfasura în toata limpezimea şi
frumuseţa el Bitolia, pierduta printre arbori, cu cele 34-
de minareturr, mal încolo bogata şj manoasa el cîmpie
cu sate presarate la distanţe micr, printre cari ca un
brlu de argint curge lin, aproape nesimţit, vechiul rîu
E"igon.
La stînga noastră o prăpastie adînca, printre care
un torent de apă vuia puternic.
Acolo, în acea prapastie in vara trecuta avusese
loc o lupta crunta, care curmase firul multor vieţr. Iar
imaginaţia aprinsă a poporului nosfru încă de pe asum
s-a pornit în zbor şi a faurit legende in legatura cu
lupta avută.
Ci-ca în fie-care miez de noapte se văd în pra­
pastie o mulţime de lumini şi se aud tînguitoare ge­
mete omeneştr, Sînt plînsetele celor rnorţr, cari n-an
avut parte de înmormîntare.
Iar batrtnul pastor, care ne povestea aceasta, îşI
şterse cu mineca carnaşer doua lacrimi, ce curgeau
de-alungul obrajilor sar storşr de anr şi de necazurr,
Avusese, sarmanul, numai un fiu, un flacau neîn­
trecut în vitejie şi el_ fu rapus în lupta din prăpastie.
. .
Pe cînd soarele apunea maiestos dupa înaltele vir­
furt albe ale Peristeret, nor, luîndu-ne rămas bun de
la inimoşir prietent din Tîrnova şi Magarova, am por:
nit-o tnapot spre Bitolia.
Drumul acum era plin de oamem şi de sgomot.
Ttrnovenit şi Magarovenit se intorceau pe le vetrele lor.
Erau cu toţii HarnicI şi aveau sprintenie de capri­
oara. Dat' daca cu toţit ar fi şi Rorntnt bunr, el ar re­
prezinta o forţă, de care s-ar frînge toate opintirile u­
nuI vrajmaş aşa de puţin omenos, cum sînt grecii
I'u
.
!�
-
1,>,
'1
I,VI
[398]
G. PASCU
Elemente germane în limba remmă U
(Oontribuţie lpxicologică)
�''d1&Cl-'''' '1�) aruocai s. m. avocat, în Banal. (Wcigand, JSlL Ill
�tM- � ,[� 313): Advokal.
� �,,'2 � băinet s. rn., baioneta, în Trans. (Eminescu, I __ ilera-
w.kU "'k tura populara, Bucureşlt 1902, No. 18:1): Bojonelt.
" � � I-J SI! berbunca În Mold. în izolarea a bate, a umbla ber­
� c � J Ţ' J bunca=a umbla lela, a hotuări, el vagabonda, cf, a vey­
Ulm. 1(11 • .k.-�- b�tnd=a umbla în lumea larga>bărbunc, oerbunc "în­
�- �'k ..;r;.r rnlal'c;' joc taranesc", Werbuug, pentru cari V. L Borcia
�().uAf k-c � în Weigand J:5b. X 177,218.
'r� . rJ -': bleanâură, b�tleandra, ţieanâură s. f., pl. bleri1�luri,
'i I �� bulendre, ţiendurs: zdreanţă, hatna ruptă, haillon. chiffou,
o �,.( 'guenilie, în M?ld. Bleanâură şi ţieandură f?rmeaZ;1 �n
,f'-:,57ftt �L!!1:. __ ._ dublel : sas. fllnder.ffandcr, "ganz zerfetzt, ( L Borciu,
i�rd'''L()-(;i/<�''{( - Deulsche Sprachelernente im R�m�lnischen, ÎIlWeigan�,
'1 ,bb. X 187, care nu cunoaşte însă formele buieanâră,
• bleandură. Em. Crigorovilza, Romtuismele în dialectul
german al Saşilor din Trans., În Noua Revisla . Romtna
In II 343 a deosebeşte pe buleaţtră de ţieanâură şi PI'O­
pune pentru buleanâră pe germ. Plunder, iar pentru
fieandură pe germ. Flan(lel'f'tţ nume ce-şI dadeau Saşii
lntr!o vreme, al'aUnd prin aceast,a că el sunt veniţI din
regiunile Rillllluî dinspre Flalldl'd,. "Infaţişal'ea sărăcă­
cioqSă a. inradatorilor l-a putut fc\c� les�le pe romÎn s�
creeze dlll ate:'il nume o vorbă bat,lucul'ltoare fieandu'V'a
care a ramas în popor, pe dnd numele original' s!a stîns
in gura celor (�e l-au adus cu sine.:" in realitate lucrul
e mal simplu, adică aşa precum am admis nOI mal sus.
".,t'''''brac şi brah· s. elerog., pl. --jurI, debris, rebut; ob­
jels de rebul: Braek. De aieI a brăctti "a alege braeu­
riie (alllnalele sau luerurile rele) deoparte din tele bUlle"
9 j '!:VlrCI.?>'<: ;
[399]
V \
,
f\
�
G. PaSCU
,
,Ii
în muntit Sucevet, Şezăl. V, 3H şi brăcuil "ceva din
care s-au scos hrncurile," ibirl. V, 39.
bubi, bubică s. m., nume de cme : Bube "gHl'(:OIl,
eufant. "
bucşă 3. f. partea de fier C8 căptuşeşte pe dinauntru � /kur
butucul rotii la cal', în Mold, (Saglrinescu, Vocabular 1'0-
0� (.Q
mtnese, Iaşt 190J, pag. 149 şi Şezatoarea V, 39): Buchse
" boile, douille. i, Din înţelesul de "eutie" s'a dezvoltat.
vb , bucşesc "remplir:" haină hucşila de colb, şură buc-
şilă de lemne.
brai�te, v. jra1
brutar s. m. pilar, În Munl.: Brorl, "pÎlle"+ - (li',
ef. abşidar s. m. soldat. congedial. În Trans.>, Absehied
+ - ar, Em. Grigorovilza. noua Revistă Horntnă II 347
a. De la brutar s'.ţJ�jeJ'ivat brutărie, s. f. pilărie. .ÎI'. h. . -w, ..
caia s. f., pl_ - sînt mal multe - cu care se�'fiJ �- � :-�
prill?e potcoav� de copila calulut, fr. clou el !,er..2-�� ) "/fadrtM.( JrJuki
�h�L, el?ll il cheval, ge�'Ill. �g,�l a dat thI. &-VII�J...1A"9/M� )
m�llt de �·ll�a. s-a Î11Vlrt.lt Imp,l'e.lu.ruJ a do�a !lcnv>ţ?/u:.a X X X III 2.{j
etimologit : laV clavella ŞI tUrc. k::\j10 c;., '1asat lIber, l-am pus m lIbertate, 1n munţII Sllcevll, Şe-
zaloare., V � 73, şi în general prin Moldova de nord:
.� frei "libre./1 Din (rai + -işte avem fraişte, hraişte,
'I.'raişte·, braişte ad. şi adv. care se spune: a) cînd uşile
, 01'1 fereştile sunt deschise în lat!)rl: "De m·aş hi culcat
.�{""'d<. �. 1 't14... \111 mijlo.cupaduril orI cu uşa vraişte, eu habarn-aveam,.I/
. 1'!!�;c6 r ,_7- � � -� dd 1< (�) CA la" -- :""�<-_
• eJV!(/"t,,J-(JJuVif/. ,.,.. .. 'o 1Ih� /" ...... ,,1- .....- J , tJ ... 1_. 2l{O {{t,$"txL 4, t:
fi \ k (r ,�'lj-t "1 lft/'r1-tM.- ( rUlI-4 � ,. � ,
1
[401]
lot
Zall1/ii't'seu, Viaţa la ţara pag. H)S în Bihliot. p, loţl. ?�.1.-I.!!..-)
,,�:jlld dau sa �ree mal I"oc, �
� ��e-u·ltc.. Jv,Jr1�.,,'� /' �U-;t -r'Sk w /UI�C4 J Iuf/. rp'
� "�'I(� . 5
� l� �. �ţ, 7' lthJ�/ Ţrb. 11/ 31j il.
iI .......... II�t .. II,C;::�I*�!<'�?II .. IIIII'5I:j __ 1Ei'I1IlirIlIlIlSI' �)1I1i1l1IIIIIIIIIIIII
[402]
1.ke Prisla:
lIa ţI, în eo
SI,;A'o{uloşt
sfânţ'l
Iii): Fran
stiqle!
-swul-
,_."''''"''#,�--.- şaţăr
I.;u�oal'ea V
Mold.
"#' şahăr
în Mold.: f
t· . "
n iliselll'.
§farf :
SChWHI'Z·C:
şlaiei:
(':1l'e spriji[
1�;lIIul de lE
ghiuesclI, ,
lem', en!'ay
'·""v".. şleaf �
mH adîrH',
1111(':11<1, II II
liîthe, mOIl
ş1eaml­
§let1 s.
fillif s.
smalt.
fmecÎct
in�loid.: S
l1agol'lwl'ie,
§/Jdgti
!'ijl phlsele,
!.d�ifilesuJ, V,
';ausse eque
§mulig
MoliI, (S:1gI1
şoaldă
SdlUld "viII
1- s(lleiit
Il .... _".."...
t
J
I
I
,
1
1
• I
j
Elemente germane in limba rominâ
maşină, s. f. Îll Banal (Weigaud, ,)s11. IU, H20):
Maschine, . \ J
Al. mi§maLs. elerog., pl. -urI.tI)n11 amestecat eu hor-
Vi5 : @11�SCJj)j�J��.� în gel���� �l,."_����_!.�_��.�p�.me]e. J
)1· mtter S. 1lI. lilerii lIŢrarIIICil r1f:ll'e, superioară Cm1rc�.-/
lerulul numit cicero (Săghineseu, Vocabular rornlnesr GO):
MiUeI.
moşanâă, mocşanâr«, s. f. în Banal (Weigand, Jsh,
J J v ' III, 321): Markscheide, .et;·t,�i k- , t
: Cti't-tA.,.e.-;5+-tM( J iţă ,1' B t (';\1' l�' III' '3(0)0)
-._�.,...,;,,-,�-,,-� net ar% S. m. în naua y eiganu, ,,), "" ;:.�: ��,,'
'ti,{,b·� ''h'v\�4'''''N eug ewurz "gestossener Pfefrel'� l��.·M. "rtAdtf;!1- ��'Î'l44vf
F " U +9 nix adv. nimic: nichls. "hMţr/""", t_1"h",\',JiZ 1.,'" r
df"P'''-' \\î obărchelner s. m. premier gar+on ou sorumelier,
'c.- .J ga rconchef': Oherkelner. rt. e.
' f:t � """ - f-e M. o/Jărliht s. ete I'Og., pl. _ e :1I a In Il] ee] m ied edea.
,ti{ -l+f. ta..:.r. [i'!"supra celuI !.nal'e la f�reastt'<1, la UŞ:11J4S:1ghine5Cu, Voba-
, J hulal' rOlll. a8f Obel'hcht. '
!.. � obeşter s. m. În 1','ans. (Eminescu, Literat. populari)
��' G8): ObCI'3l (în limba sol(JaţHor)._\,.�.
� oboit't s. etel'Og'., pl. -e: Hoboe (din fI'. haulbois).
pac s. elerog., pI. -tll'I, paquct: ttn pac de tifiun,
popular în Mold.: Pack.
pâlos şi pălo�� pl. păloasâ s. elcrog, în Banat t W t�i.
hA l�gmHt Jsb. III, 32�J� Pallasch.
�_L .:'----·"�ir6fr�·-"s�f., pira miop, în Trans, (Eminescu,LiL
pop. :.>8): PJralnJde.
�' potică s. 1'. pe valea Sameşului şi a TiseI (WeigalJd.
,1511. Vt 79): Apolheke.
puşcuUţâ s. f. eulie, ulcir';l Îl)" ca!'o copiiI ÎŞI slrÎng
paralele, in MoIcI.: l3iiehse "cutie, It del'ivat pl'in etimo.
logie populară de la puşcă. .
rampaş s. m. în Banal (Weigl-Plti, .IsI!. III, a·ir,):
_fat.Rampasdl. \ '
�uR, R.b.le.w I�{, : �rap'itâ, s. f. Happs IIcolza." \ ,
AL � 'rochie s. f. jupe, robe, în Mold.: Roek.
J�I_ ("L�(".!-1";v ,Ii�, rolă s. f.. partea jnterioal'�l n l�liIe�, in f�I':!1:1 (�e e:l­
. �eI'ă, înll'ebumţată la tOpt fr'lptlll'l, alualul'I, m Mold.:
Rolle "l'Ouleau secheul'. Ii
( scrojur:l s. f. Pl. eel'ollelles, În ;Mold.: Serof'el!};
I,
.ce., Ce vrei?
«Doamne nici macar nu mă aude! Da înţelege odată, sta·,
«L'!C el: eşn, _ Cii am" văzut chiar aCUl11, cum a intrat pc fereastra
ci 11 bucătărie, un om!
«Pelaghia are să se sperie ... 'ji argintaria c in dulap!
-Fleacurt !
«Hasil, e�tT insuportabil! Eu i�l vorbesc ele primejdie �i tu
"dormi şi mornăestr 1 Ce mat vret ! Vre) să ne prade şi să ne
«omoare -:
[408]
lOS
Intunericul
Substitutul se ridică incet şi se aşază pe pat continuind a
luaţi, dar la loc nu mal Pl!­
Lir( II:;tlat.
I
ce fel de fiinţe sinteţl VOI! spuse el Încet.
te lasă în pace? Să mă trezească pentru
casca.
«Dracul ştie
.NicI noaptea nu
 D"e luat
ne�l. Aeum poftim trebue sti umblu
[409]
fi, Nelher
40n
'1
I
După aceia porni la bucătărie. şi se aproprie de locul unde
dormea bucătăreasa pe o ladă sub rafturile de tingirr,
Pelaghie l strigă el, pipăind să-I găsască umărul şi scutu­
ri nd- o puţin.
cEI'!> Pelaghie ! Ce te prefact l Te Iael că dormI! Cine a
intrat mal adineaori la tine pe fereastră Y»
IIm! Sărut mina! Intrat pe fereastră? Cine să intre"? Doar
dracul!
«Ce vorbă-t asta, vral să facl .lucrurile muşama ? Spune

Na. ... na ... mie la urma urmel imI e tot una! Pe mine m-a
trimis stăpînă-ta. Despre mine, poţt să laşt şi pe scaraoţki să intre
pe fereastră, mie nu-mi pasă.
Substitutulul nu-l r arnase alt ele cît să recunoască că n-a
avut dreptate !;'i să se întoarcă la sotia sa.
Ascultă Pelaghie=-xisc el- tu al luat hala lui meu să-I seu­
lurl, Unde-I.
Ah, Domnule, ertaţimă, am uitat să-I pun pc scaun. li a­
ttrnal de cur lingă plită,
Gaghin pipăi lingă plită. găsi halatul, îl Imbraca şi porni
liniştit spre camera de culcare.
Maria Mihalovna după plecarea harbatului seu, I:iC culcă pe
pat �i aşteptă. TI'e1 minute a fost liniştită, dar pe urmă a tnce­
put iarăşl ;;\ se nelinişti.
[410]
Intunericul
«Dar de ce nu mal vine, de cind a plecat ! ... » Nu-l IJIIIlIC
dacă acolo e acel., cinic, dar dacă e un hoţ ? Şi în imaginaţiu­
nea el îŞI zugrăvise tabloul: barbatul S;l\1 intră in bucataria ÎIl­
tunecoasă .... lovitura cu măciuca ... moare fără să scoată vre-o
vorbă .... ballă de singe ...
Trec cinci minute, cinci şi jumatate ... în fine aude pa�T...
Pe frunte i-a eşit sudoare rece.
Basil! strigă ea... Basil !
n EI de ce ţipr, Eu s aicl, Te taie cine-va?"
Suhstitutul se apropie de pat şi se aşază pe marginea 1111.
Acolo nu-I nimene, zise el, Ti s-a părut ceva, POţi să le li-
nişteştr, proasta aceia, Pelaghia ta e tot atit de virtuoasă ca �i
stăpîna ei.
Ce fricoasă eştl tu! Ce ...
Şi substitulul a început să necăjască pe femeia sa, se in­
tindea cu glumele caci îr se speriase somnul.
Ce fricoasă! rîdea el. .. Mîne să te duel la doctor să te le­
cuiascade halucinaţir, Aşa, psihopală cum eşti tu.
"Miroase a uuscarev=-zise femeia sa. A unsoare sau ... a
ceapă, a verdeţurt,
Mm .... Aşa ceva e în aer. Nu-rut mal e somn! Iată am să
aprind luminarea. DaI' unde-s chibriturile? Am să-ţl arăt cu o­
razia aceasta fotografia procurorulur palatulut de justiţie, El şi-a
luat rămas bun cle la nor, şi ne-a dat fie-căruia cite o fotografie
ele autograf.
Gaghin aprinde ele perete un chibrit şi dă foc luminărcr
Dar inainte de a mal face un pa� să aducă fotografia, aude la
spatele sale un ţipet pătrunzător. Uitinduse inapor vede ochii
marî a femeet sale, uiliudu-se ţinbrj la el şi erau pliut de mirare,
spaimă, mînie ....
Tu al desbracat halatul in bucătărie -: iutreha ca devenind
\
palidă. \
«Dar de ce '?»
da uită- elia tine! \
Snbslilutul se uită !';ii scoase un gemet. Pe umerir lUI În
luc de halat, se intindea mantaua pompierulur, Cum oare :�'a pu
. ,
menit ca pe unneriI seT P Pe cind el deslega aceas!;-t che�tilll1e
femeia sa in imaginaţiunea el îşI făl1�ea llll aH tahlou, terihil,
imoosibil, întuneric, linişte, 7opot, elco bc.
J
:f-:
I
[411]
]JA'RI l�E SA.1YIĂ
1. Bianu. «Desprelntroducerea Zimbet romtneşu în biserica 1'0·
minilor» diseur« de recepţiune, rosii! în ziua âe z;
Martie 1901: Eu.o. broşură H'eţ. 60 bani.
Supt acest nume d. L Bianu, noul membru al Academiei
Hornine, a ţinut cuvintarea d-sale de recepţiune in sinul savan :
tulut corp, tratind despre introducerea lirnbeî rornlne in biserica
romtnilor. Am cetit su toată atenţiunea cuvenită interesanta ex­
pune-re a noului Academician, şi mărturisim de la Inceput că nu
ne-a mulţumit pe deplin nict ca 'întregi/ne de cederi, nicI ca uni­
tate şi sistemă, şi nicf chiar ca ju.sle!ă de apreciere.
Iată In scurt care sunt vederile el lUI Bianu În ceia ce pri­
veşte chestiunea ce-l preocupă. D-s"l. îşI Împarte discursul in 4
p�.rţT, lăsînd de ° parte atit exordiul cit şi peroraţia din cu­
vîntarea sa ocazională, mar ales cina vorbea faţa fiind şi Re­
gele. In exordiu îşI arată excesiva modestie in cuvintele: eni­
mern nu ştie mal bine de cît mine cit de puţin am făcut din
cit aş) fi dorit eu .Insuml şi mar ales din cit ar fi trebuit sl fac. II
Jar ca trecere la tratare se mărgineşte la vederile vCipariene
expuse in discursul" său inaugural la Academie in 1867 n, Pllrlilto:H8
de D·zeu, sau ije, ije de la rîntecul >,f'al'!, 13"6 HeruvimI". elc.
[418]
4· rs
Ilăr] de samă
biserică. Poporul le ascultă cu evlavie căct sunt cuvintele pro­
oroculut imparat, ale lUI Isus Christos, ale Apostolilor; tot ase­
me nea şi la tălcuirea lor.
Prin urmare primele traducerl s'au început de ia acele
cărţi, cari au atingere mal multă cu poporul în biserică. Că
aşa a fost se vede şi din faptul că se traduce-In romlneşte Mo­
lilfelnicul, a cărul întrebuinţare e foarte deasă şi rugile din
el se fac adesa chiar acasă Ia domiciliul creştinulur, ca pentru
lehuzie, sfinţirea aghesmer, botez, cununie şi prohod etc. Este
el Molitfelnicul o simplă carte de cetire? Este ea Evanghelia
o simplă carte de cetire? Biblia în întregime, da, este o carte
de cetire, pe care însă rart au răbdarea de-a o ceti în intre­
gime ; Tot aşa putem socoti Palia de Orăstia. Biblia în întregime
îşI are trnpărţirea sa pe capitule şi versete, după usuI admis
în biserică ; din contra, ca să se încredinţeze ert-cine că 7 e­
travangheliul lUI Coresi, e făcut pentru ritual e că vin evan­
geliile lrnpărţite in leclurI zilnice, în zăceale după cum s'au ad­
mis în biserica ortodoxă '},
Tot aşa şi psaltirea nu poate fi socotită ca simplă carle
de cetire bisericească, ci tot de ritual, de şi psalmii intră în
foarte multe rugăciunî din ceasosloo, din aghezmatar, din rno­
Jitfelnic. Toate rinduelele ceasurilor nu sunt rle cît cetirt de
psalmî. Sara la vecernie unit; la polonoşniţă ulIU; la utrină
erlt-H; la hvalitie alţit : la botez, Ia cununie, la pogrebanie, la
aghiazrnă psalmi şi numai psalmt. Numele peroi ceas, ireii
ceas, şesti ceas, devcU ceas arată ca dacă titlurile au ramas
slave în ceasloave, psalmit din vecht au fost traduşt, Psaltirea
era In şcolile vechI peatra de încer�are a celor sorociţl pentru
popie' � Din ceaslov şi psaUire se cunoştea cărturarul vechiu.
Ei bine nicî Psaltirea nu a fost tradusă numar în scopul
uneI cărţt de cetire, ci tot ca pentru r\tuar. căct împărţirea SOl
�n §edea1'� (caf�sme), in slave şi aliluia, apol presenţa clntă-
1) Cele {. Evunghelit sunt rmparţite ÎII :W8 zăceale si anume Evan­
ghelia după Mu Ieiu 116 zaceale, după Marcu 70, zăcea It' •• după Luca 114·
zaceale, după Ioan (\S zaeeale. Cu Evanghelia lUI Maf.t1iu se încep serhălo­
riie Crăciunulul ; cu Evanghelia lut Ioan se încep sarhalorlle Paştelur, Re­
guJele tipicului se dau în "Iavone§te: ConeI: paşt,ea. ponedealnic (Luni)
sTeăUă Ilellelea (săptămîna luminatia) ; vl.ol'llic (�arţl) sveatlăea lll'deJea;
sredea (Mel'cur\) sveaWlea Ilcdealea; ek.--PI'ucllea ;âkelelot' il! bisedciI a­
dus'a şi senzul modjfif�at()I' alipit de :weaslll vOI·'lă.
[419]
Dări de suma
4Hl
rilor lUI Moisi după caftisme arată că s'au tradus nu psalmi:
luT Da vid, cartea canonică din vechiul testament, ci Psaltire a
carte de ritual, aşa cum a fost admisă in biserica ortodoxă şi
cum s'a formulat ea In practica templulut iudaic încă cu 3 se­
cole Inainte de Hristos.
Formula dar dată ele dl, Bianu nu e mulţumitoare, căct
nu cuprinde în ea toate faptele. Din contra formula care zice
că În traducerile făcute în sed. al XVI-a s'a observat norma
impusă de imprejurărr, că s'a început cu cuvîntul domnului
1560) apot cu tălmăcirea lui (1564), apot cu cuvintele apostoli.
lor (1570) apot cu Psaltirea (1570, 1577), pentru a se relua în
seci, al XVII-a, cînd s'au tradus din nou şi mal corect aceleaşi
texte (Noul Testament de la Belgrad 1648, Biblia lui Şerban
T688, Psaltirea lut Dosoftel (1673), etc. şi s'aii inceput traduce­
rea altor cărţt mal cu referinţă la serviciul stranel şi altarulur,
rămînînd sia vone tot ceia ce privea tcchnica serviciului liturgic,
ca tipicul, cîntările etc. etc. această formulă cuprinde şi explica
mal bine natura traducerilor cum şi şirul lor.
Fusese prea lungă epoca, cînd poporul ramin asculta în
biserică sfînta rugi! în o limbă neinţăleasă, fusese prea lung chinu l
pentru popit noştri de a mernorisa slujba bisericei în slavone­
şte. S'a răsfirat această negură ce plutea asupra bisericet prin
tălmăcirea pe romineşte a tuturor acelor cărţt ce aveau ime­
diata atingere cu poporul, mal ales după ce şi bisericile paro­
hiale au început a se mal lnmulţi şi dccl şi populaţia a se in­
desi şi a prinde a se duce mai des pe la biserică. Cu revărsa­
rea bisericilor de la munte la cîmpie s'a simţit nevoie de
traducerr.
Astfel incadrată chestiunea se putea trata mar complect,
se lega cu fenomenele sociale a lăţirel Iirnbet romine În cance­
Iarie şi se vedea că epoca bilinguă de transiţie a fost fa ta lil
<;i pentru biserică, care cu tot conservatismul d tradiţional a
.rebuit să cedeze definitiv pasul limbel romtnrşn in curs de a­
proape 2 veacu rf, pe rînd în cancelarie a fost de ajuns 50 de
anj.; Iar ca încheere se putea stărui şi asupra Iaptulut c.l pe
cînd limba slavonă dispărea cu totul din slujba bisericei şcoala
seci. XV IH-a tot o măn ţinea ca necesară cel puţin pentru cul­
tura celor chemaţl a urma cursurile şcoalelor episcopale, şi
vestiţt profesorr slaviştt avem In Iaşt la Mitropolie (Gh. Evlo
[420]
4·20
Dăr) de sa ma
ghie Dascal, Polcovnicul Paul Debrict clucerul, cum şi la şcoala
slavonească de la Sf. Sava.
După ce plouă torential, încă mal rămîn în atmosferă cîte
o pînză străvezie de nouraşt din care se cern Încă picăturt de
ploae pentru a nu se trece răpede de Ia o stare de Iucrurl
l a alta.
Astfel ni se pare nouă că ar trebui tratată chestiu­
nea introducerii limbir rornrneşn în biserică, şi iată de ce am
afirmat că teza d-lut Bianu nu comportă nicl întregime, nicr
unitate, nicr jU8lelă în explicarea faptelor.
1 Iunie !fIOL
Gh, Ghibăn eseu
1. A. Basarabescu, Nu;vele.BucureşIT, Sorec, HW3.
pretul 2 leI.
Dintre prozatori! noştri talenlatt din tînăra genera­
ţie, puţini sunt ohservntort şi psihologt, [U opera 101'
gnsim de sigur puţine documente omeneşlr. Mar mult
impresil de calatorie, tablourr şi schiţe. Plutea exleri­
oara şi vizibila a lucrurilor, variatele aspecte ale nalu­
rol sunt redate În productiile JOI' ('.-0 uetagaduila forţ.1
:;;i în stilul plastic şi armonios al lUI Sanrlu, Jean Barl,
Sadoveanu, simh lreclud UHe orr lIll suflu din poezie
grandioasa a Iirer, Dai' fondul omenesc, viaţa sufleteasca
�i socială a limpulu). moravnrt' şi caractere din lumea
lIoaSII':I, din diferitele el medit qiu via�a cupitnler sau a
provinciet, din viaţa ţ;II'<1IllIlUT, joacă lIll rol secondar in'
opera lor. pezgllst:l�I poate de spectacolul vieţer COIl­
temporane, Il-au pnrca curajul s& priveasca realitatea
ÎI! fala si sn lasa atrasr de fnlllutsetele eterne ale Iirer
�au ��a. romauticul Sadoveanu de j\I{};ginele unul trecut
lalilasltc ŞI neguros. \
Observalorr al vieţet contemporane sunt de sigur
D nil Itadulescu Niger şi L Adam şi imhrăţiştnd îneci un
orizon vast. III romanele ]01' "Tribunul poporului' şi
"Sybal'is" lumea capitalet cu viata eli complexa, eu ano­
maliile, zhuciumările şi prorluclele fi eamdel'istice le-a
suggrl'al UIlO OI'J nhsel'va�il inl.el'esa,llle şi eoneepţia a-
[421]
ceslor romane nn-i hpsiln de viguar«. Dar al it IIU')
de ajuns şi amtndor pacaluesc prin slăbiciunea exc­
cutiet. Cel Întiil nur un artist. Caracterele din roma­
nele lut sunt aproape totdeauna lipsite de viaţă �i stilul
sau de o insuporlahila banalitate. Cel de al doilea nu-I
lipsit de oare care talent şi e inzestrat cu o puternica
imaginaţie, dar e prea putin psiholog şi în limba lut
al Iificiaţa găsim exagerate defectele lut Delavraucea
Un observator, dai' !ilaI ales un psiholog abil şi 1111
arttst delicat şi original c d. Bralescu Voiueşlr. J usa nu-i
un realist în senzul modem. Nu-t un creator de tiPU!'1
individuale, ei mal mull uu analist al parter eleru ne­
schimbate a sullelulur. Prin aceasta calitate ca şi prin
sirnplicil atea minunata li stilului său narativ, el e, dupa
cum spunea criticul Il. Suuielevicr, mal mult lin clasic.
Autorul acest III volum de nuvele e un adevara l realist, un
conlit. uator allui Caragiale. Observator' ghibaciu ŞI palruu­
zalor al moravurilor socielăter noastre, evenimente islo­
rice iodeparlate sau extraordinare, aveulurt dramatice,
caractere exceptionale pentru veacul nostru prozaic, in­
discrete destainuirt personale nu lntilutm la dî sul. 111
locul 101' o obiectivitate desavtrşita, tipuri comune, pe
care le întîlnim zilnic III lumea noastră, tultmplarr obiş­
nuite şi simple, lucrurr trăite 111 cercul vietet noastre
banale şi pe cari uuir scriitori talentaţi, stapInitI de vi·
sul lor inleriOt', nil le eonsidcJ':1 demu8 de llIal'(�a arta.
Lumea provincitllă fU poeziea vie�el el de familie,
dar mal ales cu proza el, cu lipsa el de gîndiri alese,
de sentimente deziuteresale şi Înalte, cu vanilaLea el
pretenţioasă, cu ocupaţiile el me�;chilw) cu t'onlrasLcle el
hazliI şi l'idit'ule, e zugravi!ă În culOri viI aecenluale ln
uuvelele sale. Tipurile, mal din toale condiţiile soeiale,
cari apal' în aceste miel tablourl, deşi schiţate in cîte-va
trăsaturl, au ceva particular şi individual prin care se
impun spiritulu1 uostnl şi-} dau iluzia puternică a
yietif. Pe lîngă valoarea artistică au si o valoare doeu-
• L- •
menlara: tiiJul'! ea d. şef de gal'a Napoleon Plctea, din nuvela
Pe Drezină, vegetativlll care toata vremea se·ngl·aş�i
şi doarme; tinara şefuleasă tare, plieLisila de monolo·
nia vieţet încun;jul'ato(lre, eu imaginaţia hl';'inila de ro­
mane- ca "milioanele DoamneI de JOl'amie" şi CU amin-
r
Î
. Dă!'I de sarnă
421
[422]
422
Dar)' de samă
tirea dulce a trecululin trait in mahalalele capitalei, cade
la cea diura) ispita în tocmar ca o eroină de roman ;
domnisoara Serafima sora preuleser, din nuvela "In
preajma lur Ionescu", fala balrrna, cu albumul el plin
de dedica ţi! banale, cu iluziile el aţîţate o clipa. apul
risipite odată cu plecarea lUI Ionescu, şeful de la culte,
care, dupa te băuse cam mult la masa, fusese lo­
vit de un acces brusc, de tandreţa, subit şi efemer.
Elita oraşului e reprezintala prin: Hazil Iouuescu ire­
zistibilul sublocotenent, vinalor de zestre cu declarate
pretenlir materialisle, mititel şi Îngrozit in faţa discutii­
)01' ştiinţifice şi literare, stapin pe subiect cmd e vorba
de grade, curtezan şi razbunator şi, în orele libere, co­
respoudenl la o gazeta din Bucureşlr pentru cronica
mondena pe care o iscălia "Don Bazilioli; domni­
şoara Velul'ia Ballescu, direcloara exleruutulul, pro­
fesoara definitiva de limba rorntna şi filozofie, "foarte
savanta, dai' cam matura", dupa cum spunea tîrgul, -u
marr pretenţii intelectuale, luptînd Înverşunat contra strai­
uizrnelor şi pururt 111 cautarea unur soţ, iugrozitrt de tre­
cerea repede a limpulut : junele supleant "Niell Stam­
peauo Pacresco, exila! "dans celte boulique dc Pitoştr"
('U verva lUI nerntrecuta, discutind cu domnişoarele din
High Life despre piesele lut Michelet şi, Pascal, sublim
In faţa loviturilor soarler ş-a perseculier "saiaulell, PI'O­
miţind slujbe Între zidurile puşcariei, increzator in me­
ritele şi depulalia lut viitoare; Ana, nevasta prefectului
din nuvela "La Vreme", femeia naiva care iubeşte CII
li t . f "
pa una un sot nemernic, "eineea scai sau crampon ,
cea mal Iujosilă icoană sub care s-arală dragostea la
femee", dupa expresia unul curtezan refuzat. Şi contras­
tînd cu ea Madam DOilOpol, cucoana mlOarulllT, "deş­
teapta şi vivanta", dupa vorha spţulllÎ el, în fond aven­
turoasa, C'onruptă şi excentrica. \
E foarle aleasă arta cu cal'� autorul ştie sa Jeli
viaţă acestol' personaje înt/" un spaţiO restrlus, C::lel cea
mal lung�l dill nuvelele sale are 21 de ieţe. EI ştie să
distillfră cu o finetă Ş'UIl mesteslW rar detaliile cari (1-
b " ... b
nll1că Iumiuă asupra suflelulm :şi s-aleagă numaI pc
cele escnliale si semnificative ('al'� fixeaz,1 În mintea
noastră fi�ionon;ia ullei figlll'l. I
[423]
D:-11'1 de samă
423
Dialogurile vir şi inleresaule stul de o naturaleta
perfectă şi reveleaza totdeauna ceva din viata suflcteâ­
sca il personajelor. Ială o conversaţie rulre Ionescu func­
�jollal'ul de la Culte şi famiiiea poper :
"Pl'euleasa nu inceta de il vorbi ÎIILr'Ulla şi aier, de
a-şI cere mereu iertare:
-- Pe .1101 să ne ierlalr, că de ... ca la ţară. De SI­
gur la Bocureşlr Madam Ionescu va găteşte mal bine.,.
De ee n-a venit şi dumneael ? Ce bine uri-ar ti parul ! .. ,
Copii avetl ? ... Multr ? Sa va traiasca ...
o •
IOllPSCU răspunse, zimbiud : --N LI sunt iusural. - Aşa '?
scuzalr ! Nu face uimic , al vreme; să fiI sanatos ... Dar
ia IIlÎI1ÎIH'ă; llU le jena; mat pofliV salata de caslraveţr,
mămăligula ; fă ca acasă; şi pe noi să ne iertau, că de ...
-- Ca la ţară, urmă Ionescu, putin cam obosit de
vorba preolesel,· mulţumit rusa că nu murise de foame
in ziua aceea.
DUpă masă trecuta pe prispă la cafea.
- Acum, Serafino, Să·ţI araţi talentele, zise pariu­
lele Ştefan care prinsese limba.
Ionescu tnsuşr. înviorat de mîncare, de aier curat
ŞI vin bun, se arată mal intim, mal deschis ..
- Aşa, domnişoară, nu te lasam ... Să ne eînţf ...
--- De ce nu. răspunse fata, roşie de ernoţiuue, Dai'
sînt cam răguşită.
- Ce are a face. zise Ionescu. NoI ne multumim şi aşa.
Şi Serafinaîncepu. Mal tntar glasul el tremurător
abia păru că îugină un cîntec.
Popa se necăji:
- Ce soro, n'ar mîncat azi? Ce e miorlăilura asta?
parca eştr o pisică".
In naraţit stilul e viu, curgător şi simplu. Autorul
se fereşte de comparaţii dese şi nepotrivite şi de acel po­
top de epilete cari dau mal totdeauna operelor un ca­
racter afectat. Pentru a Jlustra tendinţnle şi prceedeurile
artistice ale autorulut e caracteristic in aceasta privinta
mal ales nuvela "Pe Drezină". Iata începutul e, în care
nicI un delalin nu-] de prisos şi totul lraeşle:
,,0 staţie mică la poalele umil deal ClI vir. Şef. dom­
nul Napoleon PIelea Manolescu însurat de curînd. E un
[424]
Dăr) de samă
om domnu! Manolescu în faţa caruia nu ţi·al putea opri
o esclarnatie - Gras barbat! Cum a terminat şcoala de
mişcare a îucepul sa se tngraşe. Insuraloarea şi şefiu
l-nu surprinş tugrăşlndu-se şi chiar' sub auspiciile acestor
doua institutir, n'a stat pe loc, s,a tngraşal mal departe, ..
De altfel aceasta a foşl şi unicul CUSUI' de care l-a în­
vinuit şi soacra, înainte de a se hotari s<1-1 dee fata:
- De, D-Ie Napoleoane, bun băiat al fi, modest ca
o fată mare. fara viţir ; n'am nimic contra şi n'aş mal
sln de loc pe gtndurt daca n'ar fi ceva la mijloc: eşl:
l'a m slabul ... Sa te mal tngruşt '
Şi vorbtudu-r astfel, îl tol batea peste ohrajit dur­
dulit cad se .roşise ca doua sfecle.
Coana Luxita era femee buna. I-a dat fata cu toata
inima. precum �i Iret mir de francr şi un "pian" cu coada
zestre; căci ce ş'a zis dumneaei: Ei şi daca e gras, să
nu se mal insoare omul? Mal bine era de-mi dam felila
(lupa ţtrul ala de Georgescu de la perceptie ? Fic-ca,:e
lace cum ştie; pot sa cleveleasca gurile rele cît VOI' pofti...
Şi s'a gatit de soacră mare, cu roche de mătasă
prăzulie şi cu panaş la cap; a făcui nunta la biserica,
a pus lautari. a comandat bufetul la strada Franceza;
aCi fost berechet panrlispanun eu inscripţia: "Traiasca
Napoleon eu soţia <1 fumate În zahar, precum şi cofelurr
('U surprize luaunlru, cu lichior şi eu boabe de cafea
fli'af:ta.---
ApoI ş'a dus dus copiii la gara; a plîns pe- peron:
iar la plecarea Ireuulut a facul semn CII batista pina nu
s'a ma) putul vedea. De zeer de 01'1 i-a repetat fetei la
despartire:
- Sa I asculţt, maica, sa-r fii SUpUSă, ee-o zice el
sa zici şi tu ... Şi sa IIU uitr : CUII. veţr ajunge la "staţie"
sa-tu: S(,l'iL laI' giilerelul: S'o menajezi Napoleouica ma­
ma, ca e ca o pOl'umbiţgfl­
toru] ştie sa fure de la povestilor şi sufletul ce acesta
pune în istorisiri le sale, ele fat să retraeasca ÎIl inima
cititorilor laict u rniuf irile uuet vieţr Întreg! şi ofe/'[( şliin­
ţeI Ull material brul inleresant şi frumos În ucelaş Iimp
prin vioiciunea stilulur,
Dacă se cere o mare cunoştinţa a spirituluî şi a
lilllbtI populare primilor; secunzir, folklorişlr eruditr, tre­
bue sa poseadă o cultură generala din cele mal vasle
şi din cele mal aprofundalc. Caci tol li influentat asupra
inteligenţeI poporulur, iar pentru a face istoricul aceste!
lnteligeutr trebue să te preschimln în istoricul cultural,
luat în adevăratul sens al cuvrnlulur, a raml tlnlăesle :
istoria dezvoltarii spiritului omenesc, Dacă orl-('rlrel
şliiuţr i S[I poate aduce greaua invinuire a specializarii,
folklorul, prin variaţia ideilor ee cuprinde, e scutit de a­
ceastă acuzare. Invatatul care cauta Irasălurile de unire
şi originile liternlurilor populare trebue să fie filozof mal:
întîin, spre a-şI putea da s�anr,il de jiule/'ea de gîndire,
putere ('reatoare ce masele aO l.Hlunc.l în ill,:,pil'aţiile 101';
psiholog, pentru a recunoaşte difcrilt'le s[arI sufleteştI;
istoric, spre a stuoia influellţa fap!('!ill' reale asupra fan­
tazieI; om de drept, pentru a ul'l!\;ll'i tOlJl'l'pţia moraleI;
natm'alisl, cAcI � pus în faţ'a onoma topetr buf - +: tea, b,îrrZ{,I,
+-lea, {6ltea>foale+-tea. Aceste cuvinte sînt
nume propriî.
Caer.
dr, ecler, rnr, aier, cturu, mgl. ciiir, istr. ctiter
furca de tors".
O etimologie pentru acest cuvînt a încercat Sext
în Conv. Litr. 190,1, pg. 471: cclter>*carium>vb. car
lîna". In presupusul "carium dsa admite metateza lui
picres lUI r ca şi in bâlerâ>varia, m()âre>mLll'ia (1.
f71). Etimologiea bâlelâ>varia e. inadmisibilă, tiind
'undamental al acestul cuvînt nu este "leg�ltur�l de
.şiret, bandă de legat". ('rot ca "îmiJ{�căl11inte ele POt
ux "ţ consideră d. P. şi zeglt?a pe cn�e o dcri V{I, 1. c.
lin lat· "decula, clar adaug���"':;Ca să 1]'tt sincer, eti il
uea cred in verosimilil atea etimologiel", 1. c. l'g. -:!:tlO.
em aceast.ă elin urmă declaratie.], iar îl! muria vocala
{cut în o, nu fiindcă i Ci făcut rnetateză lîngiL Il şi a
ah asimilat reciproc în o (dUl��t cum această asimila lie
·a avut loc nici în cldb>cllbium, rOlb>f rtibeus unde
[439]
Nout! etimologice
lUI!, este evidentă, nu presupusă), ci fiindcă e scurt şi accen­
tuat (pentru '/,t accent.x o, cf. cot>cubitus, d6i>di:ii, mr. g16ne>
jiivenis, n6râ>nurus, moo,re>muria, plolie> pluvia, r6ib> ru'
beus, sc;t> excutio, f6(Îll1nâ> autumnus. Cuvîntul toamnâ e de­
rivat de d. P., 1. c. pg. 468 sQC1, din *alltll,ţ)],u.G1.1S, admitind îarăş,
pentru prefacorea lui u în o aceiaş �siJ1;ilaţie reciprocă prin me-
tateza lUI i lîngă u. Etimologiea aceasta deasemenea trebue res-
pinsă. Toc[mncî este auttimnus trecut, prin analogiea cuvintelor �� J�
primaoară, vară, zarnă, la genul femenin, "autumna: au-- auiwmnd.- it
< 0-, cf. kureklii> *korl3klu, cauliculus, gioce� > "glaucellus, h J Id .. w �
ureke'> "orcke, auricula ; apoi o a fost lăsat, la o parte, fiind con- i.h.-.�.
siderat ca articul, cf. un tîriân;» unterthan, o le�că> vs€. otlkcu V' IrVrp' ,,----
un buric;> urnbilicus ; - �t accent. <-0-- ca şi in exemplele
do mal sus, şi allOJ s-a prefăcut in --60,-, fiind in poziţiea --â,
deci tââmnâ> o 16âmnâ> "autumna, autumnus, Iv . .A. Philippide,
Fonologiea U.}. Prin urmare bâerâ şi măâre nu probează nimic
In sprijinul metatozei "cairum'> "carium, Apoi "carium (ca şi
"decula) nu este atestat ele vrun scrii Lor. Pentru a ne convinge
de existenţa acestul cuvînt presupus, d. P. ar fi trebuit S�L ni
aducă în sprijin şi corespondente romanice.
Etimologioa cuvîntulut câler trebue căutată în aWt parte.
Intraclev�H' limba greacă ni dă dezlegarea: ccUer> gr. MX[,O;
"fii 110 la tn,me".
Cădif1i>.
1 ' Vi 'l A A "> 'l A • • \Ix ,ft (W' d A II
(1'. (liGII( a, m1'. ('(t,GII({f, Şl cac/Ila . elgan-, romunen
'j11 u), citi/tiri cîe/li,?, (Papabagi, Din Literatura populară a
AromîniJo;" 1 :l7j, mgl. cfif1/'dâ ::;i câC'h'tuă (Papabagi, Megleno
Mogleno-HomîlliT, glosar); n1-l�(JlliklosicH, Rumun. Unler· IV. UOfr· le., Ih
..-trtrChttB� TI Q()O-f./-1; 111r. CUC1!vifsâ "căduW, copilărească" (pa-
llahagi, Din Literat. popul. a Arom. 180). In Moldova d0 nord
silaba - tii! - se pJ'olHmlii clrel)t 'i� muiat + 'ii redus în privinţa
" .
rittllllzii il, ca Şl il] CţiilHrâ. Etimologiea acestui cuvint este ob·
SGIJ]'U. Cibac, DicLionnairo 1 G3 II cleriv�t din lat. cnculLia, cuciulla,
cnculla. Dar, atlL1pm, ,\cesLer etimologii, a revenit el singvr în II
71G �tllopL;lld o alta, ;(']banez�t. Socot îns�t că Cihac, căruia i se
face atîta proces de c�î.trrt uniI etimo�ogiştl ele astăZI, o nimerise
întîia oară: rom. uîc'blâ> cuculla.
[440]
G. Pascu
4�O
Cu vîntul Iatinesc cucuiia ),cape, capuchon: se grtseşte şi in
limbi romanice şi în Iimbl balcanice: a) it. cucullo, cucnlln, ca.
colla );froc((; cat. cU{Julla; sp. cuculla, cuţţulla COfJUU .. , ; port.
cucuta, cuqulo ; port., prov. coqula , fr. coule , b) vsl. cuculii
,,+ turc. � ))capuchon ", ngr. '1.00;;.0'-)/ v' 7. "cape, capuchon a (Cihac).
d-U �.Ouculla este undiminnt.v de la '\'·uca. (Cuvintul rom, c/� li "bon­
t� -HIIM net princier" nu este acest lat, "cuca, ci turc. cuca, v. Cihac,
[L.: .. � _ �aJ. Dictionnaire 1I569 şi Lazăr Şăineanu, Influenta orientat,: asupra
:' � Hr-- lirnbiî ŞI culturi] rom., vocabular), In afară de cuculi« rnsa, *G/ICCt
[li:� � _ a m�l dat v�laf;ltere, pe teritoriul j'�rrJ,�nes�, şi unu: alt diminutiv:
�iV v - t1bl. "cucitta 01'1 cucella. Din cucullu ,- �'cuG111a, "cucelb a reznllat
�! j rI C. contaminatiea *cuci!tlla. Am căpătat astfolf1'! dubletul: cuculla
�!j � - şi :'cucNdl�, orî, prin disimilatiâ (u _. It <0- u), *cod/llfr:. Din
I� " �, cuculla avem: a) mr, cuculâ (Miklosich, Rumun, Untel's. JI 2:�O
�i �1t1�� �fl(Xl.'fkr.... a). Supt acea sUt formă cuvintul a trecut îll turc. cl/clIla şi ]]/,(r.
I -;�0;� ... J C4J4.� 'l.r)O'l.O')'� .• Chiar ,:aeă mr .. CUCti�â ar. fi îndol'os pl!n [aptu: c� nl-e
�i � [cdn�. transmIs de un J7.\'or etJmologlst dm v(1:tcul al X VIU, mea eu-
Ll:' vintele străine de mal sus, cari-s evident împrumutate do la
;1: H.omînI, ;;1,1' proba îndeajuns că forma cuC/l1â a trebuit să existe;
Il, b) cucuvitsâ> *euC1f,vrÎ, *CUCl�llâ + -ilsâ (cf.1J/((d/wâ> mâ-
li' dltiiii, medulla). Din *coc"iuUc(, avem dr. cuc/Mâ, mI'. câ,tUr,fâ şi
�j câciuâ, cîCllrJâ şi cîcţu.â, mgl. c(i�rlt{â şi câCi/r.uel. (Pentru o ne-
,;,� ��t..:/ accent. <â, cf. câ> quocl, fârâ> faras, 1Jt(Î,g(Î,r> J,gl" '{o:d.(J', mâ-
!: � . nâslire> l110nasteriurn, nâsâlie> vsl. 110silo, '[Iâ.lîrnfke> poturni-
/ti cula, prâvâli0> vsl. provall, sâldât> soldat. 8[(lpî�1> vsl. stopan.
,: De altmintrelea u neaccent. a putut trece ;si . direct în ({, ef.
L.� ,.p. gâ'rgâritsâ> gurgulio pâpl�;a> pupa. pHmî�, mI'. prÎ'nli'rnâ.>
tL_� - pulmones, VI'. şi mgl. vâlMr> vultllrius).
:� I /tfi;I(:.4""-�. Cum se face Însă că, In aceste variante, fUllaJuJ .- Iitla a.
J-4, '., pare in ncelaş timp şi ca -/I/uâ �j o,a -/rlâ, în loc Srl apară nu-
ri- <�: 1f--J? ma! ca--t//uâ, după cum ar fi de asteptat (ef. mfÎd,ft'{(Î> lllC-
,.-tt.A::Aut:) l.4.ca& dulla)? 1!�xplicaţjea acestuI fenomen in'L'el'esant nu o văLl decît in
�� �;(.7 �aceia c� cuvîntul e ele. da�ă 1:1a1 l'3cen\Uî şi at:11:11,� med�evali'i..
ii ..... � v( (Notez 111 treacăt că ŞJ lmt8ta es.te . toti de onglllCL. me:lJ.e�'a�it,
tir. I-ffl�fl.i) dupa cum a arătat d. A. PhlhpPlde la cursul de Ongllllle
1wL..11-t..�d limbir l'omîne: trcil8lâ> trabe111 trastru111 din Glose-le de..-12\.
.;� J.
!i'�� Hmchenau).
,:(fJhj iJwM.d. 11i
,1
[441]
"'·yf.···'"
. ,
"
(
NoliţI etimologice
441
'I'recerea înţelesului de la "glugă" la "căciul(1." se explică
uşor dacă ţinem sarnă de întrebuinţarea (îmbrăcăminte pentru
cap) şi de forma caciulelor şi glugilor. Să, se observe apot că şi
în limbî balcanice cuvîntul a trecut cu inţelesul primitiv de glugă
(v. mal sus).
De la Romlnl CCIC'iu[a sa răspîndit la o mulţime de po- tJtJ. �/a""u/ III/.
poare învecinate (v. Cihac) şi chiar şi la AlbanejL Gustav Meyer, I str . CtI�ti;vlâ >
Etyrn. Wb. 190 -Hl] derivă, pe alb. l?â8{(lyâ din lat. f(��1I1(J, -0. IG:Lt:� J 1<.
dimin .. de le: �asa. Dar cîns�şl aut?rul îşI d; sa:lJă ele greutăţile ij� ( ci 4. kJ4ui
pe can le rtdică aceasta etimologie- Lat. casula insamnă "cabane, O
chaumiere, hutte ; tom beau; chasuble (vetement saCBl:elota]-)U�.-w--
Ultimul inteles s-a păstrat În sp. casulla "Messge/andt der PrieL/ foUf//IMuf, #Cljtt
ter", dar q(cest cuvi-t nu poate fi invocat.C11}entm trecerea în- O
telesului, în sprijinul alb.kâsz'r.lyâ "Koptbedeckung, Haube, Mutze,
Nachtmutze". ApOI alunecarea sunetuluî ceJ}aIn [ll�neza un Ş
in loc de 8. In sfîrşit accentul trebue.{ să SfJf1jr\strtftiL tot pe silaba
cti->. "Pentru 8 (nu ş) şi pentru accent trebue să se admită,
zice G. IVI'., influenta grccesculuî 'w/yY'»vJ. "grobesKleid'" Dar tot
înţelesul arată lamurit dt aceast:î influenţii n-a putut avea loc_
Alb. kâs1'rJ!Jâ estutrom, erÎ,:;i(d(r şi anume mr. câltitlcî, cât8ii�lâ,
� c�t81:dâ.fPrin sincoparea pur ŞI slmp u a sunetuluI t. II aceas -aha � ..... �Yv-e�
etimologie se împadt perfect am înţelfJsul şi accentul cît şi alu- a eL. � wLYulo,
necarea sune luI ni.
In sfirşit că:iulâ j)1'8zinUt şi un interes istoric. ]�ste anume
un fapt de observaiiie curentă d\ ţ�iranul romin poartrt dwiuH't
şi vara şi lanm. Aceasta e larăş o probii evidenUi de traiul Ro-
mlnilor în munţi. In vren,1nrile furtunoase ale veaculuI de mijloc
Romînî1 ah trttit în Cnr1)ai)iJ nd�tpost.itorr. ducînd vieaţă de pţtS-
tarI ce răttlceal1 cu turmole. Cind furtuna a trecut şi vremuri.� :.;�. '\'
s-atl IirnpcziL, Homînil s-all l.ot scoborit încet-încet la şes. Aicl
era, firu�te, mult mal cald. Portul căG'iulii era însă aşa c]() adinc
inrM�lCinat în sLlfletlll romil1ulul, încît el n-a putut fi părăsit. IJ J
Aceesta-} explicaţi:\ fenomeul1]ul, curios pentru uni}, Ctt, pe frigul �/ cit.. '-Z..
cel mal aprig ca şi pe dildura cea mal :straşnică, liăranu! romîn
nu se dezljp(�şLe du căciulă.
[442]
Cimpoti:
dr. C'imp6111 şi tlHlnp6/iî (Dicţionar banătan circa 16701 "ll1u,
sette, cornemuse", 'I'itus Cerne. Dicţionar de MLlzicrt, la]] 1898,
p3g. 188, b zice: "CilJlpoiul, instrument format dintr un rezer­
vor (burduf de piele) de aer şi maî multe tuburl cu ancie. Cu­
noscnt sub diferite nume mal la toate popoarele moderne (it.
ZrJlnpo[jIl(f, Pioa; fr. Musetle, Corneniu se ; germ. Dtulelsack,
Soekp(ei,fe; ingl. Pibrock, Bilg-pipe) �i din anticitate (gr, 'j1):J''fC1'/SVl.
lat. libia uiricnlaris ,�i ulricularium , "lJ01 m'at. simfonia).
Cinipoiul este unul din instrumente!e ce.e mal vecln ce avem
astăzl şi căruia secolii nu Y-all adus mu'te schinibărl, nicl însem­
nate perfectionări. CInd acest instrument a venit la nOI şi pe
nude a venit, sînt chestiuni cari rămîn în întuneric". In privinţa
originii, "cel mal mulţI cercetăton consideră cirnpoiul ca o in­
venţiune a Greci'or", ibid. 1\:)8 U.
Cihac 1 ;')4 adrnisese că C'iJllp6lz'i> lat. *symphoneus, dar a
revenit în Il 490 propunînd ca etymoll,pe ung. csim�.
Prima etimo'ogie, reprodusă, fireşte, şi de l\:iirting, Lat. �ol1lan.
Worterbuch, oferă grave difieulttlţl fonetice; cea ele-a doua, ro­
comandată şi de d. Ov. Densuşianu în Romania XXXIII 275, e
imposibilă, în urma ce'or cetlte mal sus. Un instrument aşa de
vechiu şi aşa ele răspindit nu putea fi luat de Romlnî ele la
nişte barbar: ca Ungurii. Locul probabil de origină el cimpoiu'uî
ni dă şi dez'egarea etimologief cuvintulut romlnesc : rom. (fim-
'v \Ix ' , v t ' ro 1 1 "
lJoTu, c,umpontese gr. 'l.o(J.,j-0 ;:sac, poc 10, )oc-;ace - om, cu v
prol1l1nţatii. TrecerEa lUI /Jlb in mi? treime eXl/i;:;aL1l astfel: Cuvîn­
lui i'':)IJ.�'rl' sub forma m3scll'iJ�'rl 'i'.0:J,rr)::. ([n grecdte (�.xjstă un
X'):<:J0;: cu inţe'os ele ncreux, cI1;1'ollcemC\:lt; fone! d'llll vnseii), a
trebuir, stt deie în romîne�to *tJllmb, IlJS(l b jjna!, ca orIce "unci;
final. rOOlîl1esc, :)-a tot redus, In caz111 ele f'aţ;l relluc8rea 1111 b
finet! s-a nl,cut pîll8, în gl'i.ldnl de � JHl se mai putca deosel!j .b
timum ell: p ?i aLL1nc1 ori Spolltalle,ll s'a sellimbat b în li od in
'gunt unor generatiI ll1i.t'î tinor!,' CUVî\ltul eL i:illllat *(--::I/;'Jlp. {Tul prjn
reduce, ea lui u Lrel)ue exp'icat şi ci�Wl)(î> jat c,ulIJ,tbis).La (t­
eo::;t *C;{IIII/J :3<1 itd:'iugclL apoI mu't nJc\l tirzill sllIixu: augmen­
tativ -61i��> --onOUS, In (lidiontll'lll br'n'U�n circc" }fjlO gi"\,
... I . v: -
  • ttf, . (iL!' "'- �
ea de dos şi de variat întrebuinţată. Acest fapt probează că a-
vom de-c tace cu un cuvint băştinaş. Cu drept cuvint decl A.
Philippide, Principit ;)H, 21G derivă pe mlire, mâl din lat. mas
maris "h1:\rbat'l, formînd astfcliu un duhlet cu adjectivul mare.
Pe baza ucestel etimologii nOI propunem următoarele:
In toate variantele dinlectale ale lul mâri, interj. cu care
te adresezi mal ales bărbatilor, se păstrează izolat cuvîntul la­
Lillesc mas maris «!)�\rbat., dupt, (;[1111 (a, inter.i. cu care te a·
dl'esezl flllma'l f�mojloj, es�e Ieşit din {ri+(Î. In elr. mâre, wâri,
-wârt �i mgl. III li re, mâ '�i1 avem â în loc de (t ilO prLJ diferen­
ţiaro [,tI;;;L elo /lui re în CUL:LlI ils cînd ))uÎ,rt era accentuat, fie prin
profacere<1 l'8gnl,lUt eL lUI a noaceellt. în ti în cazurile cînd mriri
era m:C\ccentuaL, creci aceastit in!:OJj. se înLr8buinţoHZrL şi accel1-
! uaL �l lJl'oc:li. ic.· d din cawrilo Gînd /JIure om�ccelltuaL s,a pu­
LuL dCCl întl'odllCe ::;i lJrin (tn;l,h'gicc! formelor neaccclltl1ate. In
ll1gl. IIt!1r([ a S'eL pa::itl'at neatins. 111 cd6urjle Gind mare era în­
trobllinţ;tl ca proclitic aveam îilS;�l Uil (1, noaecent. precedat de
bl)jHli'L. 111S;'\, conform UlIC'î legi (le fonologic rominte, d neaccent.
procedat do letbialiL se j)reface in o şi prin urmare din mdl'e I1P�
[444]
G. Paseu
444:
I
il
."kv1.
tI·
"
accent. am căpătat mr. more, mori, mor şi mgl. 1110r�. Din
mârt, mort a rezultat apol mâi, uio; fie prin apocopa luI _ re
şi adă.l1girea posteriOHn'i, a unu] +! epitetic Ia formele apocopats
"c- " 111 a, "mo, fie prin plerderea luI r, înmuiat prealabil, ca şi în
� :> CCVU,Ca-tl niscâi;» niscart, [fiIU> "quaerio, peire> pareat, p'etu> pereo,
vel> veri. In acest din urmă caz mâ este Ieşit din mâl şi DU
invers, după cum trebue de admis în întîia explicaţie. In spri­
jinul apocopeî mâ> mâre vine faptul CJ, în chemhrI şi strigărî,
romînul, din Wl11oditate, scurteaza cuvintele Cjt mal 111Ult:
a> adă, au;» aUZI, fu> fugî, fa> fată (Philippide, Principil 36),
apol 1u> Ion, Ni> NicolaI, Te> Toaner în .Munteniea (lV-eiganti,
Jsb VIn glosar)�';:&hio> Ghlorghe,"' .... loa> Toader în Moldova. In
sprijinul explicaţieI de-a doua mal' vine şi faptul că pentru mr,
şi mgI. glosarele nu daii forma "mo. In sfirşit dr. bre, rnr, bre,
mgl, bre şi bra sint Ie.;;ite tot elin nt âre, IJIOle proclitice: prin
sincopa lul â, o a rezultat forma "mre in care s-a vîrît prin e­
penLeză (anticipare asupra sunetulur următor) sunetul b, "mbrc,
din care apoî In a dispărut, fiindcă era pronunţat cu o ampli­
tudine foarte mică. Pentru fenementtl fonetic în genere de mr
c1,�> �  cumulus, sp. hembm> fe-
ill'YVV1· he44l��p1ina, sp .. hombre> homine, it. illc�JJ/b:are> com.lllare, it; sem­
fi, �1c4 'i mu.dtwk brare> sll11Ulare, pg. selllbra nte> s1m1118. In Sf(J'Şlt mr. re> bre.
'{A � - tj Diferitele variante ale lUI luâri au fost păstrate prin diferenţiare.
�� �I/ J11t4n<1 J"iU La o cercetare amănnnţită s-ar putea constata cum acest prin-
cipiu dE, schimbare a limbii Împarte fiecăreia elin ele rolurile
după poziţiea în fraz�i., după accent, tempo şi cantitat.Aa vocalel.
8:1 se observe apoI CrL numar bre se găseşte la tim te cele treI
dialecte, dr. mI'. şi mgI. La MegleniţI se zice şi mâre :;,i morf,
dar lipst'lsC lI!âl şi mOt; la Madeelcinenl nu există mâri, mâl;
l>l nOI, Homînif din norclul DunăriI, nu există mori, mot. Cit
priveşte faptul că mrÎrt serveşte \pentru a te adresa şi j(�ll1oilor,
aceasta probeazrL tocmaI putorui(;�\ izolaro a latinulul mas maris.
Iată dar că prin limba �i U i'l I lUi I Pr[il limba l'OmÎnă S8
poate explica in chip ll1Ll1ţămitor ol:igjna aco8Lef interesante in­
terjecţiY, pe care apoI toate pOj)oarelţJ balcanice aCt Imprumutat-o:
turc. croat. sîrb. bre, ngr. :J.ii:(J2, PV�> 1'0111. bre; cron,t. sîrb. iJuJg.
more, alb. more şi 1norei, ngr. :J.(J)[Al� l'am. more; alb. mre> rOm.
i
i
�I
�I
.... 1.
i ,11 •
\�I'
i�i
U :' I
eli'
1 i
\ �II i
�
I1I1
'aii
1-.
�.
��
li:
� ..
I
t·
l,
[445]
Noliţr etimologice
4,45
"mre ; ngr. IJ.l:1.vIj> rom. mare; alb. tnOl(� rom. mor. Cu totul
de altă părere este însă Gustav Meyer, Etyrn. Wb. 286: "alb.
more, mre interj, cu care te adresezl unul om; morâ interj. cu
care te adresezi unei fete, pentru care de altmintrelea se intre­
buintează motâ. In Berat ore. Sicilian vore întrebuinţat pentru
o fata. O interjecţie răspîndită pe toată peninsula balcanică:
bulg. sîrb. bre şi more ; rom. bre, ngr. IJ,1tf'E �f'ii IWf'E, turc. bre.
moiâ este formaţie femenină, dupăcum în greceşte la plural se
zice şi mori si după cum in Astea Mică la o femee se zice
IJ,ry,V0, [J.OlVIj. Etl consider vre drept forma originară şi vezl pen­
tru aceasta imp. aor. de la f;p[o1'.w=vgr. SI)(JS; �V;� insarnnă în­
tr-un dialect grecesc "vezî, priveşte 1". Explicatiea lul Gnstav
Meyer imî' face impresiea unut joc miraculos în care vre se tra- Il t. TlfJ
vesteşte cînd in more, cind în 1110lcÎ, cînd în bre. Dar ceia ce-l mi- 011- �:: r
, tii t . v d . t t' . h' . (/ aLt. ' ti �. " 4.-
Dune, nU-I Ş un,ă ŞI-18 mirare cum ş-a pu u cineva ll1C iput - ,,-- I
asemenea salturi fonetice. Cuvintele balcanice apar diferite, fiind. � � " tU
că şi etimologiile lor sînt diferite. Popoarele balcanice anume au � /�' ((fi.
împrumutat fiecare, dintre variantele interj. rom. mâre, pe a- �.t 11 �.ţu-I­
celea cari se potriveati mal bine cu spiritul lor. Bre a fost cel �J.�
mal mult; împrumutat, fiindca, şi în romineşte este varianta cea r: 1',.t.,. W�
mal riispînclittt.Alb, more şi ngr. iJJJV�, iJJJ(J[, tWF�, P,Olv� au accen- � �� t.tJ
J• '. '1 b t ă v f . d l ce � �
tul pe u tima SI,a ă, pen .ruc aşa au ost prinse e organu I/t,.,A_Lk ' t
apercepător al Albanejilor şi Neogrecilor, AlbanejiI au împrumu- r�yo· --J � 111/ j
Iv. +' I D • v '1 t N' c' �� f" �
tat C 11ur Şl lorma mre, care a nOmll1l s·a p18rcu '. 1: eogr. I:':P:; t� . -' ...
(vre) este ieşit elin iJ,1t(Js> bre; alb. ore> more. In rornîneşte cu � I �,
..
m(Îre te adreseZI şi la Mrbaţl şi la femeL Dar dnpăcum şi în
romîneşte variantele în schelet şI-au diferenţiat întielesnl, tot aşa
şi Albancjil �j Neogrecil le·all diferenţiat: alb. more şi mre a­
c1rcsÎndu-Le unul bf:trbat, clar 'lnorâ şi morâ adresîmln-te uner
fete; ngr. iW{J-I" P,UlVIj adresÎtlllu-te uner femel, 1not"i adresindu·te
la mal mulţl bărbat;!. Inţelesul grecesc de "priveşte, vezI" l-a
căpătat rWi prinLl'·o dezvoltare ulterioară: cind chemi pe cineva
îl şi pl iveştI.
Pălesc.
molL!. pâle<;c ;;choC[uel', fmppel'ii este lat. pell0. S�L nu se
confllnde cu pr'iJe;;c ))faner, f1(�.trir(l > pallAsco.
mvz· � '1i!i,'t I:!!?O /YY\Jtl'-�I� /i/�Y) ,,;/}t.c;l{A,t,r) /J,01.r.,;-;, )
dve vC'fA"A.{ i .p I
-;
Stilp.
�r'0Mu.1 /-h,f:r. 8l��t[J J)r;l��Je ,d'a�Ailles �[�nR "un tronc c:'arlJl'8 creuxN" Ciba.c
J 6f/(ft/""., ;/iVt. Şl, dL1pa el, Jjj.Jdtlll, J�tym.(;)O Il trec pnntre elemente slava
, ,�) '7( Sllip este înstl gr. ':)")1')(; (si i{plţ�S) "souche, tronc; grosse bnt.nehe,
'/�'1 �e.k / tronc c,oUP8, buche, lljJ1ot'" Trecerea înţelesuluI de la "irunchtll
�0..l. ., tăIat" la "locuinţa albinelor" s·a, f2\cut prin metonimie, Juîmlu-RG
- awt.. � �'- cauza pentru efect,. mat�l'iea "elin" care şe face .pentru �llcrul foăcut:
� 1" a.et -&�Alte asumen0cL ::clmnbăn de illţel(lS flGute ;mn figun retoncc �l
-::. iL-l..l'" It" � p.oetice v. în A. PhilippiJe, Princi�1 47. Pentru gr. v=u, e['.
� ;�r l _ j : . 1 "- ' '" "'--" , t' I > '
w. �:::: ����nrl"ur" .... :J/:tFm()0<;:, pnpura.,..;;. ;rr!.7t:IJ[J0\ srl1(Jur rp'JTr; .
. � "r0f.") 11. lui. Şese. Şetspreze.-e. Şefzeci'.
Pu-;cuUu. C.'.(. 'ftJ'!'l10 sa Numeralul latin sex a trebuit s� elee naştere în l'OmîneşLo
.... �a",. * ak)a dour. forme: a} şcse> seX+-8, după analogiealul şepte> se­
a,..u. _ar�. Jt.rf4Y" ptem şi b). "�e�> se(x)�- -1, priun pTel'ylel'ea obişnuit1'\. iL COfLm\ne­
- j � t1fl�·u.J:!.r finale Şl pnn adăugn'ea Ul1L,1 -z ipluraI analogic, ca şi în
ibjtl 5�,4. I
rei I
- -?'Irvz. J.'rf..!:ţ2.
[447]
I­
I
j
. .'
NoUţl etimologice
âot;» d(lO+-i, trei> tres-]- - i, cf. it sei. Şese s-a păstrat ca
uumeral simplu, Iar *.:;;'el ,s-a izolat în compusele şetepreeece,
şc1'zdc't. Formele munteneşti şâlsPI ezece, şateea sînt provenite
prin analogiea f,)1'111el şâse> *�'ââ5C, "şeei se. După analogiea luî
dotsprceece, ireisprceece, {eJsprezece s-a făcut şi piiiepresece, Dar
cauza pentru care se zico pâ[sprezece �i nu "pâirusprczece, şei­
sprezece şi nu şeseeprceece este ritmul: rominul n-a putut suferi
ca aceste două numerale să fie de cind silabe, pe cînd toate
celelalte de la unsprezece=nouâspreeece sînt numai de patru si­
labe (se pronunţă şi şcpiis preeece, nouspreeece, de şi etimologic
so scrie numai şepieeprezece, nouăsprezece}. Tot datorită ritmu-
l " '-" • 1" - *, Iv.., d IIf" - .. /
JLl! se zice insa pmruzecl Ş1 nu paisecs, 'ar şelzeo ţ1 nu şese-
zeci, decît în, acest de al doilea caz simetriea e alta. De la
douăzec; (şi d6url,'J2Ci) pînă la IlOU(ÎZec'i (şi n6ucÎztd) simetrica o
formează cuvu.te de 3 silabe cari alternează cu cuvinte de 2
silabe în chipul următor: douăeeci= 3 silabe, lrd:zeci--2 silabe,
G)(ltruzl'd}-3 sil, cinc'ized--2 sil., 'dPo'i{şerzea}-2 si!, şeptesect
- 3 sil., opieect -2 sil., II01!âzeCI - 3 sil. Numeralele patrusec; şi
şetzeci cădeau tOCD1::t1 la locul unde trobuea să vie cuvinte de
3 silabe (prdnrzeei) şi ele 2 sil. (�elzeci)_ In sfîrşit chîar şese, pro­
venit prin analogiea lul şepte, dacă-şî păstrează acel anumit loc
în numărătoarea rominească, apol tot ritmul trebue să fi con­
tribuit la aceasta. Numeralele ele la cinci pănă la Zi!Ce Se: înşirtt
şi ele simetric. SimeerieJ o formeazCl grupe de 1 silab{t şi de 2
silabe, cari il"rJieHz(t în chipul urntJtor: ci)1t/.-l silabrt, şese
- 2 siI.,-:3 si1., 3110l rar�tş upt--l sil, 1/Ollcl-- 2 sil., zere
-2 siI. L0GU] Jur şese tTobuea oGH[laL tocmaI ele en grup � silabo ..
'I' v v' vv
l' {/ra(jOi�(
�{! f,Î I /1,/)6111 "gram] brnit, fracaB, vacarmo, tapdge". Cihac IT
401 îl Llec(� printrc "Bl6ments S[c\yc,s" , A. Philiplcle, Principiî
18� Il tleri V�L dintarâba+ - olil. Tti râbotl':t este însă gl'.1}6r)t)�o:;
"bl'uit, tUIl1Llll�c; murmures, clameurs; approbation bruyante,
app'audisBemelltSj doson1t'e, troub'e"+-6Hî: prin sincopa lUI
'V am cajlaLat$lorboiu �i el,pol, prin prefacerea lUI o neaccent.
in eÎ,*f{ţJ bolii, do undo î!!sfir�it (âlâb6h� prin epenteza lUI â
(împnlt1mtarea articulaţif'[ sunelulul prl:'ceclemt).
[448]
G. Pascu
44-8
Suftxul--er)_
Flue», Ia ter. Vafer.-- eder. Grier. Prier.
J / Baza sutixulul � er îl formeaz1i cu vîutuIR'!,i.�!> *creberum
v= /# (Etimologiile cerebrum şi *crebrum sînt inadmisibiIe). In grarnt
,.,. ," mold. se-întrebuillţeazrt numar la pl. c1'iirf şi disimilat crielt (Şe-
• zăt. V. 60). 'Cot disimilat se mar găseşte în Banat (dicţionar CirC[L
1070 şi WeigC1nd, Jsb. III 319) criei ; megl. criel, de unde crie­
lat şi ancrielai "înţelf\pt, cuminte" (Pap:lllagi, Megleno Romînij,
Glosar. Dr, discrierr1l "nebun"). Crier este re.�it din ereer prin
analogiea unor cuvinte terminate În +ier ca fJrier, pri!'T. După
analogiea JU] crier, criel sa făcut urter, grz'el> grillus şi prier,
pr!ei> aprilis. Din crier, or!«. vrle1', a1JOl din şlter, derivat imed,
al ob ş1ter> si bila (şfer este pentru*şt;;r> si bila : Şl-- <şu­
printr-o analogie de înţeles, de care vorbeşte d. Philippide, Prin­
cipi! 80); lrier, dirivat imed. al vb. irier;» tribulo; culrier, de­
rivat imed. al vb. cuirier> contribuIa s-a extras suflxnf .; er cu
care sa derivat IMer> taHi (Ce e dulce şi mal dulce şi pe MIe,-
nu se fâle? � Somnul, în Şez1H. VIII, 12B), vei/el'> var (la Ale.
:x:andri), [lăer;» suflu.
� dn .
JII{ &6c[).
,1
r'Fluer
� (>"/,,,./.,,,. dr. ţiăer, fI'u"â; mr. fi,;", fii"",;. şi flUid,.,; (acest din urmă
la Miklosich, Beitr�ige C. 1 38 şi Rum. Un Lers. 1 85 o); mgl.
,�frl(,el, 8friel, {del "fluteu.
",.",( {,,- Cihac II 4'W îl derivă din ungureşte. Miclosich, 1. c. îl elo.
� riva din alb. jlMere "flOte, fiti'o", Înleg'Murit cu Vb.frii'j.' "a sufla«.
{t!. :; 2(, . .
Părerea lul1'fiklosich e adoptată şi de G. Meyer, Ebym. '\Viir­
lGsbuch. der Alban. Sprache. A. Philippide, PrincipiI 87 consi­
der{t pe ({{f,er ca o creare imeeJjatrt. Ov. Dansuşianu, Noua Re�
viBth Rornînii lI[ 318 a ZiCA: "Mam ocupat şi eu mult de tl,-
f)_. � '''-, cest cuvint şi mih'tUlisesc c� om renunţat la allarea etimolo.
·I/.-jt. t ! fT;...... giel lut Sint în orice caz înclinat spre p�rerea lui G. Meyer,
& i �� 1't1.! tt. Etym. Wb., care admite C�t fluer n? vine dela AJbaneiL Dar de
- /� unde albanezul floere ?iI. Socot însă că cuvîntul fhEer este de
formaţie romîneasc{t : fh'ter> v b. suf).tt+ � el' La aceasU'L etimo­
logie ne ÎnclrAaptă formele meglenite. Din 8u{lu-f--er a trebuit
8ă avom*8ufliter şi, })rin sincopa lu,! u, "'slll/er, de unde prin
I
[449]
NolitI -Elunologice
mctateză, mal. sţ niet. Dupil analogiea cuvintelor criel griel prieI
şi s{niel sa schimbat in sţriel. In NI" îrşit în tir. şi mr. [luer şi
mgl. (rid sa apocopat s-, ct, �).> steşnic (Şezăt, v 72 ;
Dictionar bănătan circa J (iTO; j';nlilloseu, Literatura populară :��)),
[eşui nite;» steştunie, {işU6c> RLDŞtîoc; şi invers fs--  vr. fsat. Pentru Înţelesul de )nstnunent din care sutll" efo
fi'. ff/tle> *f1atue şi Ir. sovţieî> suftlo (Korting, Lat. roman,
,t\Tijrterbuch. Souţţlei a fnsttradus In rom. prin suflr;rii> suflu
+--·a1\I).
După forma fluerului s-a numit apol i;ii osul tibia -Ţluerul
picsorulu) (antiantrcpomortisrn]. Dela nOI [lucrul; ca şi doîna,
a trecut la toate popoarele cu cari Rominiî au venit în atingere,
deci şi la Alhaneji [v. Cihac, Moklosich). Prin etimologie po­
pulari! cu [ltter şi (â,/llrir s-a schimbat în [luertir : )iAşteaptă să
vinri luna lut Fiuerar, care bagă omătul pe borta acnlul în casă ",
(Neamţ. Cirlrg} în JIiid;ILI, EtYIl1. 112».
[450]
! .. il i
H
i �I
I�I'
I�
�'
d
I
/;
,
1
j
Soarta mo�iilor Clirosulul din
Bucovina rămase în Moldova
După ripirea Bueovinel, ramasese in Moldova o mulţime
de moşir de-ale mînăstil'ilol' af1ătoare acoio; în acelaş timp
mulţi boerr moldovenI aveati moşii în Bucovina. Stăpînirea a­
cestor most] s-a urmat ca şi mal înainte pînă dupâ 1790, cînd
se Incepe încercărI de a se regula stăpînirea lor aşa fel, încît
nicf bceril de la nor să n-aibă moşiI In Bucovina, nicI min11sti­
riIe de acolo sti nu mal aibă moşir în Moldova, Şi aşa în 26
Mart 1792 se face un "contract de schimbătură a !1lrJşiilol' din
Moldova ce sin] a lăzi! legir" (a fondului bjserice�/c): Ştiubeenif
cu Petricanij; PustiiuJ, Iubaneşnr cu CăI'steştir; Măgura=cu mo­
şiile din Bucovina Vascauţir şi Zaclubrinc.'l a logof. NecLlJa! Ho­
set, Plenipotcnt elin partea glJv(�rnttluI GaJiţieT este AndreI
Franţ Gebler.
In I798 insă, Austria făcînd publicaţie de vînzare a Ilhl.
"1 CI' 1 v ') , v Ilă . \ M Il ) v
SI! ar ,lrosu Ul l>UC'OVIl1CI a ătoare m. Il c ava, se n catueste o
. "
tovărăşie între boerir Ncw/al Rascl I�.iv vr-] logofar, ]oFdar!;c
Balş biv vel vist., fordadle Noset biv veI visr., Pmlaite Casimn­
biv veI Cam. şi alţI tovarăşI nenumiţî---pe ele () ll3rte--�i negu­
ţitorul Teoclori MusteaţCt SllPll'i austriac. pe ne al!ă parte,- care
sa cumpere acele moşir. Mijlocirea vÎn7:;�l'if fJţ;l de Au,>!ri,1 o
[451]
Soal"la Moşiilol' Clirosulr)
face acesl din UrlT1;'I, tocurala se Incheie tot la 17!IK, cînd se elil
,:?I o arvună la visteria împărătească a Auslrer.
«I nti 111 plătoare pricinet pornite din partea comisari lor r in"
duiţi ele cătră Kesaro-Kr ăiasca impărăţie spre săvărsirea aceşti']
pricinl" prelungesc vînzarea in curgere de mal mulţj anr, «cu
multă cheltuială �i pagubă.»
[1; August 180;), Alexandru Moruz Voevod rtndueşte pe
nişl.c b )�rr sa facă cerc dare în această pricina şi co nlr.ictul de­
finitiv de vinzare a celor vr-o 40 de mosit se încheie LI 27 Sep­
tem bre 180j" în Liov de guvernatorul Galţiet de o parte şi de
cătr ă serdurul Cosi. Carp, vcchilul boerilor moldoveni şi cu to"
varăşul lor Tuodori �L1sliaţă, de allă parte. Contractul e întărit
de poartă ',:,i ele Curtea Vieue) in 9 Oct. 1804, preţul de cum­
părătură (33J,000 fioriut han: uernţeşlt) se plăteşte la visleria
Liovulut şi a Cernăuţulu: iar ill it) April 1805 Vodă Alex an dru
Moruzi întăreşte şi el arcastă vindere- cumparare.
III 6 Nov. 180f� se Iace preţăluirea şi Împărţirea moşiilor
înlre hoerf şi 'I'eodori Musl.ial». :;;i se vin boerilor 21 de moşii,
pretăluite 597,00') Iel; iar lui Musliaţă 19 moşii, preţăluile
62\),000 Iel. Tot în Noernvre 1804 boerir î",1 Împart 12 moşii în
valoare ele 4SS,OOO lei, iar \) In valoare de J sm,ooo lei rărnin a
se vinele la tuez al , negreşit spre a se irnpartăşi şi covarăşit ne­
numiţt, Din viuz area acestor mosit la mezat în 15 Iunie 180:-,
ies 1'I':-:,8�)O ler, :'�lrninlnd un folo,; de 14,8GO le1. Viile nefiind lm­
p,'ll ţite s-: la5<1 a se împărţi maT pe urm;l.
Teoc1ori Mustiaţă, fiind supus austriac, n·a fos� Invoit a-şI
stăpîni moşiile ctlzute în pal'te-I�·şi aşa el se desface de 1110-
�iile din Moldova, f1e schimbindu-le cu moşii de-ale buerilor din
Moldo\'<1, pe care aceştia le aveau in Bucovina--aşa în 4 Iunie
180;1 ica în schimb ele la bocrir NtcuJaf .şi Iordache I<'oset mo­
şiile elill Bucovina Vaseauţir, Zaclobrenca, a patra parte din
Voloca �i 7cheT-�fie vinzindu·le, prccum a vîndut moşiile elin
va!c:1 Bistriţil: Brojlenl, Cotrigaş, Holda, Cruc � ? c. 1. vel 10-
gnr::\tulu\ Constantin lhlş în 1807-
,)'j a�a vin in minile boerilor ll1olc1ovrml l11()�iile d:'iruiln
[452]
Ch. 'J'codorescu-Kirileanu
minăstirilor elin Bucovina cu sute ele anI mat înainte de cătr ă
marr Voevozr orl bine-cr edincioşl boert=-tmpărtăşindu-se cu
mare cîştig neguţitorul (grec?) Teodori Mustiaţă, strămoşul fa­
ruiliet Mustiaţă de az.I, aflătoare in Bucovina.
Notita aceasta am SCOS-Q din documentele de mal la vale
ce sînt într-o condică de copil de pe scrisorile vechi a �10şiilor
Roseteştilor din biblioteca de Ia moşia Stinca-laş" pe care con­
clică a bine-voit a mi-o pune la Indămînă d-! D. Greceanu.
1. 1805 April 18. Copie legalizată de pc hrisovul lUI A·
lexandru Const. Moruz V vod.
«Se face ştire prin hrisovul acesta al Dom nier mele că aice
În pămîntul Moldovit avind chesaro-crăiasca tmparăteasca curte
AnstrieJ cîte-va rnoşit Intregt şi părţi de rnoşiî asernine şi vir,
sub numire Clirosulut BucovineI, care aceste mal Înainte ati
fost a celor de acolo rninăsrirf= s-aii făcut publicaţir la anul
1789 din parte K. K' Irnpărăţii spre înştiinţare pentru voinţa
de o vinzare veşnică a acestor moşil 1" acel care vor priirni a
li cumpăra. Şi spre aceasta unii elin cinstiţir şi credincioşi] noş­
tri boerr, adică d-Iui 'Neculal Roset biv vel logofăt, d-Iur Ior
dache Balş biv vei vist , d-Iut Iordache Roset biv ve] vist.,
cum şi d-lui Panaite Cazimir biv veI Carninar şi alţt to varăşr a
el-lor-sale îndemnîndu-se de a se face cumpărător! mal ales pen­
tru că unr".: din moşiile aceste' se hotărăsc �i cu alte moşii a
d-lor-sale şi neîncetat se pricinuia prigoniri şi supărărl pentru
împresurarea hotarălor, ati luat in tovărăşiia dIor-sale şi pe ne­
guţitoriul Teodori Mustiaţă care din partea a toată tovărăşia
\
an intrat în toc 111 ahi. ClI K. K. Imţărăţia lncă de atuncea ele
cind s-au făcut publicaţia vlnz ăriî adică de la anul 1798 cind şi
contractul s-au alcătuit dindu-se şi � soruă de banl supt nllmire
ele arvonă Ia împărăteasca K. K. Visterie. Iar după acea3ta În­
tlmplătoarele pricinI pornite din parte com isa riIol' ce ers. rîn­
dIliţI de ctttră K. K. Impărăţie spre săvăr�ire ".ceştii pricinI, pre­
lungindL1-se vănzarea în curgere ele ş�lpte anI piină acum �i mul­
ţime clt) cheHuiah'! şi m�irjill(, de p:igubire de sUinj nesuf'eriUi
[453]
Soarta moşiilor Clirosulut
153
pr icinuindu-se d-lor-sale boerilor cumpărătort, precum pentru
acea. ta iăr ă de indoire încredinţare am priirnit dintru acea că­
tră not anafora a preosfinţituluî Mitropolit şi a tuturor cinstiţi­
lor şi credincioşilor noştri boert, care prin a Domniet-rnele po­
roncitoare ţidulă au fost r ănduiţt la anul r803 Avgust spre a
face cu scumpătate cercetare şi luare aminte pricinii aceştiia.
Acum dar după suferire a acestor grele pagubI şi supărărl a
d-lorsale, priimind cu săvărşire vănzare moşiilor acestora, li-au
cumpărat el-lor mal sus numiţii boerr de istov intru vecinică
stăpânire împreună şi cu Teodori Mustiaţă neguţitoriul în preţu
de trei sute trei zecI şi una mii fiorint banl nemţeştt, care toată
suma aceasta întreagă şi nelipsita au plătit-o d-lor la impără­
teasca K. K. Visterie în monedă de galbeni olandejt şi impă­
r ăteşll, precum şi pentru aceasta ne-am incredintat din arătare
a in,u:;l condractulut Ce s-au inchiet la Liov prin ecţelenţia sa
gubernatoril11 Galiţii Iosif von Urrneni, Împreună cu vechilul
triimes din parte d-Ior-săle : Costin Carpu bil vel serdar şi cu
tovarăşul d lor-sale Teodori Mustiaţă la anul 1804 Sept, 27, fiind
acest condract întărit şi de cătră pre inalta Curte a Vienit tot
la anu r804 în luna Oct. 9-şi din săneturile K. K. Visterit a
Liovulut şi a Cer năuţulur, cuprinzătoare primirir banilor acestora
după condractul arătat fără cea mal puţină lipsă ; iar în sfîrşit
şi din izvoclul moşiilor vîndute carile s-au dat împreună cu scri­
sorile, adică hrisoave, ispiso ace, cărţi şi hotarnice vechi; �l
după aceste to ate şi din insuşr nota ce-an dat cătră nOI K K'
Aghen�:ia elin Eş, vestind că au luat poroncă să facă arătare
Domnie! mele cum că numiţiî cumpărător! au plătit toţt baniî
deplin după condract şi cum că s-au elat d-lor sale scrisorile
moşiilor şi dL de acum inainte toate aceste moşu trnpreună cu
acarcturile lor, cum �i viile, all rămas drepte ocin'( a d-Jor-sale
in �lvere vecinică, cuprinzînd întru această notă şi .umirile tu­
turor ace�:tor moşii nescbimbate ;;;Î intru aceiaşI asell1ănare CLI
insuşl izvod Ce nll arătat nouă \li d-Iol- boerilor cumpăr�ltorT,
cari le s aCt dat împreună cu conelractul şi ClI scrisorile moşiilor,
[454]
GiJ. 'I'eodorescu-Kirileuuu
a cărora moşit numire iaste precum mar gio5 întru acesta al
nostru domnesc hrisov se arată adică:
Băleştir, Dobranauţit, Răcilenir, Fulticenit, Rcsicior ir, 130-
teştir, Holda, Cruşe cu toate cătunele, Ciorsncir=-In ţinutul Su­
ceveT.
Mogoşaştil, parte din Nihorărn, parte din Nouă Suli�a,Pi­
lipăuţit=-la ţinutul J:-Ierţiî.
Strahotinu, Onţănil, Saraflneştit, Miteştir, Orăşenii, Stă n­
ceniI, Bătrăneştit, Măndreştit, Mănăstirenit, Necşănit, Matienir,
Feredienir, Br;) neştif', Corceştir -la ţinutul Botoşani].
Ştiubienir, Petricarif, Pustiiul, Podagra, Balinţil, Verbiia,
Ibăneştit, Carştieneştir, Măgura, Ders ca, Vornicenir, Glo denir,
Stăncenir, Borşăştil, Antileştir, Hor odeşil, o parte din CuzIăLI,
Vâculeştir= la ţinutul DorohoiuluL
Ozonestir, Drujăştit cer zic Z!;llunoaia, Uricenit, T'ocmă­
genir, Flămînzi), Drag oteştir, Ezărenii ce 1 zic Hodora, julestil
=-Ia ţinutul Harlăulut.
Faraoanir, Cleja, parte din Galbini, Mihaileştit= Ia ţinutul
Bacăulul.
Poiana Zlătărenii, un loc de prisacă ce sînt pe Bahotinu,
Covasna, parte din Ruşăniţa=-!a ţinutul Eşil.
Suflinţir, Năpadova, Hlinovada ce se numeşte Chiz dita,
Tărnauca, Tr aistenir, Leonti, Noscova ce-r zic Araicău-vla l.l­
nutul Sorocăl,
Da vida pe Nistru, la tinutul Orheiulut.
Balta Lucir, la tinutul Fălciulur.
Frumoasa, la ţinutul Grecenir.
Şălăeştit ce-l zic şi Linghcşti!, BâliLccniT, balta Uldhu, balta
Covurlul, b31ta Orehoiu, balta BC}\dine, balta Sulineţul şi alte
bălţI ClI locurile lor după cuprinderea scrisorilor, la tillUllll
CovurluiuluI. \
Viile cle la ţinutul PutniI ŞI de la ţilJutul llărlăuluL c1LlfJă
scrisarI.
Un vaci ele moară cu 12 p�iI11ă[)turl la BiziglJc!\/ in tinu-
i
Lui Putnil.
[455]
Soarta urosiilor Clirosulut
Fiind {lar că vănzare şi cumpărătura a mal sus numitelor
moşii s-au săvărşit prin voia prea puternici! noastre Impărăţir,
pentru care ati venit cătră Domnia rne şi pre înaltul vrednic
de inchinăciune ferman cuprinzătoriu că boerit care au cumpă­
rat moşiile aceste ca unit ce săntu din raelele lmpărăţiet, să
aibă voe şi putere i? le stăpăni întru toată odihna ca o driaptă
a lor avere ... ş. c. 1. cum şi a vinde altele care vor V(\I iarăşi
la raelele Irnpărăţief.; Iar moşiile acele care va ave în parte
sa pe neguţitorul Teoclori Mustiaţă care este tovarăş cu d-lor,
fiindcă s-au arătat ca un sudit austriecesc şi după cuprinderea
irnpărăteştilor ahtinamele nu este slobod a cumpăra nemişcă­
toare veşnice lucruri in slăpănire pre puternicii noastre îrnpă­
r;'tţiT, să nu fiia slobod de a le ave intru a sa stăpănire, nicf
de a opri vreuna dintre aceste moşii, CI toate să le vîndă la
părnintent raele,
(Urrneăză intăritura domnească a slăpinirit acestor moşii].
Scris în Iaşî de Ioan Tăutul biv vel pah.
Constandin Balş vel log. procitoh
S-a LI scris intocmai de pe condică
Mateiu Condicar
Fiind iutocma după condica Divanului s-au încredinţat ŞI
de cătr a n01: Costachi Ghica log., Costandin Bal? vel log., Cost.
Grecian vei log., Lupul Balş vel log., Dim. :H.o�et vei vorn.,
Iord. Catarg iu spat,
*
2. Iz vod asupra luturor scrisorilor pe moşiile Clirosului
elin lbl:ovinl care moşil se află în Moldova şi au căzut de la
mănăsiirî la Cliros şi s-au văndut prin contract de la 27 Sept.
1804 el- Sede lut To Jori von Mustiată �i tovărăşie! el-sale (copie).
Facut la Sînt Ilie 21 17'ev. 1805.
ls«, Panail e Cazimir Cam., Teoc1ori van Mustiaţa.
C\lprinde În:;;irarea a 54 faşticule (mo�ii), 179 scrisorI UrI-
ginale sirbc�ti, 374 s,:ri;;orY originale moldoveneşti, 148 copil
sÎ rb('ştT, 2i l copil molcloveneşt'i, J6.') I rllmăcirl molclovcneştL
L'l No. "H sub titlul Holda şi Cruce cu toate cătui1lmle
[456]
Gh. Teodorescu Kirileanu
in tinutul Sucevit se Insira numar trel rnărturir privitoare la ha-
, .
tarul Dornii din r800, iar despre celelalte scrisorf vccht se zice:
«Pe aceste moşir alte scrisort nu sănt, iară g ăsăndu-să ceva, să
vor da mat pe urmă copil, fiind-că sărit la un loc Cll ŞtulbicaniI
ce este În Bucovina».
*
3, 1792, Mart 26, Contract de schimbătură a moşiilor din
Moldova ce sînt a lazi! Iegit : Ştiubeenit cu Petricanit i Pustiul,
Iubăneştit cu Cărsteştir i Măgura cu Vascanţit şi Zadubrinca a
logof. Nec, Roset.
4. {80S Dech. 15, Copie ele pe hr isovul lui Alexandru
Const. Moruz Vvod prin care întăreşte pe Nec. Roset biv vei
logofăt şi pe fiul său Iordache Roset biv vei vist. in stăptnirea
moşiilor Stiubeenil, Pustiiul şi Pelricanir tustrele tot intr-un ho­
tar în ţinutul Dorohoiulut ; şi Stăucenil, Brătineştij elin tin. Bo­
toşanir : şi Mănăstirenir, Onţănii ce sînt alăture tot in ţin. Bo­
toşanl=-care moşii li s-au venit elin cumpărătura moşiilor Cli­
rosulur din Bucovina ce erati în Moldova.
*
5. 1807 Mar 8. Insemnare pentru scrisorile ce s-aii dat la
d-lut vist. Iorelachi Balş puindu-se într-un secr iu ele har a du­
rnisale ca să ste păzite, care scrisorî sînt cuprinzătoare pentru
moşiile ce aLI avut aice în Moldova Clirosul elin Bucovina şi
s-au cumpărat de veci de cătră' nOI aceşn mal gios iscăliţt im­
preună cu Teoclori Mustiaţă neguţitoriu ele 1 a K. K. austrie­
ceasca împărăţie.
Un contract nemţesc întărit ele cătră Inalta Curte VieniI
P. vănzare ele vect a mosiilor numite mal sus Împreună si cu
. \ .
tălmăcire lUI moldovenească. '
Un ferm an împărătesc de la pl'ea inalta Poartă otornaui­
cească, p. întărirea contractului şi a slăpiniriI moşiilor.
Un hrisov al mărie] sale Alexandru Moruz V vad întări­
torin asupra cumpărăturii şi stăplnirit numitelor mosit.
I
Două cfitanţii de la visterie Lio)lulul şi :t Cernău�ilor p.
plata şi istovul a toti banir cumpărătqrif moşiilo" după contract.
[457]
Soarta muşiilor Clirusulu!
Un protocol de la direcţie svăntuluî Ilie p. moşiile ee ni
s-au dal şi p. socoteala între cumpărălorf şi directie p. venitul
moşiilor pe un an ce se afla văndul e de dire-tie.
Un izvocl de la Aghenţie din EşI împreună şi cu alt izvod
triimis de ln Liov cătră Aghenţie cuprinzatoare de darea mo­
şiilor la stăpînirea noaslră şi pe numele lor.
Un Catastiv c1e la direcţia se Ilie cuprinzătoare de nu­
mele moşiilor ce ni s-au dat cum ŞI de scrisorile ce ni-an elat
p. fieşte ca'() moşie.
Doua iz voade iscălite de tovar ăsl pentru banil ce au cu­
prins cumpărătura moşiilor după contract, cum sau plătit şi p.
toate alte cheltueh ce s-au făcut în trebuinta acestor moşii.
Treî iz voade is�ălite de tovarăşi cuprinz ălo ai e: cel întăI
fum s-au impărţit loa le moşiile între nnl cu Teodori Mustială,
cel al doile cum s-au împărţit nurnat între not moşiile, care aii
1 ărnas în partea noastră şi cîte an rămas să se vînzt\ la alţii,
cel al treile cum s-au văndut moşiile acele care nu s-au îm­
părţit de noi.
Isc. Iordache Balş vist., Iordache Roset vist., Panaite Ca­
zimir Cam.
*
6. 1804 Noemvre 6 bşif. Preţălurr e ŞI împărţire moşiilor
din Moldova care mal înainte au rost a mănăstirilor din Buco­
vuia ŞI s-au cumpărat de veci ele cătra nOI tovarăs.t mar gitls
iscăliţt.
21 de moşu venite in partea boer ilor Iovarăşt Neculaiu
Roset biv ve! 10goL, Iordache Rose� vel vist., lor da he Baii?
biv vei vist. ŞI Panaite Cazimir hiv. val cam. sînt pr eţăluite
617000 IeI.
19 moşiI venite 1n part(;l luT Teodori Mllstiaţ:t sint pre­
p.luite 609°00 (Holda şi Crucea 17000 lei).
NiCI una elin phrţî ,;să n-aibă treabă nici la dobindit nicI
la pagubă" în privinţa stăpîniriI moşiilor împărţite. "Fieşte-eare
parte are S1 intre in stăpînirea l1ul11itelor moşii de la 23 April
r80S". Fiind-că ° silll1ă elin 1l10:;iile, ce sînt în partea boerilor,
[458]
GlJ. 'I'eodorescu-Kirileauu
s-au socotit a fi încărcate la preţuri saii hotărît eu bună prr­
mirea amînduror părţilor ca să se mat scadă 20 mir leT din
partea boerrlor şi să se încarce partea lUI Kir Teodori,
Pentru moşia sau partea din moşia Ruseniţa de la ţin. 1.
Eşi], ce nu se ştie de către cine se stă piueşte cum şi pentru
viile Clirosulur, fiind că aCI/t11 nu s au împărţit rămîne ca pe
Urm21, făcîndu-se cercetare ceea ce va eşI ŞI dintr-aceste să se
impa rtă drept în două părţr.
Isc. N. şi Iord. Roser, Iord. Balş, P. Cazimir, Teodori
Mustiaţă.
>1<
7.1804 Noemvre. Irnpărţala moşiilor venite În partea boerilor.
J mosit lu partea log. N. Roset, vist. Iord. Roset (una
pentru Iord. Cost. Carp) în valoare de 278,000 leI.
4 moşit in partea vist. Iord. Balş in valoare de 109,000 leI
3 moşn în partea Cam. Panai:o Cazimir în valoare d e
101,000 ler.
9 moşi) ce ali rămas s;'[ se vinda la mezat in valoare ele
129,000 Icr,
Peste tot 6I7,oOO leI din care se scad 20000 lel care s-ali
î ncăr ca t asu pra pa rţil l LI! Teodcr i iVI ustiată.
8. 1805 Iunie 15. lnse.nriare dLlP�1 cum s au văridut [a me­
z at moşiile elin partea venită boerilor. An e.)it I..)3,850 Id. rit­
rnliud clar q8so folos, Glie; cu cel 20000 Iti încărcaţi asupra
! �ll'ţir lul Teodori 1\1 usu 2.P [ac 3485° k7, ce s- ali î m păr tit i il
tret părţi între Nr c. Roset 2'�J fitl'3�\i:l Iord.« il", Vi-it. Jjitl�
şi Cam. Panaile Cazimir.
9. 1885 Iunie 4· Tuduri l\1�3li p slipi!Jil'!1l t'r Saci 19ura
face contract de schimb pe moşii!e din Bucovina \Tasc:î Zulc­
brenca, el patra parte dir; VuJo.:\t şi Şchei ale ui;erilur eljn l\L'·
dova Necu!aI ŞI iordache I�ose!.
[459]
HOMULUS SEVASTOS
Nu ne vom ocupa In aceasta lucrare de dartrnărt şi
lunecart mari asemene celor devenite clasice din M·ţir
Alpi, care pun în miscar e rnasse considerabile de mal
multe milioane de me tri cubt şi CClrC schin.bn in mod
simţitor relieful suprafeţi: pămîntului, dînd naştere la
adevăra te catastrofe; ci vom trata fenomene de o în­
tindere cu mult mat mira, care se dezvolta încet, dar
care totusi pastreaza msernnătatca lor şi ni tnfaţosează
caracterul lor particular.
Imprejur art Iavorabile miau permis, sa urmaresc
toate L\zele evoluţiunit Ienomcnulur.
Observaţiunile mele cuprind tret ca zurr, il nume:
J) lunecarea de la Marasestr, 2) lunccar ea de la Pucstt
(ambele din districtul Tutova) şi 3) lunecar ea d : lînga
Movila lut Burcel (districtul Vasluiu].
Inainte de CI începe descrierea acestor accidente,
găsesc cu totul trebuitor el da citeva lărnurin asupra
alcatuirii geologice CI ţinutulur.
Localităţile Mărascstr şi Pnestt sa găsesc în valea
TutoveI. Tutova de sus  rezulta că avem Zi face
aci cu doua ma sse sali larnc de: lunccare (nappe ele [fUS­
semenî), (Fiind că În lrnba noastra nu cunosc un ter­
men pentru a exprima idei.;\ ele uap pe J), creel că e ne­
cesar să introducem acest cuvînt în romlneste cu o ter­
minaţiune feminină: nappă. pentru ide ia corespunză-
toare cuvîntului francez). ,
Prima l1appă inferioară �u stratificatiune ce nfuzn,
haotică este foarte veche, fiin�.cit patura de pamint ve­
getal ajunge grosimea de un metru. Planul său ele lunc­
care este format ele argiL) albastra sarrnatica, ce se afla pe
i
1) D. LugcOJl. Les lJUPPCS de rCt'OllvrclJl.t'lIl de Lt ']';111':1 eI.-. 1'1In
/lumeşte nllppe de recoHvrement lonl gr:lIH! pli ('olll'h,', .lonl Iii rw;iJ/p e.sl
illdependnnlv, Jlng. In I
[463]
1 �
1
i
't
Masse de lunecare
lor. ",i,n situ". In momentul cînd ea a luat naştere, a
tîrît în mişcarea sa şi o parte din nisipul sarrnatic su­
perior argilelor acestui etaj. Martor despre aceasta e
masa de nisip aruncata şi îngropată la ca patul de jos
al nappet inferioare. Marginea frontală 1) împinsă ajun­
gînd Să se sprijine de argilele cu blocurI a exercitat o
mare presiune, care se tradeaza astă-zi prin îndoirea
şi cutundarea paturilor cu blocurI. In urma lunecare i
suprafaţa. nappet era foarte neregulata. AgenţiI athrnos­
feriel s-au insarcinat cu aplanarea el. Părţile nisipoase
au fost pur şi simplu luate 'Şi ea rate ; iar scobiturile um­
plute incc tul cu încetul. Astfel am observat în malul
ruptur ei o covata ca fund alcătuit din pămînt vegd81
şi astupata cu subţirt paturt orizontale Ilegre SUS şi de
culoare deschisă jos; în cît avem ncnumerate bande
produse prin depunerea apelor selbatcce.
A doua nappa, ce am văzut o desernntnduse lămu­
rit în malul rtper prin contrastul culoarei sale cenuşie
deschis deasupra pamtntului vegetal are o grosime de
la 2 la 3 metri şi chiar piuă la 4 sau 5. Am urmari­
t-o în lungul ponorulut pe o distanţa mal bine de 100
metri. Planul său de: lunecare este supr afaţa preceden­
tel nappeşi rădăcina sa ;1 luat naştere ma! sus de cît
cea dintăi. Nu am ajuns a stabili dezvoltarea în su­
prafaţa a acestei nappe, totust cred, ca se poate găSI
un indice, care să ne calauzcasca pînă 18 oare-care
punct, pentru apreciarea aproximativa el intindere! sale
chiar in rupturile, care brazdeaza coasta În mai multe
locuri pe o distanţa orizontala de un 1 krn.
Lunecarea etc lîn!!d Moui!« 1ni Burccl, districtul
VClslHi.
Această lunecare el avut k.c catra 1890 ş" mi-a
fost relatata de catra d. inginer A. S. Savul. O-sa a­
Dîndu-se ocupat cu un uivelerncnt pe o coastă, de abea
aşezase instrumentul, cind se simţi o mişcare a părntn­
tulut de sub picioare Impreuna cu un sgomot inadusit.
Lucratorii echipei sale, locuitorii din Împrejurimi obici­
nuiţr, se vede, cu asemenea fenomene Îl spuseră ime­
diat cea ce se Întîmpla şi ridictnd iute instrumentul
căutară să fugrl, coborînd in sens oblic pe direcţi unea
mişcărit. De indata ce ajunse pe pamintul ferm, pri-
1) Id, ]\I[nl'ginea (''11'0 tormină 11;lpp:l ÎIl parlea de jos.
[464]
.�
ţ
Homulus Sevasl os
vind suprafata miscatoare, a văzut pămîntul rtdicin­
du-se în formă de movila la marginea de jos, a napper,
care lunecase, suprafaţa el se increţise şi se covaţise,
odată cu desprinderea sa din partea sa de sus, unde
se determină o despicatura.
In aceste trei casurr descrise mal sus, cauza care
le-a dat naştere este aceiaşi şi uşor de tnţeles, Avem
a face cu o Împingere tangenţiala datorită actiuner gra·
vitatiunet şi de aceia nu ma voiu opri asupra acestei
chestiuni.
Ceia ce ma interesaza pentru moment este meca­
nizmul lucr ăr e) în sine însuşi în detaliile sale intime.
Observaţi unile facute asupra acestor fenomene îmi per·
mit sa induc următoarele concluziuni :
De tndata ce echilibrul paturilor este deranjat,
nap;Ja, care luncca se desprinde de sus de la matcă, prin
o dispicatura. Marginea de sus CI acesteia o vom numi
matcă (souche l. iar margineade jos va forma rădaci­
na nappei, In timpul miscaret radacina se. subţieaza
indepărtinduse de matca.
Dacă nappa odată pusă în mişcare întîlneşte o pie­
dică în calea sa, ce nu o poate împinge, ea se opreşte pe
loc; mal lntat se bornbeaza Ia marginea inferioară (Ia
marginea Irontala) apoi se sbir ceşte şi se increţeşte din
aval catra amont. Nappa superioară de la Pueştr pre­
zintă curele sale dezvoltate regulat sub forme curbe a­
proape egale. Trebue de însemnat, că ea el lunecat li­
beră fara a susţine greutatea altor paturr.
In punctul de intrlnire a pi-dicer nappa nu se dis­
lipe�te pentru a se ridica, dar se bornbează cutindu-se
mal mult de cît restul. \
Dacă obstacolul este\ slab şi ÎI cedează întru cîtva,
după elim am vazut Că Sifl întîmplat la nappa l-ia de
la Pueşti, marginea frontal�) tmpingingu-l se pleacă şi
se ingroapa.
Nu se găseşte oare în aceste observaţium o ana­
logie In miniatura cu "les qranaes nappes de charriaqe"
care ocupa acum pe tectonicienii JAlpilor? Deo-cam­
data îmi fac o da-torie serrinalrud acest fapt atenliunet
geologilor. I
, ,
[465]
Masso de lunecare
Marele geolog al Alpilor şi savantul meu profesor
de 'Ia Sorbonna d. E. Haug, care mi-a facut onoarea
de a prezenta această lucrare la Societatea geologic;}
a Francict'), Impartaseste vederile mele, exprimlndu-se
ast-fel despre comunicarea mea: "il est evident, qu'
"une poussce tangentielle due a l'action de la pesen-
teur doit procluire des resultats analogues, a ceux qui
"sont dus 21 une poussee resultant des for ces orogc­
'. es"
"l1IgU�, .
NI�I mulţumesc 111 1l!1 ,1 I a arata, ca pentru marginea
front.ila analogia este cornplecta: nappele Cil oprire forţată
se hornbeaza şi daca piedica este puternica iar presiu­
nea nappet ele asemenea se rntalege, ca ea va forma:
"des plis crnpiles, serrcs les uns contre les autres,
�,ecrase.3, Iarnincs " J).
La uappele cu oprire libera cuta frontală poate
sa se confunde "il donne bicn l'impression d'une rnasse
"penetrant dans un terr ain mou, ou accornpagnee par
"ce ter rain et s'aretant ellernerne, parce que sa force
"vive s'etait eteinte".
Şi observaţiunilor d. Kilian ') citind vorbele unu! tec­
toniciau "structura aşa de particulara a evantaliului
"brianc;:onnais ar veni de acolo, ca se afla paturi, care
,,(lCI fost frămîntate straşnic, pentru că nu erau sub pre­
"siune" nu se va gasi oare aci un răspuns '?
Dacă n« gîndim la importanţa, ce se atribue expe­
rienţelor de laborator, pentru a explica dispozitiunea
cutărilor , Ialiile şi alte particularitan în modul de aşeza re
al paturilor scoartet terestre, atît mal mult se va gasi
aci în natură iu mic un fenomen, pe care dacii nu-l
putem compara cu nappele "de charriage", totUŞI el
ne arată mod,ditatea, procedeul, ce se Ul'l1waza, cînd
o nappa IUl)eC�l "si parva licet componere magn'is".
Nu e mal puţin adevarat că natura ne prezinta a·
cela:ş fenomen sub nenumarate înfăţişărI deosebite, dar
baza este totdeauna aceia�1. Ast-fel condiţiunile genc­
,'ale ale erosiunel de cătră apele curgătoare, lucrarea
de depunere (aluviurile) a cursurilor de ape OrIcît ar
fi ele de variate ati drept bază acelaş prinCIpIU,
1) �;ellillla dill 7 NocmlH'c lHOL
2) M. Lilgeon. L\�s nappes de reco\lvremenl, ele. [Cl03, Jl. :11-.
;l) BnllcUn de la S��id(: gl\,)l,,�i'lile de Fraut:c 1(l1):1 p. G7L
"
;,
[466]
TEODOH T. BURADA
Clnticln care s'cmtă di Taiani Iamsmafa
In ajunul Sfinlulut Ioan Botezătorul care cade în
24 Iunie, este obiceiul în cea mal mare parte din sa­
fele din Macedonia locuite de armtnr (romtnr), ca să se
adune mar multe fete şi neveste tinere, pe la prie­
tene şi neamurr împreună şi cu mal multt copir, pe ca·
re-r trimet înainte de toacă pe la casele locuitorilor,
mar ales la acel cari aCI gradinr ca sa ceară flori pen­
Iru Taiani. Intrind În ograda caser, copii) prind a se
ruga în modul urmator, ca să li se dea flort : Daţi·;;':;'
andao tilice di Taiani, macar una daţi-;;'i aşi s'bănafi.
(Daţi-tu! cîteva flort pentru Taiani, macar LIna dati-mt
aşa să traiţt). EI llll se duc în ruptul capulur ptna ee
nu li se împlineşte rugămintea lor.
Dupa ee copiit se Întorc ClI florile adunate, fetele şi
nevestele se pun jos la pămînt \În forma de cerc, şi jeli
un ghzum (vas de arama), şi-I împodobesc cu acele
/lOI'I, mal punindu-r şi peteala c�IPă de argint, şi un z;l­
von (voal) roşu, şi aşa Impodobi] frumos, îl pun pe ta­
pul vre unut baeţet şi se duc o 'parte din ele pe la mar
multe flntlm sun şipote de-l urnpltă cu apă şi apoi o por­
nesc din case-n case şi din pravalit în pravalii, apor pu­
nînd ghiurnul la pămînt, sali la scara orr la uşa, cîntă
împrejurul lut cintecul Taianiului: Acest ctntee mi s-a
spus de mania luI Colciu Misn-liu din Bilolia, precum şi
de mal multe femel bătrîne de prin; satele ee vin în a­
propiere de Bilolia, ClI ocnziu (';1];1h?"iilol' Jr)(dl\, ('l' am
facut la arrnluit din Macedonia. '
[467]
\
f
CantieJll care S'�',lIlIiÎ tli 'l'aiani In uismnln 4t'f.7
Aria acestui clntec e jalnică .. iar cuvin+ele lu1- s1nl·
următoarele :
Taiani, Taiani, Ianisrnal'a,.
Coctzt Ş ma ilieazÎ,
Umple soră, varsa frate,
Ca să ] dam ali cripate.
'I'aiani, Taiaui, Ianismata
10 inchisi-si cli'n! le adarast
'Ni 'llchi�iI 'la naoăli frat: .
Fratt-Ii arel mult departatr,
Naoali fraţi lot: ne 'usurati.
Ne 'usuratt ne procopsitr,
Peste utnre lae, dupa Pole,
Peste mare lae, peste mare lae !
'I'n nouali hOI'Î ffu'a haire,
Faf'�l uveasle, f,ll'ă fumelie.
Dupa ce-au mintuit de cintat, li se pune hanT ÎIl
ghrum, şi ile în schimb dau putina apa elin ghIUIJl pen­
lru lene.
A doua zi, adecă 24 Iunie, În ziua de SI'. Iaon Bo­
lezatol'lll, se aduna iarăşi fetele şi nevestele la o ('as:-,
la care se \'orltiseil ca să ii se fie loc d!� tnlalnire. :;>1
acolo cu paralele adunate, cumpără fructe :;ii merinde,
rlpo] plin masa În mijlocul ograzit �i ospateaza eu toatele,
iar baetului care a purtat ghiumul i se plateste, şi j se
d,l drumul sa 1I1l�arg�1 ;1 cas�l, la masa lnsrl 1111 se o­
preşte. Dnpă te afl ospf1tal, împart apa [111,'e 1'\(', ('II
(';11'8 se SPitl;) [lP faţa şi pe ochT, iar pal'ale!(� dara !Il'11
rămîn scoţind cheltuelele făcute cu masa, le împal'! între
(�I(-', �i plpfll'a ;1[101 ti8'(,<1l'e pe la easele lor, UI'Îllflu'�I:
'l'r(t lut/Iri O-::â, t'i"ă n�uWi o;"l.
LJi!îlldulle la versurile li I'IlH\loan-'. cotll;inllh� III (1.­
aeesl cîntec:
ICI 'lll:bi"ÎsI l1i'o ti ncl:ll':lsl?
Ni 'nd,isii la lIaoiili fl'ali',
I<'I',d,1 li �l -;;Ii !JIull dipa;'lal),
Nau{di fral) LOţI !le 'lisuraţT,
Ne 'Il 'il lI'a I,i Il e ]ll'() ('(1 psi ţI.
I Unde te-ni pornit de mi Lt·ai gi'Hit:'
i M'am pOl'nil la reI nuu<'i fi aţi,
i Fnl�l de il meI mult departati,
'Cei noua ['['a ti ! oţf ne 'nslll'aţf,
I Nr.'nsill'al1 hrthlll de ;;0:11'1 fi.
. ,
[468]
1 .. 68
T. T. Bnrada
,-
YW1'tg(" Tu nauăli horr fără haire,
I Fără nvea�fAl'ă fumelie,
Peste mare Iae peste Pole, Peste ma.l'ea neaK�L dincolo de
-- .� '-rCOnstantiuopo!e,
Peste mare lae, peste mare Iae ! Peste marea neagră, peste marea
[neagra!
La cele nouă sale netrehnice,
Fără neveste, fără copii.
vedem soarta nenorocita a celor noua fratt arrntni
departat), dUŞI peste marea neagră dincolo de Constau­
tinopole şi aşezau În cele noua sale urgisile de Dum­
nezeu, şi cari, credem nof ea nu sînt altele, decît tele
nouă sale din Bilhinia (Asia mica) În care Iocuesc si
astazi Pisiicoşii, cari nu sînt decît vlahii (romtuit) stra­
mutaţi pe coasta Asiel pe la anul 1282 de Imparatul
Andronic Paleologu şi despre tare ne dă mar multe
relaţiunr scriitorul bizantin Pach.imeris, val. II. Lh, I.
c. 37. Despre cele noua sate în care locuesc Pislocosir
pe care i-arn cercetat În anul 1892, am vorbit În serie­
rea mea: O călătorie la Rom'tnii din Biihinia
(Asia mica) laşr. j 8�HL
\
\
\
[469]
---
GH. C. BUTUREANU
o escursiune la Adam-Clisi
J n vara auul UI 1 \)02 fiind la Constanta Împreună
cu d-I Bauesru advoca t şi profesor din Constanta, d-na
şi d-I Pitard profesor la Universitatea din Qeneve, d-l
Uh. Cristofor advocat şi profesor din laşI,t'lI fiul d-sale
Victor, şi d-I Gb. Scobar profesor din Ii;lŞI, am plecat
eu trenul de la amiază la Megidia, d\(/ unde am luat
trăsuri şi am plecat spre Adam·CIisi.
La inceput drumul e plictisitorj" mal mult elmpit cu
paşurn şi locurt sterpe, colb deajuns, pamtnlurt sa·
racacioase ; Însa dupa o calator ie' de jumatate oră in­
cepem a da de dealurr eu huciagurt, tarine acoperite de
popuşoaie şi mirişte de grîu. )ate foarte rare şi miel.
Ajungem la sutul Peştera, c?l'e este locuit de Homtnr.
Numele sutulur vine de Ia p,işte peşteri de sub dealurile
(jiu apropiere şi rare sa Vllel din drumul mare. Dupa ce
ne-aui rarurit şi poposit (j jumătate oră, am plecat mal
.lepur!e.
Timp de doua ore şi jmnatate am mers iulruna şi
SiJI'(l am ajuns în sat lfl Enigca, unde am găzduit la
pruprietarul Vasilak i. ,c
Satul Enigea este' un sal mare şi bogat locuit nu­
mn I (I\� grecr, însă sufere elin cauza lipsei de apa, mal
ales cum da putina Si:)ceIă, n-un eu ce adapa vilele. I.o­
cuilorir siu] IllaI toţI' oameni cuprinşr, avli d case bune
cu ograzi tneunjurale cu gard, eu pomi, tII vite şi tol
ce trebue pentru o bună gospodărie.
[470]
CI', C.BLI�L1t'eallll
J� leeii din I<:nigea vorbesc turceste şi abia acum
C:lld siu! slobozi de domnia turceasca şi au intrat În
leg.)[m;:l de inrudire ('U alţI greci, tncep a vorbi pe ic:
colea limhn g'l'e;H:<"t, (le all-Ielin iulre el vorbesc: turceste,
�i (lCUIII :;;i rouuueşte. Am tnlrehat rliu hălrinit din Enigea
şi ei Illi'lIC! decl.u'al ca p�ll'inţil 101' de copil îma tot
lurceslo vorbeau şi IIU să ştie vreme tind sa fi vorbit
el alln limba. Silit crestin! si sa eunosc sub numele dp
Ge'lgaull. Cu (\I:esl pl'i!(:;j mi 's-a spus ca mar catra 110'
turul Bulgariei slut sate bulgal'eşti care aC! religia ca­
tolica si S,', UUiPcse Miridit1,
. Cine sa tie CretiI din ' Euigeu ? Uuia susţin şi cer
din Euigua chiar să mtndrese tII irleia că slut reslurr
din vechile colonii greceşti de la Marea Neagra, care
Îll timpurile cumplitelor tlj"l văii 1'1 nu parasit teruiul marit
tiind prea expuşi năvălilorilor şi s-au aşezat în atele
parţI fiind mal la siguranta şi eu pamtuturt mal rodi­
toare. Alti: susţin ('{1 slut gl'(,('j Iugurt din imperiul hi­
zauliu in urmn ('r,dereT Cousl.uu.inopolulut JM);{ suh
domnia 'l'urcilur. tu (ine sint uuiu rure susţin ea slut
C rect din Asiel llli(:fl, cari sub dOllluia I.pl'ilJila n Turci·
lor ş-aCI jlfil'a:,it 1imll;[ s!.r'ătrlOşasca, a�a eUIll sÎtlt lllulte
saie ditl Asia Illi('rl de [)l'iu apropierea mariI EgP8, eate
ş-an p<1l';jsit limha şi an luat pe cea tlll'('eaSl�a; ta fiind
perseculaţf de TUl'tI an fosl 11evoiţi s�l fugă, şi s·aC! re·
fugiat Îll Dohrogea mai deparle de puterea ten IJWl'e a
Tureilol' diu ,\sÎa,
E LI dwslie ÎnsCtllluaUI Srl se eeJ'edeze originea a­
cestol' C;l'ed şi ÎIllpl'qjul'fll'ile prin (:<1l'e el ş-art perdut
limllcL
SUutl de vorba eu ll<1ll'îniî eli!l Euigp(l şi mal ales
tU batrinul Vasiiaki tatiI] ga:t.dr.I lloastre, ni s-a desCl'i�
gTozaviile vietiI 101' de sub domuia lUl'eease<1, In l.ol. mo"
�;1enluJ vi(ll"�.'li era <1 Illl\U il li; a 1 ă, ('j"lel ll� Doj)l'ogea nimenI
llil purla gi'l.J<1 de hUila ,stare el JllI:I'lll'llul'; CJ'(lCl a�t'zaţi
mar mulţI paşî, tureI bugaţl, ('i::II'i tIU voian sa ştie de
autorilaln, ha ('hiar CHI'(', să. I'ÎdieaCl. eu annele eonl.n-l
autoriI :1i)i, �i :11 Ulj('j era vai de O;(lllet11: cflel 11a valea
IlUld ('II oalllelliI s�d asuJlI'ii altele n:rSIII'I iu ,"erh,',to'l"ile (·a Romînl: de Sini. F]. Mal'imlc
t. :l Bucureşlt " 19U1 pag. ::00. .
[476]
476
T. T. Burada
Raposatul Gheorghe Săulescu ne spune despre Ca­
loian următoarele;
"C'tnd nu ploua, Rorntnii cel vecht pastrau proce­
siunea următoare, invocînd doua divinităţi naţionale,
pe Calian şi pe Papatuqa. Femeile, şi mal CU sa mă
fetele, efigiează o statue de argilă sau lut galbăn, mare
ca de o palmă pe care O numesc Calian; îl fac un
sicriu de scoarţa, îl invaluesc în giulgitl şi ducîndu-l
la un mormînt facut Înadins, fetele îl lugesc (bocesc), de­
chiemind următoarele versurI:
..f-.t' '1 ani, 1 a,ai",,,.,
ro, '-C�tIianr !
,leă'''''C";;r;:;'1 u 1 to rţi le,
Şi deschide porţile,
Şi porneşte ploile,
Curgă ca şuvoaile,
Umple-se pîraele,
Printre toate văile,
Urnplese fîntîneJe,
Să răsară grînele,
Florile, vercleţele,
s� crească finatele,
Sa s'adape vilele,
Fie multe pitele!
"Aceste crntindu-le lugubru, fetele satului rnmor­
rntnteaza pe figuratul Calian, şi apot facindu-r comindare
se ospătează" a).
Obiceiul de a se face Caloiaml e uzitat nu numai
la Rormnit din Moldova şi Valahia, ci şi la acet din
Dobrogea.
In călătoria ce am făcut prin satele din Dobro­
gia în anul 1880, am văzut că în Joia elin săptămîna
a patra după PJŞU se fckScaloenit; In acea zi mar
multe fete din sat se aduna t?i fac Scaloianul : chipul
unul om mititel ca de o palma de lung facut din lut,
apoi îl pun Intr-un sicriu de papură şi îl dan pe Du­
narea sau pe baltă, cînd atuncr încep toate fetele a se
, \ ,
tace că plîng şi a se varcara; ZIcînd urmatoarele versurt:
\
;,) Vezr : Haportut relativ la rnuuuscriptelc lu'! (;. �i:lUlc�nj prc-en­
tul ,.Academiei romînc" din Bucnr.-slr, ÎII sesiuur-n g"lwl'aHl din L / I
Mă[jltreYI1., v. Frunzescu, Dicţionar topografic. Ca cu- •
vînt uzual gasesc pe 'ntâ,gurâ întrebuinţat de Vlahula,
cu înţeles de ,,�leal": "NumaI de lăpşanul dinspre ... apus
se vede un petic de dumbrava rară; încolo stau ma-
qurile dezvălile, mirişte şi imasurt tit bate ochlul", Dan
Il U3. In Dictiouarul Bauatau tirea 1G70 eu\'întul exista
dar netradus.' -mâgurâ nu' poate fi alb. rJuigu,lycî "cO-
leault, dUpă cum aLI crezul ullilJnindl'ă rămîne neexpli-1./1'd�, Cur..
tat;\ il'eeel'pa lUI It în â) ;ial' �megla conjulltţie pentru lucru (Mîglâ se gaseşle şi el ea
ll!llllire tapita la Daeu·H.omÎni: .M.iglă, sat În jud. Hu'
1Il:l11 şi lo��uillţEl izolala şi vii ÎI! jud. Mehedillţ!,Fl'un-
zeseu ibid.). La eăpatal'Ca acestUi îuţeles Ci ajutat poale
şi sI. g01·a "monlaglle", eu l'.lre l1Q.ale se va fi pus în
legătura cuvînlul m(�CJurâ(c:r palon . .M.agora "une C8[,- •
tait�e partie des Carpalhes}. Din Înţelesul de "montagne ti. MA-,-&V/& '-Iuzk �
calme, haulelll''' s-a dezvoltat apoI acel de "monceau, /l�CLIU.t. -hw�'
las, anIHs"', înţeles tare a fost apoI rezervat numaI tu- I I
\'Îufulul miglâ; rnâqnr'â I'fll111nînd IHHn:l1 tll înţelrsill dn
[480]
"monlagne", Tol aşa mgl. 1112glâ, pe lîngă intelesul de
"hrouillanl"pe eare�'a pastrat cu sf-inţenie,t1n lipsn CIl-
vintelor nr;gură şi {J,tclâ, a trebuit sa dezvolte şi înţe-
lesul de "montaglle", Acest înţeles se găseşte Iocmnr
ÎII Megl--- din lklegltni. Astfel dilerentiarea a lucrat În
mod diferit în cele două dialecte. Pe cînd la DacoRo-
mim nuuţurâ, lnîglâ an pierdut înţelesul originar de
"brouillard" şiuu pastrat pe acel derivat de " 1I10l1Leall l
las, amas" ; la Meglent dinpol rivă nujglâ CI pastrat în-
ţelesul original' de "lJl'ouillanl", dar pe ('pl fie "molltagne"l
l-a prerdut, past: indu-l izolat în lJIegl - din Meglenz
(Weiganrl, v lachc-Megleu VI derivase în treacat pe me-
qlen din sl, meţţlen, moţjlen "brouilhn] II, dar aşa de
laconic, :rveît Il-a Înaintat cu nimic in această privinţă),
DecI J\1egle1'liz sînt etimologiceşte "locuitori de munte"
ca ş1Muliteniz (Valahh}. Hegiunea locuila de 1l1eglen'i
s-a uuuiit apor Meqlena, Mâglena, Moglena dupăcum
regiunea locuită de Munien; s-a numit Munt'!niea (Tara­
Homîneuscă) : Meglena ruhle pentru 10- 15 volume ale uner colectiuru de
compozitiunt,
Marx, cautind să urmărească scopurile sale cultu­
rale, a capatat dreptul de ediţie, şi a publicat În parte,
cu preţ foarte moderat. compozitiunt şi a altor multi au-
10l'J, precum sint: Palticov, Polopenco: Maicov, Polon­
ski, Fel, Slucevski, Slanincevicr, Akseenko, LllgOVOJ,
Terpigorov, Golovin (Ostrovski}, Barentevicr, Homer, Al­
hov, Poulevor, Sementkovic!, Şlern - aproape tol ce este
ma 1 stra luei t În eopri nsul li tera turet ruse.
APOI Marx a luat iuitialiva să se faca un atlas
mare untversal. Pentru acest scop ÎU cladirea mareata
a "Nivel", în care este asezata tipografia, a tnfiinţat cu
cheltuiala mare litografie şi cartografle cu un mare nu­
măr de litograf şi eulografi, primind în serviciu pe re­
numiţiI cunoscatorr în aceasta ramura, pe profesorul E.
In. Pelri şi pe colonelul Şokolski. Aproape zece ani ti
lucrat cu o munca neobosită, şi a ajuns la rezultatul
dorit, să termine allasul cu mare succes.
Afara de aceasta a editat IU(TărI ştiinţifice cu ilu­
stratir În număr de Vl'-O doua sute, din specialitatea is­
torier, ştiinţelor naturale, lileraturer, pedagogiel, istoriet
culturale, etc. dintre care fiecare în parte îi da dreptul
la recunoştinta publiculut rusesc.
Cînd în anul 18�)4 a serbat jubileul "Nivel" de 25
aur, el a fost obiectul deosebite! atenţiuut din partea
guvernului şi a socielaţir. Atunci a avut satisf'actiune
de a fi harazit din partea Impăratulut cu raugul de 110-
hilime ereditara a Rusiei.
DUpă alţI zece anr, cînd NiVel a ajuns la Implinire
a 35 am de existenţa, el eu dle-va zile j'nainlea mor­
ţel şi-a ar:1tat dorinţa, ca în vederea timpul'iIOI' grele
prin l'al'e lreee ţara, se nil se mar facă nieI o sel'b;u'l:';
deosebită
[486]
486
Gustav Nelher
f
I
El a avut grija, dupa izbucnirea razboiulur, sa cum­
pere din propriile sale mijloace diferite obiecte pentru oli­
ţerI şi soldatr, şi a deschis în rulnicole "Nivel" liste
de subscriptiunr. EI li dona t 40.000 volume, spre a se
forma biblioteci pentru oflteri: şi soldaţii rauit: iu Ex­
tremut' orient. La urma urnu.r, 1-'1 ('U soţia sa, au hota­
"It trimiterea unur transport de lucrur: indispensabile
inceprud de In haine calde pîpă la pesmeti pentru ':'20
de ofiteri şi 30 de soldatr Pe «lud se Îngrijea efevl Ul1-
rea acesturtra sport. Marx a adormit pentru ultima oara,
cacr Ia ora 3 dimineaţa tmpaehetarea Irebuea sa fie
termiuutn , iar sotia sa sa le ponla vesti mtne despre ler­
miuareu lucrarit. Insa aces! "trJÎIW" n li mal exista peu
Iru el, cact inlro scurta agonie care el durat numar 2
minute a sucombat unur ulac de apoplexie.
El in tot timpul vietir face multe hiue-fucorr. �i a
dat chiar ordin ta nici o cerere de vr-uu ajutor hauesc
sa nu rămtna nesalisfăcutn, avînd pentru acc.istu hul a­
rît un font! special. Mare 11;;'\ vala{lt� să rOltl era t1lii1 ('Il
samn Îll ajunul serbatorilor de craciun şi dl� paşl e, aşa
ÎII rtl pentru uu-ntinerca bunor ordine era nevoe rhiar
de a se recurge la asistenta politier.
Decedatul a ma! avut deosebita grijă de aeei ('(�
st'l'veaCI În litografie şi tipografie, a t;)rol' numar se un';)
pÎIl<1 la 1000, Toţi care serveaU În tipografie erau :lsi­
gnraţI În contul reposatuiui pentl'U ('azun de moarte
saCI schilodia'e.
Dar deşi Marx a disp<\I'ut, tOtUŞI marea intreprillde­
re a sa a rămas În picioal'(� şi se va executa t:u sfill­
ţenie şi deaci înainte, caeI c:sle aşezată pe o bază so,
lid;;l şi eoudllsa În toale ralll,ururile de oamelll eompc­
tentI si expel'ientJ, şi asa ;\Ni\'a va !'i)l1linea si de:u'i
Îlla(nt� o instituţi�lle, t:i:1r:e va eonlillutl 111 mod' neobo-
sit tendillţa sa culturală, \
Dupa moartea luI Marx so,ţia Sll, rare a fosl luI­
deauna fidela sa tolabol'aloare, va eonliuuil ediţiunile
Înc �pule, susţinut::) de ajutoriI reposatulul SL)U soţ,
I
S ' f' I
. pl'e eompedal'ea olOgl'a W 1Il:11 li (L"lOg[llll, ('f! cor-
, ---
j
J
I
f
[487]
Adolt Feelol'ovid Marx
4087
pul lui Marx, după ce s-au facut ceremoniile religioase
aut de clerul rusesc orlodox cît şi de pastorul luterun,
li fost expediat eu calea ferata la Haruburg spre il li
ars 111 cremator. iar deacolo se va trimite cenuşa sa la
Petersburg spre a fi tnmormtutală la cimitir,
Pauegiricul ruposa lulul, fătul de revistă şi arătat.
mat sus. este fără comenlar. Cred că 01'1 ce romtn, care
este conştient de datoria sa faţă de naţiunea carei apar­
tine, va fi alăturea cu nOI, cînd voI ZIce, cit doresc, ("il
exemplul lUI Marx să gasasca imitator] şi la nor, nu
uumat prin fondarea unet reviste instructive şi ilustrate
cu preţ modest, dar şi prin propltea operilor ale ma­
rilor scriitor! al nostri, cari slavă Domnului nu lipsesc,
dar ale căror luerart rămîn aproape necunoscute de pu­
blicul cel mare, din cauza enormului cost al lor, care
nil se poate plăti decit de cel cu dare de mînă, şi
care ele multe 01'1 le asvîrle niuuut ca o podoabă Î\I
hihliotecele lor, fără a mal lu.i cunostinta de conţinutul
care ascunde ele multe 0\'1 în sine tezaure literare şi
sti i ntifice.
. 'Sapienti sat.
[490]
1)[il'l de samă
totus decit cel al d. Borcea, însa nu complcct, dupa
cum se poate vedea din lista de cuvinte germane pe
care am dato în "Arhiva" No. 9 din I904.
Influenta germană asupra iimiiii romîne (în realita­
te Influenţa noi: -- germană)e primul volum dintr-o lucrare
mai întinsă despre [nţluenia culturii germane asupra
noastră, adica Influenţa germană asupra limbii şi cul­
turit rornlne. Daca acest prim volum nu prezintă atîta
interes, nădăjduim Că cele următoare vor ti mal inte­
resante şi ura: originale.
G. Paseu
Rădulescu i\'iger. Tribunul poporului, Hoiuan social.
Bucureşti. Preţul 4 Iet,
Ciliud numeroasele romane şi nuvele ale d-Iul Hă
dulescu Niger, fara voie m-am gtudit adesea la cuuos­
culul romancier francez Georges Ohnet. E În adevăr,
(pastrind proporţiile), oare-care analogie intre modul de
CI scrie CI acestor UOI aurorr şi a succeselor lot' în public.
Ohuet c unul din autorii cel mai citiţi în Franţa, ma i
ales în lumea burgheza şi provinciala, artiştir însă II lI-T
dan uicr o consideraţie sau vorbesc cu dispreţ de el.
Cînd Academia Franceză sauctiontnd gusl ul publi­
culut a premiat un roman {Il sau, critic: jta Lemailre si
Anatole Fruure, crilic! suhiectivtşi impresiouişh, cari nil
judecă operile după formule si codurr rigide şi u-au ni­
mie din dogmatizmul şi intransigenta unul Bruneliere,
an contestat scrierilor lUI orr-ce valoare artistică, ext'­
cutlndu-I cu ironia lor caracteristică atit de Iitla si cruda
În aceiaşi vreme. UaL' prolestarile artiştilor n-au irnpre
sionat mult marele public calle CI . continuat a citi pe
Oh net. CaIU acelaş e cazul d-lut H. Niger la \l01. Pe
cind critica competenta pastreaza o desăvîrşită tacere In
jurul numelui sau, Academia îi' premiaza operele, cro­
nica ziarelor le lauda şi ele patrund adinc în public, în
provincie� la ţara. In ('iu.rl:l i'lleleelualilor si �ar.li�til?l'
d·I H. Niger' al'l� ll1ulţl edltorl, e poate cel Illa] cllll tIm
i
[491]
Da 1'1 de samă
4�11
scriitori: noştri, Am vazul multă lume, luvătalorr mat
ales cari vorbeau cu admiratie de romanele sale.
)Care sa fie cauza acestei divergentt de apreciere
iul.re cunoscatorr şi public? Ne vom da sama de ea a­
nalizind "Tribunul poporulut" ultimul roman al d-lut H,
Niger, în care calitatile şi defectele scriilorulur ies mi­
nunat în relief.
Sîntem la Bucureştr, în lumea mare. Fecior de ciu­
hotar dintr-o mahala obscura a capitaleI,· Clement Pic­
leanu a ajuns prin calitatt intelectuale şi multa abilitate,
profesor de liceu. Dar crierul lut e plin de planurt marr,
vrea sa-şt faca o situaţie inallă prin politica şi prin în­
suraloare. Foarte apreciat în lume, mamele îl vineaza,
fetele sînt magulile de curtea lut, Intre Aurelia Hău­
teanu şi Cecilia Ruslovici se decide pentru acea de il
a doua, fiindca casatoria. cu ea îl de-schidea mal mar:
perspective, deşi se simţea poate mal atras de cea dintîi.
In politică se dă ca aparator al ţărănime! obijduite,
scoale un jurnal unde apară interesele el şi reuşaşte sa
se aleaga deputat în colegiul al treilea.
In camera si tntruuirr atrage si entuziasmează lu­
mea prin elocventa şi farmecul fl'a�elo[' lUI sunătoare.
Un singur om l-a tntales de la început, Cosmin, eroul
din "Strain în ţara lut" care departe de viaţa zgorno­
loasa a capilalet, retras într-o moşie indepartata, ducea
o viaţa patriarhala, continuînd în tăcere opera lut cln
regeuerare a poporulut. Dar influenţa lut Ptcleanu se
intinde mereu, partidul Iărănesc creşte, jurnalul lUI de­
vine o putere, el iutrigheaza între culise, devine temut
şi necesar şi guvernul li ofera un minister.
Atunci, adio, interesele tarauimer. Gazela lu: Plc­
leanu nu mal vorbeşte de ele şi tonul el devine mode­
rat, ministrul nu realizeaza uici una din Iagaduintt.
Imbatat de putere şi de succesul uşor al frazelor, nu se
gîndeşte de cît la plăceri. Neglijeaza soţia lUI cinstita
şi iubitoare, rntretintnd relati: adultere cu Aurelia, aCUl1I
soţia deputatului Voran. Instiintat de asta prin scrisoa­
rea unuia care vroia sa·şI răzbune pe ministru, VOJ'an
om gelos şi violent, ÎI ul'mareşte şi reuşăşte Sfl-l sur­
prind;1 la () Îlltî!llire. Nehun de dnrel'e. şi furi!', îŞl Îtll-
[492]
Dă!'I de samă
puşca nevasta. In tnvalmaşala ministrul reuşă�te să Iuga
şi VOI'an desperat se sinucide. Aceasta dezlegare a si­
tualiet ne aminteşte prea mult romanele senzaţionale.
Romanul se sflrşeşle prin moartea creştineasca şi senina
il lur Cozmin. Picleanu tin« lIll discurs frumos la În
morrmntarea lut, Dar, ironie amara, numele şi opera lu:
sînt menite sa ramiie obscure şi necuuoseule uitate tu­
tr-un colt pierdut al ţaref, pe cînd numele lUI Plcleanu
iucuujurat de aureola glor iei şi a succesulut e pe toale
buzele.
Caracterul eroului Prcleanu e Sl:OS cu putere In
relief şi pare a fi luat din viaţa. In ort-ce caz e un pro­
duct caracteristic al societatii şi al timpului nostru unde
Îtl lupta aprigă pentru a ajunge. înving rar cel cari ,t­
laturr cu calităţile intelectuale an ş-un suflet frumos.
Tipul parvenitulur, egoist la culme, considerind inguslul
lut en, ca centrul lurner vasle, el sacrifica lot, ideile :;;i
sentimentele cele mal înalte, inleresulut şi plăcerilor IIIT
şi nu 1 scapa nicI un mijloc pentru a-şr pune în evi­
denţa personalitatea. Chiar un eveniment ea moartea
lUI Cozmin cată s:1-1 speculeze în interesul lut. Vine la
Înmormîntarea acestuia Ia ţară şi fine o cuvtntare slra­
lucila eLI toate ca-l unse cînd era pe pămînt. Lumea va .
spune ea el, Picleanu are un sunet mare şi generos.
Celelalte caractere sînt tipuri abstracte convenţionale
simple, lipsite de individualitate şi viata. Dupa citirea
rornauulut se şterg şi dispar din amintirea noastră. Imt
aduc poate amiute că Cecilia e o soţie casta şi hlinda,
Aurelia cocheta şi seuznal», Vor-au un om pasional,
Ersilia Arinaşleauu o batrÎlli:l illtriganta dar atît llimie
mal mult din complexitatea 101' sul1eteaSC:1. Afara de
cîteva scene ca acea'il mOl'ţţ>I luT Cozmin, îll ('are (luto·
rul re1lsăşle sa atae în oal.'e-nlre grad senzibili!alea
noastril' şi asta nu;!' mll�t ��riI\ nobleţa. ideilor .şi senli·
mentelor redate, descnpţltle, tablounle, analIzele lui
psihologice sînt totdeauna palideJ lipsite de culoare şi
de relief. I
Iata (Jort.retul Aureliel Rauţanu: "AUI'elia este 0(1-
[493]
cheşă, nalla, mladioasa, foarte plăcută, însa cu trasa­
turile nu În deajuns ele fine. E culezaloare, vorbareata,
cocheta, cu rnchipuir: de superioritate şi de nobleta
care-I fac. uneorr pline de mîndrie atitudinile şi căută­
IUI';i. Ochii sar negri vadesc energie, pasiune; buzele
cam pronunţate, voluptate; rîsul il este atrăgalor, chiar
cind exprima ironia pe 1îngft o nuanta uşoara de respect".
SUlul sali e banalitatea desăvnşită. D·IH. Niger e
cu totul lipsit de un mod personal de a-şl reda impre­
siile. EI vede foarte puţin natura, descriptiile de acest
gen sint la el totdeauna plate şi nu produc nici odata
» devarate senzatir. In analizele sufletesl: e adesea pcdaul
�i pretenţios şi stilul lUI devine uneort aproape hiviul,
Iata ce ne spune autorul despre starea sufletească a lUI
Picleanu, tactnd cUI-Le unor domnişoare: "Ins[l cel mat
puternic domn pe sine nu poate rămînea cu deplina tale
răce cînd focul este prea aproape, în nişte sobe atil do
gratioase, alcătuite de Natură '1.
Asemenea fraze nu se întîlnesc rar sub pana Ir-Iu!
B. Niger şi ele ne fac să înţelegem dispreţul pe care
artiştir adevaratr şi criticii cornpetenţt îl au pentru o­
pera sa. Cacr observatiile juste chiar profunde, inten­
ţiile morale, ideile frumoase, sentimentele nobile nu-s
de ajuns pentru a creia o operă de arta cînd" lipseşte
autorulut acel dar rar si tainic de a da viată caraucle-
relor şi tablourilor sale', .
fată un seriilor din generaţia tinara Mihail Sado­
veanu. Nu-r nict observator ghibaci, nici psiholog adînc,
nici cugetator, nict moralist dar tablourile şi descriptiile
lut, mal ales acele ale naturet stnt însufleţi te, trăiesc,
ne dau adevarate senzatiI si fac des sa vibreze sufletul
nostru. Şi asta fiindca Sad�veanu e un artist.
D-I H.. Niger nu-t, şi nimic mal departat de ett sed­
erile lut de adevarata adă. Şi totuşt ele nu merita dis­
preţul artiştilor şi a lumei culte. Asemenea scrieri în­
deplinesc un rol util pretulindent dar mal ales în soci­
etatea noastră. Prin idealizmul 16t' generos şi nobil ele
instruesc şi moralizeaza sunetele. CîţI tnvatatort nu vor
I
Dă1'1 de samă
4�13
[494]
!�94
Dărt de samă
--
fi gasit In "Slr[lin Îllţar:::. lu:" un ideal peulru activi­
tatea lor viitoare. VoI spune mar mult, asemenea seri­
ert servesc indirect şi urlişlilor noştri adevarah. Ele le
arata calea pe care trebue s-o urmeze pentru a patrunde
În sufletul publicului şi le aduce aminte de lucrurt ur­
tate de mult, de viaţa, de luptele sufleteşti, de proble­
mele sociale. ale timpulur,
1904 Decembrie 20.
Octav Botez
\
\
[495]
lJOOUMBJN"l"E
comunicate de dL Gh. Ghibăneseu ; din "Surete şi Izvoade" VIII, 121-- i 24.
Doe. elin 714(; Aprll 2!l ([(j:3�)
10 Vasilie Voevoda bojiiu milostiiu gospodars zemli
Moldavscoi. adica au venit innainlea domnii I meali şi
iunaintea boiarilor domniit meali mulduveneşlt a mari
şi miel boiarinul domnii meali I Toma Stolnicul cel mari
cu un zapis de mărturie de la boia(r) slugile domnii
meali de ia I Pălraşco Ciogolea hotnogul de Ionăşeşlr şi
de la Gheorgie Botul ot Dolheşl: şi de la Ionaşco I H.1S­
pop ot Boceştt şi de la Toader ficiorul lut Isnc ot 'I'u­
pilatt şi de la Cazan Bleandea de acolo I şi de Ia Au­
ton de ZiereanI şi de la Gheorghie ficiorul lut Como­
nit ot Tupilati şi de la Vasilie I fieiorul Botulur şi de
la Toader Rusul ot Homiceaur si de la soacra lUI de
la (loc gol) de acolo I aşa sCl'iit{du şi marturisindu În­
lracel zapis cum au venit Înaintea lor Marie!'l Brăioe
fllta lut I Hilip den Mihaeşlr nepoata popei Bleandei, de
nime silită nict împresurată ee de a el I bună voie aO
vîndut a sa direapta ocina şi mosie. elen sat den Tupi­
laţi şi curnparaturt ce iaste I din partea ] .eovulur şi pen­
tru CaeI au vindutu Marica Brăioei toata partea lut Hi­
lip de moşiei şi de cumparatura den Tnpilatr. cad au
facut schirnbu cu Iratesă cu Corn ilie si eu sorusa eu
(loc gol) şi sau tocmit elenaintea C�C tor' slugi domneşti
('·e mal sus scrie deau elat Mărica I lui Cornelie par lea
ei ce sa vini la verejeant pentru partea lut elen Tupi­
laţI şau dat surori sa I (loc gol) partea el la sat la Ba­
deşt1 pentru partea el den TupiJaţl deel aceaste părţI I
[496]
49()
Documente
de ocini şi cumparalurt au văndut :�larica boiarinulut
domnie! rneali Tomet sloluiculur I celut mari derepl doa­
zăcr de lei batut! cu vatră de sal şi eu pămînturi I III
tarin si eu fanat si cu tot vinilul den tot locul ce sa
�litJi II;S:1 aşea s�·rie şi I şi (sic) mărturiseşte Inlracel za­
pis de la slugile domnii meali carit mar sus simit: (CHMT�)
scrişi I sau întrebat mainte ('"MIIITE) hoiarinul domnii
meali Toma Slolnicul cel mari dJ toata ruda el şi I pana
nau fostu cu voia tuturor nau vrut sa cumpere peutra­
('i'k domnii mea domnia mea (sic) dacă am I vazul (IUf,..
;ltl'l') acel zap �. de mărturie de la ceasle slugr a domnii
meali ce mat sus scriem, domnia mea am crezul I ţ.i
am dat şi am întărit. ea să fie boiarinulur domnii meale
Tomei Stolniculur ceţur mare şi de la I nof danie şi în­
lnritură şi direapta ocină şi moşie neclatita nicI dana­
oară în I veaci peste a cadea domnii rneali.
Sam gospodina veleal
u las vleal 7 t 46 (1638) Apr- �9.
1. p. ceară roşie căzut
doc. hărtie turceasca, coala mare
Doe. slavon din 714ti (1638) funia 17.
10 Vasile Voevod cu a lut Dumnezeu mila. Domn
Tăriî MoldoveI. iată au venit Înaintea noastra sî tnain
{ea tuturor a lor noştri -Moldoveuesti beeri a . mari şi
a mici. boiarinul nostru Iouaşco Jora. biv dvornic, şi
soţia lui Sirnina fata Alexei Arapul postelnic. şi au viu­
dut a sa dreaptă ocina şi moşie din ispisoc de cumpa·
ratura ce l'a avut Alexe Al'apul !lusieinic, de la C05'
tantin Moghila Voevod, ud\ sat anmne lteşti'i tare se
numeşle aemn HUl'dugiI pe, Elan în ţinutul Fa1ciuIUl,
din vatra de sat şi din elmp \şi din apa şi d:n tot vi­
nituI, acela la vîndut boerulur nostru Stralulat SuJger.
pentru 4,0 şi 5 lIghi. şi s'a sc;ulaL mai sus scrisul boeI'
al nostru Str'allliat sulgerul şi a platit toţI deplin acel
mal sus scrisI hanil 45 lIg'bi. În Inînllle mal sus serisu-
• _ L !
fUI Ionaşco �fora şi jupanesel }uI SÎmina. DeCI nof vă·
zînd între el de bunc) voe toqnala şi deplin;) plat::!, aşî}
i
t
I
[497]
..
Doeumen iti
4.\17
dere �i de la noi am dai şi am Intarit mal SIIS scrisu­
lu: Stralulat Sulgerul pe acel mal sus zis sat Iteştit ea­
re se numeşte Hurrlugii, ca sai fie lUI dreapta ocina şi
cumpărătura şi urie şi întărire eu toate veniturile, ne­
rusuil lui nict orlanaoara în vecî, şi altul sa nu se a­
meslese.
Iusuşţ Domnul a poruncit.
In [aşi la anul 7 t Mi (HiB8) Iunie 27.
Cavil Mateiaş vel log.
Sandir-.
,
doe. din 714-7 (1639) Fehr. H.
10 Vasilii Voevod cu a lut Ii-zer; milă Domn Tarir
Moldovii, iată an venit înaintea noastra şi înaintea' tu­
turor a lor noştri Moldovenestr boerr, a mari şi a mict,
Solo mia şi fata el Ileana şi ginerile Toader, fata 1111 Hi­
lip Bleauda, nepoata popet lut Bleanda, de a lor bună
voe, de nimeni silitt nict asupriţi şi au vîndut. a 101'
dreapta ocină şi moşie din satul Badeştr din 1/2 sat 1/4
parte, partea lUI Hilip Bleandă, cu cîmp în ţarina, şi cu
vatra de sat, şi cu tot venitul; aceia aCI vîndut bocru­
JUl nostru credincios Tomet marelui sloluic pentru ao
lei hatuu, şi s-a sculat al nostru hoer mal sus scris
'roma veI stoluic şia platit deplin acel de mal sus
scrişt hant :30 Ier baluţr dinaintea noastră, şi dinaintea
alo!' noştri hoert : pentru tare Să-1 tie lut şi de In uo:
hoerulut nostru Tomer vei stolnic, acea de mar sus zisa
parte de ocina, din satul Badestt, din 1/2 sat 1,4 parte,
partea lut Uilip Bleauda, nereşuit nict odinaoarn ÎI! ve­
�'iI vecilor şi altul sa nu se amestice.
Insuşt Dl. a aratat.
S'a scris în Iasi la auu17147 Fehr. 14· zile.
"!- BOI'leanul
Gavri] Mat.eiaş veI logofăt
[498]
Documente
Doc, din 714.7 (103!1) Marl G.
10 Vasilie Voevod, b. m. g. z. M. tală au venit lnain­
lea noastră şi înaintea tuturor a 101' noştri boerr a 11):1 1'1
:;.i a rnicr sluga noastră Andrer Grehencea fiul lUI Ca­
vrilaş Grebencea, de a lut bună voe de nimeni silit nici
asuprit şi an vîndut a sa dreapta ocină şi cumparatura
a tatalui seu Cavrilas Grebencea, toate) partea ce-a a­
vut din sat Sădeşti din jumătatea acelui sat din par­
tea de gios a treia parte, partea ... şi iarasi au mal viu­
dut şi altă parte din satul Tupila ţT, partea lUI şi a fl';J'
ţi lor săt. din a patra parte din acelas: sat a treia parte
din partea lUI Toader LeaJlUJ, care acea parte a fost
cumparat-o tatal lut Gavrilaş (; rebeucea, din acele
de mal sus scrise partt de ociuă, le-a vindut boerulut
nostru credinciosului 'I'orne t vei sloluic pentru 3rllef bă­
tutr. şi s-a sculat al nostru hoiarin Toma vei stoluic şi a
platit tott aeei ele mar sus zişI bam 55 Je1 IJ;'ttuţT III mî­
nile lut Andrei Grebeucea şi fiulut sau. dinaintea dom­
niet mele şi dinaintea boerilor noştri, pentru care �:a-l
fie lUI şi de Ia nor dreapta ocina şi cumpărătura ace­
lor părţI de ocina, din sat din Badestr şi din Tupilnu
si urie si tntaritura cu toate veniturile: si altul urme
f l> .�
să nu se amestece înaintea acestei CăI'�j a noastre.
Insuşi Dl. a aratat.
In Iaşr la anul 7147 Mart li zile.
(;avl:il Mateiu vel logolăt. Horleanul
!lot'um€lll din7H7 i\pril :l (Hj;m).
\
Se 1l�0 mi, Ga�rjiaş �cl. Jog�\eţ. i Dllmil,l'aşto Şo.ldal!
veI dVOl'OlC domeal zeml!. 1 Il'llJ1lH dvonlH' glolnl1. I
Vasilie ... vornic. i Costanlin vornie. i Busiioe ('�pitnll
i Moisea ot Leoşti.i illlliil bolea!'! ot dvor gsVdnz ego
milost�. :Ideeă au yenil Înain(lea no)asti'ă. V \\H) li Blândă .... lonaşco Meldea şi Grigo­
rie Bolandau şi Ilie ciobolariul � şi Gl igorie Coteăl şi
Arion de Hurdugi ca sai hia dumisalea drea 1 pta ocină
si mosie din vatra satului şi din furat si din tariu II si
;!iu cimpu şi din (i\ii-t) pădure şi din t�t 'venitu!' sat111�i
pre toaHll1 dea (. .... diulrun batrau a treia parte şi
toata ruda mea am întrebat şi uirne nau vrut să mia
plateiJsfI. eu aIn fost un om săra',' ce o am vindut.i.,
cui mi o al! platit duinisale lui asilie carele mai sus
s.mo buna (voe) mea si sasi fac:l si ispisOl' llomncsc
[lt'O CI a tlH�a 1\ m:lrlu:.. (�esto,l (;amenl buni carie
1!:L\1 sus sene. �i lle,ltll pus ţii pcceţi(le).
II las leal 71 CIti (1 G48) Mai t.
[502]
502
Documente
DOClllUCUI. din 715t-( (1.)4.�) Sepl, 12,
2
10 Vasilie. Voevoda. b. IJI. g. z. M. scriem domnia 1
mea la sluga noastra. la Macari» Căpitanul. dHIIJuţI
ştirr I că domnii meali sau jaluit sluga noastra. Vasilie
Stratulat] zicandu că are doaa partr de ocină la sat la
Grumăeoaia şau mars nişte oamenr de HU cosit pre
partile lui. pentra I c'b,\ d-kaca ver vedea cartea domnii
r,r, ea le, i.a!'. tu săi alegi I aeel.ale doaa parţi de o,cina, .del�
l::1naţ, ŞI din tol locul. re 1 sa va aleage părţile lui, ŞI
ce de fan să va afla cosit I pre părţile lut, să aibi al
opri să hie pe sama lur I Vasilie. şi cui va părea eu
strărnbul. să vie de faţă.
Il ras leal 7158 Sept. 12,
Sam gospodina veleal.
1. p. în tuş I'OŞ
+ Anghel
Note. Originalul hărlie, Din «Surele şi Izvoade» V III,I �)2.
Fără veleat {sed XVH prupc 71i)�)
Adecă. eu. Vasilie. Stratulal. scriu, şi rnărturisăsr u
cu ceastu. zapis. al mieu. de nim, nea voit. nici asuprit
cea de bună voe. am daruit fralelut nostru. lui Enak ie
zel- agat lui Stratulal. a treA partea. detrun bătran din
sat. din Grnrnazoe. din cîmpu. şi din ţarina. şi deu pa­
dure. şi den vatra satulur. ep tot veauitul. care pariu
am cumpărat de la Simion Codău. neapoi. Iieai l'ui Gru­
mez"1" direptl! opţ galb�ni, şi \llLl le.u., accae pi.�l'ţe .']lll
daruitu pre Enakie Penişoara ('a sfii hle lui ŞI helol'J1Ol'
săI moşie în veacI şi am dat şi zapis ('ea am avut de
cumpărătUl'ă de la Simion la' mîna IlIj EllClkie şi lam
daruit dcnainte vorniculuI Gbermall şi . del1ilinlea capi.
tanului Vasilie �i capitanul manlat:ul şi .Fl'aleaiu hotnw
guL si Vasile sin Burgheleî. sil Ion Zamil si ADostoli�ki
sin V�sile capitan. şi sau scris '(�esta zapis Ît; ea�a Şoll u-
[503]
----_ .... - - '_.
Documeu
503
ZUIUI de Huş a lui Petri, peantru credinta am iscălit şi
am pus peceati ca să se ştie.
Cpilan Vasilie Frateaiu Vasilie zet Stralulat.
J. p. (,d-i"CliMiC. 1. p. 1. p.
lan Zama az Gligoraşco Cherman biv drornieel
J, p. az Nikifor Sprinceana
Petl'i :)oHuzul de Huş 1. p.
porc care ia în rit o capra
Coslaudin sin Irimia (1. p.) Maria
Mardarie sin Iordakie (1. p.}
t Vasile nepotul voruicului Gherman L p.)
�i eu louaşco m.un tamplat candu au dăruilu.
Nota. Din "Surete şi lzvoade" VIU, 137.
Filrrl veleul (supl V, Lupu Vodă după 7158
t Elo az (adică eu) lgnat Herie Căpitanul Scriu şi
rnnrturisescu I cu cest zapis al meu. cum mam tocmit
cu Dumnealui cu Slratulat I Sulgi-kriul de iam vândut
un 10(' de- prisaca şi prisaca facuta I şi casa în prisac
şi pomeat şi cu Joc imuregiur cat se cade lunii prisacr
la Crumăs-kui In pădure ce mi-au fost. mie I cumpara­
tura de la Simion Ieciurul lui Iouaşco Sprăucean I dreplu
zeaee Ialeri batute. şi iam dat şi zapisul ! carele miau
L'leut Simion Sprăuciană car-ele mai sus scrie I şi toc�
Inalti neau fosl dinaintea dumisale Iane vel sulgear i şi
Enaki pilariul tel maro. şi Racovil al doilea logofăt 1
::>i Carat'a\, jil'llicui\l'iul, şi Neaniul dvornicul de gloata I
�:;i EreUJiia Yi1neuleţ dVOl'LlicuL şI Macarie capitan 1 şi
Patl'a�)('o holllogul şi popa Pene şi alţi oamenI I multi
şi buni ::-i miau dai hani gata ca săI hie I dumisale
di"l;apta oeilla şi moşie şi saşi facă şi I ispisoc dOlUnese
�it mai pl'e mare HI[lduric miam pus I :si pccealea si dmu­
n\�all)l' aeei hoiari toţi :)i au pus peceţile.
I:llle vei slilgeal'
(\li. p.) az Neaniul dvomÎc isctil.
az Feue isca!.
Nof(L IJUI "Surete �i il'.voade" VlH, 134·.
[506]
506
Documente
l+oc. din 7lhO (1072) Ma r! :1.
Tollilat.
l. p .
JJavnJ,
1. p.
Fl'ije,
1. p.
COSli111lill,
X
Adecă eu. Andrei. cumnatul. 1111 Spreucrauu. si el!
ticiorir miel şi eu. Dokita. Spanceanoe. scriem şi m.11:lul'i­
sim. cu ceaslu. zapis. al nostru. de uimea. nevoi ţ. ni«:
silit, cea de buna voe, nostrea. am vandul. vie. lui. lui
Sprăncia. care vie. au fostu lui cumpărat ură. de la Str.r­
tul Zet Hurdug. acea e a vandutu lui. Enakie. frulealeu.
lui Peauişora. direptu. dooazaci. de Icai. hatuti, �;i IW;\II.
datu banii. de plinu. :20 de leai. ÎI! mana 11os1/'e<1. ('Il
crama. cu totul cu lot. cat eslea. ÎtJ graditea. iare. pea.
un. de. sau stricat. gardurilea. saiba. a lea punea. prea
unde. au fostu şi toţi răzeşii miei. şi orneauii mei ain
indreba. şi rezeşii miei. ŞI nim. nuu vrut sa mi o p!;l­
iească. eu am vaudutuo. cui mi au plal iluo. lui Euakie
direptu. călu scrie. mai sus. SW lei. de nain lea. tuturor.
reazesilor miei: Stratul Zet. Iouasco Ilurdug. si Ionit.
• i> � �
sin Iouaşco. şi Tohilul. şi Gliginco, şi Gheorghitea. a Cocii
loniţea a Cocii şi Froni ot Udaţi. şi Pea-tre. calugarul.
şi Paveal de Daneaşli. şi Ion. 01. tam. şi Coslautiu ol
Micşineaşti. şi Frije. ot tam. peantru credinta. cun pus.
peaceati.
U las leat 7 JSO. Mar] in !).
Dokita Andrei. Stratul, Iouit.
1. p. 1. p. X X
. Fronj. loniţ. a Corii. Pealre,
X 1. p. 1: p.
[ou PlolonescuL Ghc('!l'glIiţă. Kol.
1. p.
Tobilal.
�-
\
1)Ol'. din 71\1 (Ui7hJ .\larl c,
IU' Aulonie lillsat Voevolla. hiiiii lldstlill!;U·tl.
z.emli. �VJwJda\'scoi dam şlil''l� I dOUJnia 1 U 1;-' , pelru llc:;;lc
Ilar�l dc wr:in,); ciClU aVId. !'ilpll\\'salul TOllla I "UI·l/ÎI·II1.
s:d în Tupilaţl. la �ilJutll! �UCi';'\H�i. l't!rik 1,;\(.1 nau I JJ:!'
rat Ilie Ple�ca. cu giudeţu t1il'cjJlu ::iau cazul, sai 1111Ui:lr-
I
[507]
Uocumenle
507
(',l\ I bunii lut ilie I'les. hoiarir nostri louHatoviţ,y" tiau
rusl tomis 1 şi Velicie� comisul cei mare, şi au vrut sai
rutoarca banii. iară: acum allandu-se şi boiarul nostru
Apostol Catargiul postul I nicul rnoşan de [Ie010. şi hiinrl
si lînga Nisnorestit sili i Iau lasat hoiarit nostri IonH,-I-
� <, t Jo •
covit ti-au fost comis si Velicico I cornisul cel mare gi-
.' <-
neri! TomeI Voruicul să rntoarca dumnealui I banit IUÎ
Ilie Pleşca. pentru acill\le părţi de �lcinx, ciuu cum I p.l·
rut el din 'I'upilatt. şi}iu avut şi soroc cu Ilie Pleşca
si dit\ I cau vinil. aici nau sezut sas h\ bani] ('8 sau dus
::�CHS pentraci-k» sa ailM, I ;11 opri b�iarinl nostru Apostol
Catargiul. de pre act.xle part: i de \\lei!)"" din Tupilatt,
şi saş h\ Pleşca Ilie bani! tiau dat i şi sn hie wtinx, şi
cumparâtur>, boiariului nostru lu: Apostol I Catargiul
cumpa.tătnr.s iutralt chip sa nu hie,
u las It. 7184, Mart 6.
Sau avut de fa�ă t Slrătulat uricar,
Ilie Slurzea vel vornic netarnplanduse
vel logofat.
Doc. din 7187 tHi7�1) Mal 17
-;- 10 Duca Vcevoda b. m. g, z. M. Scriem domnia
mea la slugile noastre la Părcalahit (le Falciiu, damuva
ştire ca II domnii mele sau jeluit Ienakie din Hurdugi
pl'e l1i:şle l'(1zeş(i, ai siU din Uru Il măzoia zieăndu că ::\l"R
eUf11lJ;:iratUI'ă acolo îu sat (1e la Simion Cod:1u: şi .111
fust şi Ilişte pOIHl ac-o 10. şi au ţillut pomiI POP,:l Ghior­
ghie. apoi sau .' sculat. �'t'()lJie şi cu Enakie. de au seos
pomii de la popa Gltcol'ghie. şi aeum rilzeşil au înlra!
toţ(il in pomi eil ţis lllO�Plli· clln băt'f'ânul! lui, JUi
GrumaZll. i:Ara lui lduakie llll! dau ilillllca şi el iasle
CII dînşii (,l,HlW!ÎlI) dilltnlll hatl'iul. penlru aceia dara
\eţî vedea carl'k domnii Iudo iara \'oi sa stt'lugeţT U(l·
weni buni megieaşi de pn� atolo. :;li sit il socotiţi foade
ClI dereplul. fal'(ă) nernica t':lţ,îTie şi sâ alegeţî parte diu
purni lui Jeuakic. du ;ll' {,Îce oaluelli hUlli, ta ar'k PilI'­
ti: in ii [lomi iară d'R V;::l bi povesl'k înll'alt chip şi
al' ziee uameni buni ii ea n:u,- hotărîse doctorul. El ca amic J1 are să
primească banI de la mine, şi prin urmare va fi foarte nimerit
Să-1 dau acest obiect Am să-I duc eti această drăcie. Pe lîngă
aceasta, ei este flăcăii şi uşuratic.
Ne avînd obicei să amine ce a hotărît, doctorul se Irn­
l.racă, lea candelabrul şi porneşte la Uchov.
- Cu multă plecăciune, amice= u spuse el, găsind advo­
catul acasă ... Am venit la tine, să-tl multumesc pentru oste­
neala ta. Banî nu vrei să primeştt, atunct tea acest lucruşor ia­
U\·!. .. lucruşor, excelent de tot.
Eată ceva splendid l=-iucepu el a r ide.; Să-I Iee dracul,
dară numal lut poate să-I vină in minte astfel de idei. Admi­
rabil! De unde al capatat această minune?
După ce şi-a exprimat entuziasmul s�iCJ. se uită sperios la
uş<'( şi spuse:
-� Dar cu toate astea, frate, Iea-ţf înapof darul lăti. Eu
nu-l primesc ...
-- De ce 7- întrebă doctorul speriat.
[526]
-- Iată de ce ... AicI vine mama, clienţr, ŞI rnt-e ruşine ŞI
de servitort,
- Nu, nu, ou. Nil se poate să mă refuzI- incepe să dea
din minT doctorul. Ar fi o neruşinar'e din partea ta. - Lucru
artistic. -Ce mişcare, ce expresie! Nic) nu veau să ştiu nimic !
Mă vei ofensa!
- Măcar de ar fi cel puţin şters cu ceva, sau să fie puse
frunze de smochin pe deasupra ...
Dar doctorul începu şi mal tare a da din minţ şi fugi din
casa lui Uchov, mulţumit că a scăpat de dar si plecă acasă.
După plecarea doctorulur, avocatul se uită la candelabru,
II pipăie în toate părţile şi îşI bătea capul ce 5,1 facă cu el.

-.:l
ră născuţi morţI) l\IOHT! IN SPITALE
>� Din I
� � I
� ! P .'� 'I"C)'l' .\ L comuna în I Din
S <3;: d care se atlă 'alte comune
-= 2, spitalul !
j � !
[530]
530
N. A. Bogdan
P:rhlcilUllele cauze ale dec('�elol·.
T
In oraş
Barbaţi Femel
Morti de Gastro-enterită 92 �
• " Febră Iifoidă 6 2
" " "pnerperală - 3
" Angină difterică 6 4
" Tusa convulsivă 3
"Tllberculosă 60 69
" Pneumonie 57 75
.. Meningita 19 18
" "Alcoolism 1
Sinucideri 12 2
MOl'tI accidentale 9 S
Difeηite bolt 389 419
Total 654- 67:,
In spitale:
Bn,rhaţt J! emer
MortI de Gastro-enterită i9 -!)-
" Febra tifoidă 14 -n
" Angina difterică 11 7
" Scarlatina 5 2
" Tusă convulsivă 2 6
,. Tuberculosă 6G 8f;
" Pneumonie 40 27
" Meningită i3 0
" .. Alcoolism 'Z
Sinucider) 2 j
MortI accidentale 11 7
DifeÎ'ile holr 239 i \)2
Tolal 424 nOU
I =�_ A_!_ AI_C_�_? �_�_�lj_1 DIVORSURI
In I (jj. "1::' ,_ . �
L uni 1 e I 25 ';:; � 'E: � ti � ': c .'§ �
I''1 -g � 2 i � S ro II oE-< ! il. iJ.. or-<
1 ...... -'01- a... rIJ lal
iolc ct < :.::51:8 E-< fu :8 r-<
I-I-an-u-ar-i-e-'"*"Ii -=�-+�I"';::- - -1-1 J 511 4711 21 tii 3
Februarie 33( - - 1 1- 181 5,'182 3 -2-11 3
Martie 91 - -- -- - 91 -- II 2
Aprilie 1511 -- - -- 5121 - --1-
Maia 15· -- -'r- ,- 1 1(ii! 32 4 - 1 4
Iunie I 12 - --';' - - 19i1 3 J 5 - ,)
Iulie 32 -- i -, \, - - 12il 44 () 1 7
August 231 -1 -- - - 12' 35 5 1 (j
Septembrie 32 -: �\ - - 1111 43 31 4
Octombrie 24 1\1; 11\ - 10;il, ;{6 31- :3
Noembrie 14 - 2 �- - 14,. 30 4· I -- 4
Decembrie 71 2 -- + - 8:1 J 7 li 1 - 1
ToLal �1-4r3-1 -J 14911 !�O(; 113() IGlI 42 .
[531]
DISCUŢII
lJN RASPUNS
D-I G_ Puseu publica în numarul din urmă al ,,1\1'­
hivet" o dare de sama asupra lucrare) mele: "Illfluenţa
cullurii germane asupra noastră. 1 Influenta germană
asupra limbei române".
Marturisesc, ('a data darea el-sale de samă nu s-ar
fi publicul Iul r-o revista atît de raspindita şi de cetită
ta "Arhiva", uu era să-I raspund.
D-sa îllrepe prill a regreta, că lucrarea d-lut Em.
Grigorovilzu nsupra elcmeul elor vechi şi medit germane,
anunţată dt-·ja dl� tuuil, IIlI mai apare. AI' trebui să ştie
d-I P8S('II, t;1 a vîudusc În vedere verhiurea coulaclulut
Romluilor CI1 G(�I'II)l!lIiJ, nu poate fi vorba de elemente
vechr gCl'lllallc in lililha romină şi e tnlrebare daca poate
fi vorba (Il' clcurenl e IllcdiI gertuuue, şl iiud ('fi cuviulele
mal verht, c.ui III-aCI lul ral ÎII limba, ur-au venit de la
Saşt, D) K Crig::rtl\-i!za s-a rasgludil prohabil şi de a­
ceia tultrzie ;l:j;l dl� 1111111. cu lucrare» alit de regretata
de d-l Pa seu �i poak S(� va convinge- şi (1. Puseu pina
la termiuuren sludiilor d-s.rle universilar«, ca IIU trebue
să regrele o lucrare, de II cfll'l'I <11,ariţie ar trebui mat
degraba sa se mire.
In decursul cercetarilor mele atît asupra iuflueutet un­
gureşli asupra limbet romtne, cît şi asupra celei ger­
mane, am văzut cîl de g"ett este sa te pronunţI asup,'a
originel unuI cuvînt şi de acela am ţinut să declar ln
[532]
532
OI'. Simion C. Măndrescn
prefaţă, ea poate nu toate etimologiile date de mine VOI'
fi nedisculabile şi că admittnd unele din cele dubii, voia
da cel puţin ocazie altora cu izvoare mal sigure să cer­
ceteze şi să afle adevărul. D-I Pascu ne spune ca acea­
stă dectaratie-clişeu putea să lipsească şi confundînd a­
dunarea materialului cu derivarea cuvintelor ne declară
că "alte izvoare, mal sigure de cit acele din cari d-I
Mtndrescu îşi stringe materialul nu exista, aşa că nu
poate fi vorba de a da ocazie altora să cerceteze şi să
gaseasca adevărul". Oare cînd Lexicouul săsesc va fi
gata, tind vom avea înaintea noastră şi rezultatul mun­
cel d-lut Philippide pentru Dictionarul etimologic al Iim­
bel romlne, nu vor fi izvoare mal sigure pentru aflarea
adevărului În derivarea cuviulelor ?
Greşelile, pe cari crede d-I Puseu ea le-a constatat
în lucrarea mea, le pune pe sama nealenţieI 01'1 pripei,
cacr, zice d-sa : "D-l Mîndrescu prezinta lucrarea de care
ne ocupăm pentru reabilitarea ca docent în filologia
germanica la Universitatea din Bucureşti",
D-I Pascu nu era tinut de loc sa ştie şi să spue
ce scop am urmărit eCt cu lucrarea mea, cacr eu nu spun
nicairr acest lueru : de asemenea IlU poate şti cînd am
început lucrarea, şi dect mîl miră pripa d-sale de a mă
acuza de pripa În lucrarea mea, APOI cu chestiunea rea­
bilitării! Criticul meu nu ştie uicr macar diferenta în­
tre abilitare (habitiiare) şi reabilitare. Nict n-am mal
fost abilitat la uuiversilule, ea să ma reabililez, nici
n-am fost condamnat, să am nevoe de reabilitare!
Cu greşelile, pe �cal'f le constata, ci-sa e nostim de
tot: suceşte şi scrie ăllfel cuvintele, numar ca sa con­
state greşelr : ex. celariu. N-am susţinut originea ger­
mană a cuvtntulut celariu ci a cuviululut chelariu, ceia
ee nu e tot una. '�=u zic numar că "chelariu mal ales
sub forma celariu t'nsa\nnă o cămara' deosebit de casa,
unde se pun lucrurt de 'rezerva, berbiuţt, etc." Alte eti­
mologir nu le admite, fiindcă cuvintele mar au şi alte
senzurt secundare pe lîngă senzul principal .din limba
germană, aşa: ţuhaus şi ':pnecher; ţuhaus tlU e de cît
Zuchlhaus si nu zu llause în Moldova si Zuchthaus În
, .
Ard(l�ll, chiar dacă În Moldova al' însemna altceva decît
I
[533]
Un raspuns
533
ÎIl Trausilvauia, eera ee uu e adevarat şi şmecher nu e
del'ÎL geJ'lllauul Sch mecker iar llU Schmeicheler, in tare
nu exista uicr un k.
Nu cumva, d-Ie Puseu, cuviutul romînesc mîrşav
nu e slavicul vechiu 1nrusavii" fiindcă în limba romtnă
are eu totul alt senz decît în limbele slave ?l Cu forma
talger e şi mai şi: cu citez pe d. Haşdeu numar pentru
a avea un citat relativ la uccasta formă şi nu o aduc
în legatură cu forme veneţia ne. Aceasta o face d-l Haş­
deu; en zic din contra, pg. 95: "Asupra formei talger
a avut probabil iufluentă ungurescul fângyer". Daca însă
d-l Pascu ar fi cetit aceasta, 11-(11' fi. avut fericita ocazie
pentru un critic de a exclama : "o grozavia fonetica 1"
Nu urla d-I Puseu de a imita pe d-l Iorga, care,
comparînd partea 1 n lucrărir mele cu a d-lut Borcea, zice
ca iutrodu -erea d-Iut Borcea ar li un studiu istorie mal
interesant de tit introducerea mea şi că lucrarea mea,
cu toale ea cupriude un vocabular mult mal bogat ele
cît a d-lut Borcea, este cu loale acestea incomplccta,
cittudu-un cuvinte (lin ale d-sale "Ade şi Documente":
])-1 Iorga a greşit cind mra coiupurat partea 1 a lucrărit
mele -1l1ll',Jil)gqistiJ.:a - cu Intreaga lucrare a d-Iut Borcea ;
iar daca lucrarea nu este Încă cornplecta, putem oare
avea vreodata pretenţia de a ti Iacut UD lucru compleei ?
Şi daca un muncitor şi un 01\1 de valoarea d-Iut Iorga
g[lseşle oarecari neajunsurI lucrarii mele, ealea·vaJea;
dar ea d-I Pi1SCll să-mi trimita Ilitrarea mea de pesle
J200 de cuvinte la cele 120 de tuvinte ale d-sale, asta
e prea-prea 1
D·I Paseu ca încheIere llf spune urmatoarele: "Dacă
acest prim volum nu prezinta atîta interes, ll;ldajduilll eă
cele următoare VUI' ti mal iiileres<.lnte şi mal originale".
Se poate! Mal ştiI ee va mal aduce viitorul? Poate
vuItl descoperi IJişLe nof legl foneliee, pe baz� ea/'Ol'il
va pul ea deriva d-l Paseu pe şllleehel' din SchllWitheler,
peţarcalan din Zirkel şi altele de felul acestora!
Dr. Simion C. Mândpescu.
[534]
E. Herooanu; Paria, roman, 1905, laşi, T'ipo[lr.
Goldner, 2 i.
Una din cnracteristicele noulut secol e desigur pre­
ocuparea vie şi pasionată a lumet cull e de chestiile şi
problemele de morală socială. Aceste lendintr ale timpului
se oglindesc În literatura coule mporuua, ll](ll ales tu
Franta în Iealru si mai Cit SC1111fl în ultimele romaue el
lut J3011rgel, Voglie, Edouard Hod. Lilernlurn u-ure pre­
tenţia (lt� a rezolvi aceste grele şi lulhural onre probleme,
la cari nit] ştiiula nu poate (la luldeuuuu un I'CISpUllS.
Misiunea el e Efi le scoala ÎIl lumiua şi, prin puterea
emotiei, sa le illlipfln'aSei-\ nrlln« ÎIl ('oll�,liinţil indolenta
a maselor.
La nor În ţar;l, una din l)l'ulJlemele cari ilgită mal
mult capetele culte, e de sigur ce; evreiască. Această
problema a inspirat piesa (HUl Rouel li Roman, "Manasse"
care, exceplmd piesele d-lut Curugiali, lIU'] uumat ceil
mal buna piesa scrisă Îl! limba rumiua, dar lina din 0-
perile drumatice cele mal Pl'ol'lllHll) ule lil cralurer con-
tempornu«, \
Inspirat (le ill'el�l\i prohţ':Ill[1 şi intlucutat mull de
"lVIanasse" e romanul d-lui Herovuuu, "Pt1l'ia li. Şi aid
sint trei generaţii de evret : \ huuicul Leih Samuil, un
talmuil isl fa nali c; la t al, gi u va e rgi 111 N a lhnu Sum u il, 11\ a i
puţin ideolog idolahizÎudu-şl fhll, lIt1 fei de Lazăr; me­
dicul David Samuelli. Atesta-l eroul romC111Ulul. !nteli­
gent, c-o senzihililale lina, (:-0 cultllra aleaSă, David Sa­
muelli sufere de ('opii de disp�eţllt llejustifÎtnt al creşti-
[535]
Dăn de samă
535
nilul' �i se simte totdeauna umilit Îll societatea 101', O
pasiUll8 nenorocita îl atrage catra Elena Movila, soţia
uuut om influent tn familia căruia era medic al caser.
Dezhracat fle spiritul judaic, patruns de principiile coz­
mopolile şi larg umanitare, probabil pentru a reuşi pe
linga ea, Samuelli se hotaraste sa se hotoze. Familia IUl,
moşul sau, un bancher bogat şi materialist, dar mat ales
bunicul Leib Sarnuil se opun şi cala să-I tutoarca la
vechea credinta. El rămîne neclintit în hotarirea lut, In
nrcsl tilllP nişte agitatit antisemite provocate de studenţiI
nutioualiştr tulbura liniştea ltrgulur, provocînd devastarr
şi ade de violenta cari baga groaza în populaţia evre­
insca. Samuelli indignat, infiereaza il! ziarul "Moldova"
aeţillnea studenţilor, Aceştia intervin pe lîngă mitropolit
si vererca lut de hotez e respinsă. Prin nişte inlrigt e
lnloruil În nceiaş vreme şi din postul sau de la spitalul
izr.ielit. Samuelli rămîne cu sufletul îndurerat şi "ca o
mtuluire i se arata plecarea inspre alte orizonuri, înspre
o lume nll a, mal larga şi mal ingăduiloare. Caci r ede­
veuil el îIlSUşI, - atavica nevoe dt pribegie îl cuprinsese,
('a şi cum 31' fi auzit la ureche Ialalul "mergI!/i Şi un
dor de a plec", de a se amesteca printre desnădăjduitir
ca ri culreera paunntul, de a-şt duce în alte partt ama­
raciunile sufletului, il muncea tot mal mult. De altfel
situaţia sa nu-l apropia de aret nenorociţt ? Nu ca şi el
perduse nădejdea In vrcrnurt mai bune pentru el? Nu
ca şi el pleca sa caute În lume norocul şi liniştea etern
perdute ?"
Toata atenţia e concentrata asupm erouluI, earader
vag' şi nedefinit Ull fel de intelectual lipsit de voinţă şi
simţ pl'aclie, de idealist visator şi nehotărît. Celelalte
personaje: Damiull, Movila, Elelw, studentulVelea, zia­
ristul Dorin, sînt. prea PU�ill seoase în relief şi dUpă ce·
lirea romanulUI dispar pelliru totdeauna din amintil'ea
noastră, In sehimb romallu! e plin cu dizertaţil filozofice
şi şliinţiri('e În gellul lUI Zula, Ni se vorbeşle des de
legile seletţier, de lllimelizmnl so(�i;il în chip instrucli\T,
fară originalitate şi nu LHil oare eare pedantizm şi pre­
tenţiI. Influenţa lui Zola se resiln!e de altfel în parţile
eele mal alese ale 1'00m\.lluluf! ll\aT tU sam;) în descl'ipţia
[536]
536
Dărr de sa mă
ruişcăloare . şi vie el multime: pornite eOIlII'i1 Evn.ilor.
Scena finală În care Albert cu sufletul chinuit priveşte
În noapte oraşul peste care liniştea cerulur Înstelat e o
reminiscenta din faimoasele viziunr ale Parisului privit
din înălţimea mansardet, mal puliu forta şi pocziea.
Stilul d-lut Herovauu samănă des cu acel al juma­
Ielor şÎ cuprinde multe expresit IlPI'OIl1ÎlleşlT : imperrep­
tibila I'LH110l!l'e, sordid, sephnrd (P}. Desrrlpţiile şi I ablou­
riie sînt în general lipsite de culoare şi viata, une 01'1
comune. lata Ull exeu.plu : "Şi de odata i se păru ('fi
geamul intunecal sctuleiuză. ('�1 zidurile dispnr, ('a irite­
riorul ialnculut se arată Într-o luuiina discretă, şi (',1 în
fund vede pe Elena aproape goală, adormita, cu capul
îngropat in pernele mor mdnnlelale. Sinul alb, dezvaluit.
arăta doua puncte hrune, ea doua pe tale <:e ar pluti pe
un val de lnple , braţul, aII> de uscmeuea. se ridica adus
pe dupa grumaz, ia r suh cuiele de matusa ale tnva li­
toarei, se 1;1!11ureaO l'ol'tlIel(� rotunde irleule, -- loaln tul­
burătoareu <,01l0a1':1 a desăvîrşire: fellleeşlL," Uue uri
psicholog şi observator cu oare care calilatr. el-I Hero­
vanu nu-r de sigur arlisl.
Deşi mai presus de obişnuitele romuue de senzaţie,
dovedind o serioasă sforţare lin a nuliza psihologică, pla­
cut de citil pentru mulţi, ituportnnl chiar prin problernu
sociala ce scoate În lumina, romanul d-Iur [-Ierovanu e
de sigur o opel'[\ nereu:şitfl, o opera tare uu va răminea.
Pentru ca o opel'ft de arUl să- Ilfn.wle loviturile neeurmate
ale timpuluI, una din condiţiill� pllse de 'feliile era ca
lotul în aeea operil sa tinda 'Ia eeia ee Ilumia el tOI1-
vergenta efedplor; ca fl'ulIllls!:'la stiluluI sil se a[,[llollizezl�
cu 'Originalitate;), adÎucimea şi'lnaT ales viaţa cOllţinutulllI
său sufletesc_ HOlllal�lIl d-luI HerOVi:lllll e dep;.irle de a
l'ealiza aceaslă conditie si odata eu vesniea scurgere a
l> l> ,\ •
timpului, uitarea îl va Înghiţi (l<� sigur În largul el SÎ!l.
D-I Hel'ovanu se poate mîngîia, �acI - ceia ee nu e dat
tuturor --- il reuşit pînă la un pudet să eucel'caseet prin
romanul săCI prezentul şi adualitatea.
. P. Octavian
[537]
Dări de samă
537
Buletinul socletăţc) istorice şi naţionale a Greciei
cot. V [le; [ascicula 28·[( pag. 277 -- 403 cu U a­
J1cxă conţinînd mersul soeieiăiei in, ani;
1fJ02 - 1903. Din iipoqraţia P. D. 'Sac-
cellar ios Alenei 1903.
Pe liugă o lnuJţi1ne de 8'Îbghi şliintifice şi literare
exista În Atena de vre-o 20 de aui si o societate isio­
r ica ş'i na t iona lis! a: (l G'C0Pl'I'.'0 %0'.t ±ll}'/)0),r)''(c%1l 'EWtpl0'_
-=YJs 'E),IJJ.�0-:;), care uruiareşte lauduhilul scop de astrtugc
într-un mueeă national toate reliquiele referitoare la is­
toria nntionnla moderna şi m.u alt s L marea revolu{ie
greceasca cUn 1821, care a iuceput după cum se ştie
cu navalireu eteristilor do sub Alex. Ipsilanie in ţara
l'omîneas;':l- pentru a le pastra generaţiilor posterioare
şi a le scapa de o peire sigura. Şi tul r-adevăr numita
societate a strîns piuă astazi 21,000 de obiecte (mai a­
les arme, costume, imbrăcăniinie, ornamente, sigi­
Liur), portrete, documente şi Ulai uhs din aceste din
urma din t;lI'(� 1G,000 sînt dvja expuse şi turegistrate,
iar 5)000 se studiaza şi se conl rolvuz.a ! Numarul obiec­
telor şi ai dorumeutelor pe zi I'C trece creşte în mod
unbucuralor priu dOlltlţillilile p.uticul.uilor şi ale aulurilă­
lilor publice, aşa 111 ('it sorivtnl ea ÎIl chestiune adapos­
tita pînă azi In salile "şcoalwl poliiechmice" din Atena
simte deja nevoe d� 111l local propriu �i o comisiune a­
leasa din membri el lucreaza spre ac-est sfirsit. Col ee­
tiunile soeietaţii SÎllt vizitate lJlal ales în zilelesel'ba­
tarilor naţionale În mod gratuit de loal(l lumea şi de
eleviI, studenţi, str(lÎnir şi soldaţiI sub ('olHluterea UllUI
suboiiLel', O ('olediulle idclltiea 1'tlaJi ales din, clocmnel1te
istor'ice se paslrc(]'za şi ÎII o bibl'iotecă nationa/â (tarc
menţine peste 400)000 dt" volullle) din Alcna, Va)ol'oasa
so('ietate ÎIl dH�sliliPc pose(la şi organul el de publici­
tate al eannlillu tOlllpled l-tnn daI. mal sus şi tare se
ocupă mal alps de puhliearea doeumelltl�lor istorice dar
şi alte ehest.iul1î referitoare la isloria grecieI în evul
mediu şi 1nodern, Din bogatul conţinut al fascieulel 23-a
relevăm urmatoarele luerărI: 1) Franţa şi Rwnelia
(pag. T.77 -·303) unde între a\tp.le vedem şi rebţiunele
[538]
538
DMI de ramă
i
t
1
şi corespoudeula marelui Corsican (Napoleou 1) ÎI1 1/0:-;­
titul şi renumitul pentru cruzimea sa Ali-Paşa a lani­
uel, în' timpul ocupaliunet insulelor Ionice (17�}7 -17�J�))
de catra fancezr, 2) Arhitectura locuinţelor particulare
la Bieaniitii (pag. 303 - B20) ; o dare de sea mă asupra
lucrarilor unorncutale a generalulut francez; d. L. Reyle.
L'habiiaiion Bueaniine. Eecherches SU}" I'arrhiiec­
ture civile des byzantil1s el son infiuence en Eu­
rope 300 de tabl!Jurt şi 1000 planurt de labele şi a­
supra suplimeniulici acestei valoroase lucrări al ace­
lu.iaş auior : Les anciens maisons de Constantinople.
Grenoble Paris 1903. Dupa cum se ştie la Paris exista
şi lin m ueeă bizantin sub directia d. Gabriel 1l1illet,
profesor ,)1 la sectiou religieuse de I'Ecole des Haulcs
Etudes, unde snu adunat pina în prezent 4,500 de fo­
tografit şi planurr architeclonice referitoare la arhilec­
tura bisericclor şi monumentelor bizantine, la pictura şi
ornarnentatit hiznnline, etc, dupa monumentele pa sl ral e
în Asia, Aţrica şi Europa. 3) Firmanele suiianilor
despre prcnwmiile acordate insu leI Sime (=36p:rj) şi
celorlalte Sporade (pag. 320 -350), care dupa cum se
s'ie s-au SUPlB turcilor Îl] anul J 5:23 a cordtnd si de ea-
. ,
tril Sultan mal multe drepturi (capitulations), tradu se
din originalul turcesc 4) O zi petrecută de împaratul
Bizaniin Ioan Paleoloqos la Perelole elin Toscana
(pag. 351-357). 5) Iiebel.iune din Smirna ÎI] anul IS�)7.
G) Insc·ripţ{l,(,nz creştine din Messinia CLI schiţe dupa
monumente, pag. ;373·--397. etc. elco
Dr. N. Dossios
l!'rcch. =» Siuâien 'iiber da.s Klinut der geologischeu
Vergangenheit" Zeftsc��rilt d'3Y' Geseltsch'1lt
!"iir Erdk. in Berlin.\ 1902. p, 611-693.
Dllpa acest aulo!' chestiuhea eJimelor calde În dirt-�­
rilele epoce geologiee lref:ute nu se poate separa de
problema epocel de ghiaţa.
Cantitatea variabila de C02 cuprinsă în atmosfera
ni lamureste în mod lizie div8l'sitatea tlimat.elor recI si
.. ,. - .It
I
[539]
De)"! da sauiă
539
calde diu perioadele Irecule ; o mare cnntil.al« de CU:l
În atmosfera corespunde uuei înalte temperatnrr.
, Insa fiind-ta prin diferite procese organic- şi chimice
auhydrida «arhonica esle continuu îulrebuintata şi fixata
în scoartu pamtntului fie sub forma de carbonate, fie sub
cea de (';lIbI1l18 prin vegelal«, activitatea vulcanica lor­
mează unicul izvor de compensare pentru aceasta pierdere.
In Ioul e timpurile geologice unet descreşterr a tem­
peruturet, (';\ re se sernuulenzn de doua ori : la sfirşitul
erei Pulrozoice şi în qualeruar, clnd sa scoborit pînă
la o h:mperatul'fl glaciara.
Fiecarut maxim de cruptiuut corespunde o evidentă
ŞI si mtitoaro ridicare de temperatura.
Facind abstracţie de ateste, elima întregulur pămînt
esl e influenţată de impărtirea uscatulut şi a mărilor şi
mat CI] se.ună lu rnorl extra-ordinar de însemnată esle
influeuta directiuuet vînturilor şi a curenlelor marine.
Pe de alta parte clima caldă uniformă, ce a domi­
n It în priruar nu se ponle explica priu altn distributie
il (':llltit,lţeT de' ('illtlul'fI actuală.
To.i!e periondelc primare pin:! LI fill(:le carhouifc­
rulur ni ÎlIf';lţoşenzfl o clima uproupe II l1ifUI'ILlJ.
Dupn .c:rlJonifl'l' ;\\'('111 \11\ timp gh<:ial', 1'8 domiua
mal cu <.:eamn ;1511\11':1 lremiferc: sudice. da]' destul de e·
viclenia şi îl! ('ea nordică. Acest g1a('i;\1' dispare ,in curînd.
Dupa glc\('i;.l'ul prim,l!' (PeJ'lniallulllle