[6]
• t
1,
-----_.----
N. Semnul - înainte de llii terminaţiune snpplinesee rădăcin'a vor­
bei din vorb'a immediat precedinte.
I
'J
, .
'!
It
,J
1
,
�
I
f
,
,
Perss.
persn.
pict.
pl.
Pl'.
phorm:
phil;
phill.
ph!Js.
))rec.
prep.
R.
R. 1IS.
Rr, 1IS ••
reţl.
s.
persone.
personale.
pictură.
plurale.
propriu.
pharmaciă.
philosophiă.
phllologiă.
physică,
precedintele , (vorb 'a
precedinte),
prcposiţillnc.
Romnnl.
rău usitat.
rar usitat.
retlesslv
sau.
sr;.
sqq.
"yn.
sing
subsi,
suppl
term.
tlierap ,
'itl'm.
US.
vb ..
Y(l.
vd. vb.
vs.
vss.
sequentem , următori'n
(pagină).
sequentes , (s.-tia) ur­
miit6riele (pagine).
synonym.
singular.
substantiv.
supplinesce (pune In
Joc).
termin.
therapeutieă.
următorul.
nsitar.
vorbă ,
vedî,
ve(}! vorba,
vers.
versurî.
, -
..
,.
• I
. ,
[7]
A, pri m'a literă probauile în tO-1 proportiuue egale III ingredienţii
te alphabetele , affară de cel e- depuşi; - tn algebră arrattă pri­
thiopie şi rftnic (vechiul german), m'a mărime cnnnoscută din uă c­
Un'a din cerle ciuci vocalî. La quatiune, precum b pre iL doua şi
Greci şi la Romani literă nume- ,r pre necunnoscut'a. - Pre monnete
rale, La primii a (eu accentul denotă primul loc monnetar al u­
d'assupra) val .. 1 j l' (cu accentul nei ţerre : pre monnete germane
desubt) valh 1000, La Romani A Berlinul, pre francese Parisif (AA
vală căte-uădată 500; cu uit trăssu- însă l\letz), pre austriace Viena
Tii. horizontale d'assupra numă r" (Vindobona); pre monnete antice
5000, - nimic alt decăt foi-m'a grece A"gos s. Atlienoe, pre roma­
intorsă iL lui V (cu uă linăă), s, V ne Antiochia, Aquilea 8, A,'elate.
(cu doue lillee),- In musieă era su- Pro cedule de bancă, (poliţe) u=ac­
netul aecordulur, egale la din tim- cC1J1ut (priimit), ad. citanţ'a il pri­
pul nostru: a s. a mi la, 5, a mi imită �i se va absolvi (plăti) la
la ,'c, - ariă în a= în la mi la,- termin. Pre hărtie de curs stă pentru
A dur este între t6te durelo cel ""gent (banf) şi arrattă că s'aă at­
mai uşi 01' şi mai dulce, Affarii dat pentr-u citanţă cumpărători la
de acest'a A desemna, În gamma locul numit, pl'e cur�ul cîtat, (pre­
diatonică s, naturale ,. al şessele ţu!), preciind L. (Iettres) espreme că
sunl?t <lin prim'a octavă; a ace- sunt cedule de vîndut pre preţul
l'aşi sunet din it doua; !!:.. (lin cat) assemna.t, In acel'aşi mod A, S, p,
acel'a�1 din il treia; liniiat duplu =acceptat sub p,'otest, precil.nd A.
din it patra, socotinou-segamma de- P.=(t p,·otestit (pl'opr. de pl'otestat,
la c, Pănă la Guielo d'Arezzo ţi- (1', it p,'otestcl'), Pre inscripţiunI
nil a puntul �ccordului; creato- A, îusemneqă mal de ordinar Att­
rul nouel systl'me musicali puse !JttstttS (regele),-addeseAppius (alţii
pre c în locul luI. In currinte· Aulits) S, ajunt (sevorbesce), s, age1'
le profnnder(fr. bassc) continui te it u- (elimp); - el' v i/ttgttsta (regi­
nul cănt de mal multe părţi A es- li'a), In jun·sp". A = absolvo (li­
Jlreme că alte căutii singur, ]11'e- bereq), - litera salutaris - în opp.
diud la coppert'a uneI bucdlţe, s, cuC= condcmno (osîndesc) -lite­
pre buccat'a Îllsăşi, e�ale allo. - Ci\. l'a tristis - şi N, L. = lIon liqllet,
şemn symbolic=principalele (cea a ad, llU e judecătorul în claritlldine
ce s'a dat ăntîiu), In logică. A (domirit) despre caus'a tractată,­
espreme proposiţiunea universale La votarea legilor, în comiţie, A
affirmativă; în revelaţiunea apo· era semuul reiectiiril, = antiqtta
lyptică a (5, a) = primul, pre- pl'obo (vote4 pentru celle vechie)
cum fu (o) = nltimul (prim'a şi s, antiquo (reiecteq, nil priime8c), în
ultim'a literii), IX "' = eternul (dela opp. cu J', R.,=ltli ,·oga5, (cum pro-
r" înc«;lput pănă la fine). - A 8. au p�mi),-IncheIl!".a,aaR,(/aa=Ulnal­
(pentru gr, ana), În 'med" <les. nă game 8. mnaigUlllfl' (nI. a,l1lqfgamă)';
"
,y.
• .J
[8]
_.
A. D. azot (= Az.), s. aluminlă ; 16, 25; Plin., 27, 26); masă cop­
altfel Anno Domini. perită cu nisip pentru computaţiunl
A este în limb'a humană sune- (socotele) mathematice (Pers. 1;
tul cel mal plin şi mai originar 132; Burm, Anthol. II p. 252),­
şi eruissiunea lUI se face prin cea comp. tabl'a pythagorică , - table
mai uşioriă şi mal naturale misca-, de marmure pentru pus In părete;
re il gurei. EI ţine terminul me- canepă indiana, mal partic. din in­
(!iU între sunetul cel mai acut, i, şi sulele philipp. (musa troglodyta­
cel mai grave u, (din el s'au dis- nun); addese un smochin; tablă
voltat în limbele indo-europene e de schach, fr. damier, echiquier,
şi ii; În limbele vechie se applauă syn.latnmclu (-culils, Sen. Ep.106
către e s. trece În o), - de aceaa fin., calculus; Ovid, Met. 14, 17;
şi occupă primul loc În ordinea al-I Pctr. Sat. 80).
phabetulnt. - Form'a lui, precum şi Abadnal·c. s. ABBA.CINARE. a răpi
numele, nu sunt acelleaşî în tote vederea ochiului, orbi.
Iirnbele ; eharacterele grece şi la- Abacut, coronă duplă. (vechiă)
tine, carI au trecut în eelle mal a regilor Angliei. -Abacus, baston
multe din limbele noue, derivă din ce purta cavalerit TimplarI.
celle pheniciane , unde a, originar, Ahadir, 8. ABDIK, nume pheni­
constă din simplele oontorsura rc- ciau pentru gr, f,ai'ţ!J}.oq (fr, be­
le unul cap de taur, ceaa ce toc- tyle), des, petr'a Înghiţită de Chronu
mal arrattă şi numele semitic (he- În locul InI .Ioue. - Se conservă
breo-phenician) al acestet litere, a- in templul pyth, dela Delphi. Comp,
leph, ad. taur, r.eunde gr, alpha. Paus. 10, �!; Prise. 5, 3, 18.
Aalll. miisură de liciqI la pro- Abal!. s. ARADA, rhinocer de
vinţele Rhenane, valănd 148 !linte Indie s. de Bengal.
francese. Abama. spe�ă de nartheciii,
Aayol'a, laur de Gnine�,. (vd. vb.).
Ab, numele uneI lnne la Chal- Abandonarc [fr.] a Iăssa, pă-
def, probabile al primei lune. La răsi, lepăda (pre cnv. s. cv.), a se
Hebrei, cad ll\ luarii după servitute a dislipi, depărta, fugi delîngă cnv;­
BabyloniI, însemna li li-a lună it syn. delăssare, relegel'e [relinquerej.
annulni civile ftÎ li cincia a annn- Cu dat. h Iăssa in voiă, În puterea,
lui bisericesc. Conţinea 30 qile socotinţ'a, arlJitriul cui-va, a espuoe;­
şi avea �paţul Între August şiIu- ca re{l. 1t se da, pune în voi'a; syn.
lii'i. lu calendarul syrian este Au- â se commite. - Abandonament s.
gust. abandon, acţiunea de 1t abandona,
Abab, nume dat mateloţilor Tur. părăsinţă, delăssămînt (părăsire);-
ci, mai ales indigeni. syn. relecţiune, derelicţiune; - fig.
Abacă, s. AB:'CO (-cus, ethiop. digressiune, pervagaţinne, negligin­
abago), partea de sus it unui capi- ţii (în vorbe s. maniere.)
tol, coronă, facată; spe9ă de condi- Ab'astardin', (bastard), a stn­
toriă (cofeti.irifl, bufet), la cei vechi f ca starea primitivă, (dela. Început)
(.Tuv. Aus. Ep._8, 2); Illasă de p)lS a unuI. lucru, a schimba, altera,
obiecte preţi6stJ (Cic., Verr. 2,}, 'degenera. _ . .
. '. . . '
.,
I J
I
,� f
I
'I
l4 )
, I
•
I
I
\
'J
'J
1
II
Aba
Aba
r .�
[9]
Abc
Abd
tiune În uă cavitate il pellef
(bubă).
Abdatlas, nume persic pentru
călugăr; comp. deroisch,
Abdest, ablaţiune a Mahomeda­
nilor înainte de tt intra în mos­
queă.
Abdicare, (-care, Pac. ap.
Non., Ovid. Met., Sen. Med.),- a
abdica cv. s. la cv. - a renunta, it
se depărta voluntar din nil dem­
nitate supremă, din uă dregătoria
suverană: syn. demissiuue, care es­
preme eşi re din neri-ce post, chiar
prin constrîngere (silă).
Abdicaţiulle, ( -ţio), la început
alungarea (gonire) fiului, d71o-r�l,'v­
I;t" din prestnt'a tatălui; astădt
acţiunea de il abdica, (vd. prec.ş=:
Abdicaţiunea se face de nn prmci­
pe; el are (;reptul la dins'a, însă
numaî pentru person'a sa. !,;icifa­
miliei seue el nu pote luu acest
drept, nici it lli da alessului seu. Cu
abd. regintele perde ('serciţul totel
pnterii j 1 pot remăne Însă addese
dreptlll'ile honorifice şi titlele de
maiestate. EsteritOl'ialitatea în ţer­
re stl'eine o perde, precum şi j u­
risdicţiunea ass. eomitatullli seu.
Dacă dreptul abdicantelui rcvine
cănd arel 'a în favol'ea CUI a ab­
dicat, Înceteqă dela teginţă s. mo­
re, nu este încă decis.
Abditohu\'C, speCă de hyme­
nop/ere.
Abdome, (- lIIen), p�rtea de
qeoB Îl păntecelui; vd. vtntre.­
Tot ce stii Îu legătură immediată.
cu abdomele se numesce abdomi­
nale. - Abdominal! sant uă divi­
siune de pesei.
AbdllctOI'i, (a,b - duce-re), anat.
abces), a - muschi de abtractiune, acei mns­
in/lamma- I chi cari dt'părteqi parţi di� lille'a.
,i
Abas, B. "nASSI, pond (vd. vh.)
usitat în Persia pentru a măsura
mărgi.iritarul. Valorea sa preste
3 gr. ('/s mai mic decăt carratul
auropeu) : monnetă de argint va­
lănd un sfantig.
Abate, (dbbas, Alcim. Avit. ad.
Sor., Sen. Punez.; -fr. abbe, din hebr.
ab , cbald. abba, tată), ăntîiu uerî­
ce călugăr bătrăn : dela secl. V ca­
pul, directorul, possessorul uuuî in­
stitut monaces (monasteri il), la Catho­
uct , starit, hegumen, mandrit şi ge­
neralul archimandriţilor, la Grecl.­
Ordinea lui este imtnediat după
episcop. - La Iesuitt se numla
reclorl; I� Dominicanl, Augustin!
s. al, p1'iOrlj la Franciscanî mi­
nistri s. guardiune, la Camaldulesl
major], Re împărţia în abba-comi­
tes 8. abbates milites, cei ce pos­
sedea beneficic; ab. commendatarii
"and le conferei] altora; ah. saeC1t­
lares, nesuppuşi la regulele ordi­
nii; vicurH lor, în monasterii:i, era
abbates "eglilares, cei propriu aba­
ţi. In gen, în e\'ul medi u, preşe­
dinţii diverselor societăţi, nn tot­
deuna religiose, purta acest nnme,
dennJe (tbbas castrensis, (tb. cu­
riae, palatii s. al., mai ales abbas
0Jmadorwn (lIl Încoruaţilor) din
Ronen. - Abatessă, abateţă s. a­
batiţă (-tissa). fem., stariţă. - A­
baţiă, institutul monaces, summa
monacilor de sub ordinea unui a­
bate. - In timpul nouu numărul
lor s'a micşiorat prin secularisaţiu­
noa monasterielor. Numai în Fran­
eia aii institut Trappistii, sub Lud.
XVIII, că te-va şi în Bavaria rege­
le Ludovic.
Abh .. vd .. Ab ...
Abces, (ab.-cedo, fI'.
pustemă, sllPpuriuţă 'j
r .�
r"
[10]
, ,
. '
I ,J
Abe
10
Abe
J,
j ";l'
, 1·
I ,o"
,.
'1 I
i
1 .. 1
{
,
mequlociă a corpuluI in direcţiune ritului seu, Oper'a sa cea mai in­
horldontale, s. i miscă În affară, semnată sunt Commentariele ta Tu­
Actiunea acestei miscărt il abduc- tamentul oechiii.i-« Abu-Ll arun. Jl1o­
ţiunea, - In logică abductiunea e se-ben-Esra este poet din aceaaşt
speeă de argumentaţiune in ca- epochă (către 11(4), seeundul re­
re, deşi proposiţlunea majore este presintante, după. Ben-Gabirol, al
evidiute, cea minore caută it se de- nouei poesie hebraice, imitate du-
mustra. pă Maurr.
Abeadm', (fr. - âaire l, plan- Abenevis, (fr.) vorbă veehiă
tă indiană. espremînd permissiunea dată de
Abecedar, (a b c ), ordinea un domn feudale pentru a abate a­
alphabetieă, carticică unde se stu- pele unui cnrrinte (girla s. al.).
die<jă 11. citi. La pl. abecedari se Aher nume dat de Breton! portu-
num. acelle poesle vechie s, psalmi, rilor mice.
in cart primele litere ale ftă-caret Aberraţhme, (- tio), miscare
strophe, s, vers, uJ'lne<jăordinea apparinte .. corpurilor ceresei. eau­
alphabetică. sată de corublnaţiunea mlscărir lu-
Abence rr agi, trib arah, dom- minei cu aecaa it revolntiunit pă­
nitor În Granata sub regii 1I1a\1T1 mîntnluî in giurul S6relui.-Iu op­
din Bispania. Descindeă dela Yus- tieă e dispersiunea' ra<jelor lumi­
sf'f-ben-Ze/'agh, propriU Ebn-Ce1"- n6se străbătind sticlele unul ochian,
radsch, capul uneI din primele ceaa ce face ca oc.hilll se nu vadă
f:lmilie ale rcg.itului. Ju luptă cn dec3t uă imagiue coufllsă. ForlU"a
Zegl'ii, alt trib famos, (diu cau- sphericfl 11. sticlelor, şi mal ales
s'a uneI eonjuraţiuui contrli regele neperfecţiunea lor sunt pauBcle prin­
Abu-Hassau, �i am6rea unul din ei cipali ale llhenomenului. Aben·. de
peutru Zoraida, snr6rea regelui), "ef/'îngibilitate provine diu decom­
el se stinseră eli totul către 1490. posiţiunea une, r3(1e de lumiuă
Astiii luptă face obiectul dulciî poe- care, stl'ăbătind uu centru diapban,
me hispauice Risloria de las guer- se divide în culori differinţi. ­
ras civiles de Granada, după care I Când ochianul dires (Indreptat) cii­
Chateaubriand Les avenlw'es du tre uil sten, ţine punt paralel cu
del'1lier Abencerr'age, deunde tes- ra<jele eşiuţi (cari ea) dintr'insa,
tul operei Cherubini. 1 stea a sa'i uu se vede, 8. cel pu-
Ahcn ESl'a. (Ara/uun - ben- Ciu nu în centrul ochianului. Pentru
Rabbi illeir - bw-Esra), numit de I ultimul cas caută a se da o�hianu­
scholastiei Abella.re, născut la To- lui posiţillne ce-va mai apple­
led(l, Unul diu cei mai spirituaJi cătă către ra<je, mai ales c�tre
enldiţi (învăţaţi) judaici din e- I pnrtca spre care se mişcă pămîn­
vul melj.iit (1093- 1140), şi pe- tul, ueri c:\tre dil'ecţiuuea tangin­
treeu vieţ'a în Provenţa, Fraucia, ţii spherei în puntul seu respectiv.
Egyptu, Rhodll, Anglia �i Roma, Pentrucă însii. asti4 tallginte, in
pretutindine !n Înaltii eonsidel'aţin- spher'a eliptică, iea diverse diree­
ne. Grămmati<.'ă, theologiil,. phiJoso- ţiunT, !le descrie În locul unde se
phiă, nimic uu; remase streill 'Sl1i- I aftlă �8tcaa, desemnat prln-uă liu�
[11]
Abi
11
Abj
df!)ptă plecând din centrul Soreluî qice despre cel ce herediteqă (mos­
către stea, uă elipse analogii cel- teuesce) deh uă personă care nu şi
]P,i " pămîntului, elipseu. de aberra- a făcut testameut, deşt ar fi pu­
tiune. Totii theori'a phenomenului tnt să Iii tacă. Altfel cei ce
este forte clar espusă în Himmels- muriă f<iră testament era lipsiţi de
kunde d" Wetzel, BerI. 1858 p. sepultură,
441, sqq. Ab-irato, (lat.) desemnă ceaa
Abel·ratiune. fig. rătăcire, aba- ce se face in un moment de mă­
tere, încurcarc de idee. - A.ber- niă: testament ab-irato; legaţiune
ratia delicti, consecinţă dolosă (vi- (diată) făcută în supărare, necas.
clenă), depărtată de scopul legitim Abis, (-sus. gr. fără fund),
al actiunii. adîncime, fundatura forte mare,
Abesta , s, AVCSTA, carte sacră infinită, precipiţ, întunecime; comp.
a magilor Perşi, attribută patriar- tenebre ; fig. invălmuială,
chnlul Abraham, 111'e care In cred Abttnrlente, (ab-i"e), cel ce ese
acel'aşf PU Zoroasl1'u s. Zerdust, s. voiesco să C�:I, se duce, se de­
In una eu Zelldul (Zend'-Abesta) părtedă ; cel ce părăsesce , s, C011-
şi CII Pasendu! astă carte il funda- tinuescc în lin grad mai înalt uă
mentul religiunil 'Perşilor. professiune. -- Se qice despre scho-
Ab hoc et ah hac, (lat.) de laril gymnnsiall cari voiesc se tre-
collo pănă collo, confus. eli la facultăţi; - syn b acclialau-
Abib, numele primei lune " ,·cu.
annuluf bisericesc la Hebref, Mal Abjudec81'(', il perde prin ju­
tărqÎii astă lună s'a numit Nisan. rleca.t<l; il lipsi, a depossede (lua
Spaţul ei este între începutul lui possessinnea) pre cnv. prin jude-
Aprile şi finele lni Marte. catfl. - It. us.
Abiecere, (ab-jicere), iL arunca, A bjlll'al'e , (- rare), il denega
lepăd,l, despreţill, (numai pentru (tăgădui), renunţa. - Abjuraţiulle,
pers8.). - Cu, ,·efl. il se Il'1mili, sup- actul prin care se lepădă nescine
pune, înrjeoşi, (mai mult decăt ele- (cu uel'e-cal'e solemnitate) de un
p,·eme,·c). I lucru. Mai partic. părăsirea unei
Abiect, (f.:. abjel), cel ce il des- religiunI, opininui, unIII partit. ­
preţiat, inqcoşit, scos din ordi- In propl". it abjudt = it dejltra
nea legale a societăţii; -- absol.1 i, Illâ. îndărăt jurămîntul depus,
horn lipsit de stim�, hom de ni- a se Iăssa de un off(ciii anterior.
mic. In 1792, sub republic'a tl'3ncesă,
Abiectare, vd. p,.ec. mai mulţi ecclesiastici s'au lepă-
Abiccţiullc. (- tio), acţiunea dat ae cnltnl lor înaintea Con­
de it abiece s. il abiectă, Î1Hjeoso- yenţiunii. Acestia au abjurat. In
rare, despreţ, nestimă, decouside- Anglia se num. abjul'atiltlle essi1inl
ratiune; - comp. a�ililctte. yolnntar al unei pers6ne, mai
Abile, vd. Babile. ales funcţionar, care părăsesce
Abimllre, (fr, ctbîme,'), II adînci, pentru totdeuna ar,estil ţerră. Ju-
affundil, (cufU1�da). -lţ. 1IS. mmîllt14l dr abjuraţillne (Oatb of
Ab-illtestato, (lat) jun:spl'., se abjuration), în legile Angliei dela'
"
[12]
Ablcgat, (legatus), vice-legat;
officiar dat de pap'a ca legat s.
trămis estraordinar, nuntiă, (fr. non­
ee).-In diet'a ungarică e plenipu­
tintele unul magnat.
Ablcta, vd. ul'm. •
Ablu, (fr. able) , pescc europen
din care uit speeă, abletu] s. ablet' a.
produce materi'a nacrată, essinţă de
Ol'iente, cu care se fabrică mărgă­
ritarul fals; corup. album.
Ablcpsia, (gr.) slăbiciune, În­
tunecare de spirit
Ahlllţillue, (ctbluere din ab-la­
vare), spălare a corpului s. iL unei
parţf din corp cu apă sacră la ce­
rimonie religiose. Judeii, Greeit
şi Romanii o avea în us. In <F­
lele nostre o mai ţin În acest ns
Mahomedanlt şi Indianif. - Syn.
botes, laoacru, - La Catholici era
cerimonia prin care communican\ii
(cel ce se grijiil) lua. după com­
munieaţiune. anaphura şi viiml;
astăqi nu mai esiste. - Inplarm. e
operaţiunea constante în il separii,
prin spălar! repeţito, materiele stre­
ine corpuluI ce intră in remeqiul
tractat. - Abluiţiulle (rău qis) e
spălarea dietetică;-llbluillţă meqn­
loc de abluţiune, de purificaţiune.
Ablutor, cel ce dt'plinesce a­
blnţiunea, (cii act. şi reti.).
Abllegarc, (-gal'e), il renunţa,
a se lepăda, a părăsi; - s!J1l. de­
negare, recusare, (renegare), abju'
rare, demitere. - Abnegllţiulle, ac­
tul de il abnega, (pres. şi perf.).
AbIlOI'JIlC, (- mis), affară din
regulă, preste form'a naturale (de
multe ori în înţelles fOlte tare);
COlllp. enol'lne şi allormale, (ultimul
totdeuna în sens caletativ).
Al)uOl'nlitate, c8Ietat�'\ abuQr·
mela!, .etare prestc. �re.
['f
i,
I
1
Abi
-Guilelm III, se răportll la recun­
.noseerea heredilor (moştenitort) le­
.gitimf al tronului şi depărtarea
Stuartilor,
Ab'lacă, specă de serie ( (mă­
tasse) produssă de ţessatur'a pin­
nei-marine, şi care la cel vechi
supplinia seric'a. In evul mediu as­
tă tessătură er;\ Încă în us. As­
tăqf se mal eultivă în Calabria şi
Sicilia; comp. ardassină,
Ahlactaţlune, s, AlJLA.PTATIUNE,
(ab,laple), încetarea laptelui În ma­
mele, În<;[lrcare.- Sc cJice din pun­
tnl dc vedere al iufanteluî precănd
sevrage (fr) se referesce la nutri­
ce. - Un methorl de nobilire a ar­
burilor fructiferi portă acest'aşt
nnme.
Ablaţiune, [nuţero]; redieare ,
JUli re, scotere de cv. subtragere.
Usit. numaI In Chi1'.; rllr in med.
Ablath', (-vus), grrl1lt. unul
din celle cincI ca suri, s!Jn. casnl
latin, (casus lalinus), fiindcă nu­
mai Iimb'a latină Hi are.
AblatiYo. Out.) confus, in des,
ordine.
Ablccti, (lat, din ablego), s. SE­
LECTI, (âm.i;',xTOt) corp de armată
I·om. În sl'rviţul pllrticulllr al COJl­
măndantelul. Făcea parte din soeii
4lxtl'aol'(linal'ii, s. sta allătnre de dîn­
şii. Compunea uă qiumătate de ('0-
horte, 168 pe(lestri. 40 câlli.irI, de­
unde ablecti l'edites şi equites. Du­
pă dînşii venia evoeati, volnntarl,
şi externa auxilia.
Ablegarc, (-q01'e), a drshere­
dita (desmoşteni); mal în gen. ă
depărta un fiiii din cas' a parintes­
că pentl"ll un an. Actul este
ab1egctţiune; comp. fI'. abannatioll,
essiliii pentru un an (111- ypchi'a
jllrispr.). .
12
Abil
[13]
Abo
,
13
Abo
Abuutat·(', (ab-nuo, flutum), il nu
priimi , il deproba, recusă, respinge.
Abolire, it strica, derimu, des fi­
intă; syn. annularc. - Aboliţiu­
tiC(! era altădata un act prin care
principele abaolviâ de crimele seu
pre un culpabile (differesce de gra­
tiure în aceaa cii se face inainte
de it se fi determinat pedepsea),
Uerr-co crime putea merita asta gra­
tiă, nft'ara de duel. ommor preme­
ditat, rapt prin violinţă, In med.
il incetarea fuucţiunilor unul organ.
- Cel ce abolesce se dice abolitor,
Aboliţionisti se numirii parteniî nu­
tiservismuluî din America. De vre­
ni 30 anul suut netatigntt în ac­
tivitatea de a Jibera pre Negri. Du­
pă multe implieaţiunf ajjunse , în
fine, în 1832, Lloidul Garrison
se formeqe, la Boston, u:;l congl'e­
gaţiune al CUI membri, fară il tine
în considerajiune fapt:cul �i histo­
ricul (ceaa ce uicI nu il necessitate),
oppuseră legilor cssistinţI principiul
absolut de dreptate divină si (Ie­
clarara servitutea de păccat' mor­
tale. Din dispuiă dacă şi fcmecle
(intre pllrtenii lor capătasseră Inul­
te femee) căuta se iea loc în con­
siliele lor şi În directori ii, membrii
se împărţiră; nil majoritate sc con­
grrgara denvli, durm ă însă puCin din
neînlcllegerca pentru c�clusiunea
dintre dÎI1�iI a jj�el'-fatinţilor (cu­
getători) I;echrestinl. DeJa IncP]Jllt
enthusiasmul fllSSC mare, Garrison
şi al sei se oppriră deja funcţiuni
pentrut'ă, învestindu-Ie, însemna li
jura pre coustituţiunc, rea în ochii
lor ca un'a ce sufferisse seryitu­
tea. Lînga Garrison sunt astăqi
Gen'it Smith, Wcndill, Philipps şi
" Tappall conductorI acestuI paTtit,
care dela lanuariii, 185'1, şI vcde
scopul, derîmarea Uniunii, din ce
în ce implinit, deşi aboliţiunea nu
s'a operat. pretutindine.
Abomiuabilc, (fr.) blestemat s.
blestemabile; cel ce merită ură, le­
pădare; - comp. detestabile.
Abonare, (fr.), prindere, cumpă­
rare, luare in possessiunc , prin
plată, it unui lucru pentru un
timp determinat. - Cel ce vin­
de aboller!ă; cel ce cump:lr:'
se aUolte(Iă. Actul porpetrnt (să­
vîrşit) se num, abollament.-Abo­
nam. suspine (suspendu) este cănd,
(lin uere-can interesat ale casseî ,
drepturile abonatulut se declară. 11e­
valabilî. - Suppl, prenumărare,
Abond.; vd. Alnuul ...
Aborigcul,'( -/le_, gr. alJ-rUXOo­
I'E�, ad, ab-oriţţiue dela început) ­
nume dat de historicil romani lă­
cuitorilor Italiei înainte de "enirea
Troianilor. LiiCllia, după ccllc mai
erc(/ibilI leginde, Între muntele V ('­
Iino �i marea Celano pănă la Car­
seoli şi Reate. Espulşi de alte po­
porc, trecilră în lJărţile dc N.- E;
alungara, dnpă unii în unire cu
PelasgiI, după alţii ei în�işI Pelas­
gi, (Gotl. rom. Staatsv. 18) prc Si­
cun, stabilit] aci; parte se I1nira cu
dîn�ir, dennde poporul' Latin. Nie­
buhr stabilesce pentru dînşii nu­
mirile Casei �i P.,.isei (com p. Mi­
chelet, Hist. rom. încep.), alţii'i
tin identicI cu Aben'gines, nomaqJ,
Ilrecnm i descrie Salustiii; alţii (Gro­
tefend) Inţelleg sub asta denominaţiu­
ne, clupil etymologi'a gr., descen­
dintii Aborilor (Umbl�', Ombl't).-As­
tăqi se qic Aborigeni Iăcuitorii
vechi ai unei ţerre, în opp. cu co­
lonisti şi vcneticI.
Abordare (fr.ja ţărmui, trage
la mal; - fig. a aborda pre cl1v: •
"
[14]
It aggrede, a se appropia (de Cl1V.).! să tocmai după j 00 anut !lehi
A bort, .. vd, Aburt... nascere.
Abl"asin, arbure iapoues, Pro- Absinta, lipse, depărtare, neaf-
duce un uleii.'i usitat pentru pictură fiare d('fa�ă; opp. presintă.
şi iIluminaţiune. Absinth, uă plată amara. -
Abl·acas. ABRAXAS s. ABRACA- Negul.
DA]lRA, nume imaginar ale cUI Ii- Absnluţiune, (-lio), desleg-a­
tere nssedato în uera-care mod re, iertare, Ilberare. - In [urispr,
produc 1\11' număr, precum la Ba- il actul prin care accusatul il de­
si1ide, sophistul din Alessandrla, 3G5. ci arat innocinte; În 1'elif). însemn.
Comp. hebr. abracalan, iertare de păccare, rarnissiune dnpă
Abl'c... vd Bre.i . penitinţă. Dateqă dela seel, 4: -
Abrogare. abrooarinne, vd, A- pănă la secl, 12 Deus. 8. Cltl'isl'lls
bolire. - Se num, mal partic. ab= le absoloil: de aci înainte ego (c­
"ogaţiune actul prin care uă lege, piscopul) absoloo te-�i il de mal mul­
uă ordonanţă, uil datină, e desfiin- te speee; absol. CIIIII reinciden tia , da­
ţata absolut şi definitiv; - 8)'11. (/./1- tă acejJ.or cari s'au pcnitat (pocăit)
ticaţiune; - mai puein este deroţţc-: uădată; absol. a sctevis, se accor
ţiunea. dii acellor cari mi assistat la un ju-
Abl'OtOIl, (- 1tum.),- fI'. abl"oto- rămînt suprem; aei caulelalll (ClI rau·
ne s. altl'one, - SP()Că de arbure,- ţiune), se dă prin prelisiullC uuui
vd. Salltalinii. escommullicat, pilna YU fi c['Jliit�t
Abrupto. (Ab, s. Ex) loc. lat., pre cea completli.
des. eeaa ce se face s. se dice de- Absolutism, putere IlclimitatfL
uăda(ă, fără scire, fără p'repara- 'L suveranului contl'ă aceaa pre C3-
ţiune. re instituţiunile constituţiollulr i o
Abrntil'c, (fr.) vd. Beslim·c. acc6rdă. - Cei ce ţin de absol/l-
Absimilc, (- lis), neassemine, lisIn se num. absolulisti. Jn poli·
nepotrivit. - R. 1IS. tica acestia sunt partenii puteriI
Absintc, (ab-esse), eelc(, Iipsesce, monarchice,în religiune uceia rarI de­
nu se aftlă de facă. il departe - r fenda pl'in�ipiul decl'etuluI absolut
La alegerile comiţialI absillţii avea (decrelllln absolulltIlI) s. dccisiullile
drept, pentrucă cel mal capabilI necondiţionate :lle lui Dumnec)ell
candidaţi se affla mai addese în I ass. h6meuiJor. Comp. ((/Ialisli.
arma� (Liv., Plut. Mar., Cir. r. p. Absolut, (ab.soIVl!n), dislegllt;
şi d!" 1. agr.). POlllpeiU prin legea necondiţionat, de sine stătător,
ele n�agistl'atiblts oppri pnneI'ca în mal presus de tot; opp. "elcttiv �i
dregătoriă il uTlulabsinte (Li"., Su- specific, deundenemărginit, perfect.
et. Cafs.). Numai luI. Ccsare fu -Uerl·cerepl'esintaţiune absolută fi
dispensat prin legea Caelia. Astăql, proprietate a intelliginţe', obiect al
după Codicele civile, nimine nn ideel, idealele. Rciinţ'ă caută se rea­
p6te fi declarat absinte decăt preste liseqe veritatea absolută: artea f'ru·
cinci ann' după ce a c1espărut; suc· mosul absolut; momI ea hUllul ab­
cessiunea la avuţiele sClle"ppermis· Rolut. T6� Rciint'a adevărat�� cau-
tă tl'ă. plece dela un -priueipi�
. I
I
J
,
..
,"�
"
Abs
14
Abs
,
t.,
"
[15]
.'\bs
,
15
Ahs
absolut, deunde philosophi'n , că cănd uu . hereditar repudisdă he­
aclinţ'a sciintelor, şi appropriă şi reditatea. In acest cas lieredi­
numele de sciint'a absolutului. tatea remăne vacante, dacă cel
Absohire, (�b-sollJere), - part. c� face testamentul nu se va fi pro­
trec, absolut in loc de absolvit - vădut cu un alt ,hereditante, prin
il wslea;, liber", ierta; - vd, ab- callea substitutiunii, Differlnţ'a de
solliilln�; - a termin", deplini (cănd "en""ţlltţw1Ie este că nltim'a se face
are ace. Iuerulul). de un hereditar cui natur'a sau
. Abso�'bjllta, (�b$orbirc), rCI,ne-!legea î a .deferit !I�re_ditatea; !lrilll.'a
<1131'1) pnn espulsiunea succnrilor de cel ce hereditedă UUlllUI pnu
produssc în stomach in cursul lk- voi'a testarnentnrulut,
uri egritudinI. Abstmgere, (- here, fr. ab-
Absorblre, (-bere), a suge, strai"e), ă.desunl.dtspărt i.eonsideră
îugiţi, nentralisa ; fi.g il ocenpă separat; a scurt". Comp. breoiarc,
forte mult cv., li consume. - Ab- Ahstraetiuue. actul prin ca­
�or.bţi"l/ea _ este, !n chem, .In sens I re s� disparre ce,aa ce �ste unit.
Intins, uerr-ce pătrundere a mate- Se <jlce mal parhc. pentru opera­
riclor gasose în corpuri solide 8. ţiunea prin care spiritul eouside­
fluide, fiă că combinaţilll1E'a chf1mi- ră separat luyrurile.îu realitate u­
că se face R. nu se face. Corpnri- nite. - Ceaa ee espreme abstrae·
le carl au mal Pal·tic. proprietatea ţi unile se num. abst..activ. - Ab­
absorbţiuuii se numesc corpuri stracl, tot ce nu are legătură CI!
kygroscLpice. realitatea, ceaa ce este mal presus
Abstcma, (- ma), -pentru ab- de lumea yăqută, coprillf}ilJile nu­
slemii1. - Se desemua astfel în mai eu eug�tarea, metaphysÎe; în
bisrric';l primitivll, - pănil. astă(}l genere cl'aa ce se espreme disle­
la Protostallţi,-aceia cari ne Pll-/ gat, absolut, mră uniune cu alt 0-
tinu be yin, priimia commuuicaţi- biect.-La uil rppr{'sintaţiune î,. ab­
ulle numaI priu păne sacrii. ·1 sll'act (iu abstl'acto) obiectul stă în
Abstl'l'gere, il Hac'\, stergej nI. I jJuntele salle geutrali şi e�senţi-
""171. I aH; abstr:1,( ţiuuea dar se face prin
Abstcrgillte, med. remediu a- ommiterea particul3l'ufuf, dis părţi­
vind proprietatea de il strrge (in rea individualeluÎ, deunde şi nu­
term: medic. il absterge) materiele mele. Astfel de abstraetillni snnt
visc6se 8. al. de pre suprafUQ'a un- de doue spece: cea cantitativă, când
de 8C afflă, s, dc " disaolyi dnritaţile. se dă nil. ideă clară de form'a 11-
- Effectul abaterginţilor se qic� ab- nUl tot s. de modul uniuuii păr­
slersiutle. ţilor salle, fără a se represinta tot
Abstillere, s. ABTINI<RE, (-nere:, aşia de clar şi fiă-care diu parţi,
- totdeuna Ca ref!. - it se cum· abstr. matematică; cea caletativă,
păta, modera, retrage dela cv.; " care il intot contrariul; deunde se
ae oppl'l, a nu lua parte. - Actul p6te <tice: precănd priID'a caută
de 11 se a.bsţine este abstininţă. se represinte obiectul (subiectul)
Abstillsilllle, (abs-tendere), tra- unul judieiii, secund'a 'i dă mai
gere- dela cv - Se 4ice in jun·spr. alea predicatele, in arţi rf'(lrc8ill-
--'-'- . -�. -� ,�--
[16]
Abn
16
_Aca
'J
'1
t
I
�.
tatiunea e abstractă cănd artistul I Abusare, (ab-usiJ.1n din ab-ult),
şi asşterne ide'a nnmat în concep- I it face us rău din un lucru, a in­
turl generali: esclude ud. il1flividua-! şela (cu ace, personet şi prep, dr).
Iisarea, de acean astă abstractiune Abus (abus'lls) este tot usul con­
e şi uă errore în miile cari ilii să trar cellut drept. In [urispr, e
atting-ă mal mnlte decât nă fa- micşiorarea substantel unui �cru
cultate : Gravi/e,' C011!11!otllS, sll1n11!â prin us, Abusul pote fi îu flint'a
c aţnct extulit undtt (Virg. Aen.), In lucrului (Ia lucruri consumibili) s.
poesiă astă represintatiune a dat numai pentru proprietar, precum
motiv la attăteadlscussiunr;« căror la baut (consumriunea juristică).
causă nu e alt'a decăt că au- Trece în dominiul juristic numar
torul a voit se imite uă arte care cănd lucrurile nu sunt de dat cu ehi­
nu era fi lui. In gen, comp. Les- riă (USlts{/'uctus) s. de împrumutat
sing Laocoon.- Athaltn lui Racine, prin contract (colll11!odafwn.) Sunt
mai ales în episod'a cu arrăttarea în escepţiune celle de dat spre
mamei sello (c'etait pendant 1'01'- ornament. - Prochiămore de abus, ,
re111' etc), dă putinte essemplu ue [r, appel comme âabns, se dice cănd
astfel de abstractiune, unde im- reehiamă nescine la un tribunale
pressiunea ar fi f6rte grea daeă ob- eontră un magistrat care a abusat
iectivul n'ar justifica pre poet. de al!tori�atea sa. MiiI partic. eril
Abstrus, (lat. din rtbstrude.-e), chiămaren ce se întreiedil, În
aUllflvoiă de înţelles. Vsit. mai ale.> Francia, la un tribunale secular,
in seiinţele ,rationall. I la parlament, d. e" cODtră purtarea
AbsUl'd, (-dus, dacă voiescI I nelegale a unui tribunale s. jude­
din rtb-s1t1'Clo au4it dela un surd 1, cător ecrlesiastic. Decretnl aces·
Deandire, lucru neaudit s. nelmdi· I tei prochiămărI dat�dă dela 1309.
bile; 'rău sunător, fi\ră cuveninţă, A. C. an ni cUI'I'�nlis în aDnul
contră IIrept'a judeclItă. SU�Jst. faCe! currinte.
absUl·difale.- Absurdo (lat. Ah. s. Acacia, arbure. - Nume ant'
Ex) din, dela, dnpă absurd. unul săccnleţ lung şi strîmt ee se
Abuna, metropolitnl ChreStini-1 vede în măn'a couRu!ilor �i împo-
lor din Ethiopia. ratorilor pre medalie după secL G
Abundallţă, (-tia), primitiv ca- dela Chl'. -
letatea unnl isvor care produce Academia, s. ECADElI!;A. gra­
multă apă; mulţime, c.antitate ma- dini.! celebre în Cerameic, Bubur­
re (belsiug), - La cei vechI 4ei. biu al Athenel. Numele i viue de­
tate (pre monnetele imperatorilor la Academ s. Ecadem, prossesso­
romanI addese în torm'a lui Deme- rul el, care o ţlărui oraşului. Pbi·
triii), deunde D01nina Abonda, ve- losophii şi erudiţii se aduna într'·
chinl fr. dame Habonde (după alţii însa ca se dispute assupra di·
nu tot aceaa), 4citateamicosă, procu· verse cestiunl; rîsnl era opprit.
rante homenilor mulţămire şi pro- Platone deschise aci uil sch6Iă dfl
speritate. philosophiă, de unde disciplii sei lu-
Abunire, (bun), vd. Ameliorare. ară numele de Academiei. Se nu­
Aburtare �d. A'Oortare.1 mtu:f.I mal multe, Ac!Cililmie: cea,
�:'
[17]
oechsa , fundatii de Platone I pro­
fe8sa dogrnatele acestui phiJosoph.
Speusipp, Senocrate, Polemone ,
Crate si Crantore fură cel-alţi capi
ai ace�tei schele. Acad. mediă, tun­
dată de Arcesilall, disciplu al
luî Crantore prentindea că homul
DU pete sci 'nimic cu certitudine,
cii în totul e dubitaţinne. Acad,
nouă. fund. de Carneade, susţinea
că nu pote ajjunge nesciue decăt la
probabile (scepticism); se recun­
nosce appol uă ,t patra Academiă,
fund. de PhiJone, care se appropia
de cea vechiă, şi appoi uă a clncia,
numită Antiochiană , după fun­
datorul seu, Antioch dela Assa­
Ion. declinănd către stoicism.­
Acp.st'aşl nume purtă vil'a lui Ci­
cerollC, appr6pe u f! Puzzole, unde
scrisse el cesliunile academice şi
tractatul de natur'a deilo·/'- - As­
tăqr numele de Aca.demiă se drl la
ueri·ce reuniune de erudiţi, lite­
raţi s. artisti, la ucrl-ce sch6lii un­
de sunt elite-va facultăţi COP]J. Uni­
versitate). Fundaţiunea 3cademie­
lor dateqă încă din timpul splen­
dorii imp"rnlui Hom:lI1: il'rn!Jtiuni­
le barbarilor addusseră ruin'a lor
şi întot câtre metjulorul evului
meqiU începură se se rcdice. mai
ăntîiii în ltalia (mice societăţi de
Iiteraţ!), apPol în Francia şi alte
p:.lrţi. In 1635 R,ichelieu institui
Academi' a {ralicesă, un'a diil ceHe
mar celebri din lume, al cui scop
era composiţillnea dicţionarului
de Iimb'a francesil �i essamele,
din puntul de vedere al Jimbei,
operelor cellor mai importa.nti Ii­
terarie. In 1663 Colbert fundă A­
cademi' a de Inscripţiunl şi Iiter!ltu­
ră, numită ăntîiii m;c' a Academiă,
appoi ·Acad. d& Ifls",.;pţhmi şi Jle·
�- -- -------
dalie: în ţine de Inscriptiuni fi bel­
le-litere. Acestă academia se com­
pune de 40 membri titulari, qece
academiei liberi, opt associaţ! srrei­
III şi de correspondinţi În Franeia
şi în streinătate. Limhele literarie,
anticităţile şi monumintele, histo­
rl'a sunt mai ales obiectul oecupa­
ţiunilor ei. In nil-care an distri bu­
esce prernie de historiă, de li tera­
tură vechiă, şi un preţ de numis­
matică institut de Allier d' Haute­
roehe. - Alte patru academie
completedă cursul erndiţlunir fraa­
eese în Parisl : Academie rosjale
des sciences, fundatii de Colbert în
1666, compusă de 56 membri titularr,
qece academiei liberi, opt associ­
aţi şi correspoudinţt ; Acad. roţţa­
le des beaurc-arts, patrndecr mem­
brf titulari, divisii în cinci scctiuni,
pictură, sculptură, arc!Jitecturil, grl'<­
vură, composiţillne musicale. Ar­
tisti! I;ari căstigă primul pret, prii­
mese uă pensiuue peutru 5 aUlll
şi merg de şi termină studip.le în
sch6l'a de Francia, la Roma. ­
Acad. des sciellces morales el poli­
liques, trehjeci membri titulari şi
cinci associaţi. - In fine Academi'a
de medicină s. Inslitutul sanitar,
strcin cellor cind d'!intiiil, cari
compun Institulul.
Academia de musică este
tbeatrlll de ParisT, numit de ordi­
nar Opel-'a (I'O]Jera). - Cea mai
vechiă este Academi'a jocurilor
lIo1'ice (des jeux flOI'3UX), institnţiu­
) e literariii f'mdată la 'flllusa, în
1323, sub numele de College de la
ga':e science, împărţind preţurI pen­
tru poeaie scrisse în JilDb'l\ roma­
nii. Academi'a, turn !'şsiste astă-
4i, e ordillat:l de J7!Hlovir ='_1", in
1C94. In g\'f1frC !'pl"ru ,<1n�inis-
2 '
Aca
17
..
,
Aca
,.J
[18]
'1
Aca
18
ACi\
.,'
j
,
I
J
I
I
1
!
I
1,
'J,
<; }
. ;
r
l' l'
.,
'Il':
D
, I .'
�
l
I
,
I
{
I
,
i � .
1.
1,
I
:1
Il,
,
.
,
n
L
-'
SI
I
traţiuu�� ,instrucţiull.i1 Fral1ci� 6! se �ac lel�llle ycnh'_ll constr�lCţiunea
împflrţlta)fi academic, ale caror navilor, ŞI scăudurî. -AcaJu de A­
capitan sunt aeellca ale cursurilor frica este assemine machonuluj,
regalf. Kum:\ml lor este, (lpla 1854, corup. cedru şi alwclII"(hu.
16; fi::i·care 6 gubernată de un ree- Acatephe, zoophite (animalţ
tor a vînd lîngă siue un consiliu plante) marine şi phosphorescinţi,
academic, CUI el ţine preşeumt'a. cari au proprietatea de a causa uă
Fiă-care acaderniă are cel pu- sensaţiune ardătoriă căud le attin­
<;in un collegiU regale. Diversele ge cine-va. Form'a lor ti circula­
scn6le sunt puse în ordinea presln- riă şi străluciă. Medusele, velelle­
te: facultăţi, coJlegie regalt şi corn- le, physnliele, diphyele intră în a­
munulr , instituţiuni şi pensionate, cestă classe.
sch61e primarfe. Comp. histoire Acalot, - în loc de acacalot,­
et memoires de l'Academie des In- speeă de ibo de Messic, numită
seriptlons et bclles-Ietti es dinl717 şi corb ap atic,
-93 şi 1717 -809, collecţiune forte AcamunticJj', descendinţiî unui
interessante şi căutată, din care din celle 12 tribnri ale Athenei.
un estras în 4 vol, Par. 1719. - In acest trib s'a născut celebrele
Academiae scientiarum historia au- Pericle.
xit Duhamel. sec. edit. Parisiis Aeamelt, plantă americană.
1701. - Bună carte pentru il ve- AClllllpsiă, (fr.) vd. Anky-
de tate attarlle stabiJiminte in Eu- Iose.
ropa este Wachler, Allg. Litt. - Acampt, (gl·. acham.plo), opt. nu-
Gesch. me dat de Leibnitz la uerj-ce su-
Academia, pici. figuri:; Între- prafacă care, deşi opacă şi polită,
gă, desemnată după nn model ea- nu resfrînge cn t6teacestea lumin'a.
re este un bOlD nud, şi care nu il Acnng'3, s. AC!XQ;;F., spe�ă de
destinată il intra în composiţiuuea cucu de Brasilia.
nnul tabel; în acestă circunstanţă \' Acunol", s. atIHHIOI'. chem.
figur'u iea numllie de studiu. un fel de cuptor.
Academic, cel ce ţine de aca- Ancuntabol, (gr. achallla·baltO)
demiă, membru de academiă; ue- citi,'. cleste cu care se estrag os_o
Ti-Ce operă revă4ută de academiă. sele frînte şi ueri-ce alţi ghimpi în- .1
Academici, seetatorii Acade- trodussi în carne. fi
miei, phiJosophii Platonisti. AcantocephaH, familiă de vcr-
AcademisÎ. Difierinţ'a de aca- mi intestinali dinordinea parenchy­
demic cste că acest'a din urmă lu- nlllţilOl·. Acesti vermi se agacă de
cre'Jă pentru academiă, pentru pro- intestine prin un fel de spin În­
gressnl şi perfecţionarea sciinţeij douitj genul echinol'ync intră în astă
academis/ul stndiii mai mult pen- familiă.
tru sine I că se capete caletăţi cu- Acanthopomi. spe�ă de pesci
rat personali, dennde şi sYIl. cu din ordinea holobrachilor thora- 11
scho!ur de academiă. j cici.
Acajil_ arbur�j spe�lt din g,ellul AC.'1'ltoptcrygie gen de pesei
swietincJ (,"d. ac. vb.). Dintr"îl1:�ul (caracatiţă). - - � . I
, .
. ..
[19]
Aca
ro
ACllnth, un fel de plantă; un
ornament de archit. care are fOI"­
m'a acestor plante. - Elle ali fo­
'iele largi, lunge, iraţios detăiate ;
florea lor e lată şi nşior tranda­
.phirată- deunde numele fr, brrtu­
che-U1·sine.
l\caJltiW, s. acantilidli, (fr.)
botn. sparangel s. sparaugel săl­
batic. - NEGt"L.
Acantopll1, speCă de şerpi, nu
se seie din ce loc.
Acara, numele mal multor pesei
de Brasilia.
Acarian�, [cart}, măneare de
cari, rodere,
Acariah'u, (fr.-â/re), de cha­
racter difficile, moros, inchis, de
.hnmore tlicl1hi.
Acal'Îdt', arachnide microsco­
pice ce se găssesc pretutindine,
sub petre, sub coj'a arburilor,
în pămint, in animali; vd. Cart.
Ac.arn. un pesce.
,-\canlaJ·. asll·. numele nnei
lYlplle de prim'a mărime; Phaetone.
A(·alaleclic. (gl.) me/l·. vers
complet, Întreg, cUI nu Iipsesceni­
stic la tine; opp. cala!eclic.
Acata!epsia, (gr. nil pot con·
cepe), privaţiune (provenită în cas
de egritud.ine) de intelligillţă, lipse
de mint.e; pltil. pynhonism. vd.
unn.
Acilfaleptic1, sectă dp philoso·
phf curi pl'efindea că homul nu
pa te: ajjunge la niciuă cunnosrinţă
certă.
;\�atastic, med. neregulat. ra­
re nu vine la periode determinate,
d. e. friguri.
Acafopost' (gr.) med. Înghiţire
grea.
Acanl!'. bOlII. nume. dat plan­
telor' cari nil. au rădăcină s. se
:� .. � .... -�-----
par a nn ave. Astfel este aloiul.
Accahlarc (fr.) it sta greu, îm­
povăra ; syn. apţ-ăssare, opprerne­
ret îngreunare. �
i\.(·cl1cnJ. botn, un arburel.
Acea Laurentiu s. Lareutia,
femc'a lui Fausthul, păstorul lUI
Numitore. Scăppâ vicţ'a lui l{(,­
mn! şi Remu, pspn�l prc riuul Ti­
bre. Licinţ'a mora!ilor selle o fă­
cură se capete nnmele de lupa; de
aci fabl'a care dă fundatorilor Ro­
mot de nutrice uă lupii (,�4 in.
de Chr.). Alţii o fac f<,me-a lui Ca­
runţiu s. Tarunţirt. După morto
l'a şi Jăssil poporuJnI l�ol1lan :1\"11,
ţie le, din care emisă Ancu institui,
În memoria ei, Larentaliele (Lh-.
1, 4; Ovid. 'fast. 3, ar,), s. Laren­
linaliele (Gell. 6, 7 �i 2B); alţH
Accaliele. Pllltarch uifferesre a·
ceste doue persone. După Geme;
şi PiinilI l'a avussesse ] 2 fii, fra·
ţii An;all, cleunde a ('�it colle·
gilln! rralrlll1J Arwtliu1/t. - VOI b'a
nostră căhm'(l1"i se accordă forte
cu etymolog'i'a Acca·larenrales s.
!arellialia.
Accansi. vd. Accensi.
Accaplil:are, it cnmpflr:'t dina­
inte cercalf pentru il le pline �PPOl
preţ arhitrarili; (le vinde predit
voiesce); fig. II SI preparil, eiistiga,
attrage. - Accaparaţillne, acţiunea
de il accaparil, st3rea accaparatu­
luI; - accapamIOl', cel ce aeca­
pară.
Accastrl. vd. unn.
Accastilagiu. (fr.) castel diu­
ai<ttea s. dinappoia ullP,1 navi;
partea din nave care e destinată
de lăcnit, avînd form'a unul pa­
laţ (castel). - Acc(J�tilare it face
cr..stel prc nii nave. '-' N>:Cl(.. •
AccedC!-e, (-de"e), il m��'gc IiI)"
'"
[20]
Ac�
20
Ace
I •
gă cnv., "0 se appropiă ; "intră în mult de 40 accinte. La GrecI ac­
legăture făcute de un altul, a se centatiunea s'a introdus de Aris­
ammestecă ; syn. iL adhen , a ac- tophane dela Byzanţ, către 1500>
cepta au adoptat-o Francesir.-Sc disting
Accelerare, (ad-celer), ti da iu- accent oratoric S. declamatoric ,
ţeJă, grăbi. qrammaticale şi musicale.
ACCCIlSi, s. ACCA:<Sl, (accensi Aecentare, a pune accent , a
[orenses; unii din accil'c), hussarî Însemna tonul pre uă vocale, il e­
puşi allăture de magistraţii romanî. mite uă vocale cu ton mai sus s,
Sarein'a lor mit se eonvoce adu- mai qeos.- Accentaţillne, acţiunea.
nanţele poporului, se insoţescă pre de it accenta, resultatul ei; syste­
unnl din cct douî consult care nu m'a regulelor pertininţi (privit6rie)
avea fasces, se arratte pre aceia la accent.
carî avea processe , �i se prochia- ACCClltu8fC, vd. prec.
me CI1 voce tare horele <lilei. După ACCCPCI'C, vd. urm.
vechi'a consuetudine (obiceiu) un Acccpt, legatur'a acelluî care
aCCCIlSlts mergea înaintea consnle- se promite se plăteacă uă cedulă
lut , precănd lictori! după dîn su I de bancă (poliţă).
(Suet. Caes, 20). In armată aco, Accciltalltc, cel ce se obligă la
eensi era, coniingintele cellor 10 un accept.
centuric din ti 5-a classc, forrnănd I Acceptare, Cad-cep/llm, din Cl/.­
un corp particular affaril din le- pen), 11 priimi spontaneu eeaa ce
gillnc; sta in al treile şir, lIupă se offerescc, a sc învoi, cOllsinţi.
(riad. Fără arme proprie, cu 15 Accepta/june, acţiunea de it accep­
micc stindarde, vexill(/, ei eriLdes- ta. CiL pr. un act în vechi' a legis­
tinaţi iL supplini pre cei căquţi. laţillne prin care sc priimia COD-
Acccnt, (-(us, din aCI/ere), stitl1ţiunile parei; addesti uă sanc­
redicarea s. Hlssarea vodi In une- ţiune publică, precum acceptaţiu­
le sylabe., 80n, ton; semnul prin nea Constitnţiunii din 1 i93.
care acestea se esprem în scris. Acccptilaţilluc, citantă falsă
LÎmbeJe se disting mai particu-/ (plilsmuită), l'emissiuI'e de uil da­
Jar prin determinaţillnea vocalilor toriă fără it ti plătită. La R. era
assupra căror stă accentul. In san- citanţ'a orale, învestită cu formă
scrit pote luiL aecent ueri-ce syla- de stiplllaţiune,. � unei datorie fă­
bă 'L unei vorbe tncă uădatii attăt cute priu stip\rtaţiune. Datorul în­
de lungă. LimlJ'a grecă mărgines- treba pre creditOl'! acceplumne fe,'s
ce accentul numai assllpra cellor s. h(/hcs mihi? (ai priimit datori'a
trei sylabe ultime; In cea latinăllu mea?); crcditorul I'Jspundeil: ac­
trece mai indărăt de antepenu\ti> cep(um /el'o s. habeo (dn!'). Astfel
m'a, niCI 11U ('a<1e prc ultim'n. In aeceptilaţiu11ca er:1 !lcpIinită şi da­
limb'a hchreică nceentul stă tut-de- torul Iiherat lIc daturi:l. Astăqi in­
una pl'C 11ltim'a. PUyinc Iimbe cs- tră în lille'rarum obli9a1io şi ,due­
Jlrem prin sunetc :lCcent.:-.ţinnea, se o supplinesc<>. -In do!]",.. este
(;ea mai rsactă c în bibli'a hllbrc- doetrin'a de i' se multămi cu reli­
jeă,. 'u11d\) McserheilI au usit;]( Ulai 1 giul1ra ehrestină CI1� n<;1 este Ela 1
I
I
[21]
Ace'
21
Ace·
dată de. J,-Chr. - Duns Scotu, Oe­
cam Nomina1istil şi ScotistiI în
gene�'e, FranciscaJlÎi şi că�r.va Ar­
miniant era contr:ltaccephl.j Tho­
mistii , Domillicanii şi mal tărqiii
theologii Lutherani sunt pentru
tlîus'a-
Acce()ţilllle, preferinţă, luare
în sc'nă de cv .. ; d, e. legea nu
face accepţiune de persone = I.U
yariaqă după persone, e indifferin­
te la perss., nu iea în considera­
ţiune starea persouelor: -sens, în­
ţelles în care se iea uă vorbă.
Acceptor, cel ce accepe, pri­
imesce. Mai partic. se qice pentru
acceptan/e, (vd, vb.).
Acces, (-sus), appropiare , in­
trare; - pentru egritudiul, venire ,
appncare , aggres (attac). CiI pr.
mod de a concurre la elcctiuuea u­
nui papă.-Cănd numărul biletelor
din urnă nu este destul că se a­
Jegă uu papă, se dă alte voturi ac­
ellssorie pre bilete unde stă scris:
accedo domino, ad. mi unesc vo­
tul meu cn acel'a al altnia; accc­
do nemini, ci.ind vot:mtele se line
de primul vot.
Accessa, (-sa, din nccedo),
ilus, marest (/lus şi refius).
Accessibile, (accedere), ap­
propiabile, care p6te fi appropiat,
lîngă care se pote duee nCRcine,
unde p6te ave intrare; SY"' perviii
(pentrn lucruri). Comp. ndibile.
Accessit, cel ci; e appropiat,
adaus prelingă altul, allăturat. Se
·qice pentru aceia carI capătă pre­
miur!. Tu. genere premiul după cel
·principale este accessit; mal par­
tic. se caleficil, astfel recompcusatii
de al treile grad.
Acccssilille, cousintire, îuvo-
inţă, appropiare, adheraţiun e; syn.
assens.
ACCCSSOl", (accedere), cel ce
face uă aocessiune , se appropiă,
urmedă, se dă, se applecă în par­
tea altuia.
Aceessurtă, care rnsotesce, vi­
ne după altul şi este În depeudin­
ţ'a lui; care se pete allătura , de
il doua importanţă; opp.principale.
Accidcnt, (-t!tm), Întîmplare,
cas; întîmplare rea, nefericire,­
ultimul sens susţin Franeeait ; le­
gitimitatea lUI e puein stabile. ­
Pltil. ceaa ee nu este prin sine,
relativ; opp, sUbSlan(ă.-Accidinţă,
ceaa ce nu ţine de natur'a lucrulut.
In ceră al bera e accidinţă. - Ac­
cidintole, do întîmplare; syn. for­
tuit.
,Accingere, (-gel'e), Încingere.
AcciocatUl'a, (itat.) mus. or­
nament, usitat la piano, constănd in
emiterea successivă şi cu repeqi­
ciune lt notelor unuI accord, Îl1loc
de lt le bate de-uădată. Semnul a­
cestuI effect este uă Jineă frîntă În
t6tă întinderea.
Accipill'1t, (-ler), uliu. - Cu­
vier, în classificaţiuneasa, pune sub
aCEst nume totă ordinea passerilor
dc pradă, accipilres,
Accis, tassc, imposit assupra
băuturelor şi totor o hiectelor de
consumaţiune, în Anglia. Se divide
în aocis COllllnUlIe s. ilniversale,co­
prinqind t6te obiectele de vînqare
în genere, şi ac. particlIlar, ap­
plicat numai la cOll1mestibili. A­
cest'a de al donile fi! întrodus în
Germania sub nume de plată, pe­
age, ZoU.
Nnmela are mai multe derim­
ţi uni: dela cisa... răboş. pentrucă
celle mai primitive plăţi, ! mai a.
�.J>:- ,_--' __
"
[22]
"
les citanţe, ale ecclesiasticilor că- tatiune , acţiunea de it accltmata,
tre [ărranî, se făcea prin tăiăture Aeollad;i, (fr. din ad-collum};
pre lemn; dela assidere, a impune, îmbraciare, comples, luare de gît.
deuude assissia super venalibus Cerimoniă prin care se făcea" În
din evul me<jiu; dela ad-cisa ad, evul mediu, cavalerit, - Capul 01'­
prelingă ci sa s'a adaus ev. 110UU; dinlf sărută În partea stîngă a fe­
dela holland. acyns_ licinţă, permis- �ei pre cel destinat a deveni ca­
siune, ad. perruiterea ee it face valer, în semn de amiccţă şi fra­
commerciă. ţietate, lovindu-Iă appor pre humă-
Acclamal'c, (ad-clamarey ; - rul stîng cu latul sabiel (donnel',
acluămnre -a striga, constrigă , a l'ecevoÎr l'acollalle), Astăqi e ceri­
esprerne tare diversele affectaţiunr. moni' a de admissiune în ordinea
-Acclamafiune, acţiunea de it ac- legiuni! de honore. - Accol. mai
clama, strigare de buccnriă, ap- este: uă trăssură de condeiu unind
probatiune s. al.-CircJlnstanţe so- împreună doue article s. doue vor­
Iemui determina acclamat. Ia cei ve- be; În mus. nil trăssură verticale­
chl': la nunte, plausus , talassio Liv, la marginea lineel OI' spre it uni t6-
1. 9), s, io hspnen. lujmenaee ; la tri- te părţile.
umphurî , io triumplie (Hor. Ori. 4. Accolagiu, (fr.) actiunea de a
2, 49 sq.); la votarea, legilor, ale- imbraciă la cerimoni':1 accoladd
ger ea magistraţilor, chiar eşirealor (accolaţiune); neri-ce Îmbra�.iare,
in theatru (HOl'. Od, 2, j 7, :l5 appn!!are de gît; legarea viţel de­
sq,), mal ales "imperatorilor(Plin, părele (tarael').
pan. 3,71, Sue!. Caes. 79), ArI- AccomlDodarc,(<td-commodus),
dese era semn de nemulţămire, a face commod, bun pentru un scop,
acclamatio adversa (Cic. de ora!. a regula, facilitil, îndrepta, potri-
2,83,339, ad Quint. fI', 2. 1,3, vi; - pentru perss. il uni, îm­
Suet. Dom. 23).- Elecţiunea p/'in păcii, învoi; - ca ,'e{l. a se da
acclmnaţiulle este crlUd se elă vo· după, a priimi, ii se mulţămi; a
tul prin un semn care indică uua· se purta relativ. - Accommoda­
nimitatea s. majoritatea, precum Ia.i bile, facile (lesne) de accommo­
Athena prin redicarpa măneIor. dat. - Accommod(/.Ittc, cel ce ac­
Portllgesii numesc accl, eIecţinnea commodă s. se accommodă, comp.
de rege a duceluI de Braganţa complesanle.
(1640), eănd sciippară de jnguI Acc.olllpalliamcnt s. -NI­
Hisp3nilor. Acest evenimpnt le a MF.NT, (fI') Însoţire, îusoţimînt, co­
servit addese de epochă chronolo- mitaţiune, assectaţiune. - .Mus.
gică.� Cel ce iea parte la accla- arte a de a Însoţi yoeca s. căntul
Ulai. se elice acda1J!<lnle; cel ce o cu Ull instrument; neri-ce compo­
face acclalll(tlol'. sitiul1e pre un cănt (faoută pre)
:\cclampal'C, (fi'.) ,t fortifica principale, pentl1l ai da harmonjă.
un catart.-ll, ilS • Accomp. conles (plaque) constă în
Acclimatai'c, (climă),,, deda cu it essecllta cu măn'a stîngă, pl'e cla­
temperatur'a, it de.prinde pre cnv. viI', hasea (vd. profundă) denota·
se suftel'e un aer llOllU . ....:A.cc/.ima- tă de compositor, precănd eu IDă�- I
22
Ace
fi
r
t:
TI
tl
(l
fi
)'
'}
1
J
.1
[23]
Acco
23
Aeeo
n'a dreptă se essecută accordurile' certe note. ale gamme1. După- cea
arrăttate priu cifre d'assupra aees- făcut nescme un accord, altul ne­
tel basr. Iu accomp, figurat melo- căt aceordurile perfecte, caută se
di'a căntul, se 111leSCe cu harmo- bată un accord perfect pre cint'a
ni'a. Accoml" âe p artiţiune constă inferiore s. pre quart'a superiore.
în it căuta simultan, pre piano, tote In successiunlle de accordurt cau­
părţile orchestret. Accompam'ment tă Re se evite contin uatiunea cin­
se dice Şi pentru instrumentaiiune. telor şi octavelor (vd.' vbb.). -
Accompallial'C, (lr.) 11 însoţi. Accordul peri. major se compune
Suppl. eomitare, de tert'a majore şi cint'a perfectă, se
Accomplimcutare, vd. Com- cifreqă prin 3, 5 şi 8, după-cum
plimentare. el se va termină cu terţ'a, cu ein-
ACCOllcial'e, - mar mult ca t'a s. cu 'octav'a. Prim'a întorsură
refl, - it se pară, (găti) la cap; 11 acesrur accord ce num. accortl
vd. Conciii. de sestă şi se aifrtl(jă prin 6; se-
AccollciatOl', cel ce face con- cund'a se dice accortl de sestă şi
eiure, parate (gătele) de cap. - quarta �i se cifreqă prin !. In sta­
Acconciatură, para tură (gătelă) rea' sa normale acest aecord se pu­
de cap. Neg. ne prin terra, quart'a şi cint'a in-
ACCOl'd, propriii allăturare de fejiorî, pre notele basif (profundei
sunete. Adducţiunea diversului În fuudamental!), evitănd not'a sin­
contiuuu; răport de cuveninţă, har- ţibile a tonuluI. Se p6te pune in­
moniă; fig· conformitate de spirit. că in grade recip6ce: dela primul
de voinţă, de opiniuue. Ia secuudul, dela secundul la pri-
Accordurile sun� în musică. con. mul; dela al treile la al patrule,
sunanti si dissunanţi, după-cum vice-versa; dela al patrultl la al
VOI' fi formate de intervale plăcute cincile şi din rontrii. Dela seCl1!1-
s. neplăcute la nrechiii.. Se numă- dul la al treile şi dela al tI eihî la
ră dela grave la acut prin pro- secundul grad se p6te pune nnmar
gressiune de terte. Ordinaţinnea cănd basea are progressinnc.
accordului dateqă dela secI.10oRa-1 Accordul perf. mino/' se com­
mean creâ primul uă systemă de pune de terra minor.! şi cint'a per­
ac cord urI al căror număr era pen- fectă, sol, si, re fd; urmeqă acel­
tru dînsul infini�. Catel. redusse leaşi regule caşi cel major, şi dacă
acest număr la şepte; RelCha pu- voiesce nescine se schimbc uu ac­
ne trei spre1ece: accordul perfect cord minor in maior nu are decăt
major, accord. perf· minor, accord. să facă te rţ'a major�, şi din contră.
de cîntă diminută, acco1·d. de cin- Un tabel de tate accordurile a dat
tă adaussă, de septimă dominante, Dourlen_
de seplimă de it doua� a tr.eia şi it ACCOI'C, (fr), ma?" buccăţe for­
patra spe'Yă, lle 1I0na majore, de ţi de lemn puse appr6pe perpen­
nonă minore, de sestă adaussă, de dicular în scopul de il susţine şi
sestă şi quarlă adaussă, de cintă It resuma uă nave in construcţiune
adaussă si septimă minore. Aceste 8 care p pusă irr un bassio. Ac­
accorduri nu se pot pune decăt pre
�.
[24]
carele iea diverse numirl după par- tiu ne avea loc [udeeat'a, de multe
tea navit pre care o susţin. 01'1 a doua qi. Sub republic'a fran-
Aecreditare, (ad-credit, diu Cre- cesă se creasse accusatorul public,
dere) , il pune în credit, it da cre- funcţiune tot aşia de meritosă ca­
dinţă, creqămînt, it conferi autori- si creatorii sei. Acest magistrat era
tate. însărcinat se conferescă Înaintea
Accumulare , (arl-cu/II1Ilare), trtbunalilor pre aeeusaţr. Numirea
il grămădi, it face să tl-ecă de mă- lUI se fiice" de adunanţ'a electo­
sura ordinariă (Iucrurî de aeeaaşt rale.
natură).-Accu.mulaţl:1Ifle, acţiunea Accusativ, (-1)115), gram. unul
de a accuillulil.-Accltmu.lalor(pu- din easurile declinaţiunil: Arrattă
�in usit.) cel ce aecumuleqă. obiectul assupra eul cade aetiunea
Accul'an', vd. curare. espressă prin verb.
Accurat, curat, palit, esact, - \ Accusiarc, (fr.) a nasce, Acţi­
Accuratetii , caletatea cellul ce e unea şi effectul este accusiămini.
accurat. - N. 1<5. - N. tts.
Accurtă, (ad-clll'ere), uert-ce ga- Accdiă, (acedia), lene, molă-
leriă esterlore stabilind eommun i- tate, negliginţă.-Accedia,·e, a suf­
catiunî între diversele despărţimin- feri cu greutate, il fi inquiet (ne
te ale unui edificiu. Iiniştit).-Us. numai la pass.
Aecusabtle, de accusat (in pos- Accmcţi, (gr. cart nu dorm),
sibilitate s. neeeseltate). nume dat unor monacht syriani
ACCUSlll'C, (-san), din cllde- cari se ruga necontenit. St. Ales­
re), a încrimina, inculpa, insimula sandru, în secl. 5, tusse fnndato­
(învinovăţi). - Accusaţiww, acţiu- l'ul acesteI ordilh.
nea de il accusa. - ACCllsator, cel Accnă, măsură de lungime in
ce uccusă.-- A('cusaţiunea în justi- Grecia şi Asia. Val a 10 pd. gr. s.
ţă era tOrte frccinte (l1esă) la cei q. pd. 5 deg. şi 10 In. de ale n68-
vechI. La Athena, Îu c!lrtele par- tre (3 mt. 8 cntm).
ticularie, nUlOai cel offeusat putea ACCIlSă, hereditatecăpătată dela
se accuse; in deJictele cari privia un domn feudale plătindu-i-se uă.
statul fiă-care avea dreptul. Ac- dare in perpetui1 s. pre căţi-vaan­
cusuţiuuile 8U ducea la seuat s. ni, baii emphytheotiqlle. - Actul a­
la aduuanţele poporul ni, care, du- cestul fel de improprietă.rire era
pă. uă primă judecată, le trămitea acensemÎnwl.
la curţele superiori. Aceusatorul se AcepbaH, (gr. fără cap), se
îndatoril prin jurămînt se susţină numiră mai multe secte cari fă­
accusaţiuuea, dacă se lăssa del1in- cusseră. revoltă contrăcapiilor,pre­
s'a, s. decă nu obţinea il ciuci a eUIJl les ftcephales hesitan/s din secI.
parte din voturi, era condemnat la 6. Calefieaţiuue li auimalilor din
plată de 100 drachme (vre-ui 50 classea cea mal de qeos (molu8ce
af.) şi, la nep08sibiJitate de a o şi insecte). Elle sunt lipsite de cap
proba, pedepsit cu m6rte. La Roma 8. cel puCin în apparinţă asia. In
ueri-ee cetăţitln avea dreptul S0 ar- genpre 'tleri-ce lucru fară cap, care
ct\şe. Trei(leci �I!t} după a"CCllsa- I starc se llum. acepIH!liă. � I
!, 1
, "
","/
i' . "1
! 'ţi
" "
II J
I /
, !
I '
{
, 'l !
J �
II"
II ':
': ,',
t
� I
I 1
�
!
: I
I
"
I
tJ
,f
C
It
II
n
r,
a
24
Accc
.'
[25]
I -o;
Irl�: A_c_b 2_5 A_c __ b _
I i\ceră (acquila), vultur. Acbaia 'Ax",îe< altă- dată Aiyta_
Acerare, (- rare), il ascuţi. ADI' Alyte<Atte< (pămînt măr.qinar).
Acerb, (-bus), iute, amar, a- La Herodot, Thucyd., Pausania
cru, tare, înţepante., c6stele de N. ale Peloponnesulut ,
Acerbitate, caletatea acerbulut, conţinînd ceaa ce se numiă AwO".xu-
eruditate, asprime. no).,,;. Mela şi alţii introduc în
Acerra, (-ra, diu acerna). astă denominntiune territoriele de Co­
După Festu altarel ce se redica, în rinth, Phliunte, Hicyonc. Liviu, Ci­
Roma, la patul morţilor pentru a eerone, Oesare înţelleg tot Pelo­
arde perfumurî, Mai probabile vas ponnsul, şi addese însăşI Gre­
pentru tămăiă, turibulum, {)-v/l-.e<- eia il desemnată sub numele de
��(l'()" (Virg. Aen. 5, 744); euthiă provinţ'a Achaia; în opp. cu Ma­
pentru pestrat tămăi'a (Hor. Od, 3, cedonia. - Espulşi din Thessalla,
8, 3; Ovid. Pont. 4, 8, 39). în care ŞI avură prim'a reşedinţă,
Acerincc, botn, familiă de Acheiî, (dela Acheă, fliul lui Sut,
plante. unchiul lui Hellen), stabiliţi ăntîiu
Acer, (acer), iute, sprinten;de- pre marginile Argulut, cucerită tot
unde ager. Peloponnesul, Numai Arcadia, un-
Accrv, (-vus), grămadă, sarcină. (le remaseră Pelasgit , şi Aigialia,
Acese, speeă de herba, corne- reţinută de Ionl, ri::steteră coneur-
6lă; un mineral. sulul lor. La epoch'a resbeluluî
Acet, ( - tU/II), oţet. Troiei dynasti 'a achiiă a. Pelopidi-
Acetabul, (-fum), văssuleţce se lor era inflninte În totă Grecia, pă­
punea, la cei vechi, pre masă cu nă cănd, după îndelunge resbele,
uere-care juscel (vd. vb.) s. alt către 1100, Dorii, conduşI de He·
ce-ya; măsură de capacitatoJ, = '/. racliQ!, pătrunseră prin isthm in
din sestm. BOtll., acelabu'i, se- Peloponnes. Uă parte din lăcuitorI
miuţele unor plante. trecură prin Beotia in Asia Mică;
Acetat, - mai ales la pl. - sărI cei-alţi, IonH, sub �onducerea lui
oţetose, resultanţi ai combillaţîuuii Tisamen, tiiul lUI Oreste, merijeră
acîdului acetic (oţet distilat) cu hasI I se se stabiiescă în Aigialia s. At-
salificabili. tica, occupllră cclle 12 cetăţI (după
Acetit, vd. prec. alţii astă împărţire date4ă dela dîn-
A cctometru, apparat pentru şir), şi I dederă, în un 'a cu gubernul
măsurarea tăriei oţetului. democratic, după m6rtea lUI Ogyge,
Aceton, acet ar4ător produs numele lor. Herod (1,145) numes­
prin soluţiunea unei sări metalice ce cetăţile următorie: Pellene, Ai­
în apă distilată. Acest acet il cău- geira, Aigai, Bura, Helice, Aigi­
tat mal a.les În Anglia ca reme4iu on, Rhypes, Patrai, Pharai, Ole­
contră phtisiă si fJrovoeante de es- nus, Dyme, Tritaia. Pol. (2,41)
pectoraţiune (vărsare). punoJ Leonţiul şi Cherineia. în loc de
A. Cb. AnnQ C/wisti, În an nul RhypesşiAigeiI'a; după alţii (Weber
dela 1. - Chr. WeItgesch. 1, p. 109) Sicyone
Achă, (apis, fI'. ache) , boln. a- şi Corintul se al!ăt1!răacestulnumăr.
piU, pătrunsel, COlllV" celeri. Restrînşi de l.htu,"a loculuI, ţ\.cheii
'.:1.......-
[28]
Aeq
28
Aer
T
1
I
I
�'
�
j
I
\
I
r
AcisantheriU, gen de plante din ACfluit (ad-quaeo, quitum),-
famili'a sălciarielor. accit, -absolupuue, citanţă plătită.
Adast, (gr. a-ctastav), opt. nu- Aequitare, a plăti uă citanţă.
mesce Leibnitz figurele cari nu res- ACI'a, unul diu munţii pre cari
fring lumin'a deşi ar pute. era fundat vechiul Ierusalem, Nu-
Aclidă, măciucă armată de mele I viue dela înălţimea sa (a­
mal multe vîrfuri ascuţite, În us la cros, Înalt). După-ce - Chrestinii
trupele vechie. Avea uă currea prin luară Ierusalemul, în secl. 11, fun­
mediul căria putea fi retrassă du- dară pre acest munte uu hospiţ
pă-ce fussesse proiectată as supra pentru pregrinif cari venia se vi­
nemiculut. sitflQe locurile sănte. Comp. Sv-to
Acolyt, (- IUs), acel'a care a Agora.
priimit p�mul din celle patru or- Acrabathelle, un'a diu celle
dint minori ale bisericei, paracli- 11 districte (toparohte) ale Iudeet
ser, diacou, ceroferar. La Constan- sub Romani.
tinopole, În timpul imperatorilor 0- Acratlsm, măneare de dirninetă,
rient., se numiă astfel capul conor- gustat (dejeâner}, la Grecii cei ve-
ţii imperiali. ehi. Numele dela aCI'atoll, vin cu-
Aeomas, spec;ă de arbure. rat, pentrucă acestă mâncare se
Acouit, (-tus), plantă venin6- făcea muiănd căte-va buccăţe de
să din famili'a rănunclilor. Cresce piine într'un vin pur.
în abundanţă pre munţii Alpi; in- Aertmonta, (- nia), acrime,
tră addese În compuse medicinali. iuţelă; acerbltate, cănd e vorb'a de
Acop, (gr, care depă,·te4ă fetti- character. - ACI'illlonios, acerb.
g'a), remeQii! recreativ. Piinii! \"01'- Aeroamă, şi acromă (- ma,
besce de Acopus, petl'ă preţi6să din gr, il a,u(li) , ceaa ce ascultă
care, frecată cu holiii, aă acest re- nescine cu plăeere, căntare s. leu­
melţiii, acopulII. Dacă Plin. intel- tură la masă, precum era us la cel
lege alt ce-va decăt acopis s. da- vechi. Cel ee e însărcinat cu a­
că prelectul e reu, remăne il se de- I ceste effecte.
cide. I Acroamatice, (- ca), opere
Acoră, plantă; vd. Cala11l. ale luT Aristotele. Aceste cărţi era
Acotyledonee, plante al căror reservate numaI pentru scholarii sei;
sîmbure e lipsit de fibre (cotyle- lectur'a lor era ÎntreQissă vulgului.
don!). Acest gen de plante fOl'meQă Coprindea. lecţiunile orali ale aces­
un'a din marile divisiuni ale sys- tui philosoph.
temei lui Jussieu; cOl'respunde Acromatic, unul din celle do­
cryptogamelor lui Linne. Muscul ue modurI cum Soctrate şi făcea.
(muschiii) e din genul lor. lecţiunile; vd. Esoteric.
Aequerire, (ad.-quere.·e. fr. ac- ACI'oase, eg'r.) acţiunea de il.
que,-ir} - acceril'e -il căpăta, eăş- asculta, audiţiune, esposiţiune, pre-
tiga. lecţiune, dissertaţiune erudită.
Aequisiţiune, acţiunea de a Ael'oatic (gr. - cos), relativ la
acceri şi resultalnl el.. - Acquisi� aur1iţiune. care se citesce înaintea
tor, cel ce capătă, căştigă. ' • unui auqitoriu. Cărţi acl'oatice 8.
.'
"
----
[29]
v­
I
I
Acr
29
Act
acroamatiee sunt în genere acellca thnluj avea pre acel' a de Acroco­
carf coprind doctrine professate 0- rinth.
raJice (prin �l'lIiii); 0Pll· esoteric. .I\crostic. 8. ACOSTICH metr
Acrobat, jucător pre func. As- bu.ceată �e poesiă dispusă �stfel că
tă professiune era cunnoscută 1ie primele litere ale fiă·cărui vers a­
tei vechi; era de patru felurl : u- dunate în ordinea versului forme-
• nit juca în glurul unei funl cit 1'0- (jă numele,. dc�is'a s. sentinţ'a ce
t'a în giurul osslel ; alţiI alerga pre poetul a VO}t se eSpremă.
uă fnna întinsă ; cei de ni treile :\cl'otenasm, med. tăiarea u-
ămbli� dc sus în 4�os cu braciele nui membru,
�i pedile Întinse; cei de al patrule A�ro_teI'ie, �gl'.) pedestali la es­
esseeută diverse întorsure s, dăn- tre�llt�tlle unui frontispi<;ili; stylo­
ţa la sunetul instrumintelor, Cei baţi d assupra columnelor snsţinÎlld
mai celebri acrobaţi din timpul statuete. După alţii figUl'ele înse�i
nostru sunt D-na Saqui şi Debu- cari se punea pre eOlumne,
reau. _ Aetnr', (-:- r�lts, pentru actua-
ACI'ochiI'islll, esereiţ de gym- '!'tus), cel ce ţine actele, scribă
nastică la Greci, În care athleţii, secretar, redactor. '
în luptă, se attingeit numaî la es- Aefa,' s. _AC:'R�, �gr, ţăl'1n), nu-
tremităţile mănelor. rue dat uneI pariI dm Attica pen-
Acrochordoll. (- v',,:..,), acl'O- trucă este _udată de mare. AddeşcJ
cO/'d, s. acrochol'd, Înflătură mică pentru Atilca.
ce se produce pre pelle, mal ales �c�: ( - tmn. dip ago), effeetul
pre fU9iă, cojii'i: acţl�nll, ceaa ce s a lucrat, operat
ACI'ocOl'inth, vechiit ritadelă it (acţIUnea s� �eferesce mai mult la
Corinthulul. Epoch'a. fuudaţiuni1 pU!,erea _a�tl_va�; convenţiune (învo­
selle e nedeterminată. Stă pre uă 131_�); dlvlslUmle unei buccăţe de
stîncă inaltă und� se afflă făntăn'a theatru .. S�h�' .. theaiJe susţinute
Pyrenc. AcrocorlDthul a fost- co- pentru a capata un grad la uă
prins de grecul Arată, �43 În. de facultate. Act Constitlllionale COll­
Chr., şi de sultanul Mahomed II, I stituţiunea francesă PUblicată în
1454. 1793, de Convenţillnea n3ţionale
Acroc.oriU, spe�ă de c.epă. . Actelele. C?nsislo/'i�l1t!, În edi�te:
ACl'ollth, (gr.) care e de pc- declaraţlUmle conSiliului de Stat
tră la estrernităţl. Mai partic. nă sub irnperatorii rom'lUl. '
8tatuă de lemn al cui cap, braQiele Acta vd. Acte.
şi pe4ile sunt de petră. �ypul ei. Acte, vcl; .\C�'.
este statu'a lui Mausol dID Hali- Actele Erudlţllor,(acla Erudi-
carnas. IO/'um), 4iar fundat, în 1681 il'l
Am'opodili, (ă"(Io� 7tO_v�), e�- G:erm�nia, de _ Otto Menke, pri:Uul
tremitate, pedestale dela ua statua. 41ar htterar dID accstă ţCr/ă. Leib-
AcrolJolc, ueri-mi citadelă, la nitz, Thomasii'i 8. al. se numără
antici, pre estremitatea 8, inălţi- întrc collabor�torfi sei. lncetat în
mile unui oraş. Citadel'a .;\thenei 1776, acest 4131' P«nţiul', collectiv,
l'urtil l11'est nume, preCtlm a Corin- 127 voI.
.-
[30]
Actcle Santi1ol', (acla San- Aetlv, (-vus), care e în activi-
ctorumy, nume dat culegerilor con- tate; opp. passio,
ţinînd legindele Sănţilor. Un diar Acth'Uatc, facultate activă, pu­
jesuitic, început de Bolland (1643- tere de il lucra, forciă energică ,
794) portă acest'asi titlu, (53 vol.). vivacitate în miscare; principiu in-
Actele Apostolii or , (Acla A- terior de determiuaţiune şi acţiune,
poslolorum), carte il Testamentului diligiuţă, applieaţiune, ardere, stre- •
N ouă. Conţine histori'a primelor nuitate,
progresse ale ChrestinismuluI dela Ador, (-Iar), cel ce face, ope­
ascensiunea lUI I. - Chr., an 32, redă Ce-l'a, cel ce essecută un joc
pănă la venirea Săntului Paul la senic (rol). Fcm. face actrice.
Roma, preIa an. 65. La Început fii I Adnalc, ceaâ ce este În act,
scrissă în grecesce de St. Luca si I effeetiv , presinte , din timpul de
publicată sub Nerone. Acest'aş; nu- far;ă.-Aclllalilale, starea cellul ce
me portă un <jiar contra-revoluţio- este actuale.
uar publicat în timpul Revoluţiunii ACUPIIIlCh1l'ă, (împungel'e-ac),
(1789-91 �i întrerupt prin ordinea împunsură cu acul. Uert-ce ope­
lUI Lud. XVI. raţiune medicale s. de alt gen care
Aetlade, poetic. pentru Attic �i se face prin împunsure în pelle.
Actiac (dela Acţiii). Originea ei este în Ind ie (vd. ta-
Actinit', anemone de mare, zoo- lovaţiune). Europa o eunnosec din
phyte marine, vermi mollusci. seel. 17.
i\efinot,8. Al)TINOLITH, (gr. corp Acndiă, 8. ACUDLI, insectă ame-
cu rlt(le) , speCă de gummă tare, ricană.
de cl116re vE;rde (sehorl verde). Vine Acnsmatic, -numar la pI.­
din Zillerthal, deunde addese nu- nume dat acello!' diu diseiplii lui
melc de .illel·thit.-Boln. plantă din Pythagora cari, ne tiind Încă ad­
Noua-HoJlanda, din famili'a her- IIlişi se contemple pre professor şi
baceelor. se vorbescă cu dînsul, Iii asculta
Acţii:î, (-tium), promuntorşi oraş prin un văI. Acest gen de prepa­
al Acarnaniei. Astă4i Capo di Fi- raţiune dura trei an ni.
golo şi A.io. E însemnat prin uu Acustidi, bciinţ'a sunetulul.­
templu redicat dc August după in- SP, divide în esperimenlaTe:, rPlali­
vingerea lui Antoniii. (Suet. Tib. G). "ă la o1)serv:tţiullea phenomene'or
Acţiune (-lio din agere), ceaa produsse de rcsunanţ"a corpurilor
ce nf>scine facc, effe('hi<jă, lucrare. sunăt6rie; arilhll1elÎcă s. canonică,
Comm. document care stabilesce că_ relativă la calculele prin cari se
uă summă a fost depusă pentru uă determină răportmile sunetelor în­
întreprindere commercia!e, avînd tre dînsele.- Vfl. �i Cornel.
de scop nă o�'eratillne determina- Acut, (-tIlS), ascuţit. Se nllm.
tă şi dăud cellui ee o are un drept astfel sunetele celle mai de SIlS ale
proporţionat la beneficiele întreprin- scr,lei rnu8icalI; opp. grave. - Gram.
derii.-Proprieta.rul unei acţinni e- chllracter prin care se descmnăsu­
ste actiOlfa/".. Cel ee face com- I netul :l8PI1tit ;lI llnlli vocali.
merciii' cu din�ele acţiomsl.. . I�' .Acuhnghiti, (iinyhifi aci!!), M-
]
1.
,
'� "
'1',,'1
• �j I
., '�
1 .... I
j i
1
�,
,;
,
Act
30
Acu
1
I
[31]
re are celle treI ăughiurî ascuţite: I dile şi 30 în annii embolismicI ; res-
triăngbiil acutănghiă. puudea lui Februariă. La Persanl
Adacă, nil pantă, e Iun'a it J 3-8.
Adagio, (ital.) încet. 111/1'<. mis- Adarană, passăre din genul la-
care Încetă şi solidă, qeşi ma! pu- tirostrelor, s. scolopa» (beeaţă) al
Cin solemne decăt andante, Co- lui Linne, din famili'a eorlielor
reddi, seci. 17, a scris primul at- (vd. vb.)
tari buceăţe. ,1\ dal'ciiJ , s •• \DARCA, spumă să-
Adas'i Il, (- giul/I poto din ad- rată, care seîntăresee ca buretele.
agendum), massimă tare şi instruc- Adarconim, vd. Il arie,
tlvă, d. e, Conciinţă pură prevele- Adartlenlaţlnne, artlculaţ luno
qă tote bunurile. - Adagiele (ada- forte mobile; vd. Arthrodiă.
gia) se înţeJl� ale lui Erasmu, cu- Adathodă, 100n. speeă de spin,
Iogerea de proverble gr, şi lat. fă- dls şi carmantină s. just,:ciă, după
cută de el, pres te 4000, numele lui Tac. Justiciii, cultiva-
Adali, botn, plantă de 1Ilalabar. tor scoţian.
AdaJid, officiar de justiţii mi- Adate, [adatis), matertă din In-
Jitariă în Ilispanin. diele Orient. (museIină).
Adalingi, nobil! germanI. La 'Addace, animale african de ge­
Anglo -Bassont heredit presumtivî nul caprelor.
a! coronei. Addicţiulle, adjudecaţiune.
·Adamllnte, (--mas), vd. diaman- Additament, adaus, adăugire.
te. -Adamantin, de diamante. Addiţhme, (ad-do), înşiral'e de
AdamiaJlI, s, AnHIlTI, hereticr numere pentru a cunnosce un to­
din'secl. 2 şi 15. Professa indUre- talll, adunare; adaus. - Addi(iona­
rinţa În acţiunile humane. le adaus, de adaus, sUjlplimental'.--
}\dam Smith, ceI maT celebre Addiţionare 11 face addiţiulle. euppl.
din economistii model n!, secI, 18, sUTllmare, adunare.
Spirit universur, el nu remase stl'e- AdductOI'I, anal. muschi de
in I:t nieIun'a din eunno8cintele tim- contracţiune, cari mişcă în Întru;
pultli. Pl'ofessâ successiv rlietori- opp. abduc/orl (vd, vb.).
o'a literatur'a şi philosophi'a. Ope- Adeqllat. (ad-aeqltare) potrivit;
rOasa Tlteori'a sinţiminlelor morali, phil. schol. întreg, plin, total!'"
aviz mare succes. Cea mai impor- Adelautad, guvernator militar
tante este Înse Cel'celărl assupra în Hispania.
naturet fi causelor atntţielor naţi- Adele, gen de insecte din ordi-
1tnilOI" operă devenită celebre în nea lepidopterelor. Sunt mice şi se
Anglia şi Francia. găssesc în lemne, retlectănd, în a-
Adaptare, 11 potrivi, applicil., ripele JOI' �triUucinţi, tote culorile.
acCimmodit. Adl'liţi, augnri la Hispanl.
AdllptllţiuJlc. acţiunea de il a- Adelopoefi, (gr. adelos'polls),
daptil. aui mall fără !Jeqi :lppal'inţi.
Adar, it doue spreq'lc6 lună ii 1 Adt'lphi, (gr. rrqţl-) , corr('diă
annulnI b�8erire8c, Ia Hebr«l.T; şi a il lUI 'l'erenţill, unde tignreqă dOlJl
şcsse il annlJlul <:iVile. Continea 29 . fraţi din carI nnul rontl'astpijă Pt�
T
«,
\
"
. 2-',
Ada
,
.11
Ade
-
[34]
Adm
34
Ado
�j
J
I
I
\
. I ··i
")
,.
mini.itrafiune, cărmuire, conduce- Admittatur, (lat. se.e admită),
re a uueI aftacerl. Ea essecută eeaa uerI - ce bilet de prii mire pentru uă
ce este regulat de gubern. - Ad- ordine s, al .
ministrativ, de adruinistraţiune. i'dmOllil"t�" a i ovăţui. Furesce-
AdministratOl·. cel însărcinat te de Ir, admonetarc,
cn uă administraţiune. Adua/, C -tus, fr. adne), năs-
Admirabile, de mirare. cut lîngă; bot n, adherinte. Se ca-
Admirale, s. ,,)filiALE, [ad- lefică astfel părţile crescinţi imme­
mare s, arab. emi,' al ma), corn- qiat assupra alteia s. cari se par
măndante al unuI corp navale.- As- a face corp cu dînsa.
tă demnitate dateqă, în Fraueia, Adncssiuuc, vd. Arlhcn·nţă.
dela 1270. In 1792 fu suppressă. Adnotatiunc, vd. Amwtaţiullc.
Napoleon o restabili, în 1806, în Se num, 'mai partie. adnot , re­
favorea lUI Murat, şi ca durâ pă- spunsu! papel la uă supplică.
nă la revoluţiunea din 1830. Ast-;i(F Adolcscinţă, tinereţă, etatea
sunt trei admirali În sensul espli- între copilărlă şi junetă, Puberta­
caţiunit nostre (doui in timp de lea e Începutul CI.
pace), gradul lor correspunde acel- Adona i, nume ce Hebreii substi-
luia de marechal de France, tuesc acelluia de lehooah, pre care
Admirarc, (-·,.01·e), â se mi- nu cutedă a Iii pronunţa.
ra de, 11 contempla (ev.) en mira- Adouic, (adonius),-delaAdoni-
re, uimire s. buccuriă. de-met,-. vers de un dactyl şi un
Admirante, s. ADMIRA'NB, cel spondeii H. h·ocheU. Se uslta în eăn­
ce �dmiră. E nescine admirante in turile de leteţă; de ordinar se pu­
un moment. adlllil'ator pote fi tot- \le:1 după trei n,rsllrl saphice.
deuna. - Admi/'alt'v, elITe denotă I Adollidc, juue păstor, fiiii al
(espreme) admiraţkne. JIUl Cinyra, rt'ge În Cypru, şi al
Admiroman, cel ce are mani'a Myrrhei (a. SmyrneI după Apollod.).
de â admira, admirator escessiv. I Victimă il gelosiei lUI Marte pen-
Admissibile, (admittb'e), pri- tru amorea Veneril, d fiI transfor­
imibile, d� priimlt, cal'c se pote lua, mat În mystreţ Deşi tărqiii, Ve­
pote ave loc în uă affacere; vali!- nerea veui în ajjutorul favodtullli
bile, demn.-AdmissibiNtale, possi- seu şi Iii schilllbâ Îu anemon (Comp.
bilitate de admissiuue. Ovid. Met. 10, �38 aqq.). In gră-
AtlmissiuDt', acţiunea de il ad- birea sa ea şI săngerâ ppqile de
mitE', priimit"e. spinii trandaphirilor ale cui florI,
Admitere, it priimi, întrodnce, per- de attunci, din albe deveniră ro­
mite intl'are, da loc între.l- /{ece- şie. Sărbătorea lni Ailonide, Adl)­
piJre espreme C\·. mai interior, cu niele, Te< cUo'Vta, 8C celeura în }<'he­
tote că, la R., admissiune = audi- nicia si dura I:l qile; În Egypt, în
enţăfPlin. Paueg. 47), deunde ad- timpul Ptolomr,ilor, În Grecia �i Ro.
missio7les p"imae, secundae (Sen. ma. Mythlll C dl' origine syri:II1ă­
ben. 6, 33) şi admissionales s. ma-I Prin llIelapT.. se qice A. dOllide totui
gistt·j admissiouum (Amrn. 16, 5) hOlUnlui cui place aii se r13,reqc, de-
cei ce condu.cea pre aamiR�i., _'
;.
�. .. .
[35]
Ado
,
35
Adr
unde adonisare, a para cu affec- la alegerea sa. Adoratiunea către
taţluue. regl, trecută din Persia la R., (as­
..Adonili C - ttl/lm, fr. adollide supra modulul de depIinire Herod­
adonis), botn; plantă, specă de cy- i:S, 86; 7, 136, Xen. Cyr. 8, 3,14.
paros, Au. 4,11, 16, Snet. Vitel. 2), tU
Adoptare, C - tare}, il lua pre întredissă de Dloclerian.
cnv. de fiiii. -AdoptaT/te, cel cea- (\dorator, cel ce adoră.
doptă, Adol'eli, (adorea donatio),dar
Adoptiulle, (- tia), regul. a- în griu ce se făcea vietorioşllor în
doptaţiune - actiunea de il adopta. - anticitate.
Adopt. era În us la tote poporele Adormire. adornament, vd. or-
antice. La Romii era forte a-idesă. nure, ornament.
Antîiiii se f[j,cea prin autorisarea AdosCOIl, veehiă monnetă he-
pontificilor, mal tăI'4iu prin a ma- breică.
gistraţilor' şi 11 poporului (Comp. AdraclmH., plantă din care se
Gell. 5, U/; 'Cio, lin. 1,7., Sest. 7., face hărtiă In China.
ad Attic. 2,12, pro d. t s sq.: Gaj. Adraganthă, S.TRAGANTHA,(-
1, 13i; Tacit. AnnaH. j 5, 19; Suet. tita), gummă, care curge îu Iame
Oetav, 65). Adoptantele căuta se dure şi coriaef din ramurile astra­
fiii cel puCin cu 18 anni mal mare galilor, Culorea să il albă s. ca lă­
decăt adoptivul, Cănd aeest'a din măi'a.
urmă sta sub puterea piirintesc� era Adraste, regele Argulul , ap­
odoptio , cănd se aftla liber, (sui pot al Sieyonelul , fiiul lu; l'alail,
juri"), aTrogatio. PatrieiT uu putea deunde Talaonide, şi LyssimaceI,
adopta lin plebPiu, acest'a putea a- tată vitrec al lui Polyuice. Intre­
doptil un patl'iciu (artificiu al pa- prinse contril Theba resbelul nu­
tricilor că se potă deveni tribuu!). mit al cellor sepie cap't (Septem
Mal tăr4ii1 impl'l'atorii accordară contra Thebas), preste 7 s. 10 annI
f.lCl1ltatea de il adopta. Adoptatul al Epigollilo,-. (Comp. Aesch. 'E7n:d
lua numele �i prenumele adoptaT!- hri e�f1a,,; Eurip. Plwen., Stat.
telUl şi adiillgiil numele seu de fa· 1'hebais). Alţi cinci heroI mai pOrti
Ipilili caepithet. In 1!'ranria, după atin- acest nume.
gerea primei vite rcgesci, adopt-d- Ad rcm, (lat. la lucru), es­
tiunea se perdiJ; la Galli se numia preme ceaa ce correspunde ces·
affiliaţiune. RestabiIită în 1793,;1- tiuniT.
doptaţiunea fu cOllsănţită In Co- Adrcssă, (fr.) indicaţiune, ar­
dicele Civile (comp. accRt'a Jil!. răttare de numele s. locuinţ'a nUlli'
1. cap. 8). pers61le Absol. scrissore de ferici-
Adorar'e, (-rat'e), il se ruga tatiuue, de adhesiune s. de cerin­
la, a adducc cult, a se închina, 11 tă către uil putere maT Înaltă, că·
se pleca CII respect. - Adorabile, tI Il un suveran, pre�um a fost A­
demn de i� fi adorat. - Adoraţiune dress'a oellor 2'�1 deputaţi, votată
(7rI?0tJ�';v,,(jt�), acţiunea de a 3-dO-\ de camcrli, către Carol X, În 18:JO.
rit şi e/fectnl ei. Ab.ol. închinarea, Vd. �i Solerţă.· I
(hommllgiul) cecardinalii' dll. papel Adressart., a face adJ'Css�: -
. *
__ L- __ .;;..._ ..... --i- .. -� '�-'- � ---
,...
J,
;J!
[36]
Adu
36
Ady
. \
'J
J
L
('1\ reţl, a se îndrepta, il da vorbă. 11[\' relaţiunile ce implică decretul.
Adstl'icţilllW, vd. Asstrictiune, Altrnintrele e în locul adverbtulnt,
Adlliahilc, cel ce se lassă 11 dacă arc mai ales tore'a Iul ; vd.
se aduiâ. Nodicr în Boiste, Differinţ'a dată
Atlnlm'c, (-lMi), a linguşi de Lnveaux e puerile.
(flata). Athcl'SIlJ', (-I';:IIS), oppuninte,
Adulaţiuuc, linguşire. . (protivnic}, neruic.
l\dnlahH', cel ce linguşesce. Advcrsntlv, (1/·am)., de opposi-
Arlulterure, (-J'(tl'e), iL strica, [iune.
schimbă, falsifica, altera. Advcrsitatc, (-las), contra-
Arlulteraţluue , acţiunea de it rietate , detavore , netortună , cir-
adulteră. cunstanţă rea, stare neferice.
Adultcriu, (-!'tlt/n), violatiune AdYllamiă, (gr. fără putere),
it credinţei, purităţii conjugalf, - slăbiciune.
Cel născut prin adulteriii se (jico Adyualllic, în adynamiă, li p­
adulterin( -n1ls);-cel care Iti de- sit de puterl. - Starea adynauiieă il
plincscc, adulter. - La Judet adul- characterisntă prin attopirea I<,\,'ei,
terul eră pedepsit cu moi-te (pănă difticultatea şi neposaluilitntca mis­
astilr!i la Arabf). Pentru Greci �i căriI, obscurarca seusatiunl'or, it
R. vd. Rep udiatiu ne. In Francia affceţiunilor moralî şi funeţiuni­
conjugil se separă. FerLe';\ at1ulte- luI' ÎnţellessuaH. Astr\ cgritudine se
1'i1 e condemnată la închisore dela tcrmină prin uă repede degcnera­
trei June pănăJa tl'CI anni, bărbatul tinne iL uOI'pnlui Ilffectat. Lipse de
la amendă dela 100-2000 fI'. Copiii bune aliminte, l'assiuni triste sunt
adulterl sunt reemmoscuţInclegitimi primul motor al egritudinii, cOlltră
şi nu aii drcpt (11;căt la alil!linte. care tractaţiuuea il imputintc.
Adumbl'arc, a desemnil dnpă Aeml'l', (gr. fă/'ii (li), nume
11I1lbr'a unui corp. il attiuge, il al- dat, În lllartyrolog'f, la ucd-ce săut
lincâ, it pune neri-cari trăssnre CUI nn se potc determina uii [li
llreparatorie. - adulI!b/'aţiulIe, nel'I- certă de naSCCl'e �i al cui nume
.;e lucm concepnt in summnr, in I nn il bine c<lnnoscut.
compenr!ii'i, în uere-cari trăssure, ,,,"CI', (au). - aeI' a/I//Osphe,"'c-:-
imagine nepel'fectă, umlmjlă. sbbstanţă ftnidă, ncvisibile cănd
AdustillllC, 3rsură.-Adusl, ars; este In volume m:c, illorlorc, lIe­
-med. nume dat altă-dată sănge- sipidă, grca, comprrs"ilJi!o şi de
lui şi celIor·alţ-i Jici(J! animali. uă mare elasticitatc, Aernl il for­
Athcutici(t, (ad-ven-i"e), ceaa mat, in un ccnt de părţi, de 21
ce este venit, nu 6 naturale în un păI'ţi ossygcn, de approlle 79 g1!� azot
lucru; opp. îll(escul. şi uă pre mieă cantitate, pOle il
Ad\"CI'bili, partc llev3riabile il miiele parte, aci<1 carbonic. Bnm,
vorbirii, Se unescc cu verbele şi Jcan Rcy, Baycn, În fine La\-oi­
adieetivele.-Alherbialc, in adver- si CI' şi Sehecle (pentru dînşii 08-
blU, punînd adjectivnl pentl'l1 ad- sygenul e,.i,1 27 ]Jă;-ti) au discop­
v�rbi�. In iu/"isp'·. adverbi�J"e!e li, perit composiţinnea �r'rnlur (vd.
chlfennte cu totul de allvcl'tHu, Ull- 'IV Jlll. j l'IOlllC 0lmnie, Pal'.
... ,'
. �
[37]
F""
Acr
,
37
Acţ
1854, p. 61 sqq.) Aerul con- înalte ale athmospherer. Căderea
stituesce atmospher'a şi pare ulbas- lor 6 mal tot-deuna însoţită de un
tru la uă mare distanţă, li nr- mctheor luminos, un glob de aer
·lIispensa.lJile pentru vÎ(Jţ'a animale care dispare după uă violinte ea­
.�i vegetale. Anticii făcusseră din plosiune. Cansele aerolithilor nu
ci un element nepossibile, după sunt Jncă bine determinate.
d inş il , de it se disoompuno. Li1 Aernlogth, vd. Aeroqnosiă.
,pri�ii1 cii imagine vivante il divi- ACI'OIlHlIlCiă, nume dat altă-
nităţif şi distingea douc speee, ae- dată al'ţii de it predice fiitorul prin
1'111 masculin s. activ, pre care li1 mediul aerului şi substanţei 01' at­
adora sub numele lui Joue, şi eel mospberice.
[eminin S. p assio , represintat de Aerometru, instrument servind­
.Junone. Prim'a spe�ă era etherul. il măsura desitatea aerului. - Ae­
Toţi ftUif)H aeriforrni aveă la din- rometriă; sciinţ'a care studiedă pro­
sii numele de aer şi se distingcă prietătile aerului, 1 măsoră şi 'i cal­
numar prin diverse epithete espre- culedă effectele,
mînd uroprietătile acestor fllli()L Ael'onaută, (-Iet), navigntcr
Astăqr li se dă numele generic al In. aer, cel ge ămblă cu balonul
gaselor. prm aer.
Aerfuu , relativ la aer, format ACJ'ophobiă, frică de aer.
din aer. Ca, aeriane sunt JocnriJe Aerostat, stătător în aer, balon.
preundo trece aerul în plămănr. Apparat spheric, făcut uădată do
Astfel sunt raringul , 3l'ter'a tra- pînCjă aatăiF de taffet. A fost iu­
eliM s. al. "entat de los. lIiongolfier, în 1782.
ACI'ille, bOlII. plante ol'chidee, La început Iii Înftil cu paie şi Mr-
spe,fl dc ppidendrn, vaniliă. fiă arsă, asfă(ţ! cu hydrogen, ('al'll
Ael'ir.'I', adtlucător de aer. În vertlltca uşiminţer seUe, relativ
A cl'ilical'C, a face :tel', il În- cu norul din pregiur, li1 Înaltă. Pi­
troduce aer în plămăni, il schimba lastru dfl I�osier fuase primul CJrc
îu aer. Prin aerare obiectul ŞI per- , se redicâ, la 1793, în aer.
<le natur'a, prin lterijicltre ŞI o pre-I ACI'ostatică, sciinţ'a- ecilibriu­
face.-Aeri{lclt(iune, acţiunea de il [ui aeruluI şi al corpurilor CIt ae­
aerificil.-Aeriforme, care are pro- rut. Se nUlllesce �i lterollltllliciÎ.
prietă(ile aeruluI. A cl'ostathonionc, specă de ba-
Aci'isarc, il Iăssa se intre ae- rOllletru arrăt,tănd greutatea şi tem-
I'ul; suppl. aerflre. peratnr'a aeruluI.
ACI'ognosiă, S. AEIWWGIA, stu- ACl'OStiCr1, (sch6ta de), insii
<liul proprietăţilor aeruluI. - AC/o-1 tut În Francia, stabilit în 1793 sub
gretphiă, descrip(iunea, theori'a ae- direc(iunea lUI Con ti şi destinat se
mlui. - Aerodynetmică , tracta! de formee)e aeronau(I.
for9'a şi effectelc aeruluI. Aeţian'i, sectă chrestillă din secI.
ACI'olă, pustulă plină de aer. 4, fllndată de Aeţiii din Antiochia
-Med. vd. Ampuălă. pron'lmit Impiul. Acesti hel'ctici,
Ael'olitb, (gr. pel/'lt de ae,.) , cari avea şi a\(a -numiri. ww;net.
lllassă _de acr eaqută ·din regiunile lrogfody(t, era purI aeriani. ,1 Doc-
- �
.
.}.'
[38]
trin'a lor era, pelîngă altele, că Dum- Affecfuos, snppl. a{{ec/os­
nedeă nu cere dela homenî deeăt cre- plin de affecţiune, amantissim.
dinţ'a. Afferinţă, addus, răport, produs.
Aetiologiă, vd. Etiologiă. Afferinfe, (ad-{ero), eeaa ce re-
Aefită, [ regul, aetolith,) speeă vine fiii-cărui din interessaţf în un
de petră, petră de acera (gr. dero�), obiect nedivisibile.- R,-. ilS.
pentrucă se credea a proveni din Affermllre, suppI. a arenda.
cuibul acerel, Affermire. (fr.) a face ferm,
Ae ..• vd .. E... stabile, a întări. Comp. consolidare,
Ar .... vd. Aph... Affessare, (fr.) a face se se
Aflabile, (a{fari), cel ce se applece, a curba, da în 4e08 -
lâssă a I vorbi. Calefică uă per- Suppl, a depreme,
sonă care priimesce pre cnv. şi lă Atfettuoso, s. AFFETTO, /ital.)
ascultă cu bunătate şi duleeţă. - mus. arrattă că buceat'a înaintea
Af{abilitate, ealetatea affabilelui. cui stă, caută se fiă essecutată cu
Aflablllaţillne, C - tia), did. uă espresaiune tînără, melancholi­
sensul morale al uoei fable, unuI că. Miscarea attarilor buccăţe es-
apolog. te lentă.
Affacere, (fr. affaire), de făcut, Aflidllf, (-Ius), nume dat, în
tot ce e obiectul uoeI occupaţiuoi evul mediă; acelluia care se punea
[trebă). sub protecţiunea uoui domn teuda­
Affadire, (fr.) vd. Fatuire, Fa.s- le, dăndu-i jurămînt dc fidelitate;
lidire. ueri·cioe se Icigă <m altul prin ju-
Affadissament, vd. Fatuitate, rămîot, intrat În credinţli.
Fastidiu.-R. ilS. Af6liare, a face pre cnv. fiiii;
Affamare, a ave farne (foame), vd. Adoptm·e.
R. liS. Afliliat. cel ce e priimit În affi-
Affeblire, (fr.) a debilitll, slăbi. liaţiune; - metaplt. păr-ten la secre­
Affecf, (-tus), mişcare produssă elle uneI congregaţiuni s. al.
in animă de uă impressiune. AfiliaţillDtl, acţiunea de It affilia.
Affecfare, a da sinţire, puoe În Atfinire, (fin), a, infini, appro­
uere-care disposiţiune; 11 căuta cu pia dnue perss., înrudi. (Us. mai
ambiţiune, a arrătta predilecţiune ales ca rell). - Afli,., de appr6pe,
(pentru cv.). a cere mai presus de- prossim (rudă). - Affini/(lte, pros­
căt hirtă natur'a. Phys. a lua uere- simitate (rudire).
eare formă cristalisănd. Afflrmare, (-mar'c), 11 4ice cn
Affecfibile. (af{ect), dispus la stăruinţă, intări, sustin�. - Acţiil­
affecţiune, tacite miscător. Şi (reu) nea este A{firmaţillne - Affirmati"
affecţionabile. ceaa ce affirmă, servesce spre în­
Affecţionare, a ave affecţiune. tărire. - Partic. se numiil Aff'r-
a fi prins de dorinţă (pentru cnv, mati1ll (lat. - 1li) aeeia Cari. În In-
s. cv.) ; ref!. a sinţi miscare ad:ncă. cisiţiune, mărturia şi susţinea îna­
Affecţiune, (-tia), am6re. in-/ intea trl.·bunalelui opiniunile de cari
clinaţiune, predi1ecţiune. era accusaţI.
. , -. A. fii!', (fr. arfiche), (6iă scri8să,
• I
.�
-"
'''1
?
1
I
Afre
38
Afli
[39]
,
1. impressă ce se Iipesce pe strate
Cil se de publicitate unui lucru.­
Arellea ale particularllor caută se
filA pre hărtie culorată; ale statului
�i soctetăţilor erudite sunt pre albă.
Ati8�elc dateq;t dela 1697, în An­
glia; 1653, În Francia. Uă culegere
de atrarf scripture este Bureau ,ta­
dresses de Renaudot, Ce] vechi avea
li belele.
Affiicti\', care adduce afflietiune.
AtJlicfiuIIC, ( - tio), îngrijire,
intristare, necas, supărare.
Affiigerc, (-- gere), il, nccăji ,
întrista, dosgusta,
AfIlllintc. (ari-fluere), cel ce cur­
ge în uit parte. Rim, afflui,lIe s. nu­
mai afl1uittle. acel'a care se versă
în altul.
Afl'lllS, acţiunea de il aftlui, cur­
gere; VII. FI" ...
Alf,·ollf. (1'1'.) proces mortificallte,
injllriil, otfellRium', ruşinc.
Afiurcă, ntw·. anchor:t mică.
A ffllsiune, (rid-fu ",10), vărsarea
unui Iicid JlTe un corp.
Alilagcl", ollicisr preşedint.e la
vinqările pulJlice, in Hollanna ..
Afrallccsados, piirtcnir }<'ran­
cesilor în Hispan i�. Pcrţin tIe aceia
cari aii jurat a conscrvÎl eonstitu­
ţiuDP,a datii do rpg!'le IOBeph Bo­
nap:ute (dcundc'mai tărqiii loseph.:.
nos), În 1808. La restahilirea tlom·
niei indigene, sub For'lin,wd VlI,
li se Închise venirea În patriă; că­
tre 18:lQ căpittară uit amne�tiii, fă·
r:i. inse a li se di> vre-UD drept cidltl.
Afralliu, comic latin, nilsr..ut la
180 s .. 130. Cert înfloria preIa 99.
Cicerone şi Horaţiii laudă suhtirita­
ieaspiritului acestui poeI şi'Jij f(;]'icitii
de stylnl şcu. Afralli'l luâ subiec­
tele dramateloT sf'lle din viel'a 1'0'
mmxl, comedia t"ga/a.· ·Cornp. Cic.
-
-_:'-
2-'.. t� _
tUr
39
Aag
Brut. 45, de fin. 1,3; Vellej. H. n.
J. 17. unde Haase (allg. Litt.­
Zeit. '1836, No 56) volesce ns«.
tiui leporis pentru Latini leporis­
ultimul preferi bile cu Critz la loc.
1. Ve llei., Becker Comice, Romm.
fabb. quaest, p. 60. - ItI. II. 9. Quin.
tiI. Inst. X, 1,100, Iîngă care Gell­
N: Att. XIIl, 8, Diomed TIr. p.
487 s., Putseh, Macrob. Sat. VI.
1; Apulcj. Apolog. p. 4:l0. Mnuk
De fabb. Atell. pe 121, în opposi­
ţiune euNeukirch p, 16�, 169 (172-
7 5 pentru întrepetarea locului din
Horat, Ep. 1, 57). .ăssuprn influ­
intel selle Suet. Ner. 11. Fragmin­
tele la Stephanus p. 43, Bothe p,
160 sqq. Cel mai bine la Neukirch
p. 176 sq, unde vin 40 buceăte.
Agac;ant. aqaceriă , agat;a.re, a
supară, întărritil.
Agadec, spe�ă dc pesei, lr.
!)ilvnneatt. .
Agalar'l, (farot·il'). nume dat of­
ticiarilor cari stă imme'liat lîngă
person'a sultanuluI. .
Agalmă, (ma), statuii, imaginp..
A/l.'lunii spe�ă de eameleone.
Unii introduc În astă dcnomÎDn.ţ:une
cryptogamele lni Lima\.
Agamclllllollc, (At"âdes), rnytTt.
tiinl lni Atreu �i fratl'le h'i Mene­
Iau, J't'geJe Argulni �i Mycencl. fii.
g-eneralissimnl Grpcilorîn resbeJlIII
Troici. Cert'a sa CII Ael1iJle face o·
biectul I1ia<jii. La intorcere pă<j.u în
insi4iele soţiei sallf', Clytemnestra,
şi amantelui ei, Egyst. Comp. Il. I,
IT. Odyss. II.
A.gami, p3ssărc tlpaticii din A­
nwica merid. de genul cocorilor.
l\galli(lpe. f}întflnă celebre in
Beoţhl.18 vclt>lc Helieonelni (Virg.
Aen, 10,12. Pau��, 9,29) Era <"on-
[40]
40
senată Muselor, deundc numele a- culai'iii găssită în succul liquiriţei
cestora do Aganippitjl. s, glyeirrizel, lemn dulce (Ir. re­
Ag'aI,allih, ( - I"US) , sp"\!ă de li- fjlisse).
Iiac (de Arrlea). Substituesee eri- Ag(�ma. (gr.) corp de 6dărI
nolele InI Linn6. mncerlonr forrnăud comitatul rege se
Agal'c, (mese de carelale), hos- (n.,] (Ju6t),,,,!). Unii autcrt applică
pete ce pruniîChrestinl făcea în numele şi la peqestrime (Liv. 42,
commune. 51, AuI'. 2,8,9. Corup. Riistow şi
Agapefc. vergine ale biserleeî Koechly Gesch. des griech ischen
primitive trăind În communitato Krlegsw. p. 243.
făr,l it face vre-un vot. Pură sup- Agcnda, (lat. de făcut) libel
pres se de 1 nnocinte II. d notiţiunî, pre care înse.nncrlă
Agal,hită, speeă de mineral. nesciue ce are se facă.
Agill'ic, (-cum), gen de plante Agcntiii (gl:.) sterllitate
forte numeros. AgcJlOI'c, mţţth; regele Pheni-
A g'al"ir, mlneral, substanţă pă- cieî, fiiul 1111 Neptun şi Lybiet, ta­
mintosă analogii cretei. Se num. şi tăI lUI Bel, Cadrnu şi Europeî, stră­
Gult,. (dosptllă) calc CI/' s. calce moşiu al Didoueî, deunde Age1lo­
c:Jr::Jollat�tii spongiosă. ris-urbs =. Cartcluujinea. (Virg
Agal'ică, (madrepori: aqaricit Aeu 1,998; Si!.) Pentru heroul.
după Lillnc), specii de polip fossile. Troian cu acest nnme vd. Hom. n.
Agal'Îcoid, speC5 de agaric. 12, 83. 190. Pans. 10, 27. u.
Agal'ist, (gr.) typ, stabilit de Agcl·asiă(gl'.) betrăneţă fragetă.
L(':;�b, al unni gen de lcvidoptel'e Agct'at, plantă indiană care şf
originarie din Brasilia; spe�ă de conservă tot-deuna cul6rea. Unul
planto. din eonit heresial'cnllli Valentin ..
AgHSOIH', (-son, gr. i:rr.:OX(;f'f<O� Agcl'onte. biitrăll viufl, fraget.
fI'. pale{i:enier). Usiteqă jJPlltru ..t1l- A,g·ctol', pronume al In! Mer-
daşill.-El'illllaţi dintre acce!!s;. Vd. cl1rifl 8. Jouc.
Liv. H,5; Plill. H. n. 35, 40, 29; AgclIstiă. (gr.)-şi ayuensliă 8.
Apul. Met. li, p, 121, Varior.; ilo- aghellstili, -lipse de gust.
rat. Sat, II, 8, 72. Agglomcnll'c, (-.-a,.e), it a-
AgathodcllIonc(-o'cdţ",,,,)ge- duna, uni în masă, conglobil.-Ag­
nin! bun la EgyrtianI, acel>a�i clt glomcraţiune. acţiullea de il ag­
Ol'omaze din Persia. Tenninul latin glomeri\ - a99Imnera!, se num ..
este geniu., ănger părJitor (LampI". substallţelc cari, divise timp Înde­
Elag;tb, 28, Inscript. 3lJ. Vis�., iUus. luug, s'aii unit Pl'in ncţiunea apelor.
Pio CIclU. 1. 1. p. 151. AgglutillHI'C, (fjlutiltll,.e), il li-
rlgathologiă (gr.) partea e- Vi, înclt'i:I. - Afj.?llltiulIţiune, lipire.
thil'ei tractante de bUBUI suprem. Ag.9llll;lIaliv(s. Aflfllulinanţi S� nu\U
Agl\ty, nrbure de lII:1l�bar. metlic3ll1il1t�le sub forJllă de <'lU­
Aga\'e, (fr. sing.) oriline <ie ro- plastru al'Îud proprietatea <.le il se
qllile şi gen de plante, propri(1 If./oe [liPi tarc de pelle.
america1/,. Aggl'iI \":u-e.· ag�)I·av"ţiltlle., în-
!\gctloit, ch'm, sllbtitallţ<1 parti-grellsl,[rt" .. "h'l'; i .. i uă s<1Icină.'
.,'
[41]
Agi
41
Agn
�
I
I
,
Ag:.:;rrdel'e, (-di), iL offensn, Agiogmph, (uerl- ce SCriitor ca-
provoca, attinge, face out-va cv. ci, re tractcdă despre vieţ'a �i aetiu­
se se supere. comp. it attaeă. nile Sănţilo!'. - Afjio,qraphiii,' rar.
Aggn�ssitme, actiun ea de " ten Scripturel pre care Hebreif o
I\ggrede, supărare, offensă - Ag- numesc Cketuoim, scripte sacre,
qressi», care are eharacterul aggres- pentrucă au fost scrisse numar prin
slunlt, e de natură it. produce cer- inspirnţtunea Săntuluî Spirit. Ast­
tă.-Agyresor, cel ce aggrede. fel sunt Psalmtf , Proverbiele, Para-
f\ghlabi!,î, califf africani îuăl- Iipomcuele s. al.
taţI pre ruinele puteri! cnlifllor de- Agiosillel', -DIR, s. -S]>I,INDRU,
la Bagdad. Domniră 108 anni lamă de fer servind Grecilor din
(1800-908). Capul 101' fusse Ibra- Turcia În loc de Clopot.
him-Ben-Agleb �i capitalea lor Kai- Ag'iotagHî, meseri'a aeellor carr
rOIID. fac, În utilitatea lor, eommercili cu
A giamogln III , AOP.MOGLANI, s. effectele publice, eu averile Statu lur,
AOIAM-OGLAl\I, vd. Aocuno,qlmd. Agita"e, (- "re), iL ruisca, tur-
Agian, s. AGIAU, pulpit d" pus bura. .
foiele cart contin aurul, la aurarr, Agitaţiulle, mişcare, turburare,
AgiaslII, cerirnoui'a bendicţi- perturbatiune, tAgitalo,' s. agitan­
unii apet ca caro preoţii botesă le., cel ce agită.
duminica. Aglagn, arbure de Cochinchiu3,
Agidc: Patru regi al SparteI. Ce! !.Igllat, cOllsăng'ine, (rudă i. -
mai insemnat o-te Agidll 1, cnplllli· RlJnlanii nnmiit {/gnati cetăţianii din
neer Agirlilor, successe în 1059 tatii· aceaaşl familiă, cer cari eri\ alJegati
lui seu, Elll'istllcnc (comjl. lIeron, CII famili'a din partea tatfllur, pre
7,2(4). Sncef)ssol'jj sei, AgitJit, Jm- ciind cei din partea mamei se nu­
părţiră troTOul cn Proclitjii �i En- miii CO,IWlÎ. In term. ne drept a­
ripontidii. bunt 31 pănă la Agesi- gllaţii sunt, astăcjl, collătul'aţii m3S-
, lai! III sub care regatul fii derimat cnlilli d�scindinţi din aceaaşl stirpe,
(II04-121() în. d. Chr.). (-viţă) masculină. Agnaţiunea e
AgHr, (-lis), prompt il se miş./ legătur'a de con�ăl1geuitatc între des­
e:., uşior. sprillteI1, di�pus, in de- cindinţil masculini al aceluiaşi tată.
mfmatic.·- Agilitate, caletateu cel· La R. eril consăngenitateacivileîn­
Ini ce e agHe. tre neri-ce descindinţi din p:lI·tea
1\gilo611gi, giute de nobm ger- taHIIlll. Cognatio e gCllcI'1l1e.-Privi-
maui, vechi GlIel]Jhi. legiele agnaţilor mersel'ă decăqînd
Agintc, (ago), cel ce e lusărci· în timpul imperlltol'ilor (cognati şi
nat cu nă :lffacel'e public� s. par- a{{ineN căpătură mai multă cousi­
ticulariă. Prin estens. tot ce In- demţiune,) pănă la .Justinian, cănd
creqă, contribll"sce la un resultat. - fură abolite.
Agin(il, sarcin'a agintelnl, conduce- Agnelilla, pelle de meI.
re, procllraţiune. Agllus·Castlls, (met cast), 11\1-
A!!jio, beneOciu ce produc banii \ lIlC dat vitieeJui pentmcă foielc seue
în uSlIră, prodll�sul cameteI, va!6· se considera ca r>aste, 8, prntrucă
re pr.e' d'assuplK'I cellei.5s8c, femee!c athelli:.me; c�rÎ voiil s� tril-
[44]
Ala
44
Alb
I
.,
<
:{
�ă de smarngrl uait. pentru mosaioe. Alucrltate, iutime, vioiciune.L,
Ag:yicc. nume dat columnelor Alacru, intr, '-iu';. .
lui ApolJine ce Athauianif rel1icil la l\lalia, neputinţă de " vorbi.
intrarea c.iselm-. AlJ1,;ells eril pre· Alamilnil', Alemallils.ALEMAN-
nume al ncostut (leii. DlI, contedernţiune resbelieă il mai
Af.\·JTţi, (gr.)' nume vochiii al multor populaţiunt germane. Celţii
preoţilor Cybelcr. 'I'encterit şi Usipetil făcea parte. Că-
Ajacc, (.111:(/.<, 'Ara" Aiax), fi· tre inceputul secl. \) ei ag gresseră
iul lUI Oileii, regele Locrilor ('0,. imperul roman.
J.E1'" '(),J.uxoll' 'Od,U'II'), numit Alamblc, apparat pentru il dis-
cel junc (lI. 2,14,.t7; Od. 4). - Pl- tilă, (strecura).
iul luI Tclamon, regele Salaminef Alan!, poporc seythice pre mar-
(1',).«."0)".0,, 1'e).a.poJVtrlJ·'l')' cel ginile Palndii Meoridf.
mal forte din luptantiî dela Treia Alautină, feculă 's. pulbere os­
după Achille (II. 2, 7, Il, 14, 15; trassă din plant'a numită de bo­
Od. 11. Pind. tuţmu, 7; Ovid. Met. tanisti angelica. urclunuţelica.
13,1; Soph. Aia.s.) Sărbătorca sa, Alal'lI1l\ (ital. all a/'lne, fI' a.-
Aiauriele (Alci".-n,,) se celebri, în lll/'lll�), semnal pentrll it facc se,
Salmnina, unde un joc. cu nume- alcrge la arme; conchiămare.
le seu. Alal"lllal'c, a redicil. aI31'1n'3.
Ajuslal'<', il potrÎ\,j - Ajuslo.' Ala/CI'II, al'burcl din genul ne,'-
cel ce ajnstedu; itaI. cel "C ajl1stc- prunilor, indigen din Europa me-
<jă monllrtelc. ridionale.
AlwllticOll, Almuticollitii. s. 'Alatihî coquilă unimlyă de ge-
t;PJDoTA, schol'l verde. uul lJllrpurci.
Akbal, nume ce portă regole Alballi (Francisc,,), pictor ita ..
Perşilor. lian, scholar ar lUI Calvart, eleve-
AI.:olog·ia, pharmacologiă. nit c<,lebre prin tal.Jel!ul seu Velle-
Alahalldli, marmure de Ala"l "ca addonnită (is 78-1GGO), cinn
banda (oras al CarieI s. Phrygici, monoton.
(Herod,7, 1 %; 8 1 36) Alball�' (Carolina de Stolbe/'g),
Alaballdillă, petră preţiosă de solia lui Carol Sthuart. Nefericil'ile
eul.,a nlabandei, rosiă închisă. şi fl'Umnseţ'a sa rattras�eră amorea
t:'labal'clt, primul magistrat al cclebrelllI Alfieri, care o căntă În
Iudeil(lr în Aless311drin. mai multe din pocsiele solle.
Alnbastl'icii, artea de il face Albaţilllle, albclă. Operaţiune
alabastre artificial!. la alchimisti prin care albia me-
Alabastrită, alabastru fals. talele ce voii! se schimbe.
Alabash'll, (-slnllll), cei vechi t\lbatl"as, (alba./I'/t), passăre a-
ll111niil astfel albastrul P111'. As- patică d� genul palmipe4ilor, în
tă4i este calcea sulphatată I com· Or. Aust.rale.
pactă, albă şi transparinte. - Un Albesiă,( -.ia s --ben.,i(/), scut
vas de acest minerale în Îorm'a usitat la cetaţi anii elin AIl.Ja-Louga.
nneI pere, servind pentru perfu· Albetă s, a.blelă vd. abil'.
muri, pudil �cesraşI nume.. Albifll'lieI'C, il albi._
, .
. ;,
[45]
Alb
4iJ
Ah',
Albigil!e (-bigo s, hugo), �­
beţii, opacltate în ochili.
Alhinack, fiiii �I lui Brutu. 13-
nil autorf fac din el funtlarorul
I'cgatulnI Anglie t,
Albi 110 va il , (l'eelo), poet latin din
seclul lui August. A scris eJligram­
mate, elegie �i nil poemă assupra
eăJ1ătoricT lui Gerrnanicn, <lin caro
avem un frngrnent. Assupra lui! Cri­
nit. De poett. Latt. ('. 64; Fr.ncc.
Do viril. net. L. lat. r. o. 4. § 10.
Fabric. BilJI. Lat. 1, c. 12, § 11, 7,
p. 976; Saxii Onomast. 1 p. 198;
Qnint. 1. Orat. X. 1,890 (tot aeollo
Spalding} 3, § 61. Comp. Mar­
tiaI V, (j; Weiphci't Poet. L�tt. ]{e­
Jiq. p. 44\l. Fragmclltul la Senee.
Suasor, 1. p. 11, ('!omp. Tacit. An·
nal. :2:1); Bunnam "\nt1101. Jib. II.
p. 121; 'Vern�dorf. Poet. 'LaH.
minn. t. IV. p. 'j4 !(l9., 229 199.
S�aliger în ed. Bnrmann t. 1,
']1. 796; din contră Passerat, ibid.
praef. t. IV, p. 220 i attribucsce
trei elegie: Consolatia .a(/ Liviam
Auguslamele 1n01·te DI'1/S1:; De obitlt
lIIaecc/lalis; de 1II1Iecenaie IIW1'ibuli­
clo. Prim'i, din acestea se asscric
de cei mai mulţi, (mai ales de A­
mar la Ovidii Carmm. ed. Lemaire,
t. 1, p. 369, 199., !ingă carc Beck
la Statii Calpurn. Pison. Pocmat. p.
9, 19.) lUI O\'idiU. Celle-alte doue
sunt assrmine necerte. Comp. Lion
JUaecennti�na; '\Vernsdo1'f. lib. cit.
t. IIT, p. 121,199: Meyer în bhn's
Iah1'h11. Suppl. II, 2 Il. 186 (ilJid.
Weber, SilPPI. IX, p. 274, mI. 3) şi
ad Anthol. Lat. t. I, Adnotat. p.60,
57; Petprsell în Hali. Litt. - Zeit.
1836; p. 171. Edi(iunI la, Fabricii
lib. cit. Bnrmann !ib. cit. J, Clori­
cus (Alllstelod 1706, 8). Cum 1l0tiS
edid. Berk (Lip.s. 1783). l\leinecke.
Albran, mica rată sălbatică,
Alhum, (- bwn)', un fel de
cahiet ; uerr-ce carte cu foiele 110-
cussute, codtcel. Romanii numră
astfel niscc tflbliţe pre cari pre­
toru şi publica edictelc, s. pre cari
se seriei; documinte, iustrueţiunl of­
f .. iali s, al. După unii ace stă vorbă
desernnâ numai characterele cu cari
se scrla , deunde ajjunsesse appot
se deuotc dreptul pretoric, spre "
lti distinge de dreptul civile, numit
rubrica (de culore roşiă).
Albume, unul din principiele
coustuuiuti ale corpului human; a­
caa ce Jussien nurnesce perisperm,
Hiehard eiuiosperm, In botn. al­
bnmele e nn corp s. masă inor­
gmlică �are îns'1tesee sîmburele eel­
lor mal multe vegetali. La �poch'a
germillaţiunii el procură sîmburelni
substallţ'a sa şi eoncurre il ILi dis­
voita, el însuşi despărînd cu Îu­
cetnl.
Albumillă, snbstanţă licidă s.
solidă essistlllld în albnsiul (:e ouli.
E necolore, transparinte, inodore,
llesipitJă, mal grea decăt ap'a, vis­
c6să şi înverr)ind syropul de vio­
letă. - Se num, Albuminose. cor­
purile curl conţin albumină. '
,\lbm'iI" Ull pesce, în loc de
fI'. abil!. (vd. vb.).
Alcadă, offkiar dcjnstiţă în His­
llania (vorbă al'lluă).
,\lcilesf, S. ,\Lc,\ÎlES'r, dissol­
vinte univrrsal'. Nume l'iJ dă Para­
('cls 11nrI Iiq\lol'I capabili de '1 tă­
mădui tot felul de înf1ăture; Cl' Van
I-Jel:nont unni rrmediii prin carc
pretindeil se 'întorcă tote corpurile
na!Ul'cl la prim'a lor vi(�ţă. Alcaestul
IIIT Glaub('i' este nil liquore desil,
estrassfl prin detnll�ţinlle de �ăr­
bunI nprill�l pre nltrnt de pot�sse;
� •.. � .. �_:!
[50]
50
t
, !
{
1,
. ,,'
,
, j ,j
I �?
AII
"ămînt de lllle;1aalti cel făcut do
cetătiaut pentru suppunere regelui.
Acest jură.nint pri via numai suvc­
ranit.itea titnpuralc ii monarchulut
şi ir:dependinţ'<l sa do pap'a, Regele
Iacob 1, luOti, ICi a onlinat.
Aliegatiullc, citaţiu nea unef au­
torităţi, legi, unuî fapt; prolaţiune,
proposiţlune depusă.
Allcgoriă, (- ",a), ficţinne al
cui artiticii1 constă in li. presintâ
spirituluî uu obiect ca se inţellcgă
altul.-AlteVoric (s, allcgo,·iii.), care
ţine de allegoriăv-> Allego,islII, al­
legoriă pre lungă. - Allc.9" r isl, rol
ce esplică allegorie s. in sens al­
legor.c.
A!I�gl'o, (Ital). mus. des. uă
miscare mH!l0ciă Între pres/o si
adagio, Intre iute şi încet, vesel �i
trist. -Allc9rd1o, (elim.) determÎllă
uă Ini9c�lre ioar YiUrl, deşi mai ln�
ctită.
AlleÎuia, (h((/lelu-jull, vorbă he­
breic�. der;en\llăntl LăI/(lft!i pre DU1II­
nedcu.
A îJbgiu, ((1'.) nerI-ce uniune
între un Incru �i {I!tul mal preţios;
chem. amlllcstecni il. doue s. lJlal
multo metan. !'rin escepţinne COll1-
binaţillnilc În cari �i mel'curiul iea
parte, se nUIl\. (/ma/game.
AHia"ti\. lln;rc, \('giitnră, _.- Al·
Zim'e, :1 nn\.- Allial, llllj�.-SUPPI.
legămînt, alll'gan', ul/c[}anţă, ('Oli­
s[)f:i(J�·e.
Amt?l'aţiullc, cODsuuanţă r}p
voroe. Figură COllstan:c în repetiţi­
ullen a!Tcctată il l1ce!1or'a�1 sylabe.
. .\Ilit, s. oILLI:'l' , (ad-lectum), care
stă î:J pat, egrn.
Allobrogi, s. -IlRYGÎ, popula­
ţiUDJ resbelică în Gallia NarbonE'­
să. In luptă cu RomalJ.iI, el fură
învill'ii, în 63� u.e., <le Fabiu �las-
___ A_I_I �
sim Allobr-igicul, (Vell. 2, 10);
remase ră însă în continuă nvmicetă
Cu dînşii (SaI. Jug. 41; Cic. Catil.
;;,!l; Caes. b. (;. 1, G, 7, (4). Mal
tiirrjili (lilGO) ţerr'a lor se numi
Sabau d;« (Amm. 15, 11, 17), s.
Sopasidi«, denude Savoia, La 1792
Savotsu se revoltară contră regele
Sardinieî , ducele lor, şi numiră de­
putati cart decisseră în unanimitate
uuiu;lea lor cu Franeia şi sub­
stitntiunea numelui de Allobrogf.
Iu 1814 reveniră sub potestatea
Sardiniej.
AlloC.llrc, allocaţiune ; n trece
UII urtielu in socotet'a (term. ele
comm.) Ren nîl!chh'iit, pentru ca­
re lo catiuue,
AllncntiulIl', or:J!iune il uHul
căpitan către �old'lţl ..
Allodii:î, (-diurn) (r. ((/leu),
pămlnt horeditar, patrimoniU.- A1-
lodielc provenU, mai ales elin Îm­
părţirea locurilor coprinse Între capii
de armată.
AUonym, cel (le iea numele
altuia. Mal al�s pentru autori.
Allopaihi;i, systcmp. de medi­
tină oppllsă homeopathiei.
AlIoph�'I, (gr.) arburel do
CerI an.
Ailumdă, ((r.) briquct (chi­
urit) .
Allut!c,'c, (ad-ludtire), il dil se
se întellc"ă"it elecât ceaa ce es­
te În' c, SfiUllC. Effectul este al/It­
s1'nne; comp. lt1l,uominaţivne.
AlIlIl!gilT, il lungi In progl'es­
silUll' .
• .\l.lIl1yiUII1, pămînturI, bllccăţe
ele stînce, de nisip, ce ap 'a strînge
în locurile unde cursul el se Iă­
tesce. - Proprietarii riureni ai,
ell'cl)t1l1 de a lua în possessiull e
[51]
'''',-
Alp
51
AII'
------
..
.alluviunile formate în vecinătatea All)Î, (-pes), desemna, Ia în-
lor (f6rte reu). ceput, tote şirurile de munţi. As·
Almadiiî, luntre mare formată tărJi il şirul care incepe la mare
din seorbur'a arburilor, la popula- lîngă Nicia (Italia) , se dlrege spre
truuile mărginarie ale AfriceL N. către Suetia, la E. pănă la is­
, Almagesf, (ad. pnl mare), uume vorele Saunlur (Austria), descinde
dat de Arabi uuei culegeri de ob- spre S. de iL IUl.gul Dalmanet, pre
servaţiuni astronomice .�i proble- care o dis parte de Serbia şi unde
mate geometrice compuse de Pto- se termină după-ce a percurs un
lomeă. spaţ de 400 Icuee. Alpii sunt cel
Almagra, argile ro\,iu dela Al· mal înalţi munţi din Europa ; stă
mazarrou, cu care se servesc His- între 23-25° lung. oeeid., 44-48"
panii pentru culorlt. lăţ. nordică.- Tot ce pertine de
Almallach, nume vulgar dat la Alpi se qice Alpestre s. alpin.
uerl-ce călindar a. scriere perie- AII}ha, prim'a literă il. alphabe-
ucă avind la Început uu călindar. tulut (vd. A la fine).
Almanachole moderne respund [as- Alpbabet, culessul charaetere­
.telor romane şi datedă dala secl. 13. lor de scris şi ordinea lor. Egyp-
AllIIandillii, petră preţiosă, mult tianii, Phenicianil si Chaldeit ŞI
timp confusă cu alabandin'a. Dif· disputii h0116rea de'" fi inventat
ferint'a este că accstă pelră are scrierea. Cadmu addusstJ alphabe·
nisee zone strălllcinÎÎ lllll'purie s. tlll phenieian în Grecia; :lce�t'a u·
�lbp,. vea attunci 16 litere. Palamede şi
Almce, d�nţuiţ6rie s. căntăt6rie Simonide 1 aduusserii fiii - care
în Orientp. elite patru. Grecir, colonisălI<I Ha·
Almicantal'ut1. ecrcnrl mice liu, dUSBeră alphabetul 101' la E­
paralele horizontclll!, cari se pt·c- tntaci, deul1dp, el ajjul1se Ia I{. Cll
Sllppun a trece prin meri4illne �i uere·cari variatiuni in for m'a Iit­
ale căror centrUl'! sunt asşeqate terelor. Printre' ce!!e lllai vechie
pre vertie-alea care l!l]('SCO zenitul alphabete se numără: sanscritul,
{lU nadirul. in Indic; nÎnicul, îl\ Nordul Eu·
Almolwdi, s. ALMORAVIOI, (U· roper; gOlhicul, derivuţillne din rÎl.­
nitar!), putin te dynastiă arabă eare nic, precum messo-golhiclIl s. !tlp­
a domnit qiumăta!c din Hispania ha.,. t�\!l!ăn'a idi0111ate!or rus, ger·
şi tMă Africa, affară de Egypt man �j polonic. - Divcrsele dia­
(1' 29 -- 2Go). lecte ale !imbeT germane snnt: OS[·
AhilUd, măsură de Iici<jlportug., dcu/sc:' (gothicnl propriu), allăture
val61'ea diversă. <le care hochdeuisch de astăqij 0-
Alo .. , s. ALO;;', plantă <lin fa· bel'deusch s. rtltlwchdeu/sch, divis
mili'a liJiaccelol'. Frllctul seu e tu· Îll trei scc;iuni: ba·Dare., [ran.c. a·
Qulos, foiele dese, fl6rca rosiă. A· IClIlanic S. suabic, ultim'.tl emininte
10ess!JI ti arbllrele de aloe. în evul nw(iiit, C0111r. Uraff Alt·
Alpacă, patrupcd l,merican. - EI hochdeuischer Sprachsr"atz, (1834-­
alert şi uşior, dulce şi propriii. pen· 42 Ij niederdplllscIt, lîngă care [r'sir.
tru domt:8tiGitate. ' al/surl,sic", 1,lalldeu/sch �i hollalldil:
• • ,,-.1" * I
.,1,' •
[52]
(dialectul tiWl·i1/.gohessic ţine me- vine dela nntnralistul Prosper AI­
«Jiul intre ambele); altnonlisct«, pini.
deundc isloiulicul şi prin acest'a Alporamă, aspectde Alpi s. uert
danicul fi suedicul, - 111 fine al- ce munţi.
phab. (Ulglo-sassollic s, anglo-norma- Alquetr«, măsură de grîu s,
nic, după unii lîngă niederdeutsch, al. În Messic, Azore şi Portugalia,
Numărul alpbabetelor eunnoscute Alquifugili, s. GALENA (fr, mine
e de 400, din cart 50 în us, de vernis), mediă de frumuseţă la
Alphcnu Varu , celebre juris- femcele arabe. Constă din lucifî de
consult rom. dintre scholariî luî , S. plumb.
Sulp. Rufu (155 u, c.), autorul Alraune, - mal bine alrlllie­
unor D,'[Jesre în 40 cărţi (lin cari nisce prophetesse la Germanii
mal multe fragminte, în un styl vechr.
currinte şi attrăgător, sunt conscrvate AI rlgore IIi tempo, (ital.)
În Pm::dectele lUI Justinian. Asa, mus. în t6tă strlctitatea măsuref
lUI Hor. Sat. 1, 3, 30 sqq; Pom- (tactului).
pon. I, 1; Bach, Hist. jurispr, rom. Alsa, - mal bine alo sa (-sa
I, 1,§ 47;Zimmern,Gesch.dcsrom, oulqaris} - speră de pesce ca
Pr .vatrcchts (Heidelb. 1826) 1, t. scrumhi'a.
Halubold, Institntt, juris Rounu. Al sccco, (ital.) pict. cu culorit
hietoricc, dogrnatt. Lineam. § 237 uscat.
not. h.; Dirkscn , Bruchstiickc p. Al seguo , (ital.) mur. pănă la
64; Weichert de L. Varii Carmm, semn, ad, il repeti buceat'a da&
p. 124. sq.; FUllcke. segllo pănă la uere' care semn ar-
A1I)hită, numcle făineI de hol'(] răUat.
la GrecI. -Alphilomanciă, divi- Al sgl·afito. (itaI.) calefică ta­
naţiune prin alphită. Punea pre a- bele (lugrăvite numai în uă rulare.
ceia] dela cari voia se tragă miiI'- Diversele nuanţe 8. umbrite, în at­
turirea unui clime, se Înghiţă uă tari tabele, se disting numai pril\
coccătură de alph.; dacă o înghiţiit intensitatea euloritulul.
fliră diffieultate era innocin(i. AI.,tremel'ie, (al stroelllet'ia),
Alphollsine, (TABLE), nume dat plante <lin famili'a coronarielor s.
unor tllblc llstrol1omice, ce regele amaryli(li1or, origillarie din Ame­
Cas!iliel, Alphonse X, făcil prin a,Un- rica. As(rem. pele.ryril1ă s. /alwa
torul mai multor lndel din Toledo de Incas este cea mai frum6să fiare
între alţiI rabhiuir Issak Hass3n şi cunl1oscută.
:Ben-Sllc. Se oppresc la aunu 1252. Alta ah'as, (span. srăir"re în­
Fură ăntîill compuse în hebreesce, dăt'ăt), se (ii ce desp.·e cloul cou­
.appoI trndusse în lat. de 1I108e Ca- jugi din cari feme'a il alb�, bitrba­
.riatltearim. :;;unt pline de ncesae- tnl mai negru.
:tităţI şi e1'1'ol'1. Alta jUl'isdictio, (lat.) dispăr-
Al piaccre, 8. AL PUCnIE�'fO ţimÎut de justi(ă, mai ales În CCI'-
(ita!.). /Il?l.<. pre plăcere. '·1 cui criminale.
AII)inili, spc�ă de plantă In A-. A.lta o«a\"a, jtlll. - S. �LT'QT'fA-
1ii-a, Africa şI: Aruel'ica. N\Ili1�le '1 v"< -:;- mus. arrilttii. cii p<'1J'tea c�r.c,
Alp
.'
52
Alt
.'
[53]
Alt
53
Alt
a se căntă Cu nă octavă mal sus. Alterna ratio, (lat.) I'ăport
AHa ottavn, (ltal.) profundă de schimbător.
viorină. Alternare, (-?Iare), il lucra
Alta semita, (lat. cărare tnol- pre rînd deja unul Ia altnl, il schim­
-lă), dispiirţimlnt al Romei aantice, bl, successiv. =-Alsemutiune miş­
eoprhiqiud partea orient. II munte- care alternativă, starea în care
lui Cirlnale si muntelc Plneiii. intră uă altcruaţiune, vicissitudine,
AI tCJllI)O, (itaI.) mus. în ace- sitnaţiune circulariă (aut aut). ­
l'aşf tempo (Cii, partea preced.). Altemalim.schimbănd.AbsoJ.se
Altcnmţt, med. remerţie căror nUID. Alternat nil us diplomatic
se :atribuesce facultatea de il schim- de it asşecj'l tractatele observăud
ba, În un mod nesintiblle, starea 80- docnmiutele coprinse intr'Inselc, în
-lidilor şi llcidilor din corp. Se num. ordine relativă importanţi! lor.
mal speciale astfel stimulanţiI daţi Altenull tantum, (lat.) încă
in cantitate f@l'te mică cit se pro- uădată attăt.
ducă effecte imrnedtat apparinţi. AltcrntCl', unul din doui.
Altcl'a pars , (lol.) secund'a Alteţă, (fr.) Inălţime. Titlu dat
parte s. partea OPPU3�. =-Altera principilor, în Francia , la, îuco­
pars Petri usit, altă-dată în seho- put numaî fraţilor regelui. Singur
1cle de philosophiă şi theologiă pen-: nunţiul papeî şi consuielo Vene­
tru '1 desemna judieiul, Vă operă [lan 1 ealefică cu Escelliniă. Dela
a lui Petru Ramu (secI. 16) des- 1621 încep il it se dă totor prinei­
pre logică, eră diyisă în drHlC părti, pilor naturali ai regelui. Altesse·
din cHrl ull'a trada de iuyenţinne, /,01/(,[e se numiră, €lela 1633, fiii,
.cea·altă de judi\iil. fiiele, nepoţii, ncp6tele, fra\ii şi
AltCl'al'e, (lat.) il. schimbil, mal surol'Île l'egilol·. Alt. imperiale se
ales din binc (starea normale), in dă archidncilor în Austria şi Rus­
J'Cll. sia (marI principi); alt. seren'issilltă
Altcl' ego, (lat. altul eli). cu In il usitat numai in Italia şi Ilispa­
person'a altuia. Se (lice despre un nia.
locuteninte generale al unui re- Altbea, (-thow), myth. fii'a
gat, CUI regele confcresce tate clrep- lui 'restitl şi soţi'a luI Enea, re­
jnrile şi prerogativele reginţel. (U- g'ele CalidoniI, fllsse mam'a cele­
;sit. mai ales În Sicilia). brclui lIIcieagru. Comp. Ovitl 1Ilct.
Altcl'caţillllC, dispută Între doue 8, 260.
perss. pentru prioritate. vd. Dia- Alţime, înălţime, suppl. 1Iltittt-
.cJicasiă, dine.
,tltel'll, din unul în altul, unul Altis, B. ALS:S (la nOI Altele s.
<lupă altul; geom. ânghiurile ce Alsele, gr. Alsos) selbă sacră il.
formeqă ua. liniiă, de doue părţi, Cll Olympiei, în lllcqlocni cui se re­
doue paralele pre cari le taiă. dica templul lui Joue olrmpiclll
AItCI'llIHllCIl(C, 8. ar:n:RNl,TIV, şi mai multe alte mOllull1inte, ln­
(itaI.) mus. schimbănd, trecînd de- ! tre cari altarul consecrat totor cjei­
b uit parte laa!t'a (părţile sunt mice). lor. senatuL palatul lui Lconidn şi
. I laboratorul lui Phidia. Stalt�de vic�
..2-". ..�_
" .
[54]
" ,
Alu
AJIlu
�
1,
�
toriior la jocurile olympice se pu- Prin diversele selle ammestecurt
nea tot aci. ea produce saphirul, rubinul s. al.
Alticr, (fr.) măreţ, măndru, su- Almne, s, ALUN, combinaţiur e
perb, de acid sultic , alumină şi pctas-
Altilocinte, (-quens), mare- se. Dă sare (aluminată) respîn­
vorbitor, care vorbesce' Incrun dită în commerciă , unde arc di-
mari. verse numirî,
Altimetru, instrument pentru Aluminirl, (-nlwn)" metal
măsurarea înălţimilor la horizonte.- căpătat în pre mică cantitate, 31-
Theori'a este altimetriă. legat cu ferrul şi oţellul ; dar ne­
A!tiora, [lat.) mai înalte, v01:m possibile încă de il se obţilOe în
altiora = voim se facem ce-va mai stare liberă. Combinaţiunea lUI cu
înalt. ossygenul (alumină) e forte I'es­
AltiOl'is hulaglnis, (Int.) care pîndită în natură.
cerc uă cercetare mar Înaltă; irn- Ah-Cal', (-,.rum), - conductul
portante. auditiv al urechiet.
Altisă, S. ALTICA, gen din 01'-'\ Alveule, (-lae), cavităţ'i mice
dinea eleuteratelor (coteoptere). Con- pre marginile ginginelor , servind
ţine insecte micc, ornate de culori pentru it allocă rădăcinele dinţilor.
brilianţi şi forte variate. - Alt. po- Dimensiunile şi forma lor variadă,
taqer a e homidă. după spec'a dinţilor ce conţin; la
Altist, pentru fr. lunue-contre, vîrf sunt percusse de dlschisăture
Altiws tollcndi, (Iat.) jwrisp". mice, preunde dă trecere vasselor
des. dreptul unui proprietar ele şi nervilor cari se distribuesc In
iL şi redieă edificiul mai sus, dinţi.- Arcade alveo/arie se num.
pănă unde adică i permite servi/us marginile ginginer unde sur.t să-
110n allius toZendi. pate �lveo!ele; mcmbnlllc al",eola-
Alto (itaI., fI'. /wule-colIll'c), se ,'ie suut membrane forte suhţirl
Jlumia altă-dată vocea cOl'l'espQ1ldin- înrte dinţi şi alveole. Mai adesse
te gravelul feminin, elissă conlralto, I se num. pCl'ios li alveolart.
s. te norilor elevaţi ai choruri!or. In AI)'tarehi, officiari grec.f in­
ultimnl cas el'aByn. cu contră-acut.- săl'cinaţi cu e�sccuţiunea ordinilor
Se ilistinge În gcaere alto lUai agouotheţilor la jocurile publice.
sus s. mai (1cos; primul stii. intre La Antiochia alitarchul era pri­
(li pănă la sol (f-s. g). secuu- mul pontifice şi magistrat al ora­
dul ipa cel mult si. - Allo se nu- şului..
mia �i eint'a 3, viol'a (alia Amabilc, de amat, dulce, plă-
1l1:01a), al cUI accord e ld re sol cut, . In mus. cal€fică eharacterul
111, alternativ la cîntă, instl'Ument uneI essecuţiuni dulci şi graţiose.­
meqiar între viorină şi bassli. Amabilitatc, calctatea amabil eluL
AI\letii, (fr,) ciocÎrliă, aZat/dă. Amante, cel ce amă.
Alllminiî, (ossyâde aluminiu), Amat·r. (-lIIan), a iubi. A­
SUbstant. ă aibă, nesipidiL, inOdore., I"HlI'." cel ce arc plăcere eontinuă.
pulverulinte, nefusibile, �are se corn- pentru cv. - Femin. amatrice, care
bin:l cn aciqii: pentru it forma sărI: are- �8ul <le il amil. _ -.'
"
[55]
,
.,
Ama
55
Ama
I
1
b
I
1
:'
Amafallii:i, s, ÂM�nNIU, philo- Lactantitl ;Jcea�şi cu !!"ToFI.i{a s.
soph roman i îmbraeiâ principiele Demophiln,
lui Epicur şi le disvoltâ în mar Amalgaml\, (fr.)ammcstrr. vd.
multe opere, Trăia TJIl\ill inaintea alhaqiii.
lui Cicerone, Comp, Cir. -fcadd'.I, Ainm'lwfit, plantă din furnili'a
2; Tuscc.L, 3. IV, 3; Alex. Ollevis. dicotylcdoncolor, rcsj îndită in tote
de Phaedro Epicureo sive de Ilo- ţărrele şi crescînd tom n'a. Comp.
manis Epicur! seetatoribus circa merişor - Uă specă dintrinsul, bli-
Caesar. tempp. tul, il commestibile. PoeţH nu făcut
Amalat, vd. .Egl'lt. din am. symbolul imrnortal.tăţiî ;
A malthea, (- tltt!a), une-ort Aix, magii attribuia coronelor făcute din­
nujtl«. nume de originc necertă, pre tr'însnl vertntea de il conclli., fa­
care lloettigcr Iii reduce la legindele vore �i gloriă cellor ce le purta.
cretcnsi despre nsscerea şi educaţi- Amai';ylidc, (-lis) botn. plan­
unea lUI Jouc. Conjectur'a c fundată tă din famili'a nnrciscelor, forte
pre, acceptul că junele <jeu, transpor- Irumosă, originarlă din Japonia.
tat de mam'a sa În insul'a Creta, a .Florea sa, cu aCC1'3şi nume, il 1'0-
fost nutri t de uă capră, deunde şiă, rosă, gălloiuiă, odor�nte �i ple­
trarliţinnea că uu rege, 11elisseus, CU cată. Se distiug m�r multe speCIe.
fiiele sdle (un'a. t1in aCeste fiie este Am azouc, populuţinne de fe­
AJ(/manlhea lui Higyn), r adduccit mee rcsbelice, mythicr, cari �I a­
alimintele In lln corn. Ce era acest veit. reş('dinţ'a principale în Capa­
COl'Jl şi cum li devenit cornul ·a- docia şi În c(;�<1tea 'flH'myscyra. De
bundanţer, predatele diffcrcsr. După aci pilI' li se fi rcspindit îu Sey­
Ovid. ({flsl. 5, ]21) sqq.) Am�lthea thia si la rinul '1':1II:1e; (;upă alţii
�1:1r fi escus (scos) un corn <le ar fi' YPllit dcla iliarca :Meotică.
un llrbnrc; uă nymphă 111 luâ, Iii ilIllltă fa.blă (' ammcstrcată în me­
ornâ cu frun(je \'('I'<ji, lu împlil cu morinlile arestor b3ruar('. Clla.rac­
fructe şi Iii presintft lUI J01W, terul pl'ineirwle al lor ('l'a de "uri
care puse imaginea sa între stelle pre blirlJaţl, de il nu eomrel'\ it rle­
(după alţii qenl ar fi ,edicat în cer răt r(\)liir feminini, pre cari 1 cres­
l'l'e IAmalthea cu c{'! :doul ('�- ceh în artea rcsbelulni şi că"oI' :11'­
priorI al sei, denndc Rteau Ca- deh sinul drept ea se r.�, r ::7.PC­
pticornlllnr); jll'C el Iii dă1'lli nym- dire la trnssul săg-ctelor, drundc
phplol', nntricile seUe, ciI. se le of· numele (a'-,,,a�-(;,. fără mampl<1) cn
fereseă continuu neserabilea plini- tote că pre statne sunt rcpl'('sinta­
tate il coprinsulul seu. In genere teintreg-e cilşi tote femi!rle. Făcmă
mythnl ţine f<il'tc strîns de aeeru eRpediţiuui (,epărtatc, I,ăuă în Tra­
al rÎnului Acheloii, pentru care Soplt. cia, Ryria, Asia Mică; v('niră chiar
Trach. 10 sqq., Ovid. :Met. 10, 8 pănă la Athena. Hi�tori'a le cun­
sqq. (eomp. 9, 1 sq.,) şi mai ales nosce sub trel triburi; asiatic. pre
esplicaţiunea lUI Str3honc (10, 2). marginill' rluull1l Thermodon, Bey­
- Tot astfel se nllmiit uă sibylă, l' thi� �i african. In capn1 lor a,c;"
după Tibul. (2, 5, 67) alt'a decăt ref!'inc, din ('ar, ceJle 111al î.nsem­
c{';) dela CUIue, 1'1'I'pphila; dură nabill: llYPl'olite s. l.Jl'-"PC� Pcu.
. ,t
.2-- .. f� _
[60]
neeolore, nevislb rle, caustica, acră, încă Schott ad. Victor. de Caesar.
de odore viuă şi irritante îu vcnţîud XXXV, 7 j FI'. Fabric, ad 01'08.
siropnl de violetă. Se dissolve în II, 17. - Celle mai importanti am­
apă şi stinge corpurile in coubus- nestie din historiă sunt: cea 'accor­
ţiunc. E formată de combinaţiu- dată conjuraţilor după mortea lul
nea a trei volumlnt de azot şi u- Cesare (de care il vorb'a la Cic.);
nul de hydrogen. Essiste tot-deuna cea dată Protestanţilor, in 1570,
ammcstecat cu aciqT, formănd sări. urmată de noptca de St. Barthe­
Diu soluţiuuea lui În apă resultă lemy; accaa prin care Carol II făcu
ammoniaclll licid s, alculi-xolatile, graţiă judecătorilor tatălul seu; cea
Ammonlu, (-tUln), nume d.it concessă de Lud. XVIII cellor C31'i
de unit chemisti meralulut din care luasseră parte la întorcerea lui Na­
ei credea că se produce arumonin- poleon, In 1837 Lud. Phi!. 1 de­
eul. Essistinţ'a acestut metal nu clarâ smnestiă generale pentru toţi
este încă sLlbilită. Uerî-ce ammo- condemnatil politici.
niac combinat Cu un oasyd meta- Amnlornaueiă, (gor.) divlnaţiu-
llc iea numele de ammoniur, pe după amuiii.
Amuesln, (a-mnaollta'), per- Amnii'!, (-nlum), membrană
derea memoriel. luciă , transparinte , de natură să-
AllIllcsliă, iertare , romiaslune rosă, de UfL mare subtiritate, care
de pedepsă. In politică actul prin care sel'vesce de Înv�li�iii JătUItl1 în SJ­
partitnl Învingător (mal addese res- nul mamei.
turnările ue stat se fiice.a prin cru- Amodilll'C, ( -1ltodfllln), it a­
qimi, declnră că nu are se facă ren(E.. - Amodia!iltlte, urcndarc.
niciun l'eu (Comp. Thncyd. 8, 7,3). Amom, (-mullt), gen din fa­
Urme rle amuesWi se găssesce de- mili'a alllomeelor, conţinînd hcroe
la Sal6ne; cca mal Însemnată il a aromaticc, originarie din ţărrcle
lUI Trasybul după eSjlulsiunea cel- calde. -A/lwlIli!e, plante hcrbacee,
lor 30 tyranni, prin care se resta- monoeotyledonee, cu florile mari În
bilia. concordi'a, In că ameninţată, spic s. în grapă. - Frnctullor sunt
În Stat (403 sub archontele Euclide). capsule cu lrPI valvule, deschiejln­
Jurămîntul prin care se deplinit. du-se din trei părţi. Ţin de o!'di­
nil amncstiă ni Iii conservă Ando- nea lJasilarilol' (fI'. basiliers), in
kide (myster. § 90). Ass. vorbei c·omp. classificaţillnca lur JnSsiell.
Lamb. la Cic. Philipp. 1, Exc. 1, Amill'c, (-amol'), iubire. A((ecti­
edit_ Lcmaire:» at quicJem hue (Ialo- Olt exclusive de l'ltme qui nous enlrat­
'CuI din Cic, c. 1, p. 32) graecnm nevel'slI'n objel enchanleul'.Scalfger.
Vel'bUlll afl/V�6'Ciav illc111cal'ant, sa- Amot'gc, vest.imînt de femee, la
ne inconsideratn etc. Num primnm cei vechi. Era de uă materiă sub­
non habent libri veteres, praeter tire de lăna, pl'ctintă mal addese
unl1m in quo id reperi; deinde, şi In cul6re olivă s. cii lămăi'a. Nu­
q�lod csset scribendulU, non am1tcs- mele dela amol'gis (tănăI s. Amol'­
ttam, sed. ",1j fl/V�6,"a",îv ••••• \ gos, insnlă în Sporade Însemnată
csset inserendum, ut ostendit Mu- pentrn lăn'a sa.
l'dus Iib. II: Val'. lecL C. 15. Yd. "'�1lI01'OSO , (itaI.)' l/tUS. «rrattă
.�
'J
'1
Amu
.. ;,
.'
Amo
[61]
Amp
61
Amph
lenitndine În miscare şi un charac- Amphlauacţ}, prenume dat po­
tel' de melancholiă dulce în căn- eţilor vechi pentrucă, la tote hym­
tat, uă cspressiune de passiune şi nele 101', punea înainte vorbele am­
sinţimiut. - A căută amoroso se (li- phi moi ana«, pentru. s, pre millf,
ce pentru un mod de căutare af- principe, fiind obligaţi se Începă
fectat şi Îngr('unător. prin uă invocaţiune către Apolline,
Amorphă. botn, arburol din Aml)bilu·thl·ose, (gr.) anat.-
famili'a Iegmnlnoselor, originar din opp. diartlcrose - se num, uă arti­
Americ'a merid., din care uă spe- culaţiuue mlstă, în care suprafece­
r,:ă am. [ructiferă, se cultivă în le coirespondinţi ale osselor : sunt
grădine. Mal de ordinar se numes- unite intim prin un corp întrcme­
ce indigo-bastard. diar, care Însă Ic pcrmitc uere-
AmoJ'pIJii:î (gr. neregulat), mi- carî uşiorie tuiscărî.
nel·. des. uert-ce metal it cui crys- Ampbibie, (-bius), animal!
tali sare li cu totul confusă, şi în cart aii proprietatea de it trăI pre
genere substanţele s. părţile il că- useat şi în apă. Cnus'a este că a­
rol' formă c reu determinată. ceste animal! aii şi plămănt pen-:
.4.mortissemcnt. (fr.) rescum- tru aerul atmospheric, şi brauchle
păra re, compensa!"!'; estinoţiune it pentru cel din apă. - Amphibiolo­
unui drept, a unui effect public de qi'« este seiinţ'a trartante de am­
gubern. In Fr3ucia se numi..'t ast- phibie:
fel favorea ce regele accordit nnei Ampbibol, (gr.) ecivoe.
eommunităţi, mai ales bisericesci Amphibolă, (gr.) petră nnmi-
ca se possedă patl'imonie În per- tă altă- dată schorl heg/'l' s. schorl
petuitate, contrar yeehielor insti- opac "homboidale, combillaţinne de
tntinnI ale Fnnciel. Lnd. XI in- sili ce şi calre, forte tare, nsit�tă
stitui se se plătescă rcgilor nn drept pentru diverse ornăminte. Amian­
arbitrar fissat de ei Înşiş'(, şi ilO- lul c uă varietate a el. Comp. horn­
bililor (seigneurs) nă indemnitate. blellde �i asbest.
Patinţile pl'ia cari se accorda, se A IIlI)biboIiă, (-lia), vd. UI'IIZ.
nnmiiL lell'/'es d'amol'lissemM!. In -Amphiboliele lui Kant sunt er­
sculpt. Însemnc(jă nn ornament de rorile în răporlnl unei represinta­
neri-ce formă destinat se termine ţiunI il spirituluJ.
vl·e·uă operă de architectnră. l\mphibolit, metal, (qis şi ac-
Amovibile, (lat. it misca), ca- tinotă) de genul ampbiboleI, ver­
lefică funcţionarii it căror fUllCţiu- de, compus de silicc, calce, mag­
ne pote fi revoeată s. rcdieată; prin nesiă, alumină şi nă mare caliti ta"
estensinne ueri-ce offieiU ale CUI te de ossyd de fcr. -Amphibolithe,
titularie llot fi revo(·ate. Ruppl. mobile. amphibole petrificatc.
Ampelită, s. -TIm:, (:-- lis), AiIl[)hioologiă, ecivoeit.ate,
spe\ă de prtmînt l,ăcU1'os, pns, de sens dl1pln.
cel vechi, lîngă viţă cit se ommo- Ami)hibmch, (-chys s. -
. re insectcle llocinţi. I chus), mei/'. pede de uă sylabă llll1-
AmpJJcml'l'iu, J -nos), de t6- g1\ Înt!'e dOlle Reu!'te. _ .
It (Iilde. ' • . .. r\mphid;} 0111'. �. Amplticlf"
� .. '
[62]
62
, I
"
I
\
J
'}
...
i'
1
I
t\mph
nlylh. tiiul lnt Deucalioue �i �yr.
rhel fratele lui Hellen, do 111 111 la
'The:'moJlyla şi În Athcna, după mor­
tea lUI Crauau. Din rote actele selle
sunt memoTabili nmphicryolliele( el,,­
qJtwr:t'uvie<), adunnnte naţionali sta­
bilite IIng';J, temple CII scopul de il
veghiit la celebraţlunea sărbătorilor
şi il Oj,prÎ uerr-ce hostllitate în
timpul lor. Ii'iă-care din mieele o­
raşe stab!lite în, yecin�!atea unui
templu (ClI-'q,,-?nw, ?n(,OJ, precum
n'I1<Tiollcq, s. CirpOll, tem plu, s,
după numele tundatorulul). trămi­
tea dcpntatl ca se provadă de cs­
secutarea couventiuntlor, de tranei­
Iitatea generale �i sănţitatca tem­
pluluI. Era uă <lmphictyoniă la Ar­
gu, Ungă tempul Jllnouei, alt'a la
Corinth, lîngă :11 lui Neptun. Cea
essentiale cste amphictyoni'a pilai­
ică fo�'mată prin uniunea celler de­
la Delphi �i dela Thel'1l10pyla (cea
din C.tlauria, eea d('Iică, prpclllll �i
une.orl memorat'a l'?).1/6iCl nusunt
completştabilite). De doue ori pre
an represintaţii a 12 I"'p6re con­
federate convcniiL îl! con�ilifl (6Vl"­
u'I1.o,,) , primi'ivar'a la Delphi, hiel"
na în orăşelul Al1thele, :lppropc de
'l'hel'mol'yla. Numărnllegaţilor, d,,·
'Pt<Tlov,q iel1oltV�ţ<O"', s. 7TV),e<yO(!(XI,
nv).ayal/o, eri, nedeterminat. }>'Iă·
care din cetăţi :lVeil U voturi prin
ci (liela August se găssese 30 \,0,
turi în tot). Decisiunile se făceil
după mnjoritate, Contră naţiunile
culpabili se decideil anH'!,dă; deeă
accst'a nu sc plătia, :l\'Pli loc UII
secund con�iliil care o duplieil. La
m'suppuncre aduuaa\'a era in drept
se armcl!() tată eonfederaţiunea;
cetatea era �cossă din Irgătură.
Consiliul :nnphietyoniolor fu res­
pcetat de l�o\nanr. El se �tinse ue
Amph
şior cu căt statele grece se con fu­
seră în imperul roman. Căderea
sa definitivă se pune Ilădată eu it
tempulul dela Delphi , în secl. 4.
t\ mphidl'olllic, (C'I'rp,· V'I/CI"",,)
sărbători celebrate de AthcnianI
la 5 s. 7 ()ile după nascerea unui
copil, deunde aecepţiunile l{luoţtaq
'itJ()'o"a, s. i(lv ol-'ave< ăy"". Se
crede că era (!i'a de llominaţiune.
In it dece di avei, loc uă sărbă­
tare aiJalogă, Vtxa.')-,l" O';"v s. 1.6·
Tiri" în care tatăl declari că reenn­
nosce pre copil ne legitim, y,,�6,o\'.
Amphtgurt, gen de poemă jo­
culariă care nu offeresce decât i­
dec isolate fără ordine şi addese
contrarie lor înseşI. d. e.Intr'nă qi
căud era n6pta dormiam deştept.
Era nopttl întunee6sil., alb'a InDă
străluoia.
Amphilogiă, (gr.) mustrare,
certă.
Amphimucl'u, (-cer), melt·.
eontral'l11 amphiurachului, -",,-.
Aml'hilllll!ă, s. -MELA, tunieli.
de hiernă la cCI vechi.
AlUl'l!ione, m!Jlh. principe The·
ban, fiiul lui Joue şi Antiopei, eul­
tivâ cu succes music'a şi priimi
dpla Mercul'ii1 u:l IJTă de �ur cu
sUlletul căr.ia rcstabilia murif 'fhe­
bel. f'ctrt'ie, sintitorie la dulceţ'a
:.ccintelor sl;lh·, 8C rÎllduiil de siue.
AllIllhipoli, magislrilţT suverani
din Syracus;l. Fusseră stabiliţi de
'l'imolcone, în ,H,� În, ele Clu", du·
pă·ce acest'a I ('pul�('ssc Jlrc tyrau·
unI DionysiU,
A mphbbclil, �('rpi americanI
din famili'a homodc:-milor.
t\mllhisCÎ'i, popor diu zon'a­
tOl'l'idil., cari au umbr'a în diver­
sele :lIlDutimp1ll'1 cănd de uă parte
ciUtd de alfa către S. _8. N.
.... ,
.'
"
[63]
Amph
63
Ampb
�I�}phithciltrn, ( - tl'u�n), ,mare I Pl'� porţcle de sus, 1)0mitOl'io; desclu­
ediâciu, la R., destinat. a da po· dea pro cacea (uua, media, sunulla
porulut spectaclu. După celle ce' cavea) pănă la compărţimîntul des­
se pot conchide din puvinele remase tinat jj[\'c[lrci classi, cuneus (din
în historicii vechi (vr. tllea/rlt), caus'a triănghiulur format de scară
din căte-va buccăte forte necom- şi cavca) unde famull de cel'imoniă,
plete, vădute la Pompeji, şi mal designatores R. dissiţţn atores, as­
ales diu partea amphitheatruluf dela semna fiă-cărut 10cn1. Podiul co­
Pola, restabilită Ilc cauonicul Pie- prindea scaunul imperatorulur, sug­
tro Stancovich ( amphltlieatro eli gestlls s. suggestum, in formă de
Pola), esteriorul era format de un cathedră, d'assupra uă umbelă; al
mur ovale, împărţit în mai multe cellut care dil r peetaclul, ale ves­
strate de arcade, după mărimea Il- talilor (decorare În acel'aşf mod),
diflciulur, In Întru ac-aaşt formă. ale senatorilor şi legaţilor streinî,
Un mur Înalt dela 12 -15 pe(U Lîngă accstia venia ecestrir, În 11
circulă un loc ovale, arena S, O1·e .... şirurt, (deunde in quotuordecini se­
(erl assteruuţă cu nisip), unde a- dere = il ti ccestru). nppot po­
veă loc spectaclul. D'assurpa mu- pOl'ul ]lre �esnri de petră, populm·ja,
rului st� un columnat; i1l Il1'ma lUI 1) I şi femeelc În ga)eriă. Celle mai
-4 şiruri, gradus, sedilia, de scaune celebri amphitlIeatre sunt cel redi·
podia (podium pcntru primul şir), cat sub August de Statililt Tallrlt,
celle-alte cf/veae, susţinute de 11llui �i AmpltithettlrUIII Flcwiu/lt S. Co­
vertieali, baltei, iu trepte, maeniana losseut (reu collysseul), cOllbtruit
(maenianum �i un giurde mai multe de Vespasian şi Titn (80 dupfl Chr.).
trepte), cavea), dcsceudinţi pănă în Ave\ 121 G prqi de drcunfel'inţli,
virful edificiului. Printre dînselc 10- 15 în Îuăltimc si 80 arcade; pu­
curi de trecere, alllbulacra (prae- tea conţitJ� 107 :11iie de spectatorI.
cintiones nI. tftiia/ru), tăiatc de Astăqi e in ruiue. l{emasllri de at­
scii.rI transversaH, scalar,:a s. sca- tarI editlcie se pot vede in că la
lae, conducea pre spectatorI la 10' Verona, Capua, 1l111I ales la Nimrs,
eul destin3t, se<lile. Sub primul mae- NemaI/sul, după Bouillet încă in­
nianum, în giurul arenef, era bolte treg_
pu�in în!J.lte cu grădcle de fer, fer- Ampborli, - din d, r<ip0E?C< pen­
t'eis ela/ris; aci se affla glaqiatorH, trucă ăntîilt eril un ,aR de scos
animalileşiap'ac3reavellseschimbe apă (dvacpi<,"v). - In gencre
aren'a in un bassin ppntru luptele dţ<cpoE?tvq (nu contrac(iuue din d,i<­
pre apă s. nal1/J1achie. Rpaţul de cptopoE?'v�), vas de pnrtat cu doue
prestc bolte, intre clipsea nrenef urechie, ansae (dcumle diota ,Yi­
şi mur, Iii occupa un can:11 plin bl1;O� s. d'tb;TI/, (Hor. Od. 1, Il, S,
cu apă, eltripus, âestinat se op- Ovid. Met.) lung, rotund, după cel·
prescă pre animali de a se arunca le dda Pompeji, qeos mal mult
assupra spectatorilor. Amphithiia- ascuţită, cu gît, nasitema, mal de
trul era dischis; eănd ploua s. era ordinar de pămînt. Copriudcalagena
mttre căldură, se accopperilt cu cadu.ţ, dio/a, testa, oenopltol'innl.
))jJ1(I�, ",ela, ",elaria, Poporul intri� Un tn' al (li �e con�Ci'y" in Capi.
!
[64]
toliă, amph, Capitolina.. Ca mă- .dintelut pentru 11ă stea care appune;
sură, qissă şi quadrantalis, avea ortivii (ol'ieutalii) eănd se ia dela
un pede roman în tot sensul; COI1- puntul Orientelul pentru uă stea
ţincl\ doue muc, opt congie, 48 care resare.
sestart, 576 ciathi (vd. în gen. Be- Amplu, (-plus), spaţios, în-
cker Gallus, 2, 159). Pentru am- tins.
phor'a attică vd. Metretes. Amplltaţiunc, (-tio), tăiere.
AmllhotilF; arme defensiveusi- ehi,,', operaţiune prin care se re­
tate la cet veoht în luptele eestuluf. dică un membru s. uă parte a cor­
Era uă cască de fer aecopperind u- puiul affectat.
rechiele şi părţile celle mal siuţi- Ampulă, (-la), mal ales un
bilI ale eapuluî. vas de sticlă cu gîtul strînt, corpul
Ampliativc, (amplius), nume înflat; med. micepnstule pre pelle,
dat brevelelor, bulelor şi epistolelor Amulct, (-tUln), uerî-ce obiect
papet cari adaugă ce-va la prece- purtativ de care stă legată o cre-
dinţi. dintă superstiţlosă.
Ampliaţiunc, se num., în term. Amusare, ((,..) a disfătă, dis-
de administraţiune, duplicatul unei trage.
citanţe s. nnur act conservat pen- Am�'-gdal, (-lIlS), migdal.
tru a se proferi la necessitate, In- A Il (-nus(, număr de qile for-
jurispr. romană arnpl. con stil în re- rnănd uă periodă !isaă R. variabile,
mitcrea unei affacert pentru <Ira măsurată după cursul unui din
flitoriă cu scopul de a se lua in- corpurile ceresci.-Revoluţiuuea SO­
formaţiuni mai bune (deunde diem relul şi il lunei sunt ceHe ce aii
diffindi dela Gell.). Voturil3 ju- condus mal ales pre popore la de­
deeătorilor pcntru 'mpliaţiune se I terminaţiunea annnlul. Adevăratul
dil prin nă tăbliţă pre care sta scris an este annul solar, continînd spa­
N. L., vd.lit. A. Esse'llple Cic. Cacc. ţnl de timp în care Sorcle pcrcurge
10; Val. Max. 8, 1, 11. s. se pare a per�,urge semnele zo-
Amplilicaţiuuc, disvoltare in- diacului. Se numesce, prin oppoaj­
tin sit a UUUl subiect în vorbire; ţiune, an ei vile acel'a pre care Iii
nth. înflorirea uneI oraţiuur. Se ieit aLI compus sl�tele, după annul 80-
(reu) şi 5yn. e11 diffltsillne: Iar, pentru nceessW:iţile civili; <'0&-
Amplitudine, (-tudo), geom. ţine 365 qilc şi la patru anni 366.
se unITI. CImpI. unuI arc de para- Aunul lunar e calculat pre întorce­
bolă linii"a horizonfale coprinsă în- rea il 12 lnnaţiunl de 29 qile, \2
tre puntul deuude se presllppune h01'e, 44 miu. 2 sec.; conţinînd prin
It înccpa un arc s. nil porţiune it nrmare 351 qile, 8 ,hore, 4S miD.
pal':lbold şi puutnl unde aceat'a se 1:l5 sec. Egypţianil avc:. aunul
t�rmină; - asI". arcul horizonte! .. j dfl S65 (Iii", divis în 12 ltme de
COPl'illS Între puntnl răsăritnlui şi căte 30 <Jil(', urmate de 5 <lile com­
appnsului unei stelle, şi ale răsă- plimental'ie 8. epagolltwe. Un qu­
ritulUi şi appusului SorelnT. Ampli- art de <li lIsiit dar se perdelt la fiă­
tudiuea C occasă (a. oeeidintale) care an; ee;'a ce formit uă (ji în­
cănti �e Ioocoţcsce dt!l.� "Puntul Ocei- tr�gi:i la jlntl'll anni. _ A,'g1JS.! re;
1"
. 1:��,
,.
'II "
1 c.
I �
,1 "
�, 1.:.
,
.'
I r'
Amp
64
An
. ,�,
[65]
AII
65
,tu
tormâ acest eălindar ordonănd în- qnmătatea annuluî. Completară 18t­
treiecţîunea unui al şesscle epago- fel un HU prin dout şi formară
meu la fiă-carl-. patru anni.. - Ca- uă periodă de 25 lune şi 738
lendarul .Imleilor, format mai ales (Iile; aceet cyclu de doui an ni era
după servitntca Babylonif, e f6rte dieteridul; ad, de doue ori annul,
complicat: ei avea un an religios numit şi trieteridul; pentrucă după
şi altul civile, ambil lunarî, divişt al treile an Începea întreealaţiu­
Î1I 12 lune alrernativ de 29 şi 30 qi- nea (deunde acceptul că la trei
le-primele cave, seeundele pline,- anni se adnuglă). Nici dieteridul
în tot 354 dile, �i cit se compline- nu putu reduce cu totul err6rca,
scă lipsea de 11 dile, adausseră la acest an fiind cu 6 hore, 21 min.
fiă-carl trei anni uălună, adar, ceaa mai mic decăt 25 revoluţinnf Iu­
ce forma Imnul embolismic s. de narie, şi 7 qile 12 hore, 22
.s Iuue, AUllUI civile, care era ur- min. mai mare decăt annul solar.
mat în t6te actele vieţet civili, în- Către secI. 5 se formâ un nouă cyclu
cepea în lun'a tisri; septernbre; cel oct aeridul (periodă de 8 anni),
sacru în lun'a nisan (şesse lune Presuppunînd annul solar de 345
mai tărqiu), şi era urmat în t6te ce- (!ile şi lin quart, annul Iunar de 356,
rimonio le şi solemnităţiJe religiunii. opt anni solar! complinia 2922 qile,
Sabaticul şi jubileul suntcunnoRcute. er 8 annI lunari' 2832; differinţ'a
- GreciI lisita deu11.dată annul solar erit dar, în 8 anni, 110 qile, cari
şi lunar; lunele era regul:;.ttl după putea' forma trei lune. Aste treI
cursul lunei, lungimea annuluI în- lune se distribuia în cel 8 anni,
treg după al Sorelui. Caus'a �cestur nn'a la finele annulni al treile,
ammestec este că cerimoniele reli- alt'a la a annului al patrula, cea
giose şi civili era determinate cănd de a treia la al optule. CycluI
după diversele phasi ale lunei, acest'a fu adoptat de tMă Grecia
cănd după annutimpnrl. Nume- congruind forte şi cu olympia-
1"6se cercări se făcură pentru a con- qile. Fiă-caJ-e !Ul-ă era împărţită
silia aeesti dou! anni, pănă cănd I în trei decaqi - ll1'Caţcivov s. d.(!XO­
ajjunseră la un an fictiv de 121une I i-"VOV, ilr' "'ixa s. i-',l1ov,,'Cor; şi
căte 30 qile (360 qile). NicI revo- cp8-ivov'Cov 7lc<voţdvov, ),/irov'Cor; s.
lu(iullea lunari11. Însă nu conţine d.lltlîrror;. Annul roman era ăntîiii
30 qile, �i annul de 360 qile era I de 304 qile, Împărţit în 11 lune,
mal mic decăt cel drept solar, de- 4, căte 31, 6 c11.te 30 qile, din carI
unde veniră la necessitlitea de it I prim'a era Marţj[j. Romulfi ICi insti­
reduce lun'a la 29 II. qile, s. formură tllisse astfel. Numa Iii reformâ şilii
lune altel"l!�tive de 20 (lile (.oii.or;) redusse la :lnllul Junar, de 355 qile,
s. de 30 (lli./Î�tt\'). Cu modul a- J s. June căte 31 şi 29 zile, adău­
cest'a obtinur11. un an întreg <le gind lunele IaliuariU şi Febrl1ariii
354 (Iile, pre care ,;a se lil pună în -(propriii era a04 (jile, însă pentru­
JI3rmonili cu cel solar, şIpropl1seră erI numărul fără soţ se credea mal
se adauge Ja 1,ă-cari dou! ann! uă ferice, s'a pus arbitrar 305,- dăn­
lună de 30 qile, JlIlI'a posideon du-se lui lanu?riil 2\) <lile, er lUI
(i-'�'v iţl{J".l. 'ţI a,o,-)_ întrodussă la Fevnwrj;; 28) �r�l'ţi;i.,.\Iaju, ("u'i:e
1)
,
, "
...A. __ ....: __ ............ - -...:.;' .) ..... ---�---- �-- - - -- -- - -
[66]
şi Octobre fură Iăssaţr la 31 qi\e, (usi"nit(Snet. Caes. 40; Plin. XVIII
ca mal înainte, celle-alte se rede- 25; Macrob. Sat. 1, 14; Censor. de
deră la �!l. Voind appot se pună d. nat. 2J). Annul �, priimit
acest an lunar în răport cu annul ap1101 de toţi şi urmat pănă în tim,
solar, el determinâ pentru fiii-care pul nouă, era cu 11 miu. 14 sec.
interval de 4 anni uă întreiecţinne 13 ierte mal mare decăt aunul 80-
de 22 qile la al 2-le a'1 şi alfa de 23 Iar şi differinţ'a producea uă 4i la
la al patrule. Acestă lună, pusă 128 s. 129 anni (nu pre apt la
după Februariă, fll'a iniercalaris s. 134). In 1582 pap'a Greg. xnr
mel'cedonÎus (mercid.); congruinţ'a observâ că ecinosaul primăveret,
insii. a acestui an cu annul solar care la epoch'a eousiliuluî dcla
era asia de mică incăt el obligâ Nicea, an. 325, fussesesc la 21
pre magistraţr se aibă cură necon-I Martii'i, în timpul seu căqu la 10
tenit, pentru fiitor, de 11 accorda (s. 11). Astronomii consultaţi dl:\i'
annit cu miscările ceresci. Cu tote ciseră se lasseţîntrc 4, şi 15 Deeem­
micele correcţtunt făcute din cănd bre 11 qi\e nffară, şi ca se regu­
în cănd, errorea mcrsesse asia de lede în tiitor annul civile după cel
departe înrăt în timpul lui Cesare solar, ordin â ca la nă-cart 400
ecinossul civile era apprope cu trei anni se se adauge uă �i de 1:ntn­
lune differinte de cel astronomic. iec(i,,"e, ad. din 4 anui secnlarL
Cesare, în auuul RomeI708, ordonâ, bissestili treI se fiă, communi şi nu­
după consiliel,- lui Sosigene, ca au- mal al patrule bissestile (1600
nul se fiă de 365 qile 6 hr. ŞI peu- biss. 1700, 1800, l�m, 2000
trucă aceste G hore, repeţite de 4 biss.), ceaa ee producea abia la
orI fac uă qi, se decisse ca acestă 7000, s. mai esaet la 5200 anni
qi să se întreiecte la fiă·cari patru Ilrr6re de uă qi. Calendarul G"ego­
anui lur Fel>ruariU. :pi'a acest'a se 10ian se priimi de tMă Europa a!'­
puuea dnpă â şesse iL calen- tară de Anglia, care li'i luâ către
delor lUI Martiu (la 24 s. 25), şi ca 1752, şi de Hăsăritenl. Esactitu­
se nu adducil. vre-uă schimbare nu- dinea acestui calendar nu e abso,
mînilor cellor-alte qile, se numărâ lut necontestabile, căcI G1'ego­
de 2 orI qi' li â şesse a caleudelor, rill numărâ aunii dela consiliul
deunde luu'a s. aunul bÎs-sextilis din Nieea întîmplat cu 370 anui
(de doue 01'1 11 şesse). Ca De după formaţiunea calendarulni Iu­
supplineseă întăr4if'rea produssă !iau, eeaa ce, dacă acest cousiliu
prin errorile antdriorl şi se coucordeqe fussesse stabilit după calend. Iuliau,
annul civile ('.u eel solar, Cesarc conţinea deja uă lipse de appr6pe
t1ecisse ca aunul 708, în cure a- 3 4ile; appoI nu e esclusiv probat
VlIsse loc reform'a sa, se fiă com- că 5200 dă nă di de err6re, se
pus de 445 qile, adăugiud annulul pare că IT.aI multe; îu fine, dacă
luuar de »65 qile, usitat păuă at- ascultăm pre Dione (XLIII, 26) că
tunci în Roma, 1> lune, un'a de 23 Ce sare ordinasse astfel calendarul
qile, ceHe-alte de 67 ambele (îu- Se,! încătabHt la 1461 anni intră er­
tre N.-bre şi P.-bre), ceaa ee for- 1'6re de uă 4i, differinţ'a pentru
mii uu an de 15 lune-, Annul Con, Jlap'a GregorUi ar fi fost cel mult
I
J
. '\
• I
.,
An
".'
66
'"
An
"
[67]
An
67
An
de 2 qile, în loc de 11. - La pucin favorabile disvol tărif corpuluf
Arabi şi Musulmani annul este sănătăţii, după cei vechi.
lunar, eonstănd din 12 lnne alter- Alia, terminaţiune dată la title
native de 29 şi ao dile, adăugind de culog-r! de cugetărl isolate , trăs­
de 11 orr, in un cyclu de 30 anni sure de hlstoriă ,�i uerî- ce alte
căte uă <li de întreiecţiune. La Iu- micc compositiu nr assupra diverse
deiî moderni sunt 1:l lune, şi 13 ouiectc, d. e. Mcnagiana, Bonap ar­
la annit ernbolisrnicl, întrc-atău- tiana s. al., assemine la oraşe şi
du-se de 'i ori în 19 anni uă evenlminte, Parisianu ş Reoolutiana;
qi. - Calendarul republican din spre a d, s, Illlla pre bă"baţii ale
1789 compunea annul di 1:! cui sunt, oraşul (le care pcrţin sau
Iuue, căte :�O dile, la cart se adău- timpul în care s'al' dis.
gia 5 3. (lin anniI de intreiectiune. Allabaptisti�. B�P'l'IS"Nl, sec­
Lun'a era divisii în trei d,'caql; tă rilligi6să din Germania (15:.'5).
cal.-tătlle timpului ce illlh]'ă�ia, i da Autorul cI este puein determinat. Th,
numele. _. Inceputul annuluf il Meucer şi � ic. I'torrk sunt mal a­
divers la diversele pop6re: cclle SP- IP8 căror se attribuesce astă Insti­
mitice 1([ punea tomna ; GrcciI la801 tuţlune. AiI înflorit în Miinster, de­
stituI hicrnei; RomaniI primavara, unde s'ail reKll]mlit appoi în totă,
dela Romulu; hiarna. d,.]a Kuma. EUI'opfl ,�i Amţ'ri('a, formănd astăq.i
Anglil Iti îucep la :! 1 D- bre, Fral1- 73 seete distincte. PUlltul 11l'inci­
cesil. del::L Carol X, la IanuarilI. pa\,' al credinţei lor este că homul
An sidel'ic e timpul ce pune caută se iea botesul În rtatea a­
Sarele spre il se Înt6rce la uă stea dultă, dCUllrlP �i 1J1111H'le Botesii/o .. '.
fissil, deunde a plecat - Cll �o f\nabafi. �thl(,ti carI disputa
miu. 30 sec. mai mare decăt mWlIl preţul curs .. l la jor'urile olympicc.
tropic,- s. spaţul între doue eeinos- Anablepi. (gl·.) gen dc pesei,
sc de aCc!'<Işl !lIlIae de 3D5 q.ile R cOOlmlJni AI111'r:,'e1.
c. 1. - Annul anomulistic e cu �O AlIllboladiiî, s. ANABOLIU, vd.
miu. 23 sec. mal mare decăt cel amicla; după altiI, Ull instrumcnt
tropic. In genere l'ello1aţiwwa ultO'1 de ('himrgiă.
'J1Lalistică est" epoch'a piină cănd Anabl·ochi"m. ehi". operaţin­
uă stea revine la acel'a�i ]Juut de- ne prin care se estrage părul din
unde a plecat. Differinţ'a, În ge- g,'ne ,'are intâritii ochiul. Astărji e
ncre, între an. sideric şi cel auo- păulsitii.
malistic pare a fi de 4 min. n Aual:l\lil)tcl'ic, �ăI'hătorI cele­
sec. din caus'anestabilitătii orbit!'!. bfate la Gr"cl în q.i'a ,'ănd se con­
Annul platonic s. cel Mare est!' vă cl'dciL nond mărit"te {, şi sc6te
pcri6dfl de 25,900 anni în CUl'epun- vălul şi ;1 eşi. avazcdhT'!;itv.
tul ecntorului trece uăd<lt� in giu- Allacl\mplidi, (gr.) partea 0-
rul polului eclipticci, s. puntele e- pticei tractante dp. rdicRRiulw lumi­
cinossiali cad de nOUl! ]Jre accel- nei în gellerl'; syn c:lloptrir-ă.
leaşi )1unte ale ec1ipticei.- An AllacaI'l1Hi,-llumit la loc bibo-
clima tic s. cljmaten'c e,te congru- arbllre indian, aC!l.iu occidintal ...
inţ'a atmosferic�, mal nuJlt 8. mal Allachol·ct, (gr. lIIe/'g în dă, ăt),
- *
."-
,.J
[68]
Ana
68
Aua
i .".
,
,
� I f,
,
i <It(.
:1 tt:
" .. I
l.. 1 1
1: t
l/
.. ,
,
I
"
"
]lom care se retrage din lume ca pentrucă ultim'a împinge mate­
se trăhlscă occupat numai de Durn- rielc nutriţiuull pănă la ultimele
Jleqeu, pustnic. ,Assemille anaco- ramificaţiunf ale vasselor,
lit!' opp. eenobit, Anadiomene (gr. care ese în-
Ânaehronism, (-mus), er- ălţăndu.se), prenume dat Veneril
r6re în computatilluea timpului şi după cred inţ'a că accstă qeii se­
in chronologiă. Constă în it pune născusse din sînul apelor.
un eveniment înainte d� dat'a lui Anagallde, botn. gen conţinînd
ropl'iă; opp. p aracţironism, mai multe plante herbacee; nă sln-
p Anaclastieă, partea opticei trac- gură specă e arbust.
taute de refracţluuea lumineî; syn. Anaglypte, s, ANAGLIPlI� vd.
dioptrică. Dia.glypte.
Anacletel'ie, sărbătorî celebra- Anaglloste, nume dat de R,
te, la cei vechI, în <ii'a căud rege- servilor [seroi literati} însărclnaţf
le intra la gubem. se le citescă la masă. Şi lector.
AnllclillopaH (gr.) specă dejo- Anagogiă, (-gica), întrepre-
curi, la Greci, în cari athleţii se taţiune figurată it unui fapt s. test
lupta culcaţi pre nisip. din Bihliă. Esplicatiunea anagogieă
Allllcreontică, uerl-ce poeslă este cănd, din sensul literale s.
in ffustul odelor lui Allacreollte, n�turale al unei sentinţe, Re redi­
de gennl lyric şi erotic. - Versll- că nesciue la uu sens spirituale s.
riie anacreontice sunt de 7 sylabe. mythic. - Sărbători celebrate În Si-
AUIlCţi, (gr. regl §i p,-inâpi). eilia, -Ia Delo8 pentru Apoll.- pen­
Mal particulHr �e da acest nume tru plecarea VcneriI în Lybi'a, pre·
fraţilor Castore şi Polluce. In in- cănd înt6rcerea acestei dee era ca­
sul'a Cypru acest nume er:, titIlll tagogiă. De aci sărbăt6rc de căIă-
bOllorific al fraţilor regeluI. toriă.
Anactotelesti, ministril religi-I Allagl'amOlII, (-ma), trans­
unii, la GrecI, prepuşi mysterielor. posiţiune iditerelor uneI vorbe spre
AlIlleyclic, s� num., în litcra· a forma un 'a s. mai multe altele
tură. uniunea de 4-5 versuri 111-1 cu sens differinte, d, e, poetul Ron·
tine în cari vorbele cellor 2 s. 3 sard, numit Rose de p,'ndare.
d'ăntiiii se 1'egăsscsc în relle din I i\lIaleilll, (gr.) nume dat pe­
urn1ă'. însă puse în seJlS invers, I treI disse aJtăd�tă zeolith dur s,
astfel că pi'imul devine ultimul. s. zeolith granitic.
Anadematc, s. ANADEs,m, nu· Anal cete, (·-ta), fragminte a·
Wo dat de GrecI la uerl·ce legă tu- lesse din un autol' s. cule�ere de
ră s. ornament de cap. buccăţe din diverşi autori. Propr"
A.lladiplose, gram. cănd uă la cei vechi, fărămiturele mesei şi
proposiţiune incepe cu vorb'a cu cei c31'11e strîngea.
care se termiuă era precedinte, f\nalemma, (gr,) prJjecţiune
Anar.osc, med. trecerea 8. dis· orthographică 11 totor cercurilor
tribuţiune� succurilor şi principie· spllerel pr!) uă suprafayă plană,
lor nutritive în dive.rsele vase ale planispheră; instrument numit în·
corpului. - Diffel'esce de Diadose că t,.i�on sClIlnatm:, ho�ologiu so-
O"
"O
'"
i
�. �.
[69]
Ana
69
Ane
)
ar s. ctulrante, - Ultim'a sernnifl- Anatase, substanţă metaIică,
-catiune vine pote din caus'a basii schorl albastru s, oisanit.
patrănghiularie care susţinea ca- Anatemă , (-Ihema, Prud.,
drantelo la cer vechl. altfel rlonarium), la. cer vechi
Aualeptic, med. corporativ, În- offerinţă depusă în un templu; la
iăritor. Oatholicî escommunicaţiune.i-« Ac-
Analoglă , (-a,), răport de PI'O- ţi unea este anruhematizare.
porţiune, de affinitate s. de âsso- Auatoctsm , eontract usurar
mănare. - Analoqism, coneluslune eonstănd în il. trage usură din u­
-după analogiă; argument dela CI\U' Bură, adăugind usur'a estrassă la
să la etrect 3. dela effect la causă, capital. Usură din usnră, fr. in-
Analyse, (-sis), resoluţiunea teret de l'in/eret.
unui tot în părţile sene. Anatomiă, (gr.) şClinţ'a care
AnaJUllestiă, med. s. semne com- are de obiect cercetarea diverselor
memorative, indicic prin carr se calităţI apparinţi ale organelor anl­
llate diseopperl ccaa ce a preees. malilor şi vegetalilor, - E generale
Anamorphose, ( - sis), repre- cănd se oecupă de structur'a* pro·
slntatlune neregulată , offerinte în- p rletăţlle diverselor ţessăture; de­
să din distanţă proportiuur juste şi scriptioă cănd se applleă mai par­
formă, după puntul în care ochiul tic. Ia deseriptiunea formelor şi fi­
observatoruluf se .. filă pus.l gurei fiă<cărui orgau. Prim'a se
AnallaJeu, vechiil danţ (mar 8ubdivide în vcgclale S, phytotomiă
mult nă luptă) lacedemolliau, esse- si animale s. zootomiă (ultim'a Ri
eutat dfl copiir nuql. �ompa.-ată), eănd consideră relle·ai.
Allapest, (--tus), melr. pede te anim�li affar�_ dp,_ horn; human�
de doup, scurte şi un'a lungă, VeI" 8. an�hropolOmta c.and se oC5upa
surile astfel comJluse se qic ana-j escluslV de struetur a corpulUI hu·
pesticc. mall.
AIIaIllerose, (gr.) pnrtea ehi· Anchilop.c! �. �GlL�PF:, _ fish�Iă
rUl'giei al cuT obiect este it sup· lacrymalc, mICa �nfl:tura, la a�ghlul
plini organele ('ari lipsesc. cel mare al ochIUlUI. Egdope c mal
Anal'chiă, (gr.) turburare. ales ulcerul care succede înflăturef.
Anasse. se califica astfql, la AIlCii, uume dat de Hebrel ca-
{leI vechr, femeelfl pl'incipilor de pilor triburilor s. familielor nobilT.
�ăllge l'PgaJe. Ancipite, ( -ceps), cu doueca·
AllassYI'idă, speyă de spenţăr pete; bOln, (fI', ancipite) partea u-
mar partic. la Dacr, Perşi şi ScythL ner plante compressă şi terminată
Anasfaltic, remeqHi asstrin- În doue vîrfuri.
'ginte, styptic. Ancoră. (-l'a) mar. instru,
Anastomose, (gr.) uniuue, Îm- ment de fer ce se aruncă În apă
buccătură il doue vessicle. pentru 11 susţine uă nave. Comp.
Anastl'ophe, (gr) inversiuue, all.9y.'ă. - Inveniinnea el se attri­
j'ltarcerc' IL ordinii regulate a. vor· buescc lui DedaI s. r�elur ]Ulela,
bu1or. il cui ancoră seaflla, încă din ti�-
----;;....-� ........... '� -,�
[70]
Aud
70
Ami
'Pul lui Pausania , în templul lUI
-Joue. La inceput era petr« 8. stince
(!.oyyoivc_'). După Homer nav.le se
stabilia d'; tărm prin fringie gros­
se (1TEi6!,-ara) , dennde ,vva,
(Od. 9, 137, 13, 77, : 2, 465). Mal
tiirqiit 1l1jullseră la celle de fer din­
ţate, ov,;,.ur; dentes, ăntălii cu un
dinte, lU('06'to.uot, appot en dout ,
alH/JitJ'to,u,o'l s� fl,LUpi{Jo) .. o e (comp,
Virg. III, 177). Fiă-care nave a­
vea mai mnlte (Ath, V, 43), cea
principale er:" i,�d, sac,·a.
Andllbllţi, (-tac, pentru gr
(dva{Ja'tt/l'), gla(}iatOl'I cari se băte:\
cu ochii copperiţr (Hieron, ad v, Jov. I,
36; Cic. fam. VII., 10, unde Le­
maire "andabatae oculis obsutis
caeci pugnabant, deunele prov. an­
dabalm'nm more p"gna.re, pentru
cel ce dispută de un lucru pre care
ambii nu lu înţelleg Pentru per­
leet vei, not. 1. cit.
Andalllsită, substanţă silic6să,
commune Hispaniel, Franciei, An­
gliei.
Andantc (itaI.) mus. d<lS. uă mis­
care moderată, graţi6să şi bine mă­
surată, Ca snbst. cu ace;'aşi Rens,
-Andantino, miscare mai' pnvin
lentă şi mal regulat;t decăt ft1ldante.
Audrcncfc, trib de inseetp. din
famili'a meriferelor.
Andric, hospeţe publice la Cre­
teni, s-tulrilite de :Minoe. Frugali­
tatea domnih Îutr'insele, land'a stră­
moşilor şi impulsul c�tre morali cu­
rate, (cons. Ath. 4,22). Lycurg le
Întrodusseln Sparta; comp. Sissiţie,
AlldrogYll, (-nus), nnme dat
vegetalilol' hermaphrodite.
Android, antomat cu fig1l1'ă de horn,
Alldrolcpsiă, (gr.) propr. ră­
pire de horn. Când Ull eetăţiana­
tlU'nian fUlisesse ommorit În uă ţar-
ră streină, famili'a sa avea drept
se miră pănă la trei cetătiant din
oraşul culpabi.e, pre eart i dâ în
judecată în Athena. Vd, legea De­
mosth. Ad", Aristoc,'at. Care era
pcdeps'a 101' nu se scie,
Alltll'omaca, fii'a lur Eetione ,
regele 'I'hebei , soţi'a lui Hectore­
cu care avu pre Astianaee După
martea soţului său şi căderea '1'1'0-
ieI ea deveni soţi'a lui Pyrrhu, fi­
iul lui Aehille. cui dede tret co­
piI, şi în fine a lui Hellen , fliul
lut Priam cu care domni preste uă
parte din Epir. Homer, r.uripide
şi Racine au ceh-brat pre Andro­
ma�.a, fiicJnd dintr'îns'a typul :1-
morii conjuga!; şi tinereţei materne,
Androllc, (-d,'on, din gen. gr.).
camer'a în care stit bărbaţii, la
Greci, s ma1 bine un 'a din celle
doue divisiunr principali ale pla­
nulni unei case grece, unde stă..
băI'baţil (Vitr. VI, 7, 4. Festu).
La R. semnifică un simplu ambu­
lacrn dividinte nă casă s. uă
parte din ea (Plin Bp. II, ..:7,22),
A rehitcctii romani se serviră, în
un mod' forte impropI'iU, pentru
â desemna galeri'a. În caR'a grecă,
Între despărţimîntul bărbaţilor şi
cel al femeellor. altfel 11Iesa1l1a.
"-!HIt'onic (Liviu), primul dra­
matic latin. Grec din Tarcnt. Ve­
nit la Roma, după eădcrea patrier
selle. el se puse in serviţlll UlIUl
nobile roman, L. Salinator, care I
dede n-escerea eopiilor ser. 1 n an­
nul 514 eşi pre seen'a rom. cu,
uă dramă in sensnl propriu al a­
cestei vorbe; dacă cu u::\ tragediă
s. cu uă comediă, nn este bine de­
terminat. Cu dinsul se începe, du­
pă spllRele lUI T. Liv., în Roma,
rellresintaţiunea dramatelol" �rti8-
[71]
And
71
Anc
J
I
�
tice (de aeeaa '1'. Liv. nurnesce
baccaţele selle [abul ae; în opp. cu
Saturele şi Atcllanele essistinţi pă­
nă attunr-i), in form'a şi gustul Gre­
cilor. Fragmintele ce possedem din
operele selle sunt pre pueine ca se
p6tă nescine judeca despre charae­
terul lor relativ cu celle gre ce. 'I'o­
tuşf se p6te dice cu certitudine că
elle era pură şi fidele refractiune
il. geniuluI grec, deşi în uă limbă
nouă şi încă ne formată. Vă ana­
logiă cu attare transrnutaţiune se
p6te vede, pentru timpul nouă, In
doue buccăte ale Hispanuluî Perez
de OIi va, din cari un'a, La vell­
ganza di Agamemnon, e uă liberă
prelucrare a Electref lUI Sophoele;
cea-altă, Hecuba triste, e uă tra­
dncţiune a Heenbei lUI Euripide.
Affară de tragedie, Androuic s'a
cercat şi în comedie şi în poesi'a
epkă. Traducerea Odysseei servia
încă păuă în timpul lu' Horatiu de
carte scholastică. Comp. Liv. VII,
2; Hor. Ep. II. 1, fi2, 69; Quint
Inst. orat. X, 2 (nihil in poetis
supra Liv. Andronicum); Cic. Brut.
18, Tuse. 1, 1; Stieve de rei see­
nicae ap. Romm. origine (Berol.
ltl28) c. III, p. 68 sqq.; Ossan în
Zcitsrhr. fur Alterthumsw. p. 964;
J. A. Dieze. Qllsch. der spanischen
Dichtk. (traducţiune din hisp. Ve­
lasquez) p 362. Pentru fragminte,
affal'ă de culegerile dela ar!. {mg­
ment, Diintzer Livii Andronici frag­
menta coJI. el ill. ParR 1, Acced.
Homeri�c. carmm. a vett. Latt.
(Bero!. 1835) p. j 8 sqq. Ossan.­
De fal)ul.a L. Andronici quae in­
scribitur Aegisthus, scripsit A. L.
DoIlen. Comp. WelckE'r.
AlldrOllitidc, (-tis), syn. cu
andro.n.
Audrotomtă, (gr.) s. atulra­
tomiă; dissecţiunea corpurilor hu­
mane. A animalilor este Zoolomiă.
Allccdotă (-Il!, gr. neappă­
rut), trăssură , particularitate his­
torlcă nepublicată. - Ceaa re se
rcferesca, perţine anecdote] s. o
conţine este anectodic,
A negrnph, (gr,) fără titlu.
Comp. anepigraph.
Anclcch'ic, priimibile de elec­
trisaţiune numaî prin contact ..
Ancmasc, (-anoemasis), ane­
masiă s. anemiă - mai bine an­
hem ..• - lipse de sănge şi egri­
tudinea resnltante.
Ancmobat (gr.) jucător pre
fune,
Allcmoclto,rd, specă de elavir
de v'nt. EI imită instrumintele şi
chi:).r vocea.
Anemogt'aplt, (gr.J descriptor
al vîntnrilor.
Allclilomefl'U, (gr.) phys. in­
strument pentru a măsura for�'a,
inţel'a, dUl'at'a s. direcţinnca vîn­
turilor. - Artea e allemomet,.iă.­
Cănd anemometru! il "daptat unei
pendule careînsemneqă prin uă ce­
rnsă s. alt ce-va variaţi unile vîntnlul,
machin'a se qice anem.omelog,·aph.
Allcmonă, (na,-ne), plantă
din famili'a rănunclaceelor, it cui
fl6re il însemnabile pentru frnmn­
seţ'a �i varietatea de culorI. Ad­
dese �e confnnde cn adoni;i (vd.
la Adollide) p6te un fel de eypa­
ros terrestrn, Linnc o pune în a­
ceaaşi familiă cn prim 'a. Cresce
mal ales în Germania.
,<\ncpigrapll, (gr.) fără titlu,
fără inscripţiune.
Auc\ ... ism, înflătură formată de
sănge prin dilataţiunea s. ruptur'a
Hnei artere.
-------'-_ ............. .:... �.....:.' "'.)--�---- - -- - - -- -
[72]
,
'/
Ang
72
Ailg
Angelic.ă, mus, speeă de cy- cel format de ănghiul assir unui
thară, inventată la încep. secl. 17, tun cu horizontele.-Uănd Iine'a vi­
avînd 10 clave şi 17 chorde com- sulul (puntul de ochire) este hori­
binate în meditonurî. . zoutalc, ănghiul visului este egale
Angclid, ordine de eavalert cu ănghinl de projecţiune.
instituită de Ioannă Comneu , irn- AlIgiologiă, (gl'.) S. AliGEIOLO­
peratorul Constanfinopoliî. Era eli- GIA, partea anatomieI traerante de
vişi În trel secţiuuî : torqu ati S. ca- vessicle. - Coprinde studiul ar­
valr-ri l proprii, numiţi astfel după terelor (arterlologiă), vinelor [phle­
eollarul ce purta (torqlles), în nu- bologiă), vessiclelor lympbatice (an­
măr de 50; campionii jusHţei e. giohydrologiă).
ecclesiasticii şi caoalerii seroitori. Anglosperme, vd. unII..
Angelot, monnetă de aur usi- Allgiospcl'luiă, (gr.) bOlII. se-
tată În Francia de prela 1240 pănă cund'a ordine din it 14 classe a luf
sub regatul lui Lud. XI. Linne. Contine torn plantele cari
Angclns, rugăciunea la St, Ver- au fructul închis În uă capsulă,
gine, începînd prin vorb'a AngeTus, Augiotemă, Cgr) med. frignri
recitată de Catholici de trei ori inflannnanti charactcrisate prin ten­
pro (Ji. Instituţ.iunea sa dateqă de- siuuea arterelor (gr. angion).
la papa Ioannii XXII. In 1806 fiI Anglicană, religiune îlJtrodussă
întro dussă, de Lud. XI, în Francia. În Anglia de regele Henric VIII
Anghii:î.,C -9ulus), geom. spa- Cqissă �i Bisel'ic'a episcop ale). Stii
ţul intre doue line� cal'! se întîl- sub jurisdicţiullea spirituale il I'e­
nesc. - Mărimea lUI depinde de gelui şi i10ui episcopi, cel dela Can­
distanţ'a respectivă il acestor !in ee, torbery şi dela YOl'k, assistaţl de
După acestă distanţă şi form'ă!i- alţi 24 episcopI cu privilegiul pa­
neelor (tated). ăllghiul are 11Ilmiri rităţii. Domncsce în Anglia şi Sco­
divf:'rse. Tot ce se referescc la an- ţia, împartită În uă mulţime de
ghiii se qice ălIghiulm'. secte moderate din carI colle ma!
Angiul faciale e format de done insemnabilI: puritanii, quackel,;r şi
linee descindinţi la gură, uu'a, ver- independinţit, numiţi în gener!' non­
ticale, din partea cea Ulai eşită it conformisli. Religiunea anglicană 6
fmnţil, alfa, horizontale, dela con- nn ammestec de catholicism şi cal­
dussul nrechielor. Prin aeest ăn- yinism; de ultimul se distinge numaI
ghiU a căutat Cam per se calculeqe pentrucă este gubernată de prelaţi.
volumele creurilor şi gradul de in- Din Catholicism a conservat forte
teJliginţă al allima!ilor. Homul are multe rituri; nu recullnosee însă
acest ăllghiu dela 80-85 grade. autoritatea paper.
Apolline dela Belveder, cel mai Angolă, vd. AlIgOl'ă.
frumos typ de horn, are ma! mult Allgolan, gen de arbur! din fa-
de 90 gr. (imaginar). mili'a myrthoiqllor. Typul seu e un
Anghiul optic e format de duue mare arbure de Malabar.
raqe visuali din centrul ochinlui Angon, spe9ă de suiiţăla l!'ranci.
către estrflmitatea unui obiect. Angllsticlal', (·-vus), tnnică
Anghiul de projecţillne..1 Cartii.) e romapă garniW., pre �jnain� cu
[73]
Ani
73
Ann
doue bande de purpură ănguste des­
cindinţl dela humert pănă 4e08 şi
.sernănată cu nasturi. Ecestrit, ma­
gistraţii plebii inferiorI şi fiiI se­
natorilor purta augusticlavul ; se­
nat.orii şi magistraţit patrief purta
laticlavul.
Anhelaţlune, (-tio), essuffla­
re; stare În care resplratlunea c
desă, scurtă şi miscările pept ului
forte pronuntate.
Anhydl'll', botn. specă de narcis.
Allimă, C -ma), sufflet. Prin­
-eipiii aimplu, nemateriale, neperi­
bile al vieţer, al miscărlr, al acti­
vităţiI şi passivităţil, al sinţirif, al
intelligmtct şi al voinţet.
Animale, (-mal), tot ce are
animă, tot ce vicţuesce. Prin estens.
.se num. astfel tote fiinţele că­
ror e propriii miscarea, deunde îm­
părţirea lor În doue classi, numite
rcgnurI. Regnnl animale conţine
pre tote ceHe capabili de il fii schim­
ba locul s. de il se restringe şi
dilata. Prim'a ordine diu acestă
c1asse sunt vertebrele, divise în ma­
mifere s. vivipare, passc,-'{, replia
şi pesci; 1IlulLusce, carI nu �i1 sque­
let, subdivise în acephale, cepha.­
lopode, petriopode, gasler0l'0de, bru­
ehiopode, c;'-"01'0,ze; articulate CII
divisiunile C1'ustacee, arachnide,
mY"iupode, annez.:,ze, insecte; "a­
�iate s, ;,ooplti/e, conţinînd triburi­
le de ecltinode"me, in/esNna!!, a­
eelephe, polY1'i, infuso"ie s. ani­
malcule.
Allimalisare, il transforma sub­
stanţe Hgetall în altele animali;
fig. a căpăta animalitate.
Animalisti, cei ce esplică uni­
malile. Mal partic. aceia carI vo­
iesc se esplice phenomenele physi­
ologice .prin animalcule.
Animalitate, uniunea eharae­
terelor proprie animaleluî
Auimnre, (-mare), il îusuffleţt,
il da vigore, vioiciune.
Animate, (ital.) mus. desernnă
acceleraţlunea unei miscărt date,
Stă mai tot-deuna unit cu altă vor­
bă care arrattă characterul mlscă­
rit, d. e, alleqro animalo_
Allimisti. se num. cel ce i efe­
resc Ia suftlet (anima) tote pheno­
menele petrecute In corpul viuă,
Animo, (ita!.) m"s. - pentru
con auimo - arrattă necessitatea n­
nuî character de energiă şi unuf
sinţimînt espressiv în essecuţiune.
Aulmos. plin de foc, viu ii.
Animoso, (ital.) mus: cu viva­
citate.
Allkel'ită, "tiner. varietate a
carbouatulut calcar naturale.
AlIkylose. (gr.) egritudine în
care articulaţi unile perd facultatea
miscăriI.
Anuale, de nn an. - N. us.
AlluaH, (-les), relaţillne sim­
plă, ne perfectă şi fără judecată a
fapklor petrecute în fiă-care an.
Comp_ GeJl. N. A. V, 18; faid.
Origg. I, 43; Cic. de Orat. II, 12,
§ 51, de Legg. I, 2; vd. şi Mol­
leI' § 14; Niebuhr Rh. M. II, 2, p.
284 sqll' şi kl. hist u. phHo!. Schrift.
II, p. 229 (de differillţ'a intre
annali şi historiă). Bach la edit.
lUI Tacit; Rllperti Prooem. de Tac.
vita et scriptis; Krallsc, Vit. et
fragmm. Hist. rom. -- CeHe mal
vechiI') AnnaH sunt ale Chinei, cari
se retrag pănă la Fo-Hi (3331 în.
d. Ch!".). CeHe mal celebri sunt
ale Atherianilor, scrisse pre mar­
mnrile Aruntinei. Annales Jllaximi
s. Annnlt" (Com1llentarii) Pontifi­
cum s. al. periră cll-inccn4inl Ilrbil
!
",
[74]
• I
i�1l1l
74
Ano
de Galli (Liv. VI, 1) . Ass.Jor Lec­
lerc, Des journaux chez les Ro­
mains p. 47 -176; Niebuhr history
etc. 1. p. 7; Pouilly şi Sallier în
1\16m. de I'aead. des Iuspr. VI, p.
14 (VIII, p. 64); L. de Beaufort.
Ch. Saxe (structnrae in nuperum
Franci etc.); diarul germ. Naehtigal
1790, Aprile p. 333 sqq.; Ram­
bach, Diss. etc.; Ch. D. Beck,
Ueb. die Quellen etc. şi Epicrisis
fontium etc.j Levesque hist. critic.
şi 1\1em. de l'Inst. naturelle A. Hist.
t. II. 1815· p. 307 sqq.; ibid. Lar­
chel' şi Heeren; Kruse Archiv 1,3,
p. 161; Wachsmuth, Aclt. Gesch.
etc. încep.; A. W. v. Sohlegel în
Heidelb. lahrbb 1816 NI'. 53 p.
835. Cornp, F. Ficdler Zeittaf. uel'
rom. Gpsch. (\Vesel 1829) p. 1-5.
Culegeri, între altele, Fragrnm. his­
toricorurn vett. Latt. coli. ab Ant.
Augustino, emend. a Fulvio Ursi­
no Antverp. 1595-3b Auson. Pop­
ma collect. emend. et illustr. Am­
stelod. 1620, 12. Comp. J{l'ause.
Arma PCl'Cnlla, divinitate pre­
şedinte la cursul annilor, la 1\. ­
Unii o fac surorea Didoni1, alţii
lun'a, alţii Themidea s. Ione, alţii
un'a din nymphcle nutriei ale lui
Joue; alţii uă bătrănă care addus­
sesse provisiuni Homani1or retrassi
pre Aventin. Tote acceptele sunt
fundatc pre Ovidiu. Si\rbătorea sa
se celebra la 15 Martiii în cămpul
lui Marte, pentru commoditatea vi­
eţei, '/J t annal'e pCI'cnnarcqtte COln­
mode ZiceaI.
Annatc, drepturi annuali ce
ŞI arroga pap'a dela aceia căror da
investitlir'a. Consta în 'Venitul unui
an. Originea lor nu il biue ennno­
scută; în 1<'rancia dateqă dela
1320.
-.'
Anllclide, numele unei clanst
de animall.
Anncssare, (cul-nexum), a u­
ni, impreuna. - Annessat, tot ce
se afflă unit astfel că se se pete dis­
părţi la ucrt-ce eircuustr.nţii.- Allnes­
saţiune, acţiunea de it annessă, ­
Effectul este anlles.
Annihilal'c, a nimici.
Anntversnr, tot ce adduee in
memoriă nn eveniment petrecut in
aceaaşt qi cu un an s. mai mulţi
înainte.
Anuntare, a însemna la mar­
gine.
Annunle , (-nuus), de un au,
care revine la flă-care an, care
duredă nn an (care se face în
tote rlilele în cursul unul an).
AII'uuiare, (tr.) a udduce urăt.
N. us.
Anuuitate, comm. tribut annu­
ale dat de un debitor creditoruluî
adăugindu-r. cv. din capital. Vor­
b'a e auglă, allllttity, şi se applică
mai a les la acţiunile bau cei ace·
stui popor.
Allnulm'c, (nul/a) b. nimlCI.­
Allllulaţiune, nimicire.
AUllunt, scire, veste.
AllllillJtal'c, (nunciare) a dâ
scire, veste. - Ann1tnţăla.·, cel ee
annuuţă. - Anllunţiaţiune (neusit.)
actiunea de a annuuţa.
Anoblirc, (fr.) a nobili. ­
N.1'S.
Allode, nume propus de Fara­
bay pentru uă plană în eolumnele
lui VoIta.
Anodiă, (gr.) vorbirfl fără şir.
Anodolltă, s. ANODONITA, Co­
quiIrL bivalvă ((1'. moule des etangs)
cu cas'a fără dinţi. - Anodo''1i
animali fără dinţi.
�Hody)), s, m}l, me.d. califl.căme-,
J
,
[75]
'\
Ano
75
Aur
J
,
dicarnintele proprie it linisti şi it
întrerupe uă durere. Effectul lor il
anodyniă
Anoling, arbure de Philippice,
Anomalc, ANOMALIĂ, vd. Anor­
male,
Anomalon, gen. de insectă hi­
menopteră,
Anonlalopcd_ 8. - LIPED, care
are cinci degite unite prin uă mem­
brană, (mai ales la pas sert).
Anomcriă (gr.) ncassemănare,
starea unui lucru când părţile nu'i
congruesc. Tot ce se afflă în astă
stare se <jice anomit, şi mai par­
tic. muschi bastar<ji petrificaţi per­
tininţi anomielo.·, gen de coquile
(stridie) de structură neregulată,
mai ales din lIIediterrane'a şi A­
tlantic'a, ceaa ce espreme şi abs­
traetul onomiă, fără regulă.
Anonă vd. unn.
Auouneee, A�WN}]E s. CIl1PTO­
SPERME, botn, familiă de plante eli­
cotiledonuo polipetall, al căror typ
e un gen de arburî forte rărnoşf
cu foie simple şi alterne, origiuari
din părţile vecine ecatornlni.
Anonym, (gr.) fără nume (mai
ales pentlU scrierI. Dă culegere
de scripte anonyme este Dietion_
des OU1Jl'ages anonymes et pseudo­
nymes de Barbier. Pnr. 1822 -
25, 4 voI.
Anoplotcl'iU, mamifer lossile
restabilit de Cuvier după nisce
sfărămiiture afllnte în vecinătatea
Parisilor. E originar din locurile
uscate.
Anopsiă, (gr.) lipse de vede-.
re distinctă din caus'a posiţiunil
relle a ochilor,
Anoptcr, arbure dinN. - Hol­
landa.
Anoressiă1 (gr.) s�re în ca-
re lipsesce gustul de aliminte, 1I1al
mult symptomă decăt egritudine.
Annrgauic, fără organe, prin
urmare fără vitalitate. In genere
attart fiinte constă numai din doue
eleminte, 'ca mineralii
Allol'lnalc, vd. Abnorme.
Dlfferescc de anomalc pentrucă
ultimul esprerne starea de abate­
re dela legi stabilite,
Allortboscop, apparat de op­
tică dat de Plateau. Constă din doue
discurt rotunde, paralele în giu­
rul unei assi communi, retin­
du-se cu celeritate ncegale. Dis­
cul din fayă e opac şi străpuns de
tăiăture, cel din urmă dugrăvit şi
luminat. După răportul celerităţli
relatiunir Imaginile se arrattă sub
forme diverse.
Anosmiă, (gr.) diminuţiune s.
perdere a odoratulul.
Anostom, divisiune de pesci,
(fI'. cbaracin},
Anramatiea, plantă de :Ma da­
gascar. Negnl.
Ansă, mecliiă il unui vas;
gcogr. mic sîn semicfrcular pre
tărmil unei ape.
A. N. T. vd. A. N. T. B.
Antagonism, (gr.) activitate
din doue părţi, rivalitate (proti\'ni­
ciă).- Antagon.:st, aginte contrar.
Med. doul muschi sunt anlag.
când activitatea }'eciprocă it fiă-că­
ruia produce stabIl legitim ce vo­
im 11 stabili.
Antal, AN1·AI. s. ANTAK, măsură
de liciqi ungar.
Antalgiil, lipse de durere. Neg.
Antamb, auimalc dela Mada­
gascar assemine t.ygrelui.
Antamebeli (- boclts), melr.
pede de vers � '-' - _ v.
Antallaclasse,-( -sis}, s-. Dilo­
!
[76]
Ant
76
Antenua, (- "a, briy.((tov),
lemn mare asşedat horizontale pre
uă nave servind a sustine vel ele
(pindele); ual. fire mice, artricula·
te, mobili, cylindricc între ochii in­
sectelor (coruiţe). Destinatiunea lor
e necuunoscută- Se presuppun că
servesc de organe de tact.
Antenagtu, (. glum) , dreptul
de întăiă născut.
AlltClIllli, (anle·nltltllm) califica
altă- dată tot animalele de un an.
Astăd] mal ales pre miel.
A1itenupţialc, (- lis), caro ae
face înainte de nuntă. Ne9'
Antepenultim (- mus), de
lăngă penultim, al treile dela cel
din urmă.
Alltcpilanl, (- ni), nume dat
eellor mal bătrăut soldaţI din pelţes­
trimea romană.. EI forma nn corp
particular, stltÎn1inte de pilalli s.
triarii, in nmbelc Şil'Urf, deunde
aduese nume genprie pcutm prin­
cipes şi !tastati (Uv. VIII, 8).
Alltel'i�ill, (-Jion, l(J8ioţ<anx)
pedcle, resmătoml unul inUl' (Vite.
VI, 8, G).
AlltCI'iOl', (- "10"), dinainte,
care preced e (îu ordi n ea ti m pul n 1).
AllteI"iol'itatc, precpssiunc, prio·
ritate.
AlltcycnÎl'e, it veni înaintea
altuia, preveui.
Ante"el'siIlJlc, (- sia), Întor­
cere, aijungere înainte de altul.
Ante\'Qllltă, vd. Evolntă.
Allthel'ă, (- "al, partea din bo­
boc unde stă sămÎnţ'a s. pulberea
feeundante; med. remeqill compns
din flori.
Antbel'ic, (- cum), plantă din
famili'a Iiliaceelor.
Alltbcse, (gr.) momentnI cănd
nă Jl6re începe se se _ disvo1ie;
Ant
9ta, sens duplu; rhet, repetiţiunea
aceliaşt vorbe în doue tnţellessurr
defferinţi.
Antanagoge, (gr.) -l'eiecţ.iunp.
it unei accusaţiuuf assupra cellor
cari o propun, (în gen. ass. altuia din­
appoi).
Antapochă, (- cha), comm.
scriptură prin care un debitor de­
clară că şi a plătit datori'a, Apa.
chă il citanţ'a ce dă creditorul
că şi a priimit plat'a.
Antapodusc, (-sis) rhet, mem­
bru al uuef frasl s, periode cor­
relativ altuia şi procedindu-Iă.
Autaretlc, (- cus), ge0,9/·.
polul de S., regu!. Australe. OPPlt­
sul il polul de N. s. arctic. Nu­
mele dela vecinătatea de couste­
laţiunea Arlur s. de Artos, Mic'a
Ursă. - Iuainte de Coockpolul an­
tarctic era Cl'e4nt nelăcnibile. Na­
vigatorul :luglu merse pănă la
60 gr. de lăţime australe, şi după
dînsul un păstor, în 18.20, discop­
peri. N. - Zethlanda la 61 gr.
A. N. T. D. des. monnctelc
bătute de Honoriu, şi Heracliu, pre­
cliud A. N. T. E. s. S t. pre ale
lUI Valentinian. Oeri-ce monnetă
rom. cu A. N. T. denotă timpul
lni Valentinian s. Theodosiu; dacă se
adaugă nn R espreme terţiul an al
domnieI. Cu P. se înţellege bătu·
le la Antiochia (Iiter'a P espreme
mal cert Percussa).
AntecH, ge09r. pop6l'e în a·
cel'aşI meriqian , pre doue hemis·
phere diverse, la aceaaşi distanţă de
/leator.
Antcmel'itJialc, s. ANTEMEI!I'
ZTAN, care se face înainte de me·
<lui qilel. Ne9.
Alltelllul'I, s. antemurale, muri!
impl'egiurătorl al unei eetlţi •. Neg.
J.
l'
I
,
."'
; -'
'1
.�
..
�
-;
'J
,
�I
I
J
I
'i'.l
, ")
I ,
'1' J
I! I
1 1·
;,
[77]
Anth
77
Antb
\
phenomenele cari urmedă nstil
disvolrare; fig. epochă de inflorire.
Anthesterle, sărbători ale lui
Dionysu (Bacchu) -- după Kanne­
gieser (Komlsche Btihne p. 207 -
284) ale lui Bacchu Nyseul, în
lun'a Anthesterion, deundc şi nu­
mele. Comp. PIlit. Nichom. 3
Athen V. p. 196. In gen; sărbă­
torile lui Băcchn era: micele Dio­
nysie, Lltov156t(t, -rei, ,ati'.!!d, -rd r.a:r)
arl,'oti�, 7:e< iv drl?oiC;; ascoliele
a6xuA,a; Lenaele, A'i,'a,a; A"{}EC;­
'til?,a constanţi din trei: Ileâot-.
r,a, ol XOEC;, X,I'tI,'0"- jJlarileDio­
n�sie, Li. :r:d ,tu3ydJ,cx,J 7:a lv ă6'T.(-Ct
7:a a67:w.a, s. Awvv6w, la care se
căntă , în bon. lUI D. iAW7:0I?'OC;,
dithyrambul, unde începutul trage­
diel," Pentru Romani era Libera­
liele "i Bncchanaliele (Ol,'ria).
Anthe .. tcriU, (- "ion), ă. opt'a
lună 11 annului atheniHn (numele
dela gflrminatul fiodlor). La înee­
pntcorl'espllndeit lui Marţiă şi Apri­
le s. mai apt lui Februariil,
pentrucă In il treia (!i il Anthes­
terielor (7.';7:1,'0', vd. prec.) avea
loc sărbătoarea anal6gil cu lnfe.
l-iac ale Romanilor, celp.brate în
Februarii:i. Dela 432 in. de Cbr.
!anuariij şi J<'ebl'.
Anthographiă, moil de a se cor­
respunde prin simb6le de flori.
Neg.
An thologiă, (gr.) fasciclu de
flori. La Greci culegere de por�ie,
miii ales t'pigrammaticc. Cea mai
vechiă este Stephanos tIe Meliiagru
din Gl'adara (60 în. d. Chr.) con,
ţinînd poesiele lni însuşi şi ale
40 alţi poetI contimpnrani şi an­
teriorI. Dilltr'însa a scos Mass.
Planu�c pre it �a şi ,Lascari ,Av­
Sol,or,a u,a,p0I{IJJv arWl,'aJ'ţta'twv
.. • -;'I'�
(FI oren tia 1494). In 1606 Salma­
sili discopperi. la Heidelberg, un
}IS. de uă anthologiă a. lui Con­
stante Chephalas. Din 'acest Co­
de» Palatinus s. Vaticanus li dat
Ro P. S. Brunck (1772 - 76) un
estras, Dela 1794' - 817 făeu
Iacobs done edltiuul, un'a In 13
alt'a în 3 voI., ultim'a după copi'a
rcdessă de Spaletti.
Anthologia Latina, ălltîiU de
8caliger în 1573, 250 buccate,
appol de P. Burrnann 1759 - 73;
In fine, în 1835, a instituit un'a
mai completă Meyer. (Lips.) Conţi­
ne 170-l- numere, din care 535 (şi
de eurănd s'au adaus 31) authen­
tiee, după cari auctOl'es incertae
aetatis, Cunn;na quorltllt auclores
ignoli sunt, Ca.·lltinrt suppositicia,
Appendix , Priapeia • .As supra 1uJUi
1\18. din Brussel vd. Reiffenberg
în Bulletin de l'Acad. de Bruxel­
les s. X. p. 248.
Authophagl, (gr. cari măIIăn­
că flor'{) , spe�ă de insecte.
Allthopbilc, (g". căro,' place
florile), insecte merifere.
Allthol"/\ s. AN1TrHOnA, divisiu­
ne din spec'a aconitulnI.
Allth.-acc, (gr.) speCii de mi.
neral. 'lIiniil naturale; med. specă
de ulc!'r.
Antlll'acitc, (gr.) anthmciă
s. anthracolithă, antlu'acose, bui­
liă străIn cinte, ră,'bune necombus­
tibile (jeratic); sPC9ă de pCtră
preţi6să, granat s. rubin. Med. an­
throcose, înflătură, cojili, car bun­
culils (8hol. .Arist. fragm. 439).
Antlu'acolllctl'll, instrument,
dat de Humbold, pentru a măsu­
ra acjr1ul carbonic coprins în aer.
Allthl'opogeniă, (gr.) cunno­
scinţ.'a generaţiuni'i l�omuluI.
--_.....::�-�
[78]
Anticamera, (fr.) uerl-ce buc­
cată se afflă immediat înaintea u­
nei camere. La cei vechi procoi­
ton s. consÎstol'il1.
Anticaglic, (Ital.) nume gene­
ric peutru mănunţiml din anticlta­
tea grecă �i romană, precum vas­
se arme s. al.
Antiear, (- qua1'lus), cel ce
studiă monumintele antice; cel (,e
culege s. vinde lucruri antice, {fr,
bouq,";niste din bouquin, cart­
vechiă), La R. era cicerone de ase
tăq!, affară de Suet, Ang. 86, «qui
vocabula prisca et obsoleta dili­
genter consectatur» �i Laur. Lidus
De mens, L" )A'V7:t"/.o�a{!I,Ot oi y.ch:a.
f'J.i.�va;·xa}.!.ty�af/'Ot." - Locul unde
se depun este anticariat.
Anticc, (- qua), nume gene­
ric pentru t6te medaliele Ri sta tu­
ele rernase dela cei vechi. Anti­
ce moderne, monumintele gothice,
opp. romane.
Alltiqua, se llumia dela Ma­
nutiu (secI. 15) literele latiue în­
tl'lldusse de el în typographiă, ccaa
ce Francesii numesc /tomain, An·
glii Pica.
Antidpal'c, - regul. ARTl:C1'­
PERE - a appuca înainte, pl'esin­
ta înainte de timp.- AnLicipaţiune
s. antecepţillnc, acţiunea prin care
se antecepe. In)ll. e opp. Ia Iu­
trepretaţiulli, cercetări prin obser­
vatiune diliginte, dela Bacon de
Verulam! An/ce. ele pe"cepţiune a
lUI Kant sunt judiyiele după carI
concepem puenomenele în vertutea
organisaţiunii spiritului nostru.
Allticitatc, (- quitas), vechi­
me. - Ailtici/aLea classică sunt
Grecii şi Romanii. Assupra Oassi­
cilor (autori xa..,;' l'oJ.�") Cic. A­
clţdd. II, 23,. GeU, XIX, 8, 6. VII,
,
.1 • �
'"
l'
1
J
,
}
J
Anth
Alltlll'Opoliţl, (- thae), ho­
meni fossili.
Anthropologet, (gr.) appără­
tor al humanit ăţif.
Anthropolugtâ, (gr.) sciinţ'a
tractaote despre horn şi relaţiuuî­
le solle cu lumea physică. Inainte
de Plattner era sciinţ'a corpului
human.
Alllhl'OIW\1l0I'phi, petre culo­
rate represtntănd imagint humane.
Alltlll'opolllctriă, (gr.) sciin­
fa care se occupă cu proporţiuni­
le corprlui buman.
Antbropomorphlsm, vd. urm.
Anthropomorphiţt, cei ce
dă lUI Dumncdeă tiintă humană.
Ditîeresc de al;thl'opop�tici pentru­
că. acesti a i presuppun siuţiminte
humane.- Inceputul anthroporphis­
mului e în J"ilJJiă. allăture însă
cu nil spiritualitate fortc înalti( şi
pură. HoblJes, Forster, Pristley
Kant şi }<'jc!lte (după ultimul U\'­
meqă toţi posteriol'ii) au attins mai
ales astrI doct rin ii.
Antlll'oposophiă, (gl'.) cunnos­
cinţ.'a naturei homului mai ales
după prillcipie philosophire.
Anthropotomiă, vd. Dissec­
tiune.
, Anth�'plloticc, (gr.) remeqie
proprie a destept" .•
Anti, înaintc, contră. Precedînd
un nume propriu arrattă comba­
terG:' opiniunil pensonei care'Ju
p6rti\, ))l'ecedînd un nume commn­
ne denotă contrarul lui, mai ales
în sciinţe. In gCQgr. însemneqă
puutul oppus.
Alltibacb, (- chius) meh'.
pede v-_
Antic, (- quus), 'l'echiU; opp.
"omantic s. din evul mediu, şi
modern.
78
Anti
O"
:-.
[79]
Ani
79
Ant
13. XXIX, 8, 15, G. E. Miillcr
.Einl. ziir Kenntniss der lat. Sehrift­
.steller voI. Ii H. Albcrti De scrip­
tor. class. in scholis apte tractand.
{Ii Classicus scriptor qui dicen­
dus videatur(Schleiz 1835 - iJ6).
Nu cu Hoflmann , pentrucă se ci­
tesc în classe (Koepke). - All/ici­
tăţi, tote lucrurile căte perţiu po­
porelor antice.
Auti-curuleaw-Ieague, s'a nu­
mit in Anglia uă associaţiune (Oct.
1831) de neguţător) pentru il di,
curs liber importaţiuuii oerealilor,
derimănd prin agitatiunt diverse
legile esistinţi pentru dînsele. Mă­
surele luate de Peel, in 1846, de­
clarară scopul ei de ajjuns; ea se
absolvi în 1849.
Anticl'csC, (gr.) convenţiune
prin care debitornl lassă eredito­
ruluî usul averii stille (lucrurilor
ce possede) cii sef ţină loc de
interesse pănă se va plăti dc datoriă.
-Auticresea e considerată de u­
sură de unii autori, ceaa ce �.i
este dacă debitorul nu ŞI va pune
condiţiuni
AnticUl'tc, curtea d'ăntîiil d'iu­
tre mal multc. (neus.).
Antidactyl, (- lus), metr.
pede '-''"'-
Antidată, (fr.) dată falsă.
Antidot, (- tum), //Ied. reme-
4ii'i contră venin; fig. uori·ce 3Fe
facult.'ltea de a derima un alt ob­
iect.- Alllido/m' culegere de an­
tidoţi.
Alltiemdic, vd. Eme/ic.
AllticlIllă, vd. Aneiphonă.
Alltilcg'olJlcnc, numiil Eusebiil
(seel. 4) părţile TestamentuluI N.
il căror authenticitate erit pusă în
dubitaţiune de consinţimiutul ge­
nerale.
A ulilogiă, S. ANTILOCUTlUNE,
contradicţiune; theol, contrarul a­
noloqiet.
Antilopc, se num. ueri-ce ma­
mifer din ordinea rumeganţilor în­
tre cerb şi capră (cavivorni:\), de­
la gr. iuuilops pentrucă au ochI
frumoşi.
AlltimOIlHi. (şl stibiii), metal
alb, tare, însă fragile, sulfurie. Se
uneste cu alte metale ca se le de
soliditate şi elasncitutc. Cunno­
scut din secI. 15, el şi căpăta prim'a
disvoltare în sec!. următor prin Ba­
ailiîi Valentin.
Antinomla , (gr.) oppcsitiune
reale s. apparinte u douo legi. Kant
numcscc astfel contrarietatea între
raţiune şi întelles (intellect).-AIl­
/illomi><" se num ia de Luther şi
Melanchton desproţiarea MoraliI mo­
saice şi Tl'stamentuluI V. sustiuută
de I. Agricola.
Antipath, mărgen negru. Neg.
De commune se dic antip ai] op­
pllnillţii pricipiului Similia simi­
liblls, susţinut de I.omeopaţr.
Alltipathiă, (gl'.) mă; opp. sym­
pa/Itiă.
Alltiphonă, (gr.) verset căntat
Îuaintea psalmilor; \ieri-ce cănt bi­
sericesc emis de uu'a (precum in
Allglia antiphon s. an/Item) s. de
doue vOCI ale choruluI şi appoi de
tOtă trup'a.. Pap'a Gregoriil XlII
a făcut llă culegere de a�tfel de
YCrHeturi şi le 3 <lat melodiă, A.n:
tiphoniele s. (tlltipholwJ·iele.-An/l­
phoniă, (gr.) symphoniă de diverse
voci şi illstruminte în octavă; opp.
homoplwniă B. unison.
Antil'hlog'istic, (gr.) contră in­
fiammaţiune.
Antiphl'asc (gr.) contră-veri­
tate, ironiă.
[80]
,,--;.\---
·1. \
.1, r
>
Aor
re trage degi!ul cel mare în Întru.
Ncgul.
Antithese, (- sis), opposiţlune
de vorbe s. cugetări; syn. contra­
posiţiune.
Antliatc, nume dat de Fabl'i­
citi insectelor diptere.
Antoect, (gr.) Iăcuitort con­
trarî; cei ce stă pre acel'aşt grad
de lungime �i lăţime În ambele
hemisph ere.
Antonomasiă, (gr.) speCă de
meronymiă constănd în it pune un
nume propriii în locul unul com­
mune şi din coutră; uu epithet în
locul vorbei Ia care se referesce .
Anh'lI, (- 1.1'um), eavernă, pes­
ceră,
Antrustleul, voluntari germanî
În evnul mediă, CeT carî mergea
allăturea de regii Francilor se nu­
miră în urmă leudi,
A. O. e, (lat.)' anno o1'bis con·
diti, înauuul CI'iiaţiuniI; prccănd
A. O. R. - anno o1'bis "edempti,
în annul Măntninţe'i.
AOl'asiă, facultate attrlbuită
qeilor vechi de a fi nevisibili.
AOl'ist, (gr.) gram. trecut ne·
definit. Differinţ'a celor doue ao­
riste grece e num�i formale. Cons.
Burnouf G,·am. 9,·ecque.
AOI'tă, (--ta)- numit� şi aort'a
mare s. vcssiclul donale - artel"a
principale a corpuluI. Plecă din
ventriclul stîug al inimei, se re·
curbă şi descinde În bassin. Nu·
mele datedă dela Aristotele. Pen­
t1'll Hipporrate sunt celle done es·
tremităţi ale conductului de aer,
altfel bronchia ..
Apagoge, (gr.) deducţiune la
absurd; jw·isp,'. plăllgere prntru un
furt preste 50 <lrachme, la GrecI.
(C�F<l\lh, 'l'heopbr. Chal� 6).
.' '"'.
80
Ant
Antlpudf, (- des), rei ce lă­
cuesc doue părţi ale pămîntuluî
oppuse diametrale.
Antiptosc, (gr,) gram. usul u­
nui cas În locul altuia.
Antiscil, (- scii, fr.- sciens),
lăeuitort din părţi differinţi ale c­
catorulul, ale căror umbre, la prănd,
ali direcţiunI contrarie. Astr. doue
punturî ale ceruluf egale distanţi
de un tropie.
l-lntisigma, (gr.) semn În MSS.
vechie cu form'a unul C întors.
Se găssesc mal de commune la în­
ceputul versurilor ŞI arrattă că
ordinea acellut vers caută it se
schimba. Dacă se vedea doue ver­
suri cu acel'aşr sens, diverse în
formă, se punea la margine anti­
sigma cu 1111 punt în centru, deno­
tănd că se Iassă cititoruluI facul­
tatea de a alege unul din elle.
Imperatorul Claudiu voisse siDii
Întroducă în scrierea latină pentru
doui s, s. pentru ph şi bs (gl'. f).
Form'a lui erit ac. Comp Tacit.
Annal. XI, 14, ibique Lipsius; Suet.
Claudian.41 şi resolu!iunile lui K.
L. Schneider Elementarlehre p.
4 sqq.
Alltispas. s. - SE, med. revul·
siune.
Autispast, (- stus), mel1·. pede
din un iamb şi uu trocheu (chol'eii).
Dacă i se adaugă uă sylabă lungă
la fine, devine dochmiu.
Alltistl'ophc, (- pheJ, secun·
d'a parte ,i strophilor în poesi'a
grecă. de numÎi, astfel pentrucă.
după-ce căntasse prim'a stl'ophe
mergInd in un sens, chorul căn·
ta antistrophea (cea-altă strophe)
întorcîudu-se (antish'epho); vd.
Sh·ophe.
.J\ntitcnal·, anal, mnschiul ca·
" .;
i,
•
s, � I
(
. J
. 1
"1-; "1
. . . �
, .
"
\
it' t
,
,1
.
�.
[81]
,. ;c;
Aplt
81
AIIO
Apauagii:i, (- gillm, din pa- parte. Aci, se înţellege iuţel'a
nis} offeriaţă de proprietăţi fă- mişcării 'l cea mal mică.'
cută prlncipilor din famili'a regin- Apherese, (gr.) acţiunea de â
te, Se aceordă prin decolictiune trunchia; gram. suppressiunea u­
s. prin heretlitare. E în llS d?la ner vocalr s. litere.
regii din it treia dynastiă.- Fig. tot Aphouiă, (gr.) neputinţă de il
ce ţiue Immediat de natur'a unul vorbi.
lucru (flindcă apanagiele era a dhe- Aphortsr», (- m.us), sentinţă
rinti la dreptul possessorului). enunţată în vorbe pueine,
Apathiă, (gr.) stare de nesin- Aphoristic, care ţine de apho­
ţibilitate, cănd nescine nu e prii- rism.
mibile de nieiuă emoţiune, nihil Aphrodtsiee, (gr.) concitante;
admirari al Stoicilor (Heyne E- med. lat. herba sala»,
pict. 2, 29). Cel ce cade în ea Aphte, (gr.) ulcere (în flătu re)
este ap ath s, apatllie; comp. indo- în gură, (lat. saee,' ignis).
linte. Verbul ap atliisare neusitat. Apice, (al!ex vîrf), pennat pur-
AIJathul'ie, [gr, d=ăw" 7la't'u- tat pe flamlnli luî Joue şi Marţe
�lta), convent al fratrielor. Sărbătai I pre pileele lor (apex dialis ).-Apices
atheniane în lun'aPyanepsion. La juris, subţiritaţI juristice; appoi drep­
aceste sărbători, cari dura trei (li- tul strîns.
le - prim'iI Lio(l'ria S.LiO�71Ela (din Apinae et tri('ae, lucrurI mi­
�O��?\,�, sec�nd'a. 'Avd��vO'.tV (din ce, seccăture. Dela Apina fi T,'i­
ftVft(Jl;'wctv=avc�wEtv), tCli a r.ov- ca, done orăşcle în Apnlia.
I,'c"hl� (se celebra în hon. Vene, AplauÎl'e, il face plan, neted,
I'Îi Apathul'ie, pentru care va. narra- il nivela (potrivi) uă suprata�ă.­
ţiunca lui Strabonc),- copiii yv10'tOt Aplanitol' cel ce aplăneqă.
(vd. Amphidl'omie) era introdussi în I Aplatil'e, (fr.) it face întins,
phratrie, (cpI,'Ct-r:o�txOV Yl,'aţ.lţ,aui,,) plan, lat; suppl. il complănil.
şi se înscria în registrele StatuluI. Aplestiă, (gr.) nesăturare.
Apepsiă, (gr.) greutate în sto- Aphuub, (fr.) Iineă perpelldi-
mach. culariă pre planul horizontelnl, per-
Aperantolog, (gr) guraliv. pendiclu. Aplomb drept în 4e08,
Sub st. face apemntologiă = apel'o- cert în fiiuţă şi incidinte.
logiă. AIJlIlStI'C, (- stm) ornaminte
Aperitiv, care dischide. d'ass. pupe! uuel navI, la celvech!.
Apetali, caliticaţiune 11 florilor ApllN\o (gl'.) lipse de respira­
lipsite de corole. Sunt din classea ţinne.
gramilleelor şi amarantheelor. Apobomie, sărbătorI în care
AI)ctisarc, (fr.) it micşiorit, sacrificiul se făcea pre propiţul
N. ,.s. , templului (nu pre altar).
Apbasiă, (gr. comp. ă.ţr.cpaO'la), Apocalypse, (gr.) rcvelaţiune.
amuţire. Ultim'a carte it Testamentului N.
Apbeliă, s. - liii., (gl'.) pun- coutinînd ftvelaţiunile ce avi! St.
tul orbitei unei planetE: deunde di� Ioan Evangelistul in iusul'a P�thmu.
<tanţ'a sa de 861'e e cea ma)'. de- Aidost scrissr Între :n1nÎi 94-Uo.,A-
" fi ,,'
.�'
[82]
pocaliptici, cei carfpresappun ă găas! Apodisse, (- xis), demustra-
într'ins'a histori'a progressului Bi- p.une, argument cert.
serloef şi caută se esplice imagi- Apodopnic, (gr) care restabi-
nile ei. Primii sunt Iustin M. şi lesce sănătatea.
Ierenei1. Intrepretaţinnea seiinţifleă Apodose, (pr.) gl·am. secundul
il Apoca1ypsii începe la qumlitatea membru al uneî phrast , în Opp08.
sec1ului trecut cu Herder şi Eich -, cu primul, numit pro lase.
horn, după care se stabilesce că ni- Apogeu, (- greus) , astr. în
mic într'îns'a nu ese affară din system'a lUI Ptolomei1 �i cellor
primul seclu al Chrestinismuluţ. vechi puntul cel mai depărtat
Apocl1ă, vd. Antapochă. de pămînt al orbitel unet pla-
Apociu:.\s, specă de danţ ve- nete; opp. pcrigeu. Astăqi ambele
ehiă neeunnoseut. desemnă distauţele lunef de pă-
Apoco, (itaI.) horn de pueln mînt. Comp. colmne.
spirit, inept. Apograph,' (_ phus), copi'a u-
Apocoloquintosc, titlu al u- nuf script.
nei apotheose ironice il imperato- A
rulut Claudiu, compusă de Seaeca. Apollinal'ic, (- rcs), jocuri l1l
Apocopă, (_ pa),.abscisiune, hon. lui Apolline, în Roma, la fie­
cari cinci anni, în Iuliu. Antiiii
tăiarea unet sylabe s. litere la fi- la epoce neregull\te, mai partie--
ne1e vorbei. cănd se alegea pretoril, 1Jănă clind
Apocryph, (gl'.) necert. Cărfi uă lege, în 208 în. d. Chr. deter.
apocl'yphe, căror nu se cnnnosceau- A
torul; comp. pscudocl·Yl'h. In Ei- mina celebraţiunea lor.
seric'a primitivă se numia cărţile Apollonicon, instrument mu­
nedestinate a deveni canonice şi sicale inventat de Fight �i Robson,
ne aceaa scosse din usul commu- uă amelioraţiune a panharmonicu­
ne. FUijSeSsel'ă respînclite pentru lur.- Apollonion, spe\ă d� piano
Chrestilll ca adaus la traducţiunea cu fluere dat de Voeller.,
31es5. a Testamentului V.- Grecii ApoJogiă, (gr.) justifleaţiune,
dela 360, şi AngliI, in timpul nouu, 1 mal ales în scris. Cea mar cun­
le aii esclus. Catholicii şi Luthe- nascuti în anticitate este apoiogi'a
ranii le ţin. A'.ceaa�i sorte avură Socl'atică, attribuită lui Platone s.
ale testamentuluI N., cari astăqi Scnophonte. In biseric'a primitivă
servesc de commentarie. era defensiunile Chrestinismului mai
I Apodacrytic, (gr� !'alifieă ales contl'ă obiecţiunile Iudeilor.
neri·ee acrelă tare. Cei mai celebri apologisti sunt Iu-
Apodictic, (- cus), care il ba· stin M., Tatian,Origene, Tertulian,
sat pre arguminte, demustrativ, Eusebiii, Luctanţii1, St. Augustin.
cert. Apologi'a Confessiunîi de Augs­
Apodiosse, (gl'.) ,·hel. figm'ă bnrg este un scl'ipt al lni Melan­
lJrin care se rcjectă un argument chton contră tllelogii Catholici cari
ca absurd. reject1t aeestă confessiune (autori al
Apodipll, căntat după masă, la .Con(ulaţiunii). - Vă parte din apo·
Greci lo.zHl se qice ap,ologeI1lă. • ,
.�
,
I
'J
'1
Apo
82
Apo
,: .. ,.,'"
I
I
\
!
-;,
[83]
App
83
App
Apophtegmă, (gr.) propoaiţlu­
ne scurtă �i scutcnţlosă.
Aposiopcse, vd. Heticinţă,
Apostasiă, (gr . .xq>ld-rap.ae) pă­
răsirea unei rellginnl pentru alt a;
fig. unei oplniunl, unul partit.
Cel ce o face este apostat.
Apostemă, vd, Abces.
A postilă, (gr.) annulaţluue, .
Apostroph, (gr_) gram. mrc
semn supplinind elislunea unei vo­
eall.
Apostrophă, ( - phe), com­
pelaţiune; ,·h�t. îndrep!a:ea. �omen­
tană către ua persona indivlduale,
Syn. metabase, Insemnă, in Iimb'a
judieiariă attică, întorcerea o:ato·
rnlul de către judecător! ca se
vorbeseă unul din clienţi.
Apothecă, vd. Pharmociă.
Apothemă, (gr.) perpendioula­
.. i'a dussă din centrul unui poly­
gou regulat la uu'a diu later!. La
Berzeliii nume generale pentru uerT­
ce depus, prin pătrunderea aerului,
la dissoluţiunea estractelor vegetali;
album(J ossydat.
Apotbeose, (dnOd'eow, opp. a-
7'Cod'to�=ăd'eo�), qeitlcaţiune.
Apotomc, (gr.) differinţă Între
doue cantităţi necommăsurabili.
Apotropeu, assi!tinţ'a qeilor
depărtanţi nefericirea (Paus. II,
t t, 22). La pl. speCă de versuri
spre a couciliil pre qeI. Neg.
Apozeo'ă, (gr.) decocţinue, po­
ţinne din rădăcine, căte-uădată cu
prepara'e cl1emicp, substituită as­
tăqi prin ptisal/cle.
Appararc, vd. p:epaI·QI·e. �- Ap­
paraţil/I/c, prcpararl\'cle UUCl POlll­
pe. 1\'eg.
Appal'at, pompă, gătt\Jă mare.
Sefwl. S(J numii! altă-dată appa!'a­
i< dirţioooricle şi.commentarieic în
'�-'-
us pentru studliila elasse, In gen.
tot ce servesce pen trn a Îndeplini
cv., totalitatea obiectelor neceesarle
unel arli s, al.
Appărerc, (- rere), a se ar­
răttă, - Apparinţă. arrăttare, ve,
dere În esterior, opp. realitate.>«
Appariţiune" acţiune de il. appăre i
absol, uerl-ee se vede deuădată,
phenomen.
Appartamellt, (fr.) despărţi­
mînt la un edificiU în uert-că di­
recţiune.
Apparţinerf', vd. �i suppI. per­
ţinere.
Appassionato, (ital.) mus. cu
passiune. . ._.
Appelare, (�lare), a chiăma,
a se îndrepta la cnv. (contrăcv.).­
AppelaţilJ,ne, prochiămare. Diverse­
le ._ppelaţiunljuristice sunt (se spun
în lat.): appelatio desert a, care n.1I
e dată la termin; frivola, pU�lU
fundată' nuncupativa. făcută ora­
Jiee' ordinaria, regulată, - fiind­
că s�nt multe appelaţiunl estraor­
dinarie i - per gradlllll, in ordi ­
nea cuvenită a instanţelor, 0PI>.
pe1' saltum, unde se sare ne-nil.
instanţă; pura, făcută pentru un
incommod complinit, precănd ap­
pel. ellentualis se face Înainte prin
pre8uppuncrea că "-re să 8� c.?m�
pliuescă. In fine scnpta, BCflssa ŞI
appel. temeraria=frivola.
Appelativ. care denumesc.:;
9,·aln. Îu Op�08. cu nUlne, p�opnu.
appelativnl ţlDe numele totel spe­
�el În care intră.
Appel, ehiămare, pl'ochiămare,
conchiămrrre,
Appendicc. (- dix), adaus.
."PPl'rcf'pţiull�: (':-1/0),. repre::.
siutaţluue cu conscllnţa. Se lea nţal
:..
[84]
App
84
Ara
J
,
I
1
i
,
mult subiectiv, precănd percep­
ţiunea obiectiv.
Apetinţă, (- aa), cerlnţă seu­
suale (poftă), attracţiune (subiec­
tiv) către ceaa ce place - apet'i'
concttpiscibile, la scholastiacf.s-- Ap.
petiţiunc, cerinţă.
Applaudare, - regul. applau­
dere (plaudere) - a approbă, prii­
mi cu enthusiasm. '- Effectul eap­
pllltts.- ApplalISO", cel ce applaude,
AI)plicabilc, care se pote ap­
plica.
Applicarc, (- csrc) , il pune
un lucru preste altul, allătură strîns;
pass. şi reţl. a se da, attrage.­
Applicafiunc, acţiunea de li appllca.
Applicatura, (itaI.) IIIltS. schim­
barea positiunif,
Appogiatura, (Ital.) mus. ap­
plicat, cu espressiune legante, mal
alcs la notele sincopate; poda­
mento redicat la uă espressiune par·
ticulariă.
A. pr. < (lat.) anni p,'aesentis s.
praete,·iti. Pre inscripţiun! annonae
praefectus.
ApI)rcţiarc. il appreţia, pre,
vala, stima, consiCerâ. - Ap­
preţiati1J, care arrattă uere·care
preţ. ._. ApP"cţiator, cel care
appreţia(lă.
A prima vista, (lat) dela
prim'a vedere.
ApPI'obal'c, a priimi, găssi cu
calle, - Approbaţiune, acţiune de a
approba,
Appro('llIularc, (fr.) a pătrun­
de, pricepe adînc. N. us.
A pl'OpOS, (fr.) bine la vor­
bă, la timp; suppl. la 1"'01)11S,
llrecănd a propos,:to, conforme pro­
pusulu!, scopuluI.
Approp,'iarc, a însuşi, face al
seu.- Acţiunea li _appropria/Îune.
App"ossimaţiullc, appropia­
re. - APP"osimativ, de, prin ap­
propiare.
APPl'O"isiollal'C, (fr.) il pro­
cura provisiune, premuui cu celle
de măncare,
Apsit}i, (- des), asI,·. estremi­
tăţile assiî celleî mari a orbitet u­
nef planete, s. uneî stelle. Cea
mai depărtată de Sore il aJ1heli' a,
cea ma! apropiată 1Jel·iheli'a. As­
sea se uum. liue'n absidilor.
Apt, (- ttts). făcut pentru cv,
dispus, (potrivit), capxbile , habile.
Aptcrc, (gr.) insecte fără ari­
pe. Linne făcnsse uă classe parti­
culariă, In să se găssesc în tote clas­
sile.- Aptel'odicerele au doue mi­
ce antene.
Apterout, spe�ă de pesce,
Aptitudinc, (- do) disposiţiune
naturale pentru cv.
Apute-jub, spo\ă de papagal.
Neg.
Al'a, s. AI'all, papagal american.
Al'abcsci, s. MAum:scI, orna­
ment de sculptUl'ă, pictură s. ar­
chitectură.constănd din foie, figu·
re, plante s. al.
Al'abo-tctlcsco, ammestic de
styl arab, roman şi gothic.
Arabic,c, (cif{1'e), numereledl'­
la 9-0, mai bine illdiane. Astro·
nomul Albiruni le a addus Arabi·
lor şi, în secI. 10, Gerbert (pap 'u
Silvestrn II) le a dat Hispanie!.
Arabilc, ea re se pote ara.
Arachidnc (- nae, - des),
plante leguminose ol'iginal'ie din­
tre tropice.
Arachnidc, s. ARACllNI, (-nes),
insecte din a căror fami\iă e păia·
gincle. Lamarck le a împărţit în
treI classi, după modul respira­
ţÎliDil'.
[85]
Aratru, (- trU/n). plug,-- Tot I şi autori, Dela O, MiHler cun-
{le ţine de el se qice ara/oril,,' noseinţ'a hlstorică a arţilor Imagl-
Arbnscio , spevă de pîslă de nanţi în anticitatea classică şi la
Levante. . Etrusci. Propriul fundator al ar-
Arhih'iIt. (lat.) liberă judecată, ehRologiel' il Winkelmunn, Racul­
Voinţ'a individuale În opp, cu 1'0- Rochettc, Zoega, Broenstedt, Stepha­
int'a generale s. legea. nus , Kollâr , Boettiger , Welcker,
Arbitragln, (fr.) cffect ;;1 ar- Gerhard sunt între cei mai în­
bitriului.- Arbitrar, care ţine de semuaţi.
arbitrii:i. Al'chitcchll'ă, (gr.) artea de il
Arbitru, (- te,'), [udeeător. Mai construi edifici�,- Mai vechiă de'
mult decăt el, arbitrul are puterea căt uert-care , astă arte, începută
de it se libera de vigorea legii şi de Indianî , capătâ prlm'a sa dis­
nu e obligat se urmede forme- voltaro esthetică la Greci, Dela
le stabilite de eodicele proceduret acestia şi Etrusc] o împrumutară
civili. Romanii, după a căror cădere sty-
Arbnre , (- bol') , pom; me· luI byz(tIIlin şi ma!wesc ţinu totă
chan. parte principale a unei ma- Europa pănă în secl, 10, Acum
chine servind il susţine totul; ho- appăru îu Occ, uă altă ordine, ''o­
"01, apparatul care susţine rot'a, malltic'a, şi pres te doue secle sty­
Mal în gen, arbore se iea, în techn., lul gothic dlschise calle cu totul
cu sensul dc cyliudrll. . nouă. Cu începutul secI. 16 stră·
Arbust. vrbure mic, mărăciniş. duinţ'a de a se întorce la formele
Arcad'l, (Academi'a), societate antice produsse degeneraţinnea ce
literariă fundată în Roma, în seclul arrat!ă opOI'ele unuI Bernini, Boro-
17, de poeţi Itaiiani în scopul de nini s. al., preci.illd mal înainte
a respîndi gustul şi cultur'a poc- de acest seclu stylul numit al Re·
siei naţionali. Se străd uia se imite 11ascinţeI căutâ se rCÎllvieqe archi·
moralile pastorali ale Arcadianilor tectur'a italiană. AstMi acestă arte
şi si ţinea adunauţele În grădiue, arI) pU9in originale şi tot preţnl
purtănd fiă-care membru numelfll si Iii caută în imitaţiunea forme­
unuI păstor. Inse�nul lor era tlau- l?r veehie reIa tive c� nece.ssităţile
t'a lUt Pan, orna!:. cu ramure de tImpuluI. Acest'a e merItul luI
pin şi laur. Poeţii de ambele ses· Rchinkel, în Germânia. şi tendinţ'a.
se pute'� lua parte. Essiste pănă scholeI de Percier şi Fontaine, în
astăqi, însă forte decăqută. Francia.
Arcan, (- num), secret.- A,·· Al'chh'ă, (gr.) locul de conser-
cani disn:plina, studiul tainelor varea documintelor scris se ale unei
Bisericei. familie, eorporaţiuni s. al., s. ale
Arl'haislll, (gr,) tot usul de I StatuluI Întreg.
ceHe vechi în uă limbă, vorbă, es-I AI'chologiă, (gr.) philosophiă
pressiune, formă s. al. E'lementariă.
Archeologiă, (gr.) sciinţă va· I AI·chonţi. La căderea regatuluI
stă, conţiuînd stuqiul anticităţii prin l' şi constituirea republiceI attribu­
monllminte (antiquitas figul'ala) tiunile putel'il reges�i veniră p.opo-
� r
I
r
I
Are
85
AI'ch
[86]
I
,,/
I
:1
l :
r}
I '
\ �
; I �'
\ .
i "1' {
I I
I II I
,1 f
I
"
.1
)
I
Arc
rulul întreg 8. numai UIlI'\i părţi. Arenă, Ce. rla) llISIP; neri-ce
Pentrucă uă singură corporatlun e loc destinat pentru un eserciţ gym­
e în neputinţă de a direge totul, nastic s. al.
puterea suverană se împărţi în di- AI'eolii (- la) cercul culorat
verse cercurI (ă�y'a,) responsabilî care încungiură lun'a.
(Vn:",cl',VO'), cu officiă administra- \ A reometru, (gr.) instrument de
tiv (ăvxm). Attributele lor le măsurat desitatea licidllor ,i ră­
dă Arist. pol. 4, 12, 3. Aste at- portul ce cssiste intre greutăţile
tribute, lîngă cari se adaugă con- specifice ale corpurilor.
ducerea sacrelor, correspund în ge- Areopag, e-4/,JE<on:ayoq), tribu­
nere cellor ale magistraţilor ro- nale athenian, numit dela colii n'a
mani: reţerre , judicare, t'mperm'c Ares CAI;iEtnq-n:ayoq), unde se aduna.
(fiă-care în cercul seu). Htstori'a �umărnl membrilor sei (A!!t071et­
archonţilor il ammestecatăcu multă "iTa" areoţuuţitae Varr. vn p. 306
fablă, După morten lui Codru, in Spengel) se redică dela 9-31, 41 �i
urm'a eertel dintre fiii sei, unul în fine 500 (răportul seu cu consiliul
din el, Medon, obţinu puterea su- cellor 500 e pucin stabilit). Intre a­
premă în un'a cu numele de ă(!X""'. cestia nu se prlimla decăt eeta­
La început pre vieţă , In 752 ar- ţianii cei mal vertoşî şi archonţiI
chontatul fiI mărginit la 10 anni; I cei mal vechi. Attribuţiunilc sel­
la 714 privelegiele �Iedontiqilor că- le, după Plut. şi Cicerone, sunt
(Inră, dreptul la archoutat se jndiciarie şi politice; (o',y.allr,i(!tOv
întinse a�8upra totor Eupatriqilor; şi {Jov).,i, comp, Plut. Sol. 19,
in 653 rl'ginţ'a se îrup�rţi la 9 Cic. Off, 1, 22; add. Weber Welt­
membri (comp, D .... ruy Hist. unlv. gesch, I. p. 141, Durny Hist.
1, p. 122, "\Veber Weltgesch I. p. univ. 1. p. 124. - relatiunea sa cu
J38). Prin legislaţiuDea lui SOIODO heliastii DU e bine determinată­
intrară in acest llrept peDtacaSio-, Grote, trad. dc Fiseher II. p. 72).
medymnii, prin Aristide Iii căpă- Palladea, Cecrope şi mai ales So­
tară t6f.e classile (Plut. Ar., Arist. - ltJne se numesc între institutoriI
22). Primul din aichonţi, care da sei. Areopagul durâ în t6tă puri­
numele seu nnnului, se numili ăr:- tatea pănă la Pericle (Piut. Kimon
XWV ln:';vvţ<O� s. simplu ft(lxwvi 15, Plut. pp.ricl.9). Imperatoril ro­
urmeqă {Ja�,)..v�, numit astfel pen- mani respectară autoritatea sa.
trucă regii la început avussesseră AI'gon8uţ'i, my//;. heroi greci
conducerea cellor religi6se precum cari merseră cu navea Argu, pri.
la R. rex sacrQ1'1tm, şi în tine n:o- m'a nave construită, în Colchidea
Uţ<a(!xo�. Cel-alţi şcsse se num. ca se caute Iăn'a de aur. Era ÎIl
împreună cl'tllţ<o{}l:ra" a căror func- număr de 52, în ('.apul lor Jasone.
tiune, IIU precum o arratfă nume- Plnd (pyth. 4), Apollod. dela Rhodu
le (legislatori), era de a judeca pro- şi Val. Flaccl1 tracteqă principale
cessele. fa bl'a. In tot vii. Grote Fischer r.
Areimă, un fel de pat purtat p. 211-234.
cu mănele. Neg. Argument, (- fum), proLă, do-
Arctic, vd. Ati/arctic. vadă.-Argumintele prIncipali sunt:
D
I
• '<
a;'
{
[87]
87
1- •.•
An'
arg. p almariuni s. primarium, de­
cisiv; ad hominem; din opiniunile
subiective; atl oeritatem , din sen­
tinţele generali fundate sciinţifice;
a contmrio, eşit din prolaţiunea
contrarulul . a consens" genlium
din învoinţ'a poporelor; a tuto, cănd
se dernustră cv .. , în uerî-ce cas, e
mal bine ă se priimi ceaa ce este
în cestiune deeăt a se reiectă.
Al'g'yraspi41. legiune creată de
Aless. c, i\I. in 3:11 în. de Chr,
Forma un corp ales în phalangă
purtănd scuturt de argint, deunde
numele (Curt. 4, 13, 27; 8, 5, 9;
Liv. 37, 40). Alessandru Sever
redicâ uă trupă .analogă cu scuturi
�e aur, ChrysoaslJi�r.
Al·gYI·itil., s. ARGIROLITHĂ, pe­
tră preţiosă la cei vechi. Se crede
it fi eventerin'a de Orieute.
Argyddă, (gr.) pahar de ar­
gint (Runk. Tim. p. 48).
Al·gyrite. jocuri, la Greci, unde
Învingătorul priimiit un preţ de ar­
gint; opp. stephanile, unde numai
\lă cNonă.
Ariă, căutee de uă voce cu în-
80ţimînt instrumentale.
.... ristocratiă, (gr.) puterea, gu­
bernnl nobiJilol'.- Aristo-delllocl'a­
ţiă, al nobililor şi al poporuluI.
Al'1l1ogan 8. A" MvGANT , timpul
fa vorabile navigaţiuniI (usH. pre
Mediter.).
Al'IIaldHi, (fr.) alopeciă, vd.
Peladă.
Aromă, ilpirt rector, principiu
odorante al vegetalilo,' cari au un
per fum plăcut.
Arrestare, it pune în închisare.
A rrogante, măndru, preten­
ţiOB.- Arroganţă, măndriă.
Arrogare, (- gare), il pretin-
. -."
Art
de, attribui Bie s. altui ceaa ce
este strein.
Arse, vd. These.
Al'sellalc, 8. ARMA'MENTAB, maga­
sin public pentru tabric'a �i con­
servaţiunea armelor.
Al'seniate, s. ABSENICATE, sări
din acid arsenic şi uă ba se.
Arsenic, semi-metal fragile, vo­
latile la foc.
Arsenit, c.ombinaţiune de 08-
syd arsenic cu nă base.
Arte, (ars, pote din artus), eom­
binaţinne harmonică it un ni tot,
(precum este în lucrurile naturet,
series el jttnclttr(t), uniunea regu­
Ielor cart o privesc, (mesteşiug).
Arteră, (- l'a), anat. vessiclu
destinat it transporta sângele din
inimă în tote organele. Miscarea
lor constituesce pulsul. - AI'(eric
S. arteriale; care ţine de arteră.­
Al'lerios, care e de natur'a arteret.
Artesianc, (pUţlll't)- qisse şi fo­
mte,- puţuri adînce al căror <!ia­
metru variedă dela 2- � decime­
trc.- Sunt 'cunnoscnte din timpuri
forte depărtate în China, şi în Eu­
ropa dela 1126. Cel mai mare
număr s'au săpat în Arras (fI'. Ar­
tois). In vertntea ecilibriului lici­
<!ilor a.p'a sare cu multă for�ă din
elIe.
Al'ticlll, (- cul"s), încheiătură;
boln. porţiunile coprinse Între doue
l\rticulaţiunI.
Articulal'c, (-Iare) a pronunţa.
distinct. .
Al'ticulatiullc, (- tlo), anat.
uniune it osselor şi modul ei. Cea
mai importante e articulaţiunca di­
a!·lkrose.
Artifice, (- fin), cel ce face
cv. prin arte, mester, creator.
Artificiale, care e prod!ls de,
J
'.'
j
, j
[90]
90
1"
"
Il ,
.}
I
, ;
,1,
Ata
Astl'ologiă, (- 9ta) , cunno­
scinţ'a stellelor şi influinţcl lor ass.
ordiniI lucrurilor (ohimeric):
Astronumlâ, (- 1IIia), sciinţ'a
mi seărif corpurilor ceresei. 8e divide
în tref secţiuni: as tr, spherică, con­
sideră pămîntul în glurul unei sphe­
re a cUI supraf'aeă o oecupă stel­
lele; as/l·. theoretică, se applică a
descrie form'a Universului, ad, mi­
scarea, posiţiunea , distanţ'a res­
pectivă it corpurilor cerescî, asir.
physică determină causele miscă­
riIor cerescl după prin ci piele me­
chanice. Astronomi'a eşi din Chal­
dea, trccu îu Egypt şi se transmtsse
Greciei. In Europa fu. cultivată
mai ales dela Carol Magnu. Syste­
matele principali snnt: ptolomei­
că, considerănd pămîntul în cen­
trul totor mişcărilor ceresci, copel'­
nicanit, ica 86rele drept acest cen­
tru. In fine system'a lui Tycho­
BracM. -- Cel ce se occupă de
astronomiă e astronom. - Astl·o­
nomic, care perţine astronomiei.
Astl'll, (astrum), stea.
Astuţiă, (- !ta), vicleniă.­
Astufios. vicIen.
AS�'ml)totă, (gr.) geom. lin că
care, prolungită infinit, se oppropiă
de uă alfa assemine infinit pro­
lungită, însă nn o attinge nici-uă­
dată. Sl'aţ aSY11lptotic e distanţ'a
între aceste lin ee.
Asyudet, (gr.) ,·het. figură care
constă în esclusiunea conjuncţinni.
lor copulative: veni. v ini, 'tiei.
Atacamită, cupru mnriatat (hy­
drochlorat de) pulverlllinte. numit
pentrucă vine din Atacama, în Chili.
Atassiă, (gr.) neregularitate în
cursul fr,iguriJor. - Alassic, nere­
gulat.
;.
Atc
AfeliCl' (fr.) lah'lratoriii, (unde
lucredă mesteşiugartr).
Atelane, e(ahltlae ntelanae; lu­
di Osci) comedie roma-ie numlte de­
la Atella, asIă(!i Aversa, în Cam­
pania.- Attelanele ne presintă pri­
mele cercărî de uă dram ii naţio­
nale. curat Italică, precum s'a con­
servat, sub diverse forme, chiar
pănă astăqf. Restrînse ăntiiţi la
ţărrant, deunde acel charaeter de
simplitate, naivitate, spirit popular
ce vedem la început, căpătară din
ce în ce generalitate şi Începură
se represinte chiar scene din vieţ'a
urbană, Astfel le găssim în timpul
lui Cicerone şi mai tărqii1 su.'J lmpe­
ratorr, pănă se unlră cu mim ele s, se
confu seră cu dînsele, ca un fel de farse
naţionali - naţionalitatea lor o pro­
b8qă şi casul că nu eră jucate de
histrionî, ci de junI liberi �i în ur­
mă de actori carI nu era' esclusi
nici din triburI nici dela servitul
militar (FlOgel Gesch. der kom.
Litt., Liv., 8chober vd. mai qe08)
- addese cu usnl mascelor pentru
diverse forme şi charactere e mac­
CItS, hllcco, papp1ts), anal6ge jo­
curilor naţionali de astăqI ale !ta­
lianilor, s. comediei burlesce, pre·
cum, d. e. în arlekin (attari repre·
siutaţiuni dela Pompeji vd. MicaU
8toria degli :mtiqlli populi ItaI. III,
p. 223, comp. II, p. 216), �ncăt
originea comediei del arte de as­
tăqi, care s'a consel'vat rn tot ('ur­
sul evului mediu, caută a se re­
duce la dînsele. Atellanele demu­
stră în genere un character propriU
naţionale care nn permite li le de·
duce din dram'a .�atyrică li Greci­
lor, de�i aii mnltă assemănare �i
chiar unele împrumutări. Antiii)
era represint:lte singure, mai a<l·
,
[91]
Ale
91
Atit
dese din memoriă, după-ce mal a- Comp. ambele perlecte, vd. şi Liv.
les L. Andronic rntrodussesse dra- VII, 2; Suei. Dom. 10, .Iuv. VI.
m'a grecii ca postact , deunde de 21, [deunde exodiarius în schol.
multe ort numele de exodia. Ce-va la Iuv, Sat. III, 175 şi Am. Marc.
particular la aceste jocuri este că XXVIII, 4, comp, Winkelmann I.
se essecută şi în limb'a oscică c.), Grysar Schulzeit. II. - Relaţiu.
(Strnb. V. 3. § 6), ceaa ce reiectă nea lor mai de appr6pe cu Atella­
Munk De Atell. fabb. p, 52 sqq. Dela vd. Casaub. 1, 1 p. 185. Cons.
Oseorum lingua utie.ruatlce, inepte, Schober De Atell. exodils (Vratisl.
obscoene loqui- pneîn apt dacă 1830). Pentru Atella vd. Richer­
ascultăm d. e, pre Val. Mass. II, che storice sulla origine, le vicende
4, 4, vd, Ruperti la Tac. Anual. e la rovina di Atella, opere posth,
1V. 14. Remasele sunt neinsemna- del Albano Vincenzo de Muro
bili, mal mult title. Intre poeţii (Nap. 1840).
de Aiellane sunt C. Noviii, Pom- Athamantă, (- ta), plantă din
poniă Bonou. şi, principale, C. famili'a ombeliferelor.
MemiU. Comp. Val. Mass. 1, 1. Afhanor, (hcbr.) chem. specă
şi 1. cit.; Cic. ad. Div. IX, i6 i- de cnptor.
biq. Manut. VII, 1 p. 298 Lem.; Atbeism, (- mus), opiniune de
Liv. VII, 2 ibiq, interpp.; Iuv. il nu reounnosee pre Dnmnedeă.c=
VI, 71; Suer. Tib. 45, 75, Calig, Atheîi, cel ce are aatfel de opinluue.
27, Ner. 39, Galb. 13; Dlomed. Atheling, hercditar presumtiv
III p. 487 Putsch: I. G. Voss. Inst, al coroneî, la vechiiSassonl. Comp.
poett. II, 35; Schulzer Theorie der adaling (edel).
scMn. K. u. WisRensch. I, § 517; Alhcnell, (- nreum) , nume dat
1. Meyer Ueb. die Atp]Janen der de imperatorul Hadrian unei aca­
RomeI' (Progr. zu Benzheim, Man- demie stabilite de dînsul în Homa
heim 1826); Neukirch De fabb. pentru prelecţiunile publice ale
togat. p. 20, 51 sqq.; Winkelmann poeţilor şi rhetorilor, ap)101 pentru
in Iahn's u. Seebode Iahrbb. der philosophiă, jurisprndinţă, medi­
Philol. Suppl. n, p. 514; Stieve I cină 8. al. Unul din celle mai
De rei scen. orig. op. Romanoa; nobili stabiliminte (deunde nume­
Casanb. De satyra poesi II, 4 p. le la Aur. Vict. Caes. 14, 3: lu-
24i ed. Rambach. J;�ragmintele la dus ingenllarll1n artium). Athene­
Munk \ib. cit. - Ass. e8sodielor ul (numele dela Athena, locul nu
Liv.: juventns, histr:onibns tabel· bine decis) dpdc stabilitate in­
larum actu relicto, ipsa intel' se strucţiunii publice începute de Vea­
more antiquo ridicula ilJtexta ver- pasian. (comp. Sue!. VCS!pa& 18).
sibua jactitare coepit, quae inde Judecănd după uere-cari urme, el
exod ia appelJata consertaque fa- dnrâ îu fl6rea sa pănă în Rec\. V,
bellis potissimum Atellanis sunt." addesti visitat chiar de imperatorf.
s. precum astăqi Alschefski în not. Assupra altor stabiliminte de a­
la idit. sa: .unde exorta quae exo- cest gen la Smyrna, Athena vd.
dhl postea appellata conservataque Philostr. Vit. Soph. I, 25 (vd. ido
fabcllis, potissimnm Atellani8 sunt. II, 10, § 5); pansJ, 18 fin. - Iu
p',
[92]
� ,
I
Atit
92
Ato
"
1
gen. Juvenal XV, 110. Comp. He- lor functlunt. Numele de (!arflUo'L'­
gemisch ,kl. Schrift (Slensburg 7.0t, flaf,'(JâoVDţtOt vine pentrucă
1786) p. 67-72). Manso verm. semnul posiţiuniî lor era uă nuia.
Aufsăze, Pentru modul instructiu- Athor,,, treia lună lt annulut
nil la R. Roederer de scholast, Ro egypţian.
manorum Institt. Diss. (Bonn 1828). Athroism, (-mus), rhet, con-
Comp. Egger Etude SUI' l'eduea- globatmne.
tion et partieuliermeut snr reduca- Athimiă, (gr. opp. intTtţtia)
tion llttcraire chez les Romains primitiv perdere il drepturilor ce­
etc. Par. 1833. tătenescî (rt.wi Ve noUt 'lq). De-
Athlet, - ta, s, - les), nume ge- cănd Chrestinismul a redicat de­
neiie pentru uerr-ce luptător care mnitatea personale, perderea acestet
dispută un prcţ (ăO;'oll) la iocu- demnităţi.
rile publice ale Grecilor, ănfîiii Athyte, (gr.) saeriflcle , la cei
numar la cclle olympice. La R. ve- vechi. ale eellor săraci, fără victime.
niră În primele timpuri ale repu- Atlnnţ], (gr. propr. lat. tela­
blicel (vd. Liv. 39, 22) şi se fă- mOlles), statue ţinînd loc de co­
cură consuetudine sub imperatorr. lumne s, pilastri (stîlpi).
Diversele [udicie ale timpuluî ass. Atlas, - regul. atlante - de­
lor le dă Tacit Anual XN,20(nn- la Gerard IIIercator cules de char­
dc not, Rupertl). Se lua pentru ta geografice.
sărbător î cu plată, auetoramcntnm; Atloid, anat. vertebră a gttu-
la luptă se destina prin sorţi. Se lut, Comp. (tllas.
affla de ciu'ci specc: curso,., lu- Atmidomctl'll, s. ATMA.--, almi­
cta/Ol', pU9i1, quinqueI'lio, pallcra- domelograph, atmedometogmph, vd.
tiasles. Locul de eserciţ era Pa- ul'm.
laestm (Cic. VerI'. II, 14, 01' I, Atmomch'n, vas cubic pen-
18), s. gY1ll1laSiUlll, (vd. vb.); pro· tru il calcul il evaporaţiunea apel,
fessoriI g!Jm,wsti( comp. alipti). D!'s- şi evap0l'atol'i,'.
pre gimnasÎctrchi vd. vau DalJeu AtIllOsphcl'ă, (gr.) ueri·ce m:1S-
Diss. VIII. să de aer încungiură UDul din cor-
Athlotet, (- ta). ăntiiil cel ce pl1l'i1e cCl·esci.
depunea preţul pentru jocurile dc Atom, (-- mlls Cic. fin. I, 6,
luptă (ă,'Nov 'ti.'}'/ţ«); după-ce se N. D. I, 20) moleculă integraute
stabillisseră celle 4 jocuri marI, el lt corpurilor. substanţă simplă, ne­
deveniră preşedinţii luptelor, 11U- divisibile, relativă. - Atolll010giă,
miţl la jocurile pythice, nemeice .�i studiul acţiunii reciproce it atomi­
isthmice agollotheţi -- şi mal îna- lor între dînşiI. - Atomic s. ato­
iute agonofhet=athlothet, precum d. misl.ic, care perţine atomilcJ'.
e. Achille Îu II. 23, 258 - la cel- AtOluislll, system'a creaţiunil
le olympice hellanodicX (heU(me- prin atomI, theori'a care consideră
did). Se alegea din tarr'a unde a- corpurile clt prodllsse de atomi, a
vea loc jocurile, cu 10 lune înaiu· clIror formă şi proprietăţi constituesc
te de represintaţiune, ca se aibă natur'a physică a acestor corpuri.
timp lt se instrui as supra diverse· -Atomist părţen al atomismulul.·
�
I
..
[93]
AU
93
Aud
Aton, stătut, fără espressiune.
AtOlliă, (gr.) med. slăbiciune,
relăssare it organelor, mai ales con­
tractili. - Atonic, care demustră
atoniă.
Atop, gen de coleoptere.
A tort ct 1\ travers, loc. fr.
fără consideraţiune.
Ah'ili, (- trl1tln), prim'a din
celle doue părţi prinoipalî ale u­
nei case romane. Veuii\ după ve­
stibulwm. s. sal'a de intrare (şi pro­
thyrllm (,J'e{'",{',io,') şi servia, mai
ales în primele timpuri, de loc de
reuniune. :peii penaţt, statuele şi
imaginile strămoşilor, focarul (ca­
minus dcunde fr, âtr'e=cheminee) se
afflă aci. După atrium vine ta­
blinwn (Vitr. VI 3. 5) prela înce­
put servind de archivă a familiei
(Plin. H. n.) appoi de sală de
mâncare (Varr. ap. Nonium.) lîn­
gă acest'a corridorul, [auces (Vitr.
I. c. 6), care conducea în curte,
caoaedium:
Ah'oec, (atrox) crud, escessiv,
inhllman.
Ah'ophiă, (- pltla), slăbiciu­
ne, consumaţiune.
Attae, (fI'.) vd. 1t1'm.
Attaearc, (fI') aaggrede(lovi în
bătaiă), attinge, offensa.
Attaşial'c, (fI'. altacher) a at­
trage, aHătura, uni. N. 1tS.
Attentat, intreprindere grave
contră legi.
Attenţiune, (- tlo), appIicaţiune
a spiritului mai prolungită. - At­
teniiv, care are attenţiune.
Attest, vd. urm.
Attestare, (lat. marim'), a con­
firma vel'itatea unui lucru.
Atticislll, (- mus), imitaţiunea
modului de 11 se esprime al Athenia­
nilol'. J.,evitate, genialitaţe, correc-
'"
2-" •
ţiune sunt charaoterele stille. ­
Auicisti se numiră scriptori! greci
cari părăsiră limb'a Allessanrlrfui­
lor (xOWli Otct).tY.'l'O�), ca se se în­
torcă la vechiul dialect attic. E­
lian, Artstide, Heliodor, Philostrat,
Merls Atticista s. al. se numără
Între ei."
Attitudinc, (itaI.) posiţiune, stat
(situs) al corpuluî ; pici. posiţiunea
linistită, opp, acţiune.
Attraeţiullc, ( - tio), acţiune
de a attrage ; - p utere auractioă,
principiu întrevădut de Copemlc
şi Kepler, stabilit de Newton, prin
care corpurile se attrag mutuale în
raţiune directă cu massele, inver­
să cu pătratul distanţelor. - Păr­
teniî systemet sunt attracţionarţ,
Atfl'ibllil'c, (- ,l!'e), it da, as­
scrie, allătură, referi, presuppune
(Ia CDV. cv.).- Attrilnuiuue, acţiune
de il ttribni, cea a ce aste attribuit,
syu, assem!Hlţiune; 0PI', attribut,
mai mult proprietate naturale, vd.
Predicat. - AUrihulit" care conţi­
ne uă :.ttribuţiune.
Attl'Upal'e, (fr.) it stringe în
trupă, mai ales cu uere-care sgom­
mot. N. us.
Atwood, machină numită du­
pă inventorul seu, pe.ntru a face
sinţibili legile mişcării corpurilor.
Dă rotilă susţinînd UII fir forte fin,
tras la estremităţi de douI pomIi
în ecilibl'ii:i. Dacă se adaugă un
escedinte unui din ponql, el înce­
pe it descinde; uă lin că verticale,
divisă, iDsemneqă gradele ce es­
cedintele precurge iD mişcarea
sa şi un horologiii cu secunde tim­
pul acestei mişcări.
Aueţilluc, (- ((o), mezat.
Audaeiă, (- eia), cuteqanţă
(îndrăsnelă).- A11d'acios, cute4ante.
I
[94]
. ,
" .,1
AuI
94
AllS
," �
t
,:{
1
II
/" l'
�. ;
I
lf
" '"'\
'"
1 ,
Audicntă, (- tia Cic. Arat. II, imperulul german, 2806, a deve-
80), atteutiunea celIui ce ascultă nit nume generic pentru corpurile
pre cnv. Comp. admis.june. principali politice ale acestui im-
Auditor, (- tor), ascultător, periă. - Prin estens. these pen­
mai ales În auditoriu, adunanţă tru un grad la uă facultate, mal
publică unde se' spune s. se ci- ales theologică.
tesce cv, - Gradul, funcţiunea es- Aură, (- "a), emanaţiune (�e
te auditorat. s. - riat. se redică din un COl:P şi Iii incun-
Au4iti\', de audire (anat.), ginră de atmospher'a sa.
Augment, (- tlln�), crescere, AUI'col, (-lus), s. - LA, cerc de
adaus. lumină cu care pictori! incungiură
Augmeutaro, it adăugi. - Allg- capul Săntilor, coronă de gloriă.
mentaţiune, adăugire. - Augmen- Aurielu, s. AURICULA, anat.
tati», care adaugă (mal ales în partea esternă 11 urechiet. - Au-
gram.), "iculal', relativ Ia urechiă.
August, (- tus), titlu .aat lUI Auridc, minerale cad contin
Ce sare Octaviă (dela augw' s. aur.
augue) după propusnl lUI l\Iuuaţii1 Am'ifcI', care produce aur.
Plancu. Fără it adăugi in cv, pu- Aurif,:c, care schimbă in aur.
terea imperatoruluî, care dela sine şi Auriţice, care lucredă in aur.
propuasese numele <le RomuM (Snct. Auroide, metale cart conţin
Aug. VII), acest titlu represlnta aur şi iriqiU.
esterior suveranitatea şi neviolabi- Auroră, (- ra), dacă voiesci
Ittatea personale, p08se8se deja prin aurea-hora), lumină briliante �i 1'0-
tribuuicia potestas, unite cu uere- sale ce appare către Oricnte cănd
care reverintă, dcunde traducţiu- S6rele se affiă la 18 gr. d'ass. ho­
nea gre('ă dt{lad'Co\,. rizonteluI. - AtIt'oni boreale, me-
Augllstine, impr. charactere theor luminos 3rrăttăndu-se către
nnmite pentrucă au servit la ty- polI, de unde lumin' a polariă, ma 'i
păritul unei cărţi 11 S.tului AII.- ales către polul de N. - Causele
gustin (secI. 15). Ţin meqiul între I phenomenuluI sunt nederminate;
gros· texte s. groS-I'ornain şi cicel·one. mult timp ali fost attribuite electri-
Aulă, (-la), la început cur- citiitii,
te discopperitii: înaintea unE'i case; Aliscultare, (lat.) med. 11 ei!'
după epoch'a homerică aul'a grecă plorit prin auq phenomenele ce se
fu un peristyl în întrul uuuI edi- petr'ec În organe.
fi ci ii. Sub alte răporturi corre5- Auscliitatiunc, actiunea de it
pun de distribuţiunii generali it a· auscultit. - Se face, astăqi, prin
triului şi peristylnlui. Astăqî ayn. stethoscop, inventat de Laenec, si
cu sală (salon). plessimetl'll, pentru percussiunea
Alilic, (consiliu), t!'ibllnale su- metjiată, de Piorry.
perior instituit de imperatorul Mas- AUSCJ1, nume dat de OothI ge­
similian 1 ('u attl'ibuţiuni uni- neralilor invingiitori.
versali; dela 1859, simplă curte AliSpiciU, (- clum), predicţiu,
jndiciariă- După reconll.tituţiunea ne �Jlpă sborul .8., căl!tul passe-
[95]
Aui
95
fig. proteoţiuue. fa- proprie în un'a cu intlependinţ'a
politică, precum cea stabilită. prin
pacea dela Antalcida. Romanii a­
clausseră, mal tărdiă, privelegiul
de a bate mounetă, fără imaginea
domnitorului.
Autoplastică, vd. Plastică.
AlltOpsiă, (gr.) la cel vechi
de si- contemplaţiunea divinitatii, visiune
intuitivă, Astă<!i, med., inspeeţiu­
nea stărif UDul corp (subiectiv), mai
ales nec1"0l'siă.
Autortsare , it da autoritate;
syn. confirmare. - AutOl'isaţi!llte,
actiune de it autorlsă.
Autoritatc, (al/cloritas), pute­
re, mal ales dam de legi. drept
de il commăndă , credit, motiv de
certitudine.
Autothetlcă, (gr) sciintă, sta­
bilită de Kant, it apparinţilor mun­
.ulul siuţibile, mai ales human,
CiI adj. syn. transcindintale,
A vant-gnrdă, (fr.) trupă, a­
cincia parte din totale, mergind
înaintca corpuluI de armatlt.
Ayalltagiii, (fr.) buu care po­
te rosultit din cv., eommod, pre­
stanţă (folos).
A,'al', (-I'IlS), cel caro are a­
variţă.
Ayal'Îtă, (- tia), s. avarill,
iubire de' arginţi (sgărceniă).
A"cntllră, (fr.) întămplare (estra
ordinariă). - Avenltwa1", altă-dată
soldat voluntar fără plată. In gen.
cel în aventure; comp. flibuslicl',
boucan;e .. , suppl. evcnt, eventm·ar.
A "ellhll'ină, composiţiune, da­
torită întîmplării, deunde numele,
din pulbere de aur aruncată casu­
ale pre st.iclă topită; mine,.: spe­
�ă de quartz s. feldspath semănat
cu ce. va punte briliauţi. Suppl. e­
ven/urină.
rilor, la R.;
vore,
Anssiliti, (- xillum, din allge,'e
Varr. V. 16) ajjutor. - Aussiliar;
care addnce aiiutor.
Anstel', (- 1'IIS) , riguros (straş­
nie). Subst. austeritate,
Australe, meridionalc.
Australit, nisip' compus
!ice, alumină şi fer.
Austl'u, (- te.'), vîutul de S.
Âstă<jt" pre Mediterrane'a Austro,
îr, lwlan, marin, s. mari.
Authentic, (gr.) care pote dit cre­
dinţă, conforme normelor stabilite.
Authepsă, (- sa) usitedă pen­
tru samovar s. machiuă de fert.
Auteclav, phys. vas, ameliora­
ţiune it marmitel lUI Pepin, a­
vînd proprietatea de a se închide
de sine prin pressluaea vaporit.
Autocrat, (gr.) suveran abso­
lut. - Usltat de Atheuianî pentrh
eommăndanţif căror se conferea pu­
terea supremă, acest titlu trecil la
regii diI: Byzanţ, deunde Iii îm­
prumutară Russii, carI singuri Iii
ţin astăQi.
AutocfollJ, (- l1es) , cei născuti
în ţarr'a unde Iăcnesc; syn. abo­
rigeni s. indigen i.
Autogl'aph, (gr.) ca!ifică eeaa
ce este scris de măn'a Îusaşi il
antoruluI.
Autographiă, proces, dat in
BecI. trecut de Senerelder, pentru
facsimili de autographe.
Automat, machină, cnnnoscntă
din anticitate, disvoltată mai ales
dela secI. 13 de horologiarI, care
essecutii acţiunI proprie animalilor.
Mişcă1'1 aulomatice, celle la carI
voinţ'a nu are parte.
Antonomiă, dreptul u.nul Stat
de il se guberna după legIle se11e
,.
-.
\ .
• �,J
[96]
" . �
96
Azo
}
A versa, (tr.) plouia subită şi
abundante.
AYCl'siullC, ({tbvel'lel'e s, allel'­
sari), întorcere de către, mă.
AYC1'l'bo/\, arbure de Indic de
spec'c terebenthuluî,
AYiecptoIogiă, (avis-cape1'e­
logos), păssărit, traetat assupra ar­
tii de it prinde passerr. Attare
tractat a dat, între alţii, Bulliard
l'Avicept. francaise. Par. 1830.
Aviculă , gen de testacet din
classea bivalveloi-, din care uă spe­
Că, avic. marqariţeră, produce măr­
găritarul fin.
AYid, (- dus), cu dorinţă ar­
dinte (lacum). - Subst. aciditate.
AYilil'C, (vilis), it îndeoşoră ,
pune in despreţ.
Avis, (fr.) - propr, cădut, lat.
'/lis!ts - opiniune, moniţiune. (po·
vaţă) N. us.
AYiso, (fr.) nave uşioră pentru
depeşic s. al.
Ayocat (advocatus Cic. Off. 1.
10), cel care face professinue ile
it appăra la judecată; prin estens.
nerI-cine appară interessl particu·
larie, uii opiniune. un partit.
Ax ... vd. Ass ...
Azamoglaul (turc.) cei - cal'i,
În serai!, sunt însărcinaţi cu tre­
bele ceHe mal de {leos.
Azaphiă, (gr.) med. delect de
claritudine În voce.
Azebl'o, cal cthiopian.
'Azedarac, arbure din famili'a
meliaceelor, qis şi acacia de Egy[! t,
impropr. Zilas de lndie.
Azerolă, fruct al azerolului s.
azarol!tlui (cratoleg!ts azarolus s.
mespilmn, -lus), arbure hispanic.
Azig, s. AZYG, (gr.) anat. Terţ'a
ramură a trunchiului ascendinte al
vinei cave.
;.
Azimuth s. - �ET (arab. al
semt), ash'. ănghiul coprins între
meridianul unut loc şi un cerc ver­
ticale, cercul însuşl, EI se mă­
soră prin arcul horizonteluî coprins
între acest cerc şi meridian. - A­
cuI horizonteluî dintre meruţianul
locului şi uu plan perpendicular
la dlrectl.mea acului magnetic (me-
1'i(lian magnetic) este az. maţmetic,
măsur'a declinntiunif acului.
Azimltthale, care represintă azi­
llluthele.-Cadrante azimuth{tle, dat
de Halley, eadrante solar cu stylul
verticale, - Cerc etzimulhale, acul
magnetic, compas pentru variaţia­
nile bussolel.
Azoc/\l'bul', chem. eomblnaţiu­
ne ele azot şi carbon.
Azoch, azotb s, azock, nume
elat altă-dată mercuriului şi unor
elin eombinaţiunile selle,
Azot, fluid, discopperit in 1779
de Rutherford, elastic, neco lor, i­
nodor, nesipid, mal uşior decăt ne­
rul, numit şi nitrogen (natro-) s.
aeI' flogîslic. EI formeqă 4/5 din
aer. E nepl'opriu pentru respira­
ţiuue şi combusţiune, nu se com­
bină decăt cu p!'!i pUCÎne corpurI.
Dacă sciinteie electrice percurg un
ammestic de ossygen şi azot hu­
mede, resultă uă combinaţinlle, a­
cîcl azotic (nalric). - Combinaţiu­
nile acestui acid cu basi salifica.
bill sunt azotaţr (natmţl).
Aztcci (Il'. rtz.teqlles), indigeni
din Messie.
Azur, ossyd ele cobalt care elă
un albastru forte preţios; meton.
eul ore a însăşI.
Azyg, vd. Azig.
,,"
[97]
B.
B. Secunda literă il alphabe- I acunde prin estens. uerr-ce june.­
tulut. In Iimb'a othiopică este n I Alţii derivă vorb'a dela lat. bac­
'9, în cea armeuieii it \!6. Hebren I c alaureus (baccă de laur), <lin cau­
·0 numia beth ; deunde gol'. bela.-Ca s'a vechiet consuetudinl de ÎI în­
nnmeralo B vala la Greci, precum corona cu Iaurf JlI'C învingător; şi
la Hebref, 2; cu un accent dede- poeţi, deunde versiunea baccalau­
.subt eri\ egale 200. La R. de- răat. Alţii dela bocillus s. baccil­
notă 300, CII uă trăssură d'assu- lus; pentrucă altă-dată bacch ala­
pra 3000. In calendar este secun- 11I1'wl priimia , în una cu gradul,
d'a din literele dorniutcalf. II) mus. I un băyii1 că semn honorific.
B. s. B·(a-si s. b-Ţasi s. sibe-]a- I Bacilar, (!>a.cillus), minei'. cali­
.si (b-(a-mi), pentru si-re-fa-si, des. I fică form'a prismatelor ferte allun­
'al şepteie sunet dia!onic (dela A- gite ce affeetă unele substanţe mi­
retin ii secl. 1 ;), ceaa ce la Fran- neralt.
-eesr este si, la alţii si bemol, (b·(a Bacluet s. BASSIl!ET, cască ce
opp. b-mi s . naturale), pentru Au- purta în evul' mr4iii soldaţii; co­
.gli=re. Pre monuete arrată că sunt coşi il al puscei.
percusse In. Ronen, RB la Stras· Balbi!lll (Caiie), historic rom.
burg.- Pre inseripţiuni şi medalill în timpul lui Neroue. Gubel'Ua­
antice stă pcnlm Balblis, 8rulus tor al EgyptuluI, el scriRse a&8. a-
8. al. Lîngă Uil uilille InţelJegc că cestei provinţe. Comp, TJlcit_ An­
pers6n'a care Iii pOrtă c pentru se· ual. XIII, 22; Plin. Hist. uat. XIX
·cund'a ore în funcţiune. Doul B Prooell1_; Senee. Quaesc. nat. IV, �
la finele uuci vorbe esprim pIuI'. uude Iti numescc .virol'llm opti­
ei. L. B. desemna see<ludul an al mU8 in omui literarull1 I)'enere ra­
reginţel IIllUl imllerator, prccănd rissimus."
B. E. H. aunil 2. {j şi 8. - 8. F. Balbu (COI'II.), original' din
bonae (OI'fltlla.e, bonulI< (alum.- Gade. Yieţ'a sa politiclL la Cie.
B. Q. bene quiesctJl. Singur, mal ales Balb., ad. Att. VII, 7. IV, 11. VI,
inaintea numinilor Sănţilor, Real!!s. 3. X, 11; ad :F:lm. VI. 8 ibiq. in-
Bacchalam'cll, cel care capătă ter!'!,. Affari.i dc uere·cari epistole
primul grad în uă faculta!t�. c:'L se către Cicerone, i se :18scrie un
trecă apPol la dJctorat. COll1jJ. , .. i memoriU ass. lui Cesare şi uă E­
abitul'Îwle_ - In origiuen sa cava· phemeris (Sid. A polI. IX, 14). Vd.
lerismul sc împiirţiit în dOll'l classi: în gen. Fnnec. ViI'. aet. L. L. II.
les banl/crels 8. aceia cari pnteit 4 § 28 sqq.; Herzog hl Cacs. B.
depune uă summă destulă pentru g. II edit.;-·.J. Vos� şi Cell:u-ii1 i
a susţine 50 armaţl; les bacheliers attribuesce seriptlll de bello Ris­
(bas·cheMlier.<), cel mai pu�in a- panensi, ass_ cui în gen. Schneidcr
vuţi,- ultimul nume se da şi ju· Disput. de indagando belli hisp.
nilor nobiII cari nu ave" încă drep- ar-rirto!',,_ V!'l\li�lr 1837. '
tul de il intra. în sen�iţuI regulat, J Balcon, (fr.) pcrgnlă, (pl'iydor).
7 "
--.;.....��- ..
-"---- --- �-' -
[98]
- _1
'/
Ban
98
Bar
" ,1
J
,
I
Balenă, C - na), cel mal mare
din animalile marine, comp. schit.
Se prinde mal ales pre marginile
Groenlandet.
BaIi, Jimb'a erudită a Siami­
tilor,
, Balista, (- ta), vechiă machi­
nă de resbel a Phenleilor cu care
aruncă petre. Modul construcţiunii
el este necnnnoscut. - Balistică,
theori'a �i practic'a corpurilor so­
lide aruncate în aer. Cănd ope­
raţiunea se face prin machine de
resbel , artea iea numele de PY"o­
balistică,
Balladă, (gr. ii dăllţa,), cănt
popular nsitat în Occidintele Ger­
manicî vechie, Obiectul el este
mal tot-deuna uă trăssură de his­
toriă adevărată s. romantică, dis­
voltată sub form'a unei ode (vd.
Marmontel 1. p. 187). Originea i
se redică pănă la seel. 12.
Balon, vd, Ael·ostat.
Bnlustru , (fr.) stîlp lucrat.­
Un şir de attarI stîlpi mărginind
uă galeriă s. al. il balustradă.
Bnn, (germ.) convocaţiuuea vas­
salilor pentru serviţul militar, În
evul meqiU. Se făcea de regc că­
tre vassaiii cel marI şi de aces­
tia cătrc ceI-alţi.- Legisl. annunţ
public.
Banale, califica, în evul meqiii,
tot ce se affla pre coprin8�11 nnel
proprietăţi pentru care vassaliI cău­
ta il plăti domnului feudale uere­
carI drepturi; de aci tot ce nu este
particular, cornmune, ordinar.
Banquet, ((r.) hospăţ.
Balllleletă, (f1'.) bandă mică,
legătul'li, teuioril (lat. toeniola).
Balldieră 8. BANIERX, }irotrac­
tul uueI CorpQr!lţil1ni' s. autorităţi
(stcg).
� ;,
Bandit, tălchar,
Baptisare, (-sare), il botesa.­
Baptismă, botes,
Barbar, (- rus), la cel vechi
uerî-ciue nu vorbi it limb'a lor, strein
(SaH. Jug. 101, cornp. 18, Cat ..
19); prin abstr. crud, inhriman
(i/llllla-nit(ts=b(tl'bal'i«(" opp. huma­
nitas).-In hist. Barbarit sunt popo­
rele cari incurseră Europa dela.
seci. II-X, Huni!, Allanil, Bul­
garii, de viţă asiatică; Gothiî, Vi-­
sigotbil, Gepidil, din famili'a scy­
tho-germauă; Vaudalil, SuebiI, Bul­
garii, Francil , de origine ger­
mană; Sassonil, Teutonil, CimrbiI
şi Normandiî , originari din Scan­
dinavia.
Barcă, (fr.) luntre, cymbă.
Bardl, (barritus s. bnrditus ; Tac •.
Germ. III, din vechiul nordic bar­
el/ti scut), ordine de căntătort şi
ministri al cultuluf la Cel ţi, GalIi
şi Bretoi.i, Officiul 101' era mal a­
les 1L desteptit curagiul resbelato­
rilor. Cea mal mare parte din
cănturile lor s'a conservat în Sco­
ţia. Vă culegere a instituit Owen
Iones. Cons. Demogeot Litt. fr. p.
6 sqq. 93.
Bal'igel s. DAR1SEL, officiar de
politiă în statele pontificalI (capul
sbirilor).
Barometl'u, (gr.) instrument,
dat de Torricelli în 1643, pentru a
măsura variaţiunile atmospherei.
Constă di,. un tub de sticlă drept,
de qiametrn egale prctutindine,
deşert de aer, couţinînd mercuriii
liber, plăntat verticale în un văa­
sulet plin cu mercurii'i. In vertu­
tea greutăţii atmospberci care ap­
passă suprafay'a mercuriului din
văssuleţ, cel din întrnl tllbulul .re­
măn�, ·tot·deuna la llere,care ÎnăI-
..
[99]
Bas
99
Bat
z
'/
r
ţime însemnată prin grade, modi- Bassu (Cessitt), poet lyrie 1'0-
ficată successiv după-cum appăssa- man, amic al lui Persiă. Despre
rea de !jeos e mai mică. dînsul C puein de <lis din lipsea
Hassă, s. BASO, (ltal.) vd, Pro- cuunoscinţelor mai de appr6pe.
limdă.- Bassă ciţrată; partea bas- Pentru tot comp. Quint. "si qui­
sulul însemnată prin cifre pentru dem adjiccre velis (lui Horaţiii pre
accord. - Se numi" b. continuă, care Iii dă ca primul Jyrie), is erit
dela Lud. Viadana, (secl, 17) cănd Caes. Basaus, quem nuper vidimus,
era serissă pentru un instrument, sed eum longe praecedunt ingenia
fiindcă nu era întreruptă, precnm viventium." Contimpuranul seu,
cea vocale.- B. continuită=har- Gaviă Bassu, se identifică de mulţi
monică.- Baso ostinato , formulă cu dinsul, mai ales Lerseh Sprach­
de bassă ce vechii eompositorf ŞI phil. der Alten III, ]61; vd.
propunea cu obligaţiunea de a va- însă Iahn Prolegg. ad Persium p.
riă necontenit căntul şi harmoni'a.- XXVIII not. Comp. Al'I1ob. adv.
Bassă grave (fr. basse-contre], în Gentt. III, 40, cu not'a lui Orelli,
opp. cu bassă ordinariă s. mefţiă- Vd. si Ossan ad, Cornut, de nat.
(ba-sse-laille) hass'a pură, precănd deor.' p. 389.- Despre tragicul ro­
secund'a are căte-va note mal sus man numit addese lîngă Varrone
(în term. de scriere musicale, alt- (tragicul) vd. Martial XII, 94 şi V,
fel mai deos), - Bassă de oiolă 5a.- Amicul lui Ovidiu stă numai
[ital, viola d(t gamba), instrument în unele Cond. (>11 num ele de Bas­
care servi;" de bassă musicale în- SIlS; de ordinar Battus, nume .dat
ainte de inventiun€a viorincclului addese lnl Cesare Bassu iambo­
(avea 6-7 ch6rde).-B. de vio"i- graphul. dela c,u'e avem doue frag-
71ă, vd. viol·ineel. Altă-dată se minte la vechiul Întreprete al Ibis
numia astfel eonll'ă-bass'a S. bas- lui Ovid. v. 261, -301. Vd. Ossan
s'a de ehol'.- Bassă fundamentale ad. Apulilj. 1, J p. 66 sq.; aRtă4i
numia Rameau uă bassă raţiou:l!e 'Veichert de L. Varr. p. 10�), care
compusă de note gravI nedetermi- J'eicctă numele de Battus, precum
nate, ca se servescă de probă il face şi Madwig fără il da vre-uă
regularităţil harmonicI. Consta în - esplicaţiune mai de appr6pe.
căte-va note fundamentali ale ac- Uastlu'd (1'1'.) copil naturale.
cordulul. Bastion, (fr.) fortifieaţiune, pro-
Bassin, (fr.) receptor de apă pnmnaclu.
(babus, lighean); geogr. adincime, Batalion, (fr.) fracţiune din un
valle dăml în alt'a mai mare, ast- regiment. Constă dc ordinar din 8
fel că apele din tote părţile mai companie diu cari dane de grena­
înalte vin de se rcunesc în uu sin- eli!'i (8. grelladiri �i voltigco.f).
gnr currinte. _ I Batel, (fl'. bateau), nave, (co-
Basson, instrumeJlt de cănt.at, ralJiă). - Bateliel', cel care Iă con­
numit de Italian! (agotto. In trei duce; sul'pl. navi'ular.
octave, de un character tragel, me- Batomeh'u, egor,) instrmnent
lancholic, el supplinesce addesr, I pentru it măsuri. adÎu('imilp mării.
în or.chestră, ,alfo s. vi,orincelul. ""[{. - Cemp. s'audă.
, -
t.:!... __ ,_
.r."
�---
[100]
Batterîă, (fr) eougest de tLl-' ni, (scurtat din bis) , pus înaintea
nuri prcmunite. vorbelor arr attă dnplicatul obiee-
Beattficatiune, (-- ilo), terici- i tulut,
re, act ordonat de pap'a Gregori5. i Bibliopolă, (gr.) librar. -1\1e­
'III, care constată fericirea după i serl'u lor eră a aduna manuscrisse,
mode il unei persone care şi a pe- i a le promulga, il le transcrie (prin
trecut vicţ'a cu săntitate. I scribae; antiquarii s, atnlllanuenses
Beatitudine, (- do), fericire, litemti), 11 le vinde, il le da spre
possessiunea bunului etern. - Bea- citit s. al. Comp. Mart. Ep, IV,
tinulinile eoanţţelice sunt celle opt 72, 1. 118, 1 L II. 8, VII, 11;
massime puse de J.-Chr. 1,\ in- Hor. 1, 4, 71, ars p. 373; Plin.
eeputul oraţiunh stille de pre mun- Ep. L 2. IX, 11; Catull. 85.
te. Elle sunt breviarul moralif Oons. în gen. Schotgen . De libra­
chrestine. I rils et bibllop. (in Poieni Thes.
BeUatlonll, (- na), plantă din I Antiqq. t.III); Beck<;r Gallus Exc.
famili'a solaneelor. I III ; Peignot, Essal hlstorique et
Behcdel'e, mic pavilion care co- I arcaeologique sur la reliure des
1'.on\)4ă şi domit�ă Iocalile de distl'a�- I livres et su� retat. de la librairie
ţlUnc.-Ccl mal frumos este al Vati- chez les ancrens, Pal' 1834. Corup.
canuluî, redieat de Bramante. Aci se 1 BI::ittcr fiir litoral'. Unterhalt. 1834
afflă, pusrl de pap'a Inl. II, atatu'a N. 123.
lni Apollinc (Apol{. al Belvedel'ulu!), I Bibliothecă, (- ca), ioc pen­
cea mal i'l'1l1ll03ă �tatt1ă de bărbat, , Îl'n il adunil �i classificil cărti. ­
discopperită la Capo d'Anzo (ve· Cea mai celebre din anticitate es­
chiui Amil1m) în secI. 15. Luată te Alessandrin'a ({J,{J!.tofltjX11, e",o­
de Franllcsi în 189'7, fii restituiti!. {)+� (h{J).iwv) fundatii de Ptolo­
în 1815. mei'iLagi, ordinată şi 1navu(ită de
De-moI, mus. semn la chei'a Pt. Philadelfnl. Se dividea în
unei bUCC;lţC s. înaintea nner no- doue ,�f)cţil1ni: '1 ItEra).11 {h{J) .. , în
te. In primul cas modifică totă vecinătatea Museului, conţinînd
buccat'a lăsslindii-o cu un meqitou 400000 (Sen. Tranq. an. 9), după
mai 4C08; în SeCl1ndlll numai no- Gell\ (IV, 17) 700000 voI. Arsă la
t'a. Contrarul seu este be-qual'l·c. incenqiul flotei egypţiane de Cesa·
BeneficiU, (- dmn) , facero re (Dion Cass. 42, 28) fiI suppli­
de bine, nerI-ce este accordat din uită de Antoni5. prin bibliothec'a
voinţ'a (lropriă. In primele tim- p1;lrgamenică (Plut. Aut. 58). Bi­
pnri ale coprindel'ilor Franci10r bliothec'a cea mică şi posteri6re
bt'neficielc era porţiuni de pămînt ;FU1' w< (}vrc.r:�1/ J"o,tHil1{}'1 avr:iiq)
alodiali distribuite soldaţilor bă- În Sel'apiii. In Grecia se !1lJmme­
trăni drept recompensă de servi- nesce Pisistrate Atltenian1l1 şi Po·
ţele 101'. Pănă la 1789 şi papiI lycrate din Samos (Gell. VI. 7.)
da beneticie. ca prImii institutorI de bibliQthe-
Derbeth, instrument de musi- ce. - Ass. bibliothecelor Romani·
că patrichord, la Arabi. lor con8. Falslcl' Quaest. rom. JI,
BestUi, dobitoc. 1 sqq..-; Renscb. DJ&s. de ,!)ibliotb,
. �- -:-.-",
c.
• t "
t
1-
II"
I
I I
;'
II
I ,
80s
100
Bib
[101]
Romm.; ido Eckhard, Lomeicr,
Lipsius , J. J. Mader ; Gerard, Es­
sai sur les livres dans I'autiquite.
Bigam1ă, crime de il contrac­
ta doue connubie,
Bigot, cel care practică bigo­
tismnl.
Bigotism, (germ. pote bei Gott)
nppariută de pietate (evlaviă), hy­
pocrtsiă,
Bi iuti el", (fr.) argintar s. aurar.
Bii, BILA, BILE, (- lltln- lis), li­
cidul produs în ficat, venin - Sub­
atanţele cari Hi .conţin se numesc
bilâse. _. Personă bil6să este
aeeaa în al CUI organism predomi­
ni;( ficatul. Characterul attarilor per­
sene este vinii, ardinte, ferm �i
perseverante.
BiUet, (fr.) foiţă scrissă, scrip­
tură; jurispr, rccunnoscerea uneI
datorie.
Binal', nrithm. systemă de nu­
meraţiune compusă numaI de doue
cifre 1 şi O. Leibnitz i a dat un
fel de celebritate. - 1Ilus. măsttră
binal'iă, divisiunea duratei musi­
calr în timpurI egali: în bin. P"o­
pri" divisiunile fiă-cărui timp sunt
binarie (de doue) '/4 şi 4/.; hin.
t/'inm' conţine trei timpuri, pre­
cum %.
Binoclu, (bini-ocult), mic 0-
cbian dat de Reitha (fin. secl. 1'7)
pentru spectacle, cu doufl tuburi.
Binom; espressiuue algebrică
s. numerică de dour termini se­
pa:aţi priu semnele plus s. minlts.­
BinomulllllNewtoneste uă formulă
prin care se pote rediea direct un
binom la ueri-ce putere: (a +b)m=
m(m -1)
am+mam- 'b+ 1. 2 aID-
'b1 + m(m-I) (m-�) am-3b" +
1. 2. 3
etc, celebrea formulă &ăl"ltă pre
mormîntul său la Westminster.
Biogl'aphiă , (gl'.) culegere de
fapte historice din viet'a \1I1UI in­
divid. CeHe ma. renumite din anti­
citate sunt ale lui Plutarch �j COI'll.
Nepote. In timpurile moderne Hl
disting Bayle, Morreri, Ia Blette­
rie, Flechter; astăd! Diogi':lphie
Univ. it fraţilor Micbaud.
lIiologiă, partea physiologieî
tractante de vieţă şi diversele ei
forme. _. Biometriă, măsur'a vietef.
Biped, (- pes), cu rloue pe<ji.
Bipennă, 3uliţă eu doue tăi­
şurr , la Germani. A Francilor se
numiă Francisca.
Bis, (lat.) de doue 01'1.
Biscuit, {fr.) pesmet.
Btsmnt, (- (hurn), metal tă­
iat în lame.
Bissestile, aUDul clind Febru-
arii! are 29 <jile, vd. An ..
Bitume, (- /IIen), păcură.
Bizal', (fr.) pestriţ, ciudat.
Blamare, (fr.) a defărnu.
Blalle, alb. La fem., 11IUS. cha-
racter al notaţiunii, (jumăt:lte din
uă rotundă. VaJedil căt dane ne­
g, e şi perţine măs;lI'�I binarie.
Blasphemal'e, (-mare), it
blestema.
Blesslll'c, (fr.) i. rănI. N. Its.
Bloclue, (fr.) il fncunginrit cu
armată.
Boa, şerpe iorte mare din or­
dinea ophililor, În America şi Indie­
Bombă, (gr.) ghiulea.-Se cre­
de il fi venit În ilS dela 1694.
BOI'calc, (- lis), septentrio­
nale.
Bot.allică, (- ca), parte il his­
tarieI naturale al cni obiect este
essamele, descripţiunea (bolnllogra­
phiă\ c1assificaţjunca 'c'getalilo�
!
"
r
[
I
i
r
I
\
I
D
•
,.
• J. .•
'�-'-
Bin
;-' ..
�--
101
Boj
'1"
- j
J
[102]
I----------------�----------------------
�i studiul lor naturale (bota/Jolo. Ul·oşiă. (fr.] agr aph.
g,:ă). - Mărginită în anticitate la Broşiul'ă, . (fr.) cahiet de foie
.eăte-va cnnnoscinţe, şllnâ, în secI. impresse. Suppl. făşieră, fasciclu.
16, uădisvoltare mal întinsă. Trac- Brumar , 2" lună " ealenda­
tatiunea sa completă cade în se- ruluf republican, dela 15 O·bre-
. clt;le următorie, al cUI resultat sunt 15 De-bre.
cclle trei elassiflcatluuî-prlnclpalj : Brusc, (fz.) aspru şi prăpăs­
a lui Tournefort, modificată de Gui- tuit, subit. _. Subst. brusqlleriti
ard; il lui Linne, modificată de Ri- N. ilS.
chard; a lui Bem. de Jussieu mo- Brut, (fr.) rude, neperfecţionat
dificată de Lamarck şi Candolle, prin arte, nelucrat.
BI'ay, forte, curngios. Pote din Brută, (fr.) bestiă, (dobitoc).
pe"-vagalls, deunde itai. bravi. Brutnle . care este ca besti'a.-
Bravare, it înfruntă. Subst. brutalitate,
BI'IH'IIl'ă, calitatea bravulur, Budget. (angl.) comput dat
valore ernininte. Statulu) la fiă-care an de spesele,
BI'e\'cl, (fr. b"eret), act prin fondurile şi venlturile annualr, sta­
care se accordă esercitnl unei bllirea activulul şi passivuluî.
proressiunl. - Bretele de invenţiu- Buffet , [fr.) almar pentru va-
ne suut patinţi, se; prin esteus. esposiţiune ne lu-
Bl'ick, RRIC, S. BRIG, mică nave crurt de conditoriă.
C\l doue catarturY. Burli, dcnominaţiune it căntă-
Brigadă, (fr.) trupă de arma- torilor şi comedianilor HaH la ve­
tă din acel'''şr corp, nă semidivi· nirea lor în Francia (t752). -
siul'c. Bu((a il syn. cu opera-cOlllique.-
BI'igand, tălchar. BIl(ron, cel care j6că În attare 0-
Briqnct, (imb"ex), chibrit. peră.
Jlrocantorl, (lat. broca), ne- BuIlă, primitiv, la R., orna-
gl1ţatori antical'l de obiecte de ar· Illent de formă rotllndă, precum
te şi curiosităţl, mai ales tabele. Bulla aU"ea (Ficoroni BoUa el'oro)
Ul'odcquin, (fr.) de ordinar purtată la gît s. Ia pept de co­
spP�ă de încalyămînt esterio1' la pir (bullctlus), înainte de a lua
cel vechI. Comp. lat. soccus, opp. pretest'a. In timpnrile moderne e­
colhu1'nlls. pistolele papilo1' s. imperatorilor,
BI·odeI'iă. (fr.) cussătură ne m11n, dela sigiliul ce susţinea, de­
aur, argint s. mătasse prc uă ma· nnde act, constituţiune. De primul
teriă. gen sunt mal însemnabill: - se dă
Brolll, (gr.) corp simplil, li- pre" pergament, (leos cu un sigiliu
cid. !liscopperit de Balard în 1836, rotund, dela secI. 7 de plumb pe
neessislillt .. în natură !lecăt com· uă parte CU imaginea S.tului Pe·
binat cn metale, mai ales eu 80- tru �i Paul, pre rea-altă numele
diU. magnesiă şi argint. - B,'o- paper - in clericos laicos, publ. în
maţl, sări din combinaţiunea aei- 1296 de Bonifacili VIII, opprind
dultlI bromic cu baSI salificabilL pre clericI de a plăti vre·uu tri·
IIIrollehiă, med. vd. Ao.rtă. unt fărli jwrmissiullea p'lpci; in
O'
I
t
! � ..
I J
il l
'l
I ;
1,
',/1(.Q
III
,
•. J
'\
"
IJro
... � ,
102
'.
Bul
. �
o
I
[103]
Dur
103
Dus
�lnam satlctam, prin care acel'aşj
pontifice declara puterea timpura­
le suppusă puteri! spiritualî ; uni-o
geni/us, pubI. în17t3, de Clemen­
w. XI si condemnănd 100 propo­
.siţiunf 'ale cărţiI P_ Guesnel; in
coena Domini, eseommunieativă; au­
.sculta fiti s. al. -Din ale imperato­
rilor cea mal celebre este bull' a
de aw:=sancţiunea p"agmatică' s,
constitu(iunea irnperaturuluî Carol
IV regulând constituţiunea impera­
torilor Germaniei.
Bufletiu, (fr.) f6iă periodică în
-care se dă comput, la diverse in­
tervale, de mersul unel affacerl ;
speeă de <liar; cules de acte.
IJIII'ges, (germ.) cetăţlan de
burgesiă s. elassea meqiariă între
popor şi nobilî , conţinîud neguţă­
toriî, meseriaşi! Iiberî, h6menil de
lege şi 'de finanţă, proprietarii miel.
Dreptul de burgesiă il egale celluf
de cetă(eniă, adăugind privileginl
classil în ţărrele neeonstituţionall_
IJUI'Call, (fr.) pulpit, masă de
scris; 1Iletaph. officill, stU(l!u, ca­
binet de jurisdicţiune. Bunau d'es­
prit era în ultimele doue seele re­
uniunile poeţilor şi Iiteratorilor ţi­
nute de uă femeă de spirit, d. e.
hospiţul de Rwtlbouillet al duces­
sel de Maine, marchisel de Chil­
ielet s. �1. - Bureaucl'Cttie, sys­
iemă de acţiune directă a guber­
nulul llSS. veniturilor StatuluI. -
Bureaucrat, uen-cme face parte
din uă administraţiune sedentariă,
mal ales dela un minister.
Burgrav, gubernator al unul
castel în Germania, avînd drep­
turi regalî, însărcinat cu justiţ'a,
redicarea tributuluf şi comănd'a
garnis6ne'i ţerrei în care reşede.
Burfesc, (fr.) joeular. - Styl
burlesc; gen de poesiă care întor­
ce în rîs lucrurile gravl, 0PP. he-
7'oi-comic.
Bnrsă , (fr.) locale public pen­
tru adunanţ'a neguţătorilor ca se
tractede de mersul affacerilor.
IJussolă, (- la), instrument
pentru il observa direcţiunea for­
�eI magnetice a pămîntului şi spe­
ciale 11 arrăttă Nordul. Uă eistclă
(cuthiă) conţinînd un aII maguetat
il cUI direcţiune il determinată pre
uit porţiune de cerc s, un cerc în­
treg divis în grade, addese mal
departe. Bus. marină s. compas
de mm'e il usitată pentru l1avi.
BIIs. CII cad"ante are un cadran te
munit de un styl şi un ac mague­
tat pentru il orienta eadralltele �i
il arrăttâhorele. - Bussol'a il cun­
noseuti din timpuri depărtate de
Chineşi. Tranllmissiunea sa de Mar­
co Paolo în Europa il puCin sta­
bilită. In 1300 Flavio Gioja inven­
tâ modul de " dispune acul. Vd_
�i Duruy. H_ univ. III. p. 122.
ţ'
"
----
2-".. -.:!.....!.
' ..
[104]
..-
•
'i
c.
.....
:,
j
i
C, terra literă a alphabetulul.
Ju alphabetul grec lipscsce, pre­
cum şi Ia :Eu'uaci; către secI. III
veni din Grecia Mare Ia R., unde
pănă către sec!. V ţinu loc şi de g
(Lipsiă, Freund, comp, Prisc. 3\l,
44, cum şi la nOI sqommot-scommoîş.
Numerale, C vală , la R., 100, ap·
pot repetindu-se pănă Ia 300 după
care cd 400, de=600 ro. d.; Cla=
1000, în urmă preces de II s e. J.
pănă la CCIaa s, CMC (şi xcra)=
10000; cocrooo 8. CM (8. C, care
e şi 1000)=100000, CC:I1=200000
(8. cc şi 2000); DCCCM=900000,
coccioooo = J ,000000.- Cit bre­
viaţiune suppliniă, la Roma, prenu­
mele Coj"s, invers Coja - addese
silica, pond de done dracbme­
(vd. încă A şi Anlisigmft, unde
comp. Prise, 42). In mus il sem­
nnl măsurei de patru timpuri, li­
ncat s. inels al cellel de doue, c­
SOl-la s a cheia Iti. - In chem.
denota salpetru, 3stăql carboL1; în
formulele de calce substanţele cal­
carie şi ossydele metalice. Pre
monnete vechie franc. Saint-L(j s.
Caen (unde căuta il. fi bătute); cc
Besancon.
Caa (brasi!. hb'bă), speCă de
plantă (dortensia brasiliensis) şi
pa!ti,cuIă intrănd în composiţiunea
nnnl mare număr de plante.
Cab �. CABUS, măsură de Iici<)!
bcbr.
Cabală (hebr. caballach, din
verbul kibbel il. recepe prin tradi­
ţiune) propr. esplicaţiunea orale ,t
legii divine; phiIosophi'a Iudeilor.
Se divide în c. IlleoJ'etică (iyyu-
.. ,',
nith) şi practică (maasith). Prm
estens. neînţelles, intrigă.
Cabaletă, (ital.)-regul. cava­
letă - phrase musicale scurtă, în
invers periodic şi de uă miscare
viuă, la finele arielor, duetelor 8. al.
(,'abaIl11 (fr.) CMit de sat.
Cabillă (fr.) mică cameră pre­
navile cu vap6re.
Cabinct, (fr.) cameră de lu­
crat.- Prin estens. locale de adrni­
nistraţiune (cab. g!tbemamet!tale)�
adrninistraţiune, metapli, collecţiu­
ne de obiecte de arte, museă,
Cabotagilt, (fr. hisp. capo), ţăr­
murit, navlgatinue prelîngă margi­
nea apei, din port In port.
Cabotill, (fr.) comedian ambu­
lan te, care merge din oraş în oraş.
Cabriolt'(il, (1'1'.) trăssură mică
(calescuţă), esşe(jiu.
Oaehcmlr , şial addus din re­
gatul Cachemyr.
Cacbcsiă, (- xla), consum­
ţiun!', slăbiciune.
Cacici, vcchiă denominaţiuna­
il. gnbernatorilor de provinţc, in
America.
Cacochymiă, (g1'.) med. alte­
raţinne mobile il. părţilor ftlJide ale
eorpurilor.
Câcologiă, (gr.) locuţiune vi­
ţiosi!.
Cacopboniă, (- ph.aton), în­
tîlnire it sylabclor dănd un sunet
neplăcut.
Cacosyntbct (-1011), gl·am. ia­
versiune rea a proposiţiunilor.
Cadec, familii! de plante di­
cotyledonce.
Cacbucha, (ca-tchu-tcha) danţ
hispanic CBsecutat de doue persona-
i
.. -. _:......:._--
[105]
Cad
Car
r:
I
pre uă aria graţi6să, dulce şi pas- arrattate prin minotare mobllt, s,
slonată , \ prin umbr'a unui styl, s. prin uă
Cael�stru (gr. dis!ing prin ptt�= raclă sol�riă divisiunile ti�pul?i
te), registru de avuţicle nernobilî (hore, minute r , al.). Destinat'a
ale unul Stat, pentru it stabili im- attarilor horologie il dc 'L măsura
positele. timpul esnct după S6re. Cadranţit
Cadavru, (- rer, din c(tlIere), repausă pre principiul că un cert
corp, mai ales hurnan , Iipslt de punt depre snprafae'a pămîntuluf,
vieţii. pote, fără err6re sinţibile, se fiă
Cadet (fr.) , primitiv june vo- considerat ca centr-ul uneI sphere
luntar în armată; ueri-cine e în ccresci, şi nerî- ce plan paralel e­
preparaţinne de miliţiă. catoruluf ca plan al însuşi ecato-
Cadiă, arburel (arnblc) de ehi- ruluî. Dacă appoî prin centrul
ehlibar. Negul. spherei cer esei se presuppnne a
Cacliuţă, (c(t(lere) măsură care trece uă Iineă metalică, represin­
reguleqă miscarea cspressiuniî îu tată prin assea imaglnariă it pă­
genere; terminaţiuuea unel phrast mîntuluî , el' planul ecntoruluî, în
musicali s. repaus momentan, Sc loc de il. fi imaginar, se inchipu­
pete numi ţnnitu aiiunea. hormoni- esce sinţibilc şi reale, umbr'a
că. - Cad. perfectă termină nli stylului, formată de ra4ele S6relui
plua.se musicale complet; cănd este percul'l'inţi un cerc parnJel ecato­
numai un ]'epaus momentan se num. ruJul,. va percurge 8uc�e8siv t6te
cad. 1·uptă. Prim'a proeeae dela punteJe rorrespondinţi ale planului.
dominante la tonică prin un ac- Acel'aşl lucru se Întîmplă cu ca­
core1 perfect s. de septimă (Yd. ac- dranţile formate pre un punt al
cord); secnn,l'a arc loc dnrl sen- suprilfe�ei pămîntului, numai sty­
sul phrasiI cUi a Re prcsuppune uă lui se fiă în dil'ecţiunca assii pă­
cad. perfecm, evitatrl in să de com- mîutului, cercnl se fiă paralel cer­
positor. Selllicaclinţ'a il ]'epausul eului ccatorului şi uu'a (lin Iiueele
pre accordul perfect al domin an- hor:lrie se obvină linccimeric}iaue.
ţii. - In versificaţiuuc cad. coustă Totul dar se reduce la asşe(}arC'a
în schimbul reciproc al al'sii �i stylului şi găssirl'a unni mcri4ian.
thesil. (!uell'atuI'ă hUl·ol. uniunea buc-
. Cadi!.lfai·e., �l conformil miscă- ('ătelor conţindte între cac1r3nte şi
nk dupa cadlllţa. platin'a unui horologiii de repet.i-
tJudilliă, nume al mal multor tiune.
substante chemiclJ. ' C d ( ) d - .
Cad'nil!, (_ m/1IIn), metal de _ a _ I'U clQmp. ca l'a, ul11u,ue
spe�'a oţetului, discoppel'it (IRJ 8) patrata: de buceaţe de lemn. -: T?t�
d St ,.' t t 1 - d t" I yorbele compuse cu cadru Il1dlCa
e rome) el ŞI o· c eua a a (e obiectul pătra.t.
Hermann.
Cutlo, (fI'. c(/deau), dar,offC'rtă. Cadl'lIl)ed, vd. ['a.trupetl.
N. 1<5. Cadllc, (- cus), care cade fa-
(:adl'all,s. -DUANTE (qllaclrurnJ, cile (lesne).
Bup]'afa�ă CÎrclllariă prc eare sunt Care (fr.) cafenă,_cafenea, t�er-
------....;...--'-�"' .. '
. ..::!....-,-
[106]
Cal
106
Coal
I
I
'J
'1
"
"'i
mopoliii.- Caţetar, ibric de cafea,
vd, şi authepsă.
Caget, pios fals, hYllocrit.­
eagoţl s, a!lvtac! sunt ginte de ho­
meni reiectatt , despreţiaţf de cer­
alţi, lîngă Pyrenel. Se crede il.
fi remasurl din Sarrassinl s. Gothi.
Cahiet , uniune de mal multe
foie de hartie.
Oatmaean, (](aimmakan) titlu
al cellor doui magistraţt locute­
ninţi al vizirului.
Cam, s. QUEIU, (fr, quai), măr­
ginar de pctră pre [ărrnul apei ca
se o conţină. - Caillgill 8. eaiat
ceaa ce se iea pentru marfele de­
puse pre cai ii.
Cajatia, plantă alimentariă de
Indie.
Cajeput 8. �ELALEUC, arbure de
Molluce.
Calalu, spe�ă de buccate din
verditure la eoloniele din America
şi Indic.
Calam, (- ?/tus), trestiă' gal­
bină. - Calamus aJ·omalicus=acoNi.
Cal. alexandrinus, plantă din Egypt
şi Indie, alld"opogon nal'dus; mă­
sură hebr. 2 pI. 10 dg.
CalaJublu' s. CALAMBURK, CA­
LA.:&lB, - BA, - BAC, - nuc, -PA-it')',
lemn de aloe de Indie. Cltimele
·cinci denominaţiunl esprim pre cel
mal preţios, resel'vat regilor.
Calamedon, (gr.) chil'. frac­
tură oblică s. IUllgitudinale.
Calameon, lună 11 Grecilor, în­
-cepÎnd la 24 Aprile.
Calamină, s. CALClTA. (PBTRA
-CALUlINARIĂ), mineral de zink os­
.eydat, ammesticat mai de ordinar
-cu ossyd de fer, plumb sulfurat şi
părt,i de pămint. Ca ingre4ieute
medicin. se qice cadmilî.
(Jalamită, (- tha), speeă de
plantă.
Calamitate, (- llls). nefericire
mare, mai ales cănd attinge pre
mai multi.
Calamltos, abundante în cala­
mităţi.
Calandru, vd. Calendru,
Calascioue , specă de harpă
cu doue chorde în Naplia.
Oalastle, med. remedi ii de friguri.
CalatlJ, (-- thus), specii de co­
�iii şi vas de pămînt. In bună la­
tiuitate quassilus (-- IUlII), deunde
al nostru.
Cnlatism, speeă de dant vechiă,
Calau-ava, ordine militariă în
Hispania instituită de regele Cas­
tilieî Sanche III (1158) pentru il
appăra oraşul Calatrava contră
Mauri.
Calcar, (- "I1S), care conţine
calce.
Calcare (fr.) it imita, transmite
lin desemn.
Calce, (calx), val'.
Calccolc, mollnsce fossili.
Caleidoscop, tub de carton s.
de alt cv. avînd in Întru nil pris­
mă seccă, formată de speculf (0-
glinde), asstupată la ambele estre­
mităţi cu sticle conţinÎ nd 4C08 mice
obiecte. Invirtind tubul, appar di­
verse desemne. Neg.
Caldcral'i, societate secretă re­
dicată în Italia În nrm'a frămÎntă­
turelor ]Jroilnsse de evenimintele
politice din 1813, pentru it asse­
Cur,l ullitatea gubernului �i a li­
bera patl'i'a de jugul strein. Cu
t6te că urmăria acel'aşl scop, CaI­
dcrari! eril lle'llici Carbonarilor, de
â căror edul'.atiune şi purtare se
affla forte departe.
[107]
r
Cal
107
Cal
"
Caleucer, pănrţă desemnată de
Indic,
Calende, spccă de dant al Ilis­
panilor colonisti.
Calcndar, (-1"iU/II, propr. [asti
Cic. Att. IV, 8), dlstribuţiunea tim­
puluî ;: ordinea eli/elor annuluf (vd.
An).
Calcndf', (- dac), prim'a eli
a lunei la l{.- Ass. modulul de uu­
mărat vd. mai ales Zumpt Lat.
Gram. fin. •
Calfatare , a astupi, crăpătu­
rele navilor, împle. N. 1'S.
Calihrili (din libra; precum e·
q1'ilil,rlun�, s. 'arab. halib), di­
mensiune comparabile între diame­
t.rul tubului unei arme şi qiametrul
projectiiel ei.- Calibriul . tubnlnl il
partea armei cea deşertă (se mă­
soră la gur'a armei). Cal. pro­
jectilei il diametrul el, dacă arrn'a
e sphij!'ică, şi cel mai mic qia.me­
tru al mf\(jlocnilli ei, dacă este 0-
voidă.
Cll.licc. 8. - r,YCE, (-.lix), po­
cale, v:lssul in ('arc se iea cummi­
'nicătnr'a.- Caliculă, calice mic.
Caii cot, madepolon.
Unlicl'omc, gen de ins'Ccte co­
leoptere.
Calir, vd. [(habI-
Calificare. a nrrătti, !Iii calitate,
da Ull charactCl·. - Cali{ica{iune,
acţiune de 1. ralificit.- Ca.li{ic{/(iv,
care conţine uă calificaţiuue.- Ca­
Ii{icalol', care cHlifică.
Caligă. gel� de crustaceI.
Calig'î, (- gae), specă de sau­
daU s. botine garnite cu ţinte ce
purta soldaţii romani. De aci ca-
10fl.
Callapatis, spe9ă de păllQă de
Indie.- Assemine calH9all.
CalligOIl, g�n de plante.
Callimorph, insectă din ordinea
lepidopterelor (specă de găudac).
Caltinică , (gr.) dant , la cei
vechi, essecutat după flaută.
CaIliOIllOI', gen depesce.-As­
semine callionsţn» s. - nim.
Callistachis. arbure legnminos
din N.-Hollanda.
Callitric., (lrr.) gen de plante
apatice.
Calmare, (fr.) il Iiuistl, sedă,
delini.- Calmanti, uă classe de me­
dicamiute.
Oahnar] (lat. cal amaria, de­
unde călimărt), acel'aşt sens şi gen
de mo llusce cephalopode, apatice,
lolisţo , numite pentrucă dă uă tin­
tură negră, s. dela form'a lor as­
semine unul COl'lt.
Calodrome (gr.) g('11 de in­
secte eoleoptere pre marginea in­
sulei Coromandel.
()aloll1cl, (gr.) proloc!tl01'l11' de
"lercllri,i S. mercur;ii. dlllce, sare
albă, nesipidă, llcsolubilc în apă,
volatile. fără decompllsiţiune. obţi­
nută facticiii s. Ilatllrale prin su­
blilllaţillllca il patru părţi de dau­
tochlorur de mercuriU (sublimat
cOlTosiv) �i trei părţi mercuriil me­
talic. După noue sublimaţiuur e
panaceu "!cI·curiale.
CaloJlllliă, vd. Calumniă.
Ualol'ic, fluid neponderabile,
nevisibile, elastic, affcctănd form'a
luminer, considerat ca făntăn'a căI­
dureI. -Se cunn6sce sub trei sţărI
principali: cal. l'a{lia1lte, care pro­
cede din totc păI'ţile unuI corp;
cal. specific, răportul cantităţii de
caldllră ;. corpurilor; MI. latinte,
cel absorbit s. emis de corpuri
cănd trec din uă stare în alt'a, fără
ca temperatur' a lor se suffere nă
variatiune apna.rinte._
" -
[108]
Calorimetru, (gr.) instrument i CambiU, (- blum), substanţă
pentru determina ţi unea ealoricu- albă, limpede, grassă.
Iuf specific (calorilllel/'iă). Cei mai Cauralromor, camerar în Por-
importante e dat de Lavolsier şi tugaliă,
Laplaee. Oamcleou , reptile (petit le·
Calosomă (gr.) gen de insecte zard) american s. :>.frican; astr.
coleoptere al cui typ e calosom' a constela.ţiune merid. adaussă în secl.
sycophante. 16, cellor discopperite de cei vechi;
Calotă, (fr.) bonnet mic. Comp. metaph; hom variabile.- Cam. mi-
pi1·jcIră. nerniezz: manga.nat s. os.'ymauganat
Calumet, pipă a indigenilor'[din de potasse.
America. . Cameliă, gen din famili'a hes-
Calumniă, (-- II/a), imputa- perideelor, al cui typ il un arbu­
tiune falsă, defămaţiune.- Calum- re dela Philippice, dls şi de China.
niare, it impende calumnie, vorbi Camelie, familiă de animali
de reu. - Calomnios, care nasce rurneganţi respundind genului că-
calumniă, milet,
Calycanth, (- IIw.s), plantă po- Camettnă , speeă din famili'a
lypetale, typul unuî geu din famili'a cruciferelor, stabilită pre uă mică
rosaccelor, numit altă-dată pOlllpa- plantă, camelin:a cultioaiă.
doura, origin. din Japonia şi Ame- Camelot , (- lus) , materiă ne-
rica septentr, încruciată, aridă, ca pănd'a,
Camacee , nume dat de La.· Cameră, (- m), odaiă. Ca
marck uneI familie de conchifel·e. propr. Ia Genua, camel"a procu­
Cam ar, nume al fructului mul- ratorilor însărcinaţi cu administra­
tiplu de care aconitnl şi delphi- ţiunf'a finanţelor şi veniturilor re­
ninl dă 1111 p-ssempln. publicei, direcţinnea a.ffacerilor es­
Camal'ad, (fr. pote germ. ca., teriori şi reginţ'a armatei (8 mem-
,1Ilel'l'ath) soţ, colleg. bri). illusica da camera, composi-
Camal'cra, domnă de hon6re ţiuni (mai insemnabiII de Palestri-
a reginei Hispanie!. na, Haydn. Beetho'leen) familiarie
CllIual'go, danţ după numele şi fugitive căutate de ordinar du-
celebrii Cmnargo. pă masă.- Ca.meră lucidă, teclln.
Call1aI'iIIa, nume bispnnic d('R. prismă de cristal (tlatit de Wolla­
dela rEgele AlphoDse X, consiliul ston) producînd deuădatii reftessiu­
intim al capului Statului. Intro- nea şi refracţillnea şi cu ajjntorul
dus în Francia, în 1810, denota cui se văd obiectele ca qllgrăvite
partitul absollltist s. curtea lui Ua- pre hărti'a pre eare calche(ji eon­
rol X. Dela 1814 fiI adoptat de giurllrile lor. Neg.
publicisti, mai ales În Francia, {;aIl! eI'aJ' , (- dus), cămăl'aş.
pentru neri-ce partiI. inftuillte nas. ]<'em. camerÎstli,
affaccrilor Statului. Camcl'ling, pl'eşedintele ea-
Cambist, (ital)-ad. schimbist- merei apostolice, avînd autoritate
cel care ămblă după schimburi. pentru gubernămÎntul timpurale
după cedule de ban('ă. că�d scaunul.e vacante. ClJmp .
'i
I
,
\
"J
:1
"
1
J
,
Cam
.. ,',
108
Cam
.' .
[109]
Can
109
Can
"
Ca1'dinalc.- Demnitatea e camer­
lingai.
Camisola, (fr.) cărnăşioră, tia­
nelă.
CammcUi, arbure diu faruili'a
tithymaloidelor.
Camomilă, (anthemis), plantă
colimbiferă, aromatică.
Campnn, mine'-. marmure vη
nătă cu alb R. verde pre un câmp
negricios, dela Campana în Pyre­
neit de SUB.
Campană, ( - na, - "um),
fraugie (cuicurlj de mătasso ţessuţi
[addese cu aur s. argint) în formă
de clopoţei s. pică ture ; arch, cor­
pul unul capitol corinthian s. corn­
posit, semănăud unui clopot invers.
Campaniă , (fr.) espediţiune
militariă considerată relativ cu pla­
nurile, conducerea, timpul, finele
operaţiunilor. - Campion cel ca­
re merge în campaniă. - Altft­
dată uerI-cinc se lupta dischis
pentru uă cansă.
Campo, spe\,ă de Iăuă hisp.
addussă dp,la "falaga.
Campsc, nume egypţiau al
crocodylulul.
Call1l)-vo)allt, (fr.) dispărţi­
mint de armată pervagante pentru
il nelinişti prc nemicL
Canal, (-lis), con duct natu­
rale s. artificiale care priimesce,
conţine s. unce ap'a unde-va.
Cana li, (fI':) figure pătrate de­
semnate pre lÎl.t�riă.
Canaliă, (fr.) poporul cel mai
ordinar; hom de nimic.
Callalicnl, (-tus), s. -cud.
partea plan tel s. foiă care oti'ere­
Bce nă mică dispărţitnrl. lungă �i
mal mult s. mal' puCin largă.
Canard, (fr.) raţă.
�anar(,l!iic, (Tim.b'a canat'esîcă,
r.,
in sanscr. carnata s. karnatakamş,
uu'a din Iimbele Decauulul s. Da­
videI. Se scrie cu un alphabet par­
ticular, eşit din Devanagari. Se
destinge cea »echiă (Hala-Canara)
şi cea nouă.
Canari, Uringilla canaria), pas­
săre de casă originariă din insu­
lele Canarie.
Canartn«, speeă de plante din
famil i'a campanulaceelor.
Oanarln, ("Ium), plantă din
fami!i'a buraaeeelor, originariă din
Molluce. C. c01ltmllne s. balsa­
modendruns Zeylanicll1lt, e cea
mal ounnoseută.
Canastru, s. C.!.NAS, (hisp. ca­
nastra; coşi li), tutun de Varina
forte fin, numit pentrucă se trans­
porti! În coşuri' s. În canassa,
clstelă de alamă.
Caneel, (- cel/us), stîlp mic,
grilă; partea ehorulnr Între altar
şi cancelil Clari lli inchid. Comp.
Săli/ual'.
Cuncclar, OftiCiSI' de admiui­
straţillllf'. Dela fundaţillnea mo­
narchielor europene, funcţiuuile
selle era il. ingriji dc sCI'icrea char­
tclor, ordonanţelor regalI, il le pu­
ne sigilinl şi il le contrăsemn" (in
Francia dela it 2-a dynast.iă -·17!l0).
In .Anglia e capul justiţei şi are
privelcgiul de preşedinţii Îu came­
r'a lorqilol'.
Cancioncl'o, (hisp.) cules de
pocsie lyrice de ullul s. mal mulţi
autorI.
(;audclabru, (- bt'um), specii.
de pedes!ale pre care crl vechi
punea lampele.; canaelar (sfe�nic)
cu mal multe ramure (vd. şi Varr,
Y.34).
Candelip.l'. Cfr.) �'!ppl. caII de··
lat" "d. prec.
----"
. ...."..
[110]
Can
110
Can
I
I
J
.J
Uatuli, (lat. me ftlbesc), sahar la. estremitatea rueriq. 11 constela-
depurat şi cristalisat. ţiunii Argo.
Candid, (- dus), care arc can- Cauur, (- "us), snnante fru-
dore. mos şi clar .
Uaudidat, (- lus). aspirante Cauot , (fr.) mică eymbă.
la un loc, grad houoriflc s. lucra- (Jaustl'issa, officia.r al Bise-
tiv. La H. «qui houores petit» nu- ricei orient., un fel de eamerar al
mit pentrucă purta vestirninte 301- pontificiJor.
be În cei douf anni căt dură ean- Uantabilc, (- lis), de căntat,
didatur'a sa. Cii subst, InUS. buceată cu melo-
Candil, s. CANDY, măsură de diă uşioriă, cnrrlnte, în mişcare
capacitate la Bengal, Cambay şi moderată, opp. pssecuţiunii [iqu-
în Indle, (500 livre), . rate,
Cando, măsură de lungime Calltată, avuţi6să poemă Iyri-
pentru materie în Indie. că În recita tiv şi muslcă (solo şi
Cando,'c, (- dOI'), calitatea \1- ehor, în tote formele Cu insoţlnrint,
ner anime pure şi innocinţi (pu de ordin. 3 recit. 3 ariore), Pri­
ră fiindcă nn cunnosce răul obiec- mul care a pus'o în us e .J, J.
tiv, innocinte fiindcă n'a făcut reu). Rousseau.
Caucb, (lat.] typar de lemn Canthm-ldf, (lat. lytta.), gen
pentru uă figură s. alt cv. de insecte coleoptere din cart prin-
Caucpină, peliculă de miel s. eipalea este c, vesicanle (meloe vc-
căpl'Îol' forte subţire. I sicato/'ius) s. InUSC' It hispanică
Callicula"ic, califjcaţiune aqi- (vesicăt6re), cu t6te câ reu sunt
lelo!' în rarI căldnr'a e cea mni numite musce (lflozin).
mare. Caniculă e cea mai strălu- CanUc, (- cum), hymn spre
cinte stea <lin constelaţillnea C(t- glori'a lui Dumneqeil.
nelu! ma/'e, nnmit şi Si"iu s. Solhe. Calltiicnă, (- 1Ia, din cantlls-
(�allllabincii, plăutiş de tres- lellis), mică canta:ă. Lenitndine,
tiă. dnlceţă, tot·deuna monotoniă o eha-
Canllclă, c6je de trestiă. racterisă.
Calloll, (gl'.) nume dat massi- Canto, (itaI.) cănt. Canto-fe/'-
mei părţi a legilor Bisericei mai InO (fr, plein·chant), ('ăntul sim­
ales oecibitmilor consilielor gene- plu, fără orna minte, în felul cho­
raii. Culegerile de can6ne consti- ralelui de as 'ăqi ; OPf' căntul fi­
tuesc dreptul canonic. Mus. buc- 9urat. In theori'a eontl'apuntelor
caiă in ('are melodi'a se insoţesce se iuţe-llege vocea care are se es­
ea însăşi prin l'epetiţiunea căntu- seceute melodi'a principale.
lui principale luat snccessivdemal Canton, (gel'1l1. Iw/!te) pwtea
multe voci, astfel ca se formeqe unlli ţerre conţinută în uere-carl
uă hal'moniă con-ccti' căt de Pl'O- marginI naturall s. de convenţiu­
lungitii. ne. (comp. lat. (/ioecesis). In
Canonadă, dilevaţillne (descăr- Francia sunt subdivisiunI ale ar-
care) de tunU!'I. rOlldissemenls (acestca ale departe-
CanoPJ (- pus)-; frumosă stea ·"lent.), �i conţin con'!'Iunele,
� ,.,' ..
[111]
Cap
111
Cap
Cantor, (- tor), se numia, iu licidilor de it se deprime 8. rcdi­
BiReI'. magestrul muslcante care cit în un vas. Caus'a el este strîn­
conducea chorul, Astăd! uerr-ce gerea licidulut în sine ŞI In 801i­
professor, ehiar privat,' de mu- dul cu care este în contact. Effec­
si că biscrlcescă. telc sunt slnţibilt numai în tubn-
Callzollă, buccată lyrică Ha- rile capilarie. Laplaee, Gay-Lussac,
liană, de un şir de stante, versu- Poisson au dat cercetări mathema­
riie dispuse În ordine determinată tice ass, acestei proprietăţi.
şi în totnl asseminî cellei obser- Capiseoj , (ad. capnt-scholaeş;
vate îu prim'a stanţă, affară de nl- denumiă altă-dată pre precentorul
tim'a, unde pot fi versuri rnar scur- bisericci. m prevedea de chor şi
te şi rlme differinţi. Stanţele sun t tineă cură de rubricele eererno-
5-20, fiă-care de 9-20 versurî. ;lielor.
Numele dela provmeialicul camus Caplstru , (- strum), partea
8. cliansils, Dante şi Petra rea 1 de d'ass, rostrulutfcioeulntj In pas-
dederă disvoltarea classieă. serr,
Oausoueta , (ital.) cănt mic Capitale , principale. Cii subst.
popular. comp. cantiuncula S. canti« sumrnă constituită.
lena. Capitaţlune , (- IlO), lmposi-
Caolin, speeă de argile. ţiune pre cap s. pre personă în ne-
Cap, Yd. Priilnulltm·iii. cessităţi urginţi ale Statului. - Rar
Capabilc, (- lis). care pos- au a)juns Statele la astă necessi-
sade calităţile cerute peutru il fa· tate: uădată Bebreil sub Mose, şi
ce un lucl"ll (destoinic). de doue ori Francia, la 1356 şi
Capacc, vd. prec. 1701.
{Japacitatc, (-- tas), coprinsul, Capitalist, care possede ca-
conţinutul nn ni lucru (fI'. conle- pita li, care le face se valeqe.
nance); calitatea capabilelui, apti-· Capitolilî, (- Uum), templu şi
tudine.·- Capacitatea sc referesce întărire la Roma, pre muntele Ca­
mal ales la cunnoscinţ'a precepte- pitolin (primitiv mons Satumius 8.
lor, habilitatea la.applicaţiunealor. m. Tarpejus, astă(ţi În loc palaţul
Capelă, (fr.)uninnedecăntători, Cafarelli), fundat de Tarc. Priscu
musicanţi În uă biserisă; mică bi- s. Superbul (distinct de cel fun­
serică particulariă, oratorii! cu un dat de Numa, Capitolium vettls,
altar. astăiF Call1pidoglio). Remasele Bunt
(japilar, calificaţiuue il lucru- pu�iue şi represintaţitmile ce găs­
rilor forte miGe, ca părul (capil- sim pre monnete s. al. sunt
lus).- In auat. capilmie Sllut ves- pr� restrînse pentru uă idilă mal
alcle strînte, servind de communi- întinsă de characterul şi aspectul
caţiune Între artere şi vine. Un Îl.· acestui gral1diosmonument. prim'a
nea lor formeqă system 'a ca- construcţiune fii, cert, de ordinea
pilariă, divisă În generale şi plă- etruscă (uă descripţiune la Vitruv.
mănariă.. vd. şi St. Laurent), căCI architec-
Capilaritate, (- tas), natur'a ţii cari 1U ftmdară fusseră chiă­
tQburilol' .capilarie) pI'oprif1tate " maţi din Etruria. (Liv.-I, 56). P1e
,.
.},.
t.:!..._._
[112]
estrerr.itutea septentriouale a ace- Chem. vas rotund pentru evapo­
luiaşt m uute era A,'x, citadel'a Ro- raţiunea licidilor. - Capsulas-, ca­
mei, astăqf Biseric'a Ara-Celi, s. re torrnedă capsule.
S-ta Maria în Ara-Celi, după Nie- Captnle , [fr, mai addese cap-
buhr corrupţiune dirr Arce. tau s. capoudat), titlu feudale e-
Oapitular , care se referesce civalănd, în Francia' merid., titlul
la un capitul de canouier. - Ca- de comite. Comp. şi cap mulal,
pitularie sunt ordonanţele regilor Captare , (- IMe), a înşela.­
Francief ass. materie civili s. ee- Caplaţjune, acţiunea de a capta,
cleslastice. inaiuuire artificiosă pentru il căş-
Capitularc, it tracta, - Capi- tigâ cv. mai ales la un testament.
tulatiune, acţiune de a capitula, - Captatorilt, de înşelăcluue, ca­
resultatul el, tractat. lifică mai ales dispositiuuile tes­
Caplverd, s, VARD, amfibiă de tamentarie cad aii de scop a pro-
Brasilta. vocă uă liberali tate pentru sine s.
Capo-Tasto , (ital.) mlls. in- ai sei în un testament strein.
strnment ce se pune la mănic'a Oapţlos , care tinde a înşela.
cithareî pentru a redica deuădată Cal)ţiullC, înşelăciune.
tote ch6rdcle fără a întorce cuiele. Captlvare , (cal'tivus), it prin-
Capl"aţ.'î, chem. sări din corn de pentru sine, appuca in posaes­
binaţiunea acid ului capric cu bu�i alune, domin:'. - CaptivatiulIe,
aalificautll. actiune de il captiva. - Ca'1'lil',
{:aIH'ieios, cu �3pricie. cel c3ptivat, prins (pentru n�s uel).
CapdCÎll, (fr.) phantusiă, nee- Captivitate, cOllstricţiunea cap-
galitatc de voinţă; mus. produc- tivuilli sub domniă.
tiuni u�6rie, mai ales phautasticer Captură, eflectnl c311tivaţiullli.
essecut�te În 1111 churacter a- Capucină, plantii dm famili'a
nimat de artisti Cl1lllJoscuţl altfel grunoillelor, \fi Amer, mcriq.
pl'in composiţiuui mai seri6se. Capuciiî, s. CAPUŞION, <,oppe-
Caprieorn, a qece constelaţiu- ri�nl de cap al preoţilor. Comp.
ne zotliacalc În hemispherul aus- capirlul şi lat cuclllus, deunde că-
trale. ciută.
Caprină. chem. snbstanţă par- (�al'ahă, insecte dintre cara-
ticulariă amată în untul de capră. bici:
Caproaţ'i, cheII!. sărI diu acid ()al"ahicl, (- ces), trib de iu-
caproic şi uă base. scelc coleoptere.
Capsa, passăre africană. Cm'abiIlă, (pentru canllfl-bina
Capsic, C - CI/ln), bOlII. piper s. arab. Iwrab). jluocii �Cl1! tă cu
lung. - Un aleali estras din el calibriul cOllstriat.
este cl1psicină. Caraea, na viculă portugcsă.
Capsulă, înveliş sec, format Caracalla, spe�ă de muntă la
de ordimlr de mai multe bllccăţe, Galli.
conţinînd seminţele unorplallte.- C1H"acol, congiur, mişcare cir­
C"psule al'lieulal'ie,Jegăminte mem· culariă s. ticmicirculariă ciJ fac
branose 'garnind artilluJaţinnile.-' .caii în hypodrom._
Cap
112
. �
. '
[113]
Car
113
Car
Caracter , vd, Ch aracter,
Carnmbulter, (fr) arbure in­
dian monopetale, aoerrhoa,
Caramel, (fr.) sahar topit şi
Întăpit, ars,
Cararn, măsură de greutate, în
Italia, pentru căntărit lăn'a.
{;arat, (arab.) pond pentru a
măsura aurul şi petrele preţiose I
valănd patru grnne; prop.42 milieme.
Caratură , ammestec de aur şi
argint s. aur, cupru şi argint, din
care se fac acele pentru cercatul
auruluî.
Oaravana, uniune de călători
s. peregrlnl cari merg împreună
prin deşertele AfriceI şi ArabieI.
Vorb'a e arabi că; în Persia se dice
Kafilah,
Oaravella, pre c6stele Fran­
ciei navicle de pescuit. In Portu­
galia luntri mice cu vele latine,
Carbcqul, monnetă de cupru
în Georgia, <jumătate de chanri,
vre-ue 11 par.
Carbonart , sori etate politică
şi secretă it CUI origine (hlteqă uela
dissoluţillnea republicelor italice.
Tendinţ'a el era se restabilescă
libertatea naţionale în un'a cu gu­
bemul republican, Numele dela
nă vechiă societate de mesterI În
Francia, les charbonm-e,·s, cari se
affilia.seră cu dîns'a. Carbon arii, că­
quţl în Hl! 9, se redicară în t 834
- 48, în una cu eel Frances;, în sro­
pul de il re�pinge domni'a austri­
acă. Assupra organisaţiunii şi ac­
tivităţiI lor interior! stă pucin cert.
Carbonat, materiă acidatit de
carbone, sări neutre, resultanţi al
combinaţiuniI aciduluI carbonic Ctl
basl salificabilr.- Cănd basea este
în eEces se dic subcarbOl,at!.
Cal'holle; (- bo), cllc;n. corp
'�..!.-
simplu, nemetalic, forte dur, 'forte
solid, inodor, nesipid , nesolubile,
Intră în composiţiunea totor mate­
rielor vegetal! şi aaimalt, se com­
bină cu ossygenul ca se forrnede
acidul carbonic. - Carbonele mi­
nerale se compune din spee'a nu­
mită diamante şi alte substanţe c01-
lăturate, graphit'a s. al. - Acid
carbonie s. aerian, meplutic s. al.,
gaa necolor, elastic. transparinte,
de sapore cam acră, odore inţe­
pante, compns , la 10Q părţi, din
27, 27 carbcne şi 72, 73 08-
sygen, după Dumas şi Stas.
Carbontsutlnne, acţiunea prin
care se scot din carhone diverse
substanţe.- Carburt, resultanţi ai
combinaţi unii carboneluî cu metan.
Carcas, [fr, carquaise), cuptor
pentru it topi sticlă.
Carcere, închis6re,- Carceru­
lă, botn, bobă care conţine cv,
Oarclnithrun, specă de plantă,
puein determinată.
Cal'ciniutli, nal, familiă de
crusta cel. Comp. canceri{on"i.
Carcino)ogiă, descripţinnea
crustaceilor.
CaJ'cinom, Yd, Cancer. Rr. us.
tJal'dac1, (- ces), hostaş\ Perşi,
Cardamillă, (- na), plantă din
famili'a rruciferelor, de felul verqei.
Cartliă, (- a), altă-dată pănte­
cele; astăqI regiunea supel'iore Il
stomaculuI.
Cal'diac, vd. Cardiar.
CnrdnmolU, (- mum), sămăn­
ţă medicinale şi aromatică addus­
să din Arabia.
Cnrdiacce, ([1'.) familiă de mol­
lusce din ordinea cel10r stabilite de
Cuvier.
Cal'dingl'aplliă, partea anato­
miei care dă descrjpţiunea illImeJ.
il
[114]
(Jar
114
(Jar
'1
I
I
I
'J
�I
"
I
J
,
t
I
(;al'dialgiă, (- gra), durere de I il pus în memori'a ajjunului lUI r-.
stomac, cbaracterlsată pria uă strîn- Chr. în deşert. Suppl. carismă,
gere, de multe ori pre vină, il e- Carenă (carina), partea de deos
plg astrulut. a navii care stă în apă; - b�tn.
Cardiar, s. CARDIAC, tot ce ţiue celle doue petalî in feri ori ale flo­
.de cardiă , se referesce la cardiă. rilor papiliouaeee.
Arterele cardiace s. corollarie es (Jad, (scurtat din acari, lat. a-
din aortă, immediat d'ass. valvu- carus) speră de vermuşi.
lelor sigmoide. Sunt done avind Carlae s, -- AB, cerb ame-
la fiă-care parte eăte treî nervi ricau.
cardiacI. (Jal'iamă s. MIC1WDAC]'YL ( -
Cal'dinale, (- lis), priucipale, lus), gcn de passerf din ordinea gral-
de căpeteniă. latorelor , tamili'a uuelrostrelor.
Cardinale, sub Theodosiii, III Dă singură speeă , c. de Brasilia ,
finele seci, 9, nume generale pen- il cunnoscută.
tru uerr-care demnitar din cel în- Carlatlcă, dant la Spartiaţi în
alţI; dela secl. 11 numar cel allă- hon. Dianei.
turaţi immediat de person'a papel. ('adatitJr, (- des), areli. flgu­
-Dela Nicolaă III (1058) căpătară re de femee, cate-uădată de băr­
dreptul de il elege pre pap'a; pa- batr, ţinînd pre cap eoşiurl; comp.
pii următori le măriră privelegiele atl(tllţi. Originea lor se reduce,
dăndu-le uil. ordine mai presus de după Vitruviil, la cucerirea Cariet
opiscopl, drcptul de i. purta pur- (LuconiPI), dind Gre0il luară în
pUl ii şi mantă regale, păIăriă roşiă, servitute pre t6te femeele. V d. şi
calul alb �i titlul de Eminillţă. Nu- Cal'ialică.
mărul lor fit redicat de SistnY la (Jal'icabuă, (itaI.) imagine de
70. conţinînd treI ordini: episcopi rîs, repl'esintaţiune satyrică.- U­
preoţI şi diaconI. Cardinalii com- sitate deja În anticitate, caricatu­
puu în una cu pap'a, pre care lă rele găssiră motive numerose în
assistă la tate decisiunile impor- certcle l'eligi6se şi politice produs­
tauti, cof{egilll sac)'u. Lcgile pe- se de Roformă ,şi Ligă. Intre ceHe
uaII nu i attillg, affară dacă unul utai vechie sunt celleattribuite lUI
din ei e citat it nume. Pap'a în- Rabelais. Leonardo da Vinci şi
suşi nu pate procede contră dînşii Annibale Caracci, Hogarth, Dis­
de6\l în cas de hel'esiă, schismă s, telli, Callot, Dantan sunt însem-
dc crime contl'ă majestate. nabilr.
('ardonl', (cinara cardunciI- Cadc.·ă, (fr.) cărare, profes­
Tus, s. hisJ1anica), JlI�ntă originariă siune, posiţiune sociale.
de pre marginile Barbal'iei, din ge- ('arilloll, (fr.) collccţiune de
nul carduaci'elo)' s. compuselo)' lui ch6rde metalice s. <.le clopoţei ac­
Candolle; cir({)!Ocephalilo)', după cordaţr pre nă scală chromatică de
.Tnssieu. 2--3 oet:we, puşi în vibrnţiune de
{'ar(,lI!. (fI'. careme, din qua- nă r6tă Cll ghimpi (ch6niele prin
dragessima), postul Pascilor, la ciocănele). Sunt mal ales la horo­
Catholicl. Datc(!i:! din secI. 11 şi logie. Comp. 11Iusică.
; ..
[115]
r
Car
115
Car
Carlnarle, gen de mollusce cu
coquilă univalvă, din classea gas­
teropodelor.
Cartopse, (gr.) botn. se nUI1l.
uerr-ce fruct sec, monosperm, care
nu se dischide, precum sunt ale gra­
mineelor.
Cartstle, (- (te), sărbătort fa­
miliarie în hon. qeel Concordia,
la R.
Carttate, (- las), amare, dra­
goste, cum il it mamei către fiiii;
pict, s. sculp : imagine represlntănd
uă mamă cu copiil sei,
Carla, păndă depiusă de Ma­
labar.
{'adiJl, (ital.) mică monnetă de
argiut în Naplia. Valorea sa dif'­
feresce după greutate, dela 43 par.
pănă la 3 lei 6 par.- In Sardinia
monnetă tie aur = 4 galb. 1'/, sti in
Piemont 12 II, galb.-Cm'l, monnetă
ile anr buyaresă, 10 fi. 42 kr.­
Carolillo din Homa valeljă apprope
un leli. - Carol de Anglia = 13
livre 16 sous franc.; monnetă fr.=10
denarI.
Cariină s. CARor" plantă din
famili'a compuselor crnaree, nu­
mită pentrucă a procurat remeqiU
armatei lUI Carol Cintu.
Carmelillă (fr.) spe�ă de Iănă,
('arlHlssicJ'i, (fI') vd, Cal'1lil·ore.
Cal"llaţiuJlc, cularea fe�PI hu·
Illllnei represintaţiunea sa.
Canla"'ll, (caro-,i·vaT, cal'lJea
4eos), timpul de sărbători după 7
Januariii.- AmbassodOl'( al CarII"
deputaţiI trămissi lUI Saiut·Charles
Borromee, cllrI .Iimltară durat'a InI.
{'anwIă, (fr,) g'arnitur'a tiei a
cirCllUfeJ inţ'a unei mounete.
CaI'lIÎl'Ol'C, nU1I1e dat auim:!IiloJ'
carT se nutresc principale de car­
ne. După Cuvier elle formeqă nă
tamiliă din CaruassierI, conţinînd
trei el as si : plontisţradele , digiti­
qradele; amplubiele, Alţii adaugă
cheiropterele şi insectioorele.
Carnosttate, turnare camică.
Carnl!n, monnetă de argint în
Suedia, val. 85 parale; monnetă tie
aur de Colonia. �i Wiirtenberg =
preste 2 galb.
(;alTe, (fr.) vd, Pătrat,
Carrtk, spccă de mantă la. An­
gli, cu gulerul larg. Corup. retliu­
golă, lacernă.
CIH't, (qual'tltlll), sfert.
Cartel, (fr.) epistolă de provo­
raţiune la luptă singulariă,
Ca r tiJag'iu, (fr.) - suppl. car­
tilagine - ţessătură particula­
riă albă, flcssibile, elastieă , de
cousistinţă mediă între os şi liga­
minte, Cart, articulate (s. resti­
ture) investesc suprafeeiele articu­
laric ale osselor.
CartilagilloşI, dÎl'işillne de pe­
sci, chondroplel'ygi't lu! Arteni.
Cal'tiuho, (qllol'linllO), mOIJnejii
de aur În Portugalia, 'lual'l. de lis­
bouinli. preste 9 sf.
('a\·tOJl, (itaI. - ue), mllca"il,
efth,te din ('a, libran (ghiosdan);
p1'cl. desemnul făcut În prima ,visă,
mai aleR la picturele ,\ fresque.
Cm·to[lhylacc, (- lax), offi­
eiar 111 Bisericei de ConstantilJ. cu
funcţinnea de it l'edC'ge sentinţele
llatrial'clmlul, it le sigilii şi contră­
semnil.
<-'an'i, R. CAR EU (- ,'eus), plan­
tă din famili'a. ombeJiferelor, spe�ă
din a.nason.
CaJ'�'ophilaril', (gr.) plantfl,
ordine de polYllark lumeliferc, insti­
tnită ue Lall1ouronx.
{'a .. tz, (germ. quarlz), minerille
compus din siliec Cl! furte pn\,ină
,
;
1 _.�
r"
[116]
Cas
116
Cat
\
'l <
1(' ,
ll1 ;
, '
I
�!""'-"
, I -,
ii j i'
I ; l
.
r,
j r t
:.�
1)1 ,
'in '}
ii J
r
, I �
i "
I
t'
alumină.- Pur, acest miueral este teriorul se facea prin punţi mobilt;
alb; am mestecat cu substanţe strei- Remasnrî încă la Rhenu.
ne, dă culori variate, producînd Castelan, cel care possede un
astfel mar multe speee de petre castel.- In evul rnediîi castelanit;
preţi6se, ametyst'a, topazea indiană, (gradul lor după baront) avea, pre­
agat'a s, al. lingă possessinnt, officie �ivili şi
Cas, (- sus), întîmplare; 9ram• inalt'a justiţă era în mănele lor.
terminaţiune dată numinilor pen- In Polonia sunt primii demnitari
-a esprime genul şi numărul, In- după palatin!.
tre limbele fără casurt sunt he- Oastttate , (- las), calitatea
breic'a, phenicic'a, syriana, chiues'a, castulul.
birman'a, siumoic'a, coptic'a, ara- Casus belli, (lat.) necessitatea
bic'a nouă (cea vechiă are 3). de a se declara resbel.
EI Catacrr-se, (- sis), rhet, me-
'Jasuale, din, după întîmplare.
� taphoră care constă In abusul unuf
,-,ască, (cassis), armă defensi- termin.
vă pentru cap. Cataelase, (_ s;s), med. con-
Caseadă, (fr, itaI. casca re) vd, vulsiune 11 muschiuluî orbicular.
Caiaractă ; - (;/9, method de il se
Oatuclysm, (gr.) inundaţiune,
appropia de valorea necunnoscutcl vd. Diluviu.
prin equaţiunî snccessive deacin- Cataeumbe, ( __ bac), c"ypte s.
dinţi căte-un grad. hypogiie, ravităţi sllbterrance pentru
Casemată, (fr.) fortif· loc bol- sepulture. Celle mai insemnabiU
tit sub pămînt, adaptat pentru tu- în anticitate sunt Cat. Thebei, in
nurI. vallea Biban-el·1I1011tk; cat. Romei;
Cassaţiuue, (- tlo). vd. Tri- astlliji ale Parisilor pril pIăm\ţ'a
bunale. Tombe lssoJre, datăud dela 1780.
Cassetă, (fl'.) cuthiă, arculă, Cntadioph'ică, (gr.) partt-a op-
capsulă. ticei eare tracteijă de effectele In-
Cast, pm, inuocir.te. miner 1'eflcsse s. refracte.
(:astă, (port�g,! denomiJ:aţ�u-1 Catafalc, (itaI.) inălţătură cu
n.� " n�ol� cateffol':e Il1tl'e descmdlll- do::col'aţinni de architectul'ă, pictură
tu ace!w�1 naţlU�11 clas.se, pr�c�m s. sculptură, pusă în uă bise­
la ludmnl k"an!u, satna, "(ltSCt�, rică pentru nă pompă funebre. Cel
sudm (pana ŞI palut snnt slbdl· mai renumit se arrattă în Florentia
vislnn!) ; la Eg�jlţiani �reop S. pentru sepu!tur'a lui M. Angelo.
choe'ltI, 1'esbelatol'u, mesel'tafu, eul- Catalecte, culegeri de fragmin-
tivato,.il. te, mai ales diu opere netermina-
Castel, (- lum), domiciliu re- te.- Versm·t cataleete s. - tice,
gale s. signoriale la cărop (în ca- căror lipsesc din peqi s. din sy­
pita le palal).� Puutlll cnlminante labe; opp. v. acatalectiee, depline.
allnfloririi lor este epoch'a Feudali· Uatalepsiă, (gr.) med, egritu­
tăţi!. După starea civile iL posses dine characterisată prin suspinsiu­
sorilor lor, castelelc căuta se fiă nea eompletă il. sensibilităţii şi miş­
întărite şi cornmunica,tiunea cu es- căriJor voluntarie.- Temperamin-
"
(
� �.
-
[117]
Cat
117
Cau
tele nervoss şi characterele melan- I Categorfă, (gr.) log. divisiune
eholice sunt mal ales dispuse. abstractă a fiinţei (entis); comp,
Catalog, (- gus) , denumera- predicament.- Pythagoricil punea
ţiune alphabetică s. methodică de 10 (vd. Bouillat Dict, de lettres
obiecte de aceaaşt natură, mai ales etc.), Aristotele il puein constan­
de căl'ţ;.- Celle mal bune sunt de te în numărul categorielor selle şi
Brunet, Cataloque de liores 1'a1'eS et luI. Pociă (Comm. Anal. in 01'­
-curieux (6 Mit. Par.): de Graesse, ganon p. 22) susţine că marele phi­
Tresor de lim'es etc .. In cadru mal losoph ar fi avut in minte numai
mic de Engelmann. patru (în Analect. poster. 1, ?2, Me­
�Catal'actă, (- ta), mare că- taph, IV, 7, sunt opt, încol lo dece).
de re de apă.- Cellc mai însem- Vd. în gen. Buhle Aristotelis 0-
nabilf sunt cat. I\-jlului s. dela pera vol. r. p. 436 sqq.- Calegore­
Siene şi Niagara. Cea mal fru- mă vd. Bonillet 1. c.
m6să este în Gavamia, la Pyrenel. Catenae, ecclesiae s.Patrum
'. Catalyse, (- sis), la Greci re- culegeri de cărţi bisericesci s. scrip­
formă gubernameutale. Astă<F nu- te ale Sănţiior Părinţi.
me pus de Berzeliă pentru activa- Cathartice, (- ca). med. pur­
ţiunea affinităţilor prin un corp ca- gative, mediarie fntre drastice şi
re nu particepe la dînsele. (chem.). lassatioe,
Catar, (- rhos) , med. guturhar, Cathedrale, (- les), biserică
epiphora, rheumă. majore, principale din un episco-
Catartlsm , chir. reducţiunea pat. Ca adj. SYll. magistrale, doc-
unei fracturc. torale.- Ex cathedra califici\' de-
Catastaltic, vd. Assl,·inginle. cretele papei ('a cap al DisericeI
Catastase, (- sis), vd. Tra- universali.
gediă. Cathetă, (gr.) geam. dreptă ca·
Catastrophe, (- phe), vd. Tra- ro cade perpendicular pre alt'a.
gediă. Prin estens. evenimentfulleste. Catholicon, pharm. electnar
Catechese, (- sis), esplica- 4is din caus'a numC'roşilor ingre­
ţiunile scurte şi methodice ale doc- 4ienţi, universale.
trinei chrestine în Bi�eric'a primi- Catoptl'Îcă, (- ('a), s. alla-
tivă.- Theori'a este catechetică. camptică, partea ovticel care cs-
Catechism, (- mus), breviar plică effectele reflessillniI luminei.
de preceptele religiunii chrestine. Caudine, (fu1'ce), trecere în-
Catechumen, disciplu de ca- gustă şi pericuJ6să înCampaoia, ce­
techism, 'care voiesce se îmbracie lebre lJrin pacea defavoJ'ahile ce
religiunea chrestină. - Altă· dată impuseră Samni{i'i Romanilor (433
era divisi in treI classi: au(lito1't, u. c.).
asculta predicaţiunea în biserică; Caulescillte s. CAULIFER, botn.
rugătorl şi închinăto,·t. (orantes calificaţillne a plantelor cu rădă­
et gen.uflectentes) assistinţi la ru- cină; opp. acaule. - Caulinarie
găciunI, allăture cu fidelil; compe- sunt t6te părţile plan tel cari Jlasc
titlţi (- tes) , carI era destul de dela rădăcină.
;paraţI pentru botes. Causa, (- sa), _motiv (prIei-
,
',,­
.....
_ ·'i
I
.l
[118]
Cel
118
Cen
- .,
, J
,
I
1
}
}
r
j
ti
\
,
nă).- C(ttlwle s. - tiv, care dă
causă.- Causalitate răportul cau­
ser la effect. - Verbul il Causare.
Caustic, (caveo), med. califica­
ţin ne il rernedielor destruinţi; opt.
curbă causiieă ; stabilită de Tschirn­
hausen (seel. 17), il formată de În­
tresectiunea unor rade luminose
cart plecă din un punt radiante şi
il reflessă (catac(wstica), S, refrac­
tă (tliacallslica) de altă curbă.
CaustCl'iIt, (- 1'l1t1n), mal a­
les remedlii caustic, d. e. 1101((ssea
caustică s. caloricul concentrat,
(}is şi actuale, pentrucă şi dă ef­
fectnl indată.
Cauţlune, (- tlo), vd. Garanlă.
Cll\'alcadă, (11'.) mers pompos
de persone călarf,
Cavalcl', (tr.) eălnre.s-- CaM­
lerii;;, călărime.
Clwallo, mică monnetă de Na­
plia.
Ca\'alot, (fr.) vechiă monnetă
fI'. sub Lud. XII,=6 denar!.
Ca\'atină, (itaI.) ariă scmtă es­
secntată de un singur artist.
Ct'bipira, arbure de .Brasilia.
Cebl'ionatc, familiă de coleop­
tere, stabilită după ceb,ion.
Cec, (- cus), orb.-Ceco9,·apltiă
mod de scricre pentru cel orbI.
Pre nă tablă de metal sunt săpate
literele alphabetuluf, cecul nrmMă
cu nă cernsă contor'surele, pănă se
deprinde a le face singur.
Cedcrc, (- Mre), il da, Iăssa,
accord'l.
CCdl'll, (- dms), arbnre cele­
bre prin înălţimea şi tări'a lem­
nulUI seu.
CCICI', (-le,') iute, sprinten.­
Celeri (- ,·es). călaril comiţanţi
JlI'e Romulil, Celel'ar; (-:-- rllts),
numesc Digestele pre cel prepus
essarneluî socotelelor.
Celert, celină.
Celcl'itate, (- las), iuţelă,
Cement, (- tum), materiă de
natură particulartă, precum carbo­
nil, sările s, al., calcinată tu foc
şi servind pentru II determina uere­
cari combinaţiunî s. decompositlunf,
it cementit. Bnsea cementaţiunil
il carbonele pnlberat.
Cens, (- sus), denumeraţiunea
cetăţianilor şi pretiarea avuţie! lor;
pentru R. şi impositele pentru ne­
mobilf în provinţe.- Instituţlunea
censulut ilatE;(}ă dela Servo Tulliă;
se făcea la cinci anni , ăntiiil de
regt, appoî de eonsuli şi tribunif
consulart , prin escepţiune de un
dictator. Propri'a magistratură,
censoratul, se stabili în 443 în. de
I. - Chr., dou) cens01i cincienaU
(dela lex Aemilia pre 1 '/2 anni), a­
lessi în comiţiele centul'iate. Su b
imperatorl officiul trecu la prae­
fecttts nWl'lllll.- In Francia cen­
sul era retribuţiune annuale fen­
dale p�ntru lucrurI s. persone. As­
tăiţl se distinge c. electorale şi c.
de electibilitate, primul cantitatea
impositu lui de plătit pentru il ave
loc între al�gătorl (cleeteurs censi­
taires), 8tabilit, dela 1814, la 500,
dela 1 R30, la 200 fr.; secundul se
referescc la cel �ari voiesc il fi
alea si. Defipt la 1000 fr .. de con­
tribuţiune directă prin chart'a din
1814, In 1830 fu redus la 500 fI'.
Ccnt, (- turn), sută. - Centi­
mă şi t6te compusele eu centi­
Centessimă, vd. Gronov. de CentAs.
et unciis Usur. p. 481. !i31, 632.
(Lem.) - esprim centessim'a (a su­
tele parte) din obiect.
" Centrale, .< � li�): wn centru.
,-
.'
[119]
Cer
119
\
Clic
--o
Ceutrtfuglu , care tinde 11 se
depărta de centru.
Ceutru , (- trum'], punt egale
distante de estremităţî (medloe).
Centumvlrt , (- ri), magis­
traţi rom. însărcinaţi it [udeca cau­
sele ce pretorul suppuneă decisiu­
nilor lor (judecat'a 101' fără pro­
ehiămare). Era în număr, (nn pre­
cum arrată numele) de 105, căte
3 din 35 tribur î.
Centurte , (- "lae), divisiune
de armată eommăndată de un cen­
turione (Varr, L. L. p. 91 Speri­
gel). Sub Servili Tulliă 100 băr­
baţi călart, mai tărdiii nedetermi­
nat. Comp. Lem, ad Cic, "Centu­
riae dicuntur partes populi aut exer­
eitus. Nam quum populus a Ser­
vio 'I'ullio in classes sex descrlp­
tus esset, cuique classi etiam cer­
tus numerus eenturiarum attribu­
tus est. Neque centum praecise
homines coutinet, nam ultima clas­
sis, in qua aIiquot miIlia fuisse
certum est, una centuri a contine­
tur. Sed centnria est cuiusque nu­
meri aut muItitndinis nomen, nt
decuria." .
Ccrbice, (- bix), creştet.
CCI'iti, (- "{um), metal fragile,
totdeuna combinat eu assygcn şi
siIice, discopperit, În 1803, de Cbp­
roth, Hisinger şi BerzeIili.
CCI'oplastică, arte de it imi­
ta prin ceră culorată. - Cunnos­
cută din anticitate, ea fiI disvol­
tată dela seci. 17 în Italia, per­
fecţionată mai ales astăqi.
CCI't, (- tus), sigur; uere-care
(fI'. cert(!ill). - Certificat, m:lrtul'iă
in scris. - Certitudine, siguranţă.
Ccrumc, ( - men), secretat,
eera t. (în urechiă).
Cesstune , (- sio), acţiune de
a cede,
Cest, (- tus), cintur ă il Ve­
nerlt ; mănnşiă compusă de mai
multe curelle cu care corn bătea
cest iphorii,
Cesui-â , (- ra), repaus s. sus­
piusiune în vers. Cons. Prisc. De
duod. vss. Aeneidos principali, în
operele edit. KrehI. vol, II, p. 274
-·277.
Cetace'î, (- cei), t6te anima­
lile eu organisaţiunea interiore a­
nalogă mamiferelor, ru form'a es­
teriore şi d atinele pescilor.
Ccstiunc, (quaesilo), întreba­
re, proposlţiune de dishătut,
Oharacter , (- ter), fire; impr.
literă. - C/wl'<tctcl'ism; vei. E­
thopeă •
(jltan\dă, (fr.) vd. Logogryph.
Chartă , nume generic pentru
vechiele titluri espedite sub ordi­
nea uuui pl'incipp, slgnor, uneI
communităţi s. al. Cea mai im­
portaute este Cha!'t' Il Jf(!!'e, dată
AngIilol' în J 215, de regele Ioan
fără Pămînt.
Chelollită, petră lenticulariă
ce se giisscsce în nren'a mărCI s.
În sînul unor rÎndurice, deuudc
pet!'ă de ,·tntlul'ică.
Chcmiă, s- CHlMlA, (chY1llia),
analysea corpuriloJ'. Partea sciin­
ţei naturale care se occupă de eg­
samele corpurilor şi acţiunea lor
intimă �i reciprocă. Se divide în
allalyticlf, care dă divisiullea şi
determinaţiunea cantitativă a ele­
mintelor; synthetică, occup:1tă cu
constrncţi'mea corpurilor din aces­
te eleminte. - Disvoltată esclusiv
de lllodel'lli, sciinţa chemier se affun­
dă în tenebrele anticităţii. Autoril
greci inaint� Il" SN;,lr 4 nu meroo-
[120]
l'eqă acest nume (etymolog i'a dela natiune mal ·intimii. o datorim lui
Chemia s. Chamia ad. ţarr'a lui Berzeliă, Guytou-Morveau, Ber­
Cham , nume vechiă al Egyptulut, thollet s, al. dederă în fiue nomen­
deja chymos zemă , mai bine chy- clatur'a ehemică,
meia, mistiune) şi dacă se se găs- Chenapan, (germ.) horn de
sese în anticitate cercărt de il de- nimic. -
termina phenornene şi processe Chtmertc , care constă din i-
ehernice , de uă combinaţiunc sci- maginaţiuni va ne şi riaibilf.
intifică nu il cea mai mică urmă. Cbimiă, vd. chemiă.
După secl. 4 încep nttart cercărt China, spe�ă de sarsaparila de
se capete un scop şi dela Paracels China.
uă direcţiunc determinată, allăture Chtrograph , califlcă uerr-ce
cu medecin'a, In secl. 17 chemi'a citanţă fundată pre credit, pri­
se dispărti de medicină şi rema- vat şi nereeunnoscută de [ustită.
se a observa, singură, mai ales «Est chirographus id qu od Grseci
phenomenele calitative ale realită- XEiI!Ct, Latini manum, appellant.
ţil, Vechiele hypotesi aristoteliee Salm. Mod. usur. p. 391 (Lem.).
de natur'a corpurilor se lăssară �i Chtrurgtă , (gr. chei,' - er­
începu nescino se caute elemiute gon), partea rnedioinef care trac­
noue , cari, În composiţiunea cor- teqă de CUl'area egl'itudinilol' (Mle­
purilor, putea ave proprietăţi spe- lor) esteriori şi tractamentul ope­
cialI. Valabile pentru astă ten- ratorili (medecină ope1'ato1'iă). ­
dinţii se arrăttâ processul acţiunii Artea chirurgie! trece la uă mare
focului şi Stl pote qice că priuci- anticitate (comp. şi fa bl'a care o
paiele seiinţeI depindea de in ţel- attribuesce Centaurulu! Chiros); pro­
lessul acestuI jJhellomen. Prim'a priul seli fundator se pote privi Ip­
theoriă, care del'Îvâ din un prin- pOCl'ate, pănă la Herophil, din
cipili apparinţele acestei acţinni fu Alessandri'a, cănd începe dis vol­
dată de Becher, şi dussă la pro- tarea sa sciinţifică. Părăsită În­
gres nemăsurat de Stalh în theo1'i'a delung îu evul 11le4iil, Lanfranc de
phlogistică a sa. Stalh derivâ tote Milan o plăntâ, ÎII secI. 14, îu Fran
schimbările ce sufferemetalele şi alte ciai în acel'aşi timp Gui de Chuu­
corpuri prin ardere, dela nn prin- Iiac dede primul tractat complet
cipili commune totor, pre care lU de chirurgiă şi cu fundaţiunea A­
numi (logisfon. Pristley con tinui cademie! chi1'ur9icale din Paris
astă theoriă, basată numai pl'e (1731)practic'a saluâ un sbor din
partea calitati vă it phenomenelor, ceHe mai brilianţi, după care cli­
pănă cănd, în 1 i75, Lavoisier o nicul chirU/'gicale al lui Desault
derimâ substituind theor" a cantita- �i . lucrările Buccessol'ilor sei, cel
fivă. De acum dattiqii în propriu mal celeore Dicffenbacll, o puseră
sciinţ'a chemiei, stabilindll-se şi pre callea perfecţiunii la care o
legea celebre că tOte elemintele vedem ajjullsă astăqi prin un Lan­
simple se pot uni între dînsele nU-j genbeck, Graefe s. al.
mai prin răportnri multiplicative Cblamydl', (- mys), vesti­
(aequil'(tlente�), it căror dţliermi- mî,.nt- commune .Grecilor şi Roma-
t
/
II
\.
Che
120
ou
/'
[121]
r
I
Cho
121
CIII'
nilor constând in uă mantă dis­
chisă, suscinsă pre humărul drept
a.Ia pept. Cons. Boettiger Sah. p.64
şi 85, Harduin, ad Plin. IX, 36 s. 60.
Chlur , substanţă simplă, ne­
metalică, gasosă, de oulore galbină­
verde; sapore ' caustică, od6re nă­
buşitoriă , găssită în natură tot-de­
una ammestecată cu metall, mal ales
sodiu. Gălbinesee tintur'a heliotropiu­
lui, e nepropriîi pentru combusţiune,
Scheele, care lil discopperi în 1774,
lu numi acid marin deflo9istique,
după care Lavoisier şi Berthcllet
acid muriatic ossygenat, pănă cănd,
în secl. nostru, Gay-Lussac, Ther­
nard, Davy recuuuoscură că t6te
reacţiunile chlorului pot se se espli­
ce eonsiderăud aeidul muriatic os­
sygenat ca corp simplu. Ampere i
dede numele de chior. - Combi­
naţiunea chlorului cu hydrogenul
produce acidul chlorhyd"ir, hydro­
eMoric s. muriatic (Peloussc et FI'.
Chim. ledit. 1. p. 10i).
Chloraţl, sărI din acid chlo­
ric şi uă base.
Chiol'oform, s. PROCHLORUR
de FORMYLA, compus organic con­
ţinînd carbon, hydrogen şi chIor,
usitat astliqi în chirurgiă pentru
proprietăţile selle anesthesice,
Cblorur, s, HYDROCHLOR�T, ueri·
-ce combinaţiune il. chlorului cu un
alt corp, mai ales sări din chior
şi un metal. Nisce combinaţiuni
decolormJţi de acid ossygenat de
chIor, populari sate de Labarraque,
p6rtă acest':.Işl nume. La cerca­
rea acestor chloruri servesce in­
strumentul dat de Descroizilles,
cklorometl'tl.
Chor, (- "us) , mus. uniune de
pers6ne cari vorbesc s. căntă.
Constă din soprano, contralto, te-
nor şi baso, Ungă carf uneori
il. cincea voce. - Vd. şi Traqediă,
Chol'ipheu, (- phoe1ts) vd. Tra­
gediă.
Clu'om, (gr.) corp simplu, me­
talic, fragile, greu de il se ossy­
gena prin acid! coucentratr . uşier
prin alcali, găssit, în 1797, de
Vauquelin În plumb "oşiii, de Si­
beria (c/l7'omat de 1'Iulllb).- Corn­
binaţiunea sa cu ossygeuul forme­
qă acidul chrotnic,
Chroulc , (- cus), care e de
timp lung, duredă timp lung.
Ohronică , redacţiune histori­
că după chronice,
Ohronogram, (gr.) s. - GRAPH,
inscripţiune ale cui litere nume­
rali esprim dat' a unui eveniment.
Petru e. Mare a săpat, în 1714, uă
medaliă df\ memori'a învingeriide­
la Pti.ltava; pre mcdahă sta scris:
Pultava mil'a clade insignis. V. s.
U. L. V. M. 1. C. L. D ]. 1. r.
= 1714.
CIll'OllOlogiă, (- 91a) , sciinţ'a
epocelor. - Se divide în chr. the­
ol'etică, numitll şi mathelllalică s.
aSI7'onomică, tractănd de divisiunile
format.e de natură; historică, care
distribuesce evenimintele şi le de­
termină epocli'a (vd. epocha). An­
ticitatea are attătea chronologie
căte popare de origine differinte;
predatele lor sunt pănă astăqi ne­
stabilite, afrară de ale Chinei. In
Grecia nu il nimic cert Înainte de
776. Diversele m(·.thoduri de a de­
termina datele evcnimintelor in­
ainte de ace8t an se găssesc În
Fasti Hellenici de F. Clinton. Con·
tră determinaţiunile selle, precum
şi alp. lUI O. Miiller, stă, astăqi,
Larcher si Raoul-Rochette, ambii
urmănd I;re Hero�Qt, divers. de
[122]
rettii (dissunaute) mai addese se
resolve. Se disting c. jaslii, cu
7 semitonuri; c. dimilliltii (cea
falsă) din terţ'a minore şi cint'a
diminută (do pănă la b sol): c. a­
dctitssă care merge la sol dicse.
Refer. Accord.
Otrcunferluţă , (cÎI'clI1nductio)
geom. Iineă curbă conţinînd un
cerc s, un spaţ circular.
Ctreunfles , invers împregiur;
gralll. accent din grave şi acut,
arse şi these.
Clreunlocutlune , scurtă de­
semnaţiuue it UilUi obiect prin aJ..
te vorbe decăt numele seu.
Olrcunscrtere , it mărgini Cîm­
pregiur). - ACţiunea şi effectul
circ1tnscl·ipţiune.
Ctrcunspect, care are cireun­
specţinne, vd. Priulintă.
{)ircIlJlstanţă, (circ1tlll.stare),
împreginrare. - Oircunstanţiale,
de circunstanţă.
Cistophor, monnetă il Greci·
lor vechI valănd apprope 4 drachme.
Citadelă, (fr.) loc în uă for­
tificaţinne, mal ales către partea
oraşuluI, destinat principale it con­
ţine Roldaţil păqitorI ai ordiniI Iă·
cuitorilor.
Ch'ic, (- C1ts), cetăţenesc.
{)i\'i\e, (- Ils), vd. prec.
De dreptnl civile Cic. Topicc. c.
2: «Jus civile est aequitas con­
stituta iis, qui ejusdem rivitatis sunt,
ud ros suas obtinendas» opp. drep­
tuluI ginţilor şi naturale, addese
dreptuluI public, precum în Verr.
1, 42, conţinînd dreptul pllvat şi
public (Sext. c. 42). Comp. şi
Hottom. , mai ales P. Faber (ad
Cic. pro Caec. c. 2, Exc. ITI ed.
Lem.)>> Est enim ioi jus cÎl'ile ..•
quo� in Jegibus, !'jenatu�conj!\Ilti8,
"
Civ
.
..
122
. ,
\·"1
,.
,
'i, �"':.
1, 'l "
i� I
t '- .1
; J
t l'
1.)'
J :
Eratosthene, precum acest'ă de Pha­
nia şi Callimach. Larcher şi Ra­
oul-Rochette, carf susţin datele
espuse de Herodot, pun, d. e., că­
derea TrojeI în '1270, er Întorce­
rea Heraclidilor în 1190. După
Eratosthene ambele eveniminte cad
în annif '1184-1104. O. MUller
(Dorier vol. TI p. 441) dă aceste
eveniminte după Eratosthene. C.
Miiller (annot, ad M. Parium, a­
daussă la Fragmm. hist. graeeor.
edit. Didot) negă uerî-ce credărnînt
ehronologief vechie, proferind pre­
dilecţiunea ceJlor vecht pentru u­
nele numere, mal ales respectul
către cyclul de 63 anni, lucru ap­
plicabile, după acel'aşt autor, la
computaţiunea Alessandrtuilor. Ob­
servatiunile înaltulut geniU al phi­
Iologiet, Bdekh, ass. �I. Parium (şi
Corp. Insel'. Graeea,.r. I. II. p.
522-26) sunt forte importanţi,
mai ales critice le selle assupra res,
belului Troic, între carI cestiunea
(Vor!. iiu. Litt.-Gesch.) dintre
doue eveniminte care a servit pen­
tm determiuaţiunea unuia. - Pen·
tru chronoJ. romană sunt interes·
sauţi FaslÎ, cari caută it fi con·
ţinut chiarvechi'a el systemă. Cuie·
gerI principali la Foggini, l'tI. Lau­
rcutii'i, SigonÎll, P. Relanll, Piranesi
mal ales Baiter. vll. şi W. Scbmidt
Dictionary of Grecand Romananti·
quities (Lond. '/842) p. 10iO.
..... Cluonometru, (gr.) horolo.gii1
tU-� Pispus astfel că inflllinţele esterne
nu Iii pot moditHl. In sine nu
��te decăt horologii1 cu secunde.
�� l- (JinfiÎ, (quinla), interval de 5
• grade s.8lll1ete, dO-I'e-mi-fa-
! 1'Î1 .sol, la GrecI diapenle. Cint'a pro·
,,';...- prin dissă li uă consllnanlă per·
. 1.,;"" - fectă �i nernobile. C. ftrlsă ş. er­
I
:1'1. t",)'-rn-I.f.
[123]
()(a
123
Cle
rebus judicatis, jurisperitorum auc­
toritate (addese el aii avut influ­
iuţă ass. disvoltărif dreptului, mai
ales dela August), edictis magis­
tratuum, more, aequitate, conslstit,»
Clan, (angl.) des. flă-care
trib din higlande!·ji scotlanî, offe­
rind aeeaaşl organisaţiune caşl fa­
mili'a primitivă, un număr defipt
de individî suppuşf antorităţii pa­
triarcalf şi hereditarie il unul cap,
în limb'a gaellica tiem. Acestă
organisaţiune căqil după învinge­
rea dela Culloden, cu care se per­
dil naţlonalitatea scoţiană.
Clamore , (- mOI'), strigăt.
Clat·, care are claritudine.
Clarlflcare, (-care), 11 face clar.
Clarttudlne, s. CLArtI'fATE, (-
do, - tas), lumină strălnclnta, Iim­
pedinţă ; evidinţă; fig. renume.
Classe , (- sis), divisiune, dis­
părţimînt. - Classic. vd. Anticităţi.
Comp. Lem. ad Cic «Sed ducitur
hinc (dela classis) ea ratlo, quum
ad significandam hominum praestan­
tiam, et contra adhibetur. Sic clas·
sici auctores dicuntur praestantissi­
mi, quod ditissimi erant in primâ clas·
se, in quaqui erant, �a'7:' l�o7.liv clas­
sici dicebantur.» Comp. Van. L. L. p.
94 (Spengel). Pentru ei BIakwal De
praestantia classicorulll auctor. la·
tinevertit. etc. Ayrer.
Clausă, (- sula), încheiăre,
articJu, condiţinne, disposiţinne 11
unui pact, PUl:t de eerere.
Claviculă, (.-la.), se num.
osslll care umsce hnrnărnl cu par­
tea de sus il peptului, fiindcă are
form'a unui vlăstar.
Clayecin, vd. "rm.
Clavir, (cla�is - elaviartum),
uniuue de clavi (cheie, elape) jus­
!apuse .şi parale!e în fa era unul
musicante, attingînd cu cea- altă.
estremitate chorde puse d'assupra
lor. Flă-care octavă are 12 clavI,
din cari 7 de ivoriu, 5 de abanos.
Primele dă sunetele sealef diato­
nice naturali, celle-alte semitonurile.
Piano, organatul, viel'a s. al. sunt
instruminte cu clavir, vd. Piano,
Clemillţă, (- menUa), blăn­
deţă, bunătate. - Cleminte, care
are cleminţă.
Olementlue , denum. de creta­
tele papeI Cleminte V şi canon ele
conciliuluî de Viena publicate în
1016 din autoritatea lui Ioan XXII;
apocryphele false attribuite lui
Cleminte I.
Clepsydru, (- dm), horologiă
de apă. Instrument cu care se ser­
viiol cei vechi pentru măsur'a tim­
puluî. Cea mai simplă formă eril
un tub larg de sticlă susţinînd uă
scară însemnată cu grade, astfel
că ap'a, seurgindu-se, arrăttă prin
descinsiunea nivelului horele, du·
pă correspnnsiunea sa cu gradele
scaler. Principiul era fundat pre
scăderea successivă it suprafegei
unei columne de apă, conlinntă în
un vas, deuude curgea regulat
printr'un orificilt dischis la estre­
mitatea inferiore a vassului. In­
venţiunea lor se attribuesce epocei
Ptolomcilor.
Clepţi, Jăcuitori munteni ai
Grecici; aaf. spe9ă de hymenop­
tere, famil. chrysiqilor.
Clel', (- rtts) ordinea ecclesias·
tică. -- Se lIumiit, în Rev 01., cleI'·
9" eonstitutionnel s. assermenle ec­
clesiasticif cari adoptasseră con sti­
tuţiunea civile l:. clerului.
Clel·omauţiă, (- tia), divi­
naţiune, la cei vechi, prin petri­
celle " al.
'�"� .�
[126]
126
r'
I
� ,
� • i
,!
'1
I
: 1·;,
,
\
'J
'J
: �-"'>
I '"
l
1
I
J
r.,
1
I
II
Coh
ales pre cnv. de il nu lucră con­
tră da toriele sene, opprire.
Coereltiv , care are dreptul
de coerciţiune (pentru lucruri).
CocSSiStCI'C, il essiste simultan,
în acel'aşt timp cu altul- - Coes­
sistinţă, essistinţă simultană.
Oofer s. COFRU, (fr.) sipet, ar­
culă.
Cohcl'inţă, (-1'entiă), uniune
Între mal multe părţi ca se for­
merţe un tot nedivîslbile.
Oohestune , (- sio), adheriu­
ţă a mal multor părţi, mal ales
forc'a care o produce.
Cohorte , (cohors din coercere,
Var!'. L. L. V. 16) ăntiiu u­
niune de mai multe trupe (pedes­
trime), la R., Comp. m aniţnili
fior. III, 21, Liv. II, 64, XXIII,
14). După-ce, prin nou 'a organi­
saţiune militariă a lui Servili. Tul­
Jiu, principes intrară în prim'a
Iineă, se luară in nă cohorte nu­
mai eăte 2 manipuli la aceaaşi sIle­
�ă de arme, în legi unile de '15
cohorti, şi 3 manipuli, unul de
prillcipes, appoi de hasta# şi tria-
1'ii, in legi unile de 10 coho!'ţi.,­
In secundul rcsbel punic, cerînd
necessitatea a se întări armat'a
consulariă, numărul pl'incipilol' şi
hastatilor se adausse, deunde dis·
tintţiunile de cohortes Irecenariae
(120 prine. 120 hast. 60 triar.).,
quaclrillgenariae şi sexcellal'iae. ­
Cohors praetol'ia formll eomitatul
prÎ\-at al commăudantclni şi con­
sta primitiv din ablecti ai soeiiIor.
Se. Africanu creil pentru sine nn'a
din ecestri şi în fine totI din pre­
giurul corumăndantelui (precuTll în
Cie. VerI'. II, 10, 11 fin, corup.
Desjard Exc. de praet. provinciali
ad calc. VerI'. II, 2 ed, Lem. p.
Col
511 sqq.] se desemna cu numele
de cohors praetoria s. praet01'Îs (ad
prooincialis, Lem.),
Colueidere , u se affla în acel'a­
şi timp, congrui. - Coillcicl.:nţă,
congruinţă.
Coke , (angl.) vd, Coak,
Cola, nume dat aloset [vd, vb.),
Cohbl'ism, speeă de danţ
tracic.
Colaehon , instrument bicord
s, trieord italian,
Cotarauin , vd. şi suppl. Co­
lofoniii.
Colao , un fel de ministru de
Stat in China.
Colarlu , partea de sus il ca­
pitoluluî unei columne dorice şi
toscane.
Ooluspe , gen de coleoptere,
vd. Eumolpiii,
Colahu·ă. vd, Filtraţiuue.
Colbuch, s. - lHCK, coppe­
rişiii de cap la călarr,
Colchic, (- Cit/il), plantă bul·
bosă, typ al familiei c')lchiaceelol'.
Colchită, "d. w·m.
Colchotal', chem. num. B.
Valentin un ossyd ro�ii1 din calci·
naţiunea sulfatului de fer. COillp.
ROllge cl'Anglete1'l·e. Cel de Ger­
mania si Suedia e mal ales fossile.
ColeOIJtC\'C, vd. Eleuthel'ate.
Colibl'i, (trochilus, polythmus)
·gen de passerI din famili'a tenui­
rostratelor, în Amer. tropicale, în­
semna bile pentru micşiorimea sa
şi strălucirea culorilor.
CollabOl'al'c, a lucra împre­
ună cu altul. - Collabomţiune, ac·
ţiune d" it collaboru.
CollahOl'utol", cel care este
În collaboraţiune.
ColIatcl'alc, jUl'isp". care nu il
Înlineă directă (despre consăngeni).
r ,,�
� -.
---
[127]
r-=;1I.t,.".,:�1 'do ,i ,"",12' COI.mhită�O": minerale dela
Compal'ut·e. Massachussets.
Collaţiune, (-Ilo) acţiunea ColumbiU, metal găssit , in
8. dreptul de a conferi un bene- 1801, de Hatchett în columbită, şi
ficiu; jurispr. comparaţiune. pre care Wollaston Iii face acei'aşf
('ollccfă, (- ta, Lern. în Cic.) eu tantalele,
strîngere, percepţiune a imposite- Columnă, (-na), stîlp circular
lor; strîngere pentru uă binefacere. pentru li sustine s. orna uă parte a
ColIcctillne, (- tlo), culegere. unui edificiu. Se compune din trei
Colleg, (- 9a), vd. Camarad, părţi principali: capitolul, vîrful (sca­
Collcgiii., (- !l!um), uniune de pus), basea(spit·a). Diversele ordini
mai mulţi individl , forrnănd ceaa sunt; dorică, cea mai vechiă şi
ce se q;ce uă personă juristică. mai massivă, cu un capitol forte
Dela N. Pompiliă sodalitates ple- simplu; ionică , capitolul decorat
bis -- ordo şi corpus vin mai tăr- cu volute, in us, după Paus., dela
qiU - în cari ea era divisă (de din- Olyrnp. 33; corinthică , cu capito­
seIe Sigon. A. J. C. R. II, 12. Ma- lul ornat de foiet; compcsită s. t·o­
nut. ad or. pro Sextio 15.- Lem.), mană, CLl combinaţiune din volu­
In sens mai estins uniune: eollo- tele ionice şi foietuI coriuthian ;
gium consulum , tribunorum, pre- toscauică s. etrurică, in un cha­
cum pănă astăq), Vd. şi Gymnasiu. ra cter de simplitate şi rusticitate,
('ollcgialc, (fr.) de gymnasiii; astfel' că era numită chiar rustica,
eccl. opp, cathetlrale, Commandră , (- dro), gen.
Colliguay, botn. arbure de Chili. din famili'a s3ntalaceelor, conţinind
(;olliJnaţillne, vd. Graphome- uă singură spe�ă, thcsi1l11t umbel-
Iru. Suppl. colliniiaţiune. laluln, origin. din America septcntr.
COIliIlă, (collis), diaI. Combnstibilc, (- lis), care
Collil'ostl'C, insecte hemipterc arde. - Combu.'ibililale, calitatea
constănd din genul cicada al lui combustibiIeJuT.
Liune. Comp. auchenonitl!le. <Jombustiunc, (- tlo), ardere_
Collisilllle, (- Sto), isbitură il Comediă, (- moeel/a, y.U)ţwr;-
doue obiecte_ uM,,') , imitaţiunea moralilor pusă in
Colorc, (- lOl'), vd. Culore. acţiunc (Jl1armonlel), s. rppresinta-
�'ololllbită. Yd. Colttmbită. ţiune dramatică it unci acţiuni din
Colonel, (fr.) Gonlluăndante de vieţ'a commune, petrecute Între
un regiment. persone de condi(inne privată (de-
ColoJliă, (-nla) propr. posess- la cea nouă).
siunea uneI ţerre; melonym. uniune Comcstibil(', (- bis), de mău-
de colonisti, cel trămissi ca se se care.
stabilesră în llă ţerră.- Colonisa- Cometă, (-- ta), corp ceresc,
t-C (nu us.) it stabili colonie. Inminos, ne arrattrtnd niCi un eha-
Colopholic, chem. acid care racter de soliditate, care appare
face basea rolophoniuluI. pre cer, trăgînd după sine uil mas-
Columbă, (- ba), s. - BELA să ,'aporică, numită cal'elură CcMă).
pornmhp3. {'omic, de c lmesliă.
r.,
[128]
1. -
"
Comttat, (- tItS), vd. Suită, Commis, (- SUS), cel însăr-
Comlte , (- mes), la R. inso- cinat cu ua" missiune.
ţitor al magistraţilor îu provinţe, Oommlseraţlune , (- tio),
mar tărc!ii1 al regilor. Astăc!l titlu compnssiune (milă).
de nobi litate infericr ducelul, SI1- Couunlssar, officiante pentru.
perior _ baronului. it regula uă affacere.
Comitct, (fr.) uniune a eător- Commissionar, cel care prii-
va membri din un corp, din uă mesce commissiuur.
adunanţă, însărcinaţt cu essamele Commtsslnne, sarcină, mandat.
uneî affacerî, Commod, (-- dus), de us fa-
Comiţic, (- (ta, din con·il'e, cile (lesnicios).
Varr.) adunanţele poporului, la R.- Commodat, (- turn), contract
Essereita puterea supremă, deci- pentru împrumut.
dea assupra proiectelor date de Oommodltate, (- tns), stare
senat. Comitiele curiate alegea pre comrnodă (înlesnire).
regr, confirma legile, decideă ca- Commodor, cornmăndante pre­
surile de provocatiuue, da magis- ste mal multe navf de resbel in
traţilor sancţiunea şi imperul , a- Hollan da, Anglia şi America,
vea înfiuinţă chiar assupra multor Com.moţiunc, (- tio), miscare
din relaţiunile particularie. Ulti- violinte (interiore}, agitaţiune.
mele doue attribuţiunf şi confirma- Commotică, (gr. chommos), arte
ţiunea decisiunilor comiţielor cen- de a şi da uă frumuseţă facticiă.
turiate le remaserădela Servo TlllJii'i. Commună, (- nis), corpnl ce-
C d "" tăţianilor unuI dispărţimînt admi-
omma, mus. iuerinţ'a deja
tonul majol'la cel minor.- Pni pu�in nistrativ. Vd: Canton. - C�mmu-
. ţ'b'l h" nale, care ţme de communa,
am I ) e cu uree I a. Communalist, membru din
Command� vd. 1tl'm., vre-uă sucietate religi6să.
_Colllma.Jlda, (fi:.) ordmea com-I Communc, (- nis) , propriU
mandantel 11l; Autoritate, la mai mulţi 8. la toţi (obstesc).
Commandal'c, il da ordine, Communcro, parhin al demo-
it impenl. Cl'aţier în Hispania.
Commctillă, (-na), uă plantă, Communicabilc, (-lis) care
CommcUlol'aţiullc, arlducere se commnnieă.
amminte, menţiune.- Commemora- Commullicarc, (- care), it fi
tiv, care adduce amminte. în relaţhme, conferi; il transmite,
Commăsul'abilc, se Iţice de împărtăşi (cui-va cv.)- Commu­
doue marimi cari ali măsură com- nicctţiulle, acţiune de li communica.
mune, COllllllunism, vd. Socialism .
. Commcntal'c, li esplica, vd, ul'm. Comllluninnc, (- lIio) , uni-
Commcntal'ic, (-"il, -I'in, v- unea mai multor în nă credinţă;
7roţw�ţ<ovn;W"Ta S, <11TO-) V d. lIfe- cummiuirătură (grijaniă).
lIw,'ie.- Cel care le face il com- Commntaţillllc, Yd, Metaplctsm.
mentator, comp. lntrepl'etator. • Compacitate, (- tro), caJita-
Commcrciti, (- �?Im), negoţ. tea cellu'\ care il compact.
COlii
128
Com
"
j .. ,
"
- -.1
J
f
.. ,
I �
'1
I
I
J
'}
I
I
I
',.
II
:l
I r
..
'i
1
. ,
[129]
Com
129
Com
Compact, (con-pango) con de­
sit, strins (spisus).
Oompanla, (fr.) aasociatlnne;
mila. rotii.
Companion, (fr.) va. Ca11U/,­
rad. N. 1IS ••
Comparabile, (-lis), care se
pote compara.
Comparare, (- 1'(!'l'e), il sta­
bili răporturf.- ComlJa'raţillne, ac­
ţiune de il comparâ.i-- Comp arau»,
care compară.
Compus, (cltm-pas.<lts), instru­
ment pentru il descrie cereurr, mă­
smil lince s. al. - Invenţiuuea sa se
attribuesce lui Talaă.
Compasstune , compătimire,
milă.
Compensare, (- sare), il sup­
plini prin ecil'aJinte.- Conpens a­
tiune, acţiune ele 1\ compensâ.
Competiuţă, (- (fa), preten­
tiune de egalitate, drept de a se
ammestecâ in nă affacere.
Comptlare , (- Iare), a es­
trage părţi din ::\IIto1'1 diver"i pen·
tru it le uni în un tot.- Compi­
loţiune, acţiune de il. compila.
Completare, 11 deplini.
Comples, (- XllS), imbrăcare;
ca adj. care îmbra�ă mai multe
lucrurI.
Complesallţă, rleferinţă la 1'0-
inţ'a a,ltuia_- Uel care o face e
complesante.
(;omplessiuue, constitllţiuue il.
corpului.
Complicare, (- cOl'e), vd. ]m­
plicare.
(�omplice, părten cn altul la
un crime. - Acţinnea e compli­
citate.
Compliment, (fr.) gratulaţiune,
mărturia. de stimă �i affecţiune că·
tre cnl'.- Verbul il Comptimentare
=gralu,[a,:e.
Complot, (fl'.) conjuraţiune ,
concert clandestin între mai mulţi
pentrn it d" uit lovitură decisivă
şi fără scil'e.- Verbul il complo­
tm·c=conjural'e. conspirare,
Compo!x, (fr.) vd. Cadastru;
Oomponenda, plată la curtea
Romeî pentru dispensiunt ; locul
unde se împlinesce.
Compontnm , organat cu cy·
lindre dat de Winckler.
Composit, (- tus), compus.­
Pentru composită vd, Columnă.
Oumposiţlune, (-tio), acţiu­
nea de i, compune �i resultatul,
Compositor, ce) care compu­
ne musieă.
Compressă, chir. legătură pen-
tril �\ comprime. Supp l, corn·
pressat,
Oempresslune, (- '10), ac­
tiune de il. comprime.
. Comprimere, (- mere), il ap-
păssă. '
Oompromlsstune , (- sto) ,
acţiune de it compromite.
Compromitel'e, il espnne la
ceaa ce p6te adduee neplăcere,
periclitit.
CompulsiulJe, (- sio), per­
cursiunea mal multor obiecte.
Compunere, (con-ponere),llfor­
ma un ce prin ordinaţiuuea diver·
selor părţi.
Compuse, chem. corpuri mul·
tiplieI în substllllţ'a lor. După DU­
mărul materieI 01' ce conţin au di·
verse calificaţiuni numerice: bina­
rie, trinarie, Ilatrinarie s. a1.­
Holn. fiorI formate din părţi analoge
pre un receptaclll commune.
Comput, (- tum), socoteIă.­
Compt<tatiune, calclll.,::-- Complltist,
• 1) ,
, .
• ::!..---
[130]
cel care Lrcredă un calendar. La l' harmoniă de voct s. de lustru­
curtea Romei' officiar receptor al minte.
veniturilor coIlegiului sacru. Ceucertarc, îL chibzui.
Comtor, vassal Immediat al co- Concerte , (itaI.) symphonlă
miteluI in Perigord , vechiă pro - pentru il se ossecută de orchestră:
vintă 11 Francleî (Agc.· Petroco- mal partic. composiţinne pentru un
rjensis). instrument singur cu uu. simplu
Con, (ital.) mus. cu. Particulă însotimîut (accompagnement).
pusă pre partiţiunf in uere-cart ee- Ooncessluue, (- SIO) , acţiune
presaiunî compuse. de ;1 concede şi resultatul, lăssare,
Conami, bolii. arbure de Cay- COI\cetti, (itaI.) cugetări bri-
enne. Iianţi, însă proscriase de bunul
Conautherln, botn, plantă de gust. Vd. Gongo1'ism.
Peruvia, famili'a uarclsselor. Conchifere, classe de mollu-
Cenartn s. R!ON, vd, Pinealc. sce stabilită de Lamarck , corres­
Ooucanauthll, raţă de Mcsaic. pundinte acephalibos: lUI Cuvier.
Coucav. (- 1>us), vii. COltvcs. Couchylrologta, (gr.) partea
COli cavitate, (- tas), interio- zoologie! care se occupă de studiul
rul unul corp concav. coquilelor.
Concedere, (- de/'e) , il da, Conciltare, (- (//'e) , il învoi,
lăssa, accorda, împăca.- Conciliaţiu1le, acţiunea
Concentrare, il. uni în un cen- de 11 floncilia.- Conciliator eare
tril, în un 10c.- Acţiuuea şi ef- cOllciIie<jă.
feelul concentraţiune. COllcilHi, (- [lu11I), adunanţi
Concentric, vd. Escentric. ecclesiastică.- ltalianil numără 19
Concepere, (collcipe/'e) il. lul.t condlie generali s. ecwnem'ce pă­
în minte, il. priimi, il şi forma ideă nă la 1563. Fraucesii mal adau.,.
de <'V., a înţellege (bine). gă doue. Pentru Protestanţi il mal
Concept, la scholastici syn. cu însp,mnabile cel del<l Dodrecht în
ideă s. noţiune. Dela Kant ueri- 1618.
ce ideă care este gcnerale fără Concis, (-sus), Bcurt şi strîns
il fi absolutll.. (despre styl).- COllcisiune, calita-
COllceptisti, vd. Gongo/'ism. tea concisuln'i.
COllcepţiune, acţiune de a COllclayc. (- '!le), adunanţă
concepe. vd. şi ,.rln. ccclesiastică pentru eleeţillnea pa-
Conceptualislll, doctrină fun-I pel �i locul.- Conclavisl, cel care
dată de AbaiIIard pentru a conci· urme�ă pre un cardinale în con·
Uit Realismul şi Nominalismul. Con· cIavc. •
tră Nominalisti el stabili că la llU- Conciusiulle, (- sro), re80-
mele unei idee general! p6te cor- luţiune, incheiare, fine (Ia nă dis­
l'e8punde uă concepţ.june, represin- CUSSiUllC, affaeel'e). - COllcl14Siv,
taţiune vagă it obiectului, ne a- care dă eOllclusiune.
vînd essistintă decăt în mintea COllclusmll, (lat.) decret al
n6stră. dieteI germanice, al consiliului
Concert, s. C&Nl' (�ncentus), aulie.
joi
, ,
-1
1
Con
130
(JOII
:..
..
[131]
COli
131
Con
. Coucordanţă , (- (ia), cnvc- Condoleauţă , (fr.) vd. urm.
niuţă, răport (potrivire). CondoJinţă, (- le�tra), măr-
. li'OI!COl'rlautc, mus. vd. Ten OI". turlă de partea ce iea cnv. Ia du-.
(;ollcoI'IIarc, (-dare), a fi în rerea altuia (de ordinar compliment
uuire, tinde la acel'aşt scop. ca s. epistolă de).
neutr, vd, turn. Condueere, (-- cere), il direge
Cnncordar, jurispr. şi eccl. ac- mersul către drumul cuvenibile.
cord, transncţlnue , eonvenţiune , Ceuduetlhllltate, chem. faeul-
(pentru acte vechie). Ca propr. tate de i� fi transmis.
contractul între Leon X şi Fran- Conductur, (- dUC/OI), care
ciscn 1 prin care se aboliră nu- conduce; chem. tot corpul care
mele de Sancţiune- pragmatică şi transmite căldură s. electricitate.
mal multe preteuţiuut ale ci, con- Conduită, purtare. N. u s.
trarie papilor. COnfHI'!'Caţiullc, (- tio) vd,
COllcOI'(!iă. (- dia), unire, ltlaJlci1wtiulte.
bună tntellegere. COllfcdenH'c, (- 1·are), .. â sta-
Concucrnute S - Qr;ERANTE, bili legăture de intcresse şi resum
(fr.) coprindător, cuceritor. N. liS. intro partite, State s, al. - Acţtu­
(:oncllistă, (fr.) coprindere , nea s. effectnl i: conţederntiune.
victoriă. N. 1IS. I Comp. Ligă.
Concurare, - regul. concur· 'Jonfcl'inţa, (- renţta), corn-
'rere - '1 se Îutrecc.- Concurrw- parnţiunc: aduuanţă de illdiviqi ]leD­
ţă s. -J'inţă = concurs, întrecere, tru nit discussiune.- Vcrbul este
rivllIitate; adunare ia un loc. Conlel'il'e.
('onclIssiuJle, (-sio), furt (fur. COllfcssal'C, (fl'. lat. confite1"i),
tişiag), deplillit do un funcţionar. li rnăl'tnri.- Con{essiww, acţiune
1]011;p. est01'shuw, repetunde. de il confess" (act. �i pass.).-
([ ondamnar(', vd. ""/Il. Con{es!,iollale, srannul, �eslll con{es.
Condemul\l'c, (- nal'e), it 1'0- soml", (spovcduitor).
prob", (osindi).- Condetltlw{iune, (;ollliden� s. -DA!:'; (- dcre),
acţinne <le 'L condcmnil. it inrrerle, cOlllmitc (cuI-va ('v,).
('olldClIsahiIc, (- lis), care {;OUfiCllţă, (fr.)- regul. confi-
SI' pote con desi, roudesibiIe. dinţă- încl'edero.- Confiente S.-
{:ondcnsl\\'c, (- sare) it în- {idinte, cel carc este în confirli:lţă
detii. Suppl. cond<'Birc. (cni se Încrede cv.).- Conjidinţat,
COlldcscindinţli, (- deseeI!' care se face În cenfidinlă, în par·
denţict), nl. Complesan/ă. ticular; 0]1]1. o{ficiale, în adminis-
(;olldiscip[u, conscholar. N 1ts. traţiuue.
COlldiţillllC, (- ilo), arbitrii"i Configul'arc, 11 formh în es-
ec se prcscriă CuI-V:1, cl:1usii, sta· terio!', figurer I'ensemble (Dict.
re, llosiţinne în societate. Ac�d,). Il1'. us. - Confi92tl'aţiulle,
Condiţi�JHtlc, care conţine uă sU]lrafac'a care mărginesce nn corp.
condiţiune. Confini\l, (- n'um), mal'giJle,
Conditnm, (lat.) plta,.,n. com· limită (hot:1r).
posiţiune din mere piper şi vin. ()011!i!'llliU·C • .(- 111 al'cj , a face
!
,
.Il... J' 1'1..0. ......
--"-
..
,
[132]
. I
COJI
132
I . �
,)
I
I
ferm, întări, da pctere.- Confir­
maţiunc, act. de 11 confirma.- Con­
firmati'!), care coufirmă.
Conflscahlle, care pote fi con­
fiscat.
Conflscaro. il adjudeca flseuluţ
in cas do condemnatiune.- Con­
fiscaţiU1lC, aer. de ,; confisca �i
effeetul,
{;ollfisc\'Ui, (fr.) eofetărlă, cou­
ditoriă.
Conflteor, (lat. mă,.lu,.csc), ru­
găciunc începînd cu acestă vorbă.
Se face înainte de coufessiune
Con fii ct, (-- {Tictio'" obvenintă
(Intîlnire) 1\ doue lncrurl , isbire.
Conformare, (- 11lm'c), a po­
trivi cU.- Conţormatinne, act, de
il conformă.
Conrorme, (-- mis) , potrivit.­
Conformitate, potrivelă.
Confortablle, (fr.' propr. ang1.)
8. - tati» întăritor. 8ul'[11, COI"I'O­
bOl'ante.
(;ollfn\lltat·t�, il IJrpsint" doue
lucrnri hT fa<;ă IInul ('11 nltlll.-'
Con(rltnla!i"lIc, nct, de il ('on­
fruntil.
COllfuudal'l',- regul. con("n­
dcre-il mumestcca (încurcit).-Con­
("'" ammesterat, neînţellcs,- Con­
filSiu,,�, n111mcstec.
COlIge, - gel', (11'.) - bine ro,,�
!lcdill -- ]lcl'I\lissinne de il se re­
tmgf'. în gen. (,c:\ nccorlliltrl dc su­
]J("'iOi' inferiorlllni pcntl'l1 il face cv.
COJl/-ţ'('!m'(', (i:lt. gcr), il Înghiă­
�a,- ClJl/gc1a(ÎIlne, nct. do il în­
ghiă�;\_
{;ongelllinaÎinlH', (- ilO), for'­
maţiune duplă �i SImultană.
{;ongelll'!', de acera�1 gen cu
altul.
COllgl'lIia[e, asseminc. Ia in-
;.
geniu cu altul. - Conqeniatitate ,
calitatea congenialeluI.
Congcnttale, (-lis), care vine
din nascere. U nil conqeniale. _
Congest, (- tus), adunătură,
Congestiune, adunătură la un
loc, accumulanune.
{;o II g'i III', Iineă care determină
un cerc, circuit ..
Conglobare , (-- ba/'e), il a­
dun" in formă de gIob.- Conqlo­
baţiunc, actiune de il congloba.
Oougtomerure , (- "arc), il
aduna în formă de ghiăm.- Con·
qlomerrui, stlnoo formate din frag­
minte do petră,
{;O II gl II ti !H\l'C, (- nare), il uni
cu glutine , lipi, - Congllttinanţi
sunt, în geol., conţţlomeratit necry­
stalitr. numiţf mal do ordinar COlI­
g1'eg(/ţl.
Congreguulsm, spirit de con­
grogaţiuue.
Oougregnre, (- gare), il uni
în uă singură adunanţă.
{;ongl:egaţllllle, associnţiune,
]\fIIi ales ]1ontrn socirtăţile rcligi6-
Sl', uniune de mal multe secte s.
ordinl �\lb acean�r del'l'cţillne; sub­
împărţirile c:\rdinnlilor la. Rom:t.
In ultimul întelles se flflă: c. o,'·
dina,.ie p<,ntr'u afl',Lcerile cllrl'illţi;
('. esl!'(lO,.dinal'ie, preculll suut: con­
gref/(/Iio officii s. inquisilionis,
COlllIJll,rl din 12 cardinali şi mal
mulţi consiliarl (consu1tore$ s. 'lua­
liricatores sancli of{lcii), pentru 1'''­
pressiulIca hcresielor; c, indicis
(lib"ol'um[1l'oltibitorum), pentru een­
sur'a cărţilor; c. de propaganda (i.
de, s. Propagand(l, pentru respin­
direa religiunii,
{;ongl'cs, (- Slts). proeessillne;
împreună. Convent al pleniputin­
ţilol' mai multor decăt ilonc St:Jte
'"
[133]
COli
133
Con
va), mem­
canalele 1:1-
Iacrymall �i
cu orblt'a şi
1
I
r
!
pentru a tractă, mai ales de pace,
dela secI. 17 pentru it decide re­
Iaţiunile cari putea facile conduce
la rcsbel. Astă(F se qice conferin­
ţe, precănd în congres iea înşişI
suverann parte, - Celle mai renu­
mite ale timpului modem sunt:
deJa Miinster şi Osnabriick , dis­
chis În S.bre, 1644, între Francia ,
Suedia, imperatorul �i pap'a peu­
tru încheia rea unef păcl geuerall;
dela Reichcnbach în 1790; dela
Viena, Parisi, Troppau 1814-20.
- In Belgiiî, după 1830, se numi
I cOlIg"es adunanţ'a represiutaţilor
poporulul.
Cougruire, (-""e), il. se po­
trivi.- COJigruinţă, potrivire, s?Jn
conformitate.
Couic, (- cus), cu vîrf.- Co­
nilithe, pctrirlcaţlunt în formă co­
nică.
COlljCctUlleC, (- neae), cule­
geri de opiniuui, hypothcsi, cuge­
tărI momcntane s. notitiuui.
{;olljcchu'c, (- lltl'e), - reu
cOlljeclurare - a dlt ('Il socotel'a.­
Conjeclură, presuppunel'tl, stabilit
nedemustrat.- Critică cOlljeclura·
le, în liter., este uniunea regnlelor
de observat pentru uii emendatiune
de test. .
Conjugc, (_. jux) , sociu de
matl'imoniil.- Conjugale, de ma­
trimoniii.
Conjugaţillllc, (- Uo), gmln.
1I,.tnl unei vor be priu tote modifi­
ca(iunile cerute de mod, timp, gen,
1I11lllăI', pOl'sonă.
(Jonjullctim, (lat.) în uuire.­
Conjunctis viribus, cu puterile 11-
nit.("
ConjuJlcţiUJlc, (- Ilo), unire;
gram . .părticică, care 1('gă' proposi-
ţiunile.- COl/juncliv, care servo­
sce spre il legă.
COlljunctivă, (­
brană collaturată de
erymale priu puntele
unind globul ochiului
plepele.
Conjuuetură, (- /'lI.), Împre­
unare. Se (lice în comm. eănd
preţul cerut şi cel dat sunt aşEt
de dis tanti că ambele caută II fi
modificate.
Conjm'aţiIlIlC, (- /10), legă­
turii contră viot'a s. libertatea cur­
va, contră uft' formă de gllbern;
complot, eonsplraţlune.
(JOIlIIUt, (- tIIs), născut im ­
preună cu altul.
Conuetab!u, (fr.) - ad, comC$
stabuli (vlsitlă ) - demnitate de
curte şi Stat sub lmperatoril 1',,­
lllanl. In FranCÎa aveit lllltîiil I1U­
mal cur'a palaţului şi castrelor
curţii; dela secI. 1 J command'a 8U­
premă it trupelor regesei, fjis (it'aud
cOllne/able. Redicată în 1627 du­
pă Lesdiguicres, fil renoită de i'la­
poleon în llerson'a Ii'atelul seu, Lu­
dovic. Iu Anglia vd. Constablu.
COllllCS, (- ,rus), ţessătură,
legăturll, vd. u1'In.
COllllCssiUlII', (- xlo), legă­
tură Între obiecte în urmarea rap­
porturilor ce ai'i.- Connessilatea e
llumaI lIenotaţinnea acestor răpor­
turi.
COlllliviJltă, vd. W'III.
COllllivh'e, (= vere), a parti­
cipa la ce-va reu prin dissimula­
(iune.
COlloid, (gr.) eorp s. solid cu
formă conică.
COIIOI'i s. - HOR!, arhlU'e de
Glliail8.
[134]
Con
13+
(JOII
..
,..
Oousaerarc, vd. şi suppl. COJl- COnSCJIlll, ordine dată uncl sen-
secrnre. tinele, Neg.
Coueauglue- ele acel'aşt sănge, Couslderabile , (- lis), de
Calificatiune 11 cellor născuti din considerat.
acel'aşt tată , opp. uterin, (liD a, Couslderante, vd, Ci?"C!tllspect.
eeaast mamă, german, elin acel'ast Constderare, (- rare), il lua
tată 'şi aeeaaşt mamă, • în băgare de semă.
COllsciinţă, (- tia), CUllnOR- Coustueratlnue, (- tio), ac-
,cinţă intimă, sinţnnînt interior mo- tiune de f\ considera. .
i rale dăud auin.or eunnosclntă de ' Coustltar, memhru de consiliă.
,1 pcrcepţiuuile cart sunt într'insa.- COllsilim'c, (- l-,an), il po­
J Principalile în morale sunt: c. an- văţui, - C01lsiliaţiuJle, povăţui re -
tecedinte şi subsecinte , decisioă , Consilia/or, cel care povăţuesce.
demustratioă s, prob abile , dubita- Constltn, (-- /tun!) povaţă; 3-
tit>i şi nedeterminată (lrresoluc). dunauţă, corp ele officianţi ele ad-
Oonscliuţlos , care nro con- ministratinue (sfat). C. cello» Cin-
sciintă delicată. ti Cen ţi, ce Ilo!' vechi, numele 11
Cousertpt , (- fIlS), Înscris doue camere legislative, CI eate în
pentru servitul militar, vd. Il'/'/Il. Francia, în 1 i95, după stabilirea
t COlIscl'ipţiullC, vd, Recruta- Direotcratuluî.
".ne. Oenstnţuutnts. CO�S>:NS,(-sus),
Consecrare , (- seera,'p-), :1 îuvoinţă, accord. Ultimul şi appro-
devota, sÎnţi (sfinţi); sacl'ifica.- baţillne ele curtea RomeI it unei re­
C01lseCl'aţiune, acţiuue de a con- semnaţiunl de beneficiti.
secra. Consistinţă, congulaţiune, în-
Consecinte, vd. Cunseql/eltl. groşiarc (el unui fluid), condesinţil.
COllsccuţiunc, (- ţi�), urma- COllsistUl'C, regul. - .istere--
re. Mai ales, în astr., spaţul de vd. Consta,.e.
21 'I, qilc Întrc doue cOlljuncţiunI COllsistol'Îu, (- "'/lin), con­
ale luneI cu Sorele. Comp. Lună. siliul papeI s. collegiul cardinali­
'ynodieă, lor �i locul.- Consistoriale, care
COllsecntiy, în coutinuu, prc pcrţine consistol'iuluf.
rînd (in ordinea timpului). Consolă, (fr.) vd. Protlty,'.
COllsequellt, (- quetls). care COllsolabile, (-lis), care po-
ţine uă consednţă, şir direct al te fi consolat (pentru perss.).
mai multor obiecte, urmare. Consolarc, (solare) il milngăiil,
COllsenare, (- vat'e), U. pă, Iinisti de uă durere.- Co/�solaţiu.
8tra. - COliservlIţiune, acţiune de a, ne, acţiulle de 11 cOlwolit.- Conso­
conserva.- COllserv(tlor, p.eI care l"tiv, care adduce consolaţiunc.-
conservă. COllsola/o/', care consoletjă.
COllscl'\'atoriU, (-1'lum), sch6- Consolidare, it Îmări.- COli'
Iă pentru musică �i eleclamaţiune. solidutiune, actIUne de il con80-
- Primul fusse fundat în Naplia, lida. . .
8eCl. 16. In Francla datedă clela Consomare, (fr.) il strica prin
1184. • lI8 (Intrţ!ruill!are ).-' Gons01�taţt'U-
\
. �
[135]
COli
135
Con
ne, act. dc 11 eonsomă.v- COllSO­
mato·r, vd, Perceptor>« N. liS.
Conso ... vd. Consu ...
Conserte, (- sors), so\�iă, ne­
vastă.
Oonspcct , (- fus), vedere,
privire.
Oousplrare , (- -rare), vd.
COlljUl·are.- Conspiratiune , acţiu­
ne de il conspira. - Conspirator ,
care conspiredă.
Ceustablle s. - STABLt:, offi­
ciar de politiă în Anglia Cl'0licemen)
{Ii Germania. Lord inalt const. {lord
hig" constable)= connetable. AsfăcJl
essiste numai ce! de commune, pet­
ty constables.
Constanţă, C - tiCt). statorni­
dă. - Constante, care are con­
stantă.
Constare, (-stare, S. -sistere),
il fi compus.
COll!.tatare, vd. Probare.
COlIstelaţiulIl', (-ilo) 8. as­
te,.islII, adunăturii de stellc sub nă
singură figură �i un singur nume.
Dela PtolomeU (iu A!magest) snnt
48. Heveliu, Halley, Bayer s. al.
au adaus nnmărul lor.
COllstm·nal"c, (- nare) , ,\ căde
in constemaţiulle, uimire, mirare
cu ptrdere d0 ruragili.
{'onstitulIl'l', - regul. consti·
tuire- 11 cOll1pune nn tot din luc­
ruri adunate; il stafori.
Constituiutc, care cOlJstitucsce.
Ca propr. adnnanţă naţionale 11
1o'rallciei Înainte de Legistativ'a.
Creată de rege pentru it regu­
la starea fll<lnţelor, se proclamâ
prin jurămîntul du jen de paume,
in 9 IuliU 1789, de adul1. naţio­
nale COllstiluinle, in scopul de li
da Franci,,! uă nouă organisaţiune
po!iti<'ă. Con8. DI!ruy Hlct.Univ.
. � .. -,�....!-
III. p. 610, 613. Hist. de Franca
II. p. 49'7 sq. 510 sqq. 520 sqq.
Oenstltuţluue, ( - tlo), corn­
posiţiune, organisnţiune , Comp.
Ch artă. - Constitutiouale , relativ
la consrituţiunc. -' System'a con­
stituţionale este system'a monar­
ehi că moderată de autoritatea po­
pulară. Conceptiunea acestui fel
de gubern , deşi lucrul În sine a­
gitasse; sub diverse numinl şi forme,
evul mediă, eşi tiin Anglia, unde se
conservasse şi se disvoltasse mai
ales Constituţiunea. Dela Revo­
luţiuno ide'a se respîndr În totâ
Europa, deşi nu absolut înţellessă
si appreţiată , căci se consideră
esclusiv characterul historic al a­
cesteI forme de Stat.
COJlstitllti onan, partenil sys­
temei 'eunstiiutionalI. - Constitu­
tionalitate, ehnracter constituţiona-
10.- Constitll!iollar, par ten al con­
siituţiunii Unigcnitus.- Constitutiv
care coustituesce, compune În es­
sinţă cv.
Constrictiunc, strîngere, miir­
ginire. - Co;,..·t,.ictiv s. cons tr in­
fiinte. care :tdduce strÎngere.­
Cons/ric/o,., care strînge.
COJlstl"Îngel'c, (- sl1'ingel"e),
a mărgini, sili.
COJlstl"uarc, - regul. constru­
ire - " dispune diverse părţi ale
uuul edificat, redica, cIădi.- COti­
strucţiune acţiune de it consh:ui şi
effectnl; gram. ordiuatul ]lroposi­
ţillnilor; matk. summ'a !ineclor şi
planurilor lJooessarie pentru it dis­
lega nă <:eshunc s. rcpresilltaţin­
nea lor prin desemn. COIIStJ-. sciin­
ţificl1 constă în disvoltatul conRC­
cintelor din prellli��e .. ".- Jl(ethfl(fa
constmi,.te a lui Schelling demusl
,.
I
il
'-1
J .
[136]
tril. realitatea ca copiă s. apparinţa mai înalte civili şi militarie, cu
il ideel. puterea legislativă. In 1802 un
Consubstanţlaţluue, (-- Ilo), edict al senatului confirmâ. autori­
presinţ'a săngelui şi corpulni lui tatea sa pentru cei 10 annf urmă­
J.- Cbr.- Consubstanţialitate, e- tort şi preste 4 lune un alt edict
galitate nerfectă Între J.- Chr, şi i o cenferi pre vh\ţă.- Astăqi con­
Dumnedeii. sulii sunt funcţionari de gubern
Consuetudiue, (- tudo), de- stabiliţi în ţerre streine, ca se pro­
prindere, (ouiceili).- CouS!tctudina- tegă pre suppuşiî Statului de care
le, de consuetudine. perţin. Suut adevăraţi am bassa-
Consule, (- sul), În republ, dori în ceaa ce privesce relaţiuni­
romană demnitar suprem de admi- le eo-nmerclalr, de nceaa se şi buc­
nistratiune. - In număr de donî, cură de rote drepturile ce legile­
cu putere essecunvă, autoritate ne- c.ivili conced ultimilor.
limitată în casurr urgiuţl (videcwt Cousultă, judecătoriă în Na­
consules etc.) ei avea conducerea plia; camer'a civile in, Hispania.
resbelulul, rediearea şi armarea Consultare, (_. tare), a cere­
cetăţianilor, commănd'a, Cănd se eousiliă , opp. co nsiliare, - COII­
afflă în Roma, senatul şi comiţiele sultatiune, act, de a consulta (kih­
se convoca de dînşii. Semnul dern- zuire) - Concultati», care servesce­
nităţi1 lor era, affară de sena cu,.· spre consultare.
rulis şi toga praeteicta; comitatul Cousumare, vd, tlrm'
de 12 lictorI cu {asces, pentru fiă· Consulllel'e, (- mere), a stri-'
care. Annii se număra după din- c" in composiţiune (mistui).
�iI şi numele lor er1, înscris in ca· COllsunallţă. (-Sollrt1lţra), e­
pnl Fastilor consularI. ]o'nncţiunea galitate de sunet.
lor dura 1!lI an, după care, constt.· COlIsunalltc; (- SOIWIlS), care
lares, mar addesc mergea ca pro-I consună (Yd. vb.).
consu!i fn provinţe. Şi sub impe- Consllual'c, (-sonal'e), i, sUlla
ratori consel'yară uă mieă parte din egale s. împreună.
vechi'a autoritate, pănă cătrc 541. Contabile, (fr.) Însărcinat 11 da
Inainte de RevoJ. era magistraţi comput. - COllfabilitalc, raţiune,
municipal!, mar ales În sudul ]<'ran· sarcină, obligaţiunc de i, sta1.tili
ciei, deundc fl'ecin(ea espl'essiune computl1l'i (socotele). Suppl. COI/I­
les juges (;onsuls.- In 1779 pre pulabile, - litale.
sfărnmăturele Directoratuiui derî· Contact, (con· tango), attingere,.
mat de Napoleon, se reilicâ un gu- punere în relaţiune.
bprn proYiSOl'ili compus din 3 con- COlltagios, care se commnnieă,
auU, Sieyes Bon�parte şi Roger· lipicios. ,
Dncoa; in 13 D·brc, accl'aş\ an, Contc, (fI'. comIc), "d. COI/Ilte,
constituţiunlla din annul VIII dc· Contcmplal'e, (_. plari), li
clarâ pre Bonaparte ŞI C:l1nbacc- privi cu attenţ.iullc, aţinti cugeta­
rea pentru '10 anni, al tl'eilc pl'e l'ea.- Contemplalillne, act. de �
Lebrun, pentrucă Primul cOflsule contempla. Contemplativ, care e
erâ Învestit cu funcţiuBiic ceHe in <;.ontemplaţillll6 •
j"
I
I
I
I '"''">
l
,
. ,
"
, I
, 1 I J
-1 \'
l
� ,
Con
136
COli
. .
..
� -.
------
[137]
Con
137
Con
11
I
I
Contentnta , (fr, - nanee), co- Couto, (ital.) s. A CONTO, din
prins, încăput; mod de " se ţine socotelă.
(pentru perss.). Contor , (ital, - to/'O) S. COM'
Ooutessă , (fr. comtesse), - PUTORIU, loc unde se fac �. ţin so·
regul. comitessă , fem. dela co- cotelele. .
mite (vd, vb.). Contorstune , vd. Distorsiune,
Contestablle , care se p6te - Contorsură , intorsură în formă
contesta. mire-cum rotundă, SYIl. inversură,
Contestare , (- les/a"i), '1 nu conversură.
recunnosce (tăgădui). - Diffcresce Contră , (- .rn), improtivă.
de negare pentrucă implică con- Oentrăbaudă , (fr.) eontrăven­
eeptul de judecată, de măl'tllriă.- ţiune la legile oppritive ale dua­
Contestatiuue , acţiune de il con- net.
testa. Uonh'act, legătură, învolnţ ă
Contestură , (- textură), Iipi- în scris. Verbul este it contractă,
re, ţessătură, asşerţat al părţilor I COlltractibile, (- lis), care
un'a lăugă alt'a. se p6te contrage,
Oontlgultate. (- tas), starea I Contrnctlle , care se contrage,
il doue lucruri cari se atting fără il se Contracţtune , acţiune de il
ţine una de alta. Continuitatea eontrage. - Cosuracti», care con­
arrattă uniune neîntreruptă. trage. - Coniracuuă , strînsură
UtntimIHu'all, din acel'aşî timp (poţi usitu pentru cărceiii).
cu altul. Contradleere, (- r.ae) , it sus-
Continentale, care se rctc- ţinea contrarul ; il vorbi contrar
resce la contininte. decăt altă-dată. - Conu-adictiune,
Coutinente, (- Ilells), S. - acţiune elc il contrac)ice. - ' COlt­
NINTE. care tine de altnl. CiL snbst. In/diclor. s. - 1'iii, care implică
geogr. Bpaţ de pămînt fcrm, neîm- contraeljc\inne.
buccătăţit de apă. Cont .. agl'I'l', (- here), iL strînge.
Conţinel'e, il coprinde. Couh·alto. vel. Voce.
(Jontinginţă, (- liă), pT.il. Conh'apunt, speciale aI·tea de
calitatea lucrurilor essistinţi, pos· a uni mai multe sunete in uă me­
sibili de a se concepe ca n<; p'sliis- ludiă ŞI mai ales 1\ însoţi uă me·
tinti, opp. necessitate; geolll., aII' 10diă dată cu alte voci. Numele
ghiu de conlingintă, ănghiii mis- dela uBul essistinte în evul mcqiii
tilinii'i, ad. format de un ănghiu de de a scrie lI1usică prin punte, ale
cerc şi \lă tangiute. E tot·dellna căror distanţe rcspective între mai
mai mic decăt un ăughii'i drepti- lI1ulte voci se qiceil punetum-eon­
liniii. t,·a-punctul/!. E de doue Bpece:
Contillginte, (- gells), IlaI" simplu s. COIll/lWne, proposiţiunc
tea ce dă fiii· care şi priimesce din musicale în C:\fe melodi'a sunete­
un tot commllne. C:, adj. de con- lor acute şi gravi ti nestrămutabl­
ting-in(ă, casllale. le (nu p6te trece din unul iu al-
(;olltillui!'e, li urma (.�il'ul).- tul contrar); duplu s. compus, cănd
Contilluitate, vd. COlltiguilate. I Bunetele .e pot transmite tără a
• !
[138]
-
', ,
• I
C8U
138
Con
)
I
�
Rlrie,," harmoni'a. Primul are ciuci Convalesciută, (- aa), starea
regale, secundul e mai complicat. convalesclutelut.
Ordinaţiunea lui o retrag unii la Convalesclnte, (- scens), e·
secI. 6; alţi! o attribuesc Areti· gru în cale de tămăduit.
nulul. Oonveunbite, (fr.) care se po-
Contrar, (- ,·I11s). oppus. trivesce. Suppl. cuoenibile,
Contrartare , iL (Jice s. tace in Convenlenţa , (- tia) cuve-
contră (improtlvă). nintă (cuviinţă).
Oontrartetate , (-tas), eas Convenlre , il învoi, decide În
contrar, oppositiune; syn. dlssldln- unire.
tă, repumnanţă. adversitate, fortu- Oonveut , (_. tllS), la It. adu-
nă rea. nant'a, di'a uuet judecăţi şi locul.
Vorbeie allăturate dc contra es- In Biser, cathol. adunanţ'a mona­
prim oppllS!lI sensulul 101 propriii, chilor (corup. fr. couvcnl); în ge­
Contrast. deosebire prin oppo- nere adunanţă.
siţiune. Oonventlclu, (- culmn), adu-
Contrfbulre , (- bucre), il da nanţă mica mai ales pentru con­
uă p.irte din ceaa ce e necessar gregatiunile oppritc.
pentru uă operaţiune co rnrnune. - Oouveuţlouale , de învoinţă,
Contribuţil/nc, acţiune de il con- COIl\'CllţiullC, (- Ilo), învoinţă,
tribui si effeetul. . pact. In Anglia atlunanţ'a parla-
Con'trolă, (ad. con/l·a.,.olă), so- mentului în lipsea regclui, deunde
coteJă duplă )Jentru yel'itiraţiunea la l�raneesl pPJltrn adunanţ'a na­
unui act; syn. censură, antigraph. ţiol1ale din 1792.
- Contr. ccntmle, ramura il minis- Con\'cl'ginţă, (- tla), disposi·
terulni de fi1lanţe care se occupă ţiune către acera�i punti math., li­
de verificaţiunea receptelor şi da- Itee cOllve,·!)inţi. linee paralele tin·
telor totiq.iane din thesaurnl public tind tote către acel'aşi punt.
8. al. Binnen·controle se num., în COU\'Cl'sal'e, (- 1lel'sa1'l), a
Germania, lIă secund� controlă fă· con vorbi. - C01l1lcrsaţiune, convor­
cută la ajjnngerea în Ull ora�, pen· bire, intreţinere. Lcssice de COli­
tru verificaţiunea cellel făcute la versaţiune, cărţi encyclo)Jedice con­
limite (graniţă). ţinînd lot ce este' necessar pentru
Controversă, (- sta), direc- sciinţ'a inilividuale, resumt metho­
tiune oppusă, disbah'''<'. de ces· die de tote cUllnoscinţele luuuane.
tiuni carI pot fi susţinate de nă -Cercări t:e il reduce sciilltele în
parte şi de alta. un tot systematic se făcllsse�ă de-
COllhll', (fr. ital.- tOl'/lo),linea- jam de antici, însă cu fortfl mie
ment, mal'gine esteriore il unul o· succes. Primul care puse funda·
bieet; syn. ambit. meniul nnei encyclopedie este Mare.
COlltnsillllc, (con-tundo), le· Capella în Salil'icon, pentru care
siunc ("ălIi"e) usioriă, numai prin bcobs in I<:rsch u. Grllbel' En­
attins. Verbul Il cOlllundel't. eyelop 1, voI. 15, p. 118. Comp.
COllvalaria. (lat.) flore de Schlo�ser Universalhist. UebersÎeht
Maia. fr •. I1I1lyuet. der gesch, der 31t. W. III, 4.p.
[139]
�I
I
Con
139
Con
I
'�
15; - appol Vine. de Bcauvnis (Be­
Iovaceusis) in oper'a Specula, -du­
pă care eşiră succesiv speculam
Jummll şi al. pănă la Tlieatrutn
vitae humallae, <le Lycosthene ,
prelucrat de Beyerlink (seci. 16 şi
17), labirynthnl sciinţet monastlce
din evul mediii. Cea mal întinsă
importauţă eăpătă lucrarea atta»
rilor opere. după classlflcatlunca
dată sciintelor de Bacon. Gran­
diosul arbnre ce eruditul Anglu
făcu din eunnoscinţele humaue, cer­
cam se lă inflorcscă autorii en­
cyclopediel frnnccse. In aceaaşr
seriă veniră appol E1tcyclopedie
methodique etc. par une societe de
5a\'a11t8; cdată de Pankouks şi A­
gnsse (Paris J i82) 128 voI., du­
pă care nicluă altă operă de a­
cest gen, cu uere- care importanţă, nu
mal nppăru îu Francia, pănă la
Dictiollarul de conve,·sah:/lne. Con­
timpnran appărură în Anglia En­
cyclopedia ('1'he englisch) 01' a
Dictiol/(uy of the ftI'ls ancl scien­
ces, Encycl0l'aedia Britanir.ct, 01' a
Dictio1tary of ((,I'/s, sciences (md
miscellrweous litterature, prim 'a c­
dit. la Edimburg (Edimburg En­
cyclopedia) 18 val., telta la Lon­
din (Encycl. LOlldi"eJlsis o,' Uni­
fJe,·.w{ Dicl. (tl'. 1797).
Epocha nouă în tractaţiunea En·
cyclopcdiel face Brockhtllls (cartea
citată de noi, 18 val. Lips., 4 voI.
ibid 1851, 54, şi Allg. E1Icyclopae­
die der Wiss. ii. [(iinsle), lîngă care
lucrările lui Hoff,n3nn, Gruber.
Meyel·. - De bun us sunt Încă
cei citaţi de noI la începutul aces­
te! earticr-I1e, �i nouti apparin­
tea Ellcyclupedie l!Iodeme.
COli versiune , (- sIo), schim­
bare de .formă. dc loc. de (lredin-
ţă, de datinc s. al. (cu înbunătă­
tire).
Cnnvertlre . (- I<'re), a întor­
ce, reforma.
(�OIlYCS, (- XIIS), incovăiat.
Partea din affară il unel suprafe­
cie rotunde, sub tanginte, ti conves­
sa; cea din întru ctmcaoă, Subst.
co noessitate,
Convlclti, (- ciUlit), ruşinaro,
Convlcţlune , (- tlo), aeţlune
de a convinge şi effcctul, încre­
dintare.
Convlare , (fr.) a invita la ma­
să. N. us.
COllvingerc, _ (- cere), a În­
credinţă.
Conviv, (-1la). hospete,
Convoeare , (- care), a chiă­
ma la un loc, aduna. - Convoca­
(iune, acţiune de il. convocil.- Pre­
suppune tot-deuna uă adunanţă de
mal mulţi.
COII\'oiu, (fr.) adunătură mer­
gînd, tot ce se trămitc ÎIl mulţime.
COIl\"nlsiullc, (� sia), agita­
tiune vialinte.
Cooperare, (con-operare) a 0-
perit împrcun:t. - Coope"l1ţhme,
act. de il coopera.- Coopera/or, cel
cl\ro co(\percqă.
Coordinal'c, (col/-ord_), a as'
şeqa împreună, rîndui Uliul cu
altul. - Coordina/e, sunt, în ge­
om. analitică, mărimile correspilll­
dinţi servind il. determina posiţiu­
noa ullnI punt defipt, absc-isele �i
ordi"alele unul punt.
Copală (guma), matcriă reşi·
nosă obţinută prin incisiunc din
rhus copallillum, arbure american.
De ordinar vine din cO]lalul insu­
leI Ceylan s. BrasileI. Cea din
Indie {} pref�ribile.
2- •• ,�
"
[140]
Oopang, . monnetă hispauică, ap- ce coppcrişiă de cap. Astăqi spe-
prope de 14 par. \!ă lJe bounetă purtată diminet'a în
Copcllo, măsură de griu sar- n egligintă de demne.
dinesă. Cornică, (fr. cornicheş - mai
Copulă, (-la), gra,nl. legătu- bine coronică - arclcit, ornament
tură. Esprirne răportul în care la un membru principale al rnu­
este conceptul subiectului şi pre- rulul.
dicatului. - Copulatio , care legă. Corp. (-pus), speciale -por-
Cepy-hulders , îuehiriălorî s, tiune it materiei formănd uu tot
arendarî în Anglia. individuale şi distinct, trup. - Cor-
Coq a I'aue , (fr.) vorbire fă· porale; relativ la corp.
ră sir. COI'putinţă, (- tenaa), trupe-
Coquct, (fr.] cel care caută şiă. - Corpulinte, trupeş.
eoquetăriă. Corpusclu , (- cultun), CM'P
Coquctăriă, (fr.) străduinţă de mic.
a plăce, syn. venustate. LC/lociniu Corpus jul'is, denominaţiune
s, - cintii implică idij'a de cor- pentru uort-ce cules do legI s.cărţi
rupţiune. de drept. speciale (şi c, jW'ls cloi-
Coquilă, (- ta), scoică - Co- lis) pentru culesul legilor lul Jns-
quilagiu, scoioişiă. tinian , făcut în scol, 12 şi care
Cequln, (f1'.) mişel. P.lautu constituesce dreptul roman. Con-
usiteqii în acesta'şt sens furclfer. ţi\1l� Pandectele, [nsti/uţiltnile, Co-
COl', (fr.) neg, măsură de ca- dicele, Nooeltele s. etn/hen/ice/e
pacitate hebreid; instmment de (vCC<(l'" uun:aţF.l')' dupit unii şi
căntat, trîmbiţă m�rc. Căntatul Lihi f'eudol'lult. P('ntJ'U ediţiuni
slln se 1l0te4ă .pre sol, căte·urtdată vd. Spangcnberg, Schl'adllr etr..
pre fa; conţine 4 octave in sus. ,Prodromus, :\Iackeidey, C. Bogeri
Corali", l- ItUIlt), gen de zoo-I Corplls juris ciL-ilis ,·ecolicinna/llltl.
phite polypie, mărgcn. j<'rancof. l't Lips. 1767'
COI'ban, offerinţă JUI Dum Ie- COl'rat1inţiunc, (- t'u), strîn-
(leU. Ia Iudci. In limb'lI copti că gerca ru(Jelor în un ]lunt.
des. Jithul'giă s. anaphură. Corrcct, (- tIlS), drept, fără
Corblllă, măsură degrănesar- errori, după rpguJele :tI·ţii.
dinesă. COl"l'ectal'c, vd. Corrcgere. -
CO\'dacc, sPf9ă de danţ la Correcţiulle, acţiune de iL cOlT<'ge.
Greci. - Corrector, cel care corrl'gt·.-
CortJialc, (- lis), propriu il Correctw'ă, eff�ctul cOl'l'ecţiunii şi
Întări inim'a; fig. care vine din- i- cea a ce se dă spre correcţillne;
nill'l'i, affeetos. - COl'dialjtale, bn- lJI·obă.
nătate <le inimă, affc,:ţiunc. (Jol'l'cgeI'C, (-"igtre), i. facc
Cm"dicrit, vd. Dichroit. correct, îndrepta.
(;ornalin/l, (po'o carneollls), pe- COl'l'cgidol', pl'cşedintde colle-
trăpreţiosă, roşiă, scmi-transparillte, giului magistraţilor urbani in Ris­
varietate a aga her. pania, ofticiar de .iuBtlţă �i admi·
Cornetii, (fr.) altă-dată uerl- n}tr3ţillne su,perior. afe(ulei (vd .
'1
'J
'1
Cor
140
Cor
,
1
.. ' "".
[141]
Cor
141
Cos
ad- volut. se făcea fără balenă (088e),
prin urmare mai molle, iL la l,ares­
seu"e.
Oortegtă , (fr.) adunanţă ur­
mănd în cerlmoniă uă personă ,
comitat honoriţic,
Cortes, adunanţ'a naţionale în
Hispanla şi Portugalia. - Marile
prerogative ce avusseră CortesiI
stiliauî şi aragonesj fură mărgi­
nite de Carol V şi Philip II
la simple formalităţi. Dela Phi­
li p V începură li se aduna numaf
pentru consecrattunr. In Portuga­
lia găssim astă instituţiune de pre­
Ia qium:.i.tatea secl. 12 _ In 1 697
fiI dissolută, nnmele seu însă con­
tinni il essiste. Astăqi se compu­
ne din doue camere. vd. �i Guizot
Hist. de la civ. europ. p. 258.
Cortină , (_. ua, 7."jl/"o�), per­
ii dea, ucrr-ce fa�ată Între [loue 10-
gilll'T.
Corti nar, funcţionar care sta
la eortin'a s. la uşi 'a imperatorilor
Grecl. Neg.
COI'yceti, (- caeum), buccată
în localile de gymnastică s. blliele
cousiderabilr la Roma, numită de·
cor- I la uă bullă (col-yce) cu care se es­
ser cita luptătorii.
COI'ydale, (-lis), plantă din
fa11lili'a pipereelor (pal'avc..aceae
s iti" aria e).
()ol'YI,heit, (- pllOelts), capul
chorului. vei. Tragedia.
('osec:lllte. geom. se('antea com­
plimel1tului \lllui arc s. ănghii1.
tJOSill, (co. - sin=complimenti
- sinus) matlt. sinul complimelltu­
lui uuui arc s. ănghiU.
COSilll't, miII el'. antimoniu.
C08l1letic, (gr. XIJI5.u.;v), uă
pOlllmadă ta.re.
Cosmic, (-cus)?,.aslr. se /fi-
vb.). In Portugalia are numai
mlnistraţl unea.
Correlanv , did, care esprime
uă correiaiiune, relaţ iune recipro­
că �i necessariă între doue obiecte,
d. e. tată şi tiin.
tJol'l'espllndinţă. (. - spon-
denaa), communicaţiane; metaph,
couformitate, symerriă,
Corrtdor , (ital. - ridore), tre­
cerc îngustă între mai mnlte ca­
mere. Cornp. mesaul,
COI'l'igeare, (fr.] vd. şi suppl,
correţţere,
Corrobaranţă , (- ila), tăriă
corporale,
Co rr oborare , (-mre), il În­
tări, da putere. - corraboratiune ;
act. de a corroboră.
Corrnstune , (- sta), rod ere.
- Co/'/'osiv, ea.re ro de.
Corrupere, (-ntlnl'ere),
strica, schimb;, în ren.
COI'I'III)tibile, facile de cOlTnpt.
COl'rupţinne, act. de il cor­
rnpe şi etl'ectul, syn. degenel'aţiu­
ne, demor.1fisa(iu.ne. - COl'rupliv,
care adduce corrupţiur;(,. - Cor­
rupto,', cel car" C01'l'Upe.
Corsagii1, (fr.) peptură,
porntură, (taliă).
(�Ol'Sl\I', (lat. cU"/,/"'e), caliti­
catinne il !lavilor în cUI'rinlă şi ca·
pitanilor lor, pirat. - Corsarif aii
fost în tot tililpul toleraţi; ast"qi
essist.inţ'a lor e legitimată �i dacă
s'a declarat Ull rcsbel maritim, Sta­
tul r autori'leqă formale it pl'indp
neri·ce vas de 111 na(iunii advcl"
sarie.
(JOI'selet, (fr.) altă-dată par­
tea cnirasRP,j carc CO,PP'lria peptul.
Astă()i ento1/!., gll�iă.
Cl)rset, (tr.) vestisioră pentru
pepturii. la dom ne. Inainte de Ee-
,
, "
r
"
[142]
142
. i
.1' !
.. � '1
I
\
J
')
":
. Cre
ce de răsăritul s, appusul unei stelle
in uen-care circunstantă.
Cosmimctriii, (gr.) sciinţ'a
glohulul. R,·. 1<5.
Cosmogonia, (gr.) systemă
care esplică originea munrlulul, -­
Cosmogl'aphid, descrlpţiuneu rnun­
dulul. - Cosmoloqiă , seiinţ'a le­
gilor munduluî physic. - Cosmo­
loqic, de cosmologiă.
Cosmolah, instrument pentru
a. lua înălţimile şi represintă �er­
eurile sphereî.
Cosmopolit, (- ta), cetăţi an
al Universulnt, cru o nu adoptă nici­
uă patriă,
Cosmopolttlsm , systemă, o­
biceiuri de cosmopolit. Ne9.
Oosmurnmă , (gr.) represiuta­
ţinnea Universuluî. Specă do dio­
ramă cil stabilisse în Paris, 1808,
abatele Gazzera în scopnl de il for­
ma un cules de tabele represin­
tănd prospectele şi monumintele
celle mai însemnabili din tOte păr­
ţile Oniversulul.
Costum, (itaI. - me), deprin­
der!', mai partie. port. (hainele).
Cotiledone, (- don), denum.
speciale primele foişiore ale plan­
tei (embrrione) carI tnvălesc mn­
guru!. - CotlJledollee, plante cu co·
tyledone.
Co\'ado, măsuri pentrn mate­
rie în Portuglriia, Brasilia şi Ma­
rokko.
(�ovit, speCi de cot în Inllie.
Cowpall, monnetă în Sumatra.
Crea, (hisp.) spe�ă de pănqă.
C"eare, (- are), â da fiinţă.
Creaţiune, acţiune de a crea şi efo
fectul, ultimul mai alea aeatură.
Credibile, (- lis), de crequt.
Credit, (C1'edere), creqămînt.
Credul, (-llls).1 facile (Ie.ane)
(;ri
credător: - Credulitate, credinţă
facile, făi� cerceta: c.
Creotf , europeuil născuţi II] co­
lonie (din lumea nouă).
()rcllit"ţiulle, (- tio), schîr­
tietură. Mal ales în chir" sgom­
motul particular produs de doue
estremitătl ale unnt os frînt căud
() pus în mişcare.
Crepuscul, (- I1I1n), s. - lă,
lumină care succede nppusulut S6·
relul.
Crescendo, (ital.) III liS. cu cre­
scere. Esprime adaus successiv de
tăriă rl sunetulul. trecere cu. inco­
tul dela pinno ia fort.e şi fortissi­
rno. Somnul este <, s, breviatur'a
cresc opp. :> s. dec,.cscem!o.
CI'escept, (angl. prou. cressenl)
rasp, complesso in for\}�'a unei se­
milullO.
CI'etă, (_. ta), tihişir.
(Jl'Îme, (-llIen), faptă rea, şi
p�dcpsibile de logi. - vd. Delict�
- Criminale, culpabile de un crime.
(�l'iuic\'ă, (fr.) c6mă. N. us.
Crise, (- sis), connissul natu·
rei în egritudini. După Hippo·
crate schimbarea egritudinir mlirin·
du· se, dÎlr.inuind 8. încetănd. Alţii
înţelleg numaI schimbarea favora·
bile s. nu ce se opereqă în timpul
violinţeJ affecţiuuii,. deunde diver·
sele epithete; salu tm'is, 1'egulata,
completa s. din contră. Prin abus
se iea pen trn pe,·iclll.
C\'ispaţiune, (- ilo), strinsu­
ră, sgîrcitură.
, Cl'istalisare, - bine crisiali·
"e - vd. urm,
C\'istalisatillne, - bine cris­
ralifiune, - operaţiune prin care
uă suhstanţă dissolută în un Jicid,
iea uă formă solidă şi regulată. C"is­
lale = quart,y hyaliii necolor, pen-
..
"
[143]
Cl'i
143
eri
tru cel vechr. Uri-ce mineral scrisse. Dacă aceste producte
cristalit este uă uniune de molle . sunt esclusiv din dominiul histo­
culc dispuse în lame, avînd fiă ca- rier, are loc critic'a historică, pro­
re directiuni diverse, însă tot-deu- priă qissă, parte întreginte din ar­
na paralele intre dînsele. Centrul tea s, sciinţ'a historiel, Cu aces­
deuude plecă aceate mollccule este t'n din urmă stă în legătură strîn­
tot cristale; se vede însă numaI în să critic'" philologicii s, cercetarea
urma nnei operaţiunl mecanice. A- monumintelor scrisse, speciale ale
cest fel de simbure are formă fer- anticitiiţil. Se numesce critică înal·
te slmplă , qiseă primitivii; resul- tii, cănd şi propune puriflcaţlunea
tatul nnuf număr considerabile de testuluf în g enere de adausse strei­
mollecule din cari fiii-care este un ne (îutrepolaţiunt), mediă s. deasă,
polyedru. Uă astfel de molleculă, cănd se occupă numai' de essame­
numită intreqinte, iea, <lnpăHaily, le Ş·I corregerea vorbelor. Dacii
cu; suntem datorl theori'a erlstnli- ce este stricnt caută li se supplinl
ţ.iunii, în genere treI forme: tetra- numai prin coi.jecture, se <liee eri­
edrul neregulat, prism'a triănghiu- tică conjecturale. - Criticii ester­
Iară şi paralepipedul. nă s, diploniatică estc cănd au-
Cl'ÎsfaloprIlI.ltiă, (gl'.) des- I thenticitatc:\ proiluctulul cercetat
cripţiunea geometrică ;\ formelor se stabilesce numnI prill probe es­
crist�line. ţerne, prin autoritatea aHor. Cănd
Cristalotomiă, (gr.) divisillnca il b�sată pre copl'insnl estern, pre
cristalinelor. spil'itul, pre limb'a şi stylnl unei
Critel'ill, (- '·;tlm), log. cba· scripture, se Ilum. cl'it. inlemă.
racter după care se reeunnosceve- Critic'a philologică fuase principale
ritatea. fundată, în secI. 17, de Bentley,
Critică, (gr.) cercetarea şi ju- eui se alIitură, în timpul nonii prin
decarea unul obiect mai ales cănd eseellinţă, FI'. Aug. Wolf, G. Her­
este fundamentale şi completă, ea· mann si Lachmann, Critie'a 111'­
pacit.atea s. ul'tea de a jude('i!; es- tistică, 'pentrn care, afl'ară de căţr.
poaiţiunea sciinţifică it regulelor I va GermauI, suntem datoti emi­
cari resultă din natur'a unui' ob· ninte Fruncesilor, essamlnă \'aI6-
iert şi după cari se pote detel'mi· l'ea internă, ideale, esthetică. în
na uă veritate. De aci critic'a il opposiţiune rn ce� technică, occu­
diversii caşi obiectul assupra eul pată numai dctractaţiunea esternă,
se applică. Preciind cl'Ît. philoso- mecanică. Pent.ru critic'a la cel
phică, cui Kant dede nă importan- vechI Eggel', La critique cbez les
ţl\ forte mare - - criticismu1 seu Grecs sui vie de la poetiqlle d'A.
fundeqi tată phiIosopbi'a pre cuu- ristote, In qiIele nostre sunt, pen­
noscinţă - constă, în sens strîns, tru critie'a esthetică, Boekh, Rpn.
in uă cercetare sciintificli, esactă hardy, Werder, aItă·dată Willckel.
a ideei obiectului şi răportului ce mann, Lessing, fraţii Sehlegl'lj
ea pate ave cu represllltaţiunea, Villemaiu, Tiasot, Lamartine, Gi.
critic'a hislorică tinde a stabiliau- ral'diD,altă-dată Diderot, La Har.
tbenticitatea ,productelor, mai ales pc, Bayle, la Franccsi. Cons.
'.
-o" t ..}
[144]
144
-1
I
"
I
I
I
'J
'J
5,
C .. u
in genere Essai sur le goât pal'
Alex. Gerard (traduct, de I'anglais
par Eidolls etc.), Par 1Î66. Des
eauacs de la corruption du goftt
pal' M-we Dacier. Par. 1714 �i re­
flessiunile critice ale lUI La otte
în Oemll·el>. L'art de sentir et de
juger cn matiere de gofit, par Ser­
rau de la Tour. Par. 1762. Strasb.
1790. Essai histor. et critique snr
le goât 3, par Chartaud de la Vitale.
Par. 1736. La Haie 1737. Lon­
dres 1751.
Cruciate , denumesce, în his­
toriă, marile peregrinaţiunf uiilitarie
cari dusseră spre Oriente poporele
Occidintelut pentru a alunga pre
infideH de pre solul sacru al Pa­
lestineî. Departe de!t se lui, ca
resultatul unui sbor spontaneu, Cl'U­
ciatele fură l'csultatul uniunii spi­
ritului feudale eu enthusia8mul re­
ligios. Prim'a fit predicată �i re80-
Intă la conciliul de Clermont în
1 0�4 s. 9;--,. Cruciaţil înflăcăraţl,
denădată cn strigătul Diex li 1101t
(cu vo'nţ'a 1111 I'umneqei'i), cerură
crucea roşiă, care deveni semllul
missiuniJ şi originea numeluI lor.
Se numără opt espediţinni Ilruciate
pănă la 1270. Resnltatul lor cel
mal impol·taute - locurile sănte nu
se libel'ară - fit egalitatea şi fră­
ţiet:,tea h6mcuilor. Servnl şi dom­
nul Inasseră armele şi sc co.uselll­
nasseră egale peutru acela'şi scop.
Communele şi cumpărllri libertatea
dela signorI 8. o lam'ă cu mănă
armată îu lipsea lor, regatul �i
mări dominiele şi întări autoritatea;
nobilimea perdil dir puterea mate­
riali ci.\pătănd În loc dlmnitate şi
distinc(iuui honorifice. U uitate şi
ordine mai înalte se stabilirii: în ţer­
re şi un'a din părţiJ� ceile malim-
C,,\
portanţi ale ns ţiunil, le tiers itai,
luâ începutul. Domniei brutali li
forcet �i despotismului feudalităţii
successe nobilitatea şi generosita­
tea stnttmîntulut. Tot cavalerul
jurâ il protege pre debile, il se sup­
pune honoriI solle şi regelui. Re­
latiuni do arnicetă pănă attunci
neounnoscnte se stl'Îllseră între di­
versele popore. Cons. Între alţiI
Miehaut Hist. des Croisades Par
1825. Guizot Civ. europ. p. 199 sqq.
Orustacef , (- cei), classe de
animalî articulate, nevertebrate res­
pirănd prin branchie (raei).
Crypte , (gr.) aseundărort în
cari se retrăgea primit Chrestini
pentru lt honoră martyriî, celebra
misteriele s. al. vd. "Şi Catacumbe,
Crysalide, (-lis), starea O·
mi<j.eI cănd se affiă assupl'a trans­
formaţiunii selle în fluture. Neg_
(J so lut, vd. C.
Cub, (- b"5), geOlll. corp so­
lid l'egulat, cu trei feCe pătrate
(6 fece) , anghiurile drepte, comp.
hes5aed,'''; matlt. putere a treia 8.
produssul pătratului mult.iplicat cu
radicalele. - Cubaţiune, redicare
la cub; computaţiunea spaţnlul ce
occupă un solid.
Cllbeb, fructnl uneI plante de
lava, de genul piperului (piper
cnbeba)_
(�ubic, (- c1ts), în formă de
cub, relativ la cub. Tablele cubice
urrattă puterile de a treia ale nu­
merelor dela 1-1000, şi mal de­
pa.rte după intinderea lor.
Cucel'ire, (conqllil'ere), il co·
prinde_
Cuel'da, măsură de lungime
hispan., 120 pd_
Cui bOIlO, (lat.) la ce, de ce.
Culbută, vd. Precipitat_
-
.. '.
--- ........ _---
[145]
Cur
145
Cur
Culmlnnnte , cel mai Înalt.
Culminaţiune, c- tlo), ascin­
aiune (urcare) în culme; asir. tre­
cerea unei stele prin meridian,
Punt de culminaţiune, cel mal înalt
pnnt al drumului unei stele.
Oullssa, (fr.) - suppl, canalet­
scobitură care îmbuceă cv.; arip'a
de lemn susţinînd perdeaa pre care
e desemnată uă parte din decora­
ţiunea laterale il scenei; perdeaa
Însăşi. Vd. şi Prosceniă,
Culere, (color), fayă, văpsea.­
Culm'anle, care euloredă (pentru
luerr.; pentru perss. culoristş.
Culpă, vd. Delict.
Cult, effectul cultivaţiunii (vd.
vb.),
Cultivare, (colere), ÎL lucra, face
producător, forma, da calle spre
progres; ÎL adora.
CuItÎ\'aţiune, acţiune de ÎL cul­
tiva.
Cultură, (- l'a), effectul culti­
vaţiunii, addese cultivaţiune; tota­
litatea operaţiunilor ueccessarle
pentru ÎL perfecţiona cv. şi a lă
face utile, înflorire, mergere spre
progres, Pentru cioilisaţiune vd.
Guizot Hist. de la civil. europ. Par.
1859 p. 10 sqq. mai ales p. 14.
Cumulare, (- lari) , il gră­
mădi.
Cupid, (- dus), doritor, pof­
titor.- Cupiditate, dorinţă mare,
violinte.
Cuplet. (fr.) număr de versuri
conţinînd un sens.
Cupolă, (itai. - la), partea
concavă il unei bolte spherice, bol­
fa însăşi.
Cură, (- ra), grijă.- Curm'e
3 îngriji.
Curatelă, (fr.) suppl. curaţiu­
M -adm:nistraţiunea nnul individ
,.J
s. averilor selle în eaa de necapa­
citate propriii s. absinţă. Asţăq!,_
Iar, şi tutelă.
Curntor , (- tor), Însărcinat
cu uă cură; jurispr; commis de uă
curaţluns (curatelă).
Curb, vd. CUt'V,
Curbare, (- ba·re), ÎL face curb,
pleca, îndoul. .
Curie, (- 1'iae), subimpărţlrî
ale treburilor, la R. şi uniuni de
familie, 1"1 umărul lor nu Il deter­
minat; mai cert, speciale după UD
loc al lui Dionys. (cu tote că, după
Niebuhr, cei 100 senatort esals­
msseră Înainte de formaţiunea cel­
lor 3 triburi) se dă 30. Institu­
ţiunea lor este fără îndouinţă an­
teriore lui Servo Tulliă.
Curios, (- sus), care are cu­
riositate.
(jul'iositate, (- fas), dorinţă
de a vede, cunnosee.
Curotrophln , (gr.) casă de
copii găssiţî,
Currency, (prou, ciirensy), banf
currinţi, mai ales cei de hărtiă, În
Anglia.
Curcendă, (currere), proces­
siune pre stl'ate, mai ales de sco­
lari căntănd.
Curri,Ite, (- rells), care cur­
ge, se affiă În curs.
Curs, (- sus), r.urgere, mers.
Cursier, (fr,) cal briliante, bine
făeut, iute.
Cursh', care curge, merge tot­
una, ţine continuu.
Curtare, vd. urm.
Curtesal'e S. - NIRR, ÎL face
curte, ămblâ pre lîngă cnv, cu scop.
de il căstigâ cv.- Presuppune tot­
deuna uă apparinţă de venustate.
Cucule, (sella cUl'ulis, rJiljJl!I)<;"
ayu),Q:rOll,), scaun incrustat cu i­
.1f)
[146]
I '1
C�e
146
C�l
� ....
.
--
voriă (mai tărQiii cu aur, Liv. Suet. de 28 anni, după il căror pereur­
Ovid.), originar din Etruria, ser- gere ordinea dilelor saptămănarie­
vind de şedinţă la officiii, primitiv devine identică cu il 4i1elor lunel ,
regilor, appof magistraţilor înalţi.- Un altul din celle ce vin de ordi­
De form'a lor, vă4ută mal ales nar în călindar este cercul de in-o
pre monnete (un originale de bronz dicţiune, constănd din 15 anni.
la Pompeji) dispută în un mod e· C�clicJ, (poeţi) poeţi greci cart
rndit Spanhem. de Us. et Pr. Num. au căntat eveniminlele resbelulut
Diss. X. Add. Casaub. et Burmaun Trolei în modul lui Homer şi Re­
ad. Suet. Aug. 44. mcridilor. Poem atele lor sunt în cea.
Cun', (- 1Jus). plecat, încovă- mai mare parte perdute.
iat, (pentru C1ll'vum Varr. L. L. p. C�lindru. (gr.) Cănd uă lineă,
137. Speugel), geam. Iineă strîmbă dreptă şi care remăne continuu
a cui directinne e stabtlită prin uă paralelă sieşt, se mişcă cu 11:1 es·
lege. Astă lege il de ordinar es· tremitate în giurul unei curbe sim­
pressă prin una s. mal multe e- ple , resultă un corp terminat în
quaţiunî între coordlnatele punte- trei suprufeee, din cari doue sunt
lor ei. Puterea cea mai Înaltă la planc şi paralele intre dinsele, ter­
care sunt redicnte coordinnlelc în ţ'a e convessă şi cîrculariă, cylin­
aste equaţiuni deterrniuă ordinea drul, �1ai de ordinar vin în US cy­
în care caută a se pune uă curbă. Iindrele formate de un dreptănghii1.
Parabol'a, cercul, ('!lipsea şi hl'- învîrtindu·se în giurul unei linee
perbol'a perţin ordinii secunde. drepte şi descriind doue cercuri
Custode, (- stos), păqitor.- paralele, care sunt basile sylindru-
Oustodire, il păql. lui. Line'a carc un esec celle done-
Cutaneu, relativ la pelle. punturi meqlooie ale basilol', se
Cute, (- lis), pelle. qice lIsse. Dacă se taH\ un cl'·
Cuvetă, (fr.) mic cnuale în fos· Iindru paralel cu basea, effectul este
sele uscate, la fortificaţiuni; vas- 1111 cerc; îndată ce tăiătur'a va căde
suleţ con ca". paralel cn basea, plan'a rcsnltaute-
Cyclu, (- clus) , snccessiune e un dreptiinghiil; îu nerhco alt
regulată de numere mergînd neîn- caB, affară de unnl, plan'a tăiată.
trerupt în nceaaşT ordine, ueri-ce este lIă ellipse. Inălţimea unui cy­
şir de obiecte allătun:i unele de al· Iindru (l dă perpendiculal'i'a las­
tele. Chl·on., matll. nnmăr determi- sată dela un punt al uuei ba si
nat de anni. PrinripaIile la GrecI pre pl:\11':\ basil ccllei-alte. Sc nu­
era diete"idul, oc!ael'idlll, Cycllll mesec c!/lilld,'u drept acel'a în ca·
lUI Callip �i al lui Hippar�h. In re dnlpt'a generatrice, care unesce'
timpul nostru sunt c. J1etonic nu- centrele cellor doue c<,rcuri, il per­
mit şi lunar, s. al număruluI pendiculariă la planele acestor cer­
de alt!· , dl! 19 lune după a curi; în alte casmi cylindru! este
căror trecere llh:lsile luuei se re· oblic. In cylind!'ele asscmilll as­
Jleţesc a)lpr6pc esact �i In acel'a�I sile au acel'aşi răpol't ca�i qia­
l'ăport către S6re. Cyclul Sore- metrele basilvr. La c. Irunchiat
Jur 8. cercul solar �ste peri6dă basile nu snnt paralcle.
�.-4.'(,,�".
;.J:
t
i
[147]
Cypl'es, (cup"essus), eyparos. sic; c, thurifera, dă uă crustă mi­
Gen din famili'a eoniferelor, con- rosit6riă; thuja spheroidea, În A­
ţinînd arburî mari, tot-deuna �!'f(li. merica de N., mai în genere nu­
Celle mai eunnoscute speee sunt: mit c, alb; taxodium distichum ,
c, sempervirens, În Oriente, Africa indigen in Messic �i Virginie:
şi Europa de S. (altă-dată syrn- santalina chamaecipa, rissus {san­
bol al tristeţei); juniperus vil'9i- talină} usitat ÎJl grădine.
liana s, c. rOfiii, originar din Mes-
Cyp
147
Cyp
1
I
--------
• .J
II
[148]
,.
". ·i
.:- '1
� I
D.
D. C.- des. că buccat'a cere â se
D, it patra literă a alphabetulut repeti dela început pănă la vorb'a
şi dominicale.-La R. (s, ID, dennde fine. Addese acclamaţiune a pu-
s'a format) esprimea 500, cu uă bliculni în un concert.
trăssură d'assupra 5000. Cii bre- D'accord, (fr.) în înţellegere.
viaţiune desemna Decius s. Deci- D'acqnit, (fr.) - mal drept
mus; înaintea numinilor imperato- pour acquit - plătit (formulă de
rilor şi Sănţilor suppliniă Diou», citanţă).
D. O. Jlf. în Inseriptfuntzx Deo op- Dactyl, (gr.) degit, melr. pede
timo maximo (Dumnedeulut pre din un'a lungă �i doue scurte.s-­
bun, prs. mal'e).- D. D. D., la da- Celle mai cunnoseute versurt dac­
rurl către q.ei şi mai tăl'q.iii la de- tylice sunt hessametrul şi penta­
dicaţiunt, Dat, donat, dicat, s. metrul.
dat, dicat, dedicat (dă. dăruesce, Dactyltcgrephtă, (gr.) clavir,
dedică) D. D.= donum dedit. In inventat în 1818, destinat a trans­
mus. D. s, D. la "i s. D. sol. "c, mite prin attingere snnetele vor-
13.enota altă dată sunetul re.-d. m. belor.
=dex!1'l! manu (cu măn'a dreptă; Daetylletheea, (- ca), adu­
D. s, dai segno (vd, vb.) Pre so- nătură de inele antice şi petre să­
cotele dt = dedi; (a plătit). Pre pate. Prim'a tiatt\qă dela Scauru
monnete stă 'pentru Lyon, la celle şi Pompeiă; propriu dela Laureutiii
francese; la celle vechie prussiane de Medicis.- Dactylologiă, s. ­
pentru Aurich; la celle noue Diis- lonomiă , arte de 11 număra pre
seldorf'; Pre monnete austriace degite.
Graetz.- D. este încă don s. dom, Dagnerot;ypiă, artea de a pro­
titlu dat vechilor signori hispani trage imagini prin eftectul luminei,
B. italI, precum şi vechilor mo- inventată de Daguerre şi dată în
Dachi benedictinl.-In OI·tographi'a public în \839. Cel mai bun us al
latină astă literă se tăia înainte de seu este pentru desemne de archi-
1) 8. u, 1Jiginti din d1Jiginti, bellum tcctură, pentrncă nu dă esact de­
din duellum. In curs ni vorbel era căt obiectele absolut nemobiH.­
assemănat: sella=sedla din sedula. Vap6re de iod, brom şi chior pen­
Inainte de s este ommis: Zapis pell' trn a umbri tabl'a, curăţită de ele­
tl1l lapids. Ionil şi Dorii Iii pu- minte streine prin alcool; uă ca­
Dea addese în loc de 6: o"ţ'� peno meră obscură pentru a lua trăs­
tru o6ţ'''I', s. în loc de r, precum sure, mercuriii vaporat la 50-60
in cJ'ă, oă6, pentru r�, r�6. La gr. pentrn ÎI da aspectul, sare or­
Beoţl supplinia 1 duplicăndu-se {}E- dinariă s. mai bine hyposulphat
f/lOoEw={}Ef/t!ÎEtV. de natru spre a depărta umbrel'a,
Daadler, vechiă mOllnetii de uă dissolnţinne de chlorid de aUI'
argint holland., val. lîngă q sf. spre 11 i da fac;'a negriciosă, 8unt
Da capo, (ital.J. - în breviat. .tote apparatele daguerotipistului.
�
�-----------'��'�'------------"".
[149]
Dap
149
Daler, taler suedian= 1 1/. Rtl. ronarn. Funcţiunea dateqă dela
prusslane. Carol Magnu.
Dai segno, (itaI.) - mus. es- Dăt, (- lum) s. - TA indica-
prime necessitatea de a repeti buc- ţiunea Joculuî, timpului în care s'a
cat'a, dat, scris un act, epistolă, diplomă
Daltonism, defect de ochi, prin s. al. In caneelari'a romană era
care se confund unele culori. Phy- inseripţiune făcută pre nn registru
sicnl Dalton, care Iîi avea, i a dat după venirea unei cerinţe de be-
numele. neficiă. .
Damă, (tr.) - suppl, domna- Dealbatiune, (- tlo), albira
titlu da honore lung timp dat nu- it metalelor.
mai femeelor de distincţlune. In Deartlculare, (-lar�J, a des­
epoch'a cavalerismului priimia şi mădula,
regin'a buccnros ca un cavaler, De auditu, (lat.) din audit.
chiar din cei ordinari, se o nume- Deb311dare, (fr) milit. se qice
scă dame s. madame (dupa. sensul căud uă parte din soldaţi se dis­
de attunci domn'a lnimef lnf). Du- solvesc, es din Iineă.
pă ce Napoleon deveni imperator, Debareare, • (fr.) a seote affa­
dede acest titlu mamef selle (Ma- ră din uă nave.
dame) şi în regatul din Iulul Iii Debarassare , (fr.) a. redics
pnrtâ Adelaidea, suroraa lUI Lud. eeaa ce împedieă , refl a se dis­
Philipp. Astăql uerî. ce femeă mă- f�ce (pentru perss.),
rita.tă.- Alte semnificaţinnl sunt: Debere, (- bere), li trebui.
titlu de officili, denominaţinne a Debile, (- lis), slab.- Debi­
bisericelor dedicate Stel Yergine, litale, slăbicinne.
bătătol"i de lemn cu c·ari se servesc Debi t, (- tum), datoriă.- De­
unii pavimentari; diverse lucruri bitor, dator.
de architectllră. I"a pl. Epe�ă de Debut, (fr.) primul pas în nă
cilyndri. întreprindere. Debutare, ă face
Damascetă, matiriă înflorată debut. - Suppl, ingres, ingredire.
Cll aur, argint s. mătasse, fabri-I Decachor(l, (gr.) cithară Cll
cată în Oriente. 10 ch6rde usit. mai ales la Fran-
Dandin, (fr) ueri ce pers6nă cesi.
care se înavuţesce de pre urmele Decade, (gr.) alta-dată neri-re
alteia. corp divis în 10 părţi. In revo-
DalldHi, (angI. dandy), perso- Int. francesă peri6dă de 10 qile,
nă care affectă multă apparinţă es- săptămănă. Propusă de Romme
teri6re. în 1793, astă reformă fÎl respec·
tată în 1805.
Dapifl'l', înalt officiar al co-
ronei la regii AnglieI; titlu al ul- Decadintă, (decadere), scădere,
timilor în cas'a regilor FraDciei. dare spre ren.
Electorul Bavariei era archidapi. Decalare, (itaI.) a face mal
fer al imperului şi serviit buccate nşior uscănd. - Decalo, scădere
imperatorulul în prim'a qi fi înco- prin uscăcinne.
?
[150]
150
, I
[.'
�, "
I
�.',..
,':"
.1'
" 1
J
,
I
1. 'f
"
i
. '1
i .
Dec
Deeampare, (tr.) il redica cas­
trele.
Decapital'e, (decol<ll'e) a tăia
capul.
Decemvirt, (- "i), corp de 10
bărbaţr. Desemna în Roma ve­
chiă un collegiă administrativ de
(10 membri) al cui cerc de occu­
paţiune se esprimeă prin nn col­
lăturat, D. lcgibus scribendis, pen­
tru formaţiunea legilor; D. litibus
judicandis, pentru a judeca pro­
cessele; D. sa,c,'o,'UIII S. sac ris fa­
ciundis, 'pentru cult. s. al. Sub
Sulla dcvenisseră Qu-illdecellilli1·i.
Deeennln, (- n!um) , curs de
10 anni , precănd decell{liu de tO
qile.
Decentmlis81'e, (fr.) a redica
centrul.
Deces, (- sus), morte (natu­
rale).
Decidere, (- del'e), a hotări.
Decimale, d;n 4tce în qece,
Usitat mai În genere pentm a es­
prime răpol'tul de 10 între nu­
mere .
Decimare, (- mare), a lua
nnul din 10, dijmui.
Decillă, (itaI.) măsură de grîne
şi pond de commercii1 îu Roma.
Decinţa, (- cent/a), cuvenin­
ţă, congruinţă cu regulele bunnlui
gust.- Decinte, cuvenit, c�re şe­
de bine.
Decisi line, (- soo) , hotărire
syn. l'esoluţiuue.-Decisi'IJ, hotărit.
Declumare, a espune cu voce
tare, vd, urI».
Declamaţiune, (- (ro) espo­
siţiune orale şi artistică de ora­
ţiuni scrisse.- Ea caută a repro­
duce attăt sensul căt şi divel'sl'le
effecte ce preleg-endul pote con(i­
ne.- Deci. descripti'IJă imită prin
De�
imugiuî tote sinţimintele ce pete
nasce prelegendul j cea musicale
depinde de tote regulele cerute de
uă prelectiun a pusă pre note.i--De­
clama/ol',' cel care declamă,
Declarare , (- .-are), il pune
înainte, da se sel cnnn6scă.- De­
elamtiune, actiune de li declara,
mnnirestaţiune; jurispr. cerinţ'a u­
nui debitor de a i se lăssa cv. din
plntă,- Declarater; cel cart' de­
clară, - Declaratio , care declară,
servesce a declara (pentru InCIT,).
Dcdal'ation of Right (pron.
Declerehsclin af Rai!), declaraţiune
prin care eonveutul dela Westmin­
ster, în 2� Ianuariil 1689, espuse
principiele fundamentali ale orga­
nisatiuntt Statului Anglu.
Declimatare, il desobicnui de
climă. Neg.
Declin, appus , decl'escintă,
povÎl'n iş.
Declinabile, (- lis), care se
pote declina,
Declillare, (- nal'e), a pleca,
îndoui j gmm. il trece uă vorbă
priu tote flessiunile ce pote prii­
mi.- Declinatiune, aqiune de a
declina. '
Decli\' , (- 'IJus), povîrnit.­
Declivitate, stare dCl a fi povîrnit.
Dococt, prepaurt medicinale prin
fl'rbere.
Decocţiulle, (- 110), ferbere;
phal'7It. preparaţiune it unui reme·
qiii prin ferbere.
Decognoit·, (fr.) uă uneltă de
typographiă.
Decolorare, (- ral'e), a lua
cul6rea. - DecolOl'aţiune, acţiune
de a decolora.
Decomposiţiune, (- (io), ac­
ţiune de a decompnne (vd. vb.).
{
....
[151]
Dec
151
Def
Decompte, (fr.) scadinţă din
uă soeotelă, subducţiune.
DecompuJlere, vd. Iiiscompu­
.nere ..
Decollcert, (fr.) neînţellegere,
precănd de concert, in înţellegere,
în involntă.
DecOJ;cerla,'c, (fr.) a turbura
vocile UImI concert ; fig. il strica
planurile făcute, încurca.
De congruo , Uat.) după so­
cutiuţă.
Deconsaerare , il redlcă con­
seeraţlunea, il face profan, miren.
Deeonstderare, il redică con­
sldernţiuuea, stim'a.- Deconside­
_raţiune, lipse de consideratiune ,
nestimă.
DecolIsilial'e, a despovăţul.
Dccolltellilltă, (- (ia), per­
dere de conteninţă, turburare.
Decorare, a împodobi.- De­
coraţiI/ne, semn de distincţiune.
Deeore, (decus), podobă,
Decl'edital'e, a redica creditul,
deconsidera.
Decl'epil, (- tas) , ci\qut de
bătrăne(ă. - .ePiludin�, bălră­
neţă adîncă.
Decresce ita!.) mus. vd.
Crescendo.
DeCl'el, decisiune înaltă, offi­
dale.
Decrelal'e, (din decenlel'e), il
commănda prin decret.
Decl'elati, (- ţlă) , deeisiunl
ale papel în diverse casurI de drept
canonic, reforme bisericesci s. al.
T6te sunt strînse în Corpus juris
canonici, mal ales voI. II.
_Decumallă, (- t1a),- subin­
ţel. pOl·tă- aceaa din patru p6rte
ale unei (-as (re care se afftă cea
mai departe de nemicl. l'ămîntm-,
decumane s. decumate (ag" de-
cumates}, celle dela cari se lua
decim'a (dijmă, lat. decumas). Du­
pă uă singură citaţiune il lUI Tacit
se înţelleg mice păminturt dela
Rheuu şi Dunăre, luate, de H. în
secl. 1 şi concesae veteranilor şi
colonistilor contră deelmă.
Decurionc, (-1"0), ăntîiii pre­
şedintele unef divisinnI de 10 in­
diviqI la R.- Primitiv âăcare din
celle 10 curie avea 10 attarl di­
visinni.-- In resbel eră commăn­
dantele ceIlor 10 călart dD-ţi de
fiă-care curiă ; în municipie avea
gnbernul intern. Sub imperatort de­
veniră prese dinţi al cornmunelor,
insărcinaţl cu strîngerea tributulut.
Alte college administrative şi ju­
diciarie consta din membri cu a­
cest'aşt nume.
Deeurstune, (- SIO), alergare
în deos.
De dalo, loc.- în breviaţiune
d. d.- dela dată, din qi'a lnde­
pliniriI.
Dedemllare, dacă din de-demn
(derlignari) a despreţiil; (Jacă din
de-damna 8. dauna, il. despăgubi.
Dcdicare, (- care), a conse­
era, d'. în numele.- Dedicaţiune,
acţiune de a dedica. La R., spe­
ciale, consănţirea publică a unul
edificiu,
Dedomageare, (fr.) a despă­
gubi.
Deducere, (- ci!1'e), il duce
în qeos, 8căde, trage; il d!Jrivil.­
Deducţiune, acţiune de il deduce;
log_ "d. Inducţiune.
De faclo, (lat.) după fapt, du­
pă rum stă în fiinţă.- De facto
et absquc jur'e, din puterea pro­
priă �i fără drept.
Defâimare, - regul. Defăma­
re - il vorbi de reu.
-
,,'
• .J
,
I �
[152]
Defavorabile, (-lis), care ad- I În şir unul după altul (despre mi-
duce defavore, litarf).
Defavorare, it redică favorea, Definire, (- ni1-e), it determi-
Deravere, (- vor), lipse, În- nit esact.- De{iniţiune, acţiune de
cetare de favore , disgraţiă , con- a stabili, stabilitul unui obiect cu
trarietate, nefortună. tote collaleralile cari pot se IiI dis­
Defayorire, (- rea), desţaoo- tingă du cel mai de apprope de
rire - a ţine în defavore. sine. De ordinar definiţiunea se
Defect, (- tus), calitate care face prin gen şi speCă (genus pro­
contrariedă ceaa ce e bun, imper- ximum et differenţia specifica); ast
fecţiune, lipse, - De{ectos, - reu fel însă nu este completă decăt
- tuos, care are un defect.- De în şirul unef elassificaţiunt.
(ectositate, stare defect6să. Definitiv, vd. Decisiv.
Defensă. (fr.) appărare. Snppl. Deflectare, (-flectel'e),- regnl,
De{ensiune. deflectire- a applecă, îndoui, in-
Defensibile, - pentru - dibi- torce, abate.- Deţlessiune, acţiune
le- care pote fi appărat. de a deflecti.
Defension8l'1, defensorf de pro- Deflorare, - reguI. deflorire-
fessiune, specă do landtcehr în Sas- it căile din înflorire, rcgrede din
sonia �i alte părţi ale Germaniei disvoltare. Ca act. a lua f16rea,
de preIa secl. 15. frăgedirnea.
Defenshme, (- SIO), appăra- Deflol'Întă, stare de deflorire.
re-- Deţensio care servesce spre Deflol'iţiune, (- (10), acţiune
appărare;- Deţensor, cel care ap- de a deflori (mai alcs ca act.),
pară. Deţensor {idei (al credinţei) Deformare, it face deform.
titlu al regilor Angli priimit de Deforme, (- mis) , fără for-
Henrie vru dela pap'a Leone X mă, stricat.
pentru uă scriptură a sa contră DefOrtific.a strica fortifi-
Luther, în care susţinea autoritatea ca(innea. .
jlapale şi ccHe sacreminte. Defl'auda, (- ţlO), înşe-
Deferintă. ceaa ce este deferit.! Iăciune.
Deferh'e, (- (ert-e), it dcpune, De front, loc. fI'. de miinii, u-
adduce cv. înaintea cUJ-va d. e. a nul lîngă altul, inainte cu toţii.
de feri un jurămînt. Degageal'e, (fl'.) it disf:oce, sc6te
Defel'vescintă, (_ scent/a), din ammest.pc, !ibm'a.. . .
'încetare de ferb ere răcelă. Degarmre, (fr.) a redlCa gar-
Deficit, (fr.) li;se, neajjnns (în nitDur'a. e al e ( )'
- fi; d b ") egen l' " - rare , a se
lla a cere tJ am. strica, ii da în 1 eu; ca aet. a ap-
D«:fi�lIţă, (fr.) desc�'ed_ere, Suppl. pleca spre reu. - Degenet'aţiune,
de[id.nţa, opp. Confidl1lţa. acţiune de a degenera.
Defigurare, a schimba figur'a Degradare, a înqeoşi.- De-
dreptă, altp,ra.- Defigumţiune, ac- gradrr(iune, acţinne de a în<!eosi.
tiune de a defigura. De gratia, (lat.) pentru hatîr.
Defilare, (fr.) a deşira, it trece Dei gratia, (lat.) din mil'a lui
'�
I
I
\
'J
'}
1._
Def
;.
152
,-
Dei
r .,-
" �
[153]
Del
153
Del
Dumnetţeă. Titlu purtat ăutîii'i de . Delectabile, care adduce de­
abaţi şi episcop! ca espressiuue it lectatiuue, disfătător.
dependinţei lor de fiinţ'a supremă. Delectare, (-1'i), it disfăţa.-
După qumătatea secluluf 13, eăud Delecuuiune, plăcere, disfătare.
papit începusseră a fi eonsideraţt Delegados del fomento se
ca supplininţi ai luI J.- Chr. pre num. în Hispania gubernatorif ci­
pămînt, se edede inscripţiunea Dei viII însărclnaţt cu poliţi'a uneI
et apostolicae sedis 9ratia (din mil'a provinţe.
lUI Dumnedeă şi scaunului apo- Delegat, cel ce are assuprăşf
atolio). Din epoc'a Carolingilor, affacerea altuia, vechil. In statele
mai ales dela secl, 15, ŞI arrogară bisericesci denumesce pre adrnini­
şi suvsranil timpurall acest col- stratorul uneI provinţe (dtssă şi de­
Jăturat. le9aţiune). Dacă acest administra-
De gravi eausa, (Iat.) din cu- tor e un cardinale, se num. leqat;
vinte tari. provinţ'a sa le9aţiune.
Degutsare, (fr.) a ascunde sub DeleteriU, (- rfum) , uerî-ce
vestimînt fals. Suppl. il străoestt: pete strica, nimici cv.
:peificare, (- care), il înqei.- Deliberare, (- .-ari), a dis-
Dei{icaţiune, acţiune de a qeifica. bate, consulta cu sine s. cu alţii.
Deisidamoniă, (gr.) frică de Delicat, (- tus), sinţitor, affec-
Dumnedeă, tibile, subţire, dulce, fin; de pre-
Deism,- doctriu'a acellor cari, paraţiune pre îngrijită; fragile. ­
rejectănd nert-ce revelaţiune, cred Delicateţă , calitatea delieatuluf.
eselusiv în essistinţ'a lUI Dumne- Delicate, DELlCATA.MENTE, (itaI.)
qeli, adăugînd cel mult religiunea mus. delicat.
natureI.- Deisti sunt, mal ales dela Delicie, (- dae), pIăcere.-
secI. 17 şi 18, cel ce professeqă Delicios, plăcut. '
credinţ'a mţionale şi religiunea na- Delict, (- ctum), greşielă. Păc.
turei. catul e abatere dela legile gene-
:peitafe, (- tas) , divinitate: raU ale consciinţeI, cltlp'a dela le-
Dejudeeare, a retrage resul- gile positive; crimele conţine am-
tatul �perat; Ca act. a frustra. bele. Primele doue nil se pot re·
DejulJ, vd. Imn. feri decăt la pers6ne, terţiul la
Dejunal'e, (ir.) il face mănca- fapt. După. ce s'a verificat crimi­
rea de dimiulită. Suppl. 11 gusta nalitatca faptului, se pronuuţă ass.
s. degustil. ' culpabilităţiI accusatului, căCI p6-
De,Iaptal'e, a retrage dela la- te essiste criminalitate fără culpa-
ptele matern, a în�ărca. bilitate. Astfel esplică Francesii.
Delăssare, a părăsi Alţii iea cnlp'a ca simplu delict,
Delaţiune, (- (10), acţiune de' care nu attr:lge după sine decisiu­
it deferi, denunţarf', plăngere la nea pedepsii, opp. dolus (vieleniă),
judeeată.- Delator, cel care de· faptul cu intenţiune. In tot casul
ferl'sce, face uă plăngere contră al- culp'a attrage pedepsea fiind tot·
tul, denunţă. deuna abatere dela legi. Delictul
Deleale, (fr.) suppl. nelegale. pote deveni culpă.
! �
, '
I�
___ f)_
[154]
154
�.
,
1 .�
'.
�...,,.
I �..ţ
l
./
.1
I
) .
I
!
Dcm
Dclimitarc, a pune limite.
Dellneare , i. represintă în mi­
re-cari trăssurc, nu tot-deuna celle
principalt, - Delineatiune , acţiu­
ne de it delineă,
Dellrare, (- rar'e), ă fi în delirii:i.
Dcliritl, (-dam), rătăcire 11
spiritul ni (din egritudine).
Dclogcm-c, (fr.) a espele, sco­
te din loc.
Dclphin, (fr.) heredele (moş­
tenitor) tronului la Francesţ , prin­
cipe de coronă. Nnmele dela ees­
.slunea delphinatuluî (dauphine) I
])rovinţă a Franciel, altă-dată par­
tea de Snd a regatului Burgundi­
lor. Gnignes III luâ, după uă fi­
gură care decora casc'a sa, nume­
le de delphin, pre care 1i1 conser­
vară successorii săi. In 1349 Hum­
>bert II cesse statele solle regelui
Franciel În person'a principelui Ca-
1'01 de Valois, stipnlănd ca toţi
primii născnţi ai casei Franciei se
porte titlnl de delphinl (d�(lphin
·de Viennois). .Acestă consuetu­
-<line re mase appoi valante în fa­
,mili'a regilor prin successiuuea a
:25 delphini pănă la 1790 şi chiar
mai departe, clici ultimnl cn care
�e termină acest nume în historiă
<cste ducele de AngouHîme, fiiul
Ini Carol X.- Delphine, culegeri de
.Mtorii classicl, stabilită de Ludo·
'vic XIV (in nsum Delphini) sub
:auspiciele lui Bossuet şi Huet (64
vol. 4. Par. 1674-730.
Dcltă, parte de pămînt între
doue ilnbră9ărj ale Nilului, numi­
tă pentrncă are form'a unui Li gre­
cesc. U erI-ce pămînt fertile în
meqiulapei, precum sunt mal mul­
te pre Duuăre.
Dcmagog, în sens mal nobile
�onduetor al popo:ului_ Se numia
Dcm
în Grecia vechiă cei ee putea at­
trage în parte-şi siotimintele po­
porului. Cel mai celebre represin­
tante al demagogiei ti Pericle. As­
tădt, prin abus (şi în antieitate), cel
ce ămblă după favorea poporuluî,
fiindcă s'a vădut că de multe ori
poporul a devenit prad'a aless!­
lor sei.
DClIlallchcl', (fr.) mtts. schim­
barea din pnsiţiunea naturale, ap­
plieutură (la viorină).
Demarcatluue , (fr.) este în
dreptul ginţilor limit'a stabilită prin
traetat între doue puterI beligerunţi,
mai ales la un armistiţ lung, In
secl, 15, eănd Hispanif şi Portu­
gesii şi disputa domni'a mării şi
nouelor ţerre discopperite, pap'a
Alessandru IV determinâ partea de
possessiune il ambelor prin line' a
de demarcatiune. In 1848 Germa­
nii numiră 'astfel !ille'a prin care
Prussia voi se dispartă ducatul de
Posen_
Dcmascal'c, il da pre fa\.ă.
Dcmembrare, vd. Dismembrare.
DClllcnagcarc,. il şi transpor­
ta lucrurile, " demigra.
Dcmcphisaţiullc, (- tio), cu­
răţire de aer reu_
DClllcl'it, (-tum) cădere diu
merit, improbaţiune, opp. merit.
Dcmcrsiullc, ( - slo ),. cu­
fundare.
DCllli, (fr.), qumătate. Suppl.
semi. - T6te compusele cu demi
esprim qumătatea obiectului.
DClllintiI'c, a arrătta că nu s'a
spus adevărul.
Dcmissiollarc, vd. Demitere.
Dcmissiullc, vd. acţiune de
il op.mite (vd. vb.).
Dcmitcrc, (- tere), " părăsi
uă fuucţiuue de bună voiă.
,
.. '
,-
r··
[155]
Dem
155
Dem
,
Demiurg, (gr.) magistrat gu­
bernator în unele terre ale Gre­
cieI. La gnosticJ creatorul lumii
visibilî, preşedinte (archon) al cel­
IeI mai de deos lumi de spirite
(pleroma).
Demi\"olta, (fr.) călărit în 4u­
mătate de circunfcrintă.
Demn, care are demnitate.
Demnitar, cel care este inves­
tit cu uă demnitate magistrale.
Titlul se appllca speciale în Fran­
eia, înainte de 1789, la căte-va per­
sone fun ctiouănd ecclesiastic s. în
monasterle. Sub Napoleon se nu­
miră m((r! demnitari ((1 co,.onel ti­
.tnlariî demnităţilor inalte ale im­
perulul, precum marele- elector,
marele admirale şi marele couneta­
bile. Irames digllilai"es se numia
ofticianţile din administraţiunea
casei imperiali dela St.-Denis.
Demnitate, (dignitas) l calita­
te honorabile allăturată de ordinar
unei positinnl considerabilt.
Demohilisal'C, (f:.) se dice
în resbel pentru schimbatul unet
trupe din stare de resbel în stare
de pace.
Dcmocraţiă, desemna la Greci
spey'a de stat în care decisiunca
actelor ce1l0r mai importanţi se
făcea de popor (d'�I!Oq) ad. de a­
dunanţ'a totor classilo�. Lucrul
possede însă nurrai valo:'e histori­
că, cunuoscu tă importanţ'a ce punea
cel vechi pre triburi, şi acesta demo­
craţiă era aristocraţiă purifieată. 1-
de'ademocraţiei s'a,disvoltat maiales
în timpullloui1, clind educaţiunea În­
cepu se Sil rp.spîndcseă mal com­
mune şi mal egale, deşi ueri-căt
ar fi ÎlIaintat individul Îl\ sensul
spirituale, remănea mult păuă se
ajjungă la aceraşI g;;:<d în spher'a
materiale. Acest ultim punt se
strădui a ItI disvolts şi il lil pune
în cea mai aptă realitate il sa sys­
rem'a republicei sociali s. princi­
piul democratic, systemă salutariă,
făutăna hbr-rtăţlî �i demnităţii per­
sonali, însă nict destal tie stabile,
nict cu venibile totor poporelor.
Indeplinirea lui ar fi perfecţiunea
societăţii, degenerarea un despotism
neauqlt. Originea ideL! cere a fi
căutată speciale la barbaru ger­
mani şi li neameutul seu se p6te
vede În organisnţtunea Americei şi
Angliei.
Demonist, care crede în de­
monî. - Demonocraţiă, puterea de­
monilor. - Demonolatru ; adorator
de demoni. Negul.
Demonstrare, vd. Demustrare,
Demoraltsare, a altera mo­
ralila bune, corrupe.
Demos, (d'�I-'Oq), denornluatiu­
ne grecă pentru communele �i lo­
calităţile în cari era divisă Attica,
inclusiv Athena, Comp. Ci«, ad
Att. VII, 3 şi Lem. ()'�l'oq=loca.
Nam Latinis loca sunt XO'I!0t, XOJ­
î?ic<. Vid. Salm. ad SOliD. p. m. 690.
Verti etiam potest populi, l,agi.
Nam (J'�,"Oq 'A-n;ty.�" populi Atti­
cae, de 'luibu8 exst2t Meursii li­
bcllus, nihil sunt niai pagi (can­
tOlli) in quos Attica erat des cripta,
et a quibus Athenienses, ... no­
min9-bantur etc... După stingerea
cellor 4 phyle ionice, Cleisthene,
<livise statul în 10 phyle noue, pre
cari le subdivise, demoi, după lo­
calităţi, deunde venia cit numărul
indivi�ilor ce conţinea fiii-care era
divp.rs. Numărul demelor era în.
!len. 174, ăntiiii stabile după pos·
sessiuni, astfel că fiă-care cetăţi an
perţinea de demul În care �i avea.
t
I
I
f
---�'
[156]
156
'1
I
\
}
'}
"'
1"
I
r
DCIl
possessitmea, inainte ;yx-r�o.\', Nu­
mele şi Hi avea mai ales dela fa­
mili'a predomninte in flă- care; nu
era însă neeessar ca toţi membrii
acestei familie se p6rte numele de­
muluf. Tot cetăţianul căută se fii
înscris, dela 17 -18 anni, în un dem
().1J�.a('x.xo1' yl{aţtţta-rEio1'), preste
doui anni în nU.a' Ix).1J6.a6-r.xov,
prin care căpăta drept de a lua
parte la adunanţ'a generale. Le­
găturele essenţialî ale membrilor
(o',ţto'fa.) era sacre communî (".
('a o�ţto-r.y.d), possesstnnr, tributurî,
addese eontributiunt (,16'1>0('ai)
communt şi suppnnerea la un pre­
şedinte, demarch. Despre demos
ce-va Niebuhr în riimische Alte,'­
ţhumer. Vd. şi Boekh Staas-haus­
terth, der Athene,'.
Dcmotică, (gr.) popnlariă. Se
nurn. un mod de scriere egypţia­
nă eşită din hieroglyphe, in să a­
vînd uere· ca ri charactel'e determi­
nate şi simple. Este scrierea Cl1r­
rinte servind pentru transmissiu­
nea ordinariă.
Dcmptis dcmendis (lat.) du­
pă ce ai sciiqut ceaa ce era de
scă111t.
D cmustFarc, (-mons/t'are), li
arră tta, manifesta, face evidinte,
proba.
Dcnar, (- "ius), monnetă de
argint romană. Scossă sub repu·
blică (269 în, de Chr.), ea rema­
se pănă la Constautin. Val6re de·
la 12-16 aşi (vd. vb.) De preIa
207 în. de Chr. se făcură si de­
nari de aur, nlănd 10 de in'gint
şi cari se conservară pănă în c­
poch'a Carolingilor, cănd formară
'/,. din solid. Denarnl propriu
francea era mai ales cel de cnprn,
bătut de Philip 1, valănd '/ ... din
Dco
liore Tournois s. '/,. din sou. De­
narii de aur s, liardi! (Iiards) va­
la 3 denarI Tournois (fabricaţr la
Tours) s. 2'/. denarl parisis. Du­
pă cel frances se formâ în Italia
tlenarox: '/,. soldo, care însă, după
divisiu,nea deeimale a monnetei că­
dn din us. ' Denarul de aur roman
ld împrumutară şi Arabil cu nu­
mele dinar, deunde se răspîndi în
tot Orientele şi în Persia sub di­
verse numiri precum dinar-besti
'/, o din galbin; hasae,··dinar '/,.
s. �i'. La Russi a devenit Denga
= '/. copeke, - Ca pond deIJarul
era în Roma, 1'%, s. 37/48 din
dram.
Denaţiollalişat·." (fr.) 11 re­
dică naţion alitatea.
Dcoaturalisat'c, (fr.) il lua
dreptul de naturali tate.
Dendrlte, - mai bine denari­
ti<J' - 'petre copperite cu desem·
ne vegetali s. calcarie, formate prin
concreţiuue din materie mineraH;
addese a.r.buri fossilI. Delldrogra­
pkiă, descripţiunea arburilor. ­
Dendrologiti, stndiul plantelor şi
crescerii aTburilor.- Dendrolithi,
arburi petrificaţi. - Dendrometru,
instrttment pentru a măsura qia·
metru! şi înălţimea arburilor.
DCllcgarc, (- gare), li nega,
(tăgădui).
Denhcit·o, (pron. denne,ro),
pond de probat la Portugesi.
Df'nigralltc, care innegresce.
N. 1'S.
Dcnims, (fr.) materiă de bIm·
bac cu doue fe�e, fabricată :lstăqi
în Anglia.
DCllizatioll, CangI. pron. de­
nisehschn), încetăţenire.
DCllomillat'c, (- na,..), lmu­
mi prin numele seu (şi a porecIi),
1
�,
I
[157]
Dep
157
Dep
- Denominaţiune, acţlune de it
denumi.- Denominatio, care ser­
vesce spre il. denumi. - Denomi­
nator, care denumesce.
Deuotare, (- I«re), it insem-
na, arrăttă, •
De DOVO, (lat.) din nouă.
Densitate, Suppl. desitate, de­
sime.
DentaU: 8. - LITE, specă de
mollusce.
Dentarie, (- rla), specă de
plante.
Denticulat, cu dinţi.
Dentist, medic de dinţi.
Dentitiune, (- lio), eşirea
dinţilor, period'a formaţiunii lor şi
totalitatea phenomenelor care aii
loc în cursul el. Ultimul sens
speciale odontophiă.
Dentura , totalitatea ilinţi1or.
Denudaţiune, (- tlo), dis­
vălire.
DenUlniI'e, vii. Ilenominare.
Denun tare, (- tiare) it anun­
ţă. în public, declara, depune ac­
cusaţiune (pîrt), - Denunţaţi"ne,
acţiune de it denunţă. - Denunţă­
lor, cel care denuntă.c-- Denltnţiu,
effectul denunţaţiunif (pîră).
Deodand, (angl. pron. deo­
dend) ceaa ce revine StatuluI cu
occasiuuea morţii nnuI horn,­
Originea sa este în legile lUI
Mose.
Deollthologiă, (gr.) ,partea
philollophiei care tracteqă de da­
torie. Se cunnosce sub acest titlu
un tractat al lui Bentham. Altfel
Momle.
Deoptare, (- ture), a da vo­
tul pentru tlă alegere.
De plane lucrando, (lat.)
pentru, eăştig.
Dcparalysare, it redică para­
lysi'a.
Dcpart, (fr.) plecare, depărta­
re. N. Its.
Departament, s. DEPERTAMENT,
(fr.] diapărţimînt, divisiune admi­
uistrativă. - Sunt în Francia, dela
1790 şi în America de Snd.- De­
partamentale, relativ la departa­
ment.
Depclire, (-lere), li respin­
ge, (goni).
Dcpendere , s. - PINDERE, il
atîrna (de cnv.), -fi în puterea. ­
Dependinţă, suciecţiune, atirnare,
- Depindiiue; căre depinde.
Depcnsă, vd, Spesă.
Depeusare , (fr, din pensum),
it cheltui. Mai bine impCIIsa1·e.
Depcl'il'c, (-"il'e), a peri cu
încetul, sIăbi.- Dep eriţiune, ac­
ţiune' de it deperi.
Depeşă, (fr. depeclte din de­
pecher) epistolă gubemamentale,
între uu magistrat şi aginţH săi ;
uen-ce epistolă în grabă.
Depeşiare , (fr.) it se grăbi;
ca act. il espedi. \. U ace. personet
il lăssu în pact'.
, Dephlegmarc, pha1·m. a libe­
ra de phlegmă, "curăţi un licid
de uă cantitate de apă (phelmă)
care nu 1 este necessariă.
Dephlogistic, care nu arfle,
neaprinsibile.
Depilaţiune, (-Ilo), cădere il
părului, (mai ales pentru opera­
ţiunea care o produce).- Depila­
tiv, care produce depilaţiune.
Depillgerc, (- ge"e), a de­
semn:l, qugrăvi, deserie.
Dcpla�arc, (fr.) il strămuta
din loc.
Deplallare, il face plan, neted.
Dcplantal'e, (;:- tare), a redi·
..
[158]
158
,
. ,
J
"
I
.
,
Dep
ca plantele din 11 U loc' în gen. a
lua din loc, strămută,
Deplot'at'c, a plănge (act.) il
ave milă.
Dcployare, (fr.) a disfăşiura,
estinde, delineă, N. us. .
Depolire, il redica politur'a,
Deponinte, (- nens), gram.
ealif. verbele cari au formă pas­
sivă şi înţelles activ. - Ca adct,
din depunere, mai bine depositor;
prin metaph. pentru nu horn a
cui fa\;ă şi inimă nu congruesc.
Dcponibile, care pete fi depus.
DC[WlltUIl, (- nus), ad. care
nu pote trece puutea s. mărgina­
rul comiţielor, dennde horn bătriln.
(preste 60 anni) şi in gen. uerr­
cine c retras s. depărtat dela func­
ţ.iunI publice.
Depopulal'isarc, (fr.) a face
se perdă popularitatea (vd. vb.)
Depop.ularisali,rne, acţiune de a
depopularisa.
Deportul'c, vd. Depltl·tare.
Dcposit, (- turn), ceaa ce se
dă în paq'a cui· va, emauet. - De­
positar, cel care are un deposit,
Dcposiţilllle, (- tio), acţiune
de a depune, Iăssare qeos; prael.
privaţiune de un officiii (mai ales
pentru suveran! şi papl). - De­
positor, cel care depune.
Depossedare, - regul.·- se­
dere - a scote din possessÎlme.­
Depossessor, eel care depossede. ­
Cel care a perdut'o ci deposses •
Dcpost:ue , (fr.) il depeli (go­
ni) din un post, dit la nă parte,
scote <lin loc, destitui.
Depot, (fr.) vd. Deposit.
Depotali, spe\;ă de soldati by­
sautiui.
Depotelltiare, (fr.) il răpi
fOl'\;'a, puterea viri le.
;.
Dep
Depollilles opuues, (fr.) vd.
Spolia opima;
Dcprădare, vd, Deprednre,
Depravare , (- Ila"e), il alte­
ra în un mod reu, abate din di­
recţiunea regulată; s!Jn. a corrupe
(ultimul merge mal mult În essin-
1'a lucrului). - Depraoatiune, ac­
ţiune de a deprava. - Depraoator,
cel care depravcdă.
Depreeaţlune, (- tlo), rugă-
ciune. •
Deprecatură, (- ra), denurn
dreptul de a SI) buecura pentru vie­
ţă de venitul averilor dăruite unej
biserice.
Depredare , a jefui. - Depră­
datiune, acţiune de a depreda.
Depreheustune , (- sio), prin­
dere, appucare , Suppl. depren siune,
Deprunere, s. PH1MERE,
(- mere), a da spre fund, appăs­
sa în qcos.
DcpressiullC, (- slo), acţiune
de a deprimc, affulldare, fig. ob­
iecţi1J.ne; med. operaţiune de ochiU,
pentru albliţă, pri n care se dislo­
că uă lentilă, in loc de a se tăia;
pathol, diminuţiune de for\;e; rnath.
(depres horisontale), declin al ho­
risontelui visuale sub horisonteh"
mării relativ cu observatorul de
d'assupra niveluluI el s. eseessul
horisonteluI raţionale ussupra cel­
IUl sinţibite. Tablele de dep"essiu­
ne servesc a facilita calculaţiullea
înălţimilor. In phys. il starea u­
nui Iicid care, affulldat prin un
tub dischiR în alt licid, remălle
mal qe')s decăt nivelul liddului
ambinnte. Cnus'a phcnomenului
este acţiuuea capilariă.
Depressorill, (- "/um), chir.
instrumeut pentru il deprime dura
mater după terebraţiune .
. .
..
[159]
Dcp
159
cr
Depreţlare, vd. Iiispretiare.
Dcprivaţiunc. (- 110), lipsire.
Mai ales pentru destituţiunea unui
eeclesiastic dela prebindă, prin ca­
re însă nu perde eserclţul dreptu­
rilor ce i dă posiţiunea sa.
Dcprobarc, t- bar'e), vd. Be­
probare.
Dc prnfundis, (lat.) au. din
adînc'�rt, denum. (e începutul seu)
psalmul 103, căutat la Catholicî.
Depunere, (- pone..e), il. pune
geos, lăssă spre şedere, păstrare,
plăngere, eăştig s. al.
DCPUl'allţă, (- tia), curăţire.
Effe�.tul depuraţiunilor.
Depurare, ( - ..are), il curăţi
Usit. speciale pentru Iimpedirea ş.
curăţirea Iicidllor (defecatlune) şi
in genere pentru uă curăţire prin
arte.
Depuraţiune , (-- tio), actiune
de il. depura, pentru pharm., alt·
fel Pllrificaţiune.
Depurati"I, med. remeqie pro­
priI' il depuril (vd. ,·b.).
Deputat, membru de depntaţiu­
ne. In bi�erie'a orient. numele u­
nul ofticial' a<ljutante al patriar­
chului.
Deputaţiunc, (- tl'o), ordin a­
ţiune de perss. cari lucreqă Înlnte­
re8sca şi dupii cererile unei eommn­
llitătr s. corporaţ'llllI; uniune de
trărni�j (soli). In Germania de­
num. nn congres în care commissil
principilor discntă şi regnle(!ă pro­
posiţiunile trămisse de 'dietă Dela
1789 aii început it se numi deplu.
t:tţi membrii adunanţeI naţionali.
Se disting de arnbassadori pcntl'll­
că ultimiI se trămit În numele-su­
veranulnr, precănd primii snnt a­
lessi de uă uniune dc indiviql. Ca­
mer'a deputaţilor e camer'a alcssi-
lor poporulul, în opposit. cu il DO.
bililor (herilor , pairilor şi domnilor).
Constitutiunea dia 1'789 regulâ c<\
fiă-care �\in celle 83 departaments
se trămită, din douî anni, la Pa­
rtst deputatiuue de un număr de
persone relativ populatiuniI ce con­
ţinea şi ccntribuţiunîlnr ce da sta­
tului acel departernent, Acestin corn­
punea corpul legislativ. Fiă care
deputat căuta se fiil. de treI -/feci
anni şi se p6tă plăti direct 500
franci. Dacă nu se găssesc in depnr­
tement 50 persone cu etatea espusă şi
in stare de de it plăti cel puein
eensul defipt pentru electibilitate (in
genere condiţiunile de etate şi
cens au variat) numărul se depli­
nesce prin cel carf pot plăti cel
mal mult sub acest eens, Durnă­
tate din deputaţi Însă caută a se
luă din eleetibiliî domiciliaţi în de­
partement, Camer'a deputaţilor e
în arbitriul suveranului; el pUte
�e o prop6ge, se o dissolve, conVQ·
cănd Însă alfa În sjlaţ de trei lune
(în Pl'Ussia sunt numaI doue dis­
soluţiunl). In una c!l camer'a Inal­
tă şi suveranul deputaţii con eul' la
formaţiunea legilor; I \ legile de
imposit dl eî primi votul.
Dcrangcare, (fr.) 11 deregula,
turbura, scote din ordine. Comp.
Dimovi,.e.
De rato, (lat.) după socotinţi.i,
precum s'a decis.
Dcr('gnlal'c, vd. Derangeare.
Del'hel1l, lIlonuetă şi măsură
persică.
Deriderc, (- dere), li lua în
rls.- Derisiune, acţiuue de 11 de­
dde (batjocnră).- Del'isor, de rîs,
Derh'arc, (- val'e), li sbate,
dă altă direcţiune, trage, deduce.
Ca n. a şi ave începutul. - Deri-
i'
l'
..... -
\ II
i·1
,1
[160]
"Daţiune, actiune de a deriva, the- Desaffecţiune, încetare, lipse
rap. operaţiune prin care se at- de affecţinne.
trage săngele s. alt licid -din uă Desagreabile, (fr.) neplăcut.
parte a corpului către aita.- Re- 1\'. us,
mediele proprie pentru acest'a se Desaggl'egaţiulle, stricarea ag-
numesc deriuatioe. - Calcul de de- gregaţiunii, disunire.
rivatiune este methodă inventată Desagrement, (fr.) neplăcere.
de Arbogast spre a găssi uă base Desalterare, 1 redică setea .
pentru analysea mai înaltă, fără it Desalteraţiune, acţiune de ă de­
ave necessitate de theori'a inflni- salteră. • .'
telor (8. infinitissimclor). Ea eau- Desanuiare, (tr.) a depeli (go-
tă se affle cum se pot deduce u- ni) urătul. N. us.
nif din alţii tactorlt membrilor con- Desepprebare, vd. Deprobare,
secutivl ai unei funcţiuni, şi se Isesappreprlare, ă pr�vă de
etabilescă uă lege pentru flă-eare proprietate. Suppl. depropriare.
membru În disvoltatul unei func- Desarmare, a lua armele.
ţiunl de un'a s. mai multe mobilî Desharllloniă, vd. Ilisburmoniă,
In şir. Factorii flă-căruf membru Desassociare, it lua din so-
al disvoltărit se numesc derivaţi cietate, strica comamnitatea, Suppl.
Primul derivat este egale căt dit- dissociare,
ferenţialele. Desastru, (fr.) eveniment fu-
Del'Îyol'iii, uu instrument de neste; calamitate.
horologeriă. Desater'lk, pondrussesc, 4 ocale.
Dermă, (gr.) partea cea mal Desatk, (arab.) prescripţiunI.
desă ă pelet, Membran'a care o Denum, uă culegere, uere-cum ve-
accoppere este epidermă. chiă, dlscopperită în secI. 16 la
Dermatin, un mineral. Ispahau, de un erudit Parsu. Con-
Del'llleste, speCă de indecte. ţine 16 scripte sacre, 15 propheţ.I
Del'DlOdollţi, specă de pesei. vechi Pers! şi uă carte a lui Zo­
DCl'IuoptCrl, famiIiă dc pesci ro astru. După ediţiuuea lui MolIa
din ordinea holobrachilor ab!,!omi-I Firuz, Eskine a tradus unul în
minail, somnul perţ.ine de dînsii. limb'a al1glă (Bombai 1818).
Del'l'is, gen de verme şi uă Descensul11, (lat.) u.�jt. în
plantă din ChÎna şi Cochinchina. chem. vechiă, d. e. pel' descellsum
Des, proposiţiune care se pune focul fiind d'assupra.
înaintea vorbelor cit. să arl'ătte în- Descitfrare, il distinge ciffrele,
torsul În coutrar, neegalc. a citi ceaa e reu scris, a demes-
Desahusil.l·e, a Întorce abuslll,' tîră, espIica.
înşclăciunea; ă scMe din errore. DesCÎlldel'e, (- scwdil'e), it
Desaccol'd, neaccord, dessu- veni de sus în qeos, (se pogori),
nanţă, -- De,c01'dare, ă strica ac- opp. asscindere; fig. ă se trage
cordu!. (prin ginte).
Dcsachalauda5e, (fr.) perde- Descelldinţă, !ineă pre -care
re de cl1nnoseinţe, musteriI (cha- nrmeqi;\ descindinţiI, tracţiune, eil-
landise). tracţiune, filiaţiune.
: ,�
. i
I
I
I
'J
'}
. ,
)
Des
160
Des
T
I
I
J
[161]
Des
161
Des
'Descilldillte, (-scendens), ca- Desherltare, - pentru deshe­
re descinde, fig. urmaşiă. Semne reditare, it desmoşteni.
-descindinţi sunt, în astrou. acelea Deshonnet, (fr) nehonest. N. us,
prin cari S6rele pare a descinde Deshonore , (fr.) perdere de
către polul applecat. honore (necinste), syn. Infaniiă ,
Deselnslune, (- SIO), acţiune ftagiţiu.
de it descinde. Dese. unet stelle e Desidlos, (- sus), care şede
distanţ'a Între puntul ecinossiale mult, leneş.
-şi puntnl !;ca!orulului plecat sub Deslguaro , (- nare) , it ar­
horison!e în acel'aşt timp cu steaa. rătta, indica, esprirne, denota, da
După-cum se va referl la spher'a înţelles. Suppl. desemnare. Sen­
drep tă s. Ia cea oblică, ea capă- . sul francesescului dessiner; il re­
tă aceleaşi epithete, presintă prin lineaminte , dugrăvl,
Descisiune; (- SIO), tăiare, suppl. delineare, - Desiyn(1ţiune=
runtură, dispărţire, (spintecare). desemnaţiu"e, actiune de iL desem­
Descriere, (-bere), ă reprosln- nă, Se dice speciale pentru chiă­
ia, depinge prin vorbe; geol1l. a marea precurrinte la uă funcţiune;
trage, determina prin limite. appoi îusemnatul mărfelor zz spe-
Besenmare, vii, Desiqnare, ciţicaţiune.
Desenlvrare , (fr.) a face se Designatori, (-res= locarii),
-trecă uervaţiuuea (beţiă), desme- se numiă, la R., diverşi individi
tlci. SuppI. a denel'va, occupaţI cu ordlnatiunea pompe-
Desert, (- IIlS), pllstiă, soli- lor. Vd. �i Amphitheatru. I
iudille, deşert. - Desertare, a pă- Desillfectare, ii curăţi de in-
răsi un loc, posit (post), unde e fectaţiune.
dator ii şede, (a esşira).-· Deser- Desillillţîi, (- ţia), ceaa ce
ţiune, acţiune de a d�serta. - De- este In marg'ine, terminaţiune, ftes-
sertor, cel ce deserteqă. sillne, sens.
Desenire (- vin) it adduce Desintel'essat, nein!eressat.
·serviţ. Mai �trins decit sbrvire, Des!rabilc. (fr.) �e .dorit., N.. lIS.
implică conceptul de zel, fidelita- . Deslst.m:e, J-:- mtere), a IDce­
-te.- Se pote usitil pentru it plăti. ta.- Deststtnţa, lIIretal'e.
. . . Dcsitate, (densi -) desime,
Descspel al e, vd, ŞI suppl. compacitate cautitate de materiă
41esperal'c. conţinută d� un corp suh . un volu-
Deshabih�dil1e, vd. şi suppl. me determinat. Cu căt. volul1l'lle
.Jesuet!t<line. e mal mic şi greutatea mal mare.
Deshel'inţă,- bine desltcl'itallţă cu attăt corpul are mal multă de­
- vacanţă de hercuitate, lipse de sitatl'.
here(F. La Roma avel'Île remase Desjat, (- deneg), l1101llll'Lă de
plin desheritanţă veuia StatuluI. arg. russ. = 10 denga.
In evul me(jiu se Init de signorii DcsmulI, (mygale), gpu de rar­
jnstiti3rl, mai ales eel Înalţi. As- nassiere mamifere, insedivure.
tăqi legea 'i arrogă dominiului Pllb- Desill/lltli, plantă herbaci'ă diu-
Jic. I tre l"o·llm;.,t\�r'. -
• ry. 1 j
\.- - ---- - -
I
I
I
I
I
'.
1
.1
[162]
.,
nes
162
Des
1',
I
1
1
,
I
1" f ,II
, �..oL ...
� "''-;
� :I�,
\1
,
/
1,
1
.
Desmeritare, vd, Demeritare.
Desmobllare 8. DEMOBILARI<­
a redică mobilile, investitul uneî
case. Suppl. demobilire. .
Desmodilt, (- dhun), gen de
plante din famili'a Ieguminoselor
paplllonaeee, m{ll multe din Ame­
rica şi Indiele occid. - Insemna­
bile este D. gyrans.
Desmcgraphta, (gr.) descrip­
tiunea legămintelor.- Desmoloqiă,
studiul lor, parte il. anatomiei care
tractedă de cartilaginile şi ligamin­
tele cartilaginose către muschi Ai
osse. '
Dcsnaturare s. DEN.nrRARE, a
scote din natură , schimba calită­
ţile proprie ale unui lucru. Prin
anus, f6rte reu, se lea syn. cu des­
pămîn/cnirc.
Desobligal'e, (fr.) a arrăttă
purtare rea. N. us.
Dcsobsh'llinţi, med. remedle
proprie a stabili libertate în căi ele
bilose s. al., în vasseJe săngine.
Desoccllpat, neoccupat, fără
lucru.
Desolare, a pustiil, devasta; il.
întrista adînc.- Desolati""e, a.c­
ţiune ele a desoJa. - Piimîntul de­
solaţitlllir (qissă dela :lriditatea so·
lului şi rig6rea clime!) este ţarl'ă
pre marginea occidintale a Grocn­
landei, discopperită de Kel'gelen
(deunde insul'a Kergelen) în 1772.
Astă(!l il coprins in inoulele Ocea­
niel.
Desopihu'e, (fr.) s. desobsll'lli­
re, med. il dischide părţile con sti­
pate "le corpului.
Desoi'dillal'C, il pune în drsol'­
<line.
Desol'dinc, lipse de ordine,
turburare, con/hsiunc.
Desordonarc, (fr.) vd. şi suppl.,
desordinare.
Dcsorgallisare, a strica or�a­
nisaţinnea.- Desol'ganisa'ţiune, ac­
ţiune de il dssorganisa; med. tur­
hurare şi alteraţiune completă a.
uuuf organ s. unei părţi din el în
respectul formei şi cornposiţluntă
anatomice şi chemice il sa. Des­
organisaţiunea începută, viet'a or­
ganului pere. Se combate prin caus­
tice, eorrosive, calorescinţi, 8. al.
Desorganlsator , care desor­
ganisă.- Pentru lucruri mal bine
desor qanisawte,
Desuasydare , iL trage OBSY­
genul din un corp.- Desossyda­
ţiune, act. de a desossyda. Ope­
raţiune chemică, prin care se es­
trage dela nn corp ossydat în parte
s. în tot aeidul cn care este com­
binat. J .a ossydele de metall mai
nohilf ajjunge eăldur'a; pentrn cel­
le-alte] precum şi diversele mate­
rie, il necessariă presint'a unui
corp, d. e. rărbullele, care su b­
cil'cunstanţele dominanti ţine căt.
mai mare affinit.ate cu acidul.
DesossygcuaJ'e, il lipsi un.
corp de ossygen. Ncg.
Despect, (- 11Is). despreţ.
Dcsperal'c, (- I'a/'e), a perde
speranţ'a. .
Dcspoliaţiunc, (- (10), des­
puiare, (jefuire) .
DcspolIsat, (- .Ius) , promis.
(logodit). COlTIp. fidenţat.
Dospot. vd. 1//'.71.
Desllotat, vd. "I'm.
Despotism, s. --- TIA, dl'rivat
dela răportul între domn şi scr"
des. în gen. abusul de pntere su­
"",rană. Despotul nn recunllosce
nicinii. legătură obiecti,ă, erede că.
cel de sub dînsul sunt creaţi llU-
[163]
Des
163
Det
mal pentru sine.- Sub successoriI îneorporate unuî nemobile s. al.
lui Constantin c. Mare se nnmia adaptate în cv, (precum oglind'a),
despoţI al Sparteî principI, fraţI opp. nemobili de naturii, precum 80-
şi fiI al imperatorului, căror se con- luI (pămîntul) s. al. Ilestinosiunea
cedeă căte- uă provinţă in apanagiă. de familiă s, iz 1I1t1t1 tată li ordi­
La Persi titlul era syn. cu rege. uaţiuuea ce face un proprietar din
La GrecI respundeă celluI de Cae- prediul seu pentru necessitatea de
sar. Imperatorul Alesse Angelul cana li , căie s. al. Destinaţiunea
1 dede ordine immediat după sine. unet persone e 'mal ales officiul
Conjugea unul despot e despoina.- ce are.
Despotate sunt ţerre mice guber- Destituirc, (- luere), il mişca
nate de priucipi suverant, în Ori- din loc, dil qeos, depărta dela un
ente, de preIa secI. 12. oftlciu.- Destituşiune , acţiune de
Dcspumaţiune, operaţiune che- ;, destitui. Addese syn. înfelăciu­
mică rI CI1i obiect este a separă ne, mal ales la GermanI.
albumele şi lngredienţll spumeganţi Destra, (it,'1I.) cu mău'a dreptă,
cănd se incăldesc materie vegetalt, Semnătură la note musiealr.
siropurî s. al. s. se clarifică prin Dcstrler (fr.) dreptar. Vechiă
alb de ouă SUCC-,Url vegetali si unii vorbă franc. des. un cal de mănă
, lichii animalr. • s, de bătaiă, Numele vine fiindcă
Desrnţlonare s. DERATIONaRE. era purtat cu măn'a dreptă, opp.
a raţionit întors, nedrept. palefroi, cal de cerimoniă.
Dessalaţiulle, C - 110). des- Destl"ucfibile, care p6te fi des-
sărare, estracţiune il sărilor din li- truit.
cicli! cn carI suut conbinate. Desh'ugcl'c, vd. urm.
Desseccal'c, il. secca. Mai ales DestnIirc, - de aci strica re -
cănd se estrage uă cantitate mare acel'aşi sens, opp. Construire.
�e apă.-!Jesseccaţiune, acţiune de Dcstrucţiulle, acţiune de a des-
a dessecca. trul. - Destruc/ur (pentru lncruri
Dcss�rt, (fr., l.at. meflsa� secun- mai ales destruinle) care strică,
dae), ultimul servIţ la masa. con-I decompune. .
stă din pome,. fructe, sachareturi. Desudare, vb. Sudare .
. Dess�ccaţIllJlc, (-:t�o), opera� Dcsuctudine (_ tudo) desvă t
ţlUn� prIn care se redlca corpulUI desobicnuinţă. ' ,
humiditatea. Comp. desseccaţwne.
Dcsh'ollm'e, vd. De/ronare. Desumar�, C - mire), vd De-
Dcssus, (fr.) mus. des. vocea duc,,'e. . .
cea mai de sus, sopl'ano. DesUlIllllle, dtsumre.
Destilal'e, va. Distilare. Dctalil!, (fr.) mănullţime, eJlll-
Destin, vd. Fat. meruţinne minuţi6să 11 părţiI0r u-
Destinat'e, 11 determina cv. pen- nul tot, concepţiunra esaclă il. lUI;
tru cv.- Destin{ttă, determillaţiu- tot ce pOte fi suppres fără it strici.
ne, sorte. - Destinaţiune, acţiune aspectUl genernle; arc". măl1unţimI
de il. destina. - Nelllobil! de desti-I essenţiali. Detail estimatif nu­
tlutiune sunt t6te obiectele mobili mesc Franeeoji .p.�rtea mcuI pro-
. .
.� ... t�_._
>',
[164]
164
1
_1
I
,1
I
1
I
4'.'"
I
-,1
I
' J
,
,
"
. �
Det
, iect de construcţiune care conţiue
evaluatinnea speselor.
Detaşiare, .(fr.) it dispă�ti, dis­
lipi opp. attaşlare.- D'etaşiament;
disiipire' milit, dispărţimînt de
'- -
soldaţi. Da�a e�te mal . �are s�
qice eorps detache. Constă În mal
mare parte din pedestrime şi are
de scop mai ales 'esploraţiunea lo­
curilor.
Detelagiii, (fr.) abjugatiune
(dishămare) şi uă nouă invenţiune
de it dis părţi trăssur'a de cai, la
cas de fugă, prin medlocul unui
legămînt la rnăn'a căllătoruluî.
De tem pere, (lat.) după Iimp,
la ocoasiune.
Detenţlune , (- tio), acţiune
de it deţine, possessiune, avere În
mănă; onprelă, Închidere cel pucin
pentru 5 anni.
Detentor, (- tar), cel ce are
possesslunea unei heredităţr,
Deterginte s. DE'IERSIV, med.
remediU care sterge.
Deteriorare, it înqeosoru.
Determinal'e, il decide (hotă­
ri).- Determinaţiune, acţiune de
it determina.- Problemă determi­
nată, aceaa care nn admite decăt
un număr decis de soluţiulll.
Determinato, (itai.) m1ls. cu
ton decisiv.
Detel'lninislll, (-mus), s.pre­
denum. opiniunea despre dependin'
ţ'a voinţei humaue de diverse ca�­
se, formă\ld basea uerl-cări! deci­
siuul s. acţiunI, opp. indetermi­
nism, care recunnosce libertatea
deplină it voinÎer.- Determinisl1lul
e (atalistic eănd lassă voinţ'a se
depindă de lAă uecessitate generale,
orbă (fat.); malerialistic, Călld es­
plică mişcarea voinţei nUlllaI ca
resnltat al organismului c2rpQrale;
Deu
theoloqic (fundat de St, Augustin
şi Calvin), cănd attribuesce provr­
dinţei direcţiunea acttivităţii volun­
tarie. Leibnitz şi Herbart sunt ap­
părătorf ai determinismulut , const­
derănd voinţ'a ca resuitat al legi­
timităţii interne il vieţef spiritualr.
Detestabile, (-lis), prin abus
demn de detestat.
Detestare, (- ri), it ma ledlce,
uri tare. - Detesuuiuue , actiune
de a detestă, ' .
Detlnere, il ţine la sine s. pen­
tru sine; Închide (arrestă).
Detrlcagtă, (fr.) scărmănat.
Detrhnent, (- fum), perdere
(pagubă), Cornp. prejudiciti, dau­
nă, incommod.
Dctto, (itaI.) assemlne.
Detunaţluno , inflammaţiune
violinte unită cu tare sgommot.
Dens ex maehlna , (lat.
(0coq C7t If1JX(W�) esprime disso­
luţiuuea (desnodămînt) uneI Împli­
caţiunl tragice prin intratul subit
al uueI persone s. unui ras. In
tragedi'a antică catastrophea era
addese deplillită de un <jeu aussi­
!iar descins prin uă machină.
Dcnt, (pron. duitj), monnetă hol·
lalldică de cupru, forte grea. fig.
lucru de pU(ţiuă valore.
Deutm·iti, (- rus). secundar.
Deutel'o, (gr.) secuud. Pus in­
aimea nnei vorbe esprime dupli­
calnl obielltulur.
Denterogam, (gr.) cel ce tră·
iesee in secundul connubiii.
DeuterollomiU, (gr.) numesc
tra.ductorii greci il (-iucia carte il
lui Mose, velltrucă conţine nă re­
petiţiune 1t dtabilitelor acestui le­
gislator. Rcferinţ'a la templul şi
officinl sacru din Ierusaltm, legile
regilor, prophetice şi Levitieele re·
,"
. �
1
[165]
Dev
165
Dia
l
r
duc composiţiuuea acestei cărţi la
timpul lUI Iosia. Particnlariă con­
sideraţiune merită în deuteronomiă
esposiţiunea morţii lUI Mose, cap.
31-34.
Deuteroseoplă, (gr.) talent de
it prevede lucruri tiitorie.
Dento, (gr.) particulă introdus­
să în limb'a chemief moderne pen­
tru it desemna că nn corp simplu,
intrat în altul compus, se afflă în­
tr'însul în doue proporţiuni.
Devancare, (fr.) vd. şi suppl.
il p'recede.
Devastare, (- stare), it pustia.
Devenire, it se face, il căştig-a
uă calitate.
Devlare, (- are), a se abate.­
Deviaţiulle acţiune de a devia; chem.
direcţinne vîţiosă ce iea une Ii­
ci(!1; asIr. depărtare de posiţinue,
distanţ'a unui ochian meridian s.
unui pătrar de cerc murale de a­
devăratul plau al meridianuluf, Dee.
uniti corp e depărtarea în care
un corp cădut spontaneă pre 8U­
prafaQ'a pămîntului stă de perpen­
diculari'a trasşă dela puntul sen de
plecare la acestă suprafaQă.
Devel'gund, fără respect, ru­
şine.
Devel'glllHlal'e, iL lucra ca de­
vergund.
De\'inal'e, vd. Divinare.
De\'isă, (djvisa), semnătură,
sentinţă de alegere espressă mai
addese prin uă figură symbolică.
Constă de uă parte din symLolul
însuşI, de alt'a din sentinţ'a de
esplicat. U sul seu se găssesce
din timpul lUI Homer. Pompelii
avea pre sigiliu un leii armat de
uă sabiă; cea mai mare csten-
siune şi o căpătâ insii. in evul
merţiă.
Devoluţluue, (- tlo), [urispr,
trecerea rinui obiect dela uă parte
la alt'a. In dreptul gcrman- de­
unde critic'a pretenţinnilor ne he­
reditats pentru cart Ludovic XIV
a purtat resbelul contră Hispania
(1667)- e dreptul ce aii copiii de
iL heredită averile ambilor părinţi
cănd unul din el more, remănănd
usufructul lor pentru cei din vieţă.
Devotament, disposiţiune corn­
pletă de li servi pre altul, sacri­
ficiu de persou'a sa.
Devotare, iL face devotament.
Devoţiune, (- tlo), speciale
sacrificiul divin pentru Dumnedeă,
Dextographta , - dessioţşra­
phiă - scriere dela stîng'a spre
drept'a. Comp. fJovlJ7:l/oq,�rJo'V.
Dextrtn, (- nus), - destl'in­
substanţă albă transparinte, gumo­
să, solubile în apă; nu în alcohol,
estrassă din amidon. Se obţine s,
uscănd uşior la foc amidonul , s,
BuppunÎndn·1ii acţiunii aciqilor snb­
ţiraţl s. diast"sii prin încăl4ire. Se
numesce pentrucă soluţiullile seBe
direg spre dnlpt'a plan'a de pola­
risa(iune it uuei raqe polarisate
care le străbate.
Diababnl, speQă de lemn (ro­
şiu inchis şi greu) În Indie.
Diabită, spe�ă de egritudille.
Diablotin, (fr.) mar. şi diablon.
vd. Etai.
Diabrose, (gl'.) med. corrosiu­
ne produssă între altele prin dia­
brolice, meqiarie Între corrosÎvr, �i
caustice.
DiacathoHcă. (- ca), pltl'ga­
tiv lmive,·:.1I', eclegmă compusă din
adunătmli de pl�" 'i �pminţe.
�.
-,�
p
�---
[166]
Dia
166
Dia
J
,1
! '
,
1
I J
�. )
1""'
, ,
Diacathochiă, (- cMo), .iu­
rispr. possessiune.
. Diacaustice, (- cae), caliâea­
ţiune a eurbelor caustice s. corpu­
rilor caustice produsse prin refrae-
ţiune. ,
Dia,?l�el, (gl'.) s. - chyl, ungin­
te me?lClllale.-:- D. sl:mpl" e com­
pus. �m decocţiune de g ladiol, ar­
gyl'l�a prep�rll:tă şi un uleiii gumic,
s. din uleiă ŞI plumb (săpune de
plumb); D. compus, coustă din uă
ca?titate .d� cel siI;Uplu, miră roşiă,
terebenthină, gumi ammoniae sa­
gapen curăţit in alcohol s. al.'; D.
mare, conţine pre Iînaă ingredi­
enţii precedinţilor uă l�are cauti­
tate de decoctiunl vegetalt.
Diaschenă, s. - cheniii, achenă
dtlplă s. gemină.
DiacIasse, (gl'.) refracţiune a
raqelor. - Diaclaslic, relativ la
di�cla8e.
Diacodill, (gr.) uu sirop deli­
ninte.
Diacolocynthed, (- dus) e­
lectuar violinte compus din 'co­
locint, aloili, bdeliii, elleboriii ne­
g!'u,. gumi al'abic, nitrat de potasse
ŞI SIrop de rose, usitat ca purgatiy.
Diacnmatic, (căni s. accord)
8pe�ă de mnsică resllltal1te diu ni·
sce transiţiunI ha.rmonice prin as·
�insiunea şi descinsiunea uuei note
111 trecerea sa dela un accord la
altul, deşi în apparinţă remăne pre
aceaaşi lineă. Numele 1 vine fiiud­
că ascin"lUnea şi descinsiunea se
face de uă commă.
�iacop, (gr.) canale pentru iL
uda un loc; gen de pesci.
Diacrisă, med. Yd. C .. isă.
Di"t'II"tică, (gr.) partea. aCUB'
ticet care s� occupă de refraetiunea
sunetelor ŞI studiul proprietăţilor
lor, după cum elle trec dela un
fluid mal des la altul mal subţire.
In uă secundă sunetul percurge
333 metre în aerul atmospherlc,
14913 În apă. 'I'heori'a datedă de­
la P. Merseune.
Diadelphe, (gr.) s. - FHrsTE,
plante şi flori avind fructul inchis
în doue albe6re unite prin un firat,
precum este mazărea. Firatul se
dice diadelphiă. Sunt determinate
de Linne şi divise în p1tru ordinI.
Diademă, (gr.) primitiv legă­
hu�_ alb� de lănă subţire cu care
regu orientalt şi încingca fruntea
(Xenoph, Cyr, VIII. 3. 13), appoi
de serică ţessută s. lmpletitămaI
largă în meqloc, oruată adde�e cu
petre pl'eţi6se. Consta:ltin cel Mare
I,puse un şir duplu, Icgat din dă­
rat. Ae('aa care se vede la qeiI şi
regii egypţi:mi, are pre dinsa sym­
bolul şerpelnI sacru. A luI Ba�·
chu, numită de ordinar c .. edemno­
nele, şi it cui arte se manifest:l. mai
ales la Iudiani. lăs şa suspendinţi
pre frunte şi tÎmple mal multe că­
pătăie, descindinţi pll.nă spre humerI.
A Persilor, pre care Alessandru o
adoptâ în locul diademei f6rte În·
guste a Grecilor, incungiuril tia·
r'�. La R. a corona laurea candi­
da/ fascia praeligata, (Suet.) "fasei '\
alba" vd. mai sus purtată de regi
la inceput, cădiI in detiuetudine sub
imperatorI, de frică de s6rtea lUI
Cesare , pănă la Diocletian. In
Francia veni in us dela Clove, a
cui diademă aveâ mal mult form'a
unei cor6ne. Carol Magnu o avea
compusă de il bande. O primi ..
dela archiepiscOPll1 de Reims, assis­
tat de treI signorl; il!1peratorul
"
.. ".
[167]
Dia
167
Dia
'y
I
I
I
t
-Germaniei dela cei trei electori ee-
-clestasttcr.
Diadicasiă, (gr.) proces iurt­
-dic, precănd altercasiune denume­
.sce în genere neri-ce dispută, uert­
ce schimb de raţionaminte între mal
mulţi indlvidl, Vd. Proces.
Diadoche s, DIADESSE, (gr.)
.med, schimbatul unei egritudint în
.alt'a heterogenă s. contrariă, - Dia­
dochi den. pre următorii lui Ales­
.sandru C. Mare în historicif ma:
tăr4ii. Necplatonicul Proclu, ca
următor al lui Syrian, purta aces­
-t'aşi epithet.
Diadumen, vd. Sculptură.
Diaglypte, (gr.) sculpt. figure
"lucrate în întrul suprnfeceî ; opp.
anaglypte s. celle săpate din affa­
ră.- Ditt,glyphic, săpat adinc, lu­
-erat cu forfec'a,
Diagnose, (gr.) cuunoscinţă
.a uneI egritlldini, căpătată de me­
dic prin cercetarea şi comp�rarea
diverselor semne, cari o pot cha­
:racterisa. (semne dia.qnost·ice).­
Theori'a este diagnostică.
Diagometru, (gr.) insirument
dat de Rousseau pentru iL măsur;,
ceHe mai slabe electricităţr. Uă pilă
ileccă communicănd prin basea sa cu
solul, prin un'a din estremităţi cu uă
vargă metalică isolată susţinînd
un ac forte slab «Jagnetat, '110bile
la unul din vîrfuri. In fa(a acu­
lui stă uă bală metalică isolată,
commuuicănd cu pil'a. Acul mag­
netat se pune în miscare; dacă
intre base şi estremitatea pilci se
pune uă substanţă reu conductrice,
timpul pănă ciind miscarea acului
capată cea mai înaltă valure, este
cu attăt mal lur.g. cu căt puterea
electrică iL substanţei e mai mică.
Miscarea, începută. se eomrnunică
t6tei systemei şi gradele de elec­
tricitate ale substanţei se pot nu­
măra pre uu cerc verticale pus al­
IMure.
Diagonale, (gr.) oblic; geom.
pl. lineă care unesce doue ănghiurI
ale unei figurc de linee drepte fălă
a coincide cu vre-un'a din laterile
el. De aci în uerî-ce polygon nu­
mărul diagoaalilor dusse din ace­
I'aşt punt il egale nnmărulut late­
rilor polygonulut, mal puein trei;
In un triănghiă nu se pote duce
niel uă diagonalc; la corpuri ea
unesce doue ănghinri nu formate de
aeeaaşî lature. Plau'a diagonale
străbate trei ănghiuri fără a coin­
cide cu vre-un'a din laterile lor.
Dlagrarmuă, (gr.) represlnta­
tiune scurtă; gram. figură servind
a demustra uă proposiţiune, mus.
era la Greci ceaa ee numim astădl
gammă s. scală (�i pa.·tiţiune); nat.
un pescc argintiii, tăra solqi d'as­
supra.
Diagraph, (gr.) instrument dat
de Gavard în 1836 spre li. de1inea
(deseniL) mecanic perspective după
natură. Repausă pre principiul eă
ueri-ce tabel rf\presintă trăssur'a
imaginii diu tote puntele cari, ple­
cănd dela nn obiect materiale, se
reunesc pre uu centru conic în o­
chiul spectatorului. Cănd se uită
nes cine prin un ocular adaptat pre
instrument �i pune dioptrul pre
puntlll căutat, un mecanism parti­
cular dă raq'a de perspectivă a
pt.ntului. - Dia!!,-aphică, artea de­
semnului, mai ales îri primele li­
neaminte.
Diaitn, nume generic pentru
ueri-ce cameră, s. un împărţimînt
întreg de casă.
1 :.
-� .... _-...;..--",. �."'--.- -,�
.'-
[168]
Dia
168
Dia
, .
�1�";---
I •
I ' Dialed, (- 11Is), mod de vor, trele noblll. Vine mai ales <liIl:
1, bire particular unet provinţe, de- Indiele occid. şi Brasilia. Artea.
, rivat din lirnb'a generale s. cea de il lil tăiă a fost dlscopperltă ţn
, . , cultivată, determinată prin litera- 1476 de Berquem. Se măsoră cu
tură. caratul. Cănd pondul seu trece de-
Dialectică, (-ca s. -ce), pars un carat, S6 preţiesce după pătra­
logicae quae rationern d isputandi tul ăcestuî pond, multiplicat cu 48,.
docet (Lem.). La Platone logic'a s. (preţul unui carat de diam. brut).
method'a cugetării înalte, specula- Taiat, earatul costă 168 -192 fr.r,
tive. Aristotele făcea distincţiune preste carat se socotescc pătratul
între eonclusiuuile proprie sciinţi- ponduluf multiplicat cu 192. Intre­
fice şi celle dialectice s. de pro- celle mai celebri diamanti sunt al re­
habilitate.- Dialectict, philosophii geluî Brasilleî , valăud 7,500,000,000
din sebol'a megarică S.eristică şi fr., al imperatorulut de lIfogol (În,
din cea stoieă, . Ilmb'a lor J(ohi''Iwol') 279 carate.
Dialel, (gr.) argument al Scep- Numele dela gr, adamas (care nu
ticilor eontră Dogmatici. se suppune laborit), care desemna un
fel' forte tare şi difficile de lucrat
Dialemă, (gr.) med. incetatul (Hes.), servind pentru uneltele del-
frigurilor, apyressiă. )01' (Prometheă a fost în Iănţat cu
Dialog, (gr.) convorbire Între adamante). Poeţii desemna adde­
doui s. mai mulţi indivirţt. Dia- se sub acest nume ueri-ce lucru
logul socratic constă Îu a pune tare şi aunevoiă de decis. Dacă­
uă Întrebare astfel ca respundul se acest fer era vre-un metal necun·
disv6Ite propusiţiunile pre cari ccl noscut astăqi s. ceaa ce se nume·
ce a pus'o avea se le obiecte(je.- sce acum platină, nu e decis. Dll­
Dialogism, usul formeI dialogice. la Piin. (37. 4, 15) scim că ace-
Diallogită, earbonat de mag. l'aşi, uum� .�e da �iama�tetnl pen-
nesiă. truca aJlhcll nu In putea lucra cu-
D· I .' ferrnl.
la yse, (gr.) dlSso!uţlUne; "het. \ Diamastigosc, (gr') biciuire a,
s�,n .. asyndet;. gram. dlare�e; �ned. copiilor inaintea altarulu 1 Dianei
s�O\l>ltul P?terll.or. R:emed�e .dwly- Orthia. La Spartiaţl mod de disci­
ltc�, me�!Ca�mte dlssolvmţl. 0- plină instituit de Lycurg pentru it
c!ltane dwlyttce, och�ane achl'oma- deprinde se suffere dUl'eri corporali.
t!Ce essecutate 1n VIena de Ploos· Diametru, (gr.) dreptii dussă
sel. . dela doue estremităţi prin centrul
Diamante s. DEMANTE, corp vi- unul cerc; s. dn\ptă care taiă îru
tros, transparinte, de uă strălucire qumătate tote chordele paralele în­
viuă şi format de carbone CI'ista- tiuse în un cerc pre 3cel'aşl ănghii1-
lit, cel mai tare din corpurile Diam. conjugate sunt, la elip�e, do-·
cunnoscute. Puterea refrînginte şi ue !ţiametre diu cari unul taiă în.
puterea dispersivă ce possedt', de· qumătate ch6rdele paralele. La pa·
unde nasce lumin'a focului seu, 1i1 rabolă sunt !ţiametl'e tote liueele
a fiicut cea mai preţies� între pe· para�ele cu assea. La Ull glob s.
[169]
r
Dia
16�
Dia
J
elipsoid chordele tras se prin cen­
tru. T6te se taiă în qumătate la
cent.ru, de aceaa diametru este �i
Iinea care măsoră desimea uneI
sphere, unui cilyndru , nneI plane­
te. - .(Jiametrale, relativ la dia­
metru, în diametru, direct de SUB
în deos.
Dianth, (- Ihus), nume al cui­
şi6rei.
Diapalmă, (gr.) med. un em­
plastru asstringinte.
Diapasmă, (gr) ammestec de
herbe mirositorie şi alte materie
vegetalî , pulbere aromatică.
Diapason, însemna, la Greci,
octavă, precum diapente , ointă ,
diatessaron, quartă, diastemă , in­
terval. AstăqI mal addese coprin­
sul unet vOCI s, unul instrument,
totalitatea sunetelor ce nil. v6ce po­
te percurge. La Francesl şi chei'a
de.accord (furculiţ'a, c01·ista).
Diapedese, (gr.) egritudine cha·
racterisată prin transsudaţiune de
sănge.
Diapente, vd. Diapasoll.
Diaper, (angl.) păIHjă înflora­
tă, (stambă s. cit).
Diapel'(', gen de insecte co·
leoptere.
Diaphall. (gr.) pl'eluciii, trans­
parinti'. - Diaphrlrtonietrll, inven­
ţiune propusă de Saussure pentrn
fi măslll'a transparint'a aerului. Do·
ue cercuri de mărim'e diversă, de­
lineate pre un aisc alb, se duc din
ce în ce departe pănă când ochinl
perde cercul cel mic. Dacă aerul
e deplin transparinte, ochiul va per·
de cercnl cel mare la distanţă pro·
porţionale cu differinţ'a mărimii
cercnrilor; dacă nu e deplin trang­
parinte, cercul va peri mal detim·
pnriu.
..
Dtaphanoramă , (gr.) repre­
sintaţiuue prin perspectivă de eăm­
pie (payssagea), depinse sub illu­
minaţiune.
Dtaphoulă , (gr.) la început
nume generic pentru neri-ce inter­
vale dissunanţi, opp. symphoniă; fig·
accordanţă rea, dissunantă. In pri­
mul timp al evulur mediă syn. cu
discante ; mai tărdiil , după afflarea
harmon ieI, uert-ce composiţiune în
doue VOCI, speciale cea ele quar­
te, cinte şi octave, uslt ată preia
scol, 10.- Diaplioni«, dlssunaute,
- Diaphonică; syn. diacustică,
Dlaphoră , (gr.) diversitate;
rhet, repetiţiunea aceliaşt vorbe în
înţelles divers.
Diaphorese, (gr.) uere-cum
trunspiratlune.
Dtnphragmă , (gr.) separatiu­
ue, închisl1l'ă transversale; 1IIec.
disc care întrerupe communicaţiu­
nea UUUI tnb cilyndl'ic; anat. mus­
chiU impar, membranos, forte lat,
f6rte subţire, asşeqat oblic între
pept şi abdome. Centrul seu e
occupat de uă largă apouerv6să,
numită centrul pht-enic. Iu optică
se num. rotuni[imi netrallspariuţi,
îu me(JIoc cu uă dischisătură, pu­
se la ochiaue în diverse locuri ca
se opprescă raqele cari pot eul ora
estremităţile uuei imaginI (se o ar­
ratte confnsă).
Diullhl'agmati c, care perţine
de diaphragmă, - Diaphragmatite
8. - phl'agmite, inflammaţiun\l a
diaphragmei.
Di;ll)hyse, (gr.) nnal,_ Heri ·ce
buccată îlltr(lmediii il unui membru,
mal ales bl1ccat� lungă, de cartila·
gine la copii, de os la c(\I marI,
('are lltlP�Cf\ flll(>J'eJe ]'p(lilO1',
, "
� .. '
t�_,_
[170]
Diapnoice, (gr.) med. diapho- puse la divers distanţă de oehiă. Din
retice mai dulci. Şi diap1lo!t·ce. distant'a radelor Între dînsele şi
DiaprllD, (- num). ecligmă al dela ochiti, fiind cunnoscută mări­
cut ingrediente principale este car- mea obiectului, .e determină dis­
nea pruneî, tant'a lut şi din contră, dacă se
Diaplasmă, (- ma), mus. cunnosce distauţ'a.
pausă. Diastole, (gl·.) pltysiol. mişcare
Diar ii. nROTTNAR, nume ce da de dilataţiune iL inimei şi artere-
vechi'î Scandinavi capilor lor. lor, opp. sys/olă, strîngerea lor.
Diarcbiă , (gl'.) domuiă il doui ItIelr. _ numită ŞI ectase - întin-
deuădată. derea unei sylahe scurte la ince-
Diarese, (gr.) gram. soluţiu- putul vorbei operată prin puterea
nea unui diphtong (cănd I Re pro- rythmică a aeeentuluî. In gram.
nuntă ambele vocali). Se esprime greci il semnul arrăttător de dis­
de ordinar prin doue punte (pune- părţi rea it doue vorbe collăturate
ta diaereseosj d'assupra primei vo- prin enclise; distincţiunea seURU-
calt. lui plin epithet,
Diar, (- 1""Nl), carte s. script
-diurn. Diastyl, (gr.) ercl-, mod de it
Dial'oic, care causedă diarheă, spatia columuele la un edifieiă de
Ne«. trei ori căt diarnetrul lor.
Diartrose, (gr.) anal. uert-ce Diasyrm, (gr.) rhet, luare
flessiune it unuf membru prin care in rîs, ironia. Re iea mai ales
aeest'a se pote mişca în mai mul- pentru essageratiunea în mic, cănd
te direcţiuni, precum a braţului. represintă un obiect prin trăssure
DiascordiU, (gr.) ecligmă. pre mice. opp. hyperbolă, care es·
Diasostică, (�r.) vd. Dietetică. te essagpraţiune în mare.
Diaspasmă, (gt·.) pausă între Diathese, (gr.) di8posiţiune
doue versuri. particnlariă a economiei, propriii. 11
Diasphclldollcse, (gr.) un da. in�ivic;ului nă egritudine deter-
�uppliciU. I mJU�ta. .
Diasporă, hyli"al de alumillă, D!atcss�ron, vd. D�ap.ason.
un mineral. Dtatheca, (gr.) le6ammt, tas-
Diastase, scrobelă. tament.
Diastemă. vd. Diaspason, în- Dill;therman, (gr.). Ilumesce
semn. mai ales intervalul simplu MelloUl acele corpuri prtn cari pot
opp. systemă s. interval compus.": stră1late ra4ele căldurei.
Diastematic, care ţine lung, cu in- Diatom, (gr.) dCllum. un mi-
tcrvale. neral; tot ce este facile divisibiie
Diastimch'u, (gr.) instrument după uă direcţillne; nat. gen de
dat de Romershausen spre il mă- zoophite. Alţii le 4ic diatomiie şi
BUra distanţ'a şi mărimea obiecte- diatomacee.
lor. Se iea puntele celle mai e8- Diatonică, (gr.) mus. Opp. chro­
terne ale unui obiect şi se invisă matic - mod de a procede prin to­
(ochiesc) prin dOlJ.e raqe s. ace. uurIşj semitonuri, după locul ce el-
�
1";
r'
I
1
./
l
I
)
,
r'
Dia
170
.'
Dia
... - ..-.
[171]
r
Dia
171
Die
le occupă pre gammă, .mat ales
acel 'a care constă din cinci tonuri
�i doue semitonuri. La Greci de­
semna prim ul din celle trei ge­
neri de sunet ale lor, care consta
din done tonuri şi un serniton. A­
cest'a e şi singurul gen care a tre­
cut dela dinşii in music'a modernă
fără a �i schimba starea.' de unde
scal'a diatonieă, i epresiutatiuue me­
lodică il cellor 7 grade do to­
nuri. după legile vreuner systeme.
Dtatragenth , med. pulbere al
cUI ingrediente principale este adra­
gantele.
Diatribă, (gr.) la început con­
'(orbire erudită, literartă, philoso­
phică s. script, Astăq.I mai ales
seri ptele critice, literarie în espres­
siunt t:lrl.- Ditaribore, il arunca
assupra cui-va astfel de soripte.
Diatrete, (- Ireia), subint.
(pocula fi. 'Ilassa), vasse lucrate în
săpăture, mai ales ceHe de sticlă.
Diatrit.u·l, se numia medicii
methodisti carI pretindea se tămă­
duescă ueri-ce rgriiudin<J pdn uă
dietă rigurosă �e trei q.ile.
DilltypOSC, (gr.) p!'otl'acţiune
(acţiune de a trage imaginI) fig.
semnificaţinne prin imaginI.
Diaul, vd. Gymnasi!i.
Dialllisc, (gr.) instrument pcn­
trn 11 măsnra raq.ele vasului.
Diallliii, (- 110n), mic fluer.
la GreCI, opp. monauliu s. flaută
din uă simplă ţevă.
Diaulodromi, vd. GY1llllaSilt.
Diazeusse, (- :ris), mlls. 'Ilecil..
tonul care separa done tetrachorde
(quarte) disjuncte, şi care, adaus
uneI din elle, forma diapentele.
Relativ cn musie'" nostră differen­
ţialele Între cintă şi qnartă •
. "
Dicaerchiă, (gr.) opp. Des­
potiă,
DicasterHi, (gr.) collegiii de
Judecătorr (tribunale) .fără autori­
t.ate absolută la uă divisiune ter­
ritoriale (judet), In unele ţerre
chiar astă divisiune.
Dicelie, (gr.) diverse scene li­
bere (farse) celebrate în eomedi'a
vechiă.
Dtchalc • (gr.) monn�tă mică,
'/, dm ot.ol.
Dichobună, mamifer fossile
din ordinea pachidermilor, discop­
perit de Cnvier.
Dichogamiă, (g r.) mod de
crescere il plantelor, !:Se num. an­
dl!ogynică, cănd crescc ăntilă, an­
hera 9ynandrica căud preced gră­
nnţiI.
Dichorell, (gr.) melr. trochei:i
du plu.
Dichossandl·ă. plantă origina-
r iă din Brasilia. I
Dichotom . vd. unit.
Dichotomiă, (gr.) bifureaţiu­
ne, divisiuue prin me(lloc; phasea
lunci cănd Sfl arrattă nnmaI pre
r1nm:ltate. JlIaI de ordinar dicho­
iorn.- DicholoUI;C, în dichotomiă,
di\'is prin meqloc.
Diclll'Oft, gen din famili'a ro·
sor:eelor, eonţillind un arbure din
Cochinchina.
Dit;ht'oism, (gr.) proprietate il
min�raldor constălld Îu nă ref rac­
ţinne duplă il raqelor luminose.
Doue s. mai mnlte l'ade dc culorI
di\-crse sunt abs('Irhite 'iu cantitate
neegale, ccaa ce face ca miue­
raIul se arratte culori diverse prc
părţi diverse, după cum il intori,
vd. unII.
Diclu'oil, s. - GSROm, (gr.)
mineral cn dichroism, cristalit în
[172]
172
î
I
. �
I
I
\
'J
"J
Dic
6 fe�e, galbin, albastru, eivit s.
alb, străluciă, electrisăudu-se prin
frecare Dichroismul seu constă
in dou� culori; albastru, căud Iii
privesce nes cine paralel cu assea ;
negricios, cănd e vădut diu diree­
ţiune dreptănghiulariă asslr. Tot
astfel se qice unichroit; pentru cel
ee presintă numai uă eulore ; tri­
choit, cu trei culori, precum to­
pazea.
Dichromctric, (gr.) cu doue
culorI.
Dicline, plante eu ovarele dis­
părţi te. A 15 şi ultim'a elasse in
method'a naturale (1, lui Jussieu).
DichOJ'dii:'i, instrument cu do­
ue ehorde (ca tambur'a) la cei vechi
mal ales Egypt.
Dicotilcdonee, s. DICOTYLiOE,
plante cu doui eotyledont, li căror
sămînţă coprinde doue loue. A
treia classe în method:a naturale.
Dicrallă, (gr.) specă de mus­
chiu ale cui foie sunt strînse ver­
ticale în doue şiruri oppuse,
Dicht'ot, (gr.) mers neregulat
al pulsuluI, care semănă li bate
de doue ori îu uă pulsaţiune.
Dicta, (lat.) disse. des. diver­
se cugetări espresse, mai ales bi­
blice. D. classica, locuri din Ei­
bliă tl'actanţi cu claritate şi pre
larg nă proposiţiune, D. probantia
autorităţi literarie,. Se divid îu
"aTa f;'�T';'I, cănd esplică un con­
cept s. uă doctrină aşia de clar
încăt nu e necessitate de c"receta­
re mai dep'lrte, "ara o,a;qo,av,
eănd sentinţ'a e trassă din un loc
al bibliel prin întremeqiatul altui ioc,
s. prin eonsecinţii.; D. testium, spu­
sele marturilor.
Dictam, plantă din Jamili'a la-
Die
biatelor, numită dela muntele Dic"
ti, în Creta, unde cresce cel mai
bun (dictam de Creta). Se găs­
aesce în gen. in S. Europei şi întră
În diverse compostţiunf de băut.
Dictamul alb s. dictamn; este plan­
tă viuă s. lemnosă, de od6re for­
te, reşinosă. pătrundătorlă.
Dtctator , (- tor), - rar ma­
gister pop1l1i ·s. praetor maximus
- magistrat roman investit cu au­
toritate supremă. Dictatur'a se
creâ 9 anni după espulsiunea re­
gilor (501) pentru circunstanţe
grelle interne �i esterne (Liv 2,
28; 18, 12, 19.) dictator reipu­
blicae gcrendae, de multe ori nu­
maf pentru commănd'a militariă
s. ţinerea comiţielor, facerea censu­
lUI, numireaseuatului, pentru jocurt
s. diverse cercetări judiciarle. La
începutaveă tOtă puterea essecutivă,
în locul regilor, nelimitată, fără pro­
vocaţiune. La întrarea lor consulil,
nu şi tribunii, căuta a şi depune
demnitatea, pre care o recăpă­
tl> după 6 lune, timp decis pentru
eserciţul unei dictature. Jnsemn'ill seu
era, affară de sella cw'"lis şi prae­
texta, 24 lictori cu fasc(Js şi secu­
r'le. Se numil> de cOJlsule după
desemnaţiunea (dicere, rar cl'eare
s. facere), prin escepţiune de tri­
bunii militari cum consulari poles­
tate, nici-nădată de pretori s. În­
treregT. După numire dictatorul
şi alegea Ull adjutante, (magister
equitnm), care addese In sup­
plinia. La inceput se lua dintre
patrici; primul din sînul plebei
fusse abia la 356 (Liv. 7, 17, 22).
Către finele republicei astă magis­
tratură rămase vacante 120 anni
pănă cănd deveni Sulla dictator
perpctllus. Ult�mul fiI Cesare, a
(
L. __
"
[173]
fi
Die
173
Did
CUI dictatură se dissolvt priu uă
lege a lui .Antoniii (Cic. Phil, 1,
1, 13), din care causă o depuse
şi August, cn care numele el se
perde in histori'a rom. (Suet . .Aug.
35).-Dictato1· latinus, preşedintele
eonfedj raţiunif latine, stabilit în lo­
cul regilor AlbanI. D. municipa­
lis, gubernator al provinţelor din
Laţiii , de ordinar numit decemvi1·.
- Astăqf dictatur'a il putere neli­
mitată, esclusiv s, În parte, nu pre
drept de hereditate.
Didcric, (- 1'la), trăssure de
spirit.
Dif.ţionar, (- "Ium), cules de
termini! unei limbe s. scilnţe , de
ordinar în ordinea alphabetică.
Comp, lessic, qlossar, Intre celle
mal vechie sunt: al lui Varrone
de similitudine verborwn, alţii de
differenţia 1Jerborum, probabile par­
te din oper'a De lillgua latina,
(frsgmlntele, între alţii, în Autorr.
L. L_ de Gothofred), al lUI Ver­
riă Flaccu, De similitudine verbo­
,.um, parte din uA altă operă per­
dută , Pri�cor"m ve,.borum cum
exemplis (libri). Onomasticul lUI
Pollnce, al lui Stephani, al lUI Sui­
da. Din celle lUaI însemnabili
sunt: lessiclli lui Robert şi Stepha­
ni, al lUI Forcelliui, etymologicul
lUI Vossii1, al lUI Lennep, Onomas­
ticul lui Orelli, al lUI Bayer, glos­
sarul lUI Ducange, dicţionarul lui
Trevoux, Marele dicţionar al lUI
Pankouke, Thesaurus mediae et
infimac latinitatis de Dufresne.
Freund, Georges, Pappe, Passo\V
(ultimul ma! ales cu Homer) sunt
bune pentru uaul scholastic.
DictulIl, (lat,) espressiune, seu­
tinţă; .iu,.isp". se applică la diver­
se decisiunl judiciarie C:ate altă-
dată in limb'a latină, dictum. est,
s'a qis, s'a decis. _.- D. de omni
(d. de exemplo) et nullo (d, de di­
verse), principiii logic, concluaiune
dela generale la particular: ceaa ce
perţine s. nu g enulut, perţine tot­
deuădată specet şi Indivldilor. D.
de recip"oco: dacă un obiect este
cv., acest cv. caută se aibă pro­
prietatea obiectului şi din contră .•
DidYOlltcl'C, B, ,'ICrYOTE (gr.)
plante marine.
Didactic, (- cus), de didac­
tică (pentru lucrr.),
Didactică. (gr.) s. DYDASSE,
instructiune, doctrină.
Didactylî, (gr.), calificaţiune it
animalilor cu doue degitc, a părţilor
divise în alte doue. După Klein
uă classe de animali in carî Întră
cămil'a cu rloue degite.
Didascaliii, (gr.), de ordinar un
monument public, uă tablă, s, un
script pentru a însemna uă bue­
cată theatrale cn locnl, timpul, au­
torui, modul de represintaţiune,
succesul ce a avut; addese cu ob­
servaţi:mi l'sthetice (o,oa6xotV ad.
Jf? ri.tt a, , docere fabulam). După
attari sr.mnăture, conservate la
Athella în theatre, se estrasseră
mal tărqlu copie, date chronologice
de coprinsul lor, particular scripte
critice şi esplicative, căror se dede
acest'aşi nume, Primul care com­
puse assemilli scripte pare it fi A­
ristotel<" dupa care erudiţii Ales­
sandrini.
Didccacdl'ic, (gr.), cu doue­
qeci dc sUţrafece: - Didodecaed,.ic ,
cu dOlleflecl şi patru.
Didclphc, (gr.), familiă de
mamifere stabilită de B1ainville,
corresp. celler iI. marsupialelor luI
Cuvier s. it perJi�a.nelor.
[174]
Didrachmă, monnetă grecă de 4eii şi dreptul rueă, (sentinţă angIă).
doue drachme. \ Dlezeugmenou, (gr.) predilec-
Didym, (gr.), metal discoppe- tă figură de rhetorică ia cei vechi.
rit în cerită de Mosander, în 1842. eonstănd în a esnrime fiă-care pro­
._ Didymic, duplu, îrnpărechiat, . positiune în uă phrase cu verbul ei.
DitlYllamiă, (gr.), a patru spre- Diffalco, (ita!.) estras din un
dece elasse de plante în system'a totale.
lui Linne, characterisată prin pa- Diffamal'e, a strica fam'a, vor­
tru stamint, din cari doue mai mari bi de reu.- Di{famaţiulle, actiu­
decăt celle-alte, DidYllamic, cu do- ne de li dlffama, - Diflamatoriu,
ne stamme. care adduce diffamaţil1ne.- Suppl.
Diedru, (gr.) geam. se num. De{"ămare.
ălIghiu diedru, cel format de doue DitfCl'enţiale, math, cantitate
planuri cari se taiă, 4is şi ănghiit differenţiale este cea infinit mică
pla.n. s. cel pucin maî mică decăt uerl-
Diegesc, (gr.) rhet, narraţiune ce cantitate ce se pote dă, numi­
completă de cv. - Diegetic, nar- tă pentrucă se consideră ea diffe­
rativ. rint'a infinit mică it doue mărimi
Diemt, măsură de suprafaeă in finite.- Doue mărimi finite se pun,
ţerreJe de 4eos (Frislanda). în neri-ce mod, în dependinţă u-
Diel'ese, (gr.) vd. Diarese. n'a de alt'a. Se dă uă val6re de-
Diese, (- sis), un pătrar de terminată unei din elle, care prin
ton în mnsic'l\ grecă, comp. corn· acest'a devine plincipale; att>lP.Ci
ma. Astă(}i 4umătate de ton. Se cva-altă, subordinată, capătă altă.
pune din cintă în cintă in sus. val ore ('ondiţionată de a cellei d'ăn-
Dietă', (- aeta), altă�dată syn. tîiii. Dacă valorea principalii se
cu hygienă s. 1'egim, ad. usul dis- schimbă, caută de necesse se se
cret de ceaa ce e necessar pen- schimbe �i il subordinatei. Diffe­
tru întreţinerea sănătăţii. Astă4i rinţ'a între prim'a şi secund'a va­
abstininţă de măncare, mai ales lore il principalii correspnnde (a­
dacă are un col!ăturat s. epithet, cest'a urme<jăde sine), unei schim­
genul de nutrimint prescris de nn bări determinatc În vaJ6rea subor­
medic; ui subîmpărţire în cas'a dinatei. Dacă acestă differinţă
grecă; adunanţă politică, mai ales e luată infinit mică şi mobilea
În Germania Polonia şi Sueţia. subordinată, în valorea căpătată, e
Dietel"id, vd. An. finită, din natură şi differinţ'a cor-
Dietetic, relativ la dietă. reepundinte în astă valore caută il
Dietetică, partea mederinei fi uit cantitate infinit mică; cu to-
care reduce cunlloscinţele dietei în te acestea cătul differiuţei (infinit
principiU. mice) molJilii subordinate, divis
Dietină, dietă mică. Altă- prin differinţ'a principalii I remane
dată, în Polonia, adunanţă parti- uă mărime finită. Calculul diffe­
culariă a nobililor din fiă-care pa- renţiale caută se găssescă, din dif­
latinat, pentru il alege deputaţI. ferinţ'a dată Îlltre celle doue mo-
Dieu ei mon dl"oit ... Dumne- bili. c'lre se espr.ime prin uăequa-
J� ..
� �
,
I
;1
I
'1
I
1.'
,.
I
"'-::4:r
1
'"
t
;t
,
' I
!
' J
"
I
l
I
,
"
.
h .•
1
,
l'
I
i
l'
!." :
1
�
�
�
,I�
"
" ,
i
1:
t�
Die
174
mr
";1'
[175]
175
Dig
tiu ne, acest căt (cătul differenţiale). tricle. Califică în anat., un mus­
Acest calcul fiI discopperit la fine- chiă dela gît (mastoido-geniii).
le seclulul 17, deuădată de Leib- Digeste, (- ta), systemă de
nitz şi Newton (ultimul lti numia drept. Speciale se num. mare.e cu­
methoda flussinnilor) - Daci diffe- les de legi romane instituit de Ius­
rinţele se iea finite, relaţiunile din- tinian (fi Pandecte). Conţine, în
tre dînsele pot cu tote acesea con- şepte părţi, 50 cărţi (redesse de
tinut �i disvoltarea acestor face 0- Tribonian şi 16 auasiliarl, în d e­
biectnl calculului de ditferinţă (80- cu�s de 9 aunij, 422 title şi 9123
cotelă cu differinţe tlnite.), legi, fiă-care cu numele instituto-
Difficifc, (- lis). annevoiă , rulnt. PU?licaţiunea acestui cules,
greu, opp. [acile; (1 sne), c�l'e _cere ati, conSirler,at ::uai mult
Difficultatc, (- tas), annevo-I ca �a �ystem�, formata, In drept ,
inţă, pedică. d�c�t ca un simplu co_dl�e, se. �a.
Diffldaţtnne, (_ tio), se num, cu �n. an,nu.1533. l!en·ce decIslU:
particular micele resbele dintre ne � JUl�st�tor .. veeht, cal:e �l� era
principii şi signori! germani, in couţmu,ta lllt�"I,nsul, p�l'du tota pu­
secI. 15. Dreptul ei consta în li te�'ea y despal'u. Scnp�e �e �s­
prăda nemicuhH tot, anunţandu-lU phcaţlU�e �. cOl'�'egere It D�ges,e-
Înse cu trei qile înainte. lor fura mtre4:sse; numai tra-
. . � • ductiunI În grecesce, citaţiuni stre·
DIffidlllţll, (- dentta), dis- ine assnpra vre·unuI punt, locurI
cre<1p;re. " " de comparat (7Ta(,u't't'r),a) se per-
�lfHug�e, (dm dlffluere), gen misscl'ă. Intre Mss. este prin es-
de l?fl1so.rJe. ,cellinţă celfiorentin. Din secI. 7 pă-
�lfllulDte! (:- ens), cale cur- nă la 1411 proprietate il. Pisei, nu
ge m doue P:U-ţl. ' - d 'd . t ' ," I
D·tl"o ( ') r.- � f � I mse e conSI ela ca ollgllla e-
1. rme, - �nls , lira ?rma /Ie, nici cea mal vethiă lăntănă a.
ap,ParIute, cu forma re�.- Dltfor- testului, deşi face basea recensiu­
mlta/e, defect de forma. uÎi de Bolonia. Cons. B. Brenk­
Difl"l'acţilllle, (- tlo), resfrîn- mann Ristoria Pandectal'um seu
gere la uă parte, în diverginţă. fatum' exemplaris Florentini. Traj.
Diffnsibile, (-lis), care se ad Rhenum 1722. In unele Codd.
varsă în lliverse părţi. Califică vine divisiunea de Digestum vetus
medicamintele volatili. iufortiatum, Digestum novum. Pen-
Di,gammă, (gr.) semn de aspl- tru nume vd, Hugo. Civil. Magas.
raţiune ce Eolii punea la Începu- (1831) VI, 2. Nr, 8.
tul vorbelor cari incepei;. CII ua vo- Digestilllle, (- tlo), consuma,
cale s. în corpul ei, intre doue \'0- tiune; l'hal'lIt, estracţiune de di­
caH, numit pentrucă 3ycll form'a verşi ingl'edienţi din materie N. Iiciqi,
de doul gamma supl'apnşl s. de mal ales din căldură,
un F. Romanii uă substituirii prin Digestol', se num., În pharm.
:F. s, V; invers,dela Claudiu, pen- 6l'a lui Pepin.
tru V. Digitale, (-lis), copperişiii de
Digastl"ic, (gr.) cu doue veu- degit, 12. cel vechi, (Varr. R. R.I,
\
��[ ----�-----------------------­
I
�. ' .. �
[176]
,�
>.
Dii
176
Dio
"
* .� ......
.. ,
j .-,
,
I
, J
I
,
I
"
55, 1), relativ la degit; aliat. or- Instruminte s, bureţi de cornpres­
ganele R. părţile uuui organ asse- sluue, - Ililatatoriii (reu dilato­
mint degitnluI: botn, plantele her- riu) instrumentul de dilataţiune ; J­
baeee, Digitaline, medicaminte a- nat, muschi crescuţi în părţile mo­
mare şi tarr, mai ales nu alcaloid. ie , pre cart le dilată cănd el se
- Digitat, califică, îu botan., păr- restrîng.
ţile uneI vegetali presintănd divi- Diiatiulle, (- tili), intărdiare ,
aiunf ca degitul, s. a căror dispo- (zăbavă). - Dilatoria, întărdiator,
siţiune pre uă rădăcină COIUIlIune Cii. suhst. jurispr. decisiune judi­
offercsce analogiă cu degitele mă- ciariă prin care se permite dila­
net. - Digitigrade, num, Cuvier ţiuue,
mamiferele caruassiere din secun- Dilect, (- tus), iubit, drag.
-dul trib al carnivorelor, characte- Dilectiulle, tiubire). Mai ales-
risate prin mersul (deunde nume- -pap'a nsitedă vorb'a În scriptele
le) lor mal mult pre degite. către fideli.
Diglypb, vd. Glyph. I Dilemmă, (gr.) spe�ă de ar-
Dign ... vd. demn . . . gument conţinînd doue proposiţiunl
Digretlh'c, (- del'e), i1 se a- contrarie cari duc la aceaaşf con-
bate.- Deqressiune, abatere; ast,.. clusiune. In bună latinitate COIII­
distanţă appuriute (vă(Jută de pre plexio.
pămănt) il cellor doue planete in- Dilettante, (itaI.) amator, cel
feriori, lIIercurili şi Venerea. care se interesseqă mai partic. de
Dig)'llie, (gr.) botn. plante cu cv., lUaI ales în Incruri de arte.­
doue style s. al. Linne întinde a· Delettantislll, predilectiuue pentru
cestă classe forte departe; Jussieu arţi.
o restrînge numaI ass. plantelor cu Diliginţă. (-liă), muncă, În-
doue ovarie. grijire, silinţă.
Dihessaetll'Îc, cu 12 suprufece. Dillenia, spe�ă de plantă, aneth.
Dijudccaţiuue, (- tio), ju- -Dilleniacee, familiă de plante di-
decare. cotylcdonee polypetali.. Se divid
Dilac.cl'aJ·e, ( -..a/'e), it sfii- in dlJue triburi: dilleniielej şi deli­
şia. Dilace/'aţiune, acţiuue de i, maceele.
dilacera; med. valnoraţiune violinte Dilucitlaţiulle, (- lis), lămu-
a lMlel părţi moie diu corp prin un rire.
instr?ment fără vîrf: . D iludiii, (- drum), intrecănt,
. D!la!a�ll�,. (-hs), e/1re se pote mai ales la orgallat.
dllala, mtmslblle.- lhlatabtlttate, D'I ti C' 1) 1" Il
facultate de 11 se dilata. _ 1 uel: o, ha. mus. S mgtn
Dilatal'e, (-- ta/'e), a Întinde, cu I�cetu.. _
lărgi. - Dilataţiune, acţiune de a nll.unli, (- VW��), 'pot��. ­
dilata. Phy.�_ şi physiol. adaus- D�luv�ale, addus J?r:u dtlu�ll. �
sul volumcluI unul corp deterll1i- D,luman, care date4a dela dIluVIU.
nat prin depărtarea molleculelor DioSCOl·CC. divisiulle de plan­
şi diminuţiunea desităţii; chil'. ac- te, stabilită de Brown in famili'a
ţ.inne de a estinde un vo�me prin a8para�ineelor lui. Jussicu. Sunt
�. �.
,
I
[177]
cu uă ovaria, florile dioice �i truc- porosă între doue OS Re plane, mal
tul in capsulă, ales cea dir.tre oasele cal vei (crestet).
Diosmă, vd. urm. Diplots , (omJ.oi, s. oillJ.aO,
Dlosmee , trib din famili'a ru- mantă destul de mare pentru il se
taceelor (tricocae rutnceae), con ţi- indoul, cii sîalele; amiculă.
Dind mai ales arburet, Diplomă, (- ma), la început
Diotă, (gr.) nume generic pen- scriptură pro doue tablete (tabulae
tru vasse cu doue au se , precum <l"plicae) - deunde numele - dată
arnphora, lagen'a s. a!.; măsură maT ales călătorilor in numele Sta­
de liciqT. tuluî (ati cursum publicum), spre
Dipetale, s. - ve, cu doue il căpăta currînd celle neccssarie
petall, foie. pentru drum. Attare o recunnosce
Dipbalallgat'chiă s. DTPlIAT.AN- mai ales Cicerone. Sub irnperatort,
GlA. corp de armată grecă centi- prim Galbn, se rmmiă neri-ce hăr­
nînd doue phalange mice, s. 8192 tiă dată de un magistrat înalt.
homenî. Vd. Phalan9iî. După Mabillon (De "e diplomatică)
Diphtel'ă, (gr.) pele, perga- document pre autorlsaţlunc, Astă!ji
ment, făntănă scripturale , docu- se drL acest nume actelor remis se
ment; nn vestimint. do uă autoritate eonstituttă, per­
Dlphtertte , (gr.) med. inflam- mitînd cserc.iţul uneI profcssiunl,
maţiune il pelei; speciale angynă, confirmănn nn privelegiu s. al.
mtmbranosă s. polip6să. Diplomat, ccl ce sCÎă diplo-
Diphthong, (- 9Its), sunet du- maţi'a,
plu. Se IlUID., în gram., vocea ge- Diplomaţiă. (gor.) sciinţ':1 di.
mină coustănd mat în genere din ploBlatelol'; uniunea cunnoscinţe­
doue vocalf enunţate împreună. lor neceasat'ie unul trămis (am bas-
Diphye, s. - PIlYDe, vd. A- sador), prin urmare studiul actelor
calephe. civili (şi drt'ptl11 ginţor); activita-
Diphyl, (gr.) cu done foie. t.ea personalelul diplomatic.- Per­
Diplanti4ian, opt. ocltian cu sonale diplomatic, uniunea aginţi­
care se văd doue imagini (un'a lor unuI Stat în nă ţarră strcină;
dreptă, alt'a recurbată) ale acel- in respectul Statului în carc se af­
luia�i obiect. I flă, sunt toţi aginţi: streini.- Crea-
Diplasiasm, (gr-) dnplicaţin- torul el se consideră Mabillol1, du­
ne, mal ales aCtJaa a nnei consu- pă care vin Toustaiu, Tassiu �i
nanţi spre iL se lungi. I Benedictini!. De consultat ar fi
DiplasiU, (gr.) instrnment cu Martins, Guide diplomatiqlle; Kopp,
doue clavire, în fayă unul de altul. p,tlaeo9raphia critica,
Depleidoscop, instrument as- Diplomatic, reMiv la diplo­
tronomic, dat de Dent, pentru de- maţiă.
terminaţillnea timpului, mal ales il Diplopiă, (gr.) vedere dup1ă,
acelluia când Sorele se affiă pre Rtare de E'gritlldine visuale în ca­
meriqian. re doue sensaţiuni diverse sunt
Diplocephal, Cu doue capete. produsse (;e acel'aşi obiect.
Diploe, (gr.) ana,t. ţess:ltur:i: Diploptere, (gr.) familiă de in·
12
f\.
, '
I l'
. ,
Dip
177
--------------------------�-, ...
Dil
{
I
'--'-'-
1 ...
[178]
178
. �
I
i '1
l
I
Dip
secte stabilită de Latreille. Con­
ţine pre t6te acellea cart ali ari­
pele superiori duplica te în lungime.
Diplostol1l, vd, Saccomsjs,
Dipodi1i, (gr,) pude dnplu ;
mell-. numită şi Sysygiă, uniune
de donl peqi în nn membru, pre­
cum, d, e., dijambul (,-,-,-,-). A
divide dipodie un vers este il. lă
măsură pre donl pedî,
Dlpolnos , vd, Sculptm'ă,
Dipontliii, (- drus), mică mon­
netă romană valănd, după uniî, un
as; �upă alţii, qumătate.
Dipsae, llip saeee, familiă natu­
rale de plante mouocotylcdonee. Con
ţine mat mult buricne, d. e_ car-
4iul. .
Dlpsade , (-sas), intră as­
tăiF în tribul şiopîrlelor_
Dil)Sator, instrument. inventat
de Vollaston, în 1817, spre n. mă­
surii digressiunea horisonteluI. Con­
stă din doue specule (oglinde) pla­
ne, din carI unul este applicat
sul! un ănghili de 45 gr. pre as­
sea unuI ochiall; cel· alt stă în
positiune dreptănghiulariă cu pri­
mul. Observatorul vede ăl1tliil ob­
iectele dinainte prin lurnin'a delîn­
gă primul speeul (acest specul cau­
tă se iea 4umătate din cămpnl o­
biectuluI); appoi pre celle de din­
dilrăt, pre aceaaşI lineă, prin ln­
min'a l'eSfrllltii de ambele specule.
Spre li măsura depressiunea, se
dirige ochiallul drept către puntul
occidintale al horisonteluI, d. e_, şi
spre il vede pre cel orientale, cau­
tă să se Întorcă În căt-va specu­
lnl secund, cure Întorcere se ci­
tesce pre uă circnnferin(ă şi este
supplimentul ănghiuluI format de
raqcle carI vin dela cellc doue pun­
te alcsse ale JiorisontelyI.
Dir
Dipsndlc , (gr.) care escită se­
te. - Dipsomaniâ , cerinţă, (poftă)
de il. be,
Diptam, vd. Dictam,
Dipter, (- rus), cu doue ari pe;
(ti-chit. edificiU. impressurat de do­
ue rîndurf de columne.
Dlptere , (- m), nat, ordine
de insecte avînd numaI doue ari.
pe. - Diptcl'ologÎ(t, studiul lor.
Dlptych a. DlI'S�CH", (gr.)
tăblite de scris duple reumte. La
început simple şi pentru nsul do.'
mestic, mal tănjill <le elephante,
aur s. argint în Întru cerute, ser­
vin el pentru bilete, mal ales de a­
more. Sub imperatorî le trămiten.
functionarii la intrare în Ull post
amic'ilor. In biserică (dil'l. sacre)
fl1rr� usitatc fOrte des eil registre
pentru numele pers6nclor distinse
prin serviţele lor ]lenll'll ofeciul
sănt. La dînsele se referesce ru­
găciunea numită collectio post 110-
m·ina.
Dipyrichili,'vd. Proceleusmatic.
Dit'adiaţiullc, (- tro), disper­
siunea raqr.lor în diverginţă.
Dircct, (- tus), drept.
Dil'ccţiUJlC, (- ilo) mers spre
un punt, dreptut, aJiI�eaţiune, con­
ducere, adrninistraţiune.
Dircctor, cel care diregc.­
DirectOl'i!l, s. -"at, fuucţiunea di­
rectorulul, personalele directorilor.
Constituţiunc:.1 din 9 S. bre 1795,
reformâ gubcrnul revoluţionar. Ea
substitui ConvenţiuniI, care singu.'
ră :n-ea putere essecutivă şi judi·
ciariă, concursul a doue camere
sub numele de Consiliul ccl1ol' cinci
centi s. vechi (des anciens). Pri­
mi! propune" legile, secun<ţille ac­
cepta. Puterea essecntivă se in­
crerlintâ la cinei directorI, Barras,
"
[179]
Dir
179
Dis
o
Rewbell, Lareveillere , Letourneur
şi Carnot, numiţi de consilic. A­
dunanţ'a lor se numi Directorat
(Dlrectoirc), ţinută la Lussemburg.
După-ce nouele alegerI împlu ră con­
siliele ca regalisti t veni reform'a
din 8 fruetidor, care dodo affară pre
Carnot şi Barthelemy , precum �i
82 din membriI consilielor. Merliu
şi Douai de Treilhardt intrară în
Directornt , precăud Napoleon se
affEt în Egypt, Cartele intestine şi
lipsea de activitate " acestor no­
ur alessi făcură se se supplincscă
direct. prin Sieyes, Gothier, Mou­
lins şi RogerDuccs, în locul lui
Rewbell, Treilhardt, Merlin şi La­
reveillere (18 Iun. 1797). La în­
intorcerea sa din Egypt Napoleon,
in un'a cu Sieyes, derirnâ Directo­
ratul,
Dil'ectol'ium diyini o ffi cii ,
(lat.) la CatTlOlici calendaml annua­
le bisericesc_
Dit'ectol'Y t în. Biss. anglă ordi­
naţiunea officiuluI sănt făcută de
mai mulţi theologI şi confirmată de
parlament, în 1644.
Dircctrice, fem. dela directo,';
geom. dreptă de lungul CUI se tra­
ge alt'a s. uă suprafa�ă pentru
il descrie nă figură plană s. solidă.
Dh'egere, vd. Di,.igere.
Dil'l)CIl� s. DlRllAM, monndă
de argint în Arabia, Egypt şi A­
frica de N., = Vl'e-uc 53 parale.
Di!'ibitol'l, (- res), aginţi că­
ror eri, încredinţată urn 'a (cisla)
voturilor în cOlllitiele romane. A­
vea fnllcţiallea d� it alege, alea8'
şcqit după diverselc triburi şi lL le
da eustof)ilor se 1" nUllJere (pnnc­
taferre) şi se prochiame resultatul.
Sub Angust se redicasse nn edi­
licHi propriă pentru acest scop în
>,
cămpul InI Marte, diribitorium ,
dat mai tărlţii:i aginţilor armate! şi
cellor al poporuluî.
Dirigintc, cel care direge.
DircHlllţiunc, dispărţire,
Dirigcre, (- gcre), il îndrepta,
determin" către un punt, a con duce .
Diritta, (itaI.) dreptă. Des. şi
totă scal'a musicale.-Alla diritta;
cu II1ă l'a dreptă s, spre drept'a,
au. gradat de sus în deos �i din
contră. .
Dis, mus. nume german al lui
"c diese,
Dtsbrodurh , (fr.) se num. ap'a
în care s'a spălat serie'» după-ce
a fost scoasă din văpselă.
Disc, (- cus), tablă rotundă s.
ovale , în medloc mai tare, spre
margine perrţlndu-se în subţire, de
ordin. nn pede în qiametru, la
Greci ,Yi6xo<;, cănd era de petră,
s. UD OI' s. )'<16; de fer 61;AO�, dif­
ferinţă nu tot-deuna observată.
Discaute, nume anglu pentru
sop,.ano, În musie'a bcscricescă.
lat. dis-ca1l!tts (cantus duplns), elin­
tatul făcîndu-se de ten OI' în vechIUl
contrapunt, precînd însoţi mîntuI e­
ra mal sus, prin sop,.a1l0 (precum
fr. dechan! in secI. 13 şi 14). In
music'a ordinariă .A.nglil numesc
acestă voce lreble. Comp. fr. le
dessus.
Disccdel'c, (- dere), il se dis·
piiirţl, depărta. - Discessiune, :lC­
ţiune de it discede, depărtare. - Dis­
ces, dispărţil·e. Speciale VoI. dis­
cessio, modul de il vota, cODstănd
în trecerea votantelul în uă parte
s. alt'a, după sentillţ'a ce s1lsţinea
(discede,.e in sententiam, i,.e s.
ire in sen!entiam, transire). Cons.
în gen. ase. senatuluI Niebuhr. rom
� '. '�--'----------��----------�-----------------
[180]
Dis
180
18581 Discl'c(lit� perdere de credit,
neîncredere.
Discl'cpanţă, (- /la), sunanţă
rea, s. contrariă ; rlecuveninţă.­
Discrep ante I care este în discre­
panţă,
Dlseret , (- tas), CU minte, cir­
cunspeot , prudinte, reţinut, mo­
dest; matb, se dice mărime dis­
cretă aeeaa din care nu se p6te lua
vre-uă parte fără it se schimba es­
sinţa totale. In Bis. discreiii era
(numaî la unele ordlnî) trămlssl ai
unuî monasteriă pentru it i repre­
slntâ interessile în uă provinţă. ­
Discreţionar, califlcă uerr-ce In­
cru nelimitat prin uă lege positivă.
Dlscreţlune , judieiosă reţine­
nere, clrcunapecţiune, - A discre­
lion, pre vo inţă.
Discrime, (-men). deosebire.
DiscullHlre, (- pare), il dis­
vinovăţi. - Disculpaţifjne, acţiu­
ne de a disculpit.
Discurs, (fr.) cuvîntare, syn..
oraţiune.
Discussiuue, vd. Discutare,
Discussiv, med. calificaţinne it
remeqielor puse pre din aflară pen­
tru a dissipi nă înflătură s. al.
DiscutlU'C, (fr.) a dis bate, vd.
Dispulm'e.
Disepale, hotn. en doue sepali.
Disel't, (- tus), vd, Elocinte.
Disgl'aţiă, pel'dere de graţiă,
de fav6re; neconcinnitate, deunde
disgratios, neconcin, ne.pIăcut.
Disgraţial'c, il pUlle îu dis,
graţiă.
Disgregaţiune, (- tio) , dis­
părţ.ire, respîndire, maI ales pen­
tru raqe.
Disharmouiă, lipse de har­
mOl1iă.
DisjUllct, disunit. In mus. dis-
Dis
Alterthiimer ed. Isler, Berl.
p. 138 sqq,
Discepol, vd, Disciplu.
Discerlliclll, (- culllm), ac u­
sitat de femee pentru trasaul cară­
rii la cap.
Dischidiă, (fr.) uă plantă pă­
răsită din Noua-Zellanda şi Indie,
din genul apoeyneelor.
DischJiii., (. - diurn), dispărtlre.
Disciplină, (- na), regulă de
vieţii appiicabile la uă professinne
de uert-ce natură, D,:SC. ecclesias­
tică, unlunea eonetituţiunilor apos­
toIice şi diverselor regulaminte ale
capilor biserlcesci privind admi­
nistraţiunea esteriore il. membrilor
eI; opp. doctrină; studiul interior
şi esterior al eredinţeî. Disc. ar­
cani, studiul tainelor bisericesci.
Disciplinabile, capabile de dis­
ciplină, docile.
Disciplinar, de disciplină, re­
lativ la disciplină.
Disciplinare, a pune în dis­
ciplină.
Disciplu, 8cholar.
Disco bul, (- IIlS), speeă de
pesce.
Discoid, în formă de disc; botn,
neri-ce organ orbicnlar f61'te dep/·es.
Linne dă acest nume plantelor cu
fior� compuse cari nu offeresc de­
căt nn disc fără cor6nă.
Discontinuitate, necontinui­
tate.
Discordantă, (- /la), lipse de
unire, de accord, diverginţă de
snnet. - Discordante, care ti în
discordanţă, nu sună într'una.
Discordare, il. fi în discordan­
ţă, neunit,
Disconto, (itaI.) scadinţă ce
• se face la uă usură cănd se plă­
tesce aumm'a înainte de termin.
:1
.�
,
'i
\
t ' '
t
1
'1
"
.1
J
'j,
J
,
I�
I
I,n f
�L
it'
I II, �
I
, i
[181]
Dis
181
Dis
,
,
I
juncle, intervale cari dispart sune­
tele în distanţe mari, precum ale
tertel s. al.
Disjl111CtiUIlC, (- tio), disu­
nire, separaţiune. - Disjuncti1J,
care face disunire (pentru lncrr.),
Dislocarc, it scote din loc,
ref!. il eşi din loc.
Dlsmerubrare , it dismădulă,
Dlsparadă , perire, lipse su­
bită. Ntg.
Blsparată , (fr.) llpse de con­
formitate. Suppl. dispal'i litate,
Dispăl'Cl'C, (-- "ere), a peri,
fugi din vedere. - Dispariţiulle I
acţiune de il dispăre şi effectul.
Dispm'c, (- pm'), neegale.­
Disp arat , neunibile. - Disparita­
te, neegalitate,
Dispathiă, (gr.) ueegalitate de
intenţiune, de disposiţiunc, de sin­
ţimînt.
Dispcct, (- 1115), considcraţln­
ne, cercetare,
Dispcllllios, (-.'''S), costător,
care cere spesă, cause(jă dispeu­
qiu (pagubă).
Dispcilsar, vd. Dispensarie.
DispClls81'e, (- sare), il dis­
tribui, accordit immunitate, permite
vacaţiune, da remissiune, libera,
Dispellsal'ic, (fr.) se num. cn­
lessele de formule usi tate la tracta­
ţiunea egritudinilor şi destinate
pentru stabiliminte sanitarie; sta­
bilimemul însuşi.
Dispcllsaţil111C, act. de a dis­
pensii, esemţiune din uă regulă
oppritivă.
. Dispcnsatol', (- 101'), care
dispeuse<!ă; se numiit, la R" ser­
vul însărciuat cu ţinerea compu­
telor pccuniurie ale uuei familie.
In Anglia dispersatory (pron. dis­
pensatery), syn. cu dispensar.
2-' '. t� ...
Dlspensatertu , ca adct, call­
fică tot ce se referesce la uă ad­
ministratiune. Ca subst. uniunea
prescnptelor ce caută it observa
un apothecar, Comp. phm'maco­
pi'ă.. formular. .
DislJC1'gil"c, (- glre). il. resipl.
DispCl"lllatic, cu doue sperme,
seminţe; syn. dissemlnale.
Dlspcrsluuc , (- 510), acţiune
de lt dispcrgi, dissi p�.ţiuue. Disp,
luminer este phenomenul produs
căud uă ra<!ă. de lumină străbate
uă prismă transparinte. In acest
cas ea se refractă şi se divide în
şepte rae!e culorate,
Displantare, vd, Deplantare,
Df spoude , (- da), de dispus.
Se nnm., în cormnerclă, mai ales la
librart, mărfe luate spre vinrţare ,
însă nu cu t6tă decisi unea , :(mu­
chaiar).
Dlsponden , (-- tts), melr. pe-
de de doui spondei s. patru lung-eA
Dispoll ... vd. Dispun ..•
Disl}OSal'e, vd. Disptmcl·e.
Disposiţiul1c. (- Ilo), acţiu-
ne de il D,SŞe<!a diverse părţi a că­
ror uniune formeqă nn tot, ordi­
naţiune, regulament imperativ, or­
(lonanţă; clausă, preparat; stare
(suppl. posiţiune); stare a spiritu­
lUI, sinţimînt, voinţă, BC')p, gănd;
stare n'ttul'ale, tendinţă, inclinaţiu­
ne, aptitudine, putel'epropriă, com­
măn dă, arbitrit'l. In pathol. des.
aptitlldinea particulariă a corpului
de il trece din egritudine în sănă­
tate şi dia contră; îndrepta t, attri­
buţiuue în titlu gratuit. In gene­
re disposiţiul1ile unui act sunt de­
cisiunile ce el conţine.
Disposith', preparat; partic.
jurispr. partea ulIui act juele<'ăto-
[182]
Dis
182
Dis
i
I
.�."
resc care conţine decisi unea j ude- Icsce se iea un grad academic se
cătoruluî. qiee disputatio pro gradu, vd. Pro­
Dtspreperţtune, proporţiune moţiune.
rea. Disquisiţillue, - disci - eer-
Di sp Il II Cl'C , (- paliere), it as- eetare.
şeqa, regulil, da disposiţiune ; ca Dlssecttune , (- tia), med. tă-
n. a ave in putere. iare. I.a· vegetal] phytotomiă; la
Dîs(Jullibile, (- lis), de care animalf zootomiă. .ass. corpulul
pote nescine dispune .. - Dispun<:- human authropotomiă. Dissecţiu­
bilitate, facultate de il dispune (în nca are diverse denominaţiunf du­
sens activ şi passiv). In milit. pă organul assupra CUI se ap­
starea unul solda! departe de ser- plică.
vl] momentan, 0PP. oolunt ar, In DisscmcnaţiHlIc I (- tlo), se­
jurispr, ner î-ce porţiune din u ă a- mănarc, reslpă ; botn. dispersiu­
vere de care este permis unni in- nea natura le şi semi-spcntană 11
divid se facă us , e dispunibilc. Pro- seminţelor a3jnusc .Ia perfect'a ma­
prietatea are totdeuna restricţiunr turitate.
stabilite de lege. Pănă unde le- Dissens, vd. Ill'm.
gea permite de it se intinde nes- DissCIlSiuIIC, (- s'o), neuni-
cine (chiar arbitrar) cu usul bn- 1'0; opp. consens.
nnrilor proprletăţil , e diepuaulnli- Dtssenters, (angl. cari: llU se
tate s. cantitate dispunibile I opP. învoiesc), altă-dată Noneol1formisti,
"eservă legaTe = acea parte iL llro- se numiil în Anglia sectele pro­
prietăţii oare nn se pate dil în dis- testante dissidinti attăt În doctrină
posiţiulle. căt in organisaţitllllJa psternă a of.
Dispută, (fr.) vd. Disputare. ficiului .�<llru. Presbyteril, Inde-
Disputabile, care se p6tc dis- peudinţii, Methodis.ti1, Baptistil sunt
puta, contestat, problematic. I Dissenters. Qu(\kerii (quakers) So-
Dis(Jlltal'e, il disbate. - Dis- vingianil divergesc chiar în doc­
putaţiune, acţiune de il disbatlJ, trină. Dela 1828 se buccură de
schi�b de vorbe, eercetnl'c, oon- drepturi civili ca şi părteniI reli­
troversiă, eontestaţiullc. Differinţ'a giunif StatuluI; Ii sc cere însă se
între dispută fi d'iscussiune este că contribuescă pentl'll susţinerea a­
prim'a implică contrarietate, se- cestora.
cund'a (care nicI nn e latină) sim- DiSSCl'tllţillue, (- tio), dispu·
pili cercetare. Dispută done persa. taţinne, mal ales cea pentru uă pro­
cu opinil1nI oppuse, rănd disbat moţinne.
uă c�stil1ne fără scop de il se COll- Dissidintă, (-ilelltia), neunire.
traqiGe, discută = disGe1'!Ct!ă, cănd Dissidinti, (-les, cari stă dis-
compară raţiollamintele uner ces- uniti), se num. mar ales cetă­
tiunr ciI se decidă. - Disputatio ţianii carI profes�ă altă credinţă
p"o loco S. inau9"mTis (unii habi- decăt cea în genere adoptalii.. Prin
titaţiulle), discnssiune susţinută de estins. ne qicem dissidinţi GreciI şi
cel ce ,oiesce se occupe P.D loc în cei-alţi în respectul religiunii ca­
uă f.�'" . uiă. Pentru cel ce yo- thollce. Speciale se dă acest nu-
,.
[183]
Dis
183
Dis
f
,
,.
me N eocatholicilor din Polonia şi
Prussla (Deutschcatholiker). Primii
aii libertatea de professiune dela
1570 (convenţiunea dela Saudo­
mir); seounrţil dat.e<jă de currînd.
Dissilicntl', (-liens), dissărin­
te, elastic.
Dtssimilar, neassemmc, snbst.
ar fi dissimilitate s. dissitnilitudine,
Dtsshuulaţiuue , (- tlo), pre­
facere, prefăcătoriă.
Dissipaţillllc, (- tio) , resipi­
re. Verbul e dissipire, nu dissi­
pare.
Dissolllbilc, vd. Solubile,
Disaulviug wiews, (angl.
pron. 1.Dinehs), joc optic constăud
în strămutatul unef imaginI în alta.
Dissohinte, (- vens), se num.
corpurile cart ali proprietatea dc
il transforma solil}iI in Iiciqr şi a
destrui nggregatiunca molleculariă
a corpUJ'ilor (a topi, dissolvi).
Dissunantă, - regul. dissu­
nanţă - sunanţă rea. 8e lIum., în
musică, uniunea harl110nică de do­
ue tonul'l cari, in conbinaţiunea
lor, atti ng neplăcut mechi'a şi nu
pot servi decăt pentru trecere la
nă consunanţă. Secundă, septimă,
nonă şi tote intervalele 1'1'6 mari
s. pre mice sunt dissunanţi. A
prepara n::l dissllnanţă este a în­
semnă aceaaşi notă ca cOllsunanţă
în accordul precedintc. A nsolvi
uă ,disssunanţă, il o face se des­
cindă diatonic pre nil consun3nfă.
D'issunantele natu1'ali s. essentia.li
snnt celle cari fac parte nes'tră­
mntabile din accord. UerI-cari al­
tele sunt aceidintali. Totă dis­
sunanţ'a caută a fi resolută.
Dissylab, (- bum), gram. vor­
bă de doue sylabe. Adct. dissy­
labic.
Dtstantn. (- tiă), depărtare.
Frumosă • esplicaţiune -Abstand
zweier Dinge vor einander» şi mar
bine: drumul din f39i'3. unui on·
iect la altul.
Disteg, (- gitUl), cu doue ste­
ge (caturi). Rr, us . - Distegiă, la
Greci un apparat pre scenă repre­
sintănd un copperişiă plan 8. un
ambulacrn pres te copporişiă. Cun­
noscinţă mar prossimă ne lipsesce.
Distel, trib de plante din fa­
mili'a compu.ielor, Conţine eirsiul
şi carJ:1iul (ambii acaetr),
Dlstieh, (gr.) eu done şiruri;
metr, se num. un vers de do ne
rînduri, principale din hcssametru
şi peutametru. Poesi'a constante
din distiche ti de ordinar Eleqi' fi,
s. Epitaphul. Sub numele disticba
se cunnosce mai ales un şir de
sentinţe şi proverble latinesci attrî­
buite lur Dionysiii datone. In botau.
se dă acest nume pi.irţllor asşe<jatc
în dalie lineo oppnse.
Distilatillne, (-- tlo), strecura­
re. Operaţiune avind dc scop
transformaţiunea uuur corp în va­
pori şi condesiţiullea acestor în
un 1111 Iicid, s. sepul'aţiunea părţir
volatill' şi it materieI flssc (pentru
apă) s. il I'lcmiotclor lInui corp,
s. produsselor resnltanţi din de·
composiţiunea sa dind nu suut ta­
te egale yoJatili (peutm gase).
Distichiă, (gr) rînd, �irdllplu.
- Distiehiase, egritlldine characte·
I'Îsată prin crescerea uner distichie
de gene.
D i sti Il C[, - eţiune vd. Dis tingere.
Distillrlcre, (- df/'e), il întin­
de mult, disfă�iurll.
Distingcre, (- 911el'e), a dis­
părţi, discerne, recunnosce, deosebI.
- Distincţi"M, :wţiune de ă dis-
.
.,
[184]
Dis
184
Oit
,�.�
•
. '
tinge. - Distinctio, eare servescc
a distinge. In botan. se num, dis­
tincte părţile plantelor cari sunt
libere, fără ccnnesslune.
Distoma bcpaticum, med.
specă de verme.
Distonarc, - hine dissuna­
re,- il uu sună curat. Pre micii
nuanţă Între acest'a şi desul/are.
Dtstercere , (- quire), il în­
torce, Învîrti, sc6te dela loc. ­
Distorsiune, întorcere dela locul seu.
întortochiare; med. Între altele mai
ales uă stare convulsivă il. mus­
chilor ochiulur.
Dlstragere , (- gere), il trage
în diverse părţi, li dis părţi, împăr­
ţi, respîndt, abate , dennde fig. il
direge spiritul către alte cugetăn
deeăt celle presinţi. - Distracţiu­
ne, actiune de il distrage, depăr­
tare dela celle de un moment, pe­
trecere, uitare; phyisiol. şi chem.
disunitul părţilor cari compnn un
corp; jurispr. separaţi unea făcută
pentru iL opera uă attribuţiune no­
uă.- Distnlc/, bine distras, abă­
tut, cu cugetările respÎndite, neat­
tentiv.
Distral'c, (fr.) vd. şi suppl.
Dis/ragere.
Distl'ibuirc. (- buere), iL Îm­
părţi. - Distribuţiune (poţi şi dis­
tribuinţă) act. de iL distribui. Primul
mar ales pentru effect, secundul
pentru acţiune.
District, (- tIlS), Întindere ter­
ritoriale 10rrnănd intentul unei ju­
risdicţiunr judiciarie şi administra·
tive, judeţ. Statele- Unite şi Fmll­
cia aii mai ales districte. UItim'a
mai ales dela 1789-800.
Distylc, boln. senum. în gene­
re florile cu douI styli, ca dian­
thul.
Dltetraedru, (gr.) cu opt su­
prafeee, în formă de prismă tetra­
edră cu culminilc diedre.
Ditbcism, opiniune care pre­
suppune doue principie.
Blthyramb , (-bus), pronu­
me al lui Racchu, necert îu sem­
nificaţinne, deşi unii Iii reduc Ia
tradiţiuuea de nascerea duplă il <leu­
lui. De ordinar allăture cu t"iam­
bos, ith!Jmbos, esprime un gen de
pocsiă eonsccrat luî Baechu. As­
supra originii solle (chiar etymo­
logici) nu este nimic decis. Hero­
dut narredă că În timpul tyrannulul
Cleisthene (către 600 in. Chr.) ve­
nisseră În Sicyone chorurI tragice,
celebranţi pre heroul Adraste, Cleis­
thene al' fi invers aceste chorurî
cultuluf luI Dlonysiă. De aci dithy­
ram bul trecu în Attica., insulele
ionice şi eolice, Beotia, Phliunte,
Sieyono, Corinth, pănă cănd Arit
on,- deunde numele la Herodol
nomos orthios; nontos pithios al
luI Plutarch şi esclamaţiuuile lu­
Pind�r peutm Corillth - cu t6te că
acest nomos orthios se essecutil
şi prll flaut'a phrygic.ă, Luc, Ba­
ech. 4 - Întreprinse iL le conRtrul
eu uerc-care arte, dăndu·le cho·
ristilor (XVxAtOt 1.'o('Ot) se le re­
eitescă antistl'ophic, unde Începu­
tul tragcdiei (comp. Arist. poet.
4). Căte-va din dithil'ambele lur
ne a conservat Aelian, (jin cari
hymnnl Ia Paseidon il contestat.
Disvoltarea sa mal departe o că­
pătâ dithyrambul în Athena, unde
l'ivalară Lasau, Simonide dela Cheoll
(dela dînsul citeqă Strab. XV un
dithyr. lflemnon, Cons. Plut . .ie
mus. 10). Cu Melanippide dela
Meloa Începe dccadinţ'a sa. lIfu­
sic'a se întinse, poesi'a perdu dia
"
[185]
Div
185
Div
(
\
I
j
t.
I
t
�-
"
prim'a focositate, limb'n deeădu în \ întind în diverse direcţiuni, for­
phantasie deşerte, phrasî pompos!', mănd ăughiurt dischise.
imagini aff-etate, Philoren dela Dlvugt-nerves e, botn, califică
Cythera, Chynesia, Phryne, Timo- foiele ale căror fire (nervure) merg
theă Mile�iul şi contimpuranil sei,' divergind dela base spre vîrf.
Poliedru şi Teleste , sunt nltimii Dtvergtnţă, (dis·vergct), depărta­
represintanţi.: Din dithyramb pus- re în doue părţi. Ea presuppune cel
sedem numuf fragmlnte. Choml din puein doue obiccte; începutul seu
Bacchele lui Enripide ne procură este cel pucin la <jumătatea diree­
uă imagine. Cons. �i Archlloch ţiunilor. Obiectele ovalr, rotunde,
ÂthCn. IV. p. 628. convesslunlle nu pot divergi.-Di-
Dito, [Ital.) - propr, detto - ve"ginte, care este în dlverginţă,
de acel'aşr gen. opp, convergillte. Lilleele tlioer-
Dtton , mus. interval de doue ginţi (precum laterile unui ănghiă)
tonurr, se depărterţă dela un puut corn-
DitrigIYI)h, (l!'r.) spaţnl între mune astfel ca se nil se mai În­
douf triglyphi pre fa�at'a unui eo- trlnescă nlcr-uădată. Seriă dioer­
lumnat doric. gillte, aceaa ai cui terminI cresc
Ditrocheti, (gr.) metr, pede de continuu şi care nu are nicl-uă
douî trocher, summă, Sticle diverginţi, eari
Dhu·ese, (gr) med. uăeg-ritudine. reRping raqele în diverginţă.
Diurn, (- nlls) , relativ la qi, Divel·s, (- ws), deosebit, de
care ţine de <li. calităţi differinţi.
Dillrnar, officiar al imperatorilor DivCI·siflOl·, botlt. cu fiorI diver-
greni care redegp.a actele <jiurne. se, se num. mai p:lrticuiar nmbe-
Dius, prim'a lună it Macedoni- lele compuse din fiori regulate în
lor, resp. lui S.bre. centru, mai marI şi neregulate la
Div, (pre recepte) divide, îm· circu nferinţă.
parte. Dh'el"sitatc, (- t{ts), varieta-
Divae m('lllo .. iae, (lat.) de su- te, fp-Iurime.
venire săntă, suffietescă. Diversiune, (- SIO), vd. urlii.
Divagare, (- gari), a rătăci. Di"ertil·e (- te.,..), a Împinge
Mal mult decăt digredire. - Di- în lăture fade se se abată; it dis­
vagaţiu/Ie, ac\iune de li divaga. trage, re�rei\ (după Francesi), de-
Divany s. -NI, spe�ă de scri- unde divertissement, recreaţiune.
ere �rabă în us la yerşi .şi Musul.- Dh'ide et impera, loc. h.t.
mall! pentru affacen pubhr.p.. Dt- împarte şi dOlUuesce' disllnesce ca
wany - T/eshhessy il nsitat pentru se învinO'i_ '
tran�criss.ul P?esielor. . DivhÎcnd, (_ dUnI), de divis;
DlVarlcaţlUne, (- tio). ram!- a,-it/un. numărul pre care caută li
:fi�aţinne în done, dischisă, a uneI se opera divisiunea; comm. partea
vme. periodică (mobile) diu căstigul ce
Divarice, (din divaricare), ca- dă acţionarUl IIi escediotele curat al
lifieă plaDtt-le ale căror ramure se summei unei ÎntreprinderI. Se es-
'.
-----" �'. ':!.
[186]
I
..
m-
186
Div
J
J
",
.�,
-r
"
I
1
J
,
prime în sumrnă totale pentru fiă­
care acţiune s. In procentl.
DhidicIu, (- cltlum), reser­
vor din care se distribuesce ap'a
prin canal] în, diverse părţi ale
oraşulul. Mal tărditi s'a suppliuit
prin castellnm (dimin. din cas­
o·unt).
Oivin, (- nus) , participante
naturer lUI Dumuedeă.
Diviuarc, (- nare). a preain­
ţi, predico , ghici. Dioinuţiune ,
acţiune de 1\ divina. Ass. espres­
SIUllH vd, Gell. N. A.III, 4. Quiu­
tiI. Institt, VlI, 4. 33. Heinecc.
syntagm Antiqq. IV. 18, 18. 0-
senbrtiggen la Cic. pro :'VIiI. p. 38.
Gcib, rom. Criminalprocess p. 268
sqq. - U snl el date4il deja poporele
semitice. Grccii o rcdusseră în arte
(flIXVTtZ,j ad. -rixv,]) , Mre era de
mal multe spece: naturale (etTCX­
vo�) conţinînd, în essenţiaJe, ora­
elul (,''''''''''''011, X�'J6't'il,'tOv; el' reg­
punsnrile X�1J!iI'o'�, l,avTwţ'C<, 'P,j-
111] .. &c07T(!07tt01', {)l6qlcc:-r01f, }.uytOl',
ultimnl corr.�Sp. lat. oracululn, din
os, OI·are. CdJ ce d;, oraclele se nn­
mia XI,',/6ţlQ)(J'';, s. XI,'�6ILO).';YOq) ul­
timul şi pentru cel ce le aduna,);
artistică C"'TCXVO\-), fundată pre in­
spiraţil1nea intf'rnă, însă din ob­
servaţiunea semnelor esteriorI (ri­
qIX'tC< s. 6�{l-IX""', signa) divisă îu
tEf/op-u,VJ:eia tS' LEf/06y.0,rda, ll1]yn·
I<IXV'tUIX s. vJ('O{l-IXVn,IX, "06""'0-
'J(cxvttla şi Xl:tf/opAx'VrEia� ultiul'a,
după Aristot., rodessă în theoriă
de Arthemidor. Intrepretatorul to­
tor e n('o'P�'t�� s. {f<onl,'u71o�. La
R. secund'a speCă era şi mar dis­
voItată. Fundamintcle el er;1 0'­
tenlum, p01'lenlum, monstru"" pl'O­
digium, omen, ultimul mal ales
a1l4ibilc, it eul val ore şi caii fi-
tiune depindea de voinţ'a audito­
rulul (accipio omell, placet o�lCn
s. 1I0n ad. mc per/inel, bonum. 0-
mcn, maluui omen); oracl ele de
sorte (sorjes , SIla sponte sortes al.
tenuruae, Liv.) din carf principa,
liIe la Praeneste şi Cere. Cărţile
sibylline, instituiTe de Tarq. Priscu
s. Superbul (lîngă dinsele oraclul
Sibyllel dela Tibure �i Cannill(l
1I1arciana);. baruspices (din ;'('06-
"ono� s, haruglt=hostia) ale căror
propheţio se cons-rvă in libri Ta­
getiei S. lletrusci, Aug,.,.es (primi­
tiv şi auspices), ale căror indicie
era siqna ex coelo , ex aoilnis ; ex
tripudiis S. aU9'l1'ia pulluaria, ea:
qlladrupedibns S. pedestria, ex eli­
,·;s tdirus, malus, o/lli7loslls, 9"a­
via mala lJorlendens, califica ueri­
ce indiciu fortuit reu, care DU că­
dea între primele patrn s]l€�e). Ac­
ţiunea era, absolut, consu[ere, Se/'­
vare, obsel'vare; dacă confirma ui
întreprindere începută addicere, ad­
mittere, ,·edundal'e.- Cel lIlal ma­
l'e sbor avu divinaţiunea la Etrllsci.
Conciliul dela Leptin, în 743, o în­
trec}isse. Lud. XI şi Catherina de
IoIedicis alergară addese b acest
mc410c. Astă4r e cu totul oppri.
tă, - Divinalol' cel ce divinedă
Cei mal însemnabill sunt Agrippa
şi Nostradam.
Divinitatc, (- las), 4eitate.
Dnmneqeii �i natur'a sa.
DiYino, monetă atricană, = 4
para\.
DiYisal"c, (fr.) vd. şi suppl.
Dividere.
Dhisibile, (- lis), împărţibi­
le.- Divisibililale, facullate de a
se divide.- Divisiune, acţiune de
it divid0.. Ciind datelor el se as-
[187]
I
J
Doe
1b7
e dis- priă il. priirnl instrucţiune, dispus
a se Iăasa se se conducă.
Docilllasiă s. - MATICA, artea
de a determina prin medloce che­
mice s. cercări propol'ţinnea şi na­
tur'a unui metal conţinut în mine­
ralcle său ; essame ass capacităţii
cur-va pentru Ull officiu; med. sum­
m'a cercetărilor necessarie pentru
il. depune În judecată scntlnţ'a es­
pressă de un medic,
Docket, (angl.) listă de măr­
furt.
Docks , (angl.) vaste circuite
de petră in earr se întrodue apele
mării prin săgase (zăgaze) destul
de largi ca se potă lăssă trecerea
navilor. Unele d,.y dochs (docks
secci) servesc pentru coustrucţiunt
maritime; altele ioit dochs (cu val)
pentru esoueraţiunea (discărcarca)
navilor. Dateqă dela Inceputul sec,
Inlui curriute, Celle mal impor­
tauţi suut îu Londiu şi Indiele 0-
rieutali.
Doehyal"d, (angl.) carenat,
dres sul eareuei.
DOCl'a, mă&ură pelJtru mărgă­
ritar în Bombay.
Doct, (- tlts), erudit. Ass. seu­
sulul şi selllnifieaţiunii vorbei, pre
care o înţellegeil. puCin luI. Sca·
liger (Poet, VI. 7. p. 86:" corup.
G. E. Miillcr) COUl)J. Fabrice 1, 1
p. 89 şi Vit. Catul!. p. XXXVII.
Vd. şi Weicht1rt Poett. Latt, Re­
liqq. p. 121.
Doetol', (- 10,.), la R. ăntîiii
ucrl-cined'llecţiune, mai tărqiii syn.
pl"ofess01', lllai ales de philosophiă,
In evul meqii'i grad honorific al Scho­
lasticilor; de preIa sec!. 12 cel mal
înalt grad În uă facultate, Ia Fran­
ceş'i. Vulgar syu, medic.
Dodl"ină, (- 11;1), tot ce for-
Doe
semuedă locuri particularie,
tributiune.
Dfvlstv , care dă dlvisiunea s,
servesce la dînsa. Ca subst. med.
Iegătură (bandagii:i) pentru a op­
pri uninnea părţilor pre cari e ap­
plicată.
Di\"isor, (- eor), împărţitor.
La H. mai partic. cel ce cumpăra
voturi pentru candidaţi la alegerr,
Dh'ortil'e, il se separă, Vd,
U1'1n.
Dhorţiti, (- tinm din dis-cor­
tere = vedere) separnţiune, mai a­
les cea între căssătoriţl (dispăr­
ţeuiă), syn. rcpudiă. In gener. dis,
cidi11.
Dlvetmueute, (ital.) IIIUS. des.
uă essecuţiune pornnosă şi demnă,
respectabile.
Dtvulgm-e, il da în vulg. res­
pindi în public, - Di'vulgaţiltue,
acţiune de il. divulga.
Dhulsiul1c, (- Sia), acţinne
de il. divelo (vd. vb.) med. sfă�ia­
tul unui organ prin effectul unei
violinţe esteriori.
DJ uti, preoţi ai Parsilor.
Do, sunet Illusicnle, primul în
scală, substituit, în secI. 17, de HalI
lui Itt,
Doblas, monuetă de aur por·
tllgesă, = 21 sf.
Doblel'o, mică monnetă hispa­
nică, 2 = 2 '/, paral.
Dobra, monuetă de aur portu­
gesă, dela 1722 val. 7 /ţalb, 8 sf.
Appr6pe îndouit ecte dobraoll.
Doeente, (- .cens), cel ce dă
instrucţiune, professor de al treile
grad în academiele germane.
Doehma, vechiii uume al unei
mărimi de lungime, Ia GrecI.
nocile, (- lis), ascultător, PI:O-
--�"-
�- .
t.J
[190]
190
I
I
1
",
1
J
,
Dom
de stă nescine permaninte, .00111.
reale, cel din patriă, opp, civi!!, ,
affară din patrlă,
, DOJllinantc, care domnesce.
Speciale, 11IU$. (chol"da dominans)
tonul predotnuintc, In evul mediă
cel mai de sus s. cint'a gamei u­
nui ton (qniuta toni) , d, e. în ul
s. do domin. e sol, numită astfel
de Rameau pentrucă se găssesce
În celle mai multe accorduri na­
turali, seu pentrucă astădi e ac­
cordul minor de septimă s.' care se
afflă pre gradul al ciucile, cel mai
de sus, al gammei. Constă din uă
basă, terţ'aşi septim 'a ei, addese
non'a mare s. mică, care I se a­
daugă, (do, mi.. si .• re). Septim'a
dela dominante în sus .e subdomi­
nante.
. Dominare, (,- nm"j) , il dom­
ni.- Dominalor, cel ee domnesce.
N, us.
Domillicalc, relativ la Dum­
neqei.., 13 biserică s, la duminică.
Ca propr. dominicall (lecliones do,
11I,'nicales); vd. Homilie.-Lite,'ă do-
11Iinieale, eharacterul alphabetic care
servescc it Însemna, în calendar,
duminiccle În tot cursnl annulni.
A pănă la G repetindu-se continuu
pentru t6te qilele lnnei, prim'a qi
il lunei fiit6rie începind cu Iiter'a
immeqiat utmăt6riă după aceaa ca­
re a desemuat finele luneI p1'OCO'
dinţi. Dacă un'a din aceste litere
coincide cu finele annnlnI, t6te qi­
lele pre8te cari cade ea, în cursul
progressiunii, Bunt duminice. Nu­
mărul annilor il done secle, plu�
pătratUl lor, divis cu 7, minus 6
din ramăşiţă dă Htel"a dominicale
(Inăndn-.se literele în ordinea al­
phabetică). Differinţ'a O e egale
g. La un cycIu de 28 de anni li-
Dom
terele se presiută în aceaaşr or­
dine.
Dominican'î, ordine de reli­
giost instituită la Tulusa de St. Do­
minique de Guzmrmn sub numele
de [ratres praedicatores ; în 1215.
Preste 15 anni se respîndlră în
Parist, deunde în tote părţile glo­
bulul. Scopul lor eru mal ales 11
combate pre AlbigesI (de consult.'
Fanriel, Croisade contre les Albi­
geois). După diversele ţerre ei
luară uuminl diverse, în Fran­
eia Iacob inî , după strat'a St.
Jacques. Franciscaniî �i mal tăr­
qiil "Jesuiţii le disputară supre­
matia.
Domlntu, (- neum), în primul
sens drept de proprietate, La R.
Iii avea n.imat cetăţianit (pentrucă
numai ei poesedeaeommereium), DU­
mit d011linjwn juslwn, ex jure Qlli­
"jlinm, opp. tiom. in bonis s. pro­
prietatea peregrinilor. AstăqI se
recnnnosc dominiele StatuluI, ale sn­
veranului şi ale particnlarilol". Pri­
mele şi secundele se confnndcil,
in Francia, înainte de 1789 (în Ger­
mania au eşit din proprictăţ.ile ori­
giuarie ale dynastielor), biens d'an­
elenne origine, Legea din 29 Dbre,
3ocel'aşI an, Ii:i I'estrinse şi ordonâ
vinderea nuei părţi din el, biens
de nouvelle ,O/'igine, conţinînd pă­
mînturile clerului, emigraţilor şi
hospiţelor, din carI primele aii re­
mas proprietate it Statului. Domi­
niul esll'aol'dinltr, stabilit în 1810,
se compunea din tote bunurile (mo­
bilr s, nemobili) ce Napoleon că­
păt30sse prin coprinderile seJle,
trac'tate s. al., de carI însă nu pu­
tea dispune decăt în commodul
Stl\tului.
Domino, (itai.) primitiv man-
.'
J
[191]
tă de hiernă a preoţilor copperlnd I ratorr), precănd don. intel' vi"um
fac'a şi humerlr, carualii'i. Astăijl et uxorem se depliuia după ma­
vestimînt de baluri mascate. trimoniîi. Era întredissă din pre-
Dominotcl"iă, commerciă de surmunorea că interessi materialt
hărtiă culorată s. al. în uă legătură de amore strică in-
Domita, speeă de petră vul- timitatea el. DOl/.aţittnr casualt
canieă. s. potestative al căror effect de-
Domitiana quaestto, (lat.) în- pinde de voinht donatorulul. As-
trebarea luî Domiţiu.- Dom. La- tă(j! opprite. .
beoue propusesse trădată lut In- DOII·qnichottism, esaltaţiune
benţii1 Oelsu, fiind vorb'a de nisce de Don-Uuichoue, heroul romanu­
marturi, nă cestiune pre orlgina- lui InI Cervantes.
le, încăt vorb'a a remas egale cu Doppia, monnetă de aur în 1-
cestiune risibile. talia, valore diversă.
Dommngtă, (fr.) perdere, (pa- Doreas, muselină de Indie.
gubă) , incommod. N. llS. Dorclot, (tr.) hom care îngri-.
Dompelcl"s, (holland.) ana- jesee -nult de sine.
bapttst. DOl'- CUlti I , musseJină cu fiorI
DOllarilllll, (lat.) metal disco])· dc Indic.
perit în 1651 de Bergmann. După DOl'ic, relativ Ia Dori: arch.
cercetări mal recinţi s'a găssit a fi v(]. Collimnă.
columuiul nedigest. Dormiţillne, (- Ito) , theol.
Donate, (- ta), d�ruele, mai somnul S·tei Vel'gine înainte de as-
ales la monasterie. sumpţiune. R ,'. us. '
Donaţillne, (- tio), dăruelă; DOl'luitiv, vd. ROp01·ific.
legisl. act scris prin care un in· Donnitorii:'t, (- ,·tUln), sală de
divid (donator) strămută voluntar dormit.
uă parte din avutul seu Ia un al- DOI·Oit·, (fr.) pennel cu care se
tul (acceptoT). L. H. se făcea asstcrne aurul. Suppl. aUI'ator, in·
prin mancipatio, jure cessio, ka· a,"·ator.
ditio. - Don. ad pias cattsas il dep- Doran, măsură de lungime gre­
Jinită pentru scopurI religiose. Don. că, 4 dg.
inh-a vivos, făcută precănd trăiesc Dorsale, anat. l'elativ la spate.
donatornl şi 'acceptorul (de dînsele DOl'So-costale, anat. muschiii
C. Napol. !ib. III, tit!. 2). Dona- diutat posterior, superior, alliiturat
ţiunile 1'1'I'n promissiune, la cei de vertebrele dorsalr �i de coste.
vechI, era valabilI numaI fiiud în· DOl'stellă, (- !ta), plantă su­
tărite prin un act, d. e. stipulatio.- dorifică, numită paUl după Dorsten,
Don. sub modo, deplinită pentru medic germau.
u)! scop determinat. Don. anle et DOl'm'ă, (fr.) inaurat<lră.
p"opter !luptias, slImmă de arginţi Dosă, (pr.) cantitate de cv. (de
dată fidenţatci de conjuge pentru un medicammt) mai aies stabilită
susţinerea familel fiitorie şi asse- pentru it sc lua uădată.
curanţ'a ei în cas dc lipse it acea· Dote, (dos) - reu dotă - zes­
. ,tuia (stabilită prin lege sub impe· tre.- Dotale, relativ la dote. Re-
• 2-' •
Bon
",
191
Dot
,
, .
)
l'
1,
[192]
19:1
Dur
.' � ..
"
Dlllcif'er s. - FWA.TIV, care ad­
duce, produce dulceţă,
Dulci6care, a îndulci.- Dul­
{icaţiune, acţiune de it îndulci.
Duo, hueeată de rnusică pentru
doue voci s. doue inati uminte.
Vd. şi Marmoutel Elern, de Litt. r.
p, 4.39.
Duobol, obol duplu,
Buorlccimalc, arithm; care se
numără,' se divide prin 12.
Duudcnate , anat. relativ la
duoden.
Duodcn, (- num) , 'primul
din intestinele subţirf. EI occnpă
partea profundă it abdomelui , nr­
medă imrnediat stomacul I!!i corn­
munică cu dînsul prin pylot'.
Dnodenită, med. Inflammaţiuue
il duodenulut,
Dnodi, secund'a qi il decadit.
Duodramă, buccată dramatică
cu douf îutrelocutorl.
Dllplicare, (.- ca.·e), it îndoui.
Duplicata, (lat.) îndouitlll unei
act uere-care.
Dllplicnţiune, acţiune de li du­
plica.
Duplicator, phys. instrument
propriu it conduce electricitatfla.
Duplicatură, parte de mem­
brane s. al. duplicate.
Duplicitate, calitatea duplului,
stare in doue fece, (ig. rea cre·
dinţă.
Dur, (- rus), t.are, solid.
Durabile, (- lis), care p6te
dura.
Dllrandal, (germ.) sabiii it lUI
Roland, heroul lui Ariosto.
Durare, a ţine în timp, conti­
nui de il fi.
Durată, timpul căt dureq.ă un
lucru.
Duritate, (- las), proprietate
Due
gim 8. systemă do tale , regim de
associatiuue conjugale în care do­
tele nu devi ne proprietate corn­
mune a conjugilor.
Dotare, a asscmnă dote.- Do,
uuiune, acţiune de a dota.
'DI'achmă, (gr.) vd. Jl-fonnetă.
Cons. Prisc. II. p. 394 (Krehl),
KUB8CY, Ancient wiagth aud money
p. 47-GO. Gron. Sest. II, p, 91.
Dragantă, vd, Tr aqacantă.
DI'amă, (gr.) la cei vechi buc­
cată de tlieatru în versurî. Con­
ţinea traqedi' a, cometlia , drama,
soIY"icum, hilaro di'a, mimul. De­
la Sehakespeare acţiune theatrale
mistă, meţilarlă între tragediă şi
comediă.s-- Dramă 1.'l"ică mai în
genere operii.
Dramatic, relativ la opere de
theatru,
Dramatist, cel ce compune o­
pere de theatnt.
Dramatlll'gill, arte dramatică,
la Lessing.
Dramader, (gr.)- suppl. d,'o,
medar (camilus dromedarius)­
cămilă carp, are numai un bossii.
Dry adee, trib din famili'a ro­
s8ceelor.
Dsileng, plantă marină pre m'lT'
ginile Russiei 'Şi Chinei.
Dualism s. Dl:;'UEISM, systemă
care admite doue principie.- Dua·
list, par hin al dualismului.- Dua·
listic, chem., syn. electro·magnetic.
Dualitate, calitatea luerului du­
plu.
Duel, (- lum), luptă singula­
riă.- Duelist, culpabile de duel;
care face profe8BlUne de it se bate
iu duel.
Duetto, vd. Duo.
,� . �
I
,
\
. 'J
.;: "}
IJ .-
� ,
, '1
��
"
I
l
: L r�
I,!-,
"
,i
<,
JI
i
I
I
I
'I
.!
tl
I
I
'1
V
[193]
Dyn
193
Dys
ce an corpurile de a resiste +. tru 11 măsura rorc'a motorilo r, d, e
nil care tinde It le divide, a vaporiî, Vd, şi DynalIIetru,
Dut, vd, Duyl. Dynast , (gr.) reginte. După.
DutgCll, monuetă dane să , 1/10 v echi'a espressiune , d. e. Ia He-
din thaler, ro dor., des, gubernatorif micf din
DuulllYir, magistrat de justi- ţărrele nu grece. In evul meqiiî
ţiă la H. Vd Liv. 1, 26, uerr- ce baron al imperatorulul a-
DlIyt, monnetă de cupru ger- vînd pre territorul seu drepturi de
mană. suveranitate, şedinţă şi vot În dietă.
Dyadic, arch, binar. D:rnastiă, (gr.) urmare de prin-
Dial'chiă, gubern de doul regr cipr din aeel'aşr sănge. La Greci
pre aeel'aşl tron, se lua pentru uă formă determinată
Dyuametru , (gr.) instrument de Stat. �.!:istotele (pol. �.: 5J 1)
pentru :\ măsura applicaţiunea te- � pune �L�tu�e de o��garc!!J�! oTav
Ieseopiulur. al;X11 /M, ° 1IUţ<O" aU o. al;xo1l-
D 'ă 1 fi t TE,'. Thuc. (3, 62, 2) dice de
yn ti nu , 1','ys. e ec cons- Th 1"" '.. �_, '-, ,
J• - • ( • essa 1 ft, I-U/ ulFYCf,u ... EtU ţf,f-tl.,.OV
tante al ace J3ŞI foree; mec. ŞI u- "'" ,,-.- .• aţ'
. d . ") fi - bil 1 '1 'vOI/O/Ha 'XI/""�o, Şl lJl OI' JU-
,,!�tate .. Y",amzca . orea capa I e. ne nea Thebanilo;' către Platei oppune
a redlCa, III un tImp dat, un kIlo· ") ',,' 1'\ ,,_,
1 t d • "lţ' o .Iyal/x.a tvO""I'O' a ul"'av.E<a
gram a u? �e I'U e!Da Ime. . o).ly",,,; obscl'vănd că acestâ formă
DYllallllcu, partea mathemah· de Stat e cea mai appr6pe de ty-
celor miste care ca!eule(lă miscări- ranuiă. ,
le (JorpurilOl: suppu�� �cţiun.ir �m.�r Dys-anagogili, (gr) med. dif­
force mec�\I,!ce. Scunţ a mIscam, ficllltate de espectol'aţiul1e.- Dys-
opp. StatICa. • art1l1'ose, delict în uă 3rticulaţiune.
Dynamism, sciinjă care es- Dys· esthctică, sI�birc â sen-
pIică essistinţ'a materieI prin an- saţiunilor.
tagonismnl ii doue force. Dyspcrmiă, (gr.) alteraţiune 1:1
Dynamologiă, dill. tractat de spcl'mei.
forcele abstracte. Dysl)honiă, (gr,) difEcnItafe
Dynamomctru, maclJină pen· de a vorbi.
2-' •
'.�"':"-
ULiI
[194]
-.,
E.
-
,
�-----------�----
j
"
,.1
",
"',
IrJ
I
J
,
l
1
f
E. A cinci a literă il alphabetu­
lui nostru. Ca numerale i, la Grecr,
vala 5; ,', 5000. La R. număra
40; cu uă trăssud horizontale d'as­
supra 4000.Iu evul meqii:i e =250.
Ca breviatiune denotă, in chem., e­
·thel'ină. - E= Emininţă s. Escel­
Iinţă. S. E. Son Eminence (fr.). In
logică esprime negativ'a universa­
rlă, Pre bussolă stă pentru Est (vîn­
tul de Est). Pre monnete veehte
franeese arrattă că au fost bătute
la Tours. In mus., la Germani,
sunetul mi, 8. (= e-si-mi) do.
Eal, (- [ltS), patruped african
citat de Pliniii.
Ebsom , chem. sare vitriolică
cu basca pămîntosă , numită dela
făntău'a Ebsom.
Ecclesiă, (- gl'), biserică.
Ecclesiast, una. din cărţile în­
ţellepciunil din Bibliă, Neg.
Eceleslastic, bisericesc.
Echo, rcpetiţil1ne distinctă ,t su­
nttulnl reflectat dc un corp.
Ecilibrin, (ae'luilibrtum), egali­
tate de pond s. de foryă intre doue
lucruri.
!�ciIlOpţiti, (aeqltiflocltwn), tim­
pul annului În care Sorele, trecînd
prin ceator, face (Jilclc şi nopţ!le e­
gaJî.- Ecinopţia{e, de ecinopţiu.
Ecitatc, (aequi las), dreptate
naturale.
Ecitatiunc, (aeqllit(Llio), călă-
rit. . •
Eciva:liutâ, egalitate de val6-
l'e.�cil)(tli�llc, cnre are edvalin­
ţă; Iii. tendTilţă d0 illentit:ite.­
EciwlilltÎ chemici sunt numere­
le carI 'represilltă cantiti'!ţl pon­
deraJi substituibiH Î.L1 uă combi-
naţiune (Pelouzc et Fr. I. 12) s
mai bine cantitati cart substituese
cu acel'aşI effect cantitatea deter­
minată a unei combinatiuni.- Fi­
gUI'e iJcivalinţi sunt celle egali În
întindere-;- diverse în formă.
Ecivoc, - CITATE, vd. Ambi­
guitate.
Eclectic, philosoph care, ne a­
doptănd uă systemă partieularlă,
alege opiniunile verisimili.
Eclcctism, alegere lumin6sădin
ideele cuunoscute pentru ,il forma
un corp de sciinţă, opp. syncl'e­
tism. La cei vechi se qiceit pen­
tru system'a Neoplatonicilor Ales­
sandrinî, cari căuta se confundă a­
ristotelismul în platonism,
Eclegmă, (ecligmaJ, med. re­
mediă des, molle, de pept.
Eelipsare, vd. t1l'1/I.
}�clipsc, (gr.) lipse trecătoriă
de· lumină în unul din corpurile
ceresci.- Eclipsil'e, a pune în ec­
lipse, întI'ecepta lumin 'a.
Ecliptic, relativ la eclipse. Con­
juncţiune cclip lică, obveninţă a doue
plarrcte, care dă loc uner eclipsi.
TCl'min( ecliptic'î, limitele eclipsilor
s· spaţ dc appr6pe 15 gr. în care
p6te ave loc uă eclipse de Ş6re s.
de lună, cu tote că nu va fi esact
în nodurI.
EcJiI)fică, (- ca), .ash·. cnrbă
elliptică care trage calJea S6relnI
pre zodiac. .
Eclise, (gr.) s. ECLYS, mus.
alteraţiune de un ton în genul en­
hal'monic.
Ee ... vd. Equ ...
ECZClllil, (gr.) med. pustulă ar­
dinte.
., .
r
.�
,
,
'il!.
[195]
Ef
195
Ei
Eczesiă, med. cmoţinne viuă I figU1"(I, trassurele şi statul, p ortre-
dar trecăt6riă (e{fe1·vescinţă). tul similitudinea.
Edacitate. (- tas], vd. Vom- 1::ff1ol'('scinţă, (-scenlia), ch.em.
citate, conversiune a nnel substanţe solide,
Edelspath, miner. speeă de feld- mai ales sărI, în uă materiă pul-
spath. verulinte prin espasiţiunea sa la
Edict, (- turn), ordonanţă a aer Jiber.:
suveranului.- Edictale, care per- �ftluvie, chem. fluid! neponde­
ţine edictului. Rr. us. rabili, nepercepfibiJi, car! se dispart
Edificare, (aedificare), li con- din t6te corpurile, mai ales din sub­
strui, (cladi).- Edificaţiune, acţiu- stanţe animaJi şi vegetalt ,
ne de a edifica.- Edificator , cel Effoclientia, (lat.) numesc na-
ce edifică. turalisci i edinţatele ordlnarie.
EdificiU, (aedificium), se dice Effol't, (fr.) în physiol. uerl-ce
de neri-ce monument considerabile. contracţiune uschiulariă în scop de
Editate, vd. Edictale, it resiste unei for�e esterlorr; 1Ilecan.
Editare, [exciulere}, 11 publica, puterea cu care un corp în mis­
da la lumină uă carte.v- Editiune, care tinde it produce un effect. Mă­
acţiune de il edita, - Editor; cel sur'a uert-cut effort El cantitatea de
ce editedă. mişcare ce el produce.
Ediţiulle, acţiune de il edita, Egalare, li fi egale.
effectul. Egale, (aequalis), ne acel'aşt
Educare, (- cari), il cresce, grad (deopotrivă).
da instrucţiune, disvoltă facultăţiIe Egarisare, (fl'.) vd. Egalare.
physir.e, inţeIJessuali şi moralI. - Egalitate, rilp0l't btre egalî,
Educafinne, acţiune de a educa.- paritate, con/ormitate.
Educalo1', cel ce dă educaţiune. Eglogă, vd. Eclogă.
Effect, cea a ce este produs de Egoism, amare de sine.- E-
uă causă. goist, cel ce are df1fectul egoismului.
Effectiv, reale şi positiv. Ca Egopliolliă, (gl'.) numesce La-
8ubst., milit. cifr'a care l'epresintă ennec sunanţ'a de voce ce se aude
starea şi numărul trupelor uneI na- dela un individ care are in una din
ţiuni. pleal'e nil effusiune de abundanţă
Effectusre, (fr.) a pune în ef- meqiocl'e, pu�iu considerabile.
fect, in essecuţiune. }';gopodii:i, (- dinm), botn. gen
Ef... vd. Eph... de ombelifere, tl'ibul ammineelor,
Elfenescinţă. (- centia) fer- continind plante herbacee.
bere uşr6ră. Egollt, (fr.) canale subterraneu
Efficace, (- cax) , care are destinat it recepe şi a duce apele
vertutea de it produce un effect, pluviaJl s, domiţiarie.
mult effect.- Efficacitate, calita- Eg·ypţiac, medieament escitante
tca efficaceluI. şi styptic.
Effigiă, (- gres), represinta- Eider, spe�ă de raţă nordică,
ţiune. Ea ţine loc de obiectul in- Eispatlt, (germ.), s. spath de
BUŞi. Imaginea r represintă idjj'a, sticlă, subştanţă pămÎnt6să,. albii,
l' "' , t
I
,
,
'llL.-.- " .�
2-. "
�---'-
[196]
."
Ele
196
Eld
in lame cari redă imaginile ca spe- CU espediţiunea lUI Pizarro în A-
lluluI. merica rueriqionale-
Ejccţiune, eăte-uădată în me- EI
dicluă pentru dejecţiune. � eatică, philosophi'a disvolta-
Elaborarc, ve. U1'm. tă în scMI'a dela Elea (astădl Cas-
ElaboraţiuJlC, acţinne prin ea. tellamare delia Brucca).- Senopha­
re fiinţele organisate imprim sub. ne Panl1enide, Empedocle, Zeno­
stanţelor esteriori s. ma.terielor car) ne, MelisSl1 şi obscurul Heraclit
proced din întrul lor tnseşt modi- sunt prtrtenii acestei systeme cui
fica ,'o,n, carf le pot "00 apte de se .\1""'''' ""oi .t".,.li"i"�O'
il. seJ'vi usului ce natJ.\r'a le a as- cip şi Democrit.
semnat. Elccţiunc, (- ilO), alegere de-
Elais, (fr.) gen de arburi mari plin!tă. prin caJlea votaţiunil.- E­
din famili'a palmarilor pre cost' a lecţmnlle sunt pa'rlamenlm'ie, de-
ecinopţiale şi occidintale a AfriceI. partamental'l., municipaU, după 10-
Elastic, vd. U1'm. cnl ce aii se occupe membrii aleşi.
Elasticitatc, (gr.) proprietate Elecţinnea este dil'ectii când con­
ce au corpurile, în cel mai înalt grad �eresce immeqiat funcţiunile căror
gasele, de a reveni la volumele lor e. nece_ssitate il se da personej i1t�
s. la form'a primitivă, dupii.:ce au direclă s. de d011e grade cănd de­
fost compresse. termină sau alţi electorI cari aii se
Elatcrillă, substauţă aibă. cris- facă alegerea, saii candidati între
talină, forte amară, nesolubile în cari. caută it domina uit altă lJUtere.
apă s. în aleali, pnQin solnbile în Inamte de t 789 elecţinnea se fă­
aciqi, afilată de Martius îu elateriii. cea, îu Francia, numai pentru cor-
ElateriU, nume puarmaceutic puriJe munici�ali, pentru reparti­
al cucumerii sălbatice (ecbalium) ţmnea unor lluposite şi, la lunge
�i unul p.stras din el. mtervale, pentru Statele generali.
Elaţeromctru, l"�ys. speQă de ?upă multe s.chimbărl întîmplate
manometru s. barometru ce s� a- mal.nteo revoluţlllnea din 1848 per­
daptă la ciJyndrele machinelor cu vem sc snpprlme censul electorale
vapore s. la l'ecipiinţii machinelol' şi se stabiiescă votul universale fi
de condesiţiune peutru a cunnosce direct. Ueri-ce frances în etate de
appros�imativ elasticitate� vaporii 21 anni, care se buccura de drp.p­
C1lyndrelor s. aerul ni recipiinţilor. turi civili şi politice, deveni a elec-
Elatină, chem. reşinit molie şi tor. Legea d!� 31 Maiii, 1849, im­
�erde, tl'assă din elateriiij hatn. gen puse_s�e. o condlţmnea de 3 anui de
Re plaute diu famili'a elatineelor. domlclltu; decl'etul organic din 2
'l'ypul seu este nă plantă din ve- \febl'" 1852, redusse la 6 IUlle du­
cinătatea ParisiJor, e. hyd"apipel' rat'a domidJinluI necessar pentru
ilatine poivre (1' eall. ' a fi Înscris pre listele electorali.
Elatită, sapin petrificat. Electiv, care se face se dă prin
ElbocllfspeQă de postav frances. elecţiune. '
E�dora�o, nu�:le .nuei ţe�re . Elector, cel' ce are dreptul de
de U� avuţIa fabulosa, <HsCOpperltă, a c3,n.curre 1:. elecţiune.
• I �'
C" I
'/
I I
c,l
J
1/
IL
;,1
i �\
I ' •
I �, .,. �
. "
r
[197]
Ele
197
Ele
fi
I
Electorale, care perţine elecţiu­
nil, electorilor.
Electol'at, demnitate de elector
în vechi'n constitnţiune gerrnanieă,
Electricism, phys. systemă 11
eleetricităţit.
Electricitate, agir:te necnnnos­
cut, eaus'a phenomenulut de uttrac­
ţiune şi repulsiuue ce presintă u­
nele substanţe, cănd, după-ce aii
fost frecate, sunt appropiate de cor­
puri uşiorie , precum d. e. de foie
de aur, s, al.- Se numesc idio­
electrice corpurile cari devin elec­
trice prin frecare, op. auelectrice,
precum metalele. Pentru 11 espllca
phenomenele electricităţii se admit
ca essistinţi dou: fluiiji cari, com­
binaţi Între dînşil prin attracţiune
mutuale s. neutralisatt unul prin
altul, constituesc starea naturale it
corpurilor.
Electro-mngnetlsm , uuiunea
phenomenelor magnetice produs­
se de electricitate.- Conţiue, as­
tăijl, galvanismul, pil'a lUI Voita
�i totalitatea acţiunilor cari se e­
sercită între ftuiijii electricr şi mag­
neticI. Pouill. Notions gener. de
phys. p. 16.
Elech'u, (- tl"ll1n) , substanţă
din 4 părţi aur şi 1 argint; succin.
EIectnar, phm·m. Spe9ă de con­
fecţiune din mai multe substante
legafe cu un sirop. Comp. ecleglnă.
Eledollă, (- na), gen demol­
IUBce. Comp. boletophag.
Eleganţă, (- IIlt) , aptitudine,
graţiă �i facilitate în proporţiunI;
lit. vd. Marmont. Elem. de Iit. 1.
p. 16.- Elegante, care are ele­
ganţă.
Elegiă, (gr.) speyă 1t poesieI
Iyrice între HPOpeă şi melică.­
După ethymologiă acceptul mai ge-
• J
nerale o deduce din un refrain ce
se affla In vechiul nomos aulodic,
It l! ÂiYOJ (opiniune il lui Vielcker
Rheiniseh, Museum 1836). Comp.
alte numinî, precum eio« şi ia Bac­
chos., cu tote că differcc m ult a­
ceste numi nî de f).eyo,. Mai cert
Grecii ar fi Împrumutat numele de­
la Lyd]', precum ,- d. e. vorb'a ty­
j·annos. P. Boettiger (Zeitschr. fiir
Alterthumswiss , 1848. voI. 7) cer­
că uă etymologiă din armenicul
elenq (calq,mus), reducţiune la
flaut'a lyrică.
Prim'a disvoltare căpătâ elegi'a
Ia Ionî şi prim'a formă a sa este
form'a eolică a lyrieeî , forte ap­
propiată de form'a. epică. Un sbor
Iyric, eugetărf temperate, mal mult
recepţinne decăt activitate il poe­
tului sunt trăss ur ele essinţiali ale
characteruluî seu. Dialectul este
cel ionic. Callin, Mimnermu, mai
tărijiii Phile(,'l �i Callimach sunt cei
mai Însemnabili elegicl. Vd. şi Mar­
montel Elem. de litt. II. p. 22. sqq. -
Elegiac, de elegiă.
Elcment, (-- Imn), corp sim­
plu care intră în composiţiunea
cellol'- alte.
Elementar, care pertine la e­
leminte, e.ure tracteijă de dînsele.
Elemi, re şină de America şi
Ethiopia.- Elemină, principiU găs­
sit într'însa.
Elcncbic, care privesce confro­
vel's'a.
Eleollleli, pharm. bitume desă
de Syria.
Elepbante, (-- phas), cel mai
mare din animaIiIe terrestri, origi­
nar din Africa.
Eleosacbarum, (lat.) pharm.
ammestec de un holiii essenţiale
cu sahar.
, ,
I
1
I
r
-1
[198]
Elo
198
Eroi
I
1
i- .. -.
j "
�J '�,
,1 � J
J
1/
r
1.
Eleutherate, numesce Fabriciă I uueî planete, astă distanţă fiind vă-
coleopterele, (vd, vb.). 14ută de pre pămînt.
Eliae, care se scolă s. se culcă Elotototl, uă passăre de Messic.
în rudele Sorelur. Neg. Elysiii, (gr., lat. insulae bea-
EliciU, (elix) llneă învi rtită în t01'1<nt, [ortunatorum , ins. [ortu­
şiurub tmpl'egiurul unul cilyn dru, nalae), la Homer frumosă cămpiă
Neg. ('H),lÎl1wv neăiov; Odyss. IV, 563
}�liometl'U, (gr.) instrument sqq.) dincollo de Ocean, şediut'a
pentru il măsura diametrul astrelor, cellor fericI după morte.
Neg. Emanare, (- nare) ,. il. e-şi,
Elioseopiii, (- piUIII), lunetă, procede din.- Emanatiune, aeţiu-
oehian p ntru a se uita la Sore. Neg. ne de it emană. '
Etlipse, (gr.) elisiune �e una Emancipare, (-pal'e), il. 8c6-
s. mal mult:" vorbe necessane pp:�- te de sub puterea.- Emancipaţiu­
tru regula��tatea c_ons�rucţ��nu; ne, act. de a emancipa. Vd. şi man­
geo�l: .curb� produssa prm tăiarea cipaţiune.
oblică a unui con drept, de un plan E bl I v ( ) fi -
care lă străbate deplin. ,I�l e na, - ma: ' . �ura sym-
ElIipso-gl'uph,instrumentpen- bolică _cu vo:be s�ntmhos�., pen:
tru il trage eU ipsi. tru cel vech�, ()afl o apphca mal
Ellil)Soid, (gr.) geom. solid ales la m�saICe, comp. segmentu,lII,
format prin revoluţiunea ellipsii în crust�, lessella, tessellatum, secttle,
giurul uuei s. alteI din raijele sel- "el'1lnclllatum.
le.- Ellipsoidale, eu form'a ellip- EI�lblemAtic, care ţine dl! em-
soidnlui. blema.
Elliptic geom. as!1·. relativ la I<�D1bolislllic, vd. Aii.
ellipse. ' . Emetic, vomitiv. Calific�, spe-
EHipticitate, geolll. fracţiune I c,lale, ,!arh'a tul de, p,otasse ŞI de an­
care esprime răportul eellor doue tlmolllu, larln, ll11btat.
assi ale ellipsil; gram. calitatea u- Emetilla, alcali organic conţi­
nei plll'asi, uneI 1utorsure elliptice. nut in mai .multe varietăţi de ipe-
J':Uops, gen de pesce. cacuanha, isolat în 1817 de Pel-
Elocintă, (- quelltta), arte, letie.r şi Caventon.
facultate de It vOI'bi bine şi 11 con- }�migl'unte, care emigreqă
vinge. Cons. Marmout. Elam. de Emigl'are, (- grm'e), a eşi
litt. II. 32. din terr'a sa pentru a se statori
Elocuţiune, (- tlo), alegere în alt'a. - Erlligraţiune, acţiune
şi ordinare li pr@posiţiuni!or, mod de il emigra.
de l\ se esprime. Eminelltissim, titll1 dat eardi-
Elogiast s- - GlST, care face nalilor marelui Magestru de Malta;
eloginri. lUI Reehelieu de creaturele selle.
ElogiU, (- glum), oraîiune spre Eminent, vd. urm.
Iaud'a cui-va. Eminillţă (- ţra) , înălţătură
Elonguţiulle, astr. ănghiul co- mică; escellinţă; aliat. vd. apo­
prins Între locul SorelHI şi locul phy!e. '{'itlu dat altă-dată impe-
-'
.�
[199]
!!
Ene
199
Epb
.�.
.�
l
I
!
,
f'
ratorilor şi regilor. 'Prin uă bullă re conţine tote sciintele. - Ency.
a lui Urbau VIn fil reeervat car- clopedist, autor, de eneyclopediă.
dinalilor, cellor trei electori al Im- Encyprotyp, săpat pre cupru.
peru luf şi mareluî Magestru al 01'- Califieă mal ales un gen de ehnrte,
dinii de Malta.- Emininte, redi- Endeea ... vd, Hendeca ...
cat, care stă mai pre sus, escellinte. Elldcmiă, (- mia), med. egri-
Elllissal', (- rius) , trămis tudine propriă unei ţerre.- Ende-
pentru a IUCl'a pre ascuns. mic, particular unul popor.
Emissiullc. (- SIO), acţiune de Eneide, se num. uă poemă a lUI
a emite, aruncă nffară, şi effectul , VirgiliU, alt'a it luf H. de Veldeclc
Emissh'ă, (putere), phys. fa- Ellcl'giă, (gr.) forcă efficace,
cultate ce aii unele corpuri de a vertute.- Enu9ic, care are energiă,
emite caloric s. lumină. Enervare, (- vaI'e). it sIăbi.­
Emolicnţi, med. remeqie cart Ene1'vaţillne, act. de il enerva. Comp.
dilată, distind, moiă. aponev1'ose.
Emoţional'c, (fr.) a eausă e- Enigmă, (gr.) esposiţlune il u-
moţiune. N. US. nul obiect în terrninf metaphoricl.
Emoţiuue, (- ţio), miscare, Enorme, (- 1/Iis), escessiv în
agitaţiune. Vd. şi Commoţiune. mărime.
Emphase, (gr.) affectaţiune , Enthusiasm, ([r.) vluă erno­
pompă în vorbire s. pronunţiaţiu- ţiune il allime'i.- Enthllsiast, pas­
ne. - Emphatic, în emphase.·- sionat pentru cv.
Emphatist, autor empbatic. Enthymeme, (gr.) rationament
Emulaţi1me, (aem1llatio), vd. enuntat în doue proposiţiunI din
Rivalitate.- EmulatOl' vd. Rivale. rar! secund'a e consecinţă il pri-
Ellchh·itJie, (- dia), cules- mel.- Enthymemism, appropiatre­
suri de diverse scripture; manuale, pede il doue propositiunl.
precum Fnchi1'idion al lUI Epictetc Enuntal'e, (- tiare) , 11 espri.
şi al St. Augustin. me ceaa' ce ncscine cugetil.- E-
ElIcydemă, (fr.) m3chină de nunţatiune, act. de '1 ellunţa.-E­
theatru cai'e imită interiorul unei I nunţativ, care enunţă. dă seire,
camere. face menţiune. .
Enclytic, 9ralll. califieă uă si- Ephel�lel:idc, (gr.) co�n�en�ar
labă care �I lassă tonul llre cea d? lucrufl ce se fac pre tota q13,
următorUl. q13r.
Encyclie circular al papeI că- Epbcsiac literae, (lat, I!rpM1ia
t'e e 'seo l' r"al'l<a-ra), formule afflate de Dac-
1, 'P) p. tylii idaici s. ]lhrygicI (de aci şi
Ene:ycl�grapb, . autor de ��- ph1'ygice), după alţii pre colum­
cycl�graphla. - Encycl09raphw, nele Arthemi(lil epbesice.
reu�ltl1le de t��c�ate ass. totor 1'3- Ephi, măsură hebr. pentru grîne.
munlor de sCllnţa. Ephol"i, (_ 1'oi), magistraţI în
En�ydopedjă, (gr.) reperto- Sparta, alessi primitiv de regI, mai
riii de eunnoscinţele humane. - tărqiii de tot poporul, în numiir de
Encyclopedic, de encyclopediă, ca, cinei ColtiI 9. ": .1fl) au""')!, îusă�-
,
, .
[200]
,
,.
Epi
200
Epo
, '.
cinaţi mal ales eu processele pri-, est poema breve cum simplici cu­
vate, addese supplininţi pre }.egr.\ juspiam rei vel personae, veI fa�ti
Instituţiunea l or se nttribuesce lui indicatione, aut ex propositis ali­
Lycurg; de cet mal mulţi, cu Cie. quid deducens. Quae definitio si­
Legg. III, 7, lui 'fheopompu, care mul complectitur etiam divisionem,
cel puvin I al' fi OPPIlS regilor. ne qnis demnat proxilltatem.» Ra­
Numele ,1ui 'Cu' /ffJof!ăv. Pute- der. Prolegomm. act Mart. (Ia edit.
rea lor eI''' judiciariă şi adminis- sa). c. 4: est epigrarnma, nti nunc
trativă, avind il decide, după Arist. aceipltur, poema breve etc.- Th,
!lol. 3. 1. 7 rJhar; 'COJV I1v/<(1o).a'wv, G. Grocke De opigrammatis theo­
Y'f!0vl1/a şi rJ. ffJovty.d�. Vd, ido ria denuo eonstituend. (Berol 1826)
Rcp. II. (Turu.) Pol. II. 10; V. 11. p. 5 sq. Marm. EIt\m. - Versul
Nic .. CJ'<lgiu Rep. Lacedaemoniorum este de ordinar distichon, dialec­
II. 4; I. Meursiă Miscell. Lacon. tul mal ales cel ionic. Cules prin­
II. 4. Boeckh Staatshauealthertli? şi eipale începnt de Nic. Heînsiă, de-
întrepreţif la Diog, Laert. I. 98. plinit de Burmann, Vd .• -tntho-
Epic, (-' Cits), de epopeă, logiă.
Epicerc, - suppl. epicyclu- l�pigraph, inscripţiune.
ast/'. mic cerc imaginar al cui (,en- Epilog, (-- gus), conc!usiunea
t.rn este În circnnferinţ'a altui mal uneI oraţiunL
mare.- Epicycloid, curbă prodlls- Episodă, historioră allăturată
să de revoluţiunea unUl puut al unui eveniment principale.
oirwnferinţe'î in care se învÎrtescc, EI)istoIă, (- la), scriss6re.
pre partea concavă S. couvessă il }�pitbalalll, (gr.) poernă cu oc-
alteI c'rcunferinţe. easiunea uneI nunte.
Epidermă, egr.) peliculă mem- Epithemă, (gr.) topic, remeqiii
br:1n6să, semi-!ransparinte, eare ae· ce se applică pre uii. parte il cor­
coppere supl'llfay'a totor fiinţelor puIul.
orgauisate. Comp. cuticulă. J'�pithet, (gr.) termin adaus u-
Epigrammă; (gr.) poemă caJ'e nUl substantiv pcntru a modifi­
tracteqă în scurt un singur obiect, ciI ide'a principale.
mar ales cv. semnificativ, propriu. Epochă, (- cha), punt de im­
Cons. Lessing Verm. Schriften poriantă histOl'ică dela care începe
(Werke voI. 1. p. 93 sqq. 103 sqq.) uă nouă computaţinne il tirnp�lui,
Comp. Observatt. lUI Herder în aera.
sect. II der Abhandl. iib. dus griech. Epod, (- dus), ultim'a parte
Epigl'amm (Schl'ift ZU!· griech.Lit.- R. diviMinue il unei poeme lyrice,
Werke voI. 26 p. 199 sqq.). Sul zer bl�)rJtxd.
Theorie der seMn. Kiimte. E- Epopeă, Homer desemnă căn­
sehemburg, Theorie der scMncn Re- turile epice tddeuna prin rlOtrJ�,
dekiillste. Intre cel anteriori' Va- precănd t'71o\" 'Cd t'71>i. vorbă, or3-
vassor, De epigrarnmate. Par. 1669., ţiune, historit, opp. /<ii{}o\" mai
1672. Voss, Instt. poett. III. 19, mult pentru represintaţiunea sub-
20. Jul. Caes. Scaliger, Poet. III. iectivă a historitulul. Dela Pindar
126 init p. 430? epigramHllL igitur incel!-e il se lua epos pentru poe-
.'
[201]
Err
201
Esc
mă epică , în opposit. cu cea ly­
rieă, Ass. definiţiunil vd. 'l'hery
Cours de litt., ma! ales Heyne ad
Virg. Aen. init.- Pentrn forma­
ţinnea principalii epopee homerice
Între alţii decisiunile lUI Ritschl
(Ueb. den Stufengang der Aus­
bildung des. homerisch. Epos din
Weltgesch. in Umrissen u. Aus­
ftihrungen de LoebeIl. voI. J. p.
600, ale acestuf diu urmă la Seherr
(AlIg. Lit.- Gesch. II edit. p. fi3,
ale lUI Wolf, pentru care Haupt,
Hoffmann; Curtius, Kochly, din con­
tril. Geppert. Prim'a ediţiune de
Dcm. Ralcondylas. Florenz. 1431'.
Epopsldf", familiă de passerî
Silvane.
EPlllotic, pharm, remedlă pro­
priă il. eicatrisa.
Equaţiune, alg. espressiune il
aceliaşt cantităt! presintată sub
doue denominaţiuni diffcrinţi.-Eq.
soiariăzz.metemiose.
Eqllator, vd. Ecator.
Eql1erre, geom. instrument pen­
trn a trage UD ănghiii drept.
EquilatCl'ale, s. - TER, geom.
care are ănghiurile drepte.
Eql1i1ibrW, (- brrum), v·d. E·
cilibriii.
Eql1inopţiU, vd. Ecinopţiii.
Eqllitate, (aequitas), vd. E­
citate.
Eră, (aem), ch,'onol. pllnt. de­
fipt deullde începe il se număra
annii; curs de anni număraţi dela
un timp determinat.
Erasmică, se 4ice de pronnn­
fa limbe! grece stabilită de Eras­
mu de Roterodam. Comp. etacism,
opp. "euchlinic'ă 8. itacism.
Eresipela, vd. E'-ysipelă.
Errat, (- tl<m) , imp,'. errore
de c9rrectat.
Errată, tabel de errate.
Erronare, (fr.) il. perde, rătă­
ci. N. 1<S.
Errore, (- ,'ar), rătăcire (gre­
şieIă).
Erudit, (- tus), cu erlldiţiune,
mar! cuuuosoitnţe în literatură.
Erupere, (- "lWtpere), a eşi
cu lutelă fi putere (isbucni).- E­
rupţiune, acţiune de it erupe,
Erysipelă, (-la, gen. tis) med.
specă de inflammaţiunc.- Erysi­
pelatie, care ţine de erysipelă.
Erythematle, (gr.) syn. erysi­
pelatic.
Esact , din (ex-ago), care are
esactitate.
Esactltate , s, - T.(JDINE (­
tudo), puntualitate.
Esacţiune, percepţlune rigu­
rosă it impositelor.
Esagel'al'e, a duce preste mă­
sură.- Esaţţeraţiune ; act. de a
esageră.
Esauthemă. (gr.) med. uerI-ce
erupţiune la pelle.
ESIII'ch, (exal'cha),officiar care
commănda în Italia pentru impe­
ratorii Constantinopolii şi care re­
şedea de ordinar la Ravenua. In
Bis. grecă demuimte după patriarch.
ESlltmoscop, vd.Admidometru.
EsalllJire, (exaud1:re), a ascul­
ta, împlini rugăciunea cUI-va. Neg.
Escadră, (fr.) mar. număr de
navI de re8bel sub nn singnr că­
pitan.
Escadron, (fr. din lat. qua­
d1'a) , trupă de călari, de ordinar
4 companie.
Escarts s. ESCAS, (drept de),
drept perceput ass. totor avuţielor
mobili cănd trecea din mănele u­
nuI bourgeois la nă pers6nă din
allă clal'�t
"
2-' .'
"�-'-
,
-----
_ .l.-
"
[202]
-�----- - ------
Escltare, (ex-eieo), it provoca.
da nascere.- Escitaşiune, acţiune
de il. escită.
Esclamaţillue,# (ex-clamauo),
strigăt de buccuriă, de admlraţiu­
ne, de indignaţiune.
Escluderc, (ex-eludo=claudo, il
scote affară.- Esclusiune, acţiune
de 11 esclude,- Esclusi», care pete
esclude.
EscoJUJUllllicarc, schol. il sco­
te din cornmuniunea Bisericel'_­
Escontmunieaţiune, acţiune -de il
escommunica.
Escurstnne, (excursio), irrup­
tiune în ţal'!' ':1, nemiculuî.
Eseusare, a da cuvinte pentru
il dlscnlpă.
Eserclţ, miscare, activitate de-
8ă,- Esercitare, il pune în eserclţ.
Espanslv, (expando), carc pos­
sede puterea de a dilata s. it se
dilata.
Espec.tatÎ\'ă, assteptarc funda­
tă pre uă promissiune, pre proba­
bilităţi.
Essccutare, (ex-sequul'), il îm­
plini, reduce în act; esprime, re­
presintit.- Esseevţiune, acţiune de
it. essecuta,
Essegcsc, (gr,) esplicaţiune,
întrepretaţiune, sp.eclale li Scrip­
tureI. Propriu esplicaţiuue prin
vorbe cari aii acel'aşi sens, nu, a­
cej'a�r sunet, d, e. uni! întrepreţi
cred că în mar multc locuri ale
Scripturel vorbele abba pate'-, ul­
timul e pus prin es�egese şi pen­
tru a espliea pre primul.- Esr.
numerică s. linem'iă, soluţiunea
numerică a equaţiunilor s. con­
strucţiunea lor geometrică.
Essegcţl, erudiţi carr se OCC11-
pă de essegese. La Atheniani ju­
l'iSlIlliiţi pre carI judecătorii � con-
. -
Eseell intii, (excellen;;a), grad
emininte de perfectiune, Titlu ho­
norific originar din Byzanţiă, pri­
mitiv dat imperatorilor şi prinei­
pilor de sănge , mal tărdiă totor
cellor investiţi cu demnităţi înalte,
Eseelfere, (excelle/'e), it între­
ce în calitate, in perfecţiune, per­
sonete s. lucrurile din aceaaşt
classe.
Escellinte; (excellens), care a­
re escellinţă, de calitate superiore.
Esoellentissim, forte escellinte. Ti­
tlu vechi ii dat senatorilor Veneţieî
adunaţi în eollegii1 în presinţ'a do­
gelut,
Escentric, geom, califlcă sphe­
rele, cercurile conţinute unul în
altul fără it ave acel'aşt centru;
un ăughiti al cui vîrf este Între
eircunterint'a unuf cerc' şi centru,
va. Ul'nt,
Escentrteitate, geom, distanţ'a
Între centrurile a doue cercun es­
eentrice ; aS!1'. distanţ'a între cen­
trul şi căminul ellipsil ce descrie
uă plauetă, Esc. dUl'1ă. distanţă
între celle doue cămine ale ellipsil,
egale de doue 01'1 escentricitatea
Simplă. Neo/. (djn angl, eccenl1'i­
city), disposiţiune naivă, originale,
esaltată, a spirituluI.
Esccptarc, a nu coprinde în
un număr, în uă regulă.
Esccpţionale, de escepţiune.
EscepţiuJlc, acţiune de a es­
cepta şi effectllL Esc. civile, altă­
dată care deriva din dreptul civile,
din lege, opp. esc_ p1'etol'ieă, care
era fundată numai pre un edict
al pretorulu1.
Esccs, (exeessus), ceaa ce esc
din marginile raţiunii, reguler, bu­
net cuveniuţe. - Escessi;!! cu esees.
Escisiuuc; {excisro), ehi1'. tă�are.
.'
Dia
202
Dia
"
,!,
I
" ,
I
.
'1
'1
'Ii
; J
I
:� j {
[203]
203
Euc
sultâ în affaceriIe difficilI şi im­
portanţi.
Essegetică, t.n alg. vechiă me­
thodă de' it găssi rădăcinele equa­
. ţiunilor uneI probleme în numere
s. în lin ee, după cari problem'a era
numerică s. geometrică.
Essemplar, (-plar), care po­
te servi de essernplu.
Essemplu, (- xempl1l7n), mo­
del, de imitat.
Essenţă, vd. Essinţă.
Essilili, (- lium) , depărtare
din patriă (ex solo), pănă in perio­
d'a republicană attăt constrînsă eăt
şi voluntariă. Propriă espulsiune
din tarră primitiv nu SI' găssesce,
numai aqj,ae et ignis interdictio,
priu care condemnatul nn putea
trăi în Roma. Tot aceusatul era
liber a părăsi, înainte de aceusa­
ţiune, Roma şi il se în cetăţeni în
alt Stat. In anticitatc era chiar
unele State determinate pentru a­
cest'a, precum Tibur, Praeneste,
unde nescine putea mel'ge ca în
. justum exilimn. Confiscaţiunea nu
urma aceste pedepsi, affară, la în­
ceput, de criminile aS8upra căror
ae applica, primitiv, sacratio capi­
tis. Vd. Publicatio. Către finele
republicei essiliul de\'eni uă sim­
plă depărtare din ţarră. In secI.
1 şi II al imperatorilor se substitui
prin deportatio, lîngă care se for­
mâ modul cel mal dulce de essi­
!iu, ,·elegatio.
Essinţă, \essentia), cea a ce con­
stituesce natur'a unui lucru.·- Es­
senţiale, de essinţă, principale; ab­
solut necessar, de mare impor­
tanţă.
ESNOd, altim'a carte 11 luI Mose,
care descrie e�itul din Egypt; tit.
ultim'a parte il tragediei grece,
ESSOJ'diii, (exo"dium), rhet,
prl m'a parte a oraţiunii. Vd. Marm.
Elem. de litter. 1. 143.
Est, Oriente.
Estaffetă, (itaI. staffa), depeşiă,
cel ce o duce.
Estafiladă, (itaI. staffilata) chir.
tăiătură în separaţiune.
}�sthemă, (gr.) phil.lurru siuţit.
Esterfln, pond de 1� '/2 grane
în aurăriă.
Esthesiă, (gr.) pitit. sensibi­
litate.
Esthetică , (gr. aistltesis), ter­
min creat de Baumgarten pentru
sciinţ'a frumosului s. phi!osophi'a
arţi}.
Est6c, (grm.) sabiă lungă şi
subţire care serviă spre 11 împunge.
Estompă, instrument al cnI vîrf
e copperit cu pelle, servind deli­
neatorilor pentru il întinde crayo­
nul, estomp are.
Ethică, (gr.) philosophi'a mo­
rale.
Etnarch, (gr.) titlu dat de R.
unor gubernatori de provillţe ju­
dai ce, etnarchie.
Ethnographiă, (gr.) Bciinţăal
cui obiect este descripţiullea, divi·
si unea şi filiaţinnea poporelor.
}�tymologiă, (gr.) originea u­
nei vorbe; slJiinţ'a Cf1re caută a­
cestă origine.
}�uchal'istie, (gr.) sălltul sa­
crament al corpulUI şi săngelui lui
1.- Chr. sub spec'a pănii şi vinuluI.
Comp. St. Sacrarnent, C01nllluniulle,
Eulgiă, St. Cină, la Protestanti se
num. viatică cănd se dit egrilor în
periclu de mOrte.
Eucbylili, (gr.) med. bună na­
tură a flui<jilor corpuluI.
Eucbym, (r;r)-botn. ,",1 r."m',i-'i.
, .
[204]
Euclase fi. - DE, silicat duplu Euphonill., (gr.) successtune
de alumină şi glucînă , originar harmonlosă de sunete la uă sin­
din Peruvia s. Brasilia, Strălu- gură voce.- Euphonic, de eupho­
cinţ'a şi cul6rea sa aii făcut se se niă, care produce euphoniă,
pună între geme. Eurythmiă, (- mIa), archil •.
Eucologiă, (gr.) s. -ClIOLOGIA, bună proporţiune,
ritualele care conţine, la Catholicî, Eusemiă, (gr.) se dice de to­
officiul dumiuicelor şi priucipalt- talitatea symptomatelor favorabili
lor sărbătort ; la Grecî tot ce se în uă egritudine. • ...
referesce la cerimoniele cultului. Eustyl, archit ; edificiu cu co-
Eucrastă, (gr.) med. tempera- lumnele distanti de 2 '/. ori qia-
ment bun, metrul lor.
Eudialith, mineral de Groen- Eutassiă, (gr.) S. DILWINJU,
lauda. med. constituţiune bine ordinatil.-
}�udiapneustiă, (gr.) respira- Euthesiă, constituţiune forte.
ţiune facile. Euthymiă, (gr.) trancllitate
Eudiometru, (gr.) instrument (liniste) 11 spiritului.
imaginat mal ales de Voita, per- Eveniment, (e'llcntus), întîm­
fecţionat de Regnault, pentru 11 a- plare, eşit Mai generale decăt B­
nalysi mai particular aerul atmos- 1lenhl1'ă, ceaa ce se întîmplă unei
pheric. persona.
Eufrasiă, (- sla), plantă her- Eventaltu , (fr.) appărăt6re;
baceă din tribul l'enanthaceelor, u- suppl. flabel.
sitată altă-dată ca remeqiii pentru E,·itare, (- tare). 11 se feri.
ochI. Evoluţiune, (fr.) milil. mis-
Eugraph, (gr,) cameră obscu- care a trupelor pentru 11 lua altă
ră, unde obiectele se v\id în posi- p08iţiune; mus. transmissiune re­
ţiunea lor natRra!e. cipr6că de basso şi supra fără 11
Eulogii'i, (gr.) primitiv e1tcha· re8ult11 vre-uă schimbare în me­
tistiă: apPOl nume generic pell- 10diă.
tru lucmrI binecuvÎutate în Bis. I }�xeat, (!it.) permissiune dată
grccă. unUI ecclesiastic de il trece în altă
Eupathiă, (gl',) l'esemuaţiune dioce8ă, unuI srholar de 11 eşi din
in sufferinţe. gymuasiu.
Eupllemism, (gl'.)'figurli. de Exequatur, (lat.) altă-dată 01'-
dicţiune prin care se 3.scunde ima- donanţă il unul judecător pentru
ginaţiunii idee put;in cllvenihiH. uă essecuţiune.
. "'-,
.,
, ,i
I
J
!
i
il
J
I
:r
\
�
Eup
204
Exq
.. , --
,
f
• _ --r
-1
•
[205]
F.
•
F, it şesse literă it alphabetu­
lui, deunde al sessele obiect din uerr­
<ce seriă al eul început este A. Ca
breviat. desemna, în evul mediii ,
40; cu uă trăssură horisontale d'as­
supra 40,000. In mus.F, s, F-ut­
fa pentru Fa-la-ut-Ţa , esprime �
patra notă a gammel diatouice. Pre
monnete stă pentru Ang·ers.
Fabel, mic comment, roman.
t'abuIă, (-ta) - şi (a.blă,­
eventură , narraţiune imaginată pen­
tru it instrui s. delecta. La Ro­
mani comp. principale Donat ad
Terent. fabb. p. 91. ed. Zeun: fa­
bula generale nomen est. ejus duae
primae partes sunt, l1·agocdia et
comoedia. Si latina argumentatio
fit, praetextata dieitur etc. Ib ido
Euanthius (p. 29) «iIIud vero te­
nendam est, post view Y.wţ<.'I"J'lav La­
tinos multa fabularum genera pro­
tulisse: ut Togatas a scenicis at­
que argllmentis Latinis; Praetex­
tatas a dignitate persoual'Um et la­
tina historia (comp. Festu p. 75
ed. Dac.), Atellanas a civitate Cam­
paniae, ubi acitatae sunt plurimaej
Rhintonicas ab auctoris nomiue;
Tabernarias ab humilitate argu­
menti et styli, 1I1imos a diutul'lla
imitatione vilium rerum et levium
personnarum». Vd. şi Mal'montel
Elem. II, p. 147, Thtiry Cours de
!itt. 1.
Fabulator, care face fable. ­
Fabulos, imaginat.- Fabulositale,
c�litatea lucrului fabulos. Neg.
Fa�ată, partea prin<lipale, din­
ainte, iL unul edillciii.- Fat;etă, tă­
iăturele, fe�ele unei petre, unUl dia­
ma�te, unuI briliante lucrat. Neg.
Facetle , (- !lac), glnme prin
vorbe s: gesturi.- Eaceţios, de fa­
ceţie , care face iL rîde.
Facile, (-lis), lesne.v- Faci­
li s a.·e, it face facile , înlesni. ­
Fa.cilitate, înlesnire.
Facsimilar, făcut după imi­
taţ.iune ..
t'acsimilat, vd. 1Irm.
Facslmlle I imltaţiune perfectă,
mai ales pentru scripture.
t'acticiU, făcut, artificiale; opp,
naturale.
Faeţtos , (- sus), turbură tor ,
sediţios.
Facţiune, (- 110), partit în un
Stat, În un corp ; milit. funcţiu­
nea unui soldat , [actiosun: , in vi.­
gilaţiune.
Fnetnr , (fr.) cel ce fabrică in­
struminte de musică s. le accor­
dă; arithm, împărţitor.
Factnm , (lat., jurisp1·. script
care conţinc esposiţiunea unui fapt
de proces.
t'aciUl'ă, (fr.) indice, memoriii
de numele şi preţul marfelor ce
un commerciante trămite commitin­
telUl seu; arcMt. modul cum efă·
cut un lucru.
t'acultate, (- tas), vertute ac­
tivă, disposiţiune naturale prin melţ­
locul cui subieetul ti capabile de a
produce un effect; meqloc de lu­
crare.- Facultativ, care dă facuI·
tatea; care se pOte face s nu.
Fad, (fr.) vd. Fatuu.
t'adore, (fr.) vd. Fatuilate.
Fagan, eoquilă bivalvă perti·
ninte de arches ale luT Linne.
FaJl;ara, (- Za), arburel de Ia-
--- _. -----
[206]
Fan
206
Fas
.. ,
'1
1
.
J
.'
U., J
li
':� ,
.. l
"
1---------------------------------------------------------
ponia . de gennl balsamodendruluî, ligiune, Primitiv caliâcă persone-·
famili'a terebinthaceelcr. le eonsecrate templuluI.
Falauster , vd. Phalanster, Fanatisare, (fr.) a face fana-
Falsificare, it face tals , stri- tic (pre cuv.),
ca.- Falsificafiune, acţiune de it Fanatism, zelul, passiunea fa-
falsifica. - Ealsiţicator cel care naticulut.
falsifică. Faudango , danţ hispanic în
Fatmă , vd. Eamă. trei timpurI, cu mişcare animată
Falacios, (- lax), fraudulos, şi voluptosă,
înşelăcloe. . Fan far, (fr.] ariă esseeutată pre
Falltmllck, (germ.) se num. în trompete , în semn de leteţă.
Suetis , Germ. şi Francia un am- Fanfurou , (tr.) care face pre
mestec de plante aromatice, uşier marele (fără it fi).- Fanfaronadă,
astringinţi, alpine , it cui infusiu- illusiunea fanfaronuluî.
ne previne aceidinţii căderir, lovi- Fasclnare , (_ . na�e), li uimi
turelor. Se qie şi oulnerarie sue-. prin un fel ele farmec, de strălu­
dice, theă (eia! lat. thea sincnsis) cire care aceoppere aelevărul.-Fas-
de Suedia, spe",e »ulnerarie. cinaţiune, acţiune de " fascina.
Famă, (- m(t), renume.t-- Fa- Fasce , [asces ; fasciclu de verge
mos, renumit (vestit). de ulm s, betulă, în medloc uă se-
Famelic, (- Clts) , turmentat eure. SymboJ al potestăţiî reginţi,
de fame. veni în timpurile celle mai vechie
Familiă, (- lta, din [amulari;
elin Etruria la Roma, unde fii pur-
a servi), tot ce perţine unei per- tat înaintea regiJ9r, mai tărqii1 ina-
sone. h6meni şi lucrnri (Liv. 3, 55, intea consuliIol' şi dictatorilor (pri-
45, 40,= servi Cic. ad Div. 14,4,.v 12' t t ttVtV r t v
familia liberala. Cf. ibid. 1, 3. Brnt. mII cn ŞI o a 3,1 1C on ,
22, deunde Clnent. 15: familia 1\1ar- secunqii cu 24). PretoriI şi pro·
pretorii affară elin Roma avea 6;
tis=Martiales). Addese cei vechi legaţiI regesei Humal 5.
unia fantili(t şi pecunia (şi Ave-
rile repausaţilor, Liv. 2,611) pre- Fast, (- tus), affectaţiune de li
cum arrattă Salmas. ad Solin. p. se arrăttit cu strălucire, lussuriă.
892. Comp. Burmann ad Sneton. Fasti, (fasti), I:egistre la H.,
Ner. 5. Mai restrins t6te perso- pre cari se inscria evenimintele to­
nele de sub potestatea unui pate,' tiqiane. Kalendr.rium, in quo in­
familias, toţi membrii familiei, carI ter alia, qui dies fasti aut ntfas­
portă un c09ltomen. Sub impera- ti sint, consignatum est. (Lem.).
torl chiar membriI uner gens, de- Vd. FUllCC. de puerit L. L. III.
unde pănă astă(J! "Ies descendants § 15 p. 247 sqq. � Comp., după
d'une souche commune." Liv., commentarii pontifictlm. carI
Familial', (- "is), de familiă; după Wachsmutb. (Anf der roem.
care trăiesce liber cu altul.·- 'Fa- Gescb. p. 7. 9.) differesc de An­
miliari/ate, calitatea familiarelni. nales Maximi. Cons. în gen. Le­
}'anatic, (- cus), animat de clerc dt,s journaux chez les Ro­
un zel escessiv, furi09 p�trn re· mains,. ,Becker Roem. Alterthiimer •
{
[207]
}'ee
207
Fee
Fastidios, care eauseqă fas-
tidiii. •
'Fasti4irc, (- du-e), :\ causa
desgust.; La Cic, aliquid , eliam
rectum, reprehendere ; nihil facile
probare. (Lem.).
Fastidiii, (dlum), desgust, mal
ales de ă1iminte.
Fnstuos , (- sus), care disfă­
şiură lussuriă , pompă mare.
Fatale, (-lis). defat, de 86r­
te, care duce cu sine uă destina­
tă neevitabile, neresistibile.
Fatalism, spiniune care negă
libertatea, presuppuuînd că factele
din ordinea morale sunt, ca eelle
din ordinea physică , rcsultatul ne­
cessităţii s, destinuluI.- Fatalist,
cel ce ţine de fatalism, vulgar cel
ce admite, În uere-carr casurl, in­
fluint'a destinateI.
Fatalitate, destinată, (ursită),
neferice, Întîmplare neferice (neno­
rocită).
Fatigă, (fr.) osLenelă.
}'atigllre, (de[aligarc), a osteni.
}'atuitate, (- las), impertinin-
ţă, negiobiă, laudă de sine însuşi.
Fatut'!, (- us), lăudăros.
FavOl'abile, care favoresce
(vd. vb.).
Favore, ([avol'), graţiă, părti­
nire, binefacere, semn de bine­
voinţă.
}'a,·orh·e, ({avere), il părtini,
a tractil cu fav6re, a ·susţine prin
binevoinţ'a sa.
FavOl'isarc, vd. Favori,·e.
Favorit, care este în fav6re.
Fecond, vd. ttrm.
Fecund, (- dus), rare produ·
ce mult, fertile (roditor).
Fecundare, (dare), it face fe·
cund.- Fecundaţiune, act. de it fe­
cunda.
Fecunditate, (- tas), vd, Fer­
tilitate.
Feculă, (faecltla) pulbere al.
bă , destul de assemine amidonu­
lut, care se preeipltă în fundul suc­
culut stors din uere-cart rădăcine
s. grăunţi.- Feculiniă , sediment
al uneI liquorj.
Feculltă , principiu al. vegeta­
lilor fecul6se.
Federale , relatIv la uă eonfe­
deraţiune, Vd. şi [etleratio.
Federatlsare , (fr) il da gu­
bem federativ ..
Federallsm , systemă federale,
il gubernulul federativ. - Fetlera­
list, parten al federalismulut.
Fuderatlv , de federatiune, G«:
bem [ederatio , aeel'a în care mai
multe State sunt unite prin fede­
raţiune, precum în Amer. de N.
Federaţiune , ({oedus), legătu­
ră, uniune de mal multe State, a­
dunant'a ţinută peutru acest scop.
Federerz , (gerrn.) .antimoniă
în fire subţiri, numit şi antimoniu
în pannă (fI'. antimoine en plum�).
t'eldspath, (germ.) chem. mi­
ner-. nume commune pentru mal
multe minerale silicate din il eă­
rol' spe�ă e şi granitul.
Felicitat·c, vd. iwm.
Fclicitaţiullc,- suppl. fericita­
ţiune - vd. Gratltlaţiime.
Felicitate, (- tas),- suppl. fe­
ricitale, fericire mare, beatitudine.
Felucă, (fr.) micăn3ve pre Me·
diterranea.
}'emeIă, (fr.) - bine femină­
correlativ cu mascur.
Fcminin, (- nlts), opp. mas­
culin, (vd. vb.).
Fel'Jl1, (firmis) tare. - F�,.mi­
tate, tărill.
[208]
Fie
208
Fig
, ·r'
i
I
}
f J
f'el'occ, (- rox) , sălbatic. fabulosă ; [urispr. repreaiutaţiuna il
N. us. unui ce fals ca adevărat. Astă!}!
Ferocitate, - suppl. {eritale- ficţiune legale.
feroşiă , sălbătăciă. Fictiv, care represintă prin fie-
Fen'ugiuos, (- neus), de na- ţinne, precănd (icticiil, care este
tu'ra ferrulul, care conţiue fer. represiutat,
Fertile, (- lis), roditor. Ftctor , (- lor), sculptor pre
Fertilisare, (fr.) it, face fer- eeră s. aramă. Vd. Van. L. L. VI.
tile. - Fertilisaţiun», act. de it fer- 3 tlctores dicti a fingendis Iibia,
tilisa. v. Casaub. nu. Suet. Aug. 5. Gu­
}'ertilitate; (- las), fecunditate. ther. Jur. Pont. II, 14 p. 223 (Lem.).
Festin, (fr.) hospăţ. N. 'Ils. Ftdeteonuuis , în jurispr. rom.
Fetid , (- dus), care are odore decisiuue it testatorului către he-
forte şi neplăcută. r{l(F de it se da ce-va din averile
Feudale, relativ la feudalitate. lăssate altor persone. Dela August
Feudalism, system'a feudali- fură recunnoscute legale. Astă!}i op­
tăţii.- Eeudalist , părten al feu- prite,
dalismuluf. Fldetst, ,·elig.cel ce cunnosce to-
Feudalitatc, systernă politică te mysteriele şi dogmatele cred in­
care suppuneâ pre vassall suzera- ţei catholice.
nuluî. Fidclc, (- lis), credincios.-
Fiasco, (itaI.) cădere din uă Fidelitate, credinţă, esactitate în
intreprindere. îndeplinitul datorielor, convenţiu·
Fibl'C, (.- bme), fire organice nilor.
subţiri, elastice, estinsibill, cari intl'ă 1<'iduciă, (- da), vd. Tutelă.
in composiţiunea ţessăturelor ani- Fiducial', cel însărcinat detes·
malilor. Se destingea nădată {. sim· tator il remite cui·va successiunea.
ple, compuse, membranose. uel'vuse, Eicf, (lr.) dominiU nobile, pro-
aponevl'otice s. al. prieta+e territoriale ţinînd de un
J<'ibriIlă, an(LI. chem. substan· I suzeran , p"aedium bene(iciarium.
ţă animal; alhiciosă, nesipidă şi in· Figm'ă, (din fi"gel'e), formă. }'i·
odore, care constituesce în mare gur'a unui obiect este obiectul in­
parte materi'a fibre lor, carnea mus, SuşI.
chiulariii. FigjUl'31'C, il da figlll'ă, repre-
Fibrocartilagillc, anat. par· sintit prin formă, imagina, a ave
tea meqiariă între ţesslitur'a fi- cuveninţă, symetriă cu alt lu�ru;
brosă şi ţessătur'n cartilaginosă. ,·efi. il �i imagina; "eult'. il face
f'ibrolith, ((ibm·li/hos), sub- figufll, se arrătt.-'L cu prestanţă.
taută minerale de ţ.essătnră fibrosă. Figurat, g,·am. prin mctapho·
Fibros, care are fibre. ră, opp. proprl:'�, nalu,·ale. - Co-
Fibulă, chir. iustrUlU(\ut, spe· piă figurală, aceaa care în loc de
� de inel, pentru (ibulaţiullc, u· il. se oJlpl'i pre uă singură notă,
niune 11 labrelor unuI vuln. divide valorea el în mai multe al-
Ficticill, vd. Fich·T). tele pre alt aecord; trăsstll·(i, (igu-
t'jc,lhmc, (- 0'0) ,_ invenţ.iune ral�, aceaa care�rece, prin uu mers
:.
[209]
Fin
209
Fla
diatonic, pre alte note decăt ale arginţi destinaţi pentru spesele ce
accordului actuale j harmoniă /igu- are nescine it face, arginţi presinţi;
rată, în care se trec mai multe arginţii şi veniturile StatuluI, sei­
note pre un aceord. - Numere fi- inţ'a administraţiunii lor.-Sully es­
gU1'ftte sunt şiruri de numere for- te primul care o reguli. Colbert
mate după vrc-uă lege. le stabili.- Finanţiale, (neol.) ca-
Figlll'aţiulle, acţiune de it fi- re perţine ânantelor.c- Finanţiar,
gura. - Fig",:ativ, care represintă care este în alfacerile finanţelor.
uă formă. Ftneţă , calitatea lucrului fin.
Figlll-etă: vd. Figurină. Fîrm , (- mis), vd, Ferm,
Figul'ină, figură mică. Specia- Flacon, (fr.) sticlă, lagenă,
le mice figure antice de smalt, F'lagel, (-ltlm) bielă.
bronz s, argint. Flagelare, (-lare), a bicui.
Ftguvism , theol, opiniunea cel- - Flagetaţitlne, acţiune de it fla­
lor cari privesc evenirnlntelo T. gel it.
Vechii:i că figure ale T. Nouă. - }'Iageolet. (itaI.) mus. mică
Figurist, părten al flgnrismuluî ; flaută al cui sunet este clar şi sub­
artt. cel ce formeqă figure în ipsos. tire.
Fllagrau , vd. Filigran. F'I ) înflă-
Pifanrlres , (fr.] flre luugi şi agrante , (- grans ,
subţiri. cărat.
Filiale, de fiiă, quod filium Ftamard , (fr.) snhiă cu lam'a
decet, îu formă de flacăra.
Ftllaţlune , (- tio), vd. Ge- Ftamlnî , (- nes, a filo, fila-
nealogiă. men, quort per syncopnm flamen
}'ilicol'lle, s, NRMATOCERE, fa- dieimus. Prisc., în timpul BOuCi din
miliă de lepidoptere cu antcnnele flm'e), preoţi, la R., al fiă-cărui
în formă de fir,- precum bomlJycel!'. cJei:i, în număr de 15, alessi mal
Filifol'lue, (- mis), botn. sub- tăr(!ii:i în comiţiele curi:\te, augu­
tire, cilyndric şi flessi-bilc clt firul. I guraţi ele Ponlifex Max. Funcţiu-
Filigl'an, ueri-ce operă de ce-I nea lor er,t pr!' vieţă; dar puteit
răriă făcută cu fire rotuude forte fi destituiţi in unele cir0ullstallţe.
delicate, Întreiectate uuele în altele, Se dividea în �amines majol'es, din­
represintăud diverse oruaminte. tre Vatdci, şi Il. minol'es, de multe
}'ilius allte IJatl'cm, (lat.) fi- ori plelJel. Fl. majores eril fl. Dia­
iul înaintea tatălui. Nume dat al- lis, fi. lfla1·tialis, fl. Qllil'inalis.
tă-dată epilobulul din caus'a fruc- De cef minori perţine<'t, între al­
tului seu forte visibile înainte de ţii, fl. Volcanalis, POlllonalis, Cal'-
vesteqitlll florii. me1l1alis, Flol'alis. Sub imperatorl
}'in, subţire, delicat. se creară şi flamiuii imperatorilor
.'iualc, de fine, dela fine. Cii îmleiţr, între carI principalele era
subst., mus. not'a principaleitmo- fl. Dialis, preotul lul Joue. Accs­
dulul, as supra cui caută se filles- t'a avea cit semn al demnităţii un
că modulaţiunea s. buccat'a. [ Iictor, sella currulis şi tOgiL prae-
�'inanţă, (din finare), propr. texta.
·0
.
, "
'.
.�.". ,�--
L
[210]
. '
F'laUarc, (fr.) a adula, lillguşi.- în stare de licid, Din acesti fludit
Flatteriă, adulaţiune. N. us, unii şi conservă fluiditatea elasti-
Flatnositatc, med. se 4ice de că sub celle mai forţi pressiunî ce
vinturile formate contră natură în ar sufferi şi la tote gradele de
stomac. frig cunnoscute. Se numesc [lui�f
Flautino, (ital.) mus, indică aeriformi , pentrucă aernl atmo­
partiţiuni pre mică flaută s. octavă. spheric ţine prim 'a ordine între
Flegal·t, (tr.) R. -GARD, piaeă dînşii, [lui"i elastici permaltinţi,
eomrnune, drum mare. s, gasuri, opp. {lui"t elastict !lepel"-
Flcgmă, (gr.) vd. Phleglllă. maninţi s. valJori.
Flessibile, (- a:ibilis), care se Ffuidlflcare, (- care), il re-
p6te inuoui.- Flessibilitate ; cali- duce in stare de fluid.- Fluidi(ica-
tatea flessihileluI. (iune, acţiune de ,\ fluidificâ.
Ftesstune, (- xis), îndouitnră; Ftuidlst , părten al magnotîs-
gram. terminaţiune. mulut animale ca provenind din
Flibot, (p6tc angl. [ly-hoo!), na- un fluid particular.
viculă de COl sar. Fluiditate, calitatea finidulul.
FIOI·eale, (fr.) it 8·a lună il ca- Ftuo-beratf, chee», sărt din a-
Iendnrulut republlcan, între 20 A- eid fluo-boric şi uă base,
prile şi 19 1I1ai. Flllo-bol"ic s. FLOllUft DE BORIU,
FIOI'ican, cocor de Ceylan. gas din fluor şi boriă,
FIOl'ifCJ', care produce flori. )<'luo-colulllbată, sare din Il-
}'loripOIulio, botn, stramoniă cid fluo-columbic şi uă base.
de Pemvia. FhlOl', chem. altă· dată spatii
f'lotă, (fI'. lat. c/assis), uniune [l/t01" , calce [luatată s. [luO?· ·de
de mai multe vasse cari navigă calciu. Astăqi vd. Phtoră. In chem·
împreună. - Flotilă, mică floU'L, a.lcali volatile, un licid.
mai ales ne navi de resbel.- Flot- )<'Inorhydric (aciel),chem.numit
tisti. commercianţi cari merg CII şi aeiel [luoric s. hydro[luoric, corn.
flotele în America. Comp. galio- binaţiune de fluor şi bydrogeu.­
nisti. \ Fluol"hyclrată, sare din acest acid
Fluată, chem. sare din acid şi uă base.
fluoric şi uă base. Fluoridă, chem. combinaţiunc
Fluctuatiulle, (- tiu), cumpă- de fluor cu un acid,
nire (balausare) tt unui Iicid. Fh!ol'ur, chem. combiuaţiune de
."lllcfuos, (- sus), agitat' de fluol" cu un corp simplu.
miscări violinţi s. contrare. Fluo·silicată, sare din acid
Fluid, (- dus), care curge. Ca fluosilic şi uă base.- Fluo·sili­
subst., phys., corp alc cui molie- cic, acid gaso8 din fluor şi siliciu.
eule sunt aşia de slab legate între Flussu, (- xus), miscare re­
dînsele că se miscă facile unele gulată şi periodică il mării.
ass. altor, precum ap'a s. al.- Fluviale, (-lis), defluviii(vu.
FI1/i(li elas/ici sunt aceia cari re- vb.)- Fluviatile, care cresce şi trli­
suIE. din continllaţiunea Întroduc- ieser. în fluviU, merge pre fluviU.
ţiunif calol'icului În un corp ajjulis Fhnm, (- viits), gîrlă .
Fiu
210
Fiu
"
,.,
, ,
1
'JI
,
I
� I
I
.1
'1 J I
�-1 �
1 1
[211]
211
Fra
Folio, (lat.) impr, numărul pus Format, dimensiunea unul Ii­
la paglne. Carte în folio, ale cui bru (cărţi).
foie sunt numar în doue. Falia t·cc- "'orlllaţiuJlc, acţiune de 11 formă,
ta, prim'a pagină, [ol, ecrso , li doua. F'ormidabilc, (-lis), de temut.
Fougus , (lat.) creseere cărno- l'OI'lIlUIă, (- la), formă pres-
să pe uă plagă. crissă, espressiune determinată il
FOI', (- l'Iun) , În genere loc unut act, uuct legi s. al.
unde se adună poporul. l\fai tăr FOI'lc, (- tis)" tarc, ferm.
qin �i locul de adunanţă al arma- t'orlCl'cţă, (fr.) loc fortificat.
tel în eastre (altă-dată principiuni}, Fortlflare, (fr.) vd, urm.
înainte de praetorium; unde se ar- �'OI·tifican·, a face forte, ferm,
fla scaunul oratorului (tribunal), a întări.
arae şi rl1tguratorium.- Numărul t'OI·tim·i, (Iat.) s, A }'ORTlOUT, cu
torurilor se ndausse în Roma re· attăt mal mult.
Iativ cu crescerea acestei cetăţi, Fortună, (-- na), sorto , cas
în unele se tractă nffaoerilc Statului fort nit; fericire, opulintă,
şi cetăţlanilor (fum civilia), în al- Ifortunat, (- tIlS), feriee (no­
tele se făcea cornmcrclă (fom ee- rocit).
nalia).-Astă()I (for cslerior) juris- ("oscll\'cllia, plantă dintre te-
dioţluno , tribunale IIp, justiţii. trandrie, dela numele lui Foscarlnl.
F'OI·�.ă, vigorc, putere, energiă, Fossă, (- sa), şianţ.
intensitntp, de actiune. - Fon;ă t'ossilc, (- lis, tills), substanţă
motrice, care produce ni'! mişcare pămÎntosă, prfrosă şi minerale ci)
actuale. F. espallsiVlt, aceaa prin sc gă�sescc În pămînt. Natura lis·
care nn corp elastic Re întindr. tii fl'anceşi nnmesc astfel eorpurilc
For�al'c, (îl'.) it constrînge' sili). organiee de timpuri fMte depărtate,
}'ol'csticl', (fr.) rm-e aro năsar- abstruse (îngropate) in tărîmurI de­
cină, uă fnncţiuntl în administra- puse de apă.
{iunea pădurilor. Fothcrgile, geu stabilit de Lin-
ne pentru nisce plante din Amer.
1<'0 1'/11 li , (- ma), confignraţin· septentr.
ne 11 corpurilor, disposiţiunc parti- "'oUalonge, (fr.) s. GEE, matc·
cnlarrl care face un corp 11 SC diH- riă de Indic vărgată de serică s. nI.
tinge de altele. Vd. Figură. "'ollrs il cl'istanx, (fr.) nn-
FOI'IIIIU'C, iL da fiinţă şi formă. mese HicnitoriI Alpilor ca vită ţI ÎI1-
t'ol·male. învestit cn tote for· vestite cu cristnli ce se găssesc În
melc necess3re, esprl's, precis, munţiI granitici, dp, ordÎllllr la m;t-
pOBitiv. re înălţime.
Formalism, (- 111 liS) , syste- ..... acţiuJlc, (- li,,), t!teol. act.
mă metaphysică care negă essistin- d<1 il rupe, parte il eqcharistieij (i­
l'a materiei, "ne recunnoscînd decăt ritll/n. număr compus !lin părţi �ll'
form'a. întreguluI.
Formalitate. clauBă, eonditil1' FI'agilc, (- lis), care se fring"
ne de care caută se fiă în vestit un l' facile.- Fragilitatc, calitatea fl'n-
act spre it fi valabile, gilell1i.
-�....;..--'-'''':'-.' ,�- -'.:," ----�-�---�--------"_ ... �
[212]
212
r, "
,'"
I
J
,
,
I
!�I •
t
I
J
, r
I �
, i,
q
Fru
Fragment, (- tmn), nume dat
remaselor necomplete de seripte de­
la cei vechI. DD. Didot au intre­
prins uă interessante coJlecţiune,
unde, între altele, Fragmenta phi­
Iosophorum grrecorum, gr. et. lat.
cur. MulJaeh.
Fl"egată, (fr. din catal, fl'agata),
nave de resbel, mai uşioră deeăt
navea de lineă, de ordin. 36-48
tunurI.- Freţţaton , mică fregată
veneţiană.
Freistebeu, substanţă minera­
le albastră, după numele minera­
logistulut care a descris'o ăntîiii.
Frenesla , vd. Phrenesiă,
Fresque, (fr, ital. [resco], pic­
tură de culori muiate în apă pre
un mur illinit de eurrînd , ti, de­
pinge ti, [resco,
FI'ct, (fr, , [rette după Aead.) s.
NOLIS, locatiune (închiriat) al unei
navr pre Mediter,
Fresqucţă, (fr.] prospăţiă, fră­
gedime , Neg.
}'ricţiunc, (- tio), acţiune de
a freca.
Fripon, (fr.) inşelător. Jlripo­
nel'iă, acţiunea friponulul. N. us.
Frison, postav commUDe de
Poitou .
• 'rhol. (- lus) , van, fără SO­
liditate. - Frivolitate, calitatea
frivolulul. .
FI'ondă, fr. prasciă.
}'rontieră, limită care separă
doutl State.
f'rontispiţi\l, ({"ontis- inspe­
ctio), Q,/·ch. făQată, partea princi­
pale it UDUl edificiii.- Fronton, 01'­
nameut făcut de ordinar în triăn­
ghiu, d'assl1pra intrării unuI edificiu.
Fruct, (- tus), rod.
j'!'UCtifCI', (- (er) , care pro­
tlUCC fructe.
.'UI1
Fruetifleare , a adduce fruct
a pune în stare de a produce. ...:
Eructificatiune , nume generic pen­
tru totalitatea phenornenelor cari
insotesc producţiunea fructului şi a
organelor destinate pentru aeestă
operaţiune.
Fruetiforme, în formă de fruct.
Fructuos, care produce fructe
(poetic, altfel fertile); fig. utile,
lucrativ.
Frug'ale, (- lis), contcnt cu
puein, cumpătat. Corup. sob,.ia.­
F"lIgalitate, calitatea cellul ce este
frugale.
Fugîtiv, (- vus), care este în
fugă (fugar).
Fulminală, (taeda), făcliă ma­
re grossă de cerii s. resină, Neg.
Fulminaute , (- n�lts), care
fulmină (vd. vb.),
Fuhnluare , il face sgommot,
(pentru perss. In mănfă); it publi­
ca acte cu uere-cart formalităţi. Vd.
urm.
Fulmtnaţiuue, chem. detuna­
ţiune, esplosil1ne escitată de foc.
Fulmillată, chem. sare din aeid
fulminic şi uă base.
Fulminic (acid), acid care for­
meqă combinaţiulli mctalice pro­
prie it produce esplosiunI.
FUllcţiune, (- - tio) , acţinne
propriit unui stabilit, physiol. unui
organ; sarciuă, offlciu; alg. altă­
dată diverse puteri ale unei can­
tităţi; astă�i cantitate compusă de
un numrlr de termini între carI e
coprins x
ax, ax '+b JI aX+b+c'
(ax+b) '+cx etc.
Runt funcţiunI ale lui x.
FUllctionat·, cel care împline­
sce uă thncţiune; care esercită uă
funcţiune il StatuluI.
,t
,
)
1
--'�-
"
.. '.
--
[213]
FlIn
213
Fyc
F'lIlldamcnt, (- turn), base
(temeJiă): fig. causă, motiv.- Fun­
damentale, de fundament.
Fundal'c, il pune fundaminte
(cIădi).- Fwzdaţiune, actiune de
il fund,l.- Fundator: cel care {un­
deqă.
Funerar , (- "i'IIS), relativ la
cerimoniele îmmormîntatului. Comp.
[unebre,
Funcbrc, (- b"is), vd. l'rec.
Funeste, (- stis), sinistru, ca-
re adduce s. annuuţă nefericire.
Funicular, compus din funI.
Fur, (fUI"), cel ce {mă, hoţ.
Furagtti, (fr.) grăunţe, fîn.
Furb , (fr.) îuşeIător.- Furbe-
rid, acţiunea furbulul.
Furibund, (- dus), suppus In
furore.
Fnrure, (- rar), transport vto­
linte de măniă.
Furt, (- turn), furtişiag.
Furtlv , (- ."us) , se qice de
lucrurile cari se fac în ascuns.
Fusarton, plantă din genul fu­
sidiulut.
F'uscită, mineral observat la Kal­
lerigen, aprope de Arendal, în Nor­
vegia, asscmine plinitei.
Fuslblte, (- lis), care pete fi
licidificat, topit.
FusidHi, botn, nouă gen con­
ţinînd patru speee de plante cu
sporidiele fusiformi.
Fusiunc, (- sia), topire.
f'-ut-fa, mus. not'a fa.
Fycosc, (- sis). med. dartru
(lat. lichen, ,'mpetigo) al plepelor.
'.
[214]
-:-I;--� -�
1 . 1
• I
I 'i
G-
Il "
• '··1
.1
/
"
�
I
;.
�
J
I
i
r
...
;"�
1.
.1
I
t'f
,�
l' J
I
1,'
l'
II
�-1
•
G, a şeptc literă i, alphabetu
lui; al şeptele obiect din neri-ce
seriă care începe prin a. - Cii nu­
meralevata, la R., 400; cu uă trăs­
sură borisontale d'assupra 40,000.
La Greci 'r=3, ,r=3000. In mus,
este numele cellel mai inalte din
eelle trei cheie musicalt, G. s, 9-
re-sol s, 9-sol-re-tll, pentru sol-si­
re-sol , des. al cincile , (altii-dată
al şeptele) sunet al gammeî diato­
nice. Pre rnounete arrattă că sunt
bătule la Poitiers. In chem. 9'9-
ciniu. - Supplinită la inceput prin
c, această literă caută il fi venit
în us către seel. 5. Corup. K. L.
Selmeider Elementarlehre 1. Il. 3,
231, 268, mai ales cercetările lui
Nabmmacher. Comm, de litter. rom.
sect. II, e. 1, p, 51 sqq, Seyfert
Lat. Spraehlehre 1, p. 5 sqq, 34
sqq, 810 sqq § 54 sqq. Comp .
cu Reisig Vorles. iib. lat. Sprach­
wiss. § 45 sqq. p. 56 sqq.; Rams­
horn, Lat. Grammatik 2 edit. §
4 şi 5. Freund Worterbuch der lat.
Sprache 1 p. 596 sqq, Lepsill De
tahb. Eugubb. p. 36 .
Gabari, s. lUT, mai ales mo­
deI de construcţiune de na vi.
GabeIlulll, s. GLAm:LLUM (lat.)
anat. spaţul fără păr dintre sprin­
cene.
Gagill, (1'1'.) ceaa ce se dă spre
securitate de uă datoriă, de un Îm­
prumut, deposit.
Galant, (fr.) sociabile, Le eon­
versaţiune plăcută, de commerciii
cert, civile, urban.
Galalltel'iă, calitate,1 galalltu­
ni.
Galel'ia, (fr.) portic, sală JUII-
gă pentru preăni blat li. csposittu­
ne mai ales de tabele.
Gllllic, (acid), chem. acid orga­
nic, obţinut de.Seheele î1l1786, com­
pus de earbone, hydrogen şi ossygen.
('aloll, (fr.) �iret, găitan.
GI\IOI), (fr.) ărnblatul calulut cel
mai iute •
Gahallic, de galvanism.
GahanisJII, nume dat, după
Galvani, inveutorul seu, fiuiduluf
electric disvoltat prin frecare. III
gen. ramuro il physieeî care se oc­
cupă L1e phenomenelc electrice pro­
dnssc prin contactul 11)]01' corpuri.
Galyanometl'll, s.· �IULTll'LI­
CATon, instrument de physică, ima­
ginat de Sehweigger, pentru il dis­
copperl eelle mai uiice trăssure de
electricitate În miscare.
Gambă; instrument de musieă
va, Violli.
Gambă, (fI'. ,1wnbc), parte il. COl·
puIul human dela gCllnchii1 pănă
la pele.
GamJllă, (gr.)il treia literă aal­
phabetuiui grec, care în vechi'a
notaţiune represillta prc sul, de
unde pleca gamm '3 normale As­
tă(}i csprime o successinne de su­
nete ascindinte s. dcseindillte în
întinsul oe.(avl'1. Este de mai mul­
te spe�e, determinate prin ordinea
în care sunetele caI'I o compun,
sunt dispuse. Se pot distinge în
octavă 12 sunt>tc differi nţi, puse
la distanţă egale unele de altele,
ceaa ce se nllm. semi·to7lul'i şi il
căror seriă contin uită formeqă g.
citrolllatiui.
Ganglion, (gr.) med. spe�ă de
tupereule mice.
..' ,...
[215]
Gaz
215
Gem
Gal1grcnă, (gr.) mortificaţiu­
ne it unef părţi din corp.
Gangrcnal'e, it deveni gan­
grenos.
Gangrellos, de natur'a gan­
grener, În gangrenă.
Garant, (fr.) care respunde pen­
tru altul s. pentru sine (kezaşJ.­
Gamnţă, obJigaţinnea garanteluî ;
securitate.
Gal'bin, mar, vîntul de Sud­
vest pre Mediter.
Gar�on, (fr.) copil vidle pă­
nit la etatea matură, băiat.
Gardc-J'obe, (fr.) almar in
care se ţin vestimintele , vestiar.
Garnisollă, (fr.) trupă care pă­
qesce 1111 post. Suppl. preşed,
Garnit, (fr.) provărţut cu eelle
necessare pentru ornament, con­
servaţiune, appărare, US, commo­
ditate. Suppl, instruct.- Garnitu:
ră, ceaa ce servesce il orna (gar­
ni), uniunea. obiectelor earr omcrţă.
Gas, (germ. Gahst=Geist), nume
creat de V:m-Helmont pentru toţI
flui4ii aeriformi. Principalele intre
corPHrile simple sunt: ossygenul,
hydrogenul, aZfltul, chlorul.- Ma­
riotte, Torricelli, J\lacquer, DD.
G;.y - Lussac, Magnus, Regnault
aii studiat proprietăţile physice ale
gaselor.
(ilastralgiă, (gr.) durere de sto­
mac.
Gastrită, med. inflammaţiune 11
stomacului.
Gastrolatl'U, lacum. Neg.
Gastrologiă, (gr.) tractat ass.
lJuccătăriei.
GastJ'ollom, (gr.)amic al măn­
cării, cel ce cunn6sce artea de 11
o face.- Ga.stronomiă, passiul1ea
pentru măneare, ·artea de it o face.
Gaz, vd. Gas.
_....;.. __ '-' .. 0:.. � •• �_.
Gazalliă, plantă dela Buna-Sps­
ranţa, stabilită de Linne.
Gazelă, (arab.) frumos patru­
ped, forte uşior la fugă, speeă de
antilop, numit şi dorcas.
Gazettă, (ital.) primitiv imea
monnetă de Veneţia, preţul unul
'liar care appărea În acestă urbe
la începutul seel, 17 (pote şi di­
min. din ga�.a); appol foi� pe­
riodică, syn, t/-ictr.
Gaz-liglit, (angl, pron. gaz-la­
iII), gas hydrozen carbonat tras
din huiliă , servind pentru illumi­
naţiune.
GazolitJ·u, apparat pentru it
cunnosce gasul conţinut În un corp.
Gazometru, (gr.) Instrument
pentru fi măsura gasul s, pentru it
strămuta gas din un reservoriii ma­
re În alt vas.
Gazon, (fr.) loc copperit de
herbă scurtă şi subţire.- Gnsona-
1'e, 11 orna (impodobi) cu gazon.
Gazua, l'edicat În massă con­
tră Chrestini În Statele barbare.
Gclaslll, rîs sardonic.
Gelatină, substanţă animale con·
gelată. Vd. şi Pelouze Chim. r.
edit. pal't. III p. 326 sq. - Gela­
tinos, de natur'a, dc consistinţ'a
gelatinei.
Gelbum, s. - FUM, pydtă de
Ungaria, argentat de potasse.
Gelid, (- dus), chem. care se
înghia .. ă facile.
Gelosiă, (fr.) "d. Jnvi(liii.
G elscrnium, Oat.) iasomiă 0-
dorante de Carolina.
GcmatJ'iă, s. -:I.!ETlHĂ, espliea­
ţillne mathematică il vorbelor Scrip­
tureI.
Gcmmă, (-ma), petril pre­
ţiosă. Classe de petre translucide
[216]
I':-�
l. '.
Gen
216
Ger
, "
'1
, �..t"'7,
.. �
. /
'·1
.J
;
I
li.
!! J
'i I
I �
li ,
I�' •
11:'
• 1'
" '
�j., : �
, I
j
-<
'l l
�i culorate, precum rubinul , topa­
sea s. al.
Gen, (genus), ceaa cii este com­
mune la mal multe speee.
Gelldarm, (fr.) horn de armă,
gens armata a domnilor feudali. Al­
tă-dată uert-ce horn călare armat, De­
la 1453 soldat de corp însărcinat
li menţine securitatea şi traneilita­
tea publică.- (Iendm'meriă, corp
de gendarmi.
Genealogiă, (gr.) historiă scur­
tă a unel familie, attăt în !ineă di­
rectă eăt şi collaterale.- Genealo­
gie, care perţine genealogieî. ­
Genealogist, care face genealogie.
Genepi, botn. se num. trei spe­
ge de absinth C31'e cresce în păr­
ţile înalte ale Alpilor.
Generale, (-lis), califică ceaa
ce este commune la tot ce pote fi con­
siderat sub acel'aşf punt de ve­
dere.
Generatiune, (- Iro), nascere.
Generic, care perţine genuluI.
Generos, (- sus), care are sin·
ţiminte înalte.- Gene1'ositate, ca­
litatea generosului.
Genese, (- sis), prim'a (;arte
li Testamentului V. conţinînd his­
tori'a Cre aţi unii.
Genesiphyle, botn. gen de plan·
te perţinînd de synophilele lUI Linne.
Genio-glos, (- ssus), anat. se
nnm. dvui muschi allăturaţl de a·
pophysea geniană s. limbă.
Genipa, s. G&NIPAPA, botn. plau­
tă rubiaceă de AntiJIe.
Genitiv, (-Vlts), secundul caa
al declinaţinnH.
Geniu, (- nllts), mare talent
al spirituluI, foc divin.
Gentile, (fr.) venust, graţios,
care place. - Gentileţă, calitatea
gentilelnI. - Gelltilkomme, nobile
de familiă; nobile allăturat unul prin­
cipe (ultimul la pl.),
Geocelltric, care perţiue unei
planete vădute după pămînt.
Geocyclic, astr, machină care
represintă revoluţiunea pămintulut
în giurnl Sorelul.
Geodcsiă, (gr.) partea geo­
metriei practice care se occupă de
măsuratul pămînturilor şi dlvlsiu­
nea lor .
Geognosiă, (gr.) sciinţ'a C-�.
re se occupă de structur'a, situa­
ţiunea şi natur'a substanţelor mi­
neralî s. marilor masse ale pămîn­
tuluI.- Geognost, cel care este ver­
sat în geognosiă,
Geogoniă, (gr.) partea histo­
rief natural! care tractedă de ori­
ginea, de formaţiunea pămîntului.
Geograph, cel care este ver­
sat în geographiă.
Gcog,'apbiă, (gr.) sciinţ'a al
cUI obiect este deseripţiunea glo­
buluI terl'estru.
Geobydl'ogl'aphiă, (gr.) des­
eripţiunea pămîntuluI şi apelor.
Gcologiă, (gr.) seiinţ'a al CUI
obiect este theori'a revoluţiunilor
globului •
Gcoramă, (gr.) represintaţiu·
ne în promininţă (relief) li pămîn·
tului s. unei părţi dintr'însul.
Georgicc, (- ea), poesie eăm­
pene.
Geoscopiă, (gr.) cunnoscinţ'a
calităţilor pămîntulUI.
GeostntiC\ă, (gr.) statică apă·
mîntnlui, traetat de legile ecili­
brinlui soJiqilur.
Geranis, citi,,·. legătură (ban·
dage) pentru lussaţiunile omopla­
tului s. fraeturele claviculelor.
Germ, vd. germe.
German, (- nlU), născut din
.'
.. '
[217]
Gii
217
Gno
�
I
,
dOUI fraţi s. doue surorf , din lin
frate şi IIă surore.
Germe, (-men), vlăstar, em­
briunele unuî grăunte,
Germinale, (11".) a şepte lună
a annulul republican, între 21a. 22
Marte şi 19 Aprile.
Germinare, (- nare), Îl Înce­
pe se arratte radieul'a (îucolţi plan­
tele).- Germinaţiune, acţiune de
a germina,
Gest, (- tus), miscare Îl cor­
pulut, principale a măn el', it bra­
ţulul, la declamaţiune.
Getlticulare, (-- Iare), a fa­
ce gesturi. - Gesticultuiune, acţiu­
ne de a gesticnla.- Gesticulator,
cel ce gestlculedă.
Gigante, (gigas), personă de
mărime estraordinară. - Gigantesc,
care ţine de gigante. - Gigantic,
care este mare ca gigantele. Neg.
Giute, (ge1ls), assoeiaţiune fun­
dată în cea mal mare parte pre o­
rigine, cu tote că alfinitatea nu e­
ra un semn jnristic al gentilităţii,
precum se lllTattă �i din CiI'. Top.
6. Celle mal' vcchie ginţi puteau
numai putricie, fiindcă patriciI e­
ra singurii cetăţi anI deplini şi fă­
ră indoinţă se affla un număr de­
lipt de ginţi în celle trei triburi
primitive, RamniI, Tiţil şi Lucerii.
Primele doue gentes rnajores, terţ'n
gentes minores.- Dela Servo Tulliu
se redicară şi ginţi plebeie. COllS.
Cladenius. De gentilitate vett. Romm
(Lipi!. 1742) - Dreptul ginţilo,',
astăqi numit de Bentham drep­
tul îl/trenaţionale, totalitatea le­
gilor cari gubernă llaţillrlile în re·
laţiunile 101' Între dînsele. E con·
stituit mai alea prin lucrările lUI
Grutiii, Pufendorf.
Gli... va. Gly ...
•
Glob, (- bus), corp rotund şi
solid spherlc. Globul'ile terres­
tri, î� geograph., represintă supra­
fac'a pămintuluf ; gl. ceresci dispo­
sttlunea stellelor pre bolt'a firma­
mentulul. Unul din celle mal ve­
chie glo burI cuunoscute este cel
construit de Martin Behaim în 1492.
Globul, (- lus), mic glob. ­
Globulos, compus dc globule.
Glomeratillne, (- tio), gră­
madă în formă de ghiăm.
Glorili., (--,-ta), landă mare,
honore , stimă, reputaţiune.
Gloria patri, (lat.) glorjă ta­
tălui. Verset finale al psalmilor.
Glorificare, Îl da honore, glo­
riă, Ca rell. a şi face gloriă, il se
lăuda.
Glossli., (gr.) primitiv vorbă
care pei ţinea altui dialect, appoî
esplicatiune il unul test I notă es­
plieativă, comp. commentarc--: Cel­
le mal multe sunt la Corpus juris,
(glossae inlerli1leares, a. 11Iargina­
les) făcute de SChOl'3 de Bolonia,
între 1100-1250 şi culease de Ac­
cursiu.
Glossar, (-- ,·turn), ăntîiU cu­
les de gl08se carI se referilt la 3,­
cel'aşI obiect, appol uerI-ce dic­
ţionar de termini technicl, mai a­
les areheologicI, precum sunt o­
perele lUI Aisichiu, Suida I PoIln­
ce, Etymologicum Magnum a. al.
- Glossato,', cel ce culege glosse.
Glossograpb, (gr.) cel ce
scrie "Baupra limbelor. - Glosso­
g"(/phiă, descripţiune, tractaţiune de
limbe.
Glutou. care manăllcă cu r.vi­
ditnte şi CH [Hire-care sgommot ne­
plăcnt.
Gnomoll, (gr.) iudice 8. styl
al cadranteluI solar, a1'l'ăttănd ho-
____ .....;; __ ..... -i.:.� .. " _ '.::1..._"_
[218]
"
I <, .ool_ �
.�
, rI
I
1
,
I
"1
"
218
ra prin urnbr'a ce proiectă.- Gno- tele theatralt hispanice , speeă de
monică I artea de it trage cadranţi buffon,
solarr. Grammatică, (gr.) sciint'a si
Gnomonograpbiă, (gr.) trac- artea Iimbei.- Oceupată la 'ince-
tat assupra moralif, put numai de relaţiunile literelor,
Golf, geogr. pOI'ţ.iune it mării ca- yt;>a,u,uaTa (numele se găssesee dela
re se intinde in uscat. Oomp, sîn. Platone) preste pucin coprinse În
Gondolă, (ital.) cimbă, luntre sine eritic'a şi hermeneutica, pănă
usioră , pentru preămblare în Ve- la Alessandrmî, cănd formâ adevă­
neţia..- Gondolier, cel ce conduce tă seiinţă , imbrăciănd totă erudi­
gondole. tiunea assupra auticităţiî , preeănd
Gongol"islIl, Imitaţiune Il sty- Y/;,C<ţ,,uaTa era thesaurele litteratu-
luluî scholet lui Gongora. rei în răport formale şi reale, de-
Gongylc, (gr.) s. SPOR, glo- unde vorbele la Cic, (de orat. I,
bul reproductor al unor plante in 42) .. in grnmmatieis conclusa est
cari fecu ndatiunea nu il demustra- poetarum perrractatio , historiarum
tă , precum la ulga (uă herbă ma- eognitio , verborum iuterpretatio,
rînă). pronuntiandi quidam sonus» şi di-
Gonialgiă, (gr.) S GONAGHA, vrsiunen astet sciinţe în TO UZ"t-
rheumatisIll la genuchiu. �o'" critică şi grammatic:i. în sens
Goniatilă, aromonită fossile. strins, TO '(;7:0/;,"'';'', esp1icaţ.iune
GOJliOllletl"ll, (gr.) mine,'. in- lt fnpticuluI �i sensului; 'lQ' to,ai­
strument pentru a măsura ănghiu- '!:C/;'Oll.
riIe diedre ale cristalelor naturali. Gratiă, (- tia), favore, ceaa
Cel mai usitat este de Wollaston. ce face nes cine fără a fi obligat.
- Artea e GoniUlIletriă. Ca propriu titlu al regilor Angliei
Gothic, (-cus). relativ la Gothi. pănă la Henric VIII. Astă41 se
1\lai partic. calificaţiune it totor ge- dă duci)or aCtsteI ţene. Graţia sa,
nerilor de architectură În evulme- ducele de Wellington. La pl. ve-
4iu, speciale stylului ogivale. Se nustate naturale în vorbe, acţiuni,
disting Ho/hicul lVechiii, g. modern stat.
şi g. SCL1"1"assin s. gothicul p"opriu Gl'atiabilc, (- lis), l'emissibi-
1is.- Scrierea gothică se compu- le, demn de graţiă.
ne din Vllchiele charactere romane fil'aţiare, it da graţiă, ierta.
alterate �i ornate de diverse trăs- Gratis, gratuit., fără 11 costa cv_
sure. Vd. Alpltabet. I Gratuit, (- tus), făcut s. dat
Gou8zoua·ctc, s. - PITA, nat. gratis.
cerb de Paraguay. - para, cerb Gl'a,'c, (- vis), greu, serios,
cămpen de Brasilia. - GOllaz,ouy, importante. - Grat>itate, calitatea
cerb de Messic. gravelu!. - Gravitaţiune, attracţiu-
Goura, na/. gen de columbini; ne a corpurilor unul către altul,
bonnetă de serică negrii la Vene- sau attracţttllle universale.
ţianI. Grimace, (I'r.) conversiune a.
Gourami, pesce auriu de China. feyeI făcută cu scop.
Gradoso, personă în buccă- Grossier, (fr.) nedelicat. -
...
'.
[219]
l!(
Gym
219
( .
t
Gros,jet'lale; lipse de dellcateţă, I sedea trei, al Lyceului, al Acade '
- Grossolan, syn. grossier. miei şi cel dela Cyuosarges. Pentru
Grotă, (ital. grolla), .speluneă , descnptluuea sa locul principale
pesceră. este Vitruviţl (V, 11), unde intre-
Grotesc, rlsibile , stravagante, pretatlunile- differesc forte de spe­
Grupă, (itaI. groppa), CUI�B de ciminile văqute în remasuri. Un
obiecte unele lîngă altele. - G"II' neristyl de doue stadie, închis de
lJal'e, il face grupă. N. us. trei părţi cu columnatc simple, că-
Guberll. adrniuistraţiuue. tre Sud de unul duplu, în me410-
Gubcruabilc, care pote fi gu.! cnl cui Ephebeion, locul de esser-
uernat. eiţ, - Diversele esercltc eril 6Ta-
Gubei'lIlllill, s. - eLU, timone, UtOV, d'lavÂo" ,;n),ITOJV s. on),lTl/ţ
(oiste) mobile spre il gubernă uă \ ,Y�ol'o" ul�vi,o" (d!�l care U[I spe9ă
nave. do),IZo,') a)"ua, 7lUJ,�. s. nu),aI6ţ,o·
Gubel'lIamelltalc, relativ la 6';v�, S. "aTa(1),�TtY.ti, uIlJxo(Joi.la,
g ubem. clXOVTI6/IO\', ninad,),ov conţluînd-
GubCl'lIal'e, (- !larc), il ad- cU,ua, nctd'(o)Y.<'�v, rJl6wv, «y.ona,
ministru cu autoritate, na),'1" (versul lui Symonide), n';�
Gubcl'nol', conductor, preeep- s. nVYI''Î (agonistii nV;'ţtrXzot. mI.
tor, N, 11S. y.Tat), navx('rXTtOV. - Luptătorii
Guirlandă, (fr.) coronă, se numiă ati)''lTai; magestrii YV·
Guhll'alc, (-lis), gram. care Iwa6Tai �. 7rCHd'oT('i{1ctt.
se pronunţă din gît. filynccell, cii< S.- CONITIDE, par-
Gymuasilt, (- SItim), cdificiU tea din nă casă gre că care el':' re·
public În care jnnimea gnică se servată penh'n usnl femeelor. Si·
forma la un'a din ramurile prin· tuaţinnea lui a dat loc In mai lUul­
cipali ale educaţiullii selle, nceua te disensiuni şi încă nu este ni·
care avel\ de scop disvoltatul for- lUie stabilit (Vd. şi Vitl'. VI. i, 2).
ge1or physiee )Jrin eserciţ gym.\ Gyps, (- silm), mineI'. spe\!ă
nastic. !IIM t6te urbiJe Greeiei avea de petl li în cm'e domină sulfatnl
un attare stalJiliment. Atbena pos· _ de calce.
[220]
.'1
H .
I
�.
- .....
I
I
;
H. A opt'a literă u alpbabetu­
lui şi al optule obiect din uert-ce
serlă începînd prin a. Că nume­
rale vală, la R., 200, cu uă trăs­
Bură horisontale d'assupra 200,000
(HS=LLS. vd. 1IIonnetă). Pl·e mon­
neteînscmn,HenriciiIs.IV şi oraşul
La Rochelle. In chem. stă pen­
tru hydrogen, Hg. mercurii1.- O­
riginea literei e neeertă. La He­
brei Ilpsia , supplinită prin doue as­
piraţiuni fie (dnlce)şi cheth(grave).
La Greci se găasesee numai în in­
sctipţiunl , altfel era represlntată
prin celle doue spirite H. prin F
(digamma) la EolI, deunde Prise.
(1; p. 14 Krehl) «H aspirationis
magia est nota."
Harmoniă, (gr.) astăqi sciln­
ţ'a accordurilor. Se divide în "arin.
propriu tf.issii, care dă accordurile
consunanţi şi dissunanţi, analo­
gielc lor pre notă cOlUIDune, dis­
voltatele lor, divisiunel' lor pre bassă
�i supra, theori'a bassei funda­
mentali; harm. applicată, studiă
8ucces�iunile accordurilor consu­
nanţi, preparaţitmea şi dissoluţiu·
nea accordurilor dissunanţi, mo­
dulaţiunile, celle trei mi�cări, cou­
trapuntul s. al. Berton a dat un
Traiti d'hal"lnonie. Par 1815.
Harmonică, nume al mal mul­
tor instruminte de musică al că·
ror typ este harmonic'a luI Frank­
lin, formată de un cilyndru horison­
tale, unde sunt ad�ptate clopotele
de sticlă s. cristal accol"date Îu se·
mitonuri. Sunetul seu e dulce şi
pur, in se forte esciţante pentru sis­
tem'a nervosă.
I1arpă. (gr.) unul din celle maf
vechie instruminte de muaică , com­
pus primitiv de 17 ehorde, astăqi
de 42 şi munit de pedalî (harpă
cu pedali s. h, simplă) imaginată
de Hochbrucker , perfecţionată de
Wetter şi alţii.
Bausse-col , (fr.) ornament de
cupru s. argint aurit, purtat de offi­
ciad de pedestrlme cănd sunt în
servit s. es cu stindardele.
Baute-eentre , (fr.) nume dat
vocii virili celleî mal acut e (opp.
b{!ssă) şi eintef de viorină.
Hect s. HECTd, (gr.) iniţ iale pu­
să la numele mal multor măsure
qecimali cart vale(lă de un cent de
ort mai mult deeăt cea luată de
punt de plecare.
Hectar, (gr,) măsurii de lun­
gime= 10,000 metre pătrate.
Hectogram, (gr.) poud metric
de 100 grame.
Hectolitru, măsură de capaci­
tate de 100 !itre s. qecimetre cu­
bice.
HegeJlloniă, (gr.) supremaţiă
a unui Stat ass. cellor-alte În uă
confederaţiune �i coudussul afface­
rilor acesteI confederaţiuni (lat. prin·
cipatus). -Forte naturale acestă re­
laţiunn era diversă după diversele
decisiuni ale confederaţilluii. Sta·
tele din cari se compunea eră in­
dependinţl în l·espectul politic. UD
consiliu generale decidea, pentru totă
confederaţiuuea, de resbel şi pa·
ee; într'însul avea toţi membrii a­
cel'a.�i vot. Statul preemininte(A­
thena, Sparta, 'l'heba ail avut
addese preemininţ'a) forma cen·
trul collsultaţiunilor, conducea res-
[221]
Hei
221
Bem
"
belul, strîngea impositele pecuniare,
decide a continginţile şi le da chiar
commăndanţii (ţ,"arov�). Comp, şi
2vţf,ţtaxia.
Heleopole, (gr.) maekină pen­
tru a derimă murit cetăţilor la în­
eungiurnre.
Heliac, (gr.) as li'. ealiflcă ră­
săritul s, appusul unei stelle în ra-
4ele Sorelul, curi oppresc de a fi
vădută , de ordinul' cu uă horă du­
pă răsăritul 8'. appusul Soreluî.
Belice, (gr.) geam. Iineă tras­
să în formă de siurup în giurul n­
nul ciIyndru. Corup. spirale.
H('loţi. La căderea populaţiuuiî
primitive sub emigraţit Dorianf u­
nit din snbjugaţI conservară liber­
t.atea şi dreptul de proprietate (de­
şi uă parte diu accst'a trecu la în­
vingătorî), pentru care însă căuta
se plăteacă tribut fără a ave drept
de cetate în statele fundate de în­
vlngătorl. Toţi attaril SUPPUŞI s.e
numesc colleetiv '''''1;''0'"0'; In Ar­
gos se numia Arneaţi (Tucyd. V,
67 6v/,/,axo,); la Sparta con ser­
vară numele terreI AaXEoa,wiveo"
precănd învingătorii Dori se numi­
ră Inal/7:,ă7:a,. De acestia caută it se
distinge acei suppuşi cari allăture
cu independinţ'a politică perdUl'ă
proprietatea şi libertatea personale,
differin(i de servÎi proprii (rYoiilo,)
numar pentrucă uu putea fi ommo­
riţi dc domnul 101' s. vînduţi alfa­
ră din (al'J'ă. Attare relaţiune se
găssesce CII numi ni diverse în di­
versele cetăţi: în Creta se n nmia
xAaqol7:<<t, arpaţ"oJ-rc<t, în Sicyone .0-
xV"''1rpOI/01 I În Argos rVţ"'i'u� şi
yv/,v16eo, , in Sparta E/:).ou� (Pe·
nesti! din Thesalia stă în acest'a�l
răport). Numele se deriva deja de
anticii dela ,cetatea lIelos, al cui
lăcultorî fusseră subjugaţi în ur­
marea unei revolte. Alţii reduc,
etymologi'a la 'A,/. Cu mai mul­
tă probabilitate O. Miiller din {AW­
ai�iOJ, asia dar E").OJu� Ot f� alX­
ţlC<A"'7:0'" ooii).o,.
Heliomeft'lI, (gr.) ochian dat
în seci. 18 de Bouguer s. de an­
glul Savery, servind pentru a mă'
sura esact (liamet.rul apparlnte al
Sorelut şi planetelor precum şi
micele distante apparinţl cari se­
pară corpurile ceresci Între dîn­
sele. - Helioscopul servesce pen­
tru it observă Sorele, mai ales pen­
tru il studia ma cuiele (petele) lui
şi eclipsile.
Heliostat, opt. instrument ima­
ginat de St. Gravescent , pentru 11
observa S?Jrele în miscările sene şi
it : reflectă radele în uă direcţlu­
ne constante.
II eli etro pili , (gr.) botn, nume
generic pentru plantele cari aii pro­
prietatea de a 'ŞI întorce florile că­
tre Sore şi a 1 UImit cursul. V d.
Tournesal.
Hemastatică, (gr.) partea phy­
siologiei care tracte4ă de legile e­
ci1ibrillluI săngellll În vase şi de
relaţinnile între forQ'a impulsiunii
inimeI şi forQ'a resistinţer ce În­
tîmpină săngele.
lIematose, (gr.) med •. couver­
siene il chylului În săuge.
Hemicycliu, (gr.) lleri-ce am­
phiteatru în formă de semicerc. H.
lui BIl1'ose este uă speQă de cadran­
te solar, tăiat în semicerc, concav
în partea Septeutriunelui I avînd în
me�ll)c nn styl al cui vîrf resplln­
dea clJntrlllui hemicycliului care re­
presilltă centrul pămîntului.
lIemispheră, (gr.) 4umătatea
uuni corp sphelj.c. Hemispherele
'�'.,.
.'_.J_,_
[222]
.'
Uel'
222
, ,
I
I '
l'
,1
i ,1
f;.l" �
Lr
... 'l·
l�
de Jllagdebow',?, date (le �tto Guc- Întreba dacă se aftliL din partea Cui
rieke, servesc il dell:ustra puterea va pretinţtunr contrare (<f ţi 'P'6fi'l
pressiunii atmosphence, " n"', 7Tct (,etXCH:ct{JciHft v , diffcrinţ'a
Hcmistic, (gr.) dumătatca u- intre ambele espressiunt pucin ela-
nul vers heroic s, alessandrin. ră). Recuunoscută cui-va, here-
Hcpatic, (gr.) se qice În anat., ditatea 1 putea fi disputată IlitOfil
de tot ce se referesce la fil(at. - 'V\eţ'a şi 5 anni după marte. - La
Hepfltită, tnflammaţlune ăflcatulul. R. !!!:fe�(opp. bonorum. possessio
Hereditate, (- tas), mostenire. de mai h1nliil) se putea stnhill de
_ In Athena, primitiv, hereditat lwc4l. unul s, mal mulţi (�djş_
nu putea trece decăt la ta mt ta (yi- institntio). Toţi !pJi se cousl-"]
"0\'). Prin legislaţiunea lui 8010lle dera ca Il�'e(F principali şi priimihJ
J'e permisse a face testamlnte în ca- legatul prin cantităţi al căror totale
sul cănd Iipslă uă descindtnţă legi- era as �i eclle 12 unciae, deunde
timă şi mai tărqiii chiar dacă aces- heres ex asse , heredele generale,
tă descindintă era numai feminină, opp, coheredes , din cart heres ex
cu condiţiune cii heredit se iea în triente de 31,2, h, ex parte dimidia
matrimoniii pre fiicti'Tesrament11'\1- de G/'2' h. rx tleunoe , 1'/,2, ex
lui. 8tahiJiteie dp, hered!!::ttc se unei", de '/12, Hereqii căuta se
făcea addese stlb form'a· adopţiunii aihă eommereiwn; peregrinii şi
(î'.'et ,toi âvo,,'v,/oq yev'rret, .; o;;xo�) pllrs6nele juristice pufeh I!ăpătil DU­
care DU se pute� strich deeăt dacă mai fideicommissrt; femeelc era c,�­
adoptatul lăssasse copii în eas'a a- clnse (Iex Voconia). Allaturc de
doptivului. Cănd 1111 s'a făcnt testa· here ii stabiliţi veniil fără forma­
ment hereditatca remăne familiei h a,e (istinctă sui (copii şi femee
(loc pI1ncipmtr'i7emosth. adv. lUa- in mruw) �i nceessw'ii heredcs
cal'. c. 51), partea mascnJină I1rc- (servil). Cei·alţi căuth se şi facă,
ferită. Femeele au drcplul-r!isse ilrcpturile valabili (adi,'c hcredita-
În acest cas hr',-i.llI?Qt <Iară nu tem), ceaa ce se Intimpla prin ere­
sunt bărhaţI si numai ciI meqloc tio (oraJiee) s. În tărere prin 1'1'0
de transmissillne, denndc cel llIai I herede gcstio_ - Astă(jl comp_ Cor!.
de apprope consăngine virile putca Napol. Iib. II. tit. II. R. qq. J
disputh heridita.tea ehiar dacă un lIel'esiă' (gr.) doctrină care se
matrimOlîi11 :TVllll�esSC Joc înainte depărhicjă de mire-cari punte ale J
de aecepţiuuea el. In lipse de (;e- rcligiunii. -Ileresifl"ch, eel ce fol'­
sceudiuţă directă veniil con.ănge- mulă primul nă heresiă.- Here/ic, Ij
nil collllterali (OVYYf1't;;�), sllccedinţi aidlwrintc la heresiă.
direct. In cas de,a nu fi fost �er!ldita- il lIermetică, (gr.) vd. Alehimiii. V
tea recunnoscut[\ citi-va, lll'(''!cndin- I Jlel'oic / care perţine l\Uui !te--..\
tele, chi .. r adoptat prin tCRtamcnt, rou.
eauta lie facă propodiţiunc (i.��,�, t- Uel'oi-cOJi,ic, IiI. care ţine de ..j
1lto,u:t.'5iet 'tOI� '-),r;l/ov) la archontc, 1Ieroic şi comic.
O.ety).'''' ""V, 1.7T,O",y.oeo{}a, 'tov ,-i,ll' lIeroidc, (gr.) epistolă în pro-
('ov). Proposiţiunea depusă se ciW\ să s. versuri compusă prin numele \J
În pl'im'a '-"!I'CI. ''-'-)''16i«, unde se uniti heroii.
."
:- .
. �. '.
t
"
[223]
e ._;
Bie
223
. Heroism, vertutea heroulut.
Herou , ţgr.) născut din un qeii
şi uă deă a. uâ pers. mortale; prin
estins. personă distinaă prin mare
val6re.
Hessaedl'u, (gr.) geollt. se num.
neri-ce cub s, nertce solid cu şes­
-se feye.
Hessagon , (gr.) geom. polygon
cu şesse ănghiurI şi şesse latert.
Hessametru , (gr.) mei". se
num. prin cscellinţă versul de sesse
peqi.,. concecrat ?c Grcet şi l{. c­
popou, vers heroie, spoudiac , cănd
se termină prin doni spondel. Cons.
Prlsc. II. Jl. 275 sqq. edit. Spengel.
Heterocllt , (gl·.=dive/'sicline,
Prisc. II. p, 41), gram. ealifleă
vOl'bele cari se dcpărtedă de rc"u­
lele communi ale analogiei, l�lai
ales, pentl'll gT. si lat., de sub­
stantivele �i adiectivde cari urmei/ii
done dechnaţ,uni dcn.'\dată
.. lIetcl·ogell, (gr.) eatifică ueri·
ce compus din părti <le natură elis·
simil.e. Opp. homogen.
Hlatlls, (lat. metl'. cacophoniă
prodllssă prin conventul neplăcut a
doue vocalf.
Hibcriil, gen de plante elin fa­
miIi'a. di!eniaceelol', numită după
G. Hlhbel't, naturalist anglu cui
fu dedicatii. de Salisbury.
I-libernaţilllle, se uum. un fel
de somn la care sunt supo?use u·
nele 11lIimali.
lIiel'al'chiă, primitiv. la Greci
autoritatea capului preotilor s. ma:
l'elu1 preot. La Chrestjfli denota
gUbNnul Bisericei în întrul seu
subordinaţiunea divers'elor grade al�
Statului ecclesiastic dela pap'a pă­
uă la preotul simplu.
. Hit>roglypbe, scriptură symbo­
hcilli Egypţianilol'. Hiemtic'o.· parea
fi trăssur'a breviată il hieroglyphe­
lor. Uă grammatică de hicroglyphc
a dat Lepsiă.
lIi1al·itatt�, (- tas) , vcseliă.
Hlpplatrieă , (gr.) ramure II
arţif veterinare al cui obiect este
tractaţiunea egritudinilor cailor şi
altor animaIi domestice.
Hlppoerntea , �pe�ă de :ubUST
ele Mess!e �i Guyana.
lIippodrolll, (gr.) arenă la
Greci. pentru alergatul earrelor �i
('ail�r, îndouit de lung că stcU/iOI:,
destinat pentru alergatul cu pe­
(Jlle.-Addesc sc adrmgii1 gyrnna­
aielor hipporlrorne , în cari jnnii
Greci se csercitâ în artea ocitati­
unii (Plaut. Bacch. III. 27 ). Ade­
văratul hippodrom gree, in caro
avea loc aleJ'gatele public", COl"
I'espondinte ciJ'cl1lni roman, ne
este cunnoscut prin nil dcscrivţinne
remagii. dela Pansania de arell'a
Olympiei (vd. Goli. ItineN!ry of'
Jllorea p. 36), la occidintcle CUl
se atlla. Avcil. 40� metrc în lun­
gime, 200 în lăţime, srparat de
stadiuIn prin pOl'ticc mari Ai la
un'a din estrcmităţi un t�rmin
În giurul cui alel'<Yi.\ cancle con­
curl'inţilor cari ce�ei1 numai se Iii
attingă în repeqitatea lor. Un illan
de acest hippodl'om, stabilit de Vis­
conti pentru ÎI eMplicil descripţiunea
lui Pansania, cu t6te ef, conjectu­
!'ale, are cel puCin În :lppal'inţă
multă pnbabilitate.
Hippopotam, (-mus) gen de
mammifere din famili'a pachiderme­
lor, conţinînd patrupeqi enol'mi al
căror pond se redică la 2()00 ki­
logr. şi cari trăiesc În fi llviele cen·
trului şi sudului AfriceI.
lIircillă, (- na), princ.illiii ar-
--....;;..--.......;��.. '--'--
.
"
,
;.
I�
[224]
Dis
224
110111
I
}
"1
i,'
j
1
ţ
t
,
).
rătlat de Chevreul in grăssimea Că-\ pensionat p. entru a scrie histori'a
prioruluf şi berbeceluI. Este licid, unet case particulare.
odorante , analog oleinef. lIistriulII, (- strio ; din e-
lIistoriă, (- ,'ia), narratiunea trusc, hsster Liv. VII, 2, numiţi
faptelor reali de uert-ee natură, espo- şi traqoeâi , comoecli, aclol'es, <tl'­
siţiuuea sciiuţifică it activităţii hnma- tifices, mai pucin honorante ludii s.
ne.- Hist, civile espune eveniminte- ludiones), primitiv dăntătort ce edilil
le al căror aginte este homul. Se di- addnsseră din Etruria pentru a da
vide in u/'ive/'sale, care îmbracă represintaţiunI in Roma. Mal tăr­
histori'a _humanităţil intrege , sub- qlu deveniră aetorr , pănă cănd cu
divisă in patru secţiunl : lume(� ve- tormaţiunea trupei lui Liv. Andro­
chiă, 1. me(liâ (476-1453), timlJtt- nic fură părăsiţi-
vile moclerne (1453-1775 s. 89), e- Hodousetru, (gr.) se num. di­
poch'a ctmtimpwrană .r-« Din puntnl verse apparate în formă de horo­
de vedere al methodei, al mo- logie, cari servesc a măsură lungi­
duluf în care sunt presintate fap- mea drumulul percurs, Comp. pe­
tele, hlstori'a se num. chronoloqică, clome/rît şi compte-p as.
cănd urmedă regulat cursul tiurpu- Uolch'c, nurniă Herman şi La­
lnT, ethllographică, cănd presintă iso· treille nă familiă de ar:tchnide t1'a­
lat mersul acthităţii fiă·ciirui popor; ehiall conţinînd, iutre altele, acari-
sy"chl'onistică, cil.nd appropiă eveni- deie. Neus. •
mintele carI s'au petrecut în nce- lIomcliă, (gl·.) conferinţă in
l'a ŞI timp la popore ditferll1ţi; pra- carc nn ecclesiastic esplică popo-
91nalică, călld are se esplice effec- rulll 1 EvulIgeliul.
tele evellimilltelor.-Pu9iu înainte de lIol11ici4ill, (- dium) , om­
resbelele persice se d€steptâ Ia Greci mor de hom_ In Franeia se di�­
stră<lnil1ţ'a de a scrie nanaţillnile ting: horn. commis cu premcdi­
timpului trecut. Aci suut de nu- taţiune s. (tssassinat, podepsit cu
mit mai ăntîiU logopraphii,occupaţi morte (art. 202); horn. resultante
cu }'epresintaţiunea poetică a my- din bătaiă voluntarii, însă fără
thurilor tradiţionali. Intre primii me-I prcmeditaţiune, s. mcul'tI'e, (art­
}·ită il se numi Cadmn dela l\filet, 295), pedepSit cu morte s. travaux:
mal bun decăt Iiecate�, ale \!ăror forces PI'e vieţă (art. 204); homo
straduinte fmă întrecute de părin- commis prin impl'Udinţă s. accidinte
telc historiei, Herodot, care eSl!use (art. 321- 32G); horn commi8 în
ca i(f-ro�tOrl!a'f!o\' trăssurele cnIesse cas de legitima definsiune. Ace·
în centl'Ul resbelelor nationali ale st'a nn constitucsce nici crime nici
Hellenilor contră· Per si , precănd delict.
Thucydide, ca 6Vrrl,'aqJtv�, descris- lIomilctica, (- ca), se nl1m.
se histori'a contimpnrană a lupte- mai ales în Germania, rhetolÎc'a
lor Hellenilor. sacră s. theologi'a etocinţei eccle-
lIisfologiă, (gr.) partea ana- siastice.
tomiei care tracteqă de ţessăturele Jlomiliar, (- rium) , se nu-
organice. mUt Ull cules de homelie carI se
lIistoriograpb, (gl'.) scriptol' citiâ duminica în biserice.
..
[225]
-
Hon
225
Hor
,
/
HommagiU, (lat, barbar hom-
. magium), jurămînt de fidelitate ce
căuta se facă în mănele seignoru­
lu! veri-ce vassal, possessor al u­
nui dominlii,
Homo, (gr.) radicale care in­
tra in composlţiunea mai multor
vorbe arrătănd assemănare.
Homocentric, concentric.
Hemcdrom, (gr.) drug (levier)
in care pondul şi puterea sunt a­
{le4ate în aceuaşt parte 11 puntuluI
de resum.
Homeomerie, (gr.) numiă ­
nassagora elemintele primitive R.
parti similare.
Homeopathiă, (gr.) systemă
medicale, fundată de Samnel Hah­
nemann , care constă ·În a tractă
egritudinile prin mediul unor aginţi
dotaţi de proprietatea de a produ­
ce ass. homului sănătos sympto­
mate assemlnt acellor ce voiesc se
combată, (similia similibus) opp.
allopatMă.
Homogen, (gr.) oaliflcă , în
physică, corpurile ale căror t6te
părţile integranti sunt de aceaaşi
natură. Cantităţ'i hornogene sunt în
algebră, cari aii acel'aşi număr de
dimensiuni.
HOJllolog, se num. în geome­
triă laterile oppuse la ănghiurl e­
gali în figurele assemini. în tri­
ănghiurile assemini părţile homo­
loge s.nt proporţionali.
Homonymc, (gr.) propl'i[i calif.
pers6nele diverse carI p6rtă ace­
raşi nume, prin estins. t6te vor­
bele cari aii acel'aşi sunet.
Honorabile, (- lis), de ho­
norat.
lIollorare, (- rare), a adduce
hon6re.
lIonore. (- 7io'r), cinste.
lIorisoJl.tc, (gr.) cerc al sphe­
rei care o divide în doue părţi 8 •
hemisphere, un'a superiore şi visi·
bile, alt'a inferiore �i nevisibile.
Horologtn , (gr.) nume gene­
rale pentru tote machmele cari ser­
vesc it măsură timpul. Originea
lor este în Oriente.
Beroseop, (gr.) predicţiune de
destinat'a cur-va după inspecţiune
stel1elor la nascerea sa.
Horticultură, partea agricul­
turei al CUI obiect este uă cultură
mat fecundante il plantelor mai a­
les de gradină.
IlospitaIitutc, (s-tas), libera­
Iitate esaercitată către streint, mai
ales dacă sunt priimi(i În casă.
lIostilitate, (- las), inimiciă,
acţiunea memieuluî.
Hotel, (fr.) domiciliii magnific
în urbe, precum era ale nobililor
feudali. U ert-ce edificiu mare bine
decorat destinat it da şedinţă la
mal mulţl.
IIIlUI'i, (din angl. tvlteJ'J'Y) spe­
Că de luntre cu doue catartnr! şi
doue vele.
HUIDui, ( - lus); bolan. gen din
famili'a urticeelor din care uă spe­
Că humul commune (humulus lu­
pt,llts) se usite4ă în med. ca sto·
machică.
lIouillc, (fr. din sasson. hll11a)
4issă şi cărbune de pămînt sub­
stanţă cărbun6să ce se găssesce în
massă considerabile în sînul pă­
mîntului, compusă essenţiale dc
cărbune şi bitume, ulJită unei pro­
porţiunI variabil! de substante pă­
mîntose.
Hussards, (fI'. din hung.) corp
de călărime uşi6riă originar diu
Hungaria.
H� hil (.;r.,'ii'·.lIiLJ .. .J",clir.
1 � .
d'
. .)
[226]
Hyd
226
Oyd
II.J
"1
I �'
,1
J
;
,
întrul forte subţire, perfect tran- slă calce şi apă, analog gypsului.
sparinte din întrul ochiului, care Hydl'Oeele, (-lem.) med. tu-
învăleBc� corpul vitrat. more formată în scrotum prin ac-
Dybridi, (-dae�. bol�n. denu�. cumulaţiune de serositate.
variaţiuni1e de flon abţlnute prm Hydrocephal, (-lutll) hydro-
'copulatul plantelor. In grammat, pise a capului s. cules de serost­
se atce de vorbele formate de ra- tate în întrul caluet.
dieali luate din doue limbe dif- Hydrechlerat, chem. chlory-
ferinţi. drat.
HydracicJi, aciql resultanţt din Bydl'ichloric, (acid), chlor-
conbinaţiunea unul metalvid în hy- hydric.
drogenul. Hydl'odynamică, parte a me-
Hydrargyrta , (gr.) erupţiune canicet al cui obiect este de a cal­
cutaneă produssă prin administra- culă toreele cari determină misca­
ţiunea interiore s. esterlore a pre- rea fluidilor şi de a stabili legile
paraţiunilor mercuriali. de ecilibriă şi de pressiune cari le
H�'d r as, (gr.) denum. în chem. conduc. - Applicată se num. hy­
veri-ce corp care conţine apă în draulică,
combinaţiune. Hydrogen, (gr.) numit ăntîiii
Hydl·altiică. (gr.) sciinţă al CUI aer inflammabile, gas permaninte,
obiect este miscarea licidllor. - necolor, nesipid, inodor dacă a fost
Desvoltată deja înainte de Archi- puri ficat , cel mar uşier din cor­
medc , acestă sclinţă cresen prin purî , diseopperit la începutul secl.
deseopperirile lui Ctesibiă şi Heron, 17, cunnoscut bine dela 1777 cllnd
doul mathcmatici celebri din Ales- Cavendich a descris proprietăţile
sanuria. Lucrările lui Stevin care selle principali.
determină pressiunea fluidilor con- lIydl'ographiă, (gr.) sciinţia
tră lateriJe carI le reţin', ale lui top@graphiei maritime, descripţiune
GaUi1eii care Întl'evăqu greutatea li mărilor, ţărmnrilor. - llyd,·oga.
aerulUI, ale lu! Torricelli care af- phiă, de hydrographiă.
flă legea iuţimii flniqilo� cănd curg I Hydl'obcmiă, (gr.) pre mnlt
printr'un orificiu, În fine ale lUI D. scrum in singc.
Bernouilli, J\1aclauriu, CulcI' s. al. H�-dromacnţiă, (-!la), devi-
aii fUlld,,t hydrnulic'a modernă dăn- naţiune pl'În meqiul apel.
duo! drept base hydrodYl1amic'�.- Hydromel, (-melimulsea) apă
Sc l1UlTI. 1/tachillti hydl'aulică, verl- in care s'a dissolut mere. H. 1litiOS
ee lI1:lchină miscată de apă s. de- s. mmel, care li sufferit un fel de
stin:ttă it redica ap'a. frementaţiune.
n�-driodaţ'i, ioduri. Hydrometru, (gr.) veri-ce in-
H�-drjodic, (acid), iodhydric. strument care servesc:- pentl'U il
11�-dl'O, iniţiale it vorbei hydro- măsura greutatea, desitatea, iuţi-
gen, se pune înaintea multor ter- mea, puterea şi alte proprietăţi ale
mini de chemiă. liciqilor.
lIydroboracită, chem. mine- Hydrophană, (pUra), petră
rale compus de acid borie, magre-
, -
e' ..
'"
[227]
227
Dyg
opacă �i transparlnte in apă, va- Dydraf, chem. combiI1a.ti une de
rietate 11 apalei. . hydrogen cu alt clement.
Dydropbobn, (-bus), cel ce Hygieuă, (gr.) pa dea mediei-
are hydrophobiă. net al cUI scop este eonser- zaţlunea
Dydropbobiă, (-bia), frică sănătăţii.
de apă şi lieidl, Dygrologiă, traetat de fluiqii
I1)'dropic, (- cus), cel ce are corpului human,
hydropise. Hygl·ometI·u, (g!'.) I maehină
Hydropise, (-sis), effusiune pentru 11 cuunosee. grad ul hnruidi­
de apă in uă cavitate il corpulut tăţiI aerului.
s. În ţessătur'a celulară. Hygrometl'iă, IX!' (te a physi-
Jlydroplastiă, galvanoplastiă. cel care tl'acteqii. de . medlocele de
Hydrepneumatlea, (cupă), cu- it app�eţiil. va,riaţillnU e humidităţi!
pă, dată de Poisttey, Servind pen- aernlut , cantitatea • de apă în va.
tru il prinde gasele sub apă; verI- pere conţinută în ae l' s, în un gaa.
ce apparat pentru acest effect. lfygrophobiă, (gr.) hydro-
Dydropyl'ic, it califica vulcanil phobiă.
ale căror ape sunt inflamabilI, spi- HygroplttalmJe, hygroblepha-
na-biţida. ric.
I1ydrorachitis, hydropise il. spl- I1ygroscop, -/ nygrometru.
nări), Dymell, (-111 en), căssătorlă.
Dydrosocltarum, (-1'um) am- Dymenogl'8/pItilî, descripţlune
mestec de apă şi sachar. il membranelor,
Dydroscop, (gr.) speeă de clep- Hymeuolo,,'iă, traetat assnpra
sydru flvastănd din un vas larg in memlJranelor.
care se curgea pre picătură ap'a lIymenop;tere, (gl'.) il. treia or­
prin uă parte conică �i era rece- dine 'a cJassi i insectelor, ale cui
pută proporţionale in un cilyndru chul'actere snnt: 4 ari pe membra­
gradat. Vd. şi hydrophant. n6se cu nel'vU!'e lOllgitudinall mau-
Dydroscopiă, (gr,) divinaţiune dibuIt!, ma13sile şi abdomele armat,
prin mllqiul apei. la femine, de nu ac.
Dydrostatică, (-tice), sciin- Hymenotomiă, dissecţiune a
ţia pressiuniI liciqilor, theori'a e- membl'3uelor.
cilibriuluI liciqilor şi gaselor. Dymll. (-nUl,), cănt În hon6-
Dydrosudopathiă, hydo,'su- rea Divinlt�ţiI.
dOr-[,atlws), hydrotherapiă. IIYlD�.ograph. (gr.) autor de
lIydrosulpbal, 8alphidrat. hymnurl;.
lIydl'otherapiă, med. mctho· lIyoid, (-os), Dlic os suspins
dă de traetaţiune care constă în horisontale intre basea limbei �i
li combate esclnsiv s. principale laryngele, în desimea părţilor moie
egritudinile prin usul apel. ale gîtuluI.
lIydrotltorax, (- hydof' - tho- lIyosciamus, V(1. Jusquiame.
rax) med. nume dat hydropysii de I1ypatoidă, (fr,) melopiă.
pept şi particular pleuresi!. lIypecooll, (fr.) mică plantă
qcosă, nar"otică, .-
;
, ,
__ ii.";;" _--'> .... _..!'.::!..J--'-,----�- -- - --
I
- ţ ,1
[228]
Byp, er, (gr.) preposîţiune care 1 Rypercthcsiă, (gr.) esces de
se pune îm&intea vorbelor ca se slnţibilitate.
arratte e: sees , ce-va pres te semni- Bypericinec, botan, familiă de
flcaţiunea simplă â vorbei, syn. per. plante dicotyledonie conţinînd aer­
Pentru ch emiă vd. Poniljet chim. be, arbureî , arbusti cari sunt ad­
(Par. 1854 ') 1. p. 7 sq, dese însemnabiJi prin succurile re-
Rypel'b ată , (gr.) gmm. figură sin6se ce conţin. Florile lor au 4
care inverte '6C� ordinea. natur�le a s, 5. pit .. le, pubesclnţl (galbine) şi
vorbelor. Se qlce numai de mieele semănate cu nuci punturt negre.
inversiuni ca,lre nu trec preste un Hypertrophlă , (gr.) erescere
membru de p tirase. escessivă a unui organ, eharacte-
Byperbib. vsm , inversiune a risată prin adaussul pondulni şi
ordinii natural. i â constrncţiunil. volumelui seu fără alteraţiune rea-
HYPCl'bolă" (-la) rhet, figură le il ţessăturei.
prin care se ad 'auga s. se diminu- Hypniatru, nume dat unor som­
esce veritatea 1 ucrurilor; geom. li- nambuli cari se presuppun dotaţi
neă dreptii. în ca Il'e pătratul semi- de facultatea de il arrăttă, în tim­
ordonanţei este c ătrc ăughiul drept pul somnuluî magnetic, medieamin­
al abselset prin u '3, dreptă compu- tele cuveuibili pentru tractaţiunea
să de aceaaşt ab scissă şi de uă egritudinilor.
transversă, precun \ altă dreptă da- Rypnobat, (gr.) somnambul.
tă, (parametrul a.asil) este către Hypnotice, (gr.) se num. mc-
:.Issea h·ansversă. dicamiutllle proprie a adduce somn,
Hypet'bolie, cnre pel'ţine hy- nm·clttice.
llerbolel'. Rypo, (gr.) preposiţiune care se
Hyperbolvio, (gl·.) geom. hy- pune Înaintea vorbelor ca se ar­
perbolă c:u€ se defin:esce prin e- ratte înqeosorat, diminuţinne.
Iluaţiuni în carI termiIrii equaţiunil Uypoazotic, vd. Hyponitric.
byperbolei sunt redicaţl la grade Uypoehlol'ifi, chem. sări re-
superiori. . . suUanţi' din combinaţiunea acidu·
JlypCl'bol''''u, (gr.) se pce de lui hypochloros şi uit base.
Iăcuitoril ţel're}or cari sunt lD par- 1I�'IJOchlol'OS, (acid.) acid com·
tea norduluI. pus dechlol' şi mai pUQin ossygen
I1ypel'catalel�tic, (-c1ts), mel!·. decăt acidul cbloros. (Pelouze Chim.
vers grec s. latin 'TI care sunt una Par. 1854. 1. p. 7.)
R. doue sylabe pre mult. Corup. Hypocaust, (-tmn), speQă de
hypermetr1t. s?bă ale cui ţeve se duc pre pa-
UypCl'catbal'sc, (gr.) med. pur· vlluent.
gaţiuue escesaiv.ă. Uypochima, (gr.) med. hum6-
lIypCl'cl'itic, critic �sces�iv.. re îude�ită în ţessătur'a cOl'Deei,
IIYPCl"dramă,6fJlmaesagerata. cataracta.
lIyperepbidl'ose. (gr.) lI�ed. I1�p�eondr�l, se num. p�rţile
sud6re escessiv1t s. ne n,oderata. SUperlOfi laterah ale abdomelUl, sub
lIyperf'siă, (fr.) med. Nucţiune cartilaginile c6s�elor. .,
organică, �ypocondl'lţl� med. egfltudme
� .
i ,
'1
)
J
1
Byp
228
Ryp
I
)
I
.. ,',
.- �'.
[229]
Ryp
229'
Dy8-
nervosa. Cons. Brachet. De 1'lIy­
pocondrie (1832) F. Dubris d'A­
miens (1837.)
IIYPoCI'as, (vi/lUI/! hippocmti­
cum) băutură tonică şi stomachică
compusă eănd cu uă infusiune de
migdale dulci, casia contrită în viu
de Madera ammesticat cu rachiă,
- saehărată şi conditii cu puein muşc
şi ambarum , eănd cu vin, sahar ,
casia, cariophyl (garoafă) zinglberi
s. a!. (Bouill.)
Ilypogash'u, partea iuferlore
il abdomelui, oppusă epigastrului.
lIypogetl, ad. Catacumbe.
Rypoglossă, mare nerv care
preşede la mi scările limbei.
lIygogin. se diee, în botanică
de organele florall inserte sub pi­
stil.
lIyponitric, (acid.) numit şi
acid hypo azotic, gas tlitros, va­
p6re lIil1'osă, combinaţiune de a
zot şi oseygen.
Hypostase, hypostatiClt.
Hyposnlfaţ'i, che, ... sări resul­
t.'lnţl din corn binaţiunea aciduJui
hyposulfuric cu ull base.
lIyposulfiţl, sărI din acid hy-
posnlfurus şi uă base.
lIyposnlfurus, (acid.) acid
compus din sul fur şi ossygen (8 2
02.)
lIyposnlfllric, (acid),acideom­
pus din sulfur �i ossygen (82. 05.)
HypotenU8e, (gT.) geom: se
num, laturea oppusă ăugbiulut dr, ept
In un triănghiU drept ănghiU. 1 'a­
tratul construit pre hypotenuse e­
ste egale pătratrduf construit pre
celle-alte doue Iaterî,
Hypotecl'i, eman et, Droit "iel
Sut· les immwbles «{feetis II l' ac·
quittemetit d'ane oblîgttlioll (C. Nap­
art. 2114) vd. şi 219��-9S.)
lIypothenuse, (gr.) geom. cea
mai mare lature iL uuu! triănghiă
drept ă'nghiii s. sub tendietea ăn­
gh iuluî drept.
lIypotiiese, (-sis), conjectură,
presuppositlnne a unui lucru pos­
sibi1e s. nu de unde ser trage uă
consecinţă. - Hypothetic', de hypo­
these, fundat pre hypothese.
Ilypotypose. rliet. figură prirr
care se deping lucrurile in culort
asia de viue că' crede n os cine il le
vede înaintea ,1chilor. '
Hysteriă ,- (gr.) lIIe'f gen dc
nevrose.
lIysterie, care se rllfercsce la
şiter.
Hystericisml hysterHi pu�in in­
tensă.
Hysterologiă;, invcrniune a or­
<'inii naturali it cugetăril,Dr.
lIysteromaniă-, nymvhomanii.l.
lIysterotomofociă, ,operaţiune
cesarică, (caesaria' incisiv.)
·�./VVV\JVV\jVVvv--
,.J.'
[230]
.'
1.
. .
I , �
I�
l'
. ,
'.
�I
I
... -1,
,"/
,,'
I
J
I
I
]., � nou'a literă a alphabetu­
,']111. "Că. numezale vală, la R. 1, la
"GrecI i=10, .• =10,000; In evul
- ID0qiiî 100, cu uă trăssură hori-
.sontaâe d'as supra, 1000. PI'e mon­
nete ;arrattil. cii sunt bătute la Li­
moges. In breviaţiune, la R.. im­
perator, V. 1. = 'Vir iltustris; 1.
Q. = j141' e ql.iritium; ICTUS =
jUl'e conSI tltus, 1. O. M. = lovi Op­
timo Max imo. In theori'a syllogis­
�uJui des iemnă proposiţiunea par­
ticulariă : affirmativă ; In chem. iod.
Iamb, (- bus), melr. pe de de
un 'a scari tă şi un 'a lungă. Inven-
• tiunea sa se attribuesce lut Ar­
ehiloch.
lamb« igraphl , poeţi iambici.
'ah'al eptleă , methodă de the­
rapeutică I care constă în il tracta
egritlldin' Ile prin fricţillni şi uncţiuni.
latric: ă (gl'.) I'd, ]}[edicină.
IclIty. ologiă, (gr.) partea zo­
ologieI care tl'actti(!ă de peseI, fon·
dată de Guill. Rondelet.
Icllty, IIse, (gr.) se cithiltse med.
affecţilln, l catanei, dartrn farinos.
Icoll() ,dast, spărgător de icone.
Icono ,graphiă, (gl'.) deecrip­
tiunea m onumiutelor sculpturei an­
tice s. il evului meqiu, represiljta­
tiune tig arată de persone însem­
nabili an tire s. moderne. Intre cu­
legerile I IrincipaH sunt,; [llustrium
imagines, u'e iBellorio, Roma 1685.
Icunograf ,Afie :9recque de Visconti
(Par. 181 13.
Icolll( Iwgîă, (gr.) esplicaţiune
iL tigurelOl � :a!legorice şi attribute­
lor lor.
Icosae dru, polyedru terminat
în 20 fege şi compus de 20 triăn­
ghiurl ecilateralî , cari luate căte 5.
se formedă vîrfurile polyedrulul.
Icosalldriă, (gr.) a 12 elasse
a systemerIu! Linne , conţine ve­
getalile ale căror fiori aii cel pu-
9ÎI1 20 stamine înşirate pre caliciu.
Ideale, care essiste numai În
idilă; opp. reale. "
Ide, (idus din etrusc. iâuare
comp. div-idere) nume dat, la R.
4ilei puse către medloeul lunei şi
părţii lunef dintre acesră qi şi noue.
După luugimea diversă a lunei i­
deie se punea la 15 pentru Mar­
tiu, MaiU, Iuliu şi Octobre, pentru
eelle-alte lune la 13. Addese a noua
4i se nurniă după ide, inclusiv cu
qi'a idelor. Celle-alte qile se com­
puta dela dinsele îudarăt cu for­
m'a anle diem Kalendas. Vd. Zumpt,
Lat. Gramm. tin.
. Ideă, represintaţiunea unui lu­
cru în spirit. lIfem wlentis aper­
ceptio la scholasticr.
Idealism, denum. doue secte
philosophice, un'a fundată de Pla­
tone, represintată în timpul modern
mai ales de Kant, Schelling, Mal­
lebranche, Hegel, alt'a professata
sub diverse forme de Berckeley,
Hume, Fichte. Ambele admit nu­
mai essistinţ'a ideelor.
Idioelech'ice, (gr.) se qice de
corpurile electrice prin sine·le 8 •
susceptibill de a se electr! prin fre­
care, opp. aneleclrice.
ldiomă, (gr.) limbă propriii. u­
neI naţiuni.
Idiopathiă, (gr.) s.-thică, se
qice de uă egritudine primitivă s •
[231]
Ima
231
imp
.are esslate de sine, opp. sympa­
thică s. seeundarlă.
Idiot, affectat de idiotism.
ldiotism, (gr.) alienaţiune min­
tale care constă în nn fel de obli­
teraţiune a facultăţilor înţellessuatf.
Idiotism, us de espressinne
speciale uneI limbe şi care se a­
bate dela principiele grammaticet
generali.
Jdo}, (gr.) imagine de qeitate
falsă.
Idolatrare , (fr.) il iubi cu έ
dolatriă, fOl"te mare passiune.
Idolah'iă, (-tria), cult al qei­
lor falş), - Idolatric , relativ la'i­
dolatriă.
Ignoranţa , (- (ia), lipse de in­
strucţiune, nesciinţă. - Ignorante,
care este în ignoranţă.
Igneranttsm , system'a nemi­
oilor sciinţet. Ii, us,
Ignorare, (- ,'al'c), it nu cun­
nosce, 'li nu ave sciinţă, a nu sei.
N. "s.
lUai', vd. suu«.
IlIal·itate, vd. Nilla.-itate.
IIlicit, (- tus), nepermis, ne-
cuvenit.
IlIuminare, vd. urm.
IlIuminaţiulle, (-ţiO), acţiune
ae it ilIumina, effectele selle, mare
cantitate de lumină formănd figure.
Iliusiollare, a produce illu­
siune.
IUnsiulle, (-siCi), apparinţă
înselătol'iă.
IIlusor, de iIIusiune, capţios.
IIlustral'e, (-/-rare), it face il­
lutru. - lllush'aţiune, acţiune ne
a iIIustra.
IIlnstru, (-stris), strălucit.
1I0t, vd. Heloţi.
Imaginar, (- narfus), care nu
este decăt în imaginaţiune.
--'---�.' - "..:' .)"'-'--'----
Imaginare, (-nari), il şi re­
presinta in spirit.
Imagtne , (-go), represintaţl­
une în pictură s. sculptură.-lma­
ginaft'une, lJcţiune de a imagina. .
Imhareare , (a fr.) a pune în
nave. -lmb(l'I'caţiulle, acţiunea de
11 imbarca. N. us.
Imbecille, (-eillis), necapa­
bile, slab de spirit.-lmbecillitate,
calitatea im becillelut,
Imitabile, (-lis), de imitat.
Imitare, (- tan) , a face după,
a urma un model. - ImitaţiI/ne, ac-
ţiune de il imita.
Imitator, cel care imiteqă.
Immatertale , vd. 111'111.
Immaterialitate, calitatea fi-
inţelor cari sunt de natură oppu­
să materiet , precum auffletnl 'Şi
Dumnedeă,
Innuorale , (-lis), fără, con­
tră morale (bunele năravuri). ­
Immoralitate , calitatea immorale­
lui, lipse de morali.
Immortale, (-lis), nemuritor.
Immurtalisare, a face immor­
tale.
Immortalitate, (-tas), calita­
tea immortalelul.
Impardonabile, (fr.) care nu
pote fi iertat.
Impassibile, (fr.) neBinţitor la
sufferi uţele altuia. -lml'assibilitate,
calitatea impassibilelul.
Impaciintă, (-tia), lipse de
paciinţă, răbtlare.
Imperătire, de commandă (po­
runcitor.)
Imperator, (-tOI'), magistrat
la R., cuI se dă prin lex curiata
de impe"io, commanda resbellulul
şi administl'aţiunea justiţieI în timp
de pace. luI CeRare câpâtă dela
senat titlul de i;nl'erator in sens
,
I "
[232]
232
�
-'
:1
i
I
I
. �:
I
..
'}
l
�I
�
'O,
l'
41,=l'i:,.,
'1:
1
. '
.�
·1
'" I
'-1
•
1
I
.. ,
,
i
!
f';
� I
Imp
mar înalt, ad, pentru t6tă vhjţ'a şi
tranamisslbile. Acel'aşl lucru se În­
tîmplă cu Augustu, şi astfel cu În­
cetul imperatol' deveni identic cu
"princeps s. Caesar, •
Imperfect, (-tus), nedeplin
(nedesăvirşit.)
Imperfectibile, (-lis), care
nu se pote perfecţion3.-Impel'{ec­
tibilitate, calitatea imperfectibiJelur.
Imperfecţiune, (=l1ii), starea
imperfeetulul, defect care oppresce
perfecţi unea.
Imperialist, părlen al unui im�
perator, Se qice mar ales de păr­
tenli politice! lui Napoleon s, unur
principe din famili'a sa.
Imperios, (-sus), măndru ,
inalt, trufaşiil ; fig. uereslstlblle.
'Impel"lneabile, prin care nu
pote pătrunde un fluid.
Impertininţă, eharaeternl , u­
ner pers. a. unul lucru impertininte.
Impertininte, care vorbesce s.
Iucreqă contră raţiune, eontră bu­
n'a cUl'iinţă. (obrasnic.)
Imperturbabile, (-lis), care
nu Re turbură, nu se mişcă.
. Impetuos, (-sus), iute, vio­
linte, veheminte, reperle, forte liuii.
- lmpetuositate, calitatea impetu­
osului.
Jmpill, (-pius), fără religiune.
- Impietate, calitatell impiulul. N.
conf. cu fr. impitie, cruqime.
Implicare / (-care), a încUr­
ca , ammestica (în uă accuaaţiune
s. al.); il conţine, trage cu sine.
- Implicnţiune, act de il implica,
ammpstec.
Implicit, (-'I1,s), coprins Îuuă
propositiune, În uă oraţ.iune, fără
li fi esplicat in termini formali.
Implorare, (-1'a1'e), a. ruga,
cere ca ard6re, hl1milinţă; invoca.
tmp
Impellt, care are impoliteţă.
I mpollteţă, lipse de politeţă,
Imponderabilc, (-lis), cui
nu se p6te cunnosce pendul, greu­
tatea.
Impopular, (-.ris), care nu
este popular.-lmpopularitate, lip­
se de popularitate.
Importanţă, pond, valore, cre­
dit, autoritate.
Importante, care are impor­
tanţă .
Importare , a întroduce măr­
furI din uă ţerră în a sa.-Impor­
taţiune , acţiune de a importa.
'Impol'hm, (-nus), supărător,
incommod. •
Importunare, il adduce im­
portunitate.
Importunltate, (-tas), acţiune
de a importună , de a fi importun,
incommoditate.
Imposante, (fr.) care impune,
propriă a attrage attenţirine res­
pect. Suppl. impuitor,
Imposare, (fr.) Vd. şi suppl.
a impune.
Imposit, (-tus), ceaa ce este
impus, tribut (�ajdiă.)
Imposiţiulle, (-tiii), acţiune
de a impune, şi imposit.
Impossibile, (-lis), preste pu­
tintă. - Jmpossibilitate, IipRe de
possibilitate.
Impostor, (fr.) înşelător.-Im­
postură, înselăciune. N. uS.
Imprecaţiune, (-tiii), male­
dicţ.iune.
Impressionabile, facile la im­
pressiune.
Impressillne, (-s510), intipă­
rire.
Imprimare, suppl. imprimere,
- il întypări; typări.
Imprimcriă, typographiă.
r
",' '.
."
I
�
I
[233]
Ina
233
Inc
Improb, (-bus), careuespre- Incapabile, care nu e capa-
ţiesce justit'a şi honestatea. bile.
Improductibile, care nu pro- Incapacitate, lipse de eapacl-
duce.-Improductibilitate, calitatea tate.
improductibilelur. Incarnatiune, (-110), acţiunea
Improprill., (-priits) care nu prin care J. Chr. s'a făcut horn.
e propriii apt, just. Incendiare, il. apprinde, da foc-
Improvisare, (fr.) il face de IllcelltJiU, (-drum), mare îm.
uă dată, din inspiraţiune, Iară pre- brăcat de foc.
paraţiune.-Impl·ovisatiune, acţiune Ineldlute , întîmplare în cur-
de a improvisa.-Imp,·ovisator, cel sul unet affacert,
ce improvisedă. Incis, (-sum), mică phrase
Improvist, [fr. il, l'impl'oviste) care face parte din membrul unel
deuădată. Comp. impl·oviso. periode.
Imprudinţă , (-tia), lipse de Illcisiunc, (-slo), tăiare,
prudinţă (vd. vb.) - lmprudinte , Incitare, il înflăcăra pre cnv,
care are im prudinţă. pentru cv. -lncitaţiune, acţiune de
Impulsiune, (-siO), miscare it incita. - Incitati», stimulante.­
eommunieată prin lovire, împingere. Incitator, cel ce incită.
Impunitate, (-tas), lipse de Inclusiv, coprins in, numărat
pedepsă. Între celle alte.
Impur. care nu e PUl'. Inelustvă , (-va), recepţiune
Imputare , (-tari), il attri: ni Ia cardinalat.
cv. demn de reprobaţiunc.-Impu- IlIcombustibile, (-lis), care
taţiune, acţiune de a imputa. nu se consumă de foc.
Inaccessibile, (-lis), de eare IlIcoDJmod,(-dus), supărător,
nu se pote appropiă env. care e spre povară. - lncommodi-
Inaeţlune , lipse, incetare de tate, supărare eausată de ceaa ce
activitate. este incommod.
Inactiv, fără activitate. -Iliac· Illconstantă, (-tia), faciIita-
ti1litale, lipse de activitate. te de a se schimba starea, opiniu-
Inadmissibile. (-lis), care nu nea, l'esolllţiunea s. al. (nestator-
1Ie pote admite. -Inadlllissibilitate, niciă.)
ealitatea inadmi�sibilelui. I InCI'Ustal'C, (-stare), Îl appIi-
Inalienabile, (-lis), care nu ca un corp (marmură 8. al.) pre
se pote aliena. uă suprafaQă pentru a o orni\.
Inalterabile, (-lis), care nu Inculpare, 11 accusa de un de·
se pote alter'" Iict, (învinovăţi.) - Inculpaţiitne,
In8movibile , (fr.) care nu se acţiune de il inculpil.
p6te destitui, (din un 'post.) Incurabile, care nu se pote
In8nitiulle, (fr.) suppI. 1:nani- cura, tămădui, nesanabiIe, neme­
tale, - slăbiciune causată din lipse dicabile. - lncu1'abilitate, calitatea
de nutriţiune. incarabiIellli.
Inapplicabile, (--.lis), carenu IncUl'b, botn. curb concav în
se pote applica. Întru, conves pre dinaffară.. Neg.
-_?-
- .x .•
'�
'.
-- .. -----
[234]
. ,
Indamnlsare, vd. lndemnisare. Indifferintă, starea uneI per­
Indecluţă , lips� de dcci�tă, sone inditferinţi. - Indi{ferinte ne-
neeuviinţă. - Jnde'cmt, care e �n păssător. '
Indecinţă, contră declnţă, necuvenit. Indigen, (-na), pămînten, na-
Illdescifrabile, care nu se po- turale din uă ţerră, - Indiyenat,
te descifrâ drept de naturali tate.
Indecis, nedeterminat, (neho- Indegestlblte , care nu se p6-
tărît.] te digeri.
IndecisillllC, nedeterminaţiune, Indigestiune, (- tio) , defect
(nehofărîre.) de coctiune il alimintelor în stomac.
Jndefinissabile, (fr.) suppl. IlIdigitamellta, (plat.) parte
indeţinibile, - care nu se pote de- din libri pontificii, speeă de indice
fini. de diversele (leităţi priimite în Ro­
Indefinit, (-tits), nedeterminat, ma, în una cu esplicaţiunile ne­
fără marginl, stabili (hotărîte.) - eessarie, pote şi prescripţlunl aSSl1-
Indeţinitate, calitatea indefiuitului. pra modului de adoraţ.iune şi în a­
Jndependlnţă , neatîrnare. - cest respect chiar formule de ru-
Independinte, care este în indepen- găciunI şi cănturt , (de unde pete
dintă, neatîrnat. accepţiunea Iut Lersch Sprachphi­
IlIdescriptibiIe, care nu se pă- las der Alten m. p, 11 5. Comp.
te descrie. -i-Indescriptibilitate , ca- de versu Saturuio p. 83 sqq.) Un
litatea Indesertptibilelnl. script al lUI GrannI Caccu către
Indestruetlhtle, care nu se po- Cesare portă acest'aşi nnme.- Loc
te destrni, strica. principale Ia Sers. ad, Virg. Georg.
Illdetm'minut, nehotărît. 1. 21: 'lomina haec numinum in
IlIdeterminaţiulle, vd. Irre- indigitamentis inveniuntllr, i. c. in
soltlţillne. Iiblia prutificalibus qui et nomina
Illdevinabilc, care nu se p6te I deorum et rationea ipsorum nomi-
devina (ghici.) num continent. Vd. Klansen, Ae-
Indef,s, vd. Indice. I neas ii. die Penaten II p. 907 sqq.
Indical'e, (-care), a arrăttâ.- şi Ambrnsch, Ueber die ReIigion­
Indica/iune , acţiune de :i indicit, abiicher der RomeI' (Bonn. 1843.8)
arrăttare.-Indicativ, care servea- p. 3. 4sqq. 2q sqq. Uv. sqq.
ce a 3rrăttil. Pentru lucr. precănd IlIdigu8I'c, a se supăra. - 1,,-
indicatol', arrăttiitor, care arrattă, diyna/iunc, supărare. .
pentru lucrr. şi persa. Indirect, ca adv. în un mod
Indice, (index) arrăttător, semn nedrept.
appal'inte şi probabile al unul lllCI'l1. Indigo, (itaI. din lat.)
Indicţiune, (-cliif), convoca- Indisciplină, lipse de disci-
tiune a unei adunanţe mari, a n- plină.
nul coucilHi; chroll. spaţ de 15 anni. IlIdisciplillabile, care nu se
Termin usitat Încă iu buBele pa- p6te disciplina.
pel şi în unele curţI t;cclesiastice. Indisciplina re , 11 &trica diaci-
Illdictive, la cel vechI sărbă- plin 'a.
tori ordopate de. magistraţI.
Ind
234
Ind
(
!
, .
:1
I
, .
i
,
l
[235]
•
Ind
235
Ind
Indisciplinat, care rt'b este dis- num. raţionament p1'in a/lalogiă,
ciplinat. B. dela fapte particnlarle la legile
Indiscl'et, (fr.) lipsit de dis- generali ale naturel , inductiunea.
creţiune. propriii dissă. -Deducţiulleu pleeă
Indiscl'e!ie, (fi'.) s. --ţiune, de- dela generale la particular. Met/to-
feet de discretiune, d' a de inducţiune, pusă mal ales
Indissolubile, (- lis), care nu în honore de Bacon, care a stabi­
se pete dissolvi (topi.) -Indissol,,· !it regulele el în NOllwn Orgullum
bilitate, calitatea indissolubllelul. constă in a căuta causele pheno-
Indispensabile, de care nu se menelor şi a stabili legt după cari
pete dtspensa env. neappărat. - aceste eause h�cre(lă. Regul'a fun­
Indispensabili tale , calitatea in dis- dameutale i\ acestet methode COD.­
pensabilelui., stă în a rejecti vert- ce· hypothese
IlldilOpOllibile, (-lis), de ca- arbitrariă �i 11. nu privi ca cause
re nu pete dispune cnv. prin tes- ale phenomenelor decăt facte cari,
tament.-lndisponibt·litate, calitatea recunnoseute deja în sine ca reali,
indisponibilelui. însoţesce constante phenomenele de
Indlspeetţtuue, alteraţiune \1- esplicat; fără cari aceste pheno­
şi6riă a sănătăţii, stare când cnv. mene nu se pot produce nicl-uă
nu se simte destnl de bine; dispo- dată;' în fine cu cari elle varie4ă
siţiune pneln favorabile, aversiune. tot-deuna în aeeaaşt proporţlune.
Individ, fiinţă particulariă din Sciiuţele cari presuppun permanin-
flă- care spe9iii. ţ'a proprietăţilor corpurilor şi le-
Indivldnale, care per ţine indi- gilor naturet, precum sunt astrono-
vidului. mi'a physic'a, chemi'a, histori'a na-
Indlvlduaăisare , i\ considera turale, medicin'a s. al. l'epausă pre
individuale, il separa, abstrage din illducţiune.
speQă. '1 Illdlllgiuţă, (-tia), buuătate
Individualism, systemă de i- şi facilitate li ierta; eecl. rernissi-
solaţinne în lucrărI, străduinţe. I une il pedepsii timpurali datorită
Iildolillta, (-tia), speQă de păccatulul.
indifferinţă mai ales peutru lucru- Illdulgintt', (-gens), cel ce are
riIe carI atting pre cei-alţi h6menr. indulgin(ă.
Iildolillte, care nu simte nimic, Illdult, (-turn), drept accordat
assupra eul nimic nu face impres- de pap'a uneI persone, uneI corn­
siune; liniste a spiritului satisfăcut, rnunitâţi s. unui corp, de a pre­
Imlomabile, (-MUs), care nu ainta s. a numi în verI-cari pos-
se p6te domestici. turi, la vere-carl beneficie, de a fi
Indllctiulle, (-ctia), mod de dispensat de dreptul commune. ,.
raţionare care constă în li infe1'i de compact se numiit privilegiul
un fapt din altul. RepauRă pre prin- accordat cardinaJilor prin bull'a qis­
cipiul că aceaaşi causă în acelleaşi să de compact, care le permitea de
circunstanţe producc acel'aşi effect. li possede beneficie regulate s. se­
Inducţillnea pIecă @. dflla un fapt cularie.
particulm' la altlll particular şi 8C Indusb'jă, (. -striă), de ordi-
-' --"- '�-'. -' ... .)"'--�-------
[236]
nar arteă prin care homulU trans- Inessft;;tintă, defect, lipse de
formă şi approprieqă usulul ReU esslstinţă, nefiinţă.
primele materie ce. i offeresce na- Incsperiillţă, lipse de esperi-
tur'a, dar de cart n'ar pute se se inţă, imperitiă.
servescă sub form'a lor naturale. Illesperimentat, fără espert-
In acest sens indust ri'a este oppu- inţă, imperit.
să aglicultureI şi commerclulut. E· Inesplleabtle, (-explicabilis),
oonomistH applică acest nume la care nu se pete esplică.
tote operaţiunile carI concură la Inesplleit , (-e;cplicitus), ob­
producţiunea avuţielor, de unde dis- scur, întunecos, încurcat.
tincţiunea în Industria a9,·icolă, 1. Inesprimabile, comp. ineffa-
manufactural'iu, 1. comme,·ciale. bile, suppl. inespressibile
Industrlale, de inductriă, pro- In-extensu , (lat.) in totă în-+
dus prin iudustrlă, tlndere a S3. -
Industrius, care are industriă, Infam, (-mis), deshonorante
maestriă, pricepere. I ruşlnoa , rejectat de lege, de opi-
Inefablle , (-lis), care nu se niunea publică.
p6te esprime , spune. Infamiă , (-mia), deshonore,
Ineffieaee , (-cax), fără effi- ruşine de lege s, opiniunea publică.
eaeitate, fOI'Că produeătoriă.' Infante, (-fans), copil pănă
Incgale. (-lis), neegale, nepo- Ia-LO s. 12 anul. Că propr. titlu
trivit. al fiilor majorf al regeluf Hispani-
Inert. (-iners), fără activitate. ei şi PortugalieI.
- Ille,·tiă, starea inertuluI; phys. Illfallteriă, (fr.) perlestrime.
proprietate ce aii corpurile de il Illfatigabilc, (fr.) care nu se
remăne de sine în. uşI în starea lor obosesce. - Infatigabilitute. calita­
de repaus So de miscare, dacă uă tea infatigabilelul.
causă strllină nu le face se esă din- InfecllJld, (-dus), neroditor.
tr'insa; med. efiectul unei sensibi· -llllecunditat-e, Ilerodireo
lităţI s. li systemului nervos, 8. il Infect. stricat, puţitor.
ţessăturelor fibrose s. muschiul3rie, Infectal'c, il strica, il face se
cari tind către immobililate, de şi mirose reu.
ar ave stimulanţil CPt mai forF. Infecţiuue, odore infectii, con-
Inerudit, (-tus), fără erudi- tagiune, corrupţiune, putore con-
tiune (învăţltoură.) tagi6să ce ea respîndesce.
Iilerudiţiunc. lipse de eruUi- Inferior. (-,·ior), care e mai
ţiune. qeos, pus dedesupt.- In(erioritate,
Inescusabile, (excusabilis), ca- starea, ordinea (rang) infl'riorului.
re nu pOte fi escusat (desvinovăţit). Inrern, (inferi), loc de suppli-
luestimabile. (-lis), care nu ciii al condemnaţilor, iad. - Infe,.·
se Dote stima, nu se pote preţuL nal-e, de infern, din infern.-Infer­
Inessecutabilc, care nu se po- nalitate, starea, caracterul inferna-
te essecuta, pune în lucrare. leluI.
lut'lsereit;\t. nedeprins. In fertile , (-lis), sterile, sterp.
- (n-fe.·tili tate, sterpitate, nerodire.
O" ..
1
f
(ne
236
fnf
0'0
[237]
lufi
237
Infl
"
Iureudare, a pune în Ieud, vd. ţiunea unei vorbe pentru il o de-
urm. elină s. conjuga.
Infeudatiune, sub regimul feu- Influare, vd. IIif/uÎ,·e.
dale actul 'prin care domnnl pri- Infllliuţă, acţiunea unei canse
imia pre vassal în credinţă şi hom- care tinde il produce un effect; pn­
mage e. I da ce-va In feud; înves- tere, mal ales morale, essercitată
titur'a ce da cine, va pentru un ass. eur-va , credit, autoritate.
fend; actul prin care uniă cine-va Inflllinţare, vd. arm.
ce-va la feudul seu. Infeodation. de Infllli.-e, (-fluere), a ave in-
dîmes, act prin care laici! ţinea în fluinţă.
feud şi possedă qecimele cn titlu Iufolfln , (in- (olium), forma-
de bunuri civilf. tul unei cărţi, unde form'a e strân-
Infidele, (-lis), necredincios. I să în doue,
Se qice, în theol. despre aceia cari Informare, a pune în eunnos­
nu admit nicl un myateriă al cre- ciinţă (pre cnv. pentru cv.) a da
din tel şi eart DU au fost instruiţI I seilntă.
în religiunea ehrestină. Informaţiune, (-tio), acţiune
Infidelitate, calitatea infidele- de 3 informa, cercetare; [urisp«,
lUI. act judiciar conţinînd deposiţlunile
Infiltrnţluue, trecere a unul li- marturilor assupra unei crime B.
cid prin pori de părţi solide, mai delict. Informaţiune de comuwdo et
mult s. mai puein permeahill, incommodo , cercetare admiuistrati­
Infinit, (-tus), nemărginit. - vă făcută prin callea publicităţii
Inţinitate, calitatea Infinitulnt, pentru il. cunnosce utilitatea s. in-
Inflnltiv, 9ram. mod al verbu- commoditatea unur proiect,
luI. - Infurme, (-mis), fără formă.
Infirm, (-mis), slab, nesănă- R. 1tS.
tos.-In{innitate, starea Inflrmuluî. Iufortuuă , (-nimus), fortună
Illflammabile, (-lis), care se rea, adversitate.
apprinde facile. -lnflammabilitate, Infortiat, (lat.) denum. secun-
calitatea inflammabilelu1. dul volume al Dlgestulul compilat al
Inflammaţillne, acţiunea care lui Jllstinian. Vd. Digesl.
inflammă un combustibile, apprin- InfOl·tnnat, care este în infor-
dere. tuna, neferice.
Inflessibile, (-flexibilis), ne- Infracţiune, (-lio), cspresBi-
mlădios, neînduplecat. une generică pentru veri-ce tran-
Inflessibilitate, calitatea infles- 9gressiune, contravenţiune, viola-
sibilelui. tiu ne de uă lege, ordine, tractat
Inflessiulle, (-flexiO), mlădi- s. al.
ere; mus. h'ecerc dela un ton la Illfructuos, (-sus), neprodu-
altul; opt. deviaţillnece sufferern(Jele cător, (neroditor.)
lumi ner cănd atting marginile unuI lufusare, (fr.) il mnia, las Ba
corp opac; 9ram. tot ce este adaus căt-va timp un lucru cathartic in
radicalelui s. schimbat în termina- un licid, cald, oppărl. Suppl. iII-
{ullderi.
• ......J>.' " -' •• J ...... _� _
J
I
ii
[238]
238
l'
",
{
• 1.
Ing
lnfusorie, vd, Animalcule.
Infusiune, (-stO) , acţiune de
� infunde. vd. ln(usare.
InfusIIIll, (lat.) med. vd, prec,
Ingaono, (itaI.) mat. cadensa
per - care dă �ltă resoluţiune de­
căt cea asteptata.
Ingenleur, (fi'. din i+al, illge­
gno, deundeîn secl. XVI angegllour,
'-ngegnour), inginer, perit care di­
rege lucrările de arte prin medlo­
eul mathcmaticilor applicate.
Ingenios, (-sus), pliu de spi­
rit, de sagacitate. - Ingeniositate,
calitatea ingenios ulut,
Ingenfu, (-nium), Uaitedă pen­
trn geniit (vd. vb.)
Ingcnitate, (-tas), calitatea u­
nei innocinte care se arrattă ast­
fel cum este, pentrucă nu Il nimic
într'însa care se o oblige a se as­
cunde.
Ingesta, (lat.) med. lucrnri de­
stinate il fi În corp prin căile ali­
mentarie,
Ingestiunc, (-Ifo), smmestce •
In globo, (lat.) cn totul, fără
distincţiune. Usit. mal ales cănd se
con demnă uă carte În întregul seu.
Ingrat, (-tus), nCl·ec.unoscător.
Ingratitudine, (-tudo), nere·
cunnoscinţă.
Ingrediente, (-diens), ceaa ce
;ntră în c". face parte constituti­
vă din el.
Inhabile, (-lis.) nacapabilede
li face s. priimi cv. neîndemănatic.
Inherinţă, (-tia), phil. junc­
ţiune, unire li lucrurilor nesepara­
bili din natur'a 10r.-Inherinţă, ca­
re e prin inherinţă, care reşede
nepossibile de a se separa, în un
subiect.
Inhibitiune, (-Ilo), jurispr.
prohibiţiune.
Ini
Inimic, (--cus), vrăjmaş.-Ini_
miciă g , - ceţă, vrăjmăşili.
Inimaginabile, (fr.) care nu
se p6te imagina.
Inimitabile, (-lis), care nu
p6te fi imitat.
Iniţiale, (-lis), de început, ca­
re servesce spre il începe.
Inlţlare, (-tim'c), il admite la
opiniunile şi cerlmontele secrete,
ale uuet religiunI, uner societăţi se­
crete. - Iniţiat, priimit a attare so­
cietate. - Iniţiaţiltnc, aeţiuue de li
iniţia.-Iniţiativă, drept de it "orbi
cel d'ăutâiii,
Iniţiator, cel ce biţieqă. Ter­
min creat de Ballanche.
Injectare, (-injice"e), li întro­
duce un licid în uă cavitate it cor­
pulul prin un clyster, (glistir, sy­
rinx.) - Injec(iune, acţiune de il.
injecta.
Injuriă, (-lia), insultă, nedrep­
tate.
Injurios, (-sus), de injuriă,
insultă tor.
Injust, (-tus), nedrept. - In­
justiţia. nAdreptate.
Inept, (-tus), nepotrivit, necn­
venit.
Inna,'igabile, (- lis), inept
pentru navigaţiuue.
Inner\'aţiune, (- tio), denum.
infiuinţ'a essercitată asupra funcţiu­
nilor unuI organ de systemul nervos.
Innocintă, (-tia), disposiţi­
une consuetudinale 11 anim el care
nu ne lassă il face reu cui ·"a (ne­
vinovăţiă.)-lnnocinte, cu iunocin­
tă, pur.
Innorantă. vd. Ignoranţă.
IllIlO,'attUne, (-tiO), iUllovire.
reformă. - Innovator, cel ce face
innovaţiunI.
'f,. _ ..-.
[239]
Ino
239
Ins
Inoctavo,' typ. format la care Insectivos, care mănăncă in-
foi ele sunt îudouite în opt. secte. Classea insectivorelor con-
Inoculaţinne, (-au), chir. al- ţine uă familiă de oamivore ma­
toire. Astil.iji e substituită prin vac- mifere şi uă ordine de pas sert,
cin'a lui .Ienner. Insidios, (-sus), care caută li
Inoculist, părten al inoculaţi- Înşela.
unii. Insinuare, (insinuare) j lt în-
Jnorgante , (-uat), califică trodu cu Încetul.
corpurile neorganisate şi cari nu Instprd, care nu dă sapore, gnst,
pot cresce decăt prin justa post- - lnsipi diuue, calitatea iusipidulul.
ţiune. Iuslstare , (-tere), bine insis-
In partlbus , (lat.) se <li ce de tere - a face insistinţă (vd. vb.)
un episcop iltabilit în uă ţerră ocol persevera.
cupată de infidelI. Insistinţă, stăruinţă.
In petto , (itaI.) loc. applieată Insociabile, (-lis), care nu se
la nominaţiunile cardinalilor deci- pute associă , incommod.-lnsocia­
se de pap'a de!' nu' încă publicate. bilitate, calitatea insociabilelur.
In plana, (lat.) typ. se qice de Insolinţă, (-lenlia), lipse de
formatele în cari foiele nu snnt respect. Comp. arroganţă. - lnso­
îndouite, precum la atlasurt. linte, care are Insollnţă , Iipsesce
In-promptu , (fr.) s, im-prom- de respect.
tu, de uădată fără meditaţinne, pre- Insolubile, (-lis), nepossibile
paraţiune. de li dis lega , a se topi. Pentru
In-quarto , typ. format unde perss. care nu pute plăti.--Jnsolu­
foiele sunt îndouite în patru. - bilitaie, calitatea insolubilelut.
In·qua1'lo·vingt, în 78. Insolvabile, (fr.) vd. urm.
Inquisiţiulle, celebru tribuuale Insomlliă, (-lIla.), lipse de
pentru a cerceta şi urmări here- somn. Intre altele Limonade, con­
siele. diminte de mae, rar narcoticele
Insalubritate, (-las), vd.unn. sunt contra. dînsa.
Insalubru, (-ber), nesănătos Inspectare, (inS1Jicere), a vede
(pentru lucrr. mai ales locurI). preste, privegia (ca act.) - Il1spec-
Inscl'ipţiunc, (-tiu), scriptu- ţiune, acţiune de a inspecta. ­
ră pre un monument; ju,·ispl'. în- lnspectOl', cel ce insllecteqă.
registratul unul: nume, unei caii- lnspil'are, (--"m'e), a trage în
tăţi, unUI drept pre registrele sta- (aer) opp. espirare. Ca act. it da
bilite pentru acest scop. în minte, în inimă, însuffia. -In-
Insectă, (-ctulII), animale mic spiraţiune, acţiune de lt inspira.-­
fără squelet interior. - Insectele InspiratOf', cel ce inspiră.
formeqă a. 4-a classe a articulate- Instanţă, (-tia), sollicitaţiune
lor, divise în 8 ordini după aripe- inte, contenţiune; cerere în jnde­
le lor (pteron); coleople"e, orlhop- cată.
tu, kemiptere, nevroplere, hyme· Instinct, �i ntiment şi miscare
noplere, lepidoptere, nipl:ptere, dip- Sllontaneii. care direge animalile şi
tere. le' face 8" IUCff>lJ.e. fără ajilltOl'ulre-
. '.
_ .. �,_._----'-
[240]
Ins
240
Ins
.,
?
I
llessiuniJ.. Diversele opiniunl asa.
Iastinctulut sunt culese în De rin­
stÎnct el de l' illtelligence des ani­
maux par M. Flourens.
Instinctiv, de instinct.
Institoare, vd. vb.
Instituire, (-tuere), ÎI stabili,
asseqil, crea .s, forma cv­
Institut, eeaa ce este Instituit,
stabiliment. - Instituţiune; acţiune
de a institui �i effectul.
Institufiunl, (--olles), nume al
UDUl Libru al lui Gaiu (Ins ti tu li­
onu1II Commelltarii IV.) Cunnos­
eute numai din uere-eart fragmin­
te în Coll, Legg. Romm. et Mosai­
earr., din Commentarul III Ia Cic.
Topi ce. , din Prise, Ia finele cărţii
VI din Digestele lut Justiuian, mai
ales din un estras mutilat în Bre­
viarilt1n Alarici s. Aniani s. Le»
romana 8. Lex mundana visego­
th01'um fiI diseopperit în originale
Ia 1815 de Nicouhr in un Codex
rescriptus al lui Hieronym din bi­
bliothec'a Veronei. Discifrat şi tran­
scris de Blume, B.-Holweg, Go­
eschen, Beckel', fiI reedat de Gil&­
ehen după revisiunea lui BIume,
deşi cu uere-cari lacune. Acest corp
destinat instrucţiunii 8cholastiee, dă
in un con8pect ordinat sciinţifice,
un pl'oponiment clar perctlptibiIe,
limbă bună, dreptul privat romall,
tractănd în prim'a parte de rela­
ţiuniIe familiei, cclle-alte trei de
res, obligationes, actiones. - Edi­
ţiuni anteriori cea mai bună la
Sehultina Jurisprudd. autijustin. CL.
B. 1817), Bonner în E. J. R. an­
tijust. Comp. cu G. Meermann Spe­
cimen animadvel'siolium eritt. îu
Gaji Institt. 1743. Vd. �i Rieh de
Mauberge de r�tione qua Visigo­
thi Gaii InBtitt. în Epitomen rede-
gerunt Dtss, Nalle 1842- Intre cel­
le noue prelîogă Gaji Institt. Com.
ment. IV e codd. rescr. bibI. ca­
pital, Veronens, auspiciis regiis
soientiar. Academiae Bornss, nune­
primum editi, Accedit fragm, de
jure tlaei ex aIiis ejuadem bib!ioth.
Mss. transcriptum BeroJ. 1820. 8.
- e cod. rescr. e Fr. BIuhmio ite­
rum collato ed. 1. Fr. Gdschen,
Aeeed. fragmm. etc. Berat. 1824.
8. appol Bonn 1837. 12. Recogn.
ed. Bileking. Bonn. 1841. Gaji In­
stitt. !ibri ad meliorum leett. res­
tit. et adnotat. illustrati a Ios. Sar­
zana, Rom. 1829. 8. tradintes et
annotips par 1\1. P. Domenget. Par.
1843. 8. Blondeau, 1I1stitutes-trad.
et eommentis par A. Pellat. Par.
1844. - Pentru lnstitutionum. libri
II de UIpian cons. de Ulpiani In­
stitt. fragmento in bibIioth. palat.
Vindobonae nuper reperto Epist. al
l!'. C. Savigny Ser. Stephan. Eo·
d!ieher (Vindob.1835) şi au faesi­
mile Catalog codd. bibl. palat. (Vin­
dob. 1836 foI. (tab. III de acel'aşI
autor, Vd. şi Iahn s. Iahrbb. der
Phelot. XVI. 2 p. 215 sqq. Boe­
king, Ulpiani fragmm. 1836 p. 75.
v. Savigny Zeitschr. fiu' geschiehtl.
Rechtswissenseh. IX 1. Hugo în
Gott. Anzq. 1826 p. 8q sqq. Comp.
şi Neimbach în Leipz. Repertorium
1843 Nr . .:.l9 p. 108 &q. - De ale
lui Justinian, lucrate după Institu­
ţiunile şi Res quotidiallae ale lui
GaJu, vd. pentru ediţiuni Haubold
Appcndix 1 p. 476 sqq. C. Rpan­
genberg Ciulert. in dic Justin, Re­
chtswiRS. p. 645 sqq. 931 sqq. E­
diţiuor principali Bunt: edit. prin­
cip. Mogoot per Petr. Sehoyffer de
Gernsheim 1468 fol.-ex reeen8. G.
Holoandri (Norimb. 1529_ 8. - ed.
--'�-
[241]
Ins
J. Cajaclns (Pal'. 1585. 12., mai
tărdiiî ed. J. B. Kohler. (Gotting.
1772. 8. - recens. F. A. Biener,
1842. 8. -ed. K. Bucher, Erlang,
1.826. 8. - rec. E. E. Vogel (Lips.
1833. 8).=MaI bine ad. fid. codd.
reeens. eommentar. perpetuo instr,
Ed. Schradet In operis societatem
accesserunt Ih. L. Fr. Iafel, Gu·
alth. FI'. Clossius, post hujus dis­
cessum Ch. J. Maier (BeI'oI1832. 4.)
Iustitutur , (-to"), cel ce in­
stltuesce,
Instrucţiune, se qice de tot
ce este capabile a ne lumina aS8.
unul obiect (învăţătură.)-Instl'ttc­
tiv, care dă instrucţiune, (pentru
Iuerr.) - lnstr1tctOl', cel ce instru­
esce.
Instruire, (-ere), 11 da in­
strucţiune.
Instrument, (-tuln), tot ce
servesce spre il produce un effect,
uneltă. -s-Instrumetuale, de instru­
ment.
Insubordinafiune, lipse de
supordinaţiune, nesuppunere. .
In substanţiale , care nu are
substanţă.
Insulă, (--la), spat de pămînt
in meqlocul apeL-Insular, lăcui·
tor de insulă.
Insultă, transacţiune rea, pro·
ces cu intenţitlne de il offensa (fa­
cut cu insolinţă.)
Insulta re, a face insultă.
Insurgillţă, (fr.) stare de in­
surrecţiune, revoltă continuă.-In­
surginte, care este în insurginţă,
revoltat.
Insurrecţionale, care ţine de,
tinde la insurrecţiune. .
Insurrectiune, revoltă.
Integrale, (calcul), partea cal­
cululuI infinitessimale al cui obi·
,. �'-'
lut
ect este il găssi uă cantitate fini­
tă CUI se cunn6sce părţile infinit
mice, s. il cui differenţiale este uă
cantitate. infinit mică. Opp. dilfe­
renţiale,
Integrante, (-gra./ls),care con­
tribuesce la întregitatea unuI tot.
Integraţlune, acţiune de iL în-
tregi. (în math.) .
Integrltate , (- t"l), starea u­
nul tot care şi are t6te părţile, în­
tregime; fig· probitate. - Integru,
prob.
Intelleetuale , (--lis), care ţi­
ne de lntellect , gillţă s. de intel­
lect.
Intelltglnţă , (- gen tia) , facul­
tate de it cunnosce.
Intelllglnte , munit cu faculta­
te intelleetivă; inţellegător eapabi­
le de it raţiona,
Illtelligibile, facile ă fi Inţel­
les.
Intemperanţă, (-tia), necum­
pătare.
Intendlnţă, (fr.) dirrecţiune, ad­
minlstraţlune de affaoerî. - - Inteu­
dinte s. da.nte, cel ce are nă in­
tendinţă.
Intensitate, (_. tas) , grad de
forcă, de activitate il unui obiect.
Illtcllţitme, (- Ilo), scop.
Intel'calar, (-ris), ad:>.us în­
tre (vd. ul·m.)
Intercalare, (-lan), - bine
ÎntrecaICl1·e. -A pune, adăllgi între
(pentru qilele adausse Illnei.)- In­
tel'calaţiune, acţiune dl;l il intercala.
·Iuterccdere, (-del'e), vd. In­
terllenil'e.
IntercJicere, (- dicere), il op­
pri (Clli'V:l cv.)-Interdicţiutlc, ac­
ţiune de a interqice Intel'dicţiunea
unei persolle, Sllspinsiunea funcţi­
uniJor, profcssiunil .BIiJle.
16
,--
".
� -..l!o".� _ ..... .Jo.....;'--�_
. .
-��-.�-
[242]
Interdict, (fr.) sentinţă ecclesl- nat cu affacertle papef în lipsea
astieă care mterdiee unul eccles. nunţinlui; ale Austrieî lîngă lUare­
eserciţul ordinilor sacre şi celebra- le Domn în lipsea ambassadomjnr,
ţiunea saeramintelor în vre-un loc. Interpelaţiune.r -tio),jurispr.
Interes, ceaa ce convine eul-va cerinţă (făcută de un officiar pu-
particular, utilităţii setle, blic) de a respunde assupra unut
Interim, (lat. ad-interimş, pro- fapt.
visoriU. Usit. pentru il desemna Iuterpolaţiune, (-Ilo), inser­
spaţnl în care uit funcţiune este ţiune, schimbat de uă vorbă în tes­
îndeplinită prin altă pers'6nă decăt tul un ni manuscript vechiă.
cea titulariă. Interposlţtune , (-Ilo), posi-
Intertnr , (- "ior), din întru, ţiune între doue, starea unui obi­
care este în întru. - Interioritate, eet întrepus.
starea interiomlul. Interpretare, (-tan), 11 es-
Interlueutlune , întrevorbire; plică, mai ales prin inducţiune.­
pract, judiciU' preparatorlii. -Inter- Interpretaţiune , acţiune de a in­
locutor, care întrevorbesce. Usit. terpreta.-Inte'·prete, cel ce inter­
numai pentru persone cari se în- pretedă.
trodue în un dialog. Interrogare, (--ga1·e). 11 Între-
Intel'IuniU, (-nium), timp cănd ba. - Interroqatiune , acţiune de it.
ltîn'a nu se arrattă, interroga.-lnter'rogato,·, cel ce in-
lutel'med, vd, huermediu, terrogă.
Intermediar , (-rius), Între, Intersecţiune , (-tia), geom.
medloclă , care este între doue. - puntul unde se taiă doue linee,
lntermediat, spaţ de timp Între doue doue planuri. Mal ales punl s. li-
acţiuni" Între douf termini. niiă de intersectiune.
Iutermedlu , (-dium), intre- Iuterstlţtn , (-tlum), interval
meqloc; represintaţiune între acte Intre molleculele unui corp.
la thiiatI'u; chem. corp întrellus În- Intel'val, (-lum), di6tanţă În­
tre focul luat în us pentru uit 0- tre doue lucrurI; mus. distanţ'a ca­
peraţiuue, obiectul operaţiuniI. I re separă doue sunete diverse, opp.
Interminabile, care nn se p6- unison propriu, care are loc cănd
te terminil. se aud doue sunete cu totul iden-
liltermissiune, (-sia), inter- tice.
val între doue accesse, întreruj>'ţi- Illtel'\'ellÎl'e, (-nire),. a lua
une, parte in uit affacere. - Illtet'venţi-
lntennitiutll., vd. prec. Usit. une, acţiune de it. interveni.
în medicină. Intestin, (-nus), ca adj. in-
Intermitinte, s.-ten5, care În- tern. Ca subst. anat. condnct mus-
ceteqă �i relncepe. culo-membranos, pus în cavitatea
Interu, (-nus), care este în în- abdominale.-Intestinale, care ţine
tru, din întru. de intestine.
Intel'Jlat, (fr.) pensionat unde Ilitonatiulle, modulat, emisai-
scholarii Iăcuesce. une 1L tonurilor scale! chromatice.
!'ltenmnţiU, ministru însărci-, Inl:, prin dllplicaţ'i"nP care seface
-1 li
" .
"
I
J
ţ
i
I
I
I
"
I
r
I
"
�
,
II
I
I
J
,,'
� I
1,
I
,1
t:-
t,
Int
242
Int
, I
. "
[243]
Iuu
243
Inv
.i
i
ţ
îndouind not'a penultimă il vorbeI
care termină intonaţiunea.
Intrados, (prou. cnn·ado). ar·­
chit. se dice pentru partea internă
�i concavă il unei bol te.
IntransiţiU, g,·am. califlcă ver­
bele earr esprim uă acţiune ce nu
trece ass. unuf obiect,
Intrepid , (-dus), care nu se
teme de periclu.-Inll-epiditate, ca­
lltatea întrepiduluî,
Intrigă, conducere implicată
(încurcată) pentru il isbuti ln cv,
-- Intrioaauc; care face intrigă.­
[ntriqare, il face ill.trige.-lnn·jga­
ţiune, acţiune de a intriga.
Intrinsec, (-cus), interior şi
essenţiale în un lucru.
Introducere, (-ce,·e), il face
se intre (băga în).-lntt·oducţiunc,
acţiune de il introduce. =-Introduc­
tor, cel ce introduce.
Introit, (-tus), speciale ince­
putul misset.
Intronare, (fr.) a pune pre
tron.
Inbiiţiune, (-Ilo), connoscin­
ţă clară, directă, immeqiată a ve­
rităţilor, cari pentru il fi concepu­
te de spiritul human, nu ali neces­
sitate de· Întremeqiarul rationamen­
tului.
Innndare, (-dare), 11 înneca
prin vărsare de apă.-Inundaţiunc,
act. de a inuuda.
Inutile, (-lis), nefolositor. ­
Inutilitate, calitatea inutiieluI.
Invalid, (-dus), infinn, care
nu mar are putere. Ca subst. spe­
ciale soldat care nu mal pota servi;
Invariabile, (-lis), care nu
se p6te schimba. - In'Va,·iabilitate,
calitatea invariabileluf.
Invasillne, (-s10), năvălire
.• ass. unei terre.
Invectivă, (fr.) espressiune ve­
heminte şi injurlosă. Suppl, con­
viciu.
Inventare , il afflă, găss], cea a
ce n'a essistat.-Inventator, cel ce
inventedă.
IUyellţiulle, (-Ilo), acţiune de
li inventa, diseopperire.
Invers, (-sus), Întors.-lll'Vc,­
sim,e, înt6rcere, intorsură, trans­
posiţiune ,. schimbat în rîndul or­
dinar.
Inyertebrat, fără vertebre (vd.
vb.)
Investigaţinne, (-tio), cerce­
tare continnită.
Investire, C vesti-re), 11 îmbrăccă,
Investitură , liist, act prin care
signorul dominante învestise cu un
feud pre un vassale. Luptele pc,,­
h·u îrl'Vest;tu1·C, contestaţiuut săn­
ger6se între pap'a şi imperatorii
GermanieI în 1074 cari şi disputa
dreptul de li conferi de uădată ace­
stă investitură duplă,
Inveterat, (-tus), care estede
mult timp, Învechit.
Invetison, (fr.) econ. 1·UI". vă­
mînt desert în 'giurul uneI case s.
al. şi de care face parte.
IIl\·idiă, (-dIa), pismă. -In­
vidios, care are invidiii.
Invillatiulle, thcol. În eucha­
rist, ullin�ea substanţei divine il
luI J. Chr. cu vinul sacru.
Im·indbile, (-lis), care nu
p6te fi Învins.
luviolabile, (-lis), care nu po­
te fi violat (vd. vb.) - Invio/abi/i­
tate, calitatea inviolabilelui.
Rllvi!Oibile, C -lis), care nu p6-
te fi v:JQut. -ln'Visibilitate, calita­
tea illvisibilcluI.
hH'itare, (-tare), a rugll se
I
I
i'
..x..'� _,_.J_,_
> .•
[244]
assiste. -1nvita/iUlie, acţiune de il rietatea culorilor selte , pusă îna­
invită, intea cristalinuluI, în centrul hu­
Invecare . (-care), a ehiămă morii �Pose şi it CUI funcţiune es­
ajjutor.- 11Ivocaţiune, act de it in- te �e a măsura cantitatea radelor
vocă, Iuminose necessarie liberului es­
Invuillel'abile, (-lis), care nu serciţ al vederii.-I,·itis, inflamma-
pote fi vulnerat.-Invulnerabilitate, ţiune a iridei.
calitatea invulnerabilelut. h'!sat, copperit cu iris. Neg.
10(1, (gr,) corp simplu discop- Il'lsaţiullc, (fr.] proprietate ce
perit în '1811 de Courtois, de 0- possed unele corpuri de a produce
dore slabă, uere-cum analogă cel- as supra organ ului vederii culorile
lei it chlorulul de sap6re acră, de iriqii.
uă strălucire metalică gălbinesee Irolliă, (-nia), rhet. figură prin
ehârti'a şi alte materie. Nu essts- care se esprime eontrarul , decăt
te în natură decăt combinat cu al- ceaa ce Vrea se se înţellegă; ploii.
te corpurt, speciale cu potassevso- Întrebări ce făcea Socrate discipll­
diil şi magnesii'i. Combinaţiunile lor sei pentru a i conduce la cun­
iodului cu metalif s. alte corpuri Il?scinţ'a verităţii.-b·onic, în iro­
formedă iodm'ii, cu ossygenul a- ma.
cidui indic. IlTacfiaţiune, (-tio), effusiune,
Iodaţi, sări din combinaţiunea e�issiune il rarţelor unul corp lu-
acid ului iodic cu uă base, mmos.
Indhydrat , syn. cu iotlur, vd. Il'I'aţiollall, (numel'e), numere
Iod. cari nu aii măsură commune cu u-
lodbydl'ic, (ar.id), 8. loyd"io- nitatea, precum rădăcinele nume­
die, compus gasos din iod �i hy- relor cari nu aii pătrate perfecte •
. drogen. Comp. necollllllasurabilil.
lolitb, (gr.) s. falmluaită, pe- Irrelluctibile, (-lis), care nu
tră care are odorea violete!.· se pote reduce. Se qice în chem.
Ionic, (--cus), unul din celle de un ossyd metalic carţ nu se
patru dialec(e ale limbei grece; I p6te reduce în metal. Ca sulirre­
mei,.. vers latin compus din 4 mă: duetibile, in alg. este cănd uă e­
sme fiă - care din doue scurte ŞI quaţiune de 3-le grad are celle trei
doue lunge, precum este in oda rădăcine reali, neegaH şi necom-
12 !ib. III de Horaţii'i. măsurabilL
Ipso fado, (lat.) prin însuşI Il'ritallţi, med. denum. aginţii
faptul. Se �ice de tot ce urmeqă propriI a produce uă irritaţiune.
necessar şi immeqiat un fapt. lt-ritaliUllc, (-110), Întărritare.
IrilJiU, (-dlum), metal cinereil, Isoce , triunghii'i cu doue lateri
conţinut în unele mineri de plati- egall. . .
nă, discopperit in Hl03, appr6pe Isogon , (gr.) denum. crlstah!
în acel'aşi timp de Tcnaut şi Col- cari ali ănghiurile egal!.
let Descotiltz. Isograpbiă, (gr.) se qice �e
Iris, (iris), s. iride, opht. mem- reproducţÎlmea literelor manuscrIS­
lIrană circulariă numilil dela va-
"-'
"
lod
244
Iri
[245]
r"
Iso
245
ho
se şi alte scrlpture , şi de veri-ce
cules de fac-stmilf.
Isolare, li retrage din uniune.
Isomeria, (gr.) chem. denum,
pbenomenul ce presintă unele sub­
stanţe cari conţin aceleaşf elemin­
te combinate În aceleaşi proporţi­
unt , cari aii însa proprietăţi dif­
ferinţi.
Isomorphism, (gr.) s.-phid.
proprietate ce presfntă diverse cor­
puri de it cristalisă sub aceaaşt
formă geometrică. Corpurile cari
.aii aeeaaşt constituţiune chemică
sunt addese isomorphi.
Isonandl'ă, (gr.) numesce Wi­
ght un arbure din familia sapota­
ceelor.
Isoperimefre, (gr.) geom. a­
gure cu perimetre egalî.
Isopode, nat. ordine din clas­
sea crustacee lor, cari trăiesc mai
ales în apă. Conţine cloportele, cy·
mothoadeele; aselloiele­
Isopnlithiă, (gr.) egalitate de
drepturî politice. Neg.
Isollte, califică locurile cu tem­
peratură egale. Linee isotherme nu­
mesce A. de HumboJd lineele earl
trec prin attarr locuri.
Isthm , (gr.) geo9". limbă de
pămînt restrînsă Între doue mări
s. doue gol furi şi care formedă uă
peninsulă unită cu Italia continen­
tea,
Itinerar , (--riltm), indicaţinne
de drumul de urmat în uă eălăto­
riă.
Ivorii:i, (ebltr), substanţă dură
care constituesce dinţii elephante­
lui. Ne vine din Guinea , Egypt,
Buna-Speranţ'a, Indie s. al. matic
din secI. 16 în alpbabetul fran ces.
o.,' _
'.
l'
i'
1 "'-'-.-
�. ,
,_.J_,_
. .
------_.
[246]
J.
:1 l.
",
, ,
LI "
J, a dece literă. In alphabetul unite cu jus sacrum. Legile eră în
grec nu essiste �i O. Miiller (E· adevăr eunnoscnte , ceaa ce priviă
trnsker II p. 26) observă cii su- în se applicaţiunea lor, se affla În­
netul seu în limb'a latină, se găs- chis în cărţile pontificali, d, e. de­
sesce în vorbele nu derivate din I cisiuni1e as supra timpului tracta­
grecesee. De şi acest sunet va fi ţiunilor judieiarie şi formelor so­
eaaistat mai dinainte, charaeterul lernnf, A da inforrnaţiune de qi1e­
fusse întrodussti în imprimeriă de le de judecată, ă. compune tormu­
Hollandeaî. P. Ramn în secl, 16 lă lele de drept , aci se declara prin-
dede seripturet francese. cipale activitatea patricilor Iurispe-
Jalusiă, (fr.) vd. Gelosiii. riţl, de şi mărginită assupra unul
Jambo, născut din un metis şi mic cerc de amici şi de eliinţf
uă creolă. (comp. astăqî a1Jocats consultants.)
Jallotism, defect de vorbire Cu Încetul plebei! căpătată impor­
constând în ÎI, Întorce ordinea VOI'- fantă; dreptul privat se libera de
belor în phrase. Iegăturele dreptului sacru şi înce-
Jasp, (gr.) miner. piltră dură tiI a fi proprietate il patrtcilor. Jus
şi opacă de natur'a agather , origi- Flavhmum , rare conţinea un ca­
nariă din Sicilia, Siberia şi Rheu. lendar de justiţă şi uă combinaţi­
Comp. qUMt". une de formulele de plăngere şi
Jocheu, domestie, slugă, N. 115. affaceri, era de multă importanţă
.Josepbilliă, (-nia, după nu- pentru acest'a, După 300 în. de
mele imperatricit Josephina CUI o Chr. cunnoscinţ'a dreptului devine
dedica Ventenat) gen din famili'a vocaţiune speciale, de şi adevărată
pedalineelor, eonţinind plante her- sciinţă lipsesce încă. Activitateaju­
bacîe al căror typ e josephinia im- ristilor se mărginea numai la uă
peratrice, originariă din N. - Hol- activitate practică, constănd mar
landa. ales În it dil în public s. accasă,
Joviale, (-lis), 'Voios, vesel. Ia hore determinate, consilie �i 0-
- Jovialitale, calitatea jovialelui. piniuul subiective (respondere), da­
JudiciAr, (-rfus), judecătoresc. că eri). întrebaţI (conSltlel'e, deunde
Judicios, cu judecată. consulti), în it compune diversele
JUl'Îscollsulţi, (jurisconsttlţi s, documinte (le drept, testaminte, con-
jurisconsulţi, j. auctores, j. pru- tractc 8. al. (sc/·ibere.) Influinţ' a
dentes, :i-o sacel'doles s. 031.) legisti juristilor aS8npra formaţiunii drep­
la R. Primitiv fără formă sciinţi- tl1lui constă în intrepretaţiunea le-
1ică şi fără vocaţiune speciale. De gilor, speciale a cellor 12 table.
la inceput cunn08cinţ'a dreptului Cu Muciii Scaevola Pontifex �i Se­
era prerogativă ÎI patricilor, speci- ro. Sulp. Rufu luâ tractaţiunea drep­
ale a preoţilor, pentrucă dreptul ci- tuluI uă formă sciinţifică. Valenti­
vile şi dreptul {Jolitic.er.alOl1e strÎll!! nian 111 şi The�dosii:i cel june or-
." �. \.
I
/
..
I
,
,1
�i
I
I
II�
j' 1
/
: �
t
'1
\
I
i
I
' ..
r
[247]
Jur
247
.h18
donară ca operele jurisconsulţilor nul accusat. Decisiunea ss assupra
Papinian , Gaiu, Paul, Ulpian şi faptului principale şi cireunstante­
Modest.in se aibă putere de lege. lor se formedă numai după maţo-
JUI'isdicţiIlJle, (- tio) , admi- ritatea voturilor fără ca numărul
uistrnţiune civile. Era parte din vocilor se potă fi enunţat (Code
imperium conţinînd funcţiunile es- de l'Instr. erimin. art, 347.) După
traordinarie cari perţineă mai mult \ legea din 4 Iuniă 1853, veri-ce
la imperium decăt la propri'a ju- Frances în etate de 30 annl care'
risdicţiO şi deunde eşlă astfel nu- se buceură de drepturi civili şi
mit'a [urisdicţiuue voluptariă, d, e, I politice, sciind se scriă şi se ci­
bonorum possesslo, missio in pos- teseă , pete lua parte la jury. In­
sessionem s, in integrum restitutio. stituţiunea sa dat.eqă dela 1791. De
Alte attribuţlunt earl constituia chiar consult. Hist. du jury par Algnau.
adevărat' a jurisdieţiune constă în [Paris 1822 s. al.)
datul unei deelsiunt judiciarie s, în Jusquiama, (hyosciamus), plan­
numitul unuî judecător. Proverbi- tă din famili'a solaueelor de odore
ale jurisd. era conţinută în celle veninosă, Brandes it deseopperit În
trei vorbe tlare (ad. jltdicem), di- acestă plantă un al caloid , hyoscia.
cere (ad. sententiam), addicere (ad. mina, putinte narcotic, ale cUI sin­
rem,) Magistraţii cari esereită fun- gure emanaţiuni respirate puein
cţiunea de judecătorl era regele, mai îndelung, prOduc eonvulsiunI,
appoi con s ulii , pretoriI şi în pal·te chiar deliriii. Fumul b6belor salle
ediţii, în cetăţi magistr�ţii urbani arse pote sed" durerea dinţilor.
şi prefecţii în provinţe administra· Justifieabile, (care p6te fi jUg·
toril. In timpul imperatorilor, con· tificat,)
�ulii şi pretorii căqură, îu locul că· Justificare, (fr.) il îndreptăţi,
rol' căpătară praefecti praetol'io şi escusa prin al'gnminte. - Justifica­
w'bi s. vicariI lor suprem'a instan- ţiune, acţiune de il justifica.
tă. Vd. şi Gesner in Thesaur. Ef' Justiciă, (după numele botani­
nest ad Sueton. Caes. in Excurs. stnlui Justi cui fu dedicată de HOII'
dejurisdicţiunea sub Cesal'1. Sigon ston) qissă şi carmanti1tă, geu de
J. A. C. R. (1. 20) de jurisdicţiu· acanthacee, conţinînd arburei din
nea urbană il pretorilor. In gen. Asia tropicale. Vă speeă mai ales.
Ger. Nodl De jurisdictione et im· Ca l'm. de Ceylan s. Nuc de lndie
perio. e cultivată in grădine.
Jllry, (allgl.) uniune de un nu- Justiţă, (-tia), dreptate. Ver·
măr de cetiiţianl, numiţi jures, în· tutea morale care face să se res·
sărcinaţi se pronunţe în affacllri pecte dreptul, şi puterea instituită
judiciarie după consciinţ'a lor as- pentru a susţine acest respect.
supra culpabilităţii s. innocinţei u·
-, -
.JL.,� f_.)_.�
",
______ - __ o
[248]
K.
I
J
l
f
K, it un spredeee literă 11 al­
phabetuluI. Cit unmerale vală , la
R., 250, cu uă trăssură horisonta­
le d'assnpra 25,000. La GrecI K,
vală 20, K 20,000 = Pre inscrlp­
ţiuni esprime. Crtjus s- Caeso , căte
uădată Kalendae , pentru Kal, ­
Pre monnete arrattă că sunt bătu­
te la Bordeaux, In formulele che­
mice stă pentru Kalium. (potaleium).
Usitată în genere de Greci, astă
literă fu supplinită de Romaui prin
C, cu care sunetul seu este iden­
tic (Prisc, I. 8), remăneud numai
A ca Nota la brevîaţiunl şi în uere­
carI vorbe. Cons. Schneider, Ele­
mentarlehre , p. 290 sqq, K. O.
Miiller II p. 296, după caro s'ar
găssi la. Etruscl. Vd, şi litera C.
Kalende, (-dae, din Kalare,
Varr. L. F. VI, u) prim'a 4i it Iu­
neI la R.
Kegli, (arab.) potaasiă.
Kaolin, (chinesic), argile alb
şi frecabile cu care se face pOl"
celau'a.
Kelotomiă, (gr.) chir. opera­
ţiune, fOrte grave. în casul de strîn­
sură (eh·anglement.)
Kt'ratitn, (gr.) miner, hornstein
aHi Germanilor; med. inflammaţiune
li corneei transparinţf, Comp. cerc­
tită. corneită,
Keratocel, (gr.) dislocaţhme
(herniă) il corneei transparintt. Mi­
că înflătură formată mai addese de
membra n'a humorii apese, care ese
ce-va affară printre uă nlceraţiune
a lamelor superficiali ale corneei,
căte uădată accidinte consecutiv al
operaţiunii cataracteî prin estrac­
ţiuue.
Keratongrta, (gr.) vd. Sţardi­
nat.
Kel'atotom,(fr.)iustrumentpen­
trn a tăia corne'a transparinte la
operaţiunea cataractet prin estrac­
ţiune. - Keratotomiă , incisiune a
eorneer.
Kilo, (gr.) particulă care pusă
inaintea unităţilor de pond s. mă­
sură indică de uă miie de ori acea
unifate.-[(ilogram, uă miie de gra­
me.-IGlometrtl, uă miie demetre.
Koleang, monnefă de aur de
Japonia, cel nouii 32 fr. 49 cent.
Koppa, numele unei vechie li­
tere usifate de Dori şi Etrusci. de
unde a eşit latinescul Q.
,,'
,
-
�
,
....
f
!
[249]
.'
(); 10 --
L.
L, il doue spredece literă a al- Laconic, (-cus), lit. califică
phabetuluL Ca numerale vala la stylul strîns scurt, în modul vor­
R., 50, cu uă trăssură d'assupra birit Laconilor. - Lo conism; vor-
50,000. Ca breviaţiune Latinii lă bire laconică, d. e. sint ut sunt,
usită pentru Lucius , Lares, Leqio; aut non sint al lUI B. Ricci, ulti­
Leqatus, Les, Libra: L.L.S. (libra mul generale al Jesuiţilor.
libra semis), pentru sestertius, L. S. I Laetlâea , care prodnce lapte,
pre documinte şi în parlnthese (o· lil adaugă. Neg.
cus sigilli; 1. 1. loco laudate 1. c, Lacună, (-na) , lipse în uit
loco citato. carte, test . .
La, al şessele sunet al gammeI, Laeuneală , Îmbrăcăminte de
la Germani şi Hali a. păreţi. Neg.
Labdacism, la Greci viţiii al Lacunar, C( -naf), tavan.
pronunţeî , unde 1 ţine 10ClII lUI r. IJacush'e, s.-stralr, se qice, in
Comp. lallatiune. In genere repe- hist. nat. de plantele s. animalile
tiţi unea pre frecinte li literei 1 în cart cresc s. trăiesc pre lîngă ma-
styl s. vorbire. rile lacuri B. în apele lor.
Labiale, (-lis), relativ la la- IJady, (pron. l€dt),. titlu dat; în
bie (buze.) Anglia, femeelor de ordine înaltă.
LRbiatc, familiă de plante de Lagophtalmiă, (gr.) disposi-
cotyledonee. ţiune viţi6să a plepeî superiorî ca-
IJaboratoriii, (-riu/II), locale re este astfel de retras să încăt nn
de lucrat al mesterilor, cliemisti- pote eopperi globnl ochiului În tim-
lor. pul somnului.
(,ahol'are. (fr.) ii lucra pămin- IJagotis, (gr.) gen de mamife·
tul. N. US. re numite astăqi Helamys.
IJabore, (labor.) mnncă. Lagllne, (din lacus), geogr. ca-
IJabol'ios, (-sus), mnncitor naH s. masse de ;>pă cari lassăin­
epecă de feldspath, dela Labradol', tre dînsele grămeqe de nisip.
unde a fost dis('opperit. Letbrado- I,ai, (germ. lied), mică buccată
rifă. de poesii.i lyrică perţinÎnd literatu-
Labyrintb, (-t"us), nume e· rei francese din evul meqitl. Cons.
gyptian esprcmînd În auticitate un F. Wolf Ueber die LaIS etc. (Hei·
edificiu implicat, speciale ceHe pa- delbera 1841.)
tru dp.puse artistice de acest gen 'Jaic. (-Clts), opp. ecclesi(lstic.
memorate de Fliniii (36, 19), e· I Lamă, vd. Lamina.
gyptian, eretic, labrrinthul dela I Lambris. vd. Lacumilă.
Samo �i cel italie, 01lllleS lapide po, JJamfmtabile, (-lis), de plins.
/ito fornicibus tecti. Lamentare, (-1·i). 11 plînge,
Laee, lacetate, vd. La�itale, il se tîngui ca refi.) - Lalllwtaţi-
N. us. une, act de il lal'lllmta.
l
;
I •
[250]
250
','
r
"
Hollandeî, eeivalănd în genere 2000
kilograme.
Latanier s. LA.TANIA, (-nia).
gen de pleopî originari din Mada­
gascar şi insulele Sundeî.
Laterale, (..,-lis), califică tot ce
este pus pre laturea altul.
Latinte, vd. Căldură.
I .. atlelav, (latfls o/a1)us), tunică
il personelor de distincţiune la R.
Latitudine, (-do), lăţime.
Lavă , materii topită care ese
din vulcant,
I .. egale, (-lis), după lege.
Legalisare, it întărt un act du­
pă formulele preserisse de lege.
_ .. egalitate, calltatea lucruluî le­
gale.
Legat, ceaa ce se decide in un
testament; trămis.
Legaţlune , (-tio), funcţiunea
legatului.
Lege, (din leqere s. Aiy .. v), nerf
ce răport necessar care derivă· din
natur'a lucrurilor. Montesq.
Legendă, (din legere), primi­
tiv vers uri ce se reciti:' dimintifa
în biserIcă. Se applică appoi la vi­
eteJe săllţilor şi martyrilor, carte
it vieţel lor. - Lcgendm', autor de
legende.
Legislaţhme, (legis - lalio), se
qice de dreptul de il face legile de
corpul legilor uuei ţerre şi de sci­
inţ'a, cunnoscinţ'a legilor. Cons.
Histoi1'C dc la Lcgislalion par Pas­
toret.
, Legislator, <;:are face, dii legi.
Legitim, (legi- intimus), con­
form legii. - Legitimaţiune, acţiune
de il legitima •
Legiune, (-gio, din legere,
quod leguntur milites in delecta
Varr. L.L. V. 16), la început, 8ub
ROlI)uln, totă puterea de resbel uni-
Lamluă (-/ia), tot ce este
strîns IUllO",' strint şi subţire.
I .. a�ce, "( -lanx), suliţă. -La.n­
cea" călare armat cu lance.
1 .. �lIteI"lIă, (-na), felin ar, Lan­
temă maqică, dată de jesuitul Ri­
chel', În seel. 17, arrattă mari pre
un mur alb, flgure depinse mice în
eulorf transparinfl pre bnccăte de
sticlă subţire.
Lallthan, (gr,) metal puein cun­
noscut , găssit în 1840 de Mosan­
der în certtă,
Lapidat·c, (-darc). il ucide cu
petre. - Lapidaţiune , act de il la­
pida,
Laptlfag, care se nutresee cu
lapte.
I .. apttfer, laplilic, vd, Lactiţer,
lactific.
I .. aqneii, (fr, lal]ua.is), servitor
carc urmedă pre domn pre qeot.
Largo , (itaI.) mus. cu miscare
forte lentă.-Larghetto, cu miscare
meqiă între lal'go şi adagio.
La1"igot, spe�ă de ftaută s. fla­
geolet, astăqr neusitat,
Lat'vă, (-va), prim'a stare it
insectelor, aceaa În care elIe se
affJă după ce aii eşit din ouii.
Lat';YlIge, (lm'ynx), organ sy­
metric şi regulat În care se pro­
duce vocea. Aşşeqat în partea an­
teriorc şi sllperiore it gîtului, îna­
intea pharyngelllI şi il estremităţii
superiori il esophagulni, laryngul
se compune principale din patru
cartilagini: tyroidea, ceHe done a­
ryteuoide, epiglott'a.
I .. asciv, (-1)us), desfrînat. ­
Lasci,;iă-lale, starea lascivuluT.
. I .. aşitate, (fr.) viJitate, miseliă.
Lassitudine, (-dine), oboselă.
Last, (geom.) măsură de greu­
tate usi tată In porturil� Balticei �i
',.
!
..
"
-.
[251]
I,et
251
Lib
',-
tă în un corp, eonstănd din 300
pedestrl, 3000 călări, căte 2000 de
âă-care trib. După constituţiunea
lui Servili Tulliă, legiunea se com­
puse de 4200 pedestri , din cart
1200 hastati in prim'a Iineă, 1200
princlpes în secund'a , 1200 triarit
în il treia, lîngă ultimii 600 rora­
rii şi 600 accensi. Din ambele a­
ceste corpuri eşiră în seeundul res­
bel punie, velites. După bătai'a de
la Canna Scipione compuse legiu­
nea de 6000 soldaţi. Numărul că­
Iarilor se redieă rar preste 3000
pănă la August cănd se vequră
6200 pedestri �i 726 călări. După
Verrone, Liviii,'Tacit (Veget.) for-
9'a unei legiuni în campaniă sere­
dicâ cel puein ]' alţI miie soldaţi.
Legs, (fr.) legaţinne, disposi­
ţinne teatamentariă prin care un
testator dă totul s. uă parte din
bunurile selle.
Legume, (-men), uerr-ce plan­
tă al cui fruct e comestibile, păr­
ţile ei cari sunt bune de măn care.
Legumillose, vd. Papilionacie.
Lemmă, (gr.) geom. proposi­
ţiune preliminariă stabilite pentru
a prepara, facilita ull demustraţi­
une următ6riă.
Lent, (-tus), încet, care nu Il
viuii În miscări.
Lesiulle, (-SIO), vătămare; ju­
l·isp,·. prejudiciu s. perdere ce suf­
fere u(/scine la un act în care vo­
int' a ba n'a fost deplină activi;
med. perturbaţiune produssă în 01'­
gane s. în funcţiunile lor,
Lethargiă, (gr.) suspinsiune
continuă il acţiunii �inţi1rilor şi il
locomoţiunii, speQă de somn pro­
fund şi apoplectiforme; fig, nesin­
ţibilitate pentru ceaa ce se petre­
ce.-Lpthargic, de lethargiă.
.)ro
Lettenkobl, (germ.) spcQă de
huiliă.
Levit, preot s. sacrificator la
Hebrei.
Levltie , nume al tertet cărţi il
Pentateucnluf. Tracteqă principale
de cerimoniele cultului şi de mo­
dul cum Dumnedeă voiil sefiă ser­
vit de poporul s'eu prin ministerul
Leviţilor:
Libaţiune, (-tto) , cerimonlă
religiosă "' cellor vechi unde preo­
tul vărsă pre altar uere-care li­
quore În. honorea divinităţii cui se
sacrifica.
Llbatortu , vas pentru libaţi­
une.
Libel, (-lus), script care con­
ţine un act. Mai ales la CE'J vechi
accusaţiune în scris (eomp, inscrip-:
tio) s. premiii al delatorilor. .\că. - "­
dese cules de diverse serlpte mice
şi epigrammate, precum: libelus jo­
cularis al lui Arat, tradus de Ci­
cerone, pentru care van Hens de
p. 35, 50, 58. Astăqi script inju�
rios, diffamatoriu, deunde libe lis t,
Liber, (- bel'), rare este în li­
bel'tate.
Libel'ale, (-lis), eul place il
da (daruic). Pentru Iucrr. demn de
un sufflet nobile. Cii subst. des.
dela Restanraţiune, bărbaţii con­
secraţi defensiunil drepturilor că­
pătate prin Revoluţiune. Libemlism,
totalitatea doctrinelor professate de
liberal1.
Libemlitate, (--tas), calitatea
liheralelui, (darnic.)
Libet'al"e, (-rm'e), il pune în
libertatfl,
Libel"aţiune, scăpare de uă de­
toriă.
Liberatol", cel ce libereqă.
1 .. i1lt'rtat!', {=-Ia.), f"p\llt"tp de
,
, �
-'
[252]
'1
I
Lic
252
Lin
l' o',
stalile căte 1; nici uădată censoriî,
procuratorilregesci şi praeeides pro­
vinciali), 1 decuriă de lict, ctlriati
cari asslstă la sacrlâcie şi, repre­
smtă celle 30 .eurie în comitiele
apparinţi; dela August se adausse
1 decuriă pentru magistri vicorum.
Funcţiunea lor (originea din Etru­
ri, era de a purta înainte magis­
traţilor fascile şi securea (ultlm'a
dela Val. Publieola numai affară
din Roma) il, înlătura la trecerea
lor poporul (surnmovere plebem),
a îngriji se li se dea respectul cu­
venit, it înoungiură tribunalele, a
le ţine preşedul aecasă, il essecuta
ordinile lor assupra condemnaţiIor.
Liga, (fr.) juncţiune formată în­
tre suveran! partite, particular! pu­
tinţI prin traetate s. convenţiune
pentru a essecuta prin un concurs
de operaţiuni, uă intreprindere corn­
mune, Speciale se num, in Francia
ligă, uniunea de eătt-va principi
şi căte-va oraşie făcută la finele
secI. 16 pentru a appăra religiunea
catlIolică contră Protestanţi.
Limită, (limes), margine, ter­
Ii- min.
I Limitare, it pnne limite.
I"imitroph, dela margini, limi­
taneu. Se qice de ţerre cari se at­
vindere ting la estremităţi.
Linear. (-.'iIlS), care perţine
la !inlie, se face prin lin ee.
I�ingot, lamă s. buccată de me­
tal nelucrată.
Linguist, bine limbist, - cel ce
se oceupă de studinl limbelor.
Untoliu, (leoZ"m), altă dată în­
veliş de pat. Astăqi înveliş al mor­
ţilor.
UqllÎd, (-dus), bine licid.­
Se num. uerl-ce corp ale cui moi­
lecllle. sunt destul de mobili pen-
il lucra după voinţ' a propriă. Li­
bertatea internă s. liberul arbitriâ;
8. psychologică, � a,1 �ul indi�ii! e
consciinţ'a, consta 10 a alege între
doue părţi. Se nnm, morale cănd
alege între binele s. reul morale.
Libertatea esternă 8, de essecuţi­
une, constă în a face fără obsta-
elu ceaa ce s 'a ales. '
Libertin, (-nus), uerl-ce libe­
rat în răport cu Statul precănd Zi­
beri, În răport cu domnul primitiv
libertinul era tiiul libertuluf. După
Francesi desfrîuat, deunde liber ti­
nagiu, disfrin, vagabundit. N. us.
Liberum veto, (lat.) desemna,
în vechi'a constituţiune a Poloniei,
dreptul ce avea flă-care nunţii! s.
deputat al nobilimlî, membru al u­
nei diete, de a se oppnne la uă re­
soluţiune şi a o face prin acest'a
nullă,
I"icati, mare arbure de Gniana.
Licenţă, vd. Uf·m. '
Licintăj (-centla), libertate es-
cessivă; sc/iol. primul grad după
baccalaureat.
Licintiarc, vd. Congediare.
Licenţiat, cel ce a căpătat
cinţ'a În uă f,cultate.
Licintios, dis frînat.
Licit. permis.
Licitaţiune, (-tio),
publică (la mezat.)
Lictor, (-tor), officiar allătiI­
r�t magistraţilor RomanI. Era cea
mal mare parte liberti şi form 'a
corporaţiunI închise divise în de
curie, 3 de curie, (fili.-care de 24
bă,rbaţl) pentru magistraţif înalţI
(dIctatorul avea 24, consuliI f'li.te
12 pre rînd în fiii-care lună, tot
attăţi decemvirii şi tribunii miIi­
'tari; pretorii, propretoriI alIară din
.Roma căte 6; tlamen di�lis şi ve-
.J
I
i
, 1,1
'Î
-i 'J
r
,1
�,
[253]
r
"
Lit
253
Loc
L
\
tru a se pute mrsca indipendinte Ltthochrom, artistînlithochro-
unele de altele şi it ce de cellel mai miă.
mlee preesiunl. Lithochromiă, (gr.) proces de
Llqnure, (-quor), uert-ce bău. culorit cu huleiîi. Comp. chromo-
tură spirtosă artificiale, Liquorist, lithographiă. ,
cel �e fabrică Iiquorî. Lithoglipb, sculptor în petră.
Literă , eharacter al alphabetu- I,ithograph, cel ce lucreqii in
lul. !lithographiă.
.... Llterale , luat pre litere, în e- Uthogmphiă, (gr.) arte ima­
sactitatea rignrosă il espresiunit, v ginată de Semfelder, de il repro­
V I,itel'a!', (-f'ius), relativ la li- duce prin impressiune desemne şi
tere. scripture trasse cu un corn "ras
Literat, (-tus), versat în lite- pre uă petră calcariă numită p�tră
ratură vd. twm. litho!Jmphică.
Literatus-ă , (tuera , Zinca), în Lithophite, (gr.) petre figura-
origine usul scrierii pentru il sta- le, producţiune marină care ţine
bili cugetarile şi faptele, la Greci de pctră prin duritatea sa, al plan­
rl1C<ţ(l,a'l'e"�, care sens se conser- tei prin form' a sa. Se divid in tech­
va pene în evul uiediă sub nume- noglyphită, cari represintă forme
le de ars literatoria, pentrucă cun- de lucruri artificialf; lit. mathema­
noseinţ'a literelor făcea parte din tice ; cari represlută forme mathe-
,disciplina rhetoricer. Comp, Suet. matice.
de ill: Gramm. !J. Appellatio gram- Lltotâ, (gr.) rhet, diminuţiune.
maticol'umgraece a consuetudtne va- 'I'ropă care constă în a da prin
luit, sed initio literati vocabantur espressiunI mal slabe, uă ideii eul
etc. Asper Jun, in Putsch Corp. accessoriele vor face il se sinţi to­
Gramm. Latt. p. 1725, grammati- tă puterea.
ca est scientia recte scribendi, e- Livid, (-dus), de cul6re ca
nunciandi interpretandique premata plumbul, maculată şi străbătută de
per historiam, formata ad usum ra- negru.-LitJiditate, calitatea lividu-
tionemque verborum, quam Feren- luI.· •
tius, etiam varro primum ut adhuc Livree, (fr.) vestimintp, de fu-
rudem, appellataru esse dicit litte- mul de culol'e pal'ticulariă.
raturam. Quint, Instt. orat. II. 1, Locandă, ospeI.
4 a gr�mmatice quam in Latinam Locati s. LOCATIS, usitat pentru
transferintes litteraturam vocave- a desemna uu cal, uă trăssură de
mnt. Vd. încă Walsh NiRt. L. L. închiriat s. al.
IV. 3, 4; Mohnike Gesch. derLit. Locomotiune, (-tio)miscare,
der Griechen i'i. Roemer voI. r. p. schimbare din loc.
3 sqq. Nahmmacher, Comm. de li- I.OCODlOtivă, (machină), se
tel'. rom. sect. II. c. 1 p. 51. Sen. num. particular la drumul de fer,
Ep. 88. Marcian, Capella III 229 trăs8ur'a dinainte care duce cu si­
ibique not'a lUI Kopp p. 261 sq, ne mecanismul �i motorul neces­
Vd. �i philologiă. sariU pentru a o face se mergă Că-
ră a,iiutorul vre-n,!e1 impulAillni.
,
I ,
"
,-'
[254]
li
��
I
,
:1
Log
254
Lyr
�'i
J
I
n
Logomoehta, (gr.) dispută de
vorbe; dispută de pueină impor­
tanţă.
Logoteehnlă, (gr.) sciinţ'a vor­
belor. Neg .
Longanim, Îndelung răbdător,
- Longanimitate, calitatea longa­
nimuluî.
Longitudine, (-do), lungime.
- Lonqitudinale , în lungime, de
lungime.
I.ol"d, titlu honorific În Anglia,
purtat de toţi mem brif camerei
Înalte, de uert-ce nobile de nas­
cere s. creatiune de fiii de duci
s. al. '
Lornetă, uert-ce ocular mie-mai
ales pentru speetacle.
Lucid, (-ius), clar, lucitor. --
Luciditate, calitatea lueidulul.
Luc», vd, Lussuriă,
Lugubru , (-bris), îati istător.
Lunar, (-ris), de lună. - Lu-
natie, califică tot ce Il su ppus in­
fluinţei lunei.
Lunetă, (fr.) ochilarî,
Lyrică, Cl'oesiă), în sens Întins
uerl-ce poesiă care un porţine de
epopeă s. dramă, prin urmare e­
legiă, poesiă iambică. In sens
strîns, - ceaa ce este şi semnifica­
ţiunea ordil.ariă la GrecI - poesi'a
unită strîns curepresintaţiunea mu·
sicale �i orchestrică, poesi'a meli­
că şi ChOl'ică, prim'a cultivată prin­
<lÎpale de Eoli, secund'a de Dorl,
dellnde şi ealificaţiunile de colică
şi dorică.
j
. 1
!
'1,
, ��,1
I
1 ",'
; -1 l
I
'1
,
!
I
,
,
t
1.
I I
I
, .
Loculă, loc mic în theatru un­
de şed H--4 pers6ne. Neg.
Locuţiune, (-tlo), mod de es­
preesiune
Logtu'itbm, (gr.) math, nume­
re în progresiuue arithmetică cart
respnnd , termin cu termin, unei
progressiunt geometrice. Logarith­
mul unui număr este spnnintele
puterii la care caută a se redica
un număr mire-care variabile pen­
tru it produce primul număr. In­
venţiunea lor o datorim lui Neper
(Napier.)
I�ogic, (-cus), de logică, du­
pă logică.
Loglea, sciinţ'a cugetărit. Pal"
tea philosophieî care ne arrattă cum
se dirregem raţiunea în cercetarea
şi afflarea verităţil. ER pleeă totii
deuna dela prtncipte certe, trasse
după regulele certe ale raţionamen­
tulur, precănd dial�ctic'lqllecă, du­
pă accepţiunea commune, dela da­
te mai puein certe ca se ajjungă
la vert-similitudine prin conclnsiunf
appariuţi deduse din raţionaminte
regnlate, Îusă hypothetice.
Logistic, altă - dată logal·ilhm.
Astă<jI des. numai logarithmele în
cari zero correspunde 'numărului
3,600, logal'ithllle logistic�.
Logogriph, (gr.) spe�ă de e­
nigmă în care după ce s'a dat e­
nigmatic definiţiunea unei euigme,
se indică mal multe alte enigmate
carI se pot găssi Îu aceaa�I vorbă
decompunÎnd'o s. combinănd lite­
rele arbitrar.
'.
..
"
. ,
"
[255]
P
I
t
M.
M, h tret-spredece literă a al- - 1IlaculatUl'ă, se diee în imprim,
phabetulul. Ca numerale val a , la de uă colă reu imprcssă.
R., 1000, cu uă trăssură horison- lUadame, titlu honorific dat al­
tale d'assupra 1,000000. La Greci tă dată femeelor de calitate; astă4i
,<, 40. Ca breviaţiuue des. Jl1m'cus, verr-earlj femee măritate.
Manlius, Mucius; în commerciă lUadonlla. (ital.) se num. în
marc. (fr.) s. opt unele. Pre mon- I Italia mice sta tue represintănd pre
nete stă pentru Tonlouse. S-ta Vergine, puse la, ănghiul stra-
Mac-Adam, (după numele in- telor. Uert-ce represintanune de-
ventorulul), mod de paviment. pinsă it S-tel Vergiue, precum Ma-
Macarollica, speeă de poesiă d01lna di Sisto it lui Raphael din
creată de Orassl de Padova, în ca-I Dresda.
re se mtroduc vorbe din limba vul- lUadl'jgal, (ital. mailt'igale, de
gară, dăndu-Ii-se terminaţiune la- la gr. mo.idra s. dela urbea 1I1a­
tină. driqa] s. Jl1atlrigajejo), mică buc-
Macerare. rel, il mortiâeă prin cată de versurr care esprime uă
ajun, prin nemăncare. - JlfaceMţi- cugetare fină, tînără şi venustă,
'Une, act de 11 macera. Madrigalul, diee Boileau : Respire
MaclIillă, (gr.) neri-ce instru- la douceur , la tendresse et Lamou«,
ment care lucreqă prin uă foreă llIaestoso, (itnl.) 1IIUS. cu ma­
streină şi destinat il prodnce mis- iestafe. Espl'ime uă essecuţiuue len­
care. M. de compressiu1le, machi- tă şi grave.
nă destin<ltă it condesl aerul în un lliagestl'll, vd. lIIagistru.
recipiente dispu8 pentru acest ef- lllagisterib, (-,.imn), chem.
fect. M. elecll'ică, care servesce it neri-ce precipitat obţinut cu dis­
produce 8. accumulil electricitate. solllţiuni, saline, precllm şi proces­
M. hyd"aulică, uerI- ce machină de- sele proprie il obţine pl'incipalile
stinată 11 conduce s. redica ap'a. medicamirite.
M. pneumatică, maehină pentru li IUagish'ale, propl'ili magistrn­
face gol s. cel pnein a rarifica con- lUi; pharm. calitică medicamintele
sidera bile aerul conţinut unde· va. preparate immeqiat pre recepte,
- Machinist, cel ce face machine, opp. medicalllent officinale s. ace-
'lucreqă la, cu machi ne. l'a a cui formulă se afflă în Co-
IUacigllo, miner. speeă de gre- dice şi este sonaervafă în apothe­
siă compusă essenţiale de mici gră- că. Lini!rl mctgisl1'ule, este în geom.
unti de quartz ammesticaţi cu calce. line'a principale {(uliui plan, tras-
Maerocosm, vd. Jlficrocosm. să de inginer. Absol. demnitatea
Macroptere, vd, Lorrgipenne. mareluI magestrn de Malta.
Maculă, (-la), pată. Magistrat, (-tus), la cei ve­
Maculare, (-lari), il păta. - chi neri-cine îndepliniil uă funcţi-
Macul�ţilJ,tie, acţiune de il macula. une p'lbli-că Astlqi _'uw;.7 .,; <le
>.
,J
[256]
r
. �
legat de puterea supremă pentru peratori se adaugă epithetul impe­
a esereita autoritatea. - Magistra- riale Maj. "egale se dă numai în
tură, funcţiunea magistratului. unele limbe regilor (mal în gene-
Magistru, (-ter), propriii per- re simplu Jllajestate). In Anglia Ma­
sonă cu autoritate as supra altor; [estate gmţiosă, (mos! ,qratious.)
personă destinată pentru â preda lUajestllos, (-sus), care are
uă sciinţă, uă arte s, 11 direge un majestate.
stabiliment. lUajor, (-jor), care este ajjuna
Magnat, nobile înalt în Polo- la etate de 11 se buccura de drep-
nia şi Ungaria. tnrile selle, Comp. majorinie,
. �lagllesiă, s. OSSyJ) DE MAG NE- Majorat, dreptul de frate mai
SIA, substanţă compusă de ossygen mare în Hispania,
şi magnesiă , albă , pulverulinte , �Ia.jol'dom, magestru de ospel
dulce la attins, forte puein solnbi- s. de palat, la curtea Romei şi a
le în apă, fără sapore nici od6re. Hispaniel s, cellor doue Sicilie.
MagnesiU, (-sium), corp sim- Majol·itate, (-/((s), etatea ma-
plu, metalic, conţinut în magnesiă. joruluî ; pluralitate, partea cea mal
�Iagnet, (gl) se numiă ăntelii mare.
uă speeă de mineral de fer care �ialacologiă, partea .hiatoriel
avea proprietate de a attrage fer- natural! care tl'ucte!}ă de mollasee,
rul , oţelul a. al., appof lame de �laladiă, (fr.) egritudine (bolă.)
otel căror se da artificiale aeestă lUalaţl, chem. aări compuse din
proprietate, magnete artlflcialr. � acid malic şi uă base.
Magnetic, relativ la magnet s. ca- �Ialedictiune, ( - tio), blestem,
re are proprietatea acului magne- imprecaţiune.
tat_ IUalic, (acid), acid organic con-
Magnetisare, vd. urm. ţinut în mere acre, pere, jovibar-
ltlagnetism, aginte cUI mag- ba, a. al.
netul datoresce puterea sa attrac- �Ialleabile, (din mallws), care
tivă. - jUagnelism animale, doctri- se p6te întinde sub ciocan, ducti­
nă fundată de Mesamel' şi care ad-/ le (pentru metali.)
mite influinţ'a ce homul p6te eser- lUallote, (fr. din male-tolkre),
cita asaupra corpului altui homo Se se !}ice de ueri-ce imposit ilIegale,
esplică prin essiatinra unul fluid 0I1eroa.
subţire, analog magnetului anima- �lalllmalogiă, ramure a his-
le, propriii fiinţelor animate. torieI naturali care tructe!}ă de mam-
�Iagnific, (-cl4s),splendid. E- mifere.
sprime ide'a de mărire şi opulinţă. �lalllmeIă, (-milla), organ un·
- Magni/icinţă, calitatea maguifi- de se aecretă laptele, ţîţă.
cuIul. Mamlllifere, se num. t6tă clas-
Mair, (er.) primul officiar mu- sea animalilor cu mammele.
nicipale al uneI urbI, troei com- �lallllllită, vd. Jlastită.
munf. Mancipatiune, (-Ilo), act în
Majef>tate, (-tas), mărire. Ti- vechiul commerciii roman, depli­
tirI dat capetelor încorQllate. La im- nit in presinţ'a pretol'\11ui urban,
':;',
I
, .:
I
I
i
l'
'1"'.
'l
.1
1,
1,
, ,
1:
"
i.'
, '
I
1
->----
lUag
256
Maj
,
�
/,
I�'
[257]
�Iall
257
�far
5 marturi si uă libripens. Cum- un glob deşert de aer, În cel-alt
părătorul (gui maneipio accipit), un poud care este în aeilibrîă cu
lua cu vorbe solemni obiectul din globul. In meqloeul balanţei un arc
măn'a celIui care-In vindea (qui s. cerc pre care se mlscă t.n in­
mancipio dat), attinglnd balanţ'a dice. Globul face se se redice s,
cu un sesterţiii, pre care-Iri da ap- se descindă pondul după cum ae­
pot ca preţ (consuetudinea dură rul se încăldesce s. se răcesce şi
pănă la Pliniă.) Mai des afflăm 3- gradele ce percurge stylul pre arc
cest mod de vindere la proprietăţi, indică rarificaţiunea s, îndesitul ae­
procură dominium complet,-usita- ruluL Astăqi se num. astfel mai
tă însă numai la res mancipi. Cons. ales apparatul destinat a indica
Byrkenscboeck Diss. de rebus man- tensiunea aeruluilatemperature date.
cipi ne" mancipi in Opuse. p.l05, lUallsfclll, speeă de aceră dela
mai ales cap. 1. 2. AntilIe.
ltlandat, (-Ium), act prin ca- MaJlsuctudinc, (-Iudo), ega-
re uă persona d:i alteia, numită litate constante de bunătate şi blăn­
mandatar; putere şi procuraţiune deţă.
de a face cv. în numele seu. IUanuale, Re qiee de cărţimice,
:Jlandatal', vd. prec. breviarie, cari se pot purta în mănă,
lUaniă, (fr.) aţintit escessiv şi iUanufactură, marfă lucrată cu
singular. - Maniac, cel ce are ma- măn'a; uertce stabiliment mare in-
niă. dustriale.
�Ianiel'ă, (fr.) mod particular ltIanllsCl'is, operă scrissă de
de it face cv.; trăssură distinctivă măuă,
ce se vede în acţiunile esteriori ale ltIaulls Dei, (lat.) pkarm. spe­
partieularllor. - Jlfanierat, affectat. �ă de empla.tru. PU9in nsitat as-
Manifest, sc,ript public pentru tăql.
it justifica purtarea unui Stat. Ca ltlappanumd, (mappamundus),
adct. clar, învederat. chartă care represintăglobul terre-
Manifestare. a proferi la ve· stru în întreg.
dere, arrătta. - Jllani{estaţiltne, act lUal'asqllill, liquore alc00licli.
de il manifesta. numit dela marasca, mică cireşiă
]Uanipulare, il IUCI'a, prepara cu care se face.
cu măn'a. - JlIallipalaţiltne, act de ltlaravedis, mică monnetă de
a mauipulil. cupru în Hispania.
ffanteuvre, (fr.) /IIa/'. artea de ltlIlI'C, (fr.) qumăfate de livră.
it conduce uă nave; milit. se qice JIarecbal, (fr.) officiar inves-
de mi scările ce uu commăndante tit cu prim'a demnitate în armată.
face Ia resbel; fig. purtarea ce ţine ltIarekanită s. R1KANITA, spe�ă
nes cine în affacerile lumii. de mineral de Siberia, numit dela
Manometru, (gr.) vd. urm. collin'a Marikan unde se găssesce.
Manoscop, (gr.) instrument de ltlargraf, titlu de demnitate al
pbY8ic� altă--dată pentru il măsura I cător-va principi suverani din Ger­
variaţiunile desităţii aerului. Uă mania.
balanţă ţinind în unul din braţe ltlarioH, nume_ geDl'ric pentru
l' " ·17
.......
, .j
.
, .
�--��-
, ,
[258]
Mus
258
Mat
,
'}
1.
J"
I
I
l
t
I
I
tot ce se referesce la serviţul ma­
ritim, pentru navigaţiune, construc­
ţiunea navilor , commereiul mari­
tim s. relativ la armatele navali.
_ Maritim, care privesce marin'a.
Marii, ţessătură uşioriă , speeă
de gas de serieă s, aQă fabricată
la St. Quentiu şi Noyon.
Marmită, uneltă de cuiniă de
genul 61e'i. - lIfarmit'a lui Papiu
e destinată a procura uu medloe
facile de a attrage succurt �i a
ferbe aliminte fără evaporaţiune.
- Marmită eoasineptică , dată de
D. Fortin la Nantes , nneltă pen­
tru il ferbe în câte-va hore alirnin­
tele eqnipagelor şi cu puein com-
bustibile. .
Marcă, (11'.) semn.
Marquis, (fr.) titlu de nobili­
tate.
MarsupiaH, (lat. marsupimn,
pungă), num. Cuvier uă familiă de
mammifere puse după carnivore.
Comp. fr, animaux it bourse. Blain­
viile le a numit, cu mal mal'e drept,
Didelphe.
Marţiale, resbeJic, de resbeI.
Martyr, (gr.) cel ce sufferăsup­
plicie, chiar m6rtea pentru defen·
Iliunea religiunii selle. - lIfm·tyro·
I09iU, indice, catalog de martyri.
Mas, monnetă de curs În rega·
tul Aehem, '/, 6 din taeI. - In Ba­
tavia valeqă '/,0 din tael.-In Chi­
na '/, o diu lyang.
Mască, (itai. maschera), appa­
rat pentru il. şI străvesti fac'a. ­
Mascat'i, il ascunde sub mască.
Masculin, (-nus), bărbătesc.
Mas!!, măsură de capacitate pen­
tru lici41 în Germania.
IUassă, (fr.) phys. cantitatzade
materiă 11 unui corp. In gen. Cules
de mal multe părţi cari fac împre­
ună un corp.
Massacru, (fr.) ucidere ommor.
N. us.
Masticaţiune, (-tio), ammes­
ticare it alimintelor.-JJfasticatoriu,
uert-ce substanţă dată se se mea­
tice pentru ;. eseită sahv'a.
Mastoid, se 4ice de tot ce are
torm'a unei papile, mai ales de uă
apophyse it osuluI temporale.
Matelot, (11'.) hom luat pentru
il. face servitul unei navt.
Mateologiă, (gr.) cercetare va­
nă, diseussiune pertculosă mai a­
les în materiă de religiune.
lUateriă, tot ce are întindere şi
e susceptibile de forme şi miscare.
._. Materiale, de materiă, relativ la
materiă.
Matcril!lism, opiniunea acelor
cari nu admit altă substanţă decăt
materi'a. - Materialist, părteu al
acestei opiniunl. - lIfaterialitate,
calitatea eelluf ce este materiă.
lUatbcmatică, s.-tice (gr.) sci­
inţ'a al cui obiect sunt proprietă­
ţile mărimii precăt timp acesta e
calculabile şi măsul'abiJe. Sciinţ'a
eantitiiţilor şi mărimilor. Pentru hist.
matbematicelor în gene Montucla
Rist. des mathetnatiques. [deIe,.. Nan­
dbdel' Ch,.rnol. Pentru mathemati·
cele la R, Tiraboschi Storia etc.,
I. lib. IIJ.
Matinee, (fr.) dimineţă. Tim­
pul dela eşitul iJilei pănă la prăn4.
Matines, (fr.) numesc catholi­
ciI prim'a parte it officiului eccle·
siastic.
Matriclu, (-culum), registru
mal ales În care se înscl'iă nume­
le pers6nelor cari intră în vre·uii.
societate.
.
,
[259]
Mec
259
Med
--1
, ... �
Matrimoniale, de căsătoriă ;
$yn. conjugale, conjugiale.
Matronii, (-na), la R. femeă
măritată, câte uădată mamă de ta­
milie. Astă(!i usitat numai in ju­
rlspr. pentru saqe-femme.
Matull, măsură de lici<ji usitată
in căte-va oraşle ale Barbarief.
Matur, (-rus), copt.-iJfaturi­
tate, starea maturuluf,
Mausoleu, (-leum), uerl-ce
morumint sumptuos. Numele dela
morumîntul ce Arthcmisia redică
soţulnî sen MauBol. .
Maxime, (fr.) mus. notă de opt
măsure in doue timpuri; speCă de
semitou care face differinţ' a dela
semi-tonul minor la tonul major şi
al cut răport este 25 la 27. - Di­
ese maxime, este intervalul intre
si netemperat şi dlesea sa.
Maximum, (lat.) se dice pen­
tru il indica gradul cel mal înalt
unde pote ajjunge un lucru.
ItIayon, monnetă de argint de
Siam, "', din ticalul de argiut.­
In China val. 45 centim. franc.
Meadia, frumosă plantă din Ca­
rolina, numită de Linne dodeca.
theon.
ltleat, (-tIlS), se <jice de tote
canalile corpului cari contin vr'un
fiuid.
Mecallică, parte a matbemati·
celor miste care consideră misca­
rea şi foreele motricl, natur'a lor,
legile lor şi effectele ce pot avea
în maşina lor; structm'ă naturale
B. artificiale a unui corp, a unei
machine.
Mecanism, pnys. se qice de mo­
dul cu care uă causă mecanică şi
produce effectnlj fig. structură ma­
teriale, ordinat organic al elemin·
telor.
r'
MeconiU, (-nlum), suc tras
din piper prin opressiune (stor­
cere).
Medaliă, (itaI. medaglie), bue­
cată de metal fabricată în honorea
unef persone iIlustri , în memori'a
unul sveniment importante s. al.­
sciinţ'a care se occupă de studiul
lor e Nwnismatică.
Medaillon, mare medaliă.
Meddi, măsură de capacitate, u­
sitată în Egyptul de sus.
Mediaţilllle, intrevenţinne.
Medic, cel ce profesaă medi­
cin'a,
Itledicină, (-lIa), artea de il.
conserva sănătatea presinte şi a
restabili pre cea alterată. Se divi­
de în hygienă,' palhologiă, thera­
peutică, chiruTgiă s. medicină 0-
peratoriă, Cănd se studiă lîngă lec­
tnl egrilor iea numele de clinic.
Pentru hlstorie Sprengel Geseh, der
Arznei-Kunde (trad. fr. de .Jour­
dan); Necker, Gesch. derNeilkun­
de; Le Clere, Hist. de la medecine.
MecJiar, C -"ius), care ţine meq­
locul.
lUecJian, (-nus), anat. care e­
ste- În meqloc.
MelJiante, IIIUS. chord'a s. su­
netul care împarte in doue terţE)
intervalul de cintă dela tonică la
dominante s. terţ'a d'assupra to·
nicei.
Medicament, ueri·ce materiă
capabile it restabili sănătatea.
Itlf'dicatiune, (-lio), schimbai
immeqiat determinat În starea or­
g�nelor şi funcţiunilor lor priu ac­
ţiunea medicamintelor, mod de trac­
taţiune al unei egritudini.
Medicinale, care possede vre
uă proprietate relativă la obiectul
mcdicinel.
....
"
[260]
Medilllll, (-nus), vd. Pond, siv de mai multe sunete cari for-
Me4iocre, (-eris) .. m.eqlocii1, meqă un eănt regulat.
care este între mare ŞI mlC.-ltle- Melodramă, (gr.) primitiv dra-
diocritate, calitatea mediocreluî. mă însoţită de mnsică, Astăqi spe-
Meditare, (-tare), 11 eonside- 9ă de tragediă populariă, fără mu­
l'a cu attenţiune în spiritul seu, - sicli, în care domină emoţiuni forţi.
ltledita(iune, act de li medita. i1lelomaniă, (gr.) amore escea­
lUeeting, (ang!.) reuniune de sivă de musică .
pers6ne pentru il. deliberă ass. u- i1lelopeă, (gr.) artea composl-
nut obiect politic. ţiunii musicalî , la cei vechi.
JUegametru, (gr.) ali II'. instru- lUeloplast, (gr.) methodă ima-
ment pentru a măsura distanţ'a mal. ginată de P. Galin , pentru a in­
multor grade între stelle- strui în musică , tabelul pre care
lUegatbcl'iii, (gr.) gen de mam- se arrattă. .
mifere fossil! stabilit de Cuvier. i1lembl'al1ă, (-na), ţessătură
Conţine auimalî de natur'a rhino- organică destinată it absorbi, es­
cerilor. hală s. secreta diversi fluid!; il in-
lUeglescop, (gr.) opt. instru- veli organele. '
ment, imaginat de Charles în se- i1lembl'u, (-b'l'tun), parte es­
elul trecut, care arrattă obiectele ternă it unui corp servind pentru
in mare şi esact, vre- una din functiunile s. facultă-
i1lelados, se num. uă specă de ţile stille.
cai albi. i1lcmOl'abile, (-lis), demn de
Melambo, speCă de e6jă me- memoriă.
dicinale addllssă din Bogota şi u- i1lemoriă, (-rla), facultate de
sitată ta febrifogiă. a şi l'epresinta obiectele absinţi
i1lelaucoIiă, (gr.) med. egritu- faptele trecute şi il le face se rc­
dine characterisată priu un deliru învieqe în cugetare.
concentrat esclusiv assupra idee i1lemoriale, relativ la memoriă.
triste. De ordiuar stare consuetu- Ca subst. &e dice de memoriele
dinale de întristare propriă mai a-I particularie cari SCl'vesce il instrui
les indiviqi1ol' la cari predomină de uă affacere.
system'a hepatică. i1lellage, (fr.) economiă parti-
Melanislll, colol'aţiune negră s. culariă care calculeqă, direge con­
închisă il pellel, Pllrului şi iriqii. sumaţiuni1e particularie ale fami-
Opp_ albinisrn. !iei.
Melanită, (gr.) granat negru �Ienageal·c, (fr.) il regula spe-
şi forte opac. găssit între materie- sele după măsur'a utilităţii; il con­
le vulcaniee şi in peperino. duce cu prudinţă, economiă; it a-
Melissă, (gr.) bolii. gen din fa- ve attenţiune pentru cnv.
miJi'a labiatelor, conţinînd plante Menical, se num. în Messic un
herbacce. Face basea apei de me- alcool tras prin distilaţiune din
lissă s. des Carmes, bun stoma- băutur'a numită magney.
chic. Menilithă, (gr.) substanţă mi-
Melodiă, (gr.) ordin�t succes- neral� de natnr'a silieii numit dela
>
. ,
I
;
,1,
·f
'),
\
Mei
260
Melll
1.
,
[261]
Mcn
261
ltler
collin'a MeniI-Montant, apprope de
Paris.
Mcningc, (fr. gr. menigx), se
qice speciale de membran'a care
invelesce cerebrul.-lIfeningină, nu­
me dat araohmlqiî. - lIfeningstii,
inflammaţiune a meningii.
Menippeă, se num. satit-ă me­
Ilipiiă uă satiră ammesticată de pro­
să şi vsrsurf , după chenippa din
Gndara , Cons. F,-, Ley. De vita
serîptisque Menippi Cynici et de
Satira M, Terent.ii Varroats (Colon.
1843), �i M. 'I'erentii Varronis Sa­
turarum Menippearum rellqq. ed,
F,'. behler, CII commentaţiune ass,
cliaracterulut Satirel lui Varrone,
relatiunea sa către Menippu , for­
m'a, metru s. al. (Ql1edlinbl1rg et
Lips. 1844). Comp. Quintil. Instt.
Orat, X, 1 § 95; alterum iIIud est
prius satirae genlls quod non soia.
carminum varietate condidit II'!. Te­
rentius Varro. GelI. N. Att. II. 18:
ex qnibus iiIe Menippu 5 fnit cujus
libros M, Varro in Satiris acmuJa­
tus est; quas alii cYllicas, ipse'ap.
pelIat lIfellippeas, Cic, Acad. 1: 2.
Frllgmintele la Stephanus Fragmm.
poett. veterum Latt. (Paris 1564),
deunde în Corpns Poetul'. Latt. I.
p. 598; la Maittairo II, p. 1525.
Vd. şi Bachr Gesch. der neem
LUt. 1. p.
McnologiU, (gr.) calendar al
bisericei grece. Comp, ?nll/-/yrolo·
giii.
Mcphitic, (acid), se numia altă
dată acidnl carbonic.
Mtlphitism, altC1'aţiune il aeru­
Ini atmospjteric produ&sii prin di­
verse emanaţiunl şi presinţ'a il COl"
puri corruptorie.
Meprisare, (fr.) a despreţid.
N. us.
--'
Mercenal', (-rius), care luere­
qă cu platii.
l'tlcrcuriale, jurispr'. cerimoniă
care avea loc altă-dată la curţile
suverane, in prim'a mercurI după
dischiderea audiinţelor de 13 Saint­
Martin şi de Pasci , în care preşe­
dintele îndemna pre consiliurl se
facă scrupulos dreptatea.
Mercurili, ( -t"ium), argint viuă.
Mel'icJiall, (-nus cil'culus), ma­
te cerc al apherel care trece prin
zenith şi nadir, prin poli' şi divide
spher'a în doue părti.
l'tlcl'i.'iană, !inei traseă pre uă
suprafaeă uere-care în planul me­
ridia.nuluI.
�lel'icJionalc, (-lis), care este
aşşedat la medă-di ; syn. australe,
l'tlel'it, virtute, cea a ce il stima­
bile demn de consideraţiuue la uă
personă s. un lucru.
l'tlcl·itm"C, a l<Ve merit, fi ave
drept la un preţ.
�lel·itOl·ii:i., care merită recom­
pensă. Se qice numai în styl de'
devoţiune şi vorbind de recompen­
sele din uă altă vieţă.
MCl'ycologiă, tractat de rumi­
naţiune şi de ruminanţi.
lUcsaulă, mic ambulac1'l1 în uă
casă greeă între celle done părţi
principali ale gradulUI de qeos dis­
părţimîntul bărbaţilor (andrtmitis)
şi al femeelol' (gyneconitis). In meil·
locul ambulacrulul se affla uă por­
tă pentru communicaţiunea intre
celle doue dispărţiminte evitr. VI.
7, 5.)
Mcsintcl'iU, (-riUtIl), mare im­
pletit al peritoninlui care menţine
diversele părţiunI :.le condnctuluI
intestinale, Iăssănd în se fiă-ciiri�
din elle uere·care mobilitate. - 8e'
dii epithetul de mesinlherice la di-
,
, -
'1
i
L
[262]
262
1-'
"
�l
I,
I
II !, ••
, J
I l
[,
J
f
I
\
I
[,.,
Mes
verse organe, glandule, vine, arte­
re s, al, cari se referesce la me­
sintheri!i. - Plessul mesintheric e­
ste un împletit JlerVOB format .de
plessul solar subt_de �lessul. cehac
la nascerea artere! ;nesmthence. su­
periori �i prolungmdu-se pănă la
plessul 'bypogastric, între celle doue
lame ale mesorectului,
Mesmerism, vd, Magnetism a-
nimale.
MesorecfuJll, (lat.) producţiune
il peritoniuJui care tnvelesce intes­
tinul rectum în partea sa superlore.
Mesquin, (fr.) care economes­
ce in un mod sordid celle mai mi­
ce lucruri. Ca adect. se 4ice de
un fel de gust urât îu care tot e
defectosşi unde dom nes ce un aer
de seccăciune care redică totor o­
biectelor characterul şi effectul, ­
Jllesquineriă, economia sordidă.
lUessagiii, (fr.) commissiune de
a 4ice s, a duce cv. Comp, marl­
dat. - Messager, cel ce face un
messagiii; cel ce duce de ordinar
epistole s. al. din un oraş In altul,
lUessă, (fr.) Iitburgiă; InltS, ru­
găciunile ce se cântă la Iithurgiă.
Se num. messe imprinule, uă mes·
sa în musică fără alt insoţimînt
decăt al basil continuite ce se ad­
mite căte uădată.
lUessidor, il 4ece lunlt il an­
nului, în timpul revoluţiunii. Dela
19 luniii pănă la 18 Juli ii.
l'tlestice, nal. se num. în insu.'
lele Malaie, concreţi unI petrose ce
se găssesc in interiorul unor fructe
8. cocos din CaJappa.
Mestre d(' camp. se numia
altă dată commăndantele principa­
le al unui regiment de pedestrime
II. călărime.
Metabolă, (gr.) figură de rhe-
�Iet
torică care constă în it aceumula
mai multe eepressiunt synonyme
pentru il depinge aceaaşt idei.
Metacelltrn, punt de îutresec­
ţiune al unei Iinee verticalitrecînd
prin centrul de gravitate al unul
edifieiă , cu resultantea pressiunii
lateral! â apei cănd este inclinat
pre uă margine 8. pre alta, limite
preste care nu pote fi pus centrul
de gravitate al edificiuluI.
lUetacbOl'ese, med. transport
din un loc în altul.
lUetacbrollislll, anaehrouiam
constând în a antecede dat'a unul
eveniment.
lUetacislll, gram. defect In pro­
nuntiaţiunea literei m.
�letagitlliOIl, secund'a lună il
annuluI athenian.
�Ietal, corp mineral fusibile şi
mallenbile.
�Ietalepse, (gr.) figurii prin ca­
re nescine esplică ceaa ce urme4ă
pentru il face se se înţelJegii. ceaa
ce precede.
llletalic, (-cus), de metal.
llletalică, pa.rtea chemieI care
se occupă de lucrările asa. meta­
lilor. .
llletaJică, se (Fce de uă histo­
riă în care s'ali justificat tOte eve­
nimintele mari în urma unei me­
dalie tăiate cu occasiunea lor.
Metalisare, il reduce în metal.
- Jlletalisaţiune, astă4i opera\iune
prin care 8e reduc metalele la sta­
re de puritate.
MetalUl'giă. (-gia), artea de
li extrage şi u IUCI'a metaleJe.
�Ietapbosal'e, vd. tmn.
llletamorpbose, (-sis), 8chim­
bat din uă formă In alta, transfi­
guraţiune.
�lctaphoră, (-ra), rh8t. tigu-
[263]
Met
263
lUet
r ă prin care se schimbă semnifica- lUetemptose, (gr.)vd. Proemp-
ţiunea uner vorbe în alt'a care nu iose.
I convine decăt în vertutea uneI lUeteOl', (-r!lln), phys. phenn-
comparaţiull'i care este în spirit. meu ce se petrece în atmospheră.
Metaphoric, relativ la meta- Meteorice, florI assesiunI phe-
phoră, care perţine ei. nomenelor diverse ale atmosphereI.
Metaphrase, (gr.) traducţiune, lUeteorism, (gr.) med. tensiune
întrepretaţiune literale. - �Ietaph'.'a- şi elevaţiune durerosă în abdome.
st; cel ce traduce literale. lUeteorograph, (gr.) instru­
Metaphysic, care se oceupă ment de physică care scrvesce pen-
de metaphysică. tru a face observaţiuni meteorolo-
Metaphysică, (gr.) sciinţ' a gice.
primelor principie, philosophi'a pri- illcteorolith, (gr.) petră cădu-
mariă , sciinţ'a causelor primarie, tă din atrnosphcră.
li munduluI spirituale. ltleteOl'ologiă, (gr.) parteaphy-
ltletaplasm, (-mus), schim- sice: care tractedă de meteore, ­
bat în ua vorbă, eănd i se taiă Meteorologic, care prlvesce meteo­
uă literă s. uă sylabă. rele. - Instrumintele meteorologice,
ltletapOl'opoieze, (gr.) schim- servesce a arrăttă starea s. dispo-
bat în pori. siţiunea atmosphereî relativ cu fri-
Metaptose, (gr.) med. schim- gul , căldur'a , pondul, huruiditatea
batul unei egritudini în alta. - s. al. Astfel snnt barometrul, ter­
Metastasea, Il schimbatul în alta mometrul, hygrometrul s. al.
mai pericnlosă. - �lelastatic, care ltieteol"oscop, (gr.) nllmia ve-
se referesce la metastase. chii mathematici jnstrumintele cu
Metasyncrise, med. desemna cari se servia la observaţi unea �i
schimbat ce pretindeiA nescine 1t fa- însemnatul distanţelor, mărimilor
ce în tot corpul s. în una din păr- şi situaţiunil corpurilor cerescI, din
tile selle. Medicamintile căror se cari multe era privite de dînşii ca
attribuia acestli proprietate se nu- meteore.
mia metasync,.itice. . I lUethod, (-dus), propriu mod
Metatarse, (gr.) anat, purţiune de it. ajjunge la un $COP prin cal­
a pedelui conţinută Între tars s. lea cea mal cuveni bile. In sciinţă
călcăiu şi degite. se definesce mersul ce urmeqă api-
ltletathese, (gr.) gram. figură ritnl human pentru it discoppcri şi
care constă În transposiţiunea u- transmite veritatea.-Methodic, care
nei litere deunde nasce vre-uă dif- are regule şi method. - Methodist,
ferinţă de pronunţiaţiune d. e. franc. părten al unui method, unei sys­
Iroubler pentru t014rbe,' din turbare. teme în botanică, medicină 8, al.
lUetel, botll. frnct al stramonin- Metis, numesc Hispanil infan-
InJ. tele născut din commerciul lor cu
Metempsycose, philos. trans- In<lianii.
migraţiune 11 suffletului din un corp Metonomasiă, (gr.) se qice de
in altul. - Metempsycosist, părten mani'a de a şi traduce numele în
al metempsycosiI.
_.;...._ ......... -'�O:" � _ ,_.J __ ,_
.. i
.1
[264]
Mei
264
Mez
-r;
" . I
"1
, "
i
!
. '
1'1
1-'
�. I
greeesce 8. latinesee, cum era nsul
erudiţilor Înainte de secl. 17.
Metonymiă, (gr.) "het. figură
prin care se pune caus'a pentru
effect \Ii din eontră , conţinintele
pentru conţinut, semnul pentru o­
biectul semnlfleat ; abstractul pen­
tru eoncret �. al.
Metopă, (gr.) spaţ pătrat Între
fiă-care triglyph al zophorului do­
rie destinat pentru ornaminte.
Metoposcopiă, (gr.) artea de
li ennnosee eharaeterul după ins­
pecţtunea fevel s. frunţii. - Meto­
poscopic, relativ Ia metoposcopiă,
Metose, (gr.) med. phtisiă s.
constricţiune il, pupilef.
Metru, (-tnem), metr. pede s.
măsură de vers determinată prin
cantitate.
Metru, unitate principale it mă­
surelor noue = '/'0' 000,000 din
meri4ianul terrestru conţinut Între
polul boreale şi eeator; ecivaliu­
te appr6pe 3 pd_ 11 'i. !inee.
Metreta, (gr.) măsură la cel
vechr, pentru Jiciqf, identică cu
amphor'a.
Metrică, partea' vechiei proso­
die al cur obiect este studiul can­
titătir sylabelor, diverselor speve
de metre În limbele pl'osodice. Stu­
diul versificaţiunir grece şi latine.
PrincipaliIe tractate sunt Elel1lenta
doctrinae metricae de M. HermanD;
De metris Pindm'j de A. Boeckh,
precum şi cursul seu de metrică;
Tra,:'e de r;e,'sificalion latine de
D. Quicherat.
Metrinchytă, med. s)levă desy·
rince.
Metriopatbiă, (gr.) moderaţi­
une il passiunilor.
Metrologiă, (I5r.) studiul pou-
4i1or şi măsurelol'; cules, de trac-
tate sss, lor. 1I1etrologie de Pauc­
ton, de Rome de Liale , Iucrărlle
D.D. Tarbe des Sab!ons, Palaiseau,
Ideler (asa. măsurelor vechie) sunt
importanţi,
lUetromaniă. (gr.) maniă de il,
face versurî.
Metrometru, (gr.) se num. uă
maehină nouă inventată servind it
regula măsur'a unei arie musieall.
Metronom, (gr.) instrument dat
de Maelzel. care servesce a mdică
diversele grade de Iuţelă ale mia­
eărit musiealî.
lUetropolă. (gr.) la Greci pa­
tri'a mamă, ad. de unde eşiă colo­
niele cari mergea se se stabileseă
în alte ţerre, Acest' aşi sens pănă
astădl, Romanii dederă acest nume
urbilor capitan aIA provinţelor im­
perulur, deunde lJisericele stabilite
tu aceste urbl,
lUetrollr, (fr.) veehiă vorbă des_
versificator. poet.
'Mezzanină. (itaI. mezzo), ar­
chit, mic strat al edificiului între
alte doue mal mari; ferestră mai
largă decăt înaltă În zophor s. În
iuterstiţiu (entre sols).
lUezzo, (itaI.) me4iU, d. e. ­
mezzo·soprano, voce între contral­
to şi soprano.
lUezzo-termine, (itaI.) termin
me4iii 10uat pentru il concilia pre·
tenţiuni oppuse s. al.
Mi, il treia notă il gammeT na·
turalI. La Germani şi Itali E.
Miasme, (gr.) emanaţiuni vo·
latili care infectă atmospber'a.
Mica, (lat. micare), lacelvechr
partieulele brilianţi ale areneI. As·
tă41 nă substanţă miuerale din claa·
Bea petrelor care offeresce mai t6-
te culorile, mai addese argiutiă şi
auriă.
- .
•
I
. "
[265]
265
Mim
,
t
I
Micachist, petră compusă de Milla, hessandriă mouogyniă de
- multă miea , quartz , de structură Messic.
foiată. Comp. germ. glimmer schi- Millepol"c, g-en de polYlli pe-
efe«. . troşi.-Millep01-ite, millepori fossilf.
Micatotoll, mică passăre mes- Millcray, monnetă în Portuga-
sicană. Ii,a, = 6 denart , numită şi Saint-
Michelia, nume il trei generi Etienne, pentru figur'a ce portă.
de plante dedicate lui l't1icbeli, ce- 1I1illemys cu c,-ucc mică valeqă 2
lebre botanist florentin. denart 17 grane.
Microcosm, (gr.) mund în mic l'tlillel'olle, măsură în Proven-
opp, mac"oeosm, mund În mare; ţiă pentru vinuri şi untă de lemn.
Micrographiă, (gr.) descrip- lllillesimă, ciffră pre monnete
ţiune a obiectelor observate cu mi- s. medalie arrătănd annul fabrica-
croscopul. ţiunr.
Micromefru, (gr.)· apparat ca- lUmi, denorn.naţiuue il systomet
re mai addese se applică la ochi- metri ce, semnifică it miiele parte.
ane , servind a măsura celle mai lliiiligl'am, it miiele parte din
mice dimensiuui Iinearie. 1I1icrome- gram. - Mi Ilimetru; it miiele parte
Iru universale, care servesce pen- din metru.
tru t6te eclipsile de sore , de lună lllilpbosc, s.-t05e, (gr.) med.
�i pentru observaţlunea ănghiuri- depilaţiune it plepelor.
lor. --III. obiectiv, vd Heliometru, lllime, (gr. imit), speeă de eo-
Microscop, (gr.) instrument de mediă, la R., eare consta în uă i­
optică, attribuit lUI Zacharia Jan· mitaţiune licinţiosă. Ass. formaţi­
sen, avînd proprietatea de il mări unii. eharacterului s. al. vd. C. L.
obiectele ceHe mai mice.--lIlicros- Ziegllll' Disput. de Mimis Romauo­
copie, relativ la microscop. TUm (Gotting 1798.) Comp. Copke
Midsbipman. scholare de ma- Von den Mimen der RomeI'. Wacb-
rină în Anglia şi Russia. smutb Athenaum m,2 p. 156,186;
Mif'mita, varietate de calce car- Grysar in Scbulzeit_ 1832 Jl. 329:
bonatată magnesiferă, s. spatb mag- Winckelmann in Jabu' s Jahobb.
nesie, numită dela Miemo, unde il Suppl. II. p. 520; Neakireb, De
fost afflată. fab. tog. p. 6 aqq. Octav Ferrari··
Migliaro, pond în Veneţia pen- us De PantonUmls et mimis (Wol-
UU il măsura haleiuri. I fenb. 1679.) Nic. Calliachius De
Mignon. (fr.) se qice de tot ce ludia scenicorr. mimm et pantomim.
are ui regularitate elegante in for- F. L. Becher Hist. poeseos Mimic.
me mice. ap_ Romm. Voss lnstitt. II. 29-34.
Migratiune, (-tio), acţiune de Sealiger Poet. 1. p. 42.
li emigra în număr mare. Mimetese, (gr.) chem. arseuiat
Miliolidhă, gen de coquile fos- de plumb.
sili. Mimic, 6e pune ca adeet pentru
Miliorafi, spe�ă de serică ad- mim, d. e. buecată mimică.
dU8Să din Bolonia şi Milan. Mimi .. a, imitaţiune theatrale.
- ..... .1'
p.
,.)
[266]
Mhnijamb, apecă de iamb luat proporţiune mică, reservată speei-
în us la miine. ale pentru portraits , cu culori di-
lUimogl'aph, (gr.) autor de mi- Iate în apă.
me. Minimă, (-mus), specă de se-
l'tlimolog, cel ce face mimolo- miton în răportul de 635 a 648,
giă differinţ' a între semi-tonul minor
Mimologiă, imitaţiune il vocii, �i semi-tonul massim. Relativ cu
prouuuţiaţiunii şi gesturilor altor durat'a timpuluî este not'a blanche,
persone. Minimum, (lat.) al mai puein;
Mimopbyr, arenat argiloide. geom. celle mai mi ce stări'ale u-
�limose, (fr.) mimer. speQă de neî cantităţi variabili.
petră din feldspath şi pyrussm. Ministeriale, care privesee mi-
Comp, graustein şi dolerit, nisteriul.
Mină, (fr.) dlsposlţiune a cor- �linisteriU, (-t'lum), sarcini
puluî , mai ales il feQei; loc unde ce impune uă funcţiune relativ.
se formeqă metale, minerali şi uere- JUinistel'iu, gubern al Statului
cari petre pl'eţi6se.. sub autoritatea suverană.
�linCl'ă, (lat. minel'a, fr, mine· lUinish'u, funcţionar însărcinat
rai), substant'a metalică ce se tra- cu uă administraţinne, cu uă ramu-
ge din mine, vd. urm. re il administraţiunii Statului.
�linera1e, (-lla), nume gene- MiniU, (-nium), cei vechi nu-
ric pentru t6te substanţele neorga- mia astfel mai ales merenriul sul­
nisate cart se găssesc în sînul pă- furat. Astăqi se num, plumbul os­
mintuluI, pre eănd fossilii des. pre sydat roşiă.
ceHe organisate. lfIinois, (fr.) espressiune fami-
lllinerale, care perţine minera- liariă des. 1a9'a (obraqul) unei per-
lelor. s6ne 1rum6se ale cui trăssure aii
Mincl'alogiă, (gr.) partea hiS-' ce-va piquant.
torici naturali care tracte4l\ de mi- Minorative, med. purgativeT6r-
neraH. - Minel·alo.qic, care prives· te slabe.
ce mineralogi'a.-Jllineralogi.t, cal' lUinoritate, micul număr; ju.·
l'e este versat în sciinţ'a minera- rispr. starea unei pers6ne neaj-
lelor. junse în etatea legitimă.
�linor, lucrător la săparea mi- Minuseul, (-Ius), usitat nu-
nerelor. mai in literă minusculă, literă mi-
�linor, (-aor), mai mic, opp. că opp. lit. majusculă.
major. Comp_ minorinte. Minut, il �esse-4ece parte din
JUinol'e, (fI'. mineure), num. horă, din grad.
theologii thesea de lidnţă în care Minuţios, care este pre atten-
se traeta de ordinar de theologi'a tiv la lucruri mice.
positivă. Mi-pal'tie, (fr.) compus din
�liniatură, (fr.) în evul meqiu doull părţi egali, der difl'erinţi.
literele roaie carI încep capetele �Iiracul, (-lurn), minune. ­
scriptelor, pentruco era trasse cu hliraculos, care s'a făcut prin mi­
miniu. Astăqi gen de pictură în racnle.
·�
I
1
,
,
. ./
Miu
266
Mir
. ,
,
[267]
lUirage, (fr.) phenomen de OP-I Missitar, se num. dreptul de
tică observat pre apă �i în plăne- portoriă la Coustantinopole.
tele Egyptului de qeos. Face să lUitbridate, speCă de theriac,
se vadă d'ass. horisontelut ceaa ce I numit pentrucă se serviă cu dînsul
era desubt. regele Mithridate.
Mirmidon, fig. hom de pucină Mitigare, (-gari), îmblăndi, mo-
consideraţ.iuue şi de statură mică. deră, - Jllitigaţiune, acţiune de il
lUisago B. lllSAGO nat. pasaăre mi tigae
pre care Buffon o pune între pas- Mitră, speeă de ornament de cap.
serile apatice. cu care se servesc episcopii şi a-
lUisantJll·op, idiot, care uresce baţii regulart la cerlmonie.
pre h6meni.-1I1isanlhr0l'iă, calita- Mittce, passăre de Groenlanda,
tea mtsanthropulul , aversiune de pueln cunnoscută,
h6meni. Mist, (mixtus), ammesticat.
lUiseellarie, cules de difterite lUistilinill, qeom, se qice de fi-
opere (le sciiuţă, de literatură, ad- gurele terminate parte prin lin ee
dese fără nicI uu răport intre dîn- drepte, parte prin linee curbe.
sele. Mistilllle, (mixtio), ammestic.
Miseibile, (-lis), care se po- �listllră, pharm, se num. me-
te ammestlca în cv. dicamintelc Iiciqi cari conţin sub-
Miseibilitate s. SOr.uBILITATE, stanţe. forte active I şi care nu se
proprietate generale prin eserciţ.ul administră deeăr În pic că ture , de
cui t6te corpurile chemice coutrae- �i multe potiunf aii numele de mia­
tă uă uniune, uă eombinaţlune re- tură.
ale. �lllemollieă, artea de a eser-
lUiserabile, (-lis), care e in cita memorl'a. Comp. mnemotec/l-
miseriă. niă.
Miseriă, (-"Ia), infortună, es- �Iobile, (-:-lis), susceptibile de
tremă indiginţă. miscare. - Jl/obilitate, calitatea mo-
Miserieordiă, (-dia), milă. bilelul.
- ltlisel'icordios, care are miseri- Moeocototl, liCIt. passăre mes-
cordiă. Bicană.
Mi"fiki, specă de persicariă de �Iod, (-dus), chip, fel, dispo-
Japonia. siţiune regulată, mus. relaţiune il
Mispiekcl, mineral de fer :n'- notelor fOJ·mănd un'a din ceHe doue
senicale. Bcale tonice, majore s. minore.
Missel, carte care servesce la lUodale, (-lis), log. califică
celebraţiunea lithurgiel cOllţinend propoaiţ.iuni cari conţin nere-cari
testul diverselor Iitburgie cari se condiţiuni s. restriciiunr.
recită in t6te 4ilele annulul. �Iodalitate, calitate, mod de
Missiune, (-sio), sarcină, au· il fi.
toriaaţiune dată cui-va pentru it fa- IUodel, ueri-ce estt' privit ca
ce cv- - Missionar, cel ce este În- originale şi servesce de mustră.
sărcinat cu uă missiune. _� Moderare, (-rart), il diminui,
indulci, tempera, face Dl[\l puCin
T
Mis
267
Mod
p.
[268]
268
�,
I
I
I
I
J
j
Moi
vioIinte. - Moderatiulle, acţiune de
il modera. .
Moderato, (itaI.) mus esprime
nă miscare meqi:& intre lent şi viuă,
Moderator, (-tor), cel ce are
direcţiunea unui lucru.
Moderatură, archit, proporţi­
une şi graţiii il omamintelor unet
cor6ne.
Modern, recinte , din timpul
nouii,
Modest, (-tus), care are mo­
destlă.
Modestiă, (-tia), moderaţiune
a spîritulut.
Modicitate, (-las), mediocri­
tate relativă la valorea , la preţul
unnt lucru.
lUodifical'e, il schimbă, da al­
tă stare. mai ales moderănd , res­
tringînd. - Jlfodificaţiune, act de a
modlflcă. - Modificativ, care modi­
fică.-Modificator, cel ce modifică.
M04iU, (- dius) , măsură de ca­
pacitate Ia R., pentru lucruri secci
= 16 sextarii s. 8 !it. 63 centi.
franc.
Modul, (-lus), ",·chit. măsură
luată pentru it regula proporţiunile
unei ordini de :\rchitectură. In nu­
mismatică des. mărime determina­
tă după carc se fac meda1iele.
Modulare, (-1'i), mus. a. com­
pnne s. prelude după regulele mo­
dulaţiunii.
Modulatiune, (-tlo), propriii
constituţiunea regulată a harmoni­
ei �i eăntuliIi în acel'aşi mod. De
commune artea de il conduce eăn­
tul şi harmoni'a succesiv în mar
multe moduri conforme regulelor.
Molari. (-"es), mari diuţi car'i
servesc a fărîmâ alimintele. Sunt
în număr de 2U eăte 5 de fiă·care
massilă.
1'lon
Moldavică, plantă cu gustul şi
od6rea mellsser , deşi mar puein
plăcută, numită şi melissă de Ca­
narie.
Moleculă, (-la), cea mar mi­
că parte căt se p6te percepe cu
sinţurile nostre, il unui corp.
Mollusee s. MALACOZO.t.RIE, se­
cund'a classe ... animaIilor never­
tebrate din classificaţiunca lui La­
marek, Cuvier o divide în 6 or­
dini: cephalopode, pteropode , gas·
teropode, acephali, brachiopode, ci,'­
rhopode,
Moly, plantă celebre, l,a cer ve­
chi necuunoscută,
]Uolybdat, (gr.) cltem. sare din
acid molybdie �i uă base.
lUolybden, (gr_) chem. metal
isolat <le Helm din acid molybdic.
Molybdic, (acid), acid obţinut
de Seheele prin calcinaţinnea mo­
Iybdenului sulfurat.
Monunt, (-tum), mică parte a
timpu\ui.-Jllornentan, care nu du­
req.ă decat un moment.
Momiă, (arab.) corp de hOUl s.
animal îmbălsămat, precum eră us
la EgypţianI.
ltlonaeale, de cillugi1r. N. ilS.
Monachism, numecollectivpen­
trn tot institutul monachilor (că­
lugăr!), genul lor de vieţă, charac­
terul şi moraIile lor.
Monade, (gr.) unitate, parte
simplă şi nedivisibile. după Pytha­
gorid şi J ,eibnitzianr, elementul to­
tor compuselor.
1'lonadelphe, plante dicotyledo­
nee. ale căror stamine sunt unite Ia
base în un singur tub; â 16-a classe
in system'a lui ·Linne.
Monalldrie, plante ale căror
flori aii nil singură stamină; pri­
m'a classe il lui Linne.
l' _.
[269]
269
1·
I
MOIl
ltlonal'ch, (gr.) domnitor su­
veran în un Stat mare.
Monarcbiă, (gr.) formă de gu­
bern unde domnesee un singur in­
divid prin leg-I stabili. In monar­
ehi' a absolută, capul statulu! are
singur puterea suverană in 111. con­
stituţionale temperată S. I'epresin­
tativă, puterea supremă, regulată
în eserciţul seu prin constituţiune,
e împărţită între domnitor şi re­
presintantiî naţiunii. Cons, Laeombe.
Hist, de la monarchie etl Europe.
�lolH\l'cbic, care privesce mo­
narehi'a.
ltlonal'chist, părten al guber­
nulut monarchic.
lUonastcl'iU, (-riwn), stabi­
liment de religioşi.
lUOIIUStiC, de monasteriă, reia­
ti IT la monasteriă.
lUonaul, (-lus), speeă de flau­
t.ii la cei vechi; cel ce cănta cu
dînsa (addese acesti a şi monaules.)
ltlollchicollba, pesce din golful
Biscaye, cUI nu se cunnosce genul.
MOlia, speCă de maimuţă din
continintea vechiă.
MOlll1etă, (-ta), economistii ua
definesc: nin�trument de schimb
care, servind de măsură pentru va­
l6rea obiectelor schimbate, este in­
suşI un ecivalinte.« Mal bine va·
lOl'e "epresintante tvte valorile. ­
La GrecI era talentul = 1500 Rtl.
divis in 60 mine (ţ,�ai) de căte
100 dmc/une s. 600 oboli, Un obol
conţinea 8 calcus, acest'a 7 lepte.
Intre monnetele de aur e1'Ît 5 taIerii
lydiel, percussi de Cress u �i dori­
cii persicI, valănd doue drachme;
clwysus=20 drachme de argint=
25 Rtl. Proporţiuuea ordinară a au­
miui către argint era 10: 1, cu to­
te acestea addese preţul aurului se
MOIl
Înălţa. - La R., as (din Ei,) divis
În 12 unciae , greu de uă libră
(aslibralis, aes grave), = apprope
15. Ngr., neimpres (aes rude) păni
cănd Serv-Tulliă le percusse cu i­
magini de animali (pecunia din
pecusş, Celle-alte divisiunt ale sel­
le era, sextarius = '/ .. = ',6' qlla­
d,'alls:::= 3/," = Il. triens = '/,2 =
1/3, I q'll't1tcunc = 1/1 '1' semis = 6/1 1
/" sepum» = 7/,." bes = 8/ ..
= 'Ia. dodrans := 9/,2 = 3/" dex­
tuns = 1°/'2 = %, deullx= "/ ...
Intre monnetele de argint sunt ses­
tertius (semis - tertius ; la inceput
LL, S. ud. libra libra semis s. II
S, din care H. S. s. numus, dena-
1'ius, primitiv 10 asses ; în timpul
secund uluî res bel punic 16,. dela
August 12. Pliniii spune că dena­
riul s'a dat tot-d'auna în stipendiă
militare pentru 10 asses (Tacit. An­
ual .. ibiq. Ruperti). Cons. Momm­
ien' si Boeckh, ce-va Varr. 1,. L.
V. 36, Erkhel Doctrina numorum
veterum, de monneta Romanorum
(VindoI. 1792-98); Gronov de ses­
tertus, Budaeus De Asse; Agricola,
De mensuris atque ponderibus vett.
Graecorr. atque Romauorr. Carnez­
zi, Ueb. den WerthderMaasseund
Gewichtc bei den Roemern; Cohen.
Description historique des monnaies
romaines, communement nommees
I/Iedailles imperiales, (par. 1859,)
Bernardus De ponderibus et men­
suris (Oron, 1688). Eisenschmidiu8
De ponderib. et menSUrIS veterum
(Argentorati 1737); Spanheim De
praest antia et usu numismatum
antiquoram. Salmas De num,atqne
usnl'.
Monitiune, (tio) , eccl. annunţ
juridic făcut tn unele casurI ptin
,
I ,
",.
.J
[270]
... _------------ -
270
Mon
compusă de u� singură parte, de
un smgur termin.
Monomaebiă, luptă numai în­
tre doui.
�lonomauiă, (gr.) alienaţiune
de minte, deliriă care aţintesce as­
supra unuî singur obiect.
�lollomCl·e, nume propus pen­
tru uă nouă sectiune de coleopte­
re carI nu au decăt un singur ar­
ticlu la flă-care călcăiă.
I'lollopagiă s. -pegiă, durere
în uă parte eireunserissă li capului.
MOJlopctaH, botn, fiorI cu uă
singură petale s. flore.
�IOIlOPOtfiU, (-dlum), masă
cu un singur pede, la cei vechI,
precum sunt mesele rotunde,
�IOIlOpol, (gr.) privilegiii cepos­
sede un singur individ de 11 face
commerciă , în esclusinue de veri·
cari alţii, cu un obiect determinat.
�lollopter, (-ros), 8f:ecă de
templu, la cei vechi, l'otund , fă·
ră muri şi 111 cui turn e susţinut
numaI de columne, precum un tem­
plu al lIli Bacchu la Teos.
lUOIlOptOt, (gr.) se <lice de nu·
mini grece şi latine cari nu aii de·
cit un singur cas.
�Iollorehit, (gr.( nal, priapo­
lith de care se affiă nnită uă con·
creţiune de formă ovoidă. Dară sunt
doue, este diorchit,
MOllosilo, luntre formată din
trunchiul unui singur arburc, pre
Adriatica.
MOllosolle, (fr.) boln. gen de
plante din famili' a geranoidelor.
Conţine arbusti şi herbe.
MOllOSpel·m, (gr.) bOln. se <li­
ce de fructele cari nu aii decăt ui
sămînţă. - Jlonospermalic, calificll
plantele cu uă siniură sămînţă.
lUOD6StiC, (gr.) nat. se 4ice
..
Mon
autoritatea episcopului, inainte de
il precede la escommunicaţiune.
Monitor, (-tor), cel ee dă con­
stlie. La R. iustitutor al copiilor.
I'lonitoriU, (-rlum), ordine il
uuu, judecă tol' ecclesiastie, care o­
bligă, sub pedepse de escommuni­
caţinne pre toţI cel ce aii eunnos­
cinţă de un fapt denunţat, la re­
velaţiuull.
Monnetă, (-neta), buccafă de
metal însemnată cu imaginea prin­
oipeluf s, unui stat suveran.
Mtmoehrom, (gr.) care e de
uă singură culore.
Monoeline, (gr.) botn, vd. Her­
maphrodite,
Monoeord, vd, Sonometl'u.
Monocotyledonce, botn, nu­
mesce Jussieu plantele cu un sin­
gur cotyledone. 8yn. endogere, cryp'
_ tocolyledoni!e, endorize, 1/w'ltogene.
Monoenl, (-lus), conspicil cu
un singur ochiU.
Monogamiă, (gr.) numesce Lin·
ne uă ordine de plante, il 29 clas­
se diu syngenesiă, ale căror flori,
dllşi appropiate u.nele de altele, nu
ali îuvelişiii commune.
I'(Ollogram, (gr.) charactel' fac­
ticiii compus de uă singură literă
s. de mal multe implesse, de OI"
dinar literele iniţiali ale unui nu­
me, precum era subsemllăturele în
SecI. 17 şi 18.
Monograplriă, (gr.) descrip·
ţinne il unui singur obiect s. unuI
singur gen.
MOIlOlith, (gr.) obiect făcut din
nă singură petră, precum statuE'le.
Monolog, (gr.) liler. scenă dra­
matică în care ŞI vorbesce uă sin­
gură pers6nă.
Monom, (gr.) mal". cantitate
-.1-.
)1
'1
';1
.t
l
1
I
I
I
1, �,
I .�
I "1
, l' �
, I
1 I
I
I'l�,
�, ,
J
i
�
[271]
Mon
271
Mor
r
t
I
\
1
de cristalele cari nu aii deeăt un Monument, (-tum), primitiv
rind de fece în giurul flă-cări! basr: operă de architectnră s. sculptură
lit, epigrammă care consta din un destinată a transmite posterităţii
singur vers. suvenirea unui eveniment impor-
Monostyl, (gr.) se diee de 110- tante , unei persone illustri , quid-
rile cari aii un singur styl. quid ob memoriam aIicujus factum
Monosylab, (gr.) gram. care est. (Pentu.) Prin estens. uerî-ce
este numaî de uă sylabă. - I1(ono- edificiii importante , mai ales din
sylabic, caIifică versurr compuse de acellea cart aii uă destinată pu-
mouosylabe.· blică.
Monotlleism, (gr.) doctrină ca- IUoqueUe, (fr.) materiă de li-
re nu admite deeăt un singur Dum- nă , părosă s. ca plusiul înerueia-
nedeă : opp. fJolytheism. tă de us pentru mobilr şi tapete.
MonotheJism, heresi'a acellor Mcn'�, trupă de sparţiaţi corn-
cari admit in Dumnedeă uă singu- pusă de 4 loehe, 8 pentecoatyle şi
ră voinţă. 32 enomotie (400, 500, 700 s.900
Monoton, (gr.) care e appro- homeni). Commăndată de un pole­
pe necontenit pre acel'aşt ton. - mareh , lochag , pentecoter şi eno­
MOllotoniă, calitatea monotonulur, motareh şi În care nu putea intra
MOllotreme, (gr.) numesee Ge- deeăt liberi dela 30-60 annf,
otfroy St. HiIIaire uă ordine de mam- IUOl'ale, (-lis), care privesce
mifere din N.-Hollanda şi Van· moralile (năravurile), conforme cu
Dieme, cari ţiu de passerr şi de moralea. (vd. u1·m.)
reptiH. MOI'ale, sciinţ'a, doctrin'a mo-
Monotriglyph, (gr.)archit. spa- raIiIor; sciinţă care prescriă uă
ţnl unui singur triglyph între doue purtare sapiinte şi meql6cele de a.
columne. eonformiucţiuniIedupădînsa. Comp.
Monotropll, (gr.) gen de dico- ethică.
tyledonee stabilit de LinnEi, conţi- llloralist, autor de morale.
nînd plante vi vacI care trăiesc pre llioralilate, l'ăport al acţiuni-
ramurile nrburilor, mai ales Pini-, lor humane cu IE'gea care caută
lor şi fagiIor.· se le regnle4e; refiessiune morale,
MODoxim, (gr.) poe8iă În care dela l'evoluţiune charactel' morale.
versurile aii aceaaşi rimă. MoratoriU, se num. epistole mo-
MOIlSh'u, (-Irum), neri-ce in- ratorie, epistole date, mai ales în
divid care 8e depărteqă În tot s. Germania. de capul Statului prin
in parte de struetur'a şi conforma· cari se acc6rdi delJitorului uere­
ţiunea naturalI specei 8. sessuluI care termin.
seu.-Monstruos, care ţine de mon· Morbid, care cau8e4ă egritu-
stru, are calităţile monstrului; es· dine (bOii). syn. morbific.
cessiv ingenuI seu.-Monstl·uosita· JUordicus, (lat.) tenacitate cu
te, calitatea monstrului. In bota· obstinaţiune (ca adv.)
nică 8e num. monstruositate, schim- Morisque, monnetă în Algeria.
bările contră natură ce sutfere u· 111. simplă::: 50 parale; M. duplă,
nele dintr' insele tn tot 8. in parte. ::: 2 '/. IeI.
[272]
272
1
1
J
Mul
�Ioros, (-sus), întunecos, dif­
ficile il mulţămi.
ltlorphină, substanţă amară,
compusă din cărbone, ossygen, hy­
drogen , azot, cui opiul datoresce
cea mal mare parte din proprietă­
ţile selle.
Morphic, somnifer, amărîtor.
Mortale, (-lis), muritor.
MOI·talitate, (-tas), condiţiu-
nea cellut ce e necesse se moră ;
morte de un mare număr de 116-
meni, de aui mall. •
�IOI·tifical·e, " şi tunnentă cor­
pul prin maceraţlunt , iL şi snppu­
ne pas si unile. - Mo,·tificatillne, ac­
tiune de iL mortifică.
, "!llosaic, (din museion, pentrucă
la început orna bibliothecele) ope­
ră de răport făcută din mai multe
buccăţe mice de marmure s. petre
de culori diverse una lîngă alta.
Tabelele făcute din mosaice repre­
sintă obiecte de totfelul.-Mosaisl,
cel ce face mosaicuri.
�Ioţiune, (tro), miscare. LaAn­
gli uert -ce proposiţiune făcută in
cameră de unul din membrii sef.
- Molor, cel ce miscă.
Motiv, ceaa ce determină alu­
cra. - iUotillare, il adduce motive.
- MOliva/june, act de il motiva.
iUotu proprio, (lat.) usit. în
unele bule pentru it esprime că uă
resoluţiune il luată de pap'a din
voinţ' a sa propriă, fără inftuinţă
streină_
Mousquet, (selopelus), vechii
armă de foc la Francesi.
Multilater, geom. cu un mare
număr de laterI.
lUultinom, mărimeespressă prin
mai mulţI terminI.
Multiplicare, (-care), a Îm­
mulţi. - Multiplica!!,une, act de il
Mun
multiplica. -:- Multiplicator, cel ce
multiplică.
Multiplicitate, (- las), mare
număr de lucruri diverse.
Multiplu, (-pler), număr care
conţine de mai multe orf pre al­
tul esact.
ltlund, (-dus), lume.
Municipale, (-lis), de uă mu­
nicipalitate, de Iltl oraş.
ltiullicipalitate, circunscripti.
une de territorii'i, administrată de
rnunicipalt ; locul de adunanţă; func­
ţiunea municipaleluî.
�1\lllicipill, (-l,imn), primitiv
stat legat cu Roma prin isopolitiă,
relaţiune forte strînsă, astfel cală­
cuitorii ser , cănd veniă la Roma
avea drept de eonnubiwlt �i eo",­
merciwlt cu Romanii. Către 416
u. c. a ttare legătură Încetă şi mu­
nicipes remase a desemna communi
romane, unele cu dreptul deplin de
civilitate(cmn suffragio). Legea Ju­
lia (90 a. Chr.) redică t6te cetă­
ţile Italiei (mai ales coloniae La­
tinae şi oppida foederata) la mu­
nicipie cum suffragio. Cons. Grau­
eruB, De re municipiaRom .. norum.
Quinion, Du municipe romain etc.,'
(Paris 1859). Roth, De re munici­
pali Romanorum.
!Iur, (-rus), zid.
Murale, (-lis), coronă 'lnut'a­
le, coronă dată la cei vechi, ace­
luI care se urca primul pre murii
unei cetăţi. Arc murale, mu!' în
planul meriqianului.
ltluriacită, muriată de calce.
Muriatic, (=ticus), vd. hydro­
chloric'
�luseogr8ph, autor de musoo­
graphiă.
Museographiă, deBcripţiune de
museii.
[273]
•
lUyo
273
j)lyl
lUuseu, (-semn), loc conservat
muselor, locale de anticităţi, de his­
toriă naturale s. al.
lUusieă, (-sice), sciinţ'a răpor­
turilor şi accordulni sunetelor. �
J1fusicale, de musieă.
Mutilaţiune, (-iio), tăiare a
unul membru.
j)lutuale , (-t!tus), care merge
şi revine, alternativ.
lUyglossum, (gr.) musehiă al
Iim bei.
lUyodesopsiă, (gr.) aft'ecţiune
il vederii în care egrul crede il ve­
de înaintea ochilor musce s. al.
Comp. fr. mouches oolantes,
�lyologiă, (gr.) partea anato­
miei care tracteqă de muschi.
j)lyop, (gr.) personă care nu
p6te vede distinct decăt obiectele
puse f6rte apprope de ochi. La
myopi radele lumin6se cari pitică
dela ambele punte ale obiectului,
a,Uungînd la oehiă pre puelu di­
verginţi, se unesc între cristalin şi
retină şi nu imprem decăt imper­
fect pre acest ultim organ imagi·
nea obiectului. Myopi' a vine din
form'a cristalinulni şi din distanţ'a
în care se afilă el de ochiii.
l'tlyopiă, defectul myopnlul, ve­
dere scurtă.
lUyosiă, (gr.) contracţinne per­
maninte 11 pnpile!.
l'tlyotomiă, (gr.) tractat de dis­
secţiunea muschilor.
l'tlYl'ia, (gr.) particulă des. de
uă miie de ori un obiect.
l'tlYl'iade, (gr.) număr de 'lece
miie.
l'tlYI'iallletl'U, (gr.) măsură de
lungime, = 10,000 metre.
l'tlYI'iapode, (gr.) gen de in­
secte.
lUYI'iollim, (gr.) care are 'lece
miie de numini.
j)IYl'lllÎloll, (gr.) speeă de gla­
diator, la cei vechi.
j)lysogyniă, aversiune pentru
femee.
Mystagogiă, (gr.) iniţiaţiune
Ia mystere,
j)lystel'iIt, (-t'iwn), secret, ceea
ce este ascuns.-Jlfystel'ios, în roys­
terie, care conţine vre- Ull mysterlă.
�lysticislll, systemă, amore de
mysticitate.
l'tlysticitate, devoţiune forte ma­
re, căutat profund în spiritualitate.
j)lystic, (-cus), secret, figurat,
aJlegoric, contemplativ.
j)lyth, (gr.) fabtJ1ă.-JlI:lJthic, re­
lativ la mythuri. - Myth-isl/I, Rciin-
1'a mythurilor.
j)lythoCI'at, (gr.) monarch din
epoch'a mythică.
j)lytboJogiă, (gl'.) sciinţ'a, es­
plicaţiunea fabulei. - llIythologisln,
systemă mythoJogică.-Jl1ythologisf,
cel ce tl'acteqă de fabule.
..
' .
. .},:.
,
[274]
N.
....
/
j
1
,
N a plltru-spre-qec.J literă il nuntă pre nas.-Nasalitate, calita­
al{lhdbetului. Că breviaţinue (din tea uneî vocalt B. eousunanţt na­
lat. nomen) indică un nume pro- sali.
priii necunnoscut, Numerale vală, Nasard, specă de cautat de 01"
la �., 900; cu uă trăssură hori- ganat , numit astfel pentrucă imi­
sontale d'assupra 900,000. La Grecr tă vocea unut hom care cântă din
ti valll '50; v 50,000. In ealenda- nas.
rul republican nonidi. 'Pre monne- Nlltale, se qice de timpul s, de
te indica Mon!pellier. In chem. N. locul nasceriI.
esprime azot s. nitru s. nitrogen, Natantia, (lat.) nat. se num.
Na = natrium s. sodium. mammiferele cari sunt emininte or-
Nadir, (arab.) puntul boltei ce- ganisate pentru nataţiune.
rescî care se affJă direct subt llt- Nataţiune, (-ICo), artea de il
qile năstre. Opp. Zenith. înnotă.
Naiv, (tr.) naturale, fără affec- Naţionale, care privesce uă na-
taţiune, care represintă veritatea şi ţiune.
Imită natur'a în un mod simplu, Nativ, (-vus), relativ la locul
fără mare apparinţă. - Naivitate, nasceriI. '
calitatea naivuluî. Na'ţiune, popor de origine, de
Namierstein, (germ.jpetrăcom- nascere commune , cu aceiaşi Iim­
pusă de forte mi ce părţi de feld- bă şi de ordinar acel' aşI gubern,
spath, de quartz şi de mica, în ca- Nativitate, naseere, espresaiune
re sunt resipite granate. usit.ată în stylul calendaruluî ee-
Namiel·terstein, varietate li cal- cJesiastic şi când vorbesce nescine
cedouiuJui cenuşii:i, gresiă ammes- de sănţ!. - NatifJitalea, se înţelle·
ticată cu granat. ge qilla nasceri! lUI J.-Chr.
Napolitană, materiă ţessută de Natron, (-trol/), numili cei
Iăuă, fabricată primitiv la Naplia, vechi sesqui carbonatul de sodă
speciale la Reims. naturale_
Narcotice, substanţe cari aii Natru, vd. Nit/'U.
proprietatea de il addormi, prec\lm Natură, (-m), collecţiunea fiin·
opiuI. . telor cari aii eşit din măn'a Crea-
NarcoHnă, substanţă alcalină torului suprem; uniunea proprietă-
ce essiste în opiii. ţilor ce are uă fiinţă din nascere,
Nara'm'e, (-7'a1'e), il povestl.- system'a for celor �i legilor stabili­
Na1'l'aţiune, acţiune de 11 nana. - te de Creator pentl'U essistinţ'a lu­
Nm'mtiv, care perţine nnrraţiunii. crnrilor şi successiunea fiinţelor.
Nan'al, gen de mammifcre din I Naturalisare, li da unuI strein
ordinea cetaceilor. drepturile şi privelegiele de cari se
Nasnle, (-lis), anat. care per- bllccnră cetăţianii. -- Naturalistqi­
ţine naSl1lni; 9,·mn. care sc pro- llne, acţiune de il naturalisa .
•
.-
.. -.
[275]
p
Nall
275
l\"ee
Naturalist, cel ce stlldiă natu-I r-iă vărgată cu albastru şi alb, de
r'a, cel Ge e versat in eunnoscln- Indie.
fa 'naturet, speciale in ceaa ee pri- Neeessar, (-rlus)', de neces­
vesce metalile, mineralile, petrele, sitate. - Idee necessarie, sunt în
vegetalile şi auimalile. metaphys., idee tot-deuna realî pen-
Naturale, (-lis), care perţine trucă repausă pre priucipie nemu­
natureî , conforme cu natur'a , cu tabili, pre calităţI essenţiali. Ca
legile stabilite de Dumnedeă; opp. subst. elstelă [euthiă) pentru di-
supl'anawrale. miraculos. verse obiecte necessarte.
Nllturel, (fr.} proprietate natu- Neeessitafe, (-las), neappă-
rale il unul obiect. Suppl. natură, rată trebuinţă, indiginţă.
Nllllft'agiti, (nallis{rango), per- Nee-plus - ultra, (lat.) gradul
dere a uneI navI prin iIlisiunea cel mal de sus-
(lovit) de stînce, prin cufundat s. Necrolog, (gr.) altă dată re-
violinţ'a vintnrilor. gistrn pre caro de înscrieă numi-
NallmaehiH, (gr.) luptă simu- riIe personelor însemnabilî eccle­
lată li navilor; repreaintaţlune au- siastice repausate , astădl totor re­
nef lupte navali dată la celebrsţl- pausaţllor. - Necrologiă, notlţiune
unea unet sărbători. historică ass. unul repausat, cules
Nauscop, (gr.) instrument pen- de asseminI notiţlunt.
tru nauscopiă. Necrophobiă, (gr.) temere de
Nauscopiă, artea de a discop- morte,
perr navile pre mare la multlidis- Necropole, (gr.) lUaTe cimetir
tanţă. ornat deo monumiute, plantaţiuni
Nautic, (-cus), relativ la na- s. al.
vigaţiune. Nectar, (-Iar), băutul"a qeilor,
Nal'ale , (-lis), care privesce vin delicios.
navile s. navigaţiunea. Nefaste, (ne{<tstidies), qile În
Naviculă, (-la), nave mică. carI pretorul nu putea fari (pro­
- Naf)icuf,ar, în formă de navicu- nunta ad. ceUe trei vorbe do, dico,
li (in anat.) jaddiCO). La inceput numaI acelll
Navigabile, (--lis), califică un qile În carI nu se putea tinea co­
rîuu, un port capabile de a duce mitic nil'I slldinţe jlldiciarie; mai
navi onerate. tărqiu fură luate În I1S pentru ce-
Navigare, (-gare), a merge rimonie de cult. Astăqi sărbători
cu navea, pluti. - Naf)igaţiulle, ac- în memori" a unul eveniment trist.
tinne de a naviga.-Naf);galor, cel Ne�al·e, (-garc), " t'igădui.-
ce navigă. Negaţiune, acţiune de 11 negă; opp.
Naxium, nasia s. pell'ă de Na- af{i,·maţiltlle.
xos, petră usitată la cei vechI pen- Negoţiare, it face negoţ, corn­
tru a poli marmurea şi il da for- merci li ; il tracta de affaceri.- Ne­
mă petrelor preţiose, appr6pG eeaa gographism, tractat ass. commer­
Ce ti astilfF smy,'itea s. smy,'idea ciuluÎ (nens,)
(fr. emerit.) Ncmeonic, înviugi:itor la jocll-
Necanee, (fr.) specă de mate- i rile nemp.ÎC. '.
",0
'o
_.
,
, ,
0'
,
,
°1
[276]
Nems, speS\ă de patruped afri- gure (fără vorbe) ce se caută pre
can. ultimele sylabe ale antiphomei.
Nellie, (-niae), eănturî fune- NelU'auiă, număr de noue.
bri la Roma, vtl. Hermann. Elem, NeurUic, vd. Neoruic,
doch -, metr, p, 616. ZeU Feriens- Neurotomiă, (gl'.) Nevrotomiă.
chrift p. 190, 223. Neutmlisare, (fr.) il face neu-
Neocyclic, eare se face la în- tru, N. 1IS.
ceputul unei ere noue. Neuh'alitatc, stare neutră .
Neograph, (gr.) caro face ne- Ncuh'u , (-IeI'), care nu ţine
ograpbiă. de nici uă parte, de nicî un gen,
Neogl'aphiă, mod nouă şi ne- Nevl'algiă, (gr.) durere denervi.
usitat de ,t scrie vorbele. Nevrilemli, (gr,) membrană ca-
Neolog, (gr.) cel ce affeetă ne- re învelesce pulp'a nervilor,
ologismul. NeVl'itic, (-cus), med. reme-
Neologiă, introductiune de es- <Jiu contră egrttudinile de nervi.
pressiuni, de vorbe noue s, de vor., Nenogral)h, cel ce serlă ass.
be vecbie în un sens nouă, nervilor.
Neologism, affectaţiune de il' Nenologiă, (gl'.) traetat ass.
se servi cu vorbe noue. nervilor.
Ncologist, cel ce crea4ă neo- Ncvl'otomiii. (gr.) descrlptiune
logisme. - '1 nervilor.
Neophob, nemic al ueologiei. NC\'I'OSC, (gr.) nume generic
Neoramă, (gr.) panoramă cir-I pentru tote egl'itudinile nel'v6se,
cularili. represintănd interiorul u-. Nen'otic, vd, Ne1JI'ilic.
nui templu, unui edificiU. I Nibilc, sJleC,'ă de ciumpoili Ia
Neotel'ic, (gr.) nouu, modern, Abysbini,
Nephelillă, (gr,) 8clIorl alb. NiccolalllU s. :-iICOLANE, sub­
Ncphelioll, (gr.) mică ruaculă stanţă compusă de nickel, cobalt,
pre stratul estem al corneei. pll�in fer şi arsenic.
Nepl.l'algiă, durere fi l'enichi- Nickel, corp simplu metalic, ar-
lor. Comp. colică 1'ellale, nephl'e- gintiu ce se găssesce în minerele
tică. 'de cobalt.
Nepln'ită, inftammaţiune it re- I Nicor�ă, fiiii simplă.
nicbilor. I Nicotină, substanţă vellillosă
Nephl'otomiă, (gr.) dissecţiu- I trassă din llicoţiană s, tabac.
ne 11 renichilor, illcisiunc Jlre re- Nicophor, (-1'115), coleopteră.
giunea lumbarH'i. I Nilometrll, edificiU gradat pen­
Nel'v, (-1lus), organe în for· tru it măsUl'fI crcscerea Nilului,
m'a unor cMrde albiciose, conduc- Corup. lIiloscop.
torI ai sensibilităţii şi miscării. - I Nim, postav de Languedoc.
Ner\' .. re, \iniie cari percurgsu- Nimb, (-bIlS), cerc care încin-
prafaS\'a foielor, I ge capul sănţilor 8. al. Comp. lunb.
Nesle, monnetă franc din secI. Nitiometru, hygrometrll,
17, numită după turnul Nesle. Nitrat s. AZOTAT, sare din com-
NCllma, addiţillnea (l�. note sin- .
, ,
r
. ,
1,
I
�'/I.
" l
,
r
k
1:
Neo
276
�ev
[277]
Nob
27i
Non
binaţiunea acidulut nltrie cu uă
base.
Nitric, vd. Azotic.
NU. Ite , sări din combinaţiunea
acidului nitros şi uă base.
'c Nitrl,l. salpetru, sare din' acid
nitric şi potasse.
Nitrogell, vd. Azot.
Nivel, (din libella), egali tale ho­
risontale; instrument pentru 11 cun­
nosce daca un plan este horlson­
tale.
Ni\'clal'c, il măsura cu nivelul;
pune În nivel.
Nh'osc, (tr.) " 4 lună a annu­
lUI republican dela 21 Lr-bre pănă
la 20 Ianuariă.
Noailles. monnetă de aur, spe­
"li de louis de 20 la un mare s,
demi-livre.
Nobilc, (-lis), superior.
Nobiliar, (fr.) indice de fami-
liele nobill, .
Nobilirc, Îl face nobile.
NobiIissimat, oalltate de no­
bile.
Nobilitate, (-las), calitatea no­
bileluI, mal ales uuită la uil pro·
prietate.
Nochu'lab, iustrument de as­
tronomiă p'mtl'u 11 lua Înălţimea u·
nei stelle. .
Nodul'n, vd. Nopltwn.
Noddi, (fr.) spe"ă de j'Îndunicli
de mare. Comp. stolic/a .
.Noli-me·tangerc, (lat.) spe�ă
de plantă; ulcer dl11'eros.
Noma(l,' (gr.) se 4ice de ve­
cbiele pop6re pastori cari nu ave:,
locuinţă certă,
Nomancili, divinaţiune prin li­
terele numelui. Comp. otomano­
manciă.
Nom�, (gr.) mus. elint, :niă În
cadinţă. Comp. lat. modi.
";,,.
Nomă, divisiune territoriale În
Egypt. - NOIllQ1'ch, gubernatornl
unei nome.
Nomenclatură, totalitatea tel"
minilor cari compun uit limbă, uă
sciinţă s. al.
Nomillatal', (fr.) numit de re­
ge la un benefieiă.
Nominath', (-vus), 9/'a/n. ea­
re numesce primul cas al declina­
ţiunil.
Nlllllocalloll, cules de consti­
tuţiunileimperiali şi can6nele 101'.
Nomographiă, (gr.] tractat as­
supra legilor .•
Nomothct, Iegislator la Grecî.
Nonagessim, punt al ecliptieef
depărtat de 90 grade de secţiunea
eclipticei şi horizouteluI.
NOile, (-nae), il şepte şi ă cin­
cia qi Înaintea idilor, în calendarul
roman. In lithurgiă este lin 'a din
micele hore canoniali, numită pen­
trucă se recită la hor'a a 9 li qi·
lei, 3 după prănd.
NOllidi, 11 noua 4i il decadi] în
calendarul republican.
NOllius, (după numele lUI Pe­
dro NUllcz s. Nonius, erudit por­
tugea din secI. 16), instrument de
gradaţiune constănd din ua porţi·
une de cerc divisă îu grade şi mi­
nute şi destiuat 11 appreţia ceHe
mai mice divisiunI. Astă4i Vel'1liel'.
NOII' intcn-elltion, in acţiune
constrînsă (silită) il ueri·căril pu·
teri care ar pute intreveni in affa­
cerile unui Stat vecin.
Non·lieu, (fr,) se num. decla-
1'atilme de Non·lieu, uă declaraţi­
lIIie prin care camcr'a consiliului
unuI tribunale pronunţă că nu es­
te motiv Îndestulătol' pentru a pu·
ne în acausaţiune,
Nonobsll\ntă. jllri.'pI'. caus�
,
, "
[278]
278
,'Il
1,llt
i
l'
Not
care redică obstacJele s. opposiţi­
unile prevădute.
Noupareille, (fr.] termeu usi­
tat de neguţători ,1 fabricanţi pen­
tru i\ esprime cel mal mic lucru ce
el vînd s. fabrică.
Non-sens, (fr.) lipse de jude­
eată,
Noolog,ice, (sciinţe), nume pro­
pus de Am pere pentru scilnţele cart
tra�teqă de spiritul human, de or­
dinar psycholo.9iă.
No.·ia, machină hydi aulică usi­
tată pentru i\ uda.
Normale, regulat. Iu geom. şi
phys. syn; perpendicnlar, mal ales
eănd e vorb'a de perpendicularie
Ia uă Iiniiă s, Ia suprafeee curbe.
Nosographiă, (gr.) tractat de
egritudint (în b6le) în genere.
Nosologiă, (gr,) tractat, espli­
caţiune a egritudinilor În genere.
- Nosologist, cel ce scrie ass. no­
sologie!.
Nostalgiă, (gr.) egritudine de
ţelTă, dor f6rte mare de patriă.
Comp. NoslI·asiă nostoma7liă.
Nostras, Ilostrates, (lat.) botn.
I/Iante communI în climatele n6s­
tre.
Nota, (-ta), Însemnare, obser­
vaţiune la marginea unuI script.
Notă, însemnare.
Notabile, însemna bile, con si­
derabilc.-NotabiU, cetăţianiI prin­
cipalI ai uneI comnJUni cari au
dreptul de elecţinne şi elegibilitate
la funcţiunile municipaJi.- Notabi­
litate, calitatea notabilelnl:
Nota.·, (fr.) officiar care prii­
me&ce şi trece actele,
Notare, a Însemna; esprime
prin note.
NotiţiuJle, estras raţionat; in-
Num
dieaţiune 11 unef opere, 11 conţinu­
tului seu, a-autorului.
Noţiune, (-tto), idilă de un lu­
cru, cunnoscinţă.
Notificare, Îl da cunnoscinţă
(cut-va) în formele legali, usitate.
Notiolllctn., vd. Hygrometru,
anClIIometru.
Notopodc, trib. din crustaceu
deeapodt.
Novitiiî, (-tius), cel ce a in­
trat de eurănd în servitul religios.
- Noviţiat, starea noviţilor în pro­
fessiunea lor; localele noviţilor.
Nuallţă, grad de putere s, 81ă­
bieiune al unor culorI.
Nud, (-dus), gol, care IIU e
îuvestit, copperit. - Nuditate, sta­
rea nudulnt.
Nul, (-IU5), nicl-unul, fără va­
lăre. - Nulitate, nimicniciă.
Numerale, (-lis), care arrattă
un număr.
NUlllcraţiuJl(', (-tio), acţiune
de il număra.
Numeric, relativ la număr, de
numere.
Numero, (fr.) ciffră care deter­
mină locul unui obiect întrc mal
multe.
Numismutică, sciinţă care se
occupă de descripţiunea, classillca­
tiunea şi aplicaţiunea mOllnetelor,
medalielor s. al.
NUlllislllntograpbiă, (gr) de­
sc,ripţiunea medalielor antic/l.
NUJlc-dilllittis, (lat.) esprim�
resemnaţhmea la m6rte după Înde­
plinirea unuI vot.
Nuncupativ, făcut vel·bale.
NUlldillali, (litel·e), litere uei­
tate în calendarul roman pentlU Il
însemna qilele de nundine (tîrg.)
Celle 8 litere prime ale alpbabe­
tului scrisse în columnă şi repeţi-
.' '
"
[279]
Nye
279
Nym
te successlv dela prim'a pănă la Nyctlltante, (gr.) uă a treia
ultim'a iJ! a annuluf, precum la noi plepă destinată la unele animali a.
literele domlnicaIi. modera strălucirea luminel.
Nutrimînt, vd. Aliment. N)'mpheu, (gr.) archit, se qice
Nutrire, (-trit'e), a chrăni. de un loc unde este apă �i ornat
Nutritilme, act de il nutri; nat. de statue, vase, hassine şi făn-
fnucţiune priu care corpurile orga- tăne.
nisate întretin, repară şi adaugă Nympholepsiă, (gr.) melaneo-
părţile cari le constituesc. liă care caută solitudinea silvelor.
Nyctalopiă, (-pia), egritudi- Nymphotomiă, (gr.) incesiu-
ne characterisată prin facultatea ce nea nymphelor.
are ochiul de il distinge obiectele Nystagmă, (gr.) spasm al 0-
la uă luminii. slabă şi noptea, pre-\ chiulul.
când nu pote sufferl lumin'a În-
tregă.
_....;..._---'-",,'-. _ ... ,J __ '-- __ � _
[280]
I
;
oq
I
o.
o li cincI-spre-qece literă il al- e înclinată pre diusa de uă parte
phab�tnlul. Ca numerale vală, căte mai mult decăt de alta. - Oblicila­
uădată, la R., II; cu uă trăssură te, calitatea obliculul, inc!inaţiunea
horisontale d'assupra 11,000. La unei linăe.
GrecI" număra 70, ({ 70,000. Ca Obltterare , (-1'are), it sterge
breviaţlune desemna în logică pro- cu Încetul, pre nesinţite, lăssănd
posiţiunea negativă particulariă; În trăssure. - Obtilel'Uliune, act de li
lithurglă, antiphouă, în ehemiă os- obliteră ; alteraţiune a unul spirit
sygen. fatigat ale cui suveniri se sterg.
Oarist, dialog între coujugi, în Oblollg, (fr.) mai lung decăt
poeţii greci. larg.
Oase, (arab.) loc cultivat în Obol, mică monnetă greeă; 'l«
medloeul unul deşert. din drachmă 16 s, 17 cent.; pond.
Obang s. OBAN, massulă de aur 72 centigr.
servind de monnetă în Japonia. = Obl'epticill, luat prin obrepţi-
] 49 fr. 14 cent. une (surprindere.)
Obconic, califică în botanică Obscur, (-1'US), întunecos; ne-
�i geologiă părţile carI aii form'a înţelles. - Obscuritate, întunecime.
unui con întors (resturnat.) Obsel'vare, (-vare), a privi,
Obelisc, (-scus), monument de considera cu applieatlune (băga de
origine egypţiană in formă de py. semă), a împlini ceaa ce este pre­
ramidă patrănghlulariă strîmtă spre scris. -- Observaţiune, acţiune] de il
vîrf. observa. - Dbseroator, cel ce ob-
Obiectare, (objice"e), il oppu- servă,
ne cv. unei proposiţiuni.- Obiecţi- Observatorill, stabiliment de­
une, acţiune de li oblectă , effectul. stinat pentru observaţtunt astrono­
Obiectiv, dires, intors către o- mice.
biect: opp. subiectiv. - Obiectivita- Obsidiouale, relativ la Încun·
le, ealitatea obiectivuluI. giurarea uneI cetăţi.
Obllltinne, (oMa/unt), offerin- ObsoniU, vd. Opsoniu.
tă lui Dumntqeii. I Obstacln, (-culunt), eMa ce
Obligare, (-gare), a îndatora. stă înainte, pedică.
Obligatiune, (-tio), îndatori- Obstillatiune, (-Ilo), infIes-
re, relaţiune Între debilO1' şi cre- sibllitate, cănd ev. se ţine pre mult
ditol". Obligat. civile, fundată pre de ale seHe.
legea civile, pertine dreptuluI civi- Obtinere, (-tmere), a căstiga.
le, (stipulatio, nexum s. al.) obi. Obstructiune, (-tio), med.
natllutle, fundată pre ecitate, in- obstaclu ce întimpină fIuilliI în cor­
tră În dreptul gintilor. pul animale; speciale infIătura chro·
Oblic, (-quus),' plecat. Califi- nică li ficatului {Ii li splineI.
eă nli !ineă care întîlnind uă alta. Obtus, (-51IS), cu vîrful tăiat.
,
,
t
l'
[281]
'tw--
Oct
281
Odo
. Obus, proiectile de un diame­
tru mai mică decăt il tunului, fă-
ră ansă. '
Obviare, (fr.) il eşi înaintea,
preîntimpina. N. 1tS.
Occasionare, a da occasiune.
Occasiulle, (-SIO), concurs de
eireunstanţe cari influesc ass. u­
nei acţiuni (prilegiă.)
Occidillte, (-dens), appus.­
Occidintale, de occidinte.
OCCIIItaţiulle, astr. dispariti­
une momentană a unei stelle e­
elipsită de pămînt, de lună s. al.
Occupal'e, (--pare), it ţine, iru­
ple, spat, timpi lua În possessiune.
OccupaţiulIe, (-tio), acţiune
de 11 occupă, affaeere. Ocupaţi unea
pentru possessiuue e valabile nu­
mai eănd obiectul este vacante s,
al nemicnluf. Dnpă Hobbes cel mai
forle, nu primul oceupante caută
se fiă legitim.
Ocean, (-nus), mare Întinde,
re de apă care îuvelesce pămîntul.
Ochlocraţiă, (gr.) guberll po·
pular.
Odll'a, (OCMlI), chem. 08syd de
fer.
Octa(lhol'd, mus. 8ystemăcom­
pusă de 7 grade 8. 8 sunetei in­
strument cu 8 ch6rde, la cei vechI.
Octaedl'n, (gr.) geom. solid cu
8 fece.
Octaetel'icliU, (gr.) spaţ de 8
anni.
Octandl'ie, il opta classc aSY8-
temei lui Linue. Conţine plantele
cu 'j stamine.
Octanfe, (oclalls), il opta par­
te diu cerc e. 45 gr. Instrument
pentru a obsel'v3 pre mare înălţi­
mea şi distanţele stellelor.
Octavă, 1II11S. diapason, apaţul
.. -
în tre 7 note ale gammet. Mică fla­
ută, Comp. octavin.
Ocfavo, impr, c61ă cu foi ele tn­
douite în opt.
Octidi, a opta qi a decadit.
Octile, (aspect) , «str, spaţ de
'/8 din zodiac s. de 45 gr. între
doue planete.
Octagon , (gr.) polygon cu 8
ăughiurt şi 8 talerr.
OctOphOl', (-1'IIS), lectică pur­
tată de 8 h6meni. Vd. Lips, E'­
lect. 1. 19.
Och'oi, (fr, e orrupt din aucto-
1'ilas), altă-dată neri-ce privelegiă
accordat de nn suveran. Astădi
drepturile percepute ass. obiectelor
de consumatiune Ia intrarea în un
oraş.
Orulal', care a vădut CII ochii
sei.
Oculal'ist, fabricante de ochi
în smalt.
Oculist, medic de ocht,
Odassislll , măneătură a dinţi­
lor.
Odă, (gr.) poemă lyrică care
p6te fi căntată, mediariă intre hrmn
şi căntul propriii qis.
Odemn s. ODRON, (gr.) stabili­
ment de musică, la cei' vechi.
Odometrll, (gr.) se num. di­
verse appa1'ate pentru ă măsura
lungimea drumului percl\rs.
Odonta!ljog, instrument penh'll
it sc6te dinţii.
Odolltagrll, vd. p,.ec.
Odontalgiă, (gr.) durere de
dinţi. - Odolltalgice s. alltiodoll­
talgice, remeqie contră odontalgiă.
Odontechniă, (gl·.) artea de il
conserva dinţii.
Odontism, IIIUS. parte il iam­
bnJur c.llre se cănta pre un mod
acut.
- �I
,,;,,'
,.)
- ..
-----
[282]
OdoJltoid, califică, în anat. ceaa Oligotropbiă, (gr.) diminuţi-
ce este În form'a unul dinte. une de nutriţlune,
OdoJltolitb, dinte fosslle, Olirns, (lat.) se num. vechlele-
Odontologiă, (gr.) tractat ass. registre ale parlamentulnî franees,
dinţilor.-OdontoI09ist, autor assu- dela 1313.
pra dinţilor. Oliv, (-va), măslin.
Odontopbyă, (gr.) dentiţlune, Olla podrida, spe�ă de măn-
Odontotecbnlă, (gr.) arteă de care naţionale în Hispania.
il face dinţi artificial!. Olograpb, (gr.) califică testa-
Odorante, mirositor, mintele scrisse în întreg detestator.
Odore, (odor), miros. Olympiade, (-pias), spaţ de
Odoriferante, vd, Udorunte, patru annt între jocurile olympice.
Offensă, (fr.) iujuriă prin faptă I Se Încep la 776 în, de ehr.'
s. vorbă. Omasulll s. OMASUS, (gaIlic) se
Offensiv, (tr.] de aggressiune num. olite uădată al treile stomac
(attac.) laI anima\ilor ruminanţl.
OfIerire, (ob-fen'e), a adduce Ombelifel'e, vd. Ilmbeliţere,
înainte, presintă, Onlllivore, sool. animalI cari
Offertă , (fr.) dar, offerintă, 0- se nutresc indifferinte cu substan-
blaţiune. te anima II s. vegetali.
OfficiU, (-cium), datoriă; ser- Omplat, (gr.) os lat, subţire,
viţ, sarcină, funcţiune; eerimoniă triănghiular, assedat la fa�'a pos-
a bisericeI. ter.i6re il thoraceluI.
Officiale, publicat, declarat de Oncotomlă, (gr.) dischisele u-
autoritate. nui ulcer.
Officlar, uerI-cine possede un Onirocriţiă, vd. Oniroscopiă,
officiă, esercită uă funcţiune civi- esplicl'ţiune il viselor.
le s. militariă. Onotomiă, (gr.) deschis al u-
Om'andă, (fr.) dar lui Dl1ln- nei Înflătllre.
neijeu s. cuI·va. Onomanciă, (gr.) divinaţillne
Oinometru, (gr.) ins�ument prin nume.
pentru a cunn6sce greutatea vinu- Onomatologiă, (gr.) sciinţ'a
rilor. numinilor; systemă de orthogra-
Okygrapbiă, (gr.) spe�ă de phiă adoptată pentru numinile pro-
tachigraphiă, dată de Blanc. prie. - Onomatologic, care perţine
Olcină, substanţa licidă, prin· onomatologieI.
cipii'i al huleiulul'. Onomatopeă, (gr.) vorbă al
Oleogcn, (gr.) gaa hydl'ogen CUI sunet imită obiectul ce ea re-
carburat, principiU al huleiuluI. presintă.
Oleo-saccharum, ammestec de Ollomatoposc, străvestit al nu-
apă, huleiă essenţiale şi sachar. meluI seu.
Oligarcbiă, (gr.) gubern unde Ontologiă, (gr.) tractat de fi-
autoritatea suverană csfi1 in mîne· iora în genere. In sch6l'a lui Kant
le unuI mic număr. - Oli9archic, sciinţ'a care caută ce sunt lucru­
de oligarcblă.
;�.
.'}
�
� l'
::_'j"
-1
l
l
;�
'�
•• j
'Il
'-1 [
C I
il
;
I
�i
,
1
,1
�!In.
1:
I
,
'1 J
"-,
, '
Offe
282
------------� -
Ono
.. �.
'\ .
[283]
Oph
283
Opo
rile în slne , obiectiv şi subiectiv.
- Ontologic, de ontologiă.
Oolith, vd. Jleconit.
Opac, (- "us), care nu il tran­
sparinte.-Opacitate, calitatea opa­
euluf.
Operă, dramă în musică.
Operare, (-ra"e), 11 lucra, pro­
duce un effect. - Operaţiune. acţi­
une de 11 opera.
Ophilleidli., vd. Serpent,
Ophiologiă, (gl'.) deacrlpţiu­
nea serpilor.
Ophită, (-les), - ca adc� şi
subst, - specă de marrnure egyp­
ţiană.
Opbfalgiă, durere de oehiă ,
fără inflammaţinne.
Opbfalmiă, affecţiune inflam­
matoriă it globului ochiului cu ro­
siel' a conluncttvet.
Ophtalmiatriă, (gr.) oeulariă.
Opblalmită, petră care imită
un ochii'i. .
Opbfalmo-biofică, hyglenăde
ochi.
Opltfalmocel, herniă a ochiu­
lui, tnmore il. corneei.
Opbfalmodyniă, vd. Ophtal­
giă.
Ophfalmographiă, descripţi­
une il. ochilor.
Ophtalmolog'Î11, partea :IDa­
tomiei care tracte4ă de ochI.
Ophtalmoponiă, vd. Ophtal­
miă.
Ophtalmoscopiă, inspecţiune
li ochilor, pretinsă arte il cunnos­
ce temperamentul personelor.
Ophtahnostat, instl'Ument pen­
tru 11 sfabill globul ochiuluI.
Ophtalmotomfă, dissecţiune 11
ochiului.
Ophtalmossys, scarifieaţiune
il. vasselor ochiului, syn. blepharos­
sys.
Ophtalmossystru, instrument
pentru il. searlâca plepele.
Ophiase, med. depilaţiune prin
loculi.
Opiaceu, medicament În care
intră opiă,
Opiat, (-tum), altă-dată opla­
ceă. Aată4! preparaţlunt offleinală
chiar fără opiă şi identice electua­
relor.
. Opilaţiune, med. obstrucţiune.
Opinare, (-nari), it spune pă­
rerea sa.
Opinlatru, (fr.) obstinat,
Opiniune, (- nia) , credinţă
probabile, părere.
Opisthocyphose, (gr.) bOiSU
(coeoşă), curbatură li spinării.
Opistographe. (gr.) acte, char­
te veehie scrisse pre ambele părţi
ale paginat.
Opill, (opium), suc narcotic, so­
porativ, estras din mal multe spe­
�e de mac, principale din papa1?er
somniferum,
Opobalsamllm s. balsam de
Judea, de Egypt, vd. Terebenthină.
Opodeldocb, (arab.) balsam
format din alcohol ţinlnd în disso­
lutiune sapune, ammoniac, Bare ma.
rină, camphur, uleiur! essintaIr de
thym şi de rosmarin. Usitat În frie­
tiun! eontră affecţiunl rheumatis­
maU şi scrîntiture.
Opopanax, s.-ponax, gunună
obţinută din rădăcină de pas tina­
ea-opopanax.
Opposititme, (-tio), obstaclu,
stat contră.
Oppressiune, (-sio), appăs­
sare.
Oppressor, (-sor), cel ceop­
prime.
l
i
, ,
__ ....;.;._--,- _2,' •
[284]
284
Iri'
,
'�
'l
.)
·1
I
"
I
, t
'1\ .
I
I
l'
, '
'1'
11.;;.1
'l" •
i,
• -I
'li
'1
I
il
I
I
I
\It
li" ,
,', l
r
,� ,
I
l. ,:
I •
i ,
, �
"il:.
opt
Opsonilt, (-tllum), tot ce se
lua cu păue , la cel vechI, frlptu­
re, s. ferture de carne, pesce, este­
uădată veg etalf (,Îq'Ul/tC<, Orp'jţ(c<Tc<,
pulmentaria-) ,
Optare, (-tare), iL alege Între
mai multe lucrurt care nu se pot
ave tote,
Optati\', (-VII5), g/'Uln, mod al
verbului care esprime dorinţă, căte
uădată c mditionalele.
Optic, (-Clls), de optică, care
privesce vederea.
Optic, cel ce esercită optie'a,
cel ce vinde instruminte de optică.
Opti�ă, (-ce), partea physicei
care tractedă de lumină �i de le­
gile viaiunit.
Optico - trochlei - selerotlc ,
muachinl cel mare ob Iie al ochiu­
lut,
()ptimaF, (-fes), la R., parti­
tul aristocratic În opposiţiune cu
popltlares. Cicerone 1 numesce con­
servatores civitatis, defensores rei­
Pllblicae. Ditlerinţ'a Între dînşii şi
popor se face mal ales sinţibile din
timpul Gracchilor.
Optimism, pltil. doctrină care
snsţine că totul este bun. Repausă
pre idii'a sapiinţel şi bunataţir lUI
Dumneqeii care n'a putut voi de­
căt binele. Tot ce vedem reu ÎJl
lume este conseciinţă necessariă il
naturel lucrurilor (I'CU metaphysic)
8. effectul abusului de libertatea
nostră (reu morale) s. chiar uă con­
diţiune 11 binclui (nl'u physic).
Optimist, părten al optimidmu­
luI.
OPtiuue, (-tio), facultate, ac­
ţiune de il opta.
Oplllintă, (-lenlict), ayuţiii
mare. -Op1Ihnfe, Îu opn1intă, forte
avut.
O"a
Oraclu, (-culum), pretins res,
puns al deilor. Vd. Divina/iune.
Oraclilist, cel ce proi1l1nţă o­
raele.
Orale, care se trausmite prin
voce.
Oraţiulle, (-tio) , cuvintare de
elocinţă. La R., �i proposttiunea
imperatoruluI către senat, de or­
dinar citată de cestor (şi epistola
a. Iibellus) după care senatul vota şi
comspuneă I. Cons. Chiar acest 1.
Cons. s. legea preparată de impe­
rator se numia oratio,
Oratnr, (-101'), care pronunţă
oraţiunf. Primitiv, la R., = [etialis
şi legallls În genere.
Ol'atorill, primitiv mică capelă
unită unui monastertă. In genere
loc destinat pentru rugăciunea fil­
cutii În particular.
Oratorio, (ltal.) buceată de mu­
sieă rellgioaă , hierodramii.
Orbicular, (-latlls), rotund şi
spheric.
Orbită, (diu ol'bis), ctllUt. cavi­
tate destiuată il da �edinţă globu­
luI ochiului.
Orbitolith, polyp petros, heli­
cit,
Ol'chesogl'aplt, (gr,) autor de
orchesogmphiă.
Orchesograpltiil, (gr.) parte
�i descripţ,iune a danţului.
Orchestică, (gr. lat. saltatio),
"IIIS. artea dauţulllI, la cei vechi.
Orchestra, (gr,) vd. 1'heatm.
OI·chestI·Îno. vei. O,.plteIlUl.
Ordinllle, care determină ordi-
nea.
Ordinal', (-1'ltlS), care e de
rÎn/l, cOU1mune, (obicinuit).
Ordillat'e, (-fla1'c), U dispu­
ne, pune În ordine, În rînd.
Ordine, (-ordo), rînd, rang.
)
I
1
I
i
.�
{
.' '""�o
[285]
285
01'/1
Ol'do, (lat) carte de officiii în
usul preoţilor, şi o rdinar,
(h'donanţă, dlsposiţiune, ordi­
ne, prescript,
Oremus, (lat.) rugăciune bise­
rimiscă.
Oreograpbiă , s, OROGl'l.�PHlA,
dc8cripţiunea munţilor.
Ol'eri, machină represintăndă
mundul planetar , după numele in­
ventoruluJ.
Organ, (gr.) partea unei fiinţe
organisate destinată it împlini uă
funcţiune.
Organic, munit cu organc, re­
lativ Ia organe.
Organisal'e, il. dă unui corp
dispoaiţiunea necessană pentru func­
ţiunile Ia cari e destinat. -Organi­
saţiune, modul cum un corp este
organisat.
OI'ganisJlI, calitatea fiinţei 01'­
ganisate.
Organlst, care căută cu orga­
natul (organe.)
Orgauologta, tractat, cunnos­
cinţă 11 organelor s. fiinţelor orga­
nisate.
Organnscepiă, (gr.) vd. prec.
Orgeat , băutură de lapte de
migdale.
Orgeolct, s.-gelet, (ltol'deole.
tlUlI), aposthemă fistullisă la plepe.
Orgolill, (ir.) măndriă. N. us.
OI'gUC, (-ganum), instrument
ca clavire usit. în biserică.
Orgyia, măsură de lungime la
Greci, = 6 pd. 8.-1 m. 85.
Oricbalc, (-cum), cupru co­
rintbian , ammestec de cupru, aur
şi argint, mai stimat decăt cupru!.
Oriente, (-riens), răsărit. ­
Orientale, de Oriente.
Orientalist, cel ce se .0ccupă
de Orientali.
Ol'iental'c, it dispune (un ca­
drante), relativ cu celle patru părţi
ale lumii; li reeunnosce orientele
şi eelle-alte punturi cardinali; fi.9'
it recnunosee callea de ţiuut, meq-.
loeele de succes.
OrificiU, (--ciulit), dischisătu­
ră lt unui vas, unei ţeve, gură.
Ortflamme , (ir.) stindard al
vechilor regl ai Franciel.
Originalc, care este primul,
primitiv, după nici un esemplar de
aeeaaşt natură.-Ol'iginalilate, ca­
litatea originalelui.
Original', care şi are originea
(de unde-va).
Orlgfne , (-.9°), început, nas­
cere, principiU (al unui lucru).
Ornament, (-IU/n), ceaa ce
orneqă.
Ornare, (-/Iare), a decora, (îm­
podobi.)
Omithie, (gr.) vînturi de pri­
măveră.
Orulthegraph, (gr.) naturalist
care se occupă de descripţiunea
passerilor.
Orntthographlă , (gr.) histo­
riă descriptivă il pas serilor.
OI'llitholit, parte petrificată de
passerr.
Ol'llithologiă, (gr.) histori'a
uahu'ale il. passerilor. - Omitho­
logic, de ol'llithologiă. - Ol'llitltolo­
gist, autor de ornitbologiă.
Ornitbomandă, (gr,) divina­
tiune după sbllrtll passerilori
Omitbophoniă, (gr.) musică
a passerilor, imitaţiune il căntului
lor.
Ornithoscopiă, vd. Â"lIitho-
manciă.
Orographiă, vd. Oreographiă.
Orphan, (-nus), vd. urm.
Orphelin, (fr.)_ care a perdut
.. - ..
, .J
,. ......
�-� -'
,
, ,
[286]
tat'a s. msmm'a sa, uerI pre unul riaeulut , după numele Inr d'Drvie-
din ambii. to, care l'a dat.
Orp,..eon, mus. s�e� de �ic OI·thognosiă, (gr.) classifiea-
piano. Pailleau, care la perfecţio- ţiunea şi studiul miueralelor.
nat i il dat numele de orchestrino, Oryctere, (gr.) animaH cari sa-
Uă' nouă ruethodă de căntat , dată pă pămîntul.
de Vilbelm, portă aeest'aşr nume. Oryctognosiă, (gr.) eunnos-
Orpheolliste, unii nI ehorall einţ'a fossililor.
compuse de voci _carI căută fără Oryctographiă, (gr.) descrip-
în80ţimînt. ţiune il fossililor.-Ol'ycto!J1'al'h, 3-
Orrer�'; se numesce căte-uă-dată utor de oryetographiă.
uă machină astrouomică destinată Oryctologiă, (gr.) tractat de
li arrăt. miscarea astrelor, mai fossllr. - Oryctologic, relativ la 0-
cunnoscută sub numele de Plane- ryctologiă,
tar. Orytographtă , (gr.) sciinţ' a
Ortbodol'OJl, măsură de lung. fossililor.
la Greci = 11 pd. Oscheocel, herniă completă.
Orthodossiă (gr.) credinţă con- OscilaţiulIc, (-tlo), miscare
forme doctrinei bisericei; opp. he- alternativă.
terosiă, heresiă. Oselnt, (-/Ies), numia Roma-
Orthograpbiă, (gr.) artea de nil passerile după al căror căntat
il serie correct. se lua auspieiele.
Orthologiă, (gr.) artea de iL OsculaţiulIe, (din osc1tlare),
vorbi correct. geom. punt unde se atting. fără il
OrthoJltropiă, (gr.) vd, UTili. se tăia doue ramuri ale unei cur·
Orthopediă, (gr.) artea de a be. Cerc osculalor, clI,'bii oscula·
preveni s. corrige difforwităţile cor·ll1·ice, cerc, curbă, 'L CUI cil'cunfe­
pului, deviaţiuuiIe columneI verte- riuţă are un punt commuue cu alt
brali.-Orthopedic, relativ la ortho- cerc 8. curbă,
pediă. - 01,thopedist, medic de OI" I Osmazom, (gr.) substanţli nu­
thopediă. I tritivă auimale, busea jU8cului,
Orthopniiă, (gr.) oppressiuue (bouillon.)
care împedică de it respira cănd il OSllli�, (-11Iiu11I), metal alb,
nedcine culcat. discopperit de enrrînd de 'fennaut
Odhosc, (gr.) feldspath. În platină.
Orthostade, tunică cu imples- Ospbresiologiă, (gr.) Bciinţă
se drepte, la cei vechi. care tracteqă de odorl şi odorat.
OrHyă, (a11lplitudine), asll·. ar- Ossacidi, chem. sări din com-
eul horisontelui între puntul unde binaţiunea' 08sygenului cu un alt
uă ste se redicl!. şi ol'ientele ade- corp simple.
vărat s. acel'a unde se face Îutre- Ossalati, chem. slid dm com­
secţiunea horisontelui şi equato- billaţiunea acidnlui ossalic cu ui
rulul. base.
Orvietall, remeqiU analog the- Ossalic, (acid.) acid format prin
'1
-
\j
;.:'
, �
l
r,
� t,
:1
il
'J
"
:i}
I
, I
I
J
, ,1
'.
I
Ortb
286
OSSl\
(. "".
[287]
Ossy .
287
Ova
-combinaţi unea carbonelui, ossyge- Ostracism, essiliii de 10 annI,
uulul şi hydrogenului. Ia AthenianI.
Ossificare, il preface în 08. - Ostracită, coqui1ă de ostreă pe-
Ossi{icatiune, act de ÎI osslâca. trificată. .
Ossomctru. 8. ANSSOMETRU, dy- Ostrcă, (-trea), stridiă.
namometru, Otalgiă. (gr.) durere nervosă
Ossychlorur, combinaţiune de' de ureehiă, - Otalgie, remediă con-
un chlorur cu un ossyd metalic. tră otalgiă.
Ossycrat, (oxycratum), med. Otic, caliâcă remediele bune pen-
apeeă de băutură, tru lesaiunile audulut,
Ossyd, chem. uert-ce compus Ot.ită, (gr.) hiflammaţiune il u-
«IrI.' conţine ossygen, mal particu- rechiel.
Iar eombinaţiune de ossygen cu Otograpbiă, (gr.) descripţlune
.ui substanţă metalică .- Ossydaţi. il urechiei.
une, vd, urm. Otologiă, (gr.) tractat assupra
Ossygen, [gr.) altă- dată aer urechiei •
.ntale, aer deflogistic, aer de foc, Ototomiă , (gr.) dissecţiune il
gaa, isolat de Iristley, simplu, in- urechier.
color, fără odore, nicI sapore, for- Ottuple, (fr.) mus. măsură de
mănd partea respirabile it aerulur, 4 timpuri.
- Ossygenaţiune, acţiune prin ca- OvalU, (ovatus), rotund �i lung,
re ossygenul se combină cu un în form'a ouulut.
corp, uerî-care ar fi produssul ce O\'lUiSIlI, hypotese physiologi­
resuItă din astă combinaţiune, pre· că care attribuesce originea totor
-cănd ossydaţiunea este acţiunea che- corpurilor organisate la disvoltarea
mică prin care corpurile simple se unuI OUII.
unesc cu ossygenul ia proportiunl O"arill, (-"(UIII), organ care
determinate pentru il produce os- contine ollulele �i în care se for·
syqi. medă ou ele.
Ossygon, se qice căte uădată O,'al'ită, inflammatiune il ova-
în geomctriă de figllrele ale căror I riuluI.
�ghiuri sunt acute. I OViduct, (ovu1n·duco), conduct
Osteită, (gr.) ined. intlammaţi- care dă. trecere ouuJeJor.
une li \essăturei oss6sse. (h'ipare, califică animalile cari
Osteoscop, califică durerea ce se produc prin one.
se simte in osse. Ovologiă, partea historiel na-
Osteographiă, (gr.) partea a- turaH care tracteqă de formaţiunea
natomiei care tracteqă de 68se şi �i prodllc\illnea ouelof.
·de scelet. Ovul, (-lulII), anat. ovul în
OsteomalaciÎl, (gr.) med. mu- prim'a sa stare.
iat al oaselor. Ozotamn, arburel din N.-Hol·
Osteosal'com, (gr.) vd. prec. landa şi insulele vecine.
Osteotomlli, (gr.) tractat de
-dissec(iunea oaaelor.
--_:')�
.}o' .'
'��'-
[288]
- .
- "
, i
P.
p, il şesse-spre-qece Hteră il al- din ordinea dipterelor, Comp. vap­
phabetului, cea mai forte din Ia- pon.
biaH. Ca semn numeric, vală , la Paehyderme , (gr.) numesce
Greci primitiv 5 (cii literă iniţiale Cuvier uă ordine de mammifere
il lui pentd), mai tăr4ii'i 80; IT 80,000. cari aii pellea grossă şi mai multe
La Romani se găsseace eăte-uădată de doue degite s. unghie la. pedt,
P în val6re de 400 j cu uă trăs- precum elephantele.
sură horlsontale d'assupra 400,000. Paehynem, gen de plante sta­
In hreviaţiunedesemnă Pllblius, Pou- bilit în decandri'a trigyniă şi în fa­
lllS, populus, plebs, S, P. Q. R. se- mili'a dllleniaceelor. Conţine un ar­
natlls populusque Romanus; P. C. burel din sînul Carpentaria.
patt'es consC/'ipli, P. K. s, Kol; pri- Paehyphyla , plantă părăsită
die Kalendas; P. II. (a, P. X. s, de Peruvia,
P. C.) S. L. pondo dUW'WII, (s, Paehysandru, plantă din fami­
decem s, ceutmll), semis librarum; li'a cuphorbelor , origin din Ame­
Preinscripţiuni P. C. E. T. S. A. D. rica,
= ponicll,'avit et sub ascia dedi- Pacbystom, gen de insecte din
cavit, vd. Reines. 652, num. 5. p, ordinea dipterelor , tribul rhagioni-
662 not. 34. - Astăqi înaintea nu- delor,
minilor proprie însemn. Paul, Pi- Pacific, (-cus) , care iubesce
erre, Ph. nau«, P. S. post sCTip- pacea.
turn. In metrologiă P. indică pied Paclflcare, (pllCare), il pune în
(pede) p. poltce (degit). In musică pace. - Paci(icaţilme, acţiune de il
piano, p, P. l'ianissimo. In com- pacificit, - Paci(icatol', eel ce pa­
mercHi p. % pOIiT cent, p. %0 POIW cifică.
mitle, p. p. pa,' p,·oclwation. = In Pack-fong, (chines, Cllpl'1t alb),
chem. P. phospho/'. Pl. plumb; Pl. combinaţiune imitănd argintul.
platină. PI'C monnete arrattă căaii Packhuis , (holland.) portorHi,
fost percusse la Dijon.. (douane).
Paca, (coclogeons), gen (le mam-I Paclitbă, gen de coquiJă afri-
mifere. I cană, din deşertul zara.
Pacal, mare al'bure american, I Paco, mineI'. petră metalică,
il cui cennsiă e nsitată contră Ii- rosiii.-galbină, din minele de at'gint
chen. dela Chlli.
Pacale, s. - lie, sărbători în Pacooaplaco, patl'uped rumi-
hon6rea Păcii, la R., nante din Perllvia.
Pacheablepbarose, med. în- Pact, (-tuIII), invoinţă, con-
tărit al marginilor plepelor. venţiune. P. de familiti, tractatîn-
Pacluie, (fr.) smaragd orien- cheiat, în 1761, între Francia �i
tale. Hisp:mia prin care tate ramurile
Pachigash'e, gen de insecte
-'
.'
[289]
,.-
289
Pal
.
,.
casel Burbonilor se obligă il se sus­
ţilJe mutuale.
Paeta-eonventa, (lat.) conven­
ţiunile ce regele Poloniei nouă a­
les şi re public' II se obliga. a ob­
serva şi 'a susţine mutuale.
Pacţlune, (-tio), pact.
Padda, passăre chinesă cu pen­
ne forte frumose.
Paden, mygdală amară de Per­
sia. In regatul de Guzarate serve­
sce de monnetă.
Padnana, nume dat medalielor
ooutra-făeute după celle antice de
un celator din Padova,
• Paederes, hypothetic opal alb,
la cei vechi.
Paganalf, (-lia), sărbători ce­
lebrate de ,R., în eămp, principale
pentru Cererea ..
Paganetlo, speeă de g'obud de
mare.
Paganlsm , (-mus), religiune
�i discriplină a păgănilor.
Pagesfă , botn: plantă de Lui­
siana.
Pagode, (fr. din persan.) nu­
mesc Europenii templele multor po­
p6re Miatice, precum cel dela Dia­
gernat s. Jagrenat, specă de figu­
re mice, de ord;nar de porcelană
şi carI au addese capul mobile.
PagodUă, s.-dt'nă, substantă
minerale cu care Chinesii fac pa­
gode şi diverse figure pre cari Fran,
cesii le Rumesc magots de la Chine.
Pagur, (-rus, fr. pagul), rac
de mare.-
Paillasse, (fr.) saltea de paiă.
Paillebart, (fr.) var cu paie şi
nisip, tencnială. Comp. torchis, lu­
tament.
PailIe-en-clI, passăre palmipe­
dă dintre tropice. Comp. fUu-en,cu,
p aiile-en-queu , pflille-en-cul, lat.
phaeton.
PailIettc, (fr.) se num. între al­
tele, mice grăunţl s. lame de me­
tal pentru li ti applieate pre cus­
sătură. Corup, poleolă, [racteolă,
Palx-de-Dleu, lege, instituită
în 1200, (Bonillet în 1245 de St.
Louls), de il depune armele căte­
va qile ale săptărnăner, de mercur!
pănă luni, în uert-carr timpuri ale
annulur, Comp. Trece de Ilieu,
Pak-f'oug, nume ehlnes al unuf
metal sonor, ase mine argintului,
cupru alb, precănd ton-Ţonq, cu­
pru roşiă,
Paktakens , (pron. p acl: - la­
ken's), speeă de postav auglu.
Palabra , (hisp) presinte făcut
miciloru regI ai Africel, capilor Ne­
grilor. Comp. ovanie, palalere,
Palache, (fr.) speeă de sabiă
lungă �i Iată. '
Paladin , (fr. din p alatinusş ,
călare errante , mai ales din cei
cari se strîngea la curtea lUI Ar­
tus, in giurul 1I1esei Ro tunde, ('ra­
ble-Ronde).
Palaeotheriii, mammiler fos­
sile, din ordinea pachidermilor, me­
qiar prin organisaţiunea sa între
rhinocer şi tapiri, abundante în
gypseJe diG giurul Parisilor.
Palacozoologiă, histori'a na­
tunde il animalilor fossili.
Palallquin, spe�ă de lectică
pe care se portă de servi Intliani.
Palapal'ya, mare şerpe de Cey­
lan.
Palatale, gram. califică COIISU­
nanţile cari se prodnc prin attin­
sul limbei de palaţ. Corup .limbale.
Pallltin , (--nus), elector laic
eare şi are statele la Rhin; guber­
natol' de l'rovinjit polonic:t. tu Un-
19
[290]
Pal
290
Pal
J
�I
",
"1
f
;
L
garla vice-regele.-Palatinat, dem- ,pre pergament e. harfiă cut 8' a
nitate de palatin. sters prim'a scriptură pentru a se
Palato pharyngic, anat. call- scrie dil1 nonă. ,
fică mus chiui care se întinde dela Patindrom, (gr.) vers s. phra­
marginea posterlore il palatului pă- se (;,11'0 remăne sceaaşî dela drep­
Dă la parte" posterioro SUperi91'C <i fa 8. sting' a. Ado tenet mulum,
eartilaginil thiroiQi. Comp. phar!JlI- madidam mappam tcnet AnDlI.
goslophylill. . Palingenestă. pretinsă arte de
Palato - salping'Hi, <llIlIl. se il regeneră din sfărumăturele selle,
num. pertstaphifinul esteru, un corp 8. il i da prim'a formă.
Palato-stapbilin, anal. caliti- Palinlogiă, (gr.) repetiţinne il
că musehiul care se Întinde dela unei vorbe la finele unul vers şi
Hpin'a nasale posteriore pănă la ri- I la începutul cellut următor.
vetă. Comp. fr. f'cIeveul' de laluette, Palillod, S.-llOl. [fr.} poemă
Palefroi, (eqmls pha.leralus), în honorea concepţiunit S·tei Ver­
se numiă In evul meqiif ('uii de gine.
pompă ai suveranilor, principilor, Pajis snudru , frumos arbure
palatinilor B. aceia pre cari se pre- violaceă, din Guinna şi insulele A-
ămbla d6mnele nobill. mericel rocl'iqionale.
Palempurez. frumoac pÎnQede- Panadion, numc al leonlopl1'
pinse din Indiele orient. �iultll, (pede de leu) cu care cel
Paleograpbiă, (gr.) ralllUl'C il vechi denumia mal multe plante
archeolo�iel, care tracteqă (le s�ri- dioscoride, uă mică herbă.
ptele vechie, mannSCl'isse s. monn- Palla(lirl, (-dlum), slatuă a
mintali �i modul de a le citi. Mineryei de care depindea sortea
Paleolog, (gr.) care "orbesce Troiei; fig. ueri-ci: assecnră con-
in mod antic. servaţiunea llnui obiect.
Paleonthologiă, (gl·.) descrip- Palliata, vd. Comedici. Comp.
ţinnea fliutelor cari aii populat uă- Osallll, Analee.tt. critice. p. 68 sqq.
dată pămîntul, animalilol' şi vege· Rcnoens, Collcctan. !iter. c. IV. §
talilor CosaiJi. 2 p. 31 Rqq. Lange, Yindic. etc.,
PnleontheriU, (-l'lum), mum- p. 51 sq. Flogel Gesc1l. de!' Ko-
mitel' fossile pachydel'm. misel!. Literat. IV p. 93 sqq. mai
Palestină, imprim. chal'acter ales Neukirch Il. 19 sqq. 29 sqq.
între gros-paraugoll' �i pt>tit canon. 56 sqq. PahI De fabula Romano-
Palestra, (-lneslrct), loc pu- l'um palliata et togata. Babl' Roem.
blic destinat pentru esercite de Lit�. Gesch. I p. 187. die eigmtti­
corp; csel'ciţele. - Palesl,.ie, care clle comoedi!l.
Ile face În palcstră. Pnlliatif, med, califică medica-
Paletot, specă de vestimint, mintele cari numai linistesc, tă·
(paleton), .iust aII corps hispanic. măduesc în apparinţă.
Palimbachic, (-'CIlS), fIIelr. Pallio s. rAILT.o, cameră pre uă
pede din doue lunge şi una scurtă, cameră ullde sti Bcrib'a.
bachic Întors. Pallium, (lat.) ornament eccle-
Pl\limps�st, (-I!!s), manuscris I
.
1 '
:i
l'
"
,
,1
II
,1
[291]
Pam
291
r '
sias!ic, văl alb se minat cu cruci Panaebe , (fr.) peunat, uniune
negre; văl. de peune lunge pre uă cască.
Palma ()hristi, "oln. se nnm. Panchyma�g, (gr.) se qict'
astăqi ricinul commune, (R. com- de diverse remeqie!PreSUPPU8e pur-
mttllis)_ • gative generali.
Palmier. (fr. lat. palmi(er), ar- PancrllfiU. (-lillm), unul din
bnre care' dă smochinele. esercttele veehiei palestriee , com-
Plllmipede, (-des), passert cu pus din Iupt'a �i pugilatul. - Pan-
peqne late ca gîsc'a. crtuias! , eel ce luă pretul la pan-
Piilinoscopiă, (gr.) diviuaţi- eraţi.
uae după palpitaţiunile corpului s, Pancreas, (gr.) corp glandulos
prin tnspectiunea pal mei măuel. aşşedat În abr'ome , În medlocnl
Palo - de - ruz, botn, 8pe9i de curburelor duodenulul. - Pancrea-
plantă de Peruvia. tic, care C811 din pancreas, ţine de
Palorubin , .. s.-biIlO, marruure pancreas.
albă , fără lustru ce se găssesce Pandll, (ailtlrus), gen de mam­
printre �fărumăturele monuminte- mifere stabilit pentru un animale
lor antice. dela Hindustan, CaiI. refu19ws) de
Piliourdc, (fr.) vd. Pelorid), genul nrştlor,
Palpabile, (ll'actabilis), pipăi- Pandeete, (-tae), vd, Diqeste,
bile, care se slmte prin pipăit. Cons. H. Brenkmann Hlstorla Pa-
Palpebral, se dice de ceaa ce ndectoruMl Reu fatum exemplaris
se referesce la plepe. Florentius (Traj. ad. Hheu. 1722).
Palpiger, care are palpe, mice PaDeg�'ric, poemă, oraţiune, In
anteune. laud'a clli-va. -Pane9Y"ist, (pa.!e-
Palpitare, (-tare), a se mişca gY"im'ck), cel ce facc un pane-'
in mod inegale �i frecinte. - Pal- grric.
pitatiuue, act de li palpita. Pancgyrislll, Iăndat escessi\·.
Paludamenturn, (lat.) vpsti- Piluelllore, (fr. din gr.) ma-
ml"t purtat de eOl!lmăndauţii cu i chiuă care se miscă la ucri ce vînt.
gradul de imperator s. gcnerali. Panglossiă, (gr.) polyglotfă.
Parnaca, un arbure american. clllcs de buccăti dil! mai multe
Pamb. (-blls). un pesce ;n- Iimbe.
dian. Pangonias. prismă de quartz.
Palllbo'u, �erpe de Iudie. f>anharmonic, mus. instrument
Pampflef, SCrilll ephemer �i ad- (de sutIlat) care imită mai multe
debe critic. - Pampfletar, autor de altele În coucert.
pamphlete. Panhellellioll. :Jnnuant'a ge-
Panaceu, (gr.) remeijiU pretins ucrale il deputaţill)r poporului, ca·
universale; p. alttimoniale al lui meră el('ctivă În Grecia IiherlL
Glauber 8. p. lui Glaubel', spe�ă Panier, (fr.) coşiU, ţnnistru.
de precipitat s. de sulfur aurit sul- Panic. califlcă uă frică subită
fat de soldă; p. alt9lu s. solII tit' , şi fără fundament.
magnesiă aibă. Corup. panchresl. P"nlessit' , dictionar continătJcl
..... o'·
'�-'-
'\
------
[292]
,UIte vorbele şi locuţiunile conse- PantophiJ, (gr.) care tubesce
erate 'in uă limbă. , tot.
Pannomta , (gr.) cules de tote,' Pantophobiă, temere de tote
legile; obiectele.
Panopllă, (gr.) armătură com- Papale, de papă, pootificale.
pletă.' Papalu, arbure de Malabar.
- Panopfic, (gr.) edificiu cons- Papat, demnitatea papel.
triut astfel că din un punt ochiul Papaveraeee , familiă de ma-
îmbraţă tot!' părţile interioruluf. curt.
Panorama, tabel cylindric în Papayer, un arbure indian.
centrul cui se pune spectatorul şi Papcto, (tr, papet), monnetă de
care represintă un horisonte întreg. argint Ia Roma. = 1 fr. 8' cent.
- Panoramatic , de panoramă, de Paphosc, mare aeeră,
un horlsoute întreg. Papia , botn, gen de plante la-
Panstereoramă , (gr.) repre- biate, ovarid'a lui Linne,
-sintaţiune întregă în relief. Paptlar, anat. care are papile.
Pantagog , vd. panchymlZ909. T1lnică papilariă, membrana Iim­
p,untheism, plul, systemă care bel.
raeunnosce drept Dumnedeă tot ce Papile, emiuinţe nervose ale
essiste, Iimber , care servesc gustulut.
Panfhelst, părten al panthels- Papillenacee , se <li ce de flo-
mulnî, riie ale căror corole semăna cu lI-
Pantheologiă, (gr.) toţi <leii ripele fluturelul, sub ordine din fa-
paganismnluf. miii' a legumin6selor, după Can-
Pantheen, templu eonseerat to- dolle.
tor qeilor, totor b6menilor marl, Paptllontqt, trib. din lepidop-
Pantheră , (-m), un animale tere.
sălbatic; tlu'ner. uă petră preţi6să. Papist, catholic roman, părtlin
Panthogcn, (cristal), ale cui al supremaţiei papeI.
t6te fCyele şi ăngIJiUl'i1e solid suf· l'appophor, grltmineă de A-
fer nă decl'escel'e. ' mel'ica.
Panthog'oniă, (gr.) geom. spe- PaluJlaria, botn. trianthemă.
�ă de trajectoriii reciproc care pen- Papyr, (-rus), plantă, arllU-
tru ueri-ce posiţiune differinte a reI egypţian, Mrtiă făcută din seor­
assH s6l1e, se taiă însu�l sub un ţ'a intern� a papyrului, hărtiă de
:lnghiii constantc.-P(tnI09ralJh, in- Nil, din care Grecii făcea cihtice­
strument pentru it reduce din mare le, byblos.
în mic, şi din contră tot felul dc Paquebot s. PAQUE-BOT, (angl.
desenl1lc, tabele. - l'anto9raphic, l'ahetboat), mică luntre pentru e-
relativ la pantographiă. pistote, şi pel'egrinanţr. (passagers).
Pantometru, (gr.) geom, instru- Paques·Dieu, se num. un ju-
ment pentru il măsura ănghinrile, rămînt '111 lui Ludovil) XI.
lui înălţimI. Comp. holollletm. Paquerină, plantă din N.-Hol-
Pantomim, (-mus), actor ca- landa.
�e se esprime numai prin gest. Paquet, (fr.) uniune de mal
I
�
I
I
I
Pan
292
Pap
.'
[293]
i
j.
l'
� ,
Par
multe obiecte strînse "i învelite la
un loc, fasciclu.
Parabllse, epis6dă în uă bue­
cală theatrale. Vd. Tragediă.
Parabaţr, (gr.) cei ce alergă
în earurl, appol pre qeos.
Parabolă, (-la), allegoriă , si­
militudine in evangeliii care as­
cunde uă veritate importante, geom.
curbă formată de secţiunea unut
con prin un plan paralel unei din
laterile Belle.-Parabolic, de para­
bolă, curbat în parabolă.
Paraboluld , solid format de
parabolă.
Paraeenterfon , ehi», instru­
ment pentru il face puucţiunea o­
chiului attins de hydropislă.
Parenthese, chir. puncţiune în
abrlome.
Paraeentrleă , (curbă) geom.
care se appropiă s. se depărteqă
de cenh'u in timpurI tot·deuna e·
gali, precum curb'a descriasă de
pămînt În glurul sorelui.
l�a.·achronism, el"l"6re de timp
B. de dată care pune un eveniment
înainte dc dat' a sa propriă; opp.
prochron1·sm.
paraclet. (-tus), consolatOl',
attribut al Sotului Spirit.
Paracletie, B. JNVOCATORIU, car­
te de officii1 grec.
Paracop, med. uşior deliriU în
friguri. Comp. fr. revasserie.
ParaCllse, (-sis), audiţiune
coufusă s. differinte la fiă-care u­
rechiă.
Paradă, (fr.) apparat, arrăttare
pomp6să, vanitate.
Paradigmă, (gr.) gram. es­
semplu, model de conjngaţi.une.
Paradis, ,(gr.) grădină delici6-
să, şedinţ'a, JericUor •.
, '
Par,
Paradiastole, (gr.) distincţi­
une esactă a ideelor analoge.
Paradossă , (gr.) la stoici pro­
posiţiunc care la prim'a vedere uIC
mesce, pare chiar contrariă sensu­
luI commune, la cercetare mar mi­
nuţi6să se arrattă adevărată �; bi­
ne fundată. Paradoea lut Cicerone
pre cart el le traduce parte prin
admimbilia, parte prin mirabilia,
sunt uă esplanaţiune oratorică de
sesse proposlţiunj stoice. Dela e­
poch'a Aiessandrinilor des. escerp­
te de opere historiee �i physice, (de
historiă naturale), ass. eveniminte
însemnabilf de uert-ce gen, precum
sunt scriptele puradossoqrophilor ;
Allimach, Antigon, Myrsil, Lysi­
mach, Aristotele, Psellu s. al. ­
Astăt:)f uert-ce proposiţîune contra­
riă opiniunii generali.
Paradossale , califică uert-ce
productiunc care ese din classifica­
tiunea priimită.
Paradosso-logiă, (gr.) maniă,
abua de paradosse.
Paraf, vd. Paraph.
Paraffillă, chem. speeă de hu­
lei ii produsu în distilaţiunea unor
materie organice.
Paraglossă, (gr.) med. cădere­
a Iimb el, glossoceI.
Paragnante, (fI·. hisp. para­
ganfe, pentru mănu�ie) ,presinte­
pentru il recunu6sce ne un serviţ.
Paragoge, "cir.) schimbat În
materialele primitiv al unei vorbe:
prin un adaus finale. - Paragogic.
care se adaugă.
Paragraph, (-phus);mică sec­
ţiune II uneI vorbiri, semnul care
o indică.
ParalaDlpse, (gr.) vd. Le'llcom.
Parale., nave adorată de Athe­
ni ani, singi<.tr':i. car� a scăpat dela
•
.. , ..
___ -"-_-'-...i .. .,. .. '" _,�_,�, - ,�-- �
[294]
,
fi !i
1- I
\
.AiI!Ol!.PotamOB. - Paralii, Atbeni· tinut pria ferberea acidulul meco­
anii cari naviga cu paralul , lăcui- nic in apă.
torI de pre eostele Atticei. Paramese , (gr.) aTlai. nume
Paralel, (-lus), se qice de li- dat degitului annular.
neele , 8uprafe�le cari remăn tot- Parametru, (gr.) gfom. !ineii
denna la di8tanţă egale una de dreptii �i eonstante (nevariabile)in
alt'a. âă-eare din celle trei seeţiuht co-
Paralelism', stare il doue linee nice, s. care intră in equaţiuneau-
B. planuri paralele. ner curbe.
Paralelograpb, (gr.) instru- Paramoudra, miner. fossile de
ment pentru li trage Iinee parale- passăre în Irlanda, Anglia si Seo-
le. - Paralelographiă, artea de 11 tia. .
trage Iinee drepte paralele. Paramorphtna , chem. subs-
Paralepse , (-sis), rhet, figu- tantă vecină cu morphin'a.
rii care stabilesce attentiunea ass, Paranaphtalină , chem. subs-
unui obiect negles in apparinţă, tantă vecină de naphtalină,
Paralepiped, solid terminat de Parandre, (fr.) coleopteră pla-
�esse paralelogramme egali doue în tysomă.
doue, Paranltă , altădată amethystă
Paralipomcne, titlu al 2 CărţI de uu violaeeă forte clar.
din Testamentul N., formănd sup- Paranomasc, (=sIă), vd. Pa-
pliment la cărţile Regilor. - Para- ronomase,-sI'ă.
lipom. (uE Homer sunt resbelul '1'ro· Paranymphc, (fr.) s. para­
jei dela mortea lui Hectore păni 1tymphaire, oraţiune solemne la fi·
la cucerirea TrojeI, poemă il lur nele !icinţclor !le theologiă.
Cintu Smyrneu. Parapegmă, astr.coec/t, instru-
Parallasse, astr. arc cerescco- ment destinat il arră!ta solstiţele
prins între locul cel adevărat �i I prin umbr'a unui stil; tablă de me·
locul apparinte al unei steJle. taI pentru a Înscrie ordonanţele.
Paralogism, (-mus), raţiona- Parapet, (fI'. !lin ita!. parare,
ment fala prin neHciinţă; opp. 50'1 petto), înălţătură d'ass. unei forti·
phismă cu consciinţă. ficaţiuni; mic mur la înălţime de
Paralysare, (fr.) il face para- reslIm.
lytic, de nici un effect, fără forcă. Paraplt, (corruptdinp(�ragl'aph)
Paralyse, (-sis), pentru para· des. !ineele cari însoţesc uă sub·
lisiă. - privaţiune considerabile de semnătură.
.sinţimînt s. de miscare. Parapberllale, (- n14m), cali-
Paralytic, eft'ectat de paralyse. fică averea consorli! necopriusă în
Pal'amale-ti, chem. sări din dote; opp. do/ale.
acid paramaleic şi uă base. Paraplton, (gr.) mus. care fa-
Paramaleic, (acid), acid obţi- ce paraphoniă.
nut prin distilaţiunea uscată il aci· Paraphoniă, (gr.) nws. cou-
<luluI malic. sunanţă produssă de sunete ditfe-
Parameconic, (acid), acid ob-I rinţi aul}ite simultan; med. diffieul·
tate de a vorbt, viţiii al vocii.
i
'i
')
[,
)
1
�
Par
294
Par
II
,
,1,
I
;1.
�:.-.
;p ..
, ..
-.'
-'�-
[295]
Pal'
2!)5
Par
Paraphonist, eccl, căntător din căţe de lemn mobill, orna te cu de-
chor. semne s, copperite cu materiă, sta-
Parapllrase, (- sis), esplicaţi- biliti în uă ' cameră contră vint
une întinsă il unul test B. il tra- s, al.
ducţiuniI sene literali j întrepreta- Parc, (fr.) circuit de muri plin­
ţinne falaci6să, .cvicJenă.) - Para- tat cu arburf s. al., destinat prin­
pkrast,' cel ce face paraphrasi. cipale pentru preămblarea şi plă-
Paraphrastic, prin paraphrase. cerlle vînătoril.
Parapbrenesiiî, (gr.) SPE9ăde Pardon, (fr.) iertare. - Partlo­
phrenesiă produssă de Inflummaţi- tla/'e, S ierta.
unea dlaphragmel. Pareatis, epistolă de eanceln-
Parapleetle , med. afîectat de riă pentru a face se se esseeute uă
paraplegiă. sentinţă affaJ'ă din juridicţiunca tri-
Paraplegiă, s.-plessiii, med. bnnalelui unde a fost dată.
paralysiă il totut corpului, affară Parese, (-sis). med. paralyslă
de cap. necompletă.
Paraplenritide, (-lis), med. Parlamb, instrument cu ehor­
inflammaţinne 11 părţii plenret care de s, flaută cu carp, st'insoţiâ lam­
accoppere suprarae' a superlcre il bele.
ifiaphragmei. Partuthese, (-rentltesis), pro-
Parapoplectic, affectat de pa- posiţiune isolată , introdussă în uă
rapoplessiă, phrase eul intrernpe, prin presln-
Parapeplesstă, apcpleasiă ap- ţ'a sa, şirul.
parinte. Parisis, se numia sub Hugo-
Pararytbm, med. puls dispro- Capetes monnetelt! pel'CU8Se In Pa-
porţionat cu starea subiectnlui. ris, in opposit. cu celle dela Tours.
Parasange, măsurii itinerariă 11 Paritate, (- las), egalitate.
Persilor, 5000 metre. Parisylab, (-bie), În a('l·I'a.�t
Parasceniii, vd. Poslsccttilt. număr de silabe.
Parasol, ulUbrelnţă. Pal'flllD, (fr.) miros plăcut.
Parastemă, (gr.) lIIed. (Jiator- I Parholllologiă, .-hel, CODces-
siune 11 gurei. • I aiune, N, 1tS.
Paratbese, (gl'_) imposiţiul1c il Parlament, adunanţ' a cellor
mănclor. mari al Statului pentfll il judecă
Pal·"tollnerre, phys, apparat de afr'aceri considerabile Jn Anglia
al lUI Franklin j varga de fer cu adunanţ' a deputaţilor,
virful forte ascuţit, Rtabilitli pre e- Parod, (-du.s), primul căntat
dificie, munită Cll un lanţ de me- al chorului Întreg, d1Jpă prolog, in
taI care communică cu pămîntul s. tragedi'a gre că. Comp. Arigtot. po­
ap'a pentru a subtrage fluidul e- et. XIV.
lectric din nori, Paratonel'ul alJpa- Pal'odiă, (-dia), bu�eată tbea­
ră de trăsnet în giurul sliu di�tan- tI'ale destinată il st .. ăvesti uă lllt'a.
ţă appr6pe duplă decăt înălţimea sa. Parodiare, li face parodiă.
Paravent, (t'r.) obiectaclu mo- Parodic, de parodiă.
bile compusă de mal multe lIne- Parolă, (f ... ) vorbă, N. ilS.
o- •
.J
-- ------
,
I �
[296]
., .
Paromolegtă , vd. Parhomo- Partic:ipare, (tr.) 11 lua parte.
logiă. ParticipIU, (-plum), qram,
Paronomase, (gr.) rhet, uni- vorbă care particepe de natur a
une de homonyme s, c'e paronyme. verbulut,
Paronemasta, (gr.) assemăns- Particulă, (-·la), mică parte.
re de vorbe din limbe diverse. Partieular, În parte, privat,
ParoDym, (gr.) vorbă care se- care perţine propriii şi singur u-
mănă cu alt'a după 'etymologlă. nor obiect!'. - Particularitate, ca-
Paronymic, de paronyrn. Iitatea partieularulul.
Parossysrn , (-xysmus), în- Partisan , (fr.) cel ce imbraţă
donit de acces în egrttudtne.i-- Pa- nn partit. Snppl. pă1·tett,
f'ossysmic, de pnrossysm, Partit, parte din un tot.
Parotide, (-tis), glandulă subt Partlţlune , (-tio), divisinne;
ureehiă. mus. uniunea totor buccătelor u-
Parpaillot, s.-payot, (itai. par· ner composiţiuni, symphonie, Ia
faUa), here tic, impiă ; termin inju- piano s. organat octavă s, puein
ries dat Oalvlnistilor. mai mult, către meqloeul instru-
Parquet, (1'1'.) paviment. mentuluI pre care se acc6rdă cea-.
Parrakona , phasian de Gu- altă parte. - Pm·tiţiunl oratorie ,
iana. cărtile I uf Cieerone ass. rhetoricel.
Parrteld. (-da), cel ce il om- Partltlv, care esprime uă parte.
morit pre părintele seu (tată, ma- Partologiă, (partils.logos), med.
mă, aurorc a. al.) tractat a�s. nascerii.
ParricidiU., (-drilm), crimele ParvC'nh'e, (fr.) vd. Perveni're.
parricidulni Parvis, (fr.) loc luaintea uşier
Parterre, (fr.) sol. unei biscricc cathedrali, propileii.
Partheniă. hymn grt:c căntat Plll'vulis"im. (lat.) termin al
de verginl; holn. plantă corymbi· luI d'Alembert pentru il desemna
ferli. Veneţia (neusit.)
Pl.lrtltenian, (copil), conceput Pasan, speCă de antiloj1 atri-
şi născut în absinţ'a bărbatului, I can. Comp. gazelle de Bezoard.
la Lacedemone. Pascalină, machină de aritb-
Partltellologiă, (gr.) tractat metică im'entată de Pascal.
medicale ass. egritudinilor nascerii. Pasigraph, autor de pasigra-
Parthenoll, templu al Athenei, phiă.
fundat de Pericle. la S: de Ere- Pasigraphiă, systemă chime­
chteion. Veucţianii Iii derîmară în rică unuărită de Leibuitz, Wilkins,
1687. Mai multe din metope, bas- Volney s. al. de il pute citi şi în­
reliefs s. al. 'Ie dusse în museul tellege t6te limbele fără traducţi­
brittic lordul Elgin, la începutul une. (Vd. Bouillet Diction. de let-
acestui seclu. tres et�).
Pal'ţiale, care se mărginesce la Pasilaliă, pasigl'aphiă vorbită.
uil singură parte; care favorescc Passage, (fr.) loc de trecere.
un partit, nă pel's6nă de prefe- Passager, (fr.) peregrin, cel ce
rinţă.
, ,I!I
1 I _
IiI'
I
, I
, I
1.1
�J I
,� ,1]
.�
I
I
Par
296
Pas
II'
.... ,
l '"'o
, .
[297]
Pas
297
Pat
�
I
:lscinde În nave pentru il trece in vitabile regelui dacă se mlscă. Da­
alt loc. că jucătorul nu are alti buccată,
Passe-partout, (tr.) cheiă corn- partitul devine nnl; precănd la mat
mune la mal multe serule. il perdut.
Passe-pied.danţ bretonic for- Patae , vd. Patar,
te vină. Pataque, monnetă de Batavia,
Pasae-port , [fr.) permiaaiune monnetă de argint de Braailia(pa-
de a trece, călători liber. taca s. patacon) = 320 reis a. 1
Passe-taille, (fr.) mus. compo- fr. 78 cent., monnetă În Alger, un­
siţiune in trei timpurI lenţl şi mem- de sunt mal multe speee : pataque­
bre de phrase de patru măsure. chique = 232 aspre, pataque d'a,.
Passement, (fr.) ţessătură (tae- pre = 8 temine, - ambele val. ap­
uia te:ctilis) lată de fire de anr, prope 1 fr. 38 cent. franc. (după
serică , pusă pentru ornament pre Boiste pataque-chique = 24 aous),
vestim in te mobilî s, al. palaque'90urde, = 1 fr. 62 cent.
Passe-temps , (fr.) petrecere, Monnetă de argint în Turcia = 6
deleetaţiuue. . _. livrea tcurnois.
Passlune , miscare il anim el , Patar, - tm'a, - tard, - tac,
violinte aftecţiune (patimă). - Pas- (p6te corrupt. din germ. Peter , fl­
sionat, cu paaaiune. indcă portii. imaginea S-tulul Pe·
Passlv, (-vus), care priimes- tru), vechiă monnetă În Flandra
ce, suffere acţiunea, Impresslunea; şi Niederlande , = 1 sous.
opp. activ. - Passioitate, calitatea Patavinitate, (-las), mod de
passtvulut , sinţibilitate csternă şi vorbire propriu Iăcuitoriior din Pa­
internă. tavia. - DA pafavinitatea lUI U-
Pastel, (fr.) speCă de crayon viu; Quintil. Instt. orat. VIII, 1
pentru desemn. § 3, I. 5 � 56. Morhof De pata-
Past .. lero, nume dat, in His- vinitate Livil. Eckhard De Asin.
pania, moderaţilor cari voia con- Poli. § 35 - 36. Thorbecke Com­
stituţiunea din 1812. meut. de vita et script. Asin. Pol-
Pastiche, (itaI. pasticeio), ta-!lion. p. 137-' 143. Ruperti Prooem.
bel depins in modul unui artist § V. p. 43 sq. Niebuhr Hiatory of
mare; lit. imitaţiune a ideelor u- Rome I (IV) p. 62 sq.
nul autor celebre; mus. operll corn· Patentă, (fr.) epistolă de rccom­
pusă din buccăţe de diTer�i com- măndaţiune accordată de rege, de
positor1, de us frecinte iu Italia, corpurl, de universitate.
pasticcir. Paternel , - bine patern - de
Pastil, (-lltts), composiţiune tată, care vine dela tată, attare
de aluat (pasta), de sahar, odorl, cum se cuvine ullui tată.
medicaminte s. aI., rotundă, pen- Paternitate, (-tas). calitate,
tru il măn ca s. arde. stare de tată.
Pastorale, (-lis), păstoresc.· Patbemar, paquebot indian for-
Pastorelle, (fr.) .nus. ariă în te repede.
genul pastorale, în măsură de g. Pathctic, care miscă passiuni-
Pat, (fI'. itai. patta), echec ine- le, agită inim'a (gr:.. pathos, actio
.. �,j
�--_"::"'_--'--""""':"�-����--�- � -�. -'-
.
I�
[298]
.' ,
affectus COl1l1nOfJMS. Buhle la A-I piscop , eapul Bisericei grece, -
rist. poet). Patriarehale, de patriarch.-Patri­
PathetisDI, artea de a produce arehat , demnitate de patriarch.
patheticul. PatricI, la înoeput , În sens
Pafhogeuesiă, (gr.) partea me- strins, se numiă patre. senatorii,
dicinel care tracte4ă de originea d .. Il. patres cOllseripti, patricii de­
şi eausele egritudinilor. sciudinţil lor. Prin estina. patres
Pathegnomle, care arrattă dis- conţine şi pre patriei!, nici uădată
posiţlunile corpului în sănătate s, eontrarul. Pănă la Serv. TulJiii pa­
egritndine. Semne pat/lOgnomice, se' triciI era singuri cetăţianii proprii,
muc proprie unei affecţiuni, egri- numiţi şi illgellui, divişi în trei
tudini, cari arrattă adevăratul cha- triburI, Ramlles, Titii, Luceres (de
raeter al ei. consult. principale Niebubr, Goet-
Patbologiă , (gr.) scilnţă care tling, Mommsen, Lange) şi �O cu­
tl'acte<lă de natur'a, eausele, sym- rie, Drepturile lor sunt in genere
ptomatele egritudinilor. - Patkolo- identice cu ale eives. Dela Servo
gic, de pathologiă. S/m'e p atholo- Tulliu pănă la Const. C. Mare pa­
gică a unui organ, care arrattă trieii sunt adevăraţi nobili (9mle!-
symptomatele unei egritudini. majores gelll.) cei alessl de Romu-
PatbopiJă , vd. Patheusm, lu , minol'es gelltes, cei creaţi de
Pathos, <:ăldură de styl affec· Tarq. Priseu) în opposiţiune cu ple-
tat şi dislocat (ironice). beii pre cari regele i redicasae la
Paţilntă, (-elllia), răbdare.- cetăţian'i, �i cari forma commune-
Paţiinte, răbdător, carp. suffere. Ic. Nobilitatea lor eRte nedepen-
Patin, (fr.) pantof desubt cu dinte de fortună S. honorI civili.
fer, pentru a se da pre ghia�iă, Privelegiele lor sunt variat în di­
calopoqiii. versele timpuri. După. dreptul pri·
Patiric.h , (pron. - 1'ik) , sJle�ă vat plcbeiI era, chiar dela Servo
de pa,săre, merope dc Madagas· Tulliii, egali patricilor; în dreptul
car. public conservară ultimii uere·eari
Patisseriă, (ir.) prăjitură. -1 prerogative, speciale la- jus hono·
Patissier, cel ce face 8. vinde prii- rum, pre care la inceput Iii avuri
jitnre. numai dînşii. Demnităţile celle mal
Patols, (fr.) limbă particulariă importanti în Stat, cestură, tribu·
unei ţerre, limbă rustică il. popo· nat militar, con5u)at (prin legesLi­
]·ulul,. i\ ţărranilor, a IInei provinţe. einiae Lestiae) dictatur'a, censur'a,
Patolles, materiă de serieă dc senatul �i locurile de judecător, chiar
Surate. auguratul şi pontificatul (!el[ Ogn-
Paton\ale, un ca nard de Chili. lIna), t6te era deschise plebeilof;
Patrat, cap al I<'eţialilor, la R., numai funcţinnile de iMterres sacn­
Patres, vd. Patriei. ficllllIs, mai mulţI fiami.nes �i SaliI
Patrili, (-Irfa), tal'l"n nascerii. Palatini, rema8eră pentru tot'«reuna
Pafriarcb, (-cha), ]lers6năs'ăn- p:ltricilor. In sacris gentili patri-
tă il Testamentului V., institutor cie ,i India Trojanis avea numai
al unei ordini monacall; primul e- ei iutrare. Din caus'a avliţieI con-
\
Pat
298
Pat
[299]
Pnt
299
PliU
ser vară uă prestanţă la usul de
ager publicus Sub imperatori în­
semnătatea patricilor se perdu, Con­
stant. c. Mare făcu din patriciat
uă demnitatc care se da functio­
narilor superlorr, nu însă hercdita­
riă. - CI)US., după Lcmairc, Lexic.
Labri, .
Patrtelat , demnitate de patrl­
ehi.
Patrteid, vd. Paricid,
Patriml, (-mi malri/ll;, dfl'P'­
/}a)."''), se numia la cei vechI mi­
norinţi căror trăia tata şi mama.
Patrlmouln , (-niu1Il), averea
hereditată dela tată si mamă, (în
unele locuri ]Julr·patem, p atr-ma­
lerll). - Patrimoniale, de patrimo­
niii, patern.
Patrlot, care �i iubesce patri'a.
- Patriotic , de patriot. - Patrio­
tism, amore de patriă , eharacter
al patriotuluI, civism.
Patristică, sciinţ'a lucrurilor re­
lative la părinţlt Bisericei.
Patroelnnre , ÎI vorbi lung şi
pănă la importunitatc, �trăduindu­
se il conving(,. (nens.)
Patron, (-1Ius), protector, lip­
părător, al UDui individ, unei cor­
poratiuni, commune, in timpul im·
peratorilor chiar al uneI cetăţ.l (col­
legia, sodalitates etc). La Cic. şi
Quintil. addese pentru advocat.
Patronat, (- tus), proteeţiunea
ce dă patronul, dreptul ce are ­
patr. clientelol', esercitat ass. cli­
enţilor s. În fav6rea ·Ior; - ecel.
drcpt de il numi 1.1 un beneficiii.
Patronel>se, (fr.) d6mnă care
se Însărcineqă il direge un bal, Dă
sărbăt6re, În fav6rea unor pauper!.
Patronymic, (-cus) se qice
de un nume dat totor descindinţi­
lor uneI ginţi, d. e. HeracliqI.
Pauel , (Iat.) particolă preposl
unor vorbe ca se arratte mică can­
titate a obiectului.
Paule, mică monnetă italieă ,
appr6pe 54 cent.
Paulette , (fr, şi pa/oile, după
numele lui Paul, inventoruJ) drep­
turi annualt ce plătia regeluI om­
ciarlf de justlţă şi de finanţă pen­
tru a remăne liberi ÎD funcţiunile
lor şi pentru câ preţul (unii �i fun­
cţiunea) se se de heredilor lor dacă
se întîmpla lie moră În cursul acel­
ier an.
Paullnn, (acţiune), juris]JI·. ac­
ţiune dată creditorilor pentru it re­
voca alienaţlunile frauduloae ale de­
bitorilor. -
Pauper , (per), sărac.
Pausă, (-sa), suspinsiune, în­
tremissinue, Încetat de acţiune.
Pauxl , (lophocel'cus), passăre
dom estică de Guiana.
Pavaglă , (fr.) asternutul stra­
telor. Suppl. paviment, stratură,
Pavare , (fr.) il face paviment,
asterne strat'a, curtea.
Pa\'iIIon, (fr.) specii de cort
patrat 8. rotund, tentori14; înveli­
şiii de pat suspina dc lacunare,
couopeu.
Paviment, vd. Pavuge.
Pavois, (fr.) speeli de Bcut la
vechii FrancesI. Acea'şi vorbă cu
pavăsă, itaI. par;ellSe.
Pavonazzo, (itaI.) marmurcan·
tică de contestură camclariă, pen­
nată cu roşiii şi alb.
Pavonită, (fr.) polypar fOBsile.
Paxos, fruct de Philippine în
form'a olivelor, (măsline).
Paya, serică albă de Aleppo.
Paysagiil, (fr.) întindere de
ţarră văqută în un singur aspect,
-...;.-_ ....... ,,;,,"'.-.-:._..) ..... "-'�-_.,_. --��- --- -- -- -
[300]
Pee
300
Ped
I
f'
.'
I
!',"
i
j
II"j
'j .,
,1
I
I
'i
,1
'o:.. '
'"
tabel care o represintă, - Paysa-'
gist artist de paysages.
Peaehe, petră spongi6să de Cor­
nouailles.
Peanitl, miner. go/!'osie pet.ro-:
se copperite pre laterile esteriorî
de criatall.
peantitJi, petre puse de Pliniă
in ordinea gemonidilor.
Peanx dnxees, (fr.) botn, fa­
miliă de plante stabilită în genul
agaric al lui Linne. Conţine patru
speee.
Peearl , mistreţ din America me­
rid. Comp. lajaeu şi cochon de bois.
Peeeanţl , (humori), med. se
numesc humori!e viţi6se in calita­
te şi cantitate.
Peceata, (lat.) asi nul In lupte­
le publice de animall; horn stupid.
Peeha s. PRBSA, mică monuetă
de cupru indiană, apprope 2 cent.
Pecbblende, (germ.) mine'r. u­
raniii aBsydu�at de Haiiy.
Peeherz , (germ.) mineral pe­
cii assemine.
Peehsteln, (germ.) speCă de pe·
tr1. - Peehstein {ltsibile, s'a appro­
piat de feldspatbul compact, prin
urmare de petrosilex, cel nefusibi­
le, s' a desemnat sub numele de
quartz resiuite.
Pecll11rin, trurt aromatic din A­
merica merid.
Peehyagra, (gl'.) med. rbeu­
matism la cot.
Peco. tbeă de Cbina.
Pedată, sare din acid pectic
şi nă ba se.
Peden Vineris, (lat.) boln.
nume dat cerefoIiulu'i (cerephylu­
luI) sălbatic şi la mal multe um­
belifere,
Peetină; (din gr. (peetis, cua­
gulum), suhstantă otţinută în Re-
elul nostru de Braconnet, care e­
siste in tote fructele şi are ce-va
analogiă cu gurnm'a. După Laveaux
gen de plantă stabilit pre un fruct
venit dela Ceylan,
Peetls, gen stabilit pentrn plan­
te tubuliflori din Antîlle şi Ame­
rica tropicale (altii merid.) din fa-
mili'a eorymbiferelor. ,
Peeterale, bun pentru pept; ca­
re se portă pre pept.
Pectorali, Ilat. divisiune de
pescî,
Pedagog, (paedagogus), cel ce
e însăreinat cu educaţiunea copi­
i101', (dela 6 annt, pentru Oreer).
Pedagogiă, (pacdagogium), in­
strucţiune, edncaţiune.
Pedagogic, de pedagogiă, re­
lativ la.
Pedagogică, artea de il ins-
trui pre copii. Vd. Pedagogiă. .
Pedale, pinnă În 4ie08ul unui
instrument de mnsică, care e cu
pedile , pentru il modifica intensi­
tatca sunetului (pian o ), ii căută
(ol'ganat), a schimba becarrele în
diesi şi bewolI, (harpă.)
Pedant, (fr.) persoua care af­
feetii pre multă erudiţiune, un tou
decibiv, prii multă esactitate, seve­
ritate, superioritate, - Pedantesiă,
pedantisrn, professiunea pedanteluI,
mod, aer de pedant.
Pedanque, (fr,) imagine de fe­
meă cu peqile de gîscă găssită pre
unele monurninte din evul mediii
şi care se crede a fi il reginei Perthe,
mam'a lui Carol Magllu.
PedatrophiA, (gr.) :.tropbiă,
earrran.
Pedel'el'o, mortariii pentru a
arunca ferul etc.,
Pedestrianism, s'a qis de u­
sul anglu de il face alergăture lun-
"-
[301]
Peg
301
Pel
ge pre qeas s. de a stabili prinsu­
"re pre attare eserciţ,
Pediar, divis ca degitele pedl­
lor (de plante).
Pedtlanth , (-Ihus), bOlII. eu­
phora tithymaloid ..
Pedlfuvin , (-vlum), baiă de
peqi.
. Pedlmane , mammifere earni­
vare cari au pollicele pedilor de
dindărăt depărtat de celle-alte de­
gite şi car] se servesc cu pedile
drept măne, precum Nanguru.
Pedioclu, (loricatus), care arc
ochi pediculaţi şi mobili precum
Jimacele (melc).
Pedometru, instrument pentrn
it măsura drumul. Comp.odometru,
hodometru,
Pedenusulnglă , (gr.) traetat
de egritudinile copiilor.
Pcdophil, (gor.) care iubesce
copiii.
Pcdl'illal, se qiceâ de latronil
munteni În Hispamia.
l:Jedum, (lat.) baston paatol'ale
recurbat la un capăt, addese pur­
tat de actori\' comici.
PCdUllclu, (-cullts), c6d'a u"
nei flori, s. fruct.
Pec, botn. se num. mai multe
plante de Madagascar.
Pcctcrmann, (germ.) bere aI­
bă În Leovan.
Pegas, (-sos), cal mythologic.
Vd. Resiod theog. 278 sqq. 325,
Pind. 01. 13, 60, 90,] 25, istm. 7,
44. Ovid. metam. 4,784,797 6,109
5,256. Horn. Il. 6, 125.
Pegma, (ita:.) speciale uă ma­
chină de lemn ce proferia la spec­
tacle, dnd voia nescine a opera
uă schimbare la vedere. Vd. Seu.
"Ep. 88; Claud. M<lll. Theod. 325;
Phaedr. V, 777. 7. Suet. Claud.
. '.
__ ;;....._ ........ -"'�.:... '. _t.::!....._ .• �_�· __ �-"
34. După Laveau , assemine ma­
chinelor puse În 11S astăql la fo­
cnrile de artiflciă şi .cari »jouant
a11 bascule, Janeaient enl'air, avec
la matiere dont elles etaient char­
gees, les hommes eux-mâmes qu'­
elles portaient.«
Pegmart a. PEGlIA'J'), construe­
tort de pcgmate; gladiator! carI
combătea d'assupra pegmatelor,
Pegmatilă, mineI'. petl'ă com­
pusă de feldspath şi qnartz.
Pegomanţiă, (gr.] divinaţiune
prin inspecţiunea apei făntănelor,
Pegome , nat, speeă de pesce
din divisiunea thoracicilor.
Pchlvi, character, scriptură a
Persilor �i Parthilor.
Pelgne-maehau , (fr.) machi­
nă pentru li repastina pratele (biner
les prairles.)
Peinehebeek , vd, Pinche-bee,
l·ccao, theă analogil cu peco.
l:Jekin, materiă de serică de
China.
PelagosCOI), (gr.) instrument
pentru a vede în fundul mării.
Pelaţ., (mJ.â'l'at, J'ifua, h'l''Il­
ţH}('eVE) e1asse il cetăţianilor grecI
rarI plăti:i a siesse parte din ve"
nituI lor ca arendA (cea a ce Scho­
emann şi Boeckh rrjeetă s. con­
serva a �esse parte. V d. �i Plut.
Sol. 13.
Pelccin, (-num, non), specă
de cadraute la cel vechi.
Pelecoid s. PJl:LI, (gr.) geom.
care are form' a nnei secul'i.
Pelerillagii:i, (fr.) călătoriă de
devoţiune, peregrinat.
Pelican, (pelecatlus), vd. Ono­
cratan.
Pelidna, nume sciinţific al a­
laudei de mare.
Peliosanth, (-thus), botn. sc
,
I ,
[302]
Pem
302
. /
I
I
I
"
't
'i
'1
I
'1
I
�
.'
""
,'"
num. uă plantă din Indie, alt'a din mestici, familiares, pa.tni (Ia Greel
Amer. merid. xa> all!�j�t, Ytv'J..thOt, x:r�6.cw, ",v-
Peliose, vd, Ecchymose. xtO" fl!� .. av), al familielor, cu to-
Pella gen de plantă atabllit du- te că Lemaire: nempe penate» ac
pă un fr�ct �bObă cu .c�liciul 8U: dii patrii, item familiares, suutiidem;
perior fărl dmţl, eonţinînd in na h. c, ii. quos et quaeque urbs com­
casulă multe seminţe lucinţf), de muniter a majoribus traditos, et
Ceylnn. quaeque familia sibi proprios ads-
Pellagre , (fr.) med. varietate civcrat et colebat. Vă represinta-
li ichtyoset. ţlune după Virgilii1 ni Vaticanului
PeUieulă, (-la), peliţă forte la Rieh p. 468.
subţire. Pendul, (-lllm), S. -Iii, pond
Pelomanciă, (gr.) dlvinaţlune suspina de un fir priimitor de os-
prin mediul lutulut (noroiă), cilaţiut.e ; horologiă cu balanciă,
Pelvlmetru, (gr.) chir. ins tru- (pendulnm horologium.)
ment pentru it măsura pelluviul , Pendulist, făcător de cistele
(bassin.) (cuthie) dc pendult,
Pemilllt, un arbust, (tlibumum Penerople, gen de coqullă des­
OpUlU5, stfmbuc!ls aquatica), de pre coatele vecine 'Liguruuluf.
Canada. • Peninsulă, (-la), geo9r. ap-
Pemplligode, (fr.) s. pemfin- prope insulă. - Peninsular.
gode, (fr.) "d. urm. Peniston, panistoll, materiA
Pemphiglls, med. fievre inflam- de Iănă ca postavul de Anglia.
ma/oire, 8. f. balbeuse, auas31'că Penitare, (ca relt_) a se căi.
(Begmatiă) cutaniiă chal'actt'risată N. "s.
'prin erupţiunea unor bl!le de vo- Penitinlă. (-lclIlia). căinţă.
lume variabile, pre lamine (place) Penlling, denar hollandic, = '/6
erythematice, pline de un Ucid gal- sol s. stllgver.
bin 5. 5ăngiuolinte. l�ellllY, (pron. pe·ne), şi della/"
Pemphis, arburel din insulele I sterling., monnetll de argint anglă,
mlirii meriq. şi molllce. solidă, = '/. schil1iug s. 10 cent.
Pemphredon, gen de insccte - HaU" penny, monuată de cupru,
din ordinea hymenopterelor. = '1. denar; farlhillg, = '/, penny.
Penale, care privesce pedepsi- Penn)'-east, (angl. pron. pe­
le legali, suppune la ui! peMpsi!. ne-isi), arenă p�mint05ă conţinînd
- Penalitate, calitatea penalelni. numerose fragminte de coquilc ma-
Penaţi, (-les), acea aşi rlidă· rine.
cină cu peuns, pMitus, vwltralia) Pension, (fr.) vd. 1tTrn.
qeii domestici, la R., pÎ'otectorl ai Pensionar, cel ce este Îu pen­
unităţii şi stabilităţii familieI. Nu· sionat, cel ce p1ătesce pensiune;
mărul, numele şi genul lor e nt'- cel ce priimescc.
decis. - Ve sta , Jone, Lares, era Pensionat, stabiliment nnde co­
tntre dîn�ii, Se dividea în penales piii şpd, se nutresc �i studili.
majores, publici, ai Statului; p. mi- Pensiune, (-sio). plată, retri­
nares, prl:f)Qli, d4"i penetralel, do- bllţiune periodică annuale.
I
. .. -.
[303]
l
303
Pen
I
j
•
,
PCO!;UDl, (lat.) adaus de pedep- Pentagon, (gr.) geom. care are
se , la copii. eiuel latert şi cincI ing-biurI egali.
Peosyh·aoia. provinta În Amer. - Pentaqonie, În pentagon.
septentr. Chem;m!e de pensyffJanie, PcnhlKOniii, (-nium), botn,
(fr.) cămin pensylf!anic, sJlc\lă de campanulă eu eapsulă pentagonică.
cămin economic. . Pentagyne, (gr.) plante CII cinci
Penta , (gr.) prepositiuue ce ae llistilI. ,
allătură vorbelor 81)1"4/ il arrătta că Pentahessaedru , (gr.) cristal
părţile esprease prin acelle vorbe cu cinet rinduri de feee dispuse
sunt în număr de 'cinet căte fi unele d'assupra altor
Pcotacanth, (-Ihus), pesce Pentamere, (gr.) co'eoptere CII
thoracic. 5 article la tarse.
Pentachord, (gr.) lyră cu '5 Pentametru , (-lnun), metr,
chorde, la Greci, În timpul lui Al- vers latiu compus de 5 pedt ; vers
ceu si Saphet mediariă Între cea franees de 10 silabe. '
vechiă CII 4 �i cea de mal tărqiU Pentandrl«, (gr.) bol ... plante
cu 7. eu 5 stamine , il cincia classe il
Pentacentarch , (gr) cap de systemer Iul Liune.
50 homeni. Pt'lItall(·mn. gen diu familia
Pentaeusîemedjmn, (gr.) pri- syuautheulelcr , conţinînd uă siu­
m'a elasse il cetăţianilor .athenianl, gură plantă a cut origine il necuu­
conţinînd pre cei ce eulegeă 500 noseută.
medimne de prodllcle uscate, me- Pentangular, vd. Pcntagon.
tre(e de licide, in arginţi drach- Pentantbere, (gr.) botn. plante
mI'. 500 drachme, capitale de 6000 cu cinci auther!.'.
drachme. Pentapast, (fr.) 8. -parfe,mai
Pentacrostic, (gr.) se numia, bine pelltaspast, machină cu 5 ro­
Ia cei vechI. versuri pentacrootice, tîle pentru il redicil sarcine.
versuri dispuse astfel că tot·deun3 Pentaprotiade, demnitatea u­
He găsscsc cinci acrostice cu aeel'- nul din cei cincI mari officiari ai
a�i nurue în cinci diviaiunl ale fiă'1 illlperiuilli grec.
cărui vers. Pentapylon, (gr.) edificiU Cll
Pentadadyl, (gr.) care arc ciuci cinCi porte.
dt-gite. Pentareb, wemb,'u din nă pen·
Penta'decagolJ, (gr.) georn. fi- tarchiă.
gnră cu 15 ăughiuri şi 15 lateri. Pentarchiă, (gr.) gllbern de
Comp. qltindecagoll. cinci capI.
Pentaedrll, (gr.) gcofll. solid Pentaspast, (gr.) combiuatiune
cu cinCi fece. de cincI rotile.
Pentaeteride, În chronol. grecă Pentasperm, botll. cu cinci gră.
spaţ de 5 aoni. AlIăture cu Iriete- un ţi. '
"deie (3 annl) forma octaeleridele. Pentastyl, a,·chit. edificiu cu
vd. An. cinCi rînduri de columne la fa\l'a
Pentaglot, (gr.) care e in 5 dinainte.
limbe. Pentatene, (-ch?s), se UUill •
.
, ,
. -,
------_ .......... .:..._-��'--- ...
[304]
Pen
804
Pep
ceHe cincI cărţi prime ale Biblieî. Penultim, (-�m1ts), 'care pre-
_ P. chirurgicale, dlvisiunea egri- cede immedlat pre ultimul.
tudinilor esterne în cinci classt : Peon, 8. PEAN, (peau), metr. pe-
plage , uleere , tumori, Iassaţiunt, de de una scurtă şi trei lunge.
fraclure. . Peotte , specă de luntre rotun-
Pentathlu, (gr.) des. uniunea dă, ca chaloupe pre Adriatk'a.
ceIlor cincI lupte prime ale gym- Pepaios, plantă de America cu
nastieei grece, espuse de Simonide fructul analog unui mic pepins.
în pentametrul : ă,).ţ,a, 1loJ"wY.d�v, Pepastic, vd. Peptic.
olcixo", ăxov6a, nu).»". Peperln , (ltal, - no), mic tof
Pentaurea, petră. Ia cel vechi, vulcanic.
care attrăgea ferrul ; probabile· fer I Peperltă , tof vulcanic roşiă s,
magnetic. . verde inchis compus de grăunţi vi-
Pentecemareh, gubernator de , troşt. .
5 sate la Grecii vecht, I Peperomiă, botn. gi'n din dri-
Penteeontaehord, iustrument audri'a monogyniă,
de muslcă cu 50 ch6rde in egali. Pepinieră, (fr.) se diee figurat
Pentecontareh, (gr.) commăn- pentru reuniuni de persone des ti-
dante de 50 homeuî s. dp, un pen- nate unei stărt. I
tecontor, nave cu 50 rauie, Jlepita, buccata mai ales de aur
Peuteeoste , (-te), sărbăt6riă În minere, nelucrat. Or nati( a­
ce se celebră în memori'a desein- morphe,
siunil Sotului spirit, la 50 dile du- Peplus, botn. specA de caphorle,
pă Pasc!. Peplus, (-plus, - plum, gr.
Penthese, sărbăt6ri'a purifica- nin).aq, n:in).o", după Riemer din
ţiunii la Greci. ni).).a) vestimÎnt pentru d'assnpra,
Pcnthor, s. PANTHOR, (-t'um), spe�ă de mantă, propr. lat. paUu.
boln. plantă <'Imericană it cui cap- Vd. Ferrar. de Re Vestiar 1, 3,
sulă are 5 ănghiuri. 18 şi În Anal. p. 81. Boettiger Sa-
l�ellthelică , (marmure), mar- blna p. 397, 416 seq, Schol. Ro­
mure albit dela muntele Peuthelic, Imer. Il. ". 734, rvvax,iov ."oo,"a
intre Athcne şi Marathon, astădi -r:OV'l:iIλ xt-r:wva ;;v oV» Iv,J"vov'l:Q
PClllcles. ' dU' �E7T'qavbjvr:Q.
Pelliiscul, nal. 8C numesce uerl I Pepo s. PErON. vd. Po/iron.
ce patrnped cari aii cinCI degite la Pcpoaza, ua pas sare de Par-
pe4i. gnay.
Pelltol'ulll, vd. Penth01" P .. pse, (gr. (r. pepsie), cocţi-
Penlstemoll, boln. gen stabilit one, maturaţiune, in med. vechiă.
pentru chelonile (gaIanes), ale că- P .. pSillll, substanţă ce pretinde
ror flori aii. patru stamine contră Schnealln a fi găssit in cellulele
un firat sterile. cari investesc laterile glandulelor
Pcntzie, botn. gen stabilit p)'e gasbice.
labeliformea lUI Linne, sunt appoi Pcpsis, hymenopterădintre splle-
eu tanicetele şi athanasiele. cile Iu! Linne.
Peplic, vd. Pepastic.
(
? "".
�--�-
[305]
Per
305
Per
Per, (lat.) particulă ce se pu- Perdlţlnne.c-bine dtperJiţiune,
ne Înaintea mai multor termini de perdere, dissipaţiune. .
chemiă şi arrattă 'că elementul ina- Peregrln, (-nus), strein, tre­
intea cui' stă se affia în cea mai cător.
mare cantitate În combinaţiunea Peregrtnaţlune, (-/fo), călă-
dată. toriă în ţerre depărtate.
Pera, botn. arbure american nu- Peregrtnomanlă , maniă de il
mit şi perula. eăllători.
Peragraţioue, asir. perenrsl- Pcrempţiune, annulaţiune â u-
une. R. us. net proce dure pentrucă n'a fost nr-
Peragu, botn, pyrenaeeă de In- mată la terminul detipt, acţiune
die. obsoletă,
Peralcscoplă , (gr.) divinaţi- Pereruptortu. (-1'ius), decisiv,
une prin phenomenele apparinţi în Perezic', (fr.) botn. gen stabilit
aer. în locul perdicielor.
Peraphyl, (gr.) distinsiunea ca- Perfect, (-tus), deplin în ge-
Iicelnl plantetor. nul seu, desăvîrşit.
Perarsln, vd, Per thesin, Perfectlbtle, priimitor de per-
Pel'ce, (fr.) uneltă CU care fa- fecţinne. - Perţectibilitate, calitatea
brloanţi) de tluere perforedă (gău- perfectibilelul,
resce). Perce il. main, aeeaa cu ca- Perfectionare, «(1'.) 1. face mai
re fae foraminile (găurele) cari dă perfect .
sunetele. Perfeetlsslm, titlu al unor gu-
Percepere, (-cipere), il strîn- hernatort de provinţe în Imperul
gc impositele. de deos, mal pueln decătclarissim,
Pereeptibtle, care se pete per- calificaţiune a eetăţianilor din il pa­
cepe. - Perceptibilitate , calitatea tra ordine creată de Constantin,
perceptibile luI. illustru.
Percepţlune, (-lio), act. de il Perfid, (-dus), care nn'�J ţine
percepe (vd. prec.) pitit. acţiunea vorba, nu il fidele,
de il cllnn6sce, înţelIege, prin SPi-' Perfidiă, (-dia), lipse defide-
rit s. sinturI.. litate.
Pel'ct'ptor, commis, propus pen- Pergo]es, strugure de Pergola.
tru il percepe imp08itele. Periamb, (-bus), metr. pede
PercJus, paralyti<:, beteag. de doua scurte.
Perclloplel', (gr.) se num. căte- Periantlt, (gr.) învelişiii extern
va spC\!e de vulturI alpin). al fioriI.
Peri!nos. speCă de aceră. Periblf'psiă, (gr) med. uită-
Percussione, (-sio), lovire. tură sălbatică în delyriu. '
Perdiee, (-dix), passăre gal- Perieardiă, capsulă membra-
linaceă, fr. perdrix. n6să in gil1rnl inimer.
Perdicie., boln. gen din fami- Peridu ; ('--".culum), prim(lJdiă.
!i'a cOl'ymbiferelor. - Periculos, primejdios •.
Perdicltă, miner. petră in cu- Perigese, numia Greciluă des,:
IMca pel'diceluJ, la R., •
20
" \
[306]
. 1
:i
Per
306
PCI'
�-----
. I i
·1
� ,o
I
,1
.':./
�.
, ,�I'
.1
f
cripţiuue totale s. parţiale il pă- I seu in Athene, porticul lUI Pom­
mîntului sub formă de CăIătoriă·I· peiu la Roma 8. al.
Perigeu, (-gewfI). loc al ce- Perlqulto, conur (fr. perlUche)
rulut unde se afflă uă planetă cănd din Peru via de sus. .
este cel mal apprope de '\lămint. Pertscelid, (gr.) spe�ă de inel
. Pcribeliu, puntul de rea mar I cu care se orn il pedile. .
mică distanţă ÎI une î planete de Pertseif , geog", Iăcnltorh din
sore. I Zon 'il torridă.
Perimetru, eg!'.) cireunferinţă I Pertseyphtsru, incisiune ce se
(contour). făcea, la cer vechi pre partea pro-
Period, (-dus), asir, revolu- emininte il frunţii , dela uă tîmplă
ţiunea unei planete; spaţ de timp la alta.
determinat. - Periodic, care are pe- Pertsperm, (gr.) tnvelişiul 8e-
riMe, vine la timpurI determinate. minter.
- Periodicitate, calitatea periodl- Perlssotogta, (gr.) rhet, repe-
eulul, tiţiunea inutile, în alţi termini, a
Perlodlst, cel ce faee foie Jle- unei idee enunţate deja de ajjuns.
riodice qiarie. Peristaltle, [gr.) care are W1"'
Pertodenlel, Învingători la jo- tutea de il. contrage.
curile sacre, la Greci. Pertstapbyhut, (gr.) amat. doui
Pertodyulă, (gr.) durere loca- muschi al palatulut, primul numit
le vioJinte.. şi pet"ostaphylin, secundul plerygo-
Pertosteu, (-teum), anal. mcm· stuphylin.
brană fibr6să care învelesce 6s- Peristomion, botll. gen slabi·
sele. lit În famili'a musehilor, conţinînd
Periostose, (-sis), îIlflăturli a treI speQe originarie din N.-Hol-
periosteulul; hyperoslose. landa şi una din America septen-
Pel'ipeliă, vd. TragedieI, �i A- trionale.
risto!. poet. c. 12. l:»erist�'I, ( -lUIII), portiC de co-
Peripheriă, (gr.) !leoDl. circun- lurune înaintea unui edificiu s. in
ferinţ'a uneI figurc, supl'<lfaQ'a ll-! giurul IIneI curţI.
nul ijoliil. I PCI'isystoIă, (g!'.) med. misca-
Peripbrase, (gr.) întorsnrii de rea între systol:! şi diastolă, intre
vorbe pentru il se esprime indirect, conlracţilloea şi dilataţiunea ini-
circunloc1tţiune. rueI şi il arlerelor.
Peripierolll, (gr.) ,·het. adaus Pel'itoneii, (-naeum); uitat.
de uă vorbă inutile pentru il com- membrană fleBsibile care invelesce
pleta harmoni'a phrasiî. în intern abdomele. - Perilonila,
Periplleumooiă, (gl'.) med. os.- tide, inflammaţiune il perito·
inflammaţiune il plămînului, spe- neului. .
ciale 8. pleureT. Perkinism, m-ethodă de curat
Peripter, (gr.) ",'chit. edificiu întrodussă de Perkin, medic dela
incungiurat prc tote părţile da co- Plaiufud, în America septentrion3-
Iumne, precum este templul lui The- le. Consta în il freca părţile affec­
�te cu estremităţile ascuţite 11 doue
(
." '--'.
)
I
[307]
F
307
Per
\
ace de metal differinte, la uere- num. musehiul lung âeetor al de­
care distanţă de peUe. Aată<!1 pă- gitelor pedelul,
,ăsit. Perojeu, arburel din N.-Hol-
Perktus, (machill"1 lui) machi- landa, din famili'a bic6rnelor, du­
nă de vap6re cu presaiune nelimi- pli numele lUI Perojo, botanist
tată, hispan.
Perlasse , potasse de America. Perene, (-fie), anat. muschii!
Perlirnpinpill, (pulbere de) fă- estera al pedelul dela genuchiă în
,ă vertute, remediii, medloc de pre- qeos.
stigiatol' (charlatan), Peroueomalenlar, relativ la
Pcrlsand, (germ.) mine". slll- perene şi maleolă. Abso!. se aum,
ce pueln conalstlnte. vîn'a saphenă esternă.
Perlscltlacke, (germ.) mine,.. Peronelle, H. PERIiELLE, (tr.
byalith. corrupt. din petronelley, femeii stu-
Perlstnter, (germ.) //Iiner. quartz pidA şi Ilmbaee (gureşlă).
byalin concretat , în insula Feroe. Pernole , (fr.) botn, cyan.
Perfueid, (-dus), f6rte trans- Peropterl, (gr.) pesel holobran-
parinte. chii, ossoşr.
Permaninţă , (-lIIaTlSlo), du- Peruraţiune , (-tio). conclu-
rată constante, presluţă, -eontinuă, sluue , ultim'a parte il discursului.
- Permaninte, constante, stabile. Peroouuscu, animale camlvor,
Permeabile, (-lis), phys. ca- digitigrad, (muslela) de Polonia.
lifică corpurile prin cari pote tre- )·erossyd, chem. ossyd în ca-
ce lumin'a, aerul �i alţi flui(ji. re ossygenui e În cea mai mare
Permissiulle, (-sia), putere, cantitatc.
libertate de il fal'e, (licc cv. )·erpendiclu, (-Cll(UIII), firul
Pcrmistiulle, (-mixtro), am- pcndulului, Iiniiă perpendiculariă.
mestcc pentru a tempera doua lu- Perpendicular, rare cade drept
crud unul prin altul. În 4e08, SYIt. cathet.
)Jermitere, (-Iel'e), il dil per- PCI'petuare, (fr.) il face per-
misaiune. /- petnii.
Permutllre, (-tal'e), 11 achim- Perpetuu, (-t,�us), continuii,
ba. Usitat în materi:i de benelicie. care nu înceh!<jă nici uădată
�ermlltaţiune, (-Ilo), acţiune Perpetuitatc, (-las), durati
de a permuta; //Ia/It. transposiţi. fără Întreruptiune.
une, schimbare it rîndului, dispo- »erplcs, (-sus), care eate 1ll
sitiunii cantită!ilor, il părţilor u- perplessitate.
nu! tol. Pcrplessitate, (allxietas) stare
Pernicitate, (-las), pl,ys. fOrte dc nncertitudine, 116Iiniste, căndnl1
mare iuţelă. Snppl. I'epet,liciune. scie cv. la ce s6 se decidă.
Pernie, intlătură prin răcelă la Pcrquisiţiullc, (-,tio) ,-bine
peqi (en!Jel1lre). percisir-iul,e, cercetare esactă �i ri-
Per obitum, (lat.) prin m6rte. gur6să; jllr1SP'" cercetare ordonată
Perodactylic, (fr.-lie:u), se de nil superior În caB de nn uelict
aasupra cui lip�"şc- cUlln!,o�intclc
,
I "
d'
-.)
[308]
Per
308
Pcs,
, I
j
.
,1
t� i
neeessarie, Perqui�ilor, cel ce Perspectivă, .(d�n perspicereş,
face pereielţinnf- artea de a represtntă obiectele in
Perrueă- (fr.) eopperislă pen- posiţinnea respectivă după dift'erin·
tru cap j[\cut din păr strein.-Per- fa ce depărtarea s, appropiarea
rucar cel ce face perrnce. pune între dînsele; aspectul diver-
pe� saltnm , (lat) prin sări- selor obiecte vădute de departe re­
tură. Cănd cv. e priimit in uă or- lativ cu locul de unde sunt privite.
dine superiore fără a fi priimit In- Perspicacitate, (-tlU), adin-
tremeqiariul. că pătrundere de spirit.
Persan, archit, in ordinea per- Persuaslune, (-slo), înduple-
sieă statuă de hom pnrtănd uă 00- care. Differesce de con..,icţiune, fiind
ronîde- că acesta attinge inlm'a , persua-
Perseeutare, (peJ'Sequi), a ves- siunea se oppresce numai la spirit •
sa, tnrmenta prin căi nedrepte. - Peotleă, măsură agrariă În Pla-
PerseC1tţiune, acţiune de a perse- cenţa, = 5 pd,
cuta.-Persecutor, eel ce perseeută. Pertluere, (-tinel'e), a ti pro-
Perseverenţa , (-tia), fermi- priă eul- va, li. ee referi la.
tate �i eonstnnţă în uă acţiune. - Pezo, duro, fuerte a. piastre
Perseoeronte , cel ce are perseve- [orte ; monnetă în Hispauia.
rantă. Pesen , (fr.) instrumeut pentru
Persicariă, (-ria), nume al ii măsura cu acei'aşî pond, gravi­
mal multor spece din genul po- tăţile şi forcele. Comp. balance ro·
Iygon. maine s. romaine.
Persicot, (fr.) speCă de liquo- Pessimism, (-mus), opp. op-
re spil'itu6să. tim,:sm. (vd. vb.)
Persista re , - bine persistcre, Pessimist, plhren al pessimis·
a remăne ferm, obstivat în nă de· mului.
cisiune. Pestalozziană, (meth.oda), sys·
Persistintă, (-stenlza), atăru- tema de instrucţiunea mutuale per-
inţă continuă, perscveranţă. fectionată de Pestalozzi.
Personă, (- na), homul In in- Pestilin!ă, (-kntfa), corl'Up,
dividulllitatea tia. ţiuue a aerului.
PersonagiiJ, (fr.) personă, tot- Peflllism, essiliii pentru 5 anni
deuna cu uă ideă acce&oriă. N. us. la Syracusi. Voturile se da pre toie
PeJ'sonale, propriu, particular de oliv deuude numele.
fiă·cărei pet'Bone. Petasu, (-sus), păJărili 'de 00-
Personalism, vitul homului I actilie (plsJă) pentru sore s. pJ6iă,
personaje. R. us. u8itată addese în căllătoriă (Suet.
Personalitate, (-taI), eeaa Aug. 82).
ce constitue2ce un individ în cali- Pţtitiune, (-Ilo), cerere. Vd.
tatea sa dE' pers6nă. S1J1Jplică.
Personifical'e, il. attribni unei Petltionar, (fr.)-cel ce dă pe-
fiinţe, moralI s. intellectuali calită- tiţiune.
ţilc uneI per.one. - Personificaţi- Petltionare, (fr.) il da petiţiu-
"ne, acţiune de a pe!.Boniticlt. ne. N' IJ$:
.' "' ..
[309]
Pet
309
Ph.a
Petit-que, imprim_ punt şi vir- Phalanster, se num. În syste-
gulă- Pentrucă in vechi ele ediţiunl m'a luf Fourier, edificiul commu .. ,
latine acest semn indică breviaţiu- nel societarie.
nea eonjuneţlunif que: nobisq, Phalene , speeă de vers de un
Petunela, (pec/uncullls), spet;ă spondeă, uri dactyl şi trei trocher.:
de coquilă bivalvă. Phanerogame, botn, opp. CrtJP-
Petelfteare , (fr.) a preface În IogaIRe_
petră, - pc/rificn.ţiune, act. de il Phantascop, (gr.) apparat ca­
petriflca, re se pretindea il. fi amelioraţiune
Petroleu, (-loewn), speeă de il Ianternel magice a lut Kircher.
bitume licidă şi negră, Phantasme , (-ma), a numit
Petrono , nume italian al unel Linnee defectul visiuuii prin care
monnete de Bolonin numită [estu- crede cine-va a vede obiecte cari
tlO, == 3 /luole s, 30 soldi. nu sunt în realitate Înaintea ochilor.
Petrnsllen , mine,'. concreţiuue Phantasmaseop, Spe9ă de ma-
de silice şi feldspath. chină de optică.
Pctlo, (in peuo.; ital.) în secret. ' Pharmaeeutlea , (gr.) partea
Petulanţă , (-tia), vivacitate mediclnel care se occupă de CODl-
Impetuosă. posiţiunea şi usitatul remeqlelor.
Petulante, (-lans), neastîmpă- Pharmaeiă , (gr.) artea de il
rat. continuă În miscare. prepara medicamintele; locul unde
Petun-se, petunt-se, petuse, fel- se prepară.
dspath laminar; granulos, Pharmaeuehlmlă, partea che-
Peueedan, (-tlmn), boln. typ miei care tracte4ă de preparaţiu­
al genului peuced:miielor, din fa- nea reme4ielor.
mili'a ambeliferelor, conţinÎud vre Pbarmacologiă, (gr.) sciillţ'a
nli 20 spet;e de plante din eJima- pharmaciel.
tele temperate ale hemisphereI bO-1 Pbarmacopcă, (-paea), ettrfI
realI. practic de pharmaciă, cules de re-
Phalange, (-lanx), corp de mediele lIBitate.
armată grecă_ In f.inpul macedonic, Pbaringe, (-"yn",), orificiii su-
nllmită şi la.xis, conţinea patru chi- perior al genului.
liarchie fiă-care de 700-1000 116- Pbarsalt'a, (lat.) poemă a lui
meni divisă in patru sy"ta!Jmata, Lucan ass. resbellllul Între Cesare
acestea în plltru /t·iarchie. Phalan- şi Pompeiii. Ass. acestei poeme
g'a luI Alessandru era un corp de Funcc. § 38, 39; Nisard Etudes
2000 h6meni, divisI în laneiaril a- II p_ 29, sqq. Daunou În Journal
gri ani (dxo,-riIJ-rc<t) şi arcariI ma- des Sav. 1835 p_ 49 sqq. Fel. Carr.
eedoniaur. Phalang'a tJcestrilor era di San Tommaso Considerazioni in­
(lompusi"t de 3000 bărbaţi, divişIîn torno alIa Farsaglia di L. (Turin
15 ile, lîngă cari agema ecestrilor 1837). E. KaestMr, Quaeslionn. in
B. preşe4ul regale şi ceHe 8 ile de Lucaui Pharsaliam Partic. I (Gu­
sarissopho,·l. ben 1824); C. F. Weber Prolusio
Pbalangost", (-sis), med. spe- in Lucani Pharsal. (Programm von
ti de trlchiase. Zeitz 1825), şi Diss. de eo qllod
,
I •
• r.
----'-'�"'- .. ,. -'�..!...-....._-'--�--'- -'- ---�
[310]
summum est in Pharsalia in edit. larii germani uert-ce personă stre­
sa vol, II p. 585; P. J. Leloup De ină Universităţii.
poesi epica ct Pharsalia Lucani Philologiă, (-gla), sciinţ'a Ii-
Dissert. terelor, literatură universale. Cun-
Phase, (-sis), asir. se qicede noscinţ'a cUllnosclllulllt (Boeekh.)
diversele apparinte planetelor, 1)llilologic, de phiJologiă.
Pltclloplasfica, arte, inventa- Philf)JlIafhic, doritor de 11 cun-
fă «le Aug. Hosa, de :1 represinta nosce, studia.
IU promininţă (relief)monuminte cu Philomclă, (gr_) privigil.t6re
sceber (speeă de lemn, lieg"). (poet.)
Phenaktstleop , (gr.) apparat Philomcthor, (gr.) cel ce iu­
de optică dat de Plateau. Un disc besee pre mam'a sa.
de carton pre circuufcrinţ' a cui Philonilllll, nume Il'recesc al u-
sunt desemnate figure în diverse- nul electuar.
le poslţiunî cari compun uă acţi- PhilopatrJdalgiă, - âamoniă,
une, şi separate prin intervale e- vd. Nostalgiă.
galî. Invîrtind discul şi privindu'l Phllosophale, (petră), pretins
in un speeul prin foramini percus- meqloe căutat de alchimistl , de 11
se d'assupra uner separaţi uni , se transformă metalele în aur s. ar­
vede fiă-care figură miscăudu-se şi gint.
îndeplinind uă actiune completă. Philosophiă. (-phiet), Cicero-
Phenleopter flammant s. be- ne o deâniă, după Platone , sclin­
chm'u, passăre numită astfel din fa lucrurilor divine şi humane şi
caus'a culorii aripelor solle. ;. causelor lor. Scholast.ieil o defi­
Phcnomell, (-nou), se num. nesc sciinţ'a prineipielor. Descartes
ueri-ee fact obsefvabile. (Priucipes PrM. § 2) ellllnoscinţ'a
Pllilanthrop, (gr.) amic al hu- toto1' lucrurilor ce homul p6te sei.
manităţil. Leibllitz dciint'a raţiunii lucl'llrilor.
PhilantlJl'opiă, (gr.) charactc- T1'actate de philosophiă 11 dat Char-
l'ul philanthl'opului. ma, Jules Simon s. al. Historie de
Philallfbropic, de philanthro-! philoBophiil. Hegel, Brantl, N. Rit-
lliă. I tel' şi G. A. Brandis, Brucker (His-
Philallthropomaniă, am6rc toria critica phil08ophiae.) Bun com-
affectată de hUlllauitate. pendiii de Schwcgler.
1)lliiarch, (-chos), vd. Phy- Philosopbism, doctrin'a phi-
,-a1'ch. losophilor falsi, am6re de sophi/!-
Philarmollic, amic al hal'mo- mate. - Pltilosopllist, philosoph fals.
niei, musicei. N. tls. ca adiect. Philoteclllliă, am6re de arţI.
Pllilatriă, (gr.)am6re de studiul Pil i1tru , (-h'lIm), băuturkpre-
medicinei. suppusă propriă il. provoca nă pas-
Pllilebeg, tunică il muntenilor siune.
Scoţian!. Philydl'lI, bot.n. Bcir})că jonC3-
Philhcllcllism, am61'edc Greci. ceă de Cochillchina.
Pbilistill, se' numesce de scbo- Phimose, (gr.) med. uă egri-
tudine. � Phimosic, de phimose.
'�."i
. I
\
1,
I
1
r.
L ' 1
j \
t" )
1
"
I 1;
,1
, ,
Pllc
_;J
310
Pili
...
[311]
Pbitolith, (gr.) pltitalith s, phy. cel vechi uă tragediă stravestită În
petră cu lmpresslune de vegeta- comediă, ceaa ce astăqi parlJdiă.
tiu ne. Phoeaeee , vd. urm.
, Pblase. (- sis ; fr. 1Iltlasme), Phoee, gen de mammifere din
contusiune, depresslune il unui os famili'a amphibielor, nuanţă între
lat. patrupedî şi cetacer. Se divide În
Phlebographiă, (gr.) trada ţi- doue alte secţiuni: phocele, propriii
une' assupra vinelor , usnlut lor. (}isse, cari nu aii ureehie esterne,
Pbleborrbagiă, (gr.) ruptură olariele s, phoce cu ureckie.
il nnci vine. Phoeenlc (acid), chem. acid
Phlebotom, sealpel pentru phle- estras din grăsslmea delphinului.
botomiă, phebotomist. Pholade, (-las), eoquilă mul-
Pblcbotomili, incisiune il vine- tivalvă care face forame în petre.
lor. Franceslt le numesc şi dacujles, pi-
Phlcbotomist, cel ce opereqă tans, dails,
phlebotomiă. Plrenaseia, (gr.) altă dată ar-
Pblegmă, (gr.) chem. parte a- tea de il forma vocea pentru eăn­
p6să şi resipidă ce se disparte din tat şi declamaţinne.
corpuri prin distilaţiune; med. pi- Phonică, sciiuţ'a sunetelor, a­
tuită , hurnore ·clei6să, albă, pro- cnstică, Centru phonic , locul oeI­
dussă cu Îucetul prin adaus de căI- lui ce vorbeace, de unde pIecă su·
dură R. de miscare il corpului. netul în nn ccho.
Phlegmagog, remc(jii1 pentru PboDo�amptic, care reflectă
tlituită. sunetul, trămite ecu1.
Pblegllll\sili, (fr.) inllammaţi. Pbonometrn, (gr.) instrument
une, ueri· ce egritudine care C3U- pentru a măsura. sunetelc.
sticlă durere, ci.Lldură şi rositilă 10- PhorimoJl, numiiL Grecii ui
caii şi se termină. prin resoluţiune substanţă licidă., albă, de aap6re
R. trece În induraţiune s. al. styptică şi astringillte, după Plin.
Plllegmatiă, (- tia), accumu- sulfates de fer mai mult s. maipu·
laţiune de serositate sub pelle, syn'j �in am mestecat cu alumină auIfa·
anasarch, oedema. tată.
PblegmoJl, med. inllammaţiune PboroDomiă, (gr.) numiil u-
i\ tessăturei cellulare. I nii mecanici sciinţ'a miscăril aoli-
Pblibot, vd. Flibof. <IHor şi fluiqilor, ceaa ce conţine
Phlogistic. (gr.) foc primitiv, mecanic'a, static'a, hydraulic'a, hy­
llsitat în chemi'a veehiă pentru ca- drostatic'a şi aerometri'a.
lori.c. vd. Chemiă. PllOsphaţi, chem. s:iri dia corn·
PblogoPYI', (gr.) med. sc nu- binaţiunea acidului phosphoric cu
tmesc frigurile inflammanţi s. angio· diverse basj.-Dacă eate acid 8ul­
enice (la cei vechi (ietlre synoque.) furos, se qic phosphiţi.
Phlogose, (gr.) 1ued, inllam· Pbosphol', ch.em. corp simplu
maţiune fără inflătură. care arde cu flacare prin contactul
Phlyacographiă, (gr.) numil1 cu aerul, (puci6să). Phosphor'de
. Kunch.el s. de AlIglia s. de Mare-
f
)
j
"
I
I
�I
,
r •
.l'
1.J .,
r ..
311
Pbo
,
, ,
[312]
ralf, substanţă galbină, care lumi- trage zur Keuntviss des attischen
neqă în obscuritate, se aprinde la Rechts 1. p. 20 sqq. Turnele.
uă miscare pre mică. Phos, de Rom- Phrenic, (gr.) caJifleă tot ce
berq, chlorur de calceă topit la foc. se referesce 13 diaphragmă.
. Phosphorescinţă, (-centia), Phrenită, (gr.) med. Inflamma-
formaţiunea fosforulul: lucinţă dul ţlune il diaphragmel.
ee produs să de unele corpurf în Pbrcnologiă, (gr.) docfrini\ il
obscuritate fără căldură nici corn- Dr. Gal!. care consideră conforma­
bustiune sinţibile.- Phosphorescin- ţi unea creerilor şi il protuberante­
te, care are phosphoreacintă. lor selle ca indtcauţr diversele dis-
Phosphoric, de phosphor, ea- posiţiuni înăscute ale spiritului hn-
re 'pertine phosphoruluf. man.
o Phospbur, chem. eombinaţiune Pblarticc, med. medicamiute le-
de phosphor cu uă base. thifere, veninosc.
Pbotingă, flaută oblică s, cur- l'hthisiă s. PHTISE, (-sis), con-
bă , la cel vechi. sum.pţilwe, egritudine plamanariă
Photograpb, artiflce de photo- (oftică), frigurI hectice.
graphiă. Pbthisic, egru de phtysiă.
Photograpbiă, (gr.) s, helio- Phyle, (cp;;).at), din visitlDi ale
graphiă, Vd. Drtguerotypiii, (pho- poporului athenian , precum celle
tographie sur plaque) de care dif- patru cari se ecnservasseră pănă
feresce pentrucă dă imaginile fără în timpul lUI Cleisthene, Toleran-:
strălucinţ'a ce prosintă eclle da- ţii s. Gekonţit, Nopleţii, Aigicoreir,
guerrice. Argadeir, ale căror numini se re-
Photolitograplliă, proces dat duc de Herodot la fiii lui Ion. Fiă­
de Bareswill pentru a sc6te pre peo carc cpv)o,i În capul cui stil un' cpv­
tră uă probă photographică. ioor<,c<v)on;q, se dividea după Sui-
Pbotologiă, (gr.) tractat assu- dil, în trei 'l!IlEtflilliat, numite şi
pra lumine!. Utoq S. 'tllmti,·, continînd căte 30
o Photometric, instrument pen-I ginţl, (ri",,), ai căror membri (re­
tru a măSUl'i1 intellsitatea lumiuef. "�'ta.), era unitI parte prin con-
Pbotopllobiă, (gr.) med. dif- săngenitate, (OI,O;tu).c<wreq}, parte
ficultate de a suffel'i lumin'a. prin communitate de cult. (0(lye-
Phrase, (-sis), uniune de mal .i-req).
multe proposiţiunr; mus. continui- PhY'Iic, (-cus), materiale­
tate regulată de cănt s. de harmo· Physicli, (-sica), sciinţ'a ca-
niă terminăudu-se la un repaus. re tracreqă de proprietălile şi ac·
Phratrie, vd. Phyle. - Cons. ţiunile e�terne ale corpurilor. •
Valer. Max. V. 3. 3. Meursiii în Physico - mathematice, (sci­
Theseli c. 17. Thucyd. II. 15 Hiil- inţe) , sciinţe cari ac referesc în a­
lmann Anfange der griech. Geschi- cel'aşI timp la physică şi la ma­
chte p. 125 sqq. Bottmann Begriff thematice, precum mecanic'a, sta­
der Phratric in Samm!nng der Scbri- tic'a, bydraulic'a s. al.
ften der Berliner Academie der PhY8i�ootechniopitl. micros­
Wissenschaften 1820. Platner Bei- cop al eul cămp e f6rte Întins.
'.
.r[i
-L
. 1
, t
I t
. r
, °t
of
00: r:
I �
r
I
I
)
Phr
312
Pby
"
I
. / '.
�--�----------��--�----------��---------
[313]
313
I
,�
•
.-
l'
Pie
Pbysioeraţlă, domniă it na­
turel.
Pbysiognomiă, vd, Ph.ysiono­
miii.
Pbysiographiă, (gr.) descrip­
ţinnea naturel, il producţiunilor sel­
le. - Physiographic, de physiogra­
phiă.
, Physiologiă, (gr.) 8ciinţ'a e·
-conomiet ani mall şi vegetali, soi­
inţ'a vieţei, li jocului organismu­
Ini, precănd anatoms:« tracteqă nu­
mal de structur'a organelor.-Ph.y­
sioloqic; d� phyaiologiă, - Physio­
logisf, versat în physiologiă.
, Pbysionomiă. (gr.) trăssure­
le fege1 (obradulul); arte de it cun­
Dosce charaeterul, ineliuatiunile du­
pă inspecţinnea recer. - 'Physiono­
mist, cel ce pretinde Îl cunnoaee
artea physionomică.
Phytograph, autor de phyto­
grapbiă.
. Phytographiă, (gr.) deBcrip­
tin nea plantelor, hGtlluica.
Pbytolith, (gr.) plantă petrifi­
;(lată.
Ph;ytologiă, (gr.) tracta! de
plante, de descripţiullea plantelor,
botanică.
Piancssimo, (itaI.) 1II1IS. forte
incet. In breviat. PP.
Piano, (itaI.) mus. Încet.
Pieadorcs, ecestri hispanl.
Pieieitli, frumosii passăre de
Brasilia.
Picq uet, vd. Piqttet.
Piedcstal, vcl. Pedestal.
Pietate, (-tas), devoţiune, al-
fecţiune �i respec! pentru lucruri­
le religiunii.
Pietism, pietate eacessivă.
! Picton, (fr.) personă care mer­
ge pre qeos.
Piezometru, pllys. iustrument
f�_�"' __ ---"
Pin
pentru il măsura eompressibllltatea
licirţilor,
Piffaro, mus. haIde· contre de
hant-bois,
Pilă electrică, 8. p. galvalli­
că, p. tloltaică, apparat construit
de Voita, pentru esperilnţe gal va­
nice.
Ptlastru, (pal'astata), columnă
cu formă pătrată, de ordinar in­
trată in mur,
Ptlong, materiă de Indiele Mari.
Pilulă, (--la), med. hap.
Pimpinclă, p ampinellă , bibi-
nellă , Upenellă, (fr. pimprenelle ,
pipinelle), botn, gen dinfamili'aro­
saceelor , contin lud plante herba­
cee cu foie compuse ale căror foi­
te sunt în formă de peune. Spee'a
principale este poterium san!Jui­
sorba,
Pin, (-nus), stejar.
PinRcothecll, (-ca), cabinet
de picture, de tabele.
Pinchebec, (germ.) ammestec
de cuprn fi de zink.
Pineale, (glandulă), glandul'a
din centrul creurilor.
Pinc-arsou, Inăr american, ve-
ninos.
Piogo, vd. Pectp-i.
Pillsbeek. vd, Pinch.ebeck.
Pion, (pedes, tis, calculus), rui-
că buccată il joculUi de ecbecs.
Pirat, (-ta), cel ce percurge
mările, pentru il prăda (jefui).
Pitforesc, (fr.) de pictor, pri­
imitor de un mare effect în pictu­
ră, apt pentru uă pictură viuă, gra­
ţi6să.
Pitu ită , (-Ia), vd. Phegmă.
Plagiat, furt literar.
Plan, (-IIIlS), intins, �es.
Planetă, {:Orp cere_se care se
invîrteace in giurut 80relui. - Pla-
[314]
7letl)lab, instrument pentru .a mă- Pneumonte , (remc(liU), care
RUta cursul planetelor. convine egritudinilor de plămăni.
Planimctriă, sciinţă, arte de Pneumotomiă, (gr.) di8secţi-
a măsura suprateee plane. une il plămănului •
Plallispberă, planul unei ju- Pocket, (angl.) pentru' pocket
rnătăţf de astre , cartă de unul s, book a. pocket dictio.1Ittary), dicţi-
doue hemisphere. onar mic.
Plastic, (-cus), care arc pu- Pococurante, (ita!.) hom indif-
terea de ÎI. forma. ferinte, care nu se ingrijesce de
Plebe, (plebs), poporul eommu- nimic, nu stimă nimic. Termin al
ne, la R., format din Latinii ad- lUI Voltaire.
dussî în Roma de T. Hostiliii şi Pceoenrenttsm, indifferentism
Ancl1 Marţiil, redicaţi la gradul de absolut.
cetăţiani de Servo Tulliă, Cons. Podagl'ii, (-gl'a), rbenmatism
Straesser, Weber die roem. Plebe- la peqi •
.ieI' in der altesten zeit (Elberf. Podestat, (ltal.) magistrat de
1832.) Ijustiţi şi potiţiă în mai multe ce-
Plebiscit, (plebi scitum), de- tăţi libere ale Italieî, .
cret al eornitielor tribute. PedlmefrIn , măsur'a Iungimd
Pleeuasm , (-mus), adaus de prin pedt,
vorbe inutili sensuluî. Poema , (-ma), operă în ver-
Plethoră, (-"a), abundanţă de suri de uere-eare mărime care pă-
humori şi de sănge. te fi divisă în cănturr,
Picurii, (-ra) , membrană ca·· Poesiă, (-sis), sCl'ipt în ver­
re garnesce în întru eostele şi mu- suri. De differinţ'a între poesiă �i
sehii. - Pleurondyniă, durele pre historiă 'vd. Aristotele poetie'a e.
muschii intrecostali. 10 ed. Bllhle.
PloUc. monnetă suediră de [11'- Poetic, (-cus), de poesl3, pro-
gint = 1 fI'. (li cent. I prii! poesiei.
Phuale, (-lis), care esprime I Poetică, (-ca), tractat de po.
pluralitate. esiă.
Pluralitate, (-las), multipli- Poillt 1\ point, (fr.) cu acel'aşl
citate, cea mal mare cantitate. număr de punte (t. de joc.)
Plus, (plus), 7n(/lh. mai UluIt, Pol, (-llts), estl'emitatea assii
opp. minus. nnei planete. - Polare, dela poli,
PneOlnnto-chemic, (apparat), aş�eqat lîngă poli.
apparat pentru il upera :lSS. gaeu- PoJarisaţiolle, (fr.) modifica-
lui cu ajjutorlll apei. ţiune il luminei resfrÎnte laterale.
Pneumntologiă. (gr.) tractat Polemarcb, vd. Archonţi.
de subslanţele spirlose. Polemic, de polemică.
Pneumograpbiă, (gr.) de�- Polemică. (fr.) dispută (neusit).
cl'ipţillne a plămânuluI. Poll'JIloscopiii, ochi an cu doue
Pneumonia, egritlldhIC intlam- refraeţiuni şi doue l'eflessiuni, eu
matoriă 11 plămînnlnl. care pOte vede dne-va obiectele
asseqate la nă parle �i dnpă sine.
«ii
.
j
��.:),
, ",
J �
h
I
I
i
il
I
I.{
l
I
(
,
I
j
'j I
I
t� I
� ,.
i
1·
-,
Pic
314
. Pol
.'
[315]
Politic, cu cunnoscinţc Întinse sul de li măsura intinderile şi ean-
în politică. tităţilo dah3qă, după Boeckh, dela
Politică, artea de a gubernă , Babyloni. System'a duodecimale a.
sciinţ'a care tractt'«1:l. de gnbeme. avut influinţă assupra Egyptianilor
Poli, adunanţ'a poporului pen- şi probabile mai tărqiii assnpra Ro­
tru a alege un masdatar, indlce de manîlor. Prlncipalea măsură de tn­
eleetiunl în AngIi:l. tindere la Greci era stadiul olym·
Pnlyandrte , a 13 elasse din pic, Ils din milli'a romană, '/ •• mi­
systema lui Linne, Conţlne vege- Iă geographică s. 549 pd. francesT,
tahle cari ail mai mult de doue- divis în 6 plethre căte 100 stăn­
spre-dece stamlm pre un recepta- jenî a. 100 stang. (aqyoia\'), eăte
clu centrale. I G pd, Fiă-care pede avea 4 palme
Pnlymathlă , (gr.) mare întin- (nEi.alloia� 8, 007.W'�.) Pentru ean-
dere de cunnosclnţe. titiţi era �OT';;''1 din care, pentru
Polynom , al,q. cantitate corn- fiuiqf, 12 forma un xov�, 144 UD
pusă de mai mulţi termini distinşI ţtE"(I?�'t��; (E,u<pO(lEV\' ţ""(1?'1T�\, 864
prin + s. - (plus s. mlnus). 1/VO'<1011), pentru lucruri uscate 4
Potyonym, care are mai mul- xo'nJ;."l forma un XO;Vtţ, 32 un e·
te numint, x"(E6�, 192 un ţ".,lt,uvo� s. 1152,
Polyoptru, instrument de op- y.va,foll. La Romani ale căror mă,
tică care multiplică obiectele, snre şi ponderi fură regulaţi de
Pnlypetate, ealifleă plantele ca- Servo TuIIiii afflăm digitus, poller,
l'i aii mlll multe de 6 pelale, paZmus = 4 digiti, pes = 16 digiti
Polyphon, (echo), care repe- S. 4 palme, S. 12 polliceb, cubilus
tesce de mai multe ol'i vocea. Bi- dela îndouitur'a din întru a cotu·
ne polyphonic. lui pănă la estremitatea degituluI
Polyscop, ochian care DlUlti-1 din meqloc, passus = 5 pd, indoui.
plică obi�ctele. tul unui pas ordinar gradus s. gres·
Pol�'sJI8b, gram. de mal mul· sus; pel'tica, vergea de 10 pd.
te silabe. ! (decempeda.) Stadiul conţillea 625
Pol�'8yntheton, 1'het. oraţinne ,pedes 8. 125 passus; 8 stadie corn·
in care conjuncţiunile Runt multi· punca uă millă (miile B. milliari·
plicate. um), (Numele de parasange pen·
Polytecllllică, (sch61ă). scM· tru 30 s�die şi schoinos pentru
Iă unde se studiă t6te sciin(ele pby· fndouitul este p@rsic), jugerum =
Bice şi mathematice. 240 pd. lung, 120 lat, actus qua­
Polithelsm, opininne care ad- dratus II, jugerum. Mă8urele de
mite maI mulţi decăt un Dumne- cantitate era, pentru tIlliqi, culeus
qei1. = 20 amphome, fiă care ampbora
Pompă, (-pa), apparatsuperb, qissă şi quadrantal 8. cadus, con·
magnific. ţinea 2 urne, 8 congii, 48 8extarii
Pompă, (antlia), machină pen- �i 96 heminae 8. cotyZae; pentru
trn a redica apă, fluiqr (tulumbă). lucruri uscate, medimnus = 6 ma· .
Pompos, magnific.' dă,. Cons. Agricola De ponderibu8
Pond, (-dus), greutate. - U·
I
i
Pom
515
Pon
l
;
, .
_______ -'- ... ..l."'. -'��- �-�� "
[316]
�I
I
Pop
316
Por
et mensuria Graecorum et Roma-
norum. .
Ponderabile. cui se pot� de­
• termina pondlll.
Pontifiee, (-fea: din ,onlem­
facere) magistrat, la H., eul era
Încredinţată prevederea cultului În
jl"cnere. Numa ar fi ales ăutîiu pa­
tru pontifiei din Ramnes şi 'I'ltii ,
la cari se adausse un al cincilă,
poutifex masimus. (Cic. r. p. II 7.
14). Prin legea Ogulnia intrară In
acest colleglă patru pontifici ple­
bei, Sulla dusse num 'rul lor la 15.
Intre attributiuuile lor (vd. Liv.r I.
20 Dionys. II. 73), se pun prove­
de rea totor operaţiunilor religiose,
decisi unea (decreta) assupra uert­
cărui cas al dreptului sacru, assu­
pra procuratio prodigiol'um, conse­
craţiunea unui templu, asststtnţ'a
la comitia ealata, la rugăeiuul, UI1-
de ei propunea formulele (praeire
verbal, la confarreatio şi diflarea­
tio. Alegerea lor se făcea prin co­
optatio, dela Lex Domitia, de co·
II'Jtiele tribute (Sulla restabili eo·
opttltio, pre care o derîmă lex A­
tia.) In respectul calificaţiuniI lor
în maJores şi minol'es, acceptul ge·
nerale face pre ultimii scriitori
(scrib as) al primilor. Gllthcr (Jur.
POJltif. J_ 17, 22) susţine că era
uă distincţinne li pontificilor patrieI
de cel plebeI.
Pontificat, (-tus), demnitate
de pontifice, de papă.
Popor, (pop"ltlS), uniunea hO­
menilor din aceaaşI tarră, snb a­
celeaşi legI.
POPIlI, vd. prec.
Populare, (�ris), de popor,
care pl'ivesce pre popor. .
Populari8are, (fr.) il face po­
� pulare, a respindi prin popor. - A
se popularisit, li şi attrage affecţt­
unea poporulnl.
Popolarism, gnbern populare.
Popularitate, charaeterul ho­
mului populare, affabilitate către
popor, affectiunea poporului,
Populaţlune, cantitatea de lă-
euitori ce conţine uă_ ţarră,
Populeum, ungiute de suc de
pleop.
Porcelan, pămînt ars, forte fin,
frămîntătură de petunze şi kaolin
fabricată iintiiU de Chinest.
Percelanltă, speeă de porcelan
tosslle,
Pori, (gr.) miel foramini (găurf)
În pelle 8. al. pre unde se face
trnnspiraţiunea.
Porlsm , theoremă forte faeilp.,
corolar, Jemmă.
Pertstieă, (methodă). care de­
termină În eăte moduri se pote dis­
lega uă problemă.
Poros, care are port. - Porosi­
tate. calitatea lucrului poros.
Porphyr, s.-phyt-ite, (-rites),
spe�ă de marmure forte tare, ro­
şiă s. verde.
Portiune, (-tio), parte.
Portic, (-CIU), ambulacru (ga­
lerie), dischisă al cui copperişiii il
Rusţ.inut de columne.
Portrait, (fr.) imagine, repre­
sintaţinne.
Posă, (fr.) posiţiune. N. lIS.
Posiţiune, (-tIo), stare În ca­
re se atllă cnv.
Posith', cert, opp. negati1l, at·­
bitrar, natllrale.
Possedare, (-sidere), - bine
possed.ere, il ave Îu p08sessiune.
Possessione, (-slo), acţiune
de a possede, avere factică. opp.
tkminiu.
- .. 4' ':'" -:,-r ..
r ...
. ..
_ .. �--
[317]
Pos
317
Pre
Posset , (angl.) Iiqu6re făcută poaiţlunl ale unul rege în materii
cu lapte, bere 8. vin şi sabar. religiosă, În unele ţerre pentru Sta-
Possibile, (-lis), care p6tcfi, tele s. farnili'a sa. Ristoriă p'rag­
cu putinţă. -- Possibilitate , calitlF- matică , în care faptele sunt pre-
tea possibilelut. sintate în mod de il oft'erl eonelu-
Post, (fr.) dregătoriă, siuni immediat applicabill la eser-
Posterior, (-rior), osre ur- citul acţiunilor.
medă , este după. Prebendă , (praebenda), venit
Posfea'ior'î, CI), vd. Priori. al unui 10(\ de canonic.
Posterioritate, ( ..... tas), ordi- Precar, (-rius), care se eser-
nea unu! lucru posterior. cită numai prin toleranţă, permis-
Posteritate, fiitorime, descln- siune, necert,
dinţi. '1 Preeauţlune , eeaa ce se face
Pesteromantă, maniă de il şi prin prevedintă.
transmite numele la posteriorr. R.lIS. Precedere, (pl'aecedere), Il mer-
Pnsthum, (-mils), născut du- ge înainte. - Precedinte, care pre­
}ii m6rtea tatălui seu. Operă pos· cede. - Pl'ecessiune, act de il pre­
thi/mă, care a appărut după mor- cede, Prec, ii ecinopţielor , miscare
tea autorulul, retrogradă il pnntelor eeinopţialf •.
Post scrtptum , (lat.) eeaa ce Precept, (praeceptt�m), reguli
este adaus după un script, după de acţiune. -l'receJllor, cel ce da.
uă epistolă. precepte (învăţător).
Postulat, geom. cerere 11 unui PrecipiţiU, prăpastiă.
principiu pentru il stabili uă de- Precis, (fr.) esact , determinat.
mnsb-aţiune. - Precisar'e, il determina.-Preci·
Postură, (fr.) posiţinne ii cor· sillne, esactitate. N. ilS.
puIUl s. il. părţilor selle. N. tls. Pl'edestillare, (praedestillares)
Pota�e, (fr.) bouillon cu bue· ii destina.
elIţele de pline, legume s. al. Pl'edeterminal'e, ii determina
Potasse , (germ.} aleali eatras voinţ' a humană, (se qice de Dum-
prin incineraţiunea unor plante. neqeu). .
Potassiulll, corp simplu, me· Predică, vd. tI·rllI. Predicament.
talie estras din potasse, nalitlm. Predicare, (praedical'e), a an·
Potestatlv, cu il. depinde de nunta cuvîntul lui Dumneqel'i, a
părţile contractanţi. face oraţiune eeclesiaatieă. - Pre·
Potiune, vd. Syrop. dicaţiune, acţiune de il predica.-
PotosHI, riuii prin care curge Predicator, cel ce predică, orator
aur, fig. avuţie abuudante. sacru.
Pozzolalle, (itaI.) arenă vul- .-redicţiune; (praedictlo), pre·
eanică de lîngă PuzzoJe. qicere.
Practică, ceaa ce se reduce în PI'ediiecţiulle, (praedilectio);
act la uă sciinţă, arte, us, eBerci· preferinţă de aft'eeţiune, .
tatiun!. eserciţ PrecJicere, (praedicere), a an·
Prac.ticare, a pune tn practicii. nunta prin inspiraţiune 8. conjee·
PI'agmatică, (scinţiune), dill' turi.
!
i
, .
----.;....._ ............... :-.. .,�- ,�'--�._�-"-
[318]
Pre
'1
1.
'j
:i
,.
.1
\1
r I
II
r·
I
,�
,
Predlspunere- il dispune din-I supra unor obiecte. - Preoccupu-
nainte. (iulie, mare attenţiune escluslvă.
Predominare, a sta mai pre- Preeplnent, (fr.) care �r il dat
sus, prevala. . părerea inainte.
Prtwssistinţă, essiatlntă aute- Preparare. (praep arareş, il pre-
riore. găti. - Prep aratiuue, acţiune de l�
Prefaţtune , (p,.ae{alzo), oraţi- prepara. - Prepar atoriii, care pre-
une prelimiuariă. pară.
Preferinţă, alegere făcută, de I Preponderuuţă , superioritate
unul În locul altuia. de autoritate..- Preponderuute, care
Preferrre , il. pune inainte, da are preponderanţă.
preferinţă. Preposlţtune , (Pl"llel'0sitto),
Prefect, (p"ae/ec/us), magistrat i !I"alll; particulă nedeclinabile ce se
de pretectură , capul poliţiei. I pune Înaintea nnet vorbe,
+ Prejudecarc, (pmejudica·re),:i Prepus, commis la un lucru.
prevede prin eonjectură. Presagiă , (p,.aesayi'IRI), semn
PrejudiciU. (praejudicium) ceea prin care judecă neseiue de fiitor.
ce il fost judecat fără fundament, l'resbyopiă, vd. urm.
judieiiî espres 8_ admis fără cer- Presbyt , (gl'.) cel ce nu vede
eetat mai minuţios. distinct obiectele pre appropiate de
Prelat, demnitar ecclesiastlc cu I ochi. Cristalinul fiind ma! PU9iu
jurisdicţiune. conves s. pre appr6pe de retină
Prelecţiune, (praelectio), espo- I trausmlte ueestuj organ rudele lu-
siţiune inaintea auditorilor. I min6se diverglnţt, precăud la m!Jopi,
Preliminar, care precede ma- <'efect contrar , radele luiniuose ee
teri'a principale şi uă esplică. unesc Înainte de 11 fi ajjuns la re-
Preludtn , (praeludlum), ceas tină. -- Presbytiă, -tiSIII, defectul
ce căută cnv. pentru 11 lua aecor- presbytuluî.
dul, ceaa ce annuntă, prepară. PresbyterI, protestant! cari nu
Prematur, (praematttrtu), cesa recllnn6�ee' autoritatea episcopale.
ce se îutimplă Îuaintc de timp. - Preserierc, (praescribere), il
Prematuritate, maturitate înainte assemna cu autoritate, ordona.
de timpul ordinar. Presintă, (pmesentia), affiare
Premtditare, (praemedilari), de fa9ă.
8. medita înainte, pănă 11 nu pUDe Presintare, il pune inainte,of-
in essecuţiune. feri.
Premitie, (praenlitiae), prime- Presinte, (praesensj, d(' fa9ă,
le fructe ale pămîutuluI, primele în timpul actuale.
producţiunI. Preservare, (1'r.) 3 appllra, scu-
Premisse, (praemiasae), primII' ti de un reu. N. "S.
le doue proposiţiuni ale unui syl- Preşedere, (praesick,·e). 8. oc-
logiam. cupa primul loc in uă adunanţă
Preoeoppare, (praeoccupare), cu dreptul de 3 culege voturile şi
il attrsge attentiunea escJusiv as- 3 decide- - Preşedillte, cel ce pre­
�ede.
I
I,
. "
/
. " ..
[319]
Pre
319
Pre
I
I,
President, (fr.) vd. prec.
Preşedlu , (praesidium), corp
-de armată stabilit spre appărare,
Presidio, preşedinl unet forti­
�caţÎlIOI in Hispania.
Presumpţlune , conjectură ju­
-dccată, fundată pre appariuţe.
Pressă, (fr.) imprimeriă, N.us.
Presstune , (compressiu), ap­
.păssare.
Presstrostre , passerl cu ros­
trul (ciocul) scurt şi compres.
Prestigili, (pracsti9iac), illusi­
une prin arte, tascinaţlune.
Prestisslme, (ital.) mus. forte
iute.
Presto, (ital.) mus. iute.
Presumare, - hine presumere,
.il judeca prin conjectură , prin in­
ductiune.
Presupposiţiunc, vd. Suppo­
. si/illtlc.
Presuppunere, vd. Supposm'c.
Pretenţiune, act. de a pretin­
de, contenţiune.
Pretindere, il cere ca dreptul
seu, su�ţine că are dreptul.
Prcferi!, (prae/erilum), 9ralll.
trecut.
Pretest, causă apparinte, simu­
lată, presuppusă.
Pretestare, il accoperi de un
pretest. ascunde sub uă apparinţă
l!peciosă.
Pretor, (praelor din prae-irc),
primitiv titlu dat consulilor ,i dic·
tat{)rilor. După ce Îu annul, pen­
trură conducea armat'a. (Cic. Legg.
III 3; Fest. »quia initio praetores
erant qui nunc consulesc (Liv. XlII.
55, Varr. L.L. V 50). După ce
In an�u[ 366 consulatul începu il
se di\ şi plebeilor, jurisdicţiunea
urbii, pănă attuncI incredinţată con­
sulilor, remase unui magistrat par-
tieular I ales dintre patricr, pretu­
rut, numit praetor urbanus s, ur­
bis (qul jus inter civcs dicit), ade
dese .fraelol· major s. honoratus ,
spre distincţiune de praelor pere-
9rinus (qui inter eives Romanca et
peregrinos jua dieeret. (Tacit An­
nal. 1.) creat in timpul secunduluf
resbel punic (vd. despre acest'a.
Diss, Conradi in Parergls), După
ce se constituiră quaestiones per­
petuae (vd. Proces), pretorii fură
pre pu�i acestor cestiunt , deuude
numele de cestori (quaestol'es=qua­
esitores de dînşil Pighii annales vd.
an. U. 287). Cons. (pentru greeesce şi
Porphyr. vit. Plat. c. 7. Schweig ha­
enseri Lex Polyb. p. 224, 566 sq.
(26) Aristotells Politieorum XX VI!:)
(VI. 5 p. 260 ed. Schneider); Theo·
phi!. Institt. lib. 1. tit. 2 p. ;16.
Reitz. Neinecii Syntagm. A. R .
Jurispr. iIlustr. 1. 2 § 20 sqq. p.
45. Haubald. Bach, Hist. Jurisprud,
Rom. lib. II. c. 1 § 14. Hugo
Gesch. des roem. Reehts , Period.
1. 1 § 4. p. 231. Period lI. p. 262
sq. ei p.497.NiebuhrRoem.Gesch.
II p. 8 sqq. p. 47 sq. Adde Laur.
Lydum de Magistratt. Romm. 1.
45 p. 77 et Gaii Institt. lib. IV.
pa8sim mai alles § 103-110 p.
301-305 Cr. Perizon Disser!. de
praetorio.
PrevlIlare, (prae"alere), a eşi
mai pre sus, il lua prestanţă as­
supra.
Prevarieaţiune, (praevaricalTo
din varus), trădllre către caus'a,
.interessile acellui care caută il fi
susţinut; errore (gre�ieIă) contră
datoriele ee impune eul-va sarci­
n'a, ministerul seu.
Prevedere. (prae'IJidel'e), 11 ve­
de dinainte ceaa ce are se se în-
i
, "
• r.
---'-_ ........ -";,, ... __ .... ��- �'----�
[320]
PrimoreJiale, prim şi originale,..
prlţniriv, primul în ordine.
Primulaeee, familiă de plante
monocotyledonee ale căror charac­
tere sunt: caliciu divis mai mult.
8. mai puein profund şi perstatin­
te; corolă mai continuu regulată,
de ordinar dispicată in cincI lobe,
stamini in număr determinat, ova­
riă simplă, superiore , fruct unilo­
eular , polysperm addese capsnlar.
Princiar, de' principe. N. us.
I)I'illciralc, (-lis) de căpete­
mă. Abso . capul unul collegiu mu­
nicipale în Francia , pvincip alat ,
demnitatea, funcţiunile lui.
Principat, (_. tus), demnitate
de principe; ţarl'ă gubernată de
un principe.
Principe, (-ceps), personă în­
vestită cu commănd'a supremă as­
supra unui Stat, nnet [ărre, �i ca­
re este independiute de ueri-cine
altul superior. '
PrincipiU. (-pium). început,
originII, prim'a causă, causl\. natu­
rale a miscăl'ii �i aeţiunii; ca usă
determinante, regula de purtare;
în sc1inţe veritate generale la care
se reduc tote celle-Ialte. Un systeme
n'est auh'e chose que la disposillon.
des differentes par/ies d' un ,,'1 ou·
d'une science, dalls un ordre ou
elles se /iennenl /oules mutuelle­
menI el ou les dernieres s'expliquent
par les premieres: celles qui ren detl t
raisotl des au/res s'.appelle/ll prill,,:
cipes el le systeme esI. d'autanl plus
parfail que les principes 50111 en
plus pelil /lombre. (J. J. Roussean).
PI'lorat, demnitate de prior. .
Priori, (ar9ument, conclusiv­
ne a), din ceaa ce preeede, din
antecedinte.
."
.' '.
Prî
- .
,
.'
320
Pri
tîmple. - Pret!editlfă, vedere il cel­
lor ce se vor intimpla, aasecuranţă
contra fiiltor.
Prcvellintă, (fr.] străduinţă de
a face eut- va tot ce p6te Jl' mai
bun tot ce pete se Iă oblige.
îJreveuÎl'e, a fi cel d':lntWi, a
face eul-va ceaa ce voia se j facă
altul, il preîntîmpina, veni cel d'ăn­
tiiU, înainte; anticepe, informa (pre
cnv. de cv.)
Priapen, poesiă obscenă. Se
nurn, speciele, uă poemă il lui O·
vidiii (vd. Bayle Diction. edit. germ.
II p .. 338). Si un cules de epigra­
mate, eunnoscută şi sub titlul de
Diveraorum poetarum veterum in
Priapum Jusns, vd. Anthol09iă.
Prhn , (-mus), caro este ăn­
tîiă,
PI'Îmă, (-ma), prim'a din ho­
rele canoniali; după laudes , il qe­
ce parte il unităţii; geom. a 60·a
parte din un grad, syn. minută,
P"lma mcn8i8, (lat.) adunan­
ţ'a theologilor în prim'a 'li il fiă­
căril lune.
P"ima,', din 1nceput, originar.
N. tlS.
Primat, (-mas), prelat d'assu­
pra episcopulul. - Prima!i, prin­
cipalir, urbii, în Hnngaria.
Prlmatiă, (-tia), demnitate de
primat, jUl isdicţiun�a sa.
Primatiale, (biserică), care Îl
sub, are autoritatea unui primat.
Primedi, prim'a qi il decaqii.
Prlmidi. vd. prec.
Prlmipilarl', soldaţi din prim'a
cohorte. la R.
Primitiv, din primele timpnrI,
dela început, vecbiii, primigeniil.
Primo, (lat.) ăntiiii.
Primogcnilură, jurispr. drept
de primă născutA.
,
I
l' I
"1 !' I
'1.: ,}
'fJ
'1
:; l 1
le 'l
k L .... ,
[321]
Pro
321
Pl'O
Pl'ioritate, ,anterioritate de es­
sistinţă; preemininţă,
Prismă, (-ma), geom. corp
terminat de basI polygonali egalI
�i paralele şi ale eul fe�e laterali
sunt paralelograrne.
Prismatic. de prismă, care lire
form'a prismel,
Prtson, (fr.) închisore, carcere.
Prtsounter, (fr.) prins, captiv.
Privare, (vure), a lipsi pre cnv.
de cv. - Privaţiune, act. de a pri­
va. perdere, Iipsire de cv,
Prlvativ, care arrattă privaţiu­
nea. Cantitate prioatioă - negativă,
vechi'a alg.
PrivilegiU, (ad, lea: pl'iMta),
facultate accordată particular, drept
speciale.
Proagor, orator al unei depu­
taţiunI la Cel vechi; primul magis­
trat în Sicilia.
Probabile, (-lis), verisimile ,
. de eredut.
Probabilism, systemă care ad­
mite opiniuuile probabil!.
Probabilitate, apparintă de ve­
ritate.
Probitate, (-tas), dreptate de
inimă �i de spirit, honestate.
Problemă, (-ma), cestiune de
resolut.
Pl'oblematic, dubiu, necert.
Procatarctic, deunde derivă
cei-alţI accidinţJ, (causă procatm"
ctică.)
Procathartic, (remedili), pur­
gativ momentan.
Proceda re, - bine procedere,
a deriva, ă şi trage originea; alu.
era în Ilă affacere, il se purta că­
tre cnv.
Procedură, ordine judiciariă,
formă de li procede la judecată.
PI·o·celensmafic, (-CIlS), metr.
' .
•. _ ..... � J
pede de patru scurte, qlS câte uă­
dată dîplrrhychiă.
Procello, instrument de fer Ia
sticlarI.
Proces, instanţă înaintea unui
judecător pentru uă tontenţiune,
Judecată, - La Greci se distingea
proeessul intentat în lnteressea Sta­
tului, rl,'aq; 'i şi cel pentru preten­
ţiunî particnlarie, tYiY.'l' Tractaţiu­
nea processulul începea prin 7rl,'o-
6KA'l6.�, (XA�6.\,) ad, accusatornl ce­
rea (7rl,'o6Y.a),vi6tfa., xaAei6tfa.)pre­
sinţ'a aceusatulut şi cător-va mar­
turl (Y.Ai;'6ijlle�, xAijt:ol,'e�, verbul
Y.Aijuveev, hd'luvuv) inaintea u­
net autorităţi, care în acest cas
avea hegemoni'a judecăţii. Fără
xA'It:ii('eq nu se putea întreprinde
nimic eontră accusat, nici a Iii re­
cunnăsee in contumaciam, dacă nu
appareă , căci assistinţ' a acestor
XA'It:ijI,'Eq avea de scop se consta­
teqe invitaţiunea. Mai addese plăn­
gerea putea fi depusă în t6te qile­
le, affară de 'Î.uil,'a. d71o�,('dtYeq şi
sărbătorI. Invit .. ţiunea urma pro­
babile in 'il, cincia qi. Streinul pu­
tea fi addus chiar constrîns (in
jure vocatio al Romanilor); celă­
tianul nu putea fi nici închis, niCi
obligat se de garantii4, affară de
CasurI de â7rarwr1, 1'P1r�a." lv­
o'eţ,�, fl}aarreUa. Proces sul înce­
pea (I.o'ova., AarxctVElv), prin uă
plănr.ere Îu scris (),�ţ,�, â"Y.A'I.ua),
Ia lucrurI publice se usita tot-de­
una espressiunile rfeq;,;, q;ri(i.�, el.
lJarreU'I, fvtYuţ,� a7rt:rwr1. - Au­
toritatea putea se Iii priimescă sau,
dacă nu era El!5c<r";r'xo�, se Iii re­
jecte, sub diverse preteste de cari
era Înse responsabile (comp. 7r('o­
ţa),� U}OOVH). La lucrurI private,
carI se preţia mai mult decăt 100
:H
[322]
,
draehme , affară de di.'I, atxial', lor centnriate dela Servo TuIlii1,
ambele părţi căuta a depune un care le dede dreptul de li decide
număr de arginţi (!!'("Tav,;" 1rfl'- chiar assupra criminilor capital! ,.
-ra",i" o,il,a,), 3 drachme pentru speciale assupra perduellio; jude­
valore de 100-1000 dr., 30 dr. cat'a divisă parte Între comiţi ele
pentru valore de 1000-10,000, şi tribute, parte între celle centuriate
în acestă proporţiune mai departe dela Jun. Brutu plină la finele re­
(1ra('a.ai,,�o}.1i se depunea drept puhlicer. Legea numitilor tribuni
cauţiune). Accusatiuuea se propu- decisesse cii violaţiunile tribunilor
nea allăture cu dara, numele ar- plebil sli se pedepsescă de comi­
chontelut , lun'a şi 4i'a, numele ţiele tribute, uudc basea autorită­
pretindinţilor, numele şi calificaţi- ţii triburilor,' care se întinse ap­
unea martnrilor, pre uă tablă (6"'-/ pot din ce în ce. Tot de dînsele
111." }.€l;X&'ţta) În public În vecină- se decidea pedepsile capital! assu­
tatea autorităţii respective, după pra absiaţilor , d , e. ass. lui Co­
care urma instrucţiunea ("vax("6'" riolau, proces se capitalî estraordi­
causae coqnitio , """'Y.(liv"" .:ai, uarie după proposiţiunea senatului,
""-r,oixa,� -r�v ("Y.�I" "vaY.fli" .. " precum assupra lut Manliu Capi­
-rov, ",,·r:tol.Y.ov,). Dacă după cita- tolinu; numerose processe pentru
ţiune accusatorul perdea, eaus'a e- diverse crimini assupra căror se
ra terminată, el cădea în pedepse applică pedepsi peeuninrle , d. e.
de 1000 dr. şi â-r,ţti� y.a-rd 1rl/o- perduellio, peculat, repetunde, ne­
t1-ra�,v. după cal'e pE-rdea pentrn glessul sacrclor, fermecătorie, in­
fiitor dreptul de a depune plăngeri cest, usure S. al. Pentrucă jndecă­
analoge; accnsatul era condemnat ţile pGporului, era di fficili , addese
in contumaciam. Cănd accusatorul parţiali, de multe ori se 'llegea CORl­
flirli a astepta decisi unea diaite- missari speciali învestiţi cu auto·
lei, i>e indrepta la uă curte helia- ritate ,il1diciariă, pănă cănd, în an·
stică, căuta se jure assupra pliin· nul Romei 606, sub cousulatul lui
gerii precum şi accusatlll aS8upra Cellsorinu şi Maniiiu se stabiliră,
respulIsului seu (a,,-rwqacp"i, une- priu lex calpu1"nia "cpetundarl4ln,
ori ",<q.,o('xl.a şi "I<cpwţ<oa'.) Deci- commissinu\ permaniuţi (quaestio­
siunea se făcea prin majoritate de nes per/Jetuae. quoniam qllotannis
voturi; la uu nnmăr egale de vo- creabantur quibus hae quaestiones
turi accusatul era absolut.- La R., mandarentur.) Accusatorul (actor,
se disting judicillln d011lesticum, fă- petitor) care tI;>t·deuna căntit se fiă
cut îa fami1iă »adhibito propin- un magistrat (consule s. pretor la
qu orum et amicorulll cousilio;" ju- centurie; tribuu, edile s. cestor la
dicium populi la care se recunuosc triburi) începea cu diei dictio, de­
trei periode: judecat'a comiţielor claraţiune de dînsa ţine şi anqui­
curiate dela Romulu pănă la Servo sitio, - ce se repeţia mai de mul­
TulliU, mărginită assupra casnrilor te ori la termini defipţi. în care
de provocaţiune a patricilor contră timp accusatul (reus) putea cerca
popor, după Cicero ne , contră de- se se apere momentan S. se ro�e
cisiunile regilor; judecat'a ('omiţie- pre accusator a detrage acclls3.ţl-
Pro
322
Pro
[323]
-
Pro
323
Pro
unea. Pănă la di'a determinată eli pignoris capio/lem. - Accusatorut
Înse căuta se de cauţiune s. se ste căuta se presinte pre aceusat, eeaa
Închis. Dacă processul nu se redi- ce se făcea prin injus vocatio per­
ca (prin exslllum, tergiversatio, în- sonale; la cas de obstinaţiune lua
trevenţiuuea unul tribun) accusa- marturi (alltestatio), �i Iti ducea
tul se preslntă la tenninul defipt constrîns, accnsatul putea remăne
în luctus ; dacă fugisse se pronnn - I dacă satisfăceă pre aceusator B. i
ţa asaupră-r, iguis ei aquae iuter- dă un »indea ca se mergă pentru
dictio; la absinţă motiv-tă terrni- sine - Ambele părţi Înaintea pre­
nul se Înainta. (Liv, 38 , 5�). In torului, (de acest'a Du Ker Ia Liv,
qi'a defiptă , În presint'a poporului 40. 44.) Începea traetatiunea ilt
adunat officla!e , magistratul espn- jure (spre distincţiuuedejudici1l111)
nea accusaţiunea (1·ogatio) la care după care celle-Ialte forme cerute
accusatul se appără singur s. prin de legis actio; după acesta litis
Iocutenintt (cognitores, procurato- contestatie şi În it 15-a qi traeta­
res; oralol·es, patroni, adoocati, ţiunile in judicio Înaintea [udici ,
era defensorl]. Venia appol dernu- precesse de uă scurtă esplteatiune
straţiunile , între cari principale it eestiunil (cailssae conjectio 8.
marturii şi documintele; acestea ter- collectio), lîngă care proposlţiunile
mînate, urma votaţiunea poporului, principali ale părţilor (continua 0-
la Început orale, mal tărqiă În acris, !"alio, peroratio), şi diversele ar­
dilatio În care a11lpliatio, comp1'e- gumenta s. dOcllmilite (instrumen­
hendinalio era remissiunea proces- ta, tabu/ae). In fine decisiunea,
sului În cas de egritudine s. al.- seutentia, care addese putel1 fi re·
Dnpă vechiele institnţiunl magis- missă (diffilldere). - QI�tJestiones
tratul avcl1 numaI Întroducţiuuea perpetuae. -Fiă-care curte avea un
în proces (tractaţiunea in jure), preşedinte care era un pretor s.
cercetarea lui mai profundă şi de· un jlldex quaestiol!uln �i mai mnlţi
cisiunea se făcea de un judecător judecători luaţi din album jlldi­
destinat (jlldicis datio) de magis- cum, după legea Servilia 450 pen­
trat (tractaţiunea in jllclico), de a- tru quaestio repetund. DiverRele ac­
cest judex quaestionis Sigon. de te ale acesteI spece de judecăţi ca­
Judic. II. 5. Neinecc. Antiq. Jur. re luasse t6te causelc criminali,
IV 18, 15. Nordt de Jurisdict. et nelăssănd poporului decăt proces­
imperio II. 5. Corup. şi Cas3nb. sul de perdue!li'lne, sunt: pos/u­
ad Sueton. Caes. II. - ceaa ce se latio, propusul accusatorului către
numia 01·dojudiciot"ttmprivat01"lIm, preşedinte (cand era mal mulţi ac­
conservată pănă În secI. 3 după cusatorI. judecătorul alegea dintre
Chr. cănd. se întrodusse tractatili- toţi unul; cei·alţl se punea ca sub·
nea extra or·dinem după care ma- scripto1·es, oraţiuuea lor numită eli­
gistratul tracta tot processul. - vinatio), 1I0lllinis dilafio,1:nterr·oqac
Legis actio, la inceput de mai mul- tio, inscriptio, nominis ,·ecepti6,
te spece: pe,· sacramen/um,perju- cognilio, citatio s. alessul judecă­
dicis postulationem, per cond1:cti- torilor (juelicium cOl1stitutum prin
onem, per mallus i1ljectiollem, per SOl·titiO s. editio):....şi Însl'rioul lor
, .
---_ ................ -�- �- �
....:-�-'---'-.- - - ----
[324]
324
I
I
I
I
Pro
(libelli nominum, tabulae], Accu­
saţiunea se făceÎl prin oratio per­
petua, addese forte lungă (diem
exime're dicendo) pănă cănd Pom­
peiă o mărgini prin tempus legiti­
mum, justuIII, debitUln. Oraţiunea
finită (dixerullt) urma altercatio,
după care probatio, în fine sellten­
tia cu majoritatea judecătorilor. ­
Formulae. Aceusatorul propunea pre­
torului' eaus'a (edere actiOlteln) şi
Iii ruga pentru formulă (postlllllre).
Accusatul, învitat officiale (prellsio
şi vocatio), addese supplinită prin
vadimonillm, (sub imperatori Cl!tl­
tio in jlldicio sistendi. Pentru lu­
cru comp. espressiunea praediblls
ac praediiz Cllvere populo. Liv. 22,
60), se esplica şi făcea eseepţin­
nile stille cari se punea în formu­
lă după ce şi cea-altă parte fus­
sesse ascultată. In fine pretorul
concepeă formul'a (dat actionem,
s. jlldicium), determina pre jude­
cător (jlldex, reclipC/'atores, arbi.
tri) şi procedeâ la litis contestatjo,
(care addese termina processnl da­
că accusatul se declara s. al.) Am­
bele părţi presinta judecătorului
formul'a care conţinea inst1'l1cţiu­
nea dată în una cu vorbele şi pa­
ret, absolve, şi non paret, con­
demna, turna oraţiunile şi probele,
susţinute prin jurămînt şi după uă
scurtă recapitulaţiune, (altercatio)
dccisiunea (addesti putea fi amă­
nată, dilatio), tot-deuna preuă sum­
mă de arginţi (litis aestimatio), de
multe ori diminută prin compell­
satio. Dacă partea condemnată nu
se suppunea decisiunii care era
nemobile ca res judicata, magis­
tratul care ordonasse proccssuJ, pro·
cedea cu essecuţiune pre avuţie
.(bollorum emtio) li. pre personă
, "
Pro
(malllls injectio). La absinţă din
partea accusatnlui se decidea pen­
tru dînsul lgnis et aquae interdic­
tio s. essiliă ; dacă accusatorul nu
appăreă, era privit ca cum 11 şi re­
trage aceusaţiunea, mai tărrţiă pe­
depsit. Cons. Tigerstrocm De ju­
dlciis apud Romanos.
Proeessluue , productiune e­
ternă a S-tului Spirit; cerimoniă
religiosă condussă în ordine de pre­
oţl s, al. căntănd rugăciuni s. al.
Prochronlsm, err6re <le chro­
nologiă care constă în il pune un
fact înainte de dat'a sa adevărată.
Proelamare , (--mare), 11 de­
clara cu voce tare, cu solemnitate;
a publica, divulga. - Proclamati­
une, act. de il proclamă,
Prochtie , vorbă care şi plecă
accentul pre cea următoriă.
Prneousule , (-sul şi procon·
suie, vd. Maunt. adepist, ad Dio,
I. 1. Erllest. ad Tacitum, Gesner
in Thesauro, magistrat care guber­
na cu autoritatea in locul eonsule­
lui, eal'e de ordinar fussesse deja
consule s. -al cui imperiuIIJ COnSU·
Iare se proJungissc pentru un an.
Către finele republicei neri-ce gu­
bernator de provinţă îndată ce Sta­
tui i dedesse imperittm proconsu­
lllre. Vd. �i Duckcl' ad Liv. 37,
46, 39, 29.
Pl'OcolIsulat, sarein'a, demni­
tatea de proconsule.
ProCl'i!are, (-are), a genera,
nasce. - Procriiaţi1tlle, aC\iune de
a procrea.
Proctoptose, cădere a unui
sphincter.
Procurli, vd. Procuraţiulle.
Procurare, (-rare), a ago­
nis!.
Procurathme) (-Ilo), putere
- ,
II i
I
"
4;:;
[325]
..
Pro
325
Pro
dată de cuv, ultut de il lucra in venite cut-va din successiunile ta­
numele seu, deleqatiune, - Procu- tăluf s. mamei selle s. altor as­
rator , însărcinat cu uă procuraţi- eindinţi.
une (pucln usit.) Profcrirc, (effen'e), il pronunţa.
Procuror, (fr.) cel ce- appără Professarc, (profite,.i), il face
111 judecată. professiunc, esercită ; recunn6sce
Prodictator, supplininte al dic- in public.
tatorulul la R. Professiune, (-sio), declara-
Prodigalitatc, (fr.) effusiune, ţiuue publică; meseriă,
spesa vană. resipă , prodiginţă. Professer, (-sor), la început
ProdigiU, (-glum), lucru, ef- sub Vespasian, mai ales Ilterat plă­
fect estraordiuar. - Prodiqios, care tit de SUit pentru a preda philoso-
ţine de prcdigiu. phiă , grammatioă şi rhetorică. In
Proditiunc, (-tio), trădare. genere neri cine predă cu plată uă
Prodrom, (gr.) ceaa ee preec- lectluue de scilnţă s. arte. .
de un lucru, preliminar, precursor, Profit, (fr.) utilitate. - Proţita-
prenuntlă. re, il trage utilitate. N. us,
Producere, (-cere), il da na- Profund, (-fundlls), adînc.-
scere; il adduce fruct, beneâciă, Proţunditate , adîncime.
utilitate. Prcfusiune , (-slo), esces de
Product, cea a ce ese din uă o- liberalitate s, de cheltuială, syn.
peraţiune, frnct, venit. prodiginţă.
Produeţlnne , (-tio), acţiune Programmă , (-ma), espns
de il produce; jurisl"" tot ce este scurt al planului UUUI lucru.
pus înaintea judecătorului pentru Progres, (-ss/ts), miscare fu
a instrui un proces. crescere, adăugire, înaintare.
Productiv, care produce, mai Progresslv , (-grediells), care
bine care face se producă. merge, in progres, Înainte.
Productor, cel ce produce, ca-t Progrcssiune, (-ss10), mis-
re produce. care în progres; mat". şir de ter-
Procmiiî, (prooemium), prefa- mini în proporţiuue confjnuă, nd.
tiune, introducţiune. din carI fiă care este me4ii1 între
Proemininţă, vd. Promininţă. aeel'a care Iii precede şi �eeI'a ca·
Proemptose, (gr.) equaţiune re Iii succede, mus. proporţmne con­
lunariă care servesee il oppri ca tinuă prolungită preste trei tepminJ.
lunele noue se nu fiă annunţale cu Prohibiţiunc, (fr.) opprire, în·
nă 4i mal inainte. tredicţiune. N. us.
Profan, (-nus), din procul- Project, (projiclo), cugetat, plan
fan IIm. care nu perţine religiunii. format.
Profanare, (-nare), il tracta Projecta.·e. iL face proiect.
cu nerevel'inţă lucrurile saer�. - Projectile, (fr.) corp greu ca·
P"ofanaţiune, acţiune de il profa- re, după ce i s'a dat uil. miscare
nu.-Profana/or, cel ce profaneqă. e Iăssat în voi'a sa pentru il �i
Profcctio, (avuţie pro{ective), continui mersul, precum uă petrA
se 4ice, în jurisprud. de avuţiele asvÎrlitil.
,;".
• .J
t.,
�-----
[326]
Prolapisus, (lat.) med. cădere Prolungirc, it lungi înainte, în
it unel părţi it corpului. progressiune; face să dnrede mai
Prolnţtuue , 11IUS. durată it u- .mult,
uui cănt pre nă silabă. Proluslune , (-sio), preludiă,
Prolegomclle, (-na), prefa- cercare, annunţ.
ţiune lungă şi amplă pentru il fa- Promerops , passăre silvană de
ce intelligibile uă operă de erudi- Africa şi Indiele MarI.
ţiune, observaţiuni preparatorie. Promlnlnţă , (-nelilill), ele-
Prolepse, (gr.) rhet, figură prin vaţiune, inăltătură.
care cnv. previne şi refută obiec- Promlsaluue, (-ssio), acţiune
ţlunile. de it promite (făgăduinţă).
Proleptlce , (friguri), friguri Promltere, (-Here), a da as-
cari s!l precipită, • I securanţă, (făgădui).
Proletari, (-rii, s, capite cellsi), Promuntor , (-rinm), geogr.
'L şesse classe de cetăţiani Romani vîrf de pămînt înalt care înainte­
(celle cinci se numiă locupletes s. qă în mare, precum eelle dela ma­
assidui). Avea numai uă centuriă rea Indielor. Dacă este mai puein
compusă însă din doue părţi, ac- înalt se numesce cap.
censi 'lJeluli seniol'es şijuniores, doue Promoţluue, (--lio), înaintare
părţi proletarii seniores şi jUliiore�, în uă dregătoriă; schol, essame de
nil parte capite censi, ultimii cei doctorat.
mai pauperl şi cari nu avea decăt Promulgare, (-gare), a pu-
caput; blică cu formalităţile cerute.
Pl'olifel', botn, califică florile, Pronume , (-1I01llell), gram.
organele, rădăcinele din cari pro- parte il vorbiri! care supplinesce un
duc altele. Dacă produssul ti nu- substantiv. - Pronominale, (1)erb)
mai un pedunclu s. ramure foiată, care se conjugă allătllre ClI pronu­
se (}ice' frondipai. Proliferele for- mele.
me(lii un gen din familia conferve- PI'O�lIl11tal'e, (-nllncial'e), il
10r (fr. cOllferves, co"fe1)res, con- proferi, articula; declara cu auto­
ferM', mousse d' eal' (numit altă- ritate juridică. - p,"ollullţiaţitme,
dată tt·icllOgollom, lemallee. (-ciatlo), articulaţiune.
Pl'olHic, (- cus), propriu pcn- Prollostic, (Pl'oglioslicUIII), con-
tru generaţiune, care are vertlltea jectură de cea a ce se va întimpla.
de il generâ, nasee. PI'O patria, speCă de hartii de
Prolis, (din laxlts) , pre lung, Hollanda. .
difflls.-Prolissitale, diffusiune, pre PI'opagandă,congregaţiune, 80·
mare întindere it oraţiunii. cietate stabilită pentru a propaga
Prolocutor, (dinpro·loqui), pre- credinţ'a, (precllm cea de propa­
şedinte al camerei communelor (al ganda fide la Roma), uă doctrină
ceHei înalte după Boiste) în An- s. uere-cari principie politice.
glia. Propagare, (-gare), a întin-
Prolog, (-glts) ,întroducţiune de, semăna, respîndl. - Propaga/i­
a unei cărţi antice, prelllqiii al u· une, acţiune de il propaga, multi-
nel buccăţe dramatice. plicaţiune prin generaţiune.
"
>.
I
Pro
. 326
Pro
-1
r
._._.
[327]
-
Pro
327
Pro
r
Prophet, (=/lt), cel ce predice Prorogaţiune , (-tio), la R.,
fiitorul prin inspîraţiune.e+ Prophe- pro lungitul nnni an de functiune,
ţiă, predicţiune il lucrurilor fii/o- (magisll'atlls); unei comrnănde(im­
rie. - Prophetie ; de prophet, 1lCt- pel'ii), nneî administraţiunl de pro­
·ticin. vinţă (pro'llinciac). In genere timp
Prophetisare, (fr.) it prevede ce se dă preste terminul defipt. -
şi prediee, vaticinare. Prosă, prosator.
Prophetlsm , calitatea, starea, Proserlere , (-bere), it COD­
system'a un ni prophet, maniă de demna la essiliă s. morte prin au-
a vaticina. R. ilS. toritate legitimă s. usurpată , fără
Propllilactică, bygienă. formă jndiciariă �i espunînd pre uă
Propiţiti, (-tiIlS), favorabile. tablă publică numele condemnatu­
Proporţiune, (-tlo), congru- lui. - Proscriptiune, acţiune de il
lnţă il părţilor intre dînsele şi cu proscrie.-p,.oscris, condemnat prin
totul. - Proporuon ale, care este în proscripţiune.
proporţiune, - Proselyt, nouă.
Proporţiouare , a pune îu pro- Pruprtetar, (-,'ius), cel ce a-
porţiune, il stabili justă congruin- re uă proprietate.
[ă între mai multe lucruri. Propunere, con vers (intrat în
Prupustţlune, (-Uo), espres- uă credinţă religlosă), nouă părten
siune totale it unui judiciil; lucru al unei opiniuni s, al.
propus. Proselitic, care perţine pro-
Propretor , (pro]Jraelol' �i p"o- selytlsmulut , care i servesce , Iii
p.-aetore), �e numiil. la R., cii.tre favoresce.
finele republiCei fostul pretor, care PI'oselytisJI1, zel de it face
mcrgea ca gubernatol' în uă prov- proselyţi.
inţă. Funcţiunea şi drepturile sel- PI'oselluaedru, (gr.) care are
le era păn ii la celle mai psterne noue feye pre done părţi adjacinţi.
!tonori, egali cu ale procol1snlilor; I Prosodiă, (-dia), pl'oDlmţia­
avea însă numai 6 lictori şi uă ţiune regulată it vorbelor confor­
cohorte lllai mică, (coho,.s praeto-I me accentulul, cantităţii metrică.
ria). In timpul imperatoriIor gU'I- P,.osodic, de prosodiă.
bernatorii provinţelor regesci se nu- »I'osonomasiă , (gr.) vd. pa­
miit căte nădată ln-op,.aetol'es, În ronomiă, assemănare il sunetelor
loc de titlul deplin legali Caeslt1'i. între differite vorbe din aceaaşi
p.'op,.aelo,.e cOllsltletri potestetle. pbrase.
PI'opriti, (- p,.ius), care perţi- Prosopalgiă, (gr.) miscare con-
ne esclnsiv la; cuvenibile, apt pen- vulsivă şi repetitii, durer6să, dure-
tru, re la fayă.
Propl'ietate, (-las), lncru POS- Prollopographiă, (gr.) des-
ses. Pf'ntru clefini(iul1f'a juristiell. cripliune ă trăssurelor fet;!ei.
vd. Napoleon. art. 544. vd. şi 711 sq. ProsopopM, (-poeia), ,.het.
PI'oI'ata, (lat. ad. proretllt par- figură prin care se fac il vorbi per-
te), jw-ispr. in proporliulle. sone fictive, fiinţe inanimate.
Prorogare, vd. Ilrm. Prospect, (--:lllS), procrammă
,
, -
>',
------
[328]
328
1:,.
"
:'j:
I
�
fi
I
I
,f
l
�. �" �
�J
! I
,
"'''1
, -,
,
Pro
care aununtă şi descrie uă operă ,
un stabiliment nouă,
Prosper, (-per), favorabile pen­
tru succes, ferice, propiciă.
Prosperare, 11 ave fortună 'fa­
vorabile, un succes ferice, a fi Ie­
rtce.
Prosperttate, (-las), stare în­
florinte , posiţiune ferice, fericire.
, Prosphyse , (gr.] med. adhe­
rinţă mutuale a părţilor cari ce­
rea se fiiii dispiiirţite.
Prostapherese, (gr.) astr, dif­
feriut'n între locul meqiu �i cel
adevarat al unei planete.
Prostase , (-sis), med. snpe­
rioritate il nnei humort ass. altei.
Prostat, (-IJ'(JT:'I�), represin-.
tante al metoecilor în affacerilc pu­
blice şi particulare, patron.
Prosternaţluue , (-t;;o), sta­
rea cel lui ce est .. prosternut. R. us.
Prosternere , (-lIere), il se
pleca rugălId, pune îngenuchi, il
se arunca la pămînt,
Prosthem1\, appendice al na·
sului unor mammifere.
Prosthese, (gr.) acţiune cI,e il
adăugi uă buccată artificiale, d. e.
un pede de lemu; spe�ă de meta·
plasmă prin addiţiune la începutul
unei vorbe.
Pl'ostitllh'e, (-mere), a lăssa
impudiciţei cui·va. a înqeosori, il
se da prostituţillnii. - Prostituţi­
une, arta r.e a se prostitui.
Prostraţiune, (fr.) IIled. lipse
totale de puteri.
Prostyl, (gr.) care are colllm·
ne numai la facă.'
PI'otag8oist, vd. Pragediă.
Protase, (-sis). esposiţiune
(în poeai'a dramatică). - Protalie,
relativ Ia prot3se. Pef'sonă prota­
lieă, perli6nă care nu apparea pre
Pro
scenă decât la începutul buccăţet ,
pentru esposiţiune.
Proteeţiune , (-tio), acţiune
de il protege , defeusinne , resum,
ajjutor.
Protector, (-101'), cel ce pro­
tege, defiusor.
Proteetorat, fuucţiunile protec­
torulut,
Protegeare, vd. şi suppl. ?tI·In.
Protegere, (-gere), il lua de­
finsiunea (appararea) eul-va, da
proteotiune.
Proteiforme, care şi schimbă
addese forma; med. (symptomă ne­
regulată.)
Protelie, eerimonie , Ia Greci,
Înaintea nunţii.
Proteoide, (gr.) botn, familiă
de plante ale căror charactere sunt:
uă corolă cu patru s, ciner petale,
a. tubulosa cu paru s, ciuci dinţi,
căte uădată cu păr Ia base. Flo­
rile proteoidelor, de commuue heI"
maphrodite, affectă dieposiţiuni di­
verse.
Protest, (fr.) act prin care se
declară că tia cedulă de bancă, uă
scripture Ia ordine, s. ueri-ce alt
effect de commerciu IIU se plăte8ce
de acel'a către care e trassă 8. de
care e subscrissli.
Protesta re , (testiţiea1'i), il fa·
ce declaraţiulle judiciară contra cv.
Vd.1t1'm. ,
Protestatiulle, (testiţieaţiune),
declaraţiune de susţinere a drep·
turilor selle, declaraţiune că s'a fă­
cut cv. contra voinţ'a sa, s. că il
lncrat fără voinţă propriă.
PI'ote\'angelin, (-lioll), carte
attribuită S. tului Jacob unde se
vorbesce de nascerea Verginii şi il
lui J.-Chr.
Prothese, (-sis), gl'am. adaus
;t
I
. "
� -.
---
[329]
»
Pro
329
Pru
de uă literă s. mai multe înaintea mă sapiinţă it lui. Dumnedeă cart'
unei vorbe, d. e. gtlavus in loc de ingrijesce de creaturele selle'.c0l!­
navus; In chirurg. se dlee pentru servăndu-Ie şi diregînd operaţlUn�­
adausul unet părţi artificial! la cor- le lor. - P,'ovidenţiale, dela Provi-
pul human, dinţă.
Protium, (lat.) bolii. arbure , Provlnelă , (-ela), divisiune
speCii de balsam. territoriale relativ cu gubernul po-
Protocanonică, (carte), recun- Iitic, cu administraţiunea militară,
noscntă de sacră înainte de il se cu justiţ.'a, finanţele, La R. neri-ce
fi făcut eanonele. ţarră suppusă , affară din Italia,
Protocol, carte care conţine tributară. Era gubernată de un pre­
tote actele, formular pentru acte, pus ales de senat, plătit în esaln­
preambnl commnne la tote actele ţare de Roma cn autoritate (im­
de aceaaşt natură. perium) ci vile şi militarii, fără în-
Protogyn. (gr.) nume propus se il. pute dispune de »ectiqalio, cari
pentru tote stlncele granitice, forte se strîngea censort, Cons. Fontein
communi Alpilor, compuse de feld- De provinciis Romanorum (Ultraj.
spath , de quarrz şi de steatită s. 1840). Jaqer, De praealdlbus pro-
de talc şi de chlorită. vinciarum apud Romanos. 1
Protomartyr, prenume dat S.tu- Provmelafe , (-lis), de JlI'O- "
lui Stephan. viuţă. - ProvitlcialislII, accent, pro- •
Proton , nat. gen de crustaceî, nuntă provinciale.
Pretopatică , (gr.) med, egri- Prevtsiune , (-S!o) , procura- I
tudine primă care nu e nici pre- ţiune de lucrurile neccssare şi u-
cessă niCi produ8sii de alta. tili; jUl'ispl". act prin care cnv.
Protossyd, chem. ossyd lU!lta- procură cv.
lic care conţine cea mai lUică por- I'ro\'isor, se 4ice de lucrurile
ţiune de ossygen. can cer celeritate şi carI caută il
Protosyncel, vi carul patriar- fi regulate prin provisiune, care
chului s. al unni episcop in bise-' subsistă prin provisiune.
rica grecă. PI'O\'OCare, (-care), il incita,
• Prototyp. (gr.) primul eSiem- escita (întărrîtil); causa. - Prollo­
plar, originale, (mQdel), a1·chetyp. caţiune" actiune de a' provoca.
Protozengmă, .. d. Zenglllă,Prlldintli, (-dentia), vertute
Prototor, (-tor), care admi- ,cal'e face 11 cunn6sce şi il. pune în
nistredă În locul tutorului. lucrare ceaa ce este cuvenibile în
ProH'dere, (-videre), li in- purtare, care face il lua meqloce
gri.ii. convenibili pentru il ajjnnge la un
Pro"('uire, il. veni dcla, il fi fine lăuda bile şi raţionabile.-Pru-
produs. dinte, cel ce are prudinţă.
Pro\'el'biU. (-UUIII), seutinţă, Prud homme, (fr.) horn prob,
massimă commuue şi vulgare în espert.
puCine \'orbe.-Proverbiale, de pro- Prurit, (-IUS), măncătmă forte
verbiii., CMe ţine de proverbiii. pre SU]ll'3faQ'a pellii.
Pro\'idintă , (- delilia), supre, I Prllssiati, chelll. săI'l din com-
• :of\.
>
__ -_.'�. � .. � ... ,. � �_-,-----L
TI
, I
iJ
[330]
binaţiunea acidnlui prussic şi uă I Pseudo, (gr.) particulă ce se
base. adaugă mi multor vorbe pentru
Prussic, (acid), astăqr acid a esprime noţiunea de fals , pre­
cyallhydric, hydroryanic, acid par- suppus.
ticular numit astfel pentrucă se e- Psendonym , (gr.) cu lJnme
strage din albastrul prussian. subditiţiii, fals, presup.pus. .
Prnssită, vd. Prussitui, Pseudopode, nat, familiă de
. Prytan, -. bine prytallide, in erustaceă.
genere preşedinte speciale al unul Psi, phalenă numită pentrucă
collegiii. In unele State numele au- are un f pre ari pe.
torităţii supreme, după căderea regi- Psoas, (gr.) anat. se num. douî
lor, conparabile archontilor atheniant muschi abdomlnalî , applicaţi pre
Psalfidlum, [lat.) nnl. gen de partea dinainte il vertebrelor lum­
insecte assemint gărgăritelor (car- bare. =-Psoită, inflamrnaţiune il mu-
ca1iones) în Hungaria. schiuluI psoas.
Psalm, (gr.) se 4ice numai' da Psophia, botn, Ia Linne nume
căntttrile compuse de David s. 'So- generic pentru agami.
lomone. Cei şepte psalmt s. psal- Psyehagogte , se qice de re­
mit penilillţef, şepte psalmi alesst merţiele proprie il restabili aetiu­
de biserica romană pentru il servi nile vitali în syncopă, aploples­
de rugăciune cellor ce voiese a se siă e. al.
ruga lui Dumnedeă pentru iertare. Psyehtc , caleficaţiune care se
Psalmodiă, (gr.) cantul paal- qice căIe uădată pentru a desem­
milor, modulaţiunea pre care se na ceaa ce se referesce la animă.
căntă. Psycbologiă, (-9Ia), sciinţ'a
Psalmodial'e, a căntit în un animel humane considerată în fa­
mod particular, meqiii între căntat cultăţi!e şi natura sa.
şi vorbit, prin estins, il recita În Psychometrn, thermometrn.
un mod monoton şi traginte. I Psycbtic, răcoritor.
Psalmist, se nnm. particular Psydracia, (gr.) med. erupţi-
David, ca autor al psalmilor. une psoriforme care difl'eresce de
Psalterion, (gr.) mus. numia scabritiă (gale), pentrucă nn pro:
Grecii cei vechi nn instrument în vine dela uă �nsectă şi nu este con­
formă de trapez, compus de 13 tagiosă.
şirurI de ch6rde de sîrmă s. de a- Psylliun, (-lion), bOln. gen
Iarnă (orichale), accordate, ceHe din stabilit pentru il pune plantaginile
acel'aşi şir, la unison s. Ia octavă. annualI cu rădăeină rămosă.
Sunetele se producea prin plectrum, Ptarmic, (gr.) strănutător.
speCă de' arcuşii'i. Ptarmică, gen de plante care
Psamostemn, se nnm: apeci- conţine Achillea plal'lliică (herbe a
ale agglulinaţiunile de arenă car! eternuer), şi uă specă de arnică.
represintă form'a oselor. Pterocarpi, (gr.) hom. gen din
Pse�ade, femeă de cameră la diadelphia decandriă, famili'a le­
R., al cni servit era de il perfumil guminoselor.
pre domna. Pteroceră, '( -1'a), nal. gen de
"
I
I
1
!
i
'J
J
1,
i
Psa
330
Psy
;;111 F
,j,
I
\
:
.... '
[331]
-
Pte
331
Pol
_ • ?-r
testacet din famili'a univalvelor,
stabilit pentru a separa strombele,
(slrombi) lui Linne.
Ptt'rodactyl', (-lus, ornitoce­
phallls), gen de animalf vertcbraţi
lossili. redus de 'Cuvier la cJassea
reptililor sardine.
Pterodlple 8. DUPLlCIPF.N�m, nal.
diploptere.
Pteroglossus, numesce IIIiger
aragari.
Pterophor, (-ms), nal. insec­
tă lepidopteră din tribul âsalpen­
nelor.
Pteropode , (gr.) mollusce cu
corpul liber, fără alt membru de­
căt una s. doue pinne.
Pteropterf, familiă de pesci a­
poţi.
Pterosperme, s. oelaqa; botn,
gen din famili'a malvaceelor, forte
vecin de pentapete,
Pterygtu, (fr. plel'ygion, onqle!
s. onyx), membrană morbidă, în­
des it s. hypertrophiă parţiale il con­
junctivei oculare, de formă triăn­
ghiulareă, disvoltată pre sclerotică
către circunferinţ'a globului ochiu­
lui, deunde se întinde pre comeă,
-de multe ori accopperind'o pre to­
tă cu un văI des, şi oppresce ve­
derea. Contră dînsa collyre re801u­
tive s. astringinţi, particular pulv.
alni et sachar,
Pterygoid, califică doue apo­
physe ale ossului sphenoid, carI aii
form'a unOl' ari pe,
Ptel'ygo - stapbylill, care se
referesce la apophisea pterygoidă
�i la vălul palatul ni ,
Ptilose, (gr,) cădere a genelor.
Ptyalagog, (gr.) care provMă,
facilită salivaţiunea. Comp' plys­
magog.
Ptysmagog, vd. prec.
-_.,�,�
�'.
Puber, (-ber), care a ailnns
etatea pu bertăţii.
Pubertate, etatea {lupă copilă­
riă, la R. şi la Francesi la 14 annl;
la 12 pentru feminin.
Publlc, (- CIIS), commune, ca­
re privesce un popor întreg. Ca
8U bst. poporul În genere.
Pubhean , (-nus), pereeptor
al veniturilor publice.
Publlcare, a da În public, face
public, promulga. - Publicatiune ,
act, de li pu blică.
Publicist, cel ce scriă assupra
dreptului public, dreptului ginţilor
economiei politice, lil predă; qiarist
care scrie article de politică.
Publicitate, starea cellut ce e
public.
Pudic, (-cus), east, pur, ho-
nest.
Pudicită, (-tale), castitate.
Pudore, (- do?'), ruşine.
Puerile, (-lis), copilăresc. -
Puerilitate , care ţine de copil, ac­
ţiune puerile, frivolă.
Pugllat , luptă originară din
Etruria, în care adversarii (pugi­
les) se Iovia cu pumnii armaţt cu
nisce cureJle munite cu plumb s,
fer (caeslus).
PUIPllosi, spe�ă de raţă care
vine către primăvară în Camfschat·
ka pentru a remăne pănă în tomnă.
Pulpo s. popa, specă de sepiă.
Puls, (-sus), bătaiă il arte­
relor.
PuJsatiulle, bătai'a pulsuluI.
Pnlsativ, califică bătai'a dure­
rosă a pulsuluI.
Pulsilogiiî, (gr.) vd. Pulsi­
meI1·1I.
Pulsiulle, termin cu care s'a
servit Newton pentru a desemna
propagaţinnea mi�cării în un meq-
I
i �
I.�
I
I
L
[332]
loc fluid şi elastic, precum aerul. trassă din uă specă de Iimace(x,j­
Pulverulinte, in pulbere, în- (lv�, 11IureX, bllccinum s.7r(}(lrpv(lct,
căreat cu pulbere. pUrp"rll, pelegia); materiă pretin-
Pnhinat. se dlce. în botanică, ctă cu ace stă tintură.
că uă parte solidă de plantă, pre- Purpurie, (acid), acid produs
cum ovarul, fructul s. al. este bi- prin acţiunea acidului nitrie assu­
pulvinată, tripuloinată 8. al. eănd pra acidulni purle.
suprafac'a sa este divisă prin rade Pustulă, (-la), mică tumore
lungitudinali in doue, trei s. al. pre pelle care abscede.
aree s. cărări convesse şi de uă Pyenit, (gr. pucnos), scborl
lungime însernnabile relativ cu vo- alb, prismatic.
lumele părţit. Pycnostyl, (gr.) edificHi cu eo-
Puma. 8. pagi, leu de Chili pa- lumne forte strînse,
truped, mediar Între leu şi tigru. Pyenotie, (gr.) med. care con-
Pumicin, (fr.) huleiă de palm, desesce şi racoresce humorile.
numit astfel huleiîi de Senegal. Pygmeă, (-11Iaus), pitic, hom
Punch, (angl.) Iiquore compusă forte mic (de un cot).
cu rhom, s, de raek 8. de rachiu, Pylaken, (ang!.) postav angllc.
zemă de lămăiă , sach ar • şi theă Pylagor, orator, deputat la a-
(ciai), dunanţ'a aruphictyonlelor,
Punetum saliens, med. ph1Js. Pyramide, (-11Iis), geom. 80·
primul punt care appare după fe- Jid, eul bşsea este un pll:m poly­
cundatiunea germelui şi care este gonale, fecele latcrali planuri tri­
inim'a embriunelui. ănghiulare care se unesc tote În
Pund, Iibră sterling, mounetă acel'aşi punt, vîrfulin arcI!. ueri-
În Statele Unite. ce ornament. ueri·ee grămadă de
. Pupal-n4'alli, plantă puţin cnn- pttre În formă de pyramide.-Py­
noscută de pre costele l\falabaruluj' "amidale, cu formă de pyramidă.
Pnpil, (-llus). copil mic care Pyramidoid, solid format de
�i il perdut părinţii s. unul din ei, revoluţiunea unei parabole În giu­
"i este sub conducerea unui tutor'l rul unei diu ordonatele seUe.
Pupilă, ( -lla), dischisătură cir- Pyretic, (gr.) "'led. califică re­
culară. de cuI ore negră În meqlo- meqiel6 contră friguri.
cuI iriqii. I Pyretologiă, (gr.) tractat de
Pur, (-"'IIS), curat. friguri.
PurgatoriU, (-"ium), loc un- Pyrite, (-les), minerale, snl­
de suffletele ceUor drepţi esphiqă fur metalic s. combinaţiune de Bul-
păccatele uşiore. fur cu un metal.
Purificare, (pllrgare), il face Pyritologiă, tractat de pyrite.
pur. - Pllri{tcaţiune, acţiune de il Pyroballistică, (machi1lă) ta­
purifica. re prin meqlocul focului aruncă
Puri!lm. defectul cellui ce af- pro.iectili.
fectă pre multă puritate in limbă. Pyrologiă, (gr.) tractat a�su­
- Ptlrisf, cel ce affectă purismul. pra foculuI.
Purpură, (-p'I7'a), tintură es- Pyrometru, instrumeutde phy-
.�
I
I
I
I
"J
�I
"
,
PUl'
332
. �
��-----------
[333]
.....
Pyr
333
Pyo
BJCa pentru a măsura i,ntensitatea Pyrosiderită, mine,.. varietate
foculuI (cel mal usitat al lui Wed- de manganes.
gevood); instrument pentru a cun- Pyotle , caustic.
n6sce căt il dilata bile un metal prin Pyrosmaragd , numesce Ger-
caloric- manii chlorophanul verde, varieta-
Pyrnnomlă , chem. artea de li te strălucinte de calce fluatată.
regula şi direge focul. Pyruteehnlă, (-Iaechnia), ar-
Pyrophor, pulbere de alun şi tea de a face us de foc, de it face
de făină, ammestec de sulfat de focuri de artificiil.
alumină şi potasse cu făină, sahar Pyrrhonlsm, system'a lut Pyr-
s. al. rlron din Elidea, contimpuran al
Pyreseop, (gr.) instrument pen-Ilu! Aristotele; scepticism, affeeta­
tru il măsura calorieu 1 raqlante , ţiune de il se îndoui de tot.
thermometrn differentale simplificat.
____ """-'hO:" "�....;.·
'"
[334]
'1
1
I
Q.
q, il. 17·a literă. Cit hreviaţiune Quasi, (:at. pentru qllll ratione
desemna în calendarul republican şi că cum, ca, caşi.
quartidi şi quintidi, În archit. cu Quasimodo, duminica oetaveî
P. petrele care formedă seriă în Pascilor la CatholicI, începînd cu
constructtuuea eolumnelor unui e· vorbele qua.simodo genili infantes.
difieiu ; in pharmac. cantitate , cu Quatrain, (fr.) mică buccată
S. qUlllltite suf fis aII le ; În commer- de poesiă care conţine patru ver­
ciă Q. a. Q. ti. quint al. Ca nume- surt,
rale val a , la R. precum şi În e- Quatrinom, alg. cantitate corn­
vul \TI(qiii 500, cu uă trăasură ho- pusă de patru terminI, a+b+c+d.
risontale d' asaupra 500,000. Pre Quatllor, (itaI.) /IIUS. buccată
monuete asprime că sunt percusse compusă de patru părţi reeitanţl,
la Perpignan s. Ia Narbonue. ăa- quarlello este mal mic.
supra acestei litere, vd. Prisc. 1. Que .. tionar e , a face cestinnt
p. !'Î, 44; Denkachrift. der Berli- cui va, întrebă.
ner Acad. der Wissensch. din an- Questilluc, (quaestio), Între-
nul 1839 p. 1 sq. uă tractaţiune bare.
il lui Graff. Questor, (quaestor); suppl. ce-
Quadrat, (-tus), suppt. patrat, stor - magistrat roman însărcinat,
a patra parte. sub re�i cu judecăţile criminali,
Quadratice, (equaţiuni), a19' pentru parricidium. Prin legea Va­
equatiunt de secundu! grad. Se num. Ieria, care da centurielor jurisdicţiu­
affectate cănd conţin vre·uă pute- nea criminale, cestorii remaseră
re intremeqiară a numărului necun· numai funcţionari finan{iali (pecu­
noseut, affară de cea mal Înaltă li niam publicam tractare), . deşi de
acestui număr şi acest număr dat multe 01'1 eşia ca accusatori cri­
absolut, opp. equaţiune pură s. minall (quaeslores pal·ricidii). In
simplă. timpul republicei se distins eră q'lla·
Quart, (quartus), -cart, li pa- estores aerm'ii s. urbani de ces-
tra parte. torii militari s. provinciali (de pro·
Quartas, monnetă de HispaRia.! vinciele cestoriali. TaCit. Annal.
Quarte, (fr.) măsură, 16-a par· IV, 27 ibique Lipsius, Pighii An­
te din lIă tierce, 216,000 din mi- nal. ad ann. U. 488 t. 1 p. 468).
nută. Numărul fi! la înCflput de 2, la
Quartidi, il ţ>atra 4i 11 deca4ii. 421 se adausseră 2, admiAisteria
Quartin,monetă de aur în Roma. bel/i, Sulla creă 20, Cesare 40.
QlIarto, libru ale cui foie sunt Sub imperatori administraţiunea fi-
indouite în patru foie. I scului treci! la prae(ecli aerarii.
Quartz s. q!larz, (germ.) silice I Dela TiberiU se creară qllaestores
appr6pe pură. candidati principis (quod irt can­
dida toga petebttlt/) s. quaestores
,,' .
I
. :..
l
. � -,
[335]
candidali priuC1:pis (quoniam a prin­
cipe commendabantur sine repulsa
et ambitu designandi). s. August
alea. Tac. Annal. XXVI 27, ibique
Ruperti. Comp. cu Liibker. Fuuc­
ţiunea 101' era de 11 administra fi­
nantele şi 11 citi în senat ordina­
ţinnile regilor. Dintr' insii eşi în
timpul lnl Constantin quaesto» sa,­
eri palalii. Cons. Varr. L.L. V,
14, cei citati de Heinecc. în Syn­
tagm, A. R. iu. 1 tit. XXV § XI
si Appelld. 1 § 123; de Ruperti 1.
C. Schutz Lex Cicero in Quaestura
Niebuhr roem. Geschichte Il' p, II
sqq. P. 113 sq. 165 sq. 195 sq.
ro. Laur. Lydus De magistratt Rom.
I 24-30 p. 44-53. Paludan De
quaestor. Romanis (Haut. 1719).
Petry , Dc quaestoribus Romanis
(Bonn. 1847). Reusch, De quaes­
toribus ac. potiasaerariis.
Quina, vd. Quinina.
Quinina, substanţă estrussă din
quinquina pubescens (glilbină).
Quinquina, (peruv. Kina,[Gna
8. Hin· Kin c6j'a cOjelor), arbure
rubiaceu de Peru via , Brasilia �i
Mesaic, care procură coj'a numită
quinquiua.
Quintă , vd. Cintă.
Quint d'ecu s. piastre, mon­
netă de aur in Bolonia, = 1 fI'. 23
cent.
Quinter, în mus. vechiii mod
de il procede în contra-puut mai
mult prin cinte decăt prin carte.
Quintessintă, -' cinlessinţă,
totă vertutea unut lucru, eeaa ce
este escellinte, perfect în un lucru.
, Quintetto, (ital.) mus. bnccată
cu 5 părţi obligate.
Quintimetru, il cincia parte din
metru (neus.)
Quio, capsie cu fructe lungi.
Quioquio s. thiotltio, speţă de
unt tras din migdal'a conţinută în
fructul unei spece de palm (avoi"a
s, aouara) de Guinea.
Quipos, noduri de Iănă cari
serviă de scriptură lndianilor din
Amer. merid.
Quiproc,o, (lat. ad. qui pro
qllo) log. sophismă prin care se
dă un attrilJut altuia decit ace­
l'a cui pertine. Comp. ignoratio
elcnchi, necuunoscint'a subiectului;
usul unei vorbe pentru alfa Care
i semănă.
QuUallţă, (ir.) act prin care se
adeveresce plat'a unei datorie, a­
pochă.
Quitte, (ir.) liberat de ceaa ce
era. dator.
Quolibet, (quodlibet), reu joc
de vorbe, glumă vulgare.
Quotidian, (-nus), bine toli­
.ţian, de tote /filele.
Quotiente, (-ticns), m·itllm.
căt, resultatul divisÎunii.
1-
-ţ.
.,
i
,j
I
t"-"',.---r-_ i
!'(j
[336]
I
• j
I '1
:' .'-
R.
A 18 a literă. Ca numerale vala, cu tote că unii face din cocculus
la R. 80, cu uă trăssură horison- uă specă particulară). -
tale d'assupra 80,000; la Greci Racine de Phtllppines s, con­
C' 100, 'C 100,000. Ca breviaţi- tr(tyerv(/ (contl'lt-y�l''Va. hisp. con­
une desemna ,'ea 8. Roma; R. P. tra-herbă}, racine de Drak (care
respublica , Re. ,'escriptum. R. C. a addus'o din Amer. in 1580) spe­
Romana cioitas , R. S. ,'esponsum, C;ă de darsteniă şi de passifloră
Ruf, Rufus. Pre recepte R. s Rp. ({los passio7t�'s) de Messie.
recipe iea. Pre monnete arrattă că Racine de safran s. r, du CUl'-
au fost pereusse la Orleans. Clima, r, de souchet; tel'l'a men'ta,
Ra, mus, lovitură a tympanu- cyperis. rădăcin'a unei plante her­
lui In mod de a forma un revolut bacee de lndie curcuma, eu,'cuma
forte scurt. lonqa; terra me,'ila, cyperum s.­
Rabab, mus, instrument arab rus s. cyp. lon9l1s, altă speeă cyp.
cu trei ehorde. rnturuli folius, fr. curcllma lonq ,
Rabat. (fr.) diminuţiune de preţ safran. d' In de R. des lndes, terre
s. de valore, deducfiune, disconte, melile, sOllchet) şi de America. cur­
Rabbin, doctor judeă, - Ra- cuma d' Amerique s. 9alan9a jonc.
blinic, de rabbini. Radiale, (mat. care ţine de ra-
Rabdoid, califică în anat, su- dius,
tur'a ealvel, pentrucă are for m'a Radiallte, care trămite raqe lu-
unei nuelle, SCl9it(tle. minose ochiulni'
Rabdologiă, (gr.) calcnl prin Radiate, botn. numia Tourne-
nuelle Însemnate cu numere. fort uli classe de plante conţinută
Rnbdomantiă, pretinsă divi- astăqi în familia compuselor.
naţiune prin lin ee drepte trasse şi Radicale, ceaa ce este băsea.
nuelle aruncate la întîmplare, rădăcina unni lucru.
Raccomodal'e, (fr.) il preface, Radiometl'll, instrument de a-
repara. N. us. stronomiă pentru li lua înălţimI.
Race, (fr.) ginte (nem,) N. us. Radills, (lat.) anat. cel mai
Rachitic, (fr.) care are racbi· I mic din celle doue 6sse ale braţu-
tis, deforme. lui dinainte care occupă partea e-
Rachitis, (fr.) egritudine, cur- stemă.
batură li spinării şi osselor lungi. Radzyge, radz�giU, vd. Sy-
Racine de Colombo, (dela philis.
Colombo urbe în Ceylan) s, ca- Raffinare, a face mai fin, mal
lumbe, rădăcină aromatică, stoma· pur, subţiri; refll. (pentru perss.)
chică, probabile de coccltlllS pal- a deveni mai astut (vicIen).
matus (= menispermum, m. coc- Ragollt, (fr.) buccate apparate
culus, fr. menisperme palme, coc· pentru a escita gustul.
cuIe, calombre, calu,!!Ibe, colombo, . ,Raţillne, (-tio), facultate na-
"
� '.
- --
[
[337]
Rap
337
Raţ
turnle prin care homul p6te dire., facer-e s. un proces ce i s'a dat il
ge operaţiunile, vede şi li essamină, mus,relaţiune
n"'IJiare, (-TIa,) mollusce ale între doue sunete. Determinaţiunea
căror organe interne sunt dispuse lui se esprime prin termini! secun·
în rude. dă, terţă, cintă s. al. N, us.
Ralliaţiullc, (-diatlo), effectul Bapportare , vd. �i suppl. Re-
radelor luminose trămisse de un [erire,
corp. Bapportor , (fr.) geom. Iimb
RaiIway, rallruad , (angl.) semieircular, divis in 180 gr, ter-
drum de fer. minat de uă Iineă il cui parte su-
Ramazall s ... amadan, lună de peri ore este diametrnl lut. Servea-
post la Ottomant. ce pentru il. trage ănghlurt de uă
Bameipot , speeă de tarnbură I �ă�'ime determinată, pentru il re-
Ia Hottentoţi. dică planuri, pentru il măsura ăn-
Uamificaţiune, divisiune, dis- ghiurile �onstruite pre hărtiă,
tribuţiune în mal multe ramure. Uatafla, (din rack şi tafia, al-
Uamist, calillcă, în grammati- ţii res rata fiat) , liquore splrtosă
că, literele ::. şi V. pentrucă sunt sachărată şi condită cu uere-carr
întroduese de Ramu. fructe s. ingredienţl odoranţt.
Ramonstrhi, arburel de ]\fa- Ratallhia, (rataniah. S. rata,
dagasear , unde Francesir Iii nu- peruv.) rădăcină de un arburel a-
mesc prunier. mericau, krameria, tare astrlngtnte,
Uallcanca, nat. gen de pag- Ratifical'e, (1'Clttt7nhabere), il
seri din (\rdinea accipitrilor. approba, confirma authentic, - Ra-
Rando, (hisp,) vin rancio, vin ti{icaţillne, acţiune de a ratifica,
de Hispania care din roşiii il deve- con1lrmaţiune authcntică.
nit gălbinicios învechindu-se. Raţionale, (-lis), care se con-
Uallg, (fl'.) disposiţiune il mal cepe prin raţiune, cugetare, care
multor obiecte pre aceaaşi lineă, essiste în spirit, care e fundat pre
ordine, rîud. raţionament. llorisonte raţionale s.
Rans-des-vacbes, modnlaţiuul adevărat, al cui plan trece prin
ce rusto4ii de boui scofillni cantă centrul pămîntului, numit astfel
pre ciumpoii'i, pentrucă essistc numai în concep­
'Raphipter, (-,.IIS), passăre pal· ţiune, opp. ho,', sintibilc s. appa-
mipeqa de Chili s. Columbia. 1'inte, care este sinţibile la vedere.
Rapillo, se num, în Naplia mi- Numă1' întreg ,'aţionale, aceJ'a il
ce scorie aruncate de Vesuvii'i de CUI unitate este uă parte aliquotă.
uădatii cu aren'a şi cenuşi'a. Numă,. mist ,'aţionale, care e corn·
Rapolltic, vp. Rhetbm'betra. pus de un întreg si uă fracţiune.
Uapport, (fr.) legătură ce au Cantitate 1,etţionale, cantitate com­
lucrurile Între dinsele, relaţiune, măsurabile cu unitatea sa. Rappat't
cuveninţă, conformitate, congruin- raţionale, ai cui termini sunt can­
ţii, analogiă, similitudine; jurispr. tităţi raţionali, s. uă relaţiune in­
espunere în scris ce face un jude- tre cantităţi carI sunt între dinse·
cător, un commis s. al. de uă ai- le ca DUIPăr căhe-llnwăr d e. �.
'22
,
, -
jIt..- !.)
",
----�-
[338]
6. Rădăcină raţionale, uert-ce can- pres. -- lWacţionm', care respinge,
titate commăsurabile care este ră- restoruă ceaa ce Iii compritneă.
dăcin'a unui număr mal mare, Iteacttv , care face reactiune.
Rationalism, theol, doctrină Se numesc reactivî, în ehemiă, sub­
care nu admite alt uiediii de cun- stautele cari servesc 11 dlscoppen ,
nosclntă decăt raţiunea; pliil, sys- în uă analyse, presint'a altor sub­
temă care consideră uere-cart no- staule.
ţiunt generali ca produssele ratiu- a'fale, care este în effect, opp.
nif pure (Kant.) - Rationolist, păI'-1 fiet, simulat. nppariute, imaginar.
ten al raţiuniI pure. I Uealgm', (arau.) 1 !CIt. mineral
Raţionnl'e, il face us de rnti- roşi il format de combinatlunea ar­
une pentru il căuta ade, ărul, il fa- seniculut cu sulfure , rubin de ar-
ce raţionamente. senic.
Raţiune, (-Ilo), facultate na- Realillo, (dimin. din real) mon-
turale prin care putem direge ope- netă de argint hispanieă. Realillo
raţiunile splrltuluf nostru , inteli- co11ll1ln(ll'io, (numit după doue co­
ginţ'a în genere, facultate prin ca- lunme cari sunt irnpresse vre din­
re distingem adevărul �i falsul. Ra- sul), fabricat in Indic, = 3 sous
tiune PUI'lt, opp. cunnoscinţ'a ern- 3 deuiers tournois; realillo ordi-
1Jerică s. esperiinsă, facultate intel- lIa,.io, fabricat în Europa, = 24
Iessuale distinctă la care mai mult) cent. franc.
philosoplu referesc idcele superiori Realisau', (fr,) " face reale şi
datelor sinţurilor, precum ideele de eftectiv, il pune în effect.
spaţ, cmIsă primară s. al. mlltIL, Realism, systemă care consέ
resultatul comparaţiuniI Între doue deră obiectele ca essistinţi în rea­
marimi homogene determinănd s. litate (Kant), doctrină il Scholas­
e�cessul Ullel assupra altei s, de tirilol' cari snsţiuea că Universali­
căte ori una conţine pre cea-altă le (ideele universali) ali uă reali·
s. e conţiuută. Lucrurile homoge- tate independinte de spiritul no­
ne astfel comparate se numesc ter- stru.
miniI raţiunii. Raţiune a,.ithmetică, Realist, părt6n al realismului,
este differinţ'a între dane numel'e, opp' nomina/ist.
'raţiune geomeh'ică, cătullul'. Doue Uealitate, calitatea realellli, es­
lucruri sunt în raţiune in\'el'să de sistinţă effectivă. Catholicil qic, în
alte doue căed primul este către stylnl dogmatic, realitate pentru
secundnl precum cel de al patru le realitatea corpului lui J.- ehI'. Ia
către cel de al treile. săntul sacrament al altarellli.
Re, mus, al douile sunet al gam- Reatu, in reatn, (lat.) se qice
meI de itI. în jurisprudinţă 11 fi in reatu, pen-
Reactiuue, acţiune repetită j tru il fi accusat de un crime.
phys. repuls, l'estintinţă il unul corp Rebec, vechii! vorbi frauc. ca·
lovit la acţiunea corpului care \li re desemna un instrument cu trei
lovesce. Se qice fi9. de un pal'tit chOrde, assemine viorineI.
oppres care lucreqă din nouii din "lebele, (-llis), care nu se Sllp·
part"�l (,olltră ace!':!. care Iii a op- Jtune autorităţii legitime. .
, ,
"r
-,
'i
J
"
Rea
338
Hcb
r ,.
[339]
Ree bock. (pron. ,·it·bock), se Recompcllsare, il resplătl, re-
nurn. Ia Capul de Buna -Speranţa manera,
un mammifer ruminante de genul Reconciliaţiulle , (-tio), îm-
antilopilor. păeare,
Recepere, (-cipere), il prlimr. Re(;Ollsh·ucţillile, acţiune de il
Recept, reeeptă , preseript al reconstnn, reedificaţiune.
medicnlut , compoaiţiune de medio Reconstl'llire, It construi din
caminte. nouu, reediâcă, restabili".
Bceeptaclu, (-culmn), loc pen- Recol'poraţilllle, schimbare in
tru 3 priimi diverse luernrr ; botn, pori. metasyncrese, metaporopo-
fundul calicelul unde este format iese. .
ovarul. IlccoI'porati\", metasyueritle.
Heciute , (recens), nouă făcut, ReCl'care, a disfăta, obleetâ,
prospăt. reface puterile (ca refl.) - Recrea-
Recipiente, (-picns), chem. tiune, actiune de ii se recrea, pe­
vas care servesce It priimi produs-I trecere. .
sele distilaţiunil , ph!Js. vas ce se Rf'ctificare, il pune CI'. în sta­
pune prc discul unei machine pne- rea, În ordinea în care caută se
umatiee şi unde se închid corpu- fiă. - Rectiţicatiune , actiune de it
riie cari au il se pune În deşert rectifiea.
(gol.) Uecto. prim' a pagină li unei
Recip"oc, vd. lJlulltale. foie.
Reciprocitate, starea, calitatea Rector. (-lor), capul unei u-
reciprocului. niversită(i.- Rectorat, demnitatea,
Recitath", (fr.) phrase musica- officiul rectorului.
le fără măsură şi care caută il se Recuperare, a recăsnga,
căuta repede. Se num, recita ti" în- Becusare, it rejecta, refusâ, nn
soţii (aecompagne) , acel'a cui se prilmt, nu accorda. - Re{ltsaţiune,
adaugă. affară de bass'a contin uită, acţiune de il recusa.
un însoţit de vivrină; "ecitati" mă- Redaeţituw, acţiune de il rede-
surat, care se schimbă de uădată ge.-RedacI01·, cel ce redege.
în cănt, şi capătă măsură şi me-I Redegel'e, (-digere), a pune
lodiă; "ecitati" obligat, care cste în ordine şi în scris.
ammestecat cu intorsurl �i trăsRure Redistribllil'e, il distribui de
de symphoniă. nouu. l\' us.
Reclamare, (-mare), 11 cere Reducere, (-cere), il. retmge,
cu stăruintă, li cere lin lucru la constringe, pune în necessitate,
care are dreptul. restrînge, diminui.
Recommaudabile, de recom· Reducţil1ne, aCiiune de il re-
măn dat, care pote fi recommăndat. duce; aritlun. operaţiune pentru li
Recommandaret (commellda- cunnosce relaţiunea ce au intre dîn­
re) • 11 ruga pentru attentillne, fa- sele lIumerile. măsllrele s. al. Este
v6re, il prescrie. descindinte, cănd reduce uă canti­
. Recompensă, resplată, pre- tate mare în una mai mică, ascin­
miii: , dinte. prin ca,." .,{'" redu\;" u.l ape-
""'_ 7J
>'.
339
Red
,
, .
"
I
I
·�ji
:1
1î
k
[340]
iutrodussă de Protestanţt prin Re­
formaţiune. Se qice şi de corpul
de doctrină adoptat de Protestant!
şi de communiunea formată de bi­
sericele protestantt. Dreptui de re·
[ormă; drept în vertutea cărui prin­
cipii germant se declarară pentru
protestantism.
Befurmare , (-m<tre), il forma
de nouă,
Berol'maţiulle, acţiune de â
reforma; theol. schimbarea făcută
de Protestanţt în doctrin'a şi dis­
ciplin'a bisericef romane, Reforma­
ţiunea 9re901'iemă, correcţiunea ca­
lendarulut de Gregoriă XIII in 1582.
Beformisti , părtenî al refor­
mei parlamentulul în Anglia, F'ran­
eia.
Rerl'acţiune, mec. phys. opt.
abatere, schimbare de direcţiune li
unet rade , unui mobile cănd trece
oblic prin centrurl differinţl'. Re­
[racţiune astronomică s. it stelle­
lor, aceaa pre care o s uffere ra<J.e·
le stellelor trecînd în atmospher'a
nostră, şi care face ea celle,alte
să se arratte mal inălţale d'assu·
pra horisontelni decăt sunt în re·
alitate. Cadt'anţi de t'efracfiune, ca-
1'1 an'attă hortJle prin meqlocul u­
nui tluid tl'ansparinte prin care trec
raqele sarelui.
Refl'ain, (fr.) repetiţiune de căte
va vorbe s. versuri la finele uneI
strophi.
Refl"Îllgibile, prii mi tor de re·
fracţiune.
Ref'ugiare, (fr.) li se retrage
pentru li fi in securitate (reti.)
RefugiU, (-9ium), loc de te·
tragere, de Bcăppare, de securita­
te, asil.
Refulginte, strălucitor.
Refus, rccusaţiune, l'�pulsă.
9ă de valore mai mică în alt'a de
val ore mai mare. In alg. se qice
1'edueţiune it equaţiunil01', uă ope­
raţiune care constă în a libera e·
quaţlunile de' tăte eautităţile de pri­
sos, il le reduce la espressiunile
celle mai simple �i a separa ean­
tităţile cunnoscute de celle necun­
noseute. In astronomiă se num. re­
dlleţiune differlnţ'a între lungitudi­
nea unef : planete în orbit'a sa şi
lungitudinea sa redussă la eclipti­
că. In chemiă este operaţiunea prin
care se libenlqă ossydele metalice
de ossygen.
Beedtflcare, il edifica de nouă,
Rcedsu, botn. dolich de Japo­
nia.
Rcelecţiullc, elecţiune de nouă,
Refacel'c, (t'efieere), il face de
nouă , preface, reintregi , reda pu­
tere.
Refecţiune, (-elio), hospăţ ,
de ordinar al communităţilor reli­
giose.
Refel'cudal', relator (rapportor).
Se qice în Francia şi pentru Căţi­
va dregători allătnraţr la divisiu·
nea sigiJiuln i.
Referirc, (-fel'l'e), li duce un
lucru la altul, attribui, (reporta).
Reflectal'c, (-ctere), a resfrÎn­
ge îndăr1t.
Reflector, uerI-ce apparat pen·
tru a refracta raqele lumin6se, ca·
lorifice s. sonore.
Refles, (-flexus), l'esfrÎngere
îndărăt.
Reflessiulle, (fr.) cugetare, con·
sideraţiune attentivă, găndire.
Reflus,- retragere regulată il mă­
rii după tlus.
Reformă, restabilire în ordi­
nea, forin'a, disciplin'a vechiă 8. în
tormă mal bună j tneol •. schimbare
Rcf
('
I
�--"_!
, �
340
Ref
�
!.
[341]
Reg
341
Reg
Befusare , (fr.) vd. şi suppl. Regluţă , gubernarea . Statulnţ
Recusm·e. în timpul minorităţii s, Iipail su-
Refutare, (-tare), il combate veranulut, timpul căt du�eqă.- .A·
prin rationarninte eeaa ce propu- cel'a cui este tnoredintată se ql.ce
ne, stabilesce altul. - Heţutatiune, reginte.
act. de fi refută. sU1'1'l. refelere, Regtonalt , (schOle), schele de
frăngere. agricultură in Franeia.
Regale, (-lis), regese. - Apă Begtone , (Iat.) s. e, "egiolle,
regale, ammestec de acid nitrie şi illlpr. Iineele din doue s, mal mul­
acid chlorhydric, care possede pro- te columna, correspundinţi fiind în
prietatea de il dissolvi aurul, nu- faţă unele de altele.
mit altă-dată reoele metalelor, I Beglssnr , cel ce admlnistredă
Regalee, pesce pueln cnnnos- (un dominiii s. al.) plătinduise.
cut, numit astfel de pescarii nor- Registl·ata. (lat.) estraet din uă
wegi pentru că se găS8flSCC in me-I deeisiuue de Înregistrat, it unut par­
i}locul il trupe de haringl. (ha- lament.
rengi). Registrator, officiar care ture-
Regat, (regnum), stat guber- gistreqă actele, bulele s. al.
nat de un rege. Registratilllle, (fr.) drept de
Rege, (rcx) , suveran al unui registru.
regat. Registru, [res !lestnll! s, !les/te),
Begeuerare. (-rare), il nasce codlce, catastich.
de nouă, il da essistinţă nouă. repro- Regiunc, (-glo), mare spaţ
duce, reforma, ameliora; chem. il re· pre pămint, În aer; mare territorÎi1
duce la prim'a stare. - Regene..a- lăcuit de mai multc popore conli­
ţiune, actiune de �l regenera. - Iluinţi sub aceaaşi naţiune.
Regeneratol', care regeneră. Regn, (regnum), se qice În hist.
RegermiIl8l'C, (-"are), il ger- naturale pentru ceHe trei serie n3-
minit do noui!. turali de corpuri, "egllul allimale,
Regicid, (fr.) cel ce commite vegetale, minel'ale, cu t6te că as-
nn "egiciljiu, ommor de rege. tă4i naturalism divid nnmai În "egn
Regime, (-me'l), gubern, 01" organic, animalile şi vegetalile, ".
diue, formă politică la care un gn· inorgallic, mineralele. Regnul lJsll­
beru suppune, regulă ce observă chodial', propus de Bory de Saint·
cnv. relativ la sănătate. Vin cent, conţinc zoophyte1e.
Regimcnt, (-mell/llm), corp Regredil'e, (regredi), ii merge
de soldati commănda(i de nn co· Îndărăt, reveni.
10nel. Regressiulle, ,·het. figură care
Regină, (-Ila), femininul dela Întorce ordinea vorbclor, d. e. nu
rege. trăim ca se măllcăm, măncăm cit
Rl'g'ina aUl'al'um, (lat.) Ilat. se trăim.
nume cn care au desemnat uuii a- Uegrettare, (fr.) u ave părere
utorI fl'llmosul vIII ture din America de reu. N. 1tS.
meri4ioll'lle, numit de ordiuar rege- Regulă, (-la), tot ce servesce
le vulturilor. li conduce, <lireg� iustitut, metho-
_ ..... .J
[342]
dă, precept de observat în uă arte, "ină prominintă . şi lipită pre un
sciinţă. . fund. In Jl'Îctură relieţele SUDt nu-
Regulament, t?t ce e.ste pre- mai apparlnţt. In jnrisprnd. des.
scris pentru it menţme ordinea, �'e- dreptul ce vassalul plătii\ domnu­
gul'a, act făcut pC'ntru esseeutiu- lui la uere-carî mutaţiunt,
nea regulelor, legIlor. Ill'ligillllC, (-glo), cunuoscin-
Rcglllal'e, il. pune în regulă, ţ'a divinităţi! şi cultului ce caută
Regulal'itate, calitate relativă li se da, legătur'a homului cu Dum­
la uă ordine naturale s. convenţi- neden,
ouale şi la regule stabilite, con for- Relods, (fr.) dreptul': pentru
mitatc ia regule. vinderea unei heredităţl,
Regulatol', numesc horologia- Hemediare, (fr.) t' adduce re-
ri] ltbrantele şi spiralele dela ho- mediu. '
rologie, verga şi Iinticul' a dela Hemediii, (-dium), tot ce tă-
pendule. măuuesce ' (lec),
Rellab, instrument de musieă I Remtntscere , (lat,) secund'a
persan, mire-cum ciI vioriu'a, duminică il carismel , il cui intrare'
Rchauts, [fr.} se nurn. lumi- începe cu acestă vorbă.
nile unui desemn făcute cn alb s. Rcminiscintă, (J'ecof(/atio),
alte culori lumin6se, cănd rlesem- slabă addncere ammillte.
nul este prc hărtiă culorată; dacă Hemtsstuue , gratiă , iertare;
hărti'a este aIbă. culorea sa con- med. diminuţiune. . '
servată formeiJă les l'e!tauts, Uemittillţi, ({figuri), cari !li-
Rejectarc, (-jic��·e). il 1'('8- minne�c către fil�e.
pinge, recusa, !lespreţm. RCIllOllh'allţl, nume dat în Hol-
Relaţiune, (-tio), legătură, landa ArlllilJinniJor, din caus'a im­
COl'respundinţă IntremaillJultelu-putaţiuniJol' (fr.l'emOlllfance),ee
crud, commcrciii între mai multe făcmă. în 1610, contra synodul de
persone. 'Dordrocht, unde fmă condemnaţi.
Relati\', (-VîIS), care are re- Remolade s. I'clJlonlade, (fr.)
laţinne hl altul, opp. absolut. jl1scel acru (piquant\.
Relc�al'c, (-gal'e), a essila în Rcmunel'al'c, (-I'(/I'e), a re·
un loc determinat. - Rcle9aţiwlC, compens",
acţiune de ,t relegil. Relldcz.'�'ous, (1'1'.) cOD\'rnţiu-
Relief, (Il'. itaI, J'elievo, din ue tăcută de it se găssi împreună
lat. l'elevafe), promininţă, Sc Ijice la horă determinatfl în Ull loc de­
do figurele tăiate s. turnate în in- semnat.
tensitatea 101' naturale. flaut 1'elie[ RCllfalmiă, bO/Il. plantă de
s, plein relief, (prominintă Înaltă, SuriI1am, cu foie lanceolatr, typul
plină), tignră tăiată după natmă, uuui gen elin monandri'a monogy­
precnm bustul, demi-J'elie{, de qin- niă, !lin famili'a basilal'eelol', nu­
miitatea din illten�itatea obiectului mit de francesl catimbion, alpinie,
represintat, figlll'ă care uu ese de colibrochie, globbee, ::.erumbet.
căt pre qiumătate <lin planu! pre Renegat, (ad. qui 1'ellegat),
care este pusă; bas J'elief, cu pn- chrestin care piirăsesce credinţ' a
I
, .
�'
\
·1
}
I
Rei
342
Ren
:- ..
"
[343]
jiP"
Rrll
343
Bep
lui J.-Chr. ca se trecă la altă rr- unei srelle care Începe ;1 se arrăt­
ligiune, particular la. Islarnism. Dif- tii după, re il fost eelipşită; opp.
feresee de apostat, lJelltrueă aces- occulaiiune,
fa lassă uă religiune pentru il se Urpall". (fr.) odichnă.-Hepail-
înt6rce la credinţ'a vechiă, sa,.e il stă, it pune în repaus.
Rcngjo, botn, arburel de Ja- n'rpcrclIsshllll', ph!J s, resfrîn-
ponia din care s'a făcut uă specă gere ; meâ; acţiunea repercnssivi­
il genului liliac, de care dlfferesoe lor.
însă prin caliciul seu profund di- Uepcl'clIssive, med. remedie
vis, prin corol'a ' eampanulaeeă şi cari, applicate în estern pre uă par­
nn infundtbuliforme. • te înflată fac se curgă în întru fiu-
Rengui, monnetă de plumb, In i4ii cari o înflă, precum ghiac'a.
regatul Siamului. Hepertortn, (-"il/III), cules în
Rcnifoliiî, botn: eu foiele re- care materiele sunt assedate în mod
niforrnî, de ,t le găssi facile.
Bentferme, lrotu, cu formă de Bepeţire , (-tere), ,t <}jc,', fa-
rarnnchiă. ce de nouii.
Uellivelm'e, il nivela de nouă. UePOIlS, (fr.) spe�'ă de antipho-
Henume, reputatiune, conside- Dă eăntată de c'oui ehoriatî după
raţiune publică, celebritate. capitule şi la care respunde tot cho-
Uellullcnlacee, s. m-(din ra- rul repeţind ufl parte numită "e­
lIuncltllls), botn. familiă de plante elame s. recl(tmatioll.
herbacee diciityledoneale căror cha- Uepl'csilltm'C, il f;,ce prl'sinte
ractere sunt: caliciU polyphyl, căte prin uă acţiune, imagine s. al. ju­
l1ădată Dul, căte uădată culorat, ,·ispr. ;t ("spune. - Represinta(iune,
corolă I'cglllatil, formată de ol'di- acţiune de ;t represiDt�,
Dar de cinci petale, mai de multe Uep"essilllle, (-5SI0), acţiune.
ori regulate, stamine in număr de- de il reprime.
terminat, cu allthere oulul1ge, în- Repl'imel'c, (-preJllue), ii ap­
semnate cu patru ra4e Jungitudi- păssa, il opl'ri effectul s. progres-
11all şi disehilFndu se în doue 10- sul.
giuri_, prin doue !'a4e laterali; 0- Ueprobal'(" (-bw'e), li rejec·
varie de ordinar nnmel'6se, pre U11 ta, deproba. con demna (pentrn lu­
receptaclu eommune, stigmate sim- 01'11) - Reprobrtţiune, acţiune de a
pIe, fmcte monospel'me, nedivise repl'obl1; theol. puniţiune ce Dum­
(indehiscents) addese în spic. l<'lo- net)eu a decis din eternitate pen­
riIe lor affectă diverse disposiţiuni. tru păeeiHoşi; opp. p,'cc/eslinaţiltllc.
Uellvi. (fI'.) se 4ice în unele Rcp"oducet'e, il producc de
jocuri de cărţi rănd un jucător pU-1 nOllu. - Reproductiune, arţiune de
ne un număr de calculi, nă sUlllmă il reproduce.
mai mult decăt altnl. I Rrps, (fr.) materili de �erică
UepaI'are, (-rore), il preface, '. de Lyon.
drege.- Reprt,.aţiulle, acţiune de al Ueptile, (--lis), animale care
repara. se tfresce, ea şerpelp.
Repal·jţhme, ast,'on. vederea I ReP'.IbHcă '. te! publira), Stat
r ..
_.....;::......_"'-.lI�"-. _ ..... _-4:...J"- ....... � -----
[344]
f"' '.
..
Re!.
344
Res
liber, gubernat de mai mulţi.-He- uă dregătoriă tn tavorea cut-va,
publican, de republică. cii ref!. 11 se suppune , lăssă în
Republica.nislu, affectaţiune voia.
de idee republicane. Resemnaţlune, suppuuere În-
Repudiare, (-dare), 11 face un tregă , sacrificiii de voinţ' a sa.
repudiă. Residil1ţă, vd. Beşedintă.
RepulfiU, (-diurn),. dlssolutiu- Besiuţlmtnt, averslune.
nea matrimoniului cănd se făcea Beslster-e. (-stere), ti nu cede
din partea bărbatului (mai tărqiii impresiunlf unul corp. sta contră,
şi din partea femeeî}, precănd di- li se oppune.
vortium din partea amîndoror. Rcsistillţă, opposiţiune.
Repumnal1ţă, (-pugnantia), RcsollltillllC, determinaţiune;
sinţirnlnt trecător causat de neplă- jurisp'·. dissoluţiune, rescisiuue ;
cerea, degustul pentru ceaa ce e- med. dissipaţiune il unei înflăture ;
ste env. obligat il 'face, speeă de phys. reductiunea unui Corp în sta­
aeesslune. I rea sa primordiale prin divisiunea
Bepulstune. (-sio), phys. re- şi separaţiuuea părţilor.
spingere. Rcso III tivf, pharm. remedie pro-
RrpIIIsh·, phys. care resping". prie il resolvi cu încetul diverse
Repulaţilllle, (-tia), stimă pu- înflăture, precum alcalile , diverse
blică. ape mineral! s. al.
Requiem, (Iat.) rugăciune ce Resolulor, [urispr; care pos-
face Biaeric'a pentru morţi. sede vertntea de il resolvt vre-un
Rt'quinteroll, copil din un qu- act.
interon şi nil europenă s. din con· Resoh'inte, (--vens), C3re re-
tră_ solvcsce.
Rescript, respUlJ� al impcrato- ResOl'btiulle, (-tio), absol'b-
rilor vechi la ('cstiunile de gubcrn, ţillnc de il doua oră.
de drept c<1ri le e.-ll îndreptate de Respect, deferinţă, summissil1ne
gubernatori. voluntară.
Resectă, (fr. resecle), geom. por- Respectabile, de rl:spectat.
tinnc il assii unei curbe între vîr- Respectare, Îl addllce respect.
fuI şi tangintea sa (neusit.) Respecti", relativ, care se re-
Resectiune, (-tlo), ehi,'. tă- fercsce la fiă-care in parte.
iare li estremităţii unui os În cas Resp"c1os, ('arI' ţine respect.
de fractură neeonsolidată. Rrsph'<'1 lIi1e, (--lis). rare s{'
Reser"are, 11 reţine, oppri. pre- pOle respira.- Respi"abi!itIlIC, ('a-
sta, ţine la uă parte. Iitatea respirabilelul.
Resen'odu, (fr.) loc făcut es- Respil'al'e, (-m,·e). il attrage
pre� pentru il. ţine ce-va În păstra- aerul în pept şi ti Iii respinge ap-
re . la uă parte. pol.
Resedel'e, il ŞI tine locuinţ'a. I Respiraţiunl', actiune de " re­
Reşedinţă, Iăcuinţă habitl1ale spir:l. l!esph·aţiunea introduce în
şi stabile, Obligată în un loc. plămlinl apl'Hl atmospheric; şi pune
Resemnare, â Iăs8â, il depune materialiJe săngelul (sănge vînoa
I I
, �
I
I
I ':\
I 1
1. )
. � i
�. '1'
, I
11 ;
I �
1 I !
1
: �
[345]
----------------
Res
34:-1
Ret
ammestlcat cu lymph'a şi chylul) ,
în contact cu acest aer, pentru �l
completa hematosea şi il dit licidu­
lui calităţile vivifăcătore proprie
săngelul arteriale. Organele cari
aii neestă funcţiune, sunt plămiinii,
!<l mammifere , passerl şi reptilr,
branchsele , la passerî şi mollusee,
trachcele la insecte. La horn res­
piruţiunea se face: pharyngcle pri­
imesee aerul din gură s. din fos­
sele nasall şi Il! transmite larsţn­
gului, acest'a lă dă tr acheei arte­
re, divisă În doue canal! numite
bronclue, cari, ramificăndn-se in in­
finit formedă plămănil unde mer­
ge aerul ca se purifice sângele. lIfe­
canismnl resplratiunlt constă cu to­
tul în miseările successive de con­
tracţiune s. de dilataţiuue a thora­
cetur s. pcptulu! şi în urmarea plă­
mănilor inslşl , miscărt cari produc
suecessiv aspiraţlunea şi espiraţin­
nea aerului atmospheric. Miscarea
respiraţiuniI este priu urmare com·
pusă de doue timpuri, acel' a prin
carp aerul este iutrodus În plămăuI
(inspiraţilllle), şi acel' a prin care
este rejectat aflară, (espiraţiune).
Respirator, ea re sel'vesee la re­
spirapl1ne.
Responsabile, eare este cau­
tor de cv.-Responsabilitate, cali­
tatea responsabilelul.
Responsiulle, pensiune plăti·
tă de ecrstrii d!' Malta către or­
dinea din care tăcea parte.
RessOl·t, ([r.) ph!Js. putere e·
lastică.
Resuseital'e, (fr.) il revoea, re­
duce la vieţii.
Reslllbilin' , il. pune in prim'a
staJ'p.
Ue"(dllll'ellt, (fI'. ]lL·. restom1l),
stabiliment de mâncare (birt).
Restaurare, (illstaurare), it re-
stabili, restitui. -
Reslaul"atiulle, (installrcttio),
actiune de a 'restaura; liist, stabi­
lire 11 unei dynastie veehie. Se 4i­
ce particular de Stmlr(i În seci. 17
şi de Bourbont in secl, 19.
Reste, [fr. pron. rest}, remas ,
remăşită.
Restio, botn. typul genulul resti­
aeeelor, ("estiaceae), familiă de plan­
te monocotyledonee stabilită de L.
C. Rlchard , cari cresc dincollo de
line'a tropicale, cel mai mare nu­
măr in lS'.-Holianda.
Restituire, (-l1tel·g), li întorce
tona ce a fost luat, it reda, resta­
bili, repara.
Bestltuţiune , (-tto) , acţiune
de a restitui.
Bestrtctlv , care restrînge, Ii­
mitedă.
Rrslricţilllle, acţiune de il. re­
strînge, circunscripţiuue; lJhys. res­
tabilirea unul corp elastic,. care du­
pă ce II fost căt·va timp In starf\
de C'ontracţillne, reviue appoT In
starea �a naturale.
Rcsllltare, (-tare), li eşi, m'ma
din ce· va. - Resultat, cea a ce re­
sultii.
Rt'sllmel'e, (-mere). it prcsin­
ta in scurt, în puntele principali,
uă oraţiune, argument s. al., it re­
capitula.
ResllmpţiunC'. acţiuue de '1 re­
s [:rne şi etfectul.
ReSUfI'ecţillne, (-ctio), în­
Yiuare.
Reteoium, (lat.) a\"ticlu ne es­
pres în uă sentinţă, care Îusă nu
Înrete<jă :, fate Tmrte dintr' insa şi
�t l21 ave (jScC'utiunea.
fieticill{a, (-cenlia), ommis­
siuue de ceaa ce eănta il �(' tjire:
!
'II
I
!
I
., '
[346]
rhet, figură prin care oratorul se pentru il măsura repeditatea unui
Întrerupe În medloeul vorbirii şi CUI rin te .•
părăsind pi-opusul ce începusse, tre- Reuniune, (fr.) unire la un loc,
ce la alte lucruri. adunătură. N, 1IS.
Retină, (-1Ia) s. amphiblestro- Reunire, (fr.) i.t aduna la un
idă, il treia şî cea mai internă din loc ..
învelişele membranose ale ochiului, Revell-matlu , (fr.) horologiii
formată de partea pulposă s. me- pentru a desteptă dimineta.
dulară lt nervului ochlulut, şedint'a nevelat'e, (fr.) a declara cea a
principale li visiuniî. ce era secret, discopperi.- Revela·
Retinită, iuflaminaţiune ,\ reti- ţittlle, acţiune de il revelâ.
nei eharacterlsată prin photophobiă, Bevertnţă , (-1'enaO), respect,
scăpărate lnminose, sensaţiunea 11- veneratlune.
neI tensiuni mal mult s, mar pu- Beverslune , (-S/o), jlu·ispl'.
�in penibili îu globul ochiului r.u întorcere s, drept de Întorcere ce
eoutraetiuuea pilpiie! s. al. - Con- are donatorul la bunurile dăruite
tră dînsa pediluvie sinapice (apă de sine cănd donatarul more fără
caldă căt se p6te sufferl cu 50-60 copii.
gramme făină de mustar, a se ţi- Bevlstune , acţiune (le il re-
ne pedile 8-10 minute), seta la vede.
nuenlă 8. 1\1. Revisit, (lat.) se pune pe do-
Retol'tmu , arbure de Peruvia, sare cit se indice că s'a făcut re-
acacia ic tirebouchon, visiune prin unul din consiliarii ca-
Retolll', (fr.) mers contrar cel- merei computelor.
lui d'ăntîii1, întors. Revneare, (-cm'e), it rechiă-
Betractare, (fr.) it retrage, de- ma. - Revocatinne, acţiune de ă
proba ceaa ce se stabilisse I qis- revnca.
sesse. lle"oItă, vd. Revolttliulle.
ReIa'acţiune, lIled. contracţin-'\ Revoltal'(', il pune În revolu-
ne, scurtat �l unei părţI. ţinne.
Rett'ibuţiuue, resplată. Re,'oluţional', părten, amol' al
Uetroactiy, care ]uCl'eejă ass. revoluţiunii.
trecutulnl. Se qice tot-deuna allă- Revolllţilllle, (-tio), resccilă,
ture de effect. turburare; asi,.. Întors periodic al
Retrocessiulle, cessiune, l'e- uneI stelle la pun tl.l 1 de unde ple­
missiune il dreptului ce ni se ces- casse.
sesse. Re"oluti"c, medicaminte cari
Retl'ogt'ad, (fr.) care voiesce aperă ua revoluţiune.
it restabi!i trecutul. N. tts. RevulsÎlme, acţiune ele il în-
Retrogradare, it merge îndă· torce humorile din uă parte il cor­
răt. - Relro[Jl'adaţiune, acţiune de puiUl pl'e alt'a.
il rl'trograda. Revulsi"e, medieaminte cari
Reuchlinică, vd. E1'rlS1nicii. causeqă uă revulsiune.
Rellmametrll, phys. instrument Rltapso4i, (�aq ",va,' din �a71'
TEtv aOtQ�V s. �a(J() o�, s. al. vd •
i
'/
Reu
346
I
r
.. '.
----
[347]
Rlte
347
Rhi
BernhaJ'd Grieeh, Litt. Gesch. 1), i mate infiammatorie. Ilhcum atis-:
cAntătorl in Grecia primitivă cart I male, care perţine rheumatismulur,
eseclltil cănturr epice, proprie s. Ulteli, (rhelllll, fr. rhulmrbe din
streine, in mod epic recita tiv s. "ha b arburuni s. gr ... lui şi barba­
poeţii cari le făcea autori ai aees- ros), plantă herbaeeă de China, A­
tl)ri căntun • (ast-fel Homer după sia septenn-ionnle, 'I'artaria , .SilJe­
Plalone �(.«I'�)()'.i m'(Jv";,,, Ilîadea şi ria s, al.
Odyssea. Rhupsodlr formă uă cor- nhexl�. (gr.) med. ruptură a
poraţiune numcrosă �i considerată, unei vine, it unui abces.
îmbraecaţi In vestimint rosili peri- Rhicnose, med. crispaţiune a
tru Iliadea, violet pentru Odyssea, pellii cu subtirire il corpului.
În mănă nă nnia (�dGt(Yo�, eiG<o\', RhinalgifÎ, (gr.) .med. durere
UY.�7l1:(Jo",). după Dissen, symbol al de nas.
professiunii de poet, cădnră cu serie- Rhillantll, (-thus, alectorolo­
rea cănturilor lui Homer şi respin- pltus), gen din farnili'a scrofulari­
direa lor. De dinsii, între alţii O. atelor, conţinînd plante herbacee eu
i\liiller (Griech. Littera, turgesch. rădăcin'a dreptă, f6ie simple şi op-
1 p. 54 sqq). Welcker , Der epis- puse, caliciU înfiat cu 4 diuţl, Ilori
ehe Cyelos. mari.
Rhazllt, bollt. plantă din fami- Uhinocer, (-ros),-bine "ole,
!i'a aristolocheelor. gen de pachyderme conţinînd ani-
Rheadină, (din lat ... /ieas) chem. mali mari şi difformi de uă pute­
materiă clilorante it macl1lui săI ba· re l'straordin�ră din părţile forte
tic, (er,.aticum papaver). c3.ldc ale Asiei şi Africei, mai a­
Rbeiuă. chem. substanţă cstras- les din Inrliele Orientali, Abyssi-
să din rlleu. nia, insulele Sondei s. al.
Rhcomet .... , galvanometrll. UhiIlOlo()hiiî, (gr.) geu de chei-
Rlletol', cel ce profpse(jă, pre- roptere.
dă rhptOl'ic' a. JlllinomacCI', Iuti. intiectc din
RhctOl'ică, artea de it vOl'ui bi- ordinea coleopterelor. secţiunea he­
Ile s. artea de it convinge. Vd. Le-/ teromerelor, tribul edemel'Îtelor sunt
franc Rhet. (Par. lil53) p. 4. mi ce �i se găssesc pre flori în Eu­
Rheomameh'u, phys. instm- ro pa meriqionale şi Barbaria.
ment pentl'll il măsuriI n'pe(jitatea Rhinoplastiă, (gr.) arte de il
uuni cnrrinte. reface nasul. Se taiă de pre frunte
RhelllllutisUl, (gr.) se numes- nă porţiune de pelle după form'a
ce, in USlI! vulgar, dureri vage, nasului. al cui amllit (contmr) e­
nevraJgiă. Propriii des. uit :llfecţi- ste luat )Jre uă buccată de hărtiă
une essinţieale mobile care aggre- s cer:\. Acestă peliculă, care �eţi­
de mai ales părţ.iJe fibr6se alejulJ' ne numai Între ochi, se asterne îll­
cturelOl' �i muschii, chnJ'lIcterisată t6rsă preste partea ruptă (sur le
prin uă durere mai mult s. mai troDyou) il nasului. Celle done pel­
pUyin viuă (cu neplltinţă s. diffi- li, puse în contactu prin punturi
cuItate de 11 misca partea alfectată) de sutură, Se unesc şi formeqă UD
la care se unesc addese sympto- fel de insit. Preste 25 qne llnillnea
,
, .
L
[350]
.. '.
_._-
tieă riturile , s. cerhnouiele unct mornu inceput cu uă perscuă care
religiunt, formulele şl usurile lithur- este domiciliată aecollo.
giei. Bogaţlunt , rugăcium publice
Rital'dando, (ital.) mus. intăr- însoţite de processlunl , ce se fac
qiănd. D�selllnă uă miscare din ce în biseric'a romană pentru' bunu­
În ce mal uşioră. rile pămîntului în cellc cinei qile
Rituale. libru al bisericei care cari preced ascensiunea. Sunt ins­
arrattă ordinea şi form' a cerimo- titnite de St. Mamert în 468 s. 474.
nici OI' cari caută " se observa la Itoger bontemps , (fr.) hom
celcuratiunea servitulut divin in uă care nu cugetă decât la plăceri.
biserică particulară, in 11[, dioce- Hohwand , (germ.) substanţă
se, în uă ordine religiosă, minerale compusă de cÎlrbonat de
RitualislIl. descripţiune, trac- calce şi de fer, de culore albă a-
tat , systemă şi ritură. dumbrltă cu cenuştu s. roşiat , de
Hivale, (-lis), concurrinte, cel uă atrălucinţă iutrosă , numită �i
ce pretinde acel' aşi lucru cu altul Wanclstein s, ankerite.
şi i la dispută, Uokai s, [(innae, charaetere ale
Blvattsare. (fr.) il disputa de scrierii currintt it Musulmanilor şi
merit, de talent, cu euv. Arabilor În literele lor missive,
Blvalttate, (-tas), concuninţă, comptnrile lor 8. al.
pretenţiuue il mai multor persone I Rol, (fI'. lat. partes); partea u­
la acel' aşi lucru, emulaţiune. nei buccă!e theatrali ce un actor
Hobel·t, se unm. un bărbat ca- caută se seiă şi se espună.
re se lassă il se conduce de con- Uomaică, (limbă), IÎlllb'a Gre­
sortea sa-, allusinne la regele Ro- eilor din impcriul roman de Occi­
bert care impinse pre departe pa- dinte (�.)ţ'atc)i s. on:;'0i!bJţ,{J.Y.� 1]).­
ciinţ'a maritale. .iou,), şi il Grecilor actuaIr. Mai
Uobel'Une, (fr.) these de bac. multe la Bachr G�sch. der roem.
cal"ureat, după numele lui Robert Litt. I p. 19.
Sorbon. Roman, I1llme cu care poeţii
UObIlSt, (-tus), tare, viguros provenQali (Troubadours) desemna,
(vîrtos). la qumătatea seei ului X (960) lim-
Rococo, reu gust al arţiI, uu- b'a 101'; appoi uenominaţiune Il ueri­
mit după uu gen de ornament, de cărîi poeme scrisse În !irob' a ro­
I!tyl şi de desemn al sch61el de sub mană (vd. urm). Astăqi historiă
Ludovic XV şi XVI. fictivă, scri8să În prossă, unde a-
Roelmas, (pron. "ulmas), bas-/ utorul caută a I'scita interessea saii
male de sylin de Indie. prin disvoltarea pa&siunilor saii prin
Rogat, (lat. ad. qui rogat) eccl. depingerea moraIilor sau prin 8in­
speQă de commissiune prin care ro- glliaritatea eventurelor pur iroagir
gă Cnv. pre un judccător de bise- nare. Cons. Lefranc Lith3rat. 1. Mar·
rică din altă diocesă 11 permite se montel Ehim. de litter.
treci unul din BuppuşiI sei în cea Romană, (limbă), sub RomanI
altă diocese din caus'a unul matri- limb'a poporuluI, (lingua romana,
!'ustica, t'ulgaris. plebeja> opp. lin-
.,
ROUl
350
Uo�
'�
I
\
"!" ,
1
I I
I
I
I i
II .J=
"
J
� L IL.. �
.' I
I ',',
:f
l�
[351]
Ro III
351
Rug
I
I
I
,
,:
gua nobilis, classica în timpul Ca- uerecare de strophe egali Între din­
rolingilor 1, latina]. sele şi cari depind de numărul ver-
Romanice, (timbe), Iimbels for- surilor ee conţine prim'a strophe.
mate din limb'a latină. Ass. origi- Form'a sa cea mal ordinară sunt
nii, respîndirll şi formatiunii lor patru stropht , urmată de cinci al­
vd, Ronamy in Mem, de l'Academ. tele din earf primele patru se ter­
des Inscriptions et de belles-Iettres mină fiă-care prin un vers din pri­
XXIV p. 603 sqq, L, Raynouard m'a strophe şi eănd, prin acest med­
in Introduetion la Choix des Tron- loc, acestă strophe e cu totul re­
badours t. I. II. Lex roman. t. I peţită, se adaugă uă ultimă, IIlIIS.
p. XIII sqq. Corup. �jusd. Gram- buceată de musică instrumeutale
maire companie des langucs de il cui primă strophe se repetă la
I'Europe lntine (Par. 1821) şi Ro- fi il -care din eolle-alte strophe. Cănd
quefort Glossaire de la langue 1'0- e vorb'a de uă buccată de sym­
mane. (Par. 1808). Georg. Corne- phouiă , de sonată, se 4ice rtmtlo
wall Lewis, An essai on the ori- (itaI.)
gill rnd formation of the Romance Rosii, (-sa), trandafir.
languagc, containing an Examina- Bosată , chem. sare (lin acid 1'0-
tion of L. Raynouarrls Theory of sacie şi nă hase.
the Relation of the Italian, Spanih Rosbir, (angl. 1'oasl boef), bouă
Provenea! aud Freuch to t!te Latin fript, friptură de bouu. Buccătarii
(Ox furd 1835). In genere Dietz francesl numesc astfel şi partea de
G,'ammatik der romanischen spra- dindiirăt 11 unuI mei, berbece, că·
cben (Bonn.) prior s. al. friptă, UII1'osbif de che-
nomalli�t, autor de romane (fI'. v,'euil,
romancier.) Rosso alltico, (itai.) una din
Romantic, califică locurile, tarc- eelle mai frum6se marmnri, roşiă
turiltf (paysages), cari rechiamă ale cellor vechi, trassă din Egypt.·
imaginatinnii descriptiuuile poeţi- Rossolis, (itaI. liquore rosso),
lor şi romanelor. Spe9ă de !iguore făcută de rachiu,
Romescot. denarnl Săntului Pe- sachar şi uere-cari per fumuri.
tru. Ia Allgli. Rotaţiune, (-Uo), învîrtire în
ROlllicole, (fI'. termin al lui rotund ca uă rotă j phys. miscarea
Rabelais), RUPPUS curţii Romei. unul corp assupra sa Însuşi.
Rondeau, (pron. 1'Olldo), mică Rug, (-gus), grămadă de lem·
buccată de versurI propriă france· ne pre cari se ardea (cremat'e) mor­
silor, compusă de 13 versurI, pre I ţii, la R. Locul uude era pus se
doue rime cu uă pausă la versul numia IIstrinulll, IIslrirta. După ce
, al cincile şi una la al optule şi al se aruncasseră flori, cor6ne s. al.
CUI prime vorbe (8. prim'a vorbă) I preste lemne, le aprindea, �i în U·
se repetesc după versul al optuIe na cu plăngerile, vărsa preste dîn­
şi după ultimul, fără a particepe sele vin şi parfumurI, (adores, li­
la vers. Form'a acestuI fel de poe· quores, IIrtgucnta).
siă e variat addese, Rortdeau 1'C- Rllbificanţi, medicaminte cari
double, este compus de un număr
• )p- ..
• .J
" .
[352]
applicate pre pelle, 1 causedă in- R u inare, (fr.) il pune în ruine.
flammaţiune şi rosielă, Rustic, (-cus), cărnpen, ţărră-
Rubiacee, (după genul tyPI'U' nesc, - Busticitate, simplitatea, ru­
bia) , familiă de plante dicotyledo- ditatea tărrăneseă.
ne monopetali, conţinînd arburî , Butacee, (după genul typ mta),
arburel, rar herbe, ale căror cha- familiă de plante herbacee s. fru­
ractere constă în un caliciu sim- tescinţi cu foie alterne, simple, di­
plu, monophyl, cu limbul superior vers lobate 8. deeornpuse , mai rar
mai rar întreg, caduc s. persistln- întrege, forte addese însemnate cu
te, corolă regulată, de ordinar tu- punturî translncide, cu s, fără sti­
bulosă , în stamine în număr de- pule s. offerind în locul lor dinţi
terminat, un oval' mai addese in- setiformi, caliciU libru, persistlnte ,
ferior, styl unic şi mai rar dUPli'j petitii în număr egale divisiunilor
cat stygmată mai tot-deuna duplă. calieeluî. Florile lor perfecte, regu-
Rubrică, (-ca), se 4ice de 01" late, în genere hermaphrodite cresc
dinar vorbind de titJe cart sunt în în corymb s. în raeemî (fr, 9l'ap­
libri de drept civile, de drept ca- pes), printre foie s. pre vîrful ra­
nonie, pentru că altă- dată se seri- murelor.
ea cu roşiă. Ruyder, vechiă monnetă de Hol-
Ruină, (-na), sfărărnăture ale landa.
unui edificiă, unei urbl derimate.
"
,
,1
,.
"
.,
:.,], ':-;1
I
, . .
1,'" •
'1' !
" { I
, ' " 'J
fI. � J
'"
,
'J
.'j
I
1
�II
I
!
�,J '
1, ­
li,.
Rui
.,'
352
Rug
OJ r
-- -
"\ 4 -
'.
�--
[353]
s.
S, it 19·a literă. Cil numerale I rits sabiua), specă din gcnul juni­
valâ, la R. 70, cu nă trăssură d'as- I peru lui , conţinînd un arburel al­
supra 70,000 j la Greci o' = 200, pin şi orientale divis în mar multe
'6= 200,000, 5=0. In evul mediil varietăţi. Foiele selle snnt aşia de
7, S.=7000. Cii breviatiunr desem- acre ca cingură applicaţlunea lor
nil la R., Sanctus , S. J. Sacrum pre pelle o Jnflamruă,
J01J1:, (consecrat lUI Jone) j S. M. Saeeharată, chem. sare din a-
Sacrum lUalliblls; (eonsecrat ma- eid sacharlc şi uă base.
nelor}; S. P. Q. R. senatus pOpii' Sneeharteul , califică [ărrelle
l."sqile romnnus ; (senatul şi popa- uude se cultivă caJamuJ de saehar,
ruj roman); S. D, salutem dicit; Saeehurulaetată , chem. sare
S. Q. C. senatusque consultum ; din acid sacholactic şi uă base,
S. C. A. senatusconsulti auctoritas. Saceharometru, chem, instru­
(Cie. ad Div. VIII, 8). In muslcă ment pentru a măsura saceharul
stă pentru solo. - In formulele phy- conţinut. în uă substanţă.
sice denotă sulfur; Si, silicium, Sr. Saelfurme , în formă de sac.
stl'ontillm. ln calendare saincs.so- Saccbogllmită, chem, princi-
leii; În calendarul republican ses- pii'i saecharat al glycyrrhiszel.
tidi s, septidi. PIC mounete arrattă Saceomys , (dipl05toma), mie
că au fost fabricate la Troyes. animale, rosator de America, din
Sabbat, ultim'a 4i1l săptămănel divisiunea clavieulatelor.
la Judei. - Sabbatic, ({li - 4i'/! sah- Saceulus , nume dat unei te-
batuluî, (an -). al 7-Je an, rebratllle.
Sabadilla, bOln. spe�ă de ve- Sacel'dotale, (-lis), relativ la,
ratrll originar din China, care ţine de preot.
Sabaillon, vin alb săchlirat, SaceI'doţiiL (-tium), devini-
băutură -in !talia. tate sacerdotale, callecţinnea preu-
Sabatelo, botn. spec;ă de bure- ţilor unei religillni .•
te commestibilc de L:lnquedoc. Sacki s. sacqlli, speCă de bere
Sabath, nOllemhl'e la Hcbrei. de ores în Indie şi Jllponia.
Sabaudiqlle, (poucl/'e), plIlbe· Sacl'ament, (-tum), semn vi-
re dată de Junckcr, sibile al graţie! nevisibili instuit
Sab,,ism, sabaism, sabislll, de Dllmne4ei'i pentru santificaţili­
religiune il Magilor şi Guebrilor al nea h6menilor.-Sacramentale, ca­
cui obiect era adoraţiunea 86relui, re perţine unui sacrament.
II focnlui şi astrelOl'. Sacrifica bile , proprii'i de sa-
Sabelli3nism, doctrin'a lui Sa- criticat.
beJlii'i, systemă de credinţă in un Sacrific;lfe, 11 face sacrificiU,
singur Dumneqeu eare se revelă SacrificÎll, (-cillm), offerinţă
sub trei numini. cu uere·care cerimoniă,
Sab!1l3, (-na, her.,,{�,_ jultipe- -
)'J
,
, "
j.
1
1
r'
li
,
Î
I
\
j
'�
I
a.."_
,J,1·
",
[354]
'-,
II. ,.l
San
Sampa, palm apos de Guiana.
Samscrlt , vd, Sanse rit.
San-bentto , vestimint cu care
îmbrăccă victimele incisiţiunir in
Hispauia şî Portugalia.
Sanenfleare, vd, Sănţi[icare,
Sancţiune, (- lio) , confirmaţi­
une legale dată unui act emanat
deja nă autoritate.
Sallcluar, (-";11111), Ia Chres­
tinI locul din biserică unde este al­
tarul.
Sandaltu, (-lium), încălţămint
la ferneele gre ce , care consta din
uă talpă legată pre pede pănă la
genuehiă cu curelle şi inelle. As­
tăql purtate dc călugări.
Saudwteh , (augl.) buccată de
păne copperită cu uut şi siuneă, '
Sanglargnn, prcparaţiune me­
dicinale de China pentru i;t oppri
săngele.
Sauidin, miner. spe�ă de feld­
spath vitros.
Sanitar, care privesee sănăta­
tea.
Sauscrtt , sclianscrit , sanskret,
samsltrit, samslirlllan, (timb'a săn­
tă, perfeclii), limb' a Indiilor, dela
concisiţiunile Mahomedauilor rema­
să m6rtă şi studiată numai de pre­
oţii Brahmanl. Pali, pracl'ilul, lim­
b' el Calci şi limbele indo-europene
sunt fiie ale sanscritului. ABsupra
acestei limbe FI'. Schlegel, Ueber
die Sprache ii die Weisheit derln­
dianer, Grammatic'a luI Bopp. Asa.
literaturei Weber, Vorlesungen iib.
die indische Litteraturgesch. Plln­
tru relaţiunea sa cu limba latină,
Bopp Vergleickende grammatik, J.
Kl�proth. Aşia polylotta p. 45 sqq.
Benary, Lat. Lantlehre; Kennedy,
Researches in to the Qrigin and
offinity of the principal languages
354
Sai
Sacrileg'iU, (-legillln), profa­
naţiune a lucrurilor sănte.
Sacro, particula care se unes­
ce cu vorbe de anatomiă cit se ar­
ratte relaţiuue cu os sa.C1"1lm.
Sader s. sadder, libru care con­
ţine religiunea Guebrilor s. Parsi­
lor.
Sackongar, regele mării , ca­
pul piraţilor scandina vi.
Sagac.e, (-gax), care are sa­
gacitate.
Sagacitate, (--las), perspica­
citate, pătrundere de spirit (iscu­
sinţă), prudinţă,
Sagitalc, (sntiH'ă), anal. sutu­
r'a calnet formată de articulaţiu­
nea parieta lilor.
Sagul, (-lum), vestimînt mili­
tar al Romanilor.
Said, chărtiă egypţiană.
Saiga, patruped antilop dela
Nord.
Sallsburl , arbure de China.
Saliva, (-M), humore aposă
secretată de glandulele salivare.
Salivare, (glandule), s, appa­
rat salivar, se num_ trei parechie
de glandule asseqate de fiă - care
parte a gurei; paroli�ile în cavi­
tatea articulaţiuuii massilei, sub­
massilarele pre partea de qe08 Îl
gurel, sublil1fbalile.
Salou, (fr.) casă mare pentru
il priimi.
Salsola, (--la), bOlII. typalge­
nuluI salsolee/or. din famili'a atri­
pliceelor.
Salutare, (-ris), măntuitor.
Salutare, (-tare), il da un
semn esterior de civilitate (cui-va).
- Salu�aţiune, acţiune de il salu­
ta.. Salutaţii/ne angelică, rugăciune
la S-ta Verglne, care înc�pe cu
vorbele: Ave, Marif!! gratia plena.
'� ,
i
; I
I
1
\'
,
l
r
r
{
[355]
Sar
355
Sca
ot Asia and Europa (Lond. 1828), scrotnm unită cu crescătura căr­
contră care .Iăckel în Iahn, s. Ia- uosă.
hrbb. der Philol, und Paeăagogik Sarcostose, osteosarcose.
XIII, ;) p. :l59 sq. XIII p. 80. Sal'cotic, (gr. 6a(',n, eare acce-
Salls-culotte, republican esclu- leredă (grâbesce), regeneraţiunea
siv, revoluţionar din mass'a popo- cărnurilor, anaplerotic, incarnatitl.
ruluL Sardonic, (r'ts), rîs convulsiv,
Săntifical'e, a face sant. spasm cynic.
SăuÎitate, sfinţeniă. Satiră, operă În versuri 8. pro-
Saison, (fr.) unul din cellc pa- să făcută pentru il censură viţiele,
tru timpuri ccinopţiaIr, annutimp, stultiţ' a homenilor s, a le lua în
(ternpestas). rîs. - Satiric, care perţiue satireL
Saldorija, speeă de varqă de Satisfacere, (-cere), a mul-
Hispania, qissă de Francest şi herbe ţămi. - Satisfacţiune, act de a sa-
â olioes . tisfacc, mulţămire.
Salian, passăre de Brasilia, I Saturare, (-rare), chem. a pu-
struţ american. ne în uă Iiquore uă substanţă în
Saliciallat, cănt de organat lung destul de mare cantitate ca se nu
de 8 pe<ţT. mai potă absorbi alt'a, il. I da cătă
Salinograd, chem. instrument cantitate pote lua din acea subs­
pentru a recunnosce prin greutatea tanţă,
specifică a unei dissoluţiunl saline, Saturaţlune, chem. acţiune de
sarea coutinută într'însa. il satura. Se qice cănd doue prin-
Sapiinţă, (-entra), hlţelepcin· cipie ale unui corp binar, fiind sa­
ne. Vd. Cursu de limba fl'anccsă tisfăcuţi În affinităţile lor recipro·
de G. 11-1. Antonescu 1 p. ce, niCI unul din aceste prineipie
Saporc, (-por), gust recun· nu se mai pote uni cu uă nouă
noscut prin meqiul limbeJ. cantitate" cellui·alt.
Sllphic, mel1·. vers de 12 sila- Scalen, (gr.) geom. se num.
be, Ia GrecI şi R., attribuit poeteI triăngl.i1i scalen, un triănghili ale
Sapho. cUI tote laterilc şi ănghiurile sunt
Saphir, petră preţiosă, telesiă inegali.
de ordinar albastră. S. orientale, Scalpel, (din lat. scalpo), chir.
de un albastru de azur. S. occi. instrument pentru dissec(iune.
din/ale, de un albastl'll indigo. I ScapulariÎ, des. în anat. diver·
Saporific, care perţine saporii. '1 se artere:. scap. superiJre, artcră
Sal'abanda, (hisp.) mus. mo- care nasre de ordilla!' din thyroi·
dula(iul1C şi spc�ă ne flanţ graye, dian'a inferiol'c şi se aff!ă tot·deuna
venită din Hispania, care se danţa pre partea posteriol'C il claviculei;
cu erusmatp, (castltgnettes). scap. infen'ol'e, uil ramură procu·
Sarcasm, (fr.) luare în rîs a· rată de arter'a assilal'ă sub snbţi·
mară şi insolinte.-Sareastic, care Mă; scap. postel'i01'e, uă ramnră "
ţine de sarcasm. părţii esterne, a thyoidianei infe·
Sarco.epiplocel, med. heruiă riorl, diressă transy('rsalc in atra­
cauiată prin eăqutnl epiploollelui În ră, numită altfel cel'tlicale Irans-
[356]
.....
'Dusă; scap. cOlnmune, seapular'a Scioteric, g1tom. se num, tele-:
internă; scap. esternă a. scap infe- scop scioteric, nn eadrante horison-
1'i07'e, doue ramuri ce formesă sea- talc instruct cu un telescop pentru
pular' a commune. 11 observa timpul adevărat, di'a s,
Scap111um, (lat.) usitat de u- noptea, şi a regula horologlele cu
nii anatomist! pentru omoplat. pendul s. al.
Scason s. scazon, metr, vers Scjssiulle, (-sio), separaţiune,
latin în care al şessele pede este divislune în nu Stat , În uă adu­
un iamb, al şeptele un spondeă, nanţă publică.
Altfel este ca versul iambic. Selerotlea, (gr. shlel'uo), inem-
Scenă, (-lUt), partea theatru- brană dură, resistinte , inestinsibi­
lui uude actorii fac represîutaţiu- le de un alb de mărgăritar, de
nea. structură flbrosă , care înr estesce
Sceph'u, (-Irit/it), primitiv ba- în esteru globul ochiulur. COlUp.
ston pre care purta regii şi gene- albul ochiulul , corneă opacă.
ralil, appo'[ deveni un ornament re- �choliâ, (-lia), lit. se numesc
gale şi semn al puterii suverane. uote grammaticali s. critice redes-
ScJlerlievo, vd. Syphilis. se pentru a servi la intelllginţ'a ,
Schismă, (-ma), se 1ice par- la esplicaţlunea vre-nnur autor ve­
tieular de separaţi unea produssă în chiu classic , particular il autorilor
consecinţă de diversitatea de opl- grect,
niunî între persone de aceaaşr ere- SclCl'otieă, (gr.) S, eorneă 0-
dinţă, de aceaaşr religiune. p acii, s. d. mcmbran'a cea mai e-
Schol"l, (germ.) nume generic sternă il ochiului, dmă, albă cnm
pentru mai multt' RUbstanţe pe- vînă!ă strălucinte (nacre), în care
trose. este inserată corne'a.
Schullda pana, bollt. palm-de Scopolia, nume al multor ge-
Indie. peri de plante după numele natu-
Sciatel'ică, (gr) se llum. gno- ralistului italian Scopoli.
monic'a s. sciinţ'a de it dispune un Scrupulos, (din scrup1tllls), e-
styl, un ac în mod de it indica h6- sact, minuţios.
rele (Iilei. prin umbr'a sa. Sculptare, (scl,lpcre), a tăia
Sciatie, (din gr. ischion), care imaginI În lemn, petră, metal s. al.
se referescc la copse s. ossul ia- SClllptOl', (- (01'), eel ce sculp-
chiOIl. Ca subst. durere rheumalis- teqă.
male 11 cui şedinţă este la copse. Sculptură, (-ra), artca de a
Sciographiă, (gr.) represinta-jSCuIPti:. Sculjltw"a anticii, cea dis­
ţiune llinternnlui Ilnniedificii.i. Comp. voltată în frnmosele qile ale Gre­
sciagl"(J,phiă. ciei şi Romei. Seulpliwii modernă,
Scioptică, se qice de uă sphe-I cea născută în una cu pictur'a în
ră s. un glob de lemu în c.\re se Italia, snb pontificatele lui Juliii II
afilă uă cavitate circulară unde e- şi Leone X.
ste pusă uă Jeuticulă vitreă. Ser- Seanţă, (Ir.) şedinţă.
vesce la esperjinţele camerei obs- SeC8llte, (din seeal"e), geoltl. li-
curc. neă care taiă ni alfa s.lineă drep-
Sea
:-356
Sci
'!',
.j
'·1
l ' 1. I
1" }
I . ,1
,1 ijl
l: :ll
I�' \
,�jj
, ,
, '
-1,
" ; I
,.
1
,
r
, I
[357]
Sed
357
Seu
tii trassă din centrul unul cerc, ea­
re tăiănd circunferinţ'a este pro­
jungită pănă căud obvinc unet.tan­
ginţi la acel'nşt cerc.
Secret, (-Ius), eena ee este
ţinut ascuns, este cunnoscut de for­
te pueinî,
Seereh\l', În genere cel caro aj­
jută pre cnv, i\ şi face espeditiu­
nile , precum epistole. estrasse si
alte operatiuni. ' •
Sectă, 'uniunea de persone CI\I'i
urmedă opiuiunile s. massimele vre­
unul doctor H. magestru particular
theolog 's. philosoph.
Secţiune, porţiunc din un lu­
cru divis , geom. locnl unde linee ,
planuri s. al. se taiă.
Sector, ţţeom, partea uuul cerc
conţinută intre doue rade şi arcul
inchis intre dînsele. Sec/o,· (/sl/"o­
flOmic R eq'w/oria!e, instrument
care sen"esec " lua cn facilitate
differintcle de ascensiune dreptă şi
de declînaţiune II doue stelle, eănd
acest.ea sunt PI'C marI pentru il Il
observate cu un ochian ncmobile.
Secular. care sc facr din sc"
clu în secln.
Secull\l'isaţiulle, [tetiunc de il
face seenlar nn religios. un bene­
ficiii. UII loc carc era regulat.
Sedati\-e, (din sec/are), med.
caii fi că remediele cari linistl'SC du·
rerile. •
Sed('ntar, (din sec/es), cure e
ste de ordinar şeqnt. închis in rc­
pans.
Sediment, (--/lIIn). ceaa ce se
depune în llă Iiqn6rc.
Sediţiune, (-lio), turburare,
dh'isinne, emoţiune.
Seducere, (-cere) , il face 8C
ca<jă în err6rc.
Se.gmeut, (-11011),. geam- par
. 4e'_ .J J nzz+L-
tea unui cerc eontinută între uu
arc şi ehord'a sa, s, partea unui
cerc continută între uă Iineă drep­
tă mai niică decăt diamctrul, �i uă
parte it circunferiuţeî.
Semi, (lat.) dumătate.
Seminal', se num. În genere un
stabiliment destinat it forma ele­
rici.
Scmi-tonică, (scală), mus. sea­
l'a chromatică compusă în intreg
de semitonuri,
Senat, (-tus), consiliul bătră­
nilor (scnes, ri('M'l'CU), la R., Ro­
mul alcsse din gintea Ramnflor 100
capi de familiă în senat (căte 3
din 83 triburl şi unul adaus de din­
sul) pre cari 1 divise în 10 decu­
ric eăte 10 seuatorr. Din âă-care
decuriă se alesse appol de nouă că­
te un senator (decem primi) carI �'i
dil primI votn I şi la Illortea rerre
lUI lua administraţiunea Statului,
era prin urmare ill/erreges, pănă
cănd se alegea de senat interreges
proprii, la carI, după priimirea Sa­
binilor se adauRseril 100 alţii din
gintea 'l'aţiilor. Lîngă acestia ve­
niră iDeă 100 LucereR, probahile
prin '1'arrillili Priscu şi acest uu"
măr de 300 remaRC pentru timp
ltmg număr normale. AntiiU Gra­
cehu cellti june dussc &enatul priu
uit lex Sempronia la 600 mcmbri,
introducînd 300 cce�tri (nn 600,
prp.cum stă la Li\'. ep. 60), care
număr se conservă sub Sulla. Ces­
sare creă 400 senatori, AntoniU
1000, care număr Cii mărginit de
Augu�t la 600. Alegerea (Iectio se·
natns) se făeeil ăntîili prin activi­
tatea commune il curielor �i l'ege­
Ini. Priimi!'i în senat eri\, sub pri­
mii l}atrll rpgi, patrieii; înBă Servo
Tn11iu şi pr '0:: �Dsnli r(:"�i't:ră �i
.
[358]
plebei capabili, speciale eeestri , Sentlnţtos , care conţine sen-
cari se numiră conscripti şi atllec- tinte.
ti, toţi împreună p atres (el) eons- Sentiment, vd. Sillţimîlll.
eripti. Cons. Hoffner De senatu ro. Scparabilc, care p6te fi sepa-
mano; Molitor Historia senatus Ro- rat, divis.
mani (Lovan 1823); Curtii Conra- Separare, (-1'are), a dispărţl,
di Commentarii De senatu romane, = Sepnraţiune , acţiune de il se­
Czarneki Der roemische Senat; Hiil- para.
ner, De scnatus populique romani Septante, se (lice absolut pen­
actis (Lips. 1830) şi locurile res- tru il desemna cel şeptedect de în­
pective în cărţile de historl'a şi an- trepreţt cari, după oplniunea corn­
ticităţile romane, principale de La- munc , tradnsseră din ordinea lui
ngc, Niebuhr, Mommsen. Ptolomeii Philadelphul cărţile tes-
Scnator, (-lor), membru de tamcntulul vechiii din hchreesce în
senat. gcecesce,
Senatortale, care pcrţine sena- Septenn-iune , (-tdon), cos-
tului. m09r. nord. - Septe.urionule, dela
Senntnsconsult, (-lum), de- partea scptentriuuelur.
liberatiune , decisiune Îl senatului, Scpton, (gr.) s'a numit de-unit
la R.; Vd. ce-va Cir. Phil. III 10 physici azotnl pentru a' rechiămă
ibiq. Lemaire. in memoriă proprietatea sa prin-
Seu!., (-sus), înţelles, semnifi- cipale de il determină phenomene­
eaţiune il unei vorbe, unei phrast, le putrediciunif.
Vd, �i Sint. SCI)tulll, (lat.) numesc anato-
Senstbile , care se percepe cu mlstit unele închisure membran6se
simţnrile. s. carnosc efiri sepflră done cavi-
Scnsibilitate, dispo�iţinne Îl tăfi. Astfel celle done ycntrirlc ale
spiritului Îl priimt impressiunea 0- cr�urilor snnt separate prin nă în­
biectelol'. Se q.ice, în pbysică, se It- ;lbisnră mcqlociă numită sepl1l1n lu­
sibililalea uniti Ihel"mometru s. al. cidum; celle donc ventri0le file i­
pentru facilitatea ce aii aceste in- nimei prin uă alt' a qissă sel'tum
strumente de a însenmit edle mal medium, peptnl şi abdomele de dia­
uşore differinţe, celle mal uş6rc va- phragmă, care se numescc septum
l'iaţiuui. transvel"Sltnt 8. al.
SensOJ"ÎlI, (-rimlt), did. nu- �cpllltllră , îmmormÎntarc, 10-
mese pbilosophii partea creul"ilor eul de îmmormîntare.
care se privescc r�l şedinţ'a spiri- Sl�qucstrarc, (fr.) a face seqll­
tulul şi pre care acestea sunt îm. est.ru.-Seqlles/I"/Iţiune, acţiune de
părţite. a Rcquestra.
Sensulitatc, l\ttractacţiune, ua- Scqllcstru, (-strum), deposi·
re la plăcerile sinţurilor. I tiune il unui lucru Iitigios In il treia
Sentillţii, (- tel/tia), cugetare I mănă; chir. porţ;unc de os lipsit
morale care este în universale a· de vieţă.
uevărată �i Iăudabil<l., însă alIară _ ,SCl'cnisshn, titlu de hon6re n­
de 8ubiectu� la care se app!icll. -sitat alta dată pentru regio' F.rancia
L
,
I
!
\
i
I
Seu
358
Ser
.'
[359]
nurnîh astfel pre regu Nordului; ce. Sunt de patru spece; douo con­
decănd Însă numele de majestate il sunantt �i doue dissunanţi. Siste­
devenit commune pentru toţii re- le COllSUnanti sunt s, minOl'e, eom­
giI, titlul de serenissim il remas pusă de trei tonurt şi douc semi­
snveranilor netneoronan şi princi- tonuri majorr, s, mojore care con­
pilor de sănge În unele monarchie. stă din patru tonuri şi un semi-
Sergent, (fr.) sub-offlciar În uă ton 'major. Sistele dissunan!i sunt:
eohorte de pedestri. aist'a diminută din doue tonuri şi
Seriă, (-1·res), şir ; ma/It. con- trei sernitonurî majori; s. super­
tinuitate de mărimi cari cresc s. Ihtinte din patru tonuri, un semi-
deerese urmănd uere-eare lege. ton major şi un semi-ton minor.
Serios, (seeerus), grave, solid, Sestallte, astr: instrument care
importante, - Seriositate , calitatea conţine a 6-a parte din un cerc s,
seriosului. 60 grade.
Serositate, (-tas), med. par- Sestile, astr, se num. aspect
tes cea mai aposă il săngelur. sestile, intervalul Între doue plane-
Serum, (lat.) med. humore a- te distanţî una de alta de 60 grade.
p6să gnlhină care se separă diu Sever , C -rus), mus. care are
săngele coagulat şi face parte din multă esactitate , multă zegularlta-
chyl. te (straşnie),
Serv, (-1:IIS), roh. Sc"eritatc, (-ta.o), rigore [stră-
Serviclă, (-ciurn), funcţiunea sniciă.)
servitorulul (slujbă). Sectuor, mus. composiţiune cu
Servite, (-lis), de sel'v, cal'e 6 părţi obligate.
perţine stării servului. � Servilita- Sforzando, (itaI.) mus. arrattă
te, spirit de Bervitnte. neceesitatea de a trece pre neHin-
Servire, (-v/:,.e). li sluji. ţit dela piano la forte.
Servitor, eel ce servesce (slugă). Sfumato, (itaI.) pict. mod de
Servitute, (- tus), l'obiă. 11 depinge medulos şi vag, propriii
Sesqui. particulă latină care se a da effecful obiectelor puse la
unesce cu mai multe adjective �i \l,ere-care distanţă şi Învelite cu va­
numini de chemiă pentru a arră!· podle atmospherei.
ta uădată şi Qumătate din obiect Sgrafitfă. (ita\.) pict. spec;ă de
Sessagesimă, duminic'a care desemn us eu un aculeiî pre locul
precede cu 15 qile prim'a dumini- unuI mur unde s'a applicat uă tin·
ca il carismei. tură cineriiă (cenusiă.)
Sessiulle, (- SSIO) , timpul în Sbasta, una din cărţile sacre
care un corp deliberante ţine şe· . ale IndiiJor.
dintă. Sberif, (angl.) officiar munici-
Sestll, (se"'la), mus. al şessele paIe Însărcinat cu diverse funcţiuni
sunet al gammei. Un'a din celle de poliţiil. şi jU8tiţă.
doue consunanţi imperfecte, iiumi- Sbire, (angl. pron. chalre) geogr.
tă de Greci hesacord, pentrUCă in-j comitat.
tervalul seu e&te format de şes.�e Si, (ita!.) mus. a şepte notă a
sUl}ett', a�l. de cinCi grade diatoni· gammei dela u0 la Germani cănd
r
Ses
3;;9
Shi
...
. .a.,'_- ".J
[360]
. :..
are sunetul naturale şi b căud es- eiul arte1:eI plămănare, În ventri-
te alterată de un bemol. elul drept al inimel,
Siaka, ,·eligiune de, lege de) le- Sllentln , (- lium) , tăcere. -
ge dată Japoniei de Siaca s. Xaca, Silenţios, care tace, este în silen­
care le oppresce licorile forţi şi de ţiu.
li om mori creature viue. Sili(\al'ă, nat. gen de testa cel.
Sialagog, (gr.) med. ptyalalog. Silicill , (--ciU/n), chem. meta-
- Sialagogtă, tractat de sialagoge. Ioîd care, combinat cu ossygennl,
SiaUsm, med. ptyalism. fonmiqă sili cea.
Si:alograph, med. care traete- Siliciur, chem. combinaţiune de
I}ă de salivă. siliciu cu un metal.
Siamoase. materiă de sylin , Silo. (hlsp.) cavitate făcută in
Imitatlune il păndelor de Siam. I pămînt pentru il, conserva grîne
Sianco , speeă de coquilă. s. al.
Slbbeu , vd. Syphilis. Silpltiu, (-phium). med. assa
Siberit, mineI'. schorl roşiă de fcetida.
Siberia. Sih'ic, (acid), chem. acid reşi-
Sibilot, buffon al regelui Hen- nos estras din colophaniU.
ric IH al cni nume il devenit pro- Simbing, 1n1U. mică harpă a
verbiale. Negrilor eu 7 chorde,
Sic, (lat.) indică, în citaţlunea Simel'i , coquilă dintre volutele
nnui testă, că originalele este at- lUI Linne.
tare cum se dă. Simikion s. simicolI, instru-
SiccaUyă, pict. holiii ce se u- ment al eellor vechi cu 35 ehorde.
nesee unor culori pentru il le usca. Similar, homogen. Lumină si·
Sicelic, (medicament), bun pen· lIIilm'ă, simplă s. homogcnă, dnpă
tru a linisti colic'a, Newton; ale cui 1'a4e sunt egale
Siciliană, mus. danţ pastorale refrîugibili.
�i originar din Sicilia il cni modu- Similitudine, (-do), assemă­
laţiune este în "1. s. % şi de uă nare; t·het. comparaţiune prin 0.'\­
miscare forte moderată. re face cnv. sii se vaqă un TIlPOr!
Sicilic, (-01tS), lllic pond ro· Între doue Illcrnri de spece diffe-
man = '/. unciă, 1/48 libră. rinti; metaph, identitate 11 lucruri·
Siderale, (-lis), relativ la lor earl servesc a distinge fiiinţele
stelle. între dînsele.
Siderotechniă, (gr.) vd. urm. Similor s. tombac, comp08iţin·
Siderurgiă, (gl·.) artea de il ne metalică, ammestic de cnpru şi
Incra fenul. de zink.
Sigmatislll, (din sl:gma), mul· Simoniă, după magul Simon
tipii citate de şiurenţi În aceaaşI c:l1'e voia se cumpere dreptul de il
phrase. . conferi săntnl spirit, convenţillne
Sigmoiă, ((;r.) aliat. care are iIIici/ă prin care dă cnv. s. pri­
form'a nnul :E grecesc. Valrule sig- imesce uă recomp�nsă timpurale
moide s. /Jemi-lllnare, trei împleti· pentrn un beneficiU 8. pentru cv.
ture IDt'mlnanose ce p!esintă orifi- Isă!1t �i 8piritl1ale,.
"
;"j
I
[, 1')
<1
:1
•
il
I
"
�
,,-,
,
"
J
'1
"\
Sig
360
Sim
1,
[361]
3(;1
Sir
Simplu, (-plex, -pili"), care' sabile fără care nu se pote face
este din una, care nu i> compus, nimic.
Equaţiune simplă, aceaa În. care Sillgulare, (-ris), care estc u­
cantitatea necnnuoscută nu are de- nul de, genul seu, particular.-Sill­
eăt uă demensiune , precum x = qularitate , eeau ce facc un lucru
a+b) e; mus. În duple şi În va- singulare, particularitate,
riaţiuni prim'a stropbe a unei mo- Sinistru, (-sler), fuueste, ca-
dulaţiuni originare. re eansedă s preuauţă neferieirl.
SiJUplicitatt�, (-las), calitatea Sinologiă, studiu al limbet s,
simplulut. al. Chinel.
Simplificarc, il face simpln.- SillOplu, (fr.) supul. sillope,-
Silllplifieatiune, act. de it simpli- eulore verde.
tica. Stnters , (germ.) mine,'. ineru-
Simll!acl'u, (-erI/III). imagine, staţinuî formate de mollecule pă­
statuă, repreaiutatiune it, divinităţi- mintose cart se depun pre supra­
lor false, il unei divinităţi în par- fac'a , pre păreţii diverselor cor-
tic�a� puri.
Simularc. (-Iare), i. se pre- Sinto, cartea lui Coufuclu , ba-
face. - Simulatiune, actiune de il sea sintoismulut.
simula. '. Sinus. (lat.) anat. specă de CI\-
Simultan, care se face în ace- vitate il cui intrare este mai strim-
I'aşi minut. tă şi fundul mai larg; ma/It. lineă
Simultancitate, cssi�tintă do dreptă dussă perpendicular dela u­
mai multe obiecte in aer!' a�i mi- na ,lin estremităţi]r arculuI la ra­
nut. . 4'a ('arc trece prin cea·altă estre­
Sina, scrică de Chilia usitată mitnte.
pentru fabricaţinnra gaselor. S;!lhoIlC, (-plto,,), chem. ca-
Sinapism, 7iled. �atavlaslll peu-, nali�I'1 (ţC\'ă) cu doue ramurf pen­
tru it roşi pellea şi il cui base c- tru il transmite uil liquore i 1\ un
ste mustarul (sillapis.) vas.
Sincer. (-nu), curat. fără al'- Siph�'lis, vd. SypMlis.
tificiu, fără străvestit, adevărat, din Sire. (fr.) titlu ce se dă impe-
inimă.-Silice/'itate, calitatea sincc- ratol'ilor şi regilor vorbiudu-Ie 8.
rulul, c�nd61'''. sciinllu·le.
Sincipute, (sitlciput), anal. P31'- Sil·CIHi. monstru fabulos, Ijll-
tea anteriore it capului (Pa8SIIJlra mătate i'<;mcă, t!lImiitate pesee în­
fru.nţii, (\'îrful capului). 1 sem. nat .pentru frilmUMPţ'a cănt111uf
Sinecurii, (imprtllllulat.dcla An- seu.
gli), dl'egătoriă fără fuucţiune, der I Sil'ok s. si,'oco, (itai. siroceo s.
retribllită.-SillflN,rism, system'a 3- t gr. seiroo), mar'. vint pre l\Iedite­
cellor cari fa\'oresc sinecurelc. -1 ralle:l, numit Sud· Est pre Ocean.
SilluuriSI, cel ce occupit nă sine- Sirop, (s!Jrllplls), liquol'e compu·
c.uriă. "ă !le suc <le fl'llcte, herbc 8. flori
�ine qlla: hon, (lat.) iodispiu-I fe!'le eu !dw� � Jliere pănă la
u .. rt'-c;{\' con.,,'Hn!_
... -
t.J "
-'-
[362]
----- - -'--
...
. ;.
Sol
362
Soe
Sirsacas', materiă de sylin de de interesse politice, recunnoscnte
Indie. de constitutiunea din 1793 şi derî-
Sistru, (-stl'um), m1lS. instrn- mate dc cea din 1'795 reorganisate
ment de percussiune la Egypţiani. după revolnţinnea din 1830, cur­
Sitiologiă , (gr.) partea medi- rînd însă opprite.
cinei care tr�cte(lă de aliminte. Soda, med. arsură In stomac,
Sitnatiune, (-Ilo), posiţiune, sensaţiune de crosiune şi căldura
starea în care se afflă cnv. s. cv. acră În gît, şi cephalalqiă.
Sixain, (fr.) mică buccată de Soda - water , (sodmwteăr) s,
poesiă compusă de 6 versurt. soda-oasser , apă gasosă conţinînd
Sivan, lună it Judeilor Între ?Ilai carbonat de sodă şi usitată ca ră-
�i Jnnii1. coritore.
Slal'gamlo, (itaI.) s, ralentan= SodiU, (--diwn), s. /lat1'lt, corp
do, mus. arrattă 'uă miscare din ce simplu, metalic , conţinut în sodă
în ce lentă. şi altc combinaţi uni.
Sloop, (augl. pron. slnp s. cite- Sol, it cineia notă a gammeT.
lup), neri-ce nave cn un catart Solare, (- 1'I's), care pertiue aâ-
sub 20 tunuri. reluî, care Iti privesce.
Smaek, (augl.) nave anglă pen- Soldanella, (după numele lUI
tru pescutt, Soldani , botanist tosean), gen din
Smaleken. materiă care se fa- farnili' a prirnulaceelor , conţinînd
brică la Harlem. micc plante de pre părţile celle
Smalt, (ltal. smal/o), sticlă al- mai înalte ale Alpilor (soldauella
bastră , composiţiune de cobalt in- alpina) şi Pyreneilor.
fus cu arenă şi sare alcali. Soldat, militar, hom de resbel
Smegmă, (gr.) medicament ce plătit dc prineiplJ, de Stat.
se applică pre peUe. , Solecism, (dela soles, coloniă
SmittclI, mare maImuţă de A- ,a Athenei), errore contră rcgnlele
merica. ' syntassli.
Smorzando, (itaI.) mus. sJă- I Solemne, (-lItnis), califiră ueri
bind progressiv sunetul. ce sn face cu multă cerimoniă, pom-
Sociabilc, care caută societa- pă apparate, mlli ales r(>ligiose. -
tea, cui place societatea. Solemnitltlc, magnificinţă, cerimo-
Socialc, care privesce societa- niă care însoţesce uă acţiune În-
tea. semna bile În nă <li distinsă prin
Socialism, phil. sectă nouă ca- nere-cllri circunstanţe.
re ar voi se orgllniseqe SO<1ietatea Solfegilt, :lflunanţă de note de
pre nă base rlnplă; communitatea mnsieă, studiul acestei adunanţe,
femeelor şi Îl averilor. - Socialist, composiţiune mnsicale pentru e-
părten al socialismului. serciţ.
Societate, (-tas), uninnca ho· Solid, (-du..'), care are consi8-
me�ilor Între dînşii formată de na-\ tinţă. tare; fig. reale, etIectiv, du·
t.nr3 s. prin legi. Societăţile popu- rabile.
Iare s. pa.triotice, adnnanţe libere Solidificare, il face solid.
de ('Ptăţiani strînşi pentru_ il tracta ,,' SolidiRRl; med. se nqm. d?c-
�
1
\
I
,
J
I
I
':
t·
t
j
\
1,
l",.
1"
l'
f
[363]
Som
363
trin'a medicilor cari referesc tote Somnambul, (-lus), perso­
egritudiniJe la lesiunile părţitor RO- nă care se scolă , ămblă, vorbesce
lide ale economiei animalf. -Soli- s. nl, dormind.
âist, părten al aolidismulul. Somnil'el', (-{el') S. somuiţio,
Soliditate, (-tas), calitatea 80- care provocă somnul.
lidulul. Somnolinţa, (-lelltia,), sus-
Solitar, (-"ius), care trăiesce pinsinne it actiunii slnturllor, il in-
singur, retras. telligintel ŞI a Iocomoţlunil.e=Som-
Solitudine, (-do), singurii- noliute ; care este în somnolintă.
tate. Sonată, uuccată de musică pur
SolicitaJ'(�, (sullicitare), il inci- instrumentale compusă de 4-5 bue­
ta, pentru " face cv. -- Solicitaţi- căţe de charactere dlfterint]. - Sa­
tme, acţiune de i\ solicltă. Inatină, mică sonată pentru înce­
Solicitudine. (soUicitudo), gri- pătorî.
jă grea şi continuă. Sondă, (fr. lat. bolis, idis), in-
Solmisal'e, (din sol mi, pre- strument compus de un plumb le­
cum solţiare din sol {et) , a căuta gat de uă fringiă pentru li sonda.
uă modelaţiune pronuuţind notele Snndnre, (fr.) il recunnosee ca­
gammei. - Solmisatiu ue , acţiune litatea fundului şi adîncimea unul
de it solmisa. loc.
Solo, (ital.) mus. bnccată de mu- Sonnet, (fr.) primitiv buccată
sicli. care se cântă de uă singură de versuri pentru il fi însoţită de
voce s. pre un singur instrument, căntat, precum balada se însoţia
cu un singur însonmlnt de bassă de danţ, astă4' poeznă de 14 ver-
s. de piano. suri divise În doue strophi de eăte
Solstiţiu, (-tium), timp cănd patru versuri pre doue l'ime �i doue
s6rele eHte în nnul din plin tele sol- de clite tref versuri.
stiţiali, s. Ia cea mai mare distan- SOllomeh'u, phys. instrument
ţă de eqnutor. - Solstiţiale, care pentru i, măsura �i compara sune·
sc referesce la solstiţc. tele.
Solubile, (-lis), care se p6te Sonor, (-rus), care are sunet
resolvi; phys. dissolvi. bun, nn sunet plÎlcut şi strălncin-
SOlllţiullC, (-tio), dislcgure a te.-Şollol'itate, proprietatea corpu­
uner cestiuni, prollleme; chem. 0- rilor 80nore.
peraţiune prin rare nă sltbstau\ă Son- to s. sonlo, thi'ă de Chma
se disso)ve8ce in întreg s. numai f6rte stimată.
în parte în un îlltreme4iil !icid, ac- 8ophismă, log. argument eap-
• tiune de il se uni cu uu licid. ţios, fals în fond s. formă.
8011ltlllll. (lat.) chem. esprime Sophomaniă, (gr.) affeeta(iu-
produssul nnei soluţiuDi s. disso- ne de înţellepciune.
luţinni. I Soporante, vd. Soporatitl.
80lvabile, (fr.) care pote plilti. Sopra, (itaI.) mus. pre d'assu-
8�matologiă, (gr.) tmctat de 1 pra. Usitat în partiţiuni allliture
părţile solide ale corpnlui human. de rlllIlP, peI1tru.pret>urr n'2��npra-
Conti�e osteologi'a şi myologi'a. .
________ ��.�-. t����. __
[364]
Spe
364
Sou
............ -----w
l
Soprano. (ita!.) mIt s. vocea cea I So�-alc, (fr.) palm forte dur din
mai acută, haute-eoutre. Noua-Hispau:a, (palma-dulce).
Sorhată, chem, sare din acid Spaţ, (--I!um), iutinrlere deter-
sorbit; şi uă base. minată de loc. -- Spaţios, de mare
SOl'bie, (acid), dW/II. acid es- întindere.
tras din bobe de sorb (sorb1ts). Spag'il'ici.î, mctalurgiă vd. şi
. Sorboniquc, (fr.) un'a din cel- C!tcmiă.
le trei th-s! ce era obligaţi ,\ S11S- Spalt , petră lueinte caro ser-
tine baccalaurir în timpul lieintet, vesce :i pune metalele În fusiuue,
numită pentrucă se tine:i 1n ca s'a SparadrUl), (probnbile arabic),
Sorl.Jonci. pharm. uerl-ce emplastru aglutina-
Sorbonist, bacealaureă s. doc- tiv Întins pre pănqă s. pre hărtiă.
tor din eas'a SorboneI. Sparagson, lănă ordinară de
SOI·dawalisti.î, miller. 8pe�ă de Anglia.
granat negru de Finlanda. Sparganose, (gr.) med. replc-
Sordid, (-dus). murdar. ţiune cscessivă il mamelelor.
Sordun. 1/I1IS. joc de organat �parling, plantă de ălalabar
cu un sunet forte surd. '1 pnein cunnoscută. .
Sori s, SOI'II, miner. minel'Hlm-, Spasm. (-mus). miscare con-
de, poros, cinereă dischis. vulsivă il musclrîlor şi nervilor. -
SodI', lăuă de miel de Hispa- Spaslllodic, de spasm. însoţit de
nia. spasm_
Sorită, 1011. sir sylogistic, r1l- Spaslllologiă. (gr.) tractat de
ţionament compllS de un număr ne- spasmurL
determiuat de propositiuni dispnse Spasti(·, spasmodk(vd. S,,((sm),
astfel ca predicatul primeI devine spa�motic.
sul.Jiect îu secuna'a. I Spath. (germ.) miller. ăntîÎil
Sororiatiullc, ph!JsiQI. vecII. II calee ca .. bonată clistalită; appol nll­
disvoltat al mamelt'lor la f'Jloch 'a me al mai multor Subs1<luţe Jlelr6-
pubertăţii. se de structură Camelal'ă.
!i>ort'oClllo, şerpe brl\siliau, 1'61'- Spcdalc, (-lis), particular.
te veninos. Specialist, se qicc de un scrip-
!i>ortilcgiU, (fr.) veneticii!, ma- tor, erudit care se occupă particu-
letiPÎlll pretinşiJor <IeHcăntăt(,l'1. Iar de uere care sciintă, de mire-
Sossos, asir. pel'i6dă il cel10r I enre ramură speciale il 8ciintei.
vechi, după nnÎi aut0ri de 60 tjile. Specialitate, detcrminaţiunea
Sostcuuto, (itaI.) IIlItS. susţinut, I uuul lucru speciale; ramură de
arrattă că sunetele caută il fi nU-lstudiii, de lucrări la c3l'e se con-
trite. secră Cl1\'.
Souchin, materiă de Indicle 0- Specific. propnu speciale pen-
riintali de serieă s. ele serică şi 'tTU cv. _
8r1in. Hpedtit·arc. il esprime, deter-
SOIl-ehong, s)le';ă de Ibeă. I mina ÎJl )larticular.
!i>o,-as!>a 8. souel�(l. rntnpr. me- . .spN�iml',(-t»'11). model, probă.
ţal de Japonia. . , i" _"'pl'etaclu. (-culum) � �er'i'ce
I
"
[365]
365
Sphc
obiect care attrage privirile, atten- - Sphericitate, stare, formă sphe-
ţillnea, care oppresce vederea, rică,
Spectatol', (-t01'), privitor. Spheruld, (-.des), germ .. solid
Spcctru, figură înfricosiătore. spheric.
Specnlal'c, 11 observa; il face Sphcx, nuruesce Linue tote hy-
projeete de commcrciii. meuopterele cart prepară puilor lor
Speculaţlune, acţiune de li spe- tate insectele ce ali prins şi au
culă , phil. essame profund al na- transportat în cuib după- ce le il în-
turei unui lucru. ţepnt cu acul lor.
Spcculum, (Iat.) ehi r, lustru- Sphlueter, (gr, sphiggo), anat;
ment propriii il dilntă cavităţile na- cerţi, muscbi annuliforrnl numiţi
turalr. pentrucă servcsce il Închide si il
Speiss , (germ-) mine/'. ue.rI·ce strînge conductele şi transitele 'na-
ammestec de substante metalice. turali.
SpeluneH, (-ca), antru, pes- Sphygmie , (gl'.) care se refe-
cerii. resee la puls, care are vertutea de
Sperm, plujsio]. semăntă gene- il lil oscltă. Arte sphygrnic(l, care
ratore i. animalelor. recunuosee eharacterele pulsulur.
Sperma - ccti, (lat.) s, alb de Spletleglti, (-gillln), did, cu-
balenă s, cetină; holiă concret, alb, les de buccăţe, acte s. al.
semi·opac în calu'a şi ÎI! şira spi- Spinale, care se referesee la
nări! physeteruluî , (spt'�ă de ba, I şir'a spinli.rii.
Jenă). Spina-�'elltosa, (lat.) spe,ă de
SI)Cl'matină, chem. substanţă JllÎncătUl'ă in(el'Dli. " osselor.
particnlară estrassă diu sperm. Spinescinte, al cui v1rf este
Spermatic, anat. care prives- În spiu.
ce spermul, SI)ino - gl'unio tmpezian, a-
Spermutop, me,l. remeqiil ca- nat. nume al nervulu! spin ale,
J'e adaugă spermul. Spinthel'o - meh'u, pll!'s. ins-
SpcJ'mutose, physiol. secreţi- trument pentru il mlisnra for,,' a
une " spermului îu testicule. scinteelor electrice.
Sphucel, (gr.) chil'. gangrenă' Spirale, (lilli!ă), geom. spe�ă de
care oceupă totă desitatea unuI mem- !ineă curbă care iace pre un plan
bl'u, unui organ, mai multe revoluţinni În giurul u­
Spltecism, modulaţiune de tiau- nUl punt, (cenh'u pol) de care se
tă la cei vechi, carI imitl, fremi· depărteqă din ce în ce.
tul albinelor. Spil'ale, în formă de spirale.
Spbenoid, (os), anal, os al ca- Spirică, (cu1'bă:, liniiă), curbă
puIUl care forme4ă uă parte â ba- dată de Perseil şi care se forme4ă
aii cal uei, tăiănd un tor prin un plan.
SIJbcră, glob; astr. machină 1'0- Spiritoso, (ital.) mus. cn for�.
tundă şi mobile, compusă de cer- Spirituale, care eS,tc spirit; opp.
cur! rflpreaintănd pre ceHe imagina- materiale, corporale.
te de astronomI în cer. Spiritnallsare, (fr.) It preface
Spberic.. cu for�A de splieră.
I
I
I
�"�----------------------------T
1
",
_______ ..J�".. t-'.J"'--':....... �
[366]
366
\
','
Spo
în spirit; chem. il reduce în spirt
corpurile miste. opp. volatllisă.
Spl/lIlChllică, anat. care per­
ţine viscerelor. - Spl anchruuţr apli,
care descrie viseerele.
Splccn, (angl.) med. egritudine,
specă de hypocondriă care constă
în uă stare de consumpţiune gene­
tală de melancoliă şi characterisa­
tă prin iutristarea egrului, desgus­
tul de Yieţă, nă mare apathîă , in­
differinţ'a pentru tot.
.SpINldid, (-dus), magnific,
sumptuos, strălucit.
SpICHtlOl'C, (-dor), stralucire.
Splcllcmphrasc, med. obstru­
eţiuue il splinei.
SI)ICllCtic, aggres de splenem­
pbrase.
Splcnită, inflammaţiune it spli­
nei.
Splenii:î, (-nius), muschiă aş­
şedat Ia partea posteriore a gitu­
lui şi superiore 11 spatelui, Serve­
sce it întinde capul înainte şi il IU
pleca.
SplclJocclil, chir. herniă il 8pli­
nei.
Spod, (gr. spodos), numc YfJ­
chiU al unor medicaminte obţinute
prin calcinaţiune a. combustiune,
speciale de ossyd de zinc obţinut
prin sublimaţiune şi iyorlU cal cinat
în alb.
Spondaic, (-eus), metr. vers
compus de spondei B. care se ter­
mină cu dour spondei. In mU8ică
califică modulaţiunile formate de
note lnngl �i egali.
Spondyl, (gr.) vertebră în ge­
nere şi specialc secund' a vertebră
li gitului.
Spondylită, med. inflammaţiu­
ne a columnei verte brall.
Sta
Spoutaueu, (-nws), voluntar
(pentru lucrr.)
Sporadic, (gr.) caliâcă egritu­
dinile de ordinar epidemice cănd
nu aggred decăt un singur individ
de nădată s. căţt-va Individ! isolat.
Squeletto, vd, Scelet.
Squir , (gl·.) turnore dură şi ne­
durerosă care se forrnedă în unele
părţi ale corpulut şi care p6te of­
feri' degeneraţiunea cancerosă.
Slabat, (lat.) hymu al săptă­
măuet sănte , care Începe cu vor­
bele stab at malel' dolorosa.
Stabile, (-lis), care ti în uă sta­
re fermă, statornic.
Stahiltsur , systeruă de immu­
tabilitate în politică, în morale.
Stabilitatc, (-las), calitatea
stabilelut , stare de perrnaninţă în
un loc; mec. proprietate ce are nn
corp de it şi relua ecilibriul dacă i
s'a stricat.
Stnceato , (itai) 111 liS. ciocănit,
făcînd să se audă cn arcul fiă·("are
notă distinct. '
Stadiu, cărare de 115 passi geo­
metrici, nnde Grecii se esercitil la
alergare.
Stahli/luislll, med. doctrină ...
lui Stahl care attl'ibuesce tote phe­
noU/encle vietei la illflninţ'a ani­
mei.
Stalactită, nat. concreţiune for­
mată do apă în aubterane pcndin­
te, precqm �hia�'a pre copperişiul
caaelo-r.
Staltic, med. astringiute (neu8.)
Stamină, (-na)· !iret care con·
ţine pulberea fecundante ii plante-
lor. --
Staminar, caliti cii florile duple
ale căror petale superfluinţi sunt
prodnsse de transformatilluea sta­
minelor.
".!'o
I
1,
[367]
,....
Sta
367
Stc
Stantli., (ttal, stanza), strophe. ehiii regulaminte localI cari avea
La plur. operă în versuri ale cui putere de lege. Astăqi disposiţiune
'strophl au t6te aeel'aşl număr de separată de legI, regulă stabilită
versuri şi aceaaşr măsură ca pr i- pentru conducerea uneI societăţl, u-
m'a. nul corp.
Stapbylin, (gr.) anat. muschiă Steam s, sleam-boat(angl. pron.
care ţine de luetă şi muşchiul sta- stîm·bot), nave cu vap6re.
phylin, slaphyl. Stearată , chem. sare din acid
Stilpbyle, (gr. fr. staphylome), atearic şi uă base.
med. egritudine de oehr' charaete- Statistica, seiint'a statului, soi­
risată prin convesslunca auorrnale inţă în care se studiă uă tarră re­
a învelişclor ochiului cari iea for- lativ cu întinderea sa, populaţia­
m'a unur bob de strugure. nea, agrleultur'a , industri'a , corn-
Staphyloraphlă . (gl'.) satură merciul s, al. Moreau de Jonues o
li luetel , operaţiune chirurgicale deflnesce : sciiuţ'a factelor sociali
prin care se remediadă divisiunea espresse prin termini numerici.
congeniale s. accidlutalc il vălulul Steal"ic, (acid), chem. acid es-
palatulul, tras din steariuă.
Stase, (.lasi.), med. şederea săn- Stcilrhlii, chem. holiă gras care
gelui s. il humorilor în uă parte remăne solid la temperatur'a ordi­
n corpului, causară de încetarea nară .
s. lcnitudlnea miseărilor lor. I Steganographiă, (gr.) arte de
Stater , vd, Mon7tetă. il scrie cu cifre şi il le citi.
Statica, lIIec. sciinţă al cui a- Stegnose, (gr.) med. constric-
led este ecilibriul corpurilor solide. ţiune il porilor şi il vasselor.
Staţionar, defipt in un loc (post); Stcgnotic, med. 3stringinte.
astr. He qice de uil planetă care Stelecbită, miII el'. incrustaţiune
pare it sta immobile pre acel'a�l calcară în giul'ul unei rădăcine.
punt al zodiaculuI. Stelcgl'aph, (gr.) care cunn6s·
Staţionare, (fr.) il fi în staţi- ce stelegraphi' a, artca de il scrie R.
une. N. ilS. il săpa pre columllc.
Statiune, (-tlo), opprire, pau- Stenic, stegnotic.
să,' loc unde se oppresce env. pen- Stenocboriă, (gr.) med. res-
tru căt-va timp; pkysiol, stare pre trîngere a vasselor.
peqi. Stenographiă, (gr.) arte de il
Statuă, (--tua), figură de me- se servi cu semne s. breviaţiuni
taI, de petră. pentru il 8crie iute.
Statllar, (�,.rus), care face sta- Stenomian, chir. conduct ste-
tue. nomian, al glaudulelor urechiei,
Statură, (-l'a), înălţimea cor· numit după medicul Stenon.
puIul unei pers6ne. I Stentat, (itaI. sten/alo), obosit.
Statu quo, (lat.) s. in - in sta· Se qiee de un tabel und& se sint
rea în care sunt lucrurile (in eodem străduinţele artistului.
.Ialu quo ante). I Stcntor, voce de 8. voce eBces-
Statut, (-Ius), în dreptul ve· siv forte şi sonoră. Allusiune la
_-_=d.J
,
, ,
[368]
Sti
368
Str
T
stentor, il cui voce, dice Homer, fă-1 pendiul.t plat'a CUI va, care servll­
cea sgomot cii cum ar fi strigat 50 see cu plată.
persona de uădată. Stipulare, (-la,rt), a face uă 1; •
Stepe, cămpie întinse, �trrilJ, I stipulaţlune.
deşertnri. Stipnlaţiune, (-tio), clausă ,
Sterile, (-lis), nefructifer. - condiţiune, eonvenţiune care intră
Sterilitale, calitatea sterllelu.. in un contract.
Sterling, (libl·ii), monnetă În S!omacj!le, vd. Stomachic.
Anglia (po1lnd slerling)=20schel- Stomac8Ag'iă', durere dc sto-
ling s. 2:> fr, mac.
Stercotomiă, (gr.) artea de a Stomachic, care pertine stoma-
tăia lemnele �i petrele dăndu-le for- . culul,
mele cuvcnibili pentru usul lor în StouHllgiă, durere de gură,
constrncţtunr. I Stematice , (l'eme1ie), pentru
Stt�i"t�otYI)iă, (gr.) arte de it gură şi gît.
converti în forme s, table solide Stemogastrlc, care perţine de
pagine cal i au fost prealabile eom- esophag şi de stomac, I
puse în charactere mobilt, Storaee s •• ty,·ace, botn, gumă, '
Stern, (-nltm), os lat care for- reşină aatrtnginte , estnllsă din Ii- 1
medă partea de dinainte il peptu- cidambarul oriintale s. din uu ar-
lUI 'şi la care se rnărginesc coste- bure syrian de form'a mămlu! cy-
le. - Sternule , care ţine de stern. doneii (fr, cognassier).
Coste sternali , car! se artieuledă Stol'olllcss:tă , strontianită ar-
cu sternul, flată la storomess, În Orcade.
Stcl"ualgiă, med. angină de pept. I StOl"thiug, dietă suedieă.
- Sternalic, relativ la pept. Sh'ubism, med. defect al ochiu-
�tcrnutlltiY, vd, 14Tm, lui, uitare cru.ei�.
StN'uutator, �uppl. strănută- St .. adiYIlI·ius , viorină fabrica-
tor. tă de Stl'adiv, riu.
S!cthometl"tl, med, instrument stramouiil, (--nlum), plantă
pentru it măsura peptul. esotică propriă (ărrelor calde, al
Stcthoscop, med. spP�ă de corn cnI suc este un venin periculos.
dat de Laennec pentru il cercetli I Sh'atagcmă, artificiU de res-
pep.tul. bel; astlltiă (vicleniă.)
Stibiat, se <li ce de medicamin- I Stmtegiă. (gr.) 8ciinţ'a niiscă­
tele cari conţin stibii1, antimoniu. I rilor unei al'lllMr.
Tartru stibiat s. emetic, tartrat de Stmtificaţiune, geol. diaposi-
potas3c şi de antimoniu, ţinnea masselor mineralI şi tări'mc- l
Stibillă, antimoniu sulfurl:t. lor în strate. Prin estins. disposiţi-
Stigmata, botn. estl'emitatea 8U- une în strate it mai ,nultor obiec- �
pel'iore li pistiluluI, care termină te ce voiesce nes cine a combina \
stylul. împreuuă. . I,
Stimulantl, med. reme<jie llro- Stratiforme, se qice de uere-
prie a escita. cari corpuri l'esultanţi din nă adu- !,
�t1pendlar, care. este în sti- "nanţă de �trate cari se întind for-
. "
..
--------
.' " ..
ţ .,
[369]
Str
1169
Sub
mănd de ordinar undulaţiunr mal I Stryduiină, alcall vegetale dis­
mult s. mai pnein sinţibili. copperit în 1818 de Pellerier şi
Strepslptere , numesce Hirby Caventon în fructul mai multor spe­
insectele părăsite numite astăqf R hi- ge din genul strychnos , arnmeste­
piptere. cat cu brucin'a şi combinat cu a-,
Stretta, (ital. s[,-eUa), mus. par- eidul strychnle. F6rte amar, f6rte
te din uă ("gure conţinînd frug- veninos produce spasm uri, convul­
minte din subiect cu respnnsurile siunr s, tetanos.
şi imitaţiunil« adauss'; immediat, !"!tudill, (-dIurn). învăţătură.s-«
s, in care subiectul e tracrat î� un Studios, care iubesce studiul, seho­
mod mal strins decăt la început. Iar.
Se num, stret:« magistrale, aceaa Stupid, (-dus), de spirit greu
care termină uă fugure perpetuă. (nero<l).-Stllpiditate, calitatea stu-
SII'CUO, (ital.) mus. strîns, in- pidulut ,
dică pre partlţiunt uă miscare mal Stup ore, (-po!'), med. suspin-
strînsă. siune 1'1 facultăţilor Înţellessuali cu
I-itl'ici, (-IIlS), strîns. Se qice uă spe�ă de immobilitate şi uă es-
numai pentru morale. pressiune de uimire in physiono-
Stl'ict!II'ă, med. miscare convul- ruiă.
sivă. 'Styl, (-ll<s), instrument cu vîrf
Strohstelu, (germ.) mine,-. mi- care servia eellor vechi pentru a
nerale de enlorea paiet. scrie pre table cerate, deunde mod
Stromate, lit. amrnesticuri li- character de scriere; botn. parte a
tel·are. pistilulni, in formă de fir, Între 0-
Stromb, (-bus), tostaoeu u- ,yar şi stigmată. ,
nivalv. St�'let, (fr.) pUniuale forte sub-
Sh'ontialla, protossyd de stroll- tire cu lamă triăugbiulară.
tiu, afflat la stronţian În Seoţia, Stymatose, med. bemorrhagiă
deLlnde numele. 11 uretrului.
Sll'ontianită s, stronlitii, stron· Styptic, (gr.) med. astringinte.
tiană carbonatatil. Slla\'e, (-",;s), de uă dulcetă
SfI'onţiU, (-(fum), chem. corp pIăeută.-Sltltritale, calitatea su?,­
Himplu metalic, argintiil, conţmut veluL
in strontină, principiul aCf-stel snu, Subaltern, subordinat.
stante. Subdi\'idel'e, il divide ceea ce
Sh'ophe, (-plte), ]JocI. stanţă, era uPjil divis.
uniune de mal multe versuri avînd Subdistic, botll. care pare a 01'­
un sens. I feri doue rînd.urI de păr şi fecete.
Sll'uihio. (lat.) sciinţific al ge-' ' Subn, Oa�.) subs!untele y.e,ge.
nulul otn�t, l. servit pentru it for- t�le analogă.
miI VOrbele slrulhioncs, SlrU!ltiOni-j SUbCI'ic, ((W'u), chem. acid ee·
dene, passf,rl între cari e coprina tras din subel'.
strnţa]. !"!ubintn'(lutc, med. califkă fri-
StI')'elmic, (acid), acid ce se I gurile la c�rl un acces începe îl.1u-
găssesce în nux vomjca ş. nI irt'\ fl� il {�1!� :;{'�;-ft""lt
24
",a,,'_
• ..> •. ,
[370]
Subit, (-11IS), care se face de I SublilUC, (-mis), Înalt. Cous,
nădată. Le franc Litter. Marmontel. 'I'rae-
Subito, (itaI.) de uădată. tatul de Sublimc de Lonalan.
Subiect, (-tus), log. termin ni Sublimitate, (--las), ca1itate.'t
uerl-cărit proposlţinuî , acel'a de sublimelut.
care se affirrnă s, m!găcv.metaph. Sllblimbale, (-gualis), lin al.
fiinţ'a care are oonsciintă tie sine care este sub limbă, Glattdule sub­
însuşI, liter. fundul principale al lImbalr, at'tc,'c sublimbalt,
acţiunii unei drame; mus. căntul Sublunar , care este sub lună,
prineipale pre care merge t6tă dis- Între lună şi pămînt.
posiţiunea unei bueeăţe �i cur tOtc Sublllssaţiulle, (fr.) ehi,', lus-
celle-alte părţi servesc numai de saţinne uecompletă.
insoţimÎnt. Submersiulle, (-510), cufun-
Subiecţiulle, (- cao), "het. fi- dare, inundaţiune care accoppere
gură prin care oratorul şi face tn- în totale uu tărrîm,
trebărI, obiecţiuni pentru iL le res- Subordlnare, il pune mal mul-
punde el însuşi. te lucruri În ordine unele sub al-
Subiectiv, relativ la subiect, la tele făcîndu-le deplndinţt între dtn­
personă , care este îu not , identic sele, ÎL face depindinte, - SUb01'di­
cu eă ; opp. obiectiv. naţiune, acţiune de il subordină,
SubjllJlctiv, (-VllS), mod al depindiuţă. .
verbului subordinat altui verb pre- Subl'ecal'gue, (fr. din hisp.
cedinte şi de care depinde, s'!Jn. sobre, pre şi car9a), sarcina altă­
con.iunctiv, dată officiar al societăţii lndielor
�llbjllgale. mus. ton Imbordi- Însărcinat il gcri oneraţiunea navi-
nat. lor, il vinde, În comptoriele socie-
bubjugarc, tsubijcl'C), il sup- tăţii marfele addusse �i iL cumpăra
pun,;, puue sub jug, :lddurc sub altele ce i s'a desemnat. Astăql În
po1c..;tatea sa. commerciul maritim, prepus speci-
Sublimarc, vd. ""/11. ale ales de uu armatol' ca se pro-
Sliblimat, chem.' pal'ţI yolatili va.qă 11re nave, de conservaţiuuca
ale mereuriulul redicate prin acţi, şi vinderea măl'felor addusse, pen­
unea focului În un sublimat con-o· Iru il cumpără altele cu care să se
si", dentochlorur de mercurii:i s. mu, înt6rcă şi pentru il prii mi conduc­
riat snpmossygenat de mercul"ii:i, ţi unea navii.
obţinut priu sllblimilţinnea sulfatu- Subl'epUci", (sltbreplns), ou­
lui mercuric cn sare marină. Li- ţinut sub un eapuş fals; opp. 0-
qUllt-e(t lilt VaII Swielell este acest b1-cpticiti. .
sublimat dat în soluţiune în apă Subrogare, (-9(/re), il pune
alcoalisată. în locul altuI, substitui.
SublimaţiuJle, chem. operaţi- SUbsi('iii., (-d1um), uerI - ce
uue prin care părţile volatil'i ale contribuţiune plătită de cetăţiani
unu: corp, redicate prin căldur'a pentru il subveni necessităţilor Sta·
focului. depun în partea de sus it tulur.
3Jlparatulu'î. Snbsi4iar, (-rills), ajjutătol" •
,,' .
\ I
, "
.
t
t{
�I '
, "1
i fi
,il
I
'1.
;�
iJ
:.;"
,
.,
; !
: /'
t,
l
I!
,1
"
)
.,
I
� li
i;.' I
.
. I
I
-rt1
li'
I
\ '
.�
I
Sub
370
. '
,
Sub
{
I ".
,.
I
('.
\
I
f
[371]
t�-'" - � -. ' ... :... � I"!!!I'�-�-
. "
Suu
...... -- ....
371
'...,." �. �,�. "',
,,..,).,: ...
Suc
sussiliar, tare servesce li fortilie:l I Subvenţtane, ajjutor În argin­
eeaa ce este principale in nil affa- ţi, subsidiă pecuniar.
cere coutlntiosă. - Snbverstv , care tinde il res-
Subsi8fc.·c, (fr.) 11 triii şi il se turna.
întreţine. Suc, (-cus), z(;mă u unuî fruet,
SlIbsi8Iinţă,eellenecessarepen- flori, herbe s. unei substanţe ani­
iru traiti, traiti şi Întreţinere, (vi- mall.
tac subsitlia], I Succcderc, (-dere), il venl
Sllbstanţlî, (-lia), fiinţă care I după, "lua locul (cut-va).
trăiesce "rin sine. 1 SUl',ces, (-sus), resultat al u-
Substanţiale, relativ la subs- 1 uer faeer), ceaa ce se Întîmplă con­
tanţă , euliâcă appot ceas ce este forme s. conrrar scopului propus.
mai succulinte , mai nutritiv În un Successluue, (-ssio), acţiune
aliment. F01'1l1c substantiali, forme de' il succede, urmare. In drept,
earI determină materi'a il fi ce-va. surcessiune beneficiară s. prin be-
Substantiv, (-VIIS), gram. vor- "eticii; de inventar, ce heredltarul
bă care csprime prin sine uă flin- priimesce sub condiţiune de li nu
ţă, uă substanţă. Ii ţinut de datoiiele cari Întrec con­
Substitut, (fr.) supplininte al ţinutul Inventarulur. Vd. C. Napo!.
unui funcţionar public in eas de art. 718 sqq.
abamtă 8. oppriro legitimă. SUCCt'88iy, prc rînd, unul da-
Substituire, (-ere), "pune un pă altul.
lucru, uă pers. în locul altui. Sneclnata , chem. sare din a-
Snbstltuţlune, (-tio),jIlJ·. ac- cid succinic �i uă basc.
ţiune de Il substitui. SlIccinct, (-/IIS). scurt, breve,
Substrafum, (lat.) pitit. eeaa opp. pl'oh"s.
ce cssiste In fiinte indt;pindinte de Sllccillic • ("acid), rhem. altă­
calităţile lor �i servesce C:I rosnm dată SQI'C �'otalilc (le sllccin, acid
acestor din urmă. estras din saccin.
SlIhtanginte, partea 3ssil nnci SllccillWi, miner. g'l'anat gal-
curbe continută între ordonant'a IIi bin de succin.
tangintea carI i correspunde.'· SlIccotrin, (aloe). botn. aloe din
Su�tendiJ1te, geom. Iinilă dl'lip· insula Suceotara. Sllccotrin fals,
tă oppllsă ulIui :mghiti şi care se aloe vulgar, originar din blalabal'.
presuppllne tl'assă intJ'e celle dOllC Sucl'ulinte, (sllcciplcIIVS), plin
eetremităF al/\ arculuI care ml1s6- cu suc.
ră ac' st Unghii/o I Sllccursalt' , (biw'ică), biseri-
Substrllcţil;llHl. ('ollstruetilllle "11 allBsiliară 11nei pal"Ochie, în care
a unni edilie-ii! preste nil altul. U -1 se face servit pentru commoditatea
aitat particular vorbind de edilicio Iăcnitorilol' pre depărtaţi de p:l1'o­
antice pre ruinele căror s'ail redi- chiă s. pre numeroşI. In gelll're
cat altele moderne. califică un stabiliment 8ubordinat
Subtile, (-lis), fin, d�icat, 811b, altui şi făcut În acel'a�i scop.
ţire.-Subtilitflle, calitatea snbtilc- !iiu('rită. r"�m . ..,08('.(' 8��Mr:ttli
lui. N., lIS. s. cS3alică.·
.. ,
I
1'.
\
I
\
_,-J"
'.
[372]
I
l
j'
.,-�� -
�-:/'-_=:':"""!Z--;'�2;: ���� ..... , ��ak_ • .-
� - �e L.JCCJţ. �
�"""'r 372 Sup
Sud, geogr. meqă-qi, (austrina SuHlte,săl'l formate prin com-
coeli regio). blnaţlnnea aetdulul snlfuros cu uă
Sud-Eşi, gcogr. parte între Sud base.
l1i Oriente. Sulflll'e, (-(tir), combinaţiune
Sudol'ifer, vd, urm. de sulf cu uă base.
SudUl'ilie, (wdatoritls), med. Sulfurie, (acid), chem. eornbi-
califică remeqiele proprie il. provo- naţiune de snlf cu ossygen qis şi
ca sudore, holi·it de »itriol.
of- Suffieiente, (fr.) de ajjuns. SulfllfOS, eombinaţlune de sulf
N. us, cu doue porţiuni de ossygen.
SlIffo('are, (-cm'c), il năbuşl, I SUpel'lîCiale" (-lis), care nu
p'refocă. il deeăt pre d'assupra.
Suffragant, (fr.) titlu dat epi- \ SlIprafa�ă, fa�'a de d'assnpra;
scoptlor relativ cu metropolitanuJ geom. Întindere considerată ca ne
lor, pentrucă fiind ehiămatt la sy- avînd deeăt doue dimensiuui. lun­
nodul seu, au drept de votaţiuue. gime şi lăţime, fără desitate , fără
Suicid, (fr.) ommor de sine. adîncime. .
Suită, (fr.) adunanţă de perso- Superior, (-rio1'), care + este
nil cari merg după alt'a, comitat, mai presus.
sun, (-(ur), puciosă. Superioritate, (-tas), autori-
Sulfaţ'î, chem. sări formate prin tate, preemintnţă prestantă.
combinaţiunea acidulnl sulfuric cu Superli'ltiv, (-1)1'5), 9!'atn' gra-
uă base, dul cel mai înalt al comparaţiunii.
Slllfhydrie, (acid), qie şi sul- Supel:stiţiune, (-/io), idilă fal-
fur de Itydr'ogen, hydrogen sulfurat, să în materiă religios'!, opfniune
acid hydro.sul(lt1·ic, complls gasos falsă, credulitate religiosă.
format de sltlfur şi hydrogen, ne· Suppleante, (fr.) cel ce este
colOl'e, forte neplăcut, de sapore a!. numit pentm it 8upplini pre altul
cidi şi sachărată. Este neiuflam- în uă funcţiune, supplininte.
mabiJe şi al'4Îl1d cu nă flacăre al· SupplieiU, (-cium.), pedepse
bastră prodllcănd gasul sulfuro� corporale ordonate de jus1iţă.
Observat deja de Garthenser şi SUI'pliment, (- plemenlum),
Baume acest acid fii studiat cu di· cea a ce este dat pentru it supplini,
Jiginţă în 1773 de Rouelle cel jn· parte adaussă la un libru ptll:ltru il
ne, in 1777 de SeMcle. lii face complet.
Sulfhydromctl'u, tub gradat, SUl>plimentul', în s. prin sup- -"
împlut cu uă Solllţiune de iod în pliment.
alcool, de uil. concentraţillne ·cnn- SUPIJlieă, (fr.) petiţiune pentru
Doseută şi servind il. determina caD- it cere uere-care graţiă.
titatca de aeid snlfhydrie s. de s\11- SupplicaţillUC, (-tlo), rugă-
fure conţinută în apele minerali sul- ciune cu summissiune.
furose, Supposare, (fr.) li pune, da UD
Sul/id. chem. se. Dum. parlicu- lucru ca priimit. vd. urm.
ar 8ulfurii carl corrcspuDd aCil}i.!' �UPP,osijillue, (-tio), prono·
Of. . .'- siţitme da.tâ ca adevărat� pentru ::
, I
, r
:,1 ;'
:1,',' JJ
.:' !.
I
I ,
:1 't '
'" J
1 /'/
, 11
1----- - �
[373]
5
Sur
373
Swa
I
\ .
trage vre-uă inductiune- Se . .num• uădată pre nevădute , fără il se fi
în musică, note de -SUppOSlţlUne, asteptat. N us.
cari ascindinţi s, desciudiqţi dia- Suseeptlbtle, (fr.) capabile de
tonice pre uă parte pre aeeaaşr no- â priimi uere-can modificatiuni.­
tă it altef părţi, uu pot face har- Susceptibililale, calitatea suseepti­
rconiă nici il intra de uădată în a- bileluî.
eel'aşf accord: �ccor�uri de. ,uf- Suscitatiune, (-Ilo), instiga-
positillne in can bass a contlnuită tiune , impuleiune.'
adaugă ;. presuppune un sunet nouă Suspect, (-tus), care este in
d'assuJll'a chiar basset fundamen- suspiciune (bănuit).
talf s. cel puein ca consuuauţă a Slls�ensum, (lat.) pharm, e-
accorduilli. neorema.
Sllppressiuue, (-:-�sio), act!u. SuSp!ciulle, (-eio), bănuelă,
ne de a suprime, abohţlUl1!l, estin- • S.usplIldere, (-pendere), il a­
cţiune' chem. (De de suppressiune, tJ�ua. (ca aet.) ; il intăl'qia. - Sus­
care �e pune pre şi sub uu �as p"lSlune, act. de il Suspin de. înce­
pentru ă încălqi e.gale de sus �l de tare.- Suspinsio; [ur, care are ef­
dieos ; med. SUapI!lSlUnea unei e- fectul de a suspinde essecutiuuea
vacuatiuni care era de U8. unei Judeeătr,
SUPPl'imcr� ,.!;-mere) , il �P: Suspinsor , cea a ce ţine sus­
pri s. iL face. sa mceteqe . ap��l'ltI: pins; chil'. cremasterili.
unea (unul !lbru a. al.) a tăia, a Sus-tonică, mus. nolă care il
aboli, annula. . _ d'assupr:l tonicci.
Stiprem, (-mus), care e mal Sutură, (-"0), anal. se num.
presus de tot (în genul seu).-Su- articulaţiuuile netDobiJi cari unesc
prematiă, superioritate, drept de a ossele c'llueI �iafe f��ei. SutUl" a
fi cap: Se qice parti('ula� vorbind este hllrmonică, cănd ossele se at­
de dreptul ce regii Anghei şi ar- ting prin margiulJi3r mult s, mai
rogil de il fi capi a1 bidericei an- pU9in dese, ale căror suprafege
glicane. sunt appr6pe plal1e�s.· nu offercsc
Sura, pisică de Africa, cu car- âecăt a�erUăţr �perficiaH.
ne dp.licată. Slizeran, feud. signor, posse8-
Surecn!!, (fr.) (oud. primul ve- sl)r altmnui dominiu de care de­
nit signoriale de care il însărcina- pind alte dominie. - Suzeranitate,
tă uă hereditate presta ceup. calit�aunuT suzetan ...
Sllrclll, (-lus), boln. rădăcin'a S*It, (ItaI. svello) ,sculpt. u-
IDU8chiului, şior, delicat, elegante. , ..
Surmă, mus. trompetă, bueei- Swan - pan, arit". machină lI;
nă egypţiană. Chinesilor, formată de globule În-
Suron s. seron, COIllI!I. pelle de şirate pre diverse columne, din ca­
bOl1u recinte CI1 care se accoppere ri prim'll, spre dl'ept'a, asprime u­
fasciclele de marfe cari viu din nităţile, celle-alte merg in progres­
N.-Hispauia. . I siune decuplă. Aceaaşi progressi-
Surprindere, ((r.) il appuca de une q:eima�c este urmată pentru
llononrl . m·t.q,:r..e 1 mopn�t�
"';"'_ .J.J
'li'
l'
".1.
i
"
[374]
multe organe pare asseqate la cel­
le done laterî ale aeestet !inec. _
Symetric, care are symetriă.
Sympal'atel'CSC, meci. cnnnos­
cintă il causelor prin semne.
SympllslIl, (gr.) cataplasm,
Sympathilî, (-t!tia), confor­
mitate de temperament, de sinţi­
mînt, de idee, cuveninţă de affec ..
ţmue şi inclinaţiune, amore ; phys.
anatomică, correspondintă tntreue­
re- cari pitrţ! ale corpului care face
un organ se nu pată sufferr fără
ca alte părţi se fiă aft'eetatc în a­
eel'aşt timp. Se nUII'. symplttltiăde
sensibilitate, acea a In care irrlta­
ţiunea unet părţi determină în altă
parte eserciţul sensibilităţii; sYln­
palhiă de i,.,.itaţiune, (irritabilita­
te) în care irritaţiullea nnei părţI
determină il'rit.aţiunea. In pictură
se qice vorbind de culori cari prin
ammestecnl lor, produc alfa plă­
cută.-SYlllpathic, care perţine can­
seI şi eft'ectelor sympathiei.
Sympatbis3I'c, (ti'.) aavesym­
pathiă. N. lts.
Symp.·talic, bOlII. califlcă 81a­
minele cari unesc petalcle în mod
de a da unei corole polypetali ap­
parinţ'a tIe monopetale.
Symponiast, (gr.) compositor
de cănturl eccleaiastice.
Symphoniă , (-/lla). mus. u­
niune de voci s. de sunete colrI for­
meqă un concert. De ordinar se
uum. astfel uă buccală divisă îu
trei s. patru părţi şi compusăpen­
tru orchestră.- Symphollist, cel ce
compune, cel ce essecl1tă sympho­
Die. Comp. symplioniac.
Symphyse, (gl'.) aliat. uniune
8. legătură naturale il oaselor. ­
SYlllphysyotomiă, 8�ctinne a sym·
phisH.
-, -
.. �-
S�'IU
, -
'L.---
371
Sym
Swertia, botn, genţianeă.
Syenită. miller. granit resa ma-
cnlat cu negru. . - ,
Sylabll, (syllaba), vocale sin­
gnră s. unită eu- alte litere emis­
să uădatii.-Sylaba,·, mic -abecedar
pentru il studia, :i citi.
Sylabic, (-Clts), de sylabe.
Sylepsc, (syllepsis), gram. fi­
gură prin care vorbirea respunde
mai mult cugetării i16stre decăt re-
gulelor grammaticalI. .
Sylogism a, JsyllogislIIlIs). log.
argument compus din tret propost­
ţiunî , ultim'a consecinţă a cellor
doue prime, premisse . ('tei xel.L<eva)
�lJ),).orlJa!.o� J' ea",. ).cjro�, <v cii,
nJ.vt:oJV 'tevoiv, �'t'I?(;� 'te 'twv <Ee­
ţtivwv l'ţ cl"eirx�� alJw/{Jalvft ",oi
",av't'1 ,iva •• Arist. ,Analyt. cap. 1.
Cona. sqq.
Symblepharosc, (gr.) med.
adherinţă il plepei cu globul o­
chiuluI.
Symbol, (gr.) figură, imagine
care servesce a desemna cv. semn,
character pentl'u a represint" un 0-
biect.-Symbolic, care aervesce de
symbol, care ae referesce la sym­
bol.
Symbolism, plia. starea pri.
mitivă a limbeI pltiloaophice in ca­
re dogmatele sunt espresse numai
prin symb6le.
Symbologiă, (gr.) 1l1ed. parte
il. pathologiel care tracteqă de sem­
nele s. symb6lele egriturlinilor. Comp.
symptomatologiă.
Symctl'iă, (-tria), proporţiu­
ne �i relaţiune de egalitate s .. de
similiturlille între părţile nnui corp
cu intregul; anat. regularitate de
formă ce presintll multe părţI as­
seqate pre I1nii'a meqiană, simili­
tlldine ce pre.�intă intre dînsele mai
... r.
'j
li
I
��
')
'i
�I
�l'
-,
I
I
,�'i i
l'
I
i
I
I
�
J
!
[375]
S�-Inphyt.gy", hain. calitică că staminele ale căror antherc sunt
florile ale căror ovare adheresc ca- unite .între dînsele .
Iiciulnf. _ Synapltiă, (gr.) botn, gen sta-
Symptesemetru , (gr.) baro- bilitJn tetrandri'a monogyuiă , în
metru Cii reservor de aer, destinat famili:a.'proteeJor.
il supplini barometrul nautic 01'- Synăr.throisltl, (gr.) eongloba-
dina!'. ţiune.
SymplesiasJlI, (gl·.) uniune il Synarthrose, (gr.) anat. arti-
sessetor, culaţiune immoblle , ad. care nu
SYlilposiall, (gl·.) Tit. eouvor- permite osse lor il se misca unul
bire de philosophi I:;t lUI hospăt.- ass. altui.
SYIIIJ1osiast, convivă la un hospăţ. Syuassariii. (gr.) breviar al
Symplomă, (-m-a), //Ied.ueri- vieţeI Sănţilor în grecesee,
('e moditicaţinne ce vine în eonstl- Synasse, ,(gr.) aduuanţă il ve­
tuţiune s, in funcţiuul şi care este chilor ehrestinf -pentru a celebra
legată de presinţ'a unei egrltudiul. ci n'a.
- SYIIIIJtomatic, califică uă egritu- SYllccl, (gr.) ecct, ofticiar al
dine care este numar uă sympto- bisericei de Constantinopole, elerie
mă it altei egritudini. care sta tot-deuna cu patriarehul,
Symptomatism, systemă me- Synchondrose , (gr.) sym-
dicale în care sI) traeteqă sympto- physe.
matele isolat.--Symplomatist, păr- Syncbron, (-1I14s), eare e, se
ten al symptomatismului. face simultan în acel'a�'j timp. Comp.
Symptomatologiă, med. trac- isochl'on.
tat de symptomate. I Syncbrolliă, (gr.) arte de a eon-
SYlllptose, (gr.) med. atrophiă. cilia, de il. aIlătnra datele.
SYllactic, med. astringinte. Syncbrollic, (tabel), în care
SYllalelastic. (gr.) calificăpes- se allătură eveuimintele întîmplate
ciI cari înuotă Impreuuă. în acel'aşi timp în locurI differinţr.
SYllalephe, (gr.) gram. uniuue SYJlchrollism, (gr.) relaţiune
de do ne silabe în una singură în â eveniminfelor cari se fac În a­
doue vorbe, d. e. îlllr'un, pentru eel;a�1 timp, isochronism.
înlm un. . Syncbronist, contimpuran.
SYllaliactic, (gr.) care conci- Synchrollistic, synehronie.
lie4ă. Synchyse, (gr.) strămntare !le
SYllallaglllatic, (gr.) ealifică vorbo eare turbură ordinea perio­
uu act în care sunt obligaţiunI mu- dei; med. ammestec morbitic al
tuall Între contraetanţf. săngelui cu humorile.
Syuallastolllose, (gr.) anat. SYllcopale, med. care pertine
connessiuDe it totor ves8elor între syncopii, care este însoţit de syn-
sine. eope.
SYIl8Ilthet'ee, numesce Linne SYllcope, (-pe), gr. tăiatlll u-
famiIi'a de plante (!is8ă astă4i Com- nei litere 8. unei silabe în mequI
puse. unei vorbe; mus. legătură il. flne­
SYllalltberic, (gr.) boln. caliti- lUI 1''1ei '!'ă�u: <:_ 'if. unei ltute dl •
t
I
\ ,
.. �.�
. -
• J •
375
Syu
[376]
măsur' a s. not' a următore ; med. Synistate, botn. . .,.evroptere.
slăbiciune (animi deJiquium), căte S)'llizese, med. accretiuneă pu-
uădată unită cu convulstune şi în- pilei eu eoruă'a.
tremissiune it miscărtî'Inlmeî �i pul- . S)'llod, (-dus), concillă , adu-
saţiunif.,." .' naută ii ecclesiasticilor, convocaţJ
S)'lIcopic, �yD.copale.. de episcop pentru affaeerile unei
Syncrctism.;<tlitl. af\lm��tec con- diocesi - Synodale, relativ la synod.
fus de opiniunî ce uă sc:h6lă phi- Synodatic, (drept), [urisp».
losophică adopta fără it le conclliă. drept ce curiunii plătia episcopilor
Syncrise, (gr.) chem. coagala- la fiii-care synod.
ţiune a doue liquorl ce s'au amme- Synodic, ceci. emanat dela un
stecat. . synod. con scris în numele unui sy-
S)'ncritic, astringinte.' nod.
Syndcrcsc, (gr.) de». remus- Synonyrn, (gr.} califică uăvor-
trat al eonscttnţer. bă care are aceaaşt semnificaţiune
SYlldcs1H.ogl·aphiă,(gr ) anat. cu alt'a.-Synonimiă, calitatea sy-
descripţiune a lignmintelor. nonymelor.
Syndic, (gr.) cel ce e însărci- Synonymică, rhet. figură în
nat cu affacerile unei communităţi, care sunt usitate mal multe vorbe
unui corp unde el este membru. _: synonyme în scopul de a amplifica
Syndicale, de syndic. - Syndicat, oratiunea,
funcţiunea syndicu.uî. Synon)'mist, autor de sync-
Synccdochc, (-che), rhet. fi- nymiă.
gură prin care se dă a îuţellege S)'noptic, (gr.) care se vede
mal mult decăţ s'a qis şi din con- cu uă singură aruncătură de ochiUj
tră, în care s.e iea genul pentru MI'e offeresce de uădată ochiului
specă, totul pelÎtrn parte s. al. şi totalit3,tea, principalile divisiunii ale
vice· versa. unei opere, file uneI sciinţe.
S)'llccbiă , (gr.) med. adl.terin- Synosteograph, anat. cel ce
ţă ii iri4iI la corneă. deserie articulaţiunilp.
Synecphollcse, (gr.) synerese'j Synostcogl"apbiă, anat. des-
SYllcrcsc, (gr.) contracţiune cripţiune il articulaţiunilol'.
a doue silabe în nă singură în a· Synostcologiă, tractat de ar-
ceaaşI vorbă. ticulaţiuni.
Synegenesc, (gr.) it 19:a clas· Synostcotomiă, disspcţillne s.
se ii &ysteme} lui Linne, conţinînd preparaţiune auatomică a articula·
plantele cari au staminele unite ţ.iunilor, a 08selor.
prin anthere, precum sunt Compu· Syntagma, (-ma), titlu dat
sele. la diverse tractate methodice.
S)'llcgeucsiă, vd. prec. Syntasse, (-xis), con atrucţiu-
SYllgcllcsice, (plante), din clas- ne it vorbelor şi phrasilor după re·
aca syngenesilor:' gulele grammaticei, aceste reguIe-
SYllgraph, scriptnră, promis- Syntcsse, (gr.) med. coliqua·
siunc s. obligaţinne împrumutînd, ţinne.
opp. chirog,·aph. S)-ntbes�, (-·sis), log. reduc-
"'
I
.J
./
�
1,
I
I
I
1·
� l
i
Syn
376
....
" "
"
-----'----
S�'111
.. -.
'- �.
[377]
tinne în întreg; opp. analyse; me- I rilor s. mnschilor, symphyse că,"
thodă. synthetică de compositiune , I n6.�ă •
• de doctrină R. al. care' descinde de Systaltic, (gr.) anat. care pos­
. Ia principie Ia consecinţe, dela er- sede vertntea de 11 cnntracta şi di­
fect Ia causă s. al. -Synthetic, ca- lata nlternativ., §.e qice de misca­
re pertine syntheait. rea inimeI, arterelor şi totor păr­
Synthetism, chir. uniunea es· ţilor -cart- prin vp,'t�uren lor elasttcă
tinsiunii, reductiunil , coaptaţiunii se coritraetă şi s�·tli1ată alternativ.
şi legăturel unef traeture, In music'a vechiă gen systaltic, a-
Syphylis, (gr.) med. egritudi- cel'a din eel.e trel gen erf ale me­
ne veneriană. Radzyge, este varie- Iopeeî, care inspira passlunile tine­
tate de syphylis îu Norwegia, uere- re s. tristI, ,,(lapabili de 11 stringe
cum analogii cu yaws. inirn'a. !"o',
Syphylitic, care pertine syphy- Systeină ,"'C -ma), uniune de
Ielut , veneric, principie şi de consecinţe, (trasse
Syrigmon, (gr.) mus. oech: in- din aceste principie), ass, căror
strument care pare il fi fost uă fla- se stabilesee uă opiniune, uă dog­
ută forte acută. mă, diapostţiune il părţilor uneI arţî,
SyringotoDl, (gr.) chir. iustru- s�iinţf' in stat de a se susţine to-
ment pentru syringotomiă. ,� t� muturde şi. in care ultimele se
Syringotomiă, chir. operaţiu"': esplică prin primele; alwt. uniune
'ne a. fistulei. de organe compuse de aceleaşI ţes-
Syrpbie, nal. trib de insecte siHure şi destinate la funcţiunI a-
<lin ordinea dipterelor. naloge; mus. Întinderea totale II
Syrop, vd. Sil'Op. sunetelor ess€cutabtli. _ .
Syrtite, nat. producţiunI natu- Systolă, (gr.)'(lna't, !lontrll.cţiu-
raii petr6se cari., după Pliniu. se ne a inimei 8. miscare PI';U care
găssiil pre marginile Syrtelor şi ca 8� restrînge şi' ImpingI? sângele
Lucaniei. în :>rtere; opp. diaslolă.
Syssarcose, (gr.) anat. legă, S�'styl, arcli. edificiu cu co-
tură il 08selor prin meqiul clirnu· lumne lUai dista!1ţ1 ca doue dia­
metre decăt în pycnostyl.
, .
,
,-
[.
II
1:
.". ,�
.�
, ,,'
Sys
'.
:177
"
Sys
•
I
�II
..;j
l'
[378]
•
/
,....,.
T , a 20-" literă numită teth. de I ereţiune pămîntosă 8_ silicosă în uă
Hebrel , desemna ca nume l'a le la specă de bambuza.
Grecî 'f' 300, T, 3000, la R., 160, TabeJlion, (rr.) (eod. speeă de
cn uă trăssură hortsontale d'assu- suppIininte al unut notaire In jUl1S­
pra 160,000. Pre partitinnî indică dicţiunile subalterae , care priime­
tit Iti; în calendarul republican tridi sce şi trece contractele şi alte acte.
8_ :1 3·a qi 11 deeadit. Pro monne- Tabel!, (lat.) med_ consumptiu­
te francese den6tă că sunt bătute ne, atrophiă, phtisiă.-Tabifie,care
la Nantes; altă dată tournois, mon- causeqă tabes.
netă fraucesă fabricată la Tours.- "ablatoră, mus. disposiţiune de
In ehirurgiă se num. T. un legă- mai multe litere s. semne pre linee
mînt t bandage) în fnrm 'a acestei pentru il direge pre cei cari căută.
l.tere, Ast1iqI tabel care represintă nn in-
Tabac, (după indic, tabacos s, strument de Imfllat şi cu foramini
după insul'a Tabago, în franc, ta- (găure), indicind cari toramint ca­
bac, petitII, herbe et la ,.eine, herbe ută il fi închiae şi carI dischise.
au G,'and - p,.iew', nieotianc 8. al. Tableall, (fr.) suppl. tabel, pic­
lat. nicotiana), tutun, plantă her- tură pre uă tablă de lemn s. al. s,
baceă din famili'a solaneelor. ad- pre pănqă; mus. În uă operă uni­
dussă în Europa dp, Nicot, all1bas- IlDC de mai multe obiecte formănd
sado!' al Frllllciei în Portugalia, nn tot în music'a imitativă.
din care doue spec;e sunt cultivate Tacamac , B,--lI!aliaea, pleop
la noi nieotiana tabac"m �i nico- alnerican care dă reşin'a bals9mică.
tiana 1'ltsficcr. Tachigraphiă, (gr.) vd, Boui!-
Tabachir, vd, Tabcrshil'. let, Dict, des lettres etc, Invenţin-
'fabaco s.-eos , numesc i\[es- nea �a se attribnesce de Dione Cas­
sicaniI un ammestec de nicotiallă, sin lui :Mecl'nate (comp. Walcke­
(vd. tabae), succin �i aromate pre naer Histoire de la vie et des poe­
care lU fumă şi al cui effect a8- siea de Borace voI. 1 p. 308, alţii
8\1pra lor il asscmine opiului. dă accată hon61"e lui Tirone pentru
Tabala, mare tambură 11 Ne- care Baht' Roem. LitteraturgeBcb
grilor usit.'\tă pentru 11 respindi :1-, voI, 1,
l:um'a În orasiii. . Tacet, (fr.) Jnus. se qice de uil.
Tabal'dillo. (hisp.) friguri per- parte care tace clind celle·alte căntă.
nici6se cari aggredcsc pre Euro- Tacit, (-tus), care nu este es-
penr în colonie le Americei S. pres formab, subÎnţelles.
Tabarln, (din itaI. tabllJ'o), hi- Tact, (-Ius), attins, sensnl at­
striune (farceur) care dă represin- tinsului.
taţiuni În public stiind pre fnlci- Tactică, milo artea S. sciinţ'a
minte. evolnţiunilor s, miscărilor militare.
Tabaf<hir, -cltir �.-xi�, eO;r- :raenia,_ OM,) gen de vermIin-
J __ �_
..
[379]
,
Tan
'fa l'
, t
..
testinaH părăsiţi. COllS. Dr. F. V. Tanginţă, geolll. contact.
Merat Ih: tenia et de sa CiI.rc 1'a- Tauginte, geont. !inM drepti
dicale (Par. 1832.). care attinge uă curbă fără. Re o ta-
Tafelsp;tth, (germ.) lIIinc":spath iă S. fără se intre în circnnferinţ'a
în tablă s, Iamelos, ei. Tanyinte<t unui allghiii" lineă
Talaro, monnetă de argint în tanginte la cstremitatea arcului des­
Veneţia care nu are curs decăt În cris intre celle doue later) ale ăn­
Oriinte. Val. apprope 5 fr, 20 CI'Dt. ghiulul şi caro se determină prin
Talc, miner. speeă de pe/ră aceste lnterI.
magneaieă , mediară între steatita Taugue de mer, (tr.) arenă
şi mica. Talc gr(/phic, propriii pen- de mare pămînrosă pre eostele Nor­
tru eelatură, acel'aşr cn lardite de rnandiel s. al. servind pentru în­
lVale,-ius, steatite solide rougeâtre grăşiat.
de Borne, aqnlmatolith de Kloproth; Tani, COlltlll. seric'a cea mal â-
pierre de lartl de Delisle.:« T. stea- nă ce se addnce din Bengal.
tite, cretă de Hispauia.-T. ollaire, I Tanjeb, musselină tie Indie.
piel'l'c de Colubl'illl, de Delisle. I Tau ino estraetlb , chem. sub-
Talcnt, (-tmn) , pond de aur! stantă vegetale acerbă şi amară,
s. de argint, m111 tăn!iii şi de cu- care dă la analyse , tannin şi es­
pru, În Grecia �5 pfd. 21 ItI!. 29. tractiv.
în Alcssandria 125 pfd. Talentul Tantal, talltnlium, minerai ne·
att.ic, după care se făcură, dela A- obţinut incă În pnritate, !lumit ast­
lessandl'ill, În COl'inth, Tarent, Si- fel pelltl'ncă nu sc }lote dissolvi de
cilia s. al. monnete, vala 60 mine niCI un acid.
s. 1500 rtl. In proportiune de 5, Tapage, (fr.) desordinc ÎDSO-
6 către BeeRt'a era talentul cuboic. ţită de mare sgommot.
Talent, (fr.) dar, aptitudine siu- 'I'apicca s. topiaca, chem. fe·
gulară, naturale pentru nn lucru. culă lle rădăcinii. de manioc.
j\Iontesquien lli detinesce, un dar Ta [)sel, mare păni/ii de sylin
care n'are eonsciinţă tie sine. albastră de Bengal .
. Talion, jUl'ispl·. Se num. lege Tflrclltisill, med. somn letbar·
de talion acea a care pl'onnnţă con· gic, fiă (!is )Jl'odus de impunsur'a
tră culpabile, pedepsert de taf.ion. phalangiului, (fI'. tltretltule).
ad. se fiă tractnt cum il tractat el Tarfulim, botll. spel,'ă de palm
pre appr6pele seu. indic.
'fa matia , numele unei passel'l TargulIl, Iii. commentar chal·
brasiliane Jlre care Buffou l'a dat dcic al testnluI hebrcic al Te8ta­
în genere totOI' )Jussel'ilol' cu bur- meutului vecbili. - Ta"gllmist, :iU­
bă americane, alţii l'a appllcat DU, tor de uu tal'gum.
mai.Ia mic'a familill il cui mandi· 'rnrif, (arab.) tablă indice, i�·
bulă sllperiore este dis picată În dex nllmma1';IlS, evaluaţiune li corn·
vîrf. mestibililor (denl'ecs, vech. lat. de-
Tandem, spe�ă de cabriolet dis- 1Ia1'iata), indice care Însemnă c1rep­
copperit importat din Anglia În turile ee caută să se iea la intrarea,
Francia. eşirea, trecerea 1Ql',
• J
----------
[380]
Td
380
Tel
[
I -1
fI .j
"l!
J
e 1,
ii ii
�r II
-:.:.\ I
I
,
�
. I
,
(',1 '
II Iii
�'. J II
1'31'80, miner. marmure forte În 17�, prin care se transmit În
dură de 'I'oscana, distanţă co mrnnnicatiunr serisse în.
Tartrat, vd. Tortrit. tre persoue. Teleor aplucl electric,
Tnrtrtc , ((tcid), c/um. acid es· intrevădut deja de Franklln, cercat
tras din tartru. Vd. Pouill, etremy antîiii de Schilling în Petersburg,
chim. (Par. 1854) p. 60 sq, se c0!llpnne în essinţiale de patru
Tartru, (larfarum), chem. con- părţi: uii pilă pentru il produce Un
cretiune ce depune vinul In dOliOl1 eurrinte electric, un fi" conductor
(butoi ii) după frernentaţiune. care transmite acest currintc, un
Tartrit, chem, sare din combi- appara! manipulator, pus la sta­
naţiunea aeidulul tartric cu uă ba- ţiunea care trămîte un appar a! re­
se. Astă<!i se diee tartrat, , ceţitor, pus la staţiunea care pri-
'I'asse s. tassatiune, regulament imesce. Currintele Iueredă assupra
făcut prin autoritatea publică pen- unut electro-magnet dispus în re­
tru preţul lucrurilor de nutriţiune; ceptor în fae'a unei mice lame de
imposit, summă impusă. fer dulce care ţine loc de vecte,
Taxis, ckir, reducţiune il unei Person' a care ţine apparatul ma-
părţi în locul seă nutnrale. nipulator lassă curriutele se trecă
Tchang , herbă odoriferă de s. lil întrerupe arbitrar; respectiv
China. electro - magnetul receptorului' se
T.chimoma, plantă de Nepal , maguetesce s. se dernagnetesce al-
cu flori albastre şi în clopote. temativ, communicănd prin acest'a
Tealik, charactere de cari se vectelui de fer nă miscare de ina·
servesc doctorii legii, judpcătoriI inte �i îndărăt. vee.tele lucre<jă din
şi poeţii, la Arabi şi Turei. partea sa :issupra uneI miseări d"
Techictli, passare de Messie. horologeriă compus de nă r6tă din·
Teclmic. (gr.) care perţine În tată, în asse cu un ac care se
propriii uneI al'ţi, unei seiinţe. miscă pre un cadrante pstern as·
Techllolithe, petre cMi repre- supra cui Buut !rasse 26 divisinllI
sintă obiecte de arte. pentru celle 25 litere aio alpha.be-
Technologiă, (gr.) theori'a in· tului şi crucea manipulatorului. Fire
dustriei practice'. de fer, de ordinar purtate de pari
Techbnmchie, mollusce gas- şi isolate prin rotile de porcelan s.
teropode. sticlă, transmit semnele între cel-
'i'e demn, (lat) căntat (canli- , le done apparate. Cons.r.·aite de
cum) de acţiuni de graţiă al Bise- telegraphie Clectrique de MI' 1'ilbbe
ricei cath. cnre începe cu vorbele Moigno.
Te Deum laudamus, Te dominum Teleologiă, (gy.) tractat ,de"
cOIl(itemur (Prp, tiue te lăudăm ca cansele finali.
Dnmneqeii, pretine te numim Domn.) Teleolog, instrument acustic
Telamolll, arc!tit. figure'dp bo- pentru il face să se au<!ă. vocea
meni servind, precnm ca,.iali�ile, forte departe.
iL susţine coronin. Teleometru, (gr.) machiuă pro·
Telegmph, (gr.) apparat, dat, pusă pentru 11 măsura distauţele
cnm lfi avem ast,Q<ji de fraţiiCha�pe Qbiectelor depărtate.
, .
..
"
,<i"-'
[381]
r"
'felII
381
Tcl'
, .
, 'fclcpilian s. chironian ; (ulceT)
chir, ulcer forte difficile de tămă­
duit, precum it fost al lui Teleph,
vulnerat de Achille şi III lui Chi­
rone, vnluerat de Hercule.
Telcphoniă, (gr.) phys. artea
de il faee să se auqă sunete în
mare distanţă.
T(�lcSCOI)ii.î, (-plum), instru­
ment pentru il observa obiectele
depărtate pre pămînt s. în cer, ­
T. lui Gallileii s. german constă
din un tub cu un vitrn obiectiv
conves la uă estremitate, alin! o­
cuiul' concav la cea-altă, distant!
între sine astfel că focarul reale
al obiectivuluI correspunde focaru­
lUI virtuale al ocularulul. T. lui
CassegTain, telescop catadioptric
B. de refleasinne se compune din
doui specnll, unul coneav , altul
conves , şi de unul s. doue vitre
oculare eonvesse s. plan-convesse.
Tel . .'!l'cg01'jrtn, catadioptric, constă
din doui specull concavI şi de u­
nul s. doue vitre oculare convesse
s. plan·con.esse. T. nelotonian, ca·
ladioptric, e compus de nn specul
concav, unul plan şi nn vitru o­
cular conves. T. astronomic, are
doue vitl'e convesse s. plan· conves­
se, nnul obiectiv, altul ocular pnşi
la - dotie:estremităţT ale unui tub şi
distan(I in distanţă egale cu summ'a
distanţelor focurelor obiectivului şi
oculamlui luate împreună.
Telescopic, care nu este visi­
bile decăt cn telescopiul.
Temerar, (-rius), cuteqante
cu imprudinţă.
Temeritate, (-las), cuteqanţă
imprudinte.
Temperament, constituţiune
particulară a corpuluI propriă fiă­
cărui individ, result.ante din reIa·
".
";,,.
ţiunile mutualî Între solid) şi Ii­
cidî. In musică se num. modul de
il iuodificil astfel sunetele că prin
uă uşi oră alteraţiune in just'a pro­
porţiune il Intervalelor, să se p6tă
pune În U8 aceleaşi corde la di­
verse intervale şi modul a în tonuri
differinţi fără il affectă reu ureehi'a.
'I'emperanţn, (-tia), modera­
ţiune, cumpătare,
'l'emperarc, (-TaTe), il mo­
deră.
Tempcl'atul'ă, (-.'a), disposi­
ţiune il uerulut după cum el este
cald s. rece, humed s. sec ; grad
de căldură ee se manifestă în un
loc s. în un corp,
Tcmpcstll, (-Ias)-bine tem­
pestate, furtună.
Tcnace, (-na",), care se ţine,
reaiste separaţinniL - Tf.rtl!mtate,
calitatea tenacelul.
Tendintă , acţiunea de il tinde
către ... direcţiune apparinte către'
un fine; phys. străduinţă a unui
corp de a se misra către un punt
mire care.
'fcllebl'e, (-bl'ac), întunecime.
Tcuia, vd. Tacnia,
Teno,·, (itaI.) mus. vocea me­
qiă între soprano şi basso, de or­
dinar dela III pănă la sol.
'fensiune, (-sio), întindere,
starea cellui ce este întins. Se num.
tensiune electrică, puterea repul­
si vă cu care moleculele fluidului
vitros s. reşinos respîndit pre 8U­
prafaQ'a corpuluij Jind a se depăr­
ta unele de altele.
Tentativa, cercare.
Tepali, botn. arbure de Mala­
bar.
Tereei, (fr.) strophe compusă
de trei versuri.
Ter .. bint� '. {-thl'" <\-bur" �".
[382]
'l'etS
382
Tet
Testator, (-tor), cel ce face
un testament.
'I'estlmonlale , (-lis), relativ
la testimoniu.
TestimolliU, (-ni1l1n), dova­
dă, certlâcat,
Tesfrtdo, (Iat.) med. tumore cop­
perită (eakystee) care se disvoltă
la cap.
'l'et81l0S, ·(gr.) med. egritudine
spasmodlcă ale cui chsractcre sunt
strmsula massilelor , neposstbilita­
tca s. dificultatea deglutiţiunil, aa­
prel'a şi irnmobilitatea membrelor
truuchiulul care este CUrbat în for­
mă de arc îndărăt s, înainte s. pre
uă lature, eu s. fără Iesinnc li fun­
ctlunilor sinţurllor s. intelliginţei.
De multe ori este produs de uă
lrritaţlune nervosă locale, şi attuncI
se 11 umesee tetanos traumatic.
Tetrachord, cithară cu patru
ehorde, la GrecI, în ilS îllainte de
Tcrpandrn, dispus astfel cii cetle
doue ch6rde gravI era intre dinse­
le In Pl'opol'ţiunea prc <:are cel
vechi numiit diatcsSlIl'OIl, noi quarta
şi care repausă în ossin(iale pre
acesta că ch6rd'a acută vilmiqă de
trei 01'1 în tem ro în care cea gra­
ve face patrn vîbraţiunr. Intre a­
ceste doue ch6rde cari forma ac­
eordul principale al acestuI instru·
ment era întinse alte doue În ve­
cbi'a disposiţiune a gammeI, nu­
mită dia/onică, În mod că celle
trei intervale între aceste patru
ch6rde lua de doue orf un ton În­
treg şi în locul al treile uă 41lrnă­
t�te.
'Tetradrachmă, 1ll0nllctă grecă
de 4 drachme.
Tetraedru, geom. cort> solid il
CUI suprafa9:L il formată de patru
triănghiurI egali şi ecilaterali.
"., ,
şinos şi tot-deuna verde. Speţă din
genul Pistacia.
Tel'cbillthină, (=na, resina),
reşină care curge din terebinth.
Terebraţionc, (caloae terebra
tfo, fr. t"epan), chir operaţiune ca­
re constă în il tăia in rotuud, cu
terebr'a , 71 il redleă uă buccată a
calneî.
Termin, (-flUS), margine, timp
defipt pentru nă plată B. al. (so­
roc) , vorbă eousiderată relativ eu
subieetal.
Terminale, (-lis), botn, care
occupă şi formcqă vîrful unei părţi.
Terminare , (-nare), il fini,
conchide (isprăvi).
Termin8tiulle, gram. flessiunc,
desininţă it unel vorbe.
Terminologili. (terminus·logos)
esplicaţiuuea terminilor sciinţiâct
8. technict.
Terresh'e, (-slcr), care perti­
ne pămîntuluI, pămîntesc.
Terribile, (-lis), care adduee
terr6re.
Territoriale, care privesee ter­
ritoriul.
TerritoriU, (-rlulII), intiudere
de pămînt sub nil. jurisdieţiuue.
Terrore, (-ror), spaimă, frică
viollnte.
Terrorism, systemă, regim al
terrorii.
Testacel, ("":coei), astăt!i raeI.
Testacite, nal. coquile pctrifi­
cate.
Testament, (-turn), act an­
tbentic de \'oinţ' a ultimă il uneI
persone, adiată. T. olograph, care
este scris întreg de măn'a testato·
rulul.
Testamentar, (-l-im), care
privesc/! testamintele.
(
.. �.
.
-
[383]
Thea
3ti3
Thea
----------
TetraIO!;. iă, patru buecăte thea-I acee/ă circunferinţă se desemnă un
trall cu care un autor eşiă Ia Dio- patr.rt În mod că tote ănghiurile
nyaiace, Trci din aceete buecăte sellc :.t!illgeil linea elrcnuferinţeî.
căută sa fiii tragediă. 11 patra uă ,1 Laturea pătratului caro ae aftli. rea
dramă satyrică (d.-am<t salyricltlll). mar apprope de Jocul unde cerea
Uă tetralogiă completă nu possc- a stă sccn'a , determina în arcul
dem. Numai din Orestea luf Es- subiutins, finele 8. relativ cu spec­
ehyl mai esslste celle trei trage- tatorii, începutul scenei. Paralel cu
die Agamemnon, Coephoroi, Eumc- acestă Iineă, în perlpheri'a circun­
nidile. Dram" satyrieum pertininte feriuţel , se trăgea altă Itnăă pănă
acl era Proteus. unde căuta se vină partea anterie-
Thargelion, it l l-a lună a au- re it scenet, lcge1tln (Vitr. V 7. 2,
nulul athenian , numită după săr VI. 1, Hor. ud Pis. 278. Propert.
bătoriIe thargelie cart se celebra IV 1. 16). Astfel seen'a remase în­
In aeestă lună. tr'un segment mic, prin urmare pu-
Theafralc, (-lis), care perţl- �il1 adîncă, Spaţul cel-alt el'a oe-
ne theatrulul cupat de orchestră , În giurul cUI
Theatrll, (- tru1tl), pentru re sessurile spectatorilor (r:Mr.�)o,' s,
presintaţiunea dramatelor, scenelor y.o;:),(J1', cavea). (ormănd pre trcpte
mimice, şi în generc pentru tot ce conscindint! uă semi- circuuferlnţa
perţinea celebraţiuuiI cultuluI lUI rătre scenă, prolungită prin tan­
DionysiU, mal ales pentru jocul ginţI pl'esle meqlocul orchestrei. In
cho1'1II'ilor, diverse editice de cir· theatre mice şirul treptelor împleil
cnustanţă servisseră GrecieI, pre- tOtii cavea in aceaaşi disposiţiune,
cum şi Italiei, de loc de adunan(ă. În celle mai mari căte·va ocolnri
CII începutul splendorii Lenaelol' mai largi (rh66i,tur.u, pl'aecinctio­
şi marilor dionysice, cu disvoltatul nes), paralele CII treptele, dividea
tragediei şi comedlei, spectaclele cave' a in doue s. trei - straturi,
căpătănd UI1 Cllrs mai stabile,thiia- (r:bil'ut) şi forma priu scare (xJ.l-r:­
trele devenirii edificie permaninţI. r<Y.tq, scalae), converginţl ciitrecen­
Ath"na este prim'a urbe care pos· tru diversecomparţiminte cllneirormi
sess(' lin thiiatru regulat de petră, (i'I?KtT,q, cunei), Numărul acestor
il cui dată este pu�in cunnoBcută, trepte crâ naturale, divers după
pentrucă ÎnEe bucciiţele cellor trei mărimea thiiatrulul. Pare Înse că
marI tragici s'au essecutat intr'- la theah'cle grece s'a obscrvat tot·
insul, se pote stabil! la OI. 11 O deuua ca acest numiir să fiă pare.
sub finanţiatlll lui L:rcurg. Cine il Acesta e uit differlnţă după care şi
dat planul acestui thiiatru şi Iii il 3stăqi, la ruinele essistiuţi, se dis·
fundat, nu este cunnescut. După ting theatrele grece de celle roma·
Vitruviii ordinaţiunea sa sc făcu ne. Pre marginea treptelor sti sca­
�tfel: se deacris8e pre locul unde unele astfel că peqile şedlntelui
căuta. se tiă fundat ui circunferin· cădel:l pre trept'a următ6re. Trece­
ti de mărimea ce avea 8e ţină 4e08 rea printre �iruri era simplă s. dn­
coprinsul theatrului B. spaţnl pon- plă; În secundul N1S un drum eră
tru treptele ceHe mai de qieos. In mai Înalt decăt sel- alt. Prim' a
. .) .,
r, .
[384]
.": ..
Thca 384 Tlie
�----------------------------------------
t treptă avea eăte uădată mărginar I trecere jii spectatorilor dela conis-
, de. petră, Pre murul corridorulur , tra la locurile de privire. Seen'a
I că de înălţimea 'unui horn sh, nu- era assemlne unită cu orchesn-n
. mele dispărţimîntulul , precum se I prin căte-va trepte chorul se potă
: r vede În unele remasurr. Sirul cel merge dela una la alt'a. Apparate
. '.; mal de sus era mărginit, de un mur, theatralî , cari se fiă perţinut 01'-'
. Ii batustri se găsscse numai la rui- chestret, nu se memoredă affară de
" nele theatrulul din 'I'yndaris, în Si- uă affundătnră (ava.mi6ţ'lX) şi căte- �
;� eilia. Cornparţimintele pentru diver- va Imee trasse pentru poaiţiunile •
; se claasr sunt neposslbilt de decis; şi întorsurele chorului. Scara nu-
';: probabile fiii-care classe-avea unul, mită charonică s, stygică (7.<>(''';'1'-
J cu căt miii înaltă cu attăt mai spre evOt xU,na.u,'), nu eri, uimic dis-
1: scenă, pănă la celle din uiti m'a tinet de mernorat'a affundatură (u-
treptă, Bov).a.t'1'tU;V, pentru perso- nil pun locul ei sub caveă).-Sce­
nele eminintt. Femeele sti, în ur- na, 6x�v'i, desemna tot edificiul
mă; după dînsele metocchii, SUB de veener, speciale însă partea din fund
tot servil şi hetairrî. Streinii avea cu tote apparatele setle, addese nu­
locuri Între cetătianl, pote şi uere- mai partea dinainte, unde sta ac­
cari 10ClUl de honore. Şedinţă par- torit, de ordinar 7rf,Jf,6;<';VW'V �i ),or­
ticulară eri, il"y(ltxo,', locnl Ephe- eio., logwm (loc de vorbire). Mai
bilor, il cui posiţiuue este nestabi- lungă decăt t6tă, sceu'a mergea pa­
lită. Spaţul dintre c3veii şi scenă ralel cu diametrnl orchestrei �i se
se assterne,', cănd se da dramate, intindea dela \Iii margine il ti pă­
cu arenă, pentru dăntiltul chorulul, nă la cea-altă, celle doue lateri era
deunoe numele XOVi6-r�rt. arena (mai 7rrtl,'u6ujnq, partea din fund ';71'06-
tărqiii de petră). Pentrucă aci eho- x'ivwv, postscenium. Decoraţiunile
rurile dithyrilmbice essecută danţu- se dispunea în mod că primul obi­
l'ile lor, �e redica În meqloc un al- eet (addese la aceste decoraţiuni se
tare al !uf Bacchu, {h'I<i!.�, locul essecută cv. c0rporale, precănd la
Însuşi numit şi orchestra. Probabi- ,noi totul e depins) lua tot fundul
le loc\ll din giurul acestuI altar el'a şi al'unca perspectiv'a către lateri,
assternnt .cu scăndure, deunde nu- ceaa ce la noi este din contră şi
mele de orchestra dat totel conis. acest'a tot-eleuna regulat, partea
trei. Cănd se represinta dramate, stîngă represintănd imaginea unui
se stabilia pre conistră, dela scenă oraş, cea dreptă a unui rămp s. al.
pănă la thymele-unit cu scen'a Cons. '�i 8chlegel Sammtl. W. V.
prin clite·va trepte, ca choml să 52 sq.
potă intra În relaţiune cu actorii, Thcatrum lectum, (lat.) tbea­
un assternut de Bcăndure t}umătate tril eopperit cum era Adeonele .lui
căt conistr'a, numit în sens mai Pericle in Athena care servia In
strîns orchestra. Pre acestă orche- genel'e de locale de eoncent (Stat.
stră scenică venia chorul prin a- Silv. III, 5, 91. lnscript. Orelli
celeaşI doue intrărI principali (71'<'- 3294).
1/0{fOt) cari, asseqate in doue părţi Theislll, opininnea cellor ce ad­
oppuse Intre thilatru �i scenă, da mit essistinţ'a lUI Dumneqeii fără
- � . .
"
,
,'o
"',
L
1. :
I
"": IL. �
t Il
l'
. i.
..
............ �----�-_.- ---
, � .
. ..
[385]
The
385
Thc -
·": ..
a crede în rcvelaţiune. Tlteist, Indicaţlunea, timpul şi alte circun-
părten al thelsmulul. stanţe,
Themll, (gr.) proposiţinne, ma- Theriacă, (-ca), pharm. corn-
teriă ce întreprinde uescine il pro- posiţiune sub formă de electuar 8.
,ba 8. a esplieă ; mus. ariă pre ca- ăpiat, numită astfel pentrucă a fost
re se compun variaţiunile, preserlssă contră museăturele ani­
Tbeocratiă, (gr.) gubern în ca- malilor veninose s. pentrucă car-
, re uă naţiune este suppusă imme- nea vi pereI este unul din ingredi­
diat lul Dumnedeă , care esercită enţ.ii ser principali.
assupra ei suveranitatea sa şi I Therlotomiă, (gr.) anat. dis­
manifestă voluntăţile setle prin 01'- secţiune il animalilor brute.- The­
ganul propheţilor şi ministrilor ser.. riacoloqiă , tractat de bestiele ve-
-- Theocratic , de theocraţiă. ninose,
Tbcogoniă, (-nia), ramure li Thermalc, (gr.) se 4ice speci­
mythologiel care instruia genera- ale de apele mineralr calde.
ţinnea, genealogi'a Deilor. Tbermantic, (gr.) med. se 4ice
Tllcologiă, (-gia), sciinţ.l de remediele cari îneătdese , cari
cur obiect este Dumne4eii.- Theo- adaugă şi animă eăldur'a naturale.
logic, care privesce theologi'a, ThCl'mÎ(IOl', (gr.) 11. 11·a lună
• Tbeophaniă, (gr.) npparitiune, il calendarulul republican, dela 19
ruanlfestaţlunc ,\ unet divinităţi. s. 20 Juliii-18 s, 19 August.
1'hcopsiă, appariţiune a 4eilor Thel'lllo-b81'omctl'll, phys. ap-
fahleî, theophaniă. parat Ilompus de nn thermometru
Theol'cmă , (-ma), proposiţi- şi un barometl'lI.
une de uă veritate speculativă ca- Thcl'mo-magnetislll', rllmure
re se p6tc demus!l'a. a elfletro-magnetismlllui care se oc-
Theol'jă, (gr.) cUllnoscinţa ca- cupă de prodllcJinnea curriuţilol' e­
re se opprpsec la simpl'a specula- lectricl prin mediul căldlll'ei. Pri­
ţilme fără a treee la prasse, partea meln phenomene thermo - elp.ctrice
speculntivă il uneI sciinţe; pltys. sunt discoppcrite dc Scebeck În
relaţiunc stabilită intre Iln fllct ge_j1821.
nerale s. cel mai mic număr al Tllcl'lllomch'u, (·-tl'um), phys.
factelor generali p03sibilr �i tote instrument pentru :'; cRnnosce gra­
factele particulare cllrI dcpind de deIe de căldură. COllstrucţiunea la
dînsul. eatfl fundlltă pre proprietatea ce aii
Theosoph, (gr.) cel ce se cre- unii lici41 de il se dilata regulat
de iIluminat de Dumne4eli. prin călduIă şi contrage prin frig.
Theotisc, se 4ice de tedescul Th. llti Reaul1Iur ti divis în 80 gra-
s. vechiul german, mal ales de di- de, O fiind termin ni ghiacei, 80 al
alectul Francilor. apei ferbinţi. Tit.. lui Fm'enheit con-
Thempelltică, (gr.) parte a tine 212 gr. din cari al 32-16re8-
medicinei al cui obiect fl8te tracta- punde lui O dela Reaumur. Limit'a
ţitmea egritudiniJor, care dă pre- sa este căldur' a lI]lei ferbinţi şi
ceptule generali de observ:lt în lId- ('ongelaţiunca proilllssă de marra­
minis!l'aţiullca rcmccJielor relativ ru Cii ':\J :11' f,)(lllia,', - i'· nil'" " :r;lp,,-
.' "2�)
".
-- -- ---_._----
[386]
forma gradele Fah�'e�h�it î? g:'ade ThIl3'/\ s. Ih!Ja, cedru care es­
Reaumur se multiplIca prm Y9 8. ha16<jă ardind uă od6re plăcută şi
O 444 după ce s'a dedus 32. Th, servia h saeriflele.
d'iffel'inţialc al lui Leslie li fundat Th3'IDia-tec.Jmiă, med. artea de
pre dilataţiuoea aerului. il compune perfumurt şi fumigaţi-
Thetmoscop, (gr.) l)hys. in- uni şi il face us de dînsele.
atrument care indică gradul de căl- Thyroid, anat. mare eartilagi-
dură s. de frig al aerului. ne il laryngelut, Glandulele thy"O-
Thesaur, (-rlls), com6ră. ,'(lI sunt la partea inferiore il la-
These, (-SI:S), uert-ce eestiu- ryngelui.- Thyroid-i/ă, inflammaţi­
ne 8. proposiţiune stabilită pentru une it glanduleI thyroidî.
il fi disputată; schol, proposiţiune Tical, titlu al aurului şi argin­
susţinută În public În Universităţi. tuluI la Bengal, care se divide în
Thmll'giă, (gr.) seiinţă oecultă, 10 toce.
spe�ă de magiă la cei vechi, pen- Tigr(�, (-gris), animale feroce,
tru il Întreţine eommerciă cu <jeil de ordinar maculos, În formă as-
bine-făcători, opp. qoeţiă, 8"ne felii (pisicei).
Thing, se (lice de cercurile de Tii, speţă de clrcunfles de care
petră găssitc în Nord şi earl indi- se servi il Portugesii pentru il in­
că şedint' a aduuanţelor scandina- dieă că uă vocale caută se fiii a.­
ve ; aceste aduuaute. mată de uă artieulaţiune nasale d.
- ThionitF, chem. familiă de cor- e. pa,o pron. pano.
puri sulphurate. Tilbur�', (angl.) speCă de ca-
Thlaspi s. t(lmspic, bOlII. cru- briolet de ordinar necopperitşif6r­
ciferă care cresce îu areuele hu- te uşior.
medc. Tihla, semn pus in Iimb'a hi8-
l'hoIllSOJlit, miile.,.. mineral de panică d' assupra literei n şi care
Scotia. i dă vulorca lui gn muiat frances,
Thoracc, (-"ax), anat, la h0111 d. e. dona prin donia, trăssură ca­
şi mammifel'c pept, la insecte şi re pusă d'assupra literelor nume·
aaimalile articulate regiunea :care raIi le făcea val6rea de uă miie
vine immeqiat după cap. " de ori mal mare.
ThOl-acic, lttwl. relativ la pept Timbru, (limp an wn) , speţă de
s. Ia thol'ace. clopot fără limbă carc este percus
Thol'iUIll, (lat.) chem. metal de un martul (ciocan).
nOUl! �i pUQiu cunnoscut. Timid, (-dus), fricos.-Timidi·
TIU-CII, (-nos), mus. veclt. cănt tale, calitatea timid uluI.
lugubre.-l'iH'emtică, flaută phrygi· Tinkul, mineI'. borace impur
că pentru thren. �i brut.
Tlu'cJlodili, (gr.) 1II11S. vech. Tinto, (hisp.) cel mai bun viu
cănt funebre, la îmmol'mîntarc. de Alicante.
'fht'ombose, (gr.) med. coagn-I Tinhll'l\, (tinctura), văpselă.
laţiune dc lapte În sinele. I Tirana, (hisp.) mus. modulati-
Thr�'ptic, lithou, thrypiic. unc f6l'te lentă �i În trei timpuri,
v,?rhe assupra .arleI. ,
"
1"
I
(j
,
t� I�I:
'-o
"
1 �
Tbr
386
Tin
,"
... -'.
-'�--
[387]
Tol
387
Ton
Titaniii, (-nium), miner. me- Tombac, mineral facticili com-
taI fragile, ossydabile, discopperit pus de cupru şi de zinc.
în aren'a unui rînă din vallea �le· Tomentum, (lat.) s'a con ser­
nakan şi numit ăntiiă menacanit, vat de cllţl·va anatomistI francesi
Titlu, (-Iulus), inscripţiune In pentru a esprime uă substanţă or­
capul unui librn, unui cap şi care ganică, dulce şi fluctuante la attins.
indică materi'a ei. Tomex, arbnre de Japonia.
'.fitulare, care arc titlul şi dre- Tomic, 1Iat. gen de insecte din
ptul nnei demnităţi fără il o pos- ordinea coleopterelor, secţiunea te­
sede s, a I face -funcţiunea. tramenelor, famiJi'a sylophagelor,
Tmese, (gr.) speeă de hyper- tribul scolitarelor, conţinînd căte­
bată care divide uă vorbă compu- va speee estrasse din genul scolyt.
să în doue, precum septein. subiec- Tomotociă, (gr.) numesc unii
ta trioni, pentru subiecta septen» autori operaţiunea cesarică.
trioni; Ton, (-mus), character al su-
� Toast, (angl.) s, toste , prqpo- . net ului vocii relativ cu elevaţiuuea
siţiune il ba in sănătatea cuI"a, s. applecarea sa, cu calităţilc sel-
pentru împlinitul unui vot s. al. le plăcute s. neplăcute.
Toccata, (itaI.) mus. buccată Tonalitate, mus. proprletate mu-
scrissă pentru un instrument cu sicale il c6rdelor esslnţlalt ale IUO-
clape. dnlul.
Tocro, perdrlce de Guyaaa (din Touarion, (gr.) mus. oecli, fla-
veeh, tocquet şi seing). ută cu care se da oratorilor tonul.
Tocsill, sgommot al unui elo- Tondi, mare arbure de 1I1ala-
pot care bate cu loviture iuţi şi bar, il cui fructificaţiune nu este
duplicate pentru il annunţa foc ii. al. complet cuunoacută.
Toddi a. toddy, (angl.) liqu6re Tong, arbure de Chili, driandru.
spirt6să trassă din palmul vinoa. Tong·chu, botn. gen de plante
ToC, med. crescătură oss6ssă din decandri'a monogyniă. din fa·
mal dură decăt eaostosca. miIi'a sterculiaciielol'.
, Toflalla, (itaI.) aqua, - venin Toog'Cll, nume chines al unui
forte violinte usitat În Italia. mare şi frumos al'bu.'e care cresce
Toleranţă, condescindinţă. in· În pădurile Chinei şi Cochinchinei.
dulginţă pentru ceaa ce nu p6te Tonicitate, (gl'. lonos, Unsiu·
cnv. oppri s. nu voiesce se op- ne), med. mod de motilitate com·
prc8că. Tol. theologică, ecclesiasti· mune totor soliqilor, deunde pro­
că s. nligi6să, condescindinţă În vine tonul generale care se mani­
respectul unor punturi cari nu sunt festii prin un fel de fremăt ap·
privite ca essinţiali religiunii.-To, pr6pe nepreceptibile în organele că·
lerantism, caracterul s. srstem' a rol' restrÎuge ţessătu)"a.
cellor cari sunt pentru tOlcranfa Tonină, botn, mică plantă care
theologică. crea ce în apele GuialleI.
Tolerare, (-I'm'e), il sufferi, Tonicli, (gr. fonos, tinsiune).
ave indulginţă pentru. Se qice de muschii carI sunt in
La tin�iune permanrote �i de n:me·
"
.�.,�-!,.:.J_'-,,-., �� _
[388]
qiele cari adaugi activitatea şi tin- Topograpbili, (-phia), des.
siuuea flbrelor s. mal bine cari cripţiune csactă �i în amăuunt ă
stabilesc tonul naturale al acestor unul loc, il unul canton particu.
fibre. In musică lonic'a S. nol'a lar.-Topographic, care perţine to.
Ionică (nola tonum indicans), not'a pographiet,
principale D. fundamintale Il unul Tora, thora s. pluhora, spe�ă
ton a, mod. de rcnunclu care cresce în Alpi şi
TOllkill, botn, arbure serpinte rare trece de un venin violinte,
din China, cu florl forte odorantr, TOI'a, botn, herbă annuale ca­
TOllllcu, (fr.) drept signortale re eresce in India şi din care uă
ce se plăti" pentru locurile unde varietate se numesce tala în Cei-
se întindea în piaeă, lan.
TOIlSiUc, (-Uae), anal. nume Torehou , (fr.) stergar pentru 11
dat amygdalelor. curăţi mobili s, al.
Tonsură, (clerici lonsura), ce- Tordioll, dunţ vesel care se
rlmorriă a bisericei eatholiee-roma- ju� Încet pre măsură tern ară.
ne prin care acel'a cui episcopul 90rca, nal. passăre apatică din
taiă părul , intră în clericatnră şi insulele Societăţii numită şi mic
devine capabile ă. fi admis la or- corlieu.
dinile sacre. Se dice �i de coron'a TOl'catfor, (hisp.) eeestru care
ce se pune cleriellor pre cap, ră- combate taurii în alergatele pu-
qîndu·le părul în rotundime. blice.
Toparch, (gl'.) gubernatorul u- Torcsiă, plantă gramineă I'e
nei topul'chie. Perm'ia care forweqă un gen În
Toparchia , gnbernul unul loc, monoeci'a tetrandriă.
nn canton (neIlBit.) Torcumatographili, (gr.)de-
Topaziii, (-zrus), nal. subs- scripţiune it. anaglyptelor (bas· re­
tanţă minerale tot·deuna cl'istalită, liefs) antice.
electrică prin căldură, classificată Torpetlo, milil. spe�ă de ma.
ăntîiU între petl'ele dure propriii chină pentru 11 restnrna navile.
qisse, unde sunt rînduite cea ILaI TOl'porc, (- por), leneviă pro-
mare parte de petrc gemme,astăqi fundă.
redussă la classea sărilor, al cuI Torquctoll, asir. instrument i·
cara�ter distinctiv este de 11 pre- maginat de Al'abi care represinta
sintil compuse de un acid cu uă miscarea qiurnă li ecatorului şi e­
base. Topaziul se distinge de tOte clipticeI în giurul polilor.
acestea prin mai multe alte cba- Torcfacţiullc, chim. operaţiu­
ractere. ne care constă în li applica uă vi-
Topic, (gr.) med. reroeqiii ce olinte căldură uneI substanţe sec­
se applică în estem, precnm un- ce, pentru li estl'age uere·caripl'in­
ginţii, emplastl'ii, cat.apl:c.smele 8. al. cipie yolatilr şi tot de uădată pen­
Topillambour, carmf de Bra· tril lt o divide şi flubţiri. Astfel Be
silia. I di8sipă sulful �i ârsenic�l din cel·
Topograph, cel Ce pcric topo-. le ��i multe minerI.. • .
grapbl'a; . 'forr�llttl, (-rus), CJrrJlI'l dr
.r'l·"";
<
l' .1
l
I
i
,
"
"
t.
l '
, ,
I
l'
Top
388
Tor
[389]
apă răpedă ; fig. abundanţă vio- Totombo, nal. coquilă din ge-
!ioţă s. ambele împreună. nul buccin.
Torrid, (-dus), ardinte, forte TOllrnesol, (fr.) nume vulgar
cald. Se qice nu Ulai zon'a lorridă, al peliotropiului şi al uneI tiuture,
porţianea pămîntului dintre eelle I materie de un albastru trassă din
doue tropice. crolonum tillctor(um, şi din lichen
Torticol, (din tortum. collum), roccella,
med. durere rheumatismale şi in- TOiUDOls, (fr.) caliti că monne­
lIammafol'iă care şI are şediuţ'a în Itele percusse la Tours , mai mice
muschii gîtuluI şi care constrînge cu il cincia parte decăt eelle de
pre egru il tine gîtul înclinat (cer- Paris. Inainte de nou'n systemă
oicis 1'1'g01').' monnetară se qiceil de librele va-
Tortile, botn, califică părţile lanţi. �O(80US, pentru differinţă de
plantelor cari se cootorc natura li- librele p;irisis cart val a 25.
ce în spirale. TovOJilif, "arbllre din pădurile
Torricclli, phys. se num, It.,- Guianeî, formănd un gen in poly­
bul s. esperiinţ:a lUI Torricelli, un gami'a tetragyniă.
tub de vitru plin cu' mereuriă , il Trachcă, (arteră), s. ar tel" a
cuI cstremitate dischisă se affundă aspră, (aspera artera], Se num. la
În un vas plin CII aeel'aşt fluid, homenl şi la animalile superiori,
pentru it pune uă columnă de mer- prim'a parte s. trunchiul commune
curiii in ccllibrlă cu uă columnă al couduetelor aeriane. Este nn ca­
de aer ele aeeaaşf base, esperilnţă nale cilyndrid, care începe la la­
făcută ăntîiil la Florentia de Tol" rynge şi continuindn· se delungul
dcelli către meqiul secI. 17, şi gîtuluI, în fac'a vertebrelor cervi·
care a procurat ide'a barometrlllui. caii, pune în dreptul sternuluf, un·
Tortură, (gr.) tlmnent (e;'snă). de se dividc îll eloue rmnuriserun­
jtt1'ispl'. 4issă şi cestiune, torment dare, b/'O/lchiele.
la care se punea lIU CI'iminale e. Tnlchcc, nat. sc num. mice
un accusat pentru a Iii face se ele· vassc aeriane, albe s. argintie, re­
clare. spînelite în mai multe părţi ale ve·
TOI'lul'arc, (fr.) il tormentă, getalilor şi insectelor.
(căsni). Trac.hymcn, gen de plantil din
Tory, (angl. tălchar, brigalld), N.-Hollanda, forte vecin cu azo·
se nnmia in Anglia ăntîili părtcnii rclp,le.
lui Carol 1 şi II. şi ele attuncf un Trach:rsccl, nat. gen de in­
partit carc pretinde it susţine )lre· seete coleoptere, secţiunea hetero­
J'ogativ'a r('gale, care caută chiar merelor, tribul diapp,rialilor.
il o întinelc, opp. Wi,qh. Tracţiuue, (-tio), acţiunea u-
Tossic, (gr. toxiCOII), nume ge· nei puteri miscantI prin care un
nedc pentl'll tote veninele. corp mobile este tras către altul.
-Totulc, (totus), întreg în tot, Trădare, vindere, predare.
complet, părţile cari COll,lPU1! totul Trudijiullc, (-tlo), se qice în
unite la. lin loc. -l.. Tpţalitat�. to· genere de callea prin care factele
tale. . , • .. �- ., şi doctrinele se transmit din etate
Tot
�"�.
t· .....
""_ .f.J
.
"
389
Tm
[390]
Tra
390
Tra
I
J
'.: � � ,.
i'
J-
·'j
I
o,J.
l"1
in etate, de factele �i doctrinele
transmlsse prin acestă calle. In re­
Iig. însem. mărturiă care respunde
la veritatea s. relatitatea cutărui
s, cutărut punt. - Tradiţionale, de
tradiţiune.
Tradiţional, numesee Judeii
pre aceia cari recunnosc tradlţiu­
nea, cari o urmedă ş.i se servesc
de dînsa pentru il espnne scriptele
sănte.
Traducere, Orans(etn), il tran­
smite <lin uă limbă în alt'a.-T,·a­
duclitme, actiune de Il traduce şr
effectul. - T"aduclor, cel ce tra­
duce.
T.·agediă, (-dia, din 't'('aro,­
b)O'.�, ass, numelui sunt doue opi­
ninn!). Definiţiunea lui Aristotele
(poet. VII) sună, după Bnhle .• , i­
mitatio actionis seriae el perţectae
1nagnitudinem (""riO'o" întindere,
alţii Grossllrtigkeit) /tabelltis, set'.
1none cOlldito (,)0'1,6"''''0' },vrOJ, 't"p
tX01''tt �V{}ţt01' y. ai of!ţto'Via.v xai
,.,';;,0;;) separa tim unicuiqtte (ormae
in 1JlI1'libus (diversis) agcntium, llec
per IllI1','ationem, per misericordi­
am et //Ietum hujus//lodi anectul/ln
pogalionem e(ficiells. Lîngă caretm,
dueţiunea lui Goethe. D;e Tragoe,
die isi dic Nachahmiing einer be­
dctttellden1lnd abgeschlossenen lIan­
dliing, die eine gClcisse Ailsdchniing
hal tind in aumiithiger Sprache
'Ilorgetragen tvird, iind ZtVa1' von
abgesonde"fen gestalten, deren jeele
eine eigene Rolle spielt tind nicht
erziihliingsweise von einem einzel·
nen, nach einem Verlaii{ abel' von
1I1itleid unei Fiircht /lIit Aiisglei­
chiing solchen Leidenscha{ten i/tr
Geschii{t abschliesst. Comp .. A. Stahr
(Aristotelos von dcr Wiekiing <ler
Tragadie 1859). Acţiune, pers6ne
şi charactere sunt basca tragediei
antice. Passiunile sunt mai mult
celle naturali (preeănd în cea mo­
dernă. essageraţlunlle SS. M. Gi­
rardin Litt. dram, 1. init). Pathe­
ticul ascindinte progrede în spher�
din ce în ce restrînsă către achim­
batul din fericire în nefericire şi
din contră, catastrophea; în giurul
cui se miseă între început (/H�,)
şi solutiune (AVot,) t6tă acţiunea
(Ari�t. Ihid. 18). Obiectul seă e­
ste Jupt'a între libertatea homuluî
�i puterea fatuluf s, necessitatea
generale care nu era alt decăt le-'
gea morale li societăţiI. - Părţile
tragcdiel, după calitate (>.a&tct 7rO­
ta 't't, M·d,,·� 't'QurbJuia) sunt It­
v&vc; ((abulr') "at ,,;0"1 (mo,'es}.at
U�t, (eloclltio) .Oit o'iovv., ($C!tfen­
tia animt) .ai u'P'\' (spectaculi ap­
paratus) xc,", I,,},onoi� (melopoea);
după cantitate (xa't'a 't',; 7rO{lrIV),
prologul, (I"('OC; (;},o" 't'/?"'YOJJta,
't'u' f.'TI'�'; ;;},o" 7.a(',"OJ" 1"}.O'j,),
pan in tegra h'agediac qUl/C post
Ch01'ici cantum), essodul, (p.i('o,
(;},o" T('aro,uia\' It>&' i' oaY. ,oTi 7.­
allo;; ,.,i!.oc;, pars integ,'a tragoe­
diae 1'0$/ qUlIIn ne1l est cllot'incan­
tus), parodu!, (1) 7r('';'t''l i.i�'\' (;},ov
7.<>('0;;), p,'ima omtio totills cltori,
stasimon, (I"'('O� 7.0('0;; 't'o ă'IIEV et­
'IIa7rl,io'to'll Y.a''t'f/07.a"OV), pars cJwri
sille anapaestro et t,'ofhaeo, com­
mul (&f/1i'll0C; '0"''''' ZOl/oii .at etno
(ix'l'll�,), lamelltatio comtmmischO/'i
etscena. (Arist. ibid. XIII şi XlI,)
1\1etrul generalc este trimetru! jam­
bic.�pigene din Sicyone, Thespe,
Phrynicu, Chorilu, Pra!iua, Ais­
chyl, Sophoc!e, Euripide, Philoc!e,
Astydamn, Al'istarch, Jon, Acheu,
Agathone, Iophone. Aristone, Se­
nocle, Earehinll, Chephisophonte,
•
[391]
Tra
391
Tra
Theodecte se numără Între poeţii
tragicI· Cons. Gruppe Ariadne etc.;
Witschel die attische Tragoedie ,
Hinrichs. das Wesen der autiquen
Tragoedie , Heinsil. De tragoediae
constructione liber (L. B. 16,13);
Weleker die grteehlschen Tragiker.
Pentru RomanI Planck De origine
atque îndole veteris tragoediae a­
pud Romanos (înaintea ediţiuniI Me­
deej lUI Enniii); Koepke Ub, dle
Einfiihrung das Drama bei der Ro­
emain (înaintea traducţiunii lui Plau­
tu; Regel, Diversa virorum docto­
rum de re tragica Romanorum ju­
dlela sabeseamen vocata, Contră
care Asann in Zeltsehr, fiII' Alter­
thămswias. 1836.
Tragic, (-CIlS), de tragediă.
Tragf-eomedlă , lit. tragediă,
ammest1Cată s. nn cu incidinţr co­
micI, 11 cnl solutiul1e nu este tra·
gică. '
TI·ansacţiullc, eonvenţinne in.
tre done s_ mai mult.e pers. pen·
tru :1 termina n:\ certă, un proces.
TranscÎlldillţă, snperiOl'Îtate
notată, emininte il ullel persa. ass.
altci, a8S. pers6nelor ordinare (şi
de lucrr.)
Transcindilltc, se qice in ge­
nere de ceaa ce estc mai presus
de lucrurile ordinare, de ceaa ce.
esczIlc în genul seu. Se qice par­
ticular de obiect.ul metaphysicei ca­
re consideră fiinţ'a În gencre. Se
num. geometrii, trft1tscilldinte, par­
tea geOll1(ltriel eare consideră pro­
prietăţile curbelor totor ordivilor,
servindu-se pentru 'L le attla, CII
allalyse:l cel lIIai difficile, cu cal­
culul differillţnle şi integrale; cglta·
(Îuni /raliscÎlldinţi, cari nu conţin,
precull1 cquaţillnile algebrice, can­
tităF finite, dar differinţali s. fiua-
siunl de cantităţI finite, de sine În­
ţelles că aceste equaţiunt Între !lii­
ferinţalf sunt irreductibili la uă e­
qnaţlune algebrică. Cm·bă IfftnS­
cintlintc se num. în geometri'a su­
blime, nă curbă netemiinabile de­
căt prin IIă equaţiune transeindin·
te. - Calităţi tl"fmSCilidinţl, suscep­
tibiH de mare generalitate. Imagi­
naţiune transcindinte, nnmesce Kant
facultatea de il cunnosce esercitntă.
Trensetndtntaltsm , uerr- ce
systemă philosophieă al cUI punt
de plecare nn este o bservaţiuuea
s. aualysea. Pentru Kant, Fîchte
studiul subiectivuluf.
'I'ransertere , (-be,·e), it stră­
Inutil scrfssul , it scrie după alt
scris.
TI'ansfcrire, (-fern), il st.ră­
muta.
TI'ansfigUl'aţiune, schimbat de
figură. Se qice numaI în theoI.
chrest. pentru schimbatul lui J.
Chr. la fa�ă.
TransfOl·marc, it schimb'a for­
m'a.-T,·ansformaţ,:une, acţiunea de
it transforma; geom. reducţiune:. u­
nei 1igllre s. unul corp În altul de
aceaaşi suprafa�ă s. soliditate, de
formă difff'rinte. Se nUDl. in alge­
bră, transformaţiune il, equaţiulti­
lor, method'a prin care se schimbă
uă equaţiune în alt' a care o re­
prcsintă.
Transitiv, (-1)us), calificaver­
bele cari espn'm uă acţiune mo­
bile.
TransiţiuRe, (-lio), ,·het. le­
gătură 11 unni obiect cu altul În a·
ceaaşi oraţiune; IIIUS. mod nI de a
Îndulci saltul unul interval di!\iunct
Înşirănd sunete diatoniee pre gra­
dele carI separă eeI doni termini
al sei. Se qice speciale pentru în-
� .
.1
.-
p ••
� �.�J� __ � �
--- -- -------
"1
I
. ,
--;
"
[392]
392
:' "
'1 11
,
"
Tril
şiratul unei note care nu este în
harmoniă, între doue note ale ter­
ţer, cari sunt în harmoniă. In a­
cest cas trans. e regulată eănd no­
t'a care nu intră in ha rmoniă este
pre timpul redicat (arse), precănd
not' a care' este In , these (timpul
forte) susţine harmoui'a ; neregula­
tă, cănd care se. afllă în these nu
intră în hannoniă ,' 'este Însă not'a
din arse, '
Trllnsiforiii, (':"":;'ius), trecător.
Tronslatillue, '(-tio), traduc­
tiune.- Translator; traduetor,
Transmitere, C - !lae), il face
să treeă la altul,
Trollsmigrathme, (-Ilo), mi­
graţiune, strămutarc de un popor.
Trensmtsstune , acţiune tie il
transmite.
Trallslliitatiunc, schimbare,
immutaţinne, 'conversiune; geam.
vd. T,'ans(01'maţ;ullc,
Tl'ansparinţă, perlueiditate,
propr'ietatc prin care un corp dă
trecere l'a4elor lumineT.
Trl\Uspal'illtc, care are trans­
parinţă.
Trllllspiratiullc, aspiraţiune.
eshalaţ.iune._
TrallspOl·tare, (fr_) ă strămuta.
Trallsp6sitilllle, iuversiune a
ordinii Ilsitate il vorbelor; a19. tran
smissiunc în uă equaţiunc, il unni
termin din uă parte în cea altă;
mus. scbimbat al unei buccăţ.e din
uu tou în altul.
TrallsSllbstantiatiullc, schim­
batul unei substanţc în alt'a; în
sens mal particular mirllculosul
schimbat al substanţei pănii Îu sub­
stanţ'a corpului luI Cbrist.
Transversnle, calificl'i uerl-ce
lucru care trece preste altul şi Ii'i
taiă. Assea l!'allsvcl'Salc s. lrans-
Tre
eers' a unei hyperbole este prim'a
asse a ncestel eurbe.- T",msve1'Sali
sunt, în astronomiă , Iinăe trasse
pre uu !imb de un quart de cerc,
intre doue circunferinţe circnnscris­
se �i cari servesc il subdivide gra­
dele.
Trapez, (gr.) geom. figură cu
patru latert În care suut cel puein
doue laterî oppuse carI nu sunt
paralele.-Trnp�zoid, figură cu pa­
tru laterfdtn cari doue sunt para­
lele, celle-alte nu. Ligamentul tra­
pezoid, este În anatomiă uă porţi­
uue il corpului fibros represintată
de ligamentul coraco - elavicular şi
care iutăîesce articulatîunea elavi­
culei cu bmoplatul.
Tl'asS, (germ. din holland, tiras,
cemat), petră vulganică (tolus, fr,
tuf), ce se găssesce prellngă An­
demact. pre partea stingă it Rhi­
nulut. La loc Il cunnoscut sub a­
deyăratul Ilume de tufstcill.
Trattiunickia, botn. speCă de
arbure de Br3silia.
Traumatic" (gr.) med. care se
reff'resce la uă plagă, cai'il provi­
ne din vre - uă plagă, Eg,·ilu.dillr
trml/natice vullierare.
Trn,'at, (fr.) cal care are sem­
ne albe la pe4I. de aceaaşi parte.
Trechrll, (fr. -t,'echrus), gen de
insecte din ordinea colcopterelor,
tribul carabicelor.
Treisia, boln. geu stabilit pen­
tru il pune doui euphorbi cari dif­
feresce de cellE;-alte ,spece gl'asse
ale acestui gen prin voluCl'ele 101'
tl'iphyle, cu foi ore subţirite la ba­
se, dispicate Îu partea superiore,
prin stigmate fllrl'ate, ÎnvÎrtite cu
estremitatea appr6pe globul6să.
Tremadoţi, (gr,) nat. ordine
stabilită dc Rudolphi pentru uă
,
.. --
I
."
. ,
[393]
393
r·'·'
, .
, -
I '
� .,.
I
Tri
classe de vernil intestinali cu cor­
pul lat şi uşior cilyndric, molle �i
carI sunt muniţî cu sugătorî.
Tremptodoll, (gr.) botn, gen
atabllit I\l famili'a muschilor cari
perţine de numărul cellor substi­
tuitI la bris ai lut Linne.
Tremolo, (ita!.) mus. des. Dă
miscare repede şi eontlnultă pre nă
singură notă.
Tremolyth, s'a numit un mi­
neral observat la Saint Gothard în
vallea Tremola, numit .�i g1"amma­
tile, mai tărqiii unit amphibolel',
ceaa ce nn s'a adoptat de natura­
listil streinf.
Trentepoblia, botn, gen de
'plante crucifere, puetn differinte de
heliophilul din care făcea parte.
Trepidatiune, (-tlo), m"d. tre­
mur al membrelor, nervilor, fibre-
lor s, al. ..
Triade, (-l1'ias), uniune de trei
,perss. s. lucu.
Triade harmonică, mus. în
-calcul este proporţiunea harmoni­
că; în prasse accordul perfeet ma·
jor resultante din proporţiunea har­
roonică, compus de un sunet fuu­
damintale, terţ'a sa majore şi cin­
t"a sa.
Triadic, se qice în biseric' a
grecă de uere-care hymnurI la cari
fiă-care strophe finesce prin laud'a
Săntei Vergine şi a TrinităţiI.
Triadică, botn. gen stabilit în
diveci'a dinandriă din famili'a cu­
phorbelor, continind doue spege de
arburl mari cu foie alterne, ovali,
întrege originari din -Cochinchina
.�i China.
Triandl"Îă, nume ce dă Linne
'terţei classi a systemel selle care
<conţine plantele cu treI stamine.
TrianghiU, (-g1l1um), figură
'.
Tri
coprinsă Între trei Iinee s. părţi,
avîud prin urmare trei' anghiur1.
Se num, triănghiu acutănghiu, un
triănghiii ale eul tote ănghiurile
sunt acute, ad, din carî fiă-care e­
ste mai mie decăt de 90 grade;
/7'iănghiu ecilaterale , un triănghiii
format de trei Iinee egali îvtre si­
ne; Il'. isocel ; format de doue Ja­
terI egali şi uă lature Inegale ; tr,
dr-$ptanghiu, cui unu din ănghiuri
este drept; tr. drel'Jliniu, format
de trei linee drepte; tr, spheric ,
format de treI arcuri "de cerc mare
al spheret ; ttiăngMyri egali, căror
celle trei lateri şi. celle treI ăn­
ghiuri sunt egali âă-eare respec­
tiv; triănghiuri assemini , cari aii
ănghiurile respectiv egalf.
Trib, (-bus), divisiuni ale po­
porului roman, la început trei pa­
trieie, Ramnes, Titii, Luceres (de
cart Între alţii Niebuhr, Goettling)
Servi ii TuIliii întroducînd divisiu­
nea geographică, formă 4 lribus
urbanae (Suburana s. Sueusana,
Esqnilina,' Collina şi Palatina) to­
talele divis în 26 . t,.ibus rusticae
(regiones;, nlţii pagi) cari pănă la
annul Romei 513 se aduusseră la
35 număr de aci înainte permanin­
te: Aemilia, Camilia, Claudia, Cor­
nelia, Crust"mina, Fabia, Galeria,
Horatia, Lemonia, ,l1enenia, Papi­
pia, Pollia, Pupinia, Romilia, Ser­
gia, VelU1'ia, Vollinia. (Pentru cu­
rie şi decuric vd. Niebuhr Roem.
Alterth, init.) Cons. l\iommsell Dio
roem. Tribus, Coutorga, Essai sur
l'organi83tion de la tribu dans l'an­
tiquite (trad. din russebce de Cho­
pin), Francke De tribuum curiarum
etc, instit.
Tribulatiune, (gr. din tributa),
affiicţiune, calamita e, adversitate
��� __ ,�J��, __ � � __ � __
[394]
'i 1111
"
considerată sub raportul religiunii. îu famili'a gramineelor , conţinînd
Tribun, (-nus), magistrat, nd- doue speee : /1'. lassiţlore , tr, eul­
ministrator la R., tribunu! plebis, cat.
11-. miiitaris , tr, leqionum, Cons, Trichos3nthe, (gr.) botn, nu­
Dockhorn De tribuniciae potestatia mesce Linne les anquines, din eau­
origine, Schirmer De trihunieiae s'a eorolel lor frangiate.
potestatis origine .. Gcppert Vorles. Triclasit, s.-klasit, mineral de
ub, roem, Aiterthiimer (inedit.) un verde oliv mai mult s, mai pu-
Tribună, (-na), loc redicat 9in închis, care se presintă în eri­
in uert-ce adunanţă, unde vorbesc stale prismatice.
oratorii. Tricolore, -bine triculore, cu
Tribunale, (-nal), şedinţ'a şi trei culori.
jurisdicţiunea unui magistrat s. mai Triedru, (gr.) se 4ice de uă
multor magistraţI. - Curte de cas- pyramide terminată prin trei .feQe
saţiune , tribunale suprem înaărei- s. lateri s. de un ănghiă format
nat il menţine uniformitatea de ju- prin uniunea de trei planuri.
rlsprudinţă , pronunţă assupra ce- Triennale, care dnre4ă trel a­
rerilor în cassatiune contră deeisl- nnî. Se dice de ordinar de officiariI
unile şi judicătile in ultim'a ins- ce alternedă din trei În trei annt
tanţă dată de curţi �i tribunalt. şi de func(iunile cal! se pot tine
Arc drept de eensură şi de disci- numat trei annî,
plină assupra cnrţilor de prochla- 'I'rlgnstr!e, se qice de muschii
mare şi curţilor erlminall. carr au trei porţiuni cărnose,
Tribut, (-tUlit), imposiţiunc ce TI'iglochinc, anat, \'alyule de
plătesee un Stat suyeranului altUl formă triăughiulară în yentriculelll
Stat că. bemn de depindinţă; drept inimeI.
attribuit principelui assupra cellor Tigloltism, (gr.) phrase C1m.
cari i sunt suppuşi după instituti· pusă de trei Iimb�. Vorbă complI­
nni, conyenţiunl, trac(atc, regule 1 să <le tI'el vorbe trasse din Iimbe
particulare. diyerse.
Tributar, care plătesce tribut. Triglyph. (gr.) itI·chit. spe9ă
Triceps, (Ia") se 4ice în ana- de ornament (bossage) în capitelul
tomiă de muschiI a căror estremi- dodc, CU săpătur�, (glyphe clmalf)
tllte superiore e formată dc trei egali în ănghiuri, separate prin trei
fascicle distincte. lateri de cellc doue semicunali ale
Trichari, arbure de COGhin- laterilor.
china. Trigoll, (gr.) 9l1omon. şi /1'igoll
Trichiase. (-sis), med. între de semne, instrument destinat pen­
altele egritlldine de ochi în care tru il trage arcurile semnelor pre
cenele se direg cAtre globulochin- cadranţf. Iu :lstrologiă se qice de
lui, pre care Hi irrită. aspectul il trei planete căn(1 sunt
Trichism, ehi,.. fractură ap- dep�rtate unele de altele de 120
prope neperceptibile II osselor late. grade ale zodiacului, cea a ce for­
TrichodiU, (-dlon), botn. gen meqă un triănghiu.
stabilit pentru în diandri'a digyniă, Trigonimfi, gen de coqllile u-
I I
L,
il
I
Tri
394
Tri
'I!
..
"
[395]
nivalve, multiloculare, afflate în A· Dialogele lui Platone s'au divis în
merica septentriunale, trilogie.
Trigonoceph#lH, nat. gen de Trimere, (gr.) se num. uă spe-
şerpi stabiliţi în locnl viperelor, Că de musce cari nu trăiesce decăt
Typul genului este viper'a galbină trei qile.
dela AntiIIe. Trimestru, (-stre), spaţ de-
Trigonometriă, (gr.) ramure trei lune.
a geometriei geuerall care se oc- Trin, (fr) aspectul trin al u·
cupă il affla părţile necunnoscute fiei planete, este depărtatul lor de
ale unui triănghifi prin medlocul il treia parte a zodiacului. In astre­
cellor cunnoscute. Triqonometri' a nomiă se num. trine opposition u­
rectiliniă , servesce il măsura tri- nul din aspectele planetelor în care
ănghiurile rectilinie, trig. spherică, doue planete sunt distanţt un 'a de
il măsura triănghlurile spherice. - alt'a de a treia parte ii zodiacului
Incepută deja de GrecI, astă sciln- (patru semne::= 120 grade).
ţă se perfecţionă în timpurile mo- Tl'Înitar, religtos din ordinea
derne prin lucrările lui Napier şi Trinităţii s, a redempţiunil capti­
mai ales prin theort' a sinului da- vilor,
torită lui Euler, Trinitate, treime.
Trfgonometl'Îc, de trigonome- Tl'illOIll, (gr.) alg. cantitate
triă. Linee trigonometrice, uere- compusă de trei termini.
cari lin ee cari servescc pentru il Trio, composiţiune cu trei părţi
determina ănghiurile si laterile tri- principali 8. recitanţr,
ănghiuril<fr.· Tl'iumph, (-ph/ls), eerimoniă
Trigyniă, bOlII. ordine de plan- religidsă şi honore estraordlnară
te ale căror florI au trei pistile. accordată <le senatul roman şi căte
TI'i1, (ital. Irillo), m1ts. specă uădată de popor pentru il resplăti
de tremurat il doue note. ' meritele unui commandante.
Trilatel', triănghiu. Tl'ipal'tită, (-ta), divisă in
Trilaterale, cu trei lateri. treJ. Nu se qice decăt de breviarul
TI'i1epishm, arbure de lIfada- din histoIi' a lui Eusebifi, Socmte
gascar care formeqă un gen în fa- �i Sozomene.
mili'a rosaceelor. .Tripal'titiune. aritltm. geom.
Trilic, arburel din America me· divisiune în trei părţi.
riqionale care formeqă un gen în Tripbarmacum, (lat.) s'a 11-
polyandri'a JJ1onogyniă. sitat eăte uădată pentru h desem-
Triliacee, botll. familiă de plan- nil un reme(Jiu compus din trei in-
te care it substituit Iiliaccele. gl'edienţ.r.
Triloclllar, botn. care are trei Tripbtong, (gr.) 9,'am. silabă
loeule 8. logmri. , compusă de trei sunete.
Trilogiă, (-g'ta), lit. uniune Tl'iphyl, (gr.) bOlII. califică ca-
de trei buccăţe de theatru ce pre- Iieiul florilor când este dh'Îs În
sintil, la Greci poeţii dramatici cănd I trei buccăţe 8 - foie mice.
voia sc dispute preţul tragediei.- Triplu, (-plex, plus), care con-
ţine de trei ori simplul.
r
r
:�
\
I
"'.
• .J
Tri
395
Tri
[396]
'-,
Tul
396
Tro
..
"'
Triplit, manganes phosphatat. patruped fossile aftlat apprope de
Tripoli, nat, specă de petră de marea de Azot şi care s'a referit
ordinar assemine cărămideI corn- la genul eastor.
pacte, usitat În artI pentru il: poli Trois-.ql}arte, (fr.) mare limă
speculi, petrele dure şi metalele. de figură triănghiulară care are trei
Tripfer, (gr.) botn, care are trei pătrate.
aripe. Trollaeolum, (lat.) num. Lin- '
TI'ireme, (-mis), nave, la R. ne un gen de cupucină .
care avea de flă-eare lature trei Tropă, figură prin caro se dă
homenl pentru âă-care lopată. . uneI vorbe altă semnificaţiune. de­
TrisagiU, (gr. g;on), hymn În eăt il sa propriă.
care vorb'a Sănt e repeţită de treI Tropheu, ceaa ce s'a luat dela
orI. uu uemic învins fi care se punea
Trispast, (gr.) machină cu treI de ordinar pre trunchiul unul ar­
rotile destinată pentru ă redică gre- bure cuI se tăiasse ramurile.
utătl. Tropie, astr, se qico do doue
Trisperm, (gr.) botn, care por- mice eercurf ale sphereI, paralele
tă treI grăunţi. ecatorulut şi cari trec prin punte-
TI'isplane)mie, (IţJ".) s'a numit 10 aolstltialt. •
nervul mare sympathic, pentrucă Tropolol!;ie, rhet, figurat.
dlstrlbuesce-ramiâcaţlunl viscerelor Tsimamasor, botn, arburel
eellor treI eavltăţt principali ale serpintc de Madagasear.
eorpuluf: capul, pept ni şi abdomele. Tub, (-bus), corp în formă de
Trisilab, (gr.) gram. de treI ţevii.
silabe. TllberclIlă, (-la), mică întlă-
Triteopbyă, (gr.) med. friguri tură.
al cărol' acces devine mal forte la Tudesc s. tcdesc, germanic. U-
fii·care il treia qi. sitat numaI vorbind de Iimb'a €,er-
Triteism, doctrină religiosă ca- manilor s. de espressiuni, styl, gust
re admite tref divinităţI.-·- rriteist, mnniere cnri sunt lipsite de regu·
eel care ]lrofessă iriteismul. Ilaritate, graţiă, eleganţă, cari se
Triticit, (din triticUlfl), se num. appropiă de barbariă.
euprul spiciforme deFranckembcrg Tuero, plantă umbcliferă ob­
pentrucă cristalelp. stille Sllut unite I servată în vecinăt.ltea oraşuluI Sa­
în mod de a reminti form'a unui lamanque.
spic de grîii (a/'gent en tipi). Tllla, boln. plantă eare cresce
Trituraţilllu!, Boluţiune il unul Îu stînceie maritime ale Peru viei.
corp solid în pulbere subţire. Ar fi să constituescă un gen în
TI·iuJIlvÎr. (-l'i1'), magistrat., famili'a rnbiaceelor.
la R., Însăreinat în una cu deui Tnbadoxe, (lr.) nal. sc nnm.
eollegI cu ,'re·uă admiuistraţiune fossili cari se appropiă mult de
publică. belemnitate.
Troeheu, (-us), met/'. pede de Tulipă, (-pa), botn. frumos gen
doue silabe una lungă şi una scurtă. monocotyledone din famili'a liliaee­
Trogoiltherium, s'a numit un elor, typul tribuluI tulipacee!or.
1,
I
: III
li
"
. I
:f
,
, .
. ..
[397]
Tut
397
Tyr
Conţine noue speee , (eu varietăţi I paţiune cum lor. Oons. Cod. Nap.
uumerose) între cari tulipa de gră-1 art. 159, 361, 370, 387-4497.
dlnă, frumosă plantă originară din Tutti, (itaI.) mus. arrattă pre
Cappadocia. partiţiuni că tote părţile caută să
Tumore, (-mor), înflătură. Se se au(Iă împreună.
num. în medicină, ueri ce eminin- Typ, (gr.] ceaa ce possede în
ţă circunserissă , de uere-eare vo- grad suprem calităţile genului; med.
lume addese solitară, disvoltată prin charaeterul unei egrltudlnl, ordinea
uă eausă morbiflce, în uă parte a în care se arrattă şi să succed symp­
corpului. Tum6re albă, (tumeur tomatele egritudinil.
blanche), întlătură il articulaţiuni- Typlms, (gr.) des. particular
lor mari. friguri cssinţiali, continuite, eha-
TUlIgstCIlC, (suedic. pămînt raeterîsate prin stupore, debilitatea
9reu), nat. des. un fcssile care musehiulară , delirîă turburat al
constituesce checlinul calcar.-Acid sinţurilor, alternaţiunea membrane­
tungslic, format de tungstene. lor muc6se, disvoltatul petechielor
TUllhicll, botn, arburel cu ră- şi unei esantheme cutance, Cons,
dăcin'a volubile care cresce în pă- lucrările DD. Ferrus, Gauthier de
durile Cochinchinei. Claubry, Louis etc.
Ttu-bă, (fr. tourbe , diu germ. Typographiil, (gr.) imprimeriă.
torţ}, materiă formata sub ape prin Tyrall, (gr.) la Grcci cel care
accumulaţiune. şi alteraţiune de di- usurpasse autoritatea absolută în
verse plante apatice. un stat liber. Astăqi un usurpator
Turgescillţă, (lat. turgere), in- care nu eunnosce alte legi decăt
flătnră , uerl-ce înflătură determi- capriţul seii; nerI-cine abusă de
nată prin suprabundanţă de humorI. autoritatea sa cont!'ă drept şi ra-
Tutelă, (-la), autoritate legale ţiune.
dată pentru il administra person'a Tyralliă, gubern esercitat ne·
averile unul minor s. intre<lis. A- just contră frînele legilor. Yd.p,·ec.
cel'a eul este incredinţată tutel'a, TYl·olian8., mus. spe� de mo­
se num. tU/or, în caB de emanci- dujaţiune, cănt, care ne vine dela
Tyrol.
[398]
/
U, il. 21-3 literă il alphabetulul Este accordat puein mai sus deeăt
întrodusaă în typographiă, in 1629 eelle-alte cănturl,
de Zeitner. Vd. V. Unic, care este numai unul.
Udometru s. omb"omell"u, ins- Uniforme, (-mis), care are
trument destinat 11 măsura cantita- tot uă formă, opp. divers, vanii.­
tea de apă căqntă în un loc s, li Uniţormitate, calitatea uniformelul.
analysi ap' a de plouiă. Unilaterale, botn, califică un
Ula, botn, arburel de pre cos- spic ale cui tote florile se nasc din
t'a Malabamlui. uă singură lature il rădăcinet com-
Ulcel'e, (ulcus ce ris) , med. so- munl.
luţiune de continuitate la părţile Unilocular, botn, cu un singur
moie care nu tinde nici decum la locul s, logiă.
tămăduire, produssă s, întreţinută Unitate, mal". eeaa ce cspri­
prin un viţiii locale s, intern cu me un singur lucru s, uă parte in­
perdere de substanţă şi suppura- dividuale din un lucru.
ţiune.-Se numesce ulceraţi14"e,lu- Uniune, unire, adunanţă de mai
erarea morbidă care produce ul- multe lucruri.
cerul şi un ulcere superficiale. Univalv, not: se qice de tes-
Ultim, (-mus), cel din urmă. taceii il căror coquilă e compusă
Ultlmatum , (lat.) diplom. se de ni singură buccată.
qice în negoţiaţiuni de ultimele con- Univers, (--sum), nume eollec­
diţiuni ce se pun unul tractat şi tiv pentru lumea iatregă. Cerul,
la cart nu este revocaţiune. pămîntul şi tot ce se găssesce în-
Ultra petita, (lat. dincolo de tr'insele.
ceea ce it fost cerut), des in juris- Unlversale , (-lis), generale,
prud. ceaa ce s'a aeeordat de ju- care se intinde la tot. - U"iversa­
decător iară il fi fost cerut de par- litate , generalitate.
tea în proces. Universitate, academiă fn care
Ulula, uat. s'a numit uă ordi- se studiă tote sciinţele.
ne de passeri rapitore diurne. In UraniU, (-uium), metal isolat
Linne este denominaţiune specifi- de Peligot în 1842.
că 11 măriI il lui Buffon. Uranograpbiă, (gr.) sciinţă al
Unanim, care este de uă voce cui obiect este studiul, descripţiu­
commune, de un accord commune, nea phenomeuelor ceresci.
de acel'aşI sinţimînt, de aceaa�I af- Usufruct, (-IIlS), dreptul de
fecţiune. - Unanimitate, conformi- 11 se buccura de lucrul altuia cu
tate de sinţimînt. condiţiune de a i conserva subs-
Unda·maris, (lat.) se num. un tanţ'a.
registru de organat format de ţe- Ut, prim'a notă a gammei, la
ve, de mai mult de doue metre'llt�1i dela Germani C.
- ,,' . Usurpare, (�pare), a l,ua ui
�
. "
...
[399]
avere, uă demnitate, un Stat care' imaginar unde tot este perfect re­
perţine altuI.- Ilsurp aiiune, actiu-I gulat pentru binele commune, pre­
ne de 11 usurph, cum În ţarr'a fabulosă il Utopieî
Utile, (-Ns), folosttor.c-- Utili-I deserissă de Th, �Ior\ls, care portă
late, folos. acest titlu.
Utol)iă. (gr.) plan de gubern
•
Uti
399
\
\
Uto
f'
II
II '
"
,
:y
.. �. -
[400]
,-,
,
I,
� : �
il
I
'1
·11
1,1
�J .
•
..
1 ...
.
"
':
;-
;
, .
/
V, il 22 literă, Iipsesce În une- tul unui Iicid transparinte, neeolo­
le alphabete, la GrecI supplluit prin re, viscos, inodor, de sapore acră
b s, ov.-La R., V. considerat cii şi sărată, vărsat.
literă numerale, represintă 5, cu Vaeetneţjune, egritudine, văr-
uă trăssură horisontale d' assupra sat , cowpox, altoit.
5,000. In' brcviaţiuni se pune pen- Vade·mecllm, (lat. merg' cu
tru vale, viI', fJixit s, III·; V. C. mine), des. IIă operă purtati vă, des.
fJir consularis ; A. V. C. = A. U. tinat il rcminti În pucine vorbe no­
C. ab urbe condita, (dela fundaţiu- ţiunile principali. ale unei sciinţe ,
nea Romei). Astăqi V. 11[. Votl'e unei arţl. Comp. veni mecum.
Majeste; V. S. Votre Saintete, V. Vagabund, (-dus), rătăcit, ea-
E. Votre Eaicellence ou Vot1'e E- re amblă de colo pănă collo.
minence, V. V. 111. 111. Vos majes- Valet, (fr.) servitor' (fecior).
les. In scripturele de eommereiă VaIvuIă, numescanatomistiiueri
verso; V. C. 'ltre Compte , A. P. ce reples care, în vassele şi COti­
L. V. assuranc pom' la vie, (5e- dussele corpulnr, opprescc liciqii şi '
euritate pentru vieţă). In calenda- alte materie de il refiui s. il cui
rul gregorian des. »endredi, (vine- funcţiune principale este de il lăr­
re). In breviaţiunile metheorologice gi s. modifica cursul Iieiqilor pre
vînt. Mus. pre partiţiunI viQlolI, taiectnl căror se afflă,
(vioriDă). In chemiă Vn. »anadi- Vanadiii, (-dill1n), metal alb
um. Pre monnete fI'aDcese arrattă şi fragile estraR din uncle minerali
că sunt percussc Ia Troyes. Con- destul de rare din lIIeMic, Suedia
fusă la început cn U (vd. Prisc. V), �i Russia, mai ales din vaDadită
imperatol'ul Claudiu o distiDse îu- �i valborthită.
trodncînd peDtru u!tim'a un diga- V/lllhom, spe�ă de cUl"cuma de
maimens şi în secI. 17 Zeitner creă Japonia;
characterul U. Vaniliă, (hisp. vanilla). cap-
Vucantă, (lat. vacare), suspin· sulă cărnosă. de ord6re balsamică
siuDe periodică de uere·cari cser· şi forte plăcutil.
cite. . V unitate, lipse de soliditate de-
Vacante, care nu este împlut şertăciuDe.
s. occupat. Vaporc, (=por), fum; phys.
Vacaţiune, timpul ce uuil of- ueri-ce ,::tas nepermaDinte şi chiar
ficiarI publici pun pentru uă ope· gas.- Vapori se num. in medicină
raţiune. Prin estinsiune honorarul uere-carI llffecţiunJ nel'v6se de un.
plătit h6menilor de affaceri, h6me- char'lcter Vllg" ce se attribuiil for­
nilor legii şi justiţei, esperţilor; maţiunii unor gasuri s. vaporJ. Mai
suspinsiunea audiinţelol' justiţei. particular Dume dat hYPocoDdriei
Vaccin, (-nus), venin parti- şi hystcriei.
culal' caro BC pre&intă sub aspec� ..
-.
:.1
"
"
'1
.� ":';
'1
I
I
01
I
li
l'
I
; I
'1
",',
[401]
Vad, mammifer de l\Iadagascar Doi autor latin cu notele diversi-
din otdinca quadrmnanilor. lor commentatorl.
Varlabtle, care se schimbă, sup- Vast. (- tus) , care este de uă
pus schimbării. mare Întindere in tot sensul.- V(!-
Vnrlanţf , philol, diverse lec- stitate, mare întindere.
ţiunt ale acclluiaşt test. Vassal, (fr ) personă suppnsă
Vartare , i, se schimbă, unul Signor şi care ţine dela din-
Varlaţtuue , nerl·ce schimbare sul un dominiii.
care pote veni sali În phenomene- ,Vatican, palatul papet la Roma;
le uaturet , de essemplu în starea fig. curtea Romei.
athmospheref (v(tI'iaţiltn! atmosphe- Vaudcvillc, (fr.) altă dată căn­
"ice), sau În opininnile homenilor, turf satirice compuse pre individ!
mat ales în materiă de religinne; s. pre eveniminte contimpurane, ri­
astr. inegalitiiţile cari se pot ob- mate pre uă modulaţinne vulgare
servi! in miscare-a totor corpurilor si ounnoacntă. Dela începutul se­
cerescr ; m ath, Re UUID. calcul de clnlui XVIII, buccăţe de theatru în
va/'iaţiulIe-;--iia ramure dliiiillysil cari intră strophl.
inflnitessimalt discopperită de La- Vauxhall, (angl, sara de Vau",),
gl·.ange �i numită astfel de Enler.1 grădină publică disehisă în Londin
DIverse cantităţi variabili eriL le- la rinele seclulur 18 de un uere­
gat? �ntre sine prin uă relatlune i care Vaux; stabiliment analog În
essistlnte elnr nedeterminată. Cal-I Parisî.
�ulul de variaţiuni, are de obiect V edas s. lledmn, elirţl' sacre ale
a determin:1 acestă relaţiune în mod In(hanilor, divise în patru secţiuni:
că .valorea .nnei funcţiulllnere·eare, I /'igreda, samalleda, y(!iUSlcer[a, (l­
valo.re dep:ndinte de relaţinnea in 1 I(uave,za.
ccs�ll1n.e:. este cea mal mare ti. cea' V cgctalc, vlantă.
n:al ml�a possioile. In musică se V cgdaţiunc, formaţiune, cres.
qlC va/'laţwni, mice buecăţe eom-I cerc şi perfecţiune iL plantelor.
puse pre uă themii &. motiv, eu VCisscl, mă�nră ele <,apaeitate
a?nesuri cari, fără h altera prin- în Sa\'oia, apprope 140 livres·
c�palele, procnră formei nă appa- V clldctta, (itaI.) des. mai ,,-Jes
rlllţă nouă. în Corsica lIsul eOllse<:rat prin mo-
Val"icc, (varl"'), dilatnţiune per· raIi, carc olJligă jlrp, toţi memol'jj
maninte il lIuel vine prodllssă de Imei familie � rcshuna mortea u­
a�Cl1mulaţiunea săngelui în uă ca- nui din părinţii lor s. aRsupr" om-
vltate. I mor:torului s. as supra familiei stH-
Va1"Îetatc, (-las), felurimf'. le, fără il alergi, la întrevenţiunea
V UJ'ictm', (lat. ad. ne, cit se just:ţeL . 1/
nu se schimbe ni-mic), usitat la pa- Vcndlandc, arburel de Carohna ••
lat vorbind de' precauţil1nile ce iea VCllcrabilc, (-·lis), de venerat.
justiţ'a pentru il prov.'ni RchimM- V cllcral'c, (-rari), h res?cc-
riIe ce �'ar putea addnce actelor ta forte mnlt Jlre env., de ordw<'Ir
şi buccăţelol' de tot gennl. pentru Incn". sallte. - Vene/'aţiuue,
• VariQrum, (lat.) etlifiu'Ie i\ 1" ,,' ,·w':'.-
2"
Val'
401
\ .
VCI1
f
"
.,,,' _ ..... -"'�.:.... __ ...... ' .J� ..... \...;:,\., �_� _
[402]
Veniat, (lat. se viuă), ordine Vertebră, anat. nume il 24 os-
prin care un judecător superior ce- se cari compun column'a vertebra­
re il i se presintă un judecător in- le. unite împreună prin un Iiga­
ferior pentru 11 �i da socotelii de ment cartilaginos. medlociă intre
purtarea sa. doue vertebre. '
Veni·mectlll1, vd. Vade·1IIecum. Verticale, perpendicular la ho-
Venin, (-nellt,m), otravit. rîsonte.
Ventriclu, (-culus), stomac. Verticitate, phys. proprietate
Ventriclele inimei, celle doue ca- Il unui corp de il tinde către uă
vităţi principall ale acestui organ: parte.
»entr, drept s. plămănar; priimes- Vertute , (vi"lus), disposiţiunc
ce săngelc vînos din oriclul drept a anime! de il face binele. In ge·
şi lă trămite arterel plămănare; nere se definesee observatlune con­
oentr. stîng s. aortic , priimesce stante il legilor cari ne sunt im­
săngele arteriale din oriclul stîng puse, sub ueri ce relaţiune se va
şi Iri transmite aorteî, considera homulv-- Vel'los, care are
Venustate, (-slas), gratlă, fru- vertute.
museţă, Vesicatol'c, se num. În genere
Verb, (-bu/ll), gram. parte 11 un topic care, applieat pre esteri­
oraţiunii care desemuă uă acţiune orul corpului irrită pellea, deter­
făcută s. priimită de subiect s. sim- mină pre suprafaeă uă secreţiune
plu starea subiectului. sărosă, revoltă epiderm 'a şi produ-
V erberaţluue, (lat. verberare), ce uă spe�ă de arnpulă În formă
phys. esprlme caus'a sunetului care de vesieă (vesica). Astfel suut ea­
vine din uă miscare il aerului 10- phorbul , mustarul s. al. mai ales
vit in mod divers de diverse părţi cantarldele.
ale corpului sonor pus în miscare. Vespetl·o, Rpe�li de ratafia.
Vcrdillg s. viel'ding, monne/ă Vessal'e, li turmellta, face ne-
in Breme '/, din mark. casur! cui·va cu nedreptul.
Vel'idic, care spune veritatea. Vesti bul, (-lUln), partea unui
Verificnţiulle, jlll'ispr. essami-! edificiu care se anattii prim'a cel­
naţiune ii verităţii unui lucru. - lui care intrli. •
Ve!'i{icaţiul/ea unui ee/ict, înregis' Vcto, (Iat.) formulă ce usitil în
trarea sa de parlament după ce s'a Roma tribunil poporului spre It se
� verificat că are form'a necessară. oppune decisiuniJor senatului s. uerI
Verină, COllllll. cea mai bună cui alt actal cellor-alţi magistraţi. S'a
speCă de tutuu, cultivat la Verina, conservat în Polonia uude fiă-care
in provinţ'a Venezuela. . nunţiu putea, prin singură acestă
Vel'sicolol', corb de China s. vorbii se opprescă ueri ce deJibe­
al. negru şi cu )'eflessuri ,de culori raţiune legislativă. Iu Anglia rege.
differinţi. 'le are dreptul de veto.
� VCI'sÎlmc, intl'epretaţiune, tra- Vt'ty-ver, gramineă de Indic.
ducţiune din uă limbă În alt'a. aIn cui rlir1ăcine sunt f6rte odoranÎi.
Verso, secnud'li pagină il unei Vibrarc. vd. urm .
. foie, opp. ne/o. ,,' . Vibraţilllle, (-lio), pl.ys. J�i8-
VeI'
402
Vet
, '-.
" ;,
.- ..
C.
!
,J ;�
�
[403]
Vic
403
-r'--
Vis
care regulată şi reciproca a unui Vintclli s. vin tin , monnetă în
corp care, suspins în libertate, se Goa '/'6 din pardo.
miscă în uă parte şi alt'a- Viola, (itaI. v"iola) , instrument
ViCIU, (-",,;us), cel care înt- de musică assemine viorineî , însă
plinesce funeţiunl ecclealastics sub mal mare.
un superior, In Anglia şi Praueia, Violarc , (-lare), il înfrînge,
syn. C14T1l. lucra contră,
Vice, (lat.) prefis al mal multor Violillţă, (-lell/ia), impetuo-
numinI de funcţiunî arrăttănd sup- sitate, [urispr, silă, constringere
plininţ'a personel, physică s. morale esereitată assu­
Viţi!t, (-/ium), defect, imper- pra unei persone pentru ă o face
fecţiune'- Viţios, care. are vitie. să contracte uă obligaţiune.
Vlctssltudtne , (-do), revolu- Vipera, (-ra, ce se derivă din
pune regulată, schimb al lucruri- vivipa..a), gcn de reptili orphidic
lor cart se succed regulat, nes ta- din tribul şerpilor veninoşt.
bilitate. Vidle. (-lis), bărbătesc.
Victimă, (-ma), animale ce Vlrfuale , se qice îu metaphy-
se ducea la sacrificiu, fig. obiect sică de eeaa ce este numai În pu­
de sacrificiu. tere, opp. actuale. Se num , în me­
Vidol'iă. (-ria), învingere, canică , moment oirtuale al ullei
(biruinţă). puteri, produssul acestei puteri mul-
Vietol'Îa, (după numele regi- tiplicat cu lungimea infinit mică ce
ner Angliei, cui fiI dedicată) , gen ar percurge, în primul moment, un
din familia nymphacăclor, conţinîud punt la care acesta forcă ar fi ap­
plante apatice de proporţiune gi- plicată, Dacă mai multe foree sunt
gantică , al căror typ este victoria applicate la acel'aşi punt, fiă-care
regia, plantă care cresee în marile din elle, considerată isolat tinde il
rîuri ale BrasilieI şi Guyaner. face acest punt se percurgă un mire-
VictOi'iat, monnetli romană pre care spaţ în sensul direcţiunii sel­
care se vede Victori'a în un car. le, fiă·care din elle dă prin conse­
Victoriaţir de argint valll '/. de-I cintă loc uneI miscări: 1Jirtuali. Cănd
narI s. 40 centime. I sumrn'a totor acestor miseări este
Vietuale· wigt, pond de Sue- nullă, puntlll remăne în ecilibrii'i,
dia = 32 loth. proportiune care se numesce prin-
Vidimus, (lat. am vă<,lut), se cipiul iuţimilor virtuali.
qicea altă dată în �tyl de practică Vh·tuos, (itaI. virtuoso), persa.
pentru il esprime că un act 11 fost nă care are aptitudine superiore
colJationat, care collaţiune se cer- pentru artile frumose. particular
tifieă prin acestă vorbă. pentru mu,�ică.
Vicrling, măsură agrară în Han- Visa, (lat.) formulă ce se pune
ovra. pre un act pentru a aUesta că il
Vicl'tel, monnetă in Dantzig, fost văqut �i verificat de acel'a il
= 'i. scheffel. cUI semnătură face acinl authentic
ViIla, (-la), casă de tarră. şi valabile. _
V i!;cere , (-ro). se num. in
!
;�
,
... '
,J
\
[404]
Vit
r
404
Vot
T
genere tote organele cart sunt pu­
se în celle trei cavitătt spanchuice
capul, peptul, abdomele, şi il căror
acţiune il mai mult s. mal puein
nccessară pentru a ausţlne vleţa.
Vlslometru , instrument numit
astfel de Harweiler, inventorul seu,
care indică osact , pentru tote ve­
derile gradul toreet visuall şi sti­
clele cart 1 eorrespund.
VisillllC, (-sio), actiune de il
vede. Se deplinesce prin mediul il
doue ordini de facte, unele physi­
ce, altele mintali, radele Iumiuose,
după ce ati străbătut come'a , hu­
morea aposă, pupil'a, care se pote
restrînge 8. dilata voluntar. lljjung
la cristalin cari le adună şi le fa­
ce se convergescă ; appof elle in­
tră În marele spat împlut de hya­
loidă şi merg În fine il depinge pre
retină imaginea obiectelor. Impres­
si unea priimită de retină este tran­
smissă centrului cerelerale de ner­
vul optic, după care transmissiune
au loc phenomenele mysteriose ale
sensaţiunii şi pereepţiunil obiecte­
lor. Pentru cel vechi Dlai ales Pla­
tpne şi Aristotele ,do H. lIlartin,
Etudes sur le Timee de PlaTon.
(Pal'. 1841) p. 157-164. Pentru
phosphorescinţ'a ochilor mal multe
Schulz in Goethes l\Iorphologie.
Yitacee, (din vitis). ampelidee.
.J "itale, (-lis), care perţinevie·
ţel. Putere vitale, care presede la
fnncţiunile corpnrilor org3JlisattJ trii­
jnti.
'J Vitalism, systemă de physio·
logili care raportă tote acţiunile or­
ganice la nn principiil vitale, În
opposiţhmc cu aceaa cari le espli-
că prin legile eherniel, physicot şi
dynamiceî.
Vitriol, numiă veehit chemist!
sările disse astăqi snlfaţi.
Viz, monnctă în Bengal, = '/52
(Ia Coromandel '/60) roupie de ar­
gint.
Voeabular-, dicţionar care con­
ţine numar vorbele în ordinea al­
phabetlcă , fără . € aplicatiune mai
depărtată sau essemple ; cules de
vorbe cari perţiu speciale unet sci­
inţe s. unei arţl.
Vocale, (-lis), care se refc­
resce la voce.
Voeaţlune , (-tio), appllcaţi­
nne pronunţată pentru nă cărare;
,.eZig_ vocea interiore prin care Dum­
neqeă ne Invită în mod cu totul
speciale ;t practica cultul seă, pre­
cum vocaţiunea lUI A/'rahalll.
"olatile, (-lis), se num. în
chemiă, corpuri volatill, tote COl'PU­
riie solide s. licide prljmitore de it
se reduce În gas s. în vapore, fiă
la temperatnr'a ordinară, precum
ctherul, alcoolnl, ap'a, fiă prin ac­
ţiunea uneI căldure mai mnlt s.
mal pu\.in Înalte.
Voltaică, vd. Pilă.
Vohmtal', se Ilum. în armat!i,
voluntari, homen! care se obligă il
servi uere-care timp cu aceleaşi COJl­
diţiuni ca cei·alţi soldaţi.
Vot. (-imn), promissiune dată
lui DUlllnedeil dc a I face reaa ce
credem it l' fi plăcut. In mire-cari
locurI, la mire·cari elee-ţiunl şi de­
liberaţmnl. Poe qice pentrn suffra­
giil, şi pentru actul prin care un
cetăţian eset'cită dt'Cptu l de suffragiu.
. ,
...
. r
[405]
. r
'V, literă ,t poporelor din Nor- Warrant, (angI.) des. în [u-
dul Europei. Ca breviaţiune des., riSprudinţ'a anglă, uă ordine scris-­
în marină variaţiune, la poporele să în vertutea cui cel ce o portă
Nordului 1vest, In chemiă sta pen- lucredă cu autoritate şi cu totă se­
tru Wolfram (touugstime). Pre mon- curitatea contră urmăririle la cari
nete arrattă că suut pereusse la ar p�te da loc, prin consecinţă, e-
LiIle. seeuţiunea acestei ordini.
'Vackc s, wake, (germ.) mate- Watc)uuallll, (angl.) păditor de
riă opacă meqiară între bastalt şi nopte], în Anglia. '
argile. \V cdelia, nUmesce Jacquin un
Wallcrite, (fr.) nett. nume pro- gen de plante herbaeee din fami­
pus pentru il desemuă hydratul de li'a compuselor helianthân origi­
alumină silicifer, discopperit pre rare cea mai mare parte din Ame­
muntele Po in Pyreneii hispanlolr. rica. Una din principaHle speee e-
'Vagoll, waggon, (angl.) trăs-] ste, uedelia eamosa, numită şi syl­
Bură destinată la drumurile de fer, I phuun trilobaium; baphtall/1!t11l1'e-
a purta marfe şi călători. I pens. .
'''allOll, (fr.) limbă usitată în '''rit, (angl.) ordine scrissă, se
ţarra Vallonilor s. partea tarrelOl'I 4ice mai ales vorbind de ordonan-
de qeosţdintre Escant şi Lys. I ţ'a unei curţi de justiti.
'V al'l metten, arburel de Ame-
rica. I
-",
============
u
I
�f
't
• 1:
I
[406]
'y, il 24-:t literă, Vală , ca nu- sităţ], Pare a fi aceaaşt cu pian s.
merale , la Greci 400. v 400,000, {ramboesia din colonie,
La R., În seclele de (Jeos număra Yeomaury, se num. În Angfia
J50, cu uă trăssură horlsontale d'as- uă speeă de preşed naţionale că­
supra 1'50,000, Monnet'a de Bour- Iare (altă-dată preşedul particular
gues era Însemnată cu Iiter'a Y. al regilor) Însărcinată cu definsiu.
In chemiă desemnă Yl/'ium. nea ţerrei şi poliţi'a locale.
Yacht, (angl. pron, yol), mică Y erwa, (hisp. hCrbă), nume dat
nave in Anglia şi Hollanda , Ca!'C în America meridionale la diverse
merge cu vele şi cu lopeţe, serviud spece de plante, 'mal ales la basea
de ordinar pentru preămblare pre venea mora , arburel numit astfel
mare. după G. Rose, naturalist german,
Yard , măsură dc lungime în I Yttda, pămînt particular, corn­
Anglia, speeă de cot, = 91 centi- pus de yttrium şi ossygen ce se
metre, estrage diu .eăte-va minerall f6rte
Yaw, yaws, egritudiue conai- rare ale Suedie).
derată de unit medici ca uă specă Ytn-ium , metal particular con­
de syphile endemică pre coatele ţinut în yttrla, obţin,ut de Woehler.
Guineel, Incepe prin macule albe Yucea, plantă originară din păr­
asseminr unor museăture de purecî, ţile calde ale Americei de Nord,
cart occupă particular fruntea, pre- Florida, Oarolina , Messic. Spee'a
ste câte-vă qi1e sunt postule largi cea mai generale cultivată. este eul­
şi copperite de coji neregulate şi tivată în grădinele n6stre, este yac­
pu�in adherinţf, sub dinsele ulcere C{t g{()'/'iosa.
cari degeneră mar tăr1iii în fongo-
"
II
., .
f
Y.
�I
'-
)
[407]
Z, it 25-a literă, addussă Greci- deja În una, este sub inte-les in
lor de Palamede în timpul resbe- cea-altă.
luluî Troiel. Cit numerale vală , la Zlgzac, (fr.) urmare de Iinâe
Greci 6, cu accentul inferior 6000, una d' assupra alteI formănd Între
la R., în sec-lele de qeos, va11l2000, dînsele ănghiurî forte acute.
cu nli. trăssură horisontale d' assu- Zinc, (din germ. zillu), corp
pra 20,000. Pre monnete arrattă simplu metalic, albastriă, forte stră­
că sunt percusse la Grenoble. In lucitor. molie şi de ţessăt.ură la­
ehemiă zn = sink, zr. zircollium. melosă, memorat ăntîii\ de Parascels.
Za, nume prin care se distinge, Zilu'.ogl·aphiă, proces Imngtnat
in cănturile ecclesiastice be aC1'l de si. de Brugnot, al cui scop este de II
Zambo s. zambru, se num. în impritne desemne, substituind pc­
coloniele Americei fructul unui ne- tr'a Iithographică prin zink.
gru şi unei americane s. mulatre. Zoll·"el·eill, (germ.) assoela-
Zani, (ltal. corrupt, din Giooan- ţiune formată între diverse State
ni), personă comică în buceăţele ale Germaniei în scopul de a su­
itallane. prime duanele pre limitele respec­
ZClld, vechtă limbă it Persilor. tive, şi de a stabili la limit'a es-
Zenith, (arab.) punt al cerulut, temă il territorielor 101' unite, uă
assedat , pentru fiă care loc. d'ns- singură Iineă de dnane cu tasst
supra suprafe�ei terrestre, pre PI'O- (tarife) uniform).
\ lungitul Iineel vertlcalr, opp. nadi,.. Zonă. (gr.) qeom. neri-ce divi-
ZepJlyr, (-1'US), numiă cer vechi siune il suprafecel unei sphere B.
vîntul de Occidinte, mal ales ace- unui corp cilyndric făcută prin sec­
l'a care bătea dela appusul edllo- ţ.iunl paralele; cosmog1'. spaţ al su­
pţiale şi care, pentru GrecI erit un prafe�eI terrestri conţillutîntredoue
vînt dulee şi uşior, deunde prin cs- cercuri pnralele.
tinsiune neri-ce vînt tepid şi plăcut. ZooJogiă, (gl'.) ramure a his-
o Zero, (arab. zeroh, cere) , nul- torie! natUl'ali care tractcqă de a­
la, cifră care, pusă lîngă alt' a, o nima!!.
, multiplică cu 10. I Zoollomiă, (gl'.) ramure lt phy-
ZethetiCă, (gl'.) pili!. se qice I siologiel care tracteqă de legile cari
de method'a ce se usitedă În cer- guberllă acţiunile organicc ale a·
cetări. în invenţiune mal ales cănd nimalilol' în genere.
ti vorb'a de il petrunde raţiunea şi Zoophyte, (gr.) 1'adiat� s. ac-
natur'a lucrurilor. tinozo1'ie, se num. În genere tote
�e�go�a, (gl'.) figură de gram- animalile cad au ce-va din form'a
mahc� prm care doue s. mai multe şi organisaţiunea plantelor.
phrasl s. membe de phrase sunt Zootomiă, (gl·.) se num. căte
legate astfel că nil vorbă, espressă uădată anatomi' a animalilol' şi a-
."";-�(,j.1�'� ('",;:;P;:j!·r:·��
11
)(
-)
z;
-,
J
[408]
408
j
.'
--=---
..
Zymosimetl'll, speeă de ther- I
mometru, dat de Sivammerdam, pro­
priU a appreţiă gradul de căldură
care se disv6Ită în mnteriele în-fl�-'
meutaţiune.
..
Zygoma, (gr.) des. uerl ce corp
transversale cari servesce it uni al­
te douc.-.Zygconatic, care perţine
zygomei.
Zymologiă, (gr.) parte it che­
miei care tractedă de {,·ementaţiulle.
FINE.
I
L