[2] 2 ducţiei. In unii ani cu inundaţii mari - ca de ex. în 1897 -toata lunea Dunarii este o adevarata mare cu valuri puternice, pe care vapoare şi şlepuri pot naviga pana la distanţe mari în interior facand tot felul de transporturi; o pescarie mare se face pe campiile ei inundate. In alţi ani din contra, când apele Dunarii abia ajung pana la nivelul malurilor ei, cărnpiile rarnan uscate şi pe ele vedem pasune abondente sau ogoare bogate de grâu, orz, ovăz, mei, porumb, canepă, etc. cu o putere de vegeta­ ţiune extraordinara; bălţile mari din anii trecuţi le vedem acum reduse numai la nişte mici basene cu apă puţină, expuse vara a seca iar iarna a îngheţa pănă la fund şi a produce astfel mortalitatea peş­ telui din ele. In alţi ani în fine, când Dunărea abia revarsa peste maluri, nu mai vedem nici balta cea enorma şi nici ogoarele cele bogate ci mai toata carnpia are aparenţa unei întinse mlaştine, din care ese numai câteva locuri mai ridicate - grindurile­ pe care se adapostesc vitele şi-şi disputa dreptul de a paşună puţina iarba de pe ele. Intreaga natură ia cu totul un alt aspect dupa înalţimea la care ajung apele Dunarii: Stuful, ale carui rhizome cât timp carnpia era neinundata au stat ani întregi in parnant fara a se mai şti macar de existenţa lor în acele locuri, indată ce vine un an de inundaţie mare începe a vegeta cu o putere atăt de mare) încât toamna ne putem trezi cu ade­ varate paduri înalte acolo unde înainte nu vedeam decât iarba şi alte plante de câmp. Plante obicinuite de uscat ca diferite specii de graminee, etc., când vine inundaţia peste ele, spre a putea rezista, caută a se adapta repede la noile condiţii de viaţa for­ mandu-si aparate speciale pentru a putea pluti de- [3] 3 asupra apei şi dând naştere din loc in loc pe tul­ pina la radacini adventive, prin cari se fixeaza din distanţa în distanţa în parnant spre a nu fi smulse şi distruse de valuri. O bogata micro-faună şi flora aquatică se desvoltă acum pe carnpiile pe cari Ina­ inte mulţi ani au crescut numai plante de uscat: Infuzorii, Crustacei, Rotatorii, Briozoari, tot felul de Alge, etc., se gasesc acum aci în numar mare, caci germenii lor ramasi dela inundaţiunile trecute sunt dotaţi cu tot felul de aparate speciale pentru .a se conserva vii un timp îndelungat şi a putea re­ sista ani întregi Ia ger şi uscăciune fara a peri şi .a aştepta astfel un nou an de inundaţie spre a se putea desvolta. O asemenea inundaţie este dar o retnviere generala a unei naturi pe care o credeam disparuta de mulţi ani şi o înlocuire a unei alteia care intra acum într'o stare latenta spre a aştepta ca dupa o serie mai mare sau mai mica de ani sa i revina şi ei din nou conditiunile favorabile de exis­ tenţa spre a se putea desvolta iara şi. Chiar în bălţile mari unde avem apa în perrna. nenţă aspectul general faunistic şi floristic se schimba dela un an la altul, dupa nivelul pe care-I ajung apele Dunarii în creşterile lor: In unii ani predo­ mina Crapul care ajunge pana chiar la 60% din producţia totala a unei bălţi (de ex. în Domeniul Brailei în anul 1907), iar în alţi ani el dispare aproape cu totul şi predomina alte specii ca Babuşca, sau Linul, Caracuda, etc. (de ex. în 19°5), etc. Pe de alta parte în unii ani stuful şi papura iau o desvoltare enorma, iar în alţi ani rarnane mic, pipernicit şi se înmulţeşte enorm Cosorul sau Cal­ covaţul (Stratiotes aloides) umpland toate bălţile. Aceasta schimbare radicala a condiţiunilor de [4] 4 viaţa dela un an la altul şi modul cum organismele s'au adaptat la ea tnarrnandu-se cu tot felul de aparate spre a putea resista în stare latenta timp îndelungat pănă le vin condiţiunile favorabile pentru a lua apoi din nou o desvoltare enorma, apariţia predorninantă şi apoi dispariţiunea deodata a câte unei specii, etc. toate aceste fenomene de adaptare şi de lupta organismelor contra naturii sunt de cel mai mare interes ştiinţific, menite sa atraga pe orice naturalist la studiul lor. De asemenea continuele transformari prin cari trec mereu aceste terenuri: Ostroave noi se for­ meaza în albia fluviuiui şi se alipesc încetul cu încetul Ia mal mărind astfel mereu suprafaţa acestei zone, braţe de Dunare se transforma în verige şi gârle, bălţi mari şi adanci se potmolesc transfor­ măndu-se încetul cu încetul în japşe şi mlaştine, mlaştinele se transforma în terenuri uscate, cari se inunda numai prima vara; în unele locuri prin de­ puneri se formeaza grinduri noui, in altele prin ero­ ziune noui bal ţi sau privale, etc.; în toate aceste procese de continua transformare vegetaţiunea joaca şi ea un rol important inlesnind şi accelerand secarea balţilor şi mlaştinelor, etc., etc. O noua serie dar de probleme se deschid omului de ştiinţa atât Geo­ logului şi Geografului cât şi Biologului. Pe de alta parte economistul vede în aceste te­ renuri o mare rezerva de avuţie a ţarii: O mulţime de terenuri, pe cari azi din cauza inundaţiilor nu se pot face decât rareori semănături, ar putea fi aparate şi căştigate pentru totdeauna la agricultura, o mulţime de mlaştine azi neproductive, cari ar putea fi din contra inundate mai bine şi transformate în balti producatoare de peşte, o serie de balti mari şi adanci [5] 5 cari însa' n'au putinţa de a se alimentă suficient cu apa proaspata, aşa ca din lipsa de oxigen producţia lor nu este destul de mare şi care cu mici lucrari ar putea fi făcute foarte productive, etc. etc. O serie întreaga dar de chestiuni economice şi tehnice de cea mai mare importanţa şi o perspectiva de lucrari prin cari se poate câştiga o întreaga avuţie pentru ţara. Din toa te aceste puncte de vedere dar zona noastra inundabila a Dunarii ne poate interesa atră­ gându-ne la studiul ei şi oferindu-ne ocazia de a putea cerceta şi rezolvi o întreaga serie de probleme siiinţifice şi economice de cea mai mare importanţa. Daca însa studierea unora din aceste chestiuni nu ne poate duce deocamdata la alte rezultate ime­ diate decât la constatarea unor adevaruri pur ştiin­ ţifice, de o mai mare sau mai mica importanţa, mul­ tumindu-ne astfel numai tr ebuinţa noastra sufleteas­ sca de a şti şi oferindu-ne satisfacţia de a fi con­ tribuit prin cercetarile noastre la rezolvi rea unor probleme ştiinţifice mai generale, de sigur ca nu este tot astfel şi cu toate celelalte chestiuni din studierea cărora se poate trage şi o serie de con­ c1uziuni practice imediate. Fara Indoiala ca studiind cu deamănuntul din toate punctele de vedere starea actuala a diferitelor parţi cari compun aceasta zona, studiind produc­ ţiunea lor actuala şi modul ei de variaţiune în ra­ port cu creşterile şi descreşterile Dunarii, studiind rolul pe care-l joaca aceasta zona în economia ge­ nerala a naturii, etc. etc. putem de sigur pe baza unor astfel de cunoştinţe pozitive ajunge sa sta­ bilim mijloacele prin cari am putea sa punem mai bine în valoare aceasta tntinsă porţiune din supra- [8] • 8 avantagioase şi înlesnitoare pentru Stat, etc.; toate aceste insa nu trebue să ne facă să deviem dela un program bine stabilit, rezultat din studierea obiec­ tivă a chestiunii, căci altfel putem face greşeli ire­ parabile, cari să ne îngreueze şi să ne îndepărteze de ajungerea ţelului dorit şi chiar sa ne compromita pe viitor toată lucrarea. In cele ce urmează dar voi Căuta a arăta mai întâi pe scurt care este starea diferitelor feluri de tere. nuri cari compun această zona şi producţia lor ac­ tuala, apoi voi arata modul cum pot fi ele puse mai bine în valoare şi în fine masurile pe cari e dator Statul sa le iea pentru a executa ŞI înlesni execu­ tarea acestor lucrari. [9] CAP. 1. DESCRIEREA GENERALA A ZONEI INUN­ DA BILE A DUNĂRfI A. - Aspectul general şi întinderea ei. DUpă cum am arătat în prima lucrare ce am publicat'o asupra acestei chestiuni (r ), Dunărea dela intrarea ei în ţară şi până la Marea Neagră are pe teritoriul românesc o zonă inunda bilă de 891.232 hectare şi anume: 463.615 hectare In Dobrogea şi 427.r87 hect. în stânga Dunării. Din acestea, 432.r87 hcct. sunt bălţi şi stufarii, iar 459.045 hect. sunt te­ renuri inunda bile propriu zise, cari se acopăr numai o parte a anului cu apă. Din cele 459.045 hect. te­ renuri inunda bile propriu zise, 96.650 hectare sunt situate în Dobrogea şi 362.395 hect.ln stânga Dunării. Statul posedă In total In zona inundabilă a Du­ nării o suprafaţă de 740.977 hect., din cari 449.36r (1) Dr. Gr. Antipa. Despre punerea in valoare a terenurilor de inundaţiune. Bucureşti. 1906. [12] 12 cepe a se întinde balta mai întâi cu o lărgime de vre-o 4 km. laţindu-se ceva mai mult pe la Dessa şi Rastu. Dela Bistreţ până la gura Jiuluz (Fig.9 pag. 42) zona de inundaţie are o suprafaţă de aproximativ 20.000 h., ea se lărgeşte mult trecând în unele locuri peste IO km. şi formand bălţile bogate în peşte dela Bistreţu], Cârna-Măceşul şi Nedeia (toate Ia un loc Fig. 2. Gârla Orlea cu leasa de pescuit. numite Balta Nedeia), cari se alimentează din Dunăre din amonte prin Gârla Emirasului (astăzi potrno­ lita) şi din aval prin Gârla Nedeia. Această baltă are o suprafaţă liberă de stuf de 3539 hectare. La Bechet zona de inundaţiune se îngustează pentru a se largi apoi iar-aşi imediat şi a forma până la Ca­ rabia o regiune întinsă cu o suprafaţa de peste 26.000 hec., In unele locuri largă de aproape 9 km. In care se cuprind bălţile foarte productive Orlea şi Potelul cu o [13] 13 suprafaţa libera de stuf de 6338 hect. (Fig. II pag. 44). Aceste balti se alimenteaza din Dunare pe la partea lor din aval printr'o garla lunga numita" Gârla Orlea" sau "Gârla mare" (Fig. 2 şi 3) a carei parte infe­ rioara se mai numeşte şi "Gârla Banului", Carla lor din amonte numită .Poteţeonca' este aproape cu totul potrnolita . . ,;: ;, Fig. 3. Gârla Orlea cu Gardul pentru închiderea peştelui. Dela Corabia la Gura-Oltului zona inundabila iarăşi nu are o mare importanţa decât cel mult la Gârcou şi Islaz} unde se întinde pe o suprafaţa ceva mai mare de peste vre-o 3000 hect. Dela Turnu­ Măgurele însă aceasta zona iara şi începe şi merge In mod constant pana Ia Călărasi, largindu-se din ce în ce mai mult. Pe distanţa de 41 km. între Tur­ nu-.Măgurele şz' Zimnicea ea ocupa o suprafaţa de [14] 14 peste 2I.000 hectare şi merge lărgindu se până In spre Cioara şi Lisa, unde se uneşte cu valea Calma­ ţuiului şi ajunge la o lăţime de 10 km. De aCI înainte ca cuprinde Eeerul Suhaia (cu o suprafaţa liberă de stuf de 3268 hect.), care se alimentează din Dunăre prin gârla Bălţzi sau gârla Suhaia şi este foarte bo­ gat în peşte. (Fig. 13 pag. 48). Dela ZZ·1lIIlZCea la Gz·urgiu, pe o întindere de 59 kn. balta ocupă o suprafaţa de vre-o 19.000 hect. şi . .ft , Fig. + Gărla Cama cu Gardul de închis peştele la I3alta Mahăru, are O lăţime mijlocie de vre-o 4 krn. trecând în unele locuri peste 5 km. şi strangandu-se aproape de Giurgiu până la mai puţin de 2 krn. Aici, până la do­ meniul Giurgiului (în dreptul ostrovului Mecica), ea for­ mează o câmpie întinsă, trnparţita în diferite proprietăţi particulare şi preserată cu o serie de lacuri mai mici sau mai mari, cari se alimentează cu apă de Dunăre, fie prin garle speciale, fie prin acumularea apelor j 1 [15] 15 rămase dela inundaţiunile mari. In domeniul Giur­ giului gasim din nou un lac mai mare "Balta 111a­ hâru" (suprafaţa de 890 hect. luciu de apa), (Fig. IS pag. 52) care se alimentează din Dunăre: din aval dela o distanţă mare, aproape de Giurgiu, prin gârla Ca­ ma (Fig. 4) cât şi prin alte gârle mai mici; din a­ monte, afară de Cama, ea se mai alimentează şi prin Fig. 5. Colibele pescarilor Turtucăeni pe malul Gărlei Cama. diferite alte garle, cari aduc apă tocmai din regiu­ nea Zimnicei. Dela Giurgiu la Olteniţa, pe o distanţă de 60 krn. balta se lăţeşte foarte mult ajungand în unele locuri la II km. Ea ocupă aici o suprafaţă de peste 4°000 hect. din care 30.79I hect. sunt teren inundabil şi 9268 hect. bălţi. Pe toată această suprafaţă se află o întreagă serie de lacuri şi bălţi, care se alimen­ tează prin gârle din Dunăre şi cari în anii când vin [16] 16 apele mari au o producţie însemnată de peşte; între acestea însă cu mult cel mai mare este Ezerul Greaca cu o suprafaţă de 727° hect. luciu de apă (Fig. I8 pag. 54). Această balta, împărţită între patru proprie­ tăţi: Prundu, Greaca, Hotarele şi Căscioarele, din care două ale Statului alternând cu două ale particu­ larilor, se alimentează din Dunăre din amonte prin gârla Comasca şi din aval prin gârla Arge�elul. Ea este foarte bogata In peşte. Dela Olteniţa spre Călârasi, pe o distanţa de 60 km. balta merge mereu lăţindu-se şi se confundă în dreptul proprietăţilor Monastirea şi Varaştii cu valea Mostiştei, care se termină aici prin Ezerul Moslzştea, (Fig. 20 pag. 59) iar înainte de Calaraşi ea ajunge la o lăţime de I3 km. Pe toată această distanţă balta Dunării are o suprafaţă de '-Dape 3°.000 hectare şi în această regiune ea cuprinde o serie întreagă de lacuri bogate în peşte, între cari cele mai principale sunt: Eeerut Mostistei zis şi Ezerul Monastirei (cu o suprafaţă de 2362 hect.), Ezerul Boian, [366 h. şi Sticleanu dela Varasti, 46I h., care toate se alimentează prin gârla Dohanul-Scoicent din amonte şi Botul din aval (Fig. 22 şi 24 pag. 6I şi 63); în fine Eeerul Că­ lăr asi cu o serie de mici bălţi în partea sa din amonte (GăIăţuz·lt, 330 h. Sfrederile, etc.), alimentate din amonte prin gârla Botuiui şi din aval prin gârla fârlău: (Fig. 25-26 pag. 64 şi 65). Dela Călârasi la Gura Borcei mai avem In stanga Dunării încă o mică porţiune de lunea ca de vre-o 23°0 hect. aparţinând la diferiţi proprietari. Dela Gura Borcei la Piua Petrei Dunărea se se· pară în două braţe formand Insula Borcea. Aceste braţe cuprind între ele o zonă inunda bilă de 80.I25 hect. separată în două printr'un canal transversal [17] ·� 17 numit" Râul" . Aceasta regiune este trnpărţită Intre 25 de mosii dintre cari 9 sunt ale Statului si restul ale . . particularilor. Şi în aceasta regiune este o serie de bălţi cu o suprafaţa totala de 7437 hect. luciu de apa în epoca apelor mici, dintre cari unele sunt mai mari ca: lacul Căbălui, Pârlitura, Ezerullorga, Ezerul cu butuci, Ezerul mare, etc. Partea de jos a regiunii e:>te dr enata de o gărla mare numita Saltaua, care în unii ani da o recolta foarte mare de peşte. Pe partea stângă a canalului Borcea zona inun­ dabilă este mai mica (de I2.053 h.), din care numai doua porţiuni sunt mai principale, una între Piua Petrei - Facâeni de 5296 hect. şi alta între Bur­ dusani-Mari si Stelnica de 2000 hect. In partea dreapta a Dunarii sunt numai bălţile numite din secţia I-a din Dobrogea, adică bălţile : Bugeac, Oltina Mârleanu, Vederoasa, Cochirleni şi Seimeni. Toate acestea, cu o suprafaţă de I2.62I hect. sunt bălţi foarte bogate în peşte comunicând fiecare cu Du­ narea prin câte 2 gârle, din care cea din a val este de obiceiu cea adancă prin care se alimenteaza dela apele medii. Dela Cernavoda până la Medgidia se mai întinde o lunga mlastina în valea Carasu, care a fost odi­ nioara o buna balta şi care prin astuparea comu­ nicaţiei ci cu Dunarea de catre Societatea Engleza, care a construit linia ferata Cernavoda-Constanţa, s'a transformat în mlaştină. Dela Piua Petrei la Brăila Dunarea se bifurca din nou in doua braţe, Dunarea mare şi braţul Macinului, care se întrunesc la un loc abia în faţa Brailei şi cuprind între ele o suprafaţa intinsa din zona inundabila nu­ mita Insula Brăilei, care în unele locuri ajunge la o lăţime de 22 km. Suprafaţa zonei inundabile în [18] 18 această regiune este de 87.642 hect., dintre care 14.349 hect. sunt luciu de apă (Ia ape scăzute), Insula Brăilei este repartizată între nouă moşii, dintre care 3 sunt ale Statului. Pe toată aceasta insulă pescaria este foarte bogată, cea mai bogată este însă în băi. ţiie Domeniului Brăzla, care formează jumătatea din aval a acestei insule (vezi harta No. 2). Aicea avem o serie de lacuri mari şi foarte productive, ca: Şerbanu, Scurtu, Orzea, Ruşeava, Bobocul, Lun: Fig. 6. Gârla Ghimia. (Brateş) cu leasa de pescuit. gtdeţeie, Gemenele, DUl1ărea veche, Ulmul, etc. Ace­ ste lacuri se alimenteaza cu apa prin diferite garle, iar din ele apa se scurge apoi într'un lung canal, de vre-o 24 krn. lungime, numit canalul Fz'lipoz'u, care drenează întreaga regiune şi în care se pescuesc cele mai mari cantităţi ele peşte. In timpul când Du­ nărea creşte fara a trece peste maluri acest canal serveşte pentru alimentarea balţilor. (Vezi Tab. IX­ XI şi Fig. 45-46). [19] 19 In stânga Dunării lunea este mai mare în partea din amonte avand o suprafaţă totala de 29.658 h. Dintre acestea pe moşia Suciu Giurgeni este o supr8- faţa de vre-o 4500 hect. pe care proprietarii exe­ cuta acum lucrari de indiguire. De asemenea la mo­ şiile Mihai Bravul, Viziru şi pe Noianul Gropeni, în Domeniul Brăilei, suprafaţa luncei e mai întinsă. Dela Brăila la Gura Prutuiui lunea de pe malul stâng are o suprafaţă aproximativa de 15.402 hect., dintre cari 7473 hect. sunt luciu de apă. Aicea este mai întâi, înainte de gura Siretului, lunea dela Vă­ deni, din care o parte de 6367 hect. aparţine Sta­ tului şi apoi moşia Bratesui cu balta Brates. (Fig. 29 pag. 68). Bratesul se alimentează din Prut prin gâr­ lele din sus şi prin gârla dela Ghimz'a (Fig. 6); din Dunăre se alimentează numai când trece apa peste maluri şi prin 2 gârle noui ce au fost de curând să­ pare de Serviciul pescariilor (GâJla TorMlele şi Gârla 1lOU!l). Pe partea dreaptă a Dunării dela Gura-Ialomiţei în jos vin bălţile din Dobrogea, zise Secţia II-a, cu o suprafaţă de 13.667 hect. (din care 1338 hect. luciu de apă şi anume, lacul Rotundu şi Statia cu gârla Băroz'u şi Gârliciu) apoi bălţile zise Secţia IV-a cu o suprafaţă de 3224 hect. (din cari 2II9 hect. luciu de apă). In această din urmă secţiune sunt 3 lacuri mari şi bogate în peşte: Balta Măcz'mtluz', Balta dela Ig!tfa şi Ghz'olul .Armanuiui (Turcoaia). In partea dreaptă a Dunării, în cotul cel mare pe care îl face fluviul împrejurul dealurilor Dobrogei (munţii Măcinului şi Bugeacu) pentru a-şi schimba acum cursul spre răsărit, către mare, începând dela Măci« până la Isaccea, pe o lungime de aproape Bo km. se află bălţile aşa numite Secţia Va din Dobrogea [20] 20 (Vezi harta No. 1). Aceste balti au o suprafaţa de 16.284. hect., din care 8566 hect. sunt luciu de apa, 1149 hect. stuf şi restul zona de inundaţie. Ele sunt compuse din 3 ghioluri mari şi anume: Balta Cra­ pzna, Ghiolul Piatra Calcată şi Gindul Izjda precum şi o întreaga serie de ghioluri şi japse mai mici, ali­ mentate fiecare prin garle speciale şi prin gârla Cz'l/' Iineţul, care drenează toata regiunea, şi se prelun­ geşte în gârla Lăţimea; în care se face o pescărie foarte mare. Aceste bălţi sunt foarte bogate şi dau acum Statului venituri însemnate din pescuit. Dela Isaccea spre Marea Neagră începe aşa nu­ mita Secţia VIa, adică Delta Dunarii cu lacurile mari litorale Razz'mul şi Sinoe (vezi harta Deltei). Aceste bălţi au 0 suprafaţa totala de 4°4.748 hect., din cari 98.566 hect. luciu de apa, 242.566 h. stufarii şi numai 63.653 h. teren inundabiI. Pe malul drept al Dunarii avem mai întâi, intre Isaccea şi Tulcea, grupa de bălţi numita bălţile So- 1110vei, Fig. 32 pag. 71), cari sunt compuse din un nu­ mar de ghioluri: Parchesul, Săuna, Rotundu, Somoua, etc., a caror apă se scurge cu încetul într'o garla nu­ mita Gârla Somoua, care la apele mici serveşte şi pentru alimentarea acestor bălţi şi care se varsa în Dunare puţin mai sus de Tulcea. Dupa oraşul Tulcea vine Balta Zagănul şi apoi mai avem pe acest mal o baltă mare tocmai la Morughz·ol. De aici apoi se în. cepe Insula Dranou - care face parte din delta Du­ narii propriu zisa - plină Je stuf, pe care o străbate Canalul Dicnaoăţu! şi diferite alte garle mari ca: Suli- manca, Cerneţu, Gâsca, Dranouui, etc., care duc apa din Dunare la Lacul Razim sau la Lacul Dranov. Dela câţiva kilometri în sus de Tulcea, Dunarea bifurcandu-se în braţul Tulcei ŞI braţul Chiliei, se t [21] 21 începe Delta Dunârii propriu zisa. Delta e trnpar­ ţită şi ea în cele două insule cuprinse între braţele sale şi anume: insula Letea, cuprinsă intre braţul Chilia şi Sulina şi Insula Sj. Gheorghe, cuprinsă In­ tre Sulina şi braţul Sf. Gheorghe. Delta este mai toata acoperită cu apă şi baltile ei, cari reprezinta o depresiune generala sub nivelul Mărei Negre, au fundul lor la o cota medie de 1.80 până la 2 m. sub O al Marei Negre. (Vezi profi­ lele Fig. 60 - 66 şi 70). Pământ propriu zis este foarte puţin, numai pe aşa zisele Grinduri, adică locurile cele mai ridicate, cari nu se inunda decât la apele mari. Deasemenea pe malurile actuale şi a vechilor canaluri ale Dunarii până Ia distanţa de 1 -2 km. sunt iarasi grinduri provenite din depune­ rile In timpul creşterilor. Grindurile cele mai principale, afară de grindurile malurilor actuale, sunt, în insula Letea: Grindul Sti­ jocului cu Grindul Chiiiei şi Grindu! Letii, pe care se afla o frumoasă padure de stejar - acum în mare parte distrusă In insula Sf. Gheorghe cele mai prin­ cipale sunt: Grindu! Caraormanului, pe care se afla de asemenea o pădure de stejar şi Grindu: Sară­ turele de lângă Sf. Georghe. Bălţile în mare parte sunt acoperite cu stuf, care în multe locuri este plutitor numit" Plaur", aşa ca el se ridică şi se scoboară împreuna cu nivelul apei. BUCăţi de plaur, reprezentând câte odată suprafeţe de mai multe sute de hectare, se despart adeseori şi devin Insule plu titoa re, pe cari vantul şi valurile le poate mişca încet în toate direcţiile. Sub ele ga­ sesc peştii mari refugiul lor în timpul căldurilor de vară şi a frigului de iarnă. (Vezi Fig. 75 pag. 129 şi Tab. XXII - XXIII). [22] 22 Lacurile mari dela Sudul braţului Sf. Gheorghe: Razim, Sinoe, etc., cari prin origina lor reprezintă un vechiu golf al Marci Negre separat printr'un cordon litoral de nisip, au şi astăzi apa mai mult sau mai puţin sărată şi şi-au păstrat încă comunicaţia lor cu marea prin diferite guri (Portiţa, Ericurile de chefal dela Sinoe, gura Buaeuiui, etc.). Toate aceste bălţi, cari constituesc Secţia VI-a de pescarii, au o producţie de peşte extraordinară, In­ trecând prin bogăţia lor cu mult toate pescariile din Europa. Ele dau astăzi Statului care este proprietarul lor, venituri foarte mari din pescuit. B. - Raporturile dintre zona inundabilă şi creşterile Dunării. DUpă această scurtă şi foarte sumară descriere generală a zonei inundabile a Dunării să vedem acum cari sunt raporturile ei faţă cu creşterile şi descreş­ terile Dunării şi în ce mod se fac inundaţiunile. După cum se ştie, ca şi la toate cursurile de apă, nivelul Dunării oscilează mereu după cantitatea mai mare sau mai mică de apă pe care fluviul o primeşte zilnic dela af1uenţii sai. In general noi avem de deo­ sebit trei creşteri periodice ale apelor Dunării şi anume: 1) Creşterile mari de primăvară, 2) Creşterile mici de toamnă şi 3) Zaporul. Creşterile de toamnă provin din cauza ploilor de toamnă, ele sunt foarte mici netrecând nici odată peste maluri şi nu au vre-o deosebită importanţă pentru chestiunile de cari voim să ne ocupăm aici. Zaporul reprezintă creşterile parţiale din timpul [23] 23 ruperii sloiurilor. Dunărea fiind încă prinsă cu ghiaţa In diferite locuri din aval şi venind sloiurile din a· monte ele formează un baraj care provoacă creşteri parţiale, uneori foarte înalte. Cum văntul nostru do­ minant în această epocă a anului este Crivăţul, cazul acesta se întâmplă foarte des ca desgheţurile să In­ ceapă mai înainte în amonte decât în aval. Deşt a· normale, aceste creşteri însă pot avea la noi o mare importanţă mai cu seamă când se fac lucrări de in· diguire sau ori-ce fel de construcţii pe mal pentru cari constituesc adeseori un însemnat pericol. Creşterile cele mai principale şi singurile cari ne interesează de .: proape în chestiunea de care ne o­ cupam aici sunt cresterile mari de primânară, Ele provenind din ploile de primăvara şi din topirea ză­ pezii ajung la înălţimi foarte mari trecând foarte des peste maluri şi au o durată indelungată. Epoca lor obisnuita este din Martie pana la sfârşitul lui Iunie, se întind }nSă câte-odata şi dela Februarie până chiar în August. Pentru a ne da mai bine seama de importanţa acestor creşteri şi pentru a putea face o comparaţie între ele pe un timp mai îndelungat, dăm .aCI alăturat o tabelă numerică (Tab. No. r) pentru o serie de 20 de puncte mai principale de pe Dunăre, in cari se arată tnalţirnele maxime deasupra etiajului acelor puncte ajunse de apele Dunarii în creşterile de primăvara pentru o serie de 30 ani consecutivi (r ) In acest tablou se mai arată, în câte o rubrică spe­ cială, distanţa "kilometrica a acestor puncte între ele şi înalţimea etiajului fiecărui din aceste puncte dea- (1) Cifrele sunt luate după datele Serviciului hidraulic şi ale Corni­ -siunii Europene a Dunării. La câteva din aceste puncte nu s'au instalat mirele decât mult mai târziu, aşa că pentru acestea s'au prevăzut da­ tele numai pe mai puţini ani. [26] 26 TABELA O..: durata În zile a apelor deasupra malului precum deasupra fundului) dela II Cot� minimă a malului 1895 1896 1897 1898 1899 II şi REGlUNEA Nivelul convenţional -- ai bălţii dBlSupra -- -- -- J.g f JudUlui Zile zn- Zile Zile Zile Metri I Cota de revăr- sare peste malul 108 122 16S 49 74 1 Bistreţ-Bechet Dunării = 4,28 I Balta Nedeia Nivelul conven - ţional al bălţii (1 m deasupra 19J 144 193 164 127 I fundului) Cota 2,74 Cota de revăr- sare peste malul 102 H 126 31 18 2 Bechet-Corabia Dunării = 4,50 Balta Potelu Nivelul conven- ţional al bălţii I (1 m, deasupra 212 153 200 165 164 fundului! I Cota 2,00 i " Cota de revăr- , sare peste malul 88 - 123 12 - '3 Corabia-Zimnicea Dunării = 4,98 Balta Suhaia Nivelu I conven- I tio nal al bălţii (1 m. deasupra 182 262 215 143 112 fundului) I Cota 3,25 Cota de revăr- Sare peste mal ul 93 - 110 10 - 4 Zimnicea Giurgiu Dunării 4,50 Balta Mahâru Nivelul conven- tional al bălţii (1 m. deasupra 131 119 171 59 69 fundului) Cota 3,41 , [27] 27 No. 2 şi deasupra nivelului convenţiunal al b�dţii (1 metru anul 1895 - 1908 I 1900 1901 1902 1903 1904 1905 1906 1907 1908 II I -- - -- - OBSERVAŢII I Zile Zile Zile Zile Zile Z;le Zile Zile Zile 152 80 163 60 70 60 55 88 - 232 150 217 162 149 168 157 135 -- 133 58 10l 16 2 58 4: 79 - 202 173 231 198 171 176 169 20+ - 124 52 78 12 - 55 45 95 30 212 1-+1 187 112 117 H2 134 133 118 125 50 43 - - 85 73 148 43 198 91 174 51 9-+ 139 151 181 - I [28] 28 II Cota minima . . 1: a mal ului 1895 1896 1897 1898 1899 Q) şi ... REGIUNEA Nivelul convenţional ::; -- u al bjlţii deasupra -- -- -- -- ci fundului Zile Zile Zile Zile Zile Z Metri Cota de revăr- sare peste malul 109 51 131 48 21 5 Giurgiu-Olteniţa Dunării - 4,50 Balta Greaca Nivelul conven- ţional al bălţii (1 m. deasupra 244 332 251 161 135 fundului) Cota 2,34 Cota de revăr- sare peste malul 108 - 112 10 - 6 OltenitaCălăraşi Dunării = 4,70 Călăraşi Nivelul conven- ţional al bălţii (1 m. deasupra 190 178 250 157 129 fundului) Cota 2,48 Cota de revăr- sare peste malul 102 10 135 28 - 17 Dunării = 4,00 Dom niul-Brăilei Nivelu 1 conven- ţional al bălţii (1 m deasupra 212 170 250 175 135 fundului) Cota 1,80 I Cota de revăr- sare peste malul 70 - 90 - - Dunării = 4,30 8 Galaţi-Gura Pru- I tului Nivelul conven- ţional al bălţii 1701 130f (1 m. deasupra 210 210 240 I fundului) I Cota 1,80 I [29] --�------------ .............. ----�_- 11900 1901 1902 1903 1904 1905 1906 1907 1908 OBSERVAŢII Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile Zile 150 59 110 17 69 71 125 43 228 207 220 164 139 162 177 217 126 129 50 62 11 208 170 224 167 165 53 60 20 137 44 27 140 149 165 210 70 70 120 110 29 210 190 250 210 170 165 212 220 132 I 115 25 10 8 - 16 20 90 - I 205 203 232 200 175 160 180 2181 130 I I I [30] 30 Cota minimă a maluui 1895 1896 1897 1898 1899 şi REGIUNEA Nivel ul conven(ional al bălţii deasupra 1= -- -- -- -- fundului Zile Zile Zile Zile Zile Metri - I 1751 I I I Cota de revăr- -1 sare peste malul 133 78 50 Balta Dunării =2,20 TeIincea Nivelul conven- ţional al bălţii (1 m deasupra 197 210 210 172 202 fundului) Cota 0,40 Bălţile Nivelul conven-I Somovei Balta ţional al bălţii Rotundu (1 m. deasupra 193 210 210 162 178 fundului) Cota 0,61 Nivelul conven- Balta tional al bălţii Parches (1 m. deasupra 195 210 210 170 186 fundului) Cota 0,17 I Cota de revăr- sare peste malul Dunării = 2,7 m 93 O 123 O O (deasupra etia- jului Tulcei) Bălţile Deltei Cota de alimen- tarea bălţilor prin gârle = 122 78 175 50 O 2,2 rn. (deasupra etiajului Tulcei) 10 � 19D'2 C,)"t , " , I , ! , i I 1903 , 1:'11.. 'L,',l I.i'" il , , :1 1 J , I , , ! i I�O'" , , '.1 --ntrrrr� ! ! 1 , l' , " li l'05 " .'1:" , 1--' , , , , , :, 1 1 , , i " r- , :, 1<)08 T , .. ,Ii, ISJmIIII.IIIIIIIII' , , , " , .' ;' 1 [-"':'1.;:,::> OBSERVAŢII l' ��.�� .:;�.�� -g -: � g Den umirea I i � � � 2-V O-=' 2� g.g. ____ , �-��i�j��,�-��--------'---�I�u�g-[���·2_+------------1 ,il II 0,86 2,75 Călrnăţuiu Cama Comasca }Gura Dohanul Gârla Scoiceni G, Botului Dimuleasa Titcovul Gura Bălţii 2,32 2,50 Argeşelul 2,90 Gîrla Botul 0,70 Jirlău 0,61 1,05 Filipoiul 2,00 2,60 2,25 0,63 ') Cota e luată in raport cu eti­ ajul Brăilei FiIipoiul - 0,63 Corotişca Dunărea-Veche 1,03 Dunărea-Veche I( G, Cosma 2,05 Privalul potmol it 0,63 1,22 Ghiol de faţă Privalu,l arma- II 0,58 Priv. Arrnanuluf 2,85 nului C' u ţi' { - 0,89 : } 1U rne u (+O,58pr.] I Gîrla Crapina 1,69 CiuIineţul ([atan.li 1,54 Gârlele Prutului - Ghimia 2,02 [40] 40 li - Cota malului Bălţile pri?cipale din lea supra punctului reglllne " = II -= -g �<2 ...... I �:E.� REGIUNEA � ;;.� � .... v ro �'�g s: i:� tI)::l .. r�·l ::l E Denumirea - u ::> ·x E " � 'O ci ro �l� c: v ;:: E '- z; :E ::> ;:.. o il u, i ";:.-::,. [, - 0,4711 rarCheş 0,53 12 Somova 3,90 2,20 1 Telincea - 0,40 0,60 Rotundu - 0,60 0,39 I fDranov -2,00 - 13 Marile Lacuri - I - IRazim - 2,75 - Roşu - 1,80 - Puiule] Puiu 1,80 - 14 Insula Sf, Gheorghe - - Obretin Gorgova -1,80 - Isacov I 15 Insula Kilia fMerhei 1 [Raducu J -0,80 - Matiţa -1,40 I 1 I [41] 41 Gârla de alimentare Gârla de scurgere I = - -- " � )� , )� OBSERVAŢII , c -:; � -c , ] � � Denumirea :: ..:::: .� Denumirea ,..::�� 2�� , e � o 18 , u , ee ct: Călugărilor +1,50 I Ivancea + 1,50 Somova - 0,30 Somova - , - Caciatina-Cern. +0,70 Dranov În Razelm --- 2,20 Canal. Regele - 2,00 \ Gura Portita � - 2,00 Carol I (Gura Duna"ăţ'l' (Ia Razim) I - 2,00 Cura Buazului } - 2,00 prin Sinoe JGârla vătafului - IlmpUI'" I Gârla delaMila2 - - 0,30 ') ') Gura dela I t Gârla dela Mila 7 mare - I f Rusca - }Litcov lGorgova - - Gârlele şi bălţile lsulimanca din amonte, Lo- ;- - 0,30 patria, etc. , [42] 1 'v,lapaN tJlllJfj uţ.rd IBSJ;JASUBll m01d '01 l5!.:l. UA 0099 BJbaAi.'iJJ!?IV if i � � � � - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - -+ - - - - - - �---_ ..... �----------------------_4.!.._------.W!-'-.;;'-;;.;.-;;'-7;;'j.,,!;i.�fi'i-:'" K .. ; � � " , 'lI -------� -� �I I I Fig. 9. Regiunea Bistreţu-Bechet cu Bălţile Cânta şi Nedeia. (Linia punctată indică mersul profilului din Fig. 10). [44] I Îl o .., ll> o: p;' r: c "O .., o :::n c: c: 44 dl'n aval numita Gârta de scur­ gere care, du­ pa apele mari, serveşte ca garla de scur­ gere pana ce apa balţii ajun­ ge la nivelul ei normal, iar pri- măvara ŞI toamna în tim­ pul creşterilor, pana ce apele trec peste mal, serveşte ca g â r 1 a de ali­ mentare ŞI 2) printr' o gârlă din amonte nu­ mita Gârla de a iimen ta re ca­ re serveşte nu­ mai pentru ali­ mentare, care are însă gura ci dela Dunare ŞI gura dela balta barata cu bancuri forma­ te prm depu­ nerile el pro­ pru, aşa ca ea nu începe a [45] 45 funcţiona decât după ce apele Dunarii au ajuns la o cotă mai ridicată. Multe din garlele mari sunt prin originea lor vechi , : , e 8 & � ; ; � , � '" �:.:: ;:; � "- . :.. .::: " ..... � ':! � >:q c '1: o. 'C;; tn ... , o o :> o rn � C C . r k- f:��-=�����;-::==:::::�·'���.�3� A A:-::::' j . ,.... " .. '." . V V './ V J \� . :f;�V':!''''r7'-������;.�/ �-::'.�' \J Fig. 19 a) şi b). Balta Greaca: a) Profil transversal prin baltă; b) Profil longitudinal prin Comasca, prin Balta Greaca şi prin Argeşel, aratănd diferitele bancuri din gărla de alimentare şi din gârla de scurgere, [56] · adancimea lor şi dupa modul lor de alimentare cu apa în trei categorii: .... 1. Baltile de pe malurile Dunarii. 2. Bălţile din insulele formate în albia fluviului (bălţile din insula Brailei, insula Borcei, etc.) având fundul puţin ridicat deasupra etiajului Dunarii dar cu malurile joase şi uşor inundabile, şi, 3. Baltile din delta, cari sunt adanci având fundul lor sub nivelul Marei Negre şi al căror fund a fost -odinioară probabil fund de mare (sau de estuar al .Dunarii). A descrie pe fiecare din bălţile mari permanente ale Dunării în parte - cu tot in teresul mare ce'l prezinta-ar fi desigur a intra prea mult în detalii şi a ne îndepărta prea mult de scopul final ce'l urmărim prin aceasta publicaţie. In cele ce urmează vom da dar o descriere mai detaliata a câte unei bălţi sau grupe de bălţi, pe care o vom alege-o ca tip pentru fiecare din aceste trei categorii pe care le-am distins, aratand totodata pentru fiecare în parte producţia ei şi modul cum ea variaza în fie­ care an în raport cu starea apelor Dunarii. Inainte de a ara ta însa cifrele producţiei pentru fiecare din aceste balti şi modul lor de variaţie în raport cu nivelul apelor, trebue sa insist asu­ pra unei chestiuni generale şi sa explic cari sunt: factorii de care depinde producţia pescăriilor în general. Trebue sa fac aceasta paranteza ŞI sa tratez în câteva cuvinte aceasta chestiune cu atâta mai mult cu cât asupra acestui punct esenţial domneşte tnca J [57] o mare nedumerire şi cu cât din necunoaşterea a­ cestor principii fundamentale se pot face grqeli mari, cari sa compromita chiar întreaga chestiune de care ne vom ocupa în urma, a modului cum vor trebul puse în valoare terenurile din zona inundabila a Dunarii. Producţiunea unei bălţi în peşte, nu depinde nici­ odată de adâncimea acelei bălţi, ci de supra/ala care este acoperz'fă cu apă. Dupa cum în agricultura ma­ teriile nutritive aflate în parnant se transforma în cereale, tot astfel în pescarie aceleaşi materii nutri­ tive din pământ se transformă în carne de peşte, Cu cât dar pamăntul pe care se face piscicultura este mai mare şi cu cât el e de o calitate mai bună cu atâta producţia va fi mai mare. Peştele (crapul şi celelalte specii din familia Ciprinoi­ zilor) pentru a se des voită şi creşte nu are nevoe de o apă adanca. ci mai mult de o apă mică, pe care soarele să o poata tncalzi uşor ca Să se desvolte în ea cât mai repede Infuzoriile, Algele, Crustaceele şi toate micro­ organizmele care servesc de hrană peştelui. Cu cât numărul caloriilor va fi mai mare, cu atât ouăle de peşte depuse pe plantele proaspăt inundate se vor desvolta mai repede, fara a risca să fie distruse de alţi peşti şi diferite animale răpitoare. Cu cât caldura e mai mare - de sigur fara a trece limitele permise­ cu atât puii de crap şi de toate speciile de Cipri noizi - cari sunt locuitorii principali ai balţilor noa­ stre - se hrănesc şi cresc mai repede. Un pui de crap de doui ani, care are o greutate aproximativa de 0,5 kg. primavara, daca are o hrana buna şi cal­ dură suficienta creşte până în toamnă până la 1,5 kg. deci da o producţie netă de 200 %. Şi cum pe 1 hectar se pot creşte pana la 600 asemenea pui rezulta că la finele anului să avem o producţie neta a acelui an [58] 58 de 600 kg. de crap sau o )Iroducţie bruta de 900 kg. Când e frig, în timpul iernii, peştele inceteaza de a mai mânca şi de a creşte) atunci el cauta numai locurile adanci unde se aduna în cărduri spre a ema. Când dar în timpul iernii se pescuesc cantităţi mari de peşte într' o apa adanca, aceasta nu repre­ zintă - după cum se crede - producţia acelei ape, peştele acesta a fost produs pe câmp ia inundată şi apa adanca e numai rezervoriul său unde s'a retras pentru iernat; aici el nu numai ca nu creşte dar con­ sumă din propria sa greutate. Producţia peştelui depinde atât de mult de cali­ tatea, terenului pe care se află balta, in cât azi se ştie ca producţia de pe un teren bun poate fi dublă ca producţia unui teren de rea calitate. Sunt piscicultori cari chiar tngraşa anume parnantul inainte de a-l inundă pentru piscicultură spre a-i mări astfel producţia. Tot asemenea este o condiţiune esentiala pentru sporirea producţiei pescăriei ca terenurile pe cari peştele se reproduce şi creşte in timpul verii, să fie secate şi lăsate fara apa în timpul iernii) supuse la îngheţ şi la aerisire. Cu modul acesta ele sunt ferite de creşterea buruienilor aquatice precum şi de acidi­ tate şi !lUmine. In prima vara când se inundează apoi din nou, ele capata puteri noui de producţiune extraordinara. Atât de adevarate sunt aceste principii fundamen­ tale în cât azi piscicultura sistematica şi intensiva face în mod artificial ceea ce la noi se întâmplă în mod natural. In adevar în culturile mari de crap ce se fac în Boemia, Galitia, Silesia, etc., se inunda . , prima van suprafeţe întinse de terenuri transformân- du-se în heleştee puţin adanci şi se cresc în ele pana toamna crapi; iarna însa aceste heleştee se usuca [59] 59 Fig. 20. Ezerul Moştiştei şi Priualul Scoiceni. - Plan de situatie indicând mersul nrAA1,,1,,; "',- ",. [60] " I I I ! I r ,., . N : � ! c: . 00 ŞI peştii din ele sunt transporta ţi în base­ nuri speciale mici dar arlânci pentru iernat. De aici rezulta dar, că produc/za pescăni: lor creste în propor/le dzrectă cu supra.fa/a de -teren z'nu1Zdată,' cu cât apele sunt mai mari �z acopăr supra.fe/e mai mari �t' cu cât du­ rata cre�terz'lor //11C mat mult cu atei t �/ produc/ta e mai mare. Dacc1 dupa retragerea apelor acest peşte fu. ge, fie În Dunăre fie în balta adâncc1, acest peşte a fost totuşi produs numai pe cârn. pra inundatc1, carnea sa este formată din materile nutritive a. flate în acel p;,'1mânt. Cea mai buna dovada despre aceasta ne-o da Tisa, unde vedem ca toata pescc1ria cea mare, care era înainte aier, a disparut dea. data prin indigarea şi oprirea inundaţiilor a. cestui râu. Din toate acestea .1 " [61] 61 se vede dar că anii buni pentru producţia pescariei trebue să fie anii cu inundaţiuni mari, cu cât sunt suprafeţe mai întinse acoperite cu apă şi cu cât ace­ stea dureaza mai mult cu atâta producţia trebue să fie mai mare. DUpă aceste câteva consideraţiuni generale pu­ tem acum să luăm ca exemplu câte o balta sau o serie de balti din fiecare din cele trei categorii ce Fig. 22. Plan de situaţie arătând traseul profilelor dela Fig. 23 şi 24, prin Lacul Boian, Lacul Sticleanu şi Gârla Batului. le-am deosebit şi să vedem care este rentabilitatea şi producţiunea fiecăreia din ele şi cum variază ea din an în an în raport cu starea apelor Dunării. 1. Bălţile de pe malurile Dunării. Vom începe mai întâi cu descrierea bălţilor de pe malurile Dunării, de oarece acestea sunt cele mai [64] -1 I Fig. 25. Regiunea coprinsă între Gura Batului şi Gura }irlăului cuprinzând Eeerul Călăraşi, Sfrederile, etc. Linia punctată indică mersul profilului dela Fig. 26. '-- . L----- li � [65] se scurga în mod indirect. Aceste bălţi pot fi separate adeseori în mai multe trupuri, cari devin aparente mal cu seama în timpul apelor scat zute, ele rnsa formează la un loc o singură balta, care stă în legatură cu Dunarea prin cele două garle ti­ pIce aratare mai sus. Modul de alimentare al acestor balti este - dupa cum s'a vazut ŞI în cap. 1. § 2 - cât se poate de simplu: apa din Dunare întră mal întâi în balta prin gârla din jos, a­ poi când apele cresc ceva mai mult începe a întra şi prin garla din sus şi în fine la revarsare întră apele în balta peste maluri La scăderea a­ pelor apoi gârla de jos serveşte ca gârlc1 de scurgere. (Ca tip vezi Fig. 19. Balta Greaca cu gârlele ei). Din categoria acestor bălţi fac parte: Morughiolu, Brateşul (Fig. 14), ezerurile din Basarabia (Cahul, Cogurlui, Ialpug, Catlabug, etc.), balţile din Noianul Brailei, BaltaMa­ cinului, Ghiolu Armanu, Igliţa, Sei­ meni, Cochirleni, Oltina, Bugeac, Baciu ŞI Vederoasa, Greaca (Fig. 19), Suhaia (Fig. 14), Potelu (Fig. 2), Nedeea (Fig.10), etc. Origina acestor bălţi este diferita: unele sunt vechi coturi sau braţe parasire ale Dunarii (Chiolul Du­ narea Veche (vezi şi Fig. 22), Zato- 5 [66] 66 " � I i � \ I 1 - I 1 [67] 67 e: Ol ;z QJ L .'" 2' ::1 ::1 ..., o C ::1 CL "" , o � � I � Q) N W "'� �. ro L ·ro nul Gluciului dela Harşova, Belciug, Erin­ ciuc, etc.), al­ tele sunt vechi văi de erosiu­ ne, estuare sau limanuri pără­ site dela gurile raurilor, altele simple depre­ siuni în terenul I inunda bil ale : I căror mal uri I I , au fost înălţate ; prin cordoane- i le litorale for- ; I ma te din depu- i nerile apelor : fluviului în rno- : I mentul revar- : I J sării lor peste : maluri, altele : r n f i n e sunt : ('", balti alirnenta- �: "', te cu izvoare E: -' cari stau în le- �: E:, gatura şi cu al: Dunărea (Ve- �: deroasa), etc., l etc. Toate a- : ;:, ceste au însa ]1: de comun mo- ��� �",u..lu"'!'" ���:J.J.J:;Wh���/'L=Uwi dul lor simplu de alimentare cu apă din Dunăre care [68] 68 cele doua garle (la unele a ramas azi numai una) ti­ se face prin pice arătate mai sus. 2) Prin bă�li' compuse sau grupe de bă�tz' înţelegem a­ cele bălţi situate la un loc, ale caror garle de scur­ gere conduc cu toatele în­ tr' o gârlă mai mare prin­ cipala, care drenează tn­ treaga regiune şi se varsă apoi în Dunăre, astfel că din punctul de vedere al alimentarii lor toate aceste bălţi formează împreună o unitate. O mare parte din bal­ ţile cari compun o aseme­ nea grupă comunică si di­ rect cu Dunărea prin eate o garla (garla din amonte sau gârla de alimentare dela bălţile simple); aceste garlc de alimentare însă sunt mai toate astupate la gură cu praguri şi nu func­ ţionează decât când apele ajung la o cotă mai Inalta, aşa că alirnentarea princi­ pala a tuturor acestor bălţi se face) cât timp apele nu sun tpreă crescute. tot prin Fig. 29· Regiunea Brateşului. garla mare principala. Ca exemple din aceasta categorie de bălţi putem " .. cita grupa de bălţi situate între Ghecet şi Isaccea [69] 69 �;.U tJdnse p e��3 nes d"W:J "dnp IS!W!4:l 'I!,Jno fq6cq .. tud",s�" ��� Q'4"�t ..... )J, ,nrnoa rnp u- C ro al c:o 880UIlO [70] '. io (numite bălţile Crapinei sau bălţile din Dobrogea Secţia V-a), Bălţile Somovei, etc. Bălţile Secţiei Va (vezi harta No. 1) sunt compuse dintr'o serie de lacuri mari, ca: Crapina, ]ijila, Piatra Călcată, Lăţimea şi mai multe jepci şi ghioluri mici. Fiecare din aceste ghioluri au câte o garlă de alimentare spre Dunăre, cari însă sunt mai mult sau mai puţin barate cu bancuri şi în special. cele Fig. 31. Bratul Măcinului, din sus nu functioneaza de cât când vin apele 11\.11 mari. Toate aceste ghioluri însă mai stau în legatură directă sau indirectă şi cu o garlă mare principala, care drenează întreaga regiune, numită Garla Ciulineţu], prin care se face atât alimen­ tarea principală cât şi scurgerea. Această garla, care este un vechiu canal de Dunare potmolit la [72] L,-'-� Fundul SomoV€F' " Fig. 33. Regiunea Sornovei. Profil lonp itudinal, PRorlL I , -------- �----------- 1 [74] I .. 74 o, ,/ I , I JLl [75] 75 gura din amonte, ttncepe din sus de Isaccea ŞI se urca panala Pisica. In adevar, astazi garla Ciulineţul din diferite cauze nenatural: este :rP0tmo�ita în mareparte şi de aceea apa din bălţre mai putăndu-se scurge bine prin ea, şi-a cautat alta scurgere eşind acum prin garlele dela Dunăre ale acestor balti şi In special prin gârla Crapina. Cu toate acestea, aceasta este numai o stare secundara, creata şi tntreţinută în mod artificial, caci garla Crapina a fost săpată abia în timpurile mai noua de catre un arendaş al pescăriilor de aici. Drumul adevarat al apelor din aceasta regiune este însa prin gârla Ciulineţul şi scurgerea principala a baltilor în timpul apelor joase tot prin el se face. Bălţt!e Somouei (Fig. 32-34 a-f) sunt deaseme­ nea compuse dintr'o serie de lacuri, ca: Sauna, Ro­ tun du, Parchesul, etc. legate cu Dunărea prin o serie de gârIe, ca: garla Calugarului, gârla dela 1 vanova, etc. cari Însa sunt mai toate potmolite şi nu introduc apel decât când apele Dunarii sunt la o cota mai ri­ dicata. Intreaga aceasta regiune însa este drenata de o garla adanca şi lungă, numita gârla Somouei, (Fig. 35 şi Tab. 5) care se întinde din sus de Tul­ cea pana prin aproprierea Isaccei, unde se pierde în stuf. Cu aceasta ăgarl stau în legatura toate ghio­ lurile acestei regiuni, ea le alimenteaza cu apa proas­ pată şi prin ea se scurge apa în timpul decreşterilor Dunarii. Origina grupelor de băf!t' este cu desavarşire di­ ferita de a balţilor simple. Intreaga regiune bal­ toasa pe care este situata o asemenea grupa de bălţi era înainte o insula mare, formata în albia fluviului, cum este astazi de eX.,insula Brăilei sau [76] 76 insula Borcei. Cu încetul unul din braţele de Du­ năre, care tncunjurau aceste insule, potmolindu se tot mai mult şi apoi perzandu-si la gura sa din amonte cu totul comunicaţia cu fluviul, s'a transformat într'o gârlă lungă. Aceasta a continuat totuşi a sta in le­ gatură prin alte garle mai mici cu bălţile din această regiune aşa că alimentar ea şi scurgerea acestor balti a continuat a se face ca şi înainte pe aceasta cale. Insula întreaga s'a alipitastfel încetul cu încetul de mal, forrnand acum o luncă mare plină de balti. Astfel Ciulineţul în baltile Secţiei a V·a nu re· prezintă decât resturile unui vechiu braţ al Du-narii, care mergea dela Ghecet până în apropiere de Isac­ cea şi s'a potmolit la gura sa din amonte, dupa cum şi Sornova (vezi tab. V. ng. a şi b, precum şi Fig. 32) nu este decat restul unui vechiu braţ de Du­ narc, care mergea dela Isaccea până la Tulcea. Tot astfel va fi dacă Canalul Borcease va potmoli as­ tupandu·şi- dupa cum e tendinţa - gura sa dela Calarasi, şi tot astfel ar fi daca braţul Macinului, care odinioară a fost braţul principal al Dunării şi acum se micşorează din ce în ce, s'ar potrnolt şi ar alipi întreaga insulă a Brailei de malul Dobrogei. Asemenea s'au mai format şi alte grupe de bălţi în susul Dunarii, acolo însa, fiind formaţiuni mai vechi, procesul de transformare a mers şi mai de­ parte, aşa Că lucrurile nu apar atât de simple ca la Crapina şi Sornova. Astfel ar fi de ex. bălţile din regiunea dintre Zimnicea şi Giurgiu (Bălţile din Domeniul Giurgiului), unde garla Carna, care în­ cepe din apropiere de Zimnicea mer gand sub di­ ferite nume panaajunge de se varsă îndreptul Giur­ giului, nu reprezinta decât un vechiu şi lung braţ de Dunare, care înconjura o insula mare plina de .. [77] 77 balti. (Vezi şi Fig. 15· pag. 52). Tot astfel ar fi re­ giunea cuprinsă între Gura Dohanului şi Gura Botu­ lui, unde garla Scoicenii, prelungita cu gârla Ba­ trăna etc. reprezinta resurile unui vechiu braţ de Dunare din care se alimentau ezerurile: Moştiştea, Boiau, Sticlele, etc. (vezi Fig. 20--22). Tot astfel în fine ar fi regiunea cuprinsa între Gura Botului si Gura jirlaului, unde garla Botului (ramura ei dins­ pre Calăraşi) prelungită prin Carla mare, Privalul Belecâne, etc. reprezinta rarnaşiţele unui vechiu braţ de Dunare, din care se alimcnta lacul Calar asi, Sfrederile, Ezerul Călaţui, etc. (vezi Fig. 25 şi 26 p. 46). La toate acestea însă procesul de potmolire al gârIelor mari de drenaj a mers şi mai departe încă ne mai rarnanand decât numai mici porţiuni din partea lor din aval, cum de ex. s'ar putea întâm­ pla peste un numar de ani, dacă la baltile Crapinei am lasa g�,rla Ciulineţul sa se potrnolcasca cu totul. Modul de formaţiune al acestor grupe de bălţi şi gâr1e este cam urmatorul: Pe unele porţiuni din Dunare se formează necontenit ostroave nouă, care mai întâi sunt separate între ele prin braţe largi de Dunare, apoi cu cat ostroavele cresc) cu atât braţele dintre ele se potmolesc mai mult transforrnandu-se în Verige până ce ajung a se închide la partea lor din amonte; apoi ostroavele, dintre care unele au deja pe ele diferite feluri de depresiuni în care se adună apa ca balti, japşe, etc., se alipesc între ele sau cu malul, iar vechile braţe ce le despărţeau rarnăn ca balti sau gârle, Zatoane, Zavale, Zatoace şi aşa mai departe. Modul acesta de formaţiune de bălţi noui şi garle, potmolirea braţelor de Dunare şi transformarea lor în: «Dunariţev, «Verige», Zatoane», «Zavaluri-, [78] 78 "Privaluri", etc., îl putem ob ser va şi astăzi pe tot 1ungul Dunării, unde vedem cum se formează os' troave noui, iar vechi braţe de Dunare se potmolesc la gura, transforrnandu-se în garle, bălţi, etc. Un frumos exemplu îl avem astazi sub ochii noştri pe distanţa de Dunăre dintre Silistra şi Dervent. (Fig. 36) Aicea pe Canalul Dunării s'au format o serie de insule (Hopa, Pastrarnagiul mare, Pastra- Fig. 35. Gârla Somova. magiul mic Insula Ostrovului, Păcuiul, Pacuiaşul, T [tichia, Pacuiul lui Soare,etc.) împărţind Dunărea în doua braţe principale, Plosca si braţuldi« faţa Os­ trovului. Pe harta austriacă dela r8S6 vedem cat Thalwegul fluviului trecea prin braţul Ostrovului, Jar toate aceste insule erau mici şi depărtate unele .. de altele. Astăzi pe lângă insulele vechi s'au mai [79] 79 [80] , 80 format şi altele nouisi toate au crescut aşaca în cea mai mare parte s'au lipit între ele forrnand LI un loc o insulă mare, neramanand din vechile braţe care le separau decât câteva bălţi, jepşe şi zatcane pe ele. Braţul principal al Dunarii din faţa oraşului Ostrov s'a transformat acum într'o simplă Verigă potrnolindu-se din ce în ce mai mult şi aratand ten­ dinţa dea disparea şi a alipi întregul complex de insule la malul dobrogean asand astfel orăşelul Os­ trov în mijlocul uscatului. Braţul PIos ca, care în I856 era un mic canal, ca Borcea de azi, a deve­ nit acum Canalul principal al Dunarii. A urmări pas cu pas pentru fiecare baltă în parte modul ei de formaţiune şi transforrnări!e, prin cari a trecut şi .rece este o chestiune cât se poate de frumoasa, pe care însă cadrul restrâns al ace­ stei lucrări nu ne permite Să o desvoltarn mai de­ parte. Ma mulţumesc dar astfel de a fi putut indica macar numai în linii generale modul in care s'au făcut şi se fac aceste transformari. A descrie deasemenea toate bal-ţile de -pe ma­ lurile Dunarii în parte, împreună cu garlele lor şi modul lor de alimentare, ar fi a intra de asemenea prea mult în detalii şi a ne indeparta prea tare de scopul urmărit în prima linie de această publicaţie. In hărţile alatura te însă precum şi în diferitele figuri, schiţe şi profiluri, ce însoţesc aceasta lucrare, ceti­ torul va putea găsi complectarea descrierii din text. * * * Pentru a cunoaşte mai de aproape bălţile depe malurile Dunarii şi a ne da seama mai bine de producţiunea şi rentabilitatea lor vom lua ca exern- [81] 81 plu bălţile din Dobrogea cuprinse în Regiunea din­ tre Macin Ji lsaccea numite şi băI/tie CrajJlnez' sau bălţile Secţiei a V-a. (Vezi harta No. r). După cum s'a văzut mai sus, în această regiune 'care are o suprafaţă aproximativă de r6,284 hec­ tare, se află o serie de ghioluri mari precum şi o serie de ghioluri mai mici sau japşe. Toate ace­ ste bălţi pot fi împărţite după posiţiunea lor şi după modul lor de alimentare în trei grupe prin­ cipale şi anume: I. Grupa băltilor dela Piatra Călcată compusă din Glnolu! Piatra Călcată (Fig. 37) precum şi din jap- Fig. 37.-Ghiolul dela Piatra Călcată. şeJe: Leanca, JaPJa Peatra ROJze, JaPJa Rahova şi JaPJa Lungă. Ghiolul Petrei are la apele joase o adâncime maximă de I.5 m. şi se alimentează din Dunăre prin trei gârle dintre care: Gârla Petrei, care duce prin JaPJa Leanca în Ghiolul Petrei, e gârla principală de alimentare a acestor bălţi. Ghiolul Petrei se mai alimentează însă şi pe la spate din gârla Ciulineţul, din care purcede un prival dela Luncaviţa şi duce în Ghioi prin japşele Piatra ROJz'e şi Japşa LUllgă. Acest prival însă de când Ciulineţul nu mai are apă multă nu mai funcţionează decat la apele mari. [82] �_ .. --::- ... ,. b�'iiF, , ;:; ... , &'+ -;;.jae;... = 1fI. __ rz, .", .. ! o � 5-700 m � •• et r- • 'rIOlu'l tiullne!ul ,""_',"" o' ..... ,'" ':;,:,;00"".'0" Ba".cr.!J'.�,�' r: ,., ""_��': ':"" ��'._. ,<-,o, ,q'.. .��'. ,_,' , .• ,\'�' .. "", ' ... ,r '- ... '{� j!'_ -, ��.*_.��_ ... �";-rlk ... :J }" """. --- ;-- .• ':- -;.. ... ,' -'/; _. II -, ' !." • IOltCm � 3000M J- i2'tD .....J ·'·r: SI Fig. 39. Profil prin Privalul Ciulinet - Găr la Cătanele, Balta Crapina şi Gârla Lată (Gărl a Crapina), arătând alimentarea bălţii atât direct dela Dunăre prin Gărla Crap ina, cât şi alimentarea indirectă prin Ciulineţ - Gârla Cătanele. C\l CIJ :""-:':"� -;'_I'�.T ... -::7 .... ....,-'" '� __ < .! -;, .", ...... � . Jap .... Piriu ':;"?: �?",�-- SUPI'" ape,:I""L.'l Balta era -:":'_--=�"";:'� '- :."-=:;-- 7970 ...... I�· in '."-,,,'---; li. c, , c � ��'t-' -)it- 7'2.0'" J. J'l Fig. 38. O secţiune transversalt prin Balta Crapina şi prin Ciulineţ, începând dela Văcăreni. [83] 2. Grupa bal/ziar dela Crapina si Pisica compusa din Ghiolul Crapinei şi Ghiolurile mai mici din re­ giunea Pisicei: Popina, Lunga, Buciumul şi Ca racus. Ghiolul Crapinei (Tab. II. şi Fig. 38) are la apele joase o adâncime maxima de 1.5 --2 m. şi se ali­ menteaza din Dunare direct prin Gârla Ghidriciu şi prin Gârla Crapina. Aceasta din urma (Tab. IV. Fig. c.) este o garla artificiala scurta de vre-o 300 m. lungime, care <1 fost săpată acum vre-o 25 de ani de arendaşii acestor bălţi dupa ce gurile Ciulinetului şi ale Ghidriciului s'au potmolit astfel ca apa nu mai avea destul curent pentru a se face aici leasa de pescuit; ea conduce direct în balta aducand aici şi peşte dela Dunare, însa potrnoleşte balta atât de tare in cât la gura ei s'a format în balta un enorm banc pe care a crescut o tntinsa padure de salcii. Astazi ea este principala gâr1a de alimentare a în­ tregii regiuni. Ghiolul Crapinei se mai alimenteaza însa şi prin Gărla Ciulineţu]. Aceasta gâr la care drenează întreaga regiune a balţilor din Secţia V-a a fost odinioară principala gârla de alimentare şi a bălţii Crapina cu care este legata pe la spate prin Gârla Catanei. Astăzi Ciulineţul fiind în mare parte potmolit şi Crapina stand în legătura directă cu Dunarea, can­ titatea de apa ce o aduce el în aceasta balta e cu mult mai mica. Totuşi este de remarcat ca la sca­ derea apelor, chiar dupa ce Cărla Crapinei "se tae" (adica dupa ce apa din balta inceteaza de a se mai scurge prin ea) apa din balta continua a se scurge prin Carla Catanei în Ciulineţ şi de aCI în Dunare. Ceeace dovedeşte ca cu toate obstacolele mersul natural al apei din aceasta regiune este tot pe aici. 3. Grupa Ghiolurilor dela Lăţimea situata în [84] 8-1 dreapta părţii din amonte a Gărlei Ciulineţul vechiu. Ea este compusa din Ghiolurile: L ăţim ea , fijila, Plosea şi Combra iar în regiunea dintre Ghecet şi Munţii Macinului din Chiolurile şi japsele : llenele, Somooa, Earba roşie, Buciumul, Ghiolul eu Raei, Oaea, Lebăda, Lebădaru, Opinca, etc. Alimentarea principala a tutulor acestor ghioluri se face prin Ciuline/ul nou. Acesta este o bifur­ caţie a Carlei Ciu1ineţul, care din dreptul satului Vacăreni se împarte în doua ramuri: cea dela Nord merge sub numele de Ciuline/ul veehiu pe o dis­ tanţa de vre-o r8 km. pana lănga satul Pisica, unde are gura sa din amonte dela Dunare, care însa este cu totul astupata ne mai intrcducănd apa nici chiar in timpul crester ilor Dunarii. Ramura dela Sud a Ciulineţului se numeşte Ciu­ lineţul nou şi are prin diferitele locuri pe unde curge diferite nume, aşa în dreptul Văcarenilor se numeste Gârla Satului, de aici înainte merge pana la Car­ van unde da în [apşa Mactil, apoi merge tnainte sub numele de Lăţimea şi la Bisericuţa se desparte în trei ramuri înconjurând aceasta stânca (Fig. d din Tab. IV. arata tocmai aceasta separare la Bisericuţa) spre a conduce apoi în ghiolurile: iz/ila, Plosea şi Combra. Când Dunarea vine mare apaadusă de Ciuli­ neţul nou umfla atât de tare aceste trei ghioluri încât ele se revarsă şi alimentează astfel şi pe toate celelalte ghioluri mai mici şi jepşele dintre Ghecet şi Macin. In afara de Ciulineţ ghiolurile din aceasta grupa se mai alimentează când apele vin mari şi printr'o serie de gârle ca: Gârla nouă, Gârţa dela Zătoaea, Argeşul şi Malacn. Gărla lui Tănase, Gârla Calului, Gârla Zăpada, etc., situate între Azaclau şi Ghecet, aceste -, gârle însa toate au gurile lor dela Dunare cu totul 1 ,- I , [85] 85 potmolite aşa. cănu aduc apă decât la cote mai mari. DUpă cum se vede dar bălţile din regiunea Secţiei a V·a se alimentează pe deoparte aproape fiecare prin câte una sau mai multe gâr1e direct din Dunăre, aceste tnsă fiind în majoritatea lor pot­ molite la gurile dinspre Dunăre alimentarea prin ele nu se face decât la cote mai ridicate. Pe de altă parte însă aceste bălţi se mai alimentează încă pe la spate - fie direct sau indirect - printr'o gar la lungă - Carla Ciulineţul- care traverseaza şi dre­ neaza întreaga regiune. Aceasta gârlă este un vechiu braţ de Dunare care nu de mult timp a fost chiar navigabil, după cum se vad şi astăzi urme ca d. ex. şchelea dela Rachel unde se descarcau mărfuri; în el se adunau toate apele din această regiune spre a se scurge şi pe el acum 30 de ani se făcea. Leasa cea mare de pescuit cum se face azi pe Cărla Fi­ lipoiul în Domeniul Brăilei (r). La cotele mici ale cresterilor Dunarii ;apa începe şi azi a intra. în bălţi mai tntai prin Ciulineţ, apoi, când apele cresc ceva mai mult, intră prin Carla Crapina şi Car la Petrei, apoi la o cota ceva. mai mare încă încep şi toate celelalte garle a introduce apă şi în fine când creşterea Dunării la Galaţi ajunge la cota de 4.30 m. atunci apa trece peste maluri şi intră în bălţi pe distanţe mari, caci malurile acestei regiuni sunt mai toate joase. Odată cu intrarea apelor încep a intra. şi peştii din Dunăre care aici se reproduc şi se hranesc (1) Tot astfel şi Ciulineţul nou, care e o ramură a acestuia, nu e decât un vechiu brat de Dunăre. Gârla Lăţimea a conservat cu totul aspectul de Dunăre şi are o adâncime de peste 4 m. [86] 86 , ,- în bălţile bogate în hrana în tot timpul verii. Pentru ca peştele intrat sa nu fuga, se închid mai întâi garlele din sus cu garduri sterpe, apoi la o cota mai mare se închide toata regiunea pe toata lungimea malului dela Ghecet la Isaccea cu "Pleter" (ostreţe de alun şi dopuri de stuf) şi apoi Ia scaderea apelor se închid şi garlele mari: Cra­ pina, Piatra, Ghidriciu şi Ciulineţul cu garduri mari sterpe şi în fine se face la Carl» Crapina "Leasa" (vezi Tab. IV. fig. c) pentru prins peştele mare, care dupa ce a lepădat icrele vrea sa fuga mapo afara din balta. Peştii tineri cari au intrat din Du­ nare şi puii gasind în aceste bălţi o hrană abun­ dentă se hranesc toata vara şi cresc; cu cât su­ prafaţa inundată a fost mai mare cu atât şi hrana e mai abundenta şi cu atât şi producţia e mai mare. Toamna apoi sunt pescuiţi cu navoadele şi avele. Pescuirea cu 11a voadele se începe mai întâi în bălţile şi japşele mai puţin adănci, se trece apoi la Piatra Calcata, Crapina, etc. şi se sfarşeste în fine cu Lăţimea, care e cea mai adanca şi poate ţine peştele mai mult timp. Iata cum a variat producţia acestor balţi dela 1900- 19°8: I I I O •• .... � [87] 87 I Durata apelor Suma Partea I Inălţimea crescute deasupra: Produc- totală maximă tia în provenită lANUL a apelor Malului I Nivel�lui klgr. din Statului I I 430 convenţional vânzare II . m. al bălţii I Zile Zile 3160001 19001 4,80 114 175 2490.733 - 1901/2 4,46 24 60 3011448 - 427.730 1902/3 4,32 11 70 2.213585 - 375.380 I 1903 '4 4,42 9 30 1.613.635 696.554 336491 1904/5 3,55 O 15 1.539.157 646.391 357444 19056 4,3+ 18 120 2095485 774.959 466.630 I 19067 4,52 22 60 2.521.598 8g7.347 516.196 19078 5,1 J 96 110 4.177.838 1.220.251 697.182 Dupa cum se vede, în anul 1907 când apele au ajuns la înalţimea de 5,16 m. şi au acoperit toata regiunea cu apa producţia s'a suit la 4.177.838 ki­ lograme, pe când în anul 1904, când apele au avut cota numai de 3,55 m. aşa ca nici nu au putut trece peste maluri, producţia a scazut ajungand abia la 1.539.157 klg. In anul 1903 apele au fost în adevar ridicate la cota de 4,42 m., însa au fost foarte scurte trecând numai 30 zile peste cota convenţională de 1 m. dea­ supra nivelului fundului bălţilor, Deasemenea în 19°0 apele au fost înalte şi au fost revarsare 175 de zile dând o producţie buna de 2.490.733 klg., aceasta pro­ ducţie ar fi fost însa şi mai mare daca cu un an înainte în 1899 producţia nu ar fi fost scazuta din cauza apelor foarte mici (cota creşterii maxime la Galaţi în acel an a fost 3,55 m.) netrecănd nici o zi peste maluri. Din toate acestea vedem ca în anii când apele [88] 88 sunt foarte mari şi îndelungate acoperind toată zona inunda bilă, producţiunea in această secţie poate fi de 2 1/2 ori mai mare ca în anii când apele sunt foarte scăzute. Rentabilitatea acestei regiuni este cât se poate de buna. Pescaria de aici, care înainte era arendata cu I26.000 lei anual, produce azi în regie un venit net de 700.000 lei. Din păşunat şi culturile făcute după retragerea apelor de pe terenurile inundabile se obţine 63. I05 lei anual, din stuf -l- - 5000 lei, iar din exploatarea pădurilor de salcie aproximativ 24.000 lei anual. 2. Bălţile de pe insulele Dunării. Ca un exemplu din a doua categorie de bălţi să luăm băI/zie Domeniului Brazlez (vezi harta No. 2. şi profilul dela Fig. 40). Aici -avern în total o su­ prafaţă inundabilă de 63.I90 h., din cari II.629 h. sunt bălţi cu luciu de apă şi garle, iar restul de 51.560 h. teren inundabil, stufarii, paduri de sal­ cie, etc. Bălţile mai principale aici sunt: Serbanui, Oreea, Gemenele. Rusaua, Scurtul, Bobocnl, Lungit· leţul, Ulmul, Dunărea veche, etc. (vezi şi Tab. III. fig. a). Mai toate aceste ghioluri au câte o garla specială prin care se alimentează cu apă din Du­ nare (Fig. 4I şi 42 şi Tab. VI-IX.); pe de altă parte ele au câte o altă gârlă (garla lor de scur­ gere) care le pune în comunicare direct sau in­ direct cu gârla FZ'lZPOI'ul (vezi Tab. IX. fig. a, b). Acesta este un canal lung de aproape 24 km. care" începe dela lacul Şerbanu şi drenează întreaga re- [89] •• 89 giune vars ăndu-se în braţul Măcinului mal sus de Ghe­ cet. In acest canal se scurg toate bălţile din D0111eniu. Toate bălţile de aici au ni­ velul fundului lor deasupra etiajulu: Dunarii, numai ghi­ olul Dunarea Veche - care pnn ongmea sa este un vechiu cot al Dunarii - are apa foarte adanca pănă In 8 m. sub etiajul Dunării. (Vezi profilul dela Fig. 40). Alimentarea acestor bal! i se face în modul următor: când apele Dunării încep ;1 creşte ajungând la un nivel de aproximativ 2,4 111. dea­ supra etiajului Brăilei şi băl­ ţile sunt SCăzute, apa tncep.. a intra cu incetul pnn gUL: Filipoiului şi prin garla Co· rotişca (Fig. 42 ŞI Tab. VI.); cu cât creşte apa mai tare cu atât intră mal multa apa. Când apa ajunge la un nivel aproximativ de 3 - 3,6 m. deasupra etiajului Brăilei, atunci ea începe a in tra din amonte în bălţi prin garlele de alimentare a dife­ ritelor bălţi ca: Gârla Di: ntuleasa, Gârla Bataia şi Co­ rotisca din Dunarea mare ŞI [92] 92 peştelui care vrea să iasa în car duri, iar malul se îngrădeşte cu "p/eter" (adica cu un gard mic de nuele de alun împletite cu papură) pe distanţe adeseori de mai multe zeci de km. care se lasă acolo până încep malurile a fi din nou vizibile. (Fig. -+4 şi 52). (In primăvara aceasta închiderea cu pleter s'a făcut pe 62 km. lungime). Apele retragandu-se şi malul fiind acum liber pleterul se scoate afară. Odată cu Fig·44. Aşezarea "Pleterului". închiderea zarlelor începe a se construi un zard '-' III:::> mare sterp" şi la gura dela Dunăre a Filipoiului care este susţinut de piloţi mari şi care are de scop de a reţine aici peştele ce vrea sa fugă prin canal. (Tab. X b şi Tab. XI b şi c şi Fig. -+-+ şi 47). In urma se construeste puţin mai sus "Leasa" care serveşte la prinderea peştelui. - , I� f �. [93] 93 Apa revărsată peste câmpii, şlprm pădurile de sălcii (Fig. 47 -53) unde peştele se hrăneşte şi creşte foarte repede găsind o hrană abondentă, începe încetul cu încetul a se retrage în bălţi şi de aici prin garlele lor de scurgere (Fig. 54 şi Tab. VIII. fig. b) se varsă în Filipoi. Incetul cu încetul şi peştele urmează acest drum vrand să iasa în Dunăre, aşa că la retra­ gerea apelor şi mai cu seamă toamna o mare parte din peştele de pe Domeniu este deja concentrat în ca- FIg. 45. Gardagii "Gropeneni plecând la închiderea Filipoiului. nalul Filipoiul. Aici el este pescuit la leasă în can­ tităţi enorme - odată am observat singur în 3 ore prinzăndu-se 26.000 kgr. (Tab. X. fig. a)_ Pescuitul balţilor cu navoade (Fig. 56) şi ave începe toamna pe la finele lui August, peştele care rămâne aici speriat de navoade fuge din toate părţile şi se con­ centreaza din nou in Filipoi. In Filipoi el caută a se ascunde la gropi şi pe sub butucii de sălcii [94] 94 însă pescarii îl găsesc şi-l pescuesc pe de o parte pe sub maluri cu tărbufurile, iar pe de altă parte la gropi cu prostovoalele. (Fig. 55)· Astfel dar balta Domeniului Brăilei constitue pe de o parte o minunată capcană pentru a prinde peş­ tele din Dunăre ce vine în ea pentru a se repro· Fig. 46. Aşezarea Gardului sterp dela Filipoiul. duce şi totodată un loc minunat unde peştele se reproduce, mănâncă �i creşte dând o enormă pro­ ducţie, necunoscuta în alte pescarii din Europa. Iată cari sunt rezultatele producţiunii acestor pes­ carii şi modul cum depind ele in diferiţi ani de creş­ terile apelor Dunarii: .... [95] 95 Ce Durata apelor Suma II Cota mari peste Producţia totală pro- Venitul ma x irrră venită din I Fu ndu l la Mal (cota gârlelor în kgr. vânzarea Statului Hr ă ila n4 _�.) (cota 3,60 peşţ elui rai a I Brăila) I Lei Lei 1903/4 4,45 20 28 2.431 670 884103 517.487 I 1904/ 3,57 O O 920725 401.945 211.840 1905/6 4,57 74 142 3.296.361 1.030.09+ 583.188 1906/7 4,73 71 129 5.262.089 1.769.100 1.064.320 1907/8 5,40 128 154 6.447.793 1.663.396 1.000597 Fig. 47. Inundaţii în Balta Brăilei. Din acestea se vede dar iarăşi că şi in aceste bălţi cu cât apele sunt mai înalte şi cu cât durează ele mai mult, cu atât şi producţia creşte. In anul I904 - I905 când apele au ajuns numai la cota de 3,57, m., deci nici nu au trecut peste maluri, şi alimentarea catorvă [96] bălţi s'a facut timp de 65 zile numai prin câteva gârle (Filipoiul şi Corotişca), producţia a fost foarte Fig. 48. inundaţii în Balta Brăilei. mica ajungand abia la 920.725 kgr. Din contră Fig. 49. Inundaţii În Bah a 1Jrăilei. In anul 1907 - 1908, când apele au fost foarte [97] 97 înalte ajungând la cota 5,4° m. şi au durat 180 zile acoperind cu totul "terenul inundabil, producţia a fost foarte mare, ajungand la 6-447.793 kgr., deci de 7 ori mai mare ca în anul 19°4-1905. Cercetând acum tabela numerică a creşterilor maximale ale apelor Dunării deasupra etiajului (Tab. No. 1), vedem ca cota medie a punctului Brăila este de 5,r± metri şi U1 în timp de 30 ani nu am avut decat de 2 ori - în 1899 şi I90-+ - ape, cari nu au trecut Fig. so. Inundatii în Balta Brăilei. peste maluri, adică cari nu au trecut de cota de -+ metri deasupra etiajului Brăilei. Am avut însă în mai multe rtnduri ape Ia limite ca de ex. în 1894 (4,01 metri), în 1896 (4,03 111.), în 1898 (-+,12) şi în 1908 (4,17). In general am putea dar zice că în această regiune în timp de [5 ani avem: un an foarte rău, doi ani mediocri, cinci etni buni şi şapte ani foarte buni (peste cota 5 m.). [98] ... 98 Dacă facem acum o comparaţiune între datele obţi­ nute la Secţia V-a din Dobrogea şi între datele obţi­ nute la bălţile din Domeniul Brailei vedem ca, pe cand în Secţia V-a în anul cel mai bun producţia a întrecut numai de doua ori şi 1/2 producţia din anul cel mai rau, tn domeniul Brailei producţia anului celui . ! Fig. SI. Inundaţii în Balta Brăilei. mai bun a întrecut de 7 ori producţia anului celui mai rau. Şi acest fenomen îşi are explicaţiunea sa, caci, pe cand regiunea Secţiei a V-a are o suprafaţa totala de I6.284 h., din cari 97I5 h. sunt lucii de apa cu stuf şi numai 6569 h. teren inundabil, balta din Do­ meniul Brailei are o suprafaţă totala de 63.I90 h., " � ... _ .... [99] \ din cari numai rr.629 h. sunt luciu de apa, iar tot restul.de 5 I.S60 h. teren inundabil. In anii deci cand apa trece peste maluri, suprafaţa producatoare de peşte se mareste aici proporţional cu mult mai mult decat la bă'ţile Secţiei a V-a. Aceasta este şi ea tnca o dovada maimult ca în adevăr producţia principala a peştelui este pe carnpiile inundate. De altfel mai trebue de observat că atât la Dorne- Fig. 52. Inundaţii in Balta Brăilei. Baterea Pleterului pe mal. niul Brailei cât şi la bălţile, Secţiei a V-a, când sunt apele mari, producţia nu provine numai din producţia proprie a acestor bălţi, ci ea este în ambele parţi considerabil sporită şi prin mulţimea de peşti mi­ gratori (în special crap), care es din bălţile DeItei Dunării şi intră în aceste bălţi primă vara pentru a se reproduce, unde rămâne închis cu garduri şi se pescueşte. [100] 100 Rentabilitatea acestei regiuni este deasemenea cat Fig. 53. o colibă de pescari din Balta Brăilei In timpul inundatiilor. se poate de bună. Numai pescuitul care se exploa- Fig. 54. Gârla Tăncava în timpul scăderii apelor, ducând apă În Filipoi. teaza în regie de catre Stat a produs un venit net de [101] Il \ li ti • I 101 peste 1.000.000 lei (înainte era arendată împreuna cu tot Domeniul Brailei pentru 613.000 lei, din cari aproximativ 100.000 lei era partea din arenda cu­ ,-enit<1 pentru pescuit). In a fara de pescuit însa te­ renul inundabii, care este arendat, produce dupa retragerea apelor o sumă destul de considerabila; în 1906 arendaşul a încasat din stuf şi papura, fân, erbărit, (Tab. XII a şi b) tarlă şi baltarit o sumă Fig. 55. PescuituI cu "ProstuvoaIeIe" in Filipoi. de 267.889 lei. Pădurea de sa1cie (Tab. XII. fig. c şi fig. 47 - 53) care se exploateaza prin Serviciul Silvic al Statului produce de asemenea un venit anual de aproximativ 4°.000 lei (in 1907 - 8). 3. Bălţile DeJtei Dunării. Cu mult cele mai bogate ca pescărie din toate bal­ ţile noastre .-- şi probabil dupa Volga dintre toate pes­ cariile de apa dulce din Europa - sunt bălţile din [102] III' f II u 102 Delta Dunării, adica aşa numitele pescarii, Secţia VI·a din Do- brogea. Am lasat ina- ,. dins descrierea lor la .. �, '" .: . urmă, de oarece aICl trebue să dăm o des- criere cu mult mai a- " . , manunţita. Pe deo- , .. parte natura acestor r ::1 J bălţi fiind încă foarte � l puţin cunoscută tr e- U1 9' ;J bue să dăm o descri- "ti (b t ere fizică cu mult mai cn (') '1 s. largă şi să Intrăm in- E. < l tr'o serie de detalii, (') '\, e Z care ne vor fi de cea (b <: mai mare importanţă o '" o. pentru scopurile (b pe (b 5' care le urmărim, pe r- de altă parte ŞI din '" o E. punctul de vedere e- ·Ul conornic lucrurile sunt (b .... o- cu mult '" mal cornpli- ::l F ca te, produc ţi unea a· cestor bălţi fiind mal heterogenă. In Delta Dunării pe langa peş- � -- tele ce creşte ŞI se î . desvoltă în baltile ei 1 I mai avem ca n tit aţi \ , mari de peşti migra- ..... -, tori, ce vin din mare spre a intra în Dunare [103] M"* 103 sau bălţi şi sporesc în mod considerabil producţia; între aceştia mai principali sunt: Sturionii (morunul, Fig. 57. Dunele de Nisip dela Periprava nisetrul, păstruga, etc.), Scrumbiele de Dunăre, Cam­ bula şi Chefalii. Pe de altă parte Delta Dunării, este Fig. 58. a porţiune din pădurea Le/ii unde nisipul dunelor a redevenit sbur.i tor. ca un focar pentru repopularea tuturor balţilor Du­ narii cu peşte, aşa ca în anii când 'vin apele marr, [104] 10-1 trecând peste maluri, cantitati mari de crapi, somni, babuşcă, etc., es din aceste bălţi şi emigreaza în car duri mari în susul Dunarii, intrând acolo în bal­ ţile ce le întâlnesc în cale şi mergând pana chiar în sus de lacul Greaca; alţii înşelaţi de apele dulci proaspete aduse de Dunare, fug prin garle în mare şi dacă nu gasesc o intrare deschisă spre Razim, etc., mor din cauza apelor sărate ale marii. Astfel dar prin aceste migraţiuni în aceşti ani cu ape mari, pe de o parte se sporeşte considerabil producţia­ nea balţilor din susul Dunarii, iar pe de alta se mic­ şorează însa cu mult cantitatile ce se prind aici în Delta. § 1. - Descrierea fizică. Dupa cum s'a aratat mai sus şi după cum se poate vedea mai lamurit din seria de profiluri longitudi­ nale şi transversale prin toate direcţiunile Deltei pe care le dam ici (Fig. S9 - 52), întreagă aceasta regiune reprezinta o depresiune generală al carei fund e cam cu 1,80 m. sub nivelul Marei Negre, întretăiată în toate direcţiunile prin grinduri. Grinduri!e au o origină diferită, aşa: grindul dela C/lllz'a (Tab. XIV. fig. 6) reprezintă înaintarea malului solid basarabean în terenurile aluvionare ale Deltei pe care Dunarea a trebuit sa-I străbată (1). grindurile (r ) D-I Ch. Kuhi, inginer şef al Comisiunii Europene a Dunării, îmi comunică că în anul 1883 adâncind canalul tăiat la micul M din braţul Sulina între vechile mile 23 şi 24, Ia o adâncime de 19 "�.4 până la 25 picioare a întâlnit în partea inferioară o argilă foarte dură de o culoare gălbie, care împiedecase desvoltarea profilului trans- [105] NiS' p 105 t Letea şi Caraorman reprezinta vechi dune mari de nisip (Fig. 57 şi 58 şi Tab. XIII) amestecate cu scoici marine; aceste nisipuri azi în mare parte s'au fixat şi cresc pe ele doua frumoase paduri de stejari, plopi, etc. (r). Tot astfel e şi grindul Sa ră tu riie versa! al canalului în acest loc. Deasemenea la canalul pe care l-a să­ pat (terminat în I902) între noua milă 13' 2 şi 19 a găsit pănă la 20 picioar e adâncime sub etiaj o pătură de ,,16ss" foarte moale şi uni­ formă pe toată lungimea canalului. Sub această pături! pănă la 22 picioare adâncime a găsit o pătură de argilă foarte dură pe o dis­ tanti! de 1524 metri Intre mila I9 şi mila 18. Dragărid mai departe, până la 24 '/, picioare, a găsit aceiaşi argilă lnsă mai dură încă şi lătiridu-se în aval până peste mila 18, a vând în totul o lăţime de 1768 metri. Concluziunile pe cari le trage d. Inginer Kuhl din aceste lapte sunt: ,.Si on tire une ligne courbee en continuation de la haute terrasse de Kilia Veche, vers le Sud, tangente au Grindul de Stipoc par la partie inferieur e de I'ancienne coupure du pct it M ou I'argile dure a de trouvee a l'endroit 1 et continuee par la b an de d'argile dure au r8,e nouveau milliaire et en amorit, il l'endroit II, il est permis de supposer que In terrasse de Kil ia Veche s'etendait dans les temps tres r ecules a tr'avers d'une partie du Delta act uel du Danube, for­ mant saillie dans l'estuaire du Bas Danube. "Cest cette argile dure qui a determine les sinuosites importantes du bras de Sulina a CEt endroit soit le petit M entre les anciens milliaires 24 et 27". Faptele acestea fiind de cea mai mare importanţi! pentru istoria e volutiunii Deltei -- deşi nu sunt în directă legătură cu chestiunile de cari ne ocupăm aici - am ţinut totuşi să le semnalez în interesul Stiintei. (1) D-I Inginer Kuhl a binevoit a-mi pune la dispoziţie o serie de probe de materialele ce s'au scos la dragaj din secţiunea ce s'a făcut prin grindul Caraormanului cu ocazia tăerii primului canal dela ma­ rele M, la actuala milă 12 pe braţul SuJina. lJin aceste probe se vede şi mai lămurit adevărata natură de cordon litoral marin al acestui grind. Mai întâi a ver.i la suprafaţă până la o adâncime de 60 cm. o pătură de nisip amestecat cu pământ negru vegetal. Apoi până la nivelul apei o pătură de nisip curat. Apoi nisip.amestecat cu scoici marine, care din ce ne scoborîm mai jos devin mai numeroase. Sub acestea apoi o pătură de nisip amestecat cu scoici de stridii izolate sau lipite între ele prin concreţiuni calcaroase, şi în fine dragând până la o adâncime de 3 metri sub etiaj, s'au găsit scoicile marine lipite între ele, aşa că formau adevărate bancuri' (Tab. XVI fig. c). [108] iOtl malul gârlei Litcouul, în insula Sf. Gheorghe, etc. Tot astfel sunt în insula Dranov grindurile de pe malul gărlelor Duna vaţul şi Cerneţul, cari toate au fost odinioară braţe principale de Dunare între­ taind toată regiunea şi astăzi s'au transformat în gârle mari şi adanci, având unele maluri mai ridicate, pe care păşuneaza vitele şi pe cari pescarii au făcut grădini de legume şi arbori fructifer]. De asemenea sunt grindurile mici în jurul ghiolurilor Erinciuc, Belciug, etc., cari nu sunt decât malurile unor vechi coturi ale Dunar.i ce au fost parasite şi transfor­ mate in lacuri adanci. Cele mai principale grinduri însă sunt grindztr/le maluri'or actuale ale Dltlzăril', (vezi Tab. XIV şi Tab. X \'.) cari se întind spre baltă în regiunea inferioară a Deltei pe distanţă de 0,5- 1 ,5klm. (pe braţul Chiliei în unele locuri chiar până la 2 kilometri) (Fig. 67), iar în regiunea ei mai superioară fiind cu mult mai întinse. In regiunea Ceatalelor dela Tulcea şi sf. Gheorghe revarsăndu-se cantitati mai mari de apă procesul de colmatar e a balţilor a fost mai puter­ nic şi astazi găsim aici grindul malului mtinzandu­ se pe o regiune cu mult mai mare (Fig. 68) lăsând numai o serie de lacuri cu fundul mult mai ridicat (bălţile Tatarului, etc.) şi o mulţime de jepci cari se usucă în timpul apelor scăzute. Balta. - In afară de Regiunea Ceatalelor, toată Delta - în care cuprindem şi insula Dranov cu la­ curiie mari Dranovul, Razimul, etc. - este o imensă baltă adâncă de r,So - 2,50 m. sub zero al Marei Negre, tmpartita printr'o serie de diguri longitudi­ nale, transversale şi diagonale (grindurile) într'o se­ rie de camere mari. Aspectul general al acestei re­ giuni ar fi al unei serii mari de polderuri olandeze, [109] roo separate intre ele prin diguri mari şi umplute peste tot cu a pa. In cea mai mare parte această imensă lfJ :::l c; :::l '- .... � '- o � o U "" � 2 :::l P.. ;g U lfJ � '" U :... V - 1: .....; '" ] '-' c � :::l c' '" - -- .- " - ,;"'j - " :::l o u 3 "::) c .(Il " :.; ., c ;:: :; o �. .- Ci ;:l.. U '- :::l :; '" � cu U '" o c ::: 'bil cu � ci \O .�iJ � baltă e acoperită cu stuf plutitor, aşa că prezintă la suprafaţă aspectul unei imense păduri de stuf ser- [110] T" .. C'i>sterl m.a.:ime ordinare r 3 " c ce - <'. I � � I : Pr,�1 tr-an sv er- .. l tn tr e Bratul K;lI'!1 Bratul Su lin a A 8 � 1. i I .� ::.:: E � � � cn �. o;. " L c • ca '" ��'!?��§�" ,,{�'f���' (ţp-- - - - - - - - - •.• .- - ------------�-- ---------------��=== .. --------- -_._--.--- ,-------.-_.- ----.- ----- � l:i:lg' <# o - rl 4- .., ::;: Fig. 62. IZ K'" (1 �' :>:"'" - '" � ­ �- c " '" Le<:> ro - - -_=�_==_==_=_ _ _=.co .:.��_.:..:: ţ Braţul SU!;:la a.D Profil transversal intre Bratul Kilia �i --- -;- -. - ----,.---"- - - - -- __._----ToSOă ,. ------ -,'" r I FIg. 61. - ca c �� ���' c .' -"� .h __ ��,�����.� _ --_��: :---_?���:> -.:�:;::-.;. -, -�--, _�1m!.�'.,-;" ______________ ---.:.:.=:��\!f,�.J�:��,-��?;�1"ţ'M,-��iiib�1:f.< >i,','" : Il;ţ--·-;u. , ;,ţ�l'.',. ('Fiii: . - N,velu-I-M�r"�--· _______ ,_,Z� -.-' ' " <"('V1"'· .. -'- ::J CI) ::J �­ ca L ... al QI"�sten maxime ordinare ;.L--:._--::::::=-·_::-_��-.:. __ ���:...� ..:_:::-..:-_- _ _= __ � _..:. ::. _ .. [111] 111 # puita de o serie �e can�luri şi înt:erupta din lo� rn Joc prin suprafeţe intmse de luciu de apa. (Vezi profiiele transversale şi longitudinale prin Delta, precum şi Tab. XIX-XXII). In aceasta regiune, pe malul drept al Dunarii, se gaesc inca o serie de ghioluri ca: Morughiol, Ghio­ lul dela Mahmudia, Zaganul şi Malcoci din regiu- r'�--� il �, (=====::�===� li --�. s u Fig. 63. Regiunea din Jos il Insulei Letea, indicănd cu o linie pune­ tată mersul profilului transversal dela Fig. 64. nea Tulcea-Prislav şi ghiolurile Somovei din regiu­ nea Tulcea-Isaccea. Toate aceste bălţi însa desi în­ vecinate, difera mult de baltile Deltei ele fiind din categoria bălţilor de pe malurile Dunării şi urmând cu totul un alt regim; ele au fundurile lor cu mult mai ridi cate variind nu mai între 50 cent. până la ro. cent. sub etiajul Dunării, aşa ca ele nu fac [112] C' c, ::! . ; L ..... �"'''''--J'-'--..J.... -o <=> 00 :;j 112 : Bratul Kilia CernoFc. : K"' o 91(", vest de Peripl 'va 3 o , e, +o o -, - , o 3' -r -, III ::J (Jl < ro -, '" III ::J ......- ., ro ce ., pl .-r C 3 III .�. OJ ., III "" '2' :c C/.J C ::J Il> Braţul Sulina Intre Mila (veche) 13:H 14- parte din bal­ ţile propriu zise ale Deltei. (Vezi Fig. 33 şi 3-1- pag. 72--'78, A Iimenta rea bâ'fi/or Dettei.> Să vedem acum cum se face ali­ mentarea bălţilor din Deltă. Dupa cum s'a văzut, balţileDel­ tei, afară de o mi­ ca porţiune din unghiul ei din a­ monte, au o adan­ cimc destul de mare pentru a conţinea în per­ manenţa o canti­ tate suficienta de apă, totuşi şi ele au nevoie de a se aliment a în fieca·' re an cu apa proa­ spata, atât pentru a Inlocui cantita­ ţile mari de apă ce se scurg prin fil­ traţiune în cana­ lele Dunării (1) şi \ ..; (1) Serviciul tehnic al Comisiunii Europene [113] 113 pierderile provenite din evaporaţie cât ŞI pentru a calculat că prin gura Sul inei se scurge In mare de trei ori mai multă apă decât. intră în acest braţ la Ceatalul Sf. Gheorghe. Acest plus mare de apă, care in timpul apelor scăzute menţine curentul şi Fig. 65· Porţiunea de Jos a Insulei Sf, Gheorghe indicând mersul profilului dela Fig. 66 adâncimile la gura Sulinei contribuind foarte mult la mentinerea navi­ gabilităţii în această epocă provine numai din apa ce se' scurge prin gărle din bălţi şi mai cu seamă din cantităţile mari de apă de baltă de- s [114] 114 ------ � �� a preînol apa lor incarcata cu ga- zun vătărnătoa- re vieţei animale, provenita din pu- Bra�ul Sulina M.i trefacţia continuă a materiilor or- ganice, cu o alta --o apa proaspata 0- ., xigenata şi tncar- o -::;::, cată cu substanţe ., hrănitoare. Si aici � Il.> > -f. e ::l alimentarea - C/l ŞI c <, < � CI) scurgerea bal ţi- ., '- CI) lor se face la o cotă Il.> -' mai joasa a a pe- ::l 'TI ....... lor Dunarii prm cfQ" ., CI) garle, peste � Iar t::o ., maluri se face Il.> când apele ajung . .,..,.. '" C 1 la cota care co o c trece de 2,7om. ::l deasura petiajului Il.> I punctului Tulcea. (/.) ..., A Iimentarea � c:> prin gârle. - Pri- ::r ro o vind harta Deltei ., c..c. Dunării.vedemcă zr: CI) sr�. Gheorghe Cărla ivancea în adevăr aceasta I regiune este stra- I 1: I I I I s:: I cantată ce se filtrează I 1»' I prin malurile Dunării, ., I I CII I I si străbat în canal în timpul apelor scăzute. [115] bătută de un foarte mare număr de gârle. Originea si rolul acestor garle însă sunt diferite: . Mai tntai avem o serie de gârle foarte mari şi adânci, cari prin originea lor sunt vechi braţe ale Dunării părăsite şi potmolite acum la ambele lor guri. Intre acestea, cele mai principale sunt, în insula Letea : Gârla Sondea, care este un vechiu brat mare > • al Dunării, ce unia braţul Chiliei din jos de Ismail cu braţul Sulinei la punctul Şondea, dintre vechile mile Fig. 67. Satul Peripraua cu Pădurea Letii în fund. 24 şi 25. Acest braţ s'a transformat în garla foarte recent-pe la r840 era încă un canal navigabil-­ aşa că Sir Hartley la început punea mare preţ pe apele ce i le aducea această garla în canalul Su­ lina din braţul Chilia. Cărlele Hliboca-Saha, Iacob-Saha şi Pardina for­ mau trei braţe ale Dunării cari plecau din jurul punctului Pardina şi mergeau spre grindul Chiliei, pe care neputându-l străbate se îr;truneau mai întâi [116] ---------------------------------------------��� ... ] 16 într'un singur braţ mergând spre Nord, paralel cu acest grind, spre a conduce apoi în Dunăre lângă oraşul Chilia- Veche. Din acestea, cele două dintăi garle sunt acum cu totul izolate, transformate în ade­ vărate ghioluluri. Gârla Lopatna este un vechiu braţ de Dunăre foarte larg şi adânc aproape ca braţul Sulinei. Ea este de asemenea izolată şi transformată în ghioI. Carla Sulimanca dela Peripra va e o lungă Fig. 68, Recoltă de cânepă strânsă în clăi în regiunea Ceatalului Chiliei pe grindul malului dela Pătlăgeanca. garlă de drenaj care conduce în ghiolurile Merheiul mic şi Merheiul mare, Matiţa, etc. Carla Papădia, astăzi cu totul neînsemnată, este un vechiu braţ de Dunăre, care forma un canal lateral al braţului Sulina între punctele Papadia şi garla Ciobanului, etc. Foarte in­ teresant este că aici, astăzi sub ochii noştri, braţul Tatarului, dintre Tatanir şi Chilia Veche, este pe cale de a se transforma în gărla şi tot aşa în ultimii 20 ani braţul Popinei dela gura Stari Stambul s'a transformati, într'o garla cu totul neînsemnată. [117] 117 In insula Sf. Gheorghe, ca mai principala, avem gâr1a Litcouul, care era un lung braţ al Dunării şi se intindea pe distanţe foarte mari; el pleca din a· propierea Ceatalului. Sf. Gheorghe drenând toata [118] 118 insula până prin a­ propiere de grindul Caraormanului ŞI deacolo se scobora la Sud ducand în Dunăre aproape în faţa actualei gUrI a Dunavaţului. Tot astfel era un braţ de Dunăre şi gârla Rusca, care pleaca din braţul Sf. Gheor­ ghe din jos de Pris­ lav. In insula Dranou avem gâr1ele mari: Ctincţul, Dnnduă­ ţtt], Gâsca} Cerneţu! ŞI Dranotnd. Din acestea cele patru dintăi sunt de sigur vechi şi mari braţe ele Dunăre} cari du­ ceau la lacul Razim} adică în golful mă­ rei din acest loc} care pe atunci poate nu era încă închis printr'un cordon litoral ŞI transfor­ mat în lagună ca astăzi. Unele din aceste garle servesc şi azi C,..aţu\ sn Oheorghe il ,-" G".,ti na :I� t.� :II� ,- l:� 'x I -. '3 :" 1° 1" 1� l' ,W ,., ,0 , ""-: Oernetul 1 1 I : I c: I I � " 1 1-0 la;- IC " I 1 I I I 1 1 I I � 1 s: 0)­ , .. :\ , 1 1 � ..... -- [119] 119 ca gâr1e de alimentare şi canale de drenaj având" tn tot<;leauna un curent mai mic sau mai mare în ele. Altele din contra, deşi pe tot lungul lor au con­ servat in totul aspectul şi adăncimea unui braţ de Dunare, au fost totuşi aproape complect izolate şi transformate în adevarate bălţi: apa lor este cu to­ tul statatoare şi suprafaţa lor este plină de o bo· gată vegetaţiune de nufăr, plutinţe şi ciuline. (Nup­ har Iuteum, NimPhaea alba ŞI' Trapa natans) (Vezi şi Tab. XVII fig. b). Modul de transformare al unui braţ de Dunăre în g·ârlă sau în lac se poate observa şi astăzi foarte bine. Mai întâi se formeaza un banc (prag) Ia gura din amonte, mai t.ir ziu apoi altul ceva mai mic la gura din aval, apoi cel dela gura din amonte creşte din ce in ce şi înaintează în canal, iar vegetaţiunea, stuful şi papura, începe a creşte pe malurile gur ei din ce în ce mai mult. In scurt timp gura ecomplect astupata, aşa că apa nu mai străbate înăuntru decât la apele mari. Aşa e azi de ex. la gârla Şondea. Intr'un stadiu mai îndepărtat gura din amonte e perdută cu totul în stuf, acesta e cazul de ex. la gârla Gâsca din in­ sula Dranov. Ca exemplu pentru modul de transformare a tinta col de Dunăre în gInd ne pot servi lacurile Erinciuc şi Belciug din dreapta şi din stânga canalului Sf. Gheorghe. Arnandoua acestea au fost coturi ale canalului Sf. Gheorghe, apoi Dunărea sapandu-si un alt drum mai uşor, acestea au fost părăsite pot­ molindu-se gurile în modul cum s'a arătat şi pentru gârla Şondea. Tot astfel au fost transformate în mod artificial în ghioluri vechile coturi ale braţului Sulina, cari au rămas părăsite în urma rectificarilor canalului şi cărora Ii s'au astupat cu diguri de piatră [120] ;UlIN[i 120 lemoiJ I t i. Pardina ,': � .,. �q -.J ţv Tatan; .. c;;o :? :; ;::J o :� � :::> :,; !� C '. r- o :� ::l " :;:- 1Q '3 � I :: c: J :� r- o. -� ;p e ,..:.' :� "'1 t� �I KiJia Yeehe "" " i:: :3 ţ.) c c: .... f" 1 '/: Periprava [121] SU0111er::e gurile lor din amonte înlesnin­ du-se astfel mai mult potmolirea lor. Multe din ace­ ste gârJe, pe cărid erau l�!-:.ţc ale r'�:­ narii, stăteau in le­ g<1tură cu diferite lacuri mari pe cari le alimentau prin gârle speciale de alimentare şi le pri­ meau înapoi apele prin gârle de scur­ gere; este foarte ca­ racteristic că şi as­ tăzi Ia multe din ele aceste comunicaţiu­ niau fost menţinute, nu mai că pe unele porţiuni din vechi­ le garle, cari acum nu mai functioneaza ca atunc� a crescut stuf. Astăzi însă multe din lacurile cari odinioara erau în legătura cu ve· chile canale ale Du­ nării, transformate acum în garle sau bălţi, ne mai putan­ du-şi scurge apa în 121 , , I I o L '" ::;;: [122] 122 ele şi-au săpat nout garle de scurgere, care duc în actualele canale ale Dunării, astfel că aceste lacuri au acum legături cu actualele cât şi cu vechile ca­ nale ale Dunării; aşa este de ex. lacul Fortuna, care înainte se alimenta din Sondea si azi se ali- . , . rnentează din Sulina; aşa sunt lacurile Gorgova şi Obreiinul, care înainte se alimentau prin Litcov şi astăzi stau în legătură cu braţul Sulina; aşa sunt ghiolurile lsacov şi Uelina, cari înainte se alimen­ tau din Litcov şi azi se alimenteaza prin garle speciale din braţul Sf. Gheorghe. Aproape toate aceste ghioluri însă şi-au menţinut si vechi le lor comunicatii. Cu modul acesta s'a sta- . . bilit o întreaga anastornoza între toate lacurile şi gâr1ele Deltei, a�â ca prin ele se stabileşte o legă­ tura şi Între canalele mari actuale ale Dunării. Aşa de ex. se poate merge din braţul Chiliei în bra. ţul Sulinei: a) Prin garla Şondea; b) prin garla Pardina, dela punctul Pardina - garla Jidanului -lacul Babina -- Matiţa - Lopatna la cherhanalele dela mila 23 din vechiul braţ al Sulinei; c) prin gârla Par dina dela Chilia- Veche - gârla Jidanului - Matita, etc. la mila 23; d) prin garla Sulimanca = lacul Merhei-Matiţa­ Lopatna , etc. la mila 23; sau prin Matiţa-Ghiolul Raducului la vechea milă 12 din Sulina, etc. Din braţul Sulina se poate merge în braţul Sf. Gheorghe: dela Gorgova, dela Obretin sau dela vechea mila 18 prin lacul Gorgova - Litcov - gârla Rusca la Prislav; dela aceleaşi puncte prin Litcov la punctul Periuloc în apropierea actualei guri a canalului Regele Carol sau la Uzlina prin ghiolurile şi garla Uzlinei , In fine prin Duna vat, Cerne], Clineţ, Gâsca, etc., ", .. [123] 123 si diferite gârle mai mici se poate merge din braţul Sf. Gheorghe în Razim, gura Portiţei, etc. Cu modul acesta vedem ca prin garle şi ghioluri se poate comunica în toată Delta dela Nord la Sud. Aceste comunicări sunt însă şi un drum pentru apă, prin care intră în baltă sau se scurge din ea afară şi de aceea alimentarea acestor bălţi prin garle este foarte complicată; ea este cu atât mai complicată Fig. 74· Gârla Dunavăţului în timpul când se adâncea cu draga. cu cât aICI avem o eternă transformare foarte grea de urmărit. In afară de garlele mari (gârle principale) în re­ giunea Deltei Dunării mai avem o serie de garle mai mici (gârle secundare). Unele din acestea sunt actualele sau foastele garle de alimentare şi scurgere ale diferitelor ghioluri; altele însă sunt garle săpate de pescari pentru a le servi sau ca drumuri sau pen­ tru pescuit. Din toate acestea putem să ne facem acum o idee [124] �' � 124 aproximativa de modul de alimentare al balţilor Deltei prin garle: In general garlele din partea din amonte a Deltei, daca nu au gurile lor prea ridicate prin potmolire, încep cele dintăi a introduce apa în balta. şi aceasta aproximativ când apele la Tulcea ajung Ia un nivel de 2,00-2,20 m. deasupra etiajului. Carlele din partea din aval a Deltei incep alimen­ tarea cu mult mai târziu şi sunt unele - cum era de ex. garla dela Obretin, dela vecheamila r8 din canalul Sulinei-cari mai in totdeauna scot apa afară din baltă şi numai când creşterile sunt foarte ridicate­ aproape de a da peste maluri - numai atunci încep şi ele a introduce apă în balta. (r ). Apa intrând prin garlel« principale din amonte este condusă apoi prin gârlele secundare în balti şi acestea încep a se umfla cuprinzând din ce în ce mai mult stuful din prejurul lor. La b�dţile cari au malurile solide de grind, creşterea se [ZIce în mod normal ca la orice balta de pe malul Dunarii; dacă însă garla conduce în "balta mare", care se întinde aproape pe toată suprafaţa Deltei şi este acoperită în cea mai mare parte cu "plaur", atunci 8pa se pierde în stuf şi încetul cu încetul ridica în sus ma. sele enorme de stuf plutitor. (Fig. 75). Când cres terile trec peste 2,20 m. la Tulcea - 3.50 la Galaţi­ atunci toate garlele introduc apa în bal tel. (1) Diferenţa intre modul de alimentare prin gărle al b ă lti lor din Deltă şi intre alimentarea bălţi lor din susul Dunării se explică şi prin diferenţa mare de pantă a Dunării ce există intre aceste două regiuni in timpul creşter ilor mari aie apelor: pe când intre T-Se. verin --Galaţi, pe o distanţă de 781 klrn , diferenţa intre cota medie a apelor maxime este numai de 116 cm. (6,05 la Severin şi 4,89 la Galaţi) deci de 0,14 cm. pe kilometru, între Galaţi şi Sulina, pe o distanţă numai de 150 klrn., diferenta Intr e cota medie a acelor ma. �.'" xime este de 440 cm. (4,89 m. '::;al;ţi, 0,49 Sul ina) deci de 2,9 crn .. pe kilometru. [125] 12;1 De o mare importanţă pentru alimentarea balţilor sunt şi gârlele mici săpate de pescari pentru a prinde peşte, cari conduc din Dunăre în baltă Aceste garle perpendiculare pe mal sunt mai mult un fel de cres­ tătură în grindul malului şi au o lungime foarte mică­ de 0,2 - 1,5 klm. - pana ce ajung in regiunea stu­ fului. De îndată ce încep creşterile, apa Dunării intrând prin aceste gâr1e, se revarsă în balta gene­ rală şi o umflă ridicănd încetul cu incetul tot stuful plutitor în sus. Peştii aflaţi în stuf sau pe sub plaur simţind acum apa proaspata, caută să iasă afara din baltă şi sunt prinşi în coteţele şi gardurile cu limbi ale pescarilor. Pentru alirnentarea bălţii şi preînoirea apei ei, aceste gârle dar, în anii când apele nu se revarsă peste maluri, au o importanţă destul de mare. Ele au însa marele desavantagiu că potmo1esc balta pe regiuni întinse şi de aceea se recomanda o foarte mare prudentă la permiterea acestui mijloc de pescuit. Am aratat mai sus ca partea din aval a Deltei este separată din cea de amonte prin două grinduri mar i transversale, grindurile Caraormanului şi Le­ tei, continuate şi în Dranov prin grindul Hundiu şi Crasnicola; din cauza acestor bariere apa intrată prin gârlele din amonte nu poate alimenta şi por­ ţiunile de baltă cuprinse între grinduri şi mare. Pen­ tru alimentarea acestei regiuni dar trebuesc o serie de garle speciale; cum însă prin lucrările făcute de Comisiunea Europeană a Dunării pentru regularea canalului Sulinei malurile acestui braţ au fost înăl­ ţate şi multe gârle astupate (vezi şi Fig. 76) alimen­ tarea cu apă proaspătă a acestor regiuni se face foarte greu, de aceea prin aceste regiuni găsim unele balti cu o apa infectată prin descompunerile materiilor organice (Gârla lmpu,tz"tă în insula Sf. [126] 126 Gheorghe, o parte din gârla Sulimanca dela Peri­ prava, etc.) în cari adeseori am gasit peşti degeneraţi. Alimenfarea peste maluri. - Ori cătă apa ar in­ troduce însa garlele, aceasta nu poate fi suficienta pentru a inlocui cantitatile de apa atât de mari din imensa balta a Deltei Dunării, ce se perd prin eva­ poraţie şi filtrare; aceasta se face numai când trec apele peste maluri. Comparînd profilul malurilor cu tabloul creşterilor Dunarii pe 30 ani (Tabela nu­ merica No. I) vedem ca alimentarea peste maluri se face în modul urmator: I. Ca în mod general apele încep a trece peste maluri dupa ce apele la Tulcea au crescut peste o cota aproximativa de 2,70 m. deasupra etiajului (4,30 la Galaţi), atunci începe a se face alimentarea mare prin partile- unde malurile sunt mai joase. Serviciul technic dela Comisiunea Europeana calculeaza ca apa trece peste maluri când avem la Tulcea cota de IO picioare, deci 3,I5 m. atunci în adevar apa trece aproape peste tot peste maluri. (Vezi Fig. 7I-73 cu profilele longitudinale ale malurilor Deltei). 2. Din tabela No. I vedem ca cota medie a cres­ terilor pe 30 de ani la Tulcea este de 2,93 rn. dea­ supra etiajului, şi ca în timpul de 30 de ani numai de II ori aceasta cota nu a fost ajunsa] şi anume în anii: I884, I885, I887, I892, 1894, I896, 1898, 1899, I903, 1904 şi I908. In anii I882 şi 1902 ea a fost tocmai puţin peste limita (2.7I m) (I). (1) In această scurtă descriere fizică a Deltei Dunării, arătănd ori­ gina grindurilor, modul cum s'au transformat vechile braţe de Dunăre în gârle şi bălţi, formarea zătoanelor, plaurul, etc., am arătat o mul­ ţime de fapte şi observaţiuni cu totul nouă, care sunt de natură a schimba, în mare parte, concepţia ce se avea până acum despre originea) şi evoluţia Deltei Dunării. Deşi tendinţa generală a lucrării de faţă este"> cu totul alta şi îmi rezervasem a scrie despre această chestiune mai [127] r I ,1 II I I l' I J 127 § 2. - Descrierea Economică. Sa vedem acum cum variază şi aici producţia în raport cu nivelul apelor Dunarii în diferiţii ani. pe larg în o lucrare specială, nu pot totuşi să mă abţin a nu atragi în câteva cuvinte atenţiunea asupra unora din conc\uziunile ce de curg din faptele pe cari le-am arătat. După cum s'a văzut dela capătul extrem nordic al Deltei, dela Gi­ brieni, putem urmări un lung grind, care este un cordon litoral ce tra­ versa actuala Deltă. El mergea dela Gibrieni prin Kuciugurile (du­ nele mari de nisip) dela Vălcov, Periprava-Letea până la vechea milă 13 (având In faţă, spre Ost, dunele mari de nisip cu pădurea Letea) apoi de aici până la mila 15 pe malul drept al vechiului braţ Su lina, şi in fine spre Sud pe drumul spre Caraorrnan (trecând prin pădurea Caraormanului care este asezată pe dunele din fata sa si aj ungăn d până aproape ele braţul Sr.'Gheorghe, unde pe deoparte se 'prelungeşte până la 1 vancea, iar pe de alta se opreşte la Litcov, cam în faţa gurei noui a Canalului Regele Carol. Toate acestea, atât cordonul litoral cât şi dunele pe care sunt aşe­ zate pădurile - contrariu arătări lor lui Peters (1. c. pag. 98). - sunt formaţiuni curat marine. Fosilele din ele sunt scoici tipice marine din genurile: Solen, Pecten, Ostrea, Venus, etc. Acest mare cordon lito­ ral marin închidea dar odată întreaga actuală deltă până la braţul Sf. Gheorghe şi aceasta anume pe timpul când trăia încă Marnutul şi Rhi­ noceros antiquitatis. Pe de altă parte am văzut că grindul dela Chilia veche reprezintă prelungirea în deltă a terasei solide basarabene şi că acest pământ vârtos argilos se prelungeşteş i el la Sud până mai în jos de actualul canal al Sul inei, direct spre promontorul pe care sunt aşezate satele Dun ăvăt, ajungând probabil până pe aproape de braţul Sf. Gheorghe. Acest grind solid argilos a închis dar odată şi el toata partea supe­ rioară a actualei Delte mergând pe linia dreaptă Chilia Nouă-Dun ăvă] Privind acum pe o hartă configuraţi unea terenului, vedem că ma­ lurile solide ale Deltei formează o pălnie, ale cărei extremităţi se li­ mitează prin liniile cari unesc punctele Isacea-Terasponte în amonte şi Chilia-Nouă-Dunăvătul de sus în aval. Acesta este vechiul estuar al fluviului, cari însă fiind închis la partea sa superioară prin grin­ dul de argilă dură al Chiliei, Dunărea nu putea curge decât pe la partea sa inferioară, adică prin actualul canal Sf. Gheorghe. Posibil chiar că, Dunărea avea o gură cu .Iiman, cum e gura de azi a Nis­ trului, sau cum tera Razimul, limanul braţului Dunăvăţ, Abia ma târ­ ziu s'a format braţul Sul inei, care la vechea milă 27 întâlnind grindul dur al Chiliei, a fost nevoit să ieă direcţia spre Nord şi apoi, la mila 24 s'a întors iarăşi spre Sud (formănd micul M) până ce în fine [128] 128 Dupa cum am amintit dela început, productunea acestei regiuni este heterogenă: pe lânga peşti de balta propriu zişi - adica peşti cari se reproduc, se nutresc, cresc şi sunt pescuiţi în baltă, -mai avem inca două feluri de peşti migra­ tori şi anume: r. Peşti migratori, cari vin din mare pentru a intra în Dunare sau balti unde sunt pes­ cuiţi (cum sunt: Sturion ii, Scrurn. biile, Chefalii şi Cambula) şi 2. Peşti migratori, cari deşi se nasc şi cresc în aceste bal ţi, indata ce pot, ese din ele pentru a emigra în alte balti mai în susul Dunarii, cum este Cra pul. In statistica pe care o dam aCI nu vom pune dar producţia totala a balţilor la un loc ci vom trn­ părţi peştele prins şi vândut In fiecare an In aceste trei categorii. In prima categorie vine peştele de balta propriu zis adica: Car­ janca, Platica, Cosac, Albitura, Stiuca, Lin, Caracuda, Babusca, Giborţ, S0111n, Salau, Vaduviţa, Sabiţa, Biban şi Avar. In a doua categoric vin peştii cari emigreaza dela o balta la alta, a găsit un loc mai slab, unde a putut să'I străbată. De aici în fine mer­ gând din nou spre Sud-Est a trebuit iarăşi să apuce spre Nord din cauza cordon ului litoral (grindul Caraormanului) pe care abia la vechea milă J 3 a putut să'I străbată. , Intr'o altă fază mai îndepărtată s'a format o parte din actualul braţ' al Chiliei, dar acesta mergea numai până la Llugeac, care reprezintă [129] • 129 adica crapul de toate dimensiunile (Crap, Ciortocrap, Ciortan, Ciortanica}. In a treia categorie vin peşti migratori cari intra din mare în Dunare sau lacuri. De oarece insa aceşti peşti au fiecare o viaţa diferita şi fiecare specie intra in ape diferite, îi vom pune şi noi in rubrice dife­ rite şi anume: a) Sturionii (Morun, Nisetru, Cega, Pastruga, Viza şi Şip) cari intra din mare în Dunare în tot timpul anului; b) Chela!ii cari intra vara din mare în lacurile Razirn-Sinoe şi în zatonul dela Sf. Gheorghe; c) Cambu!a care intra in tot timpul anu­ ui în Razim şi d) Scrumbieie de Dunăre cari vin din mare în Martie pana Ia finea lui Mai şi e) Cal­ canul care în aceasta secţiune se pescueşte la coasta marei lângă Sulina şi in regiunea Portiţe: pana Ia Caraharrnan. Producţiunea acestor peşti depinde mai mult de curentele marine, vânturi, temperatura, etc., decât de starea apelor Dunarii. , Cornparaţiunea o vom face pe I3 ani de când au început a se exploata aceste pescarii în regie şi avem statistice exacte. Este de notat cu regret ca acestea nu sunt statistice de producţie propriu zise, ci statistice de peştele vândut; prin aceasta deci ele nu dau o oglinda fidela a producţiei, caci pe de o parte tot peştele sarat în timpul ernei se vinde abia în vara următoare (mai cu seamă în Apri­ lie, Mai şi Iunie) deci el e trecut in anul următor, promontorul din faţa Ismailului pe drumul de astăzi, iar de aici o apuca prin actuala gârIă Sonda care atunci era un puternic braţ de Dunăre şi mergea în braţul Sul inei. Probabil că din braţul Sulinei pe atunci pornea prin Lopatna şi Sulimanca un braţ puternic spre nord, care a spart la Vălcov şi Periprava vechiul cordon litoral cu dunele de aici. In fine cel mai târziu s'a format actualul braţ al Chiliei, care a fost în stare să rupă grindul cel mare dela Chilia veche şi să iasă la mare prin tăietura făcută deja prin cordonul litoral dela Vâlcov [130] 1 "-_!!:' • '"-c- �_c�, -�- I � - ,.,.. � -- � Sturioni o ro " I ,," Durata in zil e a Afară de I Sed . . ;;;; e apel la Tulcea peste Crap peşte I C rap ANUL �� I de baltă �� �i �_� prori�. zis kgr. I kgr. I 1894/5 I ,,751 O I O I - I - - I I 1895/6 3,56 93 122 6.034.937 402.109 458383 1896/7 2,44 O 78 6.910.562 1.717.305 436.432 1897/8 4,77 123 175 6.311.187 4.076.193 500.722 1898/9 2,54 O 50 5.239.526 3.590.131 1.248.064 1899/900 2,14 O O 4 184.805 5095.056 1.011 934 1900/1 3,25 122 176 3.542.367 2561.310 663001 1901/2 3,36 34 98 4.332.213 3.700202 527.606 1902/3 2,71 18 135 5.547.590 2.815.769 522807 1903/4 2,65 O 31 3.818.604 2.741261 515.252 1904/5 2,23 O 11 3.366.7091.4'96.403 390.884 1905/6 3,15 21 92 3565.634 770725 572.412 1906/7 2,93 34 128 3.942.798 544.490 594.936 1907/8 1 3,63 104 116 I 7.739.561 3.025.4661 657.1321' 1908/9 2,52 O 45 7.063.865 3.925.603 656.869 Chefali kgr. 75119 680.347 131.877 105.872 305.214 220.234 33.452 161.623 214.457 428.190 1 289.262 Cambula kgr. 149.340 494.662 203.064 130.740 104.958 218.127 202.463 218.254 187.977 168.910 138.776 Calcan kgr. 53.815 38.243 36.070 28307 85.755 115646 120561 123.440 184.031 I 112.435 s""",,,,1 de Dunăre I bucăţi I 1.032.740 2.631.330 I 679.463 778.044 1310.239 1.278547 2.938.909 1.391.726 1.644.976 3.423.186 3.096.539 ......; � u (f) CI) o, ...... (f) <-2 ro "O c: ro (f) "O c: capabile incâ de o mare desuoltare, - pe care poate conta în ani',' rai agricoli ca şi în: cei buni, Prin acestea cred că am aratat In deajuns marea însemnătate pe care o au baltile noastre, ca pes­ carii', pentru economia generala a ţării, Faptul ca o întreaga serie de industrii accesorii cresc şi se des­ volta pe lângă aceasta ramură, dând o ocupaţiune rentabila la un mare număr de oameni şi tntrebu­ inţănd o serie de materii prime din ţara, măreşte încă şi mai mult însemnătatea economica a balţilor noastre, Nu am decât sa amintesc industria con­ servelor de peşte, fabricarea instrumentelor de 14 [210] 210 pescuit, fabricarea coşurilor de transport, rogojiililor, cutiilor de tinichea şi materialelor de ambalaj, fa­ bricarea de bărci şi vase de transport, fringhe­ rie, etc, etc., precum şi un întreg comerţ ce se face cu produsele de pescărie; toate acestea s'au desvoltat încetul cu încetul şi progresează azi alaturi de ramura din care şi-au luat naştere, Nu pot însă încheia acest capitol fără să amintesc un alt mare folos, pe care sunt menite bălţile noastre să-I aducă în viitor economiei noastre naţionale şi în special agriculturii din acele regiuni. Voiesc să Fig. 95. Roata de irigaţie dela o grădinărie de pe malul unei bălţi. amintesc de rolul bălţilor ca reeeruoru de apa pentru agricultură şi z'rigaţz"unz', Bălţile Dunării înmagazinând în timpul inundaţiilor cantităţi mari de apă, acestea pot servl apoi în timpul verii ca rezervorii, din care să se facă irigaţii pe carnpiile învecinate - după cum de altfel ele servesc şi astăzi pe o scară mai mica pentru numeroasele gra­ dinarii şi culturi de legume, ce le fac grădinarii bulgari pe malurile balţilor noastre şi care ridică considerabil valoarea acestor parnănturi. (Fig. 95). Cu modul acesta noi vom fi în stare de a SCăpa de secetă supra- ! , [211] 211 feţe foarte întinse din şesul Dunării, cât şi din tere­ nurile indiguite din zona ei inundabilă. Fără aceste irigaţiuni 'ori şi ce lucrări de apărare a terenurilor inunda bile în contra inundaţiunilor, ori-cât de solid ar fi ele facute nu vor putea fi contate ca lucrări com­ plecte şi nici nu ne vor putea da ca producţie agri­ colă rezultatele la care suntem în drept a ne aştepta. Prin aceste irigaţiuni noi vom fi în stare - aici în şesul Dunarii, unde cantitatea anuala de ploaie ce cade e abia de 400 mm. pe an - sa facem gra­ dinării şi tot felul de culturi precum şi livezi arti­ ficiale, care sa permita O' desvoltare mai mare a creşterii vitelor, etc. Pe de altă parte însa acestea ne vor permite in­ troducerea în stil mare a culturii unor plante noi foarte renta bile şi în .special a culturii orezului. Cul­ tura orezului combinata cu piscicultura de Crap şi Lin va da cu siguranţă în aceste regiuni rezultate exce­ lente. Cum însă toate aceste le voi arata mai pe larg în capitolul următor, în care voi trata despre modul cum trebue sa amelioram terenurile noastre inundabile, mă mărginesc aicin umai sa le amintesc, pentru a se vedea importanţa mare economică, pe care o au şi din acest punct de vedere bălţile noas­ tre dela Dunăre, Din toate aceste s'a putut vedea dar, cred, în­ deajuns însemnătatea mare pe care o au bălţile noastre atât din punctul de vedere al economiei private, cât şi al economiei generale a ţării şi cât de mare interes avem de a le conserva şi ame­ naja în mod special, pentru a putea corespuride mai bine menirii lor. Foloasele ce ni le aduc ele sunt şi din aceste puncte de vedere de cea mai mare însemnătate şi nu ar putea fi compensate nici [212] 212 odată prm foloasele incomparabil mai nuci ce' ni le-ar aduce dacă le-am putea seca şi transforma în terenuri agricole. §. 4. Bălţile şi sănătatea publică. Am văzut tn paragraful precedent ce rol însemnat joacă bălţile Dunarii în economia generală a naturii şi ce mare interes am avea noi, din acel punct de vedere, de a le conserva. Cu toate acestea din partea multor medici se duce o campanie sistematică pentru secarea balţilor, arătandu-se că ele sunt cauza Malariei, dare bântuie atât de greu populaţiunea noastră sl�bindu-i organizmul făcând-o mai acce­ sibilă la tot felul de alte- boale. Această idee pro­ pagată pe toate căile, atât la congrese ştiinţifice, cât şi în Parlament şi întruniri publice, a ajuns a prinde rădăcini adanci în opinia noastră publica şi astazi se gasesc puţine persoane, care sa nu fie convinse că în adevar bălţile Dunarii sunt cauza Malariei şi ca ele trebue sa fie secate. Pentru a o curma odata pentru totdeauna cu aceste erezii vatamatoare sa examinam şi noi în mod cu totul obiectiv aceasta chestiune şi sa cercetam dacă în adevar vatamarea pe care o aduc bălţile sană taţii publice este ea atât de mare pe cât se crede, daca nu ar fi şi alte mijloace cu mult mai practice de a tnlătura acest rau, fara ca ţara sa faca un sa­ crificiu atât de mare şi daca tn fine secand bălţile dela Dunare atât de productive şi de necesare nu am aduce prin aceasta o vatamare cu mult mJ.i ... mare lncă sănătăţii publice. l ) I I . , [213] 213 Este cu atât mal necesar sa ne lamurim bine dela început asupra acestei chestiuni, cu cât la lu­ crarile de punere în valoare a zonei inundabile a Dunarii ce s'au început a se face nu va trebui sa pierdem nici un moment din vedere de a satisface cât mai mult pe langa nevoile economice şi nevoile higienei publice. Se ştie ca pănă în timpul din urmă credinţa ge­ nerala era ca Frigurile sau Malaria ar provenl din cauza unor "emanaţiuni" a balţilor şi mlaştinelor, ca materiile organice din aceste balti intrănd în pu­ trefacţiune produc nişte "miazme", care strica aerul şi intoxica pe locuitorii de pe malurile lor; din aceasta cauza aceasta boală se mai numia şi "Pa­ ludizm". Abia In anul 1880 chirurgul militar francez La­ ueran, care atunci lucra în Algeria, descoperi în sângele omului parasitul care produce Malaria ; era un mic animal protozar din clasa Sporozoarelor, or­ dinea Haemosporidiidelor, care s'a numit apoi Plas­ modium malariae. Cum ajungea acest parasit în sân­ gele omului nu se ştia tnca nimic; abia în anul 1897 Majorul Ross din serviciul indian al armatei engleze reuşi să descopere într'un ţânţar din genul Anopheles un parazit malaric şi prin cercetarile sale şi mai cu seama ale celebrului zoolog italian Grassi se putu în scurt timp cunoaşte cu deamănuntul intreaga istorie a vieţii acestui parazit (1). Astăzi noi ştim ca ţănţarul este gazda interrne- (1) Nu toate speciile de ţânţari sunt purtătorii parazitului malariei. Ţănţarul ordinar, Culex PiPiens, care se găseşte in regiunea bălţi lor noastre in cantităţi cu mult mai m ar i decât Anopheles şi care se aseamănă cu el ca aspect general foarte mult, este din punctul de \'e- dere al ma lariei cu totul inofensiv. ' [214] 214 diara a parazitului .malariei, că el sugănd sângele omului suge totdeodată In stomacul său şi parazitul malariei, că acesta se trnulţeşte aCI pe cale sexuală foarte mult aşa că în stomacul unui singur ţânţar s'au găsit până la 500 bucăţi de paraziţi, că de aici trece prin peretele stomacului în cavitatea corpului şi de aici este transportat apoi prin sânge până în ghindurile salivare ale ţănţarului. Când ţănţarul în­ ţeapă din nou un om el îi introduce în Sângele său împreună cu saliva sa până la vre-o 50 de paraziţi malarigeni, care acuma au luat forma unor fuse lun­ gareţe cu vărfuri ascuţite. Intrat în circulaţia omului, fiecare spor străbate în câte o globulă roşie a sân­ gelui şi acolo .creşte şi se rrnulţeşte pe cale ase­ xuală în câte -rnai multe bucăţi fiecare. In urmă globula roşie se distruge şi fiecare spor intră într'o noua globulă roşie, unde iarăşi se îmulţeşte pe cale asexuala şi aşa mai departe până ce sângele omului se umple cu milioane de asemenea paraziţi. Din aceştia unii iarăşi iau forma 'sexuală - adica de celule masculine şi celule femenine - pe care iarăşi îi suge ţânţarul şi străbate în stomacul său unde se fecun­ deaza, etc., etc. şi continuă tot astfel înainte. Ţanţarul Anopheles este dar agentul care trans­ porta boala dela un om la altul. De aici înainte con­ cluzia a fost uşoară: dacă voim să combatem Ma­ laria trebue să starpim ţanţarii şi de oarece larvele şi nimfele traesc în balti trebue să le facem viaţa imposibilă secand bălţile. Cum tnsă şi în alte ţări, ca ŞI la noi, nu toate apele în care se găseau ţânţari puteau să fie secate şi cum în cele mai multe locuri unde s'au făcut de­ secări o mare parte din ţănţari tot au continuat a trăi gasindu-şi încă ape suficiente care le conveneau [215] , .' 215 pentru tmulţirea lor, s'a vazut atunci nevoia de a se. studia şi alte mijloace de distrugere a ţânţarilor sau cel puţin de a-i face inofensivi. _ pentru a se putea face aceasta era însa nevoe ca istoria vieţii ţânţarului sa fie cu mult mai de­ aproape cunoscuta; trebueă sa se ştie cu preei­ ziune: cum şi unde trăeşte el, cum se reproduce, cum se hraneste, cum trăesc larvele şi nimfele, cât e perioada de desvoltare a fiecarei forme, cum ier­ nează ei, care le sunt duşmanii lor şi a diferitelor lor forme larvare, etc. Dela anul I897 şi pana azizoologi şi medici din (ei mai capabili s'au lnhămat la aceasta chestiune şi astazi putem zice ca cunoaştem pana în cele mai mici detalii felul de viaţa al ţanţarului. Rezultatele acestor cercetari au adus lumina asupra unor par­ ticular ităţi foarte importante din viaţa ţânţarilor, care au deschis cai cu totul noi pentru combaterea lor şi au facut ca multe din vechile metoade sa fie părăsite. In adevar noi ştim astazi ca Anopheles se ga­ seşte în toate regiunile atât la balta cât şi la munte; ba el a fost gasit chiar şi în regiunile arctice şi antartice, iar Stephens şi Cristopher raporteaza ca l'au gasit în Himalaia la o înalţime de I3.000 pi­ eroare. Noi ştim acuma ca el nu cauta spre a-şi depune ouălele baltile mari si adă nci cu luciu întins de . ' . apa, ci prefera mlaştinile şi smarcurile mici, unde apa este cu totul stagnanta şi unde nu e nici curent nici vânt ca sa faca valuri. Mai mult chiar, adunături de apa de ploaie, şanţuri de pe margi­ nea şoselelor, cIoace, puţuri, cisterne, butoaie cu apa, toate aceste 'i servesc mai cu seama ca locuri unde-şi [216] • ........ ---------f--------���':'d�. � -e : I 216 depune ouale. Dr. Howard (r) povesteşte ca dintr'un butoi cu apa de ploaie statuta a scos 36.369 larve, nirnfe şi oua de Anopheles. Mai ştim inca acum ca Iarvele-s-care stau în acest stadiu între 7 pana la 14 zile=traesc numai sub supra· faţa apei având gura sifonului prin care respira aer In totdeauna scoasa puţin afara din apa şi ca ele nu pot suporta sa stea un timp mai îndelungat sub apa fara a respira aer. O patura subţire de petrol turnată pe suprafaţa apei astupa sifoanele larvelor şi ele mor toate asfixiate. De aceea acesta a fost adoptat ca un mijloc pentru distrugerea larvelor. Când larvele tşi desbracă haina de nimfa pentru a se transforma în insecte complete, atunci ele ia· raşi trec printr'un moment critic, caci cel mai mic curent de apa .le ineaca şi aceasta se face şi în mod artificial adeseori. In bălţile mari în acest stadiu valurile le-ar putea nimici pe toate. Dupa ce insecta completa a eşit din nimfa, în z sau 3 zile ea e complet crescuta, iar într'o săpta­ mâna începe a se reproduce. Femelele sunt mult mai numeroase, pentru un barbat avem 9--10 fe­ mele; bărbaţii traesc numai câteva zile, femelele însa r - z luni, iar iemelele cari iernează şi au a produce gcneraţiunea anului viitor traesc cel puţin 6-8 luni. O femela depune cam 50 de oua, iar în cursul unui an pot fi mai multe generaţiuni; la Ano­ pheles sunt 4 generaţii, ceeace face câte 6.250.000 urmaşi de fiecare ţânţar. Atât ţănţarii cât şi lar­ vele lor au o mulţime de duşmani între animalele care trăesc împreuna cu ele. , (1) Dr . L. O. Houiar d. Mosquitoes. How they live. How they carry .... disease, How they are classified, How they may be destroyed. New­ York, 1901, pag. 44. 1 • • [217] 217 Din aceste câteva observaţiuni biologice pe care· le citez, din multele ce s'au facut, se vede dar ca daca se spera ca prin omorîrea ţânţarilor sa se poate ajunge la vreun rezultat în contra Malariei, atunci mijloacele de distrugere a lor trebue sa fie altele decât cele ce se credeau Ia început. . Acuma vedem ca nu mai e nevoe a se seca bal­ ţile mari permanente cu luciu mare de apa, caci acestea nici astăzi nu sunt cele mai producatoare de ţânţari; din contra însă toata activitatea ar trebui sa se îndrepte asupra mlaştinelor mici, apelor stag­ nante, baltoacelor, şanţurilor, etc., care sunt prin­ cipalele locuri unde traesc larvele acestor insecte. Pentru acestea s'au şi întrebuinţat deja acolo unde s'a putut tot felul de substanţe chimice (petroleu, cu­ lori de analina, larvicid, etc.), care au de scop de a otravi apele şi de a le face improprii vieţii Iar­ velor de ţanţar i Anopheles. In multe locuri chiar ca : în Italia, Germania, etc., s'au secat multe rnlaş­ tine, s'au regulat cursuri de apa .. cari înainte se revarsau pe Câmpii, etc; rezultatele obţinute însă pe aceste căi nu au condus la ţinta aşteptată, căci ţănţar ii tot nu au putut fi exterminaţi cu totul. In schimb însa s'au obţinut rezultate foarte bune prin tratamentul direct al bolnavilor cu ChZ'I1l'Ilă, deci acolo unde s'a cautat. a se omorî direct parazitul şi nu numai intermediarul care-I duce dela un om la altul. Ca cea mai buna dovadă pentru aceasta voi cita propriile cuvinte ale celei mai mari autorităţi ştiin­ ţifice, care s'a ocupat de aceasta chestiune, ale pro­ fesorului Robert Koch (1): dupa ce el arata cum a (1) R. Koch, Zusamenfassende DarsteJlung d. Ergebnisse der Ma­ lariaexpedition in Deutschld. Med. Wochenschrilt. 6 Dec. 1900. Hefer. in Naturw. \\'ochensch., pag. 6[6. [218] ..-u ...... ------�------ 218 scazut în Germania de Nord Malaria şi iea ca exem­ plu armata, unde în anul 1869 erau I3.563 cazuri de friguri, iar de aCI înainte scazand mereu a ajuns în I897 numai la 230, etc., spune: "Aceasta scadere a Malariei nu poate fi cauzata "de rmbunataţirile higienei. Intr 'adevar întrucât pr i­ "veşte locuinţele, hrana, curăţenia s'au facut multe "tn ultimele decenii: s' au regulat cursuri de apă, "mlaştz'ne s'au desecat, dar toate acestea nu avut o ,,znj!uf!nţă remarcabilă tocmai asupra acelui factor "care este hotărîtor pentru naşterea şi răspăndirea "Malarz'ei, asupra ţânţarului " aceştia şi în special "Anoplzeles, care ain' 11e interesează mal' deaproape, "se găsesc încă în mare număr pretuiindeni unde 'i înainte era Malarz'a". «Transmiţătorii infecţiunii aşa dar nu lipsesc, «ceea-ce lipseşte acum este materia infectanta adica «parazitele Malariei. Şi daca aceştia au devenit acum «aşa de rari,. aceasta o datorim numai şi numai «chininei. Acelaş lucru ne spune Dahlgren (r) ca raporteaza Nuttall despre Anglia: «Nuttall pc de alta parte descrie districte din An­ «glia de unde Malaria a disparut, totuşi Mosquiţii «au ramas, Aceasta dispariţiune a Malariei a fost «provocata printr'un uz general de chinină». Deasemenea se ştie ca, în timpul din urma în Italia s'au facut foarte multe regulari de răuri şi desecari. Cu toate acestea plangerile contra ţânţarilor nu au încetat. Se arata ca chiar prin acele lucrari de aparare contra inundaţiilor s'a creat o mulţime de locuri favorabile pentru tmulţirea ţânţarilor, ca (1) B, E, Dahlgren,·The Malaria Mosquito, April 1908, New-York. American Museurn of Natural History, [219] 219 de exemplu: şanţuri, canale, acumulări de ape la spatele digurilor, etc. etc., locuri cari am văzut că s'a constatat astăzi, că sunt cu mult mai favo­ rabile pentru desvoltarea ţănţarilor, decât bălţile mari. Drept toate acestea, Comisiunea centrală din Roma pentru combaterea Malariei recomandă aici ca singurul mijloc eficace, chininizarea populaţiei. Să ştie în fine că. Robert Koch, în localitatea Stephansort din Noua Guinee germana, procedand dupa un plan stabilit, faraa lua însă vre-o masura pentru distrugerea ţânţarilor, "a putut face numai în câteva luni sa dispară de acolo frigurile. El a ajuns la acest rezultat numai exarninand sistematic sângele oamenilor care erau banuiti că au parazitul Malariei, pentru a-l combate apoi cu chinină şi a-i scăpa astfel pentru totdeauna de el. (1) Din toate acestea se vede dar Că, pe cănd acum câţiva ani speranţele principale erau îndreptate în­ spre exterminarea ţânţarilor, acuma lupta cea mare se dă direct contra paraeitulu: Malariei insusi, orno­ randu-l sistematic cu chinină, acolo unde se constată că el exista, pentru ca astfel ţănţarul să nu mai poată gast tn sângele omului parazitul pe care să-I poată transmite dela un individ la altul. Din cele arătate mai sus, s'a putut vedea în adevăr că toate mijloacele artificiale, întrebuinţate până acuma pentru exterminarea ţânţarilor, nu au dat rezultatele aşteptate, deşi în unele locuri s'au aplicat cu multă rigurozitate. Regularea râurilor şi secarea sistematică a mlaş­ tinelor în Germania, Italia, etc., am văzut dupa chiar constatările lui Robert Koch, că n'au fost în (1) R. Koch. 1. C'} Ref. in Naturw. Wochenschrift voI. XV. No. 52. pag. 616. [220] 220 stare sa starpeasca ţânţarii, ca acestora le-au mai ramas suprafeţe suficiente de apa, care le convin inca mai bine pentru a creşte şi a se tmulţt. Asfixiarea larvelor prin petrol nu se poate aplica --decât la ape foarte mici ca: şanţuri, cloace, cisterne, puţuri părăsite, etc., niciodată la bălţi mai întinse. Otra­ virea apelor prin substanţe chimice şi diferite lar­ vicide este asemenea absolut inaplicabilă pe o scara întinsă. Toate acestea au făcut ca lupta pe acest teren în contra Malariei să fie părăsită aproape pretutindeni. Acest fapt este tnca cu arat mai explicabil, cu cât o asemenea luptă cere sacrificii enorme, atât directe prin procurarea substanţelor otrăvitoare şi executarea lucrarilor, cât şi mai cu seama indirecte. Nu am decât să amintesc că, în ţarile din Apusul Europei agricultura fara irigaţii nici nu mai poate fi conceputa, că suprafeţe întinse de făneţe artificiale trebue Să fie mereu inundate, ca o mulţime de terenuri de o calitate inferioara pentru agricultură nu mai pot fi puse in valoare decât tr ansformandu-Ie în heleştee si Iacand în ele cultura Crapului cum se face în Austria, Germania, Italia, etc., etc. Trebuind dar a se renunţa la toate aceste mari foloase ale hidraulicei agricole moderne, cărora tocmai li se datoresc marile progrese realizate azi in agri­ cultura, numai pentru a se stăr pl ţănţarii, ar fi a se aduce pagube prea mari economiei naţionale a acelor ţări, pe care cu greu ele le-ar mai putea suporta faţă cu marea concurenţa ce domneşte azi pe piaţa universală. Şi în adevar deşi e bine cunoscut că Germania e una din ţarile unde masurile sani­ tare se aplica cu cea mai mare rigurozitate, totuşi aici azi cultura crapului în heleştee artificiale iea o [221] 221 întindere mai mare; moşii întregi din Silezia, Saxonia, etc., se transforma din ce în ce mai mult în hele­ ştee pentru a servi' la cultura peştelui în loc de cul­ tura cerealelor cum servea pana acuma. * * * Daca însa terenul pe care s'a dat pana acuma lupta în contra ţânţarilor prin mijloace artificiale, era, desigur, fals şi nepractic, aplicabil numai pe mici regiuni, nu e însa mai puţin adevarat ca gasind un mijloc comod şi fara multe sacrificii prin care sa se extermine ţănţarii, s'ar face, desigur, un mare pas în combaterea Malariei. O acţiune paralela atât direct contra parazitului Malariei cât şi contra ţân­ ţarilor ar putea duce de sigur cu mult mai repede la rezultat decât o lupta unilaterala. Un asemenea mijloc natural a fost studiat şi propus de catre Profesorul John. B. Smith (r) din Statele Unite, şi apoi de catre Profesorul C. Terni (2) din Milano. El consistă în a utiliza concurenţa vitala a ani­ malelor aquatice, care se hranesc cu insecte, pentru a se obţinea o distrucţiune constantă şi naturala şi de aceia foarte extinsa a larvelor de Anopheles şi chiar a insectelor mature când se apropie de luciul apei pentru a-şi depune ouăle. Un asemenea mijloc natural bazat pe studii serioase biologice este fara indoiala singurul care poate sa ne duca la rezultate sigure. (3) (r)jahn JJ SI/II·/Iz. Report of the New-Ier scy Stite agricultural Expe­ riment Station upon the Mosquitoes ocurring within the State, their Habits, Lire History, etc. Trenton I905. (2) Praf. Rr. C. Temi. La piscicoltura nella lotta contro la Malar ia. Nota comunicata al Congresso Agrario naziona'e di Milano I906; in Revista Mensile di Pesca. Mcssina. August r908. (3) Vezi. Antipa. Dare de seamă asupra Congresului international de Pescarii dela Washington din Septemvrie 1908. Bucuresti 'Bule- tin. Minister, Licmeniilcr 19D9- . [222] 222 Profesorul Smith studiind dusmanii naturali ai Anophelilor din statul N ew-] ersey a gttsit că cei mai principali sunt acei aquatici, cari atacă insec­ tele în stadiul larval şi nimfaI. Insecta în starea adultă nu e atacata decât de catevă păsări insec­ tivore crepusculare şi nocturne. In stadiullarval şi nimfal insa ele sunt atacate de diferite insecte aqua­ tice ca: unele Gyrinidae, Ranatra tusea şi mai cu seamă de larvele de Dytiscus ; în stomacul uneia s'au găsit în doua zile 434 larve ele ţănţari. Mai cu seamă aceste larve sunt distruse sistematic şi ele către unele specii de peşti din familia Cyprinoizi­ lor. Profesorul Terni gaseste ca Crapul, Linul, Mreana şi Anguilla distrug cele mai multe larve, iar în apele salrnastre el găseşte că Chefalii distrug cele mai multe. Mai mult încă, el găseşte ca basi­ nurile populate cu peşti (chiar în localităţile cele mai malarice ca în: OrbiteIlo, Comacchio, lacurile din Italia centrală şi Sicilia) sunt cu mult mai puţin infectate cu ţanţari decât acelea unde nu sunt peşti. Bazat pe aceste observaţiuni biologice el propune ca toate apele cu ţănţari să se amenajeze în mod special şi sa se populeze cu peşti facandu-se în ele o pisacultura antimaiarică __ aceasta pe de o parte va distruge propagatorii Malariei, iar pe de alta va pune în valoare părnănturi, care pana azi erau neutilizate. Acest punct de vedere părandu-ne cel mai prac­ tic şi mai raţional, care poate să ne ducă la rezul­ tate lente dar sigure, am tnceput şi eu elin vara anului trecut a face o serie de observaţiuni asupra peştilor noştri, pentru ca prin examinarea conţi­ nutului lor stomahal sa putem constata care din ei au o putere mai mare distrugătoare asupra larvelor de Anopheli şi pe care deci trebue să-i cruţărn şi imulţim în interesul sanătaţii publice. [223] 223 Ca un exemplu. pentru asemenea campanie anti­ malarică sistematică, care a fost pe deplin tncoro­ nată de succes, este campania propusă şi condusă de Ross pentru asanarea oraşului Ismailia dela Suez. Aici s'a tratat pe de o parte bolnavii cu chinină, care se distribuia gratuit, iar pe de alta s'a Început o luptă sistematică contra ţânţarilor. Prin mijlocul mlastinelor s'au făcut canale, în care se făcea pis­ cicultură. Puţurile, cisternele, cloacele, etc., se in­ spectau regulat şi se petroIizau (un pahar de petrol pe 1 m.p.). Ţanţar ii adulţi se căutau şi prin case pentru a se omorî şi în fiecare casă se făcea o ins­ pecţie pe săptămână. Bălţile mici, şanţurile, etc., se astupau cu nisip. Rezultatul a fost că de unde în 1900 erau 2050 bolnavi, In 1905 nu a mai fost nici un caz de ma­ larie şi au mai rămas numai 56 din anii precedenţi. * * * Am expus înadins mai pe larg starea în care a ajuns azi chestiunea Malariei In general, spre a se vedea că lucrurile nu sunt atât de simple cum se arată şi se crede la noi şi că nu e suficient să se· cam bălţile ca să exterminăm ţănţarii - sau cum ar zice poporul nostru JJ să dăm foc morii ca să arză şoarecii" - ca chestiunea să fie rezolvită. Din toate acestea se poate vedea dar următoarele: 1. Că până azi singurul mijloc eficace, care dă rezultate sigure contra Malariei, este chininizarea sistematică a bolnavilor, precedată de analiza mi­ croscopică a săngelui la orice caz suspect. 2. Că exterminarea ţânţarilor de genul Anophe­ les este o problemă grea, care încă nu şi-a găsit soluţia definitivă şi că până acum dispunem numai ; [224] 224 de o serie de paliative şi mijloace care toate se aplica dupa Imprejurari şi localităţi. 3. Ca 'băltoacele, smârcurile, puţurile părăsite, eloacele, cisternele.: şanţurile şi orice depresiune mica de teren unde se pot acumula ape provenite din ploi, isvoare sau din restul dela inundaţii con­ stituesc adevăratele focare de îmulţire a ţânţarilor. .Acestea fiind de regula în interiorul sau în apro­ prierea satelor şi oraşelor constituesc un adevarat pericol pentru menţinerea şi răspăndirea boalei şi trebuesc dar, dupa cum trnprejurarile o permite, sau .astupate sau canalizate, spre a le scurge şi a nu mai permite apei sa se acumuleze în ele, sau petrolizate dacă sunt mici de tot. . 4. Ca bălţile mari cu luciu întins de apa nu con- stituesc adevaratele locuri de reproducere a ţănţa­ rului care prefera apele mici şi liniştite. Ca deci ele nu contribue mult la imulţirea ţânţarilor, aşa ca nici din acest punct 'de vedere ele nu aduc vre-o vatamare remarcabila sănătăţii publice. 5. Că piscicultura este foarte favorabila luptei în contra Malariei şi ca această ramură considerată până acuma ca având interese opuse se dovedeşte ca cea mai buna dintre toate tovarăşele de lupta. Ea nu numai ca distruge pe propagatorul acestei pe­ riculoase boale, dar il transforma chiar în carne de peşte procurând astfel populaţiei învecinate balrilor o hrana buna, eftina şi higienica, care o face să fie mai sanatoasa şi mai rezistenta în lupta contra acestei boale. Dupa ce am văzut toate acestea ne este acuma uşor să ne dam seama cum sta chestiunea Malariei la noi în ţara şi sa vedem care sunt cauzele adevarate ale 1 1. �' , , 1 [225] 225 raspandirii ei atât de mari şi ce măsuri sunt indi­ cate a se lua pentru stârpirea ei. De aici se va mai vedea şi care este rolul bălţilor Dunării precum şi modul cum ar trebui ele să fie amenajate pentru a corespunde mai bine adevăratelor cerinţe ale hi­ gienii publice. Din numeroasele mele călătorii în mai toate sa- Fig. 96. Diagramă reprezentând raporturile dintre numărul bolnavilor de Malaria şi suprafaţa apelor din fiecare judeţ. tele pescăreşti dela bălţile Dunării am putut sa-mi formez singur convingerea că nu numai că aici nu avem o populaţiure atât de rrnpaludată, după cum se susţine, dar chiar pot zice că în multe locuri am vazut populaţia cea mai robustă ce o avem în ţară. Nu are decat să viziteze cineva satele lipoveneşti 15 [226] 226 din Deltă sau satele de pescari români din jurul Brăilei, etc., şi să vadă dacă aspectul lor ca sănătate nu e cu mult mai bun decât al ţăranilor din judeţele Botoşani, Neamţul Iaşi, etc., unde aproape nu există bălţi şi unde totuşi Malaria băntue cu furie. Am căutat totuşi să nu mă bazez numai pe simplele mele impresiuni şi să examinez statisticile Serviciu­ lui sanitar relative la raspandirea Malariei în dife­ ritele judeţe din ţară şi am găsit statistica pe 7 ani, dela 1898 la 1904, publicată de d-l dr. Obregia (1) în raportul său general asupra sănătăţii publice din ţară. Datele din această statistică le-am comparat apoi cu datele noastre relative la suprafaţa apelor din fiecare judeţ. Pentru a face să apară mai bine rezultatele acestei comparaţiuni am alcătuit alaturata diagramă, din care se vede raportul între suprafaţa apelor şi numărul bolnavilor din fiecare judeţ în parte (Vezi Fig. 96). Examinând cifrele acestei diagrame vedem că ju­ deţul Tulcea, care are cea mai mare suprafaţă de ape din toate judeţele din ţară (51,09% din suprafaţa sa totală) este abia al 22-lea ca infecţiune malarica.judeţul Brăila care este al z-lea ca suprafaţă de ape (17 A "[« din suprafaţa sa totală) este abia al g r-lea ca infecţiune malarica, iar judeţul Constanţa, care este al 3-lea ca suprafaţă de ape (8.07% apă) este al i z-lea ca in­ fecţie malarică (2). Tot astfel judeţele dela Dunăre: (1) Dr. Alex. Obregia. Raport general asupra higienei publice şi asupra Serviciului sanitar. Partea 1, 1907. (2) In acest din urmă judeţ se ştie că faptul de a avea ceva mai multe friguri nu este datorit bălţilor sale dela Dunăre sau lacurilor sale de lângă coasta mării, ci mlaştinei celei mari dela Cernavoda-Medgidia care Inainte era o baltă bună şi adâncă venind chiar corăbii pe ea şi care s'a transformat în mlaştină numai din cauza digului ce i s'a făcut la Dunăre, cu ocazia construcţiei căei ferate, trnpedicandu-se prin aceasta alimentarea ei cu totul. I � ., 1 � , I � � I I [227] 227 Covurlui şi Ialomiţa cu suprafeţe întinse de bălţi sunt ca malarie 'abia ale 23-lea şi 24-lea. ' Din contră judeţul Iaşi, c,are are o suprafaţă de apă foarte mică (1.73% din suprafaţa sa), are cu mult numărul cel mai mare de malarici; el e de zece ori mai mare ca în Brăila (8214: 837) de 6 ori mai mare ca în Tulcea (8414 : 1958) de 41/2 ori mai mare ca în Covurlui şi Ialorniţa. Judeţele Botoşani (al o-Iea), Tecuciu (al 7·lea), Vâl­ cea (al 8·lea), Dorohoi (al 9-lea), Gorj (al II-lea), etc., cari nu au aproape nici o baltă, decât heleştee, sunt între cele mai infecte din ţară. Numai judeţele Ilfov, Dolj şi Romanaţi sunt sin­ gurile judeţe delaDunăre, care având bălţi mari au si un număr mare de bolnavi. Si la acestea însă . ; frigurile nu sunt produse atât de bălţile Dunării cele mari şi permanente, ca: Potelul, Nedeia şi Greaca, ci mai mult de helesteele infecte si de mlastinele . . . Mostiştei sau de baltoacele formate prin desele re- varsari ale OItului şi Jiului. In Ilfov sunt şi mai multe jepci dela Dunăre care se usucă vara şi au apă in­ fectata. Judeţul Mehedinţi, deşi situat pe malul Dunării, are însă foarte puţine bălţi (numai 1.19%, fiind în această privinţă al ro-lea la serie), cu toate acestea statis­ tica ni-l arată ca pe al 4-lea mai infectat judeţ. Din toate acestea dar se vede că raporturile ce s'au căutat a se stabili între suprafaţa apelor şi în­ tinderea Malariei sunt absolut false şi închipuite. De altfel din cele ce am arătat la începutul acestui ca­ pitol, despre propagarea malariei în general, să vede că aceasta este şi foarte natural să fie aşa. Noi am văzut acolo că nu atât bălţile mari, cari au un luciu întins de apă şi Îşi primenesc regulat apa, cari au [228] .. 228 în ele peşti, etc., sunt acele care convin mai bine tmultirei ţânţarilor; din contra, tocmai srnărcurile şi mlaştinele mici cu ape 'infecte, unde peştii nu pot trăl, apa lor neprimenindu-sc niciodată,' adunatu­ rile de apă de ploae sau din inundaţii, cloacele, pu­ ţurile părăsite, heleşteele infecte, în care apa nu se mai primeşte şi în care şi peştii degenerează, ace­ stea joacă cel mai mare rol în înmulţirea lui Ano­ pheles şi deci la raspandirea Malariei. Măsurile deci ce ar trebui să se iea la noi contra Malariei, nu trebue dar să tindă la seca rea balţilor mari permanente ale Dunării, ci numai la amenajarea lor specială pentru acest scop şi Ia secarea mlaştinelor şi jepciilor neproductive, la tmpedicarea adunaturi­ lor de apă din inundaţii, ploae, etc., la astuparea puţurilor părăsite, cloacelor, băltoacelor de pe langa fantani, şi a tuturor felurilor de adunături de apa ce se formează chiar în mijlocul satelor şi care sunt adevărate pepiniere de ţ�nţari. A seca bălţile mari ale Dunării - chiar daca aceasta din punctul de vedere technic ar fi posibil- ar fi a se face nu numai o cheltuiala zadarnică şi un sacri­ ficiu enorm, însă cu totul inutil pentru Sănătatea pu­ blică, ci s'ar aduce chiar şi un rău foarte mare bunei stari materiale şi higienice ale acestei popu­ laţiuni. Am amintit mai sus că impresia ce o pro­ duc pescarii noştri şi în general populaţiunea de pe malul bălţilor Dunării este a unor oameni cu mult mai sănătoşi decăt populaţiunea noastra rurala de la Câmpie. Explicaţiunea acestui fapt e că bălţile le furnizează o hrană comoda, eftină şi sănătoasă, care le întăreşte organizmul şi îi pune în stare să poată munci şi să nu fie accesibili la orice boală. Dacă s'ar seca deci bălţile mari ale Dunărri, toată această popu- 1 i I I .� � ./ • [229] 229 Iaţiune numeroasă, care azi se hrăneşte cu peşte, ar fi pe viitor lipsită de acest preţios aliment şi prin aceasta s'ar aduce dar cea mai mare lovitură alirnentaţiunii, deci sănătăţii publice. Această lovi­ tură ar fi cu mult mai grea încă decât frigurile - care în cazul cel mai rău se pot lecui cu chinină ­ caci organizmul slăbit din lipsa de hrană suficientă va deveni acum accesibil nu numai la friguri, ci la toate boalele care băntue ţara noastră. Numai vorbesc tnca de influenţa, ce am arătat că ar avea-o secarea bălţilor asupra climei şi vegeta­ ţiunii noastre şi deci într'un grad încă şi mai mare �supra Sănătăţii publice, care atârnă atât de direct de ea Iată acum în scurt cum cred că ar trebul să se procedeze în organizarea la noi a campaniei anti­ malarice, pentru a se concilia interesele, în aparenţă opuse, ale economiei naţionale şi ale sănătăţii pu· blice, şi totodata pentru ca cu ocaziunea efectuarii lucrărilor de punere în valoare a zonei inunda bile a Dunării, sa se iea în deplina considerare şi inte­ resele reale ale Sănătăţii publice: 1) Organizarea unui serviciu sistematic pentru chinizarea populaţiunii din centrele infectate (1). (1) D·I Dr. St. Ir irnescu, care cu multă pricepere şi energie a condus timp de mai muţi ani campania antimalarică la noi în ţară şi căruia i-am cetit acest capitol, a binevoit a-rn i pune la dispoziţie dintr'o ronferinţă a sa încă nepublicată, ° serie de cifre ar-ătăn d re­ zultatele obţinute cu tratamentul profilactic prin chininizare, după sistemul lui Koch. Din aceste cifre se pot vedea rezultate în adevăr foarte îmbucurătoare: Din experienţele cu chininizarea, făcute în anii 19°4-19°7 în judeţele: Ilfov (Ia Frăsinet). Teleorman (Belitori), Roman (Strunga) şi Vlaşca, s'a putut vedea că pe când din cei trataţi pro­ filactic se îmbolnăveau de Malaria cel mult 1'/0' martorii s'au îmbol­ năvit 18 -25"10 (în 1905), în 1907 procentul bolnavilor profilaxati a scăzut încă mai tare, ajungăn d numai între 4 -9 00/00 pe când la martori era între 70-90 00,'00. Aceste cifre ne sunt un indiciu minunat [230] 230 2) Distrugerea ţânţarilor prin mijloacele artificiale cunoscute (petrolizare, substanţe chimice, etc.) apli­ căndu-le după împrejurări şi localităţi acolo unde. este cu putinţă ca de ex. pentru: puţuri părăsite, cloace, mici băltoace, etc. 3) Cruţarea şi sprijinirea culturii animalelor care distrug ţanţarii şi anume: cruţarea pasarilor care distrug insectele adulte, cruţarea şi rrnulţirea peştilor Ciprinoizi, etc., cari distrug larvele, etc. In special trebue introdusă în mod sistematic piscicultura anti­ rnalaricătn ori-ce apă permanentă, ori-cât de mică ar fi ea (2). 4) Baltoacele, şanţurile, micele depresiuni pe te­ renuri, etc., ·în care se adună apă de ploaie sau din inundaţii.crebuesc sau colmatate, dacă sunt mici, s'au dată scurgere apelor din ele prin drenaj. 5) Mlaştlnele neproductive trebue: sau drenate şi uscate, sau acoperite în permanenţă cu apă cu un nivel mai Inalt care sa se poată retnoi cat mai des şi face piscicultura antimalarică în ele. 6) Terenurile de inundaţie trebue: sau ferite In permanenţă de inundaţii, sau menţinute prin diguri acoperite în tot cursul anului cu apă pentru a face piscicultura în ele. 7) ]epcile dacă sunt în regiunea balţilor, trebuesc Impreunate cu ele prin canal uri şi acoperite în per­ manenţă cu apa, dacă sunt izolate trebuesc ferite în tot cursul anului de apă. ----'--- ... f că în această directie mai cu seamă trebue să se pornească mai cu ener­ gie în stil mare ;ampania antirnalar ică, spre a scăpa odată ţara de această plagă. . (2) In privinţa aceasta trebue să luăm un exemplu dela Chinezi; care chiar în vasele lor decorative din case şi grădini, în basinurile'V" .. dela puţurile lor, etc., pun peşti roşii (Carassius auratus Val.) anume ca să le distrugă larvele de ţânţari. [231] 231 8) Bălţile mari trebuesc menţinute ca atare şi facut în ele piscicultură, dăndu-se preferinţă spe­ ciilor antimalarice. Numai partile de pe marginile lor trebuesc amenajate, pentru a fi şi ele acoperite cu apa şi a nu lasa ochiuri de apa izolate, care se usuca vara şi se infecteaza. Cam In felul acesta cred ca s'ar putea proceda pentru-ca nu numai ambele interese sa fie conciliate, dar chiar în ambele direcţii sa se faca progrese considerabile asupra starii actuale. De altfel în ca­ pitolul urmator, în care se va arata modul cum urmeaza a se pune în valoare zona inundabilă a Dunarii, aceste interese ale sanatatii publice vor fi în mod cu totul particular luate în considerare.· § 5. Ameliorarea bălţilor în vederea punerii lor în valoare prin pescărie şi piscicultură. Din cele arătate în capitolele precedente s'a putut vedea îndeajuns ce rol însemnat îndeplinesc şi ce mare importanţa au bălţile dela Dunare şi cum deci condiţiuni le noastre naturale şi economice nu ne pot permite seca rea şi transformarea lor în terenuri agricole. Deasemenea s'a putut vedea pe de altă parte cari sunt adevaratele necesităţi ale sănătăţii publice şi cum şi din -acest punct de vedere nu nu­ mai ca secarea lor nu este necesara, dar chiar ca menţinerea lor ni se impune. Din acestea reiese dar ca prima condiţiune pe care va trebui sa o indeplineasca sistemul de arnelio­ raţiuni ce-l vom alege pentru punerea în valoare a zonei inundabile a Dunarii, va trebui sa fie de a [232] conserva pe cât se poate toate bălţile mari şi per­ manente din aceasta regiune; ca deci ori şi ce sistem de aparare a acestei zone contra inundaţiunilor printr'un dig continuu pe tot lungul rrialului= cum este de exemplu sistemul ce s'a adoptat la Tisa­ la noi trebue sa rarnănă cu desavarsire exclus. Dar daca nu putem seca bălţile permanente ale Dunarii pentru a le transforma în terenuri agricole, aceasta nu tnsernneaza ca voim a ne opune pro­ greselor civilizaţiunii şi a le menţine în starea pri­ mitiva în care se afla ele astazi. Noi voim, din con­ tra, sa le amenajern astfel, încât puterea lor de pro­ ducţiune, ca pescarii, sa fie considerabil sporita şi asigurata pentru totdeauna, iar anii rai, pe care-i avem astăzi câte odata, sa dispara cu tot� sau sa devie cât mai rari. Noi voim sa le transformăm astfel, încât S[1 se poata face în ele o cultura şi o exploatare cât mai raţionala; pe de altă parte însă mai voim sa facem şi toate lucrarile necesare­ pe care le-am enumarat tri § 4 al acestui capitol­ pentru ca baltile noastre să corespundă pe deplin şi cerinţelor sanatatii publice. Dupa cum într'un stat civilizat, când se fac taeri de paduri în regiunile muntoase - unde conservarea lor este o necesitate'- ele se înlocuesc cu planta­ ţiuni cu mult mai sistematice, tot astfel voim şi noi aici a înlocui toate mlaştinele şi jepcile neproductive ce le a vem azi în jurul balţilor mari, cu basene sis­ tematice şi productive. Deasemenea, dupa cum acolo se caută a se înlOCUI arborii taieţi cu esenţe de o valoare mai mare şi a se da pueţilor în plantaţiuni O' dispoziţiune mai raţionala, pentru a se putea uti-: 1 liza mai bine toate substanţele nutritive aflate în .. ,� pamănt şi a le transforma astfel în lemne de o calitate [233] cât mai superioară, spre a scoate o producţiune cât mai mare şi mai bună, tot astfel voim să procedam şi noi la bălţi; şi aicea trebue să amenajarn toate bal­ ţile cu rnlastineleşi jepcile dimprejurul lor astfel, încât substanţele nutritive aflate în pământ să fie utili­ zate cât mai bine şi transformate în carne de peşte de calitatea cea mai superioară, pentru a ne da o producţie şi o rentabilitate cât mai mare. Sa vedem dar în ce mod trebue sa amenajem bălţile noastre spre a le face să corespundă cat mai bine cerinţelor pisciculturii ştiinţifice moderne, adaptate la condiţiunile naturale speciale ale Du­ narii, precum şi putinţii de a le exploata în mo d cât mai uşor şi mai raţional. Voi trata foarte pe scurt această chestiune, evitan i orice detalii şi enunţarid numai principiile generale de care trebue Să ne calauzirn în aceasta lucrare; aceasta deoarece din descrierea dată stării actuale a pescăriilor s'a putut vedea deja îndeajuns lucrările care s'au facut, sau care mai e nevoe a se face Ia bălţile noastre, şi principiile pe care sunt ele bazate. Pe de altă parte în capitolul al Il-Iea al acestei lucrari am aratat mai pe larg care sunt factorii de care depinde producţiunea pescăriilor noastre din bălţile Dunarii, de aceea aici ma voi mărgini dar numai a recapitula în scurt câteva din punctele mai esenţiale, pe care trebue sa le avem mai de aproape în vedere la lucrarile de amenajare a apelor ce urmează să le facem, şi anume: 1) Speciile principale de peşte a căror produc­ ţiune trebue sa o favorizam şi prin care putem obţine rentabilitatea cea mai bună a balţilor noastre dela Dunare sunt: Crapul, Salăul si Lil1UI. 2) Producţia totală a unei bălţi provine: a) din [234] .. 234 producţia proprie a acelei bălţi, adică din peştii născuţi şi crescuţi în acea baltă; b) din peşti migratori intraţi din Dunăre, care aicea cel mult se' hrănesc şi cresc. 3) Producţiunea unei bălţi' depinde în primul rând de mărimea suprafeţii inundate şi de bogatia în ma­ terii nutritive a terenului pe care este ea situată. Cu cât un pământ este de o calitate mai bună, cu atâta şi producţiunea de peşte ce o dă este mai mare; un pământ îngrăşat poate da o producţiune de peşte de 2 şi 3 ori mai mare ca acelas pământ netngraşat. 4) Adăncimea bălţii nu are din punctul de vedere al producţiunii nici o importanţă, din contra, cu cât apa e mai joasa (între 0,50 - 1. m. adâncime) şi cu cât razele soarelui o tncalzesc mai uşor, cu atât şi peştele mananca, creşte şi se desvolta mai repede, deci cu atâta şi producţia totală se măreşte. 5) Hrana peştilor (crapi, etc.), care constă din crustacee, infuzorii, alge, larve de insecte, etc., se desvolta în cantitatile cele mai mari în bălţile care au fost secate în timpul iernei, şi au fost inundate cu apă proaspătă în timpul primăverii. In timpul iernei părnantul rărnănănd neinundat şi supus înghe­ ţului şi agenţilor atmosferici el este afanat, desacidat şi liberat de humine şi de tot felul de substanţe vată matoare organizmelor, iar în timpul primaverii apa Dunării depunand peste el o pătură subţire de mîl îl îngraşe dandu-i o putere de producţie foarte mare. 6) Iarna peştele nu se hrăneşte, ci se retrage în locurile cele mai adanci spre a ierna. In acest timp el consuma din propriile sale rezerve scazand puţin:� .. în greutate. Cu cât o apă are locuri mai adănci ' [235] 23f'l cu atât peştele iernează mai bine şi este mai sigur în contra îngheţurilor, asfixierii, etc. 7) Timpul cel mai favorabi! pentru pescuirea bal­ ţilor este toamna, atât fiind ca peştele se poate transporta mai uşor şi este mai cautat pe piaţă, cât şi fiindca în acest anotimp peştele încetează de a mai creşte. 8) Pentru Crap greutatea cea mai bună când trebue pescuit este când exemplarul are aproxi­ mativ 11/2 kgr. adica în toamna anului al 3-lea al vieţii sale, căci atunci el a trecut de maximul perioadei sale de creştere. Dupa aceasta el creşte mult mai încet şi deci de aici înainte el consumă mai multe substanţe nutritive dând o producţie de carne relativ mai mică. 9) Cu cât o baltă are mai multă apă, cu atâta' pescuirea ci este mai grea şi mai costisitoare. Cu cât o baltă poate fi mai uşor secata, reducandu-se apa numai într'un mic basen în care sa se concentreze tot peştele, cu atâta pescuitul ei este mai uşor, deci mai ieftin, reducandu-se deci prin aceasta spesele de exploatare şi crescand considerabil rentabilitatea. Ia) Reproducţiunea peştelui (Crapului) se face în mod natural pe cimpiile de curând inundate, unde depune icrele pe plante şi unde nu au avut încă timp duşmanii oualelor şi puilor săi să se desvolte- Acestea sunt, în scurt, cerinţele principale ale pro­ ducţiei în vederea cărora trebue să căutam a ame­ naja pe cât cu putinţa bălţile noastre. Noua ne tre­ bue dar din acest punct de vedere ur matoarele : 1) Suprafeţe de terenuri cât de întinse cu apă la un nivel de 0.50 -- 1 m. pentru tot timpul verii. 2) Putinţa de a scurge dupa voinţa o mare parte din apa tn timpul toamnei, pentru a înlesni pescui- [236] tul şia lasa o parte din terenuri neinundate pentru timpul iernei. 3) Siguranţa ca în primavara vom putea inunda din nou aceste terenuri cu apa proaspătă şi mâl­ fara tnsa ale potmoli - şi a le menţine acoperite cu apă tot timpul verii. 4) O serie de basene adanci în regiunea fiecărei bălţi, în care să se poată retrage peştele Ia iernat şi să fie în siguranţă contra îngheţurilor, asfixie­ rii, etc. 5) O serie de terenuri pe care a crescut vege­ taţiune şi care sa se poata inunda numai cu puţin timp Inaintea începerii bata ei crapului spre a servi ca basme de reproducţiune. 6) O serie pe gârIe bune, din care unele preva­ zute cu stăvilare sau ecluze, prin care să putem ali­ menta şi scurge, după voinţă, bălţile şi prin care să poată intra peştii migratori din Dunăre în ele. 7) Sa putem regula alimentarea balţilor astfel, încât chiar în anii când apele Dunarii nu vin mari să le putem umple cu apă proaspata şi să ajungem pri­ măvara Ia nivelul necesar pentru fiecare balta în parte. 8) Sa fim în stare de a conserva baltile şi de a le feri să se potmoleasca prin aluviunile aduse de apele Dunării. In vederea acestor cerinţe generale ale produc. ţiei - enurnarate aCI numai foarte scurt -- trebue dar ca apoi inginerii sa-şi indrepteze studiile lor spre a re­ zolvi diferitele probleme technice ce Ii se prezinta In fiecare caz, pot-rivit condiţtunilor speciale din di­ feritele regiuni şi dela fiecare balta în parte. /11 special aaiuitatea z'ngz'neruluz' în acest caz trebue să aibă de scop de a ne face deplz'n/ stăpâm' pe apă, pu· [237] l ,., 237 tând-o să O dirigem după voinţă în direcţia în care vom avea nevoe. Aceste lucrări, tmpreuna cu o exploatare raţio­ nala şi cu aplicarea unui sistem de măsuri de cru­ ţare bine chibzuit, prin care să se protejeze speciile de valoare în contra speciilor care le sunt duşmani şi concurenţi la hrană, pot să ne dea rezultate mi­ nunate. A vându-se în vedere şi condiţiunile noas­ tre naturale excelente - un pământ de o calitate cu totul superioară şi aluviunile fine, bogate în îngră­ şăminte ce le depune apa pe fundul balţilor în fie­ care an- am putea ajunge a da cu modul acesta o producţiunc de pescarii atât de mare încât să domi­ năm cu desăuârsire toate pieţele Europei. De altfel la pescăriile Statului, care se exploatează în regie, asemenea lucrări s'au şi executat deja şi continuă a se face mereu dând roadele cele mai bune. Efectele fiecărei lucrări în parte se pot ob­ serva şi urmări în fiecare an şi graţie lor am ajuns ca de ex. în secţia VI-a (Delta Dunarii), în 14 ani de exploatare, veniturile să se urce dela 300.000 lei la aproape 2-400.000 lei anual. Cel mai bun exemplu însă pentru rezultatele la care poate să ne duca o asemenea lucrare de arne­ liorare şi cât de mult se rentează cheltuelile relativ foarte mici care se fac cu ele, ni-l dă lucrarea pe care am făcut-o în vederea ameliorării pescăriilor din lacul Razim. Acest lac după cum s'a arătat mai sus, având o suprafaţă de 80.000 hect. ajunsese a fi cu totul despopulat din cauză că garlele sale de alimentare, care-i aduceau apă dulce din Dunăre şi în special Dunavăţul, se potmolise cu totul. Apa din lac deve­ nise atât de sărată încât peştele de apă dulce nu mai [238] .. 238 ·putea trăi în el, se prindeau numai Guvizi şi Cambulă, care Însă nu au nici o valoare cornerciala : numai .lacul Sinoe servea toamna Ia prinderea Chefalilor. Studiind cauzele' acestei despopular i am făcut Incă .din r894 un memoriu (1) aratand mijloacele de tmbu­ nataţire pe baza căruia apoi s'a cerut Parlamentului un credit de r50.000 lei pentru a executa lucrările .necesare.· . Lucrarea aceasta a fost dată de atunci Ministe­ .rului Lucrărilor Publice spre a o studia din punctul de vedere technic şi a o executa, însă după mai mulţi ani Serviciul hidraulic a predat-o înapoi Ministeru­ lui Domeniilor fără a o putea duce la un bun sfâr­ şit, după ce a cheltuit cu încercări nereuşite 5I.267 lei adică peste 1/3 din fondul disponibil. Abia în 1903 Serviciul pescariilor reluănd această lucrare, d-nii ingineri Sclia şi Roco au alcătuit un nou proect technic, care cu toate greutăţile tntămpinate s'a exe­ cutat In condiţiuni foarte bune de către D-I Inginer Sclia. Lucrarea a reuşit pe deplin, căci cu o chel­ tuială de QO.463 lei avem azi un canal nou de J 5 km. lungime şi cu o largirne de r6 m. la fund şi 20 m. la suprafaţa (la etiaj) şi cu o adâncime de 2 m, sub etiaj. Gura Dunavăţului dela Razim s'a dragat de asemenea şi s'au făcut în lac 2 jeteuri de piatra pentru a mari curentul şi a o Iert pe viitor de potmolire. (Vezi Tab. XVII şi XVIII). Efectele acestei lucrări au fost: r) că gura Por­ tiţii care se închisese cu nisip a fost deschisă din nou în mod natural prin curentul format de plusul de apel adus de Dunavaţ Îil Razim. 2) Că apa din Razim, care înainte ajunsese la un mare grad de (1) Antipa. Lacul Razim. Starea pescăriilor din el şi mijloacele de îmbunătăţire. Buc. 1894. Bul. Min. Dom. \ I i �. , • I + [239] 239 salinitate avănd aproape 3 % sare, s'a tndulcit foarte mult având acuma numai o salinitate de 0,5 %, aşa ca peştii de apa dulce pot acum trat şi reproduce aicea, 3) C<1 satele de pe Razim, care înainte erau cu totul izolate şi trebuiau sa·şi transporte cu căruţele peştele la pieţele Braila şi Galaţi, au acum la dis­ poziţie un canal navigabil, pe care-şi transporta pro­ dusele lor şi în fine, 4) Ca pescaria, care mai înainte nu producea aici aproape nimic, a ajuns chiar din primul an de exploata re (T907 - 908) să dea o can­ titate de 1.760.000 kgr. peşte. Iată cum a evoluat în ultimii 4 ani producţia la- cului Razim: r I�"O I Alte specii Calcan, I 1 Cambulă ANUL Şnl ău de apă Chefal şi alte spe- TOTAL dulce cii de mare I 1905/6 00.282 1.077 10.097 103.390 219.038 40[.084 1900/7 14.059 IOa 29811 227984 214.973 480.987 1907/8 730.231 22.878 418.540 412.9°2 175.808 1.760,425 1908/9 1.735623 364.774 780.290 288.511 156.124 3.325.322 Din toate acestea se vede dar ca aceasta lucrare simpla a redat cu o cheltuiala numai de 170.000 lei fertilitatea unei suprafeţe de 80.000 hectare (aproape o jumatate de judeţ) şi ca aceasta chel­ tuiala a fost acoperita de mai multe ori din plusul producţiei ce l'a dat ea numai din primul an de ex­ ploatare. De sigur însa ca aceasta producţiune va creşte inca în mod considerabil în anii urmatori. Un rezultat mai bun, atat pentru veniturile Statului cat şi pentru economia generala a ţarii de sigur ca nu se putea aştepta. Din acest exemplu însa se mai vede totodata ce [240] 2400 se poate face cu bălţile noastre şi cât de mult poate să fie sporită prin lucrari simple, însă bine chib­ zuite, producţiunea pescăriilor din ele. B.-- Punerea în valoare a terenurilor inundabile propriu zise. După cum s'a văzut din Cap. 1, zona inundabila de pe malul stâng al Dunării, cuprinsă între T. ·Se­ verin şi Gura Prutului, are o suprafaţă aproximativa de 4I7.617 hec: din cari 55.222 hect. sunt balti mari permanente, iar 362,395 hect. sunt terenuri inundabile, jepci, mlaştine, etc. Dacă bălţile mari de ac} dau şi astăzi ca pescarii o producţiune destul de mare şi de constantă care după cum am văzut prin lucrari de amelioare poate fi sporită rnca in mod considerabil, nu este tot astfel cu terenurile inunda bile propriu zise. Unele porţiuni din terenurile inunda bile , pot da în adevăr, în unii ani Când apele nu se revarsă, ca agricultură, o re­ colta extraordinar de mare; aceşti ani buni însă sunt foarte rari, căci de obicei ele stau inundate tocmai în epoca principală a vegetaţiei şi numai după retragerea apelor servesc ca păşune, faneţe, păduri de salcie, etc., producând proprietarilor sau aren­ dasilor lor un venit anual aproximativ de 8-II lei pe hectar. Toate aceste terenuri împreună cu jepcile şi mla­ ştinele aflate pe ele trebuesc dar facute prin lucrari speciale de amelioraţiune sa devie în permanenţă productive. Chestiunea principală însă este să ne lămurim bine dinainte cum să facem aceste arnelioraţiuni [241] 2-11 pentru a putea trage din ele toate profitele carese .pot trage şi a nu avea mai târziu sa ne reproşarn ca la alcatuirea proiectelor am fost neprevazatori şi am .procedat în mod unilateral fara a lua în deplina considerare toate interesele. Si aici ca si la balti , . . scopul principal pe care trebue să-I urmarim prin lucrarile ce le vom face trebue sa fie de a le crea astfel de condiţiuni, încât toate forţele productive disponibile sa poată fi utilizate pentru a scoate din ele în permanenţă producţiunea cea mai buna.icea mai mare şi care ne-ar asigura totodata şi maximul de rentabilitate. Şi aici înainte de toate trebue sa stabilim pentru fiecare regiune In parte, care sunt anume felurile de producţiuni prin care s'ar putea pune mai bine în valare toate aceste forţe latente, spre a amenaja dela început aceste terenuri în vederea necesităţilor pro­ ducţiunilor pentru care le-am destinat. De oarece, dupa cum s'a vazut deja, aceste te­ renuri în unii ani când apele Dunarii nu se revarsă peste maluri) pot da şi în starea actuala recolte foarte mari, este foarte natural ca soluţiunea cea mai simpla pentru a le face productive ar fi de a le indigul de jur împrejur şi ale apăra astfel pentru totdeauna de inundaţie. O astfel de soluţiune însa - de şi foarte populara şi recomandată la noi­ are o serie de inconveniente foarte serioase atât de ordine generala cât şi economica care se opun cu totul la adoptarea ei şi de care daca nu am ţinea seamă am comite aceleiaşi greşale care s'au comis şi în alte ţări şi care ne-ar costa în urma foarte mult. Iată care sunt principalele defecte ale acestui sistem; 1. Indiguindu-se toate terenurile inunda bile de pe lG [242] .. 2-12 acest mal al Dunarii s'ar ajunge în scurt timp ca aproape tot malul-O numai cu mici .întreruperi în faţa balţilor-i-să fie prevazut cu' un dig de aparare care ar împiedica apa de a se mai revarsa peste câmpii. Cum 'tnsa în aceasta regiune şi în special în partea mai superioara a Dunarii, bălţile mari, care absorb apa în timpul creşterilor, sunt cu mult mai puţine decât în regiunea inferioara (dupa cum am vazut, dela Severin la Prut suprafaţa lor totala ocupa numai 55.722 hect. din cele 4I7 .6II hect., cari constituesc aci zona inundabilă), toata aceasta cantitate de apa care nu se va mai putea revarsa pe câmpii rama­ nand acum In albia fluviului limitata prin dig, ar supratnalţa . consideraail nivelul fluviului în timpul creşterilor . .consecinţele, dupa cum am mai aratat, ar putea deocamdata sa fie în timpul zăpoarelor sau chiar în epoca creşterilor mari de primavara, o inundare a porturilor noastre şi pericolul de ru­ pere a digurilor de aparare. In contra acestora, nu am putea face alta decât sa aşezam dig urile de aparare la o distanţa cu mult mai rndepărtata de mal, spre a lasa astfel loc sufi­ cient apei sa se tntinda chiar în epoca creşterilor mari. Procedand astfel însa, am sacrifica o porţiune prea mare de teren-între dig şi mal-care ar fi pentru totdeauna condamnata sa rarnana neproductivă şi sa nu serveasca decât cel mult la pasunat dupa re­ tragerea apelor şi ca padure de salcie. Dupa cum am mai aratat, la Tisa, unde s'a aplicat acest sistem, din suprafaţa totala de 1.600.000 hectare a ramas între diguri o suprafaţa neproductiv a de 200.000 hectare. 2_ Nemai perrniţandu-se acum fluviului sa se în­ tinda pe Câmpii şi sa-şi depuna acolo aluviunile sale, t � i [243] 2J!3 el va depune pe cele mai grele chiar în albia sa Inalţand-o, iar pe cele mai uşoare le va transportă pana In regiunea' Deltei potrnolind acolo bălţile şi contribuind a' mărl şi mai mult încă barele mari de nisip dela mare, elin faţa gurilor Dunării, care le le astupă şi impiedică navigaţiunea. Inalţandu-se treptat fundul albiei Dunării prin depunerile fluviului şi nivelul apelor maxime se va înălţa cu timpul tot mai mult, aşa că pericolul inundării porturilor şi a ruper ii digurilor va creşte din această cauză şi el din an in an tot mai tare. Iata cum descrie foarte caracteristic Lapparent acest efect al indigărilor asupra inalţarii fundului apelor: "Si, pour profiter d'une maniere permanente d� "la fertilite que le limon, depose par les anciennes "crues, a donnee au sol du lit majeur on veut eno "fermer le cours d'eau a peu de distance de son )it mineur, entre des digues insubmersibles, les ma­ "teriaux entraines dans les crues ne pourront plus "se deposer sur une large surface; il faudra donc "gue le depot ait lieu sur le lit mineur lui merne, "gui devra s'elever progressivement. "A mesure gue se produira cet encombrement du "lit, on sera contraint de surelever les digues, c'est­ "a-dire d'augmenter les dangers des ruptures et l'in­ "tensite des desastres causes par chacune d' elles. "C'est de cette facon que l'endiguement du Pa a "conduit ce fleuve a couler, en certa ins points a "plusieurs metres au-dessus de la plaine environante. "A Borgoforte, entre Mantoue et Modene, le Pa a "eleve son lit, depuis le quinzierne siecle, de plus de ,,5,5° m. Aussi Ies ruptures des digues, assez rares [244] 2H "dans le siecle precedent, ont elles fini par devenir "allssi freq uentes que desastreuses 1/ • 3. Ridicăndu-se nivelul fundului fluviului prin de­ punerea aluviunilor în albia sa limitata prin dig, cu timpul s'ar ajunge ca terenurile aparate sa ră­ mana mai joase' decât porţiunea de teren cu­ prinsă între dig şi malul albiei minore a fluviului; atunci apele de infiltraţie se vor tmulţl pe aceste terenuri tot mai mult şi scurgerea lor devenind tot mai grea se va da posibilitate plantelor aquatice ca: stuful, rogozul, etc., să creasca şi sa transforme astfel din nou terenurile aparate în mlaştine. Iata un pasaj din Walter Schiff (r) care ne rezuma foarte bine experienţele făcute în alte ţări cu asemenea indigari : «Eindăminungen und Eindeichungen .... in fruherer «Zeit alIgemein ublich, kommt man neuerdings von «ihnen immer mehr zuruck, weil sie in der Regel «nur vorubergchendcn Schutz gegen die Hochwasser «bieten, ohne die U rsache der letzteren zu beseitigen. « Dagegen wird meist gerade durch die Eindămmung «das Profil des Wasserlaufes eingeengt, also der «Spiegel des letzteren gehoben. Da uberdies inner­ «halb der Damrne eine starke Ablagerung des «Geschiebes stattfindet, die ausserhalb derselben «fehlt, erhoht sich die Flussohle konstant; die Dărnme «werden allrnăhlich ungenugend, um das Land vor « Ueberflutung zu schutzen, sie mussen stetig erhoht «werden, und damit steigert sich wieder die Gefahr «eines Dammbruches. Dazu kommt endliclr, dass «die Abwăsserung des umliegenden Terrains durch «die Erhohung der Flussohle immer schwerer und ! t - .. (1) Walter Schi!! Osterrcichs Agrarpolitik seit d. Grundentlastung.' 1. Bd. pag. 407 Tubingen 1898. [245] «unuollkomrnener wird und schliesslick ganz aufhărt, «ioas die Versumpfung des Bodens zur Folge haben « 111USS». De altfel chiar si la noi în tara si încă chiar la . ,. Dunărea de jos avem asemenea exemple foarte caracteristice: porţiunea de teren dela Mahrnudia, ce fusese indigata acum 15 ani de Societatea Olandeza, ce luase în concesiune desecarea Deltei Dunării s'a transformat astazi din nou în mlastina plină de stuf şi rogoz. Tot asemenea mlastina cea mare dintre Cernavoda şi Medjidia nu este, după cum s'a arătat mai sus, decât o veche baltă pe atunci productivă şi sănătoasa, care a fost indigată de către Compania Engleză care a construit linia ferată, şi în care acu­ mulăndu-se apele de infiltraţie şi neputandu-se scurge s'a transformat în mlaştină infecta şi neproductivă. Tot astfel sunt diferite alte balti de pe malul Du­ nării, care înainte erau productive şi unde construin­ du-se şosele de acces la porturi li s'au astupat gâr­ lele de alimentare; astăzi toate aceste bălţi ne mai având nici pe unde se alimenta cu apă proaspata, şi nici pe unde sa se scurgă apele ce se aduna în ele prin infiltraţie, ploaie, revărsare peste maluri, etc., sunt pe cale a se transforma in mlaştine şi în­ tregi suprafeţe productive vor deveni astfel nepro­ ductive şi insalubre. 4) Fertilitate» cea extraordinara a terenurilor de inundaţiune, în anii când se poate face agricultura pe ele, este datorită desigur în prima linie calităţii superioare a pământului care este îngrăşat in fiecare an prin aluviunile ce le întinde apele fluviului peste el. In special mălul cel fin şi uşor, pe care apa îl poate ţinea în suspensiune chiar când are o viteza mică de tot şi pe care deci il poate depune paria [246] 246 la distanţele cele mai mari pe câmpii şi în bal ţi, acesta constitue cele mai bune rngraşerninte ce se pot avea, caci este compus din materiile organice şi minerale de care tocmai au plantele cea mai mare nevoie. Indigandu-se acum terenurile inundabile şi trnpie­ decăndu-se deci apa pentru totdeauna de a se mai raspandi pe ele,se va oprt totdeodata pentru totdeauna şi întinderea acestei paturi subţiri de nornol, care tocmai dadea acestor pamanturi fertilitatea cea mare. Producţia agricola, în primii ani, va fi de sigur foarte mare, însa extragand din acelaş pământ încontinuu aceleaşi materii nutritive, prin cultura unilaterala a cerealelor, va ajunge un timp când puterea de pro­ ducţiune va: scadea din ce în ce mai mult; atunci în loc de tngraşeminte de calitatea cea mai supe­ rioara, pe care Dunărea ni le aduce şi ni le întinde gratuit pe ogoarele noastre, fertilizăndu-Ie şi dandu-Ie şi umiditatea necesară, vom fi nevoiţi a cumpăra rngraşeminte artificiale din fabricile din strainatate, platind sume mari pentru ele şi transportul lor precum şi pentru trnpraştiere i lor pe aceste câmpii. Prin acest sistem, prin care se apară pentru tot­ deauna aceste terenuri contra inundaţiilor, se renunţa dar la utilizarea celui mai principal element, care tocmai este cauza fertilitaţii celei mari a acestei regrurn. Dupa cum vedem dar acest sistem de amelioraţiune prin aparari permanente, prezinta în adevar o serie de inconveniente foarte serioase, pe deoparte el ar putea avea o serie de efecte foarte periculoase, iar pe de alta parte nici nu ne garanteaza macar pentru viitor ca aceste terenuri ne-ar putea da toate foloasele la care suntem în drept sa ne aşteptam [247] 247 dela ele în urma unor lucrări atât de costisitoare. Trebue dar să ne gândim la un alt sistem de ame­ lioraţiuni, care să înlăture toateinconvenientele arătate şi totdcodata să asigure pentru totdeauna acestor terenuri producţiunea şi rentabilitatea pe care ele ar fi în stare a o da. Iată, după părerea mea, în linii cu totul generale, care ar fi sistemul de amelioraţiuni care ar conveni mai bine a se aplica terenurilor noastre inundabile şi în special regiunii Severin - Gura Prutului, spre a le face pentru totdeauna să deie maximul de pro­ ducţie şi rentabilitate şi totodată să nu aducă nici o vatamare cursului regulat al fluviului şi navigaţiunii precum şi terenurilor şi bălţilor din aval. 1) Inainte de toate trebue să căutăm ca prin lucrările noastre sa fim în stare a pune în valoare D suprafaţă cât mai mare din aceste terenuri şi să nu mai lăsăm între mal şi dig suprafeţe atât de întinse, care să fie condamnate a rămâne neproductive, afară bine înţeles de suprafeţele strict necesare pen­ tru apele mari în curgere. Aceasta nu se poate realiza însa în alt mod decât creind pe marginea fluviului din distanţă în distanţă o serie de basene - în afara de bălţile permanente care am arătat că trebue conservate şi amenajate ­ care sa alterneze cu terenurile rezervate pentru agricultură şi în care sa se poată revărsa apele fluviului. Cu acest sistem apele Dunarii, în loc de a se ridica prea mult în înalţime în timpul cr eşterilor mari şi a inunda porturile, rupe digurile, etc., vor gasi acum în tot lungul lor o serie de supape de sigu­ ranţă, în care se vor revarsa menţinăndu-şi regimul lor din trecut. Suprafeţele rezervate însa acum [248] .. 24tl pentru evitarea supratnalţarii nivelului Dunării, în loc de a ramaneă neproductive, ca în sistemul celalalt, vor puteă fi utilizate pentru piscicuttura şi da astfel - dupa cum am aratat mai sus - o producţiune şi r entabilitate ca a celor mai bune terenuri agricole. 2) Va trebui sa căutam ca în loc sa scurgem în mare toata apa Dunarii, cu toate tngraşemintele preţioase ce le aduce în suspensiune, sa o lasam din contra să se scurgă pe carnpiile noastre spre a le fecunda, dandu-le umiditatea şi tngraşemintea necesara. Va trebui chiar sa facem lucrari anume spre a putea conduce dupa voinţa apa Dunarii incar­ cata cu aluviuni pe aceste terenuri, spre a le depune acolo şi a nu o lasa să se scurga înapoi în fluviu, decât ca apă' decantată. Aceasta nu se va putea ajunge decât dăcă vom amenaja aceste terenuri astfel ca din timp în timp ele să poata fi inundate cu totul şi transformate în basinuri de piscicultură. Cu modul acesta Dunărea, în loc sa-şi depuna alu­ viunile pe fundul albiei sale, forrnand bancuri sau potmolind bălţile productive din Delta, sau formand bare şi mai mari la gurile ei, le va putea depune acum pe ogoarele noastre fertilizandu-le. Ar fi în adevar o curata barbarie a lasa pe fiecare an în­ graşaminte în valoare de zeci de milioane sa se scurga în mare, perzandu-se astfel cu totul o în­ treaga bogatie pentru economia noastra naţională. Aceste terenuri, în anii când sunt inundate, ar putea servl la piscicultura sau la piscicultura corn­ binata cu cultura orezului, dând astfel o produc­ ţiune mai mare chiar decât aceia a balţilor naturale. 3) Pentru o mai buna gospodarie însa şi pentru a obţine rezultatele cele mai excelente posibile, va ... l 1 I • , • [249] 240 trebui ca în modul de exploatare al acestor tere­ Ii�ri sa introducem, dupa cum se face azi pe multe moşii în Germania, Austria, etc., o rotaţiune a cul­ turilor; adica Sol facem astfel, ca fiecare teren sa serveasca câţiva ani pentru diferitele culturi agri­ cole şi apoi să fie exploatate unul sau mai mulţi ani prin piscicultura . Acest sistem rotatiu cu mituri agrt'cole alternând cn p/sâmltură, nu numai ca ne va asigura pentru toate felurile de producţie rezultatele cele mai bune.' dar chiar ni se impune sa-I tntrebuinţam şi pentru motive de o ordine mai generala. In adevar, acum lăsând ca aluviunile sa se de­ puna deopotriva pe toată zona inundabilă, terenu­ rile indigate se vor înalţa şi ele treptat şi nu vor mai fi în pericol de a rămâne cu timpul mai joase decât terenurile din afara de diguri; albia fluviului ne mai având acum nici ea motive de a se înalţa, pericolul cel mare pe care l-am, semnalat ca terenu­ rile apăra te să se transforme CI! timpul în mlastine, va fi şi el pn'n acest sistem evitat cu desâuârsire. Acest sistem rotativ dar este incontestabil cu mult superior celuilalt sistem al apararilor perma­ nente contra inundatiilor, căci prin el vom fi în stare pe deoparte de a utiliza toate forţele natu­ rale şi a le face productive, iar pe de altă parte avem şi siguranţa ca rezultatele lucrarilor de ame­ liorare ce le vom face, vor fi durabile şi totodata nu pot produce efecte rele nici pentru cursul Du­ nării şi navigaţiei, etc, Pentru economia generala a ţării, acest sistem mai prezinta rnca şi alte mari avantaje şi anume: 1) In loc de o cultură unilaterală agricola, aceste terenuri vor da o producţiune cu mult mai variată [250] .. 250 (cereale, piscicultură, cănepa şi alte plan ce indus­ triale, orez, faneţe artificiale, şi deci vite, etc.); vom fi astfel la adapostul dezastrelor unui an rau agricol şi asiguraţi totodata în contra crearei even­ tualităţi, ca de ex.: supra producţia într' o ramura anumita, lipsa de debuşeuri pentru vre-un fel de producţie, boale parazitare sau insecte pentru vre-o specie de plante, epidemii pentru vite, infecţia ape­ lor şi mortalitatea peştelui, îngheţuri şi tot felul de intemperii naturale, care sa nimicească una sau alta din diferitele producte ce se fac. 2) Basenele inundate, alternănd cu terenurile us­ cate pe care se va face agricultura, ele reprezinta în acelaş timp o serie de rezervorii de apa situate foarte comod, din care se va putea lua cu uşurinţa în timpul secetelor de vara apa necesara pentru iri­ garea culturilor de pe acele terenuri. Albiile ve­ chilor privaluri din aceste polderuri ne vor fi şi ele de cel mai mare ajutor pentru aceste irigaţiuni, putanduse uşor adapta şi la aceste scopuri. De asemenea aceste însemnate rezervorii de apa ne vor permite a face o tntregă serie de amelioraţiuni agricole, ca de exemplu faneţe artificiale, etc. Totdeodata aceste basene vor Intretine umidita­ tea necesară în atmosfera, potolind - dupa cum se arata în Cap. III· lea, § I - arşiţa soarelui şi contribuind la condensarea vapori lor de apa din atmosfera spre a provoca mai UŞOI' ploile. Prin aceasta dar, ele, chiar daca ar avea o rentabilitate mai mica prin pro' ducţia lor proprie ca pescarii - ceeace de sigur însa nu va fi - foloasele indirecte ce ni le vor aduce asupra celorlalte culturi vor compensa cu mult orice pierdere. 3) Aceste rezervorii de apa ne vor permite în acel aş timp a incepe o serie de culturi noi foarte [251] t 251 , rentabile între care-după cum am mai amintit deja- cea mai principală e cultura orezului. Această eul­ tură va fi de cea mai mare importanţă atât pentru economia noastra naţional a cât şi pentru a1imenta­ ţiunea ţăranului nostru (1). In Ungaria, în apropriere de Timişoara, pe domeniile Contelui Karatsony s'au amenajat vre-o 7°0 hectare de teren inundabil, care se inunda regulat cu apa din râul Bersava şi se face pe ele cu mult succes deja de o serie de ani ° cultura foarte rentabila de orez. Condiţiunile eli­ materice de acolo sunt aproape identice cu ale noastre din valea Dunarii şi putem fi şi noi siguri cel puţin de aceeaşi reuşita. De altfel tncercarile ce s'au facut şi 1<1 noi, la FoI· testi pe malul Brateşului şi la Cruia - şi despre care am vorbit deja mai înainte-sunt foarte încuraja­ toare. La Folteşti s'au cultivat 45 hect. în 1907 dând o producţiune de 50 hect. la hectar, în 1908 s'au cultivat 70 hect. dând 40 hectl. Ia hectar şi în 1909 iarăşi 40 hectl. Ia hectar. * * * Acestea sunt principiile generale de care cred că trebue să ne călăuzim pentru a pune în valoare te· renurile noastre inundabile. Modul cum se va aplica acest sistem depinde de sigur înainte de toate de condiţiunile speciale ale fiecarei regiuni în parte. In linii cu totul generale însa lucrarile ce ar urma a se face pe aceste terenuri ar fi următoarele: 1) De a le înconjura din toate părţile pe unde poate veni apa cu diguri insubmersibile fie pentru 1 Vezi 1. Lahouari. Discursul ţinut în şedinţa dela 7 Martie J909 a Camerei Deputaţilor. [252] .......... --------�--------� a le feri de apa, fie din contra, pentru a putea pa­ stra apa pe ele în tot timpul anului când vom avea nevoe de ea. Asemenea lucrari însa pentru a fi rentabile, trebue sa se faca pe suprafeţe întinse, caci daca s'ar in­ digul de jur împrejur fiecare proprietate, cheltuelile ar fi cu mult mai mari decât valoarea pămantului căştigat, Pentru aceste lucrari trebue dar facut ab­ stracţie de limitele proprietăţilor între ele şi digu­ gurile transversale trebuesc aşezate după cum o in­ dica mai bine configuraţiunea terenului, pr ofitan­ du-se cât mai mult şi de diferenţele de nivel, spre a se avea astfel cât mai puţină construcţie de dig posibila. 2. După ce "Vom fi înconjurat astfel cu diguri in­ submersibile o suprafaţă de teren cât mai mare - de ex. de I2.000 hectare -- formând un "polder", va trebui apoi printr'o serie de diguri tr ansversale, perpendiculare pe digul dela Dunăre, să împărţim polderul principal într' o serie de "polderuri securi­ dare sau basme II , de ex. în 3 sau 4 basene de câte 3 sau 4000 hect. fiecare. 3. Fiecare din aceste polderuri secundare va trebui sa fie astfel amenajat, încât, dupa voinţa noastra, sa poată fi inundat lasandu-se în timpul creşterilor Dunării să intre în el cantitatea de apă de care vom a vea nevoe. Cu modul acesta, dupa unul sau Irai mulţi ani, câte unul din cele 4 polderuri secun­ dare va putea fi utilizat alternativ pentru piscicul­ tură iar celelalte pentru pr oducţiunea agricolă; astfel într'o serie de ani fiecare din aceste polderuri secun­ dare va fi pe rând inundat, stand un an sub apă, �� şi ingrasat treptat prin aluviunile aduse de inun- . [253] 253 daţiuni şi prin materiile organice provenite din eul­ . tura peştelui. 4. Polderurile secundare trebue sa fie legate între ele printr'un canal comun, care sa poată conduce apa dela basenul inundat, în care am înmagazinat apa suficienta tn timpul cresterilor de primavara, la celelalte basenuri in care se fac culturi agricole, spre a servi astfel la iri zatiunea lor. Acest canal interior .:> • trebue dar sa fie prevazut în dreptul fiecarui polder secundar cu câte un conduct cu stavilar, spre a pu­ tea lasa prin el sa curga sau sa oprim apa dupa cum vom avea nevoe. S. In interiorul polderurilor secundare se vor pu­ tea face în urmă toate amenajarile şi instalaţiunile necesare în vederea diferitelor feluri de culturi, pe care vom voi să le facem cât şi în vederea arne­ lioraţiunii solului prin irigaţiune, drenaj, etc. In alaturata figura schematică (Fig 97) am în­ -cercat s,1 schiţez modul cum ar trebui amenajat un teren pentru a putea fi pus în valoare prin siste­ mul rotativ cu culturi alternante, pe care l-am des­ CrIS aer, In vederea unor astfel de lucrari trebue dar sa se îndrepteze şi studiile noastre. Inginerii hidraulici, pe de o parte, vor trebui sa rezolve o serie de pro­ bleme technice atât relative la poziţia şi profilul digurilor cât şi la modul de alimentare a polderurilor cu apa, etc. Inginerii de cultură, agronomii pisici­ cultorii, etc., vor trebui, pe de alta parte, sa stabi­ lească pentru fiecare caz in parte modul de ame­ najare interioară al polderurilor şi prepararea terenu­ rilor pentru diferitele feluri de culturi ce urmează a se face, etc. Juri:;;tii economici şi financiari, în fine, vor trebui sa stabileasca o baza legala pentru toate [256] .. «Nu mai putem lăsa Delta sa stea neproductiva », îmi spunea de curând un ministru, etc, şi tot felul de asemenea fraze se aud repetându-se mereu de persoane cu situaţiuni politice şi administrative înalte, creindu-se astfel o credinţa generala ca, numai din nepăsarea noastră ar fi rămas până acum o supra­ faţa atât de tntinsa din teritoriul ţării neproductiva, şi ca nu avem decât "sa chemăm capitalurile straine " cari sa vină să ne desvolte mai repede aceste imense bogăţii . . De această stare a spiritelor au ştiut sa profite foarte bine sarnsarii de afaceri şi solicitatorii de concesiuni, şi Statul din lipsa de studii ştiinţifice se­ rioase necunoscând adevărata stare a chestiunii a şi acordat � odata o concesiune « pentru desecarea Deltei DUnării», care nu a dus - şi nici nu putea sa duca - Ia vre un rezultat, dar pentru care a trebuit s t plateasca În urmă concesioriarilor o despăgubire de 23°.000 lei. Astazi i se cere Statului din nou o alta con ce­ siune cu mai multă pompa şi cu mai mari pro· misiuni (r ), (1) Capitalul Societăţii "ce se va forma după ce se va da conce­ siunea în principiu cu drept de opţiune" va fi de o sută de milioane lei; ..... pentru direcţia lucrării, societatea nu a cruţat nici o chel­ tuială, şi şi-a asig-urat cu salarii foarte mari pe cei mai mari ingineri ro­ mâni; pentru consiliul de administraţie şi-a ales pe cele mai influente personalităţi, etc., şi desigur în tot cazul şi comisionul intermediarilor pentru o asemenea "afacere strălucită" nu va putea fi decât foarte mare. Cine va plăti în urmă toate aceste încercări zadarnice, precum şi pier­ derile este o altă chestiune; posibil să fie şi actionari! inocenţi, care-şi vor plasa capital urile într'o întreprindere "atât de strălucită", mai sigur însă este că va fi, ca în totdeauna, tot Statul nostru, care apoi v» avea de luptat şi cu legaţi unile străine, care vor veni să sprijine interesele acţionarilor Inselati din ţările lor. [257] Astfel fiind, este desigur absolut necesar sa aratam în mod cu totul obiectiv care este adevărata stare a lucrurilor, spre a se pune odata capăt acestui pescuit in apa tulbure din partea tuturor sarnsa­ rilor de toate categoriile, care cauta sa induca mereu In eroare atât pe Stat cât şi pe oamenii de buna credinţa spre a trage ei profite. Totodata trebue să aratam, pe baza studiilor ştiinţifice ce s'au facut pană acuma, în ce mod trebue exploatata şi cum se poate ameliora Delta Dunarii, astfel încât să ne dea şi ea maximul de producţiune _ şi rentabilitate posibil. Desigur ca şi aici primele chestiuni pe care trebue înainte de toate sa ni le punem sunt: 1) care este adevarata natura a acestor terenuri, 2) care :anume sunt felurile de producţiune posibile pentru diferitele regiuni ale Del tei, şi 3) care din aceste feluri de pro­ ducţii ne ofera mai multa garanţie de a ne da în permanenta maxirnul de rentabilitate, aducand tot­ odata şi cele mai mari foloase pentru economia generală a ţarii, fara insa a aduce vre-o vatamare intereselor superioare ale navigaţiunii, etc. Raspunsul la aceste intrebari fundamentale.Tireşte ca nu poate reeşi decât din cunoaşterea amanun­ ţita a condiţiunilor naturale şi economice a acestor regiuni: o cunoaştere amanuntita a topografiei, oro­ grafiei şi hidrografiei Deltei, studiul amănunţit al naturii diferitelor terenuri rezul tat din diferite sondagii şi analize, cunoaşterea de aproape a faunei şi \"ege­ taţiunii precum şi a condiţiunilor speciale biologice, etc.; pe de alta parte cunoaşterea amanuntita a felurilor de productiuni actuale şi modul cum ele variaza în diferiţii ani în raport cu creşterile şi descresterile periodice ale ape.or Dunarii; observaţii 1 7 [258] .. 258 îndelungate asupra efectului pe care îl au bălţile asupra canalului navigabil al Dunării, etc. Numai pe baza unor astfel de cunoştinţe vom putea fi în stare să ne dam seama de felurile de producţiune prin care se poate pune mai bine această regiune în valoare şi de lucrările ce sunt nevoe a se face în acest scop. Tocmai lipsa acestor cunoştinţe fundamentale a fost cauza principală pentru care am vazut propu­ nandu-se soluţiuni atât de imposibile pentru rezolvirea acestei însemnate chestiuni, cât şi pentru care samsarii de tot soiul au putut specula asupra bunei credinţe a oamenilor noştri politici, făcând pe Stat să plătească sume tnsernnate pentru încercări nereuşite şi căutând acum a-l .mcurcă încă in aventuri şi mai mari. 1. Este posibilă secarea Deltii Dunării? In capitolul al Il-lea al acestei lucrări am dat o sumară descriere - pentru cadrul acestei lucrări poate chiar prea lungă şi obositoare - a condiţiunilor naturale şi economice ale Deltei Dunării. Din acea descriere s'a putut vedea că, în Delta Dunării pre­ domină bălţile mari permanente şi adanci: că fundul acestor bălţi este, în mijlociu, cam la 1.80 sub nivelul Mării Negre; că In general întreaga Deltă repre­ zintă o imensă baltă adâncă sub zero al Mării Negre, tntretaiată în lung şi in lat printr'o serie de grin­ duri, resturi ale vechilor cordoane litorale sau ale malurilor vechilor braţe de Dunăre, transformate azi în garle. Ea are în totul aspectul unor imense . older: r' 1 .,.1 0.,.-' 1; :",_>1-0 1", n q (Y"1 l . p� vI J. 1 o ar.ocze, bC."","� .c. mar aInI e or prm [259] Il niste diguri gigantice, care sunt grindurile malurilor actuale şi separate fiecare într'o serie de camere secundare prin alte diguri longitudinale şi trans­ versale reprezinta te prin grindurile interioare. Toate aceste polderuri naturale însă, In loc de a servi ca 111 Holanda la agricultură, sunt aici umplute cu apă, formand cele mai minunate basenuri de piscicultura Fig. 99. Un rhizom de stuf (Phragmites communis) cu rădăcinile sale. din eate se cunosc. (Vezi profilele transversale dela figurile 67 şi 70, precum şi profilul longitudinal dus prin toată Insula Letii, dela Ceatalul Ismail la malul Mării, din Fig. 98). Dunărea prin creşterile ei periodice şi prin dife­ ritele garle primeneste în fiecare primăvară apa din aceste basenuri, iar ele prin garlele lor de scurgere şi prin permea bilitatea malurilor lor re dau în fiecare toamnă în timpul apelor scăzute o parte [260] 1 �l . . , I .. 260 din apa necesară pentru a tntretineă canalul navi­ gabil. Toate aceste bălţi adanci - dupa cum s'a vazut Fîg. 100. o bucată de Plaur. Figură schematică arătănd dispozitia orizontală a rhizoamelor, rădăcinele �i tulpinele stufului, In acel capitol - sunt acoperite cu enorme paduri de stuf având o putere de vegetaţie extraordi- : I [261] 261 nară, cum nu se cunoaşte încă In alte ape din Europa. . Stuful, care creşte pe grind la malul garlelor şi balţilor cu maluri solide -- de obicei împreună cu pa- Fig. 101. Fotografia unei bucati de Plaur văzut în secţiune transversală. pură (Typha latzjolz'a,şi T. angusizjolza), diferite specii de rogozuri (Larex), stânjinei de baltă (Iris germa­ nica şi Iris pseudoacorus), ţipirig (Scirpus lacustris), etc., şi tot felul de plante hydrophile -- este relativ [262] 262 puţin; cea mai mare parte din stufariile de aicea­ şi mai cu seamă cele din partea inferioara a Deltei­ sunt însa formate din stuf plutitor aşa numit «Plaur» sau -Ptao-, Asupra acestuia e ne voe sa insist mai mult, de­ oarece în capitolul II l'am amintit numai, fara a-i da o descriere mai detaliată şi deoarece el are o importanţa cu totul deosebita pentru judecarea ches­ tiunilor de care ne interesarn aici. Plaurul este o formaţiune cu totul "sui generis", care în asemenea proporţiuni enorme, cum se gaseşte în Delta, nu a fost inca descris nicăiri. El are o grosime mijlocie cam de 90 cm. şi este format din rizoarne gr,oase de stuf (Fig. 99) împletite între el� şi lega� la un loc prin radacinile lor, subţiri ca nişte musteţe, care se întreţes între ele ca o pasla şi leaga rizom de rizom, forrnand astfel toate la un loc o masa plutitoare, mai mult sau mai puţin compacta. Deasupra acestor grarnez! de trestie uscata plu­ titoare creşte pe deoparte stuful verde, care se des­ volta din rizoarnele orizontale din plaur, iar pe de alta parte încep imediat a vegetă diferite plante xero­ phile, ale căror resturi anuale, printr'un proces spe· cial, de humificare, produc o patura subţire de hu­ mus neagra şi grasa. (Fig. IOO, IOI şi I02). CU modul acesta în fiecare an plaurul se îngroaşa forrnand un fel de pământ, mai mult sau mai puţin solid, pe care creşte o întreagă vegetaţie xerophilă foarte frumoasă. Aici întâlnim în totdeauna o feriga (Fz'lt'x telzpterz's), o specie de matraguna (Solanum dulcamara), o holbura care se agaţă de stuf suindu-ser, lafnalţimi mari t Conuohndus sepium), o specie de Ranunculus, Mz'osotz's palustris şi tot felul de flori, [263] l l' f ,; �'I I I ! ' i I I } ! I , 263 cari prin varietatea lor de culori şi prin forţa lor extraordinară de vegetaţiune oferă unul din cele mai frumoase tablouri pe care natura ni le poate arata în aceste regiuni (1). (Fig. 102). In partea inferioară a plaurului rizoameIe de stuf Fig. 102. o bucată de Plaur cu vegda�iunea de pe ea. incep a întra în putrefacţie; neavand însă în apa oxigen suficient, nu are loc o putrefacţiune completă (1) Profit de ocaziune pentru a aduce mulţumirile mele distinsului botanist Praf. Dr. Grecescu pentru buna voinţă ce a avut de a-mi de­ termina plantele citate mai sus. il I [264] 264 ci mai mult un proces de formaţiune de sapropel, aşa ca radacinile lor (rnustcţele) se transforma intr'o masa neagra grasa, iar ele (rizoarnele) îşi conserva forma, însa au aparenţa de a fi carbonizate (Fig. 103). Rizoamele din partea mai superioara a plaurului continua a trai şi a da din ele drept în sus, perpendi- Fig. 103. O bucată de PIaur văzută Ia partea ei inferioară. cular pe direcţia lor, fire noui de stuf (Fig. 99 şi Fig .. IOO). Astfel vedem aici cum prin ţesătura de radacini, de pe la o adâncime de 40-5° cm., îşi fac loc firele de stuf pentru a eşi la suprafaţa şi a creşte ajungand pana in toamna la înălţimi considerabile de 5-6 metri. [265] 265 Intre rizoamele şi rădăcinile cari compun plaurul strabate adeseori apa de desubt şi ajunge paria la suprafaţa rnenţinănd astfel, mai mult sau mal puţin, un strat de apă s.rperficial şi dând adeseori între­ O"ului aparenta unei mlastine. b . • Şi viaţa animală pe plaur este foarte bogată: în afară de tot felul de păsări aquatice, cari clo­ cesc aici, pe plaur se adună tot felul de vânat mare ca: lupi de stufarii, vulpi şi mai cu seamă mistreţi. Aceştia pe deoparte găsesc aici o mân­ care bună în coşcove (rizoarnele de stuf), care sunt foarte dulci şi hrănitoare, dar mai cu seamă ei sunt aici asiguraţi în contra inundatiilor, caci plaurul fiind plutitor oricât s'ar ridica apa, ei sunt tot pe uscat. De aceea în reg.ur ile Sulinei, Chiliei şi Dranovului se ştie ca sunt foarte mulţi mistreţi, pe când în partea superioara a Deltei, unde plaurul este ma rar şi predomina stufariile de pe grinduri, acest Vânat e şi el mai rar. In unele locuri unde plaurul e mai gros îşi con­ struesc şi pescarii colibe şi cherhanale pe el în care se adă postesc aproape tot anul. Cherhanalele dela ghiolul Matiţa de ex. sunt toate facute pe plaur. Cu toate acestea insa In general plaurul este moale, aşa că piciorul se afundă intr'ansul când călcăm pe el, iar când călcăm pe plaurul vechiu şi întărit simţim cum tremură sub picior. Plaurul este de obicei în legătură cu stuful de pe un mal solid (grind) fiind oarecum continuarea acestuia {Fig. 75, P 128), el se Intinde însă atât de mult înspre baltă, incăt îl gasim la zeci de klometri de grind. Ochiurile libere ce le lasa el sunt tocmai lacurile Deltei, adică porţiunile din balta cea mare care au [266] 266 ramas ca luciu de apa neacoperit ŞI a caror con­ tururi se pot schimba dela un an la altul. Mişcările ce le face acest plaur sunt numai In direcţiunea verticala urcandu-se şi scoborandu-se dupa nivelul apelor din baltă. In unele bălţi cu fundurile mai puţin adanci (de ex. la un metru sub etiajul Dunării), când apa din balta este scazuta, plaurul ajunge aproape a se lipi de fundul balţii ; atunci o mulţime de peşti mari, somni şi crapi mari, rărnăn izolaţi aici într' o apă mocirloasa, aşteptând apele de primăvara să ridice din nou plaurul pentru a putea scapa şi ei. In sapaturile ce le-a făcut Comi­ siunea Europeana la tăierea canalului Sulinei adese­ ori: se vedeau în galoanele dragei somni şi crapi mari scoşi rmpreuna cu plaurul pe care-I tăiau. In timpul iernei, îngheţând baltile şi producanduse adeseori crăpături lungi în ghiaţă, se rupe împreuna cu ea şi plaurul ca şi cum ar fi tăiat cu cuţitul; cu mo­ dul acesta se despart de plaurul principal bucăţi mari, cari continua a pluti şi a :creşte formând aşa numite «insule plutitoare» (numite în baltile dela Crapina, etc. şi «Prundoae»ş. Ghiolul Matiţei, Obretinul, Ghiolul Ma­ zilului sunt pline cu asemenea insule 'plutitoare, care sunt purtate de vânturi în toate părţile schimbănd în fiecare zi conturul baltilor şi constituind adeseori un pericol pentru pescari, cărora le astupa gura garlelor :;;i nu mai gasesc locul de eşire din balti (Tab. XX). Intinderea plaurului în bălţile Deltei este foarte mare; am putea zice că 3/4 din suprafaţa Deltei inferioare sunt acoperite cu plaur şi numai 1/4 este luciu de apa sau grinduri. In tăeturile ce le-a facut i, ... Serviciul technic al Comisiunei Europene a Dunarii în Deltă sau în taetura cea mare ce s'a facut de Ser- [267] l 267 viciul pescăriilor la Dunavaţ s'a putut vedea aceasta foarte bine, tăindu-se cu draga pe kilometri întregi numai în plaur plutitor, unde dedesupt era apă. (Tab. XXII şi XXIII). Ba chiar mai mult, s'a lucrat în terenuri care aveau deja cu totul aparenţa pămân­ tului solid şi unde chiar la suprafaţă stuful era mic şi rar şi cu toate acestea săpandu-se cu draga s'a văzut că era plaur plutitor, iar la o adâncime de un metru sub el era balta Dunării. Acesta este de obicei un plaur peste care o inundaţie mare a de­ pus aluviunile sale de nisip şi nămol îngreuindu-l astfel şi tmpiedecand o parte din vegetaţia de pe el de a se mai desvolta. (r] (1) Plaurul, adică formaţiunea plutitoare de stuf (Phragmites com­ munis), nu se formează decât în bălţile adănci şi în general in acele bălţi unde nu avem o apă turbure, ci o apă limpede care, sau se decantează în alte bălţi înainte de a ajunge aici, sau intră filtrăn­ du-se prin maluri sau printr'un fund permeabil. Pe grindul solid nu se formează plaur, ci numai acolo unde fundul e mocirlos, adică unde fundul e acoperit de acel nămol fin şi' negru, care se formează în bălţile cu apă clară. decantată şi puţin oxigenată din descompunerea plantelor aquatice, nămol, numit de către Potonie Sapropet. Stuful dela mal dă în acest caz rizoame orizontale, care se întind pe distanţe mari pe fundul bălţi lor ; la săpături în insule plutitoare s'a scos la canalul Sulinei coşcove (r izoarne) de câte 14 metri lungime. Aceste rizoarne dau rădăcini subţiri din distanţă în distanţă, care caută a se prinde în pământ, însă fundul bălţilor fiind constituit din acel nămol fin ele nu se pot prinde. Tot astfel se întâmplă adeseori că tulpinele de stuf se apleacă înspre apă în direcţia vântului, ctc., forrnănd, după cum le- a observat mai întâi Reissek (1) în Ungaria, aşa numitele "Legehalmen" (tulpini aplecate); acestea stând continuu în apă şi dacă sunt tinere, atunci foile lor încep a deveni rudimentare, iar nodurile lor dau de jur îm­ prejur rădăcini fine şi dese ca nişte mustete ; tulpinele cresc şi ele cu o repeziciune foarte mare forrnănd internodii de câte 30 -40 cm. lun­ gime; apoi ele cad la fund şi rădăcinile lor caută il se prinde de fundul apei, unde însă întâlnesc acel nămol fin de care nu se pot fixa, iar (1) Reissek. Vegetations-Geschichte des Rohres an der Donau in Oesterreich und Ungarn. Wien 1859. [268] • 268 Mai mult inca, săpand într'un asemenea plaur dacă se fixează, când vin apele mari le saltă în sus şi le desprinde. Atât rizoamele, cât şi tulpinele acestea aplecate se apropie unele de altele iar rădăcin ile lor cele fine se anostomozează între ele aşa de tare, lncăt formează o adevărată păslă, aşa că grupa întreagă plu­ teşte deasupra apei : deasupra acesteia se depun apoi seminţe de plante de uscat şi încep a vegetă, aşa că în câţiva ani din descom­ punerea fiecărei vegetaţii anuale se formează mereu o pătură de hu­ mus, care se suprapune îngropând plaurul, In bălţile mai puţin adânci, de ex. în domeniul Brăilei, plaur ca cel din Deltă nu se formează. Şi în aceste bălţi există însă un fel de stuf plutitor. Aici, prin călcările vitelor, prin viituri, îngheţ, etc., se des­ prind din rădăcini bucăţi mari de stuf vechiu, cari sunt legate între ele prin rădăcinile lor anastomozate. Acestea plutesc pe apă, duse de vânt şi pescarii din regiunea Brăilei le zic "P/avie" sau "P/aghie", iar în alte locuri le numesc "Coşcove", "Codot/ce" sau "Cu/oare". Pe "aceste plăvii, în bălţile mai adânci şi cu apă liniştită - mai cu seamă în cele alimentate şi de izvoare - se aşează apoi seminţe de plante xerophile, cari vegetând formează după câţiva ani o pătură de humus şi astfel avem mici insule plutitoare. Astfel de insule plu­ titoare avem la: Somova, partea de Nord a Brateşului (Tab. xrx fig. 1), la balta Vederoasa dela Raşova, chiar la Siutghiol, etc., care toate sunt bălţi adânci, Aceste insule plutitoare însă nu au nimic a face cu plaurul din Deltă, care este o altă formaţiune. Modul de formaţiune al plaurului este intrucătvă asemănător cu modul de formaţiune al turbei şi în adevăr turbierele din şesul Un­ gariei au la originea lor asemenea formaţiuni de plaur (numit în acele regiuni "Lap") (1). In procesul de continuă transformare a bălţilor de sigur că şi plau­ rul joacă un rol important. Noi ştim că în general toate aceste bălţi tind încetul cu încetul a se umplea-de sigur unele foarte încet-şi a se transformă din baltă în mlaştină şi apoi din mlaştină în luncă sau livadă. In acest proces de transformare vegetaţiunea joacă totdeauna un rol important şi de sigur şi plaurul în unele cazuri poate accelera mult această transformare. In timpul unei inundatiuni mari, ca cea din 1897, când apele vin mari şi aduc cantităţi mari de aluviuni grele (nisip şi potmol), ele depunănduse peste plaur, acolo unde acesta e mai apropiat de maluri, îl tngreuiază şi-I face să cadă la fundul bălţii, care atunci se umple şi rămâne ca mlaştină. In tăeturile fă­ cute în Deltă se văd adeseori strai uri de plaur vechiu acoperite cu sn-aturi de nisip şi apoi deasupra o nouă formaţiune de stuf. N II pot acl să insist mai mult asupra acestor fenomene atât de interesante, dar aşi dori ca aceste linii să fie cel puţin un stimul pen- (1) Pokorny A. Betr. z. Flora d. ungar. Tieflandes pag. 288. [269] 269 şi ajungănd la apa de sub el constatam adeseori curente, fie ca întra apă proaspata din Dunare, fie ca apa din balta se fil treaza prin maluri eşind afara, sau fie ca apa urmează numai panta generala a Deltei, scurgându-se dela NW spre SE, spre mare. Pescarii Deltei cunosc foarte bine toate acestea şi au anume instrumente pentru taierea plaurului. Cu un fel de hărlet mare de 90 cm., numit de Li­ poverii "Zastup", ei taie plaurul în bucati mari P2l­ trate, pe care le scot afară întregi cu furci de fer (Tab. XXII fig. 1 şi Tab. XXIII fig. I, 2 şi 4), facăndu-si astfel garle de comunicaţie şi de pescuit în plaur. Deasemenea ei fac gauri patrate în plaur pentru a pescui sub el, sau adeseori mcunjură bu­ caţi de plaur cu setce şi tot felul de plaşi pentru a prinde peştele care vrea să iasa afara, etc. Inginerii Comisiunii Europene a Dunarii, când faceau tăieturile dela marele M, tăiau cu ferastraele bucăţi mari de plaur, pe care le remorcau cu va­ poarele (Tab. XX fig. 3) şi le fixau apoi cu piloţ i tru un bun botanist, care să le studieze cu mai multă cornpetinţă şi pricepere. De mare importanţă pentru viitorul şi starea actuală a bălţilor noas­ tre mai sunt Iorrnaţiun ile de Popândaci (Carex stricta) şi de Rieacă sau Cosor (Str atiotes aloides). Amândouă se desvoltă în unele lu­ curi în grupuri atât de mari încât umplu întregi porţiuni de bălţi. Cea dintăi se găseşte în unele locuri în grupuri mari asemănătoare cu cele studiate de Kerner(r) în mlaştinele dela Tisa sub numele de ZsombehForniation __ ele ne ameninţă multe bălţi cu potmolirea şi transformarea lor în mlaştine, fixând în une locuri şi plaurul de fun­ dul bălţii. Cea de a doua a vând aspectul unui Aloe s'a trnulţit în anii din urmă în bălţile dela Matiţa, etc. (Tab. XXI fig. 2) foarte mult şi impiedica cu desăvărşire pescuitul. Găsirea mijloacelor de a le ex­ termina sau cel puţin de a le împiedica în "desvoltarea lor ar fi de­ asemenea un studiu foarte important şi folositor. (1) Kerner v. Marilaun: 1. c. pag. 63. [270] • 270 în parnant pentru a face apărători la malurile noului canal; în lacul Obretin ei ancorau mai întâi bucăţile de plaur tăiete şi aşteptau până aveau un vânt favorabil, care le "împingea şi le aşeza singur pe malurile noului canal, unde le fixau apoi cu piloţi. In figurile 66 si 70 şi în alaturata tabelă, Fig. 98, am dat o serie de secţiuni transversale şi longi­ tudinale prin Delta Dunării spre a se vedea mai bine adevărata configuraţiune a terenului, cu bălţile şi adancirnile lor. Deoarece am fost nevoit a le face pe o scară atât de redusă, aceste profiluri sunt sche­ matizate lăsăndu-se micile detalii la o parte, ele sunt făcute însa după studiile pe teren executate de mai multe echipe de operatori sub conducerea d-Ior Ingineri Roco; Selia, Vidraşcu şi Stoica. Pentru con­ statarea fundului real al bălţilor s'au făcut în totdeauna sondagii prin plaur. In afara de baltile mari permanente am arătat în capitolul II al acestei lucrari ca, în Delta mai sunt inca şi o serie de bălţi mai mici cu fundurile ceva mai ridicate şi chiar şi câteva japşe, care se usuca vara după retragerea apelor. Numarul aces­ tora este însa relativ mic şi sunt restrânse mai mult numai în partea superioara a Deltei, la începutul unghiului" format prin separarea celor 2 braţe prin­ cipale. Aici fiind partea cea mai veche a Deltei şi apa ce se varsa fiind mai plina de aluviuni, bălţile au avut un timp mai îndelungat sa se colniateze mai mult. In fig. 61 pag. IlO ni se arata tocmai o secţiune transversala prin Deltă în aceasta regiune. După cum se vede însa din Fig. 62 pg. II I, dela o distanţa mică, chiar numai de câţiva kilometri, încep deja bălţile a avea şi aici fundul sub etiajul Dunării şi merg scazănd mereu pentru a ajunge [271] 271 in curând la nivelul depresiunei generale a Deltei de 1,80 m. sub zero al Marei Negre. Din toate acestea se vede dar: 1) Ca toate acele suprafeţe despre cari mereu ni se spune că zac neproductive şi că.,nu aşteaptă decât venirea capitalurilor străine" pentru a fi trans­ formate tn "partea cea mai fertilă a ţării 1/ nu sunt in realitate decât nişte imense suprafeţe de stuf, care cresc pe o patura formată din începutul de turbificare a rizoamelor şi resturilor stufului vechiu - numită plaur - şi care pluteşte deasupra bălţilor Deltei Dunării. 2) Că "mlaştinile DeJtei 1/, despre care se spune că trebuesc desecate, sunt în realitate bălţi mari per­ manente şi cele mai adănci din tot cursul Dunarii, având o adâncime medie de 1,80 m. sub nivelul Marei Megre, deci de cel puţin 2 - 2, 5 m. sub etiajul Dunării. In urma acestor constatări nu cred că mai am nevoe să insist mult pentru a arăta ca desecarea Deltei Dunărei, apărarea ei cu diguri contra inun­ daţiunitor şi transformarea balţilor ei în terenuri agri­ cole este o adevărată utopie. Chiar dacă ne-ar fi cu putinţă să scurgem şi să pomparn afară toata aceasta cantitate enormă de apă - avem a face cu o su­ prafaţă de peste 300.000 hectare - cum fundul acestor balţi e cu 1,80 m. sub nivelul măr ei şi deci cu mai bine de 2 - 2,5 m. sub nivelul apelor celor mai scăzute ale Dunarii şi cum pe de alta parte malu­ rile bălţilor sunt în mare parte permeabile, este mai mult decât sigur că în cel mai scurt timp apa din Dunare şi mare ar strabate prin infiltraţie din toate părţile înapoi în ele. Deasemenea apele provenite din ploile şi zăpezile ce cad nea vând nici o scur- [272] • 272 gere s'ar acumula din nou în aceste balti, aşa că in cel mai scurt timp în loc de terenuri arabile am transforma bălţile productive de azi ale Deltei în adevărate mlaştine. Dar chiar dacă am putea face aici diguri nouă cu totul impermeabile, cu fundamente adanci, chiar şi cimentate, etc. şi dacă am avea putinţa de a scurge şi pompa afară din polderuri toate apele at­ mosferice, parnantul pe care l'am câştiga ar fi to­ tuşi-după cum s'a arătat mai sus - un pamant de cea mai proastă calitate, mai inferior chiar decât pamantul din turbierele Germaniei, care cu toata cultura mare de acolo, cu tot capitalul abundent şi eftin şi cu ,toata valoarea mare pe care o are parnantul îp acea ţară tot încă a ramas în cea mai mare parte şi va rămâne mult timp inca necultivat. In afară de namolul gras (sapropel) şi de Plaurul cu care e el acoperit, cea mai mare parte din pă­ rnăntul din fundul balţilor - care, relativ nu de mult timp, era mea fund de mare - este un parnant sarat. Când s'a facut de catre Comisiunea Europeană a Dunării taietura dela marele M in canalul Sulinei s'a scos cu draga de sub lacul Obretin şi înainte pana după mila a r8-a un pământ atât de sarat în cât cu toată caldura verii a trebuit mai bine de 10 luni până s'a putut usca, caci sarea din el atrăgea mereu umezeala. De altmin trelea chiar şi parnăntul de pe multe din grindurile Deltei este departe de a fi de cali­ tate atât de superioară cum sunt în general pa­ mânturile de aluviune, el este prea nisipos şi în cele � mai multe locuri sărat. Aceasta a fost una din cau, zele principale pentru care cei ce obţinusera în con- [273] 273 oesiune desecarea Deltei nu şi-au putut plasa nicăeri intreprinderea şi au cautat sa scape cât mai re­ pede de ea. Dar în fine să presupunem că şi pamantul ob­ ţinut prin desecarea baltilor ar fi de cea mai per­ fecta calitate, ca am avea mijlocul de a face toate cheltuelil e mari pentru spalarea sarăturilor şi am putea sa distrugem tot stuful şi plaurul de pe el, pu­ tând astfel sa facem cea mai bună agricultura pe dansul şi totuşi inca o asemenea lucrare, întru cât priveşte insula Ceatalului şi Letii, nu ar trebut exe­ cutata, căci prin aceasta s'ar aduce cea mai mare lovitura navigaţiei pe canalul Sulina şi s'ar distruge cu totul portul Sulina, pe unde se face aproape tot exportul nostru de cereale (I). Ce paguba ar repre­ zenta aceasta pentru economia noastra generală cred ca nu mai am nevoe s'o arat. Iată în adevar un pasaj dintr'un foarte important memoriu pe care l'a facut în anul 1893, d-l Charles Kuhl, Inginerul şef al Comisiunii Europene a Du­ nării, d-lui Delegat al României din acea comisiune, cu ocazia când se ceruse Statului de Către o so­ cietate străină darea în concesiune a desecarii Deltei Dunării, memoriu pe care d-l Inginer Kuhl a bine­ voit a mi-I pune la dispoziţie şi pentru care îi exprim aici recunostinta mea sincera: (1) Spre a nu se părea că exagerez zicând că s'ar distruge cu totu portul Sulina atrag atenţiunea asupra scrisorei d-Iui Ing. Kuhl publi­ cată la pag. 198 in care Dvsa, după ce arată influenţele funeste ce ar avea desecarea asupra acestui port, zice că indigările ar insemna pentru Sulina "finis Poloniae", 18 [274] • 274 Soulina, le 9 Novembre 1893. Monsieur le General! "En me referant el votre ordre verbal.j'ai l'honneur de vous soumettre le rapport suivant sur la question qu'une "Societe anonyrne " continue a demander du Gouvernement royal, une concession pour l'endigue­ ment et le dessechernent du Delta du Danube ". "Le Delta du Danube est si vaste, qu'il y a assez de place pour l'activite de cette societe ; il importe pourtant, d'etudier quelle inf1uence l'endiguement de- certaincs parties du Delta, pourrait possiblement avoir sur le bras de Soulina, la grande et la plus importante route pour l'exportation des cereales du pays". "Le bras de SouIina recoit au Ceatal de St. Georges, une quantite d'eau qui repr esente le 7% du volume du Danube entier. Cette quantite d'eau suffit pour maintenir le lit du f1euve d'une largeur normale el Ia surface de 380 el 400 pieds (II6 el 122 metres), offrant un chenal navigable d'une largeur de 180 pieds (55 rnetres) entre Ies lignes de contour des profondeurs de [5 pieds (4m. 57), avec une profondeur au centre de 16 pieds 3 pouces (4m. 95), reduite el zero". "La section du f1euve el zero est de 6000 pieds carres (558 metres carres"). "La section el zero, el moitie chemin de son par­ cours, soit au 25 milliaire du bras de Soulina, est de 7000 pieds carres (651 metres carres"). "Au 12-e milliaire elle est de 9000 pieds carres (937 metres carres II). [275] � , t I 275 A Soulina, entre les digues, elle est de IO.400 " pieds carr es (967 metrcs carres"). "Au lieu du chenal peu profond et etroit au Cea tal de St. Georges, il y a dans le port de Soulina un chenal de 400 a 500 pieds (122 a 152 metres) de largeur, avec plus de 30 pieds (om. 15) de profondeur au centre". "La raison de ce gran d accroissement de puissance (largeur et profondeur) de la partie inferieure du bras de Soulina est facilement expliquee. Quand la crue printanniere descend le fleuve, elle rencontre, entre les villes d'Ismail et de Toultchea, une par tie du fleuve qui au li eu de suivre la direction normale generale, de l'Ouest a l'Est, va au Nord et au Sud, c'est-ă-dire qui coupe la normale a angle droit". "Quand les eaux arrivent a la hauteur de 10 pieds (3m. 15) + zero, aux Ceatals, le fleuve commence a deborder ". "La pente generale du Delta etant aussi'de l'Ouest a l'Est, le Delta recoit les eaux avec avidite, et l'rle du Cea tal est innondee et transforrnee en un grand lac ou reservoir ". "Le merne phenomene a lieu dans le bras de Kilia, surtout au coude de Boujac, pres du village de Pardina, ou se trouve l'ancien lit de la Shonda, et toute l'Île de Leti est inondee aussi". .,Aux saisons ou il n'y a pas de crues, les fosses des pecheurs (gtrlas) amenent l'eau du fleuve dans le Delta, et il y a, en outre, la pr ecipitation atrnos­ pherique qui aussi produit beaucoup d' eau". "Ces eaux, en suivant la pente generale du Delta, de l'Ouest ci l'Est, vers la mer, rencontrent la rive gauche du bras de Soulina qui va du Sud au Nord, entre les 27 et 24 milliaires (Austria Tavlassi), [ l [276] • 276 pUlS, dirigees vers le Sud par le terrain eleve de Kilia, la rive gauche entre le 19 et le 12 milliaires (Tchamourli Tavlassi), et ensuite entre la 8 et le 2 milliaires". "Apres la crue, toutes ces rives, dont la longeur est de 16 milles marins, (29.632 metres), sont inondees du câte du Delta, et il s'y forme une cascade d'eau tout le long, gui se deverse dans le bras de Soulina, augmentant ainsi son debit". "Meme apres le passage des eaux de la crue, il y a l'eau du sol gui filtre toujours par la berge et continue a alimenter le bras de Soulina d'une ma­ niere croissante, au fur et a mesure gue les eaux du fleuve t9mbent". "C' est grace a cette circonstance gue le volume des eaux s'accroit de 33 a 50% et gue le bras de Soulina, nonobstant sa faible section au Tchatal de St. Georges, est en merne de se developper et d' offrir a la navigation un port aussi large, profond et commode comme celui de Soulina ". "Enlevez la source du surcroit d' eau recue dans le parcours du Bras de Soulina, et le port de Soulina sera bientot reduit a la faible section du Bras de Soulina a sa naissance au Tchatal de St. Georges", După cum se vede dar din toate acestea ori-cum vom judeca chestiunea şi ori din ce punct de vedere ne-am pune, desecarea bălţilor din Delta Dunări: şi transformarea lor în terenuri agricole este şi ră­ mâne cel puţiu o utopie. [277] .. I i I 2. Punerea în valoare a bălţilor şi stufăriilor. Daca însa bălţile Deltei Dunarii nu pot fi dese­ cate şi date agriculturii, în ce mod şi prin ce a­ nume fel de producţiune pot fi ele mai bine puse în valoare? In capitolul al II-lea al acestei lucrari am descris foarte amănunţit pr oducţiunea balţilor Deltei ca pes­ carii şi am aratat modul cum s'a desvoltat ea în ultimii 14 ani, precum şi tmbunataţirile ce s'au făcut aici treptat. Rezultatele obţinute pana acum - o sporire a veni­ turilor dela 3°0.000 lei la aproape 2-400.000 lei fara a da nici odata inapoi - şi şansele de o desvo1tare cu mult mai mare mea în viitor ne autoriza sa mergem îna­ inte pe calea pe care am apucat-o. In adevar nu cunosc în toata lumea ape cari sa prezinte condi­ ţiuni mai ideale pentru piscicultura de Ciprinide ca bălţile Deltei Dunării şi într'un capitol precedent am aratat ce mari sanse au astazi pe piaţa produ­ sele pescăriei şi ce mari a vanta je are acest fel de producţie atât pentru economia privata cât şi pen­ tru economia generala a ţarii. Modul cum s'au desvoltat aceste pescarii în tim­ pul de 14 ani de când le exploatează Statul în re­ gie, progresând mereu şi nedand nici odata înapoi, ne arata ca a fost o desvo1tarc normala, neforţata şi deci trainica, aşa ca ne dă siguranţa de a con­ tinua tot astfel şi in viitor. De altfel în cap. III § 6 am aratat mai amănunţit principiile dupa cari trebuesc ameliora te baltile noa- .q" � [278] • 278 stre pentru a fi puse în valoare prin pescărie şi piscicultura ; acele principii se aplică în totul şi la Delta Dunării şi deci nu voi mai revent de loc asupra lor; pot afirma însă că cu o serie de mici lucrări hidrotechnice şi culturale putem ajunge in că să dublăm şi să triplărn chiar veniturile ce le avem azi din pescuitul acestor bălţi. Paralel cu pescuitul însă noi trebue să căutăm a pune cât mai mult în valoare şi altele din pro· dusele acestor bălţi şi a le gast o întrebuinţare. In­ tre aceste produse în primul loc sunt enormele can­ tităţi de stuf, papură şi tot felul de plante aquatice ce le avem aici. Papura se ştie că se întrebuinţeză şi ăzi în tot; felul de mici industrii casnice ca: do­ gării, rogojihe, împletituri de coşuri, etc, Stuful ser­ veşte Ia acoperişuri de case, zidărie, facerea de co­ teţe la pescuit, Ia încălzit iarna, etc. In timpul din urmă însă s'a găsit mijlocul de a se da acestor plante şi o întrebuinţare industrială mai largă, facandu-se din stuf o celuloză foarte bună, iar din papură un fir de tors asemănător jutei. Statul- după cum am ară­ tat mai sus a şi încheiat deja un contract de furni­ zare cu nişte industriaşi, cari au şi construit în Brăila o fabrică foarte mare pentru acest scop şi au şi început a lucra. (Fig. 104). Şansele acestei industrii par a fi foarte mari, căci celuloza de stuf e mai eftină ca cea de lemn, însă este totodată şi de o calitate cu mult mai superioară. Cu modul acesta este de sperat că această fabrică va aproviziona cu celuloză multe din fabricele de hârtie din Europa, aducând ţării foloase mari şi Statului - care pe lângă că vinde stuful mai e încă şi părtaş Ia beneficiu - venituri însemnate. Asemenea tntrebuinţări trebuesc căutate şi stu- [279] °"1 l 279 diate In că şi pentru tot felul de alte produse ale Deltei, r-e '. I • i,' f:: :a >(';$ N o ::; V u v , "O - Verbanden) autorizarea de a institui banci de cultură (Landes­ kulturrentenbanken), Pentru organizaţiunea şi Iunc­ ţionarea lor legea da o serie de prescriptiuni obli­ gatorii, lasand însa câteva chestiuni de detalii a se hotărî prin statutele fiecărei banci în parte, In afara de Prusia, unde bancile acestea sunt institutiuni I ..li' [303] 303 provinciale, în celelalte State g·ermane ele sunt în­ siituţiunt de Stat: aşa în Bavaria s'a fundat prin legea dela 2r/IV r88r sub numele de Landeskul. turreutenanstalt; în Hessa prin legea dela 2o/III r880 sub numele J de Ladeskulturrentenleasse ; în Olden­ burg, s'a format prin legea dela r4/II r883 o aseme­ nea banCă pusă sub controlullVIinisterului de Interne şi administrată de funcţionari din acest Departament. Toate aceste bănci împrumută cu o dobândă variind între 31/�-4% şi cu o amortizare de r1/2o/0 în Bavaria şi Prusia, r "[« în Hessa, r 1/2 "[« în Saxonia (aici însă e dobanda cea mai mică, de 31/�0/o). Pentru a-şi procura banii băncile emit scrisuri la purtător (unele dau şi scrisuri nominale). Găsirea siguranţei pentru aceste împrumuturi a fost partea cea mai grea şi aceasta a fost rezolvita în Saxon ia, Bavaria şi Hessa în mod foarte simplu, prevazandu-se în lege că aceste datorii nu numai că trebuesc înscrise pe hipotece, ci că lor li se acordă chiar o prioritate faţă de alte ipoteci mai vechi afară de dările către Stat �z comună. Imprumuturile se acordă numai pentru anume lucrări de ameliorare: drenaj, irigaţii indigari, intă­ riri de maluri, plantări de dune, etc. Pentru tm­ prumuturi acordate la comunele urbane şi rurale şi la sindicatele de amelioraţiuni formate şi recunoscute conform legii nu se cere o ipoteca, aceasta pentru a se încuraja şi mai mult formarea acelor asociaţiuni. Spre a se vedea acţiunea binefacatoare a acestor bănci, citez după un studiu al d-lui L. Faure (r), un pasaj din raportul oficial al Comisiunii generale (1) L. Faure. Des Arneliorations foncieres en Alemagne et dans quelques pays de l'Europe centrale. Bulletin du Ministere de l' Agri­ culture, Paris, 1897. [304] • 304 din Bavaria, prin care se constată efectele ce le-a dat până la 1895 în acea ţară. "Depuis dix ans que "la banque agricole a ete cr eee, il n'est pas de "branche de l'agriculture ou son action bienfaisante "ne se soit exercee : la statistique est la pour l'at­ "tester. C'est ainsi qu'en 1883 la surface culturale "etait de 4.587.530 hect. 91 ares seulement, tandis "qu'en 1893 .. cette merne surface atteignait le ciffre "de 4.635.3I4 hect. 33 ares. Merne progression pour "les prairies, dont l'aire totale pendant ce laps de "temps a augrnente de 8924 hect. 4I ares. Certe "aire, les eleveurs bavarais s'etaient efforces de "l'accroître, et ils ont ete puissament secondes dans "teurs efforts par le nou vel etablissernent de credit. "Chaque fois qu'un agriculteur, une commune ou un "syndicat agricole se proposent de tirer un meilleur "parti du sol et qu'ils sont arrctes par le manque "du capital, la banque agricole leur fourni les rno­ "yens d'augmenter la plus-value de leurs terres et "de contribuer ainsi a l'accroissement de la richesse "nationale" . In Austria s'au luat altfel de masuri financiare pentru a se veni în ajutorul amelioraţiunilor fon­ ciare. Aici, prin legea dela 30 Iunie I884, s'a creat un fond de amelioraţiuni numit "hfelioratz'ollsfoJld", care este administrat de Ministerul de Interne şi cel de Finanţe. Acest fond este alimentat din bu­ getul Statului, care varsă în fiecare an câte I.Ooo.OOO coroane, iar dela 1895 a ridicat aceasta subvenţie la 1.500.000 coroane. Din acest fond se dau sub­ venţiuni şi împrumuturi pentru diferite lucrări de amelioraţiuni agricole. Pentru trnprumutur i se i�a cel mult 4010_ In afară de subvenţiile sau imprumuturile din fondul [305] 305 de amelioraţiuni al Statului, mai au mea şi guvernele provinciale asemenea fonduri din cari acordă suh­ venţii pentru lucrări. Nici odată subvenţia dată de Stat nu poate întrece pe cea dată de guvernele provinciale. Subvenţiile se acorda numai pentru acele lucrări unde interesul general predomina. Cu cât interesul general este mai mare cu atât şi sub­ venţia este mai mare. Statul aproba proiectele şi supravegheaza mersul întreprinderii pentru toate lucrările subvenţionate sau ajutate de el. In Ungaria, prin legea din 30 Iunie I889 (art. XXX), s'a reorganizat un institut de credit fonciar (Boden­ Kredit-Institut) în scopul de a se acorda credite pentru a facilita regularilc de apa şi amelioraţiunile solului. Imprumuturile se fac pe 50 ani cu 4% do­ banda. Creditul emite scrisuri speciale numite IIRe­ gulirungs und Bodenverbesserung Pfandbriefe", In afară de împrumuturi, Statul mai acordă ca subvenţii - şi mai cu seamă la sindicate - restituiri de imposite. Dupa art. 2 al legii împrumuturile nu pot întrece venitul net al acelui parnant - cum a fost evaluat la cadastru - trnulţit cu I2. Direcţia creditului reţine la fiecare împrumut câte IO% ca un fond de rezerva, care se restitue însa apoi mai târziu împrumutaţilor. Ratele creditului au dreptul de prio­ ritate înainte de orice ipoteca chiar anterioară. Prin alta lege, dela I900, Statul mai poate acorda şi sub­ venţii directe asociaţiunilor cari fac irigaţiuni. Dupa cum se vede dar din toate acestea, pretu­ tindeni Statul cauta sa tnlesneasca proprietarilor dobăndirea unui capital cu o dobănda mică şi cu o durata lunga de amortizare pentru a executa lu­ crarile de amelioraţiuni; pentru acest scop s'au creat 20 [306] ........... -------��----�� • 306 pretutindeni instituţiuni speciale, cari supraveghiază mersul lucrarilor şi> dau, fara multe formalităţi, aju­ torul necesar la timp. Rezultatele pretutindeni sunt, ca, fara concesionari şi fara speculanţi, proprietarii mici şi mari se asociaza intre ei şi cu ajutorul per­ sonalului technic al Statului, executa lucrările nece­ sare sporind astfel mereu suprafaţa cultivata şi producţia ţării lor. Fara indoiala ca şi la noi este absolut necesar a se crea o instituţiune de credit speciala pentru arnelioraţiuniie fondare, care să dea împrumuturi" pe baza pius-oaloarei ce se va crea prin lucrarea pentru care se �ere. Imprumuturile sa fie pe un termen îndelungat (40 ani cred ca sunt suficienţi) cu un procent şi o cota de amortizare mica. Direcţia să aiba în deaproape supraveghere, ca avansurile date sa se întrebuinţeze numai la lucrarea pentru care s'au luat. Daca aceasta banca să fie o instituţie curat de Stat, sau a Statului cu participarea particularilor, sau a particularilor cu participarea Statului, aceasta este deocamdata - şi din punctul de vedere din care examinam acuma chestiunea - indiferent; prin­ cipalul este sa se puna la dispoziţia asociaţiunilor ce se vor forma, creditul necesar pentru a face amelioraţiunile necesare. De altfel s'ar putea chiar nici sa nu se creieze o banca noua, şi ca Creditul funciar rural sa-şi faca o secţiune speciala - ca in Ungaria - pentru acest fel de operaţiuni erniţănd scrisuri speciale. O lege speciala trebue dar prezintata cât mai curând în acest sens şi prin aceasta Statul Îşi va îndeplini o noua îndatorire, şi în ca una din cele mai principale faţa de chestiunea ameliorarii zonei inundabile a Dunării. [307] I l ( 307 b) Măsuri financiare pentru ameliorarea terenurilor Statului. In paragrafele precedente s'a vazut ca Statul este cel mai mare proprietar în zona inunda bila a Dunarii şi că numai pe malul stâng al Dunarii el poseda ca do­ menii ale sale 238.986 hectare, din care 194.969 hect. sunt teren inund abil propriu zis şi numai 44.2oobalţi. Pentru punerea în valoare a acestor terenuri, de sigur ca şi Statul, ca şi ceilalţi proprietari, va a vea nevoe de capitaluri însemnate pe care într'o serie de ani va trebui sa le cheltuiasca. Vine de sigur întrebarea de unde sa iea el aceste sume. Prin legea dela 22 Februarie 1906 s'a adoptat deja un sistem de a se constitui un fond de punere în valoare a terenurilor Statului şi a alimenta acest fond din plusul venitului terenurilor ameliorate asupra ve­ niturilor din trecut. Deşi acest sistem a fost propus de mine trebue sa recunosc, ca nu e îndeajuns de practic în ce priveşte alimentarea fondului, caci sumele cu cari se alimenteaza fondul iniţial vor fi cu mult prea mici şi creşterea sa va merge mai încet decăt vor cere-o lucrarile. Ar trebui dar sa ne gândim la alte mijloace de a alimenta acest fond spre a putea dispune la un moment dat de toate sumele necesare pentru a face lucrarile ce vor trebul. Fara indoiala ca unul dintre aceste mijloace, şi cel mai comod, ar fi a se face un împrumut special de vre-o 20-30.000.000 lei pentru acest scop; alt mijloc, mai puţin comod, însa care tot ne poate duce la rezultat, este ca Statul sa prevada în bugetele anuale, sau în bugetele excedentelor, sume cari sa se verse la fondul de punere în valoare rărnanand a fi între­ buinţate când se va executa o lucrare. [308] ...... ��--------�� � • 308 Cum însa şi Statul este 3ICI proprietar ca ŞI toţi ceilalţi particulari şi cum aproape în fiecare asociaţiune de amelioraţiuni ce se va forma pe tot lungul Dunarii, dela Severin la gura Prutului, şi el va fi reprezentat şi tncă cu suprafeţe întinse, împru­ muturile pe cari asociaţiunile în calitate de persoane juridice le vor face la banca speciala de ameliora­ ţiuni, vor coprinde şi o parte pentru terenurile Statului. Cu modul acesta dar pe toate terenurile Statului se vor executa lucrarile necesare fara a mai avea nevoe sa facem imprumuturi speciale, şi inca mai puţin sa fim nevoiţi a le da în concesiune cu teptanul, dupa cum ni se cere cu multa insistenţă sa o facem. � Statul va continua a rărnănea admi­ nistratorul averii sale, va beneficia singur de plusurile veniturilor rezultate din lucrari şi-şi va dirija singur politica sa de colonizare interna, netrebuind sa re­ nunţe in favoarea unei societăţi străine, pe timp de 30 ani, la o suprafaţa de 740.977 hectare, adica cam, la r/r8 parte din teritoriul său, Daca cu ocazia acestor lucrari va a vea nevoe sa aiba în vedere şi apararea naţională, va face-o fara a fi nevoit sa dea cont la nimeni de ce face; şi în tot cazul va fi sigur de a scapa la urma de tot felul de procese, platind despagubiri pentru toate incercarile şi speculaţiunile nereuşite. (r) Procedănd dar astfel Statul nu va avea pe viitor alta cheltueală decât sa înscrie în bugetele sale (1) Toate terenurile Statului cu bălţi cu tot din zona inundabilă a Dunării îi produc azi 8.500.000 lei anual. Pentru concesionarea lor pe 30 ani la o societate i s'a oferit pe ele o arendă de 200.000 lei anual, care după fiecare 10 ani să fie sporită cu 100.00::1 lei. Frumoase beneficii! ! [309] l anuale (la datoria publica) sumele pe cari va avea a le plati ca rate pentru împrumuturile făcute la Creditul sau Banca de arnelioratiuni-funciare, cu care el a participat în diferitele sindicate de amelioratiuni, proporţional cu suprafaţa de teren ce'i e fost apărată cu diguri şi ameliorata. 4. formarea personalului serviciului de arne­ lioraţiuni. In paragraful precedent s'au aratat în scurt cari sunt mijloacele mai principale prin ori credem că Statul poate tnraurt deocamdată asupra desvoltării şi rezolvirii chestiunei atât de importante a amelio­ raţiunei zonei inundabile a Dunarii. Pe lângă ele mai sunt însa încă o întreagă serie de măsuri cari trebuesc luate treptat, fie pe calea administrativă, fie pe cale legala; astfel vor fi de exemplu măsurile relative la cornasari şi reuniunea parcelelor mici pentru a se face o noua împărţire şi mai raţionala a proprietatilor locuitorilor, din cari să se poată Câştiga mai mult teren utilizabil etc. In tot cazul însa una d111 cele mal' prz"lzcipale sarcini ale Statului va fi de a formă şi educa un personal competent, cu care să poată duce la u« bun sfârşit o lucrare atât de mare. Nu e locul aCI sa des voIt această chestiune pe larg cu toata importanţa ca­ pitală ce o are. Mă marginesc numai a o enunţa şi a atrage atenţiunea asupra unor principii mai generale, de care trebue să ne călauzim în rezolvirea ei şi de care ne-am călăuzit şi noi ln începuturile ce le-am facut. Această sarcină e cu atât mai grea cu cat pentru aceste lucrări se cere o mare varietate [310] • 310 de cunoştinţe; nu e suficient ca acel care face pro­ ectele sa fie bun inginer, el trebue sa aiba şi cu­ nostinţi solide de agricultura şi de piscicultura, sa cunoasca natura pămăntului, sa fie în curent cu o serie de chestiuni de drept, etc. Pe de alta parte ne trebuesc naturalisti, oameni de drept, agronomi cu studii serioase, etc. In Germania mai întâi se luau 'pentru acest scop ingineri hidraulici: aceasta însa nu a dat rezultatele dorite caci "s'a dovedit ca aceştia nu stau în nici "o legatura cu agricultura şi executau lucrarile lor "numai conform regulelor hidro-technice. Punctul "de�;vedere �gricol însa la aceste lucrari nu-l aveau; "aşa de exejnplu despre cantitatea de apa care e "necesara culturilor, despre influenţa apei asupra "diferitelor culturi, despre evaluarea producţiunii "dupa executarea ameliorarii, etc., la aceasta nu "puteau da nici un raspuns, de oare-ce le lipsea "ori-ce baza. Lucrarile pur technice, de exemplu: .» trasarea şi construirea canalelor, zagazurilor, sta­ "vilarelor, etc., le faceau deasemenea fara aceasta "baza şi cu mult mai scump". In urma acestor experienţe Germanii au fost ne­ voiţi a face scoale speciale pentru aşa numiţii ingi­ neri de cultura (prima la Bonn sub direcţia lui Dun­ kelberg, fondatorul technicei culturale moderne). - In Serviciul arnelioratiunilor creat la Ministerul Domeniilor în urma legii din 1906, s'a cautat a se corespunde şi acestor cerinţe şi pe de o parte in­ ginerii ce-i avem s'a cautat sa se puna în curent mai de aprolpe cu cerinţele pisciculturii şi agriculturii, iar pe de alta s'au angajat elemente noi, cari au facut şcolile speciale din strainatate de hidraulica agricola, etc. [311] 1 , .#.: 311 Cum însa a înota Se tnvaţa intrând în apa, tot astfel am trimis şi noi pe inginerii noştri "in medias res" şi am început o lucrare mica de indiguire la Spanţov, alta de construcţie de canale în Domeniul Brailei, afara de cea dela Dunavăţ din Dobrogea. Daca aceste mici lucrari nu vor însemna nimic faţa de marea lucrare pe care o avem de facut, ele au însa marele avantaj ca au putut servl la for­ marea personalului şi greşalele ce se vor fi facut aici în mic ne vor scutl de greşale mari costisi­ toare ce s'ar fi facut daca am fi început de odata fara nici o experienţa la o lucrare mare. In tol cazul şi în aceasta privinţa lucrurile sunt pe cea mai buna cale şi putem avea toata speranţa ca vom putea duce la bun sfârşit aceasta mare lu­ crare cu propriile noastre puteri: "Prin noi înşine". [312] [313] '1 " BIBLIOGRAFIA E. Taitbout de Marigny. Hydrograplzie de la Mer noire et de la Mer d' Azow. Text. Triest. 1856; Atlas. Odessa r850. E. v. Sydow. Ein Bliel? auf das russisch-turleische Grenz­ gebiet. Mit 1 Karte. Petermann's Mittheilg. r856. Hartley, Sir Charles A. Description of Ilie Delta of the Donube, and of the Works, recently executed at the Sulina Moutl!. London 1862. XXI, vol., publ. of the Institution of Civil Engeneers. 34, pg. with 5 plates. Peters K. F. Vorlăufiger Bericht ub. cine geolog'ische Untersuchung' d. Dobrudscha. Sitzungsber. d. K. Akad. d. Wissenschaften. Wien 1864. Reisebriefe eines ăsterreichisclien Naturforschers aus der Dobrudscha. Oessterreichische Revue. 1865. Grundlinien sur Geographie und Geolog·z·e der Do­ brudsclia. Denkschri ften d. K. Akad. d. W issen- schaften. Wien, r866. " Die Donau und ihr Gebiet. Leipzig 1876. Reissek, Dr. S. Veg etationsgeschichte des Eohres an der Donau in Oesterreich und Ungarn. Wien r859. Pokorny, Dr. A. Beitrag zur Flora des ul1garisclien Tiei­ landcs. Wien r860. A. Kerner. Das Pflaneenleben der Donaulaender.Ynus­ bruck 1863. Ernest Desjardins. Raport către comisiunea centrală a societăţii de Geografie din Paris, relatiu la studiile făcute asupra porturilor Dunării dela Marea Nea­ grâ. Iaşi 27 Iunie r867. Monitorul oficial. [314] • 314 M. Comoy. De la question des inondations et de la defense des piaines submersibles. Paris 186I. Credner, Dr. Georg R. Die Deltas. Petermann's Mitthei­ lungen. Erganzungsband XII. 1878. W. Gotz. Das Donaugebiet mit Rucksicht aui seine Was­ serstrassen. Stuttgart. 1882. Edmond Kayser. Sur l'org anisation du Service Agricole en Alsace-Lorraine et d. Ies Grands-duches de Bade et de Luxembourg, Bul. Minist. Agric. Paris 1886. P. Guillemain. Rivieres et Canaux, 2 Ed. Paris 1885. A. Flamant. Hydraulique. 2., Ed. Paris Woeikow. Klimate der Erde. Jena J887. Dunkelberg Dr. Fr. W. Encyclopâdie und Methodologie der Kulturtechnik. 2 Bde. Braunschweig 1883. Notes sl1r le ri�[[z'1ne de la Theiss et les digues de Szegi- . � din. iri Annales des Ponts et Chaussees. ro. Livrai­ son, Paris 189°' M. Timonoff. Les embouchures riu Volga. Raport presente an V·me Congres de Navigation interieure, Paris 1892. Voisin Bey. Notice sur les Travaux d'ameiioration de L' embouchure du Danube el du bras de Souiina (I857- I89I). Annales des Ponts et Chaussees, Paris 1893. Dr. Albrecht Penck. Die Donau. Wien. 1891. Dr. Traugott Mueller. Die amerileanische Betoâsserungs­ unrtschaft. Berlin r894. Mojsisovics V. Mojsvar A. Das Thierleben der oesterr.­ uJlgarisclz. Tiefebenen. Wien 1897. L. Faure. Des Ameiiorations foncieres en Allemagne et daus quelques pays de L' Europe Centrale. BulIet. d. Ministere de l' Agriculture. Paris J897. Dr. Walter Schiff. Oesterreichs Agrarpolitilc seit der Grundentlastung. 2 Bde. Tubingen 1898. Buchenberger. Grundzuge der deutsch. Agrarpolitik. Berlin r899' P. Schreiber. Untersuchungen liber die Einwirckung des Watdes auj Klima und Witterung. Dresden 1899, (Tharander forstliches Jahrbuch. Bd. XLIX). [315] 315 Hann. Handbucli der Klimatologie. 2 Auf1. Stuttg art 1897. V. v. Rummel. Gurele Chilieifluvz'ului Dunărea. Rezulta­ tele studiilor făcute în I894-95. (ruseşte). St. Peters­ burg. 1898. 1 voI. şi 1 Atlas. P. S. Cehovici. Braţul rusesc al fluviului Dunărea Odessa I904. (ruseşte). Commission europeenne du Danube. Diferite publica­ ţiuni şi hărţi apărute dela 1857 pănă astăzi: Atlasele guri/oI' Dunării, Memoire sur les trauaux d' amclio­ r atioti executcs aux embouchures du Danube. Galatz ] 867; Memoire sur l' acheuement des tr auaux ti' atne­ iioration des emboucliures du Danub«. Galatz 189°. Note sur les trauax techniques, Protocoalele şedin­ ţelor anuale, etc. etc. Dr. Th' v. d. Goltz. Agrarwesen und Agrarpolitik Jena 1899. » Articolele: Beioăsserung und Enttoăsscrung, Deich- uieseu, Landeseuiturretucnbanken şi Wasser gellossen· schaften in Elster's Handwortcrbuch der Volks­ wirtschaft. Jena. COI1tc Karatsonyi Jenă. Descrierea fermei pentru cultura Oreeului din Times Tapolya. 1901 (ungur.): (Nagy­ llliltosagu Beodrai Graf Karatsonyi jenă, TCI11,es­ Topolyai Rizstelepel1ek Răvid ismertetese. Ternes­ var 1901). M. Suquet et Fontaine. De la MeI' Baltique â la MeI' Cas­ pienne. II. part. La Volga, in Annales des Ponts et Chaussees. Paris 1900. Dr. S. A. Knapp. Riceculture in the Unites States. U. S. Departement of Agriculture. Farmers BuIIetin No. IlO. Washington D. C. 1900. Robert Koch. Zusammenfassende Darslellun![ da Ergeb­ nisse der Malaria-expedilion. Deutsche Medic. Wo­ chenschrift, 6 Dec. 1900. - Referat În Naturwis. Wochenschrift Bd. XV. 1900. T'er ni Prof. C. La Piscicoltura nelta Lotta contra la Malaria. Revista mensile di Pesca. Messina 1908. Howard L. Q. Mosquitoes. How they live, How they carry disease, How they are classified, Hozo they may be destroyed. N ew- York 1901. [318] • . • 318 " " " " " Antipa Dr. Gr. Legea Pescuitului şi rezultatele ce le-a dat, Bucureşti, 18g8. Die Fisclterez'verltăltnisse Rumănz'ens, Munchen, 1898. Măsurile necesare pentru a dezvolta cultura Crapulu: în eieştee, Bucureşti, 1906, ExPloatarea în regie a pescărillor aparţinând Sta­ tului, Bucureşti, 1906. Punerea în valoare a terenurilor de inundaţie ale Dunării, Bucureşti, 1907. Fauna ichthyologict1 a României, Academia Ro­ mană" 1909.