[1477] CETATEA NEAMŢULUIl) SEU SOBIESCHI ŞI PLĂEŞrI ROMÂNI DRAMĂ ISTORICĂ ÎN 3 ACTE. Scenele se petrecă la cetatea Neamţuln], ÎlI anul 1686. ACTUL I. 'l'eatrul represmtă malurtle pîl'ănllll Neamf, cu o punte peste el; dea­ Ind în f1.111cl� cu o cârrct-e ce şcrpu esce pe coastele lor, şi in �U1.nga casa lur Şo'i:man. SCENA 1. GaIu, Ghe�u, Mircea (în j'iL�" scenei), Români şi Române (învertescii o horă pe ma lu l pirăulur.) GaIu. - Mânrlrt't gi ne-o dat DumnerJ6U de sărbarea îcoancl lUI Ştefan Vodă! Gheţu. - Mândrtt, fărtate, �i strălucită ca numele Marci ul Voevnd ce-o apărat ţara noastră, 40 de anî tu şir, cu bracul setl cel neînvins! J) Subiectu l .. rcestct dr.nue e tras din novcta istorică It d-Iuf C. Negrnţ.i. [1478] ]478 CE'l'A'l'EA �EAM.'-l'ULUÎ Gal.u. --, Astă�l are se s'adune tot poporul de prin munţI şi de prin vrLl, case meargă, sus, la cetatea Neam­ ţuluI spre Închinare d'inaintea icoanei sientulut Ştefan, după datina strămoşască, Mircea. - (mal în f'n nd, privind 'Vre rle'11url) Rată'j cum vinu din toate părţile, cărdurt, cardnrr. Par' că se co­ boru turme de 01 de pe coastele Ceahlăulut. Ghetu. -- însă nu '1 zăresc pe mos SOlman, căI li- > ' b tanul cetăţii... De ce oare-o tntărdiet în casa luî P (arat:!. casa din st:inga.) GaIu. - Ve�!l că agl a se fie cununia feteI IUl, 'l'u­ dora, cu Farcaş aprodul, şi s'a. fi gătind de nuntă. Ghe�u. - Da. s'o intors Farcaş de la Eşl? GaIu. - Ba 'ncă nu ... S'aşteaptă se cadă pe nică Ve ceas. Ghe�u. - Numai de 'i-a fi dat vofe Cantimir Vodă. GaIu. - N'ai grijă despre asta, căc! Parcaş îl frate de cruce cu căpitanul Turculeţ, şi căpitanul Turculeţ îl! mâna dreaptă it lUI Cantimir Vodă. Mircea.. - Eaca şi moş Şolma.n cu Tudora, SCENA u Ce; de'naintc, ŞOlman, Tudora (eşisid din casă.) Şoiman. - Vin', Tudoro, şi 't'i şterge ochiî, Iata mea, că, Farcaş, logodnicul teu, trebuîe se sosască a�I negreşit. Tudora. - (11i"",) Se te-audă Dumnegeu, tată; dat" ... [1479] CE'l'ATEA NEAMrULU! 14i0 Şolman. - Ce?. te 'ndoeştî poate de ouventul luî Farcaş P ., cel mal vrednic şi mal vomic aprod a lUI Cautimir Vodă? Tudora. -- Ba nu, tată,... Ştiiî că el me Iubeşte, �i că de-a trebui se treacă ehtar pin foc, el a trece ş'a veni; însă o presimţire dureroasă imi munceşte sufletul de astă noapte! Şolman. (jngrijit) Ce presimţirev.. Poate c'aî vi- sat ceva? Tudora. O! dar; am visat un vis Îngrozitor! .. Par' că năvălise peste biata ţară un potop Of' sânge! .. Farcaş se lupta p'intre valurr, şi valurile tot creştea impregjurul IUJ, pen' ce-o atinsă zidlurile cetăţil de pe deal. Şoiman. - Ferească Dun1JJegM sfentul!.. Destule nenorocirt o căgutu pe bîata .Moldovă: lacuste, secete, năvălir! de Tătarl, de TurCI, de Ungun, de LeşI! .. vrajbe între fraţ'î, neunire, împrtrecherl!.. toate relele ce pottt aduce stingerea unul neam întreg! .. Ferească Cel de sus, se nu 'ţ] fie vorba 'ntr'un ceas reu, fata mea, că mi se ocereşte inima când găudesc la eăte-o pătimitii blcţil locni tor) ! .. Dar' ce stăm nor de YOI'- , bim de astea, când a�l a se fie cununiea ta? .VegL .. flăcăii şi fetele s'o adunată la, horă, şi glocii VOIOS, că doar' suntem in vreme de pace ... Eaca şi tovarăşii mel de cetate: Galu, Gheţu şi Mircea, care s'o coborttti din deal pentru ca se te privească în haine de mireasă. Nu '1 aşa, fraţilor P [1480] 1480 CE'l'A'l'l!A NEAnrrULUI cu răsăritul Soarelul, Şi efl,ţI oamenl o rernasl; (le pază In GaIu. Aşa, moş Şolmalle. .. Si) tră(lŞtr, I'udoro. şi se fiI fericită după cum dorim şi după cum doreştl! Tudora. -- Mulţemim d-voastră ... Se ne fie traiul bun la toţi Ilomâniî! Şolman. . - Amin! (căn-ă plăeşî) De mult v'aţ'i cobo­ rîW din cetate? Galu. - De Şolman. lăuntru? Galu. Nouă plăeşl, tot unul şi unul. Şolman. - Prea bine; BOUe plăeşi romauî plătescu cât noue-geci de vofnicf. (cătră Românl) Copil! .. gătiţi-v(� se mergem In cetate ca se ne 'nchlnăm icoanet stentu­ lUI Ştefan. Românii. - Hal se mergem, har s� mergem. Şolman. - Şi dac' a sosi Farcaş, pe când ne-omit întoarce de la cetate. omti face nunta Tudoriî. Românii. -- Noroc bun, noroc bun! Har IrI cetate. Solman. - Tăcere... Datina strămosască este ca e ' cea mar frumoasă fată din munţI se caute 'n \liua asta oănticul lUI Ştefan Vodă, .. Cine vreţI vOI ca se cânte? Romârrit. - 'I'udora se caute, Tudol'a. . Şolman. - AUQI, fata mea P. . Ci că tu eşt'i cea mal frumoasă d'iutre toate ... Cântă dar. Tudora. -- Bucuros, tată. Câ ntecu I 1111 Stefan Vodă.. Stefan, Stefan Domn cel mare, Semen pe lume 1111 are De cât numai măndrul Soare! Din SUrlava când el sare, [1481] CETATEA NEA�rTuLot Pune peptul la hotare, Ca un zid de apărare. Bracul seu fără 'ncetare Bate oardele Tatare, Bate cetele Mag'hli1l'e, Bate LC§1 din fuga mare, Bate 'l'urcf pe zrne] calare Şi '1 seutesce de 'ngropare! Lumea 'ntregă stă 'n mirare! Ţera '1 mică, ţera 'I tare, Şi duşmanul spor nu are! Lumea 'ntregă stă 'Il mirare! Căc! precum în Cer un Soare, Unu '1 Stefan Domn cel Mare! Rornârrif. - (cu eutusiasm} Ura! 1 �8! (Se ve(lu alcrgând pe dealu rf câţIva Români spăl'ieţ1, carii strig.:.L: S' 't' I v t "1 d 'v I ) , an,! , " aglU ,OI'lU , " nşmanll", RomâniI. - (mergând spre fund) Ce este? Ce si) fie? ŞOlman, - Ce larmă s'aude? (Farcaş se arată pe deal, urmărit de un soldat paIon.· Lupt-ă intre .amândcf. Pol on ul cade ucis. - Mustcă la orhesr ră.) Tudora. - Eaca Farcaş, Farcaş! Români'î. - Farcaş aprodul! ŞOlman, - Fartaş tu luptă cu un Leah l (strip;ăI Nu te da, Farcaş băete, că venim şi noî, (cătrit Româ.nr! Pe Leah, copil! Români'î.- (voind se alerge spre deal) Pe Leah! .. pe Lcah l Şolman. - Ba nu; staţ\' loculut. , , N'are Farcaş n8- V01C de-agtutor împrotiva unul duşman singur. Tudora. - 'I'ată, tată!,. poate se mi'l otuoare ! . [1482] 1·182 CETATEA NEAJlIl'ULUI Şoiman. 'l'acî, copilă, ci:t nu ştii ce spuî. .. Ro- mănul are �epte suflete 'lltr'însul!.. Eaca Leahul slă­ beşte ... Farcaş îl strînge de-aproape ... Leahul cade ... Ura! se trăeştt Farcaş! Românii. - Ura! Farcaş ! (Dupa. ce cade Polorrul, Farcaş aleargă pe deal, se coboară, trece 111.111- tea. şi vine in scenă.) SCENA III. c« cle'nainte, Farca�. Farca�. -- La arme, fraţilor!.. Ia coase.. . la. to- poare, c'o intratti sabie 'n ţară! Românii. -- Leşil? Farca�. - Leşit cu cratul lor Sobieţki! Şo'lman. . - Sărmana ţară! Farca�. - Sobieţki o venit cu toata, puterea sa şi cu tOţI hatmaniî ţerii leşeştî, încât o pustietă locurile pe unde-o trecntii... 'l'oţl locuitorii 'ŞI-O părăsită ca­ sele de-a pribegitii prin fundul cedrilor, căc! n'o rămas colţ de pământ neprădat şi nestrtcat de duşmani! .. Ba 'nc'o tăîet pe Doamna Rucsanda, fiica lui Vasile Vodă, şi s'o cercat se tee pe sfenta Paraschiva din biserica 'l'ril-El'arhilor. Şollllan. - Ce nelegîuire l .. Ş'o luat-o? Farca�. - Ba nu: căci călugării o tnchisu porţile, §i, de sus, de pe turn, o chremată blăstămul Cerfuluî asupra duşmanilor! .. AtUllc\', hatmanul cel mare, Iahlo­ uovski, o poroucit oamenilor lui se se retragă. [1483] CETATEA NEA�l'rULUî H83 (apucând pe Furcaş de brac) Farcaş, eli vin Şolman. - PUI do Roruâu), călugărit. 1<'arca�. - Leşi! s'o retras li din EşI; clar' o luatli în robie pe Mitropolitul, ş'acum vină spre munţt. .. La arme cu toţi'f, fraţilor, că ue-agîunge potopul! Tudora. -- (în parte) Visul meă se împlineşte! Şolman. - Pe unde-al lăsat duşmanil P Farca�. - Aproapo de-aici! .. (mergând mal in fund şi arătând in dreapta) PriviţI colo norul cel de colb care se 'nrtlţă pen' la CerHi?. Leşiî, fraţilor, LAŞil! Şolman. - La clopot, copil!.. 'l'rageţl clopotul de larmă, ca se s'adune Români! de prin toate unghîurile munţilor. tC6,ţlva ROI11:înl eSTI alergând prin stânga şi strigând: La. clopot! la clopot l) Şolman. - Şi vOI, cu toţi!, bărbaţ'f, femei, copil, pe-aperare l " Înarmaţi- ve cu ce 'ţI găsi, şi daţ'î de moarte, ca se nu (lică litfa c'o Intrat în ţara noastră ca 'ntr'un sat fără cânt (Se aude în culise clopotul de dandana, �i se vădii viindti prin munţI; mulţime de Români înarmaţ!.) Românil. -- La arme! .. Ia arme: (Esli, alergănd între culise, şi se Întorc-il îndată înarmaţt cu coase, topoare, sine te !şi. par'!.) Farca�. - Se mi'! dar mie, moş Şoîmane, ca se '1 duc eli la luptă. Şolman. - Tu se mi'] dUCI, Farcaş, că eu merg se apel' cetatea. Tudora. cu tine! [1484] CE'fATEA NEAMTULUI Farca�. (cu dragoste) Vin', 'I'udoro. draga mea! .' şi de-il fi se murim, omă peri 'mpreună tot de-o lovitură! RomâniL-- Pe Leşl, Romănr ' .. Ori el, orf nOI! Farcas,. - VeniţI eli mine, fratilor, şi se nu cruţaţi păgănul, că el nu v'a cruţa ... Eată'I că se vMll! Rornâ.nif. --- (ridicând armele în sus) Pe moart!', pe moarte! Farcas,. - Pe moarte! Mal bine se murim, decat se robim l (Pleacă inainte in d re pt a, ţiilld pe Tudora de ruâuu. Ro- m an i l il nl'mf-�ză Cit ontustas m.) SCEKA IV. ŞOlman, Gaiu, Ghetu, Mircea. Şoiman. - GaIu, Gheţu, lVlircl', :,taţI pe loc ... Unde ve ducetI? Galu. - La luptă! Şolman. - Nu '1 treaba noastră s'alergăm inaintea duşmanuluî. Datoriea noastră 'j s'aperăm cetatea Neamţu­ lUI, care ne-o 'ncrcdinţat-o Cantimir Vodă. Hal la cetate. Gal u. -- Cum?. Se ne 'nchidem între zidlul'l. când fmţil noştri mfruntă moartea la lumina Soarelui! .. Şol­ rnaue, reu cuvsn] ar rostit! .. !şolman. - 'I'acl, Galule, că tu, de şi al căruuţit, tot îţI sburdă inima mai po sus decât mintea ... LUpUL vre! tu?. Luptă 'j avea în apărarea cetă.ţi'i! ., Moarte nel tu? . �loal'te-olllă găsi cu toţiI; căc] ma'( bucuros ue-omu tngropa subt rtsipurile cetăţiI, decât s'o închi­ năm duşmanuhn. Mir'1UL. - E:w ascllHnţl ce svoauă s'aude ? \.;;�-:> a.a de in de părta ro un sg oruo t de vocr �i îllpn�cătnl''(,) [1485] I ,. CETATEA J\EAJI'!'ULUf Şolman. - Kegreşit R\lllJ;î li il S'O înteJnitll CU Leşiî ş'acum S'O mcleştată la luptă! (ridkil!ld ruânil c c.iltră Cer) Doamne Dumnedeul părinţilor noştri!.. lie'ţi milă de femeile şi de copiii noştri! ., Iutinde mâna ta şi umbreşte aeste locurr nenorocite ... Mircea. - (de pe punte) ŞoYmanc, Şoimal�C! .' norul, se tot apropie! .. Mi'] teamă pentru-al noştri! Şolman. - Facă-se 'n voia Domnului! GaIu. - (pe punte, privind în drepta) Şolmane, Romăniî l!,,�tri Slllltll puşi în rtstpă! .. Leşil îl alungă şi 'i ucidă! .. Hal într'ag'lutorlii se perim şi noî cu detlşil! Şoiman. - Ce agllltor'itJ o se le dăm nOI, patru 0:1- mini, împrotiva uni) oştir) întregI?. Hal mal bine la ceta te ca s'o apărăm peu' la cel de pe urmă om! (se în- Mircea. -- Staţr, că zăresc o fată, alergănd În coacr, 'l'O�l. - Unde 'l?. care 'j? SCENA V. CeX de'nainte, Tudora (vine "Iergillld cu perul despletit, IUII<1. în mima dreptă o palit, şi in mâna stângă un steag polon.) Şolman. -- (ză,rinil-o) Tudora l (o stringe in brace.) Tu.dora. - (ecsultată) Tată, tată ' .. suntem perduţi!' Toti. -- Perduţl: Tudora. - Rom[mi'î noştri s'o lovitil cu toată O:1S­ tU1 lUI Sobicţki, şi, după O luptă orăncenă, o fost il blruiţl l Toti. - - (cu dcsperaret Romani! biruiţi! Tudora. --- Cel mai mulţl din CI o pcritil strigănd : [1486] l,j8G CETATEA NEAMTULUI Se trăească Moldova!.. Farcaş s'o luptat şi se luptă âncă ca un zmeu! .. Pe unde trece el, cadă Leşiî ca snopurile de grăii subt secere ... 'L-am ve�lut cu ochi! met făcsnd minuni de vitejie, şi smuucind steagul ista din mănile uuut căpitan Ioah, pe care 'I-o ucis... el mi 'I-o dat ca se 'l duc sus rn cetate, pentru ca se nu cadă ear' în mănile duşmanuluî. Şolman. -- Aţ] augitu?. !fraţi! noştri suutii In rtstpire ! .. Nu ne rămâne decât s'alergăm la cetate ... Tudoro, vin' cu not, Tudora. - Ba nu, tată ... Tine steagul, că elt me 'utorc ca se găsesc pc Parcaş. Şolman. - Nu te 'ngriji tu de el, că '1 voinic dt' frunte, şi el esă clnar din gura lupulut. .. Vin' cu nof, fata mea, că ne '1 fi de-agtutorîă în cetate... Tu ne '1 închide ochiî, dac' a vrea Domnul ca se murim. {Mare sgomot în d repta ; răcnete, vaete .. înpuşcăt.urf, zinghete de arm e.) Tudora. leşască ! Şohnan. cădea de vil în Bată,']! eată'I că vinII!.. Bată armiea Se nu perdem vreme. " Hal, păn' il nu mănile păgăuulul. {'ToţI plecă spre fund, trecii puntea �i intră În cn llsclc (lin stâug a.) [1487] (Ccl:'l-alţl soldaţr se răpedti şi prtndii robt pre Rornân'î.) (So l da.tu I palon Iasă pe bătrân �i apucă pe copil, îl trântesce la pă­ ment, şi vo'îesce se '1 ucidă .. ) (Se an du trirnbiţ.i le armator În drepta. Armata incepe fi. defila in su­ netul musicet �i se a.şe<;Jă 111 rend : după densa întră Romântr robiţl �i ÎnjugaţI la tunurf.) 1487 CETA'l'EA NEAMŢULUi SCENA VI. Românul bătrân, românca, copilandru!. Românca. -- (iuclestându-se de bra.cul soldatuluI) Nu da, păgănule, că '1 copilul mcl1!.. Ucide-mă pc mine; na, loveşte! (îşI arată sinul) Loveşte sînul care 'l-a hrănit, dar' lasă copilul! ,.( Câ.ţl-va Rorn â nf, remet �i copil întră alergând spre scenă ; soldaţii po­ Iont II alungă; luptă între el. - Muzică la orhesti-ă. - Un soldat palon prinde din fugă pe un bătrân şi vofesce s� '1 injunguie.i Românul bătrân. -- Omoară-mă, păgăne, că m'am săturat de-a videa uenorocirile Moldovil! Copilandrul. - (aruncimdu-se între betriin �i soldatul polon) I Ticălos ilie ! .. vrel se omorî un bătrân cu părul alb? I SCENA VII. Sobieschi, Iablonovschi, Potoschi, aghiotanV, statul major. Potoschi. - (intrâud ma, înainte şi anonţâud] Maiestatea Sa craiul Sobieţki! .. (cătră armată) La front!.. Sus armele (Mn sica cântă o fanfară, de onoare. Steagurile se pl�c:ă d'inaintea ln1 Sobieschi. Soldaţi] presintă armele.) Sobieschi. - (se închină la stcngurr) Ostaşl: .. simt mul- [1488] 1188 GE'l'A'I'.gA NEAMTULUf ţemit do ·YOI! .. V'aţI purtată cu vrednicie la luptă! .. Unde SUlIt(l robii? Po tosch i. --- (arăt ind llOmaliil) Eatfi'I, Majestatea Vostră! Sobieschi. - Se '1 lege ca se 'i duct, în Polonia, �i care din el a cerca se fugă, se 'l îm puşte: (Pctosch! se iuchildi şi merge spre oâ certr din fund ea se le corn u­ ntcc poronci le regeloL) Iablonovschi. -- Fie'ml crtat, Majestatea Vostră, a ve observa că aceşti oameni s'aii purtată vitej eşte, şi că, nu merită aşa asprime ... Sobieschi. - (fără a') asculta, se pi-imbl ă posomorit pe scenă] Neam ohraznic şi surneţ l .. Nişte ţeranl fără arme se 'ndrăznească a pe măsura cu oastea mea şi a'mt ucide o mulţime de vitrjl de-ai mer: " Se 'ndrezneaseă o ţara mică ca aceasta a se rmprotivi mie, craiului Sobicţ­ ki! măatuitortul VieniI! tnvlngătortul Sultanului Moha­ med IV!.. Foc şi sânge am se las în urmă'mt, pentru ca, se pomenească vecinic de mine! Itare) Iablonovski!,. Iablonovschi. -- (aproptiudu-se) MaIestate! So bieach.i. -- (incet) Câţi ostaşr de-ai noştri au pe­ ri [,11, de când amu intrată în Moldova? Iublonovschi. - Mulţl, CăCI Domnul Cantimir. .. Sobieschi. -- (fu rfos) Cantimir! " O! .. se me 'ntorc eu in Polonia făr' a pune mâna pe el!.. filişelnl! s'o aSCUllS În Ingerul 'l'urcilor, În loc se easă la câmp de bătare şi se dee ochi cu mine! Iablonovschi. - Asta n'ar fi nimică pentru gloriea lIiaYestăţiJ Vostre care-o biruit atâţl duşmant mai în­ semnaţi şi mai puternici decât Cantimir Vodă j dar' Mojdnvenil �i cu 'I'ătari! ne-au făcută mare strtcăcjune; [1489] CETA'l'EA NEAMŢULUI 1489 otrăvind flÎutâniIe, arqend fenaţele de pe cămpurl, ur­ mărind armiea noastră, ea o turmă, de Iupî, şi ucigând tot ce găsa în calea lor. Cai! noştri aii perită mai toţI! .. Cea mal mare parte din tunurr ali rămasă pe drum, şi ostaşiî MajestăţiI Voastre cerii, în gura mare, a eşi din această ţară blăstămată, unde-ali pătimitli toate chinurile şi toate relele. Sobieschi. - (cu mânie) Iablonovschi! .. Iablonovschi. - (cu mândrie) MaIestate! ., de-oră şti chiar că '1 urgisi pe bătrănul Iahlonovschi, care te slu- I jeşte cu credinţă de c[mr] te-al suit pe tronul Polonic], eli 'ml-olii face datorica de a'ţl spune adevărul! .. Mare greşală aii fost a noastră că ne-amă duşmănită fără, nicl o pricină cu vecinil noştri Moldoveni; căc! el arii fi pututti fi pentru Ţara leşască un zid de apărare tm­ proti va năvălirilor din Răsărit. Ar fi trebuit se dăm mâna cu densiî, in loc se căutăm a'] subgruga, Sobieschi. - Prea târgili Îmi dai sfaturI, Iablo­ novschi. moldova e destinată a fi o provincie a Crăieî leşeştl, şi mă giur pe numele meii că aşa va fi, pre­ cum IJic eu. Iablonovschi. - :MaJestate!.. Acum suntli 40 de anî de când trăesc tot pe cămpul resboaelor , am în­ bătrănit cu arma 'n mănă , ş'am cunoscut ce plăteacă MoldoveniI la luptă, cănd îşI apără ţara şi neatîrnarea lor ... El plăteacă mult, MfLria ta! " Crede-mă pe mine, care 'mî-am jertfit toată vieaţa pentru g!oriea lUI 80- bieschi : dă, poruncă armiet ele întors în Polonia, căc'i de când amă 'intrati] în Moldova, cu gând de a o supune, 94 [1490] 1490 CETATEA NEAMTULU'( amu perdută nebuneşte gtumătate din ostaşii noştri; ş'acum, această armie ce s'au luptat ş'au biruită sub zidurile Vienil, samenă mai mult c'o armie pusă 'n rt­ sipă decât c'o oaste tnviugătoare : Sobieschi. -- (pe găn durr, in parte) Are dreptate be­ trânul Iablonovschi. ., (tare) Vrednicul meu general, îţi mulţămesc că 'mi-al vorbit astfel, fără sfială, când 8'a­ tinge dc gloriea mea. Tu eşti cel mal bun sprijin al tronului meu, şi pe tine te vom asculta. .. Dă poroncă de plecare. (Iab'lo novscht se 'închină şi se apropie de statul m ajor.) (Se aude bucîumând in cetate.) Sobieschi. - Ce sunet s'ande? Potoschi. - (inaintând) Un buctum ce resună în C\J­ tatea Neamţulnt; el chiamă Românii la n'îsbolU.. Sobieschi. - �jar'!.. resbolU vreiî ei? . Fie ! .. reSbOlU le YOlU da!.. Îndreptaţi tunurile spre cetate. (Soldaţif îndreptă tunurile spre culisele din stânga şi se pregătescu de resbohi.) Iablonovschi. - Eu aşi gice, �lalestate, se lăsăm cetatea asta şi se ne urmăm drumul înainte ... Avem tu­ nun de câmp, nu de asalt. Sobieschi. - (aprins) Ba 1 .. pre numele patronului meu! " Nu va gice lumea că o cetate s'ati arătat d'ina- ./, intea lut Sobieschi, fără a i se cuceri!.. N'avem tu­ nurt P ., Vom lua-o dar cu mănile. Potoschi. - Numele Malestăţit tale îl destul tun! Sobieschi. - Potoschi! pe tine te tusărcinez se dat [1491] CETATEA NEAMŢULUf 1491 1, asalt acestu) curb de hoţl. .. ş'ascultă: se nu rămăîe peatră. pe peatră! (Potoschi se închină; şi se întoarce spre oaste ca se dea poroncă de asalt.) (Se aude intre culisele din drepta un sgomot de Iuptă.) SCENA VIII, Ce}; de'nainte, Farca� (prins de Polonl întră, smunotndu-ae din mâniIe lor.) Farca�. -- Mort mi'ţ) lua rob, dar' viu nicîodată! (poloniI il apucă de rnănt şi '1 (inu în loc) Ticăloşilor!. . ve pu,­ , neţl gece împrotiva unul om! 80 bieschi. - Ce este? Potoschi. - Un ostaş moI do van robit în bătaîe, şi care nu vrea se se supute. Sobieschi. -- Un ostaş moldovan?. se '1 aducă înaintea Noastră. (Soldaţi! aducii pe Farcaş d'maintea lut Sobiescht.) Sobieschi. - Ce eşti tu P Farca�. - Ostaş de-a lUI Cantimir Vodă. Sobieschi. - Cantimir ! .. Tot ascuns şede în lage- rul Turcilor, mişelul? Farca�. - Mişel nu poate fi aperătorîul Moldovi\:! .. El îl în ţara lUI cât şi tu în ţara ta! Sobieschi. - Ti'l prea lungă limba, vOInice!., le sama se nu 'ţI-O scurtez. Farca�. - (cu mândrie) În mâna ta sunt.,. PoţI se 'mî taI şi capul; dar' de plecat nu 'l-otti pleca nicîodată d'inaintea duşmanulurjărif mele! Sobieschi. - NiCI când duşmanul 11 invingător ca mine? 94* [1492] 1492 CETATEA NEA:wrULUt Farca�. Învingătorfii, tu?. care al intrat boţeşte în Moldova ş'acum te 'ntorct ruşinat în Polonia? . �i(are 'ţi este n.eşertfic\'unea, dacă tu Cl'e�l tnvingetorfă ' ., Pri­ veşte'ţi oastea obosită şi 'ngiumătăţită! " Mergl de ve�l drumurile pe unde-ai trecut acoperite cu trupuri de Leşî, ş'apoî te făleşte că eştI tnvingetorrîi ... Al năvălit la nOI fără veste; 'ţi-ai călcat cuventul ce 'l-aî dat, acu un an lUI Cantimir, de a fi prietinul nostru, şi ee-al isbutit? . Al ucis câţiva creştiul neviuovaţî , al ars cateva sate, ai prădat cateva mouăstirt, ş'acum te furiş\'zl ca un lup urmărit de ZeVO�l. •. Sobieţki! mare ţi'i numele! .. miel ţi 'sti faptele! Sobieschi. - (fnrios, pune mâna pe sabiei Sumeţule ' .. ]'arca�. - (cu un ris spasmodic) Sohieţki! .. cat eşti tu de mare �i de puternic, eu rîd de mania ta ; căci nOI, Românii, suntem deprinşi a videa moartea cu ochii! Sobieschi.-- Dacă eşti deprins a videa moartea cu ochil, mO!'1 în fa\,a Soareluf ! (face un semn soldaţilor.) (SoldaţiI tragii săbii le şi încunaîur-â pe Farcaş.) Farca�. --- Sobieţki! .. Se şti), de la Farcaş Românul, cii. nu '1 vrednic pentru tine se omorî volnic] ca mine! Sobieschi. - Spengura,ţi'l! .. Farca�. - (rresărtndt Se me spengure pe mine! .. HeI! " că doar' nu pere Bomănul cu una. cu dane. (smun­ cesce un baltag din mânilc unul soldat, îl ridică asupra soldaţilor şi '1 poartă răpi de) In lătur), păgănilor, că elI sunt Farcaş aprodul ! (Farcaş se isbesce p'intre Pol on I, apudî P€� punte, se opresce pucin de strică puntea cu baltagul, ş'upct pleacă, îugănd spre munte. Solda.ţi}' se :truucă după el, da!" se 0Pl'CSCU la ca.pra, pnnţil derîmatc. Vr'o câţIva tragu cu puseele ln Farcnş.) . (Corth,a cade.) [1493] OET.\'.['EA NEA�'lTULUI AOTUL II. 1493 't'eatrul represintă. interiorul eetăţil Neamţuuu : În d re pta, pe pla­ nul l-iii, poarta cea �are e închisă; in fund, în stânga. se aflll nn turn) 'În care păzesce uu plăeş . de la poartă penă la turn, z itl n I cetă,ţil e cu metereze; de-a.lnugut z idu lu.I este o galerie de lemn pe care stau de pazr� câţ1va Icomânt iuarmaţf : in stânga, pe al doilea plan, se află o C34 polii. cu fereste gotice. luminată în întru. La ridkarea cortineî se audii din timp În timp tunuri depărtate care Latii În z id urf, Plăeşil cară bo­ jovont pe ga.lerie. Începe a insera. SCENA 1. ŞOlraan, GaIu, Gheţu, Mircea, străjerul român, plăe�il. Şolman. - Hal, YOlllICI. •• cu inimă! căraţi mereu la bolovani pe galerie ca se '1 aruncăm În capul Leşilor, cănd OI' mal cerca vr'un asalt ... El ne trimetu ghrulele din tunurr, .. NOI suntem mal darnic! şi le plătim cu petre ... scumjlt'. Mircea. - Nu ştiu de 'sti scumpe; dar' ştiu ca Sti grele, şi pe care 'I-a agtunge bolovanul ista ... halal de densul ! ., Bună parte a avea. (arată un bolovan mare şi 'i du- ce pe galerie.) Şoiman. (spre turn) Străjerlli! Străjerul român. - Aud. Şolman. - Deschide'ţt ochi! în patru, şi 'I ţinteşte pe lagărul leşesc. De 'I zări n'o mişcare de oaminî, se ne daI de ştire. Străjerul român. - Bine. Şolman. - Şi tu, Mirceo, primblă-te cu plăeşiî de-a lungul zidlulul, şi fiţ'i tot cu mâna pe oucoşul puştiî. [1494] Mircea. N'aI grijă, moş Şofmane ... Care Leah a trece prin calea puştil, a şi culege un plumb, Şolman. - (cobor-indu-se in scenă) El! măr, Galule, îţI place? " Luptă cereat?. Eaca luptă. GaIu. - lmt place, Şoîmane ; dar' pare-mi-se că s'apropie Iunia de par. Şolman. - Fie cum a noi Cel de sus! .. Ştiu în­ calte că n'or Qice Leşiî 'c'o luată cetatea cu mâna, ca un CUIb de rondunele ... De cind Qile-acll, toată oastea lui Sobieţki tabără în valea Neamtulu) şi prin munţi! de pr'inpregtur. Tunurile lor batii zidîurile aiste necontenit de cinci gile. În cincî gile patru asalturt o dată cetă­ ţii, şi tot rtsipiţî şi ruşinatl o lutratii sub cortun, .. Mandriţi-ve Romant! " Noi, o mână de oaminî, ne lup­ -tăm de cincî Qile şi cine) nopţl c'o armie 'ntreagă 1 Ghe�u. - Aşa este, Iărtate ; dar' am obosit, că, de când s'o inceput resboîul, n'am închis ochiî. Şolman. -- Lasă, Gheţule, că 'n ceasul cand 'i-omli. închide, a fi pentru somnul cel vecinic, ca bleţi'î tovarăşi! noştri, ca 'Irotuşan, ca Udrea, ca Veveriţă şi ca cetalalţf care-o perită în luptă. Galu. - Fie-le ţ�rna uşoară, că mare bine s'o pur-­ tatii pen' a nu cădea! Şolman. -' S'o luptată cum trebule se se lupte tot Romanul pentru ţara lui, ş'o muritn cum trebuie se do­ rească a muri tot Romanul care se simte mândru de numele lui! .. cum om peri şi eii ca a�l, ca mănî ; cum 11 peri �i tu, Galule, şi tu, Gheţult', şi toţi câţl mal re- 1494 OETA1'EA NEAM'fuLul J II ,1 J i , [1495] mână teferi acu în cetate; căc] altă n'avem de-aşteptat. decât moartea! GaIu. +: M.oarte, dar! .. mal ales că ni s'o sferşitu şi merindele de gură şi cele de puşcă. Şolman. - Ce SpUJ, frate? Nu mal este nici earbă, nicî plumbî P . GaIu. - Numar câteva tncărcăturt ne-o mai rămasă, şi de-abîea putem răspunde din când În când la lovitu­ rile duşmauuluî. Şolman. - (pe gândurr) Asta 'J re treabă!.. dar' se nu perdem bărbăţiea, căc! poate ne-o aduce Farcaş ceea ce ne lipseşte. Galu.- Farcaş ? . Şolman. - Dar... Spre amegă, când erai tu de strajă 'n turn, Farcaş o eşit din cetate. GaIu. - Pe unde? Şolman. -- Prin fontana asta 'n care se deschide-o hrubă taInică ce duce la poalele dealulut. .. El s'o dus se păndească mişcările duşmanilor mai de-aproape, doar' a afla ceva despre hotărîrea lor, şi doar' a putea căpăta ceva merinde pentru nol. Ghetu. - Numai de n'ar pune mâna Leşiî pe dansul! Şolman. - Pe Farcaş?. El îl în stare se le fugă d'intre degite, ca o şopârlă. GaIu. - Ş'apo) îl tenăr, frate! .. îl cu foeu 'Il ini­ mă, şi'I trage inima tntr'acoacî, la 'l'udora care 'I închisă CI1 nOI în cetate... N'aI grijă de Farcaş. " Un vomic ca el, cu dragostea 'o suflet, are gece vieţj tntr'ensul. Ghe�u. - Dar' Mata Tudora nnde'I, Şotmane P J II ,1 J 1 , CETATEA NEAMŢULUI 1495 [1496] 1496 CETATEA KEAM'-!'ULUt Şo'iman. Cole, în biserică ... Ea poartă de grija celor răniţ) în bătaîe, şi închide ochii celor ce morii. Gheţu.- Sermana copilă! " Ce s'a tace l'a de-a fi se perim aici cu toţii? Şolman. -- (cu mândrie) Ea, Gheţule?. Ea 'I fata lUI ŞOJmall bătrănul ! .. îl Româncă, ş'a muri cu tată-seă şi cu logodnicul ei la un loc l Ghe�u. - Pecat de tinereţile el! Şo'iman. - 'l'ăceţl!.. par'c'aud un glas tn fun­ dul Ientăni]. Gheţu. Farcaş a fi. (Se plecă cu toţi! pe gara rontăntr.) Şolman. - Zăresc o umbră ce se urcă spre nOl de-s lungul păretelul. .. (strigă în fOlltimil) Farcaş, tu eşti? Farca�. -- (in fontănă) Eii ! Şo'iman. _. Vină 'ncet, băete... riu te grăbi, se DU 'ţI lunece picîorul. Farca�. -- lntindeţi'mt mâna. Şo'iman, GaIu, Ghe�u. - (Iut iud îi m ânile in f'outână) Eaca mana. .. A pucă-te vîrtos. Farca�. �._� nvtndn-ee) Eată-me's cu bine. (ese din fonton •. ) SCENA II. Cei de'nainte, Farca� (aducând o torbâ.) Şolman. -- Vină 'n bracele melc, fuule, că mult 'ţI-am mal dus grija. ·Farcas,. - Dacă pucin o lipsit se nu mă mal videţl. [1497] To�L -- Cum? Ce fel'iu? Farca�. - Era se, mă prindă şi se mă ucidă Leşit. TotI. - Ferească Dumnedăă sfăntul l .. Cum asta? , . 1497 CETATEA NEAMTULUI 1 � � � .� � �i .......•. ·.·. Farca�. - După ce m'am coborît agi in fântână, , ş'am dat în hrubă de-am eşit în poala dealului, am cer- cat se m'apropilă de lagerul Leşesc ca se prind limbă II şi se aflu ceva, când, chtar ln drumul meu, am dat pes- II te-o ceată de cinet Leşl care "ta la pândă subt o stăucă . • 1 ' ;1 Era un căpitan cu denşit, şi le 'mpărţa praf şi plumbt, � gicendu-Ie se fie gata pe astă sară, căci Sobieţki o po­ roncit se ne dee un nou asalt. To�'i. - În astă sară? Farca�. - In curend trebuie se ne lovească, căci Soarele 'I pe-asfinţite. Şolman. - Ei! şi?. Fal'ca�. - Augind de asalt, soldaţii o începu tu a chiui ş'a bea d'intr'o ploscă, ca se prindă la inimă .. , Eu me uitam la torba cea cu praf, cum se uită uliul la cloşcă, şi, în vreme ce Leşiî deşerta plosca, m'arunc de-odată în mijlocul lor ca () arătare, smuncesc torba şi plec la fugă p'intre staucî. .. Duşmanii se ieu turbaţi după mi­ ne, tmpuşcănd ca într'un iepure şi sbîerănd ca copoiî, dar' nu me uimerescti şi 'mi perdii urma. .. Numai unul din el, căpitanul, un tinerel fără musteaţă, nu ştiu cum dracul face, şi 'ml ese înainte, tocmaî la gura hrubil, .. Toţ'i. - Şi?. Farca�. - (cu singe rece) 'L-am ucis!,. Eaca torba Leşilor ! [1498] GaIu. -- Da bine, trupu lUI ce 'l-at făcut?. 'L-a! lăsat acolo, la gura hrubif ? Farca�. -- Aş' 1 . . se dee tovareşii lui de densul, şi se discopere hruba? .. Nu, tată; nu's aşa de copilandru ... Am tras trupul în hrubă, şi 'l-am ascuns de lumina Soarelut. Şolman. - (deschideud torba) Se trăeştî, băete, că VOI­ nic braQ şi coaptă minte ar la vrîsta ta! .. Ean se vi­ dem ce ne-aducI?. Îl plină! plină, fraţilor, de praf şi de plumbr! HeI! că multe morţl o se mal trimetem în cel păgânl, din torba lor! Farca�. - Aşa, tată Şofmane ' .. dar' şi nOI trebute se ne gătim, CăCI Sobieţki s'o glurat pe steagul crăcsc se nu remare agl nict peatră pe peatră din cetate, uicî om cu vieaţă în lăuntru. Şolman. - Aşa s'o gturat Sobieţki? (strigă) �iăl, CO­ pii, veniţr CU toţir aicî. 1498 CETATEA NEAMŢULUI ('roţl plăeşif, atara de străjer, se coborii şi vinii lângă Şolmall.) PIăesil. -- Bată-ne. " Şolman. - Aţl augitli, volnicilor?. Ci că craiul Sobieţki o gîurat peirea noastră pe agL.. Ce giceţl vOI? Mircea. - Vie se ne ucidă, dac' a putea! Şolman. - Copil!.. acuş a se 'nceapă o luptă cum n'amă mar avută pănă agL Hal se facem şi nOI gtură­ ruentul de moarte; dar' mal ântet, na, copil. .. tntindeţî mănile: Na praf leşesc ; na plumb) leşeştt. (împarte patroa­ ne la plăeşt) Se le trimetem duşmanului cu dobendă prin ţi\via puşti], Pl.ăeşrt. - Adă, adă. [1499] Ş'acum, ascultaţt şi giceţf ca mine: 1. Mortea ne vine, dar' nu ne pasă! IIlortea 'n resboale nOI o dorim. Martea vitează e mult frumoasă! Jurăm cu toţiI ca se murim! To�l. Jurăm cu toţi! ca se murim! II. Pentru Molelova ce pătimesce, Pentru Moldova care-o Iubim, Pentru Moldova ce ne pri vesce Jurăm cu toţiI ca se murim! To�l. Jurăm cu toţi! ca se murim! III. So1man . . CETATEA NEAMTULUl 1499 (Şolman se pune în genuncnf.) O! ţeră scumpă, remâî cu bine! I ţeră dulce, nOI ne jertfim! tera nostră, nOI pentru tine, .. ăm cu toţil ca se murim! To�L Jurăm cu toţi! ca se murim! SCENA III. Cei{ cle"ina'inte, Tud ora (se arată la uşa capel ef şi ascultă jm-ămentul plăeşilor.) Tudora. - - Faceţr glurămentul morţii şi pe mine nu me chremaţr! [1500] Plă.eşif. (cu mirare) Tudora! Tudora. -- (înatntând spre plăeşl cu un aer inspirat) Cine v'o dat vouă dreptul se ultaţ'i pe Tudora, când este a v� jertfi pentru ţară? Şolman. - Copila mea! .. Tudora.-- Numar vOI ve cunoaşteţi datoria?. VOI numar ve IubiţI ţara?. ElI n'am suflet ca vOI? n'am ca '101 sânge de Româncă? Faroas. -- (cu dragoste) 'l'ndoro! .. . Tudora. - De şi nu sunt decât o biată copilă, dar' de cinci �ile, de când trăesc cu vOI, 'mt-o crescut în pept inimă bărbătească!.. Aief, în bisericuţa asta, sîn­ gură, fără agiutorlli, am închis ochll la opt creştini ră­ niţl în bătate: am augit cele de pe urmă cuvinte ale lor, suspinurile lor cele de pe urmă, şi m'am diprins a .. idea moartea 'n facă, Cum nu ve '1 frică vouă de densa, aşa nict mie!.. şi cum vreţi vOI se ve daţJ: vieaţa pentru Moldova, aşa şi eii vreii se 'mî-o daii! Şolman. - Tu, fata mea?. tu, în floarea tinereţii! Tudora. -- �Ioartea n'alege! .. ea, când vine, abate şi pe cel tare şi pe cel slab .. ' Şi 'n curând, din câţ'i suntem aicl, nici unul n'a se mai re măte cu vieaţă ! Şolman. - De unde ştiI?. Tudora. - Am au�it tot ce v'o spus Farcaş ... 80- bieţki o gturat peirea noastră, şi Sobieţki 'I tare! .. Glură,mentul lui s'a tmplini ; dar' eu nu vreu se cad vie în mănile lu). Faroa�. - Nu, 'Iudoro ! .. cât alU fi eii lângă tine ... 'rlldora. - Locul tel:'!, Farcaş, nu '1 lângă mine; CETATEA NEAMTULUl 1500 I I [1501] locul tM îl pe zidmr! în Iaca duşmanulnî, Datoria ta '1 se mori în luptă lângă tată-meu; datoria mea '1 se ve resbun pe tOţI! Solman. - Se ne resbunl ? .e Tudora. -- (inspirată) AscultatI!.. În noaptea tre- cut.ă, pe când vOI păzaţl zidîurile, eii stam tugenunchle­ tă d'inaintea icoaniî Maicii Domnului şi me rugam pen­ tril sufletele celor morţr. Lumina candelilor se resfrăngea , pe opt trupun de vOlllic'î fără suflare, care zacă în bi­ serică ... Atunci, am ve�lut cu ochi) mei rtdieandu-se morţi) în picfDare!.. mergănd se sărute icoana, şi pe urmă apropiindu-se de mine, 'mi-o gis: .'l'udoro! de al inimă .de Româncă ... Tudoro! de ţi'l dragă ţara Moldovil n'o ,lăsa nerăsbunată l" Solman. - (ulmit) Ce dice? > o Tudora. - .Tudore ! nu ne lăsa pe nOI, nu lăsa pe ,tatrtl teu şi pe Farcaş, logodnicul leu, fără resbunare! .. ,MergI în lagărul leşesc, şi, cu bravul ten, du moarte .duşmanulu! Românilor! .. du moarte lUI Sobieţki!" Şolman. - (cătră cela-l-alţl) Îl perdută ! .. Tudora. - Aiste cuvinte 'mr-o rostitii morţii! .. şi elI m'am legat cu gturărneut cătră el aşa se fac. Şolman. Tu se omorî pe Sobieţki!.. Cum?. în ce chip? Tudora. - (zimbind) Angerul Moldovii m'a duce de mână! .. Decât se mor aici, ucisă de soldaţii lui So­ bieţki, mal bine se cerc o faptă măreaţă şi mântuitoare pentru ţara mea! Farca�. - 'l'udoro, PC] mine m'ar uItat? CETATEA NEAMTULU! 1501 [1502] Tudora. (cu îndutoşare) Farcaş!.. Dumnedăă n'o vrut se facem casă 'mpreună, de şi numar El ştie câtă dragoste-am avut şi am pentru tine! (vocea îl slăbescel Nu me sfiesc acu, în agmnul morţir, s'o mărturisesc în augul oaminilor .. '. dar' nu vreti se me dispart de tine ca o străină, nu, că mi �e rupe inima! Toti. -- (cu îndufoşare) Tudoro! .. Tudora. - O! Iăsaţi-me se plăngv ca se 'mt mal răcoresc sufletul. " N upot gândi fără tulburare c'are se moară tata!.. şi tu, Farcaş, şi vOI toţI, oaminf buni, şi eu!.. în loc de cununie, în loc de fericire. .. moar­ te, în floarea vieţiI! .. (le-amii făcută nOI lUI Dnmne'.l.eii ca se fim osftndiţl aşa?. (plânge.) Şolman. - (luând pe 'I'u dora lângă sinul Iuf} Tudoro, draga ta'tit, nu ne face se slăbim tocmai cănd avem nevoîe de bărbăţie. Dac' o vrut Dumnegeii sfentul astfelm cu nOI, trebufe se ne supunem poronciî luf, " Tu sîngur' a'î spus că jertfa pentru ţară îl o datorie sfentă!.. Nu mal plânge, draga mea, că 'ml frăngt inima. (plânge.) Tudora. -- (încetând de plâns) Eaca, uu mal plâng, ta­ tă! .. Cată 'n ochii' met. .. Aşă '1 că uu mal sfintii la­ crimt? ., Nu băgaţ'î de samă, oamint bunf. .. 'Iudora s'a arăta vrednică de tată-săli şi de vOI! ., Şi tu, Far­ caş, dă'mt măna şi vin' de 'ngenunche cu mine d'iuain­ tea tată-meu, ca se ne binecuvinteze şi se ne unească cu mana lut! (lea pe Farcaş de mână, zimbind) Ve'.l.l cât ţi''l de veselă mireasa, dragul meii ... Fil şi tu vesel ca mi­ ne, că ne-omn găsi uniţi în ceea lume! I t I il 'rj I 1502 CETATEA NEAMŢULUI [1503] Şo1man. - (că!ră GaIu) Galule, mi se sfărşeşte inima când o vea astfellu. Tudora. - Tată, binecuventarea unut părinte îl sfentă 'n ochi! lUI Dumnegeu! .. uneşte'ţl copii! şi'! bine­ cuvintează 'n faca Cerlulut, unde-o se ne 'ntelnim în eurănd. I I OE'rATEA NEAMŢULUt 1503 (Se pune în genuncht, inpreună cu F'arcaş, la picioarele lUI Şo'Iman.) Şolman. - (îutindând mânile pe capetele lor) Unite fie su­ , lletele voastre în vec'inicie, precum numele voastre sunti1 nedespărţite tu inima mea! .. Copil!.. priimiţ'i prin gra­ Iul meu binecuventarea Cerlulut ş'a pămentuluî! PIăe�il. - (uImiţl) Amin! Tudora. - (t-idlcându-ae veselă) Tată·! .. dă'mt mâna s'o sărut ... Acu me simt fericită! Şolman. - Vin' în bracele mele, fiîcă scumpă şi vitează. (o înbrăctşază cu dragoste �i '1 �, [1544] 1544 LIPITORILE SA'fELOR l +- t MOIse. (cu lcgeud bani'! de .ios) Unu, tril, opt ... lin leu ... AdiCIL nu se putea se ne 'nţelegem eu hinele?. Unu .. , doI. .. patru ... opt ... doi leI. .. Dacă era se m'aştepţl o săptemănă pentru hanî, mare lucru ar fi fost? '. hni plăteai dobel1(lr\ şi nu mai era vorbă ... SCENA VI. Get de'nainte, jandarmul. Jandarmul. -- (în I'uud) Unde 'i 1011 toslarru ( Ion. - Eu... ce caţr? Jandarmul. - O vinit subprefectu. .. MOIse. -- Subprefectu O vinii;?. n�e duc se dau jal- bă că m'at bătut în casa ti-tale, Cl1 un tălhărolti ... Ion. - (restindu-se la MoIse) Du-te nalbil, ludrL spurcată. MOIse. -- (fugind) A� ve?, qheoolt! Ventură-�eră. - Vofnicos da frico�.,. Fuge pc deal ca pe vale. Ion. - (dară jandarm) Şi ce mi] vrea suhprefectu? Jandarmul. - ]}i'o trimes ca se 'ţi dati de ştire se 'l' aduct banil ce eşti datorHî grupănuluî Herşcu pen­ tru lemn ... cel 1500 ele let. Ion. - D'apoî nu s'o împlinit '. vadeo�. 3andarmul. - Ba ci că s'o îniplinit chiar asUi�li. Ion .. - (în parteh" Vai de mine] .. m'am prăpădit! , , (ltl1'e) Bine! , . mergi înainte dl, te-agtung. (Junrla.rmu l esc.) Ventură-�eră. __ o Dar' asta ce-a mal fi, cumetre? Ion. -- (cu desperare) Ce se fie? llecato! .. nenoroci- [1545] tf LIPl'l'ORILE SATELOR 1545 re! prigonirea soartei! Ascultă, De unde eram om în toată mintea, cu stăricică, fără grijî, fără tncurcală, am agnms de nu ştiu cum se fac ca se scap de ruşine şi de sărăcie!.. Într'un an de gile 'mt-am vendut şăse bal, din pricina unii petre ce 'mî-o fărămat tot, ogoare şi vie. Într'o gi, vine prefectu aic) şi vesteşte c'are se. se zidească case de închisoare prin toate satele... Ce se 'ţ! spun, cumătre P.. Dracu se vede m'o sfătuit ca se me tnsărcinez ell cu dulgheria temniţi) de la nOI! .. Am făcut înscris cu prefectu .... şi pentru ca se POClU începe lucru îndată, am fost silit se reii lemne de 1500 de let pc datorie de la grupănu Herşcu. Asta ')' toată beleoa. Vân tu ră-ţeră, -- De ce nu cel ban) de la prefect pentru lucru ce-ar făcut pen' acu? Ion. - Am cerut, păcatele mele, dar' n'o vrut sil'm'î dee nicl măcar o liţcae, subt euvsnt că, după contract, 01 îl datorîîi se 'mr plătească când olit mântui tot lucru ... Săracu de mine! .. unde se găsesc cii acu 1500 de lei? . ÎmI vine se m'arunc cu capu 'n f()ntfUll],! SCENA VII. Ion, Vântură-�eră, Gavril (beat) Gavril. - N'aud), măî Ioane, gtupăne Ioane ... Ion. - Ce vrel, b�ţivule? Gavril. - C( vreă beţivule P . J Vreuj baut. " băui­ şoriî mel... stmbrioara mea, ca s'o b6ti la grupânu Molsaki., . [1546] 1546 LIPITORILE SATELOR Ion. - Ce simbrie, mă? Nu 'ţl-al prlimit toată leafa? Gavril. - l\H'tnânc'i haram, Ioane, gmpăne Ioane ..• N'am luat uicî o leafă ... Se n'am parte de l\!:olsaki de­ am vel,lut para frăntă de când te slujesc! Ion. - Mă], da nu 'ţi-am cumpărat suman, opincî, ctubote şi pălărie? . Gavril. _. Le-am băut de mult. '. d-ta se fi)' săne­ tos, Ioane, gtupăne Ioane. Ion. - Nu 'ţ'i-am plătit biru?. 'l'oate-aeste la un loc facll mal mult decât leafa ta. Gavril. - Eu nu ştitl ... Leafa se 'mî dai, că nu es din casă fără ban1... Am se plătesc lăutarilor la erâ�l11ă şi 'mi trebuie parale .. , Desncadă'ţt punga, sgărcitule. Ion. - �ml, du-te şi te culcă. Gavril. - l\l'olU culca dac'olU vra se m13 culc .•. că doar' nu's robu tett se 'mî poronceştt tu. Etl sunt slo­ hod, de capu meu ... De al,ll uu mal slmt la tine argat.. te las dracului pomană .. ' Adă simbria. Ion. - Măl, cati't'ţ! de drum cât îl cu cinste. Gavril. -- (apucând pe Ion de pept) Dă'mt simbria, hoţule, cii, mEi ţiu de tine pen' la moarte. Ion. -- (respingendu'l) în lătur), betivule. v "vi' v J 'v t Gavril. - (căf)ew\ pe 1111 scaun] 1 aleîi .•. tel lltflJ ... SCENA VIII. Cei dc'nainte, jandarrnul, Catrina. Catrina. - Ce este, val de mine;! ce e�;t,e? 3andarrnul. -- Unele 's(r-telha.dY? [1547] LIPI'l'ORILE SA'l'ELOR 1547 Ion. - Ea beţi vu ista! .. după ce s'o tmbetat, vine de 'mî face casa de batgfocură, Gavril. - Valeu! că m'o ucis hoţu ... (plânge) şi vra se 'mI mănânce simbrioara mea ... (furios) Dă'1111 ban iî, telharlule, că te culc la pămsnt. (ridică toporul asupra lui Ion.) Catrina. -Val de mine! .Jandarmul. - (smuncind toporul din mâna lui Gavril) Nu da, mă, nebunule. Ion. - AI fost martur, Vasile, c'o vrut ticălosu se mă ucidă ... Brdică'I şi '1 du la închisoare. Gavril. - Eu la închisoare!.. care închisoare?. Se '1 fac eu pocinocu, din pricina unut proclet ' .. Nu me dau odată CU capu . .Jandarmul. - (apucându'l) Nu te clinti că, te toro­ pese, beţivule , hai la temniţă. Gavril. - La temniţă!.. El! lasă ... Ioane ... că mi'I plăti tu! În loc de simbrie, închisoare! El! bădico ... lasă, lasă... meşter îl dracu ! . . (j arid arm u l dnce pe (fa-· vril afară.) Ion. - 'I'icălosu! (cade obosit pe un scaun.) SCENA IX. Ion, Ventură-ţeră, Catrina, Iani. Iani. - 1YIa Ve este aice ? Q'l galazia? Catrina. - Beţivu cel de argat s'o tmbătat ... Iani. - 'I'receam pe la porta, lntorcendu-ma de In subprefecto, si am audito strigănd : talhari, s'apol am [1548] 1548 LIPITORILE SATELOH vaguto un zandarmo duchind pe Gan-ilo de guleri: a fu­ rato ceva, leliţa Catrinuţa? Catrina. - Ba nu, lcir Iani. Earri. -- ahi?. Mi pare bine... ma 110 vedo? mosu Vintura-ţara? Ventură-ţeră.- Eli, grecule, ş'apot ce? Iani. -- (Îe? .' mi pare hine ... Al prapadito procese? Ventură-ţeră. - Sta'ţ1-ar în gât! .. 'l-am prăpă- -dit ... 1\'la1 al de gis ceva? lani. - ahi... mi pare bine... ha, ha, ha. Ventură·ţeră. - Hal, cumetră, de-aici, că mă UUl-' fUj, năbădăîcile când vijd parpalecu ista ... (ese prin stânga.) Catrina. Hal se mănăncî ceva, cumătre. Iani. - Te dn<;.r, leliţa Catrilluţa?. ma de <;c te dUyl? Catrina. Apo! dă, kir Iani, trebufe se'ml cat de oaspe. (cse.) Iani. -- \�e ospe? Un ghîuzo nebuno l SCENA X. Ion, Ia 11 i. Ion. - (cu du rere, În parte) O mie cincl sute dl' lei! unde se '1 găsesc? Iani. -- Bre, Ione, <;.e stai pe ghindm']y triste si obosito ? / Ion. - Cum n'olii fi obostt, /;ir luni, dacrt toate SLl­ lleriîxiJe eadll deodată pe capu meti! [1549] LIPITORILE SA'l'ELOR 1549 Iani. .- Ha" stiă ; mi a- spuso subprefecto che a venite se te implincsca pentru 1,500 de IeI. Ion. -- (oftând) Aş�1, aşa! Iani. - Sluto la Pruto! 1,500 de le]! soma mare, simand'ikosCt! si pUII o ramasago che n'al lli�l frinta. Ion. - N'am! .. Nu vre nime se m'agîute. lani. - Nime? Ion. - Nime pe lumea asta! lani. -- MOI Ione, eau priveste la mine... Cum ma gasesti? ., fioroso.P nernilustlvo P; . spune, spune, am ohrazi de satana? Ion. - Ba nu. Iani. - Nu siuto lirisiiomos ? sint paghino? apune. Ion .. - Ba ştiu că eştI creştin. Iani. .- Lipon, ce ai gi(e daca te aSI imprumuta el) cu a(;e1 1,500 de leI? Ion. - (sculaudu-se) Dumneta, kir Iani? Aş] IJice CiL Dllml1c�IM te-o trimes ca se me scapI, de sărăcie. Iani. -- Pre frumoso. Vre) 1,500 de le] batuţl? (scoate punga) Oriste, poftim. Mal dinioare am vinduto pu­ l,'intl'Jo grio la prietin a me, la Jllustohsirli, si eata-me's che vino si te azuto. Ion. -- Dllmlleg()U se 'ţi dee Îngecit binele ce 'mî fac]! lani. - Amin!.. ma se facem un sincţelo ; nu de alta, 'IIW fiind che este viaţa, este si morte ... inţeJez'î? Ion. - Cum nu r Al toată dreptatea. (scoate din salta­ r ul mesei o coală de hârtte , că1ă urechea lUI Q,m-il) Vegl cho din priciua lul Il u poţi trai? Gavril. - Din pricina telharluluf celula. rani. -- Che daca n'ar fi Ion, dimtata, Gavriluţa, al ramunea singur stoler aice in sato, si atunci dinnata al il vea tot lucru, si a satcnilor si a stapuniriî, si al cas­ tiga paraluţi multe ... NI1 '1 asa, �iols8,ki? MOIse. - (O'i"l'inclll-sc) Aşa cred şi eu. Gavril. _. (frecâlllln'şl ochii) Binc giel, cucoane kir Iaui, OrY el. ori el]! .. amendot nu putem fi la un 10(; ... rani. - Doua sabie la un teca nu incape ... Gavril.-- (răpit ele patimă) Dar! .. cu chipu ista unl reshun şi 'm) rămâne tlJt lucru din sat ... Hal. .. MOIse. - Unde, me rog? Gavril. .- (ameţit şi îucruntat) MiJ duc se desprind câ- I I [1569] \ LIPITORILE SA TELOlt 1569 teva schtndurî de sus de pe şchele ... şi cănd s'a sui el la lucru ş'a pune picîoru •.. MOIse. - (spărtet) A cădea ş'a muri?. A:z; ve?'! .. Nu face ... rani. - (Încet) Tayl, MOlsaki, che astfel castiga orinda dimitale. MOIse. - (că Iani. -- Si ce al Iolosito cu asta? . Ai facuto vre un bine la veduva lUI Ion teslaris, la CaLrina?. nivl do cum, che averea il trecute la muna straina, la l\ia- [1587] l' ! LU'ITOHILE SA'l'ELOH 1587 duca, si ea tot seraca ramune. Numai chit m'ai pagu­ bita pe mine. ventură-�eră. Ba te 'nşell, lipitoare, c'am înstă- rit car' pe Catrina. lani. - Cum? Ventură-�eră. - Cum?. l\'lăriuca o cumpărat răQeşia lUI Ion, pentru că se mărită cu ficloru lUI, cu Niţu, Ar Înţeles? lani. - Bre! Ventură-�eră. Sbeară tu, grecule, de-acum cat îl vrea. lani. -- Brece! Vent.T!.ră-�eră. - Al vrut se stîngi casa lui Ion tes­ larlu ; dar' n'aî gtmdit că Dumnegeu ceteşte în inima ta. lani. - [Încremenit ele tot] Breeee! Vântrur ă-ter-ă. - Ha, ha, ha ... O Încremenit ţapll [se pornesce l'i L ,�. 1 t:. a 101 �\ @-.?O 4 fcmd8tf!1 �932 R' sefaR [1602] 1G02 LlPITOnILE :'ATELOn Măriuca. �- Kiţu închis! Kitu a turat:'.. Pentru ce­ a'i făcut aşa pecut. (plânge.) Iani. - Pentru che te tubcsco ' .. si daca vrei se fi'î blinda ... daca vrei S8 me induro de Nijo, se'l scoto ele la inchisore ... spline la mine che file rubestt si che do­ resti se chintam inpreuna : Isaia l101'CVC! Măriuca. - [în parte] Niţu?. llU so poate! .. me 'nşală grecn pentru ca se mă sparic. Iani. -- Oriste? Cum? Mă.rruca. - (în parte) De-aş\' agtunge pună mănl c::t se aflu adevsru ... Iani. - Priimestl ? Măriuca. - Făgădueşt) că '\' scăpa pe Niţu ? Iani. -- Fagaduesco tot; ma dimlata f'agaduestî? Măr-i uca. --- Omu videa mam. (se îndreptă api-o stâug a.) Iani. -- (cu bu cu rîo) Aksioloqo! minuuato! Măr iuca. - lin purtc) "'p-olii gtuca-o CIi, grecuIc ... Iasă ... Iani. .- Afet·im lani!.. s'a inbliudito caprlora ! (închide uşa cu chelal (;0 '1 in 1l111na nu '1' mincuna, semNA II. Iani, MOIse (întră prin fu ud spăl'iel.) MOIse. - Cucoane kir Iani, ghevalt! sintem pră- pădi �î ! rani. - Karnaks i l MOIse. - (tremurând) A,t! ve�, ve1, oei! am murit! Iani. _ .. - 1YIa �e al? \'e al paţito, lVIolsaki? [1603] LIPITORILE SATELOR 1603 MOIse. - (privind spre uşă) Gavril! o vinit Gavril! ,Iani. - Gavrilo ? MOIse. -- M'o prins Gavril! m'o bătut Gayril! mu­ mă-ntoti : Iani. - Qe sput, omole?. ve bodoganestî? MOIse. - N li bodo... do... dogănesc.. , Gavril s'o intors eli la GalaţI. Iani. -- Chind ? unde 'j? MOIse. - Vino, vino-aicî l Inchide uşa. Iani. - Vie sanatoso, che nu mi pasa. MOIse. -- Nu 'ţl pasă? E''{! vet! tare eşti votnicosl Iani. - (cu mândrie) Siuto stranopoto lU1 Pentedel:a. MOIse. -- Pentedc7::i.2 rani. - Nes7ci! .. Lipon nu mal tremura, MOlsaki, chc estI cu mine. Vie sapterJeyl de Gavrili ; nu am llir;:î a griza, che sinto fericite. l)estl'ca MariucfLl a intrate la buzunar a me. ]}li vine se chinto, se zoco si se taco un guleaî. MOIse. - Gulia't? Tarri. - Asa, (aduce d in dulap pline, o farfu i-ie cu masline, o at.lclă cu vinii şi două pahare) Am \,oya minunato si delicate de muucato ... Asteapta. MOIse. - Ce) se fie? Un budinchi cu usturojii ? Iani. -- Ba JlU. (ari\titnc1 maslinele) Priveste. Moise. -- Masline? lani. - Bucate imparatesco de la ţara mc, M01se. - UsturolU nu 'L? Iani. -- Nu; ma) este ceapa ... (aduce o ceapiL) N'a, MOl­ saki, maninca, se Iacem zaiteti. (OC 1'111111 la masă şi miluâ ncă.) 101 * [1604] 1604 LIPITORILE SATELOR Moise. -- Bună ceapă ... Chit al cumperat oca, ehi­ coane kir Iani? lani. - N'am cumparato, che eli nu cumparo nimic aico in sato. Mi a adusa peskesi badea Gavrile. Mofse. - (tresărind) Gavril serbu P lani. - Ohi ... Gavrile bulgaris, cel cu gradina de zarzavatun.. . .1VIa ye al, nl01saki, de estl galbino ca un lemoni ? JI;','� MOIse. - Ghindesc la bade Gavril sărbu că 'l-am intilnit in pădure. lani. - JJ1ore, nu suguestl ? MOIse. --- Nu, gic şi QCll! Bade Gavril îl tare mâ­ nios pe nol şi 'mt-o \lis cit vine se spue la toţi che 1101 amii ucisă pe Ion teslar'iY. lani. -- (uend şi turnând Iu I Mofse) Asa a spusa? MOIse. -- (bdud] ELI me tem se nu ne facă o poznă, fiind che tlU 'r-am trimes parale la Galaţi. Iani. - Beţivo este in stare se ne dea de gol. .. MOIse. --111cin GoUI .. apo) sintem prăpădiţr, lcir Iani! Iani. -- (pe gândurrl Primezdie! Morse. - (spileiet) Haa? Iani. - (pe grLndurl) Un mozico se me ţie de naso l., Se atirna soarta me ele dinsa ... uu se pote l.. MOIse. - Ce vorbeşte singhir? Iani. - Zupine lVlolsaki, stil uua P MOIse. - Una? Iani. - Bea mai intii un pahare de vino ... Moise. - (\ienel) Pentru ce? [1605] /' TLIPITORlLE SAELOR 1 1605 rani. - More, Iraţico, cbind viile un chirie turbato se te maninşe, ye fayl? MOIse. - Eli?. fug. rani. -- FllZ)', ma te aziunze chinele, te musca si mon. MOIse. - (tresărind cam ameţit) Mori r rani. - Lipon cel mal sigur este se uyizl chinele daca vre) se scape viaţa! .' Vrei se scapI viaţa, MOlsaki? MOIse. -f Vreă, vl�eti� rani. _. "PI'ea bine, ne -am inteleso, . . Gavrile este chine turbato pentru nOI, si trebue se '1. .. SCENA III. Iv.Iolse, rani, Gavril (se arată la uşa din t'und.) Gavril. -- Eată-me şi ClI! Moise. - (tresărind eu groază) A�I veti .. Gavril! rani. - Gavrilo! .. (În parte) Drace 'l-a adusa. Gavril. - EI!.. bine v'am găsit, tovarăşilor. rani. - (zimbind şi gu durândn-se) Bine al venito, Gavri­ lasi. " prietino, fraţi ca ... Esti sanatoso? .. Mi pare bine che ti ve da sanatoso. Gavril. - ÎţI pare bine, hătrule ? De-aceea m'ai lă­ sat muritorlii. de foame la GalaţI? Iani. - Ti 'j fomo, Gavrilaki? Vina ele maninca cu nOI ... Ean priveste bucate bune si vino ... ma ce vino ... face cu ochiî. .. poftimo, poftimo, Gavril. - (in parte) Se gudură halta ... rani. - Sermano Gavriluţa!.. Ai patimito la, Ga­ laţl? .. N'ar primito bani care ţi am trimiso? .. \�e reii [1606] lGOC LIPITOHlLE S,\'I'ELOR (1, maRit) Aşa, ea cel tril craî de la Ră- mi pare >.. Vino la masa. Fayc loc, zupine 1\10isi, intre dimiata si mine. Gavril.·- lin parte, a.propi indu-se ele m,,,ă} Unde se fie MfL­ riuca? om afla eu. lanL-· Ai ce, aier, Gavrjlaki, linga prietinî, ca se fim la un loca trustrel. Gavril. sărit. lani. - (l'ir)ellc1) Neski ... nesk» ... de la Rasarita ... ha, ha, ha! .. Vesela birbanti l .. N u 'i asa, MOIsaki? MOIse. - (eu sparmă) Ia... iCL.. tril cral. .. Gavril. - 'l'l'i'f ucigaşt. .. Nu '1 aşa, MOlsaki? Iani. -- rsertcs şi sptirict) �r[l,9Ii bre. (privind cu îngl'ijh'c la n�[\, din sta uga.j Gavril. .- Da cine ue-aude P (in parte) Aice 'j Măriuca. Iani. - Poate s'audă zupinesa Rucsanda. Gavril. - Aşa? caca tac; dar' ce 'mî daţr? lani. - Maslini ke vino ... Poftimo. (lea talerul cu mas- line Şi'l întinde lUI Gn vril) Zupine MOlsaki, toma lu! Ga­ vriluca ... L (MoIse toarnă vin in paharul hll Gavril; 111 .. In a lUI trem ură.) Gavril. - Da ce tremurt, gfupăne l\iolsi?. Gânlle�tl poate la bîetu Ion teslarfu ? (uoa.) Moise. - (turnâudu'I ear") Mar poftim, balle Gavrile. Gavril. - Sel'lllanu! .. O murit! .. 'l-amă ucisti nOI! .. SI� 'j fie sufletu '11 pace! Iani. -.-- JJla tayl, diavole. Gavril. - Poate că ne-aude Măriuca? Tani. -- Dil. .• ba, nu Mari ura ... Rucsanda. (privesc" in st.mgn.) [1607] LIPI']'ORILE SATELOR lG07 GavriL (in parte) În odaea ceea îl închisă copila. (tare) Val îl visaţt câte-odată pe 1011 teslarlu P Iani. -- Kokohrononaki, betivo ! .. Qe vrei se'ţt dam ca se astupi gura la tine? Gavril. - (beud �i începând a 8e ameţi) Se'm'l daţI tot C8- aveţi la sufletu vostru, banî, galbinî.. . MOIse. - Galbin'i? N'am, gic get1! Gavril. - N'a], gtupâne? (tare) Bjetu Ion! ar fi şese luni acum de cănd 'l-amă ... La.n.i. - (nstupăndu'f gura) 'l'i1yl, bre afurisito... Na bant. ., (scoal.e (lin bu z unur 1111 pumn de b au f �i ''( toamă pe masă) Na, lupule, maninca. Gavril. - (lnl MoIse) Da d-ta nu dai ceva de sufle­ tu lut Ion? MOIse. - (,1;,11(1 treI gologunr) Poftim, mi) rog'. Gavril. -- 'I'ri) gologant P.. nu '1 destul .. Mai scoa­ te, giupane, din cel chimir, mal scoate. Molse.-- Nu mai am, �1ic get\. Iani. - (face semne )ul Molse) Met nu te scumpi, 1\Iol­ saki , dat, dal lui Gavrilaki, che el este fraţica a nostru. MOIse. - (scoale () pungă ltHlgi:î în a ciîl'ei fund sună câtl�va 1l3,n1, �i o dă Iu I Gavril, of't ând) Eaca tot ... m'am caliclt. Gavril. - Las' că te'l mal imbogăţ! tu din su­ dourea ţerallilor ... Vra se rJidL, se nu mal pomenim de Ion? Iani. - \ Ohi, ohi ... \ (de-odată, cu rugăotunel v MOIse. --j Nu, nu, me rog ... Gavril. - Apo'! dar' se vorbim de :ThJml'iuc:1; unde­ al ascuns-o, grccule ? [1608] 1608 Iani. lVIariuca? ., Nu pricepe ... Gavril. - El! nu te priface, că nu me 'nşell tu pe mine ... Al furat pe .Măriucac1o la casa lUI Martill ... te-am ve�iut eti. .. Spune ce-a'! făcut cu ca? Iani. -- Suguestr, bade GaYl'ile?. Eu am venite acasa cu zupino MOlsi, si el pa te marturisi adeveru ... Am aeluso eu pe Mariuca? MOIse. - Nu ştiă, n'am vegut. Gavril. - N'a.I vegllt? .. 're grud pc oasele lUI Ion teslartu P [mal tare] a lUI bîetu Ion, care-o murit din pricina ... MOIse. -- [netupâudu'J gnrn.] Ba am vcgut ... îl aicJ. Gavril. -- [voind se se scoale] Unele 'r? în care odae? MOIse. - Iru-ătând uşa din stânga] In odaea ceea. Iani. - [in parte] S7wsmos! Gavril. _.- [sculându-se] Mi) cluc se '1 dau drumu ... Iani. - Ma ce nor se fayI cu dinsa? Gavril. - VretI s'o scot elin ghrarele tale şi s'o cluc inapoi la hordeiu lUI Martin. Iani. - JYIa pre bine, bade Gavrile, daca pottestr, omu duce-o impreuna muni elimineţa la Martino. Acu este nopte, intunerico, vinto, furtuna... Lasa se odihnesca copila, si cum s'a fa\:e giua, fagaclnesco che o ducem unele a noi dimrail. Gavril. - Nu te cred. Iani. - Daca nu cl'egi, segl aice si dimîata pana dimineţa, Gavril. -- Bine; fie ş'aşa ... gaea şed. (se pune pe scaun.) [1609] LIPITORILE SATELOR 1009 rani. - Qe? m'ai socotita che sinto strigoI? cite su­ go sinze de fete? . Ha, ha, ha.. . kaierqari! Gavril. - ApoI dă, kir Iani, te ştiti ce poamă eştr, lani. - (l'i(lend) Sinto poma buna ke am vino bun ... Ean se '1 mal gustamo. (toarnă lUI Gavril şi lUI MOIse.) Gavril. - Se '1 gustăm... (bea) Bun, geti!.. îţi înveseleşte inima şi te face si) uIţI păcatele ... Nu '1 aşa, glupâne? MOIse. - (bând) Cum vrel el-ta ... Iani. -- Eu 111e simto mal tinere chind il ve do stre­ lucind in pahare, si chind il inghit mi vine tot se chinto si se zaco... ela dimîata, bade Gavrilasi P Gavril. - (bat) Şi eti, grecuşorule. . îmI sburdă inima. MOIse. - (mal vesel) Inchi şi elI shurd. Gavril (cimt,':) Fruug[L verde de călin, Îmî innec alcanu 'n vin. Iani (cântă r) A%! %li('« J.fa('J"o).a E,),.!)'" o (�'}'(�(!rl�. aoi;. MOIse (câută r) Balabusti mititichi Draga lllCU ... Gavril. - (scoţend fesul 11(1 MOIse şi nruncându'I jos) Taci, Iudă, că 'ml spurct cănticu. MOIse. - A'I: 1H!t! [1610] lG10 LIPI'l'OlULE SA'l'ELOR l i Gavril. (se scoală clăttnându-se) Începe-a mă furnica prin pieîoare ... Mi''i poftit se trag un groG ... Vin' în­ coact, balabustă, se gtucăm brsu ... (apuc" pe Moise de bl�ihl) Ban aşa ... Prindeţi- me rOI, tu do mijloc, şi se daţi vîrtos. (Se prindu de breti, puueud pe Morse în mijlcc.) Iani. -- DaI, elar, 11Z01'e... (În parte) s'a imbatato mozico. Gavril. Merge lnpul după OI �i le cfllltrL din cimpot Pun' le-apucă de le 'nbucU,,_ Se n\l'l grijă, Măl'iucă .. (Gavr-il bat, joacă, tl'ăgencl danţ u I dupa. el, �i ctl.ntă, versul cel <18 pe m-mă când trece De la uşa unde '1 închisă. Măriucu. Pe 111'1nă trage dau­ (ul spre uşu d in d re pta, când ajunge lângă prag; (}irc: AnI ameţit! şi cade în odaea. d iu c1l'epta.) SCBNA IV. rani, MOIse. Iani. - A caduto ametite, beţivo ? MOIse. - (privind în odae) O căgut gros pe scăndun şi nici nu se mişcă. Iani. - Acuma este vremea ... (se duce (le lea un ear­ tagan ce se găsesce pe dulap) Ghidi, ltOţO!,. (se îndreptă spre odae.) MOIse. -- (spărtet) Ce vre'( �'e fael? lant -- (apucând pe 1\1018e (le mână) Vino se vc�L Molse. -- Da ce \Tel? [1611] LIPITORILE SATELOR 1611 Iani. -- Se ucigo eli inele cel turbato. (intr1L in odno.ţ M01se. - ]J![ein Gott! (fntră fă"" vote în odae, ti-as de Iani.) (Se aude o lovitură ele ea.l'tagan �i vocea lUI Gavril strtgân d cu du­ rere: Valet.'l! - De odată f'u lg eră �i trăsriesce cumplit afară. - luni .,fUI ben la fa<;ă şi Mo'îse nebun de spa.îm ă eSlI din odae. - O lumină t�al'e se al'atii în dep ăi-tare.) "M01se. - O murit? rani. - Murit! MOIse. __ o Nu ne-a ve�ut cineva? Iani. - Nu. Moise. - Da ce facem cu dinsu '? rani. OlU spune lui Gheorgbi se '1 ridice ca se '1 iugrope. SCENA V. rani, MOIse, 'Ventură-ţeră (intră fute prin Iund.i Ventură-teră. -. Bucură-te, grecule, că 'ţt aduc o 'it veste bună. lani. -- (spariet) Qc '2 Ventură-teră. -- Îţt arde aria... O dî,�lut fulge­ ru pe ea. Jan i. - (scăpând eartaganu l) Aria?. m'am calicito : (alergă 11.1 te afară.) \ MOIse. - Foc?. VCi't! crişma n\'eu! (ese a lergând.) Ventură-teră. - Îmi pare bine că 'l-am adus eti vestea asta ... Aleargă tu, grecule, că nu se strnge focu aprins de fulger. (Se aude un gem ct în o.l aea din drepta.) [1612] 1612 UPI'l'ORILE SATELOR Ventură-�eră. -- Cine geme-aier? (se apropie de uş a din drepta şi prtvesco în odae. - Un fulger) Val de mine! Un om ucis! Gavril! SCENA VI. Ventură.�eră, Rucsanda (iutrănd prin îund.) Rucsanda. - Un 0111 ucis! Unde? Ventură-�eră .. - ICI, în odaea greeuluf. Rucsanda. - El a fi ucigaşu. (merge spre drepta �I se înpedccă de eartagan) Eaca eartaganu IU]; îl cunosc! (Întră in odae.) Ventură-ţe:ră. -- (luându'!) Plin de sânge! Eaea 11111,1'­ turu şi dovada! .. Bine c'o ştitl... HeI! lipitoare spur­ cată, 'nu-a) cădut în mână" de-acu e11 ţi '8 popa! SCENA VII. Ventură-ţeră, Rucsanda, Gavril. Gavril. _. (sprijinit de Rucsanc1a) Valeu!.. se 'ntoarce casa el! mine. Rucsanda. - Sprijină-te pc mine, şi hal păn' nu se 'J1 toarce grecu. Ga vril. - (merge ud spre uşa din fund) Hal! .. Ventură-ţeră. - Unde te-o lovit, Gavrile? Gavril. - La cap, tresnească'I Cerlu! .. Of! am se mor! .. Nu me lăsaţI nerăsbuuat l Rucsanda. -- Nu, nu; dar' hal' mal degrabă. [1613] LIPITORILE SATELOR 1613 Gavril. - Moş Ventură-ţel'ă, păn' a nu eşi de-aici, dă drumu lVlăriucăl, care '1 închisă colo, în odaea ceea. (arată in stânga.) (Gavril �i Rucsandn esti prin mnd.) Ventură-�eră. - Măriuca '1 aic!?. a fi răpit-o ka­ ţaotu»! ., Litfa draoulur! c'o mână fură şi cu alta ucide! (merge ele deschide u�a elin stânga. Mă·rinca se aruncă. in bracele lUI.) (Cortina cade.) [1614] LIPITORILE SA'l'ELOR TABLOUJ� II. Teatr11l represlută decorul actu lu f I, cu deosebi re cit inc.riscare a este gata, şi schelele Iipsescu. SOEKA 1. Mofse. -- kcde in capetul mesei de sub �opl'onJ 111'lU'mUeF;iCe din gu­ rit, scărpinimc1n-se in cap şi făcând socotcle) A! Ghira'Îschv:a1'tz! .. 1\il mal pot se 'mI fac socotelile. (mm-rn uescc in ovre esce) Zwant,zig pcwâs ... De-asară par' că sint tot bat şi ne­ bun ... (murmuesoe) Zwantr.:ig paras.«. A:t: t'ci! in mare hele am intsat}.. N LI �ti Li rlaCr\ 'l-a ingropat pe Gavril. .. �i mă tem se nu se afle. (murmuescel ZlUant,:;ig pcwăs ... SOENA IT. MOIse, ţel'ani, jandarmul. Jandal'lnul. _. ril�trăllc1 tu-mărtt de ţeranlJ Gll111:'\ne oren­ elal'llt, disfuudă'ţl poloboacele, c'o poroncit d-nu subpre­ fect se ne dal de briut cât omă vrea. MOIse. -- Ha?. şi cine plateşte ? Jandarmul. -- Domnu supbrefcct , că agl îl nun mare şi CUnU!1lL pe domnu posesor, pe 7{;,ir Iaui. Ţeranil. - Se trăească subprefectu ' MOIse. - Se 'nsoară ltir Iani eu Măriuca? [in 1'''1'loJ Nu Ştitl, getI, cum îl dă inima se se 'usoare tocmaî al,lI. Jandarmul. Hal tute, gmpăne, c'o se al ali�- veriş bun. lY.Iolse. -- Eaca merg. [iutră iu cărofmă.] Un �eran. - Vegut-aţl, măl, a�a poznă �i minune i".. [1615] l- LIPITORILE SA'rELOR 1G15 f I se 'nsoară cuconu lei)' Iani, de şi ''(-0 ars toată pănea din arie astă noapte ... Tarc'l de fire! Terani!. -, 'rare ca chiru. , Ţeranul. - Poate de-aceea 'ŞI �ice h,t?· ... ki?' Iani, Ţerani!. - De-aceea, ha, ha, ha. 'I'e ra.n u.I. - Ci că vorba ceea: Dunmedăii ferească -!I .,..,.-,=- ." gră�0a_}e.ştir şi pămsntu de chir! Jandarmul.- 'I'acf, mă române, se nu paţl ruşinea. Ţeranul. - Ce ruşine? Jandarmul. - Se te vîre buerlu În Închisoarea asta. Ţeranul. - Ci CfL nu ''( pentru cine se găteşte, dar' pentru ciue se nimereşte.. . O gătit-o el, grecu, după moartea lui Ion teslarîu , dar' slavă Domnului! .. De patru luuî de când îl gata, ăncă nu 'r-o făcut săfte nicî un român. Jandarmul. - Da ce? Grecu o măntuit-o ? Ţeranul. - EL.. Ci că 'r-ar fi plăti! gros Stă­ pănirea. Jandarmul. - lVlăl, lVlolsi! .. târtane! adă a(ll cea băutură. (MOIse intră cu ul cele le cu vin in ruănă.) MOIse. - Eaca aduc, nu recniţl aşa, dacă sinteţi oamint ditrcabă. Ţaranul. - Gtupâue l\'lolsi, ean cată la mine. MOIse. -- Ce vrei tu? Ţeranul.- Nlaro galben şi slab eştl la fa�.[t! .. ee-al păţit? eşti bolnav? MOIse. -- Bll, galbiln?. Nu ştii ce spu). [1616] 1616 LlPrJ'ORlLE SATELOR l I I Ţenmul. Ba gell, glupane, eştl spălăcit şi sa1'- beci, par' c'at eşit acu din mcrment. Ţeranil. - Că bine gicl, Vasili, MOIse. --- [mănioa] Mergeţi la dracu şi 'mî daţI bună pace. [intră, in cărcfruă.I Ţeranul. -- Ban se videţr că n'o duce mult jidanu; samănă a fi în anu morţii. [jeranil beii.] Jandarmul. ._- În sănătatea subprefect-ului, oamlnî buni! '!'eranul. - Ş'a mireset ! Jandarmul. - Dar' a mirelui, nu? Ţeranul. ._. Doar' suntem prea buni gospodari ca se dorim înflorirea chirulut. .. ŞtiţI hora ceea?: Earba rea din holde peară, Peară tot chirul din ţerr\! .. SCENA III. Get de'nctinte, Ni�u, Catrina. Niţu.- Oamiu! buni, aţI augitli aşa nelegiuire? Ţerani'î.- Ce '1, Niţule? Ni�u.- Kir Iani, posesoru, o furat astă noapte pe Măriuca, ŢeranH. - Do uude ? Catrina. - De lângă mine, oamiut hunî, El o vinit hoţeşte, noaptea, la bordetu luî Mar tin păduranu ş'o ră­ pit-o, cum răpeşte lupu oarca. Teranul. -- A fi făcut-o de dragoste, lele Catriuo . . [1617] I,!PITORILE SATELOR 1617 Ni�u. -- De dragostea banilor 01. Ticălosu ! .. 'mt-o amărît sufletu! � Ţeranul. - Da bine, Măriuca nu se mărită de bună valea el? Ni�u. - Nu, că ea se Iubea cu mine. Ţeranul. - Măl, măr, măr! .. mare antihrrţ ! Ni�u. - Şi bine?. VOI, oamim bunt, îţl suferi ase- mene batgtocură în satu vostru?. Ieri o răpit pe Mă­ riuca, mănt 'l-a plăcea fata d-tale, bade Vasili, potmăne 'ş'l-a pune ochlu pe nevasta d-tale, bade Neculai ... şi vOI nu 'ţI gice nimică? Iţi închide ochiî şi 'l-îţl lăsa se ve necinstească cascl e ? ŢeraniI. - (sculâudu-sc) Ba, odată cu capu. Ni�u. - ApoI se cuvine se lăsăm astăgI pe bîata Măriuca în ghîarele lUI?. Şi ea 'i d'intre nOI, că ''l fată de răgeş, şi(yi;o;� se trăească cu nevestele şi cu copliî voştri aici in-sat, ear' nu se umble pribeagă În lume după rani. ŢeraniI. - (apl'imJendu-se) Se nu se ducă, se nu se ducă. Ni�u. --- Asară aţI închinată toţi în sănătatea �lă­ riucăr, 'l-aţI dorită anî mulţ\' cu fericire. Cum o s'o lă­ saţI ca se peară de scârbă în casa unul om pe care '1 urăşte ca moartea. N'ar fi păcat, oaruiul bunl P ŢeraniI. ---' (apl'inşl de tot) Ba pecat, mare pecat! .. Se n'o lăsăm ... se sărim cu toţi). .. 102 [1618] 1618 LIP nORI LE SA'rEI,OR SCEKA IV. Ce't de'nctinte, Ventură-ţeră (Întră posomorit as· cundend ceva sub suman.) Ven.tul'ă-ţeră. -- Staţtloculul, copil, nu faceţ'i bunt, că tepurile nu se prinde cu clopot. Niţu. - Nănaşule, nănaşule, nu opri romăniî. .• Ven.tură-ţeră. -- El snntii nişte copil ca �i tine, hinule .. ' Cum o se oprească nunta, când subprefectu Insuş] îl nun mare? Ni�u. -- Sermanu de mine, mamă, ts perdut! (plânge pe umeru'l Oatrinef.) Catrina. -- (plâugând) ApoI dă, fetu meu, aşa vrea soarta, se vede! .. trebuie se plecăm capu şi SE: răbdăm. Ventură-ţeră. - Nu te teme, cumetră , că JlUn 'il Dumne�eu! doar' n'a lăsa fapta nelegruituluî fără plată ! .. Un calle vine din lume în ţara Românilor, mort de foame, lipsit de toate, şi, sub cuvent că '\' nepot de egumeu grec, se face stăpân pe păment romănesc , hate,�i'a4ă, suge ca o lipitoare sângele locuitorilor, se îngra� 'ain sudoarea lor, ş'apo\' când 'Şl-o umflat guşa de banî, 'mer­ ge de se face om in ţara InJ, ]'i�el1d de I1Cll cu tot SOlul de uatgtoourt, şi trimete alţi calicî în locu lut. pnul schingtueşte oaminif, alţii necinsteşte femeile, mal !lihal' ae cat Ienicerit, şi toţi strtgă că ţani noastră il moşle monăstirească, avere grecească; car' nOI vite de gmg, lJUlll numaî de 1mbogăţitll litfele străine!.. HeI! copil! veni- va 9iua drepthţiI de 'şI-a lua romănu dreptu luî, ş'atuncî ţara ii fi curăţită ele buruenile cele rele ş'otră­ vitoare ! .. [1619] LIPITORILE SATELOR lGH) 'feranil. - Amin l se te-audă Dumuedeă ! 'Se aude intre culise în drept-a. chiote de nuntaşr.) Jandarmul. - Eaca, nunta vine. FaceţI loc, l1l1tl! Vânt ură-ţeră, - Cumetră, şi tu, Niţule, vini ţI în eoacî cu mine. (VentlU'ă-tCl'tt, Catrina �i Niţu se ducii în stânga 1&,ngă casa lUI Ion. Ţerallil stau sub şopron.) SCENA V. Ge't tle'naintc, (Nunta e precedată de lăutari cari! cântă: Ltulo, la­ do. După Iăutar) vinii do! j.mda rmf, şi după acestia:) rani, Subprefectul, Măriuca şi musanrî. (Mări- nea. tristă �i obosită vine Între Ianî �i subprefectu l.) Jarri. -- Mariuca, psihi-mu, zimbeste plIyiL ticn la mine, che azunzem acus la biserica ... (Măriuca îşI pu ne basmaou la 0<:111.) Ni�u. - Veg'î-o cum plânge, btata l\1ărilica! N'o rot lăsa se fie jertfă greeuluî, (vo fesce se se răpec1�.) Ventură-�eră. - (o prturlu'J) Stăi loculuî, Lăete ... tltl face nebunie. SCENA VI. Get dc'noinie, Mofse (ese din cârcitnă urmărit el" un copil ce poartă o tabla uoopertta eli un tulpan cusut C11 fir pe margine.) MOIse. -- (mergând înaintea Iu I Iani) Cucoane 1.:ir lani ... la mulţr anl cu fericire!.. Se 'ţ'( fie (lina do astă�}1 cu noroc şi cu chiştig ! " nunta votonsă �i mireasa frumoasă, 102 * [1620] 1G20 LIPITORILE SA'I'ELOR ca se am parte şi 8Ll de veselia d-voastdL... Duduchi 1'Iă riuchi, te rog se primeştl poclonu ista (arată tablaca) de la balabusta mea ... De la 1101 puciu, de la Dunme­ �e(l mult. Iani. -- Wlulţcmesco, zupiue l\lo'isaki, mulţemesco prie- tine. Hatdemo lipon la biserica. (votesce se plece.) Ventură-�eră. - (vl.lnd în fa90, lu I Ialli) I('ir Iani. .. Ia.n.i. -- (cn fudulie) Qe vrei, mOl? Ventură-�eră. - Dă 'mî voie se te urez şi cii de nuntă şi se 'ţ( fac un poclon.. . Ii-ta eşti un palika» di il ţara grecească , şi cred că ni mică nu 'ţi poate fi drag ca armele; te rog dar' se primeşti din partc'nu eartagauu ista, (scoate ea.rt agau u l Iuf Jani ele sub sn man �i '1 preslută.j Iani. -- Eartagftll a me ! Ventură-teră. - A d-tftle?. il CUlloşti?. îl roş ilncit de sangcle lu'i Gavril serbn ! Iani. - (tu rbu rat} f)c? Moise. - (8pildel,) Vas? Ventul'ă-1;eră. - Gavril serbu, pe care 'l-ai ucis ast1î, noapte acasă la ti-ta ... Adă 'ţi aminte, lcir rani ... enea sting-ele luf. Subprefectul. Ce �ici, o111ule?. kir Iani au UCiB pe Gavril r Vân.t ur ă-ter-ă. --Astă noapte ']-ft111 ve�lllt el1 cu ochiî. " mort! rani. -- llJnlm�dJlclu·,e) �Iill(;:'îulll, lipseste din sat de sase luuî. .'. El mincîunt. .. (lavrilo e dusa In Galar" [1621] LIPITORILE SA'l'ELOn SCENA VII. 1621 Ce){ de'naintc, Gavril, Rucsanda (se arată lâllgă casa închisorlt, eştn d din stâuga.) Rucsanda. - (sprijinind pe Gavril) JVlinclunl, hoţule! Gavril. - lVIincluDI, ucigaşule ! Iani şi MOIse. - (ÎngroziţlJ Gavril! .. N'o murit?. (tremură.) Gavr-il. - Âncă nu, pentru păcatele voastre. (în ace stă. scenă persoanele S(llltii astfel grupate: Tel'anil sub ŞOPl'O� nul cârcfrnef. în fund, în drepta, enunta. Catrfna şi Nitu lângă casa IUl Ion, Mijlocul scenet est.e deşert.) lani. - (în parte, obosit) Gheorghi vezeteo m'a vinduta! MOIse. - (lângă Iani, asemenea) Am murit! Gavril. - (cu capul legat şi plin de sânge se raztmă pe un toeag şi se apropie Încet de nuntă) Oamint bUDI! Videţl val pe iştl dOI oaminl? grecu şi jidanu? .' aeste doue lipitorr? .. Depărtaţi-ve de denşil. '. că 'sti dol ucigaşî ' .. Pugl, Măriuco, de lângă rani, că '1 suntti mănile pline de S:1I1- :ge! .. (se opresce ca se se mal resufie.) (Nu ntaşif �i Subprefectul se depărtez ă de luni şi de 'MOIse. DOI jan­ darm):' leu loc îndărătul lor. Măriuca Inspăjmântată privesce înpregfu­ :1'u1 el, şi zărind pe Niţu, se aruncă în braceto Iut.) Ni�u. - (Îlltill. Zdaroo? Polidor. - (închtnăndu-se la dame) D-nă contesă... dom- nişoară lVlaşă ... Contesa. - Bonjmw, cher, bonjou«. Rufinescu. _. Poli da!', primesce felicitările mele. Dud.ueescu. Şi ale mele. Pol ido r. 1ţ'1 mulţemesc Bufiuescule , şi ţie Du- ducescule. Rufineasca. - Dar' mie nu 'mî (Jic'1 nimică? Polidor. - Doamnă Rufiaească ... (se apropie de Rufi­ neasca şi 'f (lice Incer.) Fericirea mea ar fi deplină daca'i fi dumneta în locul Th1aşeL .. (il serută ruâua.] Rufineasca. - (Lo vi.nd.u'I în glumă cu ev autafl ul) Berban- tule. [1632] 11332 SG.i..RCITUL mSIPITOU MaIorul. A. .. haza'tn babaca-tsă tot bolnav? { Polidol'. --- I'ot, sermanul! .. [1L)JO_ate eşi din pat. Maiorul. -- Bo,ji moi! . , EU când luat Braila, fost ranit şi şedut culcat trel lunî de gile; dar' caştigat la mine Vladimir. Tribunescu. - (cu intenţie) De aceea poate ve şi nu­ miţ'î 1 van Stacanoyici Ibrailof P Maîor-ul. -- Da, da... Dlbicî numit la dinsul Za­ balcanschi : eLI numit la mine Ibrailof. A ... d-ta »daroo, domnu 'l'ribulescu ? Tribunescu. - Sănătos ca şi Brăila de când al luat-o; însă ]]11 mi! numesc 'l'ribulescu, ci 'l'ribunescu. Maîorul. -- Aşa spus şi eu la dumneata, 'I'ribule ... Tribunescu .. -- 're înşeli, domnul meu. Nu 'l'ribule dar' Tribune, 'l'ribunescu. Contesa. -- Ah! mon Diea] encore des discu­ tions politiques? Vous etesins'ltpportables! Maîor ul. - Ah! Coniiesse, vous toudo'l�rs cliar­ maute ... Polidor, Iael curte la Ma�a, Iacî curte, cZ'u§inca. Polidor. - (apropiindu-se de Ma�a) Domnişoară, de când 1, sunt pe lume... nimic nu am aşteptat cu atâta ne- răbdare ... ca �)iua această ... de fericire în care me simt ca un om beat ... Ma�a. - (inceta De aceea miroşl a vin, domnul meu, �i ţi se leagă limba '2 (se depărtoză de Polidor supărată şi se apro­ pie {le Duducssou.j Duducescu. -- (Încet ThIaşcl) AI!! Domnişoară, când al sci ce suter în sufletul meu! Ma�a. -- (cuhoriud ochil) Helas l [1633] SGÂRCI'l'UL mSIPITOR lG:i3 Rufineasca. (incet lur Duducescu) Ce 'l-aî spus ];1 ureche? Duducescu. Uneet Rufineascăl) Nimica ... un com- pliment. .. Contesa. Polidor, mon clier, ooirc petit coeur doit [aliment btutre cHtjourcl'httÎ? Polidor. - Ah! contesă, agi e �liua cea mai feri­ cită pentru mine. Contesa. - (cu sentimentl Unde este amor, Folidor, este şi norocul în favor. MaIorul. --- A! contesa facut versurr: amor, Pali­ dor, favor! Prekrasncâ, charmant ţ Contesa. - (cochet:ind) Contele de Pupăzamberg, 1'8- posatul meu consorte, rnă numea 1Ifu8ă. Maror ul. - A! Pupăzamberg'?. cunoscut In dinsul. El fost la Braila cu mine; el nu fost ranit, eu fost ra­ nit, el nu fost. Contesa. - Contele a fost ranit după bătălie de săgeţile ochilor mel, ş'atuncî m'a luat. MaIorul. Avut mare curagllt la dinsul. Contesa. - (atinsă) Ce face? Vifain OU1'S. SCENA V. Ce?: de'nainte, doctorul. Doctorul. - Ve rog, domnilor, mar pucin sgomot de se poate, fiind că bolnavul sufere greu. Maiorul. - A! doctore, cum este gospoclin Antohi? Doctorul. - Reu ... Ve poftesce se Întraţrla el-lUI, 103 [1634] 1684 erlCl voesce se vaML ]le nora sa, ca s� '1 dea binecuven­ tara '[nainte de nuntă. Mafcrul, - J{1l1"Cl§O! Doamna con te-sa, [aites 1110 i l' lumneur, ((lă ln-aou l ConteS0!.) Contesa. - Allons '!;Oir le molcule. Maîor'ul., - Polidor, dal' hrarul nluşe1... Horaso ! Acum, noleca cruqon, marş 1 (Întră in stăng a cu Coutesa.j Po lid.or. - (incet Maşe1) lin ve scieam aşa de iute, domnişoară. Ma�a. -- KicI ('n, cit 'ţI mi111g{\l amorul cu :�amp:mie. bUE�\A VI. Doctorul, Rufm escu., Rufineasca, Cleveticl, Tri­ b uu.esou. Ischluzarliu, Duducescu. Rutineasca. - (cn d i agosl e) Ellr.,chiţă.. . .,; Ru.âneseu. -- (cu senmuenz) Aud, 1110n angr. Rufîn easca, - îţI m1ucl aminte acum dOI anI? Ruftn escu, - D:1l", nion trcsor. Tu Vl'al' În toale- t� de mil'eaSfl şi eli eram înamorat ca un nebun. Rufirreasca. -- Era]?. Şi acum numat e�t1, 111071 (((Ion; ? �;ufinescu. _. (serutf\ll(ln', nl""") Eată răspunsul mE'tl, chel' on(jc. (il""tl li 1 poftit pe Duducescu se vie desearh, la partida de ci. �lt Ruflneaeca. - Portit. Rufin8SCU., --- E�tl un juvaer. (;0 upropie (le Dliclncescu [1635] SGÂROI'.rUL RISIPITOR 1()35 Ischluzarliu. --- Şi, geti, domnule doctor, 80COtJ d't bletul cuconul Antohi n'are s'o ducă mult? Doctorul. - Nu, sermanul! .. se stinge vcgendu'l cu ochu. O minune 11 Naturef se fie ca se scape... Vre o turburare mare ar putea se producă o crisă ; dar' slabit speranţă! .. Ischluzarliu. - Se gice că lasă o avere mare; căci toaUt viaţa lui a trăit sarac ca se moară bogat. Doctorul. - Nu 'ţi-olu putea spune, domnul meiî. Ischluzarliu. - Cu adevărat, el-ta eşti sosit de cu­ reud din străinătate şi uu poţI Bei; dar' de s'ar crede ce se vorbesce în lume, apoi crişul Palid 01' ! .. sciii că va avea de unde se talc stosul l Cleveticl. -- (incet l n I 'I'rtbunescu) Augl, amice? 'I'ribunescu. - Aud. Cleveticl. -- Polidor e frate cauzaş, Mimc îi dnrez un articol tn Gogoa§Ct patriotica şi '1 depingii ca ('0- Hiţeanul cel mal generos. Tribunescu. - Se '1 privighem de-aproape în inte­ resul causeL· (se depărtează amenda> În fuud.) Doctorul. -- (apropiindu-se de Rullneasca) Cum ve mal afl:lţY, doamna mea, de (tltld v'am prescris hapurile cele de fer? Rufineasca. - Prea bine, domnule doctor. (încet lUt Du du cescu) Kic! nu le-am luat. Rufinescu. - (1'" • pe doc tor de brac şi depărtânduI de ne- vnst.a lUt) Domnule doctor, dă 'ml roîe se te consult asu­ pra uncî măncărlml la frunte care me supără foarte mult. 103* [1636] 1636 S<:iÂROITUL RISIPll'OR Nu sciţf cât ve lubesc? I'acî, se nu te-audă, barbatul meu, Duducescu. --- (incet Rufineascăf) Se poate se aruncau hapurile, doamna mea? Nu ve e milă de sănătate? Rufineasea. --- Nu! .. a�I dori se mor tel1edt. Duduceseu. - Se muriţl d-voastrăv.. Ah! cum puteţI gice o vorbă atăt de crudă? Rufineasca. (cu sentiment) ".fI-ar părea reu dac' aşI muri? Duducescu. Rufineasca. SCENA VII. Cel cle'nninte, maîor'ul, conte sa, Polidor, Ma�a. Maiorul. - (pe pragul 11�i1) Haraşo, haroşo, braieţ, Se te gasim sanatos. Contesa. - A�� reooir, cher malade. Maiorul. - (în scenă) No, pc�'{cl'{on't la biserică? Contesa. - Allons lr, la noce. (se apropie de Maşa) JJ![(� ChCt,C enfard; IlU fil spăriată, că a�( e giua cea mal plăcută din viaţă pentru d-ta, Eli când m'amcuuunat cu Pupăzamberg nu mă ţinea locul de bucurie. Ma�a. - (plill1gtlld) Dumneata îl rubeat pe d�mnul Pupăzamberg ... Contesa. - Nu plânge, cher anqe, că amoruL,. (plânge) amorul 6 trecător, sburător, înşelător ... (rea pe Ma- şa in brace de o r-erută.) Maiorul. - Polidor, vin suda. IiI trage de oparte) Eu vrem spune la tine ceva. Polidor, eu fost la Braila, eu [1637] SGÂROlTUL RISIPITOR 1637 fost ranit, eu fost decorat cu Vladimir, eu tnpuşcam la tine ca pe uu saboca, daca tu IlU fac! fericita pc Jlilaşa. Polidor. - (tresărind) N'a! grijă, malorule. [În pa;·te] Pa­ rc-mi-se c'am tntrat în chichion. Maiorul. - No, paulsom. (Iea pe Contesa la brac) C01l1- iesse, [a/des moi Tlionncur. Poli dor, dal bracul la �la�a. (ajungân d la uşa din fund se oprcsce) A t Monsieur 'l'rihule nu viile cu IlOI? Tribunescu. - Ba vin, domnule Stacană. Maiorul. - Haraşocharaşo. (ese cu Coritcsa : după el Po lidor, dând brnou I lVla.şei; pe urma acestora vine Du d u cesou �i Run­ neasca, apoi Clevetlcr, 'I'rfbu nescu şi Jschîuzai-Itu.) Ischluzarliu. - Da reu te păcălesce maiorul, vere 'I'ribunescule t Cleveticl. 2Jatriotică. Lasă, cit 'l-orti păcăli eu în GogOO§ct SCENA VIII. Doctorul, Mar tin, Doctorul. - Am se mal cerc ăncă o doctorie eLI bolnavul. .. cea de pe urmă. A! eatăcălămăn do scris receta, (se pune la masă şi scrie.) Martin. - (eşilld din stim gal Domnule doftor. Doctorul. - Ce este, Martine r Martin. - Boterul se simte mal liniştit şi m'a tri­ mis se poftesc aei pe prietenul d-sale, cuconul Sandu Napoilă. Nu '1 vrea se �e91 purin cu dumnealu) în lip­ sa mea? [1638] 1688 SGÂRCl'l'UL RBIPI'fOR Doctor-ul. om şedea. Na, se trec! pe la spiţerie ca se '1 aduct decoctul acesta. Martin. - Adă... BIetul boîer l. � Nu �til un lucru? Doctorul. - Ce? Martin .. - După, ce-alt eşitll cu toţiJ: din etac, el a vrut se se scoale ca se vie aci în sală. Doctorul. ._. (cu bu ourte) I)eu? Semn bun, Martine. Me duc se '1 ajut ca se se mai misce. (Întră in stânga.) Mart.in. - (pe guudurf) Semn bun? ha '1 semn de moar­ te! .. Nu mal poate suferi patul. Dumnedeă se 'ŞI facă milă ele el. Mie unul mi se rupe inima când îl văd cum se luptă..; Of! Of! (ese prin fund, după ce aprinde lu m inăr+ţe.] SCENA IX. Antohi, doctorul. (Se audii gemete şi tusă În odaaa din stânga. Peste pu cin Întră AD.� toht slab, searbăd, sprijinit de doctor �i merge căn-ă canape, tr,��endn- se cu greu pe scenă.) ,� Antohi. - Auleu! Auleu!.. ţine-me bine, doftore, că 'mî vine ameţeală ... StăI, stăr. .. (se opresce de tuşescc) Auleu! tusa asta mi"' omoară! Doctorul. - Lasă-te pe mine, că te ţin eă.. Antohi. - Mulţemesc, dragă ... O! fericit trebue se tie tată-tim că are aşa copil huu. (ajuuge la cauape şi se in­ tinde pe densa) Cine-a aprins, dane lumtnărt aci? Cheltuenlă degeaba. (voresce se stingă. o lumînare, dau' nn '1 aju nge suflarea.) Doctorul. - Nu te osteni, cucoane Antohi, c'om stin­ ge-o eu. (stinge o Iumiuaro.) [1639] SGAnCrl'UL RISIPITOR 1639 .A.ntohi. - Polidor a fi aprins-o de nunta lut. Dr(L­ guţul tatiI! Cănd n'ar fi aşa de cheltuitor, n'ar avea păreche 'n lume. Doctorul. - Îl ten81', CUCOftl1e Antohi, trebue Se'l erţl. .A.ntohi. - Re], doftore! .. şi ei1 am fost tenGr, dar' , am ştiut ce ''î nevora, ş'am strîns para de pa ... (tuşesce.) Doctorul. - (dâudu'I uu pahar cu apă) Destul, nu te os- teni cu vorba... Poftim, bea un pic. t.A.ntohi. - (bond) A! m'am mar răcorit. lDoctorul. - (ptpăinclu'I mâna) Cum te simt]'? ,.. . � Antohi. - lVla'î binişor. .. Cine-o deschis uşa? SCENA X . .A.ntohi, doctorul, Sandu (intră prin fu n d.} Doctorul. - Cuconul Sandu Napoilă. Antohi. - 'l'u eştt, Sandule ? Sandu. - Eli, ve re Antohi. .A.ntohi. - Bine c'al venit. Am se 'ţ] grăese eera Îl] talnă. Doctorul. - Dacă aveţI ele vorbit, ve las mpreună. om trece mal pe urmă. Antohi. - Bine; te rog, doftore, se nu mi! urţl. Doctorul. -- Fir liniştit şi nu 'ţi osteni peptul, Eii merg la un consult şi me întorc:.(ese,) [1640] 1640 Antohi. SGÂRClTUL RISIPI'rOR SCENA XI. Antohi, Sandu. Yere Saudule, vină colea pe scaun, lăn- 1 gă mine. B.andu. _. (se pune re scaun) Eată-mă's ; cum te m:11 simţ], vere Antohi? Antohi. -- loft't11d) El! Saudule, Sandule ! s'a apro­ piat funia de par. Sandu. --- Ba, se ferească DUl11negd\! Nu 'ţl meni sÎ ngur a reu. Antohi. -- Că de-acum om meni, n'om meni ... tot Mi lei ş'un ori ... Doară mi) simt eu cum 1110 sterşesc pe mică pe ccas.>. 'Ml-a slăbit glasul, mi s'a tutune­ cat vederea. Sandu. -- (aprinde o Iuminare) Ţi �e ]lare, vcre, unde'! prea întuneric în casă. Antohi. -- (stinge (o lumînare) Ba' nu '1 de-aceea. Îl că mi s'a mplinit sorocul! .. Dar' nu me Îngrijesc de mi­ ne, Sandule, că eli 'mî-am trăit traiul �i 'ruf-am în­ deplinit datoriile de părinte şi de creştin. Am adunat toată viaţa mea pentru Polidor , ş'acum mor cu mulţe- 111i1'e că '1 las in lume om cu minte sănătoasă, cu l1L1l1H' lăudat şi cu avere tndestulătoare. Sandu. - Îl IaşI tot lut? Antohi. - 'l'ot ce-am agonisit cu sudoarea mea. (of'tân d] Het! vere Sandule, de multe m'am lipsit pentru cel copil In �Iilele mele! .. dar' nu me căcsc, drăguţul! [1641] SGÂRCITUL RISIPITOR 1641 că âuca] a fi el mulţcmit pe lume, şi a biuecuventa tot­ d eauna pe bîetul tată-seă. Sandu. - Aşa se cuvine se Iacă dacă 'i fiu cu du­ rere, că tu,;rcrc, 'I-aI fost nu părinte, ci slugă, rob! Antohi. - ApOI, dacă mi't drag! ;. dacă 'l-am cres­ cut cu din fase, de când 'l-am găsit la uşa bisericel din mahalaoa noastră, lepădat, degerat de frig, sufleţe­ lui! .. Ve re Sandule, tu nu ştiI ce '1 dragostea de ph­ rinte, că al trăit tot holteiii. Sandu. - Nu face nimica. Mi 'su drag! copiii de mor. Antohi. -� l)ell?. vrea se gicrl, îl Iubeştî pe do­ doraşul meă ? Sandu. - Cum nu?. Antohi. - Şi dacă ţi 'l-aşt lăsa ţie după moartea mea, te-al îngriji ele el, Sandule? Sandu. - Ce fel, se mi'l laşi mie, că 'i mare? Antohi. -- Mare, da 'i tot copil, fără ispită, ne­ mernic, cheltuitor. (suflă ceealaltă lumînare.) Sandu.. Da ce faci, Antohi?. Ne laşi pin tn- tuneric? Antohi. - Am credut că '�ll amăndouă aprinse ... m'am Înşelat; aprinde una ... al chibrituri? Sandu. - Suntil pe masă. (cearcă vr'o două ohtbrlt.urf ca­ re se stingii) Antohi. - Lasă, frate, că nu poţ). Stric'i numai bunătate de chibrituri degeaba, şi ţinu câte-un fifirig cutiea. �ial bine-omti şedea pin întuneric. Sandu. - (aprtndend o lumînare) Cum, Doamne eartă-mă! cll nu suntem hurczl. [1642] 11142 l \ Antohi. (cu jale) Nu ne cunoaştem la fayă,?. Pe amendoue le-al aprins? Band-u. .- Ba, numal Ulm. Antohi. - Destul e una, că me supără lumina ... Ce 'ţI spuneam? Sandu. - Vorbeal de Pnlidor. Antohi. - Aşa, chitisem, vere Sandule, se '1 las subt epitropia ta, ca se nu poaUI, rtsipi averea. EI e ăncă un copil nevinovat! crede dt câte pasert sborti toate se mănâncă. Are nevoie de cârmă, şi am gândit la tine, Sandule. Cred că nu 'I refusa rugămintea unul vechfu prieten în ceasul morţi], (se induroşudă şi plânge.) Sandu. - (ştergendll'şlochii.) Nu, Antohi, nu. om face cum îl vrea tu. Antohi. - (su-îngend mâna lUI Sandu) iţ]' mulţemcsc din toată inima, frate. De-acum pot muri liniştit. Ah! Sau­ dule, când n'oiu mal fi, se ve aduceţi aminte de mine; se vcniţl câte-odată la mormentul meu, că 'rut-a tresări cenuşa ele fericire! (urmtudu-se) Drăguţul tatii! .. n'o se 'J . mar văd, n'o se '1 mal desmferd ! Numai de asta 'mî parc reu că mor! Sandu. - Da nu 111 copil, Autohi: nu te tulbura aşa. .. Eştt bărbat .. ' nu plânge c::t o femee. (plânge.l Antohi. -- ApOI rU't, Sandule, dacă mi'! jale de den­ sul, sufletelul! .. ce-o se fac?. Lasă-mă, că par' că mă JlIal răcoresc plăngend. (Mică tăeere.) Sand u. - Astăg 1 se msoară Pdlidor? Antohi. -- AgL Acum e dus la biserică. J il [1643] SGÂRCITUL RISIPITOR 1643 , 1 I il Sandu. -. Bună copilă lea? Antohi. - Bună; dar' nu prea are �estre. Sandu. - Dacă 'l-a plăcut băeatului. .. Antohi. - Aşa este; 'l-a plăcut! .. însă baniî nu strică. Iubirea trece, averea rămâne, Sandu. - Rămâne, rămăue ; mal ales dacă '1 în păment ... Laşl lUI Polidor vr'o moşie? Antohi. - Ba nu, nicî o avere nemişcătoare. Sandu. - Pecat! Antohi. -- Am gândit de multe ort se '1 cumpăr vr'o moşioară; însă ... Sandu. - Nu te-al îndurat ele hanf ? Antohi. - Cum era se mă despart de d�n§il, ser­ maniî ! Ne deprinseserăm tnpreună de atâţra anl! Pare că nu mă lăsa cugetul se '1 tnstrăinez. Sandu. -- Şi cât îl laşi luf Polidor în numărătoare? Antohi. -- Eu, cât îl las? Saracul de miue! .. dar' unele am ceva? Sandu. -Ean tacl, vere Antohi,· că ştie o lume Întreagă ... Antohi. -- Ce ştie, ce ştie?. Minclunl!.. N'am nimic ... îs lipit pămeutulut. (tuşesce.) Sandu. -- ApOI dar îl jălesc pe bîetul Polidor. Antohi. - (cu voce tr�găllată) Sanclule! Sănduţule, nu al vrea tu se '1 fac! clironomu! teu? Sandu. - (sculăndu-se) Da unde se poate una ca asta, Autohi? Ell n'am rude, nepoţt de soră? Antohi. - Dacă mă Iubeştt, Sandule. Sandu. - Te Iubesc ;�dar' păn' acilea, [1644] 1644 Antohi. SGÂRCITU.L RISIPITOR (oftând) Ah! ah! nu mal sîlllttl prieten] pc lume! (cade cu capul pe pernă.) Sandu. - (primb lându-se turburat pe scenă) Şi, gell, An­ tohi, e�tl gol ca degitul? Antohi. - Gaj, gol, păcatele mele! .. că chtar casa asta în care şed ele 20 de anî e a ta, nu '1 a mea. lVI'al lasat se locuesc tntr'tnsa do pomană, ele prietenie. Sandu .. _- (pe gândurf) Bîetul Polidor! de unde '1 cre­ deam bogat, s'agtuugă peritor de foame! .. Reu îmI pare! Antohi. -- (dsşteptându-se ca din vis) Peritor de foame? cine? .. Polidor, copilul meii? .. Odorul meu se n'afhă nimica de la tată-selI?. Sandnle, Sandule, du-te colea ... în eta­ eul meu. .. îl găsi un sipet lângă pat, un sipet greu. Sandu. - Se 'l deschid? Antohi. - Ba, ba nu. Irage'l Încoace do toartă; dar' lea seama se nu rupi toarta, Sandu. - Bine. (intră in stânga.l Antohi. - (singur) Se '1 arăt eti lUI Sandu cum îl las eli peritor de foame pe dodoraşul tatil... 20,000 galbenî în naht neatinşî, tOţI nol, uoişorî de'ţi Ieaii ve­ derile. .. Ean se mal aprind o lumrnare ca se '1 văd mal bine, drăguţiI! (np rinde o lurnînare şi stinge pe cecataltă) Aşa! " se fie lumină multă ca se nu 'mr scape nic) unul din ochi. Sandule, Sandule. Sandu. - (trăgend sipetnl) Eaca vin; da greti e, frate. Antohi. -- Incet, Sandule, Încetişor se nu '1 smin­ te�tl. Nu '1 hurduca; trage lin; aşa, aşa. Adă'I aci lân­ gă miile ... mal Încoacl. .' bine. Acum se vcgf, foame. [1645] r I SGÂROITUL RISIPITOR 1645 (scoate o cbee din buzunar) Na cheîa şi deschide... Nu '1 nime în odae?. deschide. Sandu. - (deschideud sipetul) Breee! .Antohi. - (yeqend gu.lbenit) A! Sandu. - ToţI sîllltll galbeni? Antohi. - Nu pune mâna ... 'roţI! .. 20,000, Sau­ dule ! .. 20,000, adunaţi unul câte unul mtr'ales, căşti­ gaţr cu sudoare. Sandu. - 20,000! Antohi. - Eată'! juvaerit l .. Rodul unei vieţi în­ tl'f�gr de lipsă şi de trudă. Eată'L.. O! comoară dulce şi fermecătoare! .. căcî nu me pot scălda în tine ca se te simt pe tot trupul! .. Nu me satur se te ating nu­ mai cu mănile.: . Nu!.. îmi vine se te sorb. (se pleacă pe srpet.i Sandu. - (ţiinc1u'l) lea seama că 'i cădea, frate. Antohi. - Tine-me, Sandule, ţine-me ca se '1 pot desnnerda şi săruta, că poate acum îl privesc pentru cea de pe urmă dată ... Am se mor, IubiţiI mel, se mor şi se nu ye mal văd ! .. Veniţi cu mine l)e ceea lume, găl­ bioriî meI!.. Nu me lăsaţI se plec singur, c'amă trăitii bine lnpreună. Nu v'am jertfit. pentru ea se 'mi tnpli­ nese poftele. V'am slăvit o vieaţă întreagă, ş'acum, o! Dumnedeule l se me despart de vOI! (ecsaltăndu-se) Nu se poate, nu!.. mal bine luaţi'm) pelea de pe trup; lua­ ţi'ml gilele; dar' galben il nu, nu, nu! .. (il apucă tusa şi cade leşinat pe cauape.) Sandu. - (spăriet) Antohi, Antohi, vină'ţ] în sim­ tirL .. Antohi! (cu groază) Val de mine!.. Nu se mal [1646] 1646 SGÂnCITUL RISIPITOR r mişcă.! ., A murit! (alergând nebun la uşa din funel) Srlriţr, ajutor, ajutor! (Se aurle a.ftU'ă, sgomot de trăsurr.) SCENA XII. Antohi, Sandu, maior-ul, contesa, Polidor, Ma§a, Rufinescu, Rufineasca, Duducescu, Cleveticl, Tribunescu, IschIuzarliu, Maîor ul. -- (deschiqend uşa din fund) A cuo? ToţI. - (intrând răpic1e) Ce este? ce s'a mtemplat P Sandu. --- VeniţI, veniţI c'a murit Autchi. 'I'o'tî. - Ispărmimtaţl) A murit! . . Ah! num. Dicu,! .. B�j'i)�noi ! Polidor. - Tatăl rneli l (votesce se se apropie de canape.) Mafor ul. - (oprind pe Polidor) Polidor, rZu§inca moia, trebueşte linişteşte la tine; trebueşte se araţ! la tine barbat .. , Pravoslavnicul Antohi murit?. Dumn81JHl orte la dinsul! "'Sand u. - Amin! To�l. - Dar când a repasat? Sandu. - (tremurând) Acu chrar , O repasat în hra­ cele mele ... A se m'apuce frigurile. MaIorul. - A! d-ta nu '1 fost la Braila, nu '\ ve­ �ut morţ; mlt ca mine, nu '1 deprins, Sandu. - (făcundu'şl cruce) Ferească-mă Durnnedeu: Polidor. - Domnilor!.. Înţelegeţi durerea de care me simt cuprins ... Ve rog se mc lasaţl singur. Maiorul. - HrwCt§o!.. Mergem cu toţi! la mine [1647] SGÂlwrrUL RISIPITOR 1G47 acasă ... A 1 tu, Polidor, nu desuadejdnit la tine ... Gân­ cleşte la Ma�a şi fii la tine cu curagîti, cum fost eii la Braila. '. NOI aşteptam pe tine acasa. .. Pauiunw! .. şi tu, Antohi bratet, Dumnedeti erte la tine! 'I'o tI. - (oşiud prin fund) Dumnedeă Se '1 erte! - . SCENA XIII. Antohi, Polidor. Polidor. - (limgă n�a din fund) Serrnanul tată! senna­ nul betrăn l a murit; pe mâna străinilor ! (se apropie Încet do canapo) A murit tocmat în �liua ... (z.âresce sipetul deschis) tn giua CU ••• nu ... ni ... eL.. Eaca banii!.. un sipet plin! .. plin?. Ean se vedem. (lJ:1gă mâna în gal benf) Plin! 11 plin ca un sac! .. Vin' tucoacî, sătulule! (trage sipetul la mijlocul scenef) Vină se facem cunoscinţă rnpreună, că des­ tul aţi mucegitii la tata. (întorcend spetele la Antohi, se plea­ că cu lăcomie) Se ve mal veel si Cll cum sunteti la facă .� lj' şi câte hutelcl de Şampanie plătiţi? Una, două, tret, o sută, o mie! .. Cine ve poate număra! că de cănd sun­ teţi închişi v'aţi făcută de cap, berbanţilor! v'aţ'i turnul­ ţitl1 ca Irundele, v'aţt ploditu ca locustele. (prrvesce galbe- nil cu estaz �i căută n Locuste scumpe §i aurite ! Din acest sipet ce ve înghite E§iţ'î la aer, slmraţl la Stire, Se gustăm vieaţiî veselit-ire. (În timp ce Pol.ido r cânt.ă, Antohi deşteptâudu-se din Jeştn, întinde m(111,\ spre srpet, �i cu ochrî închişI' pipi:t.e pe Lîngă cnnape.) [1648] 11348 SGÂRCI'l'UL RISIPl'rOR Polidor. Acum v'am ye�lut din partea. asta, se ve privesc �i din ceealaltă parte, ca se l11e încredinţez dacă suferiţI de gălbenare. (trece dincolo de sipet şi cu faqu spre Antohi, ventură gldhenil cântând :) . - �"--:,.. �-Val-ll"C::tlcel ce galhenf n'are Cii mi 'l prinde găl bănare. (Antohi deschide ochif �i eal" îl închide, zărind scena ce se petrece In salon, Pe urmă a-Idtcă capul şi eal" îl Iasă f;e cadă pe pernă, ca şi când al' li ademenit de un vis grozav. în fine se ridică încet cu privi­ rea. aţilltiUt la. Poli do!', întinde braccle şi voresce se strige, dar' vocea i se curmă, Pcltdor la. finele cânteculuf vede pe tatăl seu sculat �i rem:î­ ne încrem ontt.) Antohi. - (după o luptă cu sine, strigă cu voce Înăduşită) Ti... că ... losule! Nelegîuitule L: Cfll1ţt de bucurie că m'a] cre9ut mort! SCENA XIV. Antohi, Poli dor, doctorul, Martin [întră prin Iund.] Doctorul. - Ce văd ? Antohi. - Tu, care te-am avut de cel mal bun co­ pil din lnme! 'fu! .. ancă n'am apucat a intra În mor­ ment, şi me prăgt? Cânţi fără mustrare de cuget! .. Te veseleştt Într'un ceas ca acesta l .; O! Dumnedeule l În care vreme-amti ajunaă, dacă copiii se bucură astfel de moartea părinţilor! Doctorul. -- [viind hlng,tAntohi] Cucoane AlItohî. .. Antohi. �- Blăstem asupră'ţl, nelegiuitule! .. Blăs­ temui Cert ulut şi al meu se te-alunge cât îl trăi! .. Fugt, eşI din casa mea ' .. Se lIU te mal văd, se nu mal [1649] saÂnCITUL RISIPITOR Se dea Dumncden : [prin somn] Dodcraşul tatiI! .. 1049 aud de tine, că mă 'nfiorez în suflet când me gandesc c'am crescut Ull şerpe la sinul rneii!.. Fugt de-aier, eşt.; Polidor. - O Dumnedcule ! fese prin fund, abătut.] Doctorul. - [apucând pe Antohi de mână] Cucoane All­ tohi ... Antohi. - Doftore, doftore, dă'mf gile s1l'ml răs­ bun! .. fă-mă se trăesc numar UII an, numaî şese Iun). .. . "!'l-o'îiî da ce '1 vrea ... nu me lăsa se mor. Doctorul. - Linişteşte-te, c'o'îiî face toate chipu­ rile ... Na, bea doftoria aceasta. [tea o sticlă cu doctoril adusă de Martin şi o dă lUI Antohi.] Antohi. - [tremurând] Adă, adă. [pune sticla la gură �i bea.] Martin. - Nu 'l lăsa, domnule, că bea tot. Doctorul. - Lasă, că băutura asta are se '1 adoarmă. Antohi. -- Un an de gilc, doftore, se trăesc, nu- mar un au! .. [cade cu capul pe pernă, cuprnis de slăbicrune.] Se'ml răsbuu l., Doftore, 'ţI-o'îiî da ... 'ţI-om da ... [începe a dot-rui.] Martin. - Val de mine, ÎŞI dă duhul! [merge de în- c hide aipet u l.] Doctorul. - Ba nu, adoarme ... Somnul poate se '1 scape ... Martin. Antohi. [Cortiua cade.] 104 [1650] 1650 SGÂnCr1'UL RISIPI'I'OH ACTUL II. 'l'eatrul represintă un salon înpoc1obit cu oglil1(tl �i moblle scum pe : "în funii. perdele mart LIp matasă care ascu ndii. o masă 111<\1'C acopcl'it:l -cu cristnturr, porcelane şi argintăril de Iucs : in drepta uşă. ele geamuri, p'Intrc care se z ăresce o grădiuă cu flo!'I; în stâug a altă. uşă ce duce 111 apat-tameutu l In]' Antohi. Pe plaun l I, în dt-opta, o masă elegantă cu tot ce trebue pentru scris; eal" Îl) stânga o canape Înbl'ăcatil cu stafii, bogată. SCENA 1. Antohi [şede d'fnadntea unet oglin(Il. Un fecior în Itvrea il fl'isea.F,ă p ăt-nl], Cleveti CI, Tribunescu [seril1 la musă.] Antohi. - [ciUră fecior] Nu m'aI încreţit destul la temple. Adă perul mal pe frunte ca se se mal as Cllll IHI sbercelele ... Aşa, bine! .. Croitorul a adus haînele P Fecforu.l. - Dar, domnule!.. le-a adus a91 dimi- llea:ţă la 10 ceasuri; dumneavoastră dormcaţt ăncă. .Antohi, -- Câte SClIitD acum? .Feclorul. -- Done dUPfL amead: . . Antohi. - Şi unde 'i creitorul P FeCIorul. -- Aşt.eaptă în sofragerie . .A.ntohi. - Bine; du-te de ''i SPUllC că rin Indată se cerc fracul cel noă. [so gătesce la oglindă.] [Pecrci-nl intră. în sbll1ga,] Cleveticl. [scriind] "În consecinţă, cerem punerei! lVlinistrilol' în acusaţiune." Antohi. -- Al sferşit articolul, cetăţeno Clereticî � Clevetic'î.- Finit, domnule Antoh'. Antohi. - Ş'a'î atacat vertos ]le Miniştri? Cleveticl. .. _-. 'l-am făcut de dărvală. [cu mulţemtre ] [1651] .� \ DGÂRCITUL RlSIPlTOR 1651 !' ! I I � I Simt convins că acest articol are se aducă cel pucin 10 abonaţ) Gogoa§e� pairiotice. Antohi. - Ceteşte-mi'l, se vedem cum răfueştt (in­ vernul. Cleveticl. - [eetiud] "Am �is-o şi o vom mal repe­ "ta-o pănă ce va amorţi vocea noastră de cetăţean liber "şi liberal: la epohă nouă oament noi! l\linisteriul de "astă�i, compus din oameni moderaţi şi diplomaţi, nu "este la înălţimea situaţiuneî aptuale. Acest Cabinet tu­ "sctat de setea nestingibilă a puterei şi lipsit de ori "ce pudoare politică, Iasă a se comite toate abusurile -, "trecutuluI, permite toate călcările de convenţiune." Tribunescu. -- Bravo, bravo, minunat! Antohi. - [aprtndând o cigară] �i înainte. Cleveticl. - [eetind] "Convenţiunea asigurează cetă­ "ţenilol' români: egalitatea, legalitatea, inviolabilitatea "domiciliulu'i, libertatea individuale, etc. Cum oare se res­ "peetă aceste sacre principiî sub Ministeriul de astăgl? .. "doue incidente grave, tntsmplate de curând în capitală, "vor convinge pe leptoril noştri despre tendinţele anti- �,,�� r constituţionale ale Cabinetuluî." Antohi. - Care incidente, Cleveticl? Spune înainte cre me interesez. Cleveticl. - [eetiud] "IerI, pe la 10 oare, casa ono­ "rabilulul cetăţean Barbu Măcelărescu a luat foc în lipsa ,,1111, fiind onorabilul cetăţean dus în piacă ca se'Şl ec­ "scrcitc meseria sa de măcelar pentru tndestularca po­ "puiuL Ce face poliţia? Ce face corpul pompierilor?. "Lucru de necredut în secolul nostru de oivilisaţiuue l l ' 104' [1652] 1652 SGÂUCITUL mSIPI'('OH I '1 .Pompierii şi poliţai! aleargă la domiciliul onorabilulu .cetă,ţeall IvIăcelftrCScu, şi găsind ll�a casei Închisă, cu la­ "căt, Îşi permiti'! a o sforţa şi it pelrllude în tutru ca • o sălbatică oardă de Enicert, În adevăr, iucendiul a fost "stins, casa a fost salvată, şi cu densa poate mahalaoa "întreagă; dar' aceste couslderaţiunl suuttî secundari! pe "lângă actul flagrant de calcar« a domiciliuluI... Unele .este dar lnvlolabilitaten domiciliuluî consacrată de COll­ "vf'llţiuno? Răspundă Miuisteriul d'inaintea pretoriuluî .opluiuneî publice representată de Goqoaşa patriotica, • �ial' politic, 2 galbeni pe an." Tribunescu. -- [cu entusrasru] Admirabil! perfect! su­ blim! COl" cuvnntul. .. Antohi. - Dămol, dămol, 'l'ribuuescule l Nu te aprinde ca un stog de paie ... AsculU't păn' În sferşit. Urmează Cleveticî. Cleveticl. - [ce tiud ] .,Secundo! Astă noapte poliţia .a avut audaciea a aresta, pe d. Buzunărescu, sub pre­ "tecst că 'I-ar fi surprins spărgend o boltă ele Iipscănie . • Fără a prejudeca cestiunea, dacă onorabilul cetăţean Bu­ .zunărescn este seu llll spărgător de bolte, nof, în 1I11- "melc libertăţii individuale consacrată, do Convenţiuue, .Îlitrebăm pe d. şef al poliţie). .. mergem mal departe ":Îllcă!.. întrebăm chiar pe :Ministerit! cu ce drept se .arrstea,ză cetăţenii în ecserciţiul fuucţiunilor lor ?. NOI "chYemăm dar âncă odată pe Cabinet tl'inaintea preto­ .riulul opiniunel publice, adică d'inaintea Goqoaşe; pa­ .tJ'iotice, �iar politic şi comercial (40 lei pc jumătate "de an), ca se răspundă dacă acest act de arestare JIU ii! I l I j [1653] 1653 "constitue o flagrantă, culcare a Convenţiuner, un atac "mol1strnos în contra libertăţiI individuale? Şi conchi­ "dom că Patria şi drepturile naţionale suntă în pericol "t1� moarte sub acţiunea politice! infernale a lllinisteriu­ .Im de astM!!" Tribunescu. - [nebun] Ura ... a ... a! Ura!.. a ... a! Cleveticî, eştI mare! sublim! piramidale! Antohi. - [ecnlându-se] Cieveticl! eşti un gogoşar de fruute! Ha, ha, ha, ha! Adio! ve las se puneţi ţeara la cale... Ha, ha, ha. Eu merg să'm) cerc fracul... Ha, La, ha ... [intră in stânga.] Tribunescu. - [indignat] Ce-a SpUS? Cum 'ţI-a Qis ?. Cleveticl. - :M'a găsit nostim. Tribunescu. - Amice, articolul tiîU e destinat a răsturna liIillisteriul, şi '1 va răsturna! Cleveticl. - [zimbind cu mUlţemire] Aşa sper. Tribunescu. - Amice ... o idee! Nu ar fi apropo­ site se urzim vre o manifcstaţiune În onoarea Gogoaşe>t? Clevetiel. - [cu amărire] Manifestaţiune?. Nu, ami­ ce, căcî moderaţi! dracului. .. dar' vre UJl banqust n'ar strica, un banquet cu Şampanie multă şi cu Bordciuux, pentru impulsiunea ccmerclulut, Tribunescu. - În acest banquet vom cere cuven­ tul, vom espune profesiunea noastră de credinţă, şi sunt • v- " r�--:;--" • COIIVIIlS C�L vom căştiga multe �. \ Cleveticl. - Nu am nici un dubiu despre aceasta, căct banquetul va fi sub direpţiuuea lui Ischluzarliu : dar' trebue se ne gandim la cel 400 de galbeni venit, ce suntu inâispeusahilî spre a putea remănea în Came- [1654] 1654 SGÂRCl'J'UIJ mSIPI'l'On ră. Eu n'am nicl un ban; căCI am sacrificat tot peutru Patrie! Tribunescu. -- Şi eu, idem l .. dar' avem la mănă ]lC! patriotul Antohi. Cleveticl. - Cetăteanul Antohi? Un adevărat Me­ cena! .. Am publicat un articol elocinte în onoarea lur. Tribunescu. -- [zimbinr1] Seitt, articolul ce pregăti­ scş'î în onoarea lUI Palida!', fiul seu. Oleveticl. - 'raema}! .. am schimbat lJLl11Htl numele. Polidor fiind desheritat, 'l-am dat de-o parte ca pc un ne­ trebuie. Antolu tnsă e bun de cultivat ca un dovleac plin ClI simburt. Tribunescu. - Am deşteptat în el ambiţiunea glo­ rieî ; 'l-am îndemnat Se se urce pe scena politică şi se se folosească de avere ca se se aleagă deputat ... în­ preună cu nor, Cleveticl. - Acum rămâne ca se '1 convingem a ne asigurn flecăruîn eate un venit de 400 de galbeuî. Tribuneseu. -- E lesne!.. Generosul Autohi, su­ blimul Mecona care no-a deschis casa şi braeele sela, nu se va scumpi ca se ne dea fiecăruîa un sinet de 4000 de galben], cu care se probăm un venit ele 400, şi ast­ fel, avem! toate condiţiuuile nccesaril, devenim represen­ tanţi'î Naţiuneî. Cleveticl. -- Bine �ic'i, bravo! .. Hupsana! [face o piruetă] Amice, eştI mare ca �i Cavur l Vină se te string la peptul meii de cetăţean. [se inbri\<;i§eaziî arnen dof.] [1655] SGAnCrTuL RISIPI'l'OH SCENA II. Cleveticl, Tribunescu, Isch'îuzarliu [int nl prin dre ptn.] Ischluzarliu. - Co-aţî păţitii, amicilor, de ve se­ rataţI ca la gi de târg? Tribunescu. - Tu e�tl, Tachi?. Bine c'a) venit, se ne fact o comisiune. Cleveticl. - Dar; aleargă ludată la tipografie cu articolele aste două, Ischluzarliu. - Aleargă, aleargă ... doar' nu 's cal de poştă. Mar alergaţi şi V01, că eli am obosit. Tl'ibunescu .. - 'I'achi, interesele causet reclamă acest sacrificiă din parte'ţl. Ischlusarliu. - �1rLri, mal slăbeşte-mă cu causa! .. Causa ceea e causa că mor de foame ele aQI dimineaţă. Tribunescu. - 'l'arhi l un adeverat cetăţean, pa­ triot, moare bucuros pentru Patrie! Ischluzarliu. - Ean se lăsăm, ve rog, vorbele aste pompoase, efL le scili ... C!1lJOsc marfa din prăvălie. Dacă Patria şi causa au nevoe ele eomisionarî, mal alergaţi şi YOl. Cleveticl. '- NOl suntem obosiţr, că peu'acum "mii scrisă aci pentru apărarea drepturilor naţionale. Isch'îuzarliu. - Aci ( .. dar' aci în salonul domnu­ lu! Sgarcea aţi rnutatii cabinetul vostru de redacţie? Cleveticl. -- Aci, de 'ior! dimineaţă, de când Me­ cena s'a rnsănetoşat şi s'a aruncat în valurile unei esis­ tenţe de lucs, 1101 'l-amti tmhihatti cu principiile lloas- [1656] 1656 SGÂRClTUL RISIPITOR tre de frăţietate, şi acum casa lUI e a noastră, averea In'! o a causet, inima lUI e a Patriei! .. Isch'iuzarliu. -- Aferim ! '. Dacă 'I aşa treaba, po­ ronciţl se 'mî aducă ceva de mâncat că mor de foame. Clevetic'i. - Ba chrar şi de băut, dacă vret. Se 'tl dau un Borcleetux cum n'a'! mal gustat. [strigă) Martine ! SCBNA III. Cer cle'nainte, Martin [in livrea, ese din f'u nd.] :Martin. -- Aud. Clevetic'i. -- Cetăţene Martine! pregătesce nn dejun pentru cetăţeanul Ischîuzarlin ... cu Bordeoux. ( Martin. - (în parte) Poronceşte C[t în caSa luî. Cleveticl. -- Ce \liel, cetăţene Martine? E gata dejunul ? Martin. - Gata pentru cnconul Antohi. Cleveticl. - Prea bine. MergI, 'I'achi, de 'ţl po­ toa le foamea. Isch'îuzarliu. -- Unde? Cleveticl. - În sala de pnlng. Cetăţene Martine! du'] pe amicul Tachi în sofragerie, Martin. -- [Î1l parte] Ce v'aşl mal lua eu cu toropa­ la, cetăţenilor, de-aşî fi în locul boieruluî! Ischrusar-Itu. --- Hal, cetăţene : .. marş înainte grab­ nic. [îupinge Încet PE: Marttn.] Martin. - Încet ci, nu ne-alungă 'l'ureiL.. Nu impinge. [1657] SGÂHCI'rOL RISIPITOR SCENA IV. Ce''t de'nainte, Sandu [înt.rând prin drepta.] 16[:,7 Sandu. - Martinc, accsă ''î vărul Antohi? Martin. - Întreabă pe dumnealor. [arată pe Clevetict şi 'l'rfbuuescu ] El suntti stăpân) aci. [ese cu Ischluzarliu prin fund.] Sandu. - [încbrnându-se] Domnilor. " vărul Antohi acasă ''î? Clevetic'i. - Acasă dar; tnsă nu 'şI-a gătit toa­ leta. De-abia acum 'ŞI-i1 frisat părul, Sandu. - Ce face? Antohi îşI tncreţeşte vperul C8 un bonjnrist? şi nu '1 gata la ceasul ăsta? Tribunescu. - S'a schimbat boîerul, nu e cum îl seir. Sandu. - Mare minune! Eli acum am picat de la ţeară şi nu mal ştiu ce s'o ii tntemplat în lipsa mea ... Ean vegI mobile! bogltţil!.. A JUI Alltoh'î sfintii astea toate? Clevetic'i. - A domuieî 8(118 şi a fraţilor sel cauzaş). Sandu. - Care fraţI? Cleveticl. - NOI, domnul meu. [m-ătând pe 'I'rfbu nescu ] Stancîu 'l'ribunescu, patriot! ţ încnmăndu-se] şi servul d-tale Chichiţă Cleveticî, redaptor al giaruiui Goqoaşa pairi­ oticâ, 2 galbenr pe an, 40 le'( pe un semestru şi 25 de lei pe un trimestru; nu poftiţl a ve abona? Sandu. - [tresărind] Gogoaşa?. D .. voastră sUllteţY gogoşariî aste) fOI? Tribunescu. - [cu demnitate] Domnule! .. Sandu. - Ii-voastră batjocoriţl oamenit şi ne nu- [1658] 1658 SGÂRCI'l'UL RlSIPl'l'OR miţr pc nOI bOIeri!: strigot, tonpaiera, eonservatort, ba chlar şi clocot, fără il ve gil.udi erI lnsuşt păriuţil voştri alt fostă bOIer!? Tribunescu. - Domnule, cand interesele Naţiuuer. .. 1 Sandu. -- Ii-voastră cereţ'i necontenit ea se ne su­ pure pc nOI boieri! la capitaţie, se ne pute bir pe pă­ ment, se ne Ioa moşiile, se ne calicească, se ne facă (le o potrivă cu teranil şi cu ţiganii, S8 ne alunge elin sluj­ be, Într'un cuvant sfj ne îngroape de vi!? . Frumos lu­ craţI pentru Patrie, drept se ve spun! .. frumos prefacejî lucrurile! Aţerim! .. Dar' unde mergem P ha nu, ve ']1- treb, unde mergem? 'I'rtbrmesou. - Cer cuventul! Nu me mir că aud aS0l110nOa discurs din partea domnulut preopinent, căci d-lut este un conservator! Sandu. -- Nn ! .. Eaca vorbă! Cleveticl. - Nu întrerupe, domnule. Tribunescu. -Şi ce este un conservator?. Un om care ... ccnservenză l . . un om care voîesce se COJl­ servo privilegiul de a nu f supus la nici una din înda­ toririle cetăţenescî. Însă eii! .. Alt doară sermana noas­ tră Românie se zacă mult timp ăncă sub o rugină atăt de ... inconstituţională! Nu! căc) elt vom susţinea, vOlti ît]lora totdeauna: [l'itplde] dreptatea, libertatea, egalitatea, fratemitatcn, inviolahilitatea ... [se resuflă Iu ng.] Sandu. - Dtrrrr l Halde, hatde, hal de, dăî, dă), dfi'i. " S'a pornit moara. �. Cleveticl.. - Nu întrerupe oratorul, domnule. [1659] SGÂRCI'l'UL mSIPl']'OR Hl,'59 .{'! .. I aut���:J���e�J�:e�)eJ:del��:�'\:�;��;:d:�aţ�ol:��I�l:ri�a/(��ţi��;il:� . nală, sufragiul universal. .. , i . SCENA V. Ce'/: de'nainte, Antohi [in frac, ese din stânga.] Antohi. -- Ce este? ce este? Cine se certă aci? Sandu. -- Vere Autohi, vin' degrabă s'asculjt toa­ ca de la Balamuc. lintohi. - Sandu aci? . Crmd al venit. frate Sau­ dule P [il stringe in brace.] Sandu. -- Chiar acum : dar' ascultă, frate, ascultă. [lUI 't'rfbunescu) Ean mal spune, domnule, că eştl hazlii1 de tot. .Antohi. -- Ce s'ascult? Cleveticl. - O discnţiune de principiî intre d-lul şi nor, adică între partida ultrarotrogadă ... Antohi. - Şi partida ultraprogresistă ? Cleveticl. - Aşa. Il-Iuf nu vrea se se lase de [l1'i- vilegif, Nu vrea se dea nimic. Sandu. -- Şi val vreţI se luaţt tot. Cleveticl. - Dunmealut vrea se ţie ţoara în loc. Sanclu. - Şi VOI v1'eţl s'o daţI de ripă. ) Cleveticl. - Il-lut ne numesce pe 1101 re, oluţionarl, nebuni. Sandu. Şi \'01 pe IlOI, strigoî! .. Cine are drep- tate, 'Icre Antohi? judecă tnsuşl. [1660] 1660 soAnCITUL mSIPITOn Antohi. Cine? NoI. Sandu. -- NOI dOI? An.tohi. -- Ba nu! ., nOI, lumea cea nouă. Sandu. - Lumea nouă?. Şi tu eştI din ceea lu- me? .. El! apo) unde mergem? ba nu, ve 'ntrob ... Antohi. - Şi eu! .. Se" veg'f tu, Sandule. Am stat tin m'am socotit, care, vrea. se meargă Înainte, tineri! setl betrâniJ? Am vegutî5e lietrânl ÎuţeIeniţl În obiceturile trccutulur: am yegut pe tinert aspirănd cu entusiasm cătră un viitor ... oare care ... şi m'am dat eu tineril. Tribunescu şi CleveticL - Se trăeasră cetăţea­ li III Antohi! 'Sandu. -- Tu, Antohi?. Vrea se �!icrl şi tu mă cl'egr ruginit? Antohi. -- Te cred, Saudule. Sandu. --- Ş( tu, vrel se puf bir pe păment ? Antohi. -( VrCI1,\ cu atât mal mult că n'am nic) UlI pal mac de n;oşio'/ Sandu. - Şi tu cel lnpărtirea proprietătiî? .An toh.i, - O cer, ca şi el-lor, că nu '8 proprietar. Sandu. - Ca rl-Ior?. Vrea se �lică eştI comunist, Eniccr? Antohi. - [r id eud] Comunistul comuniştilor, verC'! Sandu. -- Apo] dar remă.] sălIetos!.. Mi) duc do unde-am venit. [vofes ce se plece.] Antohi. - Ean stăI loculuî, frate Sandule ; nu fi'î aşa de Iute. Sandu .. _- [cu mălnure] Tu comunist, Autohi! .. tu, care îl] vreme ele 30 do anl al strîns para cătră para ! ... [1661] RoAROITUL HlSIPITOR 1 61 I I � tu, care al fost cu frica lUI Dumnedeti llli veac de om Întreg, s'ajungi a IUl1 câmpii la betrâneţe!.. se dai mâna cu nişte tufă '11 huzunar : Unde mergem? unde mergem? Cleveticl şi Tribunescu. - [ri(lend] Ce conservator! Antohi. - Ha, ha, ha, sermane Napoilă: te eunoştr că eştl de la Telinoasa şi că nu 'ţr cunoşti veacul! 1\s- r t�l!l, �ere, tră�m în timP.lII şarlatan�smulul! ... Cin�v st:·i­ ga mal tare, Cll10 face Şi spune mal multe ghiduşir, ala '1 cregllt, ăla isbuteşte ! .. VreI s'ajungt om însemnat? fă-te slut, posomoreşte'ţî sprincenele, tngroaşe'ţi glasul, şi critică fără cruţare tot ce ecsistă În ţeară, bun seu reu. Oameni! te-or crede un gsniti mare, se vor teme de tine ca copiii de cana, te-or admira fără se te înţelea­ gă, te-or respecta şi se vor pune pe brenct ca se te acaţ! pe umerilo lor, pentru ca se te ilmlţr la putere. Asta 'I lumea, vcre! .. (1 comedie mucalită jucată de cel proştl în folosul celor dibacl ' Sandu. -- Da bine, unde vreţI s'ajungeţl? Ce dn- riţI?. că eii, geu, nu ve 'nteleg. Antohi. - Ce vrem?. Întreabă pe Olevetict. Sandu. - Ce vrei, domnule Clevctict P Cleveticl. - Vreă fe răstorn tot! .. ori ce institut. ori ce Guvern! Sandu. - Şi ce al de JlllS În loc? Cleveticl. --- Asta lin e treaba mea j e treaba d-vos­ tră. Misiuuea mea e se dobor! Sandu. - Vrea se gică, d-ta eşti meşterul strică ? [răcendu'şt crnce] Pater imon o en ur asiis .. , [1662] 1662 SGÂRcrrUL RISIPI'l'OJ\ 1 Antohi. Ha, ha, ha! Nu 'ţl mal face cruce, San- dule, că toate aste 'su glume. Nic! eti, nicî d-lor, nu suntem ÎnţărcaţI de Scaraoţchi, că nu '1 În firea Roma­ nuluî se facă reu] pentru plăcerea de a face reu. Sun­ tem numai nişte ischtuzar) cu mal mult seu mal puciu spirit, care ne jucăm de-a Baba-oarba pe scena politică. Sandu. .- Aşa '1 treaba? Apo) dar se rîd şi eu ... Hit, ha, ha, ha! ['roţi rfd îi eu hohot.] CleveticL - Hai 'Iribunescule la tipografie. Tribunescu. - Hal! .. A revedere, domnilor. Cleveticl. - .. [aproptindu-se de An to hi ] Domnule Mecona, 'mt-ar trebui n'o 50 de galben'! pentru susţinerea Go­ goC/§c't. Antohi. -- [rlâudu'f uanf] Bine; na cincf .. , (in parte) O , gogoaşă 50 de galbeni! .. scump! S'aii scumpitli gogoa­ şale În ţeara noastră! Cleveticl. -. A revedere, domnule Saudu ... fese prin dreapta . .! Tribunescu. - Domnule Sandu, a revedere! fese priu droapta.] Sandu. - Cu plecăclunc, (in parte) Se ve văd când 'mI-om vedea ceafa. [1663] SGÂRCl'J'UL IUSIP.ITOR SCENA VI. Antohi, Sandu. lGt33 [După ce ai'! eşitii Clevetic'l şi 'I'ri hn nescu , Antobi �i Sandu se uItă lung unul la altul.] Sandu. - (cu măhuirej Antohi, Antohi, ce-al păţit? Ce 'i do capul tilu? Ce păcat s'a legat do tine, frate? Antohi. - A�a 'I, Sandule, că nu me mal cunoşti? Sandu. - Nu, pre legea mea! Antohi. - AscuItă-me, Sandule. 'Poate câte le vcgl aci şi eate le all�ll din gura mea trebue negreşit se te mire şi chlar se te măhneaseă ' .. o înţelrg! Tu priveşti la mine şi te întrebi de sunt tot eu vechrul tM prie­ ten, Antohi Sgărcea, adică sgărcitul cel mal nesăţios de bani, care s'a lipsit În vreme ele iîO de ani de cele mai micî mulţemin ale llimeY?. În adever ; am fost un nebun toată vill,ţa mea, căcf 111 'am chinuit gi şi noapte pentru un copil nerecunoscător!.. Ah, Sandule l numai DI!Illll€QCU poate şti ce durere grozavă am simţit în su­ fletul meu când am cunoscut adevărul! .. Frate!.. Cl! imf dam duhul, şi el cânta, v�ntllrfiti(D galbeni] din si­ put! .. Crmta de veselie, ticălosul, lăngă trupul tătăni­ setI! ., O! Dumnedeule l cum de n'am murit atuncî ! .. Sandu. --- Ce spuî, frate? Nu le ştieam astea ... Antohi. - Nu le ştien'î?. Apo) C bine se nu le mit] ştiI, prietene, pentru că 'mi-ai da dreptate când 'ţl-a�i spune că, în desperarca ce m'a cuprins, de mal multe 01'1 'mî-a venit se mo 'npnşc ... Sandu. --- [spărIet] Se te 'npuscî, tu? Ferească-te Dl1llîllCfJf'i'! de-un Vee;]t ca ăstn , că JIU te-o)' îngropa la [1664] 1664 St;tÂHOlTUL RISIPITOR hiserică! [in parte, fi\vendu'şl cruce] Sarmanul! Pata imon o en tis uranls ... Antohi. - Nu; m'am luptat cu ademeni rea pecatu­ lui şi păn'acum am scăpat de el; însă am luat o hotă­ rîre care mă va răsbuna de ticălosul de Polidor. , . Sandu. -- Care hotărtre r.. Se nu fie ear' vr'o nebuuio ? Antohi. - Judec'o l11SlIŞl. Uănd 'mi-am deschis ochii la lumină am hotărit, de şi cam tii,I'IJiU poate, a începe o viaţrt nouă, a me scalda în toate plăcerile lumeşti păn'a nu cădea In mormânt. Am vrut se gust mulţemirile luc­ sulul, şi eată ! .. priveşte, Sandule. . m'am căptuşit cu stofe do matasă. Am dorit se cunosc fala ş'am mchi­ rieat dor trimbiţaşr, carii, pentru o sumă oare care pe lună, îmI trîmbiţă meritele ce nu le am tn foaea lor, în Goqoaş« patriotica: Sandu. - Cum? domnişoriî ăla primescă simbrie? Scump te ţinu? Antohi. - Cam scump; dar' prin meşteşugul d-Ior, am ajuns a fi o putere în ţeară, Laud seu batjocoresc cum tmî place şi pe cine 'mi place; însă mal mult bat­ j ocoresc pentru ca se 'lUI mai recoresc veninul, cltcl simt, .o ură netnpăcată în contra omenircî. Sandu. -- Care C\l1U s'ar prinde, te-al făcut negus­ tor do laudă şi de ocară?. frumoasă marfă! .Antohi. - �larfa cea mal preţuită, cea mal c[IU­ tată la nOI la gill<1 de astăgf. Sandu. - Şi bine ... ce mulţemire atli în asemenea negustorie ? [1665] SGÂRCl'l'UL RlSIPl'l'OR 1665' Antohi. -- Mulţemirea de a vedea ticăloşia omenirei sub toate formele. Sandu. - Mari suntă minunile talc, Doamne! .' Şi pentru o asemenea tristă plăcere al dat mâna cu Cle­ veticî şi cu 'l'ribuuesou P Antohi. - Dar; ambiţia şi interesul lor me slu­ jescu cât se poate de bine. Clevetici, Tribunescu şi el'! alcătuim o treime nedespărţită, cu legătură între 1101 de a ne admira unil pe alţi! ca pe nişte idoll, de a uo proclama oameni! cer mal cu cap, cer Illal patrioţi, cel mal necorupţî elin toată ţeara. Ear' căt pentru ceea­ lalţl ce II u suntti din taraful nostru, îl stigniatlsăm cu numele de procleţr, vellgetorl, proşti, modoraţl, strigor, conservatcrr, etc. Cum îţI parc lcaragh'tozlîkul ăsta, ve­ re Sandule?. Sandu. - (ÎIl parte) Sermanul! s'a cam smintit de când a fost bolnav! Antohi. -- .Aşa '1 că 'mi cheltuesc bine banii ÎI1 fo­ losul Patrieî ? Spune. , Sandu. - De cheltuit veci că '1 cheltuestr: Însă nu , .' pricep nevoea de a'! cheltui? . Antohi. -- Nu pricopl P Sandu. - Nu. Antohi. - (serlos) Pentru ca se nu remâ!c uic'i' o para tlll,Polielor, după moartea mea. Asta mi'! răsbunarea. Sandu. - (încrementtj Breee! lOZ> [1666] lGGG SGÂRCITUL RISIPITOR SCENA VII. .A.ntohi, Sandn, Martin (v iue din fund.: 1 Martin. -- Cucoane Antoh]. .. Antohi. -- Ce este, Martiue ? Sandu. -- Eaca pozna! Martin cu livrea r Martin. - (supărat] Păcate, cucoane Sandule. La be­ trăneţe m'am făcut paIaţ! .. Antohi. - Lasă, Mlutine, că aşa e moda. Dar' ce avea) se 'nil SpUI? Martin. - Cucoane,' a adus vinurile cele străine de la magasie... Eaca şi socoteala. Antohi. - (ce tind contul) Şampanie, Bordeaux, vin de Hin, etc ... peste tot 240 de galbenî! (spărie«, în parte) 240 de galben! pe vin! .. eu, care toată viaţa mea n'am pus decât apă 'n gură... de economie. Sandu. - 240 de galbent pe viu prefăcut!.. Ku cumva te-al elat şi la beţie, Ailtohi? J'vIartin.-- Cine? bolerul?. nu se află l ., Dumnea­ lUI uict nu 'gustă vinul; dar' prieteni) el-sale chilesctî VlÎl'LOS ••• Antohi. - Martine, ce I,licl' tu? Se primim sticlele? Martin. - Ba ou socot, dacă m'ar asculta, se le trimitem tnapoî. Antohi. - Fie!.. Spune negustorulut că nu 'mi .. 1�;)1H'. (în parte) O economie de 240 de galben). Sandu. - Bravo, Antohi!.. Aşa mal viI de-acasă. ÎllC1'P1NJl1 a credo că eştl mal risipitor decât îllSU�l Polill'il'. � I ! r I [1667] SGÂRCITUL RISIPl'rOR 1667 Antohi. - Polldor ! .. Martine, pune sticlele la piv­ niţă şi spune negustorului se mar aducă pe-atătea. Sandu. - Ce facî, Antohi? Antohi. - (Încet Iuf Sand u) Scad 480 de galbeni din averea mea, ca. se nu 'i găsească Polidor. Sandu. - (cu mirare, Breee! Martin. - (du cendu-se) Sermanul boîer l.. Aia\' bine nu se mal deştepta! SCENA VIII. Antohi, Sandu, contesa; mas lJe urmă mafor ul. Contesa. - (viind elin dre ptaj Peui-on enirer ? Antohi. - (mergând Înaintea contesef) Doamna COli te­ sa! .. poftim, me rog, poftim ... Vere Sandule, adă un fotoliu. Contesa. - Merci , nu ve derangeaţi. .. Am venit se 'ţi gic un petit bonjou», mon chel' Antohi. Antohi. - Serut măuele. Contesa. - Şi se te rog ca se me ajuţI la o faptă, bună. Sciu că eşti generos şi chîar gentilhommc de maniere, de şi nu te cobor! dintr'o familie ... Antohi. -- Ku, slavă Domnuluî l .. ăncă nu m'am coborît din ceea ce sun t. (',.i. tesa. -- A la bonncheure! Eată pen tru ce HeL! se te rog'. Facem o loterie în folosul copiilor lepădaţI si am eredut că el-ta VOI fi cel âllter a subscrie. ; , Antohi. - Pardon, cucoană; nu dau nie\' o para. 105* [1668] 1668 SGÂRCITUL RlSIPl'l'OH Contesa. Commcnt?. D-ta care al înfiinţat o casă de orfauotroâe, ref uSI a lua parte la o binefacere! .. Arrtohi. - Refus. I Contesa. --- A! .. nu me aşteptam la un asemenea Ly răspuns. Fiul d-tale, Polidor, s'a arătat mal aimable; a '--luat 10 bilete. Antohi. - (În parte) polidor! (cătrii contssa) Am glu­ mit, doamna mea. Binevoiţl u'mt da 50 de bilete. Cfltc cât c biletul? Contesa. -- Câ.te un galben... Bravo i mon cher A ntohi, vous etes charmani. Eată biletele. Antohi. - Multumesc... Eată bauiî. (d" contesef un fişic de 50 de gulbenf, în parte) 50 de galben'! mal pucin In clironomie. Contesa. -- (luâud banii) JYIerei, VOUS eies 1tn braoe Iunnme. .. (Îl dă mâna) Au reooir. Antohi. - Serut manele. (serută mâna conteset) Nu UI­ taţi, doamna mea, că astăgI măncăm mpreună aci. Contesa. -- Commeni donc l (a,illugenil la uşa din drepte, se opresce) Apropos... uttasem. Mal am un comision pentru d-ta. Antohi. - Poronciţt. Contesa. - Sciţl cu cine-am venit păn' la poartăP Antohi. - Cu cine? Contesa. -- Cu maiorul, socrul lUI Polidor. Antohi. _. (rece) A! Contesa. - MaIorul doresce foarte mult se se 111- teluoască cu el-ta ca Re 'ţI vorbească într'o chestie se- [1669] SGÂRCITUL RlSIPl'l'OR 1669 rioasă ; dar' n'a vrut se între fără a fi autorjsat de stăpănul easet. Sandu. - Da de ce?. Rşt'i certat cu marorul, re­ re Antohi? Contesa. - Sun tii în delieateţă amendol din giua cununiet lUI Polidor ... nu sciti din care pricină. Sandu. - (În parte) Înţeleg. Contesa. - Se '1 fac semn se vie sus? .Antohi. - Poftiţi'I. .. însă ve rog se '1 spuneţi că'l aştept în cabinetul men. Adieu contesă. Vină, Sandule. (se Închină fJi intră cu Sandu în stânga.) Contesa. - (ri(Wnel) Quel original! (ele pe pragul uşi! elin â repte face semn afară şi chiamă pe marorut) Pst, pst, major. Maiorul. (afară) OUo? Contesa. Vină sus ... MaIorul. Unde '1 doorenin Antohi? Contesa. În cabinetul seu ... Întră, colo. Maiorul. Haraşo. .. merci, chere comtesse. (merge ţeapăn spre uşa elin stânga) Pardr01n ... SCRNA IX. Contesa, Ischiuzarliu (cu chef.) Oorrtesa, - (singură) Ce conversaţie se albă oare m­ preull{t?. Negreşit asupra lui Polidor, cliel tatăl seu llU 'I-a dat nici o para de când 'I-a însurat, ba ăucă nici a vrut se '1 mai vadă ... Numar de nu s'ar apuca la certă. .. ÎmI vine se stati ca se aflu resultatul. .. (se pune pe un rotoltu.) [1670] SGÂRCITUL mSIPITOR Ischluzarliu. - (ctăfinându-se puctn pe picioare) A! m'am săturat cât şepte ! Am mâncat, am băut ... Se 'm) tie de bine! Contesa. -- Ce viJd? Tachi! Ischluzarliu. - Eaca şi contesa mea! (iu parte) Se te văd acu, Ischluzarliule, dacă eştI ischluzar, Contesa. -- (cu sentiment) Tachi? Ischluzarliu. - (asemenea) Irino ... Contesa .. - Am se 'tl fac reproşurt. .. Ischluzarliu. - Pentru ce? Contesa. - AI început a mă negligea, N'al venit (le trei giJe la mine, şi eii te-am aşteptat cu nerăbda­ rea unet inimt mfocate, Ah! când ai sci cât am plâns singură! Ischluzarliu. - J)eii, Irina? 'ţi-a fost dor de Tă­ chiţă? Contesa. - Şi tu În timpul ăsta poate alergat prin mahalale? Isch1uzarliu. -_. Eu?. A! Irina! cum poţi se 'ţi tnchipueşti asemenea bazacouif P Nu me cunoscr, se vede ... Contesa.- Ba te cunosc, te prea cunosc din ne­ norooire l.. de-aceea am avut slăbiciunea a te dlstinga în­ tr'o mulţime de tineri cari) arii fi fostă Hatat! de amo­ rul meu. Ischluzarliu. - (În parte) Al1gl, haba.P (tare) Norocul meu a fost se fiU 'iubit Între toţl!.. dar' Jecăt 111 'al mustra, mal bine 111 'al plânge, Irina! Contesa. -- (cu Îngrijire) Al vr�o) supărare, mon cheri? Ischluzarliu. - (oftează) Oui, ma cheriie. [1671] SGÂUCITUL RISIPITOR lC,1 Contesa. - Spunemt-o mie, cher Bibi. .. Vin' 111- cuacf de 'mî spune necazul ce al. .. (Ischlnzarliu se pune pe. eallapeluţă la picioarele conteser) Seil că eu vreii se fiu provi­ denţa ta. Ischluzarliu .. � dragoste) Eşti adorabilă, Irino! .. A! cât] tiner) (�it yrefl) se fie-acum în locul meu! .. Contesa. �����.12Î\ntlu'r gura cu mima) TflCI, berbantule". Isch'luzarliu. - Lasă-mă Se te serut macar IlU­ mai odată. Contesa. - (son Iând u-se turburată) Ba nu, nu aier, că ne-a surprinde cineva. Menagează pudoarea mea, 'I'ăchi­ p" dacă me tub esct. lschluzarliu. - (in parte) Slavă Domnuluî c'am sca­ pat! .. (tare) Nu vreî, P0I'U mbo ? Contesa. - Nu aict. .. dar' lasă polisouerlile şi 'mI mărturiseşte superărlle ce af. Ischluzarliu. - Ah! - am .i ucat aseară cărţile cu Polidor ş'am perdut 50 de galbenî, Contesa. - Şi?. Ischluzarliu. - Şi n'am de unde se '1 plătesc ... o datorie de onoare! .. tm) vino se turbez de desperare. Contesa. - Taci din gură că me tnfiorezr, .. (dându'J lin fi�ic) Tine, caca banii, Tachi; du-te de plătesce. Ischluzarliu. - (in parte, luând bani!) Pil! (tare) Ah! contesă ' ., Irină!.. al o inimă de crăeasă şi meriţt respectul generaţiuniî. Contesa ... - (cu sen�l11ent) Ba sCHIt numar o biată fe­ mee care Iubesc ş�ii) se fiu Iubită. "'. __ /. [1672] 1072 S\>ÂRCI'l'UL RISIPITOR Jschfuaai-ltu. - Iubită cşt.l şi V ('1 fi... Lasă-mă se te serut. Oon tesa. - Pie!.. Fă degrabă se nu ne vadă ci­ neva. (Întinde obrnzu l.) Ischlllzarliu. - (in parte) Am pi'tţit-o! curagră, 'l'a­ ehi. '. (o sei-ută.) SCENA X. Contesa, Ischluzarlill, Sandu. Sand u. -- (eşind 'iute din stâuga, se opresce ye(lend serutatut) Eaca pozna! Contesa. -- Ah! mon Dieul je sui« compromise! (fuge prin elrept".) Sandu. - (În parte) Şi babele se dati în dragoste: Unde mergem P ba lIU, ve 'ntreb ... Isehîuzaa-Hu. - Ce e?. Ce? (se Întoarce şi veele pe Sant1u) Cuconul Sandu? Sandu. -- Frumos! Un tener de 25 de am ibov­ uicul unul pol veac. Ischfuzar.liu. - Ha, ha, ha! D-ta ar spărieat po­ rumbiţa de-a fugit? Sandu. - Ce demornlisaţie l De-acum nu 'i departe potopul. Isch'îuzarliu. -- Seir că, te găsesc nostim, cucoane ton patera l .. 're mir] de-un lucru simplu şi firesc. Sandu. - Am)!?. lucru firesc, se te ctuguleştr cu Pupăzamberguaea.? [1673] SGÂRCl'.PUL mSIPITOR 1673 Ischluzarliu. - Ha, ha. ha! Nu 'nţelegt, boîerule, că Irina e pentru mine o moşie cu venit sigur?. Eu lIU sunt decât UII arendaş cu capital de 25 de aut, Sandu. - Şi moşia ce csploatezr se numeşte Scan­ daloasa ! Ischluzarliu. - Aşa s'a fi numind prin satul d-tale, pe laI Prostenî. (Se aude în apartamentul lUI Antohi ceartă mare.) Antohi. - (in odaea de alăture) Nu vreti se '1 dau niet o para frăută. MaIorul. - (idem) Ntet? Antohi. - (idem) Nu. Ischluzarliu. - Ce s'aude? Sandu. - MaIornl şi Antohi se ceartă înpreună. Har Se'l despărţim. (Bandu �i rschruznrltu trccii spre uşa din f'und.) SCENA XI. Sandu, Ischluzarliu, Antohi, maîor ul, Maiorul. - A! d-ta nu părinte, d-ta duşman la Polidor, Antohi. - N'am se'ţ'i datI socoteală d-tale, MaIorul. - Ba daI socoteala, Eu silesc la d-ta, Polidor însurat cu Maşa. Eli dat fata pentru că credut Polidor cu stare. A! d-ta înşelat la mine. Antohi. - Ean ascultă, domnule: te poftesc se'ţI 1118801'1 vorbele. Maiorul. - Nset; nu masuram. D-ta înşelat la [1674] 1674 SGÂRCl'l'UL RlSIPl'l'OR mine! D-ta spus la mine: Broi Ioan, facem cuscri la, nOI? -- Eu respulls: Haraşo, brat Antohi, facem. ­ D-ta gis: Duca; mâna cu mine, brat Ivan. -- Eu ros­ puns: Bucuros, brat Antohi! .. şi batut mâna tupreună. - Pe urmă eu întrebat pe d-ta: Cât daltJestre lUI Po- 1idor? - D-ta fagăduit daî tot, şi nu dat nimic! .. Duruueta nu pravoslavnik. Antohi. - Chtar aşa se fie. Nu vreti se dau nimi­ că. " m'aI înţeles?. După moartea mea, Polidor a a.V88, tot ce-a găsi. M.alorul. -- 1Y[a nu gasi el nimic. D-ta. pus pc cheltuelt, D-ta destrămat, berbant. Antohi. -- (mâunndu-se) Malol'ule, me batjocol'eşt'î în casa. mea? Ea. seama se nu te-arunc pe fereastă, Maiorul. -- (furios) Pe mine?. Eu, malor ! cu fost la Braila! eu fost ranit! Ell nu tem la d-ta, Antohi. - 're tem'i orf nu ... eşl afară c'acuş în­ tru Într'un păcat ... Maiorul. -- Ctto pacat? Cuo pacat?. D-ta bă­ trău nebun. Antohi. - (vofesce se s'arunce asupra mu.Io rnlu f] EI! 'ţl-OlU arata cii, podauule ... Maiorul. - Podan? eu podan ! .. (v ofesce se s'arunce asu­ pra luI Antohi) Ah! ti şelma l Sandu. -- (oprind pe Antohi) Alltohi, vină'ţl în simţir). Ischluzarliu. - (oprind pe matoru l) Ma'îorule, liniş­ teştc-te ... Antohi. -- Lasă-mă, frate, se'l înveţ elL. (îl apucă tusa.j [1675] RGÂRCITUL mSIPITOR 1675 Maiorul. - N'tet,ntet, linişteşte. Eu vrem maucam la dinsul. Sandu. - Da ve f.lceţ'î de ris, pentru numele lUI Dunmedeă l că slmteţi Mtrtinl. Maiorul. - Hara§o!.. eii stapanim la mine, ma desparţim pe �Iaşa de Polidor ... Augit d-ta? Antohi. - Du-te draculut cu Poli do!" cu tot! .. Se nu mal aud de VOL (tuşesce.j MaioruL - Tu mergt la dracul l., Eu mergem In decasterie ! .. Pa�cl,torn!.. brat Ischîuzarlovict, vină cu mine... (pe pragul uşet din drepta) Punem eii la tine minte, §el-ma! .. (ese cu Ischruzarhn.) Antohi. - (tuştnd) Paşol, crapusnotule ' .. Auleii! erL reu m'a tulburat! (se aruncă pe canape) Ear' m'a apucat tusa. .. Vere Sandule, mergj te rog de caută pc dofto­ ru I şi mi '1 trimite. (se vaetă.) Sandu. - Vere Antohi, pune se'ţl facă un ceaiă ele gutui, că '1 bun ele tusă ... cu pucin candel. Antohi. - Aş! .. Doftorii băbeştI! Du-te, Sandule, unde'ţî spun eă, şi nu uita se vii la masă. Sandu. -- Me duc, vcre Antohi; dar' crede-mă, centu de simburi de gutuî e minunat. Am avut un unclnu care-a băut tot ceaiii de ăsta păn'a murit. (ese.) Antohi. - (singur) Toate supărările 'ml vinti de la ti­ călosul cel de Polîdor ' .. E destul numar s'aud pronun­ ţând numele lUI, pentru ca se mi se amărească sufle­ tul. ., (indufoşându-se) O! Dumnegeule!.. un copil crescut cu atâta dragoste, cu atâta cheltucaIă!.. (plânge) Ce n'am Iăcut pentru el?. Ce nu 'I-aş1 fi dat il.. avere, viaţă, [1676] 1676 SGARCITUJ, RISIPITOR tot! .. Şi chiar acum... ce '1 slăbicîunea omenească! .. chiar acum, după crunta lovire ce-am primit de la el, me simt câte-odată că me trage inima spre dansul! .. ÎmI vint' si?! chiem, se'! string În brace, se'! desmrerd ca mal Înainte ... (scu lâudu-sej O! .. IlU! .. ar fi În stare se me muşte de inimă câneie!.. Nic) se '1 veci, Ilie! s'aud de el c{it alU trăi.. . SCENA XrI. Antohi, doctorul (Intră prin dr epta.) Antohi. - A! doftore, hine-al venit. Doctorul. - M'am rntelnit în stradă cu domnul Sandu Napoilă şi 'nu-a spus ... An toh i. -- Dar; eu 'l-am rugat se te 'poftească ca se trect pe la mine. Doctorul. - Este cineva bolnav În casa? Antohi. -- Doftore ... Priveşte în Iaca l11('a. Doctorul. - Pentru ce? Antohi. - Spune 'mi drept decrcgl că mai am n'o �e�e IUIlI de trait? Doctorul. - (zimbind) Ba şi şese anr, dacă ve: urma un regim regulat. Antohi. -- (in parte, cu bucurie) A! slava Domnului! Am vreme se me ruinez. Doetorul. - V'am mal spus-o, cucoane Antohi; după boala din care aţi scăpată, trebue Ia vîrsta d-voastră se ve păziţ]' de emoţiun! tar! �i de ... I I • I I [1677] SGÂr.CITUL RISIPITOR 1677 ( Antohi. - Bine, bine ; se lăsăm vorba asta. Spu­ ne'ml' cum merge casa de orfanotrofie ce am instituită amendot ? Doctorul. - Merge de minune. Am pen' acum n'o 20 de copil' carii prosperă ca nisce fiori şi cari) cănd vor ajunge în vîrstă, te .0r binecuventa pe dumnea­ voastră, binefăcătorul lor. Antohi. - :\l'or biuecuventa pentru c'am dat ajutor case) o sumă de 4,000 de galbeni?. Nu tc înşela a crede una ca acesta doftore. Ei m'or blăstema poate, că astfel e omenirea! t!!:�cunoştiJlţa o o simţire duşmănească, un solii de bir nesuferit pe care pucin) oamenî vreu a'j plăti." Dodtorul. -- A! cuccane A ntohi, sunteţi misantrop. Antohi. - Sunt şi am dreptate se fiu, după ceea ce-am păţit. Nu mi) mai încred tu lighioanele aste fa­ carnice ce se numescti oamenl. Când suntîi miel, te ne­ căjescti: când sîmtU mari te înşeală. Doctorul. - Cu toate aceste, aţi făcută o faptă omenească instituind o casă de orfant, VBdeţl că nu sunteţi tocmai aşa de reu precum vreţI a ve arata. Antohi. -- Nu'ţl închipui cal pe păreţi, dragul meu. ştii d-ta pentru ce-am dat 4,000 de galbeni, şi pentru ce am de gand se mal dau o mie? Pentru ca siî IIU se mal În temple nicî unul creştin se culegă, ca mine, la uşa uuet biserici, un şerpe cu chipul de copil. Doctorul. -. Ori cum se fie, fapta dumnevoastră este lina din cele mal' demne de laudă, Antohi. - N'am sete de laudă, am sete de răsbu- [1678] 1678 SGÂRCITUL RlSIPI10R nare ! Vină, doftore, se'ţ'i dau şi remăşiţa banilor, ca se tnplinim suma de 5,000 de galben). Hat În cabinetul meu! (în parte) 5,000 de galben! mal. pucin în elironcmia IUl Poli dor ! .. ii'lltri' în stânga cu doctoru!.) SCENA XIII. Rufl.nescu, Rufineasca, (viind prin drepta.) Rufinescu. - Da vină, mon emge! întră" nu'ţl fie ruşine, că doar' facem o visită unul amic. 1 Rufineasca. -- (lntrând] Ce idee al avut, mon. cheri, ca se visităm pe d-nul Antohi? Rufinescu. - O idee prea simplă şi nevinovată. Domnul Sgarceu c un amic veehiu, un om cum se cade şi bon vivctnt. El dă mese mar), halurf, şi sunt Încre­ dinţat că a fi prea măgulit de it vedea în salonele sele (1 floare ten eră şi rară ca mini dou» t1'C.�O},. Rufineasca. - (cochetând) El! 1I1on bijou, nu'nu face complimente. Rufm.escu. _. Ba nu, gell! D-uul Antohi c amator de tot ce 'j frumos. E galant, generos, şi poate chtar se mă tnprumute cu ceva ban] la nevoe.. . 'l'rebue mena­ gcat, ma] cu semă că am perdut aseară la cărţ'i. Rufln.easca, - Ear' al perdut? Rufinescu. -- Guignon, soro!.. am perdut penă şi mobilele salonulut. Rufineasca. -l'tiobilele mele? .. şi cine le-a căştigat? Rufinescu.- Hoţul cel de Duducescu. 1 I I I 4 J [1679] 'SGÂRClTUL RISIPITOR Rufineasca. - Aşa ţi se cade, dacă '1 mal primesc! prin casă ... un tăner lipsit de ort ce moral, care te În­ prumută dimineaţa cu ban! şi seara ţi'l lea în cărţ). .. Bu una 'l-am hotărît se nU'1 mal calce piciorul În bu­ doarul meu. Rufinescu. - 1)eu?. şi de ce. mon adoree?. Ruflneasoa. - Pentru că '1 un ştrengar ce compro­ mite femeile. AgI face curte unota, măne alteîa, Acum s'a Înamorat de doamna Polidor ... (în parte, cu mânie) Ber­ bantul ! Ruftnescu .. _- Bine-al făcut, chel' âme! .. Cu toate că eu, seil mata, nu 's barbat tiran, nu 's zul'iar ... ÎmI place din contra se te ved că petrec! cu toate mulţemirile ... Rufineasea. - 'l'e sein ... Ru:ll.nescu. - Dar', precum gÎe! dragă foarte Înţe­ lept, societatea unor tineri fl cam ... compromitantă cMr odată, pentru că tineriI suntiî lăudăl'oşl... nu 'si"! dis­ creţl. Eu de-aşI fi femee, aşî prefera de-o mie de 01'1 mal mult adunarea şi chtar curtea barbaţilor mal în vtrstă ... pentru că cel mal mic favor e preţuit de den­ �ir precum merită ... El suntu gata a face jertfele cele mal mart pentru a. dobândi o ochire dulce, o zimbire graţioasă, o ... Rufineasca. - (în parte) Pricep unde 'I bate găndul. Rufinescu. - Eaca, de esernplu, cuconul Antohi, Ce om conveuabil! Ce suflet delicat ! EI e în stare s'arunce mi) de galbeni pe fereastă, pentru ca. se facă mulţemire PCl's"�IlI'I()r ce îubesce. Rufineasca. - Ilelî? [1680] 1680 SGÂnCITUL msn-rron Rufinescu. -- Singurul defect ce are e, că nu'l trage inima cătră secsul frumos. Rufineasca. --Betrttneţa ... Ruftnescu, - Betraneţa ar fi din contra un motiv mal mult pentru a Iaco nebunir, judecănd după toţr be­ trănil cari) îl vedem schimbaţi În fiutur! ologî , dar' se vede că secsul frumos nu poate avea destulă influinţă asu pra rninţi) lui cuconu Antohi. Rufineasca. - Ha, ba, ha. Eu cred că Hiel o fe­ mee n'a vrut se'ŞI bată capul cu o asemenea conquetă. Rufinescu. - Teînşell, mon tresor. Eu cunosc n'o două destul de frumuşele caro s'ati cercatii a'I găsi cheia inimel şi a sipetulur. .. rusă n'au ishutitii. Ruftneasca. -- 01' fi fostii proaste. (În parte) Cîind aşI vrea ... Ruflnescu. - Proaste? nici de cum!.. dar' veg1 tu, Bibi, inima lUI Sgărcea e ca turnul Malacofulul; trehue un meşteşug mal deosebit ca se'l lea cu asalt: Rufineasca. - (in parte) Îmi vine se cerc. Rufln escu, -- Şi generalii cel dibaci suntă rarr, Rufineasca. -- Ciîte sute de galbeuî îţ'f trebue, mon cheri? Rufinescu. - 400, mon ange. [1681] , :j SGÂRCITUL RISIPITOR SCENA XIV. Rufinescu, Rufineasca, Antohi, doctorul. 1681 Antohi. - (făl'ă a vedea pe Rutineasea) Banii ţi 'r-am llU­ mărat, doftore; acum mergt degrabă de cumpără cele trebuincîoase pentru institutul orfanilor. Doctorul. - Me duc, şi ve mulţemesc din partea lor. Antohi. - Păstrează mulţemirile pentru d-ta ! Adio. Doctorul. - A revedere. (intorcendu-se) A! Doamna Enăchiţa? Antohi. - Ce ved?. cucoana Enăchiţa cu barbatul dumisale P Ce tutemplare fericită! Rufinescu. - Trecend pe la poarta casel d-tale, am dorit se te ved, cucoane Antohi, şi am luat îndrăz­ neală a Întra cu soeia mea. Antohi. - Cucouiţă, daţi'm) vole se ve serut mă­ uele pentru o visită atât de plăcută şi neaşteptată, (if serută mâna) Poftim, ve rog, de şedeţL (o aduce pe eanape) Martine, adă. dulceţr, Rufineasca. -- Nu ve supemţ'i, cucoane Antohi, că acum am luat. Antohi. - Ce se fac ca se ve dovedesc mulţemirea mea? A!.. (scoate din buzunar o cutie cu bomboane) Cred că nu veţI refusa bomboane de Paris. Isă dulci şi plăcute ca şi d-ta, cuconiţă ... (dându'f c.ntin) Poftim, ve rog. Rufineasca. - Sî\llteţl foarte amabil. Merci. (lea că- t.eva born boane.) Antohi.-- Cucoane Rufinescule, nu doriţi? 106 [1682] 1682 8",A.nCITUL RISIPl'l'On Rufinescu. Eu ve mulţemesc ; nu ohictnuesc, (";cl me doru dinţii. Antohi. -- Da, te rog, macar una ... Eau se'ţ'î aleg eu pe plac. Eaca un melc de zahar, Rufmeasca. - Ha, ha, ha. Un melc? are cernite '? Antohi. ._- Ba nu; le-a ascuns, şiretul, Rufrnescu. - Ha, ha, ha. Altnl s'ar SUPCl'ft în lo- cul meu. Doctorul. -- (Incet) Dar d-ta e�tl deprins cu glu­ mele, aşa 'i?. Ha, ha, ha. (ese prin cu-epta.) Rufinescu. -- Ce vreî se �icl, dcctore ? (in parte) R mucalit doctorul! Rufineasca. - Cucoane Antohi, "cel cu mare mul­ ţemire că acum Slll1teţl hine de tol. Antohi. - Slavă Domnuluî l me simt sănătos. Rufineasca. - Imî aduc aminte din giuft nunţiI dom- nuluî Palida!'. Bral grozav de bolnav. Antohi.-- (trist) Aşa! .. N'a vrut Dllmnegeli se mor atunct. Rufineasca. --- (privind galiş la Antohi) Şi bine-a făcut! Rufinescu. - Dumuedeu scie ce face, CăCI acum pare că eştl tntinerit de 20 rle ant, Nu 'i aşa, nion anqc? Rufineasca. - Doar' nu e bHrfln cuconnl Autolli ca se albă nevoe de tntinerit, Antohi. - Eli, cuconiţă? .. simt din vremea potopului. Rufineasca. -- Nu (Jice asta, e'aHi crede C{l eşit un berbant, .Antohi. - Pentru ce? Rufineasca .. - Pentru că potopul a fost trimis (a se înece brrbanţil de pe timpul lut. [1683] SGÂROITUL RISIPITOR 1(;83 Rufinescu. - (ricJend) Charmant! charmant! Cu­ coane Antohi, a d-tale '1 grădina asta? Antohi. -, A mea. Rufineasca. - Prea frumoasă! (privind prin gcamurt) AI şi O seră, mi se pare? Antohi. - Dar. Rufinescu. - Îmi da] vOle se mă duc ca se culeg' {il floare pentru Enăchiţa? Antohi. - O floare, nu'ţl dati voie , dar' uu buquet mtreg ... Rufineasca. - EştI foarte galant, cucoane Aritohi. Rufinescu. - Ce 'ţI spuneam eu, mon iresor? Antohi. - Ce 'i spuneaI? Rufinescu. -- Întreab'o pe densa. ELi me duc tu seră. (ese prin drepta.) SCENA XV. Antohi, Rufineasca. 1\Iică tăcere. Antohi e foarte jenat de a se găsi siugur cu Ruflueascu.) Rufineasca. - (în parte) Il genat, moşneagul, ca un LeneI' de 18 ant. Antohi. - (în parte) Ce dracul am de 'ml-am perdut cumplitul? (Ruftnousca oftează.) Antohi. Oftezt, cuconiţă ? (Ruflneascu eal" of'teu.ză.} Antohi. -- Vre) se chlem pe barbatul dumitale P 10(;* [1684] 1684 SGÂRCl�'UL RlSIPI'l'OR Rufineasca. - (in parte) Enea prostul! (tare) Ba nu, cucoane Antohi, nu te supăra. Antohi. - ApoI dar, spune'nn drept, al vr'o supărare? Rufineasca. - Ba nu; nu baga de seamă... Mi s'a părut nu sciti cum se me găsesc de-odată singură cu un străin ... Antohi. - (in parte) Drăguţa! (tare) Te-al temut că te-a mânca moşul? Rufineasca. -- (zimbind) Mal sciI?. Moş lupul mă­ nâncu, oiţa ... Antohi. - (prinllend la curagiii) Şi bine face dacă oiţa e frumuşică ca ... Rufineasca. -- (provocăndu'I) Ca cine? Antohi. - (cu sfială) Ca... oare cine. (În parte) Me prostesc ve§end cu ochil, Rufineasca. - Dar' ce star aşa departe?. Te tenn de mine? Antohi. - �ju, de �-ta?. (se pune pe cannpe aproape de Bufineasca) Vrei se glumeşti, cuconiţă? Rufineasca. - Ba nicl de cum ... Am audit că nu me POţI suferi. Antohi. -- (cu mare mirare) Eu, pe d-ta? Cine-a putut uăseoci o bazaconie ca asta? Rufineasca. - Dar; mi s'a spus că rnă găsescî proastă, urîtă ca o stafie! Aşa este? .ăntoht. -- D-ta stafie?. Dacă de-ar avea casa mea o stafie ca d-ta m'aşl închide în casă şi n'aşt mar eşi, pre legea mea! [1685] SGÂRCITUL RISIPI'l'OR lG85 Rufineasca. - (riqend) Yegl că eşti din timpul po- topulul? ., Biue te-am numit eu berbant ! Antohi. - (cu dragoste) Te-a'i mânieat? Rufineasca. -- (privind galiş la Ant ohil Gâc!. Antohi. - (ser u tând u'f mâna) Am gâcit. Rufineasca. - (dându'! uşor o palma În glumă) Eall vedi'I, vegi'l cât e de sburdalnie! Antohi. - Ba gi că 's nebun, că, geii, m'aI 'nebu­ nit de tot! Rufineasca. - Si 'ţ'i pare reu? . \ Antohi. - Iml pare reu că n'am 20 de anI mal pucin în spinare. Rufineasca. - Pentru ce? Antohi. - Pentru ca se pot fi Iubit de un ăugeraş ca d-ta. Rufineasca. - N'al nevoe de asta d-ta ca se plact uuet femel de spirit. Antohi. - (seru tându T enr' mâna) Ângeraşule ! Rufineasca. - Adică o femee Iubesce numar tine­ reţa într'un barbat? Nic) de cum. Înainte de toate ea caută se găsească o inimă nobilă şi delicată, o natură blândă şi generoasă, nn suflet măhnit pentru ca se'l măngae prin Iubirea el. Arrtohi. - ApOI dar fii măngăerea mea, Enăchiţo; căc! nimo n'a suferit ca mine. Toată viaţa mea a fost Întunecată. Lnmineaz'o tu lusferşit c'o zimbire j şi me jur se'ţ! fiu rob pău' la moarte. Rufineasca. - Ce-aud? . Me Iubescl P [1686] 1686 SG'\Rcrrm, RISIPITOR 're Iubesc ca Ull om care n'a Iubit ele' Antohi. cănd e. Rufineasca. -- Şi nu me 'nşelî P Antohi. - Nu! mt� jur pe ce am acum mal scump' în lume, pe ochişoril el-tale! Rufineasca. - Te-aşI crede poate... dacă 'mi-al dit doveQI. Antohi. - Poronceşte. Ce doyeQl vrei se'ţl dau?' SC1I1t gata la toate poroncele el-tale. Rufineasca. - Îm'i vine se te cerc. Ce-al Qice, dacă. 'ţi-aşI propune o nebunie? Antohi. -- Spune, care? Rufineasca. - Un voîagiti mpreună la Paris! Antohi.- Un vojagiă ? . bucuros! Când vret se' plecăm? Acum indată? Rufineasca. - Ba nu, malle ... Primescl? A.ntohi. - Din toată inima! .. însă ce-a Qice bar­ batul d-tale? Rufineasca. - Nimic; oiti pretecsta că '8 bolnavă, �i cât 'l-oiii lasa ban! de jucat cărţile, a închide ochiî. An tohi. - Aşa?. de ăst tachtm e?. minunat! .. Ctlt îl trebue? Ruftneasea. - Vr'o patru, cincî sute de galbenr, .• tnprumut, Antohi. -- O bagatelă..; Deseară îl trimit banif, �i măne nOI ameudo) plecăm. Rufineasca. - NOI dof. .. şi un al treilea tovarăş. Antohi. - (ingrijit) Care? Rufineasca. - (cu dragoste) Amorul. [1687] SG.hWITU.L IUSIPI'l'OR 1687 Antohi. - Amoraşule! (o serută cu foc.) (Rufln escu s'aude tuşind afară.) Rufineasca. - lea seama că vine barbatul meu. An tohi. -- (sculându-se de pe canape, în parte) Şti e se tu­ ;0a.scă la vreme, pu§eMul! SCENA XVI. Antohi, Rufineasca, Rufrnescu (aducend llll buqnet de fior!.) Ruftnescu. - Eaca şi buquetul, mon. tresor, un buquet vrednic de el-ta!.. numat camelia şi flor] de portocală, amblema nevinovăţie\'. Rufineasca. - Merci, mot: cheri. Antohi. - (in parte) Are şi apropo, galantomul, Rufineasca. - Ce frumos buquet l Păcat că IIU''i vre un bal! .. ar face minunat efect. Antohi. - Dacă doriţi, cuconiţă, deseară dati îna­ dins ° soarea cu condiţie Însă că mi'ţ'i face mulţemirea, tnpreună cu domnul Rufiuescu, a şedea astăg'i aci la masă. Rufineasca. - Bşti atât de amabil că nime nu te poate refusa, Antohi. - (in parte) M'a fermecat de Lot porum­ biţa! (strigă) �iartine, lVlfll'tine. [1688] 1688 SGÂRCITUL RISIPITOR SCENA XVII. Cer de'nct'inte, Martin (vine din fund.) " Martin. Aud, cucoane. Antohi. Masa gata 'j? Martin. Gata; numar se vie musafiriî. Antohi. Mal pune două tachtmurr. Martin. _. Ascult. (în parte) Ean Se vegi că o se hră­ nească tot tărgu de-acum. (ese.) {Se aude în grădillX 'agomot de vocr.) SCENA XVIII. Ce� de'nainte, Cleveticl, Tribunescu, Sandu. Tribunescu. _ .. (afară) Cer cuveutul, Sandu. - (afară) Cere, că nu'ţî dau nimic. Cleveticl. - (la uşa din drepta, poftind pe Sandu se între) Domnule conservator, poftim. Sandu. - (asemenea) După dumneata, domnule Go- goşescu. Tribunescu .. _- (asemenea) Domnule Strigniti ... Sandu. - (intrâud rnârrios) Ghidi, comunistule l Antohi. - Ce este, Sandulc?. car' te sfădeştr cu fraţil mel cauzaşî? Sandu. - rvI'a Intăluitără, frate, la poartă şi s'a legatără de miile ca boala de om sănătos. Tribunescu. - A! Domnule conservator, acest:\ es­ presiune nu este parlamentară, e afară din uz. Sandu. - Afadl din uz?. Ce mâncare 'î aca? I [1689] SGÂRCITUL RISIPrfOR 168H Antohi. - Apropo de mâncare j ne punem la masă? Sandu. - Ne punem, că mie mi s'a lungitără urc­ chile de foame. (Cleveticl se apropie de Sandu şi se u îtă la urechile Iut.) Sandu. - Ce te UIţI la urechile mele, domnule Go- goşilă ? / __ � Clevetic1. - Nimic j am vrut se constat cât s'aii lungită de mult. <, ) Sandu. - (în parte) Ghidi,DIăscăriclÎi obraznic! Rufinescu. - Ha, ha, ha!.. E plin de duh dom­ nul Cleveticî. Rufineasca. - Chormamt! pleis« d'eslJ1'it! CleveticL - (iuchinându-se la Rufineasca) Doamna mea, me confuzf. .. SCENA XIX. Cd cle'nainte, Contesa, Isch'iuzarliu (vinî] inpre­ uuă prin drepta.) Contesa. - (întră sprint.nă)Bfe voiei! Am venit nu- 'mal tntr'uu sbor. Antohi. - (uiergend înaintea cI) Ca o lebădă frumoasă. Sandu. - (În parte) Cu lebădolul alăturea. Contesa.- (dând mima Rufineas căf) Bonjour, chere belle ... (Încet) Commeni cont vos annours? Rufineasca. - (încet) Tres bien, ei les ootrcs? Contesa. - (cu sentiment) Il m' aime el la [eliel (prt- vesce in taInă la Isch'(uzu.i-Itu �i ofteză.) [1690] 1690 SGÂROITUL RISIPiTOR Clevetiol. (inchinân du-se couteser) D-llit coutesă, pri- miţi omagele mele. Contesa. -- (eu mândrie) A! d-ta eşt'i? CleveticL - Al d-voastră respectuos serv ... Contesa. - Spune'rut, me rog, d-ta al deschis un maqasi» de haine la nOI? Cievetic'î. - Magasin de haine?. Doamna mea, asta fraucuzesce lnsernnează magazie de ură, .. şi nu înţeleg ... Contesa. Dar'; am cetit chtar acum de-asupra nneî prăvălit: 1nCtgasin ele haine. Cleveticl. --- Aţi cetită poate, magazin ele haine, scris cu litere latine? Contesa. -- Nu ştiu; eu am cetit fraucuzeşte şi am gfi.ndit Ia d-ta, Clevetic'î. - (lu\ Autohi) E furioasă baba pentru Ull articol în contra. nobleţet. Antchi. - Şi de-aea te-a păcălit aşa de frumos? SCENA XX. Cd de' nainte, Martin. (Perdelele din fund se desch idti şi dOI Iecfo rI aducă îl! scenă o masă bogată.) Mar-tin. Poftim la masă. Antohi. A!.. vere Sandule, dă bracul conteser. (apr-opifudu-ae de Buftuesca) Doamna mea ... (il dă bracul) Dom­ nilor, ve poftesc astăgi Ia masa de adio. 'l'0�1. - Cum de adio? [1691] · • Î SGARCITUL RISIPI'rOR 1691 Antohi. -. l\lâne plec la Paris. Sarid.u. - Tu la Paris, Antohi?. Unde mergem! unde mergem! Antohi. - Unde mergem?. la Paris! (Coutesa se aşeq.ă la mijlocul mesef, având în dl'eptn pe Saudu �i În stânga pe Ischtuzarfiu. Antohi şi Rufiueasoa ocupă capul mesei din sb'l.llga, Cleveticî, Rufiuescn şi 'I'ribuucscu în fa'fă cu Antohi.) TribllneSCll. - Domnul Antohi, Mecenul nostru ne lasă? .. cel' cuventul, Contesa. - Pardon, îl vorbi după mine, domnule orator. Fiind că amicul se duce din cercul nostru, pro­ pun Se începem masa şi s'o sferşim cu un toast tn să­ netatea luî, To�L -c- (ridicând paharele) În sănătatea IUl Antohi Sgăr­ cea! .. Ura! .. (Cortina ca.de.) [1692] 1692 SG 3,ReI'rUJ. lUSIPITOR ACTUL; III. 'l\"atl'ul represmtă uu salon elegans În casa. Iuf Poltdor- f cu o uşă În drepta, altă uşă în fu ud şi a trere u�ă in stânga ee se deschide pe lC,) Contesa. -- Adieu, cher«. Am petrecut une SOi1'('I� charmante .. , Toţi. - (iu clriuâudu-se) Aclic1I, " a. revedere, .. (esli) Contesa. - lltetienr ... vit cu mine se te duc acasă '? Ma.Io r ul., -- Akagj-i! .. JYlâ§inkct mota, noapte bu- nă. '. A! .. de fost 'l'rihule la Braila, el murit de frica. (ese ÎnVl'Ctlllă, cu conteea. Pol idor it întov:ll':�0 din dr'e pta, purtând un prstol �i o luminare aprillHi'f,) Polidor. -- Am augit paşI în apartamentul Ma�8'i. .. (vede pe An tohi fllră se 'j cunoască) A 1 Dumneata eşti, domnule Sandu ? '. Dumneata tntri pe la meglll nopţiI la femeea mea? ÎmI stricî casa?. me desouorezî v .. ş'ai cro�lut poate că '1 scapa de mine?. că mi'I fura ce am mai scump pe lume, nevasta şi ouorea, fără se plătesct scump o asemenea faptă?. (ameninţand) Scoate bant, ghîuj be­ trău şi neruşinat ce eşti! .. Îmi trebue 800 de galbent.; Banî, că te ucid ca pe-un căne. (întinde pistolul) Ban1' ... banî ! .. Antohi. Polidor. Antohi. (descopel'indu'ş"î obrazul) U cide ! ! ! (ingrozit) Tată- meă! (scapă pistolul din ruf 11 iL) Ticălosule l .. (se Întoarce .'�i ese încet pe uşu d iu .tâllga.) Polidor. . .. _- (nebun de, gl'oaz1l1 'rată-meu! .. aci? (ll'eJlllll'iL) SCENA XII. Polidor, fecîoru l (îutl'ă prin fnnd.) FecIorul. - Cucoane, eată un ravaş de la cuconija. Polidor. - Un rava�?. (cetesee) "Te las ca pe un nelegtuit În mustrarea cugetuluî şi fug departe de tine, pentru toată viaţa mea." (vorbit) Maşa ! .. Maşa a fugit! .. 1.! 'nebunesc.. . mor!.. (oad e abătu t În bracele rectorulut.) (Cot-tfua, cade.) [1717] SG.l.RCI'l'UL RlSIPl'l'OH AC'l'UL IV. 1717 rreatl'ul represintă. decorul actu lut al If-Isa. Un sipet se vede in fund. La. ridicarea cortinei e q.Ol'l de cJiui'L SCENA 1. Mal'tin (dormite"ă pe canupe), Sandu (intr" prin dre pta.l Sandu. - Martine, Martine. Martin. - (deşt eptăndn-sej Aud?. Cine mă chiamă? Sandu. - Eu. Ce facil vărul Antohi ? Martin. \ .......... Ce se facă v .. Umblă prin odae derbedei; 'I'anase ca UlI' strigoiă. Aseară, după ce-al fost d-ta aci. a, eşit pe la 1'1 ceasuri şi jumătate, şi de când s'a În­ tors acasă n'a încetat de a se primbla, oftănd şi vorbind singur. Am stat toată noaptea de pază la uşa asta. Sandu .. _- Bine-al făcut, Martille ... Dar' oare ce-a fi avend ? Martin. - Nu mal Înţeleg nimic, cucoane Saudule ... par' că nu 't lucru curat! .. Boteru] nu '1 În toate apele; 11 lipseşte-o sâmbătă ... Sandu. - Poate e'a păţit n'o pacoste pe-acolo, prin străinătate, unde-aţt fostl!? Mal'tin. - Aşa 'mt pare, că de unde se aşedase lw şeQute în Paris, de-odată ne-amti pornită, ca şi când al' fi n(Lvălittl Tatari], şi tot drumul n'a Qis un cuvent macar. Sandu. - Mare minune! .. Mar-tine, cre�l' r;'a�l pu­ tea se întru la cI? l\lartin. _. (aScnltillld) 'raC! clt vine în salon. (Bc l'etl'ugil. ameudor in f'u nd.) [1718] 1718 SGÂJWITDL mSIPI'l'01\ SCENA II. Sandu, MaI'tin, Antohi. II I Antohi. -- (cu fa,;[\, tUl'lHu'ată, llltl''''î şi se preumblă pe scenă, fără a vedea pe Sau du .�i pe Murt.in) Dar ... dar! .. alta uu'ml rămâne de făcut. Ou pucină earbă şi cu un glonte pun capăt unet vieţI amărite 1 Am cheltuit tot ce-am avut ... am rămas ear sarac, precum eram tn tinereţe... Cc'mî mal re­ miine din toată averea mea? rscoate din buzunar o pungă) ca n'o sută de galben\... Se'] arunc şi pe c1enşil pe fe­ roastă ca se nu'I găsească Polido!'... 'I'icălosul ! în ce .\ grad de mârşăvie it ajuns! .. StJ'Şl precupească socia, pen- tru ca se albă cu ce'�l mdostula patimele l .. O! Dum­ nedeule t.: Nu s'a ve�ut nicI odată asemenea crime în societatea 1'0111:1.n[.! .. Ce corupţie 1 .. ce degradare! .. O societate 1)I)1'e cănd lcgăturele cele mal sfinte a familiet suntii calcate în picîoare cu asemenea dispret! 'I'icălosul! .. NUl întorsesem din Paris cu găud sil'm'! fac milă de el; şi tn loc se'l găsesc pocr\it ... (cu furie) O! de nu m'aş] li stăpăni] în minutul acela, 'l-aş! fi smuncit pistolul din llli'tnri, ca sil'] ucid ca pe-un căne 1 .. Sandu. -- (iuaintând] Vere Antohi! Antohi.- \illt;orcenell1·se) A! tu eşti, Sandule P Sandu. - Am venit se te vcd de dimineaţă, vcro Antohi, că aseară de-abîa te-am zărit un minut. Ce-al făout după ce 'ţi-am dat cheia de la portiţa. grădinet lUt Polidor? Antohi. - (luând pe Saneln ele o parte) M'am dus în lo­ eul tMl, căc! presimţeam o infamie din parte'I, [1719] SGÂHOI'l'UL HISIPI'l'OH 1719 \ Sandu. - Şi ce s'a, tutemplat P Antohi. - Nelegtuitul, te aştepta ca se te prade! Sandu. - El! .. pe mine? Antohi. - Şi poate chiar se te şi ucidă. Sandu. - Val' de mine! " da ce 'r-am făcut ell? Antohi. - Nimic ... însă banil, trăsuească't Cerul l.. setea banilor! . . focul patimelor! .. Sandu. - (făcendn'�l crnce) Kirie eleison l In ce pri­ moj clic am fost! Antohi. - 'l'rebue se te fereştt de densul, Sandule, cii '1 în stare ... Al tu vr'un pistol, V1"O armă? Sandu. - Ba nu ... Antohi. - Bl apoî, na ... du-te În târg şi cumpără o cutie cu pistoale. Sandu. - Dar' ce se fac cu ele? Antohi. - l�tt oltl lua unul şi tu celalalt, pentru C[1 se al cu ce te apera, (lfmdu', câ.ţfva galbeur) Na! .. du-te rute şi vină curend. Sandu. - Se port elt arme cu mine. ca un arnă­ li!;"! .. (Îl! parte) Ba mal biue-otti da de ştire la poliţie că Polidor a avut gănd se mi] omoare astă noapte ... Antohi. _.- Nu te-al pornit ancă astăg\', Sandnle? Sandu. - Eaca mă duc, (în parte) Me duc drept la aga. '. Bl'eee!.. cum s'a stricat lumea!.. Unde mer­ gem? unde mergem ':' (ese prin dl'cl'ta.) [1720] 1720 BGÂROI'l'UL ItISIPI'I'OH t;CENA IIl. An tohi, Martin. il II I I 1, 11 ; Antohi. -- (În parte) De s'ar întoarce mal curelld cu pistoalele, se me., (vede pe Marti]]) Martine, ee faer acolo '( Martin. - Grijesc, cucoane. Antohi. __ o (iu parte, eu milă) Btetul bătrăn ! slugă cre­ dinctoasă şi cu durere de stăpăn ' IIa1'e) Mal'tine, vin' i'n­ coacl, ,. mal aproape. Martin. (În parte) Ce arc? Aritohi. De cii.ţl alll mă slujeşti tu pe mine? Martin. D'apot mal Ştill PU, cucoane? 01' fi H'(, 30 de an]. Antohi. Un veac de om! .. şi ean spuue'ml: în toată vremea asta pus-al tu ceva de-oparte pentru be­ trimeţe? Martin. - Ba, gCll, Ilie'( n'am gândit, că nădăiduesc se mor în casa el-tale. Antohi. -' Bine, Mal'tine: dar' dac' aşI muri eu înaintea ta? Martin. Ferească Dumllegei:\ de una. ta asta! Nu se poate. Antohi, Toate se potă, dragul meă. Nu �til tit vorba cea veche: Omul ea enrba, (Jilelc lUI ca floarea. campuluî : .. Martin. _. (ştergell(ln'�î nChiX) Ean lasă, cucoane, IlU mal spune de astea. Antohi. - (În parte, urmlt) Curios lucru! " 'Mi-o jale se me despart de c1ensul! (tarc) Mal'tine, arlfL sipetul cel [1721] SGÂROITUL RISIPrfOIt 1,21 cu hafne .. , (În parte) Intr'o vreme a fost şi el plin Cii galbenr! (Mnl'tin trage stpetul elin fuud aproape de Antohi.) Martin. -- Eată'I, cucoane. Antohi. - Deschide'!... C(, bulendre mal sÎI1IW în Intru? Martin. - Hainele �i rufele dumitale, Antohi. - (plecându-se pe sipet) Dar' asta ce 'l? (scoate tru bani, (�ratiL puuga) eată tot ce 'mt mal rămâne. (I,,,re) Martine. Martin. Aud. Antohi. "fî-am plătit Oll ţic leafa ( Martin. Plătit tot, cucoane. Antohi. Ba, parc-mi-sc că te 'uşelt. Am se 'ţI mal daii anat mult; �tii:i eii bine socoteala. Martin. - Mult nu, cucoane. . Vr'o 50 de ICI numar. Antohi. -- Cinc'f(lec] de lei numaI?. Ce spul tu, omule? .. vrei se 'ţI mănânc bani] de haramv .. Ce me [1723] SGÂROl'l'UL mSIP1TOR 1723' socoteştr tU'?. Se me lăcomesc eii la dreptul unei slugi vechî şi eredinotoase ca tine'? (il dă punga) Na'ţl leafa, J'lartine. Martin. - Da 'ml-al plătit-o, cucoane. Se n'am parte de pănea care o mănăuc, dacă ... Antohi. - Nu te jura, frate, că eu ştirI mal bine (lccât tine. lea'ţl dreptul teu şi nu mal face vorbă. HaI­ de, du'ţi sipctul în odae, şi 'ţI stringe bine tot CI' aî, ca. se nu te afic PO, .. Martin. Cine '2 Antohi. - OrI şi cine .. , Hatde, du-te. Martin. -- (luând sipetul se duce prin f'u nd) El! nu 'j Ju­ eru curat, nu! .. Alltohi. - (,ingur) A! slavă, DomnuluI!.. nu mat am nimic la sufletul meu! Sunt sarac, lipit pămeutu­ lUI! .. Cine vine?. doftorul '2 (merge vesel Înaintea ln1.) SClmA IV. Antohi, doctorul (Intr'I11(1 prin (ll·epta.) Doctorul. - Cucoane Antohi, am aflat chtar acum e'aţl sositti din străinătate ş'am alergat se ve văd, Antohi. - îţ'î mulţemesc, doftore. (ÎI stringe m;lna) Cum me găseştl? Doctorul. - Bine de tot. Se vede c'aţf petrecută cu mulţemire în vofaglii? Antohi. __ o Cât se poate. Am cheltuit sumedenie de baut pe şalurr, pe dantela, pe diamante ... [1724] 17'2·j "GÂ.ROI'l'UL RISI.PITOH Doctorul. Ha, ha, Inteleg'. Cucoana EUfLchiţa 'şi-a. făcut provisiile de îeamă P Antohi. - Şi eli, Dănilă, am plăti] de m'am spetit. Doctorul. - Da unde '1 domnia el?, . s'a Intors cu ,il- voastră ? Antohi. -- Ba nu .. , am lăsat-o la, han, 1n Paris, Doctorul. - La Imn? Antohi. - În compania unul actor. Pune'ţt în gănd, doftore, că domuişoara s'a înamorat 1n Paris de un ac­ tor, ş'acum lea lecţii do comedie. Doctorul. - Nu credeam se a'ib(t nevoe dt' aseme­ nea. lecţit. Antohi. - Nu; clici li eomediantă de frunte. Sii ve!]!! ., După ce m'a scos din minte ca pe-un prost, ju­ randu'mr amor, credinţă şi tot felul do... parascoveni: sentimentale; după ee m'a scurs bine de banI prin Viena şi prin Paris, eată resultatul romauulur nostru; (scoate un Irilet) un răvăşel parfumat, adresat pomenitulut actor, In care mi) descrie pre mine În chipul următor: (cetesee) "Olter ange, ne S01'S pas [oloux de mon. qrotesque compagnon (le 1joyage; e' est mon coissier. Adică: Ân­ gerul meu Iubit, nu fi] zulrar de pocitul meu tovareş de călătorie ; el e casierul meu! Doctor-ul, - Ha, ha, ha, frumos stil! AntohL - Cum am prins la măuă acest document interesant, am şi plecat din Paris, şi eată-me's. Doctorul. - Îmi pare bine că ve văd scapat de farmecele el. Antohi. - Am scapat, slavă Domnulut! .. şi acum, [1725] 8GKltGl'1'UL RISIPl'l'OR 1725- eănd me găndesc, 'nn-e ruşine de nebuniile eate le-am făcut la vîrsta mea, Doctorul. -- (zimbind) Amorul. .. Antohi. -- Amorul, dragă doftore, e partea tineri­ miî; şi cât pentru UOI, bătrâni), cănd ne tnpinge peca­ tu! a cădea în mrejile lur, părem ca nişte muşte uscate În pânză, de painjiut, Ne facem ele risul lumiî, şi femeile IŞI batu joc ele uot. Doctorul. - In fine ce-a fost s'a trecut. ll'lie 'ml pare bine că v'aţI întors în teară, pentru ea se ve Im­ curaţI de starea în care a ajuns institutul orfanilor. Antohi. --, Copilaşiî sîmtii săuătoşî P Doctorul. - Ţi'i mai mare drag Se'] privesc'(. Antohi. --- In ce număr se găsescu P Doctorul. - Ca vr'o 40. Antohi. - Şi cei mulţi înainte! Se trăească, se ('t'l'asdL mari şi se facă datorie prin Paris! Asta le doresc. Doctorul. - Ce Qiceţl, cucoane Antohi? Nu ve 'nţelcg. Antohi. - J)ic că le doresc se crească man, ca se Iacă datorii în Paris, ca mulţI din compatrloţit noştri. Doctor-ul. - Cum? compatrioţit nostri?. Antohi. - VreI se al o idee de numărul celor ce Sfllltll dator) şi lIU plătescti P Doctorul. - Suntu mulţ\:? Antohi. -- (scoate ° listă foarte lungit şi ° desfăşură) Pri veş-· te! ., eată lista!.. un pomelnic nesferşit l Doctorul. - Par' că '1 lista lUI Don Juan, El bine l: ee gicu creditoriî ? Antohi. - Ce 9icll?. astupă'ţ'î urechile de ruşine, [1726] doftore. Numele de Român are se ajungă a fi sinonim 172n SGÂROI'rm, RlSIP1'I'On Il \ 'cu. . . ·{se pleacă la urechea doctoi-uluf �i '1 vorbesce.) Doctorul. - (cu adânc" mtrare) Cum se poate! (Se audti vo cf în grădină.) SCENA V. Antohi, doctorul, maîor'ul, Sandu. Maiorul. --- (atară) Monsic'U1' Antohi venit de la Paris? Sandu. - (,farlt) A venit aseară. Maiorul. - (intrând prin drepta) Unde 'Y?. A! za1'Ctst'Î. Antohi. -- Malorul la mine?. Ce pofteştf, dom- .nule, aei? Maiorul. - Eu vrem se vorbim eu dumneata serios. Antohi. - Vorbeşte; te ascult. Maiorul. - Polidor, fiu a dumitale e un şel'lIIa ticalos! Antohi. - Acum o şti!? Maiorul. - llIa§a fugit aseară de la dinsul. 'l'oţl. - Cum se poate? �aiorul. --- ]}[a§n scris la mine că Polidor silit la dinsa ca se dea rendee-oous In'! Sandu, pe la me�1111 nopţi'î. Adevera.t, brat Sandu? Sandu. - Adevel'at. MaIorul. - Asta '\' batjooură mare, infamie! .. 'l'1'P­ bue resbunat la mine ... Eu fost adinioare la Polidor, chle­ mat pe dinsul la dueL.. el nu vroit l.. Eu palmuit la .dinsul, şi acum venit spunem ia d-ta, că desparţim pe 1 [1727] SGÂ.RCI'I'UL RISIPl'l'OR ]727 Jliâ,şa; nu vrem ca Maşct se se mal numească la din­ sa 1l1lct§Ct Sg'ârcea... Numele Sgărcea e necinstit. Antohi. - Necinstit! numele meu?. şi �icl eu, Po­ lidor a refusat a �e bate după ee 'l-a] pălmuit? Maiorul. - Da, refuzat! Antohi. - Apo\' dacă lumea astrtgl e astfel de co-' ruptă încât se se găsească oameni carit n'au curagtu] a'şl spala palmele de pe obraz .. ' ca Se'ţl dovedesc, dom­ nule maior, că numele meă nu '1 desouorat prin mişelia lUI Polidor, primesc elt ca se me bat În locul Iuf. MaIorul. - IiCWClŞO. Sandu. - 'l'u, Autohi, la duel? (in p a.rf.e) Unde mergem? Antohi. - 'rad, Saudule, Crl tu nu ştil ce sufăr ÎIl sufletul meu! Al adus pistoalele? Sandu. --- EaUI,-le. (arati( o cutie cu ptstonle.) Antohi. -- D-1H mator! .. din dosul caseî mele este un matdau deşert. Pe la ceasul acesta nu trece nim« prin el. HaIde!.. rată pistoale." eatlt marturli mel, doftorul şi Sandu, Sandu. -- (spUrict) Eti, martur la duel! (in I'nrtc) Ki­ rie ton Ihnwneon .. , Maiorul. - Bucuros! mergem... I�u am marturi ]lC ']'aehi şi pe Rufiuescu. Antohi. - Prea hine; lmldeţl. (în parte) 'l'ot era se mi) 'npuşc astă�l. Maîor ul., - (oprindu-se lilllgă u�ă) Antohi, braiişc« ... daca omori tu la mine, trimite se Îngroape pe mine la Braila cu decoraţia Vladimir, caro căştigat când fost ra­ nit la asalt .. , Fagadueşt'i la mine, Antolli? [1728] ]728 SGAIWI'l'UL mSIPITOlt Antohi. iţi făgăduesc, Maiorul. - (ltl.ndll'I mâna) A! mulţemim. bxcellcnt. Dumneata praooslaomk ciolooek. (cse.j . Sandu. -- Şi, getI, Al1tohi te dUCI se te baţI? Antohi. - Me duc. Doctorul. - Cucoane Alltohi ... nu a'i nicl o dispo­ �,iţie de luat înaintea duelului? Antohi. - Doftore, de-oîu fi ucis, se scriî pe 1110)'­ mentu 1 meti devisa sgarcituluî: "DaI? 11 'al!" (esîi cu tnţil.) SCENA VI. Martin. - (lntl':1. ju-in tund, ve gândn rf, Inb răcat În narne de a l.e Iu'î Antohi) In zadar me gandesc şi car' 111e resgăn­ dese ... nu pot Se'} daă În pîrte! .. BOlcrul are ceva! .. Tot de moarte vorbcşte L. Ferească stantul se nu i se tntemplo vre o primejdie, erI astă noapte 'l-am visat in­ hrăcat in alb ... Th1are minune, Doamne! cum s'a prefă­ cut de n'o şeso lunt l .. de unde era Sgih'ciIă, s'a făcut Dănilă , de unde nicI căta la femei, s'a dat în dragoste cu o zăpăcită ; de unde nu eşia Hiel macar la primblare In grădină, a luat cămpil de odată pănă ... hăt, la Pari­ sul ăla, peste nouă mări şi HOUe ţerI!.. ba âncă m'a dus şi pe mine prin fundul lumii şi m'a purtat ]lO unile 'şt-a înţercat dracul copiit. Nu '�tl a bine toate astea ... Nu ... nu! .. (oftează �i stă trist adâuctt pe găndurr.) [1729] flGÂIWI'rUL mSIPl'l'O]{ SCENA VII. Martin, Rufineasca (întrând r,'piele prin dreptu.) 172!) \ Rufineasca. - �Iartine, .Martine. Martin. - Ce este? Rufineasca. - (scoţendu'şt voalul) Acasă 'I stăpanu-teă P Martin. - Ce'mt ve�ură ochil? Dumneata eştt, cu- coniţă.? .. Da când al venit de la Paris? Rufineasca. -- Am sosit chtar acum. .M'am pornit indată după stăpăuu-teti şi 'l-am urmărit din poştă În poştă. .. Unde 'l? Martin. - A eşit mal adinioarea cu doftorul şi cu rnarorul. Nu 'I-aI tutelnit ? Rufineasca. - Nu ... Ean spune 'mî, .Martine: VOl'­ bitu'ţî-a ceva de mine pc drum. Martin. - Pc drum?. N'a spus un cuvânt gecc gilc de-a rendul. Rufineasca. - (În parte) Îl mânios, tot me Iubesce l .. şi ell,llcbunrt, să'm! perd minţile după un actor, un ca­ lie care 'mt-a furat toate juvaerele ! .tare) .Martine, ce cregl tu c'ar giee când m'ar videa aci? Martin. - ŞtiU eii?. poate că s'ar mal însenina la favă... că aşa '1 omul când îşI perde cararea. Rufineasca. - (În parte) N'am se'l las în pace pănă ce un 'I-otă vedea ear' la picioarele mele. 109 [1730] 1730 fiGAIWl'l'UL RISIPI'rOR SCENA VIII. Martin, Rufineasc3" contesa. II 1. l Contesa. - (aduceud o poriuă de oittifea cusută, înbreabă păr'i:î "nu in tr-a.) AnLohi est cW1'·i�,e?. Unde '1, unde 'I? R ufineasca. Ah! mow Dieal i • vine cineva ... (îşI coboară voalul) Contesa. "- (intrând) B01�jonr, Antohi ... (se înşeli'( de ,ea pe Marf.in drept Antout) Bine-al venit, mon arni / .. (se ră· pede ca se'l serute) que je vous embrasse. Marti n. -- 'l'e înşeli, cucoană; eu sunt Martin, nu 's boterul. (se retrage În fund.l Contesa. - (oprtndu-sej F,:! qnelle h01"reU1'! (z"rind pc Rnfuieascn) Ah! une dame? Rufineasca. -" (ridicfmdu'şl voalul) Cliere comtesse! nu me cunoştî P Contesa. - Enăchiţa!.. Dumneata eştl, drag-ă?. când al venit? ., cum al petrecut?. al fost sănetoasă? . ean se te ve{j mal bine. Tattjatws bclle! .. que .ie vous embrasse ... (Rerută pe Rufineasca.) Rufineasca .. - Ghere amie ... Contesa. -- Spune'mt. .. racontarisesce'm: ce-al mal făcut pc la Paris?. Fă,cut'a'i conqucie multe?. CUll1- peratn'ţf-al lucruri frumoase?. toalete ... bijuteri,(?. Se mi le arăţtpe toate... Ah! cherc amic! cât do­ ream se te verl ca se mal vorbim despre a le tinereţiî, despre amor, căci fă,rn. amor viaţa ''( () ilusie, 1111 pustiă întunecat. Rufineasca. -N'est-ce pas? [1731] SGÂROITUL RISIPITOR 1731 Contesa. - Helas! oui ... Ce'ţl foJosesce se fi] te­ 'lIeră? se fiI frumoasă, dacă nu profiţ) de tinereţe şi fru­ mnseţe?. Dar' te vorbesce lumea?. Las'o se vorbească şi nu băga de seamă, că doar' ea nu '1 mal detreabă. Rufineasca. -- N'esi-ce pas? Contesa. - De aceea eu una 'ţI dau dreptate, Enă­ chiţo, că nu 'ţI per(l1 timpul comme wne sotie, jertfin­ du'ţl viaţa şi pornirile inimi) unul barbat ce nu scie se te preţucască şi nu merită nicl un sacrificiă. Rufineasca. - N'est-ce pas? Ah! cherc comtessc! cât sunt de fericită că te aud vorbind astfel! Contesa. - D'apot cum?. ăncal dacă ell am fost o proastă, nu vreti se fiti egoistă. Rufineasca. - Cum? Contesa. - (cu măhnirej Proastă! proastă, soro! .. n'am sciut se gust mulţemirile Iumiî ! .. Bată-mă pus­ tia! cine 'ml-a gis se fiu aşa de cinstită! Rufineasca. - (în parte) Au(ll? (tare) Ce mal face I'achi ? Contesa. - Ah! chere amie, nu'mî vorbi de dan­ sul ! ., un berbant, nn nestatornic, un infam care 'mt-a mâncat o mulţime de banr, şi pc urmă m'a plamtari­ sit. .. Ah! ah! (scapă perna jos.) Rufineasca. - Ce pernă '1 asta? Contesa. -- O pernă câştigată de. amicul nostru An­ tohi la loteria orfanilor... Scil că luase 50 de bilete. Rufineasca. -- De cine'i cusută? Contesa. -- De copilele orfane ... Am adus-o s'o dau lUI Antohi ca un souocnir de binefacere. 109* [1732] 1732 SGÂRCl'['UL RiSIPITOR Ruftneasca. - Haide s'o aşegăm pe crivatul lUI, ca se'l menagtăm o surprisă. Contesa. - Da Antohi nu '1 acasă? Ruftneasca. -- Nu. Contesa. - Minunat! Hal degrabă în etac. Unde '1 etacul ? Runneasca. - (al'ittâ.J1Cl in stâuga) Aci. Contesa. --- (zimbind) Ah! petite ţripown«) .. (inln\ lI­ mendou ă în stânga riq.end.) Martin. - Eaoa, eaca : Unde se ducU·?. Cucoană contesă ... SCENA IX. Martin, Tribunescu, Clevetic!. Clevetic1. - (arătându-se la uşa din stânga) Pst, pst, CC- tăţene Martine. Martin. - Ce mal este? Clevetic!. --- S'a deşteptat Mecena? Martin. -- Care �lecenă? Cleveticl. - Mecena Sgărcea, amicul nostru politic. Martin. -- Ba ... Clevetic!. - Ba?. Âllcă tot stă în bracele lUI ftlorfeu? Martin. - Care brace ? Care Morfeu?. Ce SpUI, domuule? Clevetic!. - (in cantonadă) Întră, amice 'Iribunescule, că Mecena ăncă tot doarme. [1733] I �-) SGÂnCl'l'UL HlSIPI'J'OH 1733 Tribuneseu. (iutrând) 'l'ot l pe la 11 ore? Somnul lung e pernicios! Martin. - Cine doarme? Cine v'a, spus că doarme? Se vede că visaţi. Cleveti ct, - Ha. ha, ha! E kaba» cetăţeanul Mar­ tiu! .. Mecena aromează şi nOI visăm! Martin. - (în parte) Vorbescii tntr'aîurea, pre legea mea! Tribuneseu. - Amice Cleveticf', se aşteptăm aci pănă se va deştepta. Cetăţene Martine, al ceva cald pen­ tru dejun? Ma:rtin. (eşmd prin fnnd) Ba nic) rece. Puneţi-ve pofta 'Il cui ii. SCENA X. Cleveticl, Tribuneseu. Tribuneseu. - Mi se pare că acest Impiegat subal­ tern nu ne dă respectul cuvenit. Trebue tnfrenată plebea. Cleveticl. - Nu scie, ignorantul, că nor amii fostii aleş'î de curend în provincie! Tribunescu. - O! Cleveticl, scumpul meă amic! De căud me sciii cu mandat, amoarca mea de Patrie, de glorie şi de popularitate a developat dispusecîunile melc de orator într'un grad astfel de mare, încât îmi vino se cer cuvântul neîncetat. Am se inund Camera sub valurile elocinţeî mele şi se fac pe Ministri a tremura pe banca lor. [1734] 1734 SG,\lWl'fUL RlSIPITOl< Cleveticl. Nu am dubiă că '1 vor apuca frigurile, eăel o se prefacem banca miuisterielă într'o adevărată bancă de criminaliştî. 'l'ribunescu. - O! Cleveticî, scumpe frate cauzaş! treb)le se 'ţI fac aci confesiunea că, şerpele ambiţi unit 11? muşcat de inimă de când m'am ve�nt chîemat a 1'C­ presiuta Naţiunea. Scaunul de deputat, pe care me simt dejc� aşedat, me face a visa la fotoliul minlsterieal, şi chtar ... la tronul lUI Mihai Viteazul! şi de ce nu � .. cer curentul. .. Aii doară nu posed toate calităţile unul om de Stat? n'ampatriotislll, n'am esperienţă, n'am elociuţă, n'am iniţiativă?. Spune, Clevcttcî, spune. Cleveticl. --- Frate! confesiunea ta deschide un nou orizon d'illaintea ochilor mor. .. Dar! de ce nu? Stă! ! .. (se Iovesce e11 palma peste f'rn ute) Un plan machiavelic spunti1 di Il ceroeio, mea, precum odinioară Minetva din capul III] Jupiter! Tribunescu. _. Un plan?. şi eu am unul. Cleveticl. -' (prtmblandu-se pe scenă insjuratj Intrănd în Cameră, se facem o implacabilă oposiţiune la, toate ac­ tele Guvernului! Tribunescu. - (asemenea) Secundo. Se !ULm uncon­ iinuo votuJ'1, ele ulam, Ministerelor, şi chiar se cerem punerea lor în acusaţiune, pentru ca se le resturnăm ' Cleveticl. - Perfect!.. astfel tnpedecăm carul Sta­ tulu! de a merge înainte. Tribunescu. -- Terţio. Se perdem tot timpul se­ siuni! în discuţiuu! violinte, pentru ca se nu se voteze niel budgetele, nicî protectele de leg] a Ministrilor. [1735] I SG . .\.RC'I'l'UL mSIPI'l'OR 1735 Cleveticl. - Qttarto. Se dăm mâna cu inimiciî nos­ tri politict, de câte 01'1 se va arata vr'o ocasiune de a pline pe Guvern Îl! posiţiune critică, pentru ca se '1 silim de a conta cu nol. Tribunescu. - (Juinto. Ministeriul ciî�end, JlO! ajun­ gem ia putere! Cleveticl §i Tribunescu. -- (oprindu-se f"',ii in ia,ă) Bată-ne Ministri! Cleveticl. -- Îndată ce ne-amti suită pe fotoliul mi­ uisterieal, se pretindem schimbarea tuturor amploaîaţi­ tilor ci vill, .. 'l'ribunescu. - Şi militarl, pentru ca se producem 'J confusiuue generală în ţeadL Cleveticl. -- Se suspendăm IJiarele şi se închidem 'Jiariştil, pentru ca se tnveuinăm presa în contra Gll­ vernulut. Tribunescu. Se luăm Ull şir de mesurj arbitra- re, care se producă turhurărt, conflicte între cetrtţenY şi oameuii Guvemulut, spre a, da, Camerei motive de intor­ pelaţhm), de protestaţiuut, de acnsaţiuuf şi de discuţiunl pentru mal multe sesiuut. .. Cleveticl. -- Şi în fine se disolvărn Camera, pentru a, mări confusiunea, etc. etc. şi în tot timpul acesta prorectele utile de drumnr) ele fer, băncî şi tubunătăţin publice remăntr nediscutate, nevotate, şi discrcditul Gu­ veruulut se l{tţcscc, se măresce pe nesimţite de la o mar­ gine la alta fi ţOl'iJ. Tribunescu. -- Sublim! Clevetiel,- Îusă me găudesc, amice, la uu lucru. [1736] 1736 SGÂRCl'l'UL RISIPI'l'OIl In acel discredit generale poate chtar şi numele noastre se fie înecate? Tribunescu. --- (îutr'o pausă tragică) Peară aceste nu­ me glorioase! Causa se reuşeze ! Clevetic1. - I§nln!.. Acum se ne preocupăm de altă cestiune, amice. Tribunescu. - Care? Cleveticl. -- Când se va taee verificarea titlurilor, cum vom proba Ull venit de 400 galbenî, potrivit anecset+ Tribunescu. - Audaces tortun(� jumut! Bine că s'a întors Mecena. El ne va da negreşit fiecăruîa câte un sinet de 4000 galben], precum ne-a promis, ş'atuuct luăm tribuna cu asalt în oicup. Clevetic1. -- (făceml o pi1'uetăIHttpsnna! Antohi aru se ne scape ele ruşine, căc] fără ajutorul lut suntem raşi. Tribunescu. - (CIl demnitate) R.aş'i? . Cleveticl. - Adică daţI afară din Cameră. Erqo, Antohi se trăească ' Tribunescu. __ o Antohi se trăeaseă ! Cleveticl şi Tribunescu. -- (cu entusiasm) Antohi se trăeas că! Ura! SCENA XI. Cleveticl, Tribunes(Ju, Sandu, Martin, eontesa, Rufmeasca. Sandu. ._- (al'iîti\l1du·se galbon �i spăriet la uşa din dre pta) A murit Antohi! [1737] (viind Iute pe scenă) Ce? SGÂROI'l'UL RISIPI'l'OR Contesa. - l� Rufineasca. -J' Martin. Sandu. - (tremurând) A murit Antohi! TotI. - A murit! ., cum? Unde 'I? Sandu. - L'a tnpuşcat maiorul la duel! T,ot'L - La duel L: Da unde 'I? Sandu. - Îl aducii aci, sermanul! .. 1737 Martin. -- (alergând nebun la u�a din drepta) Stăpănul meă l SCJ!]NA XII. Ce; cle'nainte, Antohi, doctorul, Ischluzarliu, Ruflnescu. Doctorul. - (de afară) Tot încet, tot Încet, mergeţr lin. (Pe urmă el lntră In salon inprenuă cu Runuesou şi Tach i, carir aducă în brace pe Antohi rănit şi Ieşmat.) Culcaţi'l pe canapea ... Martine, Martine. Martin. .- (bunnăcit) Aud? Doctorul. - Adă o pernă. Martin. -- Nu mal avem nicI o perna lfl casă ... Contesa. - Ba este perna orfanilor! .. (întră în eta",i adu ce peru a.} Rufineasca. - (se apropie spărietă de Antohi întins pe canupe) A murit?. murit? A! (îl vine slăbicfune.) Ruftneee'u. - Bnăchiţa l aci? . (se răpede de susţme pe Ttnfineasca şi o duce de o pune pe fotoliul de lângă mesuţa din drcpta.) Contesa. - Eaca perna ... Cine credea c'a se '1 slu­ jească la moarte! .. (merge de aş';.:!ă perna sub capul lUI Autohi.) [1738] 1738 SGÂnCI'l'UL HISIPI'.l'On Doctorul. �iartinc, adă pucină apă ca se spă- 1�,lU rana. :M:artin. -_o iplimgiillc1) Sermauul ! sermanul l Contesa. 0- Doctore ... Nu mal este nicl o speranţă> Doctorul. o_o (ptpăiud mâna lut Antohi) Nu cred. .. Ne- norocitul e în agonie! Tribunescu. -- (incet lUI Clevel.ict) in agonie! ., man­ datul nostru e in pericol, amice! .. Cleveticl. - (oftrmd) De-a muri, suntem sterşi din reudul deputaţilor! .. 'I'rist l Tribunescu. - Alea [act« est! AntohL _o (se mişeii gemând) A!.. Polidol' ! .. Polidor l.. Sandu. - Sormanul! .. tot la fiul seă găndesce p{\- nă şi în ceasul morţiI! Antohi. - (eleschiqi.nd ocllil) ÎIl mine?. în mine vrei SI! tragî, Policlor!.. O!.. (Închide ochi1.) To�'î. - (inspălml\ntaţll Ce �ice? An.to.ht. -� (se :i(;oah1. de se ruz imă pc pernă. Ochi] suntti ţilJ­ tiţi '1i f"9"' turl'l1l'i1tă, .lI "]lud delirul) Eaca, colo.. . colo... Ull sipet plin cu galben]'! .. o comoară) .' se deschide? . atl'u tncoacî. ., adă!.. Ba llU... 1111 'i sipet .. , îl un coserug : " un cosciug?. cine mă 'npinge În el '( .. Po­ lidor: .. tu?. tu, pe mine?. Lasă-mă ... llU vreu se mor. ., 'mî-e frică, de moarte! .. (ţip[md) A! .. m'al lo­ vit drept tn inimă! .. al tras în tattL-tei1, nenorocitu­ le ! " . (respiră gl'CIL) Rufmeasea. - (cu 'palmă) A! nu pot se mar stati aci. � . (vo iesce f:;C se scoale de pe cauupc, dar' se opresce îngl'o:dtă., in- te-luind ochl.I lui Antohi.) [1739] 1 .� SGÂROI'l'UL RISIPI'l'OR 1789' (plângi;'ul) Al vorbit într'un ceas reli, cu- Antohi. - (privind)" Bunneascn) Cine-a vorbit? . (prj- vosce lung la Runncasca, îşI treacă oclrif şi apof zfmbesce CLt d u.ret'e} Bnăchiţa l '. aci?. Al venit după mine, draga mea? . nu te-al săturat de banl ? . mal vre] âncă?. aud?. Al nevoe ca se 'ţI hrănesct barbatul?. Rufineasca. - (că,lelJd pe fotoliu) O! Dumueleule ' Antohi. - Barbatu-teă n'are altă avere decât fru­ museţa femeiI lUI?. n'are altă meserie decât se te pre­ cupeţească? ., Sermană femee!.. mare ticălos barbat al! .. Bl! vină se te mal ajut .. , na'ţi un sinet ... na! .. (scoate i-avaşu I Ruflueascăf din buzunur.) Doctorul. --- (in parte) Ravaşul CI! (Bunneasca scoate uu tipet şi leşină. Barbatul sell il dil ajutor.) Antohi. -- Na O tmtă la actorul din Paris ... MergI de scoate nume reli tn străinătate damelor române! .. fii-le ele ris şi de ruşine! " na! .. (scapă ,""va�ul) Apfl ... apă. .. daţi'l1l'î un pahar cu apă, că me arde colea 111 pept. Martin. - (cl'\JldU'l o u lcică ) Tine, cucoane. Antohi. -- (bea cu lăcomie) Adă .. , aem... (ltii ulctca lu lIiartin) Martine! mor, dragă J\lIartine! .. vedî tu? .. nu 'ti - .. spuneam eli agJ dimineaţă c'Olll se me pornesc Îni1in-- tea ta? . Martin. coane ' Antohi. - Lasă ... lasă, frate, nu mat plânge, c'aşa a vrut DUll1negeli!.. Vină ele stă colea lângă mine ... �i Sandu şi doftoruL.. �i ... (vede pe Clevotioj �i 'I'ribuuescu Cine 'S(I ăştiea P [1740] 1740 8GÂRCl'J'UL RISIPl'I'OH CleveticL Amicii dumneavoastră, CleveticI şi 'l'ri- bunescu. Antohi. - Patrioţil cOl falşl? . cer carii, în loc se eate a înfrăţi pe tOţl Romăniî într'o familie. .. îl des­ bină cu cuvinte sed de partidă progresistă.. . partidă moderată ... partidă retrogradă ... partidă naţională ... . partidă trMtltoare?. Coi cari] facu elin patriotism o \ speculaţio şi din presă o tarabă de marfă minclulloaRă?. A ţI venitu se VI:) dan banI?. se ve elatl sinete ca se înşelaţI lumea c'aveţl stare?. s'ajullg'eţl printr'o miu-o dună a fi representanţiî ţeri!? (oftează) Aru vrea şar­ .lataniî se se bage în rendul adevăraţilor patrloţî, precum all eercatti a lua loc în rendul adevara.ţilor [urnatiştr l .. Arii vrea se 'nn încheli1 viaţa cu trădarea Patriei mele! .. Apă. .. apă... adă, Martine. (lea ulcica, �i pălli< a nu n da Ilhlerăt lUI Martin, l'thnft.ne incremenit la vocea. lnf Poltdor.l SCENA XIII. OeI[ de'nainte, Pol.idor, Po li.do'r. -- (de afal't.) 'Iată-meu ! .. tată-meu a murit!.. (deschide uşa elin d rripta �i zăl'ind pe Antohi, intinde m.uiitc spre el şi carle în genunchf, stl'igând:) TatfL!.. tată, ertare l Antohi. -- Polidor ! .. tu aci, nelegiuitule! al aler­ gat ca se mă vC�l murind?. al socotit că '1 găsi car' un sipet cu g'albell!?. se jOel şi se CfLllţ'i de bucurie? Polidol'. - (plângeud) BrLare! .. fie'ţ! milă! Antohi. - Milă de-un ticălos care '�l vinde nevas­ ta? .. Ertare unui mişel care 11 'are curagîă decât a pri- [1741] SGÂRCITUL RJSIPITOR 1741 1 1 I J mi palme?. milă de-un nelegîuit ce 'mt-a amărît sune­ tul şi m'a adus acum la gura morţiI?, Blestem! hles­ tem! blestem! ToţI. - (cu îuftornre) O! Dumnedeule l Antohi. - (în del.h'u l mOl'tiT) Ce mal vreţi de la mi­ nu? ,. BanI?,. (ride cu spasmurt) Ha, ha, ha! " 'l-am mân­ cat pe toţI!.. Din toată averea mea n'a rămas clironomie decât ulcica asta, '. şi nic'î asta tntreagă. ,. Na! , . cule­ g'eţ.l!.. (aruncă. .ios ulei ca de o strică, apot cade pe pernă, dă un gemet Jung �i moare.) Doctorul. - A murit! 'l'oţ1. - A!, . (Pol idor se scoală turburat, dar' intorceudu-se, întălnesce pe comi­ saru l de poltţie.) SCENA XIV. Ce; de'nainte, comisarul. Comisarul. - (intrând prin dreapta) Domnule Polidol'r (lin ordinul �iinistrulll'l te arestez! (tablou.) (Cortina cade.) [1742] [1743] ESPLICAREA I \ J CUVINTELOR VECHI t ŞI A CELOR STR Ă 1 NE. [1744] [1745] ESPLICAREA cuvintelor vechi ce apar tân ă jargonulul mo ldav �i a celor străine, care se află în acest uvrugru. P'Lg'. n ţopilrlanc însemnă : mojice. 0 I 811';111<1]] /',eg:lJe. » c"hilug pi lng, » :iagă, ;;111111 ti. » IJ11lStl'L1 cserciţill milita 1', » p:.!n1a-c deget (măsură). ;� palamnr paraclisier. \ " ticnă Iiuişte. » propele purnnî. » ceacărî ochi sptllăr;iţi. 10 pipănl§l arde], » eindură fiind că,. » cneoariJ. cocor. " htmat supărare, » hardughită ruinată, 12 eotl'! căţel. » harupnicile bice (le snrllg'ii'L » clevctească calomnieze, » 3Te§ sminteală. » l3 gospodăric1 menajulut. 110 [1746] » Pag. 1746 14 harhuji >. bocăni 19 arihniillMi tatnă,rp, x ciiJnţele 20 JIl OţP:UICoÎ » ghiel 21 otcup 22 ghirill st:hwarb » gntuuar x rufos 23 hal'al)agill >, lilatahale '» CU�l11ă " chitie 24 zi\vo�l » jlilp§ol » �·1te\iI,lt » �dlici;,-;chi 25 g'hel'llll'�it » gTof 2G lirt'lli » I st li pesel' » gTn�l 29 gog 31 cana 32 hărţli.gos 33 ilot 37 puşchi 38 posder!« » hurzuluit » HilJl'll1diC(l�1 x ighemonicoşr » dărvală 39 tureatcă )� seVi1S 'u,st'lIlnă: pepeni I"ergi. toca. injurie evre,'scll. ghete fcmeesrI. berbanl grosolan. biei!'!. antroprisă. injurie cyroesdL gutumfn. sdreltţcl"lls. că,rnţaş evreii. namilă. căcîulă. fes evrcese. c[1I11 marl. porumb. ajutor. hicltl§c{I. tihet (o materie). graf. (?) scurpă, gTO§Uţ. tont .. gognr-iţa. g'li, I CH i to r. prolet, r, ştreng;ar. mulţime. resen lat. însomnaţi. de neant mare. (le clacă. carâmb. respect. [1747] r Pag. 39 lu-isloitie » hai racul » bacalul » tattasurr 40 estrope] » ha§-dohntlar » ehi tit I » 41 tij » » hojmn » » abnl,§l t » Hude » ghlo8g'hlorc I 42 getbeget I ., <15 inla� � » carboantă � 46 chitcală » tînjalrl >.' rMran 47 jac » jitarl » vicol » bild, supperment " hocnă 48 panaghia 1l11l » posesoraş » neski » 4!) se tupilă .� avan » harţagan � » stâlcească 51 pnhn 52 stricnesc » sficl.îu » alivencile ;\;> 58 sgâlţîit 17'17 lns(hnnit: evlavie. str agul. baeanul. palavre. ostropel. rang tu rcesr. socotit. asemenea. neconteuit. nereuşit. » scutit de dăTI. pe de'ntrcvul. intocmaî. islaz. » rublă. nimereală. ţărăneală. calească veche. jaf. earaulaş). viscol. frig, al druculul. » inghecat, Ma,lelt prccurată .. arendaş, dar. se piti. grozav. eartagnn. sdro heuscă. hicln surugiesc. pi§cat prin' la sânge, verful hicîuluf. plăcinte miel de ţeră. sguduit. 110* [1748] 17'18 Pag. ii!) cft�legl înselllJlă: carnaval. » spăsenie smerenie, parapanghelos veclnica pomenire. 60 balamiş-bulmuş talmeş-balmeş, » dngltean[r prăvălie. » » baros » ctocanul mare. 61 clouofa Il1 un fel de plantă. » g'hit s�rblts » lmniL serbătoaro. » G2 privighitor S Il b P refe ct. » » strunesee stringe freul cablul. » fiR hălădui » petrece În pace. » ţîdr » pncin. » ,) pllpoillaţie diplomaţie. (;9 §otil scriutell. » srlragon » soldat vofnic. 70 plodu copil mic. » » cotorosit » scăpat. » zaifeturt petrecerr. x ighemcnicon mărire îngtÎtn{�lti\(,. 71 cotrobăi scotoci » fUI tnifel li drace. » metahirisesc ohicumesc. » » rast vătămătură. » . 72 anf Ehl'c pe onor. » !;'hidll� bufon. " CJtartosit » parvenit. x hrllb(j, boltă. tro pos manieră. » potlognru puugaşul, andenk-n SlI venir. 74 irmilic i COSUl'. » chirciţl pipernicit), » chcschet pasquet. 7;' funtacsit inf-am făcut plăcerea. ,,> sp.uichiu sbănghiea. [1749] f I 1740 Pag. 80 d irdăesc« Însemnrt: bonbănesee. x scripcart lăutar]. » heniş biniş, 81 cerdac foişor. » ci tarea materie turcescă, » pambriii materie de lână. » chicot.e risete. 82 mesti] l1le�l. » aleanu durerea. 83 se stîrnillU se scorncaîi. » llOlbaţl oeM deschi§l. prea tare. s de §i1nţ curios. 84 buhna bufniţă. 89 nemetahirisit ncintrehninţat. x sintagrnatisit înveţ1tt.. » Lulurdisit întărit. » adialorisit părăsit. blerulisit respins. \!O teşcherele acte. » pajure marca. » pol jumătate. » telos pandon în fine. » gospod ohavnic. :)1 catatricsit persecutat. 92 hristoitie frica de DUlllllegeiî. » zavergisit revoltat. » ena mu che ena Sl1 tot una. » » ccrifenţif corifeu. » ticsitil îndesată. » zaiflîc petrecere. » vătrar vătratu. 93 filonichiilc discuţiile. 'I hapca » deasila. 9"1 se ţiu grapă mereu. 95 proeres � bnnă vointi't· [1750] 1750 Pag. g!) pliroforiţiune însemnil: lămurire. » serbuşcă »zamă. » isvodi . inventa. " ţll nţllrlui�anţo§ � > p}! urtită uttucă, » beieaclre domnişorule. " rîmă pipetă. 100 sofologhiotatos savant. » helbet las' pe mine. " ]),'i mu domnul meu. 101 felrg·();.!.ll cescă fără t6rtă. » Cicli irgi-ha§a »purtător de dnlceţC 103 Espl icaroa strotcî grecescî este: Afroditu me, ah! M'am hotărit se 'm] arunc speranţa imi arunc chiar vieţa, se me perd de pe pământ, Porumbiţa InC, ah! AM însă �i acesta că. te-al făcut umoritrir«, 9i ca nu tiran fără milă mi! chiuuescî uecontenit. isvodu inscmnă : lista . . " ogeagu coşul. ] 0·1 povidlă pistil. » loghiotatos dascăl înveţat. 105 bacaln bacanu. 106 ischtuzar pişichor. 112 şatra cortul ţigănesc. 113 huzur. in Iinisce, » birloc vizuuiea ursului. » forul domiciliul. » 114 tortip mijloc viclcn . . » hojma necontenit. 111, sanche »vorbă se fie. » suitarit bufon] turcl. 119 blcndc tifle, 1 (�4 anapoda pe dos. [1751] 17:)1 Pa,�. 12" kc ta lipa inscmnă : �i cell�-l-alte. » chiulaf fes mare. 126 cichirgil cofetart ture]. mahmur posomorît. ritos categoric. �taer • / val] ordinar. 13!', hreslaşî mrserieaş). 136 locmale plăcinte grase. 137 celehi domnule. oriste poftim. nu metnhinsescf nu poftescî. ohi nu. � \;iJihidl1chi dorunişorule. 138 evghenistico nobil. hudalas prost. sborşit posomorît poznă bukluk. � parpaleci grecf ordinarf, 139 tererom fineţii. » 141 na IU' ag ,t pa s se mc Iubesci. 142 nazar favor. 146 pospăită spoită, afif tufă de parale, fCrtoagă. zglobie. 154 nărbos eu nas mure. 162 blajin blând. oţărescl înfiorezl. 163 drit drept. 164 sohiveruisit iconomisit. 161) hălăduesc » petrec în pace. Hi6 rezleţitit inprăştietă, 167 înglodat ineroeat, sucman dimie. 175 matuf misantrop. 176 pliscul cîocul, [1752] 1752 l)ag. 176 poeată îusemnă: 179 drăguş la ('ău� căţerfl.mln-mc 180 huet 181 o merţă ha lastilllc1î ghiurghiuJi[' durez dimerlie clllboţica 186 cortel zmuaricalc 187 bnlgur 188 kahazliku rI cîondăncscc 18H lucrate ajur 190 g-ittiţa 191 uruesce 19.5 calind 1'01 u le 196 moţpanu » 197 ţopăesr0 200 săculbiţă 201 hitru 203 mucalit 215 poxnaş ., ţîrncă catriJl\I' bura tieI 216 tupiluş prin năgăl'U§ grc§ 21.5 kirie elciso» dopros 226 bozul sămj�iel » 227 chitie coteu ţti. se 'mi viI în mână. acă.ţfInclll-me. sgoniot, 10 baniţl .. stambă proastă. stacojiu. construcz, baniţă. gltetă femcl!sc�i. umbn-lă. zaharicale. gri1u pisat. bufonerit, ocăresce, lucrate (:11 lllici gă.lIl'ck gâtlej. mişcă. berhant bctnin. berbantul. bate elin picior la joc. pungă mare ele p:mziî. urît. glumeţ. glumeţ. ni\,ică. fote, zuvelcă. urotăcet. (proverb ). greşală. d6mne miluosce. iuterogatori li. boziii. casicr!eî. pitic. [1753] f , 1753 JuA.ncă,closnl. stropesc. ClI aghîasmă. turma. cotoful. o plantă. ÎlHlrcpţ'î de la un lucru rei!. termina. insemnă : se ruinează. eărcuna satulul. OlU betrflll. la stăugn. li1 drcpta. epuraşnl. pisica. elal de belea. compot de pruuc torturcază-m e. douiţă. înghi�itură. ? cursă. pel drace. laviţll. glumescl. fasolcse. atracţi6să. §ir6e. origină. sirop. prunc. documente. viclenit ad vocăţescî. face gură. îll�Llbitll. m[llltui perje ispisoc-lo şuru LUrl 6ITc'iOg-ăl'cscJ )' ţine clan] ghilită mâncăul aghesmuesc tanw.z Iicnl motanul cardama desbert 254 » 255 256 257 258 259 260 2Gl 266 267 269 Pa,g', 228 prăIHI§('sec 230 orendă » ghllljn 233 hoisa » ccala §old.i111UI 23:) mfl�rl 236 'ţ'î găşest'l Bacău » ch isiiliţ{1 » achiugiuesce-mă 237 cofă 239 duşcă 2'11 lu�c;l U2 căpcană 2{ 7f'evg'hc srtnnu 251 hliţfl hărjoncsr t alint nurlie §iv6e ha§tiuă murst [1754] 1754 Pag. 270 pcrjcrie 271 perjar " 272 colb ispisoccle 274 stălcit muugosi tule » ploi!1 hafhutule hasaochiul �ucrat stropşitule sturlulba�l :n" cosorul �7G cofele puşcue potlogaru!e 283 colţum 284 hâciul cimilitură 296 pacoste 301 duducă 394 chipfle 31i) trudit vuet pravale 3]8 ieredcă oţeresc sgfllţie » 323 'balJllll� H2'� §onţl » cfudă 828 UU hist oiu hunţ- gcmeiner » DOI! Jian � cotorosesc înscllllliÎ: prunărie. prlllwr. praf. documente. sdrobit. » trcălosule. copil miel. năucule. di§ănţatl1l. fiuerat. stricatule. nebuut. un fel de cuţit intors, doniţeie. buIJu§6rll P') limbă. pungaşule. cîorap. Crlmg de spint. gi\citură. belea. do mn i§6rll. coruurl. ostenit. sgOl1lot. rost6rnu,. baîe. infiore» datină tare. mâucare onlimtriL nem�1 pro§t'î. necaz. tu eseI o j,tvrrl Don Tnan. scap. [1755] 1:· .. ··.· , Pag. 329 strună ÎnselllIlă.: » clanţul 334 staneă » plisc > 336 terteifel 3MJ hulubaşf hulubărie 341 odogaciu 342 telăIiţă 343 a vo suhe 347 aher sălaşo 348 vas ist das? mcin Gott ale 7.VCI 349 tonerveter chel orior §ip 350 saperment ein mal 351 năstruşuică 352 baragladină 359 boscorosescî B60 c§tl contan ? urnit B61 aher das ist eine inconvenicntisches 366 ciof 367 tipto, tiptis, tipti pipt«, piptis, pipti 8fj8 hultuesc » am an Ill" scotosen ton ctipsa esi katergari 1755 cordă. botul. cl6ră. hotul. dracu. porumbaşf. porumbărie. nu fel de parfum, teleletcă. după dorinţa d-tale. Însă. familiî. ce '1 asta Dunmedeul meu. umendouă. dare-ar dracu. ce groză vi e. sticlă. saperment odată. grozavă. ţig�mcă o hrasnică. bodogănescf. (·§t'i muIţcmit? mişcat din loc. dar' acesta este o in- convenienţă. moţ. bat, ba�l, bate. cad, ca�l, cade. vacciues, val. m'a omorît. 'l-am lovit. tu r§tl §trcllgar_ [1758] » 1758 Pag. 397 otcnpcicul ghipcanilor engolpion căpiţek 3nS henghlurî iarmaroc 3n9 sfrijitu le 400 no gut meine hereun cenuşernle 401 morniţă nibofsa miita 402 înclrtorchfoşa hoscărie matrapaxlărie ru§fct1Lrie potlogărie mertepea ,103 ruteo .. 404 nurlii; 405 cf\§ legile Ichamete 406 pnpuică scarpi lor 407 IlO! Iason sic §OIl gren 408 gut.. gut ser bevol 409 sastisesc) 411 du-te pârlil şonţule prăbuşesc gavanoşelc H2 meşterit badanalc 413 sbănţuit scânci insenmă: antreprenorul postelor, cuveutare. fren«. murso. bâlcfu. slăbănog» It>. nu bine. domni] JllCl. copist prost. matmută. JIU te teme. pisica. il umfla în pene. soamatorie. pehlivănie. mită. pungăşi». de la r6tc. termin de joc de dlrţi. drăgălaş. carnavalul. slăbesce-me. frumuşică. pantofilor. nu! las se se dud. hine ... forte potrivit. uîmescî. du-te pc pustiu. neamţule, ruiuoz. borcănele. llle§ teşugi t. bidinele. ştreugărit. plâuge inneduşit. I [1759] I , fag'. '114 » 415 410 418 » 419 420 421 » 422 L123 424 42;; '127 � 129 I » ,130 4;)2 433 '13'1 � ,135 » 436 t;hen,�ită. insemnă: g"hiea.nl ghilosescc botine . de g'lan� huescc bondarîu cucoare mo mi ritos ghilositc impopoţonute morccănoşî boi t-o cotrobăit quel drole ele monsicur codi'tlghit pctit fat ţnţ111ann M1ăHlcsCl lUt la om fără hăţ catad i csesc pOl'\llllhiţc cncuete coţcrt la dubit ischînzar » îmi vine la merchcz hulubi oghealurî calMnrl muţunachi proercsnl siiţi bufnă cnţ{t ectorosit coq netă p·,;că,. cal de post ă. sp i lenes ee . cipict de lac. vucsce. cărăhll�. cocor1. fîsîi. categoric. spălate. înţoţonate. tonţl tăcnţi. văpsit-o. scotocit. ce om ]lOSlHI§. păţit. Iion prost. ţeran de munte. bălăhănescl. obraznic. înjosesc. porumbiţe motat«. şmecherie. la închisori'. berbant. imf vine la. îndcmfl.l1ă. porumbt. plapome. tOCUrI de imamele. miniatură. fllotimi». timilll· bufniţă. dcsmerdare. scapat. [1760] » Pac. 437 anina un dobru inf:H�nlHă: -UJ8 purces 4·11 că era f)j� 1'i.t('(L bî ca, 112 glodul colbăria fanarele co('.] aură H3 parastuesco ,144 maninc 446 CHI'C"nU titirr» ,147 zurgală.l 452 teşrnechcriile 4;')3 eat,i�;f)ric c8bhl'iRmie. '154 cng'lemlisit aputirhi ton pedou par",;in 4G5 de alamâe ? 456 muaclul« 4E:i7 orist«? §ăgallliG ·1.60 am ('oMtli;'lrit-o to rsfeklisJ katnhris. ·162 lllil.rg!tloliih' neski horăi "lG'! henoh » litopis. tn ·164 aval] 'lG9 C('Hl28 jalohă jalbă. 529 se '1 durez. se '1 construez. eu bănat cu snpărare. 580 vipiscă un fel de găitan. rătăcăniil» locurf sălhatice. s- dE falit. 111 [1762] 1762 Pag. 531 daradulcă » 533 dânlflei, » nima? 592 sfeti 593 paşol.; scar: also fort" fort. .. gIeich » » hărbuesc » x nOi paidi smla 595 ah! ti şelma 599 velniţile 601 de olac 602 făcăluită 603 chistruf 604 mătrăşesc » 608 niezuulu stuh nima, nima 609 jandarnicit uvăl bogdaprosti 616 stihiile » moroi] dracit din tăU suuzieuile strigiile turca chiraletsa 623 toropala 1763 gT3,ţil. mi Il cîuut. smintit. smintit. contoar. casă ruinată. pompieri]. îllghc�atiî. dă. nu? sfentul. merg'!... IUte. aşa dar eşI afară curenti. rutnez. nu; vin îucoce. ştrengar poveruele. de pomană. bătută. pistru). espedez. nu sciii. stuf. nu, nu. jantlarmil. vai. mnlţcmim. I m'l' fantastice. torotpau .. l l 1* [1764] oposum anapoda G57 ţipenie zlIvod cotarlă hereseii 658 cabazul 662 ton patern 665 hârjoună 671 buhat 675 pareksilose » auapodns ];OS11108 677 privighitoriţo G89 zăpluzul 6\11 pe nică, pe ceas maloi;e (j93 popuşoluluf buimăcit » de istov teleagă 691- prundnească » 1764 Pag. 624 năstruşnică 625 nazat 634 umblăcit » 6'15 talniţ'i 648 zdaro 649 gospodi pomilut 650 malerchi 655 schinurf » 6['16 ră,gaz »" anocato hurez iscoM1ă i1ltiţe insemnă : groza vă, Jnderăt. bătut. ascundetor). sănetos. » DOlllUC miluesce. nume pentru cal. » spini. odihnă. harababura. pasere de n6pte. inventie, cusuturile cămeşilor ţe- rănesc]. ort §i cum. pe dos. nimene. câne mare. câne prost. ferestreii. gluma. bakcea. glumrt pr6stă. taur. s'a întrecut cu gluma. lume pe dos. suhprefectorese. ulucul. necontenit. o haInă blănită. porumbuluî. ameţit. de tot. cărllţf'i pr6stă. a pnne petriş. [1765] 1765 Fag. 695 curechlu insemnă : vargă. » » tubloane tablouri. potrocoalc de rece- registre de recensa- scmilnţă mânt, 697 buleandră hnmă veche. 699 a se dura a se construi. năsbutiî nebunii. 700 cislă socotelii terăll!Jscă .. se mi! capiscl se lne înţeleg-l. 701 dixi am gis. 702 catrinţă fustă ţerănescă l> strujcnit cocenu. 703 lanu ogorul, 704 hcmesitule flămendule. 705 belă Irumosă. florelintc lnfiorită. beleţe frumuseţe. păşiune pasiune. pudore ruşine. oficiolată » înpiegată. 707 etufa ineduşa. 708 salve fii sănătos. 711 ţinuta§l judecen]. 721 căina tângui. » gig-ât subţire. 723 amandcn dă năvală. 725 propice favorabil. haltă « căne prost. 733 gut bine. 734 poeată coteiă. ia wohl că voiesc. befehlen poronciţl. bitte te rog'. » dintr'o duşcă de-odată 735 donnorwetter drace. [1772] 1772 Pag-. 1093 cornet » cinurt » 1097 buntaşt » 1105 culucciii 1108 Gott verlast kein deitscher nich t » strune 1109 scripcele 1111 căpcană » 1112 jignicerul » 1114 contăş 1115 ocrotirea 1116 hărăzesc » 1118 lehamite » 1119 coclugul » 1122 banabak » mane ghiuzel aferim ciugiuk » 1123 efendi buuum » kapioldaş 1124 peki » la eliCf\ 1125 Iuruş 1126 hăcuesc » 1128 to paroksilose 1132 ţiitura 1134 schiţe » 1135 buluk » 1139 ciondăni » 1146 mesa na se huro » 1147 eros mu kornatia insemnă: rang- militar. rangurt. revoltanţ'î. păzitor ele n6pte. Dumnc1cii nu părăsesce pe nicî un nE-mţ, c6rde. vicrele. prilHlet6re. rana ele bcterie. o h�lnă cu blană� protecţiea. ofer. de prisos. coşul, caută, la mine bre. cântic frumos. bravo. donmnle. spumă. termin turc. bine. la nevote. năvală. taI în bucăţi forte miel. a scrintit-o. 1111 fel ele joc. spiţe. grămadă. certa. În întru. se te Iubesc. amorul mcii. bucăţele. indată, [1773] 1773 Pag. 1149 sosta insdrună : tocma, ) amart.ia păcate. fos fiU lumina me. 1150 zoi mu vieaţa me. elpida mu speranţa me. kinuria roşif, bosmachiî papuci. 1153 nurcă o blană. 1] 56 meteahnă defect. 1157 bechîu de loc. 1158 crivatul patul. 1161 hiibsch frumos 1163 poloboeelo bntofaş. »: 1164 o vasilevs tot Galon împeratul francesilor. » ora kali drum bun. 1165 codă.1ghit'o păţit-o. » » capchiîi » năuc. 1166 stavro voifise cruce-ajută. sopa es: tacI tu. se purakalo te rog. pragma lucru. 1167 edo aicl. emba mesn intră în Întru. aksiologo » minunat. x orismo sas poftim. 1168 oheske nn. uoo tont » acum. » pasis haras vese lie deplină. nostima des dulceaţă. 1171 sinanastrofln adunare. 1172 steka SUl!. tipote nume. malista dar. 117:3 zaifeti petrecere. » casnpesco măcelăresc. [1776] 1770 este §! cele-l-alte. nereuşit. chitancelc. Iamiliot prokimen englendisit pitak sevas uikokern huzinct paratirisit resmiritel nouna ba lercă moin GoLt fiirst insemnii: de familie. la scop, petrecut. act de boerie. respect. "Uip,lnet caseî. fnnctie productivă. observat, revolutiei. intelesul. butoiaş. Dumnedeul meu. princ, perge prune, cîomofalu plântă otrăvitore. hosentraî pacheşti. Diealogul Între ace§t'î do! jidanl asupra carahine] următorul : Ce ''î asta carabină ? Nu BeiI ce '1 carahină ? Bine ... carabina este o earabină cu tecă .. Da spune'mf ce lucru '1 acesta '? As,�nltă dar'; eu 'ţl-olu spune! carabina este un ohied, care are ţevii, jos Uli pat, la o parte o tig'iiiţă, dedesubt limba §i sus cocoşul. Dacă pUl un glonţi�or, carbă de pu§cit �i cfiJţi, §i fucf Iimbeî o mişcare, limba face plosc, cocoşul trese §i ţ,;va produce o mare de­ tunare §i cag'i mort ca un ciine. Ah! val de mine. Ce este? Cillle prost, ce e§tJ. 'I'acf, tu e§tl o masoara .. 1,0 ta lipa Însllmnă: ahra§ sineturile » » 1240 124.1 1242 1248 12,14 12,J5 1246 )} 1248 12i)() � 1251 Pilg. 1237 1238 [1777] Pa.g:. 1251 12rJ2 12;")5 1256 1258 1U;9 1�60 12151 1213J 1265 12l)H 1270 1271 1272 127il 1277 1278 127H 1:128 nallt • rrni« scfmcitî ohligă afiel'osa,�('u, printanier» bisque trufîe cureclun holbatl se (lat ia Illlt am chitit ţintilolll »lot kiklofol'in. fiong' odogaciu sorta pravoslavnicut Pronia katergar apelpisie Ti-am (hL ÎII P:II'(.,· to prol((lp�al\I<'1\ ingnriuit pehlivnn brutar ogradă mendrile arhont'llog-hi,' I :)2H ţantoş. I:JgO file pali evglH'lIf'sl:alo JI�r"ti81l1 I'S baştină 1717 Îustlnlllh: 111 numerariit. eeusomi« . plfmg·eţ;r. !Julit!\. risip,Jseă. supii .. supă de rad. un fel (le e111jlerc\. v:mFI. ochi sg'fliţi năvaln, am cregut. !icnt.ilom. 30 parale. ei rcnlarea sfll1"'eln 1. Iundă. Ull fel de miotlenie. tocma 1. ortodocsul. I'rovidcn]«. ştrengar. desperare. nimerit. .uu păţit-o. anga.g'cat. �arlntal\. pitar, pflllil r. curte, trebuşorele, l"ilr;;f'I ... cartea holeriilol'. trufaş, mândru. am ice. pn':\ nobil. rel icitarr-. ol'i:;:inii. llZ [1778] 1778 Pug. 1881 temenele eklnmbrntate Prouiea kc nH:�g:as ungln-r 1332 Ma arhoutus HOP" sopa kapuos :., metahirisiţ] ta li(eLi ighemonikon talini lB3B ugUl'li\1 ohijduiţ] uuto to pro kopsnmeu ohoroaen �lik lB34 za.ifrl 1331:) spndnksit sevas 1337 dărvală IBB8 katnhrisurI pristavilisit adieaforisirea hufurdisit] vurta harecjl nes- cinurl pil protipeudişt.I IW>,H hula l:lJO uosc]nil'" insomnă : tOlllplilllClltc turc!'. pre:1 luminat», Provedinţu. �i 1I1a·]"\'. llllg·ltlit da.r', insii. hotel'. tael. hil,tl:. tutun. intrt'lminjal:l. deprindere, obieeiii. mărire inerηllfată. manieră .. bun augur, asupriţf. poftim. .un păţit-o. hauiţa. eăelllUi. fanal'iohî. indispusă. studieat, respectos. de dacii. auusnrl. recomanda t. indiferenta. intltriţi P,';:l der.f/'t.e. ClI ridicat«, eu gros. liciteazi]. rangurI. prinde. holeri mar), critică Înjurăt6n'. :\SC\\UR('. [1779] l'ug. EHI piilitmida neprihă.nit samovoluieiea JiH2 fevgn disbăr» lH43 ghergh i r mi�illt( 13/�'1 dele ram t:iirdoeur"i spoveduir gudnrăndu-se pehlivăni] 1 8IG trezeşte-te 1848 oblăduire 13·19 cârteşt! uueltirI hei 11111 kaimeno 1 :,50 na zisi, pulbere e'luturl parimie ghiduş 1851 ci că 1358 inuilicî CarhOilYC rohatcă posesorul ] :Vi[. Gavril buzutu 1356 pe�.;he� zelllbilllrl herzoahe 17,�1 in�e1l1nli.: (1 burucnnă ren, neatins. arbitrarul. fng\:. a se debarnsa. l:ll.mariÎ boltită. Iurnicnr. dosare. lcrar. şiretlicnrr j udediLo- rescf. cuufesat. liuguşiudu-se d ucsce. şarlatanif. ile�tf;ptlH.c. protecţie. llrăţl Jlelll11]j�i;Jlli 1'1. coiuploturl. Milriea. tu. �ennanul. se trăescl. praf, colh. găletl. esemplu, bufon. fjice că. icosarI. ruhle. barieră. arendaşul. caleu vestit, prcseut. euşur] de biltiLnie. coşn Jete de frunde de brad. [1780] 17::;0 I'j"Ig. 1:350 prohorisi ]D57 miniUi, !Jristavlisl'sc. ja.Jbl( predmetul peripisce re�lnl'�tl hapca lil58 sprllfcil ispisoucele (loslo�it, holdul leat hirtii zdelcă presustvic« scripisitc povescă POJlOS i insovolnicic viguvor dccladuriseşte etolnactalni« coruandirovcă cluovnicul podorojnă podpiscă rodpiscă ostanovră ntnoşenie trieapel raspolojeni- 1,\W l1acazanil.l, î ns,(lrI Il ii : inaiut». darnic. illfă\·i�('l.. petitie. o biectul. moti v (l.; P\'OCl'�. cotropescl. CU sila. cercetarea uuuf dosar. document-le I'l''''d. lămurit. cuprinsul. '1IlUI. firtă, patra!'. proIect de ad de \ ('1\- �i\re. pretoriu]. parafntc. raport. ucusare. §L arbitrar personal. reprimundă. refereză. �ef de hlurvîi. anchetă. funcţionarul, IIi lilt (le pustă, recepisă, adeverinţă. manc. raport. mare-atit. formă jl1dec�(."n:�d. PC(\.!psil. [1781] I'ag. I :jf,f) ruşfert kat<)rto�it. ipro-I �hi�lIcnil' 1:1(10 ('hil,,", Jln�volit 1 ilO!. ocroteşt« 1 nG5 căşuncze 18GH metehnele bt'l'log 1:371.1 pitarc Hl72 ouiet 187G pliroforisit dughenl l:ilt l:n7 dicanieesc puşchtu 1 J:)78 cursă lU7D pirtc ;'. domesnicit injghebându'ţ ) 1:381 ghizdanul şleapca 1:.\8\) i§ulrt 1387 polcovuice vajuicc Sfatul prinosul poclon ke te lipn J ;)88 simandikoas­ paşol otcupu 1 hazua Saril.lJta gkli�iil. li;:-:J În,0Jllnii.: mită, platii. ishutit, şi cele-l-alte. lămurire. �TOS 111 ed'li. permis. proteg». cunseze. defectele. vizuina ursuluî decrete de bOlcri(' ;;iLp:\dă. lămurit. magasieî. tociunî. j udccătoresc. � trengarul, pastilă de tlcra.il. nlmercscc. Înhlit.n9it. l"ormi\nilll'F· portofoliul. tricornul. bravo turc. colonele, importate. Consiliul de ministri. darul. cadoă. �i cele-l-alt-. însemnate. lipsesci. au trcprisu. fise. ora� grec. [1782] 1i82 Pag. 1388 hristoitie J 88!) illHtforaoa 1390 pra,yoslavni,·j lB91 Uliţll ţipenil" Litve 1 flH2 i mame, •. prigonească de h\ o-l-a.lt;( 1;39:3 harnic Hndiţl 1'19'1 graniţă 139G katigorisescii 139 i că Idi(rălTlg-ij 1398 resvrătitnrilor (10pr08 !tOl t.icse�tI chirul \·10:, iscodim tertip 1401 plihtisisem sfct.nid 1405 sinltisesc 1-107 surgun 1409 sehăstri,' smomit mrejele 10115 pccrul » asudat 1116 hl'endu§ă H17 tufur] " dumeresc 1418 gh'luzel hoş ghfoldum ? kefinis ci? il\l;'\llltlll.: fridi de IJnm)]e'j,·(i. raportul la, Domn. ortodocsi. strada. uic î ulIlbrii (1." OIiI. uemur] strll,ine. virful cfuhuculul. persecnto. inpreună, activ. SUjlll§l slrâilll. frontieră. l'riticii. puvcluitorf. rovol utiunari l .. r. iuterogatoriii. ,l!T�,lllăde�cl, pliUlt.i'L ce vaULlilii g:riud, invenl ăru. mijloc vicl-n. mi se IIrÎSe'. consilierf. sfiesc!î. ecsiliu. schit isolat. scos din minte, cursele. certificatul (le diHători,' ncdu§it. t1,h�e de t611111u .. stindard de CO()1 (It, l'a 1. lămuresc, frumosii. "" mal facI'( keful Tî-,) bun? [1783] Pat:'. lH9 Allah ruunn .. tooll\ 1420 1>\11111" 1422 defteros 1-427 anosti- hlizesci; 1433 bazacon ie � apele 1134 mata 1485 cireacil 1431) rad 1'137 Epanastasis 1438 to spati 1439 hrăpeaseu abraş. 1440 veneticilor 1441 rOdIu slUneaţă unicelul pîl'îi cu ngl�f.t părle 1,j'12 'înru§ H4G hal buehisalii �ell11a lH7 sbiril 1453 diha'î 1463 CIllnic1l1 1466 prucleţilnr 14G7 mewt 14(;9 g-hlo§g:nreil 1470 iltlikii' 1788 ÎIlBellllli't: mulţeuiese lUI U .. ,)1'1'1. poftim. al (loile;). fl(\<1o. ri(l!l tare. istorie cîuda UL Il ispo�iţii II'. domuiea ta .. oam('1l1 de casii. rHllese. revolnţi«. sahien. răpl)sdi. fal§. străinilor. pădutice l'ruJII[,,:t. i ndrczll�ţă. copil mic. face sgomot. labă cu 11Jwhi'î. llalheL eama. stare. batue îl1lledll�it;'i. injurie rusii. ca ltlil. 1l1111t. sărmanul, l,liîstemaţi\.n·. licitaţie. pe de'ntree III. l\('(lr�l)tate.