[989] IORGU DE LA SADAGURA SEU NEPOTU '1 SALBA DRACULUI COMEDIE ÎN TREI ACTE representată pe teatrul naţional din Iaşt, în bene­ ficinl artiştilor român], la anul 1844. Scenele se petrecii în Moldova. Actul I-iii se petrece la moşiea pitaruluî Enachi Damiean, ACTUL I. Teatrul represintă o odae mobtlntă după moda veche în p rovincie : 'l1U pat lung În stânga cu perine la părete, �i ulai în fund o !':iobă; uşă in fund; altă. uşă în stânga care dă În odaea pitarulul Damiean; o a treia uşă în dreapta, care duce în sala de mâncare, şi o fcrestă alăture. SCENA 1. Dami ea.n.: - (iutrând în f'und) Se da'î degrabă curcanil la bucătărie, I se '1 pure 'n frigare... şi se spuî lUI Gheorghi bucătartul ca se mi'I ruminească frumos, că [990] 'I-OlU da bacşis bun ... (vif ud În scenă) Ah! .. giua de as­ HlgI este cea mal norocită pentru mine! .. Astă�H vine Iorgul de la Sadagura, unde 'l-am trimes se 'nveţe car­ te! .. De dOI anI nu 'l-am vegut, şi cănd găndesc că poate peste-nu ceas am se '1 strîng în brace .. ' par' că 'mt furnică ceva pin inimă... ochiî mi se painji- 118SciL .. şi ',mI vino sughiţ ... (cu dragoste şi ştel'gclldu'Şl och if} lorgule! dragul mcşulut: .. Gugulea moşulut l " cât ne­ caz o mâncat el pin ţerI stri:line!.. cât s'o strădănuit drăguţul cu înviîţătura pin afcaelemiile din Sada gura ! .. par' că '1 vCd gi şi noapte cu ochi] pe carte, nemân­ cat, nebăut şI nedorind altă 'n lume ele cât se se pro­ copsască , după cum 'nu-an scris în toate răvaşele ... Dragă, gugule! bine gicea răposatul dascalul Ieni, Dumne­ �iHl se '1 erte, c'aî s'agîungt om mare! '. Se dee Domnul, fetul meu, se mi te 'nalţl ca clocărliea, şi cu tine se 'ţI înalţ! şi neamul! .. Se dce Domnul s'agumgr şi isprav­ nic, pentru ca se Iael stare mare!.. Dar' ce stati ell ca se vorbesc singur ca un nebun, când am o grămadă ele trebl?. Astăgl dau masă mare prietinilor de buna. venire a lUI Iorgu... Am poroncit se '1 face borş cu [,;,ăluşcelc, şi curechjii cu raţă, şi mămăliguţă, .. că ştiU că '1 plăcea pen' a nu se porni, şi le-a fi dorind ca nişte zsharicale, dragul moşuluî l .. Am adus înadins pe Barbul de la Iaşt, ca se '1 cânte: "Frun�lă verde ... " pentru că pe-acolo, pin afcademiile din Sadagura, nu cred se maî fi augit căntece ele-a noastre ele cele bătrăneştl, .. Măcar cit şi pe-acolo 01' fi mojtcanjr. .. ela geaba ... n'au haz ... Eu când aud ţîrl1iturl ele cele nemţeştt, îmI vine 990 IORGU DE LA SADA GURA [991] IORGU DE LA SADAGURA 991 se ']']'eu cu toropala ... Îţ1 scărţie, frate, câte două cea­ sur) la ureche nişte bazaconif, de nicl dracul nu '1 în­ ţelege .. , ş'apoî gicu că facu corcent ... mări, ducă-se la narba cu corceutu-le cu tot! .. SCENA II. Damiean, Iftimi. Iftimi. - (întrâud cu sieală pe uşa din fund) Cucoane Ena- ehi. .' cucoane Bnachi. Damiean. - Ce este, prostule? Iftimi. - Cucoane! .. am dat curcaniî la bucătărie ... Damiean. - Ş'a'i spus bucătarruluî se ''i rumineas- că bine? Iftimi. - Ba nu ... Damiean. - Ce fel, ba nu? Iftimi. - D'apot.. . n'are cu ce se '1 ruminească. Damiean. - Ce giel, măi? Iftimi. -- După ce n'ar cumpărat rumineală din târg ... Damiean. - Eşi afară, dobitocule ... Augit-a'i ton- tul! .. se ruminească curcanii cu rumineală l Iftimi. - Ei; doar' nu sfint bucătar ... Damiean. - Hal, lipseşt.J: şi du-te de stă la poartă ca se 'mî daI de ştire când a veni Iorgu. Iftimi. - Eaca me duc. Damiean, - Aşteaptă!.. Fost-al, după cum 'ţI-am gis, se pofteştî la! masă boîeriî la care te-am trimes? Iftimi. - AIl1 fost şi la boîerî şi la boîeriţe ... [992] 992 IORGU DE LA SADAGUHA Damiean. - Nu cumva a'i făcut ear' vr'o dobitocie, după obiceIul ten? Iftimi. - Da cum, Doamne cartă-mă? .. am fost pe la tOţI şi le-am spus curată vorbă: M'o poftit borenu se ve poroncesc ca se veniţi Ia masă Ia d-Iut. Damiean. - Ce fel? se le poronceştl?. măr, ho­ ţule, tot pe dos ai se vorbeşti? Iftimi. - El; ear' m'aî apucat Ia sucit ca pe-un fus. .. Dă 'mî pace se vorbesc cum pot... ce dracu! dac' aşi fi şi eu prost ca d-ta, n'aşî fi un btet boier. Damiean. - Ear'?. bată-te cucul se te bate! .. Hal, du-te de te pune Ia pândă. Iftimi. - Me duc... şi cum olU videa pe cuconaşu Iorgu ... Damiean. - S'alergl 'iute să'mî da'i de ştire. Iftimi. - (în parte) lHe duc Ia crăşmă peste drum, doar' 'l-olU videa mal degrabă. (ese prin fund.) SCENA III. Damiean. - Mal pe dos om n'am ve�ut de când sunt, şi slavă Domnuluî l sunt de multişor. 'roate lucru­ rile le spune şi le face anapoda; când îl gic se'mi aduce dulceţr, el im'i aduce ligheanul de spălat; când îl �ic se'm'i aduce de spălat, îm'i aduce cafe. Mai deunăgI îl trimet în târg so'm'i cumpere de gece parale tab ac, şi el tmî aduce piperuşî roşî. .. [993] IORGU DE LA SADAGURA SOENA IV. 993 153 . , r j (, Damiean, Gahi�a (întrând prin fund mânioasă.) Damiean. - Cine vine?. A!.. Cucoana Gahiţa Rosmarinovieî! .. Serut mâna, cucoană Gahiţo. Gahi�a .. � (dându'şf vânt cuevanta'îlul) Bonjour mon cher arhon pitar ... Ean spune'mî, je vous prie, de unde-al luat moda se trimeţi mojiciî din ogradă ca se face in­ vitaţiI în case cinstite? Damiean. -- Ce spuî , cucoană Gahiţo?. argaţiI meî alI făcutu vr'o bazaconie la d-ta în casă?. nu me 'nebuni! Gahiţa. - Nu te face, me rog, că nu şti). .. Damiean. - De ştiti ceva, se fitI afurisit!.. Da cum socoţi c'aşI da eu vote se se face acest fel de lu­ crurr? " Me rog, cucoană Gahiţă, nu me socoti un om aşa făr' de ispravă, în cât eu rnsuşî se poroncesc slu­ gilor mele ca se face pozne În case străine ... Pen' acum, slavă Domnuluî l pitarrul Enachi Dămieau n'au dat semne de nebunie, şi numele lUI au fost tot-de-auna cinstit ... Gahi�a. - Da cine 'ţI vorbeşte de nebunie şi pozne?. Cine 'ţI gice că n'ar reputaţie bună? . Damiean. - ApOI dacă am respuntaJie bună, cum o ohfemt d-ta. . . ce giel că am trimes oameniî din ogradă? .. Gahi�a. - Da n'a'i trimes pe Iftimi se me poftească Ia masă?. şi tocmaî pe el 'l-ai găsit mal cu cap pen­ tru ca se 'ml face invitaţie? Damiean. - Da' ce 'ţI-ali făcut? pentru numele lUI Dumnedăă! .. ce '1 inghitaJiea ceea? [994] Gahi�a. Nicî învitaţie nu şti! ce însemnează?. Eler! mon cher arhon pitar, tare eşti ar'i(m§. Damiean. - Ce sunt? .. rierel? Mări, ce vorbe suntti aeste? Ha, ha, ha... Augl, înghitatie, rierel, bonjur?. Augl parascovenit pocite?. Nu cumva, soro dragă, s'o mutat ţara Moldovil din loc? . Nu cumva suntem fran­ �UZI, nemţi, jidovl?. şi nOI, ca nişte proşti, ne credem tot MoldovenI! .. Ha, ha, ha, rierei, înghitaţie! .. Gahi�a. - D-ta 1'îgl, pentru că nu te-ar adăpat de delicateţa, de eleganţa şi de sublimitatea limbeî francese. Damiean. - Ce se fac?. Se me adăp?. 'I'rebule se ştiI, cucoană dragă, că, numai vitele s'adapă, dar' oameniî beii. .. şi se me ferească Dumnedeă de cateţie, de ganţ şi de bliblitatea d-tale!.. Când mi't sete, eii beii vin de Cotnar şi de Odobeştl: beii vin de cel mol­ dovenesc curat, ear' nu ganţur� nicî bliblităţt .. Aşa se ştiI. Gahi�a. - Îl superfiu se mal coearisim Împreună asupra acestul suqet, pentru că nu ne înţelegem. Damiean. - S�(perfi�ur saii nesuperţltu»: ... nu ştiti ... dar' că, nu te înţeleg?. asta 'j adeverat... şi me pot grura pe cel patru-gecJ: de sfinţi părinţi, de pricep ceva din toate cimilitnrile câte le înşiraţi d-voastră, iştl de vremea nouă, care ve giceţl. .. cum Doamne eartă-măr.. civirasilisiţL Ha! .. civirasalisiţ�; d-voastră, ipoehime­ ne alese, cărora ve este ruşine a trăi şi a grăi ca pă­ rinţii voştri; d-voastră, oameni procopstţr şi mal ales pricopstţî, care ve faceţj momiţele altora, împrumutând de la străini numai cele rele, ne mal putănd trăi de 994 TORGU DE LA SADAGURA [995] IORGU DE LA SADAGURA 995 cât cu bonjur, cu blamanqe şi cu parle, marie chesche­ ou; şi cărora În sfărşlt ve e ruşine se fiţI Moldoveni cu­ raţl, Român] get beget, . . (În parte) De 'mi-a veni şi Iorgu cu superjllururt, îl olomăgesc, Gahi�a. - Cucoane Enachi. .. n'am venit în casa d-tale pentru ca se me ofaasariseştr. . . şi dar te poftesc se 'ţl mal ţiI gura, c'apot. .. Damiean. - C'apo) poate mi'î cere duel?. Atât ar mal trebui... se casă şi femeile la duel!.. c'apoî s'au pricopsit de tot brata ll'Ioldovă! (cu blândeţă) Ean as­ cultă-mă, dragă cucoană Gahiţft. .. nu te mâniea. .. eu te-am vegut mititică cât o şchîoapă, ş'am fost bun prie­ tin cu tatăl d-tale şi cu bărbatul d-tale, Dumnegeu se'i erte! .. In urmare, mi se poate trece câte le gic. în vremea mea, dragă cucoană Gahiţă, bătrâni) aveai'! vale se grăească ce le plăcea, pentru că pe-atunci tot omul cu părul alb era cinstit... şi cred că străinii nu ne-au stricatu ăncă toate obicelurilo cele bune. Gahi�a. - Departe de a ni le strica, arhon pitar, străini] ni le-au adusă în perfecţie. Damiean. - Îu ce, me rog? Gahi�a. - În gradul civilisaţieî care domneşte as­ trLgi în Europa. Damiean. - Unde?. Gah.iţa. - AicI În provincie nu poţi gtudeca reţor­ maţiea care s'aă Introdus în ţal' ă ; dar' du-te je vous prie, în capitalie ; du-te de vegI magaziile lUI moneuc Miculi; du-te de v:egI paveoa cea nouă ... Damiean. - (în parte) Ba că chîar l hodoronc-tronc. 63* [996] 996 lORGU DE LA SADAGURA Gahi�a. Du-te de te tntslueşte cu cavalerii de acolo. . . şi se admirezt amabilitatea lor. .. se '] augi ce complimente delicate îţI Iacii: ear' nu cum faceţi d-voas­ tră, care ve slujiţI de cuvinte groase şi giceţl fie-cărut lucru pe nume, fără a ye închietarisi de urechile dame­ lor! .. Du-te ... întră în saloanele briliante, unde ardă sute de bngi>t, ear' nu lumtnărt de seu ca pe-aici. .. du-te de vegl oglindile acele marf care îţI refleotarisescti tot trupul. .. canapelile acele elastice care te saltă cu plăcere, ear' nu scaune de lemn ce 'ţI întră în oase ... Du-te mal ales de ve�ll damele acele educarisite, care stau toată giua la oglindă de 'ŞI rmpodohescu graţiile figureî şi a trupulut, ear' nu ca pe la nOI, se meargă la bucătărie şi la spălătorie, ca se 'ŞI Ieştelească rochiea şi degetile. Du-te de le vegi toate acele, ş'apoî mi'I gi­ ce dacă influenţa străinilor ne-au stricată mintea, sat'! dacă ne-ati deoelopat-o. Damiean. - VeI-Lopată?. Destul!.. Am înţe­ les. (în parte) Săracă limbă! .. de te-or fi sucindu şi pe­ acolo tot aşa, apot te-al' sfinţit! eştI bună de pus la sventat în pod ... (tare) Cucoană Gahiţă: al' toate dreptă­ ţile, şi eu sunt un nătărăîi!.. te mulţemeştî cu atâta? Gahi�a. - Fie... îţI dat'! pardon. Damiean. - Foarte mulţămesc. (În parte) De 'mî-a veni şi Iorgu în doaga el', îl trimit la Goliea. [997] lORGU DE LA SADAGURA SCENA V. Damiean, Gahi�a, Gângu (vlind din fund.) 997 Gângu. - (vorbind tare ca un surd) El, măî Enachi! .. adeverat că vine astă�r Iorgu de la Sadagura? Gahi�a. - (În parte) Carnacsî! că m'au spăriet ... quel manant! Gângu. -- 'Ml:-au spus-o a�l: Iftimi, când o venit se mi! poftească... Când al şti cât îl de veselă Mar­ ghloliţa, fiică-mea, că '1 vine logodnicul?. par' că are argint viii într'însa... Sare pin casă, frate, şi gîoacă drăgaî'ca ca o nebună! . . Măr, măr, măl!.. Ce 'sit fe­ tele este!.. cum le pomeneştt de bărbat, îţl: sară în cap de bucurie... Marghloliţa, cât pe ce era se me gâtule ... Gahi�a. - (În parte) Of! nu pot se sufăr surdul ista ... răcneşte par' c'arti fi toţI surd) ca densul, Gângu. - (cătră Gahiţa) Aud?. bunătatea matale ... eii sunt eănetos. . . da mata? Gahiţa. - Nu te-am intrebat cum te afli. Gângu. - Eşti săniîtoasă?. îml: pare foarte bine ... Vegl mata, dragă ... sănătatea 'l: ca o eapă albă ... cum trece dealul, nu se mal vede. Gahi�a. - (În parte) AU�l vorbe de provincie! Gângu. - Se te păzeştt, dragă cucoană Gahiţă, pen­ tru că la vîrsta noastră, cataroile sun tii foarte şugube]e. Gahi�a. (mântousă) Cine 'ţI-au spus d-tale că am catarol? .. Gângu. - Precum �icI foarte bine. .. ele de-odată, [998] 998 !ORGU DE LA SADAGURA nitam nisam, te trăntescă alivanta plăcinta 'n groapă ... mal ales la vîrsta noastră. Damiean. - (in parte, ri''': Damiean. - (alergând la uşa) Ba 'i eIT·".; ._,!ni;mfl.;", 'mi spune că '1 eL.. Bată '1 ! .. Iorgu. - (întră şi se aruncă în bracele moşulut seu) JJ;[on onde ! Damiean. - Vin', gugulea moşulut l (îl sărută ş'apof caută la el cu dragoste) Ean videţi'l ce moţpan mare s'o făcut! par' că 'i Alecsandru Thiachedon. Iorgu.- (în parte) Uf! (tare) Mon cher oncle, cât sunt de fericit! .. Damiean. -- D'apoî eu, fetul meu! d'apo) eii! .. Vin' se te mal sărut odată ... (plângând) Când gândesc că nu 'l-am ve�lut dOI anî de gile! .. Ce ve pare, fraţilor?. aşa Că'l nostim? aşa că'mî samănă mie? Gângu. - �ud?. câte ceasurf ? Dam.iean. -'. (luând pe Iorgu de mână) Vină se fael cu- [1002] 1002 IORGU DE LA SADAGURA noştinţă eu prietiuiî met. Il-lut îl slugerîul Gângu, un prietin vechlă a băbacă-tăiî. Nu 'ţI aducî aminte de el? Io:rgu. - Ha... Eau stă. .. NiCI de cum. Damiean. - Da cum dracu 'l-al şi uitat?. El te-aii purtat în brace. .. adă'ţl aminte când te gîucaî de-a baba-oarba cu Marghloliţa, cu fata luî, Iorgu. - (căutând cu Iornfonul la Gâng u) Ha ... acum me su· venarisesc. (aprcpitndu-se de l:tilllgU) Mon cher monsht Gân­ gu, tmî pare bine că, reînuoesc amiciţiea cu d-ta, Gângu. - Aşa ş'aşa , nicî prea prea, nicl foarte ' foarte. . . numaî că mi s'aii cam luugitii urechile de foa­ me. (în parte) Ce dracu are de se uită la mine prin geam?. (tare) Ean ascultă, Iorguşorule, nu cumva al prins orbul găinilor? Damiean. - Cu adeverat ; Iorgule , ce însemnează stccluţa asta care 'ţ'î-o tot bagt În ochî ? Iorgu. - Mon cher oncle, cetirea necontenită a uvra­ j elor, 'mi-aii cam slăbit puterea radelor visuale. Damiean. - Ce 'ţI-aii slăbit, fătul meii? Gahi�a. - Puterea radelor visuale ... Aceste cuvinte tehnice, vreaii se �ice că 'l-aii slăbit ochelnica. Iorgu. - (în parte) Cine se fie elam a asta care mă înţelege atât ele bine?. (apropimdu-se de Gahija) Madamă, CU toate că n'am avut felicdaieo. ele a'ţl fi recomeudat, dar' me folosesc de ocasiea aceasta, pentru ca se te rog se me noroceştî cu declinaliea numelut el-tale. Damiean. - (cu mirare, în parte) Ce dracu '1 �ice? Gahiţa. - Mons!('u Georges, desirul unul cavaler amabil ca d-ta nu poate remănea neîmplinit... par [1003] - IORGU DE LA SADAGURA 1003 consequence, me grăbesc a'ţi dcclinarisi numele meu ... eu me numesc Gahiţa de Rosmarinovicl, votre servante. Iorgu. - Eli sunt, au coniraire, votrc seroiieur rnaclamă, şi de doresc ceva, este numai se se presen­ teze vr'o ocasie, pentru ca se'ţ'l pot dovedi admiraţiea de care sunt cuprins pentru graţiile persoanei d-tale. Gahi�a. - (în parte) Na cavaler! .. Damiean. - (luând pe Gângu de o parte) Măi Găngule, înţelegi tu ce limbă vorbeşte Iorgu cu Gahiţa? Gângu. - :j,)ici c'a ploua?. Nu cred ... n'am au­ �it buraticul agi dimineaţă. Prietenul. - (cătrii alt prieten) Pare-mi-se, vere Con­ staudine, că şi Iorgu s'o nemţit. Damiean. - (in parte) Oare nu cumva o uîtat şi Iorgu româneşte. (tare) Iorgule, Iorgule! ean mai întoarce-te şi spre nol. .. mai spune-ne ceva de la Sadagura .. , des­ pre călătoriea ta ... Iorgu. - Pardon, mon cher oncle ; n'am vreme acu, că presentez omajurile mele secsulut frumos. " as­ ta 'I datoriea fie-căruî galant om. Damiean. - Mări, băete, lasă de-oparte majurile şi soscul şi respunde'mt curat la ceea ce te 'ntreb. Iorgu. - ApoI ce se'ţl spun, mon cher oncle? . Când aii trăit cineva într'un târg civilisat ca Sadagura, şi când este silit în urmă a veni într'o ţară ticăloasă ca a noastră, contrastul i se pare atât de piramidal, în cât nu poate găsi cuvinte destul de energice, pentru ca se esplice ceea ce simţeşte in lăuntru. Gahi�a. - Resonc., are rezon, mons1:u Georqes 1 .. [1004] 1004 IORGU DE LA SADA GURA Eaca de pildă eu, care am voîajarisit, şi care am fost la Cernănţl... nu pot se mă deprind nicl de cum cu Moldova ... Of! .. de-aşi scăpa mai degrabă de ţara asta! Damiean. - Da bine, me rog, ce are Moldova de nu ve mal place cum aţi călcată peste graniţă? Iorgu. - Ah mos» cher oncle!.. nu me sili se'ţ'( spun câte are şi câte n'are ... Damiean. - Da spune, spune... N'are şi ea tăr­ gurI? .. N'are şi ea oameuî ca şi cele-l-alte ţer'(? N'are munţr, copaci, ape, vite? Gahi�a. - Ba are prea multe. .. prea multe! Damiean.-- Nu te 'ntreb pe d-ta. (Iuf Iorgu) Spune ce 'i lipseşte biet el Moldove?. Nu 'sit oamenii bunl şi cu frica lUI Dumne�eii?. Nu este grăă bun? Nu este vin bun?. Nu 'i in sferşit belşug în ţară! .. ce ve tre­ bute mal mult?. N'am dreptate, vere Gângulc? Gângu. - (căutând la ornic) Aud? .. opt ceasurî. Iorgu. - Ah mon cher oncle!.. Ce'mî pomeneşti d-ta de grăti, de vin şi de vite?. Aceste materiealurt sfintii bune cu adevărat, dar' nu aducă uicî o tnaintire inteligeuţiî. .. Ce ne foloseşte că avem cele trebuiuctoase pentru hrana trupuluî, dacă mintea moare de foame? Prietenul. - (cătră alt prieten) Ean aU�I, verc Coustan­ dine, g ice că mintea moare de foame ... (pufnesce de ris.) Iorgu. - Ce '1 o ţară fără canalurf, fără comerc, fără industrie, fără drumurt, fără lib ... Gângu. - (strenută tare) Afcrim! Prietenul. - (cătră alt prieten) AU�I, vere, �ice că n'a­ vem drumurI?. dar' el pe ce-o venit cu poşta? . [1005] IOllGU DE LA SADAGUllA 1005 Damiean. - Eau ascultă-mă Iorgnle... dacă vrel sil'm'î fael mulţămire, te poftesc... altă dată se nu me mal ameţeşti cu astfel de fleacurI... Tara Moldovei îl binecuventată de Dumnedăti ! şi cine nu ştie s'o Iubească şi s'o preţurască, nu'I vrednic Se'1 mănănce pănea şi sarea. Gângu. - (strenu tă) Aferim! . . vrei tabac? Damiean. - (Iu ânrl o prisă) Foarte mulţămesc. (streuută.) TotI. - Se'tl fie de bine. • e Damiean. - Amin. (Se audii lăutari! afară.) Damiean. - Baca şi scripcariî l .. Ha'î se ne punem la masă. TotI. - Haîdeţî, ha'îdeţI! Iorgu. - (dă bracu l Gabiţcl) lJIIadamâ, fi-vom destul de (elice ca se nu'nu nfiwarise§n bracul P Gahita. -- Ce se potriveşte!.. sunt foarte flata- risiia. . . . Iorgu. - Fiind lângă d-ta la masă, me vofă crede în sînul ci vilisaţief din Sadagura. Gahita. - Nu mai pucin şi eu me vom suoenaris! de Cernănţî. (Lăutari! Întră cântând pe u�a clin fund, treci1 scena şi esti pe uşa din drepta. După el esii Iorgn şi Gahita dându'şf bracul, pe urmă esă prteteniî, şi În sferşit Damiean şi Gângn). Damiean. - (lUI Gângu) Tare 's' îngrijit, măl Găn­ gule, despre Iorgu!.. ce socoţi şi tu? Gângu. - Dac'a ploua, pun rămăşag, (esă amândof.) (în tot timpul scenef a 8-a, se audii lăutari> în culisele din drept .. �i din timp în timp câte un Vivat!) [1006] 1006 lORGU DE LA SADA GURA SCENA VIII. Iftimi (întră beat pe uşa din fund.) Pău' acu am şegut la pândă 'n crăşmă, şi degeaba ... cu toate că m'am şi uitat eli într'o părere, doar' 'l-oîii zări. .. Se vede că cueonaşu Iorgu n'are de gând se vie astă�lL .. Face cum a vrea. .. De-a veni, a fi bun ve­ nit; car' de nn, nu. Ean se videm eli pe degite: (numă­ rând pe degete) ... n'a veni, a veni, n'a veni, a veni, n'a veni! .. curată soccteală.. . Me duc dar car' la crăşmă să'l pândesc... Moş Niron m'aşteaptă c'o sangeapă de pelin. . . şi ce pelin! .. când gândesc, îmI vine se cânt: (caută) "Frungă verde peliniţă." (Se uudii r:lcnete de Vivat! alăturea.) MăI! .. cine chiue în sofragirie?. Îra! .. boleri 'sli la masă Ean vegY-îl cum chilesc! .. Înghite-Agachi. .. se te ved ănc'odată ... ha ... dăl, dăt, dăl, (în parte) Dacă 'să bolert, tot mal voînict de cât nOI!. . beu boîe­ reşte, cu oca. (uttându-se eal" pe uşă) Cine '1 flăcău cela care nicî nu bea, niCI nn mănâncă?. ce dracu '1 tot şop­ teşte cu coaueî GahiţeI la ureche?. şi '1 place babel. .. îl place, da... Dec! se scoală flăcău de la masă şi vi­ ne 'ntracoacl?. dos la facă, ş'amandea la moş Niron. (ese, alergând pe uşa din fund.) SCENA IX. Iorgu. - (întră pe gândurt, având şervetul prins de frac) Vf!.. am scăpat! .. Se me mal răsuflu puciu ... Borşul 'ml-aă [1007] IORGU DE LA SADA GURA 1007 tnăcrit stomahul; mămăliga mi s'au prins în gât, şi cu­ rechlul cel cu raţă. '. (ocerindu-ae) brrrrr... de-aşi avea un pic de colonie se 'm) mai dreg mirosul... (cu desperare) ­ Ainsi clonc! Eată viitorimea ce me aşteaptă!.. eată vieaţa ce mi se pregăteşte! .. Bucate ţerăneştl cu ceapă . şi usturom, pentru plăcerea gurei!.. Miros de curechm murat, pentru plăcerea uasului l .. Scârţiitur! şi răcnetc ţigăneştl, pentru plăcerea urechilor!.. şi priveliştea unor persoane urîte, ruginite şi uecfoplite, pentru plăcerea ochi­ lor! .. Eată în ce se 'nchee tot traiul ce am se sufăr, păn' la moartea me! .. O! Sadagură, Sadagură?. Unde sîmtli mulţămirile ce cuprinQl În sînul teli?. Unde 'su ehiflele ? Unde '! berea? Unde 'su cartofele? Unde '1 şni­ ţelul ten cel chesaro-crăesc?. Dar valţurile tale cele şvăboştl?. Dar societatea ta cea plină de graţil? .. Val ş'amar! " Ce-o se mă fac?. tmî vine se leu campiî, se fug în lume. .. departe de casa părintească ; departe de provinciali) aceştî fără de sentimente şi fără ideile veacului meu; departe de toţI... şi de rude, şi de ţi­ ganî, şi de ourechîă cu raţă ... SOENA X. Iorgu, Gahita; mai[ pe urmă Damiean. Gahi�a. - JJ:fonSi[U Georqes ... Iorgu. - (tresărind) Cucoana Hahita.! Gahi�a. - Oe: al, mon cher monsi[u Georges?. ye- [1008] 1008 IORGU DE LA SADA GURA �eQd că te-al sculat de la masă, am gândit că te-au apucat vr'o durere la ... Iorgu. - La suflet?. dar! Gahi�a. - Eştl cu adevărat ind1:spose? Iorgu. - Şi me mal intrebt? .. Ah! nu ve�l palida mea Iacă ? ., nu ve�I progresurile durerit pe trăsăturile obra­ zulul? .. nu ve�l că, de când am tntrat în casa asta, me usuc, me topesc din picioare, ca o pansea arsă de vsnt. Gahi�a. - Ce nu bel o leacă de apă de nintă P Iorgu. - Apă de niută!.. Ah l.v. nicî o băutură nu poate vindeca patimile sufleteştr şi intelectuale. Gahita. - (oftâncl) Te înţeleg! Iorgu. - (aproptindu-se de ea şi luând-o de mână) Me înţe­ legI? .. A! Slavă domnulur l că am găsit în sf�rşit un suflet botezat care se me înţeleage! (Danrieau cu şervetul legat de gât apare la uşă şi ascultă.) Damiean. - (în parte) De înţeleg ceva se me Iee dracul! .. ean s'ascultăm ... Iorgu. - (cu fac) Simţeştl ce sufere inima mea aICI, în atmosfera asta barbară, unde nu răsbate nict o ragă a civilisaţieI?. Eii care sunt copilul el şi care 's hră­ nit cu laptele el! .. Damiean. - (în parte) Cu a cUI lapte? Iorgu. - Găndeşte ce efect 'ţl-ar pricinui, când 'ţI-ar pica peste cap turnul Trisfetitelor ... Asemine efect tmî pricinuescii toate lucrurile ce mă 'ncunglură... Nimic nu 'mî place, nimic nu me mulţemeşte ! .. par' că 'mî stă o greutate nemistuitoare la stomah... Nu ştiu ce se fie? mămăliga, saii altă?. dar' te rog, scapă-mă [1009] IORGU DE LA SADAGURA 1009 din haosul acesta în care, cu cât merg, me dau de-a r08- togolu mal afund. Damiean. - (în parte) O 'nebunit! Gahiţa. - JYIon cher moneu: Georges!.. eu nu do­ resc altă de cât se te scap. .. dar' cum? Iorgu. - (cn mare foc) Cum?. jărtfindu'ml toate simţirile inimel tale celel pline de poesie, de melodie, şi de melanholie!.. Dă'ml amorîul teu cel de ânger tute­ laire; căcl de me poate scăpa ceva pe lume, este numaî dragostea ta, vergUlrc't divină şi senină! Damiean. - (în parte) Ce se '1 dee?. ÎmI vine mie se '1 dau o palmă. Gahiţa. - (în parte) Ah! quel bonheur ! mă Iubeşte! (tare) Ptudorea secsuluî meu nu mă eartă ca se răspund îndată dorinţelor d-tale, dar' ... (coboară ochiI.) jorgu. -- Ah! Gahiţo! .. suflet ceresc şi 'naripat! .. nu me ecrazarisi cu astfel de vorbe! 1. Lasă modestiea oamenilor de reud ; las'o la de-al de Gângu ... la per­ soane ne 'nsufleţite de spiritul veaculur, precum sunti; provinyiali'I de aicî. Damiean. - (în parte) Aşa! .. Iorgu. - Ear' tu, Gahiţo!.. tu care 'ţI-al desvelit mintea ca o conopidă la căldura civilisaţiel; tu care al făcut voeajurl; tu care al vegut Cernăuţiî: .. nu te su­ pune la nişte cuvinte deşerte, precum modestiea şi ptu­ dorea ... Mărturiseşte ritos sentimentele inimeî tale ... spune'mt: Georges te Iubesc!.. precum 1ţl gic eu în patru limbt: Gahiţo! Gahiţo! te Iubesc! sas agapo! ich liebe ihnen! je vous aime! (cade în geuuncnt) Ah! fiie 'ţI 64 [1010] 1010 lORGU DE LA SADA GURA milă şi me măngăe de nenorocirea ce-am avut a mă 'intoarce 'in ţara mea şi 'n casa asta! .. Damiean. - (aproptindu-se de Jorgu, tarc) Aşa, telhanu­ le ! " Casa părintească '1 o nenorocire pentru tine? . Afară se eşl, neruşinatule!.. afară, ticălosule... şi se nu te mal arăţI în ochiî meî, că, se n'am parte de M­ trăneţile mele ... (Prteten it Întl'lt, unul cu şervetul la gât altul cu paharul în mână. şi ÎnC;lnglUru. pe Damtean, căutând se '1 Itniştească.) SCENA XI. Ce� de'nainte, prtetenir: mai[ pe urmă Gângu şi Iftimi. PrieteniI. - Ce este? . ce este? . Damiean. - Au�iţl, me rog', fraţilor?. Dumnealui cuconu Iorgu, nepotul meu, găseşte casa moşulut seu o năpaste pentu densul l .. augit-aţl aşa lucru? .. Eu care m'am strădănuit, Dumnedeu ştie! pentru ca se '1 trimit în şcolî, cu cheltuelt mal pe sus de cât starea mea . Eu care 'l-am dorit şi 'l-am plâns dOI aUI de �ile . Eli care 'l-am aşteptat din �i în gi, din ceas În ceas, cu bătaîe de inimă ... şi toate aceste pentru ca se '1 fac om de treabă! .. an�iţl răsplătirea ce'mt dă, ticălosul? .. augiţl! .. casa moşu-săă: casa unele s'au născut el! casa unde-aii murit maIcă-sa!.. îl o nenorocire pentru den­ sul! .. Afară, păn' nu uît de tot că 'ţI sunt moş. Iorgu. - (în parte) ÎmI vine se me 'npuşc l .. (ese prin fund foarte turburat.) [1011] IOHGU DE LA SADAGUHA 1011 Gahiţa. - (În parte) Acu ')' vremea se '1 dovedesc ce este pasiea amorlulul. " Me duc se fiti ângerul tute­ laire a lUI mori cher Georqes ! (ese după Iorgu.) Damiean. - De geaba vreţl se me mângâeţl, fra­ ţilor! .. de-acum toate nădejdele mi s'au stînsu t '. Un nepot am avut, ş'acela... 'l-am perdut!.. Blăstămat se fie ceasul când 'mî-aă venit în gând se '1 trimit peste graniţă, la Sadagura! Gângu. _. (Întră Iute) Cum al g.is, vere Enachi?. vre) tabac? (îl dă tabacherea.) Damiean. - (sver lindu'f tabacheraa jos) Du-te la dracu cu tabacu'ţI cu tot, surdule. Gângu. - (În parte) Eaca! .. Se vede că s'o cărchit yerul Enachi. Iftimi. - (alergând pe uşa din fuud) Cucoane, cucoarne ... de când zăresc n'am păndit pc nime. Damiean. - (furios) Lipseştî, prostule, că te le dracul. Iftimi. - (eşind, fuga) Se te duel duluţă ... (Cortina cade.) 64* [1012] 1012 IORGU DE LA SADAGURA AOTUL II. Actul se petrece în casa comisuluî Kîulafogln, la Inşî, Teatrul represtntă o sală. nemobilată cu treI uŞI; una în fund, care duce afară; alta În drepte, ce dă în odăile lUI Iorgu; �i o a treia În stânga, care se deschide în apartamentul lUI Kfulufog lu, Lângă uşa din fund, 1111 dulap luare cn pendulă şi Cu o f'erestufcă sub cadran. Scaune pe 'npregfur, SCENA 1. Iorgu (întră pe uşa elin drepta, posomorît şi pe gândurf.) De căud m'o alungat moşul meu din casa lUI, fatali­ tatea s'au legat de capul me1\!.. toate 'ml mergă pe dos, şi nu '1 g.i în care se nu am câte-o supărare! .. Am alergat aicî în Iaşî, nădejduind C'OlU găsi distracţii care se 'mI gonească gânduri le cele posomorîte; în ză­ dar! " Cine caută distracţi) în capitala noastră, samănă cu nebunul ce caută cal morţI se le scoate potcoavele ... Am cercat de toate, rrtr' a da de mulţămire! .. 'MI-am sdruncinat şelile pin droşce pe paveoa noastră... cea vsndută caretaşilor ' .. făr' a câştiga altă plăcere, de cât o durere în şoldurî, care m'au ţinut la pat vr'o două septămăn], " Am alergat ca un Iepure pe cămpul Copo­ uluî, făr' a căpăta alt ceva de cftt o ocă de colb în pept, şi deplina încredinţare că locuitori! Iaşului au fostă şi snntti oameuiî cel mal colbăiţI din toată lumea . Am fost la balurile măscărite ... vreti se g.îc, măscuite . şi m'am întors acasă cu ideea, că cel maî mulţî care 'şi punti mască, o facu pentru că le '1 ruşine de obrazele lor! .. În sferşit m'am dus la opera nemţască, la vo- [1013] IORGU DE LA SADA GURA 1013 devilul francez, şi la btetul teatru naţional, sărmanul t •• când moare, când învie... da 'I mal mult răposat l .. Şi ce mulţămire am tras din toate aceste pitrecerr a le Iaşulul? .. Nimic t '. (se preumblă pu cin pe gândurI) D'apot creditoril care 'ml stau de strajă la uşă, cum se face giuă .. ' dă!.. par' că eu le-am gis se 'mi face cre­ dit .. , D'apoî Iţic zaraful căru) sunt dator două sute de galbinI, cu dobîndă de şeI - "Mai fin tel nu lipsesc a cerceta despre Întregimea fe- [1022] 1022 IORGU DE LA SADA GURA I II I I "ncU'ei sănetăţii d-tale, ca aflând că eşti după cum do­ .resc, nu puşin se se bucure sufletul rneii : al doilea vel "şti că, din mila cereseului tmpărat, şi eu sunt sănătos: "al 3-lea te înştiinţez că vin la Iaşt, că-se caut pe ne­ "potul meu Iorgu, care 'nn-ati scris că s'au pocăit pen­ "tru cele trecute. Decî, În puterea prieteşugulul nostru>, "am gănd se trag la d-ta În gazdă, rămăind al el-tale "prea plecată şi supusă slugă EnGdci Damian; piias:" Zoi�a. - Pitarîu Enachi Dămian?. cine'I, dragă? K'iulafoglu .. - Un prietinos vechfă a meu, cu care am fuzito peste Pruto, in vremea 'I'urcilor. ZOi�â. - Ce fel? al fugit?. Par' că 'mi-al spus eli te-al bătut cu elenşil la Sculenl?. K'iulafoglu. - 1YIalista ps'ihi mu, m'am' batut-o, ma de departe... Eu sidemu pe oelalalt mal a Prutu­ lUI chind a sosit urdiea turcesca si recneam "Elate ka­ kohrononoki diavoli... Ela incoace, daca ve da ini­ ma, se ve aretu eu" .. , ma niyl unu n'a indreznit-o se treca Pruto, che pe tOţI îl faceam kes. Zoi�a. - (l'i alerg acum din sat în sat, şi dau rcpresentaţi1 aeroba­ tice. .. Eu, Iorgu DrtlUiall!.. Şi ce dracul era se fac? Când m'au găsit moşul meu în blăstămatul cel de cea­ sornic, şi cănd m'au dat po mâna comisarilor, era se 'ne­ bunesc; insă m'am smuncit voîniceşte din ghiarele ce Jl1(J prinseseră de gât; 'mt-am luat călcăilo de-a umere, şi m'am dus, m'am dus, m'am dus peu' ce m'am vegut departe de capitalle, şi de Iţic, şi de agie, şi mai ales de stahiea cea de Gahiţă. AtnncI am tntrat într'o crâş­ mă ca se me odihnesc! " Când în crăşmă, ce se văd ? . , pe hen' van Kleine Schioabe 1 .. un neamţ ce cunoscu­ sem la Sadagura, şi care se ducea la Iaşî ca se dee represeutaţn gimnastice ... De-a dată 'ml trăsneşte prin cap o idee de cele cornorate... Me apropiîu de neamţul meu şi '1 gic: .MăI, şonţule l .. deschide'ţî urechile 'n patru la glasul adeveruluî. ,. Tu te dUCI la IaşI ca se arăţI locuitorilor lut că ştiI se te daI de-a tumba, şi că poţI ridica multe ocî tie bere şi de fer? '. Sermane car­ toflarrule! Nu ştii că acolo sfintii acrobaţt care potă se'ţl fie profcson în meşteşugul palaţilor : .. 'fu poţ1, de pil­ dă, rtdicn ;:;0 sau 80 de ocă de fer; ear' acolo sfintii volnicl care umflă stări rntregr: 'I'u ştiI se te dai peste cap; ear' acolo suntii palatl care ştiu a se da, nu nu­ mai el tnsuş) de-a tumba, dar' a da şi pe alţiI peste cap! .. Nil 'ţI cerca norocu 1 în Iaşr, nefericitule ŞLll1 ţ ! [1035] IORGU DE LA SADA GURA 103,'> că '1 muri de foame... Vin' mal bine cu mine, şi hal­ deţl amendot se facem o asoyiaţie pentru ca se speculăm nevinovăţiea proviuyialilor... I'u te '1 face că 'mî eşti rob, şi eii te-oră arăta peste tot locul, ca pe-un selba­ tic din America .. , Îl videa cât de bine '1 fi priimit sub numele de sălbatic, într'o epohă ca aceasta mal ales, unde oamenlî civilisaţl sfintii socotiţ'î de nebuui!" Neam­ ţul meu se uita la mine ca o broască la soare, şi în sferşit aii prii mit... De-atuncî, slavă Domnului, ne curge bine laptele 'n păsat! .. Nu '1 sat unile se nu câştigăm câte 50 de oue şi eate 10 pUI de găină ... Se trăească şarlatanismul ' .. El şi aurul suntti domnitori! veacu­ lUI!.. Cine ştie dacă prin agrutorul luf, nu volii agtu ngo un om însemnat?. Poate se me fac vr'un prine ... de Sadagura. .. (veqlÎnc1 pe Klelne Schwahe) Eaca şi baron von Kleine Schwabe! .. Bre! .. posomorît îl! SCENA III. lorgu, Şvabe (întră prin dreapta foarte posomorît.) lorgu. - Ce ar, măr neamţule, de 'ţr-a'î sbercit sprincenile P Şvabe. - Am supernr la inima. (oftează.) lorgu. - Nu cumva te-aii înecat n'o cartoflă P . Trage o stacauă de bere, că 'ţi-a trece. Şvabe .. - O! nilcs Erdâpţel, 1 .. 'MI-am adus aminte de un madam ce am Iubit la Cernoviez! lorgu. - Ce era? spălătoriţă sau bucătăriţă P [1036] 103G IOIWU DE LA SADA GURA Şvabe. - Terteifel I spălătoriţ ' .. Nein ... uu ma­ dam de la Moldau. Iorgu. - Ce SpUI, şonţule?. de la nOI?. Cum o chiem a ? Şvabe. - Gahisen! Iorgu. Gahiţa Rosmarinovicî poate? Şvabe. - ]Ylein Got I .. o cuno�tl?. Iorgu. - (În parte) Ha, ha, ha. . . Aista '1 graful cel vestit despre care 'mr rodea urechile cucoana Gahiţa? ha, ha, ha ... Şvabe. - (mânios) Ce rigl, domnule?. Icb bien baron ... Iorgu. - Nu te bosumfia, şonţule ... Ean spune'mî: Gahiţa te Iubea? Şvabe. - O ia!.. şi eu pe deu, o In beam mal mult de chit cel mal bun bier in Oestereich: Iorgu. - (iu parte) ÎmI vine-o idee ... (tu.re) lYIăl', ncam­ tule, ce-al gica dacă tr-nşi tnsura cu Gahiţa? Şvabe. - Vai mir I te-aşî Înveţa cîubotăriea, Iorgu. - Tinc-o pentru tine... Şi du-te-acum de te găteşte ca se tucepem representaţica! .. Ma.l pe urmă îţi făgăduesc se te pun la cale. Şvabe. - OI ich danken! (eso prin drepta.) SCENA IV. Iorgu. - Aug it-ar gust din partea Gahiţel?. Se se drăgostească ... Cl1 cine ? cu şvabul meu!.. Me mi­ ram ciI de ce 'i era aşa de dragă ţara nemţască?. [1037] lORGU DE LA SADAGURA 1037 Ar avea haz se 'I însor ... Dar ... eu chipul acesta scap pentru tot de-a UHa de Gahiţa, cu toate c'am numit-o ânger tuielairc: .. Se te ferească Dumnegeu de ăngerr, când se indrăcescti de 'ţI stau năpaste ! .. SCENA V. Iorgu, ţeranil Ieşind din crâşmă.) Iorgu. - Veniţi oamenr bunf. . . nu YC temeţI. .. veniţI mal aproape, că doar' nu '8 privighitor .. , şi dl simt om pămentean ca şi vOI!.. Augit-aţ'î de vostitul Cocus Mocus imperaior ce-au sosit acum din America, aducend cu dansul un om sălbatic? Ţerani'î. -- Ba nu, gtupăne. Iorgu. - ]�iî sunt acel vestit vrăjitor!.. şi ştiu se proorocesc tot ce arc se se tntemple peste două sute de ant. Ţerani'i. -- Eal! augI poznă şi minune! Iorgu. - Dacă vreţY, yij pot spune la fie-care ce-o se păţască penă manr. .. dar' fiind dL nu vreţI, apot v'olii arăta omul cel sălbatic care mănâncă fac şi bea smoală clocotită. " Hal, duceţi-ve de daţI de ştire SUL­ pănilor voştri şi tuturor bolcrilor VPCIlll, ca se alerge degrabă aici, se vade minunea minnnilor! (în parte) Miu­ cîuna minclunilor. Iorgu. - Nu uitaţi tusă a le spuue ca se aduce svanţihl fără bortă şi galbinj netă'îeţl, pentru ca se co1'- [1038] 1038 IORGU DE LA SADAGUHA ce el rnsuşî cu ce plăcere sel baticul mănâncă hanf. .. Eu mă duc se me gătesc; dar' ve înştiiJJţez se nu căs­ caţ'i gura prea tare de mirare, pentru că sălbaticul are patimă pe gur! căscate. (Ese prin stânga). SCENA VI. Câţ'îva ţerani şi �erance. Un teran. - AţI augiW, măr? .. giee că bea smoală! Alt teran. - Mări, las' măr Ioane, nu mal crede ... Miucruna nemţască, ca şi cea boierească, trece 'n ţara un­ gurească ... şti'i vorba ceea ... Cel d'inte1. - Ba �Ieu, mar ştii ce? .. Nemţii iştiea suntil cu dracu ... Cel d'al doilea. - Poate de-acea îl şi re dracu păn' în sferşit! .. SCENA VII. 'feranil totI, Gângu, Damiean, prietenI (Întră toţI prin stăng a.) Damiean. - Ce giceţi, măr proştilor, de Cocus Mo­ cus şi de selbatic?. unele '1? se '1 vecl şi cit cum mă­ uancă foc şi bea smoală clocotită?. aug'i poznă, măr Găngule P Gângu. - Cine? Elenuţa?. sărmana! .. toată giua plânge de când au aflat că 'şI-au perdut pe Iorgu, 10- goelnicul el. [1039] IOHGU DE LA SADAGUHA Damiean. - Nu 'rnl mal pomeni de el, că mă super. Gângu. - El; da şi tu tea-ar arătat prea aspru ... ce dracu!.. Iorgu 'i tener şi trebue se '1 ertăm dacă 'j sbllrdrt inima .. , Adă'ţi aminte ce făceam nol când eramu (le vîrsta lut. .. când bearnu vutca în Iesurt şi 'n papu­ cii cucoanelor. .. Damiean. - Foarte bine; dar' pentru ce se mă '11- sl�lc? ., de ce se 'şi lepede numele tătâni-sell?. ele ce .' se face datorit ca un holer mare?. AllIF!.. monsiu. Rosmarinovicl şi nu Dămiean t .. asta, frate, nu 'l-Om crLa-o nicIodată ... Cine se ruşinează de numele tătă­ IIi-seu, nu merită se fie nicl om! .. De-aceea 'l-am lă­ sat şi eu pe mănile comisarilor .. , doar' i s'a mal linişti sr1 ngcle şegend (cfttă- va vreme la răcoare, Gângu � Aud? . se se 'npuşte? . mal ştiI ce?. Ea! .. se poate. .. Tinerilor de astăgl nu le prea sufii 'n borş ... Damiean. - Ce vorbeştt, surdule, de înpuşcat?. EI! .' Iorgu!.. Ba se ferească Duml1egeu! " Augi?. Gugulea moşulul ' .. se'l Ierească Dumncgeu! (Se prenmblă turburat.) Un teran. - Cucoane Enaki, s'aude-o poştă. Damiean. - Cine se fie? Klulafoglu. - (în culise) Ma staso Zoiţa, ps'ihi mu, se vino si eu, ye fuzi asa iute? ca o capriţa ? Damiean. - �r comisul Agamemnon ... [1040] 1040 lORGU DE LA SADAGURA SCENA VIII. Ce't de'na'inte, Zoi�a, Klulafoglu (urmărit ele un slujitor ce '1 ţine cm bucu l.) Klulafoglu. - E! natos si veru Enaki! .LWc� cum de te intilnesco aice ? Damiean. - Da d-ta, arhon comise, de unde şi pănă unele?. Eaca şi cucoana Zoiţa!.. Sărut mănile, cucoană Zoiţă,. Klulafoglu. - Ego sinto ispravnicos telos ponton! .. cu mila lUI Dimnedeu m'am facuta ispravnicos la ţinutul acesta: ke acum vin do la Iasi ca se mi sutti pe scaun o ispravniciel l .. Am muuat tatareste ... Aeleca chind (lic tatareste, el'i viue vorba, cz.iot'i cail de poţta nu mergo Iliţ,l ca vintul, niyl ca ghindul, ma ca ... nu still <;e ... , Dezfaba suruziî. .. dos tu ke dos tu cu har apnico! di­ mialor din pas nu eso... din pricina ke nil stiti caro filosofoe a (lisa: incet merzt, mal departe azunzi!.. Se vede che acel filosofos nu so facuse lli\�l a data isprav­ ni cos. .. ha, ha, ha!.. lYla se JIU spuneţt, ma rogo, che am risa de poţte, pentru ehe ma cam tcrno de c hihai ... Damiean.- N'ar frică, arhon comise. . . La nOI ce Întră pe-o ureche. ese pc alta. Klulafoglu. - Nu de alta, file, ma fiind che sinto ispravnicos ... inţalezl?. Ohind nu eram in sluzb a, avem tata voe se racnesco ... si racneam chit septe, dioti eram patriotis. Pairido. frate! .. alt cuvint nu'mt esa din gura ... omos tom ... illţalezl! Damiean. - Da cum nu? . lupul când Yr ca fe se apropie de turmă, latră ca CiiniI IJen' ce prinde oalea. [1041] IORGU DE LA SADA GURA 10211 K'iulafoglu. - Sss! .. sas parakolo, frate... uu \'egl che sinto ispravnicos?. ma se lasemo asta ... Spu­ ue'ml unde ma gasesco, si cum se face du te intilnesco fLiyi linga poţta, in mizloco drurnuluî P Damiean. - AicI suntem la moşiea lUI Gângu, unde fLmi:i venitii de vr'o două gile ca se serbăm giua Mar­ ghloliţiL Kiulafoglu. - Pios?. Ghingos? Damiean. - Nu '1 cunoşti?. Bată 'I. Klulafoglu. - (cu un aer de protecţie) A! .. Arhon Ghin­ gos, mi pare bine, mi pare bine ... Gângu. - Câte făld?. numai patru sute. Klulafoglu. - (luI Damiean, încet) Se vede che are po­ dagra la urechi,( arhon. Ghingos? (ride.) Damiean. - Norociro pentru densul că n'aude toate dobitociile ce' il icîi uuiî si alti]. '.;' ., Zoi�a. - Frate, d-ta stai la vorbă şi btata cucoana Gahiţă ne-aşteaptă 'n trăsură. Klulafoglu. - Las'o se astepte. Damiean. - Ce giei, cucoană ZOiţ{L?. Gahiţa.'i cu dumnevoastră P Kiulafoglu. - Neski; fraţico... I COCOlla Gahiţa ne-a rugata, chind ne-am pornita de la Iasi, ca s'o luam cu nOI, ke s'o aducem inapoi la casa dimisalc, .. Ma ce nehuua kira! .. A! .. me sinhorese ... uitasem chc 'ţi este nepoţica. . . ha, ha, ha ... Damiean. - Lasă şaga, arhon comise, că me super. K'iulafoglu. -:- Qe berbanta! Se ne insale, si pe Zoiţa, si pe mine, si pe d-ta, si pe toţi!.. Ti puskis! li6 [1042] IORGU DE LA SADAGURA 1042 )JIa pes mu, ye ai mal facuto cu el? .. 'l-ar scoso de la adzie?. Damiean. -- Ba nicl n'am gândit. (Se aude în ouhsa din dreapta trimbite şi o dobă.] Klulafoglu. - Qe este asta? nu vine oare vre o urdie de Turyl '? Damiean. - Nu te teme ... Se vede că tot îţi aducl aminte de la Seulenj P Klulafoglu. - Katerqari! .. ha, ha, ha. SCENA IX. Ge't de'nainte, Iorgu şi Şvabe (intră prin dreapta iutovără­ �iţr de dOI oamenf Înbrăcaţl ca şarlatan)', diu care unul sună din trtrn­ bil" şi cel-l-alt d'intr'o dobă, Schwabe este în costum de aerobat.) Iorgu. - (în parte) Valeu?. moşu-meti aicî! " am păţit-o ... Klulafoglu. - Qe 7cabaz:l'iki asta, arhon JiJnaki? Damiean. - Aşteaptă că 'i videa. (Iuf lorgu) Domnule, am augit că vrei se ne-arăţi nişte lucrun de pe ceea lume. Iorgu. - (în parte) Nu mă cunoaşte... curaj! (tare) Oament buni! (in parte) Ce dracu! par' că 'şi-au dată cu­ vănt cu toţiL.. Eaca şi Gângu, şi Kîulafoglu, şi Zoiţa ... numat Gahiţa lipseşte, din uorocire. (tare) Creştin] bla- 1 'ţ"' gos OV] 1 ... Dam iean. - (În parte) Curios glas! Iorgu. - (su iudu-se pe o laiţă) Oarnent bunt! boîert, ţe­ ranf, ţiganI, jidanI! .. Găti ţi-ve urechile şi ochir, că o s'augiţi şi se videti lucruri care n'aii vegutiî neam de [1043] IORGU DE LA SADAGURA 10-13 neamul vostru!.. Eli sunt vestitul Cocus Mocus im­ pcmtor, care-am tncunglurat pămentul ş'am trecut peste noue măr] şi peste nouă ţeri. Damiean. - Chîar ca Făt-frumos din poveste. Iorgu. - I'ocmaî! .. Eli ştili toate descantecele de dragoste şi de diochet , şi pot prooroci viitorful! .. Am dcsciîntat în Iaşl\Ji în Bucureşti câteva cucoane de slu­ ţonic, şi le-ali trecută .. , Am descântat de dragoste unei babe de eo de ani, şi peste 5 minunte ali ve�lut viiud pe lubitul el călare pe prăjină ... prăjina însă era de aur! .. Am descăntat câţIva patrioţI de telhărăşng ... (În parte) şi tot telharl ati rămasă! .. Klulafoglu. - Bre, bre, bre! ce mora stricata! Damiean. - AUI}I, mă! Gâng'ule? Gângu. ;-- Ce se fie, franyuz?. ba '1 neamţ. Iorgu, - Am descantat. .. Damiean. - N'aud), domnule, nu ştii se desc[lIlţ'i şi de leMit? Iorgu, - Am descăutat şi de lebăit pc oare-cine care poartă mincîunt pin casele oamenilor, răstălrnăcind toate lucrurile în reu, şi 'l-ai'l crescut 70 de puşchi­ neţe pe limbă. Dar' toate aceste nu 'sti nimică, oamenî hunl! .. ştiinţa mea cea mare stă în proorocii. Damiean. - Lasă, domnule, proorociile mal pe urmă ... Arată-ne acu ce-al se ne-arăţi.,. Nu ne trece vremea cu vorbe. Iorgu. - Foarte bine. (arătand pe Schwabe) Viî arăt acum un om sălbatic eli;) cnrlri'i AmericeI, care-ali venit În not pin Ocean păn' tu Euronn, ., El îl ficîorul rmperatulut 66* [1044] 1U44 IORGU DE LA SADAGUIlA Ghildiririm Kleaf-kleaf! ş'aii fugit din palatul tătănl-seă, pentru ca se vie se face voiajuri pin Moldova... fiind că audise că 'I o ţară foarte poznaşiL.. adică, o ţară unde se farll multe pozne... Acest tener şi interesant străin arc o mare procopsală, căc] au fost crescut în Aca­ demica Azlmcovnrană, unde p'intre multe altele ati 111- v('îţat a se da. de- a tumba, a se acăţa pe fri1l1ghil, şi a ridica mif de ocă ele fer în manr. .. Damiean. - Frumoasă poveste, dar' mare mincîuuă! Io rg u. - El se hrăneşte numar cu jăratic, şi bea numai smoală clocotită! .. In ţara lui doctori) aii hotă­ rîtti că acest solii ele hrană prelungeşte vieaţa, şi că ÎU­ puterniceşte vinele mtocmal ca apa rece. Bată, spre pildă. tenerul Ghildiririm Kleaf-kleaf!.. el aii dohtudit o pu­ tere atât de marc. , în cnt acum poate se Ico turnul 'l'risfetitilor în spinare, şi se fugă cu el pell' 1:1 Hirleu ... Damiean. - ÎŞI bate gtoc tie nOI şonţul! (tare) Ean aşteaptă, domnule ... De vreme ce giel că selbaticul mă­ nâncă foc... se '1 videm şi nol. .. (cătră un ţeran) Du-te, măr, în crăşmă de adă un tăctuno aprins. Iorg u. - (în parte) Ati pi1ţit-o neamţul! .. (tare) 11 de prisos se mal aduce foc, pentru dL selbaticul il sătul, .. 'fi'l foame americnnule P Şvabe. - Ia. Lorg u. - Au�liţl că 1111" •• lin 'I e foame. 'fi'l sete? Şvabe. - () ia. Iorg u, - Nici sete. Damiean. - Ban Be'ti spun, mă) neamţulo ... după [1045] roRGU DE LA SADA GURA 10-1;, cât inţeleg, tu vrcî se ne 'nşel!... OrI începe comcd iea şi lasă vorba, 01"1 îţ! trag o bătaie de cele sfinte. Iorgu. - (în pnrte) Ar avea haz se leii un kaftan ... (taee) De vreme ce '1 treaba pc ctomag ... apoî Încep În­ dată. (cătră trimbiţaş şi toboşer) CântaţI uvertura. (Tl'imbiţaş111 şi doboşerul Bunii din instrumentele lor.) Damiean. -\ Destul, eli. ne-aţi asurdită. Iorgu. - Se vede că nu ve placă eoncerturile?. fie! .. tăccţ!, măr, Acum tnalta nobleţă şi onorabilul pu- blic sfintii poftiţi a şilc1ea, căc! comediea are se tnceapă . Vestite Ghildiririm Klcaf-klcaf!.. ein, eioei, elre'i . marş ... (Schwuhe face Brucele de fer.) Iorgu. Ve rog, domnilor, se tnsămnaţl puterea vinelor prin care sălbaticul se pune în poslţie orisontală ... Această ecoe;·ciţie se numeşte Broşeie ele fer, sau spen­ �llrătoarea ... Cine din d-voastră doreşte a se spcllgura ... este rugat a se grăbi, pentru că o se trecem la Roti­ rea de moarte. Damiean. - Ce �icl, măl Gângule?. al gust se te speng urt ? Gângu. - Eal1 nu vorbi de-aestr, măt Enaki. .. Wt'ţl cruce ma! bine. (Schwabe face Rotirea de moarte.ş Iorgu. - EaUt Rotirea ele moartel .. Această ecser­ riţie primejdioasă au atras laudele tuturor capitaliilor din lume, (în parte) .pe unde n'amii trecută: .. Bravo, bravo emericanule l .. Domnilor, ve poftesc se bateţI în palme. {toţi hatil În palme.l (Schwabc face Piciorul de fer.) [1046] Iorgu. Ecserciţiea aceasta este numită Pictorul de fer ... 'roată puterea stă în vîrful călcăîuluî. .. Ves­ titul Ghildirirhu Kleaf-kleaf va rldica deosebite greutăţr, precum şi un boii de câţiva viţeL.. Nu cumva aveţi, domnilor, o asemine vită la îndemână? K'iulafoglu. - Ha, ha, ha .. , isos che socoţi, anoite, che purtamu zi rezi de hoî is to buzunari? Iorgu. - În locul boului, dacă vret, te poate rtdica pe d-ta. K'iulafoglu. - Du-te is to diaoolo, puski! 1046 JORGU DE LA SADAGUHA • I (La finele acestuf eserciţiu se aude vocea Gah iţef.) Gahiţa. - (în culise) JJIons'ttt A;amemnon, monstu. Kiulafog'lu. Iorgu. - Ce-am au�it? glasul GahiţeI! Damiean. - Îra! BIata cucoana Gahiţa! .. aţI ui­ tat-o 'n trăsură ... Haideţr s'o aducem aict. (ToţI se ducă în fund, înaintea Gabiţel.) Iorgu. - (încet lUI Schwabe) Ai au�it ceva, neamţule P Şvabe. - Ia! .. am au�it un glas care m'a pe­ truns in das Herz. Iorgu. - Norocul s'apropie de tine, măî şouţule ... fugi de te-ascunde. Şvabe. Ich oerstehe nicht. Iorgu. - Gahiţa von Rosmarinovieî vine aier, Şvabe. - Mein Gat! Iorgu. - Fugi degrabă se nu te vadă, că de te-a cunoaşte suntem prăpădiţ]. Şvabe. - (alergănd în craşmă) Sopperment! nocli ein mahl! .. fort ... [1047] IORGU DE LA SADAGURA SCENA X. Ce: de'nainte, Gahiţa (viind din fu nd.) 1047 Gahiţa. - Frumoasă politică ... Mons'tlt Agamcm­ non ... Bravo ! .. ye duceţi şi mă lăsaţi în mijlocul dru­ mulut, de ye aştept un ceas. Klulafoglu. - Nu '1 vina nostra kera 1JW ••. Mrt a lul arhon Enaki, care ne-a ţinuto cu de-asila, Gahiţa. - (ve�end pe pitnru l Enaob l, coboară ochiI) Cuconu Enaki! .. Damiean. - Nu'ţ'f coborî ochiî, dragă cucoană ... ) , cele ce-aii fostii s'ati trecută. Klulafoglu. - Omcs bine che ai venit si el-ta, c'o­ cona Gahiţa, ca se Ycg'f omul acel sclbatico, care fal�e o mulţime de kabctzWcia. Gahi�a: - Ce om sălbatic? Klulafoglu. - JJla pu ine, bre? Damiean. - Ba că gM, unde 'j? .' ce s'o frteut? Iorgu. - Nu ve Îngrijiţi de el c'a veni acuşî..; S'o> dus sc'ŞI răcorească gatul c'o stacană de smoală. Klulafoglu. - Inpon, ce mar siclem aiyc?. as pante si nor, se ne rccorimo ... Iorgu. - Mal staţi că :încă n'am sferşit comcdiea ... Acum aii se înceapă proorociile. " Cine vrea din el-voas­ tră se 'r spun trecutul şi viito1''ful?. Eii vestitul COCttS Mocas imperaior, am proorocit de mult că are se vie o vreme unde oamenii aii se meargă pe brăucî, şi slavă Domnu lui! .. ag'î vidcm mulţl culhecl cu Iece de om. Am proorocit eat că vcngetoril all se fie schimbat) în [1048] 1048 IOHGU DE LA SADAGURA mă:j'arL şi .Molcl('vcniT în, .. jidanr! .. Am proorocit unul rnsurătel că femeea Jur. .. R'îulafoglu .. - (ruânlos) Cum indrcznesti kateroari, se vorbesti do surăţei tne katigon:a?. Nu stii che si eu sinto suraţelos P Iorgu. - Ba cşt'î sur cum se cade, IIU surăţel. R'îulafoglu. - Ghidi. puslei ... ]\'101 aluzitori, umfla h dinsu. Damiean. - Ean lasă'l, arhon comise, se sferşns­ că ... (Iu î lorgn) :picoat, domnişorule, că �tii se spu) toate lucrurile trecute şi viitoare?. Spunc'rnî dar mic, unde se găseşte acum Iorgu, nepotul meu? Iorgu. - El se află aicl în sat. Damiean. - .Minclun! spui, şonţule, Că'I la Iaşi În­ chis la agic ... Au�JI cum le croeşte ' Iorgu. - Ei; pui rămăşag că eu, vestitul COCl/S .1VIocus imperoior, îţi aduc pc Iorgu aier păn' mtr'un şfcrt de ceas? Damiean. .- De la Iaşi ÎtI 15 minunte?. calc de 5 poştl? K'îulafoglu.-Cu cai) dr ]1uţta ele-acum, ye nu se pote! Iorgu. - Însă, dacă m'orti ţinea ele cnvent, el-ta să'l erţi pe Iorgu şi să'I plăteşti toate datoriile ... Damiean. - Ear' de IJU? Iorgu. - Se mă fact chisrdită de hătale Gahiţa .. - lVliî mir, mon cher arhon. pitar, cum de staI ca un prost de'l asculţt ? . Nu vegi că domnişorul vrea se ne Iee În rîs CU minunile el-sale?. D-luf 80- coate poate că nicr unul din Iloi n'au făcut vOiaj urt. [1049] lOHGU VE LA BADAGUHA Iorgu. - Ştiu d'iuprotivă, cucoană Gahiţă, că d-ta al fost la Cernăuţt. Gahiţa. - Cine 'ţ'î-o spus-o? Iorgu. _. (apropiindu-se de uahiţa, Încet) Baronul von Klei- ne Schwabe. Gahiţa. -- Ob ciel! îl cunoşti? Iorgu. - Pe cine IlU cunosc eii? Gahiţa. - Oare ... 1111 'l-ai putea şi pe densul aduce de la Cernăuţi. '. tot în 15 minunte? Iorgu. - Şi mal degrabă, dacă vrei, Gal}iţa. - Cum nu P mal vîrtos, te poftesc. Damiean. - (căutând la ornic) Domnule, au trecută gece minunte! .' îţI mal rămâuii ăncă cincf. .. dacă 'n vremea asta n'a veni Iorgu ... te stropşesc. Iorgu. -;- Bunătatea d-tale ... StaţI puein se 'mî fac dcscâ,nticul. (face semne cabalfstice cu băţul) OOC'US Mocus im­ peraior, ein, soei, drci... (În parte) Se·yil, Iorgule, Se me scapI de bătale, că de nu '1 veni, îl reu de pelea mea. Damiean. - Şfertul a trecut!.. Unde '1 Iorgu, şonţule? Iorgu. - Acuş'i trebufe se vie. Damiean. - Pe dănsul băeţl!.. înveţaţi'l se 'ŞI mal bate gtoc de creştint. (TotI se răpedu spre Iorgu.) Iorgu. - Ro ţară! se 'rnl sferşesc descăuticul. .. MCll"§ pantalon, ein Uocus, soei Mocus, drei isnpc­ raior ... IÎn parte) Marş şi tu Iorgule, că atât îl scăparea ta. (tur-e) Mar§ p4ntalon... (fuge Iute p'intre oamenr, de întră ÎI1 crâşmă şi Închide u�a după el.) [1050] 1050 IOTIGU DE LA SADAGURA Damiean. -- Nu '1 scăpaţi, flăcăî ; stricaţi uşa, şi mi '1 aduceţl aicî, ca se 'I dau un pantalon pe spinare. (Caţt-va ţerant se îucercii se deschide uşu.) lCîulafoglu. - Ifurios) Al vaduto mas7caralilci I se ne rida UII sonţi pc tOţI, si mai ales pe mine care siuto coscoze ispravniccs ! .. prindeţi'], mot. Gahi�a. -- (furioasă) Infame charlatan I Se me face se cred că 'ml aduce pe Kleine Schwabe 1 .. Damiean. - (la ţeranl) Da ce dracul!.. nu puteţl da gros o blată nşă?. Ean se 'mî pun eu umerile... MăI Găngule, vin' de ne-agjută şi tu. Gângu. - Ce se fael?. se dai foc casei?.' Da cum, Doamne cartă-mă, se 'mi argl crăşma. (U�a. se deschide I şi de o dată se Înfăţişează Iorgn �i Kleiue Sch wa­ be, achimbuţf În hatne civile. Iorgu merge de pică în genunchi la mo­ �nl Hen şi Sch wabe d'inaintea. liahiţet) 'l'o�'i. - Ce minune '1 asta? Damiean. - Iorgu, aici? Gahi�a. - Kleine Schumbe I oh ciel I Iorgu. -- Ar făgăduit se me erţ1. moşule l .. Şvabe. - AhI liebe Gohieen. I Damiean. - Bre, bre, bre! Kiulafoglu. - Bre, bre, bre! ce boţcarie ! Damiean. - (ridicând pe lorgu) Par' că nu 'i lucru curat. .. DiL SPllDC'l1Il, măr băete, cum al' scăpat de la agie il .. cum şi când al venit? Gângu. - Măr Euaki, crede şi nu crrceta... Nu vegr că gmpănu Mocus era dracu pe uscat?. ('roţI î�l facu cruce, diceud : piei drace.) [1051] IORGU DE LA SADA GURA 1051 Kiulafoglu. - Fevghe satana... Ma, ce s'a fa­ euto kir Mocus ? Un �eran. -- (aducend costumul vr�jitorulul din crâşmă) Ea- ca, cucoane ... numar pîelea '1-0 rămas. Zoi�a. - (in parte) Pare-mi-se că nic] vrăjitorul nu '\: departe. ' Klulafoglu. - N a scaso an den itan Slcara­ apei! .. Zoiţa, Zoiţa ... vin' linga mine, se nu te umfla o diavalas cornoratos. Iorgu. - (În parte) Ba că chiar! .. scapă de unul şi dă peste altul. " (tare) Nu ve mal spărieţr de geaba ... Mal bi\ne haideţi cu toţiI se sărbăm vrescu , socotind că "I Alecu.) SOENA IX . .Jăvrescu, croitorul, cibotarul, cofetarul. C'est une vreţI? moquee vous? (prunblându-se pe scenă, furios) A Qa animal! vous Dumer kerl! Kakohrononaki ... (spăl'iet) Ho ţară. .. ce } (cu mirure) N" '1 el! Nu 's eu? . Croitorul. Cibotarul. Cofetarul. .Jăvrescu. Croitorul. Cibotarul. Cofetarul. .Jăvrescu. Croitorul. infamie! Cibotarul. - (asemene) Das ist euie schulerei! .Jăvrescu. - (iu ,Ip"l'te) Ce ... dracu 'I-au apucatii? Cofetarul. - (ti'ăgendu'l pe umendor de o parte) Nu răc- �8 [1074] 1074 CREDITORlf niţi degeaba ... Hal mal bine se ne unim ca se ne răs­ bunăm. Ii-voastră aţI răţitli ca şi mine. după cum vijd?. v'au închis în loc se ve plătească? Croitorul. Ui, sacre ... Cibotarul. - Ia, sCtppcr", Cofetarul. - Cu sacher şi cu saper nu faceţi ni­ mic. HaideţI cu mine la agio se dăm jalbă, şi pe urmă se ne întoarcem aici eu comisari ca Se'! venim de hac. Jăvrescu. - (in parte) Ce-am audit! se vie cu comi­ sar! la AgIăiţa? (tare) Ean staţi, domnilor; spuueţi'mî şi mie ce-aveţl de sunteţt aşa de tulburaţî P Cofetarul. - Ce am? Avem că ne-au închis, în loc se ne plătească datoriile ce are cătră noi. Da, las' că't vom arăta nOI cum se 'nchidu şi datornicii, nu numar creditorlî. Jăvrescu. - (in parte) Aglăiţa datoare! şi creditorii vreă se pure mâna pe densa!.. Asta n 'OlU suferi nici o dată, de-om şti că m'oîti calici, Cofetarul. - Mergem, domnilor? Oroit.orul. - } M .' Cibotarul. _ . elJ. .. Jăvrescu. - Ma! mgăduiţ! pucin. Ca cât aveţ'î se luaţI cu toţii? Cofetarul. - Ce'ţ! pasă el-tale? Jăvrescu. - Poate că vreti se ve plătesc eii. Or ortor'ul. - Vous.? Cibotarul. - Sie? (în parte) E lir ist de?' posesor! Cofetarul. - D-ta? (în parte) Aista'l moşu lUI Alecu. (tare) Dacă '1 aşa, a pOl se schimbă treaba, şi de vreme [1075] ORJWITORIf 107.5 ';0 el-tn, ar-bunătate se ne despăgubeştî, ne facem bl:'\ngl ca nişte prooaia. Jăvrescu. - Cât al se le! d-ta P Cofetarul. - Opt galbint. (h-iste şi socoteala. Jăvrescu. - (l oâud uota şi cetind) Cincl ocă de cofeturt, zahlricale, tnghecate. (in parte) Mttl, că tare '1 plac cofe­ .tllrile. (tare) Poftim, eată opt galbini, dar' ţi 'sti cam să­ rate cofeturile. Cibotal'ul.- Und icti am se lcii doi-spre-dece galbinr. Jăvrescu. - Pe ce? Cibotarul. - (dăudu't nota) Poftim ... vegl. Jăvrescu. - (cetind) Şese părechi crubote noue ; că- putăclll'l. .. dol-spre-dece galbinl. (în parte) Cel fel ! Aglr�ita poartă cîubote ? (tare) Nu te 'nşăll, domuulev Cibotarul. - Nein, mein hen. Şese părecht noue şi trel căputăturt. Jăvrescu. - Cum, Doamne cartă-mă, se poarte cîu­ bote? .. Măcar!.. modele de astă\lJ suntii aşa de poz­ uaşe! ., bărbaţi! all incepută a pune corsete; nu '1 de mirare ca femeile se 'ucalţe cîubote. (tare) Eată, domnule, dor-spre-�Jece galbint, (căI.l'ă croitor) Dar' d-ta? Croitorul. Patru-dect ducots. Jăvrescu. Patru-geei de galbinl! şi pentru CI' atâţllt bauf ? Croitorul. DOI surtuc, 20 ducats ; treî gilet, G ducais ; 3 pantalon, 7 ducois. Jăvrescu. - Pantalont l .. Or'o'itor-u.l. - Un costum de teatru, 7 ducais ... total: 40 tlucai« .. 68* [1076] 1076 CREDITORI! Jăvrescu. - (în parte) Ha! am înţeles acum. Aceste 'sti strae ele teatru. ThHî miram şi eu... ce dracu! panta­ Ioul! " Cu toate că n'ar fi prea de mirare, gtudecănd după Mrbaţi'i care poartă fuste în casele lor. Croitorul. - Patru-decî ducais ... Jăvrescu. - Foarte bine; am augit. Eată'ţl bauiî. (in parte) Ah! Aglăi]«, Aglăiţo, amorrul teu mă ţine cam scump! şi pot �ice că surtucile tale me strtngii urît În spete. SCENA X. Ce: de 'nainte, tutungiul (Întră În timp ce Jăvrescu plătesc .. crottorulur.) Tutungiul. - (în parte) Boîer pluteşte la Irancus! .. ariic la boîer a nostru. (tare) Plateştt şi la mine opt oca tutun, .. Sa fi udaaclii la obraz ... Jăvrescu. - Opt ocă ! Ce dracu! Un beşleagă nu trage ctubuc aşa de mult. Na şi d-tale , şi mergt săuă­ tOS. (in parte) Opt ocă ! Se vede că şi AgIăiţa s'aii IUfLt după moda de astăd). Ah! bine gice, nu ştiu cine, că lumea '1 plină de fumurr l Creditoril. - (îucuinându-se la Jitvreacu) Je VOUS salue,-­ Ich habe die chre. - Filo to Iicri. - Sabnnsct?:rosum. (Se găte�cu se casă) Jăvrescu. - (În parte] Duceţi-ve la dracu! MiU! .. ştiî că m'am spetit plătind? Da 'ncalte acum simt sigur (le A�·lăita. [1077] .. CREDl'l'ORIt SCENA XI. .Jăvrescu, creditoril, Alecu, Aglae. 1077 (,\.Ie-Ctil ptH:Umd pe de-asupra haInelor civile o hlamidă de împărat şi o ,-,oronă pe cap. Aglaea În costum de rantaate. El ţinu în mânt • buchete şi corone de âorr.) .A1ecu. - (intră ântel) Întră Melpomeuă minunată, tu care 111 căştigat în astă sară aplaudele cu sutele şi co­ ronele cu merţa. Ag1ae. - Toate le tnpărţesc cu tine, tmperăţele dra­ git. .. Ce ved? Creditoril aii scăpată ele la gros! Cofetarul. Şi v'ati aşteptată înadins ca se ve l1lulţem"i1scfI. (CreditorH se inchinu.) A1e011. - Pentru ce? Pentru că v'am pus la răcoare? Cibatarul. - Ba, pentru che posesorul el-tale ne- :au p1iHit ales. JăvreSC11. - {in parte} Posesor! A1ecu. -- Cine v'ati plătit? Creditoril. - (arătând pe Jăvrescu) D-Iul. A1ecu. - Ce-aud? D-luî aii plătit datoriile mele? Jăvrescu. - - Datoriile d-tale? A1ecu. - Ah! Domnule, cât sunt de recunoscetor l Vin' �e te lnbrăcoşăz. Jăvrescu. - Ean staţi. .. Eu am socotit că 'sii da­ toriile Aglăiţil; dar' de vreme ce 'să ale altuta, apoî daţi'ml banil tnapoî. Creditori1. - (�răbilldu-se se easă) Bonsoir. -- Gute nacld. - Kali spera. (Esil iute prin fund.) [1078] 1078 CREDITom! Jăvreseu. - Ean staţI, domnilor, se ne 'llţelegem, că doar' nu suntem în codrul HerţiL. (aleargă după el penă la uşă.) Aleeu. - (încet Aglael) Nu cumva aista '1 Jăvrescu? Aglae. - TocmaI. (Iuf Jăvrescn) Cp.? vret , domnule Taki, se 'tI întorc! darul? . ARta lJll '1 galant. ' Jăvreseu. - Galant, negalant, nil ştiu. Eu n'am gust se me fac banchetul tuturor ştrengarilor. (în parte) ThHi miram şi eu ... pantalonr, ttutrun ! .. Aleeu. - (apropnnd u-se de Jăvroscu �i erătâudu'I rnvnşul lut) A! me uumeşti ştrengar?. El apoî, ean spune'm'i: cu­ noştt ră va� ni ista? Jăvreseu. - (în parte) Scrisoarea mea! Aleeu. -- Ce-al gice ... dacă, făcend cu adevărat ca un ştrengar, aşI trimete răvaşul ista cucoane! d-tale P Jăvreseu. - (în parte) l\'I'au prins la mână, blăstă­ matul! dă! cine dracu mă punea se scriu? Aleeu. - Hotărăşte: se trimet răvaşul, ori ba? Aglae. - Da cum se fact un lucru ca aista uneî persoane care te-au scăpat de datoril l Jăvrescu. - Ce fel?. 'l-am scăpat? Ba nie! de cum; ell socoteam că 'su a d-tale, ear' nu a el-sale. Aglae. - Tot una '1. Jăvrescu. - Cum? Aglae. - Negreşit; pentru că ne cuuunăm mănt tmpreună. Jăvrescu. Ve cununaţî ? (în parte) Şi eu ca un prost îl fac curte şi mii calicesc plătind! ŞtiI că 'ucep a crede că 's neghIob?. Se nu 'ntreb eu a cUI suutti [1079] CREDITORIt 1079 datoriile! Ce se fac acum? Se 'nghit mal bine găluşca cât e de ferbinte şi se tac. (stă pe gândurt.) Alecu. - (AglaeY) Oare ce are de gănd se face? Aglae. - (încet, Nu te 'ngriji, că a'î răvaşul 1111. Jăvrescu. - (viind lâng� Aglaea) lI'ladmoaseHî, de vre- me ce ve cununaţi împreună, apo) te rog se socott plata datoriilor d-sale ca preseutul ce 'ţ'î fac pentru benefi­ yi ul d- tale. Aglae. - Ah! domnule, meritezi o coronă. Alecu. '- Ce qicl o coronă?. două coroane. rtr pune fie care câte o coron ă pe cap.) Jăvrescu. - (în parte) Ce coroane ... Coarne '1111 tre­ bue, coarne! (tare) �Ie duc; daţi'ml răvaşul şi remâneţ'î sănetoş'î. Alecu. - (dandu', ravaşul) Poftim. Da cu ce te ducr.,; că '1 glod afară? Jăvrescu. - Pucin îDll pasă ... me duc ... Alecu. - Da cum se merg'! pe gros? le droşca noas­ tră. (strigă la uşa din fnnd) 1 vanuşca, 1 van uşca. Droşcar ul. - (intrând) Seceas. Alecu. - Du'l pe dumnealu) acasă. (incet) 'L-am În­ sărcinat se 'ţI plătească tot ce al se leI de la mine. Droşcanu l. - I-Iara§o. (Iuf Jăvre8CU) No. .. mer­ gem, cucouaş. (ese.) Jăvrescu. -- lIiergem. (in parte) De mi'ţt mal prinde pe la actriţe. .. se me batcţl la tal pe. (ese furtos.) Alecu. - (iuclnuăndu-se) Cu toată plecăciunea; me rog se nu ne da] ultăril; le sama la. scărr, că 'Slt cam I'ăpeqL (Jăvrescu se aude picâ.ud pe scărf.) [1080] 11080 CHEDI'l'omf Alecu. (Ia uşa din fund) Hodoronc tronc. Jăvrescu. - (afară) VaJeu! Dro�carul. - Tbrrr. (Al ecu şi Aglaca se ult1'\ unul la altul şi rtdă.I SCENA XII. Alecu, Aglae . . AglaB. -. Ha, ha, ha, ha. Sărmanul cuconuJ 'l'aki l.. Nu numai că s'au spetit plătind, ba âncă se mai spe­ �teşteşi pe scărî. .Alecu. - Dumuedeă se '1 dee sănătate şi coaste [bune'! Aşa om de Pl'pţ nu cred c'ati mai fost, nici c'a mar fi! .. Augi, se mo scape de creditor! făr' a me cu­ noaşte? Ce (lic:l 'tu AgIăiţo? Aglae.- :ţ)ic că, de şi multe comedi) în lume se 'sferşesdj în tragedii, nOI arnă facu tu tocmai d'inprotlvă, lÎn astă, sară .. ; amă începuW prin tragedie ş'amu sferşitti ju.incomedie ... Un lucru numai ne lipseşte. AThe.cu. - '.Ce·? Aglae. - O masă.. . că mor de foame. Alecu. - ,(yeqend masa din fund) Vivat! Norocul s'au ingrijit atâJt de pungile cât şi de stomahul nostru. Aglae. - Cum? Alecu.- Ilită-te în fund . .Aglae. - iCU adevărat. Ah! Jăvrescule, unde eştr [1081] CREDITORIl , 1081 ':ie 'ţI mal trântesc o coronă pe creştet. Se vede că turc me Iubea, sărmanul! Alecu. - 're slăvea din tot sufletul şi din toată punga, precum se dovedeşte prin aceste doue butelcî de Şampanie. Aglae. - Şampanie! Ah! 'I'aki, ăugeraşul meu, eştl huu de pus la cabinet! Hal se mâncăm. (Aducu amenda! masa în faca scenet şi aşeaQ.ă două scauno.) Alecu. - (se apropie cu galanterie de Aglaea) Duducă Aghe, vreI se 'mî fael cinste? . (îl dă bracul.) Aglae. - Ce se potriveşte ... cum nu?. mal vIr­ tos. (Aleeu o rea de mână o duce la masă. şi se punti ameudot 1"3- �ă 'n faQă.) Alecu. - De unde se 'ncepem, mademoiselle Aglae? Aglae. - De la Şampanie, monsieur Alecsu\l(lru. (Alccu destupă o butilie, şi umple două pahare.) Alecu. - În sănătatea ta! Aglae. - Ba nu; în sănătatea lUI Jăvrescu, că el au plătit Şampaniea. Alecu. - Acum se bem pentru căsătoriea noastră. Aglae. - Ba âncă nu; aşteaptă. Se bem În săne- tatea. .. (arat/( publicul cu capul.) Alecu. - CUI? (face semn cu capul, arătând publicu!.) Aglae. - (încet) Dar. Alecu. - (incet). Ideea '1 minunată! dar' ... al curaj? Aglae. - N'ani băut dane pahare de Şampanie? . Se cercăm. i [1082] 1082 CREDITORIt Aleeu. - Se cercăm. {Se 8co111 amândof cu paharele in mânf �i vinii în fa..;:a publtcutuî.) Aglae. Aleeu. Aglae. nelor, bem în (neîndrăzmnd) �)i tu. Ba gi tu, că tu al avut ideea. (după pucină neindrezueală) Domnilor şi doam­ sănătatea d-voastre : (Beu ameudot.) (Cort.ina cade.) [1083] IAŞI! ÎN CARNAVAL [1084] PERSOANE: ACTORI: D-llUI P. Ncculau. " Enake. " �N. Teoâoru. " Poni. " Luclnan, n Teoâorini. D-la Dimitriu: n Gahriela * * * Postelnicul Taki Lunătescu . 'Tarsi�a, femeea lUI . . . . . Jignicerul Vadră ot Nicoresct Alecu, nepotul seu. . . . . . Leonil, cadet de cavalerie .. Şatrarul Săb iu tă, comisar şchiop Cati, modistă. . . . . . . Marghioliţa, firea lUI . Trei prieteni a postelniculur I'aki, Un comisar .. Un Irod .... Un păzitor de nopte Un turc 1 �: ��:: J 1ll�L8ci.. . . . . . . Un neam� beat . . . . . . . . . .Irogl, stea, păpuşr, lăutari, slujitorl, măseî, draci. [1085] �r I IAŞP ÎN CARN AVAL TABLOU îN 3 ACTE representat pe teatrul naţional din Iaşî, în benefi­ ciul artiştilor romani, la anul 1845. ACTUL 1. Acest act se petrece în casa postelniculnî Tuki Lunătescu. Teatrul rspresintă un salon bine mobrlnt cu: uŞI in stânga, in drept.a şi în fund; d ou ă cltvanurf : unul in drea p t a, altul in stânga, şi în mijlo­ cu I eceuer o masă de cărţ:l intiusă cu scaune pe 'npreglur. SCENA I. Lunătescu, Tarsiţa (arn endof lungiţi pc divanut-I, dormi] horămd]. Lunătescu. - (trezf udu-se şi c ăscân d) Soro? Tarsi�a .. - (asemene) Ce 'I? Lunătescu. - Câte ceasuri snntii? Tarsiţa.:- Cât()-au fostii şi led pe astă vreme. [1086] 1086 IAŞIl îN CARN.�VAL Lunătescu. - Da mult am mal dormit! bre! bre! ean cată c'aă înserat. Tarsi�a. - Cum nu '1 dormi dacă eştl cât un somn. Lunătescu. - Aud, dragă? Tarsi�a. - :pic că alta nu ştiI se facî, de cât se horăeştr. Lunătescu. - Aşa se trăeştl? Tarsiţa. - Mal bine Ie sama se nu te trezeşti în­ tr'o dimineaţă mort de damla. Lunătescu. - Ba se ferească Dumnedăă ! aU�l vor­ bă? .. IIU '1 destul c'am visat grozăviile lumii; ăncă me �i sparil cu damlale! Foarte 'ţI mulţămesc de bunătate. Tarsiţa. - Ce grozăvii �iCI c'al mal visat? or fi ear' niscaiva fleacun. Lunătescu. - (serios) Ba nu, dragă. Astă dată am avut un vis, care m'au Încreţit din talpă pen' În creştet, Tarsi�a. - Ce vis? Lunătescu. - O revoluţie! un complot tufricoşat ! Tarsi�a. - Ha, ha, ha. Lunătescu. - Nn rîde, soro, că, �eu, nu'I de şagă. De câteva �ile mi se bate oehtul stâng; şi simt sigur că are se se 'ntsrnple În cureud vr'o blăstemăţie grozavă. Tarsi�a. - Ha, ha, ha, ha. Lunătescu. - Ean augl-o cum rîde când îl vor­ besc de revoluţie! ş'apo) pas de nu �i: poale lungi, min­ te scurtă. Tarsi�a. - Vi mal biue: hame strîmte, minte 'ngustă, Lunătescu. - Da 'nţelege-me, fiinţă nătingă ce eştI. Acum lumea s'au deschis ... s'au deschis peste măsură ! [1087] IAŞI! îN CARNAVAL 108i Acum tOţl vreii se fie de-o potrivă, �icelld că toţI suntu de-a făptură: cu ochî, cu nas, cu gură. " şi că nici Uliul nu'} coborît cu hărzobul din cer. AUl,ll vorbe! de-o potri vă! dacă se potriveşte. .. Cll se fiii tot UHa CU un clocolii. .. şi tu, ce eşt'i cucoană protipenda, se fii tot una c'o gfupineasă din casă! Tarsiţa. - 'l'acî, frate, că'ml vini:'! istericale... alt căpchiet lumea! Lunătescu. - De tot, dragă Tarsiţă!.. de-aceea me şi tem de comploturt. Tarsi�a. - Da cine vret se le face aceste? Lunătescu. - Cine? ., Par' că nu suntii el o mul­ ţime de bonjur; care ne numescă pe nOI ruginiţr, Tarsi�a. - (furioasă) Elt, ruginită! Lunătescu. - Dar, dar; nu te-aprinde de geaba ... Las' că nu se mal katodiceeeca se ue sărute mâna ca mal 'nainte; apol îl aU�1 că'ţi stropşescu urechile cu vorbe de pe ceea lume: cu opiniea pttblicâ! Au�i? opi­ niea publica! .. par' că eii am trebuinţă de densa, când moşit şi strămoşi! mei aii trăită foarte bine. Iăr'a şti ce SOIlt de mâncare '1 ea ... Ah! soro, ln rele vrem! amti aglulIsi:'!! .. Numar DU!lllle�(m se'şi aibă milă de nOI, că toate mergu pe dos! (bate din palme) Bre! fa! .. SCENA II. Lunătescu:, Tarsiţa, Saf ta (intră prin f'uud.) Safta. - Aud; cucoane. Lunătescu. .,', Adă dulceţr, Safto. [1088] r 1088 IAŞII ÎN CARNAVAL Tarsi�a. - Şi se spui ficînrulu! se meargă la mur­ şan-de-mod s'o poftească aicî. Saf ta. - Aud, cuconiţă. (ese prin fu nd.) Lunătescu. - Aşa, aşa, soro dragă! Din gi în 1,I'i lumea se face mai sumeaţă şi trebile se tncălcescă mat urît. Eu unul, ştiiI că me tem!.. tml mărturisesc )le­ catul. .. mal ales de când am visat complotul de care 'tI-am vorbit. Tarsita. - (îngrijită) Mări nu şugueştî, frate? Lunătescu. - Nu, suflete, nicî de CUl1l. Rcvoltanţil îşI daseră cuvent se se îmbrace în costlume de 11'091, pen­ tru ca se nu dee prepusurr, şi. .. par' că'1 văd avidoma ş'acum alergănd pe uliţi cu coifuri de hârtie poliită, şi strigănd în gura mare: Iroood! opimiea publică!.. Uf! ImI curgu sudort ferbinţI pe spinare. (Safta întră cu dulceţ].) Tarsi�a. - Bea apă rece că te '1 răcori. Lunătescu. - (luând dulceţl) Eu uliul, mă 'ngrijăsc foarte mult ... Ce dulcrţ'i suută aeste? Saf ta. -- Şerbet de nufăr. Lunătescu. - Nu pentru mine, ci pentru obştie ... dulceţî de chitru mal avem? Saf ta. - Mar simtit âncă doue chisele. Lunătescu. - Îmi vine se dau de ştire poliţici ca se Iee măsurile cuviinctoase. Tal'sita. - Se'ţ1 fie de bine, dragă. Lunătescu. - Sllrut ochişorir. (îşI aprinde clubucn!.) Tarsiţa. - (luând dulceţ!, �iee îueet Saf'tef] Ma'i trccu t-a ii a Qi călare pe-aier? [1089] IAŞII br CARNAVAL Saf ta. -'- Cine? Oflcerîul P Tarsita. - (cu bI,indeţă) Dar, Săltico ... oficertu) Leouil, Saf ta. - Aii trecut de vr'o două ort. Tarsi�a .. - (petrunsă) Şi. .. s'au uitat 11t Ierestri- le mele? Saf ta. - Ba nu. Tarsita. - (mâuioasă) Lipseştr, toanto. Lunătescu. - Să'ţI fie de bine, soro. Tarsita. - Sărut guriţa. Lunătescu. - Safto , gi unul ficîor ca se pofteas­ că aicî pe şatrartul Săbiuţă, comisarul cfartalulut nostru. (Safta voesce se easă prin fund, dar' se lovesce în u�i't cu Aleou , şi paharele se stricii.) Tarsiţa. - Carnacsî! Lunătescu. - (mărind) Ce este? revoluţie ' SCENA III. Lunătescu, Tarsita, Alecu. Alecu. - (intră prin fund) Ba nu, cucoane Taki. .. uu duel între chisele şi pahare. Lunătescu. - A! .. tu eşti, Alecuie P Alecu. - Eit care mă închin cu sara buurL... (seru­ tând mâna 'I'arsiţef) Cucoana 'I'arsiţa '1 săuătoasă ? Tarsiţa. - NOI suntem bine; dar' el-ta cum te mal proslăveştf cu slujba dicauieească ? Alecu. - ThHl pţ!imblu ŞI eiip'intn: cele dele cum dă DUll1ncgoll. 09 [1090] 1090 IAŞI! îN CARNAVAL Lunătescu. - Şi nu te îuperlicf vr'o dată ? Alecu. - (cu m ândrte) De şi sluj ba mea este favori­ toare cărcîocurilor, me pot însă făli că âncă n'am făcut uiet un pas uecumpănlt , şi că n'am picat în opiniea publică. Lunătescu. - Na şi altul cu opiniea publică! .. Nu 'ţI-am spus, soro, că toţI se molipsescu de boala asta?. Sermane Alecu! ., ce-ar gice moşul teti, bietul jignice­ rul Vadră, din fundul Nicorcştilor, cânEl ar afla că tu în loc. Re te toloseştî de slujbă, ca oameniî, pentru ca se te kiverniseşt1:, alergi după visurt deşerte şi te în­ chinî la nişte cuvinte sec!? Alecu. - Cât 'mi-a. fi cugetul curat, nu'mt pasă de cele ce-ar gice moşul meu şi alţii. Mal bine se fiti sărac. şi curat, de cât bogat şi hulit de lume; pentru că cinstea '1 cea mal frumoasă avere pentru un om cu sirn­ ţirI bune. Cât pentru moşul meu. " el care n'au C'şit nicf o dntă din Nicoreştt, ştie se face vin şi banl : eu ştiu s� eheltuesc hauil şi se bell vinul. Prin urmare ea­ răşI cfit. Tarsi�a. - Bravo, Alecu! bine Iael. Lunătescu. -. (în parte) Ş'aista'l bonjou». (tare) El! da ce mai veste prin târg? Alecu. - Bine; veselie peste tot locul, căc! suntem în carnaval. În toate uliţile tntelneşt) măşti, păPUŞ1, Irog1... Lunătescu. - (spăriet) Irog1! IÎn parte) Revoluţiea 'i gata! .. Visul mi se împlineşte! Alecu. -- Da ce ar, cucoane Taki, de) te-ar tngăl­ binit? [1091] IAŞIl ÎN CARNAVAL 1091 Tarsiţa. - (vi înd Lingă Lunătescui Cu adevărat! ce? uu 'ţi c bine, dragă? Lunătescu. - N'am nimică ... Eşti sigur că s(mtii 11'091 pe uliţI? Alecu. - După ce 'f-ani ve9ut cu ochil, .. dar' ... ce arc-a face?. Lunătescu. - (În parte) Stînte11l perduţi! Me duc se'ml încarc pistoalele. (fuge pe uşa din stang a.) Tarsiţa. - (s)!ăl'ietă) Săracan de mine, că 'rnî-aă 'ne­ huuit bărbatul! Me duc se mă 'nchid în casă, că 'mi e friră. (fuge în dreapta.) .Alecu. -- Eaea pozna că aii sturlufbatti amendoî ' .. Oare el' dracul 'l-aii apucat?. Mări, duce-se nalbef ! ce 'nil pasă? (căutând la ornic) Şese ceasurt. .. n'am vreme de perdut. Trebue se mă 'ntelnesc cu prietinit cu care am vorbit se merg la bal rnasche, Avem se ne tmbrăcăm în păpuşerf ; ha, ha, ha! Oe-or se mal rîde pin loji!! {î�1 lea păIăriea) Ean Se'll1J fac socoteală. .. Pănă la înce­ putul balulut mal sfintii ăncă vr'o două ceasurt şi gtu­ mătate. " aşa dar, am toată vremea ca se trec pe la �larghlo1iţa, mea ccmisartuluf Săbiuţă ... (scoţe nd o scrisou­ re elin buzunar) Dar' ee dracul se fac acum cu răvaşul mO�111111 mCll? EI mi 'l-ati trimes ca se'1 dau cuconulut 'I'ak], şi ouconul 'I'aki s'ati făcut ncvel,lut ... Ce se fae? .. A! rată vino cineva. (""(ienel pe Cat i) Demuazela Cati, mo­ {lista! (se închină Catit.) 69* [1092] 1092 IAŞI! îN CARNAVAL SCENA IV. Alecu, Cati (intr" prin fund aducănd o cutie cu bouete.) Alecu. - Negreşit, cauţl pe cucoana 'l'arsiţa, ma- demuasel Cati? Cati. - Dar, cucoane Alecule: îl aduc o bonetă nouă. Alecu. - Ce? mă cunoştr? Cum de 'mt ştii numele! Cati. _. 'I'ot asemenea precum mi '1 şti] şi d-ta ]lc al meu. Alecu. - Pentru d-ta nu '1 de mirat mademuaselă, pentru că cine te vede, doreşte se te şi cunoască. Cati. - De vreme ee 'mr ftlcl complimenturt, apo) dă'ml voe sa'ţ! spun şi ell că al mult talent pe ghitară. Alecu. - (ri . Lunătescu. Ce facem în astă sară? Tarsiţa. - Eu me duc se petrec la cumnăţica ; dar' mata ? Lunătescu. Tarsiţa. - Nu Lunătescu. avea cu cine. Tarsiţa. - Eată, tocmat, că ne vină prietiniî pen­ tru partidă. Puneţi-ve la gtoc, că eu mă duc se me gă­ tesc. (ese prin dreapta.) SCENA XI. L unătescu, treI prietin'î. r ����,� Lunătescu. - Bine-aţ'î venitii tam cu nerăbdare. ! [1102] 1102 IAŞlt îN CARNAVAL Un prieten. - Aşa, hoţule, pentru ca s� ne lei paralele. Lunătes:m. - În puterea prieteşuguluî. .. Prietenul. - Foal'te'ţl mulţămesc de prieteşug, vere. Eală tril seri de-a r8ndul de când perd necontenit. Nu me po] scula o dată fără ca se nu întru platcă. Lunătescu. - A eUl e vina, dacă nu ştiI se gtoc) ? Prietenul. - Nu mi'î înveţa d-ta cărţile? Eu care le gtoc de doue-gecl de ani! " Ean se ve�l cum am s� te frec în astă sară. (în timp ce vorbescă, Ull rector aşeadă masa de cărţ!. aduce lum î­ nărI, cărţl, ş. c. 1.) Lunătescu. - Vorbă multă sărăcie. (arătând masa) În faptă se cunoaşte omul. .. Poftim. ('l'aki cu do, prieten! se punii lacărţ,; al treilea prtvesce.) Prietenul. - Preferaucul glucăm? Câte gece pa­ rale fisa? Lunătescu. - Cum îţ'i vroi. .. Eu fac cărţile. (ames­ tecă cărţile şi le înparte) Ce noutăţî aţ'i mal aflatt; astă�'i? Prietenul. - Tot cele de Iert şi de-alaltalerr. .. Nimic. Lunătescu. - Cum? n'aţ'i vegutti pe nime? Prietenul. - Ba am vegut o mulţime de 1rogl pc uliţL Lunătescu. - (Scăpând cărţile din mânt) 1rogl! (în parte) Ear' I1'0gl, şi tot Irogl! Prietenul. - Na! c'al făcut mal-don1�e... şi ce cărţi bune aveam! Lunătescu. - Pardon! t 1 f 1 ,1 a j , , [1103] IAŞI! îN CARNAVAL 1103 Prietenul. pe ban\'. Pardon, pardon; dar' preferancu ' i SCENA XII. Ce� de'nainte, Tarsi�a (cu mantelă şi capelă.) Tarsiţa. - (întrând prin dreapta.) Sluga d-voastră, boter). Prietenii. -- (inchtuându-se) Seru t manuşiţile, cucoană Tarsiţă. Tarsi�a. - (aproptindu-se de Lnnătescu) Cum îţI merge norocul, dragă? Lunătescu. - De-abta am Început; dar' nădejduesc că 'm1-:1 li în favor, de vreme ce te tnteresezt mata, sufletul meu. Tarsi�a. - îţI proorocesc că al se căştlg! mult În astă sară. Lunătescu. - (în parte) De-ar fi şi Cati modista cu­ prinsă în acel mult! Tarsi�a. - Eli ve las cu sara bună. (serntând pe r.u­ nătescu pe frunte) N oroc bun dragă" şi groacă cu minte. (ese prin fund.) Lunătescu. - Se nu me laş) multă vreme singur, sufletul meu, că mor de urît făr' de mata. Prietenul. (cătră cera-l-alţf) Cât de bine trăescti Împreună! Lunătescu. (în parte) S'au pom it ! De-acum me pot duce unde me chramă amorlul... la magaziea modis­ tel! ., şi cât pentru' 1rogl, 'ml-otti lua pistoalele. (cătră prietenul "are IHI joacă) Vină., te rog prietine, de gloacă in [1104] 1104 B.Şlt ÎN OARNA VAL locul meu vr'o gjumătate de ceas, că am puclnă trt':Mt, păn' îu târg. (se scoală; prietenul ue pune în Iocn l Jur Lunăteson ) Prieten ul. - Da bine. " no laşl? în cotro P Lunătescu. - Me duc se cumpăr o bonetă uevostet. (îşi lea pătărrea şi pistoalele. şi ese prin rund.) Prietenul I. - Ce casă blagoslovită ! se Iubcseă de 20 de an) ca nişte hulubaşî. Prietenul II. - Protos. Prietenul III. - Defteros. Prietenul. I. - Pl'elel'anr;. (Cortina cade.) [1105] r IAŞ1! îN CARNAVAL ACTUL II. Teatrul represintă partea nliţeI marf despre Trn:�Er,1l'hl. în dreapta magaziea modistef Cati, a.vend pe la. fereste bouete şi capele, în stânga; În fa<;iî, casa comiearu lur S<1biuţă. Uliţa este pustie şi iutuueoonsă : nu­ UlaI un culucctă ae aăresce in stâugn, la colţul caser corutsaruluf. La ridicarea. corti nef un orologiu depărtat bate şepte ore, �i după ce înce .. tează, cnlueeiul strigă: Resta ! SCENA I. Leonil (eşind din magaziea modtater.) Adio, scumpă şi nepreţuită modistă!.. âllger cu ho­ netă şi cu pamlrote, care 'mt tudulccştî vieaţa şi 'mi ti­ veştI basmalele l Aşteaptă-mă pen' Într'un cras, că am se )]le 'nfăeoşez ochilor tel de şoperlă În costtum de Irod nnperat, răcI eşti vrednică a te numi împărăteasa 1l10- distelor şi amoresa uun) Cralii! Cati. - (ese pe pragul uşil) Adio, eratulc , berbautule. (inchide uşa.) Leonil. -- (vf lud în faca scenei) Ca modista lighioac plă­ cută nu este pe faca păruentulul. Cu inima te Iubeşte şi eL1 degetele 'ţI coase cămeşl... dacă nu 'ţI scoate ochil. .. Dar' apropo de bal masche ... cu ce-oîti se me Glie la teatru? Prietinil carc-or se vie cu mine, lmhră­ caţ! În Iro�l, 'mt-ati mărturisiri; că 'sti tufă de parale; pe ele altă parte, casierul nu face credit, şi căt pentru bătuţ'i. .. !îşI pipăe buzunarele) 'l-au bătut "811tnl de mult! .• ş'aşa de mult, în c:1t aiI l'emas pustiu 'n urm{L.,. Mta'i, ce'ml pasă! bUII îl Dllll1ne�eL1, mal �lcs pentru Cl1- lkţl du uwalerie. (8e pUlle drept ca un soldat) In stilnga! pi­ durul drept înainte, marş j (porI:esce ciim, flIrd, f"cond mar�) 70 [1106] 110ti IAŞI! în CARNAVAL ranplanplan, ranplanplan , plan, plan, plan. (ese prin fund in stănga.) SCENA II. Săbiu�ă (eşind din casa lUI), Margh'(oli�a (pe pragul uştî.) Săb iu.tă, -- Închide bine uşa pe din lăuntru, Mar­ ghtoliţă, şi nu mp, aştepta în astă noapte, că eu poate n'otti veni acasă păn' în giuă. Margh1oli�a.-Cum? . toată noaptea. al se te trudeşti? Săbiu�ă. - Aşa cere slujba, fata mea. Cu sara bună. Margh1oli�a. - Noapte bună, tată. (închide uşa.) Săb iu tă, - (vrind În faQa scenef) Agă! agă!.. De când găndesc se mii fac agă, eu şatranul Săbiuţă..; ts bun de dus la agie ... Brrr ... da frig 1I!.. da frig îl! .. Augl comploturt de Irogl, brrr ... par' că'mî curgti slolurf de ghfacă pe spinare ... Desară 's renduit la teatru. Am se me 'mbrac şi eu în Irod, se m'amestec p'intre măşti şi se trag cu urechea, doar' ofii descoperi ceva ... Hel l culucciă ... Culucciul. - Aud. Săb iu tă. - Se IeI sama, dacă'I videa Irogl s'asculţt ce-or vorbi. A ug l? Culucciul. - Aud. (8ăbiuţă ese prin fund, În dreapta.l [1107] IAşIl îN CARNAVAL SCENA III. Cati, Marghloli�a. 1107 Cati. - (eşind pe P'""6'l11 uştf) Marghloiiţă, l\larghloliţă. Marghlolita. -- (asemene) Ce doreştt, Cati? Cati.- (viind in mijlocul sceneI) Vin' degrabă se'ţI spun ceva. Marghioliţa. - (asemene) Ce lucru? Cati. - M'am mtelnit astăgI cu Iubitul teu, cu Al�cu într'o casă, şi 111 'ah Însărcinat se'ţr gic că nu te Iubeşte nicI eli: cum. Margh'i'oli�a. - Ha, ha, ha, nebuno ... Dar' Leonil al tM cum se mal poartă cu tine r ( Cati. - Ca un leii. Ale Iubeşte mal mult (le cât trimbiţa scadronulut, şi 'rar-au făgăduit că m'a lua. Marghioliţa. - Ce bine-ar fi se ne mărităm o dată amandouă ' Cati. - Poate-a da Dumnedeă ... Da ean spuue'mt: gătitu'ţI-ai costîumul ele bal masche P Marghiolita. - ÎI gata ... însă me tem se me 'm­ brac cu el. Cati. - Pentru ce? Margh'i'oliţa. - Când gândesc se merg la bal mas­ ehe fără ştirea tătăni-meii, mi se tale tot gustul. Cati. - Nu fir copilă. Ce te temr, după ce al se mergt cu mine? Marghlolita. - Ştiii; dar' dac'a afla tată-meu? Cati. - ÎI gice I cii s'au Înşelat, şi te-a crede. Marghiolita. --,- Dar' Alecu? Cati. - L�I Alecu îl spune că te-al dus la bal masche 70 • [1108] 1108 IAŞI! !N CARNAVAL l I cu nădejde de al tntelni po densul. Şi cine ştie ... poate SE;'I găsim acolo. (Trece prin fund un neamţ beat care qice: Got oerlast kein deitscher nicht l .. ) Marghloli�a. - (spărietă) Vine cineva. (fuge în casă.) Cati. - La opt ceasuri se vil' la mine. (întră în magazie.) SCENA IV. Alecu (vine prin fund din stânga, purtând o ghitară pe sub manta.) Oare se fi eşit comisartul de-acasă il (se apropie de casa lur Săbiuţit şi caută pe fereastă) Perdelile sunt ii trase. Nu se vede nimic. Ean se cere a da de ştire Marghl'oliţil, după chipul obicmuit ... Se'1 cânt pe sub fereştr, (î�r acordă ghi­ tara) Bre! ela frig îl! tmr rngheacă degetile pe strune ... Ah, Marghloliţă! cât trebue se te Iubesc, pentru ca se fac strajă noaptea pe la medul Ieruel! '. numaî un amor Înflăcărat ca al meii poate răbda 17 grad urI de frig. Hafde! .. cum a da Duml!Ct;IH1 ... într'un noroc! (se prim- blă sub ferestele Marghloliţil, cântând din gbitară şi din gură:) Vină, dragă, pen' te-aştept, Se te string la pept, Că de frig §i de-al Mii dor Eli înghcy §i mor. (Caută eal" la fereasta Marghloliţil.] Nimic uu se iveşte!.. oare ce-aii păţit agl de nu m 'aurle, c'arn răguşit căntănd. .. Se cerc şi de-al doi- [1109] lAŞi! ÎN CARNAVAL 1109 kl oară. [cearcă ghitara] Tronc! s'au discordat ghitara t •. Pas ucum de-o acordează cu miinile tnghecate l [o acordă.] SCENA Y. 1\..lecu, Lună te seu [învelit în manta, întră priu fund din dreapta, urmat de patru lăutarl.] Lunătescu. - [cătră Iău tarI] Stnţl aicl În colţ pucin­ tel, şi vi) gă,tiţl scripcele, [v iiud în faca magazie, Catir, fără a vedea ]>e Alecu] Eată-me's în sl'el'şit lângă casa Afroditei ini­ mi! lllc'lu! .. 'Mî-au venit în gânrl se '1 dau o serenadă prin care se '1 pot fnco cunoscută starea jalnică a su­ fletulu) meti. .. şi uădăjduesc că după oftările ce va augi, se va milostivi a priimi eate 't-am propus agI, după, masă. [cauM pe fereasta Ca.tif.] Aleeu. - [nevădeud pe Lunătescu] În sferşit am acor­ dat-o! [cercând ghitar a] Sună bine acum. Lunătescu. - Îl acasă ' Acu'] vremea. [face semn ţi- ,ganilol' se inceapă.] Alecu. - Curaj Aleculc. [În 1Î111pce Aleeu cântă, Iănt.a.rîf se poruescti din fund grămadă şi vtuă pen' în fa9a scenef, căntând : "Ah noroc noroace!" pc ur­ Ulti se imorcă inapor, eal" vinil şi car' se du cii în fund. Lunătescu stă cu dosul la. Al.ecu �i privesce cu dragoste la fereatele Cu.tif.] Alecu [oântând.] Vină, dragă, păn' te-aştept .... Lunătescu. - .C:întă cu suflet, bălaure. Alncu, - Imâni6sl Cine dracu au adus cîoarele aestc? [1110] 1110 IAŞII îN CAIlNAVAL [Voesce se cânte, dar nu poate din pricina. lăntariIor carit răcnescu în gura mare: "Ah noroc noroace!") Lunătescu. - Oftează, baragladlnă! Alecu [cântând.] Se te string la pept, El; geaba! lIU'I chip de căutat! [cătră Lnnătescu] N'aIHJI, dcmnişorule P N'ai putea se te duel se urlî mal departe? Lunătescu. - [neintorcendu-se] Uliţa '1 cât a mea, cât a d-tale. [cătră lăutari] 'l'rage of grozav, croroîule l (Lăutari! lipu cât le ţine gura.) Alecu (o dată cu Iăutaril.) Că de frig §i de-al teii dor Eii inghec §i mor. [Ferestele se deschidii la amendouă casele. Cati §i �larghlolita se arătii.] SCENA VI. Cei cle'nainte, Cati, Marghloli�a. Cati. - } Ce vuet îl În uliţă? Marg: - Alecu. [zărind pe Marghloliţa şi alergând la fereastă] Mar- ghloliţa ! Marghloliţa. - Tu eştI, Alecu? [Se punti amândof la vorbă, încct.] Lunătescu. - [zătind pe Cati] Th1odista! [cătră lăutarf] Tă­ ceţl, măf. [se apropie de fereastă.) [Lăutari! ta cu şi se d uoîi.] Cati. - Ce ved? cuconul 'I'aki ! Lunătescu. - Eu şi ear" eu, frumoasă Afrodită! [1111] IAŞlt îN CARNAVAL Ull Cati. -- Da ce cauţl noaptea pe uliţî cu lăutarî ? Lunătescu. - Nu mă osîndi, scumpă modistă ce eştl, că numat amorful ce am pentru tine au putut se mă scoate din sărite. Cati. - Nu 'ţl e ruşine se vorbeşti aşa, d-ta, om însurat? Lunătescu. - Ei! dragă, cu ruşinea astăgI n'o scoţi la cap. Dar' nu '1 vorba de ruşine... îl vorba că te 'Iubesc aşa de năstruşnic, în cât acum sunt adiaţo« păn' şi de cfubuc l eu care eram în stare se 'mi vend sufletul pentr'o Hule de ttuttun. Cati. - Ha, ha, ha! Ş'apol al obraz se 'ml gic! că me Iubeşti ca sufletul? Lunătescu. - Ascultă-me: Ce vrel de la mine? capele ? bonete? Cati. - Foarte'ţ'î mulţămesc, că am prea multe. Lunătescu. - Cn adeverat ! .. ţi'l magaziea plină! Spune 'nu dar' ce doreşti? Droşcă de birjă cu luna? mobile? .. Poronceşte supuscî slugt a matale. Cati. - [scoţend o notă din buzunar] Vreu să'mt plăteştl socoteala cucoaneî d-tale. Lunătescu. - (in parte) M'au prins tu căpcană, dia­ voloarca. [tare] Cu mare bucurie... Cât îl acea socoteală? Cati. - TriHlecl şi dol de galhinî. Lunătescu. - O bagatelă ... Eată bauiî, spre do­ vadă că sunt gata a împlini toate dorinţile matale ... numaî de mi') ela 9 dulce nădejde ... [scoate punga �i n u­ merit bani! pe fel'eastă]! Alecu. - 1)Mf. mergî la bal masche, Marghloliţă? [1112] 1112 IAŞlt îN CARNAVAL Marghioliţa. - Merg' cu ('ati... Nădejduesc însă -ci'\ mi'] sluji ele cavaler, Alecule P .Al ec u, - Peu' la moarte, scumpa mea. [vct-bescşi e ar" 'i nr-e t.] fîn timp ce Lllllătescu nurnară, jigni cerul Vadră Î1Jtl'ă din dreapt.a, iIJrin fund, şnerăud cu mirare şi căutând cu curlositate inpt'egfuru I lUI, -;făn'l a vedea insi'\. pe Alecn .�i Lnnătescu.] SCENA VII. Cet de'na-inte, Vadră. Vadră. - Mă\'! măr! măr! .. ela mare târg! .. Ce "]e minună'ţil! .. }}m priveşte uliţ!, se merg! cale ele-o poştă şi se nu le mal dai de fund. Bre! bre!., şi când :gâ.orlcsc ... puteam se mor făr'a videa Eşu, eu, jignice­ ;rul Vacuri!, ot Nicoreştr, care de căud m'au făcut mama :n'icIc'am eşit din Nicare�tL .. Slayă ţie Doamne că m'ar :lm1rednidt a întra şi eu o dată în capitaţie! .. Atâta numar iiml pare reu, că am sosit noaptea. " şi nu ştiu cum si! :fac ea se găsesc gazda nepotului meu Alecu ... sau măcar casa cnconulur 'I'ak: LunMescll .. , Pe alţiI �llic:r ,(it -cunosc în capitaţie ... 'f'roc wot'biurt se apropio Încet de cu luccrii fără a'l vedea.] Lunătescu. - [num eranrf] 'rril-gecl, trir-�lecl şi uuul, :tril-�lell�i ,doL .. Tocmaî> Cati. - I'ocma ... Foarte 'ţi l11ulţemesc. -ClJlhulCiul. - [la urechile lUI Vadră) RaIta! Vadră. - [.păriet) Ilo! [v iiud Iute în fa9a sceuof] Ce dram au oaml�nil pe-aicl de se spargă aşa, noaptea? [îşI stupes­ ce îu .Sill.) [1113] IAŞII ÎN CARNAVAL [La răcuitul culucotutu'( Al ecu �i Luuătescu se int.orciî �i z ăr escu pe Vadră; ear' Oati şi Ma.rgb'îo ltţa iuchtdu degrabă ferestele.] Alecu. - } . v v (in parte) Nu cumva m'au vădut ? Lunat: - ., [Se apropie amâudot ele Vadră, ascunşt în mantale. şi e.pucâudu'! ne care de câte o mănă, îl rJicu. cu voce grousă.] Alecu. - De '1 spune ce-al veg.ut, te stropşesc ' Lunătescu. - [al'ătfmel pistoalele] De '1 g.ice-ull singur cuvânt, eştI mort! Vadră. - [spărieb] Ele'i! [Vadră remâne Încremenit; ear' Alecu şi Lunătescu se depărtezi! de ci, mergend spre fuud ul scenef.] SCENA VIII. Oe'î de'nainte, Leonil (inbrăcat in costum ele It'o d.] Leon.il. - (eştnd din stânga, se pune el'inaintea lUI Alecu şi a Iuf Lunătescu, declamând cu voce tare:) Eii sunt Irod impărat, Carp. pe cal am încălecat, Şi pămentul s'a cutremurat! Alecu. - Se fi] dota sănătos, (fuge in d rea.pba.] Lunătescu. - (spărlet) Valet!! (scapă pistoalele jos, tremrâud.) Leonil. - Închină-te d'inaintea stăpănulut tell, iiillţă fricoasă, supusă sabiei mele. Lunătescu. - (pl.ecându-se pănă la pămeuu Nu ti! 'n.lu­ l'a du mine păcătosul, domnule revoltaut, că am o casă de copn. " şi sunt patriot bun, moldovau curat. Leonil. - Mold()Vall?. ba, maî degrabă jidan, că [1114] 1114 IAŞII îN CARNAVAL eştl prea votnicos da fricos. Hatde, caută'ţI de drum şi adă 'ţI aminte cât îl trăi de vestitul şi prea puternic Irod tmpărat, luceafărul Resărituluî ! Lunătescu. - (fugând prin stânga) Aud, Slăvirea Ta. 1. Leonil. - (luând pistoalele de jos) Ha, ha, ha!.. fri- ..• coasă lighioae! şi ăncă purta pistoale ca gtupănul Letba din codrul Herţit. .. Ştil că 'sit bune l;istoalele? . Nu- \ mal bune de scos plata de la bal masche. Ile pune la breii.) Vadră. - (pe gândurl) Unul m'a stropşi şi altul m'a omorî de-efă gice vrun cuvent... Unde m'am vărit eu?. Nu cumva am tntrat într'un târg de IenicerI? (stă cu ochif ţintiţ, în jos.) Leonil. - (zărind ps Vadră) Cine se fie acest blagoslo­ vit creştin încoronat cu oăcîulă brumărie şi Înfăşurat cu coutăş de vulpe? .. Amirosă a provlucie cale de-o poştă! Ean se videm, (se aprop.ie de Vadră pe d'Inapof şi strigă.) Eiî sunt Irod impărat l Vadră. - (resărind) Ho, drace! Ce dihanie ': asta? Leonil. - (În parte) Îl chiar provincial! . . Am se '1 sparilU şi pe dansul. (tare) Răspuude'mt cine eştl?. şi ce cauţI noaptea, fără fănar, pe uliţile capitaliet noastre? Vadră. - (În parte) Da... vorbă 'I? Numar de cât 'ţI-oIU răspunde, ca se me omoare cera-I-alţI dor. Leonil. El! ., aUQI? eştI surd orI mut? Vadră. (În parte) Sfinte Pantrleimoane!.. Sfinte Nastast ! .. Leonil. Uită-te la mine, proviucialule, şi te su- pune la poruncile lUI Irod trnpărnt, di, de nu mi'I as­ culta, va fi reu de pelea ta. \ [1115] IAŞII îN CARNAVAL 1115 \ Vadră. - (în parte) Na şi altul! .. aista m'a ucide dacă n'om grăi! �mri, unde dracu me găsesc? [tare] Nu te mănia, Măria 'l'a, dacă nu 'tI răspund ... l\1e tem de ce'îa-I-alţL Leonil. - Care c\1Ia-l-alţl? (In part e) Ha, 11:1, ha ..• Se vede că 'şI-au mal bătută gYoc cine-va de deusu L [tare] Eu îţI dau voe se vorboştr, Vadră. - Aşa? El! apol spune 'mt, te rog, Măria Ta ... nu şti] unde şede nepotul meu, Alecu Mădian? Leorn l, - Nepotul d-tale P (în parte) Se fiu al dra­ cuIUl de '1 cunosc. Vadră. - Eu sunt jignicerul Vadră ot Nicoreşti, ş'am venit la E�u ca se '1 văd. Leonil. Se ve�! Iaşul sau nepotul? Vadră. Pe-amendoî. Leonil. - Dacă vrel se cunoştt Iaşul, caută 'npre­ gtur şi 'l-îl videa ; mirosă şi 'l-tl simti. Cât pentru CUCOll\l Alecu Mădian, trebue se te hotăreşti a veui eu mine unde te-orii duce eu. .. dar' se nil 'ţI fie frică. [in parte] Am se '1 duc la bal masche se 'mi plătească bileturile. [tare] Parale al? Vadră. - Am vr'o eate-va: dar' ... pentru ce? Leonil. - Nu 'ţI pasă, şi nu te teme, că te leu sub ocrotirea mea. Vadră. -- Serut manile. (iu parte) Detreabă tmpărat l Leonil. - Dar' pentru ca se POţl întra acolo, unde' vreu se te due ca se vefi pe nepotul teu, trebue se 'ţii pun o decoraţie neapărat. . , Vadră. - Ce 'jÎ cocoraţiea ceea? [1116] l1lG IAŞII îN CA1:NAVAL Leouil. - Un semn de cinste. Vin' dar se te de­ corez. Întinde nasul. Vadră. - Nasul? Leouil. - Of! nu me supăra şi tutinde'I fără grijă. [il' autuă lUI Vadră UD nas minclunos.] Vadră. - Da bine, mă rog, acele se punti cocoraţiile? Leouil. - Unii le poartă la pept, alţii le speudură de gât; dar' fiind că decoraţiea ce 'ţi hărăzesc este mai .şucada, 'ţi-o anin de nas. Vadră. - [rirjend] Pentru că nasul îl lllf11 sus de cât gatul. .. am găcit? Leouil. - Ai găcit, o! prea cinstite Vadră! .. Acum te sfătuesc se ţi! nasul tot mal sus, pentru că suntem într'o vreme unde rîd icatu J uasulul e de bon ton. Vadră. - De monton ? Leouil. - Dar, de monton. (în parte) Bravo, Leouil ; tC-f11 pus la cale despre bileturI. Acum hal se dăm de ştire Catir Vadră. - EI! mergem? Leonil.- Acnşl... Aşteaptă-mă pucin aici că vin 'Indată. [merge spre magaziea CaW.) Vadră. - Ce! .. me laŞ! srngur P Leouil. - Nu te teme, că eşti decorat... ridică nasul mai sus, frate. (int.r,' la Cat;'] I \ \ [1117] IAŞI! îN CARNAVAL SCENA IX. Vadră; ma� pe urmă Margh'i:oliţa. 1117 Vadră. - Măr, că şugubaţă '1 capitaţiea asta 1 Ele­ tul frate-meu, Dumnedăă să'I erte 1 îm1 spusese cu ade­ verat că aic'l se facu mult o pozne �iua meada mare; ear' de cele ce se tntemplă noaptea nu 'mî-an pomenit. Se vede că şi aier, ca şi la Nicoreştr, el se culca o dată cu găinile. Margh'i:oliţa. - [înbrăcată în costum de fant.asl e, şi purtând pe obraz mască de catife negră, ese din casa el şi dice în parte] Cănd ,ar şti tatăl meu că me UUC la bal masche, m'ar inchi­ de la monăstire. [trece pe lângă Vadră şi Întră la Cati.] Vadră. - [resărind] ]Vlal eată o dihanie 1 asta '1 cu ,obraz negru 1 •• trebue se fie n'o arăpoarcă. " Bre, bre, bre 1 a draculuî târg 1 [Trecu prin fundul scenei mal multe măscî, cu fauare în mănt �i cântând :] Ha'îdeţ'î, fraţ'î, se trăim bine, Se trăim nOI între nOI, Căd curând timpul ne vine Încărcat tot de nevoî, Vadră. - Mal eată şi alte lighiol! Bre, bre, bre! da multe setur] de dihănu mal sfintii în Eşu! [După măscî, trecă doi dract sărind şi împungând cu coarnele pe un jidan care strigă:] Ah vei! ghevalt! Vadră. - [spăriet de tot] Eaca şi dracu. [îşI ascunde ca­ pul în blană şi 'ŞI face cruce (licend: fevghe satana! După ce nu se mal aude nimic, el scoat6 capul din blană.] Am asudat 1.. ser- [1118] 1118 IAŞI! îN CARNAVAL T nume Vadră! cine te-o îndemnat se viI tu în capita­ ţie? .. Of, of!.. Se vede c'am agruns în vremea lUI Antihlrţ. " [i�l face cruce] BIT... tare mi'I frică... şi cănd aşI putea. .. tare - aşI fugi rnapoî la Nicoreştr, .. Lehamite şi de nepot şi de Eşti, dacă nu POţI face două pasurt făr' a da de dracu pe uscat. .. l\ie duc, fug în lume, de-oîli şti că m'olii întoarce pe gros acasă. [face ,JoI paşf cittril fund �i ee opresce] Ear' dihănlî l SCENA X. Vadră, Alecu [inbrăcat in păpuşer, întră prin dreapta, purtând un coş cu păpuşl), doi prieteni (costumaţt al lUI Aleeu, îl ur­ mează, ducend cuşca păpuşilor), un lăutar (cântând din vioară, vine după el), Iroq.i, prieteniI lui Leonil (întră prin stânga tot o dată, fiind precedaţ! de steoa pe care o ducă dOI băeţl. Toţ'! po rtii nasurr mtncrunoase.) Alecu. - [strigă întrând] La păpuşl: păpuşele rornă­ ueştr! tot se star se le priveşti! Iroq.iI. - [strigu ] Irogl! Irogl! Steoa! Vadră. - AşI gtura că 's pe ceea lume. [Iroqil �i păpuşeri î se oprescu fac;ă 'n fa.C;it, la mijlocul scenef.] Un Irod. - Fă-te 'n lătur) păpuşănule, şi dă pas ostaşilor lui Irod rmperat. Alecu. - FaceţI VOI în lături, 11'091 ne1'091 ee sun­ teţI. N li ştiţi că trăim în veacul păpuşeriilor ? Irodul. - În lăturt îţI gic, păn' ce nu te rup în două ca pe-o păpuşă. Alecu. - Tu pe miile? ha, ha, ha? Vină dacă 'ţi [1119] IAŞI! îN CARNAVAL rns dă curăoa, şi dacă vrei se te vtr în cocîugul ista cu Vasilaki ţiganul. Irodul - [cătră cela·l·alţr 11'011] La săbii copil, în nu­ mele lUI Irod tmperat. Alecu. - [cătră păpuşerf] La pari băeţî, în numele lut VasiJaki ţiganul. [Il'o<;lil tragii săbiile. Păpu şerff rid ieu cîomegele.] Vadră. - Eaca pozna! .. Păpnşile 01' se face moar­ te de om! SCENA XI. Ce: de'nainte, Lunătescu şi Săbiu�ă [arătâud u-se În fund], Leonil, Cati şi Margh'(oli�a [eşind din magazie cu măsor de catif'e negră pe obraz. Leonil poartă nas mmcfunos.] Leonil. - [cătră dame] VeniţI cu mine. [v�1end scena iuru§. Lunătescu. - Cine? eu?. au�H mincrună! .. ba tu. Săbiu�ă. - Ba tu. Lunătescu. - Ba tu. Vadră. - (furios) Ean audi') cum se tuoscă ! ba tu, ba tu, ba tu! .. Da cine sflllteţr Val, în sfl)l'şit? scoate­ ţi-ve eocoraţille, ca se se lămurească pricina. (vino răpede în mijlocul sconet, trăgend după el pe Luuătescu.) Lunătescu. - Încet, bre, că doar' nu's cotlug'rt. Vadră. - (ar"tând pe Sitbinţ,,) Înpiugcţi'l In coacl şi pe moţpanu cela, ca se ne cunoaştem la fece. Leonil. - (înptngend pe Sitbiuţă) fIiiI în colo la sprctf'kă. SCENA X. Alecu, Leonil, Cati, Marghfoltta, Iroq.il: (iu dreapta), eomisar-iî cu slujitoriI (în sWnga), Săb iu tă, Lu­ nătescu, Vadră lîn mijlocul scener), măscile (În fuud), Tarsi�a, Saf ta (îutrând prin tuud.) Tarsi�a. - Ce este-aier? ce este? Vadră. - Glos cocoraţille, ş'apot omă videa ce este. 'I'ot.I, -- Glos măstîle cu tot,iL � e I ' (rotI îşI desnodii măscile unit la altii. Mal'ghroliţa dcsloag.; mânilo �i nasul h11 SălJintă, în timp ce acesta, îl desleagă el masca; Tar�iţl1 asemene lUI Lunătescn ; Aleou asemene lUI Vadră.) 72 [1138] 1138 IAŞIl îN CARNAVAL Alecu! Moşu-meu ! Marghloliţa ! 'fată-meu! 'l'aki! Tarsiţa l Vadră. I Alecu. Săbiută. - Marg�10: _\ (răpede şi cu mrrare.) Tarsi�a. - Lunăt: (Cele-I-alte m�s;I rrdii cu hohot.) Săbiu�ă. - (Marghloliţil) Ce cauţt aicl, dimoni ? Tarsi�a. - (lUI 'l'aki) D-ta la bal? _ în Irod! .. Lunătescu. Ea păcate, soro. Tarsi�a. - Ba 'ncă şi legat? frumos! Lunătescu. - Frumos, nefrumos ... nu mii supăra. Tarsi�a. - Ce face?. poate că te-al şi bosumllat? . Ean poftim acasă .. , se ne răfuim. (îl lea de mână.) Lunătescu. - Dacă '1 pe răfueală. _. apot ean pof­ tim se te spovăduesc despre cel logofăt cu părul de aur! şi despre trimbiţa scadronulur. .. Tarsi�a. - (în parte) Au artat tot! (tarc) Ah... ah ... mor ... am murit! Lunătescu. - Eaca pozna! (Taki duce pe Tarsiţa în braţe În mijlocul sconef, o pune pe scaun şi caută se o desleşine.) (în timpul acesta Alecu vorbesce cu Vadră a",tt,indu'I pe Săbiuţ" şi pc MarghIolila.) Vadră. - (Iuf Alecu) Bine, fetuI meu... am înţeles. îţI place fata şatranulul Săbiuţă... 'fi s'au aprinsă călcăile P Las' pe mine, că ţi le stîng eu. (se îndreaptă cătră Săbiuţă.) Lunătescu. - N'are cineva apă de Colonie. .. sau ocet de trandafir? [1139] IAş11 îN CARNAVAL 1139 Vadră. - Da ce este? ce '1? . (zărind pe Lunătescu) Ce 'mi vegură ochil?. Cuconu Taki Lunătescu! Lunătescu. - Eli, arhon. jigniccr ..• 'Mi-ali leşî­ nat odorul, şi n'am cu ce se '1 disleştn. Vadră. - Chiamă un tulumbagiă se'i toarne o cofă de apă din cap. Lunătescu. - Că doar' îl botezată o data.:-:-/ Vadră. - El, stă! că eit îl sunt doftor... Hora, măr, tmpreglurul cucoani'i Tarsiţil. .. hora pe sdraven. To�L - Hora. hora! (Orhestra Începe o horă răpide , tol! se prlnd ă la joc înpreglurul luf Lunătescu şi a 'I'arstţef.) Săbiută. - (Marghloliţil) Ce-al ilis?. că nu vrei se " � mergt la monăstire r .. angl, drăcoaîca: (o lea de mână şi voesce se easă.) Vadră. - (oprind pe Săbiuţă) Ho, viteazule! StăI pe loc, şi nu 'mî mal ciondăni nepoţi ca. Săbiu�ă. - Care nepoţică, holertule P Vadră. -- Ean, MarghIoliţa... mireasa nepotuluî meli Alecu. Alecu. - (inchinându-se In! Săhiuţă) Alecu, biv-vel păpu­ şăr şi supusul ginere al d-tale. Săbiu�ă. - Cum ... boîerfule P VreI se te 'ncuscreştî cu mine? Vadră. - Se vede că vreti, măcar că 'mi-al tJis clopotar ... Da, me rlog, eau spune'mî, ce te-apucase mal dinioarc, s'amuţt cazaci! asupra noastră? 72* [1140] 1140 IAşr't îN CARNAVAL Săbiu�ă. Ea, nehunil de-a lUI cuconu Taki. .. Visază un complot. Vadră. - Ear' compot!.. De ve 'nţeleg, se fiu anaftima. " Hora, măî. .. vîrtos, vîrtos! Săbiu�ă. -- (În parte) De nu agă, dar' măcar socru ... Tot m'am căptuşit cu ceva! (mergii amândof de se amestecti În bocit) (în vuetul horel Tarsiţtn Flalmuc ... Papă- lapte. - Dusu-te-at. .. 01'1 me duc eii? . Măndica. - Mă'i, măî, măr, că nătîng mal eşti. .. Papă-lapte. - Cât un catar şi g'iumătate... 1ilCO- tro '1 etacul cucoaueîj Mănd ica. - Eaca me duc ... mc duc .. , tin parte) Atâta ar mal' trebui acu Se! vie şi grecu ... ş'apol se Ycgl 111- căeratu dracului. .. (î;,tră in etacul Afrodite1.) 73* [1156] 1156 !(!R ZULIARIDI SCENA VIII. 'f Papă-lapte (ÎŞI pune pălărtea pe mesuţă şi 'ŞI razimă MInI de scaunul care e lâ.ngă dânsul.) Nume duc de-aicî pen' ce n 'olii afla ce 'nsămnează pa­ rascoveniea asta de răvaş ... doar' nu suntem în car­ naval, nicî la �li 'nt�l April. .. Ean priveşte : (cetind) "Domnul meu, te poftesc se tncetezî de a mal face nişte semne cu totul zădarnice, şi care îmi tulbură liniştea. Nu am trebuinţă se iscălesc acest bilet ... ştii prea bine cine '1 persoana care ţi'l scrie." Ce fel ştiu? .. nu �tiu nimic. .. Da se 'mî cade guşterul ca la copil, de ştiU ceva. .. Eu nicî nu fac, nicî nu găcesc logogrifur'i. .. Slavă Domnulur, m'o ferit Dumnegeu de-asemine meteah­ nă! .. Îs spiţer... calca... da nu logogrifar... aşa � t'�v se Ş 1�1 ••• SCENA IX. Papă-lapte, Afrodita, Măndica. Măndica. - Aşa, cuconiţă, aista ') alt pecat... g iec că s'a culca aicî, Afrodita. (întrând, în parte) Ce obrăznicie! (tare) Domnule, .. Papă-lapte. - (închinându-se) Cuconiţă, serut... (În parte) Brrr ... frumoasă cucoană! Afrodita. - (Încet Măndicăl) Nu te depărta, Măndico, că'mt pare cam stropşit. Măndica. - N'aI frică" cuconiţă... că, te păzeşte Măndica. (ese prin fund.) [1157] lUI{ ZUL!ARlDl SCENA X. 1157 Afrodita, Papă-lapte. Papă-lapte. � (în parte) Da frumoasă ... coz! Afrodita. - Domnule, ÎmI pare foarte curios ... papă-lapte. - Se am pardon, cuconiţă ... şi mie 'mi pare şi mai curios pentru că 'mi-al scris un ră- vaş pliu de talpa gâştil adică un răvaş netnţălegibil. Afrodita. - Ce fel?. Da nu eşL'i d-ta persoana care şede 'n facă. Papă-lapte. - Ba eli, cuconiţă: al matale prea ple- cat şi supus .. , 'I'imcfti Papă-lapte. Afrodita. - Papă? papă-lapte. - Lapte ... familie veche de când vacile. Afrodita .• - Se'ţ! trăească, papă-lapte. - Serut plcîoruţile ... Afrodita. - D-ta ai obiceîă de petrecl toată giua 'n cerdac?. P9,pă-Iapte. - Nu pot tăgădui una ca asta, de vreme ce-aţ1 Însemnat-o. Dar, cucoană; petrec toată giua În cerdac, Între doue oale de rozmarin, car' una de hosuloc, Afrodita. - ApOI dacă eştI d-ta vecinul din Iacă, ai trebuit se 'ntelegl notma scrisorii mele. Papă-laptă. -- Ba, geti, nicl beclllii ... se am pardon. Afrodita. - Dacă '1 aşa, 'ţi-olli spune, domnule, că lIU '1 frumos din parţea d-tale se abusezt de vecinăta­ tea noastră .. , şi că, dacă nu te'I astempăra, olli fi si­ lită a me 'nchide 'n' casă ca Într'o temniţă, ş'a nu mal tndrezni se mă pun la fereastă, din pricina d-tale, [1158] KLR ZULIARIDI Papă-lapte. Din a mea?. mare minune! Da ce-am făcut? Poate că fără se găndesc. .. am uttat vr'o dată se trag perdelele ... Afrodita. - Ba chtar d'inprotivă, domnule ... le tragi prea mult. Papă-lapte. --- I)eu? (În parte) Eaca pozna!.. îl pare reu? Afrodita. -- l\'Ial ales perdeoa cea din stânga. Papă-lapte. - (în parte) Perdeoa care 'mi ascunde eri- vatui? Măi... măl, .' măr. .. Afrodita. -- Ş'âncă asta nu '1 uimlcă ... Papă-lapte. -- Nimică ? . Afrodita. - Şegl toată dina 'n cerdac de trag! CIU­ buc, şi uql necontenit doue oale de flori. Papă-lapte. - Cu adevărat Am două oale de roz- marin, din care una cu bosuroc dar' ce are-a face? .. Afrodita. - Nu te face eă nu 'nţelegt, domnule .•. �i mal bine. " te sfătuesc se 'ncetezr de ag'i înainte cu nişte cercărt eu totul zădarnice. Papă-lapte. - (în parte) Oare nu cumva '1 lipseşte-o doagă ? .. Păcat! (tare) Da bine, cueouiţă, cu ce gănd socoţi că şed eu În cerdac şi trag ciubuc? Afrodita. - Dacă vrel uumat de cât se 'ţ'i-o spun ... Cu gănd de a'mi face o declaraţie de amor. Papă-lapte. - Eu? declaraţie?. Eu? Cine 'ţi-o spus una ca asta? Afrodita. - Cineva care... rntr'un cuvent, băr­ batu-meu. [1159] KIn ZULfARIDI 1159 papă-lapte. - I! că mare nătărău îl!.. groaznic s'o înşelat bietul creştin! Afrodita. - Cum? papă-lapte. - Da... se me prinde şepte gutuna­ rurt, dac'am ştiut păn'acum că eşti măcar pe lume ... (eu galanterie' Dovadă, că n'am avut nici o dată fericirea de a te videa ... Afrodita. - Adeverat spui? Papă-lapte. - Căci dacă te-aşi fi zărit... (în parte) Brrr ... mare chior am fost! .. (tare) Căc] dacă te-aşi fi zărit. .. doar' nu sunt necioplit, cuconiţă... sunt Mner cu educaţie ... calfă de spiţer ... Afrodita. - Cal fă ? Papă-lapte. - De-o cam dată. '. însă cum m'oîti însura, me fac spiţer cu dugheană. Afrodita. - A! al se te 'nsorf P Papă-lapte. - Am ... cu madama Flaîrnuc ... ştiI cra care vinde bastoane şi cortelurî.; Acum se află la earma­ roc la Fălticenî: dar' o aştept se vie din ceas în ceas. Afrodita. - A! Domnule, cât tmî pare de reu că ... Papă-lapte. - Că me 'nsor? Afrodiţa. - Ba nu ... Papă-lapte. - Madama Flatmuc îl păstrată cât se poate de bine; şi când o vede cineva de departe... pare chiar ca un trandafir ... (în parte) De-aproape '1 cam borş cu ştir ... Afrodita. - O cunosc. I Papă-lapte.- Atâta numai că are o meteahnă ... ! îl zulîară.. . da zullară... se fugi În lume ... [1160] 1160 KIR ZULlARIDI Afrodita. Apo\' eştI de jălit. Papă-lapte. - Şi mal are ănc'o meteahnă. " Pu- ne'ţi în gănd, cucouiţă c'o luat una şi bună se 'rnî dă­ ruească pe toată luna câte-un baston ... Păn' acum 'mI-O dat opt-spre-dece beţe ... Afrodita. -- (ri(lend) Opt-spre-deee : Da ce vrea se Iact cu ele? . Papă-lapte. - Se mă primblu ! ., Îţi tnchipueştî pc supusa sluga matale, Timofti Papă-lapte, eşind la prim­ blare cu opt-spre-dece bastoane 'ntr'o mână? . ha, ha, ha. .. Ear' apot ce se '\' faci?. Madama Fialmuc me Iubeşte. " şi dragostea '\' şugubaţă de firea el. Afrodita. - În sfărşit, domnule... ce-o fost s'o trecut ... Nădejduesc că '\' uita răvaşul ce 'ţI-am scris, şi de-acum ... Papă-lapte. - Se '1 uit?. Da cum, Doamne car­ fă-mă, s� uit o scrisoare care 'mi-o prilejit cunoştinţa unei persoane atât de ... vorbă 'I?. Nicî o dată, cuco­ niţă j doar' 1S LeneI' cu educaţie... calfă de spiţer ... şi nădejduesc d'inprotivă că tni'I ela voe, cuconiţă, ca se vin câte-o dată se 'ţi aduc ale mele complimenturr, îm­ preună cu puein zăhar ele ghJ:avă pentru tusă. Afrodita. - Nu se poate, domnule... nu se poate se vi! aicr... pentru că bărbatu-meă îl foarte zulîar. Papă-lapte. -- ZuIrar?. (cu galanterie) Cred şi eli c'a fi zulîar de-o persoană atât de ... adică... cum s'ar prinde ... Afrodita. - Lasă complimeuturile, te rog ... şi da­ că Vre! se 'mî fac! o mare plăcere ... [1161] RIn ZULIARlDI 116l Papă-lapte. - Poroncă ... Afrodita. -- Făgădueşte'mt se eşI mal rar În cer- dacul el-tale. �apă-Iapte. - (dând parola) îţ'f dau parolă ... Afrodita. - Şi se dar oalele cu fior! într'o parte. Papă-lapte. - Am se le - asverl în pod. Pentru d-ta, cuconiţă, ce n'aşt face!.. aşI înghiţi o spiţărle 'utreagă. Afrodita. - (în parte) Ce detreabă teneI'! Papă-lapte. - '�il-aş'f pune opt-geeI de lipitorl la stomah, dac' al poronci. Afrodita. - Ar fi prea mult atâta ... Papă-lapte. - El; fie 50. Afrodita. - Ba nu... ceea ce te rog este, ca se te fact că nicl me mal cunoşti de a21 ina inte. Papă-lapte. - Asta '1 cam greu ... dar' dacă aceas­ ta '1 malta resoluţie a matale. . . sunt gata a urma tntoomat. Afrodita. -- (În parte) Mal detreabă tener nicî că se află. \" Papă-lapte. - (în parte, căutând In Afrodita) Jliibsch, lui­ bsch, hubsch, (Îl '�rtih�ă o serutare pe nevădute.i Măndica. - (Înt rând Iute din fund) Cuconiţă, cuconiţă, vine bOlerr&! .. Papă-lapte. - Aud? Măndica. - O intrat pe poartă. Papă-lapte. - (hlândU'�l degrabă păIăriea) Cuconiţă, pri­ uneşte ale mele. .. �rea plecată şi supusă slugă. (merge spre uşa din fund.) [1162] 1162 KIR ZUL!ARIDI Afrodita. (oprindu'l) Nu pe-acolo, domnule; IIU pe d'in Iacă, ca se nu te 'ntelneştî cu d-Iuf. Papă-lapte. - Da pe unde? Afrodita. - Pe-aic1... pe scara d'in dosul casei, .. (il arat" u�a din dreapta, spre fund.) Papă-lapte. - M'am dus .. ' (ese pe uşa diu dreapta, in fund. Măndica îl arată drumul.) SC.ENA XI. Afrodita. - Ce spunea bărbatu-meă că '1 berbant? . Mal cum se cade tener, nicî că se dă ... De-ar fi fost amorezat de mine, s'ar fi obrăznicit. .. da el d'inproti­ vă. .. Dacă II 'ar fi detreabă, aşI crede că '1 prost. .. SCENA XII. Afrodita, Zul'(aridi (intrâud prin rund), Măndica. Zullaridi. - (iu parte, ostenit) Am umblat toate ma­ halalele ca se gasesco caselr.. . dezeaba! Uf! che nu mal poto... am obosito! Măndica.- (intrând pe Ilşa scări! d'in dos) Cuconiţă, S'O dus. ZuUaridi. - (resărind) S'a duso? cine ? Afrodita şi Măndica. - (spăriete) A! ZuUaridi. - Qille? Afrodita. (mergând la ZllHaridi) Al venit, drăguţă? . ZuHaridi. - (furios) Qine s'a duso? raspunde ... Qine [1163] KIR ZUL1ARID1 1163 a fosto? cine s'a duso?. A fosto cineva, daca s'a dusa yineva .. Afrodita. - Da ascultă, frate. Zullaridi. -- (bătend (lin ptcîoarc şi răcnind) Qine, Vine, vine? Afrodita. - (în parte) Săraca de mine, că me sparie l Zullaridi. - (urlâud) JJfa yine? Măndica. - Cine se fie, cucoane?. Sacagiul. zuHaridi.- O saeazie v .. Staso se videmo daca nu spune minţunia. (întră în sofragerte.) Aftodita. (cătră Măndica) Cine te-o pus se '1 spuî mincîunî P Măndica. - ApOI dă! dacă urla, par' că 'I-ar fi muşcat un câne turbat. (imitându'l) Cine, vine, eine P Zul1aridi. - (întrând cu un pahar în mână, plin pe jumătate cu apă) Sacaziul? ha? . Ma daca s'a dusa sacaziul, a ve­ nito sacaziul ; daca a venito saoaziul, a adusa apa saca­ ziul; lipon daca a adusa apa, de ye n'am gasito de chit un paharuţi de apa la polobocelo mesa ? Măndica. - Stă] se 'ţl spun ... Afrodita.- 'rad din gură, Măndico ... Zullaridi. - Ohio ohi, si mi ertas, kera mu ; lasa se vorbeasca i Mandica. .. Ea '! de la ţara... presta . si 1111 stie se chircheasca minţunia. Graeste, Mandica . de ye nu este apa in polobocelo de la culme, daca a ve­ nito sacazio? . Măndica. cucoane. Pentru că n'o venit nici un sacagiu, i Zul'iaridi. Lipon cum s'a duso, daca n'a venito? Măndica. - Eaca cum: Veg�nd un sacagin că trece [1164] 1164 KIR ZULhRIDT pc la poartă, am alergat după el ca se '1 �ic se ne vende vr'o două cofe de apă j dar' păn' a nu agtunge la poartă, el se făcuse nevegut ... atunci m'am întors ma­ pOI, ş'am gis cucouiţiî că s'o dus, s'O dus ... Afrodita. (in parte) AugY cum le croeşte? Măndica. - Ar înţeles acum? Zul'îaridi. - (liniştindu-se) Neski... asa pricepe si eu ... V€gl daca vorbeste gura adeverulur, che ma linis­ tesco indata... che nil sinto zullaris, ma... (aruncând ochij asupra tereatef) Or'iste?. a fuzito berbauti din cerdaco si a inchiso ferestile! .. ye insemneaza asta? htm ... Mi amirosa a ceva ... De ve a fuzito din ferestile? de ve a inchisa cerdachi P . alta katerqaru»! (îşI trage m usteţile, pe gândurf.) Afrodita. - Da ce al, frate, de stai ear' pe găndun? Zullaridi. - Nimica ... Afrodita. - (veq.end Mţul lUI Papă-lapte răztm at de scaunul de !fUlgi( mesu ţă) Val de mine! că 'ŞI-O uîtat betul aicl d-l Papă-lapte. (lea Mţul şi '1 ascunde d'in dosul el.) Zullaridi. - (resărind) Orister., JjI[a ce al paţito, psihila mu, de ţiI munile d'inapot. .. ca Napoleon o va­ silevs ton Galon? Afrodita. (turburată) Eu? . Măndica. - (incet Afroditel) Adă'1 În coacî. (lea beţul, il ascunde la spatele el şi caută se easă pe rurtş.) Afrodita. am ceva? . (arăt,indu'şl mânile) Eaca... priveşte .. Zullaridi. - (zimbind) Am suguito ... (veq.end pe J\tăudica) El! ora kali... in cotro, zupinesaMandica? [1165] JUR ZULIARIDf 1165 Măndica. - Mîl duc se dau demâncare găinilor. ZuHaridi. - Ma ce ascundl dupa spatele? Măndica. - Nimică. Zul'iaridi. - Arata munile .. ' se vedo ... Nu asta ... eeea-l-alta .. , Pe amundoue odata ... (Mtindica schimbă betul d'intr'o mână Într'alta �i le arată pe rend ; oar' când e silită H€ le arate pe aruândouă o dată, ea antnă betnl din dosul roclrief. Zullaridi uemulţemtt de atâta. o lea de mână, o intoarce şi zăresce beţu1.) Măndica. -- (în parte) Am codălghito l Zullaridi. (luând betul) Qe maska1'aliki '1 asta? Măndica. - Ce se fie?. ea, un be]. Zul'iaridi. -- (furios) Un bastoni de cocouasi l Afrodita. - (căutând si! liniştească pe ZullaridiJ Aşteaptă, frate, se 'ţi spunem ... Zul'iaridi. - (răcnind) Cum a intrate bastoni acesta in casuţa me?. Afrodita. Frate! .. Zullaridi. - Nu mi'ţi spune che 'I bastoni a saca­ ziulut. .. care nic;'î nu a venito aioe. Afrodita. - Apoi dacă nu vrei s'asculţt. .. ZuHaridi. - (băteud din picioare) Eaca asculto... as­ culto. .. CU liniste... Mai linistita ca mine cine mal este? .. Spune... graeste... ma... graeste a uşa scărfî d'iu dos] Ai<;L.. ai<;l... ba aiyl. .. Măndica. - [în parte] Cată tu de-acu cât 'ţI-a plăcea. Zullaridi. - [oprindu-se] Oki ... nu '1 pe scara, che nu 'l-am intalnito chind m'am suito ... [furios] Ma un­ de'I? .. pu ine? . che mi vine se musco de cuda l Măndica. - [În parte] Săraca de mine! ., ţîbă haltă ... ZuHaridi - Priveste kabazW;;i!.. se nu gasesco de chit un bosmachi, o palaria si doua bastonia. Ah! .. Kaimene Leonida!.. [furios] Qe kaimene? sinto furie­ zo. .. mi vine se strice tot... [asverle scaunele prin casă] Na. " na ... 7ce esena .. ' na ... [1181] xm ZUdARIDI SCENA XIX. Măndica, Zullaridi, Afrodita. 1181 Afrodita. - leşine! din etacul el] Miî rog, nn te-ai mal săturat de bodogănit pin casă?. ai 'nehunit ori nu ţi'l' mult? zullaridi. - SoP(�, nelezuito. " nu apuca cu gura inainte. '. che mi a necinstite mal dihaî de chit kera Nastasia ... de care m'am desparţito. .. Incalte dimtael si de m'a insalato, m'a insalato dupa doi auî. .. ma dimlata ... ni�l tril lunt nu s'a iuplinito de chind te-am luate de la Ibraila, si mi al zucato Iesta ... [plăngend] Nu ai rusine la obraz... nivi trii lunt . , 7caimene Leonida! Afrodita. - Ai căpchiet, sărmane l Zullaridi. - Am capchieto?. poZa kola .. , mct de IIc am capchieto?. pentru che mi ai puso luludia pe Iesi, .. [al'ătâne! beţile şi pălăria] Qe cauta aceste fleacur) la casa me? Afrodita. - Bii ştiU? Zullaridi. - Ha, ha! nu stii dimlata?. ma eu stiă.; si am se ma duca se le arate la matusi ca dimitale, la, kera Brustorovief, ca se vada ve nepoţica detreba are i 7caimeni! Afrodita. - Foarte bine... dacă mergt la Brăila, la mătuşă-mea, mergi şi eă. I Zullaridi. - Ba, si mi ertas... Dimiata al' se 8egl' aicc, kera ?nU ••• si! chindo m'oîă intoarce de la Ibraila, am se te duco la monastiri, se te spasesti. [1182] 1182 KIn ZULtARID! Afrodita. - Ce f:Lce?. la mnnăstire P Zul'(aridi. - Neski ... ear' chit pentru amorezi di­ rnitale, care a spalate tin putini ca ... ama se '1 dasca­ lesco eii, acus ... akus ? Afrodita. - [întot-cândnT dosul] Da dute 'Il colo ... Zul'(aridL - Ma duco ... n'aI griza ... ma duco acasa la dinso ca S0 '1 strico de rap aceste hnstuuia ... [mergend spre uşa din fnnd] M'am inrhinato cu plccaţllJln, psiki m�t ... Măndica. - Cucoane ... Zul'(aridi. - Qe? Măndica. - Eaca basmaoa. [ese.] Zul'(aridi. - [rea basmaua şi '1'0 aruncă în obraz) Na bas­ nla, anoiii ... fese prin fund şi închide llşa pe d'in afară cu chetu.] Afrodita. -- [alngru-ă] ]VIe 'nchide 'n odae?. da bine, că '1 de fugit În lume cu un ot[lchiii ca ai sta .. , il, 1] (Ji, se me puîe la monăstire?. EI! apor o avut dreptatp femeea lUI cea d'ints). SCENA XX. Afrodita, Papă-lapte. papă-lapte. - [scoţenel capu l 1''' uşa scării cu vocea Rtin",] Ouconiţă ... S'O dus? . Afrodita. - Val de mine! tot aiel e�tl? Papă-lapte. - 'rot... da s'o dus? [întră numar cu 1111 papuc.] Afrodita. - S'O dus; ela bine, cum se face? . [1183] IUR zUJJ1ARIDI 1183 Papă-lapte. - [slr.b) Cum se se face ... ea păcate ! .. o Inchis curcanu draculuî Ilşa de-afară care dă pe sca­ ră, şi de-un ceas acum tremur pin întuneric ... ea cole ... Afrodita. - O tnchiso şi pe asta când o venit?. apoI IIU mal al pc unde eşi. papă-lapte. - [sciipătându-se elin picioare] Elel! Afrodita. - Ce al?. ce ţi'I? . Papă-lapte. -- Nimică ... 'mt-o slăbit balamalele ... [se pune pe uu scaun în dreapta.] Afrodita. -- Eştl bolnav? . Papă-lapte. - [C11 vocea stinsă] Aşa 'mt pare ... Afrodita. - (dâ.nduT sub ua., Colonie) Bolnav, aici! .. Alt pecat acu ... Na, me rog, de 'ţi vină 'u simţirI. Papă-lapte. - (Iute] AI! .. ImI frig) vtrful nasulut. Afrodita. - Nu 'l nimică ... trage tare pe nas. papă-lapte. - (arrenutândt Foarte mulţemesc .. _ (îl se- rută mânilcl Me stmt mal bine ... Afrodita. - Da ce Iael, domnule? Papă-lapte. -- Nu băga 'n samă ... (sculându-se) Bre! .. ce de mal tntemplărl! .. Afrodita. - Aşa! .. şi toate din pricina d-tale; că dacă n'aî fi venit aicl se 'ţI per(ll papucii ca jidanil. .. Papă-lapte. - Apropo ... dă-mi'I se me duc .. _ Nu ştiI că de la fereasta sofragiriel am zărit mal r1inioare pe madama Flaîmuc în balcon la mine ... o sosit de la earmaroc ... Dă'mt Iuoruşoarele, se me duc acasă. Afrodita. _. Se te duel? . da pc unde? Bărbatu­ meu ne-au închis pe d'in afară şi s'o pornit la Brăila. Papă-lapte. - -- '1'1:0 ne .. , atâta 'ml mal trebuea ... [1184] 1184 KIU ZULfAHID[ Care vra se iice, olt! se fiti stlit a şide toată noaptea aict. . . cu d- ta ... Afrodita. - Apor dă! .. Papă-lapte. - Stngurt, .. stngurot. .. Cit doi hu­ lubaşi? .. Afrodita. - Ce vrei se iicL domnule?. Papă-lapte. - Nu te spăriea ... că 's taner cu edu­ caţie. " calfă de spiţer ... �i supusă slugă ... Afrodita. - Nu mă 'ndocsc ... Papă-lapte. -- Nu te 'ndoi. (îll parte) Brrr ... da ştiI, gen, că 'r pupuică de tot. Afrodita. - Cu toate-aeste. .. trebue se găsim uumaî de câ.t un chip ca se te duel de-aict. Papă-lapte. - Las' pe mine... Când a tuopta de tot. .. Olu sări pe Iereastă. Afrodita.- A! domnule, mi'I îndatora păn' la moarte. Papă-lapte. - Ce se potriveşte! .. sfint gata la ce'I poronci. .. (îl serută mâna.) Afrodita. - Bar'? Papă-lapte. - Nu băga 'n samă ... că ştiu se res­ pectuesc secsul. .. snut tener cu educaţie ... calfă de spi­ ţer ... (in parte) Da pupuică ... nu fleac. (tare) Valeu! .. Afrodita. -- Ce al? Papă-lapte. - (scăpătând din picioare) Ah! Afrodita. - Rar' îţi vine sIăbăciune?. vrei Colonie?. Papă-lapte. - Ba foarte mulţămesc .. , aşi vrea mal bine altă ceva ... Afrodita. - Altă ceva? [1185] KIR ZULl'ATIlDI 1185 papă-lapte. - Dar ... am ult:1t se f:1C zaCUSC1t aQ! llimilloaţh" şi .. , Afl·odit'1. - Ti'î foame?. papă-lapte. - Ba 'ucă astfel de foame, că 'nit-o ve­ nit slăbăclune la linguric..; te�aş] soarbe ClI lingura ... Afrodita. - (în part.e) Sel'manul copil! (aducimdu'î nn pa­ har cu vin) 'fine, domnule ... bea degrabă un pahar de vin se mai prillg'î 1:1 puterr, papă-lapte. - A! cuconiţă, cum se 'ţi arăt recu­ lloscinţ:1 111(':1 vr'o dată! .. Afrodita. - Be:1 şi Iasă recunoştinţa de-o parte ... Papă-lapte. - (după ce a bout) A�:1 de bună... ş'atăt de Irumoasă ! . . (il dă paharul �i '1 mal ser-ntâ mâna.) Afrodita. - Ear'? papă-lapte. -- Nil băga de samă. " sunt te.ner cu educaţie şi ... Afrodita. - Şi calfă de spiţer ... o ştiu. papă-lapte. - Şi când gândesc că :19'î dimineaţă Hiel un ştieam de-al făcut ocht. .. adică ce ''î lumea asta! Afrodita. - Iz imbiu d) Aşa. geti... de nu era băr­ batu-meu ... puteat se mort, şi eu habar se n'am. papă-lapte. - De lIU era ligioaea cea de arnăut ... pardon adică că ţi'l SOt; .•. vreti se gic, că de nu era dihaniea cea de cnl'can... n'aşl , fi acum pe htngă prea nostima lul Afrodită ... (Se aude la uşa din Iu.ud nn vuet de ohee în hl'oa,o;;:,că.) Afrodita. - Tîst.; .. Papă-lapte. - Aţ1d? Afrodita. - Nu Ştill cine deschide uşa ... 75 [1186] 1186 Papă-lapte. pită ! ., (tromură.) KIl\ ZULtARIDl (spărtet) A fi cărjaliul, .• ne-amă to- SCENA XXI. Afrodita, Papă-lapte, Măndica. Măndica. Ce 'mi vegură ochit! ., ear' împreună? Afrodita. Ne-o închis bărbatu-meu, Măndieo. Măndica. Pe-amendot la un loc? (În parte) 'l'erea- cu! .. bun cap o avut! Afrodita. - Da bine, MălIdico, cum al tutrat tu aiel? " Cine 'ţi-o dat cheile? Măndica. - Le-o adus acu uu slujitor ... împreună cu-nes te două scrisori. .. Afr'od.ita. - (luând o scrisoare) De la dumnealurj Papă-lapte. - (luând pe ceea-l-altă) De la madama Flalmuo P Afrodita. - (cetind) "Am stricate tot ce am gasito in casa lUI birbauti, amorezi dimitali... 'l-am veuito de hachi ... " Papă-lapte. - Frumos ... Măndica. - (în parte) Apo). .. dă! nu '! bun de Golia? Papă-lapte. - (eetind) "Durner kerl ... m'am intil- nit eu herr von barbat a madamet cu care te-al dat in trag-os te !" (vorbind) Am codălghito l Afrodita. -- (cetind) " Lipon, o ccmisaris tis poli­ ţias m'a inchiso la grosi mesa. Vina, psihi mu; si mi scotc de aice, unde nu mi erta filotimia se sedo, pentru ca si poto si omor pc birbanti, amorezi dimitale." I :l j '" [1187] KLR ZUL1AlUJll 1187 I I 1 :1 j ,. papă-lapte. - Augl capchiul?. par' că 's un puiu de gflill;'!! (notind) "Din minut aist' ich mache sie 1Jwin kwix ... nu mat ţrea se mal fiu matam Pap-lapte. Aher te aştept ca se 'ţi scot ochiî. Fin tegrabă." (vorbit) Ba 'tI pune pofta 'n CUIU, madamo ... Măndica. Se vede c'o rnăncată amsndo) cucută ... Afrodita. - El! pace... nu mal este de trăit cu Leonidas. papă-lapte. - Nu! ., da nicî eu cu madama Flarmuc. Afrodita. - ÎmI vine se '1 las la gros ca se se recorească. papă-lapte. - Şi eu o las pe Flaîmucoasa în cer­ dac ... s'o bate ventul, Afrodita. -- Pufuească el cât ''(-a plăcea. Eu una mă duc la mătuşica, la Brăila. papă-lapte. - Că bine �licL .. hal la Brăila. Afrodita. - Cum hal?. da eu merg la mătuşi-mea ... papă-lapte. - El! şi eu merg la moşu-meă ... Afrodita. - Al vr'un moş la Brăila? d-ta? Papă-lapte. - 'l'rehue Se am ... n'(u căuta, şi nu se poate se nil găsesc ... Afrodita. lVIăndic.o, aleargă de adă un harabagiă. Măndica. - Cum? geti ... aşa şi luaţ'i tălpăşiţa? Afrodita. - Du-te degrabă, te rog, Măndico dragă, că me tem se nu se 'ntoarcă d umneal ut. .. Măndica. '- Da pe! mine 1118 lăsatt aicI? I e P�pă-I�pte. - uBa, (erească Dumnedăă .. , hal .. per, ca se pornun indata ... 75' [1188] 1188 RIU ZULfARlDJ Măndica. C'un papuc numat vreî se merg] la. drum? " ea cîofu P Papă-lapte. - Că bine gicL .. nicî nu gândeam ... cum se fac acum? Măndica. _. Lesne lncru... holerru 'ţI-o luat pă,· lărica şi papucu... întră la dumnealui cole, şi le '1 ce 'ţI-a trebui. .. Afrodita. -- Da nu se poate una ca asta, Măndico. Papă-lapte. - Apo) bine, cuccniţă, . . or) vrel se merg la Brăila fără pălărie, şi pău' acolo �e prind un gutunarfii de cele tătăreştL.. 01'1 vre) se remăn aicI şi se me ucigă dihaniea cea de arnăut. .. hotăreşte ... Afrodita. - Fă oum îl vra. !tu me duc se 'nn gă­ tesc lucrurile. Măndica. _. Eu me duc s'aduc harabagiul. .. Papă-lapte. - Şi eu se 'ucal] cfubotele greculut , uumal de n'ar fi prea strîmte. (Papă-lapte iutră în oc1aea lUI Zu lfartdi, Afl'odita. intră în etac. Mitn­ d ica ese pe uşa scă,l'il.) SCENA XXII. Zullaridi (vine din fUI1(] galben la fa9ă, ostenit, măhntt şi scărmănat.) M'a lasato se eso de la grosi, sub chezasia lUI Pakla­ vasoglu, prietin a me!.. Qe rusine! ego, Leonidas Zu­ llarirli la grosi! .. Qe faye amori pe lume acesta! .. Ah! Afrodita! .. (furios) Am venita s'o leu si s'o duco hurduzi hur.l uzi la Ibraila, ca s'o dau pe muna matuset Brustu­ rovit;l ... haide ... de-acum mi s'a, duso pariqoria, amori j [1189] KlH ZULrARIDI 1189 lee bucuria! .. (se uItă pe broasca uşiI etaculul) Qe face nelezu­ ita? .' boccele de ro chil si de camasi! .. (Se aude în odaea lut Zullaridi o mobilă căqend jos.) Oriste?. vine ']' in odaea me? (se uItă pe broasca odă­ cllulJKirie ton dinameon!. .un barbato! .. o pus­ ltis din faca ... incalţa cibotele mele 'lele kenuria?. pune pe cap o to [esi mu l . . Bree!.. ye pozna '] asta? A! ., pricepe acu... se gatesco se fuga amundot. .. cii? .. (furios) Ma eu ye sinto P ., de mascara?. unde'su ta pistolia mtt? (scoate pistoalele din hrâîi) De mas cara ? . se le arat o eu vine '1 Leonidas. .. na tos cite vine ... se m 'ascunde pu<;intel... uude?. ha! in dulapo ' .. MarI nenorocin are se se 'ntimple ... ma n'am <;e face ... nu mi arta filotimia. (întră în dulap.) SCBNA XXIII. Zuliaridi, Afrodita, Papă-lapte. Papă-lapte. - (ese cu cibote foarte larg) şi cu un fes care 'i c.de pc ochf, Da ce hondrokefol il arnăutu ! , . îmI cade fesu pe nas ... şi cîubotele 'nn esu din pioîoare ... ean priveşte! Zullaridi. .- (in parte) Par' che vedo che o se 'mt calce cibotele ... Afrodita. - (aducend o bocce) Bată-mă's gata. Papă-lapte. - Şi qt ... haîde. Zullaridi. -- (in parte. trăgend otelele) Si eu sinto g'a­ ta se dau foc! [1190] 1190 KIR ZULlAIUDI Papă-lapte. -- Nu mal sta la găndurt. .. şi haIde a11, pen' nu vine curcanu. Zullaridi. -- Curcanis ego?. ghidi anoite! Afrodita. -- Ascultă, domnule... cu toate că băr­ batu-meu îl un zultar de n'are marginr. .. nu vreti nicI cât de pucin se '1 dau pricină de zulîe ... de-aceea socot că 'I mal de cuviinţă se m� pornesc smgură la Brăila. Zullaridi. - (În parte. cn mirare) Orisie? Papă-lapte. - Da bine, cuconiţă, " ce are-a face? .. ştii foarte bine că 's tener cu educaţie şi callă ... Afrodita. - Calfă de �riţer! " 'mî-at mal spus-o. Papă-lapte. -- Prin urmare poţ'i avea toată încre­ derea 'n mine. Zullaridi. --- Oriste? Papă-lapte. -- Mal ales că de a�1 dimineaţă a'i avut toată vremea a te 'ncredinţa că ştiu a respectai secsul... Afrodita. - Cu adevărat. .. o mărturisesc că eştI un tener foarte detreabă. .. Însă ... Zullaridi. -- (În part.e) lJIIa �e spuno?. �e spuno? .. nu stiu ye se mal credo. .. na skaso daca stiu. Papă-lapte. - Nu mal sta la tndorală dacă 'ml cu­ noştt haracterul. .. vreti se te 'ntovărăşesc numar şi nu­ mar ca se nu ţi se 'ntemple ceva pe drum ... O femee singură ... şi frumoasă ca d-ta, poate 'ntimpina primejdii de tot sOluL.. prin urmare are trebuinţă de-un bărbat. ca s'o apere ... Zullaridi. - (iu parte) Ama bine... baetu acesta '1 un anghelaki! Papă-lapte. - VreI? . [1191] KfR zur.tannu 1191 Afrodita. - Domnule, me 'ncred In d-ta ca 'ntr'un frate. . . haîde ... Papă-lapte. - Hal. .. ZuHaridi. - Ama bine. .. mi vine se plingo ... Afrodita '1 nevinovata! Ah!.. Vah!.. (cade pe fotoliul din fund şi dă drumul unul pisto!.) Afrodita. - Val de mine! .. Papă-lapte. -- Şi de mine ... am murit, m'am dus ... se trage clopotele. J Afrodita. - Ce vM?. dumnealuI?. Papă-lapte. - Arnăutu ? ., săriţI! .. agtutor ! .. Slt­ rit], oameni bunî, că ne omoară. Zullaridi. - (vrind în scenă) Nu va temeţL.. che nu omor pe nime. .. Cu adeverato hotarisem se vi casa­ pesco. .. ma dupa cele ve am audito. .. nu pot de chit se ve stringe la inima a me. (luI Papă-lapte) EstI un ga­ rofalo de baet. . . ţi daruesco cibotele si feso... si tu, Afrodita, esti un anghelaki... un prooaio. .. si eu ... Ipllingend) un b'Mdalas ... Papă-lapte. - (în parte) Baca mă! .. eaca mă! .. v , ea ca ma _ .. Zullaridi.-- /plângând) Neski .. _ un bu,dalas ... un anoiios. .. un zultari care nu sinto vrednico... ma �e se faco daca te Iubesco, Afrodita mu .. _ (plânge tare.) • Afrodita. - El! .. dă ... linişteşte-te, dragă, că te ert ş'acum... dar' de '1 mal avea de aqI înainte cel mal mic prepus ... se ştiI că te las cu lacrimile pe obraz. Zullaridi. - De: astaqr ma zuro pc Leonida yel ves­ tito, stramosi a me, �a se prinda orbo gainilor. [1192] 1192 KIR ZULIAHIDI Afrodita. AI vegut câte nenorociri poate s'aduce zuliea ? .. ZuHaridi. Bine givl. .. proton: era se vi ucide de florî de chuchi. .. Kirie eleison!.. ve reii mi ar fi paruto! .. Papă-lapte. - AI doilea. .. tot din pncma d-tale am scăpat de la mână pe madama Flalmuc... De unde era se mă aşed ... se 'mî deschid dugheană de spiţerie ... Afrodita. - Cât pentru asta, domnule, nu '1 vr'o pagubă mare ... şi dacă, mergend la Brăila, 'ţi-a plăcea soră-mea cea mal mică. .. omii fi prea fericiţi de-a. te avea de cumnat ... Zullaridi. - Bine �ivl, Afrodita. .. Lipon, arhon cumnaţele, vina se te saruto ... (Îl serută.) SCENA XXIV. Get cle'nainte, Măndica. Măndica. - Harabagiul îl la poartă... Baca poznă şi minune!.. boîertu serată pe euconaş ! .. Papă-lapte. -- (smuncindu-se din braţele lUI Zullaridi) m! destul, destul... că, mă 'năduşt, .. . Zullaridi. - Ohio .. akomi, cumnaţele, psihi mu ... De-acum al se fiI cu not. .. ena mu ke ena su. .. Ma cum, cliavolo, te ohîama? . Papă-lapte. - Timofti Papă-lapte! .. Zullaridi. - Timoteos Papa-gala?. N a eisis. Papă-lapte. - Nu papagal... Papă-lapte, familie veche de când vacile ... [1193] KIH ZULJAHIDI 1193 Zullaridi. - Ke is hronu« polu« ... Haîde la Ibraila. Papă-lapte. - Pame, hal se luăm Brăila... Gât pentru Flarmucoasa ... duce-se perlit. .. Măndica. - Cucoane, da buşmachiiî mel 'I-aI uitat? Zullaridi. -- Lasa che ţi'l cumpar la nunta lUI Pa­ pa-gala ... I)i se traga harabagiul la scara. (Papă-lapte se îngâmfă.) Măndica. - (În parte) Măl. .. ean vegi cum se umflă '11 ]Jene papagalu .. ' (ese.) Papă-lapte. - Hal, cumnate, că mi s'au aprinsă călcăile. Zullaridi. -- �lal stek« oligu, che am se spuno doua vorbile. (cătril public) Arhonta Jn'U •• , paţito '1 si priee­ puto. .. am fosto zulîaris si aţi vaduto chit« am pati­ to. .. ke aţi riso toţI de mine... Lipon... zulîa ine o patima de cele mal cornorate... dupa cum spuno fi­ losofi ... (În taînă) Ma cn toate aceste, " patima nepa­ tima. .. eu stiu un lucru: Paza buna fereste primcz­ dia rea. Măndica. -- (întrând) Harabagiu '1 la scară. To�'î. - Hal la Brăila. - Is tin Ibraâa, (Papă-Iaptc dă bracu l Afroditei. Zullaridi îi urmează şi iuţl se iu­ dreaptă spre uşa din fund.) (Coruna cade.) ,--------- [1194] [1195] CONCINA [1196] PERSOANE: Princesa Emma. Doctorul Leonard. Lina, fiea doctoruluî. [1197] CONCINA PROVERB lNTR'UN ACT Scena se petrece în Iaşf, la princesa Euuna. 'I'ea.tru l represintă nn salon elegant eu două uşi, una in fund şi alta in sttlllga; 11U cămm de marmoră fu drepta, cu pendulă de bronz uluit şi vase de porcelan chinez: lângă cămin rotohul pi-incesef � alăLl1re o maeă de cărţ'i, pe care este aşeQ.ată o lam pă aprius,'(.; alt foto liri el'in· coace de masă, destinat pentru doctorn l . îu mijloenl scenef nu plano pa­ trat şi pe p,ll'eţl tablonrt. SCENA 1. Princesa, Lina (in toaletă elegantă de Iernă. şal, cape­ li! de catife, ect.) Princesa. - (conducăud pe Lina de lângă cămin spre carne- 1'11 din stănga) şterge'ţl lacrimile, dragă Lino. ,. Doctorul Leonard te-a erta. .. Il 'al îndoeală, de şi e foarte por­ nit asupră'ţt. EI are se vie în curend, după obicelă, ca se facem inpreună partida noastră de con cinti, şi se Ile sfădim, ca in toate serile ... om căuta să'l tnblăndesc ... (le şi e lucru cam anevoe; căcl al un tată cam. .. urs de sotul Iut. .. Tu, scumpa me, stăI ascunsă aici In Ca- [1198] 1198 UONUlNA mera me de culcat, �i se te-arăţî când OIu da un semnal. .. Ce semnal? A! cănd OIU suna din piano ... MergI, şi nu perde spreranţa ... Cunosc! proverbul: Ce vrea femeea ... (Lina ajuugend lângă uşa din stânga serută mâna princeset şi ese.) (După o ",urtă tăcere) O! tinerete. priJnăvară a vieţiI l flo- .,. !';1' riIe tale atat de frumoase portii l)flmele de nehunit. .. Nebunh : ., Ferice de-acel care le culege 'u calca sa şi '�l încunună fruntea cu ele! (intcr-cendu-se Iute) Eaca! .. fac şi eli tirade poetice ca doctorul Leonard, r[Hld vorbesce de trecut. Nu cumva m'aude ciueva ? . Ia vîrsta mo se duc durul. .. nebuuiilor? eli, o habă cu minte... (oftând) Căc] sunt babă ... Il 'am încotro face, ., şi cu minte ... (ztmbtnd) de nevoe. .. (se apropie de cămin) Opt ore... ce-a păţit doctorul meu de 'ntâriJie?. tocul pâlpâe voros în cămin, masa de concină e gata, fotoliul seu îl aşteaptă, cu bracel« 'ntinse ... (cu rrrijă) Se nu i se fi 'ntemplat ceva! .. g luuecuş afară ... poate c'a dt1ut undeva b'îc­ tu! betrăn : căc! are maniea se umble tot. pe jos, şi la 60 de ani picîoarele'să cam uesigure, cam ... cu nărav ; ele te răstornii uşor. Bine-aşî face s() trimit U!I feclol' ca se ') caute de uu s'a troeuit la vr'un colţ de uliţrt. (OtlJld voeace se sune clopoţelnl, se aurle la uşa (lin tu nd vocea dor-te­ I'nJ11l. 'Jie,'",!; Brrr l) SCENA II. Princesa, doctorul. Princesa. - (cu bucurie) A! eată 'I!.. mulţemită Dom­ nulur, JIU s'a troenit. [1199] CONClNA 1199 Doctorul. - Serut mănile, princesă. (vine (le serută m â­ na princeset) Brrr ' da frig îl! Princesa. - Vino agl, doctore; am credut că te-al' prefăcut în slolii de ghracă, Doctorul. - (frecendu'şt m.tnile .la foc) Brrr! da ger îl ! .. Cine? .. eii se 'nghloy?. ha, ha!.. doar' nu's un ti­ nerel din giua de astăgl. Princesa. Nu, ce e drept ... Doctorul. - Oameniî de pe vremea. noastră ... Princesa. - SCllltii deprtnşî cu frigul, fiind agluJlş! de mult În ierna vif1ţiL .. asta vrel s� (.�.... $."�",,�,,,�� [1202] maşină UlI poate se face de o potrivă şi bătrăneţa ClI ti­ nereţa. (j ucân d] Eată concina cea mare ... Cine are s'o Ioa? Doctorul. �. Eu.. . (uruncând o carte pe masă) Eaca Se '1 fie de bine... am luat-o! Eu am se câştig în astă sară .... Princesa. -- Cum?. vrei se ICI gece ochl de caro eu nouă ochl de trefiă?. Frumos! Doctorul. - Pardon. " Nouă ochî era?. Nu 'l-am vegut bine. Princesa. - (ri<;ll;nd) N'aI vegut bine?. cu ochil d-tale cel de 60 de aUI fără cincî lunl, care pătrundă aşa de adânc? Doctorul. O greşală ... i liber de a greşi în giua de astăgL Princesa. - VrgI, doctore?. dacă poţI greşi În­ tr'un gtoc simplu ca concina, dar' apot în gîudecata ce Iact asupra Iumir, asupra progresulut omeniritP . Doctorul. Progresul. .. hmm! altă maşină! Princesa. - Ear'? Doctorul. _. Ear' ! .' Ce este progresul de astăgI? O spoială înşelătoare ce'ţI lea ochiî : o civili sare pripită f fără rădăcinl în ţară; o momiţărie generală de tot ce se petrece aIure... Poporul nostru care este blând, în­ ţelept, patriarhal: el care poartă cu mândrie opinca stră- bună, sumanul strămoşeJ, căctula română, nOI vrem să'l mcălţăm cu botine strîmte, să'l îmbrăcăm cu frac care '1 strînge 'n coate, se'r acoperim capul c'o pălărie nea­ gră ce'l face ridicul. .. Din Român vrem a'l schimba În­ tr'un manechin cosmopolit, sub cuvent de progres. 1202 CONCINA L [1203] CONCINA 1203 Princesa. - (ri�tmd) O! rctrogradule! Doctorul. - Pe timpul nostru el îşi giceau fraţ!: -- El/nit Ijiua, [raie Vasile. - lJlulle,wirn d-tale, (rate Gri,qori. - Astăg! el se poreclescu cetăţeni! .. Pe timpul nostru el îşi doreau belşug şi sănetate; astăg! badea Vasile roagă pc, badea Grigori se primească a�i­ guraţiunea tnalter consideraţiunj şi stime, cu care are onoare a se subsemna al seu devotat serv! .. Princesa. - Ha, ha, ha. Doctorul. - Mărturiseşte, princesă, că dacă s'aru trezi părinţi'î noştri, sermauit! aru cădea eal" în mor­ mintele lor. .. leşinaţI de rîs. Princesa. -- Cine ştie? Doctorul. - (aprin\lendu-se) Eu ştiu ... AugI progres?. Anarhie! anarhic! OrI care perde-vară, când nu mal ştie ce se face, se proclamă de Ia sine om de stat, şi pre­ tinde a fi chremat se regenereze lumea; or) care' gură­ căscată, în loc se'ŞI caute de păcate, se preocupă numar dacă orizonul politic este posomorît sau ncposomorît; ort care grămătic se crede ,qramatie şi vrea se fie refer- 'matorul limbet romăneştî, şi prin urmare îl vegI Iăcend prnnşcă În această comoară naţională, păstrată cu sfin­ ţenie de strămoşu noştri. Unul îl adaoge o codiţă, un ctune, altul un Jiune, altul un ţione, ect.; În cât nu mal ştie bîetul neam romănesc ce este: natie. năciune, natiune orî natione!.. Ca măne a veni un al cincilea j o f reformator, care ''[-a Igice năe![ală, fiind că suntă cu- vintele cotteoia, rlee�lă, mneJealc'î, ect. Pănă şi amo­ ruluî, princesă, 'j-au schimbată secsul şi 'l-aă botezată 76* .--"#LM .. 4 [1204] 1204. CONCINA amoare l .. de aceea amorurile din giua de astăgl snntă hermafrodite. Pănă şi onorulul, acestut sentiment nobil şi bărbătesc, 'I-aii schimbată Înţelesul, poreclidu'l onoa­ re! '. Astfel În cât ar crede cineva că Români! suntii lipsiţl de onor, şi că nu ambiţionează de cât a dobîndi la onoare ... De aceea vedem atâţI linguşitori ce se ttrte pe brăncî, pentru ca se agIunge la culmea onoarelor ... Acesta e progresuL .. o ameţală, o rătăcire, o anarhie, un delir! Princesa. - Doctore, şti! cu ce samenl de-a oră de când te sbuciumt ca un oare-care fost orator la tribu­ nă? .. Cu un ariclU de 60 de anî, ce s'ar restogoli şi 'şî-ar înfige ghimpii SeI In toate încercările timpului dc Iaeă, Doctorul. - (protestând ) Eii ... ve rog ... Princesa. - Ba nu, al vorbit destul; acum e ren­ dul meu se me SUlU pe tribună... Eşti un om înveţat şi nu vroeştî a înţelege că omenirea păşeşte de voe, de nevoe, cătră un ţel cunoscut de Provedinţă numar, EştI inteligent şi vorbeştt ca un om cu mintea întunecată de nouriî patimei. 'Iimpul ce critlcî cu asprime are şi el defectele sale, ca toate epocele trecute şi viitoare; oame­ ni! de astăgl aii şi el ridiculele şi nebuniile lor, precum le-ama avutîi şi nOI pe-ale noastre, când eramă tineri: căc! astfel va fi omenirea pănă la sf8rşitul lumii, un amestec de bine şi de reu, de mărire şi de micşurare, de spirit şi de prostie... Însă caută se fim drepţI, de şi poate nu ne placă toate cele ce vedem, caută se măr­ turisim că generaţiea asta nouă, este mişcată de-un ne- [1205] OONOJNA 1205 astemper generos, necunoscut pe timpul nostru, că ea este condusă de-o putere nevegHtft, care-o împinge de umeri cătră un viitor măreţ, şi că această putere este tocmaî geniul propăşiriî, adică progresul! .. Dar, doctore: progresul ce desvoltă simţurile �de dreptate, de libertate, de egalitate, pe care le porecleştrd-ta de maşini; pro­ gresul ce înfloreşte în inimi, şi produce ca rod acea no­ bilă demnitate de om, prin care neamurile se facu pu­ ternice şi respectate... Românii de astăgi nu ştiU poate se'şi aleage bine cărarea; poate că" în loc s'apuce pe-un drum drept şi bătut, el se abati; pe de lături şi dau prin hăugaşe, nu gic ba. .. însă se li se erte acea aba­ tere, căc'i el ăncă sfmtlt cam ... copiî. .. sburdalnicî, ca tot ce este tener şi pornit de îndemnul entusiasmulur. Inima lor e mal mare de cât grudeeata, ea îl duce câte o dată în rătăcirt, îl face se cade în greşelî periculoa­ se .. ' fie; dar' iea sama, doctore, că Romăniî nu dati inderăt, ci din potrivă el mergti tot înainte, urmând gla­ sulul celut taînic şi ademenitor ce le gice: Înainte, co­ pil, înainte!.. Viitorul este al vostru, ruainte l.. Aşa este? .. răspunde dacă poţi. .. Doctorul. - Hmm, hmm! .. înainte ... înainte ... De aceea copiiî nu mai respectează pe părinţl, şi chlar fetele fugii din casa părinţilor ... Princesa. - (în parte) Aice '1 doare! (tare) Nu fiI as­ pru pentru bIeţii copil, dragă doctore; căci ori cât de mare fie prifacerea mtrodusă în legile omeneştî, ea nu va putea nicî o dat� se desfiinţeze legile sfinte ale Na- [1206] 1206 CONCINA turet. Cât va fi pămentul locuit de oameni, tot va ecsista acea ferbinte legătură de inimi ce lipeşte părinţiî de copil. Doctorul. - (cu amărîrej Părinţil de copil; dar' co­ pii] de părinţt, nu! Princesa. - ]'Jştl nedrept. Doctorul. - Nedrept?. Me numiţl nedrept, când cunoaşteţi purtarea Linel cătră mine şi nerecuuoştiuţa cu care au răspuns la dragostea mea? Princesa. - Lina n'au Încetat niel u dată de-a te Iubi �i respecta, ca pe cel mai bun părinte. Doctorul. - Frumoasă tuhire ! .. curios respect! .. n'am ce gice... Acea iubire ş'acel respect n'au oprit-o de-a, se revolta in contra vroiuţet mele şi de a părăsi casa părintească, luăndu-se ca o nebună după UII străin şi lăsăndu-mă pe mine .. , pe mine ... la bătrâneţe, sin­ gur, mălmit, fără mangăere. .. (se îud ufoşază şi plânge.1 Princesa. - (cu blândeţe] E O greşală mare din par­ te'], o recunosc, Iubitul meu amic j dar' când inima in­ cepe a se trezi şi a bate Iu sinul uneî fete j oand amo­ rul îl ameţeşte mintea... nimic nu '1 în stare de a'i ridica de IJlJ ocht acel veI aurit, prin care ea zăreşte ademenirilo raîulul, .. Găudeşte că Lina are 20 do an], că ea se găseşte acum În acea epohă critică a vieţii, unde sufletul aspiră a sbura în lumea visurilor Iărmă­ cătoare .. , Eştl doctor, trebue dar se fi\' indulgent peu­ tru slăbiciunile naturil noastre j eşti părinte, trebue se fii Îndurător pentru greşelele copiilor ... N'amti fostti şi nOI odinioară în vîrsta Line!?. N'amti că�utti şi nol [1207] CON CINA 1207 în pecat?. Cine din nor poate gtura c'aă fost tot-de-a­ una sfent? Doctorul. - 'l'ocmal sfilnt, nu gic; însă, pe vre­ mea noastră ... Princesa. - Pe vremea noastră nu eramu mal de­ treabă. .. Ş'apoî, în sterşit, tenerul cu care Lina s'au măritat tntr'ascuns este un om onorabil şi demn atât de 'iubirea el cât şi de stima d-tale. Doctorul. -- (pornit) Aşa este! însă cu drept îl ca nOI părinţi] se 'ngrijim şi se creştem 20 de anf o co­ pilă ca pe-o floare gingaşă; 20 de an! s'o considerăm ca pe-o avere neatinsă, pentru ca de-o dată cel âlltlll hoţ de tener cu platile 'n vilnt şi cu musteţa resucită, se vie şi se no-o fure de la sîn? Legile. osîndesc pe-un nenorocit care, împins de foame, fură o păne, şi pe cel care răpescti fete marr, îl lasă În pace! .. O! cu drept îl? Princesa. - (zimbind) Dacă n'ar fi cu drept, n'ai fi d-ta părintele Liuei. .. Doctorul. -- Cum? Princesa. - Pentru ca şti al această fericire, au trebuit mal â,nter se te porţî şi d-ta ca un hoţ, pe când eral tener cu musteaţa resucită, şi se rrlp�şt'( pe mama Linel din sînul familiei sale... Prin urmare: cartă Doamne greşelile noastre, precum şi nOI ertăm ... Doctorul. -- Nu ''( tot una. princesă l.. SOQia mea şi cu mine ne Iubeamti cănd ne-amă cununatii, căcl pc vremea noastră ecsisţa ăncă amorrul. " cănd în �iua de asLăg'î n'au mai rămas de cât un sOIU de dihanie sen­ timentală, ce '} �icii amoare. [1208] 1208 CONCJNA Princesa. Amoare, amor... tot una e! Numele s'au stropşit, dar' simţirea e tot aceeaşi. Doctorul. - Ba, me ertaţl. .. Princesa. - Ba de căt se te ert eu, mal bine '1 erta pe Lina, care e disperată că te-a măhnit, şi 'r-aî întinde bracele, ca se scapî de trista singură tate îl! care te găscştt. " Găndeşte-te la dulcea fericire de-a te ve­ dea Iubit, dismrerdat, alintat de-o copilă ca Lina; ea se te ţie de vorbă, ea se'ţ! citească gazetele, ea se'ţi aduce dimineaţa cafeoa cu lapte, ferbinte, zăhărită, cu chifle proaspete, cum îţi place ... căcl de când lipseşte ea din casă, nu cred se fi mal Mut care bună ... Doctorul. - (cu jale) Nu... nime nu ştie s'o face ca densa. Princesa. -- VegI?. şi când îl fi bolnav?. Doctorul. - leu grijă) Bolnav?. Princesa. - Dar.. .dc şi eştl doctor, poţi tusă fi bolnav, ca toată lumea. .. Cine te-a căuta? cine te-a privighea toată noapteaj .. ştii că nopţile suntll mai grele la boală. .. Cine? Doctorul. - (Iute) Lina! .. Princesa. - Eal" Lina!.. ş'apoL.. cine ştie?. poate că Lina se'ţi face mulţemirea de-a te rrdica la rangul de tată bun ... lnchipueşte-te tncuugîurat de vr'o gtumătate de duzină de nepoţt şi nepoţele, o claie de tiran) drăgălaş). Doctorul. - (Încântat) Dar ... o claie ... o duzină ... Princesa. -- Oare se'ţ! sară 'n spinare, se se agaţe pe genunchî, se'ţi trage pletele cele albe ... [1209] CONClNA 1209 , 1 Doctorul. - (aprobând) m, ht, .. Princesa. -- Şi se'ţl gice cu glasul lor de ăngeraşr: moşu. " papucu ... Doctorul. - (transportat) Moşu, papucu ... Moşu, pa­ pucu! .. Ah! prineesă, de ce nu 'ml-ati făcut Lina acea­ stă mulţămire făr'a fugi din casa părintească? Princesa. - (ri�end) Augt nătărăul! Doctorul. -- De ce nu ve samănă Lina?. De ce n'aă fost ca d-voastră, un model de virtute, de spirit, de ..• Pr-in cesa, -- Ca mine?. EI!.. doctore dragă: nu mă ridica în nourr, căct me tem se nu cad prea de sus . Doctorul. __ o N'am grijă drsrrr asta ... ve cunosc eu . Princesa. - Nu? Doctorul. - Nu. Princesa. - ÎţI figurezi poate că m'am născut pe lume ca Il statuă ... de marmoră. Doctorul. - (cu COllYicţic) De marmoră albă şi fă­ ră pată. Princesa. - Şi fără sânge, care se Iearbă, şi fără inimă, care se bate. şi fără închipuire, care se se aprin­ de? .. O! doctor lipsit de ştiinţă!.. "[I-ar părea un fenomen, ca se fiu şi eu ca toate cele-l-alte fiinţl, şi nu­ mal dac' al discoperi vr'o pată în marmura albă a sta­ tueI, numai atuncI al fi dispus a erta greşala Linel? . Află dar, că şi eu am săcuşorul meu de păcate, un să­ cuşor mic, dar' rotund şi plinuţ ... (Doctorul elahnă din cap cu îndoeaIă.) I Princesa. - Nu cregl, Toma necredinclosule! .. Se ! deschid săcuşorul P [1210] 1210 OONOINA Doctorul. DeschideţL (în parte) Sunt curios se văd cu ce som de păcate se laudă prineesa, Princesa. - Ascultă dar ... Am se 'ţI fac o destă'i­ nuire din cele mal delicate. pentru ca se te conving că nu se cuvine se osîndim tinerimea, când nu mal putem face nebuniî plăcute ca densa, .. ştil că m'am măritat teneră; aveam numar 18 anj, şi eram destul de fru­ muşică. Doctorul. - F'rumuşică?. poeţiI de pe vremea noastră ve numea Afrodita, în versurile lor. Princesa. - Eram de-abta sosită dintr'un pension de la Viena, unde fusesem crescută, când părinţi) me'i me cununară în contra voinţiî mele, cu princnl Mihail, un om mult mai în vîrstă de cât mine. slab, bolnăvi­ cios, de un caracter aspru, temetor... într'un cuvent, nesuferit; căct pe timpul nostru, doctore, pe aCAI timp atât de lăudat de d-ta, copiiî erau ades victimele despo- T tismulul părintesc; căsătoriile se făceau nu în privirea fericirii copiilor, dar' în privirea mulţămiriî părinţilor ... Peste opt lunt, de o vicaţă tristă şi amară pentru mine, princu] căg u la pat; doctorii, declarăndu'l că pătimeşte de pept, îl ordonată se meargă intr'o climă mal dulce, in Italia sau în Sicilia ... Ne duserăm dar la Neapoli, un­ de princul muri după doue lunt de suferinţe. .. Cunoşti Neapoli, doctore? Doctorul. --- Cum nu?. Pe când tmt făceam stu­ diile de medicină la Piza, mă duceam în toţI ani] de pe­ treceam carnavalul acolo... Me tuamorasem ca un La­ zaron de golful Neapolit, şi trăeam mai mult pe Mare, [1211] CONCINA 1211 scăldn,ndu-me în radele Soaroluî, visând şi cântând la lumina stelelor... pe-atunct aveam un glas de tcnor, foarte plăcut. .. Ah! princesă, ce ore de tucăntare am gustat în acele nopţl senine şi poetice, când barca mea Iuneca pe marginea malurilor înflorite de la Castellma­ re! ., ÎmI aduc aminte mat cu samă de-o noapte, de-o serenadă, de-o tntsmplare romantică" care-ati lăsat urme neşterse în inima mea .. , Închipuiţi-ve ... dar' pardon, v'am Întrerupt ... Ve rog se urmaţr. Princesa. - 'l'ocmat la Castellmare îmi alesesem locuinţa, după moartea bărbatului meu, într'o villa tucun­ giuraUL de portocali �i de Iaurt, Cit un curb între fior), şi aşegată chtar pe malul �i[ăriL .. De la fcrestele salo­ nuluî, ochit se preurnblaă peminunata panoramă a Nea­ polil, pe i nsulele Ischia şi Capri, ce parii ca doue corăbii fantastice. şi pe acel poetic tablou al golfuluî Neapolir, a cărul albăstrime limpede oglindează limpedea albăstri­ rne a cerulul Italiet. În timp de cincr luni petrecuîti 111- tr'o contemplare nemcetată , uopţî Întregi stam la Iereasta salonuluî sau În grădină, sub mriurirea unul farmec ră­ pitor care me tmbeta! Parfumul florilor, adierea recoritoare a nopţif, lumina dulce a stelelor, cântecele depărtate ale pescarilor neapolitanr, produceau o armonie, o atmosferă tnoăutătoare, în care sufletul meu plutea cu o plăcere nemărginită ... Adese 01'1 mintea'ml se ecsalta astfel de mult, că uttam tot ce era pe lume, şi pare că tntram într'o vieaţă nouă, necunoscută, o vieaţă cerească! " Me simţam în acele minute cuprinsă ca de un delir, ca de-a nebunie, ee mi) aducea În stare de a nu mal avea con- [1212] ]212 CONCINA ştiinţa faptelor mele. . . Ce se 'ţI mal spun, amice? Aveam 19 anI!.. inima'mt era însetată de Iubire ... (stă puein pe gândurf.) Doctorul. - Inima se deşteaptă! .. (În tot cursul sce- net ce urmează, el (1;'1. semne de o mare utmire.) Princesa. -. Într'o noapte me oobortiă în grădină şi mc apropieafă de malul Măril. .. Sufla despre Sicilia un ventişor cald şi 'ncărcat de parfumul florilor de por­ tocalt. .. Stelele sclipcaă În aer ca o ninsoare de dia­ mantun. .. Inima 'mi era plină de lacriml. .. mintea 'mî tulburată mal mult de cât tot-de-auna ... Că,gulii plan­ gend pe earbă! .. Pentru ce plăngeam însă?. nu ştieam! De-o dată veni din depărtare un glas dulce şi pătrun­ getor ce cânta o barcarolă veneţiană... Acel glas părea că răspunde la dorul tainic ce'mî frămenta sufletul. .. El se apropiea încet, răspăndind pe Mare notele sale ar­ monioase, şi cu cât se înainta spre malul unde me gă­ sam, cu atât stmţam că mă atrage cătră el! .. În ster­ şit. .. o barcă se opri lângă mine, în barcă era un te­ ner, necunoscut mie, care 'mi gise: Marea '� lină, noap­ tea '� [rumaasă ; v'in' de te pr'imblă 'n barca mea, siqnoro, ... Doctorul. _. (tremurând) Şi? . şi?. Princesa. - (zimbind) Şi. . . rnă 'i crede, doctore?. 111 'am dus cu tenerul acel străin pe Mare, UItând lumea, ultandu-me chtar pe mine!.. şi pen' în zort de gi am fost legănată pe valurile MăriI ca într'un vis din cele mal fericite. .. un vis de tinereţe şi de poesie, precum ştiu a le face numaî imaginaţiile de 20 de anI... El! 1 J [1213] CON CINA J.213 Princesa. dată pe frumosul la Moldova. Qicl acum de statua de marmoră albă ... - (sub Imprcsiea unul su venfr) Şi de-atuncl?. Şi de-atunci n'am mal vcgut niel o meu căntăre] ... A doua gi am plecat doctore, ce mal fără pată? Doctorul. Doctorul. Princesa. Doctorul. ceţl aminte? Princesa. Doctorul. Princesa. O! Dumnedeule ... Dumnedeule l - Da ce al?. ce tulburare? - Barcarola... barcarola... V'o adu- V il" b' ? - e ... 1 me ... - Căntaţi'mt-o, ve rog, căntaţt-o ... - .Doreştt s'o cunoşttP . fie! .. ascultă: (se pune la piano, întorcând spatele spre doctor.) (Arie de barcarolă.) Cine 'n gondolă, pe-o nopte lină, AtUIlcl când luna eşind din valurt Revarsă tafnic a sa lumină Peste palaturf, peste canalurî, Cine-a plutit Şi n'a Iubit? (Figura doctoruluf se luminează ea ele radelc unur snvonir depăr­ tat �i incântător.j Princesa. Cine 'n gondolă culcat se duce, AtuncI când' suflă ventul de nopte Şi de la Li?o tainic aduce Suspine blânde, duf.ise §6pte ... [1214] 1214 CONCINA Cine-a plutit Şi n'a Iubit? (Pe când princesa c.fmtă a doua strofă, uşa din stânga se dCFlchide �i Lina se al'atrL; ea se retrage in fund fără a fi zărită (le d ootoru l.) SCENA III. Princesa, doctorul, Lina (în 1"11])(1.) Princesa. - (întorcendu-se spre doctorl Am uftat sferşi­ tul. . . strofa a treta ... Doctorul. - (înestaz) Sferşitul? (cântă acompaniat pe ptano de prmcesa.) Cine 'n gondolă plutind 'in pace, Pe-ale laguneî luclose spume, N'a simţit vlaţa'l că se preface Şi că re'nvie în altă lume? Cine-a plutit Şi n'a Iubit? Princesa. - (cu multă mirare) Cunoştr barcarola mea? .. Doctorul. - (neputând se vorbească de utmire) Eu... eu ... eram. .. la Castellmare .. _ cu barca.. noaptea... pe Mare ... elI ... Princesa. (turburată) D-ta?. (în parte) El! Doctorul. - (ca în delir) ElI ... acesta'î suvenirul acel neşters din inima mea! .. (întinde bracelej O! scumpă nă­ lucire a trecutulnl l vin' ănc'o dată în bracele mele! .. Princesa. - (zărind pe Li�a, în parte) A! Lina! (înpinge pe Lina îu braţele doctorulur) Eată O realitate mult mal dră­ gălaşă .. , strînge-o pe inima ta. (Lina se aruncă În gen11llC]]' dinatntea doctoruluf.) [1215] CONCINA 1215 Doctorul. - (treztndu-se) Lina! Lina! (o serută cu transport.) Princesa. - (luând pe doctor de mână) La vîrsta noas­ . tril, dragă Leonard, când deschidem bracele, nu ne este ortat a cuprinde cu ele de cât pe copii! noştri. Doctorul. - lştergendu'şl ochil şi serutând mâna princesei) AveţI dreptate ... EştI un ânger, princesă l Princesa. - (z irnbin d) Aşa e c'am căştigat eu COI1- cina? (in parte, privind cu jale la doctor) Cine-ar fJice c'ati fost tener, frumos şi poetic?. O! lume, lume! .. (uortma cade.) [1216] , . [1217] GINERELE LUI HAGI PETCU 77 [1218] PERSOANE: Hagi Petcu. Princul Radu Movilă. Stefan Movilă, vărul seu. Verdulescu. Adela. Şlolml . v Şafer J creditort, Un bucatar. Un vatav. Un fecîor. [1219] GINERELE LuI HAGI PETCU1) COMEDIE IN 2 ACTE Scenele se petrcciî în h\§l, în an ul 1866. ACTUL 1. 'I'eabt-n l rcprostută nu salon foarte elegant, o uşă În dreapta �iÎn �t.;ingfL: dOll(� I'N'est.e �i o n�il in fu nd, care se de&ohiehl în gl'l1.fUn;-l" SCENA 1. Feciorul, Stefan (în hatne de ,>,1) ofi'ier.) FecIorul. - (�eclelld po un fotoliu lângă o masă rotuudă şi ""tind o gazeLă) Ean Se videm ce mal i Pateu. -- Care tabloti P . .i·tihilit,'i i:illillili, [1243] GINEHELI:: LUt HAG! PETGU 1243 Radu. - O ceapă. " mică... o sărmană cepuşoară triletă în patru bucăţt! .. pe-o masă. de lemn ... cu cu­ ţitul alăturea ... se nu te poţI uita la ea fără a'ţr veni lacrirnf în ocht. Verdulescu. - (incet IUl Peteu) 're lea In tril para- In, Petcule. Petcu. -- Lasă '1 se me Iee, că IlU mă dau. Stefan. - Care artist a făcut tabloul acesta? Radu. - Un tener cu mult talent ce-a studiat la Roma, şi care moare de foame la not. Petcu. Şi cât 'r-aţI plătitii pe bucăţica asta de pânză ? Radu. Cill�eci de galbeni. Petcu. --- Cill�ecl de galbinl!.. unul zugrav care moare de foame?. Pe la vreme de masă al ti putut să'l cumpen cu cin�ecl de lef. Adela. - O! tată! .. Petcu. - Ce o! .. ce tată! .. preţul pănzet e un leii cotu ... Nu '1 aşa, Verdulescule ... Verdulescu. -- (încet Iu f Petcu) Al trântit o gogomă- nie, Petcule. Petcu. - Cum?. ce fel r .. FeCIorul. -- (întrând) Poftiţi la masă. Petcu. - (cătră fecîor) Spune stolnlculut se scoate elin pivniţă o garafă de Comandaria de cea bună... (ciltrA Stefan) Am adus-o eu în!�lUmi de la Kipru ... ţine opt sute de lel balerea... Niql Sultanul nu bea mal bună ... (incet In, Yerdulescu) Nor! n'omă bea ... omn lăsa garafa lor. [1244] Radu. Opt sute ICI balerca! .. N'a fi aveud bie- tul Sultan cu ce s'o plătească. Verdulescu. - (încet lUI Petou) Ear' te Iea Î'} tril pa­ rale, Petcule, Petcu. - Se '1 tie de bine! Potcu II 'asudă uiel tie patru parale. 1244 GINEl\ELE r.ur HAGI PET()(1 T \ (E�dî Cu totil prin stângu.) SCENA VII. Feciorul, Şlolm, Şafer. ,rl Şlolm. - (băgend capu l pe uşa din fund) Sluga d-Lale, dom- I nule lighifeti. FecIorul. - Ce cauţt, g'iupâne? Şlolm. - Acasă 'sti hoerit, me rog r FecIorul. -- Sfintii la dejun; dar' ce vrei r Şlolm. - Am picintich' treabă cu chiconu Hagi Potichi. Feciorul. - Vină mănt, (e8C.) Şlo'im. -- (Iu trnud) �1Ulll, nu pot che intrăm in Sa- băş. (sl'igă încet la uşă) Şaferlă ... Şafer. - tarătâlldu·se) VUS ist? 1) Şloim. - Kim,ţ a hier. 2) Şafer. - (întrând cu sneală) Nu '1 nimine '? Şloim. - Kim, kim, Safer. - (privtnd în glUl'ul IuI) Mwin Gott! .. frumoasă ., dugheană '1 aier. .. tot mobile de Lipschi. 1) Ce este? �) Vin aicf. [1245] lHNli:n:r;L�� LUI HAhl PE'I'CU 1245 I Yl I Şlo!ID. - Azot, so ... 3) cumperate CU banta nostri. Şafer. -- Ar, 1JcU bani] nostri ... Chind 'Y-omu mal vide .. , Şlolm. Sl ofm. - Vas ist ? , Şafer.- Cre!}1 tu clie Hagi Petichi it ne si IIi pli­ toască datoria lut Furst Radu? ŞlolID. -- Şi de ce nu, rne rog?�. Nu '1 destul do ehiud asteptărn ? Fiirsl Radu s'o insurat cu o gestre maro; Hagi Petichi o cumperat un giner qroţ'. Acu 'T vreme se cerem bani] nostri. Chit al se lel tu? Şafer. -- (scotond un "inot) iVlult: 4831 de galbinL 27 de let, 30 de parale şi jumatate eu dubunda penă astad). ŞlolID. - (scoţend asemene un si net) Şi eu S 168 de gal­ biul, 9 101, 6 parale şi jumatate ... Şa.fi\I'Iă .... Şafer. - Vuăs? (se pune pc colţul unur scauu.] Şlolm. - Spune drept, cu chit 'I-ai inchereat pe Fiil'st? Şafer. - Pc Radu? (coborând ochii) Un nimic, I;lelt. Slofm. - CII chit?. sută la sută ? ., Şafer. - (ri4end) Dubuildaboerrsc. " dar' tu, Şlolm? ŞlolID. - liî il .. Iti sint bencheer, nu zara!' ca tine. Am pus duhunda '11 capital: atitn tot, Q io geti. Şafer. -- Vuas ? bencheer?. din colţ a vuliţil cu zur zur in palmă?. 're cliinosc eu. ŞlolID. -- Şi ru nu te chiuosc pe tillc?. nu te ştill de chiud al viuit ile la Sntatin �'al Vill(liit mnre muraie ill 'l'irgu-Cllcnlllllr I ----- i 3) A� •• dar' ... [1246] 1246 G-IN1<;HELE LUY BAGI PE'ren Şafer. Mere murate ? minclunf. Am vindut perge putrede. Şlo1m. - Şi pe urmă, al fost brişcar cu keruţn eli un cal in 'l'irgu-de-sus. Şafer. -- MincIuni; am fost harabagiu, Şlo1m. - Şi pc urmă al dischis kerclmă in Pecurarr. Şafer. - MincIuni; am dischis-o in 'l'ataraşi. Şlo1m. - ş'a] vindut rachiti misticat cu vitriol. Şafer. - ]\{inclulIl; cu vitriol şi cu cîomofarti ... dar' tu al fost mal detreabă? Şlo1m. - Il!?. Am vinit din ţara rusasc, (le la Nijni-Novgorod. Şafer. -- .Mindun'ij al vinit de la Novo-Suliţa �i al vindut pe vuliţi strae rupte, giletches, surtuches, ho­ sentrai[ ... Şlo1m. - (mânios) Vu(ls? Şafer. -- Şi pistol riginite şi carabine. Şlol'm. - Carabine ? Vus fer (t carobin ? Şafer .. - Ve-ist ni..,t vns a carabin isi? Şlo1m. -- Nu schoin... A ea1'ethin ist. iaca It carobi«. Şafer. - Abă« rmg uter vis 'i dus [er a ding. Şlo1m. -.ti... u.... a... a! Nu horfr; E' "uel tIi1' a mul zugn! a carabin ist a .:JOI (J, dingf!'i ous hal a .l'ilkl:; herin. a katlbân, am cler saat a panaţl«; 'intn a entiskes; arbîn a kogiltihr. j'![ust d'i dntn ebs (t kig7âlke, alJr'oh ind elis a klaţ7.:es, inel 1)/,acht (U en!-iskrs It !jtos; rnţiskcs 11/aht Jilosk.. dcr 7,'ogiiJţih1 [1247] 1247 trosk: ind in der lif ki a fJTois kermider, und di hist ioul vi a hind! Şafer. - (spărtet cade pe ","un) A't! ve'( mi?' ,qhevaU! (Se aude sgomnt (le scaune alătu re.! ŞlolID. --- l . j\ (tresărmd) VUS ist ? Şafer. - ŞlolID. - (ascul tând la n�ă) Şaferlă? Şafer. - Ha ... a ... n... a? ŞlolID. - Se scolii boeriî de la zakuschi. .. Hal de­ grabă se nu ne ghisască aief, Şafer. -- Hal, hal. .. (se răpedu arnândof la n�. din fund şi se lovescă, voind se easă iupreună.) trtrttcănd palma "supra lur Şa!'er) Nu impinge, che tl'osk. (asemene) Ean se daI, che fnc �i eu - (eşind) Di dimer hind, (urmănrtu'I) Şti!, du bist it §11Iol.-. ŞlolID. - fac trosk. Şafer. ŞlolID. Şafer. SCENA VIII. Radu, Adela, Stefan, Peteu, Verduleseu (Intorcendu-se de la .. m asă.) Stefan. - În adevăr, domnule Petcu, vinul d-tale de Comandaria n'are preţ. Peteu. - �le simt prea cinstit el\, ve place, bei mu. Radu. - Socrul: meu e omul cel mal delicat din lume ... ori ce lucru bun are în casă, d-lut îl păstrează pentru miile şi pentru amicil mer, şi, �I)(I, aşI fi ferici! [1248] 1248 t voastre, 'Iubite ginere. Radu. --- Ar mei? ha al il-tale. " eli ţi'r-am dăruit. Stefan. ._- Ca present de nuntă? Radu. - Ti 'l-am dat în deplină. proprietate ... ca po nisce mcnstruosităţt ale Naturol, .. hU1l1 de pusti ÎII muzeul din castelul Oonof. .. 'l'rehue se 'i cunoscr, Ste­ faue ? " Şlollll �i Şafel'. [1251] G1NERELE LUI HAm PE'I'OU Stefan. -Îl cuuosc şi '1 prea cunosc, mânca'i-ar Ocna! .. CUlloscillţa lor mă ţine destul de scump: ] 00 la 100 pe an. Peteu. - 100 la sută! .. ce telhărie! .. �'al avut dobitociea se le plMeştl? me ertaţr, vreit se gic. " nc- ghlobiea ... Stefan. - Am avut şi acea dobitoeie şi acea Ile­ ghiobie, precum giei foarte frumos. Peteu. - Şi d-ta, Radule, tot aşa dobin�I te-al le­ gat se plăteşti? Radu. -- 'l'ot! .. tmî mărturisesc păcatul. Peteu. - Bine că 'nu-ar spus-o. " Am se le dall numar cât Ii se cuvine după lege. Radu. '- Ba se IlU faceţl' una ca asta, Iubite so­ crule ... Siueturil« mele trebue se tie achitate frtrlt niCI o scădere. Peteu. - D'apoî n'ar priimit in nctht niCI pc gtu- mătate din soma cuprinsă in stneturt. .. Radu. - Aşa este; lusă datoresc acea sumă tntreagă. Peteu. -- Cum?. nu pricep. Radu. - O datoresc nu hoţilor cer (/e cămătar), dar' o datoresc semnături) mele l., De vreme ce-am recu­ noscut acea sumă, ca reprosintă datorlca me deplină. Peteu. - Se am ertăctune. Eli sunt negustor, sunt ciustlt, şi cred că numerănd soma ce-al priimit in nahi, cu dobinda el legiuită, ciustea d-tal« rămâne neatinsă. Radu. - Cinstea. ," poate, dar' onorul nu.' Peteu. - Rar' 1111 pricep. " Care vra se I}ice, cinstea mea şi cu onoru: Il-talc Illl sfllltli tot 11e-o măsură. 79* [1252] 1252 GINERELE LuI HAGI PETcn (încet lUI It adu) Cftnd ne vedem? Icăut.ând la De ce nu voescî se 'j primescr, Radule ? Pentru că prefer se remănem rupreună Radu. Nu gic ... Petcu. - Care vra se gice, nasul unul bogasier nn't nas ca nasul unul evghenist. Radu. - Nu '1 vorba de noî. Petcu. - Care vra se qice, egalitaoa e o palavră deşartă! ApoI dar, fiind că cinstea mea este Însărcinată a plăti datoriile onorulul d-tale, me duc se', hăţuese pe creditor], după cum ştiu eu. Vin' cu mine, Verdules­ eule, .. Cu plecăcluue. . . (ese înpreun! cu verd ulcsou.] SCENA IX. Radu, Adela, Stefan. Stefan. -- S'au cam supărat domnul Pctcu ! Adela. - (Întrânc1) Radule, domnit Leouil şi Bancescu te-aşteaptă în salon. Radu. - (Încet lUI Stefan) Seconclanţil Tazleulul. .. (tare) Scitl pentru ce-aii venitii. .. pentru ca se 'mI vade cai'( cOl nor. " SLetiLllP, fă bine de ''( primesce tu în locul meu. .. şi le spune că am eşit, (Încet) Regulează condi­ ţiile duelului. Adela. Radu. -­ amsndor. Stefan. orruc) Acum sfllltu două ore. Radu. - (încet Iu f Stefan) Dernna ROSCSCll me aşteaptă pe la i3 01'0. " se ne 'ntelnim pe la 4. (Stefan eso.) [1253] GINEHELE LUt HAGI PE'l'CU SCENA X. Rad.u, Adela. 1253 Rad u. - (se pune pe cana pe, desch ide uu jurnal, ea.scă., a.pol f]icc) Adelă, mergi desară la teatru? Adela. - Merg ... dacă 'l veni cu mine. Radu. - om veni .. , Ce rochie ai se pui f­ Adela. - Care 'ţi-a plăcea. Hadu. - O! cât pentru mine tot una 'mi c ... vo­ esc se gic că toate te prindă de-o potri vă. :Adela. - Hadule... eştl cunoscut în Iaşi ca 11lI model de eleganţă, ca un om cu gust mal deosebi t; ar trebui se mă povăţuesct în alegerea toaletelor mele. Rad.u, -- Dragă Adelă ... cii nu sunt un jurnal de modă. .. Dacă voescî se fii elegantă, nu ai de cât se imitez) pe damelc cele mar] din societate, de esemplu lW domna Mezianca ... Adela. - (cu intenţie) Pe demna Rosescu ... mai Cll samă P Rad u. - De ce mal cu samă pe dornna Rnsescu ? Adela. -- Pentru că ca 'ţI place mal mult de cfLt altele. Radu. - Ce te face-a crede ? Adela. - Mai alaltă sară, li! operă, 'I-ili făcut o visită lungă În lojă, .. Domnu Rosescu e frumoasă, ele­ gantă. .. cochetă!. . are spirit? Radu. - Dar! prea mult. (Mică tăcere.) Adela. - Radule, de ce nu'mt da]' de seire, de câte ori fac vr'un lucru duc 'ţi displace? Radu. - Pentru Că păn' acum n'ai făcut nimic care se'mi fi displăcut. i [1254] 1254 CHNEHELE LuI HAGI PE'I'OlJ Adela. O! Nu'mr fac ilusit asupra defectelor melc; sein tot ce'ml lipsesce ca se fiu demnă, de tine; dar' dac 'al "oi se me dirigr, se'm] llesvolţ\' spiritul, se me dcpringl cu ideile lumi'( tu care m'ar Introdus, eu simt. că te Iubesc rndestul pentru ca se mEi metamorfosez îndată. Radu. - (serutandu'I mOI"') AşI perde mult cu aseme­ nea metamorfosă, dragă AdeIă... chtar de - aşI voi se leiI rolul di' profesor cu tine, n'aşî fi în stare sc'tY daii lecţi). .. Studie lumea ... ÎIl societatea cea aleasă se gă­ sescă modelele cele perfecte. Adela. - Dar! .. în ea se află demna Rosesou ... nu '1 aşa? Radu. - Ear' d6mna Rosescu? . Nu cumva 'mt-al face onorul se fi! jalusă de mine? Fi! dragă ... jalusia e un sentiment ... bogasiercsc. În lumea cea mare CăSfL­ toria nU'I un măritiş prosaic ; ea '1 o unire de tot ce este nobil şi elegant în viaţfL .. aşa dar, când simt ab­ sent, departe de tine, Adelă" lIU te 'ngriji de ce fac; gândesce-te numar la aceste: că'm) scutur defectele afară, din casă, pentru ca se me 'ntorc lângă tine ca un bar­ bat perfect. Adela. - Se poate... însă defectul ten cel mal mare în ochiî meI este. " absenţa ta. Radu. - Complimentul e delicat ... şi cată respun­ sul meu. (Îl serută mâna) Cine vine? . A! crec1itoril! [1255] 1255 SCENA XI. Radu, Adela, Şlollll, Şafer. Slotm si Safăr, --- (intraudj Herr Eicrst. lierr Piint ... �., ... � , Aj vei I pacatele nostrc!.. chiconu Hagi Petich! ne-o calicit ca in codru Hertiî. .. Radu. - Ce v'au făcut Hagi Peteu? Şlollll şi Şafer.---- ţinpreună) In loc se ne pliteaschi tot ce ne este dator, maria ta. .. A� vei[ I am remas lipiţi pimintulnî. Radu. Cum?. vorbiţ'î pe renel, �i nu ve mal scânciţ'î. Şloilll. --- Socru o-talc, Hagi Petichi ne-o dat nu­ mai chite jumatate din datoria mariet tale, rJichind de sintem nişte telheroî, şi ne-o silit se intrăm la invocam cu el insul. .. ŞafeI'. - (pJ;îngencll Ai vetI .. bani) nir. .. banii uir, .. Radu. -- Angr, Adf'!ă, co ru�illC 'mî-aă meut Lntrt! teu? .. (căIl'il jidunf) Nu '1 nimic ... tăceţl din gură. .. mii oblig se ve număr eu restul. Şafer. - (cu bucurie) 'rot? tot ( Şlollll. -- D-ta eşt1 un graf .. , dar' cu ce-ar si ni pliteştt, me rog, che nu tI' poţl atinge de gcstrca gro­ flnet, fără invoirea d-sale ? Şafer. - Aşa o spus chiccnu Bagi Petichi. ŞloJlll. -- Aşa e scris in contractul de �lestre. Nu­ mat maria sa domniţa, poate se ni dispegubeaschi, da­ che a lesa-o inima. I [1256] 1256 GINEIlELE LUI HAGI PE'l'CU Adela. - (la o masă scrie o obligă �i apolo dă lUI Şlolm) Eaca O obligă din partea mea; sllllteţ'i plătiţI. Şlo'îm �i ŞatEn'. - (se răpedii de apucă lacom ol>.liga d in mâmle Adelel) Gatt! mein Gatt! Radu. - Mar aveţi ceva de reclamat? Şlo'îm şi Şafer. - (esaunnând obliga) Nirnichi. .. uimichi. Radu. -- Nimic ... Afară canalil. Şlolm. -- Eaca me duc. .. dar', me rog, chind îl mai ave nevoe ... Rad u. - Afara. (se răpede spre denşil.) Şlo'îm şi Şafer. - (fugând) GTtcvalt! SCENA XII. Radu, Adela. Radu. - (luând pe Adela la brac Şl scrutând-o cu foc) O! Adeluţă" eştI adorabilă! Adela. - Dragul meu Radu ... Radu. - Unde dracu Hagi Peteu ali luat inima astă nobilă care 'ţi-au dat-o? aşI jura că nu eştI fiica }lll. Adela. - O! Radule, nu'l judeca cu asprime pc bîotul Iată-meu. .. El e bun şi generos, deşi arc ideI cam înguste. .. Nu 'nţelege unele delicateţe care suntă des­ voltate prin educaţie; însă inima sa are calităţ) adevă­ rat demne de stima tuturor. Radu. - Fie, scumpa mea princesăl .. nu VOIesc se te contradic ... (pendula sună treI ore) TreI ore! (ÎJl parte) şi d6mna Rosescu m'aşteaptă. (z.lmbcsce.) Adela. - Ce gândire te face se zimbesct P [1257] GINERELE LUI HAGI PETCU 1257 Radu. - Adelo, voîescî se facem tnpreună o prim­ blare? 1)iua e frumoasă. Adela. - Volosc, cu cea mal mare mulţemirc. Radu. - Punc'ţt degrabă un şal pe umor], şi halde ... (in parte) D6mna Rosescu poate Se aştepte. SCENA XIII. Radu, Adela, Peteu. Peteu. - Kl! uC!îf.Jade, vegutu'ţl-a'î creditoril r Radu. - '[-am vegut, se fiI d-ta sănătos. (supcrut.j Adela. - (încet lUI Hadu) FiI blând, Radule, te rog ... (ÎŞ} aşeqă un şal pe umert.) Radu. - (zimbind) 'l-am vegut, Iubito sacrule ... şi nu me pot opri de a'ţl esprima t6tă admirarea ce 'mî-nă însuflat dibăcia d-tale ... 'I-ai elat ele-a tumba pe hoţil cel de zaral). Peteu. - iţl place? me bucur...; eu credeam din proti vă că te '1 fi supărat. Radu. - Nicî decum ... fie care se portă după ideile lui; d-ta al credut cu dreptul de a le plăti numai jumă­ tate , eu am găsit şi mar cu dreptul a le îndeplini suma. Peteu. - Aud? .. d-ta? Radu. - Adică, Adela şi elI. Peteu. - Cum? (cătră Adela) Le-al dat iscălitura ta? Adela. - Le-am dat-o ... �le eartă, dac 'am greşit, tată. Peteu. - Brea!,�. da ştiI tu c'al aruncat astfel 10,000 de galbint pe fereastră? .. [1258] SCENA XIV. Radu. Nu plânge, socrule, că cine samenă gal- binî, are mână cu ogur ... Ha! Adelă la primblare. Adela.-- HaL.. nu me seruţr, tată? Radu. - Fugl de-acele. " se nu te văd .. , Augi! 10,000 de galbint l Radu. --- (cşiud cu Adela) Astfel c amorul, dragă 80- crule ... Ha, ha, ha. GlN]<;l\l�LE urI HA GI PE'.l'CU Petcu, - Onorul!.. SC'ţl arăt elt Oilor, mă! badco, t.' Stâlpeanu. - Eşti în vr'o slujbă, arhow agă '? Neamus. - Ba m'au ferit Dumnedeu ... cu toate , ., că, poate-aşi meritarisi şi eli de-a fi pristavl'isît, ca evghenist ... Stâlpeanu. - rintorceud u-se spre HerzolJeanu) Ş'aşa gi­ ceai, vere ? Hârzobea.uu. - :pie, vero că ţara se găseşte In­ tr'o epohă din cele mal îngrozitoare ... Stâlpeanu. - Cum, mă rog? Hârzobearru. -- Adiaţorisirea de Patrie au agîuns a fi o boală obştească, mal rea de cât cluma! Putre­ t gajul il la măduvă, Administraţiea '1 un codru plin de hoţi bn��trdisip; ramul dicanicesc o tarabă, unde se vinde sfenta dreptate cu dramul şi cu vurta, Posturile �. se precupeţăscă, se hareofluoscă în piayă... cine dă mal \ mult. .. Rang-urile se căntărescă cu banl. Clocoil se măn­ n drescă cu ciuurt cumpărate şi ne 'nnăduşă pe nOI, ade- \ veraţil evghenişt>t. � Arbore. -- (încet cătră Vulpe, Trui'andachi �i Slugărică) P'il! Herzobeanu. - Obşteasca obioinuita Adunare au agtuns o adevărată adunătură slugarnică, care ineuviin­ ţaz{\ toate lcoiahrisuriie; ba 'ncă 'ŞI tnsuşeşte dreptul a face lama în iconomiile Vistcriel şi a le dărui pe tot anul lUI Vodă, sub cuvent de recunoştinţă pentru feri­ circa de care s'ar fi bucurănd ţara ... şi însă! ., noî boteriî cel mari, nOI Stălpenit, Herzobeniî, protipendi§ti�, [1339] RotERl' ŞI cIOCOI 1339 suntem lăsaţi la o parte ca nişte netrebnici şi osândiţl a priivi peirea Patriei, făr'a putea deschide gura. Stâlpeanu. - Cine ve opreşte? . Herzobeanu. -- Cine?. 'l'cama de-a, ti surguniţt pe la munăstirt l .. Arbore. - (în parte) Frir:a păzeşte bostănăriea. Stâlpeanu. - Însă, pc cât am aflat, acea teamă nu v'aii stânjenit a trimete nieruuare la Petersburg şi jalbe la Tarigrad, cerend amestecul străinilor În tre­ bile ţeril? Radu. - (in parte) Ce infamie! .. Herzobeanu. -- Am trimes ... dar, şi vom mal tri­ mete, pănă vom isbuti a face tronul vacant; căcî numar străiniî, prctectorif noştri, epitropi! noştri, suntii tn pu­ tere a ne scăpa de răul ce ne bantue. " Mal bine se vie străinii. .. Stâlpeanu. -- 'rad, nemernicule! Nu 'ţl mînji su­ fletul cu astfel de cugete păcătoase ... Cine chtamă ş'a­ duce amestec străin în ţară, îl mal' nelegiuit de cât Iuda ven�etorlul, şi ca Iuda el merită hula şi blăstemul omenirii. Radu. - (în parte) Bravo! Arbore. -- Se trărştl', cucoane Ştefalle! Herzobeanu. - Ştiu, vcre, că dumneta ar fost tot de-a-una de altă părere, şi că n'ai vrut nicf o dată se te uneştl cu nOI, d� şi ('ştl din protipenda ; însă dum­ neta trăeştl la moşie, unde eştl slăpăn cât un Domn şi n'aî prilej, ca nOI iştl din oraş, a te tulbura de călcă- [1340] 1340 BOIERI ŞI CIOCOI rile ce se faell gilnic în arhontologh'ie şi în drepturile noastre. Stâlpeanu. - Aşa este!.. N'am vrut se mal dau mana cu VOI, căci val n'aveţI tndrăzncală a ve lupta frLyiş şi peptiş cu puterile asupritoare, ci umblaţr cu per! ascunse pe la consult, cu intrigt fanarioticeştl , cu mij­ loace doselnice, cu jalbo pe la .Împerăţil, par'că tmperă­ ţiile n'au altă grijă de căt se eate de păcatele voastre ... v· HeI! vere, în vremea de mai 'nainte boîerir, adevăraţl stâlpi ar ţeril, în loc de-a cere agjutorurt de peste ho­ tar, mergeati de-a dreptul la Curtea domnească şi gi­ cea ti lUI Vodă CU glas bărbătesc: "Măriea ta! ţara su­ fere, ţara geme, ţara 'i sătulă de reu ... sterpeşte răul, ca se nu te sterpească el pe Măriea ta!" şi Domnul asculta ele glasul boîerilor pămsntenî. .. Bar' acum, vOI stngurt v'aţI nimicită în ochiî Domnulut, v'aţI mâucatii credinţa în ochiî poporulut, arătăndu-le că nu mai aveţI pept, nu mai aveţI glas, nu mal aveţI adevărată durere de ţară, ci uumal o ticăloasă ambiţie, hrănită cănd de ventul ele peste Prut, căud de cel de peste Dunăre ... Eaca pentru ce nu dau mana cu vol, Herzobeanu. - (sculăndu-sc supărat) Ambiţica, am�­ ţiea! .. dar! .. cu acest cuvent ne sectă ochil acel .eare llll vreti se 'nţ81ea.ge solul nostru de patriotism... Am­ biţi ea !.. El, fie! Avem ambiţie a. nu ne coborî de pe treapta. pe care ne găsim înălţaţI; din contra, vrem a ne înălţa şi mal sus. Stâlpeanu. - Vrel se gic'i, a ve acăţa P Hârzobea.nu. - Avem ambiţie a săpa ş'a disrădă- [1341] BOIERI ŞI cIoCOI 1341 cina pălămida din pămeutul nostru, ş'o săpăm tntr'as­ cuns, chîar cu agfutor de brace străine; căci de cât a sta de-o parte rece şi adiaţor, mal mult patriotism arată cel ce se luptă cu 01'1 ce armă în contra vrăjma­ şuluf, .. Nu '1 aşa, hoîerî ? Vulpe. î Neam: l Aşa! aşa! Trufa: 1- Slugă: Herzobeanu. - ve leu marturf pe tOţI; spuneţi: rămas-a ceva neprihănit în ţară? Vulpe. - 1 Neam: Trufa: _ (Nimic, nimic. Slugă: - J Hârzobea nu. - Dreptatea, sfenta dreptate mal ecsis­ tă?. Averile sigure 'sii ? " Cinstea aperată'l?. chlar vieaţa! '. Când toate posturile se leu în arendă pe tril anî, când oamenil Ocărmuiril sfintii ingăduiţî, tncura­ jaţI chtar la pradă, pentru ca se 'ŞI face avere, mal poate fi cineva scutit de lăcomiea lor?. Guvern îl aista?. ve 'ntreb boîert, Guvern Regulamentar ori paşalîc, În care domneşte interesul şi samilvolniciea?. Şi nOI se privim cu aduiţorie o asemine stare de lucrurt, se răb­ dăm tiraniea şi se plecăm capul la glUg ca nişte vite? .. Nu! la luptă, boterr, la luptă cu inimă!. .Eu vofîi fi în frnntea voastră pen' la moarte! .. Eu! .. (se preumb.lă aprins). [1342] 1342 BOIER! ŞI otocor SCENA VIII. Ce}; de' nainte, Lipicescu. / Lipicescu. - (spăriet) Cucoane! cucoane! Au năvă- litil in curte aga c'o ceată de slujrtorî ! Hel'zobeanu. - (turburârid u-se) Se m'arestuoască! ToV. - Aga! Hel'zobeanl1. -- (slăbind) Se mii 'nchidă! se me 'n­ fnnde la Secul. (cade pe canape.) Trufandachi. -- (incet cătră cela·I-aI\l) Aga!.. primez­ die, fraţico ... [evqa l (se furlşază şi ese prin rund.) Sl ugăr ică. - Oare?. pe-aier mi') drumul. (urmea­ ză pe 'I'ruraudacht.) Vulpe. - Ş'a1 meu, cum s'ar prinde. (fuge, scăpân­ du'şI ear' şlicul.) Neam us, - (în parte) Wru'l compromitarisit!.. La sănătoasa, Alecule! .. (ese, \licend tare) Mi) duc se văd ce cată aga aicl? Arbore. -- Dos la Iacă, vornicit! Herzobeanu. - Nu mă lăsa, vere Ştefane, că "s prăpădit. Ah! ah! (îşi fr,'nge mani le.) Stâlpeanu. - Da ţine'ţr firea, omule; ce te-al spă­ riet de nimica şi te Iael de rîs? Herzobeanu. -- Nimică?. Aga cu slujitor il, .. se mă ridice! Stâlpeanu. - Se te ridice? pentru ce? Herzobeanu .. - Pentru cf1 fac tmprotivire Ocărmui­ rit .. Eaca dreptatea din �iua de astă�I! Vodă mă are la ochî rill şi cată a se disbăra de mine. El m'au ame­ ninţat o dată cu monăstirea ... Ah! ce se me fac? [1343] BOIERI ŞI dOCOl 1343 Stâlpeanu. - Fă-te om, dacă POţi, român verde în falia prigonirii, bOlerlii de viţă sănătoasă, ear' nu un mi­ şel din tulpină putredă. Herzobeanu. - Vorbe, verc... vorbe late şi fru­ moase! .. Dar' cu sunt la dică. " Săracul de mine! .. Unde se m'ascund ? Ltpicescu. - În gherghir, cucoane. Hârzo'bearru. - Bine gicl', Nastasaki. . uşa'I de fer. .. Halde... se nu afle aga... HaIde... (ese, aler- gănd pe uşa din fund, urmărît de Lipicescu.) Stâlpeanu. - (cu dispreţ) Ce mişelie! ., Mi'l greaţă se mal stau în casa asta. " Radule, remâl aicl ca se veg] ce s'a tntsmpla ... Eu merg la Vodă ., (ese prin fund.) SCBNA IX. Radu., Arbore. Arbore. - (ş ueră cu mirare) Parc'aii dat nilul într'un cărd de vrăbiî, (cătriL R�clu) Cum îţI pare câte le veguş'î aic'î, domnule Radu? . Radu. - Me simt încremenit, moşule... Unde me aflu? . . În ce lume trăosc? Arbore. - Unde te afli?. Într'un furnicar cîoco­ i \'rsc! .. într'o mişină de jigăni'î pocite cu felie de om ... \ Cuconul Iorgu Herzobeunu ? .. C'iOCOlU do starea 'nter, care se crede coborît cu hsrzobu] din Cer, şi care se 'nchină ag'î la stentul Neculai şi mâuî la Mohamed ... Aga Nea­ muş ? clocolU în do\' pert, gtumătato acăţat de proti- [1344] BOIERI ŞI CIOCOI penda prin măritişul uni! mătuşt a lui c'un bOlerliî mare, şi gtumătato atîrnat tn gros de rudele lUI de starea a doua; fudul sau umilit, după oaminiî cu care se găseşte: dar tot-de- a-una gata a da cinstea pe ruşine.,. Vulpe? ctocoră e'o treaptă sau gtumătate ma! gîos de cât Nea­ muş, aprig', hrăpitor, spaima ră�eşilor, molie de dula­ puri cu del e afumate, faur de cărcîocurt, şi cu toate­ aeste creştin cu frica lul DUillllegeu, dus la biserică, spoveduit, împărtăşit şi grijit.,; Slugărică? cîocoreş, C!O­ cofieandură, ctocorofleac, care se târâe pe urmile tălpi­ lor boiroştr, ca se le sărute şi cluar se le linge la nc­ vol e... 'Irufandaki v clocofă grecesc, intrigant, carase furişază p'intre Romănî, zimbind, gudurăndu-se, lingu­ şind, făcend pehlivăni!f" pentru ca se rîde boterir, şi care ţinteşte a prinde rădăcină în pămentul ţeri!, a se Însura cu �estrea uni] cuconiţl ertată ele Dumlle�etl şi de oameut, ş'a agtunge 'ntr'o �i mcgas postelnicos ... Lipicescu P clOCOlU din gunotîi ce răsare pe nesimţite ca o cîupercă veninoasă, nopercă incăldită la sin, care vra se muşte mal ftl1tel chtar pe stăpănul, pe făcetol'lu 1 seu de bine! .. Eaca lumea în care te găseştl, domnule Radu! Numai dOI oament, afară de dumneta, care eştI acum venit din ceea lume, numai dot, din c[tţl al vc�ut aier, sfintii adeveraţ! oaminl: hatmanul Ştefan SUllpeanu, bole­ r'iii do cel vechi, talpa ţeril, român întreg ca din vremea 1L11 'l'eutu cel bătrăn, şi eu, Arbure răgeşul, opineă ne­ văcsuită, ce-am trăit pen' la betrâneţe cu inima lipită, de pămentul Moldovil, şi astfellu 'ml-am păstrat-o tea- [1345] 1345 fiîrfL şi curată! .. Acum, fetul meu, cunoşt! hora, întrlL 'n dan] dacă'ţl cerc inima. Radu. - Mi) 'ngrozescr, mosule ! Arbore. - (z ărtnd pe Elena) Eaca leac dulce pentru spatmă, flltlll meu. SCENA X. Radu, Arbore, Elena. Elena. - (Într" îngrijită, pe u�" din dreapta) Unde '1 tatăl meu, unde '1 tatăl meu? Radu. - (urmit, în purt.e) Elena! Arbore. - Nu te 'ugriji, duducă ... BOlerlu 'î în odaea sa. Elena. - AdevJl'at e, moş Arbore, c'a venit n,ga se'l?. Arbore. -- Nil ... vorbe ... nu crede . Elena. - Ah! .. lIU căuta se me 'uşel) moş Ar- bore ... inima'mt spune că'l ameninţă uu pcricul. Arbore. - (în p"rte) NiCI că se prinde minciuna. Elena. -- Moş Arbore, nu'mt ascunde adevărul, că lllai reu me chinuescî. Arbore. -- Apol. .. adevărul adevărat ... Radu. -- (iuatutând) Adevernl este, domntşeră, cii ,.\ga C în ogradă c'o ceată de slujitori; dar' me j ur că pen' a nu aresta pe părintele domniet vostre, el v" trebui se calce peste mine. Elena. - (cu recunoscinţă) Al nn sunet generos, dom­ nul meu ... îţ] mulţemesc din fundul inimi). .. Ah! ape­ ră'l pe tatăl meă.. . el e bun �i merită. .. 85 [1346] 1846 llofEr.l ŞI crocor Radu. ÎI vom apăra ca pe tnsuşl părinţi] mer dac'arn mal fi pe lume. Elena. -- Eştl orfan?. domnule ... îllţelpg'î dar în­ grijirea me. Radu. -- O.! dar; şi vom fi fericit a ve proba că n'am uttat nicî vOlU uita timpul din copilărie ce 'l-amă t răitli inpreuuă 1:1 moşica hntmanulut St,îlpeanu. Elena. (nlmH,,) Radu! .. Radu! .. durnneta e�L'i? Radu. g�; me rCCllnllscrţl? Elena. Radu! .. amicul meu din copilărie! (Mieil tăcere.) Arbore. - (in parte) Ali incepută a se 'nneca unul în ochi'! altuta. . . Hm! Semn bun. (Se aude sgomot afară.) Elena. - Ce s'aude?. Vine aga? Radu. - Nu ve temeţi, domnişoră... Întorcnţi-ve în apartamentul domniel vostre... Eli şi moş Arbore stăm aici pe loc. Elena. - (întindend mâna lUI Radu) A revedere, am ieu 1 meii. (ese prin dreapta.) (Radu serută mâna Elenei §i remâne cufundat în gândurf.l Arbore. - (în parte) Noroc! .. şi la anul cununie! .. (tare) Domnule Radu ... Domnule Radu, trezeşte-te că vine duşmanul. .. se '1 aţtnem calea. [1347] llolJ.:HT ŞI clocot SCENA XL 1347 Ce� de'ncvinte, Neamu�, Vulpe, Trufandachi, Slugăi'ică (la11 n,,,al,î, prin f'und.) Toti. -- (intrâucu Ce-am audit ? - Ce-am aflat? " o Neamu�. - Verul meă, Ministru! Trufandachi. - COClJllO Iorgo, Ministro! TotI. - Ministru! , Arbore. - Ce Ministru? Cine '1 Ministru? Vulpe. - Boierfu '1 Ministru ... cum s'ar prinde. Neamu�. - Ag'a ntl venit să'l Ielicitarisască din par- tea lUI Vodă, ş'au adus slujiturt la poartă şi la scară, după ohicelii. .. Ştieam eu că nu putea fi altă ceva. To�1. - (afară ele Radu şi Arbore) Şi eii, şi ei:'t ştieam. Neamu�. _. Şi presimţam de mult că vărul mcii era s'aglllnge la putere. To�1. - D'apot eri? Vulpe. - Eu chlar 'l-am şi visat astă noapte cu ceea de Ministru ... sub suoară ... Arbore. - Ce-a fi aceea? Vulpe. - Porto ... portofolniţa ... wm s'ar prinde. To�l. -- Şi eu 'l-am visat. Arbore. - (luf Rarlu) Stinttl bun] de-arătat la ear­ marocul de la Fălticenf', pre legea mea! Trufandachi. - Sapa, che vine eoqhcnesiaio ar­ bon Ministro. lU�a găndeştl câte-o dată la brata ţară, care 'I tocmat ca firul de earbă crescut în mijlocul drumulut , câţl trecă toţ\' îl calcă. 1350 RutEnI :;H crooo r [1351] Bu!nd ŞT CIOCOI 13[,1 Hârzobea.nu. - Bine, bine, moş Arbure; îţi mul­ ţemesc de povaţă ... o priimesc fără Se me super, ca de la un om de ţară, simplu dar' Înţelept. Arbore. - Apo] dă, eucoane ; ci că stejarul cel drept creşte pe munte, In aer viu şi 'n ţeliiltl. sănătoasă, car' nu tn bahnă, [ese.] Herzobeanu. - (În parte) Ce Hei\. se giee uncheşul? SCENA XIII. Herzobeanu, Lipicescu. Lipicescu. - [apropiindu-se umilit] Imî daţi voie şi mie, măriea voastră, se ve sărut poalele, ca o slugă credincioasă ce ve simt? Herzobeanu. -- Serută, Nastasaki. Lipicescu. - [�tergendu'şl ochiI] Ell sunt cel mal mic şi cel mai supus. " Dlua de astă.g'î om pomeni-o cat OIU trăi, dLcl îl g iua inălţări] stăpanulut meu ... Herzobeanu. - Ş'a tale, băete ... te fac şatrarîă. Lipicescu. - [UImit] Şatrarltl! .. şatrar'iU eu!.. eu, bo'îerlu! .. Ah! S'aglungeţ'( Domn, milostive stăpăne ! Hâraobearru, - Ş'aceca se poate. " de ce nu? . Acum Însă, fiind c'are se vie consulul aici, pregăteşte toate pentru priimire... A! scoate din fund portretul Sultanului, ş'anină 'Il loc pe-al tmperatulut Neculai, .. Eu merg la Curte. ,'[iŞl rea pă1ărie"_) Lipicescu. - . Ascult. [strigă la uşa elin fu ud, afarăJ Se trage careta ecselenţief sale. [1352] 1%2 Herzobeanu. nistru! [ese prin f'n nd.] (in parte) În sferşit m'am făcut Mi- SCENA XIV. Lipicescu. --Şn,trarî'tl! ., în �ferşit m'am rrlcut ])0- 'îerlu! .. Una la mână, şi cele multe 'nainte! [Se duce se desprinde portretul Su l tn.nu Iu L] (CUI'tÎUa. ca.de.) [1353] DOIEli! :;;l C'ocot AC'l'UL II. 13.):3 Acelaşî decor, ca la act ul 5]11:e1; pe părctcle din tu nd insa se vede port.rr-tu l impărutuluă Necol ae. SCENA 1. Lipicescu. [t'eatu rna.t pe oaunpe] Cu mila lui DUJll- llegei'l, eu şatrartul Lipicescu, eată-me's eşlt din taraful cfocoilor, ş'agtuns sccretanul, omul de încredere al Mi­ nistrului. " Ean se vidcm cilţl bani 'mi-au tntratii în pungă ele-un an şi mal bine, de căud bolerîul îl la car­ ma ţeril? [c1esfă�ul'ă o ll st ă lungă] Frumos pomelnic! leites"e) "800 de galbiuî de la comisul 'I'rufandaki, pentru ca se'l renduim ispravnic la Htrlăii ; 500 .de galbinl de la pitanul Slugărică, pentru ca se'l numim viy-agă în Iaşi ; 725 de galbinl în naht, şi mai multe g'luvaerluri i ft1'­ gintăriî găsite asupra hoţului Grozan, prins în codrii vasluîuluî: 37 de galbiur, 14 irmilicf, 8 carboave şi ceva mărunte, de la un căpitan de rohaică, pentru nişte jafuri făcute ţera.nilor ce-aducă provianturi în oraş; 280 de galbint, 50 de merţe de org, 4 putini de brendă, 7 stogun de fen şi doue poloboace de vin din viile lui Vi­ draşcu ot Odobeştr, de la haclgi lani ltlcwathonollulos, posesorul moşieî Haramul, pentru ca se se respinge jalba locuitorilor dată tn protiva lui; 600 de galhini de la ji­ danit pitart, pentru ca se li se tnvoească a vinele mal scump jemle făcute cu făină aprinsă , 900 de galbinl ele la jidaniî casapî, pentru ca se li se poeoolcasca tălerca vitelor bolnave; 1500 de galbiuî de laolcupC'icul jloş- [1354] 1 :3.')4 BotEIlÎ ŞI otooot telor ş'acel al Ocnelor : 1500 de galbint de la oicup­ cici; vămilor ş'a pavelelor, 480 de galbinî ş'o sută de 1 cstele, de la apoliul cărţilor de gloc; 7200 de galbint ele la, mal multe 1"e<;e, pentru deosebite posturi i cinurr j adică 14,522 ele galbini, 14 irmilict, 8 carboave şi ceva mărunte peste tot, ham in naht, pe care 'I-am depus la Letba Kana, prietinul meu." Alte venituri: Am îm­ posesuit moşiea bolerlulur, Herzobeult, cu 3000 de gal­ biut pe an; însă 1'080801"111 este ţinut a'mi număra mie, şatrartn] Nastasaki Lipicescu, efi te 600 de galbiuf pc au, drept fllotim, Am priimit toate căştlurile înainte pe 5 ant, scădendu-se dobinda banilor eate 2 la sută ... adică, nurnaî 1 �i gfumătate j dar' am socotit de cu viinţă a trece 2 la socoteală, după cum m'au sfătuit Letba Kana, Ce s'altcheltuit? [oitesce ] "250 de galhinî pen­ tr'o masă, dată domnilor consuli, Cil'lld. s'au renduit bo­ rodul Ministru." [vorbit) Am trecut în socoteală, 350 de galbinr. [ci tesce] "Pentru un bal gala dat de stentul Ne­ culai, şi la care atI asistat Măriea Sa Vodă, 400 de galbint." [vorbit) Adică 580 de galbiu). [citesce] "Pentru o caretă cu roţile poliite, tclegart ungureşn, faleturt şi livrele, 840 de galbiut." [vorbit] Adieă 960 de galbint : şi cele-l-alte şi cele-l-alte. Astfellu îş'i umflă guşa cine 'Î cu cap, cu prevedere şi CII credinţă cătră stăpân... Cine vine? " Ha! stolnicul. .. avem o răfueală împreună. [1355] BOfERI �I ciocoi SCENA II. Lipicescu, Stolnicul [vine din f'uud.] Lipicescu. -- Stolnice, te-am clncmat ca se'ţ'î spun că IIU suntem mulţemiţt de tine. Stolnicul. - Pentru ce. păcatele mele, cucoane Nas­ tasaki ? Lipicescu. - Îucarct la iecod fără nicf o măsură �i f"fLr{L nici o durere de stăpân. Stolnicul. - Ferească Dumnegeu, cUGonaşule!.. De s'a afla una ca asta, se me dar în Criminal. pe mâna lUI Gavril buzatu. Lipicescu. - Dcsrhide'ţt ochll bine, stolnice , ca se nu me silrştl a'ţi face o daună de care '1 pomeni cat îl 1 răi, şi te găndeşte că mănânc] pănca şi sarea bo­ Iertuluf Stolnicul. - Dumnegeu se'Y întărească puterile şi Se'] lungească gilele! Upicescu.- Bine... 'TI-am poruncit as ară se dal vczeteulut 50 de bice, pentru că s'aii îmbătat în agtu­ nul steutuluî Vasile .. , 'I-ai dat? Stolnicul. - Dat, cucoane... 50 in capăt .. , şi agl zace pe coaste, Lipicescu. - - Ba Se'! spul se se scoale şi se nu se fasolească, c'apoî îl trimet la agie ca se'l răfuească vi,',­ aga Slugflrică", A!" 'ţI-am mal poruncit se puî în fere- pe Stancîu bucătanul, pentru c'au greşit pirjoalelc bolerluluf. ,. 'I-aI pus? Stolnicul. - Ba 'ncă 'l-am şi 'mpodobit c'o păre­ che de coarne, [1356] Ho:1Jml' :;:r C[O()O] Lipicescu. Bine ... Lefba Lipţcanul era, s'aduce peşcheş 40 de c(tpitţilll de zăhar şi 50 de ocă de cafu Martinica În zembilurt. .. le-aii adus? Stolnicul. -- Adus; însă s'au găsit lipsă tril cftptt­ ţin] şi do ne ocă 50 de dramurl de cafe. Lipicescu. --Iuda tot Indii! .. Ispravnicul de HlrlCîî, comisul 'I'ruîandaki, 1111] scrie că trimete câteva herzoahe ele păstrăvî şi două căprioare de la munte ... sosit-au? Stolnicul. - Bel, 'ncă nu, cucoane. Lipicescu. - Cum 01' sosi, Indată se trimet] o că­ prioară, cea mal mare, cucoaniî 'l'arsiţit lUI aga Nea­ l11LlŞ, din partea boîerruluj. Stolnicul. - om duce-o chiar eu stngur. Lipicescu. - Ca se leI bacşişj .. fie! .. Acum du-te, stolnice, şi adă'ţ\ aminte de cuvintele mele: Sluga bună lJU se lăcomeşte la banul stăpănulur. Stolnicul. - Ascult. [in parte, eştnd p r.ln fund ] Culcă-te pe-acea ureche. SOENA III. Lipicescu - [se scoală de pe canapc] De când hoterful s'aii înălţat la rang ele Ministru, îl ocheşte cucoana '1':11'­ sita, şi stăpănul meu, pentru hatîrul el, cată se ren­ duească pe aga Neamuş president Divauuluî domnesc ... Bine �ice Romanul: Fusta Iemeir, taşa draculuî! .. Het! .. când m'aşt însura şi CIt c'o nevăstulcă ... frumuşică ... ce-aş) mal prohorisi In astă lume! .. [sti( pu ciu pe gândurf] Răbdare, Lipicescule... meşter îl cel cornorat, .. 'ţl-a [1357] BOIEr:r ŞI clocot 1:357 veni şi ţie rendul. .. Acu m cuconul îl dus la, Curte pen­ tru ca se măsluească alegerile deputaţilor, şi trebue se se 'ntonrcă În cureud ... S'ar cuveni Se'] es cu plin inainte­ pentru ca se'm'i meargă giua bine; tnsă păn'acum nu s'au înULyoşat uicî un chilipir... Cum se f3C?. se nu re­ măn de l'n�ine?. [zăducl pc Vlllpc] Hit!.. pare- mi-se eri, caca un Dănilă ... SCENA IV. Lipicescu, Vulpe. Vulpe. -- {intrăud prin funel] Cu buna dimineaţa, cu- coane Nastasaki. Lipicescu. - [prpocupat] Sluga ... Vulpe. - Ecselenţica sa, domnul Ministru?. Lipicescu. -- Se găseşte la Vodă, ... Al n'o treabă cu hoterîul ? Vulpe. - Se vegl dumneta. .. Cum s'ar prinde ... aşI avea se'l jJTistavlisl!sc o ,jalbc'î în prcdmetvZ unei pcripisce ce am cu nişte răgeşl. Lipicescu. - (în parte) Chilipir'iu''i gata. [l u I Vulpe] Al fost obi(jcluit prin vr'o samavoln'icie din partea lor? Vulpe. -- Adică... se vegl dumnetl1... Ei suntii vecinl cu moşiea mea, ş'aşl avea pOfUL .. dacă s'ar pu­ tea. " cum s'ar prinde ... Me 'nţelcgl? . Lipicescu. -- Cum nu?. Ai avea poftfL se 10 n;­ şlue§M o parte de păment... eu hapca. Vulpe. - Se vcr}]' dumncta, cucoane Nastasaki: F{t- [1358] 1358 BOIEnI ŞI clocot rend sprofca În ispisoacele mele, am doslosii din holdul lor, că unchiul meu, răposatul ftori-vist Nicu Hapcea, au cumpărat la leat 1812 O lth·ta de loc de la răgeşlIl 'I'oa­ dir Arbure, pe preţ de-un cal bălan, cu zdelc(� întărită în presusioica grudecătorieî de Botşăn), aşa precum se poate dovidi din cuprinsul delilor scripisiie şi şnuruiie, ce se află la Arhivă, în dulap, în predmeiul sus pomi­ nitel vengltrl; [se resutlă] însă la leat 1816 moare, cum s'ar prinde, 'l'oadir Arbure de dropică ... moare! .. Lipicescu. - -- Se '1 fie de bine! .. Vulpe. - Amin ... Ear' ce se veQI?. La leat 1817, se scoală fioîorul reposatulut, unul Costandin Arbure, gis Cărnul, se scoală c'o pouescă plină de ponos, arătănd cu dovet;H i mărturiî, că tată-seu n'ar fi priimit de la unchiul meu, ftori-vist Nicu Hapcea, calul cel bălan din edelcâ, şi că sus pominita Iurtă de loc ar fi fost luată de sus pomiuitul meu unchlă cu insovolnicie, ba chiar şi eu uiqauor ... Isprăvniciea docladariseşie gfudecătoriei, care şi trimete un stolnacealnic la faca loculut în co­ mondirocca ... L'picescu. -- Bun ... gi 'nainte. Vulpe. - Cinovnicul vine cu podorojnă 'n căruţă de poştă, cere podpisca, dă rospiscă şi, fără a se to­ me de-a face ostanoucă în slujbc'l, aşterne o otnoşenie pe hârtie tricapel, prin care indreptueşte pe Costandin Arbure, gis Căruul. Lipicescu. - Ce face-atuncî ftori-vistul? Vulpe.- Unchiul meu aleargă la EşI cu ponos în protiva stolnacealn'iculu't care cdiaţorisise de raspo- [1359] 'DOIJmt ŞI otoco t 1359 \: 1, L lojenie, şi cere se i se face o nacaeanic, ca uuuta ce luase ruşfert în predmeiul de mat sus ... tnsă n'au ka­ ioriosii ... cum s'ar prinde ... şi decl, .. prin urmare ... aşa precnm ... Lipicescu. - 1 proci{. .. i preei. " Am înţeles cur­ sul pricinu. �l-al lămurit-o de minune. Vulpe. -\ Vra se Jice, al tndcstulă obişnenic des­ pre densa?. Ş'i-ee-"Soroţ'î, cucoane Nastasaki P . Lipicescu. - Socot că al toate dreptăţile. Peri­ pisca dumnitalo atîrnă de ramul administrativ, şi se poate mântui prin o simplă poruncă din partea escelen­ ţie]' sale .. Făcut-al n'o jalbă cătră cuconul? Vulpe. - (scoţând o hurt'ie diu bre,,) Eat'o gata. Lipicescu. - (luând hârtlca) Ad'o ... Vrel S'O p1'ista­ vlisesc MinistruluI tudatăP Vulpe. - Dac'a! avea această bunătate ... 'ţl-o\'iî fi recunoscetor ... Lipicescu. - Nu mă 'ndoesc ... (întinde moina. în t-imp ce se face că citesce) Dă mal 'iute, c'acuş vine ecselenţiea. Vulpe. - Dar' se put şi dumneta n'o două vorbe pentru mine. I Lipicescu. r=-Las' pe mine .. , Cât al adus? Vulpe. --- O'Slltă. de galbinr. .. cu zimţL (eli( un Ji�ic lUI Ltpicescu.) Lipicescu. -- Numai un fîşie?. Glumeştl?. Mal . adă unul. Vulpe. - Doue snte de galbint pentr'o jalbi:t?. pe­ catele mele! .. Îl cam sărat ... cum s'ar prinde. [1360] l\()lJmi' �r orocot Lipicescu. El! " frăţico, cu două ftşiour) mal lesne ucigi ursul. .. �i A rbU1'8 '] urs chilos. Vulpe. - Fie! .. poftim ... într'un ceas bun ... Aşa dar, tml este posvolit a nacliijclni?. Lipicescu. - Cum nu?. Acum fugi Iute că vine Ministrul, şi mergi de-aşteaptă gros tu odaen mea, ]len' ce 'l-otă pregăti ... Vulpe .. - {iu parte) M'am stins. ieşind! 're-am pus în cofă, bade Arbure. (ese.) Lipicescu. -- Portofilul de Ministru îl ca () geantă de vănător ... plină de fî�icurL .. Eaca holerlul. .. SCENA V. 1-Hlrzobeanu, Lipicescu. Herzobeanu. - tîntl':1 prin f'nud , purtând uu portotof iă elego.ntj Nastasaki. _. pune se'm'( gătească 'udată care ta cea de drum, §i trimete se vie 12 eal de poştă, că tre­ bue se plec ast1i�ll prin ţînuturi spre a face deputaţl. Lipicescu. - Se v'agruto Dumncgeu, ecselenţiea voas­ tră! .. tnsă fie 'mt crtat a ve tncuuoştiinţa că, pe cât am tras cu urechea prin unele case, am aflat că o samă de ţînutaşl s'ar fi pregătind a [ace oare care tmproti­ vire Ocărmu iril, Herzobeanu. - ştiu; cer de la Vaslulu mal' eli deosebire ... însă am ei1 leac de vindecat boala oposiţie]. Lipicescu. - Slll1teţl iL tot puternic... lumea 1) ştie ... şi tremură.' .. Numal domnul Radu pare că n'are [1361] i10fE1:1 Şl 010001 1361 grijă de nime. El au deschis o gazetă, în care nu se sfieşte de-a atacarisi pe faţ,ă actele Ocărrnuirif. Hârzobearru. - Radu? Lipicescu. -- De tril IUlIl de gile el au adunat rm­ prcgturu't mal mnJţl cu con aşI cu itlul fran�,uzeştl, bon­ jnn·§t1, duelgi't, care după ce 'ţI gicu verde 'Il ocht că eştI hoţ, apol te şi ameninţă cu pistolul. .. ElI Însumi, cucoane, nu mai departe de cât Ieri, am fost atacarislt de unul c'o palmă" şi mal mult l .. chtar batgtocorit cu porecla de clocolii ... !li' şi acum sunt ptrarlu, din mila mărie) tale ... Dacă's Clocn]u, ts crooorul ecselenţiet voas­ tre, car' nu al 1 ut. . . Ce are el cu mi ne? Herzobeanu. - (posomorîudu-se) Da cine '1 acela? Lipicescu. - Domnul Radn... Cine altul se fie? Herzobeanu. - Ear' Radu! .. Au prins la nas, pen- tru că'! ocroteşte vărul Ştefan Stălpeanu ; dar' cu toată protecţiea ce are, 'l-orâ înfunda, 'utr'o bună dimineaţă la mouăstire, cât nu 'şi-� toci limba şi condeîul. Lipicescu. - Asta o caută, se vede, dacă nu ştie a se pleca mal marilor luî. Herzobeauu.- Dar' ean spuue'mr, Nastasaki, dns-al răvaşul meu cucoanil 'rarsiţer? Lipicescu. - 'L-am dus chtar asară strlpân,·. Herzobeanu. - Şi i 'I-ar dat În mnuă.P.; Al găsit-o? Lipicescu. -- Era singură ... pe g�.l1durl. .. tristă ... Herzobeanu. - Tristă? Lipicescu. - Însă cum au ref it scrisoarea ccselen­ ţieI voastre, Iaoa i' s'au Inminat. .. Au cetit răvaşul o dată, ş'ăncă o dată, şi car'... părea că nu se satură, 86 [1362] 1%2 BuIJml şr orooot de-a't gusta dulceaţa. Pe urmă 'rnt-aă gis se ve spun că ve este foarte recunoscătoare, şi că, va veni tnsaşî se ve mulţemească, Împreună cu aga ... Herzobeanu. - Bărbatu-seti îl de prisos. 'L-am renduit president Divanuluî domnesc, pentru ca se'l mal scot do-acasă, de lângă nevastă. Lipicescu. -- Nu ştiu Însă, cucoane, cum a duce-o cu slujba şi cu zullca P Herzobeanu. - (ri(h'lld) 'I'rebue se se jertfească pentru Ocărrnuire .. , Na, Lipicescule, portofilul ista ... du'l în cabinetul mcti şi resulariseştc hnrtiile (lin el. Lipieescu. - (Iu ân d portofoliul) Indată, măriea ta. e f-ie prin stâ ngu.) Herzobeanu. - (singur) Cucoana Tarsiţa s'au ară­ tat cam năzuroasă pen'acum: dar' nădăjduesc că de agl' tnainto ... (zărind pe Elena) A! .. eaca Lenţa l SCENA VI. Herzo bean u, Elena. Elena. - (ese din apartamentul CI, din dreapta, şi vine de oe­ rlltit pe Hâraobeauu} 'l'ătuţă, tătuţă ... Herzobeanu. - Buna dimineaţa, copila mea. Elena. --- (zimbind) Cum?. buna dimineţa pe la 2 ore Il U pă amegă? Hâraobean u. - Că bine gicI, Lenţo... Trebile Statulul. .. Elena. - Trebile Statulut te facu se uIţi multe 111- .rcur), tătuţă ... chtar se me negligl pe mine ... [1363] BofEU! ŞI ofocot ISU3 Hârzobearru. - Pe tine, dragă Ilenuţă ?. nici o • Neamu�. - N'ar merge se ni'anunţl, gtupăne Arhurc? .A rbore. -- Doar' nu eştI Porră tmperat. " Har se lntrăm de-adreptul, că borerrul uu't fudul ca alţil, Uşa lUI îl dischisă pentru toţi, fie agt ca dumncta, fie gtu­ păn) ca mine. Neamu�. - Ha, ha, ha!.. 'l'ot mucalit gtupănul Arhure .. , (in parte) Mojîc obraznic! (tare) Hal dar' se in­ trăm sadea ca nişte ... Arbore. - Precum giel. .. Hal. Neamu�. - 'l'�rsiţo, mata mergj la Lenţa? Tarsi�a. - Dar. Neamu�. - Sel'ut'o din partea mea. .. Domnule Radu, a revedere. . . (intr� prin stânga.) [1372] 13,2 BOILld �[ clo<:ol Arbore. (Îl! parte) il liuguşeşte pe băet, C8, se tcmn de gazeta lul, (Înt",. În st.a nga.} SCENA XI. Tarsiţa, Radu. (În 1'''1'te) S(llltem singun. .. (Radu se inchina şi voesce se plece.) Tarsi�a. - Domnule Radu ... fug] de mine i' Radu. -- Nu, domnă ; dar' credeam ... Tarsiţa. - Dă' ml vote se te opresc pucin , pentru ea se'ţr spun că suut fericită a te 'utelni măcar aicî ; căc! la mine-acasă am rareort mulţămire a te videa ... înainte vineaî ades', ear' acum ... Radu, -- Sunteţl prea amabilă" demna mc ... Tarsiţa. -- Amabilă... se poate; (Iar' me neglija­ riseştl. .. (cu sentiment) şi lIU cred se merit a 11 astfelîă ncglijaristtă ... Eu îţI sunt prietină. .. mă 'nteresez de soarta dumuitalo ... îţI vreti binele ... îţi simt mult re­ cunoscătoare că m'ai scăpat din primejdie, în noaptea când m'nî adus de la 'I'cîuş la Iaşt. .. Ah! pentru mine, crede-ruă, U'OlU utta nici o dată acea noapte plină de erno­ ţiI... găsiudu-rne lăngă dumueta, răpită 'n fuga cailor pe cămpiile-acele pustii ş'acoperite cu omet ; lIU mal simţam nicl gerul lIopţil, uirl spaîma lupilor care ne-aluugati ... �ii se părea un vis, un sis prea frumos; căc! trista realitate m 'aştepta acasă... Şi dumn da nu te-al mal îndurat să'm) re'unoeştr visul. .. M'ar părăsit cu totul. .. [1373] i30IEHI ŞI clocot 1373 Radu. - Damlla, ilie ... ocupărilo mele �iJnice ... Tarsiţa. - Care ocupăr!?. ale minţiI sau ale iui­ mil? " Nu re�pUllgl? . A! .. Domnule Radu, te-al de­ părtat de-o prietinie sigură şi crcdinctoasă ea a mea, o prietinie care s'ar li schimbat poate într'un sentiment " mal viu, m a! dulce ... mal Înfocat, pentru ca se ca91 subt farmecul unef copile care nu ştie nict măcar dacă are-o inimă de Iubit. Radu. - De cine VOreSe1 se vorbescî, demna me? Tarsiţa. _. De cine?. de Lenta .. , O! 'ţI-am g-â­ cit eu de mult secretuL.. nu � ice ba. .. Dar : te-al tnamorat nebuneşte de Lenţa, o fată reu crescută, fu­ dulă. dispretuitoare, care-a se ride de-amortu] dumnitale, În loc se '1 aprcţuească cum 'l-ar npreţui o inimă stm­ titoare, ş'a s() rîde pentru că (�ştl fără avere, fără po­ siţie, fără părinţi. .. Radu. - Demna me, dacă ve credeţt în drept a'ml adrosa mie mustrărt câ,t de aspre, le primesc cu poli­ taţă, de şi nu le-am meritat nicî de cum... ear' în est privesce ]le dornnişora Elena, ve rog, ferte ve rog, se nu '1 pronunţaţî numele de citt cu cel mal adânc respect. Tarsi�a. - Cum?. se am eu consideraţie pentru densa, care nu mă respectează pe mine?. pentru den­ sa? .. O! nu te-adimeni cu-asemine ideî, ., O urăsc din toate puterile snfletnluî ' .. şi ... 10 sama, domnule Radu, le sama se nu m'aducî în poslţie a te cufunda şi pe dumneta în acea ură ... Nu't pc lume duşman mal no­ 'mpăcat de cât femeea ce se stmt« dispreţuită. .. Mi'l [1374] 1374 Bofu:! �I cIOCUl giee poate ... caci m'nştept la toate insultele din parte­ ve. .. Mi"! giee că 'mr-am făcut il usii, c'am dtgut de bună voto '11 ridicolul de-a me crede Iubită ... fie ! .. re.;­ bunarea mea va fi cu-atât mal cumplită asupra celor ce m'au trezitu din vis! Radu. -D6mna me cuvintele domniet vostre ilie surprindă şi mă măhnescă Âneă o dată ve rog se me rrtaţl dacă, fără s'o sciă, v'am ofensat, v'am turburat liniştea: tnsă, ânc'o dată ve rog' se fiţI convinsă că dom­ nişora Elena ... Tarsiţa. -- (furioasă) Elena dumuitale. .. O urăsc ca pe-o rivaIă... o urăsc de moarte! .. Radu. - Ura domniet talc pete se fie tot aşa de crudă, pre cât e şi de nesocotită; dar' Elena 'rut-o soră de copilărie, şi me jur că VOlu sei s'o aper în contra furie! domnicr tale. Tarsiţa. - Omă videa cum ţi'l putea 'mplini gtu­ rămsntul. .. SCENA XII. Tarsiţa, Radu, Elena. Elena. - A! .. Domnule Radu, tot aicI? . Radu. - Am avut o conversaţie interesantă cu dom­ na 'I'arsiţa, care ve adoră. Tarsiţa. -- (cu dragoste) Bonjour, Lenţo... Vin' se te sărut, angeraşule ... (Înaintează spre Elena ca se o serute, E· lena Însă se retrage.) Elena. - Bonjour, euc6nă 'l'arsiţă ... Domnule Radu, [1375] llol'J,:nI ŞI orocot 1375 doresc se am cel dn pe urmă val] de Lanner ... te rog se mi'l aduc!... îl ve'i găsi negreşit la librăriea lUI Henig. Radu. - Mi) duc îndată se'! caut. Elena. - (dându'f mâna) A revedere, amicul meu. Radu. - A revedere ... (îuch iuân d n-se 'I'arsiţel) Demnă ... (ese prin tund.) Tarsi�a. -- (în parte) Par' c'o facu tntr'adins ca se me iriteze şi mar mnlt. SCEH XIII. Tarsiţa, Elena, Arbore; mat pe urmă Vulpe. Arbore. - (eşiud din stânga) Duducă Leuţă, te pofteşte bOleriu! împreună cu cucoana 'l'al'siţa. Elena. - Bine, moşule ... le"tră 'raraiţa) D6mna me. . Tarsi�a. Bucuros, ăugeraşule ... (întră amândouă în stânga.) Arbore. (singur) Nu'mî place mie 'nhpta asta de cucoană 'l'arsiţă, " Alăture cu duduca, par' Că'I un uliu lăug'o turturloă. . . • Vulpe. --- (într,. prin fund, căscând) I!.. bine-am mal dor­ mit în odaea oueonulut Nastasaki. Arbore. - Eaca şi Vulpotul. .. (lUI Vnlpe) 'I-a\' tras vîrtos, ş'ar visat?. Câţ'i răgeşl al muncat pin vis? . cum s'ar prinde ... şpune. Vulpe. - Las' că 'I-OlU mânca eii ş'almintcre ; n'a) grijă, bade. [1376] 13,0 l3"ILlt'l' ŞI ctocof Arbore. Veti! " 80 vede c'aî dat vr'o hârtie lUI IJ ipicescu. " Spune, cut te ţiue? Vulpe. - N'am se 'ţI dau ţie socoteală. Arbore. - Aşa se trăeştr, '. un fîşie, daue? Vulpe. - D{)lJe?. cine te-ali pZiroforisît? Arbore. - Cunosc preţul mărfit ş'a dughcnii. .. EI, apot se 'ţl spun uua?. 'ŢI-al dat bănişorit de sufletul tati), ca ţiganul căctula. Vulpe. - Puşchea pe limbrt'ţr ... Cum? Arbore.- Apo! dumneta, hotcrrule, cregl că PCl\­ tril 200 de galbint numai o se c8ştig'i dreptul de-a dis­ brăca un popor de oameni?. Ha, ha, ha.... Nu te ştieam aşa de găgăuţă. .. Trebue, praoosuumieule, se disclJigi băerile pungi), se verş) la banl cu pumnul, ca se 'nfrupţl pe tOţI, şi pe cenuşerr, şi pe şefr de masti, şi mal cu samă pe ispravnict ; după ce mal îlllW îl unge cu miere pe gtudecătorr şi '1 umbla cu pomana de la cel mal mic CIOCOO� peu' la... hăt ... sus l .. Dar' ce st:lu eu de te 'nveţ?. Par' că nu eşti trecut prin ctur şi prin sită, de când frec! j)ll,reţi'i gtudecătoriilor ... Mal bine, crede-mă pe mine, lasă pe bIeţii ră�eşl: în pace, şi nu 'ţi tncărca sufletul de blăstemurî ; căct hlăstămul de la săraci nu cade pe copact, Vulpe. - Amal.. Al vorbit de te-al pripit ... Dar' cnra �i CliCOIlU! Nastasaki. .. tmî aduce resoluţiea Minis­ trulur. .. Aţine-te, gtupăne Arbure. [1377] SCENA XIV. Arbore, Vulpe, Lipicescu. Lipicescu. - (in oautonudă) Aud, măriea ta ... (intrând) Ha, cucoane ... hane, eată'ţ'i hărtiea resnlarisită după toate formele. (ese prin fund.) Vulpe. -- A! se videm . Arbore. - Se vidom . Vulpe. - (oittndr "Priimit astăgl ÎIl 13 Octomvrie 184 ... Cererea jăluitnrtulut fiind de ramul dicanicesc, rămăue ca subiscălitul se Si' adreseze la lucurile compe­ tente." (vorbit) Ce fel ?. ce fel?. Numar pentru-atâta am dat eu 200 de galbint, " Breeo l Arbore. - Ce 'ţI-am spus eu? . HaU! .. Căciula ţiganulu). .. Vulpe. - 'ŞI-au bătut groc de mine puşchtul, elim s' ar primle. Arbore. - Blăstămul săracilor! SCENA XV. Cei[ cle'nainte, Evghenidis, Viteazovicl, boieri, Lipicescu (în tuud.) Viteazovicl. - Ce SpUI?. Pleacă Ministrul chlar astă�1 ? Lipicescu. -- Peste-un ceas, domnule ghiuărarră. Evghen'dis. -- 'Re mergem se '1 dorim drum bun, Lipicescu. - Eată '1 că vine-nict, cucoane Evghcnidls. 87 [1378] 1378 SCENA XVI. Ce; de'nClinte, Herzobeanu, Elena, Neamu�, Tarsi�a. Herzobeanu. - îmI pare reu că ve las, dar' n'am ce face ... 'l'rebile Statulut ... Viteazovicl. - (du ud mâua lUI Hârz obcaun) Am allat chIar de la VoMI că pled astăgl, ş'am venit. .. Evghenidis. - Amu v('niti'lse te rugăm ca se nu 'nt:'lrgif mult , CăCl Ministerlul cam ŞchIopătează când eşti absent. Herzobeanu. - N'aveţi grijă, m'oîti întoarce 'n cu­ rend. .. NOl, miniştrit, avem obiceră a trece prin ţară, ca fulgerul, când mergem se facem reviqil'... O ştiţI, durnnevoastră, ca şi mine ... Însă pen'a nu me depărta, vreti se ve dau o veste bună... Arhon aga Neamuş îl numit president Divanuluî domnesc! (Toţi felicitu pe Neamuş.) Tarsi�a. -- (incet lui Hârzoueanu ] Prin influenţa dumuitalo. Herzobeanu. - (încet Tarsî\el) Ali fost destul s'o do­ re�tl mata ... (tarc) Lipicescule, vutcă ... Se bem, bOle!'], câte-un păhăru] pe cursă, ca să'm! meargă 'u plin. (Un Iacheti aduce o tabla cu o stieI" cu vutcă şi păhăruţe.) Herzobeanu. - Poftim, boter). .. (Afară. de Neamuş, Vulpe şi Arbore, caril se găsescu în dreapta, toţI cela-l-alţ1' formeză un grup in stânga, şi ctocnescii păhăruţele.) Neamuş. - Dar, boterî: s'au milostivit Mărica Sa VOdrL se me 'nal]o pe scaunul presidenţioî, şi sunt hotă- [1379] ilOJ1'n1 ŞI crocot \381 dreapta pe cel din stâ,uga?. Hatde, ha ... Nu, un, un ... Dumneta al dreptate. Vulpe. - Se te-aude Dllll1negM. (iu pa.rtc] l\i'am spe- tit, cum s'ar prinde. Neamu�. -- (in parte, admtrâud u'şt m ân i le pline) Frumos gtu- vacr îl rumpăua drcptăţil,cânil talgerile 'su auri te ! Herzobeanu. - Arhon agă, orhon bauo .. , n'aţl mal sferşitll de pusti ţur a la cale? Neamu�. - Sferşit\J, verc Iurgltle... Eaca venim. Lip;.cescu. - (in f'u n d , la uşă) l\lăriea ta, careta '1 la scară cu 6 slujitori călări şi cu vi<;-aga. Herzobeanu. -- Hal! .. se tlU perdem vremea. când n de slujtt Oc,îrmuirea... Nastasaki, adă'ml ghizdanul cel mare din cabinet, cel cu doftorlr. (Ltptceecu intră În stâuga.l To�1.- DoftoriI? Arbore. - În protivn boalef vitelor':' Herzobeanu. - (vesel) Ba, uncheşule, în protiva epi- demici opo<;iţicl, care s'au lăţit în provinci]. Lipicescu. -- (aducend un portoronu, un trico rn şi o cravaşă) Eaca ghizdanul, cucoane, şleapca cea nouă şi cravaşa. Herzobeanu. - Ideschiqend portofoliu! şi arătâudu'! plin de hârtrt) Eaca reyetele destinate pentru oposallţl: decretur! ele posturi şi de rangurt cu numele lăsate în alb. În sînul acest UI portofil ministerial zace opiniea publlcă, conştiinţa alegHorilor şi soarta ţeri!! .. (iuchtde portofo!inl) îmi cunosc eu oamenii. .. pentru unii posturi, pentru alţiI clnurt, pentru alţi'! bani, şi pentru cel mal mulţr... [1382] 1382 BOle.nI ŞI r.Iouo I (arută cravasa) Şi astfel se complectează ° Cameră de de­ putaţl sub regimul Reglementuluî organic ... To�l. - (afară de Elella şi Arbore) Ha, ha, ha, ha! Arbore. - (în parte) Val de bteata ţarft! Herzobeanu. - Leuţo, vin' se te sărute papa. (se- rută pe Elena.) Elena. - (tristă) Adio, tMuţă ... se nu 'ntfu'gil mult. Herzobeanu. - Cucoană 'rarsiFI, Sel'nt mănilo. (se­ rută mima Tarsilel �i'l dtce încet) Îl găndi la mine? Tarsi�a. - (încet şi cu sentiment) Te mal îudoeştl? Neamu�. .- (în parte, Îngrijit) Par' că 'şî-ati şoptitii 'in taină! Hârzo bearru, - Se ne videm sănătoşl, boferf. To�l. - Călătorie bună! (Hârzobeanu ese prin fund întovăl'ăşit de toţI, afară de Elena şi 'I'ar­ sita. Elena merge ele caută pe fcreastă.l Tarsi�a. - (în parte) Iorgu mă tubeşte l.. Sunt pre­ sidentă Divauuluî.. . Am eşit la rendul cucoanelor celor man ! .. A! (Afară se au dii vuete de trăsură şi pocnete de surugil.) SCENA XVII. Elena, Tarsi�a. Elena. - (în parte, vetJend pe 'l'arsila) 'rot aicî e? (voesce se easă prin dreapta.) Tarsi�a. - Leuţo, Lenţo, unde te duel?. şi dum­ neta fugi de mine? Elena. - Me duceam ... [1383] IlOIEHI ŞI CIOCOI 1383 Tarsi�a. - Te ducea! ca se nu remiÎ'! cu mine ... o ştiu; căci nu me '!ubeşt'l. Elena. - Demna me .. , Tarsi�a. - O! nu te priface ... lţi sunt nesuferită, pentru că 'mi iou voîe câte-o dată se 'ţi dau sfaturl ca o .. , soră mal mare; msă draga mea, ar fi cu dreptul s'apreţiezj almiutere purtarea mea... Dacă nu te-aş'! Iubi, nu 'mi-ar păsa nict de cum se te văd apucând pe cărăr) unde nu trebue se calce pictorul uneî fete de boter mare şi cu bună creştere. Elena. - (o teusu.tăl Ce voîescî se gir-l, d6mnă? Tarsi�a. - Me 'nţi.îleg·l. .. me gftceşt'i. Elena. - Acesta e, negreşit, o enigmă ingeuiosă ; însă nu sciiî se gacesc enigme le. 'I'ansita. - Da lasă, me rog, cnigmele de-o parte. Roşaţa obrazulu) dovideşte c'al gacit de cine'I vorba. Elena. - De cine? 'l'arsita. -- De Radu! . Elena. - (uImită) Radu? Tarsi�a. - Dar!.. 3111 băgat de samă că prea ades' el vine-aicî, prea ades' ve 'ntelniţ'î şi staţi la vorbă 'm­ preună. " Astll, te compromitariseşte în ochit persoane­ lor care ştiu a respecta rangul şi positiea lor .. ' Radu 'i un om de nimică, fără familie, fără stare, un bon­ jurist ce are ambiţie a eşi la neamurf, şi cearcă a'ţI fura minţile, pentru ca se uiţi cine e�tL Elena. - leu demuitate) Cuconă 'I'arsiţă, se vede că aveţi o mare csperienţă de unele lucrun pe care mintea me nu le pricepe ... Îmi vorbescî o limbă ce n'o înţe- [1384] 1384 leg; prin urmare nnî veţI permite a nu mal prelungi o convorbire ce nu'mt pare conformă cu buna educaţie. Tarsita. - Buna educatie?. Ce vre] se did?. Te > ' • socotl poate mal bine educarisită de cat mine, pentru c'at tost crescută la Yiena ? Elena. -- Acolo unde-am fost crescută, am înveţat a Ille respecta pe mine ş'a da fie cărura partl)a de con­ siderare ce merită, De-aceea mă retrag, cuc/nă, şi ve las în companiea unct persoane care cuuoasce bine regu- 1010 buuvî cuviinţr, în companiea veuerabilet �o(;il a lUI aga N eamuş, (ese prin dreapta.) Tarsi�a. -- (singu ră) Sociea lUI Ncamuş l.. A ugl? .. Me lea 'n rîs şi me dispreţueşto, fiind că '8 măritată CU Neamuş P.. dar' CO'I bărbatn-metij .. CloCOlt\?. Pentru că nu '1 tocmal de starea 'utef, nu '1 nicl din starea a doua. .. şi are chrar şi mie în protipcnda !., îl pre­ sident Divanulut domnesc, şi cu presideută l.: A! gtu­ pineasă Lenţo, cştl fudulă pentru că tată-teu îl Minis­ tru? .. te UIţi la mine cu dispreţ, pentru că '8 sociea lUI Neamuş?. O! de te-aşî vidca măritată după găn­ dul meu ... cum 'ţi-ar cădea nasul! (se preumblă agitatăI Ve­ nerabila socie a lUI Neamuş ... Venerabilăl .. Radu te-au în veţat a fi aşa de obraznică, duducă Lenţo! .. Ve 'nţe­ legeti împreună ca se rîdeţi do mine. .. Las' că un'ţI avea vOI multă vreme parte unul de... altul. .. Vene­ rabilă ! " Ah 1 ce n 'aşI face ca se'mt răsbun de imper­ tinenţile cl!.. Ce n'aşî da s'o văd măritată c'un arle­ verat clocoru, da.r' CIOCOru ... colea ... clocolU ca ... [1385] Boli It! �i clocot SCENA XVIII. �385 Tarsita, Lipicescu j ma; pc urnui Neamu�. (Ltpicescu intră prin fund �i se îndreaptă incet spre uşa din stangu, ce­ smntnund un decret.) Tars'ţa. - (zărind pe Li piceecu, in parte) ('it Lipicescu. de pildă ... Lipicescu : .. şi de ce nu?. Iobservăudu'I) Lipi­ cescu '\' tencl'... arc turntură docolcascil. " tocmat ce trebue ... (tare) Lipicescule. Lipicescu. - Poruncă. Tarsiţa. -- Ascultă: AI vrun cin? Lipicescu. - Din mila boîertulut sunt şatrnrtă, cu­ coniţă. Tarsiţa. - Biue ... 're Iubeşte stăpănu-teti P Lipicescu. -- Ca pe-o slugă credinctoasă ... Măripa sa are toată increderea în mine ... Eu me îngrijesc, de averea dumnisale, şi dumnealuî îmI dcslăuiucştc toate secretele, atlit ale Statulu! căt şi. .' cele-l-alte. Tursiţa. -- Care cole-l-alte P Lipicescu. .- Ale... inimii... ŞtiU, cucoană, că bofertul ve Iubeşte ca ochiî din cap ... Se me ertaţl că tndreznesc .. , Tarsiţa. - 're 81't, şi vreii se me ocuparisesc de viitorjul teu, Lipicescu. -- Serut mauile şi picîoarele, milostivă .. , 'I'a.rata, - Ascultă: AI vrea se te 'nsort ? . , Lipicescu. - Cum nu? . dac'aşî găsi vr'o fată de bolcrliî ... Tarsiţa. - Eştl ambiţios? Lipicescu. - Om sunt şi eu ... Şi am şi ceva parale. [1386] 1386 BoIETII �[ orocot Tarsi�a. Multe? Lipicescu. - Bunişoarc ... cum aii dat Dunlllegeu. 'I'ar-sita. - Bine ... Se vii disară la mine, c'am Se 'ţi vorbesc ceva importent. Lipicescu. - Ascult. Neamu�. - (d esch ideud uşa din fund) Dragă, mergi se te duc acasă păn' a nu trece la Divan? (dispare.) TarsÎ ta. - Vin. (JUI Liptcescu) 'MI-al spus că eştl şa­ trarHl ... pucin lucru ... (ese.) SCENA XIX. Lipicescu. - Puyin... însă... eii nu 's prost ... am scamotat un decret din ghizdanul Ministrulul. .. (scoate o hârtie) Bată'I! .. (citesce) "Cinstit şi crediucîos bo­ 'ferHl Domnieî Noastre ... " (vorbit) Numele '1 lăsat în alb. (citesce) "Pentru slujbele ce al făcut Ocărmuiril, Ne mi­ lostivim a te înălţa la rangul de spatanti ... " (vorbit) Spa­ tarlu l.. bun număr am tras la loteriea boîerief ' .. Spa­ tarm! .. Spatanul Nastasaki Lipicescu ' .. bine sună la ureche! .. Ban se videm dacă bate şi la ochî tot aşa de bine? (merge la mesuţa din fund de 'ŞI scrie numele în decr-et) Aşa ... frumos! Spatanul Nastasaki Lipicescu ... �Iinu­ nat ! " Spatartă după şatrarlii... Işala!.. Done la mână! .. (se îndreaptă spre uşa din stănga.) (Cortina. oadc.) [1387] Bofnd !;lI 010C01 ACTUlJ III. Acelaşi decor; pe păretelc din fund Însi\. este uninat, portretul Su lt eu nl nf, în locul cclut al impăi-atutuj Necolae. SCENA 1. J:3S7 Herzobeanu, Evghenidis, Viteazovicl, Neamu� (stau inpregfurul nnet mese, in mijlocu l sceneî), Lipioescu (eorto la altă masă mal in fund, în stimga.) (Ooneiltu de mtntstrt.) Herzobeanu. -- Arhon postelnice Evghenidis, ar­ how polcovnice Yiteazovicî şi ehiar dumneta, arhon. agil Neamuş, v'am poftit din poroncă domnească ca se v'a­ elunaţ! aicî, dumneta ca marele postelnic, dumneta ca Iocoţiitor de ghenerar militie\', şi dumneta ca president Divanuluî domnesc, pentru ca se chibzuim nişte mesun înţelepte în nişte trobi vajnice a Gcărmnirit.; Îml pare reu că n'ati venitii şi vornicul Protipendescu, Logofătul Dreptăţi], precum şi arhon Visternicul, pentru ca se fie Sfatul în complect, Neamu�. - Marelo Logofăt îl zaif ... îl doare sto­ mahul. Herzobeanu. - (riqenc1) Î\' cam lacom Logofătul. ('foI! uid ii.) Evghenidis. .- Cât pentru marele Vistiar, îl dus Ia Vodă cu lJ1'inosul ohicînuit. Herzobeanu, _. Dar, ştiu; cu plOCOIlUI bănesc vo­ tat Mărie\' Sale de obşteasca obicînuita Adunare, pentru părintcasca oblădwir'e." keta lipa, [1388] 1383 BolhHI ŞI (;Îocol To�L -- Se cuvine .. ' Se cuvine. Hâraobearru. - Dar, .. se cuvine; nici vorbă nll'l... Acnm , bOlel'1 dumncvoastră, se 'ncepem lucrările. Avem de rogulnrisitii tril prednietur; simarulilcoase: prcdme­ iul Ocnclor, predmeiul jidanilor şi p1'cdmetul tinerilor bOlljurΧt't, care, precum ştiţI, 'şI-au rldicatîi nasul pl'l'ft sus de la o vreme 'ncoact. Viteazovicl. - Eu simt militar, hofert dumnevoas­ tră .. , sunt răpide la treabă ... Cred dar' c'amă putea 'II doue cuvinte se resularisim aceste tril predmeturt. Toti. - Cum? • Viteazovicl. -- Îl vorba de Ocne, de jidanl şi de bonjuri§tr?. Hal se băgăm în Ocue atai. pe bonjuri§t1, cat şi pc jidant. .. şi ]J(/'§ol. ToţI. -- (ri�elld) Ar avea haz. Herzobeanu. -- Aşa ar avea. _. dar' nu se poate ... Se vorbim serios, '. In priivirca Ocuelor eată cum stă pricina: K11' Zaharaki 111 tovărăşie cu Lefba Kana pro­ pună se cumpere otcupul Ocnelor pc 5 ani, cu preţ des­ tul de folositor pentru hazna; msă el ceru ag'iutorlii de la Stăpăuire pentru înlesnirea cărăturif săriî la Dunăre şi la Prn t; ceru adică se li se poscolească a lepăda bam prin sate, pe la ţeranl, cât 01' găsi de cuviinţă, ear' Guvernul se obligarisască pe locuitori a face că­ rătură pentru acel baut. Evghenidis. -- CllI10Sr, pe Zaharaki, el îl simpa­ triotul meu de la Saromta eklisiea, om cu stare şi cu hristoitie... Nu '1 place se ob�jducască pe săract : prin urmare eu sunt de părere se'l în voim cererea. [1389] Iloir:ul Ş [ otocot 1380 Herzobeanu. - Dar' dacă u'or vrea ţeraui'i se prii­ mească haul şi S'OI' împrotivi? . Viteazovic'î. - om merge cli tnsumt cu soldaţi\: de 'I-om sili ... Eli sunt milita,r, lIU şt.ili multe. Neamu�. -- Mojlcul nu poate se gice ba, caud po­ ronceşte Gu vernu 1. Hâr so bea.nu, - Care vru se (Jice, boieri, tncu­ viinţaţI ? TOfi. - Dar, dar; se cuvine... ' Herzobeanu. -- Nastasakl, gata 'I auatoraoa cătră Vodă în prcdmctul sări\' r Lipicescu. -- (adu când o hurtie) Eat'o, ecselenţiea voastră. Hâr sobea nu. - S'o iscălim dar, borerr. ToţI. - S'o iscălim. 'BoieriI subsemnă.j Lipicescu. -- (in parte) Îsti îndulciţl CU sare, ca ruo­ renul. .. Zaharaki '1-a(1 presărat în bl�lşug, ş'aştcaptă rcsultatul în salonul de-alăture împreună cu Lelbn Kana, Herzobeanu. - (dând h ârt.iea lut Lipi cescu ) Na, arhon şatrarlli, pune'I numărul. Neamu�. - Lipicescule, nn ctubuc. Lipicescu. - 'în parte) Mie 'mt poronceşte ? (se face că nu aude, �i merge la musa (lin fu nd.) Neamuş, - Lipicescule, adă'mt un ctubuc. Lipicescu. - (pe scaun, in parte) Spatari) nu 'sti c1\1- bucciî. Herzobeanu. --;- Nastasaki. .. n'ai augit?. surd eşt'î? Lipicescu. -- Ba nu's surd... (hr' niCI clocolul nimeru'L [1390] 1390 Herzobel1hti. = lin parte) Ce-au SpUS?. Ii:mm! a(1 tncoput a se obrăznici şi el. (tare şi cu un aer poroncitor) Un ciubuc îndată. Lipicescu. - (merge încet la uşa din fund, o deschide şi strigă:) Un ciubuc pentru domnul president Divanulut, (apof se în- toarce eal" la. masă, după ce a eşit puctn cn anafornoa.) Herzobeanu. - Boieri dumnevoastră am pus la cale Ocnele, şi cred că tot aşa de lesne ne-urnă înţelege ş'tn predmeiul jîdanilor ... Ştiţi că este a se orendul comisii spre cercetarea vagahondilor' ş'a se lua măsurt pentru a'I scoate din ţară .. , Ştiţi că numărul jidanilor creşte pe toată giua .... Norodul au Inceput a se 'ngriji de astă năvălire; bonju1'i§ti� strigă că Guvernul îl van­ dut jidanilor... Ce credeţ\' dumuevoastră că 'i de fă­ cut într'un cns atăt de vajnic?. Biuevroiţt it ve rosti pc rănd şi ritos. Viteazovicl. -- Eu sunt militar, nu ştiu multe ... Rău') reu, binele '1 bine; răul trebue stărpit ! Neamu�. - Sterpit, dar! .. CăCI năvălirea jidanilor în Moldova îl mal primejdioasă de �:ît toate cele-I-alte năvăli 1'1 de duşmant care-au trecutii peste ţara noastră ... 'l'ătaril au venitii şi s'au rluslI!.. 'l'urcit aii venită şi s'au dUS1I! .. Nomţiî cei cu coadă au venitu şi s'au dusă: .. Chiar Ruşi) praooslaonic; ali venitii şi s'au dusu: .. jidaui! însă vinti şi remănă, şi prindă rădăcină, şi se plodesctt ca verrnit, şi se 'utindti pc latul şi pe lungul l\'Ioldovi] ca o picingină 0trăvită ... Evghenidis. - Aşa este; însă ... Neamu�. - Priviţt în ce hal au agfuns Iaşul ! .. [1391] BoiERI ŞI orooor 1891 miţa mare, 'l'ărgul-de-sus, 'I'ărgul-Cueuluî, Sfenta- Vinprf, Podnl-vechtu, Păcurariî şi tnsuşt Tătăraşil, 'I'ătăraşiî pe unde nu se pomenea ţipcnic de ludă, astăg'i suntu în­ ghesuiţi de Litfe pângărita. . As emenea toate oraşele Moldovil; asemenea satele, '. tot îl prada lor. Viteazovic1. - Aşa este; însă. , . Neamu�. - Pretutindene 8i se 'mprăştie ca locus­ tele ş'aducă cu denşil toate năravurile cele mal vicioase: fanatismul, tlHhăriea, camăta, apriga lăcomie de banî, ura de CreştinI, necurăţăuiea, putoarea şi boalele! .. El hrăpescu negocul elin mima Românilor, el otrăvescti 10- ouitorit cu băuturf falsificate şi corumpti firea blândă a poporulut. Evghenidis. - A§a este; însă avem ş'un mic nu­ mer de famili] vechi de jidanf, născuţi �i crescuţi între nOI, şi care nu se cuvine se'f punem în rend cu vaga­ bongil din Galiţica şi de pestn Prut. " Ei Slllltli jidanî pămeutenr, nu Litfe străine ... Neamu�. -, Într'un cuvent, jidanul îl un element mârşav şi duşmănesc de care rmperăţiilo cele marî �i puternice a Rosiel şi Austriei cată a se disbăra, alun­ gându'l la nol, Se urmăm şi nOI pildet lor, dacă ne doare inima de soarta Moldovil. .. Se 'l alungăm şi not de la nol, (Un arnăut aduce un CIubuc lut Nenmnş.) Viteazovicl. +»: Aşa este; însă voHi face şi ell o observaţie ... Herzobeanu. - Fă, arhon polcoonice; însă peu'a [1392] 1892 BOIEd �r crocot nu tnccpe, nu metahirisipi, hOler], <;igare minunate de la Viena. Mi le-au adus Gaetan Mieuli, înadins. TotI. (afar;1 ele Neumuş) Bucuros. (Aprtnd ii �igăl'l.) Neamu�. -- (voind se fu me, găsesce ctubuou l astupat; ecsurnină imamcoa, descopere în ea o hârtie resucită şi o scoate.) eli dracu '1 În imamea de Illl merge?. il astupatăj .. Ce'! asta?. o hârtie băgată 'Il ca? (desfăşură hârctea şi citesce in parte) "Eeselcnţiea voastră! o soruă de 2000 de galbinr ve aşteaptă la mine, la cantor, dacă veţi apăra pc jidaut astă�n la Sfat... iscălit: Lelba Kana." (vorbit] Aşa? . apoî se schimbă treaba. • Evghenidis. - Dumnealuî, arhon aga Neamuş, au grăit ca un Dimostenes ... Neamus. - Adidt IIU eii. .. V'am rostit cele ce-am ., cetit Într'un jurnal banj�tTist Cât pentru miile, n'am llicI o ură '11 contra jidanilor . Evghenidis. - Nil 'sii şi el oamenl P Neam uş. - Oameuî dar! .. şi ea oarnent, făpturt a lUI Dumne�!eu!.. şi ca făpturi alu! Dumnegeu suntil fraţi! noştri! .. Oare legea creştinească eartă ca fratele SI1 prigonească pe frate?. Nu, d 'improtivă, ea ne povă­ ţueşte se ne Iubim uni) pe alţiI, se ue-agtutăm unul pe altul, se 'mpărţim păuca şi haina cu aproapele nos­ tru. . . Ce reu facu bieţiI jidan) că se 'nrăI�escu şi 1.'1 la Soarele i\'lolduvi!?. Nu '1 acest Soare destul de mare, destul-de ferbinte, destul de strălucitor, ca se 'u­ căldască �i se lumineze pe toţI de la olaltă, fie Creş­ tinI, fie jidan!?. S'au �is cit 11! sîllltll fanaticI?. Este [1393] BO!EUI ŞI ctocot 1393 oare-o crimă de-a urma cu fanatism preceptele reli­ giel sale? Herzobeanu. - El! .. prea departe mergt cu 'ndu­ rarea, arhon agă. Neamu�. - Se sparie M.oldova, de 'nmulţirea ele­ mentulut jidovesc?. Care l'IIoldovă?. poporul prost! .. însă oameni! prokopsipt, care s'au adăpatti la isvorul economiei politice, nn trebut o oare se se bucure cand vedu că se 'mpoporează campiile goale ale ţeril?. Se mal adauge multe şi mal multe, dar' toate fără temelii; căct jidanul îl harnic, econom, industrieal, comercant, şi prin el, numar prin el are se 'nflorească 'Il viitorlii ne­ goţul Patrieî noastre. Herzobeanu. - Şi nu uîta, arhon president, că dar'averile lor n��'�"1 o mulţime de Pl'Oy8SUrl, care suntu mfUla ramulut dicanicesc ... Neam uş. - Prin urmare eii sunt de părere se de­ părtăm de nOI orf ce gănd de prigonire 'n contra aces­ tUI neam atttt de interesat... asta ... atM de intere­ sant, vroeam se �ic ... Herzobeanu. -- Limba greştnd adevărul spuuo. Evghenidis. - Eu vom tratarist un punct de vi­ dere mal politic, c� unul ce sunt Postelnic. Îmi pare lucru greă, şi chtar primejdiîos, de-a lua mesurr in COll­ tra jidanilor, mal ântM pentru că el au toţi bani) în măna lor, şi dacă el arii părăsi Moldova, "Moldova ar i ămănea SăracfL... Al doile, pentru că cu asemiue mă­ surf. amti supăra pe aghsnţiea nemţască ... COl mal mulţî d'intre jidan) suntii sudiţî ; prin urmare nu ne putem 88 [1394] 1394 BotERt ŞI orooot atinge de delişiL.. Boieri dumnevoastră, Moldova are miniştri, are Domn, are obştească obicinuită Adunare; dar' ma! are şi pe domnul aghent şi pe gheneral consul al ma'1estăţii sale tmpăratulut Rosieî, protectorul nos­ tru ... Miniştrii şi chiar Domnul suntii ades' obligaţ! a pleca fruntea d'inaintea vroinţi) consulilor ... şi dar po­ litica cere ca se priimim eu bracele deschise tot ce ne vine din Rosioa şi din Austriea, fie jidan, fie holeră. Viteazovicl. - Adânc a'î vorbit, arhon Postelnice ... Eşt! un .Meternich, un Neselrod, şi eii me unesc cu pă­ rerea rlumnitale. Eu sunt militar ... Herzobeanu. - Dar; nu şt.il multe ... nict măcar că tnsuşî oficeriî dumnitale de pe graniţă dau drumul tăr­ tanilor se nu vălească 'n ţară. Viteazovicl. - Oficeri) meî snnti; înţeleşl cu isprav­ nici! dumnitalo ... -Insă aşI vrea se cunosc şi opiniea dumnitale, tarhow Vorn0;. Dumneta care, SUlltU cateva septemânl, t�:'a'î rostitd�inaint('a lUI Vodă în contra ji­ dauilor, vCd cu mirare c'acum păstrezi o tăcere ... cam ... Herzobeanu. - Eu? . Nastasaki, ad'aici besacteoa cea nouă. (Li picescn aduce din cabinet o besecte ş'o depune Înaintea lUI Her­ zobeauu.) Viteazovic1.- Cum?. îţI ţi! opiniea 'nchisă, ca se nn sboare? Hârzob earru. -- Precum \Jid ... Botert dumnevoas­ tră l .. Asară, t,îr\JiU, dOI zaraît cunoscuţi au venitii în cabinetul meu şi 'mî-at; tnchinatii această besactea, \li­ cendu'mt: "Ve rugăm, ecselenţie, se priimiţr acest dar din partea noastră a jidanllor. .. nu însă pentru ca se [1395] BOIERI ŞI CIOCOI 1395 1 1 ne sprijinlţ) mant la Sfat, ci numar şi numar ca se nu giceţl nimică ... " (deschide besecteou) Priviţl , boîcr), aici sîlntU o păreche de şfeşnice de aur şi tril pungt, cuprin­ gena fie-care câte-o mie de galbint. .. Presentul îl fru­ mos. " aşa 'I? Toţi.- Prea frumos! Herzobeanu. - Aşa afLr... eată opiniea mea în predwetul jidanilor... Aţr vorbită cu toţi! de minune în favorul lor. .. Stau acum şi me gândesc: dacă mie mi s'au plătit aşa de scump pentru ca se nu grăesc, ce­ au trebuită se ve plătească durnnevoastră pentru ca se deveniţi advocaţiI lor, şi se vorbiţl cu-atâta elocvenţă! Viteazovicl şi Evghenidis. - A! " protestarisim ... Herzobeanu. - Prin urmare, domnilor miniştri, sun­ teţI de părere ca se lăsăm pe jidan] în pace; nu'] aşa ? Toţi. - Dar, dar, sermani!... suntii oamenî bunf, oamem cinstiţI, oamenî, daruicî. .. Herzobeanu. - Fie!.. Waştrptam la răspunsul dumnevoastră. .. Nastasaki, adă anaforaoa cătră Vodă Iti predmeiul jidauilor. .. Lipicescu. - (adu când o hârtie) Eat'o, ecselenţie. Evghenidis. -- Cum?. era chlar gata? Herzobeanu. _.- 're mir!? . Bine-vroiţt a o iscăli, boîert ; şi tu, Nastasaki, se dUCI besacteoa asta zarafi­ lor tnapoî, .. (Boferit su bsemnii.) Lipicescu. - (stringi\nd besecteoa la sin cu dragoste, în parte) Cum?. Vorbă'!. .. Atuncl s'agtungă el! (duce beseeteoa în camera, din stânga ; a pof se intoarce de lea auaf'oraoa, in parte) Me duc 88* [1396] 1396 BOIERI ŞI CIOCOI se bucur pe Le'îba Kana, cole 'n salon, şi se mă capăt cu vr'o câteva ftşieurf. (ese prln fund în salon şi se întoarce peste pucrn, nnruerând vr'o 4: ftştcru-î în palmă.) Herzobeanu, - Ce ne mal rămâne-acum de trata­ risită? . Ha! .. pt'Cclmetul bonfiJtri§tilor. Boîert dumne­ voastră, observarisltaţt de cătva timp ce avent aii luată tinerii întorşi din Ghermaniea şi Franr;a? Viteazovic'i. - B01�juri§t'i1:? pantalonariî? Evghenidis, - Un avent revoluţionar, asupra că­ ruta consulul au trimes mal: multe note. , . Neamu�. - Şi care 'mî pare de natură a ingriji serios pe-un Guvern înţelept ca al nostru, Las' că e'î ne tratarisescii pe noî, cel mari, ce'î simancli7co§1:, fără nicl un seoas ; dar' �i kat'igorisescu fără, nicl o sfieală actele StăpâniriL Cu critica 'n gură, şi cu pistolul în mână, el pretindarlsescu se formeze opiniea publică 'n ţara Moldovi'î, ş'astfelm au mcepută a răspândi groază, în sufletul amploaeatilor. ViteazovicL -' Trebu'îe 'nfrenaţl! Herzobeanu. - Trebu'ie,.. însă cum? El Slllltu cl�telgi1:, nu se temn de nimică, ţinh frăţeşte 'mpreună şi 'sti în stare se face o revoluţie... ş'apol îsu toţi fi­ clor'î de bolerf. Viteazovicl. -- Eu sunt militar, arhon Vornice. " nu ştiu multe .. , îmi reu soldaţii cu mine, şi. .. Herzobeanu. - Şi spelt putina ... ('l'oţll'idii,) Viteazovic1. - (atins) Arhon Vornice,.. am fost cu RuşiI la Vama! .. [1397] BohBI ŞI orooot 1397 Herzobeanu. - Al fost, dar' n'ai luat-o... însă nU'1 vorba de Vama ... Boter) dumnevoastră, vreţi s'au­ giţi lucru nostim?. ascultaţi raportul lUI vic-agă ... Nastasaki, aice't pltartul Slugărică? Lipicescu. - Aşteaptă de agt dimineaţă la uşă. Herzobeanu. -- :pi'l se între. (Lipicescu deschide uşa lUI Slugă-riciI., şapoî ese ) SCENA II. Cei cle'na-inte, Slugărică (in uniformă de vic-agă.) Herzobeanu .. - A1'!zOn pitar, ce mal veste 'n oraş? Slugărică. -- (inchmăndu-se milităresce de câte ort respuude) Bine, ecselenţiea voastră ... Astă noapte doî caldărămgiî ali spartă păretele casei lul A vrămică. Herzobeanu. -- Cel din uliţa-mare? Slugărică. - Şi 'l-aă ucisă. To�l. - SermaIlul! .. Şi 'I-aţi prins li pe hoţl? Slugărică. - Ba nu ... s'aă făcutll neveguţL Herzobeanu. - Ca tot-de-a-una ... Altă? Slugărică. - Bună pace, ecselenţif'... Agl dimi- neaţă, într'o vie de la Copoii, ali fost un duel. .. TotI. - Ear'? • Slugărică. -- 'l'ocmal pe când se primbla Mărie a Sa Vodă, în cât caii s'aă spărietii de pocnitul pistoalelor. .. Poliţiea n'au putut sosi la vreme ca se 'mpedice duelul. Herzobeanu . .:.-. Ca tot-de-a-una, se 'nţelege. Slugărică. - Asară, la teatru, aii fost un scandal [1398] mare. Se parastuea două piese nouă pline de 'rnpunsă­ tur! în ispravnict şi 'n gtudecătorr. .. În cea d'intel, un ţeran cânta: Din Focşanî la Dorohol l'cra '1 plină de clOCOI. şi 'n cea de-a doua, un aftor schimbat în păpuşerlli, spu­ nea că 'n ţara păpuşilor, adică la nOI, telhari! poartă mănuşt, Şi se jură pe dreptate Că le 'sii miinile curate. To�l. - Cum se poate? Şi dumueta, ca vic-agă, ce­ a\' făcut? Slugărică. - Am dat poroncă se 'nchide perdeoa ; însă de-o dată-aii sărită toţ\' cuconaşil şi m'au ame­ ninţatu ... To�l. - Cum? Aii îndreznitu?. Şi?. Slugărică. - Şi piesa s'aii gtucat pen' la sferşit, Viteazovicl. - Dar' ciue era 'n capul resvrăti- torilor? Slugărică. -- Domnul Radu. To�l. - Radu? Slugărică. - Dacă nu mă credeţi, ecselenţie, puteţI se 'l luaţi dopros chrar dumnisale ; căcî 'l-am zărit mal dinioare aicî, în salonul de-alăture. Herzobeanu. - MergI de '1 pofteşte se vie d'ina­ intea noastră. Slugărică. - Ascult. (ese.) Viteazovicl. - (mânios) Bolerî, treaba se 'ngroaşă, [1399] BOIERI ŞI otocot 1399 trebuie asprime ... AllgI? din Focşanl la Dorohofă ţara 'I plină de crocoî: .. Care vra se gice, nOI?. Neamu�. - Raison ... Sumcţiea bonjuri§tilor nu mai are marginl!.. Augl? în ţara de păPUŞI telhariî poartă măullşl!.. Şi eii port mănuşl... Care vra se gice ... Hârzob earru. - EştI păcăli] .. , Ha, ha, ha. Evghenidis. - Ha, ha; ha. Viteazovic1. - Nu se cuvine se rîdem, bojerl. Re­ voluţiea '1 în aer. .. Datoriea noastră '1 s'o tnnebuşim în faşă ... milităreşte ... Hâr'zobearru. - Mă], că viteaz îl prietinul, .. (îu parte) de departe. SCENA III. Get de'na'inte, Radu, Slugărică. Slugărică. - 'L-am adus ... ecselenţie. Viteazovicl. - (cu severitate) Domnule ... Radu, te-am ohîemat d'inaintea noastră ca se ne dai samă de purtă­ rile dumnitale. Radu. - Pardon, domnule colonel, tmî place a crede că ve înşelaţ!. " Eu nu vin aicI chîemat de nime. Vin insărcinat de hatmanul Stefan Stâlpeanu se dau de scire cuconuluî Iorgu, că a sosit de la ţeră şi că doresce se '1 vadă. Herzobeanu. - Când au venit verni Ştefan? Radu. - ler'! noapte. [1400] 1400 BOIERI ŞI cIoCOI Viteazovicl. - Se fie dumnealuî sănătos, Acum, fiind că eşti d'inaintea noastră, răspunde, cum de-al tn­ drăznit asară la teatru? . Radu. - Pardon, domnule colonel, în ce calitate îmi faceţi interogatoriă P. . Mi se pare că nu mii găsesc înaintea uuut tribunal. .. milităresc. Evghenidis. - EştI în presenţa Sfatuluî, domnule, în presenţa miniştrilor, şi trebuie se respllllgi cu respect. Radu. - Prea bine, domnilor ministri. Bine-voiţr a me întreba. Viteazovicl. - Domnule! prietinit dumnitale, comen­ daţI de dumneta tnsuşr, ve pos1JoltJt de-un timp încoace o mulţime de desfrenărt care supără pe Guvern şi pe consulî. Ve bateţI la duel, atacarisiţî oamenii Stăpăuirit cu acuzări de hoţil... Declamarisiţt cuvinte late de opi­ nie publică, de libertate, de egalitate, ca şi când aţl fi în Franca. .. Scriţ1 în gazete lucrurt nepomenite pănă agi în ţara Moldovil, tu cât ameţiţi lumea şi mergeţt cu anarhiea pen' a nesocoti poroncile Stăpăniriî. Asară aţ1 obligarisită pe actorr la teatru ca se gtoace nişte piese revoluţionare, pe care vie-aga vrea se le oprească ... şi cine '1 şeful rezvrătitorilor. ., dumneta! aşa este? Radu. - Aşa. Viteazovicl. - Ş'ltncă o mărturiseştr. .. Vra se gice '1 adevărat că v'aţI bătu tu gîoc de vic-aga ? Radu. � Adevărat. Viteazovicl. - Augiţ1, bo1er1?. Arhon. vic-agă, mergt îndată de găteşte căruţî de poştă, ca se trimeţt pe autorii pieselor de-asară la monăstirilc de la Secul [1401] BOl'EKj' ŞI ofocui 1401 şi de la Soveja. Cât pentru ador], se '1 ticseşt'î Într'o trăsură de harabagtă şi se '1 ecspedueşu la monăstirca Slatina spre pocăinţă. Slugărică. - Ascult. (ese ca se dea ordine, şi vine ear' inepoî.) Radu. -- (indignat) 1l1inunat!.. Ş'apo'î Ve miraţi că tmerimea Moldove'î e animată de spiritul revoluţionar?. Cum ? ., Oament onorabill suntă, în scculul nostru, osăn­ diţi la ecsiliă, la închisoare prin monastirile munţilor, osândiţl fără a fi judecaţI, numai după un simplu ordin a domnului Yiteazovic], şi pretindeţl ca nOI se remânem spectatori indiferenţi în Iaca unul asemene act arbi­ trar! .. Cum?. Se dă pradă un popor întreg unul Za­ haraki şi unul Leiba Kana!.. Se deschidii frontierele ţeri] unet grozave năvăliri de vagabond], de lipitort care vinti se suge măduva Romănieî, ş'apo! pretindeţ'î ca se nu se revolte 'n noî simţul de omenire?. A! .. Domni­ lor ministri, luaţI sema!.. timpurile se schimbă, ele reclamă şi impună adoptarea principiilor civilisătoare care nu se tnpacă cu obiceiurile barbare ale trecutuluî. .. Luaţt sema l .. A început a sufla despre Occident un vent mân­ tuitor care e menit a arde, a seca, a sterpi chirul ce înţelinesce pămsntul MoldoveI. .. Luaţt sema!.. O ju­ nime deşteaptă, onestă şi patriotică ye calcă pe urme; ea are o inimă ce cuprinde tot viitorul Romăniel ; o ju­ nime ce e nerăbdătoare a'şl vedea Patriea eşită din fă­ gaşul putred în care zace de seculî, şi acea junime care are dreptul a purta fruntea sus fiind, că e. gata a _ se sacrifica pentru sănta dreptate a ţ.!lrH· .: ' . \... .,. i 1.'::04 \�, ��' !li: '"t, s» 1. fJfj'l. 'f' OUu1a'/..:: ... � ���:, .. [1402] 1402 BoIER! ŞI ctocor compusă din fiii. nepoţi! şi rudele domniet voastre. El suntă fa9t1, cu betriinil carii se găsescă astăgl la cârmă. Nu 'j faceţI martur) unor fapte ce arii fi de natură a stinge respectul lor fiii eal ; IlU mal comitcţ) greşelt de acele care paUl duce Patriea la peire, căc! ele vor sili pc tinert se smunceasră cărma din mănile bătrănilor ! Viteazovicl. - AuNI, bolerI?. Ne-ameninţă 'n facă eu revoluţii! .. (furios) Nebunule! te-oîă trimete se te 'nchide la Goliea. Radu. - Se poate, domnule; dar' veî comite un act de nebunie. Viteazovicl. - Cu cine grăeştî aşa de obraznic, pan­ talonanule P Radu. - Cu un militar care cred că are obiceîii se dea satisfacţie prin arme, când insultă pe cineva. Viteazovicl. - Satisfacţie! .. Vrel duel cu mine? . Me provocarlseştî pe mine, generalul miliţie'i? Radu. -- Pardon... nu eşti general, eştl numar inspector. Viteazovicl. --- Eli? Radu. - Dumneta... Reglementul organic îţl dă titlul de inspector general (J, miliţieî, adică inspector ob­ ştesc, şi dumneta, schunbănd ordinea cuvintelor, te-al numit general şi inspector... Prin urmare înţeleg se nu al obiceîti a te bate la duel. " Te las dar tot ins­ pector, precum te-am găsit, şi me retrag. (ese.) [1403] Boh:nî ŞI cIOCOI SCENA IV. OeI(, cle'nainte; l1W!{ pe 1,lnnă Lipicescu. 1403 Viteazovic1. - (furios) Ylc-agă, după densul, se '1 tn­ fUlH}'i la casarmă, (se preumblă agitat) şi se '1 lnchigi jurnalul. Slugărică. - Ascult. Hâraobearru. - Stă'i pe loc, arhon pitartă ... nu te grăbi. Viteazovic1. -- Ce f(�llu? ., nu vrei se 'l arestuească, când m'au insultarisit pe mine, Ministru! Hâraobearru, - 'L-omu arestul, n'a] grijă; însă cu forme, cu trop os ; căct vărul Ştefan Stălpeanu au sosit în laş], şi vărul Ştefan îl ocroteşte pe Radu. Evg'henidis. - O ştim ... tnsă mi se pare că s'ar cuveni o pildă ... Neamu�. - O pildă care se coboare nasul bon­ j ur'iştilor. Hâraobearru. - Dar... o pildă serioasă... însă pentru aceasta trebufe se ne chibzuim ca oameni fără patimă, fiind că .. ' ce se ve spun?. bonjurişt1f... bon­ jurişt1f, dar' suutti copiii noştri. . . şi cam au dreptate 'n unele lucruri. Evghenidis. - Prea hine; hai se ne chibzuim. Neamu�. - Se iscodim vr'uu tertip ... Viteazovicl. -- (punend.u-se la masă) Se facem un plan ... Hâraobearru, - Se comhinarisim ... (Se punti Loţi cu frunţile pe mâur şi gândescă.) Evghenidis. - Lucru 'i delicat ... Neamu�. -- Îl greu ... [1404] 1404 BOIERI ŞI ducal' Viteazovicl. - Nic\' de cum ... Hârzcbeariu. - Al găsit ceva? Viteazovicl. - Ba ... nu ... dar' ... Lipicescu. - (întră şi în salonnl de pe scenă. MulţI dtspară in toate părţile.) Uerzobeanu. - Rescoală?. Fugi, Tarsiţo, în ca­ binetul meu ... I(Tarsiţa fuge în stânga.] Trufandachi. 1_ (în uniformă de prefect, fără şapcă şi fără sabie 'n teacă) Unde '1 eklambroiato Ministro? [1438] 1438 BotEld ŞI crocot Herzobeanu. -- Trufandaki?. prefectul de Htrlăă ! Trufandachi. - Epamcstosis, bei m1t .•• ke la ţinuturi, ke la. mosiile, ke aişo la Iasi. Hâraobea.rru. - Cum? Trufandachi. - Tarani s'a sculato ... tirgoveţi s'a sculato .. , m'a alungato ... m'a ... Hâraobearru. - Unde? Trufandachi. - La mosie la Arbureni, ke aiye la porta evgheniet voastre. Toti. - Aici, la poartă? Trufandachi. Neski. .. m'a rapito to spati. (arată teaca goală.) Vulpe. -- Şi mie şlicul din cap ... nişte bIrtstemaţr de pe llliţL • ...T 7' 7 • h ţ" E' . , Trufandachl. -- -LV esm, nestct; .. o 1... nlyen ... Eu cu arhon. Vulpe veneam in fuga mare de la Arbu­ reni ca se ne zaluimo che s'a rasvratito ţarani. Totl. - Cum se poate? Trufandachi. - Nes7â... de-abea am scapato de la munele lor si am dato aiy8 peste alta belea .. , Cum giye vorba: Am scnpato de drace si am dato peste ta­ tasa dimisale ... Herzobeanu. - Nu ve 'nţeleg ... ţeranir?. tIJr- gaveţil? .. dracu?. tată-seu?. 'I'ălmăciţi-vă curat. Trufandachi. - Bei mu, la Arbnreni ... Vulpe. - Las' se spun eu ... la Arburenr. .. Trufandachi. - Ohi, eu. " La porta ecselenţiet voastre. [1439] BobRî ŞI clocot 1439 Vulpe. -- Nu aşa ... la poartă ... ba la moşiea ră­ geşilor ... cum s'ar prinde ... Herzobeanu. - EI bine!.. La Arburent ce s'au tntemplat ? .. SCENA XI. Cei de'nainte, Arbore (se arată în fund.) Arbore. - Eată ce s'au tntemplat, bolen dumne­ voastră! .. Se v'O spun eu. To�l. - Moş Arbure ... grăeşte ... grăeşte ... Arbore. '- (înaintâ.nd în mijlocul scenei) Dumnealut, banul Vulpe ... îl cunoaşteţr? .. Eată'I! priviţi '1 bine ... Aşă'1 că 'ŞI poartă numele 'u favă?.. Dumnealut îl vecin de moşie cu răgeşil' din ArburenI, şi ca VnlpoHi şi ca ve­ cin s'au pus la pândă de mal mulţî ant ea se hrăpească pămsntul bIeţilor lccultort. .. că mare dulce '1, se vede, bucăţica săracului în gura bogatulUI!.. când mal cu samă bogatu '1 pravoslavnic ca dumnealut, om cu frica lul Dumnegi:îll, care se spnvădueşte şi se 'mpărtăşeşte de cincî 01'1 pe an! .. S'au cercat cu binele... cum s'ar prinde ... s'au gudurat pe lângă români doar' 'l-a În­ şela, după obicefă ; dar' eşind abraş, au luat în sferşit calea lungă şi sucită a gtudecăţi). .. Pe la mijlocul ca­ lCI al:'! dat de-un pehlivan cucuet tocmaî sus. .. sus pe scaunul presidenţie) Divanulut domnesc. . ÎnţelegeţI de cine '1 vorba? Nearrruş. - De mine? [1440] 1440 Arbore. -- D'apor do cine P .' de Nastratin Hogea.P.. MareI!' aga Neamuş ... ş'aista '1 mare din pecate! .. Aga Neaniuş de cum au prins la mănă şuşaneoa dreptăţi), 'şI-au �Iis în găndul lUI: Dumnedăă 'mî-aă dat done brace .. , pentru ce?. pentru ca se leu ou-amăndouă mănile, şi '11 dreapta şi 'n stănga, şi de la Stau şi de la Brall, �i do la creştin şi do la păg'ân... Creştinul sunt eu, borerr, şi păgânul, banul Vulpe!.. Cum au gis, aşa au făcut ... AU luat de la miile patru sute de galbinl, făgăduindu'mt glasul dumnisale, şi pe de-altă parte dllel sute de Ia Vulpe, făgăduindu'! că 'l-a face maroritate în Divan. Neamus. -- MincIunI! • Arbore. -- Se se sgarcească mâna oelut care-au luat banil P .. Respunde! ., Ş'aşa cumpăna dreptăţiI al! tras în partea celul fără dreptate! .. Nu trecu o săptămănă, şi Stăpânirea milostivă trimise pcroncî de 'mpliuire is­ pravniculut de Hrrlăă, lUI kir 'l'rufandaki .. , VreţI si) 'l videţi, bOIerI?. Eată'I! .. Nu '1 frumos, da '1 şiret. .. Duruu. alul au fost hal vagiă vestit peste Dunăre, şi prin urmare d'inooacî de Dunăre au fost chitit ca numar bun i de-administrat . t�rn .. , Sermauă. ţară ! ... uCum ai agtuus rde rîsul veneticilor ! .. Într'o gl luminată cu Soare ... Adică multe mal vede Soarele 'n ţara noastră! .. Într'o gi pomenitul kir Trufandaki, hal vagiu-isprnvnic, împreu­ nă cu banul VulpoiU, rntovărăşiţ) de-o ceată de slujitorî, sosescă pc neaşteptate la ArhunjlJl. .. ştiţI? ca bonla 'n trupul omullll!.. El nducu un plug şi 'ncepu a tăiea mo§iea răgeşiJor în doue... BoiI tragu din greu, căCI [1441] 14Al rusuşî pămentul părea a se lupta În protiava hoţiel! , , brazda se 'ntinde neagră ca păcatul de-alungul cămpu­ Iuî.. , Când de-odată esă d'intr'un reclJlL o româncă 'naltă cu PI'Ul1CUşOrU'1 la ţîţă" " ea "Vine sumeaţă 'IL faca ca­ lăilor, pune copilul la plcîoarele boilor şi dicc : "Aţl V8- ,uiW se ne luaţI hoţeşte moşiea strămoşascăv. , ?\a! .. "trageţi În calte brazda peste uuicelul meu, pentru ca "se nu remâ'lc pe lume peri tor de foame!" 'rrageţ'i!,," �i romanca dreaptă, măndră, vitează, se părea. atunct că crescuse 'naltă cftt 'naltul Certulut şi fulgera cu ochii impregrurul el! .. Aşa este Vulpe? .. AŞit este ispravnice ? Princesa, - Bravo, româncă] Arbore. -- De-o cam dată-aţr rămasă tncremeniţî amendoi; dar' ve�(jnd d'inaintea voastră, numai o biată femee ş'un biet copilaş, aţ'l prinsă la inimă ş'aţl poron­ citll slujttorilor s'asverle copila 'n câmp ... Aşa este is­ pravnice P aşa este V ulpe ? .. Când, ce se vi!leţ!? .. Unde 'ncepe-a, pârâi rădrul, unde esă de-a dată n'o sută de romăuî cu cJomege şi cu topoare, viindii ca zmeiî, răc­ llillc1iî ca lei). ., dar' când se pute cangea pe hoţ!. .. tufă! .. şi ispravnic şi Yulpofă şi slujttort o luaseră la srtnetoasa, de nu le zăreal dUd'tile... Dusu-s'aii părle, ca vertejul de toamnă, În răcnetul Românilor care stri­ gau în urma lor: La oarba!.. Ia oarba! ,. Eată ce s'au tntemplat la Arbureul! Radu. _.- (ufmit, esaltat, cu lacrimile în ochr) Gare'l rOmltlL­ ca ceea?" Unde'), se merg în genunchI ca se me 'nehin ill.., Cari'i siîntiî români'l acei voInic'l?. se merg ea siJ"i string 1 peptul meU?, (ditră Neamu�, Trufaudachi şi Vulpe a 91 [1442] HofEJ\l �I cIocoi A! miserabilî! .. misorabilî ! .. VOI sunteţI răsvrătitorlt, vOI viJngetoril săntel dreptrLţl:! .. Peste vOI s'ar cuveni se trece ferul pluguluî! Toti. - (cău tând se bni�te"scii pc Rndn) Hadule ... Radu. - LrLsaţi-lllc!.. indignarea şi lacrimile me 'nueduşi; când aud asemene infamit în btata NIoldovă! .. Ş'apol ve miraţf CrL spiritele Ierbii, că dorul de resbu­ uare cresce 'Il inimî ? . Eli me mir cum de n'a isbuc­ nit pău 'acum o revoluţie lllfll1tllit6re?. dar' bun e DUI1l­ negau! .. Ora va suna! ..» (:;0 uu d e sub fcre astă sgomot ruace, sh'jgi-He �i Jal'l�,i'i,,) TotI. - Ce este?. ce este? , Radu. -- (tnnsfigUl'at) Ora it sunat l SCBNA XII. Gct dc'naintc, Slugărică, Stolnicul. Poporul. - (afad) Ha ... ho l.. Nu ela, gulera- tule! - Vall'u! - Pe (lcllşil, mrtl! -- La par]', la pari! ­ DaţI de moarte! - Prindeţi clocoml: - Ha... hooo! .. (Se aude sgornot ele Iu pl.â, tropot de eal �l zinglLcllit de si.î.bii.) Slugărică. -_. (,;păriet, rn pt, stâlcit] Bcselenţio ... fugiţi. .. telharii! .. m'aii misti! .. 'roţi. -- Vi0-ag'il bătut?, Cum, cum � .. Slugărică. - (c"'ienel pc, n11 "U111n) Norodul ! . 'NIl-aţI poroncitti se leii oamenil agiel ca se 'mprfLştilL\ bandele de pc uliţi. .. Am eşit cu slujttoriî călărr, am dat lU­ ruş: dar' în loc se'! alungăm uoî pc 11011�il, ne-aii alun- [1443] ])()if!H1 �I cIUCO[ H43 gattl el pe nOI păn'aicî ln ogradă, Priviţt în ce hal m'ati adusă ! .. Va1eu! Viteazovicl. - MojlcÎl! .. trebuie 'mpuşcaţ'î! r Arbore. - iVIoj icY , mojicl, dar' mulţl... Nu cerca \ marea cu degitul, Poporul. -- (afar,,) Ce batgrocură') asta? -- Se hăî­ tuească norodul cu slujttorr ? - H.0slJmmre! resbullilHl! Glas Crocoiî: -- Glos aga! Lipicescu. ---- (afară) mOS aga! . _ gros miniştriţ: Poporul. --- (afarit) e:los minlştrlt! Viteazovicl. -- Co �ictl?. gros ruiniştriî ' _. Sol­ daţii. .. se vie soldaţii. _ _ Viy-agf't, aleargă 'udată la casarmă. Slugăriciî,. -- Ba, aleargă dumnetn dacă vrer. __ ELI m'am săturat de huchisală. I.ipicescu. -- (af,,!'it) Marii MillisterYnl! Viteazovicl. -- Ear'? (doxchtde feresta) Mă)', beţivilor. cum îndrilzniţl? _ Ollt aduca tunurile ... Poporul. -- (af"r,1.) Oarba! _ _ la oarba! __ (A fa 1',1, se au d îi şuc6î.tnl'l.) Viteazovicl. - ŞdmCt! Lipicescu. -- ("fa.ră.) Şclmc�'l fictorul tată-tiHL (O peatră. ui-nuca tâ sparge uu gcam.) Viteazovicl. -- ÂrunCrt cu holovam ? _ Ah! ti pad­ Ici ! (asve.l'1c u u 8CaUl1 pe fe"restiî) Nu! PoporuL - (Mad) Ho 0 __ . O! (Pctrelc cu rgri In fereste: unu Iovesec po vtteaaovtcj 1<1 ca.p,) Viteazovicl. -+ Valetl! __ 'nli-[li'l Sparlll capul, tel­ harif ! [1444] ll(\jU:[ i;'l dO Elena. - (ingrijit.,'(1 Radule ... Princesa. - Nobil suflet! .. El se ecspune pentru toţI. Radu. - (deschide n�a din fund şi se prestntă poporu Iut) Oa·- menî bunl: .. (Se aude sgomot mare in popor.) Poporul. - (afarii) A... a. .. a! .. Poporul. - (năvăltnd in salonul din fund) Dreptate, că, ucidem tot!.. dreptate! Radu. - (mănţinelldu'l) Staţl', staţI! .. ToţI. - (îngrijiţ!) A! (se grupează de o parte.) SCHNA XIII. Ce'! cle'nainte, Stâlpeanu. Stâlpeanu. - (ese din cabinetul d in stânga şi ae p reaiută milo reţ d'inaintea poporuluI.) Ce este, oameni bunî, ce vreţI? Poporul. - Cuconul Ştefan! " Se trăească cuconuJ Ştefan! Stâlpeanu. '- Se trttiţl cu toţiI, feţil mer}.. Spu­ neţi'mî ce ve tulbură? . Ce doriţi? Poporul. - Dreptate, cucoane, dreptate! - Aga ne-au ucisă pe uliţI cu slujitorii. - Jidanii ne 'nnedu­ şă. - Pânea '1 făcută cu făină aprinsă. ,- Carnea tî de vite bolnave. - Suntem jăcuiţl din toate părţile, -- Ne-aii [1446] 14c1lj B01EItf �I ClOCOT aglullstJ cuţitul la os. - Se '1 dee afară pe aga, --­ Gros aga! Lipicescu. - nvf ndu-so pe d easu pra capetelor poporuluI) Glas mmiştriî ' Arbore. -- (al'ătand pe Lipicescn) Baca Iuda. Radu. -- I'ăcere ' .. voni espune eu plângerile vostre. Poporul. _ - Grăcşte, grăeşte, domnule Radu. Radu. - (pc pragul uşii din mijloc) Domnilor ministri! ţera sufere de multe rele ... Poporul e călcat în picloare! .. Poporul. - Aşa, aşa, păcatele noastre! Radu. -- Poporul e bun, poporul e răbdător ... dar' şi răbdarea are marginr, .. m s'a deşteptat în fine din somn, s'a ridicat diu înjosire, 'şl-a adus aminte că e Român! .. El cere dreptate pentru toţl, pentru cer miel ca şi pentru cel mari... parte dreptă .. _ Aşa e, oa­ ment bunl P Poporul. - Aşa, aşa. Lipicescu. -- 'rOţI, afară de miniştri. Radu. - Tăcere l .. Poporul s'a o<;erit de monstruosa Invoire dată lUI Zaharaki, ca se face din săteniî ţeril ro­ bii lUI; el cere se se desfiinţeze acel pact de crudă şerbi re. Stâlpeanu. -- Se va desfiinţa! Radu. -- Poporul s'a îngrozit de năvălirea vaga­ bongilor pe pămentul MoldoveI; el cere se se rsnduească comisil pentru cercetarea şi isgonirea lor. Stâlpeanu. - Se vor rendui l Radu. -- Poporul se simte umilit de a vedea tn Ca­ meră, ca represintanţr al ţrrif, oament impuşt prin co- [1447] l' r lJOTEnl Ş[ otocor rupţie şi ameniuţăr). .. el cere depărtarea lor din sinul ohştescei Adunnrl'. Stâlpeanu. -- Vor fi depărtaţi! Radu. - Poporul a fost maltratat pe strade de sbirit agicî. " el cere schimbarea agrtl şi darea lu] în .i udecată. Stâlpeanu. - Fie! Radu. - 8CmteţJ: mulţemiţî, oament buni? Poporul. -- Dar, dar! - Se trăească cncouul Şte- fan! - Se trăească domnul Radu! Lipicescu. - ("r,tt"ndu-,e) Poporul cere mal presus de toate demisionarea miniştrilor care-au făcută tot răul. Poporul. - Dar, dar! - Afară miniştriî ! Stâlpeanu. - Liniştiţi-ve, copil l , . Ministerlul în­ treg aii demisionat, pentru ca se împace obştiea ... Mă­ riea Sa Vodă m'au însărcinat pe mine tnsumî ca se for­ mez noul Minister. .. SunteţI mu!ţemiţr? Poporul. - Suntem, suntem. - Ura! - Se tră­ cască noul Ministru! -- Har se luăm musică, se ne primblăm pe uliţl. - Ura ... a '" .. a! {Poporul se retrage C11 scomot pe sub fcrestă 111 sunetul ruusicef.j- SCENA XIV. Cet de'nctinte, Viteazovicl, Postelniceasa, Tarsita. Viteazovicl. -- (întră furios cu nu bleastur pe frunte) Am demisionarisit eh?. Când? Evghenidis. -- (esind din drepta) Cănd am demisie­ narisit? [1448] BofEIi de'nainte, Stâlpeanu, Radu. Stâlpeanu. -- Ce '1? Arbore, - EştI Ministru! .. poronceşte slujitorilor Be păzască uşile ... (mergend 1. u�. din fund) Unde 'sti slujt­ tariI?. VeniţI aiel. .. (aduce la uşa din fund do! subcorntsarf �i " a�ea'Jă la uşă) Staţ] cale. .. şi se nu lăsaţi se easă nicl dracul. Stâlpeanu. -- Dar' ce te-ati apucat, Arbure?. Arbore. _. (In.âu d pe Radu de mână. �i aducendu'I în faryfl. lUI Lip icescu) Radulc, pune-te cale 'II faca cîocotulu) ca 1111 ştejar În fayrL unul putrogafîi. , . şi, dacă s'a mişca, din loc, se ml'l trânteştl C'UlI pumn în geuunchr, TotI. - Dar' ce '1? , Arbore. - Am prins hoţul În căpcann lui... A! Ltop­ ctotleandură. " A! CYoc:oroJlcacllle! .. faci plastograât ca se caliceştî pe stăpânu-tăii P. . (cătră Neamuş) A! grupăue presidentule al Divanuluî domnesc, dnJ mana cu plasto­ grafi) ca se apcşt În cumpăna drepLrtţi1? Neamus. -- (mândru) Oe? , Arbore.- Ş'aţl creguW VOI că vi s'or trece coţ­ căriile aşa ghioşgorea, ca 'Il satul lUI Cremine P Dacă doar' n'au perită tOţI cânil de pază (lin sat L. doar' n'ati murit {WdL Arbure rrlgeşuI! Stâlpeanu. - Bine, uncheşule ... unde'] plastografiea? Arbore. -- (ar:1timd hărttea) Priveşte, ClicoalW Ştcfane ... priviţI cu toti], bOIeri, cale In zare hărtiea astă afuri­ sită,! '. Care '1 data lJiirtie'i?. 1848! .. acum cetiţl [1470] 1470 BOIl!:UI ŞI orooor {lata stnetul uf : 1846!.. apoî cum s'au putut scrie un sinet la 1846, pe-o hârtie care-an eşit din fabrică la 1848, cu dOI ant mal în urmă? Lipicescu. - Val de mine! " suut perdut! (tremură.) Arbore. - Eal] vic1eţl nelegiuitul!.. 'L-iJ.iI apucat tremurul lUI Cain! Stâlpeanu. - (la comtsarr) Comisarr: .. puneţi mâna pe ticălosul ist de plastograf, şi la Criminal! Lipicescu. - (cade în geuunchrl Ertare, borerl, ertare ' .. Fie-ye milă ... Stâlpeanu. -- La Criminal! (Comisat-if apuciî pe I .. tptocscu, �i '1 tl'a.gil. afru-ă.) Stâlpeal1u. -- (lui Nearnu ş) Ciit pentru dumneta, dom­ nule Nearnuş, din minuntul acesta nu mal eşti president Divanulut domnesc, pe care 'I-aI desonorat ! 1ifeamu�. - OIU protesta la consul şi la Paşa : (ese.) Stâlpeal1u. - Ha! .. apropo de Paşa. Domnilor Vi­ teazovic) şi Evgheuidis. " EatiL jalba ce-aţi c1atll Paşi! în contra Guvernuluî, după ce-atJ că,guW de la putere ... Eat'o! ., Ve invit ca se faceţI o primblare pe la mo­ şiile dumnevoastre. Viteazovicl. - Asta '1 un abuz! (ese.) Evghenidis. -- I{atah1"isis! (ese.) Vulpe. - SamavolniC'ie! (ese.) Trufandachi. -- .Aclikie! (ese.) Arbore. -- HaU!,. S'ah curăţit copacul de omi­ dă ... Sfenta dreptate-idl eşit în undă pentru toţl! .. Vivat! [1471] BoTERI ŞI orocor 1471 Bravo! .' a�a se cuvine, căcl adovă­ scrisă in inimt, nu pe pergamente, - El. frate Arbnre, nu trag) un chiot Princesa. - Ba 'ncă nu pentru to�L .. Aşteptaţl!" (merge in apart.amcnt.ul din stânga �j aduce ne m�nr� pC' Elena.l SOENA XIX, Oei[ de'na/inte, Princesa, Elena, Princesa. - Len]o, şi tu, Itadule .. , (a.pu ei de mi,uii '1)6 Ruelu) veniţi de 'ngeuuncheţi înaintea părintelut vostru ca se binecuvinteze cununiea voastră, ... Rad u şi Elena. - (ea(H:i in gC.llllllCld d'inalnt,en, lnI Herxobeanuj Ah! tătuţă. , , Hârzobea.nu., J,iil mOI! .. Princesa. rata nlJbleţli '1 Stâlpeanu. ,le bucurie? Arbore. --- (Ulurit) Ha trag. .. (cerc;1, �C trage uu cluot, (\".1" il innecă plâusnl) 1. .. i. .. i ... Nu pot, că'uu st(1 lin Hod în g[lt ... ]'de 'nnccă lacrimile (le bucurie! .. (Stalpeann şi prtncesa se oju-opte de Hcrzobeaun. Rrul u se :tl'llHCii iu bracclo lnl Rt:Upearlll, Elena se ltl'UHC,I, În hl'ac,.:(\lc Pl'lHccRe"î.)