[20] '20 HERŞCU BOCCF.GIUL Marftl., marfă de Paris! ARtă-gi chiar o am deschis, Ş'o dau eftină, 4ic geu, Ca, se schep de ea şi eu! Foarfecf marî d'J tuns un chichi *) Cel ce prindîi prea mult ar-ich'i.**) Brice lung'l du dat perdaf Celor' cu pricini de jaf. Pentru aşa moţpăuol uu treime judecătorie ... tl'elJlw, bărbierie ca se'f usture păn' pi chele.***) Poftim ace de cilrpit �i clei\] tare de lipit Inimile ce-ali sHibitu, Cugete ce-aii plltregitiL Poftim apă, de li vant Pentru cavaler galunt : Chind pe nas o tragi, o 'ngltiţl, Fad pe loc lmf,ri, IHlfi\l! (SU'Glluttf,J. (el,rit public) Cum ai spus, me rog ? se'ml fie de ghicL, foarte mulţumesc d-tule ... lIll primesc. Poftim praf de dintl pre bun Pentru-aceia rare spnn Minciuuf lung!. de şepte coţI ... Se le C�L(](j dinţil toţi. Poftim roş-roşfor. .. îl vend Pentru-acel mi�el de rend Oare, 0rl. şi ce pKiescu, Pc obr«" lin se roşescii l "') Un pic. - **) AripI. - *:i'*) Pcl e. [21] HEItŞOU BOCOEGIUL 21 Cllmpel'aţi, me rog, Ci' se le trimitcţl lor preseut de Paştt, în loc ele vovă *) roşt. .. Nu't scnmp... che am adus multii do asta. llIal poftim §i cherţl de g'ioc lIIcsJuitc pe noroc, Se te fa.c! mult nlC\l dilla.î Mal diha} de cât un craiii, !\'Ial poftim §i alt" cherţr Unde duche mult înveţl 'l'e fad foarte procopsit Procopsit sau pricopslt. Videţ'( el-vostră.,. c!Ierţl şi chcrţl. .. aşa'l? înse aste se vcnc1ii atfLt ele mult. .. che s'o dat vendarea lor în otcup. .. chind aste-l-alte le cumperi], de geaba numar şfJarc9iL .. Adichi ... ,�ic gctl! .. înveţaţl trebue se fie şoareciî din ţoan Thioldovi'il Cum al gis m0 rog? chit ţinD? NU'1 scump ... aşa se trăosc l cine 'ntreahă, 90C8 11:1, cine cumpără, ciucî lel, VOltS?. chit dracu pc tată lUI?. adichi si mi erţ1. .. marfă de Paris şi de Lipschi, nu'I marfă de Podlclvoeî. .. **) A:,trt marfă elin boccea, am adus'o cii singhir din Momol'­ uiţi, şi chiti am păţit pău'aice ... Dumnedoă tcrcasche ' .. Se vidaţ!, mă rog. J)'I'am pornit de pe graniţi eri un 'b081' mare ... cu cherîta cu clol yoi�tl***), şi cu un cal care făcea chit opt. Dar chind am pornit, m'o apucat pe drum ele-odată un viforoiă choptnşit cu omăt şi pe far;r, şi pc dos. Chind mă M.tea peste obraz, chiud me bătea peste ceafă; clar eu strigam "ro, vio, la calnl cel (le pe *) On{�. - **)' Podul rlioa,cl. - *:1::1") Oişt.p. [22] 22 HERŞCU BOCCEGIUL chorută ... şi chind strigam 1'10 ..• calul făcea ho .. , şi sta pe loc. .. Eli 1'10, el ho! eu 'IlO, el ho!.. ghira'î ŞW1'J!.. aşa, supărare mare... de chind o trecut jido­ '1il Mare roşie, inchi n'am pătit, gic gell! Perciunit mi se făcuse meciuchi, şi barba ţepuşl. .. inchit m'o prins un gutunar piste nas, de cele tătăreştl... Ba inchi ce se yeg!? .. che şueram pe nas ca UIl tilharoiti ... chind me răsuflam, făceam: fhitl. .. Ş'aşn, me rog, ca să nu mal lungesc vorbe degeabă ... am agiuns în codru Herţil! .. aveeî l ştiţI d-vostră ce'l codru HerţiI? ave!! mamunîeti ' T .... (Arie jidoveascăl. Codru HerFl (tor) cel de morte, LCL jidan] '1 duşman forte. El veÎ! muin got! Dacă 0�tl cam rufos, Votnicos . .. (1<. fricos, l' , Qic gen, lllOr'( ele tot! bis II. �hun[(, tatit! (te!') maro frichi 'fine cale la potichi! El vel! main got! Dacă e§ti cu zuluf Si pe cap plin (le puf, l' o D' 1 v v 1 '- t' bis. "le gen, mori ne r.o ! Acolo O perit jupănu I�ichi Zarahl care era tare voun­ cos şi chind se maniea. .. de frichi fugea pi deal ca pi [23] HERŞOU BOOOECHUL 23 vale; şi jupănu Solomonichi harabagiul care purta tot deauna la drum un harţagan") mare pentru volintiroi, şi chind se întîlnea cu dînşil... le da degrabă harţaganu, ca se nn se face primejdie. Şi chiţl ali mal perit! se :fie la dînşi'î acolo unde ş'i-all lăsat papuciî! ... aveî l ... codru H t'U, . er�ll ... Dumnedeî; fereasohe, chit am mal păţit! EtÎ mi) mir (le frichi cum (le n'am murit? El vei, mamu nleu! El vOI, tatu nI eu ! M'au prins tclheroiî l m'au prins, 'l-am ve1ut; Ba 'nchi mi se pare, che m'au §i bătut. El ve�, mamu 111el1! El vet, tatu nI eu ! MI-al'Î făcut morişchi, chiar pintre perciuni. A§a talharî inchi n'am vegut nebunl l E'l VOI, mumă 111ou! El voi. tată nîeă ! Da se videţl, mă rog, cum s'o întîmplat cu bătae, Nu eram departe de Dorohot. . tirg jidovesc ca şi tirgu EşL �1a'( avem un deal ş'o vale ş'o limbi ele pădure. Eu mergeam fără griji: pentru che nu's fricos. Chind de-odată zăresc înainte doă matahale groase şi spetoase şi hăr­ boase şi. musteţoase, care băga frichi la oase. Chind le-am zărit, am murit.: . dar fiind che nu's fricos ... mj-am scos degrabă şi cuşmă şi chitie de pe cap şi le-am pus ună'n drepta, ună'n stinghi. .. ea se vade telheroiî che suntem mal mulţî. *) Bai-tagan. [24] 24 HERŞCU BOCCEGIUL StăI Îudă l răcneşte de-odată un matahal. Eu gic vel ! calul face ho : şi ne oprim trusto�r. Dache ne-am oprit. .. telheroii o 'nceput a veni spre cneruţă cu ghind roti. El!, cu cap, strig la d!nşiY: Nu veniţr, nu ... Vot sinti1ţl dOl, IlOI sintem tril! -- Da ce sînteţI VOI, tărtane ? --- NOI sintem oamen) hunl cu frichi, .. a lUI Dumne- getI, sfinţi părinţl de la mănăstire, gic g eu; "Dache nu "me cregr po mine care's harabagiu? intreabă şi pe jupănu "Lcl'brt din fundu ehcruţiî,: - Aicl' m'am greşit cu vorba puţintel, şi volintiroii m'au înţeles che eram boccegiu. .. mamu nteu! chind s'aii arun­ cat pe mine ea doî zăvoiJL .. şi chiud o inceput a'mî scutura de omet chelea draculu! *) cu ciomegile ... vei, 1'01, vCI! par' că bătea in păpşoî, gic geu. El! strigam ghevalt. " Urziehi 1**) şi me luptam ca un voînicos ... pentru che nu's fricos ... dar ce folos! ohind făceam cu ghicischi flischî. .. el cu ciomagul trase şi pliosc ... Chind eL! eram dedesupt, chind 81 deasupra ... dând 01 deasupra, chind eu dedesupt... Al YOl! tatu llrCt!! telheroit mă făcea chiseliţi dacă nu mi! scăpa de pc dinşif nişte creştin) botezat]. (oftează). Bine-o 1is cine-o 1is, che, jidanu nevoeş se 'neacă pe uscat! A doa gi chiud făcea cucoşu chichirighi. .. m'am pornit de la Dorohot, inse pecatu mI) alunga, chit pe cole, chit pe dincole ca pe un ghischi. .. şi chite am mal păţit L .. *) lVla.tel'ia lmlanu'ilol' jidoresol f,e llumesce: pelea dracului. -."i<'i:) Urzică., vestit agent al poliţieI cUn Ia.�r. [25] HERŞCU BOCCEGIUL 25 El vOI! codru Herţir! ... .Mal bine de chit SI! faci neghis­ torie cu dinsu, mat bine se şeg'î linghi balabustă. (duios) Balabustă l . .. şi ell inchi am o balahustă., . şi ce bala­ bustă frumuşiohi, cu faţă de ghermesit de Lipschi. .. faîn, faln ... Chind o vegl, te apucă un fior din talpe şi giocl ca un curcan bătrân. Eu mor ele pe dinsa ele dragoste, şi toţI jidanil mor de pe ciuda mea. Ha, ha, ha ... par' che sint un graf jidovesc, aşas fudul eu balabustn uroiI! ... ş'apot poate che n'am dreptate? (Aiie .iidovească). Balabustă mititichi Dragă uîeii, Tare'I tare irumuşichi ! l)ic §i 1cu. Chind o văd eli pe dugheană, Val, val, val! M:e măuinchi ]lI! sprinccană , Hal, ImI, hal! Handiridi, ridi, ridi, ridi, ridi, ridi Handiridi, ridi ltulmla! Handiridi, ridi, ridi, ridi, ridi, ridi Handiridi, ridi, Zllgzal�. Thiititichi balabustă Dragă uICU Poartă ro chil fără fustă pic §i 1eu. Ea pc cap e rasă, rasă, Val, val, VUI! Ş'a§fI inchi '1 mal frumuasă Hal, hal, ImI! Ilaudiridi, ridi, etc. etc. [26] 26 HEHŞCli BOCCEGIUL Bnluhusta ce?" frrunoasă Draga 111C'll Chile-odată 'I mânioasă Die si cieă. Dar �drin"d �red clie'lI aşa R'l:(chi Val, val, val! Ci' o broască UlA fac lifchi IL'1, hal, lud. Handirirli, ridi, etc, etc; (Hcl'�CU gioacă intr'uu picior: bătend în palme, ÎD vrem e ce câ.ntă HUl1- dn-id i. De o dată. se aude un lătrat de câne în culise. HeJ'�cu se 0])1'8808 spurieat şi aleargă ele le cotul de gios) 'fibă chine ... Arihnândâ toinara. .. lV11-ft sărit inimă din loc (st.upesce în sin). Am soco­ tit che m'ati mnncat. .. (cu mimie) Am se te lovesc cu batu peste cot ... las! las! volintiroin buţuf*). (Cătr" public) Poftiţi 01'1 nu poftiţl? ... noţl se'nn facuţ\: ceva alişveriş, che n'am vreme ele prăpădit. Ii-vostră ştiţi numar se rideţl de mine şi nu 'mi cumperaţt nimiohi. .. El! a.t:tt pagubi pc ţenra nostră. . . (stl'Îll[!e bocceo a) Pentru che sint jidan boccegiii, de aceea nu Hoit! se'ml faceţi settenlichi. .. Poftim ele mergeţI pi la dughent mart ea se plătitl indoit (pune bocceoa pc umeri). Boert Ii-vostră mal am inchi o marfă (rnştnendu-ee) dar nu şti(l dache se cade S8 ... Mrtl am inchi si mănusf Şi le-a�l del. [(LI" nicl lîn gl'U�1 Dacă-aşî §ti, boerf, che vretî Mie 'n palme sc'uif băteţl! Am (le toate cum vedeţl; lVlarfa mea nu are pret\: �'o (],dl flftină, gic �eii, eli ,,0 sC,tp de ea §i l'TI. (Se pOl'nesce stl'ig,ind: 1narfiî nlăr/;tnt'tt:�lt1"t. CindI �atl'ă in cu­ lise ... Hel'şr:u se apel'it cu cotul pe c1hubpoI). (Cortina cade). *) Beţiv, [27] CLEVETICI ULTRA-DEMAGOGUL [28] [29] ULTRA-,DEMAGOGUL CÂN'rICEL COlilIC Oantat de D-nul Luchian, pe teatrul din Iaş1186 2 .. --'" (Teatrul representă un salon), Cleveticl (Cu frac negru, jiletcă Robespier, crrvată de matasă alLă �i cu oarba 'Il furculiţă, intră pe uşa din fund). Sănătate şi frăţietate, Domnilor cetăţent l.. Am aflat că sunteţi adunaţt în colegiu eleptoral pentru alegerea unul deputat, şi eată-me's, alerg ca se ve espun profesiunea mea de credinţă. Eu sînt celebrul Clevcticî Cunoscut nu de mult pc-aici, LibG-ultra, jurnalist Şi ccnstituţionalist. Uniî 'mf gicu că 's d(\�og, Alţi'! că sînt numaî un gog ... Dar eu u'asud, eu sufăr tot Căel sint un mare patriot! [30] 30 CI�EVE'l'ICI Ce vroîesc eu, Domnilor? .. O sciţ'î din coloanele (!iaruluJ meă : GogOG,§c�)J/d}'iotică. Vretl maî ântel consacrarea aptuluî ile la 5 şi 24 Ghe- Har, ca unul ce este făcut do mine şi numal de mine ... DJ,r, Domnilor, ell singur am fost atâ,t de putinta ea so aprind soarele acel oi �ilr memorabile! . � Şi cu toate aceste priviţ)': nu 's nicî macar un Ministru! � , Al doilea: -- �Trelt respeptul Convenţiuueî cu co�diţiun� ([8 a fi schimbată în totul, ca una ce a fost elaborata de străin], fără concursul patriotic al Românilor .. , Al treilea.- VretI sufragiul universal pentru ca toată, ţeara se se preface Intr'o urnă eleptorală. Vrey mal mult, Domnilor; vreti ca tot locuitorul se fie rspresentaut al l\aţiunoL Ce spectacol llltlreţ! .. Patru milioane de c1cput[1ţl la un loc cerend cu ventnl! Sînt novator, am idei marf IMi revolnţionarf. Y reii se l'cstorn, se schimb, se dreg ... Iur ce cfI§tig' ?, .. cu ce m'aleg ? Unii inil �ieu vrednic Roman, AlţiI prctindi. că '8 şarlatan ! Du eli n'usnd, eii sufăr tot CiI,el sînt un mare patriot! Ce vreti olt, Domnilor? .. Un lucru prea simplu! VretI libertatea absolută ! . .. SĂ nu mal atărne servitori] de stăpân), copil ele părinţi, soldaţi] de şefi ... Vreti ca tOţl buni! Romănl, se se poată aduna cu miile când îl voii; chîema eu, fără a da de seira Guvernuluî. Vreti [31] CLEVETlcl 31 egalitatea perfectă l. .. se llU mal fie sărac! şi bogaţI, nnn şi man, slabI �i graşî, pro:itl şi cu cap, oameni şi vite ... Vreti se imitez tn tcara mea toate fazele revolutiunel fran- b � cese, căCI numar prin tulburare o naţiuue se civillsează ... dar cine m'ascultă? Găsesc o oarbă opusăciune din partea unor strigot, unor retl'ogl'agr ruginiţI W Sandu Napoilă. M unţii cel marl cu-ale lor stfmel Vreti se'I restom prin văf adâncf, Se nivelez tot pre păment ... Dar cine'mf crede de cuveut ? UniI îlll'i gicti că sînt tribun, AlţiI pretiudîi ci'. sînt nebun ! Dar eîi n'asud, eii sufăr tot, CăCI sînt un mare patriot! Ce vrcă 8ll, Domnilor? Vreti se fiti caăa, se flr! spada de Damoclos a conservatorilor şi idolul populnî suveran! De aceea vreti se împart moşiile proprletarilor.. . Dai' m8 veti întreba dacă eu însuillf-sl11CiJl:opflctar? Ba nu, însa aceasta nu invalidează convlcţiunile melc socialiste. ElI, Domnilor, sînt un cetăţean însetat de glorie �i de amoaren popularităţeî, şi prin urmare, 01'1 cât de grele se fîn impregiurările politice ale terc]', erI am curagiul il striga în gura mare: arme, arme, armo ' căd mă cred brav ca Stefan cel mare şi ca Mihai Viteazul. Vreti pl'e Iiornânf si::,'l fac pe loc RomanI anticf, vitejf de foc, C,) se ţinem resbel cu El1§l. Eng'le:t,l, Chinezi, 'I' urc) , Nemti §i I'ruşl. [32] 32 OLEVETIGf r 1 (Se aude afară bătae ele tobă. Cleveticr se spnrie strigând:) Aoleo! ce se fie? (el alergă la fereastră şi se intoarnă adăogând): Am cre(l u t v, V! ca s el ... Unii ÎmI giei] ca's h�rţiî.gos AlţiI pretintlu că's cam fricos ... Dar eu n'asud, eli sufer tot Oăc! sînt un mare patriot.I Ce vreti eii, Domnilor? Vreii libertatea cea mal ne­ mărginită a presei, pentru ca se pot batgiocori când tmî place şi pe cine 'nu place. Vreti se răstorn tot ce esistă, pentru ca se 'mî fac un pedcstal din ruinele preseutulut şi se mi') urc pe acel pedestal, ca se proclam republica de­ mocratică şi socială.C Trecutul e al strigoilor, preseutul e al moderaţilor, viitorul e al meu! Trecut, present, lIU mi) sfiesc Se',! critic reu, sin osândesc, CăCI eu, cii, cii §i numaf eu, Sînt bun Român §i sciii ce vreii. Ilniî m'admirii, alţiI me 'nchidă Unit me plângii, alţiI: me ridii ... Dar eu n'asud, ei1 sufăr tot Oăd sînt un mare patriot.! Cercaţ], Domnilor, se me trimiteţi la Cameră, cu man­ datul de representant al Naţiuneî, şi atuncl veţI videa ce poate Cleveticl. .. Închipuiţi-ve că sînt în Cameră ... eată-me 's la locul meu. .. (se pune pe scaun) Cel' cuvântul, D-le Preşedinte ... cer cuventnl. .. nu mi'l dai? prea bine! (se scoală şi vine În faţa publiculut) Am cerut cuventul pentru ca se combat opiniunea emisă de D-nul l\'Iinistru de finanţe [33] CLEVE'l'Id 33 în cestiunea budgetului. De şi onorabilul preopinent a cerut cestiunea prealabilă, volti întreba ee este budgetul, D-lor? Budgetul, Ii-lor, este pulsul unul Stat! .. trebue în consecinţă să'l pipăim cu luarea aminte a unul me­ dic ... Lăsând dar de o parte pe D-nul Ministru de finanţe care a sulevat această cestiune urgentă, mă voiti adresa cătră D-nul Ministru ele justiţie, pentru ca se '1 întreb: cum de a cutezat a călca sacrul princip al inamovibili­ Utţel consacrat de Conveuţiuue, depărtănd de la giudecă­ toria, nu sciă căruî district pe onorabilul cetăţean Cârcioc, ce a dat atătea probe de integritatea cea mal pură şi de patriotismul cel m<11 pur? Îmr va răspunde negreşit Il-nul Ministru do resbel că formarea uncî nouă bateril este necesară? tnsă, Domnilor, strămoşil nostri Romani, companionu de arme al strămcşulut nostru Traian, n'aveau trebuinţă de atătea tunurt pentru ca se învinge pe ini­ micf, şi când e cestiunea de ban], se cuvine se fimă eco­ norul, CăCI acest budget este produs de obolul săraouluî, aceluî sărman asuprit şi nenorocit, pe care cad toate \ sarcinele ' ... acelut ilot ce geme de secolr, fără ca D-nul \ \ Ministru de interne se se fi îngrijit pănă acum de a propune Camere] un protept de lege pentru uşurarea ela­ sel de glos... A! D-le Ministru de interne! dacă al avea alte găndur), de căt acel ele a prinde o rădecină eternă pe scaunul preşedinţel, al gandi că dinaintea D-tale doă drumuri sînt doschise , acela urmat de Bimbaşa Sava , şi acela urmat de Cavur!... În dam D-nul l\l[inistru al afacerilor străine me mtrerumpe sub pro­ test că II 'aşI fi în cestiuue ... D-luî nu scie usul paria- 3 [34] 34 c:LEVEnct ) mentar, dar eu. " sînt trimis aicî de Naţiune ca repre­ sentantul intereselor eL Acest mandat sacru îl voiă în­ deplini ca cetăţean liber şi liberal, apărând cu energie şi cu logică (iute) libertatea, egalitatea, dreptatea, fraterni­ tatea, inviolabilitatea, inamovibilitatea, autonomiea, Con­ venţiunea, drepturile naţionale, garda naţională, partidul naţional şi cele-l-alte ... (resuâându-sel căc! el\. .. şi de ce nu? am toate calităţile de a fi Ministru! . .. O mărtu­ risesc cu toată modestia, D-lor, pentru că am fost, sînt şi voiii fi cetăţean român şi nu am obiceiii de a aprinde luminărî, din contra eu le sting ... (glasul i se strnge : el ur­ mează a vorbi prin gcsturr). li Fraţl căuzaş), m'aţ] augit? Sînt elociient apclpisit. Vorbesc, vorbesc, vorbesc, vorbesc Păn' ce pe toţI '1 obosesc. Unii 'rni gicii ritor hazliii, Alţi] 'rnî gicii palavragiii! Dar eii n'asud, eii sufăr tot CăCl "înt un mare patriot! (lesă matestos). (Cor lina cade). [35] ) x SANDU N .. APOILA UL TRA -RETR OG RADUL [36] [37] SANDU NAPOILA ULTRA-RETROGRADUL CÂNTICEL COMIC Oantat de Il-nul Luchian, pe teatrul din Iaşt 1862. creatrui represeută un salon) Napoilă, (afară), Ce face?. Se plătesc eu capitaţie?. Eu, boer ve­ lit? .. Eu, Sandu NapoiIă?. atunci s'agiungt tu, gu­ leratule. (Întră furios pe scenă şi se adresează publiculuf). Da bine, boerl Ii-voastră, unde mergemii?. ba nu, adică ve întreb, unde mergemii P . De când leg-ea asta nouă Ce Convenţie îl gic, Aii rupt reglementa 'n doă, Am agiuns chiar de nimic! Şi de unde mal 'nainte Eram toţl hoerî veliţl, Ne-aii luată pe dinainte Nişte puşcht apclpisiţl! [38] 88 SANDU NAPOILĂ Şi ce puşchî ! Ci că's patrioţî, liberal), progresişti, na­ ţionall, demagogt. .. dracu '1 mal ştie l.: că de odată ali resăritti în ţeara posderie, şi tot unu şi unu! .. oament marî, înveţaţI de ştiu şi toaca 'n ceriti, colţoşl şi cu barba 111 furculiţe ... Kî punti ţeara la cale în gioa de astă-gI, el sîntii şi numar el adeveraţî romănt eu Iubire de Patrie, CăCI au luatti patriotismul În otcup!.. şi dacă nn vrei se leI cămpi! pe urma lor, te facă albie de citUl prin foile lor. .. Mal dăună-g'î mi) 'ntalneşte unul ce'I gic Cleveticî, şi me 'ntreabă ni-tam ni-sam de sînt ca dînsul, demagog? Dă, mă't gogule! 'l-am răspuns şi eu , cată'ţl de drum pănă ce nu scot Iuleaoa de la ciubuc!.. Ei bine, boert Ii-voastră, unde mergemă F. , ba nu, ve intreb, unde mergemti ? .. Păn' acuma 'n ţeara-aceasta NOI ne-am hurzuluit creasta; Noi amii Iostti simandicosi MarI §i ighemonicos'i; Dar acum fără sfieal ă Ne facă puşchiî de dârvală, Şi ne chemii pe nOI, pe nOI, VinogTa1'î! rugini! strigoi! AugI, me rog?. După ce te disbracă de caftanul boeriei; după ce'ţI leu sufletele de ţiganI de le dau dru­ mul sub cuvent de liherta ; după ce'ţ! rîdică Iecioriî boereşti, sub alt cuvânt că, după Con venţia cea afurisită, nu mal stntli pri... pri... prlvilegiurl : după ce'ţI leu copil la oaste cu sorţi! ca pe proştî: după ce, vorba ceea, îţi facu drum pe'n barbă pe de'ntregu, apo) te mal şi po- \ [39] SANDU NAl'OILĂ 39 reclescă retrograd! .. vinograd!.. tureatcă! .. strigo'i! .. strigol ? .. He'i bine, boerî Ii-voastră, unde mergemii? .. n'au mal rămas în ţea1'ă nict sevas, nicl hristoitie. " Unde mergemii? ba nu, adică ve 'ntreb, unde mergemu?. l)icu că'I timpul libertăţeî, Al frăţie'î ş'al dreptăţet , Că de-acuma, pe pământ 'roţ'î de o potrivă sînt. Şi cu astfcliii de minciună Hoţil cel do'rnpuşcă '11 lună De caftan ne-aii desbrăcat Şi mantaoa 'n loc ne-au dat! Aug'i? ... egalita!... se fiii de o potrivă cu Chiosa vezeteul şi cu l\1ănciu1'icft bucătariul ? .. ama rtndueală l .. Dacă pe când cu unirea, ştiţI... mal an ţărţ ... şi eii am purtat bairacul, şi eu am giucat hora uniret în colţ la Petrea bacalul, şi eii am răguşit strigând: se trăească libertaoa şi egalitaoa! .. dar înţelegeam egalitaoa cu boerit cel marf ; se fiii ena 1n'l{ che ena s'u*) cu vornieul Hărzobeanu şi cu logofătul Protipendescu ; se şed cu dtnşi) la tartasur! pe divan, cu ciubuce, cu cafele, cu tot ighe­ monicouul boeresc; dar, nu egalita cu Barabulă şi cu badea 'Irohin văcariul l " m bine, boert Il-voastră, unde mer­ gemti il " ba nu, adică ve 'ntreb, unde _me1'gemu ? N'au1'î altă de cât forme, Uniforme §i Reforme. 'roţ'î croescii, facu §i prefacii Ca se ne vie de hacii. *) Adică; unul �i unul, de-o-potrivă .. [40] 40 BANDU NAPOILĂ Ieri o lege, astă-4'i altă, Şi când caţl., lucrul stă baltă! Ciră-aista e progres? . Na'ti'l frânt că ţi ram dres! Poftim! .. mai dtmnă(l! s'o rtdicat bătaea ... lege nouă în ţeară veche l.. ŞtiţI ce-am păţit? Avusesem poftă se mănânc un ostrcpe] de iepure, şi poftisem la masă pe vărul Bufte... �tiţl Bufte care o fost baş-ciohodaritî la D-l raniţă Sturza Yodă ... Când (le ne elco bucate, giupanu bucătar ne sp(jn�lurti ling urile la lJrl3u şi se duce la primblare... El apot, se nu'l baţI?. Ean nu, că nu'! voe, dlCI vine eomisariul şi te pune la strat. .. D'apot alta! me duc la moşia mea, la Trtlinoasa, şi poroncesc ţeranilol' ss'mî face o dacă ele n'o cinci (lile... ŞtiţI ce mr-aă răspuns mojiciî? .. mi-aă răspuns că le grăesc vorbe ele clacă, .. El! apoi se nU'1 întin(ll la scară? ... Ean nu, că vine subprefectul �i plătesce strat, Sandule fătul men t .. Da bine, boerr Ii-voastră, unele mergemii ? .. Asta încă nu'I ni mică ! Dar tot cheful mi se strică UAnd me văd supus la bir, Atins tocmuî la clrimir, Se plătesc pentru şosele, Pentru vin, rachiîi, pavele, Pe moşie, §i pe cap ! ... Astea 'n mintea mea nu 'ncap! Bre! .. bre! .. Adică multe-am ve(lut 1n vieaţa mea! .. c'am ye�lut Ieniceri şi resmeriţl; am vegut ciuma, holera şi lăcustele, clar tncă aşa bazaconie n'am chit it c'oiti agiunge [41] SANDU NAPOlLĂ 41 se ved, . . Au�ll? reforme? îmbunătăţir)'?. Se mă silească a plăti 5 la sută din venitul Ţelinoase)', proprieta cu hrisov domnesc, de la răposatul întru fericire Cehan Ba­ coviţă Voevod! .. şi după toate păcatele se mă trântească şi pe mine În capitaţie, eii Sandu Napoilă, boer cu caftan din vremea fericituluî întru pomenire Ioniţă Sturza Voe·· vod! ., Eii se plătesc un galben trnperătesc pentru că am cap, şi vărul Bostănescu tij, pentru că nu are cap nic) de o liţcae ! .. El bine! boert D-voastră, unde mer­ gemti P .. ba nu, adică ve 'ntreb ... unde mergeruti P. , Ş'apol alta §i mal mare Care, geii, nU'1 ele credare ! Hojma uniî scriii, răcnescii Se nu fie boereseii! Şi pămelrl�l··;e se 'mparte l Tot mojicul s'afbă parte! Numai nOI sefimii ahraşf Liude pintre calaraşî ! Il-voastră rîdeţIl .. hatde, haide! .. ve pare glumă? .. (cu mânie) Dar nU'1 de glumit, boert Ii-voastră, c8"cI verii se ne Iee şi pelea de pe noi!.. şi nOI se ne lăsămti aşa gkiu:?gh10a1"e, se ne despoae?. se nu ne dictfen­ defsim?*) aud?. dar n'avemu gură se ţipămti?. n'a­ vemă obsteasca obicfuuită adunare, unde putemii merge ca, se ne suimii colo pe tribu ... nal, ca se Iacemă şi nOI cngomi){,**) patrioticeştî r .. Treaba se tngroaşă, boert Il-voastră! " ascultaţi-me *) Se ne apărăm. - *:�) Discursurt. [42] 42 SANl)U NAPOILĂ I l' \ I In pe mine, că eli ştiu ce jtiu. .. Trebue se ne deschideruu ochii ca se alegemli depotaţl tot de-al nostri. . . ştiţI. .. colo. .. getbeget... vinogradî care se se lupte vertos pentru apărarea boeriel şi a proj)rietăţeL.. Şi dacă, vreţi un om cu falca sănătoasă, ve; poftoresc pe supusa sluga + Il-voastră: Vel cluceriul Napcilă Ce ve plânge-acum de milă, Boorit §i căftănit Şi la minte 'nţelenit, Cu progresul nu sînt rudă, Pe Convenţie mi'I ciudă, Şi de-aşi arde chiar În iad; Voiă fi hojma .. vinograd I (Se închină şi Iesă sn-igâud) CăCI altmintrele unde morgemă? ba nu, adică ve întreb, unele mergemtl.? (Cortina cade.) [43] SURUGIUL [44] I I � [45] SURUGIUL CÂNTICEL COMIC Căntat de D-nul X. pe teatrul din IaşI. (Teatrul rcpresintă o postă din Moldova. în fund bord eele surugtilor: în stânga grajdiul , câte-va căruţe şi ham ui'I pe lângă. păreţI; în mijloc o f611t{miî.. La ridicarea cortiuet se aude în apropiere chiote şi po cnetc, pe urmă glasul surugtutuî strtgând, după gl'ajdiii) : Ha ha! tbrrr. Bată-ne 'la poştă, ard'o focu şi pe cel care-o ţine! ., Hi. .. la imaş copil. .. acolo ve aşteaptă hambaru eu org ... hi, gloabă ... (pocnesce cu harapntcul). Surugiul, (întră pe scenă îmbrăcat cu poturf ele aba, ilie ele pos­ tav cusut cu găitauurr, chingă de curea bă�ută cu ţinte şi păIă.rje cu ccrdele. El se opresce lângă culisă şi (lice): Aud, cucoane?. dacă'I lungă poşta de 'naiute P .. Ba nu ... ean cât cale, o palmă de loc, o fugă de cal. .. N'aî apucat a porni bine şi al şi ajuns (în parte) mtr'amurgu. (Vine în fa9:1 publicului, cătând în funelul păliiriel). Ean se vi­ demn ce bacsis nu-o aruncat boeriu ( .. O jumătate de carhoanţă? .. Crişu el!.. A fi vre un ispravnic de cel 1101, cărora le gicu perfecţL .. E grăbit s'ajungă la [46] 40 SURUGIUL tact de-aceea lasă bacşişuri bune. Tot Ispravnicî nOI se dee Dunmedeă, CăCI dacă, 'sii daţI afară din slujbă, car­ boauţa scade cât un fifirig. Not, surugiil, judeoămti omu după bacşiş şi nu dămu greş nicî o dată cu chiteala. Când văd o droşcă nouă, nouţă Ş'UII tene!' mândru lucind în ea, O 'ntind ia fugă ... se fugl, Dulnţă ... Carhoanţa vine pe urma mea. Ear de'I trăsura cam herbuită, Dacă'l drumeţul ros pe la cot Şi ca sprinceana posomorîtă, Mim pe tinjală numaî de-un zlot. De'I vr'o cariltă închisă bine Cu o dudueă § 'un cuconaş, Dămol la hopurt, că 'Il urmă vine Dragoste dulce ş'un găIQena§. Ear dacă este vr'un rădvan mare, Cu o păreche cam dos la dos, Le trag o sf[llltă de struncinare Căc! mă a§t,eapt.ă un hănu] ros. Or1. cum se fie, când merg în cale Cu de-al de-al nostri, nu mă căesc, Căc'l vorba ceea: tot cale-vale Ese bacşişul mal omenesc. Ear din păcate de'mf vine rendul S� duc vr'o capră saii vr'un jidan, La prăvălişurf îl culc de-arândul, Căd plătescă numai UII gologan. [47] SURUGIUL Cu toate-aceste puţin ÎmI pasă! Fie vent, ploae §i calea grea, Fie §oseoa dreasă, nedreasă, Când sînt călare, lumea'I a mea! 47 (ÎŞI aprinde luleoa). HeI, Doamne! .. de 20 de anl de când sînt 1n poşte, ee de mal făpturi de oament am mal vegut! .. câţl Domnî cu alai li am purtat, când se suia pe scaun, şi după şepte anl- haît ... maziliţî! .. tot eli l-am dus, însă fără alaili!.. CâtI ministri mândri la început, şi mal pe urmă cu nasu eăgut ... câţ'î deputaţi cu Unirea, câţl ciocol vecht de-a Regulamentuluî, şi câţl ciocoî nOI de-a ConvenţieI, şi Ruşî şi Nemţî şi 'I'urct, de toată se­ menţa. .. căc'( bîata Moldova noastră o fost drumu cel mare a străinilor... Ean o ţeară de jac, satu lUI Cre­ mine, făr� cănî şi fără jitar'(!.. Na! că s'a sttns lu­ leoa, .. (scapără). lmî aduc aminte, când cu Nemţit. .. am plecat odată" c'un biet căprar, rearna, pe vicol... Şonţişoru era nu­ maî în mundiraşu lUI cel alb şi tremura, sermanu, ca de năbădăicî. 1 se făcuse nasu piperuş şi obrazu patla­ gea vsnătă. - Frigu'ţ'( e, Domnule?. îl tot intrebam pe drum. -- No; cald, calcZ, sapermentl tmî răspundea el. Dacă l'am augit tot gicend că'I e cald, 'mi-am că­ tat de drum pănă la poştă... Când acolo ce se văd ? căpraru meli era hocnă!.. îl tngheţase caldu lUI cel ncmţesc. D'apoî mal acu vr'o opt anî, aduceam un grecuşor în căruţă de poştă... rupt, sermanu, şi perpelit de ţi se [48] 48 SURUGIUL făcea milă... Ci că venia la nOI se se tmbogăţască şi s'ajungă postelnic mare. Sosind la jumătate de poştă, el mă 'ntreabă în limba lUI: Mo, suruzi l gasim o ţovn. (le muncato la poştia ? Găsi, jupăue, cum nu? Ma te gasim o ? Apo) dă! .. brOll�lă, mămăligă, ceapă ... Te? mamalinga: ah! ah! vah! panaghiea 111n! •• şi o leşinat parpalecu, bată'l coneiua!.. 'l'ocmat atuneî soseşte din norocire un alt grec cu o brişcă hsrbuită, vre un posesoraş, Rau vre un simzar. .. dracu '1 ştie. Cum îl văd cu fes, încep a striga: Kir 'I'rufanda, vino cte'ţl învie neamu. -- Ma ţe li paţito simpatriot il mea? Da ştiu eu, păcatele mele? .. O leşinat pentru că l-am spus C';1 se mănance mămăligă In poştă. Mamalillga ? .. l'at uţiso l - Bil?. ferească stăntu l -- Neschi; dimia,ta... C:tnd te-a întrebat de 111Ul1- care, trebuia se respull�l la diruialuî: maslinio; limoni, l11lt nu mamalinga ... Ha, ha, ha, ha, n'oiii ulta'o cât oiit trăi. Numat cât pomeniso samsaru de masline, �i cel leşinat se puse a suge eu buzele ca un malac. .. ean aşa, (imiteaziî sugerea malacutur) şi pe loc o înviet. D'apo) altă dată c'un jidan ... Ce-am mal rîs! .. A­ jungend la Strungă în deal, îi gic în glumă: Pareml-se, jupane, c'o se întâlnimtJ tălharr, - }il veI! balle surugiu, ce se facemu, mă rog? .. [49] SURUGIUL 49 - ŞtiI una, jupâne? .. acoperite cu cerga ca se nu te vadă, Jidanu meu, de cuvent, se tupilă în fundu căruţeî, ear eii n'am ce face?. Îmi schimb glasu şi încep a striga: StăI, mă! Ce al în căruţa asta? Ce se am căpitane? ean nişte stecle stricate. - Stecle se fie oare? -- Dacă nu me cregl, căpitane, cearcă de ve(lL Atunci apuc o prăjină şi jach) peste cergă. Jidanu face ziniohî, zinichî, zinichi, adică suna a steclă ca se înşele telharil: eii ear trosc! el eal' zinich), zinichl; ş'aşa tot cu trosc şi cu zinichî ne-am coborît dealu Strungă!. De-atuncl o eşit cânticn ista 'n ţeară (cântă o arie jidoveascăj. 'I'rosc, pliose, trosc §i jacliî §i lichi, Ei, veî, vel l zinichî, zinichf, Eată Letba cel avan Care poartă harţagan. Eată Lefba cel din cuşcă Care poartă la drum pu§eă Şi când vede un Român Armele' §i ascunde ' n fîn Şi sub oerga soărmănată Sună-a steclă fărîmată. Trose, pliose, trose §i jachf §i lichf E'l, veî, ve'l! zinichl, zinichî l Acn străinu, ca străinu, dar cum stntu unit ciocceşî, cu maţe pestriţe, săcale-ar sămenţa! că mare urgie mai sîntii pe lumea asta! De-alungu ţeret facu părjol cn hă­ taea. .. Cică"( voînioio boerească se stalcească uu biet om de surugiu ostenit ca vai de el, nemâncat, nedormit, 4 [50] 50 SURUGIUL ploat, ars de soare, degerat de frig, pentru că i 'su cai'i căguţ'i şi nu potti merge 'in fuga mare. ÎmI aduc aminte, acu ciuci aUI, murise b'îata mămuca, Dumnedeă s'o odihnească! .. (ştcrljonc1uşl ochi! cu mimica ciimeşil). :rrIi se udă ochii când me găndesc la ea, drăguţa. (Arie: Oiil'uţa poştet), Sennana mamă parc'o ved âncă Pe patul morţcî, m6dă zăeend Şi cu durere vie, adâncă, Ah! simt din ochi-rut laerimî curgănd. Bîata betrânll! ea pentru mine Avea un suflet mult Iuhitor, Dioa §i noaptea me căta hine Si 'm] făcea traiul veseli tor. .; Însă-amar mie! moartea cumplită A deschis Iute al 1)1 mOl'Jnent Şi de-atuncî vieaţa'll1I e tot comită C'am rămas singur pe-acest pământ, / /Stam lângă Mata mamă şi o jăleam din fundu ini- Imer. căcl era acum pe aproape de îngropat, când îl ac111cP dracu pe un ciocetu de cer afurisiţr. 'roţ! flrLcăi'î erau porniţi la drum, numar eu, din pecate, me aflam la POşUL. Cuconaşu era grăbit parcă'] alungaă Tătari! din urmă; el vine la bordeiu meu şi mii smunceşte fără îndurare de lăngă săcriu ma'(clt-l11ca... În zădar mă rugam se miî 'ngădule ca se duc pe mama la groapă ... ticălosu! în loc se albă milă, el pune pa arnăutu IUl de'ml ill'l n'o câteva bice şi'l porunceşte se m0 croească tot dru- '. 1 [51] SURUGIUL 51 mu cu un harapnic de pe capră. Dac'am vegut ş'am vegnt, mî-am făcut cruce şi am gis în găndu meu: A­ jută'mî, Doamne, se deshăr lumea de o jivină veninoasă! .. şi cu capu gol, pe arşiţa soareluî, am plecat. Se făcea nu departe de poştă o vale lungă şi răpide de nu putea nicî caru deşert se cobaore fără pedică, Drumu cotigea pe lângă o prăpastie adâncă, plină de bclovanî. .. Mişcă băete!.. se mi te duci de-a ruptu capulut l .. Unde-am răpegit caiî la vale, unde-am cărnit oîstea spre mal, şi 'ntro clipală, cal, trăsură, surugiu, arnăut şi ciocoîu , eramti cu toţil stâlciţl şi ucişr în fundu prăpastie]. .. Arnăutu ŞI-o rupt gătu, ciocoiu ŞI-o frănt nasu de-o rămas cârn şi chior. De atunci nu l'am mal zărit prin peşte ... El o prins frică şi merge la drum numai cu harabagiî, .. El ! " da ce stau eu de me amăresc cu găndun po­ cite. (îşI scutură pletele) Pel nălucă şi cruce-ajută!.. se trăească surugiu... Nu'I alt Român mal voinic decât el în ţeară. Surugiu vrednic! eu tot calare Vioa §i noaptea am traîul meu, Alung necazul (lin fuga mare Când mă ajunge necazul greu. Surugiii ager, alerg pământul Din puha lungă mereu pocnind, Dămol sau 'iute, Iute ca vântul Eu merg- calare tot chiuind. (Ch in Ie surugieşte şi pocnesce din harapnic}, Dacă de pildă vine o cupea cu o porumbiţă albă şi frumoasă, caro 'ml gice subţirel: "Se m6 duel bine flă- 4* [52] 52 SURUGIUL căii." --- Lasă, cuconiţă, n'ar grijă că eştI cu mine!-­ şi 'mî apuc hăţunle în mâna stânga, şi m'arunc pe şăoaş dintr'o săritură. .. Gata 'I P gata! J\'Iişcati bl1eţ'i! .. hi, hi... se mi) duceţt ca ventu şi ca gandu, (po cnesce). fii, breazule , nu te lenevi, că te stricnesc cu sfichfu de foc, (bate cu Iiarapuicul inainte ca �i când ar vroi se lovească hăţaşul). Vîrtos, murgule, (se adresează la IMu· mş) nu te lăsa pe tînjală că'mî eştl sub mână (pocnesce de il,turl în dreapta). Hi acum pe şes cu toţii, Într'o mtin­ soare, se starăe roţile (chtufe). Hi-i-i-i zmeişoriî tatif, .. parc'ă zăresc pe Măriuca la colţu luncit.. . Thiăriuco fa, se mi) aştepţi cu alivencî pe când m'oiti întoarce, că ţi-oiu aduce un tulpan nou. Haide-aşa, copil, tot aşa la copce, � cu toţiI, de o potrivă, frumos că ne priveşte duduca cea elin trăsură. .. numar ele ne-ar deochîa, .. Eacă dealu înainte ... se ve v(Jd acu, dragit mei. .. s'o luămu la fugă din vălcică, ca se suimă culmea într'un sbor. .. Odată cu toţii pe opinteală ... (chtufe �i pocnesce), Hi-i-i-i, tătucă, nu me lăsaţi. " întinde surule... odată breazule, hi, hi ... (Se sbuciumă ca cum ar sili cai! la deal). Mâncav'ar oloarele l hi, perire-ar albinele care ar strînge ceara de H'1CUt lumt­ muc celul ce ve are! .. Ha, ha, ha, ho!.. tbrrr... amu suitll c1ealu... se ne mai odihnimă la umbră şi se ve mal frec pe ochi. Surugiii vesel, în cârn p la soare Eu câte fete le întâlnesc Preschimb cu ele glume u§oare Şi chiar din fugă le ameţesc. [53] SURUGIUL Ear când un duşman calea'rnî aţine Îl: dismierd fa/;a cu şfichîu de foc, Şi când în ţeară anul nou vine La fmţil: nostri, urez noroc. fi3 (Pocnesce ca în ajunul sfântul ut Vasile). Ră1, hăi! la mulţî ani cu fericire, se trăiţI toţi în unire... RăI, M!! se ve fie casa casă şi masa masă! Mi, hăf ! Noroc bun şi ve­ selie şi 'mî faceţl parte şi mie. .. hăr, MI! (Cortina cade). [56] J I I [57] ION P APUSARIUL CÂN'rICEL COMIC Oăntat de Il-nul Luchian, pe teatrul din Iaşi. (Teatrul represtntă un salon). (Se aude atare strigind "La JJâpt(§�, la pâpu�?'t, li apolo gâlcevă. între Ion Păpuşaa-iut şi un comisar de poliţie). Comisarul. Ion. - Nu da, Comisarul. - - StaţI, măr! ce este? Nu '1 voe se umblaţt cu păpuşele şi altii basaconie acu! Hal la Poliţie. pune mâna, guleratule. Halde 'ţi �lic şi nu lungi vorba. Ion. - AtUllc'î s'agiungt tu ... Pe dînsul, serjcntl. măî, nu da, că te ... Pe dînsul. Comisarul. Ion. -- Dec! .. Comisarul. Ion. - Nu Comi.sarul. Ion.-- Da Comisarul. cu Irodi). (După UIl mic sgomot în care s'au de ci.1,(Jend �i adrobindu-se cuşca cu păPllŞl, Ion 'Întră Iute, scărmănnt, fără căciulă �i cu cosciugul in mână). 1IIIIII.: ... ;.'".;.;.ţ.·��.;.--.7.·-.;.î::.: ..... [58] 58 PĂPUŞ,\RIUL Ion.--- Dos la facă. .. AicI 'mi e scăparea..; Mă!! guleratu draculut! .. reu m'o sg:1lţîit!.. De abîea am putut scăpa cosciugu cu păPUŞI din ghiarele lu!... C1tt pentru căciulă o căgut în luptă... fie, tot era s'o dau elt de pomană de sufietu bunicăt.. . povestea ţiganu- " lut. .. Angi a�a? treceam pe lângă teatru ist mare cu teatru mea cel mic... căşlegt nu's?. când nnî ese înainte un epistat şi numar de cât se me 'nchide la po- liţie, gicend că nu mal este VOG de a gmca păpuşele, după obiceiu vechiă. Mare poznă şi minune!.. Oare de ce s'o mânietii păpuşele cele man pe cele miel, de le prigonescă? .. poate că vreti se albă singure dreptu de a face se rîde lumea ... Ean, mal ştii? Lumea ''( plină de păpu§l De tot soiul, mart �i mict, Cu surtuce, el! mănuş), Cu-anteriu şi cu işlicl , Şi 'ntre ele cât trăescă Se aluugii, se prigonescii, Se înşclii, se pismuescii Şi chiar se batjocorescii, Că 'su păpuşl, păpu§l lmnc§t'î 'I'ot se staî se le pri veştf. Una'I proastă §i fudulă, Alta face cât o nulă, Alta are dinţi de lup, Alta '1 chiar trîntor ele stup; Alta "î mare patriot Cu limba, hăt, cât un cot, [59] PĂPUŞĂRIUL Alta '1 viţă de ciocoiă, Alta '1 coadă de strigoiii, Că 'să păpu§l, păpuşf lurueştî 'l'ot se stai se le pri veştf. 59 Păpuşî, dar, ca Vasilachi ţiganu, ca jupănu Lefba din tărgu Cuculut, şi ca toate cele-l-alte dihăniî din cos­ ciugu ista, cu deosebire numai că unele te facu se rî�l, şi că cele-l-alte te facu se şi plângi câte o dată. (privind la cosciug) Sermane păpuşele, frurnuşele, curăţele l .. vOI aţI tnveselită pe moşiî şi stremoşiî noştri, ca pe nişte oameni cu bunătatea 'n suflet şi cu nsu în facă: dar acum lumea s'o posomorît, pare că '1 tot ninge şi '1 plouă. .. în cât chtar veselia din căşleg) este oprită! .. oare de unde se ne vie atâta spăsenie?. Om fi avănd poate multe păcate de l'escumperat... Mai ştii?. Ei bine, dar pănă vomă agiunge a ne sfinţi ca dracu când tnbetrăneşte, ce fac eu, Ion 'l'ătărăşanu, cu betele pă­ puşI? ., doar se pun se le trage clopotele ca la cele multe oblcelun stremoşeştr. - Parapanghelos, ele-acum t Am avut odinioară Dulce §i frumoasă ţeară. Acum ţeara '1 jidovită Şi amar precupeţită. Parapangbelos! Am avut, hăt, in vechime O vitează boerime. Acum ridemii nOI .de nOI Poreclindune CIOCOI. Parapanghelos l [60] 60 P.;{PUŞIRIUL Oameni] de mal 'nainte Cereau fapte, nu cuvinte. AculU credemîi în palavre Şi ne certămu ca prin havre. . Parapanghelos l El trăia{[ în veselie î 11 belşug, în omenie. Ce-o rămas? politichie Şi un dram de nebunie. Parapanghelos ! (Scoate păpuşcle pe rând �i le prtvesce cu îuduîoşare). Sermane păpuşele : .. Se ve mal privesc o dată pănă a nu ve perde... Eaca Vasilaohl Tiganu, care-o furat curcanu. Dabulichi şuşmanda; mergt de-acum de te 'ngroapă în cosciug, că nu 'ţ'i mal este ruvoit a te primbla noaptea pe uliţ! cu Iăutart şi a întra prin casele oamenilor se le arătf ce 'f fudulia ţigăneasdL. Al fost şi tu când al fost, pe când te hrănial ca balamiş balmuş de la cumătra, şi avea]' 12 perine mar) umplute cu Irundart, 12 miel umplute cu urzici şi o dugheană în vtrfu 'I'risfetitalor. Dar acuma 'F-al 'n{Llţat neamu ca cioara 'Il par; te-al făcut Roman ele ce'i noî. .. pro­ prietar! " Cată, doar îl fura cloşca ele pe ouă, şi îl spendura pe tată-tăă, cetăţcne, c'apol val de penele tale! Pe când tu crai ţig-an 'l'ot prmdeat câte-un curcan. Acum c§t'i cetăţellos Mal baros §i mal chiro«. [61] PĂPU�ĂRIUL 'I'anda, lan da, măî balane, Al agfuns Român, ţigane; Cată se te la�l de lene Ca se nu fi! smuls de pene. 01 Hal Iute la coşciug (aruncă pitpuşa şi scoate alta). Eaca şi jupănu Lefba din tărgu Cuculu) cu balabusta ; e frate cu Herşcu boccegiu cel din codritIIerţil. El vinde rachiu amestecat cu vitriol şi cu cîomofaiă, şi dacă se 'nbo­ găţeşte, mprumută ban) cu dobândă. .. eftin, eftin, numar o sută la unu. Ruşii şi NemţiI 1'0 alungat de reti din ţerile lor şi nOI l'am primit de bun. 'fat nOI mal cu cap! Bată'l înbrăcat în pelea draculur, căci agl e sam­ bătă ... ghit §Ctba§; toate dughenile '8 Închise, oraşu e pustiiă fiind că j upănu Leîba o eşit la primblare cu balabusta pe la gredini ]Joblich'i, ca se asculte moeichi: El veI! gic �leii! - Balabustă, ştiI una" mi) rog? - VIlăs? - Chind a fi tot tirgu EşI a nostru, are se chinte muzichi jidovesc la gradina pohlichi. -- Şi ce a se chin ti mă rog, LefbuşorP -- A se chin ti: Balabusti mititichi, dragu nîeă, cum chintă jupanu Herşcu bocccgiu. La baltă ludă, că vine dracu se te umfle ... (Aruncă pe jidov in coşciug �i scoate un drac) E(1t�,' L. are coarne ca cine-va şi ca oare-cine, dar nu '1 tot-deauna negru la facă, nu, el se schimbă ades ca se înşele mal' lesne, ucigă'l crucea! [62] PĂPUŞĂRIUL Când e nn domnişor Ce vinde la dreptate; Când un privighitor Care mereu tot bate , Când e un cămătar Care te ealieosce , C,�l1(l un prost gazetar Ce toate le huleşte. Când un linguşitor Ce te adimeneşte , Cfmct un moştenitor Ce moartea îţI doreşi.e , Când Iuda vengetol' Ce frll,ţ;j '§l prigoneşte , Când cluar un peţitor Ce te căsătoreşte, La Iad spurcatule ... (aruncă. pe dracul �i scoate �oarecl cu o ""it")· Eaca măţa şi cu şoareciî, In pilda celor mici care '�l facu mendrile în ţeară, când nu 'I struneşte nime. Vorba ceea: lipseşte !lJâţ,l, şoarecil îşi facu ele cap; lip­ sescă cânii de pază, te primbli prin sat fără băţ, ca în satu 1111 Cremine. (joacă şoarecit in palmă), Unde '1 mflţa se ne vadil Sti ne vade, se nu creade. Biz-z-z-z. MuţiI 'i dusă de aeasă Şoarec il se glodi pe masă, Biz-x-z-z. Unde 'I maţa se ne vadi' Cum amii hii1tu casa 'iî- pl".ldrl. Bîz"Z-;\-h. [63] PĂPUŞĂRIUL Mâţa ''1 dusă din cămară NOl sîntemii stăpftlll în ţeară. Biz-z-z-z. 63 La coşciug, lacomilor, că vine mâţa (scoate un lup şi o oale). Baca lupu şi oaîea ... Vai! săraca oaîe l bună 'I vie, bună 'I moartă, că ']' lănoasă, lăptoasă şi de vreme-acasă, Ce păcat numar că o mănâncă lupu ! Hel! de n'ar fi lupi colţoşî pe lume, bine-ar mal' hălădui turmele! D'apo� ce se fac]'? aşa 'I posnaşa asUl. de lume; unde 'i oaîea, lupu nu lipseşte; unde 'j slab, e şi tare; unde 'I român�B şi lipitoare! Va'î! săracă oale blfmdă, Cum s'a.ţinu lupiî la păndă Bir, oiţă, bir, Se te 'nşale, se te-apuce, Se te rupe, se te 'rnbuce. Bir, oiţă, bir Bucălae, val de tine! Tntgl pe lume-ades ruşine. Bir, oi ţă, bir, Chiar de scapî se nu fii smulsă 'l'ot c§tl tuns㠧Πc§t'î mulsă. Bir, oiţă, bir. La stâ,nă că vin e l upu. .. (Scoa.te un 'rnro �i 1111 Oazac). Eacă 'l'urcu şi Cazacu, Pilaf Ag'a şi cu Moscov Ghlaur, duşmani de moarte carii luaseră deprindere a�l gtuca calu pe pămentu nostru, de câte 01']' nu s'ajungeau cu tărgu. Nol Tătărăşcnii care, cum o elat Dumnedeă, avemti �i nOl o ţîră de polit'iclt'ie şi ele plapomaţie, 'r-amă gtu- [64] pĂPuşĂmUL catii pe degite şi 'l-am ii pUSTI în cuşca păpuşelor; însă când vinti Ruşir tn jeară, facemii pc Cazac de tare capu Tur­ culul, şi din protivă, când vinii 'l'urciî, Pilaf Aga dcstJL­ păţinează pe JÎ'Ioscov Ghlaur... Ce se facl ? Irebute se urli cu lupii şi se strigî la covrig) cu COVli ... oţir dacă vrel se incap} în lume. Har şi val la coşciug că ue-amti săturatii de păpuşeriî, Aste 's, boen Ii-voastră, păpuşele cele vechî care le­ amn apucată de la părinţl ; dar at'l mal eşitii şi altele, de când cu măncarea cea de Constitllţie... ce-a mar fi şi aceea. .. NOI 'l'ătărăşeniî le (licemu Lefegiî! .. Ci-că în timpurile de mult, pe când avcamt'l resboate cu vecinil noştri, era în ţeară o ceată de ostaşt vitej], nu eroi, care măncaă carne de tatar. Nu 'i vorbă de dînşii. Le­ fegiiJ: din �Jioa, de astă-Iri se hrănescu din leafă, se în­ doapă din buqedul ţilril, de aceea îl numimu lefegit. Eacă de pildă: (scoate pe r-ând mal multe păpuşă şi le arată). Un silvicultor de codru - lefegiii .. Un conductor de drumu mare .- lefegili. Şosele stntti, nu slntii, dar conductor] posderie. Un profesor de �limică ... sai'! nimică - lefegili. Un inspector de profesori - letegiu. Un inspector de inspectort - lefegili. Un perceptor ... priceput --- lefegiă. Un controlor de perceptort - lefegilL Un controlor de controlor]' - lefegiă. Alt controlor de nu ştit'l ce - lefegiti. Un grădinar de pepinerie. .. Ştii'! că o se se tnmul­ ţa.scă de-acum pepeni! în ţeară. [65] P!PUŞĂHIUL UI1 custode de muzeurl, piuacotece, gliptotece, biblic­ tcce şi alte tece, care nict n'au fosti'! uicî s'au pomenită! Şi ce'î-lalţl, şi cei-Ialţ!, şi cet-lalţî ca năsipu mărit, şi mal ales ca frunda din codru. (Se aude n.ful':1. g luxnl comtsat-Iu IuI strig.lud): Unde s'o i1SCUnS păpuşăriul ? Na ' mal Iată şi altu. .. Thic caută Cit s(1 me 'nchidă. Nu me IfLsaţr, oamenr buni, că doar n'am făcut vre un rell că m'am ţinut de obiecrurile stremoşescî, jucănd p:t-· puşele în ciÎ�leg'f. Cuşca de hilrt.ie ce nOI o purtămii Strigănd la. păpu§e CL] glas sunător, Este chîar teatrul rniculnf popor Şi cu-a noastre glume ual îl desfătămii. N'avemii primadonc, nu avem tenort Nu jueămă la drame §i opere marI. Avemu păpuşelo în loc de actori Şi 'n loc de orchestru, Mi bietI lăutarf. Lăsaţi-ne 'n pace se 110 veselimii După ohiceîul cel inhătrănit, Ca se nu ajungemii 1I01, Români, se fiuni Un neam trist, cu ură, §i posomorît. (Comisariul sg[tlţie uşa din fund şi qice): "AicI trebue se fie hotul." Na ! că ni'ajunge păcatul. .. Unde se m'ascuud P (ale:lrgă in dreuptn şi în stânga, spăl'iat) Cole! ba cole: (arătâud 10c111 "nfll"!'''­ Iu't) Ba cole în bisunica asta (se bagă sub scenă). În coşctug şi tu, Ioane; Parapanghelos ' (Diapnrc. - Cortina cade). [66] [67] CUCOANA, CHIRITA , lN VOIAGlU [68] [69] CUCOANA CHIRITA ÎN VOIAGIU CÂN'l'[CEL COMIC Cautat de Il-nul Milo, PE) teatrul din Bucuresci. ('l'et�tl'ul represintă un salon). Chiri�a (în costum ridicol de votagtu, intră, sbu rdul ntc. Ea. pourcă nuvluoof esagcrut, tocă de catifea neagră cu norr, pcue şi cord.ele stuco- (Ea d�lltă pc artn.: Ro yal. tarubou r). Ei1tă-me's! am sosit Dintr'o călătorie In care-iim pătimit O sută ele §oti'î ş'o mie. Dar, geă, nu mlJ căesc, Nu'mî pasă ele nimică , Eă sînt sdragon �i m(' numesc Chiriţa cea vofnică. Ce voiag'îll minunat! Ce frumos m'am primblat ' In urmă-mî am lăsat Un nume l(melat. Plecăciune, hoerî, (se iuchlnrt). De mult lIU ne-amă vc­ '9uti1. Sănătoşî ' .. Dar cucoanele? şi copii] r' bine? M.i:' bucur. Aud (şi mie precum videţl îmi merge de minune ... [70] 70 CHlUITA îN YO.LAGlU. sărut ochişorir. (se intoarce În lor: ele '�r al'i1t:L laii,,). Am fost 1<1 Paris de mr-am aşegat plodu la scoală ca se înveţe p'o­ litica, pentru că 'n gioa de astăgJ, la noi, un om ce nu ştie politica, un plăteşte nicî chiar cât jtlţul cel stricat care s'o vendut cu do ba la Bucnresctpentru plată de imposit ... el e un mobil de prisos ... Şi cu prilejul a­ cesta m'am folosit şi eil ca se văd lumea cea mare, cii, mirţI crede?. l\'Ie mucedisem la ţeară, la Btrzoent, .. De la o vreme tmt venise stenahorie şi ipohondrie; aşa dar. .. llU'tl' uîta vorba ... într'o dimineaţă, pe la toacă, .lupă ce m'am eotorosit de Aristiţa şi de Calipsiţa, mt-am luat catrafusele şi am spălat putina! .. Soţul meu, pa·­ harnicu Btrzolu , cam cărnia din nas, dar l'am sărutat între sprincene, după obioeiii, şi l'am lăsat cu buza um­ flată. . . Uff!.. M'am dus la Galaţl cu trăsura mea cea. galbenă, şi cum am ajuns, niel una nicî doă ... ţU]) Îl! vapor, Guliţă ţU]) după mine, Ioana ţigallca ţup după Guliţă, şi vorba ceea, eu căţel cn... am plecat!!! Doamne! hoer] d-voastră, minunat lucru 'l vaporul! .. Se ve�n şi se nu cregL.. Augi el-ta? �ferge focu pe apă ca în vremea halimaler, D'apoî salonurr, d'apoî zai­ j'r,turi, d'apot căpitanul ! .. bată'l norocu că mare 110S­ timîor mal era, puşchlu ' (în taInă). Se ve spun una? So­ ţul meu nu '1 pe. ai ce ? .. MI-a făcut curte, berbantu, tot drumul şi, geu, intre noi se remâle .. , dacă nu mi-ar fi fost ele ighemonicon, mal că. . . mal că ... Un glas de la galerie. - Aferim, Cucoană Chirită! Chiriţa (adresâudu-se cătrit capelmalstru). D'apot cum socoţi domnule'( Chirrta nu se MI cu una cu doă. (cătril pl1bJie). [71] GHlHIŢA îN voIAGn". 71 r Il sftrşi] ... nu 'ţI uita vorba ... am ajuns la Bcligrad ... Când la Beligrad întreb pe căpitanu : JJ!{onsil� căpitan, je ou pri, aice '1 Viena? - El tmt răspunde zimbind: Ba nu, Madam, alee '1 Beligradul. - Mersi monşer ... nu ]loţl crede ce bine '1111 pare că m'am învrednicit se I'M Beligradu cu ochi], că mare mult am au�it pe băr­ batu meu pomenind de el. - DUPft Beligrad am sosit la' Rnşava. .. Când acolo, vameşit de la hotar mcepn a cotrobăi prin lăQile mele ca în vremea volintirilor, şi datl peste o cutie cu - ţîrl' sventaţl ce'] luasem la drum. -- Fu; ta'fleZ! Ce 'I asta?. strigă căprariu, - Ce se fie, domnule"? 1% ţîrL.. Eii postesc Mereurea şi Vinerea şi metahirisesc sărăturt de când pătimesc ele rast. - Va.s rast ? Asta ',t pudoare mare la el-ta; trebue pJăteştr vama. Şi tndată, s'o adunată n'o trel şoacă]e ca se hotărască, dacă se cuviuea se 'ml Iec vamă ca pen­ tru peştl, ori ca pentru mirodeuil. in sfîrşit am dat ce le-ali plăcută şi mî-am cătat de drum. De-acolo am urmat Prin ţea.n cea nemtească, �i 'u Peşta am mâncat Mfmmt paprică nngurească. ApOI în drum de fer Suindu-rue în grabă, Am vohgi:tt c'un cavaler, Un barou prea de treabă ... Ce vOlagil1 minunat! Ce frumos m'am primblat ! În unnă-mî am lăsat Un nume lăudat. Fosta.'ţr CU drumu de fer, hoert il-voastră? El! apar [72] I II CHII:ITA tx V01AGr(;. ce mal :jiceţU Se jur! eri Neamţu 'î eu dracu ... Sfinte Panteloimcane : .. te aur:] ca vnntn şi ca g'rÎllrln, ca în Pf)vc�tl; cat ar plecat al şi aj uns, ba ăncă barouu care dîletoria cu mine, 111'0 illGredinţ:lt auţ' Elue, că îu Eu­ glitera drumu de fer merge a�a de 'Ult.L!;ă soseşte pănă a nU..J)leca. BaUL'l veutu de Baron l Mare glildu��el'a şi n6sTim! (in taInă). Şi el fi' o cercat S(� mă curtenească (1 bucată de drum, clar geaba ... n'o cuiartosii se mc scoate (lin minte ... Cum?. Nu credeţi;' .. Ale]! Dar se n'am parte de Brrzoîu dacă ve ascund ceva... Ba ;),ndL se YB­ ileţ]: trecend odată pe sub o hrubă lungă care '1 gieu tunel, şi găsindu-ne prin întuneric, şoacăţa de barou ŞI-O tntins hotu ca se mă sărute ... V:11! mancal'ar moliile! .. Cănd 'l-am tras un pumn, Il l'11,CUt h\c �i o c{t�lllt de-a rostogolu în cel-a-al t colţ il. vagonulut, Glasul de la galerie .. - Merim Bîrzoaie! Chiri�a (""tril cnpclrnaîsta-n]. A5:t se şti'i, domnule. (cătd public). Barouu, ruşinat se vede de acest iropos, s'o co­ borît la cea [mtOl staţie �i a dispărut. . . tnpreună cu săcuşorul meu de votagru ... hait ! mi'l şterse potlogaru drept suvenir. .. bunătate de săcuşor cusut de copile, cn un ture călare de-o parte �i cu uu omdenken. din dos ... Cum ye parc a�n bazaconie P te mar îllcre�li în barou) lle drulllU mare (1 .• Dtlr asta llU ''i nimica, pe lilngtt ce mi s'n întemplat [n urmă. Plodu cel de GuJiţrt se co­ hora la tO<1te st<1ţiile ... Copil nu ''i, me rog r .. îl tl'i­ mitc<1ll1 cu Ioana ţigallca pentru ca se nu se pnl,jliJ.dească : c[md apr,.mpe de Viena a�tept se se îlltoarc{t îll yagon ... JIU \·iru'. Condnctol'u Jllehiile ohlOlWL ClO]lOt.ll ;l,pt:1), [193] SOARA MÂ'.j'E! 193 Ghi�ă. - (sculându-se) Se vede c'am luat'o cam răpide şi că s'a spăriat. ., Dovadă că'] e frică de mîne! .. do­ vadă că voîu birui! .. Bine c'am apucat a răsbate PFLIl' aicî prin viclenie ... Anica me crede tnsurat. .. lasă se creadă .. , Cu chipul acesta o fac ele nu se sfiesce nicl cum do mine ... şi cu o mincîună de ici, cu o miucîună de cole, ajung frumos la capătul isbandel, ., La reshoiU toate armele stntă bune. Femeea'I ca apa ce curge la soare Şi pănă te 'neacă, te-atrage mereu Ca paserea mică ce'I gata se sboare De §i ea te chtamă prin cânticul seu. Dar fie cum este, sau cum se preface; Ca pasarea micii îţI place ş'o vret. Ca apa vicleană asemenea'ţI place Că de �i te 'neacă, mor! în sinul el.! (caută în culisele din dreapta) Pare că zăresc slujnica Ani­ căl. (scoţend o pungă) Mil duc se'I şoptesc doă vorbe la ure­ che .. , Sil'ml pregătesc măuă de ajutor în cetatea, duş­ manuluî. (Iese alergând în dreapta) SCENA VIII. Florica şi Marin (vinil alergimâ veself din stimga), Anica (mal pe urmă în balcon), Marin. - Ha, ha, ha, ha! şi Qeu Florico, nu 111il 'nşelf ? .. Tu eştl Florica, nevăstulca meaj .. Ha, ha, ha, mare poznă! Florica. -- (mânoâ.nd l11eJ:C) Mar eu Aiarinr., n'am cum 13 [194] 194 SCARA. MÂ'fEt mal fi. " TI-am spus că toate câte le-al ve�ut, se nu le cregl. .. Da bune mere! Marin. -- Care vra se gice, boerru cel cu strae strimte? .. Florica. -- Cine? . cuconaşu Ghiţă? .. Ha, ha, ha! (muşcând un alt măr) Valon! că acru'I! (rîdă amend of cu hohot). Anica. - (În parte, eşmd în balcon) Cine rîde aşa în gră­ dină ? " verişoara cu Marin! .. Marin. - El! da ean spune'mt, mal spune Florieo ... cuconaşu Ghiţă .... Florica. - Se vede că i s'au aprinsă călcăile de mult după cuconiţa Allica, şi pentru ca se se poate apropia de Dumneet, o fost silit sin toarne ° miuctună de cele gogonate ... Anica. --- (în parte) O minciună! .. Marin. - Ealel! " şi ce miucîună P Florica. -- Se 1'eg1. . . ErI dimineaţă o venit la Ro­ man, la sameşu 'n gazdă. Eu eram acolo, de făceam dul­ r:eţl sămeşoaeî ; când ce se me trezesc?. că'mt propune Se'] fiu socie, pe vr'o câteva gile. Marin. - Ce? ce?. şi tu ar primit? Florica. - Eaca ! ba n'oiii primi, când 'mt dă 1'0- chil de mătasă şi cap ele şi pantofi. .. Ba încă şi 50 de galbenî pe de-asupra. Anica. -- (În parte) Aşa vere Ghiţă!. . bine că 'ţI-am aliat secretul. (Întră în casă) Marin. -- (curbut-at) Şi ... ean spune'mi: de mult eştr., nevasta lur? Flol'ica. - Numar de doă ceasuri. .. Da pune'ţt în [195] SCARA MÂŢEt 195 gănd Mărinaş dragă" ce bucurie pe capul meu, când m'am trezit la Florlneştî, aicI unde ştiam că te afla! şi tu ca grădinar. Marin. -- Aşa t .. de aceea poate că nicî m'aî cu­ noscut, când al tntrat în grădină ... ba încă mal şi ţo­ pârlăuit dinaintea oamenilor şi a boerilor. Florica. - Eaca prostu!.. dinaintea oamenilor era sfi'ţI sar în ghît?. ş'apoî ce ar fi �is cuconu Ghiţă şi cucoana Anica? Marin. - Mări că bine gic!. .. dacă's prost tot prost, uitasem că eştl cucoană ... Da ean spune'mî Florico hăl.; Florică P ., mal dinioarea era grădina plină de oameni şi nu se putea ... dar acum ... heI?. par'că stntemă nu­ maî nOI amsndoî. .. Florica. -- Ce vret să'mî da! a înţelege, caliudroîule P Marin. - N'aI cerca să'mî saî puţintel în ghî:t?. Florica. - Ba şi 'n cap, dacă vreI Mărinaş dragă. (aleargă la Marin, care o rîd ică în hrace ş'o sărută), Marin. - Ura! şi la anul .cu bine ... (El jocii îupreună cântând). Marin. Bine '1 lângă pUlculilă! Neîcă, nefculiţă. Florica. Bine '1 lângă cel bădiţă Netcă, nelculilă .. Marin. Când îl puîea drăguliţă Neîcă, neîculiţă. 13'" [196] 19(1 F'Ionica. C,'ll1C] 11 plllca. drtlg'lt1 iţrÎ. NUleKI, nel{jnli�ă,. Ma.r!n. iJfL\IJl, V]ol'ici1,� o gnl'iţtt Nel��l, ncJ.culiFL F'Ior iea. iHfm.J, Maxine-o garofitr� Ndr:rt, lldculiţii. Marin. Weu 'ţi-oI da o garofiţii Nc'ld\', noJ\·u]iţr�. FlorilOa. Ş'ell 'ţl-01'. du a mea gTll'itrt Ndcă, neîculiţă. Mar-in. - (oprmdn-se ele od"ti( scrios) F]rtn stăI. FloriclJ.. - C:,-al prLţiL Marin. - {Luâ.nd I,C Elo rica ele mână, o duce de o parte) Sin­ gură ai veni t îl! trăsură cu CllCOlU1ŞU Ghiţă? F'Io r'iea. - Singură. Marin. - [tu t-lnu'a.t] Florioo i' .. Şi nu 'ţi-o căutat moţ­ pa.uu n'o neîcii" nell;uliţtî, r .. F'Io rica .. _- [illpiHg<;Ilflu'l] Eaoa prosl.u ! Cu"( trăsneşto prin cap ! .. fînec::ru '',in,�nc101 a dde �i se prindu cal' 1:1 joc]. Hinu '1 l{Ulg'[l puîcu liţă ! Neldl, neiculiţă. C,iHll il puîcu clrllgnliţ;i., Nl'ldt, il0lcul iVi .. [197] SCARA MÂ'f'Er Dă'nd, PIOl'ică, o g'nriţă, Ne�lJL, nulculiţă. Ş'eu li-oi d,1 o garofiţă, Neică, netculiţă. ]97 Florica. BillC ''( Ung-ă (;d IJtidiţ(t, N cIcă, ucîcnli tă U;lnd il putea c1dignliţK, Ndcă, neiculiţă. Dă'mî, l\1arl11e-o ga.ro:fiţ(t, NclCă, nefculiţă Ş'ell 'ţi-oi da a 1118a gUl'iţft, Nolcă, llclcuJiţă. [Anioa Ieue 1)0 prag-ul pavillouuln1. Ftoi-icn o z,i!,l'CtiGL' �.�j 80 oprcsco il1cl�Ltă de Ia joc, HaIdeţi s'o ajutfLmu De moarte s'o scăpămă. Leonas. > Anico, Anico! ah vină 'n simţire Căci snfletu'mî geme ele crudă măhnire: Auico, Anico ! fă'ţi milă de mine, .Respunde'mi Iubit'o căc] mor Hlugă tine! O! Doamne prea sfinte! L'a mea rugăminte Fii îndurător. Din cer ne privesce O Doamne! păzesce Al nostru amor. Cor. O Doamne prea sfinte! L'a sa rugăminte Fi'i îndurător. Din cer îl privescc, O Doamne păzesce Iubiri le lor. Anica (trezindu-so). Ah! unde m'aflu ? Leonaş (c,.triL ce'a-I-alţl). Ve dllţl într' o parte. Anica (cu spannă). Ce vis plin de groază! .. Departe, departe ... [219] CRAIU NOU Duşmanii m'alungă, pună mâna pe mine ... Ah! dragul meu nnde'l?. Leona�. Eu sînt lângă tine. Anica (aruncându-se cu bucurie în bracele lUI Leonaş). O! fericire! Dulce simţire! Din rătăcire Eu me deştept. Ceru'mî zimbesce Inima'ml cresce Şi infloresce Vesel în pept. Anica şi Leona�. Cern'mt zimbesce Inima'mî cresce Şi întloresce Vesel în pept. Anica. VOI, soarte rele, Viscole grele A vieţel mele PeriţI în vânt. Cerul păzesce El ocrotesce Cine Iubesce Păn' la mnrrnent. Anica si Leonas. . , Cerul păzese« El ocrotescc Cine Inbesce Păn' la mormânt. (Se aude in m un ţf o trîmbitl1 militară 219 [220] 220 CRAID Nof) Tot'l. , Ce sunet s'aude ? Anioa şi Leona�. O! jJl'esimţiri mult crude! Jandarmi! ne alungii. Corbu şi Dochita. Jandarif ve aj ungu ... Fetele şi flăcăii (intorcuuctu-sa din fund). O ceată de soldaţI Spre nOI vin Il înarmaţI. Leonas (e,'ilrit Oorbuj. " Pe nof el ne caută! Corbu. N'al grijă cu mine. Hal de te ascunde, de şi'l CHm ruşine , Dochito, tu dragă e§tl mai pricepută ... le pe cuconiţa ş'o m nevegulă. Cor general. Anica şi Leona� (în fitI'" scenei). O! Doamne prea sfinte! L'a mea rugaminte Fii Îndurător. Din cer ne privesce O! Doamne păzesoc Al nostru amor! Corbu şi Dochi�a. O! Doamne jlrea sfinte! L'a lor rugăruixt« Fi! îndurător. Din cer îl prinse>: O! Doamne păzesce [nbirilo lor! [221] ) \ GHAIU NOU Fetele şi flăcăi! (ll1şiraţl pc cararea inuutelurr. Pe plalul din munte Ostaşi) de frunte AicI se cobor; H�I toţI cu grăbire Spre bunii sosire Înaintea lor. 221 Bujor şi Jandarmiî uvindu-se pe deal şi viind În marş). Pe plniul din munte Oskl§1 nOI de frunte Ma,r§ grabnic, uşor lvlar§, vesel cu totii Se prinrlemîi §i hoţiI �i măndrcle lor. (Poehiţa şi Antca lutri'\. in casa din st.uiga, Cot-bu şi Lecuaş se f'u­ l'i�ez;l, sub munte şi 1€S11 prm stânga. Bujor şi Jnndurm if se cobor-îi in sceuă, intovăl'uşiţl de fete şi de i1ăcăl). SCENA IV. Bujor, jandarmI, fete, flăcăi. Bujor. Eată-mă's în sfîrşit la, locul de Iubire În care am simţit a dragostei simţire M,lndruţe dulcî snrorf, de-amea copilăria! P1ăcrLI, prietinî vechî, ve văd, cu bucuri o ; DaT unde'! draga mea? " Dochiţa mândrulita. TO�l tonfemând prin munţr). Iiochiţc, fa Dorhită ... Dochiţo, fa Dochiţă ! [222] - Dochiţo! Dochita. " Ah! ce dulce fericire Dup'o 11lngădespărţire Simt acum în peptu! meii ! 222 c« Dochita. " TotI. -- . Dochi�a. Bujor! Bujor. CRAIU NOU SCENA V. dinainte, Dochita (Ieşind din casa el) -- Cine me chîamă ? Bujor .. , o venit Bujor ... - (ve(l.end pe Bujor, se aruncă vesolă În bracele Iuf Bujor (cu dragoste), D'apoî e11! d'apot eu! Dochita. , Ean se te privesc maî bine Ce frumos minchTu. 'F vine! Parcă e§tl un ]luiii de Zmeu, Bujor. Cred §i eii ; cred şi eu, Bujor Iresucindu-ş! muateaţa}. De când am intrat la oaste, Multe fete zacă pe coaste, Zi1CU mereu de dorul meu ... \ Dochiţa. D'apof eu; d'apof eu! Bujor. De când port arma Iubită Pentru �eara mea slăvită M'am făcut ehîar puiii de Zmeu, Dochita. " Cred §i eu ; cred §i eu. [223] CRAIU NOU 223 Bujor şi Dochi�a. Ah! de-acum în fericire Dup'o lungă despărţire Ne-om 'iubi, Iubi mereu, Tu §i eu, tu §i eu. Bujor. - (cătră ceîa-l-aljf Hora mai, de bună sosire. Se se duce vestea peste nouă măr] şi ţer!. (Jandmmtf, fetele �i :flăcăiI se prindă la" horă). Jandarmi!. De când am întrat la oaste ... Etc. etc. etc. Fetele. Cred §i eii ; cred §i cu. Jandarmi!. De când port arma 'iubită. etc. Fetele. Cred §i cii; cred §i eu. SCENA VI. Ce� din nainte, Ispravnieul (alergând spăriat ne cărare �i tot căutând eu spaimă inapojj. Ispravnicul. -- (strigind pe deal) Bujor... JandarmI... săriţî. .. nu me lăsaţ), Bujor. - Ispravnicu ! .. ce-o păţit? Ispravnicul (viind Iute pe scenă tremurând), La arme! la arme! sări�'i! ajutor! Toti. Ce este? Ce este? Ispravnicul. Ah! tremur §l mor! [224] Ispravnicul. O mana 1111 apasă, căcîula pe nas. Şi groaznic de .. odată 'mî IFee un glas: «Ispmvnicc, mOi.n'tea te pasce la soare «Fug] Iute acasă de �egl la răcoare.» Val! cad de picîoare. ToţI. Ce se fie oare '? Bujor. - (În parte) El trebue se fie ... hoţul după care ne-amu luatll de doă gile ... (c Lunceanu. - Nu ve aduceţî aminte?. (oftează). 'l'arsita. - Ce? > Lunceanu. - Clt acum tril lunî, pe când moşie a. Bursuflent era încă, a mătuşet mele, v'am făcut o do­ claraţi« de amor chîar aier. .. pe laiţa asta? Tarsiţa. - Se poate. " nu'mî aduc aminte. Lunceanu. - Nu?. Nici cât erarde uunită c[md?. 'l'arsi�a. - Te flatezî, domnul meii ; însă chtar aşa se fie, Înţelegi, că, fiind În ajunul căsătoriei mele, nu se cuvine se mal pOIllgnimtl de cele trecute. Lunceanu. ----Înţeleg, şi oftez cu atât mal adânc, că tocmal 011 sînt condamnat a ve cununa. rrarsiţa. - D-ta?. Cum? Lunceanu. - Sînt Primar! .. şi În virtutea legii celet nouă de măritiş ... Tarsiţa. - Primar! [cu dispreţ] Şi al putut se te mj osescr a primi? . Lunceanu. - Thle ertaţJ, doamna mea ... Cine servă ţeara lUI, fie postul cât de mic, nn se înjosesce, ci se înalţă. Tarsiţa. - A fi ... Dar nu văd pe d-l Bursuflescu ... [263] HAR'fĂ REZEŞUL 263 Lunceanu. - Th1ii duc se'l dau de scire, că al so­ sit ... [în taină] Şi J)eti Tarsiţă, al uitat tot? Tarsita. - Eal'? , Lunceanu. - Nu'ţr aduct aminte de nimic, nimic? .. Tarsiţa. -- [cu nerăbdare] Th'Iări dă'mt bună pace. Lunceanu.- [eşind prin fund] O! femel, femel! Ver- telniţl fermecătoare!' SCENA VII. Tarsiţa [recltafiv]. Ah! eată-me's in fine pe pragul fericirei, Unde m'aşteupt'averea §i ângerul Iubireî! Nastasi Bursnflescu supus se 'nchină mie Şi cere se me scape de trista văduvie l De-acum în avere, În dulce plăcere Am se vieţnesc, De astă1'î tp osăudesce. Har�ă. - ţptecâud ca.pu I] Am pttţit'o! Bursuflescu.- (În parl.c) L'am umplut III' spăriet ... minunat! Hartă.-- Şi bine, cucoane, nu "i chip rit; tocmală? Bursuflescu. - Ba. este unul, dacă n'aI fi îllilel'iltllÎl:. Hartă. -- Care ? • Bursuflescu.- lrm dai rczeşiea cu 500 de lel ? Hartă. -- 'T'i-o dau, numar adă cuţit:1şul. (întinde m âua). Bursuflescu. -- Ba JIU, mă,] bndeo ; se facemu hăr- tiile mal ,intel' .. , (În pa.rte) îl ţin la mană. Hartă. - (În parte) Clocolul draculut ' • Măriuca. - (În pa.rt.e) Cum sir] scap pe hfetul hădică? [277] HAR'f Ă HEZEŞUL / SCENA XV. 277 Măriuca, Burauflescu, Har tă, Lunceanu. Lunceanu. - Eaca actul ele v�llgare, domnule Bur- sutlescu ... c gata. Bursuflescu. - 'l'rebue schimbat, dragă Luncene. Lunceanu. - Ear! Bursuflescu. -- Badea Harţă, care '1 creştin cu frica lUI Dumnedeă, a avut mustrare de cuget şi 'nil-a lă­ S�Lt rezeşiea In! cu 500 ele leî. ., pe cât face ... Nu 'i :t5a. jupăne Hartă? Har�ă. --- (obosit) O fi. (;11 parte) lVle 'iea, şi În tril pa­ rale, croootul. Bursuflescu. - MergI, primăraşule, de prefă actul. te rog. Lunceanu. -- Bucuros. Bursufiescu.-- Sau mal bine, hal cu mine, ca se ţi'l dictez eli 1n811'ml într'un stil mal poetic. Se ne vi­ demti să,netoşl, cumetre Harţă ... (în parte) 'L-am pus în co1'ă pe rezeş (Iese prin f'und inpreună cu Lunceanu). SCENA XVI. Har�ă şi Măriuca. Hartă, -- '.&U-o întors şurubu ... ba încă bine. N'am ce Ijice. Măriuca. -- (în parte) Bletu bădică! .. câ,t e de măhuil.! Har�ă. --- DiL cine dracu s'o dus în viea lUI eu co­ sora meu? [278] 278 .Măriuca. -- (ajn-op iindu-xo) Eu, bădică.. Hartă. - 'l'u ? , Mărtuea. -- El!! de-oiu şti, că meI da pe uşă alară, 'ţl-oitt spune tot De eate 01'1 treceam pe lâ.ngă viea boerească, poama 'mi făcea cu ochiul ; ş'aşa lIU mal târ�1iu de c:],tastă noapte m'o tnpins pecatu de-am să­ rit gardu, şi cum tăram struguri cu cosorul el-tale, m'o spăriet un căne ş'am sdipat cosorul în vie. Aista'I tot adevărul. Dar de-oiii mal sări eu garduri de aQl înainte, se remăn fattL mare. Eu 'ţi-am făcut şotiea, bădică ; cu sînt greşită ... Na, bate-mă ... bate-mă. .. Nu me baţ]? Hartă. - Drace 'upeliţat ! .. Nu te-am bătut când -, oral mică, şi tocmal acum oiLl se te bat? Măriuca. -- (utmită) Aler! bădică ... eşti b1l11 ea si- ImI mamei. ....--- - Măl'iuca. Bă.diţă dragă, îţl. sînt, greşită , Cu a mea faptă te-am iutristat , 'l'u cu bliwdcţă nemărginită imI ziruhesc] dulce §i m'af ertat ! Har�ă. Dur, Măriucă, tu e§tl gTe§ită, Cu a ta faptă m'aî intristat, însă, copilă, îmI c§t'î Iubită Şi chîar din suflet eii te-am ertat, lîllpl'elln�) Măl'iuca. Bădiţă dragă, etc. Hal'�ă. Dar, Mărillcă., etc. [279] HAH'['Ă REZE\iUL 279 Măriuca. (�tergeJl(ln'şl�cltil) Eaca car 'mt vino se plâng. Har�ă. - N li te măhni, copilă hăî, că doar IIU 'mî -al vrut răul căud al luat un strugur de poamă. Slavă Dom­ llUIUI! în ţeara noastră cel ce are, dă cu mulţemire ce­ lUI ce n'are! Trebue se fie cineva un frige-linte ca d-nu Bursuflescu, pentru ca se face gură pentru un strugur. Măriuca. - O! Doamne, când i s'ar părăgini viea. Har�ă. -- L'aşt face eii se'I duce doru, dacă n'ar avea COSOl'U meu la mână. Măl'iuca. - Numaî atâta trebue?. Lasă pe mine că �i'l scot eu de la dtnsu. Har�ă. - Cum? Măriuca. - Îl vide .. , Eaca vine cucoana cea ve­ duvă care şedea cu septiîmrmele la cucoana Săffioa, pău'a JIU sc(tpeta Mata betrâll(t. -.Mii rog. adevărat e, bădică, I că se mărită cu Bursuflescu P Har�ă. - Aşa se vorbeşte. Măriuca. - Dacă'I aşa, Iugt degrabă şi me lasă sin­ gură cu ea. Har'ţă, - Da ce al de gând se fael? Măriuca. - Se te scap de nevoe. .. Fug] iute. (Hartă Iese pe POl'tit.\, înpins de spate de Mări uca). SCENA XVII. Măriuca şi Tarsi�a. Tarsi�a. -- (veselă) Bursuflescu 'mî-a adus veste, C1I, a isprăvit tărgul cu Hartă şi că de agI înainte visurile [280] 280 HAlt'l'Ă REZEŞUL mele poetice 1111 vor JlJal li îngft,nate de miorlăitu] motani­ lor şi de urletul dulăilor. .. CiU me lubesce Nastasaki ! ---Măriuca. _. [o priudu-se] Serut măna cuconiţă. Tarsi�a. - Ce copilă') asta? Măriuca. -- Nu me cunoştl, ouconiţă? Tarsi�a. --- Nu, Iliel de cum. Măriuca. - ELI sînt Măriuea. Tarsi�a. -- Care Mi:l,riucă? :Măriuca. -- ŞtiL .. lVHî,riuca,_ film cncounet Săftică,\'. .. gtl mă găsam colo sus în copacul ista de culegeam mere, acu două lU111, când d-ta �edea\ pe laiţă cu d-uu Alecu ... nepotn nănaşef. Tarsi�a. -- (ingl'ijltă) Ce gîeI? Măriuca. -- (ri(Jend incet) Ba încă 'mi-aduc aminte, dt am scăpat un mer din sin, (1':'-<1 eii,gut hnf m spina­ rea cnconaşuluî. " Cuconaşul era plecat. �i 'ţ'i vorbea la muchie ... ştit ouconiţă. Tarsiţa .. _- NU'1ll1 aduc aminte ... Măriuca. -- Da cum, Doamne eartă-me:' .. Cucu­ I\(L�1I1 îţI \,licea, că te 'iubeşte: (im Itând) "Ah! .. Le IU­ besc. " ăngeraşule ... fie'ţi milă ... me rog matale" şi iţ'i săruta mânile cu for: ... şi d-ta le lăsa! se le serute ... Şti'î cuconiţă. Tarsi�a. - (in parte) Ne-a vegllt drăcnatca. (tare) Bine, hine ... tael' �i se nu pomenesci nimănut de ce al vegut. Mă.riuca .. - Nicl d-luî Bursufiescu '? Tarsita. -- LUI înCft mal puţin ... ])ar poate cii. al eem de cerut de la mine, dragft Măriucă?. Spune ... vrei ceva'?. (o disme,mlă). [281] HAH'j'Ă HEZEŞUL 281 Măriuca. -- Am, cuC"oniţ{t... 're-a�l ruga, dacă nu 'ţI-ar fi cu supărare, să'mt �C()ţ'î de la buertu un cuţi­ taş, care mi 1'0 luat zăloagă. '.rarsiţa. - Un cllţita,ş? :Măriu.ca.--- Aşa ... nil cosor r!(! VIl' ... înslÎ, vl:r)l' rl-ta .... se'] reI cu meşteşug' .. � se 1111 priceapă. .. Tarsita. - (zimbind) Da pentru ce? Măriuca. - Că. de 'l-tî cere, n'a vre se ţi '1 dee ... Eaca vine domnu Bursuflescu .... el! merg se me ascund după portiţă. .. se te veri cuconiţă cladI eşt'î meşteră. (Iese �i se pune (lup,' portiţă). Tarsi�a. _.- (ÎJl parte) Curioasă tată : SCENA XVIIl. Tarsiţa, Bu rsuflescu, Măriuca ((lUI'ă pOftităj. Btn-sufîescu, -- Ali! scumpa mea Muziî" te caut peste tot locul. .. am cl'eg tit că te-a răpit Apolon. Tarsi1a. - Ah! se il prea. hine, tiranule, că alt A­ nolon 11U eesist.ă pentru mine, decât Nastasaki Bursnflescu. Bursufiescu. - (săru tâud u"t mana) Este o fec! r.rarsita. - Va.leu! .. 'mi-al Irănt degitele ... ce 1\1 II! mână? Bursufiescu. -- (ariititnd "utit"�111) Nimic ... nu ellţilil'� prost, însă, 11e mare valoare. Tal'siţa. - Ean se'l veci. Brn-sufl escu. - (Uăgitllei "u\it,,�nl in IJUWJ1al') Nu merită �e atinge o mână, de crin ca a ci-taie. [282] 282 HARTĂ REZi1:ŞUL Tal'si�a. (in parf.e) Nu vre se'] dee. Bursufiescu.-- 'l'arsiţă ... dă'm) vote se'ti gic 'l'ar­ Slţa ... Tarsi�a. -- Îţi daii vote, Nastasaki. Burauflescu. - 'l'arsiţă, harde se ue punemu pe laiţa cea de sub copac. Tarsita. -- (coborind o eh if) Pentru ce? . Burauflescu. - Pentru ca se rncepemti acel duo amoros, care a fost întrerupt mal dinioare prin nnorlăl­ tul motanulut lUI Harţă. Am multe de spus, căcî inima mea debordă. Tarsita. .-- Hal dacă vrel'... Nu am nimic de 1'0- fusat fidancatulu) meu. .. Dă 'mi bracul. Bursufleseu. - (dându'I bracuf şi iudreptâudu-so spre laiţă) Ah! .. Tarsita. - (oprindu-se lângă lailă) Val' de mine! Bursufl escu. - (spiil'iet) Ce este? Tarsiţa. - Mi s'a unflat picîorul în botină şi nu pot călca ... (se vaetă) me curmă găitanul. Bu.rsufâescu. --- Scoate botina ... (plecându-se) Dă'mi Yale SC'ţl ajut Tarsita. -- Nu pune mâna ... că nu stntemă cunu­ naţl. .. Lasă că 'mr-o scot cu. (se Întoarce cu spatele la Bul'­ suflesou, se pleacă �i se face că desnoadă şiretul de la. botină). Burauflescu. - (În estas) Ce talie de silfidă! .. par' că'l' o floare îndoită de suflul aurorei. (se urmesce.) O zar ... na. .. ca... de... (i se leagă Itmbu), Tarsiţa .. - Na... c'am înodat şiretul. (se vuetă) Ah! ah! .. reu me doare! .. îml' vine se leşin. [283] HARTĂ UEZEŞUL -" 283 Bursufleseu. - 'raie şiretul. .. tare'I, Tarsi�a. -- N'am foarfeci. Bursu:tlescu. - (dându T cuţitaşul] lsaca Uil cuţitaş. Tarsi�a. -- Ah! îţl mulţămesc, " Însă, de-oiă scoate botina, am se rămăn numar în colţun ... Bursu:tlescu. - Alerg' Iute se'ţl aduc papuciî de sus. Tarsiţa. -' Aleargă, scumpul meu, aleargă. Bursuflescu. - M'am dus. (Iese Iute prin fund). Măriuca. - (arătânclu-se la portrţă, in parte) Meşteră'1 eu- 't 1 C 'ţu eom�a ... (tare) ,ucom a ... Tarsiţa. -- A! tu eştI, lVIăriucă? Măriuca. - Adă degrabă cuţitaşu, pănă nu vine boenul. Tarsiţa. _. Na, şi Iugl. Măriuca. - Se'ţl spun drept, cuconiţă... meşteră eştr! (eşiud pe portiţă) Băc1ică, bădică ... Har�ă. -- (dup. portiţă) Ce'i fa? Măriuca. - Eaca cosoru. Har�ă. -- Aler! (se aude un serutat şi Măriu ca ri10nd). Bursu:tlescu. - (aducend o păreche ele papucf) Eaea, caca papuciî. .. am alergat de m'am umplut de suflet. (gâfâYe). Tarsiţa. - Merg'l, scumpul meu ... acum nu me mal doare ... am disnodat şiretul. Bursu:tlescu. - A! bravo! .. da unde']' cuţitaşul. Tarsiţa. - Care cuţitaş ? Sciti eu. " 'l-aî luat cu d-ta. Bursn:tlescu. -- Eu? (îŞI pipăe buzunarul) Se'] f pră- pădit ? nu se poate ... unde se fie? [284] 284. HARTĂ HEZEŞUIo SCENA XIX. Tarsita, Bursuflescu, Harţâ, Măa-i uca. Hartă. - (în parte, al'iî,timcl euţitaşul) 'Ml-o veni] aph' la moară, B'ursuflescu.o-c- ga,ca şi Hartă, ruhitul 111811 vecin ... ;t1 venit la han], hotule ... se lel banI cu dimerlia ... aşft'1'2 Hartă. - APlIl dă" dOlJlllllle... cine fuge de oclnu dracul ul ? Bursufiescu. --Ki lua, ca se llil LI! lac se ,l:jtepVi mar mult. .. mie 'Dll place se plătesc pe şin ... Baca ;';00 de leI. o. {scoabe puugu), Hartă. -- 500 lei arvună,?. dar celiL-I-alţl (;,î.n,! mi 'f numerrj' Btu-sufl escu. - (1'illl'ud) Care cefa-·l-cLlţl, giJid!!:!ulu r Har�ă. - Cel �ece mir, ]Jreţul reze�ier, Illljlă, tocmnlă. Bursuflescu. .- Ce tocmaHî.?. N'a fost vorba. d« [,00 de leI? Har�ă. - Vre]' se rîlJl', domnule? lie! hal se ridemti. (�iăriucăl) Rîele, fa. (Ha.rţă şi Mărfuca l'Îdi'i cu hohot]. Bu.rauflescu. - (ing1'ijă! C;tutit ju-in uuzuuar) l\1ăr Harţh" se vede că, ar ultat cosorul! Har�ă. -- Ce cosor, domnule? Bursuflescu. -- Seir? dovada ?'.În Imrte) Iln.le dracu l'am pus? Hartii. -- Dovada+ lllţelcgl' tu ceva i\lăriucă r Măriuca. ]3;1, cât, hăclul. .. o li vr'o oimilitură. Bursuflescu. - Cosorul, măr, care l'al prăpădit rn viea me. [285] HART Ă REZEŞUL 28.') Hartă, - JDii? ("răU,ncl elltita�nl) Baca cosorul meu, Il-le. Bursuflescu .. - La tine']? Cum tie se găsescc Ia tine, hoţule?. Mi l'a1 furat din bUZUIHIl'? Hal'�ă. _.- El!.. am ÎnţCles că d-tale nu 'ţi p de cumpărat rezeşia. " Bine; har fa, Măriucrl. Măriuca. - Hal bădică. (vre" se Icasă), 'l"arsi�a. - Staţ'î! ce este? nu ve înţeleg. Har�ă. -- Ce se ne! .. d-I Bursuflescu vroeşte numat de etil; se mă alunge de pe locul meîi, �i acum nu vre S(�'1111 plătească preţul l.ocmeleî, adică 10500 11'1. .. asta.'! tot. Bursufiescu. -- (furios) Dece sute eillr:! mii! (':1,['­ jaliule ! Hal'�ă. - Ba �h,ce mir cinCl sute. QU.ATUOB. Bursuflescu �i Tarsi�a. l)eef: I1li1, cincî sute (It' lel l peee Juil! " Ce-am an�it? �ece mit! .. Pentr'nn putit: Vl'd peee mil?. l'hrr;l] nebunit. Hartă si Măriuca. , , �et:e rui i, cinci sntc de ICl, I� uu preţ foarte potrivit. VecI'. mii! spune: \'1'e1, nil vrei'? Lncrnl bun nu r' scump plătit,. Bursufieseu. Măl Hartă, vecine, se stă,llIl1 In, tocmulă Harţă. 'l'uemalu 'j t'ăentă; IIU '1 loc di; 'uvoeală. [286] 28G HARŢĂ REZEŞUI, Bursuftescu. VreI două miî ? Spune. Har�ă. Ba nu, Bursufiescu. VreI treî wil '( Nil, Burauflescu. 'l'rcî �i cind? Harţă. Bafu. Bursuflescu. AI naibif se fi!! Tarsi�a. Mal dă, Nastasaki. Bursuflescu. Pe vrute, nevrute î ţ'î dai! cincf milo Har�ă. Baîu l.. ),lece mi! cincî sute! (Înpreună}, Bursuflescu �i Tarsi�a. Dece mii, cincî sute de leî ! etc. Har�ă şi Măriuca. Dece miî, cincî sute de ICI, etc. Tarsi�a, Vecine, creştine, fi! om cu-omenie. Peste cincî miî, eată adaog o mie. [287] HARŢĂ Rl,:ZEŞUL Hartă. Prea puţin, cucoană. Tarsita. Opt miî nu voesc1? Hartă. Nu. Tarsita. Opt §i cincî ? Hartă. Baîu. Tarsita. Prea mult te scumpescî. Măriuca. Mal dă, cueouiţă. Tarsita. Se dati pe nevrute? El! ., �ecc miî, .. Hartă. Baîu.; �ece mif cine! sute! (înpreună). Bursuflescu şi Tarsita. l)oce mit, cind sute de leî l etc. Hartă �i Măriuca. l)ece miî, cind sute de leî, etc. 287 Tarsita. - Drept sil'ţi spun, jupăne Harţă, eştt Ia­ com ca un jidan. Măriuca. - Nu se scumpeşto, cuconiţă, că livada 'i plină de copacî mart cât mărul cel cu laiţă ... Ştii el-ta. (ara.tă. copacul din mijlocul scenor). [288] I !JARTĂ REZEŞUL Tarsi�a. (in parl;e) All�n ŞCl'J10i11ca! (In; Buraurleecu ) Dacă are copac! roditor), IIU'] tor,ma.Y scump. Bu.rsuflescu. -- (indigna!;) Nu 'i seump Ijecr miI cincr sute? 'l'arsi�a. --- (privind cu drngosto la Bnroullescn) Ce este 1) suma de ball! mal mare sall mal mică, pe langă ferici­ rea de a rămănea singurt, nol, dOI şi ... fără martuJ'l... Bursuflescu .. _- (Îne{L1I!;a(.) Ah! 81' dreptate, suflete. (In1 Hal'îă) Fie! .. îţI dau căt ce1'1, IIII1lUt] te carii, Indată ,(uin easa asta. Har�ă. - Doar nu dau 'l'atari). Rursuflescu. - Ba dai'!. Hal'��\. --- Bine, însă se'mi adaug] pe (le-asupra, viea cea păraginitiî, cu casele din ea, ca se am unde me muta. Bursuflescu. - Ce-al (Ji�? ... ('J'al'siţel) Ce-a Ijis?. Patru pognnue ... cu poamiî, grasă, şi hiua cu patru odăl, uude am putea siî şedem li chfar 1I0i. .. şi eJJ poamă bosu­ joacă ... f/,iJ(J1 prnt"llţiu! .. (",1] pna ... mă ... (�oar ... nă ... [I se leag<''(. Ii.m b a}. 'l'arsi�a. - - Bade Harţft ... m'am îJlşelaL .. eştI !TIaI lacom şi d« ca!. UII jidan. 1 Măriuca. -- 11 pladl merele, cuconiţă. Tarsita. --- Murele? , Măr-iu.ea. ---- SI:! ve(J!' Il-trl. .. Se găseşte tu vie 1111 măr cu laiţă de desubt, ca aista ... ştii d-ta ... Tarsi�a. -- [cu rmâu duT vorb,,] Biue, bine. ([1l) Hur8u!!eSl'1l DJ'a.g�, ... Bursuflescu. -- ltrezindl1-,e! Aud? 'l'al'siţa. -- Mi) iubesc!? [289] HARŢĂ REZEŞUL 289 Bursufiescu. Me mal lntrebl P Tarsi�a. - Vre]' se'm]' dal o probă de dragoste? Bursufiescu. - Nu una ... o mie! Tarsi�a. - Mersi ... dă şi vioa ca se scăpămă de Harţă. Bursufiescu. - D'apot. .. Tarsi�a. -- [steângcudul de mână] Nu te'j căi. [coboară oellil]. Bursufiescu. - Ah!.. daii tot. .. [tare] Harţă ... Har�ă. - Aud, domnule. Bursufiescu. - AMt mâna 'ncoace. " bate cole ... se fie viea a ta. Hartă. -- Cu casele? • Bursufiescu. -- Cu. Hartă. - Noroc se dee Dumnedeă l [Măriucă!] BIata • o cucoană Săftioa ! .. a avea unde se'şl petre ace betrăneţile. Măriuca. - Bădică ... tml vine se te serut. Hartă. - Lasă că 'tî-a veni rondu si ţie. � � ., Măriuca. - Oare? SCENA XX. Ce'i, dinainte, Lunceanu, [un lacheii cu o tablă pe care sîntă pahare de şampanie]. Lunceanu. -- Domnule Bursuflescu. .. eată actul de vengare ... Har�ă.- Nu']' bun acela cucouaşule, trebue schimbat. Lunceanu. - Ear! .. de agl dimineaţă nu fac alta de cât ... Bursufiescu. - [oftând]. Trebue schimbat, Luucene ... M'am spetit! .. l)ece mii cincl sute de le]', frate, şi viea cu poamă coarnă... asta... cu poamă coamă. 19 [290] 290 Măriuea. Apo) dă, domnule, ştii vorba:' Leneşul mal mult aleargă şi scumpul mal mult păgubeşte. Lunceanu.-·[voind se Ieaeâ] Care vra se �ice, se'me duc ... Bursuflescu. -- Ba nu; îl face actul de vendare, după ce îl îndeplini formalităţile căsătorie] mele cu doamna 'I'arsiţa Garofcasca. Har�ă. - Şi ale mele, domnule Primar. Măriuca. � Cu, cine, bădică P Hartă. - Cu Măl'iuca. Măriuca. - I! " bădică ... acu te sărut ... Nu mat [întră Iacheul cu tablao a]. Bursuflescu. - Ce vrel, Neoulae P Lunceanu. - Eu 'l-am poroncit din partea d-voas­ tră, ca se aduce o garafă de şampanie, pentru ca se bemti aldamaşul. . . Bursufiescu. - Bine al făcut, Luncene. .. Hal se ' bemti aldamaşul l aştept ... [sare În braccle lul Hartă]. Bursuflescu. - [cu sentiment] 'I'arsiţă ... [întiude bracele]. Tarsi�a. - [asemene] Nastasaki. .. [se repede Re se arunce 'Îll bracel e lUI Bursnfiescu, dar se opresce coborând ochit] Ba nu ... după cununie. [Totl le" câte un pahar, 1icend: 's" bemă aldamaşul]. Cor final [clocnete de pahare] . .A.ldama§! aldameş;' Obiccfn drăgălaş, Pentru-acel păgubaş Şi acel câ.§tiga§. . ' "" ldamaş, te iubi1l1u,·�,·-· te bemii cu mult'f0c� i trăimii, se cîocnimă mult'! ant, cu noroc. [Corf.ina cade]. ,,,,,,,,'!!!t!��� ...